Restaurarile protetice pot fi : directe (obturatii) indirecte (unidentare/pluridentare) Proteza =piesa mecano-protetica ce restaureaza (total sau

partial) un organ (dintii). Este o restaurare protetica indirecta (se obtine in laborator). Clasificarea protezelor : 1. proteze dentare ; 2. proteze chirurgicale; 3. aparate ortodontice. 1.Protezele dentare =. 2. Protezele chirurgicale: Restaureaza parti de organe (lobi, pavilioane, piramide nazale, globi oculari); se fixeaza in zonele OMF cu adezivi speciali, pe baza de ciano-acrilati. Protezele chirurgicale specifice indicate sunt denumite obturatoare -recomandate in restaurarile de pierderi mari osoase regionale.

3. Aparatele ortodontice : Se indica pentru corectarea anomaliilor dento-maxilare (inghesuiri , incongruente) de pozitie. Pot fi fixe (cele mai eficiente) si mobile (indicate pentru corectari). Clasificare proteze dentare : 1 Fixe=restaurari protetice fixe, 2 de regula indirecte obtinute cu 3 ajutorul laboratorului. Pot fi : -unidentare (restaureaza morfologia si functiile unui element dentar) -pluridentare (restaureaza morfologia si functiile a 1-4 dinti lipsa=edentatie). 2 Partiale (mobilizabile) = 3 restaureaza morfologia si functiile 4 arcadelor partial edentate ; edentatii 5 uniterminale ; T-T ; L-T ; mixte ; T-F 6 Totale (mobile) =restaureaza 7 morfologia si functiile arcadelor 8 total edentate.

Absenta unui dinte (sau a mai multora )

de pe arcada =edentatie. Clasificarea edentatiei : partiala : a) redusa (lipsa 1-4 dinti) ; b) intinsa (pana la 1 dinte prezent pe arcada)=edentatie subtotala, restaurata protetic cu proteza partiala mobilizabila. totala: -absenta tuturor dintilor de pe o arcada (edentatie unimaxilara); -absenta tuturor dintilor de pe cele doua arcade (edentatie bimaxilara). (Restaurari protetice indirecte)= Coroane-Punti dentare Sunt constructii rigide nedeformabile obtinute din materiale speciale : aliaje, rasini, sticle. Se fixeaza de structurile dentare prin : 1. frictiune +cimentare =varianta 2. clasica cu cimenturi conventionale (FOZ); 3. frictiune +adeziune =cu cimenturi 4. moderne (rasinice, ionomere=CIS 5. sau cimenturi policarboxilate=PCZ).

A. R. Leziunile coronare : a)de forma (la incisivul central superior sub forma de tarus).C. medicamente cu sulf. 3. Tratamentul cariei simple si cariei complicate se realizeaza prin restaurari morfologice directe Abraziunea si fracturile dentare prin restaurari morfologice indirecte. Caria dentara: simpla/complicata. c)de pozitie (caninul superior in vestibulo sau palatopozitie) d)de culoare (datorita igienei bucale defectuoase .Prezinta un volum scazut.S. R.. Se utilizeaza materiale specifice : aliaje. 2.D. . b)de volum (forma nanica a incisivului lateral superior). Cauzele leziunilor dentare: 1. bismut si tratamente conservative si restauratoare defectuoase). Restaureaza leziunile (coronare) odontale . Fracturile dentare. Abraziunea fiziologica (cu varsta) /patologica.

3 au un volum redus ca PPA sau PT si se obtin dupa parcurgerea riguroasa a unui flux tehnologic (vezi etapele tehnologice -L. c) coroane de substitutie: refac in totalitate morfologia coroanelor dentare. se obtin prin turnare din aliaje nobile si se inchid marginal pe un prag situat la 1. PM).). 7/8. continut in dispozitivul radicular al coroanei.acopera o parte din fetele axiale (laterale) : coroane ¾ (C. dupa volumul tesuturilor dentare restaurate: a)incrustatii =INLAY-restaurari protetice indirecte care refac partial morfologia coronara si un volum redus de tesut dentar.P. aceste elemente sunt: PROTEZELE UNIDENTARE FIXE TEHNOLOGIA PROTEZELOR FIXE UNIDENTARE (Restaurari protetice indirecte) Caracteristici: 1 restaureaza morfofunctionalitatea unui element dentar. -coroanele de invelis partiale =ONLAY. -ecuatoriale (acopera 2/3 din volumul coronar)-sunt indicate pentru cazurile clinice afectate parodontal.5mm de colet. 4/5 (M). 2 proteze de mare precizie.Campul protetic: Reprezinta totalitatea elementelor morfologice ce vin in contact cu restaurarea protetica fixa. Clasificare: 1. b) coroane de acoperire (de invelis) .Prezinta un dispozitiv . Se agrega intraradicular prin frictiune cimentara cu ajutorul unui pivot.refac un mare volum de tesuturi dentare distruse si in functie de gradul de acoperire sunt: -coroane de invelis totale (acopera in totalitate bonturile).

4 pentru pregatiri preprotetice =coroanele sunt prevazute cu praguri care vor favoriza agregarea PPS. -coroane ceramice (integral ceramice. 3 pentru imobilizarea dintilor parodontotici (tip inlay=incrustatii si onlay=coroane).radicular (pivot) si unul coronar.. care se obtin din aliaje nobile de diferite culori: galben=aur. . e) proteze unidentare nefizionomice . dupa aspectul estetic: d)proteze unidentare fizionomice . 2. abraziuni.Utilizare din ce in ce mai redusa (vezi punti adezive). alb-argintiu=Ag-Pd. -metalo-ceramice. metalo-ceramice). Indicatii : Incrustatie de tip « incrustati in incrustatie »=agregare labila a puntilor. forma. 3. alb-cenusiu=Ni-Cr. forma. f) proteze unidentare mixte: -metalo-polimerice. 2 pentru corectarea morfologiei coroanelor abrazate si reechilibrarea ocluzala. numar). diacrilice). culoare. -croane mixte (au cea mai mare rezistenta mecanica). expusi la fracturi. care refac integral fizionomia dintelui afectat: -coroane polimerice (acrilice. -metalo-compozite. dupa indicatiile clinice: 1 pentru protectia dintilor cu hiperestezie. 5 pentru corectarea anomaliilor (de culoare.Indicate in corectarea anomaliilor de pozitie.

Indicatiile incrustatiilor: 1 Restaurarea partiala a morfologiei coronare. 5 frezarea mecanica : Celay sistem. 6 sonoeroziunea -procedeu pentru sistemele integral ceramice. Ag-Pd (Paliag). 4. 3 Ca elemente de echilibrare ocluzala. 4 galvanoformarea =cape metalice. Coroane de substitutie.Coroanele de acoperire pentru punti de hemiarcada. INCRUSTATIILE Sunt restaurari fixe indirecte (restaurari protetice fixe intratisulare) de mare precizie. De necesitate: Au-Pd-Ag (Palidor). 2 Ca element de agregare mezial. 3 sinterizarea (arderea. Empress sistem. 3 Mase compozite(materiale hibride). . Materiale : 1 Aliaje nobile cu continut ridicat de aur (916%0) 2 Mase ceramice (in tehnologia incrustatiilorintegral ceramice sau mixte) . fiind folosite si ca elemente de agregare pentru puntile unidentare. dupa tehnologie: 1 tehnologia turnarii (cea mai utilizata) 2 polimerizare si termopolimerizare si barofotopolimerizare (coroane metalo-compozite). punti totale. ceramizarea)-pentru restaurarile integral ceramice (Vita in ceram. Dicor) si metalo-ceramice.

pinlay=incrustatie cu pivot intraradicular. inlay-onlay. retentive. Clasa III: fetele aproximale ale dintilor frontali cu unghiul incizal integru. onlay=incrustatie extratisulara. Clasificarea incrustatiilor : 1) topografia leziunilor carioase : inlay=incrustatie intratisulara . de regula pe fata vestibulara. se recomanda proteza unidentara fixa tip incrustatie. Indicatiile clinice sunt limitate datorita dificultatilor la prepararea clinica. la dotarea tehnica. 6 Ca elemente de agregare pentru puntile speciale (“incrustatie in incrustatie”)=incrustatie dubla (punti speciale). Clasa IV: fetele aproximale ale dintilor frontali si unghiurile incizale. Clasa V: 1/3 cervicala. materiale foarte scumpe. Prepararea dintilor pentru inlay se realizeaza dupa Black : -forme geometrice mecanica. TEHNOLOGIA INCRUSTATIILOR METALICE Examenul clinic: se constata leziunile odontale.4 Ca elemente de imobilizare a dintilor afectati parodontal (mobilitate I II). folosit drept sprijin al protezei partilae scheletate. rezistenta Caracteristicile incrustatiilor intra si extratisulare: . Dupa Black cavitatile se pot clasifica astfel: Clasa I: fata ocluzala a dintilor laterali. cu adancime adecvata. 5 Ca elemente preprotetice. Clasa II: fetele aproximale si ocluzale ale dintilor laterali.

Indicatia majora : incrustatie. Se folosesc numai portamprente metalice. polieteri) in portamprente individuale(RAS. MOD. AMPRENTA SEGMENTARA (DE HEMIARCADA): . AMPRENTE DE ARCADA : Metode de amprentare : 1. distorsionarile sunt nesemnificative. RDC. Supraamprentarea cu gips este depasita. dinti vecini. Se folosesc elastomeri de sinteza: siliconi de aditie. 3 materiale : aliaje nobile (Au 916%o). Lingurile individuale au pe fata interna stopuri ocluzale pentru dirijarea materialului de amprentare (2-3 mm grosime).1 dintii voluminosi-forma cilindrica (PM. Metoda monofazica : elastomeri de sinteza (siliconi de aditie. Se utilizeaza material siliconic chitos pentru amprenta de arcada (supraamprenta). coroane partiale. 3. igiena bucala buna. M). A. Metoda bifazica cu elastomeri de sinteza (chitos + fluid) =dublu amestec=Wash Tehnick. Siliconii de aditie/polieterii prezinta coeficient de contractie minim. 2. 2 indice de carie mic. relatie de ocluzie.Amprenta cu inel de cupru si masa termoplastica (Stents) -fidelitate crescuta pentru amprente unitare. Contractiile. dinti antagonisti. Polieterii (Impregum. preparatie dentara. fidelitatea este foarte mare. AMPRENTAREA Inregistrarea elementelor campului protetic. RDC). mase ceramice. Materiale : siliconi de aditie/polieteri. Permadyne) se utilizeaza in cazul cavitatilor clasa II. precizie maxima. B.

inlay ceramic. -Amprenta secundara aditie/condensare(fluid). Etape tehnologice pentru incrustatiile metalice: Modelul de lucru : Reproduerea pozitiva a elementelor campului protetic dupa amprente de mare precizie. AMPRENTA OPTO-ELECTRONICA (fara material) . 3 Stabilitatea dimensionala: gipsurile dure si extradure se dilata nesemnificativ . deformare .Inregistreaza un segment de arcada. 4 Rezistenta mecanica la rupere . Materiale nemetalice : 1)Gipsuri : 1 Gipsuri dure =Moldano. . 5 Rezistenta la socul termic Exemple de materiale : A. abraziune. (finala) cu material siliconic de C. 2 Fidelitate. Amprenta rigid-elastica : -Amprenta primara se realizeaza cu material termoplastic:Stents. 0. 2) Rasini compozite :Epoxie Die .05% pentru cele extradure . Blue Star. Materiale utilizate in realizarea modelului. Duralite -pentru socluri-(timpII) 2 Gipsuri extradure =Modarock.Velmix (Kerr) pentru turnarea arcadelor (timp I). 1.1% pentru cele dure si 0.proprietati : 1 Plasticitate.

uscare). microbieni cu solutii de hipoclorit 2%. timp de imersie 10-15 minute . procedeu foarte rar utilizat . 3 Integritatea marginilor cavitatilor. + alti agenti virali . spalare. Dezinfectia impotriva H.1 Sunt materiale superioare. 2 igienizarea amprentei (spalare.). 3 preparare gips : turnare amprenta : pentru inlay din gipsuri extradure abandonate. Modelul cu bonturi mobilizabile -tehnica: 1 examinarea amprentei .I. Ag). materiale metalce =amalgame (Cu. preparatiilor in ansamblu. termorezistente B Materiale metalice: 1) electrodepunere (Cu .valoare istorica.rasini acrilice . 2 Foarte indicate in tehnologia incrustatiilor (modelul de lucru). 4 Moderne. 3) Mase de ambalat : tehnologia inlay ceramic-tehnica Vita in Ceram (arderea ceramicii pe modelul duplicat) .S. 5 Nu sunt casante (modul de elasticitate mare) . pragurilor.B. igienizare. simple (R. N. Alte materiale:cimentul silico-fosfat. Ag. costisitoare. Ni) =modelul galvanic =model de mare fidelitate si stabilitate . Materialele predominant utilizate in tehnologia de lucru a modelurilor sunt gipsurile.V. dezinfectie. 6 Indicate in tehnologia modelului de lucru cu bonturi mobilizabile cu sau fara pinuri metalice .A.

5 Turnarea soclului -gips dur cu vibrare manuala/mecanica. 2 La nivelul bonturilor preparate se introduc tije metalice cu / fara teaca . a dozarii imprecise). EX: la Moldarock soclul se realizeaza din Moldano. marginal o depaseste cu 3-4 mm . 4 Izolarea modelului primar 5 minute in apa .in varianta PINDEX tijele se fixeaza cu adeziv/ciment in puturi forate in dreptul preparatiilor. 3 Se depune amprenta turnata pentru priza (20-30 minute) . cu vibrare manuala/ mecanica-pe masuta vibratorie pana la umplerea amprentei. grosime 2-3mm. Modelul cu bonturi mobilizabile este foarte utilizat in tehnologia protezelor fixe unidentare /pluridentare . Observatii tehnice : Tija metalica fara teaca trebuie izolata cu lac. ceara . intr-un conformator special. dense. 1 Demularea amprentei : rezulta un model de arcada cu bonturi fixe . 3 Se practica mici orificii in soclul modelelor .modelul unitar cu dimensiunea cea mai micas si precizia cea mai mare. 1 Aplicarea de gips superdur sub forma de pasta vascoasa . priza. zonele de inchidere marginala . Se obtin structuri rezistente. 2 Mobilizarea bonturilor : sectionarea proximo-proximala cu panze fine de fierastrau/discuri. -electromecanica cu vacuum-malaxor (cea mai indicata pentru eliminarea bulelor de aer. Avantajele modelului cu bonturi mobilizabile : 1 macheta se poate modela proximo-proximal.Prepararea gipsului se realizeaza prin 2 metode -manuala. . se exercita presiuni pe tija pentru mobilizarea bonturilor=model unitar.

9 priza gipsului superdur -20 minute .2 ariile de contact proximal sunt modelate foarte exact .l Modelul de hemiarcada cu bonturi mobilizabile (pinuri Dowel): 5 conditionarea amprentei . 3 se evita gravarea arbitrara a bontului .-cu bont mobilizabil(segmentar) : indicat in tehnologia protezelor fixe. se izoleaza in apa cateva minute. pe pinuri se aplica lac iar superior se pune o sfera din ceara sau o tija din ceara pentru solidarizarea in acea pozitie a pinurilor . prelungiri . 8 se aplica pinuri cu sau fara teaca . Soclul este prevazut distal cu cheia de ocluzie. La inlay adaptarea marginala si ocluzala sunt incorecte si restaurarile fixe genereaza inaltari de ocluzie. 7 se toarna amprenta cu gips superdur . 12 Se exercita presiuni pe tija (s-au indepartat lamelele) . 11 Dupa priza soclului (30 minute) se prelucreaza modelul-soclare . se toarna soclul din gips dur. Modelul de hemiarcada (cu cheie distala de ocluzie) 4 poate fi obtinut : -cu bont fix( monobloc) -cel mai curent. Modelul de arcada sectionat -procedeul Pindex-Dowel : 1 Turnare arcada din gips extradur . 6 se aplica proximo-proximal lamele metalice tip matrice sau lame de ras . . 13 Prin frezare se mobilizeaza bonturile Rezulta modelul sectionat de hemiarcada cu pinuri Dowel. nerecomandat . Este contraindicat modelul de hemiarcada cu bont fix (monobloc) in tehnologia incrustatiilor . 10 se practica santuri paralele de retentie. ele pot fi mentinute in pozitie cu ajutorul unor sarme.

2 R. ciment FOZ) . 7 Indepartarea modelului din conformatorul soclului . -eliminata din tipar prin ardere la 650-700ºC. RAS.cele mai indicate datorita caracteristicilor : -coeficient de contractie mic . Materiale: 1 Ceara cel mai frecvent (clasic). 9 Utilizeaza pinuri metalice (tije Dowel) cu teaca dubla. 5 Se izoleaza tijele . detasabile. fara fisura tiparului Observatie : .2 Se slefuieste plan gipsul .5mm) se formeaza lacasuri in dreptul preparatiei. 4 In lacasurile forate se fixeaza tije (adeziv. D. 6 Turnare gips intr-un conformator pentru obtinerea soclului . -dupa priza poate fi adaptata prin prelucrare . a crestei edentate. foto PALAVIT GLC (Kulzer) . 8 Sectionare proximo-proximala cu mobilizare. A. nedeformabile. rezultand modelul de arcada cu bonturi sectionate . : materiale rigide. S. -timp de priza mai mic . RDC-ideal).picurare. 3 R. fulare . 3 Cu 1 burghiu (2. C. MACHETA -reproducerea in volum si forma a viitoarei incrustatii sau coroane cu ajutorul a diferitelor materiale (ceara. contractie mare (metoda directa/indirecta) . -timp de lucru mai mare . alte segmente detasabile .

7 se aplica ceara. pe modelul de lucru . sa nu se dilate. 2 Dupa priza sa fie prelucrate prin frezare (R. nu se va introduce macheta in apa in scopul detensionarii . D. . prin picurare sau pensulare din apropae in aproape pentru RAS pana cand se umple cavitatea in exces . 5 Sa nu se contracte. 11 finisarea machetei cu o buleta imbibata cu solvent organic (acetona. 10 modelajul final cu lama spatulei .) /sculptate (ceara) . 9 detensionarea machetei pe modelul de lucru timp de 6-12ore . Die Spacer) . in laborator. Metoda indirecta-subetape : 6 conditionare bont sau cavitate ( izolare cu lacuri speciale-Lustrol. 2) indirecta : de catre tehnician .A.S. se contraindica izolarea bontului cu apa pentru a evita fenomenul de contractie a cerii . C. 3 Sa fie tolerate fizico-chimic(metoda directa) . S. toluen) cu scopul de a se indeparta urmele grasoase si a se netezi suprafata modelata. 8 racirea cerii pe modelul de lucru . Caracteristicile materialelor pentru machete : 1 Sa prezinte o faza plastica la temperatura mediului ambiant -plasticitate . Macheta -materiale polimerice: . 4 Sa arda fara reziduuri .Machetele din R. 3) mixt : la machetele din R. Metode de obtinere a machetelor: 1) directa : macheta modelata de catre clinician (intraoral) . (metoda directa) vor fi perfectate marginal cu ceara sau acoperite total cu ceara pentru a fi mai usor eliminate din tipar. A.

nedeformabile cu coeficient de contractie minim. 14 se depune pentru priza auto. 5 tija cu brate egale (« U ») -pt. transport . 2 ocluzala (cea mai groasa) tija tija unica pentru inlay simple cu diametru 1-1. adaptare marginala cu ceara rezultand o macheta mixta. relatiile ocluzale) . lungime 30 mm . S. finisare si individualizarea contactelor ocluzale (ariile de contact. 13 se aplica in cavitati conditionate . ideala din punct de vedere al eliminarii din tipar. Observatie : Din aceste materiale rezulta machete rigide.(R. 3 se utilizeaza o singura tija pentru mobilizarea machetei care va fi si macheta viitorului canal de curgere a aliajului in tipar. 2 rol de transport.12 preparare RAS ce se va aplica in stadiul vascos strat cu strat pana la umplerea cavitatii. Sunt pentru mobilizat si Nu sunt pentru turnare. MOD Rolul tijelor : 1 mobilizare macheta . sfera=macheta rezervorului de aliaj fluid)=metoda clasica. 15 prelucrare prin frezare. . D.) sau fotopolimerizare (R. 3 canal principal de curgere a metalului in tipar 4 constituie scheletul pe care se aplica machetele accesorii (istm. 4 tija cu brate inegale pentru inlay dublu .) . A. Mobilizare macheta : 1 se ataseaza pe suprafata metalica/material plastic .5mm. Modelajul final al machetei : perfectare. C.

Tijele prefabricate se fixeaza cu rasini autopolimerizabile. plastic . macheta canalului principal de curgere a aliajului in tipar ( se obtine prin aplicarea unei tije metalice cu lungimea de 30 mm si diametrul de . defecte de turnare. c) evacuarea machetei din ambalaj. indepartarea machetei de pe model cu ajutorul tijelor metalice/mat. Etape de obtinere: a) pregatirea machetei pentru ambalare .directie verticala. d) Pregatirea machetei pentru ambalare: 1. RDC. 3. Se contraindica detensionarea termica in apa deoarece pot sa apara contractii. Tijele : La rasini : se introduc in faza plastica in zona cea mai groasa. 2. Materiale ideale : RAS. b) ambalarea propriu-zisa . Caracteristici RAS. se realizeaza un unghi de 90ºcu suprafata ocluzala . RDC-vezi anul II. detensionarea machetei.racirea lenta pe modelul de lucru ( 6-12 ore) . Se obtine prin eliminarea machetei din ambalaj. cu vacuum) se contraindica istmul si sfera de contractie. TIPARUL Etapa intermediara tehnologica ce se obtine din materiale refractare specifice aliajelor (vezi mase de ambalat).Observatie : In tehnologiile moderne (aparate de turnat in vid. Este suficienta o tija indicata de fabricant.

7-2mm (aliajele nobile) . Materiale si instrumentar: 1 mase de ambalat specifice (materiale refractare). 5 vacuum -malaxor . . ! Se contraindica trecerile repetate a machetei lucrarii prin flacara. b) Ambalarea propriu-zisa Subetapa necesara obtinerii tiparului. macheta rezervorului de material fluid se realizeaza prin picurarea de ceara sau este prefabricata (diametrul 3. 5. 6. modelarea machetei istmului (diametrul 2. se indeparteaza urmele de grasime. pentru a facilita dilatarea higroscopica. 4 cilindrul captusit cu azbest sau hartie creponata pentru a absorbi apa. acetona. 4.5-3mm) =canalul secundar. Se realizeaza cu materiale termorezistente specifice numite mase de ambalat. plasata la 2mm de suprafata ocluzala . se curata cu o buleta imbibata intr-un solvent organic (alcool.pe aceasta tija pe se vor atasa celelalte machete . ! Nu se insista cu solventii. 3 capac prevazut cu santuri concentrice din 5 in 5 mm (special pentru conformatoarele metalice). de priza=dilatarea totala si pentru a usura indepartarea ambalajului . degresarea machetei viitoarei lucrarii : macheta se aplica pe capacul conformatorului. se foloseste WAXIT. 7. formol) .5mm). KERRISOLIT. pentru a elimina eventualele tensiuni superficiale negative ce pot genera spatii intre macheta si materialul refractar . macheta canalului pentru evacuarea gazelor din tipar (se modeleaza din ceara trefilata sau fire de nylon). termica. cu diametrul de 1mm. masa vibratorie.1. 2 conformatoare cilindrice (material plastic/metal ).

. -rar folosita. -se depune la priza 20-30 minute. Metode de ambalare: A. sub vibrare mecanica. dupa care macheta se aplica pe capacul conformatorului si se umple conformatorul prin vibrare mecanica. CRISTOBALITE INLAY (Kerr-sulfati) .machetele se pensuleaza cu un strat subtire de 1-3mm inainte de aplicarea conformatorului .4%pentru aliaje nobile (sulfati) . -vacuum 15 secunde +manual .2-1. 2 instabilitate volumetrica pentru a facilita fenomenul de contractie . consecutiv prizei.Caracteristicile maselor de ambalat: 1 rezistente la socul termo-mecanic. In doi timpi: -metoda forte precisa. 3 gradul de porozitate ce va facilita evacuarea gazelor. -in timpul 1 se aplica prin pensulare masa de ambalat in grosime de 510mm rezultand un nucleu refractar. Intr-un singur material si un singur timp: -metoda clasica. 1. B. -se umple conformatorul cu masa de ambalat. Indicatie : masele de ambalat pe baza de fosfati nu exista riscul contaminarii aliajului-OPTIVEST . -in timpul 2 nucleul este usor umectat. . -cea mai indicata.

-nu se foloseste niciodata in tehnologia incrustatiilor. c) Tiparul-evacuarea machetei din ambalaj: se realizeaza prin topire (ceara ) sau ardere (rasinile acrilice si compozite) ambalajul se conditioneaza termic prin etape de preincalzire si incalzire. abandonata azi . -se produce dilatarea termica totala a tiparului. . !!!! la ambalajele pe baza de sulfati.-se depune pentru priza. -se aduce tiparul la temperatura apropiata de cea de topire a aliajului nobil. -se foloseau 2 parti nisip/1 parte gips . -se elimina complet macheta.de la 0ºC la 200ºC timp de o ora. Etapa de preincalzire a tiparului: -se ridica temparatura lent . Etapa de incalzire a tiparului: -se ridica temperatura lent de la 200ºC la 750ºC. Se contraindica ridicarea brusca a temperaturii. 4 se initiaza dilatarea termica a materialului refractar. 3 eliminarea partiala a machetei din ambalaj. Metoda de ambalare cu 2 materiale unul specific si unul nespecific : -metoda contraindicata. 2 evaporare partiala a apei. -Rol : 1 se extrag tijele metalice din ambalaj.

-se pot modifica proprietatile mecanice rezultand o turnatura friabila. -apar porozitati.3000ºC Amestecul oxigaz se contraindica datorita: -pericolului contaminarii aliajului topit cu un aflux superior de carbon.triple=6g). Amesctecul oxigen +acetilena =pentru aliajele inalt fuzibile (Cr-Co. Surse de topire si aparate de turnare: I ) flacara produsa de amestecul gazos diferit (oxigen+gaz metan=flacara oxigaz-cel mai des folosita. Segmentele zonale ale flacarii: -daca utilizeaza corect zonele flacarii si un preparat special tip Borax (decapant. Alegerea si topirea metalului -aliajul cel mai bun INLAY GOLD clasa I. pentru a evita contaminarea. Amestecul de oxigen+hidrogen =flacara oxihidrica. numit TIPAR. aliaje CrCo . -aliajele nobile cu continut crescut de aur (peste 60% aur) se toarna in creuzete grafitice. situata langa duza pistolului. antioxidant) rezulta un produs de calitate.-rezulta ambalajul refractar cavitar. 3000ºC. -cantitatea de aliaj este functie (simple=3g. dezvolta o temperatura pana la aproximativ 2000ºC .duble=5g. de tipul de incrustatie. CrNi). 1 Zona rece. aliajele nobile cu aur crescut (950-1150ºC). -aliajele nenobile se toarna in creuzete ceramice. 3 Zona oxidanta (aduce afluxul de carbon). 2 Zona oxido-reducatoare (con albastru). contraindicata .

I. aliaje inalt fuzibile -aliaje nenobile Ni-Cr= 1250-1350 ºC. TIM 500. -este necontaminanta. heliu) in creuzet si centrifugare automata. 2. .) Aparate: 1. -nu vine in contact cu aliajul. curentul electric: folosit in topirea indirecta: -cea mai indicata sursa. Aparate de turnat:CASTOMAT. -aliaje pe baza de titan =1600-1750ºC.II. cu valoare istorica. TICAST. -daca aparatul are aflux de protectie (heliu). argon. Schloder-cu actiune mecanica). BEGO NAUTILUS (curenti de inalta frecventa =C. Se contraindica topirea directa a aliajului in palnia tiparului (ideal in creuzet). centrifuga semiautomata (Rotojet-cu actiune electrica. simple: (rudimentare) fronda de mana. Cel mai indicat procedeu = topire cu CIF cu mediu de protectie (cripton. -aliaje nobile pentru CERAMICA =1150-1250ºC.F. se obtin turnaturi de precizie. (cu interval de topire ridicat) -aliaje nenobile Co-Cr : 1350-1450ºC. -caldura este determinata de bobine de inductie. rotaxul mecanic. Intervalul de topire: -aliaje nobile pentru INLAY=950-1150ºC.

centrifuga automata: (combine electrice) cel mai indicat mijloc de turnare. in tipar. Este principalul mijloc de introducere a aliajului fluid fortat. Elementul principal de introducere a aliajului fluid in tipar il reprezinta forta de catapultare (centrifugare).3. se evita oxidarile. -se obtin turnaturi de cea mai inalta precizie. -aliajul nu este contaminat. care este situat in imediata apropiere a creuzetului. -aliajul topit este aspirat in tipar prin presiunea negativa creata+curgere. -aliajul topit este situat in apropierea tiparului. la curenti de inalta frecventa. Aparatul de turnat Combilabor-Haereus: -utilizeaza curenti de joasa frecventa. care prezinta un orificiu catre tipar. -se topeste aliajul cu flacara oxigaz. Centrifuga semiautomata tip Rotojet: -este armata prin 3-5 rotiri. -se plaseaza in lacasul metalic tiparul. Centrifuga automata: -aliajul se topeste in creuzet. aliajul fluid este catapultat in tipar. -metalul fluid este catapultat in interiorul tiparului. . -topirea se realizeaza cu protectie de heliu (gaz inert). -se declanseaza centrifugarea. protectie de gaz inert. -se declanseaza centrifuga (electric/mecanic). -nu sunt introduse fragmente din creuzet. -prin catapultare. -topirea aliajului nobil se realizeaza in creuzete grafitice.

Se controleaza :punctele de contact proximale. Vor rezulta suprafete netede. corindon. CIMENTAREA : Incrustatiile metalice neconditionate : frictiune+FOZ Incrustatiile metalice conditionate : cositor. -nu este o introducere fortata prin catapultare. relatia de contact cuspid-fosa. -PMA-particule polimerice -aliaje nobile . CIS. -cel mai indicat aparat.-turnatura nu contine particule de material refractar. pozitive. Cand utilizam surse si aparate de turnare « antice »vor rezulta defecte de turnare. Prelucrarea finala : Cu gume si polipant-pasta de lustruit verde (oxid de crom). PCZ. gradul de frictiune. DEFECTE DE TURNARE Pot fi negative : totale /partiale. I. alumina-aliaje nenobile . Cauze: . Defecte de turnare negative totale : Constau in absenta turnaturii. mate ce ulterior vor fi prelucrate si lustruite . DEZAMBALAREA: Sablarea turnaturii -jet de particule -cuart (oxid de siliciu). Cu filturi si pufuri (bumbac) -lustrul final. cimenturi adezive = adeziune chimica. punctele de contact ocluzale.

3 incalzirea tiparului la o temperatura inferioara. ce devin obstacole in curgerea aliajelor in tipar . evaporarea apei accelerata. Aciforme. Defecte de turnare pozitive : 1. b) absenta vibrarii mecanice . 6 forta de centrifugare si timpul insuficiente. 2 topirea insuficienta. . 5 existenta unor zone inguste. fisurare. Evaluarea corecta a cantitatii de aliaj se realizeaza prin cantarirea pe balanta a machetei cu sistemul de tijare *densitatera aliajului = cantitatea de aliaj (Heraeus). 4 absenta machetei de evacuare a gazelor . cea manuala genereaza microspatii in care patrunde aliajul fluid . prin nerespectarea intervalului de topire al aliajului . aliaj insuficient topit in palnia tiparului (procedeul clasic) ce devine vascos si nu se insera. III. subdimensionari ale tiparului .Masele de ambalat trebuie sa adere intim la suprafata machetei. 2. neconcordanta cu aliajul . lamelare:  ambalajul introdus la o temperatura prea mare.  aliajul este topit dar este declansata tardiv centrifugarea (creste vascozitatea prematura a turnaturii) II Defecte de turnare negative partiale: Cauze : 1 cantitate insuficienta de aliaj. Sfere : Cauze: a) incorecta degresare a machetei .

mai mare decat coeficientul de contractie al aliajului la racire. ambalajul preincalzit brusc este expus la microfisuri. se fisureaza sau fractureaza tiparul .valori de dilatare mari . -izolare excesiva cu vehicul gras a cavitatilor .  in momentul turnarii aliajul e catapultat in zone de rezistenta minima . 2. rezervorului de aliaj fluid 2 plasarea incorecta a machetei rezervorului de metal fluid (excentric) . Defecte de turnare volumetrice : 1. V.detensionarea incorecta a machetei . 5 absenta mediului de protectie. Supradimesionarea : 1 restaurarea fixa nu se insera pe bont/cavitate : Cauze : . 3 supraincalzirea aliajului (metoda clasica :oxigaz) si topirea aliajului in palnia tiparului .aapar pori la baza tijei (risc de porozitati crescut) . contractii macheta . unde patrunde metalul fluid. 4 forta de impingere si topirea insuficiente . Defecte de turnare negative: Microcavitatile. porii : 1 subdimensionarea machetei istmului. normal el va fi plasat in centrul termic al tiparului . canalului principal. Subdimesionarea : -racirea repetata a machetei . IV. -neconcordanta coeficientului de dilatare al masei de ambalat. .

CEROMERI : Targis+Vectris (Ivoclar) Indicatii : -pentru inlocuirea obturatiilor vechi din amalgam . 2) suprafata de contact proximal superioara. . Dezavantaje: 1) timp de lucru mai mare. -abandonate . Materiale : RDC : HERCULITE. care prezinta modificari coloristice . +CEROMERI+POLISTICLE +MASE CERAMICE Avantajele restaurarilor directe: 1) adaptarea marginala superioara. compozite.A. INLAY-URILE ESTETICE /FIZIONOMICE /NEMETALICE Materiale : 1 R. ARTGLASS.D. 2 R.C. SIGNUM. 3) prêt de cost superior.-coeficientul de dilatare al masei de ambalat mai mic decat coeficientul de contractie al aliajului la racire. 3) suprafata ocluzala modelata corect anatoform. POINT4. 2) materiale +aparate mai costisitoare . 5) imbinarea adeziva net superioara-legare chimica. S. 4) prelucrarea si lustruirea superioara. ESTENIA. BELLGASS. BRILIANT.

pe dintii frontali. marginile se extind vestibulo-oral. INCRUSTATII RDC-METALO-CERAMICE Etapele clinico-tehnice: 1) Prepararea cavitatilor: -pereti usor divergenti (10-20º). -cu siliconi de poliaditie sau polieteri. -bifazica sau monofazica. PM. pentru imbinarea adeziva eficienta. -adancimea cavitatii =minim 1. 2) Amprentarea : -cu materiale elastomerice . -formele de caseta cu unghiuri rotunjite. distructii coronare ( !!!!! istm dupa preparare cu 1/3 mai mic fata de distanta vestibulo-orala intercuspidiana). grosimea ~1mm . Metoda indirecta (laborator) : Tehnica : 1 se aplica stratul bazal . . 4) Modelarea +fotopolimerizarea inlay-ului. -se bizoteaza fin marginal.5mm . -proximal. -limitele cavitatii ocluzale nu se vor plasa in zonele de contact ocluziv . 3) Modelul : se toarna din gipsuri extradure (arcada) si dure (soclul) . Metoda direct-indirecta : cele mai indicate materiale pentru inlay-ul din materiale hibride = POLISTICLE +CEROMERI RANFORSATI (fibre poliamidice).

Tehnologic : -arderea pe folie de platina +sticla (1873-J.2 se fotopolimerizeaza in cuptor 3 minute . . -dinti portelan Etape clinico-tehnice: Prepararea cavitatilor :~inlay compozit -peretii verticali. 5) Prelucrare-lustruire INLAY-ul CERAMIC Precede inlay-ul metalic.blocuri ceramice (Dall-1920) . 4 fotopolimerizare 3 minute pentru fiecare strat . care permite vizualizarea integrala a culorii inlay-ului . 5 in final se aplica un strat de transparent total. relatii ocluzale. 8 modelul + inlay-ul modelat se introduc intr-un cuptor pentru fotopolimerizare (60-90secunde) . Murphy). 10 in cabinet se conditioneaza cavitatea si incrustatia. Hrebst).perle de sticla (W. . usor divergenti . culoare (prelucrare finala) . marmoratii cu mase speciale . 9 adaptarea inlay-ului :contacte proximale. 6 nuantari estetice :pete. se fixeaza prin imbinare adeziva marginala. 3 se aplica straturi succesive de dentina ( culoarea dominanta a inlayului) . 7 stratul final este smalt .

-peretii suficient de grosi si rectilinii.-unghiuri rotunjite parapulpar . -amprenta. 2) prin presare -injectare (EMPRESS -SYSTEM)-Ivoclar. Metode de obtinere: 1) prin turnare (tehnica DICOR) . 3) modelare directa (VITA IN CERAM). -grosime uniforma (1. pe care se vor aplica mase ceramice de placat. rezultand miezul ceramic rezistent(inlocuitorul metalului). -model de lucru. la nivelul casetelor orizontale .Ceramica turnata (DICOR):[ -preparare cavitate. -pragurile gingivale =1mm profunzime . -ambalare . nuantandu-se coloristic. -procedeu depasit . care va fi reambalat si ceramizat (tratat termic) 10 ore. -timp de lucru lung . 4) frezare computerizata (CAD-CAM) 5) frezare mecanica (CELLAY SYSTEM -Mickronia). -topire -turnare lingou vitroceramica (la t =1370ºC). -macheta ceara . . dezambalare rezultand un miez ceramic. 1. -marginal se bizoteaza (3-5º) .5-2mm). de la temperatura de 670ºC pana la 1100ºC. -tipar .

din mase de ambalat speciale . -model de lucru. -amprentare. -model . -aplicare ceramica.2-0. 3) Sistemul VITA in CERAM: -amprenta. -model duplicat (Ceramigold-Stenhart) . -siguranta. -macheta . Observatie : Modelul duplicat din gipsuri sintetice -valori mari dilatare 0.-rezultate nu totdeauna foarte bune. -arderea miezului (1100º)2 ore. timp de 90 minute. 4) Ceramica frezata -sistemul CAD/CAM . -ardere de infiltrare (pentru ramforsare)-4 ore. dupa care se injecteaza la 1100ºC). -precizie .4% +porozitate. -exactitate . -topire -presare-injectare lingouri ceramice (preincalzire 850ºC. -arderea finala (4-6 ore) -mase de placat (pentru nuantare). -tipar. 2) Ceramica presata-injectata: Injectare dupa plastifierea unui lingou ceramic.

-din lingouri ceramice (CEREC-Vita. 5) Sistemul CELAY SISTEM (Mickronia) -sistem substractiv . se copiaza de un profilometru care transmite la instrumentul de frezat forma pe care o frezeaza in lingou rezultand lingoul primar ce ulterior va fi nuantat cu mase de placat. -favorizeaza transmiterea luminii . culorii . pozitiei. tipar. -neasistat de calculator. -modelare macheta RDC. Dezavantaje: -reduceri minime de tesut dur (doar in smalt 0. -permite modificarea formei. Cerec-Dicor). Se fixeaza macheta in unitate. -amprenta optica se realizeaza cu camera intraorala. -durabilitate . -macheta este procesata. turnare. macheta.3-0. . -frezarea este asistata de calculator.-nu necesita amprenta.8 mm). -frezare prin copiere.reactii tisulare minime. FATETELE CERAMICE Restaurari indirecte (dezavantaje: pot fi real si direct) Avantaje : -metoda minim invaziva . aspectului. . -nu necesita model.

Indicatii : -anomalii de culoare si forma . -margine cervicala evidenta (prag rotunjit. Prepararea fetei vestibulare: -slefuirea reductionala a smaltului pe o adancime 0.-nu pot fi corectate discromiile accentuate . -distrofii . -modificari post-ardere. -igiena dentara precara . -margini proximale terminate inaintea punctului de contact. -parafunctii . -fragilitate . -manipulare dificila .smalt insuficient . . displazii. Contraindicatii : -dinti devitali . -ocluzie mai mare .3-0. eroziuni . -fracturi de unghiuri . . -nu pot fi retusate in laborator . -morfologie coronara nefavorabila . plasare supragingival). -fixarea nu este totdeauna eficienta .8mm. -malpozitie. Etape clinico-tehnice: 1.

C.C. 3. 4.) Proteze fixe unidentare care restaureaza morfologia si functionalitatea dintelui afectat.R. Amprentarea . Model de arcada sectionat Metode de obtinere ca la inlay-ul ceramic ( VITA in CERAM. mixte) Etape clinico-tehnice : 1) preparatia dintelui : . Pivotul=2/3 din preparatia radiculara (lojeta intraradiculara). Fixarea=frictiune. 2 Restaurarea dintilor devitali. RECONSTITUIRI CORONO-RADICULARE ( R. 2 Segmentul coronar =bont artificial (cu o forma subdimensionata fata de coroana dintelui pe care il inlocuieste). 2. 4 Modificarea axului de insertie si a dimensiunii bontului coronar.) DISPOZITIVE CORONO-RADICULARE (D. pentru a fi acoperite de alte proteze fixe unidentare (coroane de invelis fizionomice. 5 Alternativa coroanei de substitutie. 3 Dinti cu obturatii voluminoase. Imbinarea adeziva cu cimenturi rasinice. EMPRESS SISTEM). Indicatii: 1 Restaurarea dintilor fracturati .R. Parti componente: 1 Segmentul radicular =dispozitiv=pivot sau stift intraradicular. cimentare-pivot intraradicular .-marginea incizala usor scurtata.

R. cu suport metalic sau con . R. 2)amprentarea : a) metoda directa : -macheta din ceara . -se cateterizeaza canalul radicular obturat pana la apex cu un ac Kerr si apoi cu freze de largit canalele radiculare . -se modeleaza forma caracteristica a segmentului coronar . b) metoda indirecta : -preparatia se amprenteaza cu material siliconic in dublu amestec si cu plasarea anterior amprentei a unei tije intraradiculare. 3 se modeleaza macheta preparatiei radiculare . -prepararea canalului pe 2/3 din radacina. se ambaleaza. se prelucreaza si revine in cabinet pentru fixare prin frictiune cimentara. smalt nesustinut) . lacuri) .C.D. 3) modelul : -modelul se toarna dintr-un gips dur (model monobloc sau segmentar cu bont mobilizabil) 4) modelarea machetei : 1 conditionarea modelului 5 minute (izolare in apa saponata. Curent in practica se realizeaza in dublu amestec cu tija metalica. -macheta se trimite in laborator.. c) alta metoda de amprentare: -stift metalic continut in amprenta cu material termoplastic (tip Stents) +amprenta cu silicon fluid (amprenta de precizie) = varianta clasica.S. cu o forma cilindro-conica (freze Boitelrock) . se toarna. Siliconul fluid se introduce in canal cu un ac Lentullo. 2 alegerea tijei suport (pentru macheta pivotului si a bontului) metalica.A. .-se sectioneaza dintele (tesutul patologic) pana in tesut sanatos (dentina alterata.

rezistenta mecanica pentru dintii partial distrusi .R. 5 verificare. Materiale : metalice: 1 Aliaje nobile albe =Paliag. Se contraindica la dintii subdimensionati cervico-incizal.C.4 se realizeaza macheta dispozitivului coronar =bont artificial . 3 Aliaj baza cupru =Gaudent. 2 Aliaje nenobile: Ni-Cr SOFT. . nemetalice: 1 R. 6 pregatirea machetei pentru ambalare (elemente accesorii) .ce ulterior va fi cimentat in cavitatea bucala.D. control exactitate machetare . Palidor =scumpe.recuperarea dintilor devitali fracturati . -este perfectata adaptarea marginala si ocluzala de catre medic.S. unde se aplica coroane de substitutie. 3 Mase ceramice (Al. 7 dupa turnare rezulta D. -restaurari protetice mixte -terapie mai conservativa. .A. Zr) utilizate in tehnologia integral ceramica. si R.C. 2 Compozite special elaborate -ramforsate cu fibre poliamidice . Avantaje : . d) metoda mixta: -macheta se modeleaza pe model in laborator de catre tehnician .C.(conuri + adaus rasina ).cu ceara in cavitatea bucala.. -metoda utilizata in tehnologia R.D.

care acopera partial sau total preparatia dentara (bontul).P. -in prevenirea eroziunilor cervicale . Alte indicatii : -restaurarea morfologiei ocluzale atenuata. Indicatii: A. cand spatiul este mai mare de 2mm se realizeaza 2 coroane) . In scop morfofunctional profilactic: -in prevenirea fracturilor coronare pe dintii cu obturatii voluminoase. -prevenirea hipersensibilitatii cervicale si a cariilor de colet. B. -prevenirea afectiunilor parodontale in absenta ariilor de contact (cand spatiul este mai mic de 2 mm se reface aria de contact prin acoperire cu coroana solo ./P.Observatie : Onlay+coroane partiale (vezi ambalare. 3 abfractie =distructia de piramide in zona cervicala. iritatiei si a sangerarii locale (absenta zonelor de contact proximo-proximale favorizeaza tasarea alimentelor pe papilele interdentare). . COROANE DE INVELIS METALICE Sunt proteze fixe unidentare. distrusa prin : 1 atritie=lipsa de tesut datorita frecarii a 2 suprafete de smalt. prin crosete. apar datorita agregarii P. machetare.S.P. 2 abraziune=frecare smalt cu alimente exogene .A. turnare idem inlay. curs protetica)-model. -prevenirea inflamatiei.

-pentru corectarea nivelului planului de ocluzie in disfunctia mandibulara (ocluzii blocate in propulsii antero-lateralitate) ; -pentru restaurarea dintilor posteriori in zona de sprijin, in vederea echilibrarii ocluzale ; C. In scop protetic: -pentru agregarea puntilor dentare in scop protetic; -elemente ce favorizeaza agregarea protezelor mobilizabile (P.P.S.); -elemente de imobilizare a dintilor potentiali mobili din afectiunile parodontale=scop protetic parodonto-profilactic. Etape clinico-tehnice: 1) Prepararea dintelui: -pregatit sub forma de bont dentar (forma subdimensionata a elementului dentar, rezultat in urma prepararii fetelor axiale si a suprafetelor ocluzale). Prezinta diametrul maxim la colet, in final avand o forma cilindro-conica. Gradul de conicizare 3-5º maxim. Etapele prepararii bontului (vezi curs protetica). 2.Metode de amprentare : Inregistrarea elementelor campului protetic (bonturi=preparatii dentare)+ dintii vecini, dintii antagonisti + arcada. !!!!!! In tehnologia coroanelor de acoperire (de invelis) se indica amprenta de arcada (globala). Amprenta se realizeaza cu portamprente : -standard ; -individuale ; -speciale (Kettenbach).

A. Amprente de arcada: 1) bifazica =cea mai des utilizata in practica (amprenta primara si amprenta de precizie) ; tehnica Wash-Technick 2) Monofazica. Materialul siliconic de consistenta fluida se aplica in portamprenta individuala; 3) Clasic, cu inel de cupru + material siliconic fluid si supraamprenta de silicon chitos in portamprenta standard ;rar utilizata ; B. Amprente de hemiarcada (segmentare): 4) Rigid-elastica (STENTS+silicon fluid );

5) Amprenta cu material siliconic in dublu amestec in lingura Kettenbach. Observatie: Ambele amprente se contraindica in tehnologia de precizie a coroanelor de de acoperire. Se indica in tehnologia de protezare provizorie : R.C.R., coroane acrilice, eventual coroane metalice provizorii. Amprenta segmentara in lingura Kettenbach (vezi L.P.). Erori privind amprenta de hemiarcada: -strat neuniform de material ; -desprinderi ; Toate acestea necesita reamprentarea campului protetic. Conditionarea locala a campului protetic : -Conditionarea locala a santului gingival : se indica largirea santului gingival cu expunerea limitei preparatiei cervicale. Procedee clinice: 1 Mecano-chimic :fir textil imbibat cu substanta vasoconstrictoare : adrenalina

1-2%, efedrina 5%, saruri de aluminiu sau inele textile (Epipac). 2 Aplicare de preparate vasoconstrictoare (Expasite)-amestec de clorura de aluminiu + masa inerta -rol vasoconstrictor-dilatator -fara fir. Se contraindica in conditionare clorura de zinc (30 %) deoarece are un efect caustic. 3.Modelul : Reproducerea la scara naturala a campului protetic. Turnare arcada in timpul 1 din gips extradur Moldarock=clasa IV iar in timpul 2 se realizeaza soclul din gips dur Moldano =clasa III. 1 Se utilizeaza : -modele de hemiarcada :monobloc (cu bont fix); cu bont mobil (vezi L.P.). ; -modele de arcada :monobloc (cu bont fix) ; cu bonturi sectionate si detasabile (cele mai indicate). Modelul sectionat cu pinuri metalice cu teci. 4.Macheta : Reproducerea in volum si forma a viitoarei coroane turnate . Sunt metode de obtinere diferite pentru cele 2 tipuri de coroane turnate: 2 Cu grosime totala ; 3 Cu grosime dirijata. COROANA TURNATA CU GROSIME TOTALA Cea mai utilizata datorita caracteristicilor : -fetele interne vin in contact intim cu bontul pe toata suprafata = frictiune maxima ; -peretii laterali (axiali) prezinta grosimi neuniforme, variabile (0,5-1mm) iar la nivelul cuspizilor activi (1,5mm) ;

-cantitate mare de aliaj . prinse in pense speciale sunt plastifiate la flacara. elementul protetic cel mai indicat in tehnologia protezelor fixe unidentare .20 mm. bontul izolat este introdus in ceara topita. Bontul este introdus peste discul plastifiat in masa de silicon. Ulterior. Prin modelare (sculptare cu spatula) se da forma finala a machetei. Intr-un prim timp.15-0. -strat de ciment micronic (20-40) . -transmite diferentele de temperatura din mediul oral . aplicandu-se de regula pe dintii posteriori. se continua modelajul fetelor laterale si al suprafetei ocluzale -tehnica racirii gradate (vezi L. Pe bont se depune un strat subtire de ceara (0. Acest prim strat de ceara.30-0. de dintii antagonisti (un angrenaj corespunzator) si de ocluzia inregistrata.40mm). ce acopera fetele laterale si suprafata ocluzala a bontului este asa numita « capa din ceara ». Sisteme de machetare : -tehnica prin picurare (vezi L.P. Surplusul ce depaseste zona de . Discurile din material plastic cu grosime de 0.)= tehnica clasica. -ablatia dificila. In acest fel plasticul este presat asupra bontului luand forma acestuia. necesita taierea a 2 pereti . prin picurare. Peste capa. Se depune ceara in limitele dimensiunii coroanei dintelui de restaurat. Ceara este aplicata pe bontul izolat.P) =tehnica moderna. Macheta este modelata in functie de dintii vecini (sunt refacute punctele de contact). solidificata in urma contactului cu bontul rece.-grad mare de frictiune . -tehnica cu capa ADAPTA (vezi L. -prêt de cost ridicat .) =tehnica clasica.P. Indicatii : -element de agregare a puntilor.Cand discul este plastifiat se aplica pe un silicon vascos depus intr-o chiuveta. se adauga ceara pentru convexitatile fetelor laterale si morfologia fetei ocluzale.

Pusa in circuitul tehnic de Thomas si Payne necesita aparatura complexa (articulator semiadaptabil. fose. Conform acestei metode. capa din plastic se adapteaza cervical pe bont. sunt unite. Prin sculptare. Este o metoda contrara principiilor de modelare prin sculptarea cerii. se insera crestele triunghiulare si cele oblice. se continua modelarea machetei picurandu-se ceara pe fetele laterale pentru convexitati si pe suprafata ocluzala pentru cuspizi. Tehnica cu folie termoplastica (capa ADAPTA) : -ergonomica . prin picurare de ceara in aceasta zona. folosite in tehnicile descrise. in ocluziile cu point centric (PIM) . Metoda necesita o cunoastere exacta a morfologiei ocluzale pentru imbinarea criteriilor morfologice. Bontul cu capa din plastic este aplicat pe model. se stabilesc santurile si crestele secundare. ideala redata anatomic (santuri.colet se taie cu foarfeca. arc facial. COROANA TURNATA CU GROSIME DIRIJATA . conceptul gnatologic de reechilibrare ocluzala. macheta va avea o suprafata ocluzala cuspidata. Modelarea propriu-zisa cuprinde mai multe etape : se dispun varfurile cuspidiene pe suprafata ocluzala a bonturilor preparate. prin creste marginale de ceara. pantograf. -metoda rapida. In final sunt inserate fosetele. -exacta . metoda laborioasa. ceara picurata in exces este indepartata. traiectoria condiliana. Indicatii : Tratamente protetice complexe. metoda foarte exacta. -se obtin machete cu pereti uniformi . -tehnica aditiei de ceara =tehnica moderna. versante. cea mai indicata in tehnologia coroanei turnate cu grosime totala. necesita instrumentar specific. convexitati). Putin utilizata. geometrice si functionale. incat in final sa rezulte o macheta care reda cu fidelitate morfologia fetelor laterale si suprafata ocluzala a dintelui ce se restaureaza. trusa speciala de modelat).

Se perfecteaza cu ceara adaptarea la nivelul coletului. -in spatiul dirijat-dinte si fata interna a coroanei se aplica filmul de ciment cu rol de termoizolant .Caracteristici : -contact partial cu preparatia dentara (ocluzal si cervical 2-3mm) . contactul cu dintii vecini si cei antagonisti apoi este perfectat modelajul final (finisarea). -imprecis (distorsionari in manipulare) . -adaptare pe bont cervical si ocluzal. -este eficient utilizata pentru elemente intermediare masive . -nu e curent utilizata. -nu se vizualizeaza spatiul bont-perete axial .30-0.) Se confectioneaza un inel din ceara calibrata (0. Cu fuloare se modeleaza convexitatile si santurile fetelor laterale. ergonomic . . Sisteme de machetare : 1 machete prefabricate (vezi L. Este un procedeu : -rapid.) Din seturi de machete din ceara ce au fost realizate in stante metalice. -ablatie mai usoara (1 perete).P.40mm).P. 2 machete din folie cu ceara calibrata (vezi L. Se aplica pe bont si este adaptat cervical la nivelul santului gingival si pe 2 mm in contact cu bontul. se alege macheta corespunzatoare ce se adapteaza pe bontul mobil al modelului. -peretii axiali la distanta de peretii laterali ai preparatiei . -cantitate mica de aliaj . -prêt de cost mai mic . avand forme si marimi diferite.

15mm . prin sculptare este modelata suprafata ocluzala. 3 metoda cu model duplicat : a) modelarea machetei preliminare fixa pe bont si subdimensionata : -limita cervicala =2-3mm de colet . creste marginale. -se toarna modelul duplicat (pe baza de mase de ambalat fosfatice) . -o metoda curenta . in dreptul fiecarui cuspid. Morfologia fetei ocluzale se realizeaza picurandu-se ceara fierbinte pe suprafata capacului.P. rezultand modelul duplicat.30mm fata de dintii vecini si antagonisti. -se vizualizeaza subetapele cu exactitate (vezi L. Tehnicianul modeleaza subdimensionat macheta in toate sensurile cu 0. Ea va fi fixa pe modelul duplicat si va face parte din viitorul tipar. b) duplicarea machetei preliminare: -bontul si macheta se introduc in material siliconic aplicat in conformator rezultand amprenta duplicatoare . -grosime pereti externi =0. In aceasta amprenta duplicatoare se pune masa de ambalat. Marginea cervicala a machetei este cu 2mm mai sus de limita preparatiei din zona cervicala. Dupa racirea cerii.Astfel se vor evita deformarile machetei.Macheta subdimensionata impreuna cu modelul de lucru se amprenteaza cu un hidrocoloid reversibil. cu ceara speciala ce contine gutaperca. deoarece macheta nu este mobilizata de pe bont pentru ambalare. Se schiteaza volumul lobilor. cuspizi. -modalitate de dirijare a spatiului.). Observatie: . cu santuri interlobare. fose. -ocluzal este in contact cu bontul .Se confectioneaza capacul din ceara calibrata ce se lipeste de inel. Pe bontul mobil al modelului duplicat se modeleaza macheta finala. rezulta tiparul coroanei .

baza titan). macheta prezinta contact cervical si ocluzal.Metoda cu model duplicat are indicatie de electie in tehnologia puntilor din elemente unite. Indicatii : -elemente de agregare pentru puntile totale/de hemiarcada. . 2) ambalarea propriu-zisa . Obtinerea tiparului : -cavitate cu volum si forma identice cu cele ale machetei.5-2mm. pentru turnarea aliajelor nobile . Caracteristicile machetei coroanei cu grosime dirijata: peretii laterali cu grosime uniforma (0. Co-Cr. situata in interiorul masei de ambalat. Etape : 1) pregatirea machetei pentru ambalare . coroane solo pe dintii posteriori -dirijarea peretilor laterali la distanta de bont favorizeaza piesele protetice ample. Tijare + machete accesorii + detensionare + aplicare pe capacul conformatorului+degresare.45mm) . transmiterea variatiilor termice mai putin . 3) evacuarea machetei din materialul refractar = tipar. cantitate de aliaj mai mica ca la coroana cu grosime totala. Sistemul de tijare clasic: -aplicare tija cu lungimea de 30mm. peretii laterali sunt situati la distanta de bont .30-0. grosime de 1-1. turnate din aliaje cu temperatura de topire intre 1350 si 1750ºC (Ni-Cr.

5-4. -canal principal (diametrul = 4mm). Sistemul se livreaza prefabricat si se aplica numai canalele secundare ( ~3mm).5-3.5mm . canal intermediar=3. Sistemul de machetare cuprinde : -canal secundar cu diametrul =3.Metoda moderna (BEGO-HERAEUS): Indicat : -coroane de acoperire multiple sau coroane ca elemente de agregare a puntilor. -canalul intermediar trebuie sa fie situat in centrul termic al tiparului . -canal intermediar (diametrul = 5mm). pentru aliaje nobile mai mici .5mm ce poate ajunge pana la 4.5mm . . -topografia tijelor pe fetele proximale sau pe cuspizii inactivi ai molarilor cand coroana este element solo sau element de agregare (scade riscul porozitatilor pe cuspidul activ) -tijele se plaseaza intr-un unghi mai mare de 90º pentru a evita turbionarile aliajului fluid .5-5.lungime = 3mm). -prezenta canalului intermediar diminueaza coeficientul de contractie .Co-Cr : canal secundar = 2. -cu cat aliajul este mai dificil de turnat se iau masuri suplimentare pentru diminuarea contractiei . Ambalarea : -metode : 1 timp +1 material. pentru aliaje nenobile mai mari.5mm. Dimensiunea tijelor: -este variabila.canal principal =5mm). Aliaje nenobile :Ni-Cr. 2 timpi+2 materiale.

Incalzirea : 200-750ºC. timp de 30-40 minute (aliaje nenobile). in palnia tiparului. timp de 1 ora (aliaje nobile). se contraindica mase de ambalat fosfatice deoarece acestea reactioneaza cu mare usurinta cu titanul fluid. se .0-200ºC. sub actiunea a 2 surse de topire a) flacara oxigaz : topire directa. Introducerea in tipar a aliajului se realizeaza cu ajutorul fortei centrifuge (ROTOJET/SCHLODER). heliu. timp de 1 ora (aliaje nenobile) . Topirea si turnarea aliajului : -aliajul se topeste in creuzete.-se indica utilizarea maselor de ambalat specifice. Metoda moderna (Heraeus)=la turnarea aliajelor nobile foloseste centrifuga automata si creuzete de ceramica. Eliminarea machetei : -prin conditionare termica (preincalzirea si incalzirea ambalajului refractar) Preincalzirea : 0-400ºC. Se contraindica utilizarea creuzetelor grafitice pentru aliaje nobile (le contamineaza cu carbon) rezulta turnaturi fragile. Caracteristici pentru obtinerea unei turnaturi de calitate : -sistem de tijare BEGO-HERAEUS . cele mai bune fiind cele fosfatice. -ambalare in 2 timpi. cripton). medie si inalta frecventa +gaze inerte de protectie (argon. ridicata in ritm lent (aliaje nobile) . 400-1000ºC. -aliajele baza titan se toarna cu mase de ambalat pe baza de oxid de aluminiu sau magneziu in amestec cu oxid de zirconiu (TITAVEST). b) microincinte +flacara oxigaz : topirea in creuzet ceramic=procedeu indirect. c) Topirea sub influenta curentilor de joasa.

Turnatura este introdusa in apa rece: calire. Alte tipuri de coroane metalice Coroana turnata din 2 bucati . recristalizare. apoi se recomanda preparare manual pentru inglobarea aerului ce va facilita eliminarea gazelor din tipar (porozitatea maselor de ambalat). Dezambalare /prelucrare: Racire ambalaj 5-10 minute. -topire/turnare (C. corindon.-aplicarea machetei canalului intermediar in centrul termic al tiparului.F. -nivelul convexitatilor . Lustrul final si cimentarea provizorie sau de durata dupa caz. + mediu de protectie +centrifuga automata) La prepararea masei de ambalat nu se recomanda vacuum malaxor decat primele 10-15 secunde pentru omogenizare. Examinarea in cabinet: examenul clinic pe bontul real : -relatia de ocluzie. -inscrierea modelajului in curbura arcadei . rezultand strat de oxizi +masa de ambalat. -echilibrare ocluzala riguroasa . curate. Sablare cu nisip cuartos. usor de lustruit final. -prezenta santurilor de descarcare . Sablare de finete +prelucrare finala. Sablare cu particule polimerice (PMA) pentru aliaje nobile rezultand suprafete netede. Coroana este adaptata pe model in limitele preparatiei. Eliminarea turnaturii se realizeaza prin spargerea ambalajului. -zonele de contact proximale .I.

Tehnologie abandonata. turnarii Caracteristicile coroanei din 2 bucati : -Se realizeaza din Ag-Pd. aciforme) COROANE DE INVELIS NEMETALICE Proteze unidentare estetice.. Obtinute din materiale cu grad de transluciditate partial sau total (materiale fizionomice estetice) =R. COROANA ACRILICA : Utilizare restransa .Coroana stantata tehnol. Dezavantaje : 2 Riscul perforarii la adaptarea cervicala (pereti subtiri) . (cu utilizare restransa).S. si met. R. abandonate datorita ap.C. ceramica. compozita. Avantaje : 1 Prepararea bontului : bont cu smalt pe el si cu un strat gros de ciment pe el. lamelare.40 mm din Wipla .30-0. pori)/pozitive (sfere.D. Coroana stantata: Pe un model metalic (obtinut din melot) se ambutisa (lua forma fortata) o capa metalica de 0. Coroana Jacket acrilica. -Capacul turnat si inelul se lipeau. 4 Prezinta defecte negative (microcavitati. din materiale nobile . polisticle. 3 Absenta convexitatilor . polimeri multifunctionali) Terminologie : Coroane estetice fizionomice .A. . ceromeri (materiale hibride.

. 4 discromii de diferite etiologiii :(endogene =tratamente intracanalare eronate) sau (exogene = aport excesiv de alcool. polisticle. -se indica onlay-urile extratisulare (rezistenta mai mare). bruxism .c-alte solutii : fatete compozite. 4 dintii posteriori (PM. pozitie). 3 c.M)provizoriu : -schimb la 6 luni . 2 leziuni carioase simple/profunde pe fetele proximale . 5 corectarea de anomalii (forma. coroane metaloceramice . ceramice. -parafunctii : scrasnitul dintilor.Are caracter provizoriu O inlocuieste coroana din R.C. -examinarea stopurilor ocluzale -abraziune =pierderea stopului ocluzal -coroana mixta. culoare.D. -nu preparatia cu prag . ceramica. 2 ocluzii adanci acoperite -coroana expusa (fata orala) datorita contactului. Indicatii : 1 distructii coronare partiale/totale ale dintilor frontali . tutn. 5 pacientii tineri cu camere pulpare mari la dintii frontali. Contraindicatii : 1 dintii frontali : -cu fatete de abraziune . nebiologica. sacrificiu mai mare . vin rosu) . 3 traumatisme insotite de fracturi .

muchie de cutit.obtinut prin frezare. 2. Etapele clinico-tehnice : 1.5mm vestibular plasat subgingival. iar oral situat la 1-1. fara o limita decelabila : in bizou. 3 reducerea mai accentuata pe fetele vizibile. 4 fara prag (preparatia tangentiala. ce nu se poate inchide foarte exact si cu efect iritativ local . b) reducere 1.R. Prepararea dintelui: 1 bont cilindro-conic.5-2mm (dinti devitali . cu R.5mm de insertia gingivala.5mm (dinti vitali). continuat proximal la nivelul insertiei gingivale. 2 prepararea secventiala (reducerea fetelor axiale+marginea incizoocluzala). Coroana acrilica se utilizeaza provizoriu pana la aplicarea solutiei definitive.) Cervical: a) prag circular /axial /circumferential cu latime de 1-1. Contraindicat: -dinti cu diametru mic (IL). chiar daca RAS se contracta. neretentiv . b) prag vestibular cu plasare subgingivala si continuare pe fata proximala. Se poate perfecta inchiderea marginala intraoperator (captusire). c) preparatie tangentiala. RAS efect biofob+alergic.C. Examenul clinic-coroane de acoperire fizionomice.Inchiderea ideala se realizeaza pe prag supragingival.-se aplica coroane acrilice provizorii. . in bizou) Parametrii dimensionali: Vestibular: a) reducere 1-1.

Incizal : -reucere maxima (1. -bifazica (dublul amestec).5-2mm) realizandu-se un efect estetic foarte bun.5mm. Sunt cele mai utilizate. proprietati mecanice. Prepararea bontului pentru materiale moderne( R.. B. dar nu cele mai indicate. incizal 1. Inregistrarea elementelor campului protetic.C. fetele axiale 1-2mm. Conditionarea bontului pentru amprentare : . Amprenta clasica : -inel de cupru +supraamprenta de material siliconic (rar utilizata). 3 reducere 0. 3. presiune.D. 4 preparatie amprentabila relativ usor. Amprentarea : Etapa clinica. 6 tripolimerizare (caldura. C.8 mm cervical. Amprenta de arcada: -monofazica . -dublu amestec siliconic (lingura Kettenbach). polisticla. fascicul luminos). Amprenta segmentara (de hemiarcada) : -rigid-elastica (Stents+ elastomeri). 2 prag cervical semirotund -CHAMFREIN. tehnologie moderna . neretentiv cu prag la limita insertiei gingivale . ceromeri) : 1 bont cilindro-conic. 5 estetica deosebita. indeosebi a bontului. A.

. 3 Tehnica plastifierii : Un paralelipiped de ceara este plastifiat prin incalzire progresiva la flacara si aplicat pe bontul mobil (izolat). sulfat feros . adrenalina 1-2% . Tehnologia coroanei polimerice modelul monobloc (segmentar) -cu bont fix (cel mai indicat).P.-indepartarea tesuturilor parodontale prin mijloace: 1 mecano-chimice. 5. b) chirurgical. deoarece are efect caustic local. expansil =alaun+aditiv Se contraindica clorura de zinc in concentratie mare 10%. Modelul : Reproducerea elementelor campului protetic la scara 1/1.=curs incrustatii metalice. 2 Tehnica picurarii -vezi curs 6 . tehnica de lucru vezi L. prin taiere cu spatula. Excesul de ceara este indepartat. a) mecano-chimic: -fir textil si inele din bumbac imbibate cu solutii vasoconstrictoare: efredina.Macheta : Se obtine prin : 1 Tehnica racirii gradate +picurare-vezi curs 6. 2 chirurgical 3 frezaj intern gingival. urmarindu-se concomitent si modelarea. alaun. 4. -cu bont mobil (mai indicat fata de cel anterior) Materiale.

Orizontala (fata orala este plasata in jos . macheta patrunzand pana la nivel cervical). . Modelajul final si degresarea -parte din pregatirea machetei pentru ambalare. -se aplica cu vibrare pasta semifluida de gips . -didactic/ratiuni economice -gips normal . -masa de ambalat se aplica intr-un conformator =chiuveta . convexitati. creste.Ambalarea : -cu materiale specifice . 6 Modelajul final: finisarea +aplicarea de gips dur in interiorul machetei sub forma de bont. -conformatorul : 2 inele si 2 capace . Verticala (marginea incizala este plasata in jos . 3 Picurare ceara in exces .Etape machetare : Conditionarea bontului : 1 Izolare in apa saponata 5-10 minute . 6. Degresarea machetei. -masele de ambalat sunt gipsurile dure (clasa III)/amestec de gips dur +gips normal. 4 Racire lenta. 2 Aplicare DIE SPACER (lac) cu rolul de a ajuta la indepartarea machetei de pe bont si de a dirija filmul de ciment intre bontul dentar din cavitatea bucala si viitoarea lucrare. cingulum. Metode de ambalare : A.fata vestibulara spre superior. zone de stop). 5 Modelaj primar: sectionare + modelajul anatoform functional (convexitati. B.

Controlul repartizarii culorilor. intr-o jumatate de chiuveta se afla tiparul fetei orale si a fetelor proximale. Macheta este aplicata in pasta de gips cu fata vestibulara meacoperita de ghips .    Repartizarea nuantelor de culoare la nivelul fetei vestibulare . iar in alta jumatate fata vestibulara. In interiorul machetei. 7. Se aseaza inelul celei de a doua jumatati a chiuvetei si se toarna pasta de ghips pana la umplere . Se preseaza pe durata prizei ghipsului (30 minute) . consecutiv se produce izolarea in apa 10 minute . Chiuveta este desfacuta in cele doua jumatati. 4 Bontul de ghips se poate fractura la introducerea si presarea acrilatului in tipar . Dupa eliminarea cerii. urmata de asezarea capacului . 2. 6. Ambalarea orizontala : 1. 4. . apare cavitatea tiparului. 3. La aceasta tehnica. 2 Izolarea peretilor tiparului se obtine neuniform. se introduce pasta de gips dur . Dezavantajele ambalarii orizontale : 1 Indepartarea cerii din cavitatea tiparului se realizeaza cu dificultati . Interventii ulterioare pentru a modifica culoarea in sensul dorit. indepartate de pe model. Ceara plastifiata este indepartata din ambalaj.A. 3 Pasta de acrilat este introdusa cu dificultate sub bontul de ghips . 5. In interiorul unei jumatati de chiuveta se depune pasta de gips dur . Are loc priza ghipsului dupa 30 minute. Avantajele ambalarii orizontale :cea mai utilizata in tehnologia coroanei acrilice. dupa care resturile sunt spalate cu un jet de apa clocotita. sub bont poate sa ramana neizolat .

3.5 Asamblarea incorecta si presarea insuficienta a celor 2 jumatati ale chiuvetei. Are loc priza ghipsului dupa 30 de minute. B. consecutiv se realizeaza izolarea in apa 10 minute. Se aseaza inelul celei de a doua jumatati a chiuvetei si se toarna pasta de ghips pana la umplere. 2. Dupa eliminarea cerii apare cavitatea tiparului. Macheta situata pe bontul mobil este introdusa vertical. pana la marginea cervicala . 4. . in vederea obtinerii unui tipar cu pereti netezi si rezistenti. cu marginea incizala in jos. urmata de asezarea capacului. mareste grosimea fetei vestibulare a coroanei. Chiuveta este desfacuta in cele 2 jumatati. fiind vibrat pentru condensare. Se preseaza pe durata prizei ghipsului pentru condensarea particulelor de material. . Ceara plastifiata este indepartata din ambalaj. Dezavantajele ambalarii verticale : 1 Repartizarea nuantelor cromatice aproape imposibil sa se realizeze . In interiorul unei jumatati de chiuveta se depune pasta de ghips. 6. Intr-o jumatate a chiuvetei se afla cavitatea tiparului. Avantajele ambalarii verticale   Ceara este indepartata usor din tipar . Ambalarea verticala : 1. 7. iar in cealalta jumatate este bontul artificial. 5. Peretii tiparului sunt izolati uniform fara dificultate. Chiuveta este scoasa de sub presa dupa priza ghipsului (30 minute) si introdusa intr-un vas cu apa fiarta timp de 5 minute.  Pasta de acrilat este introdusa in tipar si presata fara riscul fracturarii bontului artificial. 2 Asamblaea insificienta a celor doua jumatati ale chiuvetei creeaza ingrosarea marginii incizale . dupa care resturile sunt spalate cu unjet de apa clocotita.

rasina acrilica. 2 Tiparul se obtine dupa ambalarea machetei (prin cele 2 metode) si eliminarea ei din ambalaj prin topirea cerii (apa fiarta. -Proportiile indicate de fabricant :P/L 1/1. se introduce in presa hidraulica :p = 2atm.Polimerizarea : 1 Se obtine prin introducerea acrilatului in tipar. se controleaza culoarea . 5 Daca culoarea este cea corecta se asambleaza chiuveta.7. -Pulberea se aplica intr-un godeu ceramic. 2/1. 2 Aplicarea rasinii in tipar (din profunzime catre exterior . . Izodent in 2-3straturi. -inhiba combinarea rasinii cu masa de ambalat . lui : -separa rasina de masa de ambalat (gips). 4 Controlul dispunerii culorii in tipar: daca culoarea nu e cea dorita-se sectioneaza in bizou la nivel cervical si incizal.. spatulare pana rezulta o pasta vascoasa ce trece prin mai multe stadii fizico-chimice. -favorizeaza enucleerea coroanei din ambalaj. Etapele polimerizarii coroanei acrilice: 1 Dozarea rasinii (SUPERPONT). timp de 15 minute. incizal (usor in exces) 3 Modelalarea exterioara : celofan umed+presarea capac chiuveta. jet aburi sub presiune) 3 Conditionarea tiparului : anterior polimerizarii si consecutiv eliminarii machetei din tipar prin topire cu apa fiarta si detergenti se conditionaeaza cu urmatorii izolanti : lacuri alginice :Pectizol. preparare din nou. culoarea de baza.culoarea la colet. pana in momentul favorabil introducerii in tipar = pasta vascoasa plastica neaderenta modelabila.

-crestere lenta pana la 100º. . 5 lustruire cu ajutorul periilor+pasta abraziva . -alte rasini:BIODENT. 7 luciul -prelucrare cu pufuri din bumbac . timp de 30 minute . -pacienti tineri-culori deschise : 21-23 8. -mentinere la 60ºC. echilibrare ocluzala . 2 prelucrare cu freze de acrilat-plusurile. Regimul termic de polimerizare : Rasinile polimerice clasice polimerizeaza sub actiunea caldurii umede. PALAVIT. cu mentinere 30 minute. 6 suprafete nete de prelucrare . 3 netezire :freze /petre mai mici . timp de 30 minute. timp de 60 minute . conform curbei termice : -crestere lenta la 60ºC. urmata de racire lenta(4-8 ore) Timpul de polimerizare =2.5 ore. 4 adaptarea pe bontul modelului-adaptare exacta cervicala.Dezambalarea/prelucrarea : 1 sectionarea cu spatula+fierastrau +enucleerea din masa de ambalat . Recomandari : cresterea lenta a temperaturii pentru a nu se volatiliza monomerul +consumare lenta in timpul reactiei. -alegerea culorii. Observatii tehnice : -in practica =procedeu empiric de modelare .6 Transferul in ring: se mentine chiuveta in aceeasi pozitie pe durata termopolimerizarii.

se adapteaza cervical. timp=30 minute. BIOPOL (t=120ºC. COROANA ACRILICA -alte metode de obtinere 1 Din fatete prefabricate: -se selecteaza fateta. se polimerizeaza si se obtine o coroana cu proprietati superioare estetice si functionale. obtinute din : acetat. rasini policarbonat. -se alege potrivit preparatiei coroana prefabricata. -se ambaleaza. presiune =6-7 bari) . de culoare standard .A. Caracteristica metodei : se scurteaza fluxul tehnologic de o serie de etape : machetare. se captuseste cu R.S. rasini sintetice. -se utilizea acrilate ce se aplica direct pe bont. (nuantand culoarea) -se lustruieste si se cimenteaza provizoriu . tiparul. -se obtin coroane provizorii rapid executate. -polimerizarea are loc sub actiunea caldurii uscate in miniautoclave :IVOMAT. pregatirea pentru ambalare. cu proprietati deosebite (suprafete compacte. 3 Coroane prefabricate. 4 Din rasina compozita autopolimerizabila (tehnica SCUTAN) . -sunt indicate pe bonturi vitale si implanturi. strat cu strat pana la forma finala a coroanei (cu nuantari coloristice) .Observatie : zona de inchidere marginala-nu margini ascutite =efect itritativ asupra parodontiului. introducerea acrilatului in tipar (acestea sunt generatoare de erori). -se adapteaza pe bont. -se sectioneaza marginal. -se definitiveaza macheta prin picurare pentru fetele proximale si orala . rezulta tiparul. 2 Acrilate baropolimerizabile=polimerizare sub actiunea caldurii umede si sub presiune. lucioase) .

Tehnologia moderna de obtinere a coroanei fizionomice . -anterior slefuirii dintilor se amprenteaza dintii cu materiale alginice. -cimentare pe preparatie.D. rezultat estetic foarte bun. elastomerice. -prepararea dintilor. -se indica preparatia cu prag tip CHANFREIN (in semicerc) . -vaselinarea preparatiilor (oleum de vaselina). 1. -aplicarea rasinii in amprenta.8mm cervical. 3 ceromeri : TARGIS VECTRIS. Coroana fizionomica se obtine din materiale moderne: 1 R. -dezinsertia amprentei cu scoaterea coroanei din amprenta -prelucrare si lustruire . -se contraindica preparatia tangentiala (fara prag).5mm incizal . 2 polisticle (ART GLASS. b) Amprentarea : . 1-2mm fetele axiale .C. Rezulta coroane si punti provizorii pentru tratamente restaurative complexe. BELLE GLASS). -reduceri 0.. -priza rasinii (autopolimerizare 5 minute) . Etape tehnologice : a) Prepararea bontului : -sub forma de bont neretentiv .-curent utilizata .

ambalare. tipar. pentru R. -anticipeaza tehnologia metalo-ceramica. ambalare. ceromerioi-aplicare direct pe bont (“Step by step”) Procedee tehnologice moderne : -fotopolimerizare VECTRIS) (polisticle+ceromeri-ART GLASS si TARGIS- BELLE GLASS polimerizeaza sub presiune si sub mediu de amoniac (135ºC) rezultand structuri compacte cu proprietati mecanice superioare si calitati estetice adecvate). polisticle. -se elimina subetapele tehnologice (machetare. Avantaje : -prepararea bontului : conservativa . -fototermobaroplimerizare (tripla polimerizare.-amprenta de arcada (metoda monofazica.D. -se pot fixa adeziv (cimentari adezive) dupa conditionarea fetei interne (obtinerea unor suprafete aspre prin frezare sau sablare). R.C). -adaptare marginala/proximala mult mai exacta (pe bont mobil) -rezultate estetice superioare .D.. . d) Sisteme de machetare : In tehnologia moderna se elimina etapele de machetare. polimerizare in vase). polipanturi din piele cu paste speciale pentru lustrul final (aici se deosebeste de masele ceramice). -pretul de cost mai mic comparativ cu tehnologia integral ceramica. Prelucrarea se realizeaza cu instrumente rotative (abrazive) specifice : freze extradure diamantate.C. bifazica cu materiale elastomerice) c) Modelul de lucru : -model de arcada cu bonturi mobile.

aderenta intre aceste mase-compactizarea suprafetei laterale modelate. Indicatii: (vezi coroana acrilica) . -nuanta coloristica egala cu a dintilor naturali. mase corectoare + flacoane cu lichide pentru conditionat .S. COROANA DE INVELIS INTEGRAL CERAMICA -grad de estetica si fizionomie maxima . -evaluarile clinice sub 10 ani : stabilitatea stopurilor in zona laterala perturba functional ocluzia . mase incizal. 1 Modern : Aplicarea directa pe bont Turnare-presare. complex. -livrarea produselor se face mult mai nuantat. Din punct de vedere optic masa ceramica izotropa. Frezare computerizata. -termobaroplimerizarea se realizeaza la tº mai mare de 100ºC si intervale de timp mai scurte :7-30 minute. Masele compozite.A. Metode de obtinere : 1 Clasic : Arderea masei ceramice pe folie/ cape metalice din platina sau aur platinat (sinterizare) . polisticlele : forma de pasta. culori diferite : masa opac. Smaltul este anizotrop.Dezavantaje: -pret de cost + tehnologie mai scumpe fata de R. Frezare mecanica. masa dentina.

Contraindicatii : -pacienti tineri cu camera pulpara mare. neretentiv. .5-2 mm.5-2mm incizal /ocluzal 1. dinti cu fatete de abraziune. -preparatia bontului este mult mai conservativa pe fata vestibulara raportata la coroana acrilica si coroana mixta . . Etape clinico-tehnice : a) Preparatia dintelui : -bont dentar. -se contraindica pe dintii laterali : necesitate doar (dinti cuspidati).parafunctii : bruxism. cilindro-conic . . preparatia tengentiala . Dezavantaje: -rezistenta mecanica la torsiune scazuta (atentie la adaptare). fetele proximale -orala-reduceri mai mari prin frezare.-restaurari estetice dintii frontali. -in cvasitotalitate la sexul feminin . -preparatia pretentioasa :numai coroane cu prag axial (circumferential). -pe dintii nanici .reducerea fetelor uniforma: 1mm pe toate fetele axiale si 1. -pacienti cu indice de carie crescut (semn de distructie) . Avantaje : -grad maxim de restaurare fizionomica . -sunt fragile (se contraindica in zonele laterale). -biocompatibilitate (integrare tisulara) daca se respecta parametrii de preparare.ocluzii adanci acoperite. labiodonte . .nu prag cervical.

3-0.-unghiul de intalnire intre pereti si prag este de 90º. Se contraindica unghiuri ascutite. EMPRESS.H.amprenta de arcada monofazica in lingura individuala (cea mai utilizata) . -amprenta cu H. Mai rar de hemiarcada cu bont mobil. nu bizotat .I. . -amprenta de arcada bifazica : de corectare sau in dublu amestec . -modelul galvanic : cupru electrodepus + gips dur.R.5 mm = estetica maxima sau cu nivel -insertie ginngivala cand elementul dentar are o culoare care ne satisface. -amprenta de arcada cu inel de cupru + supraamprenta material elastomeric . Pragul se disimuleaza (infunda) 0. utilizare mai putina. cu rotunjirea zonelor de intalnire . anfractuozitati deoarece sunt surse de fisurare coronara (unghiurile ascutite genereaza tensiuni). cel mai folosite -rasini compozite : cele mai indicate . rasina pentru completare-rar utilizat-metoda laborioasa. denivelari. d) Machetarea: se indica pentru procedeele DICOR SISTEM. (hidroalginica) -rar utilizata. obtuze. b) Amprentarea : .R. c) Modelul : -model de arcada cu bont mobil. Materiale utilizate: -gipsuri superdure +dure . -prag finisat.

-arderea alumino-ceramicii in doua etape : miez ceramic-placarea finala . de 0. Tehnica de lucru VITA IN CERAM : 1) aplicarea aluminoceramicii pe bontul termoizolant cu pensula. timp de 2 ore rezultand o capa poroasa (alumina 45%) . tehnica clasica : adaptare folie de platina. Zirconiu (particule de sticla) 1100ºC. coroana -ardere directa-aplicare masa ceramica “step by step” pe modelul duplicat. Etape tehnologice :vezi inaly ceramic -amprentare .in tehnica clasica nu se utilizeaza macheta si nici procedeele moderne datorita frezarii si sonoeroziunii . pe capa poroasa se aplica aluminoceramica cu particule de Lantan. timp de 4 ore rezultand miezul alumino-ceramic . tehnica VITA IN CERAM : nu necesita machetarea. .2mm aur platinat : capa intim adaptata + imbinare proximal (faltuire). -procedeul cel mai raspandit si mai sigur. arderea 1100ºC. 3) placarea pe miezul ceramic : se aplica mase de placat pentru nuantarea coloristica 950-960ºC = arderi de corectare (1-2 arderi) -autoglazurare . -amprenta duplicat . -model duplicat din mase de ambalat -SUPERHARD . -model de lucru . 2) arderea de infiltrare a capei poroase . -conditonare bont (DIE SPACER).

rol de liant al amestecului si se contracta dupa ardere . 4 aditivi (fondanti. pigmenti) .-indepartarea coroanei de pe model prin pulverizarea masei de ambalat cu agenti de sablare rezultand coroana integral ceramica .S. 5) conditionarea coroanei -se graveaza fata interna a coroanei cu acid fluorhidric 37% pentru asperizare . 3 caolin :0-5% este o argila hidratata. dentina. masa incizala. -fondantii=maresc masa produsului si scad temperatura de ardere . moderne Procedeele DICOR. Pulberea: 1 feldspat: 60-80%-componenta care omogenizeaza in faza de topire amestecul. 4) adaptarea pe modelul de lucru . EMPRESS (vezi inlay ceramic). care dupa ardere se dilata si confera rezistenta amestecului si luciu caracteristic. .D.I. 6) cimentare adeziva: cimenturi R. Metoda clasica: -pe capa ambutisata pe bont se aplica strat cu strat ceramica preparabila tip VITA (ceramica feldspatica)-componenta de baza 60-80% masa opa. smalt. Dezavantaje : -spatiu mai mare bont-coroana /procedeul modern . C. iar dupa ardere confera transluciditate.C. alba care influenteaza fluorescenta maselor ceramice . 2 cuart: 10-15%-este componenta refractara. din punct de vedere este un trisilicat de aluminiu-calciu-sodiu. -compensat de cimenturile de fixare.. Ceramica preparabila : -are in compozitie:pulbere +lichid.

se adauga sub forma de microprocente. Lichidul : Ceramica preparabila contine in sistem si o componenta lichidiana (apa distilata sau alcool in amestec cu glucoza. incalzire la 1200-1300ºC. Caracteristici: -mase oxidice . timp de 10 minute . nichel. staniu (migreaza in zona de interdifuziune. conditionarea capei : degazeificare. Masele ceramice moderne : 1 Aluminoceramica . Pentru aliajele nenobile cei mai utilizati sunt oxizii de crom.-pigmentii confera stabilitate cromatica si favorizeaza aderenta . rezultand o capa oxidata si compatibilizata pentru aplicarea masei ceramice opac . . -componenta lichidiana a ceramicii preparabile : aditivi si alcool.una din cele mai rezistente. dextroza). argintul. 4 Ceramica zirconica II. 2. indiu. confectionarea capei metalice Pt/Au-Pt. -contin substante fluorescente care cresc gradul de translucenta :lantanide . unde se leaga de elementele metalice ale masei ceramice). Pentru aliajele nobile. Arderea masei ceramice-tehnologia clasica -coroana integral ceramica: 1. 2 Vitroceramica DICOR. avand rolul in a mari aderenta particulelor de componenta metalica. 3 Ceramica magnezica OPTEC. -temperatura si timpul de ardere difera de ceramica preparabila mult mai mare .cresc gradul de translucenta . titan. metalele oxidoformatoare sunt aurul.

12. racire lenta. arderi de corectare . 8. adaptare.arderea opacului la 900ºC.Acest lucru se realizeaza deoarece masele ceramice in urma arderii se contracta. Caracteristici: . 13. 10. fixarea coroanei obtinute-adeziva (cimentare). COROANA MIXTA Este o proteza fixa unidentara alcatuita din doua componente: 1 una metalica. 950ºC . se aplica un strat de masa ceramica opac in grosime de 0. vid. in vid. care acopera in totalitate bontul. spatiul IZO maxim 50. care placheaza partial componenta metalica. pete 950ºC. modelajul sumar .3mm pe toata suprafata. 4 minute . a-II-a ardere de corectare (pentru esecuri) 2 minute in prezenta oxigenului . 9. adaptare -tehnicianul genereaza imprecizii de adaptare (spatiul dintre bont si coroana). 2 minute + oxigen. extragerea capei. ardere 900ºC. cu preuscare in gura cuptorului . Tehnica adeziva necesita conditionarea cu acid fluorhidric 37% (restaurari integral ceramice)-imbinare adeziva. 4. mase de corectare pentru nuantare coloristica : fisuri. fara vid.3. 2 una fizionomica. 7. 4 minute. arderea dentinei si a smaltului (pe capa se aplica in exces dentina+smalt 20-30% cu vibrare si se absoarbe excesul de apa cu hartie de filtru). prelucrare coroana pe bont. 6. 11. timp de 5 minute. glazurarea : ardere : 700ºC. pentru a evita discromiile . examinare pe model. 5. vid . preardere (+Oxigen) .

) . 2 Sunt mai conservative decat coroanele de substitutie .S.+coroana mixta) . Contraindicatii : 1 Dinti subdimensionati in sens cervico-ocluzal (spatiu mic pentru cele 2 componente +retentie precara) .C. Avantaje: 1 Sunt mai conservative comparativ cu cele de substitutie.1 Imbina avantajele coroanei de invelis metalice (propretati mecanice) cu avantajele coroanei de invelis fizionomice (proprietati estetice). . cu camere pulpare mari (nu permit preparatii cu prag). 3 Corectarea anomaliilor de forma . volum. 3 Sunt preferate ca elemente de agregare meziale (datorita esteticii). culoare . 2 La pacientii tineri sub 20 ani . utilizate mai mult decat coroana total metalica. traumatisme. de hemiarcada sau de arcada. 6 Elemente de imobilizare a dintilor afectati parodontal . Indicatii : 1) conservativ-restaurator : 1 Restaurarea morfologica a dintilor afectati de procese carioase. 7 Echilibrari ocluzale . 3 La cei care nu accepta sacrificiul biologic (depulpare in scop protetic). 8 Elemente de agregare punti mixte. 2) protetic : 5 Elemente de agregare (curent la P.P.R. 2 Restaurarea dintilor fracturati (D. 4 Elemente de agregare pentru punti mixte . abraziune .

2 Efect fizionomic superior celor metalice ; 3 Se pot recupera dinti mono- si pluriradiculari (R.C.R.+coroana mixta). Dezavantaje : 1 Prepararea nebiologica, invaziva a dintelui ; necesita depulpari si reduceri de tesut dentar (pe fetele vestibulare), fata de coroanele de invelis metalice si ceramice; 2 Grad de retentie scazut datorita formei bontului; 3 Apar dehiscente (separatii) si infiltratii la nivelul interfetei metalopolimer determinand aparitia modificarilor coloristice. Clasificare :  Dupa aspectul estetic :

a) partial fizionomice (numai fata vestibulara este placata cu componenta fizionomica) : metalo-acrilice ; metalo-compozite. b) total fizionomice (componenta fizionomica acopera toate fetele).  Dupa componenta fizionomica :

a) coroane metalo-polimerice : -metalo-acrilica (tip Weisser); -metalo-compozita. b) coroana metalo-ceramica.  Dupa tehnica de obtinere a componentei fizionomice:

a) termopolimerizare clasica : rasini acrilice ; b) termopolimerizare uscata : cu vapori de caldura (in piroconvectoare) ; c) termopolimerizare sub vapori sub presiune = baropolimerizare (BIOPOL, BIOMAT) ; d) fotopolimerizare (R.D.C.) ;

e) fotobaropolimerizare :rasini compozite ; f) fototermobaropolimerizare in vid :polisticle (SINFONY S.P., BELLGLASS); g) sinterizare (ardere) mase ceramice ; h) rasini compozite :polimerizare (MICROBASE SYSTEM). Procedee de obtinere:  componenta metalica: turnare in cuptoare cu microunde

Tehnologii moderne: sinterizare, galvanizare, ambutisare+galvanizare (cape din aliaj nobil). Observatie: Electroformarea (galvanizarea) este cel mai exact procedeu; spatiul bont-capa este de 20  (strat ciment), spatiu ce confera rezistenta mecanica mare.

Coroana mixta metalo-ceramica este cea mai indicata, deoarece:    asigura stabilitate coloristica in timp ; biocompatibilitate +proprietati mecanice; cazuri clinice cu posibilitati financiare.

Etape clinico-tehnice: Diagnosticul, solutia de tratament ; Pregatirea campului protetic:

1 slefuire reductionala inegala; 2 bont cilindro-conic, neretentiv; 3 reduceri : vestibular 1,5-2mm, incizal 1,5-2mm. Acest lucru este necesar pentru coroanele mixte metalo-polimerice. 4 Fetele axiale+orala se deretentivizeaza usor: 0,3-0,5mm pentru cele acoperite cu metal; 1-1,2mm +conicizare spre axcomponenta fizionomica extinsa si pe fetele axiale (metalo-compozita, metalo-ceramica). Bontul va fi preparat intotdeauna cu prag. !!!!!!!!! Ideal, preparatia pentru coroana nmetalo-ceramica este CHANFREIN-ul circumferential, cu o limita decelabila, amprentabila, foarte exacta. Amprentarea : -indicata este amprenta de arcada ;vezi coroana metalica si jacket. -se folosesc si amprente segmentare (de hemiarcada) pentru obtinerea elementelor solo ; !!!!! a nu se uita conditionarea campului protetic anterior amprentarii. Modelul : -se indica cu predilectie modelul de arcada cu bonturi detasabile +pinuri duble si teaca dubla ; Machetarea: 1 Clasic:=tehnica racirii gradate istorica. =tehnica picurarii; 2 Procedeul modern =ceara calibrata +elemente prefabricate; =discuri termoplastice (prin ambutisare) ; Ambele au valoare

=tehnica aditiei de ceara (in scop stiintific). o Prag cervical +macroretentii in zona proximala (contribuie la mentinerea componentei acrilice) .3mm. Observatii : 1 In tehnologia moderna. 2 Stratul ceramic trebuie sa se inscrie in standardul minim de 1.=rasini compozite foto . nedeformabili si sa confere un spatiu adecvat componentei fizionomice. 2 Prag si rama de protectie .25-0. butoni sau anse) . degresare.2-0. componenta metalica prezinta microretentii . o Incizal/ocluzal exista o rama de protectie pentru componenta fizionomica. o Peretii proximali din 1/3 medie sa fie divergenti spre vestibular . o Dupa sablare.  Macheta pentru coroana mixta metalo-compozita : 1 Prezinta microperle si macroperle (0. peretii axiali trebuie sa prezinte grosimi uniforme. silanizare) pentru a fuziona mecano-chimic cu componenta diacrilica. 3 Capa =0.4mm) -IVOCLAR . 3 Componenta metalica se conditioneaza (sablare. 4 Macheta pentru coroana mixta metalo-ceramica: 5 Pereti netezi fara rugozitati sau unghiuri ascutite.2mm . 6 Unghiurile de intalnire de rotunjesc . . sa fie rigizi. pentru a permite translucenta luminii. 4 Macheta pentru coroana mixta metalo-acrilica oPrezinta macroretentii pe fata vestibulara (perle. gravaj electrochimic.

Se ambaleaza orizontal rezultand tiparul . Observatii tehnologice:  In practica moderna se folosesc machete prefabricate . Se introduce acrilatul pentru componenta fizionomica .lustruire . margini incizale\ocluzale macroretentii (sunt generatoare de fisuri) . 8 Se modeleaza cu ceara calibrata sau prin ambutisarea foliilor (pentru a rezulta grosimi uniforme) . de protectie. Sistemul RENEFERT foloseste retentii sub forma de plasa. 9 Spatiul ocluzal /incizal = 1. gulerasul ocluzal concav asigura mentinerea masei ceramice. lustruire. Placarea coroanelor mixte : 1 Coroana metalo-acrilica: o o o o o Componenta metalica este conditionata prin sablare.prelucrare . Polimerizare .5-2mm (fizionomie deosebita) pentru a favoriza translucenta . dezambalare . Sunt in practica INZOMA (Ivoclar) si PROBOND (Renefert). 10 Adeziune fizico-chimica foarte buna.7 Nu prezinta praguri. este o metoda de lucru ergonomica. rapida. destul de exacta. Principiul lui SHORE: macheta va prezenta suprafete concave. INZOMA are sisteme retentive perlate sau butoni pentru metalo-compozite. Se modeleaza macheta pentru componenta fizionomica.Avantaje: reduc cantitatea de metal nobil. Sistemul INZOMA este indicat in tehnologia metalo-ceramica. degresare . !!!!!!!!! 2 Coroana metalo-compozita: . Retentia componentei acrilice este pur mecanica.

ceramizare . flacoane lichid pentru silanizat si activare straturi depuse. silanizare) sau 3 Silicatizare . SYMPHONY (Espe): foto+vid. 4 Se aplica strat cu strat compozitul cu spatule si pensule. Produse: SR ISOSIT N :foto-termo (Ivoclar). BELL GLASS-polimerizat sub presiune de azot.Se realizeaza cu rasini compozite. BELLGLASS. -SPECTRA LINK -silanul semifluid . oxidare. in seringi Exista masa opac pentru a ecrana metalul. mase intensive. livrate sub forma de pasta vascoasa. Se recomanda polisticlele (ART GLASS. -Fluid ISOSIT pentru modelaj final. Ormoceri. . gravaj electrochimic. mada dentina. incizal. ESTENIA=polisticle. Etape: 1 Obtinere componenta metalica 2 Conditionare componenta metalica (sablare. masa de corectat. Estetic+ biomecanic se folosesc polisticle + ceromeri (cele mai bune rezultate) Trusa ISOSIT N : -paste + flacon lichid . etalizare cu rol de a mari legatura chimica dintre metal si RDC. ARTGLASS. -Spectraacticator.

polimerizare acrilat. Modelare macheta pentru componenta fizionomica. Ambalare orizontala: ca la coroana acrilica. curatire in bai galvanice (electrochimic) rezultand suprafete foarte curate. racire lenta. Este superioara fata de tehnologia metalo-acrilica (superioara in tehnologia coroanelor mixte). Dupa eliminarea machetei se obtine tiparul. cu fata metalica in jos si macheta orientata superior. Se picura ceara in caseta metalica. prelucrare cu instrumentar rotativ\abraziv si lustruire. indesare. Nu se aplica pe colereta rasina acrilica/compozit sau masa ceramica.Observatie: Tehnologia metalo-compozita se apropie foarte mult de tehnologia metalo-ceramica (pensulare si punerea strat cu strat a componentelor). degresare. Retentia componentei fizionomice este pur mecanica prin microretentii aplicate pe componenta metalica. Polimerizare: aceeasi curba termica (varianta clasica). Acrilatul se prepara ca la jacketul acrilic. COROANA MIXTA Topirea\Turnarea componentei metalice-identic ca la coroana de invelis metalica+aliaje+surse+metale. introducere. se umple usor in exces si dupa racire se modeleaza anatoform prin sculptare. . dezambalare. Dupa 4 ore. lustruire. Placarea coroanei mixte: 1 Coroana metalo-acrilica: Componenta metalica se conditioneaza prin sablare.

. -masa pentru dentina. -flacoane cu lichid (lichid pentru silanizat = SILAN . -masa pentru smalt . silanizare : Se aplica prin pensulare 1-2 straturi filiforme de organosilan pe suprafata anterior conditionata.Componenta metalica prezinta macroretentii + microretentii la coroana metalo-acrilica 2 Coroana metalo-compozita : Tehnica placarii: Se realizeaza cu rasini diacrilice livrate sub forma de pasta vascoasa. Rolul acestor conditionari este de a forma un strat oxihidric pe componenta metalica pentru a se lega chimic (punti de hidrogen) cu gruparile -COOH disponibile ale silanilor . Sunt combinate in godeuri/seringi cu denumiri diferite : -masa opac. -mase pentru corectat (opac-dentina. metalizari. Etapele placarii : sablare. silanizare. -mase intensive . Rasina compozita se livreaza in culori diferite. silanizare. gravaj electrochimic (metodologia standard). silicatizari. lichid pentru compactizare rasina pentru modelarea finala). opac-smalt) . in final rezultand o legatura fizico-chimica superioara celei pur mecanice de la coroana acrilica. -masa pentru cervical . lichid pentru activat straturi depuse = ISOSIT N . Se adauga conditionari suplimentare : ceramizari. 2.

Tehnica de lucru : 1. CHROMASIT (Ivoclar). Rezulta masa opac aderenta de componenta metalica. Materiale pentru placat (rasini compozite) : SR ISOSIT N -rasini fototermopolizabile (Ivoclar) . Aplicare silan. rezultand organo-silani. Fotopolimerizare: in cuptoare SPECTRAMAT timp de 5 minute. 2. Cand avem transparenta reluam procedeul. Aplicarea se realizeaza cu spatule sau cu pensule.3mm.3. smalt). Spectraactivatorul si Isositul sunt solutii polimerice de monomeri de dilutie. ecranare a metalului. strat uniform fara transparenta metalului (ideal). Spectralink pe componenta metalica conditionata. aplicare de mase compozite strat cu strat de la opac pana la masa de smalt . un silan numit SPECTRALINK. modelare finala+inchiderea porilor rasinii. Rol:   Opacizare.barotermopolimerizabile. . COMPATIT R (Wilde fotopolimerizabile . Mareste adeziunea cu straturile ulterior depuse (dentina. 3. Placarea cu ISOSIT N (Ivoclar): Trusa contine pe langa masele compozite enumerate. Silanul este un derivat silicic rezultat din combinare si tetravalente cu gruparile -OH. Aplicarea opacului in grosime uniforma: 0. un lichid pentru activarea straturilor depuse SPECTRAACTIVATOR si un lichid ISOSIT: compactare. Dental) si SOLIDEX (Shofu). ambele SYMPHONY (Espe) baro+vid (in faza finala).

5. . materiale. Activare masa opac prin aplicare de SPECTRAACTIVATOR. Aliajele Ag-Pd sunt ptoducatoare de oxizi (oxizii de argint modifica culoarea).4. Dupa aceasta aplicare cu spatula urmeaza modelarea finala. estetice. prin pensulare de fluid ISOSIT. 7. se aplica de la colet spre incizal. 6. Extremele sunt exceptate (se face ceramic). rezultand forma finala a componentei fizionomice. se obtine printr-o tehnica superioara. Aplicare masa dentina pe toata suprafata =culoarea de baza .4 microretentii (se aplica adeziv)+ macroretentii. La coroana compozita duble retentii : perle 0. Gaudentul si Co-Cr se contraindica.2-0. timp de 7 minute. Avantaj fata de masele ceramice. Se aplica masa de smalt din 1/3 incizala (stratul cel mai gros) spre colet (grosime atenuata) + masa colet in 1/3 cervicala (Yellow Dark). Polimerizare : in miniautoclave (termobaropolimerizare) la 120ºC . Observatie tehnologica : Aplicarea maselor compozite se realizeaza succesiv strat cu strat. Pt pana la Gaudent). Rezulta o componenta fizionomica cu proprietati superioare fata de cea acrilica (mecanice. Componenta compozita se poate aplica pe toata gama de aliaje (Au. mai laborioasa. Observatie : Coroana metalo-compozita prin parametrii ei este inferioara coroanei metalo-ceramice. coloristice) si in ansamblu biocompatibilitate. necesitand tehnic dotari speciale : cuptoare. Curent se aplica pe aliaje Ag-Pd/Ni-Cr soft. presiune 6 bari. asemanator tehnicii metalo-ceramice. Coroana mixta metalo-compozita prin componenta ei fizionomica este superioara celei acrilice.

Conditionarea este mai simpla decat la coroana compozita. Ardere (sinterizare) masa opac. usor in exces 20-30%. Aplicare mase ceramice cu spatula sau prin pensulare +vibrare (absorbtie) . se reaplica si se rearde. Se aplica masa dentinara in stratul cel mai gros de la incizal catre colet.3mm pe componenta metalica prin pensulare. anterior conditionate. Tehnica de lucru : Sablarea . . GEMINI. AUSTROMAT. 2. in vid. Ardere (sinterizare) masa dentina-smalt (mase ceramice de baza)bonding porcelain. Arderea masei ceramice se realizeaza in cuptoare speciale in etape distincte. Se practica un modelaj sumar schitat. Degresare in solutii acide : acid fluorhidric. Cand se constata insulite gri. peste masa aceasta se aplica masa de smalt in 1/3 incizala+ medie. timp de 6 minute. apoi ardere la 980ºC. Se aplica masa opac in strat uniform de 0. totdeauna cu prearderi (preuscari). 2 Faciliteaza adeziunea maselor ceramice ulterior depuse. 1. Arderea masei opac are ca rol : 1 Ecraneaza metalul. Manipulare cu pensula. Curatire in bai ultrasonice.2-0. NEY. urmata de preuscare in gura cuptorului.Placajul ceramic : Masele ceramice preparabile se aplica pe componente metalice. Cuptoare: VITA VACUMAT.

sugativa). rezistenta mecanica superioara celor prezente (metalo-polimerice) dar inferioare ca estetica celor integral ceramice. aspect mat. urmata de introducerea in cuptor la 980ºC. coroana este degresata din nou in solutii de acid fluorhidric si apoi urmeaza a 3-a ardere. Se obtine forma caracteristica. in prezenta oxigenului. rezultand coroane mixte cu un grad de fizionomie. proximal. biocompatibilitate. !!!!!!!!A nu accepta jonctiunea ceramica -metal in zona de contact ocluzal. cu freza extradard din tungsten. Se trimite in cabinet pentru examenul oral. Glazurarea se obtine prin 2 procedee : 1 Aplicare masa pentru glazurare (strat filiform) . 2 Autoglazurare cand corespunde coroana. Cimentare/Fixare : 1 Coroanele metalo-acrilice se fixeaza prin frictiune-cimentare cu cimenturi conventionale FOZ (fosfat de zinc) . 2-3 minute. in vid. vitros (supraardere). Arderea : Debuteaza cu preuscarea timp de 5 minute. cea finala (glazurarea) la 950ºC. urmata de racire lenta. Dupa examenul intraoral la care se constata corectitudinea adaptarii.Aplicarea maselor : cu vibrare +absorbtia umiditatii (hartie filtru. Componenta fizionomica se prelucreaza cu freze diamantate fissure. Se adapteaza cervical. incizal pe model. Se mentine la aceasta temperatura 2-3 minute. desprinderi. Toate erorile se corecteaza in 2 etape de ardere cu mase speciale de corectat +mase intensive pana la nuantari. Pot sa apara erori : fisurari. rezultand un volum mai mic al masei ceramice (pana la 30%). .

-Inel ce este circular axial. cimenturile ionomere de sticla sau chiar FOZ. plasat subgingival 0.2 Coroanele metalo-compozite se fixeaza cu ajutorul cimenturilor policarboxilat/polielectrolitice. inaltime 1-1. -Pivotul cu o lungime 2/3 din lungimea radacinii. -inel . Caracteristici parti componente : 1 Dispozitivul radicular : -Placuta are o grosime 03-0. pentru a se conserva suficient de grosi peretii.5mm. COROANA DE SUBSTITUTIE Proteza fixa. 3 Coroanele metalo-ceramice se indica a fi fixate cu cimenturi ionomere sau cimenturi pe baza de rasini diacrilice = fixare adeziva (cimenturile reactioneaza chimic cu tesuturile dentare). 2 Dispozitivul radicular cu accesorii : -placuta . . Parti componente : 2 dispozitive : 1 Dispozitivul coronar=bont metalic (artificial) . Restaureaza volumul cel mai mare de tesuturi distruse. -pivot/stift. diametrul 1/3 din diametrul radacinii. Refac morfologia coronara afectata in scop protetic. cu o forma cilindroconica.4 mm ce acopera suprafata bontului morfologic caracteristica (in 2 versante datorita preparatiei).5mm. Ideal ar fi ca sa aiba forma cilindrica (frictiune maxima). unidentara ce se agrega intraradicular pe preparatia dentara printr-un stift (pivot)=dispozitiv radicular. Nu sunt proteze conservative (comparativ cu coroanele mixte).

Individual pe dintii monoradiculari+premolari. fizionomice : bont+ coroana Varianta bont artificial +acrilat din ce in ce mai rar utilizata datorita proprietatilor inferioare ale rasinilor acrilice simple. Solutia dispozitiv radicular+bont artificial cu coroana solo pe el este solutia moderna.Coroana va avea fata orala metalica. Inelul +placuta constituie capacul.Materialul polimeric nu rezista. din ce in ce mai putin utilizata. obturatii mari. abraziuni. cel ceramic rezista abrazand dintii antagonisti. procese carioase.Placuta +inelul au rolul de a preveni efectul de pana al pivotului in caz de torsionari si de a preveni aparitia cariilor secundare. . Mai indicate ceramice. canin cand sunt implicati in functiile de ghidaj. Se cpntraindica pe molari (de necesitate). anomalii de volum. Se obtin prin 2 procedee : -elemente separate (dispozitivul coronar si cel radicular se lipesc)Este metoda clasica. traumatisme. Indicatii : 3 Restaurarea morfologiei coroanre afectata de carii. (utilizate) sunt rasinile diacrilice compozite+masele -Coroane de substitutie mixte : caseta/semicaseta. -elemente unite (monobloc). Coroana de substitutie mixta este indicata pe incisivul central. Clasificare coroane de substitutie : 2 Din punct de vedere estetic : -Coroane de substitutie acrilica\diacrilica\ceramica.

ce se fixeaza pe dintii stalpi in principal prin frictiune si secundar prin cimentare . Caracteristicile puntilor dentare : 2 Sunt proteze fixe . 2 Nu se toarna din aliaje Co-Cr (foarte greu de prelucrat si indepartat prin taiere) sau din aliaje baza cupru (Gaudent). Indicatii : 1 Restaurarea morfologiei si functionalitatii arcadelor dentare edentate. 3 Cand dotarile tehnice sunt modeste. se fixeaza prin frictiune-cimentare pe dintii stalpi . TEHNOLOGIA RESTAURARILOR FIXE PLURIDENTARE (PUNTILE DENTARE) Proteze fixe pluridentare. forma. fiind solidarizat de elementele de agregare prin lipire. 2 Corpul de punte : (dintii intermediari)= restaureaza dintii absenti de pe arcada . corectandu-se anomalia. Se obtin prin metode si din materiale diferite . 5 Protetic ca element de agregare pentru punti frontale.4 Corectarea anomaliilor de pozitie. Elemente componente : 1 Elementele de agregare :coroanele care se fixeaza pe infrastructura dentara= dintii stalpi . Protetic afera gradul de frictiune cel mai mare dar risc de fracturare. culoare. corpul de punte in varianta moderna -se modeleaza unit de elementele de agregare si in varianta clasica-separat. Anomaliile de pozitie se pot modifica prin dispozitive angulate. laterale. frontolaterale fiind indicat ca element mezial de agregare. . Clasa bronzuri se toarna relativ precis dar genereaza discromii la nivelul fatetelor (lizereu pe fond de oxizi metalici). Contraindicatii : 1 Pe dintii ce pot fi reconstituiti cu coroane mixte (mai conservative) .

numarul dintilor. zona laterala : masticatia : punti rezistente din punct de vedere biomecanic . aliaje care sa permita obtinerea celor mai adecvate elemente de agregare/corpuri de punte. Conceperea puntilor dentare : 1 Functie de gradul de disfunctionare al cazului clinic. coroane mixte. 5 Biomecanic-constructii mecanice protetice rigide. 3 Transmiterea fiziologica (parodontala) a presiunilor ocluzale . Se restaureaza segmente de arcada edentate ce prezinta o morfologie ocluzala (cuspizi. cu un modelaj ocluzal anatoform functional . 2 Topografia edentatiei : zona frontala : fizionomia : elemente de agregare .Datorita prezentei morfologiei anatoforme si functionale sunt superioare.coroane metalo-ceramice.3 Au un volum ~ sau identic cu cel al dintilor naturali. raportate la alte tipuri de microproteze. incrustatii in incrustatii. volum=confort psihic si integrare rapida in mediul social. aspect. nedeformabile cu o rezistenta mecanica suficient de mare care satisfac . 4 Din punct de vedere fiziologic-transmit presiunile ocluzale dentoparodontal . . dintii stalpi. corpuri de punte cat mai fizionomice si realizate prin tehnologii cat mai moderne . starea crestei edentate. functie de conditiile locale. 4 Confort prin fixitate. raportul corpului de punte cu creasta edentata. 3 Conditiile clinico-tehnice : cabinete+ laboratoare dotate corespunzator cu materiale. de regula ~ puntilor mixte cu elemente de agregare mixte (coroana de substitutie. estetica sunt extrem de confortabile. datorita sprijimului dento-parodontal are loc o transmitere fiziologica a fortelor in axul lung al dintilor stalpi la osul alveolar. puncte de contact) ce pot prelua o parte din fortele ocluzale. fosete. coroane de acoperire distal). Avantajele tratamentului prin punti dentare : 2 Din punct de vedere masticator :-comparativ cu protezele mobilizabile/mobile-restaureaza aceasta functie in grad superior 90%. 6 Prin fixitate.

orice corp am concepe se retentioneaza alimente+igiena precara. 2 Estetic : puntile dentare au un element rigid-componenta metalica placata cu o componenta fizionomica . Se contraindica corpurile de punte suspendate in zona laterala maxilara. Rezultatul estetic nu totdeauna este cel ideal . ceea ce duce la aparitia fenomenelor locale+coroziune. tremele.mixte. Elementele componente : Corpul de punte : 1 din punct de vedere al materialului:metalice . . trebuie sa inchida spatiile edentate pentru a reda capacitatea rezonatoare a cavitatii bucale-timbrul vocii este modificat. rezultatul estetic este superior. Halena fetida apare cand corpul de punte este conceput grosolan : sa. din gaudent. se restaureaza foarte dificil distemele. volum. modelarea fetelor orale cu creste. stantate. culoare ~ dintilor naturali. in cele mai multe cazuri exista un compromis intre principiul biomecanic si cel biofunctional. semisa.nemetalice . Se pronunta corect dentalele si nu apare sigmatismul de la protezele mobile. dar punti metalice.Transpare metalul la o individualizare pronuntata . insuficienta duce la aparitia halenei fetide . volumul este mai mare cand se asociaza cu treme si diasteme . Dezavantajele tratamentului prin punti dentare : 1 Igiena la nivelul corpului de punte : pe fetele de contact cu mucoasa crestelor edentate retentioneaza alimente . S-au conceput punti dentare speciale (demontabile) -igienice pentru a se realiza o curatire si o lustruire a acestor fete ce se corodeaza. componenta metalica nu permite individualizarea dintilor ca forma. in zonele de trecere. Lateral puntile prin corpul de punte. 1 din punct de vedere al esteticii : nefizionomice-laterale fizionomice . cingulum favorizeaza restaurarea timbrului vocii. se pot realiza si in laboratoare.5 Din punct de vedere fonetic : modelarea corecta a corpului de punte (in regiunea frontala) plasarea corpului de punte in zona neutrala. 3 Conditiile clinico-tehnice :conditii deosebite de dotare pentru obtinerea unor rezultate foarte bune . Cu protezele mobile.

topografia edentatiei . Edentatia partiala . Puntile dentare refac edentatii reduse de la 1-3 dinti. Elementele de agregare sunt concepute functie de : 1. 3 Parodontopatia . accidente=avulsia de pe arcada a unui element dentar. Cauzele edentatiei partiale : 1 Extractia dentara . maximum 4 (cu conditia ca dintii limitanti sa fie bine implantati). nedeformabile ce restaureaza functiile de baza ale ADM perturbate lent/subit.factorii traumatici. Pe dintii voluminosi se indica o gama mai variata de coroane. dimensiunea edentatiei (numarul dintilor. 2. Puntile dentare = piese mecano-protetice. elementele de agregare vor fi cu grosime dirijata pentru a usura insertia lor. 2 Caria dentara .partial fizionomice-cele mai indicate pentru restaurarea fizionomiei + economie material si confort. morfologia coronara. In conditiile in care puntile sunt agregate pe mai multi dinti. greutatea mai mica Corpul depunte-inlocuieste dintii absenti de la nivelul arcadei edentate (bresei). Edentatia partiala-absenta a unui dinte dintr-un cadran /altul sau hemiarcada. 4 O etiologie pasagera accidentala . fracturi. Clasificarea starii de edentatie : .etiologie Prin puntile dentare se restaureaza edentatia partiala. zona in care se afla). rigide.

clasa III -unilaterala . T . Costa) clasa I-absenta dintilor laterali (premolari. Clasa I -edentatia frontala -incizia alimentelor .patrulater. clasa III-zona (unilaterala.). dupa topografie (Kennedy. Swanson. Clasa III+Clasa IV =modificari B =edentatie L / F de hemiarcada (unilaterala) Clasificarea Kennedy este usor de memorat. Clasa II -edentatia laterala-masticatia. edentatiile fiind limitate numai mezial (biterminala) . Clasa I+ clasa II=modificari A =edentatie mixta T. dupa zona topografica (Costa): -Absenta dintilor frontali (incisivi. laterala -premolari. clasa I-oblica.absenta (uniterminala) . dintilor din zona laterala (premolari. . extindere larga. molari -edentatia clasa III- clasa IV-zona frontala (canin-canin)-edentatie fronto-frontala. dupa segmentul afectat de edentatie (Freedman) . clasa II-transversala. canin)=edentatie frontala . Dar in practica frevent exista edentatii biterminale si Kennedy a combinat criteriul topografic cu cel clinic. clasa II. utilizata in protezarea fixa si in protezarea cu proteze mobilizabile. clasa IV . molari) .dupa linia crosetelor-Fulkrum line (Cummer ). citit. F-F. molari) modificari Swanson :Clasa I devine clasa II si clasa II devine clasa I.

se concepe puntea si tipul raportului corpului de puntecu creasta edentata. !!!!In citire « M » si in scriere »-« cand edentatia trece de linia mediana. frontala si terminala .Costa:citirea edentatiei se realizeaza in sensul acelor de ceasornic1 spre 2 spre 3 la 4. -Edentatia subtotala =edentatia este caracterizata prin prezenta a minim 2 dinti pe arcada.-Absenta dintilor laterali (premolari. 3 Dintii antagonisti . 5 Relatia de ocluzie. Campul protetic se observa cel mai bine pe modelul de studiu pe care se pune diagnosticul +solutia protetica. molarilor dintr-un cadran=edentatie unilaterala . -Edentatie mixta =absenta dintilor din zona laterala. Campul protetic : 1 Dintii limitanti=dintii stalpi . -Notarea edentatiei se realizeaza cu majuscule -Linia mediana cu “M” (in vorbire) sau cu “-“(in scriere). molari) =edentatie laterala . -Absenta premolarilor. 2 Dintii vecini . -Dupa Ene. Daca delimiteaza numai mezial =edentatie terminala /uni/biterminala. 4 Creasta edentata . -Citirea edentatiei se realizeaza din cadranul drept 1 spre 2 si 4 spre 3. -Absenta dintilor laterali +frontali=edentatie laterala extinsa . Dintii stalpi =delimiteaza mezial/distal edentatia (edentatia laterala). . Este o clasificare usor de retinut si de transmis pentru notarea personalului ajutator.

Egresiunea=dintele erupe impreuna cu precesul alveolar. Dintii antagonisti reprezinta dintii opusi edentatiei. In edentatii vechi. aducerea in plan si deblocarea ocluziei si apoi se trece la tratamentul protetic definitiv. functie de varsta edentatiei migreaza in sens orizontal astfel : Stalpii meziali migreaza catre distal = distogresiuni . exacta . creste coroana clinica.Dintii stalpi sunt prelucrati prin frezare/prelucrare. dintii antagonisti migreaza in cautarea dintilor absenti ceea ce impune in prima etapa aducerea lor in normoocluzie prin remodelari coronare pentru a realiza o relatie ocluzo-functionala intre elementele dentare. acoperita de o mucoasa fixa. Dintii stalpi . Daca edentatia are o varsta recenta. Ambele migrari impun depulparea dintilor. Dintii stalpi reprezinta suportul pe care se aplica elementele de agregare si care preiau in mod fiziologic presiunile ocluzale osului alveolar prin suportul dento-parodontal. . ei se mentin in pozitia initiala. Migrarile in sens vertical ale dintilor antagonisti constau in: Extruzia=dintele erupe din alveola pana ajunge in contact cu mucoasa crestei edentate. Creasta edentata rezulta dupa extractia dintilor. rezulta pensarea (micsorarea ) spatiului edentat si crearea neparalelismului cu dificultati in etapa de pregatire. Stalpii distali migreaza catre mezial = meziogresiuni. Dintii stalpi vor fi cat mai paraleli . rezultand un bont dentar. cu aparitia blocajelor ocluzale. iar creasta in ansamblu prezinta un grad de rezorbtie. subdimensionat in toate sensurile (axial+incizal). amputarea coronara. cu frictiune in zona cervicala. cu aparitia tremelor intre dinti . pentru ca insertia acestei constructii sa fie lejera. Rata de migrare =1/3 din diametrul M-D catre raportul 1/1 .

la pacientii tineri. 7 Puntile se pot obtine si din elemente unite (tehnologia moderna).se realizeaza modelarea unita a elementelor de agregare de corpul de punte. Metoda moderna din elemente unite . 3 Solutia protetica . 4 Prepararea campului protetic (dintii antagonisti. . pe o ocluzie echilibrata.P. pe dintii limitanti bine implantati. 5 Amprentarea . creasta edentata)=elementele componente indemne din punct de vedere patologic ce pot prelua sarcinile (presiunile ocluzale) ale unei punti dentare. In timpul II se obtine corpul de punte ce se fixeaza prin lipire de elementele de agregare (tehnologia metaloceramica-aliaje nobile). 8 Ambalarea si obtinerea tiparului. 6 Modelul de arcada cu bonturi mobilizabile . Metode de obtinere a puntilor dentare : Se aplica pe un suport bine reprezentat. dintii stalpi.Rezorbtia va fi normala sau medie in cazul extractiilor recente. Tehnologic se pot obtine si punti speciale : demontabile (igienice) si adezive (Maryland brigde). 6 Puntile se obtin din elemente separate (clasic) : in timpul I se obtin elementele de agregare. 7 Machetarea puntii din elemente unite . interventii pe parodontiul sanatos. Etapele de obtinere: 1 Examenul clinic . la pacientii parodontopati. 2 Diagnosticul protetic . pe un parodontiu sanatos. Rezorbtiile accentuate au loc in cazul extractiilor laboriase. Metoda clasica : vezi etapele clinico-tehnice descrise la L.

riguros al dintilor stalpi. fracturilor si coroziunii. 14 Cimentarea puntii dentare pe infrastructura de suport (dinii stalpi) Caracteristicile puntilor din elemente unite: 1 etapele clinico-tehnice reduse la jumatate. deslipirilor.9 Topirea si turnarea. 5 Necesita o echipa medic -tehnician experimentata profesional si dotata. 10 Dezambalarea. 2 timpul de lucru. La machetare se folosesc ceruri speciale pentru inlay (corpuri de punte nedeformabile) sau rasini (sub forma de machete prefabricate). 11 Examanul intraoral al componentei metalice+echilibrarea ocluzala. neexpuse deformarilor. consum de materiale mai mic . Sa se utilizeze modelul duplicat cu macheta fixa ce va deveni parte integranta a tiparului. 4 din punct de vedere al realizarii unei punti din elemente unite se impune obtinerea unui paralelism perfect. lustruirea finala. prelucrarea componentei metalice. Dificultati : . 3 prêt de cost mai mic . Avantaje : Se obtin punti solide. 13 Prelucrarea. 12 Placarea componentei metalice. Indicatii : Edentatii mici + medii cu suplimentarea procedeelor tehnologice (edentatia mixta).

au loc rezorbtii osoase cu mobilizarea dintilor stalpi.cu modelaj cuspidat Obtinerea de spatii ocluzale identice cu ale dintilor absenti. 1.Se insera in absenta paralelismului cu micro/macrotraumatisme ce intereseaza parodontiul dintilor de suport . Principiul biofunctional : se aplica in conceperea si realizarea puntilor pentru reabilitarea functiei masticatorii. PROTEZE FIXE PLURIDENTARE (RESTAURARI PROTETICE FIXE) Conceperea puntilor dentare (principii protetice) 1 Biofunctional 2 Biomecanic 3 Bioprofilactic Toate aceste principii contribuie la reabilitarea functiilor fundamentale ale aparatului dento-maxilar (fonatia. uniform repartizate. . ceramica). fonetice.Masticator: obtinerea de spatii ocluzale identice cu ale dintilor absenti. fizionomice si ocluzale a ADM A. cu modelaj cuspidat. Se contraindica modelajul aplatizat si ingustarea V-O a corpului de punte.  ralizarea de contacte dento-dentare cuspid-fosa multiple. Contactele dento-dentare indicate in restaurarea ocluzala sunt : a) tripodic: 1 Contact stabil. masticatia. e indica suprafete ocluzale din materiale dure (metale. fizionomia). stabile.

2 Cuspizi initiali+fosete adanci. 2 Corpul de punte se modeleaza in arc de cerc. c) in suprafata: 1 Se realizeaza intre versanti. 4 Se contraindica modelajul aplatizat. 3 Dintii trebuiesc pozitionati in zona neutrala . B. 3 In urma atritiei. 4 Permite miscari sagitale (“wide centric”)-proportional miscarii condilului in cavitatea glenoida.2 Caracteristic ocluziilor labiodonte cu point centric (RC=IM: 12-15%). . forma si culoare asemanatoare dintilor naturali. in parafunctii. care creeaza tulburari fonetice . b) cuspid-fosa: 1 Indicat pentru restaurarea prin punti.Fonetic : 1 Inchiderea breselor frontale pe arcada maxilara. 2 Corpul de punte frontal va fi modelat cu volum. 3 Nu se indica in mod curent in restaurarile protetice fixe. C. 3 Caracteristic « Long centric -ului » (85%) .Fizionomic: 1 Intereseaza zonele frontale mandibulo-maxilare. 4 Este indicat la protezele totale . morfologia initiala este anulata. 4 Nu se indica a fi restaurat prin corpurile de punte. cu o dimensiune V-O si C-I identica cu a dintilor naturali. pe toata suprafata. unde RC=IM. 2 Contact varf cuspid-planseu foseta .

E. Principiul biomecanic : se refera la asigurarea unei rezistente fizicoclinice a protezei. patrate . 2 Se indica aliaje nobile (Au. 3 Fizionomie. rotunde. exceptie se face numai in caz de edentatii frontale cu inocluzii frontale.Directia : In zona frontala : 2 Curba-arcuata-semicerc. abraza sau fractura. functional. F. 4 Restaurarea in grad superior se obtine folosind ceramica si ceromeri. 3 Se contraindica restaurari fixe integral ceramice. 2.Rezistenta : 1 Morfologie pe sectiune in forma de « T » sau « L ». 2 Este usurata cand se utilizeaza coroane cu grosime dirijata. din rasini acrilice simple sau compozite . fara a se deforma. 3 Stabilitatea se asigura prin frictiunea rezultata intre fata interioara a coroanelor si bont .Insertia-stabilitatea : 1 Este facilitata cand preparatiile dentare sunt paralele . iar preparatiile sunt usor conicizate . 3.3 Elementele dentare vor fi individualizate astfel incat sa rezulte o armonie dento-dentara si dento-faciala. . D. Pt) sau nenobile (Ni-Cr) si masele ceramice . frictiunea poate fi partiala sau totala . 4 Stabilitatea este augmentata de filmul de ciment (daca se utilizeaza tehnica adeziva cu cimenturi ionmere). Principiul bioprofilactic : puntile nu trebuie sa aiba efecte patologice asupra elementelor campului protetic 1 Morfologic =autocuratire+curatire artificiala. caracteristice cazului clinic . fonatie.

pentru a transmite cat mai fiziologic presiunile ocluzale. . Malpozitiile si inghesuirile sunt redate cu greu pe infrastructura metalica . Corpuri de punte in regiunea maxilara Caracteristici : -concepute utilizand principiile protetice prezentate anterior : biomecanic. culoare. prin forma. volum . aplatizarea .4 Se contraindica subdimensionarea. G. bioprofilactic. Lateral : contact liniar pe mijlocul crestei. In zona laterala : 1 Rectiliniu-usor curb.Raportul cu creasta: 1 Corpurile trebuie sa permita o igiena perfecta. 2 Latimea este egala cu a dintilor naturali. 1 La mandibula se indica: Frontal : sa+ semisa . !!!!!!!!!!!!!! 2 La maxilar se indica : Frontal : sa+semisa . Lateral : tangent liniar la versantul vestibular+ semisa. Functii restaurate : 1 Fizionomic : Se restaureaza armonia dento-dentara si dento-faciala. inocluzia sagitala sau verticala. suspendat. biofunctional. punctiform.

iritatii cronice locale. 4 Redarea elementelor de detaliu (creste marginale. inflamatii si rezorbtii ale crestei alveolare) . pentru a preveni tulburarile fonetice . 2 Se confectioneaza din materiale integral fizionomice (R. Corpul de punte integral ceramic: . 1 Ocluzia : Corpurile vor fi concepute in contact cu marginile incizale inferioare (contacte inferocingulare la nivelul crestelor marginale) Se contraindica modelajul in infraocluzie .2 Fonator : 3 Prin morfologie anatoforma . 4 Sunt slabe din punct de vedere al rezistentei mecanice. 3 Sunt excelente fizionomic. avand un traseu pana la pozitia « cap la cap » de 5 mm.S. modelajul plat. Corpuri de punte frontale maxilare 1. Total fizionomice : 1 Indicate in edentatii reduse (1-2 dinti) . ceromeri. Se indica ocluzia de ghidaj. mase ceramice).  Se contraindica raportul sa (neigienic. 6 Bioprofilactic :  Se recomanda raportul semisa ..A. cingulum) cu plasare spatiala corespunzatoare . 5 Se contraindica subdimensionarea V-O.

rezistenta mecanica scazuta =dezavantaje. Corpuri de punte mixte 1 Metalo-acrilice . igienic . Fizionomie . se modifica usor culoarea. Caracteristicile corpului de punte mixt (caseta + fateta) : 1 Satisfacatoare biomecanic. a) Corpul de punte metalo-acrilic (metoda clasica): Componenta metalica: Instabilitate coloristica. silanizare. 3 Metalo-ceramice. sablare.5mm . 2. b) Corpul de punte metalo-ceramic: Componenta metalica : c) Corpul de punte metalo-compozit : -Cape si dinti intermediari cu sisteme retentive tip perle cu sau fara rame . ceramizare) se placheaza componenta metalica cu rasini compozite 1-1. 2 Metalo-compozite . injectata in tipar) . Avantaje : Rezistenta biomecanica . ocluzo-functional. metalul transpare. . 2 Tehnica EMPRESS SYSTEM (Ivoclar) -ceramica turnata (presata. 2 Fete orale vizibile. Biocompatibilitate.1 Tehnica VITA IN CERAM (aplicarea directa a aluminoceramicii pe modelul duplicat) . -Dupa conditionare (degresare.

2 In tehnologia metalo-ceramica se folosesc aliaje speciale (nobile. exigentele fizionomice inferioare. CORPURILE DE PUNTE LATERALE MAXILARE Functii restaurate : 1 Masticator : 2 Suprafata ocluzala modelata cuspidat . Materiale: 1 Componenta metalica se toarna din orice aliaj prin tehnologia moderna. . 3 Corpurile de punte obtinute cu fatete prefabricate (STEEL. Observatii tehnologice: 1 Se indica corpuri de punte metalo-ceramice. 4 Directie rectilinie. in dauna elementului distal. 4 Se indica in ocluziile adanci. metalo-compozite se indica in ocluziile adanci. dinti scurti (conditii clinico-tehnice modeste) . usor curba . DEVIS) si agregate cu crampoane sunt depasite tehnologic. ceramice).3 Componenta metalica restaureaza fetele proximale si fata orala. nenobile). 5 Materiale rezistente (metalice. Fizionomic : 1 Se restaureaza fetele vestibulare ale premolarilor si molarilor cu componenta estetica . dotari clinico-tehnice precare. 2 Spatiul edentat se imparte dinspre mezial spre distal. 3 Dimensiunea V-O identica cu a dintilor naturali . 2 Corpurile de punte metalo-acrilice.

D.. -corpuri de punte metalo-compozite (superioare) . 3 Se asigura in grad maxim functionalitatea sistemului stomatognat.A. 2 Ungiuri largi de acces pentru autocuratire si curatire mecanica 3 Raport in semisa -cand dintii sunt scurti si creasta edentata este lata. mai rar bonturi) sau elemente dentare subdimensionate cu sisteme retentive perlate pe toate fetele (pentru corpurile de punte mixte fizionomice) . componenta metalica se modeleaza sub forma de bara sau elemente dentare la scara 1/1 (casete. multiple si uniform stabile in pozitia de intercuspidare maxima.C. b) corpul de punte partial fizionomic (caseta cu fateta) . pentru corpurile de punte placate cu R.3 Culoarea fatetei identica cu cea a dintilor naturali. -corpuri de punte metalo-acrilice . 2 Se restaureaza ghidajul anterior si antero-lateral fara contacte dentodentare pe partile nelucratoate . Tipuri de corpuri indicate: a) corpul de punte mixt fizionomic : (o componenta metalica placata in totalitate cu componenta estetica) . .S. -corpuri de punte metalo-ceramice (celel mai bune). Consideratii clinico-tehnice : cele mai des utilizate : caseta cu fateta ( restaureaza functiile masticator+ ocluzal). Bioprofilactic : 1 Raportul de contact cu creasta edentata tangential liniar la versantul vestibular . sau R. Ocluzal: 1 Contacte de tip cuspid-fosa.

Toate trei sunt depasite tehnologic. cu ocluzie favorabila. 2 Materialele metalice rezistente permit individualizarea si prelucrarea ocluzala . acest spatiu va fi umplut prin placare de componenta ceramica . 6 In tehnologia metalo-ceramica folosim aliaje speciale : baza titan. Corpul de punte + fateta ceramica prefabricata. . se indica o componenta metalica Ni-Cr. 3 Echilibrare ocluzala dificila la restaurarile metalo-ceramice (mai ales dupa arderea finala si cimentare) . cele mai utilizate Co-Cr. in conditii speciale. cu un spatiu pentru componenta fizionomica de 1. 2 Pe dinti inalti. Alte corpuri de punte : Corpul de punte bara+bonturi +coroane acrilice . se vor realiza din materiale cu proprietati mecanice superioare . Corpul de punte bara+ bonturi +dinti tubi ceramici . .A. sau R. nu se fractureaza pe durata servicului clinic . aurplatina. 4 Se poate indica . 5 Materiale : componenta metalica 9aliaje nobile sau nenobile .D. sportivi) .C. CONCLUZII : 1 Sunt corpuri de punte care se insera/fixeaza in segmentul lateral al arcadelor .S.componenta fizionomica se obtine prin placarea casetei cu R. creste late. Corpul de punte metalo-ceramic : 1 Corpul de punte se obtine sub forma unor elemente dentare subdimensionate. baza cupru.5mm in toate sensurile . Ni-Cr) . Ag-Pd. corpuri de punte total metalice (dinti mici.

D.C.CORPURI DE PUNTE FRONTALE MANDIBULARE Restaureaza functiile : 1 Fizionomica .. 2 Rapoartele corpului de punte pot fi : -tangential . -in semisa.A. R. se restaureaza in prima etapa marginea incizala a dintilor frontali mandibulari. 1 Bioprofilactic : 2 Corpul de punte se concepe functie de morfologia crestei : -Normala ca volum si dimensiune . 2 Ocluzo-functionala. -Ascutita. -punctiform . mase ceramice. hipotonia=dintii frontali inferiori expusi in totalitate. Varsta inaintata. -Rezorbita .S. 3 Bioprofilactica. Gradul maxim de restaurare estetica se asigura prin volum si forma individualizata a elementului dentar. La pacientul normal sunt vizibile marginile incizale ale fetelor vestibulare si fizionomic se restaureaza V-I prin R. marginea incizala se concepe in .. Dintii frontali inferiori sunt expusi mai putin decat dintii frontali maxilari. Ocluzo-functional: 3 In edentatiile bimaxilare. Estetica maxima se obtine cu corpurile de punte integral compozite/ceramice.

5 Relatie de contact tip cuspid-fosa. tangent liniar la mijlocul crestei. fara nise de protectie pentru papile. si exceptional R.contact cu dintii antagonisti. 3 Modelajul fetelor axiale (V-O) convergent spre mijlocul crestei . suspendat (fara contact): 1 Fara contact cu creasta edentata. 3 Dezavantajul major il constiuie retentionarea alimentelor. poate fi realizata din materiale ceramice sau metalice. contactul fiind in zona infero-cingulara. 2. 7 Se contraindica suprafete ocluzale din R. inflamatii (relatia de contact traumatica in sa). tangent punctiform : 1 Contact punctiform la nivelul crestei . Raportul cu creasta : 1.C.D. 6 Materiale : aliaje metalice/mase ceramice . Bioprofilactic : 1 Relatie de contact care sa nu genereze iritatii locale. unghiuri largi pentru autocuratire si curatire artificiala. 3. 2 Spatiu corp de punte -creasta edentata = 3-4mm. CORPURI DE PUNTE LATERALE MANDIBULARE Reabilitare masticatorie : 4 Suprafete cuspidate .S. . 2 Cel mai indicat corp de punte . 2 Spatii triunghiulare intre dintii intermediari .A. 3 Modelaj convex. 4 Forma convexa.

Fizionomic: 1 Sunt vizibile suprafetele ocluzale si 1/3 vestibulara a fetei ocluzale. pentru echilibrarea sistemului stomatognat. 5 Conditii necesare: dinti inalti (8-10mm). 2 Corpul de punte restaureaza functia de ghidaj antero-lateral : a) ghidaj antero-lateral (incisiv lateral+ canin) . -corpuri de punte metalo-compozit. creste rezorbite. igienic.A. -corpuri de punte metalo-ceramice . bara cu bonturi si dinti tubi ceramici. uniform repartizate. 4 Modelaj cu individualizare. 2 Estetica maxima se obtine la corpurile de punte ceramice. INDICATII :-reabilitarea mandibulara.C. putin utilizat.A.4 Ideal. se contraindica in ghidarea antero-laterala si de grup prezenta contactelor traumatice (interferente in miscari eexcentrice). si R. cand caninul are o implantare deficitara sau este absent. 3 Se contraindica R.S. Se contraindica corpuri de punte metalo-acrilice (cupe +R. b) ghidaj antero-lateral canin : “cuspid function” este cel mai indicat in restaurarile ample cu ocluzie long centric. ERORI IN TEHNOLOGIA PROTEZELOR FIXE PLURIDENTARE . c) ghidaj de grup.S.D. la care particpipa caninul si grupul lateral. -corpuri de punte metalo-acrilice .). Functia ocluzala: 1 Corpuri de punte laterale ce refac stopurile centrice (gradul I). ocluzo-functional.din ratiuni mecanice .

. 2. ruperea corpului de punte. se contraindica corpul de punte rectiliniu . 7. -se indica coroane de substitutie+coroane turnate cu grosime totala. 3. Dimensiunea edentatiei : -edentatia de 4 dinti se contraindica a fi protezata cu ajutorul puntilor dentare .A. (mai ales ocluzal) . -se contraindica corpul de punte cu inocluzie verticala. Materiale : -se contraindica placaje totale cu R. 4.A. -se contraindica la mandibula in regiunea laterala corpul de punte fara contact in cazul dintilor stalpi scurti (3-5mm). -se indica coroane mixte/turnate-lateral . 6. Raportul cu creasta edentata : -se contraindica corpul de punte tangent liniar la versantul vestibular (la maxilar) in cazul crestei late .) se contraindica ca elemente de agregare coroane mixte.S. coroane turnate cu grosime dirijata . Tipul elementelor de agregare : -se indica coroane mixte /substitutie -frontal . Morfologia +pozitia dintilor stalpi : -pe dintii cu coroane clinice mai mici (regiunea F+Lat.4/5)-indicatii speciale. DE CONCEPTIE 1. -coroane partiale (3/4. -are loc deformarea. Directia corpului de punte : -frontal se indica arc de cerc . se indica raportul in semisa . Morfologia corpului de punte : -se contraindica corpul de punte subdimensionat+ modelaj aplatizat 5.

si C. trepte !!!!!zona de jonctiune E. -turnaturi poroase. cu C. 2. -modelaj ocluzal aplatizat . Elemente de agregare: -coroane scurte. .A.se realizeaza cu unghiuri rotunjite -contactul corpului de punte cu fibromucoasa nefiziologic : !!!!!presiuni. Prelucrarea aliajului : -structuri poroase . 3. polisticle. bara. -sistem retentiv vizibil. -corpul de punte -modelaj plat-inocluzie(se contraindica).Pentru corpul de punte : -modelaj cu unghiuri. ceromeri. Elemente de agregare mixte: -sistem retentiv ineficient . -zona de lipire a E. -componenta metalica fara prag+ fara protectie incizala+ocluzala.A. -se indica mase ceramice. rezorbtii.P. -componenta fizionomica acopera colereta cervicala (in mod normal nu se acopera). inflamatii. -la ceramica marginile nu sunt bine lustruite . largi . bonturi.DE EXECUTIE: 1.-se contraindica corpul de punte sub forma de cupe. parodontiul se retrage mai mult decat RDC. sa nu fie cu porozitati (la metoda clasica).P. B.

mate-R.P/E. . volum mai mare sau mai mica. -pozitie inexacta a C. : -absenta spatiului pentru papila. -dispunerea anarhica . 2. fracturi. -coroziune .S.A. ERORI CLINICO-TEHNICE 1. -echilibrare ocluzala inexacta . -armonia dento-dentara . Componenta fizionomica : -culoare gresita .-aliaj mat .A. polimerizare.P. vitroasa-mase ceramice. -lipitura poroasa . fisuri. -structural : poroasa . Pozitie modificata a corpului de punte : -deformari macheta corpului de punte . eronata ./E. -forma. -fisuri. 3.M. -modelaj arbitrar . C. -modificatri cromatice+ocluzale . Intercuspidarea maxima : -contact ocluzal partial .A. -I. D ERORI TEHNICE : Lipirea C.

A. corect tratati si situati in planuri diferite. fara afectiuni parodontale . PUNTEA TOTALA Este una din puntile speciale ce se realizeaza in conditii locale si generale.P. -pereti. 4 Puntile pe implante . -jonctiunea metal/polimer +ceramica pe creasta . L Clinic se indica cand pe arcada sunt minim 4 dinti. Sunt punti rar utilizate. indicate in situatii clinico-tehnice speciale. 5 Puntea adeziva -Maryland.Sisteme de retentie : -sisteme de retentie vestibulare (E. Sunt constructii ce necesita un grad crescut de calificare al echipei medic-tehnician. F-F . -modelaj aplatizat corp de punte metalo-ceramic . . PUNTI SPECIALE Fac parte : 1 Puntea totala .) . greu de realizat. 2 Puntea cu extensie . 3 Puntile mobilizabile si demontabile .) diametru mai mic. -componenta metalica (C. bine implantati. caseta subtiri . Contine cel putin 3 corpuri de punte si care restaureaza forma de edentatie mixta extinsa pe intreaga arcada de regula edentatia L. Sunt indicate cand se contraindica puntile fixe. Clasic cei 2 canini +cei 2 molari.

adaptate si echilibrate ocluzal. Componenta metalica se trimite in laborator si urmeaza obtinerea componentei fizionomice. Caracteristici: 1) Metoda clasica : este o metoda mai laborioasa. dotarea tehnologica corespunzatoare. rezultand astfel o piesa de mare exactitate. se toarna. capacitatea pacientului de a rezista la tratament. se pregateste pentru ambalare. Sunt 2 etape mari:se obtin elementele de agregare -de la amprentare pana la aplicarea lor pe bonturi Coroanele trebuie sa fie bine adaptate. numar etape dublu dar mult mai precisa si indicata pentru incepatori. se ambaleaza. nu este realizat corect. 2) Metoda moderna : .Conditiile generale : starea de sanatate. relatia corpului de punte cu creasta edentata. posibilitatile financiare. Se examineaza intraoral componenta metalica (puntea sa se insere usor) : axul de insertie.Rezulta o amprenta de arcada. Din punct de vedere al metodelor protetice : 1) Metoda clasica cu ocluzor (articulator simplu) -din elemente separate. 2) Metoda moderna cu articulator mediu sau semiadaptabil (din elemente unite). Rezulta corpul de punte ce se adapteaza intre elementele de agregare si se lipesc cu LOT (aliaj cu compozitie asemanatoare cu aliajul din care se toarna punte. dupa care se amprenteaza coroanele in aceasta pozitei pe campul protetic cu urmatoarele materiale : clasic-gips=abandonat . traseele de ghidaj in excursiile mandibulei din centric. materiale elastice sau materiale in dublu amestec -Lavis Technick/Wash Technick sau materiale alginice. homeostazia cazului clinic buna. cand paralelismul dintilor stalpi nu este asigurat. exact pe preparatie. model de lucru ce va contine in pozitia din cavitatea bucala elementele de agregare In etapa a-2-am se modeleaza corpul de punte(caseta cu fateta) pe acest model. machetele se tijeaza sistem Bego Haereus. relatia de ocluzie-se individualizeaza contactele cuspid-fosa.

se recomanda ideal ca ea sa fie modelata pe modelul duplicat. .) Puntea cu extensie meziala-corpul de punte este plasat mezial fata de elemetele de agregare. Aparatele de turnat care se folosesc la turnare (CIF) sunt mult mai exacte . dar rezultatele sunt mediocre . fiziologica a relatiei de ocluzie intre cele 2 arcade. cu protezarea imediata (coroane provizorii) si adaptarea lor in ocluzie. nu este o metoda de precizie (este una de rutina). echilibrarea ocluzala ia foarte mult timp. macheta este fixa pe model. 2 Consum de materiale .Componenta fizionomica este asemanatoare cu cea utilizata pentru puntea din elemente separate. PUNTEA CU EXTENSIE Un capat al corpului de punte nu prezinta punct de sprijin (« puntea in consola »). Aceste coroane provizorii se vor utiliza in etapa de inregistrare a ocluziei cu sabloane de ocluzie sau cu placa de ocluzie pentru a evita inaltarile frecvente. dar la aplicarea masei de ambalat pe suprafata orala exista riscul deformarii la indepartarea de pe model. Se indica prepararea dintilor seriata. 3 Daca se utilizeaza modelul duplicat se vot obtine rezultate excelente. 1. inducerea disfunctiei ocluzale (in timp aceasta ocluzie disfunctionala duce la eliminarea dintilor stalpi).Macheta corpului de punte se modeleaza unit de cea a elementelor de agregare . Puntea din elemente unite se poate obtine si cu ajutorul ocluzorului. Caracteristici : 1 Timp de lucru redus la jumatate . puntile dentare basculeaza pe campul protetic. ce confera siguranta si precizie in modelaj. Masele de ambalat fosfatice au o reactie exoterma. Dificultatea obtinerii acestei punti consta in inregistrarea corecta . modelul duplicat va face parte integranta din viitorul tipar Macheta poate fi modelata si pe modelul de lucru (gipsuri superdure).

(nu mai mult de 1 extensie) . nu cu morfologia reala a dintelui inlocuit. 2. din absenta conditiilor tehnice. sa nu aiba corpul de punte contact cu dintele antagonist. 2 Punti adezive (foarte speciale) . extensia poate fi atasata unei punti totale (subtotale). Este indicata frecvent in edentatii terminale mandibulare dar si cele maxilare (punti totale). Indicatia este ca si extensia sa prezinte relatie de contact cu dintele antagonist. in edentatii de premolar (nu de canin). sex feminin. arcada numai pana la molarul 1 superior+ ambele varste nu accepta alta solutie protetica din ratiuni financiare (implantul). dintii trebuie sa fie bine implantati . dintii stalpi sunt suprasolicitati (molarul 1-premolarul2). Aceste piese mecanice sunt contraindicate deoarece genereaza disfunctie ocluzala. cu dinti stalpi bine implantati. O extensie este permisa ca corp de punte in edentatii terminale. Solutii ideale : 1 Punti speciale agregate cu coroane partiale . in practica sunt modelate atipic.Este indicata frecvent in edentatii maxilare de incisiv lateral si premolarul 1.) Puntea cu extensie distala :-corpul de punte este plasat distal fata de elementele de agregare. frontale . dar intre timp dintele antagonist migreaza rezultand interferente in antero-lateralitate. Puntea cu extensie distala este acceptata la pacientii tineri. La maxilar premolarul 1 este asemanator cu un canin. indicatia ideala . Aceste extensii meziale sunt indicate cand pacientii nu ne lasa sa intervenim pe incisivul central. fie din ratiuni de functionalitate (proteze mobilizabile). pacienti tineri. la pacienti varstnici cu acelasi status parodontal dar cu dinti antagonisti o proteza partiala acrilica. . 3 Punti agregate labil la un capat (incrustatie in incrustatie) 4 Punti speciale pe implante (costisitoare).

P. Avantaje: 1 Se pot demonta si igieniza periodic de clinician. Necesita o dotare excelenta. 3 Se pot repara C. materiale moderne pentru a rezulta piese protetice de mare precizie. fiind indicate in situatii clinice diferite.PUNTI MOBILIZABILE SI DEMONTABILE Sunt restaurari asemanatoare celor conventionale. . 4 In conditii de dotare superioara. Indicatii: 1 In modificari dimensionale ale spatiului edentat (in special in sens vertical). implante. Parti componente : 1 Componenta fixa (infrastructura) . nerestaurate chirurgical. ca volum si morfologie. 4 Sistemul incrustatie in incrustatie . . echipa experimentata medic-tehnician. 3 Pentru agregarea puntilkor pe implant. mucoasa . 2 Se examineaza periodic starea de sanatate a dintilor stalpi. 2 In defecte osoase postextractionale. 2 Componenta mobila (suprastructura). unde C. 3 Prin insurubare .P. poate avea raport si in sa. 2 Prin sistem de culisare. 5 Cu ajutorul crosetelor. difera sistemul de agregare. Agregarea : 1 Prin coroane telescopate .

4 Se poate interveni la nivelul tesutului osos in mobilizarea implantului (dehiscente. cu grosime de 0. . spatii create cu implant granular din biovitroceramica pentru reconsolidare) . Co-Cr. -conica. Ni-Cr. se aplica pe suprafata ocluzala compozit in strat de mai putin 1mm. care se fractureaza. Pe dintii limitanti redusi cervico-incizal se recomanda coroane de substitutie cu infrastructura intraradiculara (teaca) si pivot sectionat vetical. Capele se toarna din Au-Pt. pivot). 5 Se poate evalua in totalitate fiabilitatea unei agregari mixte. Tipuri de punti : PUNTEA TELESCOPATA Telescoparea poate fi : -cilindrica. 2 Mijloacele de agregare se uzeaza prin stenuire (stergerea filetului) . 2 Suprastructura =coroana asemenatoare dintelui. ccee ce determina o exacerbare a frictiunii. dar se pot adauga sisteme suplimentare de retentie (crosete. Dezavantaje : 1 Tehnologia pretentioasa. 3 Pozitionarea surubului pe suprafata ocluzala este de minima rezistenta . Parti componente: 1 Infrastructura se aplica intim pe bont (capa.2mm). Retentia : Prin frictiune +insurubare. In timp se pierde frictiunea. de mare precizie .

. Sistemele de culisare favorizeaza infundarea fiziologica a dintilor naturali fata de implant .PUNTI AGREGATE PRIN CULISE Culisele reprezinta sisteme speciale utilizate in tehnologia protezelor scheletate +punti mobilizabile. -Pozitivul (patricea)-plasata extracoronar. protetic pentru corectarea C. 2 Pot fi periodic indepartate de pe infrastructura . La edentatiile L-F se utilizeaza agregarea prin crosete. 3 Local. Acest sistem se indica curent si este de electie in tehnologia puntilor implanto-purtate si cu agregare pe dintii naturali.P. Agregarea : mixta (dini naturali +implant). nu foarte frecvent utilizata in practica si doar in edentatiile reduse (1-2 elemente) . Variante tehnologice : Incrustatia in incrustatie (necimentata) este o restaurare speciala. Parti componente: -Componenta cavitara (matricea). -Agregarea prin insurubare apare la puntile implanto-purtate. PUNTEA MOBILIZABILA FIXATA CU SURUB -MIXTA (dinti naturali+implant) . Dezavantaje : . care in sens vertical are o deplasare minima (58microni). obtinandu-se contacte functionale si ocluzie cu long centric. se poate interveni chirurgical. Avantaje : 1 Igiena maxima in zona laterala .

mai putin utilizate. 2) in functie de materiale: e) f) g) h) ceramice. Titan+aliaje. 3) dupa forma : j) surub (conic. .-Fixitate redusa . metalice (Co-Cr-Mo. magneti sau insurubare. mixt) . dar cea mai putin indicata) si prin culisare. submucozal. carbonul . Agregarea poate fi prin frictiune-cimentare (cea mai comoda. Clasificarea implantelor : 1) in raport cu oferta osossa (duap Schroder) : a) b) c) d) endo-osos. materiale compozite . -Infrastructura =implantul. pentru transformarea edentatiilor terminale in edentatii laterale. -Crosete vizibile. subperiostal. juxta-osos. i) safirele. cilindric. care pot fi restaurate cu punti demontabile. PUNTEA PE IMPLANTE -Suprastructura protetica . Tantal) . IMPLANTUL : dispozitiv de fixare pentru suprastructura care se aplica pe os sau se introduce in os. Agregarea poate fi pur implantara sau mixta .

osteoliza si ulterior la eliminare. Tipuri : -stadiul I -imediat (cu incarcare la 30 zile) . PITT EASY BIO_OS (conice) Incarcarea la timp a implantului are un rol deosebit in mentinerea implantului pe arcada . trebuie sa se tina cont de tipul de ocluzie si de tipul de corp de punte. alumino-ceramica). pentru a nu expune implantul la fibloliza. . BAUER. Partea exomucozala poate fi un sant peri-implantar sau stalpul (zona de sprijin si agregare). ITI BONEFIT.BIOCERAM=aluminoceramica (unul din cele mai recomandate implanturi) -stadiul II -tardiv (implant care se aplica postextractional dupa 4 luni) . l) ac-Scialom (din tantal. 2 suprafata ocluzala mai mica sau egala cu a dintilor naturali . TPS LEDERMAN.k) lama (Linkow) . titan. 3 stalpul omolog. Designul puntii : 1 morfologie asemanatoare dintilor naturali . BRANEMARCK. 2 cape de transfer . pentru transfixatii dentare (sistemele Tisa . Accesorii : 1 surub de acoperire . Implantul-caracteristici : Segmentul osos=conic-cilindric Parte exomucozala=colet+bont. Pruin).

3 contact cuspid -fosa . fosa larga pentru a rezulta ocluzia cu long centric si wide-centric. 4 Valoarea presiunilor ocluzale transmise endo-osos este mult atenuata. 3 Ghidaj de gup in zona laterala. 2 Ghidaj anterior lejer . Ocluzia lingualizata si mezializata 1 Contact cuspid activ-fosa aplatizata. cuspidaj atenuat. cu dezocluzie posterioara. In zona de interfata implant-os trebuie sa existe cat mai mici forte 1. 3 Se indica in supraprotezari (over-denture). 2 Dintii antagonisti. 5 Conceptul ocluziei echilibrate bilaterale (Gysi). fara contacte posttramatice. 4 Se contraindica ghidajul canin. 6 In relatia centrica si de intercuspidare maxima vor absenta contactele premature. inregistrarea cu arcul facial a relatiei centrice pentru transferarea ei pe articulator . 4 ocluzie cu long centric accentuata. Metoda protetica : 1 Cu articulator individual semiadaptabil. 7 Modelaj ocluzal: cuspid -fosa. Ocluzia cu protectie mutuala (pentru puntile cu sprjin pur implantar) 1 In zona frontala=inocluzie de 30 microni. . 5 Sunt extrase din ocluzia functionala. 2.

6 Pacienti tineri. PUNTILE ADEZIVE Indicatii : 1 Sacrificiu de tesut dur mic . inregistrandu-se erori mari . bine implantati . aliaje nobile placate polimeric . 5 Posibilitati financiare vaste. 2 Restaurari conservatoare 3 Edentatii reduse . Factorii de succes : 1 Indicatia adecvata . 5 Contentie ortodontica . 3 Se contraindica masele ceramice (sunt rigide. 2 Tipul de implant . cu ajutorul sablonului de ocluzie. 2 Migrari moderate . transferarea R. 4 Carii reduse . 3 Cum se incarca implantul 4 Gradul de participare al cazului clinic . Contraindicatii : .C.2 Suprastructura ideala este din titan placat . au modul de elasticitate mare) si metoda cu articulator si ocluzor simplu (Gysi simplex). 3 Preparatii peliculare. Conditii clinice : 1 Dinti stalpi paraleli.

Parti componente : -corpul de punte (mixt/fizionomic) . 2 In parafunctii . disteme . .1 Treme. 2 Gravaj chimic dublu. 3 Dinti stalpi subdimensionati. -prelungiri orizontale (aripioare). 3 Mentinerea in miniprese orizontale. Fixarea : 1 Imbinare adeziva (cimenturi ionomere) .