Restaurarile protetice pot fi : directe (obturatii) indirecte (unidentare/pluridentare) Proteza =piesa mecano-protetica ce restaureaza (total sau

partial) un organ (dintii). Este o restaurare protetica indirecta (se obtine in laborator). Clasificarea protezelor : 1. proteze dentare ; 2. proteze chirurgicale; 3. aparate ortodontice. 1.Protezele dentare =. 2. Protezele chirurgicale: Restaureaza parti de organe (lobi, pavilioane, piramide nazale, globi oculari); se fixeaza in zonele OMF cu adezivi speciali, pe baza de ciano-acrilati. Protezele chirurgicale specifice indicate sunt denumite obturatoare -recomandate in restaurarile de pierderi mari osoase regionale.

3. Aparatele ortodontice : Se indica pentru corectarea anomaliilor dento-maxilare (inghesuiri , incongruente) de pozitie. Pot fi fixe (cele mai eficiente) si mobile (indicate pentru corectari). Clasificare proteze dentare : 1 Fixe=restaurari protetice fixe, 2 de regula indirecte obtinute cu 3 ajutorul laboratorului. Pot fi : -unidentare (restaureaza morfologia si functiile unui element dentar) -pluridentare (restaureaza morfologia si functiile a 1-4 dinti lipsa=edentatie). 2 Partiale (mobilizabile) = 3 restaureaza morfologia si functiile 4 arcadelor partial edentate ; edentatii 5 uniterminale ; T-T ; L-T ; mixte ; T-F 6 Totale (mobile) =restaureaza 7 morfologia si functiile arcadelor 8 total edentate.

Absenta unui dinte (sau a mai multora )

de pe arcada =edentatie. Clasificarea edentatiei : partiala : a) redusa (lipsa 1-4 dinti) ; b) intinsa (pana la 1 dinte prezent pe arcada)=edentatie subtotala, restaurata protetic cu proteza partiala mobilizabila. totala: -absenta tuturor dintilor de pe o arcada (edentatie unimaxilara); -absenta tuturor dintilor de pe cele doua arcade (edentatie bimaxilara). (Restaurari protetice indirecte)= Coroane-Punti dentare Sunt constructii rigide nedeformabile obtinute din materiale speciale : aliaje, rasini, sticle. Se fixeaza de structurile dentare prin : 1. frictiune +cimentare =varianta 2. clasica cu cimenturi conventionale (FOZ); 3. frictiune +adeziune =cu cimenturi 4. moderne (rasinice, ionomere=CIS 5. sau cimenturi policarboxilate=PCZ).

D. c)de pozitie (caninul superior in vestibulo sau palatopozitie) d)de culoare (datorita igienei bucale defectuoase . R.C. Restaureaza leziunile (coronare) odontale . 2.S. Caria dentara: simpla/complicata. medicamente cu sulf. Cauzele leziunilor dentare: 1. b)de volum (forma nanica a incisivului lateral superior). R. . Fracturile dentare. Se utilizeaza materiale specifice : aliaje. Abraziunea fiziologica (cu varsta) /patologica. Leziunile coronare : a)de forma (la incisivul central superior sub forma de tarus). bismut si tratamente conservative si restauratoare defectuoase).A. Tratamentul cariei simple si cariei complicate se realizeaza prin restaurari morfologice directe Abraziunea si fracturile dentare prin restaurari morfologice indirecte.Prezinta un volum scazut. 3..

acopera o parte din fetele axiale (laterale) : coroane ¾ (C.Prezinta un dispozitiv .Campul protetic: Reprezinta totalitatea elementelor morfologice ce vin in contact cu restaurarea protetica fixa. PM). aceste elemente sunt: PROTEZELE UNIDENTARE FIXE TEHNOLOGIA PROTEZELOR FIXE UNIDENTARE (Restaurari protetice indirecte) Caracteristici: 1 restaureaza morfofunctionalitatea unui element dentar. dupa volumul tesuturilor dentare restaurate: a)incrustatii =INLAY-restaurari protetice indirecte care refac partial morfologia coronara si un volum redus de tesut dentar.). 7/8. -coroanele de invelis partiale =ONLAY. Se agrega intraradicular prin frictiune cimentara cu ajutorul unui pivot. c) coroane de substitutie: refac in totalitate morfologia coroanelor dentare. 2 proteze de mare precizie. 3 au un volum redus ca PPA sau PT si se obtin dupa parcurgerea riguroasa a unui flux tehnologic (vezi etapele tehnologice -L.5mm de colet.P. continut in dispozitivul radicular al coroanei. Clasificare: 1. 4/5 (M). -ecuatoriale (acopera 2/3 din volumul coronar)-sunt indicate pentru cazurile clinice afectate parodontal. b) coroane de acoperire (de invelis) . se obtin prin turnare din aliaje nobile si se inchid marginal pe un prag situat la 1.refac un mare volum de tesuturi dentare distruse si in functie de gradul de acoperire sunt: -coroane de invelis totale (acopera in totalitate bonturile).

alb-cenusiu=Ni-Cr.Indicate in corectarea anomaliilor de pozitie. abraziuni. expusi la fracturi. forma. . forma. culoare. e) proteze unidentare nefizionomice . -coroane ceramice (integral ceramice.. 3 pentru imobilizarea dintilor parodontotici (tip inlay=incrustatii si onlay=coroane). metalo-ceramice).Utilizare din ce in ce mai redusa (vezi punti adezive). Indicatii : Incrustatie de tip « incrustati in incrustatie »=agregare labila a puntilor. alb-argintiu=Ag-Pd. -metalo-compozite. dupa indicatiile clinice: 1 pentru protectia dintilor cu hiperestezie. 5 pentru corectarea anomaliilor (de culoare. diacrilice). f) proteze unidentare mixte: -metalo-polimerice. care se obtin din aliaje nobile de diferite culori: galben=aur. dupa aspectul estetic: d)proteze unidentare fizionomice . numar). 2 pentru corectarea morfologiei coroanelor abrazate si reechilibrarea ocluzala.radicular (pivot) si unul coronar. care refac integral fizionomia dintelui afectat: -coroane polimerice (acrilice. 4 pentru pregatiri preprotetice =coroanele sunt prevazute cu praguri care vor favoriza agregarea PPS. -croane mixte (au cea mai mare rezistenta mecanica). 3. -metalo-ceramice. 2.

3 Ca elemente de echilibrare ocluzala. Ag-Pd (Paliag). ceramizarea)-pentru restaurarile integral ceramice (Vita in ceram. 4. Dicor) si metalo-ceramice. Materiale : 1 Aliaje nobile cu continut ridicat de aur (916%0) 2 Mase ceramice (in tehnologia incrustatiilorintegral ceramice sau mixte) . . Indicatiile incrustatiilor: 1 Restaurarea partiala a morfologiei coronare. punti totale.Coroanele de acoperire pentru punti de hemiarcada. INCRUSTATIILE Sunt restaurari fixe indirecte (restaurari protetice fixe intratisulare) de mare precizie. De necesitate: Au-Pd-Ag (Palidor). Coroane de substitutie. 3 Mase compozite(materiale hibride). fiind folosite si ca elemente de agregare pentru puntile unidentare. 5 frezarea mecanica : Celay sistem. 3 sinterizarea (arderea. Empress sistem. 4 galvanoformarea =cape metalice. 6 sonoeroziunea -procedeu pentru sistemele integral ceramice. 2 Ca element de agregare mezial. dupa tehnologie: 1 tehnologia turnarii (cea mai utilizata) 2 polimerizare si termopolimerizare si barofotopolimerizare (coroane metalo-compozite).

inlay-onlay. 6 Ca elemente de agregare pentru puntile speciale (“incrustatie in incrustatie”)=incrustatie dubla (punti speciale). pinlay=incrustatie cu pivot intraradicular. cu adancime adecvata.4 Ca elemente de imobilizare a dintilor afectati parodontal (mobilitate I II). Dupa Black cavitatile se pot clasifica astfel: Clasa I: fata ocluzala a dintilor laterali. de regula pe fata vestibulara. materiale foarte scumpe. Prepararea dintilor pentru inlay se realizeaza dupa Black : -forme geometrice mecanica. Clasa IV: fetele aproximale ale dintilor frontali si unghiurile incizale. Clasa II: fetele aproximale si ocluzale ale dintilor laterali. la dotarea tehnica. Clasificarea incrustatiilor : 1) topografia leziunilor carioase : inlay=incrustatie intratisulara . Clasa III: fetele aproximale ale dintilor frontali cu unghiul incizal integru. Indicatiile clinice sunt limitate datorita dificultatilor la prepararea clinica. Clasa V: 1/3 cervicala. retentive. TEHNOLOGIA INCRUSTATIILOR METALICE Examenul clinic: se constata leziunile odontale. se recomanda proteza unidentara fixa tip incrustatie. onlay=incrustatie extratisulara. 5 Ca elemente preprotetice. rezistenta Caracteristicile incrustatiilor intra si extratisulare: . folosit drept sprijin al protezei partilae scheletate.

Polieterii (Impregum.1 dintii voluminosi-forma cilindrica (PM. relatie de ocluzie. 3 materiale : aliaje nobile (Au 916%o). Lingurile individuale au pe fata interna stopuri ocluzale pentru dirijarea materialului de amprentare (2-3 mm grosime). Metoda bifazica cu elastomeri de sinteza (chitos + fluid) =dublu amestec=Wash Tehnick. Supraamprentarea cu gips este depasita. MOD. 3. igiena bucala buna. 2. preparatie dentara. precizie maxima. Se folosesc elastomeri de sinteza: siliconi de aditie. A. coroane partiale. RDC). Se folosesc numai portamprente metalice. dinti antagonisti. Contractiile. Indicatia majora : incrustatie. Permadyne) se utilizeaza in cazul cavitatilor clasa II. 2 indice de carie mic. dinti vecini. Se utilizeaza material siliconic chitos pentru amprenta de arcada (supraamprenta). RDC. B. polieteri) in portamprente individuale(RAS.Amprenta cu inel de cupru si masa termoplastica (Stents) -fidelitate crescuta pentru amprente unitare. AMPRENTA SEGMENTARA (DE HEMIARCADA): . Materiale : siliconi de aditie/polieteri. AMPRENTE DE ARCADA : Metode de amprentare : 1. mase ceramice. M). distorsionarile sunt nesemnificative. Metoda monofazica : elastomeri de sinteza (siliconi de aditie. Siliconii de aditie/polieterii prezinta coeficient de contractie minim. fidelitatea este foarte mare. AMPRENTAREA Inregistrarea elementelor campului protetic.

AMPRENTA OPTO-ELECTRONICA (fara material) .1% pentru cele dure si 0.05% pentru cele extradure .Velmix (Kerr) pentru turnarea arcadelor (timp I). . 0. (finala) cu material siliconic de C. 1.inlay ceramic. 4 Rezistenta mecanica la rupere .proprietati : 1 Plasticitate. Blue Star. 5 Rezistenta la socul termic Exemple de materiale : A. 2) Rasini compozite :Epoxie Die . deformare . Etape tehnologice pentru incrustatiile metalice: Modelul de lucru : Reproduerea pozitiva a elementelor campului protetic dupa amprente de mare precizie. abraziune. Amprenta rigid-elastica : -Amprenta primara se realizeaza cu material termoplastic:Stents. Materiale nemetalice : 1)Gipsuri : 1 Gipsuri dure =Moldano. 3 Stabilitatea dimensionala: gipsurile dure si extradure se dilata nesemnificativ . Materiale utilizate in realizarea modelului.Inregistreaza un segment de arcada. 2 Fidelitate. Duralite -pentru socluri-(timpII) 2 Gipsuri extradure =Modarock. -Amprenta secundara aditie/condensare(fluid).

costisitoare. 6 Indicate in tehnologia modelului de lucru cu bonturi mobilizabile cu sau fara pinuri metalice . preparatiilor in ansamblu. Modelul cu bonturi mobilizabile -tehnica: 1 examinarea amprentei . Ag. 2 Foarte indicate in tehnologia incrustatiilor (modelul de lucru).V.A.I. 4 Moderne. + alti agenti virali . 3 Integritatea marginilor cavitatilor. microbieni cu solutii de hipoclorit 2%. dezinfectie. Ag). timp de imersie 10-15 minute . procedeu foarte rar utilizat . Materialele predominant utilizate in tehnologia de lucru a modelurilor sunt gipsurile. uscare). materiale metalce =amalgame (Cu.S. Dezinfectia impotriva H. Ni) =modelul galvanic =model de mare fidelitate si stabilitate .B. N. 3 preparare gips : turnare amprenta : pentru inlay din gipsuri extradure abandonate. 5 Nu sunt casante (modul de elasticitate mare) . 2 igienizarea amprentei (spalare. termorezistente B Materiale metalice: 1) electrodepunere (Cu .rasini acrilice . igienizare.). pragurilor. simple (R.valoare istorica. 3) Mase de ambalat : tehnologia inlay ceramic-tehnica Vita in Ceram (arderea ceramicii pe modelul duplicat) .1 Sunt materiale superioare. Alte materiale:cimentul silico-fosfat. spalare.

se exercita presiuni pe tija pentru mobilizarea bonturilor=model unitar. grosime 2-3mm. dense. zonele de inchidere marginala . 1 Aplicarea de gips superdur sub forma de pasta vascoasa .Prepararea gipsului se realizeaza prin 2 metode -manuala. cu vibrare manuala/ mecanica-pe masuta vibratorie pana la umplerea amprentei. 5 Turnarea soclului -gips dur cu vibrare manuala/mecanica. Modelul cu bonturi mobilizabile este foarte utilizat in tehnologia protezelor fixe unidentare /pluridentare . Se obtin structuri rezistente. EX: la Moldarock soclul se realizeaza din Moldano. 1 Demularea amprentei : rezulta un model de arcada cu bonturi fixe . 2 Mobilizarea bonturilor : sectionarea proximo-proximala cu panze fine de fierastrau/discuri. 2 La nivelul bonturilor preparate se introduc tije metalice cu / fara teaca . . Observatii tehnice : Tija metalica fara teaca trebuie izolata cu lac. ceara . 4 Izolarea modelului primar 5 minute in apa . marginal o depaseste cu 3-4 mm .in varianta PINDEX tijele se fixeaza cu adeziv/ciment in puturi forate in dreptul preparatiilor. Avantajele modelului cu bonturi mobilizabile : 1 macheta se poate modela proximo-proximal. a dozarii imprecise). 3 Se practica mici orificii in soclul modelelor . 3 Se depune amprenta turnata pentru priza (20-30 minute) . intr-un conformator special. -electromecanica cu vacuum-malaxor (cea mai indicata pentru eliminarea bulelor de aer. priza.modelul unitar cu dimensiunea cea mai micas si precizia cea mai mare.

2 ariile de contact proximal sunt modelate foarte exact . Modelul de arcada sectionat -procedeul Pindex-Dowel : 1 Turnare arcada din gips extradur . Modelul de hemiarcada (cu cheie distala de ocluzie) 4 poate fi obtinut : -cu bont fix( monobloc) -cel mai curent. 12 Se exercita presiuni pe tija (s-au indepartat lamelele) . La inlay adaptarea marginala si ocluzala sunt incorecte si restaurarile fixe genereaza inaltari de ocluzie. se izoleaza in apa cateva minute. 8 se aplica pinuri cu sau fara teaca .l Modelul de hemiarcada cu bonturi mobilizabile (pinuri Dowel): 5 conditionarea amprentei . nerecomandat . Soclul este prevazut distal cu cheia de ocluzie. se toarna soclul din gips dur. 3 se evita gravarea arbitrara a bontului . 10 se practica santuri paralele de retentie. pe pinuri se aplica lac iar superior se pune o sfera din ceara sau o tija din ceara pentru solidarizarea in acea pozitie a pinurilor . 6 se aplica proximo-proximal lamele metalice tip matrice sau lame de ras . ele pot fi mentinute in pozitie cu ajutorul unor sarme. 7 se toarna amprenta cu gips superdur . . 9 priza gipsului superdur -20 minute . 13 Prin frezare se mobilizeaza bonturile Rezulta modelul sectionat de hemiarcada cu pinuri Dowel. Este contraindicat modelul de hemiarcada cu bont fix (monobloc) in tehnologia incrustatiilor . prelungiri .-cu bont mobilizabil(segmentar) : indicat in tehnologia protezelor fixe. 11 Dupa priza soclului (30 minute) se prelucreaza modelul-soclare .

8 Sectionare proximo-proximala cu mobilizare. 4 In lacasurile forate se fixeaza tije (adeziv. C. ciment FOZ) . A. 9 Utilizeaza pinuri metalice (tije Dowel) cu teaca dubla. nedeformabile. detasabile.2 Se slefuieste plan gipsul . alte segmente detasabile . -eliminata din tipar prin ardere la 650-700ºC. Materiale: 1 Ceara cel mai frecvent (clasic). fara fisura tiparului Observatie : . -timp de lucru mai mare .cele mai indicate datorita caracteristicilor : -coeficient de contractie mic . RAS. : materiale rigide. 7 Indepartarea modelului din conformatorul soclului . 2 R. contractie mare (metoda directa/indirecta) . fulare . rezultand modelul de arcada cu bonturi sectionate . -dupa priza poate fi adaptata prin prelucrare . a crestei edentate. foto PALAVIT GLC (Kulzer) . 6 Turnare gips intr-un conformator pentru obtinerea soclului . 5 Se izoleaza tijele . D. MACHETA -reproducerea in volum si forma a viitoarei incrustatii sau coroane cu ajutorul a diferitelor materiale (ceara.5mm) se formeaza lacasuri in dreptul preparatiei. 3 R. S. RDC-ideal). -timp de priza mai mic . 3 Cu 1 burghiu (2.picurare.

5 Sa nu se contracte. Macheta -materiale polimerice: . 2) indirecta : de catre tehnician . toluen) cu scopul de a se indeparta urmele grasoase si a se netezi suprafata modelata. . 11 finisarea machetei cu o buleta imbibata cu solvent organic (acetona. Die Spacer) . A. Metoda indirecta-subetape : 6 conditionare bont sau cavitate ( izolare cu lacuri speciale-Lustrol. D.A. C. 3 Sa fie tolerate fizico-chimic(metoda directa) . (metoda directa) vor fi perfectate marginal cu ceara sau acoperite total cu ceara pentru a fi mai usor eliminate din tipar. Metode de obtinere a machetelor: 1) directa : macheta modelata de catre clinician (intraoral) . 7 se aplica ceara.Machetele din R. S. 10 modelajul final cu lama spatulei . 8 racirea cerii pe modelul de lucru . Caracteristicile materialelor pentru machete : 1 Sa prezinte o faza plastica la temperatura mediului ambiant -plasticitate . prin picurare sau pensulare din apropae in aproape pentru RAS pana cand se umple cavitatea in exces . pe modelul de lucru . 2 Dupa priza sa fie prelucrate prin frezare (R. 9 detensionarea machetei pe modelul de lucru timp de 6-12ore .S. se contraindica izolarea bontului cu apa pentru a evita fenomenul de contractie a cerii . 4 Sa arda fara reziduuri . 3) mixt : la machetele din R. in laborator. sa nu se dilate.) /sculptate (ceara) . nu se va introduce macheta in apa in scopul detensionarii .

Observatie : Din aceste materiale rezulta machete rigide. MOD Rolul tijelor : 1 mobilizare macheta . A. S. 4 tija cu brate inegale pentru inlay dublu . 15 prelucrare prin frezare. ideala din punct de vedere al eliminarii din tipar. D. . Sunt pentru mobilizat si Nu sunt pentru turnare. 2 rol de transport.(R.) sau fotopolimerizare (R. 3 se utilizeaza o singura tija pentru mobilizarea machetei care va fi si macheta viitorului canal de curgere a aliajului in tipar. transport . adaptare marginala cu ceara rezultand o macheta mixta. Mobilizare macheta : 1 se ataseaza pe suprafata metalica/material plastic . 13 se aplica in cavitati conditionate . Modelajul final al machetei : perfectare.12 preparare RAS ce se va aplica in stadiul vascos strat cu strat pana la umplerea cavitatii. C. 3 canal principal de curgere a metalului in tipar 4 constituie scheletul pe care se aplica machetele accesorii (istm. 5 tija cu brate egale (« U ») -pt.5mm. relatiile ocluzale) . finisare si individualizarea contactelor ocluzale (ariile de contact.) . 2 ocluzala (cea mai groasa) tija tija unica pentru inlay simple cu diametru 1-1. 14 se depune pentru priza auto. lungime 30 mm . nedeformabile cu coeficient de contractie minim. sfera=macheta rezervorului de aliaj fluid)=metoda clasica.

defecte de turnare. d) Pregatirea machetei pentru ambalare: 1. Se contraindica detensionarea termica in apa deoarece pot sa apara contractii. macheta canalului principal de curgere a aliajului in tipar ( se obtine prin aplicarea unei tije metalice cu lungimea de 30 mm si diametrul de . plastic . c) evacuarea machetei din ambalaj. Etape de obtinere: a) pregatirea machetei pentru ambalare . Caracteristici RAS. se realizeaza un unghi de 90ºcu suprafata ocluzala . b) ambalarea propriu-zisa . detensionarea machetei.racirea lenta pe modelul de lucru ( 6-12 ore) .directie verticala. Se obtine prin eliminarea machetei din ambalaj. Tijele prefabricate se fixeaza cu rasini autopolimerizabile. Tijele : La rasini : se introduc in faza plastica in zona cea mai groasa. 2.Observatie : In tehnologiile moderne (aparate de turnat in vid. RDC. indepartarea machetei de pe model cu ajutorul tijelor metalice/mat. TIPARUL Etapa intermediara tehnologica ce se obtine din materiale refractare specifice aliajelor (vezi mase de ambalat). 3. Materiale ideale : RAS. cu vacuum) se contraindica istmul si sfera de contractie. Este suficienta o tija indicata de fabricant. RDC-vezi anul II.

4 cilindrul captusit cu azbest sau hartie creponata pentru a absorbi apa. 7. pentru a facilita dilatarea higroscopica. 3 capac prevazut cu santuri concentrice din 5 in 5 mm (special pentru conformatoarele metalice). KERRISOLIT.5mm). macheta canalului pentru evacuarea gazelor din tipar (se modeleaza din ceara trefilata sau fire de nylon). termica. se foloseste WAXIT. b) Ambalarea propriu-zisa Subetapa necesara obtinerii tiparului. ! Nu se insista cu solventii. Materiale si instrumentar: 1 mase de ambalat specifice (materiale refractare). modelarea machetei istmului (diametrul 2. se indeparteaza urmele de grasime. acetona. 4. ! Se contraindica trecerile repetate a machetei lucrarii prin flacara.7-2mm (aliajele nobile) . pentru a elimina eventualele tensiuni superficiale negative ce pot genera spatii intre macheta si materialul refractar . 2 conformatoare cilindrice (material plastic/metal ).1. se curata cu o buleta imbibata intr-un solvent organic (alcool. 5 vacuum -malaxor . 6. masa vibratorie. formol) . degresarea machetei viitoarei lucrarii : macheta se aplica pe capacul conformatorului. 5. plasata la 2mm de suprafata ocluzala . cu diametrul de 1mm. Se realizeaza cu materiale termorezistente specifice numite mase de ambalat. . de priza=dilatarea totala si pentru a usura indepartarea ambalajului .pe aceasta tija pe se vor atasa celelalte machete . macheta rezervorului de material fluid se realizeaza prin picurarea de ceara sau este prefabricata (diametrul 3.5-3mm) =canalul secundar.

-vacuum 15 secunde +manual . -rar folosita. -cea mai indicata. Metode de ambalare: A.Caracteristicile maselor de ambalat: 1 rezistente la socul termo-mecanic.2-1. 2 instabilitate volumetrica pentru a facilita fenomenul de contractie . consecutiv prizei. CRISTOBALITE INLAY (Kerr-sulfati) . -se umple conformatorul cu masa de ambalat. B. Indicatie : masele de ambalat pe baza de fosfati nu exista riscul contaminarii aliajului-OPTIVEST . -se depune la priza 20-30 minute. . -in timpul 2 nucleul este usor umectat. . Intr-un singur material si un singur timp: -metoda clasica. 1.machetele se pensuleaza cu un strat subtire de 1-3mm inainte de aplicarea conformatorului . sub vibrare mecanica. -in timpul 1 se aplica prin pensulare masa de ambalat in grosime de 510mm rezultand un nucleu refractar. dupa care macheta se aplica pe capacul conformatorului si se umple conformatorul prin vibrare mecanica.4%pentru aliaje nobile (sulfati) . In doi timpi: -metoda forte precisa. 3 gradul de porozitate ce va facilita evacuarea gazelor.

Etapa de incalzire a tiparului: -se ridica temperatura lent de la 200ºC la 750ºC. 3 eliminarea partiala a machetei din ambalaj. -se foloseau 2 parti nisip/1 parte gips . abandonata azi . 4 se initiaza dilatarea termica a materialului refractar. Se contraindica ridicarea brusca a temperaturii. . -Rol : 1 se extrag tijele metalice din ambalaj. -se elimina complet macheta. Etapa de preincalzire a tiparului: -se ridica temparatura lent . 2 evaporare partiala a apei.-se depune pentru priza. Metoda de ambalare cu 2 materiale unul specific si unul nespecific : -metoda contraindicata. -se produce dilatarea termica totala a tiparului. -se aduce tiparul la temperatura apropiata de cea de topire a aliajului nobil.de la 0ºC la 200ºC timp de o ora. -nu se foloseste niciodata in tehnologia incrustatiilor. !!!! la ambalajele pe baza de sulfati. c) Tiparul-evacuarea machetei din ambalaj: se realizeaza prin topire (ceara ) sau ardere (rasinile acrilice si compozite) ambalajul se conditioneaza termic prin etape de preincalzire si incalzire.

triple=6g). 3 Zona oxidanta (aduce afluxul de carbon). numit TIPAR.duble=5g. -aliajele nenobile se toarna in creuzete ceramice. 2 Zona oxido-reducatoare (con albastru). -cantitatea de aliaj este functie (simple=3g. antioxidant) rezulta un produs de calitate. dezvolta o temperatura pana la aproximativ 2000ºC .-rezulta ambalajul refractar cavitar.3000ºC Amestecul oxigaz se contraindica datorita: -pericolului contaminarii aliajului topit cu un aflux superior de carbon. pentru a evita contaminarea. Amestecul de oxigen+hidrogen =flacara oxihidrica. Alegerea si topirea metalului -aliajul cel mai bun INLAY GOLD clasa I. CrNi). Surse de topire si aparate de turnare: I ) flacara produsa de amestecul gazos diferit (oxigen+gaz metan=flacara oxigaz-cel mai des folosita. 1 Zona rece. situata langa duza pistolului. -aliajele nobile cu continut crescut de aur (peste 60% aur) se toarna in creuzete grafitice. Amesctecul oxigen +acetilena =pentru aliajele inalt fuzibile (Cr-Co. aliajele nobile cu aur crescut (950-1150ºC). contraindicata . Segmentele zonale ale flacarii: -daca utilizeaza corect zonele flacarii si un preparat special tip Borax (decapant. de tipul de incrustatie. -se pot modifica proprietatile mecanice rezultand o turnatura friabila. -apar porozitati. 3000ºC. aliaje CrCo .

cu valoare istorica. curentul electric: folosit in topirea indirecta: -cea mai indicata sursa.I. argon. Aparate de turnat:CASTOMAT. -caldura este determinata de bobine de inductie. heliu) in creuzet si centrifugare automata. rotaxul mecanic. (cu interval de topire ridicat) -aliaje nenobile Co-Cr : 1350-1450ºC. -aliaje nobile pentru CERAMICA =1150-1250ºC.) Aparate: 1. simple: (rudimentare) fronda de mana.II. TICAST. -este necontaminanta. -aliaje pe baza de titan =1600-1750ºC. TIM 500. -daca aparatul are aflux de protectie (heliu).F. se obtin turnaturi de precizie. aliaje inalt fuzibile -aliaje nenobile Ni-Cr= 1250-1350 ºC. . Cel mai indicat procedeu = topire cu CIF cu mediu de protectie (cripton. -nu vine in contact cu aliajul. Intervalul de topire: -aliaje nobile pentru INLAY=950-1150ºC. 2. centrifuga semiautomata (Rotojet-cu actiune electrica. BEGO NAUTILUS (curenti de inalta frecventa =C. Schloder-cu actiune mecanica). Se contraindica topirea directa a aliajului in palnia tiparului (ideal in creuzet).

-se topeste aliajul cu flacara oxigaz. Este principalul mijloc de introducere a aliajului fluid fortat. la curenti de inalta frecventa. -nu sunt introduse fragmente din creuzet. Aparatul de turnat Combilabor-Haereus: -utilizeaza curenti de joasa frecventa. Centrifuga semiautomata tip Rotojet: -este armata prin 3-5 rotiri. -aliajul topit este situat in apropierea tiparului. -aliajul nu este contaminat. -se obtin turnaturi de cea mai inalta precizie. se evita oxidarile. -prin catapultare. -aliajul topit este aspirat in tipar prin presiunea negativa creata+curgere. Elementul principal de introducere a aliajului fluid in tipar il reprezinta forta de catapultare (centrifugare). care este situat in imediata apropiere a creuzetului. -se declanseaza centrifuga (electric/mecanic). -se declanseaza centrifugarea. . Centrifuga automata: -aliajul se topeste in creuzet. -se plaseaza in lacasul metalic tiparul. care prezinta un orificiu catre tipar. aliajul fluid este catapultat in tipar.3. protectie de gaz inert. -metalul fluid este catapultat in interiorul tiparului. centrifuga automata: (combine electrice) cel mai indicat mijloc de turnare. in tipar. -topirea se realizeaza cu protectie de heliu (gaz inert). -topirea aliajului nobil se realizeaza in creuzete grafitice.

CIMENTAREA : Incrustatiile metalice neconditionate : frictiune+FOZ Incrustatiile metalice conditionate : cositor. Cauze: . DEFECTE DE TURNARE Pot fi negative : totale /partiale. DEZAMBALAREA: Sablarea turnaturii -jet de particule -cuart (oxid de siliciu). Defecte de turnare negative totale : Constau in absenta turnaturii. PCZ. I. corindon. alumina-aliaje nenobile . cimenturi adezive = adeziune chimica. -nu este o introducere fortata prin catapultare. CIS. Prelucrarea finala : Cu gume si polipant-pasta de lustruit verde (oxid de crom). gradul de frictiune. -PMA-particule polimerice -aliaje nobile . Se controleaza :punctele de contact proximale. -cel mai indicat aparat. Cu filturi si pufuri (bumbac) -lustrul final. mate ce ulterior vor fi prelucrate si lustruite .-turnatura nu contine particule de material refractar. Vor rezulta suprafete netede. Cand utilizam surse si aparate de turnare « antice »vor rezulta defecte de turnare. pozitive. relatia de contact cuspid-fosa. punctele de contact ocluzale.

Evaluarea corecta a cantitatii de aliaj se realizeaza prin cantarirea pe balanta a machetei cu sistemul de tijare *densitatera aliajului = cantitatea de aliaj (Heraeus). Defecte de turnare pozitive : 1. neconcordanta cu aliajul . lamelare:  ambalajul introdus la o temperatura prea mare. cea manuala genereaza microspatii in care patrunde aliajul fluid . 4 absenta machetei de evacuare a gazelor . .  aliajul este topit dar este declansata tardiv centrifugarea (creste vascozitatea prematura a turnaturii) II Defecte de turnare negative partiale: Cauze : 1 cantitate insuficienta de aliaj. Aciforme. subdimensionari ale tiparului . 3 incalzirea tiparului la o temperatura inferioara. fisurare. 2. prin nerespectarea intervalului de topire al aliajului .Masele de ambalat trebuie sa adere intim la suprafata machetei. 6 forta de centrifugare si timpul insuficiente. evaporarea apei accelerata. III. Sfere : Cauze: a) incorecta degresare a machetei . ce devin obstacole in curgerea aliajelor in tipar . 5 existenta unor zone inguste. aliaj insuficient topit in palnia tiparului (procedeul clasic) ce devine vascos si nu se insera. b) absenta vibrarii mecanice . 2 topirea insuficienta.

 ambalajul preincalzit brusc este expus la microfisuri. canalului principal. V. contractii macheta . mai mare decat coeficientul de contractie al aliajului la racire. porii : 1 subdimensionarea machetei istmului.detensionarea incorecta a machetei . 2.valori de dilatare mari . normal el va fi plasat in centrul termic al tiparului . Defecte de turnare volumetrice : 1.aapar pori la baza tijei (risc de porozitati crescut) . unde patrunde metalul fluid. Defecte de turnare negative: Microcavitatile. 5 absenta mediului de protectie. se fisureaza sau fractureaza tiparul . rezervorului de aliaj fluid 2 plasarea incorecta a machetei rezervorului de metal fluid (excentric) . Subdimesionarea : -racirea repetata a machetei . 3 supraincalzirea aliajului (metoda clasica :oxigaz) si topirea aliajului in palnia tiparului . -izolare excesiva cu vehicul gras a cavitatilor . Supradimesionarea : 1 restaurarea fixa nu se insera pe bont/cavitate : Cauze : . IV. -neconcordanta coeficientului de dilatare al masei de ambalat. . 4 forta de impingere si topirea insuficiente .  in momentul turnarii aliajul e catapultat in zone de rezistenta minima .

S. BELLGASS.-coeficientul de dilatare al masei de ambalat mai mic decat coeficientul de contractie al aliajului la racire. 2) materiale +aparate mai costisitoare . . POINT4. 4) prelucrarea si lustruirea superioara.A. compozite. +CEROMERI+POLISTICLE +MASE CERAMICE Avantajele restaurarilor directe: 1) adaptarea marginala superioara. Dezavantaje: 1) timp de lucru mai mare. ARTGLASS.C. INLAY-URILE ESTETICE /FIZIONOMICE /NEMETALICE Materiale : 1 R. 5) imbinarea adeziva net superioara-legare chimica. 3) prêt de cost superior. SIGNUM. 2) suprafata de contact proximal superioara. care prezinta modificari coloristice . CEROMERI : Targis+Vectris (Ivoclar) Indicatii : -pentru inlocuirea obturatiilor vechi din amalgam . BRILIANT. -abandonate . 3) suprafata ocluzala modelata corect anatoform. Materiale : RDC : HERCULITE. 2 R. ESTENIA.D.

distructii coronare ( !!!!! istm dupa preparare cu 1/3 mai mic fata de distanta vestibulo-orala intercuspidiana). marginile se extind vestibulo-oral. pentru imbinarea adeziva eficienta. -se bizoteaza fin marginal. PM. -bifazica sau monofazica. -limitele cavitatii ocluzale nu se vor plasa in zonele de contact ocluziv .5mm . -adancimea cavitatii =minim 1.pe dintii frontali. -formele de caseta cu unghiuri rotunjite. Metoda direct-indirecta : cele mai indicate materiale pentru inlay-ul din materiale hibride = POLISTICLE +CEROMERI RANFORSATI (fibre poliamidice). -cu siliconi de poliaditie sau polieteri. . Metoda indirecta (laborator) : Tehnica : 1 se aplica stratul bazal . -proximal. 3) Modelul : se toarna din gipsuri extradure (arcada) si dure (soclul) . INCRUSTATII RDC-METALO-CERAMICE Etapele clinico-tehnice: 1) Prepararea cavitatilor: -pereti usor divergenti (10-20º). grosimea ~1mm . 2) Amprentarea : -cu materiale elastomerice . 4) Modelarea +fotopolimerizarea inlay-ului.

perle de sticla (W. 6 nuantari estetice :pete. culoare (prelucrare finala) . usor divergenti . 5 in final se aplica un strat de transparent total. 10 in cabinet se conditioneaza cavitatea si incrustatia. se fixeaza prin imbinare adeziva marginala.2 se fotopolimerizeaza in cuptor 3 minute . care permite vizualizarea integrala a culorii inlay-ului . -dinti portelan Etape clinico-tehnice: Prepararea cavitatilor :~inlay compozit -peretii verticali. Hrebst). Murphy). . 9 adaptarea inlay-ului :contacte proximale. relatii ocluzale. marmoratii cu mase speciale .blocuri ceramice (Dall-1920) . 7 stratul final este smalt . Tehnologic : -arderea pe folie de platina +sticla (1873-J. . 8 modelul + inlay-ul modelat se introduc intr-un cuptor pentru fotopolimerizare (60-90secunde) . 5) Prelucrare-lustruire INLAY-ul CERAMIC Precede inlay-ul metalic. 4 fotopolimerizare 3 minute pentru fiecare strat . 3 se aplica straturi succesive de dentina ( culoarea dominanta a inlayului) .

-peretii suficient de grosi si rectilinii. -amprenta. dezambalare rezultand un miez ceramic. -pragurile gingivale =1mm profunzime . care va fi reambalat si ceramizat (tratat termic) 10 ore. -model de lucru. pe care se vor aplica mase ceramice de placat.5-2mm). . 3) modelare directa (VITA IN CERAM). -procedeu depasit . rezultand miezul ceramic rezistent(inlocuitorul metalului). -grosime uniforma (1. de la temperatura de 670ºC pana la 1100ºC. Metode de obtinere: 1) prin turnare (tehnica DICOR) . -tipar .Ceramica turnata (DICOR):[ -preparare cavitate. -marginal se bizoteaza (3-5º) . -timp de lucru lung . -ambalare . -topire -turnare lingou vitroceramica (la t =1370ºC). 2) prin presare -injectare (EMPRESS -SYSTEM)-Ivoclar. nuantandu-se coloristic. la nivelul casetelor orizontale . 4) frezare computerizata (CAD-CAM) 5) frezare mecanica (CELLAY SYSTEM -Mickronia). -macheta ceara .-unghiuri rotunjite parapulpar . 1.

-arderea finala (4-6 ore) -mase de placat (pentru nuantare). -model duplicat (Ceramigold-Stenhart) . -ardere de infiltrare (pentru ramforsare)-4 ore.-rezultate nu totdeauna foarte bune. -model . -topire -presare-injectare lingouri ceramice (preincalzire 850ºC. 4) Ceramica frezata -sistemul CAD/CAM . -exactitate .2-0. -tipar. -amprentare. -model de lucru. -aplicare ceramica. -arderea miezului (1100º)2 ore. -macheta . dupa care se injecteaza la 1100ºC).4% +porozitate. timp de 90 minute. 3) Sistemul VITA in CERAM: -amprenta. -siguranta. Observatie : Modelul duplicat din gipsuri sintetice -valori mari dilatare 0. -precizie . din mase de ambalat speciale . 2) Ceramica presata-injectata: Injectare dupa plastifierea unui lingou ceramic.

pozitiei. -favorizeaza transmiterea luminii . . -durabilitate . se copiaza de un profilometru care transmite la instrumentul de frezat forma pe care o frezeaza in lingou rezultand lingoul primar ce ulterior va fi nuantat cu mase de placat. -macheta este procesata. -din lingouri ceramice (CEREC-Vita.-nu necesita amprenta.reactii tisulare minime. -frezare prin copiere. -frezarea este asistata de calculator. -modelare macheta RDC. Dezavantaje: -reduceri minime de tesut dur (doar in smalt 0. . macheta. FATETELE CERAMICE Restaurari indirecte (dezavantaje: pot fi real si direct) Avantaje : -metoda minim invaziva . turnare. tipar. culorii . aspectului. 5) Sistemul CELAY SISTEM (Mickronia) -sistem substractiv . Se fixeaza macheta in unitate. -neasistat de calculator. -nu necesita model. Cerec-Dicor).3-0.8 mm). -permite modificarea formei. -amprenta optica se realizeaza cu camera intraorala.

Indicatii : -anomalii de culoare si forma . -parafunctii .smalt insuficient . -fragilitate . -nu pot fi retusate in laborator . Contraindicatii : -dinti devitali . displazii.8mm. -manipulare dificila . Prepararea fetei vestibulare: -slefuirea reductionala a smaltului pe o adancime 0. -fracturi de unghiuri . . -morfologie coronara nefavorabila . -distrofii .-nu pot fi corectate discromiile accentuate . -margini proximale terminate inaintea punctului de contact. eroziuni . -margine cervicala evidenta (prag rotunjit. -fixarea nu este totdeauna eficienta . Etape clinico-tehnice: 1. -modificari post-ardere. .3-0. -ocluzie mai mare . plasare supragingival). -igiena dentara precara . -malpozitie.

2 Segmentul coronar =bont artificial (cu o forma subdimensionata fata de coroana dintelui pe care il inlocuieste).C. Fixarea=frictiune. Parti componente: 1 Segmentul radicular =dispozitiv=pivot sau stift intraradicular. 5 Alternativa coroanei de substitutie. 3. Pivotul=2/3 din preparatia radiculara (lojeta intraradiculara).C. Imbinarea adeziva cu cimenturi rasinice. 3 Dinti cu obturatii voluminoase. pentru a fi acoperite de alte proteze fixe unidentare (coroane de invelis fizionomice. mixte) Etape clinico-tehnice : 1) preparatia dintelui : .R. Indicatii: 1 Restaurarea dintilor fracturati . 2. EMPRESS SISTEM). RECONSTITUIRI CORONO-RADICULARE ( R.R. Amprentarea . 2 Restaurarea dintilor devitali. Model de arcada sectionat Metode de obtinere ca la inlay-ul ceramic ( VITA in CERAM. 4 Modificarea axului de insertie si a dimensiunii bontului coronar. 4.-marginea incizala usor scurtata.) Proteze fixe unidentare care restaureaza morfologia si functionalitatea dintelui afectat. cimentare-pivot intraradicular .) DISPOZITIVE CORONO-RADICULARE (D.

.C. c) alta metoda de amprentare: -stift metalic continut in amprenta cu material termoplastic (tip Stents) +amprenta cu silicon fluid (amprenta de precizie) = varianta clasica. Curent in practica se realizeaza in dublu amestec cu tija metalica. 2)amprentarea : a) metoda directa : -macheta din ceara . se prelucreaza si revine in cabinet pentru fixare prin frictiune cimentara. R.D.A. b) metoda indirecta : -preparatia se amprenteaza cu material siliconic in dublu amestec si cu plasarea anterior amprentei a unei tije intraradiculare. smalt nesustinut) .S. 3 se modeleaza macheta preparatiei radiculare . . cu o forma cilindro-conica (freze Boitelrock) .-se sectioneaza dintele (tesutul patologic) pana in tesut sanatos (dentina alterata. se ambaleaza. R. -macheta se trimite in laborator. 2 alegerea tijei suport (pentru macheta pivotului si a bontului) metalica. 3) modelul : -modelul se toarna dintr-un gips dur (model monobloc sau segmentar cu bont mobilizabil) 4) modelarea machetei : 1 conditionarea modelului 5 minute (izolare in apa saponata. -se modeleaza forma caracteristica a segmentului coronar . se toarna. lacuri) . Siliconul fluid se introduce in canal cu un ac Lentullo. -prepararea canalului pe 2/3 din radacina. -se cateterizeaza canalul radicular obturat pana la apex cu un ac Kerr si apoi cu freze de largit canalele radiculare . cu suport metalic sau con .

ce ulterior va fi cimentat in cavitatea bucala. Materiale : metalice: 1 Aliaje nobile albe =Paliag.4 se realizeaza macheta dispozitivului coronar =bont artificial . Se contraindica la dintii subdimensionati cervico-incizal. .D..C. d) metoda mixta: -macheta se modeleaza pe model in laborator de catre tehnician .A. si R. -metoda utilizata in tehnologia R. Zr) utilizate in tehnologia integral ceramica. nemetalice: 1 R. -restaurari protetice mixte -terapie mai conservativa. 6 pregatirea machetei pentru ambalare (elemente accesorii) .C.rezistenta mecanica pentru dintii partial distrusi . 2 Aliaje nenobile: Ni-Cr SOFT.cu ceara in cavitatea bucala.C. 3 Mase ceramice (Al. 2 Compozite special elaborate -ramforsate cu fibre poliamidice . Avantaje : . unde se aplica coroane de substitutie. -este perfectata adaptarea marginala si ocluzala de catre medic. 7 dupa turnare rezulta D.S. Palidor =scumpe. 3 Aliaj baza cupru =Gaudent.recuperarea dintilor devitali fracturati .(conuri + adaus rasina ).R.D. 5 verificare. control exactitate machetare . .

curs protetica)-model. -prevenirea hipersensibilitatii cervicale si a cariilor de colet. prin crosete. distrusa prin : 1 atritie=lipsa de tesut datorita frecarii a 2 suprafete de smalt. Indicatii: A.Observatie : Onlay+coroane partiale (vezi ambalare. cand spatiul este mai mare de 2mm se realizeaza 2 coroane) . 2 abraziune=frecare smalt cu alimente exogene . machetare./P. COROANE DE INVELIS METALICE Sunt proteze fixe unidentare. .A. apar datorita agregarii P. 3 abfractie =distructia de piramide in zona cervicala. B. -prevenirea afectiunilor parodontale in absenta ariilor de contact (cand spatiul este mai mic de 2 mm se reface aria de contact prin acoperire cu coroana solo .P. -prevenirea inflamatiei.P. Alte indicatii : -restaurarea morfologiei ocluzale atenuata. -in prevenirea eroziunilor cervicale . turnare idem inlay.S. iritatiei si a sangerarii locale (absenta zonelor de contact proximo-proximale favorizeaza tasarea alimentelor pe papilele interdentare). care acopera partial sau total preparatia dentara (bontul). In scop morfofunctional profilactic: -in prevenirea fracturilor coronare pe dintii cu obturatii voluminoase.

-pentru corectarea nivelului planului de ocluzie in disfunctia mandibulara (ocluzii blocate in propulsii antero-lateralitate) ; -pentru restaurarea dintilor posteriori in zona de sprijin, in vederea echilibrarii ocluzale ; C. In scop protetic: -pentru agregarea puntilor dentare in scop protetic; -elemente ce favorizeaza agregarea protezelor mobilizabile (P.P.S.); -elemente de imobilizare a dintilor potentiali mobili din afectiunile parodontale=scop protetic parodonto-profilactic. Etape clinico-tehnice: 1) Prepararea dintelui: -pregatit sub forma de bont dentar (forma subdimensionata a elementului dentar, rezultat in urma prepararii fetelor axiale si a suprafetelor ocluzale). Prezinta diametrul maxim la colet, in final avand o forma cilindro-conica. Gradul de conicizare 3-5º maxim. Etapele prepararii bontului (vezi curs protetica). 2.Metode de amprentare : Inregistrarea elementelor campului protetic (bonturi=preparatii dentare)+ dintii vecini, dintii antagonisti + arcada. !!!!!! In tehnologia coroanelor de acoperire (de invelis) se indica amprenta de arcada (globala). Amprenta se realizeaza cu portamprente : -standard ; -individuale ; -speciale (Kettenbach).

A. Amprente de arcada: 1) bifazica =cea mai des utilizata in practica (amprenta primara si amprenta de precizie) ; tehnica Wash-Technick 2) Monofazica. Materialul siliconic de consistenta fluida se aplica in portamprenta individuala; 3) Clasic, cu inel de cupru + material siliconic fluid si supraamprenta de silicon chitos in portamprenta standard ;rar utilizata ; B. Amprente de hemiarcada (segmentare): 4) Rigid-elastica (STENTS+silicon fluid );

5) Amprenta cu material siliconic in dublu amestec in lingura Kettenbach. Observatie: Ambele amprente se contraindica in tehnologia de precizie a coroanelor de de acoperire. Se indica in tehnologia de protezare provizorie : R.C.R., coroane acrilice, eventual coroane metalice provizorii. Amprenta segmentara in lingura Kettenbach (vezi L.P.). Erori privind amprenta de hemiarcada: -strat neuniform de material ; -desprinderi ; Toate acestea necesita reamprentarea campului protetic. Conditionarea locala a campului protetic : -Conditionarea locala a santului gingival : se indica largirea santului gingival cu expunerea limitei preparatiei cervicale. Procedee clinice: 1 Mecano-chimic :fir textil imbibat cu substanta vasoconstrictoare : adrenalina

1-2%, efedrina 5%, saruri de aluminiu sau inele textile (Epipac). 2 Aplicare de preparate vasoconstrictoare (Expasite)-amestec de clorura de aluminiu + masa inerta -rol vasoconstrictor-dilatator -fara fir. Se contraindica in conditionare clorura de zinc (30 %) deoarece are un efect caustic. 3.Modelul : Reproducerea la scara naturala a campului protetic. Turnare arcada in timpul 1 din gips extradur Moldarock=clasa IV iar in timpul 2 se realizeaza soclul din gips dur Moldano =clasa III. 1 Se utilizeaza : -modele de hemiarcada :monobloc (cu bont fix); cu bont mobil (vezi L.P.). ; -modele de arcada :monobloc (cu bont fix) ; cu bonturi sectionate si detasabile (cele mai indicate). Modelul sectionat cu pinuri metalice cu teci. 4.Macheta : Reproducerea in volum si forma a viitoarei coroane turnate . Sunt metode de obtinere diferite pentru cele 2 tipuri de coroane turnate: 2 Cu grosime totala ; 3 Cu grosime dirijata. COROANA TURNATA CU GROSIME TOTALA Cea mai utilizata datorita caracteristicilor : -fetele interne vin in contact intim cu bontul pe toata suprafata = frictiune maxima ; -peretii laterali (axiali) prezinta grosimi neuniforme, variabile (0,5-1mm) iar la nivelul cuspizilor activi (1,5mm) ;

Discurile din material plastic cu grosime de 0. Intr-un prim timp. Sisteme de machetare : -tehnica prin picurare (vezi L. necesita taierea a 2 pereti . Ulterior.40mm). prin picurare. -ablatia dificila. se continua modelajul fetelor laterale si al suprafetei ocluzale -tehnica racirii gradate (vezi L.30-0.P) =tehnica moderna.)= tehnica clasica. Ceara este aplicata pe bontul izolat.P. solidificata in urma contactului cu bontul rece. Peste capa. -strat de ciment micronic (20-40) .) =tehnica clasica. prinse in pense speciale sunt plastifiate la flacara. -prêt de cost ridicat .15-0. -tehnica cu capa ADAPTA (vezi L. Surplusul ce depaseste zona de . Se depune ceara in limitele dimensiunii coroanei dintelui de restaurat. Pe bont se depune un strat subtire de ceara (0. Macheta este modelata in functie de dintii vecini (sunt refacute punctele de contact). aplicandu-se de regula pe dintii posteriori. de dintii antagonisti (un angrenaj corespunzator) si de ocluzia inregistrata. Bontul este introdus peste discul plastifiat in masa de silicon. In acest fel plasticul este presat asupra bontului luand forma acestuia. -transmite diferentele de temperatura din mediul oral . elementul protetic cel mai indicat in tehnologia protezelor fixe unidentare .-grad mare de frictiune . Acest prim strat de ceara. -cantitate mare de aliaj .P. Prin modelare (sculptare cu spatula) se da forma finala a machetei. bontul izolat este introdus in ceara topita. se adauga ceara pentru convexitatile fetelor laterale si morfologia fetei ocluzale. ce acopera fetele laterale si suprafata ocluzala a bontului este asa numita « capa din ceara ».20 mm.Cand discul este plastifiat se aplica pe un silicon vascos depus intr-o chiuveta. Indicatii : -element de agregare a puntilor.

in ocluziile cu point centric (PIM) . metoda laborioasa. folosite in tehnicile descrise. sunt unite. necesita instrumentar specific. -metoda rapida. COROANA TURNATA CU GROSIME DIRIJATA . prin creste marginale de ceara. Conform acestei metode.colet se taie cu foarfeca. Pusa in circuitul tehnic de Thomas si Payne necesita aparatura complexa (articulator semiadaptabil. arc facial. In final sunt inserate fosetele. cea mai indicata in tehnologia coroanei turnate cu grosime totala. Putin utilizata. ceara picurata in exces este indepartata. macheta va avea o suprafata ocluzala cuspidata. conceptul gnatologic de reechilibrare ocluzala. Indicatii : Tratamente protetice complexe. prin picurare de ceara in aceasta zona. ideala redata anatomic (santuri. convexitati). -exacta . incat in final sa rezulte o macheta care reda cu fidelitate morfologia fetelor laterale si suprafata ocluzala a dintelui ce se restaureaza. metoda foarte exacta. Este o metoda contrara principiilor de modelare prin sculptarea cerii. geometrice si functionale. Bontul cu capa din plastic este aplicat pe model. -se obtin machete cu pereti uniformi . Tehnica cu folie termoplastica (capa ADAPTA) : -ergonomica . se insera crestele triunghiulare si cele oblice. pantograf. Prin sculptare. Metoda necesita o cunoastere exacta a morfologiei ocluzale pentru imbinarea criteriilor morfologice. capa din plastic se adapteaza cervical pe bont. trusa speciala de modelat). -tehnica aditiei de ceara =tehnica moderna. se stabilesc santurile si crestele secundare. fose. se continua modelarea machetei picurandu-se ceara pe fetele laterale pentru convexitati si pe suprafata ocluzala pentru cuspizi. Modelarea propriu-zisa cuprinde mai multe etape : se dispun varfurile cuspidiene pe suprafata ocluzala a bonturilor preparate. versante. traiectoria condiliana.

Cu fuloare se modeleaza convexitatile si santurile fetelor laterale.40mm).) Se confectioneaza un inel din ceara calibrata (0.) Din seturi de machete din ceara ce au fost realizate in stante metalice. se alege macheta corespunzatoare ce se adapteaza pe bontul mobil al modelului.P. -in spatiul dirijat-dinte si fata interna a coroanei se aplica filmul de ciment cu rol de termoizolant . avand forme si marimi diferite. -adaptare pe bont cervical si ocluzal. -cantitate mica de aliaj . . Se aplica pe bont si este adaptat cervical la nivelul santului gingival si pe 2 mm in contact cu bontul. -ablatie mai usoara (1 perete). -este eficient utilizata pentru elemente intermediare masive . Se perfecteaza cu ceara adaptarea la nivelul coletului. -nu e curent utilizata. contactul cu dintii vecini si cei antagonisti apoi este perfectat modelajul final (finisarea). Este un procedeu : -rapid.P. -nu se vizualizeaza spatiul bont-perete axial . 2 machete din folie cu ceara calibrata (vezi L.Caracteristici : -contact partial cu preparatia dentara (ocluzal si cervical 2-3mm) . -prêt de cost mai mic .30-0. -peretii axiali la distanta de peretii laterali ai preparatiei . ergonomic . -imprecis (distorsionari in manipulare) . Sisteme de machetare : 1 machete prefabricate (vezi L.

Astfel se vor evita deformarile machetei. Morfologia fetei ocluzale se realizeaza picurandu-se ceara fierbinte pe suprafata capacului. cu ceara speciala ce contine gutaperca. -ocluzal este in contact cu bontul .15mm . creste marginale. Ea va fi fixa pe modelul duplicat si va face parte din viitorul tipar. -modalitate de dirijare a spatiului. Marginea cervicala a machetei este cu 2mm mai sus de limita preparatiei din zona cervicala.Macheta subdimensionata impreuna cu modelul de lucru se amprenteaza cu un hidrocoloid reversibil. -se vizualizeaza subetapele cu exactitate (vezi L. deoarece macheta nu este mobilizata de pe bont pentru ambalare. Tehnicianul modeleaza subdimensionat macheta in toate sensurile cu 0. rezulta tiparul coroanei . -grosime pereti externi =0. fose. -se toarna modelul duplicat (pe baza de mase de ambalat fosfatice) . cuspizi. Pe bontul mobil al modelului duplicat se modeleaza macheta finala. rezultand modelul duplicat.30mm fata de dintii vecini si antagonisti. Dupa racirea cerii. prin sculptare este modelata suprafata ocluzala. Se schiteaza volumul lobilor. 3 metoda cu model duplicat : a) modelarea machetei preliminare fixa pe bont si subdimensionata : -limita cervicala =2-3mm de colet . -o metoda curenta . b) duplicarea machetei preliminare: -bontul si macheta se introduc in material siliconic aplicat in conformator rezultand amprenta duplicatoare .Se confectioneaza capacul din ceara calibrata ce se lipeste de inel. in dreptul fiecarui cuspid.P. cu santuri interlobare. Observatie: . In aceasta amprenta duplicatoare se pune masa de ambalat.).

Caracteristicile machetei coroanei cu grosime dirijata: peretii laterali cu grosime uniforma (0. Etape : 1) pregatirea machetei pentru ambalare . macheta prezinta contact cervical si ocluzal.Metoda cu model duplicat are indicatie de electie in tehnologia puntilor din elemente unite. turnate din aliaje cu temperatura de topire intre 1350 si 1750ºC (Ni-Cr. . coroane solo pe dintii posteriori -dirijarea peretilor laterali la distanta de bont favorizeaza piesele protetice ample. Indicatii : -elemente de agregare pentru puntile totale/de hemiarcada. pentru turnarea aliajelor nobile . grosime de 1-1.5-2mm. peretii laterali sunt situati la distanta de bont . cantitate de aliaj mai mica ca la coroana cu grosime totala. Tijare + machete accesorii + detensionare + aplicare pe capacul conformatorului+degresare. baza titan). Sistemul de tijare clasic: -aplicare tija cu lungimea de 30mm. 2) ambalarea propriu-zisa . situata in interiorul masei de ambalat. Obtinerea tiparului : -cavitate cu volum si forma identice cu cele ale machetei.45mm) .30-0. 3) evacuarea machetei din materialul refractar = tipar. Co-Cr. transmiterea variatiilor termice mai putin .

-canalul intermediar trebuie sa fie situat in centrul termic al tiparului .5mm .5-5. -cu cat aliajul este mai dificil de turnat se iau masuri suplimentare pentru diminuarea contractiei . pentru aliaje nenobile mai mari. canal intermediar=3. Aliaje nenobile :Ni-Cr. . -canal intermediar (diametrul = 5mm).Co-Cr : canal secundar = 2. -topografia tijelor pe fetele proximale sau pe cuspizii inactivi ai molarilor cand coroana este element solo sau element de agregare (scade riscul porozitatilor pe cuspidul activ) -tijele se plaseaza intr-un unghi mai mare de 90º pentru a evita turbionarile aliajului fluid .lungime = 3mm).Metoda moderna (BEGO-HERAEUS): Indicat : -coroane de acoperire multiple sau coroane ca elemente de agregare a puntilor. -canal principal (diametrul = 4mm). -prezenta canalului intermediar diminueaza coeficientul de contractie .5-3. 2 timpi+2 materiale. Dimensiunea tijelor: -este variabila.canal principal =5mm). Sistemul de machetare cuprinde : -canal secundar cu diametrul =3. Sistemul se livreaza prefabricat si se aplica numai canalele secundare ( ~3mm).5-4.5mm.5mm ce poate ajunge pana la 4.5mm . pentru aliaje nobile mai mici . Ambalarea : -metode : 1 timp +1 material.

cripton). c) Topirea sub influenta curentilor de joasa. b) microincinte +flacara oxigaz : topirea in creuzet ceramic=procedeu indirect. timp de 30-40 minute (aliaje nenobile). heliu. -ambalare in 2 timpi. in palnia tiparului. -aliajele baza titan se toarna cu mase de ambalat pe baza de oxid de aluminiu sau magneziu in amestec cu oxid de zirconiu (TITAVEST). Incalzirea : 200-750ºC. Metoda moderna (Heraeus)=la turnarea aliajelor nobile foloseste centrifuga automata si creuzete de ceramica.-se indica utilizarea maselor de ambalat specifice. se contraindica mase de ambalat fosfatice deoarece acestea reactioneaza cu mare usurinta cu titanul fluid. ridicata in ritm lent (aliaje nobile) . medie si inalta frecventa +gaze inerte de protectie (argon. 400-1000ºC. Topirea si turnarea aliajului : -aliajul se topeste in creuzete. Se contraindica utilizarea creuzetelor grafitice pentru aliaje nobile (le contamineaza cu carbon) rezulta turnaturi fragile. timp de 1 ora (aliaje nobile). cele mai bune fiind cele fosfatice. sub actiunea a 2 surse de topire a) flacara oxigaz : topire directa. se . timp de 1 ora (aliaje nenobile) . Eliminarea machetei : -prin conditionare termica (preincalzirea si incalzirea ambalajului refractar) Preincalzirea : 0-400ºC.0-200ºC. Caracteristici pentru obtinerea unei turnaturi de calitate : -sistem de tijare BEGO-HERAEUS . Introducerea in tipar a aliajului se realizeaza cu ajutorul fortei centrifuge (ROTOJET/SCHLODER).

-zonele de contact proximale .I. Sablare cu nisip cuartos. recristalizare. corindon. Sablare de finete +prelucrare finala.F. -echilibrare ocluzala riguroasa . Lustrul final si cimentarea provizorie sau de durata dupa caz. -inscrierea modelajului in curbura arcadei . Alte tipuri de coroane metalice Coroana turnata din 2 bucati . rezultand strat de oxizi +masa de ambalat. apoi se recomanda preparare manual pentru inglobarea aerului ce va facilita eliminarea gazelor din tipar (porozitatea maselor de ambalat). usor de lustruit final. Turnatura este introdusa in apa rece: calire.-aplicarea machetei canalului intermediar in centrul termic al tiparului. Examinarea in cabinet: examenul clinic pe bontul real : -relatia de ocluzie. -topire/turnare (C. -prezenta santurilor de descarcare . -nivelul convexitatilor . Eliminarea turnaturii se realizeaza prin spargerea ambalajului. + mediu de protectie +centrifuga automata) La prepararea masei de ambalat nu se recomanda vacuum malaxor decat primele 10-15 secunde pentru omogenizare. Coroana este adaptata pe model in limitele preparatiei. curate. Sablare cu particule polimerice (PMA) pentru aliaje nobile rezultand suprafete netede. Dezambalare /prelucrare: Racire ambalaj 5-10 minute.

30-0. Dezavantaje : 2 Riscul perforarii la adaptarea cervicala (pereti subtiri) . R. 3 Absenta convexitatilor . turnarii Caracteristicile coroanei din 2 bucati : -Se realizeaza din Ag-Pd. COROANA ACRILICA : Utilizare restransa . ceramica. Obtinute din materiale cu grad de transluciditate partial sau total (materiale fizionomice estetice) =R.S.40 mm din Wipla . Tehnologie abandonata..A. abandonate datorita ap.C. polisticle.Coroana stantata tehnol. -Capacul turnat si inelul se lipeau. aciforme) COROANE DE INVELIS NEMETALICE Proteze unidentare estetice. .D. si met. polimeri multifunctionali) Terminologie : Coroane estetice fizionomice . Coroana stantata: Pe un model metalic (obtinut din melot) se ambutisa (lua forma fortata) o capa metalica de 0. pori)/pozitive (sfere. compozita. lamelare. (cu utilizare restransa). Coroana Jacket acrilica. din materiale nobile . ceromeri (materiale hibride. Avantaje : 1 Prepararea bontului : bont cu smalt pe el si cu un strat gros de ciment pe el. 4 Prezinta defecte negative (microcavitati.

nebiologica.. sacrificiu mai mare . pozitie). -examinarea stopurilor ocluzale -abraziune =pierderea stopului ocluzal -coroana mixta.M)provizoriu : -schimb la 6 luni . 5 pacientii tineri cu camere pulpare mari la dintii frontali. -parafunctii : scrasnitul dintilor. 3 traumatisme insotite de fracturi .Are caracter provizoriu O inlocuieste coroana din R.C. culoare. 2 leziuni carioase simple/profunde pe fetele proximale . ceramice. coroane metaloceramice .c-alte solutii : fatete compozite. 5 corectarea de anomalii (forma. tutn. 3 c. -nu preparatia cu prag .D. Indicatii : 1 distructii coronare partiale/totale ale dintilor frontali . -se indica onlay-urile extratisulare (rezistenta mai mare). vin rosu) . 4 dintii posteriori (PM. Contraindicatii : 1 dintii frontali : -cu fatete de abraziune . ceramica. bruxism . 2 ocluzii adanci acoperite -coroana expusa (fata orala) datorita contactului. polisticle. 4 discromii de diferite etiologiii :(endogene =tratamente intracanalare eronate) sau (exogene = aport excesiv de alcool.

4 fara prag (preparatia tangentiala. Examenul clinic-coroane de acoperire fizionomice. iar oral situat la 1-1.Inchiderea ideala se realizeaza pe prag supragingival. ce nu se poate inchide foarte exact si cu efect iritativ local .5mm (dinti vitali). Prepararea dintelui: 1 bont cilindro-conic. fara o limita decelabila : in bizou.5mm de insertia gingivala.R. c) preparatie tangentiala. Contraindicat: -dinti cu diametru mic (IL). Etapele clinico-tehnice : 1. b) reducere 1.5mm vestibular plasat subgingival. b) prag vestibular cu plasare subgingivala si continuare pe fata proximala. .5-2mm (dinti devitali . cu R. muchie de cutit. in bizou) Parametrii dimensionali: Vestibular: a) reducere 1-1. 2 prepararea secventiala (reducerea fetelor axiale+marginea incizoocluzala).C.-se aplica coroane acrilice provizorii. Se poate perfecta inchiderea marginala intraoperator (captusire). 3 reducerea mai accentuata pe fetele vizibile. continuat proximal la nivelul insertiei gingivale. Coroana acrilica se utilizeaza provizoriu pana la aplicarea solutiei definitive. 2. RAS efect biofob+alergic.) Cervical: a) prag circular /axial /circumferential cu latime de 1-1.obtinut prin frezare. neretentiv . chiar daca RAS se contracta.

tehnologie moderna .5-2mm) realizandu-se un efect estetic foarte bun. 5 estetica deosebita. Sunt cele mai utilizate. C. Amprenta de arcada: -monofazica .8 mm cervical. dar nu cele mai indicate. indeosebi a bontului. 2 prag cervical semirotund -CHAMFREIN. Amprenta clasica : -inel de cupru +supraamprenta de material siliconic (rar utilizata). Prepararea bontului pentru materiale moderne( R.. 6 tripolimerizare (caldura. proprietati mecanice. ceromeri) : 1 bont cilindro-conic. -dublu amestec siliconic (lingura Kettenbach). 3 reducere 0.5mm.D. polisticla. 3. A. Amprentarea : Etapa clinica. Amprenta segmentara (de hemiarcada) : -rigid-elastica (Stents+ elastomeri). Inregistrarea elementelor campului protetic. presiune.C. -bifazica (dublul amestec). 4 preparatie amprentabila relativ usor. incizal 1. neretentiv cu prag la limita insertiei gingivale . fetele axiale 1-2mm. fascicul luminos).Incizal : -reucere maxima (1. Conditionarea bontului pentru amprentare : . B.

=curs incrustatii metalice. prin taiere cu spatula.-indepartarea tesuturilor parodontale prin mijloace: 1 mecano-chimice. 3 Tehnica plastifierii : Un paralelipiped de ceara este plastifiat prin incalzire progresiva la flacara si aplicat pe bontul mobil (izolat). 5. a) mecano-chimic: -fir textil si inele din bumbac imbibate cu solutii vasoconstrictoare: efredina. sulfat feros . Modelul : Reproducerea elementelor campului protetic la scara 1/1. b) chirurgical. deoarece are efect caustic local. adrenalina 1-2% . 2 Tehnica picurarii -vezi curs 6 .Macheta : Se obtine prin : 1 Tehnica racirii gradate +picurare-vezi curs 6. urmarindu-se concomitent si modelarea. 4. 2 chirurgical 3 frezaj intern gingival. .P. Tehnologia coroanei polimerice modelul monobloc (segmentar) -cu bont fix (cel mai indicat). tehnica de lucru vezi L. alaun. -cu bont mobil (mai indicat fata de cel anterior) Materiale. expansil =alaun+aditiv Se contraindica clorura de zinc in concentratie mare 10%. Excesul de ceara este indepartat.

-conformatorul : 2 inele si 2 capace . 6 Modelajul final: finisarea +aplicarea de gips dur in interiorul machetei sub forma de bont. . -se aplica cu vibrare pasta semifluida de gips . zone de stop). Degresarea machetei. cingulum. Metode de ambalare : A. -masa de ambalat se aplica intr-un conformator =chiuveta . 2 Aplicare DIE SPACER (lac) cu rolul de a ajuta la indepartarea machetei de pe bont si de a dirija filmul de ciment intre bontul dentar din cavitatea bucala si viitoarea lucrare. Verticala (marginea incizala este plasata in jos .Ambalarea : -cu materiale specifice . 6.Etape machetare : Conditionarea bontului : 1 Izolare in apa saponata 5-10 minute . 3 Picurare ceara in exces . Orizontala (fata orala este plasata in jos . -masele de ambalat sunt gipsurile dure (clasa III)/amestec de gips dur +gips normal. convexitati. 5 Modelaj primar: sectionare + modelajul anatoform functional (convexitati. B.fata vestibulara spre superior. -didactic/ratiuni economice -gips normal . macheta patrunzand pana la nivel cervical). 4 Racire lenta. creste. Modelajul final si degresarea -parte din pregatirea machetei pentru ambalare.

2 Izolarea peretilor tiparului se obtine neuniform. 2. Are loc priza ghipsului dupa 30 minute. Chiuveta este desfacuta in cele doua jumatati. Interventii ulterioare pentru a modifica culoarea in sensul dorit. apare cavitatea tiparului. urmata de asezarea capacului . Avantajele ambalarii orizontale :cea mai utilizata in tehnologia coroanei acrilice.    Repartizarea nuantelor de culoare la nivelul fetei vestibulare . . Ambalarea orizontala : 1. Controlul repartizarii culorilor. Dezavantajele ambalarii orizontale : 1 Indepartarea cerii din cavitatea tiparului se realizeaza cu dificultati . In interiorul unei jumatati de chiuveta se depune pasta de gips dur . consecutiv se produce izolarea in apa 10 minute . Se aseaza inelul celei de a doua jumatati a chiuvetei si se toarna pasta de ghips pana la umplere . 5. 4 Bontul de ghips se poate fractura la introducerea si presarea acrilatului in tipar . Macheta este aplicata in pasta de gips cu fata vestibulara meacoperita de ghips . 7. intr-o jumatate de chiuveta se afla tiparul fetei orale si a fetelor proximale. indepartate de pe model. Dupa eliminarea cerii. La aceasta tehnica. 4. dupa care resturile sunt spalate cu un jet de apa clocotita. Se preseaza pe durata prizei ghipsului (30 minute) . se introduce pasta de gips dur . 3.A. sub bont poate sa ramana neizolat . 6. Ceara plastifiata este indepartata din ambalaj. iar in alta jumatate fata vestibulara. In interiorul machetei. 3 Pasta de acrilat este introdusa cu dificultate sub bontul de ghips .

Se preseaza pe durata prizei ghipsului pentru condensarea particulelor de material. . In interiorul unei jumatati de chiuveta se depune pasta de ghips.5 Asamblarea incorecta si presarea insuficienta a celor 2 jumatati ale chiuvetei. mareste grosimea fetei vestibulare a coroanei. in vederea obtinerii unui tipar cu pereti netezi si rezistenti. pana la marginea cervicala . fiind vibrat pentru condensare. Se aseaza inelul celei de a doua jumatati a chiuvetei si se toarna pasta de ghips pana la umplere. urmata de asezarea capacului. 5. consecutiv se realizeaza izolarea in apa 10 minute. 2 Asamblaea insificienta a celor doua jumatati ale chiuvetei creeaza ingrosarea marginii incizale . 2. Dupa eliminarea cerii apare cavitatea tiparului. Chiuveta este desfacuta in cele 2 jumatati. Dezavantajele ambalarii verticale : 1 Repartizarea nuantelor cromatice aproape imposibil sa se realizeze . Ambalarea verticala : 1. 3. iar in cealalta jumatate este bontul artificial. dupa care resturile sunt spalate cu unjet de apa clocotita. . 6. 4. Are loc priza ghipsului dupa 30 de minute. B. Intr-o jumatate a chiuvetei se afla cavitatea tiparului.  Pasta de acrilat este introdusa in tipar si presata fara riscul fracturarii bontului artificial. cu marginea incizala in jos. Peretii tiparului sunt izolati uniform fara dificultate. Avantajele ambalarii verticale   Ceara este indepartata usor din tipar . 7. Chiuveta este scoasa de sub presa dupa priza ghipsului (30 minute) si introdusa intr-un vas cu apa fiarta timp de 5 minute. Macheta situata pe bontul mobil este introdusa vertical. Ceara plastifiata este indepartata din ambalaj.

rasina acrilica. . -inhiba combinarea rasinii cu masa de ambalat . 2 Tiparul se obtine dupa ambalarea machetei (prin cele 2 metode) si eliminarea ei din ambalaj prin topirea cerii (apa fiarta. -Proportiile indicate de fabricant :P/L 1/1.. incizal (usor in exces) 3 Modelalarea exterioara : celofan umed+presarea capac chiuveta. culoarea de baza. preparare din nou.7. 5 Daca culoarea este cea corecta se asambleaza chiuveta.culoarea la colet. Izodent in 2-3straturi. 4 Controlul dispunerii culorii in tipar: daca culoarea nu e cea dorita-se sectioneaza in bizou la nivel cervical si incizal. 2/1. pana in momentul favorabil introducerii in tipar = pasta vascoasa plastica neaderenta modelabila. spatulare pana rezulta o pasta vascoasa ce trece prin mai multe stadii fizico-chimice. jet aburi sub presiune) 3 Conditionarea tiparului : anterior polimerizarii si consecutiv eliminarii machetei din tipar prin topire cu apa fiarta si detergenti se conditionaeaza cu urmatorii izolanti : lacuri alginice :Pectizol. timp de 15 minute. -favorizeaza enucleerea coroanei din ambalaj. lui : -separa rasina de masa de ambalat (gips). 2 Aplicarea rasinii in tipar (din profunzime catre exterior .Polimerizarea : 1 Se obtine prin introducerea acrilatului in tipar. Etapele polimerizarii coroanei acrilice: 1 Dozarea rasinii (SUPERPONT). se controleaza culoarea . -Pulberea se aplica intr-un godeu ceramic. se introduce in presa hidraulica :p = 2atm.

6 Transferul in ring: se mentine chiuveta in aceeasi pozitie pe durata termopolimerizarii. PALAVIT. timp de 30 minute . 5 lustruire cu ajutorul periilor+pasta abraziva . timp de 60 minute . 7 luciul -prelucrare cu pufuri din bumbac . -crestere lenta pana la 100º. -mentinere la 60ºC. -pacienti tineri-culori deschise : 21-23 8. 4 adaptarea pe bontul modelului-adaptare exacta cervicala. 6 suprafete nete de prelucrare .Dezambalarea/prelucrarea : 1 sectionarea cu spatula+fierastrau +enucleerea din masa de ambalat . urmata de racire lenta(4-8 ore) Timpul de polimerizare =2. -alegerea culorii. Observatii tehnice : -in practica =procedeu empiric de modelare . Regimul termic de polimerizare : Rasinile polimerice clasice polimerizeaza sub actiunea caldurii umede. cu mentinere 30 minute.5 ore. -alte rasini:BIODENT. 2 prelucrare cu freze de acrilat-plusurile. 3 netezire :freze /petre mai mici . . conform curbei termice : -crestere lenta la 60ºC. timp de 30 minute. echilibrare ocluzala . Recomandari : cresterea lenta a temperaturii pentru a nu se volatiliza monomerul +consumare lenta in timpul reactiei.

strat cu strat pana la forma finala a coroanei (cu nuantari coloristice) . rezulta tiparul. BIOPOL (t=120ºC. rasini policarbonat. timp=30 minute. -se sectioneaza marginal. -polimerizarea are loc sub actiunea caldurii uscate in miniautoclave :IVOMAT.A. -se alege potrivit preparatiei coroana prefabricata. -se obtin coroane provizorii rapid executate. introducerea acrilatului in tipar (acestea sunt generatoare de erori). obtinute din : acetat. 4 Din rasina compozita autopolimerizabila (tehnica SCUTAN) . Caracteristica metodei : se scurteaza fluxul tehnologic de o serie de etape : machetare. rasini sintetice. -se ambaleaza. se captuseste cu R. COROANA ACRILICA -alte metode de obtinere 1 Din fatete prefabricate: -se selecteaza fateta.S. -sunt indicate pe bonturi vitale si implanturi. 2 Acrilate baropolimerizabile=polimerizare sub actiunea caldurii umede si sub presiune. se adapteaza cervical. (nuantand culoarea) -se lustruieste si se cimenteaza provizoriu . -se utilizea acrilate ce se aplica direct pe bont. pregatirea pentru ambalare. se polimerizeaza si se obtine o coroana cu proprietati superioare estetice si functionale. tiparul. presiune =6-7 bari) . -se adapteaza pe bont. 3 Coroane prefabricate. lucioase) . de culoare standard .Observatie : zona de inchidere marginala-nu margini ascutite =efect itritativ asupra parodontiului. cu proprietati deosebite (suprafete compacte. -se definitiveaza macheta prin picurare pentru fetele proximale si orala .

rezultat estetic foarte bun.C. -se indica preparatia cu prag tip CHANFREIN (in semicerc) . elastomerice. Rezulta coroane si punti provizorii pentru tratamente restaurative complexe.8mm cervical. -aplicarea rasinii in amprenta. 1. Tehnologia moderna de obtinere a coroanei fizionomice . Coroana fizionomica se obtine din materiale moderne: 1 R. -vaselinarea preparatiilor (oleum de vaselina). BELLE GLASS). -anterior slefuirii dintilor se amprenteaza dintii cu materiale alginice.D. 3 ceromeri : TARGIS VECTRIS.5mm incizal . b) Amprentarea : . -reduceri 0.-curent utilizata . -prepararea dintilor. -dezinsertia amprentei cu scoaterea coroanei din amprenta -prelucrare si lustruire . -se contraindica preparatia tangentiala (fara prag). 2 polisticle (ART GLASS. 1-2mm fetele axiale .. Etape tehnologice : a) Prepararea bontului : -sub forma de bont neretentiv . -cimentare pe preparatie. -priza rasinii (autopolimerizare 5 minute) .

C. -anticipeaza tehnologia metalo-ceramica. -fototermobaroplimerizare (tripla polimerizare. -se pot fixa adeziv (cimentari adezive) dupa conditionarea fetei interne (obtinerea unor suprafete aspre prin frezare sau sablare). R.. -adaptare marginala/proximala mult mai exacta (pe bont mobil) -rezultate estetice superioare .D.D. . Prelucrarea se realizeaza cu instrumente rotative (abrazive) specifice : freze extradure diamantate. -se elimina subetapele tehnologice (machetare. bifazica cu materiale elastomerice) c) Modelul de lucru : -model de arcada cu bonturi mobile. pentru R.-amprenta de arcada (metoda monofazica. tipar.C). Avantaje : -prepararea bontului : conservativa . -pretul de cost mai mic comparativ cu tehnologia integral ceramica. ceromerioi-aplicare direct pe bont (“Step by step”) Procedee tehnologice moderne : -fotopolimerizare VECTRIS) (polisticle+ceromeri-ART GLASS si TARGIS- BELLE GLASS polimerizeaza sub presiune si sub mediu de amoniac (135ºC) rezultand structuri compacte cu proprietati mecanice superioare si calitati estetice adecvate). polimerizare in vase). ambalare. d) Sisteme de machetare : In tehnologia moderna se elimina etapele de machetare. ambalare. polipanturi din piele cu paste speciale pentru lustrul final (aici se deosebeste de masele ceramice). polisticle.

Din punct de vedere optic masa ceramica izotropa. Indicatii: (vezi coroana acrilica) . COROANA DE INVELIS INTEGRAL CERAMICA -grad de estetica si fizionomie maxima . Masele compozite. 1 Modern : Aplicarea directa pe bont Turnare-presare. polisticlele : forma de pasta. mase corectoare + flacoane cu lichide pentru conditionat . Metode de obtinere : 1 Clasic : Arderea masei ceramice pe folie/ cape metalice din platina sau aur platinat (sinterizare) . mase incizal.A. -nuanta coloristica egala cu a dintilor naturali.S. -livrarea produselor se face mult mai nuantat. culori diferite : masa opac. -evaluarile clinice sub 10 ani : stabilitatea stopurilor in zona laterala perturba functional ocluzia . Frezare computerizata. Frezare mecanica. Smaltul este anizotrop.Dezavantaje: -pret de cost + tehnologie mai scumpe fata de R. -termobaroplimerizarea se realizeaza la tº mai mare de 100ºC si intervale de timp mai scurte :7-30 minute. masa dentina. aderenta intre aceste mase-compactizarea suprafetei laterale modelate. complex.

labiodonte .parafunctii : bruxism.5-2mm incizal /ocluzal 1.5-2 mm. . neretentiv. -preparatia bontului este mult mai conservativa pe fata vestibulara raportata la coroana acrilica si coroana mixta . . fetele proximale -orala-reduceri mai mari prin frezare. -preparatia pretentioasa :numai coroane cu prag axial (circumferential). . -in cvasitotalitate la sexul feminin . preparatia tengentiala .-restaurari estetice dintii frontali. -pacienti cu indice de carie crescut (semn de distructie) . Avantaje : -grad maxim de restaurare fizionomica .nu prag cervical. cilindro-conic . -pe dintii nanici . -biocompatibilitate (integrare tisulara) daca se respecta parametrii de preparare. -sunt fragile (se contraindica in zonele laterale). Dezavantaje: -rezistenta mecanica la torsiune scazuta (atentie la adaptare). . Contraindicatii : -pacienti tineri cu camera pulpara mare. -se contraindica pe dintii laterali : necesitate doar (dinti cuspidati). dinti cu fatete de abraziune. Etape clinico-tehnice : a) Preparatia dintelui : -bont dentar.reducerea fetelor uniforma: 1mm pe toate fetele axiale si 1.ocluzii adanci acoperite.

R. -prag finisat. denivelari. -amprenta de arcada cu inel de cupru + supraamprenta material elastomeric . Se contraindica unghiuri ascutite. nu bizotat . -amprenta de arcada bifazica : de corectare sau in dublu amestec .5 mm = estetica maxima sau cu nivel -insertie ginngivala cand elementul dentar are o culoare care ne satisface. cel mai folosite -rasini compozite : cele mai indicate . . -amprenta cu H. anfractuozitati deoarece sunt surse de fisurare coronara (unghiurile ascutite genereaza tensiuni). obtuze.3-0. Materiale utilizate: -gipsuri superdure +dure . b) Amprentarea : . Mai rar de hemiarcada cu bont mobil.I. cu rotunjirea zonelor de intalnire . -modelul galvanic : cupru electrodepus + gips dur. EMPRESS. Pragul se disimuleaza (infunda) 0. c) Modelul : -model de arcada cu bont mobil. utilizare mai putina.R.amprenta de arcada monofazica in lingura individuala (cea mai utilizata) .H. (hidroalginica) -rar utilizata. rasina pentru completare-rar utilizat-metoda laborioasa. d) Machetarea: se indica pentru procedeele DICOR SISTEM.-unghiul de intalnire intre pereti si prag este de 90º.

-amprenta duplicat .in tehnica clasica nu se utilizeaza macheta si nici procedeele moderne datorita frezarii si sonoeroziunii . -model de lucru . -procedeul cel mai raspandit si mai sigur. -conditonare bont (DIE SPACER). timp de 2 ore rezultand o capa poroasa (alumina 45%) . 2) arderea de infiltrare a capei poroase . Tehnica de lucru VITA IN CERAM : 1) aplicarea aluminoceramicii pe bontul termoizolant cu pensula. -model duplicat din mase de ambalat -SUPERHARD . tehnica VITA IN CERAM : nu necesita machetarea. arderea 1100ºC. Zirconiu (particule de sticla) 1100ºC. . 3) placarea pe miezul ceramic : se aplica mase de placat pentru nuantarea coloristica 950-960ºC = arderi de corectare (1-2 arderi) -autoglazurare . -arderea alumino-ceramicii in doua etape : miez ceramic-placarea finala . de 0.2mm aur platinat : capa intim adaptata + imbinare proximal (faltuire). tehnica clasica : adaptare folie de platina. pe capa poroasa se aplica aluminoceramica cu particule de Lantan. timp de 4 ore rezultand miezul alumino-ceramic . Etape tehnologice :vezi inaly ceramic -amprentare . coroana -ardere directa-aplicare masa ceramica “step by step” pe modelul duplicat.

iar dupa ardere confera transluciditate. Pulberea: 1 feldspat: 60-80%-componenta care omogenizeaza in faza de topire amestecul.C. C. -fondantii=maresc masa produsului si scad temperatura de ardere . rol de liant al amestecului si se contracta dupa ardere .D. -compensat de cimenturile de fixare.I. EMPRESS (vezi inlay ceramic). . 4 aditivi (fondanti. Ceramica preparabila : -are in compozitie:pulbere +lichid. dentina. care dupa ardere se dilata si confera rezistenta amestecului si luciu caracteristic. Dezavantaje : -spatiu mai mare bont-coroana /procedeul modern . smalt. 2 cuart: 10-15%-este componenta refractara. 3 caolin :0-5% este o argila hidratata.. masa incizala. 5) conditionarea coroanei -se graveaza fata interna a coroanei cu acid fluorhidric 37% pentru asperizare .S. moderne Procedeele DICOR.-indepartarea coroanei de pe model prin pulverizarea masei de ambalat cu agenti de sablare rezultand coroana integral ceramica . 4) adaptarea pe modelul de lucru . 6) cimentare adeziva: cimenturi R. alba care influenteaza fluorescenta maselor ceramice . Metoda clasica: -pe capa ambutisata pe bont se aplica strat cu strat ceramica preparabila tip VITA (ceramica feldspatica)-componenta de baza 60-80% masa opa. pigmenti) . din punct de vedere este un trisilicat de aluminiu-calciu-sodiu.

-temperatura si timpul de ardere difera de ceramica preparabila mult mai mare . avand rolul in a mari aderenta particulelor de componenta metalica. Caracteristici: -mase oxidice . incalzire la 1200-1300ºC. Pentru aliajele nenobile cei mai utilizati sunt oxizii de crom. 2. 2 Vitroceramica DICOR. nichel. 3 Ceramica magnezica OPTEC. conditionarea capei : degazeificare. rezultand o capa oxidata si compatibilizata pentru aplicarea masei ceramice opac . Pentru aliajele nobile. metalele oxidoformatoare sunt aurul. dextroza). timp de 10 minute .-pigmentii confera stabilitate cromatica si favorizeaza aderenta . confectionarea capei metalice Pt/Au-Pt. se adauga sub forma de microprocente. -componenta lichidiana a ceramicii preparabile : aditivi si alcool.cresc gradul de translucenta . argintul. titan. Lichidul : Ceramica preparabila contine in sistem si o componenta lichidiana (apa distilata sau alcool in amestec cu glucoza. Arderea masei ceramice-tehnologia clasica -coroana integral ceramica: 1. unde se leaga de elementele metalice ale masei ceramice). 4 Ceramica zirconica II. -contin substante fluorescente care cresc gradul de translucenta :lantanide . indiu. Masele ceramice moderne : 1 Aluminoceramica . staniu (migreaza in zona de interdifuziune.una din cele mai rezistente. .

adaptare -tehnicianul genereaza imprecizii de adaptare (spatiul dintre bont si coroana). timp de 5 minute. Caracteristici: . in vid. 2 minute + oxigen. mase de corectare pentru nuantare coloristica : fisuri. racire lenta. 4. cu preuscare in gura cuptorului .3. care acopera in totalitate bontul. a-II-a ardere de corectare (pentru esecuri) 2 minute in prezenta oxigenului .3mm pe toata suprafata. 4 minute. 9. 950ºC . pete 950ºC. fixarea coroanei obtinute-adeziva (cimentare). 6. 8. spatiul IZO maxim 50. Tehnica adeziva necesita conditionarea cu acid fluorhidric 37% (restaurari integral ceramice)-imbinare adeziva. 4 minute . care placheaza partial componenta metalica.arderea opacului la 900ºC. modelajul sumar . COROANA MIXTA Este o proteza fixa unidentara alcatuita din doua componente: 1 una metalica. preardere (+Oxigen) . 5. vid. se aplica un strat de masa ceramica opac in grosime de 0. glazurarea : ardere : 700ºC. adaptare. pentru a evita discromiile . 13. 10. examinare pe model. extragerea capei. 12. prelucrare coroana pe bont. 11. vid . ardere 900ºC. fara vid. arderea dentinei si a smaltului (pe capa se aplica in exces dentina+smalt 20-30% cu vibrare si se absoarbe excesul de apa cu hartie de filtru).Acest lucru se realizeaza deoarece masele ceramice in urma arderii se contracta. 2 una fizionomica. arderi de corectare . 7.

7 Echilibrari ocluzale . 2) protetic : 5 Elemente de agregare (curent la P. culoare . . 8 Elemente de agregare punti mixte. 3 Corectarea anomaliilor de forma .R.1 Imbina avantajele coroanei de invelis metalice (propretati mecanice) cu avantajele coroanei de invelis fizionomice (proprietati estetice). de hemiarcada sau de arcada.+coroana mixta) . 2 Sunt mai conservative decat coroanele de substitutie . 3 Sunt preferate ca elemente de agregare meziale (datorita esteticii). traumatisme.P. 4 Elemente de agregare pentru punti mixte . utilizate mai mult decat coroana total metalica. 3 La cei care nu accepta sacrificiul biologic (depulpare in scop protetic).C. cu camere pulpare mari (nu permit preparatii cu prag). volum. 2 Restaurarea dintilor fracturati (D. 6 Elemente de imobilizare a dintilor afectati parodontal .S. 2 La pacientii tineri sub 20 ani . abraziune . Indicatii : 1) conservativ-restaurator : 1 Restaurarea morfologica a dintilor afectati de procese carioase.) . Avantaje: 1 Sunt mai conservative comparativ cu cele de substitutie. Contraindicatii : 1 Dinti subdimensionati in sens cervico-ocluzal (spatiu mic pentru cele 2 componente +retentie precara) .

2 Efect fizionomic superior celor metalice ; 3 Se pot recupera dinti mono- si pluriradiculari (R.C.R.+coroana mixta). Dezavantaje : 1 Prepararea nebiologica, invaziva a dintelui ; necesita depulpari si reduceri de tesut dentar (pe fetele vestibulare), fata de coroanele de invelis metalice si ceramice; 2 Grad de retentie scazut datorita formei bontului; 3 Apar dehiscente (separatii) si infiltratii la nivelul interfetei metalopolimer determinand aparitia modificarilor coloristice. Clasificare :  Dupa aspectul estetic :

a) partial fizionomice (numai fata vestibulara este placata cu componenta fizionomica) : metalo-acrilice ; metalo-compozite. b) total fizionomice (componenta fizionomica acopera toate fetele).  Dupa componenta fizionomica :

a) coroane metalo-polimerice : -metalo-acrilica (tip Weisser); -metalo-compozita. b) coroana metalo-ceramica.  Dupa tehnica de obtinere a componentei fizionomice:

a) termopolimerizare clasica : rasini acrilice ; b) termopolimerizare uscata : cu vapori de caldura (in piroconvectoare) ; c) termopolimerizare sub vapori sub presiune = baropolimerizare (BIOPOL, BIOMAT) ; d) fotopolimerizare (R.D.C.) ;

e) fotobaropolimerizare :rasini compozite ; f) fototermobaropolimerizare in vid :polisticle (SINFONY S.P., BELLGLASS); g) sinterizare (ardere) mase ceramice ; h) rasini compozite :polimerizare (MICROBASE SYSTEM). Procedee de obtinere:  componenta metalica: turnare in cuptoare cu microunde

Tehnologii moderne: sinterizare, galvanizare, ambutisare+galvanizare (cape din aliaj nobil). Observatie: Electroformarea (galvanizarea) este cel mai exact procedeu; spatiul bont-capa este de 20  (strat ciment), spatiu ce confera rezistenta mecanica mare.

Coroana mixta metalo-ceramica este cea mai indicata, deoarece:    asigura stabilitate coloristica in timp ; biocompatibilitate +proprietati mecanice; cazuri clinice cu posibilitati financiare.

Etape clinico-tehnice: Diagnosticul, solutia de tratament ; Pregatirea campului protetic:

1 slefuire reductionala inegala; 2 bont cilindro-conic, neretentiv; 3 reduceri : vestibular 1,5-2mm, incizal 1,5-2mm. Acest lucru este necesar pentru coroanele mixte metalo-polimerice. 4 Fetele axiale+orala se deretentivizeaza usor: 0,3-0,5mm pentru cele acoperite cu metal; 1-1,2mm +conicizare spre axcomponenta fizionomica extinsa si pe fetele axiale (metalo-compozita, metalo-ceramica). Bontul va fi preparat intotdeauna cu prag. !!!!!!!!! Ideal, preparatia pentru coroana nmetalo-ceramica este CHANFREIN-ul circumferential, cu o limita decelabila, amprentabila, foarte exacta. Amprentarea : -indicata este amprenta de arcada ;vezi coroana metalica si jacket. -se folosesc si amprente segmentare (de hemiarcada) pentru obtinerea elementelor solo ; !!!!! a nu se uita conditionarea campului protetic anterior amprentarii. Modelul : -se indica cu predilectie modelul de arcada cu bonturi detasabile +pinuri duble si teaca dubla ; Machetarea: 1 Clasic:=tehnica racirii gradate istorica. =tehnica picurarii; 2 Procedeul modern =ceara calibrata +elemente prefabricate; =discuri termoplastice (prin ambutisare) ; Ambele au valoare

3mm. butoni sau anse) .2mm . 6 Unghiurile de intalnire de rotunjesc . sa fie rigizi. pentru a permite translucenta luminii.4mm) -IVOCLAR . 4 Macheta pentru coroana mixta metalo-ceramica: 5 Pereti netezi fara rugozitati sau unghiuri ascutite. componenta metalica prezinta microretentii .=rasini compozite foto . degresare. o Peretii proximali din 1/3 medie sa fie divergenti spre vestibular . o Dupa sablare. gravaj electrochimic. peretii axiali trebuie sa prezinte grosimi uniforme. 3 Componenta metalica se conditioneaza (sablare. Observatii : 1 In tehnologia moderna.2-0.25-0. o Prag cervical +macroretentii in zona proximala (contribuie la mentinerea componentei acrilice) . o Incizal/ocluzal exista o rama de protectie pentru componenta fizionomica. silanizare) pentru a fuziona mecano-chimic cu componenta diacrilica. 4 Macheta pentru coroana mixta metalo-acrilica oPrezinta macroretentii pe fata vestibulara (perle. . 3 Capa =0. 2 Prag si rama de protectie . nedeformabili si sa confere un spatiu adecvat componentei fizionomice.  Macheta pentru coroana mixta metalo-compozita : 1 Prezinta microperle si macroperle (0. 2 Stratul ceramic trebuie sa se inscrie in standardul minim de 1. =tehnica aditiei de ceara (in scop stiintific).

Observatii tehnologice:  In practica moderna se folosesc machete prefabricate . rapida. dezambalare . margini incizale\ocluzale macroretentii (sunt generatoare de fisuri) . Se introduce acrilatul pentru componenta fizionomica . Retentia componentei acrilice este pur mecanica. INZOMA are sisteme retentive perlate sau butoni pentru metalo-compozite. de protectie. Se ambaleaza orizontal rezultand tiparul . degresare . 8 Se modeleaza cu ceara calibrata sau prin ambutisarea foliilor (pentru a rezulta grosimi uniforme) . !!!!!!!!! 2 Coroana metalo-compozita: . Polimerizare .5-2mm (fizionomie deosebita) pentru a favoriza translucenta . Principiul lui SHORE: macheta va prezenta suprafete concave. destul de exacta. Sistemul RENEFERT foloseste retentii sub forma de plasa.lustruire . gulerasul ocluzal concav asigura mentinerea masei ceramice. lustruire. Se modeleaza macheta pentru componenta fizionomica. este o metoda de lucru ergonomica. Sunt in practica INZOMA (Ivoclar) si PROBOND (Renefert). 9 Spatiul ocluzal /incizal = 1. 10 Adeziune fizico-chimica foarte buna.7 Nu prezinta praguri.Avantaje: reduc cantitatea de metal nobil. Sistemul INZOMA este indicat in tehnologia metalo-ceramica.prelucrare . Placarea coroanelor mixte : 1 Coroana metalo-acrilica: o o o o o Componenta metalica este conditionata prin sablare.

-SPECTRA LINK -silanul semifluid . masa de corectat. incizal.Se realizeaza cu rasini compozite. flacoane lichid pentru silanizat si activare straturi depuse. ARTGLASS. etalizare cu rol de a mari legatura chimica dintre metal si RDC. mase intensive. 4 Se aplica strat cu strat compozitul cu spatule si pensule. SYMPHONY (Espe): foto+vid. Ormoceri. Etape: 1 Obtinere componenta metalica 2 Conditionare componenta metalica (sablare. Estetic+ biomecanic se folosesc polisticle + ceromeri (cele mai bune rezultate) Trusa ISOSIT N : -paste + flacon lichid . silanizare) sau 3 Silicatizare . Produse: SR ISOSIT N :foto-termo (Ivoclar). -Fluid ISOSIT pentru modelaj final. mada dentina. livrate sub forma de pasta vascoasa. oxidare. ESTENIA=polisticle. . -Spectraacticator. BELL GLASS-polimerizat sub presiune de azot. ceramizare . in seringi Exista masa opac pentru a ecrana metalul. gravaj electrochimic. Se recomanda polisticlele (ART GLASS. BELLGLASS.

cu fata metalica in jos si macheta orientata superior. Polimerizare: aceeasi curba termica (varianta clasica). Placarea coroanei mixte: 1 Coroana metalo-acrilica: Componenta metalica se conditioneaza prin sablare. Dupa eliminarea machetei se obtine tiparul. degresare. prelucrare cu instrumentar rotativ\abraziv si lustruire. polimerizare acrilat. Retentia componentei fizionomice este pur mecanica prin microretentii aplicate pe componenta metalica. se umple usor in exces si dupa racire se modeleaza anatoform prin sculptare. racire lenta. lustruire. Este superioara fata de tehnologia metalo-acrilica (superioara in tehnologia coroanelor mixte). Modelare macheta pentru componenta fizionomica. Ambalare orizontala: ca la coroana acrilica. introducere.Observatie: Tehnologia metalo-compozita se apropie foarte mult de tehnologia metalo-ceramica (pensulare si punerea strat cu strat a componentelor). . Se picura ceara in caseta metalica. dezambalare. curatire in bai galvanice (electrochimic) rezultand suprafete foarte curate. Nu se aplica pe colereta rasina acrilica/compozit sau masa ceramica. Dupa 4 ore. Acrilatul se prepara ca la jacketul acrilic. indesare. COROANA MIXTA Topirea\Turnarea componentei metalice-identic ca la coroana de invelis metalica+aliaje+surse+metale.

Se adauga conditionari suplimentare : ceramizari. Etapele placarii : sablare. -masa pentru cervical . silanizare. in final rezultand o legatura fizico-chimica superioara celei pur mecanice de la coroana acrilica. -mase intensive .Componenta metalica prezinta macroretentii + microretentii la coroana metalo-acrilica 2 Coroana metalo-compozita : Tehnica placarii: Se realizeaza cu rasini diacrilice livrate sub forma de pasta vascoasa. opac-smalt) . . silanizare. -flacoane cu lichid (lichid pentru silanizat = SILAN . -mase pentru corectat (opac-dentina. silicatizari. gravaj electrochimic (metodologia standard). lichid pentru compactizare rasina pentru modelarea finala). Rasina compozita se livreaza in culori diferite. metalizari. 2. -masa pentru smalt . -masa pentru dentina. lichid pentru activat straturi depuse = ISOSIT N . Rolul acestor conditionari este de a forma un strat oxihidric pe componenta metalica pentru a se lega chimic (punti de hidrogen) cu gruparile -COOH disponibile ale silanilor . silanizare : Se aplica prin pensulare 1-2 straturi filiforme de organosilan pe suprafata anterior conditionata. Sunt combinate in godeuri/seringi cu denumiri diferite : -masa opac.

strat uniform fara transparenta metalului (ideal). Fotopolimerizare: in cuptoare SPECTRAMAT timp de 5 minute.barotermopolimerizabile. smalt).3mm. Silanul este un derivat silicic rezultat din combinare si tetravalente cu gruparile -OH. modelare finala+inchiderea porilor rasinii. Spectraactivatorul si Isositul sunt solutii polimerice de monomeri de dilutie. CHROMASIT (Ivoclar). 3. ambele SYMPHONY (Espe) baro+vid (in faza finala). un lichid pentru activarea straturilor depuse SPECTRAACTIVATOR si un lichid ISOSIT: compactare. Spectralink pe componenta metalica conditionata. un silan numit SPECTRALINK. Rol:   Opacizare. rezultand organo-silani. Tehnica de lucru : 1. COMPATIT R (Wilde fotopolimerizabile . ecranare a metalului. Dental) si SOLIDEX (Shofu). Rezulta masa opac aderenta de componenta metalica. Aplicare silan. Placarea cu ISOSIT N (Ivoclar): Trusa contine pe langa masele compozite enumerate. . 2. Aplicarea opacului in grosime uniforma: 0. Aplicarea se realizeaza cu spatule sau cu pensule. Mareste adeziunea cu straturile ulterior depuse (dentina. Cand avem transparenta reluam procedeul. Materiale pentru placat (rasini compozite) : SR ISOSIT N -rasini fototermopolizabile (Ivoclar) . aplicare de mase compozite strat cu strat de la opac pana la masa de smalt .3.

mai laborioasa. 7. Componenta compozita se poate aplica pe toata gama de aliaje (Au. Curent se aplica pe aliaje Ag-Pd/Ni-Cr soft. Avantaj fata de masele ceramice. Rezulta o componenta fizionomica cu proprietati superioare fata de cea acrilica (mecanice. 5. Extremele sunt exceptate (se face ceramic). Se aplica masa de smalt din 1/3 incizala (stratul cel mai gros) spre colet (grosime atenuata) + masa colet in 1/3 cervicala (Yellow Dark).4. 6.4 microretentii (se aplica adeziv)+ macroretentii. materiale. Activare masa opac prin aplicare de SPECTRAACTIVATOR. Aliajele Ag-Pd sunt ptoducatoare de oxizi (oxizii de argint modifica culoarea). prin pensulare de fluid ISOSIT. rezultand forma finala a componentei fizionomice. Aplicare masa dentina pe toata suprafata =culoarea de baza . Pt pana la Gaudent). presiune 6 bari. Polimerizare : in miniautoclave (termobaropolimerizare) la 120ºC . La coroana compozita duble retentii : perle 0. necesitand tehnic dotari speciale : cuptoare. . Coroana mixta metalo-compozita prin componenta ei fizionomica este superioara celei acrilice.2-0. Dupa aceasta aplicare cu spatula urmeaza modelarea finala. coloristice) si in ansamblu biocompatibilitate. se obtine printr-o tehnica superioara. Observatie : Coroana metalo-compozita prin parametrii ei este inferioara coroanei metalo-ceramice. timp de 7 minute. asemanator tehnicii metalo-ceramice. se aplica de la colet spre incizal. Observatie tehnologica : Aplicarea maselor compozite se realizeaza succesiv strat cu strat. estetice. Gaudentul si Co-Cr se contraindica.

Manipulare cu pensula. apoi ardere la 980ºC. 2 Faciliteaza adeziunea maselor ceramice ulterior depuse. urmata de preuscare in gura cuptorului. Ardere (sinterizare) masa dentina-smalt (mase ceramice de baza)bonding porcelain. peste masa aceasta se aplica masa de smalt in 1/3 incizala+ medie.3mm pe componenta metalica prin pensulare. anterior conditionate.Placajul ceramic : Masele ceramice preparabile se aplica pe componente metalice. Conditionarea este mai simpla decat la coroana compozita. AUSTROMAT. usor in exces 20-30%. Se practica un modelaj sumar schitat. Aplicare mase ceramice cu spatula sau prin pensulare +vibrare (absorbtie) . se reaplica si se rearde. Cuptoare: VITA VACUMAT. Arderea masei ceramice se realizeaza in cuptoare speciale in etape distincte. . Se aplica masa opac in strat uniform de 0. Tehnica de lucru : Sablarea . Degresare in solutii acide : acid fluorhidric.2-0. totdeauna cu prearderi (preuscari). 2. Ardere (sinterizare) masa opac. Curatire in bai ultrasonice. Arderea masei opac are ca rol : 1 Ecraneaza metalul. Cand se constata insulite gri. in vid. 1. NEY. timp de 6 minute. Se aplica masa dentinara in stratul cel mai gros de la incizal catre colet. GEMINI.

Glazurarea se obtine prin 2 procedee : 1 Aplicare masa pentru glazurare (strat filiform) . aspect mat. Se adapteaza cervical. Componenta fizionomica se prelucreaza cu freze diamantate fissure. biocompatibilitate. . Toate erorile se corecteaza in 2 etape de ardere cu mase speciale de corectat +mase intensive pana la nuantari. Se mentine la aceasta temperatura 2-3 minute. in prezenta oxigenului.Aplicarea maselor : cu vibrare +absorbtia umiditatii (hartie filtru. urmata de racire lenta. cu freza extradard din tungsten. Arderea : Debuteaza cu preuscarea timp de 5 minute. !!!!!!!!A nu accepta jonctiunea ceramica -metal in zona de contact ocluzal. rezistenta mecanica superioara celor prezente (metalo-polimerice) dar inferioare ca estetica celor integral ceramice. sugativa). Se trimite in cabinet pentru examenul oral. Pot sa apara erori : fisurari. Se obtine forma caracteristica. vitros (supraardere). in vid. Cimentare/Fixare : 1 Coroanele metalo-acrilice se fixeaza prin frictiune-cimentare cu cimenturi conventionale FOZ (fosfat de zinc) . incizal pe model. desprinderi. proximal. 2 Autoglazurare cand corespunde coroana. coroana este degresata din nou in solutii de acid fluorhidric si apoi urmeaza a 3-a ardere. rezultand un volum mai mic al masei ceramice (pana la 30%). 2-3 minute. Dupa examenul intraoral la care se constata corectitudinea adaptarii. cea finala (glazurarea) la 950ºC. urmata de introducerea in cuptor la 980ºC. rezultand coroane mixte cu un grad de fizionomie.

Parti componente : 2 dispozitive : 1 Dispozitivul coronar=bont metalic (artificial) . plasat subgingival 0.4 mm ce acopera suprafata bontului morfologic caracteristica (in 2 versante datorita preparatiei). Nu sunt proteze conservative (comparativ cu coroanele mixte). inaltime 1-1. diametrul 1/3 din diametrul radacinii. Caracteristici parti componente : 1 Dispozitivul radicular : -Placuta are o grosime 03-0. cimenturile ionomere de sticla sau chiar FOZ. 3 Coroanele metalo-ceramice se indica a fi fixate cu cimenturi ionomere sau cimenturi pe baza de rasini diacrilice = fixare adeziva (cimenturile reactioneaza chimic cu tesuturile dentare). Refac morfologia coronara afectata in scop protetic. 2 Dispozitivul radicular cu accesorii : -placuta .5mm. COROANA DE SUBSTITUTIE Proteza fixa. Restaureaza volumul cel mai mare de tesuturi distruse.5mm.2 Coroanele metalo-compozite se fixeaza cu ajutorul cimenturilor policarboxilat/polielectrolitice. -Pivotul cu o lungime 2/3 din lungimea radacinii. Ideal ar fi ca sa aiba forma cilindrica (frictiune maxima). -Inel ce este circular axial. . -inel . pentru a se conserva suficient de grosi peretii. -pivot/stift. cu o forma cilindroconica. unidentara ce se agrega intraradicular pe preparatia dentara printr-un stift (pivot)=dispozitiv radicular.

procese carioase. Se obtin prin 2 procedee : -elemente separate (dispozitivul coronar si cel radicular se lipesc)Este metoda clasica. Mai indicate ceramice. -elemente unite (monobloc). canin cand sunt implicati in functiile de ghidaj. din ce in ce mai putin utilizata. obturatii mari. Individual pe dintii monoradiculari+premolari. Clasificare coroane de substitutie : 2 Din punct de vedere estetic : -Coroane de substitutie acrilica\diacrilica\ceramica. anomalii de volum. . Coroana de substitutie mixta este indicata pe incisivul central. cel ceramic rezista abrazand dintii antagonisti. Solutia dispozitiv radicular+bont artificial cu coroana solo pe el este solutia moderna.Coroana va avea fata orala metalica.Materialul polimeric nu rezista. Inelul +placuta constituie capacul. (utilizate) sunt rasinile diacrilice compozite+masele -Coroane de substitutie mixte : caseta/semicaseta.Placuta +inelul au rolul de a preveni efectul de pana al pivotului in caz de torsionari si de a preveni aparitia cariilor secundare. Indicatii : 3 Restaurarea morfologiei coroanre afectata de carii. traumatisme. Se cpntraindica pe molari (de necesitate). abraziuni. fizionomice : bont+ coroana Varianta bont artificial +acrilat din ce in ce mai rar utilizata datorita proprietatilor inferioare ale rasinilor acrilice simple.

Caracteristicile puntilor dentare : 2 Sunt proteze fixe .4 Corectarea anomaliilor de pozitie. Se obtin prin metode si din materiale diferite . Contraindicatii : 1 Pe dintii ce pot fi reconstituiti cu coroane mixte (mai conservative) . Clasa bronzuri se toarna relativ precis dar genereaza discromii la nivelul fatetelor (lizereu pe fond de oxizi metalici). 3 Cand dotarile tehnice sunt modeste. Elemente componente : 1 Elementele de agregare :coroanele care se fixeaza pe infrastructura dentara= dintii stalpi . culoare. laterale. corectandu-se anomalia. fiind solidarizat de elementele de agregare prin lipire. . 5 Protetic ca element de agregare pentru punti frontale. 2 Corpul de punte : (dintii intermediari)= restaureaza dintii absenti de pe arcada . TEHNOLOGIA RESTAURARILOR FIXE PLURIDENTARE (PUNTILE DENTARE) Proteze fixe pluridentare. 2 Nu se toarna din aliaje Co-Cr (foarte greu de prelucrat si indepartat prin taiere) sau din aliaje baza cupru (Gaudent). forma. ce se fixeaza pe dintii stalpi in principal prin frictiune si secundar prin cimentare . se fixeaza prin frictiune-cimentare pe dintii stalpi . Anomaliile de pozitie se pot modifica prin dispozitive angulate. frontolaterale fiind indicat ca element mezial de agregare. Protetic afera gradul de frictiune cel mai mare dar risc de fracturare. corpul de punte in varianta moderna -se modeleaza unit de elementele de agregare si in varianta clasica-separat. Indicatii : 1 Restaurarea morfologiei si functionalitatii arcadelor dentare edentate.

coroane mixte. starea crestei edentate. raportul corpului de punte cu creasta edentata. raportate la alte tipuri de microproteze. 6 Prin fixitate.3 Au un volum ~ sau identic cu cel al dintilor naturali. cu un modelaj ocluzal anatoform functional . volum=confort psihic si integrare rapida in mediul social. Avantajele tratamentului prin punti dentare : 2 Din punct de vedere masticator :-comparativ cu protezele mobilizabile/mobile-restaureaza aceasta functie in grad superior 90%. nedeformabile cu o rezistenta mecanica suficient de mare care satisfac . Se restaureaza segmente de arcada edentate ce prezinta o morfologie ocluzala (cuspizi. coroane de acoperire distal). dintii stalpi. fosete. 2 Topografia edentatiei : zona frontala : fizionomia : elemente de agregare . 3 Transmiterea fiziologica (parodontala) a presiunilor ocluzale . aspect. datorita sprijimului dento-parodontal are loc o transmitere fiziologica a fortelor in axul lung al dintilor stalpi la osul alveolar. 4 Din punct de vedere fiziologic-transmit presiunile ocluzale dentoparodontal . functie de conditiile locale. . numarul dintilor. 3 Conditiile clinico-tehnice : cabinete+ laboratoare dotate corespunzator cu materiale. 4 Confort prin fixitate.coroane metalo-ceramice. puncte de contact) ce pot prelua o parte din fortele ocluzale. estetica sunt extrem de confortabile. 5 Biomecanic-constructii mecanice protetice rigide. incrustatii in incrustatii. de regula ~ puntilor mixte cu elemente de agregare mixte (coroana de substitutie. zona laterala : masticatia : punti rezistente din punct de vedere biomecanic . aliaje care sa permita obtinerea celor mai adecvate elemente de agregare/corpuri de punte. Conceperea puntilor dentare : 1 Functie de gradul de disfunctionare al cazului clinic. corpuri de punte cat mai fizionomice si realizate prin tehnologii cat mai moderne .Datorita prezentei morfologiei anatoforme si functionale sunt superioare.

se pot realiza si in laboratoare. Se contraindica corpurile de punte suspendate in zona laterala maxilara. Rezultatul estetic nu totdeauna este cel ideal . Lateral puntile prin corpul de punte. Cu protezele mobile. Elementele componente : Corpul de punte : 1 din punct de vedere al materialului:metalice . 2 Estetic : puntile dentare au un element rigid-componenta metalica placata cu o componenta fizionomica . rezultatul estetic este superior. Se pronunta corect dentalele si nu apare sigmatismul de la protezele mobile. dar punti metalice. in zonele de trecere. culoare ~ dintilor naturali.mixte. din gaudent.Transpare metalul la o individualizare pronuntata . semisa. stantate. 1 din punct de vedere al esteticii : nefizionomice-laterale fizionomice . in cele mai multe cazuri exista un compromis intre principiul biomecanic si cel biofunctional. cingulum favorizeaza restaurarea timbrului vocii. volum. tremele.nemetalice . . se restaureaza foarte dificil distemele. modelarea fetelor orale cu creste. volumul este mai mare cand se asociaza cu treme si diasteme . componenta metalica nu permite individualizarea dintilor ca forma. trebuie sa inchida spatiile edentate pentru a reda capacitatea rezonatoare a cavitatii bucale-timbrul vocii este modificat. 3 Conditiile clinico-tehnice :conditii deosebite de dotare pentru obtinerea unor rezultate foarte bune . Halena fetida apare cand corpul de punte este conceput grosolan : sa. orice corp am concepe se retentioneaza alimente+igiena precara. insuficienta duce la aparitia halenei fetide . Dezavantajele tratamentului prin punti dentare : 1 Igiena la nivelul corpului de punte : pe fetele de contact cu mucoasa crestelor edentate retentioneaza alimente . ceea ce duce la aparitia fenomenelor locale+coroziune. S-au conceput punti dentare speciale (demontabile) -igienice pentru a se realiza o curatire si o lustruire a acestor fete ce se corodeaza.5 Din punct de vedere fonetic : modelarea corecta a corpului de punte (in regiunea frontala) plasarea corpului de punte in zona neutrala.

partial fizionomice-cele mai indicate pentru restaurarea fizionomiei + economie material si confort. topografia edentatiei . Puntile dentare refac edentatii reduse de la 1-3 dinti. Clasificarea starii de edentatie : . greutatea mai mica Corpul depunte-inlocuieste dintii absenti de la nivelul arcadei edentate (bresei). accidente=avulsia de pe arcada a unui element dentar. Edentatia partiala .etiologie Prin puntile dentare se restaureaza edentatia partiala. rigide. morfologia coronara. maximum 4 (cu conditia ca dintii limitanti sa fie bine implantati). Puntile dentare = piese mecano-protetice. 3 Parodontopatia . In conditiile in care puntile sunt agregate pe mai multi dinti. Edentatia partiala-absenta a unui dinte dintr-un cadran /altul sau hemiarcada. Pe dintii voluminosi se indica o gama mai variata de coroane. 2. elementele de agregare vor fi cu grosime dirijata pentru a usura insertia lor. 4 O etiologie pasagera accidentala . fracturi. 2 Caria dentara . Cauzele edentatiei partiale : 1 Extractia dentara . nedeformabile ce restaureaza functiile de baza ale ADM perturbate lent/subit. dimensiunea edentatiei (numarul dintilor.factorii traumatici. Elementele de agregare sunt concepute functie de : 1. zona in care se afla).

dintilor din zona laterala (premolari.absenta (uniterminala) . Dar in practica frevent exista edentatii biterminale si Kennedy a combinat criteriul topografic cu cel clinic. dupa segmentul afectat de edentatie (Freedman) . molari -edentatia clasa III- clasa IV-zona frontala (canin-canin)-edentatie fronto-frontala. extindere larga. clasa II. dupa zona topografica (Costa): -Absenta dintilor frontali (incisivi. clasa I-oblica. Clasa III+Clasa IV =modificari B =edentatie L / F de hemiarcada (unilaterala) Clasificarea Kennedy este usor de memorat. Clasa I+ clasa II=modificari A =edentatie mixta T. T . clasa III-zona (unilaterala. canin)=edentatie frontala . dupa topografie (Kennedy. molari) modificari Swanson :Clasa I devine clasa II si clasa II devine clasa I.). . clasa II-transversala. Clasa II -edentatia laterala-masticatia. Costa) clasa I-absenta dintilor laterali (premolari. citit. utilizata in protezarea fixa si in protezarea cu proteze mobilizabile. clasa III -unilaterala . molari) . F-F. Swanson. laterala -premolari.dupa linia crosetelor-Fulkrum line (Cummer ). clasa IV . edentatiile fiind limitate numai mezial (biterminala) . Clasa I -edentatia frontala -incizia alimentelor .patrulater.

-Absenta premolarilor. -Dupa Ene. 4 Creasta edentata . -Absenta dintilor laterali +frontali=edentatie laterala extinsa . Dintii stalpi =delimiteaza mezial/distal edentatia (edentatia laterala). -Notarea edentatiei se realizeaza cu majuscule -Linia mediana cu “M” (in vorbire) sau cu “-“(in scriere). 5 Relatia de ocluzie. Campul protetic : 1 Dintii limitanti=dintii stalpi . -Citirea edentatiei se realizeaza din cadranul drept 1 spre 2 si 4 spre 3. . -Edentatie mixta =absenta dintilor din zona laterala.Costa:citirea edentatiei se realizeaza in sensul acelor de ceasornic1 spre 2 spre 3 la 4. 3 Dintii antagonisti . molarilor dintr-un cadran=edentatie unilaterala . Daca delimiteaza numai mezial =edentatie terminala /uni/biterminala. se concepe puntea si tipul raportului corpului de puntecu creasta edentata. -Edentatia subtotala =edentatia este caracterizata prin prezenta a minim 2 dinti pe arcada. Este o clasificare usor de retinut si de transmis pentru notarea personalului ajutator. 2 Dintii vecini . !!!!In citire « M » si in scriere »-« cand edentatia trece de linia mediana. Campul protetic se observa cel mai bine pe modelul de studiu pe care se pune diagnosticul +solutia protetica. molari) =edentatie laterala . frontala si terminala .-Absenta dintilor laterali (premolari.

iar creasta in ansamblu prezinta un grad de rezorbtie. aducerea in plan si deblocarea ocluziei si apoi se trece la tratamentul protetic definitiv. creste coroana clinica. cu frictiune in zona cervicala.Dintii stalpi sunt prelucrati prin frezare/prelucrare. Dintii antagonisti reprezinta dintii opusi edentatiei. Dintii stalpi reprezinta suportul pe care se aplica elementele de agregare si care preiau in mod fiziologic presiunile ocluzale osului alveolar prin suportul dento-parodontal. rezulta pensarea (micsorarea ) spatiului edentat si crearea neparalelismului cu dificultati in etapa de pregatire. Dintii stalpi . exacta . Ambele migrari impun depulparea dintilor. . acoperita de o mucoasa fixa. rezultand un bont dentar. In edentatii vechi. cu aparitia tremelor intre dinti . functie de varsta edentatiei migreaza in sens orizontal astfel : Stalpii meziali migreaza catre distal = distogresiuni . Migrarile in sens vertical ale dintilor antagonisti constau in: Extruzia=dintele erupe din alveola pana ajunge in contact cu mucoasa crestei edentate. ei se mentin in pozitia initiala. cu aparitia blocajelor ocluzale. Dintii stalpi vor fi cat mai paraleli . Egresiunea=dintele erupe impreuna cu precesul alveolar. Stalpii distali migreaza catre mezial = meziogresiuni. pentru ca insertia acestei constructii sa fie lejera. subdimensionat in toate sensurile (axial+incizal). Daca edentatia are o varsta recenta. amputarea coronara. dintii antagonisti migreaza in cautarea dintilor absenti ceea ce impune in prima etapa aducerea lor in normoocluzie prin remodelari coronare pentru a realiza o relatie ocluzo-functionala intre elementele dentare. Rata de migrare =1/3 din diametrul M-D catre raportul 1/1 . Creasta edentata rezulta dupa extractia dintilor.

Rezorbtiile accentuate au loc in cazul extractiilor laboriase. 8 Ambalarea si obtinerea tiparului. la pacientii parodontopati.se realizeaza modelarea unita a elementelor de agregare de corpul de punte. Etapele de obtinere: 1 Examenul clinic . Metoda clasica : vezi etapele clinico-tehnice descrise la L. Tehnologic se pot obtine si punti speciale : demontabile (igienice) si adezive (Maryland brigde). dintii stalpi. 4 Prepararea campului protetic (dintii antagonisti. In timpul II se obtine corpul de punte ce se fixeaza prin lipire de elementele de agregare (tehnologia metaloceramica-aliaje nobile). pe un parodontiu sanatos. interventii pe parodontiul sanatos.P. 3 Solutia protetica . 2 Diagnosticul protetic . la pacientii tineri. pe o ocluzie echilibrata. pe dintii limitanti bine implantati. 7 Puntile se pot obtine si din elemente unite (tehnologia moderna). 7 Machetarea puntii din elemente unite . Metoda moderna din elemente unite . creasta edentata)=elementele componente indemne din punct de vedere patologic ce pot prelua sarcinile (presiunile ocluzale) ale unei punti dentare. 6 Modelul de arcada cu bonturi mobilizabile .Rezorbtia va fi normala sau medie in cazul extractiilor recente. . Metode de obtinere a puntilor dentare : Se aplica pe un suport bine reprezentat. 5 Amprentarea . 6 Puntile se obtin din elemente separate (clasic) : in timpul I se obtin elementele de agregare.

13 Prelucrarea. 2 timpul de lucru. La machetare se folosesc ceruri speciale pentru inlay (corpuri de punte nedeformabile) sau rasini (sub forma de machete prefabricate). 14 Cimentarea puntii dentare pe infrastructura de suport (dinii stalpi) Caracteristicile puntilor din elemente unite: 1 etapele clinico-tehnice reduse la jumatate. Avantaje : Se obtin punti solide.9 Topirea si turnarea. 12 Placarea componentei metalice. 11 Examanul intraoral al componentei metalice+echilibrarea ocluzala. 3 prêt de cost mai mic . lustruirea finala. riguros al dintilor stalpi. Dificultati : . neexpuse deformarilor. 5 Necesita o echipa medic -tehnician experimentata profesional si dotata. Indicatii : Edentatii mici + medii cu suplimentarea procedeelor tehnologice (edentatia mixta). Sa se utilizeze modelul duplicat cu macheta fixa ce va deveni parte integranta a tiparului. consum de materiale mai mic . fracturilor si coroziunii. deslipirilor. prelucrarea componentei metalice. 4 din punct de vedere al realizarii unei punti din elemente unite se impune obtinerea unui paralelism perfect. 10 Dezambalarea.

PROTEZE FIXE PLURIDENTARE (RESTAURARI PROTETICE FIXE) Conceperea puntilor dentare (principii protetice) 1 Biofunctional 2 Biomecanic 3 Bioprofilactic Toate aceste principii contribuie la reabilitarea functiilor fundamentale ale aparatului dento-maxilar (fonatia.cu modelaj cuspidat Obtinerea de spatii ocluzale identice cu ale dintilor absenti.  ralizarea de contacte dento-dentare cuspid-fosa multiple. cu modelaj cuspidat. . Contactele dento-dentare indicate in restaurarea ocluzala sunt : a) tripodic: 1 Contact stabil. fizionomia). ceramica). 1.Masticator: obtinerea de spatii ocluzale identice cu ale dintilor absenti. e indica suprafete ocluzale din materiale dure (metale. Se contraindica modelajul aplatizat si ingustarea V-O a corpului de punte. stabile.Se insera in absenta paralelismului cu micro/macrotraumatisme ce intereseaza parodontiul dintilor de suport . uniform repartizate. Principiul biofunctional : se aplica in conceperea si realizarea puntilor pentru reabilitarea functiei masticatorii. au loc rezorbtii osoase cu mobilizarea dintilor stalpi. fizionomice si ocluzale a ADM A. fonetice. masticatia.

forma si culoare asemanatoare dintilor naturali. c) in suprafata: 1 Se realizeaza intre versanti. morfologia initiala este anulata. 4 Se contraindica modelajul aplatizat. care creeaza tulburari fonetice . in parafunctii. 3 Caracteristic « Long centric -ului » (85%) .Fizionomic: 1 Intereseaza zonele frontale mandibulo-maxilare.2 Caracteristic ocluziilor labiodonte cu point centric (RC=IM: 12-15%). pe toata suprafata. 4 Nu se indica a fi restaurat prin corpurile de punte. B. cu o dimensiune V-O si C-I identica cu a dintilor naturali. 3 In urma atritiei. 2 Cuspizi initiali+fosete adanci. 3 Dintii trebuiesc pozitionati in zona neutrala . unde RC=IM. C. . 2 Corpul de punte se modeleaza in arc de cerc. 4 Permite miscari sagitale (“wide centric”)-proportional miscarii condilului in cavitatea glenoida. 2 Corpul de punte frontal va fi modelat cu volum. 4 Este indicat la protezele totale . 3 Nu se indica in mod curent in restaurarile protetice fixe. 2 Contact varf cuspid-planseu foseta . b) cuspid-fosa: 1 Indicat pentru restaurarea prin punti.Fonetic : 1 Inchiderea breselor frontale pe arcada maxilara.

functional.3 Elementele dentare vor fi individualizate astfel incat sa rezulte o armonie dento-dentara si dento-faciala. 4 Restaurarea in grad superior se obtine folosind ceramica si ceromeri. Pt) sau nenobile (Ni-Cr) si masele ceramice . 3.Directia : In zona frontala : 2 Curba-arcuata-semicerc. caracteristice cazului clinic . 2. fonatie. din rasini acrilice simple sau compozite .Insertia-stabilitatea : 1 Este facilitata cand preparatiile dentare sunt paralele . patrate . D. frictiunea poate fi partiala sau totala . Principiul bioprofilactic : puntile nu trebuie sa aiba efecte patologice asupra elementelor campului protetic 1 Morfologic =autocuratire+curatire artificiala. 2 Este usurata cand se utilizeaza coroane cu grosime dirijata. fara a se deforma. E.Rezistenta : 1 Morfologie pe sectiune in forma de « T » sau « L ». iar preparatiile sunt usor conicizate . abraza sau fractura. . 2 Se indica aliaje nobile (Au. rotunde. 3 Se contraindica restaurari fixe integral ceramice. 3 Fizionomie. Principiul biomecanic : se refera la asigurarea unei rezistente fizicoclinice a protezei. exceptie se face numai in caz de edentatii frontale cu inocluzii frontale. F. 4 Stabilitatea este augmentata de filmul de ciment (daca se utilizeaza tehnica adeziva cu cimenturi ionmere). 3 Stabilitatea se asigura prin frictiunea rezultata intre fata interioara a coroanelor si bont .

aplatizarea . Corpuri de punte in regiunea maxilara Caracteristici : -concepute utilizand principiile protetice prezentate anterior : biomecanic. inocluzia sagitala sau verticala.Raportul cu creasta: 1 Corpurile trebuie sa permita o igiena perfecta. Malpozitiile si inghesuirile sunt redate cu greu pe infrastructura metalica . prin forma. suspendat. culoare. volum . !!!!!!!!!!!!!! 2 La maxilar se indica : Frontal : sa+semisa . biofunctional. 1 La mandibula se indica: Frontal : sa+ semisa . 2 Latimea este egala cu a dintilor naturali. Lateral : tangent liniar la versantul vestibular+ semisa. pentru a transmite cat mai fiziologic presiunile ocluzale. In zona laterala : 1 Rectiliniu-usor curb. punctiform. Functii restaurate : 1 Fizionomic : Se restaureaza armonia dento-dentara si dento-faciala.4 Se contraindica subdimensionarea. . Lateral : contact liniar pe mijlocul crestei. G. bioprofilactic.

4 Redarea elementelor de detaliu (creste marginale. avand un traseu pana la pozitia « cap la cap » de 5 mm. 2 Se confectioneaza din materiale integral fizionomice (R. 4 Sunt slabe din punct de vedere al rezistentei mecanice. 1 Ocluzia : Corpurile vor fi concepute in contact cu marginile incizale inferioare (contacte inferocingulare la nivelul crestelor marginale) Se contraindica modelajul in infraocluzie . 3 Sunt excelente fizionomic.2 Fonator : 3 Prin morfologie anatoforma .S. ceromeri. Corpuri de punte frontale maxilare 1.  Se contraindica raportul sa (neigienic.A. cingulum) cu plasare spatiala corespunzatoare . Total fizionomice : 1 Indicate in edentatii reduse (1-2 dinti) . iritatii cronice locale.. Se indica ocluzia de ghidaj. Corpul de punte integral ceramic: . modelajul plat. pentru a preveni tulburarile fonetice . 6 Bioprofilactic :  Se recomanda raportul semisa . inflamatii si rezorbtii ale crestei alveolare) . mase ceramice). 5 Se contraindica subdimensionarea V-O.

ocluzo-functional.5mm . metalul transpare. rezistenta mecanica scazuta =dezavantaje.1 Tehnica VITA IN CERAM (aplicarea directa a aluminoceramicii pe modelul duplicat) . 2 Tehnica EMPRESS SYSTEM (Ivoclar) -ceramica turnata (presata. Biocompatibilitate. se modifica usor culoarea. injectata in tipar) . igienic . 2 Fete orale vizibile. Fizionomie . 2 Metalo-compozite . 3 Metalo-ceramice. b) Corpul de punte metalo-ceramic: Componenta metalica : c) Corpul de punte metalo-compozit : -Cape si dinti intermediari cu sisteme retentive tip perle cu sau fara rame . ceramizare) se placheaza componenta metalica cu rasini compozite 1-1. Caracteristicile corpului de punte mixt (caseta + fateta) : 1 Satisfacatoare biomecanic. sablare. Avantaje : Rezistenta biomecanica . . Corpuri de punte mixte 1 Metalo-acrilice . silanizare. -Dupa conditionare (degresare. 2. a) Corpul de punte metalo-acrilic (metoda clasica): Componenta metalica: Instabilitate coloristica.

2 In tehnologia metalo-ceramica se folosesc aliaje speciale (nobile. 2 Spatiul edentat se imparte dinspre mezial spre distal. dotari clinico-tehnice precare. CORPURILE DE PUNTE LATERALE MAXILARE Functii restaurate : 1 Masticator : 2 Suprafata ocluzala modelata cuspidat . 3 Dimensiunea V-O identica cu a dintilor naturali . 2 Corpurile de punte metalo-acrilice. Observatii tehnologice: 1 Se indica corpuri de punte metalo-ceramice. 4 Directie rectilinie. 3 Corpurile de punte obtinute cu fatete prefabricate (STEEL.3 Componenta metalica restaureaza fetele proximale si fata orala. metalo-compozite se indica in ocluziile adanci. Fizionomic : 1 Se restaureaza fetele vestibulare ale premolarilor si molarilor cu componenta estetica . DEVIS) si agregate cu crampoane sunt depasite tehnologic. usor curba . 5 Materiale rezistente (metalice. . ceramice). 4 Se indica in ocluziile adanci. nenobile). exigentele fizionomice inferioare. dinti scurti (conditii clinico-tehnice modeste) . Materiale: 1 Componenta metalica se toarna din orice aliaj prin tehnologia moderna. in dauna elementului distal.

Consideratii clinico-tehnice : cele mai des utilizate : caseta cu fateta ( restaureaza functiile masticator+ ocluzal). b) corpul de punte partial fizionomic (caseta cu fateta) . multiple si uniform stabile in pozitia de intercuspidare maxima.A. componenta metalica se modeleaza sub forma de bara sau elemente dentare la scara 1/1 (casete. mai rar bonturi) sau elemente dentare subdimensionate cu sisteme retentive perlate pe toate fetele (pentru corpurile de punte mixte fizionomice) .3 Culoarea fatetei identica cu cea a dintilor naturali.D. 2 Ungiuri largi de acces pentru autocuratire si curatire mecanica 3 Raport in semisa -cand dintii sunt scurti si creasta edentata este lata.C. . -corpuri de punte metalo-acrilice . -corpuri de punte metalo-compozite (superioare) .S. Tipuri de corpuri indicate: a) corpul de punte mixt fizionomic : (o componenta metalica placata in totalitate cu componenta estetica) . pentru corpurile de punte placate cu R. -corpuri de punte metalo-ceramice (celel mai bune). sau R.. Ocluzal: 1 Contacte de tip cuspid-fosa. 3 Se asigura in grad maxim functionalitatea sistemului stomatognat. Bioprofilactic : 1 Raportul de contact cu creasta edentata tangential liniar la versantul vestibular . 2 Se restaureaza ghidajul anterior si antero-lateral fara contacte dentodentare pe partile nelucratoate .

4 Se poate indica . sau R. Corpul de punte bara+ bonturi +dinti tubi ceramici . Corpul de punte + fateta ceramica prefabricata. corpuri de punte total metalice (dinti mici. 2 Materialele metalice rezistente permit individualizarea si prelucrarea ocluzala .C. in conditii speciale.S. aurplatina. acest spatiu va fi umplut prin placare de componenta ceramica . 2 Pe dinti inalti. Corpul de punte metalo-ceramic : 1 Corpul de punte se obtine sub forma unor elemente dentare subdimensionate. sportivi) . cu ocluzie favorabila. Toate trei sunt depasite tehnologic. Ni-Cr) . cu un spatiu pentru componenta fizionomica de 1. CONCLUZII : 1 Sunt corpuri de punte care se insera/fixeaza in segmentul lateral al arcadelor . 3 Echilibrare ocluzala dificila la restaurarile metalo-ceramice (mai ales dupa arderea finala si cimentare) . nu se fractureaza pe durata servicului clinic . . se vor realiza din materiale cu proprietati mecanice superioare . . Ag-Pd. se indica o componenta metalica Ni-Cr. baza cupru. Alte corpuri de punte : Corpul de punte bara+bonturi +coroane acrilice . 5 Materiale : componenta metalica 9aliaje nobile sau nenobile .componenta fizionomica se obtine prin placarea casetei cu R. cele mai utilizate Co-Cr.5mm in toate sensurile .D. 6 In tehnologia metalo-ceramica folosim aliaje speciale : baza titan.A. creste late.

marginea incizala se concepe in ..A. mase ceramice.S. Varsta inaintata. 2 Ocluzo-functionala. 3 Bioprofilactica. 2 Rapoartele corpului de punte pot fi : -tangential .D.C. -punctiform . Ocluzo-functional: 3 In edentatiile bimaxilare. Gradul maxim de restaurare estetica se asigura prin volum si forma individualizata a elementului dentar. Estetica maxima se obtine cu corpurile de punte integral compozite/ceramice.. hipotonia=dintii frontali inferiori expusi in totalitate. -Rezorbita . -in semisa. Dintii frontali inferiori sunt expusi mai putin decat dintii frontali maxilari. 1 Bioprofilactic : 2 Corpul de punte se concepe functie de morfologia crestei : -Normala ca volum si dimensiune . La pacientul normal sunt vizibile marginile incizale ale fetelor vestibulare si fizionomic se restaureaza V-I prin R.CORPURI DE PUNTE FRONTALE MANDIBULARE Restaureaza functiile : 1 Fizionomica . R. -Ascutita. se restaureaza in prima etapa marginea incizala a dintilor frontali mandibulari.

3 Modelaj convex. 3.contact cu dintii antagonisti. 2 Spatii triunghiulare intre dintii intermediari . tangent punctiform : 1 Contact punctiform la nivelul crestei .S. fara nise de protectie pentru papile. 7 Se contraindica suprafete ocluzale din R. tangent liniar la mijlocul crestei. Raportul cu creasta : 1. si exceptional R. 5 Relatie de contact tip cuspid-fosa. poate fi realizata din materiale ceramice sau metalice. contactul fiind in zona infero-cingulara. 4 Forma convexa. unghiuri largi pentru autocuratire si curatire artificiala. suspendat (fara contact): 1 Fara contact cu creasta edentata.C. 2. 2 Cel mai indicat corp de punte .A. 3 Dezavantajul major il constiuie retentionarea alimentelor. Bioprofilactic : 1 Relatie de contact care sa nu genereze iritatii locale. inflamatii (relatia de contact traumatica in sa). 6 Materiale : aliaje metalice/mase ceramice . . 2 Spatiu corp de punte -creasta edentata = 3-4mm. CORPURI DE PUNTE LATERALE MANDIBULARE Reabilitare masticatorie : 4 Suprafete cuspidate . 3 Modelajul fetelor axiale (V-O) convergent spre mijlocul crestei .D.

A. igienic. 2 Corpul de punte restaureaza functia de ghidaj antero-lateral : a) ghidaj antero-lateral (incisiv lateral+ canin) . cand caninul are o implantare deficitara sau este absent. Fizionomic: 1 Sunt vizibile suprafetele ocluzale si 1/3 vestibulara a fetei ocluzale. ocluzo-functional. Se contraindica corpuri de punte metalo-acrilice (cupe +R. putin utilizat.S. uniform repartizate. la care particpipa caninul si grupul lateral. creste rezorbite.din ratiuni mecanice . ERORI IN TEHNOLOGIA PROTEZELOR FIXE PLURIDENTARE .S. pentru echilibrarea sistemului stomatognat. -corpuri de punte metalo-ceramice . b) ghidaj antero-lateral canin : “cuspid function” este cel mai indicat in restaurarile ample cu ocluzie long centric. -corpuri de punte metalo-acrilice .A. 5 Conditii necesare: dinti inalti (8-10mm). c) ghidaj de grup. -corpuri de punte metalo-compozit. 2 Estetica maxima se obtine la corpurile de punte ceramice. se contraindica in ghidarea antero-laterala si de grup prezenta contactelor traumatice (interferente in miscari eexcentrice). 3 Se contraindica R. 4 Modelaj cu individualizare.4 Ideal.). Functia ocluzala: 1 Corpuri de punte laterale ce refac stopurile centrice (gradul I). INDICATII :-reabilitarea mandibulara. si R.C.D. bara cu bonturi si dinti tubi ceramici.

-se indica coroane de substitutie+coroane turnate cu grosime totala. coroane turnate cu grosime dirijata . -coroane partiale (3/4.) se contraindica ca elemente de agregare coroane mixte. .4/5)-indicatii speciale. 7. Directia corpului de punte : -frontal se indica arc de cerc . DE CONCEPTIE 1. ruperea corpului de punte. 6. 4. -se contraindica la mandibula in regiunea laterala corpul de punte fara contact in cazul dintilor stalpi scurti (3-5mm). -se indica coroane mixte/turnate-lateral .A.S.A. 2. (mai ales ocluzal) . -se contraindica corpul de punte cu inocluzie verticala. 3. se indica raportul in semisa . se contraindica corpul de punte rectiliniu . Morfologia +pozitia dintilor stalpi : -pe dintii cu coroane clinice mai mici (regiunea F+Lat. -are loc deformarea. Morfologia corpului de punte : -se contraindica corpul de punte subdimensionat+ modelaj aplatizat 5. Raportul cu creasta edentata : -se contraindica corpul de punte tangent liniar la versantul vestibular (la maxilar) in cazul crestei late . Materiale : -se contraindica placaje totale cu R. Tipul elementelor de agregare : -se indica coroane mixte /substitutie -frontal . Dimensiunea edentatiei : -edentatia de 4 dinti se contraindica a fi protezata cu ajutorul puntilor dentare .

bara. -corpul de punte -modelaj plat-inocluzie(se contraindica). -componenta fizionomica acopera colereta cervicala (in mod normal nu se acopera). . -zona de lipire a E. -modelaj ocluzal aplatizat .Pentru corpul de punte : -modelaj cu unghiuri.A. -la ceramica marginile nu sunt bine lustruite .se realizeaza cu unghiuri rotunjite -contactul corpului de punte cu fibromucoasa nefiziologic : !!!!!presiuni. sa nu fie cu porozitati (la metoda clasica). Elemente de agregare: -coroane scurte. 3. rezorbtii. -sistem retentiv vizibil. B. largi . -componenta metalica fara prag+ fara protectie incizala+ocluzala. 2. parodontiul se retrage mai mult decat RDC. inflamatii. polisticle.-se contraindica corpul de punte sub forma de cupe. -se indica mase ceramice.P. -turnaturi poroase. Prelucrarea aliajului : -structuri poroase . ceromeri.A. si C.DE EXECUTIE: 1.P. cu C. trepte !!!!!zona de jonctiune E. Elemente de agregare mixte: -sistem retentiv ineficient . bonturi.

P/E. -modificatri cromatice+ocluzale . Intercuspidarea maxima : -contact ocluzal partial . volum mai mare sau mai mica.M.-aliaj mat . polimerizare. eronata . Componenta fizionomica : -culoare gresita . -modelaj arbitrar . -coroziune . -structural : poroasa .S. Pozitie modificata a corpului de punte : -deformari macheta corpului de punte ./E. ERORI CLINICO-TEHNICE 1. . D ERORI TEHNICE : Lipirea C.A. C. -pozitie inexacta a C. 3. -lipitura poroasa . -fisuri. -dispunerea anarhica . -I. -armonia dento-dentara . vitroasa-mase ceramice.A.A. mate-R. fracturi. 2. fisuri. : -absenta spatiului pentru papila. -forma. -echilibrare ocluzala inexacta .P.

greu de realizat. Sunt punti rar utilizate. 2 Puntea cu extensie . -componenta metalica (C. fara afectiuni parodontale . PUNTEA TOTALA Este una din puntile speciale ce se realizeaza in conditii locale si generale.) diametru mai mic. Sunt constructii ce necesita un grad crescut de calificare al echipei medic-tehnician. Contine cel putin 3 corpuri de punte si care restaureaza forma de edentatie mixta extinsa pe intreaga arcada de regula edentatia L. -pereti. 3 Puntile mobilizabile si demontabile . Sunt indicate cand se contraindica puntile fixe. .) .Sisteme de retentie : -sisteme de retentie vestibulare (E. bine implantati. -jonctiunea metal/polimer +ceramica pe creasta . corect tratati si situati in planuri diferite. Clasic cei 2 canini +cei 2 molari. PUNTI SPECIALE Fac parte : 1 Puntea totala . 5 Puntea adeziva -Maryland. 4 Puntile pe implante . F-F .P.A. L Clinic se indica cand pe arcada sunt minim 4 dinti. caseta subtiri . -modelaj aplatizat corp de punte metalo-ceramic . indicate in situatii clinico-tehnice speciale.

exact pe preparatie. se toarna. traseele de ghidaj in excursiile mandibulei din centric. 2) Metoda moderna cu articulator mediu sau semiadaptabil (din elemente unite). Rezulta corpul de punte ce se adapteaza intre elementele de agregare si se lipesc cu LOT (aliaj cu compozitie asemanatoare cu aliajul din care se toarna punte. Sunt 2 etape mari:se obtin elementele de agregare -de la amprentare pana la aplicarea lor pe bonturi Coroanele trebuie sa fie bine adaptate. Din punct de vedere al metodelor protetice : 1) Metoda clasica cu ocluzor (articulator simplu) -din elemente separate. se ambaleaza. homeostazia cazului clinic buna. rezultand astfel o piesa de mare exactitate. cand paralelismul dintilor stalpi nu este asigurat. materiale elastice sau materiale in dublu amestec -Lavis Technick/Wash Technick sau materiale alginice. posibilitatile financiare. relatia de ocluzie-se individualizeaza contactele cuspid-fosa. numar etape dublu dar mult mai precisa si indicata pentru incepatori. se pregateste pentru ambalare.Conditiile generale : starea de sanatate. model de lucru ce va contine in pozitia din cavitatea bucala elementele de agregare In etapa a-2-am se modeleaza corpul de punte(caseta cu fateta) pe acest model. relatia corpului de punte cu creasta edentata. nu este realizat corect. Se examineaza intraoral componenta metalica (puntea sa se insere usor) : axul de insertie. Componenta metalica se trimite in laborator si urmeaza obtinerea componentei fizionomice. capacitatea pacientului de a rezista la tratament. adaptate si echilibrate ocluzal. dotarea tehnologica corespunzatoare.Rezulta o amprenta de arcada. dupa care se amprenteaza coroanele in aceasta pozitei pe campul protetic cu urmatoarele materiale : clasic-gips=abandonat . machetele se tijeaza sistem Bego Haereus. Caracteristici: 1) Metoda clasica : este o metoda mai laborioasa. 2) Metoda moderna : .

cu protezarea imediata (coroane provizorii) si adaptarea lor in ocluzie. Se indica prepararea dintilor seriata. echilibrarea ocluzala ia foarte mult timp. Masele de ambalat fosfatice au o reactie exoterma. se recomanda ideal ca ea sa fie modelata pe modelul duplicat. 1. Dificultatea obtinerii acestei punti consta in inregistrarea corecta .Macheta corpului de punte se modeleaza unit de cea a elementelor de agregare . Caracteristici : 1 Timp de lucru redus la jumatate . 2 Consum de materiale . dar la aplicarea masei de ambalat pe suprafata orala exista riscul deformarii la indepartarea de pe model.Componenta fizionomica este asemanatoare cu cea utilizata pentru puntea din elemente separate. modelul duplicat va face parte integranta din viitorul tipar Macheta poate fi modelata si pe modelul de lucru (gipsuri superdure). 3 Daca se utilizeaza modelul duplicat se vot obtine rezultate excelente. nu este o metoda de precizie (este una de rutina). . puntile dentare basculeaza pe campul protetic. Aparatele de turnat care se folosesc la turnare (CIF) sunt mult mai exacte . PUNTEA CU EXTENSIE Un capat al corpului de punte nu prezinta punct de sprijin (« puntea in consola »).) Puntea cu extensie meziala-corpul de punte este plasat mezial fata de elemetele de agregare. fiziologica a relatiei de ocluzie intre cele 2 arcade. inducerea disfunctiei ocluzale (in timp aceasta ocluzie disfunctionala duce la eliminarea dintilor stalpi). ce confera siguranta si precizie in modelaj. Puntea din elemente unite se poate obtine si cu ajutorul ocluzorului. Aceste coroane provizorii se vor utiliza in etapa de inregistrare a ocluziei cu sabloane de ocluzie sau cu placa de ocluzie pentru a evita inaltarile frecvente. macheta este fixa pe model. dar rezultatele sunt mediocre .

Solutii ideale : 1 Punti speciale agregate cu coroane partiale . Aceste piese mecanice sunt contraindicate deoarece genereaza disfunctie ocluzala. la pacienti varstnici cu acelasi status parodontal dar cu dinti antagonisti o proteza partiala acrilica. Indicatia este ca si extensia sa prezinte relatie de contact cu dintele antagonist.) Puntea cu extensie distala :-corpul de punte este plasat distal fata de elementele de agregare. arcada numai pana la molarul 1 superior+ ambele varste nu accepta alta solutie protetica din ratiuni financiare (implantul). frontale . 2. Aceste extensii meziale sunt indicate cand pacientii nu ne lasa sa intervenim pe incisivul central. nu cu morfologia reala a dintelui inlocuit. . dar intre timp dintele antagonist migreaza rezultand interferente in antero-lateralitate. in edentatii de premolar (nu de canin). O extensie este permisa ca corp de punte in edentatii terminale. din absenta conditiilor tehnice.Este indicata frecvent in edentatii maxilare de incisiv lateral si premolarul 1. indicatia ideala . cu dinti stalpi bine implantati. Puntea cu extensie distala este acceptata la pacientii tineri. (nu mai mult de 1 extensie) . La maxilar premolarul 1 este asemanator cu un canin. Este indicata frecvent in edentatii terminale mandibulare dar si cele maxilare (punti totale). 2 Punti adezive (foarte speciale) . sa nu aiba corpul de punte contact cu dintele antagonist. extensia poate fi atasata unei punti totale (subtotale). sex feminin. dintii stalpi sunt suprasolicitati (molarul 1-premolarul2). dintii trebuie sa fie bine implantati . in practica sunt modelate atipic. fie din ratiuni de functionalitate (proteze mobilizabile). pacienti tineri. 3 Punti agregate labil la un capat (incrustatie in incrustatie) 4 Punti speciale pe implante (costisitoare).

echipa experimentata medic-tehnician. 5 Cu ajutorul crosetelor. implante. . 2 Prin sistem de culisare. 2 In defecte osoase postextractionale. unde C. 2 Se examineaza periodic starea de sanatate a dintilor stalpi. 3 Se pot repara C. Agregarea : 1 Prin coroane telescopate . mucoasa . . Necesita o dotare excelenta.P. difera sistemul de agregare. 4 Sistemul incrustatie in incrustatie . nerestaurate chirurgical. fiind indicate in situatii clinice diferite. 3 Prin insurubare .PUNTI MOBILIZABILE SI DEMONTABILE Sunt restaurari asemanatoare celor conventionale. Avantaje: 1 Se pot demonta si igieniza periodic de clinician. 2 Componenta mobila (suprastructura). 3 Pentru agregarea puntilkor pe implant. 4 In conditii de dotare superioara. Indicatii: 1 In modificari dimensionale ale spatiului edentat (in special in sens vertical). Parti componente : 1 Componenta fixa (infrastructura) . materiale moderne pentru a rezulta piese protetice de mare precizie. poate avea raport si in sa. ca volum si morfologie.P.

4 Se poate interveni la nivelul tesutului osos in mobilizarea implantului (dehiscente. dar se pot adauga sisteme suplimentare de retentie (crosete. Retentia : Prin frictiune +insurubare. de mare precizie . pivot). 5 Se poate evalua in totalitate fiabilitatea unei agregari mixte.2mm). Parti componente: 1 Infrastructura se aplica intim pe bont (capa. Tipuri de punti : PUNTEA TELESCOPATA Telescoparea poate fi : -cilindrica. Pe dintii limitanti redusi cervico-incizal se recomanda coroane de substitutie cu infrastructura intraradiculara (teaca) si pivot sectionat vetical. Capele se toarna din Au-Pt. In timp se pierde frictiunea. 3 Pozitionarea surubului pe suprafata ocluzala este de minima rezistenta . . -conica. cu grosime de 0. Co-Cr. ccee ce determina o exacerbare a frictiunii. Dezavantaje : 1 Tehnologia pretentioasa. se aplica pe suprafata ocluzala compozit in strat de mai putin 1mm. spatii create cu implant granular din biovitroceramica pentru reconsolidare) . care se fractureaza. 2 Suprastructura =coroana asemenatoare dintelui. 2 Mijloacele de agregare se uzeaza prin stenuire (stergerea filetului) . Ni-Cr.

. Agregarea : mixta (dini naturali +implant). obtinandu-se contacte functionale si ocluzie cu long centric. nu foarte frecvent utilizata in practica si doar in edentatiile reduse (1-2 elemente) . care in sens vertical are o deplasare minima (58microni). La edentatiile L-F se utilizeaza agregarea prin crosete. PUNTEA MOBILIZABILA FIXATA CU SURUB -MIXTA (dinti naturali+implant) . 2 Pot fi periodic indepartate de pe infrastructura . protetic pentru corectarea C.P. Avantaje : 1 Igiena maxima in zona laterala . Acest sistem se indica curent si este de electie in tehnologia puntilor implanto-purtate si cu agregare pe dintii naturali.PUNTI AGREGATE PRIN CULISE Culisele reprezinta sisteme speciale utilizate in tehnologia protezelor scheletate +punti mobilizabile. se poate interveni chirurgical. -Pozitivul (patricea)-plasata extracoronar. Parti componente: -Componenta cavitara (matricea). Dezavantaje : . Sistemele de culisare favorizeaza infundarea fiziologica a dintilor naturali fata de implant . 3 Local. -Agregarea prin insurubare apare la puntile implanto-purtate. Variante tehnologice : Incrustatia in incrustatie (necimentata) este o restaurare speciala.

pentru transformarea edentatiilor terminale in edentatii laterale. mai putin utilizate. care pot fi restaurate cu punti demontabile. carbonul . subperiostal. cilindric. materiale compozite . . -Crosete vizibile. Agregarea poate fi prin frictiune-cimentare (cea mai comoda. -Infrastructura =implantul. IMPLANTUL : dispozitiv de fixare pentru suprastructura care se aplica pe os sau se introduce in os. i) safirele. mixt) . magneti sau insurubare. 2) in functie de materiale: e) f) g) h) ceramice. submucozal. dar cea mai putin indicata) si prin culisare. 3) dupa forma : j) surub (conic. juxta-osos. Clasificarea implantelor : 1) in raport cu oferta osossa (duap Schroder) : a) b) c) d) endo-osos. PUNTEA PE IMPLANTE -Suprastructura protetica .-Fixitate redusa . Agregarea poate fi pur implantara sau mixta . metalice (Co-Cr-Mo. Titan+aliaje. Tantal) .

Implantul-caracteristici : Segmentul osos=conic-cilindric Parte exomucozala=colet+bont. pentru transfixatii dentare (sistemele Tisa . alumino-ceramica). TPS LEDERMAN. Designul puntii : 1 morfologie asemanatoare dintilor naturali . titan. Pruin). BRANEMARCK. Tipuri : -stadiul I -imediat (cu incarcare la 30 zile) . 2 cape de transfer .BIOCERAM=aluminoceramica (unul din cele mai recomandate implanturi) -stadiul II -tardiv (implant care se aplica postextractional dupa 4 luni) . l) ac-Scialom (din tantal. Partea exomucozala poate fi un sant peri-implantar sau stalpul (zona de sprijin si agregare). Accesorii : 1 surub de acoperire . trebuie sa se tina cont de tipul de ocluzie si de tipul de corp de punte. PITT EASY BIO_OS (conice) Incarcarea la timp a implantului are un rol deosebit in mentinerea implantului pe arcada . pentru a nu expune implantul la fibloliza. BAUER. 3 stalpul omolog. 2 suprafata ocluzala mai mica sau egala cu a dintilor naturali .k) lama (Linkow) . osteoliza si ulterior la eliminare. . ITI BONEFIT.

3 contact cuspid -fosa . 5 Conceptul ocluziei echilibrate bilaterale (Gysi). cuspidaj atenuat. 2 Dintii antagonisti. 4 ocluzie cu long centric accentuata. 6 In relatia centrica si de intercuspidare maxima vor absenta contactele premature. 7 Modelaj ocluzal: cuspid -fosa. fara contacte posttramatice. fosa larga pentru a rezulta ocluzia cu long centric si wide-centric. Ocluzia lingualizata si mezializata 1 Contact cuspid activ-fosa aplatizata. 3 Ghidaj de gup in zona laterala. 4 Se contraindica ghidajul canin. inregistrarea cu arcul facial a relatiei centrice pentru transferarea ei pe articulator . 3 Se indica in supraprotezari (over-denture). 2. . Metoda protetica : 1 Cu articulator individual semiadaptabil. 5 Sunt extrase din ocluzia functionala. cu dezocluzie posterioara. In zona de interfata implant-os trebuie sa existe cat mai mici forte 1. 4 Valoarea presiunilor ocluzale transmise endo-osos este mult atenuata. Ocluzia cu protectie mutuala (pentru puntile cu sprjin pur implantar) 1 In zona frontala=inocluzie de 30 microni. 2 Ghidaj anterior lejer .

2 Tipul de implant . 5 Contentie ortodontica . aliaje nobile placate polimeric . PUNTILE ADEZIVE Indicatii : 1 Sacrificiu de tesut dur mic . 2 Migrari moderate . 6 Pacienti tineri. 2 Restaurari conservatoare 3 Edentatii reduse . inregistrandu-se erori mari . 3 Cum se incarca implantul 4 Gradul de participare al cazului clinic . 3 Preparatii peliculare. Conditii clinice : 1 Dinti stalpi paraleli. 3 Se contraindica masele ceramice (sunt rigide. bine implantati .C. au modul de elasticitate mare) si metoda cu articulator si ocluzor simplu (Gysi simplex). Contraindicatii : .2 Suprastructura ideala este din titan placat . 5 Posibilitati financiare vaste. cu ajutorul sablonului de ocluzie. 4 Carii reduse . Factorii de succes : 1 Indicatia adecvata . transferarea R.

3 Dinti stalpi subdimensionati. Parti componente : -corpul de punte (mixt/fizionomic) . 2 Gravaj chimic dublu. Fixarea : 1 Imbinare adeziva (cimenturi ionomere) .1 Treme. disteme . 3 Mentinerea in miniprese orizontale. . 2 In parafunctii . -prelungiri orizontale (aripioare).

Sign up to vote on this title
UsefulNot useful