Sunteți pe pagina 1din 57

www.cartiaz.ro – Carti si articole online gratuite de la A la Z

Isabela Panainte

Curs de limba latină

I notiţe de curs

I. Introducere

1. Limba latină face parte din limbile indo-europene, ca şi greaca, slava, germana, daca, armeana,

etc. Caracteristica acestor limbi este aceea că îşi modifică terminaţiile pentru a exprima diferitele raporturi gramaticale. Acest tip de modificare se numeşte flexiune (flexio, -onis= îndoire, flexiune), iar limbile care au asemenea modificări se numesc flexionare. Limba latină s-a vorbit mai întâi in Italia, în Latium, o regiune la sudul Tibrului, unde s-a întemeiat cetatea Roma. În Italia se mai vorbeau şi alte limbi: osca (in sud), umbriana (in nord est) (limbi italice), mesapica, etrusca, celtica. Dar dintre ele, limba latină este cea care s-a păstrat şi răspândit, datorită circumstanţelor politice, a expansiunii Romei: de la Oceanul Atlantic la Marea Neagră, din Britania până în Africa, de la Rin şi Dunăre până la Tigru şi Eufrat şi până la Marea Caspica. Multe din popoarele acestui Imperiu au dispărut şi li s-a uitat chiar şi numele, dar limba latină de atâtea veacuri continuă să fie vorbită, scrisă şi studiată. Ea continuă să trăiască prin limbile romanice: italiana, spaniola, portugheza, franceza, catalana, româna. Limba româna păstrează structura gramaticală a limbii latine, sistemul ei fonetic precum şi o bună parte din lexic. În consecinţă, studiul limbii latine este foarte important nu numai pentru că prin intermediul ei s-a transmis cultura antichităţii greco-romane, ci pentru că este şi modalitatea cea mai firească de cunoaştere a evoluţiei limbii române şi instrumentul indispensabil pentru însuşirea ei pe baze ştiinţifice.

II. Fonetica

1. Alfabetul, scrierea si pronunţia

Alfabetul latin cuprinde 23 de litere: A, B, C, D, E, F, G, H, I, K, L , M, N, O, P, Q, R, S, T, V, X,

Y, Z. Este împrumutat de la greci. Literele y si z au fost introduse mai tarziu, in cuvinte străine ca zephyrus, Zalmoxis. Literele j si v erau necunoscute romanilor. Fonemul i cu valoare consonantică din iugum se pronunţă ca i din iască. Pentru fonemul u vocală şi u consoană(v) romanii folosesc o singură literă: V (majusculă) şi u(minusculă). Consoana qu se pronunţă „cu”, nu „cv”. Consoanele c, g, t se pronunţau la fel, chiar dacă urma o vocală, ex. Cicero se pronunţa kikero, gelidus se pronunţa ca şi Gallus, natio se pronunţa ca atare. În şcoala româneasca ele au fost

adaptate sistemului de pronunţie specific, cena se pronunţă ca cina, gelu ca ger, natio ca naţiune, etc.

2. Cantitatea vocalelor

Cantitatea este durata în timp, necesară pentru rostirea unei vocale. În funcţie de aceasta durată

vocalele pot fi lungi sau scurte. Ele sunt indicate prin semne grafice, semne care nu au aparţinut antichităţii, ci au fost adăugate pentru a uşura citirea: ex.: mālum (cu a lung) înseamnă măr, mălum cu a scurt înseamnă rău. Pōpulus (cu o lung) înseamnă plop, pŏpulus (cu o scurt) înseamnă popor.

3. Cantitatea silabelor

În limba latina silabele pot fi lungi sau scurte.

www.cartiaz.ro – Carti si articole online gratuite de la A la Z

Silabele lungi pot fi:

- lungi prin natură: cuprind o vocala lungă sau diftong; ex: mater

- lungi prin poziţie: cuprind o vocală urmată de două sau mai multe consoane; ex: fenestra Silabele scurte pot fi:

- scurte prin natură: cuprind o vocala scurtă; ex. femina, perdere

- scurte prin poziţie: cuprind o vocala urmată de alta vocală; ex: patria, dormio.

4. Accentul Nu era marcat în limba latină prin semne grafice. Ultima silabă nu are niciodată accent. În cuvintele formate din două silabe, accentul cade pe

silaba penultimă. În cuvinte cu trei sau mai multe silabe accentul cade pe:

a. silaba penultimă, dacă este lungă b. silaba antepenultimă, dacă penultima este scurtă.

III. Morfologia

1 Substantivul Am amintit la începutul expunerii faptul că limba latină este o limba flexionară.

Pentru a recunoaşte cărei flexiuni aparţine un cuvânt trebuie să avem anumite indicii, care ne sunt furnizate chiar de dicţionar, ex. substantivele pot fi încadrate în 5 declinări, fiecare declinare are terminaţii specifice pentru N şi G. Declinarea I: N: a, G: a Declinarea II: N: us, er (masculin), um(neutru), G: i Declinarea III: N: terminaţii diverse G: is Declinarea IV: N: us, G: us Declinarea V: N: es, G: ei 1.1 Declinarea I (Temele in –a) Declinarea I cuprinde substantive şi adjective în majoritate feminine. Există şi câteva substantive masculine care sunt:

- nume de ocupaţii (împrumutate din limba greaca): poeta, nauta, auriga, etc.

- nume proprii (de origine etrusca): Catilina, Numa, etc.

 

Singular

Cazul

Desinenţele

Modul de formare

N.V

zero

Aqua

Ac.

-m

aqua-m>aquam

G.

-i

*aqua-i>*aquai>aquae

D.

-i

*aqua-i>*aquai>aquae

Abl.

–d care cade si se lungeste compensatoriu finala temei

*toga-d>togad>togā

 

Plural

Cazul

Desinentele

Modul de formare

N.V.

-i

*aqua-i>*aquai>aquae

A.

-*ns>s

*aqua-ns>aquas

G.

-*som>rum

*aqua-som>aquarum

www.cartiaz.ro – Carti si articole online gratuite de la A la Z

D.

-is

aqua-is>aquis

Abl.

-is

aqua-is>aquis

1. genitivul singular italic în –as s-a păstrat în pater familias (tată de familie) şi mater familias (mama de familie).

2. la substantivele mobile ca: filia, dea, liberta, asina, etc. D-abl. plural este în –abus pentru a le deosebi de corespondentele lor masculine de declinarea a II-a: ex.: filiis (fiilor), filiabus (fiicelor), dies (zeilor), deabus(zeiţelor).

3. declinarea I mai păstrează urme ale vechiului locativ, cu desinenţa -i la nume de oraşe; ex.: Romai>Romae

4. unele substantive de declinarea I sunt numite pluralia tantum (au numai plural)

ex.: angustiae, arum= strâmtoare, divitae, arum= bogatie, deliciae, arum=plăcere, etc.

Declinarea II (substantivele in –o/e):

Cuprinde în principal subtantive şi adjective masculine şi neutre, precum şi unele substantive feminine

Singular

Cazul

 

Declinarea

Desintenţele şi modificările fonetice

 

N.

bonus amicus

desinenţa –s:

 

amico-s>

amicus;

puero-s>puers>puerr>puer;

agro-

s>agrs>agr>ager

 

V.

bone amice; puer, ager

Forma în –e, numai pentru subst. în -us

 

A.

bonum amicum, puerum, agrum

Desinenţa –m:

 

amico-m>amicum

G.

boni amici

Desinenţa –i:

 

amico-i>amici

D.

bono amico, puero, agro

Desinenţa –i:

 

amico-i>amico

Abl.

bono amico, puero, agro

Desinenţa –d:

 

amico-d>amico

 

Plural

 

Cazul

 

Declinarea

Desintenţele şi modificările fonetice

 

N.V.

boni amici, pueri, agri

Desinenţa –i:

 

amico-i>amici

G.

bonorum

amicorum;

Desinenţa –som:

 

puerorum, agrorum

amico- som >amicorum

 

A.

bonos

amicos,

pueros,

Desinenţa –ns:

 

agros

amico-ns>amicos

www.cartiaz.ro – Carti si articole online gratuite de la A la Z

D.

bonis amicis, pueris, agris

Desinenţa –is:

 

Abl.

amico-is>amiceis>amicis

 

Declinarea a II-a neutră

 

Cazul

Singular

Desinenţe şi modificări fonetice

Plural

Singular

Plural

N.V.

bonum

bona

-m

-a ( desinenţă de colectiv)

A.

G.

boni

bonorum

-i

-som>orum

D.

Bono

bonis

-i

-is

Abl.

Declinarea a III-a (temele în –i):

Este cea mai complicată declinare şi cuprinde o varietate de teme şi genuri. Ea se împarte în două mari grupe:

-teme consonantice -teme vocalice, terminate în –i La genitivul plural se poate afla tema oricărui substantiv.

Finala temei

N sg

G sg

G pl

Tema

subtantivului

dentală

miles

militis

milit-um

milit-

nazală

homo

hominis

homin-um

homin-

vocală

civis

civis

civi-um

civi-

etc.

 

Desinenţe cazuale

 

Nr.

Nominativ

Acuzativ

Genitiv

Dativ

Ablativ

Singular

zero sau s

zero sau -em

-is

-i

-e

Plural

-es

-es

-um

-ibus

-a

-a

Declinarea a IV-a (temele în –u) Cuprinde substantive majoritatea masculine, câteva feminine şi neutre. Declinarea a IV-a nu are adjective.

Singular

www.cartiaz.ro – Carti si articole online gratuite de la A la Z

Cazul

   

Masculin

 

Feminin

Neutru

Desinenţe

N. V.

   

fructus

 

manus

cornu

m, f. –s neutre: zero

A.

 

fructum

 

manum

cornu

m. f. –m neutre: zero

G.

 

fructus

 

manus

cornus

-s

D.

 

fructui

manui şi manu

cornu

-i

Abl.

   

fructu

 

manu

cornu

-d:

     

*fructud>fructu

 

Plural

 

Cazul

Masculin

Feminin

Neutre

Desinenţe

N.

V.

fructus

manus

cornua

m.f.: es>-s

 

neutre:-a

A.

fructus

manus

cornua

m. f. –ns>-s neutre: -a

G.

fructum

manuum

cornuum

-um

D.

fructibus

manibus

cornibus

-bus

Abl.

Declinarea a V-a (temele în -e) Este declinarea cea mai săracă în cuvinte şi a avut aceeşi existenţă precară ca şi declinarea a IV-a. Toate substantivele acestei declinări sunt feminine, în afară de dies care poate fi şi masculin şi feminin.

Cazul

Singular

Desinenţe

Plural

Desinenţe

N.

V.

dies

-s

dies

-es

A.

diem

-m

dies

-*ns>s

G.

diei

-i

dierum

-rum

D.

diei

-i

diebus

-bus

Abl.

die

*-d

diebus

-bus

2. Adjectivul

Adjectivul nu are forme proprii în declinare, ci le împrumută de la substantive.

2.1. Clasificarea adjectivelor:

 

Clasa Tema

Declinarea

Numărul

Exemple

adejectivului

terminaţiilor

 

I în –o (m., n.) -a (f.)

a II-a

3

bonus, -a, -um pulcher, -ra, -rum liber, -era, -erum

I

-us, -a, -um

   

-er, -a, -um

www.cartiaz.ro – Carti si articole online gratuite de la A la Z

a II-a

în -i

a III-a

a/3

campester

er, is, e b/2: is, e

fortis, -e

c/1

audax, cis

a III-

în consoană

a III-a

1

vetus, -eris

a

inops, -pis

2.2 Comparaţia adjectivelor

În limba latină există, la fel ca şi în limba română:

- pozitivul: gradul normal al adjectivelor

- comparativul indică un lucru superior celuilalt

- superlativul exprimă însuşirea în gradul cel mai înalt sau calitatea considerată fără termen de comparaţie

Formarea comparativului

Pozitiv

 

Comparativul

Nominativul

Genitivul

Ablativ

Nominativ şi

Genitiv

clarus,

 

singular

singular

singular

 

Acuzativ

plural

-us, um

m.

f.

singular

clarior

clarioris

clariore

m. f.

n.

clarius

clariores

clariorum

 

n.

clariora

niger,

m.f.nigrior

nigrioris

nigriore

m.f. nigriores

nigriorum

-gra,

n.

nigrius

n.

nigriora

grum

   

fortis, -e

m.

f.

fortioris

fortiore

m.f. fortiores

fortiorum

fortior

n.

fortiora

n.

fortius

 

audax,

m.f. audacior

audacioris

audaciore

m.f.

audaciorum

-cis

n.

audacius

audaciores

 

n.

audaciora

Alte tipuri de formare a comparaţiei:

1.prin

perifrază:

ex.

sobrius=

cumpătat(grad

pozitiv),

magis

sobrius=mai

cumopătat

(comparativ) 2. neregulată: prin forme total diferite de gradul pozitiv

grad pozitiv

grad comparativ

www.cartiaz.ro – Carti si articole online gratuite de la A la Z

bonus=bun

melior, melius

malus= rău

peior, peius

magnus=mare

maior, maius

parvus=mic

minor, minus

Superlativul

I. Se formează înlocuind desinenţa genitivului singular cu sufixele:

1. -issimus (masc.), issima (feminin), -issimum (neutru), ex. clarus, a, um (pozitiv)

-clarissimus, a , um (superlativul)

2. rimus, rima, rimum, ex. pulcher, a, um (pozitiv) – pulcherrimus, a, um (superlativul)

3. limus, lima, limum, ex. difficilis, e (pozitiv) – difficillimus, a, um(superlativul)

II. Unele adjective formează superlativul cu prefixe: ex. praeclarus = foarte vestit

III. există şi adjective cu superlativ neregulat

grad pozitiv

grad superlativ

bonus=bun

optimus, a, um

malus= rău

pessimus, a, um

magnus=mare

maximus, a, um

parvus=mic

minimus, a, um

3. Pronumele

Pronumele(pronomen) înlocuieşte un nume (de unde si denumirea). In limba latină avem şapte categorii de pronume grupate în două categorii mari, fără legătură între ele:

I. pronumele personal, reflexiv şi posesiv

II. pronumele demonstrativ, relativ, interogativ şi nehotărât

3.1. pronumele personal

Caz

Persoana I

Persoana a II-a

Persoana a III-a

Singular

Plural

Singular

Plural

Singular si plural

N.

ego=eu

nos=noi

tu=tu

vos=voi

-

Ac.

me=pe

nos=pe noi, ne

te=pe

vos=pe voi, vă,

se, sese=pe sine, se, pe el,

mine, mă,

tine, te

v-

pe ea, pe ei, pe ele,

m-

G.

mei= de

nostri=de noi

tui=de

vestri=de voi

sui=de sine, de el, de ea, de ei, de ele

mine

nostrum=dintre

tine

vestrum=dintre

noi

voi

 

D.

mihi, mi=

nobis=noua, ne, ni, pt. noi

tibi=ţie,

vobis=vouă, va, vi, pt. voi

sibi=sieşi, lui, ii, i, ei, ii, i, lor, le, li

mie, mi,

ti, iti,

imi, pentru

 

pentru

   

www.cartiaz.ro – Carti si articole online gratuite de la A la Z

 

mine

 

tine

   

Abl.

me=de(de

nobis=de(de la) noi, etc. nobiscum= cu noi

tibi=

vobis=de(de

se (sese)=de (de la) sine, de el, de ea, de ei, de ele

la) mine,

de(de la)

la) voi

etc.

tine

vobiscum=cu

 

mecum=cu

tecum=

voi

mine

 

cu tine

V.

   

tu!

vos!

 

În limba latină nu există pronume personal de persoana a III-a nereflexiv şi nici pronume reflexiv pentru persoana I si a II-a. Pentru a reda persoana a III-a se foloseşte pronumele reflexiv, daca se refera la subiect, sau pronumele is, ea, id sau ille, illa, illud daca se refera la altcineva. Pentru a reda ideea de reflexiv la aceste persoane se foloseşte pronumele personal, ex. me defendo= eu mă apăr. Desinenţele pronominale sunt diferite de cele ale substantivului. Pronumele personal nu are gen. Spre deosebire de limba română, pronumele personal are cazul genitiv, iar la plural are chiar doua forme de genitiv:

1. genitiv partitiv: pars nostrum= o parte dintre noi

2. genitiv obiectiv: nostri= de noi.

Daca pronumele personal la cazul ablativ sunt însoţite de prepoziţia cum, el se scrie enclitic:

mecum, tecum, secum, nobiscum, vobiscum.

Adesea formele pronumele personal este intarit de particule enclitice: ex. egomet.

Pronumele reflexiv:

Nu are nominativ, are aceleaşi forme pentru singular şi plural

Persoana a III-a

Singular si plural

-

se, sese=pe sine, se, pe el, pe ea, pe ei, pe ele,

sui=de sine, de el, de ea, de ei, de ele

sibi=sieşi, lui, ii, i, ei, ii, i, lor, le, li

se (sese)=de (de la) sine, de el, de ea, de ei, de ele

Pronumele posesiv:

Are ca şi în română forme diferite pentru cele trei persoane, pentru singular şi plural şi pentru cele trei genuri:

www.cartiaz.ro – Carti si articole online gratuite de la A la Z

Număr

 

Obiectul posedat aparţine

singular

Persoanei I meus, -a, -um noster, -tra, -trum

Persoanei a II-a tuus, -a, -um vester,-tra, -trum

Persoana a III-a suus, -a, -um

plural

Pronumele posesive se declină ca bonus, -a, um (adjective cu trei terminaţii, după declinarea a II- a la masculin şi neutru şi după declinarea I la feminin. În limba latină, pronumele posesiv nu se foloseşte când poate fi subânţeles.

II. a doua categorie de pronume (demonstrativ, relativ, interogativ şi nehotărât) are umătoarele caracteristici:

1. în general nominativul singular se termină în –e: iste, ille şi în –s: is, quis

2. nominativul şi acuzativul singular neutru se termină în –d: id, illud, istud, quod, quid (dar şi în –m: ipsum)

3. există două desinenţe comune pentru toate genurile:

a. G singular: ius

b. D singular: i

Pronumele demonstrativ:

Pronumele

Sensul pronumelui

 

Persoana la care se referă

hic, haec, hoc= acesta

indică fiinţele şi lucrurile apropiate sau care aparţin persoanei care vorbeşte

persoana I

iste, ista, istud= acela

indică fiinţele şi lucrurile apropiate sau care aparţin persoanei cu care se vorbeşte

persoana a II-a

ille, illa, illud= acela

indică lucruri, fiinţe depărtate

persoana a III-a

is, ea, id= acesta, acela

antecedentul pronumelui

toate persoanele

relativ: is

qui= cel

care

idem, eadem, idem= acelaşi

pronume de identitate

 

toate persoanele

ipse, ipsa, ipsum= însuşi

pronume de întărire

   

Pronumele hic,haec, hoc

Singular

Plural

Caz

Masculin

Feminin

Neutru

Masculin

Feminin

Neutru

N.

hic

haec

hoc

hi

hae

haec

Ac.

Hunc

hanc

hoc

hos

has

haec

G.

huius

huius

huius

horum

harum

horum

D.

huic

huic

huis

his

his

his

Abl.

Hoc

hac

hoc

his

his

his

Pronumele iste, ista, istud

 

Singular

Plural

Caz

Masculin

Feminin

Neutru

Masculin

Feminin

Neutru

www.cartiaz.ro – Carti si articole online gratuite de la A la Z

N.

iste

ista

istud

isti

istae

ista

Ac.

Istum

istam

istud

istos

istas

ista

G.

istius

istius

istius

istorum

istarum

istorum

D.

isti

isti

isti

istis

istis

istis

Abl.

Isto

ista

isto

istis

istis

istis

Pronumele ille, illa, illud

Singular

Plural

Caz

Masculin

Feminin

Neutru

Masculin

Feminin

Neutru

N.

ille

illa

illud

illi

illae

illa

Ac.

Illum

illam

illud

illos

illas

illa

G.

illius

illius

illius

illorum

illarum

illorum

D.

illi

illi

illi

illis

illis

illis

Abl.

Illo

illa

illo

illis

illis

illis

Pronumele is, ea, id

Singular

Plural

Caz

Masculin

Feminin

Neutru

Masculin

Feminin

Neutru

N.

is

ea

id

ei, ii

eae

ea

Ac.

Eum

eam

id

eos

eas

ea

G.

eius

eius

eius

eorum

earum

eorum

D.

ei

ei

ei

eis

eis

eis

Abl.

Eo

ea

eo

eis

eis

eis

Pronumele idem, eadem, idem Singular

 

Plural

Caz

Masculin

Feminin

Neutru

Masculin

Feminin

Neutru

N.

idem

eadem

idem

iidem

eadem

eadem

Ac.

Eundem

eadem

idem

eosdem

easdem

eadem

G.

eiusdem

eiusdem

eiusdem

eorundem

earundem

eorundem

D.

eidem

eidem

eidem

eisdem

eisdem

eisdem

Abl.

Eodem

eadem

eodem

eisdem

eisdem

eisdem

Pronumele ipse, ipsa, ipsum Singular

 

Plural

Caz

Masculin

Feminin

Neutru

Masculin

Feminin

Neutru

N.

ipse

ipsa

ipsum

ipsi

ipsae

ipsa

Ac.

Ipsum

ipsam

ipsum

ipsos

ipsas

ipsa

G.

ipsius

ipsius

ipsius

ipsorum

ipsarum

ipsorum

www.cartiaz.ro – Carti si articole online gratuite de la A la Z

D.

ipsi

ipsi

ipsi

ipsis

ipsis

ipsis

Abl.

Eo

ea

eo

ipsis

ipsis

ipsis

Observaţii asupra modului de traducere a pronumelui demonstrative:

 

Hic canis= acest câine de lângă mine Iste locus= acest loc unde stai tu Iste mendax= mincinosul ăsta (uneori pronumele iste poate exprima dispreţul) Ille homo= acel om de lângă el Ipse homo= omul însuşi

Pronumele relativ

 
 

Singular

Plural

 

Caz

Masculin

Feminin

Neutru

Masculin

Feminin

 

Neutru

N.

qui

quae

quod

qui

quae

quae

Ac.

Quem

quam

quod

quos

quas

quae

G

cuius

 

cuius

cuius

quorum

quarum

 

quorum

D.

cui

cui

cui

quibus

quibus

quibus

Abl.

Quo

qua

quo

quibus

quibus

quibus

Pronumele interogativ

Singular

Plural

 

Caz

Masculin

Feminin

Neutru

Masculin

Feminin

 

Neutru

N.

quis

quis

quid

qui

quae

quae

Ac.

Quem

quam

quod

quos

quas

quae

G

cuius

 

cuius

cuius

quorum

quarum

 

quorum

D.

cui

cui

cui

quibus

quibus

quibus

Abl.

Quo

qua

quo

quibus

quibus

quibus

Pronumele nehotărâte a. compuse

 
 

Pronumele

 

Sensul

 

Genitivul sg.

M.

   

F.

 

N.

 

quis

 

quae

quid

cineva, ceva

 

cuius

aliquis

aliqua

aliquid

cineva, ceva

alicuius

quidam

quaedam

quiddam

un oarecare

cuiusdam

quispiam

quaepiam

quidpiam

un oarecare

cuiuspiam

quisquam

-

quidquam

un oarecare

cuiusquam

quisque

quaeque

quodque

fiecare

cuiusque

unusquisque

unaquaeque

unumquidque

fiecare

unuscuiusque

www.cartiaz.ro – Carti si articole online gratuite de la A la Z

quivis

quaevis

quidvis

oricare (vrei) oricare (îţi place) oricare

cuiusvis

quilibet

quaelibet

quidlibet

cuiuslibet

quicumque

quaecumque

quodcumque

ciuscumque

b. cu formă şi valoare de adjectiv

Pronumele adjectival

Sensul

Genitivul singular

Dativul singular

unus, a, um ullus, a, um nullus, a, um uter, tra, trum neuter, tra, trum alter, era, erum alius, a, ud solus, a, um totus, a, um

unul singur vreunul nici unul unul din doi nici unul din doi celălalt din doi altul singur tot, întreg

unius

uni

ullius

ulli

nullius

nulli

utrius

utri

neutrius

neutri

alterius

alteri

alius

alii

solius

soli

totius

toti

c. negative

nomo= nimeni

nihil=nimic

4. Verbul

Tema verbului: indică aspectul de infectum=acţiune ce nu s-a încheiat= tema de prezent sau perfectum =acţiune ce s-a încheiat= tema de perfect Sufixele (indică modul şi timpul) Desinenţele verbului (indică diateza, persoana şi numărul):

numărul

persoana Diateza

 

Diateza

Indicativ

 

Imperativ

 

activa

pasiva

 

(toate

(timpurile

Perfect

 

timpurile

din prezent)

activ

in

afara

de

perfect)

         

prezent

viitor

         

activ

pasiv

activ

pasiv

singular

I -o/m

 

-or/-r

-i

-

-

-

-

II -s

-re/ris

-isti

zero

-re

-to

-tor

III -t

-tur

-it

-

-

-to

-tor

www.cartiaz.ro – Carti si articole online gratuite de la A la Z

plural

I

-mus

-mur

-imus

-

-

-

-

II

-tis

-mini

-istis

-te

-mini

-to

III

-nt

-ntur

-erunt

-

-

-nto

-ntor

Indicativ:

Timpuri derivate din tema prezentului:

Indicativ prezentul: tema prez + sufix 0

Indicativ imperfect: tema prez+ sufix: ba + desin: -m, -s, -t/ -mus, -tis, -nt

Indicativ viitor: tema prez - conj I, II

+desin: -o, -s, -t, / -mus, -tis, -nt

+sufix: - b+i(-u-)+desin: -o, -s, -t /-mus, -tis, -nt

- conj III, IV+sufix: -a-, -e-

+ desin: -m, -s, -t/ -mus, -tis, -nt

Timpuri derivate din tema perfectului:

Indicativul perfect: tema perf

Mai mult ca perfectul: tema pf.+ sufix –era-+desin: -m, -s, -t/ -mus, -tis, -nt

Viitor anterior: tema perfect

+ sufix 0

+ desin:-i, -isti, -it,/ -imus, -istis, -erunt (ere)

+ sufix –eri- + desin: -o, -s, -t/-mus, -tis, -nt

Conjunctiv:

Timpuri derivate din tema prezentului:

Conjunctiv prez: tema prez - conj I

(sa iubesc)

Conjunctiv imperf: tema prez + sufix –re- + desin: -m, -s, -t/-mus, -tis, -nt

(as iubi)

+sufix: e + desin: -m, -s, -t/ -mus, -tis,-nt

- conj I-IV +sufix: a + desin: -m, -s, -t/-mus, -tis, -nt

Timpuri derivate din tema prezentului:

Conjuctiv perfect: tema perf + sufix –eri- + desin: -m, -s, -t/-mus, -tis, -nt (sa fi iubit) Conjuctiv mmcperf: tema perf + sufix –isse- + desin: -m, -s, -t/-mus, -tis, -nt (as fi iubit)

Modul imperativ:

1. prezent: tema prezentului+sufix 0 + desinenta 0/te; trad: iubeste, iubiti (ex: conj I: pers II sg: ama, pers. II pl: amate; conj II: vide, videte; conj III: duc, ducite; lege, legite; conj IV: audi, audite)

2. viitor: tema prezentului+sufix 0 + desintente: -to, -tote; -to, -nto: trad. sa iubesti (ex. Conj. I pers II sg: amato, pers II pl: amatote; pers III sg: amato, pers III pl: amanto conj. II: videto(2sg), videtote(2pl); videto(3sg), vidento(3pl) conj. III: ducito(2sg), ducitote(2pl); ducito(3sg), ducunto(3pl) conj. IV: audito(2sg), auditote(2pl); audito(3sg), audiunto(3pl)

Formele nominale derivate din tema prezentului:

1. Infinitivul prezent: tema prezentului+sufix:-re+desinenta 0; trad: a iubi, ca iubesc (conj I: amare, conj II: videre, conj III: ducere, conj IV: audire)

www.cartiaz.ro – Carti si articole online gratuite de la A la Z

2.Participiul prezent: tema prezentului+sufix: -nt+desinenta 0; trad: iubind, care iubeste -este un adjectiv verbal (adjectiv: se acorda ca adjectivul, verb: are timp si diateza) (conj I: amans, amantis, II: videns, videntis, III: ducens, ducentis, IV: audiens, audientis, toate se declina ca substantivele de decl III parisilabice dar la ablativ au doua forme: in –i daca este considerat adjectiv, in –e daca prevaleaza sensul verbal: me absente: eu fiind absent)

3. Gerunziu: tema prezentului+sufix: nd+ desinente: -i, -o,

Este un substantiv verbal care completeaza declinarea infinitivului. Se declina ca substantivele cu tema -o/e (declinarea a II-a):

G: amanadi(de a iubi), D: amando(spre a iubi), Ac. ad amandum(pt. a iubi), Abl.amando(iubind); n-are N: completat de infinitiv

4. Gerundivul: tema prezentului+sufix nd+desinente: -us, -a, -um Este un adjectiv verbal cu flexiune completa, care se declina ca adjectivele de prima clasa:

ex.bonus, -a, -um. Exprima obligatia, necesitatea, convenienta:

amandus, -a, -um (care trebuie iubit, -a, care se cuvine iubit)

Formele nominale derivate din tema perfectului:

Infinitiv perfect: tema perfectului+sufix –isse+ desinenta 0, trad: a fi iubit, ca am iubit (ex. amavisse, vidisse, cepisse, audivisse)

Substantivul verbal in –tu-(supinul) Gramaticii latini considerau ca acest substantiv verbal cu flexiunea substanivelor cu tema in –u o declinare a infinitivului –fiind ca si acesta un nomen actiones-limitata la trei cazuri:

Ac. amatum D. amatui Abl. amatu Acuzativul terminat in –tum si –sum apare alaturi de verbe de miscare: nuptum dare=a da i casatorie, dormitum ire= a merge la culcare, etc. exprimand tinta acestora similara adesea cu scopul. Dativul este asociat cu adjective: lepida memoratui= lucruri nostim de amintit, divisui facilis=usor de impartit, aqua potui iucunda= apa buna de baut (poto, are, avi, atum=a bea) Formele acestea sunt, din epoca imperiala pe cale de disparitie. Ablativul opsonatu redeo= ma intorc de la facut piata (opsono= a face piaţa) Formele de supin nu se pastreaza in limbile romanice. Totusi, in limba romana, expresii ca vreme cosit, apa de baut, greu de crezut au putut fi interpretate ca urmase ale supinului latin. In realitate este vorba de folosiri speciale ale participiului perfect pasiv. Infinitivul viitor pasiv:

Este o forma analitica relativ recenta alcatuita din supin si infinitivul prezent pasiv al verbului ire:

rumor venit datum iri gladiatores(s-a zvonit ca se vor da jocuri de gladiatori)Terentius Infinitivul viitor pasiv are ocurenta foarte redusa. In limba tarzie a fost inlocuit cu gerundivul sau cu infinitivul perifrasticii pasive: laudandum esse(trebuie laudat) Adjectivul verbal in –turus:

Adjectivul verbal in –turus, -tura, -turum, intrat in gramatici cu numele de participiu viitor activ, iar forma in –turum(esse) e denumita infinitivul viitor activ.

www.cartiaz.ro – Carti si articole online gratuite de la A la Z

Amaturus, amatura, amaturum= care va iubi Amaturum, amatuam, amaturum esse=ca va iubi Imbinat cu diverse timpuri ale verbului esse, participiul verbal activ alcătuieşte o sintagma colorata modal: facturus sum= doresc, am intenţia să fac (conjugarea perifrastică activă) Adjectivul verbal in –to-:

Sufixul –to- de data indo-europeana şi este atestat ca formant adjectival în toate limbile indo- europene: ex. lat: sutus=cusut, ai;stoj=invizibil Sufixul –to- se ataseaza direct la radical Participiul perfect pasiv:

În latina, atasat unor teme nominale, sufixul –to- indica prevederea cu anumite atribute a cuiva:

barbatus= cu barba, cornutus= cu coarne, etc. Ataşat unor teme verbale formează adjective (cu flexiune o/e, a, de tipul bonus, a, um) care exprima dobândirea de către referentul substantivului a unei calităţi derivate din acţiunea verbală sau participarea lui la aceasta: amatum= iubit Unele participii perfecte pasive se substantivizează: legatus= trimis, tectum= acoperiş Participiul perfect pasiv se păstrează in limbile romanice, atât prin formele care le continua pe cele latine, cât şi ca sistem de producere a altora noi:

Participii in –t: rom. Copt, fript, mort, fr. dit, ecrit, fait, it: detto, fatto, scritto participii in –s: rom: ars, dus, zis; it: chiuso, riso, fr. clos, mis Limbile romanice continuă şi sistemul latin de îmbinare a participiului latin perfect cu esse şi habere alcătuind astfel un nou perfect: perfectul compus: am mâncat, tu as mange, ho mangiato.

Diateza pasivă

I Introducere

Timpurile si modurile diatezei pasive sunt:

1. simple: timpurile derivate din tema prezentului, sufixele sunt aceleaşi ca si la desinenţa

activa, ceea ce le diferenţiază sunt desinenţele care sunt cele ale desinenţei pasive

2. compuse: timpurile derivate din tema perfectului au forme compuse din: participiul

perfect al verbului de conjugat + timpurile verbului sum, esse, fui (a fi)

3. desinenţele verbale pentru diateza pasiva sunt:

www.cartiaz.ro – Carti si articole online gratuite de la A la Z

numărul

 

persoana Diateza pasiva

 

Imperativ

(timpurile

 

din prezent)

     

prezent

viitor

singular

I -or/-r

 

-

-

II -re/ris

-re

-tor

III -tur

-

-tor

plural

I -mur

 

-

-

II -mini

-mini

III -ntur

-

-ntor

II. Modul de formare al timpurilor si modurilor:

1. Indicativul

a. timpuri derivate din tema prezentului:

Indicativ prezentul: tema prez + sufix 0 iubit)

Indicativ imperfect: tema prez + eram iubit)

Indicativ viitor: tema prez - conj I, II +sufix: - b+i(-u-)+desin: -or/-r, -ris/-re, -tur, / -mur, -mini, -ntur

+ desin: -r, -ris/-re, -tur, / -mur, -mini,

sufix: ba + desin: -or, -ris, -tur, / -mur, -mini, -ntur.(Trad.

+desin: -or, -ris, -tur, / -mur, -mini, -ntur. (Trad.sunt

(Trad. voi fi iubit) -ntur

- conj III, IV+sufix: -a-, -e-

b. timpuri derivate din tema perfectului:

Indicativul perfect: participiul perfect al verbului de conjugat + verbul a fi la prezent: sum, es, est, sumus, estis, sunt. (Traducere: am fost iubit) Mai mult ca perfectul: participiul perfect al verbului de conjugat + verbul a fi la imperfect:

eram, eras, erat, eramus, eratis, erant. (Traducere: fusesem iubit) Viitor anterior: participiul perfect al verbului de conjugat + verbul a fi la viitor: ero, eris, erit, erimus, eritis, erunt. (Traducere: voi fi iubit)

2. Conjunctivul

a. timpuri derivate din tema prezentului:

Conjunctiv prez: tema prez - conj I

(Trad. sa fiu iubit)

Conjunctiv imperf:tema prez + sufix –re- + desin: -or/-r, -ris/-re, -tur, / -mur, -mini, -ntur (Trad. as fi iubit)

+sufix: e + desin: -or/-r, -ris/-re, -tur, / -mur, -mini, -ntur

- conj I-IV +sufix: a + desin: -or/-r, -ris/-re, -tur, / -mur, -mini, -ntur

b. timpuri derivate din tema perfectului:

www.cartiaz.ro – Carti si articole online gratuite de la A la Z

Conjuctiv perfect: participiul perfect al verbului de conjugat + verbul a fi la conjunctiv prezent:

sim, sis, sit, simus, sitis, sint (Trad sa fi fost iubit) Conjuctiv mmcperf: participiul perfect al verbului de conjugat + verbul a fi la conjunctiv imperfect: essem, esses, esset, essemus, esseti, essent (Trad as fi fost iubit)

3. Imperativul:

a. timpuri derivate din tema prezentului:

Imperativul prezent: tema prezentului+sufix 0 + desinenţe: -re -pers II sg (traducere: fii iubit) -mini -pers. II pl (traducere: fiti

iubiţi) Imperativul viitor: tema prezentului+sufix 0 + desinenţe: -tor -pers II sg (traducere: sa fii iubit) -tor-pers III sg (traducere: sa

fie iubit)

-ntor -pers III pl (traducere: sa

fie iubiţi)

b. timpuri derivate din tema perfectului:

nu exista la diateza pasivă

Formele nominale

4. Infinitivul

a. timpuri derivate din tema prezentului:

Infinitivul prezent: tema prezentului+sufix:-ri/-i+desinenţa 0; (traducere: a fi iubi, ca sunt iubit) Infinitivul viitor: supin + infinitivul prezent pasiv al verbului ire: iri. (traducere: ca voi fi iubit)

b. timpuri derivate din tema perfectului:

Infinitiv perfect: forma de acuzativ al participiului perfect pasiv + infinitivul prezent al verbului esse (traducere: a fi fost iubit, ca am fost iubit)

5.

Participiul

a. timpuri derivate din tema prezentului:

nu exista la diateza pasiva

b. timpuri derivate din tema perfectului:

Participiul perfect pasiv: este un adjectiv verbal in –to, este alcatuit din radical + sufixul –to (Traducere: care a fost iubit)

Sufixul –to este de data indo-europeana. In limba latina, atasat unor teme nominale, sufixul – to- indica prevederea cu anumite atribute a cuiva: barbatus= cu barba, cornutus= cu coarne, etc. Ataşat unor teme verbale formează adjective (cu trei terminaţii, cu flexiune o/e pt masculin şi neutru si a pentru feminin, de tipul bonus, a, um) care exprimă dobândirea de către referentul substantivului a unei calităţi derivate din acţiunea verbală sau participarea lui la aceasta:

amatum= iubit

www.cartiaz.ro – Carti si articole online gratuite de la A la Z

Unele participii perfecte pasive se substantivizează: legatus= trimis, tectum= acoperiş Participiul perfect pasiv se păstrează in limbile romanice, atât prin formele care le continua pe cele latine, cât şi ca sistem de producere a altora noi:

Participii in –t: rom. Copt, fript, mort, fr. dit, ecrit, fait, it: detto, fatto, scritto participii in –s: rom: ars, dus, zis; it: chiuso, riso, fr. clos, mis Limbile romanice continuă şi sistemul latin de îmbinare al participiului latin perfect cu esse şi habere alcătuind astfel un nou perfect: perfectul compus: am mâncat, tu as mange, ho mangiato.

6. Gerundivul: tema prezentului+sufix -nd+desinenţele: -us, -a, -um (traducere: care trebuie iubit, -a, care se cuvine iubit) Este un adjectiv verbal cu flexiune completă, care se declina ca adjectivele de prima clasa: ex.bonus, -a, -um. Exprima obligaţia, necesitatea, convenienta: amandus, -a, -um. Devine cu timpul participiul viitor.

Observatii asupra diatezei pasive:

1. diateza pasiva poate exprima sensul pasiv propriu zis (subiectul suferă acţiunea):

ex.: mitteris= tu eşti trimis

2. diateza pasivă poate exprima sensul reflexiv: liberamur= ne eliberăm

3. diateza pasivă poate exprima sensul impersonal: dicitur= se zice

Verbele deponente:

Exista in limba latina unele verbe care, deşi se conjugă numai la diateza pasivă, au doar sens activ. Ele se conjugă la toate modurile şi timpurile conjugării pasive, în afară de infinitivul viitor pasiv, care lipseşte. Aceste verbe au totuşi şi unele timpuri de la conjugarea activă:

1. infinitivul viitor

2. gerunziul

3. participiul prezent si viitor

4. supinul.

Verbele semideponente:

Există şase verbe semideponente. La timpurile derivate din tema prezentului se conjugă la diateza activă, iar la cele derivate din tema perfectului se conjugă la diateza pasivă (sunt deci doar pe jumătate deponente). Aceste verbe sunt:

1. Audeo, audere, ausus sum= a îndrăzni

2. Gaudeo, gaudere, gavisus sum= a se bucura

3. Soleo, solere, solitus sum= a obişnui

4. Fido, fidere, fisus sum= a se increde

5. Confido, confidere, confisus sum= a avea incredre

6. Diffido, diffidere, diffisus sum= a nu se increde

Ultimele două verbe sunt compuşii lui fido, fidere, fisus sum. Verbele deponente şi semideponente nu au lăsat urme în limbile romanice pentru că au fost înlocuite cu verbele active corespunzătoare.

Verbele neregulate

www.cartiaz.ro – Carti si articole online gratuite de la A la Z

Verbele neregulate sunt verbe ale căror moduri şi timpuri se formează de la rădăcini diferite. Verbele neregulate sunt:

refero, referre, retuli, relatum= a duce înapoi, a raporta, a aduce la cunoştinţa suffero, sufferre, sustuli, sublatum= a pune sub, a suferi transfero, transferre, transtuli, translatum= a transporta, a purta peste

1. sum , esse, fui= a fi

compusii lui sum, esse, fui:

absum, abesse, afui= a fi departe, a lipsi adsum, adesse, adfui= a fi de fata desum, deesse, defui= a lipsi obsum, obesse, obfui= a se opune, a vatama praesum, praeesse, praefui= a fi in frunte possum, posse, potui= a putea prosum, prodesse, profui= a fi de folos

4. eo, ire, ivi (ii), itum = a merge

compusii lui eo, ire, ivi (ii), itum:

abeo, abire, abivi (ii), abitum = a pleca adeo, adire, adivi (ii), aditum = a merge la, a vizita circumeo, circumire, circumitum= a ocoli, a merge in jur exeo, exire, exivi (ii), exitum = a ieşi ineo, inire, inivi (ii), initum = a intra pereo, perire, perivi (ii), peritum = a pieri praetereo, praeterire, praeterivi, praeteritum= a trece peste, a trece pe lângă

prodeo, prodire, prodivi, proditum= a inainta redeo, redire, redivi (ii), reditum = a se înapoia transeo, transire, transivi (ii), transitum = a trece dincolo, a traversa quaeo, quire, quivi, quitum= a putea nequeo, nequire, nequivi, nequitum= a nu putea veneo, venire, venivi(veni), ventum (format din venum-eo)= a fi vandut, ambio, ambire, ambivi, ambitum= a merge in jur- se conjuga regulat

2. volo, velle, volui= a vrea

compusii lui volo, velle, volui:

nolo, nolle, nolui= a nu vrea malo, malle, malui= a prefera

3. fero, ferre, tuli, latum= a purta, a suporta

compusii lui fero, ferre, tuli, latum:

affero, afferre,attuli, allatum= a aduce aufero, auferre, abstuli, ablatum= a lua, a ridica confero, conferre, contuli, collatum= a aduna defero, deferre, detuli, delatum= a duce, a denunţa difero, diferre, distuli, dilatum= a amâna, a se deosebi, a despărţi effero, efferre, extuli, illatum= a scoate infero, inferre, intuli, illatum= a duce offero, offerre, obtuli, oblatum= a oferi, a pune in faţă praefero, praeferre, praetuli, praelatum= a duce înainte, a duce înainte, a prefera

5. edo, edere, edi, esum= a mânca

6. fio, fieri, factus sum= a deveni

Conjugarea lor:

1. sum , esse, fui= a fi

Verbul „esse” este cel mai neregulat din limba latina.

Indicativ Conjunctiv Imperativ Infinitiv Participiu

Indicativ

Conjunctiv

Imperativ

Infinitiv

Participiu

www.cartiaz.ro – Carti si articole online gratuite de la A la Z

 

Prezent

sum =sunt

sim=să fiu

es

fii!

esse

 

T

es

sis

este fiţi!

a fi

E

est

sit

M

sumus

simus

A

estis

sitis

sunt

sint

P

Imperfect

eram

essem

     

R

eram

(forem)

E

eras

aş fi

Z

erat

esses (fores)

E

eramus

esset (foret)

N

eratis

essemus

T

erant

essetis

U

essent (forent)

L

Viitorul

ero

 

esto

fore

}

futurus care va fi futura futurum

U

voi fi

sa fii!

futurum} futuram} futurum} futuros } futuras} futura } esse ca va fi ca vor fi

I

eris

esto

erit

sa fie!

 

erimus

estote

eritis

sa fiti!

erunt

sunto

sa fie!

 

Perfectul

fui am fost

fuerim sa fi fost fueris fuerit fuerimus fueritis fuerint

 

fuisse a fi fost ca a fost ca au fost

 

T

fuisti

E

fuit

M

fuimus

A

fuistis fuerunt

 

P

 

E

Mai mult

fueram fusesem

fuissem as fi fost fuisses fuisset fuissemus fuissetis fuissent

 

R

ca

fueras

F

perfectul

fuerat

E

fueramus

C

fueratis

T

fuerant

U

Viitor

fuero voi fi fost

 

L

anterior

fueris

U

fuerit

I

fuerimus fueritis fuerint

www.cartiaz.ro – Carti si articole online gratuite de la A la Z

 

Indicativ

Conjunctiv

Imperativ

Infinitiv

Participiu

 

Prezent

fer o

fer a m fer a s fer a t fer a mus fer a tis fer a nt (sa duc)

fer

ferre

ferens

T

fer s

du!

a duce

ferentis

E

fer t

ferte

care duce,

M

fer i mus

duceţi!

ducand

A

fer tis fer u nt

 

P

(duc)

R

Imperfect

fer e ba m

fer re m fer re s fer re t fer re mus fer re tis fer re nt (aş duce)

   

E

fer e ba s

Z

fer e ba t

E

fer e ba mus

N

fer e ba tis

T

fer e ba nt

U

(duceam)

L

Viitorul

fer a m

 

ferto

laturum, am, um esse ca va duce laturos, as, a esse ca vor duce

laturus

U

fer e s

sa duci!

latura

I

fer e t fer e mus fer e tis fer e nt (voi duce)

ferto

laturum

sa duca!

care va

fertote

duce

sa duceţi!

ferunto

 
 

sa ducă!

 

Perfectul

tul i

tul erim sa fi iubit tul eris tul erit tul erimus tul eritis tul erint

 

tul isse

Supin

 

T

tul isti

latum

E

tul it

a fi dus ca a dus

latu

M

tul imus

pentru a

A

tul istis

 

duce

tul erunt

de dus

P

(am dus)

 

E

Mai mult

tul eram

tul issem tul isses tul isset tul issemus tul issetis tul issent ( as fi iubit)

 

R

ca

tul eras

F

perfectul

tul erat

E

tul eramus

C

tul eratis

T

tul erant

U

(dusesem)

L

Viitor

tul ero

 

U

anterior

tul eris

I

tul erit tul erimus tul eritis tul erint (voi fi dus)

www.cartiaz.ro – Carti si articole online gratuite de la A la Z

II. tabele gramaticale

TABELE GRAMATICALE

Substantivul

   

Declinarea I

   

Declinarea II

 

Caz

Singular

Plural

 

Masculin

 

Neutru

 

Singular

 

Plural

Singular

Plural

 

N.

aqua

aquae

dominus

 

domini

scutum

scuta

 

Ac.

aquam

aquas

dominum

 

dominos

scutum

 

scuta

G.

aquae

aquarum

 

domini

dominorum

scuti

scutorum

 

D.

aquae

aquis

 

domino

 

dominis

scuto

scutis

 

Abl.

aqua

aquis

 

domino

 

dominis

scuto

scutis

 
   

Declinarea III

 

Caz

 

Imparisilabica

   

Parisilabica

 

Masculin

   

Neutru

 

Feminin

 

Neutru

 

Singular

Plural

Singular

Plural

Singular

Plural

Singular

Plural

N.

consul

consules

nomen

nomina

avis

aves

mare

maria

Ac.

consulem

consules

nomen

nomina

avem

aves

mare

maria

G.

consulis

consulum

nominis

nominum

avis

avium

maris

marium

D.

consuli

consulibus

nomini

nominibus

avi

avibus

mari

maribus

Abl.

consule

consulibus

nomine

nominibus

ave

avibus

mari

maribus

Caz

 

Declinarea a IV

 

Declinarea V

   
 

Masculin

   

Neutru

 

Singular

Plural

 

Singular

 

Plural

Singular

Plural

N

sensus

sensus

 

genu

 

genua

dies

dies

Ac.

sensum

sensus

 

genu

 

genua

diem

dies

G.

sensus

sensuum

 

genus

 

genuum

dies

dierum

D.