Restaurarile protetice pot fi : directe (obturatii) indirecte (unidentare/pluridentare) Proteza =piesa mecano-protetica ce restaureaza (total sau

partial) un organ (dintii). Este o restaurare protetica indirecta (se obtine in laborator). Clasificarea protezelor : 1. proteze dentare ; 2. proteze chirurgicale; 3. aparate ortodontice. 1.Protezele dentare =. 2. Protezele chirurgicale: Restaureaza parti de organe (lobi, pavilioane, piramide nazale, globi oculari); se fixeaza in zonele OMF cu adezivi speciali, pe baza de ciano-acrilati. Protezele chirurgicale specifice indicate sunt denumite obturatoare -recomandate in restaurarile de pierderi mari osoase regionale.

3. Aparatele ortodontice : Se indica pentru corectarea anomaliilor dento-maxilare (inghesuiri , incongruente) de pozitie. Pot fi fixe (cele mai eficiente) si mobile (indicate pentru corectari). Clasificare proteze dentare : 1 Fixe=restaurari protetice fixe, 2 de regula indirecte obtinute cu 3 ajutorul laboratorului. Pot fi : -unidentare (restaureaza morfologia si functiile unui element dentar) -pluridentare (restaureaza morfologia si functiile a 1-4 dinti lipsa=edentatie). 2 Partiale (mobilizabile) = 3 restaureaza morfologia si functiile 4 arcadelor partial edentate ; edentatii 5 uniterminale ; T-T ; L-T ; mixte ; T-F 6 Totale (mobile) =restaureaza 7 morfologia si functiile arcadelor 8 total edentate.

Absenta unui dinte (sau a mai multora )

de pe arcada =edentatie. Clasificarea edentatiei : partiala : a) redusa (lipsa 1-4 dinti) ; b) intinsa (pana la 1 dinte prezent pe arcada)=edentatie subtotala, restaurata protetic cu proteza partiala mobilizabila. totala: -absenta tuturor dintilor de pe o arcada (edentatie unimaxilara); -absenta tuturor dintilor de pe cele doua arcade (edentatie bimaxilara). (Restaurari protetice indirecte)= Coroane-Punti dentare Sunt constructii rigide nedeformabile obtinute din materiale speciale : aliaje, rasini, sticle. Se fixeaza de structurile dentare prin : 1. frictiune +cimentare =varianta 2. clasica cu cimenturi conventionale (FOZ); 3. frictiune +adeziune =cu cimenturi 4. moderne (rasinice, ionomere=CIS 5. sau cimenturi policarboxilate=PCZ).

b)de volum (forma nanica a incisivului lateral superior).Prezinta un volum scazut. c)de pozitie (caninul superior in vestibulo sau palatopozitie) d)de culoare (datorita igienei bucale defectuoase . R..S. Leziunile coronare : a)de forma (la incisivul central superior sub forma de tarus). Se utilizeaza materiale specifice : aliaje. Caria dentara: simpla/complicata. 2. Cauzele leziunilor dentare: 1.A. Abraziunea fiziologica (cu varsta) /patologica. Restaureaza leziunile (coronare) odontale .D. medicamente cu sulf.C. . Tratamentul cariei simple si cariei complicate se realizeaza prin restaurari morfologice directe Abraziunea si fracturile dentare prin restaurari morfologice indirecte. R. 3. Fracturile dentare. bismut si tratamente conservative si restauratoare defectuoase).

c) coroane de substitutie: refac in totalitate morfologia coroanelor dentare. b) coroane de acoperire (de invelis) . 4/5 (M). Clasificare: 1. 2 proteze de mare precizie. dupa volumul tesuturilor dentare restaurate: a)incrustatii =INLAY-restaurari protetice indirecte care refac partial morfologia coronara si un volum redus de tesut dentar. 7/8.Campul protetic: Reprezinta totalitatea elementelor morfologice ce vin in contact cu restaurarea protetica fixa. continut in dispozitivul radicular al coroanei.acopera o parte din fetele axiale (laterale) : coroane ¾ (C. se obtin prin turnare din aliaje nobile si se inchid marginal pe un prag situat la 1. aceste elemente sunt: PROTEZELE UNIDENTARE FIXE TEHNOLOGIA PROTEZELOR FIXE UNIDENTARE (Restaurari protetice indirecte) Caracteristici: 1 restaureaza morfofunctionalitatea unui element dentar.P.refac un mare volum de tesuturi dentare distruse si in functie de gradul de acoperire sunt: -coroane de invelis totale (acopera in totalitate bonturile).).5mm de colet.Prezinta un dispozitiv . -coroanele de invelis partiale =ONLAY. 3 au un volum redus ca PPA sau PT si se obtin dupa parcurgerea riguroasa a unui flux tehnologic (vezi etapele tehnologice -L. PM). -ecuatoriale (acopera 2/3 din volumul coronar)-sunt indicate pentru cazurile clinice afectate parodontal. Se agrega intraradicular prin frictiune cimentara cu ajutorul unui pivot.

e) proteze unidentare nefizionomice . f) proteze unidentare mixte: -metalo-polimerice. . alb-argintiu=Ag-Pd. care refac integral fizionomia dintelui afectat: -coroane polimerice (acrilice. -metalo-ceramice. -croane mixte (au cea mai mare rezistenta mecanica). alb-cenusiu=Ni-Cr. -coroane ceramice (integral ceramice. diacrilice).Indicate in corectarea anomaliilor de pozitie. forma. 3. forma. -metalo-compozite. metalo-ceramice). 2 pentru corectarea morfologiei coroanelor abrazate si reechilibrarea ocluzala. 3 pentru imobilizarea dintilor parodontotici (tip inlay=incrustatii si onlay=coroane).Utilizare din ce in ce mai redusa (vezi punti adezive). Indicatii : Incrustatie de tip « incrustati in incrustatie »=agregare labila a puntilor.radicular (pivot) si unul coronar. 4 pentru pregatiri preprotetice =coroanele sunt prevazute cu praguri care vor favoriza agregarea PPS. 2. expusi la fracturi. dupa indicatiile clinice: 1 pentru protectia dintilor cu hiperestezie. numar). culoare. abraziuni. dupa aspectul estetic: d)proteze unidentare fizionomice . 5 pentru corectarea anomaliilor (de culoare.. care se obtin din aliaje nobile de diferite culori: galben=aur.

Dicor) si metalo-ceramice. 2 Ca element de agregare mezial. INCRUSTATIILE Sunt restaurari fixe indirecte (restaurari protetice fixe intratisulare) de mare precizie. 3 sinterizarea (arderea. 6 sonoeroziunea -procedeu pentru sistemele integral ceramice. 4 galvanoformarea =cape metalice. ceramizarea)-pentru restaurarile integral ceramice (Vita in ceram. dupa tehnologie: 1 tehnologia turnarii (cea mai utilizata) 2 polimerizare si termopolimerizare si barofotopolimerizare (coroane metalo-compozite). punti totale. . Indicatiile incrustatiilor: 1 Restaurarea partiala a morfologiei coronare. 4. 3 Ca elemente de echilibrare ocluzala. Empress sistem.Coroanele de acoperire pentru punti de hemiarcada. fiind folosite si ca elemente de agregare pentru puntile unidentare. 3 Mase compozite(materiale hibride). Coroane de substitutie. Ag-Pd (Paliag). Materiale : 1 Aliaje nobile cu continut ridicat de aur (916%0) 2 Mase ceramice (in tehnologia incrustatiilorintegral ceramice sau mixte) . De necesitate: Au-Pd-Ag (Palidor). 5 frezarea mecanica : Celay sistem.

retentive. folosit drept sprijin al protezei partilae scheletate. onlay=incrustatie extratisulara. Clasificarea incrustatiilor : 1) topografia leziunilor carioase : inlay=incrustatie intratisulara . Dupa Black cavitatile se pot clasifica astfel: Clasa I: fata ocluzala a dintilor laterali. de regula pe fata vestibulara. Clasa II: fetele aproximale si ocluzale ale dintilor laterali. cu adancime adecvata. TEHNOLOGIA INCRUSTATIILOR METALICE Examenul clinic: se constata leziunile odontale. 6 Ca elemente de agregare pentru puntile speciale (“incrustatie in incrustatie”)=incrustatie dubla (punti speciale). rezistenta Caracteristicile incrustatiilor intra si extratisulare: . materiale foarte scumpe. la dotarea tehnica. 5 Ca elemente preprotetice. Clasa V: 1/3 cervicala. inlay-onlay. pinlay=incrustatie cu pivot intraradicular. Indicatiile clinice sunt limitate datorita dificultatilor la prepararea clinica. Prepararea dintilor pentru inlay se realizeaza dupa Black : -forme geometrice mecanica. Clasa III: fetele aproximale ale dintilor frontali cu unghiul incizal integru. se recomanda proteza unidentara fixa tip incrustatie. Clasa IV: fetele aproximale ale dintilor frontali si unghiurile incizale.4 Ca elemente de imobilizare a dintilor afectati parodontal (mobilitate I II).

Contractiile. RDC). Lingurile individuale au pe fata interna stopuri ocluzale pentru dirijarea materialului de amprentare (2-3 mm grosime). Metoda bifazica cu elastomeri de sinteza (chitos + fluid) =dublu amestec=Wash Tehnick.1 dintii voluminosi-forma cilindrica (PM. Polieterii (Impregum.Amprenta cu inel de cupru si masa termoplastica (Stents) -fidelitate crescuta pentru amprente unitare. M). Permadyne) se utilizeaza in cazul cavitatilor clasa II. Siliconii de aditie/polieterii prezinta coeficient de contractie minim. mase ceramice. 2. Indicatia majora : incrustatie. MOD. igiena bucala buna. coroane partiale. relatie de ocluzie. Materiale : siliconi de aditie/polieteri. dinti vecini. Se folosesc elastomeri de sinteza: siliconi de aditie. RDC. 3 materiale : aliaje nobile (Au 916%o). polieteri) in portamprente individuale(RAS. fidelitatea este foarte mare. Se utilizeaza material siliconic chitos pentru amprenta de arcada (supraamprenta). B. Supraamprentarea cu gips este depasita. dinti antagonisti. preparatie dentara. AMPRENTE DE ARCADA : Metode de amprentare : 1. A. AMPRENTA SEGMENTARA (DE HEMIARCADA): . Metoda monofazica : elastomeri de sinteza (siliconi de aditie. distorsionarile sunt nesemnificative. 3. Se folosesc numai portamprente metalice. 2 indice de carie mic. precizie maxima. AMPRENTAREA Inregistrarea elementelor campului protetic.

Duralite -pentru socluri-(timpII) 2 Gipsuri extradure =Modarock. Etape tehnologice pentru incrustatiile metalice: Modelul de lucru : Reproduerea pozitiva a elementelor campului protetic dupa amprente de mare precizie.05% pentru cele extradure . .Inregistreaza un segment de arcada. (finala) cu material siliconic de C. 5 Rezistenta la socul termic Exemple de materiale : A. 0. deformare . AMPRENTA OPTO-ELECTRONICA (fara material) . 1.1% pentru cele dure si 0. 3 Stabilitatea dimensionala: gipsurile dure si extradure se dilata nesemnificativ .Velmix (Kerr) pentru turnarea arcadelor (timp I). abraziune. 2) Rasini compozite :Epoxie Die .inlay ceramic. Materiale nemetalice : 1)Gipsuri : 1 Gipsuri dure =Moldano.proprietati : 1 Plasticitate. -Amprenta secundara aditie/condensare(fluid). 2 Fidelitate. Amprenta rigid-elastica : -Amprenta primara se realizeaza cu material termoplastic:Stents. 4 Rezistenta mecanica la rupere . Materiale utilizate in realizarea modelului. Blue Star.

Materialele predominant utilizate in tehnologia de lucru a modelurilor sunt gipsurile. Dezinfectia impotriva H. igienizare.1 Sunt materiale superioare.). 6 Indicate in tehnologia modelului de lucru cu bonturi mobilizabile cu sau fara pinuri metalice . + alti agenti virali . timp de imersie 10-15 minute . Ag). 2 Foarte indicate in tehnologia incrustatiilor (modelul de lucru).V. 4 Moderne. materiale metalce =amalgame (Cu. 5 Nu sunt casante (modul de elasticitate mare) . pragurilor. 2 igienizarea amprentei (spalare. Ag. N. simple (R. termorezistente B Materiale metalice: 1) electrodepunere (Cu .S. Ni) =modelul galvanic =model de mare fidelitate si stabilitate . Modelul cu bonturi mobilizabile -tehnica: 1 examinarea amprentei . spalare. uscare). Alte materiale:cimentul silico-fosfat. 3) Mase de ambalat : tehnologia inlay ceramic-tehnica Vita in Ceram (arderea ceramicii pe modelul duplicat) . dezinfectie. 3 preparare gips : turnare amprenta : pentru inlay din gipsuri extradure abandonate.I.valoare istorica. microbieni cu solutii de hipoclorit 2%. preparatiilor in ansamblu. 3 Integritatea marginilor cavitatilor. procedeu foarte rar utilizat .A.B.rasini acrilice . costisitoare.

Se obtin structuri rezistente. . Modelul cu bonturi mobilizabile este foarte utilizat in tehnologia protezelor fixe unidentare /pluridentare .Prepararea gipsului se realizeaza prin 2 metode -manuala. ceara . EX: la Moldarock soclul se realizeaza din Moldano. se exercita presiuni pe tija pentru mobilizarea bonturilor=model unitar. 3 Se practica mici orificii in soclul modelelor . Avantajele modelului cu bonturi mobilizabile : 1 macheta se poate modela proximo-proximal. 1 Demularea amprentei : rezulta un model de arcada cu bonturi fixe . 4 Izolarea modelului primar 5 minute in apa . intr-un conformator special. priza. marginal o depaseste cu 3-4 mm . 1 Aplicarea de gips superdur sub forma de pasta vascoasa .in varianta PINDEX tijele se fixeaza cu adeziv/ciment in puturi forate in dreptul preparatiilor. Observatii tehnice : Tija metalica fara teaca trebuie izolata cu lac.modelul unitar cu dimensiunea cea mai micas si precizia cea mai mare. 5 Turnarea soclului -gips dur cu vibrare manuala/mecanica. cu vibrare manuala/ mecanica-pe masuta vibratorie pana la umplerea amprentei. a dozarii imprecise). grosime 2-3mm. -electromecanica cu vacuum-malaxor (cea mai indicata pentru eliminarea bulelor de aer. 3 Se depune amprenta turnata pentru priza (20-30 minute) . zonele de inchidere marginala . 2 Mobilizarea bonturilor : sectionarea proximo-proximala cu panze fine de fierastrau/discuri. 2 La nivelul bonturilor preparate se introduc tije metalice cu / fara teaca . dense.

9 priza gipsului superdur -20 minute . 3 se evita gravarea arbitrara a bontului . Modelul de hemiarcada (cu cheie distala de ocluzie) 4 poate fi obtinut : -cu bont fix( monobloc) -cel mai curent. 6 se aplica proximo-proximal lamele metalice tip matrice sau lame de ras . se izoleaza in apa cateva minute. La inlay adaptarea marginala si ocluzala sunt incorecte si restaurarile fixe genereaza inaltari de ocluzie. ele pot fi mentinute in pozitie cu ajutorul unor sarme. prelungiri . 10 se practica santuri paralele de retentie. 8 se aplica pinuri cu sau fara teaca . nerecomandat . 11 Dupa priza soclului (30 minute) se prelucreaza modelul-soclare . pe pinuri se aplica lac iar superior se pune o sfera din ceara sau o tija din ceara pentru solidarizarea in acea pozitie a pinurilor . Soclul este prevazut distal cu cheia de ocluzie. 12 Se exercita presiuni pe tija (s-au indepartat lamelele) .-cu bont mobilizabil(segmentar) : indicat in tehnologia protezelor fixe. . Este contraindicat modelul de hemiarcada cu bont fix (monobloc) in tehnologia incrustatiilor . se toarna soclul din gips dur. 7 se toarna amprenta cu gips superdur .l Modelul de hemiarcada cu bonturi mobilizabile (pinuri Dowel): 5 conditionarea amprentei .2 ariile de contact proximal sunt modelate foarte exact . 13 Prin frezare se mobilizeaza bonturile Rezulta modelul sectionat de hemiarcada cu pinuri Dowel. Modelul de arcada sectionat -procedeul Pindex-Dowel : 1 Turnare arcada din gips extradur .

: materiale rigide. contractie mare (metoda directa/indirecta) . Materiale: 1 Ceara cel mai frecvent (clasic). S. rezultand modelul de arcada cu bonturi sectionate .2 Se slefuieste plan gipsul . D. fulare . 8 Sectionare proximo-proximala cu mobilizare. MACHETA -reproducerea in volum si forma a viitoarei incrustatii sau coroane cu ajutorul a diferitelor materiale (ceara. 3 Cu 1 burghiu (2. foto PALAVIT GLC (Kulzer) . fara fisura tiparului Observatie : . RAS. 3 R. ciment FOZ) . C. a crestei edentate.picurare.5mm) se formeaza lacasuri in dreptul preparatiei. detasabile. -eliminata din tipar prin ardere la 650-700ºC. -dupa priza poate fi adaptata prin prelucrare . 6 Turnare gips intr-un conformator pentru obtinerea soclului . -timp de priza mai mic . 2 R. A. 4 In lacasurile forate se fixeaza tije (adeziv. 5 Se izoleaza tijele . 7 Indepartarea modelului din conformatorul soclului . nedeformabile. alte segmente detasabile .cele mai indicate datorita caracteristicilor : -coeficient de contractie mic . 9 Utilizeaza pinuri metalice (tije Dowel) cu teaca dubla. -timp de lucru mai mare . RDC-ideal).

Die Spacer) . 10 modelajul final cu lama spatulei .S. (metoda directa) vor fi perfectate marginal cu ceara sau acoperite total cu ceara pentru a fi mai usor eliminate din tipar. Metoda indirecta-subetape : 6 conditionare bont sau cavitate ( izolare cu lacuri speciale-Lustrol. S.Machetele din R. toluen) cu scopul de a se indeparta urmele grasoase si a se netezi suprafata modelata. 8 racirea cerii pe modelul de lucru . 2 Dupa priza sa fie prelucrate prin frezare (R. 5 Sa nu se contracte. 9 detensionarea machetei pe modelul de lucru timp de 6-12ore . Metode de obtinere a machetelor: 1) directa : macheta modelata de catre clinician (intraoral) . 3) mixt : la machetele din R. 7 se aplica ceara. pe modelul de lucru .A. in laborator. prin picurare sau pensulare din apropae in aproape pentru RAS pana cand se umple cavitatea in exces . 4 Sa arda fara reziduuri . . C. D. A. se contraindica izolarea bontului cu apa pentru a evita fenomenul de contractie a cerii . 2) indirecta : de catre tehnician . nu se va introduce macheta in apa in scopul detensionarii . 3 Sa fie tolerate fizico-chimic(metoda directa) . Macheta -materiale polimerice: . 11 finisarea machetei cu o buleta imbibata cu solvent organic (acetona.) /sculptate (ceara) . Caracteristicile materialelor pentru machete : 1 Sa prezinte o faza plastica la temperatura mediului ambiant -plasticitate . sa nu se dilate.

3 se utilizeaza o singura tija pentru mobilizarea machetei care va fi si macheta viitorului canal de curgere a aliajului in tipar. MOD Rolul tijelor : 1 mobilizare macheta . 3 canal principal de curgere a metalului in tipar 4 constituie scheletul pe care se aplica machetele accesorii (istm. C. lungime 30 mm . ideala din punct de vedere al eliminarii din tipar. sfera=macheta rezervorului de aliaj fluid)=metoda clasica. finisare si individualizarea contactelor ocluzale (ariile de contact. . 15 prelucrare prin frezare. Observatie : Din aceste materiale rezulta machete rigide. 2 ocluzala (cea mai groasa) tija tija unica pentru inlay simple cu diametru 1-1.(R.) . 4 tija cu brate inegale pentru inlay dublu . 14 se depune pentru priza auto.12 preparare RAS ce se va aplica in stadiul vascos strat cu strat pana la umplerea cavitatii. relatiile ocluzale) . S. Modelajul final al machetei : perfectare. D. Sunt pentru mobilizat si Nu sunt pentru turnare. A. 13 se aplica in cavitati conditionate . 2 rol de transport. Mobilizare macheta : 1 se ataseaza pe suprafata metalica/material plastic . nedeformabile cu coeficient de contractie minim.) sau fotopolimerizare (R. transport . adaptare marginala cu ceara rezultand o macheta mixta.5mm. 5 tija cu brate egale (« U ») -pt.

Observatie : In tehnologiile moderne (aparate de turnat in vid. 3. RDC-vezi anul II. cu vacuum) se contraindica istmul si sfera de contractie. d) Pregatirea machetei pentru ambalare: 1. plastic . indepartarea machetei de pe model cu ajutorul tijelor metalice/mat. se realizeaza un unghi de 90ºcu suprafata ocluzala .directie verticala. Tijele : La rasini : se introduc in faza plastica in zona cea mai groasa. Caracteristici RAS. TIPARUL Etapa intermediara tehnologica ce se obtine din materiale refractare specifice aliajelor (vezi mase de ambalat). defecte de turnare. macheta canalului principal de curgere a aliajului in tipar ( se obtine prin aplicarea unei tije metalice cu lungimea de 30 mm si diametrul de . Etape de obtinere: a) pregatirea machetei pentru ambalare . RDC. c) evacuarea machetei din ambalaj.racirea lenta pe modelul de lucru ( 6-12 ore) . 2. b) ambalarea propriu-zisa . Se obtine prin eliminarea machetei din ambalaj. Se contraindica detensionarea termica in apa deoarece pot sa apara contractii. detensionarea machetei. Materiale ideale : RAS. Tijele prefabricate se fixeaza cu rasini autopolimerizabile. Este suficienta o tija indicata de fabricant.

de priza=dilatarea totala si pentru a usura indepartarea ambalajului . ! Nu se insista cu solventii.pe aceasta tija pe se vor atasa celelalte machete . . 4. 5. masa vibratorie. Materiale si instrumentar: 1 mase de ambalat specifice (materiale refractare). macheta canalului pentru evacuarea gazelor din tipar (se modeleaza din ceara trefilata sau fire de nylon). cu diametrul de 1mm. 7. b) Ambalarea propriu-zisa Subetapa necesara obtinerii tiparului. termica. modelarea machetei istmului (diametrul 2. degresarea machetei viitoarei lucrarii : macheta se aplica pe capacul conformatorului.1. se foloseste WAXIT. ! Se contraindica trecerile repetate a machetei lucrarii prin flacara. 6. 2 conformatoare cilindrice (material plastic/metal ). formol) .5mm). KERRISOLIT.7-2mm (aliajele nobile) . plasata la 2mm de suprafata ocluzala .5-3mm) =canalul secundar. pentru a elimina eventualele tensiuni superficiale negative ce pot genera spatii intre macheta si materialul refractar . pentru a facilita dilatarea higroscopica. se indeparteaza urmele de grasime. 3 capac prevazut cu santuri concentrice din 5 in 5 mm (special pentru conformatoarele metalice). Se realizeaza cu materiale termorezistente specifice numite mase de ambalat. 5 vacuum -malaxor . se curata cu o buleta imbibata intr-un solvent organic (alcool. acetona. macheta rezervorului de material fluid se realizeaza prin picurarea de ceara sau este prefabricata (diametrul 3. 4 cilindrul captusit cu azbest sau hartie creponata pentru a absorbi apa.

B. CRISTOBALITE INLAY (Kerr-sulfati) . In doi timpi: -metoda forte precisa. 2 instabilitate volumetrica pentru a facilita fenomenul de contractie . -se umple conformatorul cu masa de ambalat. -se depune la priza 20-30 minute. -cea mai indicata. 3 gradul de porozitate ce va facilita evacuarea gazelor.2-1.machetele se pensuleaza cu un strat subtire de 1-3mm inainte de aplicarea conformatorului . sub vibrare mecanica. Metode de ambalare: A. Intr-un singur material si un singur timp: -metoda clasica. dupa care macheta se aplica pe capacul conformatorului si se umple conformatorul prin vibrare mecanica. . .4%pentru aliaje nobile (sulfati) . -vacuum 15 secunde +manual . 1. consecutiv prizei. -rar folosita.Caracteristicile maselor de ambalat: 1 rezistente la socul termo-mecanic. -in timpul 2 nucleul este usor umectat. -in timpul 1 se aplica prin pensulare masa de ambalat in grosime de 510mm rezultand un nucleu refractar. Indicatie : masele de ambalat pe baza de fosfati nu exista riscul contaminarii aliajului-OPTIVEST .

-se depune pentru priza. Se contraindica ridicarea brusca a temperaturii. -se produce dilatarea termica totala a tiparului. -nu se foloseste niciodata in tehnologia incrustatiilor. -Rol : 1 se extrag tijele metalice din ambalaj. -se elimina complet macheta. abandonata azi . Metoda de ambalare cu 2 materiale unul specific si unul nespecific : -metoda contraindicata. Etapa de preincalzire a tiparului: -se ridica temparatura lent . c) Tiparul-evacuarea machetei din ambalaj: se realizeaza prin topire (ceara ) sau ardere (rasinile acrilice si compozite) ambalajul se conditioneaza termic prin etape de preincalzire si incalzire.de la 0ºC la 200ºC timp de o ora. -se foloseau 2 parti nisip/1 parte gips . 2 evaporare partiala a apei. Etapa de incalzire a tiparului: -se ridica temperatura lent de la 200ºC la 750ºC. 4 se initiaza dilatarea termica a materialului refractar. !!!! la ambalajele pe baza de sulfati. . 3 eliminarea partiala a machetei din ambalaj. -se aduce tiparul la temperatura apropiata de cea de topire a aliajului nobil.

dezvolta o temperatura pana la aproximativ 2000ºC . CrNi). 3 Zona oxidanta (aduce afluxul de carbon). Alegerea si topirea metalului -aliajul cel mai bun INLAY GOLD clasa I. 1 Zona rece. 2 Zona oxido-reducatoare (con albastru). situata langa duza pistolului. Surse de topire si aparate de turnare: I ) flacara produsa de amestecul gazos diferit (oxigen+gaz metan=flacara oxigaz-cel mai des folosita.3000ºC Amestecul oxigaz se contraindica datorita: -pericolului contaminarii aliajului topit cu un aflux superior de carbon. -aliajele nobile cu continut crescut de aur (peste 60% aur) se toarna in creuzete grafitice. Segmentele zonale ale flacarii: -daca utilizeaza corect zonele flacarii si un preparat special tip Borax (decapant. antioxidant) rezulta un produs de calitate. Amesctecul oxigen +acetilena =pentru aliajele inalt fuzibile (Cr-Co. -cantitatea de aliaj este functie (simple=3g.duble=5g. de tipul de incrustatie. Amestecul de oxigen+hidrogen =flacara oxihidrica. 3000ºC. -apar porozitati.-rezulta ambalajul refractar cavitar. -se pot modifica proprietatile mecanice rezultand o turnatura friabila. -aliajele nenobile se toarna in creuzete ceramice. aliaje CrCo . pentru a evita contaminarea. aliajele nobile cu aur crescut (950-1150ºC). numit TIPAR. contraindicata .triple=6g).

centrifuga semiautomata (Rotojet-cu actiune electrica. simple: (rudimentare) fronda de mana. . BEGO NAUTILUS (curenti de inalta frecventa =C. curentul electric: folosit in topirea indirecta: -cea mai indicata sursa. -daca aparatul are aflux de protectie (heliu). -nu vine in contact cu aliajul. Se contraindica topirea directa a aliajului in palnia tiparului (ideal in creuzet). -aliaje pe baza de titan =1600-1750ºC. Cel mai indicat procedeu = topire cu CIF cu mediu de protectie (cripton. se obtin turnaturi de precizie. cu valoare istorica. aliaje inalt fuzibile -aliaje nenobile Ni-Cr= 1250-1350 ºC. Schloder-cu actiune mecanica). argon.) Aparate: 1. Aparate de turnat:CASTOMAT.I. 2. -este necontaminanta. -aliaje nobile pentru CERAMICA =1150-1250ºC.F. TICAST. rotaxul mecanic. Intervalul de topire: -aliaje nobile pentru INLAY=950-1150ºC. TIM 500.II. heliu) in creuzet si centrifugare automata. -caldura este determinata de bobine de inductie. (cu interval de topire ridicat) -aliaje nenobile Co-Cr : 1350-1450ºC.

-se plaseaza in lacasul metalic tiparul. -se declanseaza centrifugarea. -metalul fluid este catapultat in interiorul tiparului. -se obtin turnaturi de cea mai inalta precizie. -se declanseaza centrifuga (electric/mecanic). -aliajul topit este aspirat in tipar prin presiunea negativa creata+curgere. -prin catapultare. -topirea se realizeaza cu protectie de heliu (gaz inert). -se topeste aliajul cu flacara oxigaz. -nu sunt introduse fragmente din creuzet. -aliajul nu este contaminat. aliajul fluid este catapultat in tipar. . centrifuga automata: (combine electrice) cel mai indicat mijloc de turnare.3. Elementul principal de introducere a aliajului fluid in tipar il reprezinta forta de catapultare (centrifugare). Aparatul de turnat Combilabor-Haereus: -utilizeaza curenti de joasa frecventa. se evita oxidarile. protectie de gaz inert. -aliajul topit este situat in apropierea tiparului. la curenti de inalta frecventa. Centrifuga semiautomata tip Rotojet: -este armata prin 3-5 rotiri. Este principalul mijloc de introducere a aliajului fluid fortat. -topirea aliajului nobil se realizeaza in creuzete grafitice. Centrifuga automata: -aliajul se topeste in creuzet. care prezinta un orificiu catre tipar. in tipar. care este situat in imediata apropiere a creuzetului.

PCZ. Se controleaza :punctele de contact proximale. CIS. -cel mai indicat aparat. Cauze: . Defecte de turnare negative totale : Constau in absenta turnaturii. Vor rezulta suprafete netede. -nu este o introducere fortata prin catapultare. Cand utilizam surse si aparate de turnare « antice »vor rezulta defecte de turnare. -PMA-particule polimerice -aliaje nobile . DEFECTE DE TURNARE Pot fi negative : totale /partiale. cimenturi adezive = adeziune chimica. relatia de contact cuspid-fosa. pozitive. CIMENTAREA : Incrustatiile metalice neconditionate : frictiune+FOZ Incrustatiile metalice conditionate : cositor. Cu filturi si pufuri (bumbac) -lustrul final. punctele de contact ocluzale. gradul de frictiune. alumina-aliaje nenobile . DEZAMBALAREA: Sablarea turnaturii -jet de particule -cuart (oxid de siliciu).-turnatura nu contine particule de material refractar. corindon. mate ce ulterior vor fi prelucrate si lustruite . I. Prelucrarea finala : Cu gume si polipant-pasta de lustruit verde (oxid de crom).

Masele de ambalat trebuie sa adere intim la suprafata machetei. 2. cea manuala genereaza microspatii in care patrunde aliajul fluid . 2 topirea insuficienta. subdimensionari ale tiparului . 5 existenta unor zone inguste. fisurare. Sfere : Cauze: a) incorecta degresare a machetei . III. Aciforme. aliaj insuficient topit in palnia tiparului (procedeul clasic) ce devine vascos si nu se insera. evaporarea apei accelerata. b) absenta vibrarii mecanice . 6 forta de centrifugare si timpul insuficiente. lamelare:  ambalajul introdus la o temperatura prea mare. ce devin obstacole in curgerea aliajelor in tipar . neconcordanta cu aliajul . 3 incalzirea tiparului la o temperatura inferioara. 4 absenta machetei de evacuare a gazelor .  aliajul este topit dar este declansata tardiv centrifugarea (creste vascozitatea prematura a turnaturii) II Defecte de turnare negative partiale: Cauze : 1 cantitate insuficienta de aliaj. prin nerespectarea intervalului de topire al aliajului . . Evaluarea corecta a cantitatii de aliaj se realizeaza prin cantarirea pe balanta a machetei cu sistemul de tijare *densitatera aliajului = cantitatea de aliaj (Heraeus). Defecte de turnare pozitive : 1.

canalului principal. unde patrunde metalul fluid.aapar pori la baza tijei (risc de porozitati crescut) . 3 supraincalzirea aliajului (metoda clasica :oxigaz) si topirea aliajului in palnia tiparului . -izolare excesiva cu vehicul gras a cavitatilor . V. porii : 1 subdimensionarea machetei istmului. ambalajul preincalzit brusc este expus la microfisuri. Subdimesionarea : -racirea repetata a machetei . rezervorului de aliaj fluid 2 plasarea incorecta a machetei rezervorului de metal fluid (excentric) . Defecte de turnare volumetrice : 1. normal el va fi plasat in centrul termic al tiparului . 2. IV. 5 absenta mediului de protectie.  in momentul turnarii aliajul e catapultat in zone de rezistenta minima .detensionarea incorecta a machetei . . Defecte de turnare negative: Microcavitatile.valori de dilatare mari . 4 forta de impingere si topirea insuficiente . mai mare decat coeficientul de contractie al aliajului la racire. Supradimesionarea : 1 restaurarea fixa nu se insera pe bont/cavitate : Cauze : . -neconcordanta coeficientului de dilatare al masei de ambalat. contractii macheta . se fisureaza sau fractureaza tiparul .

+CEROMERI+POLISTICLE +MASE CERAMICE Avantajele restaurarilor directe: 1) adaptarea marginala superioara. Dezavantaje: 1) timp de lucru mai mare. INLAY-URILE ESTETICE /FIZIONOMICE /NEMETALICE Materiale : 1 R. S. ARTGLASS. 3) suprafata ocluzala modelata corect anatoform. BRILIANT.D. CEROMERI : Targis+Vectris (Ivoclar) Indicatii : -pentru inlocuirea obturatiilor vechi din amalgam . 2 R. 2) suprafata de contact proximal superioara. 2) materiale +aparate mai costisitoare . 3) prêt de cost superior. Materiale : RDC : HERCULITE.-coeficientul de dilatare al masei de ambalat mai mic decat coeficientul de contractie al aliajului la racire. SIGNUM. compozite. POINT4. . BELLGASS.C.A. care prezinta modificari coloristice . 5) imbinarea adeziva net superioara-legare chimica. -abandonate . 4) prelucrarea si lustruirea superioara. ESTENIA.

-se bizoteaza fin marginal. 3) Modelul : se toarna din gipsuri extradure (arcada) si dure (soclul) . 4) Modelarea +fotopolimerizarea inlay-ului.pe dintii frontali. -limitele cavitatii ocluzale nu se vor plasa in zonele de contact ocluziv . grosimea ~1mm . -proximal.5mm . 2) Amprentarea : -cu materiale elastomerice . PM. . -formele de caseta cu unghiuri rotunjite. Metoda direct-indirecta : cele mai indicate materiale pentru inlay-ul din materiale hibride = POLISTICLE +CEROMERI RANFORSATI (fibre poliamidice). INCRUSTATII RDC-METALO-CERAMICE Etapele clinico-tehnice: 1) Prepararea cavitatilor: -pereti usor divergenti (10-20º). Metoda indirecta (laborator) : Tehnica : 1 se aplica stratul bazal . marginile se extind vestibulo-oral. -adancimea cavitatii =minim 1. -bifazica sau monofazica. distructii coronare ( !!!!! istm dupa preparare cu 1/3 mai mic fata de distanta vestibulo-orala intercuspidiana). -cu siliconi de poliaditie sau polieteri. pentru imbinarea adeziva eficienta.

-dinti portelan Etape clinico-tehnice: Prepararea cavitatilor :~inlay compozit -peretii verticali. 3 se aplica straturi succesive de dentina ( culoarea dominanta a inlayului) .blocuri ceramice (Dall-1920) . se fixeaza prin imbinare adeziva marginala. 4 fotopolimerizare 3 minute pentru fiecare strat . marmoratii cu mase speciale . Murphy). 6 nuantari estetice :pete. care permite vizualizarea integrala a culorii inlay-ului .perle de sticla (W. 5) Prelucrare-lustruire INLAY-ul CERAMIC Precede inlay-ul metalic. 10 in cabinet se conditioneaza cavitatea si incrustatia. 9 adaptarea inlay-ului :contacte proximale. Hrebst). . 5 in final se aplica un strat de transparent total. relatii ocluzale. 8 modelul + inlay-ul modelat se introduc intr-un cuptor pentru fotopolimerizare (60-90secunde) . culoare (prelucrare finala) . Tehnologic : -arderea pe folie de platina +sticla (1873-J. 7 stratul final este smalt . . usor divergenti .2 se fotopolimerizeaza in cuptor 3 minute .

3) modelare directa (VITA IN CERAM).Ceramica turnata (DICOR):[ -preparare cavitate. nuantandu-se coloristic. -pragurile gingivale =1mm profunzime . -macheta ceara . -tipar . -topire -turnare lingou vitroceramica (la t =1370ºC). -grosime uniforma (1. -marginal se bizoteaza (3-5º) .5-2mm). la nivelul casetelor orizontale . -timp de lucru lung . -amprenta. -model de lucru. -ambalare . . dezambalare rezultand un miez ceramic. -procedeu depasit . 4) frezare computerizata (CAD-CAM) 5) frezare mecanica (CELLAY SYSTEM -Mickronia). -peretii suficient de grosi si rectilinii. Metode de obtinere: 1) prin turnare (tehnica DICOR) . de la temperatura de 670ºC pana la 1100ºC. 1. 2) prin presare -injectare (EMPRESS -SYSTEM)-Ivoclar.-unghiuri rotunjite parapulpar . rezultand miezul ceramic rezistent(inlocuitorul metalului). care va fi reambalat si ceramizat (tratat termic) 10 ore. pe care se vor aplica mase ceramice de placat.

-tipar. -model duplicat (Ceramigold-Stenhart) . -model . Observatie : Modelul duplicat din gipsuri sintetice -valori mari dilatare 0. 4) Ceramica frezata -sistemul CAD/CAM . din mase de ambalat speciale . -amprentare.-rezultate nu totdeauna foarte bune. -arderea miezului (1100º)2 ore. -exactitate .2-0.4% +porozitate. -model de lucru. -arderea finala (4-6 ore) -mase de placat (pentru nuantare). -macheta . 3) Sistemul VITA in CERAM: -amprenta. -precizie . -ardere de infiltrare (pentru ramforsare)-4 ore. 2) Ceramica presata-injectata: Injectare dupa plastifierea unui lingou ceramic. dupa care se injecteaza la 1100ºC). -aplicare ceramica. -topire -presare-injectare lingouri ceramice (preincalzire 850ºC. timp de 90 minute. -siguranta.

Dezavantaje: -reduceri minime de tesut dur (doar in smalt 0. -nu necesita model. culorii . turnare. -durabilitate . -amprenta optica se realizeaza cu camera intraorala. -modelare macheta RDC. macheta. -permite modificarea formei. . -macheta este procesata. Cerec-Dicor). pozitiei.-nu necesita amprenta. -frezare prin copiere. 5) Sistemul CELAY SISTEM (Mickronia) -sistem substractiv . -din lingouri ceramice (CEREC-Vita. se copiaza de un profilometru care transmite la instrumentul de frezat forma pe care o frezeaza in lingou rezultand lingoul primar ce ulterior va fi nuantat cu mase de placat. -neasistat de calculator. Se fixeaza macheta in unitate.3-0.reactii tisulare minime. -frezarea este asistata de calculator. .8 mm). tipar. aspectului. FATETELE CERAMICE Restaurari indirecte (dezavantaje: pot fi real si direct) Avantaje : -metoda minim invaziva . -favorizeaza transmiterea luminii .

-fracturi de unghiuri . Indicatii : -anomalii de culoare si forma . -nu pot fi retusate in laborator . -morfologie coronara nefavorabila . Contraindicatii : -dinti devitali . -malpozitie. -distrofii . -modificari post-ardere.3-0. Etape clinico-tehnice: 1. -manipulare dificila . displazii.smalt insuficient .8mm. -margine cervicala evidenta (prag rotunjit. -igiena dentara precara . eroziuni . plasare supragingival).-nu pot fi corectate discromiile accentuate . . Prepararea fetei vestibulare: -slefuirea reductionala a smaltului pe o adancime 0. . -fixarea nu este totdeauna eficienta . -margini proximale terminate inaintea punctului de contact. -ocluzie mai mare . -fragilitate . -parafunctii .

) DISPOZITIVE CORONO-RADICULARE (D. EMPRESS SISTEM). Parti componente: 1 Segmentul radicular =dispozitiv=pivot sau stift intraradicular.C. Pivotul=2/3 din preparatia radiculara (lojeta intraradiculara). cimentare-pivot intraradicular .-marginea incizala usor scurtata.R. 4. 4 Modificarea axului de insertie si a dimensiunii bontului coronar. mixte) Etape clinico-tehnice : 1) preparatia dintelui : .C. Model de arcada sectionat Metode de obtinere ca la inlay-ul ceramic ( VITA in CERAM. Indicatii: 1 Restaurarea dintilor fracturati . RECONSTITUIRI CORONO-RADICULARE ( R. 3 Dinti cu obturatii voluminoase. 2 Segmentul coronar =bont artificial (cu o forma subdimensionata fata de coroana dintelui pe care il inlocuieste).R. 2 Restaurarea dintilor devitali.) Proteze fixe unidentare care restaureaza morfologia si functionalitatea dintelui afectat. 5 Alternativa coroanei de substitutie. Fixarea=frictiune. Amprentarea . 3. pentru a fi acoperite de alte proteze fixe unidentare (coroane de invelis fizionomice. 2. Imbinarea adeziva cu cimenturi rasinice.

C. lacuri) . smalt nesustinut) .A.D.. se prelucreaza si revine in cabinet pentru fixare prin frictiune cimentara. -macheta se trimite in laborator. b) metoda indirecta : -preparatia se amprenteaza cu material siliconic in dublu amestec si cu plasarea anterior amprentei a unei tije intraradiculare. cu o forma cilindro-conica (freze Boitelrock) . 2)amprentarea : a) metoda directa : -macheta din ceara . cu suport metalic sau con .S. R. -se cateterizeaza canalul radicular obturat pana la apex cu un ac Kerr si apoi cu freze de largit canalele radiculare . 3) modelul : -modelul se toarna dintr-un gips dur (model monobloc sau segmentar cu bont mobilizabil) 4) modelarea machetei : 1 conditionarea modelului 5 minute (izolare in apa saponata. -prepararea canalului pe 2/3 din radacina.-se sectioneaza dintele (tesutul patologic) pana in tesut sanatos (dentina alterata. . Curent in practica se realizeaza in dublu amestec cu tija metalica. -se modeleaza forma caracteristica a segmentului coronar . c) alta metoda de amprentare: -stift metalic continut in amprenta cu material termoplastic (tip Stents) +amprenta cu silicon fluid (amprenta de precizie) = varianta clasica. 3 se modeleaza macheta preparatiei radiculare . 2 alegerea tijei suport (pentru macheta pivotului si a bontului) metalica. se toarna. Siliconul fluid se introduce in canal cu un ac Lentullo. se ambaleaza. R.

2 Compozite special elaborate -ramforsate cu fibre poliamidice . -este perfectata adaptarea marginala si ocluzala de catre medic. .R. nemetalice: 1 R. si R. .(conuri + adaus rasina ).ce ulterior va fi cimentat in cavitatea bucala. Palidor =scumpe.C. 7 dupa turnare rezulta D.C.rezistenta mecanica pentru dintii partial distrusi .D. -metoda utilizata in tehnologia R. Materiale : metalice: 1 Aliaje nobile albe =Paliag.D. unde se aplica coroane de substitutie. Se contraindica la dintii subdimensionati cervico-incizal. Zr) utilizate in tehnologia integral ceramica. 2 Aliaje nenobile: Ni-Cr SOFT. Avantaje : . d) metoda mixta: -macheta se modeleaza pe model in laborator de catre tehnician . 5 verificare. 3 Aliaj baza cupru =Gaudent.. 3 Mase ceramice (Al.4 se realizeaza macheta dispozitivului coronar =bont artificial .recuperarea dintilor devitali fracturati .A. -restaurari protetice mixte -terapie mai conservativa.C.cu ceara in cavitatea bucala. control exactitate machetare .S. 6 pregatirea machetei pentru ambalare (elemente accesorii) .

-prevenirea inflamatiei. care acopera partial sau total preparatia dentara (bontul). B. 3 abfractie =distructia de piramide in zona cervicala. machetare. distrusa prin : 1 atritie=lipsa de tesut datorita frecarii a 2 suprafete de smalt. cand spatiul este mai mare de 2mm se realizeaza 2 coroane) ./P.P.A. -prevenirea hipersensibilitatii cervicale si a cariilor de colet. apar datorita agregarii P. curs protetica)-model. In scop morfofunctional profilactic: -in prevenirea fracturilor coronare pe dintii cu obturatii voluminoase. 2 abraziune=frecare smalt cu alimente exogene .P. COROANE DE INVELIS METALICE Sunt proteze fixe unidentare. .Observatie : Onlay+coroane partiale (vezi ambalare.S. -prevenirea afectiunilor parodontale in absenta ariilor de contact (cand spatiul este mai mic de 2 mm se reface aria de contact prin acoperire cu coroana solo . iritatiei si a sangerarii locale (absenta zonelor de contact proximo-proximale favorizeaza tasarea alimentelor pe papilele interdentare). turnare idem inlay. Alte indicatii : -restaurarea morfologiei ocluzale atenuata. prin crosete. Indicatii: A. -in prevenirea eroziunilor cervicale .

-pentru corectarea nivelului planului de ocluzie in disfunctia mandibulara (ocluzii blocate in propulsii antero-lateralitate) ; -pentru restaurarea dintilor posteriori in zona de sprijin, in vederea echilibrarii ocluzale ; C. In scop protetic: -pentru agregarea puntilor dentare in scop protetic; -elemente ce favorizeaza agregarea protezelor mobilizabile (P.P.S.); -elemente de imobilizare a dintilor potentiali mobili din afectiunile parodontale=scop protetic parodonto-profilactic. Etape clinico-tehnice: 1) Prepararea dintelui: -pregatit sub forma de bont dentar (forma subdimensionata a elementului dentar, rezultat in urma prepararii fetelor axiale si a suprafetelor ocluzale). Prezinta diametrul maxim la colet, in final avand o forma cilindro-conica. Gradul de conicizare 3-5º maxim. Etapele prepararii bontului (vezi curs protetica). 2.Metode de amprentare : Inregistrarea elementelor campului protetic (bonturi=preparatii dentare)+ dintii vecini, dintii antagonisti + arcada. !!!!!! In tehnologia coroanelor de acoperire (de invelis) se indica amprenta de arcada (globala). Amprenta se realizeaza cu portamprente : -standard ; -individuale ; -speciale (Kettenbach).

A. Amprente de arcada: 1) bifazica =cea mai des utilizata in practica (amprenta primara si amprenta de precizie) ; tehnica Wash-Technick 2) Monofazica. Materialul siliconic de consistenta fluida se aplica in portamprenta individuala; 3) Clasic, cu inel de cupru + material siliconic fluid si supraamprenta de silicon chitos in portamprenta standard ;rar utilizata ; B. Amprente de hemiarcada (segmentare): 4) Rigid-elastica (STENTS+silicon fluid );

5) Amprenta cu material siliconic in dublu amestec in lingura Kettenbach. Observatie: Ambele amprente se contraindica in tehnologia de precizie a coroanelor de de acoperire. Se indica in tehnologia de protezare provizorie : R.C.R., coroane acrilice, eventual coroane metalice provizorii. Amprenta segmentara in lingura Kettenbach (vezi L.P.). Erori privind amprenta de hemiarcada: -strat neuniform de material ; -desprinderi ; Toate acestea necesita reamprentarea campului protetic. Conditionarea locala a campului protetic : -Conditionarea locala a santului gingival : se indica largirea santului gingival cu expunerea limitei preparatiei cervicale. Procedee clinice: 1 Mecano-chimic :fir textil imbibat cu substanta vasoconstrictoare : adrenalina

1-2%, efedrina 5%, saruri de aluminiu sau inele textile (Epipac). 2 Aplicare de preparate vasoconstrictoare (Expasite)-amestec de clorura de aluminiu + masa inerta -rol vasoconstrictor-dilatator -fara fir. Se contraindica in conditionare clorura de zinc (30 %) deoarece are un efect caustic. 3.Modelul : Reproducerea la scara naturala a campului protetic. Turnare arcada in timpul 1 din gips extradur Moldarock=clasa IV iar in timpul 2 se realizeaza soclul din gips dur Moldano =clasa III. 1 Se utilizeaza : -modele de hemiarcada :monobloc (cu bont fix); cu bont mobil (vezi L.P.). ; -modele de arcada :monobloc (cu bont fix) ; cu bonturi sectionate si detasabile (cele mai indicate). Modelul sectionat cu pinuri metalice cu teci. 4.Macheta : Reproducerea in volum si forma a viitoarei coroane turnate . Sunt metode de obtinere diferite pentru cele 2 tipuri de coroane turnate: 2 Cu grosime totala ; 3 Cu grosime dirijata. COROANA TURNATA CU GROSIME TOTALA Cea mai utilizata datorita caracteristicilor : -fetele interne vin in contact intim cu bontul pe toata suprafata = frictiune maxima ; -peretii laterali (axiali) prezinta grosimi neuniforme, variabile (0,5-1mm) iar la nivelul cuspizilor activi (1,5mm) ;

prin picurare. se adauga ceara pentru convexitatile fetelor laterale si morfologia fetei ocluzale.30-0. Sisteme de machetare : -tehnica prin picurare (vezi L. Acest prim strat de ceara.)= tehnica clasica. In acest fel plasticul este presat asupra bontului luand forma acestuia.-grad mare de frictiune .40mm). de dintii antagonisti (un angrenaj corespunzator) si de ocluzia inregistrata. aplicandu-se de regula pe dintii posteriori. Prin modelare (sculptare cu spatula) se da forma finala a machetei.20 mm. Discurile din material plastic cu grosime de 0. solidificata in urma contactului cu bontul rece. Surplusul ce depaseste zona de . Macheta este modelata in functie de dintii vecini (sunt refacute punctele de contact).P) =tehnica moderna. -strat de ciment micronic (20-40) . elementul protetic cel mai indicat in tehnologia protezelor fixe unidentare . Ulterior. Ceara este aplicata pe bontul izolat. Indicatii : -element de agregare a puntilor.) =tehnica clasica. Se depune ceara in limitele dimensiunii coroanei dintelui de restaurat. prinse in pense speciale sunt plastifiate la flacara.15-0. bontul izolat este introdus in ceara topita. -ablatia dificila. Pe bont se depune un strat subtire de ceara (0. -tehnica cu capa ADAPTA (vezi L. Peste capa. -transmite diferentele de temperatura din mediul oral . necesita taierea a 2 pereti .P. -prêt de cost ridicat . -cantitate mare de aliaj .Cand discul este plastifiat se aplica pe un silicon vascos depus intr-o chiuveta. Bontul este introdus peste discul plastifiat in masa de silicon. ce acopera fetele laterale si suprafata ocluzala a bontului este asa numita « capa din ceara ». Intr-un prim timp. se continua modelajul fetelor laterale si al suprafetei ocluzale -tehnica racirii gradate (vezi L.P.

Tehnica cu folie termoplastica (capa ADAPTA) : -ergonomica . Pusa in circuitul tehnic de Thomas si Payne necesita aparatura complexa (articulator semiadaptabil. Este o metoda contrara principiilor de modelare prin sculptarea cerii. Bontul cu capa din plastic este aplicat pe model. folosite in tehnicile descrise. fose. prin picurare de ceara in aceasta zona. in ocluziile cu point centric (PIM) .colet se taie cu foarfeca. geometrice si functionale. Modelarea propriu-zisa cuprinde mai multe etape : se dispun varfurile cuspidiene pe suprafata ocluzala a bonturilor preparate. pantograf. versante. metoda laborioasa. COROANA TURNATA CU GROSIME DIRIJATA . -tehnica aditiei de ceara =tehnica moderna. ceara picurata in exces este indepartata. traiectoria condiliana. se stabilesc santurile si crestele secundare. convexitati). cea mai indicata in tehnologia coroanei turnate cu grosime totala. -exacta . In final sunt inserate fosetele. -metoda rapida. capa din plastic se adapteaza cervical pe bont. arc facial. macheta va avea o suprafata ocluzala cuspidata. -se obtin machete cu pereti uniformi . metoda foarte exacta. incat in final sa rezulte o macheta care reda cu fidelitate morfologia fetelor laterale si suprafata ocluzala a dintelui ce se restaureaza. Metoda necesita o cunoastere exacta a morfologiei ocluzale pentru imbinarea criteriilor morfologice. prin creste marginale de ceara. sunt unite. trusa speciala de modelat). se insera crestele triunghiulare si cele oblice. ideala redata anatomic (santuri. se continua modelarea machetei picurandu-se ceara pe fetele laterale pentru convexitati si pe suprafata ocluzala pentru cuspizi. necesita instrumentar specific. Putin utilizata. Prin sculptare. Conform acestei metode. Indicatii : Tratamente protetice complexe. conceptul gnatologic de reechilibrare ocluzala.

P. -imprecis (distorsionari in manipulare) . -cantitate mica de aliaj .P. -este eficient utilizata pentru elemente intermediare masive . contactul cu dintii vecini si cei antagonisti apoi este perfectat modelajul final (finisarea). -in spatiul dirijat-dinte si fata interna a coroanei se aplica filmul de ciment cu rol de termoizolant . se alege macheta corespunzatoare ce se adapteaza pe bontul mobil al modelului.30-0.) Se confectioneaza un inel din ceara calibrata (0. Se perfecteaza cu ceara adaptarea la nivelul coletului. -ablatie mai usoara (1 perete). -peretii axiali la distanta de peretii laterali ai preparatiei . -nu e curent utilizata.40mm). -nu se vizualizeaza spatiul bont-perete axial . -adaptare pe bont cervical si ocluzal.) Din seturi de machete din ceara ce au fost realizate in stante metalice. Sisteme de machetare : 1 machete prefabricate (vezi L. Este un procedeu : -rapid.Caracteristici : -contact partial cu preparatia dentara (ocluzal si cervical 2-3mm) . -prêt de cost mai mic . Se aplica pe bont si este adaptat cervical la nivelul santului gingival si pe 2 mm in contact cu bontul. ergonomic . 2 machete din folie cu ceara calibrata (vezi L. Cu fuloare se modeleaza convexitatile si santurile fetelor laterale. avand forme si marimi diferite. .

Marginea cervicala a machetei este cu 2mm mai sus de limita preparatiei din zona cervicala. Observatie: .Se confectioneaza capacul din ceara calibrata ce se lipeste de inel.Macheta subdimensionata impreuna cu modelul de lucru se amprenteaza cu un hidrocoloid reversibil. 3 metoda cu model duplicat : a) modelarea machetei preliminare fixa pe bont si subdimensionata : -limita cervicala =2-3mm de colet .P. Pe bontul mobil al modelului duplicat se modeleaza macheta finala. -o metoda curenta . rezulta tiparul coroanei .). rezultand modelul duplicat.30mm fata de dintii vecini si antagonisti. In aceasta amprenta duplicatoare se pune masa de ambalat. cuspizi. -grosime pereti externi =0. fose. Dupa racirea cerii. creste marginale. Morfologia fetei ocluzale se realizeaza picurandu-se ceara fierbinte pe suprafata capacului. deoarece macheta nu este mobilizata de pe bont pentru ambalare. prin sculptare este modelata suprafata ocluzala. -se toarna modelul duplicat (pe baza de mase de ambalat fosfatice) . Ea va fi fixa pe modelul duplicat si va face parte din viitorul tipar. -ocluzal este in contact cu bontul . Se schiteaza volumul lobilor. cu santuri interlobare.15mm . -modalitate de dirijare a spatiului. Tehnicianul modeleaza subdimensionat macheta in toate sensurile cu 0. b) duplicarea machetei preliminare: -bontul si macheta se introduc in material siliconic aplicat in conformator rezultand amprenta duplicatoare . cu ceara speciala ce contine gutaperca. in dreptul fiecarui cuspid.Astfel se vor evita deformarile machetei. -se vizualizeaza subetapele cu exactitate (vezi L.

Tijare + machete accesorii + detensionare + aplicare pe capacul conformatorului+degresare. coroane solo pe dintii posteriori -dirijarea peretilor laterali la distanta de bont favorizeaza piesele protetice ample. cantitate de aliaj mai mica ca la coroana cu grosime totala. situata in interiorul masei de ambalat. grosime de 1-1.30-0. turnate din aliaje cu temperatura de topire intre 1350 si 1750ºC (Ni-Cr. pentru turnarea aliajelor nobile .5-2mm. Indicatii : -elemente de agregare pentru puntile totale/de hemiarcada. peretii laterali sunt situati la distanta de bont . Etape : 1) pregatirea machetei pentru ambalare . Sistemul de tijare clasic: -aplicare tija cu lungimea de 30mm. transmiterea variatiilor termice mai putin . . 3) evacuarea machetei din materialul refractar = tipar. Co-Cr. Obtinerea tiparului : -cavitate cu volum si forma identice cu cele ale machetei.45mm) . baza titan). 2) ambalarea propriu-zisa .Metoda cu model duplicat are indicatie de electie in tehnologia puntilor din elemente unite. macheta prezinta contact cervical si ocluzal. Caracteristicile machetei coroanei cu grosime dirijata: peretii laterali cu grosime uniforma (0.

canal intermediar=3. 2 timpi+2 materiale. -prezenta canalului intermediar diminueaza coeficientul de contractie .Metoda moderna (BEGO-HERAEUS): Indicat : -coroane de acoperire multiple sau coroane ca elemente de agregare a puntilor.canal principal =5mm). -canal intermediar (diametrul = 5mm). . Aliaje nenobile :Ni-Cr.5mm ce poate ajunge pana la 4.Co-Cr : canal secundar = 2. pentru aliaje nenobile mai mari. -topografia tijelor pe fetele proximale sau pe cuspizii inactivi ai molarilor cand coroana este element solo sau element de agregare (scade riscul porozitatilor pe cuspidul activ) -tijele se plaseaza intr-un unghi mai mare de 90º pentru a evita turbionarile aliajului fluid . -canal principal (diametrul = 4mm).5mm . Dimensiunea tijelor: -este variabila.5mm .5mm. Sistemul se livreaza prefabricat si se aplica numai canalele secundare ( ~3mm). pentru aliaje nobile mai mici .5-3.lungime = 3mm). -canalul intermediar trebuie sa fie situat in centrul termic al tiparului .5-5. Ambalarea : -metode : 1 timp +1 material.5-4. -cu cat aliajul este mai dificil de turnat se iau masuri suplimentare pentru diminuarea contractiei . Sistemul de machetare cuprinde : -canal secundar cu diametrul =3.

Introducerea in tipar a aliajului se realizeaza cu ajutorul fortei centrifuge (ROTOJET/SCHLODER). 400-1000ºC. se contraindica mase de ambalat fosfatice deoarece acestea reactioneaza cu mare usurinta cu titanul fluid. c) Topirea sub influenta curentilor de joasa. timp de 1 ora (aliaje nenobile) . Metoda moderna (Heraeus)=la turnarea aliajelor nobile foloseste centrifuga automata si creuzete de ceramica.-se indica utilizarea maselor de ambalat specifice. Eliminarea machetei : -prin conditionare termica (preincalzirea si incalzirea ambalajului refractar) Preincalzirea : 0-400ºC. Topirea si turnarea aliajului : -aliajul se topeste in creuzete. b) microincinte +flacara oxigaz : topirea in creuzet ceramic=procedeu indirect. Caracteristici pentru obtinerea unei turnaturi de calitate : -sistem de tijare BEGO-HERAEUS . Incalzirea : 200-750ºC. sub actiunea a 2 surse de topire a) flacara oxigaz : topire directa. -ambalare in 2 timpi. timp de 30-40 minute (aliaje nenobile). Se contraindica utilizarea creuzetelor grafitice pentru aliaje nobile (le contamineaza cu carbon) rezulta turnaturi fragile. heliu. timp de 1 ora (aliaje nobile). cele mai bune fiind cele fosfatice. -aliajele baza titan se toarna cu mase de ambalat pe baza de oxid de aluminiu sau magneziu in amestec cu oxid de zirconiu (TITAVEST). in palnia tiparului.0-200ºC. cripton). ridicata in ritm lent (aliaje nobile) . se . medie si inalta frecventa +gaze inerte de protectie (argon.

-aplicarea machetei canalului intermediar in centrul termic al tiparului. Eliminarea turnaturii se realizeaza prin spargerea ambalajului. Sablare cu nisip cuartos. -nivelul convexitatilor . + mediu de protectie +centrifuga automata) La prepararea masei de ambalat nu se recomanda vacuum malaxor decat primele 10-15 secunde pentru omogenizare. Dezambalare /prelucrare: Racire ambalaj 5-10 minute. apoi se recomanda preparare manual pentru inglobarea aerului ce va facilita eliminarea gazelor din tipar (porozitatea maselor de ambalat).I. Examinarea in cabinet: examenul clinic pe bontul real : -relatia de ocluzie. recristalizare. -echilibrare ocluzala riguroasa . usor de lustruit final. -inscrierea modelajului in curbura arcadei . Alte tipuri de coroane metalice Coroana turnata din 2 bucati . rezultand strat de oxizi +masa de ambalat. curate. Lustrul final si cimentarea provizorie sau de durata dupa caz. Sablare de finete +prelucrare finala. Sablare cu particule polimerice (PMA) pentru aliaje nobile rezultand suprafete netede. Coroana este adaptata pe model in limitele preparatiei. -prezenta santurilor de descarcare . Turnatura este introdusa in apa rece: calire. corindon. -topire/turnare (C.F. -zonele de contact proximale .

polimeri multifunctionali) Terminologie : Coroane estetice fizionomice . Avantaje : 1 Prepararea bontului : bont cu smalt pe el si cu un strat gros de ciment pe el. 3 Absenta convexitatilor . lamelare. Obtinute din materiale cu grad de transluciditate partial sau total (materiale fizionomice estetice) =R. si met.30-0. compozita.S.A. COROANA ACRILICA : Utilizare restransa . Coroana stantata: Pe un model metalic (obtinut din melot) se ambutisa (lua forma fortata) o capa metalica de 0. pori)/pozitive (sfere. -Capacul turnat si inelul se lipeau. din materiale nobile . R. ceramica. 4 Prezinta defecte negative (microcavitati. (cu utilizare restransa). . polisticle.C. aciforme) COROANE DE INVELIS NEMETALICE Proteze unidentare estetice. turnarii Caracteristicile coroanei din 2 bucati : -Se realizeaza din Ag-Pd.D. Dezavantaje : 2 Riscul perforarii la adaptarea cervicala (pereti subtiri) . Tehnologie abandonata.Coroana stantata tehnol. ceromeri (materiale hibride.. Coroana Jacket acrilica.40 mm din Wipla . abandonate datorita ap.

3 traumatisme insotite de fracturi . 2 ocluzii adanci acoperite -coroana expusa (fata orala) datorita contactului.Are caracter provizoriu O inlocuieste coroana din R.M)provizoriu : -schimb la 6 luni ..D.c-alte solutii : fatete compozite. 5 pacientii tineri cu camere pulpare mari la dintii frontali. -nu preparatia cu prag . tutn. culoare. 2 leziuni carioase simple/profunde pe fetele proximale . sacrificiu mai mare . 4 dintii posteriori (PM. 4 discromii de diferite etiologiii :(endogene =tratamente intracanalare eronate) sau (exogene = aport excesiv de alcool. nebiologica. 3 c. Indicatii : 1 distructii coronare partiale/totale ale dintilor frontali .C. 5 corectarea de anomalii (forma. -examinarea stopurilor ocluzale -abraziune =pierderea stopului ocluzal -coroana mixta. bruxism . coroane metaloceramice . ceramice. vin rosu) . polisticle. ceramica. pozitie). -se indica onlay-urile extratisulare (rezistenta mai mare). Contraindicatii : 1 dintii frontali : -cu fatete de abraziune . -parafunctii : scrasnitul dintilor.

Etapele clinico-tehnice : 1. b) prag vestibular cu plasare subgingivala si continuare pe fata proximala. Contraindicat: -dinti cu diametru mic (IL).Inchiderea ideala se realizeaza pe prag supragingival. iar oral situat la 1-1. . continuat proximal la nivelul insertiei gingivale. 2 prepararea secventiala (reducerea fetelor axiale+marginea incizoocluzala).5mm de insertia gingivala. b) reducere 1. fara o limita decelabila : in bizou. chiar daca RAS se contracta.5mm (dinti vitali).5mm vestibular plasat subgingival.-se aplica coroane acrilice provizorii. in bizou) Parametrii dimensionali: Vestibular: a) reducere 1-1.5-2mm (dinti devitali . 3 reducerea mai accentuata pe fetele vizibile. cu R. Examenul clinic-coroane de acoperire fizionomice.obtinut prin frezare. Coroana acrilica se utilizeaza provizoriu pana la aplicarea solutiei definitive. neretentiv . ce nu se poate inchide foarte exact si cu efect iritativ local .) Cervical: a) prag circular /axial /circumferential cu latime de 1-1.R. muchie de cutit. RAS efect biofob+alergic. Se poate perfecta inchiderea marginala intraoperator (captusire). 4 fara prag (preparatia tangentiala. Prepararea dintelui: 1 bont cilindro-conic. 2. c) preparatie tangentiala.C.

indeosebi a bontului. Amprenta clasica : -inel de cupru +supraamprenta de material siliconic (rar utilizata). 3.5mm. polisticla. fetele axiale 1-2mm. dar nu cele mai indicate. Inregistrarea elementelor campului protetic. B. 5 estetica deosebita. A. Prepararea bontului pentru materiale moderne( R. Conditionarea bontului pentru amprentare : . ceromeri) : 1 bont cilindro-conic. 2 prag cervical semirotund -CHAMFREIN. -dublu amestec siliconic (lingura Kettenbach). 3 reducere 0. 6 tripolimerizare (caldura. incizal 1.D.. -bifazica (dublul amestec). proprietati mecanice. tehnologie moderna . Amprenta segmentara (de hemiarcada) : -rigid-elastica (Stents+ elastomeri). C.C. presiune.Incizal : -reucere maxima (1. 4 preparatie amprentabila relativ usor.8 mm cervical.5-2mm) realizandu-se un efect estetic foarte bun. neretentiv cu prag la limita insertiei gingivale . Sunt cele mai utilizate. Amprentarea : Etapa clinica. fascicul luminos). Amprenta de arcada: -monofazica .

P. urmarindu-se concomitent si modelarea. 5. b) chirurgical.-indepartarea tesuturilor parodontale prin mijloace: 1 mecano-chimice. deoarece are efect caustic local. Excesul de ceara este indepartat. tehnica de lucru vezi L.=curs incrustatii metalice. sulfat feros . 3 Tehnica plastifierii : Un paralelipiped de ceara este plastifiat prin incalzire progresiva la flacara si aplicat pe bontul mobil (izolat). -cu bont mobil (mai indicat fata de cel anterior) Materiale. 2 chirurgical 3 frezaj intern gingival.Macheta : Se obtine prin : 1 Tehnica racirii gradate +picurare-vezi curs 6. 4. . prin taiere cu spatula. 2 Tehnica picurarii -vezi curs 6 . alaun. expansil =alaun+aditiv Se contraindica clorura de zinc in concentratie mare 10%. a) mecano-chimic: -fir textil si inele din bumbac imbibate cu solutii vasoconstrictoare: efredina. adrenalina 1-2% . Tehnologia coroanei polimerice modelul monobloc (segmentar) -cu bont fix (cel mai indicat). Modelul : Reproducerea elementelor campului protetic la scara 1/1.

-conformatorul : 2 inele si 2 capace . Degresarea machetei. macheta patrunzand pana la nivel cervical). zone de stop). -didactic/ratiuni economice -gips normal .Ambalarea : -cu materiale specifice . Modelajul final si degresarea -parte din pregatirea machetei pentru ambalare. 6. convexitati. 5 Modelaj primar: sectionare + modelajul anatoform functional (convexitati. -se aplica cu vibrare pasta semifluida de gips . Orizontala (fata orala este plasata in jos . 6 Modelajul final: finisarea +aplicarea de gips dur in interiorul machetei sub forma de bont. Verticala (marginea incizala este plasata in jos . cingulum. B. . 3 Picurare ceara in exces . -masa de ambalat se aplica intr-un conformator =chiuveta . 4 Racire lenta.fata vestibulara spre superior. creste. -masele de ambalat sunt gipsurile dure (clasa III)/amestec de gips dur +gips normal.Etape machetare : Conditionarea bontului : 1 Izolare in apa saponata 5-10 minute . 2 Aplicare DIE SPACER (lac) cu rolul de a ajuta la indepartarea machetei de pe bont si de a dirija filmul de ciment intre bontul dentar din cavitatea bucala si viitoarea lucrare. Metode de ambalare : A.

Se aseaza inelul celei de a doua jumatati a chiuvetei si se toarna pasta de ghips pana la umplere . intr-o jumatate de chiuveta se afla tiparul fetei orale si a fetelor proximale. sub bont poate sa ramana neizolat . 4 Bontul de ghips se poate fractura la introducerea si presarea acrilatului in tipar . consecutiv se produce izolarea in apa 10 minute . Se preseaza pe durata prizei ghipsului (30 minute) . Ceara plastifiata este indepartata din ambalaj. In interiorul unei jumatati de chiuveta se depune pasta de gips dur . In interiorul machetei.A. Avantajele ambalarii orizontale :cea mai utilizata in tehnologia coroanei acrilice. 3. 7. Dezavantajele ambalarii orizontale : 1 Indepartarea cerii din cavitatea tiparului se realizeaza cu dificultati . Macheta este aplicata in pasta de gips cu fata vestibulara meacoperita de ghips . Dupa eliminarea cerii. . iar in alta jumatate fata vestibulara. 5. dupa care resturile sunt spalate cu un jet de apa clocotita. se introduce pasta de gips dur . urmata de asezarea capacului . Interventii ulterioare pentru a modifica culoarea in sensul dorit. Are loc priza ghipsului dupa 30 minute. 2. 2 Izolarea peretilor tiparului se obtine neuniform. indepartate de pe model. Controlul repartizarii culorilor. 6. 4. 3 Pasta de acrilat este introdusa cu dificultate sub bontul de ghips . Ambalarea orizontala : 1. apare cavitatea tiparului.    Repartizarea nuantelor de culoare la nivelul fetei vestibulare . La aceasta tehnica. Chiuveta este desfacuta in cele doua jumatati.

Dezavantajele ambalarii verticale : 1 Repartizarea nuantelor cromatice aproape imposibil sa se realizeze . 3. Ceara plastifiata este indepartata din ambalaj. in vederea obtinerii unui tipar cu pereti netezi si rezistenti. 6. consecutiv se realizeaza izolarea in apa 10 minute. 4. Dupa eliminarea cerii apare cavitatea tiparului. Are loc priza ghipsului dupa 30 de minute. Se aseaza inelul celei de a doua jumatati a chiuvetei si se toarna pasta de ghips pana la umplere. In interiorul unei jumatati de chiuveta se depune pasta de ghips. mareste grosimea fetei vestibulare a coroanei. Se preseaza pe durata prizei ghipsului pentru condensarea particulelor de material. B. cu marginea incizala in jos. urmata de asezarea capacului. .  Pasta de acrilat este introdusa in tipar si presata fara riscul fracturarii bontului artificial. Macheta situata pe bontul mobil este introdusa vertical. 2 Asamblaea insificienta a celor doua jumatati ale chiuvetei creeaza ingrosarea marginii incizale . iar in cealalta jumatate este bontul artificial. pana la marginea cervicala . Chiuveta este scoasa de sub presa dupa priza ghipsului (30 minute) si introdusa intr-un vas cu apa fiarta timp de 5 minute. Chiuveta este desfacuta in cele 2 jumatati. 7. . 5. fiind vibrat pentru condensare. dupa care resturile sunt spalate cu unjet de apa clocotita. Ambalarea verticala : 1. Intr-o jumatate a chiuvetei se afla cavitatea tiparului. Peretii tiparului sunt izolati uniform fara dificultate. Avantajele ambalarii verticale   Ceara este indepartata usor din tipar . 2.5 Asamblarea incorecta si presarea insuficienta a celor 2 jumatati ale chiuvetei.

2/1. 2 Tiparul se obtine dupa ambalarea machetei (prin cele 2 metode) si eliminarea ei din ambalaj prin topirea cerii (apa fiarta. se controleaza culoarea . 2 Aplicarea rasinii in tipar (din profunzime catre exterior . preparare din nou. -favorizeaza enucleerea coroanei din ambalaj. se introduce in presa hidraulica :p = 2atm. 5 Daca culoarea este cea corecta se asambleaza chiuveta.7. timp de 15 minute.Polimerizarea : 1 Se obtine prin introducerea acrilatului in tipar.culoarea la colet. rasina acrilica. culoarea de baza. 4 Controlul dispunerii culorii in tipar: daca culoarea nu e cea dorita-se sectioneaza in bizou la nivel cervical si incizal. -inhiba combinarea rasinii cu masa de ambalat . incizal (usor in exces) 3 Modelalarea exterioara : celofan umed+presarea capac chiuveta. jet aburi sub presiune) 3 Conditionarea tiparului : anterior polimerizarii si consecutiv eliminarii machetei din tipar prin topire cu apa fiarta si detergenti se conditionaeaza cu urmatorii izolanti : lacuri alginice :Pectizol. pana in momentul favorabil introducerii in tipar = pasta vascoasa plastica neaderenta modelabila. -Pulberea se aplica intr-un godeu ceramic. . lui : -separa rasina de masa de ambalat (gips). Etapele polimerizarii coroanei acrilice: 1 Dozarea rasinii (SUPERPONT). Izodent in 2-3straturi.. -Proportiile indicate de fabricant :P/L 1/1. spatulare pana rezulta o pasta vascoasa ce trece prin mai multe stadii fizico-chimice.

4 adaptarea pe bontul modelului-adaptare exacta cervicala. 5 lustruire cu ajutorul periilor+pasta abraziva . Recomandari : cresterea lenta a temperaturii pentru a nu se volatiliza monomerul +consumare lenta in timpul reactiei. timp de 30 minute. conform curbei termice : -crestere lenta la 60ºC. Observatii tehnice : -in practica =procedeu empiric de modelare . urmata de racire lenta(4-8 ore) Timpul de polimerizare =2. 7 luciul -prelucrare cu pufuri din bumbac .Dezambalarea/prelucrarea : 1 sectionarea cu spatula+fierastrau +enucleerea din masa de ambalat . . cu mentinere 30 minute. -mentinere la 60ºC. timp de 60 minute . echilibrare ocluzala . 3 netezire :freze /petre mai mici . PALAVIT. 2 prelucrare cu freze de acrilat-plusurile. 6 suprafete nete de prelucrare . -crestere lenta pana la 100º. -pacienti tineri-culori deschise : 21-23 8. Regimul termic de polimerizare : Rasinile polimerice clasice polimerizeaza sub actiunea caldurii umede. -alte rasini:BIODENT. timp de 30 minute . -alegerea culorii.5 ore.6 Transferul in ring: se mentine chiuveta in aceeasi pozitie pe durata termopolimerizarii.

introducerea acrilatului in tipar (acestea sunt generatoare de erori). COROANA ACRILICA -alte metode de obtinere 1 Din fatete prefabricate: -se selecteaza fateta. rezulta tiparul.A. -sunt indicate pe bonturi vitale si implanturi. se captuseste cu R. -se utilizea acrilate ce se aplica direct pe bont. lucioase) . cu proprietati deosebite (suprafete compacte. Caracteristica metodei : se scurteaza fluxul tehnologic de o serie de etape : machetare. 2 Acrilate baropolimerizabile=polimerizare sub actiunea caldurii umede si sub presiune. -se adapteaza pe bont. timp=30 minute. 3 Coroane prefabricate. se polimerizeaza si se obtine o coroana cu proprietati superioare estetice si functionale. tiparul. strat cu strat pana la forma finala a coroanei (cu nuantari coloristice) . se adapteaza cervical. (nuantand culoarea) -se lustruieste si se cimenteaza provizoriu . -se sectioneaza marginal. 4 Din rasina compozita autopolimerizabila (tehnica SCUTAN) . -se obtin coroane provizorii rapid executate. -se ambaleaza. rasini policarbonat. obtinute din : acetat. -polimerizarea are loc sub actiunea caldurii uscate in miniautoclave :IVOMAT. de culoare standard . -se alege potrivit preparatiei coroana prefabricata. -se definitiveaza macheta prin picurare pentru fetele proximale si orala .Observatie : zona de inchidere marginala-nu margini ascutite =efect itritativ asupra parodontiului.S. pregatirea pentru ambalare. rasini sintetice. BIOPOL (t=120ºC. presiune =6-7 bari) .

Tehnologia moderna de obtinere a coroanei fizionomice . 3 ceromeri : TARGIS VECTRIS.-curent utilizata . 1-2mm fetele axiale . -vaselinarea preparatiilor (oleum de vaselina). -aplicarea rasinii in amprenta.C.D. BELLE GLASS). b) Amprentarea : . -dezinsertia amprentei cu scoaterea coroanei din amprenta -prelucrare si lustruire . Etape tehnologice : a) Prepararea bontului : -sub forma de bont neretentiv . -priza rasinii (autopolimerizare 5 minute) . rezultat estetic foarte bun. -prepararea dintilor. Coroana fizionomica se obtine din materiale moderne: 1 R. -cimentare pe preparatie. 1. -reduceri 0.. -anterior slefuirii dintilor se amprenteaza dintii cu materiale alginice.5mm incizal . -se contraindica preparatia tangentiala (fara prag). elastomerice. -se indica preparatia cu prag tip CHANFREIN (in semicerc) .8mm cervical. 2 polisticle (ART GLASS. Rezulta coroane si punti provizorii pentru tratamente restaurative complexe.

polipanturi din piele cu paste speciale pentru lustrul final (aici se deosebeste de masele ceramice). -se pot fixa adeziv (cimentari adezive) dupa conditionarea fetei interne (obtinerea unor suprafete aspre prin frezare sau sablare). -pretul de cost mai mic comparativ cu tehnologia integral ceramica. -se elimina subetapele tehnologice (machetare.D. tipar. ambalare.C). Avantaje : -prepararea bontului : conservativa . polimerizare in vase). ceromerioi-aplicare direct pe bont (“Step by step”) Procedee tehnologice moderne : -fotopolimerizare VECTRIS) (polisticle+ceromeri-ART GLASS si TARGIS- BELLE GLASS polimerizeaza sub presiune si sub mediu de amoniac (135ºC) rezultand structuri compacte cu proprietati mecanice superioare si calitati estetice adecvate). -anticipeaza tehnologia metalo-ceramica. polisticle. d) Sisteme de machetare : In tehnologia moderna se elimina etapele de machetare. ambalare.D. -fototermobaroplimerizare (tripla polimerizare. pentru R. -adaptare marginala/proximala mult mai exacta (pe bont mobil) -rezultate estetice superioare .-amprenta de arcada (metoda monofazica..C. R. bifazica cu materiale elastomerice) c) Modelul de lucru : -model de arcada cu bonturi mobile. . Prelucrarea se realizeaza cu instrumente rotative (abrazive) specifice : freze extradure diamantate.

A. mase corectoare + flacoane cu lichide pentru conditionat . Din punct de vedere optic masa ceramica izotropa. -evaluarile clinice sub 10 ani : stabilitatea stopurilor in zona laterala perturba functional ocluzia . mase incizal. Metode de obtinere : 1 Clasic : Arderea masei ceramice pe folie/ cape metalice din platina sau aur platinat (sinterizare) . culori diferite : masa opac. Masele compozite. -livrarea produselor se face mult mai nuantat. Indicatii: (vezi coroana acrilica) . -termobaroplimerizarea se realizeaza la tº mai mare de 100ºC si intervale de timp mai scurte :7-30 minute.Dezavantaje: -pret de cost + tehnologie mai scumpe fata de R. Smaltul este anizotrop. -nuanta coloristica egala cu a dintilor naturali. aderenta intre aceste mase-compactizarea suprafetei laterale modelate. polisticlele : forma de pasta. Frezare mecanica. complex. 1 Modern : Aplicarea directa pe bont Turnare-presare. COROANA DE INVELIS INTEGRAL CERAMICA -grad de estetica si fizionomie maxima . Frezare computerizata. masa dentina.S.

neretentiv. labiodonte . cilindro-conic . Avantaje : -grad maxim de restaurare fizionomica .5-2mm incizal /ocluzal 1. . .-restaurari estetice dintii frontali. -preparatia pretentioasa :numai coroane cu prag axial (circumferential). -in cvasitotalitate la sexul feminin .parafunctii : bruxism. preparatia tengentiala . Etape clinico-tehnice : a) Preparatia dintelui : -bont dentar. -sunt fragile (se contraindica in zonele laterale). fetele proximale -orala-reduceri mai mari prin frezare. -preparatia bontului este mult mai conservativa pe fata vestibulara raportata la coroana acrilica si coroana mixta . Contraindicatii : -pacienti tineri cu camera pulpara mare. -se contraindica pe dintii laterali : necesitate doar (dinti cuspidati). . -pe dintii nanici . .5-2 mm.nu prag cervical. Dezavantaje: -rezistenta mecanica la torsiune scazuta (atentie la adaptare). dinti cu fatete de abraziune. -pacienti cu indice de carie crescut (semn de distructie) .ocluzii adanci acoperite. -biocompatibilitate (integrare tisulara) daca se respecta parametrii de preparare.reducerea fetelor uniforma: 1mm pe toate fetele axiale si 1.

-amprenta de arcada bifazica : de corectare sau in dublu amestec . Materiale utilizate: -gipsuri superdure +dure . b) Amprentarea : . c) Modelul : -model de arcada cu bont mobil. EMPRESS. . Se contraindica unghiuri ascutite.R.R.I. -modelul galvanic : cupru electrodepus + gips dur. -amprenta cu H. cu rotunjirea zonelor de intalnire .-unghiul de intalnire intre pereti si prag este de 90º. (hidroalginica) -rar utilizata.3-0. d) Machetarea: se indica pentru procedeele DICOR SISTEM. -amprenta de arcada cu inel de cupru + supraamprenta material elastomeric . -prag finisat.5 mm = estetica maxima sau cu nivel -insertie ginngivala cand elementul dentar are o culoare care ne satisface. denivelari. Mai rar de hemiarcada cu bont mobil. utilizare mai putina. rasina pentru completare-rar utilizat-metoda laborioasa. obtuze. nu bizotat .amprenta de arcada monofazica in lingura individuala (cea mai utilizata) . Pragul se disimuleaza (infunda) 0. anfractuozitati deoarece sunt surse de fisurare coronara (unghiurile ascutite genereaza tensiuni).H. cel mai folosite -rasini compozite : cele mai indicate .

de 0. Tehnica de lucru VITA IN CERAM : 1) aplicarea aluminoceramicii pe bontul termoizolant cu pensula. -procedeul cel mai raspandit si mai sigur. 2) arderea de infiltrare a capei poroase .in tehnica clasica nu se utilizeaza macheta si nici procedeele moderne datorita frezarii si sonoeroziunii . Etape tehnologice :vezi inaly ceramic -amprentare . timp de 2 ore rezultand o capa poroasa (alumina 45%) . arderea 1100ºC. -conditonare bont (DIE SPACER). tehnica VITA IN CERAM : nu necesita machetarea. -amprenta duplicat . 3) placarea pe miezul ceramic : se aplica mase de placat pentru nuantarea coloristica 950-960ºC = arderi de corectare (1-2 arderi) -autoglazurare .2mm aur platinat : capa intim adaptata + imbinare proximal (faltuire). -model duplicat din mase de ambalat -SUPERHARD . Zirconiu (particule de sticla) 1100ºC. pe capa poroasa se aplica aluminoceramica cu particule de Lantan. tehnica clasica : adaptare folie de platina. . timp de 4 ore rezultand miezul alumino-ceramic . -arderea alumino-ceramicii in doua etape : miez ceramic-placarea finala . coroana -ardere directa-aplicare masa ceramica “step by step” pe modelul duplicat. -model de lucru .

din punct de vedere este un trisilicat de aluminiu-calciu-sodiu.C. dentina. Metoda clasica: -pe capa ambutisata pe bont se aplica strat cu strat ceramica preparabila tip VITA (ceramica feldspatica)-componenta de baza 60-80% masa opa. -fondantii=maresc masa produsului si scad temperatura de ardere . Ceramica preparabila : -are in compozitie:pulbere +lichid. care dupa ardere se dilata si confera rezistenta amestecului si luciu caracteristic. pigmenti) .I. EMPRESS (vezi inlay ceramic).D. 5) conditionarea coroanei -se graveaza fata interna a coroanei cu acid fluorhidric 37% pentru asperizare . moderne Procedeele DICOR. 4) adaptarea pe modelul de lucru .S.. smalt. Pulberea: 1 feldspat: 60-80%-componenta care omogenizeaza in faza de topire amestecul. alba care influenteaza fluorescenta maselor ceramice . C.-indepartarea coroanei de pe model prin pulverizarea masei de ambalat cu agenti de sablare rezultand coroana integral ceramica . 4 aditivi (fondanti. 2 cuart: 10-15%-este componenta refractara. -compensat de cimenturile de fixare. 3 caolin :0-5% este o argila hidratata. . Dezavantaje : -spatiu mai mare bont-coroana /procedeul modern . masa incizala. 6) cimentare adeziva: cimenturi R. iar dupa ardere confera transluciditate. rol de liant al amestecului si se contracta dupa ardere .

indiu.-pigmentii confera stabilitate cromatica si favorizeaza aderenta . timp de 10 minute . metalele oxidoformatoare sunt aurul. titan. avand rolul in a mari aderenta particulelor de componenta metalica. se adauga sub forma de microprocente. unde se leaga de elementele metalice ale masei ceramice). Pentru aliajele nenobile cei mai utilizati sunt oxizii de crom. dextroza). staniu (migreaza in zona de interdifuziune.una din cele mai rezistente. 2. Masele ceramice moderne : 1 Aluminoceramica . Pentru aliajele nobile. argintul. Lichidul : Ceramica preparabila contine in sistem si o componenta lichidiana (apa distilata sau alcool in amestec cu glucoza. -contin substante fluorescente care cresc gradul de translucenta :lantanide . -temperatura si timpul de ardere difera de ceramica preparabila mult mai mare . nichel. -componenta lichidiana a ceramicii preparabile : aditivi si alcool. . 2 Vitroceramica DICOR.cresc gradul de translucenta . conditionarea capei : degazeificare. 4 Ceramica zirconica II. 3 Ceramica magnezica OPTEC. confectionarea capei metalice Pt/Au-Pt. Caracteristici: -mase oxidice . Arderea masei ceramice-tehnologia clasica -coroana integral ceramica: 1. incalzire la 1200-1300ºC. rezultand o capa oxidata si compatibilizata pentru aplicarea masei ceramice opac .

4 minute. a-II-a ardere de corectare (pentru esecuri) 2 minute in prezenta oxigenului .3. vid. 4. 950ºC .3mm pe toata suprafata. pete 950ºC. glazurarea : ardere : 700ºC.Acest lucru se realizeaza deoarece masele ceramice in urma arderii se contracta. adaptare -tehnicianul genereaza imprecizii de adaptare (spatiul dintre bont si coroana). pentru a evita discromiile . 10. 9. care placheaza partial componenta metalica. fixarea coroanei obtinute-adeziva (cimentare). arderea dentinei si a smaltului (pe capa se aplica in exces dentina+smalt 20-30% cu vibrare si se absoarbe excesul de apa cu hartie de filtru). 2 minute + oxigen. 12. timp de 5 minute. examinare pe model. mase de corectare pentru nuantare coloristica : fisuri. se aplica un strat de masa ceramica opac in grosime de 0. prelucrare coroana pe bont. Caracteristici: . vid . COROANA MIXTA Este o proteza fixa unidentara alcatuita din doua componente: 1 una metalica. 2 una fizionomica. care acopera in totalitate bontul. in vid. 8.arderea opacului la 900ºC. preardere (+Oxigen) . 5. arderi de corectare . 4 minute . cu preuscare in gura cuptorului . 6. fara vid. spatiul IZO maxim 50. ardere 900ºC. racire lenta. Tehnica adeziva necesita conditionarea cu acid fluorhidric 37% (restaurari integral ceramice)-imbinare adeziva. 7. 11. adaptare. modelajul sumar . extragerea capei. 13.

2 Restaurarea dintilor fracturati (D. 2) protetic : 5 Elemente de agregare (curent la P. 7 Echilibrari ocluzale . Indicatii : 1) conservativ-restaurator : 1 Restaurarea morfologica a dintilor afectati de procese carioase. 3 Corectarea anomaliilor de forma . abraziune . volum. culoare . 6 Elemente de imobilizare a dintilor afectati parodontal .S.) .1 Imbina avantajele coroanei de invelis metalice (propretati mecanice) cu avantajele coroanei de invelis fizionomice (proprietati estetice). de hemiarcada sau de arcada. cu camere pulpare mari (nu permit preparatii cu prag). 2 La pacientii tineri sub 20 ani .R. Contraindicatii : 1 Dinti subdimensionati in sens cervico-ocluzal (spatiu mic pentru cele 2 componente +retentie precara) . . 3 Sunt preferate ca elemente de agregare meziale (datorita esteticii). Avantaje: 1 Sunt mai conservative comparativ cu cele de substitutie. traumatisme. utilizate mai mult decat coroana total metalica.+coroana mixta) . 4 Elemente de agregare pentru punti mixte .P. 3 La cei care nu accepta sacrificiul biologic (depulpare in scop protetic). 2 Sunt mai conservative decat coroanele de substitutie .C. 8 Elemente de agregare punti mixte.

2 Efect fizionomic superior celor metalice ; 3 Se pot recupera dinti mono- si pluriradiculari (R.C.R.+coroana mixta). Dezavantaje : 1 Prepararea nebiologica, invaziva a dintelui ; necesita depulpari si reduceri de tesut dentar (pe fetele vestibulare), fata de coroanele de invelis metalice si ceramice; 2 Grad de retentie scazut datorita formei bontului; 3 Apar dehiscente (separatii) si infiltratii la nivelul interfetei metalopolimer determinand aparitia modificarilor coloristice. Clasificare :  Dupa aspectul estetic :

a) partial fizionomice (numai fata vestibulara este placata cu componenta fizionomica) : metalo-acrilice ; metalo-compozite. b) total fizionomice (componenta fizionomica acopera toate fetele).  Dupa componenta fizionomica :

a) coroane metalo-polimerice : -metalo-acrilica (tip Weisser); -metalo-compozita. b) coroana metalo-ceramica.  Dupa tehnica de obtinere a componentei fizionomice:

a) termopolimerizare clasica : rasini acrilice ; b) termopolimerizare uscata : cu vapori de caldura (in piroconvectoare) ; c) termopolimerizare sub vapori sub presiune = baropolimerizare (BIOPOL, BIOMAT) ; d) fotopolimerizare (R.D.C.) ;

e) fotobaropolimerizare :rasini compozite ; f) fototermobaropolimerizare in vid :polisticle (SINFONY S.P., BELLGLASS); g) sinterizare (ardere) mase ceramice ; h) rasini compozite :polimerizare (MICROBASE SYSTEM). Procedee de obtinere:  componenta metalica: turnare in cuptoare cu microunde

Tehnologii moderne: sinterizare, galvanizare, ambutisare+galvanizare (cape din aliaj nobil). Observatie: Electroformarea (galvanizarea) este cel mai exact procedeu; spatiul bont-capa este de 20  (strat ciment), spatiu ce confera rezistenta mecanica mare.

Coroana mixta metalo-ceramica este cea mai indicata, deoarece:    asigura stabilitate coloristica in timp ; biocompatibilitate +proprietati mecanice; cazuri clinice cu posibilitati financiare.

Etape clinico-tehnice: Diagnosticul, solutia de tratament ; Pregatirea campului protetic:

1 slefuire reductionala inegala; 2 bont cilindro-conic, neretentiv; 3 reduceri : vestibular 1,5-2mm, incizal 1,5-2mm. Acest lucru este necesar pentru coroanele mixte metalo-polimerice. 4 Fetele axiale+orala se deretentivizeaza usor: 0,3-0,5mm pentru cele acoperite cu metal; 1-1,2mm +conicizare spre axcomponenta fizionomica extinsa si pe fetele axiale (metalo-compozita, metalo-ceramica). Bontul va fi preparat intotdeauna cu prag. !!!!!!!!! Ideal, preparatia pentru coroana nmetalo-ceramica este CHANFREIN-ul circumferential, cu o limita decelabila, amprentabila, foarte exacta. Amprentarea : -indicata este amprenta de arcada ;vezi coroana metalica si jacket. -se folosesc si amprente segmentare (de hemiarcada) pentru obtinerea elementelor solo ; !!!!! a nu se uita conditionarea campului protetic anterior amprentarii. Modelul : -se indica cu predilectie modelul de arcada cu bonturi detasabile +pinuri duble si teaca dubla ; Machetarea: 1 Clasic:=tehnica racirii gradate istorica. =tehnica picurarii; 2 Procedeul modern =ceara calibrata +elemente prefabricate; =discuri termoplastice (prin ambutisare) ; Ambele au valoare

4mm) -IVOCLAR . 6 Unghiurile de intalnire de rotunjesc .=rasini compozite foto . o Dupa sablare. Observatii : 1 In tehnologia moderna.3mm.25-0. o Prag cervical +macroretentii in zona proximala (contribuie la mentinerea componentei acrilice) . pentru a permite translucenta luminii. butoni sau anse) . 4 Macheta pentru coroana mixta metalo-acrilica oPrezinta macroretentii pe fata vestibulara (perle. nedeformabili si sa confere un spatiu adecvat componentei fizionomice.  Macheta pentru coroana mixta metalo-compozita : 1 Prezinta microperle si macroperle (0. o Incizal/ocluzal exista o rama de protectie pentru componenta fizionomica. degresare. 2 Prag si rama de protectie . 3 Componenta metalica se conditioneaza (sablare. 4 Macheta pentru coroana mixta metalo-ceramica: 5 Pereti netezi fara rugozitati sau unghiuri ascutite.2-0. silanizare) pentru a fuziona mecano-chimic cu componenta diacrilica. componenta metalica prezinta microretentii . sa fie rigizi. peretii axiali trebuie sa prezinte grosimi uniforme. . gravaj electrochimic.2mm . o Peretii proximali din 1/3 medie sa fie divergenti spre vestibular . =tehnica aditiei de ceara (in scop stiintific). 3 Capa =0. 2 Stratul ceramic trebuie sa se inscrie in standardul minim de 1.

Retentia componentei acrilice este pur mecanica. de protectie. Se introduce acrilatul pentru componenta fizionomica . INZOMA are sisteme retentive perlate sau butoni pentru metalo-compozite. 8 Se modeleaza cu ceara calibrata sau prin ambutisarea foliilor (pentru a rezulta grosimi uniforme) . 9 Spatiul ocluzal /incizal = 1. dezambalare . rapida. degresare . lustruire. Sunt in practica INZOMA (Ivoclar) si PROBOND (Renefert). Se ambaleaza orizontal rezultand tiparul . margini incizale\ocluzale macroretentii (sunt generatoare de fisuri) . Principiul lui SHORE: macheta va prezenta suprafete concave. !!!!!!!!! 2 Coroana metalo-compozita: . Sistemul INZOMA este indicat in tehnologia metalo-ceramica.5-2mm (fizionomie deosebita) pentru a favoriza translucenta . Se modeleaza macheta pentru componenta fizionomica. gulerasul ocluzal concav asigura mentinerea masei ceramice. destul de exacta.Avantaje: reduc cantitatea de metal nobil.prelucrare . Placarea coroanelor mixte : 1 Coroana metalo-acrilica: o o o o o Componenta metalica este conditionata prin sablare. este o metoda de lucru ergonomica. Sistemul RENEFERT foloseste retentii sub forma de plasa. Polimerizare . 10 Adeziune fizico-chimica foarte buna.lustruire . Observatii tehnologice:  In practica moderna se folosesc machete prefabricate .7 Nu prezinta praguri.

flacoane lichid pentru silanizat si activare straturi depuse. -Fluid ISOSIT pentru modelaj final. oxidare.Se realizeaza cu rasini compozite. ESTENIA=polisticle. Estetic+ biomecanic se folosesc polisticle + ceromeri (cele mai bune rezultate) Trusa ISOSIT N : -paste + flacon lichid . livrate sub forma de pasta vascoasa. mase intensive. -SPECTRA LINK -silanul semifluid . Etape: 1 Obtinere componenta metalica 2 Conditionare componenta metalica (sablare. mada dentina. BELL GLASS-polimerizat sub presiune de azot. in seringi Exista masa opac pentru a ecrana metalul. silanizare) sau 3 Silicatizare . 4 Se aplica strat cu strat compozitul cu spatule si pensule. ARTGLASS. masa de corectat. ceramizare . Se recomanda polisticlele (ART GLASS. BELLGLASS. SYMPHONY (Espe): foto+vid. Produse: SR ISOSIT N :foto-termo (Ivoclar). gravaj electrochimic. incizal. Ormoceri. etalizare cu rol de a mari legatura chimica dintre metal si RDC. . -Spectraacticator.

Dupa eliminarea machetei se obtine tiparul. prelucrare cu instrumentar rotativ\abraziv si lustruire. Se picura ceara in caseta metalica. Este superioara fata de tehnologia metalo-acrilica (superioara in tehnologia coroanelor mixte). dezambalare. Dupa 4 ore. polimerizare acrilat. Acrilatul se prepara ca la jacketul acrilic. cu fata metalica in jos si macheta orientata superior. COROANA MIXTA Topirea\Turnarea componentei metalice-identic ca la coroana de invelis metalica+aliaje+surse+metale. Nu se aplica pe colereta rasina acrilica/compozit sau masa ceramica. . lustruire. Retentia componentei fizionomice este pur mecanica prin microretentii aplicate pe componenta metalica. indesare. Modelare macheta pentru componenta fizionomica. racire lenta. Polimerizare: aceeasi curba termica (varianta clasica). Ambalare orizontala: ca la coroana acrilica.Observatie: Tehnologia metalo-compozita se apropie foarte mult de tehnologia metalo-ceramica (pensulare si punerea strat cu strat a componentelor). Placarea coroanei mixte: 1 Coroana metalo-acrilica: Componenta metalica se conditioneaza prin sablare. introducere. se umple usor in exces si dupa racire se modeleaza anatoform prin sculptare. curatire in bai galvanice (electrochimic) rezultand suprafete foarte curate. degresare.

. opac-smalt) . -masa pentru cervical . Etapele placarii : sablare. silicatizari. lichid pentru compactizare rasina pentru modelarea finala). 2. lichid pentru activat straturi depuse = ISOSIT N . gravaj electrochimic (metodologia standard). metalizari. silanizare. Sunt combinate in godeuri/seringi cu denumiri diferite : -masa opac. Rasina compozita se livreaza in culori diferite. -mase pentru corectat (opac-dentina. silanizare : Se aplica prin pensulare 1-2 straturi filiforme de organosilan pe suprafata anterior conditionata. -flacoane cu lichid (lichid pentru silanizat = SILAN . Rolul acestor conditionari este de a forma un strat oxihidric pe componenta metalica pentru a se lega chimic (punti de hidrogen) cu gruparile -COOH disponibile ale silanilor . Se adauga conditionari suplimentare : ceramizari. -mase intensive . silanizare. -masa pentru dentina. -masa pentru smalt . in final rezultand o legatura fizico-chimica superioara celei pur mecanice de la coroana acrilica.Componenta metalica prezinta macroretentii + microretentii la coroana metalo-acrilica 2 Coroana metalo-compozita : Tehnica placarii: Se realizeaza cu rasini diacrilice livrate sub forma de pasta vascoasa.

Cand avem transparenta reluam procedeul.3. Silanul este un derivat silicic rezultat din combinare si tetravalente cu gruparile -OH. Placarea cu ISOSIT N (Ivoclar): Trusa contine pe langa masele compozite enumerate. Materiale pentru placat (rasini compozite) : SR ISOSIT N -rasini fototermopolizabile (Ivoclar) . COMPATIT R (Wilde fotopolimerizabile . Fotopolimerizare: in cuptoare SPECTRAMAT timp de 5 minute. 2. Aplicarea se realizeaza cu spatule sau cu pensule.3mm. un silan numit SPECTRALINK. . Rol:   Opacizare. ecranare a metalului. CHROMASIT (Ivoclar). Aplicarea opacului in grosime uniforma: 0. smalt). Tehnica de lucru : 1. un lichid pentru activarea straturilor depuse SPECTRAACTIVATOR si un lichid ISOSIT: compactare. Spectraactivatorul si Isositul sunt solutii polimerice de monomeri de dilutie. Dental) si SOLIDEX (Shofu). Spectralink pe componenta metalica conditionata. modelare finala+inchiderea porilor rasinii. strat uniform fara transparenta metalului (ideal). rezultand organo-silani. ambele SYMPHONY (Espe) baro+vid (in faza finala). aplicare de mase compozite strat cu strat de la opac pana la masa de smalt .barotermopolimerizabile. Mareste adeziunea cu straturile ulterior depuse (dentina. Rezulta masa opac aderenta de componenta metalica. 3. Aplicare silan.

.4. rezultand forma finala a componentei fizionomice. Gaudentul si Co-Cr se contraindica. Rezulta o componenta fizionomica cu proprietati superioare fata de cea acrilica (mecanice. se aplica de la colet spre incizal. Polimerizare : in miniautoclave (termobaropolimerizare) la 120ºC . Aplicare masa dentina pe toata suprafata =culoarea de baza . materiale. Curent se aplica pe aliaje Ag-Pd/Ni-Cr soft. Dupa aceasta aplicare cu spatula urmeaza modelarea finala. Coroana mixta metalo-compozita prin componenta ei fizionomica este superioara celei acrilice. necesitand tehnic dotari speciale : cuptoare. Avantaj fata de masele ceramice. asemanator tehnicii metalo-ceramice. Se aplica masa de smalt din 1/3 incizala (stratul cel mai gros) spre colet (grosime atenuata) + masa colet in 1/3 cervicala (Yellow Dark). Extremele sunt exceptate (se face ceramic).4 microretentii (se aplica adeziv)+ macroretentii. Pt pana la Gaudent). 5. se obtine printr-o tehnica superioara. Observatie tehnologica : Aplicarea maselor compozite se realizeaza succesiv strat cu strat.2-0. Observatie : Coroana metalo-compozita prin parametrii ei este inferioara coroanei metalo-ceramice. 7. timp de 7 minute. coloristice) si in ansamblu biocompatibilitate. estetice. Activare masa opac prin aplicare de SPECTRAACTIVATOR. mai laborioasa. La coroana compozita duble retentii : perle 0. 6. Aliajele Ag-Pd sunt ptoducatoare de oxizi (oxizii de argint modifica culoarea). Componenta compozita se poate aplica pe toata gama de aliaje (Au. prin pensulare de fluid ISOSIT. presiune 6 bari.

Conditionarea este mai simpla decat la coroana compozita. 2 Faciliteaza adeziunea maselor ceramice ulterior depuse. Arderea masei ceramice se realizeaza in cuptoare speciale in etape distincte. GEMINI. Curatire in bai ultrasonice. . totdeauna cu prearderi (preuscari).Placajul ceramic : Masele ceramice preparabile se aplica pe componente metalice. urmata de preuscare in gura cuptorului. 2.3mm pe componenta metalica prin pensulare. Se aplica masa opac in strat uniform de 0. anterior conditionate. Arderea masei opac are ca rol : 1 Ecraneaza metalul. Cuptoare: VITA VACUMAT. AUSTROMAT. in vid. apoi ardere la 980ºC. Tehnica de lucru : Sablarea . se reaplica si se rearde. peste masa aceasta se aplica masa de smalt in 1/3 incizala+ medie. Ardere (sinterizare) masa dentina-smalt (mase ceramice de baza)bonding porcelain.2-0. NEY. Ardere (sinterizare) masa opac. timp de 6 minute. Cand se constata insulite gri. 1. usor in exces 20-30%. Aplicare mase ceramice cu spatula sau prin pensulare +vibrare (absorbtie) . Se practica un modelaj sumar schitat. Se aplica masa dentinara in stratul cel mai gros de la incizal catre colet. Degresare in solutii acide : acid fluorhidric. Manipulare cu pensula.

. Se adapteaza cervical. 2-3 minute. sugativa). aspect mat. Glazurarea se obtine prin 2 procedee : 1 Aplicare masa pentru glazurare (strat filiform) . urmata de racire lenta. vitros (supraardere). cu freza extradard din tungsten. Cimentare/Fixare : 1 Coroanele metalo-acrilice se fixeaza prin frictiune-cimentare cu cimenturi conventionale FOZ (fosfat de zinc) . proximal. Se trimite in cabinet pentru examenul oral. !!!!!!!!A nu accepta jonctiunea ceramica -metal in zona de contact ocluzal. Arderea : Debuteaza cu preuscarea timp de 5 minute. in prezenta oxigenului.Aplicarea maselor : cu vibrare +absorbtia umiditatii (hartie filtru. cea finala (glazurarea) la 950ºC. biocompatibilitate. Pot sa apara erori : fisurari. 2 Autoglazurare cand corespunde coroana. Dupa examenul intraoral la care se constata corectitudinea adaptarii. rezistenta mecanica superioara celor prezente (metalo-polimerice) dar inferioare ca estetica celor integral ceramice. desprinderi. incizal pe model. Componenta fizionomica se prelucreaza cu freze diamantate fissure. in vid. Toate erorile se corecteaza in 2 etape de ardere cu mase speciale de corectat +mase intensive pana la nuantari. rezultand un volum mai mic al masei ceramice (pana la 30%). urmata de introducerea in cuptor la 980ºC. rezultand coroane mixte cu un grad de fizionomie. Se mentine la aceasta temperatura 2-3 minute. coroana este degresata din nou in solutii de acid fluorhidric si apoi urmeaza a 3-a ardere. Se obtine forma caracteristica.

Nu sunt proteze conservative (comparativ cu coroanele mixte). plasat subgingival 0.5mm. Refac morfologia coronara afectata in scop protetic. 2 Dispozitivul radicular cu accesorii : -placuta . Restaureaza volumul cel mai mare de tesuturi distruse. pentru a se conserva suficient de grosi peretii. diametrul 1/3 din diametrul radacinii. 3 Coroanele metalo-ceramice se indica a fi fixate cu cimenturi ionomere sau cimenturi pe baza de rasini diacrilice = fixare adeziva (cimenturile reactioneaza chimic cu tesuturile dentare). unidentara ce se agrega intraradicular pe preparatia dentara printr-un stift (pivot)=dispozitiv radicular. -inel .4 mm ce acopera suprafata bontului morfologic caracteristica (in 2 versante datorita preparatiei). Ideal ar fi ca sa aiba forma cilindrica (frictiune maxima). -Pivotul cu o lungime 2/3 din lungimea radacinii. -Inel ce este circular axial. cimenturile ionomere de sticla sau chiar FOZ. COROANA DE SUBSTITUTIE Proteza fixa. Caracteristici parti componente : 1 Dispozitivul radicular : -Placuta are o grosime 03-0. Parti componente : 2 dispozitive : 1 Dispozitivul coronar=bont metalic (artificial) . . inaltime 1-1.2 Coroanele metalo-compozite se fixeaza cu ajutorul cimenturilor policarboxilat/polielectrolitice. cu o forma cilindroconica.5mm. -pivot/stift.

-elemente unite (monobloc). anomalii de volum. Solutia dispozitiv radicular+bont artificial cu coroana solo pe el este solutia moderna.Materialul polimeric nu rezista. Indicatii : 3 Restaurarea morfologiei coroanre afectata de carii. canin cand sunt implicati in functiile de ghidaj. cel ceramic rezista abrazand dintii antagonisti.Coroana va avea fata orala metalica. Se cpntraindica pe molari (de necesitate). . fizionomice : bont+ coroana Varianta bont artificial +acrilat din ce in ce mai rar utilizata datorita proprietatilor inferioare ale rasinilor acrilice simple.Placuta +inelul au rolul de a preveni efectul de pana al pivotului in caz de torsionari si de a preveni aparitia cariilor secundare. (utilizate) sunt rasinile diacrilice compozite+masele -Coroane de substitutie mixte : caseta/semicaseta. Coroana de substitutie mixta este indicata pe incisivul central. Individual pe dintii monoradiculari+premolari. din ce in ce mai putin utilizata. abraziuni. Inelul +placuta constituie capacul. obturatii mari. Se obtin prin 2 procedee : -elemente separate (dispozitivul coronar si cel radicular se lipesc)Este metoda clasica. Clasificare coroane de substitutie : 2 Din punct de vedere estetic : -Coroane de substitutie acrilica\diacrilica\ceramica. traumatisme. Mai indicate ceramice. procese carioase.

Se obtin prin metode si din materiale diferite . Elemente componente : 1 Elementele de agregare :coroanele care se fixeaza pe infrastructura dentara= dintii stalpi . . 3 Cand dotarile tehnice sunt modeste. frontolaterale fiind indicat ca element mezial de agregare. Contraindicatii : 1 Pe dintii ce pot fi reconstituiti cu coroane mixte (mai conservative) . corectandu-se anomalia. Indicatii : 1 Restaurarea morfologiei si functionalitatii arcadelor dentare edentate. forma. fiind solidarizat de elementele de agregare prin lipire. ce se fixeaza pe dintii stalpi in principal prin frictiune si secundar prin cimentare . Anomaliile de pozitie se pot modifica prin dispozitive angulate. culoare. Clasa bronzuri se toarna relativ precis dar genereaza discromii la nivelul fatetelor (lizereu pe fond de oxizi metalici). 2 Corpul de punte : (dintii intermediari)= restaureaza dintii absenti de pe arcada . corpul de punte in varianta moderna -se modeleaza unit de elementele de agregare si in varianta clasica-separat. Protetic afera gradul de frictiune cel mai mare dar risc de fracturare. 5 Protetic ca element de agregare pentru punti frontale. 2 Nu se toarna din aliaje Co-Cr (foarte greu de prelucrat si indepartat prin taiere) sau din aliaje baza cupru (Gaudent). Caracteristicile puntilor dentare : 2 Sunt proteze fixe .4 Corectarea anomaliilor de pozitie. laterale. TEHNOLOGIA RESTAURARILOR FIXE PLURIDENTARE (PUNTILE DENTARE) Proteze fixe pluridentare. se fixeaza prin frictiune-cimentare pe dintii stalpi .

datorita sprijimului dento-parodontal are loc o transmitere fiziologica a fortelor in axul lung al dintilor stalpi la osul alveolar.coroane metalo-ceramice. volum=confort psihic si integrare rapida in mediul social. Se restaureaza segmente de arcada edentate ce prezinta o morfologie ocluzala (cuspizi.Datorita prezentei morfologiei anatoforme si functionale sunt superioare. 3 Transmiterea fiziologica (parodontala) a presiunilor ocluzale . incrustatii in incrustatii. de regula ~ puntilor mixte cu elemente de agregare mixte (coroana de substitutie. functie de conditiile locale. numarul dintilor. 2 Topografia edentatiei : zona frontala : fizionomia : elemente de agregare . coroane de acoperire distal). aspect. estetica sunt extrem de confortabile. fosete. corpuri de punte cat mai fizionomice si realizate prin tehnologii cat mai moderne . dintii stalpi. coroane mixte. 3 Conditiile clinico-tehnice : cabinete+ laboratoare dotate corespunzator cu materiale. zona laterala : masticatia : punti rezistente din punct de vedere biomecanic . nedeformabile cu o rezistenta mecanica suficient de mare care satisfac . 6 Prin fixitate. puncte de contact) ce pot prelua o parte din fortele ocluzale. 4 Din punct de vedere fiziologic-transmit presiunile ocluzale dentoparodontal . . Avantajele tratamentului prin punti dentare : 2 Din punct de vedere masticator :-comparativ cu protezele mobilizabile/mobile-restaureaza aceasta functie in grad superior 90%. aliaje care sa permita obtinerea celor mai adecvate elemente de agregare/corpuri de punte. cu un modelaj ocluzal anatoform functional . Conceperea puntilor dentare : 1 Functie de gradul de disfunctionare al cazului clinic. raportate la alte tipuri de microproteze.3 Au un volum ~ sau identic cu cel al dintilor naturali. raportul corpului de punte cu creasta edentata. 4 Confort prin fixitate. 5 Biomecanic-constructii mecanice protetice rigide. starea crestei edentate.

se restaureaza foarte dificil distemele. semisa. in zonele de trecere. Halena fetida apare cand corpul de punte este conceput grosolan : sa. stantate. 2 Estetic : puntile dentare au un element rigid-componenta metalica placata cu o componenta fizionomica . Elementele componente : Corpul de punte : 1 din punct de vedere al materialului:metalice .5 Din punct de vedere fonetic : modelarea corecta a corpului de punte (in regiunea frontala) plasarea corpului de punte in zona neutrala. Lateral puntile prin corpul de punte. Cu protezele mobile. tremele. . ceea ce duce la aparitia fenomenelor locale+coroziune. se pot realiza si in laboratoare.Transpare metalul la o individualizare pronuntata . din gaudent. S-au conceput punti dentare speciale (demontabile) -igienice pentru a se realiza o curatire si o lustruire a acestor fete ce se corodeaza. modelarea fetelor orale cu creste.nemetalice . componenta metalica nu permite individualizarea dintilor ca forma. Rezultatul estetic nu totdeauna este cel ideal . trebuie sa inchida spatiile edentate pentru a reda capacitatea rezonatoare a cavitatii bucale-timbrul vocii este modificat. Se pronunta corect dentalele si nu apare sigmatismul de la protezele mobile.mixte. in cele mai multe cazuri exista un compromis intre principiul biomecanic si cel biofunctional. cingulum favorizeaza restaurarea timbrului vocii. 1 din punct de vedere al esteticii : nefizionomice-laterale fizionomice . orice corp am concepe se retentioneaza alimente+igiena precara. Se contraindica corpurile de punte suspendate in zona laterala maxilara. volum. insuficienta duce la aparitia halenei fetide . volumul este mai mare cand se asociaza cu treme si diasteme . rezultatul estetic este superior. dar punti metalice. Dezavantajele tratamentului prin punti dentare : 1 Igiena la nivelul corpului de punte : pe fetele de contact cu mucoasa crestelor edentate retentioneaza alimente . culoare ~ dintilor naturali. 3 Conditiile clinico-tehnice :conditii deosebite de dotare pentru obtinerea unor rezultate foarte bune .

greutatea mai mica Corpul depunte-inlocuieste dintii absenti de la nivelul arcadei edentate (bresei). maximum 4 (cu conditia ca dintii limitanti sa fie bine implantati). topografia edentatiei . 2. In conditiile in care puntile sunt agregate pe mai multi dinti. Elementele de agregare sunt concepute functie de : 1. dimensiunea edentatiei (numarul dintilor. nedeformabile ce restaureaza functiile de baza ale ADM perturbate lent/subit. 3 Parodontopatia . Clasificarea starii de edentatie : . morfologia coronara. Puntile dentare refac edentatii reduse de la 1-3 dinti. 2 Caria dentara . 4 O etiologie pasagera accidentala . fracturi. accidente=avulsia de pe arcada a unui element dentar. Cauzele edentatiei partiale : 1 Extractia dentara .etiologie Prin puntile dentare se restaureaza edentatia partiala. Edentatia partiala-absenta a unui dinte dintr-un cadran /altul sau hemiarcada.partial fizionomice-cele mai indicate pentru restaurarea fizionomiei + economie material si confort. Pe dintii voluminosi se indica o gama mai variata de coroane. Puntile dentare = piese mecano-protetice.factorii traumatici. Edentatia partiala . zona in care se afla). rigide. elementele de agregare vor fi cu grosime dirijata pentru a usura insertia lor.

edentatiile fiind limitate numai mezial (biterminala) .absenta (uniterminala) . molari -edentatia clasa III- clasa IV-zona frontala (canin-canin)-edentatie fronto-frontala. Costa) clasa I-absenta dintilor laterali (premolari. clasa III-zona (unilaterala.patrulater. molari) . Dar in practica frevent exista edentatii biterminale si Kennedy a combinat criteriul topografic cu cel clinic. Clasa I -edentatia frontala -incizia alimentelor . citit. Clasa I+ clasa II=modificari A =edentatie mixta T. canin)=edentatie frontala . dupa segmentul afectat de edentatie (Freedman) . clasa II-transversala. T . Swanson. Clasa III+Clasa IV =modificari B =edentatie L / F de hemiarcada (unilaterala) Clasificarea Kennedy este usor de memorat. clasa I-oblica. F-F. clasa II. extindere larga.dupa linia crosetelor-Fulkrum line (Cummer ). dintilor din zona laterala (premolari. molari) modificari Swanson :Clasa I devine clasa II si clasa II devine clasa I. clasa III -unilaterala . dupa topografie (Kennedy. dupa zona topografica (Costa): -Absenta dintilor frontali (incisivi. laterala -premolari. . clasa IV . utilizata in protezarea fixa si in protezarea cu proteze mobilizabile.). Clasa II -edentatia laterala-masticatia.

2 Dintii vecini . Campul protetic : 1 Dintii limitanti=dintii stalpi .Costa:citirea edentatiei se realizeaza in sensul acelor de ceasornic1 spre 2 spre 3 la 4. -Edentatie mixta =absenta dintilor din zona laterala. Daca delimiteaza numai mezial =edentatie terminala /uni/biterminala. Dintii stalpi =delimiteaza mezial/distal edentatia (edentatia laterala). . 4 Creasta edentata .-Absenta dintilor laterali (premolari. -Absenta dintilor laterali +frontali=edentatie laterala extinsa . se concepe puntea si tipul raportului corpului de puntecu creasta edentata. frontala si terminala . !!!!In citire « M » si in scriere »-« cand edentatia trece de linia mediana. -Edentatia subtotala =edentatia este caracterizata prin prezenta a minim 2 dinti pe arcada. Este o clasificare usor de retinut si de transmis pentru notarea personalului ajutator. Campul protetic se observa cel mai bine pe modelul de studiu pe care se pune diagnosticul +solutia protetica. -Dupa Ene. molari) =edentatie laterala . molarilor dintr-un cadran=edentatie unilaterala . 5 Relatia de ocluzie. -Citirea edentatiei se realizeaza din cadranul drept 1 spre 2 si 4 spre 3. 3 Dintii antagonisti . -Absenta premolarilor. -Notarea edentatiei se realizeaza cu majuscule -Linia mediana cu “M” (in vorbire) sau cu “-“(in scriere).

iar creasta in ansamblu prezinta un grad de rezorbtie. aducerea in plan si deblocarea ocluziei si apoi se trece la tratamentul protetic definitiv. cu frictiune in zona cervicala. acoperita de o mucoasa fixa. . Rata de migrare =1/3 din diametrul M-D catre raportul 1/1 . subdimensionat in toate sensurile (axial+incizal). Stalpii distali migreaza catre mezial = meziogresiuni. rezulta pensarea (micsorarea ) spatiului edentat si crearea neparalelismului cu dificultati in etapa de pregatire. Creasta edentata rezulta dupa extractia dintilor. rezultand un bont dentar. Dintii stalpi . Dintii stalpi vor fi cat mai paraleli . functie de varsta edentatiei migreaza in sens orizontal astfel : Stalpii meziali migreaza catre distal = distogresiuni . exacta . ei se mentin in pozitia initiala. Ambele migrari impun depulparea dintilor. amputarea coronara. cu aparitia blocajelor ocluzale. cu aparitia tremelor intre dinti . creste coroana clinica. dintii antagonisti migreaza in cautarea dintilor absenti ceea ce impune in prima etapa aducerea lor in normoocluzie prin remodelari coronare pentru a realiza o relatie ocluzo-functionala intre elementele dentare. Daca edentatia are o varsta recenta.Dintii stalpi sunt prelucrati prin frezare/prelucrare. Egresiunea=dintele erupe impreuna cu precesul alveolar. In edentatii vechi. Dintii antagonisti reprezinta dintii opusi edentatiei. pentru ca insertia acestei constructii sa fie lejera. Dintii stalpi reprezinta suportul pe care se aplica elementele de agregare si care preiau in mod fiziologic presiunile ocluzale osului alveolar prin suportul dento-parodontal. Migrarile in sens vertical ale dintilor antagonisti constau in: Extruzia=dintele erupe din alveola pana ajunge in contact cu mucoasa crestei edentate.

7 Machetarea puntii din elemente unite . Etapele de obtinere: 1 Examenul clinic . interventii pe parodontiul sanatos. 6 Puntile se obtin din elemente separate (clasic) : in timpul I se obtin elementele de agregare. creasta edentata)=elementele componente indemne din punct de vedere patologic ce pot prelua sarcinile (presiunile ocluzale) ale unei punti dentare. Rezorbtiile accentuate au loc in cazul extractiilor laboriase. 8 Ambalarea si obtinerea tiparului. . 7 Puntile se pot obtine si din elemente unite (tehnologia moderna). 2 Diagnosticul protetic . dintii stalpi. pe o ocluzie echilibrata. Metode de obtinere a puntilor dentare : Se aplica pe un suport bine reprezentat. Tehnologic se pot obtine si punti speciale : demontabile (igienice) si adezive (Maryland brigde).se realizeaza modelarea unita a elementelor de agregare de corpul de punte. In timpul II se obtine corpul de punte ce se fixeaza prin lipire de elementele de agregare (tehnologia metaloceramica-aliaje nobile). 5 Amprentarea . pe un parodontiu sanatos. Metoda clasica : vezi etapele clinico-tehnice descrise la L.P. pe dintii limitanti bine implantati. 4 Prepararea campului protetic (dintii antagonisti. Metoda moderna din elemente unite . 6 Modelul de arcada cu bonturi mobilizabile .Rezorbtia va fi normala sau medie in cazul extractiilor recente. la pacientii parodontopati. 3 Solutia protetica . la pacientii tineri.

2 timpul de lucru. 10 Dezambalarea. Sa se utilizeze modelul duplicat cu macheta fixa ce va deveni parte integranta a tiparului. consum de materiale mai mic . 13 Prelucrarea. prelucrarea componentei metalice. La machetare se folosesc ceruri speciale pentru inlay (corpuri de punte nedeformabile) sau rasini (sub forma de machete prefabricate). fracturilor si coroziunii. 12 Placarea componentei metalice. 4 din punct de vedere al realizarii unei punti din elemente unite se impune obtinerea unui paralelism perfect.9 Topirea si turnarea. Indicatii : Edentatii mici + medii cu suplimentarea procedeelor tehnologice (edentatia mixta). Avantaje : Se obtin punti solide. 14 Cimentarea puntii dentare pe infrastructura de suport (dinii stalpi) Caracteristicile puntilor din elemente unite: 1 etapele clinico-tehnice reduse la jumatate. Dificultati : . deslipirilor. neexpuse deformarilor. 3 prêt de cost mai mic . 11 Examanul intraoral al componentei metalice+echilibrarea ocluzala. 5 Necesita o echipa medic -tehnician experimentata profesional si dotata. lustruirea finala. riguros al dintilor stalpi.

cu modelaj cuspidat Obtinerea de spatii ocluzale identice cu ale dintilor absenti. au loc rezorbtii osoase cu mobilizarea dintilor stalpi. PROTEZE FIXE PLURIDENTARE (RESTAURARI PROTETICE FIXE) Conceperea puntilor dentare (principii protetice) 1 Biofunctional 2 Biomecanic 3 Bioprofilactic Toate aceste principii contribuie la reabilitarea functiilor fundamentale ale aparatului dento-maxilar (fonatia. fizionomice si ocluzale a ADM A. e indica suprafete ocluzale din materiale dure (metale. 1.Masticator: obtinerea de spatii ocluzale identice cu ale dintilor absenti. uniform repartizate. fonetice.  ralizarea de contacte dento-dentare cuspid-fosa multiple. stabile. Se contraindica modelajul aplatizat si ingustarea V-O a corpului de punte. fizionomia). cu modelaj cuspidat. . ceramica). Contactele dento-dentare indicate in restaurarea ocluzala sunt : a) tripodic: 1 Contact stabil. masticatia. Principiul biofunctional : se aplica in conceperea si realizarea puntilor pentru reabilitarea functiei masticatorii.Se insera in absenta paralelismului cu micro/macrotraumatisme ce intereseaza parodontiul dintilor de suport .

3 In urma atritiei. 3 Caracteristic « Long centric -ului » (85%) . . B.Fizionomic: 1 Intereseaza zonele frontale mandibulo-maxilare. cu o dimensiune V-O si C-I identica cu a dintilor naturali. 2 Contact varf cuspid-planseu foseta . unde RC=IM. 4 Este indicat la protezele totale .Fonetic : 1 Inchiderea breselor frontale pe arcada maxilara. 2 Cuspizi initiali+fosete adanci. 2 Corpul de punte frontal va fi modelat cu volum.2 Caracteristic ocluziilor labiodonte cu point centric (RC=IM: 12-15%). 3 Nu se indica in mod curent in restaurarile protetice fixe. C. pe toata suprafata. 4 Se contraindica modelajul aplatizat. 2 Corpul de punte se modeleaza in arc de cerc. 4 Permite miscari sagitale (“wide centric”)-proportional miscarii condilului in cavitatea glenoida. 4 Nu se indica a fi restaurat prin corpurile de punte. care creeaza tulburari fonetice . in parafunctii. morfologia initiala este anulata. c) in suprafata: 1 Se realizeaza intre versanti. forma si culoare asemanatoare dintilor naturali. b) cuspid-fosa: 1 Indicat pentru restaurarea prin punti. 3 Dintii trebuiesc pozitionati in zona neutrala .

exceptie se face numai in caz de edentatii frontale cu inocluzii frontale. 3 Fizionomie. E. din rasini acrilice simple sau compozite . . 4 Stabilitatea este augmentata de filmul de ciment (daca se utilizeaza tehnica adeziva cu cimenturi ionmere). Principiul biomecanic : se refera la asigurarea unei rezistente fizicoclinice a protezei.Directia : In zona frontala : 2 Curba-arcuata-semicerc. iar preparatiile sunt usor conicizate . 2 Se indica aliaje nobile (Au. caracteristice cazului clinic . D. 3 Se contraindica restaurari fixe integral ceramice. fonatie.Rezistenta : 1 Morfologie pe sectiune in forma de « T » sau « L ». 4 Restaurarea in grad superior se obtine folosind ceramica si ceromeri. frictiunea poate fi partiala sau totala . rotunde. 2. 3. Pt) sau nenobile (Ni-Cr) si masele ceramice . Principiul bioprofilactic : puntile nu trebuie sa aiba efecte patologice asupra elementelor campului protetic 1 Morfologic =autocuratire+curatire artificiala. 2 Este usurata cand se utilizeaza coroane cu grosime dirijata. F. abraza sau fractura. functional. 3 Stabilitatea se asigura prin frictiunea rezultata intre fata interioara a coroanelor si bont .3 Elementele dentare vor fi individualizate astfel incat sa rezulte o armonie dento-dentara si dento-faciala. patrate .Insertia-stabilitatea : 1 Este facilitata cand preparatiile dentare sunt paralele . fara a se deforma.

Malpozitiile si inghesuirile sunt redate cu greu pe infrastructura metalica . biofunctional. punctiform. !!!!!!!!!!!!!! 2 La maxilar se indica : Frontal : sa+semisa . culoare. volum . Lateral : contact liniar pe mijlocul crestei. bioprofilactic. prin forma. Corpuri de punte in regiunea maxilara Caracteristici : -concepute utilizand principiile protetice prezentate anterior : biomecanic. . G. 1 La mandibula se indica: Frontal : sa+ semisa .4 Se contraindica subdimensionarea. suspendat. inocluzia sagitala sau verticala. aplatizarea . Functii restaurate : 1 Fizionomic : Se restaureaza armonia dento-dentara si dento-faciala. Lateral : tangent liniar la versantul vestibular+ semisa. 2 Latimea este egala cu a dintilor naturali. pentru a transmite cat mai fiziologic presiunile ocluzale. In zona laterala : 1 Rectiliniu-usor curb.Raportul cu creasta: 1 Corpurile trebuie sa permita o igiena perfecta.

 Se contraindica raportul sa (neigienic. inflamatii si rezorbtii ale crestei alveolare) . 6 Bioprofilactic :  Se recomanda raportul semisa . Se indica ocluzia de ghidaj. ceromeri. Total fizionomice : 1 Indicate in edentatii reduse (1-2 dinti) . avand un traseu pana la pozitia « cap la cap » de 5 mm. iritatii cronice locale. Corpuri de punte frontale maxilare 1. 1 Ocluzia : Corpurile vor fi concepute in contact cu marginile incizale inferioare (contacte inferocingulare la nivelul crestelor marginale) Se contraindica modelajul in infraocluzie .2 Fonator : 3 Prin morfologie anatoforma .. 4 Sunt slabe din punct de vedere al rezistentei mecanice. Corpul de punte integral ceramic: . 2 Se confectioneaza din materiale integral fizionomice (R. pentru a preveni tulburarile fonetice . cingulum) cu plasare spatiala corespunzatoare . mase ceramice).S.A. 4 Redarea elementelor de detaliu (creste marginale. 3 Sunt excelente fizionomic. modelajul plat. 5 Se contraindica subdimensionarea V-O.

1 Tehnica VITA IN CERAM (aplicarea directa a aluminoceramicii pe modelul duplicat) . 2 Tehnica EMPRESS SYSTEM (Ivoclar) -ceramica turnata (presata. sablare. b) Corpul de punte metalo-ceramic: Componenta metalica : c) Corpul de punte metalo-compozit : -Cape si dinti intermediari cu sisteme retentive tip perle cu sau fara rame . . se modifica usor culoarea. ceramizare) se placheaza componenta metalica cu rasini compozite 1-1. 2 Metalo-compozite . injectata in tipar) . Caracteristicile corpului de punte mixt (caseta + fateta) : 1 Satisfacatoare biomecanic. a) Corpul de punte metalo-acrilic (metoda clasica): Componenta metalica: Instabilitate coloristica.5mm . 2. ocluzo-functional. Avantaje : Rezistenta biomecanica . igienic . rezistenta mecanica scazuta =dezavantaje. Fizionomie . silanizare. Biocompatibilitate. metalul transpare. -Dupa conditionare (degresare. 2 Fete orale vizibile. 3 Metalo-ceramice. Corpuri de punte mixte 1 Metalo-acrilice .

2 Corpurile de punte metalo-acrilice. dotari clinico-tehnice precare. 3 Dimensiunea V-O identica cu a dintilor naturali . exigentele fizionomice inferioare. 4 Directie rectilinie. nenobile). metalo-compozite se indica in ocluziile adanci. 5 Materiale rezistente (metalice. 2 In tehnologia metalo-ceramica se folosesc aliaje speciale (nobile. ceramice). in dauna elementului distal.3 Componenta metalica restaureaza fetele proximale si fata orala. dinti scurti (conditii clinico-tehnice modeste) . DEVIS) si agregate cu crampoane sunt depasite tehnologic. CORPURILE DE PUNTE LATERALE MAXILARE Functii restaurate : 1 Masticator : 2 Suprafata ocluzala modelata cuspidat . 4 Se indica in ocluziile adanci. . 2 Spatiul edentat se imparte dinspre mezial spre distal. usor curba . 3 Corpurile de punte obtinute cu fatete prefabricate (STEEL. Observatii tehnologice: 1 Se indica corpuri de punte metalo-ceramice. Materiale: 1 Componenta metalica se toarna din orice aliaj prin tehnologia moderna. Fizionomic : 1 Se restaureaza fetele vestibulare ale premolarilor si molarilor cu componenta estetica .

Bioprofilactic : 1 Raportul de contact cu creasta edentata tangential liniar la versantul vestibular . Tipuri de corpuri indicate: a) corpul de punte mixt fizionomic : (o componenta metalica placata in totalitate cu componenta estetica) . b) corpul de punte partial fizionomic (caseta cu fateta) .C. -corpuri de punte metalo-compozite (superioare) . Ocluzal: 1 Contacte de tip cuspid-fosa. sau R. 2 Se restaureaza ghidajul anterior si antero-lateral fara contacte dentodentare pe partile nelucratoate . . mai rar bonturi) sau elemente dentare subdimensionate cu sisteme retentive perlate pe toate fetele (pentru corpurile de punte mixte fizionomice) . 3 Se asigura in grad maxim functionalitatea sistemului stomatognat.A. pentru corpurile de punte placate cu R. multiple si uniform stabile in pozitia de intercuspidare maxima. -corpuri de punte metalo-acrilice .D. -corpuri de punte metalo-ceramice (celel mai bune). Consideratii clinico-tehnice : cele mai des utilizate : caseta cu fateta ( restaureaza functiile masticator+ ocluzal).3 Culoarea fatetei identica cu cea a dintilor naturali. 2 Ungiuri largi de acces pentru autocuratire si curatire mecanica 3 Raport in semisa -cand dintii sunt scurti si creasta edentata este lata.S.. componenta metalica se modeleaza sub forma de bara sau elemente dentare la scara 1/1 (casete.

nu se fractureaza pe durata servicului clinic . . in conditii speciale. 3 Echilibrare ocluzala dificila la restaurarile metalo-ceramice (mai ales dupa arderea finala si cimentare) . cu ocluzie favorabila.5mm in toate sensurile . Toate trei sunt depasite tehnologic.C. 6 In tehnologia metalo-ceramica folosim aliaje speciale : baza titan. cele mai utilizate Co-Cr.S. 2 Materialele metalice rezistente permit individualizarea si prelucrarea ocluzala . 4 Se poate indica . aurplatina. Alte corpuri de punte : Corpul de punte bara+bonturi +coroane acrilice . Ag-Pd. corpuri de punte total metalice (dinti mici.D. Corpul de punte bara+ bonturi +dinti tubi ceramici . acest spatiu va fi umplut prin placare de componenta ceramica . cu un spatiu pentru componenta fizionomica de 1. se vor realiza din materiale cu proprietati mecanice superioare . baza cupru. Corpul de punte metalo-ceramic : 1 Corpul de punte se obtine sub forma unor elemente dentare subdimensionate. creste late.A. Ni-Cr) . CONCLUZII : 1 Sunt corpuri de punte care se insera/fixeaza in segmentul lateral al arcadelor . sau R.componenta fizionomica se obtine prin placarea casetei cu R. se indica o componenta metalica Ni-Cr. Corpul de punte + fateta ceramica prefabricata. . sportivi) . 5 Materiale : componenta metalica 9aliaje nobile sau nenobile . 2 Pe dinti inalti.

Varsta inaintata. Ocluzo-functional: 3 In edentatiile bimaxilare.. Dintii frontali inferiori sunt expusi mai putin decat dintii frontali maxilari.S.D. 2 Ocluzo-functionala. La pacientul normal sunt vizibile marginile incizale ale fetelor vestibulare si fizionomic se restaureaza V-I prin R.C. -Rezorbita . hipotonia=dintii frontali inferiori expusi in totalitate.. 3 Bioprofilactica. -punctiform . R. -Ascutita. Estetica maxima se obtine cu corpurile de punte integral compozite/ceramice. -in semisa. 1 Bioprofilactic : 2 Corpul de punte se concepe functie de morfologia crestei : -Normala ca volum si dimensiune . Gradul maxim de restaurare estetica se asigura prin volum si forma individualizata a elementului dentar.A. 2 Rapoartele corpului de punte pot fi : -tangential . marginea incizala se concepe in . se restaureaza in prima etapa marginea incizala a dintilor frontali mandibulari.CORPURI DE PUNTE FRONTALE MANDIBULARE Restaureaza functiile : 1 Fizionomica . mase ceramice.

2 Spatii triunghiulare intre dintii intermediari .A. fara nise de protectie pentru papile. tangent punctiform : 1 Contact punctiform la nivelul crestei . Bioprofilactic : 1 Relatie de contact care sa nu genereze iritatii locale. 3. poate fi realizata din materiale ceramice sau metalice. tangent liniar la mijlocul crestei.C. 4 Forma convexa. 6 Materiale : aliaje metalice/mase ceramice . si exceptional R.D. contactul fiind in zona infero-cingulara. suspendat (fara contact): 1 Fara contact cu creasta edentata. . 3 Modelaj convex. 2 Cel mai indicat corp de punte . 2 Spatiu corp de punte -creasta edentata = 3-4mm. 2. 3 Modelajul fetelor axiale (V-O) convergent spre mijlocul crestei . 5 Relatie de contact tip cuspid-fosa. Raportul cu creasta : 1.contact cu dintii antagonisti. unghiuri largi pentru autocuratire si curatire artificiala. 3 Dezavantajul major il constiuie retentionarea alimentelor. CORPURI DE PUNTE LATERALE MANDIBULARE Reabilitare masticatorie : 4 Suprafete cuspidate .S. inflamatii (relatia de contact traumatica in sa). 7 Se contraindica suprafete ocluzale din R.

creste rezorbite. Functia ocluzala: 1 Corpuri de punte laterale ce refac stopurile centrice (gradul I). pentru echilibrarea sistemului stomatognat.A.S. Fizionomic: 1 Sunt vizibile suprafetele ocluzale si 1/3 vestibulara a fetei ocluzale.A.din ratiuni mecanice . 2 Estetica maxima se obtine la corpurile de punte ceramice. si R. 3 Se contraindica R. ocluzo-functional. INDICATII :-reabilitarea mandibulara. -corpuri de punte metalo-ceramice .). c) ghidaj de grup. cand caninul are o implantare deficitara sau este absent. -corpuri de punte metalo-acrilice . -corpuri de punte metalo-compozit.4 Ideal. uniform repartizate.S.D. putin utilizat. la care particpipa caninul si grupul lateral. ERORI IN TEHNOLOGIA PROTEZELOR FIXE PLURIDENTARE . 2 Corpul de punte restaureaza functia de ghidaj antero-lateral : a) ghidaj antero-lateral (incisiv lateral+ canin) . igienic. 4 Modelaj cu individualizare. 5 Conditii necesare: dinti inalti (8-10mm). Se contraindica corpuri de punte metalo-acrilice (cupe +R. bara cu bonturi si dinti tubi ceramici. se contraindica in ghidarea antero-laterala si de grup prezenta contactelor traumatice (interferente in miscari eexcentrice).C. b) ghidaj antero-lateral canin : “cuspid function” este cel mai indicat in restaurarile ample cu ocluzie long centric.

Dimensiunea edentatiei : -edentatia de 4 dinti se contraindica a fi protezata cu ajutorul puntilor dentare . ruperea corpului de punte. . Directia corpului de punte : -frontal se indica arc de cerc . 2. -se indica coroane de substitutie+coroane turnate cu grosime totala. -are loc deformarea. se indica raportul in semisa .A. -se indica coroane mixte/turnate-lateral .) se contraindica ca elemente de agregare coroane mixte. -se contraindica corpul de punte cu inocluzie verticala. 4. -se contraindica la mandibula in regiunea laterala corpul de punte fara contact in cazul dintilor stalpi scurti (3-5mm). 3. (mai ales ocluzal) . Morfologia corpului de punte : -se contraindica corpul de punte subdimensionat+ modelaj aplatizat 5. 7.4/5)-indicatii speciale. se contraindica corpul de punte rectiliniu . 6. Materiale : -se contraindica placaje totale cu R. Raportul cu creasta edentata : -se contraindica corpul de punte tangent liniar la versantul vestibular (la maxilar) in cazul crestei late . DE CONCEPTIE 1. -coroane partiale (3/4. coroane turnate cu grosime dirijata . Tipul elementelor de agregare : -se indica coroane mixte /substitutie -frontal .A.S. Morfologia +pozitia dintilor stalpi : -pe dintii cu coroane clinice mai mici (regiunea F+Lat.

A.P. sa nu fie cu porozitati (la metoda clasica). . -turnaturi poroase. Prelucrarea aliajului : -structuri poroase . -se indica mase ceramice. -modelaj ocluzal aplatizat . parodontiul se retrage mai mult decat RDC. -componenta metalica fara prag+ fara protectie incizala+ocluzala.Pentru corpul de punte : -modelaj cu unghiuri. B. cu C. Elemente de agregare mixte: -sistem retentiv ineficient .P. ceromeri. polisticle.se realizeaza cu unghiuri rotunjite -contactul corpului de punte cu fibromucoasa nefiziologic : !!!!!presiuni.-se contraindica corpul de punte sub forma de cupe.A. -zona de lipire a E. rezorbtii.DE EXECUTIE: 1. -sistem retentiv vizibil. largi . -componenta fizionomica acopera colereta cervicala (in mod normal nu se acopera). inflamatii. -la ceramica marginile nu sunt bine lustruite . bara. 2. 3. Elemente de agregare: -coroane scurte. bonturi. -corpul de punte -modelaj plat-inocluzie(se contraindica). si C. trepte !!!!!zona de jonctiune E.

P. . -dispunerea anarhica . eronata . -forma. -lipitura poroasa .M. ERORI CLINICO-TEHNICE 1. fisuri.-aliaj mat .S. -fisuri. -coroziune ./E. D ERORI TEHNICE : Lipirea C. C. -modelaj arbitrar . polimerizare. mate-R.A.P/E. -modificatri cromatice+ocluzale . Intercuspidarea maxima : -contact ocluzal partial . vitroasa-mase ceramice. Componenta fizionomica : -culoare gresita . 3. -I. 2. : -absenta spatiului pentru papila. fracturi. -structural : poroasa . -echilibrare ocluzala inexacta .A. Pozitie modificata a corpului de punte : -deformari macheta corpului de punte . -pozitie inexacta a C. -armonia dento-dentara .A. volum mai mare sau mai mica.

Clasic cei 2 canini +cei 2 molari. L Clinic se indica cand pe arcada sunt minim 4 dinti. F-F . 5 Puntea adeziva -Maryland. 3 Puntile mobilizabile si demontabile . . Sunt constructii ce necesita un grad crescut de calificare al echipei medic-tehnician. Contine cel putin 3 corpuri de punte si care restaureaza forma de edentatie mixta extinsa pe intreaga arcada de regula edentatia L. PUNTEA TOTALA Este una din puntile speciale ce se realizeaza in conditii locale si generale. PUNTI SPECIALE Fac parte : 1 Puntea totala .P. 4 Puntile pe implante . bine implantati.Sisteme de retentie : -sisteme de retentie vestibulare (E. Sunt punti rar utilizate. Sunt indicate cand se contraindica puntile fixe. -modelaj aplatizat corp de punte metalo-ceramic . 2 Puntea cu extensie .A.) . caseta subtiri .) diametru mai mic. fara afectiuni parodontale . indicate in situatii clinico-tehnice speciale. -componenta metalica (C. -pereti. greu de realizat. corect tratati si situati in planuri diferite. -jonctiunea metal/polimer +ceramica pe creasta .

posibilitatile financiare. exact pe preparatie. se toarna. Caracteristici: 1) Metoda clasica : este o metoda mai laborioasa. 2) Metoda moderna : . Se examineaza intraoral componenta metalica (puntea sa se insere usor) : axul de insertie. machetele se tijeaza sistem Bego Haereus. dupa care se amprenteaza coroanele in aceasta pozitei pe campul protetic cu urmatoarele materiale : clasic-gips=abandonat . adaptate si echilibrate ocluzal. homeostazia cazului clinic buna. numar etape dublu dar mult mai precisa si indicata pentru incepatori. rezultand astfel o piesa de mare exactitate. capacitatea pacientului de a rezista la tratament. nu este realizat corect. 2) Metoda moderna cu articulator mediu sau semiadaptabil (din elemente unite). Din punct de vedere al metodelor protetice : 1) Metoda clasica cu ocluzor (articulator simplu) -din elemente separate. se ambaleaza.Rezulta o amprenta de arcada. materiale elastice sau materiale in dublu amestec -Lavis Technick/Wash Technick sau materiale alginice. se pregateste pentru ambalare. Sunt 2 etape mari:se obtin elementele de agregare -de la amprentare pana la aplicarea lor pe bonturi Coroanele trebuie sa fie bine adaptate. traseele de ghidaj in excursiile mandibulei din centric. Rezulta corpul de punte ce se adapteaza intre elementele de agregare si se lipesc cu LOT (aliaj cu compozitie asemanatoare cu aliajul din care se toarna punte. Componenta metalica se trimite in laborator si urmeaza obtinerea componentei fizionomice. relatia de ocluzie-se individualizeaza contactele cuspid-fosa. dotarea tehnologica corespunzatoare. model de lucru ce va contine in pozitia din cavitatea bucala elementele de agregare In etapa a-2-am se modeleaza corpul de punte(caseta cu fateta) pe acest model. cand paralelismul dintilor stalpi nu este asigurat.Conditiile generale : starea de sanatate. relatia corpului de punte cu creasta edentata.

) Puntea cu extensie meziala-corpul de punte este plasat mezial fata de elemetele de agregare. Se indica prepararea dintilor seriata.Componenta fizionomica este asemanatoare cu cea utilizata pentru puntea din elemente separate. se recomanda ideal ca ea sa fie modelata pe modelul duplicat. dar rezultatele sunt mediocre . fiziologica a relatiei de ocluzie intre cele 2 arcade. nu este o metoda de precizie (este una de rutina). modelul duplicat va face parte integranta din viitorul tipar Macheta poate fi modelata si pe modelul de lucru (gipsuri superdure). dar la aplicarea masei de ambalat pe suprafata orala exista riscul deformarii la indepartarea de pe model. Masele de ambalat fosfatice au o reactie exoterma. Puntea din elemente unite se poate obtine si cu ajutorul ocluzorului. 2 Consum de materiale . Dificultatea obtinerii acestei punti consta in inregistrarea corecta . macheta este fixa pe model. 1. Aparatele de turnat care se folosesc la turnare (CIF) sunt mult mai exacte . cu protezarea imediata (coroane provizorii) si adaptarea lor in ocluzie. Aceste coroane provizorii se vor utiliza in etapa de inregistrare a ocluziei cu sabloane de ocluzie sau cu placa de ocluzie pentru a evita inaltarile frecvente. PUNTEA CU EXTENSIE Un capat al corpului de punte nu prezinta punct de sprijin (« puntea in consola »). inducerea disfunctiei ocluzale (in timp aceasta ocluzie disfunctionala duce la eliminarea dintilor stalpi). Caracteristici : 1 Timp de lucru redus la jumatate . 3 Daca se utilizeaza modelul duplicat se vot obtine rezultate excelente. . puntile dentare basculeaza pe campul protetic.Macheta corpului de punte se modeleaza unit de cea a elementelor de agregare . echilibrarea ocluzala ia foarte mult timp. ce confera siguranta si precizie in modelaj.

Este indicata frecvent in edentatii maxilare de incisiv lateral si premolarul 1. 3 Punti agregate labil la un capat (incrustatie in incrustatie) 4 Punti speciale pe implante (costisitoare). O extensie este permisa ca corp de punte in edentatii terminale. 2 Punti adezive (foarte speciale) . Solutii ideale : 1 Punti speciale agregate cu coroane partiale . Indicatia este ca si extensia sa prezinte relatie de contact cu dintele antagonist. fie din ratiuni de functionalitate (proteze mobilizabile). nu cu morfologia reala a dintelui inlocuit. La maxilar premolarul 1 este asemanator cu un canin. dintii trebuie sa fie bine implantati . frontale . 2. pacienti tineri. extensia poate fi atasata unei punti totale (subtotale). Aceste piese mecanice sunt contraindicate deoarece genereaza disfunctie ocluzala. (nu mai mult de 1 extensie) . din absenta conditiilor tehnice. in practica sunt modelate atipic. indicatia ideala . in edentatii de premolar (nu de canin). sex feminin. Este indicata frecvent in edentatii terminale mandibulare dar si cele maxilare (punti totale).) Puntea cu extensie distala :-corpul de punte este plasat distal fata de elementele de agregare. arcada numai pana la molarul 1 superior+ ambele varste nu accepta alta solutie protetica din ratiuni financiare (implantul). Aceste extensii meziale sunt indicate cand pacientii nu ne lasa sa intervenim pe incisivul central. la pacienti varstnici cu acelasi status parodontal dar cu dinti antagonisti o proteza partiala acrilica. dintii stalpi sunt suprasolicitati (molarul 1-premolarul2). . Puntea cu extensie distala este acceptata la pacientii tineri. cu dinti stalpi bine implantati. dar intre timp dintele antagonist migreaza rezultand interferente in antero-lateralitate. sa nu aiba corpul de punte contact cu dintele antagonist.

4 In conditii de dotare superioara. echipa experimentata medic-tehnician. difera sistemul de agregare. mucoasa . . 3 Pentru agregarea puntilkor pe implant. 3 Prin insurubare . 3 Se pot repara C. Agregarea : 1 Prin coroane telescopate . Avantaje: 1 Se pot demonta si igieniza periodic de clinician. unde C. Necesita o dotare excelenta.P. implante.PUNTI MOBILIZABILE SI DEMONTABILE Sunt restaurari asemanatoare celor conventionale. 2 In defecte osoase postextractionale. Parti componente : 1 Componenta fixa (infrastructura) . 2 Se examineaza periodic starea de sanatate a dintilor stalpi. fiind indicate in situatii clinice diferite. Indicatii: 1 In modificari dimensionale ale spatiului edentat (in special in sens vertical). . 2 Componenta mobila (suprastructura). 5 Cu ajutorul crosetelor.P. materiale moderne pentru a rezulta piese protetice de mare precizie. nerestaurate chirurgical. ca volum si morfologie. 2 Prin sistem de culisare. poate avea raport si in sa. 4 Sistemul incrustatie in incrustatie .

2 Suprastructura =coroana asemenatoare dintelui. . Ni-Cr. Dezavantaje : 1 Tehnologia pretentioasa. Co-Cr. pivot). dar se pot adauga sisteme suplimentare de retentie (crosete. Tipuri de punti : PUNTEA TELESCOPATA Telescoparea poate fi : -cilindrica. Parti componente: 1 Infrastructura se aplica intim pe bont (capa. de mare precizie . 5 Se poate evalua in totalitate fiabilitatea unei agregari mixte. spatii create cu implant granular din biovitroceramica pentru reconsolidare) . Pe dintii limitanti redusi cervico-incizal se recomanda coroane de substitutie cu infrastructura intraradiculara (teaca) si pivot sectionat vetical.4 Se poate interveni la nivelul tesutului osos in mobilizarea implantului (dehiscente. cu grosime de 0. ccee ce determina o exacerbare a frictiunii. 2 Mijloacele de agregare se uzeaza prin stenuire (stergerea filetului) . 3 Pozitionarea surubului pe suprafata ocluzala este de minima rezistenta .2mm). In timp se pierde frictiunea. Retentia : Prin frictiune +insurubare. care se fractureaza. Capele se toarna din Au-Pt. se aplica pe suprafata ocluzala compozit in strat de mai putin 1mm. -conica.

-Agregarea prin insurubare apare la puntile implanto-purtate.. -Pozitivul (patricea)-plasata extracoronar. Sistemele de culisare favorizeaza infundarea fiziologica a dintilor naturali fata de implant . care in sens vertical are o deplasare minima (58microni). Dezavantaje : . Variante tehnologice : Incrustatia in incrustatie (necimentata) este o restaurare speciala. obtinandu-se contacte functionale si ocluzie cu long centric. se poate interveni chirurgical. protetic pentru corectarea C. nu foarte frecvent utilizata in practica si doar in edentatiile reduse (1-2 elemente) . La edentatiile L-F se utilizeaza agregarea prin crosete.PUNTI AGREGATE PRIN CULISE Culisele reprezinta sisteme speciale utilizate in tehnologia protezelor scheletate +punti mobilizabile. Avantaje : 1 Igiena maxima in zona laterala . Parti componente: -Componenta cavitara (matricea). Acest sistem se indica curent si este de electie in tehnologia puntilor implanto-purtate si cu agregare pe dintii naturali. PUNTEA MOBILIZABILA FIXATA CU SURUB -MIXTA (dinti naturali+implant) . 3 Local. Agregarea : mixta (dini naturali +implant). 2 Pot fi periodic indepartate de pe infrastructura .P.

dar cea mai putin indicata) si prin culisare. Agregarea poate fi pur implantara sau mixta . metalice (Co-Cr-Mo. materiale compozite . subperiostal. cilindric. 2) in functie de materiale: e) f) g) h) ceramice. carbonul . Tantal) . IMPLANTUL : dispozitiv de fixare pentru suprastructura care se aplica pe os sau se introduce in os. submucozal. juxta-osos. Clasificarea implantelor : 1) in raport cu oferta osossa (duap Schroder) : a) b) c) d) endo-osos. 3) dupa forma : j) surub (conic. . Titan+aliaje. mixt) . -Infrastructura =implantul. pentru transformarea edentatiilor terminale in edentatii laterale. Agregarea poate fi prin frictiune-cimentare (cea mai comoda. magneti sau insurubare.-Fixitate redusa . -Crosete vizibile. PUNTEA PE IMPLANTE -Suprastructura protetica . care pot fi restaurate cu punti demontabile. i) safirele. mai putin utilizate.

PITT EASY BIO_OS (conice) Incarcarea la timp a implantului are un rol deosebit in mentinerea implantului pe arcada . 2 suprafata ocluzala mai mica sau egala cu a dintilor naturali . pentru transfixatii dentare (sistemele Tisa . Tipuri : -stadiul I -imediat (cu incarcare la 30 zile) . osteoliza si ulterior la eliminare. . Accesorii : 1 surub de acoperire .k) lama (Linkow) . pentru a nu expune implantul la fibloliza. 2 cape de transfer . ITI BONEFIT. Designul puntii : 1 morfologie asemanatoare dintilor naturali . Pruin). TPS LEDERMAN. BAUER. Implantul-caracteristici : Segmentul osos=conic-cilindric Parte exomucozala=colet+bont. alumino-ceramica). 3 stalpul omolog. l) ac-Scialom (din tantal.BIOCERAM=aluminoceramica (unul din cele mai recomandate implanturi) -stadiul II -tardiv (implant care se aplica postextractional dupa 4 luni) . titan. trebuie sa se tina cont de tipul de ocluzie si de tipul de corp de punte. BRANEMARCK. Partea exomucozala poate fi un sant peri-implantar sau stalpul (zona de sprijin si agregare).

Metoda protetica : 1 Cu articulator individual semiadaptabil. 3 Se indica in supraprotezari (over-denture). fara contacte posttramatice. 6 In relatia centrica si de intercuspidare maxima vor absenta contactele premature. 4 Se contraindica ghidajul canin. 4 ocluzie cu long centric accentuata. cu dezocluzie posterioara. inregistrarea cu arcul facial a relatiei centrice pentru transferarea ei pe articulator . Ocluzia lingualizata si mezializata 1 Contact cuspid activ-fosa aplatizata. Ocluzia cu protectie mutuala (pentru puntile cu sprjin pur implantar) 1 In zona frontala=inocluzie de 30 microni. 2 Ghidaj anterior lejer . fosa larga pentru a rezulta ocluzia cu long centric si wide-centric. In zona de interfata implant-os trebuie sa existe cat mai mici forte 1. 5 Conceptul ocluziei echilibrate bilaterale (Gysi).3 contact cuspid -fosa . cuspidaj atenuat. 3 Ghidaj de gup in zona laterala. 4 Valoarea presiunilor ocluzale transmise endo-osos este mult atenuata. . 7 Modelaj ocluzal: cuspid -fosa. 2. 2 Dintii antagonisti. 5 Sunt extrase din ocluzia functionala.

C. Conditii clinice : 1 Dinti stalpi paraleli. au modul de elasticitate mare) si metoda cu articulator si ocluzor simplu (Gysi simplex). 2 Tipul de implant . 4 Carii reduse . 2 Restaurari conservatoare 3 Edentatii reduse . Contraindicatii : . 3 Preparatii peliculare. 6 Pacienti tineri.2 Suprastructura ideala este din titan placat . 2 Migrari moderate . 3 Se contraindica masele ceramice (sunt rigide. transferarea R. aliaje nobile placate polimeric . cu ajutorul sablonului de ocluzie. PUNTILE ADEZIVE Indicatii : 1 Sacrificiu de tesut dur mic . Factorii de succes : 1 Indicatia adecvata . bine implantati . 3 Cum se incarca implantul 4 Gradul de participare al cazului clinic . inregistrandu-se erori mari . 5 Posibilitati financiare vaste. 5 Contentie ortodontica .

3 Dinti stalpi subdimensionati. 3 Mentinerea in miniprese orizontale. Parti componente : -corpul de punte (mixt/fizionomic) . disteme . 2 Gravaj chimic dublu. 2 In parafunctii .1 Treme. . -prelungiri orizontale (aripioare). Fixarea : 1 Imbinare adeziva (cimenturi ionomere) .