teste marketing , 2010

marketing anul I ZI, ID, FR MANAGEMENT, sem 2

____ 1. Functia premisa marketingului este:

a. satisfacerea superioaraa nevoilor de consum;
b. investigarea pietei si a nevoilor de consum;
c. adaptarea dinamicaa firmei la mediul economic si social.
____ 2. Concurenta este total absenta in situatia:
a. concurentaperfecta;
b. concurentapura;
c. oligopol pur;
d. monopol bilateral.
____ 3. Micromediul influenteaza activitatea intreprinderii:
a. direct, slab si permanent;
b. indirect, slab si pe termen lung;
c. direct, puternic si permanent;
d. indirect, puternic si pe termen lung.
____ 4. Clasele sociale si rolul lor in societate sunt reflectate de:
a. mediul cultural;
b. mediul demografic;
c. mediul politic;
d. mediul social.
____ 5. Utilizarea unor mijloace de diferentiere si individualizare a actiunilor unei
intreprinderi in raport cu nevoile exprimate de cumparatori caracterizeazaun
comportament :
a. concurential;
b. anticoncurential;
c. neloial;
d. agresiv.
____ 6. Dupa continutul calitativ al informatiilor culese, chestionarele pot fi:
a. speciale si omnibus;
b. de date factuale si de opinie;
c. chestionare cu intrebari inchise, deschise si mixte.
____ 7. Principala calitate a unui esantion, in cercetarile de piatao constituie :
a. marimea esantionului;
b. reprezentativitatea esantionului;
c. usurinta abordarii componentelor esantionului.
____ 8.
 pq 1 1

=p q
p
Unul dintre indicii care urmaresc dinamica preturilor este si I 0 1
, care este
cunoscut sub numele de:
a. indicele Laspeyres;
b. indicele Paasche;
c. indicele Edgeworth;
d. indicele Fisher.
____ 9. Este metodade culegere a informatiilor:
a. chestionarul;
b. esantionul;
c. cercetarea directa;
d. mediana.
____ 10. Subculturile sunt grupuri culturale distincte constituite, printre altele, dupaurmatoarele
criterii :
a. geografice;
b. ocupatie;
c. nivel de educatie;
d. veniturile personale.
____ 11. Conectarea dinamicaa intreprinderii la mediul economico-social constituie, in cadrul
functiilor marketingului contemporan, o functie :
a. premisa;
b. mijloc;
c. obiectiv;
d. organizationala.
____ 12. Reglementarile legale privind concurenta sunt incluse in :
a. mediul politic;
b. mediul institutional;
c. mediul economic;
d. micromediul.
____ 13. Intelegerile tacite prin care agentii economici determinadenaturarea concurentei sunt
considerate :
a. corecte;
b. incorecte si sanctionate de organele de supraveghere a concurentei;
c. neloiale;
d. incorecte si neloiale.
____ 14. Teatrele si cinematografele existente intr-o localitate urbanase gasesc in relatii de:
a. concurentaneloiala;
b. concurentaimplicita;
 c. concurentadirecta;
d. concurentaindirecta.
____ 15. Intrebarile evantai sunt acelea care :
a. lasa posibilitatea alegerii unui raspuns dintr-un mare numar de raspunsuri
posibile;
b. cer raspunsuri asupra unor fapte obiective;
c. sunt legate nemijlocit de problematica investigata;
d. lasa posibilitatea alegerii unui raspuns dintr-un mare numar de raspunsuri
posibile.
____ 16. Combinarea creativaa ideilor sau tehnologiilor existente in vederea obtinerii unui
produs nou poartanumele de:
a. inovatie sintetica;
b. inovatie prin acumulare;
c. inovatie discontinua.
____ 17. Dacanumarul intreprinderilor care detin o piataa produsului este limitat, avem o
situatie:
a. oligopol;
b. monopol;
c. intermediarade monopol.
____ 18. Demonstratiile reprezintao tehnicade promovare a vanzarilor eficientacand produsul
se aflain faza ciclului de viatade :
a. lansare;
b. crestere;
c. maturitate;
d. declin.
____ 19. Promovarea conceptualaa marketingului, definirea sa teoretica, are loc :
a. in prima etapaa evolutiei sale;
b. intr-o fazade abundentaa produselor si serviciilor;
c. o datacu orientarea firmei catre societate.
____ 20. O functie obiectiv a marketingului este :
a. satisfacerea superioaraa nevoilor de consum;
b. adaptarea firmei la mediul economico- social;
c. de vanzare.
____ 21. Marketingul realizat de diferite organizatii non-profit, asociatii existente intr-o
tarapoate fi incadrat in categoria :
a. marketingului relational;
b. marketingului intern;
c. macromarketingului;
d. marketingului nelucrativ.
____ 22. Care dintre urmatoarele aspecte nu poate constitui un argument major al universalitatii
marketingului?
a. patrunderea lui, treptata, in toate sferele vietii economice;
b. patrunderea lui in economii aflate pe diferite trepte de dezvoltare;
c. afirmarea lui in orice tip de economie;
d. internationalizarea, ca atare, a termenului respectiv.
____ 23. Cercetarea mediului extern de marketing semnifica:
a. o componentaa strategiei de marketing;
b. un proces de cunoastere a agentilor de mediu cu influentaasupra activitatii
intreprinderii, a evolutiei lor;
c. un sistem de citire a codurilor produselor;
d. o importantatehnicapromotionala.
____ 24. „Sinergia” firmei pune in evidenta:
a. continutul dinamic al mediului intern;
b. evolutia de ansamblu a mediului de marketing;
c. continutul static al mediului;
d. nu existaasa ceva.
____ 25. Douaintreprinderi care oferaproduse diferite care satisfac aceeasi nevoie se aflain
concurenta:
a. de marca;
b. formala;
c. generica;
d. la nivel de industrie.
____ 26. Cand se adreseazatuturor consumatorilor cu acelasi tip de produse, firma utilizeazao
strategie:
a. concentrata;
b. nediferentiata;
c. diversificata.
____ 27. Catalogul ce se caracterizeazaprintr-o descriere detaliata, strict comerciala, a
marfurilor oferite spre vanzare, a dimensiunilor si performantelor acestora,
poartadenumirea de :
a. catalog de prospectare;
b. catalog de prestigiu;
c. catalog de lucru;
d. catalog exceptional.
____ 28. Rolul promovarii vanzarilor in faza de crestere a ciclului de viataa produsului este:
a. castigarea fidelitatii consumatorilor;
b. cresterea notorietatii produsului;
c. sustinerea vanzarilor produsului;
 d. pastrarea fidelitatii consumatorilor.

____ 29. Precizati in care dintre urmatoarele situatii este vorba despre reduceri de pret de
naturapromotionala:
a. reducerea succesivaa pretului fiecaruia dintre produsele care alcatuiesc o gama– in
fiecare saptamanasau lunaeste vandut, la pret redus, un articol;
b. practicarea sistematicaa unei politici a preturilor reduse de catre o retea
comerciala, prin impunerea unor restrictii in privinta cheltuielilor generale;
c. acordarea, de catre unii comercianti, o unor remize substantiale anumitor categorii
de clienti (cumparatorii cu familie numeroasa, membrii unui club, anumite
categorii socio-profesionale);
d. comercializarea, pe o perioadalimitatade timp, a unui produs la un pret inferior
celui practicat in mod obisnuit, faraa se preciza insanivelul reducerii.
____ 30. Clasele sociale si grupurile de apartenentasunt concepte, printre altele, cu care
opereaza:
a. modelul Marshallian;
b. modelul Freudian;
c. modelul Pavlovian;
d. modelul Veblenian.
____ 31. Modelul care a dezvoltat teoria consumului ostentativ este:
a. modelul Freudian;
b. modelul Marshallian;
c. modelul Veblenian;
d. modelul Pavlovian.
____ 32. Opinia este expresia verbalaa :
a. perceptiei;
b. informatiei;
c. atitudinii;
d. motivatiei.
____ 33. Demarketingul reprezintao strategie utilizatain conditii de piatape care se manifestao
tendintade:
a. cerere latenta;
b. cerere neregulata;
c. supracerere;
d. cerere negativa.
____ 34. Aparitia si dezvoltarea marketingului sunt legate de unul din urmatoarele domenii
economice:
a. productie;
b. distributie;
 c. transporturi;
d. servicii.
____ 35. Mediul de marketing reprezintaun concept :
a. sinonim celui de mediu extern;
b. care include deopotrivamediul extern, mediul intern si relatiile dintre acestea;
c. definit de relatiile in care opereazao firma.
____ 36. Unitatea de observatie, in cazul unei cercetari selective avand ca temastabilirea
gradului de inzestrare cu bunuri de folosintaindelungata, o constituie :
a. familia;
b. gospodaria;
c. persoana intervievata;
d. magazinul.
____ 37. Principiul uniformitatii publicitatii are in vedere faptul ca:
a. orice produs sau serviciu posedao serie de caracteristici mai mult sau mai putin
importante care pot servi drept argumente intr-o campanie publicitara;
b. este necesaracombinarea armonioasaa tuturor mijloacelor posibile pentru a asigura
punerea in valoare a argumentului publicitar;
c. publicitatea, in oricare din formele ei, nu poate fi adaptatala specificul si
personalitatea fiecarui consumator (utilizator) potential;
d. este necesaraevitarea aparitiei unor neconcordante intre obiectivele urmarite,
mijloacele si tehnicile utilizate in procesul de comunicatie publicitara.
____ 38. Prin prisma modelarii comportamentului consumatorului, acesta apare ca o „iesire” a
unor „intrari” – care ajung in psihicul uman prin intermediul unor „canale” –
receptionate, evaluate si „prelucrate” de fiinta umanain asa - zisa „cutie neagra”.
Prin „intrari”, se intelege, printre altele :
a. biografia social-profesionalaa consumatorului;
b. observatia personalaa consumatorului;
c. alegerea produsului;
d. frecventa cumpararii.
____ 39. Modelul Pavlovian al comportamentului consumatorului sugereazastudierea unor
aspecte ale acestui proces cum sunt:
a. perceptia;
b. subconstientul;
c. influenta intre persoane;
d. impulsul, sugestia, reactia si recidiva.
____ 40. Care din urmatoarele domenii ale marketingului constituie o specializare a
marketingului bunurilor de consum, bunurilor de utilizare productivasi serviciilor?
a. marketingul turistic;
b. marketingul transporturilor;
 c. marketingul agricol;
d. marketingul bancar.
____ 41. Nasterea unui nou produs are loc atunci cand :
a. existao nevoie noua;
b. apare un produs nou;
c. avem de-a face cu o nevoie nouasi un produs nou;
d. exista cerere suficienta pentru produs.
____ 42. Care din urmatoarele elemente nu reprezintao componentaa micromediului
intreprinderii?
a. furnizorii fortei de munca;
b. furnizorii de marfuri;
c. legislatia;
d. organismele publice.
____ 43. Alternativa de dezvoltare recomandataunei intreprinderi lider la nivelul pietei,
prezentape o piatain crestere si avand un grad de competitivitate ridicat este:
a. strategia concentrata;
b. strategia adaptiva;
c. strategia cresterii activitatii de piata;
____ 44. O firmaromaneascaproducatoare de produse din piele, care doreste saexporte pentru
prima dataprodusele sale in Franta, va actiona intr-un univers :
a. sigur;
b. specios;
c. nedeterminat.
____ 45. Pentru activitatea unei firme romanesti, Administratia Finantelor Publice reprezintaun
factor tinand de :
a. micromediu;
b. macromediu;
c. piata externa.
____ 46. Oferirea de agende si calendare reprezintaun instrument promotional specific:
a. publicitatii prin tiparituri;
b. relatiilor publice;
c. promovarii vanzarilor;
d. fortelor de vanzare.
____ 47. Nu fac parte din formele de publicitate directa:
a. publicitatea prin corespondenta(mailing) adresatadirect unei anumite persoane;
b. marketingul telefonic;
c. vanzarea prin intermediul televiziunii (teleshopping-ul);
d. publicitatea la locul vanzarii.
____ 48. Prin prisma modelarii comportamentului consumatorului, acesta apare ca o „iesire” a
unor „intrari” – care ajung in psihicul uman prin intermediul unor „canale” –
receptionate, evaluate si „prelucrate” de fiinta umanain asa zisa„cutie neagra”.
Prin „iesiri”, se intelege, printre altele :
a. pretul;
b. calitatea;
c. publicitatea;
d. frecventa cumpararii.
____ 49. Caracteristicile consumatorilor care isi pun amprenta asupra clasei sociale sunt :
a. veniturile;
b. apartenenta politica;
c. grupa de varsta;
d. sex.
____ 50. Modelul care impune importanta apreciabilaa studierii preturilor si a veniturilor este :
a. modelul Hobbesian;
b. modelul Freudian;
c. modelul Marshallian;
d. modelul Pavlovian.
____ 51. Care dintre urmatoarele exemple constituie un motiv fundamental pentru consumator?
a. Coca-Cola;
b. Pepsi Cola;
c. apaminerala;
d. bere marca Ursus.
____ 52. Marketingul, ca demers teoretic si practic se contureazaodatacu aparitia :
a. societatii umane;
b. societatii de consum;
c. economiei de piatalibere.
____ 53. Functia-mijloc a marketingului este :
a. maximizarea eficientei economice (a profitului);
b. satisfacerea in conditii superioare a nevoilor de consum;
c. conectarea dinamicaa intreprinderii la mediul economico-social;
d. investigarea pietei, a necesitatilor de consum.
____ 54.
In cadrul mediului turbulent, schimbarile din evolutia fenomenelor sunt:
a. usor previzibile;
b. bruste si imprevizibile;
c. lente si greu imprevizibile;
 d. bruste, dar usor previzibile.
____ 55. Gradul de departajare a imaginii unui produs fatade cele ale altor produse apropiate
constituie :
a. continutul imaginii;
b. intensitatea imaginii;
c. specificitatea imaginii;
d. modul de formare a imaginii.
____ 56. Cel mai important instrument care intervine in procesele de vanzare-cumparare ale
firmelor este :
a. factura;
b. contractul economic;
c. chitanta.
____ 57. Ca mesaj publicitar, o scrisoare de publicitate personalatrebuie
saindeplineascaurmatoarea conditie :
a. sa se diferentieze de stilul scrisorilor comerciale obisnuite;
b. sa fie redactatadin punctul de vedere al orientarii catre client;
c. sa fie condescendenta;
d. sa imbrace forma unei scrisori, fie de interes privat, fie de interes comercial.
____ 58. Prin prisma modelarii comportamentului consumatorului, acesta apare ca o „iesire” a
unor „intrari” – care ajung in psihicul uman prin intermediul unor „canale” –
receptionate, evaluate si „prelucrate” de fiinta umanain asa zisa „cutie neagra”.
Prin „canale”, se intelege, printre altele:
a. pretul;
b. calitatea;
c. reclama;
d. biografia social-profesionalaa consumatorului.
____ 59. Mobilurile rationale domina, in general, deciziile pentru produse si servicii:
a. de uz curent;
b. de lux;
c. la care nu s-a apelat niciodata;
d. nici una dintre variante.
____ 60. „Care sunt opiniile dumneavoastrain legaturacu urmatoarele afirmatii ?”:
Acord Acord Indiferent Dezacord De-
total zacord
total
Nivelul dobanzii este 215 124 348 259 102
convenabil
Personalul este eficient 107 267 398 197 68
Atmosfera in bancaeste 193 276 421 89 69
 placuta
Oferta bancii este 268 427 205 97 51
satisfacatoare

Acest model de intrebare utilizeaza:

a. diferentiala semantica;
b. scara cu sumaconstanta;
c. scala lui Likert.
____ 61. „Care sunt aprecierile dvs. asupra calitatii serviciilor, nivelului dobanzii practicate si a
diversitatii ofertei bancare din aceastabanca?”:
Foarte Favorabil Satis- Nefa- Foarte
favorabil facator vorabil nefa-
vorabil
Calitate 190 325 285 175 535
Nivelul 46 190 400 275 589
dobanzii
Diversitatea 57 115 520 215 593
ofertei bancare

Modelul folosit este:

a. ordonarea rangurilor;
b. diferentiala semantica;
c. cu clasificare ierarhica.
____ 62. Intrebarea cu scalade atitudini de tipul „Care sunt aprecierile dumneavoastraasupra
calitatii, pretului si design-ului produselor din acest magazin?”
Foarte Favorabil Satis- Nefa- Foarte
favorabil facator vorabil nefa-
vorabil
a. calitate 590 575 750 310 275
b. pret 505 545 385 595 470
c. design 765 330 510 280 615

se poate incadra in categoria:

a. scala lui Likert;
b. diferentiala semantica;
c. scala lui Stapel.
____ 63. Capacitatea pietei poate fi exprimataprin intermediul urmatorilor indicatori:
a. produsul national brut;
b. cota de piata;
 c. viteza de rotatie.
____ 64. „Varugam sane spuneti in ce scop ati vizitat acest magazin ?”
1) pentru a efectua cumparaturi;
2) pentru a vainforma asupra marfurilor;
3) in alte scopuri.
Aceastaintrebare este:
a. cu clasificare ierarhica;
b. cu mai multe variante de raspuns;
c. cu raspunsuri intamplatoare.
____ 65. Faza cu cea mai lungadurata, care are in vedere mentinerea pozitiei pe piatasi
cresterea beneficiilor totale, este cea de:
a. lansare;
b. crestere;
c. maturitate;
d. declin.
____ 66. Oamenii din interiorul unui grup de referinta, care, datoritaunor aptitudini speciale,
cunostinte, personalitatii sau altor trasaturi, exercitainfluentaasupra celorlalti, sunt :
a. operatorii de marketing;
b. cumparatorii;
c. liderii de opinie.
____ 67. Sporul de cost necesar pentru obtinerea unei unitati suplimentare de produs reprezinta:
a. costul mediu;
b. costul variabil;
c. costul marginal.
____ 68. Care din urmatoarele grupari contine numai componente ale micromediului unei
intreprinderi producatoare de paste fainoase?
a. furnizorii de materii prime;
b. structura pe ramuri a activitatii economice;
c. cresterea fondurilor destinate cercetarii – dezvoltarii;
d. traditii culinare.
____ 69. Piata mondialaa produselor lactate este formatadin :
a. suma pietelor interne plus piata internationalaa acestor produse;
b. suma pietelor interne a acestor produse;
c. piata internationalaa produselor respective;
d. piata producatorilor de produse lactate.
____ 70. Intre cele patru grupe care contin unele componente ale micromediului intreprinderii
existao singuragrupare corecta. Care este aceasta?
a. furnizorii de marfuri, clientii, cadrul legislativ;
b. furnizorii de marfuri, organismele publice, cadrul legislativ;
 c. prestatorii de servicii, concurentii, cadrul natural;
d. prestatorii de servicii, concurentii, organismele publice.
____ 71. Piata produselor care satisfac nevoi secundare:
a. este relativ rigida;
b. este larga;
c. are un coeficient de elasticitate subunitar;
d. este elastica.
____ 72. Dacaritmul de crestere a vanzarilor intreprinderii este mai mare decat ritmul de
crestere a vanzarilor totale :
a. noua cotade piataa intreprinderii va fi mai mica decat vechea cotade piata;
b. vechea cotade piatava fi mai micadecat noua cotade piata;
c. raportul noua cota de piata/vechea cotava fi subunitar;
d. informatia este insuficientapentru a trage o concluzie privind relatia dintre cele
douacote de piataale intreprinderii.
____ 73. Intre cele patru grupe de mai jos care contin componente ale macromediului
intreprinderii existao singuragrupare corecta. Care e aceea?
a. mediul demografic, mediul economic, forta de munca;
b. organismele publice, mediul tehnologic, mediul politic;
c. mediul economic, mediul politic, mediul cultural;
d. organismele publice, mediul economic, mediul institutional.
____ 74. Crearea unei confuzii intre marca produselor intreprinderii si marca unui competitor
reputat la nivelul pietei este :
a. o formade concurentaimperfecta;
b. o modalitate de realizare a publicitatii comparative;
c. o formade concurentaparazitara;
d. o formade concurentailicita.
____ 75. Intre cele patru grupe care contin unele componente ale micromediului intreprinderii
existao singuragrupare corecta. Care este aceasta?
a. furnizorii de marfuri, clientii, cadrul legislativ;
b. furnizorii de marfuri, organismele publice, clientii;
c. prestatorii de servicii, concurentii, cadrul natural;
d. prestatorii de servicii, concurentii, mediul demografic.
____ 76. Difuzarea unui produs nou pe piatase realizeazain mai multe faze: 1. etapa de
cumpanire; 2. etapa de acceptare sau de respingere; 3. etapa de incercare; 4. etapa de
constatare; 5. etapa interesului individual. Ordinea de succesiune a acestor etape este
urmatoarea:
a. 5-3-1-2-4;
b. 4-5-1-3-2;
c. 1-5-3-4-2;
 d. 5-1-4-3-2.
____ 77. Modelul Marshallian al comportamentului consumatorului are la baza teoria:
a. invatarii;
b. utilitatii marginale;
c. psihoanalitica;
d. consumului ostentativ.
____ 78. Modelul Freudian al comportamentului consumatorului are la bazateoria:
a. invatarii;
b. consumului ostentativ;
c. utilitatii marginale;
d. psihoanalitica.
____ 79. Modelul Pavlovian al comportamentului consumatorului are la bazateoria:
a. invatarii;
b. utilitatii marginale;
c. consumului ostentativ;
d. psihoanalitica.
____ 80. Modelul Veblenian al comportamentului consumatorului are la bazateoria:
a. consumului ostentativ;
b. invatarii;
c. psihoanalitica;
d. utilitatii marginale.
____ 81. Urmatoarea formulare, in cadrul unei anchete selective de teren:
„Ce gen de literaturapreferati salecturati?” este o intrebare:
a. inchisa;
b. cu raspunsuri multiple;
c. dihotomica;
d. pe principiul palniei rasturnate.
____ 82. „Care este ocupatia dvs. ?” este o intrebare:
a. simpla;
b. filtru;
c. de identificare;
d. pe principiul palniei.
____ 83. Diversificarea gamei constain:
a. micsorarea gamei de produse oferite pe piata;
b. influentarea produselor existente pe piata;
c. largirea gamei de produse oferite pe piata.
____ 84. Legislatia referitoare la protectia consumatorului este expresia;
a. componentei macromediului - mediul institutional
b. componentei macromediului - mediul demografic;
 c. componentei macromediului -mediul economic;
d. componentei macromediului -mediul social.
____ 85. In perioada propusade Robert Bartels, deceniul al patrulea al secolului nostru este cel
al:
a. „dezvoltarii” marketingului;
b. „integrarii” marketingului;
c. „conceptualizarii” marketingului;
d. „reevaluarii” marketingului.
____ 86. Strategia care reprezintaalternativa ce conduce intreprinderea spre realizarea de
produse noi, care nu au legaturacu actualele produse, nici din punct de vedere
tehnologic, nici din cel al segmentelor de piatacarora le sunt destinate defineste:
a. strategia extinderii liniei produselor;
b. strategia de inlocuire;
c. strategia diversificarii concentrice;
d. strategia diversificarii laterale.
____ 87. Strategia care presupune atragerea de noi segmente de cumparatori, adaugand variante
noi in linia actualade produse defineste:
a. strategia de extindere a pietei;
b. strategia de dezvoltare a pietei;
c. strategia diversificarii concentrice;
d. strategia de reformulare.
____ 88. Strategia care orienteazaintreprinderea spre gasirea unor noi piete care sa-i solicite
produsele actuale carora urmeazasale dea utilizari noi.
a. strategia diversificarii concentrice;
b. strategia de dezvoltare a pietei;
c. strategia de inlocuire;
d. strategia diversificarii laterale.
____ 89.
In functie de obiect, publicitatea poate fi :
a. publicitate de produs (serviciu); publicitate de marca;publicitate institutionala.
b. publicitate de produs (serviciu); publicitate de marca;publicitate internationala.
c. publicitate de produs (serviciu); publicitate de marca;publicitate de conditionare.
d. publicitate de produs (serviciu);publicitate de marca;publicitate de conditionare.
____ 90. Acea forma de publicitate, care este cea mai familiarasi mai frecvent utilizatain
practica publicitarasi prin care se urmareste stimularea cererii de consum pentru
produsele ( serviciile ) la care se referareprezinta:
a. publicitatea de marca;
b. publicitatea de produs;
c. publicitatea institutionala;
 d. publicitatea de conditionare.
____ 91.
Publicitatea prin care se urmareste stimularea cererii potentiale prin
informarea publicului in legaturacu aparitia si prezenta pe piataa unui
nou produs sau serviciu reprezinta:
a. publicitatea de conditionare;
b. publicitatea de informare;
c. publicitatea comparativa;
d. pu publicitatea de reamintire.
____ 92.
Publicitatea utilizatapentru compararea directaa unor produse sau
servicii aflate in relatii de concurentape o anumitapiata, la care
se recurge, in mod subtil, destul de frecvent de catre multe firme
pe anumite piete externe reprezinta:
a. publicitatea comparativa;
b. publicitatea de informare;
c. publicitatea de reamintire;
d. publicitatea de conditionare.
____ 93.
Publicitatea ce are ca principal obiectiv stimularea cererii pentru un
produs, serviciu, o marca, punand accentul pe conditiile de prezentare
ale acestora care pot facilita identificarea lor in masa ofertei si este
folosita in timpul perioadei de crestere si de maturitate din ciclul de viata
al produselor, ca si in situatiile in care pe piataexistaproduse
similare, substituibile sau concurente reprezinta:
a. publicitatea comparativa;
b. publicitatea de informare;
c. publicitatea de reamintire;
d. publicitatea de conditionare.
____ 94.
Publicitatea folositain scopul intaririi efectului unor actiuni de
publicitate anterioara, respectiv, al pastrarii interesului pentru un
produs, un serviciu, o firmain randul consumatorilor, chiar
si in perioadele de maturitate din ciclul de viataal acestora reprezinta:
a. publicitatea comparativa;
b. publicitatea de informare;
c. publicitatea de reamintire;
d. publicitatea de conditionare.
____ 95. Publicitatea axata pe evidentierea marcii sub care produsul/serviciul este oferit
pietei,ce s-a impus in conditiile multiplicarii neintrerupte a marcilor sub care
intreprinderile isi prezintaprodusele reprezinta:
a. publicitatea de produs;
b. publicitatea de marca;
c. publicitatea institutionala.
____ 96. Publicitatea ce are ca principal obiectiv instaurarea in randul publicului a unei
atitudini favorabile si de atasament fatade firmasi de oferta sa reprezinta:
a. publicitatea institutionala;
b. publicitatea de marca;
c. publicitatea de produs.
____ 97. Publicitatea ce pune accentul pe reliefarea caracteristicilor clare ale produsului
reprezinta publicitatea:
a. de natura emotionala;
b. de reamintire;
c. de natura factuala;
d. de conditionare.
____ 98.
Publicitatea ce vizeaza exploatarea unor trasaturi si resorturi emotionale ale
individului, pentru stimularea cererii utilizandu-se sloganuri de tipul „ cea mai
bunamarcadin lume”, „ produsul preferat in..” etc., reprezinta publicitatea:
a. de natura emotionala;
b. de reamintire;
c. de natura factuala;
d. de conditionare.
____ 99. Care dintre instrumentele enumerate mai jos constituie tehnici si mijloace publicitare?
a. presa, radioul si reducerea preturilor;
b. vanzarile grupate, radioul si presa;
c. publicitatea directa, televiziunea si catalogul;
d. relatiile publice si merchandisingul.
____ 100. Care dintre instrumentele enumerate mai jos constituie tehnici ale promovarii
vanzarilor?
a. presa, radioul si reducerea preturilor;
b. publicitatea la locul vanzarii, sponsorizarea si catalogul;
c. vanzarile grupate, radioul si presa;
d. reducerile de pret, vanzarile grupate si merchandisingul.
____ 101. Care dintre instrumentele enumerate mai jos constituie tehnici ale promovarii
vanzarilor?
a. publicitatea la locul vanzarii, sponsorizarea si catalogul;
 b. publicitatea la locul vanzarii, concursurile promotionale si vanzarile grupate;
c. televiziunea, publicitatea exterioara si pliantul;
d. presa, radioul si reducerea preturilor;
____ 102. Care dintre instrumentele enumerate mai jos constituie tehnici si mijloace publicitare?
a. presa, radioul si reducerea preturilor;
b. relatiile publice, sponsorizarea si merchandisingul;
c. agendele si calendarele, publicitatea gratuita si pliantul, prospectul si brosura;
d. fortele de vanzare si utilizarea marcilor.
____ 103. Care dintre instrumentele enumerate mai jos constituie tehnici si mijloace ale
manifestarilor promotionale?
a. relatiile publice, sponsorizarea si merchandisingul;
b. agendele si calendarele, publicitatea gratuita si pliantul, prospectul si brosura;

c. fortele de vanzare si utilizarea marcilor;

d. participarea la manifestari cu caracter promotional si sponsorizarea.
____ 104. Instaurarea, in randul unei cat mai mari parti a publicului, a unui climat de incredere
in firma respectiva, in capacitatea ei de a satisface trebuintele si exigentele diferitelor
categorii de consumatori si utilizatori constituie obiectivul principal al:
a. publicitatii;
b. relatiilor publice;
c. promovarii vanzarilor;
d. utilizarii marcilor.
____ 105.
“Imbogatirea” ofertei prin adaugarea unei valori suplimentare la nivelul produsului, al
pretului si al distributiei, pe o perioadalimitatade timp, tinand seama de obiectivele
comerciale ale intreprinderii si cu scopul de a castiga un avantaj temporar fatade
concurentaconstituie obiectivele:
a. relatiilor publice;
b. manifestarilor promotionale;
c. promovarii vanzarilor;
d. utilizarii marcilor.
____ 106. Ansamblul de tehnici promotionale ce vizeazavanzarea simultanasau succesivaa
douasau mai multe produse la un pret global inferior celui rezultat prin insumarea
preturilor individuale formeaza:
a. vanzarile grupate;
b. merchandisingul;
c. sponsorizarea;
d. reducerile de pret.
____ 107. Completarea si intarirea campaniilor de promovare a vanzarilor, completarea
mesajelor publicitare, extinderea fortei publicitatii si a variatelor forme de promovare
constituie obiectivele intreprinderii in cazul folosirii ca activitate promotionala a:
a. manifestarilor promotionale;
b. fortelor de vanzare;
c. relatiilor publice;
d. utilizarii marcilor.
____ 108. Obiectivele dictate de necesitatea individualizarii si diferentierii produselor si
serviciilor sale fata de cele ale concurentei, in functie de specificul segmentelor de
piata constituie obiectivele intreprinderii in cazul folosirii ca activitate promotionala a:
a. manifestarilor promotionale;
b. fortelor de vanzare;
c. relatiilor publice;
d. utilizarii marcilor.
____ 109. Cresterea cifrei de afaceri, prin distribuirea produselor fara utilizarea retelei
comerciale clasice, de prospectare si de intretinere a dialogului in cadrul pietei
constituie obiectivele:
a. relatiilor publice;
b. manifestarilor promotionale;
c. promovarii vanzarilor;
d. fortelor de vanzare.
____ 110. Stabilirea unui procent din cifra de afaceri constituie o modalitate de stabilirea a:
a. mixului promotional;
b. bugetului promotional;
c. strategiei promotionale;
d. pretului promotional.
____ 111. Garantarea functionarii normale a produsului in favoarea caruia se acorda, dobandirea
de catre consumator a tuturor informatiilor de care are nevoie si ofertarea de piese de
schimb, inlocuitori sau produse noi alternative, dupa nevoie, constituie sarcinile:
a. service-ului;
b. service-ului comercial;
c. service-ului tehnic.
____ 112. Componentele ce definesc produsul in optica marketingului sunt:
a. politica de service si de garantie;
b. componentele acorporale ale produsului, proprietatile si imaginea produsului;
c. imaginea produsului;
d. componentele acorporale si corporale ale produsului, comunicatiile cu privire la
produs si imaginea produsului.
____ 113. Caracteristicile merceologice ale produsului fac parte din:
 a. componentele acorporale ale produsului;
b. componentele corporale ale produsului;
c. comunicatiile cu privire la produs;
d. imaginea produsului.
____ 114. Protectia legata prin brevet, numele si instructiunile, marca fac parte din:
a. componentele acorporale ale produsului;
b. componentele corporale ale produsului;
c. comunicatiile cu privire la produs;
d. imaginea produsului.
____ 115. Profunzimea gamei de produse este data de:
a. de numarul de linii de produse ce o compun;
b. numarul de produse distincte pe care le contine o linie de produse;
c. insumarea efectiva a tuturor liniilor de fabricatie.
____ 116. Largimea gamei de produse este data de:
a. numarul de produse distincte pe care le contine o linie de produse;
b. insumarea efectiva a tuturor liniilor de fabricatie;
c. de numarul de linii de produse ce o compun.
____ 117. Lungimea gamei de produse este data de:
a. insumarea efectiva a tuturor liniilor de fabricatie.
b. de numarul de linii de produse ce o compun;
c. numarul de produse distincte pe care le contine o linie de produse.
____ 118. Inovatia ce antreneaza dezvoltarea sau aplicarea de noi idei sau noi tehnologii
semnificand un salt fata de cele existente semnifica inovatia:
a. prin acumulare;
b. sintetica;
c. discontinua.
____ 119. Inovatia in cadrul careia produsele sau procesele dobandesc noi caracteristici, in
principal prin extensia performantelor inregistrate de cadrul de referinta semnifica
inovatia:
a. sintetica;
b. discontinua;
c. prin acumulare.
____ 120. Inovatia care asigura combinarea creativa a ideilor sau tehnologiilor existente
semnifica inovatia:
a. discontinua;
b. sintetica;
c. prin acumulare.
____ 121. Metoda de stimulare a ideilor generatoare de produse noi apartinand lui R. P.Crawfort
de la Universitatea Nebraska, ce constain insiruirea tuturor insusirilor unui produs,
incercandu-se apoi modalitatile de a le schimba pentru a obtine bunuri cu valente
calitative superioare semnifica metoda de creativitate in procesul de cautare de noi
produse denumita:
a. tehnica relatiilor impuse;
b. analiza morfologica;
c. listarea atributelor;
d. brainstorming-ul.
____ 122. Procedeul dezvoltat de G.Gordon ce se bazeaza pe valorificarea creativitatii de grup,
urmarind eliberarea participantilor de constrangerile generate de o formulare
specifica a problemei, stimulandu-se astfel o gandire creatoare semnifica metoda de
creativitate in procesul de cautare de noi produse denumita:
a. analiza morfologica;
b. brainstorming-ul;
c. tehnica relatiilor impuse;
d. creativitatea operationala.
____ 123. Procedeul dezvoltat de Charles S.Whiting care se defineste drept un grup de tehnici
pentru stimularea unei idei noi originale create pe baza unei relatii impuse intre doua
sau mai multe obiecte considerate, in mod normal, dispersate semnifica metoda de
creativitate in procesul de cautare de noi produse denumita:
a. analiza morfologica;
b. brainstorming-ul;
c. tehnica relatiilor impuse;
d. creativitatea operationala.
____ 124. Selectia de produse noi presupune utilizarea unui instrument deosebit de eficace, si
anume:
a. analiza morfologica;
b. analiza valorii;
c. analiza multivariata.
____ 125. Componenta a politicii de produs, ce se constituie intr-un ansamblu de operatiuni de
creatie, proiectare, evaluare si executie, ce au drept finalitate obtinerea unor
prototipuri o reprezinta:
a. cercetarea produsului;
b. activitatea de inovatie;
c. modelarea produsului;
d. asigurarea legala a produsului;
e. atitudinea fata de produsele vechi.
____ 126. Componenta a politicii de produs, ce semnifica ansamblul actiunilor juridice prin care
produsul este asigurat impotriva contrafacerilor o reprezinta:
a. cercetarea produsului;
b. activitatea de inovatie;
c. modelarea produsului;
d. asigurarea legala a produsului;
e. atitudinea fata de produsele vechi.
____ 127. Componenta a politicii de produs, ce are in vedere analiza calitatii produselor aflate in
fabricatie si/sau vanzare, studiul invechirii economice a acestora (prin intermediul
ciclului lor de viata), analiza circulatiei produselor si urmarirea lor in utilizare si
consum o reprezinta:
a. cercetarea produsului;
b. activitatea de inovatie;
c. modelarea produsului;
d. asigurarea legala a produsului;
e. atitudinea fata de produsele vechi.
____ 128. Conceperea prototipului unui nou produs trebuie sa aiba in vedere realizarea :
a. elementelor corporale si acorporale ale produsului;
b. imaginii produsului;
c. comunicatiilor privitoare la produs.
____ 129. Testarea care urmareste respectarea parametrilor tehnico-functionali, a compozitiei
materiei prime, a tipodimensiunilor este:
a. testarea de acceptabilitate;
b. testarea tehnica;
c. testarea partiala;
d. testarea completa.
____ 130. Testarea care supune verificarii consumatorilor potentiali o paleta larga si eterogena
de parametri ai noului produs si se constituie intr-o etapa preliminara testarii pe piata
este:
a. testarea de acceptabilitate;
b. testarea tehnica;
c. testarea partiala;
d. testarea completa.
____ 131. Care este succesiunea logica a urmatoarelor faze ale difuzarii unui nou produs pe
piata:
1. etapa de acceptare sau respingere;
2. etapa de constatare;
3. etapa de cumpanire;
4. etapa interesului individual;
 5. etapa de incercare.
a. 1,5, 4, 2, 3;
b. 2, 3, 4, 5 ,1.
c. 2, 4, 3, 5, 1;
____ 132. Persoanelor carora li se atribuie conducerea opiniei in materie de noutate sunt:
a. inovatorii;
b. majoritatea timpurie;
c. acceptantii timpurii;
d. majoritatea tarzie.
____ 133. Persoanele care au nevoie, pentru luarea deciziei definitive de acceptare de mai mult
timp si de alti factori de influenta sunt:
a. inovatorii;
b. majoritatea timpurie;
c. acceptantii timpurii;
d. majoritatea tarzie.
____ 134. Alegerea canalelor de distributie si fixarea zonei de lansare fac parte din etapa:
a. testarea produselor;
b. lansarea produselor pe piata;
c. controlul lansarii produselor;
d. urmarirea comportarii produselor in consum.
____ 135. De care etapa a procesului de lansare a unui nou produs pe piata este legat auditul de
produs?
a. testarea produselor;
b. lansarea produselor pe piata;
c. controlul lansarii produselor;
d. urmarirea comportarii produselor in consum.
____ 136. Informatiile privind gradul de raspandire a noilor produse pe piata si viteza de
difuzare se obtin in urmatoarea etapa a procesului de lansare a unui nou produs pe
piata:
a. testarea produselor;
b. lansarea produselor pe piata;
c. controlul lansarii produselor;
d. urmarirea comportarii produselor in consum.
____ 137. Diversificarea orizontala, ca alternativa strategica in politica de produs se realizeaza:
a. prin marirea numarului de produse din cadrul gamei;
b. prin prelungirea in “amonte” sau in “aval” a unei linii de produse, incluzand in
nomenclatorul de fabricatie si unele bunuri anterior achizitionate anterior ca
materii prime, sau altele care folosesc actualele produse ale intreprinderii drept
componente constructive;
c. prin dezvoltarea gamei de produse in directii conexe structurii de baza.
____ 138. Diversificarea verticala, ca alternativa strategica in politica de produs se infaptuieste:
a. prin marirea numarului de produse din cadrul gamei;
b. prin prelungirea in “amonte” sau in “aval” a unei linii de produse, incluzand in
nomenclatorul de fabricatie si unele bunuri anterior achizitionate anterior ca
materii prime, sau altele care folosesc actualele produse ale intreprinderii drept
componente constructive;
c. prin dezvoltarea gamei de produse in directii conexe structurii de baza.
____ 139. Diversificarea laterala, ca alternativa strategica in politica de produs, se infaptuieste:
a. prin marirea numarului de produse din cadrul gamei;
b. prin prelungirea in “amonte” sau in “aval” a unei linii de produse, incluzand in
nomenclatorul de fabricatie si unele bunuri anterior achizitionate anterior ca
materii prime, sau altele care folosesc actualele produse ale intreprinderii drept
componente constructive;
c. prin dezvoltarea gamei de produse in directii conexe structurii de baza.
____ 140. Lungimea canalului de distributie :
a. se refera la numarul de verigi intermediare prin care marfurile trec de la
producator la consumatorul final;
b. este determinata de numarul unitatilor prin care se asigura distribuirea unui
produs in cadrul fiecarei faze a rutei de distributie;
c. exprima masura apropierii distribuitorului de punctele efective de consum.
____ 141. Latimea canalului de distributie :
a. se refera la numarul de verigi intermediare prin care marfurile trec de la
producator la consumatorul final;
b. este determinata de numarul unitatilor prin care se asigura distribuirea unui produs
in cadrul fiecarei faze a rutei de distributie;
c. exprima masura apropierii distribuitorului de punctele efective de consum.
____ 142. Adancimea canalului de distributie :
a. se refera la numarul de verigi intermediare prin care marfurile trec de la
producator la consumatorul final;
b. este determinata de numarul unitatilor prin care se asigura distribuirea unui produs
in cadrul fiecarei faze a rutei de distributie;
c. exprima masura apropierii distribuitorului de punctele efective de consum.
____ 143. Variabila independenta, manevrata si observata in timpul experimentului de marketing
defineste:
a. factorul experimental;
b. nivelul factorului;
c. reactia experimentala;
d. efectul unui factor.
____ 144. Efectul masurabil al unui al unui tratament experimental reprezinta:
 a. factorul experimental;
b. nivelul factorului;
c. reactia experimentala;
d. efectul unui factor.
____ 145. Procedura prin care cercetatorul de marketing manipuleaza in mod deliberat
variabilele presupuse a fi cauze ale modificarii comportamentului unitatilor
experimentale reprezinta:
a. nivelul factorului;
b. tratamentul experimental;
c. interactiunea;
d. efectul mediu.
____ 146. Metoda patratului latin este o schema de proiectare experimentala:
a. unifactoriala;
b. bifactoriala;
c. multifactoriala.
____ 147. Schema “Inainte si Dupa” este o schema de proiectare experimentala:
a. unifactoriala;
b. bifactoriala;
c. multifactoriala.
____ 148. Practicarea unor preturi joase se utilizeaza in scopul:
a. protectiei;
b. patrunderii pe anumite piete;
c. cultivarii imaginii unor produse cu performante de exceptie;
d. atingerii resorturilor emotionale.
____ 149. Practicarea unor preturi inalte se utilizeaza in scopul:
a. patrunderii pe anumite piete;
b. cultivarii imaginii unor produse cu performante de exceptie;
c. atingerii resorturilor emotionale;
d. descurajarii concurentilor.
____ 150. In cazul unei piete stratificate dupa nivelul veniturilor se utilizeaza un nivel al
preturilor:
a. mediu;
b. mediu, ridicat, modest;
c. ridicat;
d. mediu, ridicat.
____ 151. Diferentierea strategiilor dupa concurenta se realizeaza in cadrul strategiilor ce au la
baza:
a. gradul de mobilitate al pretului;
b. gradul de diversificare;
 c. nivelul costurilor.
____ 152. Strategia orientata pe mobilitatea preturilor poate imbraca una din urmatoarele forme:
a. luarea unei anumite distante fata de miscarile concurentei;
b. garantarea unui anumit nivel minim al vanzarilor;
c. modificarea preturilor intr-un numar mai mare sau mai mic de etape;
d. concentrarea in trepte mai putine a preturilor.
____ 153. Alegerea unei strategii selective de distributie, printr-un numar redus de intermediari
are la baza criteriul:
a. dimensiunea canalului;
b. amploarea distributiei;
c. gradul de participare a firmei;
d. logistica marfurilor.
____ 154. Alegerea unei strategii directe de distributie, producator-beneficiar are la baza
criteriul:
a. dimensiunea canalului;
b. amploarea distributiei;
c. gradul de participare a firmei;
d. logistica marfurilor.
____ 155. Alegerea unei strategii de distributie prin aparat propriu are la baza criteriul:
a. gradul de participare a firmei;
b. logistica marfurilor;
c. gradul de control;
d. amploarea distributiei;
e. dimensiunea canalului.
____ 156. Criteriul care delimiteaza intermediarii in detailisti si angrosisti este:
a. gradul de independenta;
b. natura fluxurilor;
c. locul ocupat.
____ 157. Criteriul care delimiteaza intermediarii, in principal, in reprezentante, agentii,
comisionari, brokeri, concesionari etc. este:
a. locul ocupat;
b. gradul de independenta;
c. natura fluxurilor.
____ 158. Stocarea produselor, componenta a sistemului logistic ocupa ca pondere in cadrul
acestui sistem, locul:
a. unu;
b. patru;
c. doi;
d. nici un loc.
____ 159. 82. Formula corectaa sondajului neexhaustiv este:
a. t 2 p (1  p )
n=  ;
b. t. p(1  p)
n= 
2
;
c. p 2t (1  t )
n= 
2
;
d. t p (1  p )
2

n= 
2
.
____ 160. Metodele si tehnicile de cercetare directasunt:
1) ancheta selectiva;
2) testele psihometrice;
3) observarea;
4) experimentul de marketing;
5) simularea.
a. 1+3;
b. 4+5;
c. 1+2+3;
d. 1+2+3+4+5;
____ 161. Este adevarat castudiile despre comportamentul consumatorului au aratat ca:
a. obiceiurile de cumparare au o stabilitate mai mare in timp decat obiceiurile de
consum;
b. obiceiurile de consum si deprinderile de cumparare sunt unul si acelasi concept;
c. obiceiurile de consum au o stabilitate mai mare in timp decat deprinderile de
cumparare, ceea ce inseamnacainfluenta lor solicitaun efort educational si
promotional mai intens;
d. obiceiurile de consum nu influenteazadeloc deprinderile de cumparare.
____ 162. Atitudinile se formeazaintr-un proces de:
a. invatare;
b. dedublare a personalitatii ;
c. evaziune comportamentala;
d. nici una din variante.
____ 163. Forma de manifestare comportamentalaprivind achizitionarea de marfuri sau servicii
ce au dobandit caracter de repetabilitate se numesc:
a. intentii de cumparare;
b. deprinderi de cumparare;
c. preferintele cumparatorilor;
d. motivatia.
____ 164. Dupa forma intrebarilor, chestionarele pot fi:
a. speciale si omnibus;
b. de date factuale si de opinie;
c. chestionare cu intrebari inchise, deschise si mixte.
____ 165. Indicatia ce solicita respondenţilor saindice ordinea de importanţa(locul I,II,III,IV) a
trei atribute in decizia de cumparare a unei maşini de spalat, se inscrie in cadrul
metodei:
a. metodei ordonarii rangurilor;
b. metoda comparatiilor perechi;
c. scala cu suma constanta;
d. scala lui Stapel.
____ 166. Care este numarul de straturi in care se va structura colectivitatea investigatain raport
cu criteriile: mediu (urban, rural), stare civila(casatorit, necasatorit) varsta(sub 20 de
ani, 21-45 ani, 46-60, peste 60 ani) si venit ( sub 1000 lei, 1000-2000 lei, peste 2000
lei)?
a. 16;
b. 48;
c. 12;
d. 36.
____ 167. Nevoile umane sunt putine, dar dorintele sunt:
a. nelimitate;
b. invers proportionale cu puterea de cumparare;
c. direct proportionale cu puterea de cumparare;
d. absente, daca oferta nu este diversificata.
____ 168. Cercetarile predictive urmaresc:
a. sa descrie tendintele in evolutia viitoare a fenomenelor analizate, schimbarile ce
se pot produce in dimensiunile si modul de manifestare ale acestora;
b. sa testeze anumite instrumente si tehnici de cercetare;
c. sastabileascacoordonatele prezente si viitoare ale fenomenului cercetat.
____ 169. Dupafrecventa desfasurarii, cercetarile de marketing pot fi:
a. permanente si de teren;
b. ocazionale si de birou;
c. permanente, periodice si ocazionale;
d. de teren si de birou.
____ 170. Ce tip de cercetare de marketing urmareste stabilirea coordonatelor fenomenului
cercetat, definirea variabilelor si ipotezelor care stau la baza unor cercetari ulterioare?
a. cercetarile descriptive;
b. cercetarile explicative;
c. cercetarile predicative;
 d. cercetarile exploratorii.
____ 171. Ce tip de cercetari se mai numesc si cercetari cauzale, deoarece ele reusesc
saanalizeze desfasurarea in timp si spatiu a unui fenomen de piata, factorii de care
depinde evolutia acestuia si directia influentei lor?
a. cercetarile instrumentale;
b. cercetarile exploratorii;
c. cercetarile descriptive;
d. cercetarile explicative.
____ 172. Ce reprezinta“ p” din formula de determinare a esantionului in cazul unui sondaj
neexhaustiv?
a. probabilitatea de garantare a rezultatelor;
b. marja de eroare;
c. proportia componentelor din esantion care posedacaracteristica cercetata;
d. nici un raspuns corect.
____ 173. Este cercetare directade marketing?
a. experimentul de marketing;
b. observarea;
c. simularea;
d. a + b +c
____ 174. Nu este metodade esantionare aleatoare:
a. esantionarea de grup;
b. esantionarea multistadiala;
c. esantionarea prin metoda cotelor;
d. esantionarea stratificata.
____ 175. Rata de raspuns cea mai micase intalneste in cazul:
a. sondajelor personale la domiciliu;
b. sondajelor personale asistate de calculator;
c. sondajelor postale ad-hoc;
d. sondajelor telefonice.
____ 176. Care tip de sondaje are costul culegerii datelor cel mai mare?
a. sondajele telefonice;
b. sondajele personale de interceptare in zone publice;
c. sondajele postale ad-hoc;
d. sondajele telefonice asistate de calculator.
____ 177. Intrebarea “ Cati membrii are familia dumneavoastra?” este:
a. intrebare factuala;
b. intrebare de identificare;
c. intrebare filtru;
d. intrebare de control.
____ 178. Este instrument de culegere a datelor:
a. cercetarea directa;
b. observarea;
c. chestionarul;
d. sondajul.
____ 179. Din grupa scalelor de evaluare a atitudinii nu face parte:
a. diferentiala semantica;
b. scala de ordonare a rangurilor;
c. scala lui Stapel;
d. scala lui Likert.
____ 180. Erorile sistematice sunt:
a. erori care apar intamplator in procesul de masurare;
b. erori datorate operatorului de interviu;
c. erori cunoscute ca si tendinta;
d. erori datorate neatentiei respondentului.
____ 181. Scala lui Likert conduce la obtinerea informatiilor specifice scalei:
a. nominale;
b. ordinale;
c. interval;
d. proportionale.
____ 182. Se mai numesc scale nemetrice scalele:
a. nominale si ordinale;
b. interval si proportionale;
c. ordinale si interval;
d. nominale si interval.
____ 183. Scala proportionalanu are una din urmatoarele caracteristici:
a. are intervale egale;
b. are origine unica;
c. permite ordonari si clasificari;
d. este scara preferatade respondent.
____ 184. Informatiile obtinute cu ajutorul diferentialei semantice sunt specifice scalei:
a. nominale;
b. ordinale;
c. interval;
d. proportionale.
____ 185. Pentru un tabel de contingenta de tipul 3x3, in conditiile aplicarii testului 2, numarul
de grade de libertate aferente valorii tabelate a lui 2 este:
a. 3;
 b. 4;
c. 6;
d. 9.
____ 186. Formula corecta a indicelui Laspeyres este:
a.
Ip = ;
b.
Ip = ;
c.
Ip = ;
d.
Ip = .
____ 187. Formula corecta a indicelui Paasche:
a.
Ip = ;
b.
Ip = ;
c.
Ip = ;
d.
Ip = .
____ 188. Unul din grupurile de mai jos cuprinde doar componente ale micromediului de
marketing al organizatiei:
a. furnizorii, clientii si mediul natural;
b. concurentii, intermediarii si organismele publice;
c. furnizorii, concurentii si inflatia;
d. mediul natural, economic si demografic.
____ 189. Organismele publice sunt componente a:
a. macromediului de marketing;
b. mediului intern de marketing;
c. micromediului de marketing;
d. mediului institutional.
____ 190. Tipul obisnuit de mediu cu care se confruntaintreprinderile din aproape toate
sectoarele de activitate este:
a. mediul stabil;
b. mediul instabil;
c. mediul turbulent;
d. mediul extern.
____ 191. Mediul de marketing:
 a. include conceptele de mediu extern, mediu intern si relatiile dintre acestea;
b. este un concept sinonim cu cel de mediu extern;
c. este format doar din micromediu si din macromediu;
d. se referala ansamblul relatiilor firmei.
____ 192. Concurenta dintre douafirme care satisfac aceeasi nevoie oferind produse diferite se
numeste:
a. concurentade marca;
b. concurentala nivel de industrie;
c. concurentaformala;
d. concurenta generica.
____ 193. "Realizarea activitatilor economice care dirijeaza fluxul de bunuri si
servicii de la producator la consumator sau utilizator” este definitia
data de:
a. Asociatia Americana de Marketing;
b. Ph. Kotler;
c. M. Baker;
d. W. J. Stanton.
____ 194. Definitia ''marketingul vizeazaorganizarea unei orientari simultane
spre consumatori si spre profit, integrand eforturile organizatiei in
aceastaoptica", apartine:
a. Asociatiei Americane de Marketing;
b. Ph. Kotler;
c. McCarthy si Perrault;
d. M. Baker.
____ 195. Imaginea produsului in optica marketingului cuprinde, printre altele:
a. sinteza reprezentarilor mentale;
b. ansamblul informatiilor transmise de producator;
c. numele si marca, instructiunile de folosinta(utilizare).
d. actiuni de promovare.
____ 196. Componente corporale ale produsului in optica marketingului cuprind, printre altele:
a. sinteza reprezentarilor mentale de naturacognitiva;
b. ansamblul informatiilor transmise de producator;
c. numele si marca, instructiunile de folosinta(utilizare);
d. caracteristicile merceologice ale produsului si ambalajului sau.
____ 197. Componente acorporale ale produsului in optica marketingului cuprind, printre altele:
a. caracteristicile merceologice ale produsului si ambalajului sau;
b. ansamblul informatiilor transmise de producator;
c. numele si marca, instructiunile de folosinta(utilizare).
____ 198. Grupul de tehnici dezvoltate in ultimele decenii, utilizate pentru masurarea opiniilor
populatiei privind obiectele si fenomenele supuse investigatiei, pe baza unor criterii
multidimensionale reprezinta:
a. analiza canonica;
b. analiza factoriala;
c. analiza grupurilor;
d. scalarea metrica sau nemetrica multidimensionala.
____ 199. Grupul de metode statistice multivariate al caror scop il reprezintacercetarea
legaturilor de interdependentadintre mai multe variabile, cu ajutorul carora se
caracterizeazaun anumit fenomen, prin reducerea (condensarea) volumului datelor
cuprins in variabilele initiale si constituirea unui set mai mic de dimensiuni (factori),
urmarindu-se o pierdere minimade informatii reprezinta:
a. analiza canonica;
b. analiza multivariata;
c. analiza factoriala;
d. analiza grupurilor.
____ 200. Metoda statistica multivariatade studiere a relatiei liniare dintre un grup de variabile
dependente si un grup de variabile independente, si unele si altele putand fi masurate
cu ajutorul unor scale metrice sau nemetrice reprezinta :
a. analiza factoriala;
b. analiza multivariata;
c. analiza canonica;
d. analiza grupurilor.
____ 201. Filozofia de afaceri diferitade celelalte directii de evolutie, potrivit
careia solutia atingerii de catre o organizatie a obiectivelor proprii
constain determinarea prealabilaa nevoilor si dorintelor consumatorilor vizati si in
furnizarea satisfactiei asteptate intr-o mai mare masurasi intr-un mod mai eficient si
mai operativ decat concurenta constituie:
a. orientarea spre produs;
b. orientarea de marketing;
c. orientarea spre productie;
d. orientarea spre vanzare.
____ 202. Orientarea de marketing care presupune ca intreprinzatorii sa-si concentreze eforturile
in directia obtinerii unei productii cat mai ridicate, mai eficiente, si asigurarii unei
distributii pe scaralargaeste:
a. orientarea spre produs;
b. orientarea de marketing;
c. orientarea spre productie;
d. orientarea spre vanzare.
MULTIPLE CHOICE

1. În conditia aplicării testului  pentru un tabel de contingentă de tipul 6X7,

numărul gradelor de libertate este egal cu:
a. 20;
b. 25 ;
c. 24;
d. 30.
ANS: D

2.O anchetă realizată pe un esantion de 1000 de persoane a solicitat subiectilor

intervievati să indice ordinea de importantă (locul I, II, III, IV) a patru atribute
(fiabilitate, pret, usurintă în utilizare, silentiozitate) în decizia de cumpărare a
unui aspirator. Rezultatele obtinute au fost următoarele :
Atribute I II III IV
Fiabilitate 300 270 150 280
Pret 280 320 250 150
Silentiozitate 200 250 300 250
Usurintă în 150 250 350 250
utilizare

Care este ierarhia celor patru atribute în decizia de cumpărare (de la cel mai
important la cel mai putin important) ?
a. pret, fiabilitate, silentiozitate, usurintă în
utilizare;
b. fiabilitate, pret, usurintă în utilizare,
silentiozitate;
c. usurintă în utilizare, fiabilitate, pret,
silentiozitate;
d. silentiozitate, usurintă în utilizare, pret,
fiabilitate.
ANS: A

3. Pentru un esantion de 1000 de persoane ce sunt chestionate cu privire la

atitudinea si importanta fată de trei marci de produse A, B si C, se stabilesc
rezultatele de mai jos:
Atributul Importanta
Notele acordate (N)
(I)
 A B C
Design 0,40 9 10 8
Calitate 0,60 10 8 9
Pentru cele trei marci, ierarhizarea este:
a. A, C, B;
b. B, C, A;
c. A, B, C;
d. B, A, C.
ANS: C

4. Care este eroarea de esantionare la nivelul unui esantion de 820 de persoane,

determinat printr-o schemă probabilistică, în conditiile în care probabilitatea de
garantare a rezultatelor este de 95%, coeficientul corespunzător acestei
probabilităti este de 1,96, iar proportia elementelor din esantion care posedă
caracteristica cercetată este p=0,84?
a. ± 2,40%;
b. ± 2,10%;
c. ± 2,51%;
d. ± 2,50%;
ANS: C

5. Gradul de semnificatie a diferentelor de opinie între subiectii unui esantion de

200 de persoane, în functie de venit, a fost analizat cu ajutorul testului 2 . În
cazul în care valoarea teoreticã a lui 2t este de 6,235 pentru ce valoare a lui 2c
(calculat) ipoteza nulã se respinge?
a. 6,230;
b. 6,092;
c. 6,215;
d. 6,345.
ANS: D

6. Se considerã o cercetare directã, care se realizeazã pe un esantion de 720 de

persoane. Metoda de esantionare utilizatã este de tip probabilistic. Probabilitatea
de garantare a rezultatelor este de 95%, iar t=1,96. Proportia elementelor din
esantion care au caracteristica observatã este de p=0,64. Care este eroarea de
esantionare?
a. 3,52%;
b. 3,49%;
 c. 3,00%;
d. 3,51%;
ANS: D

7. Sã se determine eroarea de esantionare, stiind cã esantionul necesar pentru

efectuarea unei cercetãri este de 600 persoane, probabilitatea de garantare a
rezultatelor este de 98%, iar coeficientul corespunzãtor acestei probabilitãti este
de 2,33; proportia elementelor din esantion care posedã caracteristica cercetatã
este de 75%.
a. 0%;
b. 4,00%;
c. 4,20%;
d. %;
ANS: D

8. În cadrul unei cercetãri efectuate pe un esantion de 560 de persoane, privind

cercetarea preferintelor subiectilor pentru produsul X, rãspunsurile au fost
urmãtoarele:
Acord total Acord Indi- Dezacord Dezacord
ferent total
Produsul X 190 95 120 70 85
are gust
plãcut
Care este scorul mediu realizat la nivelul esantionului?
a. 0,50;
b. 0,35;
c. 0,42;
d. 0,40.
ANS: C

9. Sã se determine eroarea de esantionare, stiind cã cercetarea directã se realizeazã

pe un esantion de 620 de persoane, probabilitatea de garantare a rezultatelor este
de 97%, cãreia îi corespunde un coeficient t=2,17, iar proportia elementelor din
esantion care au caracteristica observatã este p=0,84.
a. 3,20%;
b. 3,19%;
c.  3,25%;
d. 3,30%.
 ANS: B

10. Sã se determine gradul de concentrare al activitãtii de piatã a unei societãti

nationale, stiind cã vânzãrile pe regiuni au fost urmãtoarele:
Regiune Volumul
vânzãrilor
-mil. lei-
Bucuresti 140
Brasov 230
Iasi 210
Timisoara 340
Constanta 380
Total 1300

a. 0,535;
b. 0,150;
c. 0,190;
d. 0, 169.
ANS: D

11. Sã se determine media generalã a opiniilor celor 850 consumatori intervievati cu

privire la gustul produsului Coca-Cola Light, stiind cã rezultatele anchetei de
teren sunt urmãtoarele:
Acord Acord Indi- Deza- Dezacord
total ferent cord total
Coca- Cola 210 150 140 160 190
Light are
gust plãcut

a. 0,051;
b. 0,035;
c. 0,068;
d. 1,82.
ANS: B

12. În conditia aplicării testului  pentru un tabel de contingentă de tipul 4X4,

numărul gradelor de libertate este egal cu:
a. 16;
b. 12 ;
 c. 9;
d. 8.
ANS: C

13. O anchetă realizată pe un esantion de 1000 de persoane a solicitat subiectilor

intervievati să indice ordinea de importantă (locul I, II, III, IV) a patru atribute
(fiabilitate, pret, usurintă în utilizare, silentiozitate) în decizia de cumpărare a
unui aspirator. Rezultatele obtinute au fost următoarele :
Atribute I II III IV
Fiabilitate 280 270 170 280
Pret 180 320 150 350
Silentiozitate 200 250 300 250
Usurintă în 330 180 250 240
utilizare

Care este ierarhia celor patru atribute în decizia de cumpărare (de la cel mai
important la cel mai putin important) ?
a. pret, fiabilitate, silentiozitate, usurintă în
utilizare;
b. fiabilitate, pret, usurintă în utilizare,
silentiozitate;
c. usurintă în utilizare, fiabilitate,
silentiozitate, pret;
d. silentiozitate, usurintă în utilizare, pret,
fiabilitate.
ANS: C

14. Gradul de semnificatie a diferentelor de opinie între subiectii unui esantion de

300 de persoane, în functie de vârstã, a fost analizat cu ajutorul testului 2 . În
cazul în care valoarea teoreticã a lui 2t este de 6,235 pentru ce valoare a lui 2c
(calculat) ipoteza nulã se acceptã?
a. 6,230;
b. 6,392;
c. 6,245;
d. 6,345.
ANS: A

15. În cursul anului 2008, activitatea de piatã a firmei A a fost urmãtoarea:

 Regiuni Volum vânzãri
-mil.lei-
Bucuresti 90
Transilvania 48
Dobrogea 65
Banat 54
Moldova 23
Oltenia 70
TOTAL 350
Gradul de concentrare al pietei este:
a. 0,15;
b. 0,16;
c. 0,20;
d. 0,14.
ANS: B

NUMERIC RESPONSE

1. Care este dimensiunea esantionului ce va fi utilizat într-o cercetare selectivă,

desfăsurată în rândul consumatorilor de apă minerală din municipiul X, în
conditiile în care, probabilitatea de garantare a rezultatelor este de 95%,
coeficientul corespunzător acestei probabilităti este 1,96, eroarea limită
acceptabilă este de 3%, proportia componentelor din esantion care posedă
caracteristica cercetată este 0,80, iar efectivul statistic al populatiei municipiului
este de 1000000 ? (numãr întreg)
ANS:
683

2. Care este dimensiunea esantionului ce va fi utilizat într-o cercetare selectivă,

desfăsurată în rândul consumatorilor de bere din cartierul Tomis Nord, în
conditiile în care probabilitatea de garantare a rezultatelor este de 98%,
coeficientul corespunzător acestei probabilităti este 2,33, eroarea limita
acceptabilă este de 4%, proportia componentelor din esantion care au
caracteristica cercetată este 0,5? (numãr întreg)
ANS:
848

3. Care este dimensiunea esantionului ce va fi utilizat într-o cercetare selectivă,

 desfăsurată în rândul salariatilor unei societăti nationale, în conditiile în care
probabilitatea de garantare a rezultatelor este de 97%, coeficientul
corespunzător acestei probabilităti este 2,17, eroarea limită acceptabilă este de
4%, iar efectivul statistic al salariatilor societătii este de 4000 persoane ? Se va
ajusta mãrimea esantionului.(numãr întreg)
ANS:
622

4. Care este dimensiunea esantionului ce va fi utilizat într-o cercetare selectivă,

desfăsurată în rândul consumatorilor de Coca - Cola din municipiul Constanta,
în conditiile în care probabilitatea de garantare a rezultatelor este de 95%,
coeficientul corespunzător acestei probabilităti este 1,96, eroarea limită
acceptabilă este de 3%, iar proportia subiectilor care posedă caracteristica
cercetată este de 0,65 ? (numãr întreg)
ANS:
971

5. Care este dimensiunea esantionului ce va fi utilizat într-o cercetare selectivă

desfăsurată în rândul salariatilor unei societăti comerciale, în conditiile în care
probabilitatea de garantare a rezultatelor este de 97%, coeficientul
corespunzător acestei probabilităti este 2,17; eroarea limita admisă este de 4%
? (numãr întreg)
ANS:
736

6. Un hotel aflat într-o statiune montană cu 3500 de locuitori doreste să realizeze o

cercetare privind imaginea sa printre localnici. În acest scop se proiectează o
cercetare directă selectivă. Să se calculeze si să se ajusteze mărimea esantionului
care trebuie intervievat respectându-se următoarele conditii:
- probabilitatea de garantare a rezultatelor P = 96%, coeficientul
corespunzător acestei probabilităti este de 2,05;
- proportia componentelor esantionului care posedă caracteristica cercetată, p
= 0,4;
- eroarea limită acceptabilă ± 4%. (numãr întreg)

ANS:
534

7. Să se determine dimensiunea unui esantion ce va fi utilizat într-o cercetare

 selectivă desfăsurată în rândul studentilor din Universitatea ãSpiru Haret”
Constanta, pentru a stabili tirajul unei cărti de specialitate, în conditiile în care
probabilitatea de garantare a rezultatelor este de 96%, coeficientul
corespunzător acestei probabilităti este 2,05; p = 0,8; eroarea limita admisă este
de 3,5%. (numãr întreg)
ANS:
549

8. Cererea lunară de produse de panificatie la nivelul judetului Constanta în

primul semestru al anului a evoluat astfel:
Luna Cererea de produse panificatie -tone-
ianuarie 6600
februarie 6200
martie 7000
aprilie 7500
mai 7600
iunie 7800
Să se previzioneze dimensiunea cererii lunare de produse de panificatie pentru
sfârsitul anului (decembrie), utilizând metoda sporului mediu. (numãr întreg)
ANS:
9240

9. Cererea lunară de produse de panificatie la nivelul judetului Constanta în

primul semestru al anului a evoluat astfel:
Luna Cererea de produse panificatie -tone-
ianuarie 6600
februarie 6200
martie 7000
aprilie 7500
mai 7600
iunie 7800
Să se previzioneze dimensiunea cererii lunare de produse de panificatie pentru
luna septembrie, utilizând metoda sporului mediu. (numãr întreg)
ANS:
8520

10. Cererea lunară de produse de panificatie la nivelul judetului Constanta în

primul semestru al anului a evoluat astfel:
Luna Cererea de produse panificatie -tone-
 ianuarie 6600
februarie 6200
martie 7000
aprilie 7500
mai 7600
iunie 7800
Să se previzioneze dimensiunea cererii lunare de produse de panificatie pentru
luna iulie, utilizând metoda sporului mediu. (numãr întreg)
ANS:
8040

11. Cererea lunară de produse de panificatie la nivelul judetului Constanta în

primul semestru al anului a evoluat astfel:
Luna Cererea de produse panificatie -tone-
ianuarie 6600
februarie 6200
martie 7000
aprilie 7500
mai 7600
iunie 7800
Să se previzioneze dimensiunea cererii lunare de produse de panificatie pentru
luna noiembrie, utilizând metoda sporului mediu. (numãr întreg)
ANS:
9000

12. Vânzările întreprinderii Y erau în 2008, de 50 miliarde euro, în timp ce vânzările

concurentului aflat pe pozitia secundă s-au ridicat la valoarea de 36,5 miliarde
euro. Care a fost cota relativă de piată a întreprinderii Y în acel an? (x,xx)
ANS:
1,37

13. Vânzările întreprinderii Y erau în 2008, de 58 miliarde euro, în timp ce vânzările

concurentului aflat pe pozitia secundă s-au ridicat la valoarea de 40 miliarde
euro. Care a fost cota relativă de piată a întreprinderii Y în acel an? (x,xx)
ANS:
1,45

14. Vânzările întreprinderii Y erau în 2008, de 36,50 miliarde euro, în timp ce

 vânzările concurentului aflat pe prima pozitie s-au ridicat la valoarea de 50
miliarde euro. Care a fost cota relativă de piată a întreprinderii Y în acel an?
(x,xx)
ANS:
0,73

15. Vânzările întreprinderii Y erau în 2008, de 40 miliarde euro, în timp ce vânzările

concurentului aflat pe prima pozitie s-au ridicat la valoarea de 58 miliarde euro.
Care a fost cota relativă de piată a întreprinderii Y în acel an? (x,xx)
ANS:
0,69

16. Cota de piată a întreprinderii X era în 2008, de 16%, iar a principalului

concurent existent pe piată de 32%. Care a fost cota relativă de piată a
întreprinderii X în acel an? (x,xx)
ANS:
0,50

17. Să se determine cota relativă de piată a liderului, stiind faptul că valoarea acestui
indicator la nivelul concurentului ce ocupă pozitia secundă pe piată este de 0,74.
(x,xx)
ANS:
1,35

18. Vânzãrile firmei Y erau în anul 2008 de 50 miliarde euro, în timp ce circulatia
totalã de mãrfuri a tãrii A a fost în acelasi an, de 2725 miliarde euro. Care a fost
cota de piatã a firmei Y în anul 2008? (x,xx%)
ANS:
1,83%

19. Farmacia X a vândut în perioada t0 1720 tuburi pastă de dinti la pretul de 27 lei.
În perioada t1, pretul mediu al tuburilor de pastă de dinti a crescut cu 8 lei, iar
volumul total al vânzărilor de tuburi de pastă de dinti a crescut la 2060 tuburi.
Să se calculeze coeficientul elasticitătii directe a cererii în functie de pret pentru
tuburile de pastă de dinti. (x,xx)
ANS:
0,67
20. Sã se determine mãrimea esantionului, cunoscând cã probabilitatea de garantare
a rezultatelor este de 96%, cãreia îi corespunde un coeficient t=2,05, eroarea
limitã acceptabilã este de 2,75%, iar proportia componentelor din esantion care
posedã caracteristica cercetatã nu este cunoscutã. Care este mãrimea
esantionului? (numãr întreg)
ANS:
1390

21. Sã se determine mãrimea unui esantion, necesar pentru o anchetã selectivã

privind “studiul intentiilor de cumpãrare a noului tip de pastã de dinti al firmei
X”, astfel încât sã fie reprezentativ pentru colectivitatea generalã. Cercetãtorul
decide sã lucreze în conditiile unei probabilitãti de garantare a rezultatelor
cercetãrii de 97% (cãreia îi corespunde un coeficient t=2,17) si a unei valori
limitã acceptabile de 3%. De asemenea, se cunoaste valoarea p=0,84,
reprezentând proportia componentelor esantionului care posedã caracteristica
cercetatã. (numãr întreg)
ANS:
703

22. Sã se determine mãrimea unui esantion, necesar pentru o anchetã selectivã

privind “studiul intentiilor de cumpãrare a noului tip de pastã de dinti al firmei
X”, ce se desfãsoarã în rândul a 4000 de participanti la un concurs promotional
organizat anterior de cãtre firma în cauzã, astfel încât sã fie reprezentativ pentru
colectivitatea generalã. Cercetãtorul decide sã lucreze în conditiile unei
probabilitãti de garantare a rezultatelor cercetãrii de 95% (cãreia îi corespunde
un coeficient t=1,96 ) si a unei valori limitã acceptabile de 2,5%. De asemenea, se
cunoaste valoarea p=0,74 reprezentând proportia componentelor din esantion
care posedã caracteristica cercetatã. Sã se corecteze mãrimea esantionului.
(numãr întreg)
ANS:
913

23. Sã se determine mãrimea esantionului, cunoscându-se: probabilitatea de

garantare a rezultatelor este de 99%, coeficientul corespunzãtor acestei
probabilitãti fiind de t=2,58, iar eroarea limita acceptabilã este de 3%. (numãr
întreg)
ANS:
 1849

24. Sã se determine mãrimea esantionului necesar pentru efectuarea unei cercetãri

de marketing asupra unei populatii de 10.000 persoane, cunoscându-se:
probabilitatea de garantare a rezultatelor este de 97%, coeficientul
corespunzãtor acestei probabilitãti fiind de 2,33; eroarea limitã acceptabilã este
de 2%; proportia elementelor din esantion care posedã caracteristica cercetatã
este de 0,74. (numãr întreg)
ANS:
2265

25. Dacã dimensiunea esantionului este de 400 unitãti de observare, iar esantionul
este structurat în raport cu criteriile: mediu (urban, rural) si sex (bãrbati, femei),
proportiile specifice acestor criterii sunt: urban 75%, rural 25%, respectiv
bãrbati 44%, femei 56%, sã se determine care este numãrul componentelor din
stratul “consumatorilor barbati din mediul rural”. (numãr intreg)
ANS:
44

26. Sã se calculeze valoarea lui , stiind cã rezultatele sondajului au indicat: (xx,xxxx)

Bãrbati Femei
Consumatori 184 (211) 380 (353)
Neconsumatori 266 (239) 370 (397)
ANS:
10,4067

27. Sã se calculeze valoarea lui , stiind cã rezultatele sondajului au indicat: (x,xxxx)

Bãrbati Femei
Consumatori 300 (281) 320 (339)
Neconsumatori 430 (398) 370 (402)
ANS:
7,4698

28. Sã se determine cota de piatã detinutã de firma X, stiind cã volumul vânzãrilor

acestei firme în anul 2008 a fost de 80 milioane de euro, iar volumul total al
tranzactiilor pe piata respectivã a fost de 400 milioane de euro. (xx%)
ANS:
20%
29. Sã se determine mãrimea unui esantion stiind cã probabilitatea de garantare a
rezultatelor cercetãrii este de 95% (t=1,96), eroarea limitã acceptabilã este de
4%, iar ponderea specificã a celor care detin caracteristica studiatã este de 0,85.
(numãr întreg)
ANS:
306

30. Sã se determine opinia generalã a consumatorilor privind produsul X, stiind cã

în urma unei anchete s-a obtinut urmãtoarea distributie de frecvente: (x,xxx)
Foarte Bunã Accep- Satis- Nesatis-
bunã tabilã fãcãtoare fãcãtoare
220 105 130 35 110

ANS:
3,483

31. Sã se determine media generalã a opiniilor consumatorilor intervievati cu privire

la gustul produsului Coca-Cola Light, stiind cã rezultatele anchetei de teren sunt
umãtoarele: (x,xxx)
Acord total Acord Indi- Dezacord Dezacord
ferent total
Coca- Cola 210 50 80 110 190
Light
are gust
plãcut
ANS:
-0,031

32. Folosind tabelul de mai jos, ce cuprinde date privind desfacerile cu amănuntul pe
grupe de mărfuri, conform Anuarului statistic al României 2007, să se calculeze
coeficientul de elasticitate al mărfurilor alimentare, în raport cu evolutia
desfacerilor totale de mărfuri. (x,xx)
2005 2006
(milioane lei preturi (milioane lei preturi
curente) curente)
Total desfaceri 71504 84193
Mărfuri alimentare 33443 37179
 ANS:
0,63

33. Dinamica unei grupe de mãrfuri este urmãtoarea:

Sold Iesiri Intrãri
initial
30 8 10
Să se calculeze ritmul anual al înnoirii sortimentale.(xx,xx%)
ANS:
31,25%

34. Dinamica unei grupe de mãrfuri este urmãtoarea:

Sold Iesiri Intrãri
initial
83 19 36
Să se calculeze ritmul anual al înnoirii sortimentale.(xx%)
ANS:
36%

35. Dinamica unei grupe de mãrfuri este urmãtoarea:

Sold Iesiri Intrãri
initial
30 7 11
Să se calculeze ritmul anual al diversificării sortimentale.(xx,xx%)
ANS:
13,33%

36. Dinamica unei grupe de mãrfuri este urmãtoarea:

Sold Iesiri Intrãri
initial
80 24 36
Sa se calculeze ritmul anual al diversificării sortimentale.(xx%)
ANS:
15%

37. În urma unui sondaj efectuat în rândul a 750 de consumatori, privind atitudinea
lor fatã de campania de promovare derulatã, s-au obtinut urmãtoarele rezultate:
Foarte Favo- Nici- Nefavo- Foarte
favo- rabilã nici rabilã nefavo-
 rabilã rabilã
Atitudinea 147 143 188 230 42
Care este atitudinea generala a consumatorilor? (x,xxx)
ANS:
3,164

38. Sã se determine opinia generalã a consumatorilor privind produsul X, stiind cã

în urma unei anchete s-a obtinut urmãtoarea distributie de frecvente (x,xx):

Foarte Bunã Accep- Satis- Nesatis-

bunã tabilã fãcãtoare fãcãtoare
220 105 30 35 110

ANS:
3,58

39. Sã se determine si sã se ajusteze mãrimea finalã a unui esantion, corespunzãtoare

sondajului exhaustiv, stiind cã probabilitatea de garantare a rezultatului este
95%, (t=1,96), eroarea limitã acceptabilã este de 5%, iar efectivul populatiei
statistice cercetate este N=2000 persoane. (numãr întreg)
ANS:
322

40. În cadrul unei cercetări selective, efectuate pe un esantion de 1400 de persoane,

opinia utilizatorilor unui anumit produs privind pretul acestuia a fost măsurată
cu ajutorul diferentialei semantice cu cinci trepte. Distributia opiniilor a fost
următoarea :
Opinia foarte favo- nici-nici nefavo- foarte
favorabilă rabilă rabilă nefavo-
rabilă
Numãr 280 220 300 310 290
persoane
Care este scorul mediu exprimând opinia esantionului despre pretul produsului
respectiv ? (x,xx)
ANS:
2,92

41. În cadrul unei anchete efectuate pe un esantion de 1000 de persoane, opinia

 utilizatorilor unui anumit produs despre gustul acestuia a fost măsurată cu
ajutorul diferentialei semantice cu cinci trepte. Distributia opiniilor a fost
următoarea :
Opinia foarte favo- nici-nici nefavo- foarte
favorabilă rabilă rabilă nefavo-
rabilă
Numãr 510 250 120 80 40
persoane
Care este scorul mediu exprimând opinia esantionului despre gustul produsului
respectiv ? (x,xx)
ANS:
4,11

42. În cadrul unei cercetări selective, efectuate pe un esantion de 1320 de persoane,

opinia utilizatorilor unui anumit produs despre pretul acestuia a fost măsurată
cu ajutorul diferentialei semantice cu cinci trepte. Distributia opiniilor a fost
următoarea:
Opinia foarte favo nici-nici nefavo- foarte
favorabilă rabilă rabilă nefavo-
rabilă
Numãr 400 420 110 240 150
persoane
Care este scorul mediu exprimând opinia esantionului despre pretul produsului
respectiv ? (x,xxx)
ANS:
3,515

43. În cadrul unei cercetări selective, efectuate pe un esantion de 2000 de persoane,

privind preferintele subiectilor cercetati pentru detergentul ARIEL, măsurată cu
ajutorul scalei lui Likert, răspunsurile au fost:
Opinia Acord Acord Indife- Dezacord Dezacord
total rent total
Numãr 350 580 300 390 380
persoane
Care este scorul mediu realizat la nivelul esantionului? (x,xxx)
ANS:
0,065

44. În cadrul unei cercetări selective, efectuate pe un esantion de 1000 de persoane,

 opinia utilizatorilor despre gustul băuturii răcoritoare SEVEN UP, măsurată cu
ajutorul diferentialei semantice cu cinci trepte, a fost următoarea :
Opinia foarte favo- nici-nici nefavo- foarte
favorabilă rabilă rabilă nefavo
rabilă
Numãr 280 320 140 110 150
persoane
Care este scorul mediu exprimând opinia esantionului despre gustul produsului
respectiv ? (x,xx)
ANS:
3,47

45. Care este numărul segmentelor de piată rezultat în urma segmentării pe baza
criteriilor sex, vârstă (până la 5 ani, 6 – 15 ani, 16 – 40 ani, 41 – 60 ani) si mediu
(urban, rural)? (numãr întreg)
ANS:
16

46. Care este numărul segmentelor de piată rezultat în urma segmentării pe baza
criteriilor sex, vârstă (până la 10 ani, 11 – 30 ani, 31 – 50 ani, 51 – 70 ani), venit
(600 lei, 601 - 2400 lei, peste 2400 lei) si mediu (urban, rural)? (numãr întreg)
ANS:
48

47. Farmacia X a vândut în perioada t0 1200 tuburi pastă de dinti la pretul de 12 lei.
În perioada t1, pretul mediu al tuburilor de pastă de dinti a crescut cu 3 lei, iar
volumul total al vânzărilor de tuburi de pastă de dinti a crescut cu 450 tuburi. Să
se calculeze coeficientul elasticitătii directe a cererii în functie de pret pentru
tuburile de pastă de dinti. (x,xx)
ANS:
1,50

48. Magazinul X a vândut în perioada t0 4500 calculatoare la un pret mediu de 4580

lei. În perioada t1, volumul total al vânzărilor de calculatoare a crescut la 4700
bucăti. Pretul mediu al calculatoarelor a crescut la 5340 lei. Cunoscând aceste
informatii, să se calculeze coeficientul elasticitătii directe al cererii în functie de
pret. (x,xx)
 ANS:
0,27

49. Magazinul X a vândut în perioada t0, 3400 calculatoare la un pret mediu de 4200
lei. În perioada t1, volumul total al vânzărilor de calculatoare a crescut la 4360
calculatoare. Pretul mediu al calculatoarelor a crescut la 5350 lei. Cunoscând
aceste informatii să se calculeze coeficientul elasticitătii directe a cererii în
functie de pret. (x,xx)
ANS:
1,03

50. Dacã dimensiunea esantionului este de 400 unitãti de observare, iar esantionul
este structurat în raport cu criteriile: mediu (urban, rural) si sex (bãrbati, femei),
proportiile specifice acestor criterii sunt: urban 75%, rural 25%, respectiv
bãrbati 44%, femei 56%, sã se determine care este numãrul componentelor din
stratul “consumatorilor femei din mediul rural”. (numãr intreg)
ANS:
56

51. Dacã dimensiunea esantionului este de 400 unitãti de observare, iar esantionul
este structurat în raport cu criteriile: mediu (urban, rural) si sex (bãrbati, femei),
proportiile specifice acestor criterii sunt: urban 75%, rural 25%, respectiv
bãrbati 44%, femei 56%, sã se determine care este numãrul componentelor din
stratul “consumatorilor bãrbati din mediul urban”. (numãr intreg)

ANS: 132

52. Dacã dimensiunea esantionului este de 400 unitãti de observare, iar esantionul
este structurat în raport cu criteriile: mediu (urban, rural) si sex (bãrbati, femei),
proportiile specifice acestor criterii sunt: urban 75%, rural 25%, respectiv
bãrbati 44%, femei 56%, sã se determine care este numãrul componentelor din
stratul “consumatorilor femei din mediul urban”. (numãr intreg)
ANS:
168

53. Folosind tabelul de mai jos, ce cuprinde date privind desfacerile cu amănuntul pe
grupe de mărfuri, conform Anuarului statistic al României 2007, să se calculeze
coeficientul de elasticitate al mărfurilor nealimentare, în raport cu evolutia
desfacerilor totale de mărfuri. (x,xx)
 2005 2006
(milioane lei preturi (milioane lei preturi
curente) curente)
Total desfaceri 71504 84193
Mărfuri nealimentare 38061 47014
ANS:
1,33