P. 1
Restaurarile protetice

Restaurarile protetice

|Views: 1,035|Likes:
Published by aurel_onu

More info:

Published by: aurel_onu on Aug 30, 2010
Copyright:Attribution Non-commercial

Availability:

Read on Scribd mobile: iPhone, iPad and Android.
download as DOC, PDF, TXT or read online from Scribd
See more
See less

07/03/2013

pdf

text

original

Restaurarile protetice pot fi : directe (obturatii) indirecte (unidentare/pluridentare) Proteza =piesa mecano-protetica ce restaureaza (total sau

partial) un organ (dintii). Este o restaurare protetica indirecta (se obtine in laborator). Clasificarea protezelor : 1. proteze dentare ; 2. proteze chirurgicale; 3. aparate ortodontice. 1.Protezele dentare =. 2. Protezele chirurgicale: Restaureaza parti de organe (lobi, pavilioane, piramide nazale, globi oculari); se fixeaza in zonele OMF cu adezivi speciali, pe baza de ciano-acrilati. Protezele chirurgicale specifice indicate sunt denumite obturatoare -recomandate in restaurarile de pierderi mari osoase regionale.

3. Aparatele ortodontice : Se indica pentru corectarea anomaliilor dento-maxilare (inghesuiri , incongruente) de pozitie. Pot fi fixe (cele mai eficiente) si mobile (indicate pentru corectari). Clasificare proteze dentare : 1 Fixe=restaurari protetice fixe, 2 de regula indirecte obtinute cu 3 ajutorul laboratorului. Pot fi : -unidentare (restaureaza morfologia si functiile unui element dentar) -pluridentare (restaureaza morfologia si functiile a 1-4 dinti lipsa=edentatie). 2 Partiale (mobilizabile) = 3 restaureaza morfologia si functiile 4 arcadelor partial edentate ; edentatii 5 uniterminale ; T-T ; L-T ; mixte ; T-F 6 Totale (mobile) =restaureaza 7 morfologia si functiile arcadelor 8 total edentate.

Absenta unui dinte (sau a mai multora )

de pe arcada =edentatie. Clasificarea edentatiei : partiala : a) redusa (lipsa 1-4 dinti) ; b) intinsa (pana la 1 dinte prezent pe arcada)=edentatie subtotala, restaurata protetic cu proteza partiala mobilizabila. totala: -absenta tuturor dintilor de pe o arcada (edentatie unimaxilara); -absenta tuturor dintilor de pe cele doua arcade (edentatie bimaxilara). (Restaurari protetice indirecte)= Coroane-Punti dentare Sunt constructii rigide nedeformabile obtinute din materiale speciale : aliaje, rasini, sticle. Se fixeaza de structurile dentare prin : 1. frictiune +cimentare =varianta 2. clasica cu cimenturi conventionale (FOZ); 3. frictiune +adeziune =cu cimenturi 4. moderne (rasinice, ionomere=CIS 5. sau cimenturi policarboxilate=PCZ).

2. medicamente cu sulf. R.S. Abraziunea fiziologica (cu varsta) /patologica.Prezinta un volum scazut.C.A.D.. bismut si tratamente conservative si restauratoare defectuoase). Cauzele leziunilor dentare: 1. Restaureaza leziunile (coronare) odontale . Se utilizeaza materiale specifice : aliaje. Tratamentul cariei simple si cariei complicate se realizeaza prin restaurari morfologice directe Abraziunea si fracturile dentare prin restaurari morfologice indirecte. b)de volum (forma nanica a incisivului lateral superior). Caria dentara: simpla/complicata. Leziunile coronare : a)de forma (la incisivul central superior sub forma de tarus). c)de pozitie (caninul superior in vestibulo sau palatopozitie) d)de culoare (datorita igienei bucale defectuoase . . 3. R. Fracturile dentare.

4/5 (M).refac un mare volum de tesuturi dentare distruse si in functie de gradul de acoperire sunt: -coroane de invelis totale (acopera in totalitate bonturile). 2 proteze de mare precizie.). PM). -ecuatoriale (acopera 2/3 din volumul coronar)-sunt indicate pentru cazurile clinice afectate parodontal. 7/8. b) coroane de acoperire (de invelis) .5mm de colet. aceste elemente sunt: PROTEZELE UNIDENTARE FIXE TEHNOLOGIA PROTEZELOR FIXE UNIDENTARE (Restaurari protetice indirecte) Caracteristici: 1 restaureaza morfofunctionalitatea unui element dentar.acopera o parte din fetele axiale (laterale) : coroane ¾ (C. -coroanele de invelis partiale =ONLAY. se obtin prin turnare din aliaje nobile si se inchid marginal pe un prag situat la 1. Se agrega intraradicular prin frictiune cimentara cu ajutorul unui pivot. continut in dispozitivul radicular al coroanei.Campul protetic: Reprezinta totalitatea elementelor morfologice ce vin in contact cu restaurarea protetica fixa. dupa volumul tesuturilor dentare restaurate: a)incrustatii =INLAY-restaurari protetice indirecte care refac partial morfologia coronara si un volum redus de tesut dentar.Prezinta un dispozitiv . 3 au un volum redus ca PPA sau PT si se obtin dupa parcurgerea riguroasa a unui flux tehnologic (vezi etapele tehnologice -L. c) coroane de substitutie: refac in totalitate morfologia coroanelor dentare. Clasificare: 1.P.

Indicate in corectarea anomaliilor de pozitie. -coroane ceramice (integral ceramice. dupa aspectul estetic: d)proteze unidentare fizionomice .radicular (pivot) si unul coronar. Indicatii : Incrustatie de tip « incrustati in incrustatie »=agregare labila a puntilor. forma. 4 pentru pregatiri preprotetice =coroanele sunt prevazute cu praguri care vor favoriza agregarea PPS. forma. care se obtin din aliaje nobile de diferite culori: galben=aur. numar). -croane mixte (au cea mai mare rezistenta mecanica). 2. abraziuni. diacrilice). care refac integral fizionomia dintelui afectat: -coroane polimerice (acrilice. f) proteze unidentare mixte: -metalo-polimerice.. metalo-ceramice). dupa indicatiile clinice: 1 pentru protectia dintilor cu hiperestezie. alb-argintiu=Ag-Pd. -metalo-ceramice. -metalo-compozite. 2 pentru corectarea morfologiei coroanelor abrazate si reechilibrarea ocluzala. 3 pentru imobilizarea dintilor parodontotici (tip inlay=incrustatii si onlay=coroane). culoare.Utilizare din ce in ce mai redusa (vezi punti adezive). e) proteze unidentare nefizionomice . 5 pentru corectarea anomaliilor (de culoare. expusi la fracturi. . alb-cenusiu=Ni-Cr. 3.

Empress sistem.Coroanele de acoperire pentru punti de hemiarcada. 2 Ca element de agregare mezial. 3 Mase compozite(materiale hibride). Dicor) si metalo-ceramice. 3 Ca elemente de echilibrare ocluzala. . De necesitate: Au-Pd-Ag (Palidor). ceramizarea)-pentru restaurarile integral ceramice (Vita in ceram. 5 frezarea mecanica : Celay sistem. Ag-Pd (Paliag). 6 sonoeroziunea -procedeu pentru sistemele integral ceramice. INCRUSTATIILE Sunt restaurari fixe indirecte (restaurari protetice fixe intratisulare) de mare precizie. punti totale. 3 sinterizarea (arderea. Coroane de substitutie. fiind folosite si ca elemente de agregare pentru puntile unidentare. dupa tehnologie: 1 tehnologia turnarii (cea mai utilizata) 2 polimerizare si termopolimerizare si barofotopolimerizare (coroane metalo-compozite). Materiale : 1 Aliaje nobile cu continut ridicat de aur (916%0) 2 Mase ceramice (in tehnologia incrustatiilorintegral ceramice sau mixte) . Indicatiile incrustatiilor: 1 Restaurarea partiala a morfologiei coronare. 4 galvanoformarea =cape metalice. 4.

pinlay=incrustatie cu pivot intraradicular. Clasa II: fetele aproximale si ocluzale ale dintilor laterali. Clasa III: fetele aproximale ale dintilor frontali cu unghiul incizal integru. Dupa Black cavitatile se pot clasifica astfel: Clasa I: fata ocluzala a dintilor laterali. retentive. se recomanda proteza unidentara fixa tip incrustatie. 6 Ca elemente de agregare pentru puntile speciale (“incrustatie in incrustatie”)=incrustatie dubla (punti speciale). rezistenta Caracteristicile incrustatiilor intra si extratisulare: . de regula pe fata vestibulara.4 Ca elemente de imobilizare a dintilor afectati parodontal (mobilitate I II). onlay=incrustatie extratisulara. Clasificarea incrustatiilor : 1) topografia leziunilor carioase : inlay=incrustatie intratisulara . Indicatiile clinice sunt limitate datorita dificultatilor la prepararea clinica. Clasa V: 1/3 cervicala. Prepararea dintilor pentru inlay se realizeaza dupa Black : -forme geometrice mecanica. materiale foarte scumpe. folosit drept sprijin al protezei partilae scheletate. inlay-onlay. la dotarea tehnica. 5 Ca elemente preprotetice. TEHNOLOGIA INCRUSTATIILOR METALICE Examenul clinic: se constata leziunile odontale. Clasa IV: fetele aproximale ale dintilor frontali si unghiurile incizale. cu adancime adecvata.

mase ceramice. coroane partiale. igiena bucala buna. M). 3 materiale : aliaje nobile (Au 916%o). 2 indice de carie mic. Se folosesc numai portamprente metalice. Metoda bifazica cu elastomeri de sinteza (chitos + fluid) =dublu amestec=Wash Tehnick.Amprenta cu inel de cupru si masa termoplastica (Stents) -fidelitate crescuta pentru amprente unitare. MOD. dinti vecini. Supraamprentarea cu gips este depasita. Lingurile individuale au pe fata interna stopuri ocluzale pentru dirijarea materialului de amprentare (2-3 mm grosime). polieteri) in portamprente individuale(RAS. RDC). Siliconii de aditie/polieterii prezinta coeficient de contractie minim. Indicatia majora : incrustatie. AMPRENTE DE ARCADA : Metode de amprentare : 1. B. AMPRENTAREA Inregistrarea elementelor campului protetic. AMPRENTA SEGMENTARA (DE HEMIARCADA): . precizie maxima.1 dintii voluminosi-forma cilindrica (PM. preparatie dentara. distorsionarile sunt nesemnificative. RDC. Materiale : siliconi de aditie/polieteri. Permadyne) se utilizeaza in cazul cavitatilor clasa II. 2. Se folosesc elastomeri de sinteza: siliconi de aditie. Polieterii (Impregum. fidelitatea este foarte mare. Metoda monofazica : elastomeri de sinteza (siliconi de aditie. Contractiile. relatie de ocluzie. dinti antagonisti. A. 3. Se utilizeaza material siliconic chitos pentru amprenta de arcada (supraamprenta).

4 Rezistenta mecanica la rupere . Materiale utilizate in realizarea modelului. (finala) cu material siliconic de C. deformare .1% pentru cele dure si 0. 2 Fidelitate. -Amprenta secundara aditie/condensare(fluid). Duralite -pentru socluri-(timpII) 2 Gipsuri extradure =Modarock. abraziune.Velmix (Kerr) pentru turnarea arcadelor (timp I). Materiale nemetalice : 1)Gipsuri : 1 Gipsuri dure =Moldano.Inregistreaza un segment de arcada. Etape tehnologice pentru incrustatiile metalice: Modelul de lucru : Reproduerea pozitiva a elementelor campului protetic dupa amprente de mare precizie. . Blue Star. 3 Stabilitatea dimensionala: gipsurile dure si extradure se dilata nesemnificativ . 5 Rezistenta la socul termic Exemple de materiale : A.proprietati : 1 Plasticitate.inlay ceramic.05% pentru cele extradure . 2) Rasini compozite :Epoxie Die . 1. 0. AMPRENTA OPTO-ELECTRONICA (fara material) . Amprenta rigid-elastica : -Amprenta primara se realizeaza cu material termoplastic:Stents.

Ag).V.B. preparatiilor in ansamblu. termorezistente B Materiale metalice: 1) electrodepunere (Cu . 3 preparare gips : turnare amprenta : pentru inlay din gipsuri extradure abandonate. 6 Indicate in tehnologia modelului de lucru cu bonturi mobilizabile cu sau fara pinuri metalice . procedeu foarte rar utilizat . Ag. timp de imersie 10-15 minute .A. + alti agenti virali . 4 Moderne. 2 igienizarea amprentei (spalare. 3) Mase de ambalat : tehnologia inlay ceramic-tehnica Vita in Ceram (arderea ceramicii pe modelul duplicat) .S. Modelul cu bonturi mobilizabile -tehnica: 1 examinarea amprentei . Dezinfectia impotriva H. Alte materiale:cimentul silico-fosfat. dezinfectie. costisitoare. N.rasini acrilice .valoare istorica. igienizare. microbieni cu solutii de hipoclorit 2%.). Ni) =modelul galvanic =model de mare fidelitate si stabilitate . 2 Foarte indicate in tehnologia incrustatiilor (modelul de lucru). spalare. simple (R. materiale metalce =amalgame (Cu. uscare). 3 Integritatea marginilor cavitatilor. Materialele predominant utilizate in tehnologia de lucru a modelurilor sunt gipsurile. pragurilor. 5 Nu sunt casante (modul de elasticitate mare) .1 Sunt materiale superioare.I.

1 Demularea amprentei : rezulta un model de arcada cu bonturi fixe . . -electromecanica cu vacuum-malaxor (cea mai indicata pentru eliminarea bulelor de aer. se exercita presiuni pe tija pentru mobilizarea bonturilor=model unitar. zonele de inchidere marginala . 4 Izolarea modelului primar 5 minute in apa .Prepararea gipsului se realizeaza prin 2 metode -manuala. cu vibrare manuala/ mecanica-pe masuta vibratorie pana la umplerea amprentei.modelul unitar cu dimensiunea cea mai micas si precizia cea mai mare. Observatii tehnice : Tija metalica fara teaca trebuie izolata cu lac. Modelul cu bonturi mobilizabile este foarte utilizat in tehnologia protezelor fixe unidentare /pluridentare . 2 Mobilizarea bonturilor : sectionarea proximo-proximala cu panze fine de fierastrau/discuri. 5 Turnarea soclului -gips dur cu vibrare manuala/mecanica. Se obtin structuri rezistente. EX: la Moldarock soclul se realizeaza din Moldano. a dozarii imprecise). priza. 2 La nivelul bonturilor preparate se introduc tije metalice cu / fara teaca . dense. Avantajele modelului cu bonturi mobilizabile : 1 macheta se poate modela proximo-proximal. 1 Aplicarea de gips superdur sub forma de pasta vascoasa .in varianta PINDEX tijele se fixeaza cu adeziv/ciment in puturi forate in dreptul preparatiilor. 3 Se practica mici orificii in soclul modelelor . grosime 2-3mm. 3 Se depune amprenta turnata pentru priza (20-30 minute) . marginal o depaseste cu 3-4 mm . intr-un conformator special. ceara .

ele pot fi mentinute in pozitie cu ajutorul unor sarme.2 ariile de contact proximal sunt modelate foarte exact . se izoleaza in apa cateva minute. nerecomandat . 3 se evita gravarea arbitrara a bontului . pe pinuri se aplica lac iar superior se pune o sfera din ceara sau o tija din ceara pentru solidarizarea in acea pozitie a pinurilor . Modelul de hemiarcada (cu cheie distala de ocluzie) 4 poate fi obtinut : -cu bont fix( monobloc) -cel mai curent. se toarna soclul din gips dur. 6 se aplica proximo-proximal lamele metalice tip matrice sau lame de ras .-cu bont mobilizabil(segmentar) : indicat in tehnologia protezelor fixe. 7 se toarna amprenta cu gips superdur . Este contraindicat modelul de hemiarcada cu bont fix (monobloc) in tehnologia incrustatiilor . 10 se practica santuri paralele de retentie. La inlay adaptarea marginala si ocluzala sunt incorecte si restaurarile fixe genereaza inaltari de ocluzie. . 8 se aplica pinuri cu sau fara teaca .l Modelul de hemiarcada cu bonturi mobilizabile (pinuri Dowel): 5 conditionarea amprentei . Soclul este prevazut distal cu cheia de ocluzie. 12 Se exercita presiuni pe tija (s-au indepartat lamelele) . 13 Prin frezare se mobilizeaza bonturile Rezulta modelul sectionat de hemiarcada cu pinuri Dowel. 9 priza gipsului superdur -20 minute . prelungiri . 11 Dupa priza soclului (30 minute) se prelucreaza modelul-soclare . Modelul de arcada sectionat -procedeul Pindex-Dowel : 1 Turnare arcada din gips extradur .

: materiale rigide. fulare . alte segmente detasabile .picurare. a crestei edentate. S. 6 Turnare gips intr-un conformator pentru obtinerea soclului . -timp de priza mai mic . detasabile. Materiale: 1 Ceara cel mai frecvent (clasic). C. ciment FOZ) . -eliminata din tipar prin ardere la 650-700ºC. RDC-ideal). 8 Sectionare proximo-proximala cu mobilizare. 3 Cu 1 burghiu (2. 9 Utilizeaza pinuri metalice (tije Dowel) cu teaca dubla. -timp de lucru mai mare . foto PALAVIT GLC (Kulzer) .5mm) se formeaza lacasuri in dreptul preparatiei.cele mai indicate datorita caracteristicilor : -coeficient de contractie mic . contractie mare (metoda directa/indirecta) . D. 2 R. MACHETA -reproducerea in volum si forma a viitoarei incrustatii sau coroane cu ajutorul a diferitelor materiale (ceara. 7 Indepartarea modelului din conformatorul soclului . -dupa priza poate fi adaptata prin prelucrare . A. RAS. 4 In lacasurile forate se fixeaza tije (adeziv.2 Se slefuieste plan gipsul . 3 R. 5 Se izoleaza tijele . fara fisura tiparului Observatie : . nedeformabile. rezultand modelul de arcada cu bonturi sectionate .

(metoda directa) vor fi perfectate marginal cu ceara sau acoperite total cu ceara pentru a fi mai usor eliminate din tipar. Metoda indirecta-subetape : 6 conditionare bont sau cavitate ( izolare cu lacuri speciale-Lustrol. nu se va introduce macheta in apa in scopul detensionarii . prin picurare sau pensulare din apropae in aproape pentru RAS pana cand se umple cavitatea in exces . 4 Sa arda fara reziduuri . 2 Dupa priza sa fie prelucrate prin frezare (R. in laborator.A. S. A. Macheta -materiale polimerice: .Machetele din R. C. 3) mixt : la machetele din R. Caracteristicile materialelor pentru machete : 1 Sa prezinte o faza plastica la temperatura mediului ambiant -plasticitate . 3 Sa fie tolerate fizico-chimic(metoda directa) . se contraindica izolarea bontului cu apa pentru a evita fenomenul de contractie a cerii . 5 Sa nu se contracte. toluen) cu scopul de a se indeparta urmele grasoase si a se netezi suprafata modelata. D. 10 modelajul final cu lama spatulei . Metode de obtinere a machetelor: 1) directa : macheta modelata de catre clinician (intraoral) . 9 detensionarea machetei pe modelul de lucru timp de 6-12ore . 7 se aplica ceara. 11 finisarea machetei cu o buleta imbibata cu solvent organic (acetona. 2) indirecta : de catre tehnician . Die Spacer) . pe modelul de lucru . sa nu se dilate.S.) /sculptate (ceara) . 8 racirea cerii pe modelul de lucru . .

15 prelucrare prin frezare. . transport . D. MOD Rolul tijelor : 1 mobilizare macheta . A. Sunt pentru mobilizat si Nu sunt pentru turnare. sfera=macheta rezervorului de aliaj fluid)=metoda clasica. lungime 30 mm . 4 tija cu brate inegale pentru inlay dublu . 2 rol de transport.12 preparare RAS ce se va aplica in stadiul vascos strat cu strat pana la umplerea cavitatii. 13 se aplica in cavitati conditionate . S. finisare si individualizarea contactelor ocluzale (ariile de contact. 2 ocluzala (cea mai groasa) tija tija unica pentru inlay simple cu diametru 1-1. Observatie : Din aceste materiale rezulta machete rigide. 3 se utilizeaza o singura tija pentru mobilizarea machetei care va fi si macheta viitorului canal de curgere a aliajului in tipar. Mobilizare macheta : 1 se ataseaza pe suprafata metalica/material plastic .) . adaptare marginala cu ceara rezultand o macheta mixta. 3 canal principal de curgere a metalului in tipar 4 constituie scheletul pe care se aplica machetele accesorii (istm.(R. Modelajul final al machetei : perfectare.) sau fotopolimerizare (R. 14 se depune pentru priza auto. 5 tija cu brate egale (« U ») -pt. ideala din punct de vedere al eliminarii din tipar. C.5mm. relatiile ocluzale) . nedeformabile cu coeficient de contractie minim.

directie verticala. 2. Caracteristici RAS. TIPARUL Etapa intermediara tehnologica ce se obtine din materiale refractare specifice aliajelor (vezi mase de ambalat). Se contraindica detensionarea termica in apa deoarece pot sa apara contractii. RDC. macheta canalului principal de curgere a aliajului in tipar ( se obtine prin aplicarea unei tije metalice cu lungimea de 30 mm si diametrul de . Tijele prefabricate se fixeaza cu rasini autopolimerizabile. RDC-vezi anul II. se realizeaza un unghi de 90ºcu suprafata ocluzala . b) ambalarea propriu-zisa . detensionarea machetei. Materiale ideale : RAS. 3.Observatie : In tehnologiile moderne (aparate de turnat in vid. Este suficienta o tija indicata de fabricant. Se obtine prin eliminarea machetei din ambalaj. c) evacuarea machetei din ambalaj. indepartarea machetei de pe model cu ajutorul tijelor metalice/mat.racirea lenta pe modelul de lucru ( 6-12 ore) . cu vacuum) se contraindica istmul si sfera de contractie. d) Pregatirea machetei pentru ambalare: 1. Etape de obtinere: a) pregatirea machetei pentru ambalare . defecte de turnare. plastic . Tijele : La rasini : se introduc in faza plastica in zona cea mai groasa.

Se realizeaza cu materiale termorezistente specifice numite mase de ambalat. pentru a facilita dilatarea higroscopica. formol) . de priza=dilatarea totala si pentru a usura indepartarea ambalajului . masa vibratorie.5mm). KERRISOLIT. se foloseste WAXIT. 4 cilindrul captusit cu azbest sau hartie creponata pentru a absorbi apa. macheta canalului pentru evacuarea gazelor din tipar (se modeleaza din ceara trefilata sau fire de nylon). ! Se contraindica trecerile repetate a machetei lucrarii prin flacara.7-2mm (aliajele nobile) . macheta rezervorului de material fluid se realizeaza prin picurarea de ceara sau este prefabricata (diametrul 3. termica. cu diametrul de 1mm. 2 conformatoare cilindrice (material plastic/metal ).5-3mm) =canalul secundar. . 3 capac prevazut cu santuri concentrice din 5 in 5 mm (special pentru conformatoarele metalice). 6. modelarea machetei istmului (diametrul 2. 5 vacuum -malaxor . 5.1.pe aceasta tija pe se vor atasa celelalte machete . se curata cu o buleta imbibata intr-un solvent organic (alcool. se indeparteaza urmele de grasime. 4. degresarea machetei viitoarei lucrarii : macheta se aplica pe capacul conformatorului. acetona. plasata la 2mm de suprafata ocluzala . Materiale si instrumentar: 1 mase de ambalat specifice (materiale refractare). ! Nu se insista cu solventii. b) Ambalarea propriu-zisa Subetapa necesara obtinerii tiparului. 7. pentru a elimina eventualele tensiuni superficiale negative ce pot genera spatii intre macheta si materialul refractar .

-vacuum 15 secunde +manual . consecutiv prizei. .Caracteristicile maselor de ambalat: 1 rezistente la socul termo-mecanic. Metode de ambalare: A. -in timpul 1 se aplica prin pensulare masa de ambalat in grosime de 510mm rezultand un nucleu refractar. -in timpul 2 nucleul este usor umectat.2-1. sub vibrare mecanica. 3 gradul de porozitate ce va facilita evacuarea gazelor. CRISTOBALITE INLAY (Kerr-sulfati) . 1. -cea mai indicata. -se umple conformatorul cu masa de ambalat. Indicatie : masele de ambalat pe baza de fosfati nu exista riscul contaminarii aliajului-OPTIVEST . -rar folosita. In doi timpi: -metoda forte precisa.4%pentru aliaje nobile (sulfati) . B. dupa care macheta se aplica pe capacul conformatorului si se umple conformatorul prin vibrare mecanica. Intr-un singur material si un singur timp: -metoda clasica.machetele se pensuleaza cu un strat subtire de 1-3mm inainte de aplicarea conformatorului . -se depune la priza 20-30 minute. 2 instabilitate volumetrica pentru a facilita fenomenul de contractie . .

Se contraindica ridicarea brusca a temperaturii. abandonata azi . Etapa de preincalzire a tiparului: -se ridica temparatura lent . Etapa de incalzire a tiparului: -se ridica temperatura lent de la 200ºC la 750ºC. 3 eliminarea partiala a machetei din ambalaj. -nu se foloseste niciodata in tehnologia incrustatiilor. -se elimina complet macheta. -Rol : 1 se extrag tijele metalice din ambalaj. Metoda de ambalare cu 2 materiale unul specific si unul nespecific : -metoda contraindicata. . 2 evaporare partiala a apei. -se produce dilatarea termica totala a tiparului.-se depune pentru priza. -se foloseau 2 parti nisip/1 parte gips . c) Tiparul-evacuarea machetei din ambalaj: se realizeaza prin topire (ceara ) sau ardere (rasinile acrilice si compozite) ambalajul se conditioneaza termic prin etape de preincalzire si incalzire. !!!! la ambalajele pe baza de sulfati. -se aduce tiparul la temperatura apropiata de cea de topire a aliajului nobil.de la 0ºC la 200ºC timp de o ora. 4 se initiaza dilatarea termica a materialului refractar.

dezvolta o temperatura pana la aproximativ 2000ºC . Alegerea si topirea metalului -aliajul cel mai bun INLAY GOLD clasa I. 3000ºC. pentru a evita contaminarea. aliaje CrCo . de tipul de incrustatie. Surse de topire si aparate de turnare: I ) flacara produsa de amestecul gazos diferit (oxigen+gaz metan=flacara oxigaz-cel mai des folosita. CrNi). contraindicata .triple=6g). aliajele nobile cu aur crescut (950-1150ºC).-rezulta ambalajul refractar cavitar. 3 Zona oxidanta (aduce afluxul de carbon). -se pot modifica proprietatile mecanice rezultand o turnatura friabila. 2 Zona oxido-reducatoare (con albastru). situata langa duza pistolului.3000ºC Amestecul oxigaz se contraindica datorita: -pericolului contaminarii aliajului topit cu un aflux superior de carbon. Amestecul de oxigen+hidrogen =flacara oxihidrica. -apar porozitati.duble=5g. -aliajele nenobile se toarna in creuzete ceramice. -aliajele nobile cu continut crescut de aur (peste 60% aur) se toarna in creuzete grafitice. 1 Zona rece. -cantitatea de aliaj este functie (simple=3g. numit TIPAR. Amesctecul oxigen +acetilena =pentru aliajele inalt fuzibile (Cr-Co. Segmentele zonale ale flacarii: -daca utilizeaza corect zonele flacarii si un preparat special tip Borax (decapant. antioxidant) rezulta un produs de calitate.

II. Se contraindica topirea directa a aliajului in palnia tiparului (ideal in creuzet). -este necontaminanta. TIM 500. se obtin turnaturi de precizie. -caldura este determinata de bobine de inductie. -daca aparatul are aflux de protectie (heliu).) Aparate: 1. curentul electric: folosit in topirea indirecta: -cea mai indicata sursa. cu valoare istorica. TICAST. Cel mai indicat procedeu = topire cu CIF cu mediu de protectie (cripton. BEGO NAUTILUS (curenti de inalta frecventa =C. Schloder-cu actiune mecanica). (cu interval de topire ridicat) -aliaje nenobile Co-Cr : 1350-1450ºC. Aparate de turnat:CASTOMAT. -nu vine in contact cu aliajul. centrifuga semiautomata (Rotojet-cu actiune electrica.F. 2. aliaje inalt fuzibile -aliaje nenobile Ni-Cr= 1250-1350 ºC. rotaxul mecanic. -aliaje nobile pentru CERAMICA =1150-1250ºC. simple: (rudimentare) fronda de mana. Intervalul de topire: -aliaje nobile pentru INLAY=950-1150ºC. argon.I. heliu) in creuzet si centrifugare automata. -aliaje pe baza de titan =1600-1750ºC. .

-se topeste aliajul cu flacara oxigaz. Aparatul de turnat Combilabor-Haereus: -utilizeaza curenti de joasa frecventa. Centrifuga semiautomata tip Rotojet: -este armata prin 3-5 rotiri. -se declanseaza centrifuga (electric/mecanic). -se declanseaza centrifugarea. -topirea aliajului nobil se realizeaza in creuzete grafitice. -se plaseaza in lacasul metalic tiparul. centrifuga automata: (combine electrice) cel mai indicat mijloc de turnare. -aliajul topit este aspirat in tipar prin presiunea negativa creata+curgere. -aliajul nu este contaminat. -se obtin turnaturi de cea mai inalta precizie. se evita oxidarile. in tipar. -metalul fluid este catapultat in interiorul tiparului. care prezinta un orificiu catre tipar. Centrifuga automata: -aliajul se topeste in creuzet. -prin catapultare.3. -aliajul topit este situat in apropierea tiparului. aliajul fluid este catapultat in tipar. -topirea se realizeaza cu protectie de heliu (gaz inert). la curenti de inalta frecventa. Este principalul mijloc de introducere a aliajului fluid fortat. . protectie de gaz inert. Elementul principal de introducere a aliajului fluid in tipar il reprezinta forta de catapultare (centrifugare). care este situat in imediata apropiere a creuzetului. -nu sunt introduse fragmente din creuzet.

pozitive. corindon. Se controleaza :punctele de contact proximale. I.-turnatura nu contine particule de material refractar. DEZAMBALAREA: Sablarea turnaturii -jet de particule -cuart (oxid de siliciu). Defecte de turnare negative totale : Constau in absenta turnaturii. Cand utilizam surse si aparate de turnare « antice »vor rezulta defecte de turnare. -nu este o introducere fortata prin catapultare. Vor rezulta suprafete netede. Prelucrarea finala : Cu gume si polipant-pasta de lustruit verde (oxid de crom). punctele de contact ocluzale. Cauze: . CIMENTAREA : Incrustatiile metalice neconditionate : frictiune+FOZ Incrustatiile metalice conditionate : cositor. -PMA-particule polimerice -aliaje nobile . relatia de contact cuspid-fosa. cimenturi adezive = adeziune chimica. DEFECTE DE TURNARE Pot fi negative : totale /partiale. alumina-aliaje nenobile . CIS. mate ce ulterior vor fi prelucrate si lustruite . gradul de frictiune. -cel mai indicat aparat. Cu filturi si pufuri (bumbac) -lustrul final. PCZ.

2.  aliajul este topit dar este declansata tardiv centrifugarea (creste vascozitatea prematura a turnaturii) II Defecte de turnare negative partiale: Cauze : 1 cantitate insuficienta de aliaj. cea manuala genereaza microspatii in care patrunde aliajul fluid . evaporarea apei accelerata. 4 absenta machetei de evacuare a gazelor . lamelare:  ambalajul introdus la o temperatura prea mare. subdimensionari ale tiparului . neconcordanta cu aliajul . Defecte de turnare pozitive : 1. 6 forta de centrifugare si timpul insuficiente. 2 topirea insuficienta. ce devin obstacole in curgerea aliajelor in tipar . III.Masele de ambalat trebuie sa adere intim la suprafata machetei. prin nerespectarea intervalului de topire al aliajului . Aciforme. fisurare. aliaj insuficient topit in palnia tiparului (procedeul clasic) ce devine vascos si nu se insera. 5 existenta unor zone inguste. 3 incalzirea tiparului la o temperatura inferioara. Sfere : Cauze: a) incorecta degresare a machetei . . Evaluarea corecta a cantitatii de aliaj se realizeaza prin cantarirea pe balanta a machetei cu sistemul de tijare *densitatera aliajului = cantitatea de aliaj (Heraeus). b) absenta vibrarii mecanice .

Defecte de turnare negative: Microcavitatile. Defecte de turnare volumetrice : 1. porii : 1 subdimensionarea machetei istmului.  in momentul turnarii aliajul e catapultat in zone de rezistenta minima .valori de dilatare mari . 3 supraincalzirea aliajului (metoda clasica :oxigaz) si topirea aliajului in palnia tiparului . canalului principal. 2.detensionarea incorecta a machetei . unde patrunde metalul fluid. V. ambalajul preincalzit brusc este expus la microfisuri. normal el va fi plasat in centrul termic al tiparului . IV. se fisureaza sau fractureaza tiparul . -neconcordanta coeficientului de dilatare al masei de ambalat. 4 forta de impingere si topirea insuficiente . -izolare excesiva cu vehicul gras a cavitatilor . rezervorului de aliaj fluid 2 plasarea incorecta a machetei rezervorului de metal fluid (excentric) . . mai mare decat coeficientul de contractie al aliajului la racire. Subdimesionarea : -racirea repetata a machetei . Supradimesionarea : 1 restaurarea fixa nu se insera pe bont/cavitate : Cauze : . 5 absenta mediului de protectie.aapar pori la baza tijei (risc de porozitati crescut) . contractii macheta .

SIGNUM.A. . -abandonate . Dezavantaje: 1) timp de lucru mai mare. POINT4. S. INLAY-URILE ESTETICE /FIZIONOMICE /NEMETALICE Materiale : 1 R. ARTGLASS.-coeficientul de dilatare al masei de ambalat mai mic decat coeficientul de contractie al aliajului la racire. 2) materiale +aparate mai costisitoare . 2 R. care prezinta modificari coloristice . BELLGASS.D. ESTENIA. +CEROMERI+POLISTICLE +MASE CERAMICE Avantajele restaurarilor directe: 1) adaptarea marginala superioara. 2) suprafata de contact proximal superioara. 3) suprafata ocluzala modelata corect anatoform.C. 5) imbinarea adeziva net superioara-legare chimica. 3) prêt de cost superior. Materiale : RDC : HERCULITE. compozite. 4) prelucrarea si lustruirea superioara. BRILIANT. CEROMERI : Targis+Vectris (Ivoclar) Indicatii : -pentru inlocuirea obturatiilor vechi din amalgam .

-cu siliconi de poliaditie sau polieteri. -limitele cavitatii ocluzale nu se vor plasa in zonele de contact ocluziv . -bifazica sau monofazica. PM. -se bizoteaza fin marginal. 3) Modelul : se toarna din gipsuri extradure (arcada) si dure (soclul) .pe dintii frontali. Metoda indirecta (laborator) : Tehnica : 1 se aplica stratul bazal . pentru imbinarea adeziva eficienta. -formele de caseta cu unghiuri rotunjite. grosimea ~1mm . INCRUSTATII RDC-METALO-CERAMICE Etapele clinico-tehnice: 1) Prepararea cavitatilor: -pereti usor divergenti (10-20º). 2) Amprentarea : -cu materiale elastomerice . distructii coronare ( !!!!! istm dupa preparare cu 1/3 mai mic fata de distanta vestibulo-orala intercuspidiana).5mm . marginile se extind vestibulo-oral. -proximal. Metoda direct-indirecta : cele mai indicate materiale pentru inlay-ul din materiale hibride = POLISTICLE +CEROMERI RANFORSATI (fibre poliamidice). 4) Modelarea +fotopolimerizarea inlay-ului. -adancimea cavitatii =minim 1. .

care permite vizualizarea integrala a culorii inlay-ului . 5 in final se aplica un strat de transparent total. relatii ocluzale. marmoratii cu mase speciale . . . 6 nuantari estetice :pete. Hrebst). se fixeaza prin imbinare adeziva marginala. 5) Prelucrare-lustruire INLAY-ul CERAMIC Precede inlay-ul metalic. 7 stratul final este smalt .blocuri ceramice (Dall-1920) . 10 in cabinet se conditioneaza cavitatea si incrustatia. -dinti portelan Etape clinico-tehnice: Prepararea cavitatilor :~inlay compozit -peretii verticali. culoare (prelucrare finala) . 3 se aplica straturi succesive de dentina ( culoarea dominanta a inlayului) . 8 modelul + inlay-ul modelat se introduc intr-un cuptor pentru fotopolimerizare (60-90secunde) . 9 adaptarea inlay-ului :contacte proximale.perle de sticla (W.2 se fotopolimerizeaza in cuptor 3 minute . Tehnologic : -arderea pe folie de platina +sticla (1873-J. Murphy). 4 fotopolimerizare 3 minute pentru fiecare strat . usor divergenti .

pe care se vor aplica mase ceramice de placat. de la temperatura de 670ºC pana la 1100ºC. -grosime uniforma (1. -pragurile gingivale =1mm profunzime . 3) modelare directa (VITA IN CERAM). -model de lucru. -amprenta.5-2mm). 4) frezare computerizata (CAD-CAM) 5) frezare mecanica (CELLAY SYSTEM -Mickronia). care va fi reambalat si ceramizat (tratat termic) 10 ore. -topire -turnare lingou vitroceramica (la t =1370ºC). -macheta ceara . -procedeu depasit . -marginal se bizoteaza (3-5º) . 1. .Ceramica turnata (DICOR):[ -preparare cavitate. -timp de lucru lung .-unghiuri rotunjite parapulpar . -ambalare . la nivelul casetelor orizontale . -peretii suficient de grosi si rectilinii. -tipar . 2) prin presare -injectare (EMPRESS -SYSTEM)-Ivoclar. rezultand miezul ceramic rezistent(inlocuitorul metalului). nuantandu-se coloristic. Metode de obtinere: 1) prin turnare (tehnica DICOR) . dezambalare rezultand un miez ceramic.

-tipar.2-0. Observatie : Modelul duplicat din gipsuri sintetice -valori mari dilatare 0. -model de lucru. -aplicare ceramica.4% +porozitate.-rezultate nu totdeauna foarte bune. -arderea miezului (1100º)2 ore. 2) Ceramica presata-injectata: Injectare dupa plastifierea unui lingou ceramic. dupa care se injecteaza la 1100ºC). -siguranta. din mase de ambalat speciale . timp de 90 minute. -ardere de infiltrare (pentru ramforsare)-4 ore. -topire -presare-injectare lingouri ceramice (preincalzire 850ºC. -precizie . 4) Ceramica frezata -sistemul CAD/CAM . -exactitate . -arderea finala (4-6 ore) -mase de placat (pentru nuantare). -model . -model duplicat (Ceramigold-Stenhart) . -amprentare. 3) Sistemul VITA in CERAM: -amprenta. -macheta .

-amprenta optica se realizeaza cu camera intraorala. 5) Sistemul CELAY SISTEM (Mickronia) -sistem substractiv . . -frezare prin copiere. -modelare macheta RDC. culorii . macheta. -neasistat de calculator. tipar. -din lingouri ceramice (CEREC-Vita. -durabilitate . Se fixeaza macheta in unitate. -macheta este procesata.-nu necesita amprenta. aspectului. Dezavantaje: -reduceri minime de tesut dur (doar in smalt 0. -favorizeaza transmiterea luminii .8 mm). Cerec-Dicor). -nu necesita model. . turnare. se copiaza de un profilometru care transmite la instrumentul de frezat forma pe care o frezeaza in lingou rezultand lingoul primar ce ulterior va fi nuantat cu mase de placat. -permite modificarea formei.reactii tisulare minime. -frezarea este asistata de calculator. FATETELE CERAMICE Restaurari indirecte (dezavantaje: pot fi real si direct) Avantaje : -metoda minim invaziva . pozitiei.3-0.

-fixarea nu este totdeauna eficienta .3-0.8mm. -fragilitate . plasare supragingival). -modificari post-ardere. -manipulare dificila . -margini proximale terminate inaintea punctului de contact. -malpozitie. -morfologie coronara nefavorabila . .-nu pot fi corectate discromiile accentuate . eroziuni . Prepararea fetei vestibulare: -slefuirea reductionala a smaltului pe o adancime 0.smalt insuficient . -igiena dentara precara . Etape clinico-tehnice: 1. -parafunctii . displazii. -ocluzie mai mare . . -fracturi de unghiuri . Indicatii : -anomalii de culoare si forma . -margine cervicala evidenta (prag rotunjit. -distrofii . -nu pot fi retusate in laborator . Contraindicatii : -dinti devitali .

C. Indicatii: 1 Restaurarea dintilor fracturati . 4. 2 Restaurarea dintilor devitali. Fixarea=frictiune. Imbinarea adeziva cu cimenturi rasinice. RECONSTITUIRI CORONO-RADICULARE ( R. Pivotul=2/3 din preparatia radiculara (lojeta intraradiculara). Parti componente: 1 Segmentul radicular =dispozitiv=pivot sau stift intraradicular. 3.) DISPOZITIVE CORONO-RADICULARE (D. 2.C.R. 3 Dinti cu obturatii voluminoase. Amprentarea . pentru a fi acoperite de alte proteze fixe unidentare (coroane de invelis fizionomice.) Proteze fixe unidentare care restaureaza morfologia si functionalitatea dintelui afectat. mixte) Etape clinico-tehnice : 1) preparatia dintelui : . 5 Alternativa coroanei de substitutie. 2 Segmentul coronar =bont artificial (cu o forma subdimensionata fata de coroana dintelui pe care il inlocuieste). EMPRESS SISTEM).-marginea incizala usor scurtata. 4 Modificarea axului de insertie si a dimensiunii bontului coronar.R. cimentare-pivot intraradicular . Model de arcada sectionat Metode de obtinere ca la inlay-ul ceramic ( VITA in CERAM.

-se cateterizeaza canalul radicular obturat pana la apex cu un ac Kerr si apoi cu freze de largit canalele radiculare . c) alta metoda de amprentare: -stift metalic continut in amprenta cu material termoplastic (tip Stents) +amprenta cu silicon fluid (amprenta de precizie) = varianta clasica. se toarna.-se sectioneaza dintele (tesutul patologic) pana in tesut sanatos (dentina alterata.S.D. 2 alegerea tijei suport (pentru macheta pivotului si a bontului) metalica.. se ambaleaza. -macheta se trimite in laborator. smalt nesustinut) . R. -se modeleaza forma caracteristica a segmentului coronar . lacuri) . cu suport metalic sau con . . se prelucreaza si revine in cabinet pentru fixare prin frictiune cimentara.A. Siliconul fluid se introduce in canal cu un ac Lentullo.C. b) metoda indirecta : -preparatia se amprenteaza cu material siliconic in dublu amestec si cu plasarea anterior amprentei a unei tije intraradiculare. 2)amprentarea : a) metoda directa : -macheta din ceara . Curent in practica se realizeaza in dublu amestec cu tija metalica. -prepararea canalului pe 2/3 din radacina. 3 se modeleaza macheta preparatiei radiculare . R. 3) modelul : -modelul se toarna dintr-un gips dur (model monobloc sau segmentar cu bont mobilizabil) 4) modelarea machetei : 1 conditionarea modelului 5 minute (izolare in apa saponata. cu o forma cilindro-conica (freze Boitelrock) .

3 Aliaj baza cupru =Gaudent. 5 verificare.R.C.C. -restaurari protetice mixte -terapie mai conservativa. Se contraindica la dintii subdimensionati cervico-incizal. nemetalice: 1 R. 2 Aliaje nenobile: Ni-Cr SOFT. d) metoda mixta: -macheta se modeleaza pe model in laborator de catre tehnician .(conuri + adaus rasina ). Avantaje : . control exactitate machetare .S. 3 Mase ceramice (Al. -metoda utilizata in tehnologia R.A. . Palidor =scumpe. 7 dupa turnare rezulta D. Zr) utilizate in tehnologia integral ceramica.C. -este perfectata adaptarea marginala si ocluzala de catre medic.rezistenta mecanica pentru dintii partial distrusi .D. 2 Compozite special elaborate -ramforsate cu fibre poliamidice .D. si R.cu ceara in cavitatea bucala. 6 pregatirea machetei pentru ambalare (elemente accesorii) .4 se realizeaza macheta dispozitivului coronar =bont artificial . . Materiale : metalice: 1 Aliaje nobile albe =Paliag. unde se aplica coroane de substitutie.ce ulterior va fi cimentat in cavitatea bucala.recuperarea dintilor devitali fracturati ..

curs protetica)-model. care acopera partial sau total preparatia dentara (bontul). iritatiei si a sangerarii locale (absenta zonelor de contact proximo-proximale favorizeaza tasarea alimentelor pe papilele interdentare). -prevenirea inflamatiei. 3 abfractie =distructia de piramide in zona cervicala. cand spatiul este mai mare de 2mm se realizeaza 2 coroane) . Alte indicatii : -restaurarea morfologiei ocluzale atenuata. 2 abraziune=frecare smalt cu alimente exogene .Observatie : Onlay+coroane partiale (vezi ambalare. apar datorita agregarii P. Indicatii: A.P. . prin crosete.P. COROANE DE INVELIS METALICE Sunt proteze fixe unidentare. distrusa prin : 1 atritie=lipsa de tesut datorita frecarii a 2 suprafete de smalt./P. -prevenirea hipersensibilitatii cervicale si a cariilor de colet.A. -prevenirea afectiunilor parodontale in absenta ariilor de contact (cand spatiul este mai mic de 2 mm se reface aria de contact prin acoperire cu coroana solo .S. In scop morfofunctional profilactic: -in prevenirea fracturilor coronare pe dintii cu obturatii voluminoase. machetare. turnare idem inlay. -in prevenirea eroziunilor cervicale . B.

-pentru corectarea nivelului planului de ocluzie in disfunctia mandibulara (ocluzii blocate in propulsii antero-lateralitate) ; -pentru restaurarea dintilor posteriori in zona de sprijin, in vederea echilibrarii ocluzale ; C. In scop protetic: -pentru agregarea puntilor dentare in scop protetic; -elemente ce favorizeaza agregarea protezelor mobilizabile (P.P.S.); -elemente de imobilizare a dintilor potentiali mobili din afectiunile parodontale=scop protetic parodonto-profilactic. Etape clinico-tehnice: 1) Prepararea dintelui: -pregatit sub forma de bont dentar (forma subdimensionata a elementului dentar, rezultat in urma prepararii fetelor axiale si a suprafetelor ocluzale). Prezinta diametrul maxim la colet, in final avand o forma cilindro-conica. Gradul de conicizare 3-5º maxim. Etapele prepararii bontului (vezi curs protetica). 2.Metode de amprentare : Inregistrarea elementelor campului protetic (bonturi=preparatii dentare)+ dintii vecini, dintii antagonisti + arcada. !!!!!! In tehnologia coroanelor de acoperire (de invelis) se indica amprenta de arcada (globala). Amprenta se realizeaza cu portamprente : -standard ; -individuale ; -speciale (Kettenbach).

A. Amprente de arcada: 1) bifazica =cea mai des utilizata in practica (amprenta primara si amprenta de precizie) ; tehnica Wash-Technick 2) Monofazica. Materialul siliconic de consistenta fluida se aplica in portamprenta individuala; 3) Clasic, cu inel de cupru + material siliconic fluid si supraamprenta de silicon chitos in portamprenta standard ;rar utilizata ; B. Amprente de hemiarcada (segmentare): 4) Rigid-elastica (STENTS+silicon fluid );

5) Amprenta cu material siliconic in dublu amestec in lingura Kettenbach. Observatie: Ambele amprente se contraindica in tehnologia de precizie a coroanelor de de acoperire. Se indica in tehnologia de protezare provizorie : R.C.R., coroane acrilice, eventual coroane metalice provizorii. Amprenta segmentara in lingura Kettenbach (vezi L.P.). Erori privind amprenta de hemiarcada: -strat neuniform de material ; -desprinderi ; Toate acestea necesita reamprentarea campului protetic. Conditionarea locala a campului protetic : -Conditionarea locala a santului gingival : se indica largirea santului gingival cu expunerea limitei preparatiei cervicale. Procedee clinice: 1 Mecano-chimic :fir textil imbibat cu substanta vasoconstrictoare : adrenalina

1-2%, efedrina 5%, saruri de aluminiu sau inele textile (Epipac). 2 Aplicare de preparate vasoconstrictoare (Expasite)-amestec de clorura de aluminiu + masa inerta -rol vasoconstrictor-dilatator -fara fir. Se contraindica in conditionare clorura de zinc (30 %) deoarece are un efect caustic. 3.Modelul : Reproducerea la scara naturala a campului protetic. Turnare arcada in timpul 1 din gips extradur Moldarock=clasa IV iar in timpul 2 se realizeaza soclul din gips dur Moldano =clasa III. 1 Se utilizeaza : -modele de hemiarcada :monobloc (cu bont fix); cu bont mobil (vezi L.P.). ; -modele de arcada :monobloc (cu bont fix) ; cu bonturi sectionate si detasabile (cele mai indicate). Modelul sectionat cu pinuri metalice cu teci. 4.Macheta : Reproducerea in volum si forma a viitoarei coroane turnate . Sunt metode de obtinere diferite pentru cele 2 tipuri de coroane turnate: 2 Cu grosime totala ; 3 Cu grosime dirijata. COROANA TURNATA CU GROSIME TOTALA Cea mai utilizata datorita caracteristicilor : -fetele interne vin in contact intim cu bontul pe toata suprafata = frictiune maxima ; -peretii laterali (axiali) prezinta grosimi neuniforme, variabile (0,5-1mm) iar la nivelul cuspizilor activi (1,5mm) ;

Indicatii : -element de agregare a puntilor.15-0. aplicandu-se de regula pe dintii posteriori.Cand discul este plastifiat se aplica pe un silicon vascos depus intr-o chiuveta.-grad mare de frictiune .P. -ablatia dificila. In acest fel plasticul este presat asupra bontului luand forma acestuia.40mm). ce acopera fetele laterale si suprafata ocluzala a bontului este asa numita « capa din ceara ». Ceara este aplicata pe bontul izolat. Se depune ceara in limitele dimensiunii coroanei dintelui de restaurat. solidificata in urma contactului cu bontul rece. bontul izolat este introdus in ceara topita.)= tehnica clasica.P. -prêt de cost ridicat .P) =tehnica moderna. se continua modelajul fetelor laterale si al suprafetei ocluzale -tehnica racirii gradate (vezi L. Intr-un prim timp. prin picurare. de dintii antagonisti (un angrenaj corespunzator) si de ocluzia inregistrata. Ulterior. elementul protetic cel mai indicat in tehnologia protezelor fixe unidentare . Surplusul ce depaseste zona de .30-0.20 mm. Bontul este introdus peste discul plastifiat in masa de silicon. -strat de ciment micronic (20-40) . Sisteme de machetare : -tehnica prin picurare (vezi L. se adauga ceara pentru convexitatile fetelor laterale si morfologia fetei ocluzale. Pe bont se depune un strat subtire de ceara (0. necesita taierea a 2 pereti . -tehnica cu capa ADAPTA (vezi L. Prin modelare (sculptare cu spatula) se da forma finala a machetei. Peste capa.) =tehnica clasica. -transmite diferentele de temperatura din mediul oral . Discurile din material plastic cu grosime de 0. Macheta este modelata in functie de dintii vecini (sunt refacute punctele de contact). -cantitate mare de aliaj . prinse in pense speciale sunt plastifiate la flacara. Acest prim strat de ceara.

arc facial. Bontul cu capa din plastic este aplicat pe model. -exacta . cea mai indicata in tehnologia coroanei turnate cu grosime totala. -metoda rapida. versante. sunt unite. Tehnica cu folie termoplastica (capa ADAPTA) : -ergonomica . ceara picurata in exces este indepartata. COROANA TURNATA CU GROSIME DIRIJATA .colet se taie cu foarfeca. conceptul gnatologic de reechilibrare ocluzala. folosite in tehnicile descrise. Pusa in circuitul tehnic de Thomas si Payne necesita aparatura complexa (articulator semiadaptabil. pantograf. Este o metoda contrara principiilor de modelare prin sculptarea cerii. metoda laborioasa. trusa speciala de modelat). Indicatii : Tratamente protetice complexe. Prin sculptare. capa din plastic se adapteaza cervical pe bont. se continua modelarea machetei picurandu-se ceara pe fetele laterale pentru convexitati si pe suprafata ocluzala pentru cuspizi. traiectoria condiliana. convexitati). In final sunt inserate fosetele. se insera crestele triunghiulare si cele oblice. prin picurare de ceara in aceasta zona. incat in final sa rezulte o macheta care reda cu fidelitate morfologia fetelor laterale si suprafata ocluzala a dintelui ce se restaureaza. necesita instrumentar specific. metoda foarte exacta. Conform acestei metode. in ocluziile cu point centric (PIM) . Modelarea propriu-zisa cuprinde mai multe etape : se dispun varfurile cuspidiene pe suprafata ocluzala a bonturilor preparate. ideala redata anatomic (santuri. Metoda necesita o cunoastere exacta a morfologiei ocluzale pentru imbinarea criteriilor morfologice. se stabilesc santurile si crestele secundare. macheta va avea o suprafata ocluzala cuspidata. Putin utilizata. geometrice si functionale. -se obtin machete cu pereti uniformi . prin creste marginale de ceara. -tehnica aditiei de ceara =tehnica moderna. fose.

-nu se vizualizeaza spatiul bont-perete axial . -prêt de cost mai mic . -ablatie mai usoara (1 perete). -in spatiul dirijat-dinte si fata interna a coroanei se aplica filmul de ciment cu rol de termoizolant .Caracteristici : -contact partial cu preparatia dentara (ocluzal si cervical 2-3mm) . contactul cu dintii vecini si cei antagonisti apoi este perfectat modelajul final (finisarea). -imprecis (distorsionari in manipulare) .P.P. -adaptare pe bont cervical si ocluzal. Se perfecteaza cu ceara adaptarea la nivelul coletului. Se aplica pe bont si este adaptat cervical la nivelul santului gingival si pe 2 mm in contact cu bontul.) Din seturi de machete din ceara ce au fost realizate in stante metalice. Sisteme de machetare : 1 machete prefabricate (vezi L. avand forme si marimi diferite.) Se confectioneaza un inel din ceara calibrata (0. -peretii axiali la distanta de peretii laterali ai preparatiei . ergonomic .30-0. -nu e curent utilizata. se alege macheta corespunzatoare ce se adapteaza pe bontul mobil al modelului. -cantitate mica de aliaj . . Este un procedeu : -rapid. -este eficient utilizata pentru elemente intermediare masive . Cu fuloare se modeleaza convexitatile si santurile fetelor laterale. 2 machete din folie cu ceara calibrata (vezi L.40mm).

30mm fata de dintii vecini si antagonisti. creste marginale. Pe bontul mobil al modelului duplicat se modeleaza macheta finala. deoarece macheta nu este mobilizata de pe bont pentru ambalare. -grosime pereti externi =0. Ea va fi fixa pe modelul duplicat si va face parte din viitorul tipar. In aceasta amprenta duplicatoare se pune masa de ambalat. fose. in dreptul fiecarui cuspid. Observatie: .Se confectioneaza capacul din ceara calibrata ce se lipeste de inel. Marginea cervicala a machetei este cu 2mm mai sus de limita preparatiei din zona cervicala. -o metoda curenta . cuspizi.15mm . 3 metoda cu model duplicat : a) modelarea machetei preliminare fixa pe bont si subdimensionata : -limita cervicala =2-3mm de colet . -ocluzal este in contact cu bontul . prin sculptare este modelata suprafata ocluzala. -modalitate de dirijare a spatiului. rezultand modelul duplicat. cu ceara speciala ce contine gutaperca.Macheta subdimensionata impreuna cu modelul de lucru se amprenteaza cu un hidrocoloid reversibil. rezulta tiparul coroanei . Dupa racirea cerii.). Morfologia fetei ocluzale se realizeaza picurandu-se ceara fierbinte pe suprafata capacului. cu santuri interlobare.Astfel se vor evita deformarile machetei. -se vizualizeaza subetapele cu exactitate (vezi L. Tehnicianul modeleaza subdimensionat macheta in toate sensurile cu 0. -se toarna modelul duplicat (pe baza de mase de ambalat fosfatice) . b) duplicarea machetei preliminare: -bontul si macheta se introduc in material siliconic aplicat in conformator rezultand amprenta duplicatoare . Se schiteaza volumul lobilor.P.

baza titan). 3) evacuarea machetei din materialul refractar = tipar. situata in interiorul masei de ambalat. Tijare + machete accesorii + detensionare + aplicare pe capacul conformatorului+degresare.30-0.45mm) . Obtinerea tiparului : -cavitate cu volum si forma identice cu cele ale machetei. pentru turnarea aliajelor nobile . macheta prezinta contact cervical si ocluzal. Etape : 1) pregatirea machetei pentru ambalare . peretii laterali sunt situati la distanta de bont . Co-Cr. turnate din aliaje cu temperatura de topire intre 1350 si 1750ºC (Ni-Cr. cantitate de aliaj mai mica ca la coroana cu grosime totala. 2) ambalarea propriu-zisa . Indicatii : -elemente de agregare pentru puntile totale/de hemiarcada.5-2mm. . Sistemul de tijare clasic: -aplicare tija cu lungimea de 30mm. transmiterea variatiilor termice mai putin . Caracteristicile machetei coroanei cu grosime dirijata: peretii laterali cu grosime uniforma (0.Metoda cu model duplicat are indicatie de electie in tehnologia puntilor din elemente unite. grosime de 1-1. coroane solo pe dintii posteriori -dirijarea peretilor laterali la distanta de bont favorizeaza piesele protetice ample.

Sistemul se livreaza prefabricat si se aplica numai canalele secundare ( ~3mm). -canal principal (diametrul = 4mm). Dimensiunea tijelor: -este variabila.5mm ce poate ajunge pana la 4. canal intermediar=3. pentru aliaje nobile mai mici .5-3. -prezenta canalului intermediar diminueaza coeficientul de contractie . 2 timpi+2 materiale.5-5. -topografia tijelor pe fetele proximale sau pe cuspizii inactivi ai molarilor cand coroana este element solo sau element de agregare (scade riscul porozitatilor pe cuspidul activ) -tijele se plaseaza intr-un unghi mai mare de 90º pentru a evita turbionarile aliajului fluid . -canalul intermediar trebuie sa fie situat in centrul termic al tiparului .5mm . pentru aliaje nenobile mai mari.lungime = 3mm).canal principal =5mm). -canal intermediar (diametrul = 5mm). Sistemul de machetare cuprinde : -canal secundar cu diametrul =3.5-4. Aliaje nenobile :Ni-Cr.Co-Cr : canal secundar = 2.Metoda moderna (BEGO-HERAEUS): Indicat : -coroane de acoperire multiple sau coroane ca elemente de agregare a puntilor. . Ambalarea : -metode : 1 timp +1 material. -cu cat aliajul este mai dificil de turnat se iau masuri suplimentare pentru diminuarea contractiei .5mm.5mm .

sub actiunea a 2 surse de topire a) flacara oxigaz : topire directa. -aliajele baza titan se toarna cu mase de ambalat pe baza de oxid de aluminiu sau magneziu in amestec cu oxid de zirconiu (TITAVEST). Se contraindica utilizarea creuzetelor grafitice pentru aliaje nobile (le contamineaza cu carbon) rezulta turnaturi fragile. Caracteristici pentru obtinerea unei turnaturi de calitate : -sistem de tijare BEGO-HERAEUS . c) Topirea sub influenta curentilor de joasa. Topirea si turnarea aliajului : -aliajul se topeste in creuzete. heliu. Eliminarea machetei : -prin conditionare termica (preincalzirea si incalzirea ambalajului refractar) Preincalzirea : 0-400ºC. se . Metoda moderna (Heraeus)=la turnarea aliajelor nobile foloseste centrifuga automata si creuzete de ceramica. 400-1000ºC. cele mai bune fiind cele fosfatice. ridicata in ritm lent (aliaje nobile) .0-200ºC. cripton). timp de 30-40 minute (aliaje nenobile). Incalzirea : 200-750ºC. Introducerea in tipar a aliajului se realizeaza cu ajutorul fortei centrifuge (ROTOJET/SCHLODER).-se indica utilizarea maselor de ambalat specifice. b) microincinte +flacara oxigaz : topirea in creuzet ceramic=procedeu indirect. in palnia tiparului. se contraindica mase de ambalat fosfatice deoarece acestea reactioneaza cu mare usurinta cu titanul fluid. timp de 1 ora (aliaje nobile). -ambalare in 2 timpi. medie si inalta frecventa +gaze inerte de protectie (argon. timp de 1 ora (aliaje nenobile) .

Lustrul final si cimentarea provizorie sau de durata dupa caz. -echilibrare ocluzala riguroasa . Sablare de finete +prelucrare finala. recristalizare. + mediu de protectie +centrifuga automata) La prepararea masei de ambalat nu se recomanda vacuum malaxor decat primele 10-15 secunde pentru omogenizare. Coroana este adaptata pe model in limitele preparatiei. Examinarea in cabinet: examenul clinic pe bontul real : -relatia de ocluzie. -zonele de contact proximale .-aplicarea machetei canalului intermediar in centrul termic al tiparului. Alte tipuri de coroane metalice Coroana turnata din 2 bucati . curate.I. Eliminarea turnaturii se realizeaza prin spargerea ambalajului. corindon. Sablare cu nisip cuartos. apoi se recomanda preparare manual pentru inglobarea aerului ce va facilita eliminarea gazelor din tipar (porozitatea maselor de ambalat). -inscrierea modelajului in curbura arcadei . Sablare cu particule polimerice (PMA) pentru aliaje nobile rezultand suprafete netede. -topire/turnare (C. -nivelul convexitatilor . rezultand strat de oxizi +masa de ambalat. -prezenta santurilor de descarcare .F. Dezambalare /prelucrare: Racire ambalaj 5-10 minute. usor de lustruit final. Turnatura este introdusa in apa rece: calire.

30-0. aciforme) COROANE DE INVELIS NEMETALICE Proteze unidentare estetice. (cu utilizare restransa). pori)/pozitive (sfere. Tehnologie abandonata. Avantaje : 1 Prepararea bontului : bont cu smalt pe el si cu un strat gros de ciment pe el.C. lamelare. COROANA ACRILICA : Utilizare restransa . -Capacul turnat si inelul se lipeau. Dezavantaje : 2 Riscul perforarii la adaptarea cervicala (pereti subtiri) .40 mm din Wipla . compozita. R. abandonate datorita ap.A. Coroana stantata: Pe un model metalic (obtinut din melot) se ambutisa (lua forma fortata) o capa metalica de 0. 4 Prezinta defecte negative (microcavitati.D. Coroana Jacket acrilica. 3 Absenta convexitatilor .S. ceramica.Coroana stantata tehnol. Obtinute din materiale cu grad de transluciditate partial sau total (materiale fizionomice estetice) =R. polisticle. si met. polimeri multifunctionali) Terminologie : Coroane estetice fizionomice .. ceromeri (materiale hibride. . din materiale nobile . turnarii Caracteristicile coroanei din 2 bucati : -Se realizeaza din Ag-Pd.

Indicatii : 1 distructii coronare partiale/totale ale dintilor frontali . 2 ocluzii adanci acoperite -coroana expusa (fata orala) datorita contactului. coroane metaloceramice .Are caracter provizoriu O inlocuieste coroana din R. -nu preparatia cu prag . 4 dintii posteriori (PM. ceramica. 2 leziuni carioase simple/profunde pe fetele proximale . culoare.M)provizoriu : -schimb la 6 luni .C.D. vin rosu) . pozitie). 5 corectarea de anomalii (forma. nebiologica. 3 c. bruxism . 4 discromii de diferite etiologiii :(endogene =tratamente intracanalare eronate) sau (exogene = aport excesiv de alcool. 5 pacientii tineri cu camere pulpare mari la dintii frontali. -examinarea stopurilor ocluzale -abraziune =pierderea stopului ocluzal -coroana mixta.. sacrificiu mai mare .c-alte solutii : fatete compozite. ceramice. -parafunctii : scrasnitul dintilor. polisticle. -se indica onlay-urile extratisulare (rezistenta mai mare). 3 traumatisme insotite de fracturi . tutn. Contraindicatii : 1 dintii frontali : -cu fatete de abraziune .

C. Coroana acrilica se utilizeaza provizoriu pana la aplicarea solutiei definitive. cu R.5mm de insertia gingivala. c) preparatie tangentiala. . 4 fara prag (preparatia tangentiala. muchie de cutit. neretentiv .-se aplica coroane acrilice provizorii. Se poate perfecta inchiderea marginala intraoperator (captusire). 3 reducerea mai accentuata pe fetele vizibile. iar oral situat la 1-1.5mm (dinti vitali).obtinut prin frezare.) Cervical: a) prag circular /axial /circumferential cu latime de 1-1. in bizou) Parametrii dimensionali: Vestibular: a) reducere 1-1. Examenul clinic-coroane de acoperire fizionomice. b) reducere 1. chiar daca RAS se contracta. Prepararea dintelui: 1 bont cilindro-conic. Etapele clinico-tehnice : 1. continuat proximal la nivelul insertiei gingivale. b) prag vestibular cu plasare subgingivala si continuare pe fata proximala.5-2mm (dinti devitali .Inchiderea ideala se realizeaza pe prag supragingival. ce nu se poate inchide foarte exact si cu efect iritativ local . Contraindicat: -dinti cu diametru mic (IL).5mm vestibular plasat subgingival. fara o limita decelabila : in bizou. RAS efect biofob+alergic.R. 2 prepararea secventiala (reducerea fetelor axiale+marginea incizoocluzala). 2.

Sunt cele mai utilizate. -bifazica (dublul amestec). presiune. polisticla. 6 tripolimerizare (caldura. C.8 mm cervical. A.D. Conditionarea bontului pentru amprentare : . 2 prag cervical semirotund -CHAMFREIN. fetele axiale 1-2mm. Amprenta segmentara (de hemiarcada) : -rigid-elastica (Stents+ elastomeri). 4 preparatie amprentabila relativ usor. Prepararea bontului pentru materiale moderne( R. neretentiv cu prag la limita insertiei gingivale . fascicul luminos). Inregistrarea elementelor campului protetic. 3. 5 estetica deosebita. tehnologie moderna . Amprenta de arcada: -monofazica . proprietati mecanice. dar nu cele mai indicate.5mm. indeosebi a bontului. -dublu amestec siliconic (lingura Kettenbach). Amprenta clasica : -inel de cupru +supraamprenta de material siliconic (rar utilizata).C. ceromeri) : 1 bont cilindro-conic.Incizal : -reucere maxima (1.. 3 reducere 0.5-2mm) realizandu-se un efect estetic foarte bun. B. incizal 1. Amprentarea : Etapa clinica.

alaun. .Macheta : Se obtine prin : 1 Tehnica racirii gradate +picurare-vezi curs 6. Excesul de ceara este indepartat. urmarindu-se concomitent si modelarea. 2 chirurgical 3 frezaj intern gingival. 2 Tehnica picurarii -vezi curs 6 . adrenalina 1-2% . 5. tehnica de lucru vezi L. expansil =alaun+aditiv Se contraindica clorura de zinc in concentratie mare 10%.=curs incrustatii metalice. deoarece are efect caustic local.P. prin taiere cu spatula. b) chirurgical. Tehnologia coroanei polimerice modelul monobloc (segmentar) -cu bont fix (cel mai indicat). Modelul : Reproducerea elementelor campului protetic la scara 1/1. 3 Tehnica plastifierii : Un paralelipiped de ceara este plastifiat prin incalzire progresiva la flacara si aplicat pe bontul mobil (izolat). a) mecano-chimic: -fir textil si inele din bumbac imbibate cu solutii vasoconstrictoare: efredina.-indepartarea tesuturilor parodontale prin mijloace: 1 mecano-chimice. sulfat feros . -cu bont mobil (mai indicat fata de cel anterior) Materiale. 4.

Etape machetare : Conditionarea bontului : 1 Izolare in apa saponata 5-10 minute . 4 Racire lenta. -didactic/ratiuni economice -gips normal . cingulum. 6 Modelajul final: finisarea +aplicarea de gips dur in interiorul machetei sub forma de bont. convexitati. -masele de ambalat sunt gipsurile dure (clasa III)/amestec de gips dur +gips normal. Orizontala (fata orala este plasata in jos . -se aplica cu vibrare pasta semifluida de gips . -conformatorul : 2 inele si 2 capace . 5 Modelaj primar: sectionare + modelajul anatoform functional (convexitati. -masa de ambalat se aplica intr-un conformator =chiuveta . Metode de ambalare : A. 2 Aplicare DIE SPACER (lac) cu rolul de a ajuta la indepartarea machetei de pe bont si de a dirija filmul de ciment intre bontul dentar din cavitatea bucala si viitoarea lucrare. zone de stop). creste. 6. Modelajul final si degresarea -parte din pregatirea machetei pentru ambalare. .Ambalarea : -cu materiale specifice .fata vestibulara spre superior. macheta patrunzand pana la nivel cervical). Verticala (marginea incizala este plasata in jos . B. Degresarea machetei. 3 Picurare ceara in exces .

indepartate de pe model. Chiuveta este desfacuta in cele doua jumatati. 3. 5. dupa care resturile sunt spalate cu un jet de apa clocotita. In interiorul unei jumatati de chiuveta se depune pasta de gips dur . 2 Izolarea peretilor tiparului se obtine neuniform. In interiorul machetei. Are loc priza ghipsului dupa 30 minute. Dezavantajele ambalarii orizontale : 1 Indepartarea cerii din cavitatea tiparului se realizeaza cu dificultati . Se aseaza inelul celei de a doua jumatati a chiuvetei si se toarna pasta de ghips pana la umplere . 4. Se preseaza pe durata prizei ghipsului (30 minute) . Ceara plastifiata este indepartata din ambalaj. sub bont poate sa ramana neizolat . La aceasta tehnica. intr-o jumatate de chiuveta se afla tiparul fetei orale si a fetelor proximale. .A. 7. Macheta este aplicata in pasta de gips cu fata vestibulara meacoperita de ghips . 6. consecutiv se produce izolarea in apa 10 minute . 4 Bontul de ghips se poate fractura la introducerea si presarea acrilatului in tipar . urmata de asezarea capacului . Avantajele ambalarii orizontale :cea mai utilizata in tehnologia coroanei acrilice. Controlul repartizarii culorilor. Ambalarea orizontala : 1.    Repartizarea nuantelor de culoare la nivelul fetei vestibulare . Dupa eliminarea cerii. iar in alta jumatate fata vestibulara. Interventii ulterioare pentru a modifica culoarea in sensul dorit. apare cavitatea tiparului. 3 Pasta de acrilat este introdusa cu dificultate sub bontul de ghips . 2. se introduce pasta de gips dur .

Se aseaza inelul celei de a doua jumatati a chiuvetei si se toarna pasta de ghips pana la umplere. 4. Macheta situata pe bontul mobil este introdusa vertical. 2 Asamblaea insificienta a celor doua jumatati ale chiuvetei creeaza ingrosarea marginii incizale . . Ceara plastifiata este indepartata din ambalaj. iar in cealalta jumatate este bontul artificial. In interiorul unei jumatati de chiuveta se depune pasta de ghips. in vederea obtinerii unui tipar cu pereti netezi si rezistenti. urmata de asezarea capacului. Intr-o jumatate a chiuvetei se afla cavitatea tiparului. Ambalarea verticala : 1. Se preseaza pe durata prizei ghipsului pentru condensarea particulelor de material. 2. 6. 5. Chiuveta este desfacuta in cele 2 jumatati. Dezavantajele ambalarii verticale : 1 Repartizarea nuantelor cromatice aproape imposibil sa se realizeze . 7. consecutiv se realizeaza izolarea in apa 10 minute. Peretii tiparului sunt izolati uniform fara dificultate. fiind vibrat pentru condensare. Avantajele ambalarii verticale   Ceara este indepartata usor din tipar . .  Pasta de acrilat este introdusa in tipar si presata fara riscul fracturarii bontului artificial. dupa care resturile sunt spalate cu unjet de apa clocotita. mareste grosimea fetei vestibulare a coroanei. pana la marginea cervicala . cu marginea incizala in jos. Dupa eliminarea cerii apare cavitatea tiparului. 3.5 Asamblarea incorecta si presarea insuficienta a celor 2 jumatati ale chiuvetei. Chiuveta este scoasa de sub presa dupa priza ghipsului (30 minute) si introdusa intr-un vas cu apa fiarta timp de 5 minute. B. Are loc priza ghipsului dupa 30 de minute.

7. culoarea de baza. Izodent in 2-3straturi. 2 Tiparul se obtine dupa ambalarea machetei (prin cele 2 metode) si eliminarea ei din ambalaj prin topirea cerii (apa fiarta. rasina acrilica.Polimerizarea : 1 Se obtine prin introducerea acrilatului in tipar. Etapele polimerizarii coroanei acrilice: 1 Dozarea rasinii (SUPERPONT). se controleaza culoarea . -Pulberea se aplica intr-un godeu ceramic. lui : -separa rasina de masa de ambalat (gips).culoarea la colet. preparare din nou.. -favorizeaza enucleerea coroanei din ambalaj. . incizal (usor in exces) 3 Modelalarea exterioara : celofan umed+presarea capac chiuveta. jet aburi sub presiune) 3 Conditionarea tiparului : anterior polimerizarii si consecutiv eliminarii machetei din tipar prin topire cu apa fiarta si detergenti se conditionaeaza cu urmatorii izolanti : lacuri alginice :Pectizol. se introduce in presa hidraulica :p = 2atm. 5 Daca culoarea este cea corecta se asambleaza chiuveta. -inhiba combinarea rasinii cu masa de ambalat . timp de 15 minute. 2 Aplicarea rasinii in tipar (din profunzime catre exterior . spatulare pana rezulta o pasta vascoasa ce trece prin mai multe stadii fizico-chimice. pana in momentul favorabil introducerii in tipar = pasta vascoasa plastica neaderenta modelabila. -Proportiile indicate de fabricant :P/L 1/1. 2/1. 4 Controlul dispunerii culorii in tipar: daca culoarea nu e cea dorita-se sectioneaza in bizou la nivel cervical si incizal.

4 adaptarea pe bontul modelului-adaptare exacta cervicala. timp de 60 minute . Observatii tehnice : -in practica =procedeu empiric de modelare . -alegerea culorii. -crestere lenta pana la 100º. 6 suprafete nete de prelucrare . -pacienti tineri-culori deschise : 21-23 8. Regimul termic de polimerizare : Rasinile polimerice clasice polimerizeaza sub actiunea caldurii umede. timp de 30 minute. -alte rasini:BIODENT. Recomandari : cresterea lenta a temperaturii pentru a nu se volatiliza monomerul +consumare lenta in timpul reactiei. 5 lustruire cu ajutorul periilor+pasta abraziva .Dezambalarea/prelucrarea : 1 sectionarea cu spatula+fierastrau +enucleerea din masa de ambalat . urmata de racire lenta(4-8 ore) Timpul de polimerizare =2.6 Transferul in ring: se mentine chiuveta in aceeasi pozitie pe durata termopolimerizarii. conform curbei termice : -crestere lenta la 60ºC. timp de 30 minute . echilibrare ocluzala . -mentinere la 60ºC. 3 netezire :freze /petre mai mici . . 2 prelucrare cu freze de acrilat-plusurile. PALAVIT.5 ore. 7 luciul -prelucrare cu pufuri din bumbac . cu mentinere 30 minute.

COROANA ACRILICA -alte metode de obtinere 1 Din fatete prefabricate: -se selecteaza fateta. timp=30 minute. 3 Coroane prefabricate. -se adapteaza pe bont. rasini policarbonat. -polimerizarea are loc sub actiunea caldurii uscate in miniautoclave :IVOMAT. -se sectioneaza marginal. lucioase) . obtinute din : acetat. 2 Acrilate baropolimerizabile=polimerizare sub actiunea caldurii umede si sub presiune. tiparul. pregatirea pentru ambalare. Caracteristica metodei : se scurteaza fluxul tehnologic de o serie de etape : machetare. cu proprietati deosebite (suprafete compacte.Observatie : zona de inchidere marginala-nu margini ascutite =efect itritativ asupra parodontiului. 4 Din rasina compozita autopolimerizabila (tehnica SCUTAN) . -sunt indicate pe bonturi vitale si implanturi. se captuseste cu R. -se alege potrivit preparatiei coroana prefabricata. se polimerizeaza si se obtine o coroana cu proprietati superioare estetice si functionale. -se definitiveaza macheta prin picurare pentru fetele proximale si orala . rasini sintetice. presiune =6-7 bari) . de culoare standard . BIOPOL (t=120ºC. rezulta tiparul. se adapteaza cervical. -se obtin coroane provizorii rapid executate. -se utilizea acrilate ce se aplica direct pe bont.S.A. strat cu strat pana la forma finala a coroanei (cu nuantari coloristice) . introducerea acrilatului in tipar (acestea sunt generatoare de erori). -se ambaleaza. (nuantand culoarea) -se lustruieste si se cimenteaza provizoriu .

C. Tehnologia moderna de obtinere a coroanei fizionomice . -prepararea dintilor. -reduceri 0. Etape tehnologice : a) Prepararea bontului : -sub forma de bont neretentiv . -anterior slefuirii dintilor se amprenteaza dintii cu materiale alginice. b) Amprentarea : . BELLE GLASS). -cimentare pe preparatie.8mm cervical. 2 polisticle (ART GLASS. -se contraindica preparatia tangentiala (fara prag). -priza rasinii (autopolimerizare 5 minute) .5mm incizal . 1.-curent utilizata . Rezulta coroane si punti provizorii pentru tratamente restaurative complexe. 1-2mm fetele axiale . 3 ceromeri : TARGIS VECTRIS. -se indica preparatia cu prag tip CHANFREIN (in semicerc) . -dezinsertia amprentei cu scoaterea coroanei din amprenta -prelucrare si lustruire .D. Coroana fizionomica se obtine din materiale moderne: 1 R. -vaselinarea preparatiilor (oleum de vaselina). elastomerice.. rezultat estetic foarte bun. -aplicarea rasinii in amprenta.

-anticipeaza tehnologia metalo-ceramica. R. bifazica cu materiale elastomerice) c) Modelul de lucru : -model de arcada cu bonturi mobile. Avantaje : -prepararea bontului : conservativa . -se pot fixa adeziv (cimentari adezive) dupa conditionarea fetei interne (obtinerea unor suprafete aspre prin frezare sau sablare). -se elimina subetapele tehnologice (machetare.D. polipanturi din piele cu paste speciale pentru lustrul final (aici se deosebeste de masele ceramice).D. . pentru R.. ambalare. ceromerioi-aplicare direct pe bont (“Step by step”) Procedee tehnologice moderne : -fotopolimerizare VECTRIS) (polisticle+ceromeri-ART GLASS si TARGIS- BELLE GLASS polimerizeaza sub presiune si sub mediu de amoniac (135ºC) rezultand structuri compacte cu proprietati mecanice superioare si calitati estetice adecvate).C). polisticle.-amprenta de arcada (metoda monofazica. tipar. -pretul de cost mai mic comparativ cu tehnologia integral ceramica.C. d) Sisteme de machetare : In tehnologia moderna se elimina etapele de machetare. -adaptare marginala/proximala mult mai exacta (pe bont mobil) -rezultate estetice superioare . ambalare. Prelucrarea se realizeaza cu instrumente rotative (abrazive) specifice : freze extradure diamantate. -fototermobaroplimerizare (tripla polimerizare. polimerizare in vase).

culori diferite : masa opac. 1 Modern : Aplicarea directa pe bont Turnare-presare. Indicatii: (vezi coroana acrilica) .Dezavantaje: -pret de cost + tehnologie mai scumpe fata de R. Din punct de vedere optic masa ceramica izotropa. -termobaroplimerizarea se realizeaza la tº mai mare de 100ºC si intervale de timp mai scurte :7-30 minute.S. Masele compozite. mase corectoare + flacoane cu lichide pentru conditionat .A. mase incizal. masa dentina. -evaluarile clinice sub 10 ani : stabilitatea stopurilor in zona laterala perturba functional ocluzia . complex. -livrarea produselor se face mult mai nuantat. aderenta intre aceste mase-compactizarea suprafetei laterale modelate. COROANA DE INVELIS INTEGRAL CERAMICA -grad de estetica si fizionomie maxima . polisticlele : forma de pasta. Metode de obtinere : 1 Clasic : Arderea masei ceramice pe folie/ cape metalice din platina sau aur platinat (sinterizare) . Frezare computerizata. Smaltul este anizotrop. Frezare mecanica. -nuanta coloristica egala cu a dintilor naturali.

dinti cu fatete de abraziune. . -se contraindica pe dintii laterali : necesitate doar (dinti cuspidati). Contraindicatii : -pacienti tineri cu camera pulpara mare. -sunt fragile (se contraindica in zonele laterale). cilindro-conic . fetele proximale -orala-reduceri mai mari prin frezare. preparatia tengentiala .nu prag cervical. -in cvasitotalitate la sexul feminin . .-restaurari estetice dintii frontali. neretentiv. Dezavantaje: -rezistenta mecanica la torsiune scazuta (atentie la adaptare). -preparatia bontului este mult mai conservativa pe fata vestibulara raportata la coroana acrilica si coroana mixta . -preparatia pretentioasa :numai coroane cu prag axial (circumferential).5-2mm incizal /ocluzal 1. Etape clinico-tehnice : a) Preparatia dintelui : -bont dentar. -pacienti cu indice de carie crescut (semn de distructie) .parafunctii : bruxism. -biocompatibilitate (integrare tisulara) daca se respecta parametrii de preparare. Avantaje : -grad maxim de restaurare fizionomica . .5-2 mm. labiodonte .ocluzii adanci acoperite.reducerea fetelor uniforma: 1mm pe toate fetele axiale si 1. . -pe dintii nanici .

. rasina pentru completare-rar utilizat-metoda laborioasa.H.amprenta de arcada monofazica in lingura individuala (cea mai utilizata) .-unghiul de intalnire intre pereti si prag este de 90º. (hidroalginica) -rar utilizata. c) Modelul : -model de arcada cu bont mobil. -prag finisat. utilizare mai putina. anfractuozitati deoarece sunt surse de fisurare coronara (unghiurile ascutite genereaza tensiuni). cu rotunjirea zonelor de intalnire . denivelari. obtuze. d) Machetarea: se indica pentru procedeele DICOR SISTEM. Se contraindica unghiuri ascutite. EMPRESS. -amprenta cu H.R. Mai rar de hemiarcada cu bont mobil.R. -amprenta de arcada bifazica : de corectare sau in dublu amestec . Materiale utilizate: -gipsuri superdure +dure .I.5 mm = estetica maxima sau cu nivel -insertie ginngivala cand elementul dentar are o culoare care ne satisface. -amprenta de arcada cu inel de cupru + supraamprenta material elastomeric .3-0. Pragul se disimuleaza (infunda) 0. -modelul galvanic : cupru electrodepus + gips dur. nu bizotat . b) Amprentarea : . cel mai folosite -rasini compozite : cele mai indicate .

Etape tehnologice :vezi inaly ceramic -amprentare .2mm aur platinat : capa intim adaptata + imbinare proximal (faltuire). Zirconiu (particule de sticla) 1100ºC.in tehnica clasica nu se utilizeaza macheta si nici procedeele moderne datorita frezarii si sonoeroziunii . arderea 1100ºC. de 0. -amprenta duplicat . coroana -ardere directa-aplicare masa ceramica “step by step” pe modelul duplicat. pe capa poroasa se aplica aluminoceramica cu particule de Lantan. -arderea alumino-ceramicii in doua etape : miez ceramic-placarea finala . -model duplicat din mase de ambalat -SUPERHARD . -conditonare bont (DIE SPACER). tehnica clasica : adaptare folie de platina. -model de lucru . 3) placarea pe miezul ceramic : se aplica mase de placat pentru nuantarea coloristica 950-960ºC = arderi de corectare (1-2 arderi) -autoglazurare . timp de 4 ore rezultand miezul alumino-ceramic . tehnica VITA IN CERAM : nu necesita machetarea. -procedeul cel mai raspandit si mai sigur. . timp de 2 ore rezultand o capa poroasa (alumina 45%) . 2) arderea de infiltrare a capei poroase . Tehnica de lucru VITA IN CERAM : 1) aplicarea aluminoceramicii pe bontul termoizolant cu pensula.

Dezavantaje : -spatiu mai mare bont-coroana /procedeul modern .C. rol de liant al amestecului si se contracta dupa ardere . . moderne Procedeele DICOR.I. 6) cimentare adeziva: cimenturi R. Metoda clasica: -pe capa ambutisata pe bont se aplica strat cu strat ceramica preparabila tip VITA (ceramica feldspatica)-componenta de baza 60-80% masa opa. 4) adaptarea pe modelul de lucru . Ceramica preparabila : -are in compozitie:pulbere +lichid.. -compensat de cimenturile de fixare. 3 caolin :0-5% este o argila hidratata. 4 aditivi (fondanti. Pulberea: 1 feldspat: 60-80%-componenta care omogenizeaza in faza de topire amestecul. pigmenti) . EMPRESS (vezi inlay ceramic). dentina. 2 cuart: 10-15%-este componenta refractara.D. C. iar dupa ardere confera transluciditate. smalt. alba care influenteaza fluorescenta maselor ceramice . din punct de vedere este un trisilicat de aluminiu-calciu-sodiu. care dupa ardere se dilata si confera rezistenta amestecului si luciu caracteristic.-indepartarea coroanei de pe model prin pulverizarea masei de ambalat cu agenti de sablare rezultand coroana integral ceramica . 5) conditionarea coroanei -se graveaza fata interna a coroanei cu acid fluorhidric 37% pentru asperizare .S. masa incizala. -fondantii=maresc masa produsului si scad temperatura de ardere .

4 Ceramica zirconica II. argintul. -contin substante fluorescente care cresc gradul de translucenta :lantanide . timp de 10 minute . metalele oxidoformatoare sunt aurul. Caracteristici: -mase oxidice . indiu.-pigmentii confera stabilitate cromatica si favorizeaza aderenta . Pentru aliajele nenobile cei mai utilizati sunt oxizii de crom. . titan.una din cele mai rezistente. rezultand o capa oxidata si compatibilizata pentru aplicarea masei ceramice opac . -temperatura si timpul de ardere difera de ceramica preparabila mult mai mare . unde se leaga de elementele metalice ale masei ceramice).cresc gradul de translucenta . 2 Vitroceramica DICOR. nichel. incalzire la 1200-1300ºC. staniu (migreaza in zona de interdifuziune. Pentru aliajele nobile. avand rolul in a mari aderenta particulelor de componenta metalica. se adauga sub forma de microprocente. conditionarea capei : degazeificare. -componenta lichidiana a ceramicii preparabile : aditivi si alcool. Arderea masei ceramice-tehnologia clasica -coroana integral ceramica: 1. 2. dextroza). 3 Ceramica magnezica OPTEC. Masele ceramice moderne : 1 Aluminoceramica . confectionarea capei metalice Pt/Au-Pt. Lichidul : Ceramica preparabila contine in sistem si o componenta lichidiana (apa distilata sau alcool in amestec cu glucoza.

4 minute . 4 minute. racire lenta. 5. 950ºC . 12. se aplica un strat de masa ceramica opac in grosime de 0.arderea opacului la 900ºC. 2 una fizionomica. arderea dentinei si a smaltului (pe capa se aplica in exces dentina+smalt 20-30% cu vibrare si se absoarbe excesul de apa cu hartie de filtru). fixarea coroanei obtinute-adeziva (cimentare). care acopera in totalitate bontul. Caracteristici: .3mm pe toata suprafata. 2 minute + oxigen.3. modelajul sumar . 8. timp de 5 minute. adaptare. prelucrare coroana pe bont. 13. Tehnica adeziva necesita conditionarea cu acid fluorhidric 37% (restaurari integral ceramice)-imbinare adeziva. pete 950ºC. cu preuscare in gura cuptorului . 9. spatiul IZO maxim 50. fara vid. vid. in vid. pentru a evita discromiile . 10. extragerea capei. care placheaza partial componenta metalica. mase de corectare pentru nuantare coloristica : fisuri. examinare pe model. preardere (+Oxigen) . COROANA MIXTA Este o proteza fixa unidentara alcatuita din doua componente: 1 una metalica. 4. glazurarea : ardere : 700ºC. 11. adaptare -tehnicianul genereaza imprecizii de adaptare (spatiul dintre bont si coroana). arderi de corectare . a-II-a ardere de corectare (pentru esecuri) 2 minute in prezenta oxigenului . 7. 6. ardere 900ºC.Acest lucru se realizeaza deoarece masele ceramice in urma arderii se contracta. vid .

volum. abraziune .R.P. 8 Elemente de agregare punti mixte. 2 Sunt mai conservative decat coroanele de substitutie . Avantaje: 1 Sunt mai conservative comparativ cu cele de substitutie.C. 3 Corectarea anomaliilor de forma . cu camere pulpare mari (nu permit preparatii cu prag). culoare . 6 Elemente de imobilizare a dintilor afectati parodontal . 3 Sunt preferate ca elemente de agregare meziale (datorita esteticii). 2 La pacientii tineri sub 20 ani .S. 2 Restaurarea dintilor fracturati (D.) . . Indicatii : 1) conservativ-restaurator : 1 Restaurarea morfologica a dintilor afectati de procese carioase. 3 La cei care nu accepta sacrificiul biologic (depulpare in scop protetic). utilizate mai mult decat coroana total metalica. de hemiarcada sau de arcada.+coroana mixta) . 4 Elemente de agregare pentru punti mixte . Contraindicatii : 1 Dinti subdimensionati in sens cervico-ocluzal (spatiu mic pentru cele 2 componente +retentie precara) .1 Imbina avantajele coroanei de invelis metalice (propretati mecanice) cu avantajele coroanei de invelis fizionomice (proprietati estetice). traumatisme. 7 Echilibrari ocluzale . 2) protetic : 5 Elemente de agregare (curent la P.

2 Efect fizionomic superior celor metalice ; 3 Se pot recupera dinti mono- si pluriradiculari (R.C.R.+coroana mixta). Dezavantaje : 1 Prepararea nebiologica, invaziva a dintelui ; necesita depulpari si reduceri de tesut dentar (pe fetele vestibulare), fata de coroanele de invelis metalice si ceramice; 2 Grad de retentie scazut datorita formei bontului; 3 Apar dehiscente (separatii) si infiltratii la nivelul interfetei metalopolimer determinand aparitia modificarilor coloristice. Clasificare :  Dupa aspectul estetic :

a) partial fizionomice (numai fata vestibulara este placata cu componenta fizionomica) : metalo-acrilice ; metalo-compozite. b) total fizionomice (componenta fizionomica acopera toate fetele).  Dupa componenta fizionomica :

a) coroane metalo-polimerice : -metalo-acrilica (tip Weisser); -metalo-compozita. b) coroana metalo-ceramica.  Dupa tehnica de obtinere a componentei fizionomice:

a) termopolimerizare clasica : rasini acrilice ; b) termopolimerizare uscata : cu vapori de caldura (in piroconvectoare) ; c) termopolimerizare sub vapori sub presiune = baropolimerizare (BIOPOL, BIOMAT) ; d) fotopolimerizare (R.D.C.) ;

e) fotobaropolimerizare :rasini compozite ; f) fototermobaropolimerizare in vid :polisticle (SINFONY S.P., BELLGLASS); g) sinterizare (ardere) mase ceramice ; h) rasini compozite :polimerizare (MICROBASE SYSTEM). Procedee de obtinere:  componenta metalica: turnare in cuptoare cu microunde

Tehnologii moderne: sinterizare, galvanizare, ambutisare+galvanizare (cape din aliaj nobil). Observatie: Electroformarea (galvanizarea) este cel mai exact procedeu; spatiul bont-capa este de 20  (strat ciment), spatiu ce confera rezistenta mecanica mare.

Coroana mixta metalo-ceramica este cea mai indicata, deoarece:    asigura stabilitate coloristica in timp ; biocompatibilitate +proprietati mecanice; cazuri clinice cu posibilitati financiare.

Etape clinico-tehnice: Diagnosticul, solutia de tratament ; Pregatirea campului protetic:

1 slefuire reductionala inegala; 2 bont cilindro-conic, neretentiv; 3 reduceri : vestibular 1,5-2mm, incizal 1,5-2mm. Acest lucru este necesar pentru coroanele mixte metalo-polimerice. 4 Fetele axiale+orala se deretentivizeaza usor: 0,3-0,5mm pentru cele acoperite cu metal; 1-1,2mm +conicizare spre axcomponenta fizionomica extinsa si pe fetele axiale (metalo-compozita, metalo-ceramica). Bontul va fi preparat intotdeauna cu prag. !!!!!!!!! Ideal, preparatia pentru coroana nmetalo-ceramica este CHANFREIN-ul circumferential, cu o limita decelabila, amprentabila, foarte exacta. Amprentarea : -indicata este amprenta de arcada ;vezi coroana metalica si jacket. -se folosesc si amprente segmentare (de hemiarcada) pentru obtinerea elementelor solo ; !!!!! a nu se uita conditionarea campului protetic anterior amprentarii. Modelul : -se indica cu predilectie modelul de arcada cu bonturi detasabile +pinuri duble si teaca dubla ; Machetarea: 1 Clasic:=tehnica racirii gradate istorica. =tehnica picurarii; 2 Procedeul modern =ceara calibrata +elemente prefabricate; =discuri termoplastice (prin ambutisare) ; Ambele au valoare

degresare. 4 Macheta pentru coroana mixta metalo-ceramica: 5 Pereti netezi fara rugozitati sau unghiuri ascutite. pentru a permite translucenta luminii. silanizare) pentru a fuziona mecano-chimic cu componenta diacrilica. 2 Stratul ceramic trebuie sa se inscrie in standardul minim de 1.2-0. 4 Macheta pentru coroana mixta metalo-acrilica oPrezinta macroretentii pe fata vestibulara (perle. . o Incizal/ocluzal exista o rama de protectie pentru componenta fizionomica.  Macheta pentru coroana mixta metalo-compozita : 1 Prezinta microperle si macroperle (0. 6 Unghiurile de intalnire de rotunjesc .=rasini compozite foto .25-0. o Dupa sablare.2mm . componenta metalica prezinta microretentii . 3 Componenta metalica se conditioneaza (sablare. gravaj electrochimic.4mm) -IVOCLAR . 3 Capa =0. sa fie rigizi. Observatii : 1 In tehnologia moderna. o Prag cervical +macroretentii in zona proximala (contribuie la mentinerea componentei acrilice) . peretii axiali trebuie sa prezinte grosimi uniforme.3mm. butoni sau anse) . 2 Prag si rama de protectie . nedeformabili si sa confere un spatiu adecvat componentei fizionomice. o Peretii proximali din 1/3 medie sa fie divergenti spre vestibular . =tehnica aditiei de ceara (in scop stiintific).

rapida. Placarea coroanelor mixte : 1 Coroana metalo-acrilica: o o o o o Componenta metalica este conditionata prin sablare. !!!!!!!!! 2 Coroana metalo-compozita: . Se modeleaza macheta pentru componenta fizionomica.prelucrare . lustruire. Sistemul RENEFERT foloseste retentii sub forma de plasa.lustruire . 9 Spatiul ocluzal /incizal = 1. degresare . gulerasul ocluzal concav asigura mentinerea masei ceramice. destul de exacta. margini incizale\ocluzale macroretentii (sunt generatoare de fisuri) . dezambalare . Polimerizare . de protectie. 10 Adeziune fizico-chimica foarte buna. Sunt in practica INZOMA (Ivoclar) si PROBOND (Renefert). este o metoda de lucru ergonomica.5-2mm (fizionomie deosebita) pentru a favoriza translucenta . Sistemul INZOMA este indicat in tehnologia metalo-ceramica. 8 Se modeleaza cu ceara calibrata sau prin ambutisarea foliilor (pentru a rezulta grosimi uniforme) . Retentia componentei acrilice este pur mecanica. Se ambaleaza orizontal rezultand tiparul . INZOMA are sisteme retentive perlate sau butoni pentru metalo-compozite. Se introduce acrilatul pentru componenta fizionomica .Avantaje: reduc cantitatea de metal nobil. Principiul lui SHORE: macheta va prezenta suprafete concave.7 Nu prezinta praguri. Observatii tehnologice:  In practica moderna se folosesc machete prefabricate .

-Spectraacticator. 4 Se aplica strat cu strat compozitul cu spatule si pensule. SYMPHONY (Espe): foto+vid. ceramizare . gravaj electrochimic. Estetic+ biomecanic se folosesc polisticle + ceromeri (cele mai bune rezultate) Trusa ISOSIT N : -paste + flacon lichid . BELL GLASS-polimerizat sub presiune de azot. Produse: SR ISOSIT N :foto-termo (Ivoclar). Se recomanda polisticlele (ART GLASS. ARTGLASS. oxidare. Ormoceri. -SPECTRA LINK -silanul semifluid . flacoane lichid pentru silanizat si activare straturi depuse. ESTENIA=polisticle. incizal. mada dentina.Se realizeaza cu rasini compozite. in seringi Exista masa opac pentru a ecrana metalul. . -Fluid ISOSIT pentru modelaj final. masa de corectat. Etape: 1 Obtinere componenta metalica 2 Conditionare componenta metalica (sablare. BELLGLASS. mase intensive. livrate sub forma de pasta vascoasa. etalizare cu rol de a mari legatura chimica dintre metal si RDC. silanizare) sau 3 Silicatizare .

se umple usor in exces si dupa racire se modeleaza anatoform prin sculptare. dezambalare. degresare. introducere. COROANA MIXTA Topirea\Turnarea componentei metalice-identic ca la coroana de invelis metalica+aliaje+surse+metale. curatire in bai galvanice (electrochimic) rezultand suprafete foarte curate. Modelare macheta pentru componenta fizionomica. Placarea coroanei mixte: 1 Coroana metalo-acrilica: Componenta metalica se conditioneaza prin sablare. prelucrare cu instrumentar rotativ\abraziv si lustruire. Retentia componentei fizionomice este pur mecanica prin microretentii aplicate pe componenta metalica. racire lenta. Acrilatul se prepara ca la jacketul acrilic. Este superioara fata de tehnologia metalo-acrilica (superioara in tehnologia coroanelor mixte). Se picura ceara in caseta metalica. .Observatie: Tehnologia metalo-compozita se apropie foarte mult de tehnologia metalo-ceramica (pensulare si punerea strat cu strat a componentelor). Dupa 4 ore. Polimerizare: aceeasi curba termica (varianta clasica). indesare. lustruire. cu fata metalica in jos si macheta orientata superior. Ambalare orizontala: ca la coroana acrilica. polimerizare acrilat. Nu se aplica pe colereta rasina acrilica/compozit sau masa ceramica. Dupa eliminarea machetei se obtine tiparul.

Etapele placarii : sablare. -flacoane cu lichid (lichid pentru silanizat = SILAN . in final rezultand o legatura fizico-chimica superioara celei pur mecanice de la coroana acrilica. metalizari. Rasina compozita se livreaza in culori diferite. . silanizare. silanizare : Se aplica prin pensulare 1-2 straturi filiforme de organosilan pe suprafata anterior conditionata.Componenta metalica prezinta macroretentii + microretentii la coroana metalo-acrilica 2 Coroana metalo-compozita : Tehnica placarii: Se realizeaza cu rasini diacrilice livrate sub forma de pasta vascoasa. Se adauga conditionari suplimentare : ceramizari. -masa pentru smalt . -masa pentru cervical . silanizare. opac-smalt) . lichid pentru activat straturi depuse = ISOSIT N . -masa pentru dentina. 2. lichid pentru compactizare rasina pentru modelarea finala). silicatizari. -mase pentru corectat (opac-dentina. Rolul acestor conditionari este de a forma un strat oxihidric pe componenta metalica pentru a se lega chimic (punti de hidrogen) cu gruparile -COOH disponibile ale silanilor . Sunt combinate in godeuri/seringi cu denumiri diferite : -masa opac. -mase intensive . gravaj electrochimic (metodologia standard).

. Materiale pentru placat (rasini compozite) : SR ISOSIT N -rasini fototermopolizabile (Ivoclar) . Spectraactivatorul si Isositul sunt solutii polimerice de monomeri de dilutie. COMPATIT R (Wilde fotopolimerizabile . 2. smalt). strat uniform fara transparenta metalului (ideal).3mm. Fotopolimerizare: in cuptoare SPECTRAMAT timp de 5 minute. aplicare de mase compozite strat cu strat de la opac pana la masa de smalt . Cand avem transparenta reluam procedeul. ambele SYMPHONY (Espe) baro+vid (in faza finala). Dental) si SOLIDEX (Shofu). Aplicarea se realizeaza cu spatule sau cu pensule. rezultand organo-silani. Rol:   Opacizare. Aplicarea opacului in grosime uniforma: 0. un silan numit SPECTRALINK. 3. Tehnica de lucru : 1. Placarea cu ISOSIT N (Ivoclar): Trusa contine pe langa masele compozite enumerate. Spectralink pe componenta metalica conditionata. Silanul este un derivat silicic rezultat din combinare si tetravalente cu gruparile -OH.barotermopolimerizabile. un lichid pentru activarea straturilor depuse SPECTRAACTIVATOR si un lichid ISOSIT: compactare. Rezulta masa opac aderenta de componenta metalica.3. Aplicare silan. modelare finala+inchiderea porilor rasinii. CHROMASIT (Ivoclar). Mareste adeziunea cu straturile ulterior depuse (dentina. ecranare a metalului.

rezultand forma finala a componentei fizionomice. se aplica de la colet spre incizal. Dupa aceasta aplicare cu spatula urmeaza modelarea finala. 7. Polimerizare : in miniautoclave (termobaropolimerizare) la 120ºC . asemanator tehnicii metalo-ceramice. Curent se aplica pe aliaje Ag-Pd/Ni-Cr soft. presiune 6 bari. Pt pana la Gaudent). mai laborioasa.4 microretentii (se aplica adeziv)+ macroretentii. Gaudentul si Co-Cr se contraindica. Avantaj fata de masele ceramice. Activare masa opac prin aplicare de SPECTRAACTIVATOR. estetice. 6. Extremele sunt exceptate (se face ceramic). se obtine printr-o tehnica superioara. La coroana compozita duble retentii : perle 0.2-0. necesitand tehnic dotari speciale : cuptoare. Observatie tehnologica : Aplicarea maselor compozite se realizeaza succesiv strat cu strat. Aliajele Ag-Pd sunt ptoducatoare de oxizi (oxizii de argint modifica culoarea).4. Observatie : Coroana metalo-compozita prin parametrii ei este inferioara coroanei metalo-ceramice. timp de 7 minute. . Componenta compozita se poate aplica pe toata gama de aliaje (Au. Coroana mixta metalo-compozita prin componenta ei fizionomica este superioara celei acrilice. prin pensulare de fluid ISOSIT. Aplicare masa dentina pe toata suprafata =culoarea de baza . 5. materiale. Se aplica masa de smalt din 1/3 incizala (stratul cel mai gros) spre colet (grosime atenuata) + masa colet in 1/3 cervicala (Yellow Dark). Rezulta o componenta fizionomica cu proprietati superioare fata de cea acrilica (mecanice. coloristice) si in ansamblu biocompatibilitate.

Curatire in bai ultrasonice. anterior conditionate. Ardere (sinterizare) masa opac. Degresare in solutii acide : acid fluorhidric. Arderea masei ceramice se realizeaza in cuptoare speciale in etape distincte. se reaplica si se rearde. Aplicare mase ceramice cu spatula sau prin pensulare +vibrare (absorbtie) .3mm pe componenta metalica prin pensulare. Se practica un modelaj sumar schitat. Cuptoare: VITA VACUMAT. Ardere (sinterizare) masa dentina-smalt (mase ceramice de baza)bonding porcelain. Se aplica masa opac in strat uniform de 0. 2. peste masa aceasta se aplica masa de smalt in 1/3 incizala+ medie. Arderea masei opac are ca rol : 1 Ecraneaza metalul. 1. usor in exces 20-30%. AUSTROMAT. Cand se constata insulite gri.Placajul ceramic : Masele ceramice preparabile se aplica pe componente metalice. urmata de preuscare in gura cuptorului. Conditionarea este mai simpla decat la coroana compozita. Tehnica de lucru : Sablarea . . 2 Faciliteaza adeziunea maselor ceramice ulterior depuse. Manipulare cu pensula. NEY. in vid. totdeauna cu prearderi (preuscari). Se aplica masa dentinara in stratul cel mai gros de la incizal catre colet. timp de 6 minute. apoi ardere la 980ºC.2-0. GEMINI.

coroana este degresata din nou in solutii de acid fluorhidric si apoi urmeaza a 3-a ardere. Se obtine forma caracteristica. 2-3 minute. aspect mat.Aplicarea maselor : cu vibrare +absorbtia umiditatii (hartie filtru. sugativa). in prezenta oxigenului. Se adapteaza cervical. Arderea : Debuteaza cu preuscarea timp de 5 minute. Glazurarea se obtine prin 2 procedee : 1 Aplicare masa pentru glazurare (strat filiform) . Componenta fizionomica se prelucreaza cu freze diamantate fissure. vitros (supraardere). in vid. Dupa examenul intraoral la care se constata corectitudinea adaptarii. incizal pe model. Se mentine la aceasta temperatura 2-3 minute. urmata de introducerea in cuptor la 980ºC. rezultand un volum mai mic al masei ceramice (pana la 30%). urmata de racire lenta. rezistenta mecanica superioara celor prezente (metalo-polimerice) dar inferioare ca estetica celor integral ceramice. Cimentare/Fixare : 1 Coroanele metalo-acrilice se fixeaza prin frictiune-cimentare cu cimenturi conventionale FOZ (fosfat de zinc) . cu freza extradard din tungsten. biocompatibilitate. desprinderi. . 2 Autoglazurare cand corespunde coroana. !!!!!!!!A nu accepta jonctiunea ceramica -metal in zona de contact ocluzal. Toate erorile se corecteaza in 2 etape de ardere cu mase speciale de corectat +mase intensive pana la nuantari. cea finala (glazurarea) la 950ºC. Pot sa apara erori : fisurari. Se trimite in cabinet pentru examenul oral. rezultand coroane mixte cu un grad de fizionomie. proximal.

Restaureaza volumul cel mai mare de tesuturi distruse. plasat subgingival 0.2 Coroanele metalo-compozite se fixeaza cu ajutorul cimenturilor policarboxilat/polielectrolitice. -inel .5mm. pentru a se conserva suficient de grosi peretii. Refac morfologia coronara afectata in scop protetic. -Pivotul cu o lungime 2/3 din lungimea radacinii. diametrul 1/3 din diametrul radacinii. 2 Dispozitivul radicular cu accesorii : -placuta . COROANA DE SUBSTITUTIE Proteza fixa.5mm. inaltime 1-1. unidentara ce se agrega intraradicular pe preparatia dentara printr-un stift (pivot)=dispozitiv radicular. Nu sunt proteze conservative (comparativ cu coroanele mixte). -Inel ce este circular axial. cimenturile ionomere de sticla sau chiar FOZ. -pivot/stift.4 mm ce acopera suprafata bontului morfologic caracteristica (in 2 versante datorita preparatiei). Parti componente : 2 dispozitive : 1 Dispozitivul coronar=bont metalic (artificial) . . 3 Coroanele metalo-ceramice se indica a fi fixate cu cimenturi ionomere sau cimenturi pe baza de rasini diacrilice = fixare adeziva (cimenturile reactioneaza chimic cu tesuturile dentare). Ideal ar fi ca sa aiba forma cilindrica (frictiune maxima). Caracteristici parti componente : 1 Dispozitivul radicular : -Placuta are o grosime 03-0. cu o forma cilindroconica.

anomalii de volum. canin cand sunt implicati in functiile de ghidaj. Inelul +placuta constituie capacul. procese carioase. Se cpntraindica pe molari (de necesitate). din ce in ce mai putin utilizata. cel ceramic rezista abrazand dintii antagonisti. Solutia dispozitiv radicular+bont artificial cu coroana solo pe el este solutia moderna. Se obtin prin 2 procedee : -elemente separate (dispozitivul coronar si cel radicular se lipesc)Este metoda clasica.Coroana va avea fata orala metalica. Indicatii : 3 Restaurarea morfologiei coroanre afectata de carii. Clasificare coroane de substitutie : 2 Din punct de vedere estetic : -Coroane de substitutie acrilica\diacrilica\ceramica. abraziuni.Placuta +inelul au rolul de a preveni efectul de pana al pivotului in caz de torsionari si de a preveni aparitia cariilor secundare. . Individual pe dintii monoradiculari+premolari. Mai indicate ceramice. -elemente unite (monobloc). fizionomice : bont+ coroana Varianta bont artificial +acrilat din ce in ce mai rar utilizata datorita proprietatilor inferioare ale rasinilor acrilice simple. (utilizate) sunt rasinile diacrilice compozite+masele -Coroane de substitutie mixte : caseta/semicaseta.Materialul polimeric nu rezista. traumatisme. Coroana de substitutie mixta este indicata pe incisivul central. obturatii mari.

se fixeaza prin frictiune-cimentare pe dintii stalpi . frontolaterale fiind indicat ca element mezial de agregare. 2 Corpul de punte : (dintii intermediari)= restaureaza dintii absenti de pe arcada . Se obtin prin metode si din materiale diferite . . ce se fixeaza pe dintii stalpi in principal prin frictiune si secundar prin cimentare . Protetic afera gradul de frictiune cel mai mare dar risc de fracturare. Indicatii : 1 Restaurarea morfologiei si functionalitatii arcadelor dentare edentate. corectandu-se anomalia. Contraindicatii : 1 Pe dintii ce pot fi reconstituiti cu coroane mixte (mai conservative) . laterale. forma. Anomaliile de pozitie se pot modifica prin dispozitive angulate. fiind solidarizat de elementele de agregare prin lipire. culoare.4 Corectarea anomaliilor de pozitie. Elemente componente : 1 Elementele de agregare :coroanele care se fixeaza pe infrastructura dentara= dintii stalpi . 5 Protetic ca element de agregare pentru punti frontale. Caracteristicile puntilor dentare : 2 Sunt proteze fixe . 2 Nu se toarna din aliaje Co-Cr (foarte greu de prelucrat si indepartat prin taiere) sau din aliaje baza cupru (Gaudent). Clasa bronzuri se toarna relativ precis dar genereaza discromii la nivelul fatetelor (lizereu pe fond de oxizi metalici). TEHNOLOGIA RESTAURARILOR FIXE PLURIDENTARE (PUNTILE DENTARE) Proteze fixe pluridentare. 3 Cand dotarile tehnice sunt modeste. corpul de punte in varianta moderna -se modeleaza unit de elementele de agregare si in varianta clasica-separat.

puncte de contact) ce pot prelua o parte din fortele ocluzale. aspect. 4 Din punct de vedere fiziologic-transmit presiunile ocluzale dentoparodontal . raportul corpului de punte cu creasta edentata. 5 Biomecanic-constructii mecanice protetice rigide. volum=confort psihic si integrare rapida in mediul social. incrustatii in incrustatii. . starea crestei edentate. numarul dintilor. Conceperea puntilor dentare : 1 Functie de gradul de disfunctionare al cazului clinic. Avantajele tratamentului prin punti dentare : 2 Din punct de vedere masticator :-comparativ cu protezele mobilizabile/mobile-restaureaza aceasta functie in grad superior 90%. 6 Prin fixitate. Se restaureaza segmente de arcada edentate ce prezinta o morfologie ocluzala (cuspizi.3 Au un volum ~ sau identic cu cel al dintilor naturali. cu un modelaj ocluzal anatoform functional . aliaje care sa permita obtinerea celor mai adecvate elemente de agregare/corpuri de punte. raportate la alte tipuri de microproteze.Datorita prezentei morfologiei anatoforme si functionale sunt superioare. coroane de acoperire distal). 3 Transmiterea fiziologica (parodontala) a presiunilor ocluzale . 4 Confort prin fixitate. 3 Conditiile clinico-tehnice : cabinete+ laboratoare dotate corespunzator cu materiale. dintii stalpi. datorita sprijimului dento-parodontal are loc o transmitere fiziologica a fortelor in axul lung al dintilor stalpi la osul alveolar. de regula ~ puntilor mixte cu elemente de agregare mixte (coroana de substitutie. zona laterala : masticatia : punti rezistente din punct de vedere biomecanic . 2 Topografia edentatiei : zona frontala : fizionomia : elemente de agregare . corpuri de punte cat mai fizionomice si realizate prin tehnologii cat mai moderne .coroane metalo-ceramice. coroane mixte. fosete. functie de conditiile locale. estetica sunt extrem de confortabile. nedeformabile cu o rezistenta mecanica suficient de mare care satisfac .

2 Estetic : puntile dentare au un element rigid-componenta metalica placata cu o componenta fizionomica . volumul este mai mare cand se asociaza cu treme si diasteme . Lateral puntile prin corpul de punte. 3 Conditiile clinico-tehnice :conditii deosebite de dotare pentru obtinerea unor rezultate foarte bune . Elementele componente : Corpul de punte : 1 din punct de vedere al materialului:metalice . modelarea fetelor orale cu creste. culoare ~ dintilor naturali. stantate. orice corp am concepe se retentioneaza alimente+igiena precara. semisa. Rezultatul estetic nu totdeauna este cel ideal . .mixte. componenta metalica nu permite individualizarea dintilor ca forma. Dezavantajele tratamentului prin punti dentare : 1 Igiena la nivelul corpului de punte : pe fetele de contact cu mucoasa crestelor edentate retentioneaza alimente . volum. Cu protezele mobile. trebuie sa inchida spatiile edentate pentru a reda capacitatea rezonatoare a cavitatii bucale-timbrul vocii este modificat.5 Din punct de vedere fonetic : modelarea corecta a corpului de punte (in regiunea frontala) plasarea corpului de punte in zona neutrala. S-au conceput punti dentare speciale (demontabile) -igienice pentru a se realiza o curatire si o lustruire a acestor fete ce se corodeaza. ceea ce duce la aparitia fenomenelor locale+coroziune. dar punti metalice. 1 din punct de vedere al esteticii : nefizionomice-laterale fizionomice . se restaureaza foarte dificil distemele. din gaudent. cingulum favorizeaza restaurarea timbrului vocii. rezultatul estetic este superior. se pot realiza si in laboratoare. in zonele de trecere. in cele mai multe cazuri exista un compromis intre principiul biomecanic si cel biofunctional. Se contraindica corpurile de punte suspendate in zona laterala maxilara.Transpare metalul la o individualizare pronuntata . tremele. Halena fetida apare cand corpul de punte este conceput grosolan : sa. insuficienta duce la aparitia halenei fetide . Se pronunta corect dentalele si nu apare sigmatismul de la protezele mobile.nemetalice .

factorii traumatici. Cauzele edentatiei partiale : 1 Extractia dentara . Puntile dentare = piese mecano-protetice. morfologia coronara. Puntile dentare refac edentatii reduse de la 1-3 dinti. Clasificarea starii de edentatie : . elementele de agregare vor fi cu grosime dirijata pentru a usura insertia lor. Pe dintii voluminosi se indica o gama mai variata de coroane. fracturi.partial fizionomice-cele mai indicate pentru restaurarea fizionomiei + economie material si confort. dimensiunea edentatiei (numarul dintilor. 4 O etiologie pasagera accidentala . nedeformabile ce restaureaza functiile de baza ale ADM perturbate lent/subit. Edentatia partiala-absenta a unui dinte dintr-un cadran /altul sau hemiarcada. greutatea mai mica Corpul depunte-inlocuieste dintii absenti de la nivelul arcadei edentate (bresei). topografia edentatiei . 2 Caria dentara .etiologie Prin puntile dentare se restaureaza edentatia partiala. rigide. 3 Parodontopatia . Elementele de agregare sunt concepute functie de : 1. maximum 4 (cu conditia ca dintii limitanti sa fie bine implantati). 2. zona in care se afla). In conditiile in care puntile sunt agregate pe mai multi dinti. accidente=avulsia de pe arcada a unui element dentar. Edentatia partiala .

clasa IV . clasa II-transversala.absenta (uniterminala) . clasa I-oblica. . Clasa II -edentatia laterala-masticatia. edentatiile fiind limitate numai mezial (biterminala) . dupa zona topografica (Costa): -Absenta dintilor frontali (incisivi. clasa III-zona (unilaterala.patrulater. T . laterala -premolari. F-F. Swanson. dupa topografie (Kennedy. Clasa I+ clasa II=modificari A =edentatie mixta T. molari) modificari Swanson :Clasa I devine clasa II si clasa II devine clasa I. utilizata in protezarea fixa si in protezarea cu proteze mobilizabile. canin)=edentatie frontala . citit. dintilor din zona laterala (premolari. molari -edentatia clasa III- clasa IV-zona frontala (canin-canin)-edentatie fronto-frontala. molari) . clasa II.). clasa III -unilaterala . dupa segmentul afectat de edentatie (Freedman) . Dar in practica frevent exista edentatii biterminale si Kennedy a combinat criteriul topografic cu cel clinic. Clasa I -edentatia frontala -incizia alimentelor .dupa linia crosetelor-Fulkrum line (Cummer ). Costa) clasa I-absenta dintilor laterali (premolari. extindere larga. Clasa III+Clasa IV =modificari B =edentatie L / F de hemiarcada (unilaterala) Clasificarea Kennedy este usor de memorat.

-Absenta dintilor laterali (premolari. -Notarea edentatiei se realizeaza cu majuscule -Linia mediana cu “M” (in vorbire) sau cu “-“(in scriere). frontala si terminala . -Dupa Ene. Campul protetic se observa cel mai bine pe modelul de studiu pe care se pune diagnosticul +solutia protetica. . molari) =edentatie laterala . -Citirea edentatiei se realizeaza din cadranul drept 1 spre 2 si 4 spre 3. 3 Dintii antagonisti . se concepe puntea si tipul raportului corpului de puntecu creasta edentata. Este o clasificare usor de retinut si de transmis pentru notarea personalului ajutator.Costa:citirea edentatiei se realizeaza in sensul acelor de ceasornic1 spre 2 spre 3 la 4. Dintii stalpi =delimiteaza mezial/distal edentatia (edentatia laterala). 5 Relatia de ocluzie. 4 Creasta edentata . Campul protetic : 1 Dintii limitanti=dintii stalpi . Daca delimiteaza numai mezial =edentatie terminala /uni/biterminala. -Edentatie mixta =absenta dintilor din zona laterala. molarilor dintr-un cadran=edentatie unilaterala . -Absenta premolarilor. 2 Dintii vecini . -Absenta dintilor laterali +frontali=edentatie laterala extinsa . -Edentatia subtotala =edentatia este caracterizata prin prezenta a minim 2 dinti pe arcada. !!!!In citire « M » si in scriere »-« cand edentatia trece de linia mediana.

cu aparitia blocajelor ocluzale. Migrarile in sens vertical ale dintilor antagonisti constau in: Extruzia=dintele erupe din alveola pana ajunge in contact cu mucoasa crestei edentate.Dintii stalpi sunt prelucrati prin frezare/prelucrare. Egresiunea=dintele erupe impreuna cu precesul alveolar. Dintii antagonisti reprezinta dintii opusi edentatiei. functie de varsta edentatiei migreaza in sens orizontal astfel : Stalpii meziali migreaza catre distal = distogresiuni . exacta . In edentatii vechi. cu aparitia tremelor intre dinti . Dintii stalpi reprezinta suportul pe care se aplica elementele de agregare si care preiau in mod fiziologic presiunile ocluzale osului alveolar prin suportul dento-parodontal. . ei se mentin in pozitia initiala. rezultand un bont dentar. creste coroana clinica. Ambele migrari impun depulparea dintilor. iar creasta in ansamblu prezinta un grad de rezorbtie. aducerea in plan si deblocarea ocluziei si apoi se trece la tratamentul protetic definitiv. subdimensionat in toate sensurile (axial+incizal). Stalpii distali migreaza catre mezial = meziogresiuni. acoperita de o mucoasa fixa. Dintii stalpi . amputarea coronara. pentru ca insertia acestei constructii sa fie lejera. Rata de migrare =1/3 din diametrul M-D catre raportul 1/1 . rezulta pensarea (micsorarea ) spatiului edentat si crearea neparalelismului cu dificultati in etapa de pregatire. dintii antagonisti migreaza in cautarea dintilor absenti ceea ce impune in prima etapa aducerea lor in normoocluzie prin remodelari coronare pentru a realiza o relatie ocluzo-functionala intre elementele dentare. Daca edentatia are o varsta recenta. cu frictiune in zona cervicala. Dintii stalpi vor fi cat mai paraleli . Creasta edentata rezulta dupa extractia dintilor.

P. la pacientii tineri. Etapele de obtinere: 1 Examenul clinic . dintii stalpi.se realizeaza modelarea unita a elementelor de agregare de corpul de punte. 8 Ambalarea si obtinerea tiparului. 4 Prepararea campului protetic (dintii antagonisti. pe un parodontiu sanatos. . Metode de obtinere a puntilor dentare : Se aplica pe un suport bine reprezentat. Tehnologic se pot obtine si punti speciale : demontabile (igienice) si adezive (Maryland brigde). 7 Machetarea puntii din elemente unite . interventii pe parodontiul sanatos. 3 Solutia protetica . Metoda clasica : vezi etapele clinico-tehnice descrise la L. Metoda moderna din elemente unite . pe dintii limitanti bine implantati. 6 Modelul de arcada cu bonturi mobilizabile . In timpul II se obtine corpul de punte ce se fixeaza prin lipire de elementele de agregare (tehnologia metaloceramica-aliaje nobile). pe o ocluzie echilibrata. Rezorbtiile accentuate au loc in cazul extractiilor laboriase. 5 Amprentarea . creasta edentata)=elementele componente indemne din punct de vedere patologic ce pot prelua sarcinile (presiunile ocluzale) ale unei punti dentare. 7 Puntile se pot obtine si din elemente unite (tehnologia moderna). 6 Puntile se obtin din elemente separate (clasic) : in timpul I se obtin elementele de agregare. la pacientii parodontopati.Rezorbtia va fi normala sau medie in cazul extractiilor recente. 2 Diagnosticul protetic .

deslipirilor. La machetare se folosesc ceruri speciale pentru inlay (corpuri de punte nedeformabile) sau rasini (sub forma de machete prefabricate). fracturilor si coroziunii. 2 timpul de lucru. 10 Dezambalarea. Dificultati : . prelucrarea componentei metalice. 11 Examanul intraoral al componentei metalice+echilibrarea ocluzala. Indicatii : Edentatii mici + medii cu suplimentarea procedeelor tehnologice (edentatia mixta). neexpuse deformarilor. Avantaje : Se obtin punti solide.9 Topirea si turnarea. riguros al dintilor stalpi. Sa se utilizeze modelul duplicat cu macheta fixa ce va deveni parte integranta a tiparului. 14 Cimentarea puntii dentare pe infrastructura de suport (dinii stalpi) Caracteristicile puntilor din elemente unite: 1 etapele clinico-tehnice reduse la jumatate. 13 Prelucrarea. consum de materiale mai mic . 4 din punct de vedere al realizarii unei punti din elemente unite se impune obtinerea unui paralelism perfect. 3 prêt de cost mai mic . lustruirea finala. 12 Placarea componentei metalice. 5 Necesita o echipa medic -tehnician experimentata profesional si dotata.

Principiul biofunctional : se aplica in conceperea si realizarea puntilor pentru reabilitarea functiei masticatorii. PROTEZE FIXE PLURIDENTARE (RESTAURARI PROTETICE FIXE) Conceperea puntilor dentare (principii protetice) 1 Biofunctional 2 Biomecanic 3 Bioprofilactic Toate aceste principii contribuie la reabilitarea functiilor fundamentale ale aparatului dento-maxilar (fonatia. uniform repartizate. stabile.Se insera in absenta paralelismului cu micro/macrotraumatisme ce intereseaza parodontiul dintilor de suport . . 1. ceramica).cu modelaj cuspidat Obtinerea de spatii ocluzale identice cu ale dintilor absenti. Se contraindica modelajul aplatizat si ingustarea V-O a corpului de punte. e indica suprafete ocluzale din materiale dure (metale. masticatia. fizionomia). fizionomice si ocluzale a ADM A. au loc rezorbtii osoase cu mobilizarea dintilor stalpi. cu modelaj cuspidat. Contactele dento-dentare indicate in restaurarea ocluzala sunt : a) tripodic: 1 Contact stabil.  ralizarea de contacte dento-dentare cuspid-fosa multiple. fonetice.Masticator: obtinerea de spatii ocluzale identice cu ale dintilor absenti.

3 Caracteristic « Long centric -ului » (85%) . 4 Nu se indica a fi restaurat prin corpurile de punte. forma si culoare asemanatoare dintilor naturali. care creeaza tulburari fonetice . 3 In urma atritiei.2 Caracteristic ocluziilor labiodonte cu point centric (RC=IM: 12-15%). 4 Se contraindica modelajul aplatizat. 2 Cuspizi initiali+fosete adanci. pe toata suprafata. 2 Corpul de punte se modeleaza in arc de cerc. b) cuspid-fosa: 1 Indicat pentru restaurarea prin punti. 4 Permite miscari sagitale (“wide centric”)-proportional miscarii condilului in cavitatea glenoida. cu o dimensiune V-O si C-I identica cu a dintilor naturali.Fizionomic: 1 Intereseaza zonele frontale mandibulo-maxilare. 3 Nu se indica in mod curent in restaurarile protetice fixe.Fonetic : 1 Inchiderea breselor frontale pe arcada maxilara. 3 Dintii trebuiesc pozitionati in zona neutrala . c) in suprafata: 1 Se realizeaza intre versanti. C. unde RC=IM. 2 Contact varf cuspid-planseu foseta . morfologia initiala este anulata. in parafunctii. B. . 2 Corpul de punte frontal va fi modelat cu volum. 4 Este indicat la protezele totale .

caracteristice cazului clinic . frictiunea poate fi partiala sau totala . Principiul biomecanic : se refera la asigurarea unei rezistente fizicoclinice a protezei. 2 Se indica aliaje nobile (Au. fara a se deforma. D. exceptie se face numai in caz de edentatii frontale cu inocluzii frontale. fonatie. 2 Este usurata cand se utilizeaza coroane cu grosime dirijata. E. 3 Se contraindica restaurari fixe integral ceramice. din rasini acrilice simple sau compozite .3 Elementele dentare vor fi individualizate astfel incat sa rezulte o armonie dento-dentara si dento-faciala.Insertia-stabilitatea : 1 Este facilitata cand preparatiile dentare sunt paralele . Pt) sau nenobile (Ni-Cr) si masele ceramice . 3. iar preparatiile sunt usor conicizate . . 2. abraza sau fractura. rotunde. patrate .Rezistenta : 1 Morfologie pe sectiune in forma de « T » sau « L ». Principiul bioprofilactic : puntile nu trebuie sa aiba efecte patologice asupra elementelor campului protetic 1 Morfologic =autocuratire+curatire artificiala. functional. 3 Fizionomie. 4 Restaurarea in grad superior se obtine folosind ceramica si ceromeri. 4 Stabilitatea este augmentata de filmul de ciment (daca se utilizeaza tehnica adeziva cu cimenturi ionmere). F.Directia : In zona frontala : 2 Curba-arcuata-semicerc. 3 Stabilitatea se asigura prin frictiunea rezultata intre fata interioara a coroanelor si bont .

2 Latimea este egala cu a dintilor naturali. G. Corpuri de punte in regiunea maxilara Caracteristici : -concepute utilizand principiile protetice prezentate anterior : biomecanic. volum . prin forma. biofunctional. Malpozitiile si inghesuirile sunt redate cu greu pe infrastructura metalica . bioprofilactic. !!!!!!!!!!!!!! 2 La maxilar se indica : Frontal : sa+semisa . In zona laterala : 1 Rectiliniu-usor curb. 1 La mandibula se indica: Frontal : sa+ semisa . inocluzia sagitala sau verticala. Lateral : contact liniar pe mijlocul crestei. aplatizarea . suspendat. Lateral : tangent liniar la versantul vestibular+ semisa. . pentru a transmite cat mai fiziologic presiunile ocluzale. culoare. Functii restaurate : 1 Fizionomic : Se restaureaza armonia dento-dentara si dento-faciala. punctiform.4 Se contraindica subdimensionarea.Raportul cu creasta: 1 Corpurile trebuie sa permita o igiena perfecta.

iritatii cronice locale. 5 Se contraindica subdimensionarea V-O. 1 Ocluzia : Corpurile vor fi concepute in contact cu marginile incizale inferioare (contacte inferocingulare la nivelul crestelor marginale) Se contraindica modelajul in infraocluzie . Corpuri de punte frontale maxilare 1. 4 Redarea elementelor de detaliu (creste marginale. 2 Se confectioneaza din materiale integral fizionomice (R.  Se contraindica raportul sa (neigienic. avand un traseu pana la pozitia « cap la cap » de 5 mm. Total fizionomice : 1 Indicate in edentatii reduse (1-2 dinti) . inflamatii si rezorbtii ale crestei alveolare) . 6 Bioprofilactic :  Se recomanda raportul semisa . pentru a preveni tulburarile fonetice . Se indica ocluzia de ghidaj. ceromeri. modelajul plat.A. 4 Sunt slabe din punct de vedere al rezistentei mecanice. Corpul de punte integral ceramic: .. cingulum) cu plasare spatiala corespunzatoare .2 Fonator : 3 Prin morfologie anatoforma .S. mase ceramice). 3 Sunt excelente fizionomic.

Caracteristicile corpului de punte mixt (caseta + fateta) : 1 Satisfacatoare biomecanic. rezistenta mecanica scazuta =dezavantaje. Corpuri de punte mixte 1 Metalo-acrilice . b) Corpul de punte metalo-ceramic: Componenta metalica : c) Corpul de punte metalo-compozit : -Cape si dinti intermediari cu sisteme retentive tip perle cu sau fara rame . sablare. 2 Tehnica EMPRESS SYSTEM (Ivoclar) -ceramica turnata (presata. injectata in tipar) .5mm . a) Corpul de punte metalo-acrilic (metoda clasica): Componenta metalica: Instabilitate coloristica. silanizare. igienic . 3 Metalo-ceramice. se modifica usor culoarea. . Fizionomie . 2. ocluzo-functional. -Dupa conditionare (degresare.1 Tehnica VITA IN CERAM (aplicarea directa a aluminoceramicii pe modelul duplicat) . metalul transpare. Biocompatibilitate. Avantaje : Rezistenta biomecanica . ceramizare) se placheaza componenta metalica cu rasini compozite 1-1. 2 Metalo-compozite . 2 Fete orale vizibile.

Materiale: 1 Componenta metalica se toarna din orice aliaj prin tehnologia moderna. Observatii tehnologice: 1 Se indica corpuri de punte metalo-ceramice. nenobile). 4 Directie rectilinie. CORPURILE DE PUNTE LATERALE MAXILARE Functii restaurate : 1 Masticator : 2 Suprafata ocluzala modelata cuspidat . usor curba . Fizionomic : 1 Se restaureaza fetele vestibulare ale premolarilor si molarilor cu componenta estetica .3 Componenta metalica restaureaza fetele proximale si fata orala. dotari clinico-tehnice precare. 4 Se indica in ocluziile adanci. 3 Dimensiunea V-O identica cu a dintilor naturali . metalo-compozite se indica in ocluziile adanci. 2 Spatiul edentat se imparte dinspre mezial spre distal. 5 Materiale rezistente (metalice. in dauna elementului distal. DEVIS) si agregate cu crampoane sunt depasite tehnologic. . ceramice). exigentele fizionomice inferioare. 3 Corpurile de punte obtinute cu fatete prefabricate (STEEL. 2 In tehnologia metalo-ceramica se folosesc aliaje speciale (nobile. dinti scurti (conditii clinico-tehnice modeste) . 2 Corpurile de punte metalo-acrilice.

multiple si uniform stabile in pozitia de intercuspidare maxima. 2 Se restaureaza ghidajul anterior si antero-lateral fara contacte dentodentare pe partile nelucratoate .A.S.3 Culoarea fatetei identica cu cea a dintilor naturali. b) corpul de punte partial fizionomic (caseta cu fateta) . -corpuri de punte metalo-compozite (superioare) .D.C. componenta metalica se modeleaza sub forma de bara sau elemente dentare la scara 1/1 (casete. 2 Ungiuri largi de acces pentru autocuratire si curatire mecanica 3 Raport in semisa -cand dintii sunt scurti si creasta edentata este lata. Consideratii clinico-tehnice : cele mai des utilizate : caseta cu fateta ( restaureaza functiile masticator+ ocluzal). mai rar bonturi) sau elemente dentare subdimensionate cu sisteme retentive perlate pe toate fetele (pentru corpurile de punte mixte fizionomice) . 3 Se asigura in grad maxim functionalitatea sistemului stomatognat. Bioprofilactic : 1 Raportul de contact cu creasta edentata tangential liniar la versantul vestibular . . -corpuri de punte metalo-acrilice . pentru corpurile de punte placate cu R. Tipuri de corpuri indicate: a) corpul de punte mixt fizionomic : (o componenta metalica placata in totalitate cu componenta estetica) . Ocluzal: 1 Contacte de tip cuspid-fosa.. sau R. -corpuri de punte metalo-ceramice (celel mai bune).

nu se fractureaza pe durata servicului clinic . baza cupru. aurplatina.A. corpuri de punte total metalice (dinti mici. 2 Pe dinti inalti. acest spatiu va fi umplut prin placare de componenta ceramica . Ag-Pd. Corpul de punte bara+ bonturi +dinti tubi ceramici .S. cele mai utilizate Co-Cr. cu ocluzie favorabila. creste late. 5 Materiale : componenta metalica 9aliaje nobile sau nenobile . Toate trei sunt depasite tehnologic. in conditii speciale. CONCLUZII : 1 Sunt corpuri de punte care se insera/fixeaza in segmentul lateral al arcadelor . 3 Echilibrare ocluzala dificila la restaurarile metalo-ceramice (mai ales dupa arderea finala si cimentare) .C.D. . 6 In tehnologia metalo-ceramica folosim aliaje speciale : baza titan. Alte corpuri de punte : Corpul de punte bara+bonturi +coroane acrilice . se indica o componenta metalica Ni-Cr. se vor realiza din materiale cu proprietati mecanice superioare . . sportivi) .5mm in toate sensurile . cu un spatiu pentru componenta fizionomica de 1.componenta fizionomica se obtine prin placarea casetei cu R. Ni-Cr) . Corpul de punte metalo-ceramic : 1 Corpul de punte se obtine sub forma unor elemente dentare subdimensionate. 4 Se poate indica . sau R. 2 Materialele metalice rezistente permit individualizarea si prelucrarea ocluzala . Corpul de punte + fateta ceramica prefabricata.

2 Rapoartele corpului de punte pot fi : -tangential . 1 Bioprofilactic : 2 Corpul de punte se concepe functie de morfologia crestei : -Normala ca volum si dimensiune . -Rezorbita .. -Ascutita. 3 Bioprofilactica..A. Ocluzo-functional: 3 In edentatiile bimaxilare. Estetica maxima se obtine cu corpurile de punte integral compozite/ceramice. La pacientul normal sunt vizibile marginile incizale ale fetelor vestibulare si fizionomic se restaureaza V-I prin R. hipotonia=dintii frontali inferiori expusi in totalitate.C.S. marginea incizala se concepe in . -in semisa. R. Dintii frontali inferiori sunt expusi mai putin decat dintii frontali maxilari. -punctiform .CORPURI DE PUNTE FRONTALE MANDIBULARE Restaureaza functiile : 1 Fizionomica . 2 Ocluzo-functionala.D. Varsta inaintata. se restaureaza in prima etapa marginea incizala a dintilor frontali mandibulari. mase ceramice. Gradul maxim de restaurare estetica se asigura prin volum si forma individualizata a elementului dentar.

tangent punctiform : 1 Contact punctiform la nivelul crestei .A. 6 Materiale : aliaje metalice/mase ceramice . Bioprofilactic : 1 Relatie de contact care sa nu genereze iritatii locale.S. Raportul cu creasta : 1. 2 Spatiu corp de punte -creasta edentata = 3-4mm. 3. 2. CORPURI DE PUNTE LATERALE MANDIBULARE Reabilitare masticatorie : 4 Suprafete cuspidate .D. tangent liniar la mijlocul crestei. . 7 Se contraindica suprafete ocluzale din R. suspendat (fara contact): 1 Fara contact cu creasta edentata. inflamatii (relatia de contact traumatica in sa). unghiuri largi pentru autocuratire si curatire artificiala. 3 Dezavantajul major il constiuie retentionarea alimentelor. fara nise de protectie pentru papile. contactul fiind in zona infero-cingulara.contact cu dintii antagonisti. si exceptional R. poate fi realizata din materiale ceramice sau metalice. 2 Cel mai indicat corp de punte . 4 Forma convexa.C. 3 Modelaj convex. 3 Modelajul fetelor axiale (V-O) convergent spre mijlocul crestei . 2 Spatii triunghiulare intre dintii intermediari . 5 Relatie de contact tip cuspid-fosa.

D. Se contraindica corpuri de punte metalo-acrilice (cupe +R. igienic. ERORI IN TEHNOLOGIA PROTEZELOR FIXE PLURIDENTARE .A. -corpuri de punte metalo-acrilice . pentru echilibrarea sistemului stomatognat.S. 3 Se contraindica R.A. si R.4 Ideal.). Fizionomic: 1 Sunt vizibile suprafetele ocluzale si 1/3 vestibulara a fetei ocluzale. bara cu bonturi si dinti tubi ceramici. se contraindica in ghidarea antero-laterala si de grup prezenta contactelor traumatice (interferente in miscari eexcentrice). b) ghidaj antero-lateral canin : “cuspid function” este cel mai indicat in restaurarile ample cu ocluzie long centric. uniform repartizate. ocluzo-functional. Functia ocluzala: 1 Corpuri de punte laterale ce refac stopurile centrice (gradul I). 5 Conditii necesare: dinti inalti (8-10mm). -corpuri de punte metalo-ceramice . cand caninul are o implantare deficitara sau este absent.C.S. la care particpipa caninul si grupul lateral. 2 Corpul de punte restaureaza functia de ghidaj antero-lateral : a) ghidaj antero-lateral (incisiv lateral+ canin) .din ratiuni mecanice . 4 Modelaj cu individualizare. INDICATII :-reabilitarea mandibulara. -corpuri de punte metalo-compozit. creste rezorbite. 2 Estetica maxima se obtine la corpurile de punte ceramice. c) ghidaj de grup. putin utilizat.

.S. -are loc deformarea. ruperea corpului de punte. Raportul cu creasta edentata : -se contraindica corpul de punte tangent liniar la versantul vestibular (la maxilar) in cazul crestei late . Morfologia +pozitia dintilor stalpi : -pe dintii cu coroane clinice mai mici (regiunea F+Lat. Dimensiunea edentatiei : -edentatia de 4 dinti se contraindica a fi protezata cu ajutorul puntilor dentare . coroane turnate cu grosime dirijata . (mai ales ocluzal) . Directia corpului de punte : -frontal se indica arc de cerc . -se contraindica la mandibula in regiunea laterala corpul de punte fara contact in cazul dintilor stalpi scurti (3-5mm). -se indica coroane mixte/turnate-lateral . 2.4/5)-indicatii speciale. Morfologia corpului de punte : -se contraindica corpul de punte subdimensionat+ modelaj aplatizat 5. -se contraindica corpul de punte cu inocluzie verticala. Tipul elementelor de agregare : -se indica coroane mixte /substitutie -frontal . -se indica coroane de substitutie+coroane turnate cu grosime totala. se indica raportul in semisa . DE CONCEPTIE 1. 4.) se contraindica ca elemente de agregare coroane mixte. 7.A. 6. 3.A. Materiale : -se contraindica placaje totale cu R. se contraindica corpul de punte rectiliniu . -coroane partiale (3/4.

polisticle.se realizeaza cu unghiuri rotunjite -contactul corpului de punte cu fibromucoasa nefiziologic : !!!!!presiuni. B.P. Elemente de agregare mixte: -sistem retentiv ineficient . -componenta metalica fara prag+ fara protectie incizala+ocluzala. -turnaturi poroase. -sistem retentiv vizibil. largi . -la ceramica marginile nu sunt bine lustruite . cu C.DE EXECUTIE: 1. -corpul de punte -modelaj plat-inocluzie(se contraindica).A. -modelaj ocluzal aplatizat . bonturi. parodontiul se retrage mai mult decat RDC. Elemente de agregare: -coroane scurte. -componenta fizionomica acopera colereta cervicala (in mod normal nu se acopera). -se indica mase ceramice. -zona de lipire a E. trepte !!!!!zona de jonctiune E. si C.Pentru corpul de punte : -modelaj cu unghiuri. ceromeri. bara. 2. . sa nu fie cu porozitati (la metoda clasica). 3.P.-se contraindica corpul de punte sub forma de cupe. rezorbtii. inflamatii.A. Prelucrarea aliajului : -structuri poroase .

polimerizare./E. D ERORI TEHNICE : Lipirea C. volum mai mare sau mai mica.A. -echilibrare ocluzala inexacta . C. -forma. -fisuri. -armonia dento-dentara . -modificatri cromatice+ocluzale . mate-R. fisuri.A.P/E. Intercuspidarea maxima : -contact ocluzal partial .-aliaj mat . Componenta fizionomica : -culoare gresita . -coroziune . -I. 2. fracturi. . -lipitura poroasa .P.S. -structural : poroasa .A. -modelaj arbitrar . 3. Pozitie modificata a corpului de punte : -deformari macheta corpului de punte . eronata .M. -dispunerea anarhica . vitroasa-mase ceramice. -pozitie inexacta a C. ERORI CLINICO-TEHNICE 1. : -absenta spatiului pentru papila.

Sunt punti rar utilizate. L Clinic se indica cand pe arcada sunt minim 4 dinti. F-F .A. bine implantati. Contine cel putin 3 corpuri de punte si care restaureaza forma de edentatie mixta extinsa pe intreaga arcada de regula edentatia L. -pereti. 4 Puntile pe implante . Sunt constructii ce necesita un grad crescut de calificare al echipei medic-tehnician. 3 Puntile mobilizabile si demontabile . -jonctiunea metal/polimer +ceramica pe creasta . . 2 Puntea cu extensie .P.) diametru mai mic. 5 Puntea adeziva -Maryland. Clasic cei 2 canini +cei 2 molari. PUNTI SPECIALE Fac parte : 1 Puntea totala . -componenta metalica (C. Sunt indicate cand se contraindica puntile fixe. -modelaj aplatizat corp de punte metalo-ceramic . fara afectiuni parodontale . greu de realizat.) . PUNTEA TOTALA Este una din puntile speciale ce se realizeaza in conditii locale si generale. indicate in situatii clinico-tehnice speciale.Sisteme de retentie : -sisteme de retentie vestibulare (E. corect tratati si situati in planuri diferite. caseta subtiri .

se pregateste pentru ambalare. exact pe preparatie. relatia de ocluzie-se individualizeaza contactele cuspid-fosa. se toarna. materiale elastice sau materiale in dublu amestec -Lavis Technick/Wash Technick sau materiale alginice.Conditiile generale : starea de sanatate.Rezulta o amprenta de arcada. dupa care se amprenteaza coroanele in aceasta pozitei pe campul protetic cu urmatoarele materiale : clasic-gips=abandonat . posibilitatile financiare. se ambaleaza. Caracteristici: 1) Metoda clasica : este o metoda mai laborioasa. Se examineaza intraoral componenta metalica (puntea sa se insere usor) : axul de insertie. 2) Metoda moderna cu articulator mediu sau semiadaptabil (din elemente unite). numar etape dublu dar mult mai precisa si indicata pentru incepatori. Componenta metalica se trimite in laborator si urmeaza obtinerea componentei fizionomice. Sunt 2 etape mari:se obtin elementele de agregare -de la amprentare pana la aplicarea lor pe bonturi Coroanele trebuie sa fie bine adaptate. model de lucru ce va contine in pozitia din cavitatea bucala elementele de agregare In etapa a-2-am se modeleaza corpul de punte(caseta cu fateta) pe acest model. rezultand astfel o piesa de mare exactitate. 2) Metoda moderna : . capacitatea pacientului de a rezista la tratament. dotarea tehnologica corespunzatoare. machetele se tijeaza sistem Bego Haereus. homeostazia cazului clinic buna. relatia corpului de punte cu creasta edentata. traseele de ghidaj in excursiile mandibulei din centric. nu este realizat corect. cand paralelismul dintilor stalpi nu este asigurat. Rezulta corpul de punte ce se adapteaza intre elementele de agregare si se lipesc cu LOT (aliaj cu compozitie asemanatoare cu aliajul din care se toarna punte. Din punct de vedere al metodelor protetice : 1) Metoda clasica cu ocluzor (articulator simplu) -din elemente separate. adaptate si echilibrate ocluzal.

) Puntea cu extensie meziala-corpul de punte este plasat mezial fata de elemetele de agregare. inducerea disfunctiei ocluzale (in timp aceasta ocluzie disfunctionala duce la eliminarea dintilor stalpi). Caracteristici : 1 Timp de lucru redus la jumatate . . Masele de ambalat fosfatice au o reactie exoterma. Aceste coroane provizorii se vor utiliza in etapa de inregistrare a ocluziei cu sabloane de ocluzie sau cu placa de ocluzie pentru a evita inaltarile frecvente. PUNTEA CU EXTENSIE Un capat al corpului de punte nu prezinta punct de sprijin (« puntea in consola »). macheta este fixa pe model.Macheta corpului de punte se modeleaza unit de cea a elementelor de agregare . Dificultatea obtinerii acestei punti consta in inregistrarea corecta . ce confera siguranta si precizie in modelaj. dar rezultatele sunt mediocre . fiziologica a relatiei de ocluzie intre cele 2 arcade. Puntea din elemente unite se poate obtine si cu ajutorul ocluzorului. puntile dentare basculeaza pe campul protetic. nu este o metoda de precizie (este una de rutina). 2 Consum de materiale . 1. 3 Daca se utilizeaza modelul duplicat se vot obtine rezultate excelente. dar la aplicarea masei de ambalat pe suprafata orala exista riscul deformarii la indepartarea de pe model.Componenta fizionomica este asemanatoare cu cea utilizata pentru puntea din elemente separate. echilibrarea ocluzala ia foarte mult timp. se recomanda ideal ca ea sa fie modelata pe modelul duplicat. Se indica prepararea dintilor seriata. Aparatele de turnat care se folosesc la turnare (CIF) sunt mult mai exacte . cu protezarea imediata (coroane provizorii) si adaptarea lor in ocluzie. modelul duplicat va face parte integranta din viitorul tipar Macheta poate fi modelata si pe modelul de lucru (gipsuri superdure).

nu cu morfologia reala a dintelui inlocuit. Aceste piese mecanice sunt contraindicate deoarece genereaza disfunctie ocluzala. . O extensie este permisa ca corp de punte in edentatii terminale. 3 Punti agregate labil la un capat (incrustatie in incrustatie) 4 Punti speciale pe implante (costisitoare). La maxilar premolarul 1 este asemanator cu un canin. dintii stalpi sunt suprasolicitati (molarul 1-premolarul2). 2. in edentatii de premolar (nu de canin). sex feminin. fie din ratiuni de functionalitate (proteze mobilizabile). Puntea cu extensie distala este acceptata la pacientii tineri. dar intre timp dintele antagonist migreaza rezultand interferente in antero-lateralitate. dintii trebuie sa fie bine implantati . Indicatia este ca si extensia sa prezinte relatie de contact cu dintele antagonist.) Puntea cu extensie distala :-corpul de punte este plasat distal fata de elementele de agregare. Aceste extensii meziale sunt indicate cand pacientii nu ne lasa sa intervenim pe incisivul central. extensia poate fi atasata unei punti totale (subtotale). indicatia ideala . in practica sunt modelate atipic. arcada numai pana la molarul 1 superior+ ambele varste nu accepta alta solutie protetica din ratiuni financiare (implantul). la pacienti varstnici cu acelasi status parodontal dar cu dinti antagonisti o proteza partiala acrilica. frontale . sa nu aiba corpul de punte contact cu dintele antagonist. Solutii ideale : 1 Punti speciale agregate cu coroane partiale . Este indicata frecvent in edentatii terminale mandibulare dar si cele maxilare (punti totale). (nu mai mult de 1 extensie) . cu dinti stalpi bine implantati. pacienti tineri. din absenta conditiilor tehnice. 2 Punti adezive (foarte speciale) .Este indicata frecvent in edentatii maxilare de incisiv lateral si premolarul 1.

3 Pentru agregarea puntilkor pe implant. 2 Prin sistem de culisare. . Parti componente : 1 Componenta fixa (infrastructura) . difera sistemul de agregare. 5 Cu ajutorul crosetelor. 2 Se examineaza periodic starea de sanatate a dintilor stalpi. nerestaurate chirurgical. 4 In conditii de dotare superioara. fiind indicate in situatii clinice diferite. 2 Componenta mobila (suprastructura). 4 Sistemul incrustatie in incrustatie . Agregarea : 1 Prin coroane telescopate . . ca volum si morfologie. implante. Necesita o dotare excelenta.P. 3 Prin insurubare . 3 Se pot repara C. Indicatii: 1 In modificari dimensionale ale spatiului edentat (in special in sens vertical). mucoasa .PUNTI MOBILIZABILE SI DEMONTABILE Sunt restaurari asemanatoare celor conventionale. echipa experimentata medic-tehnician. materiale moderne pentru a rezulta piese protetice de mare precizie. poate avea raport si in sa.P. unde C. 2 In defecte osoase postextractionale. Avantaje: 1 Se pot demonta si igieniza periodic de clinician.

care se fractureaza. 2 Mijloacele de agregare se uzeaza prin stenuire (stergerea filetului) . dar se pot adauga sisteme suplimentare de retentie (crosete. Co-Cr. Pe dintii limitanti redusi cervico-incizal se recomanda coroane de substitutie cu infrastructura intraradiculara (teaca) si pivot sectionat vetical. spatii create cu implant granular din biovitroceramica pentru reconsolidare) . In timp se pierde frictiunea. Ni-Cr. Parti componente: 1 Infrastructura se aplica intim pe bont (capa. Capele se toarna din Au-Pt. 2 Suprastructura =coroana asemenatoare dintelui. Dezavantaje : 1 Tehnologia pretentioasa.4 Se poate interveni la nivelul tesutului osos in mobilizarea implantului (dehiscente. 5 Se poate evalua in totalitate fiabilitatea unei agregari mixte. Retentia : Prin frictiune +insurubare. . 3 Pozitionarea surubului pe suprafata ocluzala este de minima rezistenta . Tipuri de punti : PUNTEA TELESCOPATA Telescoparea poate fi : -cilindrica. se aplica pe suprafata ocluzala compozit in strat de mai putin 1mm.2mm). ccee ce determina o exacerbare a frictiunii. cu grosime de 0. de mare precizie . pivot). -conica.

Avantaje : 1 Igiena maxima in zona laterala . nu foarte frecvent utilizata in practica si doar in edentatiile reduse (1-2 elemente) . se poate interveni chirurgical. Dezavantaje : . Sistemele de culisare favorizeaza infundarea fiziologica a dintilor naturali fata de implant .PUNTI AGREGATE PRIN CULISE Culisele reprezinta sisteme speciale utilizate in tehnologia protezelor scheletate +punti mobilizabile. Acest sistem se indica curent si este de electie in tehnologia puntilor implanto-purtate si cu agregare pe dintii naturali. 3 Local.. La edentatiile L-F se utilizeaza agregarea prin crosete. -Pozitivul (patricea)-plasata extracoronar. Agregarea : mixta (dini naturali +implant). obtinandu-se contacte functionale si ocluzie cu long centric. care in sens vertical are o deplasare minima (58microni). 2 Pot fi periodic indepartate de pe infrastructura . PUNTEA MOBILIZABILA FIXATA CU SURUB -MIXTA (dinti naturali+implant) .P. Parti componente: -Componenta cavitara (matricea). -Agregarea prin insurubare apare la puntile implanto-purtate. Variante tehnologice : Incrustatia in incrustatie (necimentata) este o restaurare speciala. protetic pentru corectarea C.

magneti sau insurubare. subperiostal. materiale compozite . care pot fi restaurate cu punti demontabile. Agregarea poate fi prin frictiune-cimentare (cea mai comoda. i) safirele. cilindric. dar cea mai putin indicata) si prin culisare. Titan+aliaje. Tantal) . pentru transformarea edentatiilor terminale in edentatii laterale. -Crosete vizibile. Agregarea poate fi pur implantara sau mixta . 2) in functie de materiale: e) f) g) h) ceramice. IMPLANTUL : dispozitiv de fixare pentru suprastructura care se aplica pe os sau se introduce in os. submucozal. carbonul . . juxta-osos. Clasificarea implantelor : 1) in raport cu oferta osossa (duap Schroder) : a) b) c) d) endo-osos.-Fixitate redusa . -Infrastructura =implantul. mai putin utilizate. 3) dupa forma : j) surub (conic. PUNTEA PE IMPLANTE -Suprastructura protetica . metalice (Co-Cr-Mo. mixt) .

Partea exomucozala poate fi un sant peri-implantar sau stalpul (zona de sprijin si agregare). trebuie sa se tina cont de tipul de ocluzie si de tipul de corp de punte. 3 stalpul omolog. 2 suprafata ocluzala mai mica sau egala cu a dintilor naturali . Implantul-caracteristici : Segmentul osos=conic-cilindric Parte exomucozala=colet+bont. Pruin). alumino-ceramica). PITT EASY BIO_OS (conice) Incarcarea la timp a implantului are un rol deosebit in mentinerea implantului pe arcada . Designul puntii : 1 morfologie asemanatoare dintilor naturali . . Tipuri : -stadiul I -imediat (cu incarcare la 30 zile) . BRANEMARCK. titan. pentru transfixatii dentare (sistemele Tisa . 2 cape de transfer . osteoliza si ulterior la eliminare. ITI BONEFIT.BIOCERAM=aluminoceramica (unul din cele mai recomandate implanturi) -stadiul II -tardiv (implant care se aplica postextractional dupa 4 luni) . l) ac-Scialom (din tantal. BAUER. pentru a nu expune implantul la fibloliza.k) lama (Linkow) . Accesorii : 1 surub de acoperire . TPS LEDERMAN.

cuspidaj atenuat. Ocluzia cu protectie mutuala (pentru puntile cu sprjin pur implantar) 1 In zona frontala=inocluzie de 30 microni. 4 Se contraindica ghidajul canin. 2. In zona de interfata implant-os trebuie sa existe cat mai mici forte 1. 3 Se indica in supraprotezari (over-denture).3 contact cuspid -fosa . fosa larga pentru a rezulta ocluzia cu long centric si wide-centric. cu dezocluzie posterioara. Ocluzia lingualizata si mezializata 1 Contact cuspid activ-fosa aplatizata. fara contacte posttramatice. 2 Dintii antagonisti. Metoda protetica : 1 Cu articulator individual semiadaptabil. 5 Sunt extrase din ocluzia functionala. 5 Conceptul ocluziei echilibrate bilaterale (Gysi). 4 ocluzie cu long centric accentuata. 3 Ghidaj de gup in zona laterala. 2 Ghidaj anterior lejer . inregistrarea cu arcul facial a relatiei centrice pentru transferarea ei pe articulator . 4 Valoarea presiunilor ocluzale transmise endo-osos este mult atenuata. . 7 Modelaj ocluzal: cuspid -fosa. 6 In relatia centrica si de intercuspidare maxima vor absenta contactele premature.

PUNTILE ADEZIVE Indicatii : 1 Sacrificiu de tesut dur mic . au modul de elasticitate mare) si metoda cu articulator si ocluzor simplu (Gysi simplex). Contraindicatii : . Factorii de succes : 1 Indicatia adecvata . 2 Migrari moderate . 3 Se contraindica masele ceramice (sunt rigide. 5 Contentie ortodontica .C. 3 Preparatii peliculare. transferarea R. 3 Cum se incarca implantul 4 Gradul de participare al cazului clinic .2 Suprastructura ideala este din titan placat . 2 Tipul de implant . 4 Carii reduse . 6 Pacienti tineri. 2 Restaurari conservatoare 3 Edentatii reduse . bine implantati . cu ajutorul sablonului de ocluzie. aliaje nobile placate polimeric . Conditii clinice : 1 Dinti stalpi paraleli. inregistrandu-se erori mari . 5 Posibilitati financiare vaste.

1 Treme. disteme . 2 Gravaj chimic dublu. Fixarea : 1 Imbinare adeziva (cimenturi ionomere) . Parti componente : -corpul de punte (mixt/fizionomic) . -prelungiri orizontale (aripioare). 3 Dinti stalpi subdimensionati. 2 In parafunctii . . 3 Mentinerea in miniprese orizontale.

You're Reading a Free Preview

Download
scribd
/*********** DO NOT ALTER ANYTHING BELOW THIS LINE ! ************/ var s_code=s.t();if(s_code)document.write(s_code)//-->