Restaurarile protetice pot fi :

directe (obturatii)

indirecte (unidentare/pluridentare)

Proteza =piesa mecano-protetica

 ce restaureaza (total sau partial)

un organ (dintii).

Este o restaurare protetica

 indirecta (se obtine in laborator).

Clasificarea protezelor :

1.    proteze dentare ;

2.    proteze chirurgicale;

3.    aparate ortodontice.

1.Protezele dentare =.

2. Protezele chirurgicale:

Restaureaza parti de organe

 (lobi, pavilioane, piramide nazale,

 globi oculari); se fixeaza in zonele

 OMF cu adezivi speciali, pe baza

 de ciano-acrilati.

Protezele chirurgicale specifice

 indicate sunt denumite obturatoare

 -recomandate in restaurarile de

 pierderi mari osoase regionale.

3. Aparatele ortodontice :

Se indica pentru corectarea

 anomaliilor dento-maxilare (inghesuiri

, incongruente) de pozitie. Pot fi fixe

 (cele mai eficiente) si mobile

 (indicate pentru corectari).

Clasificare proteze dentare :

1       Fixe=restaurari protetice fixe,

2       de regula indirecte obtinute cu

3       ajutorul laboratorului.

Pot fi :

-unidentare (restaureaza morfologia

si functiile unui element dentar)

-pluridentare (restaureaza morfologia

 si functiile a 1-4 dinti lipsa=edentatie).

2       Partiale (mobilizabile) =

3       restaureaza morfologia si functiile

4       arcadelor partial edentate ; edentatii

5       uniterminale ; T-T ; L-T ; mixte ; T-F

6       Totale (mobile) =restaureaza

7       morfologia si functiile arcadelor

8        total edentate.

Absenta unui dinte (sau a mai multora )

 de pe arcada =edentatie.

Clasificarea edentatiei :

partiala :

a) redusa (lipsa 1-4 dinti) ;

b) intinsa (pana la 1 dinte prezent pe

 arcada)=edentatie subtotala, restaurata

 protetic cu proteza partiala mobilizabila.

totala:

-absenta tuturor dintilor de pe o arcada

(edentatie unimaxilara);

-absenta tuturor dintilor de pe cele

 doua arcade (edentatie bimaxilara).

 (Restaurari protetice indirecte)=

Coroane-Punti dentare

Sunt constructii rigide nedeformabile

obtinute din materiale speciale : aliaje,

 rasini, sticle.

Se fixeaza de structurile dentare prin :

1.    frictiune +cimentare =varianta

2.     clasica cu cimenturi conventionale (FOZ);

3.    frictiune +adeziune =cu cimenturi

4.     moderne (rasinice, ionomere=CIS

5.     sau cimenturi policarboxilate=PCZ).

Prezinta un volum scazut.

Restaureaza leziunile (coronare) odontale .

Se utilizeaza materiale specifice :

 aliaje, R.A.S., R.D.C.

Leziunile coronare :

a)de forma (la incisivul central superior

 sub forma de tarus);

b)de volum (forma nanica a incisivului

lateral superior);

c)de pozitie (caninul superior in vestibulo

 sau palatopozitie)

d)de culoare (datorita igienei bucale defectuoase

, medicamente cu sulf, bismut si tratamente

conservative si restauratoare defectuoase).

Cauzele leziunilor dentare:

1.    Caria dentara: simpla/complicata;

2.    Abraziunea fiziologica (cu varsta) /patologica;

3.    Fracturile dentare.

Tratamentul cariei simple si cariei complicate se

 realizeaza prin restaurari morfologice directe

Abraziunea si fracturile dentare prin restaurari

 morfologice indirecte.
Campul protetic:

Reprezinta totalitatea elementelor morfologice

 ce vin in contact cu restaurarea protetica fixa;

 aceste elemente sunt:

PROTEZELE UNIDENTARE FIXE

TEHNOLOGIA PROTEZELOR FIXE UNIDENTARE

(Restaurari protetice indirecte)

Caracteristici:

1       restaureaza morfofunctionalitatea unui element dentar;

2       proteze de mare precizie;

3       au un volum redus ca PPA sau PT si se obtin dupa parcurgerea

riguroasa a unui flux tehnologic (vezi etapele tehnologice -L.P.).

Clasificare:

1.    dupa volumul tesuturilor dentare restaurate:

a)incrustatii =INLAY-restaurari protetice indirecte care refac partial

morfologia coronara si un volum redus de tesut dentar.

b)      coroane de acoperire (de invelis) - refac un mare volum de

tesuturi dentare distruse si in functie de gradul de acoperire sunt:

-coroane de invelis totale (acopera in totalitate bonturile);

-ecuatoriale (acopera 2/3 din volumul coronar)-sunt indicate pentru

cazurile clinice afectate parodontal; se obtin prin turnare din aliaje nobile
si se inchid marginal pe un prag situat la 1,5mm de colet;

-coroanele de invelis partiale =ONLAY- acopera o parte din fetele

axiale (laterale) : coroane ¾ (C, PM), 4/5 (M); 7/8.

c)      coroane de substitutie: refac in totalitate morfologia coroanelor

dentare. Se agrega intraradicular prin frictiune cimentara cu ajutorul unui
pivot, continut in dispozitivul radicular al coroanei.Prezinta un dispozitiv
radicular (pivot) si unul coronar.Utilizare din ce in ce mai redusa (vezi
punti adezive).Indicate in corectarea anomaliilor de pozitie, forma,
culoare, abraziuni.

2.    dupa aspectul estetic:

d)proteze unidentare fizionomice , care refac integral fizionomia

dintelui afectat:

-coroane polimerice (acrilice, diacrilice);

-coroane ceramice (integral ceramice, metalo-ceramice);

-croane mixte (au cea mai mare rezistenta mecanica).

e)      proteze unidentare nefizionomice , care se obtin din aliaje nobile

de diferite culori: galben=aur, alb-argintiu=Ag-Pd, alb-cenusiu=Ni-Cr.

f)       proteze unidentare mixte:

-metalo-polimerice;

-metalo-ceramice;

-metalo-compozite.

3.    dupa indicatiile clinice:

1       pentru protectia dintilor cu hiperestezie; expusi la fracturi;

2       pentru corectarea morfologiei coroanelor abrazate si reechilibrarea

ocluzala;

3       pentru imobilizarea dintilor parodontotici (tip inlay=incrustatii si

onlay=coroane);

4       pentru pregatiri preprotetice =coroanele sunt prevazute cu praguri

care vor favoriza agregarea PPS.;

5       pentru corectarea anomaliilor (de culoare, forma, numar).

Indicatii :

Incrustatie de tip « incrustati in incrustatie »=agregare labila a puntilor.

Coroanele de acoperire pentru punti de hemiarcada, punti totale;

Coroane de substitutie.

4.    dupa tehnologie:

1       tehnologia turnarii (cea mai utilizata)

2       polimerizare si termopolimerizare si barofotopolimerizare (coroane

metalo-compozite);

3       sinterizarea (arderea, ceramizarea)-pentru restaurarile integral

ceramice (Vita in ceram, Empress sistem, Dicor) si metalo-ceramice.

4       galvanoformarea =cape metalice;

5       frezarea mecanica : Celay sistem.

6       sonoeroziunea -procedeu pentru sistemele integral ceramice.

INCRUSTATIILE

Sunt restaurari fixe indirecte (restaurari protetice fixe intratisulare) de

mare precizie, fiind folosite si ca elemente de agregare pentru puntile
unidentare.

Materiale :

1       Aliaje nobile cu continut ridicat de aur (916%0)

2       Mase ceramice (in tehnologia incrustatiilorintegral ceramice  sau

mixte) ;

3       Mase compozite(materiale hibride).

De necesitate:    Au-Pd-Ag (Palidor);

          Ag-Pd (Paliag).

Indicatiile  incrustatiilor:

1       Restaurarea partiala a morfologiei coronare;

2       Ca element de agregare mezial;

3       Ca elemente de echilibrare ocluzala.

4       Ca elemente de imobilizare a dintilor afectati parodontal (mobilitate I -
II);

5       Ca elemente preprotetice, folosit drept sprijin al protezei partilae

scheletate;

6       Ca elemente de agregare pentru puntile speciale (“incrustatie in

incrustatie”)=incrustatie dubla (punti speciale).

TEHNOLOGIA INCRUSTATIILOR METALICE

Examenul clinic: se constata leziunile odontale, se recomanda proteza

unidentara fixa tip incrustatie.

Indicatiile clinice sunt limitate datorita dificultatilor la prepararea clinica, la

dotarea tehnica, materiale foarte scumpe.

Clasificarea incrustatiilor :

1)    topografia leziunilor carioase :

inlay=incrustatie intratisulara ;

onlay=incrustatie extratisulara;

pinlay=incrustatie cu pivot intraradicular; inlay-onlay.

Dupa Black cavitatile se pot clasifica astfel:

Clasa I: fata ocluzala a dintilor laterali;

Clasa II: fetele aproximale si ocluzale ale dintilor laterali;

Clasa III: fetele aproximale ale dintilor frontali cu unghiul incizal integru;

Clasa IV: fetele aproximale ale dintilor frontali si unghiurile incizale.

Clasa V: 1/3 cervicala, de regula pe fata vestibulara.

Prepararea dintilor pentru inlay se realizeaza dupa Black :

-forme geometrice retentive, cu adancime adecvata, rezistenta

mecanica.

Caracteristicile incrustatiilor intra si extratisulare:

1       dintii voluminosi-forma cilindrica (PM, M);

2       indice de carie mic, igiena bucala buna;

3       materiale : aliaje nobile (Au 916%o), mase ceramice, RDC.

AMPRENTAREA

Inregistrarea elementelor campului protetic, preparatie dentara, dinti

vecini, dinti antagonisti, relatie de ocluzie.

Se folosesc elastomeri de sinteza: siliconi de aditie.

A. AMPRENTE DE ARCADA :

Metode de amprentare :

1.Amprenta cu inel de cupru si masa termoplastica (Stents) -fidelitate

crescuta pentru amprente unitare.

Se utilizeaza material siliconic chitos pentru amprenta de arcada

(supraamprenta). Supraamprentarea cu gips este depasita.

2. Metoda bifazica cu elastomeri de sinteza (chitos + fluid) =dublu

amestec=Wash Tehnick. Se folosesc numai portamprente metalice.

Materiale : siliconi de aditie/polieteri.

3. Metoda monofazica : elastomeri de sinteza (siliconi de aditie,

polieteri) in portamprente individuale(RAS, RDC),

Lingurile individuale au pe fata interna stopuri ocluzale pentru dirijarea

materialului de amprentare (2-3 mm grosime).

Indicatia majora : incrustatie, coroane partiale.

Contractiile, distorsionarile sunt nesemnificative, fidelitatea este foarte

mare.

Siliconii de aditie/polieterii prezinta coeficient de contractie minim,

precizie maxima. Polieterii (Impregum, Permadyne) se utilizeaza in cazul
cavitatilor clasa II, MOD.

B. AMPRENTA SEGMENTARA (DE HEMIARCADA):

Inregistreaza un segment de arcada.

1. Amprenta rigid-elastica :

-Amprenta primara se realizeaza cu material termoplastic:Stents.

-Amprenta secundara (finala) cu material siliconic de

aditie/condensare(fluid).

C. AMPRENTA OPTO-ELECTRONICA (fara material) - inlay ceramic.

Etape tehnologice pentru incrustatiile metalice:

Modelul de lucru :

Reproduerea pozitiva a elementelor campului protetic dupa amprente de

mare precizie.

Materiale utilizate in realizarea modelului- proprietati :

1       Plasticitate;

2       Fidelitate;

3       Stabilitatea dimensionala: gipsurile dure si extradure se dilata

nesemnificativ , 0,1% pentru cele dure si 0,05% pentru cele extradure ;

4       Rezistenta mecanica la rupere , abraziune, deformare ;

5       Rezistenta la socul termic

Exemple de materiale :

A.   Materiale nemetalice :

1)Gipsuri :

1       Gipsuri dure =Moldano, Duralite -pentru socluri-(timpII)

2       Gipsuri extradure =Modarock,Velmix (Kerr) pentru turnarea arcadelor

(timp I).

2) Rasini compozite :Epoxie Die , Blue Star.

1       Sunt materiale superioare;

2       Foarte indicate in tehnologia incrustatiilor (modelul de lucru);

3       Integritatea marginilor cavitatilor, pragurilor, preparatiilor in ansamblu.

4       Moderne, costisitoare;

5       Nu sunt casante (modul de elasticitate mare) ;

6       Indicate in tehnologia modelului de lucru cu bonturi mobilizabile cu

sau fara pinuri metalice .

3) Mase de ambalat :

tehnologia inlay ceramic-tehnica Vita in Ceram (arderea ceramicii pe

modelul duplicat) ;

termorezistente

B Materiale metalice:

1)      electrodepunere (Cu , Ag, Ni) =modelul galvanic =model de mare

fidelitate si stabilitate , procedeu foarte rar utilizat .

Alte materiale:cimentul silico-fosfat;        abandonate,rasini acrilice

simple (R.A.S.);valoare istorica.

materiale metalce =amalgame (Cu, Ag).

N.B.

Materialele predominant utilizate in tehnologia de lucru a modelurilor

sunt  gipsurile.

Modelul cu bonturi mobilizabile -tehnica:

1       examinarea amprentei ;

2       igienizarea amprentei (spalare, igienizare, dezinfectie, uscare).

Dezinfectia impotriva H.I.V. + alti agenti virali , microbieni cu solutii de
hipoclorit 2%,  timp de imersie 10-15 minute , spalare;

3       preparare gips : turnare amprenta : pentru inlay din gipsuri extradure
Prepararea gipsului se realizeaza prin 2 metode     

-manuala;

-electromecanica cu vacuum-malaxor (cea mai indicata pentru

eliminarea bulelor de aer, a dozarii imprecise). Se obtin structuri
rezistente, dense;

1       Aplicarea de gips superdur sub forma de pasta vascoasa , cu vibrare

manuala/ mecanica-pe masuta vibratorie pana la umplerea amprentei,
marginal o depaseste cu 3-4 mm ;

2       La nivelul bonturilor preparate  se introduc tije metalice cu / fara teaca

;in varianta PINDEX tijele se fixeaza cu adeziv/ciment in puturi forate in
dreptul preparatiilor.

3       Se depune amprenta turnata pentru priza (20-30 minute) ;

4       Izolarea modelului primar 5 minute in apa ;

5       Turnarea soclului -gips dur cu vibrare manuala/mecanica; intr-un

conformator special; grosime 2-3mm; priza.

EX: la Moldarock soclul se realizeaza din Moldano.

1       Demularea amprentei : rezulta un model de arcada cu bonturi fixe .

2       Mobilizarea bonturilor : sectionarea proximo-proximala cu panze fine

de fierastrau/discuri.

3       Se practica mici orificii in soclul modelelor ; se exercita presiuni pe tija

pentru mobilizarea bonturilor=model unitar.

Observatii tehnice :

Tija metalica fara teaca trebuie izolata cu lac, ceara ;

Modelul cu bonturi mobilizabile este foarte utilizat in tehnologia

protezelor fixe unidentare /pluridentare ;modelul unitar cu dimensiunea
cea mai micas si precizia cea mai mare.

Avantajele modelului cu bonturi mobilizabile :

1       macheta se poate  modela proximo-proximal,  zonele de inchidere

marginala ;
2       ariile  de contact proximal sunt  modelate foarte exact ;

3       se evita gravarea arbitrara a bontului ;

Este  contraindicat modelul de hemiarcada cu bont fix (monobloc) in

tehnologia incrustatiilor .

Modelul  de hemiarcada (cu cheie distala de ocluzie)

4       poate fi obtinut :       -cu bont fix( monobloc) -cel mai curent, 
nerecomandat .-cu bont mobilizabil(segmentar) : indicat in tehnologia
protezelor fixe. La inlay adaptarea marginala si ocluzala sunt incorecte si
restaurarile fixe genereaza inaltari de ocluzie.l

Modelul de hemiarcada cu bonturi mobilizabile (pinuri Dowel):

5       conditionarea amprentei ;

6       se aplica proximo-proximal lamele metalice tip matrice sau lame de

ras ;

7       se toarna amprenta cu gips superdur ;

8       se aplica pinuri cu sau fara teaca ; pe pinuri se aplica lac iar superior
se pune o sfera din ceara sau o tija din ceara pentru solidarizarea in
acea pozitie a pinurilor ; ele pot fi mentinute in pozitie cu ajutorul unor
sarme, prelungiri ;

9       priza gipsului superdur -20 minute ;

10 se practica santuri paralele de retentie, se izoleaza in apa cateva

minute, se toarna soclul din gips dur. Soclul este prevazut distal cu cheia
de ocluzie.

11 Dupa priza soclului (30 minute) se prelucreaza modelul-soclare ;

12 Se exercita presiuni pe tija (s-au indepartat lamelele) ;

13 Prin frezare se mobilizeaza bonturile

Rezulta modelul sectionat de hemiarcada cu pinuri Dowel.

Modelul de arcada sectionat -procedeul Pindex-Dowel :

1       Turnare arcada din gips extradur ;

2       Se slefuieste plan gipsul ;

3       Cu 1 burghiu (2,5mm) se formeaza lacasuri in dreptul preparatiei, a

crestei edentate, alte segmente detasabile ;

4       In lacasurile forate se fixeaza tije (adeziv, ciment FOZ) ;

5       Se izoleaza tijele ;

6       Turnare gips intr-un conformator pentru obtinerea soclului  ;

7       Indepartarea modelului din conformatorul soclului ;

8       Sectionare proximo-proximala cu mobilizare, rezultand modelul de

arcada cu bonturi sectionate , detasabile.

9       Utilizeaza pinuri metalice (tije Dowel) cu teaca dubla.

MACHETA

-reproducerea in volum si forma a viitoarei incrustatii sau coroane cu

ajutorul a diferitelor materiale (ceara, RAS, RDC-ideal).

Materiale:

1       Ceara cel mai frecvent (clasic);picurare, fulare ;

2       R. A. S. : materiale rigide, nedeformabile, contractie mare (metoda

directa/indirecta) ;

3       R. D. C. foto PALAVIT GLC (Kulzer) - cele mai indicate datorita

caracteristicilor :

-coeficient de contractie mic ;

-timp de lucru mai mare ;

-timp de priza mai mic ;

-dupa priza poate fi adaptata prin prelucrare ;

-eliminata din tipar prin ardere la 650-700ºC, fara fisura tiparului

Observatie :
Machetele din R.A.S. (metoda directa) vor fi perfectate marginal cu ceara
sau acoperite total cu ceara pentru a fi mai usor eliminate din tipar.

Caracteristicile  materialelor pentru machete :

1       Sa prezinte o faza plastica la temperatura mediului ambiant

-plasticitate ;

2       Dupa priza sa fie prelucrate prin frezare (R. A. S.) /sculptate (ceara) ;

3       Sa fie tolerate fizico-chimic(metoda directa) ;

4       Sa arda fara reziduuri ;

5       Sa nu se contracte, sa nu se dilate.

Metode de obtinere a machetelor:

1)    directa : macheta modelata de catre clinician  (intraoral) ;

2)    indirecta :  de catre tehnician , in laborator, pe modelul de lucru ;

3)    mixt : la machetele din R. D. C. ;

Metoda indirecta-subetape :

6       conditionare bont sau cavitate ( izolare cu lacuri speciale-Lustrol, Die

Spacer) ; se contraindica izolarea bontului  cu apa pentru a evita
fenomenul de contractie a cerii ;

7       se aplica ceara, prin picurare sau pensulare din apropae in aproape
pentru RAS pana cand se umple cavitatea in exces ;

8       racirea cerii pe modelul de lucru ;

9       detensionarea machetei pe modelul de lucru timp de  6-12ore ; nu se

va introduce macheta in apa in scopul detensionarii ;

10 modelajul  final cu lama spatulei ;

11 finisarea machetei cu o buleta imbibata cu solvent organic  (acetona,

toluen) cu scopul de a se indeparta urmele grasoase si a se netezi
suprafata modelata.

Macheta -materiale polimerice:

12 preparare RAS ce se va aplica in stadiul vascos strat cu strat pana la
umplerea cavitatii;

13 se aplica in cavitati conditionate ;

14 se depune pentru priza auto- (R. A. S.) sau  fotopolimerizare (R. D.

C.) ;

15 prelucrare prin frezare, finisare si individualizarea contactelor ocluzale

(ariile de contact, relatiile ocluzale) ;

Observatie :

Din aceste materiale rezulta machete rigide, nedeformabile cu coeficient

de contractie minim.

Modelajul final al machetei : perfectare, adaptare marginala cu ceara

rezultand o macheta mixta, ideala din punct de vedere al eliminarii din
tipar.

Mobilizare macheta :

1       se ataseaza pe suprafata ocluzala (cea mai groasa) tija

metalica/material plastic ;

2        tija unica pentru inlay simple cu diametru 1-1,5mm, lungime 30 mm ;

3       se utilizeaza o singura tija pentru mobilizarea machetei care va fi si

macheta viitorului canal de curgere a aliajului in tipar.

4       tija  cu brate inegale pentru inlay dublu ;     Sunt pentru mobilizat si
transport ;

5       tija  cu brate egale (« U ») -pt. MOD             Nu sunt pentru turnare.

Rolul tijelor :

1       mobilizare macheta ;

2       rol de transport;

3       canal principal de curgere a metalului in tipar

4       constituie scheletul pe care se aplica machetele accesorii (istm,

sfera=macheta rezervorului de aliaj fluid)=metoda clasica.
Observatie :

In tehnologiile moderne (aparate de turnat in vid, cu vacuum) se

contraindica istmul si sfera de contractie.

Este suficienta o tija indicata de fabricant.

Tijele :

La rasini : se introduc in faza plastica in zona cea mai groasa.

Tijele prefabricate se fixeaza cu rasini autopolimerizabile.

Materiale ideale : RAS, RDC.

Caracteristici RAS, RDC-vezi anul II.

TIPARUL

Etapa intermediara tehnologica ce se obtine din materiale refractare

specifice aliajelor (vezi mase de ambalat).

Se obtine prin eliminarea machetei din ambalaj.

Etape de obtinere:

a)    pregatirea machetei pentru ambalare ;

b)    ambalarea propriu-zisa ;

c)    evacuarea machetei din ambalaj.

d)   Pregatirea machetei pentru ambalare:

1.      detensionarea machetei- racirea lenta pe modelul de lucru ( 6-12

ore) . Se contraindica detensionarea termica in apa deoarece pot sa
apara contractii, defecte de turnare;

2.      indepartarea machetei de pe model cu ajutorul  tijelor 

metalice/mat. plastic ;directie verticala, se realizeaza un unghi de 90ºcu
suprafata ocluzala ;

3.      macheta canalului principal de curgere a aliajului in tipar ( se obtine

prin aplicarea unei tije metalice cu lungimea de 30 mm si diametrul de
1,7-2mm (aliajele nobile) ;pe aceasta tija  pe  se vor atasa celelalte
machete ;

4.      macheta rezervorului de material fluid se realizeaza prin picurarea

de ceara sau este prefabricata (diametrul 3,5mm), plasata la 2mm de
suprafata ocluzala ;

5.      modelarea machetei istmului (diametrul 2,5-3mm) =canalul

secundar;

6.      macheta canalului pentru evacuarea gazelor din tipar (se

modeleaza din ceara trefilata sau fire de nylon), cu diametrul de 1mm;

7.      degresarea machetei viitoarei lucrarii : macheta se aplica pe

capacul conformatorului, se curata cu o buleta imbibata intr-un solvent
organic (alcool, acetona, formol) ; se indeparteaza urmele de grasime,
pentru a elimina eventualele tensiuni superficiale negative ce pot genera
spatii intre macheta si materialul refractar ; se foloseste WAXIT, KERR-
ISOLIT.

! Nu se insista cu solventii.

! Se contraindica trecerile repetate a machetei lucrarii  prin flacara.

b)   Ambalarea propriu-zisa

Subetapa necesara obtinerii tiparului.

Se realizeaza cu materiale termorezistente specifice numite mase de

ambalat.

Materiale si instrumentar:

1       mase de ambalat specifice (materiale refractare);

2       conformatoare cilindrice (material plastic/metal );

3       capac prevazut cu santuri concentrice din 5 in 5 mm (special pentru

conformatoarele metalice);

4       cilindrul captusit cu azbest sau hartie creponata pentru a absorbi apa,
pentru a facilita dilatarea higroscopica, termica, de priza=dilatarea totala
si pentru a usura indepartarea ambalajului ;

5       vacuum -malaxor , masa vibratorie.

Caracteristicile maselor de ambalat:

1       rezistente la socul termo-mecanic;

2        instabilitate volumetrica pentru a facilita fenomenul de contractie ;

1,2-1,4%pentru aliaje nobile (sulfati) ;

3        gradul de porozitate ce va facilita evacuarea gazelor;

CRISTOBALITE INLAY (Kerr-sulfati) ;

Indicatie : masele de ambalat pe baza de fosfati nu exista riscul

contaminarii aliajului-OPTIVEST ;

Metode de ambalare:

A.      Intr-un singur material si un singur timp:

-metoda clasica;

-cea mai indicata;

- machetele se pensuleaza cu un strat subtire de 1-3mm inainte de

aplicarea conformatorului ;

 -se umple conformatorul cu masa de ambalat, sub vibrare mecanica;

-vacuum 15 secunde +manual ;

-se depune la priza 20-30 minute.

B.      In doi timpi:

-metoda forte precisa;

-rar folosita;

-in timpul 1 se aplica prin pensulare masa de ambalat in grosime de 5-

10mm rezultand un nucleu refractar, consecutiv prizei;

-in timpul 2 nucleul este usor umectat, dupa care macheta se aplica pe
capacul conformatorului si se umple conformatorul prin vibrare
mecanica;
-se depune pentru priza.

Metoda de ambalare cu 2 materiale unul specific si unul nespecific :

-metoda contraindicata, abandonata azi ;

-se foloseau 2 parti nisip/1 parte gips ;

-nu se foloseste niciodata in tehnologia incrustatiilor.

c) Tiparul-evacuarea machetei din ambalaj:

-    se realizeaza prin topire (ceara ) sau ardere (rasinile acrilice si

compozite)

-    ambalajul se conditioneaza termic prin etape de preincalzire si

incalzire.

Etapa de preincalzire a tiparului:

-se ridica temparatura lent ,de la 0ºC la 200ºC timp de o ora;

-Rol :

1       se extrag tijele metalice din ambalaj;

2       evaporare partiala a apei;

3       eliminarea partiala a machetei din ambalaj;

4       se initiaza dilatarea termica a materialului refractar.

Se contraindica ridicarea brusca a temperaturii.

Etapa de incalzire a tiparului:

-se ridica temperatura lent de la 200ºC la 750ºC; !!!! la ambalajele pe

baza de sulfati.

-se produce dilatarea termica totala a tiparului;

-se elimina complet  macheta;

-se aduce tiparul la temperatura apropiata de cea de topire a aliajului

nobil;
-rezulta ambalajul refractar cavitar, numit TIPAR.

Alegerea si topirea metalului

-aliajul cel mai bun INLAY GOLD clasa I;

-cantitatea de aliaj este functie de tipul de incrustatie;

(simple=3g;duble=5g;triple=6g);

-aliajele nobile cu continut crescut de aur (peste 60% aur) se toarna in

creuzete grafitice, pentru a evita contaminarea;

-aliajele nenobile se toarna in creuzete ceramice.

Surse de topire si aparate de turnare:

I ) flacara produsa de amestecul gazos diferit (oxigen+gaz

metan=flacara oxigaz-cel mai des folosita; dezvolta o temperatura pana
la aproximativ 2000ºC ;  aliajele nobile cu aur crescut (950-1150ºC);

Amestecul de oxigen+hidrogen =flacara oxihidrica; 3000ºC, aliaje Cr-

Co ;

Amesctecul oxigen +acetilena =pentru aliajele inalt fuzibile (Cr-Co, Cr-

Ni);3000ºC

Amestecul oxigaz se contraindica datorita:

-pericolului contaminarii aliajului topit cu un aflux superior de carbon;

-apar porozitati;

-se pot modifica proprietatile mecanice rezultand o turnatura friabila;

Segmentele zonale ale flacarii:

-daca utilizeaza corect zonele flacarii si un preparat special tip Borax

(decapant, antioxidant) rezulta un produs de calitate.

1       Zona rece, situata langa duza pistolului;

2       Zona oxido-reducatoare (con albastru);

3       Zona oxidanta (aduce afluxul de carbon); contraindicata

II. curentul electric: folosit in topirea indirecta:

-cea mai indicata sursa;

-este necontaminanta;

-nu vine in contact cu aliajul;

-daca aparatul are aflux de protectie (heliu), se obtin turnaturi de

precizie;

-caldura este determinata de bobine de inductie.

Se contraindica  topirea directa a aliajului in palnia tiparului (ideal in

creuzet).

Intervalul de topire:

-aliaje nobile pentru INLAY=950-1150ºC;

-aliaje nobile pentru CERAMICA =1150-1250ºC;

aliaje inalt fuzibile

-aliaje nenobile Ni-Cr= 1250-1350 ºC;

(cu interval de topire ridicat)

-aliaje nenobile Co-Cr : 1350-1450ºC;

-aliaje pe baza de titan =1600-1750ºC.

Cel mai indicat procedeu = topire cu CIF cu mediu de protectie (cripton,

argon, heliu) in creuzet si centrifugare automata.

Aparate de turnat:CASTOMAT, TICAST, TIM 500, BEGO NAUTILUS

(curenti de inalta frecventa =C.I.F.)

Aparate:

1.    simple: (rudimentare) fronda de mana, rotaxul mecanic, cu valoare

istorica;

2.    centrifuga semiautomata (Rotojet-cu actiune electrica; Schloder-cu

actiune mecanica);
3.    centrifuga automata: (combine electrice) cel mai indicat mijloc de
turnare; protectie de gaz inert; se evita oxidarile.

Elementul principal de introducere a aliajului fluid in tipar il reprezinta

forta de catapultare (centrifugare).

Este principalul mijloc de introducere a aliajului fluid fortat, in tipar.

Centrifuga semiautomata tip Rotojet:

-este armata prin 3-5 rotiri;

-se plaseaza in lacasul metalic tiparul, care este situat in imediata

apropiere a creuzetului, care prezinta un orificiu catre tipar;

-se topeste aliajul cu flacara oxigaz;

-se declanseaza centrifuga (electric/mecanic);

-metalul fluid este catapultat in interiorul tiparului.

Centrifuga automata:

-aliajul se topeste in creuzet, la curenti de inalta frecventa;

-topirea se realizeaza cu protectie de heliu (gaz inert);

-aliajul topit este situat in apropierea tiparului;

-se declanseaza centrifugarea;

-prin catapultare, aliajul fluid este catapultat in tipar;

-se obtin turnaturi de cea mai inalta precizie;

Aparatul de turnat Combilabor-Haereus:

-utilizeaza curenti de joasa frecventa;

-topirea aliajului nobil se realizeaza in creuzete grafitice;

-aliajul topit este aspirat in tipar prin presiunea negativa creata+curgere;

-aliajul nu este contaminat,

-nu sunt introduse fragmente din creuzet;

-turnatura nu contine particule de material refractar;

-nu este o introducere fortata prin catapultare;

-cel mai indicat aparat.

DEZAMBALAREA:

Sablarea turnaturii -jet de particule

-cuart (oxid de siliciu), corindon, alumina-aliaje nenobile ;

-PMA-particule polimerice -aliaje nobile ;

Vor rezulta suprafete netede, mate ce ulterior vor fi prelucrate si

lustruite .

Cand utilizam surse si aparate de turnare « antice »vor rezulta defecte

de turnare.

Prelucrarea finala :

Cu gume si polipant-pasta de lustruit verde (oxid de crom).

Cu filturi si pufuri (bumbac) -lustrul final.

Se controleaza :punctele de contact proximale, gradul de frictiune,

punctele de contact ocluzale, relatia de contact cuspid-fosa.

CIMENTAREA :

Incrustatiile metalice neconditionate : frictiune+FOZ Incrustatiile metalice

conditionate : cositor, CIS, PCZ, cimenturi adezive = adeziune chimica.

DEFECTE DE TURNARE

Pot fi          negative : totale /partiale.

          pozitive.

I. Defecte de turnare negative totale :

 Constau in absenta turnaturii.

Cauze:
      aliaj insuficient topit in palnia tiparului (procedeul clasic) ce devine
vascos si nu se insera;

      aliajul este topit dar este declansata tardiv centrifugarea (creste
vascozitatea prematura a turnaturii)

II Defecte de turnare negative partiale:

Cauze :

1       cantitate insuficienta de aliaj;

Evaluarea corecta a cantitatii de aliaj se realizeaza prin cantarirea pe

balanta a machetei cu sistemul de tijare *densitatera aliajului = cantitatea
de aliaj (Heraeus).

2       topirea insuficienta, prin nerespectarea intervalului de topire al

aliajului ;

3       incalzirea tiparului la o temperatura inferioara, neconcordanta cu

aliajul ;

4       absenta machetei de evacuare a gazelor ;

5       existenta unor zone inguste, subdimensionari ale tiparului , ce devin

obstacole in curgerea aliajelor in tipar ;

6       forta de centrifugare si timpul insuficiente.

III. Defecte de turnare pozitive :

1.    Sfere :

Cauze:

a)    incorecta degresare a machetei ;

b)    absenta vibrarii mecanice ; cea manuala genereaza microspatii in

care patrunde aliajul fluid .Masele de ambalat trebuie sa adere intim la
suprafata machetei.

2. Aciforme, lamelare:

      ambalajul introdus la o temperatura prea mare; evaporarea apei

accelerata; fisurare;
      ambalajul preincalzit brusc este expus la microfisuri, unde patrunde
metalul fluid;

      in momentul turnarii aliajul e catapultat in zone de rezistenta

minima ; se fisureaza sau fractureaza tiparul ;

IV. Defecte de turnare negative:

 Microcavitatile, porii :

1       subdimensionarea machetei istmului, canalului principal, rezervorului

de aliaj fluid

2       plasarea incorecta a machetei rezervorului de metal fluid (excentric) ;

normal el va fi plasat in centrul termic al tiparului ;

3       supraincalzirea aliajului (metoda clasica :oxigaz) si topirea aliajului in

palnia tiparului ;

4       forta de impingere si topirea insuficiente ;aapar pori la baza tijei (risc
de porozitati crescut) ;

5       absenta mediului de protectie.

V. Defecte de turnare volumetrice :

1.    Supradimesionarea :

1       restaurarea fixa nu se insera pe bont/cavitate :

Cauze :

-  detensionarea incorecta a machetei ;valori de dilatare mari ;

-neconcordanta coeficientului de dilatare al masei de ambalat, mai mare

decat coeficientul de contractie al aliajului la racire.

2. Subdimesionarea :

-racirea repetata a machetei  ; contractii macheta ;

-izolare excesiva cu vehicul gras a cavitatilor ;

-coeficientul de dilatare al masei de ambalat mai mic decat coeficientul
de contractie al aliajului la racire.

INLAY-URILE ESTETICE /FIZIONOMICE /NEMETALICE

Materiale :

1       R.A. S. -abandonate ;

2       R.D.C. +CEROMERI+POLISTICLE +MASE CERAMICE

Avantajele restaurarilor directe:

1)    adaptarea marginala superioara;

2)    suprafata de contact  proximal superioara;

3)    suprafata ocluzala modelata corect anatoform;

4)    prelucrarea si lustruirea superioara;

5)    imbinarea adeziva  net superioara-legare chimica.

Dezavantaje:

1)    timp de lucru mai mare;

2)    materiale +aparate mai costisitoare ;

3)    prêt de cost superior.

Materiale :

RDC :

HERCULITE, SIGNUM, POINT4, BRILIANT, ARTGLASS, BELLGASS,

ESTENIA.

CEROMERI :

Targis+Vectris (Ivoclar)

Indicatii :

-pentru inlocuirea obturatiilor vechi din amalgam , compozite, care

prezinta modificari coloristice ;
pe dintii frontali, PM, distructii coronare ( !!!!!  istm dupa preparare cu 1/3
mai mic fata de distanta vestibulo-orala intercuspidiana).

INCRUSTATII RDC-METALO-CERAMICE

Etapele clinico-tehnice:

1)    Prepararea cavitatilor:

-pereti usor divergenti (10-20º);

-se bizoteaza fin marginal;

-formele de caseta cu unghiuri rotunjite;

-limitele cavitatii ocluzale nu se vor plasa in zonele de contact ocluziv ;

-adancimea cavitatii =minim 1,5mm ;

-proximal, marginile se extind vestibulo-oral, pentru imbinarea adeziva

eficienta.

2)    Amprentarea :

-cu materiale elastomerice ;

-bifazica sau monofazica;

-cu siliconi de poliaditie sau polieteri;

3)    Modelul :

se toarna din gipsuri extradure (arcada) si dure (soclul) ;

4) Modelarea +fotopolimerizarea inlay-ului.

Metoda direct-indirecta : cele mai indicate materiale pentru inlay-ul din

materiale hibride = POLISTICLE +CEROMERI RANFORSATI (fibre
poliamidice).

Metoda indirecta (laborator) :

Tehnica :

1       se aplica stratul bazal , grosimea ~1mm ;

2        se fotopolimerizeaza in cuptor  3 minute ;

3       se aplica straturi succesive de dentina ( culoarea dominanta a inlay-

ului) ;

4       fotopolimerizare 3 minute pentru fiecare strat ;

5       in final se aplica un strat de transparent total, care permite

vizualizarea integrala a culorii inlay-ului ;

6       nuantari estetice :pete, marmoratii cu mase speciale ;

7       stratul final este smalt ;

8       modelul + inlay-ul modelat se introduc intr-un cuptor pentru

fotopolimerizare (60-90secunde) ;

9       adaptarea inlay-ului :contacte proximale, relatii ocluzale, culoare

(prelucrare finala) ;

10 in cabinet se conditioneaza cavitatea si incrustatia, se fixeaza prin

imbinare adeziva marginala.

5) Prelucrare-lustruire

      INLAY-ul CERAMIC

Precede inlay-ul metalic.

Tehnologic :

-arderea pe folie de platina +sticla (1873-J. Murphy);

- blocuri ceramice (Dall-1920) ;

- perle de sticla (W. Hrebst);

-dinti portelan

Etape clinico-tehnice:

Prepararea cavitatilor :~inlay compozit

-peretii verticali, usor divergenti

-unghiuri rotunjite parapulpar ;

-marginal se bizoteaza (3-5º) ;

-peretii suficient de grosi si rectilinii, la nivelul casetelor orizontale ;

-pragurile gingivale =1mm profunzime ;

-grosime uniforma (1,5-2mm).

Metode de obtinere:

1)    prin turnare (tehnica DICOR) ;

2)    prin presare -injectare (EMPRESS -SYSTEM)-Ivoclar;

3)    modelare directa (VITA IN CERAM);

4)    frezare computerizata (CAD-CAM)

5)    frezare mecanica (CELLAY SYSTEM -Mickronia).

1.Ceramica turnata (DICOR):[

-preparare cavitate;

-amprenta;

-model de lucru;

-macheta ceara ;

-ambalare ;

-tipar ;

-topire -turnare lingou vitroceramica (la t =1370ºC), dezambalare

rezultand un miez ceramic, care va fi reambalat si ceramizat (tratat
termic) 10 ore, de la temperatura de 670ºC pana la 1100ºC, rezultand
miezul ceramic rezistent(inlocuitorul metalului), pe care se vor aplica
mase ceramice de placat, nuantandu-se coloristic.

-timp de lucru lung ;

-procedeu depasit ;
-rezultate nu totdeauna foarte bune.

2) Ceramica  presata-injectata:

Injectare dupa plastifierea unui lingou ceramic.

-amprentare;

-model ;

-macheta ;

-tipar, din mase de ambalat speciale ;

-topire -presare-injectare lingouri ceramice (preincalzire 850ºC, timp de

90 minute, dupa care se injecteaza la 1100ºC).

-precizie ;

-exactitate ;

-siguranta.

3) Sistemul VITA in CERAM:

-amprenta;

-model de lucru;

-model duplicat (Ceramigold-Stenhart) ;

-aplicare ceramica;

-arderea miezului (1100º)2 ore;

-ardere de infiltrare (pentru ramforsare)-4 ore;

-arderea finala (4-6 ore) -mase de placat (pentru nuantare).

Observatie :

Modelul duplicat din gipsuri sintetice -valori mari dilatare 0,2-0,4%

+porozitate.

4) Ceramica frezata -sistemul CAD/CAM

-nu necesita amprenta;

-nu necesita model, macheta, tipar, turnare;

-amprenta optica se realizeaza cu camera intraorala;

-macheta este procesata;

-frezarea este asistata de calculator;

-din lingouri ceramice (CEREC-Vita; Cerec-Dicor).

5) Sistemul CELAY SISTEM (Mickronia)

-sistem substractiv ;

-modelare macheta RDC;

-frezare prin copiere;

-neasistat de calculator.

Se fixeaza macheta in unitate, se copiaza de un profilometru care

transmite la instrumentul de frezat forma pe care o frezeaza in lingou
rezultand lingoul primar  ce ulterior va fi nuantat cu mase de placat.

FATETELE CERAMICE

Restaurari indirecte (dezavantaje: pot fi real si direct)

Avantaje :

-metoda minim invaziva ;

-permite modificarea formei, pozitiei, aspectului, culorii ;

-durabilitate ;

-favorizeaza transmiterea luminii ;

- reactii tisulare minime.

Dezavantaje:

-reduceri minime de tesut dur (doar in  smalt 0,3-0,8 mm);

-nu pot fi corectate discromiile accentuate ;

-fixarea nu este totdeauna eficienta ;

-fragilitate ;

-nu pot fi retusate in laborator ;

-modificari post-ardere;

-manipulare dificila ;

Indicatii :

-anomalii de culoare si forma ;

-distrofii , displazii, eroziuni ;

-fracturi de unghiuri ;

-malpozitie.

Contraindicatii :

-dinti devitali ;

-ocluzie mai mare ;

-parafunctii ;

-morfologie coronara nefavorabila ;

-igiena dentara precara ;

- smalt insuficient .

Etape clinico-tehnice:

1. Prepararea fetei vestibulare:

-slefuirea reductionala a smaltului pe o adancime 0,3-0,8mm;

-margine cervicala evidenta (prag rotunjit, plasare supragingival);

-margini proximale terminate inaintea punctului de contact;

-marginea incizala usor scurtata.

2. Amprentarea ;

3. Model de arcada sectionat 

Metode de obtinere ca la inlay-ul ceramic ( VITA in CERAM, EMPRESS

SISTEM);

4. Imbinarea adeziva cu cimenturi rasinice.

         RECONSTITUIRI CORONO-RADICULARE ( R.C.R.)

DISPOZITIVE CORONO-RADICULARE (D.C.R.)

Proteze fixe unidentare  care restaureaza morfologia si functionalitatea

dintelui afectat.

Fixarea=frictiune, cimentare-pivot intraradicular ;

Pivotul=2/3 din preparatia radiculara (lojeta intraradiculara).

Parti componente:

1       Segmentul radicular =dispozitiv=pivot sau stift intraradicular;

2       Segmentul coronar =bont artificial (cu o forma subdimensionata fata

de coroana dintelui pe care il inlocuieste).

Indicatii:

1       Restaurarea dintilor fracturati ;

2       Restaurarea  dintilor devitali;

3       Dinti cu obturatii voluminoase;

4       Modificarea axului de insertie si a dimensiunii bontului coronar;

5       Alternativa coroanei de substitutie, pentru a fi acoperite de alte

proteze fixe unidentare (coroane de invelis fizionomice, mixte)

Etape clinico-tehnice :

1)    preparatia dintelui :

-se sectioneaza dintele (tesutul patologic) pana in tesut sanatos (dentina
alterata, smalt nesustinut) ;

-se cateterizeaza canalul radicular obturat pana la apex  cu un ac Kerr si

apoi cu freze de largit canalele radiculare ;

-prepararea canalului pe  2/3 din radacina,  cu o forma cilindro-conica

(freze Boitelrock) ;

2)amprentarea :

a)    metoda directa :

-macheta din ceara , R.A.S., R.D.C. cu suport metalic sau con ;

-se modeleaza forma caracteristica a segmentului coronar ;

-macheta se trimite in laborator, se ambaleaza, se toarna, se prelucreaza

si revine in cabinet pentru fixare prin frictiune cimentara.

b)   metoda indirecta :

-preparatia se amprenteaza cu material siliconic in dublu amestec si cu

plasarea anterior amprentei a unei tije intraradiculare. Curent in practica
se realizeaza in dublu amestec cu tija metalica.

c)    alta metoda de amprentare:

-stift metalic continut in amprenta cu material termoplastic (tip Stents)

+amprenta cu silicon fluid (amprenta de precizie) = varianta clasica.
Siliconul fluid se introduce in canal cu un ac Lentullo.

3) modelul :

-modelul se toarna dintr-un gips dur (model monobloc sau segmentar cu

bont mobilizabil)

4) modelarea machetei :

1       conditionarea modelului 5 minute (izolare in apa saponata, lacuri) ;

2       alegerea tijei suport (pentru macheta pivotului si a bontului) metalica;

3       se modeleaza macheta preparatiei radiculare ;

4       se realizeaza macheta dispozitivului coronar =bont artificial ;

5       verificare, control exactitate machetare ;

6       pregatirea machetei pentru ambalare (elemente accesorii) ;

7       dupa turnare rezulta D.C.R.ce ulterior va fi cimentat in cavitatea

bucala.

Materiale :

metalice:

1       Aliaje nobile albe =Paliag, Palidor =scumpe;

2       Aliaje nenobile: Ni-Cr SOFT;

3       Aliaj baza cupru =Gaudent;

nemetalice:

1       R.D.C.(conuri + adaus rasina );

2       Compozite special elaborate -ramforsate cu fibre poliamidice ;

3       Mase  ceramice (Al, Zr) utilizate in tehnologia integral ceramica.

d)    metoda mixta:

-macheta se modeleaza pe model in laborator de catre tehnician ;

-este perfectata adaptarea marginala si ocluzala de catre medic,cu

ceara  in cavitatea bucala;

-metoda utilizata in tehnologia R.A.S. si R.D.C.;

Avantaje :

- rezistenta mecanica pentru dintii partial distrusi ;

- recuperarea dintilor devitali fracturati ;

-restaurari protetice mixte -terapie mai conservativa.

Se contraindica la dintii subdimensionati cervico-incizal, unde se aplica

coroane de substitutie.
Observatie :

Onlay+coroane partiale (vezi curs protetica)-model, machetare,

ambalare, turnare idem inlay.

COROANE DE INVELIS METALICE

Sunt proteze  fixe unidentare, care acopera partial sau total preparatia
dentara (bontul).

Indicatii:

A.   In scop morfofunctional profilactic:

-in prevenirea fracturilor coronare pe dintii cu obturatii voluminoase;

-in prevenirea eroziunilor cervicale ; apar datorita agregarii  P.P.S./P.P.A,

prin crosete;

-prevenirea hipersensibilitatii cervicale si a cariilor de colet;

-prevenirea afectiunilor parodontale in absenta ariilor de contact (cand

spatiul este mai mic de 2 mm se reface aria de contact prin acoperire cu
coroana solo ; cand spatiul este mai mare de 2mm se realizeaza 2
coroane) ;

-prevenirea inflamatiei, iritatiei si a sangerarii locale (absenta zonelor de

contact proximo-proximale favorizeaza tasarea alimentelor pe papilele
interdentare).

B.   Alte indicatii :

-restaurarea morfologiei ocluzale atenuata, distrusa prin :

1       atritie=lipsa de tesut datorita frecarii a 2 suprafete de smalt;

2       abraziune=frecare smalt cu alimente exogene ;

3       abfractie =distructia de piramide in zona cervicala.

-pentru corectarea nivelului planului de ocluzie in disfunctia mandibulara
(ocluzii blocate in propulsii antero-lateralitate) ;

-pentru restaurarea dintilor posteriori in zona de sprijin, in vederea

echilibrarii ocluzale ;

C.   In scop  protetic:

-pentru agregarea puntilor dentare in scop protetic;

-elemente ce favorizeaza  agregarea  protezelor mobilizabile (P.P.S.);

-elemente de imobilizare a dintilor potentiali mobili din afectiunile

parodontale=scop protetic parodonto-profilactic.

Etape clinico-tehnice:

1) Prepararea dintelui:

-pregatit sub forma de bont dentar (forma subdimensionata a

elementului dentar, rezultat in urma prepararii fetelor axiale si a
suprafetelor ocluzale).

Prezinta diametrul maxim la colet, in final avand o forma cilindro-conica.

Gradul de conicizare 3-5º maxim.

Etapele prepararii bontului (vezi curs protetica).

2.Metode de amprentare :

Inregistrarea elementelor campului protetic (bonturi=preparatii dentare)+

dintii vecini, dintii antagonisti + arcada.

!!!!!! In tehnologia coroanelor de acoperire (de invelis) se indica amprenta

de arcada (globala).

Amprenta se realizeaza cu portamprente :

-standard ;

-individuale ;

-speciale (Kettenbach).
A.   Amprente de arcada:

1)      bifazica =cea mai des utilizata in practica (amprenta primara si

amprenta de precizie) ; tehnica Wash-Technick

2)      Monofazica. Materialul siliconic de consistenta fluida se aplica in

portamprenta individuala;

3)      Clasic, cu inel de cupru + material siliconic fluid si supraamprenta

de silicon chitos in portamprenta standard ;rar utilizata ;

B.   Amprente de hemiarcada (segmentare):

4)      Rigid-elastica (STENTS+silicon  fluid );

5)      Amprenta cu material siliconic in dublu amestec in lingura

Kettenbach.

Observatie:

Ambele amprente se contraindica in tehnologia de precizie  a coroanelor

de de acoperire.

Se indica in tehnologia  de protezare provizorie : R.C.R., coroane 

acrilice, eventual coroane metalice provizorii.

Amprenta segmentara in lingura Kettenbach (vezi L.P.).

Erori privind amprenta de hemiarcada:

-strat neuniform de material ;

-desprinderi ;

Toate acestea necesita reamprentarea campului protetic.

Conditionarea locala a campului protetic :

-Conditionarea locala a santului gingival : se indica largirea santului

gingival cu expunerea limitei preparatiei cervicale.

Procedee clinice:

1       Mecano-chimic :fir textil imbibat cu substanta vasoconstrictoare :

adrenalina
1-2%, efedrina 5%, saruri de aluminiu sau inele textile (Epipac).

2       Aplicare de preparate vasoconstrictoare (Expasite)-amestec de

clorura de aluminiu + masa inerta -rol vasoconstrictor-dilatator -fara fir.

Se contraindica in conditionare clorura de zinc (30 %) deoarece are un

efect caustic.

3.Modelul :

Reproducerea la scara naturala a campului protetic.

Turnare arcada in timpul 1 din gips extradur Moldarock=clasa IV iar in

timpul 2 se realizeaza soclul din gips dur Moldano =clasa III.

1       Se utilizeaza :

-modele de hemiarcada :monobloc (cu bont fix);

cu bont mobil (vezi L.P.). ;

-modele de arcada :monobloc (cu bont fix) ;

cu bonturi sectionate si detasabile (cele mai indicate).

Modelul sectionat cu pinuri metalice cu teci.

4.Macheta :

Reproducerea in volum si forma a viitoarei coroane turnate .

Sunt metode de obtinere diferite pentru cele 2 tipuri de coroane turnate:

2       Cu grosime totala ;

3       Cu grosime dirijata.

COROANA TURNATA CU GROSIME TOTALA

Cea mai utilizata datorita caracteristicilor :

-fetele interne vin in contact intim cu bontul pe toata suprafata = frictiune

maxima ;

-peretii laterali (axiali) prezinta  grosimi neuniforme, variabile (0,5-1mm)

iar la nivelul cuspizilor activi (1,5mm) ;
-grad mare de frictiune ;

-transmite diferentele de temperatura din mediul oral ;

-strat de ciment micronic (20-40) ;

-cantitate mare de aliaj ; elementul protetic cel mai indicat in tehnologia

protezelor fixe unidentare ;

-prêt de cost ridicat ;

-ablatia dificila, necesita taierea a 2 pereti ;

Indicatii :

-element de agregare a puntilor, aplicandu-se de regula pe dintii

posteriori.

Sisteme de machetare :

-tehnica prin picurare (vezi L.P.) =tehnica clasica.

Ceara este aplicata pe bontul izolat. Se depune ceara in limitele

dimensiunii coroanei dintelui de restaurat. Ulterior, se continua modelajul
fetelor laterale si al suprafetei ocluzale

-tehnica racirii gradate (vezi L.P.)= tehnica clasica.

Intr-un prim timp, bontul izolat este introdus in ceara topita. Pe bont se
depune un strat subtire de ceara (0,30-0,40mm), solidificata in urma
contactului cu bontul rece. Acest prim strat de ceara, ce acopera fetele
laterale si suprafata ocluzala a bontului este asa numita « capa din ceara
». Peste capa, prin picurare, se adauga ceara pentru convexitatile fetelor
laterale si morfologia fetei ocluzale. Prin modelare (sculptare cu spatula)
se da forma finala a machetei. Macheta este modelata in functie de dintii
vecini (sunt refacute punctele de contact), de dintii antagonisti (un
angrenaj corespunzator) si de ocluzia inregistrata.

-tehnica cu capa ADAPTA (vezi L.P) =tehnica moderna.

Discurile din material plastic cu grosime de 0,15-0,20 mm, prinse in

pense speciale sunt plastifiate la flacara.Cand discul este plastifiat se
aplica pe un silicon vascos depus intr-o chiuveta. Bontul este introdus
peste discul plastifiat in masa de silicon. In acest fel plasticul este presat
asupra bontului luand forma acestuia. Surplusul ce depaseste zona de
colet se taie cu foarfeca, capa din plastic se adapteaza cervical pe bont,
prin picurare de ceara in aceasta zona. Bontul cu capa din plastic este
aplicat pe model, se continua modelarea machetei picurandu-se ceara
pe fetele laterale pentru convexitati si pe suprafata ocluzala pentru
cuspizi. Prin sculptare, ceara picurata in exces este indepartata, incat in
final sa rezulte o macheta care reda cu fidelitate morfologia fetelor
laterale si suprafata ocluzala a dintelui ce se restaureaza.

Tehnica cu folie termoplastica (capa ADAPTA) :

-ergonomica ;

-exacta ;

-se obtin machete cu pereti uniformi ;

-metoda rapida, cea mai indicata in tehnologia coroanei turnate cu

grosime totala.

-tehnica aditiei de ceara =tehnica moderna.

Putin utilizata, metoda laborioasa, necesita instrumentar specific, metoda

foarte exacta.

Este o metoda contrara principiilor de modelare prin sculptarea cerii,

folosite in tehnicile descrise. Pusa in circuitul tehnic de Thomas si Payne
necesita aparatura complexa (articulator semiadaptabil, pantograf, arc
facial, traiectoria condiliana, trusa speciala de modelat). Modelarea
propriu-zisa cuprinde mai multe etape : se dispun varfurile cuspidiene pe
suprafata ocluzala a bonturilor preparate, sunt unite, prin creste
marginale de ceara, se insera crestele triunghiulare si cele oblice, se
stabilesc santurile si crestele secundare. In final sunt inserate fosetele.

Metoda necesita o cunoastere exacta a morfologiei ocluzale pentru

imbinarea criteriilor morfologice, geometrice si functionale. Conform
acestei metode, macheta  va avea o suprafata ocluzala cuspidata, ideala
redata anatomic (santuri, fose, versante, convexitati).

Indicatii :

Tratamente protetice complexe, in ocluziile cu point centric (PIM) ;

conceptul gnatologic de reechilibrare ocluzala.

COROANA TURNATA CU GROSIME DIRIJATA

Caracteristici :
-contact partial cu preparatia dentara (ocluzal si cervical 2-3mm) ;
-peretii axiali la distanta de peretii laterali ai preparatiei ;

-in spatiul dirijat-dinte si fata interna a  coroanei se aplica filmul de ciment

cu rol de termoizolant ;

-cantitate mica de aliaj ;

-prêt de cost mai mic ;

-ablatie mai usoara (1 perete).

Sisteme de machetare :

1       machete prefabricate (vezi L.P.)

Din seturi de machete din ceara ce au fost realizate in stante metalice,

avand forme si marimi diferite, se alege macheta corespunzatoare ce se
adapteaza pe bontul mobil al modelului.

Se perfecteaza cu ceara adaptarea la nivelul coletului, contactul cu dintii

vecini si cei antagonisti apoi este perfectat modelajul final (finisarea).

Este un procedeu :

-rapid, ergonomic ;

-adaptare pe bont cervical si ocluzal;

-imprecis (distorsionari in manipulare) ;

-nu se vizualizeaza spatiul bont-perete axial ;

-nu e curent utilizata;

-este eficient utilizata pentru elemente intermediare masive .

2       machete din folie cu ceara calibrata (vezi L.P.)

Se confectioneaza un inel din ceara calibrata (0,30-0,40mm). Se aplica

pe bont si este adaptat cervical la nivelul santului gingival si pe 2 mm in
contact cu bontul. Cu fuloare se modeleaza convexitatile si santurile
fetelor laterale.
Se confectioneaza capacul din ceara calibrata ce se lipeste de inel.

Morfologia fetei ocluzale se realizeaza picurandu-se ceara fierbinte pe

suprafata capacului, in dreptul fiecarui cuspid.

Se schiteaza volumul lobilor. Dupa racirea cerii, prin sculptare este

modelata suprafata ocluzala,  cu santuri interlobare, fose, creste
marginale, cuspizi.

-o metoda curenta ;

-se vizualizeaza subetapele cu exactitate (vezi L.P.).

3       metoda cu model duplicat :

a)    modelarea machetei preliminare fixa pe bont si subdimensionata :

-limita cervicala =2-3mm de colet ;

-grosime pereti externi =0,15mm ;

-ocluzal este in contact cu bontul ;

-modalitate de dirijare a spatiului.

Tehnicianul modeleaza subdimensionat macheta in toate sensurile cu

0,30mm fata de dintii vecini si antagonisti, cu ceara speciala ce contine
gutaperca. Marginea cervicala a machetei este cu 2mm mai sus de limita
preparatiei din zona cervicala.Macheta subdimensionata impreuna cu
modelul de lucru se amprenteaza cu un hidrocoloid reversibil. In aceasta
amprenta duplicatoare se pune masa de ambalat, rezultand modelul
duplicat. Pe bontul mobil al modelului duplicat se modeleaza macheta
finala. Ea va fi fixa pe modelul duplicat si va face parte din viitorul
tipar.Astfel se vor evita deformarile machetei, deoarece macheta nu este
mobilizata de pe bont pentru ambalare.

b) duplicarea machetei preliminare:

-bontul si macheta se introduc in material siliconic aplicat in conformator

rezultand amprenta duplicatoare  ;

-se toarna modelul duplicat (pe baza de mase de ambalat fosfatice) ;

rezulta tiparul coroanei ;

Observatie:
Metoda cu model duplicat are indicatie de electie in tehnologia puntilor
din elemente unite, turnate din aliaje cu temperatura de topire intre 1350
si 1750ºC (Ni-Cr, Co-Cr, baza titan).

Caracteristicile machetei coroanei cu grosime dirijata:

-        peretii laterali cu grosime uniforma (0,30-0,45mm) ;

-        peretii laterali sunt situati la distanta de bont ;

-        macheta  prezinta contact cervical si ocluzal.

-        transmiterea variatiilor termice mai putin ;

-        cantitate de aliaj mai mica ca la coroana cu grosime totala.

Indicatii :

-elemente de agregare pentru puntile totale/de hemiarcada, coroane solo

pe dintii posteriori

-dirijarea peretilor laterali la distanta de bont favorizeaza piesele protetice

ample.

Obtinerea tiparului  :

-cavitate cu volum si forma identice cu cele ale machetei, situata in

interiorul masei de ambalat.

Etape :

1)    pregatirea machetei pentru ambalare ;

2)    ambalarea propriu-zisa ;

3)    evacuarea machetei din materialul refractar = tipar;

Tijare + machete accesorii + detensionare + aplicare pe capacul

conformatorului+degresare.

Sistemul de tijare clasic:

-aplicare tija cu lungimea de 30mm, grosime de 1-1,5-2mm, pentru

turnarea aliajelor nobile .
Metoda moderna (BEGO-HERAEUS):

Indicat :

-coroane de acoperire multiple sau coroane ca elemente de agregare a

puntilor.

Sistemul de machetare cuprinde :

-canal secundar cu diametrul =3,5mm ;lungime = 3mm);

-canal intermediar (diametrul = 5mm);

-canal principal (diametrul = 4mm).

Dimensiunea tijelor:

-este variabila; pentru aliaje nobile mai mici ; pentru aliaje nenobile mai
mari.

Aliaje nenobile :Ni-Cr,Co-Cr :

canal secundar = 2,5-3,5mm, canal intermediar=3,5-4,5mm ce poate

ajunge pana la 4,5-5,5mm ,canal principal =5mm).

Sistemul se livreaza prefabricat si se aplica numai canalele secundare

( ~3mm).

-prezenta canalului intermediar diminueaza coeficientul de contractie ;

-canalul intermediar trebuie sa fie situat in centrul termic al tiparului ;

-topografia tijelor pe fetele proximale sau pe cuspizii inactivi ai molarilor

cand coroana este element solo sau element de agregare (scade riscul
porozitatilor pe cuspidul activ)

-tijele se plaseaza intr-un unghi mai mare de 90º pentru a evita

turbionarile aliajului fluid  ;

-cu cat aliajul este mai dificil de turnat se iau masuri suplimentare pentru
diminuarea contractiei .

Ambalarea :

-metode :  1 timp +1 material;    2 timpi+2 materiale;

-se indica utilizarea maselor de ambalat specifice, cele mai bune
fiind cele fosfatice;

-aliajele baza titan se toarna cu mase de ambalat  pe baza de oxid de

aluminiu sau magneziu in  amestec cu oxid de zirconiu (TITAVEST); se
contraindica mase de ambalat fosfatice deoarece acestea reactioneaza
cu mare usurinta cu titanul fluid.

Eliminarea machetei :

-prin conditionare termica (preincalzirea si incalzirea ambalajului

refractar)

Preincalzirea :    0-400ºC, timp de 1 ora (aliaje nenobile) ;0-200ºC, timp

de 1 ora (aliaje nobile).

Incalzirea :          200-750ºC, ridicata in ritm lent (aliaje nobile) ;

400-1000ºC, timp de 30-40 minute (aliaje nenobile).

Topirea si turnarea aliajului :

-aliajul se topeste in creuzete, sub actiunea a 2 surse de topire

a)    flacara oxigaz : topire directa, in palnia tiparului.

b)    microincinte +flacara oxigaz : topirea in creuzet ceramic=procedeu

indirect. Introducerea in tipar a aliajului se realizeaza cu ajutorul fortei
centrifuge (ROTOJET/SCHLODER).

c)    Topirea sub influenta curentilor de joasa, medie si inalta frecventa

+gaze inerte de protectie (argon, heliu, cripton).

Se contraindica utilizarea creuzetelor grafitice pentru aliaje nobile

(le contamineaza cu carbon) rezulta turnaturi fragile.

Metoda moderna (Heraeus)=la turnarea aliajelor nobile  se

foloseste  centrifuga automata si  creuzete de ceramica.

Caracteristici pentru obtinerea unei turnaturi de calitate :

-sistem de tijare BEGO-HERAEUS ;

-ambalare in 2 timpi;
-aplicarea machetei canalului intermediar in centrul termic al tiparului;

-topire/turnare (C.I.F. + mediu de protectie +centrifuga automata)

La prepararea masei de ambalat nu se recomanda vacuum malaxor

decat primele 10-15 secunde pentru omogenizare, apoi se recomanda
preparare manual pentru inglobarea aerului ce va facilita eliminarea
gazelor din tipar (porozitatea maselor de ambalat).

Dezambalare /prelucrare:

Racire ambalaj 5-10 minute;

Turnatura este introdusa in apa rece: calire, recristalizare;

Eliminarea turnaturii se realizeaza prin spargerea ambalajului,  rezultand

strat de oxizi +masa de ambalat;

Sablare cu nisip cuartos, corindon;

Sablare de finete +prelucrare finala.

Coroana este adaptata pe model in limitele preparatiei.

Sablare cu particule polimerice (PMA) pentru aliaje nobile rezultand

suprafete netede, curate, usor de lustruit final.

Examinarea in cabinet: examenul clinic pe bontul real :

-relatia de ocluzie;

-zonele de contact proximale ;

-nivelul convexitatilor ;

-prezenta santurilor de descarcare ;

-inscrierea modelajului in curbura arcadei ;

-echilibrare ocluzala riguroasa ;

Lustrul final si cimentarea provizorie sau de durata dupa caz.

Alte tipuri de coroane metalice

Coroana turnata din 2 bucati

Coroana stantata       tehnol. abandonate datorita ap. si met. turnarii

Caracteristicile coroanei din 2 bucati :

-Se realizeaza din Ag-Pd, din materiale nobile ;

-Capacul turnat si inelul se lipeau.

Coroana stantata:

Pe un model metalic (obtinut din melot) se ambutisa (lua forma fortata) o

capa metalica de 0,30-0,40 mm din Wipla ;

Tehnologie abandonata.

Avantaje :

1       Prepararea bontului : bont cu smalt pe el si cu un strat gros de ciment

pe el.

Dezavantaje :

2       Riscul perforarii la adaptarea cervicala (pereti subtiri) ;

3       Absenta convexitatilor ;

4       Prezinta defecte negative (microcavitati, pori)/pozitive (sfere,

lamelare, aciforme)

COROANE DE INVELIS NEMETALICE

Proteze unidentare estetice.

Obtinute din materiale cu grad de transluciditate partial sau total

(materiale fizionomice estetice) =R.A.S. (cu utilizare restransa), R.D.C.,
polisticle, ceromeri (materiale hibride, polimeri multifunctionali)

Terminologie :

Coroane estetice fizionomice ;

Coroana Jacket acrilica, compozita, ceramica.

COROANA ACRILICA :

Utilizare restransa ;
Are caracter provizoriu

O inlocuieste coroana din R.D.C., polisticle, ceramica.

Indicatii :

1       distructii coronare partiale/totale ale dintilor frontali ;

2       leziuni carioase simple/profunde pe fetele proximale ;

3       traumatisme insotite de fracturi ;

4       discromii de diferite etiologiii :(endogene =tratamente intracanalare

eronate) sau (exogene = aport excesiv de alcool, tutn, vin rosu) ;

5       corectarea de anomalii (forma, culoare, pozitie).

Contraindicatii :

1       dintii frontali :

-cu fatete de abraziune ;

-parafunctii : scrasnitul dintilor, bruxism ;

2       ocluzii adanci acoperite

-coroana expusa (fata orala) datorita contactului;

-se indica onlay-urile extratisulare (rezistenta mai mare);

3       c.c-alte solutii : fatete compozite, ceramice, coroane metalo-

ceramice ;

4       dintii posteriori (PM,M)provizoriu :

-schimb la 6 luni ;

-examinarea stopurilor ocluzale

-abraziune =pierderea stopului ocluzal -coroana mixta;

5       pacientii tineri cu camere pulpare mari la dintii frontali.

-nu preparatia cu prag ; nebiologica, sacrificiu mai mare

-se aplica coroane acrilice provizorii.

Etapele clinico-tehnice :

1.    Examenul clinic-coroane de acoperire fizionomice.

Coroana acrilica se utilizeaza provizoriu pana la aplicarea solutiei

definitive.

2. Prepararea dintelui:

1       bont cilindro-conic, neretentiv ,obtinut prin frezare;

2       prepararea secventiala (reducerea fetelor axiale+marginea incizo-

ocluzala);

3       reducerea mai accentuata pe fetele vizibile;

4       fara prag (preparatia tangentiala, in bizou)

Parametrii dimensionali:

Vestibular:          a) reducere 1-1,5mm (dinti vitali);

          b) reducere 1,5-2mm (dinti devitali , cu R.C.R.)

Cervical:    a) prag circular /axial /circumferential cu latime de 1-1,5mm

vestibular plasat subgingival, continuat proximal la nivelul insertiei
gingivale, iar oral situat la 1-1,5mm de insertia gingivala;

Contraindicat:

-dinti cu diametru mic (IL);

b) prag vestibular cu plasare subgingivala si continuare pe fata

proximala.Inchiderea ideala se realizeaza pe prag supragingival, chiar
daca RAS se contracta. Se poate perfecta inchiderea marginala
intraoperator (captusire).

c) preparatie tangentiala, fara o limita decelabila : in bizou, muchie de

cutit, ce nu se poate inchide foarte exact si cu efect iritativ local ; RAS
efect biofob+alergic.
Incizal :

-reucere maxima (1,5-2mm) realizandu-se un efect estetic foarte bun.

Prepararea bontului pentru materiale moderne( R.D.C., polisticla,

ceromeri) :

1       bont cilindro-conic, neretentiv cu prag la limita insertiei gingivale ;

2       prag cervical semirotund -CHAMFREIN;

3       reducere 0,8 mm cervical, fetele axiale 1-2mm, incizal 1,5mm;

4       preparatie amprentabila relativ usor;

5       estetica deosebita, proprietati mecanice, tehnologie moderna ;

6       tripolimerizare (caldura, presiune, fascicul luminos).

3. Amprentarea :

Etapa clinica.

Inregistrarea elementelor campului protetic, indeosebi a bontului.

A. Amprenta segmentara (de hemiarcada) :

-rigid-elastica (Stents+ elastomeri);

-dublu amestec siliconic (lingura Kettenbach).

Sunt cele mai utilizate, dar nu cele mai indicate.

B. Amprenta de arcada:

-monofazica ;

-bifazica (dublul amestec).

C. Amprenta clasica :

-inel de cupru +supraamprenta de material siliconic (rar utilizata).

Conditionarea bontului pentru amprentare :

-indepartarea tesuturilor parodontale prin mijloace:

1       mecano-chimice,

2       chirurgical

3       frezaj intern gingival.

a) mecano-chimic:

-fir textil si inele din bumbac imbibate cu solutii vasoconstrictoare:

efredina, adrenalina 1-2% , alaun, sulfat feros , expansil =alaun+aditiv

Se contraindica clorura de zinc in concentratie mare 10%, deoarece are

efect caustic local.

b) chirurgical.

4. Modelul :

Reproducerea elementelor campului protetic la scara 1/1.

Tehnologia coroanei polimerice

modelul monobloc (segmentar)

-cu bont fix (cel mai indicat);

-cu bont mobil (mai indicat fata de cel anterior)

Materiale, tehnica de lucru vezi L.P.=curs incrustatii metalice.

5.Macheta :

Se obtine prin :

1       Tehnica racirii gradate +picurare-vezi curs 6;

2       Tehnica picurarii -vezi curs 6 ;

3       Tehnica plastifierii :

Un paralelipiped de ceara este plastifiat prin incalzire progresiva la

flacara si aplicat pe bontul mobil (izolat). Excesul de ceara este
indepartat, prin taiere cu spatula, urmarindu-se concomitent si
modelarea.
Etape machetare :

Conditionarea bontului :

1       Izolare in apa saponata 5-10 minute ;

2       Aplicare DIE SPACER (lac) cu rolul de a ajuta la indepartarea

machetei de pe bont si de a dirija filmul de ciment intre bontul dentar din
cavitatea bucala si viitoarea lucrare.

3       Picurare ceara in exces ;

4       Racire lenta;

5       Modelaj primar: sectionare + modelajul anatoform functional

(convexitati, cingulum, creste, convexitati, zone de stop).

6       Modelajul final: finisarea +aplicarea de gips dur in interiorul machetei

sub forma de bont. Degresarea machetei;

Modelajul final si degresarea -parte din pregatirea machetei pentru

ambalare.

6.Ambalarea :

-cu materiale specifice ;

-masele de ambalat sunt gipsurile dure (clasa III)/amestec de gips dur

+gips normal;

-didactic/ratiuni economice -gips normal ;

-masa de ambalat se aplica intr-un conformator =chiuveta ;

-conformatorul : 2 inele si 2 capace ;

-se aplica cu vibrare pasta semifluida de gips ;

Metode de ambalare :

A. Orizontala (fata orala este plasata in jos ;fata vestibulara spre

superior.

B. Verticala (marginea incizala este plasata in jos , macheta patrunzand

pana la nivel cervical).
A. Ambalarea orizontala :

1.    In interiorul machetei, indepartate de pe model, se introduce pasta de

gips dur ;

2.    In interiorul unei jumatati de chiuveta se depune pasta de gips dur ;

3.    Macheta este aplicata in pasta de gips cu fata vestibulara

meacoperita de ghips ;

4.    Are loc priza ghipsului dupa 30 minute, consecutiv se produce

izolarea in apa 10 minute ;

5.    Se aseaza inelul celei de a doua jumatati a chiuvetei si se toarna

pasta de ghips pana la umplere , urmata de asezarea capacului ;

6.    Se preseaza pe durata prizei ghipsului (30 minute) ;

7.    Chiuveta este desfacuta in cele doua jumatati. Ceara plastifiata este
indepartata din ambalaj, dupa care resturile sunt spalate cu un jet de apa
clocotita. Dupa eliminarea cerii, apare cavitatea tiparului. La aceasta
tehnica, intr-o jumatate de chiuveta se afla tiparul fetei orale si a fetelor
proximale, iar in alta jumatate fata vestibulara.

Avantajele ambalarii orizontale :cea mai utilizata in tehnologia

coroanei acrilice.

      Repartizarea nuantelor de culoare la nivelul fetei vestibulare ;

      Controlul repartizarii culorilor;

      Interventii ulterioare pentru a modifica culoarea in sensul dorit.

Dezavantajele ambalarii orizontale :

1       Indepartarea cerii din cavitatea tiparului se realizeaza cu dificultati ;

2       Izolarea peretilor tiparului se obtine neuniform, sub bont poate sa

ramana neizolat ;

3       Pasta de acrilat este introdusa cu dificultate sub bontul de ghips ;

4       Bontul de ghips se poate fractura la introducerea si presarea

acrilatului in tipar ;
5       Asamblarea incorecta si presarea insuficienta a celor 2 jumatati ale
chiuvetei, mareste grosimea fetei vestibulare a coroanei.

B. Ambalarea verticala :

1.    In interiorul unei jumatati de chiuveta se depune pasta de ghips.

2.    Macheta situata pe bontul mobil este introdusa vertical, cu marginea

incizala in jos, pana la marginea cervicala ;

3.    Are loc priza ghipsului dupa 30 de minute, consecutiv se realizeaza

izolarea in apa 10 minute;

4.    Se aseaza inelul celei de a doua jumatati a chiuvetei si se toarna

pasta de ghips pana la umplere, fiind vibrat pentru condensare, urmata
de asezarea capacului.

5.    Se preseaza pe durata prizei ghipsului pentru condensarea

particulelor de material, in vederea obtinerii unui tipar cu pereti netezi si
rezistenti, ;

6.    Chiuveta este scoasa de sub presa dupa priza ghipsului (30 minute)
si introdusa intr-un vas cu apa fiarta timp de 5 minute.

7.    Chiuveta este desfacuta in cele 2 jumatati. Ceara plastifiata este

indepartata din ambalaj, dupa care resturile sunt spalate cu unjet de apa
clocotita. Dupa eliminarea cerii apare cavitatea tiparului. Intr-o jumatate a
chiuvetei se afla cavitatea tiparului, iar in cealalta jumatate este bontul
artificial.

Avantajele ambalarii verticale

      Ceara este indepartata usor din tipar ;

      Peretii tiparului sunt izolati uniform fara dificultate;

      Pasta de acrilat este introdusa in tipar si presata fara riscul

fracturarii bontului artificial.

Dezavantajele ambalarii verticale :

1       Repartizarea nuantelor cromatice aproape imposibil sa se realizeze ;

2       Asamblaea insificienta a celor doua jumatati ale chiuvetei creeaza

ingrosarea marginii incizale ;
7.Polimerizarea :

1       Se obtine prin introducerea acrilatului in tipar;

2       Tiparul se obtine dupa ambalarea machetei (prin cele 2 metode) si

eliminarea ei din ambalaj prin topirea cerii (apa fiarta, jet aburi sub
presiune)

3       Conditionarea tiparului : anterior polimerizarii si consecutiv eliminarii

machetei din tipar prin topire cu apa fiarta si detergenti se
conditionaeaza cu urmatorii izolanti :        lacuri alginice :Pectizol, Izodent
in 2-3straturi.

lui :

-separa rasina de masa de ambalat (gips);

-inhiba combinarea rasinii cu masa de ambalat ;

-favorizeaza enucleerea coroanei din ambalaj.

Etapele polimerizarii coroanei acrilice:

1       Dozarea rasinii (SUPERPONT).

-Proportiile indicate de fabricant :P/L 1/1, 2/1;

-Pulberea se aplica intr-un godeu ceramic, spatulare pana rezulta o

pasta vascoasa ce trece prin mai multe stadii fizico-chimice, pana in
momentul favorabil introducerii in tipar = pasta vascoasa plastica
neaderenta modelabila.

2       Aplicarea rasinii in tipar (din profunzime catre exterior ; se controleaza

culoarea , culoarea de baza,culoarea la colet, incizal (usor in exces)

3       Modelalarea exterioara : celofan umed+presarea capac chiuveta.

4       Controlul dispunerii culorii in tipar: daca culoarea nu e cea dorita-se

sectioneaza in bizou la nivel cervical si incizal, preparare din nou. rasina
acrilica.

5       Daca culoarea este cea corecta se asambleaza chiuveta, se

introduce in presa hidraulica :p = 2atm., timp de 15 minute.
6       Transferul in ring: se mentine chiuveta in aceeasi pozitie pe durata
termopolimerizarii.

Regimul termic de polimerizare :

Rasinile polimerice clasice polimerizeaza sub actiunea caldurii umede,

conform curbei termice :

-crestere lenta la 60ºC, timp de 30 minute ;

-mentinere la 60ºC, timp de 60 minute ;

-crestere lenta pana la 100º, timp de 30 minute, cu mentinere 30 minute,

urmata de racire lenta(4-8 ore)

Timpul de polimerizare =2,5 ore.

Recomandari : cresterea lenta a temperaturii pentru a nu se volatiliza

monomerul +consumare lenta in timpul reactiei.

Observatii tehnice :

-in practica =procedeu empiric de modelare ;

-alegerea culorii;

-alte rasini:BIODENT, PALAVIT;

-pacienti tineri-culori deschise : 21-23

8.Dezambalarea/prelucrarea :

1       sectionarea cu spatula+fierastrau +enucleerea din masa de ambalat ;

2       prelucrare cu freze de acrilat-plusurile;

3       netezire :freze /petre mai mici ;

4       adaptarea pe bontul modelului-adaptare exacta cervicala, echilibrare

ocluzala ;

5       lustruire cu ajutorul periilor+pasta abraziva ;

6       suprafete nete de prelucrare ;

7       luciul -prelucrare cu pufuri din bumbac ;

Observatie : zona de inchidere marginala-nu margini ascutite =efect
itritativ asupra parodontiului.

COROANA ACRILICA -alte metode de obtinere

1       Din fatete prefabricate:

-se selecteaza fateta;

-se adapteaza pe bont;

-se definitiveaza macheta prin picurare pentru fetele proximale si orala ;

-se ambaleaza, rezulta tiparul, se polimerizeaza si se obtine o coroana

cu proprietati superioare estetice si functionale.

2       Acrilate baropolimerizabile=polimerizare sub actiunea caldurii

umede si sub presiune.

-se utilizea acrilate ce se aplica direct pe bont, strat cu strat pana la

forma finala a coroanei (cu nuantari coloristice) ;

-polimerizarea are loc sub actiunea caldurii uscate in miniautoclave

:IVOMAT, BIOPOL (t=120ºC, timp=30 minute, presiune =6-7 bari) ;

-se obtin coroane provizorii rapid executate, cu proprietati deosebite

(suprafete compacte, lucioase) ;

Caracteristica metodei : se scurteaza fluxul tehnologic de o serie de

etape : machetare, pregatirea pentru ambalare, tiparul, introducerea
acrilatului in tipar (acestea sunt generatoare de erori).

3       Coroane prefabricate, obtinute din : acetat, rasini policarbonat, rasini

sintetice.

-se alege potrivit preparatiei coroana prefabricata, de culoare standard ;

-se sectioneaza marginal, se adapteaza cervical, se captuseste cu

R.A.S. (nuantand culoarea)

-se lustruieste si se cimenteaza provizoriu ;

-sunt indicate pe bonturi vitale si implanturi.

4       Din rasina compozita autopolimerizabila (tehnica SCUTAN)

-curent utilizata ;

-anterior slefuirii dintilor se amprenteaza dintii cu materiale alginice,

elastomerice;

-prepararea dintilor;

-vaselinarea preparatiilor (oleum de vaselina);

-aplicarea rasinii in amprenta;

-priza rasinii (autopolimerizare 5 minute) ;

-dezinsertia amprentei cu scoaterea coroanei din amprenta

-prelucrare si lustruire ;

-cimentare pe preparatie.

Rezulta coroane si punti provizorii pentru tratamente restaurative

complexe.

Tehnologia moderna de obtinere a coroanei fizionomice .

Coroana fizionomica se obtine din materiale moderne:

1       R.D.C.;

2       polisticle (ART GLASS, BELLE GLASS);

3       ceromeri : TARGIS VECTRIS.

Etape tehnologice :

a)    Prepararea bontului :

-sub forma de bont neretentiv ;

-se indica preparatia cu prag tip CHANFREIN (in semicerc) ;

-se contraindica preparatia tangentiala (fara prag);

-reduceri 0,8mm cervical, 1-2mm fetele axiale , 1,5mm incizal ; rezultat

estetic foarte bun.

b)   Amprentarea :
-amprenta de arcada (metoda monofazica, bifazica cu materiale
elastomerice)

c)    Modelul de lucru :

-model de arcada cu bonturi mobile.

d)   Sisteme de machetare :

In tehnologia moderna se elimina etapele de machetare, ambalare, tipar.

R.D.C., polisticle, ceromerioi-aplicare direct pe bont (“Step by step”)

Procedee tehnologice moderne :

-fotopolimerizare (polisticle+ceromeri-ART GLASS si TARGIS-

VECTRIS)

BELLE GLASS polimerizeaza sub presiune si sub mediu de amoniac

(135ºC) rezultand structuri compacte cu proprietati mecanice superioare
si calitati estetice adecvate).

-fototermobaroplimerizare (tripla polimerizare, pentru R.D.C).

Prelucrarea se realizeaza cu instrumente rotative (abrazive) specifice :

freze extradure diamantate, polipanturi din piele cu paste speciale pentru
lustrul final (aici se deosebeste de masele ceramice).

Avantaje :

-prepararea bontului : conservativa ;

-adaptare marginala/proximala mult mai exacta (pe bont mobil)

-rezultate estetice superioare ;

-pretul de cost mai mic comparativ cu tehnologia integral ceramica;

-se elimina subetapele tehnologice (machetare, ambalare, polimerizare

in vase);

-anticipeaza tehnologia metalo-ceramica;

-se pot fixa adeziv (cimentari adezive) dupa conditionarea fetei interne
(obtinerea unor suprafete aspre prin frezare sau sablare).
Dezavantaje:

-pret de cost + tehnologie mai scumpe  fata de R.A.S.

-evaluarile clinice sub 10 ani : stabilitatea stopurilor in zona laterala

perturba functional ocluzia ;

-termobaroplimerizarea se realizeaza la tº mai mare de 100ºC si

intervale de timp mai scurte :7-30 minute;

-livrarea produselor se face mult mai nuantat, complex. Masele

compozite, polisticlele : forma de pasta, culori diferite : masa opac, masa
dentina, mase incizal, mase corectoare + flacoane cu lichide pentru
conditionat ; aderenta intre aceste mase-compactizarea suprafetei
laterale modelate.

COROANA DE INVELIS INTEGRAL CERAMICA

-grad de estetica si fizionomie maxima ;

-nuanta coloristica egala cu a dintilor naturali.

Din punct de vedere optic masa ceramica izotropa. Smaltul este

anizotrop.

Metode de obtinere :

1       Clasic :

Arderea masei ceramice pe folie/ cape metalice din platina sau aur
platinat (sinterizare) ;

1       Modern :

Aplicarea directa pe bont

Turnare-presare;

Frezare mecanica;

Frezare computerizata.

Indicatii:

(vezi coroana acrilica)

-restaurari estetice dintii frontali;

-se contraindica  pe dintii laterali : necesitate doar (dinti cuspidati);

-in cvasitotalitate la sexul feminin ;

Contraindicatii :

-pacienti tineri cu camera pulpara mare, preparatia tengentiala ;

-pe dintii nanici - nu prag cervical;

- parafunctii : bruxism, dinti cu fatete de abraziune;

- ocluzii adanci acoperite, labiodonte ;

-pacienti cu indice de carie crescut (semn de distructie) ;

Avantaje :

-grad maxim de restaurare fizionomica ;

-biocompatibilitate (integrare tisulara) daca se respecta parametrii de

preparare;

-preparatia bontului este mult mai conservativa  pe fata vestibulara

raportata la coroana acrilica si coroana mixta ;

fetele proximale -orala-reduceri mai mari prin frezare.

Dezavantaje:

-rezistenta mecanica la torsiune scazuta (atentie la adaptare);

-sunt fragile (se contraindica in zonele laterale);

-preparatia pretentioasa :numai coroane cu prag axial (circumferential).

Etape clinico-tehnice :

a)    Preparatia dintelui :

-bont dentar, neretentiv, cilindro-conic ;

- reducerea fetelor uniforma: 1mm pe toate fetele axiale si 1,5-2mm

incizal /ocluzal 1,5-2 mm;
-unghiul de intalnire intre pereti si prag este de 90º, cu rotunjirea zonelor
de intalnire ;

-prag finisat, nu bizotat ;

Se contraindica unghiuri ascutite, obtuze, denivelari, anfractuozitati

deoarece sunt surse de fisurare coronara (unghiurile ascutite genereaza
tensiuni).

Pragul se disimuleaza (infunda) 0,3-0,5 mm = estetica maxima  sau cu

nivel -insertie ginngivala cand elementul dentar are o culoare care ne
satisface.

b)   Amprentarea :

- amprenta de arcada monofazica in lingura individuala (cea mai utilizata)

;

-amprenta de arcada bifazica : de corectare sau in dublu amestec ;

-amprenta de arcada cu inel de cupru + supraamprenta material

elastomeric ;

-amprenta cu H.I.R.H.R. (hidroalginica) -rar utilizata.

c)    Modelul :

-model de arcada cu bont mobil.

Mai rar de hemiarcada cu bont mobil.

Materiale utilizate:

-gipsuri superdure +dure ; cel mai folosite

-rasini compozite : cele mai indicate ; utilizare mai putina;

-modelul galvanic : cupru electrodepus + gips dur, rasina pentru

completare-rar utilizat-metoda laborioasa.

d)   Machetarea:

-        se indica pentru procedeele DICOR SISTEM, EMPRESS;

-        in tehnica clasica nu se utilizeaza macheta si nici procedeele
moderne datorita frezarii si sonoeroziunii ;

-        tehnica clasica : adaptare folie de platina, de 0,2mm aur platinat :

capa intim adaptata + imbinare proximal (faltuire).

-        tehnica VITA IN CERAM : nu necesita machetarea; coroana

-ardere directa-aplicare masa ceramica “step by step” pe modelul
duplicat;

Etape tehnologice :vezi inaly ceramic

-amprentare ;

-model de lucru ;

-conditonare bont (DIE SPACER);

-amprenta duplicat ;

-model duplicat din mase de ambalat -SUPERHARD ;

-arderea alumino-ceramicii in doua etape : miez ceramic-placarea finala ;

-procedeul cel mai raspandit si mai sigur.

Tehnica de lucru VITA IN CERAM :

1)    aplicarea aluminoceramicii pe bontul termoizolant cu pensula, arderea

1100ºC, timp de 2 ore rezultand o capa poroasa (alumina 45%)  ;

2)    arderea de infiltrare a capei poroase ;

pe capa poroasa se aplica aluminoceramica cu particule de Lantan,

Zirconiu (particule de sticla) 1100ºC, timp de 4 ore rezultand miezul
alumino-ceramic ;

3) placarea pe miezul ceramic : se aplica mase de placat pentru

nuantarea coloristica

950-960ºC = arderi de corectare (1-2 arderi)

-autoglazurare ;
-indepartarea coroanei de pe model prin pulverizarea masei de ambalat
cu agenti de sablare rezultand coroana integral ceramica ;

4) adaptarea pe modelul de lucru ;

5) conditionarea coroanei -se graveaza fata interna a coroanei cu acid

fluorhidric 37% pentru asperizare ;

6) cimentare adeziva: cimenturi R.D.C., C.I.S. moderne

Procedeele DICOR, EMPRESS (vezi inlay ceramic).

Metoda clasica:

-pe capa ambutisata pe bont se aplica strat cu strat ceramica preparabila

tip VITA (ceramica feldspatica)-componenta de baza 60-80%

masa opa, dentina, smalt, masa incizala.

Dezavantaje :

-spatiu mai mare bont-coroana /procedeul modern ;

-compensat de cimenturile de fixare.

Ceramica preparabila :

-are in compozitie:pulbere +lichid;

Pulberea:

1       feldspat: 60-80%-componenta care omogenizeaza in faza de topire

amestecul, iar dupa ardere confera transluciditate; din punct de vedere
este un trisilicat de aluminiu-calciu-sodiu;

2       cuart: 10-15%-este componenta refractara, care dupa ardere se

dilata si confera rezistenta amestecului si luciu caracteristic;

3       caolin :0-5% este o argila hidratata, alba care influenteaza

fluorescenta maselor ceramice ;  rol de liant al amestecului si se
contracta dupa ardere ;

4       aditivi (fondanti, pigmenti) ;

-fondantii=maresc masa produsului si scad temperatura de ardere ;

-pigmentii confera stabilitate cromatica si favorizeaza aderenta ; se
adauga sub forma de microprocente.

Pentru aliajele nenobile cei mai utilizati sunt oxizii de crom, nichel, titan.

Pentru aliajele nobile, metalele oxidoformatoare sunt aurul, argintul,

indiu, staniu (migreaza in zona de interdifuziune, unde se leaga de
elementele metalice ale masei ceramice).

Lichidul :

Ceramica preparabila contine in sistem si o componenta lichidiana (apa

distilata sau alcool in amestec cu glucoza, dextroza), avand rolul  in a
mari aderenta particulelor de componenta metalica.

Masele ceramice moderne :

1       Aluminoceramica ;

2       Vitroceramica DICOR;

3       Ceramica magnezica OPTEC;

4       Ceramica zirconica II- una din cele mai rezistente.

Caracteristici:

-mase oxidice ;

-contin substante fluorescente care cresc gradul de translucenta

:lantanide ;cresc gradul de translucenta ;

-temperatura si timpul de ardere difera de ceramica preparabila mult mai

mare ;

-componenta lichidiana a ceramicii preparabile : aditivi si alcool.

Arderea masei ceramice-tehnologia clasica -coroana integral

ceramica:

1. confectionarea  capei metalice Pt/Au-Pt;

2. conditionarea capei : degazeificare,  incalzire la 1200-1300ºC, timp de

10 minute ; rezultand o capa  oxidata si compatibilizata pentru aplicarea
masei ceramice opac ;
3. se aplica un strat de masa ceramica opac in grosime de 0,3mm pe
toata suprafata, pentru a evita discromiile ;

4.arderea opacului la 900ºC, in vid, timp de 5 minute, cu preuscare in

gura cuptorului ;

5. arderea dentinei si a smaltului (pe capa se aplica in exces

dentina+smalt 20-30% cu vibrare si se absoarbe excesul de apa cu
hartie de filtru).Acest lucru se realizeaza deoarece masele ceramice in
urma arderii se contracta.

6. modelajul  sumar ; preardere (+Oxigen) , ardere 900ºC, 4 minute , vid,

racire lenta;

7. adaptare, prelucrare coroana pe bont;

8. arderi de corectare ;

9. mase de corectare pentru nuantare coloristica : fisuri, pete 950ºC, 4

minute, vid ;

10. a-II-a ardere de corectare (pentru esecuri) 2 minute in prezenta

oxigenului , fara vid, 950ºC ;

11. glazurarea : ardere : 700ºC, 2 minute + oxigen;

12. extragerea capei, examinare pe model, adaptare -tehnicianul

genereaza imprecizii de adaptare (spatiul dintre bont si coroana), spatiul
IZO maxim 50.

13. fixarea coroanei obtinute-adeziva (cimentare).

Tehnica adeziva necesita conditionarea cu acid fluorhidric 37%

(restaurari integral ceramice)-imbinare adeziva.

COROANA MIXTA

Este o proteza fixa unidentara alcatuita din doua componente:

1       una metalica, care acopera in totalitate bontul;

2       una fizionomica, care placheaza partial componenta metalica.

Caracteristici:
1       Imbina avantajele coroanei de invelis metalice (propretati mecanice)
cu avantajele coroanei de invelis fizionomice (proprietati estetice).

2       Sunt mai conservative decat coroanele de substitutie ;

3       Sunt preferate ca elemente de agregare meziale (datorita esteticii),

utilizate mai mult decat coroana total metalica.

Indicatii :

1) conservativ-restaurator :

1       Restaurarea morfologica a dintilor afectati de procese carioase,

traumatisme, abraziune ;

2       Restaurarea dintilor fracturati (D.C.R.+coroana mixta) ;

3       Corectarea anomaliilor de forma , volum, culoare ;

4       Elemente de agregare pentru punti mixte ;

2) protetic :

5       Elemente de agregare (curent la P.P.S.) ;

6       Elemente de imobilizare a dintilor afectati parodontal ;

7       Echilibrari ocluzale ;

8       Elemente de agregare punti mixte, de hemiarcada sau de arcada.

Contraindicatii :

1       Dinti subdimensionati in sens cervico-ocluzal (spatiu mic pentru cele

2 componente +retentie precara) ;

2       La pacientii tineri  sub 20 ani , cu camere pulpare mari (nu permit
preparatii cu prag);

3       La cei  care nu accepta sacrificiul biologic (depulpare in scop

protetic).

Avantaje:

1        Sunt mai  conservative comparativ cu cele de substitutie;

2       Efect fizionomic superior celor metalice ;

3       Se pot recupera dinti mono- si pluriradiculari (R.C.R.+coroana mixta).

Dezavantaje :

1       Prepararea nebiologica, invaziva a dintelui ; necesita depulpari si

reduceri de tesut dentar (pe fetele vestibulare), fata de coroanele de
invelis metalice si ceramice;

2       Grad de retentie scazut datorita formei bontului;

3       Apar dehiscente (separatii) si infiltratii la nivelul interfetei metalo-

polimer determinand aparitia modificarilor coloristice.

Clasificare :

      Dupa aspectul estetic :

a)    partial fizionomice (numai fata vestibulara este placata cu

componenta fizionomica) : metalo-acrilice ; metalo-compozite.

b)    total fizionomice (componenta fizionomica acopera toate fetele).

      Dupa componenta fizionomica :

a)    coroane metalo-polimerice :

-metalo-acrilica (tip Weisser);

-metalo-compozita.

b)    coroana metalo-ceramica.

      Dupa tehnica de obtinere a componentei fizionomice:

a)    termopolimerizare clasica : rasini acrilice ;

b)    termopolimerizare uscata : cu vapori de caldura (in piroconvectoare) ;

c)    termopolimerizare sub vapori sub presiune = baropolimerizare

(BIOPOL, BIOMAT) ;

d)    fotopolimerizare (R.D.C.) ;

e)    fotobaropolimerizare :rasini compozite ;

f)      fototermobaropolimerizare in vid :polisticle (SINFONY S.P., BELL-
GLASS);

g)    sinterizare (ardere) mase ceramice ;

h)    rasini compozite :polimerizare in cuptoare cu microunde

(MICROBASE SYSTEM).

Procedee de obtinere:

      componenta metalica: turnare

Tehnologii moderne: sinterizare, galvanizare, ambutisare+galvanizare

(cape din aliaj nobil).

Observatie:

Electroformarea (galvanizarea) este cel mai exact procedeu; spatiul

bont-capa este de 20  (strat ciment), spatiu ce confera rezistenta
mecanica mare.

Coroana mixta metalo-ceramica este cea mai indicata, deoarece:

      asigura stabilitate coloristica in timp ;

      biocompatibilitate +proprietati mecanice;

      cazuri clinice cu posibilitati financiare.

Etape clinico-tehnice:

 Diagnosticul, solutia de tratament ;

 Pregatirea campului protetic:

1       slefuire reductionala inegala;

2       bont cilindro-conic, neretentiv;

3       reduceri : vestibular 1,5-2mm, incizal 1,5-2mm. Acest lucru este
necesar pentru coroanele mixte metalo-polimerice.

4       Fetele axiale+orala se deretentivizeaza usor:

0,3-0,5mm pentru cele acoperite cu metal; 1-1,2mm +conicizare spre ax-

componenta fizionomica extinsa si pe fetele axiale (metalo-compozita,
metalo-ceramica).

Bontul va fi preparat intotdeauna cu prag.

!!!!!!!!! Ideal, preparatia pentru coroana nmetalo-ceramica este

CHANFREIN-ul circumferential, cu o limita decelabila, amprentabila,
foarte exacta.

Amprentarea :

-indicata este amprenta de arcada ;vezi coroana metalica si jacket.

-se folosesc si amprente segmentare (de hemiarcada) pentru obtinerea

elementelor solo ;

!!!!! a nu se uita conditionarea campului protetic anterior

amprentarii.

Modelul :

-se indica cu predilectie modelul de arcada cu bonturi detasabile +pinuri

duble si teaca dubla ;

Machetarea:

1       Clasic:=tehnica racirii gradate                       Ambele au valoare

istorica.

 =tehnica picurarii;       

2       Procedeul modern  =ceara calibrata +elemente prefabricate;

=discuri termoplastice (prin ambutisare) ;

=rasini compozite foto ;

=tehnica aditiei de ceara (in scop stiintific).

Observatii :

1       In tehnologia moderna, peretii axiali trebuie sa prezinte grosimi

uniforme, sa fie rigizi, nedeformabili si sa confere un spatiu adecvat
componentei fizionomice.

2       Stratul ceramic trebuie sa se inscrie in standardul minim de 1,2mm ;

3       Capa =0,25-0,3mm, pentru a permite translucenta luminii.

4       Macheta pentru coroana mixta metalo-acrilica

oPrezinta macroretentii pe fata vestibulara (perle, butoni sau anse) ;

o       Peretii proximali din 1/3 medie sa fie divergenti spre vestibular ;

o       Prag cervical +macroretentii in zona proximala (contribuie la

mentinerea componentei acrilice) ;

o       Dupa sablare, componenta metalica prezinta microretentii ;

o       Incizal/ocluzal exista o rama de protectie pentru componenta

fizionomica.

                          Macheta pentru coroana mixta metalo-compozita :

1       Prezinta microperle si macroperle (0,2-0,4mm) -IVOCLAR ;

2       Prag si rama de protectie ;

3       Componenta metalica se conditioneaza (sablare, degresare, gravaj

electrochimic, silanizare) pentru a fuziona mecano-chimic cu
componenta diacrilica.

4       Macheta pentru coroana mixta metalo-ceramica:

5       Pereti netezi fara rugozitati sau unghiuri ascutite;

6       Unghiurile de intalnire de rotunjesc ;

7       Nu prezinta praguri, margini incizale\ocluzale de protectie,

macroretentii (sunt generatoare de fisuri) ;

8       Se modeleaza cu ceara calibrata sau prin ambutisarea foliilor (pentru

a rezulta grosimi uniforme) ;
9       Spatiul ocluzal /incizal = 1,5-2mm (fizionomie deosebita) pentru a
favoriza translucenta ;

10 Adeziune fizico-chimica foarte buna.

Observatii tehnologice:

In practica moderna se folosesc machete prefabricate . Sunt in practica

INZOMA (Ivoclar) si PROBOND (Renefert). INZOMA are sisteme
retentive perlate sau butoni pentru metalo-compozite.Avantaje: reduc
cantitatea de metal nobil, este o metoda de lucru ergonomica, rapida,
destul de exacta.

Principiul lui SHORE: macheta va prezenta suprafete concave;

gulerasul ocluzal concav asigura mentinerea masei ceramice.

Sistemul INZOMA este indicat in tehnologia metalo-ceramica;

Sistemul RENEFERT foloseste retentii sub forma de plasa.

Placarea coroanelor mixte :

1       Coroana metalo-acrilica:

o   Componenta metalica este conditionata prin sablare, degresare ,

lustruire;

o       Se modeleaza macheta pentru componenta fizionomica.

o       Se ambaleaza orizontal rezultand tiparul ;

o       Se introduce acrilatul pentru componenta fizionomica ;

o       Polimerizare ; dezambalare ;prelucrare ;lustruire ;

!!!!!!!!!      Retentia componentei acrilice este pur mecanica.

2       Coroana metalo-compozita:

Se realizeaza cu rasini compozite, livrate sub forma de pasta vascoasa,

in seringi

Exista masa opac pentru a ecrana metalul, mada dentina, incizal, masa
de corectat, flacoane lichid pentru silanizat si activare straturi depuse,
mase intensive.
Se recomanda polisticlele (ART GLASS, BELL GLASS-polimerizat sub
presiune de azot.

Etape:

1       Obtinere componenta metalica

2       Conditionare componenta metalica (sablare, gravaj electrochimic,

silanizare) sau

3       Silicatizare , oxidare, ceramizare , etalizare cu rol de a mari legatura

chimica dintre metal si RDC.

4       Se aplica strat cu strat compozitul cu spatule si pensule.

Produse:

SR ISOSIT N :foto-termo (Ivoclar);

SYMPHONY (Espe): foto+vid;

ARTGLASS, BELLGLASS, ESTENIA=polisticle.

Ormoceri.

Estetic+ biomecanic se folosesc polisticle + ceromeri (cele mai bune

rezultate)

Trusa ISOSIT N :

-paste + flacon lichid ;

-SPECTRA LINK -silanul semifluid ;

-Spectraacticator;

-Fluid ISOSIT pentru modelaj final;

Observatie:

Tehnologia metalo-compozita se apropie foarte mult de tehnologia

metalo-ceramica (pensulare si punerea strat cu strat a componentelor).

Este superioara fata de tehnologia metalo-acrilica (superioara in

tehnologia coroanelor mixte).
 COROANA MIXTA

Topirea\Turnarea componentei metalice-identic ca la coroana de invelis

metalica+aliaje+surse+metale.

Placarea coroanei mixte:

1       Coroana metalo-acrilica:

Componenta metalica se conditioneaza prin sablare, degresare,

lustruire, curatire in bai galvanice (electrochimic) rezultand suprafete
foarte curate.

Modelare macheta pentru componenta fizionomica.

Se picura ceara in caseta metalica, se umple usor in exces si dupa racire

se modeleaza anatoform prin sculptare.

Ambalare orizontala: ca la coroana acrilica, cu fata metalica in jos si

macheta orientata superior.

Dupa eliminarea machetei se obtine tiparul, introducere, indesare,

polimerizare acrilat.

Acrilatul se prepara ca la jacketul acrilic.

Polimerizare: aceeasi curba termica (varianta clasica).

Dupa 4 ore, racire lenta, dezambalare, prelucrare cu instrumentar

rotativ\abraziv si lustruire.

Retentia componentei fizionomice este pur mecanica prin microretentii

aplicate pe componenta metalica.

Nu se aplica pe colereta rasina acrilica/compozit sau masa ceramica.

Componenta metalica prezinta macroretentii + microretentii la coroana

metalo-acrilica

2       Coroana metalo-compozita :

Tehnica placarii:

Se realizeaza cu rasini diacrilice livrate sub forma de pasta vascoasa.

Rasina compozita se livreaza in culori diferite.
Sunt combinate in godeuri/seringi cu denumiri diferite :

-masa opac;

-masa pentru dentina;

-masa pentru smalt ;

-masa pentru cervical ;

-mase pentru corectat (opac-dentina, opac-smalt) ;

-mase intensive ;

-flacoane cu lichid (lichid pentru silanizat = SILAN ; lichid pentru activat

straturi depuse = ISOSIT N ; lichid pentru compactizare rasina pentru
modelarea finala).

Etapele placarii :

sablare, gravaj electrochimic (metodologia standard), silanizare.

Se adauga conditionari suplimentare : ceramizari, silicatizari, metalizari,

silanizare.

Rolul acestor conditionari este de a forma un strat oxihidric pe

componenta metalica pentru a se lega chimic (punti de hidrogen) cu
gruparile -COOH disponibile ale silanilor , in final rezultand o legatura
fizico-chimica superioara celei pur mecanice de la coroana acrilica.

2.    silanizare :

Se aplica prin pensulare 1-2 straturi filiforme de organosilan pe suprafata

anterior conditionata.

3.    aplicare de mase compozite strat cu strat de la opac pana la

masa de smalt ;

Aplicarea se realizeaza cu spatule sau cu pensule.

Materiale pentru placat (rasini compozite) :

SR ISOSIT N -rasini fototermopolizabile (Ivoclar) ;

COMPATIT R (Wilde Dental) si SOLIDEX (Shofu), ambele
fotopolimerizabile ;

SYMPHONY (Espe) baro+vid (in faza finala).

CHROMASIT (Ivoclar)- barotermopolimerizabile.

Placarea cu ISOSIT N (Ivoclar):

Trusa contine pe langa masele compozite enumerate, un silan numit

SPECTRALINK, un lichid pentru activarea straturilor depuse
SPECTRAACTIVATOR  si un lichid ISOSIT: compactare, modelare
finala+inchiderea porilor rasinii.

Spectraactivatorul si Isositul sunt solutii polimerice de monomeri de

dilutie.

Silanul este un derivat silicic rezultat din combinare si tetravalente cu

gruparile -OH, rezultand organo-silani.

Tehnica de lucru :

1.    Aplicare silan, Spectralink pe componenta metalica conditionata.

2.    Aplicarea opacului in grosime uniforma: 0,3mm.

Rol:

      Opacizare, ecranare a metalului;

      Mareste adeziunea cu straturile ulterior depuse (dentina, smalt).

3. Fotopolimerizare: in cuptoare SPECTRAMAT timp de 5 minute.

Rezulta masa opac aderenta de componenta metalica, strat uniform fara
transparenta metalului (ideal). Cand avem transparenta reluam
procedeul.

4.    Activare masa opac prin aplicare de SPECTRAACTIVATOR.

5.    Aplicare masa dentina pe toata suprafata =culoarea de baza ; se

aplica de la colet spre incizal.

6.    Se aplica masa de smalt din 1/3 incizala (stratul cel mai gros) spre
colet (grosime atenuata) + masa colet in 1/3 cervicala (Yellow Dark).
Dupa aceasta aplicare cu spatula urmeaza modelarea finala, prin
pensulare de fluid ISOSIT, rezultand forma finala a componentei
fizionomice.

7.    Polimerizare : in miniautoclave (termobaropolimerizare) la 120ºC ;

presiune 6 bari, timp de 7 minute. Rezulta o componenta fizionomica cu
proprietati superioare fata de cea acrilica (mecanice, estetice, coloristice)
si in ansamblu biocompatibilitate.

Componenta compozita se poate aplica pe toata gama de aliaje (Au, Pt

pana la Gaudent). Avantaj fata de masele ceramice.

Curent se aplica pe aliaje Ag-Pd/Ni-Cr soft.

Extremele sunt exceptate (se face ceramic).

Gaudentul si Co-Cr se contraindica.

Aliajele Ag-Pd sunt ptoducatoare de oxizi (oxizii de argint modifica

culoarea).

La coroana compozita duble retentii : perle 0,2-0,4 microretentii (se

aplica adeziv)+ macroretentii.

Observatie tehnologica :

Aplicarea maselor compozite se realizeaza succesiv strat cu strat,

asemanator tehnicii metalo-ceramice.

Coroana mixta metalo-compozita prin componenta ei fizionomica este

superioara celei acrilice, se obtine printr-o tehnica superioara, mai
laborioasa, necesitand tehnic dotari speciale : cuptoare, materiale.

Observatie :

Coroana metalo-compozita prin parametrii ei este inferioara coroanei

metalo-ceramice.

Placajul ceramic :

Masele ceramice preparabile se aplica pe componente metalice, anterior

conditionate. Conditionarea este mai simpla decat la coroana compozita.

Tehnica de lucru :
Sablarea ;

Degresare in solutii acide : acid fluorhidric;

Curatire in bai ultrasonice;

Manipulare cu pensula;

Aplicare mase ceramice cu spatula sau prin pensulare +vibrare

(absorbtie) ;

Arderea masei ceramice se realizeaza in cuptoare speciale in etape

distincte, totdeauna cu prearderi (preuscari).

1.    Ardere (sinterizare) masa opac.

Se aplica masa opac in strat uniform de 0,2-0,3mm pe componenta

metalica prin pensulare, urmata de preuscare in gura cuptorului, apoi
ardere la 980ºC, timp de 6 minute, in vid.

Cuptoare: VITA VACUMAT, GEMINI, AUSTROMAT, NEY.

Arderea masei opac are ca rol :

1       Ecraneaza metalul;

2       Faciliteaza adeziunea maselor ceramice ulterior depuse.

Cand se constata insulite gri, se reaplica si se rearde.

2.    Ardere (sinterizare) masa dentina-smalt (mase ceramice de baza)-

bonding porcelain.

Se aplica masa dentinara in stratul cel mai gros de la incizal catre colet,
usor in exces 20-30%, peste masa aceasta se aplica masa de smalt in
1/3 incizala+ medie.

Se practica un modelaj sumar schitat.

Aplicarea maselor : cu vibrare +absorbtia umiditatii (hartie filtru,

sugativa).

Arderea :
Debuteaza cu preuscarea timp de 5 minute, urmata de introducerea in
cuptor la 980ºC, in vid.

Se mentine la aceasta temperatura 2-3 minute, urmata de racire lenta,

rezultand un volum mai mic al masei ceramice (pana la 30%).

Componenta fizionomica se prelucreaza cu freze diamantate fissure, cu

freza extradard din tungsten.

Se obtine forma caracteristica.

Se adapteaza cervical, proximal, incizal pe model.

Se trimite in cabinet pentru examenul oral.

Pot sa apara erori : fisurari, desprinderi, aspect mat, vitros (supraardere).

Toate erorile se corecteaza in 2 etape de ardere cu mase speciale de

corectat +mase intensive pana la nuantari.

Dupa examenul intraoral la care se constata corectitudinea adaptarii,

coroana este degresata din nou in solutii de acid fluorhidric si apoi
urmeaza a 3-a ardere, cea finala (glazurarea) la 950ºC, 2-3 minute, in
prezenta oxigenului.

Glazurarea se obtine prin 2 procedee :

1       Aplicare masa pentru glazurare (strat filiform) ;

2       Autoglazurare cand corespunde coroana, rezultand coroane mixte cu

un grad de fizionomie, biocompatibilitate, rezistenta mecanica superioara
celor prezente (metalo-polimerice) dar inferioare ca estetica celor integral
ceramice.

!!!!!!!!A nu accepta jonctiunea ceramica -metal in zona de contact ocluzal.

Cimentare/Fixare :

1       Coroanele metalo-acrilice se fixeaza prin frictiune-cimentare cu

cimenturi conventionale FOZ (fosfat de zinc) ;

2       Coroanele metalo-compozite se fixeaza cu ajutorul cimenturilor

policarboxilat/polielectrolitice, cimenturile ionomere de sticla sau chiar
FOZ.
3       Coroanele metalo-ceramice se indica a fi fixate cu cimenturi ionomere
sau cimenturi pe baza de rasini diacrilice = fixare adeziva (cimenturile
reactioneaza chimic cu tesuturile dentare).

COROANA DE SUBSTITUTIE

Proteza fixa, unidentara ce se agrega intraradicular pe preparatia

dentara printr-un stift (pivot)=dispozitiv radicular.

Refac morfologia coronara afectata in scop protetic.

Restaureaza volumul cel mai mare de tesuturi distruse.

Nu sunt proteze conservative (comparativ cu coroanele mixte).

Parti componente :

2 dispozitive :

1       Dispozitivul coronar=bont metalic (artificial) ;

2       Dispozitivul radicular cu accesorii :

-placuta ;

-inel ;

-pivot/stift.

Caracteristici parti componente :

1       Dispozitivul radicular :

-Placuta are o grosime 03-0,4 mm ce acopera suprafata bontului

morfologic caracteristica (in 2 versante datorita preparatiei).

-Inel ce este circular axial, inaltime 1-1,5mm, plasat subgingival 0,5mm.

-Pivotul cu o lungime 2/3 din lungimea radacinii, cu o forma cilindro-

conica. Ideal ar fi ca sa aiba forma cilindrica (frictiune maxima), diametrul
1/3 din diametrul radacinii, pentru a se conserva suficient de grosi peretii.

Placuta +inelul au rolul de a preveni efectul de pana al pivotului in caz de

torsionari si de a preveni aparitia cariilor secundare.
Inelul +placuta constituie capacul.

Clasificare coroane de substitutie :

2       Din punct de vedere estetic :

-Coroane de substitutie fizionomice : bont+ coroana

acrilica\diacrilica\ceramica.

Varianta bont artificial +acrilat din ce in  ce mai rar utilizata datorita
proprietatilor inferioare ale rasinilor acrilice simple.

Mai indicate (utilizate) sunt rasinile diacrilice compozite+masele

ceramice.

-Coroane de substitutie mixte : caseta/semicaseta. Se obtin prin 2

procedee :

-elemente separate (dispozitivul coronar si cel radicular se lipesc)Este

metoda clasica, din ce in ce mai putin utilizata.

-elemente unite (monobloc).

Solutia dispozitiv radicular+bont artificial cu coroana solo pe el este

solutia moderna.

Coroana de substitutie mixta este indicata  pe incisivul central, canin

cand sunt implicati in functiile de ghidaj.Coroana va avea fata orala
metalica.Materialul polimeric nu rezista, cel ceramic rezista abrazand
dintii antagonisti.

Indicatii :

3       Restaurarea morfologiei coroanre afectata de carii, procese carioase,

anomalii de volum, obturatii mari, traumatisme, abraziuni.

Individual pe dintii monoradiculari+premolari.

Se cpntraindica pe molari (de necesitate).

4       Corectarea anomaliilor de pozitie, forma, culoare. Anomaliile de

pozitie se pot modifica prin dispozitive angulate, corectandu-se anomalia.
5       Protetic ca element de agregare pentru punti frontale, laterale, fronto-
laterale fiind indicat ca element mezial de agregare. Protetic afera gradul
de frictiune cel mai mare dar risc de fracturare.

Contraindicatii :

1       Pe dintii ce pot fi reconstituiti cu coroane mixte (mai conservative) ;

2       Nu se toarna din aliaje Co-Cr (foarte greu de prelucrat si indepartat

prin taiere) sau din aliaje baza cupru (Gaudent). Clasa bronzuri se toarna
relativ precis dar genereaza discromii la nivelul fatetelor (lizereu pe fond
de oxizi metalici).

3       Cand dotarile tehnice sunt modeste.

TEHNOLOGIA RESTAURARILOR FIXE PLURIDENTARE

(PUNTILE DENTARE)

Proteze  fixe pluridentare, ce se fixeaza pe dintii stalpi in  principal prin

frictiune si secundar prin cimentare ;

Se obtin prin metode si din materiale diferite ;

Elemente componente :

1       Elementele de agregare :coroanele care se fixeaza pe infrastructura

dentara= dintii stalpi ;

2       Corpul de punte : (dintii intermediari)= restaureaza dintii absenti de

pe arcada ; corpul de punte in varianta moderna -se modeleaza unit de
elementele de agregare si in varianta clasica-separat, fiind solidarizat de
elementele de agregare prin lipire.

Indicatii :

1       Restaurarea morfologiei si functionalitatii arcadelor dentare edentate.

Caracteristicile puntilor dentare :

2       Sunt proteze fixe ; se fixeaza prin frictiune-cimentare pe dintii stalpi ;

3       Au un volum ~ sau identic cu cel al dintilor naturali, cu un modelaj

ocluzal anatoform functional ;
4       Din punct de vedere fiziologic-transmit presiunile ocluzale dento-
parodontal ;

5       Biomecanic-constructii mecanice protetice rigide, nedeformabile cu o

rezistenta mecanica suficient de mare care satisfac ;

6       Prin fixitate, estetica sunt extrem de confortabile, raportate la alte

tipuri de microproteze.

Conceperea puntilor dentare :

1       Functie de gradul de disfunctionare al cazului clinic;

2       Topografia edentatiei : zona frontala : fizionomia : elemente de

agregare , corpuri de punte cat mai fizionomice si realizate prin tehnologii
cat mai moderne ;coroane metalo-ceramice, incrustatii in
incrustatii.                   zona laterala : masticatia : punti rezistente din
punct de vedere biomecanic ; de regula ~ puntilor mixte cu elemente de
agregare mixte (coroana de substitutie, coroane mixte, coroane de
acoperire distal).

3       Conditiile clinico-tehnice : cabinete+ laboratoare dotate

corespunzator cu materiale. aliaje care sa permita obtinerea celor mai
adecvate elemente de agregare/corpuri de punte.

Avantajele tratamentului prin punti dentare :

2       Din punct de vedere masticator :-comparativ cu protezele

mobilizabile/mobile-restaureaza aceasta functie in grad superior 90%,
functie de conditiile locale, dintii stalpi, starea crestei edentate, numarul
dintilor, raportul corpului de punte cu creasta edentata.Datorita prezentei
morfologiei anatoforme si functionale sunt superioare.

3       Transmiterea fiziologica (parodontala) a presiunilor ocluzale ;

datorita sprijimului dento-parodontal are loc o transmitere fiziologica a
fortelor in axul lung al dintilor stalpi la osul alveolar. Se restaureaza
segmente de arcada edentate ce prezinta o morfologie ocluzala (cuspizi,
fosete, puncte de contact) ce pot prelua o parte din fortele ocluzale.

4       Confort prin fixitate, aspect, volum=confort psihic si integrare rapida

in mediul social.

5       Din punct de vedere fonetic : modelarea corecta a corpului de punte

(in regiunea frontala) plasarea corpului de punte in zona neutrala,
modelarea fetelor orale cu creste, cingulum favorizeaza restaurarea
timbrului vocii. Se pronunta corect dentalele si nu apare sigmatismul de
la protezele mobile. Lateral puntile prin corpul de punte, trebuie sa
inchida spatiile edentate pentru a reda capacitatea rezonatoare a
cavitatii bucale-timbrul vocii este modificat. Se contraindica corpurile de
punte suspendate in zona laterala maxilara.

Dezavantajele tratamentului prin punti dentare :

1       Igiena la nivelul corpului de punte : pe fetele de contact cu mucoasa

crestelor edentate retentioneaza alimente ; in zonele de trecere, orice
corp am concepe se retentioneaza alimente+igiena precara, insuficienta
duce la aparitia halenei fetide . S-au conceput punti dentare speciale
(demontabile) -igienice pentru a se realiza o curatire si o lustruire a
acestor fete ce se corodeaza. Halena fetida apare cand corpul de punte
este conceput grosolan : sa, semisa, ceea ce duce la aparitia
fenomenelor locale+coroziune.

2       Estetic : puntile dentare au un element rigid-componenta metalica

placata cu o componenta fizionomica ; componenta metalica nu permite
individualizarea dintilor ca forma, volum, culoare ~ dintilor
naturali.Transpare metalul la o individualizare pronuntata ; volumul este
mai mare cand se asociaza cu treme si diasteme ; se restaureaza foarte
dificil distemele, tremele. Rezultatul estetic nu totdeauna este cel ideal ;
in cele mai multe cazuri exista un compromis intre principiul biomecanic
si cel biofunctional. Cu protezele mobile, rezultatul estetic este superior.

3       Conditiile clinico-tehnice :conditii deosebite de dotare pentru

obtinerea unor rezultate foarte bune ; se pot realiza si in laboratoare, dar
punti metalice, din gaudent, stantate.

Elementele componente :

Corpul de punte :

1       din punct de vedere al materialului:metalice ;nemetalice ;mixte.

1       din punct de vedere al esteticii :    fizionomice ;

nefizionomice-laterale 
partial fizionomice-cele mai indicate pentru restaurarea fizionomiei +
economie material si confort, greutatea mai mica

Corpul depunte-inlocuieste dintii absenti de la nivelul arcadei edentate

(bresei).

Elementele de agregare sunt concepute functie de :

1.    topografia edentatiei ;

2.    dimensiunea edentatiei (numarul dintilor, morfologia coronara, zona

in care se afla).

Puntile dentare refac edentatii reduse de la 1-3 dinti, maximum 4 (cu

conditia ca dintii limitanti sa fie bine implantati).

Pe dintii voluminosi se indica o gama mai variata de coroane.

In conditiile in care puntile sunt agregate pe mai multi dinti,

elementele de agregare vor fi cu grosime dirijata pentru a usura
insertia lor.

Edentatia partiala - etiologie

Prin puntile dentare se restaureaza edentatia partiala.

Edentatia partiala-absenta a unui dinte dintr-un cadran /altul sau

hemiarcada.

Cauzele edentatiei partiale :

1       Extractia dentara ;

2       Caria dentara ;

3       Parodontopatia ;

4       O etiologie pasagera accidentala - factorii traumatici, fracturi,

accidente=avulsia de pe arcada a unui element dentar.

Puntile dentare = piese mecano-protetice, rigide, nedeformabile ce

restaureaza functiile de baza ale ADM perturbate lent/subit.

Clasificarea starii de edentatie :

dupa linia crosetelor-Fulkrum line (Cummer );

clasa I-oblica;

clasa II-transversala;

clasa III -unilaterala ;

clasa IV - patrulater.

dupa segmentul afectat de edentatie (Freedman) ;

Clasa I -edentatia frontala -incizia alimentelor ;

Clasa II -edentatia laterala-masticatia.

dupa topografie (Kennedy, Swanson, Costa)

clasa I-absenta dintilor laterali (premolari, molari) , edentatiile fiind

limitate numai mezial (biterminala) ;

clasa II- absenta dintilor din zona laterala (premolari, molari)

(uniterminala) ;

modificari Swanson :Clasa I devine clasa II si clasa II devine clasa I. Dar

in practica frevent exista edentatii biterminale si Kennedy a combinat
criteriul topografic cu cel clinic.

clasa III-zona laterala -premolari, molari -edentatia clasa III-

(unilaterala.);

clasa IV-zona frontala (canin-canin)-edentatie fronto-frontala.

Clasa I+ clasa II=modificari A =edentatie mixta T, F-F, T ;

Clasa III+Clasa IV =modificari B =edentatie L / F de hemiarcada

(unilaterala)

Clasificarea Kennedy este usor de memorat, citit, extindere larga,

utilizata in protezarea fixa si in protezarea cu proteze mobilizabile.

dupa zona topografica (Costa):

-Absenta dintilor frontali (incisivi, canin)=edentatie frontala ;

-Absenta dintilor laterali (premolari, molari) =edentatie laterala ;

-Absenta premolarilor, molarilor dintr-un cadran=edentatie unilaterala ;

-Absenta dintilor laterali +frontali=edentatie laterala extinsa ;

-Edentatie mixta =absenta dintilor din zona laterala, frontala si terminala ;

!!!!In citire « M » si in scriere »-«  cand edentatia trece de linia mediana.

-Edentatia subtotala =edentatia este caracterizata prin prezenta a minim

2 dinti pe arcada.

-Citirea edentatiei se realizeaza din cadranul drept 1 spre 2 si 4 spre 3.

-Dupa Ene,Costa:citirea edentatiei se realizeaza in sensul acelor de

ceasornic1 spre 2 spre 3 la 4.

-Notarea edentatiei se realizeaza cu majuscule

-Linia mediana cu “M” (in vorbire) sau cu “-“(in scriere).

Este o clasificare usor de retinut si de transmis pentru notarea

personalului ajutator.

Campul protetic :

1       Dintii limitanti=dintii stalpi ;

2       Dintii vecini ;

3       Dintii antagonisti ;

4       Creasta edentata ;

5       Relatia de ocluzie.

Campul protetic se observa cel mai bine pe modelul de studiu pe

care se pune diagnosticul +solutia protetica, se concepe puntea si
tipul raportului corpului de puntecu creasta edentata.

Dintii stalpi =delimiteaza mezial/distal edentatia (edentatia laterala).

Daca delimiteaza numai mezial =edentatie terminala /uni/biterminala.

Dintii stalpi sunt prelucrati prin frezare/prelucrare, rezultand un bont
dentar, subdimensionat in toate sensurile (axial+incizal). Dintii stalpi
reprezinta suportul pe care se aplica elementele de agregare si care
preiau in mod fiziologic presiunile ocluzale osului alveolar prin suportul
dento-parodontal.

Dintii stalpi vor fi cat mai paraleli , pentru ca insertia acestei constructii sa
fie lejera, exacta , cu frictiune in zona cervicala.

Dintii stalpi , functie de varsta edentatiei migreaza in sens orizontal astfel

:

Stalpii meziali migreaza catre distal = distogresiuni , cu aparitia tremelor

intre dinti ;

Stalpii distali migreaza catre mezial = meziogresiuni.

Rata de migrare =1/3 din diametrul M-D catre raportul 1/1 ; rezulta
pensarea (micsorarea ) spatiului edentat si crearea neparalelismului cu
dificultati in etapa de pregatire.

Dintii antagonisti reprezinta dintii opusi edentatiei.

Daca edentatia are o varsta recenta, ei se mentin in pozitia initiala. In

edentatii vechi, dintii antagonisti migreaza in cautarea dintilor absenti
ceea ce impune in prima etapa aducerea lor in normoocluzie prin
remodelari coronare pentru a realiza o relatie ocluzo-functionala intre
elementele dentare.

Migrarile in sens vertical ale dintilor antagonisti constau in:

Extruzia=dintele erupe din alveola pana ajunge in contact cu mucoasa

crestei edentate, creste coroana clinica, cu aparitia blocajelor ocluzale.

Egresiunea=dintele erupe impreuna cu precesul alveolar.

Ambele migrari impun depulparea dintilor, amputarea coronara,

aducerea in plan si deblocarea ocluziei si apoi se trece la tratamentul
protetic definitiv.

Creasta edentata rezulta dupa extractia dintilor, acoperita de o

mucoasa fixa, iar creasta in ansamblu prezinta un grad de rezorbtie.
Rezorbtia va fi normala sau medie in cazul extractiilor recente, la
pacientii tineri, interventii pe parodontiul sanatos. Rezorbtiile accentuate
au loc in cazul extractiilor laboriase, la pacientii parodontopati.

Metode de obtinere a puntilor dentare :

Se aplica pe un suport bine reprezentat, pe un parodontiu sanatos, pe

dintii limitanti bine implantati, pe o ocluzie echilibrata.

6       Puntile se obtin din elemente separate (clasic) : in timpul I se obtin

elementele de agregare. In timpul II se obtine corpul de punte ce se
fixeaza prin lipire de elementele de agregare (tehnologia metalo-
ceramica-aliaje nobile).

7       Puntile se pot obtine si din elemente unite (tehnologia moderna).

Tehnologic se pot obtine si punti speciale : demontabile (igienice) si

adezive (Maryland brigde).

Metoda clasica : vezi etapele clinico-tehnice descrise la L.P.

Metoda moderna din elemente unite - se realizeaza modelarea unita a

elementelor de agregare de corpul de punte.

Etapele de obtinere:

1       Examenul clinic ;

2       Diagnosticul protetic ;

3       Solutia protetica ;

4       Prepararea campului protetic (dintii antagonisti, dintii stalpi, creasta

edentata)=elementele componente indemne din punct de vedere
patologic ce pot prelua sarcinile (presiunile ocluzale) ale unei punti
dentare.

5       Amprentarea ;

6       Modelul de arcada cu bonturi mobilizabile ;

7       Machetarea puntii din elemente unite ;

8       Ambalarea si obtinerea tiparului;

9       Topirea si turnarea;

10 Dezambalarea, prelucrarea componentei metalice;

11 Examanul intraoral al componentei metalice+echilibrarea ocluzala;

12 Placarea componentei metalice;

13 Prelucrarea, lustruirea finala;

14 Cimentarea puntii dentare pe infrastructura de suport (dinii stalpi)

Caracteristicile puntilor din elemente unite:

1       etapele clinico-tehnice reduse la jumatate;

2       timpul de lucru, consum de materiale mai mic ;

3       prêt de cost mai mic ;

4       din punct de vedere al realizarii unei punti din elemente unite se
impune obtinerea  unui paralelism perfect, riguros al dintilor stalpi.

5       Necesita o echipa medic -tehnician experimentata profesional si

dotata.

Avantaje :

Se obtin punti solide, neexpuse deformarilor, deslipirilor, fracturilor si

coroziunii.

Indicatii :

Edentatii mici + medii cu suplimentarea procedeelor tehnologice

(edentatia mixta).

La machetare se folosesc ceruri speciale pentru inlay (corpuri de punte

nedeformabile) sau rasini (sub forma de machete prefabricate).

Sa se utilizeze modelul duplicat cu macheta fixa ce va deveni parte

integranta a tiparului.

Dificultati :
Se insera in absenta paralelismului cu micro/macrotraumatisme ce
intereseaza parodontiul dintilor de suport ; au loc rezorbtii osoase cu
mobilizarea dintilor stalpi.

PROTEZE FIXE PLURIDENTARE  (RESTAURARI PROTETICE FIXE)

Conceperea puntilor dentare (principii protetice)

1       Biofunctional

2       Biomecanic

3       Bioprofilactic

Toate aceste principii  contribuie la reabilitarea functiilor fundamentale

ale aparatului dento-maxilar (fonatia, masticatia, fizionomia).

1.    Principiul biofunctional : se aplica in conceperea si realizarea

puntilor pentru reabilitarea functiei masticatorii, fonetice, fizionomice  si
ocluzale  a ADM

A.Masticator:

obtinerea de spatii ocluzale identice cu ale dintilor absenti,cu modelaj

cuspidat                               Obtinerea de spatii ocluzale identice cu ale
dintilor absenti, cu modelaj cuspidat;

 ralizarea de contacte dento-dentare cuspid-fosa multiple, stabile,

uniform repartizate;

e indica suprafete ocluzale din materiale dure (metale, ceramica);

Se contraindica modelajul aplatizat si ingustarea V-O a corpului de

punte.

Contactele dento-dentare indicate in restaurarea ocluzala sunt :

a) tripodic:

1       Contact stabil;

2       Caracteristic ocluziilor labiodonte cu point centric (RC=IM: 12-15%);

3       Nu se indica in mod curent in restaurarile protetice fixe;

4       Este indicat la protezele totale , unde RC=IM.

b) cuspid-fosa:

1       Indicat pentru restaurarea prin punti;

2       Contact varf cuspid-planseu foseta ;

3       Caracteristic « Long centric -ului » (85%) ;

4       Permite miscari sagitale (“wide centric”)-proportional miscarii

condilului in cavitatea glenoida.

c) in suprafata:

1       Se realizeaza intre versanti, pe toata suprafata;

2       Cuspizi initiali+fosete adanci;

3       In urma atritiei, in parafunctii, morfologia initiala este anulata;

4       Nu se indica a fi restaurat prin corpurile de punte.

B.Fonetic :

1       Inchiderea breselor frontale pe arcada maxilara, care creeaza

tulburari fonetice ;

2       Corpul de punte se modeleaza in arc de cerc, cu o dimensiune V-O si

C-I identica cu a dintilor naturali;

3       Dintii trebuiesc pozitionati in zona neutrala ;

4       Se contraindica modelajul aplatizat;

C.Fizionomic:

1       Intereseaza zonele frontale mandibulo-maxilare;

2       Corpul de punte frontal va fi modelat cu volum, forma si culoare

asemanatoare dintilor naturali;
3       Elementele dentare vor fi individualizate astfel incat sa rezulte o
armonie dento-dentara si dento-faciala, caracteristice cazului clinic ;

4       Restaurarea in grad superior se obtine folosind ceramica si ceromeri.

2.    Principiul biomecanic : se refera la asigurarea unei rezistente fizico-

clinice a protezei, fara a se deforma, abraza sau fractura.

D.Rezistenta :

1       Morfologie pe sectiune in forma de « T » sau « L », rotunde, patrate ;

2       Se indica aliaje nobile  (Au, Pt) sau nenobile (Ni-Cr) si masele
ceramice ;

3       Se contraindica restaurari fixe integral ceramice, din rasini acrilice

simple sau compozite ; exceptie se face numai in caz de edentatii
frontale cu inocluzii frontale.

E.Insertia-stabilitatea :

1       Este facilitata cand preparatiile dentare sunt paralele ;

2       Este usurata cand se utilizeaza coroane cu grosime dirijata, iar

preparatiile sunt usor conicizate ;

3       Stabilitatea se asigura prin frictiunea rezultata intre fata interioara a

coroanelor si bont ; frictiunea poate fi partiala sau totala ;

4       Stabilitatea este augmentata de filmul de ciment (daca se utilizeaza

tehnica adeziva cu cimenturi ionmere).

3.    Principiul bioprofilactic : puntile nu trebuie sa aiba efecte patologice

asupra elementelor campului protetic

1       Morfologic =autocuratire+curatire artificiala.

F.Directia :

In zona frontala :

2       Curba-arcuata-semicerc;

3       Fizionomie, fonatie, functional;

4       Se contraindica subdimensionarea, aplatizarea , inocluzia sagitala
sau verticala.

In zona laterala :

1       Rectiliniu-usor curb, pentru a transmite cat mai fiziologic presiunile

ocluzale;

2       Latimea este egala cu a dintilor naturali;

G.Raportul cu creasta:

1       Corpurile trebuie sa permita o igiena perfecta;

!!!!!!!!!!!!!!

2       La maxilar se indica :

Frontal : sa+semisa ;

Lateral : tangent liniar la versantul vestibular+ semisa.

1       La mandibula se indica:

Frontal : sa+ semisa ;

Lateral : contact liniar pe mijlocul crestei, punctiform, suspendat.

Corpuri de punte in regiunea maxilara

Caracteristici :

-concepute utilizand principiile protetice prezentate anterior : biomecanic,

bioprofilactic, biofunctional.

Functii restaurate :

1       Fizionomic :

Se restaureaza armonia dento-dentara si dento-faciala, prin forma,

culoare, volum ;

Malpozitiile si inghesuirile sunt redate cu greu pe infrastructura

metalica ;

 
 

2       Fonator :

3       Prin morfologie anatoforma ;

4       Redarea elementelor de detaliu (creste marginale, cingulum) cu

plasare spatiala corespunzatoare ;

5       Se contraindica subdimensionarea V-O, modelajul plat, pentru a

preveni tulburarile fonetice ;

6       Bioprofilactic :

       Se recomanda raportul semisa ;

       Se contraindica raportul sa (neigienic, iritatii cronice locale,

inflamatii si rezorbtii ale crestei alveolare) ;

1       Ocluzia :

Corpurile vor fi concepute in contact cu marginile incizale inferioare

(contacte inferocingulare la nivelul crestelor marginale)

Se contraindica modelajul in infraocluzie ;

Se indica ocluzia de ghidaj, avand un traseu pana la pozitia « cap la

cap » de 5 mm.

Corpuri de punte frontale maxilare

1.    Total fizionomice :

1       Indicate in edentatii reduse (1-2 dinti) ;

2       Se confectioneaza din materiale integral fizionomice (R.A.S.,

ceromeri, mase ceramice);

3       Sunt excelente fizionomic;

4       Sunt slabe din punct de vedere al rezistentei mecanice;

Corpul de punte integral ceramic:

1       Tehnica VITA IN CERAM (aplicarea directa a aluminoceramicii pe
modelul duplicat) ;

2       Tehnica EMPRESS SYSTEM (Ivoclar) -ceramica turnata (presata,

injectata in tipar) ;

2.    Corpuri de punte mixte

1       Metalo-acrilice ;

2       Metalo-compozite ;

3       Metalo-ceramice.

a) Corpul de punte metalo-acrilic (metoda clasica):

Componenta metalica:

Instabilitate coloristica, rezistenta mecanica scazuta =dezavantaje.

b) Corpul de punte metalo-ceramic:

Componenta metalica :

c) Corpul de punte metalo-compozit :

-Cape si dinti intermediari cu sisteme retentive tip perle cu sau fara

rame ;

-Dupa conditionare (degresare, sablare, silanizare, ceramizare) se

placheaza componenta metalica cu rasini compozite 1-1,5mm ;

Avantaje :

Rezistenta biomecanica ;

Fizionomie ;

Biocompatibilitate.

Caracteristicile corpului de punte mixt (caseta + fateta) :

1       Satisfacatoare  biomecanic, ocluzo-functional, igienic ;

2       Fete orale vizibile, metalul transpare, se modifica usor culoarea;

3       Componenta metalica restaureaza fetele proximale si fata orala;

4       Se indica in ocluziile adanci, exigentele fizionomice inferioare, dotari

clinico-tehnice precare;

Materiale:

1       Componenta metalica se toarna din orice aliaj prin tehnologia

moderna;

2       In tehnologia metalo-ceramica se folosesc aliaje speciale (nobile,

nenobile).

Observatii tehnologice:

1       Se indica corpuri de punte metalo-ceramice;

2       Corpurile de punte metalo-acrilice, metalo-compozite se indica in

ocluziile adanci, dinti scurti  (conditii clinico-tehnice modeste) ;

3       Corpurile de punte obtinute cu fatete prefabricate  (STEEL, DEVIS) si

agregate cu crampoane sunt depasite tehnologic.

CORPURILE DE PUNTE LATERALE MAXILARE

Functii restaurate :

1       Masticator :

2       Suprafata ocluzala modelata cuspidat ;

3       Dimensiunea V-O identica cu a dintilor naturali ;

4       Directie rectilinie, usor curba ;

5       Materiale rezistente (metalice, ceramice).

Fizionomic :

1       Se restaureaza fetele vestibulare ale premolarilor si molarilor cu

componenta estetica ;

2       Spatiul edentat se imparte dinspre mezial spre distal, in dauna

elementului distal;
3       Culoarea fatetei identica cu cea a dintilor naturali;

Ocluzal:

1       Contacte de tip cuspid-fosa, multiple si uniform stabile in pozitia de

intercuspidare maxima;

2       Se restaureaza ghidajul anterior si antero-lateral fara contacte dento-

dentare pe partile nelucratoate ;

3       Se asigura in grad maxim functionalitatea sistemului stomatognat.

Bioprofilactic :

1       Raportul de contact cu creasta edentata tangential liniar la versantul

vestibular ;

2       Ungiuri largi de acces pentru autocuratire si curatire mecanica

3       Raport in semisa -cand dintii sunt scurti si creasta edentata este lata;

Tipuri de corpuri indicate:

a)    corpul de punte mixt fizionomic : (o componenta metalica placata in

totalitate cu componenta estetica) ;

b)    corpul de punte partial fizionomic (caseta cu fateta) ;

Consideratii clinico-tehnice :

cele mai des utilizate : caseta cu fateta ( restaureaza functiile

masticator+ ocluzal);

-corpuri de punte metalo-acrilice ;

-corpuri de punte metalo-compozite (superioare) ;

-corpuri de punte metalo-ceramice (celel mai bune).

pentru corpurile de punte placate cu R.A.S. sau R.D.C., componenta

metalica se modeleaza sub forma de bara sau elemente dentare la scara
1/1 (casete, mai rar bonturi) sau elemente dentare subdimensionate cu
sisteme retentive perlate pe toate fetele (pentru corpurile de punte mixte
fizionomice) ;
componenta fizionomica se obtine prin placarea casetei cu R.A.S. sau
R.D.C. ;

se indica o componenta metalica Ni-Cr.

Corpul de punte metalo-ceramic :

1       Corpul de punte se obtine sub forma unor elemente dentare

subdimensionate, cu un spatiu pentru componenta fizionomica de
1,5mm in toate sensurile ; acest spatiu va fi umplut prin placare de
componenta ceramica ;

2       Pe dinti inalti, cu ocluzie favorabila.

CONCLUZII :

1       Sunt corpuri de punte care se insera/fixeaza in segmentul lateral al

arcadelor ; se vor realiza din materiale cu proprietati mecanice
superioare ;

2       Materialele  metalice rezistente permit individualizarea si prelucrarea

ocluzala ; nu se fractureaza pe durata servicului clinic ;

3       Echilibrare ocluzala dificila la restaurarile metalo-ceramice (mai ales

dupa arderea finala si cimentare) ;

4       Se poate indica , in conditii speciale, corpuri de punte total metalice

(dinti mici, creste late, sportivi) ;

5       Materiale : componenta metalica 9aliaje nobile sau nenobile ; cele

mai utilizate Co-Cr, baza cupru, Ni-Cr) ;

6       In tehnologia metalo-ceramica folosim aliaje speciale : baza titan, aur-

platina, Ag-Pd.

Alte corpuri de punte :

Corpul de punte bara+bonturi +coroane acrilice ;

Corpul de punte bara+ bonturi +dinti tubi ceramici ;

Corpul de punte + fateta ceramica prefabricata.

Toate trei sunt depasite tehnologic.

 CORPURI DE PUNTE FRONTALE MANDIBULARE

Restaureaza functiile :

1       Fizionomica ;

2       Ocluzo-functionala;

3       Bioprofilactica.

Dintii frontali inferiori sunt expusi mai putin decat dintii frontali maxilari.

La pacientul normal sunt vizibile marginile incizale ale fetelor vestibulare

si fizionomic se restaureaza V-I prin R.A.S., R.D.C., mase ceramice.

Estetica maxima se obtine cu corpurile de punte integral

compozite/ceramice. Varsta inaintata, hipotonia=dintii frontali inferiori
expusi in totalitate.

Gradul maxim de restaurare estetica se asigura prin volum si forma

individualizata a elementului dentar.

1       Bioprofilactic :

2       Corpul de punte se concepe functie de morfologia crestei :

-Normala ca volum si dimensiune ;

-Rezorbita ;

-Ascutita.

2       Rapoartele corpului de punte pot fi :

-tangential ;

-punctiform ;

-in semisa.

Ocluzo-functional:

3       In edentatiile bimaxilare, se restaureaza in prima etapa marginea

incizala a dintilor frontali mandibulari, marginea incizala se concepe in
contact cu dintii antagonisti, contactul fiind in zona infero-cingulara;
poate fi realizata din materiale ceramice sau metalice.

CORPURI DE PUNTE LATERALE MANDIBULARE

Reabilitare masticatorie :

4       Suprafete cuspidate ;

5       Relatie de contact tip cuspid-fosa;

6       Materiale : aliaje metalice/mase ceramice ;

7       Se contraindica suprafete ocluzale din R.A.S. si exceptional R.D.C.

Bioprofilactic :

1       Relatie de contact care sa nu genereze iritatii locale, inflamatii (relatia

de contact traumatica in sa), fara nise de protectie pentru papile.

Raportul cu creasta :

1. tangent liniar la mijlocul crestei;

2       Cel mai indicat corp de punte ;

3       Modelajul fetelor axiale (V-O) convergent spre mijlocul crestei ;

4       Forma convexa, unghiuri largi pentru autocuratire si curatire artificiala.

2. tangent punctiform :

1       Contact punctiform la nivelul crestei ;

2       Spatii triunghiulare intre dintii intermediari ;

3       Dezavantajul major il constiuie retentionarea alimentelor.

3. suspendat (fara contact):

1       Fara contact cu creasta edentata;

2       Spatiu corp de punte -creasta edentata = 3-4mm;

3       Modelaj convex;

4       Ideal, igienic, putin utilizat;

5       Conditii necesare: dinti inalti (8-10mm), creste rezorbite.

Fizionomic:

1       Sunt vizibile suprafetele ocluzale si 1/3 vestibulara a fetei ocluzale;

2       Estetica maxima se obtine la corpurile de punte ceramice;

3       Se contraindica R.A.S. si R.D.C.din ratiuni mecanice ;

4       Modelaj cu individualizare.

Functia ocluzala:

1       Corpuri de punte laterale ce refac stopurile centrice (gradul I), uniform
repartizate;

2       Corpul de punte restaureaza functia de ghidaj antero-lateral :

a)    ghidaj antero-lateral (incisiv lateral+ canin) ;

b)    ghidaj antero-lateral canin : “cuspid function” este cel mai indicat in
restaurarile ample cu ocluzie long centric;

c)    ghidaj de grup, la care particpipa caninul si grupul lateral, cand

caninul are o implantare deficitara sau este absent;

ocluzo-functional, pentru echilibrarea sistemului stomatognat, se

contraindica in ghidarea antero-laterala si de grup prezenta contactelor
traumatice (interferente in miscari eexcentrice).

INDICATII :-reabilitarea mandibulara.

-corpuri de punte metalo-acrilice ;

-corpuri de punte metalo-ceramice ;

-corpuri de punte metalo-compozit.

Se contraindica corpuri de punte metalo-acrilice (cupe +R.A.S.),

bara cu bonturi si dinti tubi ceramici.

ERORI IN TEHNOLOGIA PROTEZELOR FIXE PLURIDENTARE

A. DE CONCEPTIE

1. Dimensiunea edentatiei :

-edentatia de 4 dinti se contraindica a fi protezata cu ajutorul puntilor

dentare ;

-are loc deformarea, ruperea corpului de punte.

2. Morfologia +pozitia dintilor stalpi :

-pe dintii cu coroane clinice mai mici (regiunea F+Lat.) se contraindica ca

elemente de agregare  coroane mixte, coroane turnate cu grosime
dirijata ;

-se indica coroane de substitutie+coroane turnate cu grosime totala.

3. Tipul elementelor de agregare :

-se indica coroane mixte /substitutie -frontal ;

-se indica coroane mixte/turnate-lateral ;

-coroane partiale (3/4,4/5)-indicatii speciale.

4. Morfologia corpului de punte :

-se contraindica corpul de punte subdimensionat+ modelaj aplatizat

5. Directia corpului de punte :

-frontal se indica arc de cerc ; se contraindica corpul de punte rectiliniu ;

-se contraindica corpul de punte cu inocluzie verticala.

6. Raportul cu creasta edentata :

-se contraindica corpul de punte tangent liniar la versantul vestibular (la

maxilar) in cazul crestei late ; se indica raportul in semisa ;

-se contraindica la mandibula in regiunea laterala corpul de punte fara

contact in cazul dintilor stalpi scurti (3-5mm).

7. Materiale :

-se contraindica placaje totale cu R.A.S. (mai ales ocluzal) ;

-se contraindica corpul de punte sub forma de cupe, bara, bonturi.

-se indica mase ceramice, polisticle, ceromeri.

B.DE EXECUTIE:

1. Elemente de agregare:

-coroane scurte, largi ;

-modelaj ocluzal aplatizat ;

-turnaturi poroase.

Elemente de agregare mixte:

-sistem retentiv ineficient ;

-sistem retentiv vizibil;

-componenta metalica fara prag+ fara protectie incizala+ocluzala;

-componenta fizionomica acopera colereta cervicala (in mod normal nu

se acopera);

-la ceramica marginile nu sunt bine lustruite , parodontiul se retrage mai

mult decat RDC;

2.Pentru corpul de punte :

-modelaj cu unghiuri, trepte

!!!!!zona de jonctiune E.A. si C.P.se realizeaza cu unghiuri rotunjite

-contactul corpului de punte cu fibromucoasa nefiziologic :

!!!!!presiuni, inflamatii, rezorbtii.

-corpul de punte -modelaj plat-inocluzie(se contraindica).

-zona de lipire a E.A. cu C.P. sa nu fie cu porozitati (la metoda clasica).

3. Prelucrarea aliajului :

-structuri poroase ;
-aliaj mat ;

-coroziune ;

-fisuri, fracturi.

C. ERORI CLINICO-TEHNICE

1. Pozitie modificata a corpului de punte :

-deformari macheta corpului de punte ;

-pozitie inexacta a C.P./E.A. ;

2. Intercuspidarea maxima :

-contact ocluzal partial ;

-I.M. eronata ;

-modelaj arbitrar ;

-echilibrare ocluzala inexacta ;

3. Componenta fizionomica :

-culoare gresita ;

-forma, volum mai mare sau mai mica;

-armonia dento-dentara ;

-structural : poroasa , mate-R.A.S. polimerizare; fisuri, vitroasa-mase

ceramice.

D ERORI TEHNICE :

Lipirea C.P/E.A. :

-absenta spatiului pentru papila;

-lipitura poroasa ;

-dispunerea anarhica ;

-modificatri cromatice+ocluzale
Sisteme de retentie :

-sisteme de retentie vestibulare (E.A.) ;

-pereti, caseta subtiri ;

-jonctiunea metal/polimer +ceramica pe creasta ;

-modelaj aplatizat corp de punte metalo-ceramic ;

-componenta metalica (C.P.) diametru mai mic.

PUNTI SPECIALE

Fac parte :

1       Puntea totala ;

2       Puntea cu extensie ;

3       Puntile mobilizabile si demontabile ;

4       Puntile pe implante ;

5       Puntea adeziva -Maryland.

Sunt punti rar utilizate, greu de realizat, indicate in situatii clinico-tehnice

speciale.

Sunt indicate cand se contraindica puntile fixe.

Sunt constructii ce necesita un grad crescut de calificare al echipei

medic-tehnician.

PUNTEA TOTALA

Este una din puntile speciale ce se realizeaza in conditii locale si

generale.

Contine cel putin 3 corpuri de punte si care restaureaza forma de

edentatie mixta extinsa pe intreaga arcada de regula edentatia L, F-F , L

Clinic se indica cand pe arcada sunt minim 4 dinti, bine implantati, fara
afectiuni parodontale , corect tratati si situati in planuri diferite. Clasic cei
2 canini +cei 2 molari.
Conditiile generale : starea de sanatate, homeostazia cazului clinic buna,
capacitatea pacientului de a rezista la tratament, posibilitatile financiare,
dotarea tehnologica corespunzatoare.

Din punct de vedere al metodelor protetice :

1)    Metoda clasica cu ocluzor (articulator simplu) -din elemente separate;

2)    Metoda moderna cu articulator mediu sau semiadaptabil (din

elemente unite).

Caracteristici:

1)    Metoda clasica :

este o metoda mai laborioasa, numar etape dublu dar mult mai precisa si
indicata pentru incepatori, cand paralelismul dintilor stalpi nu este
asigurat, nu este realizat corect.

Sunt 2 etape mari:se obtin elementele de agregare -de la amprentare

pana la aplicarea lor pe bonturi Coroanele trebuie sa fie bine adaptate,
exact pe preparatie, adaptate si echilibrate ocluzal, dupa care se
amprenteaza coroanele in aceasta pozitei pe campul protetic cu
urmatoarele materiale : clasic-gips=abandonat ; materiale elastice sau
materiale in dublu amestec -Lavis Technick/Wash Technick sau
materiale alginice.Rezulta o amprenta de arcada, model de lucru ce va
contine in pozitia din cavitatea bucala elementele de agregare

In etapa a-2-am se modeleaza corpul de punte(caseta cu fateta) pe

acest model, se pregateste pentru ambalare, machetele se tijeaza sistem
Bego Haereus, se ambaleaza, se toarna. Rezulta corpul de punte ce se
adapteaza intre elementele de agregare si se lipesc cu LOT (aliaj cu
compozitie asemanatoare cu aliajul din care se toarna punte.

Se examineaza intraoral componenta metalica (puntea sa se insere

usor) : axul de insertie, relatia corpului de punte cu creasta edentata,
relatia de ocluzie-se individualizeaza contactele cuspid-fosa, traseele de
ghidaj in excursiile mandibulei din centric.

Componenta metalica se trimite in laborator si urmeaza obtinerea

componentei fizionomice, rezultand astfel o piesa de mare exactitate.

2)    Metoda moderna :

Macheta corpului de punte se modeleaza unit de cea a elementelor de
agregare . se recomanda ideal ca ea sa fie modelata pe modelul
duplicat, ce confera siguranta si precizie in modelaj, macheta este fixa pe
model, modelul duplicat va face parte integranta din viitorul tipar

Macheta poate fi modelata si pe modelul de lucru (gipsuri superdure),

dar la aplicarea masei de ambalat pe suprafata orala exista riscul
deformarii la indepartarea de pe model. Masele de ambalat fosfatice au o
reactie exoterma, puntile dentare basculeaza pe campul protetic.

Caracteristici :

1       Timp de lucru redus la jumatate ;

2       Consum de materiale ;

3       Daca se utilizeaza modelul duplicat se vot obtine rezultate excelente.

Aparatele de turnat care se folosesc la turnare (CIF) sunt mult mai
exacte .Componenta fizionomica este asemanatoare cu cea utilizata
pentru puntea din elemente separate.

Puntea din elemente unite se poate obtine si cu ajutorul ocluzorului, dar

rezultatele sunt mediocre ; echilibrarea ocluzala ia foarte mult timp, nu
este o metoda de precizie (este una de rutina).

Dificultatea obtinerii acestei punti consta in inregistrarea corecta ,

fiziologica a relatiei de ocluzie intre cele 2 arcade.

Se indica prepararea dintilor seriata, cu protezarea imediata (coroane

provizorii) si adaptarea lor in ocluzie.

Aceste coroane provizorii se vor utiliza in etapa de inregistrare a ocluziei

cu sabloane de ocluzie sau cu placa de ocluzie pentru a evita inaltarile
frecvente, inducerea disfunctiei ocluzale (in timp aceasta ocluzie
disfunctionala duce la eliminarea dintilor stalpi).

PUNTEA CU EXTENSIE

Un capat al corpului de punte nu prezinta punct de sprijin (« puntea in

consola »).

1.) Puntea cu extensie meziala-corpul de punte este plasat mezial fata

de elemetele de agregare.
Este indicata frecvent in edentatii maxilare de incisiv lateral si premolarul
1.

2.) Puntea cu extensie distala :-corpul de punte este plasat distal fata
de elementele de agregare.

Este indicata frecvent in edentatii terminale mandibulare dar si cele

maxilare (punti totale).

Aceste piese mecanice sunt contraindicate deoarece genereaza

disfunctie ocluzala; in practica sunt modelate atipic, nu cu morfologia
reala a dintelui inlocuit.

La maxilar premolarul 1 este asemanator cu un canin, sa nu aiba corpul

de punte contact cu dintele antagonist, dar intre timp dintele antagonist
migreaza rezultand interferente in antero-lateralitate; dintii stalpi sunt
suprasolicitati (molarul 1-premolarul2).

Indicatia este ca si extensia sa prezinte relatie de contact cu dintele

antagonist.

Aceste extensii meziale sunt indicate cand pacientii nu ne lasa sa

intervenim pe incisivul central, in edentatii de premolar (nu de canin),
pacienti tineri, sex feminin, din absenta conditiilor tehnice.

Puntea cu extensie distala este acceptata la pacientii tineri, cu dinti stalpi

bine implantati, la pacienti varstnici cu acelasi status parodontal dar cu
dinti antagonisti o proteza partiala acrilica, arcada numai pana la molarul
1 superior+ ambele varste nu accepta alta solutie protetica din ratiuni
financiare (implantul), fie din ratiuni de functionalitate (proteze
mobilizabile).

Solutii ideale :

1       Punti speciale agregate cu coroane partiale ;

2       Punti adezive (foarte speciale) , indicatia ideala ;

3       Punti agregate labil la un capat (incrustatie in incrustatie)

4       Punti speciale pe implante (costisitoare).

O extensie este permisa ca corp de punte in edentatii terminale,

frontale ; (nu mai mult de 1 extensie) ; dintii trebuie sa fie bine implantati ;
extensia poate fi atasata unei punti totale (subtotale).
 PUNTI MOBILIZABILE SI DEMONTABILE

Sunt restaurari asemanatoare celor conventionale, ca volum si

morfologie; difera sistemul de agregare, fiind indicate in situatii clinice
diferite.

Parti componente :

1       Componenta fixa (infrastructura) ;

2       Componenta mobila (suprastructura).

Agregarea :

1       Prin coroane telescopate ;

2       Prin sistem de culisare;

3       Prin insurubare ;

4       Sistemul incrustatie in incrustatie ;

5       Cu ajutorul crosetelor.

Necesita o dotare excelenta, echipa experimentata medic-tehnician,

materiale moderne pentru a rezulta piese protetice de mare precizie.

Indicatii:

1       In modificari dimensionale ale spatiului edentat (in special in sens

vertical), unde C.P. poate avea raport si in sa;

2       In defecte osoase postextractionale, nerestaurate chirurgical;

3       Pentru agregarea puntilkor pe implant;

4       In conditii de dotare superioara;

Avantaje:

1       Se pot demonta si igieniza periodic de clinician;

2       Se examineaza periodic starea de sanatate a dintilor stalpi, implante,

mucoasa ;

3       Se pot repara C.P. ;

4       Se poate interveni la nivelul tesutului osos in mobilizarea implantului
(dehiscente, spatii create cu implant granular din biovitroceramica pentru
reconsolidare) ;

5       Se poate  evalua in totalitate fiabilitatea unei agregari mixte.

Dezavantaje :

1       Tehnologia pretentioasa, de mare precizie ;

2       Mijloacele de agregare se uzeaza prin stenuire (stergerea filetului) ;

3       Pozitionarea surubului pe suprafata ocluzala este de minima

rezistenta ; se aplica pe suprafata ocluzala compozit in strat de mai putin
1mm, care se fractureaza.

Tipuri de punti :

PUNTEA TELESCOPATA

Telescoparea poate fi :

-cilindrica;

-conica.

Parti componente:

1       Infrastructura se aplica intim pe bont (capa, cu grosime de 0,2mm);

2       Suprastructura =coroana asemenatoare dintelui.

Retentia :

Prin frictiune +insurubare.

Capele se toarna din Au-Pt, Co-Cr, Ni-Cr.

In timp se pierde frictiunea, dar se pot adauga sisteme suplimentare de

retentie (crosete, pivot).

Pe dintii limitanti redusi cervico-incizal se recomanda coroane de

substitutie cu infrastructura intraradiculara (teaca) si pivot sectionat
vetical, ccee ce determina o exacerbare a frictiunii.
 PUNTI AGREGATE PRIN CULISE

Culisele reprezinta sisteme speciale utilizate in tehnologia protezelor

scheletate +punti mobilizabile.

Parti componente:

-Componenta cavitara (matricea);

-Pozitivul (patricea)-plasata extracoronar.

Agregarea : mixta (dini naturali +implant). Acest sistem se indica curent

si este de electie in tehnologia puntilor implanto-purtate si cu agregare
pe dintii naturali.

Sistemele de culisare favorizeaza infundarea fiziologica a dintilor naturali

fata de implant , care in sens vertical are o deplasare minima (5-
8microni).

PUNTEA MOBILIZABILA FIXATA CU SURUB

-MIXTA (dinti naturali+implant) ;

-Agregarea prin insurubare apare la puntile implanto-purtate.

Avantaje :

1       Igiena maxima in zona laterala ;

2       Pot fi periodic indepartate de pe infrastructura ;

3       Local, se poate interveni chirurgical, protetic pentru corectarea C.P.,

obtinandu-se contacte functionale si ocluzie cu long centric.

Variante tehnologice :

Incrustatia in incrustatie (necimentata) este o restaurare speciala, nu

foarte frecvent utilizata in practica si doar in edentatiile reduse (1-2
elemente) ;

La edentatiile L-F se utilizeaza agregarea prin crosete.

Dezavantaje :
-Fixitate redusa ;

-Crosete vizibile.

PUNTEA PE IMPLANTE

-Suprastructura protetica ;

-Infrastructura =implantul.

Agregarea poate fi pur implantara sau mixta ;

Agregarea poate fi prin frictiune-cimentare (cea mai comoda, dar cea mai
putin indicata) si prin culisare, magneti sau insurubare.

IMPLANTUL : dispozitiv de fixare pentru suprastructura care se aplica

pe os sau se introduce in os, pentru transformarea edentatiilor terminale
in edentatii laterale, care pot fi restaurate cu punti demontabile.

Clasificarea implantelor :

1)    in raport cu oferta osossa (duap Schroder) :

a)      endo-osos;

b)      juxta-osos;

c)      submucozal;

d)      subperiostal.

2)    in functie de materiale:

e)      ceramice;

f)       metalice (Co-Cr-Mo, Titan+aliaje, Tantal) ;

g)      materiale compozite ;

h)      carbonul ;   mai putin utilizate.

i) safirele.

3)    dupa forma :

j)        surub (conic, cilindric, mixt) ;

k)       lama (Linkow) ;

l)        ac-Scialom (din tantal, titan, alumino-ceramica), pentru transfixatii

dentare (sistemele Tisa , Pruin).

Implantul-caracteristici :

Segmentul osos=conic-cilindric

Parte exomucozala=colet+bont;

Partea exomucozala poate fi un sant peri-implantar sau stalpul (zona de

sprijin si agregare).

Accesorii :

1       surub de acoperire ;

2       cape de transfer ;

3       stalpul omolog.

Tipuri :

-stadiul I -imediat (cu incarcare la 30 zile) ;BIOCERAM=alumino-

ceramica (unul din cele mai recomandate implanturi)

-stadiul II -tardiv (implant care se aplica postextractional dupa 4 luni) ;

BRANEMARCK, BAUER, TPS LEDERMAN, ITI BONEFIT, PITT EASY
BIO_OS (conice)

Incarcarea la timp a implantului are un rol deosebit in mentinerea

implantului pe arcada ; trebuie sa se tina cont de tipul de ocluzie si de
tipul de corp de punte, pentru a nu expune implantul la fibloliza, osteoliza
si ulterior la eliminare.

Designul puntii :

1       morfologie asemanatoare dintilor naturali ;

2       suprafata ocluzala mai mica sau egala  cu a dintilor naturali ;

3       contact cuspid -fosa ;

4       ocluzie cu long centric accentuata.

In zona de interfata implant-os trebuie sa existe cat mai mici forte

1. Ocluzia cu protectie mutuala (pentru puntile cu sprjin pur

implantar)

1       In zona frontala=inocluzie de 30 microni.

2       Ghidaj anterior lejer ;

3       Ghidaj de gup in zona laterala;

4       Se contraindica ghidajul canin;

5       Sunt extrase din ocluzia functionala, cu dezocluzie posterioara, fara

contacte posttramatice;

6       In relatia centrica si de intercuspidare maxima vor absenta contactele

premature;

7       Modelaj ocluzal: cuspid -fosa, fosa larga pentru a rezulta ocluzia cu
long centric si wide-centric.

2. Ocluzia lingualizata si mezializata

1       Contact cuspid activ-fosa aplatizata;

2       Dintii antagonisti, cuspidaj atenuat;

3       Se indica in supraprotezari (over-denture);

4       Valoarea presiunilor ocluzale transmise endo-osos este mult

atenuata;

5       Conceptul ocluziei echilibrate bilaterale (Gysi).

Metoda protetica :

1       Cu articulator individual semiadaptabil, inregistrarea cu arcul facial a

relatiei centrice pentru transferarea ei pe articulator ;
2       Suprastructura ideala este din titan placat , aliaje nobile placate
polimeric ;

3       Se contraindica masele ceramice (sunt rigide, au modul de

elasticitate mare) si metoda cu articulator si ocluzor simplu (Gysi
simplex), transferarea R.C. cu ajutorul sablonului de ocluzie,
inregistrandu-se erori mari .

Factorii de succes :

1       Indicatia adecvata ;

2       Tipul de implant ;

3       Cum se incarca implantul

4       Gradul de participare al  cazului clinic ;

5       Posibilitati financiare vaste.

PUNTILE ADEZIVE

Indicatii :

1       Sacrificiu de tesut dur mic ;

2       Restaurari conservatoare

3       Edentatii reduse ;

4       Carii reduse ;

5       Contentie ortodontica ;

6       Pacienti tineri.

Conditii clinice :

1       Dinti stalpi paraleli, bine implantati ;

2       Migrari moderate ;

3       Preparatii peliculare.

Contraindicatii :
1       Treme, disteme ;

2       In parafunctii ;

3       Dinti stalpi subdimensionati;

Parti componente :

-corpul de punte (mixt/fizionomic) ;

-prelungiri orizontale (aripioare).

Fixarea :

1       Imbinare adeziva (cimenturi ionomere) ;

2       Gravaj chimic dublu;

3       Mentinerea in miniprese orizontale.