P. 1
neurofibromatoza

neurofibromatoza

|Views: 614|Likes:
Published by Stefana Moisa

More info:

Published by: Stefana Moisa on Aug 31, 2010
Copyright:Attribution Non-commercial

Availability:

Read on Scribd mobile: iPhone, iPad and Android.
download as DOC, PDF, TXT or read online from Scribd
See more
See less

01/15/2013

pdf

text

original

Neurofibromatoza Neurofibromatoza reprezinta o boala genetica multisistemica cu transmitere autosomal dominanta ce determina manifestari clinice cutanate, neurologice si ortopedice

si afecteaza ambele sexe in egala masura. Forma cea mai frecventa este neurofibromatoza tip I (hamartroza). Aceasta forma difera de cea centrala (neurofibromatoza tip II) prin faptul ca a doua forma se insoteste de putine leziuni cutanate, dar prezinta o incidenta crescuta a meningioamelor, neurinoamelor de nerv acustic (care sunt frecvent bilaterale). Pacientii cu neurofibromatoza tip I au un pronostic mai bun, cu mai putine cazuri de tumori SNC, dar morbiditatea si mortalitatea sunt crescute si in aceasta forma de boala. Dintre cele mai severe complicatii ale neurofibromatozei tip I se citeaza cecitatea secundara glioamelor de nerv optic, tumorile de canal vertebral, scolioza si anomaliile oaselor lung ce necesita uneori amputatii. Desi toti pacientii cu neurofibromatoza I sunt simptomatici, semnele clinice difera mult de la un caz la altul; semnele clinice sunt importanti factori de pronostic al complicatiilor. Fiziopatologie Boala se datoreaza unei mutatii sau deletii a genei NF1 localizata pe cromozomul 17, cu fenotip inalt penetrant; neurofibrina, codata de aceasta gena, serveste ca supresor tumoral, iar scaderea producerii acestei proteine determina aparitia simptomatologiei. Incidenta Incidenta estimata a neurofibromatozei tip I este de 1 caz la 3000 copii, insa aceasta cifra poate reprezenta o subestimare a frecventei reale din cauza subdiagnosticarii bolii la copii cu semiologie saraca. Aproximativ jumatate din cazuri sunt rezultatul unor mutatii spontane, neavand antecedente heredocolaterale de aceasta natura. Morbiditate/mortalitate Tumorile care se asociaza cel mai frecvent cu aceasta boala sunt reprezentate de: neurofibroamen cutanate sau subcutanate, glioame de nerv optic, tumori de vanal vertebral, tumori ale sistemului nervos central. Neurofibroamele cutanate cresc in dimensiuni in adolescenta si in sarcina. Neurofibroamele plexiforme sunt de obicei mari, difuze, invazive si apar la aproximativ 25% din pacienti. Extirparea lor este rareori realizabila fara deficit motor ulterior, insa se poate realiza extirparea lor partiala in scop estetic sau la pacientii la care se anticipeaza consecinte functionale progresive. Tumorile de nervi periferici sau neurosarcoamele sunt frecvente la adolescentii cu neurofibromatoza tip I Glioamele par a avea invazivitate scazuta, iar astrocitoamele sunt de obicei de tip intermediar. Leucemia mieloida cronica si mielodisplazia sunt rare, dar se pot asocia neurofibromatozei tip I..

1

dureri abdominale recurente fara anomalii ale tractului gastro-intestinal. 4-7% din copiii cu neurofibromatoza tip I asociaza convulsii. leziuni ale chiasemi optice cu consecinte asupra axului hipotalamo-hipofizar. stenoze si anevrisme. desi defectul genetic este prezent la nastere. displazia de sfenoid. deficite vizual-spatiale.Dintre deficitele neurologice asociate bolii se citeaza sindromul de hiperactivitate cu deficit de atentie – la 40% din copiii afectati. osteoporoza datorata reabsorbtiei osoase anormale. cardiomiopatie hipertrofica). Pacientii asociaza hipostatura. fiind esentiala sau secundara feocromocitomului. macrocefalie. Criterii de diagnostic pozitiv: -cel putin 6 pete cafe au lait sau macule hiperpigmentare cu diametru de cel putin 5 mm la copii sub 10 ani (15 mm la adulti) -efelide axilare sau inghinale -doua sau mai multe neurofibroame tipice sau un neurofibrom plexiform -gliom de nerv optic -Doua sau mai multe hamartoame (noduli Lisch) -Displazie de sfenoid sau pseudartroze -Rude de gradul I cu neurofibromatoza tip I Pentru stabilirea diagnosticului este necesara prezenta a cel putin 2 dintre aceste criterii. dar poate progresa. subtierea corticalei osoase. Diagnosticul este stabilit la varste variabile. stenozei de artera renala secundara displaziei fibromusculare. asa-numitele „migrene abdominale”. ectaziile durei mater. uneori pubertate precoce (la o minoritate de cazuri). Hipertensiunea poate apare la acesti pacienti la orice varsta. Scolioza este de obicei usoara. 2 . insa cele mai frecvente sunt fibroza intramedulara. pe baza aparitiei progresive a semneleor si simptomelor. pseudartroza. retard mintal usor sau moderat. malformatii congenitale de cord (stenoza pulmonata. defect septal atrial. malformatii Chiari I. sindrom Noonan. Anomaliile osoase pot lipsi. necesitand interventie chirurgicala. care in unele cazuri sunt cauzate de leziuni intracraniene. Alte leziuni vasculare asociate bolii includ ectazii.

eroziuni osoase datorate unui neurofibrom plexiform. adolescent si adult. insa este clar ca ele trebuie recomandate in cazul aparitiei simptomatologiei neurologice sau vizuale. Aceste metode sunt valoroase in diagnosticarea glioamelor de nerv optic. Examen oftalmologic: tumorile de nerv optic apar de obicei sub varsta de 5 ani si de obicie sunt asimptomatice initial. anomalii ale oaselor lungi si coastelor. nu exista un consens asupra frecventei optime a examinarilor. dar apar pana la sfarsitul adolescentei. dar se poate asocia cu prezenta unui neurofibrom plexiform al pleoapei ipsilaterale. „urticaria pigmentosa” reprezinta aglomerari de mastocite la nivelul dermului si se rezolva de obicei spontan. maselor mediastinale. pot determina eroziuni osoase si durere. pot regresa spontan. scalp si fata. Examinari paraclinice Examen genetic: diagnostic de certitudine prin tehnici de analiza moleculara. pot determina scaderea acuitatii vizuale la periferia campului vizual. Este necesar screening-ul pentru feocromocitom al acestor pacienti prin dozarea catecolaminelor urinare libere si a metabolitilor acestora (metanefrina. Examen ortopedic: displazia de sfenoid poate fi asimptomatica.utila in diagnosticarea tumorilor de nervi periferici 3 . ptoza palpebrala. initial avand aspect de papule diseminate pe trunchi. Pacientii prezinta noduli Lisch. proieminenta coastelor inferiare. AVM) in urina din 24 ore. pot fi pigmentate si insotite de hipertricoza. dificultati de percepere a culorilor. Diagnostic diferential: pete cafe au lait izolate. in prezent este preferata IRM. Studii imagistice Radiografia osoasa deceleaza ectazii ale durei mater. alte anomalii: asimetria cutiei toracice. tumorilor de canal vertebral. neurofibroamelor profunde. hamartoamelor. scolioza. pseudartroza congenitala se diagnosticheaza la nastere. diagnosticul poate fi stabilit si antenatal prin amniocenteza sau analiza vililor din corion. Neurofibroamele plexiforme au caracter invaziv. ulterior determinand cecitate necorectabila. se pot doza si catecolaminele plasmatice prin cromatografie pe mediu lichid. cresterea rapida trebuie sa atraga atentia asupra transformarii maligne. vizibili oftalmoscopic. scolioza cu progresie de multe ori rapida.Allbright. isi sporesc numarul si dimensiunile o data cu trecerea timpului. oasele lungi pot suferi deformari progresive de-a lungul copilariei. CT si IRM: CT a fost realizata mai frecvent in trecut. Neurofibroamele cresc de obicei lent in dimensiuni. extremitati. hidrocefaliei.Manifestari cutanate: petele cafe au lait apar cel mai precoce. de plex brahial sau sacrat. precum si modificari ale vascularizatiei retinei. Tomografia cu emisie de pozitroni. Neurofibroamele subcutanate sau cutanate apar la copilul mare. cele profunde se deceleaza numai prin palpare. efelidele axilare sau inghinale sunt rare la nastere. normetanefrina. sindrom McCune.

aplicare de proteze. Complicatii: -neurofibroame invazive. Neurofibroamele mici pot fi excizate prin laserterapie. Histologie Neurofibroamele sunt tumori bine diferentiate. potentiale evocate vizuale. tumori de nervi periferici. sindrom de hiperactivitate cu deficit de atentie 4 . neurofibrosarcoame. Tratament Chimioterapia are rezultate mai bune decat radioterapia in cazul glioamelor de nerv optic. erlotinib Tumorile de canal medular sunt supuse. in ciuda chimioterapiei.la pacientii cu convulsii.pentru a determina invazivitatea tumorilor de canal vertebral. exciziei chirurgicale Tratamentul ortopedic al scoliozei rapid progresive. Alte teste: EEG.evaluarea consecintelor glioamelor de nerv optic. cu numar mare de mitoze si proliferare vasculara.nodulii Lisch. Neurofibroamele se pot transforma malign (neurofibrosarcoame). ale canalului vertebral. in cazurile refractare se recomanda interventia chirurgicala. examen oftalmologic. iar in cazurile nerezecabile sau metastatice se recomanda chimioterapie. formate din celule gigante. risc crescut de tumori SNC. Acestea sunt de obicei hipercelulare. neurosarcoamele vor fi. leucemie. HTA datorata feocromocitomului sau stenozei de artera renala. de asemenea. contitnad celule fusiforme si celule pleiomorfe asemanatoare fibroblastelor. In cazul neurofibroamelor plexiforme se recomanda excizia chirurgicala. radioterapia se recomanda numai in cazurile care progreseaza. Stenoza de artera renala se trateaza prin angioplastie percutanata transluminala sau anastomoza arterei renale Rezectia chirurgicala este tratamentul optim al feocromocitomului. scolioza progresiva mai ales la copii sub 10 ani. sorafebib. plexului brahial sau sacrat. excizate.Scintigrafia se foloseste pentru diagnosticul feocromocitomului si a neurofibroamlor transformate malign. mielografia. Glioamele de nerv optic au progresie lenta si raspund bine la tratament. Celulele inflamatorii sunt rare. de asemenea. Resurse terapeutice noi: farnesyl transferaza + lovastatin. pseudartroza.

Gliomas in neurofibromatosis type 1: a clinicopathologic study of 100 patients. JAMA. 5. Stevenson DA. Neurosurgery. Doty SB. NovDec 2007. Mikhailidis DP. et al. Neuroophthalmological management of optic pathway gliomas. October 2005. Oct 2007. 2007. 2. Pheochromocytoma: recommendations for clinical practice from the First International Symposium. Raja AI. Wetzel LH. et al. Nov 1987. Neurosurg Focus. Dec 2 1996.66(1):7-10. Pacak K. Radiol Med (Torino).3(2):92-102. Optic pathway gliomas: a review. Huntrakoon M. et al. Rossi G. discussion 766-7. et al. 2007. 9. Brainstem lesions in neurofibromatosis type 1. Dugoff L. Mol Genet Metab. . et al. AJR Am J Roentgenol. Apr 2002.Prognostic Speranta de viata este cu 15 ani mai mica la acesti copii. Viskochil DH. Bibliografie: 1. Ullrich NJ. Schwarz EL. Sujansky E. Eisenhofer G. Am J Med Genet. Liu JK.94(1):105-11. Kestle JR. Pediatr Res. Darrigo LG Jr. Endocr Relat Cancer. Nat Clin Pract Endocrinol Metab. 4. Pheochromocytoma: an update on genetics and management. principalele cauze de morbiditate si mortalitate sunt hipertensiunea si neoplaziile. Biochemical diagnosis of pheochromocytoma: which test is best?. Integrated imaging in peripheral nerve lesions in type 1 neurofibromatosis. Lee AG. Brunetti-Pierri N. Feb 2007. 8. et al. Geller M.23(5):E2. Neurofibromatosis type 1 and pregnancy. 10. Binning MJ.23(5):E1. Almberger M. 5 . 11. Levine E. Iannicelli E. Jun 2008. Bonalumi Filho A.149(5):1059-64. J Pediatr (Rio J). et al. detectarea precoce a bolii si tratamentul complicatiilor imbunatateste prognosticul. J Neuropathol Exp Neurol. et al.14(4):935-56. Generalized metabolic bone disease in Neurofibromatosis type I. 12. Rodriguez FJ. 6. Gutmann DH. May 2008. Pacak K. Ahlman H. 3. Athyros VG. Hicks J.83(6):571-3. et al. Perry A. Malignant nerve-sheath neoplasms in neurofibromatosis: distinction from benign tumors by using imaging techniques. Dec 2007.61(4):762-6.63(6):697-701.67(3):240-9. Lenders JW. Irons MB. Walther MM. et al. 7. Evidence of increased bone resorption in neurofibromatosis type 1 using urinary pyridinium crosslink analysis. Mar 20 2002.287(11):1427-34. Karagiannis A. Prevalence of plexiform neurofibroma in children and adolescents with type I neurofibromatosis. 13. Mar 2008.103(4):332-43. Neurosurg Focus.

Different mutations in the NF1 gene are associated with Neurofibromatosis-Noonan syndrome (NFNS). Wojtkowiak JW. May 15 2003.24(4):539-53. Mol Cancer Ther. Ozhasoglu C. Am J Med Genet A. Apr 2008. Baralle D. Aug 2003. Burton SA. Neurosurgery.14. discussion 895-6. Barton B. Seelman S. Bravo EL. Sorafenib inhibits growth and mitogen-activated protein kinase signaling in malignant peripheral nerve sheath cells. Endocr Rev. Tagle R. Gerszten PC. J Pharmacol Exp Ther.7(4):890-6.62(4):887-95. et al. Dev Med Child Neurol. 18. Pheochromocytoma: state-of-the-art and future prospects. Effective in vivo targeting of the mammalian target of rapamycin pathway in malignant peripheral nerve sheath tumors. Ambrosini G.46(8):553-63. 20. Mattocks C. Apr 2008.7(5):1237-45.119A(1):1-8. 6 . et al. North K. Jul 2008. LaLonde DT. et al. Kalidas K. 15. et al. Collins MH. Johansson G. 16. 19. Induction of apoptosis in neurofibromatosis type 1 malignant peripheral nerve sheath tumor cell lines by a combination of novel farnesyl transferase inhibitors and lovastatin. Mahller YY. 17. Social skills of children with neurofibromatosis type 1. Aug 2004. Cheema HS. Radiosurgery for benign intradural spinal tumors. Mol Cancer Ther. Fouad F. et al. May 2008.326(1):1-11.

You're Reading a Free Preview

Download
scribd
/*********** DO NOT ALTER ANYTHING BELOW THIS LINE ! ************/ var s_code=s.t();if(s_code)document.write(s_code)//-->