Restaurarile protetice pot fi : directe (obturatii) indirecte (unidentare/pluridentare) Proteza =piesa mecano-protetica ce restaureaza (total sau

partial) un organ (dintii). Este o restaurare protetica indirecta (se obtine in laborator). Clasificarea protezelor : 1. proteze dentare ; 2. proteze chirurgicale; 3. aparate ortodontice. 1.Protezele dentare =. 2. Protezele chirurgicale: Restaureaza parti de organe (lobi, pavilioane, piramide nazale, globi oculari); se fixeaza in zonele OMF cu adezivi speciali, pe baza de ciano-acrilati. Protezele chirurgicale specifice indicate sunt denumite obturatoare -recomandate in restaurarile de pierderi mari osoase regionale.

3. Aparatele ortodontice : Se indica pentru corectarea anomaliilor dento-maxilare (inghesuiri , incongruente) de pozitie. Pot fi fixe (cele mai eficiente) si mobile (indicate pentru corectari). Clasificare proteze dentare : 1 Fixe=restaurari protetice fixe, 2 de regula indirecte obtinute cu 3 ajutorul laboratorului. Pot fi : -unidentare (restaureaza morfologia si functiile unui element dentar) -pluridentare (restaureaza morfologia si functiile a 1-4 dinti lipsa=edentatie). 2 Partiale (mobilizabile) = 3 restaureaza morfologia si functiile 4 arcadelor partial edentate ; edentatii 5 uniterminale ; T-T ; L-T ; mixte ; T-F 6 Totale (mobile) =restaureaza 7 morfologia si functiile arcadelor 8 total edentate.

Absenta unui dinte (sau a mai multora )

de pe arcada =edentatie. Clasificarea edentatiei : partiala : a) redusa (lipsa 1-4 dinti) ; b) intinsa (pana la 1 dinte prezent pe arcada)=edentatie subtotala, restaurata protetic cu proteza partiala mobilizabila. totala: -absenta tuturor dintilor de pe o arcada (edentatie unimaxilara); -absenta tuturor dintilor de pe cele doua arcade (edentatie bimaxilara). (Restaurari protetice indirecte)= Coroane-Punti dentare Sunt constructii rigide nedeformabile obtinute din materiale speciale : aliaje, rasini, sticle. Se fixeaza de structurile dentare prin : 1. frictiune +cimentare =varianta 2. clasica cu cimenturi conventionale (FOZ); 3. frictiune +adeziune =cu cimenturi 4. moderne (rasinice, ionomere=CIS 5. sau cimenturi policarboxilate=PCZ).

. R.Prezinta un volum scazut. Leziunile coronare : a)de forma (la incisivul central superior sub forma de tarus). c)de pozitie (caninul superior in vestibulo sau palatopozitie) d)de culoare (datorita igienei bucale defectuoase .S. 3.. Tratamentul cariei simple si cariei complicate se realizeaza prin restaurari morfologice directe Abraziunea si fracturile dentare prin restaurari morfologice indirecte.C. Restaureaza leziunile (coronare) odontale . Cauzele leziunilor dentare: 1. Abraziunea fiziologica (cu varsta) /patologica. 2.A. bismut si tratamente conservative si restauratoare defectuoase). b)de volum (forma nanica a incisivului lateral superior). medicamente cu sulf.D. Fracturile dentare. Se utilizeaza materiale specifice : aliaje. R. Caria dentara: simpla/complicata.

7/8. aceste elemente sunt: PROTEZELE UNIDENTARE FIXE TEHNOLOGIA PROTEZELOR FIXE UNIDENTARE (Restaurari protetice indirecte) Caracteristici: 1 restaureaza morfofunctionalitatea unui element dentar.5mm de colet. 2 proteze de mare precizie.Campul protetic: Reprezinta totalitatea elementelor morfologice ce vin in contact cu restaurarea protetica fixa.acopera o parte din fetele axiale (laterale) : coroane ¾ (C. -ecuatoriale (acopera 2/3 din volumul coronar)-sunt indicate pentru cazurile clinice afectate parodontal. Se agrega intraradicular prin frictiune cimentara cu ajutorul unui pivot.Prezinta un dispozitiv . c) coroane de substitutie: refac in totalitate morfologia coroanelor dentare. -coroanele de invelis partiale =ONLAY. dupa volumul tesuturilor dentare restaurate: a)incrustatii =INLAY-restaurari protetice indirecte care refac partial morfologia coronara si un volum redus de tesut dentar. b) coroane de acoperire (de invelis) . se obtin prin turnare din aliaje nobile si se inchid marginal pe un prag situat la 1. continut in dispozitivul radicular al coroanei. Clasificare: 1. PM).refac un mare volum de tesuturi dentare distruse si in functie de gradul de acoperire sunt: -coroane de invelis totale (acopera in totalitate bonturile). 4/5 (M).).P. 3 au un volum redus ca PPA sau PT si se obtin dupa parcurgerea riguroasa a unui flux tehnologic (vezi etapele tehnologice -L.

-metalo-compozite. 3. e) proteze unidentare nefizionomice . f) proteze unidentare mixte: -metalo-polimerice. 5 pentru corectarea anomaliilor (de culoare. Indicatii : Incrustatie de tip « incrustati in incrustatie »=agregare labila a puntilor. culoare. 2.Utilizare din ce in ce mai redusa (vezi punti adezive). dupa indicatiile clinice: 1 pentru protectia dintilor cu hiperestezie. -coroane ceramice (integral ceramice.. 4 pentru pregatiri preprotetice =coroanele sunt prevazute cu praguri care vor favoriza agregarea PPS. alb-argintiu=Ag-Pd. care refac integral fizionomia dintelui afectat: -coroane polimerice (acrilice. 2 pentru corectarea morfologiei coroanelor abrazate si reechilibrarea ocluzala. metalo-ceramice). alb-cenusiu=Ni-Cr. numar). -metalo-ceramice. . forma. -croane mixte (au cea mai mare rezistenta mecanica).radicular (pivot) si unul coronar. care se obtin din aliaje nobile de diferite culori: galben=aur. dupa aspectul estetic: d)proteze unidentare fizionomice . diacrilice). forma. 3 pentru imobilizarea dintilor parodontotici (tip inlay=incrustatii si onlay=coroane). expusi la fracturi.Indicate in corectarea anomaliilor de pozitie. abraziuni.

3 Ca elemente de echilibrare ocluzala.Coroanele de acoperire pentru punti de hemiarcada. 4 galvanoformarea =cape metalice. Dicor) si metalo-ceramice. 6 sonoeroziunea -procedeu pentru sistemele integral ceramice. De necesitate: Au-Pd-Ag (Palidor). 3 sinterizarea (arderea. . 5 frezarea mecanica : Celay sistem. fiind folosite si ca elemente de agregare pentru puntile unidentare. dupa tehnologie: 1 tehnologia turnarii (cea mai utilizata) 2 polimerizare si termopolimerizare si barofotopolimerizare (coroane metalo-compozite). Materiale : 1 Aliaje nobile cu continut ridicat de aur (916%0) 2 Mase ceramice (in tehnologia incrustatiilorintegral ceramice sau mixte) . 4. Indicatiile incrustatiilor: 1 Restaurarea partiala a morfologiei coronare. Ag-Pd (Paliag). 2 Ca element de agregare mezial. ceramizarea)-pentru restaurarile integral ceramice (Vita in ceram. Coroane de substitutie. Empress sistem. punti totale. 3 Mase compozite(materiale hibride). INCRUSTATIILE Sunt restaurari fixe indirecte (restaurari protetice fixe intratisulare) de mare precizie.

Dupa Black cavitatile se pot clasifica astfel: Clasa I: fata ocluzala a dintilor laterali. la dotarea tehnica. Indicatiile clinice sunt limitate datorita dificultatilor la prepararea clinica. Clasa II: fetele aproximale si ocluzale ale dintilor laterali.4 Ca elemente de imobilizare a dintilor afectati parodontal (mobilitate I II). pinlay=incrustatie cu pivot intraradicular. Prepararea dintilor pentru inlay se realizeaza dupa Black : -forme geometrice mecanica. se recomanda proteza unidentara fixa tip incrustatie. Clasificarea incrustatiilor : 1) topografia leziunilor carioase : inlay=incrustatie intratisulara . Clasa V: 1/3 cervicala. onlay=incrustatie extratisulara. inlay-onlay. Clasa IV: fetele aproximale ale dintilor frontali si unghiurile incizale. TEHNOLOGIA INCRUSTATIILOR METALICE Examenul clinic: se constata leziunile odontale. folosit drept sprijin al protezei partilae scheletate. 6 Ca elemente de agregare pentru puntile speciale (“incrustatie in incrustatie”)=incrustatie dubla (punti speciale). materiale foarte scumpe. 5 Ca elemente preprotetice. cu adancime adecvata. retentive. Clasa III: fetele aproximale ale dintilor frontali cu unghiul incizal integru. de regula pe fata vestibulara. rezistenta Caracteristicile incrustatiilor intra si extratisulare: .

dinti antagonisti. AMPRENTAREA Inregistrarea elementelor campului protetic.1 dintii voluminosi-forma cilindrica (PM. preparatie dentara. precizie maxima. Metoda bifazica cu elastomeri de sinteza (chitos + fluid) =dublu amestec=Wash Tehnick. polieteri) in portamprente individuale(RAS. 3 materiale : aliaje nobile (Au 916%o). relatie de ocluzie. Materiale : siliconi de aditie/polieteri. distorsionarile sunt nesemnificative. Se utilizeaza material siliconic chitos pentru amprenta de arcada (supraamprenta). RDC). dinti vecini. Polieterii (Impregum. Se folosesc numai portamprente metalice. 3. Contractiile. Se folosesc elastomeri de sinteza: siliconi de aditie. AMPRENTA SEGMENTARA (DE HEMIARCADA): . fidelitatea este foarte mare. Permadyne) se utilizeaza in cazul cavitatilor clasa II. 2 indice de carie mic. mase ceramice. B. Siliconii de aditie/polieterii prezinta coeficient de contractie minim. A. Lingurile individuale au pe fata interna stopuri ocluzale pentru dirijarea materialului de amprentare (2-3 mm grosime). M). igiena bucala buna. Supraamprentarea cu gips este depasita. coroane partiale. AMPRENTE DE ARCADA : Metode de amprentare : 1.Amprenta cu inel de cupru si masa termoplastica (Stents) -fidelitate crescuta pentru amprente unitare. Indicatia majora : incrustatie. Metoda monofazica : elastomeri de sinteza (siliconi de aditie. 2. RDC. MOD.

3 Stabilitatea dimensionala: gipsurile dure si extradure se dilata nesemnificativ . . 4 Rezistenta mecanica la rupere . 5 Rezistenta la socul termic Exemple de materiale : A. 1. 2 Fidelitate. (finala) cu material siliconic de C.Velmix (Kerr) pentru turnarea arcadelor (timp I). Etape tehnologice pentru incrustatiile metalice: Modelul de lucru : Reproduerea pozitiva a elementelor campului protetic dupa amprente de mare precizie. AMPRENTA OPTO-ELECTRONICA (fara material) .05% pentru cele extradure . Materiale nemetalice : 1)Gipsuri : 1 Gipsuri dure =Moldano. 0. Materiale utilizate in realizarea modelului.Inregistreaza un segment de arcada. -Amprenta secundara aditie/condensare(fluid). abraziune.inlay ceramic. Amprenta rigid-elastica : -Amprenta primara se realizeaza cu material termoplastic:Stents. deformare .proprietati : 1 Plasticitate. Blue Star. Duralite -pentru socluri-(timpII) 2 Gipsuri extradure =Modarock. 2) Rasini compozite :Epoxie Die .1% pentru cele dure si 0.

V.S. 2 igienizarea amprentei (spalare. Modelul cu bonturi mobilizabile -tehnica: 1 examinarea amprentei . Alte materiale:cimentul silico-fosfat. simple (R.I. 3 preparare gips : turnare amprenta : pentru inlay din gipsuri extradure abandonate. dezinfectie. Materialele predominant utilizate in tehnologia de lucru a modelurilor sunt gipsurile. costisitoare. Ni) =modelul galvanic =model de mare fidelitate si stabilitate . 5 Nu sunt casante (modul de elasticitate mare) .B. Ag). preparatiilor in ansamblu. microbieni cu solutii de hipoclorit 2%. termorezistente B Materiale metalice: 1) electrodepunere (Cu . pragurilor.1 Sunt materiale superioare. Dezinfectia impotriva H. igienizare. 3 Integritatea marginilor cavitatilor. N. 6 Indicate in tehnologia modelului de lucru cu bonturi mobilizabile cu sau fara pinuri metalice . 2 Foarte indicate in tehnologia incrustatiilor (modelul de lucru). Ag. materiale metalce =amalgame (Cu. 3) Mase de ambalat : tehnologia inlay ceramic-tehnica Vita in Ceram (arderea ceramicii pe modelul duplicat) . procedeu foarte rar utilizat . uscare).valoare istorica. timp de imersie 10-15 minute . 4 Moderne. spalare.A.).rasini acrilice . + alti agenti virali .

-electromecanica cu vacuum-malaxor (cea mai indicata pentru eliminarea bulelor de aer. Se obtin structuri rezistente. 1 Demularea amprentei : rezulta un model de arcada cu bonturi fixe .modelul unitar cu dimensiunea cea mai micas si precizia cea mai mare. grosime 2-3mm. Avantajele modelului cu bonturi mobilizabile : 1 macheta se poate modela proximo-proximal. a dozarii imprecise). se exercita presiuni pe tija pentru mobilizarea bonturilor=model unitar.Prepararea gipsului se realizeaza prin 2 metode -manuala. Observatii tehnice : Tija metalica fara teaca trebuie izolata cu lac. 5 Turnarea soclului -gips dur cu vibrare manuala/mecanica. EX: la Moldarock soclul se realizeaza din Moldano. Modelul cu bonturi mobilizabile este foarte utilizat in tehnologia protezelor fixe unidentare /pluridentare . cu vibrare manuala/ mecanica-pe masuta vibratorie pana la umplerea amprentei. 3 Se depune amprenta turnata pentru priza (20-30 minute) . 2 Mobilizarea bonturilor : sectionarea proximo-proximala cu panze fine de fierastrau/discuri. intr-un conformator special. 2 La nivelul bonturilor preparate se introduc tije metalice cu / fara teaca .in varianta PINDEX tijele se fixeaza cu adeziv/ciment in puturi forate in dreptul preparatiilor. ceara . 1 Aplicarea de gips superdur sub forma de pasta vascoasa . priza. zonele de inchidere marginala . 3 Se practica mici orificii in soclul modelelor . . 4 Izolarea modelului primar 5 minute in apa . dense. marginal o depaseste cu 3-4 mm .

Modelul de arcada sectionat -procedeul Pindex-Dowel : 1 Turnare arcada din gips extradur .l Modelul de hemiarcada cu bonturi mobilizabile (pinuri Dowel): 5 conditionarea amprentei .-cu bont mobilizabil(segmentar) : indicat in tehnologia protezelor fixe. se toarna soclul din gips dur. 6 se aplica proximo-proximal lamele metalice tip matrice sau lame de ras . Este contraindicat modelul de hemiarcada cu bont fix (monobloc) in tehnologia incrustatiilor . 7 se toarna amprenta cu gips superdur .2 ariile de contact proximal sunt modelate foarte exact . nerecomandat . 9 priza gipsului superdur -20 minute . La inlay adaptarea marginala si ocluzala sunt incorecte si restaurarile fixe genereaza inaltari de ocluzie. prelungiri . . se izoleaza in apa cateva minute. 10 se practica santuri paralele de retentie. 3 se evita gravarea arbitrara a bontului . Soclul este prevazut distal cu cheia de ocluzie. pe pinuri se aplica lac iar superior se pune o sfera din ceara sau o tija din ceara pentru solidarizarea in acea pozitie a pinurilor . 11 Dupa priza soclului (30 minute) se prelucreaza modelul-soclare . 8 se aplica pinuri cu sau fara teaca . Modelul de hemiarcada (cu cheie distala de ocluzie) 4 poate fi obtinut : -cu bont fix( monobloc) -cel mai curent. 13 Prin frezare se mobilizeaza bonturile Rezulta modelul sectionat de hemiarcada cu pinuri Dowel. 12 Se exercita presiuni pe tija (s-au indepartat lamelele) . ele pot fi mentinute in pozitie cu ajutorul unor sarme.

-timp de priza mai mic . nedeformabile. foto PALAVIT GLC (Kulzer) . 3 Cu 1 burghiu (2. A. 9 Utilizeaza pinuri metalice (tije Dowel) cu teaca dubla. -eliminata din tipar prin ardere la 650-700ºC. rezultand modelul de arcada cu bonturi sectionate .5mm) se formeaza lacasuri in dreptul preparatiei. : materiale rigide. Materiale: 1 Ceara cel mai frecvent (clasic). D. 7 Indepartarea modelului din conformatorul soclului . 3 R. alte segmente detasabile .2 Se slefuieste plan gipsul . ciment FOZ) . fulare . detasabile. -dupa priza poate fi adaptata prin prelucrare . C. a crestei edentate. 6 Turnare gips intr-un conformator pentru obtinerea soclului . fara fisura tiparului Observatie : . MACHETA -reproducerea in volum si forma a viitoarei incrustatii sau coroane cu ajutorul a diferitelor materiale (ceara.picurare. 4 In lacasurile forate se fixeaza tije (adeziv.cele mai indicate datorita caracteristicilor : -coeficient de contractie mic . contractie mare (metoda directa/indirecta) . -timp de lucru mai mare . 2 R. 5 Se izoleaza tijele . RDC-ideal). RAS. S. 8 Sectionare proximo-proximala cu mobilizare.

) /sculptate (ceara) . 9 detensionarea machetei pe modelul de lucru timp de 6-12ore . nu se va introduce macheta in apa in scopul detensionarii . Metode de obtinere a machetelor: 1) directa : macheta modelata de catre clinician (intraoral) .A. 3 Sa fie tolerate fizico-chimic(metoda directa) . S. toluen) cu scopul de a se indeparta urmele grasoase si a se netezi suprafata modelata. 11 finisarea machetei cu o buleta imbibata cu solvent organic (acetona. 2 Dupa priza sa fie prelucrate prin frezare (R. Die Spacer) . Caracteristicile materialelor pentru machete : 1 Sa prezinte o faza plastica la temperatura mediului ambiant -plasticitate . 3) mixt : la machetele din R. 2) indirecta : de catre tehnician . sa nu se dilate. D. prin picurare sau pensulare din apropae in aproape pentru RAS pana cand se umple cavitatea in exces .Machetele din R.S. 8 racirea cerii pe modelul de lucru . (metoda directa) vor fi perfectate marginal cu ceara sau acoperite total cu ceara pentru a fi mai usor eliminate din tipar. in laborator. se contraindica izolarea bontului cu apa pentru a evita fenomenul de contractie a cerii . C. 5 Sa nu se contracte. A. Macheta -materiale polimerice: . 4 Sa arda fara reziduuri . . 10 modelajul final cu lama spatulei . pe modelul de lucru . 7 se aplica ceara. Metoda indirecta-subetape : 6 conditionare bont sau cavitate ( izolare cu lacuri speciale-Lustrol.

(R.) sau fotopolimerizare (R. Observatie : Din aceste materiale rezulta machete rigide. relatiile ocluzale) . 5 tija cu brate egale (« U ») -pt. ideala din punct de vedere al eliminarii din tipar. adaptare marginala cu ceara rezultand o macheta mixta. transport . 15 prelucrare prin frezare.) .5mm. C. sfera=macheta rezervorului de aliaj fluid)=metoda clasica. Mobilizare macheta : 1 se ataseaza pe suprafata metalica/material plastic . 4 tija cu brate inegale pentru inlay dublu . D. nedeformabile cu coeficient de contractie minim. Modelajul final al machetei : perfectare. MOD Rolul tijelor : 1 mobilizare macheta . 3 canal principal de curgere a metalului in tipar 4 constituie scheletul pe care se aplica machetele accesorii (istm. A. 2 ocluzala (cea mai groasa) tija tija unica pentru inlay simple cu diametru 1-1. 14 se depune pentru priza auto.12 preparare RAS ce se va aplica in stadiul vascos strat cu strat pana la umplerea cavitatii. S. Sunt pentru mobilizat si Nu sunt pentru turnare. 13 se aplica in cavitati conditionate . 2 rol de transport. 3 se utilizeaza o singura tija pentru mobilizarea machetei care va fi si macheta viitorului canal de curgere a aliajului in tipar. lungime 30 mm . . finisare si individualizarea contactelor ocluzale (ariile de contact.

Se contraindica detensionarea termica in apa deoarece pot sa apara contractii. macheta canalului principal de curgere a aliajului in tipar ( se obtine prin aplicarea unei tije metalice cu lungimea de 30 mm si diametrul de . detensionarea machetei. TIPARUL Etapa intermediara tehnologica ce se obtine din materiale refractare specifice aliajelor (vezi mase de ambalat). 3. defecte de turnare. c) evacuarea machetei din ambalaj. Materiale ideale : RAS. Se obtine prin eliminarea machetei din ambalaj. indepartarea machetei de pe model cu ajutorul tijelor metalice/mat. Tijele : La rasini : se introduc in faza plastica in zona cea mai groasa. Caracteristici RAS. se realizeaza un unghi de 90ºcu suprafata ocluzala . 2.directie verticala. Tijele prefabricate se fixeaza cu rasini autopolimerizabile. Etape de obtinere: a) pregatirea machetei pentru ambalare . Este suficienta o tija indicata de fabricant. plastic . RDC. b) ambalarea propriu-zisa .Observatie : In tehnologiile moderne (aparate de turnat in vid. d) Pregatirea machetei pentru ambalare: 1. cu vacuum) se contraindica istmul si sfera de contractie. RDC-vezi anul II.racirea lenta pe modelul de lucru ( 6-12 ore) .

4.1. modelarea machetei istmului (diametrul 2. se indeparteaza urmele de grasime.5-3mm) =canalul secundar. se curata cu o buleta imbibata intr-un solvent organic (alcool. 7. b) Ambalarea propriu-zisa Subetapa necesara obtinerii tiparului. 5. Se realizeaza cu materiale termorezistente specifice numite mase de ambalat. ! Nu se insista cu solventii. ! Se contraindica trecerile repetate a machetei lucrarii prin flacara.7-2mm (aliajele nobile) . 5 vacuum -malaxor . degresarea machetei viitoarei lucrarii : macheta se aplica pe capacul conformatorului. 3 capac prevazut cu santuri concentrice din 5 in 5 mm (special pentru conformatoarele metalice). masa vibratorie. macheta rezervorului de material fluid se realizeaza prin picurarea de ceara sau este prefabricata (diametrul 3. acetona. KERRISOLIT. plasata la 2mm de suprafata ocluzala .pe aceasta tija pe se vor atasa celelalte machete .5mm). macheta canalului pentru evacuarea gazelor din tipar (se modeleaza din ceara trefilata sau fire de nylon). 4 cilindrul captusit cu azbest sau hartie creponata pentru a absorbi apa. pentru a facilita dilatarea higroscopica. pentru a elimina eventualele tensiuni superficiale negative ce pot genera spatii intre macheta si materialul refractar . . termica. Materiale si instrumentar: 1 mase de ambalat specifice (materiale refractare). formol) . 2 conformatoare cilindrice (material plastic/metal ). de priza=dilatarea totala si pentru a usura indepartarea ambalajului . 6. se foloseste WAXIT. cu diametrul de 1mm.

2 instabilitate volumetrica pentru a facilita fenomenul de contractie . sub vibrare mecanica. 3 gradul de porozitate ce va facilita evacuarea gazelor. B. CRISTOBALITE INLAY (Kerr-sulfati) . 1. -se depune la priza 20-30 minute. -in timpul 2 nucleul este usor umectat. . In doi timpi: -metoda forte precisa.machetele se pensuleaza cu un strat subtire de 1-3mm inainte de aplicarea conformatorului . consecutiv prizei. -vacuum 15 secunde +manual . Metode de ambalare: A. dupa care macheta se aplica pe capacul conformatorului si se umple conformatorul prin vibrare mecanica. Indicatie : masele de ambalat pe baza de fosfati nu exista riscul contaminarii aliajului-OPTIVEST .2-1. Intr-un singur material si un singur timp: -metoda clasica. -se umple conformatorul cu masa de ambalat. -rar folosita.4%pentru aliaje nobile (sulfati) .Caracteristicile maselor de ambalat: 1 rezistente la socul termo-mecanic. -in timpul 1 se aplica prin pensulare masa de ambalat in grosime de 510mm rezultand un nucleu refractar. -cea mai indicata. .

-se depune pentru priza. 3 eliminarea partiala a machetei din ambalaj. -se foloseau 2 parti nisip/1 parte gips . Etapa de preincalzire a tiparului: -se ridica temparatura lent . Etapa de incalzire a tiparului: -se ridica temperatura lent de la 200ºC la 750ºC. !!!! la ambalajele pe baza de sulfati. 2 evaporare partiala a apei. -nu se foloseste niciodata in tehnologia incrustatiilor. abandonata azi . -se elimina complet macheta. -se aduce tiparul la temperatura apropiata de cea de topire a aliajului nobil. c) Tiparul-evacuarea machetei din ambalaj: se realizeaza prin topire (ceara ) sau ardere (rasinile acrilice si compozite) ambalajul se conditioneaza termic prin etape de preincalzire si incalzire. Se contraindica ridicarea brusca a temperaturii. . Metoda de ambalare cu 2 materiale unul specific si unul nespecific : -metoda contraindicata. -Rol : 1 se extrag tijele metalice din ambalaj. -se produce dilatarea termica totala a tiparului.de la 0ºC la 200ºC timp de o ora. 4 se initiaza dilatarea termica a materialului refractar.

aliaje CrCo . numit TIPAR. 1 Zona rece. contraindicata . -aliajele nobile cu continut crescut de aur (peste 60% aur) se toarna in creuzete grafitice. Alegerea si topirea metalului -aliajul cel mai bun INLAY GOLD clasa I.duble=5g. Amesctecul oxigen +acetilena =pentru aliajele inalt fuzibile (Cr-Co. de tipul de incrustatie. antioxidant) rezulta un produs de calitate. -aliajele nenobile se toarna in creuzete ceramice. -cantitatea de aliaj este functie (simple=3g.triple=6g). situata langa duza pistolului. Surse de topire si aparate de turnare: I ) flacara produsa de amestecul gazos diferit (oxigen+gaz metan=flacara oxigaz-cel mai des folosita. 2 Zona oxido-reducatoare (con albastru).3000ºC Amestecul oxigaz se contraindica datorita: -pericolului contaminarii aliajului topit cu un aflux superior de carbon. -apar porozitati. CrNi). dezvolta o temperatura pana la aproximativ 2000ºC . pentru a evita contaminarea.-rezulta ambalajul refractar cavitar. 3 Zona oxidanta (aduce afluxul de carbon). aliajele nobile cu aur crescut (950-1150ºC). -se pot modifica proprietatile mecanice rezultand o turnatura friabila. Amestecul de oxigen+hidrogen =flacara oxihidrica. Segmentele zonale ale flacarii: -daca utilizeaza corect zonele flacarii si un preparat special tip Borax (decapant. 3000ºC.

-aliaje pe baza de titan =1600-1750ºC. rotaxul mecanic. Se contraindica topirea directa a aliajului in palnia tiparului (ideal in creuzet). simple: (rudimentare) fronda de mana. (cu interval de topire ridicat) -aliaje nenobile Co-Cr : 1350-1450ºC.II. aliaje inalt fuzibile -aliaje nenobile Ni-Cr= 1250-1350 ºC. heliu) in creuzet si centrifugare automata. TIM 500. centrifuga semiautomata (Rotojet-cu actiune electrica. cu valoare istorica. -nu vine in contact cu aliajul. .) Aparate: 1. Schloder-cu actiune mecanica). BEGO NAUTILUS (curenti de inalta frecventa =C. se obtin turnaturi de precizie. Aparate de turnat:CASTOMAT.I. Cel mai indicat procedeu = topire cu CIF cu mediu de protectie (cripton. -caldura este determinata de bobine de inductie. -este necontaminanta. -daca aparatul are aflux de protectie (heliu). -aliaje nobile pentru CERAMICA =1150-1250ºC. Intervalul de topire: -aliaje nobile pentru INLAY=950-1150ºC. argon. 2. TICAST. curentul electric: folosit in topirea indirecta: -cea mai indicata sursa.F.

care este situat in imediata apropiere a creuzetului. . -aliajul nu este contaminat. -se declanseaza centrifuga (electric/mecanic). Aparatul de turnat Combilabor-Haereus: -utilizeaza curenti de joasa frecventa. se evita oxidarile. -prin catapultare. -se declanseaza centrifugarea. -aliajul topit este situat in apropierea tiparului. Este principalul mijloc de introducere a aliajului fluid fortat. -se obtin turnaturi de cea mai inalta precizie. aliajul fluid este catapultat in tipar. -aliajul topit este aspirat in tipar prin presiunea negativa creata+curgere. -nu sunt introduse fragmente din creuzet. la curenti de inalta frecventa.3. in tipar. care prezinta un orificiu catre tipar. -topirea aliajului nobil se realizeaza in creuzete grafitice. -topirea se realizeaza cu protectie de heliu (gaz inert). protectie de gaz inert. Centrifuga automata: -aliajul se topeste in creuzet. centrifuga automata: (combine electrice) cel mai indicat mijloc de turnare. -metalul fluid este catapultat in interiorul tiparului. Elementul principal de introducere a aliajului fluid in tipar il reprezinta forta de catapultare (centrifugare). -se plaseaza in lacasul metalic tiparul. -se topeste aliajul cu flacara oxigaz. Centrifuga semiautomata tip Rotojet: -este armata prin 3-5 rotiri.

Defecte de turnare negative totale : Constau in absenta turnaturii. I. Cand utilizam surse si aparate de turnare « antice »vor rezulta defecte de turnare. gradul de frictiune. -nu este o introducere fortata prin catapultare. CIMENTAREA : Incrustatiile metalice neconditionate : frictiune+FOZ Incrustatiile metalice conditionate : cositor. alumina-aliaje nenobile . corindon. Vor rezulta suprafete netede.-turnatura nu contine particule de material refractar. Prelucrarea finala : Cu gume si polipant-pasta de lustruit verde (oxid de crom). -PMA-particule polimerice -aliaje nobile . CIS. Cauze: . -cel mai indicat aparat. punctele de contact ocluzale. relatia de contact cuspid-fosa. DEZAMBALAREA: Sablarea turnaturii -jet de particule -cuart (oxid de siliciu). Se controleaza :punctele de contact proximale. mate ce ulterior vor fi prelucrate si lustruite . cimenturi adezive = adeziune chimica. pozitive. Cu filturi si pufuri (bumbac) -lustrul final. PCZ. DEFECTE DE TURNARE Pot fi negative : totale /partiale.

fisurare. cea manuala genereaza microspatii in care patrunde aliajul fluid . subdimensionari ale tiparului . neconcordanta cu aliajul .Masele de ambalat trebuie sa adere intim la suprafata machetei. aliaj insuficient topit in palnia tiparului (procedeul clasic) ce devine vascos si nu se insera. ce devin obstacole in curgerea aliajelor in tipar . Aciforme. Defecte de turnare pozitive : 1. lamelare:  ambalajul introdus la o temperatura prea mare.  aliajul este topit dar este declansata tardiv centrifugarea (creste vascozitatea prematura a turnaturii) II Defecte de turnare negative partiale: Cauze : 1 cantitate insuficienta de aliaj. 2. evaporarea apei accelerata. b) absenta vibrarii mecanice . 3 incalzirea tiparului la o temperatura inferioara. 5 existenta unor zone inguste. Evaluarea corecta a cantitatii de aliaj se realizeaza prin cantarirea pe balanta a machetei cu sistemul de tijare *densitatera aliajului = cantitatea de aliaj (Heraeus). 6 forta de centrifugare si timpul insuficiente. prin nerespectarea intervalului de topire al aliajului . 2 topirea insuficienta. III. Sfere : Cauze: a) incorecta degresare a machetei . 4 absenta machetei de evacuare a gazelor . .

unde patrunde metalul fluid. 4 forta de impingere si topirea insuficiente . IV.  in momentul turnarii aliajul e catapultat in zone de rezistenta minima . ambalajul preincalzit brusc este expus la microfisuri. 5 absenta mediului de protectie.detensionarea incorecta a machetei . -neconcordanta coeficientului de dilatare al masei de ambalat. se fisureaza sau fractureaza tiparul .aapar pori la baza tijei (risc de porozitati crescut) . Defecte de turnare volumetrice : 1. rezervorului de aliaj fluid 2 plasarea incorecta a machetei rezervorului de metal fluid (excentric) . contractii macheta .valori de dilatare mari . . Subdimesionarea : -racirea repetata a machetei . mai mare decat coeficientul de contractie al aliajului la racire. normal el va fi plasat in centrul termic al tiparului . 3 supraincalzirea aliajului (metoda clasica :oxigaz) si topirea aliajului in palnia tiparului . 2. Defecte de turnare negative: Microcavitatile. porii : 1 subdimensionarea machetei istmului. -izolare excesiva cu vehicul gras a cavitatilor . V. canalului principal. Supradimesionarea : 1 restaurarea fixa nu se insera pe bont/cavitate : Cauze : .

2 R. BRILIANT.D. compozite. BELLGASS. 2) suprafata de contact proximal superioara. ESTENIA. -abandonate . CEROMERI : Targis+Vectris (Ivoclar) Indicatii : -pentru inlocuirea obturatiilor vechi din amalgam . 3) suprafata ocluzala modelata corect anatoform.A.-coeficientul de dilatare al masei de ambalat mai mic decat coeficientul de contractie al aliajului la racire. 2) materiale +aparate mai costisitoare . 3) prêt de cost superior. Materiale : RDC : HERCULITE. care prezinta modificari coloristice . POINT4. ARTGLASS. . 4) prelucrarea si lustruirea superioara. S. Dezavantaje: 1) timp de lucru mai mare. INLAY-URILE ESTETICE /FIZIONOMICE /NEMETALICE Materiale : 1 R. SIGNUM. 5) imbinarea adeziva net superioara-legare chimica.C. +CEROMERI+POLISTICLE +MASE CERAMICE Avantajele restaurarilor directe: 1) adaptarea marginala superioara.

. PM. -se bizoteaza fin marginal. -limitele cavitatii ocluzale nu se vor plasa in zonele de contact ocluziv . -bifazica sau monofazica. marginile se extind vestibulo-oral. distructii coronare ( !!!!! istm dupa preparare cu 1/3 mai mic fata de distanta vestibulo-orala intercuspidiana). Metoda indirecta (laborator) : Tehnica : 1 se aplica stratul bazal . -formele de caseta cu unghiuri rotunjite. pentru imbinarea adeziva eficienta. INCRUSTATII RDC-METALO-CERAMICE Etapele clinico-tehnice: 1) Prepararea cavitatilor: -pereti usor divergenti (10-20º). -adancimea cavitatii =minim 1. Metoda direct-indirecta : cele mai indicate materiale pentru inlay-ul din materiale hibride = POLISTICLE +CEROMERI RANFORSATI (fibre poliamidice). grosimea ~1mm .pe dintii frontali. 4) Modelarea +fotopolimerizarea inlay-ului. -proximal. 3) Modelul : se toarna din gipsuri extradure (arcada) si dure (soclul) .5mm . -cu siliconi de poliaditie sau polieteri. 2) Amprentarea : -cu materiale elastomerice .

se fixeaza prin imbinare adeziva marginala.blocuri ceramice (Dall-1920) . . marmoratii cu mase speciale . culoare (prelucrare finala) . 6 nuantari estetice :pete. usor divergenti . . 10 in cabinet se conditioneaza cavitatea si incrustatia. 3 se aplica straturi succesive de dentina ( culoarea dominanta a inlayului) . Hrebst). 4 fotopolimerizare 3 minute pentru fiecare strat . relatii ocluzale. Tehnologic : -arderea pe folie de platina +sticla (1873-J. care permite vizualizarea integrala a culorii inlay-ului . 7 stratul final este smalt . 5 in final se aplica un strat de transparent total. Murphy).2 se fotopolimerizeaza in cuptor 3 minute . 5) Prelucrare-lustruire INLAY-ul CERAMIC Precede inlay-ul metalic. 8 modelul + inlay-ul modelat se introduc intr-un cuptor pentru fotopolimerizare (60-90secunde) . -dinti portelan Etape clinico-tehnice: Prepararea cavitatilor :~inlay compozit -peretii verticali. 9 adaptarea inlay-ului :contacte proximale.perle de sticla (W.

care va fi reambalat si ceramizat (tratat termic) 10 ore. -macheta ceara . -grosime uniforma (1. -ambalare . -topire -turnare lingou vitroceramica (la t =1370ºC). -timp de lucru lung . 1. -tipar . de la temperatura de 670ºC pana la 1100ºC.5-2mm). 4) frezare computerizata (CAD-CAM) 5) frezare mecanica (CELLAY SYSTEM -Mickronia). Metode de obtinere: 1) prin turnare (tehnica DICOR) . nuantandu-se coloristic. dezambalare rezultand un miez ceramic. -pragurile gingivale =1mm profunzime . -marginal se bizoteaza (3-5º) . -amprenta. 2) prin presare -injectare (EMPRESS -SYSTEM)-Ivoclar.Ceramica turnata (DICOR):[ -preparare cavitate. la nivelul casetelor orizontale . . pe care se vor aplica mase ceramice de placat. -procedeu depasit . rezultand miezul ceramic rezistent(inlocuitorul metalului). -model de lucru. 3) modelare directa (VITA IN CERAM). -peretii suficient de grosi si rectilinii.-unghiuri rotunjite parapulpar .

-macheta . timp de 90 minute. -tipar. -arderea miezului (1100º)2 ore.-rezultate nu totdeauna foarte bune. -amprentare. -siguranta.2-0. -arderea finala (4-6 ore) -mase de placat (pentru nuantare). dupa care se injecteaza la 1100ºC). 2) Ceramica presata-injectata: Injectare dupa plastifierea unui lingou ceramic. -aplicare ceramica. -topire -presare-injectare lingouri ceramice (preincalzire 850ºC. Observatie : Modelul duplicat din gipsuri sintetice -valori mari dilatare 0. 3) Sistemul VITA in CERAM: -amprenta. -precizie . din mase de ambalat speciale .4% +porozitate. -model . -ardere de infiltrare (pentru ramforsare)-4 ore. -model duplicat (Ceramigold-Stenhart) . -exactitate . 4) Ceramica frezata -sistemul CAD/CAM . -model de lucru.

-frezare prin copiere. Cerec-Dicor). culorii .3-0. . pozitiei. -favorizeaza transmiterea luminii . 5) Sistemul CELAY SISTEM (Mickronia) -sistem substractiv . -modelare macheta RDC. -din lingouri ceramice (CEREC-Vita. FATETELE CERAMICE Restaurari indirecte (dezavantaje: pot fi real si direct) Avantaje : -metoda minim invaziva . Dezavantaje: -reduceri minime de tesut dur (doar in smalt 0. macheta. -neasistat de calculator. -macheta este procesata. -durabilitate . turnare.8 mm). -amprenta optica se realizeaza cu camera intraorala. -frezarea este asistata de calculator.-nu necesita amprenta. aspectului. -permite modificarea formei.reactii tisulare minime. Se fixeaza macheta in unitate. -nu necesita model. tipar. . se copiaza de un profilometru care transmite la instrumentul de frezat forma pe care o frezeaza in lingou rezultand lingoul primar ce ulterior va fi nuantat cu mase de placat.

-manipulare dificila . -fragilitate . Prepararea fetei vestibulare: -slefuirea reductionala a smaltului pe o adancime 0. .-nu pot fi corectate discromiile accentuate . plasare supragingival). -fracturi de unghiuri . -ocluzie mai mare . Etape clinico-tehnice: 1. -morfologie coronara nefavorabila . eroziuni . displazii. -fixarea nu este totdeauna eficienta .smalt insuficient . -margine cervicala evidenta (prag rotunjit.8mm. Indicatii : -anomalii de culoare si forma . -distrofii . -parafunctii . Contraindicatii : -dinti devitali . . -margini proximale terminate inaintea punctului de contact. -nu pot fi retusate in laborator . -igiena dentara precara .3-0. -malpozitie. -modificari post-ardere.

2 Segmentul coronar =bont artificial (cu o forma subdimensionata fata de coroana dintelui pe care il inlocuieste). Imbinarea adeziva cu cimenturi rasinice. 3.R. pentru a fi acoperite de alte proteze fixe unidentare (coroane de invelis fizionomice.) DISPOZITIVE CORONO-RADICULARE (D. 4 Modificarea axului de insertie si a dimensiunii bontului coronar.C. RECONSTITUIRI CORONO-RADICULARE ( R. Amprentarea . cimentare-pivot intraradicular .-marginea incizala usor scurtata. mixte) Etape clinico-tehnice : 1) preparatia dintelui : . Model de arcada sectionat Metode de obtinere ca la inlay-ul ceramic ( VITA in CERAM.C. Fixarea=frictiune. 2 Restaurarea dintilor devitali. EMPRESS SISTEM). 3 Dinti cu obturatii voluminoase. 4. Indicatii: 1 Restaurarea dintilor fracturati .) Proteze fixe unidentare care restaureaza morfologia si functionalitatea dintelui afectat.R. 2. Pivotul=2/3 din preparatia radiculara (lojeta intraradiculara). Parti componente: 1 Segmentul radicular =dispozitiv=pivot sau stift intraradicular. 5 Alternativa coroanei de substitutie.

2)amprentarea : a) metoda directa : -macheta din ceara . . Curent in practica se realizeaza in dublu amestec cu tija metalica.. -se modeleaza forma caracteristica a segmentului coronar . se prelucreaza si revine in cabinet pentru fixare prin frictiune cimentara. R. 3) modelul : -modelul se toarna dintr-un gips dur (model monobloc sau segmentar cu bont mobilizabil) 4) modelarea machetei : 1 conditionarea modelului 5 minute (izolare in apa saponata. R. smalt nesustinut) . b) metoda indirecta : -preparatia se amprenteaza cu material siliconic in dublu amestec si cu plasarea anterior amprentei a unei tije intraradiculare. se toarna. cu suport metalic sau con . 3 se modeleaza macheta preparatiei radiculare . -se cateterizeaza canalul radicular obturat pana la apex cu un ac Kerr si apoi cu freze de largit canalele radiculare . c) alta metoda de amprentare: -stift metalic continut in amprenta cu material termoplastic (tip Stents) +amprenta cu silicon fluid (amprenta de precizie) = varianta clasica. -macheta se trimite in laborator. 2 alegerea tijei suport (pentru macheta pivotului si a bontului) metalica.C. Siliconul fluid se introduce in canal cu un ac Lentullo. se ambaleaza. -prepararea canalului pe 2/3 din radacina. cu o forma cilindro-conica (freze Boitelrock) .A.S. lacuri) .D.-se sectioneaza dintele (tesutul patologic) pana in tesut sanatos (dentina alterata.

rezistenta mecanica pentru dintii partial distrusi . Avantaje : . si R.D. -este perfectata adaptarea marginala si ocluzala de catre medic. .4 se realizeaza macheta dispozitivului coronar =bont artificial . -restaurari protetice mixte -terapie mai conservativa. -metoda utilizata in tehnologia R. nemetalice: 1 R. 3 Aliaj baza cupru =Gaudent.recuperarea dintilor devitali fracturati .R. d) metoda mixta: -macheta se modeleaza pe model in laborator de catre tehnician .A. unde se aplica coroane de substitutie. 2 Aliaje nenobile: Ni-Cr SOFT. Se contraindica la dintii subdimensionati cervico-incizal.S. 2 Compozite special elaborate -ramforsate cu fibre poliamidice . 6 pregatirea machetei pentru ambalare (elemente accesorii) . 3 Mase ceramice (Al.C. control exactitate machetare .C.cu ceara in cavitatea bucala.(conuri + adaus rasina ).D.. Palidor =scumpe. Materiale : metalice: 1 Aliaje nobile albe =Paliag. Zr) utilizate in tehnologia integral ceramica. 7 dupa turnare rezulta D.ce ulterior va fi cimentat in cavitatea bucala. . 5 verificare.C.

Observatie : Onlay+coroane partiale (vezi ambalare. curs protetica)-model. iritatiei si a sangerarii locale (absenta zonelor de contact proximo-proximale favorizeaza tasarea alimentelor pe papilele interdentare).S. -prevenirea inflamatiei. .P. 2 abraziune=frecare smalt cu alimente exogene . distrusa prin : 1 atritie=lipsa de tesut datorita frecarii a 2 suprafete de smalt. Alte indicatii : -restaurarea morfologiei ocluzale atenuata. COROANE DE INVELIS METALICE Sunt proteze fixe unidentare. Indicatii: A. cand spatiul este mai mare de 2mm se realizeaza 2 coroane) .P. machetare. care acopera partial sau total preparatia dentara (bontul). 3 abfractie =distructia de piramide in zona cervicala. -prevenirea hipersensibilitatii cervicale si a cariilor de colet. prin crosete.A. B. In scop morfofunctional profilactic: -in prevenirea fracturilor coronare pe dintii cu obturatii voluminoase. -in prevenirea eroziunilor cervicale ./P. apar datorita agregarii P. turnare idem inlay. -prevenirea afectiunilor parodontale in absenta ariilor de contact (cand spatiul este mai mic de 2 mm se reface aria de contact prin acoperire cu coroana solo .

-pentru corectarea nivelului planului de ocluzie in disfunctia mandibulara (ocluzii blocate in propulsii antero-lateralitate) ; -pentru restaurarea dintilor posteriori in zona de sprijin, in vederea echilibrarii ocluzale ; C. In scop protetic: -pentru agregarea puntilor dentare in scop protetic; -elemente ce favorizeaza agregarea protezelor mobilizabile (P.P.S.); -elemente de imobilizare a dintilor potentiali mobili din afectiunile parodontale=scop protetic parodonto-profilactic. Etape clinico-tehnice: 1) Prepararea dintelui: -pregatit sub forma de bont dentar (forma subdimensionata a elementului dentar, rezultat in urma prepararii fetelor axiale si a suprafetelor ocluzale). Prezinta diametrul maxim la colet, in final avand o forma cilindro-conica. Gradul de conicizare 3-5º maxim. Etapele prepararii bontului (vezi curs protetica). 2.Metode de amprentare : Inregistrarea elementelor campului protetic (bonturi=preparatii dentare)+ dintii vecini, dintii antagonisti + arcada. !!!!!! In tehnologia coroanelor de acoperire (de invelis) se indica amprenta de arcada (globala). Amprenta se realizeaza cu portamprente : -standard ; -individuale ; -speciale (Kettenbach).

A. Amprente de arcada: 1) bifazica =cea mai des utilizata in practica (amprenta primara si amprenta de precizie) ; tehnica Wash-Technick 2) Monofazica. Materialul siliconic de consistenta fluida se aplica in portamprenta individuala; 3) Clasic, cu inel de cupru + material siliconic fluid si supraamprenta de silicon chitos in portamprenta standard ;rar utilizata ; B. Amprente de hemiarcada (segmentare): 4) Rigid-elastica (STENTS+silicon fluid );

5) Amprenta cu material siliconic in dublu amestec in lingura Kettenbach. Observatie: Ambele amprente se contraindica in tehnologia de precizie a coroanelor de de acoperire. Se indica in tehnologia de protezare provizorie : R.C.R., coroane acrilice, eventual coroane metalice provizorii. Amprenta segmentara in lingura Kettenbach (vezi L.P.). Erori privind amprenta de hemiarcada: -strat neuniform de material ; -desprinderi ; Toate acestea necesita reamprentarea campului protetic. Conditionarea locala a campului protetic : -Conditionarea locala a santului gingival : se indica largirea santului gingival cu expunerea limitei preparatiei cervicale. Procedee clinice: 1 Mecano-chimic :fir textil imbibat cu substanta vasoconstrictoare : adrenalina

1-2%, efedrina 5%, saruri de aluminiu sau inele textile (Epipac). 2 Aplicare de preparate vasoconstrictoare (Expasite)-amestec de clorura de aluminiu + masa inerta -rol vasoconstrictor-dilatator -fara fir. Se contraindica in conditionare clorura de zinc (30 %) deoarece are un efect caustic. 3.Modelul : Reproducerea la scara naturala a campului protetic. Turnare arcada in timpul 1 din gips extradur Moldarock=clasa IV iar in timpul 2 se realizeaza soclul din gips dur Moldano =clasa III. 1 Se utilizeaza : -modele de hemiarcada :monobloc (cu bont fix); cu bont mobil (vezi L.P.). ; -modele de arcada :monobloc (cu bont fix) ; cu bonturi sectionate si detasabile (cele mai indicate). Modelul sectionat cu pinuri metalice cu teci. 4.Macheta : Reproducerea in volum si forma a viitoarei coroane turnate . Sunt metode de obtinere diferite pentru cele 2 tipuri de coroane turnate: 2 Cu grosime totala ; 3 Cu grosime dirijata. COROANA TURNATA CU GROSIME TOTALA Cea mai utilizata datorita caracteristicilor : -fetele interne vin in contact intim cu bontul pe toata suprafata = frictiune maxima ; -peretii laterali (axiali) prezinta grosimi neuniforme, variabile (0,5-1mm) iar la nivelul cuspizilor activi (1,5mm) ;

20 mm. Prin modelare (sculptare cu spatula) se da forma finala a machetei. -cantitate mare de aliaj . aplicandu-se de regula pe dintii posteriori. prin picurare. Bontul este introdus peste discul plastifiat in masa de silicon. Discurile din material plastic cu grosime de 0.15-0. se adauga ceara pentru convexitatile fetelor laterale si morfologia fetei ocluzale. -ablatia dificila.40mm). Ulterior.-grad mare de frictiune . prinse in pense speciale sunt plastifiate la flacara.P.) =tehnica clasica. Ceara este aplicata pe bontul izolat.30-0. solidificata in urma contactului cu bontul rece.)= tehnica clasica. Pe bont se depune un strat subtire de ceara (0. Surplusul ce depaseste zona de . de dintii antagonisti (un angrenaj corespunzator) si de ocluzia inregistrata. -strat de ciment micronic (20-40) . Peste capa. Se depune ceara in limitele dimensiunii coroanei dintelui de restaurat. -prêt de cost ridicat . se continua modelajul fetelor laterale si al suprafetei ocluzale -tehnica racirii gradate (vezi L. In acest fel plasticul este presat asupra bontului luand forma acestuia. Acest prim strat de ceara. Sisteme de machetare : -tehnica prin picurare (vezi L.P) =tehnica moderna. -transmite diferentele de temperatura din mediul oral .Cand discul este plastifiat se aplica pe un silicon vascos depus intr-o chiuveta.P. elementul protetic cel mai indicat in tehnologia protezelor fixe unidentare . -tehnica cu capa ADAPTA (vezi L. Indicatii : -element de agregare a puntilor. bontul izolat este introdus in ceara topita. Macheta este modelata in functie de dintii vecini (sunt refacute punctele de contact). Intr-un prim timp. necesita taierea a 2 pereti . ce acopera fetele laterale si suprafata ocluzala a bontului este asa numita « capa din ceara ».

-metoda rapida. geometrice si functionale. Metoda necesita o cunoastere exacta a morfologiei ocluzale pentru imbinarea criteriilor morfologice. se insera crestele triunghiulare si cele oblice. necesita instrumentar specific. Indicatii : Tratamente protetice complexe. ceara picurata in exces este indepartata. -tehnica aditiei de ceara =tehnica moderna. folosite in tehnicile descrise. Conform acestei metode. Pusa in circuitul tehnic de Thomas si Payne necesita aparatura complexa (articulator semiadaptabil. metoda laborioasa. Este o metoda contrara principiilor de modelare prin sculptarea cerii. incat in final sa rezulte o macheta care reda cu fidelitate morfologia fetelor laterale si suprafata ocluzala a dintelui ce se restaureaza. Modelarea propriu-zisa cuprinde mai multe etape : se dispun varfurile cuspidiene pe suprafata ocluzala a bonturilor preparate. metoda foarte exacta. macheta va avea o suprafata ocluzala cuspidata. fose. pantograf. convexitati). Prin sculptare. conceptul gnatologic de reechilibrare ocluzala. prin picurare de ceara in aceasta zona. se stabilesc santurile si crestele secundare. se continua modelarea machetei picurandu-se ceara pe fetele laterale pentru convexitati si pe suprafata ocluzala pentru cuspizi. ideala redata anatomic (santuri. -se obtin machete cu pereti uniformi . Tehnica cu folie termoplastica (capa ADAPTA) : -ergonomica . sunt unite. prin creste marginale de ceara. -exacta . capa din plastic se adapteaza cervical pe bont. In final sunt inserate fosetele. COROANA TURNATA CU GROSIME DIRIJATA . Putin utilizata. Bontul cu capa din plastic este aplicat pe model. trusa speciala de modelat). in ocluziile cu point centric (PIM) .colet se taie cu foarfeca. cea mai indicata in tehnologia coroanei turnate cu grosime totala. traiectoria condiliana. versante. arc facial.

-este eficient utilizata pentru elemente intermediare masive . contactul cu dintii vecini si cei antagonisti apoi este perfectat modelajul final (finisarea). -adaptare pe bont cervical si ocluzal. ergonomic . -prêt de cost mai mic . Sisteme de machetare : 1 machete prefabricate (vezi L. -nu se vizualizeaza spatiul bont-perete axial . . Se perfecteaza cu ceara adaptarea la nivelul coletului. Cu fuloare se modeleaza convexitatile si santurile fetelor laterale. -cantitate mica de aliaj . -ablatie mai usoara (1 perete). 2 machete din folie cu ceara calibrata (vezi L. -nu e curent utilizata.40mm). -in spatiul dirijat-dinte si fata interna a coroanei se aplica filmul de ciment cu rol de termoizolant . -peretii axiali la distanta de peretii laterali ai preparatiei . se alege macheta corespunzatoare ce se adapteaza pe bontul mobil al modelului. Este un procedeu : -rapid. -imprecis (distorsionari in manipulare) .30-0. avand forme si marimi diferite.P.Caracteristici : -contact partial cu preparatia dentara (ocluzal si cervical 2-3mm) . Se aplica pe bont si este adaptat cervical la nivelul santului gingival si pe 2 mm in contact cu bontul.) Se confectioneaza un inel din ceara calibrata (0.) Din seturi de machete din ceara ce au fost realizate in stante metalice.P.

deoarece macheta nu este mobilizata de pe bont pentru ambalare. -modalitate de dirijare a spatiului. rezulta tiparul coroanei . -o metoda curenta .30mm fata de dintii vecini si antagonisti. Se schiteaza volumul lobilor.Astfel se vor evita deformarile machetei. Pe bontul mobil al modelului duplicat se modeleaza macheta finala. Marginea cervicala a machetei este cu 2mm mai sus de limita preparatiei din zona cervicala.P. -ocluzal este in contact cu bontul . Observatie: . cu santuri interlobare.15mm .Macheta subdimensionata impreuna cu modelul de lucru se amprenteaza cu un hidrocoloid reversibil. Ea va fi fixa pe modelul duplicat si va face parte din viitorul tipar. 3 metoda cu model duplicat : a) modelarea machetei preliminare fixa pe bont si subdimensionata : -limita cervicala =2-3mm de colet . Dupa racirea cerii. In aceasta amprenta duplicatoare se pune masa de ambalat. -se toarna modelul duplicat (pe baza de mase de ambalat fosfatice) . cuspizi. -se vizualizeaza subetapele cu exactitate (vezi L. prin sculptare este modelata suprafata ocluzala. rezultand modelul duplicat. b) duplicarea machetei preliminare: -bontul si macheta se introduc in material siliconic aplicat in conformator rezultand amprenta duplicatoare . fose. in dreptul fiecarui cuspid. -grosime pereti externi =0. Tehnicianul modeleaza subdimensionat macheta in toate sensurile cu 0. Morfologia fetei ocluzale se realizeaza picurandu-se ceara fierbinte pe suprafata capacului.Se confectioneaza capacul din ceara calibrata ce se lipeste de inel. cu ceara speciala ce contine gutaperca. creste marginale.).

3) evacuarea machetei din materialul refractar = tipar. transmiterea variatiilor termice mai putin .Metoda cu model duplicat are indicatie de electie in tehnologia puntilor din elemente unite. macheta prezinta contact cervical si ocluzal.30-0. peretii laterali sunt situati la distanta de bont .45mm) . grosime de 1-1. Etape : 1) pregatirea machetei pentru ambalare . 2) ambalarea propriu-zisa . Indicatii : -elemente de agregare pentru puntile totale/de hemiarcada. cantitate de aliaj mai mica ca la coroana cu grosime totala. situata in interiorul masei de ambalat.5-2mm. Obtinerea tiparului : -cavitate cu volum si forma identice cu cele ale machetei. Co-Cr. pentru turnarea aliajelor nobile . baza titan). Tijare + machete accesorii + detensionare + aplicare pe capacul conformatorului+degresare. Caracteristicile machetei coroanei cu grosime dirijata: peretii laterali cu grosime uniforma (0. Sistemul de tijare clasic: -aplicare tija cu lungimea de 30mm. . turnate din aliaje cu temperatura de topire intre 1350 si 1750ºC (Ni-Cr. coroane solo pe dintii posteriori -dirijarea peretilor laterali la distanta de bont favorizeaza piesele protetice ample.

Sistemul se livreaza prefabricat si se aplica numai canalele secundare ( ~3mm). pentru aliaje nobile mai mici .5mm . canal intermediar=3. Ambalarea : -metode : 1 timp +1 material. -canal principal (diametrul = 4mm).5mm ce poate ajunge pana la 4.Co-Cr : canal secundar = 2. -cu cat aliajul este mai dificil de turnat se iau masuri suplimentare pentru diminuarea contractiei . -canal intermediar (diametrul = 5mm).5mm.Metoda moderna (BEGO-HERAEUS): Indicat : -coroane de acoperire multiple sau coroane ca elemente de agregare a puntilor.5-5.lungime = 3mm). Aliaje nenobile :Ni-Cr. -canalul intermediar trebuie sa fie situat in centrul termic al tiparului .5mm . Sistemul de machetare cuprinde : -canal secundar cu diametrul =3. pentru aliaje nenobile mai mari.canal principal =5mm).5-4. -prezenta canalului intermediar diminueaza coeficientul de contractie . -topografia tijelor pe fetele proximale sau pe cuspizii inactivi ai molarilor cand coroana este element solo sau element de agregare (scade riscul porozitatilor pe cuspidul activ) -tijele se plaseaza intr-un unghi mai mare de 90º pentru a evita turbionarile aliajului fluid . 2 timpi+2 materiale.5-3. Dimensiunea tijelor: -este variabila. .

cripton). in palnia tiparului. Se contraindica utilizarea creuzetelor grafitice pentru aliaje nobile (le contamineaza cu carbon) rezulta turnaturi fragile. timp de 30-40 minute (aliaje nenobile). timp de 1 ora (aliaje nenobile) . se contraindica mase de ambalat fosfatice deoarece acestea reactioneaza cu mare usurinta cu titanul fluid.0-200ºC. Incalzirea : 200-750ºC. medie si inalta frecventa +gaze inerte de protectie (argon. c) Topirea sub influenta curentilor de joasa. 400-1000ºC. heliu. cele mai bune fiind cele fosfatice. b) microincinte +flacara oxigaz : topirea in creuzet ceramic=procedeu indirect. se . Topirea si turnarea aliajului : -aliajul se topeste in creuzete. Eliminarea machetei : -prin conditionare termica (preincalzirea si incalzirea ambalajului refractar) Preincalzirea : 0-400ºC.-se indica utilizarea maselor de ambalat specifice. Introducerea in tipar a aliajului se realizeaza cu ajutorul fortei centrifuge (ROTOJET/SCHLODER). Metoda moderna (Heraeus)=la turnarea aliajelor nobile foloseste centrifuga automata si creuzete de ceramica. ridicata in ritm lent (aliaje nobile) . Caracteristici pentru obtinerea unei turnaturi de calitate : -sistem de tijare BEGO-HERAEUS . -ambalare in 2 timpi. sub actiunea a 2 surse de topire a) flacara oxigaz : topire directa. timp de 1 ora (aliaje nobile). -aliajele baza titan se toarna cu mase de ambalat pe baza de oxid de aluminiu sau magneziu in amestec cu oxid de zirconiu (TITAVEST).

-nivelul convexitatilor . Sablare de finete +prelucrare finala.I. Sablare cu particule polimerice (PMA) pentru aliaje nobile rezultand suprafete netede.-aplicarea machetei canalului intermediar in centrul termic al tiparului. corindon. recristalizare. Lustrul final si cimentarea provizorie sau de durata dupa caz. usor de lustruit final.F. rezultand strat de oxizi +masa de ambalat. Eliminarea turnaturii se realizeaza prin spargerea ambalajului. apoi se recomanda preparare manual pentru inglobarea aerului ce va facilita eliminarea gazelor din tipar (porozitatea maselor de ambalat). Dezambalare /prelucrare: Racire ambalaj 5-10 minute. -inscrierea modelajului in curbura arcadei . Coroana este adaptata pe model in limitele preparatiei. -echilibrare ocluzala riguroasa . -zonele de contact proximale . Alte tipuri de coroane metalice Coroana turnata din 2 bucati . Sablare cu nisip cuartos. -topire/turnare (C. -prezenta santurilor de descarcare . Examinarea in cabinet: examenul clinic pe bontul real : -relatia de ocluzie. + mediu de protectie +centrifuga automata) La prepararea masei de ambalat nu se recomanda vacuum malaxor decat primele 10-15 secunde pentru omogenizare. Turnatura este introdusa in apa rece: calire. curate.

aciforme) COROANE DE INVELIS NEMETALICE Proteze unidentare estetice.40 mm din Wipla . 4 Prezinta defecte negative (microcavitati. lamelare. polisticle. Tehnologie abandonata.. Coroana Jacket acrilica. Coroana stantata: Pe un model metalic (obtinut din melot) se ambutisa (lua forma fortata) o capa metalica de 0.30-0.S. (cu utilizare restransa). . R. polimeri multifunctionali) Terminologie : Coroane estetice fizionomice . si met. din materiale nobile . COROANA ACRILICA : Utilizare restransa . pori)/pozitive (sfere. turnarii Caracteristicile coroanei din 2 bucati : -Se realizeaza din Ag-Pd.A. abandonate datorita ap. -Capacul turnat si inelul se lipeau. Avantaje : 1 Prepararea bontului : bont cu smalt pe el si cu un strat gros de ciment pe el.Coroana stantata tehnol.C. 3 Absenta convexitatilor . compozita. ceromeri (materiale hibride.D. Obtinute din materiale cu grad de transluciditate partial sau total (materiale fizionomice estetice) =R. ceramica. Dezavantaje : 2 Riscul perforarii la adaptarea cervicala (pereti subtiri) .

2 leziuni carioase simple/profunde pe fetele proximale . Indicatii : 1 distructii coronare partiale/totale ale dintilor frontali . 3 c. pozitie). 4 discromii de diferite etiologiii :(endogene =tratamente intracanalare eronate) sau (exogene = aport excesiv de alcool.D.c-alte solutii : fatete compozite. culoare. 4 dintii posteriori (PM. nebiologica. 2 ocluzii adanci acoperite -coroana expusa (fata orala) datorita contactului. -nu preparatia cu prag . -parafunctii : scrasnitul dintilor. -examinarea stopurilor ocluzale -abraziune =pierderea stopului ocluzal -coroana mixta. tutn.C. 5 corectarea de anomalii (forma. Contraindicatii : 1 dintii frontali : -cu fatete de abraziune . vin rosu) . ceramice. polisticle. coroane metaloceramice . 5 pacientii tineri cu camere pulpare mari la dintii frontali. ceramica.Are caracter provizoriu O inlocuieste coroana din R. 3 traumatisme insotite de fracturi . bruxism . sacrificiu mai mare .M)provizoriu : -schimb la 6 luni .. -se indica onlay-urile extratisulare (rezistenta mai mare).

chiar daca RAS se contracta. Coroana acrilica se utilizeaza provizoriu pana la aplicarea solutiei definitive. cu R. b) reducere 1. continuat proximal la nivelul insertiei gingivale. RAS efect biofob+alergic. Examenul clinic-coroane de acoperire fizionomice. 4 fara prag (preparatia tangentiala.C.5mm vestibular plasat subgingival. Etapele clinico-tehnice : 1. Prepararea dintelui: 1 bont cilindro-conic. 3 reducerea mai accentuata pe fetele vizibile. . ce nu se poate inchide foarte exact si cu efect iritativ local .-se aplica coroane acrilice provizorii.) Cervical: a) prag circular /axial /circumferential cu latime de 1-1. iar oral situat la 1-1.5mm (dinti vitali). 2. c) preparatie tangentiala.Inchiderea ideala se realizeaza pe prag supragingival.5mm de insertia gingivala. Contraindicat: -dinti cu diametru mic (IL). Se poate perfecta inchiderea marginala intraoperator (captusire). in bizou) Parametrii dimensionali: Vestibular: a) reducere 1-1. b) prag vestibular cu plasare subgingivala si continuare pe fata proximala.obtinut prin frezare.R. muchie de cutit. 2 prepararea secventiala (reducerea fetelor axiale+marginea incizoocluzala). neretentiv . fara o limita decelabila : in bizou.5-2mm (dinti devitali .

Sunt cele mai utilizate.C. Inregistrarea elementelor campului protetic. Amprenta clasica : -inel de cupru +supraamprenta de material siliconic (rar utilizata). 5 estetica deosebita. Conditionarea bontului pentru amprentare : . tehnologie moderna ..D. -dublu amestec siliconic (lingura Kettenbach). -bifazica (dublul amestec). Amprenta de arcada: -monofazica . Amprentarea : Etapa clinica. C.5mm.Incizal : -reucere maxima (1. 2 prag cervical semirotund -CHAMFREIN. incizal 1. Prepararea bontului pentru materiale moderne( R. 3 reducere 0. proprietati mecanice.8 mm cervical. neretentiv cu prag la limita insertiei gingivale . 3. 6 tripolimerizare (caldura. ceromeri) : 1 bont cilindro-conic. polisticla. A. Amprenta segmentara (de hemiarcada) : -rigid-elastica (Stents+ elastomeri). fascicul luminos). indeosebi a bontului. 4 preparatie amprentabila relativ usor. presiune.5-2mm) realizandu-se un efect estetic foarte bun. B. dar nu cele mai indicate. fetele axiale 1-2mm.

Excesul de ceara este indepartat. 3 Tehnica plastifierii : Un paralelipiped de ceara este plastifiat prin incalzire progresiva la flacara si aplicat pe bontul mobil (izolat). . a) mecano-chimic: -fir textil si inele din bumbac imbibate cu solutii vasoconstrictoare: efredina. prin taiere cu spatula. adrenalina 1-2% . expansil =alaun+aditiv Se contraindica clorura de zinc in concentratie mare 10%. 2 chirurgical 3 frezaj intern gingival. urmarindu-se concomitent si modelarea.Macheta : Se obtine prin : 1 Tehnica racirii gradate +picurare-vezi curs 6. -cu bont mobil (mai indicat fata de cel anterior) Materiale.-indepartarea tesuturilor parodontale prin mijloace: 1 mecano-chimice. tehnica de lucru vezi L. 5. sulfat feros . 4. 2 Tehnica picurarii -vezi curs 6 . alaun. deoarece are efect caustic local.=curs incrustatii metalice. Tehnologia coroanei polimerice modelul monobloc (segmentar) -cu bont fix (cel mai indicat). Modelul : Reproducerea elementelor campului protetic la scara 1/1.P. b) chirurgical.

Degresarea machetei. creste.Etape machetare : Conditionarea bontului : 1 Izolare in apa saponata 5-10 minute . 4 Racire lenta. Orizontala (fata orala este plasata in jos . 5 Modelaj primar: sectionare + modelajul anatoform functional (convexitati. macheta patrunzand pana la nivel cervical). -masa de ambalat se aplica intr-un conformator =chiuveta . Verticala (marginea incizala este plasata in jos . Modelajul final si degresarea -parte din pregatirea machetei pentru ambalare. convexitati.fata vestibulara spre superior. B. -didactic/ratiuni economice -gips normal .Ambalarea : -cu materiale specifice . cingulum. -conformatorul : 2 inele si 2 capace . -se aplica cu vibrare pasta semifluida de gips . 3 Picurare ceara in exces . 2 Aplicare DIE SPACER (lac) cu rolul de a ajuta la indepartarea machetei de pe bont si de a dirija filmul de ciment intre bontul dentar din cavitatea bucala si viitoarea lucrare. -masele de ambalat sunt gipsurile dure (clasa III)/amestec de gips dur +gips normal. . Metode de ambalare : A. 6 Modelajul final: finisarea +aplicarea de gips dur in interiorul machetei sub forma de bont. zone de stop). 6.

4. Avantajele ambalarii orizontale :cea mai utilizata in tehnologia coroanei acrilice. apare cavitatea tiparului. iar in alta jumatate fata vestibulara. Are loc priza ghipsului dupa 30 minute. urmata de asezarea capacului . In interiorul machetei. 3 Pasta de acrilat este introdusa cu dificultate sub bontul de ghips . indepartate de pe model. 4 Bontul de ghips se poate fractura la introducerea si presarea acrilatului in tipar . Se preseaza pe durata prizei ghipsului (30 minute) . 5. 2. Macheta este aplicata in pasta de gips cu fata vestibulara meacoperita de ghips . 3. In interiorul unei jumatati de chiuveta se depune pasta de gips dur . Chiuveta este desfacuta in cele doua jumatati.    Repartizarea nuantelor de culoare la nivelul fetei vestibulare . intr-o jumatate de chiuveta se afla tiparul fetei orale si a fetelor proximale. consecutiv se produce izolarea in apa 10 minute . La aceasta tehnica. Se aseaza inelul celei de a doua jumatati a chiuvetei si se toarna pasta de ghips pana la umplere . sub bont poate sa ramana neizolat . .A. 2 Izolarea peretilor tiparului se obtine neuniform. 7. Ceara plastifiata este indepartata din ambalaj. Ambalarea orizontala : 1. Controlul repartizarii culorilor. Interventii ulterioare pentru a modifica culoarea in sensul dorit. Dupa eliminarea cerii. se introduce pasta de gips dur . 6. dupa care resturile sunt spalate cu un jet de apa clocotita. Dezavantajele ambalarii orizontale : 1 Indepartarea cerii din cavitatea tiparului se realizeaza cu dificultati .

3. Dupa eliminarea cerii apare cavitatea tiparului. urmata de asezarea capacului. consecutiv se realizeaza izolarea in apa 10 minute. Avantajele ambalarii verticale   Ceara este indepartata usor din tipar . Macheta situata pe bontul mobil este introdusa vertical.5 Asamblarea incorecta si presarea insuficienta a celor 2 jumatati ale chiuvetei. Ceara plastifiata este indepartata din ambalaj. 4.  Pasta de acrilat este introdusa in tipar si presata fara riscul fracturarii bontului artificial. Ambalarea verticala : 1. B. cu marginea incizala in jos. Se preseaza pe durata prizei ghipsului pentru condensarea particulelor de material. 6. Se aseaza inelul celei de a doua jumatati a chiuvetei si se toarna pasta de ghips pana la umplere. 5. pana la marginea cervicala . Chiuveta este desfacuta in cele 2 jumatati. mareste grosimea fetei vestibulare a coroanei. Dezavantajele ambalarii verticale : 1 Repartizarea nuantelor cromatice aproape imposibil sa se realizeze . dupa care resturile sunt spalate cu unjet de apa clocotita. 2 Asamblaea insificienta a celor doua jumatati ale chiuvetei creeaza ingrosarea marginii incizale . In interiorul unei jumatati de chiuveta se depune pasta de ghips. . Are loc priza ghipsului dupa 30 de minute. . Chiuveta este scoasa de sub presa dupa priza ghipsului (30 minute) si introdusa intr-un vas cu apa fiarta timp de 5 minute. 2. iar in cealalta jumatate este bontul artificial. 7. Peretii tiparului sunt izolati uniform fara dificultate. in vederea obtinerii unui tipar cu pereti netezi si rezistenti. Intr-o jumatate a chiuvetei se afla cavitatea tiparului. fiind vibrat pentru condensare.

. 2 Tiparul se obtine dupa ambalarea machetei (prin cele 2 metode) si eliminarea ei din ambalaj prin topirea cerii (apa fiarta. lui : -separa rasina de masa de ambalat (gips). timp de 15 minute. . Etapele polimerizarii coroanei acrilice: 1 Dozarea rasinii (SUPERPONT).Polimerizarea : 1 Se obtine prin introducerea acrilatului in tipar. se controleaza culoarea . 2 Aplicarea rasinii in tipar (din profunzime catre exterior . preparare din nou. culoarea de baza. -Pulberea se aplica intr-un godeu ceramic. 5 Daca culoarea este cea corecta se asambleaza chiuveta. -inhiba combinarea rasinii cu masa de ambalat . Izodent in 2-3straturi.culoarea la colet. 2/1. -Proportiile indicate de fabricant :P/L 1/1. spatulare pana rezulta o pasta vascoasa ce trece prin mai multe stadii fizico-chimice. 4 Controlul dispunerii culorii in tipar: daca culoarea nu e cea dorita-se sectioneaza in bizou la nivel cervical si incizal.7. se introduce in presa hidraulica :p = 2atm. jet aburi sub presiune) 3 Conditionarea tiparului : anterior polimerizarii si consecutiv eliminarii machetei din tipar prin topire cu apa fiarta si detergenti se conditionaeaza cu urmatorii izolanti : lacuri alginice :Pectizol. -favorizeaza enucleerea coroanei din ambalaj. pana in momentul favorabil introducerii in tipar = pasta vascoasa plastica neaderenta modelabila. rasina acrilica. incizal (usor in exces) 3 Modelalarea exterioara : celofan umed+presarea capac chiuveta.

5 ore. -pacienti tineri-culori deschise : 21-23 8.Dezambalarea/prelucrarea : 1 sectionarea cu spatula+fierastrau +enucleerea din masa de ambalat . timp de 60 minute . PALAVIT.6 Transferul in ring: se mentine chiuveta in aceeasi pozitie pe durata termopolimerizarii. -alegerea culorii. -mentinere la 60ºC. Observatii tehnice : -in practica =procedeu empiric de modelare . Recomandari : cresterea lenta a temperaturii pentru a nu se volatiliza monomerul +consumare lenta in timpul reactiei. . Regimul termic de polimerizare : Rasinile polimerice clasice polimerizeaza sub actiunea caldurii umede. 6 suprafete nete de prelucrare . -crestere lenta pana la 100º. urmata de racire lenta(4-8 ore) Timpul de polimerizare =2. 3 netezire :freze /petre mai mici . timp de 30 minute . conform curbei termice : -crestere lenta la 60ºC. timp de 30 minute. -alte rasini:BIODENT. 4 adaptarea pe bontul modelului-adaptare exacta cervicala. 5 lustruire cu ajutorul periilor+pasta abraziva . 2 prelucrare cu freze de acrilat-plusurile. echilibrare ocluzala . cu mentinere 30 minute. 7 luciul -prelucrare cu pufuri din bumbac .

obtinute din : acetat. -polimerizarea are loc sub actiunea caldurii uscate in miniautoclave :IVOMAT. rasini policarbonat.A.Observatie : zona de inchidere marginala-nu margini ascutite =efect itritativ asupra parodontiului. presiune =6-7 bari) . pregatirea pentru ambalare. rezulta tiparul. 4 Din rasina compozita autopolimerizabila (tehnica SCUTAN) . introducerea acrilatului in tipar (acestea sunt generatoare de erori). -se adapteaza pe bont. -se sectioneaza marginal.S. COROANA ACRILICA -alte metode de obtinere 1 Din fatete prefabricate: -se selecteaza fateta. cu proprietati deosebite (suprafete compacte. rasini sintetice. 3 Coroane prefabricate. 2 Acrilate baropolimerizabile=polimerizare sub actiunea caldurii umede si sub presiune. se captuseste cu R. se adapteaza cervical. -se ambaleaza. tiparul. -se alege potrivit preparatiei coroana prefabricata. Caracteristica metodei : se scurteaza fluxul tehnologic de o serie de etape : machetare. -se utilizea acrilate ce se aplica direct pe bont. -se definitiveaza macheta prin picurare pentru fetele proximale si orala . strat cu strat pana la forma finala a coroanei (cu nuantari coloristice) . -se obtin coroane provizorii rapid executate. se polimerizeaza si se obtine o coroana cu proprietati superioare estetice si functionale. timp=30 minute. de culoare standard . (nuantand culoarea) -se lustruieste si se cimenteaza provizoriu . lucioase) . BIOPOL (t=120ºC. -sunt indicate pe bonturi vitale si implanturi.

-se contraindica preparatia tangentiala (fara prag). rezultat estetic foarte bun. -prepararea dintilor.5mm incizal . BELLE GLASS). Rezulta coroane si punti provizorii pentru tratamente restaurative complexe.. Etape tehnologice : a) Prepararea bontului : -sub forma de bont neretentiv . 1-2mm fetele axiale . elastomerice. 2 polisticle (ART GLASS.8mm cervical. -vaselinarea preparatiilor (oleum de vaselina). -priza rasinii (autopolimerizare 5 minute) . 1. -reduceri 0.-curent utilizata . -dezinsertia amprentei cu scoaterea coroanei din amprenta -prelucrare si lustruire . -anterior slefuirii dintilor se amprenteaza dintii cu materiale alginice. Coroana fizionomica se obtine din materiale moderne: 1 R. 3 ceromeri : TARGIS VECTRIS.C.D. b) Amprentarea : . Tehnologia moderna de obtinere a coroanei fizionomice . -se indica preparatia cu prag tip CHANFREIN (in semicerc) . -cimentare pe preparatie. -aplicarea rasinii in amprenta.

pentru R.-amprenta de arcada (metoda monofazica.C).C.D. R. -pretul de cost mai mic comparativ cu tehnologia integral ceramica. ambalare. . -adaptare marginala/proximala mult mai exacta (pe bont mobil) -rezultate estetice superioare . Prelucrarea se realizeaza cu instrumente rotative (abrazive) specifice : freze extradure diamantate. -se pot fixa adeziv (cimentari adezive) dupa conditionarea fetei interne (obtinerea unor suprafete aspre prin frezare sau sablare). ambalare.. polisticle. -se elimina subetapele tehnologice (machetare. polipanturi din piele cu paste speciale pentru lustrul final (aici se deosebeste de masele ceramice). bifazica cu materiale elastomerice) c) Modelul de lucru : -model de arcada cu bonturi mobile. ceromerioi-aplicare direct pe bont (“Step by step”) Procedee tehnologice moderne : -fotopolimerizare VECTRIS) (polisticle+ceromeri-ART GLASS si TARGIS- BELLE GLASS polimerizeaza sub presiune si sub mediu de amoniac (135ºC) rezultand structuri compacte cu proprietati mecanice superioare si calitati estetice adecvate). -anticipeaza tehnologia metalo-ceramica. d) Sisteme de machetare : In tehnologia moderna se elimina etapele de machetare.D. tipar. -fototermobaroplimerizare (tripla polimerizare. polimerizare in vase). Avantaje : -prepararea bontului : conservativa .

aderenta intre aceste mase-compactizarea suprafetei laterale modelate. -livrarea produselor se face mult mai nuantat.S. -evaluarile clinice sub 10 ani : stabilitatea stopurilor in zona laterala perturba functional ocluzia . Din punct de vedere optic masa ceramica izotropa. COROANA DE INVELIS INTEGRAL CERAMICA -grad de estetica si fizionomie maxima . Frezare computerizata. masa dentina. Metode de obtinere : 1 Clasic : Arderea masei ceramice pe folie/ cape metalice din platina sau aur platinat (sinterizare) . -termobaroplimerizarea se realizeaza la tº mai mare de 100ºC si intervale de timp mai scurte :7-30 minute. Frezare mecanica. polisticlele : forma de pasta.A. -nuanta coloristica egala cu a dintilor naturali. complex. Smaltul este anizotrop. Masele compozite.Dezavantaje: -pret de cost + tehnologie mai scumpe fata de R. culori diferite : masa opac. mase corectoare + flacoane cu lichide pentru conditionat . 1 Modern : Aplicarea directa pe bont Turnare-presare. mase incizal. Indicatii: (vezi coroana acrilica) .

-restaurari estetice dintii frontali. Avantaje : -grad maxim de restaurare fizionomica . -se contraindica pe dintii laterali : necesitate doar (dinti cuspidati). . -preparatia pretentioasa :numai coroane cu prag axial (circumferential). -pacienti cu indice de carie crescut (semn de distructie) . neretentiv. -pe dintii nanici . -sunt fragile (se contraindica in zonele laterale).parafunctii : bruxism. .5-2mm incizal /ocluzal 1.nu prag cervical. . Etape clinico-tehnice : a) Preparatia dintelui : -bont dentar.ocluzii adanci acoperite. dinti cu fatete de abraziune. . cilindro-conic . preparatia tengentiala .5-2 mm. Dezavantaje: -rezistenta mecanica la torsiune scazuta (atentie la adaptare). Contraindicatii : -pacienti tineri cu camera pulpara mare. -biocompatibilitate (integrare tisulara) daca se respecta parametrii de preparare. labiodonte . -in cvasitotalitate la sexul feminin . -preparatia bontului este mult mai conservativa pe fata vestibulara raportata la coroana acrilica si coroana mixta .reducerea fetelor uniforma: 1mm pe toate fetele axiale si 1. fetele proximale -orala-reduceri mai mari prin frezare.

nu bizotat .amprenta de arcada monofazica in lingura individuala (cea mai utilizata) . cel mai folosite -rasini compozite : cele mai indicate . Pragul se disimuleaza (infunda) 0. Se contraindica unghiuri ascutite. c) Modelul : -model de arcada cu bont mobil.H.-unghiul de intalnire intre pereti si prag este de 90º.R. -amprenta de arcada bifazica : de corectare sau in dublu amestec . anfractuozitati deoarece sunt surse de fisurare coronara (unghiurile ascutite genereaza tensiuni). d) Machetarea: se indica pentru procedeele DICOR SISTEM. -amprenta de arcada cu inel de cupru + supraamprenta material elastomeric . denivelari.3-0. b) Amprentarea : .R. cu rotunjirea zonelor de intalnire . -modelul galvanic : cupru electrodepus + gips dur.I. obtuze. Mai rar de hemiarcada cu bont mobil. EMPRESS. utilizare mai putina. rasina pentru completare-rar utilizat-metoda laborioasa. -prag finisat. (hidroalginica) -rar utilizata. -amprenta cu H. .5 mm = estetica maxima sau cu nivel -insertie ginngivala cand elementul dentar are o culoare care ne satisface. Materiale utilizate: -gipsuri superdure +dure .

-procedeul cel mai raspandit si mai sigur. 3) placarea pe miezul ceramic : se aplica mase de placat pentru nuantarea coloristica 950-960ºC = arderi de corectare (1-2 arderi) -autoglazurare . pe capa poroasa se aplica aluminoceramica cu particule de Lantan. 2) arderea de infiltrare a capei poroase .2mm aur platinat : capa intim adaptata + imbinare proximal (faltuire). tehnica VITA IN CERAM : nu necesita machetarea. Etape tehnologice :vezi inaly ceramic -amprentare . timp de 2 ore rezultand o capa poroasa (alumina 45%) . coroana -ardere directa-aplicare masa ceramica “step by step” pe modelul duplicat. Zirconiu (particule de sticla) 1100ºC. de 0. -model duplicat din mase de ambalat -SUPERHARD . Tehnica de lucru VITA IN CERAM : 1) aplicarea aluminoceramicii pe bontul termoizolant cu pensula. -model de lucru . -conditonare bont (DIE SPACER). timp de 4 ore rezultand miezul alumino-ceramic . . -arderea alumino-ceramicii in doua etape : miez ceramic-placarea finala .in tehnica clasica nu se utilizeaza macheta si nici procedeele moderne datorita frezarii si sonoeroziunii . tehnica clasica : adaptare folie de platina. arderea 1100ºC. -amprenta duplicat .

alba care influenteaza fluorescenta maselor ceramice . -compensat de cimenturile de fixare. care dupa ardere se dilata si confera rezistenta amestecului si luciu caracteristic.D. pigmenti) . 2 cuart: 10-15%-este componenta refractara. dentina. moderne Procedeele DICOR. . Metoda clasica: -pe capa ambutisata pe bont se aplica strat cu strat ceramica preparabila tip VITA (ceramica feldspatica)-componenta de baza 60-80% masa opa. masa incizala. EMPRESS (vezi inlay ceramic). 5) conditionarea coroanei -se graveaza fata interna a coroanei cu acid fluorhidric 37% pentru asperizare . 6) cimentare adeziva: cimenturi R. Pulberea: 1 feldspat: 60-80%-componenta care omogenizeaza in faza de topire amestecul. Ceramica preparabila : -are in compozitie:pulbere +lichid.C. smalt. C. 3 caolin :0-5% este o argila hidratata. Dezavantaje : -spatiu mai mare bont-coroana /procedeul modern . rol de liant al amestecului si se contracta dupa ardere . iar dupa ardere confera transluciditate.I.-indepartarea coroanei de pe model prin pulverizarea masei de ambalat cu agenti de sablare rezultand coroana integral ceramica . -fondantii=maresc masa produsului si scad temperatura de ardere .S. din punct de vedere este un trisilicat de aluminiu-calciu-sodiu. 4 aditivi (fondanti.. 4) adaptarea pe modelul de lucru .

conditionarea capei : degazeificare. Pentru aliajele nobile. -componenta lichidiana a ceramicii preparabile : aditivi si alcool. 2 Vitroceramica DICOR. 2. Arderea masei ceramice-tehnologia clasica -coroana integral ceramica: 1. 3 Ceramica magnezica OPTEC.-pigmentii confera stabilitate cromatica si favorizeaza aderenta . confectionarea capei metalice Pt/Au-Pt. -temperatura si timpul de ardere difera de ceramica preparabila mult mai mare . 4 Ceramica zirconica II. dextroza). Pentru aliajele nenobile cei mai utilizati sunt oxizii de crom. Masele ceramice moderne : 1 Aluminoceramica . timp de 10 minute . Caracteristici: -mase oxidice . indiu. rezultand o capa oxidata si compatibilizata pentru aplicarea masei ceramice opac . nichel. argintul. -contin substante fluorescente care cresc gradul de translucenta :lantanide . metalele oxidoformatoare sunt aurul. incalzire la 1200-1300ºC. avand rolul in a mari aderenta particulelor de componenta metalica. titan.cresc gradul de translucenta . . unde se leaga de elementele metalice ale masei ceramice). se adauga sub forma de microprocente.una din cele mai rezistente. staniu (migreaza in zona de interdifuziune. Lichidul : Ceramica preparabila contine in sistem si o componenta lichidiana (apa distilata sau alcool in amestec cu glucoza.

se aplica un strat de masa ceramica opac in grosime de 0.Acest lucru se realizeaza deoarece masele ceramice in urma arderii se contracta. modelajul sumar . glazurarea : ardere : 700ºC. pentru a evita discromiile . 950ºC . 8. fara vid. vid. ardere 900ºC.3. 2 minute + oxigen. spatiul IZO maxim 50. arderi de corectare . a-II-a ardere de corectare (pentru esecuri) 2 minute in prezenta oxigenului . 7. preardere (+Oxigen) . care acopera in totalitate bontul. COROANA MIXTA Este o proteza fixa unidentara alcatuita din doua componente: 1 una metalica. 5. 4. mase de corectare pentru nuantare coloristica : fisuri. 13. Tehnica adeziva necesita conditionarea cu acid fluorhidric 37% (restaurari integral ceramice)-imbinare adeziva. adaptare -tehnicianul genereaza imprecizii de adaptare (spatiul dintre bont si coroana). pete 950ºC. in vid. adaptare. Caracteristici: . racire lenta. cu preuscare in gura cuptorului . 12. 4 minute . arderea dentinei si a smaltului (pe capa se aplica in exces dentina+smalt 20-30% cu vibrare si se absoarbe excesul de apa cu hartie de filtru). prelucrare coroana pe bont. 10.arderea opacului la 900ºC. vid . extragerea capei. care placheaza partial componenta metalica. 4 minute. 2 una fizionomica. 6. 9. fixarea coroanei obtinute-adeziva (cimentare).3mm pe toata suprafata. 11. examinare pe model. timp de 5 minute.

traumatisme. 3 La cei care nu accepta sacrificiul biologic (depulpare in scop protetic). Contraindicatii : 1 Dinti subdimensionati in sens cervico-ocluzal (spatiu mic pentru cele 2 componente +retentie precara) . 6 Elemente de imobilizare a dintilor afectati parodontal . 8 Elemente de agregare punti mixte. 2) protetic : 5 Elemente de agregare (curent la P. cu camere pulpare mari (nu permit preparatii cu prag). culoare .+coroana mixta) . 4 Elemente de agregare pentru punti mixte . 2 La pacientii tineri sub 20 ani . 7 Echilibrari ocluzale .S. 3 Corectarea anomaliilor de forma . volum.P. Indicatii : 1) conservativ-restaurator : 1 Restaurarea morfologica a dintilor afectati de procese carioase.R.) . Avantaje: 1 Sunt mai conservative comparativ cu cele de substitutie. 2 Restaurarea dintilor fracturati (D. 3 Sunt preferate ca elemente de agregare meziale (datorita esteticii).1 Imbina avantajele coroanei de invelis metalice (propretati mecanice) cu avantajele coroanei de invelis fizionomice (proprietati estetice). 2 Sunt mai conservative decat coroanele de substitutie . abraziune . utilizate mai mult decat coroana total metalica. de hemiarcada sau de arcada. .C.

2 Efect fizionomic superior celor metalice ; 3 Se pot recupera dinti mono- si pluriradiculari (R.C.R.+coroana mixta). Dezavantaje : 1 Prepararea nebiologica, invaziva a dintelui ; necesita depulpari si reduceri de tesut dentar (pe fetele vestibulare), fata de coroanele de invelis metalice si ceramice; 2 Grad de retentie scazut datorita formei bontului; 3 Apar dehiscente (separatii) si infiltratii la nivelul interfetei metalopolimer determinand aparitia modificarilor coloristice. Clasificare :  Dupa aspectul estetic :

a) partial fizionomice (numai fata vestibulara este placata cu componenta fizionomica) : metalo-acrilice ; metalo-compozite. b) total fizionomice (componenta fizionomica acopera toate fetele).  Dupa componenta fizionomica :

a) coroane metalo-polimerice : -metalo-acrilica (tip Weisser); -metalo-compozita. b) coroana metalo-ceramica.  Dupa tehnica de obtinere a componentei fizionomice:

a) termopolimerizare clasica : rasini acrilice ; b) termopolimerizare uscata : cu vapori de caldura (in piroconvectoare) ; c) termopolimerizare sub vapori sub presiune = baropolimerizare (BIOPOL, BIOMAT) ; d) fotopolimerizare (R.D.C.) ;

e) fotobaropolimerizare :rasini compozite ; f) fototermobaropolimerizare in vid :polisticle (SINFONY S.P., BELLGLASS); g) sinterizare (ardere) mase ceramice ; h) rasini compozite :polimerizare (MICROBASE SYSTEM). Procedee de obtinere:  componenta metalica: turnare in cuptoare cu microunde

Tehnologii moderne: sinterizare, galvanizare, ambutisare+galvanizare (cape din aliaj nobil). Observatie: Electroformarea (galvanizarea) este cel mai exact procedeu; spatiul bont-capa este de 20  (strat ciment), spatiu ce confera rezistenta mecanica mare.

Coroana mixta metalo-ceramica este cea mai indicata, deoarece:    asigura stabilitate coloristica in timp ; biocompatibilitate +proprietati mecanice; cazuri clinice cu posibilitati financiare.

Etape clinico-tehnice: Diagnosticul, solutia de tratament ; Pregatirea campului protetic:

1 slefuire reductionala inegala; 2 bont cilindro-conic, neretentiv; 3 reduceri : vestibular 1,5-2mm, incizal 1,5-2mm. Acest lucru este necesar pentru coroanele mixte metalo-polimerice. 4 Fetele axiale+orala se deretentivizeaza usor: 0,3-0,5mm pentru cele acoperite cu metal; 1-1,2mm +conicizare spre axcomponenta fizionomica extinsa si pe fetele axiale (metalo-compozita, metalo-ceramica). Bontul va fi preparat intotdeauna cu prag. !!!!!!!!! Ideal, preparatia pentru coroana nmetalo-ceramica este CHANFREIN-ul circumferential, cu o limita decelabila, amprentabila, foarte exacta. Amprentarea : -indicata este amprenta de arcada ;vezi coroana metalica si jacket. -se folosesc si amprente segmentare (de hemiarcada) pentru obtinerea elementelor solo ; !!!!! a nu se uita conditionarea campului protetic anterior amprentarii. Modelul : -se indica cu predilectie modelul de arcada cu bonturi detasabile +pinuri duble si teaca dubla ; Machetarea: 1 Clasic:=tehnica racirii gradate istorica. =tehnica picurarii; 2 Procedeul modern =ceara calibrata +elemente prefabricate; =discuri termoplastice (prin ambutisare) ; Ambele au valoare

butoni sau anse) .2-0. silanizare) pentru a fuziona mecano-chimic cu componenta diacrilica. .4mm) -IVOCLAR . 2 Prag si rama de protectie . Observatii : 1 In tehnologia moderna. o Peretii proximali din 1/3 medie sa fie divergenti spre vestibular .2mm . =tehnica aditiei de ceara (in scop stiintific). peretii axiali trebuie sa prezinte grosimi uniforme. 2 Stratul ceramic trebuie sa se inscrie in standardul minim de 1. 3 Capa =0. o Dupa sablare. gravaj electrochimic. nedeformabili si sa confere un spatiu adecvat componentei fizionomice. o Prag cervical +macroretentii in zona proximala (contribuie la mentinerea componentei acrilice) . pentru a permite translucenta luminii. 6 Unghiurile de intalnire de rotunjesc .=rasini compozite foto . sa fie rigizi.25-0. degresare. o Incizal/ocluzal exista o rama de protectie pentru componenta fizionomica. 4 Macheta pentru coroana mixta metalo-acrilica oPrezinta macroretentii pe fata vestibulara (perle.3mm. 3 Componenta metalica se conditioneaza (sablare. 4 Macheta pentru coroana mixta metalo-ceramica: 5 Pereti netezi fara rugozitati sau unghiuri ascutite.  Macheta pentru coroana mixta metalo-compozita : 1 Prezinta microperle si macroperle (0. componenta metalica prezinta microretentii .

destul de exacta. 8 Se modeleaza cu ceara calibrata sau prin ambutisarea foliilor (pentru a rezulta grosimi uniforme) . margini incizale\ocluzale macroretentii (sunt generatoare de fisuri) . Placarea coroanelor mixte : 1 Coroana metalo-acrilica: o o o o o Componenta metalica este conditionata prin sablare.5-2mm (fizionomie deosebita) pentru a favoriza translucenta . INZOMA are sisteme retentive perlate sau butoni pentru metalo-compozite. rapida. Se ambaleaza orizontal rezultand tiparul . Se modeleaza macheta pentru componenta fizionomica. degresare . Sistemul INZOMA este indicat in tehnologia metalo-ceramica. gulerasul ocluzal concav asigura mentinerea masei ceramice. este o metoda de lucru ergonomica. 10 Adeziune fizico-chimica foarte buna.7 Nu prezinta praguri. 9 Spatiul ocluzal /incizal = 1. de protectie. Principiul lui SHORE: macheta va prezenta suprafete concave.lustruire . Retentia componentei acrilice este pur mecanica.prelucrare . Polimerizare . dezambalare . Sunt in practica INZOMA (Ivoclar) si PROBOND (Renefert). Se introduce acrilatul pentru componenta fizionomica . Sistemul RENEFERT foloseste retentii sub forma de plasa. lustruire.Avantaje: reduc cantitatea de metal nobil. !!!!!!!!! 2 Coroana metalo-compozita: . Observatii tehnologice:  In practica moderna se folosesc machete prefabricate .

Se recomanda polisticlele (ART GLASS. incizal. ESTENIA=polisticle. Etape: 1 Obtinere componenta metalica 2 Conditionare componenta metalica (sablare. Ormoceri. Produse: SR ISOSIT N :foto-termo (Ivoclar). . BELL GLASS-polimerizat sub presiune de azot. mase intensive. flacoane lichid pentru silanizat si activare straturi depuse. livrate sub forma de pasta vascoasa. -Spectraacticator. SYMPHONY (Espe): foto+vid. ARTGLASS. mada dentina. masa de corectat. BELLGLASS. gravaj electrochimic. Estetic+ biomecanic se folosesc polisticle + ceromeri (cele mai bune rezultate) Trusa ISOSIT N : -paste + flacon lichid . -Fluid ISOSIT pentru modelaj final. 4 Se aplica strat cu strat compozitul cu spatule si pensule. oxidare. silanizare) sau 3 Silicatizare . in seringi Exista masa opac pentru a ecrana metalul. -SPECTRA LINK -silanul semifluid . etalizare cu rol de a mari legatura chimica dintre metal si RDC. ceramizare .Se realizeaza cu rasini compozite.

degresare. Dupa eliminarea machetei se obtine tiparul. Retentia componentei fizionomice este pur mecanica prin microretentii aplicate pe componenta metalica. dezambalare. Polimerizare: aceeasi curba termica (varianta clasica). Ambalare orizontala: ca la coroana acrilica. Modelare macheta pentru componenta fizionomica. se umple usor in exces si dupa racire se modeleaza anatoform prin sculptare. Nu se aplica pe colereta rasina acrilica/compozit sau masa ceramica. cu fata metalica in jos si macheta orientata superior. lustruire. Se picura ceara in caseta metalica. polimerizare acrilat. Dupa 4 ore. curatire in bai galvanice (electrochimic) rezultand suprafete foarte curate.Observatie: Tehnologia metalo-compozita se apropie foarte mult de tehnologia metalo-ceramica (pensulare si punerea strat cu strat a componentelor). COROANA MIXTA Topirea\Turnarea componentei metalice-identic ca la coroana de invelis metalica+aliaje+surse+metale. racire lenta. indesare. Este superioara fata de tehnologia metalo-acrilica (superioara in tehnologia coroanelor mixte). Acrilatul se prepara ca la jacketul acrilic. introducere. Placarea coroanei mixte: 1 Coroana metalo-acrilica: Componenta metalica se conditioneaza prin sablare. . prelucrare cu instrumentar rotativ\abraziv si lustruire.

-masa pentru cervical . silanizare. -mase intensive . opac-smalt) . in final rezultand o legatura fizico-chimica superioara celei pur mecanice de la coroana acrilica. Rolul acestor conditionari este de a forma un strat oxihidric pe componenta metalica pentru a se lega chimic (punti de hidrogen) cu gruparile -COOH disponibile ale silanilor . -mase pentru corectat (opac-dentina. silanizare : Se aplica prin pensulare 1-2 straturi filiforme de organosilan pe suprafata anterior conditionata. -masa pentru smalt . . -flacoane cu lichid (lichid pentru silanizat = SILAN . 2. metalizari. lichid pentru activat straturi depuse = ISOSIT N . gravaj electrochimic (metodologia standard). Etapele placarii : sablare. lichid pentru compactizare rasina pentru modelarea finala). silicatizari. silanizare. Se adauga conditionari suplimentare : ceramizari. Rasina compozita se livreaza in culori diferite. Sunt combinate in godeuri/seringi cu denumiri diferite : -masa opac.Componenta metalica prezinta macroretentii + microretentii la coroana metalo-acrilica 2 Coroana metalo-compozita : Tehnica placarii: Se realizeaza cu rasini diacrilice livrate sub forma de pasta vascoasa. -masa pentru dentina.

Spectralink pe componenta metalica conditionata. Spectraactivatorul si Isositul sunt solutii polimerice de monomeri de dilutie. Aplicare silan. Mareste adeziunea cu straturile ulterior depuse (dentina. Tehnica de lucru : 1. 3.barotermopolimerizabile. Placarea cu ISOSIT N (Ivoclar): Trusa contine pe langa masele compozite enumerate. Cand avem transparenta reluam procedeul.3mm. Rezulta masa opac aderenta de componenta metalica.3. Dental) si SOLIDEX (Shofu). Rol:   Opacizare. rezultand organo-silani. un lichid pentru activarea straturilor depuse SPECTRAACTIVATOR si un lichid ISOSIT: compactare. smalt). Fotopolimerizare: in cuptoare SPECTRAMAT timp de 5 minute. strat uniform fara transparenta metalului (ideal). Materiale pentru placat (rasini compozite) : SR ISOSIT N -rasini fototermopolizabile (Ivoclar) . Aplicarea se realizeaza cu spatule sau cu pensule. ambele SYMPHONY (Espe) baro+vid (in faza finala). . COMPATIT R (Wilde fotopolimerizabile . aplicare de mase compozite strat cu strat de la opac pana la masa de smalt . modelare finala+inchiderea porilor rasinii. un silan numit SPECTRALINK. Aplicarea opacului in grosime uniforma: 0. Silanul este un derivat silicic rezultat din combinare si tetravalente cu gruparile -OH. ecranare a metalului. 2. CHROMASIT (Ivoclar).

Se aplica masa de smalt din 1/3 incizala (stratul cel mai gros) spre colet (grosime atenuata) + masa colet in 1/3 cervicala (Yellow Dark). Activare masa opac prin aplicare de SPECTRAACTIVATOR. . Dupa aceasta aplicare cu spatula urmeaza modelarea finala. Coroana mixta metalo-compozita prin componenta ei fizionomica este superioara celei acrilice. coloristice) si in ansamblu biocompatibilitate. Curent se aplica pe aliaje Ag-Pd/Ni-Cr soft. Aliajele Ag-Pd sunt ptoducatoare de oxizi (oxizii de argint modifica culoarea). 7. La coroana compozita duble retentii : perle 0. Pt pana la Gaudent). 6. Observatie : Coroana metalo-compozita prin parametrii ei este inferioara coroanei metalo-ceramice. Rezulta o componenta fizionomica cu proprietati superioare fata de cea acrilica (mecanice. se aplica de la colet spre incizal.2-0. materiale. Aplicare masa dentina pe toata suprafata =culoarea de baza . Extremele sunt exceptate (se face ceramic). presiune 6 bari. Componenta compozita se poate aplica pe toata gama de aliaje (Au. mai laborioasa. se obtine printr-o tehnica superioara. estetice. Polimerizare : in miniautoclave (termobaropolimerizare) la 120ºC .4. Observatie tehnologica : Aplicarea maselor compozite se realizeaza succesiv strat cu strat. prin pensulare de fluid ISOSIT. Gaudentul si Co-Cr se contraindica. asemanator tehnicii metalo-ceramice. 5. Avantaj fata de masele ceramice. necesitand tehnic dotari speciale : cuptoare.4 microretentii (se aplica adeziv)+ macroretentii. rezultand forma finala a componentei fizionomice. timp de 7 minute.

2. se reaplica si se rearde. Curatire in bai ultrasonice. Ardere (sinterizare) masa dentina-smalt (mase ceramice de baza)bonding porcelain. Se practica un modelaj sumar schitat. Se aplica masa dentinara in stratul cel mai gros de la incizal catre colet. totdeauna cu prearderi (preuscari). usor in exces 20-30%. Se aplica masa opac in strat uniform de 0. 2 Faciliteaza adeziunea maselor ceramice ulterior depuse. anterior conditionate.2-0.3mm pe componenta metalica prin pensulare. Cand se constata insulite gri. Conditionarea este mai simpla decat la coroana compozita.Placajul ceramic : Masele ceramice preparabile se aplica pe componente metalice. . Arderea masei opac are ca rol : 1 Ecraneaza metalul. apoi ardere la 980ºC. Cuptoare: VITA VACUMAT. Arderea masei ceramice se realizeaza in cuptoare speciale in etape distincte. Manipulare cu pensula. Ardere (sinterizare) masa opac. AUSTROMAT. Aplicare mase ceramice cu spatula sau prin pensulare +vibrare (absorbtie) . Degresare in solutii acide : acid fluorhidric. NEY. 1. in vid. Tehnica de lucru : Sablarea . timp de 6 minute. GEMINI. urmata de preuscare in gura cuptorului. peste masa aceasta se aplica masa de smalt in 1/3 incizala+ medie.

in vid. Se adapteaza cervical. Pot sa apara erori : fisurari. aspect mat. 2-3 minute. sugativa). vitros (supraardere). rezultand coroane mixte cu un grad de fizionomie. !!!!!!!!A nu accepta jonctiunea ceramica -metal in zona de contact ocluzal. desprinderi. proximal. Toate erorile se corecteaza in 2 etape de ardere cu mase speciale de corectat +mase intensive pana la nuantari. . Se obtine forma caracteristica. Dupa examenul intraoral la care se constata corectitudinea adaptarii. urmata de racire lenta. cea finala (glazurarea) la 950ºC. in prezenta oxigenului.Aplicarea maselor : cu vibrare +absorbtia umiditatii (hartie filtru. Arderea : Debuteaza cu preuscarea timp de 5 minute. coroana este degresata din nou in solutii de acid fluorhidric si apoi urmeaza a 3-a ardere. urmata de introducerea in cuptor la 980ºC. 2 Autoglazurare cand corespunde coroana. Se trimite in cabinet pentru examenul oral. cu freza extradard din tungsten. rezultand un volum mai mic al masei ceramice (pana la 30%). rezistenta mecanica superioara celor prezente (metalo-polimerice) dar inferioare ca estetica celor integral ceramice. Glazurarea se obtine prin 2 procedee : 1 Aplicare masa pentru glazurare (strat filiform) . biocompatibilitate. Componenta fizionomica se prelucreaza cu freze diamantate fissure. Cimentare/Fixare : 1 Coroanele metalo-acrilice se fixeaza prin frictiune-cimentare cu cimenturi conventionale FOZ (fosfat de zinc) . incizal pe model. Se mentine la aceasta temperatura 2-3 minute.

Ideal ar fi ca sa aiba forma cilindrica (frictiune maxima). Refac morfologia coronara afectata in scop protetic. -pivot/stift.4 mm ce acopera suprafata bontului morfologic caracteristica (in 2 versante datorita preparatiei). -Pivotul cu o lungime 2/3 din lungimea radacinii. unidentara ce se agrega intraradicular pe preparatia dentara printr-un stift (pivot)=dispozitiv radicular. inaltime 1-1. Nu sunt proteze conservative (comparativ cu coroanele mixte). Caracteristici parti componente : 1 Dispozitivul radicular : -Placuta are o grosime 03-0. diametrul 1/3 din diametrul radacinii.2 Coroanele metalo-compozite se fixeaza cu ajutorul cimenturilor policarboxilat/polielectrolitice.5mm. 2 Dispozitivul radicular cu accesorii : -placuta .5mm. -Inel ce este circular axial. cimenturile ionomere de sticla sau chiar FOZ. pentru a se conserva suficient de grosi peretii. Restaureaza volumul cel mai mare de tesuturi distruse. 3 Coroanele metalo-ceramice se indica a fi fixate cu cimenturi ionomere sau cimenturi pe baza de rasini diacrilice = fixare adeziva (cimenturile reactioneaza chimic cu tesuturile dentare). . COROANA DE SUBSTITUTIE Proteza fixa. Parti componente : 2 dispozitive : 1 Dispozitivul coronar=bont metalic (artificial) . -inel . cu o forma cilindroconica. plasat subgingival 0.

Se cpntraindica pe molari (de necesitate). Mai indicate ceramice.Coroana va avea fata orala metalica. obturatii mari. Indicatii : 3 Restaurarea morfologiei coroanre afectata de carii. Coroana de substitutie mixta este indicata pe incisivul central. anomalii de volum. abraziuni. Individual pe dintii monoradiculari+premolari. Solutia dispozitiv radicular+bont artificial cu coroana solo pe el este solutia moderna. . traumatisme. cel ceramic rezista abrazand dintii antagonisti.Placuta +inelul au rolul de a preveni efectul de pana al pivotului in caz de torsionari si de a preveni aparitia cariilor secundare. Se obtin prin 2 procedee : -elemente separate (dispozitivul coronar si cel radicular se lipesc)Este metoda clasica. din ce in ce mai putin utilizata. -elemente unite (monobloc). canin cand sunt implicati in functiile de ghidaj. Inelul +placuta constituie capacul. fizionomice : bont+ coroana Varianta bont artificial +acrilat din ce in ce mai rar utilizata datorita proprietatilor inferioare ale rasinilor acrilice simple. Clasificare coroane de substitutie : 2 Din punct de vedere estetic : -Coroane de substitutie acrilica\diacrilica\ceramica. procese carioase. (utilizate) sunt rasinile diacrilice compozite+masele -Coroane de substitutie mixte : caseta/semicaseta.Materialul polimeric nu rezista.

2 Corpul de punte : (dintii intermediari)= restaureaza dintii absenti de pe arcada .4 Corectarea anomaliilor de pozitie. Anomaliile de pozitie se pot modifica prin dispozitive angulate. Contraindicatii : 1 Pe dintii ce pot fi reconstituiti cu coroane mixte (mai conservative) . Clasa bronzuri se toarna relativ precis dar genereaza discromii la nivelul fatetelor (lizereu pe fond de oxizi metalici). 3 Cand dotarile tehnice sunt modeste. 5 Protetic ca element de agregare pentru punti frontale. 2 Nu se toarna din aliaje Co-Cr (foarte greu de prelucrat si indepartat prin taiere) sau din aliaje baza cupru (Gaudent). Indicatii : 1 Restaurarea morfologiei si functionalitatii arcadelor dentare edentate. TEHNOLOGIA RESTAURARILOR FIXE PLURIDENTARE (PUNTILE DENTARE) Proteze fixe pluridentare. culoare. Se obtin prin metode si din materiale diferite . se fixeaza prin frictiune-cimentare pe dintii stalpi . ce se fixeaza pe dintii stalpi in principal prin frictiune si secundar prin cimentare . frontolaterale fiind indicat ca element mezial de agregare. corectandu-se anomalia. Caracteristicile puntilor dentare : 2 Sunt proteze fixe . laterale. Protetic afera gradul de frictiune cel mai mare dar risc de fracturare. . fiind solidarizat de elementele de agregare prin lipire. corpul de punte in varianta moderna -se modeleaza unit de elementele de agregare si in varianta clasica-separat. forma. Elemente componente : 1 Elementele de agregare :coroanele care se fixeaza pe infrastructura dentara= dintii stalpi .

4 Din punct de vedere fiziologic-transmit presiunile ocluzale dentoparodontal . Avantajele tratamentului prin punti dentare : 2 Din punct de vedere masticator :-comparativ cu protezele mobilizabile/mobile-restaureaza aceasta functie in grad superior 90%. incrustatii in incrustatii. Se restaureaza segmente de arcada edentate ce prezinta o morfologie ocluzala (cuspizi.Datorita prezentei morfologiei anatoforme si functionale sunt superioare. functie de conditiile locale. 4 Confort prin fixitate. corpuri de punte cat mai fizionomice si realizate prin tehnologii cat mai moderne . volum=confort psihic si integrare rapida in mediul social. 2 Topografia edentatiei : zona frontala : fizionomia : elemente de agregare . 5 Biomecanic-constructii mecanice protetice rigide.coroane metalo-ceramice. 3 Transmiterea fiziologica (parodontala) a presiunilor ocluzale . 6 Prin fixitate. numarul dintilor. raportate la alte tipuri de microproteze. de regula ~ puntilor mixte cu elemente de agregare mixte (coroana de substitutie. datorita sprijimului dento-parodontal are loc o transmitere fiziologica a fortelor in axul lung al dintilor stalpi la osul alveolar. coroane de acoperire distal). aliaje care sa permita obtinerea celor mai adecvate elemente de agregare/corpuri de punte. Conceperea puntilor dentare : 1 Functie de gradul de disfunctionare al cazului clinic. starea crestei edentate. 3 Conditiile clinico-tehnice : cabinete+ laboratoare dotate corespunzator cu materiale. raportul corpului de punte cu creasta edentata. fosete. nedeformabile cu o rezistenta mecanica suficient de mare care satisfac . . puncte de contact) ce pot prelua o parte din fortele ocluzale. zona laterala : masticatia : punti rezistente din punct de vedere biomecanic .3 Au un volum ~ sau identic cu cel al dintilor naturali. coroane mixte. aspect. cu un modelaj ocluzal anatoform functional . estetica sunt extrem de confortabile. dintii stalpi.

in zonele de trecere. ceea ce duce la aparitia fenomenelor locale+coroziune. Se pronunta corect dentalele si nu apare sigmatismul de la protezele mobile. 1 din punct de vedere al esteticii : nefizionomice-laterale fizionomice . Rezultatul estetic nu totdeauna este cel ideal . componenta metalica nu permite individualizarea dintilor ca forma. cingulum favorizeaza restaurarea timbrului vocii. din gaudent. 3 Conditiile clinico-tehnice :conditii deosebite de dotare pentru obtinerea unor rezultate foarte bune . Cu protezele mobile. .nemetalice .Transpare metalul la o individualizare pronuntata . modelarea fetelor orale cu creste. tremele. S-au conceput punti dentare speciale (demontabile) -igienice pentru a se realiza o curatire si o lustruire a acestor fete ce se corodeaza. Halena fetida apare cand corpul de punte este conceput grosolan : sa. trebuie sa inchida spatiile edentate pentru a reda capacitatea rezonatoare a cavitatii bucale-timbrul vocii este modificat. volum.5 Din punct de vedere fonetic : modelarea corecta a corpului de punte (in regiunea frontala) plasarea corpului de punte in zona neutrala. semisa. stantate. orice corp am concepe se retentioneaza alimente+igiena precara. rezultatul estetic este superior. Dezavantajele tratamentului prin punti dentare : 1 Igiena la nivelul corpului de punte : pe fetele de contact cu mucoasa crestelor edentate retentioneaza alimente . se pot realiza si in laboratoare. Elementele componente : Corpul de punte : 1 din punct de vedere al materialului:metalice . volumul este mai mare cand se asociaza cu treme si diasteme . Se contraindica corpurile de punte suspendate in zona laterala maxilara. 2 Estetic : puntile dentare au un element rigid-componenta metalica placata cu o componenta fizionomica .mixte. Lateral puntile prin corpul de punte. se restaureaza foarte dificil distemele. culoare ~ dintilor naturali. dar punti metalice. insuficienta duce la aparitia halenei fetide . in cele mai multe cazuri exista un compromis intre principiul biomecanic si cel biofunctional.

fracturi.partial fizionomice-cele mai indicate pentru restaurarea fizionomiei + economie material si confort. 2 Caria dentara . greutatea mai mica Corpul depunte-inlocuieste dintii absenti de la nivelul arcadei edentate (bresei). Edentatia partiala . Edentatia partiala-absenta a unui dinte dintr-un cadran /altul sau hemiarcada. Cauzele edentatiei partiale : 1 Extractia dentara . 2. Pe dintii voluminosi se indica o gama mai variata de coroane.factorii traumatici. dimensiunea edentatiei (numarul dintilor.etiologie Prin puntile dentare se restaureaza edentatia partiala. rigide. topografia edentatiei . Clasificarea starii de edentatie : . 3 Parodontopatia . In conditiile in care puntile sunt agregate pe mai multi dinti. accidente=avulsia de pe arcada a unui element dentar. Puntile dentare refac edentatii reduse de la 1-3 dinti. Elementele de agregare sunt concepute functie de : 1. nedeformabile ce restaureaza functiile de baza ale ADM perturbate lent/subit. morfologia coronara. 4 O etiologie pasagera accidentala . elementele de agregare vor fi cu grosime dirijata pentru a usura insertia lor. maximum 4 (cu conditia ca dintii limitanti sa fie bine implantati). Puntile dentare = piese mecano-protetice. zona in care se afla).

Swanson. edentatiile fiind limitate numai mezial (biterminala) . . Clasa I+ clasa II=modificari A =edentatie mixta T. molari -edentatia clasa III- clasa IV-zona frontala (canin-canin)-edentatie fronto-frontala. utilizata in protezarea fixa si in protezarea cu proteze mobilizabile. clasa II. Clasa III+Clasa IV =modificari B =edentatie L / F de hemiarcada (unilaterala) Clasificarea Kennedy este usor de memorat. clasa III-zona (unilaterala. molari) . dintilor din zona laterala (premolari. clasa I-oblica. citit. Dar in practica frevent exista edentatii biterminale si Kennedy a combinat criteriul topografic cu cel clinic. clasa IV . F-F. dupa topografie (Kennedy. dupa zona topografica (Costa): -Absenta dintilor frontali (incisivi.dupa linia crosetelor-Fulkrum line (Cummer ). Clasa I -edentatia frontala -incizia alimentelor . molari) modificari Swanson :Clasa I devine clasa II si clasa II devine clasa I.). Costa) clasa I-absenta dintilor laterali (premolari. clasa II-transversala.patrulater. T . dupa segmentul afectat de edentatie (Freedman) . canin)=edentatie frontala . laterala -premolari. Clasa II -edentatia laterala-masticatia. extindere larga. clasa III -unilaterala .absenta (uniterminala) .

molarilor dintr-un cadran=edentatie unilaterala . Campul protetic se observa cel mai bine pe modelul de studiu pe care se pune diagnosticul +solutia protetica. 5 Relatia de ocluzie. -Absenta premolarilor.Costa:citirea edentatiei se realizeaza in sensul acelor de ceasornic1 spre 2 spre 3 la 4.-Absenta dintilor laterali (premolari. Daca delimiteaza numai mezial =edentatie terminala /uni/biterminala. 2 Dintii vecini . Dintii stalpi =delimiteaza mezial/distal edentatia (edentatia laterala). 3 Dintii antagonisti . -Edentatia subtotala =edentatia este caracterizata prin prezenta a minim 2 dinti pe arcada. Este o clasificare usor de retinut si de transmis pentru notarea personalului ajutator. !!!!In citire « M » si in scriere »-« cand edentatia trece de linia mediana. Campul protetic : 1 Dintii limitanti=dintii stalpi . -Dupa Ene. 4 Creasta edentata . molari) =edentatie laterala . -Notarea edentatiei se realizeaza cu majuscule -Linia mediana cu “M” (in vorbire) sau cu “-“(in scriere). -Citirea edentatiei se realizeaza din cadranul drept 1 spre 2 si 4 spre 3. . -Absenta dintilor laterali +frontali=edentatie laterala extinsa . frontala si terminala . se concepe puntea si tipul raportului corpului de puntecu creasta edentata. -Edentatie mixta =absenta dintilor din zona laterala.

creste coroana clinica. Migrarile in sens vertical ale dintilor antagonisti constau in: Extruzia=dintele erupe din alveola pana ajunge in contact cu mucoasa crestei edentate. cu aparitia blocajelor ocluzale. functie de varsta edentatiei migreaza in sens orizontal astfel : Stalpii meziali migreaza catre distal = distogresiuni . cu aparitia tremelor intre dinti . Rata de migrare =1/3 din diametrul M-D catre raportul 1/1 . Dintii antagonisti reprezinta dintii opusi edentatiei. rezulta pensarea (micsorarea ) spatiului edentat si crearea neparalelismului cu dificultati in etapa de pregatire.Dintii stalpi sunt prelucrati prin frezare/prelucrare. iar creasta in ansamblu prezinta un grad de rezorbtie. amputarea coronara. In edentatii vechi. rezultand un bont dentar. Egresiunea=dintele erupe impreuna cu precesul alveolar. subdimensionat in toate sensurile (axial+incizal). Dintii stalpi reprezinta suportul pe care se aplica elementele de agregare si care preiau in mod fiziologic presiunile ocluzale osului alveolar prin suportul dento-parodontal. exacta . Dintii stalpi . dintii antagonisti migreaza in cautarea dintilor absenti ceea ce impune in prima etapa aducerea lor in normoocluzie prin remodelari coronare pentru a realiza o relatie ocluzo-functionala intre elementele dentare. ei se mentin in pozitia initiala. Dintii stalpi vor fi cat mai paraleli . Ambele migrari impun depulparea dintilor. pentru ca insertia acestei constructii sa fie lejera. Creasta edentata rezulta dupa extractia dintilor. Stalpii distali migreaza catre mezial = meziogresiuni. aducerea in plan si deblocarea ocluziei si apoi se trece la tratamentul protetic definitiv. cu frictiune in zona cervicala. Daca edentatia are o varsta recenta. acoperita de o mucoasa fixa. .

6 Puntile se obtin din elemente separate (clasic) : in timpul I se obtin elementele de agregare. 7 Machetarea puntii din elemente unite . 6 Modelul de arcada cu bonturi mobilizabile . . Rezorbtiile accentuate au loc in cazul extractiilor laboriase. Metoda moderna din elemente unite . 2 Diagnosticul protetic . la pacientii tineri. la pacientii parodontopati. creasta edentata)=elementele componente indemne din punct de vedere patologic ce pot prelua sarcinile (presiunile ocluzale) ale unei punti dentare.se realizeaza modelarea unita a elementelor de agregare de corpul de punte. Tehnologic se pot obtine si punti speciale : demontabile (igienice) si adezive (Maryland brigde). 3 Solutia protetica . pe dintii limitanti bine implantati. 8 Ambalarea si obtinerea tiparului.Rezorbtia va fi normala sau medie in cazul extractiilor recente. pe o ocluzie echilibrata. 4 Prepararea campului protetic (dintii antagonisti. In timpul II se obtine corpul de punte ce se fixeaza prin lipire de elementele de agregare (tehnologia metaloceramica-aliaje nobile). Metoda clasica : vezi etapele clinico-tehnice descrise la L. Etapele de obtinere: 1 Examenul clinic . 5 Amprentarea .P. interventii pe parodontiul sanatos. Metode de obtinere a puntilor dentare : Se aplica pe un suport bine reprezentat. pe un parodontiu sanatos. dintii stalpi. 7 Puntile se pot obtine si din elemente unite (tehnologia moderna).

fracturilor si coroziunii. Avantaje : Se obtin punti solide. 13 Prelucrarea. 10 Dezambalarea. consum de materiale mai mic . 14 Cimentarea puntii dentare pe infrastructura de suport (dinii stalpi) Caracteristicile puntilor din elemente unite: 1 etapele clinico-tehnice reduse la jumatate. 11 Examanul intraoral al componentei metalice+echilibrarea ocluzala. Indicatii : Edentatii mici + medii cu suplimentarea procedeelor tehnologice (edentatia mixta). 12 Placarea componentei metalice. Sa se utilizeze modelul duplicat cu macheta fixa ce va deveni parte integranta a tiparului. lustruirea finala. 4 din punct de vedere al realizarii unei punti din elemente unite se impune obtinerea unui paralelism perfect. Dificultati : .9 Topirea si turnarea. 3 prêt de cost mai mic . neexpuse deformarilor. La machetare se folosesc ceruri speciale pentru inlay (corpuri de punte nedeformabile) sau rasini (sub forma de machete prefabricate). riguros al dintilor stalpi. deslipirilor. 2 timpul de lucru. prelucrarea componentei metalice. 5 Necesita o echipa medic -tehnician experimentata profesional si dotata.

 ralizarea de contacte dento-dentare cuspid-fosa multiple. PROTEZE FIXE PLURIDENTARE (RESTAURARI PROTETICE FIXE) Conceperea puntilor dentare (principii protetice) 1 Biofunctional 2 Biomecanic 3 Bioprofilactic Toate aceste principii contribuie la reabilitarea functiilor fundamentale ale aparatului dento-maxilar (fonatia. 1. uniform repartizate.Se insera in absenta paralelismului cu micro/macrotraumatisme ce intereseaza parodontiul dintilor de suport .cu modelaj cuspidat Obtinerea de spatii ocluzale identice cu ale dintilor absenti. .Masticator: obtinerea de spatii ocluzale identice cu ale dintilor absenti. Contactele dento-dentare indicate in restaurarea ocluzala sunt : a) tripodic: 1 Contact stabil. e indica suprafete ocluzale din materiale dure (metale. Se contraindica modelajul aplatizat si ingustarea V-O a corpului de punte. cu modelaj cuspidat. masticatia. stabile. fizionomia). Principiul biofunctional : se aplica in conceperea si realizarea puntilor pentru reabilitarea functiei masticatorii. fizionomice si ocluzale a ADM A. ceramica). au loc rezorbtii osoase cu mobilizarea dintilor stalpi. fonetice.

forma si culoare asemanatoare dintilor naturali. b) cuspid-fosa: 1 Indicat pentru restaurarea prin punti. C. cu o dimensiune V-O si C-I identica cu a dintilor naturali. 2 Contact varf cuspid-planseu foseta . care creeaza tulburari fonetice . c) in suprafata: 1 Se realizeaza intre versanti. . 3 Dintii trebuiesc pozitionati in zona neutrala . B.Fizionomic: 1 Intereseaza zonele frontale mandibulo-maxilare. unde RC=IM. 4 Este indicat la protezele totale . 2 Corpul de punte frontal va fi modelat cu volum. in parafunctii. 2 Corpul de punte se modeleaza in arc de cerc.2 Caracteristic ocluziilor labiodonte cu point centric (RC=IM: 12-15%). 3 In urma atritiei.Fonetic : 1 Inchiderea breselor frontale pe arcada maxilara. 3 Caracteristic « Long centric -ului » (85%) . 3 Nu se indica in mod curent in restaurarile protetice fixe. 4 Nu se indica a fi restaurat prin corpurile de punte. 4 Permite miscari sagitale (“wide centric”)-proportional miscarii condilului in cavitatea glenoida. 4 Se contraindica modelajul aplatizat. morfologia initiala este anulata. 2 Cuspizi initiali+fosete adanci. pe toata suprafata.

frictiunea poate fi partiala sau totala . F. exceptie se face numai in caz de edentatii frontale cu inocluzii frontale. patrate . 2 Este usurata cand se utilizeaza coroane cu grosime dirijata. rotunde. 3 Se contraindica restaurari fixe integral ceramice. 2 Se indica aliaje nobile (Au. fonatie. D. 3 Stabilitatea se asigura prin frictiunea rezultata intre fata interioara a coroanelor si bont .Rezistenta : 1 Morfologie pe sectiune in forma de « T » sau « L ». fara a se deforma. . Pt) sau nenobile (Ni-Cr) si masele ceramice . functional. E. 3 Fizionomie. abraza sau fractura. Principiul bioprofilactic : puntile nu trebuie sa aiba efecte patologice asupra elementelor campului protetic 1 Morfologic =autocuratire+curatire artificiala. 4 Restaurarea in grad superior se obtine folosind ceramica si ceromeri. caracteristice cazului clinic . din rasini acrilice simple sau compozite .Insertia-stabilitatea : 1 Este facilitata cand preparatiile dentare sunt paralele . 4 Stabilitatea este augmentata de filmul de ciment (daca se utilizeaza tehnica adeziva cu cimenturi ionmere). iar preparatiile sunt usor conicizate . 2. Principiul biomecanic : se refera la asigurarea unei rezistente fizicoclinice a protezei.Directia : In zona frontala : 2 Curba-arcuata-semicerc.3 Elementele dentare vor fi individualizate astfel incat sa rezulte o armonie dento-dentara si dento-faciala. 3.

aplatizarea . volum . inocluzia sagitala sau verticala. bioprofilactic. Corpuri de punte in regiunea maxilara Caracteristici : -concepute utilizand principiile protetice prezentate anterior : biomecanic.Raportul cu creasta: 1 Corpurile trebuie sa permita o igiena perfecta. !!!!!!!!!!!!!! 2 La maxilar se indica : Frontal : sa+semisa . culoare. Lateral : tangent liniar la versantul vestibular+ semisa. punctiform. Malpozitiile si inghesuirile sunt redate cu greu pe infrastructura metalica . Lateral : contact liniar pe mijlocul crestei. pentru a transmite cat mai fiziologic presiunile ocluzale. biofunctional.4 Se contraindica subdimensionarea. Functii restaurate : 1 Fizionomic : Se restaureaza armonia dento-dentara si dento-faciala. 2 Latimea este egala cu a dintilor naturali. 1 La mandibula se indica: Frontal : sa+ semisa . In zona laterala : 1 Rectiliniu-usor curb. . G. suspendat. prin forma.

5 Se contraindica subdimensionarea V-O. 6 Bioprofilactic :  Se recomanda raportul semisa .  Se contraindica raportul sa (neigienic. 4 Sunt slabe din punct de vedere al rezistentei mecanice. cingulum) cu plasare spatiala corespunzatoare . Se indica ocluzia de ghidaj. iritatii cronice locale.S. Corpuri de punte frontale maxilare 1. Total fizionomice : 1 Indicate in edentatii reduse (1-2 dinti) . ceromeri. Corpul de punte integral ceramic: . 2 Se confectioneaza din materiale integral fizionomice (R.2 Fonator : 3 Prin morfologie anatoforma . inflamatii si rezorbtii ale crestei alveolare) .. mase ceramice). 1 Ocluzia : Corpurile vor fi concepute in contact cu marginile incizale inferioare (contacte inferocingulare la nivelul crestelor marginale) Se contraindica modelajul in infraocluzie .A. modelajul plat. pentru a preveni tulburarile fonetice . 3 Sunt excelente fizionomic. avand un traseu pana la pozitia « cap la cap » de 5 mm. 4 Redarea elementelor de detaliu (creste marginale.

2 Metalo-compozite . Avantaje : Rezistenta biomecanica . 2. -Dupa conditionare (degresare. 3 Metalo-ceramice. ceramizare) se placheaza componenta metalica cu rasini compozite 1-1. a) Corpul de punte metalo-acrilic (metoda clasica): Componenta metalica: Instabilitate coloristica. rezistenta mecanica scazuta =dezavantaje. 2 Tehnica EMPRESS SYSTEM (Ivoclar) -ceramica turnata (presata.5mm . Corpuri de punte mixte 1 Metalo-acrilice . b) Corpul de punte metalo-ceramic: Componenta metalica : c) Corpul de punte metalo-compozit : -Cape si dinti intermediari cu sisteme retentive tip perle cu sau fara rame . sablare. injectata in tipar) . 2 Fete orale vizibile. Fizionomie . silanizare. se modifica usor culoarea. . metalul transpare. igienic . Caracteristicile corpului de punte mixt (caseta + fateta) : 1 Satisfacatoare biomecanic. Biocompatibilitate.1 Tehnica VITA IN CERAM (aplicarea directa a aluminoceramicii pe modelul duplicat) . ocluzo-functional.

nenobile). dotari clinico-tehnice precare. 3 Corpurile de punte obtinute cu fatete prefabricate (STEEL. 5 Materiale rezistente (metalice. DEVIS) si agregate cu crampoane sunt depasite tehnologic. 2 Spatiul edentat se imparte dinspre mezial spre distal. 4 Se indica in ocluziile adanci. exigentele fizionomice inferioare. 3 Dimensiunea V-O identica cu a dintilor naturali . Observatii tehnologice: 1 Se indica corpuri de punte metalo-ceramice. 2 Corpurile de punte metalo-acrilice. 4 Directie rectilinie. . dinti scurti (conditii clinico-tehnice modeste) . metalo-compozite se indica in ocluziile adanci. ceramice). Materiale: 1 Componenta metalica se toarna din orice aliaj prin tehnologia moderna. Fizionomic : 1 Se restaureaza fetele vestibulare ale premolarilor si molarilor cu componenta estetica . in dauna elementului distal. 2 In tehnologia metalo-ceramica se folosesc aliaje speciale (nobile.3 Componenta metalica restaureaza fetele proximale si fata orala. usor curba . CORPURILE DE PUNTE LATERALE MAXILARE Functii restaurate : 1 Masticator : 2 Suprafata ocluzala modelata cuspidat .

2 Ungiuri largi de acces pentru autocuratire si curatire mecanica 3 Raport in semisa -cand dintii sunt scurti si creasta edentata este lata. 3 Se asigura in grad maxim functionalitatea sistemului stomatognat. multiple si uniform stabile in pozitia de intercuspidare maxima. -corpuri de punte metalo-compozite (superioare) . -corpuri de punte metalo-acrilice . b) corpul de punte partial fizionomic (caseta cu fateta) . Ocluzal: 1 Contacte de tip cuspid-fosa.D. 2 Se restaureaza ghidajul anterior si antero-lateral fara contacte dentodentare pe partile nelucratoate . pentru corpurile de punte placate cu R.C.A. componenta metalica se modeleaza sub forma de bara sau elemente dentare la scara 1/1 (casete. Tipuri de corpuri indicate: a) corpul de punte mixt fizionomic : (o componenta metalica placata in totalitate cu componenta estetica) .3 Culoarea fatetei identica cu cea a dintilor naturali. mai rar bonturi) sau elemente dentare subdimensionate cu sisteme retentive perlate pe toate fetele (pentru corpurile de punte mixte fizionomice) .. Consideratii clinico-tehnice : cele mai des utilizate : caseta cu fateta ( restaureaza functiile masticator+ ocluzal). Bioprofilactic : 1 Raportul de contact cu creasta edentata tangential liniar la versantul vestibular . .S. -corpuri de punte metalo-ceramice (celel mai bune). sau R.

cu ocluzie favorabila. aurplatina. . nu se fractureaza pe durata servicului clinic . Corpul de punte bara+ bonturi +dinti tubi ceramici . 6 In tehnologia metalo-ceramica folosim aliaje speciale : baza titan. Corpul de punte + fateta ceramica prefabricata. Alte corpuri de punte : Corpul de punte bara+bonturi +coroane acrilice .5mm in toate sensurile . Toate trei sunt depasite tehnologic. sau R. corpuri de punte total metalice (dinti mici. baza cupru. se indica o componenta metalica Ni-Cr. cu un spatiu pentru componenta fizionomica de 1. in conditii speciale.S. 4 Se poate indica . se vor realiza din materiale cu proprietati mecanice superioare . acest spatiu va fi umplut prin placare de componenta ceramica . CONCLUZII : 1 Sunt corpuri de punte care se insera/fixeaza in segmentul lateral al arcadelor . 2 Materialele metalice rezistente permit individualizarea si prelucrarea ocluzala .A. 5 Materiale : componenta metalica 9aliaje nobile sau nenobile . 3 Echilibrare ocluzala dificila la restaurarile metalo-ceramice (mai ales dupa arderea finala si cimentare) .D. 2 Pe dinti inalti. Ag-Pd. Corpul de punte metalo-ceramic : 1 Corpul de punte se obtine sub forma unor elemente dentare subdimensionate. . sportivi) . creste late. Ni-Cr) .componenta fizionomica se obtine prin placarea casetei cu R. cele mai utilizate Co-Cr.C.

-punctiform . La pacientul normal sunt vizibile marginile incizale ale fetelor vestibulare si fizionomic se restaureaza V-I prin R. Dintii frontali inferiori sunt expusi mai putin decat dintii frontali maxilari.D. -in semisa. 2 Ocluzo-functionala. Ocluzo-functional: 3 In edentatiile bimaxilare.A. marginea incizala se concepe in . -Rezorbita . Gradul maxim de restaurare estetica se asigura prin volum si forma individualizata a elementului dentar. 3 Bioprofilactica. 2 Rapoartele corpului de punte pot fi : -tangential . hipotonia=dintii frontali inferiori expusi in totalitate.S.. R. Estetica maxima se obtine cu corpurile de punte integral compozite/ceramice.. 1 Bioprofilactic : 2 Corpul de punte se concepe functie de morfologia crestei : -Normala ca volum si dimensiune . -Ascutita. mase ceramice.C.CORPURI DE PUNTE FRONTALE MANDIBULARE Restaureaza functiile : 1 Fizionomica . se restaureaza in prima etapa marginea incizala a dintilor frontali mandibulari. Varsta inaintata.

4 Forma convexa. poate fi realizata din materiale ceramice sau metalice. CORPURI DE PUNTE LATERALE MANDIBULARE Reabilitare masticatorie : 4 Suprafete cuspidate .C. 2. Raportul cu creasta : 1. Bioprofilactic : 1 Relatie de contact care sa nu genereze iritatii locale. 2 Spatii triunghiulare intre dintii intermediari . 3 Modelajul fetelor axiale (V-O) convergent spre mijlocul crestei .D. contactul fiind in zona infero-cingulara. tangent punctiform : 1 Contact punctiform la nivelul crestei . . tangent liniar la mijlocul crestei. si exceptional R.A. 5 Relatie de contact tip cuspid-fosa. 3 Dezavantajul major il constiuie retentionarea alimentelor. 3. unghiuri largi pentru autocuratire si curatire artificiala. 6 Materiale : aliaje metalice/mase ceramice . 7 Se contraindica suprafete ocluzale din R. fara nise de protectie pentru papile.contact cu dintii antagonisti. 2 Spatiu corp de punte -creasta edentata = 3-4mm.S. 3 Modelaj convex. inflamatii (relatia de contact traumatica in sa). suspendat (fara contact): 1 Fara contact cu creasta edentata. 2 Cel mai indicat corp de punte .

si R. creste rezorbite. ERORI IN TEHNOLOGIA PROTEZELOR FIXE PLURIDENTARE . igienic. Functia ocluzala: 1 Corpuri de punte laterale ce refac stopurile centrice (gradul I).D. c) ghidaj de grup. b) ghidaj antero-lateral canin : “cuspid function” este cel mai indicat in restaurarile ample cu ocluzie long centric.A.din ratiuni mecanice . ocluzo-functional. pentru echilibrarea sistemului stomatognat. se contraindica in ghidarea antero-laterala si de grup prezenta contactelor traumatice (interferente in miscari eexcentrice). -corpuri de punte metalo-acrilice . cand caninul are o implantare deficitara sau este absent. uniform repartizate.4 Ideal. putin utilizat. 2 Estetica maxima se obtine la corpurile de punte ceramice.S. 3 Se contraindica R.S. -corpuri de punte metalo-ceramice . -corpuri de punte metalo-compozit.A. 5 Conditii necesare: dinti inalti (8-10mm). 2 Corpul de punte restaureaza functia de ghidaj antero-lateral : a) ghidaj antero-lateral (incisiv lateral+ canin) .C. 4 Modelaj cu individualizare. Se contraindica corpuri de punte metalo-acrilice (cupe +R. bara cu bonturi si dinti tubi ceramici. INDICATII :-reabilitarea mandibulara. la care particpipa caninul si grupul lateral.). Fizionomic: 1 Sunt vizibile suprafetele ocluzale si 1/3 vestibulara a fetei ocluzale.

-are loc deformarea. DE CONCEPTIE 1. coroane turnate cu grosime dirijata . . 4. Directia corpului de punte : -frontal se indica arc de cerc . Morfologia +pozitia dintilor stalpi : -pe dintii cu coroane clinice mai mici (regiunea F+Lat. 2. Tipul elementelor de agregare : -se indica coroane mixte /substitutie -frontal . -se contraindica la mandibula in regiunea laterala corpul de punte fara contact in cazul dintilor stalpi scurti (3-5mm). Morfologia corpului de punte : -se contraindica corpul de punte subdimensionat+ modelaj aplatizat 5. Dimensiunea edentatiei : -edentatia de 4 dinti se contraindica a fi protezata cu ajutorul puntilor dentare . -coroane partiale (3/4.A. Raportul cu creasta edentata : -se contraindica corpul de punte tangent liniar la versantul vestibular (la maxilar) in cazul crestei late .S. (mai ales ocluzal) . 7. 3.A. -se indica coroane de substitutie+coroane turnate cu grosime totala. se contraindica corpul de punte rectiliniu . -se contraindica corpul de punte cu inocluzie verticala. se indica raportul in semisa . 6. -se indica coroane mixte/turnate-lateral .4/5)-indicatii speciale. Materiale : -se contraindica placaje totale cu R.) se contraindica ca elemente de agregare coroane mixte. ruperea corpului de punte.

-modelaj ocluzal aplatizat . largi . parodontiul se retrage mai mult decat RDC. B.A. -corpul de punte -modelaj plat-inocluzie(se contraindica). sa nu fie cu porozitati (la metoda clasica).P. . -se indica mase ceramice. polisticle.Pentru corpul de punte : -modelaj cu unghiuri. rezorbtii. -componenta fizionomica acopera colereta cervicala (in mod normal nu se acopera). bonturi.DE EXECUTIE: 1. ceromeri.A. Prelucrarea aliajului : -structuri poroase .P.-se contraindica corpul de punte sub forma de cupe. Elemente de agregare mixte: -sistem retentiv ineficient . Elemente de agregare: -coroane scurte. -sistem retentiv vizibil. si C. -zona de lipire a E. 3. -la ceramica marginile nu sunt bine lustruite . trepte !!!!!zona de jonctiune E. inflamatii. bara. 2. -componenta metalica fara prag+ fara protectie incizala+ocluzala. -turnaturi poroase.se realizeaza cu unghiuri rotunjite -contactul corpului de punte cu fibromucoasa nefiziologic : !!!!!presiuni. cu C.

-structural : poroasa . -armonia dento-dentara . -lipitura poroasa . ERORI CLINICO-TEHNICE 1. D ERORI TEHNICE : Lipirea C. -echilibrare ocluzala inexacta . vitroasa-mase ceramice. eronata . -dispunerea anarhica . .A. -I. Pozitie modificata a corpului de punte : -deformari macheta corpului de punte . fisuri.A.S. -modificatri cromatice+ocluzale . : -absenta spatiului pentru papila./E. Intercuspidarea maxima : -contact ocluzal partial .P. polimerizare. -pozitie inexacta a C. -modelaj arbitrar . -coroziune .-aliaj mat . mate-R.A. C. 2. Componenta fizionomica : -culoare gresita .P/E. fracturi. -fisuri. -forma.M. volum mai mare sau mai mica. 3.

caseta subtiri . F-F . PUNTEA TOTALA Este una din puntile speciale ce se realizeaza in conditii locale si generale.) . 4 Puntile pe implante . 5 Puntea adeziva -Maryland.P.) diametru mai mic. bine implantati. PUNTI SPECIALE Fac parte : 1 Puntea totala . corect tratati si situati in planuri diferite. indicate in situatii clinico-tehnice speciale. -modelaj aplatizat corp de punte metalo-ceramic . -componenta metalica (C. greu de realizat. -jonctiunea metal/polimer +ceramica pe creasta . -pereti. Sunt punti rar utilizate. Sunt constructii ce necesita un grad crescut de calificare al echipei medic-tehnician. fara afectiuni parodontale .Sisteme de retentie : -sisteme de retentie vestibulare (E. Clasic cei 2 canini +cei 2 molari. Sunt indicate cand se contraindica puntile fixe. . 2 Puntea cu extensie . L Clinic se indica cand pe arcada sunt minim 4 dinti. 3 Puntile mobilizabile si demontabile . Contine cel putin 3 corpuri de punte si care restaureaza forma de edentatie mixta extinsa pe intreaga arcada de regula edentatia L.A.

Sunt 2 etape mari:se obtin elementele de agregare -de la amprentare pana la aplicarea lor pe bonturi Coroanele trebuie sa fie bine adaptate. model de lucru ce va contine in pozitia din cavitatea bucala elementele de agregare In etapa a-2-am se modeleaza corpul de punte(caseta cu fateta) pe acest model. Caracteristici: 1) Metoda clasica : este o metoda mai laborioasa. se pregateste pentru ambalare.Conditiile generale : starea de sanatate. adaptate si echilibrate ocluzal. traseele de ghidaj in excursiile mandibulei din centric. Din punct de vedere al metodelor protetice : 1) Metoda clasica cu ocluzor (articulator simplu) -din elemente separate. Rezulta corpul de punte ce se adapteaza intre elementele de agregare si se lipesc cu LOT (aliaj cu compozitie asemanatoare cu aliajul din care se toarna punte. exact pe preparatie.Rezulta o amprenta de arcada. Se examineaza intraoral componenta metalica (puntea sa se insere usor) : axul de insertie. materiale elastice sau materiale in dublu amestec -Lavis Technick/Wash Technick sau materiale alginice. dupa care se amprenteaza coroanele in aceasta pozitei pe campul protetic cu urmatoarele materiale : clasic-gips=abandonat . capacitatea pacientului de a rezista la tratament. Componenta metalica se trimite in laborator si urmeaza obtinerea componentei fizionomice. 2) Metoda moderna cu articulator mediu sau semiadaptabil (din elemente unite). posibilitatile financiare. rezultand astfel o piesa de mare exactitate. nu este realizat corect. dotarea tehnologica corespunzatoare. se toarna. numar etape dublu dar mult mai precisa si indicata pentru incepatori. se ambaleaza. homeostazia cazului clinic buna. relatia corpului de punte cu creasta edentata. relatia de ocluzie-se individualizeaza contactele cuspid-fosa. machetele se tijeaza sistem Bego Haereus. 2) Metoda moderna : . cand paralelismul dintilor stalpi nu este asigurat.

puntile dentare basculeaza pe campul protetic. dar rezultatele sunt mediocre . inducerea disfunctiei ocluzale (in timp aceasta ocluzie disfunctionala duce la eliminarea dintilor stalpi). PUNTEA CU EXTENSIE Un capat al corpului de punte nu prezinta punct de sprijin (« puntea in consola »). Masele de ambalat fosfatice au o reactie exoterma.) Puntea cu extensie meziala-corpul de punte este plasat mezial fata de elemetele de agregare. 2 Consum de materiale . Aceste coroane provizorii se vor utiliza in etapa de inregistrare a ocluziei cu sabloane de ocluzie sau cu placa de ocluzie pentru a evita inaltarile frecvente. macheta este fixa pe model.Componenta fizionomica este asemanatoare cu cea utilizata pentru puntea din elemente separate. ce confera siguranta si precizie in modelaj. cu protezarea imediata (coroane provizorii) si adaptarea lor in ocluzie. echilibrarea ocluzala ia foarte mult timp. Puntea din elemente unite se poate obtine si cu ajutorul ocluzorului. 3 Daca se utilizeaza modelul duplicat se vot obtine rezultate excelente. dar la aplicarea masei de ambalat pe suprafata orala exista riscul deformarii la indepartarea de pe model. 1. fiziologica a relatiei de ocluzie intre cele 2 arcade. Aparatele de turnat care se folosesc la turnare (CIF) sunt mult mai exacte .Macheta corpului de punte se modeleaza unit de cea a elementelor de agregare . Caracteristici : 1 Timp de lucru redus la jumatate . Dificultatea obtinerii acestei punti consta in inregistrarea corecta . modelul duplicat va face parte integranta din viitorul tipar Macheta poate fi modelata si pe modelul de lucru (gipsuri superdure). nu este o metoda de precizie (este una de rutina). Se indica prepararea dintilor seriata. . se recomanda ideal ca ea sa fie modelata pe modelul duplicat.

. (nu mai mult de 1 extensie) . 2. La maxilar premolarul 1 este asemanator cu un canin. Aceste piese mecanice sunt contraindicate deoarece genereaza disfunctie ocluzala. sa nu aiba corpul de punte contact cu dintele antagonist. in practica sunt modelate atipic. dintii trebuie sa fie bine implantati . Solutii ideale : 1 Punti speciale agregate cu coroane partiale . dar intre timp dintele antagonist migreaza rezultand interferente in antero-lateralitate. O extensie este permisa ca corp de punte in edentatii terminale. extensia poate fi atasata unei punti totale (subtotale). arcada numai pana la molarul 1 superior+ ambele varste nu accepta alta solutie protetica din ratiuni financiare (implantul). indicatia ideala .) Puntea cu extensie distala :-corpul de punte este plasat distal fata de elementele de agregare. Indicatia este ca si extensia sa prezinte relatie de contact cu dintele antagonist. 3 Punti agregate labil la un capat (incrustatie in incrustatie) 4 Punti speciale pe implante (costisitoare). frontale . fie din ratiuni de functionalitate (proteze mobilizabile). pacienti tineri. Puntea cu extensie distala este acceptata la pacientii tineri. nu cu morfologia reala a dintelui inlocuit. Este indicata frecvent in edentatii terminale mandibulare dar si cele maxilare (punti totale). dintii stalpi sunt suprasolicitati (molarul 1-premolarul2). din absenta conditiilor tehnice. cu dinti stalpi bine implantati. 2 Punti adezive (foarte speciale) . in edentatii de premolar (nu de canin).Este indicata frecvent in edentatii maxilare de incisiv lateral si premolarul 1. sex feminin. Aceste extensii meziale sunt indicate cand pacientii nu ne lasa sa intervenim pe incisivul central. la pacienti varstnici cu acelasi status parodontal dar cu dinti antagonisti o proteza partiala acrilica.

nerestaurate chirurgical. Indicatii: 1 In modificari dimensionale ale spatiului edentat (in special in sens vertical). ca volum si morfologie. 4 Sistemul incrustatie in incrustatie . 3 Se pot repara C. Necesita o dotare excelenta. Agregarea : 1 Prin coroane telescopate . 2 In defecte osoase postextractionale. Avantaje: 1 Se pot demonta si igieniza periodic de clinician. 4 In conditii de dotare superioara. . 3 Prin insurubare . fiind indicate in situatii clinice diferite. 5 Cu ajutorul crosetelor. . materiale moderne pentru a rezulta piese protetice de mare precizie. unde C. mucoasa . Parti componente : 1 Componenta fixa (infrastructura) . difera sistemul de agregare.P. 2 Prin sistem de culisare. echipa experimentata medic-tehnician. 3 Pentru agregarea puntilkor pe implant. implante. 2 Se examineaza periodic starea de sanatate a dintilor stalpi. poate avea raport si in sa.PUNTI MOBILIZABILE SI DEMONTABILE Sunt restaurari asemanatoare celor conventionale.P. 2 Componenta mobila (suprastructura).

2 Mijloacele de agregare se uzeaza prin stenuire (stergerea filetului) . de mare precizie . Pe dintii limitanti redusi cervico-incizal se recomanda coroane de substitutie cu infrastructura intraradiculara (teaca) si pivot sectionat vetical. -conica. dar se pot adauga sisteme suplimentare de retentie (crosete. Co-Cr. Retentia : Prin frictiune +insurubare. 2 Suprastructura =coroana asemenatoare dintelui. In timp se pierde frictiunea. care se fractureaza. ccee ce determina o exacerbare a frictiunii. Ni-Cr. 5 Se poate evalua in totalitate fiabilitatea unei agregari mixte. Capele se toarna din Au-Pt.4 Se poate interveni la nivelul tesutului osos in mobilizarea implantului (dehiscente. se aplica pe suprafata ocluzala compozit in strat de mai putin 1mm. 3 Pozitionarea surubului pe suprafata ocluzala este de minima rezistenta . Parti componente: 1 Infrastructura se aplica intim pe bont (capa. Tipuri de punti : PUNTEA TELESCOPATA Telescoparea poate fi : -cilindrica.2mm). cu grosime de 0. pivot). . Dezavantaje : 1 Tehnologia pretentioasa. spatii create cu implant granular din biovitroceramica pentru reconsolidare) .

care in sens vertical are o deplasare minima (58microni). obtinandu-se contacte functionale si ocluzie cu long centric. Agregarea : mixta (dini naturali +implant). se poate interveni chirurgical. PUNTEA MOBILIZABILA FIXATA CU SURUB -MIXTA (dinti naturali+implant) . Variante tehnologice : Incrustatia in incrustatie (necimentata) este o restaurare speciala.PUNTI AGREGATE PRIN CULISE Culisele reprezinta sisteme speciale utilizate in tehnologia protezelor scheletate +punti mobilizabile. nu foarte frecvent utilizata in practica si doar in edentatiile reduse (1-2 elemente) . protetic pentru corectarea C. Acest sistem se indica curent si este de electie in tehnologia puntilor implanto-purtate si cu agregare pe dintii naturali.P. Dezavantaje : . -Pozitivul (patricea)-plasata extracoronar. 2 Pot fi periodic indepartate de pe infrastructura . Sistemele de culisare favorizeaza infundarea fiziologica a dintilor naturali fata de implant . -Agregarea prin insurubare apare la puntile implanto-purtate. Avantaje : 1 Igiena maxima in zona laterala . La edentatiile L-F se utilizeaza agregarea prin crosete. 3 Local.. Parti componente: -Componenta cavitara (matricea).

-Fixitate redusa . 2) in functie de materiale: e) f) g) h) ceramice. submucozal. materiale compozite . Clasificarea implantelor : 1) in raport cu oferta osossa (duap Schroder) : a) b) c) d) endo-osos. mai putin utilizate. Titan+aliaje. pentru transformarea edentatiilor terminale in edentatii laterale. care pot fi restaurate cu punti demontabile. Agregarea poate fi pur implantara sau mixta . juxta-osos. mixt) . cilindric. -Infrastructura =implantul. . metalice (Co-Cr-Mo. IMPLANTUL : dispozitiv de fixare pentru suprastructura care se aplica pe os sau se introduce in os. i) safirele. Tantal) . magneti sau insurubare. PUNTEA PE IMPLANTE -Suprastructura protetica . carbonul . Agregarea poate fi prin frictiune-cimentare (cea mai comoda. dar cea mai putin indicata) si prin culisare. -Crosete vizibile. 3) dupa forma : j) surub (conic. subperiostal.

Implantul-caracteristici : Segmentul osos=conic-cilindric Parte exomucozala=colet+bont. ITI BONEFIT. osteoliza si ulterior la eliminare. BAUER.k) lama (Linkow) . TPS LEDERMAN. alumino-ceramica). Partea exomucozala poate fi un sant peri-implantar sau stalpul (zona de sprijin si agregare). . PITT EASY BIO_OS (conice) Incarcarea la timp a implantului are un rol deosebit in mentinerea implantului pe arcada . Accesorii : 1 surub de acoperire . Designul puntii : 1 morfologie asemanatoare dintilor naturali . trebuie sa se tina cont de tipul de ocluzie si de tipul de corp de punte. Tipuri : -stadiul I -imediat (cu incarcare la 30 zile) . pentru a nu expune implantul la fibloliza. BRANEMARCK. l) ac-Scialom (din tantal. titan. Pruin). 3 stalpul omolog. 2 cape de transfer . pentru transfixatii dentare (sistemele Tisa .BIOCERAM=aluminoceramica (unul din cele mai recomandate implanturi) -stadiul II -tardiv (implant care se aplica postextractional dupa 4 luni) . 2 suprafata ocluzala mai mica sau egala cu a dintilor naturali .

inregistrarea cu arcul facial a relatiei centrice pentru transferarea ei pe articulator . 5 Conceptul ocluziei echilibrate bilaterale (Gysi). fara contacte posttramatice. 4 Se contraindica ghidajul canin. 7 Modelaj ocluzal: cuspid -fosa. 3 Se indica in supraprotezari (over-denture). fosa larga pentru a rezulta ocluzia cu long centric si wide-centric. 6 In relatia centrica si de intercuspidare maxima vor absenta contactele premature. cu dezocluzie posterioara. Ocluzia cu protectie mutuala (pentru puntile cu sprjin pur implantar) 1 In zona frontala=inocluzie de 30 microni. . In zona de interfata implant-os trebuie sa existe cat mai mici forte 1.3 contact cuspid -fosa . Ocluzia lingualizata si mezializata 1 Contact cuspid activ-fosa aplatizata. 2 Dintii antagonisti. cuspidaj atenuat. 3 Ghidaj de gup in zona laterala. Metoda protetica : 1 Cu articulator individual semiadaptabil. 4 ocluzie cu long centric accentuata. 4 Valoarea presiunilor ocluzale transmise endo-osos este mult atenuata. 2. 2 Ghidaj anterior lejer . 5 Sunt extrase din ocluzia functionala.

2 Tipul de implant . 2 Migrari moderate . Factorii de succes : 1 Indicatia adecvata . 3 Se contraindica masele ceramice (sunt rigide. bine implantati . Conditii clinice : 1 Dinti stalpi paraleli. 3 Cum se incarca implantul 4 Gradul de participare al cazului clinic . 6 Pacienti tineri. 2 Restaurari conservatoare 3 Edentatii reduse . 4 Carii reduse . 5 Contentie ortodontica . au modul de elasticitate mare) si metoda cu articulator si ocluzor simplu (Gysi simplex). 3 Preparatii peliculare. 5 Posibilitati financiare vaste.C. inregistrandu-se erori mari . aliaje nobile placate polimeric .2 Suprastructura ideala este din titan placat . Contraindicatii : . transferarea R. PUNTILE ADEZIVE Indicatii : 1 Sacrificiu de tesut dur mic . cu ajutorul sablonului de ocluzie.

. Fixarea : 1 Imbinare adeziva (cimenturi ionomere) . disteme . -prelungiri orizontale (aripioare). 2 Gravaj chimic dublu. 3 Mentinerea in miniprese orizontale. 3 Dinti stalpi subdimensionati. 2 In parafunctii . Parti componente : -corpul de punte (mixt/fizionomic) .1 Treme.

Sign up to vote on this title
UsefulNot useful