Restaurarile protetice pot fi : directe (obturatii) indirecte (unidentare/pluridentare) Proteza =piesa mecano-protetica ce restaureaza (total sau

partial) un organ (dintii). Este o restaurare protetica indirecta (se obtine in laborator). Clasificarea protezelor : 1. proteze dentare ; 2. proteze chirurgicale; 3. aparate ortodontice. 1.Protezele dentare =. 2. Protezele chirurgicale: Restaureaza parti de organe (lobi, pavilioane, piramide nazale, globi oculari); se fixeaza in zonele OMF cu adezivi speciali, pe baza de ciano-acrilati. Protezele chirurgicale specifice indicate sunt denumite obturatoare -recomandate in restaurarile de pierderi mari osoase regionale.

3. Aparatele ortodontice : Se indica pentru corectarea anomaliilor dento-maxilare (inghesuiri , incongruente) de pozitie. Pot fi fixe (cele mai eficiente) si mobile (indicate pentru corectari). Clasificare proteze dentare : 1 Fixe=restaurari protetice fixe, 2 de regula indirecte obtinute cu 3 ajutorul laboratorului. Pot fi : -unidentare (restaureaza morfologia si functiile unui element dentar) -pluridentare (restaureaza morfologia si functiile a 1-4 dinti lipsa=edentatie). 2 Partiale (mobilizabile) = 3 restaureaza morfologia si functiile 4 arcadelor partial edentate ; edentatii 5 uniterminale ; T-T ; L-T ; mixte ; T-F 6 Totale (mobile) =restaureaza 7 morfologia si functiile arcadelor 8 total edentate.

Absenta unui dinte (sau a mai multora )

de pe arcada =edentatie. Clasificarea edentatiei : partiala : a) redusa (lipsa 1-4 dinti) ; b) intinsa (pana la 1 dinte prezent pe arcada)=edentatie subtotala, restaurata protetic cu proteza partiala mobilizabila. totala: -absenta tuturor dintilor de pe o arcada (edentatie unimaxilara); -absenta tuturor dintilor de pe cele doua arcade (edentatie bimaxilara). (Restaurari protetice indirecte)= Coroane-Punti dentare Sunt constructii rigide nedeformabile obtinute din materiale speciale : aliaje, rasini, sticle. Se fixeaza de structurile dentare prin : 1. frictiune +cimentare =varianta 2. clasica cu cimenturi conventionale (FOZ); 3. frictiune +adeziune =cu cimenturi 4. moderne (rasinice, ionomere=CIS 5. sau cimenturi policarboxilate=PCZ).

S.. bismut si tratamente conservative si restauratoare defectuoase). R. Restaureaza leziunile (coronare) odontale . 2. Fracturile dentare. 3. Leziunile coronare : a)de forma (la incisivul central superior sub forma de tarus).Prezinta un volum scazut.D. c)de pozitie (caninul superior in vestibulo sau palatopozitie) d)de culoare (datorita igienei bucale defectuoase . b)de volum (forma nanica a incisivului lateral superior). Abraziunea fiziologica (cu varsta) /patologica. . medicamente cu sulf. Cauzele leziunilor dentare: 1.C. Se utilizeaza materiale specifice : aliaje. Caria dentara: simpla/complicata. R.A. Tratamentul cariei simple si cariei complicate se realizeaza prin restaurari morfologice directe Abraziunea si fracturile dentare prin restaurari morfologice indirecte.

PM). -ecuatoriale (acopera 2/3 din volumul coronar)-sunt indicate pentru cazurile clinice afectate parodontal.Prezinta un dispozitiv .Campul protetic: Reprezinta totalitatea elementelor morfologice ce vin in contact cu restaurarea protetica fixa. 2 proteze de mare precizie. Se agrega intraradicular prin frictiune cimentara cu ajutorul unui pivot. 7/8. b) coroane de acoperire (de invelis) . se obtin prin turnare din aliaje nobile si se inchid marginal pe un prag situat la 1. -coroanele de invelis partiale =ONLAY. aceste elemente sunt: PROTEZELE UNIDENTARE FIXE TEHNOLOGIA PROTEZELOR FIXE UNIDENTARE (Restaurari protetice indirecte) Caracteristici: 1 restaureaza morfofunctionalitatea unui element dentar. 4/5 (M).).refac un mare volum de tesuturi dentare distruse si in functie de gradul de acoperire sunt: -coroane de invelis totale (acopera in totalitate bonturile). dupa volumul tesuturilor dentare restaurate: a)incrustatii =INLAY-restaurari protetice indirecte care refac partial morfologia coronara si un volum redus de tesut dentar. 3 au un volum redus ca PPA sau PT si se obtin dupa parcurgerea riguroasa a unui flux tehnologic (vezi etapele tehnologice -L.5mm de colet. continut in dispozitivul radicular al coroanei. c) coroane de substitutie: refac in totalitate morfologia coroanelor dentare.P.acopera o parte din fetele axiale (laterale) : coroane ¾ (C. Clasificare: 1.

-metalo-ceramice. numar). f) proteze unidentare mixte: -metalo-polimerice. . metalo-ceramice). 5 pentru corectarea anomaliilor (de culoare. -croane mixte (au cea mai mare rezistenta mecanica).Utilizare din ce in ce mai redusa (vezi punti adezive). -metalo-compozite. -coroane ceramice (integral ceramice. alb-argintiu=Ag-Pd. diacrilice). forma. e) proteze unidentare nefizionomice . 2 pentru corectarea morfologiei coroanelor abrazate si reechilibrarea ocluzala. culoare. expusi la fracturi. dupa aspectul estetic: d)proteze unidentare fizionomice . abraziuni.Indicate in corectarea anomaliilor de pozitie. Indicatii : Incrustatie de tip « incrustati in incrustatie »=agregare labila a puntilor. 2.radicular (pivot) si unul coronar. care refac integral fizionomia dintelui afectat: -coroane polimerice (acrilice. 4 pentru pregatiri preprotetice =coroanele sunt prevazute cu praguri care vor favoriza agregarea PPS. dupa indicatiile clinice: 1 pentru protectia dintilor cu hiperestezie. alb-cenusiu=Ni-Cr.. 3. care se obtin din aliaje nobile de diferite culori: galben=aur. 3 pentru imobilizarea dintilor parodontotici (tip inlay=incrustatii si onlay=coroane). forma.

punti totale. Materiale : 1 Aliaje nobile cu continut ridicat de aur (916%0) 2 Mase ceramice (in tehnologia incrustatiilorintegral ceramice sau mixte) . Coroane de substitutie. INCRUSTATIILE Sunt restaurari fixe indirecte (restaurari protetice fixe intratisulare) de mare precizie. Dicor) si metalo-ceramice. fiind folosite si ca elemente de agregare pentru puntile unidentare.Coroanele de acoperire pentru punti de hemiarcada. dupa tehnologie: 1 tehnologia turnarii (cea mai utilizata) 2 polimerizare si termopolimerizare si barofotopolimerizare (coroane metalo-compozite). Empress sistem. De necesitate: Au-Pd-Ag (Palidor). 3 sinterizarea (arderea. 3 Ca elemente de echilibrare ocluzala. 4 galvanoformarea =cape metalice. 5 frezarea mecanica : Celay sistem. 6 sonoeroziunea -procedeu pentru sistemele integral ceramice. Indicatiile incrustatiilor: 1 Restaurarea partiala a morfologiei coronare. 3 Mase compozite(materiale hibride). 4. 2 Ca element de agregare mezial. ceramizarea)-pentru restaurarile integral ceramice (Vita in ceram. . Ag-Pd (Paliag).

4 Ca elemente de imobilizare a dintilor afectati parodontal (mobilitate I II). rezistenta Caracteristicile incrustatiilor intra si extratisulare: . inlay-onlay. TEHNOLOGIA INCRUSTATIILOR METALICE Examenul clinic: se constata leziunile odontale. Clasificarea incrustatiilor : 1) topografia leziunilor carioase : inlay=incrustatie intratisulara . materiale foarte scumpe. onlay=incrustatie extratisulara. pinlay=incrustatie cu pivot intraradicular. la dotarea tehnica. de regula pe fata vestibulara. 5 Ca elemente preprotetice. cu adancime adecvata. retentive. Clasa V: 1/3 cervicala. Clasa III: fetele aproximale ale dintilor frontali cu unghiul incizal integru. Clasa IV: fetele aproximale ale dintilor frontali si unghiurile incizale. Indicatiile clinice sunt limitate datorita dificultatilor la prepararea clinica. Clasa II: fetele aproximale si ocluzale ale dintilor laterali. Dupa Black cavitatile se pot clasifica astfel: Clasa I: fata ocluzala a dintilor laterali. Prepararea dintilor pentru inlay se realizeaza dupa Black : -forme geometrice mecanica. se recomanda proteza unidentara fixa tip incrustatie. folosit drept sprijin al protezei partilae scheletate. 6 Ca elemente de agregare pentru puntile speciale (“incrustatie in incrustatie”)=incrustatie dubla (punti speciale).

dinti vecini. Siliconii de aditie/polieterii prezinta coeficient de contractie minim. polieteri) in portamprente individuale(RAS. Se utilizeaza material siliconic chitos pentru amprenta de arcada (supraamprenta). AMPRENTA SEGMENTARA (DE HEMIARCADA): . mase ceramice. B. M). 3 materiale : aliaje nobile (Au 916%o). Metoda monofazica : elastomeri de sinteza (siliconi de aditie. Permadyne) se utilizeaza in cazul cavitatilor clasa II. preparatie dentara. RDC. RDC). Lingurile individuale au pe fata interna stopuri ocluzale pentru dirijarea materialului de amprentare (2-3 mm grosime). relatie de ocluzie. Materiale : siliconi de aditie/polieteri. AMPRENTAREA Inregistrarea elementelor campului protetic. 2. 2 indice de carie mic. precizie maxima. Se folosesc elastomeri de sinteza: siliconi de aditie.1 dintii voluminosi-forma cilindrica (PM. distorsionarile sunt nesemnificative. Contractiile. A. Se folosesc numai portamprente metalice. coroane partiale. Supraamprentarea cu gips este depasita. dinti antagonisti. Indicatia majora : incrustatie. Metoda bifazica cu elastomeri de sinteza (chitos + fluid) =dublu amestec=Wash Tehnick. MOD. igiena bucala buna. fidelitatea este foarte mare. 3. Polieterii (Impregum.Amprenta cu inel de cupru si masa termoplastica (Stents) -fidelitate crescuta pentru amprente unitare. AMPRENTE DE ARCADA : Metode de amprentare : 1.

proprietati : 1 Plasticitate. Duralite -pentru socluri-(timpII) 2 Gipsuri extradure =Modarock. Blue Star. .Velmix (Kerr) pentru turnarea arcadelor (timp I). Amprenta rigid-elastica : -Amprenta primara se realizeaza cu material termoplastic:Stents. 4 Rezistenta mecanica la rupere . deformare .Inregistreaza un segment de arcada. -Amprenta secundara aditie/condensare(fluid). Materiale nemetalice : 1)Gipsuri : 1 Gipsuri dure =Moldano. 2) Rasini compozite :Epoxie Die . Materiale utilizate in realizarea modelului. 5 Rezistenta la socul termic Exemple de materiale : A. 3 Stabilitatea dimensionala: gipsurile dure si extradure se dilata nesemnificativ . Etape tehnologice pentru incrustatiile metalice: Modelul de lucru : Reproduerea pozitiva a elementelor campului protetic dupa amprente de mare precizie. (finala) cu material siliconic de C. AMPRENTA OPTO-ELECTRONICA (fara material) . 1. abraziune. 2 Fidelitate.inlay ceramic.05% pentru cele extradure . 0.1% pentru cele dure si 0.

termorezistente B Materiale metalice: 1) electrodepunere (Cu . timp de imersie 10-15 minute . 3 Integritatea marginilor cavitatilor. Modelul cu bonturi mobilizabile -tehnica: 1 examinarea amprentei . 4 Moderne.valoare istorica. costisitoare. 3) Mase de ambalat : tehnologia inlay ceramic-tehnica Vita in Ceram (arderea ceramicii pe modelul duplicat) . 6 Indicate in tehnologia modelului de lucru cu bonturi mobilizabile cu sau fara pinuri metalice . simple (R. uscare). N. 2 Foarte indicate in tehnologia incrustatiilor (modelul de lucru). igienizare.I. Ag.S. pragurilor. materiale metalce =amalgame (Cu. Alte materiale:cimentul silico-fosfat. procedeu foarte rar utilizat .V. + alti agenti virali . preparatiilor in ansamblu. Ni) =modelul galvanic =model de mare fidelitate si stabilitate . 3 preparare gips : turnare amprenta : pentru inlay din gipsuri extradure abandonate. spalare.).1 Sunt materiale superioare. microbieni cu solutii de hipoclorit 2%. dezinfectie. 2 igienizarea amprentei (spalare. Ag). Materialele predominant utilizate in tehnologia de lucru a modelurilor sunt gipsurile.A. Dezinfectia impotriva H. 5 Nu sunt casante (modul de elasticitate mare) .rasini acrilice .B.

marginal o depaseste cu 3-4 mm . Avantajele modelului cu bonturi mobilizabile : 1 macheta se poate modela proximo-proximal. 5 Turnarea soclului -gips dur cu vibrare manuala/mecanica. intr-un conformator special. 4 Izolarea modelului primar 5 minute in apa . ceara .in varianta PINDEX tijele se fixeaza cu adeziv/ciment in puturi forate in dreptul preparatiilor.modelul unitar cu dimensiunea cea mai micas si precizia cea mai mare. priza. 1 Demularea amprentei : rezulta un model de arcada cu bonturi fixe . cu vibrare manuala/ mecanica-pe masuta vibratorie pana la umplerea amprentei. 3 Se depune amprenta turnata pentru priza (20-30 minute) . 2 La nivelul bonturilor preparate se introduc tije metalice cu / fara teaca . 3 Se practica mici orificii in soclul modelelor . grosime 2-3mm.Prepararea gipsului se realizeaza prin 2 metode -manuala. zonele de inchidere marginala . se exercita presiuni pe tija pentru mobilizarea bonturilor=model unitar. Modelul cu bonturi mobilizabile este foarte utilizat in tehnologia protezelor fixe unidentare /pluridentare . Se obtin structuri rezistente. Observatii tehnice : Tija metalica fara teaca trebuie izolata cu lac. 1 Aplicarea de gips superdur sub forma de pasta vascoasa . 2 Mobilizarea bonturilor : sectionarea proximo-proximala cu panze fine de fierastrau/discuri. a dozarii imprecise). dense. . EX: la Moldarock soclul se realizeaza din Moldano. -electromecanica cu vacuum-malaxor (cea mai indicata pentru eliminarea bulelor de aer.

3 se evita gravarea arbitrara a bontului . Este contraindicat modelul de hemiarcada cu bont fix (monobloc) in tehnologia incrustatiilor . se toarna soclul din gips dur. se izoleaza in apa cateva minute. Modelul de arcada sectionat -procedeul Pindex-Dowel : 1 Turnare arcada din gips extradur . 8 se aplica pinuri cu sau fara teaca . 13 Prin frezare se mobilizeaza bonturile Rezulta modelul sectionat de hemiarcada cu pinuri Dowel. ele pot fi mentinute in pozitie cu ajutorul unor sarme. Soclul este prevazut distal cu cheia de ocluzie.l Modelul de hemiarcada cu bonturi mobilizabile (pinuri Dowel): 5 conditionarea amprentei . 7 se toarna amprenta cu gips superdur .-cu bont mobilizabil(segmentar) : indicat in tehnologia protezelor fixe. . pe pinuri se aplica lac iar superior se pune o sfera din ceara sau o tija din ceara pentru solidarizarea in acea pozitie a pinurilor . 11 Dupa priza soclului (30 minute) se prelucreaza modelul-soclare . La inlay adaptarea marginala si ocluzala sunt incorecte si restaurarile fixe genereaza inaltari de ocluzie. 9 priza gipsului superdur -20 minute . 6 se aplica proximo-proximal lamele metalice tip matrice sau lame de ras . prelungiri . 10 se practica santuri paralele de retentie. Modelul de hemiarcada (cu cheie distala de ocluzie) 4 poate fi obtinut : -cu bont fix( monobloc) -cel mai curent.2 ariile de contact proximal sunt modelate foarte exact . nerecomandat . 12 Se exercita presiuni pe tija (s-au indepartat lamelele) .

S. 9 Utilizeaza pinuri metalice (tije Dowel) cu teaca dubla. -timp de priza mai mic .2 Se slefuieste plan gipsul . 7 Indepartarea modelului din conformatorul soclului . 2 R. ciment FOZ) . detasabile. 4 In lacasurile forate se fixeaza tije (adeziv. alte segmente detasabile . RDC-ideal).cele mai indicate datorita caracteristicilor : -coeficient de contractie mic . contractie mare (metoda directa/indirecta) . 3 R. A. C. -timp de lucru mai mare . fulare . -eliminata din tipar prin ardere la 650-700ºC. D. a crestei edentate.picurare. nedeformabile. 6 Turnare gips intr-un conformator pentru obtinerea soclului . 5 Se izoleaza tijele .5mm) se formeaza lacasuri in dreptul preparatiei. : materiale rigide. rezultand modelul de arcada cu bonturi sectionate . RAS. foto PALAVIT GLC (Kulzer) . fara fisura tiparului Observatie : . MACHETA -reproducerea in volum si forma a viitoarei incrustatii sau coroane cu ajutorul a diferitelor materiale (ceara. -dupa priza poate fi adaptata prin prelucrare . 3 Cu 1 burghiu (2. 8 Sectionare proximo-proximala cu mobilizare. Materiale: 1 Ceara cel mai frecvent (clasic).

S. 8 racirea cerii pe modelul de lucru . 5 Sa nu se contracte.) /sculptate (ceara) . (metoda directa) vor fi perfectate marginal cu ceara sau acoperite total cu ceara pentru a fi mai usor eliminate din tipar. Caracteristicile materialelor pentru machete : 1 Sa prezinte o faza plastica la temperatura mediului ambiant -plasticitate . . prin picurare sau pensulare din apropae in aproape pentru RAS pana cand se umple cavitatea in exces . Die Spacer) . Metode de obtinere a machetelor: 1) directa : macheta modelata de catre clinician (intraoral) . 10 modelajul final cu lama spatulei . A. 9 detensionarea machetei pe modelul de lucru timp de 6-12ore . 11 finisarea machetei cu o buleta imbibata cu solvent organic (acetona. Macheta -materiale polimerice: .A. 2 Dupa priza sa fie prelucrate prin frezare (R. toluen) cu scopul de a se indeparta urmele grasoase si a se netezi suprafata modelata. C. in laborator. 3) mixt : la machetele din R.Machetele din R. nu se va introduce macheta in apa in scopul detensionarii . D. Metoda indirecta-subetape : 6 conditionare bont sau cavitate ( izolare cu lacuri speciale-Lustrol. pe modelul de lucru . 3 Sa fie tolerate fizico-chimic(metoda directa) . 7 se aplica ceara. sa nu se dilate. se contraindica izolarea bontului cu apa pentru a evita fenomenul de contractie a cerii . 2) indirecta : de catre tehnician . 4 Sa arda fara reziduuri . S.

ideala din punct de vedere al eliminarii din tipar. sfera=macheta rezervorului de aliaj fluid)=metoda clasica. Modelajul final al machetei : perfectare. 15 prelucrare prin frezare. MOD Rolul tijelor : 1 mobilizare macheta . 2 rol de transport. . Observatie : Din aceste materiale rezulta machete rigide. A. 3 canal principal de curgere a metalului in tipar 4 constituie scheletul pe care se aplica machetele accesorii (istm. 2 ocluzala (cea mai groasa) tija tija unica pentru inlay simple cu diametru 1-1. relatiile ocluzale) . D. 3 se utilizeaza o singura tija pentru mobilizarea machetei care va fi si macheta viitorului canal de curgere a aliajului in tipar.(R. finisare si individualizarea contactelor ocluzale (ariile de contact.) . Mobilizare macheta : 1 se ataseaza pe suprafata metalica/material plastic . C. adaptare marginala cu ceara rezultand o macheta mixta. 13 se aplica in cavitati conditionate .5mm. S. 5 tija cu brate egale (« U ») -pt. 4 tija cu brate inegale pentru inlay dublu . nedeformabile cu coeficient de contractie minim.) sau fotopolimerizare (R. lungime 30 mm . transport .12 preparare RAS ce se va aplica in stadiul vascos strat cu strat pana la umplerea cavitatii. 14 se depune pentru priza auto. Sunt pentru mobilizat si Nu sunt pentru turnare.

defecte de turnare. Se obtine prin eliminarea machetei din ambalaj. RDC-vezi anul II. indepartarea machetei de pe model cu ajutorul tijelor metalice/mat.Observatie : In tehnologiile moderne (aparate de turnat in vid. Etape de obtinere: a) pregatirea machetei pentru ambalare . detensionarea machetei. RDC. cu vacuum) se contraindica istmul si sfera de contractie. b) ambalarea propriu-zisa .racirea lenta pe modelul de lucru ( 6-12 ore) . Tijele : La rasini : se introduc in faza plastica in zona cea mai groasa.directie verticala. 3. se realizeaza un unghi de 90ºcu suprafata ocluzala . Este suficienta o tija indicata de fabricant. TIPARUL Etapa intermediara tehnologica ce se obtine din materiale refractare specifice aliajelor (vezi mase de ambalat). Tijele prefabricate se fixeaza cu rasini autopolimerizabile. plastic . c) evacuarea machetei din ambalaj. d) Pregatirea machetei pentru ambalare: 1. Caracteristici RAS. Materiale ideale : RAS. macheta canalului principal de curgere a aliajului in tipar ( se obtine prin aplicarea unei tije metalice cu lungimea de 30 mm si diametrul de . 2. Se contraindica detensionarea termica in apa deoarece pot sa apara contractii.

modelarea machetei istmului (diametrul 2. 5 vacuum -malaxor . b) Ambalarea propriu-zisa Subetapa necesara obtinerii tiparului.5mm).pe aceasta tija pe se vor atasa celelalte machete . Se realizeaza cu materiale termorezistente specifice numite mase de ambalat.5-3mm) =canalul secundar. . ! Nu se insista cu solventii. 5. se indeparteaza urmele de grasime. degresarea machetei viitoarei lucrarii : macheta se aplica pe capacul conformatorului. 6. formol) . ! Se contraindica trecerile repetate a machetei lucrarii prin flacara. macheta rezervorului de material fluid se realizeaza prin picurarea de ceara sau este prefabricata (diametrul 3. termica. pentru a facilita dilatarea higroscopica. pentru a elimina eventualele tensiuni superficiale negative ce pot genera spatii intre macheta si materialul refractar . de priza=dilatarea totala si pentru a usura indepartarea ambalajului . se foloseste WAXIT. se curata cu o buleta imbibata intr-un solvent organic (alcool. acetona. masa vibratorie. KERRISOLIT. macheta canalului pentru evacuarea gazelor din tipar (se modeleaza din ceara trefilata sau fire de nylon). 2 conformatoare cilindrice (material plastic/metal ).1. Materiale si instrumentar: 1 mase de ambalat specifice (materiale refractare).7-2mm (aliajele nobile) . 4. cu diametrul de 1mm. 7. plasata la 2mm de suprafata ocluzala . 4 cilindrul captusit cu azbest sau hartie creponata pentru a absorbi apa. 3 capac prevazut cu santuri concentrice din 5 in 5 mm (special pentru conformatoarele metalice).

-cea mai indicata. 2 instabilitate volumetrica pentru a facilita fenomenul de contractie . sub vibrare mecanica. . -se depune la priza 20-30 minute. -in timpul 2 nucleul este usor umectat. CRISTOBALITE INLAY (Kerr-sulfati) . . consecutiv prizei. Metode de ambalare: A. Intr-un singur material si un singur timp: -metoda clasica.Caracteristicile maselor de ambalat: 1 rezistente la socul termo-mecanic. 3 gradul de porozitate ce va facilita evacuarea gazelor.4%pentru aliaje nobile (sulfati) . -vacuum 15 secunde +manual . dupa care macheta se aplica pe capacul conformatorului si se umple conformatorul prin vibrare mecanica. -in timpul 1 se aplica prin pensulare masa de ambalat in grosime de 510mm rezultand un nucleu refractar.machetele se pensuleaza cu un strat subtire de 1-3mm inainte de aplicarea conformatorului . 1.2-1. B. Indicatie : masele de ambalat pe baza de fosfati nu exista riscul contaminarii aliajului-OPTIVEST . -se umple conformatorul cu masa de ambalat. -rar folosita. In doi timpi: -metoda forte precisa.

Etapa de incalzire a tiparului: -se ridica temperatura lent de la 200ºC la 750ºC. -nu se foloseste niciodata in tehnologia incrustatiilor. 2 evaporare partiala a apei. c) Tiparul-evacuarea machetei din ambalaj: se realizeaza prin topire (ceara ) sau ardere (rasinile acrilice si compozite) ambalajul se conditioneaza termic prin etape de preincalzire si incalzire.de la 0ºC la 200ºC timp de o ora. 4 se initiaza dilatarea termica a materialului refractar. -se produce dilatarea termica totala a tiparului. -se elimina complet macheta. -Rol : 1 se extrag tijele metalice din ambalaj.-se depune pentru priza. -se foloseau 2 parti nisip/1 parte gips . Se contraindica ridicarea brusca a temperaturii. abandonata azi . . Metoda de ambalare cu 2 materiale unul specific si unul nespecific : -metoda contraindicata. Etapa de preincalzire a tiparului: -se ridica temparatura lent . !!!! la ambalajele pe baza de sulfati. 3 eliminarea partiala a machetei din ambalaj. -se aduce tiparul la temperatura apropiata de cea de topire a aliajului nobil.

1 Zona rece. aliaje CrCo . 2 Zona oxido-reducatoare (con albastru).-rezulta ambalajul refractar cavitar. -se pot modifica proprietatile mecanice rezultand o turnatura friabila. dezvolta o temperatura pana la aproximativ 2000ºC . Surse de topire si aparate de turnare: I ) flacara produsa de amestecul gazos diferit (oxigen+gaz metan=flacara oxigaz-cel mai des folosita. -apar porozitati. -aliajele nobile cu continut crescut de aur (peste 60% aur) se toarna in creuzete grafitice. Amesctecul oxigen +acetilena =pentru aliajele inalt fuzibile (Cr-Co. -cantitatea de aliaj este functie (simple=3g. de tipul de incrustatie. CrNi).3000ºC Amestecul oxigaz se contraindica datorita: -pericolului contaminarii aliajului topit cu un aflux superior de carbon. -aliajele nenobile se toarna in creuzete ceramice. Segmentele zonale ale flacarii: -daca utilizeaza corect zonele flacarii si un preparat special tip Borax (decapant. Alegerea si topirea metalului -aliajul cel mai bun INLAY GOLD clasa I. numit TIPAR.duble=5g.triple=6g). aliajele nobile cu aur crescut (950-1150ºC). contraindicata . Amestecul de oxigen+hidrogen =flacara oxihidrica. pentru a evita contaminarea. situata langa duza pistolului. 3 Zona oxidanta (aduce afluxul de carbon). 3000ºC. antioxidant) rezulta un produs de calitate.

BEGO NAUTILUS (curenti de inalta frecventa =C. heliu) in creuzet si centrifugare automata. -caldura este determinata de bobine de inductie. cu valoare istorica. curentul electric: folosit in topirea indirecta: -cea mai indicata sursa. Se contraindica topirea directa a aliajului in palnia tiparului (ideal in creuzet). Cel mai indicat procedeu = topire cu CIF cu mediu de protectie (cripton. (cu interval de topire ridicat) -aliaje nenobile Co-Cr : 1350-1450ºC. Intervalul de topire: -aliaje nobile pentru INLAY=950-1150ºC. -este necontaminanta. centrifuga semiautomata (Rotojet-cu actiune electrica. Schloder-cu actiune mecanica). 2. simple: (rudimentare) fronda de mana. rotaxul mecanic. argon. -aliaje nobile pentru CERAMICA =1150-1250ºC. Aparate de turnat:CASTOMAT. -aliaje pe baza de titan =1600-1750ºC.) Aparate: 1.II. TIM 500.F. aliaje inalt fuzibile -aliaje nenobile Ni-Cr= 1250-1350 ºC. . se obtin turnaturi de precizie.I. -daca aparatul are aflux de protectie (heliu). TICAST. -nu vine in contact cu aliajul.

-aliajul topit este situat in apropierea tiparului. centrifuga automata: (combine electrice) cel mai indicat mijloc de turnare. -aliajul topit este aspirat in tipar prin presiunea negativa creata+curgere. -se declanseaza centrifugarea. care prezinta un orificiu catre tipar. Elementul principal de introducere a aliajului fluid in tipar il reprezinta forta de catapultare (centrifugare). aliajul fluid este catapultat in tipar. -topirea se realizeaza cu protectie de heliu (gaz inert). -se declanseaza centrifuga (electric/mecanic). -metalul fluid este catapultat in interiorul tiparului. -prin catapultare. se evita oxidarile. -se plaseaza in lacasul metalic tiparul. . care este situat in imediata apropiere a creuzetului. la curenti de inalta frecventa. -nu sunt introduse fragmente din creuzet. Este principalul mijloc de introducere a aliajului fluid fortat. -aliajul nu este contaminat. protectie de gaz inert. -topirea aliajului nobil se realizeaza in creuzete grafitice. Aparatul de turnat Combilabor-Haereus: -utilizeaza curenti de joasa frecventa. -se topeste aliajul cu flacara oxigaz. Centrifuga semiautomata tip Rotojet: -este armata prin 3-5 rotiri. Centrifuga automata: -aliajul se topeste in creuzet. -se obtin turnaturi de cea mai inalta precizie.3. in tipar.

alumina-aliaje nenobile . cimenturi adezive = adeziune chimica. punctele de contact ocluzale. Vor rezulta suprafete netede. gradul de frictiune. corindon. DEZAMBALAREA: Sablarea turnaturii -jet de particule -cuart (oxid de siliciu). -PMA-particule polimerice -aliaje nobile . I. CIMENTAREA : Incrustatiile metalice neconditionate : frictiune+FOZ Incrustatiile metalice conditionate : cositor. DEFECTE DE TURNARE Pot fi negative : totale /partiale. Cand utilizam surse si aparate de turnare « antice »vor rezulta defecte de turnare. mate ce ulterior vor fi prelucrate si lustruite .-turnatura nu contine particule de material refractar. PCZ. relatia de contact cuspid-fosa. -cel mai indicat aparat. Cu filturi si pufuri (bumbac) -lustrul final. Cauze: . -nu este o introducere fortata prin catapultare. Se controleaza :punctele de contact proximale. Prelucrarea finala : Cu gume si polipant-pasta de lustruit verde (oxid de crom). pozitive. CIS. Defecte de turnare negative totale : Constau in absenta turnaturii.

 aliaj insuficient topit in palnia tiparului (procedeul clasic) ce devine vascos si nu se insera. prin nerespectarea intervalului de topire al aliajului . 2 topirea insuficienta. III. Sfere : Cauze: a) incorecta degresare a machetei . 6 forta de centrifugare si timpul insuficiente. 4 absenta machetei de evacuare a gazelor . cea manuala genereaza microspatii in care patrunde aliajul fluid . Evaluarea corecta a cantitatii de aliaj se realizeaza prin cantarirea pe balanta a machetei cu sistemul de tijare *densitatera aliajului = cantitatea de aliaj (Heraeus). neconcordanta cu aliajul .  aliajul este topit dar este declansata tardiv centrifugarea (creste vascozitatea prematura a turnaturii) II Defecte de turnare negative partiale: Cauze : 1 cantitate insuficienta de aliaj. 5 existenta unor zone inguste. Defecte de turnare pozitive : 1. evaporarea apei accelerata. . subdimensionari ale tiparului . ce devin obstacole in curgerea aliajelor in tipar . 3 incalzirea tiparului la o temperatura inferioara.Masele de ambalat trebuie sa adere intim la suprafata machetei. 2. lamelare:  ambalajul introdus la o temperatura prea mare. fisurare. Aciforme. b) absenta vibrarii mecanice .

contractii macheta . Defecte de turnare negative: Microcavitatile.aapar pori la baza tijei (risc de porozitati crescut) . Subdimesionarea : -racirea repetata a machetei . . V. 4 forta de impingere si topirea insuficiente . -neconcordanta coeficientului de dilatare al masei de ambalat. 2. rezervorului de aliaj fluid 2 plasarea incorecta a machetei rezervorului de metal fluid (excentric) .  in momentul turnarii aliajul e catapultat in zone de rezistenta minima . ambalajul preincalzit brusc este expus la microfisuri. -izolare excesiva cu vehicul gras a cavitatilor . Defecte de turnare volumetrice : 1. porii : 1 subdimensionarea machetei istmului. IV. 3 supraincalzirea aliajului (metoda clasica :oxigaz) si topirea aliajului in palnia tiparului . 5 absenta mediului de protectie.valori de dilatare mari . se fisureaza sau fractureaza tiparul . unde patrunde metalul fluid. normal el va fi plasat in centrul termic al tiparului . mai mare decat coeficientul de contractie al aliajului la racire. Supradimesionarea : 1 restaurarea fixa nu se insera pe bont/cavitate : Cauze : . canalului principal.detensionarea incorecta a machetei .

4) prelucrarea si lustruirea superioara. care prezinta modificari coloristice . BRILIANT. compozite. SIGNUM. ESTENIA. 2 R. ARTGLASS. 3) prêt de cost superior. . 2) materiale +aparate mai costisitoare . Materiale : RDC : HERCULITE. POINT4.A. -abandonate . 5) imbinarea adeziva net superioara-legare chimica. BELLGASS. Dezavantaje: 1) timp de lucru mai mare. 3) suprafata ocluzala modelata corect anatoform.-coeficientul de dilatare al masei de ambalat mai mic decat coeficientul de contractie al aliajului la racire. CEROMERI : Targis+Vectris (Ivoclar) Indicatii : -pentru inlocuirea obturatiilor vechi din amalgam .C. 2) suprafata de contact proximal superioara. INLAY-URILE ESTETICE /FIZIONOMICE /NEMETALICE Materiale : 1 R. S.D. +CEROMERI+POLISTICLE +MASE CERAMICE Avantajele restaurarilor directe: 1) adaptarea marginala superioara.

grosimea ~1mm . PM. -cu siliconi de poliaditie sau polieteri. -adancimea cavitatii =minim 1. marginile se extind vestibulo-oral. -formele de caseta cu unghiuri rotunjite. Metoda indirecta (laborator) : Tehnica : 1 se aplica stratul bazal .5mm . -limitele cavitatii ocluzale nu se vor plasa in zonele de contact ocluziv . -bifazica sau monofazica. 3) Modelul : se toarna din gipsuri extradure (arcada) si dure (soclul) . INCRUSTATII RDC-METALO-CERAMICE Etapele clinico-tehnice: 1) Prepararea cavitatilor: -pereti usor divergenti (10-20º). 2) Amprentarea : -cu materiale elastomerice . . distructii coronare ( !!!!! istm dupa preparare cu 1/3 mai mic fata de distanta vestibulo-orala intercuspidiana). pentru imbinarea adeziva eficienta. Metoda direct-indirecta : cele mai indicate materiale pentru inlay-ul din materiale hibride = POLISTICLE +CEROMERI RANFORSATI (fibre poliamidice). 4) Modelarea +fotopolimerizarea inlay-ului.pe dintii frontali. -se bizoteaza fin marginal. -proximal.

4 fotopolimerizare 3 minute pentru fiecare strat . 3 se aplica straturi succesive de dentina ( culoarea dominanta a inlayului) . Murphy). care permite vizualizarea integrala a culorii inlay-ului . 5 in final se aplica un strat de transparent total. 7 stratul final este smalt . 6 nuantari estetice :pete. -dinti portelan Etape clinico-tehnice: Prepararea cavitatilor :~inlay compozit -peretii verticali.2 se fotopolimerizeaza in cuptor 3 minute .blocuri ceramice (Dall-1920) . relatii ocluzale. culoare (prelucrare finala) .perle de sticla (W. 10 in cabinet se conditioneaza cavitatea si incrustatia. Tehnologic : -arderea pe folie de platina +sticla (1873-J. 5) Prelucrare-lustruire INLAY-ul CERAMIC Precede inlay-ul metalic. . se fixeaza prin imbinare adeziva marginala. . Hrebst). 8 modelul + inlay-ul modelat se introduc intr-un cuptor pentru fotopolimerizare (60-90secunde) . marmoratii cu mase speciale . usor divergenti . 9 adaptarea inlay-ului :contacte proximale.

pe care se vor aplica mase ceramice de placat. 4) frezare computerizata (CAD-CAM) 5) frezare mecanica (CELLAY SYSTEM -Mickronia). -amprenta. -grosime uniforma (1. dezambalare rezultand un miez ceramic. 1. nuantandu-se coloristic. -procedeu depasit . -macheta ceara . . -ambalare . rezultand miezul ceramic rezistent(inlocuitorul metalului). la nivelul casetelor orizontale .-unghiuri rotunjite parapulpar . de la temperatura de 670ºC pana la 1100ºC.5-2mm). 2) prin presare -injectare (EMPRESS -SYSTEM)-Ivoclar. -tipar . -topire -turnare lingou vitroceramica (la t =1370ºC). -peretii suficient de grosi si rectilinii. 3) modelare directa (VITA IN CERAM). -model de lucru.Ceramica turnata (DICOR):[ -preparare cavitate. -pragurile gingivale =1mm profunzime . Metode de obtinere: 1) prin turnare (tehnica DICOR) . -timp de lucru lung . -marginal se bizoteaza (3-5º) . care va fi reambalat si ceramizat (tratat termic) 10 ore.

-topire -presare-injectare lingouri ceramice (preincalzire 850ºC.2-0. -exactitate . timp de 90 minute. Observatie : Modelul duplicat din gipsuri sintetice -valori mari dilatare 0. -siguranta. -arderea finala (4-6 ore) -mase de placat (pentru nuantare).4% +porozitate. -precizie . -amprentare. -model de lucru. -ardere de infiltrare (pentru ramforsare)-4 ore.-rezultate nu totdeauna foarte bune. dupa care se injecteaza la 1100ºC). 3) Sistemul VITA in CERAM: -amprenta. -macheta . -tipar. -model . 4) Ceramica frezata -sistemul CAD/CAM . -arderea miezului (1100º)2 ore. -aplicare ceramica. din mase de ambalat speciale . 2) Ceramica presata-injectata: Injectare dupa plastifierea unui lingou ceramic. -model duplicat (Ceramigold-Stenhart) .

-nu necesita model.8 mm). Cerec-Dicor). 5) Sistemul CELAY SISTEM (Mickronia) -sistem substractiv . turnare.3-0. Dezavantaje: -reduceri minime de tesut dur (doar in smalt 0. .-nu necesita amprenta. culorii . -modelare macheta RDC. -frezare prin copiere. -macheta este procesata. -permite modificarea formei. pozitiei. macheta. tipar. -neasistat de calculator.reactii tisulare minime. se copiaza de un profilometru care transmite la instrumentul de frezat forma pe care o frezeaza in lingou rezultand lingoul primar ce ulterior va fi nuantat cu mase de placat. -amprenta optica se realizeaza cu camera intraorala. -favorizeaza transmiterea luminii . FATETELE CERAMICE Restaurari indirecte (dezavantaje: pot fi real si direct) Avantaje : -metoda minim invaziva . . Se fixeaza macheta in unitate. -durabilitate . -frezarea este asistata de calculator. -din lingouri ceramice (CEREC-Vita. aspectului.

eroziuni . -distrofii . -morfologie coronara nefavorabila . Etape clinico-tehnice: 1. plasare supragingival).-nu pot fi corectate discromiile accentuate . . -parafunctii . displazii. -fixarea nu este totdeauna eficienta . -modificari post-ardere. -ocluzie mai mare . -nu pot fi retusate in laborator . -margini proximale terminate inaintea punctului de contact. -margine cervicala evidenta (prag rotunjit. Contraindicatii : -dinti devitali . -fracturi de unghiuri . -manipulare dificila .3-0.8mm. . Prepararea fetei vestibulare: -slefuirea reductionala a smaltului pe o adancime 0. -fragilitate . -malpozitie. Indicatii : -anomalii de culoare si forma .smalt insuficient . -igiena dentara precara .

2.) DISPOZITIVE CORONO-RADICULARE (D. cimentare-pivot intraradicular . Amprentarea .R. Indicatii: 1 Restaurarea dintilor fracturati . Parti componente: 1 Segmentul radicular =dispozitiv=pivot sau stift intraradicular. 2 Restaurarea dintilor devitali. 2 Segmentul coronar =bont artificial (cu o forma subdimensionata fata de coroana dintelui pe care il inlocuieste). Imbinarea adeziva cu cimenturi rasinice. Model de arcada sectionat Metode de obtinere ca la inlay-ul ceramic ( VITA in CERAM. 4 Modificarea axului de insertie si a dimensiunii bontului coronar.-marginea incizala usor scurtata. 4. 5 Alternativa coroanei de substitutie. 3. RECONSTITUIRI CORONO-RADICULARE ( R.) Proteze fixe unidentare care restaureaza morfologia si functionalitatea dintelui afectat. Fixarea=frictiune. pentru a fi acoperite de alte proteze fixe unidentare (coroane de invelis fizionomice. mixte) Etape clinico-tehnice : 1) preparatia dintelui : . 3 Dinti cu obturatii voluminoase.C.C. Pivotul=2/3 din preparatia radiculara (lojeta intraradiculara). EMPRESS SISTEM).R.

3) modelul : -modelul se toarna dintr-un gips dur (model monobloc sau segmentar cu bont mobilizabil) 4) modelarea machetei : 1 conditionarea modelului 5 minute (izolare in apa saponata. cu suport metalic sau con . cu o forma cilindro-conica (freze Boitelrock) . R..S. b) metoda indirecta : -preparatia se amprenteaza cu material siliconic in dublu amestec si cu plasarea anterior amprentei a unei tije intraradiculare. se ambaleaza. lacuri) .C. -se modeleaza forma caracteristica a segmentului coronar .A. se prelucreaza si revine in cabinet pentru fixare prin frictiune cimentara. -se cateterizeaza canalul radicular obturat pana la apex cu un ac Kerr si apoi cu freze de largit canalele radiculare . 2 alegerea tijei suport (pentru macheta pivotului si a bontului) metalica. -macheta se trimite in laborator. R. 2)amprentarea : a) metoda directa : -macheta din ceara . -prepararea canalului pe 2/3 din radacina. se toarna. smalt nesustinut) .-se sectioneaza dintele (tesutul patologic) pana in tesut sanatos (dentina alterata. Siliconul fluid se introduce in canal cu un ac Lentullo. Curent in practica se realizeaza in dublu amestec cu tija metalica.D. 3 se modeleaza macheta preparatiei radiculare . c) alta metoda de amprentare: -stift metalic continut in amprenta cu material termoplastic (tip Stents) +amprenta cu silicon fluid (amprenta de precizie) = varianta clasica. .

.cu ceara in cavitatea bucala.S. -restaurari protetice mixte -terapie mai conservativa. control exactitate machetare . .. si R.A. unde se aplica coroane de substitutie. -este perfectata adaptarea marginala si ocluzala de catre medic.rezistenta mecanica pentru dintii partial distrusi . 6 pregatirea machetei pentru ambalare (elemente accesorii) .D. -metoda utilizata in tehnologia R. Avantaje : .4 se realizeaza macheta dispozitivului coronar =bont artificial . Palidor =scumpe. 3 Mase ceramice (Al.C. 2 Aliaje nenobile: Ni-Cr SOFT. Materiale : metalice: 1 Aliaje nobile albe =Paliag.R. 7 dupa turnare rezulta D.ce ulterior va fi cimentat in cavitatea bucala.C.D. 3 Aliaj baza cupru =Gaudent. d) metoda mixta: -macheta se modeleaza pe model in laborator de catre tehnician . Se contraindica la dintii subdimensionati cervico-incizal. 5 verificare. nemetalice: 1 R.recuperarea dintilor devitali fracturati . 2 Compozite special elaborate -ramforsate cu fibre poliamidice . Zr) utilizate in tehnologia integral ceramica.(conuri + adaus rasina ).C.

apar datorita agregarii P. -prevenirea hipersensibilitatii cervicale si a cariilor de colet.Observatie : Onlay+coroane partiale (vezi ambalare. care acopera partial sau total preparatia dentara (bontul). B. curs protetica)-model.P. turnare idem inlay. -prevenirea inflamatiei.A.S. COROANE DE INVELIS METALICE Sunt proteze fixe unidentare. Indicatii: A. . -in prevenirea eroziunilor cervicale . In scop morfofunctional profilactic: -in prevenirea fracturilor coronare pe dintii cu obturatii voluminoase. -prevenirea afectiunilor parodontale in absenta ariilor de contact (cand spatiul este mai mic de 2 mm se reface aria de contact prin acoperire cu coroana solo ./P. 2 abraziune=frecare smalt cu alimente exogene . 3 abfractie =distructia de piramide in zona cervicala. cand spatiul este mai mare de 2mm se realizeaza 2 coroane) .P. Alte indicatii : -restaurarea morfologiei ocluzale atenuata. distrusa prin : 1 atritie=lipsa de tesut datorita frecarii a 2 suprafete de smalt. iritatiei si a sangerarii locale (absenta zonelor de contact proximo-proximale favorizeaza tasarea alimentelor pe papilele interdentare). prin crosete. machetare.

-pentru corectarea nivelului planului de ocluzie in disfunctia mandibulara (ocluzii blocate in propulsii antero-lateralitate) ; -pentru restaurarea dintilor posteriori in zona de sprijin, in vederea echilibrarii ocluzale ; C. In scop protetic: -pentru agregarea puntilor dentare in scop protetic; -elemente ce favorizeaza agregarea protezelor mobilizabile (P.P.S.); -elemente de imobilizare a dintilor potentiali mobili din afectiunile parodontale=scop protetic parodonto-profilactic. Etape clinico-tehnice: 1) Prepararea dintelui: -pregatit sub forma de bont dentar (forma subdimensionata a elementului dentar, rezultat in urma prepararii fetelor axiale si a suprafetelor ocluzale). Prezinta diametrul maxim la colet, in final avand o forma cilindro-conica. Gradul de conicizare 3-5º maxim. Etapele prepararii bontului (vezi curs protetica). 2.Metode de amprentare : Inregistrarea elementelor campului protetic (bonturi=preparatii dentare)+ dintii vecini, dintii antagonisti + arcada. !!!!!! In tehnologia coroanelor de acoperire (de invelis) se indica amprenta de arcada (globala). Amprenta se realizeaza cu portamprente : -standard ; -individuale ; -speciale (Kettenbach).

A. Amprente de arcada: 1) bifazica =cea mai des utilizata in practica (amprenta primara si amprenta de precizie) ; tehnica Wash-Technick 2) Monofazica. Materialul siliconic de consistenta fluida se aplica in portamprenta individuala; 3) Clasic, cu inel de cupru + material siliconic fluid si supraamprenta de silicon chitos in portamprenta standard ;rar utilizata ; B. Amprente de hemiarcada (segmentare): 4) Rigid-elastica (STENTS+silicon fluid );

5) Amprenta cu material siliconic in dublu amestec in lingura Kettenbach. Observatie: Ambele amprente se contraindica in tehnologia de precizie a coroanelor de de acoperire. Se indica in tehnologia de protezare provizorie : R.C.R., coroane acrilice, eventual coroane metalice provizorii. Amprenta segmentara in lingura Kettenbach (vezi L.P.). Erori privind amprenta de hemiarcada: -strat neuniform de material ; -desprinderi ; Toate acestea necesita reamprentarea campului protetic. Conditionarea locala a campului protetic : -Conditionarea locala a santului gingival : se indica largirea santului gingival cu expunerea limitei preparatiei cervicale. Procedee clinice: 1 Mecano-chimic :fir textil imbibat cu substanta vasoconstrictoare : adrenalina

1-2%, efedrina 5%, saruri de aluminiu sau inele textile (Epipac). 2 Aplicare de preparate vasoconstrictoare (Expasite)-amestec de clorura de aluminiu + masa inerta -rol vasoconstrictor-dilatator -fara fir. Se contraindica in conditionare clorura de zinc (30 %) deoarece are un efect caustic. 3.Modelul : Reproducerea la scara naturala a campului protetic. Turnare arcada in timpul 1 din gips extradur Moldarock=clasa IV iar in timpul 2 se realizeaza soclul din gips dur Moldano =clasa III. 1 Se utilizeaza : -modele de hemiarcada :monobloc (cu bont fix); cu bont mobil (vezi L.P.). ; -modele de arcada :monobloc (cu bont fix) ; cu bonturi sectionate si detasabile (cele mai indicate). Modelul sectionat cu pinuri metalice cu teci. 4.Macheta : Reproducerea in volum si forma a viitoarei coroane turnate . Sunt metode de obtinere diferite pentru cele 2 tipuri de coroane turnate: 2 Cu grosime totala ; 3 Cu grosime dirijata. COROANA TURNATA CU GROSIME TOTALA Cea mai utilizata datorita caracteristicilor : -fetele interne vin in contact intim cu bontul pe toata suprafata = frictiune maxima ; -peretii laterali (axiali) prezinta grosimi neuniforme, variabile (0,5-1mm) iar la nivelul cuspizilor activi (1,5mm) ;

-tehnica cu capa ADAPTA (vezi L.) =tehnica clasica. Surplusul ce depaseste zona de .15-0. -prêt de cost ridicat . aplicandu-se de regula pe dintii posteriori.P.30-0. prin picurare. Ceara este aplicata pe bontul izolat. Prin modelare (sculptare cu spatula) se da forma finala a machetei. Sisteme de machetare : -tehnica prin picurare (vezi L. ce acopera fetele laterale si suprafata ocluzala a bontului este asa numita « capa din ceara ». Macheta este modelata in functie de dintii vecini (sunt refacute punctele de contact). Pe bont se depune un strat subtire de ceara (0.-grad mare de frictiune . Intr-un prim timp. Se depune ceara in limitele dimensiunii coroanei dintelui de restaurat. In acest fel plasticul este presat asupra bontului luand forma acestuia. Bontul este introdus peste discul plastifiat in masa de silicon.20 mm.40mm). Indicatii : -element de agregare a puntilor. -transmite diferentele de temperatura din mediul oral . Ulterior.P) =tehnica moderna.Cand discul este plastifiat se aplica pe un silicon vascos depus intr-o chiuveta.P. bontul izolat este introdus in ceara topita. -cantitate mare de aliaj . prinse in pense speciale sunt plastifiate la flacara. solidificata in urma contactului cu bontul rece. se continua modelajul fetelor laterale si al suprafetei ocluzale -tehnica racirii gradate (vezi L. se adauga ceara pentru convexitatile fetelor laterale si morfologia fetei ocluzale. de dintii antagonisti (un angrenaj corespunzator) si de ocluzia inregistrata. Discurile din material plastic cu grosime de 0. elementul protetic cel mai indicat in tehnologia protezelor fixe unidentare .)= tehnica clasica. -strat de ciment micronic (20-40) . Peste capa. Acest prim strat de ceara. -ablatia dificila. necesita taierea a 2 pereti .

Tehnica cu folie termoplastica (capa ADAPTA) : -ergonomica . se insera crestele triunghiulare si cele oblice. -exacta . -tehnica aditiei de ceara =tehnica moderna.colet se taie cu foarfeca. cea mai indicata in tehnologia coroanei turnate cu grosime totala. sunt unite. Pusa in circuitul tehnic de Thomas si Payne necesita aparatura complexa (articulator semiadaptabil. macheta va avea o suprafata ocluzala cuspidata. traiectoria condiliana. se stabilesc santurile si crestele secundare. Bontul cu capa din plastic este aplicat pe model. metoda laborioasa. Putin utilizata. folosite in tehnicile descrise. Prin sculptare. Metoda necesita o cunoastere exacta a morfologiei ocluzale pentru imbinarea criteriilor morfologice. necesita instrumentar specific. ideala redata anatomic (santuri. -metoda rapida. prin picurare de ceara in aceasta zona. geometrice si functionale. capa din plastic se adapteaza cervical pe bont. conceptul gnatologic de reechilibrare ocluzala. versante. Indicatii : Tratamente protetice complexe. metoda foarte exacta. convexitati). prin creste marginale de ceara. -se obtin machete cu pereti uniformi . incat in final sa rezulte o macheta care reda cu fidelitate morfologia fetelor laterale si suprafata ocluzala a dintelui ce se restaureaza. Modelarea propriu-zisa cuprinde mai multe etape : se dispun varfurile cuspidiene pe suprafata ocluzala a bonturilor preparate. pantograf. COROANA TURNATA CU GROSIME DIRIJATA . trusa speciala de modelat). fose. In final sunt inserate fosetele. Conform acestei metode. se continua modelarea machetei picurandu-se ceara pe fetele laterale pentru convexitati si pe suprafata ocluzala pentru cuspizi. in ocluziile cu point centric (PIM) . arc facial. Este o metoda contrara principiilor de modelare prin sculptarea cerii. ceara picurata in exces este indepartata.

-imprecis (distorsionari in manipulare) . -ablatie mai usoara (1 perete). ergonomic .40mm).Caracteristici : -contact partial cu preparatia dentara (ocluzal si cervical 2-3mm) . -nu se vizualizeaza spatiul bont-perete axial . contactul cu dintii vecini si cei antagonisti apoi este perfectat modelajul final (finisarea). Cu fuloare se modeleaza convexitatile si santurile fetelor laterale. Este un procedeu : -rapid. -peretii axiali la distanta de peretii laterali ai preparatiei . Se aplica pe bont si este adaptat cervical la nivelul santului gingival si pe 2 mm in contact cu bontul. -cantitate mica de aliaj .) Se confectioneaza un inel din ceara calibrata (0. 2 machete din folie cu ceara calibrata (vezi L. se alege macheta corespunzatoare ce se adapteaza pe bontul mobil al modelului. -nu e curent utilizata.30-0. -adaptare pe bont cervical si ocluzal. -prêt de cost mai mic . -in spatiul dirijat-dinte si fata interna a coroanei se aplica filmul de ciment cu rol de termoizolant . -este eficient utilizata pentru elemente intermediare masive . .P. Sisteme de machetare : 1 machete prefabricate (vezi L.P. avand forme si marimi diferite.) Din seturi de machete din ceara ce au fost realizate in stante metalice. Se perfecteaza cu ceara adaptarea la nivelul coletului.

Se confectioneaza capacul din ceara calibrata ce se lipeste de inel. Tehnicianul modeleaza subdimensionat macheta in toate sensurile cu 0. creste marginale. prin sculptare este modelata suprafata ocluzala. cu santuri interlobare. deoarece macheta nu este mobilizata de pe bont pentru ambalare. fose. -o metoda curenta . Pe bontul mobil al modelului duplicat se modeleaza macheta finala. Dupa racirea cerii. rezulta tiparul coroanei . -se toarna modelul duplicat (pe baza de mase de ambalat fosfatice) . -ocluzal este in contact cu bontul . Marginea cervicala a machetei este cu 2mm mai sus de limita preparatiei din zona cervicala. rezultand modelul duplicat. In aceasta amprenta duplicatoare se pune masa de ambalat. Morfologia fetei ocluzale se realizeaza picurandu-se ceara fierbinte pe suprafata capacului.30mm fata de dintii vecini si antagonisti.Astfel se vor evita deformarile machetei. -grosime pereti externi =0. 3 metoda cu model duplicat : a) modelarea machetei preliminare fixa pe bont si subdimensionata : -limita cervicala =2-3mm de colet . Ea va fi fixa pe modelul duplicat si va face parte din viitorul tipar.P.). -se vizualizeaza subetapele cu exactitate (vezi L. cuspizi. in dreptul fiecarui cuspid. b) duplicarea machetei preliminare: -bontul si macheta se introduc in material siliconic aplicat in conformator rezultand amprenta duplicatoare . cu ceara speciala ce contine gutaperca.15mm .Macheta subdimensionata impreuna cu modelul de lucru se amprenteaza cu un hidrocoloid reversibil. Se schiteaza volumul lobilor. Observatie: . -modalitate de dirijare a spatiului.

macheta prezinta contact cervical si ocluzal. transmiterea variatiilor termice mai putin .45mm) . Caracteristicile machetei coroanei cu grosime dirijata: peretii laterali cu grosime uniforma (0. Obtinerea tiparului : -cavitate cu volum si forma identice cu cele ale machetei.30-0.Metoda cu model duplicat are indicatie de electie in tehnologia puntilor din elemente unite. Tijare + machete accesorii + detensionare + aplicare pe capacul conformatorului+degresare. Indicatii : -elemente de agregare pentru puntile totale/de hemiarcada. peretii laterali sunt situati la distanta de bont . 2) ambalarea propriu-zisa . Sistemul de tijare clasic: -aplicare tija cu lungimea de 30mm. turnate din aliaje cu temperatura de topire intre 1350 si 1750ºC (Ni-Cr. grosime de 1-1. Etape : 1) pregatirea machetei pentru ambalare . baza titan). Co-Cr.5-2mm. . pentru turnarea aliajelor nobile . coroane solo pe dintii posteriori -dirijarea peretilor laterali la distanta de bont favorizeaza piesele protetice ample. 3) evacuarea machetei din materialul refractar = tipar. situata in interiorul masei de ambalat. cantitate de aliaj mai mica ca la coroana cu grosime totala.

-canal principal (diametrul = 4mm).5mm ce poate ajunge pana la 4.canal principal =5mm).5mm. Dimensiunea tijelor: -este variabila. -canalul intermediar trebuie sa fie situat in centrul termic al tiparului . pentru aliaje nobile mai mici . -prezenta canalului intermediar diminueaza coeficientul de contractie . Aliaje nenobile :Ni-Cr.5-5. -topografia tijelor pe fetele proximale sau pe cuspizii inactivi ai molarilor cand coroana este element solo sau element de agregare (scade riscul porozitatilor pe cuspidul activ) -tijele se plaseaza intr-un unghi mai mare de 90º pentru a evita turbionarile aliajului fluid .Co-Cr : canal secundar = 2.5mm .5-3. .5-4. Sistemul se livreaza prefabricat si se aplica numai canalele secundare ( ~3mm).lungime = 3mm).5mm . pentru aliaje nenobile mai mari. -cu cat aliajul este mai dificil de turnat se iau masuri suplimentare pentru diminuarea contractiei . -canal intermediar (diametrul = 5mm). 2 timpi+2 materiale. Ambalarea : -metode : 1 timp +1 material. canal intermediar=3. Sistemul de machetare cuprinde : -canal secundar cu diametrul =3.Metoda moderna (BEGO-HERAEUS): Indicat : -coroane de acoperire multiple sau coroane ca elemente de agregare a puntilor.

ridicata in ritm lent (aliaje nobile) . Metoda moderna (Heraeus)=la turnarea aliajelor nobile foloseste centrifuga automata si creuzete de ceramica. cripton). sub actiunea a 2 surse de topire a) flacara oxigaz : topire directa. timp de 30-40 minute (aliaje nenobile).0-200ºC. cele mai bune fiind cele fosfatice. Se contraindica utilizarea creuzetelor grafitice pentru aliaje nobile (le contamineaza cu carbon) rezulta turnaturi fragile. b) microincinte +flacara oxigaz : topirea in creuzet ceramic=procedeu indirect. in palnia tiparului. Incalzirea : 200-750ºC. timp de 1 ora (aliaje nobile). se . Introducerea in tipar a aliajului se realizeaza cu ajutorul fortei centrifuge (ROTOJET/SCHLODER). 400-1000ºC. timp de 1 ora (aliaje nenobile) . c) Topirea sub influenta curentilor de joasa.-se indica utilizarea maselor de ambalat specifice. -ambalare in 2 timpi. Topirea si turnarea aliajului : -aliajul se topeste in creuzete. Eliminarea machetei : -prin conditionare termica (preincalzirea si incalzirea ambalajului refractar) Preincalzirea : 0-400ºC. medie si inalta frecventa +gaze inerte de protectie (argon. Caracteristici pentru obtinerea unei turnaturi de calitate : -sistem de tijare BEGO-HERAEUS . se contraindica mase de ambalat fosfatice deoarece acestea reactioneaza cu mare usurinta cu titanul fluid. -aliajele baza titan se toarna cu mase de ambalat pe baza de oxid de aluminiu sau magneziu in amestec cu oxid de zirconiu (TITAVEST). heliu.

-zonele de contact proximale . Alte tipuri de coroane metalice Coroana turnata din 2 bucati . -nivelul convexitatilor . recristalizare. Sablare cu nisip cuartos.I. -inscrierea modelajului in curbura arcadei . Turnatura este introdusa in apa rece: calire. Eliminarea turnaturii se realizeaza prin spargerea ambalajului. corindon. rezultand strat de oxizi +masa de ambalat. Coroana este adaptata pe model in limitele preparatiei.-aplicarea machetei canalului intermediar in centrul termic al tiparului. -echilibrare ocluzala riguroasa . + mediu de protectie +centrifuga automata) La prepararea masei de ambalat nu se recomanda vacuum malaxor decat primele 10-15 secunde pentru omogenizare. Sablare cu particule polimerice (PMA) pentru aliaje nobile rezultand suprafete netede. usor de lustruit final. Sablare de finete +prelucrare finala.F. Lustrul final si cimentarea provizorie sau de durata dupa caz. -prezenta santurilor de descarcare . -topire/turnare (C. Dezambalare /prelucrare: Racire ambalaj 5-10 minute. Examinarea in cabinet: examenul clinic pe bontul real : -relatia de ocluzie. curate. apoi se recomanda preparare manual pentru inglobarea aerului ce va facilita eliminarea gazelor din tipar (porozitatea maselor de ambalat).

(cu utilizare restransa). polisticle.S. din materiale nobile . . 3 Absenta convexitatilor . Obtinute din materiale cu grad de transluciditate partial sau total (materiale fizionomice estetice) =R. ceromeri (materiale hibride. lamelare. ceramica. aciforme) COROANE DE INVELIS NEMETALICE Proteze unidentare estetice. pori)/pozitive (sfere. turnarii Caracteristicile coroanei din 2 bucati : -Se realizeaza din Ag-Pd. si met. COROANA ACRILICA : Utilizare restransa . 4 Prezinta defecte negative (microcavitati. R. Coroana stantata: Pe un model metalic (obtinut din melot) se ambutisa (lua forma fortata) o capa metalica de 0.40 mm din Wipla . polimeri multifunctionali) Terminologie : Coroane estetice fizionomice .30-0.. Avantaje : 1 Prepararea bontului : bont cu smalt pe el si cu un strat gros de ciment pe el.C. compozita.Coroana stantata tehnol.A. -Capacul turnat si inelul se lipeau. abandonate datorita ap.D. Coroana Jacket acrilica. Dezavantaje : 2 Riscul perforarii la adaptarea cervicala (pereti subtiri) . Tehnologie abandonata.

ceramica.D. Indicatii : 1 distructii coronare partiale/totale ale dintilor frontali .c-alte solutii : fatete compozite. 3 traumatisme insotite de fracturi . bruxism . sacrificiu mai mare . Contraindicatii : 1 dintii frontali : -cu fatete de abraziune . coroane metaloceramice .M)provizoriu : -schimb la 6 luni ..C. pozitie). 4 discromii de diferite etiologiii :(endogene =tratamente intracanalare eronate) sau (exogene = aport excesiv de alcool. 2 ocluzii adanci acoperite -coroana expusa (fata orala) datorita contactului. 2 leziuni carioase simple/profunde pe fetele proximale . tutn. -nu preparatia cu prag . vin rosu) . -se indica onlay-urile extratisulare (rezistenta mai mare). -parafunctii : scrasnitul dintilor.Are caracter provizoriu O inlocuieste coroana din R. nebiologica. 4 dintii posteriori (PM. -examinarea stopurilor ocluzale -abraziune =pierderea stopului ocluzal -coroana mixta. polisticle. 3 c. 5 pacientii tineri cu camere pulpare mari la dintii frontali. ceramice. culoare. 5 corectarea de anomalii (forma.

Etapele clinico-tehnice : 1.Inchiderea ideala se realizeaza pe prag supragingival. b) reducere 1. in bizou) Parametrii dimensionali: Vestibular: a) reducere 1-1.obtinut prin frezare. cu R. Examenul clinic-coroane de acoperire fizionomice. ce nu se poate inchide foarte exact si cu efect iritativ local . 2 prepararea secventiala (reducerea fetelor axiale+marginea incizoocluzala).5-2mm (dinti devitali . iar oral situat la 1-1. neretentiv .5mm de insertia gingivala. 3 reducerea mai accentuata pe fetele vizibile. fara o limita decelabila : in bizou. 2.5mm vestibular plasat subgingival.R. c) preparatie tangentiala. .) Cervical: a) prag circular /axial /circumferential cu latime de 1-1. continuat proximal la nivelul insertiei gingivale. Contraindicat: -dinti cu diametru mic (IL). Coroana acrilica se utilizeaza provizoriu pana la aplicarea solutiei definitive.C. b) prag vestibular cu plasare subgingivala si continuare pe fata proximala. chiar daca RAS se contracta.-se aplica coroane acrilice provizorii. 4 fara prag (preparatia tangentiala.5mm (dinti vitali). RAS efect biofob+alergic. Prepararea dintelui: 1 bont cilindro-conic. Se poate perfecta inchiderea marginala intraoperator (captusire). muchie de cutit.

8 mm cervical. tehnologie moderna . Inregistrarea elementelor campului protetic. Amprentarea : Etapa clinica. 2 prag cervical semirotund -CHAMFREIN. Amprenta clasica : -inel de cupru +supraamprenta de material siliconic (rar utilizata). Sunt cele mai utilizate. neretentiv cu prag la limita insertiei gingivale . indeosebi a bontului. fascicul luminos). -bifazica (dublul amestec).. ceromeri) : 1 bont cilindro-conic. Prepararea bontului pentru materiale moderne( R. dar nu cele mai indicate. Conditionarea bontului pentru amprentare : . Amprenta de arcada: -monofazica . 4 preparatie amprentabila relativ usor.D. incizal 1.Incizal : -reucere maxima (1. presiune. 3.5-2mm) realizandu-se un efect estetic foarte bun. 6 tripolimerizare (caldura.5mm. C. 3 reducere 0. -dublu amestec siliconic (lingura Kettenbach).C. A. fetele axiale 1-2mm. polisticla. Amprenta segmentara (de hemiarcada) : -rigid-elastica (Stents+ elastomeri). proprietati mecanice. B. 5 estetica deosebita.

5. tehnica de lucru vezi L. adrenalina 1-2% . 3 Tehnica plastifierii : Un paralelipiped de ceara este plastifiat prin incalzire progresiva la flacara si aplicat pe bontul mobil (izolat).-indepartarea tesuturilor parodontale prin mijloace: 1 mecano-chimice. 2 Tehnica picurarii -vezi curs 6 .P. -cu bont mobil (mai indicat fata de cel anterior) Materiale. Excesul de ceara este indepartat. prin taiere cu spatula. Modelul : Reproducerea elementelor campului protetic la scara 1/1. Tehnologia coroanei polimerice modelul monobloc (segmentar) -cu bont fix (cel mai indicat). urmarindu-se concomitent si modelarea.Macheta : Se obtine prin : 1 Tehnica racirii gradate +picurare-vezi curs 6. deoarece are efect caustic local. . b) chirurgical. expansil =alaun+aditiv Se contraindica clorura de zinc in concentratie mare 10%. 2 chirurgical 3 frezaj intern gingival. a) mecano-chimic: -fir textil si inele din bumbac imbibate cu solutii vasoconstrictoare: efredina.=curs incrustatii metalice. 4. alaun. sulfat feros .

6 Modelajul final: finisarea +aplicarea de gips dur in interiorul machetei sub forma de bont. Verticala (marginea incizala este plasata in jos . convexitati. . macheta patrunzand pana la nivel cervical). -masele de ambalat sunt gipsurile dure (clasa III)/amestec de gips dur +gips normal. 5 Modelaj primar: sectionare + modelajul anatoform functional (convexitati. B. Metode de ambalare : A.Ambalarea : -cu materiale specifice . 6. creste. cingulum. Modelajul final si degresarea -parte din pregatirea machetei pentru ambalare. -se aplica cu vibrare pasta semifluida de gips . 3 Picurare ceara in exces .Etape machetare : Conditionarea bontului : 1 Izolare in apa saponata 5-10 minute . -conformatorul : 2 inele si 2 capace . -didactic/ratiuni economice -gips normal . -masa de ambalat se aplica intr-un conformator =chiuveta . Orizontala (fata orala este plasata in jos . zone de stop). Degresarea machetei. 4 Racire lenta. 2 Aplicare DIE SPACER (lac) cu rolul de a ajuta la indepartarea machetei de pe bont si de a dirija filmul de ciment intre bontul dentar din cavitatea bucala si viitoarea lucrare.fata vestibulara spre superior.

5. consecutiv se produce izolarea in apa 10 minute . iar in alta jumatate fata vestibulara. 3 Pasta de acrilat este introdusa cu dificultate sub bontul de ghips . 3. sub bont poate sa ramana neizolat . Ambalarea orizontala : 1.    Repartizarea nuantelor de culoare la nivelul fetei vestibulare . Interventii ulterioare pentru a modifica culoarea in sensul dorit. 2. 4 Bontul de ghips se poate fractura la introducerea si presarea acrilatului in tipar . Dupa eliminarea cerii. Chiuveta este desfacuta in cele doua jumatati. Se aseaza inelul celei de a doua jumatati a chiuvetei si se toarna pasta de ghips pana la umplere . In interiorul machetei. Se preseaza pe durata prizei ghipsului (30 minute) . La aceasta tehnica. intr-o jumatate de chiuveta se afla tiparul fetei orale si a fetelor proximale. dupa care resturile sunt spalate cu un jet de apa clocotita. urmata de asezarea capacului . Dezavantajele ambalarii orizontale : 1 Indepartarea cerii din cavitatea tiparului se realizeaza cu dificultati . 4. Are loc priza ghipsului dupa 30 minute. se introduce pasta de gips dur . In interiorul unei jumatati de chiuveta se depune pasta de gips dur . . 6. Ceara plastifiata este indepartata din ambalaj. Controlul repartizarii culorilor. 7. indepartate de pe model. 2 Izolarea peretilor tiparului se obtine neuniform.A. Avantajele ambalarii orizontale :cea mai utilizata in tehnologia coroanei acrilice. apare cavitatea tiparului. Macheta este aplicata in pasta de gips cu fata vestibulara meacoperita de ghips .

Macheta situata pe bontul mobil este introdusa vertical. Are loc priza ghipsului dupa 30 de minute. 5. 2 Asamblaea insificienta a celor doua jumatati ale chiuvetei creeaza ingrosarea marginii incizale . 3. Ambalarea verticala : 1. Intr-o jumatate a chiuvetei se afla cavitatea tiparului.  Pasta de acrilat este introdusa in tipar si presata fara riscul fracturarii bontului artificial. pana la marginea cervicala . 6.5 Asamblarea incorecta si presarea insuficienta a celor 2 jumatati ale chiuvetei. consecutiv se realizeaza izolarea in apa 10 minute. Se aseaza inelul celei de a doua jumatati a chiuvetei si se toarna pasta de ghips pana la umplere. Avantajele ambalarii verticale   Ceara este indepartata usor din tipar . urmata de asezarea capacului. in vederea obtinerii unui tipar cu pereti netezi si rezistenti. dupa care resturile sunt spalate cu unjet de apa clocotita. B. Se preseaza pe durata prizei ghipsului pentru condensarea particulelor de material. Chiuveta este scoasa de sub presa dupa priza ghipsului (30 minute) si introdusa intr-un vas cu apa fiarta timp de 5 minute. Dupa eliminarea cerii apare cavitatea tiparului. 4. 2. fiind vibrat pentru condensare. iar in cealalta jumatate este bontul artificial. Peretii tiparului sunt izolati uniform fara dificultate. Chiuveta este desfacuta in cele 2 jumatati. Dezavantajele ambalarii verticale : 1 Repartizarea nuantelor cromatice aproape imposibil sa se realizeze . Ceara plastifiata este indepartata din ambalaj. . mareste grosimea fetei vestibulare a coroanei. 7. cu marginea incizala in jos. In interiorul unei jumatati de chiuveta se depune pasta de ghips. .

5 Daca culoarea este cea corecta se asambleaza chiuveta. spatulare pana rezulta o pasta vascoasa ce trece prin mai multe stadii fizico-chimice. 2 Aplicarea rasinii in tipar (din profunzime catre exterior . lui : -separa rasina de masa de ambalat (gips). se controleaza culoarea . timp de 15 minute. Etapele polimerizarii coroanei acrilice: 1 Dozarea rasinii (SUPERPONT). pana in momentul favorabil introducerii in tipar = pasta vascoasa plastica neaderenta modelabila. preparare din nou. -favorizeaza enucleerea coroanei din ambalaj. incizal (usor in exces) 3 Modelalarea exterioara : celofan umed+presarea capac chiuveta. 2 Tiparul se obtine dupa ambalarea machetei (prin cele 2 metode) si eliminarea ei din ambalaj prin topirea cerii (apa fiarta.Polimerizarea : 1 Se obtine prin introducerea acrilatului in tipar.7. -inhiba combinarea rasinii cu masa de ambalat . 2/1. se introduce in presa hidraulica :p = 2atm. -Pulberea se aplica intr-un godeu ceramic.culoarea la colet. . Izodent in 2-3straturi. rasina acrilica. -Proportiile indicate de fabricant :P/L 1/1.. jet aburi sub presiune) 3 Conditionarea tiparului : anterior polimerizarii si consecutiv eliminarii machetei din tipar prin topire cu apa fiarta si detergenti se conditionaeaza cu urmatorii izolanti : lacuri alginice :Pectizol. culoarea de baza. 4 Controlul dispunerii culorii in tipar: daca culoarea nu e cea dorita-se sectioneaza in bizou la nivel cervical si incizal.

-mentinere la 60ºC. 5 lustruire cu ajutorul periilor+pasta abraziva . 4 adaptarea pe bontul modelului-adaptare exacta cervicala. -alegerea culorii. 7 luciul -prelucrare cu pufuri din bumbac . -alte rasini:BIODENT. Recomandari : cresterea lenta a temperaturii pentru a nu se volatiliza monomerul +consumare lenta in timpul reactiei. echilibrare ocluzala . -crestere lenta pana la 100º. cu mentinere 30 minute. Observatii tehnice : -in practica =procedeu empiric de modelare . timp de 60 minute . -pacienti tineri-culori deschise : 21-23 8. conform curbei termice : -crestere lenta la 60ºC. urmata de racire lenta(4-8 ore) Timpul de polimerizare =2.Dezambalarea/prelucrarea : 1 sectionarea cu spatula+fierastrau +enucleerea din masa de ambalat . 2 prelucrare cu freze de acrilat-plusurile. timp de 30 minute.6 Transferul in ring: se mentine chiuveta in aceeasi pozitie pe durata termopolimerizarii. PALAVIT. 3 netezire :freze /petre mai mici . . 6 suprafete nete de prelucrare . Regimul termic de polimerizare : Rasinile polimerice clasice polimerizeaza sub actiunea caldurii umede.5 ore. timp de 30 minute .

(nuantand culoarea) -se lustruieste si se cimenteaza provizoriu . 4 Din rasina compozita autopolimerizabila (tehnica SCUTAN) . -se sectioneaza marginal. rezulta tiparul. -se ambaleaza. lucioase) .S. -se definitiveaza macheta prin picurare pentru fetele proximale si orala . presiune =6-7 bari) . -se alege potrivit preparatiei coroana prefabricata. -se adapteaza pe bont. -sunt indicate pe bonturi vitale si implanturi. BIOPOL (t=120ºC.Observatie : zona de inchidere marginala-nu margini ascutite =efect itritativ asupra parodontiului. rasini policarbonat. tiparul. de culoare standard . se captuseste cu R. -polimerizarea are loc sub actiunea caldurii uscate in miniautoclave :IVOMAT. COROANA ACRILICA -alte metode de obtinere 1 Din fatete prefabricate: -se selecteaza fateta. se polimerizeaza si se obtine o coroana cu proprietati superioare estetice si functionale. introducerea acrilatului in tipar (acestea sunt generatoare de erori).A. se adapteaza cervical. 2 Acrilate baropolimerizabile=polimerizare sub actiunea caldurii umede si sub presiune. strat cu strat pana la forma finala a coroanei (cu nuantari coloristice) . -se utilizea acrilate ce se aplica direct pe bont. cu proprietati deosebite (suprafete compacte. pregatirea pentru ambalare. timp=30 minute. obtinute din : acetat. Caracteristica metodei : se scurteaza fluxul tehnologic de o serie de etape : machetare. rasini sintetice. 3 Coroane prefabricate. -se obtin coroane provizorii rapid executate.

Tehnologia moderna de obtinere a coroanei fizionomice . BELLE GLASS). b) Amprentarea : .C. -reduceri 0.D. -dezinsertia amprentei cu scoaterea coroanei din amprenta -prelucrare si lustruire . -prepararea dintilor. 2 polisticle (ART GLASS. -vaselinarea preparatiilor (oleum de vaselina). -se indica preparatia cu prag tip CHANFREIN (in semicerc) . rezultat estetic foarte bun. Coroana fizionomica se obtine din materiale moderne: 1 R.8mm cervical.5mm incizal . elastomerice. 3 ceromeri : TARGIS VECTRIS. Rezulta coroane si punti provizorii pentru tratamente restaurative complexe.-curent utilizata . 1-2mm fetele axiale . -se contraindica preparatia tangentiala (fara prag). -anterior slefuirii dintilor se amprenteaza dintii cu materiale alginice. -cimentare pe preparatie. -priza rasinii (autopolimerizare 5 minute) . Etape tehnologice : a) Prepararea bontului : -sub forma de bont neretentiv . 1. -aplicarea rasinii in amprenta..

d) Sisteme de machetare : In tehnologia moderna se elimina etapele de machetare.C).C. -se elimina subetapele tehnologice (machetare. polisticle. ambalare.D.D. polipanturi din piele cu paste speciale pentru lustrul final (aici se deosebeste de masele ceramice). polimerizare in vase). Prelucrarea se realizeaza cu instrumente rotative (abrazive) specifice : freze extradure diamantate. -adaptare marginala/proximala mult mai exacta (pe bont mobil) -rezultate estetice superioare . tipar. -fototermobaroplimerizare (tripla polimerizare.. Avantaje : -prepararea bontului : conservativa . bifazica cu materiale elastomerice) c) Modelul de lucru : -model de arcada cu bonturi mobile. . ceromerioi-aplicare direct pe bont (“Step by step”) Procedee tehnologice moderne : -fotopolimerizare VECTRIS) (polisticle+ceromeri-ART GLASS si TARGIS- BELLE GLASS polimerizeaza sub presiune si sub mediu de amoniac (135ºC) rezultand structuri compacte cu proprietati mecanice superioare si calitati estetice adecvate). ambalare. -pretul de cost mai mic comparativ cu tehnologia integral ceramica. R. pentru R. -anticipeaza tehnologia metalo-ceramica.-amprenta de arcada (metoda monofazica. -se pot fixa adeziv (cimentari adezive) dupa conditionarea fetei interne (obtinerea unor suprafete aspre prin frezare sau sablare).

-evaluarile clinice sub 10 ani : stabilitatea stopurilor in zona laterala perturba functional ocluzia . Din punct de vedere optic masa ceramica izotropa. Masele compozite. culori diferite : masa opac. -termobaroplimerizarea se realizeaza la tº mai mare de 100ºC si intervale de timp mai scurte :7-30 minute. Frezare mecanica. COROANA DE INVELIS INTEGRAL CERAMICA -grad de estetica si fizionomie maxima . Indicatii: (vezi coroana acrilica) . Frezare computerizata. Smaltul este anizotrop. mase corectoare + flacoane cu lichide pentru conditionat . aderenta intre aceste mase-compactizarea suprafetei laterale modelate.Dezavantaje: -pret de cost + tehnologie mai scumpe fata de R. complex. 1 Modern : Aplicarea directa pe bont Turnare-presare. polisticlele : forma de pasta.S. masa dentina. -livrarea produselor se face mult mai nuantat. mase incizal.A. -nuanta coloristica egala cu a dintilor naturali. Metode de obtinere : 1 Clasic : Arderea masei ceramice pe folie/ cape metalice din platina sau aur platinat (sinterizare) .

cilindro-conic . . Dezavantaje: -rezistenta mecanica la torsiune scazuta (atentie la adaptare). . -preparatia bontului este mult mai conservativa pe fata vestibulara raportata la coroana acrilica si coroana mixta . preparatia tengentiala .reducerea fetelor uniforma: 1mm pe toate fetele axiale si 1. . neretentiv. -pacienti cu indice de carie crescut (semn de distructie) .nu prag cervical.5-2mm incizal /ocluzal 1. labiodonte . -preparatia pretentioasa :numai coroane cu prag axial (circumferential). -pe dintii nanici .-restaurari estetice dintii frontali. Etape clinico-tehnice : a) Preparatia dintelui : -bont dentar. Avantaje : -grad maxim de restaurare fizionomica . Contraindicatii : -pacienti tineri cu camera pulpara mare. -in cvasitotalitate la sexul feminin .ocluzii adanci acoperite. -se contraindica pe dintii laterali : necesitate doar (dinti cuspidati). -biocompatibilitate (integrare tisulara) daca se respecta parametrii de preparare. . dinti cu fatete de abraziune.parafunctii : bruxism.5-2 mm. fetele proximale -orala-reduceri mai mari prin frezare. -sunt fragile (se contraindica in zonele laterale).

d) Machetarea: se indica pentru procedeele DICOR SISTEM. -modelul galvanic : cupru electrodepus + gips dur. Mai rar de hemiarcada cu bont mobil. anfractuozitati deoarece sunt surse de fisurare coronara (unghiurile ascutite genereaza tensiuni). Pragul se disimuleaza (infunda) 0. -amprenta cu H.I. nu bizotat .5 mm = estetica maxima sau cu nivel -insertie ginngivala cand elementul dentar are o culoare care ne satisface. EMPRESS. -amprenta de arcada bifazica : de corectare sau in dublu amestec . c) Modelul : -model de arcada cu bont mobil. cu rotunjirea zonelor de intalnire . (hidroalginica) -rar utilizata. obtuze.-unghiul de intalnire intre pereti si prag este de 90º. utilizare mai putina.R. cel mai folosite -rasini compozite : cele mai indicate . denivelari. Materiale utilizate: -gipsuri superdure +dure . -prag finisat.H. .amprenta de arcada monofazica in lingura individuala (cea mai utilizata) . Se contraindica unghiuri ascutite. b) Amprentarea : . rasina pentru completare-rar utilizat-metoda laborioasa.3-0. -amprenta de arcada cu inel de cupru + supraamprenta material elastomeric .R.

-arderea alumino-ceramicii in doua etape : miez ceramic-placarea finala . arderea 1100ºC. -model de lucru .in tehnica clasica nu se utilizeaza macheta si nici procedeele moderne datorita frezarii si sonoeroziunii . -model duplicat din mase de ambalat -SUPERHARD . pe capa poroasa se aplica aluminoceramica cu particule de Lantan. coroana -ardere directa-aplicare masa ceramica “step by step” pe modelul duplicat. timp de 4 ore rezultand miezul alumino-ceramic . Zirconiu (particule de sticla) 1100ºC. Etape tehnologice :vezi inaly ceramic -amprentare . 3) placarea pe miezul ceramic : se aplica mase de placat pentru nuantarea coloristica 950-960ºC = arderi de corectare (1-2 arderi) -autoglazurare . de 0. timp de 2 ore rezultand o capa poroasa (alumina 45%) . -conditonare bont (DIE SPACER). tehnica VITA IN CERAM : nu necesita machetarea. tehnica clasica : adaptare folie de platina. 2) arderea de infiltrare a capei poroase . -amprenta duplicat . Tehnica de lucru VITA IN CERAM : 1) aplicarea aluminoceramicii pe bontul termoizolant cu pensula. -procedeul cel mai raspandit si mai sigur.2mm aur platinat : capa intim adaptata + imbinare proximal (faltuire). .

I. -compensat de cimenturile de fixare.C. din punct de vedere este un trisilicat de aluminiu-calciu-sodiu. C. Ceramica preparabila : -are in compozitie:pulbere +lichid.. masa incizala. pigmenti) . Pulberea: 1 feldspat: 60-80%-componenta care omogenizeaza in faza de topire amestecul. 6) cimentare adeziva: cimenturi R.D. 5) conditionarea coroanei -se graveaza fata interna a coroanei cu acid fluorhidric 37% pentru asperizare . EMPRESS (vezi inlay ceramic). 3 caolin :0-5% este o argila hidratata. 4) adaptarea pe modelul de lucru . . dentina.S. smalt. alba care influenteaza fluorescenta maselor ceramice . iar dupa ardere confera transluciditate. care dupa ardere se dilata si confera rezistenta amestecului si luciu caracteristic. Metoda clasica: -pe capa ambutisata pe bont se aplica strat cu strat ceramica preparabila tip VITA (ceramica feldspatica)-componenta de baza 60-80% masa opa. rol de liant al amestecului si se contracta dupa ardere .-indepartarea coroanei de pe model prin pulverizarea masei de ambalat cu agenti de sablare rezultand coroana integral ceramica . 4 aditivi (fondanti. -fondantii=maresc masa produsului si scad temperatura de ardere . moderne Procedeele DICOR. Dezavantaje : -spatiu mai mare bont-coroana /procedeul modern . 2 cuart: 10-15%-este componenta refractara.

una din cele mai rezistente. nichel. metalele oxidoformatoare sunt aurul. Lichidul : Ceramica preparabila contine in sistem si o componenta lichidiana (apa distilata sau alcool in amestec cu glucoza. argintul. -temperatura si timpul de ardere difera de ceramica preparabila mult mai mare . unde se leaga de elementele metalice ale masei ceramice). indiu. Pentru aliajele nobile. Masele ceramice moderne : 1 Aluminoceramica . conditionarea capei : degazeificare. incalzire la 1200-1300ºC. 2. 3 Ceramica magnezica OPTEC. se adauga sub forma de microprocente. rezultand o capa oxidata si compatibilizata pentru aplicarea masei ceramice opac . Pentru aliajele nenobile cei mai utilizati sunt oxizii de crom. 4 Ceramica zirconica II. confectionarea capei metalice Pt/Au-Pt. Arderea masei ceramice-tehnologia clasica -coroana integral ceramica: 1.-pigmentii confera stabilitate cromatica si favorizeaza aderenta . staniu (migreaza in zona de interdifuziune. . dextroza).cresc gradul de translucenta . avand rolul in a mari aderenta particulelor de componenta metalica. Caracteristici: -mase oxidice . -componenta lichidiana a ceramicii preparabile : aditivi si alcool. 2 Vitroceramica DICOR. timp de 10 minute . -contin substante fluorescente care cresc gradul de translucenta :lantanide . titan.

in vid. arderi de corectare .arderea opacului la 900ºC. prelucrare coroana pe bont. cu preuscare in gura cuptorului . adaptare.3mm pe toata suprafata. 4 minute. extragerea capei. fixarea coroanei obtinute-adeziva (cimentare). 8. fara vid. 9. examinare pe model. Tehnica adeziva necesita conditionarea cu acid fluorhidric 37% (restaurari integral ceramice)-imbinare adeziva. a-II-a ardere de corectare (pentru esecuri) 2 minute in prezenta oxigenului . 6.Acest lucru se realizeaza deoarece masele ceramice in urma arderii se contracta. 5. vid. spatiul IZO maxim 50. care placheaza partial componenta metalica. 4. 12. 4 minute . 2 minute + oxigen. timp de 5 minute. preardere (+Oxigen) . ardere 900ºC. pentru a evita discromiile . care acopera in totalitate bontul. racire lenta. mase de corectare pentru nuantare coloristica : fisuri. COROANA MIXTA Este o proteza fixa unidentara alcatuita din doua componente: 1 una metalica. 13. 7. vid . adaptare -tehnicianul genereaza imprecizii de adaptare (spatiul dintre bont si coroana). se aplica un strat de masa ceramica opac in grosime de 0. 950ºC . glazurarea : ardere : 700ºC.3. pete 950ºC. 10. arderea dentinei si a smaltului (pe capa se aplica in exces dentina+smalt 20-30% cu vibrare si se absoarbe excesul de apa cu hartie de filtru). Caracteristici: . modelajul sumar . 2 una fizionomica. 11.

C. 2 Restaurarea dintilor fracturati (D. 7 Echilibrari ocluzale . 6 Elemente de imobilizare a dintilor afectati parodontal . 3 La cei care nu accepta sacrificiul biologic (depulpare in scop protetic). culoare . 3 Corectarea anomaliilor de forma .1 Imbina avantajele coroanei de invelis metalice (propretati mecanice) cu avantajele coroanei de invelis fizionomice (proprietati estetice). de hemiarcada sau de arcada.R. Contraindicatii : 1 Dinti subdimensionati in sens cervico-ocluzal (spatiu mic pentru cele 2 componente +retentie precara) . traumatisme. 4 Elemente de agregare pentru punti mixte . 2 La pacientii tineri sub 20 ani .S. cu camere pulpare mari (nu permit preparatii cu prag).P.+coroana mixta) . volum. . abraziune . Avantaje: 1 Sunt mai conservative comparativ cu cele de substitutie. 3 Sunt preferate ca elemente de agregare meziale (datorita esteticii). utilizate mai mult decat coroana total metalica.) . 8 Elemente de agregare punti mixte. 2 Sunt mai conservative decat coroanele de substitutie . 2) protetic : 5 Elemente de agregare (curent la P. Indicatii : 1) conservativ-restaurator : 1 Restaurarea morfologica a dintilor afectati de procese carioase.

2 Efect fizionomic superior celor metalice ; 3 Se pot recupera dinti mono- si pluriradiculari (R.C.R.+coroana mixta). Dezavantaje : 1 Prepararea nebiologica, invaziva a dintelui ; necesita depulpari si reduceri de tesut dentar (pe fetele vestibulare), fata de coroanele de invelis metalice si ceramice; 2 Grad de retentie scazut datorita formei bontului; 3 Apar dehiscente (separatii) si infiltratii la nivelul interfetei metalopolimer determinand aparitia modificarilor coloristice. Clasificare :  Dupa aspectul estetic :

a) partial fizionomice (numai fata vestibulara este placata cu componenta fizionomica) : metalo-acrilice ; metalo-compozite. b) total fizionomice (componenta fizionomica acopera toate fetele).  Dupa componenta fizionomica :

a) coroane metalo-polimerice : -metalo-acrilica (tip Weisser); -metalo-compozita. b) coroana metalo-ceramica.  Dupa tehnica de obtinere a componentei fizionomice:

a) termopolimerizare clasica : rasini acrilice ; b) termopolimerizare uscata : cu vapori de caldura (in piroconvectoare) ; c) termopolimerizare sub vapori sub presiune = baropolimerizare (BIOPOL, BIOMAT) ; d) fotopolimerizare (R.D.C.) ;

e) fotobaropolimerizare :rasini compozite ; f) fototermobaropolimerizare in vid :polisticle (SINFONY S.P., BELLGLASS); g) sinterizare (ardere) mase ceramice ; h) rasini compozite :polimerizare (MICROBASE SYSTEM). Procedee de obtinere:  componenta metalica: turnare in cuptoare cu microunde

Tehnologii moderne: sinterizare, galvanizare, ambutisare+galvanizare (cape din aliaj nobil). Observatie: Electroformarea (galvanizarea) este cel mai exact procedeu; spatiul bont-capa este de 20  (strat ciment), spatiu ce confera rezistenta mecanica mare.

Coroana mixta metalo-ceramica este cea mai indicata, deoarece:    asigura stabilitate coloristica in timp ; biocompatibilitate +proprietati mecanice; cazuri clinice cu posibilitati financiare.

Etape clinico-tehnice: Diagnosticul, solutia de tratament ; Pregatirea campului protetic:

1 slefuire reductionala inegala; 2 bont cilindro-conic, neretentiv; 3 reduceri : vestibular 1,5-2mm, incizal 1,5-2mm. Acest lucru este necesar pentru coroanele mixte metalo-polimerice. 4 Fetele axiale+orala se deretentivizeaza usor: 0,3-0,5mm pentru cele acoperite cu metal; 1-1,2mm +conicizare spre axcomponenta fizionomica extinsa si pe fetele axiale (metalo-compozita, metalo-ceramica). Bontul va fi preparat intotdeauna cu prag. !!!!!!!!! Ideal, preparatia pentru coroana nmetalo-ceramica este CHANFREIN-ul circumferential, cu o limita decelabila, amprentabila, foarte exacta. Amprentarea : -indicata este amprenta de arcada ;vezi coroana metalica si jacket. -se folosesc si amprente segmentare (de hemiarcada) pentru obtinerea elementelor solo ; !!!!! a nu se uita conditionarea campului protetic anterior amprentarii. Modelul : -se indica cu predilectie modelul de arcada cu bonturi detasabile +pinuri duble si teaca dubla ; Machetarea: 1 Clasic:=tehnica racirii gradate istorica. =tehnica picurarii; 2 Procedeul modern =ceara calibrata +elemente prefabricate; =discuri termoplastice (prin ambutisare) ; Ambele au valoare

pentru a permite translucenta luminii. o Dupa sablare. 2 Stratul ceramic trebuie sa se inscrie in standardul minim de 1. .4mm) -IVOCLAR . silanizare) pentru a fuziona mecano-chimic cu componenta diacrilica.  Macheta pentru coroana mixta metalo-compozita : 1 Prezinta microperle si macroperle (0. o Prag cervical +macroretentii in zona proximala (contribuie la mentinerea componentei acrilice) . o Incizal/ocluzal exista o rama de protectie pentru componenta fizionomica. o Peretii proximali din 1/3 medie sa fie divergenti spre vestibular . degresare. =tehnica aditiei de ceara (in scop stiintific). sa fie rigizi. 3 Capa =0. butoni sau anse) . Observatii : 1 In tehnologia moderna.2mm . gravaj electrochimic.3mm.25-0.=rasini compozite foto . componenta metalica prezinta microretentii . 6 Unghiurile de intalnire de rotunjesc . 3 Componenta metalica se conditioneaza (sablare. 4 Macheta pentru coroana mixta metalo-ceramica: 5 Pereti netezi fara rugozitati sau unghiuri ascutite. 2 Prag si rama de protectie . peretii axiali trebuie sa prezinte grosimi uniforme. nedeformabili si sa confere un spatiu adecvat componentei fizionomice. 4 Macheta pentru coroana mixta metalo-acrilica oPrezinta macroretentii pe fata vestibulara (perle.2-0.

Placarea coroanelor mixte : 1 Coroana metalo-acrilica: o o o o o Componenta metalica este conditionata prin sablare.lustruire . Se modeleaza macheta pentru componenta fizionomica. Retentia componentei acrilice este pur mecanica. 10 Adeziune fizico-chimica foarte buna. 9 Spatiul ocluzal /incizal = 1. Sistemul RENEFERT foloseste retentii sub forma de plasa. Observatii tehnologice:  In practica moderna se folosesc machete prefabricate . Principiul lui SHORE: macheta va prezenta suprafete concave.5-2mm (fizionomie deosebita) pentru a favoriza translucenta . gulerasul ocluzal concav asigura mentinerea masei ceramice. degresare . este o metoda de lucru ergonomica. Sistemul INZOMA este indicat in tehnologia metalo-ceramica.prelucrare .7 Nu prezinta praguri. destul de exacta. INZOMA are sisteme retentive perlate sau butoni pentru metalo-compozite. margini incizale\ocluzale macroretentii (sunt generatoare de fisuri) . Polimerizare . lustruire. Sunt in practica INZOMA (Ivoclar) si PROBOND (Renefert). !!!!!!!!! 2 Coroana metalo-compozita: . 8 Se modeleaza cu ceara calibrata sau prin ambutisarea foliilor (pentru a rezulta grosimi uniforme) .Avantaje: reduc cantitatea de metal nobil. de protectie. Se introduce acrilatul pentru componenta fizionomica . dezambalare . Se ambaleaza orizontal rezultand tiparul . rapida.

ARTGLASS. -Fluid ISOSIT pentru modelaj final. Produse: SR ISOSIT N :foto-termo (Ivoclar). Etape: 1 Obtinere componenta metalica 2 Conditionare componenta metalica (sablare. 4 Se aplica strat cu strat compozitul cu spatule si pensule. BELL GLASS-polimerizat sub presiune de azot. .Se realizeaza cu rasini compozite. gravaj electrochimic. mase intensive. Estetic+ biomecanic se folosesc polisticle + ceromeri (cele mai bune rezultate) Trusa ISOSIT N : -paste + flacon lichid . etalizare cu rol de a mari legatura chimica dintre metal si RDC. -SPECTRA LINK -silanul semifluid . SYMPHONY (Espe): foto+vid. flacoane lichid pentru silanizat si activare straturi depuse. Se recomanda polisticlele (ART GLASS. oxidare. Ormoceri. -Spectraacticator. BELLGLASS. mada dentina. ceramizare . masa de corectat. incizal. livrate sub forma de pasta vascoasa. ESTENIA=polisticle. in seringi Exista masa opac pentru a ecrana metalul. silanizare) sau 3 Silicatizare .

introducere. Nu se aplica pe colereta rasina acrilica/compozit sau masa ceramica. Acrilatul se prepara ca la jacketul acrilic. Retentia componentei fizionomice este pur mecanica prin microretentii aplicate pe componenta metalica. Polimerizare: aceeasi curba termica (varianta clasica). Este superioara fata de tehnologia metalo-acrilica (superioara in tehnologia coroanelor mixte). Ambalare orizontala: ca la coroana acrilica. degresare. se umple usor in exces si dupa racire se modeleaza anatoform prin sculptare. Modelare macheta pentru componenta fizionomica. Dupa 4 ore.Observatie: Tehnologia metalo-compozita se apropie foarte mult de tehnologia metalo-ceramica (pensulare si punerea strat cu strat a componentelor). lustruire. indesare. cu fata metalica in jos si macheta orientata superior. Placarea coroanei mixte: 1 Coroana metalo-acrilica: Componenta metalica se conditioneaza prin sablare. . Se picura ceara in caseta metalica. COROANA MIXTA Topirea\Turnarea componentei metalice-identic ca la coroana de invelis metalica+aliaje+surse+metale. polimerizare acrilat. prelucrare cu instrumentar rotativ\abraziv si lustruire. racire lenta. dezambalare. curatire in bai galvanice (electrochimic) rezultand suprafete foarte curate. Dupa eliminarea machetei se obtine tiparul.

silanizare.Componenta metalica prezinta macroretentii + microretentii la coroana metalo-acrilica 2 Coroana metalo-compozita : Tehnica placarii: Se realizeaza cu rasini diacrilice livrate sub forma de pasta vascoasa. in final rezultand o legatura fizico-chimica superioara celei pur mecanice de la coroana acrilica. -masa pentru smalt . Rolul acestor conditionari este de a forma un strat oxihidric pe componenta metalica pentru a se lega chimic (punti de hidrogen) cu gruparile -COOH disponibile ale silanilor . -masa pentru dentina. metalizari. Etapele placarii : sablare. Sunt combinate in godeuri/seringi cu denumiri diferite : -masa opac. -mase pentru corectat (opac-dentina. . lichid pentru activat straturi depuse = ISOSIT N . Rasina compozita se livreaza in culori diferite. lichid pentru compactizare rasina pentru modelarea finala). -mase intensive . Se adauga conditionari suplimentare : ceramizari. silanizare : Se aplica prin pensulare 1-2 straturi filiforme de organosilan pe suprafata anterior conditionata. silicatizari. 2. silanizare. -flacoane cu lichid (lichid pentru silanizat = SILAN . gravaj electrochimic (metodologia standard). -masa pentru cervical . opac-smalt) .

strat uniform fara transparenta metalului (ideal). Rol:   Opacizare. ecranare a metalului. CHROMASIT (Ivoclar). Fotopolimerizare: in cuptoare SPECTRAMAT timp de 5 minute. un silan numit SPECTRALINK. Cand avem transparenta reluam procedeul. COMPATIT R (Wilde fotopolimerizabile . Placarea cu ISOSIT N (Ivoclar): Trusa contine pe langa masele compozite enumerate. ambele SYMPHONY (Espe) baro+vid (in faza finala). rezultand organo-silani. Aplicarea se realizeaza cu spatule sau cu pensule. aplicare de mase compozite strat cu strat de la opac pana la masa de smalt . . Silanul este un derivat silicic rezultat din combinare si tetravalente cu gruparile -OH.3mm. Dental) si SOLIDEX (Shofu). Materiale pentru placat (rasini compozite) : SR ISOSIT N -rasini fototermopolizabile (Ivoclar) . Spectraactivatorul si Isositul sunt solutii polimerice de monomeri de dilutie.3. Aplicarea opacului in grosime uniforma: 0. Tehnica de lucru : 1. 3.barotermopolimerizabile. un lichid pentru activarea straturilor depuse SPECTRAACTIVATOR si un lichid ISOSIT: compactare. Rezulta masa opac aderenta de componenta metalica. smalt). Mareste adeziunea cu straturile ulterior depuse (dentina. 2. Aplicare silan. Spectralink pe componenta metalica conditionata. modelare finala+inchiderea porilor rasinii.

Coroana mixta metalo-compozita prin componenta ei fizionomica este superioara celei acrilice. Activare masa opac prin aplicare de SPECTRAACTIVATOR. rezultand forma finala a componentei fizionomice. Polimerizare : in miniautoclave (termobaropolimerizare) la 120ºC . mai laborioasa. Pt pana la Gaudent). Componenta compozita se poate aplica pe toata gama de aliaje (Au. se aplica de la colet spre incizal. Gaudentul si Co-Cr se contraindica. Dupa aceasta aplicare cu spatula urmeaza modelarea finala.4 microretentii (se aplica adeziv)+ macroretentii.4. prin pensulare de fluid ISOSIT. Observatie tehnologica : Aplicarea maselor compozite se realizeaza succesiv strat cu strat. presiune 6 bari. estetice. Avantaj fata de masele ceramice. . 7.2-0. La coroana compozita duble retentii : perle 0. materiale. Observatie : Coroana metalo-compozita prin parametrii ei este inferioara coroanei metalo-ceramice. Aliajele Ag-Pd sunt ptoducatoare de oxizi (oxizii de argint modifica culoarea). Aplicare masa dentina pe toata suprafata =culoarea de baza . Extremele sunt exceptate (se face ceramic). necesitand tehnic dotari speciale : cuptoare. asemanator tehnicii metalo-ceramice. coloristice) si in ansamblu biocompatibilitate. Curent se aplica pe aliaje Ag-Pd/Ni-Cr soft. Se aplica masa de smalt din 1/3 incizala (stratul cel mai gros) spre colet (grosime atenuata) + masa colet in 1/3 cervicala (Yellow Dark). timp de 7 minute. 5. se obtine printr-o tehnica superioara. Rezulta o componenta fizionomica cu proprietati superioare fata de cea acrilica (mecanice. 6.

peste masa aceasta se aplica masa de smalt in 1/3 incizala+ medie. timp de 6 minute. anterior conditionate. Ardere (sinterizare) masa dentina-smalt (mase ceramice de baza)bonding porcelain. urmata de preuscare in gura cuptorului. usor in exces 20-30%. Conditionarea este mai simpla decat la coroana compozita. GEMINI. totdeauna cu prearderi (preuscari). Cand se constata insulite gri. Arderea masei ceramice se realizeaza in cuptoare speciale in etape distincte. Se practica un modelaj sumar schitat.2-0. Se aplica masa dentinara in stratul cel mai gros de la incizal catre colet.3mm pe componenta metalica prin pensulare. in vid. Curatire in bai ultrasonice. Ardere (sinterizare) masa opac. apoi ardere la 980ºC. NEY. Arderea masei opac are ca rol : 1 Ecraneaza metalul. Cuptoare: VITA VACUMAT. Tehnica de lucru : Sablarea .Placajul ceramic : Masele ceramice preparabile se aplica pe componente metalice. 1. Se aplica masa opac in strat uniform de 0. Manipulare cu pensula. Aplicare mase ceramice cu spatula sau prin pensulare +vibrare (absorbtie) . Degresare in solutii acide : acid fluorhidric. 2. se reaplica si se rearde. 2 Faciliteaza adeziunea maselor ceramice ulterior depuse. . AUSTROMAT.

Pot sa apara erori : fisurari. Glazurarea se obtine prin 2 procedee : 1 Aplicare masa pentru glazurare (strat filiform) . cea finala (glazurarea) la 950ºC. in vid. 2-3 minute. Toate erorile se corecteaza in 2 etape de ardere cu mase speciale de corectat +mase intensive pana la nuantari. vitros (supraardere). urmata de introducerea in cuptor la 980ºC. rezistenta mecanica superioara celor prezente (metalo-polimerice) dar inferioare ca estetica celor integral ceramice. Componenta fizionomica se prelucreaza cu freze diamantate fissure. desprinderi. Se mentine la aceasta temperatura 2-3 minute. proximal. biocompatibilitate. 2 Autoglazurare cand corespunde coroana. in prezenta oxigenului. rezultand un volum mai mic al masei ceramice (pana la 30%).Aplicarea maselor : cu vibrare +absorbtia umiditatii (hartie filtru. Cimentare/Fixare : 1 Coroanele metalo-acrilice se fixeaza prin frictiune-cimentare cu cimenturi conventionale FOZ (fosfat de zinc) . rezultand coroane mixte cu un grad de fizionomie. Se trimite in cabinet pentru examenul oral. incizal pe model. Se adapteaza cervical. . sugativa). Dupa examenul intraoral la care se constata corectitudinea adaptarii. Arderea : Debuteaza cu preuscarea timp de 5 minute. aspect mat. cu freza extradard din tungsten. Se obtine forma caracteristica. urmata de racire lenta. coroana este degresata din nou in solutii de acid fluorhidric si apoi urmeaza a 3-a ardere. !!!!!!!!A nu accepta jonctiunea ceramica -metal in zona de contact ocluzal.

2 Coroanele metalo-compozite se fixeaza cu ajutorul cimenturilor policarboxilat/polielectrolitice. plasat subgingival 0. 2 Dispozitivul radicular cu accesorii : -placuta . pentru a se conserva suficient de grosi peretii. -pivot/stift. cimenturile ionomere de sticla sau chiar FOZ.5mm. 3 Coroanele metalo-ceramice se indica a fi fixate cu cimenturi ionomere sau cimenturi pe baza de rasini diacrilice = fixare adeziva (cimenturile reactioneaza chimic cu tesuturile dentare). inaltime 1-1.5mm. Parti componente : 2 dispozitive : 1 Dispozitivul coronar=bont metalic (artificial) . . Ideal ar fi ca sa aiba forma cilindrica (frictiune maxima). Refac morfologia coronara afectata in scop protetic. unidentara ce se agrega intraradicular pe preparatia dentara printr-un stift (pivot)=dispozitiv radicular. Caracteristici parti componente : 1 Dispozitivul radicular : -Placuta are o grosime 03-0. -Inel ce este circular axial. cu o forma cilindroconica. diametrul 1/3 din diametrul radacinii. COROANA DE SUBSTITUTIE Proteza fixa. Nu sunt proteze conservative (comparativ cu coroanele mixte). Restaureaza volumul cel mai mare de tesuturi distruse. -inel .4 mm ce acopera suprafata bontului morfologic caracteristica (in 2 versante datorita preparatiei). -Pivotul cu o lungime 2/3 din lungimea radacinii.

obturatii mari.Materialul polimeric nu rezista. Individual pe dintii monoradiculari+premolari. anomalii de volum. Mai indicate ceramice. Se obtin prin 2 procedee : -elemente separate (dispozitivul coronar si cel radicular se lipesc)Este metoda clasica. din ce in ce mai putin utilizata. Se cpntraindica pe molari (de necesitate). -elemente unite (monobloc). abraziuni. procese carioase. canin cand sunt implicati in functiile de ghidaj. . (utilizate) sunt rasinile diacrilice compozite+masele -Coroane de substitutie mixte : caseta/semicaseta. Coroana de substitutie mixta este indicata pe incisivul central.Placuta +inelul au rolul de a preveni efectul de pana al pivotului in caz de torsionari si de a preveni aparitia cariilor secundare. Clasificare coroane de substitutie : 2 Din punct de vedere estetic : -Coroane de substitutie acrilica\diacrilica\ceramica. cel ceramic rezista abrazand dintii antagonisti. fizionomice : bont+ coroana Varianta bont artificial +acrilat din ce in ce mai rar utilizata datorita proprietatilor inferioare ale rasinilor acrilice simple. traumatisme. Inelul +placuta constituie capacul. Indicatii : 3 Restaurarea morfologiei coroanre afectata de carii. Solutia dispozitiv radicular+bont artificial cu coroana solo pe el este solutia moderna.Coroana va avea fata orala metalica.

Clasa bronzuri se toarna relativ precis dar genereaza discromii la nivelul fatetelor (lizereu pe fond de oxizi metalici). 2 Corpul de punte : (dintii intermediari)= restaureaza dintii absenti de pe arcada . Contraindicatii : 1 Pe dintii ce pot fi reconstituiti cu coroane mixte (mai conservative) . corectandu-se anomalia. 2 Nu se toarna din aliaje Co-Cr (foarte greu de prelucrat si indepartat prin taiere) sau din aliaje baza cupru (Gaudent). TEHNOLOGIA RESTAURARILOR FIXE PLURIDENTARE (PUNTILE DENTARE) Proteze fixe pluridentare. Se obtin prin metode si din materiale diferite . Indicatii : 1 Restaurarea morfologiei si functionalitatii arcadelor dentare edentate. forma. 5 Protetic ca element de agregare pentru punti frontale. fiind solidarizat de elementele de agregare prin lipire. 3 Cand dotarile tehnice sunt modeste.4 Corectarea anomaliilor de pozitie. se fixeaza prin frictiune-cimentare pe dintii stalpi . corpul de punte in varianta moderna -se modeleaza unit de elementele de agregare si in varianta clasica-separat. culoare. . Anomaliile de pozitie se pot modifica prin dispozitive angulate. ce se fixeaza pe dintii stalpi in principal prin frictiune si secundar prin cimentare . frontolaterale fiind indicat ca element mezial de agregare. Caracteristicile puntilor dentare : 2 Sunt proteze fixe . Protetic afera gradul de frictiune cel mai mare dar risc de fracturare. laterale. Elemente componente : 1 Elementele de agregare :coroanele care se fixeaza pe infrastructura dentara= dintii stalpi .

Avantajele tratamentului prin punti dentare : 2 Din punct de vedere masticator :-comparativ cu protezele mobilizabile/mobile-restaureaza aceasta functie in grad superior 90%. 6 Prin fixitate. raportate la alte tipuri de microproteze. 3 Conditiile clinico-tehnice : cabinete+ laboratoare dotate corespunzator cu materiale. Se restaureaza segmente de arcada edentate ce prezinta o morfologie ocluzala (cuspizi. raportul corpului de punte cu creasta edentata. estetica sunt extrem de confortabile. coroane de acoperire distal). starea crestei edentate. incrustatii in incrustatii. aspect. .Datorita prezentei morfologiei anatoforme si functionale sunt superioare. 2 Topografia edentatiei : zona frontala : fizionomia : elemente de agregare . numarul dintilor.3 Au un volum ~ sau identic cu cel al dintilor naturali. aliaje care sa permita obtinerea celor mai adecvate elemente de agregare/corpuri de punte. 4 Confort prin fixitate. puncte de contact) ce pot prelua o parte din fortele ocluzale.coroane metalo-ceramice. Conceperea puntilor dentare : 1 Functie de gradul de disfunctionare al cazului clinic. 4 Din punct de vedere fiziologic-transmit presiunile ocluzale dentoparodontal . 3 Transmiterea fiziologica (parodontala) a presiunilor ocluzale . 5 Biomecanic-constructii mecanice protetice rigide. datorita sprijimului dento-parodontal are loc o transmitere fiziologica a fortelor in axul lung al dintilor stalpi la osul alveolar. volum=confort psihic si integrare rapida in mediul social. functie de conditiile locale. cu un modelaj ocluzal anatoform functional . dintii stalpi. nedeformabile cu o rezistenta mecanica suficient de mare care satisfac . zona laterala : masticatia : punti rezistente din punct de vedere biomecanic . coroane mixte. de regula ~ puntilor mixte cu elemente de agregare mixte (coroana de substitutie. fosete. corpuri de punte cat mai fizionomice si realizate prin tehnologii cat mai moderne .

ceea ce duce la aparitia fenomenelor locale+coroziune. Lateral puntile prin corpul de punte. 3 Conditiile clinico-tehnice :conditii deosebite de dotare pentru obtinerea unor rezultate foarte bune . 1 din punct de vedere al esteticii : nefizionomice-laterale fizionomice . Se contraindica corpurile de punte suspendate in zona laterala maxilara. culoare ~ dintilor naturali. insuficienta duce la aparitia halenei fetide . Halena fetida apare cand corpul de punte este conceput grosolan : sa. dar punti metalice. in cele mai multe cazuri exista un compromis intre principiul biomecanic si cel biofunctional. rezultatul estetic este superior. Se pronunta corect dentalele si nu apare sigmatismul de la protezele mobile. tremele. Cu protezele mobile. semisa. . se restaureaza foarte dificil distemele.nemetalice . trebuie sa inchida spatiile edentate pentru a reda capacitatea rezonatoare a cavitatii bucale-timbrul vocii este modificat. orice corp am concepe se retentioneaza alimente+igiena precara. Elementele componente : Corpul de punte : 1 din punct de vedere al materialului:metalice . din gaudent.mixte. Rezultatul estetic nu totdeauna este cel ideal .5 Din punct de vedere fonetic : modelarea corecta a corpului de punte (in regiunea frontala) plasarea corpului de punte in zona neutrala. cingulum favorizeaza restaurarea timbrului vocii. modelarea fetelor orale cu creste. se pot realiza si in laboratoare. in zonele de trecere. S-au conceput punti dentare speciale (demontabile) -igienice pentru a se realiza o curatire si o lustruire a acestor fete ce se corodeaza. volum. stantate. 2 Estetic : puntile dentare au un element rigid-componenta metalica placata cu o componenta fizionomica . Dezavantajele tratamentului prin punti dentare : 1 Igiena la nivelul corpului de punte : pe fetele de contact cu mucoasa crestelor edentate retentioneaza alimente .Transpare metalul la o individualizare pronuntata . volumul este mai mare cand se asociaza cu treme si diasteme . componenta metalica nu permite individualizarea dintilor ca forma.

4 O etiologie pasagera accidentala . maximum 4 (cu conditia ca dintii limitanti sa fie bine implantati). Edentatia partiala-absenta a unui dinte dintr-un cadran /altul sau hemiarcada. topografia edentatiei . rigide.etiologie Prin puntile dentare se restaureaza edentatia partiala. Elementele de agregare sunt concepute functie de : 1. accidente=avulsia de pe arcada a unui element dentar. 3 Parodontopatia . Puntile dentare refac edentatii reduse de la 1-3 dinti.partial fizionomice-cele mai indicate pentru restaurarea fizionomiei + economie material si confort. morfologia coronara. Cauzele edentatiei partiale : 1 Extractia dentara . 2 Caria dentara . dimensiunea edentatiei (numarul dintilor. Edentatia partiala . elementele de agregare vor fi cu grosime dirijata pentru a usura insertia lor. Puntile dentare = piese mecano-protetice. In conditiile in care puntile sunt agregate pe mai multi dinti. zona in care se afla). Clasificarea starii de edentatie : . nedeformabile ce restaureaza functiile de baza ale ADM perturbate lent/subit.factorii traumatici. 2. greutatea mai mica Corpul depunte-inlocuieste dintii absenti de la nivelul arcadei edentate (bresei). Pe dintii voluminosi se indica o gama mai variata de coroane. fracturi.

edentatiile fiind limitate numai mezial (biterminala) . clasa III-zona (unilaterala. Clasa I+ clasa II=modificari A =edentatie mixta T.dupa linia crosetelor-Fulkrum line (Cummer ). F-F. Clasa III+Clasa IV =modificari B =edentatie L / F de hemiarcada (unilaterala) Clasificarea Kennedy este usor de memorat. dintilor din zona laterala (premolari.absenta (uniterminala) . clasa II-transversala. dupa zona topografica (Costa): -Absenta dintilor frontali (incisivi. clasa II. citit. Dar in practica frevent exista edentatii biterminale si Kennedy a combinat criteriul topografic cu cel clinic. dupa segmentul afectat de edentatie (Freedman) . utilizata in protezarea fixa si in protezarea cu proteze mobilizabile. Clasa II -edentatia laterala-masticatia.). clasa IV . dupa topografie (Kennedy. clasa III -unilaterala . Costa) clasa I-absenta dintilor laterali (premolari. canin)=edentatie frontala .patrulater. T . laterala -premolari. molari) modificari Swanson :Clasa I devine clasa II si clasa II devine clasa I. clasa I-oblica. Swanson. extindere larga. Clasa I -edentatia frontala -incizia alimentelor . molari) . . molari -edentatia clasa III- clasa IV-zona frontala (canin-canin)-edentatie fronto-frontala.

Campul protetic : 1 Dintii limitanti=dintii stalpi . 3 Dintii antagonisti . se concepe puntea si tipul raportului corpului de puntecu creasta edentata. 5 Relatia de ocluzie.Costa:citirea edentatiei se realizeaza in sensul acelor de ceasornic1 spre 2 spre 3 la 4. . -Absenta premolarilor. 2 Dintii vecini . Este o clasificare usor de retinut si de transmis pentru notarea personalului ajutator. Dintii stalpi =delimiteaza mezial/distal edentatia (edentatia laterala). !!!!In citire « M » si in scriere »-« cand edentatia trece de linia mediana. -Absenta dintilor laterali +frontali=edentatie laterala extinsa . -Citirea edentatiei se realizeaza din cadranul drept 1 spre 2 si 4 spre 3.-Absenta dintilor laterali (premolari. Daca delimiteaza numai mezial =edentatie terminala /uni/biterminala. -Notarea edentatiei se realizeaza cu majuscule -Linia mediana cu “M” (in vorbire) sau cu “-“(in scriere). -Edentatia subtotala =edentatia este caracterizata prin prezenta a minim 2 dinti pe arcada. -Edentatie mixta =absenta dintilor din zona laterala. Campul protetic se observa cel mai bine pe modelul de studiu pe care se pune diagnosticul +solutia protetica. molarilor dintr-un cadran=edentatie unilaterala . molari) =edentatie laterala . 4 Creasta edentata . -Dupa Ene. frontala si terminala .

Dintii stalpi vor fi cat mai paraleli . In edentatii vechi. amputarea coronara. subdimensionat in toate sensurile (axial+incizal). functie de varsta edentatiei migreaza in sens orizontal astfel : Stalpii meziali migreaza catre distal = distogresiuni .Dintii stalpi sunt prelucrati prin frezare/prelucrare. Egresiunea=dintele erupe impreuna cu precesul alveolar. aducerea in plan si deblocarea ocluziei si apoi se trece la tratamentul protetic definitiv. Creasta edentata rezulta dupa extractia dintilor. cu frictiune in zona cervicala. Ambele migrari impun depulparea dintilor. ei se mentin in pozitia initiala. exacta . Migrarile in sens vertical ale dintilor antagonisti constau in: Extruzia=dintele erupe din alveola pana ajunge in contact cu mucoasa crestei edentate. rezultand un bont dentar. rezulta pensarea (micsorarea ) spatiului edentat si crearea neparalelismului cu dificultati in etapa de pregatire. pentru ca insertia acestei constructii sa fie lejera. acoperita de o mucoasa fixa. Dintii antagonisti reprezinta dintii opusi edentatiei. dintii antagonisti migreaza in cautarea dintilor absenti ceea ce impune in prima etapa aducerea lor in normoocluzie prin remodelari coronare pentru a realiza o relatie ocluzo-functionala intre elementele dentare. Daca edentatia are o varsta recenta. . creste coroana clinica. Stalpii distali migreaza catre mezial = meziogresiuni. cu aparitia blocajelor ocluzale. Dintii stalpi reprezinta suportul pe care se aplica elementele de agregare si care preiau in mod fiziologic presiunile ocluzale osului alveolar prin suportul dento-parodontal. Dintii stalpi . iar creasta in ansamblu prezinta un grad de rezorbtie. cu aparitia tremelor intre dinti . Rata de migrare =1/3 din diametrul M-D catre raportul 1/1 .

Tehnologic se pot obtine si punti speciale : demontabile (igienice) si adezive (Maryland brigde).se realizeaza modelarea unita a elementelor de agregare de corpul de punte. creasta edentata)=elementele componente indemne din punct de vedere patologic ce pot prelua sarcinile (presiunile ocluzale) ale unei punti dentare. Metoda clasica : vezi etapele clinico-tehnice descrise la L. Rezorbtiile accentuate au loc in cazul extractiilor laboriase. la pacientii tineri. dintii stalpi. 6 Puntile se obtin din elemente separate (clasic) : in timpul I se obtin elementele de agregare. . 5 Amprentarea . 7 Puntile se pot obtine si din elemente unite (tehnologia moderna). pe un parodontiu sanatos. 2 Diagnosticul protetic . 6 Modelul de arcada cu bonturi mobilizabile . 4 Prepararea campului protetic (dintii antagonisti.Rezorbtia va fi normala sau medie in cazul extractiilor recente.P. la pacientii parodontopati. pe o ocluzie echilibrata. 8 Ambalarea si obtinerea tiparului. Etapele de obtinere: 1 Examenul clinic . interventii pe parodontiul sanatos. In timpul II se obtine corpul de punte ce se fixeaza prin lipire de elementele de agregare (tehnologia metaloceramica-aliaje nobile). 7 Machetarea puntii din elemente unite . pe dintii limitanti bine implantati. Metode de obtinere a puntilor dentare : Se aplica pe un suport bine reprezentat. Metoda moderna din elemente unite . 3 Solutia protetica .

4 din punct de vedere al realizarii unei punti din elemente unite se impune obtinerea unui paralelism perfect. 11 Examanul intraoral al componentei metalice+echilibrarea ocluzala. 13 Prelucrarea. Sa se utilizeze modelul duplicat cu macheta fixa ce va deveni parte integranta a tiparului. 14 Cimentarea puntii dentare pe infrastructura de suport (dinii stalpi) Caracteristicile puntilor din elemente unite: 1 etapele clinico-tehnice reduse la jumatate. 10 Dezambalarea. La machetare se folosesc ceruri speciale pentru inlay (corpuri de punte nedeformabile) sau rasini (sub forma de machete prefabricate). 5 Necesita o echipa medic -tehnician experimentata profesional si dotata. consum de materiale mai mic . fracturilor si coroziunii. Dificultati : . lustruirea finala. prelucrarea componentei metalice.9 Topirea si turnarea. 12 Placarea componentei metalice. Avantaje : Se obtin punti solide. Indicatii : Edentatii mici + medii cu suplimentarea procedeelor tehnologice (edentatia mixta). deslipirilor. 3 prêt de cost mai mic . riguros al dintilor stalpi. neexpuse deformarilor. 2 timpul de lucru.

Se contraindica modelajul aplatizat si ingustarea V-O a corpului de punte. fonetice. Principiul biofunctional : se aplica in conceperea si realizarea puntilor pentru reabilitarea functiei masticatorii. masticatia. fizionomice si ocluzale a ADM A. 1. ceramica). .Masticator: obtinerea de spatii ocluzale identice cu ale dintilor absenti. cu modelaj cuspidat.  ralizarea de contacte dento-dentare cuspid-fosa multiple. Contactele dento-dentare indicate in restaurarea ocluzala sunt : a) tripodic: 1 Contact stabil. fizionomia). e indica suprafete ocluzale din materiale dure (metale.cu modelaj cuspidat Obtinerea de spatii ocluzale identice cu ale dintilor absenti. stabile.Se insera in absenta paralelismului cu micro/macrotraumatisme ce intereseaza parodontiul dintilor de suport . au loc rezorbtii osoase cu mobilizarea dintilor stalpi. uniform repartizate. PROTEZE FIXE PLURIDENTARE (RESTAURARI PROTETICE FIXE) Conceperea puntilor dentare (principii protetice) 1 Biofunctional 2 Biomecanic 3 Bioprofilactic Toate aceste principii contribuie la reabilitarea functiilor fundamentale ale aparatului dento-maxilar (fonatia.

in parafunctii. B. 2 Corpul de punte se modeleaza in arc de cerc. 3 Nu se indica in mod curent in restaurarile protetice fixe. 3 In urma atritiei. b) cuspid-fosa: 1 Indicat pentru restaurarea prin punti. 2 Cuspizi initiali+fosete adanci.Fizionomic: 1 Intereseaza zonele frontale mandibulo-maxilare. unde RC=IM. 3 Dintii trebuiesc pozitionati in zona neutrala . 2 Contact varf cuspid-planseu foseta . 4 Este indicat la protezele totale . 4 Se contraindica modelajul aplatizat. 2 Corpul de punte frontal va fi modelat cu volum. C. 3 Caracteristic « Long centric -ului » (85%) . cu o dimensiune V-O si C-I identica cu a dintilor naturali.Fonetic : 1 Inchiderea breselor frontale pe arcada maxilara. 4 Permite miscari sagitale (“wide centric”)-proportional miscarii condilului in cavitatea glenoida. c) in suprafata: 1 Se realizeaza intre versanti. care creeaza tulburari fonetice . forma si culoare asemanatoare dintilor naturali. . 4 Nu se indica a fi restaurat prin corpurile de punte.2 Caracteristic ocluziilor labiodonte cu point centric (RC=IM: 12-15%). pe toata suprafata. morfologia initiala este anulata.

4 Stabilitatea este augmentata de filmul de ciment (daca se utilizeaza tehnica adeziva cu cimenturi ionmere). D. caracteristice cazului clinic . E. 2 Este usurata cand se utilizeaza coroane cu grosime dirijata. rotunde. Pt) sau nenobile (Ni-Cr) si masele ceramice . . 3 Se contraindica restaurari fixe integral ceramice. functional.Insertia-stabilitatea : 1 Este facilitata cand preparatiile dentare sunt paralele . fonatie. 3 Stabilitatea se asigura prin frictiunea rezultata intre fata interioara a coroanelor si bont . 3 Fizionomie. Principiul biomecanic : se refera la asigurarea unei rezistente fizicoclinice a protezei. 4 Restaurarea in grad superior se obtine folosind ceramica si ceromeri. iar preparatiile sunt usor conicizate . abraza sau fractura. patrate . 2 Se indica aliaje nobile (Au.3 Elementele dentare vor fi individualizate astfel incat sa rezulte o armonie dento-dentara si dento-faciala. exceptie se face numai in caz de edentatii frontale cu inocluzii frontale.Rezistenta : 1 Morfologie pe sectiune in forma de « T » sau « L ». din rasini acrilice simple sau compozite .Directia : In zona frontala : 2 Curba-arcuata-semicerc. fara a se deforma. 2. 3. F. Principiul bioprofilactic : puntile nu trebuie sa aiba efecte patologice asupra elementelor campului protetic 1 Morfologic =autocuratire+curatire artificiala. frictiunea poate fi partiala sau totala .

prin forma. !!!!!!!!!!!!!! 2 La maxilar se indica : Frontal : sa+semisa . aplatizarea . Malpozitiile si inghesuirile sunt redate cu greu pe infrastructura metalica .4 Se contraindica subdimensionarea. G. In zona laterala : 1 Rectiliniu-usor curb. 1 La mandibula se indica: Frontal : sa+ semisa . punctiform. inocluzia sagitala sau verticala. . biofunctional. Corpuri de punte in regiunea maxilara Caracteristici : -concepute utilizand principiile protetice prezentate anterior : biomecanic. bioprofilactic. culoare. 2 Latimea este egala cu a dintilor naturali. Lateral : tangent liniar la versantul vestibular+ semisa. suspendat. Lateral : contact liniar pe mijlocul crestei.Raportul cu creasta: 1 Corpurile trebuie sa permita o igiena perfecta. volum . Functii restaurate : 1 Fizionomic : Se restaureaza armonia dento-dentara si dento-faciala. pentru a transmite cat mai fiziologic presiunile ocluzale.

ceromeri.S. iritatii cronice locale. 2 Se confectioneaza din materiale integral fizionomice (R. 4 Sunt slabe din punct de vedere al rezistentei mecanice. Corpuri de punte frontale maxilare 1. 3 Sunt excelente fizionomic. 5 Se contraindica subdimensionarea V-O. inflamatii si rezorbtii ale crestei alveolare) . avand un traseu pana la pozitia « cap la cap » de 5 mm..  Se contraindica raportul sa (neigienic. pentru a preveni tulburarile fonetice .A. 4 Redarea elementelor de detaliu (creste marginale. Total fizionomice : 1 Indicate in edentatii reduse (1-2 dinti) . Se indica ocluzia de ghidaj.2 Fonator : 3 Prin morfologie anatoforma . mase ceramice). modelajul plat. cingulum) cu plasare spatiala corespunzatoare . 1 Ocluzia : Corpurile vor fi concepute in contact cu marginile incizale inferioare (contacte inferocingulare la nivelul crestelor marginale) Se contraindica modelajul in infraocluzie . Corpul de punte integral ceramic: . 6 Bioprofilactic :  Se recomanda raportul semisa .

injectata in tipar) . b) Corpul de punte metalo-ceramic: Componenta metalica : c) Corpul de punte metalo-compozit : -Cape si dinti intermediari cu sisteme retentive tip perle cu sau fara rame . igienic . 2 Metalo-compozite . -Dupa conditionare (degresare. Fizionomie . 2 Fete orale vizibile. sablare. 3 Metalo-ceramice. a) Corpul de punte metalo-acrilic (metoda clasica): Componenta metalica: Instabilitate coloristica. 2 Tehnica EMPRESS SYSTEM (Ivoclar) -ceramica turnata (presata. 2.1 Tehnica VITA IN CERAM (aplicarea directa a aluminoceramicii pe modelul duplicat) . Corpuri de punte mixte 1 Metalo-acrilice . se modifica usor culoarea. ocluzo-functional. Avantaje : Rezistenta biomecanica . . Caracteristicile corpului de punte mixt (caseta + fateta) : 1 Satisfacatoare biomecanic. ceramizare) se placheaza componenta metalica cu rasini compozite 1-1. rezistenta mecanica scazuta =dezavantaje. silanizare. metalul transpare. Biocompatibilitate.5mm .

5 Materiale rezistente (metalice. . Fizionomic : 1 Se restaureaza fetele vestibulare ale premolarilor si molarilor cu componenta estetica . Observatii tehnologice: 1 Se indica corpuri de punte metalo-ceramice. 2 In tehnologia metalo-ceramica se folosesc aliaje speciale (nobile. exigentele fizionomice inferioare. 3 Corpurile de punte obtinute cu fatete prefabricate (STEEL. nenobile). 2 Spatiul edentat se imparte dinspre mezial spre distal. ceramice). in dauna elementului distal. CORPURILE DE PUNTE LATERALE MAXILARE Functii restaurate : 1 Masticator : 2 Suprafata ocluzala modelata cuspidat . 4 Se indica in ocluziile adanci. 2 Corpurile de punte metalo-acrilice. dotari clinico-tehnice precare. usor curba . 3 Dimensiunea V-O identica cu a dintilor naturali . dinti scurti (conditii clinico-tehnice modeste) . metalo-compozite se indica in ocluziile adanci.3 Componenta metalica restaureaza fetele proximale si fata orala. Materiale: 1 Componenta metalica se toarna din orice aliaj prin tehnologia moderna. 4 Directie rectilinie. DEVIS) si agregate cu crampoane sunt depasite tehnologic.

A. Consideratii clinico-tehnice : cele mai des utilizate : caseta cu fateta ( restaureaza functiile masticator+ ocluzal). -corpuri de punte metalo-compozite (superioare) . Tipuri de corpuri indicate: a) corpul de punte mixt fizionomic : (o componenta metalica placata in totalitate cu componenta estetica) . 3 Se asigura in grad maxim functionalitatea sistemului stomatognat. Ocluzal: 1 Contacte de tip cuspid-fosa. pentru corpurile de punte placate cu R.. multiple si uniform stabile in pozitia de intercuspidare maxima. -corpuri de punte metalo-ceramice (celel mai bune).S. componenta metalica se modeleaza sub forma de bara sau elemente dentare la scara 1/1 (casete. . Bioprofilactic : 1 Raportul de contact cu creasta edentata tangential liniar la versantul vestibular . b) corpul de punte partial fizionomic (caseta cu fateta) . sau R. -corpuri de punte metalo-acrilice . mai rar bonturi) sau elemente dentare subdimensionate cu sisteme retentive perlate pe toate fetele (pentru corpurile de punte mixte fizionomice) .D.3 Culoarea fatetei identica cu cea a dintilor naturali. 2 Se restaureaza ghidajul anterior si antero-lateral fara contacte dentodentare pe partile nelucratoate .C. 2 Ungiuri largi de acces pentru autocuratire si curatire mecanica 3 Raport in semisa -cand dintii sunt scurti si creasta edentata este lata.

Alte corpuri de punte : Corpul de punte bara+bonturi +coroane acrilice .5mm in toate sensurile . corpuri de punte total metalice (dinti mici. creste late. Corpul de punte metalo-ceramic : 1 Corpul de punte se obtine sub forma unor elemente dentare subdimensionate.componenta fizionomica se obtine prin placarea casetei cu R. Corpul de punte + fateta ceramica prefabricata.S. . se vor realiza din materiale cu proprietati mecanice superioare . CONCLUZII : 1 Sunt corpuri de punte care se insera/fixeaza in segmentul lateral al arcadelor .D. cele mai utilizate Co-Cr.A. 2 Pe dinti inalti. se indica o componenta metalica Ni-Cr. Ni-Cr) . cu ocluzie favorabila.C. nu se fractureaza pe durata servicului clinic . . 4 Se poate indica . 3 Echilibrare ocluzala dificila la restaurarile metalo-ceramice (mai ales dupa arderea finala si cimentare) . baza cupru. Toate trei sunt depasite tehnologic. 5 Materiale : componenta metalica 9aliaje nobile sau nenobile . sportivi) . 6 In tehnologia metalo-ceramica folosim aliaje speciale : baza titan. in conditii speciale. aurplatina. sau R. acest spatiu va fi umplut prin placare de componenta ceramica . cu un spatiu pentru componenta fizionomica de 1. Corpul de punte bara+ bonturi +dinti tubi ceramici . 2 Materialele metalice rezistente permit individualizarea si prelucrarea ocluzala . Ag-Pd.

R.C. Dintii frontali inferiori sunt expusi mai putin decat dintii frontali maxilari. -Rezorbita .CORPURI DE PUNTE FRONTALE MANDIBULARE Restaureaza functiile : 1 Fizionomica .. 3 Bioprofilactica. -in semisa. mase ceramice. 2 Ocluzo-functionala. hipotonia=dintii frontali inferiori expusi in totalitate.S. Estetica maxima se obtine cu corpurile de punte integral compozite/ceramice.D. se restaureaza in prima etapa marginea incizala a dintilor frontali mandibulari. Ocluzo-functional: 3 In edentatiile bimaxilare. marginea incizala se concepe in . Gradul maxim de restaurare estetica se asigura prin volum si forma individualizata a elementului dentar. 2 Rapoartele corpului de punte pot fi : -tangential .. 1 Bioprofilactic : 2 Corpul de punte se concepe functie de morfologia crestei : -Normala ca volum si dimensiune .A. Varsta inaintata. La pacientul normal sunt vizibile marginile incizale ale fetelor vestibulare si fizionomic se restaureaza V-I prin R. -punctiform . -Ascutita.

tangent liniar la mijlocul crestei. unghiuri largi pentru autocuratire si curatire artificiala. 3. contactul fiind in zona infero-cingulara. fara nise de protectie pentru papile. 3 Modelaj convex.A. suspendat (fara contact): 1 Fara contact cu creasta edentata. si exceptional R. . 7 Se contraindica suprafete ocluzale din R. 2. Bioprofilactic : 1 Relatie de contact care sa nu genereze iritatii locale. inflamatii (relatia de contact traumatica in sa). poate fi realizata din materiale ceramice sau metalice. tangent punctiform : 1 Contact punctiform la nivelul crestei . 2 Spatiu corp de punte -creasta edentata = 3-4mm. 3 Dezavantajul major il constiuie retentionarea alimentelor. 3 Modelajul fetelor axiale (V-O) convergent spre mijlocul crestei . CORPURI DE PUNTE LATERALE MANDIBULARE Reabilitare masticatorie : 4 Suprafete cuspidate . 2 Spatii triunghiulare intre dintii intermediari .C. 6 Materiale : aliaje metalice/mase ceramice . 4 Forma convexa. Raportul cu creasta : 1.contact cu dintii antagonisti. 5 Relatie de contact tip cuspid-fosa. 2 Cel mai indicat corp de punte .D.S.

igienic. Functia ocluzala: 1 Corpuri de punte laterale ce refac stopurile centrice (gradul I). 4 Modelaj cu individualizare. se contraindica in ghidarea antero-laterala si de grup prezenta contactelor traumatice (interferente in miscari eexcentrice). creste rezorbite. cand caninul are o implantare deficitara sau este absent.4 Ideal. c) ghidaj de grup.). 2 Corpul de punte restaureaza functia de ghidaj antero-lateral : a) ghidaj antero-lateral (incisiv lateral+ canin) . si R. -corpuri de punte metalo-compozit. ERORI IN TEHNOLOGIA PROTEZELOR FIXE PLURIDENTARE .C. 5 Conditii necesare: dinti inalti (8-10mm).A.A.D. bara cu bonturi si dinti tubi ceramici. 2 Estetica maxima se obtine la corpurile de punte ceramice. putin utilizat. Fizionomic: 1 Sunt vizibile suprafetele ocluzale si 1/3 vestibulara a fetei ocluzale. INDICATII :-reabilitarea mandibulara.S. ocluzo-functional.S. b) ghidaj antero-lateral canin : “cuspid function” este cel mai indicat in restaurarile ample cu ocluzie long centric. la care particpipa caninul si grupul lateral. -corpuri de punte metalo-ceramice .din ratiuni mecanice . -corpuri de punte metalo-acrilice . uniform repartizate. pentru echilibrarea sistemului stomatognat. 3 Se contraindica R. Se contraindica corpuri de punte metalo-acrilice (cupe +R.

6.4/5)-indicatii speciale. -se indica coroane de substitutie+coroane turnate cu grosime totala. 4. (mai ales ocluzal) . -se indica coroane mixte/turnate-lateral . -se contraindica corpul de punte cu inocluzie verticala. . 3. Tipul elementelor de agregare : -se indica coroane mixte /substitutie -frontal . 2. -are loc deformarea. se indica raportul in semisa . Morfologia +pozitia dintilor stalpi : -pe dintii cu coroane clinice mai mici (regiunea F+Lat. Raportul cu creasta edentata : -se contraindica corpul de punte tangent liniar la versantul vestibular (la maxilar) in cazul crestei late . Directia corpului de punte : -frontal se indica arc de cerc . se contraindica corpul de punte rectiliniu . -coroane partiale (3/4. 7.S.A. Materiale : -se contraindica placaje totale cu R. Morfologia corpului de punte : -se contraindica corpul de punte subdimensionat+ modelaj aplatizat 5.) se contraindica ca elemente de agregare coroane mixte. ruperea corpului de punte.A. Dimensiunea edentatiei : -edentatia de 4 dinti se contraindica a fi protezata cu ajutorul puntilor dentare . -se contraindica la mandibula in regiunea laterala corpul de punte fara contact in cazul dintilor stalpi scurti (3-5mm). coroane turnate cu grosime dirijata . DE CONCEPTIE 1.

parodontiul se retrage mai mult decat RDC. Elemente de agregare mixte: -sistem retentiv ineficient . -se indica mase ceramice.P. largi . -corpul de punte -modelaj plat-inocluzie(se contraindica). . -la ceramica marginile nu sunt bine lustruite . B. bara. -sistem retentiv vizibil. polisticle. 2. ceromeri. inflamatii. -componenta fizionomica acopera colereta cervicala (in mod normal nu se acopera).se realizeaza cu unghiuri rotunjite -contactul corpului de punte cu fibromucoasa nefiziologic : !!!!!presiuni. -turnaturi poroase. Prelucrarea aliajului : -structuri poroase .A. trepte !!!!!zona de jonctiune E. rezorbtii.DE EXECUTIE: 1. cu C. -zona de lipire a E. Elemente de agregare: -coroane scurte. si C.P. sa nu fie cu porozitati (la metoda clasica).Pentru corpul de punte : -modelaj cu unghiuri. -modelaj ocluzal aplatizat .A. 3.-se contraindica corpul de punte sub forma de cupe. bonturi. -componenta metalica fara prag+ fara protectie incizala+ocluzala.

mate-R.A. -forma. -fisuri. 2. -modificatri cromatice+ocluzale .M.P/E.A. fracturi. Componenta fizionomica : -culoare gresita . : -absenta spatiului pentru papila. volum mai mare sau mai mica. -structural : poroasa . D ERORI TEHNICE : Lipirea C. ERORI CLINICO-TEHNICE 1. -I.P. eronata . -modelaj arbitrar ./E. vitroasa-mase ceramice. -lipitura poroasa . -armonia dento-dentara . -dispunerea anarhica . Intercuspidarea maxima : -contact ocluzal partial . fisuri. 3. Pozitie modificata a corpului de punte : -deformari macheta corpului de punte . .S.A. -echilibrare ocluzala inexacta . -pozitie inexacta a C. -coroziune . polimerizare. C.-aliaj mat .

-modelaj aplatizat corp de punte metalo-ceramic .) diametru mai mic. 3 Puntile mobilizabile si demontabile . -componenta metalica (C. caseta subtiri . Sunt punti rar utilizate.P. Clasic cei 2 canini +cei 2 molari. PUNTEA TOTALA Este una din puntile speciale ce se realizeaza in conditii locale si generale. greu de realizat. corect tratati si situati in planuri diferite. PUNTI SPECIALE Fac parte : 1 Puntea totala . L Clinic se indica cand pe arcada sunt minim 4 dinti. Sunt constructii ce necesita un grad crescut de calificare al echipei medic-tehnician. . indicate in situatii clinico-tehnice speciale. 4 Puntile pe implante . Contine cel putin 3 corpuri de punte si care restaureaza forma de edentatie mixta extinsa pe intreaga arcada de regula edentatia L. -jonctiunea metal/polimer +ceramica pe creasta . bine implantati. 5 Puntea adeziva -Maryland.) .A. 2 Puntea cu extensie . -pereti. Sunt indicate cand se contraindica puntile fixe. fara afectiuni parodontale .Sisteme de retentie : -sisteme de retentie vestibulare (E. F-F .

relatia corpului de punte cu creasta edentata. 2) Metoda moderna cu articulator mediu sau semiadaptabil (din elemente unite). capacitatea pacientului de a rezista la tratament. 2) Metoda moderna : .Rezulta o amprenta de arcada. Rezulta corpul de punte ce se adapteaza intre elementele de agregare si se lipesc cu LOT (aliaj cu compozitie asemanatoare cu aliajul din care se toarna punte. se toarna. materiale elastice sau materiale in dublu amestec -Lavis Technick/Wash Technick sau materiale alginice. relatia de ocluzie-se individualizeaza contactele cuspid-fosa. se pregateste pentru ambalare. machetele se tijeaza sistem Bego Haereus. traseele de ghidaj in excursiile mandibulei din centric. homeostazia cazului clinic buna. Din punct de vedere al metodelor protetice : 1) Metoda clasica cu ocluzor (articulator simplu) -din elemente separate. numar etape dublu dar mult mai precisa si indicata pentru incepatori. Se examineaza intraoral componenta metalica (puntea sa se insere usor) : axul de insertie. Caracteristici: 1) Metoda clasica : este o metoda mai laborioasa.Conditiile generale : starea de sanatate. cand paralelismul dintilor stalpi nu este asigurat. posibilitatile financiare. Componenta metalica se trimite in laborator si urmeaza obtinerea componentei fizionomice. adaptate si echilibrate ocluzal. rezultand astfel o piesa de mare exactitate. se ambaleaza. nu este realizat corect. dotarea tehnologica corespunzatoare. model de lucru ce va contine in pozitia din cavitatea bucala elementele de agregare In etapa a-2-am se modeleaza corpul de punte(caseta cu fateta) pe acest model. Sunt 2 etape mari:se obtin elementele de agregare -de la amprentare pana la aplicarea lor pe bonturi Coroanele trebuie sa fie bine adaptate. dupa care se amprenteaza coroanele in aceasta pozitei pe campul protetic cu urmatoarele materiale : clasic-gips=abandonat . exact pe preparatie.

Se indica prepararea dintilor seriata.Componenta fizionomica este asemanatoare cu cea utilizata pentru puntea din elemente separate. PUNTEA CU EXTENSIE Un capat al corpului de punte nu prezinta punct de sprijin (« puntea in consola »).) Puntea cu extensie meziala-corpul de punte este plasat mezial fata de elemetele de agregare.Macheta corpului de punte se modeleaza unit de cea a elementelor de agregare . dar rezultatele sunt mediocre . se recomanda ideal ca ea sa fie modelata pe modelul duplicat. Masele de ambalat fosfatice au o reactie exoterma. . dar la aplicarea masei de ambalat pe suprafata orala exista riscul deformarii la indepartarea de pe model. inducerea disfunctiei ocluzale (in timp aceasta ocluzie disfunctionala duce la eliminarea dintilor stalpi). ce confera siguranta si precizie in modelaj. cu protezarea imediata (coroane provizorii) si adaptarea lor in ocluzie. Dificultatea obtinerii acestei punti consta in inregistrarea corecta . macheta este fixa pe model. puntile dentare basculeaza pe campul protetic. Caracteristici : 1 Timp de lucru redus la jumatate . 2 Consum de materiale . nu este o metoda de precizie (este una de rutina). Aceste coroane provizorii se vor utiliza in etapa de inregistrare a ocluziei cu sabloane de ocluzie sau cu placa de ocluzie pentru a evita inaltarile frecvente. modelul duplicat va face parte integranta din viitorul tipar Macheta poate fi modelata si pe modelul de lucru (gipsuri superdure). 3 Daca se utilizeaza modelul duplicat se vot obtine rezultate excelente. Aparatele de turnat care se folosesc la turnare (CIF) sunt mult mai exacte . echilibrarea ocluzala ia foarte mult timp. Puntea din elemente unite se poate obtine si cu ajutorul ocluzorului. fiziologica a relatiei de ocluzie intre cele 2 arcade. 1.

sex feminin. 3 Punti agregate labil la un capat (incrustatie in incrustatie) 4 Punti speciale pe implante (costisitoare). nu cu morfologia reala a dintelui inlocuit. Puntea cu extensie distala este acceptata la pacientii tineri. indicatia ideala . . arcada numai pana la molarul 1 superior+ ambele varste nu accepta alta solutie protetica din ratiuni financiare (implantul). pacienti tineri. Indicatia este ca si extensia sa prezinte relatie de contact cu dintele antagonist. din absenta conditiilor tehnice. cu dinti stalpi bine implantati. 2 Punti adezive (foarte speciale) . extensia poate fi atasata unei punti totale (subtotale). Aceste extensii meziale sunt indicate cand pacientii nu ne lasa sa intervenim pe incisivul central. Este indicata frecvent in edentatii terminale mandibulare dar si cele maxilare (punti totale). (nu mai mult de 1 extensie) . dar intre timp dintele antagonist migreaza rezultand interferente in antero-lateralitate. O extensie este permisa ca corp de punte in edentatii terminale. la pacienti varstnici cu acelasi status parodontal dar cu dinti antagonisti o proteza partiala acrilica. dintii stalpi sunt suprasolicitati (molarul 1-premolarul2).Este indicata frecvent in edentatii maxilare de incisiv lateral si premolarul 1. Solutii ideale : 1 Punti speciale agregate cu coroane partiale . in practica sunt modelate atipic. Aceste piese mecanice sunt contraindicate deoarece genereaza disfunctie ocluzala. 2. fie din ratiuni de functionalitate (proteze mobilizabile). in edentatii de premolar (nu de canin).) Puntea cu extensie distala :-corpul de punte este plasat distal fata de elementele de agregare. frontale . sa nu aiba corpul de punte contact cu dintele antagonist. La maxilar premolarul 1 este asemanator cu un canin. dintii trebuie sa fie bine implantati .

Agregarea : 1 Prin coroane telescopate . echipa experimentata medic-tehnician.P. nerestaurate chirurgical. Parti componente : 1 Componenta fixa (infrastructura) . 4 In conditii de dotare superioara. materiale moderne pentru a rezulta piese protetice de mare precizie. . Avantaje: 1 Se pot demonta si igieniza periodic de clinician.PUNTI MOBILIZABILE SI DEMONTABILE Sunt restaurari asemanatoare celor conventionale. fiind indicate in situatii clinice diferite. 2 Componenta mobila (suprastructura). 4 Sistemul incrustatie in incrustatie . implante. . 3 Pentru agregarea puntilkor pe implant. 2 Prin sistem de culisare.P. 3 Prin insurubare . mucoasa . 2 In defecte osoase postextractionale. 2 Se examineaza periodic starea de sanatate a dintilor stalpi. Indicatii: 1 In modificari dimensionale ale spatiului edentat (in special in sens vertical). difera sistemul de agregare. poate avea raport si in sa. unde C. 5 Cu ajutorul crosetelor. Necesita o dotare excelenta. ca volum si morfologie. 3 Se pot repara C.

Capele se toarna din Au-Pt. cu grosime de 0. pivot). ccee ce determina o exacerbare a frictiunii.4 Se poate interveni la nivelul tesutului osos in mobilizarea implantului (dehiscente. 3 Pozitionarea surubului pe suprafata ocluzala este de minima rezistenta . 5 Se poate evalua in totalitate fiabilitatea unei agregari mixte. Parti componente: 1 Infrastructura se aplica intim pe bont (capa. spatii create cu implant granular din biovitroceramica pentru reconsolidare) . 2 Mijloacele de agregare se uzeaza prin stenuire (stergerea filetului) . Co-Cr. Pe dintii limitanti redusi cervico-incizal se recomanda coroane de substitutie cu infrastructura intraradiculara (teaca) si pivot sectionat vetical. Dezavantaje : 1 Tehnologia pretentioasa. dar se pot adauga sisteme suplimentare de retentie (crosete. In timp se pierde frictiunea.2mm). se aplica pe suprafata ocluzala compozit in strat de mai putin 1mm. care se fractureaza. de mare precizie . -conica. Retentia : Prin frictiune +insurubare. Ni-Cr. 2 Suprastructura =coroana asemenatoare dintelui. Tipuri de punti : PUNTEA TELESCOPATA Telescoparea poate fi : -cilindrica. .

se poate interveni chirurgical. -Pozitivul (patricea)-plasata extracoronar.PUNTI AGREGATE PRIN CULISE Culisele reprezinta sisteme speciale utilizate in tehnologia protezelor scheletate +punti mobilizabile.P. Agregarea : mixta (dini naturali +implant). 2 Pot fi periodic indepartate de pe infrastructura . Sistemele de culisare favorizeaza infundarea fiziologica a dintilor naturali fata de implant . Dezavantaje : . Acest sistem se indica curent si este de electie in tehnologia puntilor implanto-purtate si cu agregare pe dintii naturali. Avantaje : 1 Igiena maxima in zona laterala . -Agregarea prin insurubare apare la puntile implanto-purtate. PUNTEA MOBILIZABILA FIXATA CU SURUB -MIXTA (dinti naturali+implant) . care in sens vertical are o deplasare minima (58microni). Variante tehnologice : Incrustatia in incrustatie (necimentata) este o restaurare speciala. 3 Local. nu foarte frecvent utilizata in practica si doar in edentatiile reduse (1-2 elemente) . La edentatiile L-F se utilizeaza agregarea prin crosete. obtinandu-se contacte functionale si ocluzie cu long centric. protetic pentru corectarea C. Parti componente: -Componenta cavitara (matricea)..

Agregarea poate fi pur implantara sau mixta . mixt) . carbonul . PUNTEA PE IMPLANTE -Suprastructura protetica . 2) in functie de materiale: e) f) g) h) ceramice. IMPLANTUL : dispozitiv de fixare pentru suprastructura care se aplica pe os sau se introduce in os. metalice (Co-Cr-Mo. submucozal. mai putin utilizate. pentru transformarea edentatiilor terminale in edentatii laterale. juxta-osos. Titan+aliaje.-Fixitate redusa . materiale compozite . i) safirele. -Crosete vizibile. dar cea mai putin indicata) si prin culisare. 3) dupa forma : j) surub (conic. Tantal) . . Agregarea poate fi prin frictiune-cimentare (cea mai comoda. care pot fi restaurate cu punti demontabile. -Infrastructura =implantul. Clasificarea implantelor : 1) in raport cu oferta osossa (duap Schroder) : a) b) c) d) endo-osos. cilindric. subperiostal. magneti sau insurubare.

Partea exomucozala poate fi un sant peri-implantar sau stalpul (zona de sprijin si agregare).BIOCERAM=aluminoceramica (unul din cele mai recomandate implanturi) -stadiul II -tardiv (implant care se aplica postextractional dupa 4 luni) . trebuie sa se tina cont de tipul de ocluzie si de tipul de corp de punte. . BRANEMARCK. BAUER. Accesorii : 1 surub de acoperire . pentru transfixatii dentare (sistemele Tisa . Implantul-caracteristici : Segmentul osos=conic-cilindric Parte exomucozala=colet+bont. Pruin). ITI BONEFIT. l) ac-Scialom (din tantal. TPS LEDERMAN. osteoliza si ulterior la eliminare. PITT EASY BIO_OS (conice) Incarcarea la timp a implantului are un rol deosebit in mentinerea implantului pe arcada . pentru a nu expune implantul la fibloliza. alumino-ceramica). Designul puntii : 1 morfologie asemanatoare dintilor naturali . 3 stalpul omolog. 2 suprafata ocluzala mai mica sau egala cu a dintilor naturali . Tipuri : -stadiul I -imediat (cu incarcare la 30 zile) . 2 cape de transfer . titan.k) lama (Linkow) .

4 ocluzie cu long centric accentuata. 2 Dintii antagonisti. 5 Sunt extrase din ocluzia functionala. 3 Se indica in supraprotezari (over-denture). . Ocluzia lingualizata si mezializata 1 Contact cuspid activ-fosa aplatizata. 5 Conceptul ocluziei echilibrate bilaterale (Gysi). 2. 2 Ghidaj anterior lejer . 6 In relatia centrica si de intercuspidare maxima vor absenta contactele premature. 3 Ghidaj de gup in zona laterala. Metoda protetica : 1 Cu articulator individual semiadaptabil. 4 Valoarea presiunilor ocluzale transmise endo-osos este mult atenuata.3 contact cuspid -fosa . fosa larga pentru a rezulta ocluzia cu long centric si wide-centric. inregistrarea cu arcul facial a relatiei centrice pentru transferarea ei pe articulator . 7 Modelaj ocluzal: cuspid -fosa. Ocluzia cu protectie mutuala (pentru puntile cu sprjin pur implantar) 1 In zona frontala=inocluzie de 30 microni. cu dezocluzie posterioara. 4 Se contraindica ghidajul canin. cuspidaj atenuat. In zona de interfata implant-os trebuie sa existe cat mai mici forte 1. fara contacte posttramatice.

C. transferarea R. Conditii clinice : 1 Dinti stalpi paraleli. cu ajutorul sablonului de ocluzie. 5 Posibilitati financiare vaste. Contraindicatii : . 4 Carii reduse . aliaje nobile placate polimeric .2 Suprastructura ideala este din titan placat . bine implantati . Factorii de succes : 1 Indicatia adecvata . au modul de elasticitate mare) si metoda cu articulator si ocluzor simplu (Gysi simplex). 3 Se contraindica masele ceramice (sunt rigide. 3 Cum se incarca implantul 4 Gradul de participare al cazului clinic . 2 Tipul de implant . 2 Migrari moderate . PUNTILE ADEZIVE Indicatii : 1 Sacrificiu de tesut dur mic . 2 Restaurari conservatoare 3 Edentatii reduse . 3 Preparatii peliculare. 6 Pacienti tineri. 5 Contentie ortodontica . inregistrandu-se erori mari .

3 Mentinerea in miniprese orizontale. 2 In parafunctii . Parti componente : -corpul de punte (mixt/fizionomic) . disteme .1 Treme. 2 Gravaj chimic dublu. . -prelungiri orizontale (aripioare). 3 Dinti stalpi subdimensionati. Fixarea : 1 Imbinare adeziva (cimenturi ionomere) .