Sunteți pe pagina 1din 19

ELEMENTE DE PLACARE LATERALĂ PENTRU LOCURI DE

JOACĂ PENTRU COPII

Lemnul este unul din primele materiale utilizate de om şi în acelaşi timp un material mereu
modern, cu multiple utilizări şi potenţiale noi aplicaţii, ce ocupă o pondere îsemnată în ansamblul
materialelor utilizate în prezent.

Între calităţile lemnului ce motivează utlizarea largă în domenii foarte diferite se remarcă
proprietăţile fizico-mecanice deosebite, aspectul estetic plăcut, senzaţia de confort şi căldură pe care o
emană, prelucrarea uşoară şi diversă cu consumuri energetice şi costuri relativ mici. La acestea se
adaugă faptul că lemnul este un material natural, ecologic, reciclabil şi regenerabil.
1
Lemnul are totuşi şi o serie de proprietăţi nedorite, cel puţin în anumite situaţii, cum ar fi
rezistenţa scăzută a majorităţii speciilor comune la atacul agenţilor de biodegradare, combustibilitatea,
sensibilitatea la acţiunea factorilor climatici, instabilitatea dimensională în raport cu variaţia umidităţii,
anizotropia.

Lemnul neprotejat expus în condiţii de exterior îsi va schimba relativ rapid aspectul plăcut prin
modificări de culoare, asperizarea suprafeţei, apariţia petelor de mucegai şi a depunerilor de
impurităţi.In condiţii adecvate de temperatură şi umiditate, este foarte probabilă o degradare mai
avansată, care va afecta şi proprietăţile fizico-mecanice, prin atacul insectelor xilofage (ex. Lyctus,
Hylotrupes,Anobium), ciupercilor xilofage (ex. Basidiomycetes, Ascomycetes) şi ciupercilor de
mucegai, biodăunătorii marini din categoria crustaceelor şi a molustelor (ex. Tereda navalis).

Dintre toţi factorii de degradare, cei mai periculoşi sunt cei biotici, datorită vitezei de acţiune
în timp, precum şi datorită pagubelor, uneori iremediabile, pe care le pot produce (de exemplu focul).

Aceste efecte sunt rezultatul unui proces complex de degradare datorat acţiunii simultane a
luminii, apei, fungiilor, prafului şi altor impurităţi mecanice din atmosferă.

Degradarea lemnului sub acţiunea factorilor de mediu este un fenomen de suprafaţă datorat
degradării ligninei, sub influenţa radiaţiilor UV. Factorii climatici cum ar fi radiaţiile solare puternice
şi cantitatea de apă cazută sub formă de ploaie, influenţează în mod considerabil viteza de apariţie a
fenomenelor de degradare precizate.

Viteza cu care vor apărea efectele vizibile datorate degradării sub acţiunea factorilor de mediu,
depinde şi de specia lemnoasă, orientarea în raport cu punctele cardinale, modul de expunere al
elementelor lemoase în construcţie: vertical, orizontal sau înclinat, prezenţa în apropiere a vegetaţiei
(arbuştii, copacii sau construcţiile pot avea un efect de adăpostire pentru suprafeţe din lemn expuse,
aşa cum este şi cazul elementelor de placare laterală pentru locurile de joacă), va apărea progresiv în
timp o modificare de culoare spre gri, şi ulterior o pătare datorată ciupercilor de mucegai.

Modificarea permanentă a umidităţii atmosferice va determina cicluri de uscare şi umezire


pentru lemn, respectiv contrageri şi umflări ce vor duce la apariţia fisurilor şi crăpăturilor, precum şi la
deformarea elementelor funcţie de modul de debitare.

Protecţia lemnului reprezintă ansamblul de măsuri necesare pentru a asigura conservarea


lemnului în cadrul unei utilizări specificate, respectiv acţiunile intreprinse împotriva degradării

2
lemnului şi a produselor pe bază de lemn, cauzată de acţiunea agenţilor biologici, a focului şi a
factorilor climatici(de mediu).

Protecţia lemnului, respectiv măsurile intreprinse pot fi clasificate în funcţie de diverse criterii
astfel :

A. După natura agentului de degradare :


• Protecţie împotriva agenţilor biologici (biotici) de degradare-BIOPROTECŢIE:

-împotriva ciupercilor;

-împotriva insectelor;

-împotriva dăunătorilor marini;

• Protecţie împotriva factorilor climatici;


• Protecţie împotriva focului (protecţie ignifugă).
B. După principiul de acţiune:
• Protecţie biologică - în care sunt folosiţi agenţi biologici şi principii din biologie
împotriva agenţilor biotici de degradare;
• Protecţie chimică - în care se folosesc substanţe chimice;
• Protecţie fizică - în care se folosesc metode fizice de combatere, de regulă împotriva
agenţilor biologici.
C. După momentul în care se aplică tratamentul de protecţie:
• Protecţie preventivă - se aplică înaintea atacării lemnului de către factorii distructivi,
în general înaintea punerii lemnului în operă;
• Protecţie curativă - se aplică după apariţia fenomenelor de degradare în scopul
stopării acestora.

Măsuri de protecţie constructivă şi chimică pentru lemnul utilizat în condiţii de exterior:

-pentru evitarea (reducerea) expunerii directe la acţiunea razelor solare şi a ploii, în special a
secţiunilor transversale în lemn se realizează acoperişuri, streşini, pante de curgere.

-pentru mărirea durabilităţii construcţiei şi reducerea incidenţei fenomenelor de degradare,


se folosesc specii cu durabilitate naturală mărită, cu stabilitate dimensională şi impregnabilitate facilă.

3
-pentru prevenirea atacului ciupercilor şi insectelor, se foloseşte impregnarea sau tratarea
superficială cu substanţe de bioprotecţie a lemnului

-prin izolarea prin acoperire a suprafeţelor lemnoase se reduce fenomenul de îmbatrânire


datorat foto-destrucţiei, se reduc crăpăturile şi fisurile, se protejează lemnul de microorganisme şi de
apă. Această izolare se face prin:

• acoperirea în 1-2 straturi cu produse peliculogene opace (eventual antiseptice)


• acoperirea în 2 straturi cu produse semi-transparente pigmentate (lazuri) cu efect
protector UV
• pre-tratarea chimică a suprafeţelor

Procedeele de protecţie chimică a lemnulu în cazul clasei de risc 3: băi calde-reci; băi
simple sau vid-pesiune; vid-presiune-vid; vid-presiune atmosferică; vid-presiune atmosferică- vid.
Modul de aplicare al protecţiei chimice: impregnare în profunzime la presiune atmosferică sau
impregnare în profunzime la presiuni diferite de presiunea atmosferică.
Domeniul de aplicare în bioprotecţie: în condiţii de umiditate relativă a aerului sub 70%, fără
contact cu solul sau în condiţii de utilizare în exterior, aer liber, cu deteriorare accelerată (ex: elemente
de placare laterală pentru locuri de joacă).
Produse de protecţie utilizate: produse solubile în apă SA, produse solubile în solvenţi organici
SSo sau produse solubile în apă (nelavabile sau greu lavabile) SA (NL, GL), produse uleioase.

3. Stabilirea clasei de risc biologic pentru reperul ales conform SR EN 335-1. Justificarea
deciziei, prezentarea tipurilor de agenţi de degradare activi în situaţia dată.

Durata de viaţă a lemnului expus în diferite aplicaţii depinde de specie şi clasele de risc
biologic (domeniul de utilizare).
4
Clasa de risc pentru atacul biologic al lemnului, conform SR-EN 335-1, pentru elementele de
placare laterală, este 3 deoarece lemnul este utilizat în condiţii de exterior, deasupra solului,
neacoperit, situaţie în care umiditatea lemnului este în permanenţă peste 20%.

Agenţii de degradare activi în cazul reperelor menţionate, a clasei de risc 3, sunt ciupercile
xilofage: Basiodiomycete; ciuperci de discolorare care cauzează alăstreala şi insecte Coleoptere.

Apariţia agenţilor biologici:

Ciuperci xilofage:


• Basiodiomycete – U

• Putregai moale - _

Ciupeci de discolorare: Albăstreala: _

Insecte:

• Coleoptere – U
• Termite – U

Sfredelitori marini : L

4.Prezentarea durabilităţii naturale a speciilor considerate conform SR EN 350-2, codificare


şi semnificaţie.

Durabiltatea naturală a lemnului este însuşirea speciilor lemnoase, în stare naturală, de a


rezista la acţiunea factorilor de degradare din partea agenţilor biologici distructivi. În vederea

5
determinării acesteia, specia de încercat se compară cu cea de referinţă, în teste de laborator sau teren
efectuate conform metodelor reglementate prin standarde specifice. Ca specii de referinţă se folosesc:
alburn de pin, la încercarea speciilor de răşinoase, şi fag la încercarea speciilor de foioase. Norma SR
EN 350-2 oferă indicaţii asupra metodelor de determinare a durabilităţii naturale a lemnului masiv,
netratat, faţă de:

-ciuperci lignicole,

-insecte (coleoptere şi termite),

-dăunători marini,

şi principiile de clasificare a speciilor de lemn bazate pe rezultatele acestor metode de


încercare.

Durabilitatea lemnului netratat în funcţie de condiţiile de păstrare diferă de la o specie


la alta şi este influenţată de compiziţia chimică a lemnului ( mai precis de componenţii chimici
secundari – raşini şi taninuri). Astfel, frasinul are o biodurabilitate naturală de 20 ani, pe când cea a
pinului silvestru este de 80 ani.

Impregnabiltatea lemnului se defineşte ca:


usurinţa cu care lemnul este penetrat de o substanţă de
tratare în stare lichidă. Aceasta este în fapt determinată
de permeabilitatea lemnului ca însuşire fundamentală a
sa.

6
Durabilitatea naturală a speciei de raşinoase: Pinus sylvestris L.,pin- silvestru

-durabilitate naturală faţă de fungii:3-4 ( durabilitate medie – puţin durabil)

-durabilitate naturală faţă de insecte xilofage: S-X Hylotrupes – S (nedurabil); Anobium– S


(nedurabil); Termite– S (nedurabil)

Frasin, durabilitate naturală conform EN 350-2:

-faţă de fungii: 5 (nedurabil)

-faţă de atacul insectelor xilofage: Anobium – S (sensibil la atac în partea de alburn).

Impregnabilitatea celor două specii diferă, astfel:

-duramenul de pin silvestru 3-4 (greu impregnabil spre neimpregnabil), alburnul însă (s-m: mic spre
mediu) este lemn uşor impregnabil; impregnabilitatea alburnului :1

-intrucât frasinul este specie fără duramen diferenţiat, clasa de impregnabilitate pentru această specie
este aceeaţi pentru ambele zone: 2 – lemn mediu impregnabil.

Având în vedere poziţia în operă a reperului, nu este necesară o protecţie ignifugă a acestuia. Acest
lucru nu ar face decât să mărească inutil costurile de producţie.

Legenda:

7
Clase de durabilitate naturală faţă de atacul fungiilor:

2- -durabil

3-durabilitate medie

4-puţin durabil

Clase de durabilitate faţă de atacul insectelor xilofage :

S-nedurabil (sensibil, susceptibil la atac)

X-specia trebuie tratată corespunzător

5. Evaluarea măsurilor necesare de bioprotecţie funcţie de aspectele anterior mentionate în


conformitate cu SR EN 460. Luarea deciziei privind tipul de tratare necesar pentru cele două specii
lemnoase. Justificare.

Protecţia împotriva biodegradării, numită bioprotecţia lemnului este cea mai importantă parte a
protecţiei lemnului, ce se referă la protecţia împotriva agenţilor biotici de degradare.

Este de evidenţiat faptul că, pentru a fi economică şi cu eficienţă maximă, bioprotecţia se


impune şi se practică în general varianta protecţiei preventive în scopul măririi durabilităţii naturale a
lemnului. Este de asemenea important de subliniat că o serie de metode şi produse moderne pot oferi
un efect cumulat de protecţie a lemnului faţă de acţiunea diverşilor agenţi naturali distructivi. Aceasta
se realizează de multe ori prin combinarea mai multor substanţe sau principii de protecţie.

Dacă se iau în considerare şi factorii abiotici: radiaţiile UV, apa etc., este necesară şi o finisare
cu produse rezistente la acţiunea acestor factori.

Evaluarea necesităţii protecţiei conform SR EN-460

Durabilitatea naturală a speciei de răşinoase : pin-silvestru

- Condiţiile de utilizare/tratare faţă de atacul ciupercilor xilofage pentru clasa de risc 3: (0) si
4: (0)-(X)
8
Se consideră codul (0)-(X) cu semnificaţia: durabilitatea naturală poate fi suficientă, dar în
funcţie de permeabilitatea specie şi pentru anumite utilizări, tratarea antiseptică poate fi
necesară.

Având în vedere că această specie este încadrată în clasa S (specii nedurabile) de


durabilitate naturală faţă de atacul insectelor sau al termitelor,înaintea punerii în operă este
necesară o tratare corespunzătoare.

Aceste condiţii sunt valabile şi pentru lemnul de frasin.

Legenda:

Clase de durabilitate naturală faţă de atacul ciupercilor xilofage:

• (0)-durabilitatea naturală este în mod normal suficientă, dar pentru anumite utilizări se
recomandă tratarea antiseptică.
• (0)-(X)-durabilitatea naturală poate fi suficientă, dar în funcţie de permeabilitatea speciei şi
pentru anumite utilizări tratarea antiseptică poate fi necesară.

Capacitatea de tratare (impregnare)

Se referă la usurinţa cu care lemnul poate fi penetrat de un lichid, deci la permeabilitatea sa.

• 1-lemn uşor impregnabil => Uşor de tratat: lemnul debitat poate fi penetrat cu un
tratament sub presiune fără dificultăţi (pin-alburn,stejar-alburn)
• 2-lemn mediu impregnabil => Destul de uşor de tratat: în mod obişnuit o
penetrare totală nu este posibilă, dar după 2-3 ore de tratament sub presiune, poate
fi atinsă o penetrare transversală de peste 6 mm la răşinoase.
• 3-lemn greu impregnabil => Dificil de tratat: un tratament sub presiune de 3-4 ore
poate realiza o penetrare transversală de maximum 3-6 mm (pin-duramen)
• 4-lemn practic neimpregnabil => Virtual imposibil de tratat: foarte puţin produs
de tratare este absorbit; după 3-4 ore de tratare sub presiune; penetrări longitudinale
şi transversale minime (pin-duramen,stejar-duramen)

Tipul de tratare necesar pentru cele două specii :

Pin – silvestru
9
Deoarece această specie este una cu impregnabilitate 3-4(duramen) şi 1(alburn) , adică este
lemn practic neimpregnabil, am ales ca tratament de protecţie împotriva factorilor ce degradează
lemnul, pensularea.

Frasin

Aşa cu am arătat anterior, frasinul este specie fără duramen diferenţiat, clasa de
impregnabilitate a acestei specii este aceeaşi pentru ambele zone: 2 – lemn mediu impregnabil. Am
ales ca procedeu tratarea vid-presiune-vid.

Uscătoare în vid

Aceste tipuri de uscătoare sunt adecvate mai ales producătorilor care folosesc material
lemnos cu o diversitate mare şi au termeni de execuţie a produselor scurte.

Procesul de uscare:

Încălzirea lemnului se va face la presiune atmosferică pentru că aerul rarefiat nu permite un


transfer convectiv eficient. Perioadele de vid sunt urmate de perioade de timp la presiune atmosferică.
În perioada de vid se realizează evaporarea şi condensarea apei, iar în perioada fără vid se asigură
transferul de la radiatoare la lemn, respectiv golirea apei condensate din rezervorul uscătorului.

Uscător presă vid

Fiecare uscător în vid are ca şi componente următoarele elemente:

Celula de uscare: în formă de cutie este fabricată din inox, acoperişul celulei este o membrană
specială din cauciuc. Pe perioada funcţionării (din cauza vidului) membrana din cauciuc se comprimă
presând stiva de lemn spre podeaua celulei de uscare cu o presine de aprox. 9.000 Kg/m2. Rezultatul
practic al acestei presiuni este reducerea uriaşă a deformaţiilor din lemn (de exemplu răsucirea,
ambutisare…) şi creşterea semnificativă a vitezei de uscare.

Sistemul de încălzire este realizat din platane de aluminiu care sunt în contact direct cu
materialul lemnos: lemnul este încărcat în straturi alternat cu platane de încălzire din aluminiu. Aceste
platane conţin, în acord cu diferite modele, apă caldă termoreglată sau rezistenţe electrice.

Sistemul pompei de vid constă într-un presostat care asigură oprirea pompei de vid în cazul în
care este atinsă faza corectă de vid, astfel reducând consumul energiei electrice.

10
Tabloul electric în care sunt incluse toate componentele care asigură funcţionarea automată a
uscătorului.

6.Alegerea substanţelor sau produselor de protecţie adecvate în Justificarea alegerii


făcute.Alegerea substanţelor pentru tratarea ignifugă (dacă este necesară). Prezentarea
caracteristicilor substanţelor sau produselor de protecţie alese.

Tratarea necorespunzătoare a suprafeţelor lemnoase se recunoaste după un timp, aşa cum se


poate observa şi în fotografia alăturată.

11
În vederea protejării suprafeţei lemnoase există mai multe modalităţi. Pensularea,
pulverizarea sau scufundarea în baie de vopsea conferă protecţie doar la suprafaţă a lemnului.
Pentru o tratare în profunzime conferind durabilitate (aprox.20 ani) lemnul se supune unei băi
de săruri aflate sub presiune. Materialul tratat astfel se poate recunoaşte după nuanţa verzuie a
acestuia. Împregnarea sub presiune cu materie conservantă a lemnului, are loc după ce
materialul a fost sortat, uscat prin vacuumare, locul sevei lemnoase fiind luat ulterior de
materia bio-conservantă. Datorită presiunii pe durata a 30 min, această soluţie saturează în
profunzime lemnul.

Produse de protecţia lemnului: Tanalith® Extra

Cheresteaua tratată sub presiune a fost impregnată cu conservantul Tanalith® E care conţine
inclusă o substanţă împotriva apei. Acesta furnizează o extra protecţie împotriva efectelor vremii
pentru lemnul extern şi o stabilitate dimensională îmbunătăţită. Deasemenea, substanţa aplicată
conferă proprietăţi excelente de rourare – formare de perle de apă. Impregnare folosind tehnologia vid-
presiune-vid.

Ideal pentru componente de pavoazare, materiale de placare la exterior a clădirilor, mobilierului de


grădină şi lemnului pentru terenuri de joacă.

TANALITH® EXTRA este un aditiv hidrofob pentru conservantul TANALITH®. Aceste proprietăţi
suplimentare sunt dovedite prin efectul de lacrimă asupra apei pe suprafaţa lemnului şi oferă acetuia
protecţie împortiva factorilor climatici precum şi stabilitate dimensională.

PROCEDURA DE IMPREGNARE

12
ASPECT

Lemnul impregnat cuTANALITH® EXTRA are proprietăţi excelente în durabilitatea culorii.


Iniţial o nuantă de verde natural care treptat se închide până la maro miere în cazul lemnului utilizat la
exterior şi cu trecerea timpului capătă o tentă cenuşiu-argintie.

Caracteristica hidrofobă se evidenţiază prin efectul de lacrimă


asupra apei de pe suprafaţa lemnului.

13
INTREŢINERE

La montarea lemnului tratat cu TANALITH® EXTRA orice suprafaţă expusă prin secţionare,
rindeluire sau şlefuire trebuie tratată suplimentar prin pensulare cu conservant aprobat pentru capete în
vederea menţinerii impregnării.
Conservantul cu aditiv hidrofob incorporat patrunde în structura lemnului şi rămâne acolo conferindu-i
protecţie
îndelungată . Prezenţa aditivului hidrofob este dovedită aşa cum am arătat anterior, prin efectul de
lacrimă asupa apei de pe suprafaţa lemnului.
Acest efect se diminuează cu timpul dar poate fi împrospătat prin aplicarea cu pensula a unui produs
hidrofob.

7. Tehnologia (tehnologiile) de tratare : tip, faze principale, valori caracteristice privind


consumul de materiale de protecţie în g/ m 2 sau kg/ m 3 . Tratare diferenţiată pentru ambele specii. Se
consideră bioprotecţia cât şi ignifugarea (dacă este cazul).

Pensularea pentru pin silvestru

14
Pentru această specie am ales pensularea ca metodă de tratare, pentru că acesta este lemn
practic neimpregnabil, prin urmare se face un tratament de suprafaţă.

Acest procedeu de protectie superficiala a lemnului este unul simplu şi avantajos. Pensularea
conferă o protecţie pentru o perioadă limitată de timp, funcţie de condiţiile de utilizare a materialului
tratat şi tipul de produs. In general această durată este de max. 3 ani. Procedeele sunt aplicabile pentru
diverse sortimente de produse biocide şi ignifuge din categoria soluţiilor şi emulsiilor apoase, soluţiilor
în solvenţi organici, substanţelor uleioase şi materialelor de protecţie cu rol de finisare.

Aplicarea produsului de protecţie prin pensulare se efectuează în două sensuri: primul în


direcţia fibrelor, apoi perpendicular pe acestea şi în final din nou în direcţia fibelor. Numărul de
straturi şi durata de uscare între straturi se stabileste în concordanţă cu documentaţia tehnică a
produsului.

Impregnarea prin vid - presiune - vid pentru frasin

Pentru această specie am ales ca metodă de tratare impregnarea prin tratament vid-presiune-
vid, deoarece lemnul de frasin este mediu impregnabil şi se poate folosi impregnarea în profunzime.

Impregnarea prin vid - presiune se execută conform STAS 9302/1 - 81. Impregnarea cu
produse solubile în apă la presiuni diferite de presiune atmosferică, în instalaţii adecvate care prevăd în
principal următoarele operaţii:
- Materialul lemnos, respectiv semifabricatele sau elementele de construcţii se încarcă în stare strânsă
pe vagoneţi, astfel aşezate încât să permită accesul soluţiilor de protecţie la toate suprafeţele acestora.
- Materialul se introduce în cilindrul de impregnare, şi se etanşează prin strângerea capacului.
- Se asigură vidul iniţial.
- Odată cu închiderea cilindrului, se aduce soluţia de impregnare la temperatura de 40-50oC.
- După expirarea perioadei de vid, soluţia de impregnare este introdusă în cilindru, până la umplerea
completă a acestuia.
- Se menţine temperatura de regim în cilindrul de impregnare.
- Se acţionează pompa de presiune şi se continuă introducerea soluţiei sub presiunea de regim, până în
momentul în care cantitatea de soluţie absorbită corespunde dozei prescrise. Presiunea se poate realiza
şi cu ajutorul aerului comprimat.
- Se eliberează presiunea din cilindru, prin acţionarea robinetului de evacuare a aerului.
- Se restabileşte, în cilindru, presiunea atmosferică şi se evacuează soluţia în vasul de depozitare.

15
- Se deschise cilindrul de impregnare şi se evacuează materialul lemnos impregnat. În cazul
impregnării materialului lemnos prin procesul vid-presiune-vid final, aplicând un vid final pentru
eliminarea excesului de soluţie din lemn.
- Prin sontaj, se procedează la controlul calităţii impregnării, prin controlul absorbţiei de soluţie sau a
adâncimii de pătrundere a acesteia. Verificarea absorbţiei de soluţie se face prin cântărirea cu precizie
de 100g a 5-10 piese de lemn, înainte şi după impregnare şi măsurarea volumului lor. Verificarea
calităţii impregnării se poate face conform STAS 9203/2 - 81 şi prin măsurarea adâncimii de
pătrundere a soluţiei de tratare.
- Adâncimea de pătrundere se va determina la minim 2% din totalul pieselor din şarjă şi după 10 - 120
minute de la descărcarea materialului tratat.
- În cazul impregnării cu produse ignifuge solubile în apă, verificarea eficacităţii ignifugării
materialului lemnos tratat se face conform STAS 652/98, 7248/99 şi 11357/79.
- După impregnare, piesele sunt stivuite sub şoproane acoperite, o perioadă de cel puţin 25 zile, pentru
fixarea în lemn a produselor de protecţie.
Urmărirea procesului se face conform fişei de impregnare prevăzută de STAS 9203/2 - 81.

9. Calculul consumului de produse de protecţie pentru tratarea unui reper şi a 100 repere considerate
(toate tipurile de tratare).

16
Consumul specific de substanţă:

Etapele tratamentului vor fi:

-vid iniţial 30 min la p = - 0.67 bar

-presiune 60 min la p = 10-12 bar

-vid final 15 min la p = - 0.33 bar

Zona de alburn a pinului este în clasa 1 de impregnabilitate, consumul specific va fi de 647


l/m3, iar zona de duramen se află încadrată în clasa 3-4 de impregnabilitate, consumul de substanţă în
condiţiile de tratare amintite anterior va fi de 193 l/m3.

Volumul unui reper : 1000*200*25 = 5000000 mm3 = 5000000*10-9 = 0.005 m3

Volumul a 100 repere : 0.005*100 = 0.5 m3

Alburn Pin

1 m3 _ _ _ _ _ _ _ _ _ _ _ _ _ _ _ 647 litri

0.5 m3 _ _ _ _ _ _ _ _ _ _ _ _ _ _ _ x

X = 0,5*647 = 323,5 litri substanţă


17
Duramen Pin

1m3 _ _ _ _ _ _ _ _ _ _ _ _ _ _ _ _ 193 litri

0.5 m3 _ _ _ _ _ _ _ _ _ _ _ _ _ _ _ _ x

X=0.5*193 = 96.5 litri substanţă

Din punct de vedere al impregnabilităţii, lemnul de frasin este încadrat în clasa 2. Presiunea şi
valorile vidului iniţial şi final ramân neschimbate, ce se modifică este durata de tratare sub presiune,
aceasta crescând de la 60 la 90 min. Consumul de substanţă la tratarea vid-presiune-vid cu aceşti
parametrii, va fi de : 433 l/m3

1m3 _ _ _ _ _ _ _ _ _ _ _ _ _ _ _ _ 433 litri

0.5m3_ _ _ _ _ _ _ _ _ _ _ _ _ _ _ _ _x

X = 0.5*433 = 216.5 litri substanţă.

10. Aspecte referitoare la finisarea produsului (necesitate, rol, materiale de finisare,


tehnologia de aplicare, consumul specific, cantitatea de produs necesară pentru 1 reper şi pentru 100
de repere)

Finisarea se utilizează pentru a mări rezistenţa lemnului faţă de intemperii, radiaţii UV,
mucegai şi ciuperci albastre.

Lemnul tratat cu Tanalith nu necesită finisare.

11.Costul total al tratarii pt 1 reper (protectie si finisare)

18
Preţul unui metru pătrat de material lemnos tratat cu Tanalith este de 39.96 Ron / MP1

1 mp_ _ _ _ _ _ _ _ _ _ _ _ 39.96

0.46 mp _ _ _ _ _ _ _ _ _ _ _ _ x

100 repere =46 mp

0.46 mp _ _ _ _ _ _ _ _ _ _ _ _ 18.40 Ron

46 mp _ _ _ _ _ _ _ _ _ _ _ _ _ x

1
http://www.bricostore.ro/garduri-porti/51392-scandura-profilata-2m-024mp-
5945858100142.html
19