Restaurarile protetice pot fi : directe (obturatii) indirecte (unidentare/pluridentare) Proteza =piesa mecano-protetica ce restaureaza (total sau

partial) un organ (dintii). Este o restaurare protetica indirecta (se obtine in laborator). Clasificarea protezelor : 1. proteze dentare ; 2. proteze chirurgicale; 3. aparate ortodontice. 1.Protezele dentare =. 2. Protezele chirurgicale: Restaureaza parti de organe (lobi, pavilioane, piramide nazale, globi oculari); se fixeaza in zonele OMF cu adezivi speciali, pe baza de ciano-acrilati. Protezele chirurgicale specifice indicate sunt denumite obturatoare -recomandate in restaurarile de pierderi mari osoase regionale.

3. Aparatele ortodontice : Se indica pentru corectarea anomaliilor dento-maxilare (inghesuiri , incongruente) de pozitie. Pot fi fixe (cele mai eficiente) si mobile (indicate pentru corectari). Clasificare proteze dentare : 1 Fixe=restaurari protetice fixe, 2 de regula indirecte obtinute cu 3 ajutorul laboratorului. Pot fi : -unidentare (restaureaza morfologia si functiile unui element dentar) -pluridentare (restaureaza morfologia si functiile a 1-4 dinti lipsa=edentatie). 2 Partiale (mobilizabile) = 3 restaureaza morfologia si functiile 4 arcadelor partial edentate ; edentatii 5 uniterminale ; T-T ; L-T ; mixte ; T-F 6 Totale (mobile) =restaureaza 7 morfologia si functiile arcadelor 8 total edentate.

Absenta unui dinte (sau a mai multora )

de pe arcada =edentatie. Clasificarea edentatiei : partiala : a) redusa (lipsa 1-4 dinti) ; b) intinsa (pana la 1 dinte prezent pe arcada)=edentatie subtotala, restaurata protetic cu proteza partiala mobilizabila. totala: -absenta tuturor dintilor de pe o arcada (edentatie unimaxilara); -absenta tuturor dintilor de pe cele doua arcade (edentatie bimaxilara). (Restaurari protetice indirecte)= Coroane-Punti dentare Sunt constructii rigide nedeformabile obtinute din materiale speciale : aliaje, rasini, sticle. Se fixeaza de structurile dentare prin : 1. frictiune +cimentare =varianta 2. clasica cu cimenturi conventionale (FOZ); 3. frictiune +adeziune =cu cimenturi 4. moderne (rasinice, ionomere=CIS 5. sau cimenturi policarboxilate=PCZ).

c)de pozitie (caninul superior in vestibulo sau palatopozitie) d)de culoare (datorita igienei bucale defectuoase . Fracturile dentare. Cauzele leziunilor dentare: 1. R.D.. b)de volum (forma nanica a incisivului lateral superior). medicamente cu sulf. Tratamentul cariei simple si cariei complicate se realizeaza prin restaurari morfologice directe Abraziunea si fracturile dentare prin restaurari morfologice indirecte.Prezinta un volum scazut. Abraziunea fiziologica (cu varsta) /patologica.A. 2. bismut si tratamente conservative si restauratoare defectuoase).C. . 3. R. Caria dentara: simpla/complicata.S. Se utilizeaza materiale specifice : aliaje. Leziunile coronare : a)de forma (la incisivul central superior sub forma de tarus). Restaureaza leziunile (coronare) odontale .

PM).). 2 proteze de mare precizie.acopera o parte din fetele axiale (laterale) : coroane ¾ (C. Se agrega intraradicular prin frictiune cimentara cu ajutorul unui pivot.P. aceste elemente sunt: PROTEZELE UNIDENTARE FIXE TEHNOLOGIA PROTEZELOR FIXE UNIDENTARE (Restaurari protetice indirecte) Caracteristici: 1 restaureaza morfofunctionalitatea unui element dentar. 3 au un volum redus ca PPA sau PT si se obtin dupa parcurgerea riguroasa a unui flux tehnologic (vezi etapele tehnologice -L. -coroanele de invelis partiale =ONLAY.Campul protetic: Reprezinta totalitatea elementelor morfologice ce vin in contact cu restaurarea protetica fixa. 7/8. c) coroane de substitutie: refac in totalitate morfologia coroanelor dentare.refac un mare volum de tesuturi dentare distruse si in functie de gradul de acoperire sunt: -coroane de invelis totale (acopera in totalitate bonturile). dupa volumul tesuturilor dentare restaurate: a)incrustatii =INLAY-restaurari protetice indirecte care refac partial morfologia coronara si un volum redus de tesut dentar.5mm de colet. b) coroane de acoperire (de invelis) . se obtin prin turnare din aliaje nobile si se inchid marginal pe un prag situat la 1. continut in dispozitivul radicular al coroanei. -ecuatoriale (acopera 2/3 din volumul coronar)-sunt indicate pentru cazurile clinice afectate parodontal.Prezinta un dispozitiv . Clasificare: 1. 4/5 (M).

numar). 2 pentru corectarea morfologiei coroanelor abrazate si reechilibrarea ocluzala. expusi la fracturi. 3 pentru imobilizarea dintilor parodontotici (tip inlay=incrustatii si onlay=coroane).Indicate in corectarea anomaliilor de pozitie. care refac integral fizionomia dintelui afectat: -coroane polimerice (acrilice.Utilizare din ce in ce mai redusa (vezi punti adezive). dupa aspectul estetic: d)proteze unidentare fizionomice . 2.. e) proteze unidentare nefizionomice . forma. care se obtin din aliaje nobile de diferite culori: galben=aur. culoare. abraziuni. -coroane ceramice (integral ceramice. Indicatii : Incrustatie de tip « incrustati in incrustatie »=agregare labila a puntilor. . alb-argintiu=Ag-Pd. 3. 4 pentru pregatiri preprotetice =coroanele sunt prevazute cu praguri care vor favoriza agregarea PPS. dupa indicatiile clinice: 1 pentru protectia dintilor cu hiperestezie. diacrilice). 5 pentru corectarea anomaliilor (de culoare. -metalo-ceramice. alb-cenusiu=Ni-Cr. -metalo-compozite. -croane mixte (au cea mai mare rezistenta mecanica).radicular (pivot) si unul coronar. metalo-ceramice). forma. f) proteze unidentare mixte: -metalo-polimerice.

fiind folosite si ca elemente de agregare pentru puntile unidentare. 3 Ca elemente de echilibrare ocluzala. Materiale : 1 Aliaje nobile cu continut ridicat de aur (916%0) 2 Mase ceramice (in tehnologia incrustatiilorintegral ceramice sau mixte) .Coroanele de acoperire pentru punti de hemiarcada. De necesitate: Au-Pd-Ag (Palidor). 3 sinterizarea (arderea. Indicatiile incrustatiilor: 1 Restaurarea partiala a morfologiei coronare. 6 sonoeroziunea -procedeu pentru sistemele integral ceramice. Empress sistem. INCRUSTATIILE Sunt restaurari fixe indirecte (restaurari protetice fixe intratisulare) de mare precizie. 3 Mase compozite(materiale hibride). . punti totale. dupa tehnologie: 1 tehnologia turnarii (cea mai utilizata) 2 polimerizare si termopolimerizare si barofotopolimerizare (coroane metalo-compozite). Dicor) si metalo-ceramice. 2 Ca element de agregare mezial. Coroane de substitutie. 4. Ag-Pd (Paliag). ceramizarea)-pentru restaurarile integral ceramice (Vita in ceram. 5 frezarea mecanica : Celay sistem. 4 galvanoformarea =cape metalice.

Prepararea dintilor pentru inlay se realizeaza dupa Black : -forme geometrice mecanica. onlay=incrustatie extratisulara. la dotarea tehnica. materiale foarte scumpe. rezistenta Caracteristicile incrustatiilor intra si extratisulare: . pinlay=incrustatie cu pivot intraradicular. Clasa III: fetele aproximale ale dintilor frontali cu unghiul incizal integru. folosit drept sprijin al protezei partilae scheletate. Indicatiile clinice sunt limitate datorita dificultatilor la prepararea clinica. de regula pe fata vestibulara. Clasa II: fetele aproximale si ocluzale ale dintilor laterali. retentive. Clasa V: 1/3 cervicala. cu adancime adecvata. Clasificarea incrustatiilor : 1) topografia leziunilor carioase : inlay=incrustatie intratisulara . se recomanda proteza unidentara fixa tip incrustatie. 6 Ca elemente de agregare pentru puntile speciale (“incrustatie in incrustatie”)=incrustatie dubla (punti speciale). TEHNOLOGIA INCRUSTATIILOR METALICE Examenul clinic: se constata leziunile odontale. inlay-onlay.4 Ca elemente de imobilizare a dintilor afectati parodontal (mobilitate I II). Dupa Black cavitatile se pot clasifica astfel: Clasa I: fata ocluzala a dintilor laterali. 5 Ca elemente preprotetice. Clasa IV: fetele aproximale ale dintilor frontali si unghiurile incizale.

Indicatia majora : incrustatie. preparatie dentara. Se folosesc elastomeri de sinteza: siliconi de aditie. precizie maxima. mase ceramice. Siliconii de aditie/polieterii prezinta coeficient de contractie minim.1 dintii voluminosi-forma cilindrica (PM. Contractiile. distorsionarile sunt nesemnificative. RDC). Supraamprentarea cu gips este depasita. dinti vecini. AMPRENTA SEGMENTARA (DE HEMIARCADA): . fidelitatea este foarte mare. Metoda bifazica cu elastomeri de sinteza (chitos + fluid) =dublu amestec=Wash Tehnick. Lingurile individuale au pe fata interna stopuri ocluzale pentru dirijarea materialului de amprentare (2-3 mm grosime). 3 materiale : aliaje nobile (Au 916%o). AMPRENTE DE ARCADA : Metode de amprentare : 1.Amprenta cu inel de cupru si masa termoplastica (Stents) -fidelitate crescuta pentru amprente unitare. Se utilizeaza material siliconic chitos pentru amprenta de arcada (supraamprenta). B. 3. Polieterii (Impregum. A. relatie de ocluzie. 2. Materiale : siliconi de aditie/polieteri. AMPRENTAREA Inregistrarea elementelor campului protetic. RDC. polieteri) in portamprente individuale(RAS. Permadyne) se utilizeaza in cazul cavitatilor clasa II. MOD. Se folosesc numai portamprente metalice. igiena bucala buna. 2 indice de carie mic. M). Metoda monofazica : elastomeri de sinteza (siliconi de aditie. coroane partiale. dinti antagonisti.

4 Rezistenta mecanica la rupere . Materiale nemetalice : 1)Gipsuri : 1 Gipsuri dure =Moldano. 5 Rezistenta la socul termic Exemple de materiale : A.proprietati : 1 Plasticitate. . Materiale utilizate in realizarea modelului. 1. abraziune. 3 Stabilitatea dimensionala: gipsurile dure si extradure se dilata nesemnificativ .inlay ceramic. Etape tehnologice pentru incrustatiile metalice: Modelul de lucru : Reproduerea pozitiva a elementelor campului protetic dupa amprente de mare precizie.Inregistreaza un segment de arcada.1% pentru cele dure si 0. 2) Rasini compozite :Epoxie Die . deformare . 0. Blue Star. 2 Fidelitate. AMPRENTA OPTO-ELECTRONICA (fara material) . Duralite -pentru socluri-(timpII) 2 Gipsuri extradure =Modarock.05% pentru cele extradure .Velmix (Kerr) pentru turnarea arcadelor (timp I). -Amprenta secundara aditie/condensare(fluid). Amprenta rigid-elastica : -Amprenta primara se realizeaza cu material termoplastic:Stents. (finala) cu material siliconic de C.

2 Foarte indicate in tehnologia incrustatiilor (modelul de lucru). Dezinfectia impotriva H. materiale metalce =amalgame (Cu. pragurilor.valoare istorica.B. + alti agenti virali . Materialele predominant utilizate in tehnologia de lucru a modelurilor sunt gipsurile. preparatiilor in ansamblu.I. timp de imersie 10-15 minute . procedeu foarte rar utilizat . 4 Moderne.1 Sunt materiale superioare. termorezistente B Materiale metalice: 1) electrodepunere (Cu . Ag.V.). microbieni cu solutii de hipoclorit 2%. 3 preparare gips : turnare amprenta : pentru inlay din gipsuri extradure abandonate.S. 2 igienizarea amprentei (spalare.rasini acrilice .A. simple (R. 5 Nu sunt casante (modul de elasticitate mare) . N. 6 Indicate in tehnologia modelului de lucru cu bonturi mobilizabile cu sau fara pinuri metalice . Modelul cu bonturi mobilizabile -tehnica: 1 examinarea amprentei . spalare. Ag). costisitoare. igienizare. Ni) =modelul galvanic =model de mare fidelitate si stabilitate . 3) Mase de ambalat : tehnologia inlay ceramic-tehnica Vita in Ceram (arderea ceramicii pe modelul duplicat) . uscare). 3 Integritatea marginilor cavitatilor. Alte materiale:cimentul silico-fosfat. dezinfectie.

EX: la Moldarock soclul se realizeaza din Moldano. Modelul cu bonturi mobilizabile este foarte utilizat in tehnologia protezelor fixe unidentare /pluridentare .in varianta PINDEX tijele se fixeaza cu adeziv/ciment in puturi forate in dreptul preparatiilor. Observatii tehnice : Tija metalica fara teaca trebuie izolata cu lac. dense.modelul unitar cu dimensiunea cea mai micas si precizia cea mai mare. . 5 Turnarea soclului -gips dur cu vibrare manuala/mecanica. 2 Mobilizarea bonturilor : sectionarea proximo-proximala cu panze fine de fierastrau/discuri. -electromecanica cu vacuum-malaxor (cea mai indicata pentru eliminarea bulelor de aer. zonele de inchidere marginala . 1 Demularea amprentei : rezulta un model de arcada cu bonturi fixe . 3 Se practica mici orificii in soclul modelelor . se exercita presiuni pe tija pentru mobilizarea bonturilor=model unitar. 3 Se depune amprenta turnata pentru priza (20-30 minute) . Avantajele modelului cu bonturi mobilizabile : 1 macheta se poate modela proximo-proximal. priza. 4 Izolarea modelului primar 5 minute in apa . ceara . 2 La nivelul bonturilor preparate se introduc tije metalice cu / fara teaca . a dozarii imprecise). cu vibrare manuala/ mecanica-pe masuta vibratorie pana la umplerea amprentei.Prepararea gipsului se realizeaza prin 2 metode -manuala. marginal o depaseste cu 3-4 mm . 1 Aplicarea de gips superdur sub forma de pasta vascoasa . grosime 2-3mm. Se obtin structuri rezistente. intr-un conformator special.

. Modelul de hemiarcada (cu cheie distala de ocluzie) 4 poate fi obtinut : -cu bont fix( monobloc) -cel mai curent. 7 se toarna amprenta cu gips superdur .-cu bont mobilizabil(segmentar) : indicat in tehnologia protezelor fixe.2 ariile de contact proximal sunt modelate foarte exact . Modelul de arcada sectionat -procedeul Pindex-Dowel : 1 Turnare arcada din gips extradur . Soclul este prevazut distal cu cheia de ocluzie. 3 se evita gravarea arbitrara a bontului . pe pinuri se aplica lac iar superior se pune o sfera din ceara sau o tija din ceara pentru solidarizarea in acea pozitie a pinurilor . 6 se aplica proximo-proximal lamele metalice tip matrice sau lame de ras . La inlay adaptarea marginala si ocluzala sunt incorecte si restaurarile fixe genereaza inaltari de ocluzie. 11 Dupa priza soclului (30 minute) se prelucreaza modelul-soclare . nerecomandat . Este contraindicat modelul de hemiarcada cu bont fix (monobloc) in tehnologia incrustatiilor . se toarna soclul din gips dur. 12 Se exercita presiuni pe tija (s-au indepartat lamelele) .l Modelul de hemiarcada cu bonturi mobilizabile (pinuri Dowel): 5 conditionarea amprentei . 10 se practica santuri paralele de retentie. prelungiri . 9 priza gipsului superdur -20 minute . se izoleaza in apa cateva minute. ele pot fi mentinute in pozitie cu ajutorul unor sarme. 13 Prin frezare se mobilizeaza bonturile Rezulta modelul sectionat de hemiarcada cu pinuri Dowel. 8 se aplica pinuri cu sau fara teaca .

alte segmente detasabile . -timp de lucru mai mare . 3 R.2 Se slefuieste plan gipsul . : materiale rigide. a crestei edentate. Materiale: 1 Ceara cel mai frecvent (clasic). S. fara fisura tiparului Observatie : . nedeformabile. 7 Indepartarea modelului din conformatorul soclului .cele mai indicate datorita caracteristicilor : -coeficient de contractie mic . 4 In lacasurile forate se fixeaza tije (adeziv. detasabile. 2 R. fulare . contractie mare (metoda directa/indirecta) . 5 Se izoleaza tijele . 6 Turnare gips intr-un conformator pentru obtinerea soclului .5mm) se formeaza lacasuri in dreptul preparatiei. foto PALAVIT GLC (Kulzer) . rezultand modelul de arcada cu bonturi sectionate . 9 Utilizeaza pinuri metalice (tije Dowel) cu teaca dubla. -dupa priza poate fi adaptata prin prelucrare . C. 8 Sectionare proximo-proximala cu mobilizare. D. RAS.picurare. 3 Cu 1 burghiu (2. -timp de priza mai mic . A. -eliminata din tipar prin ardere la 650-700ºC. RDC-ideal). ciment FOZ) . MACHETA -reproducerea in volum si forma a viitoarei incrustatii sau coroane cu ajutorul a diferitelor materiale (ceara.

toluen) cu scopul de a se indeparta urmele grasoase si a se netezi suprafata modelata. 3) mixt : la machetele din R.) /sculptate (ceara) . 4 Sa arda fara reziduuri . pe modelul de lucru . sa nu se dilate. S. 2) indirecta : de catre tehnician . C. 3 Sa fie tolerate fizico-chimic(metoda directa) . 11 finisarea machetei cu o buleta imbibata cu solvent organic (acetona. 7 se aplica ceara. in laborator. (metoda directa) vor fi perfectate marginal cu ceara sau acoperite total cu ceara pentru a fi mai usor eliminate din tipar. 8 racirea cerii pe modelul de lucru . 10 modelajul final cu lama spatulei . prin picurare sau pensulare din apropae in aproape pentru RAS pana cand se umple cavitatea in exces . 2 Dupa priza sa fie prelucrate prin frezare (R. D. se contraindica izolarea bontului cu apa pentru a evita fenomenul de contractie a cerii . Metode de obtinere a machetelor: 1) directa : macheta modelata de catre clinician (intraoral) . Metoda indirecta-subetape : 6 conditionare bont sau cavitate ( izolare cu lacuri speciale-Lustrol. Macheta -materiale polimerice: . 9 detensionarea machetei pe modelul de lucru timp de 6-12ore . Caracteristicile materialelor pentru machete : 1 Sa prezinte o faza plastica la temperatura mediului ambiant -plasticitate .A. 5 Sa nu se contracte. nu se va introduce macheta in apa in scopul detensionarii .Machetele din R. A.S. Die Spacer) . .

Modelajul final al machetei : perfectare. 14 se depune pentru priza auto. 2 ocluzala (cea mai groasa) tija tija unica pentru inlay simple cu diametru 1-1. S. 5 tija cu brate egale (« U ») -pt.) .12 preparare RAS ce se va aplica in stadiul vascos strat cu strat pana la umplerea cavitatii. transport . 3 canal principal de curgere a metalului in tipar 4 constituie scheletul pe care se aplica machetele accesorii (istm. ideala din punct de vedere al eliminarii din tipar. 4 tija cu brate inegale pentru inlay dublu .) sau fotopolimerizare (R. MOD Rolul tijelor : 1 mobilizare macheta . . relatiile ocluzale) . nedeformabile cu coeficient de contractie minim. Mobilizare macheta : 1 se ataseaza pe suprafata metalica/material plastic . A. Observatie : Din aceste materiale rezulta machete rigide. lungime 30 mm . Sunt pentru mobilizat si Nu sunt pentru turnare. 2 rol de transport.5mm. C. sfera=macheta rezervorului de aliaj fluid)=metoda clasica. adaptare marginala cu ceara rezultand o macheta mixta. D. 15 prelucrare prin frezare. 13 se aplica in cavitati conditionate . 3 se utilizeaza o singura tija pentru mobilizarea machetei care va fi si macheta viitorului canal de curgere a aliajului in tipar.(R. finisare si individualizarea contactelor ocluzale (ariile de contact.

racirea lenta pe modelul de lucru ( 6-12 ore) . Se contraindica detensionarea termica in apa deoarece pot sa apara contractii. RDC. Este suficienta o tija indicata de fabricant. Tijele prefabricate se fixeaza cu rasini autopolimerizabile. d) Pregatirea machetei pentru ambalare: 1. 2. TIPARUL Etapa intermediara tehnologica ce se obtine din materiale refractare specifice aliajelor (vezi mase de ambalat). Caracteristici RAS. Tijele : La rasini : se introduc in faza plastica in zona cea mai groasa. Materiale ideale : RAS. c) evacuarea machetei din ambalaj. Etape de obtinere: a) pregatirea machetei pentru ambalare . macheta canalului principal de curgere a aliajului in tipar ( se obtine prin aplicarea unei tije metalice cu lungimea de 30 mm si diametrul de . 3. detensionarea machetei.Observatie : In tehnologiile moderne (aparate de turnat in vid. cu vacuum) se contraindica istmul si sfera de contractie. RDC-vezi anul II. se realizeaza un unghi de 90ºcu suprafata ocluzala .directie verticala. b) ambalarea propriu-zisa . indepartarea machetei de pe model cu ajutorul tijelor metalice/mat. plastic . Se obtine prin eliminarea machetei din ambalaj. defecte de turnare.

degresarea machetei viitoarei lucrarii : macheta se aplica pe capacul conformatorului. cu diametrul de 1mm. Se realizeaza cu materiale termorezistente specifice numite mase de ambalat. Materiale si instrumentar: 1 mase de ambalat specifice (materiale refractare). formol) . acetona. se foloseste WAXIT. . se indeparteaza urmele de grasime.pe aceasta tija pe se vor atasa celelalte machete . pentru a elimina eventualele tensiuni superficiale negative ce pot genera spatii intre macheta si materialul refractar . 4. b) Ambalarea propriu-zisa Subetapa necesara obtinerii tiparului. pentru a facilita dilatarea higroscopica. 7.5-3mm) =canalul secundar. 3 capac prevazut cu santuri concentrice din 5 in 5 mm (special pentru conformatoarele metalice). termica. KERRISOLIT. macheta canalului pentru evacuarea gazelor din tipar (se modeleaza din ceara trefilata sau fire de nylon). masa vibratorie. 5 vacuum -malaxor . 6. ! Nu se insista cu solventii. de priza=dilatarea totala si pentru a usura indepartarea ambalajului . modelarea machetei istmului (diametrul 2.5mm).7-2mm (aliajele nobile) . se curata cu o buleta imbibata intr-un solvent organic (alcool. ! Se contraindica trecerile repetate a machetei lucrarii prin flacara.1. 5. macheta rezervorului de material fluid se realizeaza prin picurarea de ceara sau este prefabricata (diametrul 3. plasata la 2mm de suprafata ocluzala . 4 cilindrul captusit cu azbest sau hartie creponata pentru a absorbi apa. 2 conformatoare cilindrice (material plastic/metal ).

B. dupa care macheta se aplica pe capacul conformatorului si se umple conformatorul prin vibrare mecanica. consecutiv prizei.machetele se pensuleaza cu un strat subtire de 1-3mm inainte de aplicarea conformatorului . Metode de ambalare: A. . 2 instabilitate volumetrica pentru a facilita fenomenul de contractie . sub vibrare mecanica. -cea mai indicata.4%pentru aliaje nobile (sulfati) . -se depune la priza 20-30 minute. -vacuum 15 secunde +manual . -se umple conformatorul cu masa de ambalat. In doi timpi: -metoda forte precisa. CRISTOBALITE INLAY (Kerr-sulfati) . . 3 gradul de porozitate ce va facilita evacuarea gazelor. -in timpul 1 se aplica prin pensulare masa de ambalat in grosime de 510mm rezultand un nucleu refractar.2-1. -rar folosita. 1. Indicatie : masele de ambalat pe baza de fosfati nu exista riscul contaminarii aliajului-OPTIVEST .Caracteristicile maselor de ambalat: 1 rezistente la socul termo-mecanic. Intr-un singur material si un singur timp: -metoda clasica. -in timpul 2 nucleul este usor umectat.

-se aduce tiparul la temperatura apropiata de cea de topire a aliajului nobil. -se foloseau 2 parti nisip/1 parte gips . -nu se foloseste niciodata in tehnologia incrustatiilor. Etapa de preincalzire a tiparului: -se ridica temparatura lent . abandonata azi . 4 se initiaza dilatarea termica a materialului refractar. !!!! la ambalajele pe baza de sulfati. Metoda de ambalare cu 2 materiale unul specific si unul nespecific : -metoda contraindicata. -se produce dilatarea termica totala a tiparului. . 3 eliminarea partiala a machetei din ambalaj. 2 evaporare partiala a apei. Se contraindica ridicarea brusca a temperaturii.-se depune pentru priza. c) Tiparul-evacuarea machetei din ambalaj: se realizeaza prin topire (ceara ) sau ardere (rasinile acrilice si compozite) ambalajul se conditioneaza termic prin etape de preincalzire si incalzire. Etapa de incalzire a tiparului: -se ridica temperatura lent de la 200ºC la 750ºC. -Rol : 1 se extrag tijele metalice din ambalaj.de la 0ºC la 200ºC timp de o ora. -se elimina complet macheta.

de tipul de incrustatie. pentru a evita contaminarea. -aliajele nenobile se toarna in creuzete ceramice. aliajele nobile cu aur crescut (950-1150ºC). CrNi). Amesctecul oxigen +acetilena =pentru aliajele inalt fuzibile (Cr-Co. 2 Zona oxido-reducatoare (con albastru). 3 Zona oxidanta (aduce afluxul de carbon). aliaje CrCo .triple=6g).3000ºC Amestecul oxigaz se contraindica datorita: -pericolului contaminarii aliajului topit cu un aflux superior de carbon. 1 Zona rece. situata langa duza pistolului. Alegerea si topirea metalului -aliajul cel mai bun INLAY GOLD clasa I. -apar porozitati. contraindicata . Amestecul de oxigen+hidrogen =flacara oxihidrica. Surse de topire si aparate de turnare: I ) flacara produsa de amestecul gazos diferit (oxigen+gaz metan=flacara oxigaz-cel mai des folosita. dezvolta o temperatura pana la aproximativ 2000ºC . Segmentele zonale ale flacarii: -daca utilizeaza corect zonele flacarii si un preparat special tip Borax (decapant. 3000ºC. antioxidant) rezulta un produs de calitate. numit TIPAR.-rezulta ambalajul refractar cavitar. -aliajele nobile cu continut crescut de aur (peste 60% aur) se toarna in creuzete grafitice.duble=5g. -se pot modifica proprietatile mecanice rezultand o turnatura friabila. -cantitatea de aliaj este functie (simple=3g.

-nu vine in contact cu aliajul.II. TICAST. curentul electric: folosit in topirea indirecta: -cea mai indicata sursa. rotaxul mecanic.) Aparate: 1.I. cu valoare istorica. (cu interval de topire ridicat) -aliaje nenobile Co-Cr : 1350-1450ºC. Aparate de turnat:CASTOMAT. Schloder-cu actiune mecanica). Se contraindica topirea directa a aliajului in palnia tiparului (ideal in creuzet). -aliaje nobile pentru CERAMICA =1150-1250ºC. simple: (rudimentare) fronda de mana. heliu) in creuzet si centrifugare automata. -caldura este determinata de bobine de inductie. se obtin turnaturi de precizie. aliaje inalt fuzibile -aliaje nenobile Ni-Cr= 1250-1350 ºC. -este necontaminanta. BEGO NAUTILUS (curenti de inalta frecventa =C. 2. argon. -daca aparatul are aflux de protectie (heliu). Intervalul de topire: -aliaje nobile pentru INLAY=950-1150ºC. -aliaje pe baza de titan =1600-1750ºC. Cel mai indicat procedeu = topire cu CIF cu mediu de protectie (cripton. . centrifuga semiautomata (Rotojet-cu actiune electrica.F. TIM 500.

Este principalul mijloc de introducere a aliajului fluid fortat. -se declanseaza centrifuga (electric/mecanic). . aliajul fluid este catapultat in tipar. Aparatul de turnat Combilabor-Haereus: -utilizeaza curenti de joasa frecventa. -aliajul topit este situat in apropierea tiparului. -nu sunt introduse fragmente din creuzet. -topirea aliajului nobil se realizeaza in creuzete grafitice. protectie de gaz inert. in tipar. se evita oxidarile. -aliajul nu este contaminat. -topirea se realizeaza cu protectie de heliu (gaz inert). Centrifuga semiautomata tip Rotojet: -este armata prin 3-5 rotiri. -se plaseaza in lacasul metalic tiparul. Centrifuga automata: -aliajul se topeste in creuzet. care este situat in imediata apropiere a creuzetului. Elementul principal de introducere a aliajului fluid in tipar il reprezinta forta de catapultare (centrifugare). -se obtin turnaturi de cea mai inalta precizie. la curenti de inalta frecventa. -se topeste aliajul cu flacara oxigaz. -prin catapultare. care prezinta un orificiu catre tipar. -aliajul topit este aspirat in tipar prin presiunea negativa creata+curgere.3. centrifuga automata: (combine electrice) cel mai indicat mijloc de turnare. -metalul fluid este catapultat in interiorul tiparului. -se declanseaza centrifugarea.

DEZAMBALAREA: Sablarea turnaturii -jet de particule -cuart (oxid de siliciu).-turnatura nu contine particule de material refractar. relatia de contact cuspid-fosa. Defecte de turnare negative totale : Constau in absenta turnaturii. -PMA-particule polimerice -aliaje nobile . CIMENTAREA : Incrustatiile metalice neconditionate : frictiune+FOZ Incrustatiile metalice conditionate : cositor. I. Vor rezulta suprafete netede. Cand utilizam surse si aparate de turnare « antice »vor rezulta defecte de turnare. mate ce ulterior vor fi prelucrate si lustruite . Se controleaza :punctele de contact proximale. pozitive. DEFECTE DE TURNARE Pot fi negative : totale /partiale. alumina-aliaje nenobile . gradul de frictiune. cimenturi adezive = adeziune chimica. Prelucrarea finala : Cu gume si polipant-pasta de lustruit verde (oxid de crom). -nu este o introducere fortata prin catapultare. PCZ. CIS. corindon. punctele de contact ocluzale. Cauze: . Cu filturi si pufuri (bumbac) -lustrul final. -cel mai indicat aparat.

 aliaj insuficient topit in palnia tiparului (procedeul clasic) ce devine vascos si nu se insera. lamelare:  ambalajul introdus la o temperatura prea mare. 2. Sfere : Cauze: a) incorecta degresare a machetei . 4 absenta machetei de evacuare a gazelor . 2 topirea insuficienta. III.  aliajul este topit dar este declansata tardiv centrifugarea (creste vascozitatea prematura a turnaturii) II Defecte de turnare negative partiale: Cauze : 1 cantitate insuficienta de aliaj. cea manuala genereaza microspatii in care patrunde aliajul fluid . subdimensionari ale tiparului . evaporarea apei accelerata. Defecte de turnare pozitive : 1. 3 incalzirea tiparului la o temperatura inferioara. neconcordanta cu aliajul . prin nerespectarea intervalului de topire al aliajului . fisurare. 5 existenta unor zone inguste. b) absenta vibrarii mecanice . Aciforme. Evaluarea corecta a cantitatii de aliaj se realizeaza prin cantarirea pe balanta a machetei cu sistemul de tijare *densitatera aliajului = cantitatea de aliaj (Heraeus). ce devin obstacole in curgerea aliajelor in tipar . 6 forta de centrifugare si timpul insuficiente. .Masele de ambalat trebuie sa adere intim la suprafata machetei.

porii : 1 subdimensionarea machetei istmului. unde patrunde metalul fluid. mai mare decat coeficientul de contractie al aliajului la racire. Supradimesionarea : 1 restaurarea fixa nu se insera pe bont/cavitate : Cauze : . -izolare excesiva cu vehicul gras a cavitatilor .valori de dilatare mari .detensionarea incorecta a machetei . 4 forta de impingere si topirea insuficiente . Defecte de turnare negative: Microcavitatile. Defecte de turnare volumetrice : 1. rezervorului de aliaj fluid 2 plasarea incorecta a machetei rezervorului de metal fluid (excentric) . 2. ambalajul preincalzit brusc este expus la microfisuri. contractii macheta .  in momentul turnarii aliajul e catapultat in zone de rezistenta minima . V. 5 absenta mediului de protectie.aapar pori la baza tijei (risc de porozitati crescut) . Subdimesionarea : -racirea repetata a machetei . se fisureaza sau fractureaza tiparul . 3 supraincalzirea aliajului (metoda clasica :oxigaz) si topirea aliajului in palnia tiparului . normal el va fi plasat in centrul termic al tiparului . . -neconcordanta coeficientului de dilatare al masei de ambalat. IV. canalului principal.

INLAY-URILE ESTETICE /FIZIONOMICE /NEMETALICE Materiale : 1 R. +CEROMERI+POLISTICLE +MASE CERAMICE Avantajele restaurarilor directe: 1) adaptarea marginala superioara. SIGNUM. 2) materiale +aparate mai costisitoare . BELLGASS. BRILIANT. S.C. care prezinta modificari coloristice . 4) prelucrarea si lustruirea superioara.D. POINT4. Materiale : RDC : HERCULITE. Dezavantaje: 1) timp de lucru mai mare.A. -abandonate . 2) suprafata de contact proximal superioara. 5) imbinarea adeziva net superioara-legare chimica. ESTENIA. CEROMERI : Targis+Vectris (Ivoclar) Indicatii : -pentru inlocuirea obturatiilor vechi din amalgam . 3) prêt de cost superior. 2 R. 3) suprafata ocluzala modelata corect anatoform.-coeficientul de dilatare al masei de ambalat mai mic decat coeficientul de contractie al aliajului la racire. compozite. ARTGLASS. .

Metoda indirecta (laborator) : Tehnica : 1 se aplica stratul bazal . -bifazica sau monofazica. 4) Modelarea +fotopolimerizarea inlay-ului.pe dintii frontali. -se bizoteaza fin marginal.5mm . . PM. INCRUSTATII RDC-METALO-CERAMICE Etapele clinico-tehnice: 1) Prepararea cavitatilor: -pereti usor divergenti (10-20º). Metoda direct-indirecta : cele mai indicate materiale pentru inlay-ul din materiale hibride = POLISTICLE +CEROMERI RANFORSATI (fibre poliamidice). -limitele cavitatii ocluzale nu se vor plasa in zonele de contact ocluziv . 2) Amprentarea : -cu materiale elastomerice . -adancimea cavitatii =minim 1. 3) Modelul : se toarna din gipsuri extradure (arcada) si dure (soclul) . -cu siliconi de poliaditie sau polieteri. grosimea ~1mm . -proximal. pentru imbinarea adeziva eficienta. -formele de caseta cu unghiuri rotunjite. marginile se extind vestibulo-oral. distructii coronare ( !!!!! istm dupa preparare cu 1/3 mai mic fata de distanta vestibulo-orala intercuspidiana).

4 fotopolimerizare 3 minute pentru fiecare strat . Tehnologic : -arderea pe folie de platina +sticla (1873-J. -dinti portelan Etape clinico-tehnice: Prepararea cavitatilor :~inlay compozit -peretii verticali.2 se fotopolimerizeaza in cuptor 3 minute .blocuri ceramice (Dall-1920) . Hrebst). 10 in cabinet se conditioneaza cavitatea si incrustatia. culoare (prelucrare finala) . . 7 stratul final este smalt . Murphy). marmoratii cu mase speciale . 3 se aplica straturi succesive de dentina ( culoarea dominanta a inlayului) .perle de sticla (W. 8 modelul + inlay-ul modelat se introduc intr-un cuptor pentru fotopolimerizare (60-90secunde) . 6 nuantari estetice :pete. care permite vizualizarea integrala a culorii inlay-ului . usor divergenti . se fixeaza prin imbinare adeziva marginala. 9 adaptarea inlay-ului :contacte proximale. . relatii ocluzale. 5) Prelucrare-lustruire INLAY-ul CERAMIC Precede inlay-ul metalic. 5 in final se aplica un strat de transparent total.

2) prin presare -injectare (EMPRESS -SYSTEM)-Ivoclar. -ambalare . 1. -peretii suficient de grosi si rectilinii. -topire -turnare lingou vitroceramica (la t =1370ºC). rezultand miezul ceramic rezistent(inlocuitorul metalului).Ceramica turnata (DICOR):[ -preparare cavitate. -timp de lucru lung . . pe care se vor aplica mase ceramice de placat. Metode de obtinere: 1) prin turnare (tehnica DICOR) . dezambalare rezultand un miez ceramic. 3) modelare directa (VITA IN CERAM). -macheta ceara . 4) frezare computerizata (CAD-CAM) 5) frezare mecanica (CELLAY SYSTEM -Mickronia). care va fi reambalat si ceramizat (tratat termic) 10 ore. nuantandu-se coloristic. de la temperatura de 670ºC pana la 1100ºC. -procedeu depasit . -model de lucru. -tipar . -marginal se bizoteaza (3-5º) . -pragurile gingivale =1mm profunzime . -amprenta. la nivelul casetelor orizontale .5-2mm).-unghiuri rotunjite parapulpar . -grosime uniforma (1.

4% +porozitate. -tipar. -model duplicat (Ceramigold-Stenhart) . timp de 90 minute. dupa care se injecteaza la 1100ºC). -precizie . -arderea finala (4-6 ore) -mase de placat (pentru nuantare). din mase de ambalat speciale . -model de lucru. -topire -presare-injectare lingouri ceramice (preincalzire 850ºC. 3) Sistemul VITA in CERAM: -amprenta. -amprentare. 2) Ceramica presata-injectata: Injectare dupa plastifierea unui lingou ceramic.-rezultate nu totdeauna foarte bune. Observatie : Modelul duplicat din gipsuri sintetice -valori mari dilatare 0. -macheta . -ardere de infiltrare (pentru ramforsare)-4 ore.2-0. -arderea miezului (1100º)2 ore. -model . -exactitate . -siguranta. 4) Ceramica frezata -sistemul CAD/CAM . -aplicare ceramica.

aspectului. culorii . macheta. -durabilitate . Cerec-Dicor).-nu necesita amprenta. . -din lingouri ceramice (CEREC-Vita. -frezarea este asistata de calculator. tipar. -modelare macheta RDC. -nu necesita model. -favorizeaza transmiterea luminii .reactii tisulare minime. pozitiei. . se copiaza de un profilometru care transmite la instrumentul de frezat forma pe care o frezeaza in lingou rezultand lingoul primar ce ulterior va fi nuantat cu mase de placat. -frezare prin copiere. Se fixeaza macheta in unitate. -macheta este procesata.8 mm). -neasistat de calculator. turnare. Dezavantaje: -reduceri minime de tesut dur (doar in smalt 0. FATETELE CERAMICE Restaurari indirecte (dezavantaje: pot fi real si direct) Avantaje : -metoda minim invaziva . 5) Sistemul CELAY SISTEM (Mickronia) -sistem substractiv .3-0. -permite modificarea formei. -amprenta optica se realizeaza cu camera intraorala.

. -modificari post-ardere.8mm.smalt insuficient . plasare supragingival). -fixarea nu este totdeauna eficienta . -ocluzie mai mare .3-0. Etape clinico-tehnice: 1. -malpozitie. -parafunctii . -margine cervicala evidenta (prag rotunjit. displazii. Indicatii : -anomalii de culoare si forma . . -margini proximale terminate inaintea punctului de contact. -fragilitate . -igiena dentara precara . -manipulare dificila . -distrofii . Contraindicatii : -dinti devitali .-nu pot fi corectate discromiile accentuate . Prepararea fetei vestibulare: -slefuirea reductionala a smaltului pe o adancime 0. -nu pot fi retusate in laborator . -fracturi de unghiuri . eroziuni . -morfologie coronara nefavorabila .

-marginea incizala usor scurtata. 2. 3 Dinti cu obturatii voluminoase.C. 2 Segmentul coronar =bont artificial (cu o forma subdimensionata fata de coroana dintelui pe care il inlocuieste).R. Amprentarea .) DISPOZITIVE CORONO-RADICULARE (D. Model de arcada sectionat Metode de obtinere ca la inlay-ul ceramic ( VITA in CERAM. 4. RECONSTITUIRI CORONO-RADICULARE ( R. Imbinarea adeziva cu cimenturi rasinice. 3.) Proteze fixe unidentare care restaureaza morfologia si functionalitatea dintelui afectat.C. 4 Modificarea axului de insertie si a dimensiunii bontului coronar.R. 5 Alternativa coroanei de substitutie. pentru a fi acoperite de alte proteze fixe unidentare (coroane de invelis fizionomice. cimentare-pivot intraradicular . Pivotul=2/3 din preparatia radiculara (lojeta intraradiculara). EMPRESS SISTEM). 2 Restaurarea dintilor devitali. Parti componente: 1 Segmentul radicular =dispozitiv=pivot sau stift intraradicular. Fixarea=frictiune. Indicatii: 1 Restaurarea dintilor fracturati . mixte) Etape clinico-tehnice : 1) preparatia dintelui : .

A. se ambaleaza. cu suport metalic sau con . cu o forma cilindro-conica (freze Boitelrock) .D. 2)amprentarea : a) metoda directa : -macheta din ceara . -prepararea canalului pe 2/3 din radacina. -se cateterizeaza canalul radicular obturat pana la apex cu un ac Kerr si apoi cu freze de largit canalele radiculare . 2 alegerea tijei suport (pentru macheta pivotului si a bontului) metalica. R. c) alta metoda de amprentare: -stift metalic continut in amprenta cu material termoplastic (tip Stents) +amprenta cu silicon fluid (amprenta de precizie) = varianta clasica.S. se toarna. se prelucreaza si revine in cabinet pentru fixare prin frictiune cimentara. 3) modelul : -modelul se toarna dintr-un gips dur (model monobloc sau segmentar cu bont mobilizabil) 4) modelarea machetei : 1 conditionarea modelului 5 minute (izolare in apa saponata.-se sectioneaza dintele (tesutul patologic) pana in tesut sanatos (dentina alterata. -se modeleaza forma caracteristica a segmentului coronar . Curent in practica se realizeaza in dublu amestec cu tija metalica. b) metoda indirecta : -preparatia se amprenteaza cu material siliconic in dublu amestec si cu plasarea anterior amprentei a unei tije intraradiculare. smalt nesustinut) . Siliconul fluid se introduce in canal cu un ac Lentullo. 3 se modeleaza macheta preparatiei radiculare . R.C. . -macheta se trimite in laborator. lacuri) ..

(conuri + adaus rasina ). -restaurari protetice mixte -terapie mai conservativa. 6 pregatirea machetei pentru ambalare (elemente accesorii) . -este perfectata adaptarea marginala si ocluzala de catre medic. 3 Mase ceramice (Al.4 se realizeaza macheta dispozitivului coronar =bont artificial . d) metoda mixta: -macheta se modeleaza pe model in laborator de catre tehnician . nemetalice: 1 R.C. Zr) utilizate in tehnologia integral ceramica. 3 Aliaj baza cupru =Gaudent.S.C. . .ce ulterior va fi cimentat in cavitatea bucala.. si R. control exactitate machetare . -metoda utilizata in tehnologia R.R. 5 verificare. 2 Compozite special elaborate -ramforsate cu fibre poliamidice .cu ceara in cavitatea bucala. Se contraindica la dintii subdimensionati cervico-incizal. Palidor =scumpe.A.D.C.rezistenta mecanica pentru dintii partial distrusi .D. unde se aplica coroane de substitutie. Avantaje : . 7 dupa turnare rezulta D.recuperarea dintilor devitali fracturati . 2 Aliaje nenobile: Ni-Cr SOFT. Materiale : metalice: 1 Aliaje nobile albe =Paliag.

turnare idem inlay. B.P. apar datorita agregarii P. Indicatii: A.P. In scop morfofunctional profilactic: -in prevenirea fracturilor coronare pe dintii cu obturatii voluminoase.S. Alte indicatii : -restaurarea morfologiei ocluzale atenuata. -prevenirea afectiunilor parodontale in absenta ariilor de contact (cand spatiul este mai mic de 2 mm se reface aria de contact prin acoperire cu coroana solo . machetare. prin crosete. 2 abraziune=frecare smalt cu alimente exogene ./P. iritatiei si a sangerarii locale (absenta zonelor de contact proximo-proximale favorizeaza tasarea alimentelor pe papilele interdentare). care acopera partial sau total preparatia dentara (bontul). -prevenirea inflamatiei. curs protetica)-model. .A. COROANE DE INVELIS METALICE Sunt proteze fixe unidentare. -prevenirea hipersensibilitatii cervicale si a cariilor de colet.Observatie : Onlay+coroane partiale (vezi ambalare. cand spatiul este mai mare de 2mm se realizeaza 2 coroane) . 3 abfractie =distructia de piramide in zona cervicala. -in prevenirea eroziunilor cervicale . distrusa prin : 1 atritie=lipsa de tesut datorita frecarii a 2 suprafete de smalt.

-pentru corectarea nivelului planului de ocluzie in disfunctia mandibulara (ocluzii blocate in propulsii antero-lateralitate) ; -pentru restaurarea dintilor posteriori in zona de sprijin, in vederea echilibrarii ocluzale ; C. In scop protetic: -pentru agregarea puntilor dentare in scop protetic; -elemente ce favorizeaza agregarea protezelor mobilizabile (P.P.S.); -elemente de imobilizare a dintilor potentiali mobili din afectiunile parodontale=scop protetic parodonto-profilactic. Etape clinico-tehnice: 1) Prepararea dintelui: -pregatit sub forma de bont dentar (forma subdimensionata a elementului dentar, rezultat in urma prepararii fetelor axiale si a suprafetelor ocluzale). Prezinta diametrul maxim la colet, in final avand o forma cilindro-conica. Gradul de conicizare 3-5º maxim. Etapele prepararii bontului (vezi curs protetica). 2.Metode de amprentare : Inregistrarea elementelor campului protetic (bonturi=preparatii dentare)+ dintii vecini, dintii antagonisti + arcada. !!!!!! In tehnologia coroanelor de acoperire (de invelis) se indica amprenta de arcada (globala). Amprenta se realizeaza cu portamprente : -standard ; -individuale ; -speciale (Kettenbach).

A. Amprente de arcada: 1) bifazica =cea mai des utilizata in practica (amprenta primara si amprenta de precizie) ; tehnica Wash-Technick 2) Monofazica. Materialul siliconic de consistenta fluida se aplica in portamprenta individuala; 3) Clasic, cu inel de cupru + material siliconic fluid si supraamprenta de silicon chitos in portamprenta standard ;rar utilizata ; B. Amprente de hemiarcada (segmentare): 4) Rigid-elastica (STENTS+silicon fluid );

5) Amprenta cu material siliconic in dublu amestec in lingura Kettenbach. Observatie: Ambele amprente se contraindica in tehnologia de precizie a coroanelor de de acoperire. Se indica in tehnologia de protezare provizorie : R.C.R., coroane acrilice, eventual coroane metalice provizorii. Amprenta segmentara in lingura Kettenbach (vezi L.P.). Erori privind amprenta de hemiarcada: -strat neuniform de material ; -desprinderi ; Toate acestea necesita reamprentarea campului protetic. Conditionarea locala a campului protetic : -Conditionarea locala a santului gingival : se indica largirea santului gingival cu expunerea limitei preparatiei cervicale. Procedee clinice: 1 Mecano-chimic :fir textil imbibat cu substanta vasoconstrictoare : adrenalina

1-2%, efedrina 5%, saruri de aluminiu sau inele textile (Epipac). 2 Aplicare de preparate vasoconstrictoare (Expasite)-amestec de clorura de aluminiu + masa inerta -rol vasoconstrictor-dilatator -fara fir. Se contraindica in conditionare clorura de zinc (30 %) deoarece are un efect caustic. 3.Modelul : Reproducerea la scara naturala a campului protetic. Turnare arcada in timpul 1 din gips extradur Moldarock=clasa IV iar in timpul 2 se realizeaza soclul din gips dur Moldano =clasa III. 1 Se utilizeaza : -modele de hemiarcada :monobloc (cu bont fix); cu bont mobil (vezi L.P.). ; -modele de arcada :monobloc (cu bont fix) ; cu bonturi sectionate si detasabile (cele mai indicate). Modelul sectionat cu pinuri metalice cu teci. 4.Macheta : Reproducerea in volum si forma a viitoarei coroane turnate . Sunt metode de obtinere diferite pentru cele 2 tipuri de coroane turnate: 2 Cu grosime totala ; 3 Cu grosime dirijata. COROANA TURNATA CU GROSIME TOTALA Cea mai utilizata datorita caracteristicilor : -fetele interne vin in contact intim cu bontul pe toata suprafata = frictiune maxima ; -peretii laterali (axiali) prezinta grosimi neuniforme, variabile (0,5-1mm) iar la nivelul cuspizilor activi (1,5mm) ;

Intr-un prim timp.40mm).30-0. Sisteme de machetare : -tehnica prin picurare (vezi L.20 mm. Se depune ceara in limitele dimensiunii coroanei dintelui de restaurat. Surplusul ce depaseste zona de .15-0.P) =tehnica moderna.) =tehnica clasica. se continua modelajul fetelor laterale si al suprafetei ocluzale -tehnica racirii gradate (vezi L. Peste capa. de dintii antagonisti (un angrenaj corespunzator) si de ocluzia inregistrata. -cantitate mare de aliaj . elementul protetic cel mai indicat in tehnologia protezelor fixe unidentare . prinse in pense speciale sunt plastifiate la flacara. Prin modelare (sculptare cu spatula) se da forma finala a machetei. solidificata in urma contactului cu bontul rece. Discurile din material plastic cu grosime de 0. ce acopera fetele laterale si suprafata ocluzala a bontului este asa numita « capa din ceara ». Macheta este modelata in functie de dintii vecini (sunt refacute punctele de contact).P. necesita taierea a 2 pereti . Indicatii : -element de agregare a puntilor. In acest fel plasticul este presat asupra bontului luand forma acestuia. Pe bont se depune un strat subtire de ceara (0. -tehnica cu capa ADAPTA (vezi L.Cand discul este plastifiat se aplica pe un silicon vascos depus intr-o chiuveta. se adauga ceara pentru convexitatile fetelor laterale si morfologia fetei ocluzale. Bontul este introdus peste discul plastifiat in masa de silicon. Ceara este aplicata pe bontul izolat. -prêt de cost ridicat . aplicandu-se de regula pe dintii posteriori. -ablatia dificila. prin picurare.P. -strat de ciment micronic (20-40) .)= tehnica clasica. bontul izolat este introdus in ceara topita. -transmite diferentele de temperatura din mediul oral .-grad mare de frictiune . Ulterior. Acest prim strat de ceara.

sunt unite. macheta va avea o suprafata ocluzala cuspidata. convexitati). traiectoria condiliana. Tehnica cu folie termoplastica (capa ADAPTA) : -ergonomica . Pusa in circuitul tehnic de Thomas si Payne necesita aparatura complexa (articulator semiadaptabil. arc facial. Este o metoda contrara principiilor de modelare prin sculptarea cerii. -exacta . ideala redata anatomic (santuri. pantograf. Metoda necesita o cunoastere exacta a morfologiei ocluzale pentru imbinarea criteriilor morfologice. Modelarea propriu-zisa cuprinde mai multe etape : se dispun varfurile cuspidiene pe suprafata ocluzala a bonturilor preparate. folosite in tehnicile descrise. Bontul cu capa din plastic este aplicat pe model.colet se taie cu foarfeca. trusa speciala de modelat). cea mai indicata in tehnologia coroanei turnate cu grosime totala. necesita instrumentar specific. fose. se stabilesc santurile si crestele secundare. ceara picurata in exces este indepartata. Indicatii : Tratamente protetice complexe. in ocluziile cu point centric (PIM) . versante. -tehnica aditiei de ceara =tehnica moderna. capa din plastic se adapteaza cervical pe bont. prin creste marginale de ceara. Prin sculptare. Putin utilizata. -metoda rapida. COROANA TURNATA CU GROSIME DIRIJATA . metoda laborioasa. conceptul gnatologic de reechilibrare ocluzala. geometrice si functionale. metoda foarte exacta. Conform acestei metode. se continua modelarea machetei picurandu-se ceara pe fetele laterale pentru convexitati si pe suprafata ocluzala pentru cuspizi. incat in final sa rezulte o macheta care reda cu fidelitate morfologia fetelor laterale si suprafata ocluzala a dintelui ce se restaureaza. -se obtin machete cu pereti uniformi . prin picurare de ceara in aceasta zona. se insera crestele triunghiulare si cele oblice. In final sunt inserate fosetele.

avand forme si marimi diferite. Cu fuloare se modeleaza convexitatile si santurile fetelor laterale. -ablatie mai usoara (1 perete). Este un procedeu : -rapid. Sisteme de machetare : 1 machete prefabricate (vezi L. -nu se vizualizeaza spatiul bont-perete axial . . -este eficient utilizata pentru elemente intermediare masive . -adaptare pe bont cervical si ocluzal. se alege macheta corespunzatoare ce se adapteaza pe bontul mobil al modelului. -nu e curent utilizata.P. -prêt de cost mai mic .30-0. Se aplica pe bont si este adaptat cervical la nivelul santului gingival si pe 2 mm in contact cu bontul.) Din seturi de machete din ceara ce au fost realizate in stante metalice. 2 machete din folie cu ceara calibrata (vezi L.Caracteristici : -contact partial cu preparatia dentara (ocluzal si cervical 2-3mm) .) Se confectioneaza un inel din ceara calibrata (0. Se perfecteaza cu ceara adaptarea la nivelul coletului.P. -in spatiul dirijat-dinte si fata interna a coroanei se aplica filmul de ciment cu rol de termoizolant .40mm). -imprecis (distorsionari in manipulare) . contactul cu dintii vecini si cei antagonisti apoi este perfectat modelajul final (finisarea). -peretii axiali la distanta de peretii laterali ai preparatiei . ergonomic . -cantitate mica de aliaj .

In aceasta amprenta duplicatoare se pune masa de ambalat. rezultand modelul duplicat. cu santuri interlobare.P. Ea va fi fixa pe modelul duplicat si va face parte din viitorul tipar. deoarece macheta nu este mobilizata de pe bont pentru ambalare. fose. in dreptul fiecarui cuspid. Pe bontul mobil al modelului duplicat se modeleaza macheta finala.Astfel se vor evita deformarile machetei. cu ceara speciala ce contine gutaperca. cuspizi. -se vizualizeaza subetapele cu exactitate (vezi L. -grosime pereti externi =0. 3 metoda cu model duplicat : a) modelarea machetei preliminare fixa pe bont si subdimensionata : -limita cervicala =2-3mm de colet . Morfologia fetei ocluzale se realizeaza picurandu-se ceara fierbinte pe suprafata capacului.Macheta subdimensionata impreuna cu modelul de lucru se amprenteaza cu un hidrocoloid reversibil.Se confectioneaza capacul din ceara calibrata ce se lipeste de inel.). Observatie: . -o metoda curenta . Se schiteaza volumul lobilor. prin sculptare este modelata suprafata ocluzala.15mm . -ocluzal este in contact cu bontul . Dupa racirea cerii. Tehnicianul modeleaza subdimensionat macheta in toate sensurile cu 0. -se toarna modelul duplicat (pe baza de mase de ambalat fosfatice) . -modalitate de dirijare a spatiului.30mm fata de dintii vecini si antagonisti. rezulta tiparul coroanei . creste marginale. b) duplicarea machetei preliminare: -bontul si macheta se introduc in material siliconic aplicat in conformator rezultand amprenta duplicatoare . Marginea cervicala a machetei este cu 2mm mai sus de limita preparatiei din zona cervicala.

turnate din aliaje cu temperatura de topire intre 1350 si 1750ºC (Ni-Cr. Co-Cr. transmiterea variatiilor termice mai putin . Tijare + machete accesorii + detensionare + aplicare pe capacul conformatorului+degresare. grosime de 1-1. Sistemul de tijare clasic: -aplicare tija cu lungimea de 30mm. . cantitate de aliaj mai mica ca la coroana cu grosime totala.5-2mm. coroane solo pe dintii posteriori -dirijarea peretilor laterali la distanta de bont favorizeaza piesele protetice ample. Etape : 1) pregatirea machetei pentru ambalare .Metoda cu model duplicat are indicatie de electie in tehnologia puntilor din elemente unite. pentru turnarea aliajelor nobile .45mm) . Indicatii : -elemente de agregare pentru puntile totale/de hemiarcada. 3) evacuarea machetei din materialul refractar = tipar. macheta prezinta contact cervical si ocluzal. Caracteristicile machetei coroanei cu grosime dirijata: peretii laterali cu grosime uniforma (0. baza titan). 2) ambalarea propriu-zisa . peretii laterali sunt situati la distanta de bont . Obtinerea tiparului : -cavitate cu volum si forma identice cu cele ale machetei. situata in interiorul masei de ambalat.30-0.

canal principal =5mm). Sistemul se livreaza prefabricat si se aplica numai canalele secundare ( ~3mm). -topografia tijelor pe fetele proximale sau pe cuspizii inactivi ai molarilor cand coroana este element solo sau element de agregare (scade riscul porozitatilor pe cuspidul activ) -tijele se plaseaza intr-un unghi mai mare de 90º pentru a evita turbionarile aliajului fluid . pentru aliaje nobile mai mici .5mm .5-4. Ambalarea : -metode : 1 timp +1 material. Sistemul de machetare cuprinde : -canal secundar cu diametrul =3.5-5. -canal intermediar (diametrul = 5mm). -canalul intermediar trebuie sa fie situat in centrul termic al tiparului .lungime = 3mm). -canal principal (diametrul = 4mm). -prezenta canalului intermediar diminueaza coeficientul de contractie . -cu cat aliajul este mai dificil de turnat se iau masuri suplimentare pentru diminuarea contractiei . pentru aliaje nenobile mai mari.5-3. 2 timpi+2 materiale.Co-Cr : canal secundar = 2.5mm ce poate ajunge pana la 4.Metoda moderna (BEGO-HERAEUS): Indicat : -coroane de acoperire multiple sau coroane ca elemente de agregare a puntilor.5mm. canal intermediar=3.5mm . . Aliaje nenobile :Ni-Cr. Dimensiunea tijelor: -este variabila.

timp de 1 ora (aliaje nobile).0-200ºC. 400-1000ºC. -aliajele baza titan se toarna cu mase de ambalat pe baza de oxid de aluminiu sau magneziu in amestec cu oxid de zirconiu (TITAVEST). heliu. se . se contraindica mase de ambalat fosfatice deoarece acestea reactioneaza cu mare usurinta cu titanul fluid. cripton). Caracteristici pentru obtinerea unei turnaturi de calitate : -sistem de tijare BEGO-HERAEUS . in palnia tiparului. Incalzirea : 200-750ºC. Eliminarea machetei : -prin conditionare termica (preincalzirea si incalzirea ambalajului refractar) Preincalzirea : 0-400ºC. Se contraindica utilizarea creuzetelor grafitice pentru aliaje nobile (le contamineaza cu carbon) rezulta turnaturi fragile. sub actiunea a 2 surse de topire a) flacara oxigaz : topire directa. timp de 1 ora (aliaje nenobile) . timp de 30-40 minute (aliaje nenobile). Metoda moderna (Heraeus)=la turnarea aliajelor nobile foloseste centrifuga automata si creuzete de ceramica. Topirea si turnarea aliajului : -aliajul se topeste in creuzete. medie si inalta frecventa +gaze inerte de protectie (argon. c) Topirea sub influenta curentilor de joasa. b) microincinte +flacara oxigaz : topirea in creuzet ceramic=procedeu indirect. Introducerea in tipar a aliajului se realizeaza cu ajutorul fortei centrifuge (ROTOJET/SCHLODER).-se indica utilizarea maselor de ambalat specifice. ridicata in ritm lent (aliaje nobile) . -ambalare in 2 timpi. cele mai bune fiind cele fosfatice.

-inscrierea modelajului in curbura arcadei . -echilibrare ocluzala riguroasa . Alte tipuri de coroane metalice Coroana turnata din 2 bucati . Dezambalare /prelucrare: Racire ambalaj 5-10 minute. Sablare cu nisip cuartos. Sablare cu particule polimerice (PMA) pentru aliaje nobile rezultand suprafete netede.-aplicarea machetei canalului intermediar in centrul termic al tiparului. Eliminarea turnaturii se realizeaza prin spargerea ambalajului. Lustrul final si cimentarea provizorie sau de durata dupa caz. Turnatura este introdusa in apa rece: calire. recristalizare. corindon. -nivelul convexitatilor . curate. -zonele de contact proximale . apoi se recomanda preparare manual pentru inglobarea aerului ce va facilita eliminarea gazelor din tipar (porozitatea maselor de ambalat). usor de lustruit final. Sablare de finete +prelucrare finala. Examinarea in cabinet: examenul clinic pe bontul real : -relatia de ocluzie. + mediu de protectie +centrifuga automata) La prepararea masei de ambalat nu se recomanda vacuum malaxor decat primele 10-15 secunde pentru omogenizare.F.I. -prezenta santurilor de descarcare . rezultand strat de oxizi +masa de ambalat. -topire/turnare (C. Coroana este adaptata pe model in limitele preparatiei.

Coroana stantata: Pe un model metalic (obtinut din melot) se ambutisa (lua forma fortata) o capa metalica de 0. polisticle. Dezavantaje : 2 Riscul perforarii la adaptarea cervicala (pereti subtiri) .S. pori)/pozitive (sfere. aciforme) COROANE DE INVELIS NEMETALICE Proteze unidentare estetice. turnarii Caracteristicile coroanei din 2 bucati : -Se realizeaza din Ag-Pd. si met. COROANA ACRILICA : Utilizare restransa . 4 Prezinta defecte negative (microcavitati. polimeri multifunctionali) Terminologie : Coroane estetice fizionomice .Coroana stantata tehnol. abandonate datorita ap. din materiale nobile . Obtinute din materiale cu grad de transluciditate partial sau total (materiale fizionomice estetice) =R. Avantaje : 1 Prepararea bontului : bont cu smalt pe el si cu un strat gros de ciment pe el. lamelare. Tehnologie abandonata.D. 3 Absenta convexitatilor . R. -Capacul turnat si inelul se lipeau. (cu utilizare restransa). ceromeri (materiale hibride.40 mm din Wipla . compozita. ceramica..A. Coroana Jacket acrilica.30-0.C. .

coroane metaloceramice . 5 corectarea de anomalii (forma. 3 traumatisme insotite de fracturi .M)provizoriu : -schimb la 6 luni . 4 discromii de diferite etiologiii :(endogene =tratamente intracanalare eronate) sau (exogene = aport excesiv de alcool. culoare. tutn. sacrificiu mai mare . bruxism .c-alte solutii : fatete compozite. 2 ocluzii adanci acoperite -coroana expusa (fata orala) datorita contactului. vin rosu) . Contraindicatii : 1 dintii frontali : -cu fatete de abraziune .. -se indica onlay-urile extratisulare (rezistenta mai mare). ceramice. pozitie). -examinarea stopurilor ocluzale -abraziune =pierderea stopului ocluzal -coroana mixta. 5 pacientii tineri cu camere pulpare mari la dintii frontali. -nu preparatia cu prag .C. 2 leziuni carioase simple/profunde pe fetele proximale . 3 c. Indicatii : 1 distructii coronare partiale/totale ale dintilor frontali .D. polisticle. -parafunctii : scrasnitul dintilor. ceramica.Are caracter provizoriu O inlocuieste coroana din R. 4 dintii posteriori (PM. nebiologica.

cu R. . Se poate perfecta inchiderea marginala intraoperator (captusire). Etapele clinico-tehnice : 1.-se aplica coroane acrilice provizorii. 2. neretentiv .Inchiderea ideala se realizeaza pe prag supragingival. fara o limita decelabila : in bizou.5mm de insertia gingivala. Examenul clinic-coroane de acoperire fizionomice. 2 prepararea secventiala (reducerea fetelor axiale+marginea incizoocluzala). muchie de cutit.5-2mm (dinti devitali .R. b) reducere 1. Coroana acrilica se utilizeaza provizoriu pana la aplicarea solutiei definitive. RAS efect biofob+alergic.5mm vestibular plasat subgingival. chiar daca RAS se contracta. in bizou) Parametrii dimensionali: Vestibular: a) reducere 1-1. ce nu se poate inchide foarte exact si cu efect iritativ local . b) prag vestibular cu plasare subgingivala si continuare pe fata proximala. Contraindicat: -dinti cu diametru mic (IL). c) preparatie tangentiala. Prepararea dintelui: 1 bont cilindro-conic. 3 reducerea mai accentuata pe fetele vizibile. continuat proximal la nivelul insertiei gingivale. iar oral situat la 1-1.obtinut prin frezare.C.) Cervical: a) prag circular /axial /circumferential cu latime de 1-1. 4 fara prag (preparatia tangentiala.5mm (dinti vitali).

fascicul luminos). indeosebi a bontului. proprietati mecanice..D. Amprentarea : Etapa clinica.5-2mm) realizandu-se un efect estetic foarte bun. dar nu cele mai indicate. 5 estetica deosebita. C. -dublu amestec siliconic (lingura Kettenbach). Amprenta segmentara (de hemiarcada) : -rigid-elastica (Stents+ elastomeri). ceromeri) : 1 bont cilindro-conic. Prepararea bontului pentru materiale moderne( R. Amprenta de arcada: -monofazica .8 mm cervical. 2 prag cervical semirotund -CHAMFREIN. Amprenta clasica : -inel de cupru +supraamprenta de material siliconic (rar utilizata). 3. 3 reducere 0.Incizal : -reucere maxima (1. B. Conditionarea bontului pentru amprentare : . 6 tripolimerizare (caldura. presiune. neretentiv cu prag la limita insertiei gingivale . -bifazica (dublul amestec).5mm. fetele axiale 1-2mm.C. polisticla. 4 preparatie amprentabila relativ usor. tehnologie moderna . A. Inregistrarea elementelor campului protetic. incizal 1. Sunt cele mai utilizate.

=curs incrustatii metalice. -cu bont mobil (mai indicat fata de cel anterior) Materiale. prin taiere cu spatula.P. Modelul : Reproducerea elementelor campului protetic la scara 1/1. sulfat feros . b) chirurgical. 3 Tehnica plastifierii : Un paralelipiped de ceara este plastifiat prin incalzire progresiva la flacara si aplicat pe bontul mobil (izolat).Macheta : Se obtine prin : 1 Tehnica racirii gradate +picurare-vezi curs 6. Excesul de ceara este indepartat. expansil =alaun+aditiv Se contraindica clorura de zinc in concentratie mare 10%. adrenalina 1-2% . 2 Tehnica picurarii -vezi curs 6 . Tehnologia coroanei polimerice modelul monobloc (segmentar) -cu bont fix (cel mai indicat). tehnica de lucru vezi L. a) mecano-chimic: -fir textil si inele din bumbac imbibate cu solutii vasoconstrictoare: efredina. . alaun. 5. 2 chirurgical 3 frezaj intern gingival. urmarindu-se concomitent si modelarea. 4.-indepartarea tesuturilor parodontale prin mijloace: 1 mecano-chimice. deoarece are efect caustic local.

3 Picurare ceara in exces . cingulum. Modelajul final si degresarea -parte din pregatirea machetei pentru ambalare. 6 Modelajul final: finisarea +aplicarea de gips dur in interiorul machetei sub forma de bont.fata vestibulara spre superior. macheta patrunzand pana la nivel cervical). -didactic/ratiuni economice -gips normal .Ambalarea : -cu materiale specifice . convexitati. . 6. -conformatorul : 2 inele si 2 capace . -se aplica cu vibrare pasta semifluida de gips . Verticala (marginea incizala este plasata in jos . Metode de ambalare : A. Orizontala (fata orala este plasata in jos . 5 Modelaj primar: sectionare + modelajul anatoform functional (convexitati. creste. 4 Racire lenta. 2 Aplicare DIE SPACER (lac) cu rolul de a ajuta la indepartarea machetei de pe bont si de a dirija filmul de ciment intre bontul dentar din cavitatea bucala si viitoarea lucrare.Etape machetare : Conditionarea bontului : 1 Izolare in apa saponata 5-10 minute . -masele de ambalat sunt gipsurile dure (clasa III)/amestec de gips dur +gips normal. zone de stop). B. -masa de ambalat se aplica intr-un conformator =chiuveta . Degresarea machetei.

sub bont poate sa ramana neizolat . Are loc priza ghipsului dupa 30 minute. 3 Pasta de acrilat este introdusa cu dificultate sub bontul de ghips . 3. Chiuveta este desfacuta in cele doua jumatati. La aceasta tehnica. Controlul repartizarii culorilor. Dezavantajele ambalarii orizontale : 1 Indepartarea cerii din cavitatea tiparului se realizeaza cu dificultati . 4 Bontul de ghips se poate fractura la introducerea si presarea acrilatului in tipar . Se preseaza pe durata prizei ghipsului (30 minute) . apare cavitatea tiparului. indepartate de pe model. Dupa eliminarea cerii. . Macheta este aplicata in pasta de gips cu fata vestibulara meacoperita de ghips . In interiorul machetei. Se aseaza inelul celei de a doua jumatati a chiuvetei si se toarna pasta de ghips pana la umplere . intr-o jumatate de chiuveta se afla tiparul fetei orale si a fetelor proximale. In interiorul unei jumatati de chiuveta se depune pasta de gips dur . 2. consecutiv se produce izolarea in apa 10 minute . 7. urmata de asezarea capacului .    Repartizarea nuantelor de culoare la nivelul fetei vestibulare . 4. dupa care resturile sunt spalate cu un jet de apa clocotita. Ambalarea orizontala : 1. Interventii ulterioare pentru a modifica culoarea in sensul dorit. Avantajele ambalarii orizontale :cea mai utilizata in tehnologia coroanei acrilice. 5. 2 Izolarea peretilor tiparului se obtine neuniform. se introduce pasta de gips dur .A. iar in alta jumatate fata vestibulara. 6. Ceara plastifiata este indepartata din ambalaj.

Se aseaza inelul celei de a doua jumatati a chiuvetei si se toarna pasta de ghips pana la umplere. 6. cu marginea incizala in jos. Chiuveta este desfacuta in cele 2 jumatati. In interiorul unei jumatati de chiuveta se depune pasta de ghips. Peretii tiparului sunt izolati uniform fara dificultate. . Se preseaza pe durata prizei ghipsului pentru condensarea particulelor de material. 4. dupa care resturile sunt spalate cu unjet de apa clocotita. B. Dupa eliminarea cerii apare cavitatea tiparului. in vederea obtinerii unui tipar cu pereti netezi si rezistenti. pana la marginea cervicala . Avantajele ambalarii verticale   Ceara este indepartata usor din tipar . Macheta situata pe bontul mobil este introdusa vertical. fiind vibrat pentru condensare.  Pasta de acrilat este introdusa in tipar si presata fara riscul fracturarii bontului artificial.5 Asamblarea incorecta si presarea insuficienta a celor 2 jumatati ale chiuvetei. Dezavantajele ambalarii verticale : 1 Repartizarea nuantelor cromatice aproape imposibil sa se realizeze . consecutiv se realizeaza izolarea in apa 10 minute. Ceara plastifiata este indepartata din ambalaj. 5. 2. Ambalarea verticala : 1. Intr-o jumatate a chiuvetei se afla cavitatea tiparului. Chiuveta este scoasa de sub presa dupa priza ghipsului (30 minute) si introdusa intr-un vas cu apa fiarta timp de 5 minute. mareste grosimea fetei vestibulare a coroanei. 7. iar in cealalta jumatate este bontul artificial. 3. urmata de asezarea capacului. Are loc priza ghipsului dupa 30 de minute. . 2 Asamblaea insificienta a celor doua jumatati ale chiuvetei creeaza ingrosarea marginii incizale .

jet aburi sub presiune) 3 Conditionarea tiparului : anterior polimerizarii si consecutiv eliminarii machetei din tipar prin topire cu apa fiarta si detergenti se conditionaeaza cu urmatorii izolanti : lacuri alginice :Pectizol. -Pulberea se aplica intr-un godeu ceramic. Izodent in 2-3straturi. 4 Controlul dispunerii culorii in tipar: daca culoarea nu e cea dorita-se sectioneaza in bizou la nivel cervical si incizal.Polimerizarea : 1 Se obtine prin introducerea acrilatului in tipar. timp de 15 minute. rasina acrilica. 2 Tiparul se obtine dupa ambalarea machetei (prin cele 2 metode) si eliminarea ei din ambalaj prin topirea cerii (apa fiarta. culoarea de baza. 5 Daca culoarea este cea corecta se asambleaza chiuveta. se controleaza culoarea . -favorizeaza enucleerea coroanei din ambalaj. . se introduce in presa hidraulica :p = 2atm. 2/1. -Proportiile indicate de fabricant :P/L 1/1. preparare din nou.7. Etapele polimerizarii coroanei acrilice: 1 Dozarea rasinii (SUPERPONT).. pana in momentul favorabil introducerii in tipar = pasta vascoasa plastica neaderenta modelabila. lui : -separa rasina de masa de ambalat (gips). 2 Aplicarea rasinii in tipar (din profunzime catre exterior . incizal (usor in exces) 3 Modelalarea exterioara : celofan umed+presarea capac chiuveta.culoarea la colet. spatulare pana rezulta o pasta vascoasa ce trece prin mai multe stadii fizico-chimice. -inhiba combinarea rasinii cu masa de ambalat .

5 lustruire cu ajutorul periilor+pasta abraziva . -alte rasini:BIODENT. -crestere lenta pana la 100º. Observatii tehnice : -in practica =procedeu empiric de modelare . 7 luciul -prelucrare cu pufuri din bumbac . timp de 60 minute .6 Transferul in ring: se mentine chiuveta in aceeasi pozitie pe durata termopolimerizarii. -mentinere la 60ºC. 4 adaptarea pe bontul modelului-adaptare exacta cervicala. echilibrare ocluzala . -pacienti tineri-culori deschise : 21-23 8. PALAVIT. 2 prelucrare cu freze de acrilat-plusurile. Regimul termic de polimerizare : Rasinile polimerice clasice polimerizeaza sub actiunea caldurii umede. timp de 30 minute .5 ore. urmata de racire lenta(4-8 ore) Timpul de polimerizare =2. Recomandari : cresterea lenta a temperaturii pentru a nu se volatiliza monomerul +consumare lenta in timpul reactiei. -alegerea culorii. timp de 30 minute. cu mentinere 30 minute. 6 suprafete nete de prelucrare .Dezambalarea/prelucrarea : 1 sectionarea cu spatula+fierastrau +enucleerea din masa de ambalat . 3 netezire :freze /petre mai mici . . conform curbei termice : -crestere lenta la 60ºC.

S. pregatirea pentru ambalare. (nuantand culoarea) -se lustruieste si se cimenteaza provizoriu .A. cu proprietati deosebite (suprafete compacte. -se alege potrivit preparatiei coroana prefabricata. -se obtin coroane provizorii rapid executate. de culoare standard . -se utilizea acrilate ce se aplica direct pe bont. rezulta tiparul. 4 Din rasina compozita autopolimerizabila (tehnica SCUTAN) . obtinute din : acetat. -se definitiveaza macheta prin picurare pentru fetele proximale si orala . -se adapteaza pe bont. introducerea acrilatului in tipar (acestea sunt generatoare de erori). tiparul. timp=30 minute. -polimerizarea are loc sub actiunea caldurii uscate in miniautoclave :IVOMAT. -se ambaleaza.Observatie : zona de inchidere marginala-nu margini ascutite =efect itritativ asupra parodontiului. se adapteaza cervical. -sunt indicate pe bonturi vitale si implanturi. lucioase) . presiune =6-7 bari) . rasini policarbonat. Caracteristica metodei : se scurteaza fluxul tehnologic de o serie de etape : machetare. 2 Acrilate baropolimerizabile=polimerizare sub actiunea caldurii umede si sub presiune. se captuseste cu R. COROANA ACRILICA -alte metode de obtinere 1 Din fatete prefabricate: -se selecteaza fateta. se polimerizeaza si se obtine o coroana cu proprietati superioare estetice si functionale. -se sectioneaza marginal. 3 Coroane prefabricate. rasini sintetice. BIOPOL (t=120ºC. strat cu strat pana la forma finala a coroanei (cu nuantari coloristice) .

-se contraindica preparatia tangentiala (fara prag).8mm cervical. Rezulta coroane si punti provizorii pentru tratamente restaurative complexe. -prepararea dintilor. rezultat estetic foarte bun. 2 polisticle (ART GLASS. b) Amprentarea : . elastomerice.C. Coroana fizionomica se obtine din materiale moderne: 1 R. -aplicarea rasinii in amprenta. -dezinsertia amprentei cu scoaterea coroanei din amprenta -prelucrare si lustruire . -vaselinarea preparatiilor (oleum de vaselina). Etape tehnologice : a) Prepararea bontului : -sub forma de bont neretentiv . -priza rasinii (autopolimerizare 5 minute) . -anterior slefuirii dintilor se amprenteaza dintii cu materiale alginice. BELLE GLASS). -se indica preparatia cu prag tip CHANFREIN (in semicerc) . -reduceri 0.5mm incizal .D.. 3 ceromeri : TARGIS VECTRIS. -cimentare pe preparatie. Tehnologia moderna de obtinere a coroanei fizionomice . 1-2mm fetele axiale .-curent utilizata . 1.

polipanturi din piele cu paste speciale pentru lustrul final (aici se deosebeste de masele ceramice). . d) Sisteme de machetare : In tehnologia moderna se elimina etapele de machetare. pentru R.D. bifazica cu materiale elastomerice) c) Modelul de lucru : -model de arcada cu bonturi mobile. -fototermobaroplimerizare (tripla polimerizare.C).-amprenta de arcada (metoda monofazica. polimerizare in vase). Avantaje : -prepararea bontului : conservativa . R. ceromerioi-aplicare direct pe bont (“Step by step”) Procedee tehnologice moderne : -fotopolimerizare VECTRIS) (polisticle+ceromeri-ART GLASS si TARGIS- BELLE GLASS polimerizeaza sub presiune si sub mediu de amoniac (135ºC) rezultand structuri compacte cu proprietati mecanice superioare si calitati estetice adecvate). tipar. polisticle. -adaptare marginala/proximala mult mai exacta (pe bont mobil) -rezultate estetice superioare .. -pretul de cost mai mic comparativ cu tehnologia integral ceramica. -anticipeaza tehnologia metalo-ceramica. -se pot fixa adeziv (cimentari adezive) dupa conditionarea fetei interne (obtinerea unor suprafete aspre prin frezare sau sablare).C.D. Prelucrarea se realizeaza cu instrumente rotative (abrazive) specifice : freze extradure diamantate. ambalare. -se elimina subetapele tehnologice (machetare. ambalare.

Frezare mecanica. -evaluarile clinice sub 10 ani : stabilitatea stopurilor in zona laterala perturba functional ocluzia .S. Metode de obtinere : 1 Clasic : Arderea masei ceramice pe folie/ cape metalice din platina sau aur platinat (sinterizare) . COROANA DE INVELIS INTEGRAL CERAMICA -grad de estetica si fizionomie maxima . mase corectoare + flacoane cu lichide pentru conditionat . aderenta intre aceste mase-compactizarea suprafetei laterale modelate. Masele compozite. -termobaroplimerizarea se realizeaza la tº mai mare de 100ºC si intervale de timp mai scurte :7-30 minute. masa dentina. -livrarea produselor se face mult mai nuantat. -nuanta coloristica egala cu a dintilor naturali.Dezavantaje: -pret de cost + tehnologie mai scumpe fata de R. Din punct de vedere optic masa ceramica izotropa. polisticlele : forma de pasta. 1 Modern : Aplicarea directa pe bont Turnare-presare. Indicatii: (vezi coroana acrilica) . mase incizal. complex.A. Frezare computerizata. Smaltul este anizotrop. culori diferite : masa opac.

labiodonte . Etape clinico-tehnice : a) Preparatia dintelui : -bont dentar.reducerea fetelor uniforma: 1mm pe toate fetele axiale si 1.nu prag cervical. . -pacienti cu indice de carie crescut (semn de distructie) . . Contraindicatii : -pacienti tineri cu camera pulpara mare. .-restaurari estetice dintii frontali.ocluzii adanci acoperite. . -in cvasitotalitate la sexul feminin . Dezavantaje: -rezistenta mecanica la torsiune scazuta (atentie la adaptare). preparatia tengentiala .5-2mm incizal /ocluzal 1. -sunt fragile (se contraindica in zonele laterale). Avantaje : -grad maxim de restaurare fizionomica . dinti cu fatete de abraziune. neretentiv. -se contraindica pe dintii laterali : necesitate doar (dinti cuspidati).5-2 mm.parafunctii : bruxism. -pe dintii nanici . -preparatia pretentioasa :numai coroane cu prag axial (circumferential). fetele proximale -orala-reduceri mai mari prin frezare. -preparatia bontului este mult mai conservativa pe fata vestibulara raportata la coroana acrilica si coroana mixta . cilindro-conic . -biocompatibilitate (integrare tisulara) daca se respecta parametrii de preparare.

-amprenta cu H. c) Modelul : -model de arcada cu bont mobil. -modelul galvanic : cupru electrodepus + gips dur. Mai rar de hemiarcada cu bont mobil. Pragul se disimuleaza (infunda) 0. b) Amprentarea : .-unghiul de intalnire intre pereti si prag este de 90º.R.I. cu rotunjirea zonelor de intalnire . . d) Machetarea: se indica pentru procedeele DICOR SISTEM.3-0. -amprenta de arcada bifazica : de corectare sau in dublu amestec . cel mai folosite -rasini compozite : cele mai indicate . -prag finisat.amprenta de arcada monofazica in lingura individuala (cea mai utilizata) . anfractuozitati deoarece sunt surse de fisurare coronara (unghiurile ascutite genereaza tensiuni). denivelari.5 mm = estetica maxima sau cu nivel -insertie ginngivala cand elementul dentar are o culoare care ne satisface. nu bizotat .R. obtuze. Materiale utilizate: -gipsuri superdure +dure .H. rasina pentru completare-rar utilizat-metoda laborioasa. -amprenta de arcada cu inel de cupru + supraamprenta material elastomeric . Se contraindica unghiuri ascutite. EMPRESS. utilizare mai putina. (hidroalginica) -rar utilizata.

tehnica clasica : adaptare folie de platina. . 3) placarea pe miezul ceramic : se aplica mase de placat pentru nuantarea coloristica 950-960ºC = arderi de corectare (1-2 arderi) -autoglazurare . -amprenta duplicat . timp de 2 ore rezultand o capa poroasa (alumina 45%) . -conditonare bont (DIE SPACER). -arderea alumino-ceramicii in doua etape : miez ceramic-placarea finala . Etape tehnologice :vezi inaly ceramic -amprentare . timp de 4 ore rezultand miezul alumino-ceramic . coroana -ardere directa-aplicare masa ceramica “step by step” pe modelul duplicat. Tehnica de lucru VITA IN CERAM : 1) aplicarea aluminoceramicii pe bontul termoizolant cu pensula. de 0. tehnica VITA IN CERAM : nu necesita machetarea. 2) arderea de infiltrare a capei poroase . Zirconiu (particule de sticla) 1100ºC. -model duplicat din mase de ambalat -SUPERHARD . arderea 1100ºC. pe capa poroasa se aplica aluminoceramica cu particule de Lantan. -procedeul cel mai raspandit si mai sigur. -model de lucru .2mm aur platinat : capa intim adaptata + imbinare proximal (faltuire).in tehnica clasica nu se utilizeaza macheta si nici procedeele moderne datorita frezarii si sonoeroziunii .

. Ceramica preparabila : -are in compozitie:pulbere +lichid. masa incizala. Dezavantaje : -spatiu mai mare bont-coroana /procedeul modern .-indepartarea coroanei de pe model prin pulverizarea masei de ambalat cu agenti de sablare rezultand coroana integral ceramica . 4) adaptarea pe modelul de lucru . moderne Procedeele DICOR.C.. iar dupa ardere confera transluciditate. C. EMPRESS (vezi inlay ceramic). 3 caolin :0-5% este o argila hidratata. care dupa ardere se dilata si confera rezistenta amestecului si luciu caracteristic. 4 aditivi (fondanti.D. -fondantii=maresc masa produsului si scad temperatura de ardere . smalt. -compensat de cimenturile de fixare. din punct de vedere este un trisilicat de aluminiu-calciu-sodiu. 5) conditionarea coroanei -se graveaza fata interna a coroanei cu acid fluorhidric 37% pentru asperizare . 6) cimentare adeziva: cimenturi R. alba care influenteaza fluorescenta maselor ceramice . Metoda clasica: -pe capa ambutisata pe bont se aplica strat cu strat ceramica preparabila tip VITA (ceramica feldspatica)-componenta de baza 60-80% masa opa. pigmenti) .S. Pulberea: 1 feldspat: 60-80%-componenta care omogenizeaza in faza de topire amestecul. rol de liant al amestecului si se contracta dupa ardere . dentina. 2 cuart: 10-15%-este componenta refractara.I.

cresc gradul de translucenta . timp de 10 minute . avand rolul in a mari aderenta particulelor de componenta metalica. nichel. 2 Vitroceramica DICOR. Pentru aliajele nobile. Lichidul : Ceramica preparabila contine in sistem si o componenta lichidiana (apa distilata sau alcool in amestec cu glucoza. 2. confectionarea capei metalice Pt/Au-Pt. metalele oxidoformatoare sunt aurul. Arderea masei ceramice-tehnologia clasica -coroana integral ceramica: 1. -componenta lichidiana a ceramicii preparabile : aditivi si alcool. incalzire la 1200-1300ºC. . 4 Ceramica zirconica II.una din cele mai rezistente. indiu. -temperatura si timpul de ardere difera de ceramica preparabila mult mai mare . -contin substante fluorescente care cresc gradul de translucenta :lantanide . conditionarea capei : degazeificare. Pentru aliajele nenobile cei mai utilizati sunt oxizii de crom. se adauga sub forma de microprocente. argintul. Masele ceramice moderne : 1 Aluminoceramica . staniu (migreaza in zona de interdifuziune. rezultand o capa oxidata si compatibilizata pentru aplicarea masei ceramice opac . 3 Ceramica magnezica OPTEC. Caracteristici: -mase oxidice . dextroza). unde se leaga de elementele metalice ale masei ceramice). titan.-pigmentii confera stabilitate cromatica si favorizeaza aderenta .

pete 950ºC. se aplica un strat de masa ceramica opac in grosime de 0.Acest lucru se realizeaza deoarece masele ceramice in urma arderii se contracta. 2 minute + oxigen. vid.3mm pe toata suprafata. preardere (+Oxigen) . 4 minute . Caracteristici: .3. 12. 4 minute. 9. mase de corectare pentru nuantare coloristica : fisuri. timp de 5 minute. racire lenta. arderi de corectare . arderea dentinei si a smaltului (pe capa se aplica in exces dentina+smalt 20-30% cu vibrare si se absoarbe excesul de apa cu hartie de filtru). a-II-a ardere de corectare (pentru esecuri) 2 minute in prezenta oxigenului . fara vid. adaptare -tehnicianul genereaza imprecizii de adaptare (spatiul dintre bont si coroana). 7.arderea opacului la 900ºC. Tehnica adeziva necesita conditionarea cu acid fluorhidric 37% (restaurari integral ceramice)-imbinare adeziva. 6. care acopera in totalitate bontul. 11. cu preuscare in gura cuptorului . 5. care placheaza partial componenta metalica. vid . 10. pentru a evita discromiile . glazurarea : ardere : 700ºC. extragerea capei. examinare pe model. adaptare. COROANA MIXTA Este o proteza fixa unidentara alcatuita din doua componente: 1 una metalica. 8. modelajul sumar . 13. ardere 900ºC. in vid. 950ºC . 2 una fizionomica. prelucrare coroana pe bont. 4. fixarea coroanei obtinute-adeziva (cimentare). spatiul IZO maxim 50.

8 Elemente de agregare punti mixte. 2 La pacientii tineri sub 20 ani .+coroana mixta) .P.1 Imbina avantajele coroanei de invelis metalice (propretati mecanice) cu avantajele coroanei de invelis fizionomice (proprietati estetice).C. volum. cu camere pulpare mari (nu permit preparatii cu prag).S. 2 Sunt mai conservative decat coroanele de substitutie . culoare . Contraindicatii : 1 Dinti subdimensionati in sens cervico-ocluzal (spatiu mic pentru cele 2 componente +retentie precara) . Avantaje: 1 Sunt mai conservative comparativ cu cele de substitutie. 6 Elemente de imobilizare a dintilor afectati parodontal .R. 3 La cei care nu accepta sacrificiul biologic (depulpare in scop protetic). abraziune . de hemiarcada sau de arcada. utilizate mai mult decat coroana total metalica.) . traumatisme. Indicatii : 1) conservativ-restaurator : 1 Restaurarea morfologica a dintilor afectati de procese carioase. 2 Restaurarea dintilor fracturati (D. 7 Echilibrari ocluzale . . 3 Sunt preferate ca elemente de agregare meziale (datorita esteticii). 4 Elemente de agregare pentru punti mixte . 3 Corectarea anomaliilor de forma . 2) protetic : 5 Elemente de agregare (curent la P.

2 Efect fizionomic superior celor metalice ; 3 Se pot recupera dinti mono- si pluriradiculari (R.C.R.+coroana mixta). Dezavantaje : 1 Prepararea nebiologica, invaziva a dintelui ; necesita depulpari si reduceri de tesut dentar (pe fetele vestibulare), fata de coroanele de invelis metalice si ceramice; 2 Grad de retentie scazut datorita formei bontului; 3 Apar dehiscente (separatii) si infiltratii la nivelul interfetei metalopolimer determinand aparitia modificarilor coloristice. Clasificare :  Dupa aspectul estetic :

a) partial fizionomice (numai fata vestibulara este placata cu componenta fizionomica) : metalo-acrilice ; metalo-compozite. b) total fizionomice (componenta fizionomica acopera toate fetele).  Dupa componenta fizionomica :

a) coroane metalo-polimerice : -metalo-acrilica (tip Weisser); -metalo-compozita. b) coroana metalo-ceramica.  Dupa tehnica de obtinere a componentei fizionomice:

a) termopolimerizare clasica : rasini acrilice ; b) termopolimerizare uscata : cu vapori de caldura (in piroconvectoare) ; c) termopolimerizare sub vapori sub presiune = baropolimerizare (BIOPOL, BIOMAT) ; d) fotopolimerizare (R.D.C.) ;

e) fotobaropolimerizare :rasini compozite ; f) fototermobaropolimerizare in vid :polisticle (SINFONY S.P., BELLGLASS); g) sinterizare (ardere) mase ceramice ; h) rasini compozite :polimerizare (MICROBASE SYSTEM). Procedee de obtinere:  componenta metalica: turnare in cuptoare cu microunde

Tehnologii moderne: sinterizare, galvanizare, ambutisare+galvanizare (cape din aliaj nobil). Observatie: Electroformarea (galvanizarea) este cel mai exact procedeu; spatiul bont-capa este de 20  (strat ciment), spatiu ce confera rezistenta mecanica mare.

Coroana mixta metalo-ceramica este cea mai indicata, deoarece:    asigura stabilitate coloristica in timp ; biocompatibilitate +proprietati mecanice; cazuri clinice cu posibilitati financiare.

Etape clinico-tehnice: Diagnosticul, solutia de tratament ; Pregatirea campului protetic:

1 slefuire reductionala inegala; 2 bont cilindro-conic, neretentiv; 3 reduceri : vestibular 1,5-2mm, incizal 1,5-2mm. Acest lucru este necesar pentru coroanele mixte metalo-polimerice. 4 Fetele axiale+orala se deretentivizeaza usor: 0,3-0,5mm pentru cele acoperite cu metal; 1-1,2mm +conicizare spre axcomponenta fizionomica extinsa si pe fetele axiale (metalo-compozita, metalo-ceramica). Bontul va fi preparat intotdeauna cu prag. !!!!!!!!! Ideal, preparatia pentru coroana nmetalo-ceramica este CHANFREIN-ul circumferential, cu o limita decelabila, amprentabila, foarte exacta. Amprentarea : -indicata este amprenta de arcada ;vezi coroana metalica si jacket. -se folosesc si amprente segmentare (de hemiarcada) pentru obtinerea elementelor solo ; !!!!! a nu se uita conditionarea campului protetic anterior amprentarii. Modelul : -se indica cu predilectie modelul de arcada cu bonturi detasabile +pinuri duble si teaca dubla ; Machetarea: 1 Clasic:=tehnica racirii gradate istorica. =tehnica picurarii; 2 Procedeul modern =ceara calibrata +elemente prefabricate; =discuri termoplastice (prin ambutisare) ; Ambele au valoare

3mm. 3 Capa =0. gravaj electrochimic. o Incizal/ocluzal exista o rama de protectie pentru componenta fizionomica. Observatii : 1 In tehnologia moderna. 2 Prag si rama de protectie . =tehnica aditiei de ceara (in scop stiintific). componenta metalica prezinta microretentii . nedeformabili si sa confere un spatiu adecvat componentei fizionomice.4mm) -IVOCLAR . o Prag cervical +macroretentii in zona proximala (contribuie la mentinerea componentei acrilice) . 4 Macheta pentru coroana mixta metalo-acrilica oPrezinta macroretentii pe fata vestibulara (perle. o Dupa sablare. sa fie rigizi. degresare.2-0. 6 Unghiurile de intalnire de rotunjesc .  Macheta pentru coroana mixta metalo-compozita : 1 Prezinta microperle si macroperle (0. .2mm . silanizare) pentru a fuziona mecano-chimic cu componenta diacrilica.=rasini compozite foto . 3 Componenta metalica se conditioneaza (sablare. 2 Stratul ceramic trebuie sa se inscrie in standardul minim de 1. 4 Macheta pentru coroana mixta metalo-ceramica: 5 Pereti netezi fara rugozitati sau unghiuri ascutite. peretii axiali trebuie sa prezinte grosimi uniforme. o Peretii proximali din 1/3 medie sa fie divergenti spre vestibular . pentru a permite translucenta luminii. butoni sau anse) .25-0.

gulerasul ocluzal concav asigura mentinerea masei ceramice. Sistemul RENEFERT foloseste retentii sub forma de plasa. degresare .5-2mm (fizionomie deosebita) pentru a favoriza translucenta . dezambalare . lustruire. rapida. margini incizale\ocluzale macroretentii (sunt generatoare de fisuri) . 10 Adeziune fizico-chimica foarte buna. Se introduce acrilatul pentru componenta fizionomica .7 Nu prezinta praguri. 8 Se modeleaza cu ceara calibrata sau prin ambutisarea foliilor (pentru a rezulta grosimi uniforme) . Polimerizare . de protectie.prelucrare . Sunt in practica INZOMA (Ivoclar) si PROBOND (Renefert). Principiul lui SHORE: macheta va prezenta suprafete concave. INZOMA are sisteme retentive perlate sau butoni pentru metalo-compozite. Se modeleaza macheta pentru componenta fizionomica. Placarea coroanelor mixte : 1 Coroana metalo-acrilica: o o o o o Componenta metalica este conditionata prin sablare. Retentia componentei acrilice este pur mecanica. !!!!!!!!! 2 Coroana metalo-compozita: . este o metoda de lucru ergonomica. 9 Spatiul ocluzal /incizal = 1. destul de exacta. Se ambaleaza orizontal rezultand tiparul . Sistemul INZOMA este indicat in tehnologia metalo-ceramica. Observatii tehnologice:  In practica moderna se folosesc machete prefabricate .Avantaje: reduc cantitatea de metal nobil.lustruire .

Ormoceri. Etape: 1 Obtinere componenta metalica 2 Conditionare componenta metalica (sablare. -Spectraacticator. ESTENIA=polisticle. SYMPHONY (Espe): foto+vid. ARTGLASS. oxidare. silanizare) sau 3 Silicatizare . Produse: SR ISOSIT N :foto-termo (Ivoclar). in seringi Exista masa opac pentru a ecrana metalul. ceramizare . mada dentina. Se recomanda polisticlele (ART GLASS. . mase intensive. Estetic+ biomecanic se folosesc polisticle + ceromeri (cele mai bune rezultate) Trusa ISOSIT N : -paste + flacon lichid . BELL GLASS-polimerizat sub presiune de azot. incizal. 4 Se aplica strat cu strat compozitul cu spatule si pensule. etalizare cu rol de a mari legatura chimica dintre metal si RDC. flacoane lichid pentru silanizat si activare straturi depuse. BELLGLASS. livrate sub forma de pasta vascoasa. -SPECTRA LINK -silanul semifluid .Se realizeaza cu rasini compozite. gravaj electrochimic. -Fluid ISOSIT pentru modelaj final. masa de corectat.

Modelare macheta pentru componenta fizionomica. curatire in bai galvanice (electrochimic) rezultand suprafete foarte curate. degresare. lustruire. dezambalare. introducere. prelucrare cu instrumentar rotativ\abraziv si lustruire. . polimerizare acrilat. Retentia componentei fizionomice este pur mecanica prin microretentii aplicate pe componenta metalica. Dupa eliminarea machetei se obtine tiparul. Se picura ceara in caseta metalica. Acrilatul se prepara ca la jacketul acrilic. Nu se aplica pe colereta rasina acrilica/compozit sau masa ceramica. Dupa 4 ore. Placarea coroanei mixte: 1 Coroana metalo-acrilica: Componenta metalica se conditioneaza prin sablare. Ambalare orizontala: ca la coroana acrilica. Este superioara fata de tehnologia metalo-acrilica (superioara in tehnologia coroanelor mixte). Polimerizare: aceeasi curba termica (varianta clasica). indesare.Observatie: Tehnologia metalo-compozita se apropie foarte mult de tehnologia metalo-ceramica (pensulare si punerea strat cu strat a componentelor). racire lenta. se umple usor in exces si dupa racire se modeleaza anatoform prin sculptare. COROANA MIXTA Topirea\Turnarea componentei metalice-identic ca la coroana de invelis metalica+aliaje+surse+metale. cu fata metalica in jos si macheta orientata superior.

lichid pentru compactizare rasina pentru modelarea finala). gravaj electrochimic (metodologia standard). metalizari. -mase intensive . -masa pentru smalt . -masa pentru cervical . silanizare : Se aplica prin pensulare 1-2 straturi filiforme de organosilan pe suprafata anterior conditionata. -flacoane cu lichid (lichid pentru silanizat = SILAN . . opac-smalt) . Rolul acestor conditionari este de a forma un strat oxihidric pe componenta metalica pentru a se lega chimic (punti de hidrogen) cu gruparile -COOH disponibile ale silanilor . Etapele placarii : sablare. Se adauga conditionari suplimentare : ceramizari. -mase pentru corectat (opac-dentina. 2. in final rezultand o legatura fizico-chimica superioara celei pur mecanice de la coroana acrilica.Componenta metalica prezinta macroretentii + microretentii la coroana metalo-acrilica 2 Coroana metalo-compozita : Tehnica placarii: Se realizeaza cu rasini diacrilice livrate sub forma de pasta vascoasa. silicatizari. Sunt combinate in godeuri/seringi cu denumiri diferite : -masa opac. Rasina compozita se livreaza in culori diferite. silanizare. -masa pentru dentina. lichid pentru activat straturi depuse = ISOSIT N . silanizare.

un lichid pentru activarea straturilor depuse SPECTRAACTIVATOR si un lichid ISOSIT: compactare. ecranare a metalului. Cand avem transparenta reluam procedeul.3mm. Placarea cu ISOSIT N (Ivoclar): Trusa contine pe langa masele compozite enumerate. COMPATIT R (Wilde fotopolimerizabile . Materiale pentru placat (rasini compozite) : SR ISOSIT N -rasini fototermopolizabile (Ivoclar) . CHROMASIT (Ivoclar). modelare finala+inchiderea porilor rasinii.3. un silan numit SPECTRALINK. 3. strat uniform fara transparenta metalului (ideal). Spectralink pe componenta metalica conditionata. 2. smalt). rezultand organo-silani. Silanul este un derivat silicic rezultat din combinare si tetravalente cu gruparile -OH. Rol:   Opacizare. Spectraactivatorul si Isositul sunt solutii polimerice de monomeri de dilutie. aplicare de mase compozite strat cu strat de la opac pana la masa de smalt . Rezulta masa opac aderenta de componenta metalica. . Dental) si SOLIDEX (Shofu).barotermopolimerizabile. Aplicarea se realizeaza cu spatule sau cu pensule. Fotopolimerizare: in cuptoare SPECTRAMAT timp de 5 minute. Aplicarea opacului in grosime uniforma: 0. ambele SYMPHONY (Espe) baro+vid (in faza finala). Aplicare silan. Mareste adeziunea cu straturile ulterior depuse (dentina. Tehnica de lucru : 1.

2-0. Dupa aceasta aplicare cu spatula urmeaza modelarea finala. Gaudentul si Co-Cr se contraindica. Activare masa opac prin aplicare de SPECTRAACTIVATOR. mai laborioasa. 5. 7. prin pensulare de fluid ISOSIT. timp de 7 minute. Polimerizare : in miniautoclave (termobaropolimerizare) la 120ºC . se aplica de la colet spre incizal.4. Curent se aplica pe aliaje Ag-Pd/Ni-Cr soft. presiune 6 bari. Observatie tehnologica : Aplicarea maselor compozite se realizeaza succesiv strat cu strat. materiale. coloristice) si in ansamblu biocompatibilitate. se obtine printr-o tehnica superioara. Avantaj fata de masele ceramice. La coroana compozita duble retentii : perle 0. asemanator tehnicii metalo-ceramice. 6. . Coroana mixta metalo-compozita prin componenta ei fizionomica este superioara celei acrilice. necesitand tehnic dotari speciale : cuptoare. rezultand forma finala a componentei fizionomice. Se aplica masa de smalt din 1/3 incizala (stratul cel mai gros) spre colet (grosime atenuata) + masa colet in 1/3 cervicala (Yellow Dark). Aliajele Ag-Pd sunt ptoducatoare de oxizi (oxizii de argint modifica culoarea). Extremele sunt exceptate (se face ceramic). Rezulta o componenta fizionomica cu proprietati superioare fata de cea acrilica (mecanice.4 microretentii (se aplica adeziv)+ macroretentii. Aplicare masa dentina pe toata suprafata =culoarea de baza . estetice. Componenta compozita se poate aplica pe toata gama de aliaje (Au. Observatie : Coroana metalo-compozita prin parametrii ei este inferioara coroanei metalo-ceramice. Pt pana la Gaudent).

timp de 6 minute.3mm pe componenta metalica prin pensulare. urmata de preuscare in gura cuptorului. AUSTROMAT. Aplicare mase ceramice cu spatula sau prin pensulare +vibrare (absorbtie) . Degresare in solutii acide : acid fluorhidric. Ardere (sinterizare) masa dentina-smalt (mase ceramice de baza)bonding porcelain. Manipulare cu pensula. Conditionarea este mai simpla decat la coroana compozita.2-0. Cand se constata insulite gri. Arderea masei opac are ca rol : 1 Ecraneaza metalul. Se aplica masa opac in strat uniform de 0. totdeauna cu prearderi (preuscari). se reaplica si se rearde. . usor in exces 20-30%. peste masa aceasta se aplica masa de smalt in 1/3 incizala+ medie. apoi ardere la 980ºC. Ardere (sinterizare) masa opac. 2.Placajul ceramic : Masele ceramice preparabile se aplica pe componente metalice. Tehnica de lucru : Sablarea . in vid. Se aplica masa dentinara in stratul cel mai gros de la incizal catre colet. anterior conditionate. Curatire in bai ultrasonice. GEMINI. NEY. Arderea masei ceramice se realizeaza in cuptoare speciale in etape distincte. Se practica un modelaj sumar schitat. 1. Cuptoare: VITA VACUMAT. 2 Faciliteaza adeziunea maselor ceramice ulterior depuse.

rezultand coroane mixte cu un grad de fizionomie. Glazurarea se obtine prin 2 procedee : 1 Aplicare masa pentru glazurare (strat filiform) . aspect mat. urmata de racire lenta. !!!!!!!!A nu accepta jonctiunea ceramica -metal in zona de contact ocluzal. Se adapteaza cervical. Se obtine forma caracteristica. Componenta fizionomica se prelucreaza cu freze diamantate fissure. proximal. 2 Autoglazurare cand corespunde coroana. urmata de introducerea in cuptor la 980ºC. sugativa). rezultand un volum mai mic al masei ceramice (pana la 30%). vitros (supraardere). cu freza extradard din tungsten. Toate erorile se corecteaza in 2 etape de ardere cu mase speciale de corectat +mase intensive pana la nuantari. . coroana este degresata din nou in solutii de acid fluorhidric si apoi urmeaza a 3-a ardere. biocompatibilitate. 2-3 minute. Se trimite in cabinet pentru examenul oral. desprinderi. rezistenta mecanica superioara celor prezente (metalo-polimerice) dar inferioare ca estetica celor integral ceramice. Arderea : Debuteaza cu preuscarea timp de 5 minute. in prezenta oxigenului. in vid. Pot sa apara erori : fisurari. cea finala (glazurarea) la 950ºC. Dupa examenul intraoral la care se constata corectitudinea adaptarii. Cimentare/Fixare : 1 Coroanele metalo-acrilice se fixeaza prin frictiune-cimentare cu cimenturi conventionale FOZ (fosfat de zinc) .Aplicarea maselor : cu vibrare +absorbtia umiditatii (hartie filtru. Se mentine la aceasta temperatura 2-3 minute. incizal pe model.

Refac morfologia coronara afectata in scop protetic. Ideal ar fi ca sa aiba forma cilindrica (frictiune maxima).5mm.5mm. inaltime 1-1. Nu sunt proteze conservative (comparativ cu coroanele mixte). -pivot/stift.4 mm ce acopera suprafata bontului morfologic caracteristica (in 2 versante datorita preparatiei). COROANA DE SUBSTITUTIE Proteza fixa. -Inel ce este circular axial. Parti componente : 2 dispozitive : 1 Dispozitivul coronar=bont metalic (artificial) . pentru a se conserva suficient de grosi peretii. -inel . -Pivotul cu o lungime 2/3 din lungimea radacinii. diametrul 1/3 din diametrul radacinii. 2 Dispozitivul radicular cu accesorii : -placuta . plasat subgingival 0. cu o forma cilindroconica. . cimenturile ionomere de sticla sau chiar FOZ. 3 Coroanele metalo-ceramice se indica a fi fixate cu cimenturi ionomere sau cimenturi pe baza de rasini diacrilice = fixare adeziva (cimenturile reactioneaza chimic cu tesuturile dentare). Caracteristici parti componente : 1 Dispozitivul radicular : -Placuta are o grosime 03-0.2 Coroanele metalo-compozite se fixeaza cu ajutorul cimenturilor policarboxilat/polielectrolitice. unidentara ce se agrega intraradicular pe preparatia dentara printr-un stift (pivot)=dispozitiv radicular. Restaureaza volumul cel mai mare de tesuturi distruse.

Solutia dispozitiv radicular+bont artificial cu coroana solo pe el este solutia moderna. din ce in ce mai putin utilizata. obturatii mari. Clasificare coroane de substitutie : 2 Din punct de vedere estetic : -Coroane de substitutie acrilica\diacrilica\ceramica. Indicatii : 3 Restaurarea morfologiei coroanre afectata de carii. fizionomice : bont+ coroana Varianta bont artificial +acrilat din ce in ce mai rar utilizata datorita proprietatilor inferioare ale rasinilor acrilice simple. anomalii de volum. abraziuni. procese carioase. traumatisme. Se obtin prin 2 procedee : -elemente separate (dispozitivul coronar si cel radicular se lipesc)Este metoda clasica. (utilizate) sunt rasinile diacrilice compozite+masele -Coroane de substitutie mixte : caseta/semicaseta. Mai indicate ceramice. -elemente unite (monobloc). canin cand sunt implicati in functiile de ghidaj. cel ceramic rezista abrazand dintii antagonisti. Individual pe dintii monoradiculari+premolari. Coroana de substitutie mixta este indicata pe incisivul central. . Se cpntraindica pe molari (de necesitate).Placuta +inelul au rolul de a preveni efectul de pana al pivotului in caz de torsionari si de a preveni aparitia cariilor secundare.Materialul polimeric nu rezista.Coroana va avea fata orala metalica. Inelul +placuta constituie capacul.

frontolaterale fiind indicat ca element mezial de agregare. ce se fixeaza pe dintii stalpi in principal prin frictiune si secundar prin cimentare . 2 Corpul de punte : (dintii intermediari)= restaureaza dintii absenti de pe arcada . Protetic afera gradul de frictiune cel mai mare dar risc de fracturare. laterale. 5 Protetic ca element de agregare pentru punti frontale. corpul de punte in varianta moderna -se modeleaza unit de elementele de agregare si in varianta clasica-separat. . fiind solidarizat de elementele de agregare prin lipire. 2 Nu se toarna din aliaje Co-Cr (foarte greu de prelucrat si indepartat prin taiere) sau din aliaje baza cupru (Gaudent). Elemente componente : 1 Elementele de agregare :coroanele care se fixeaza pe infrastructura dentara= dintii stalpi . Clasa bronzuri se toarna relativ precis dar genereaza discromii la nivelul fatetelor (lizereu pe fond de oxizi metalici).4 Corectarea anomaliilor de pozitie. se fixeaza prin frictiune-cimentare pe dintii stalpi . Caracteristicile puntilor dentare : 2 Sunt proteze fixe . Indicatii : 1 Restaurarea morfologiei si functionalitatii arcadelor dentare edentate. culoare. corectandu-se anomalia. Contraindicatii : 1 Pe dintii ce pot fi reconstituiti cu coroane mixte (mai conservative) . 3 Cand dotarile tehnice sunt modeste. forma. Se obtin prin metode si din materiale diferite . Anomaliile de pozitie se pot modifica prin dispozitive angulate. TEHNOLOGIA RESTAURARILOR FIXE PLURIDENTARE (PUNTILE DENTARE) Proteze fixe pluridentare.

dintii stalpi. 4 Din punct de vedere fiziologic-transmit presiunile ocluzale dentoparodontal . corpuri de punte cat mai fizionomice si realizate prin tehnologii cat mai moderne . estetica sunt extrem de confortabile. 2 Topografia edentatiei : zona frontala : fizionomia : elemente de agregare . fosete. Se restaureaza segmente de arcada edentate ce prezinta o morfologie ocluzala (cuspizi. 3 Conditiile clinico-tehnice : cabinete+ laboratoare dotate corespunzator cu materiale. raportul corpului de punte cu creasta edentata. volum=confort psihic si integrare rapida in mediul social. raportate la alte tipuri de microproteze. .coroane metalo-ceramice. 3 Transmiterea fiziologica (parodontala) a presiunilor ocluzale . Conceperea puntilor dentare : 1 Functie de gradul de disfunctionare al cazului clinic. starea crestei edentate. aliaje care sa permita obtinerea celor mai adecvate elemente de agregare/corpuri de punte. 5 Biomecanic-constructii mecanice protetice rigide. datorita sprijimului dento-parodontal are loc o transmitere fiziologica a fortelor in axul lung al dintilor stalpi la osul alveolar. functie de conditiile locale. cu un modelaj ocluzal anatoform functional . puncte de contact) ce pot prelua o parte din fortele ocluzale. incrustatii in incrustatii.3 Au un volum ~ sau identic cu cel al dintilor naturali. 6 Prin fixitate. aspect. coroane mixte. Avantajele tratamentului prin punti dentare : 2 Din punct de vedere masticator :-comparativ cu protezele mobilizabile/mobile-restaureaza aceasta functie in grad superior 90%. coroane de acoperire distal).Datorita prezentei morfologiei anatoforme si functionale sunt superioare. de regula ~ puntilor mixte cu elemente de agregare mixte (coroana de substitutie. zona laterala : masticatia : punti rezistente din punct de vedere biomecanic . nedeformabile cu o rezistenta mecanica suficient de mare care satisfac . numarul dintilor. 4 Confort prin fixitate.

in cele mai multe cazuri exista un compromis intre principiul biomecanic si cel biofunctional. culoare ~ dintilor naturali. ceea ce duce la aparitia fenomenelor locale+coroziune. 3 Conditiile clinico-tehnice :conditii deosebite de dotare pentru obtinerea unor rezultate foarte bune . Halena fetida apare cand corpul de punte este conceput grosolan : sa. Dezavantajele tratamentului prin punti dentare : 1 Igiena la nivelul corpului de punte : pe fetele de contact cu mucoasa crestelor edentate retentioneaza alimente . volum.5 Din punct de vedere fonetic : modelarea corecta a corpului de punte (in regiunea frontala) plasarea corpului de punte in zona neutrala. componenta metalica nu permite individualizarea dintilor ca forma. Se contraindica corpurile de punte suspendate in zona laterala maxilara. rezultatul estetic este superior.Transpare metalul la o individualizare pronuntata . Rezultatul estetic nu totdeauna este cel ideal . tremele. Cu protezele mobile. Elementele componente : Corpul de punte : 1 din punct de vedere al materialului:metalice . Se pronunta corect dentalele si nu apare sigmatismul de la protezele mobile. volumul este mai mare cand se asociaza cu treme si diasteme . 1 din punct de vedere al esteticii : nefizionomice-laterale fizionomice . cingulum favorizeaza restaurarea timbrului vocii.mixte. modelarea fetelor orale cu creste. 2 Estetic : puntile dentare au un element rigid-componenta metalica placata cu o componenta fizionomica .nemetalice . . stantate. orice corp am concepe se retentioneaza alimente+igiena precara. dar punti metalice. se pot realiza si in laboratoare. S-au conceput punti dentare speciale (demontabile) -igienice pentru a se realiza o curatire si o lustruire a acestor fete ce se corodeaza. in zonele de trecere. trebuie sa inchida spatiile edentate pentru a reda capacitatea rezonatoare a cavitatii bucale-timbrul vocii este modificat. Lateral puntile prin corpul de punte. insuficienta duce la aparitia halenei fetide . semisa. din gaudent. se restaureaza foarte dificil distemele.

4 O etiologie pasagera accidentala . 2. In conditiile in care puntile sunt agregate pe mai multi dinti. Puntile dentare = piese mecano-protetice. 2 Caria dentara . nedeformabile ce restaureaza functiile de baza ale ADM perturbate lent/subit.etiologie Prin puntile dentare se restaureaza edentatia partiala. maximum 4 (cu conditia ca dintii limitanti sa fie bine implantati). Edentatia partiala . zona in care se afla). accidente=avulsia de pe arcada a unui element dentar.factorii traumatici. Elementele de agregare sunt concepute functie de : 1. dimensiunea edentatiei (numarul dintilor. rigide. Pe dintii voluminosi se indica o gama mai variata de coroane. Edentatia partiala-absenta a unui dinte dintr-un cadran /altul sau hemiarcada. Clasificarea starii de edentatie : . elementele de agregare vor fi cu grosime dirijata pentru a usura insertia lor. greutatea mai mica Corpul depunte-inlocuieste dintii absenti de la nivelul arcadei edentate (bresei). topografia edentatiei . morfologia coronara. Puntile dentare refac edentatii reduse de la 1-3 dinti. Cauzele edentatiei partiale : 1 Extractia dentara . 3 Parodontopatia . fracturi.partial fizionomice-cele mai indicate pentru restaurarea fizionomiei + economie material si confort.

Clasa I+ clasa II=modificari A =edentatie mixta T. utilizata in protezarea fixa si in protezarea cu proteze mobilizabile. edentatiile fiind limitate numai mezial (biterminala) . dintilor din zona laterala (premolari. molari) modificari Swanson :Clasa I devine clasa II si clasa II devine clasa I. clasa III -unilaterala . clasa III-zona (unilaterala. dupa topografie (Kennedy. . dupa zona topografica (Costa): -Absenta dintilor frontali (incisivi. clasa IV . extindere larga.patrulater. Costa) clasa I-absenta dintilor laterali (premolari. dupa segmentul afectat de edentatie (Freedman) . canin)=edentatie frontala . citit. molari) . clasa II-transversala. Dar in practica frevent exista edentatii biterminale si Kennedy a combinat criteriul topografic cu cel clinic. Clasa III+Clasa IV =modificari B =edentatie L / F de hemiarcada (unilaterala) Clasificarea Kennedy este usor de memorat. molari -edentatia clasa III- clasa IV-zona frontala (canin-canin)-edentatie fronto-frontala. Clasa I -edentatia frontala -incizia alimentelor . clasa I-oblica. Swanson. clasa II. F-F.absenta (uniterminala) .). Clasa II -edentatia laterala-masticatia.dupa linia crosetelor-Fulkrum line (Cummer ). T . laterala -premolari.

3 Dintii antagonisti . Campul protetic : 1 Dintii limitanti=dintii stalpi . -Notarea edentatiei se realizeaza cu majuscule -Linia mediana cu “M” (in vorbire) sau cu “-“(in scriere). Este o clasificare usor de retinut si de transmis pentru notarea personalului ajutator. .Costa:citirea edentatiei se realizeaza in sensul acelor de ceasornic1 spre 2 spre 3 la 4. -Citirea edentatiei se realizeaza din cadranul drept 1 spre 2 si 4 spre 3. molari) =edentatie laterala . -Dupa Ene. -Edentatie mixta =absenta dintilor din zona laterala. !!!!In citire « M » si in scriere »-« cand edentatia trece de linia mediana. molarilor dintr-un cadran=edentatie unilaterala . -Edentatia subtotala =edentatia este caracterizata prin prezenta a minim 2 dinti pe arcada. 4 Creasta edentata . se concepe puntea si tipul raportului corpului de puntecu creasta edentata. frontala si terminala . -Absenta dintilor laterali +frontali=edentatie laterala extinsa . Daca delimiteaza numai mezial =edentatie terminala /uni/biterminala. Dintii stalpi =delimiteaza mezial/distal edentatia (edentatia laterala). -Absenta premolarilor.-Absenta dintilor laterali (premolari. 5 Relatia de ocluzie. 2 Dintii vecini . Campul protetic se observa cel mai bine pe modelul de studiu pe care se pune diagnosticul +solutia protetica.

aducerea in plan si deblocarea ocluziei si apoi se trece la tratamentul protetic definitiv. Egresiunea=dintele erupe impreuna cu precesul alveolar. ei se mentin in pozitia initiala. Daca edentatia are o varsta recenta. Dintii stalpi . rezulta pensarea (micsorarea ) spatiului edentat si crearea neparalelismului cu dificultati in etapa de pregatire. Migrarile in sens vertical ale dintilor antagonisti constau in: Extruzia=dintele erupe din alveola pana ajunge in contact cu mucoasa crestei edentate. iar creasta in ansamblu prezinta un grad de rezorbtie. dintii antagonisti migreaza in cautarea dintilor absenti ceea ce impune in prima etapa aducerea lor in normoocluzie prin remodelari coronare pentru a realiza o relatie ocluzo-functionala intre elementele dentare. Ambele migrari impun depulparea dintilor. functie de varsta edentatiei migreaza in sens orizontal astfel : Stalpii meziali migreaza catre distal = distogresiuni . Stalpii distali migreaza catre mezial = meziogresiuni. subdimensionat in toate sensurile (axial+incizal). . cu frictiune in zona cervicala. In edentatii vechi. exacta . Creasta edentata rezulta dupa extractia dintilor. creste coroana clinica. Dintii stalpi reprezinta suportul pe care se aplica elementele de agregare si care preiau in mod fiziologic presiunile ocluzale osului alveolar prin suportul dento-parodontal. pentru ca insertia acestei constructii sa fie lejera.Dintii stalpi sunt prelucrati prin frezare/prelucrare. amputarea coronara. cu aparitia blocajelor ocluzale. Rata de migrare =1/3 din diametrul M-D catre raportul 1/1 . acoperita de o mucoasa fixa. Dintii antagonisti reprezinta dintii opusi edentatiei. Dintii stalpi vor fi cat mai paraleli . cu aparitia tremelor intre dinti . rezultand un bont dentar.

se realizeaza modelarea unita a elementelor de agregare de corpul de punte. interventii pe parodontiul sanatos. la pacientii tineri. la pacientii parodontopati.Rezorbtia va fi normala sau medie in cazul extractiilor recente. . pe o ocluzie echilibrata. 6 Modelul de arcada cu bonturi mobilizabile . 5 Amprentarea . Rezorbtiile accentuate au loc in cazul extractiilor laboriase. dintii stalpi. creasta edentata)=elementele componente indemne din punct de vedere patologic ce pot prelua sarcinile (presiunile ocluzale) ale unei punti dentare. pe dintii limitanti bine implantati. Metoda moderna din elemente unite . 7 Machetarea puntii din elemente unite . 2 Diagnosticul protetic . Metode de obtinere a puntilor dentare : Se aplica pe un suport bine reprezentat. pe un parodontiu sanatos. 3 Solutia protetica . 8 Ambalarea si obtinerea tiparului. In timpul II se obtine corpul de punte ce se fixeaza prin lipire de elementele de agregare (tehnologia metaloceramica-aliaje nobile). 6 Puntile se obtin din elemente separate (clasic) : in timpul I se obtin elementele de agregare. Tehnologic se pot obtine si punti speciale : demontabile (igienice) si adezive (Maryland brigde). Etapele de obtinere: 1 Examenul clinic . 7 Puntile se pot obtine si din elemente unite (tehnologia moderna). 4 Prepararea campului protetic (dintii antagonisti.P. Metoda clasica : vezi etapele clinico-tehnice descrise la L.

fracturilor si coroziunii. 5 Necesita o echipa medic -tehnician experimentata profesional si dotata. La machetare se folosesc ceruri speciale pentru inlay (corpuri de punte nedeformabile) sau rasini (sub forma de machete prefabricate). Sa se utilizeze modelul duplicat cu macheta fixa ce va deveni parte integranta a tiparului.9 Topirea si turnarea. 3 prêt de cost mai mic . consum de materiale mai mic . 11 Examanul intraoral al componentei metalice+echilibrarea ocluzala. deslipirilor. 4 din punct de vedere al realizarii unei punti din elemente unite se impune obtinerea unui paralelism perfect. prelucrarea componentei metalice. neexpuse deformarilor. lustruirea finala. 10 Dezambalarea. 14 Cimentarea puntii dentare pe infrastructura de suport (dinii stalpi) Caracteristicile puntilor din elemente unite: 1 etapele clinico-tehnice reduse la jumatate. Avantaje : Se obtin punti solide. 2 timpul de lucru. Dificultati : . 13 Prelucrarea. 12 Placarea componentei metalice. riguros al dintilor stalpi. Indicatii : Edentatii mici + medii cu suplimentarea procedeelor tehnologice (edentatia mixta).

PROTEZE FIXE PLURIDENTARE (RESTAURARI PROTETICE FIXE) Conceperea puntilor dentare (principii protetice) 1 Biofunctional 2 Biomecanic 3 Bioprofilactic Toate aceste principii contribuie la reabilitarea functiilor fundamentale ale aparatului dento-maxilar (fonatia. au loc rezorbtii osoase cu mobilizarea dintilor stalpi. Contactele dento-dentare indicate in restaurarea ocluzala sunt : a) tripodic: 1 Contact stabil. Se contraindica modelajul aplatizat si ingustarea V-O a corpului de punte. fonetice.cu modelaj cuspidat Obtinerea de spatii ocluzale identice cu ale dintilor absenti. Principiul biofunctional : se aplica in conceperea si realizarea puntilor pentru reabilitarea functiei masticatorii. uniform repartizate. 1. cu modelaj cuspidat. ceramica). e indica suprafete ocluzale din materiale dure (metale.  ralizarea de contacte dento-dentare cuspid-fosa multiple. fizionomice si ocluzale a ADM A. masticatia.Se insera in absenta paralelismului cu micro/macrotraumatisme ce intereseaza parodontiul dintilor de suport . fizionomia). stabile.Masticator: obtinerea de spatii ocluzale identice cu ale dintilor absenti. .

Fonetic : 1 Inchiderea breselor frontale pe arcada maxilara.Fizionomic: 1 Intereseaza zonele frontale mandibulo-maxilare. 4 Permite miscari sagitale (“wide centric”)-proportional miscarii condilului in cavitatea glenoida.2 Caracteristic ocluziilor labiodonte cu point centric (RC=IM: 12-15%). unde RC=IM. cu o dimensiune V-O si C-I identica cu a dintilor naturali. morfologia initiala este anulata. pe toata suprafata. 4 Nu se indica a fi restaurat prin corpurile de punte. care creeaza tulburari fonetice . c) in suprafata: 1 Se realizeaza intre versanti. 2 Corpul de punte se modeleaza in arc de cerc. 2 Contact varf cuspid-planseu foseta . b) cuspid-fosa: 1 Indicat pentru restaurarea prin punti. 4 Se contraindica modelajul aplatizat. 3 In urma atritiei. forma si culoare asemanatoare dintilor naturali. 4 Este indicat la protezele totale . in parafunctii. C. 2 Corpul de punte frontal va fi modelat cu volum. 3 Nu se indica in mod curent in restaurarile protetice fixe. 3 Dintii trebuiesc pozitionati in zona neutrala . B. 2 Cuspizi initiali+fosete adanci. . 3 Caracteristic « Long centric -ului » (85%) .

Rezistenta : 1 Morfologie pe sectiune in forma de « T » sau « L ». exceptie se face numai in caz de edentatii frontale cu inocluzii frontale. abraza sau fractura. caracteristice cazului clinic . E. 2. Principiul biomecanic : se refera la asigurarea unei rezistente fizicoclinice a protezei. patrate . fonatie. 3. rotunde. frictiunea poate fi partiala sau totala . . din rasini acrilice simple sau compozite . iar preparatiile sunt usor conicizate . 3 Se contraindica restaurari fixe integral ceramice. fara a se deforma. 3 Fizionomie. F. 2 Este usurata cand se utilizeaza coroane cu grosime dirijata. D. Pt) sau nenobile (Ni-Cr) si masele ceramice . 4 Stabilitatea este augmentata de filmul de ciment (daca se utilizeaza tehnica adeziva cu cimenturi ionmere). Principiul bioprofilactic : puntile nu trebuie sa aiba efecte patologice asupra elementelor campului protetic 1 Morfologic =autocuratire+curatire artificiala. 2 Se indica aliaje nobile (Au.Insertia-stabilitatea : 1 Este facilitata cand preparatiile dentare sunt paralele .Directia : In zona frontala : 2 Curba-arcuata-semicerc.3 Elementele dentare vor fi individualizate astfel incat sa rezulte o armonie dento-dentara si dento-faciala. 3 Stabilitatea se asigura prin frictiunea rezultata intre fata interioara a coroanelor si bont . 4 Restaurarea in grad superior se obtine folosind ceramica si ceromeri. functional.

Raportul cu creasta: 1 Corpurile trebuie sa permita o igiena perfecta. Functii restaurate : 1 Fizionomic : Se restaureaza armonia dento-dentara si dento-faciala. Lateral : tangent liniar la versantul vestibular+ semisa.4 Se contraindica subdimensionarea. suspendat. Lateral : contact liniar pe mijlocul crestei. inocluzia sagitala sau verticala. G. In zona laterala : 1 Rectiliniu-usor curb. prin forma. punctiform. aplatizarea . Corpuri de punte in regiunea maxilara Caracteristici : -concepute utilizand principiile protetice prezentate anterior : biomecanic. culoare. 2 Latimea este egala cu a dintilor naturali. pentru a transmite cat mai fiziologic presiunile ocluzale. . volum . !!!!!!!!!!!!!! 2 La maxilar se indica : Frontal : sa+semisa . Malpozitiile si inghesuirile sunt redate cu greu pe infrastructura metalica . biofunctional. bioprofilactic. 1 La mandibula se indica: Frontal : sa+ semisa .

iritatii cronice locale. modelajul plat. 5 Se contraindica subdimensionarea V-O. Corpul de punte integral ceramic: . 2 Se confectioneaza din materiale integral fizionomice (R. Corpuri de punte frontale maxilare 1.2 Fonator : 3 Prin morfologie anatoforma . cingulum) cu plasare spatiala corespunzatoare .. inflamatii si rezorbtii ale crestei alveolare) . 4 Redarea elementelor de detaliu (creste marginale. Se indica ocluzia de ghidaj. pentru a preveni tulburarile fonetice .S.  Se contraindica raportul sa (neigienic. Total fizionomice : 1 Indicate in edentatii reduse (1-2 dinti) . avand un traseu pana la pozitia « cap la cap » de 5 mm.A. 1 Ocluzia : Corpurile vor fi concepute in contact cu marginile incizale inferioare (contacte inferocingulare la nivelul crestelor marginale) Se contraindica modelajul in infraocluzie . mase ceramice). 3 Sunt excelente fizionomic. 4 Sunt slabe din punct de vedere al rezistentei mecanice. 6 Bioprofilactic :  Se recomanda raportul semisa . ceromeri.

injectata in tipar) . 3 Metalo-ceramice. 2 Metalo-compozite . silanizare. ocluzo-functional. 2 Fete orale vizibile. Corpuri de punte mixte 1 Metalo-acrilice . sablare. a) Corpul de punte metalo-acrilic (metoda clasica): Componenta metalica: Instabilitate coloristica. 2. b) Corpul de punte metalo-ceramic: Componenta metalica : c) Corpul de punte metalo-compozit : -Cape si dinti intermediari cu sisteme retentive tip perle cu sau fara rame . metalul transpare. -Dupa conditionare (degresare. igienic . .5mm .1 Tehnica VITA IN CERAM (aplicarea directa a aluminoceramicii pe modelul duplicat) . Fizionomie . se modifica usor culoarea. Avantaje : Rezistenta biomecanica . rezistenta mecanica scazuta =dezavantaje. ceramizare) se placheaza componenta metalica cu rasini compozite 1-1. Biocompatibilitate. Caracteristicile corpului de punte mixt (caseta + fateta) : 1 Satisfacatoare biomecanic. 2 Tehnica EMPRESS SYSTEM (Ivoclar) -ceramica turnata (presata.

5 Materiale rezistente (metalice. ceramice). 2 In tehnologia metalo-ceramica se folosesc aliaje speciale (nobile. . 4 Se indica in ocluziile adanci. 2 Corpurile de punte metalo-acrilice. CORPURILE DE PUNTE LATERALE MAXILARE Functii restaurate : 1 Masticator : 2 Suprafata ocluzala modelata cuspidat . 4 Directie rectilinie. nenobile). Materiale: 1 Componenta metalica se toarna din orice aliaj prin tehnologia moderna. metalo-compozite se indica in ocluziile adanci. 3 Dimensiunea V-O identica cu a dintilor naturali . Fizionomic : 1 Se restaureaza fetele vestibulare ale premolarilor si molarilor cu componenta estetica . DEVIS) si agregate cu crampoane sunt depasite tehnologic. in dauna elementului distal. usor curba . exigentele fizionomice inferioare.3 Componenta metalica restaureaza fetele proximale si fata orala. 2 Spatiul edentat se imparte dinspre mezial spre distal. dinti scurti (conditii clinico-tehnice modeste) . dotari clinico-tehnice precare. 3 Corpurile de punte obtinute cu fatete prefabricate (STEEL. Observatii tehnologice: 1 Se indica corpuri de punte metalo-ceramice.

pentru corpurile de punte placate cu R. mai rar bonturi) sau elemente dentare subdimensionate cu sisteme retentive perlate pe toate fetele (pentru corpurile de punte mixte fizionomice) . 2 Ungiuri largi de acces pentru autocuratire si curatire mecanica 3 Raport in semisa -cand dintii sunt scurti si creasta edentata este lata. multiple si uniform stabile in pozitia de intercuspidare maxima. .D.A. 2 Se restaureaza ghidajul anterior si antero-lateral fara contacte dentodentare pe partile nelucratoate . Tipuri de corpuri indicate: a) corpul de punte mixt fizionomic : (o componenta metalica placata in totalitate cu componenta estetica) . Consideratii clinico-tehnice : cele mai des utilizate : caseta cu fateta ( restaureaza functiile masticator+ ocluzal). b) corpul de punte partial fizionomic (caseta cu fateta) .S. sau R.3 Culoarea fatetei identica cu cea a dintilor naturali. -corpuri de punte metalo-compozite (superioare) .C.. Bioprofilactic : 1 Raportul de contact cu creasta edentata tangential liniar la versantul vestibular . Ocluzal: 1 Contacte de tip cuspid-fosa. 3 Se asigura in grad maxim functionalitatea sistemului stomatognat. -corpuri de punte metalo-acrilice . componenta metalica se modeleaza sub forma de bara sau elemente dentare la scara 1/1 (casete. -corpuri de punte metalo-ceramice (celel mai bune).

3 Echilibrare ocluzala dificila la restaurarile metalo-ceramice (mai ales dupa arderea finala si cimentare) . se vor realiza din materiale cu proprietati mecanice superioare . creste late. in conditii speciale. 4 Se poate indica .S. 6 In tehnologia metalo-ceramica folosim aliaje speciale : baza titan. se indica o componenta metalica Ni-Cr.D. sau R.C. 2 Materialele metalice rezistente permit individualizarea si prelucrarea ocluzala . Corpul de punte + fateta ceramica prefabricata. cu ocluzie favorabila. .5mm in toate sensurile . . Corpul de punte metalo-ceramic : 1 Corpul de punte se obtine sub forma unor elemente dentare subdimensionate.A. sportivi) . nu se fractureaza pe durata servicului clinic . Ag-Pd. acest spatiu va fi umplut prin placare de componenta ceramica . 5 Materiale : componenta metalica 9aliaje nobile sau nenobile . corpuri de punte total metalice (dinti mici. Alte corpuri de punte : Corpul de punte bara+bonturi +coroane acrilice . Toate trei sunt depasite tehnologic. 2 Pe dinti inalti.componenta fizionomica se obtine prin placarea casetei cu R. cu un spatiu pentru componenta fizionomica de 1. Corpul de punte bara+ bonturi +dinti tubi ceramici . CONCLUZII : 1 Sunt corpuri de punte care se insera/fixeaza in segmentul lateral al arcadelor . Ni-Cr) . cele mai utilizate Co-Cr. aurplatina. baza cupru.

La pacientul normal sunt vizibile marginile incizale ale fetelor vestibulare si fizionomic se restaureaza V-I prin R. Dintii frontali inferiori sunt expusi mai putin decat dintii frontali maxilari. -in semisa. Estetica maxima se obtine cu corpurile de punte integral compozite/ceramice. -Rezorbita . Ocluzo-functional: 3 In edentatiile bimaxilare. -punctiform . Varsta inaintata.. se restaureaza in prima etapa marginea incizala a dintilor frontali mandibulari..CORPURI DE PUNTE FRONTALE MANDIBULARE Restaureaza functiile : 1 Fizionomica .D. 2 Ocluzo-functionala. marginea incizala se concepe in . 1 Bioprofilactic : 2 Corpul de punte se concepe functie de morfologia crestei : -Normala ca volum si dimensiune .S. R. 3 Bioprofilactica.A.C. -Ascutita. hipotonia=dintii frontali inferiori expusi in totalitate. Gradul maxim de restaurare estetica se asigura prin volum si forma individualizata a elementului dentar. 2 Rapoartele corpului de punte pot fi : -tangential . mase ceramice.

3 Dezavantajul major il constiuie retentionarea alimentelor.D. Raportul cu creasta : 1. contactul fiind in zona infero-cingulara. 2 Spatii triunghiulare intre dintii intermediari . fara nise de protectie pentru papile. . tangent liniar la mijlocul crestei. unghiuri largi pentru autocuratire si curatire artificiala. 2 Spatiu corp de punte -creasta edentata = 3-4mm. 4 Forma convexa. 3 Modelaj convex. 6 Materiale : aliaje metalice/mase ceramice . inflamatii (relatia de contact traumatica in sa). 2. suspendat (fara contact): 1 Fara contact cu creasta edentata. Bioprofilactic : 1 Relatie de contact care sa nu genereze iritatii locale. 7 Se contraindica suprafete ocluzale din R. 5 Relatie de contact tip cuspid-fosa. poate fi realizata din materiale ceramice sau metalice.S. si exceptional R.C.contact cu dintii antagonisti. 2 Cel mai indicat corp de punte . CORPURI DE PUNTE LATERALE MANDIBULARE Reabilitare masticatorie : 4 Suprafete cuspidate . 3 Modelajul fetelor axiale (V-O) convergent spre mijlocul crestei . tangent punctiform : 1 Contact punctiform la nivelul crestei . 3.A.

4 Ideal.din ratiuni mecanice . -corpuri de punte metalo-ceramice . -corpuri de punte metalo-acrilice . -corpuri de punte metalo-compozit. se contraindica in ghidarea antero-laterala si de grup prezenta contactelor traumatice (interferente in miscari eexcentrice).S. ERORI IN TEHNOLOGIA PROTEZELOR FIXE PLURIDENTARE . creste rezorbite. si R.D. c) ghidaj de grup. 5 Conditii necesare: dinti inalti (8-10mm). Se contraindica corpuri de punte metalo-acrilice (cupe +R. bara cu bonturi si dinti tubi ceramici. Functia ocluzala: 1 Corpuri de punte laterale ce refac stopurile centrice (gradul I). igienic. 4 Modelaj cu individualizare.S.A. la care particpipa caninul si grupul lateral. cand caninul are o implantare deficitara sau este absent. 2 Estetica maxima se obtine la corpurile de punte ceramice. putin utilizat.A. INDICATII :-reabilitarea mandibulara. b) ghidaj antero-lateral canin : “cuspid function” este cel mai indicat in restaurarile ample cu ocluzie long centric. ocluzo-functional.). 2 Corpul de punte restaureaza functia de ghidaj antero-lateral : a) ghidaj antero-lateral (incisiv lateral+ canin) .C. Fizionomic: 1 Sunt vizibile suprafetele ocluzale si 1/3 vestibulara a fetei ocluzale. pentru echilibrarea sistemului stomatognat. 3 Se contraindica R. uniform repartizate.

) se contraindica ca elemente de agregare coroane mixte. . -se contraindica la mandibula in regiunea laterala corpul de punte fara contact in cazul dintilor stalpi scurti (3-5mm). -are loc deformarea. Raportul cu creasta edentata : -se contraindica corpul de punte tangent liniar la versantul vestibular (la maxilar) in cazul crestei late . Dimensiunea edentatiei : -edentatia de 4 dinti se contraindica a fi protezata cu ajutorul puntilor dentare . coroane turnate cu grosime dirijata . 3. Morfologia +pozitia dintilor stalpi : -pe dintii cu coroane clinice mai mici (regiunea F+Lat. Directia corpului de punte : -frontal se indica arc de cerc . -coroane partiale (3/4. 7. ruperea corpului de punte.S.4/5)-indicatii speciale. -se contraindica corpul de punte cu inocluzie verticala. Tipul elementelor de agregare : -se indica coroane mixte /substitutie -frontal . se contraindica corpul de punte rectiliniu . Materiale : -se contraindica placaje totale cu R. (mai ales ocluzal) .A. -se indica coroane de substitutie+coroane turnate cu grosime totala. 6. DE CONCEPTIE 1.A. 4. 2. Morfologia corpului de punte : -se contraindica corpul de punte subdimensionat+ modelaj aplatizat 5. se indica raportul in semisa . -se indica coroane mixte/turnate-lateral .

Pentru corpul de punte : -modelaj cu unghiuri. 2. trepte !!!!!zona de jonctiune E.P. -modelaj ocluzal aplatizat . -corpul de punte -modelaj plat-inocluzie(se contraindica). -componenta fizionomica acopera colereta cervicala (in mod normal nu se acopera). polisticle. largi .DE EXECUTIE: 1. si C. ceromeri. bonturi.P.A. inflamatii.-se contraindica corpul de punte sub forma de cupe. rezorbtii. -componenta metalica fara prag+ fara protectie incizala+ocluzala.se realizeaza cu unghiuri rotunjite -contactul corpului de punte cu fibromucoasa nefiziologic : !!!!!presiuni. -se indica mase ceramice. Elemente de agregare mixte: -sistem retentiv ineficient . B. . Elemente de agregare: -coroane scurte. sa nu fie cu porozitati (la metoda clasica). -la ceramica marginile nu sunt bine lustruite . Prelucrarea aliajului : -structuri poroase . cu C. -turnaturi poroase. -sistem retentiv vizibil. 3.A. bara. parodontiul se retrage mai mult decat RDC. -zona de lipire a E.

-aliaj mat . -armonia dento-dentara . ERORI CLINICO-TEHNICE 1. -structural : poroasa .S. vitroasa-mase ceramice. Componenta fizionomica : -culoare gresita . 2. D ERORI TEHNICE : Lipirea C. eronata . polimerizare. -forma. -lipitura poroasa . mate-R./E. 3. fracturi. : -absenta spatiului pentru papila. Pozitie modificata a corpului de punte : -deformari macheta corpului de punte . -echilibrare ocluzala inexacta .A. volum mai mare sau mai mica.A.P/E. -modificatri cromatice+ocluzale . -fisuri.M. -pozitie inexacta a C. -modelaj arbitrar . C. Intercuspidarea maxima : -contact ocluzal partial .P.A. -coroziune . fisuri. -dispunerea anarhica . -I. .

5 Puntea adeziva -Maryland.) diametru mai mic. 2 Puntea cu extensie . PUNTEA TOTALA Este una din puntile speciale ce se realizeaza in conditii locale si generale. Contine cel putin 3 corpuri de punte si care restaureaza forma de edentatie mixta extinsa pe intreaga arcada de regula edentatia L. 4 Puntile pe implante .P. caseta subtiri . -pereti.A. -componenta metalica (C. -modelaj aplatizat corp de punte metalo-ceramic .Sisteme de retentie : -sisteme de retentie vestibulare (E. L Clinic se indica cand pe arcada sunt minim 4 dinti. Sunt indicate cand se contraindica puntile fixe. fara afectiuni parodontale . corect tratati si situati in planuri diferite. Sunt constructii ce necesita un grad crescut de calificare al echipei medic-tehnician. indicate in situatii clinico-tehnice speciale. . PUNTI SPECIALE Fac parte : 1 Puntea totala . F-F .) . Clasic cei 2 canini +cei 2 molari. -jonctiunea metal/polimer +ceramica pe creasta . bine implantati. 3 Puntile mobilizabile si demontabile . Sunt punti rar utilizate. greu de realizat.

2) Metoda moderna cu articulator mediu sau semiadaptabil (din elemente unite). exact pe preparatie. traseele de ghidaj in excursiile mandibulei din centric. nu este realizat corect. relatia corpului de punte cu creasta edentata. capacitatea pacientului de a rezista la tratament. Se examineaza intraoral componenta metalica (puntea sa se insere usor) : axul de insertie. Caracteristici: 1) Metoda clasica : este o metoda mai laborioasa. homeostazia cazului clinic buna.Conditiile generale : starea de sanatate. se ambaleaza. Rezulta corpul de punte ce se adapteaza intre elementele de agregare si se lipesc cu LOT (aliaj cu compozitie asemanatoare cu aliajul din care se toarna punte. numar etape dublu dar mult mai precisa si indicata pentru incepatori. se toarna. se pregateste pentru ambalare. materiale elastice sau materiale in dublu amestec -Lavis Technick/Wash Technick sau materiale alginice. adaptate si echilibrate ocluzal. dotarea tehnologica corespunzatoare. Componenta metalica se trimite in laborator si urmeaza obtinerea componentei fizionomice. 2) Metoda moderna : . posibilitatile financiare. model de lucru ce va contine in pozitia din cavitatea bucala elementele de agregare In etapa a-2-am se modeleaza corpul de punte(caseta cu fateta) pe acest model. relatia de ocluzie-se individualizeaza contactele cuspid-fosa. dupa care se amprenteaza coroanele in aceasta pozitei pe campul protetic cu urmatoarele materiale : clasic-gips=abandonat . machetele se tijeaza sistem Bego Haereus.Rezulta o amprenta de arcada. rezultand astfel o piesa de mare exactitate. cand paralelismul dintilor stalpi nu este asigurat. Sunt 2 etape mari:se obtin elementele de agregare -de la amprentare pana la aplicarea lor pe bonturi Coroanele trebuie sa fie bine adaptate. Din punct de vedere al metodelor protetice : 1) Metoda clasica cu ocluzor (articulator simplu) -din elemente separate.

Dificultatea obtinerii acestei punti consta in inregistrarea corecta . dar la aplicarea masei de ambalat pe suprafata orala exista riscul deformarii la indepartarea de pe model. Se indica prepararea dintilor seriata. Aceste coroane provizorii se vor utiliza in etapa de inregistrare a ocluziei cu sabloane de ocluzie sau cu placa de ocluzie pentru a evita inaltarile frecvente. Masele de ambalat fosfatice au o reactie exoterma. ce confera siguranta si precizie in modelaj. 1. fiziologica a relatiei de ocluzie intre cele 2 arcade. se recomanda ideal ca ea sa fie modelata pe modelul duplicat. Aparatele de turnat care se folosesc la turnare (CIF) sunt mult mai exacte .) Puntea cu extensie meziala-corpul de punte este plasat mezial fata de elemetele de agregare. macheta este fixa pe model. dar rezultatele sunt mediocre . . PUNTEA CU EXTENSIE Un capat al corpului de punte nu prezinta punct de sprijin (« puntea in consola »). puntile dentare basculeaza pe campul protetic.Macheta corpului de punte se modeleaza unit de cea a elementelor de agregare . Caracteristici : 1 Timp de lucru redus la jumatate . nu este o metoda de precizie (este una de rutina). Puntea din elemente unite se poate obtine si cu ajutorul ocluzorului. 2 Consum de materiale . 3 Daca se utilizeaza modelul duplicat se vot obtine rezultate excelente. echilibrarea ocluzala ia foarte mult timp. cu protezarea imediata (coroane provizorii) si adaptarea lor in ocluzie. modelul duplicat va face parte integranta din viitorul tipar Macheta poate fi modelata si pe modelul de lucru (gipsuri superdure). inducerea disfunctiei ocluzale (in timp aceasta ocluzie disfunctionala duce la eliminarea dintilor stalpi).Componenta fizionomica este asemanatoare cu cea utilizata pentru puntea din elemente separate.

2 Punti adezive (foarte speciale) . dar intre timp dintele antagonist migreaza rezultand interferente in antero-lateralitate. in edentatii de premolar (nu de canin). frontale . cu dinti stalpi bine implantati. 3 Punti agregate labil la un capat (incrustatie in incrustatie) 4 Punti speciale pe implante (costisitoare). fie din ratiuni de functionalitate (proteze mobilizabile).) Puntea cu extensie distala :-corpul de punte este plasat distal fata de elementele de agregare. Aceste extensii meziale sunt indicate cand pacientii nu ne lasa sa intervenim pe incisivul central. dintii trebuie sa fie bine implantati . nu cu morfologia reala a dintelui inlocuit. in practica sunt modelate atipic. arcada numai pana la molarul 1 superior+ ambele varste nu accepta alta solutie protetica din ratiuni financiare (implantul). Este indicata frecvent in edentatii terminale mandibulare dar si cele maxilare (punti totale). Puntea cu extensie distala este acceptata la pacientii tineri. dintii stalpi sunt suprasolicitati (molarul 1-premolarul2). O extensie este permisa ca corp de punte in edentatii terminale. La maxilar premolarul 1 este asemanator cu un canin. extensia poate fi atasata unei punti totale (subtotale). Aceste piese mecanice sunt contraindicate deoarece genereaza disfunctie ocluzala. din absenta conditiilor tehnice. pacienti tineri. Indicatia este ca si extensia sa prezinte relatie de contact cu dintele antagonist. sa nu aiba corpul de punte contact cu dintele antagonist. (nu mai mult de 1 extensie) .Este indicata frecvent in edentatii maxilare de incisiv lateral si premolarul 1. la pacienti varstnici cu acelasi status parodontal dar cu dinti antagonisti o proteza partiala acrilica. sex feminin. 2. . indicatia ideala . Solutii ideale : 1 Punti speciale agregate cu coroane partiale .

ca volum si morfologie. fiind indicate in situatii clinice diferite.P. 2 Se examineaza periodic starea de sanatate a dintilor stalpi. Agregarea : 1 Prin coroane telescopate .PUNTI MOBILIZABILE SI DEMONTABILE Sunt restaurari asemanatoare celor conventionale. Indicatii: 1 In modificari dimensionale ale spatiului edentat (in special in sens vertical). . 4 In conditii de dotare superioara. materiale moderne pentru a rezulta piese protetice de mare precizie. Avantaje: 1 Se pot demonta si igieniza periodic de clinician. 3 Se pot repara C. mucoasa .P. Parti componente : 1 Componenta fixa (infrastructura) . 2 Prin sistem de culisare. nerestaurate chirurgical. . 3 Pentru agregarea puntilkor pe implant. poate avea raport si in sa. 2 In defecte osoase postextractionale. implante. 4 Sistemul incrustatie in incrustatie . Necesita o dotare excelenta. unde C. 2 Componenta mobila (suprastructura). difera sistemul de agregare. 5 Cu ajutorul crosetelor. 3 Prin insurubare . echipa experimentata medic-tehnician.

Tipuri de punti : PUNTEA TELESCOPATA Telescoparea poate fi : -cilindrica. spatii create cu implant granular din biovitroceramica pentru reconsolidare) . de mare precizie . . care se fractureaza. se aplica pe suprafata ocluzala compozit in strat de mai putin 1mm. 5 Se poate evalua in totalitate fiabilitatea unei agregari mixte. Parti componente: 1 Infrastructura se aplica intim pe bont (capa. 3 Pozitionarea surubului pe suprafata ocluzala este de minima rezistenta . ccee ce determina o exacerbare a frictiunii. pivot). 2 Mijloacele de agregare se uzeaza prin stenuire (stergerea filetului) . Retentia : Prin frictiune +insurubare. -conica. 2 Suprastructura =coroana asemenatoare dintelui. Pe dintii limitanti redusi cervico-incizal se recomanda coroane de substitutie cu infrastructura intraradiculara (teaca) si pivot sectionat vetical. Capele se toarna din Au-Pt. cu grosime de 0. Co-Cr. Ni-Cr. Dezavantaje : 1 Tehnologia pretentioasa.4 Se poate interveni la nivelul tesutului osos in mobilizarea implantului (dehiscente. In timp se pierde frictiunea.2mm). dar se pot adauga sisteme suplimentare de retentie (crosete.

protetic pentru corectarea C. Avantaje : 1 Igiena maxima in zona laterala .. obtinandu-se contacte functionale si ocluzie cu long centric.P. Acest sistem se indica curent si este de electie in tehnologia puntilor implanto-purtate si cu agregare pe dintii naturali. La edentatiile L-F se utilizeaza agregarea prin crosete. se poate interveni chirurgical. Parti componente: -Componenta cavitara (matricea). 3 Local. care in sens vertical are o deplasare minima (58microni). Agregarea : mixta (dini naturali +implant). -Pozitivul (patricea)-plasata extracoronar. -Agregarea prin insurubare apare la puntile implanto-purtate.PUNTI AGREGATE PRIN CULISE Culisele reprezinta sisteme speciale utilizate in tehnologia protezelor scheletate +punti mobilizabile. Dezavantaje : . PUNTEA MOBILIZABILA FIXATA CU SURUB -MIXTA (dinti naturali+implant) . nu foarte frecvent utilizata in practica si doar in edentatiile reduse (1-2 elemente) . 2 Pot fi periodic indepartate de pe infrastructura . Sistemele de culisare favorizeaza infundarea fiziologica a dintilor naturali fata de implant . Variante tehnologice : Incrustatia in incrustatie (necimentata) este o restaurare speciala.

-Infrastructura =implantul. Agregarea poate fi pur implantara sau mixta . carbonul . . 3) dupa forma : j) surub (conic. Agregarea poate fi prin frictiune-cimentare (cea mai comoda. mixt) . juxta-osos. mai putin utilizate. 2) in functie de materiale: e) f) g) h) ceramice. PUNTEA PE IMPLANTE -Suprastructura protetica . IMPLANTUL : dispozitiv de fixare pentru suprastructura care se aplica pe os sau se introduce in os. pentru transformarea edentatiilor terminale in edentatii laterale. cilindric. magneti sau insurubare. materiale compozite . dar cea mai putin indicata) si prin culisare. i) safirele. Clasificarea implantelor : 1) in raport cu oferta osossa (duap Schroder) : a) b) c) d) endo-osos. Tantal) . -Crosete vizibile. care pot fi restaurate cu punti demontabile. metalice (Co-Cr-Mo. submucozal. subperiostal. Titan+aliaje.-Fixitate redusa .

Tipuri : -stadiul I -imediat (cu incarcare la 30 zile) . TPS LEDERMAN. PITT EASY BIO_OS (conice) Incarcarea la timp a implantului are un rol deosebit in mentinerea implantului pe arcada . titan.BIOCERAM=aluminoceramica (unul din cele mai recomandate implanturi) -stadiul II -tardiv (implant care se aplica postextractional dupa 4 luni) . BRANEMARCK. ITI BONEFIT. trebuie sa se tina cont de tipul de ocluzie si de tipul de corp de punte. Implantul-caracteristici : Segmentul osos=conic-cilindric Parte exomucozala=colet+bont. Pruin). pentru transfixatii dentare (sistemele Tisa . 2 suprafata ocluzala mai mica sau egala cu a dintilor naturali . Partea exomucozala poate fi un sant peri-implantar sau stalpul (zona de sprijin si agregare). . osteoliza si ulterior la eliminare. l) ac-Scialom (din tantal. Accesorii : 1 surub de acoperire . 2 cape de transfer .k) lama (Linkow) . Designul puntii : 1 morfologie asemanatoare dintilor naturali . 3 stalpul omolog. BAUER. pentru a nu expune implantul la fibloliza. alumino-ceramica).

inregistrarea cu arcul facial a relatiei centrice pentru transferarea ei pe articulator . 2 Dintii antagonisti. In zona de interfata implant-os trebuie sa existe cat mai mici forte 1. cuspidaj atenuat. 4 Valoarea presiunilor ocluzale transmise endo-osos este mult atenuata. 7 Modelaj ocluzal: cuspid -fosa. 2 Ghidaj anterior lejer . 3 Ghidaj de gup in zona laterala. Ocluzia cu protectie mutuala (pentru puntile cu sprjin pur implantar) 1 In zona frontala=inocluzie de 30 microni. Ocluzia lingualizata si mezializata 1 Contact cuspid activ-fosa aplatizata. Metoda protetica : 1 Cu articulator individual semiadaptabil. fosa larga pentru a rezulta ocluzia cu long centric si wide-centric. 2. 5 Sunt extrase din ocluzia functionala. 5 Conceptul ocluziei echilibrate bilaterale (Gysi).3 contact cuspid -fosa . 4 ocluzie cu long centric accentuata. cu dezocluzie posterioara. . fara contacte posttramatice. 6 In relatia centrica si de intercuspidare maxima vor absenta contactele premature. 4 Se contraindica ghidajul canin. 3 Se indica in supraprotezari (over-denture).

3 Se contraindica masele ceramice (sunt rigide. bine implantati .2 Suprastructura ideala este din titan placat . 2 Tipul de implant . 2 Restaurari conservatoare 3 Edentatii reduse . 5 Contentie ortodontica . 3 Cum se incarca implantul 4 Gradul de participare al cazului clinic . au modul de elasticitate mare) si metoda cu articulator si ocluzor simplu (Gysi simplex). transferarea R. Conditii clinice : 1 Dinti stalpi paraleli.C. cu ajutorul sablonului de ocluzie. Contraindicatii : . 5 Posibilitati financiare vaste. 3 Preparatii peliculare. 6 Pacienti tineri. inregistrandu-se erori mari . aliaje nobile placate polimeric . 2 Migrari moderate . PUNTILE ADEZIVE Indicatii : 1 Sacrificiu de tesut dur mic . Factorii de succes : 1 Indicatia adecvata . 4 Carii reduse .

2 In parafunctii .1 Treme. 3 Mentinerea in miniprese orizontale. 2 Gravaj chimic dublu. Parti componente : -corpul de punte (mixt/fizionomic) . -prelungiri orizontale (aripioare). disteme . Fixarea : 1 Imbinare adeziva (cimenturi ionomere) . 3 Dinti stalpi subdimensionati. .