Capitolul II

Cauze familiale ale devian\ei comportamentale

1. Rolul familiei [n dezvoltarea ]I formarea personalit`\ii
copilului

Familia ca uniate social` are [n vedere asigurarea si

satisfacerea unei game complexe de trebuin\e ]I aspiratii ale
membrilor care o constituie ]I totodat` transmiterea ]io
pomovarea valorilor spirituale .
Familia caracterizat` prin determin`ri naturale ]I
biologice , [ntemeiat` esen\ial pe afec\iune , armonie ,
respect reciproc , promov@nd tradi\ia ]I valorile ,
transmi\@nd celor tineri experien\a ]I deschiderea spre viitor
, este mediul ini\ial pe cae [l cunoa]te copilul , un facto de
adaptare , un instrument de echilibrare a rela\iilor cu mediul
, primul pas spre socializare .
Astfel mediul familial cu toate asecte caracteristici nu
satisface pe copil atunci c@nd el r`spunde trebuin\elor sale
elementare , adic` [n m`sura [n care este pe de o parte un
mediu afectiv , iar pe de alt` parte un mediu protector
[ndrum@ndu-l pe copil s` se construiasc` pe sine , s`-]I
pozi\ioneze locul [n raport cu ceilal\i oameni , ]I s` aib`
primele experien\e sociale ]I sentimentale .
Fiind un cadru natural , familia are ca sarcin` primodial`
, formarea , dezvoltarea , si perfec\ionarea personalit`\ii
copilului care dup` cum afirma M. Peretti “nu e realizat` prin
c`r\i scoal` , prin interven\iile autoritare ale tat`lui ci se
consolideaz` [n urzeala rela\iilor tr`ite [n copil`rie , adic` [n
rela\iile de comportament cu persoanele [nt@lnite zilnic ,
modul lor de a explica , de a comanda , de a cere , de a
exprima sentimente ]I preferin\e “ *
Se poate afirma c` nici un alt mediu nu ofer` o
asemenea divesitate ra\ional` a]a cum ofer` mediul familial .
Astfel , prin diferitele persoane pe care le integreaz` -
p`rin\i , copii , tineri ]I b`tr@ni , persoane de sex feminin sau
masculin , prin multiplele leg`turi ce exist` [ntre ei , prin
afectivitate , familia formeaz` un punct reprezentativ al
societ`\ii , ale c`rui influen\e copilul le resimte [nc` din prima
zi de via\` .
Ca ]I [n societate , [n familie g`sim un amestec de
genera\\i , deci grani\a trecut – viitor , o varietate de
raporturi , ceea ce [I imprim` personalit`\ii copilului un
sistem propriu valoric , moral ]I atitudinal , ac\ionat atunci
c@nd va deveni adult .
Copilul dispune de o receptivitate reflectat` [n
profunzimea ]I rezisten\a [n timp a impresiilor absorbite de
copil din ambian\a [n care , tr`ie]te de o capacitate de a
capta si fixa imagini din via\a real` . Aceast` receptivitate
ca ]I plasticitatea , normal` pentru tr`s`turile caracteriale
nematurizate [nc` ale copilului , sunt principalele calit`\i
solicitate [n actul educativ .
 {n straturile profunde ale personalit`\ii , [n contextul
acesta , definit` ca o reac\ie la stimulii externi exist` o
schem` socio-afectiv` care demonstreaz` c` familia este
locul unde copii si-au construit imagini , prototipuri , idealuri
, c` acolo s-au format comportamentele sociale elementare .
Schema principal` a familiei a cre]terii copiilor se
formeaz` pe modelul rela\iilor dintre p`rin\i sau rela\iilor
dintre ace]tia ]I copil . S-a constatat c` p`rin\ii educ` a]a cum
au fost educa\i .
Dar familia nu ofer` numai premisele socializ`rii ci [n
acela]I timp , ea [I d`ruie]te copilului posibilit`\i de a se defini
pe sine , prin jocul compara\iilor , al imita\iilor , de a-]I [nsu]I
modele , deci cu alte cuvinte , pozi\ia proprie [n universul
social .
Acest joc permanent de ac\iuni , de rela\ii , de atitudini
care are loc [n mediul familial contribuie enorm la
socializarea , la individualizarea copilului , si nu [n ultimul
r@nd la constituirea principalelor resorturi care determin`
specificul persinalit`\ii .
Toate aceste contribu\ii pe care familia le are [n
dezvoltarea ]I formarea normal` , psihic` ]I fizic` , a copilului
, la unele dintre familii ele constituie realit`\ii [nsu]ite de
copil , dar la altele din p`cate ele r`m`n [n stadiul de ideal .
Pentru ca toate aceste transmisiuni , s` fie posibile ,
pentru existen\a acestei corela\ii familie –copil , factorii
psihici , climatul ]I atmosfera familial` , dinamica afectiv` ,
trebuie s` fie de natur` pozitiv` , s` influen\eze [n bine
comportamentul copilului.

2. CLIMATUL FAMILIAL CAREN|IAL

Climatul moral ,spiritual al familiei se formeaz` chiar

dinaintea na]terii copiilor, chiar [nc` de la alegerea so\ului
sau so\iei ]I este determinat de calitatea rela\iilor dintre so\i.
Odat` constituit` familia []I cristalizeaz` un dtil
caracteristic de via\` pe baza raporturilor biologice ,
economico-juridice , morale , educa\ionale . Stilul de via\`
creat genereaz` climatul despre care am vorbit.
Climatul de fond este acela care determin` [n primul
r`nd formarea personalit`\ii copilului , care echilibreaz`
capacit`\ile sale afective ]I intelectuale , care satisface
trebuin\ele de siguran\`, dragoste , afirmare .
{ns` , exist` ]I tipuri de climate familiale caren\iale ,
care afecteaz` dezvoltarea normal` a copilului , av`nd ca
urm`ri ulterioare grave devieri comportamentale .Aceste
climate familiale caren\iale ar putea fi :*
Climatul familial rigid
Acest climat este determinat [n mare parte de excesul de
severitate . Severitatea , [n anumite limite imprim` ordine ,
disciplin` , seriozitate , ea este constructiv` dac` se aplc` pe
fondul unei bune inten\ii .
Excesul de severitate [ns` , din partea p`rin\ilor , exprimat
prin rigiditate ]I autoritarism , va determina copilului st`ri
opozi\ionale ]I conflictuale , o atmosfer` tensionat` [n
general . Printr-un astfel de exces p`rintele [I poate imprima
copilului sentimentul de [nstr`inare . {n asemenea cazuri
copilul poate lua hot`r@rea de a p`r`si familia .
{n alte cazuri , excesul de severitate poate determona ]I
prelungi starea de dependen\` p`rin\i- copil , sau un conflict
intre genera\ii la v@rstele preadolescen\ei ]I adolescen\ei .
{n aceste condi\ii , ]I mai ales c@nd copii au mare nevoie de
dragoste , [n\elegere , [ndrumare , excesul de severitate
produce anxietate ]I resentiment , genereaz` lipsa de
[ncredere ]I demoralizare

Climatul familial libertin

El creaz` o atmosfer` lejer` , neconven\ional` [n care
independen\i ]I toleran\i , p`rin\ii adopt` atitudini permisive .
{ntr-un asemenea mediu copiii sunt lipsi\i de
supraveghere, educa\ia lor fiind [ncredin\at` copiilor sau
altor rude .
Lipsa de interes si fermitate [n educa\ia copiilor ,
aduce prejudicii maturiz`rii lor psihosociale . La v@rstele mai
mari copii sunt deruta\i , sugestibili sau excesiv de
independen\i folosindu-se negativ de autonomia lor ,
ob\in@nd rezultate ]colare ]I profesionale sub nivelul
aspira\iilor ]I capacit`\ilor lor , put@nd s` devin` astfel
victime ale nonconformismului social ]I delinncven\ei .
Sentimentul de apartenen\` filial` este afectat prin
neglijen\a ]I abandon “aparent” , ceea ce determin` la copil
un sentiment de jen` ce apar\ine familiei respective .

Climatul familial anxiogen , creeaz` o atmosfer`

de [ncodare ]I suspiciune , de permanent` nelini]te cauzat`
]I amplificat` de teama de [mboln`vie , de nereu]ita scolar`.
Aceast` ambian\` , de [ncodare , creeaz` la copil timiditate ,
prelunge]te starea de dependen\` a copilului fa\` de parinti, sporeste
neincrederea in sine. Favorizeaza inclinarea spre melancolie si reverie.
Referitor la temenul “anxiagen” ne referim la anxioritate de tensiune
frecventa, de exprimare a neincrederii in evolutia favorabila a situatiei
dorite, si nu la anxietate, ca stare patologica.
Climatul familial naiv, este creat de parinti insuficient maturizati
pentru responsabilitatea cresterii educarii copiilor.
Astfel de relatii se destrama prin desfiintarea casatoriei sau divort.
Parintii sunt acuzati de imaturitate sociala, iar intr-un asemenea
mediu, copii sunt neglijati si abndonati.
Climatul familial conflictual este creeat din cauza neintelegerilor care
apar in familie din cauza alcolizmului, a neglijarii relatiilor conjugale.
Astfel convietuirea in familie devine un stres pentru fiecare membru
al familiei, copii sunt traumatizati de conflicte, se plaseaza de partea unuia
sau altuia dintre parinti, ii judeca.
 Toate acestea se reporteaza la copil, la nivelul invatarii in special.
Copii sunt marcati de aceste conflicte familiale, unii
sunt derutati si demoralizati in activitatea de invatare, altii
insa invata cu staruinta din dorinta de a se realiza prin
profesie de a nu ajunge ca parintii lor.
Deasemenea i-si construiesc atitudini pesimiste despre
convietuirea in familie.
Acest mediu tensionat, conflictual, creaza complicatii
negative, cu consecinte majore asupra echilibrului pasional
al copilului.
Toate aceste tipuri de climate familiale corentiale, nu
fac decat sa sublinieze marea sensibilitate pe care o
pastreaza copiii fata de atitudinea si starile de spirit ale
parintilor.
Lipsa unui suport afectiv, la care se adauga scandalurile
si ostilitatea dintre parinti, actele de violenta, produc o grava
descreditare in constiinta lor.
O constelatie familiala mereu presarata de tensiuni,
distorsionata, deformata, prin lipsa de afectiune, sau de
defectele parintilor, de viciile lor, de neintelegerile lor, de
acte de violenta constituie un mediu traumatizant pentru
copii, traume de multe ori inevitabile.
Examinarea climatului afectiv (ideal sau corential) ne
conduce inevitabil spre o viziune de ansamblu sintetica a
grupului familial.
 Aceasta viziune reflecta faptul ca, climatul afectiv este
baza dezvoltarii functiilor familiei.
Dar familia este compusa dintr-un numar mai mic sau
mai mare de membrii cu roluri si functii diferite.
Astfel in timp ce functia mamei este cea de a
reprezenta un principiu de duiosie, de a aduce pe lume copii,
de a-I invata lucruri elementare, deci o functie afectiva, cea
a statului se resuma la aceea de a reprezenta un principiu de
sprijin material, deci o functie de autoritate.
Deci, ceea ce ne revine sa urmarim si sa subliniem in
continuare se refera la rolul mamei, respectiv al tatului,
punand accent pe abateri si de formari ale acestora.

3.FAMILIA – O CONSTELATIE DE ROLURI

SIMETRICE.
 3.1.Rolul mamei
In analiza rolurilor celor doi parinti, prioritatea functiei
materne este evidenta chiar si fara a tine seama de
considerentele biologice.
Mama este termenul de referinta al celor dintai
raporturi pe care copilul le stabileste cu viata si cu lumea,
este primul mediu al copilului, dupa nastere.
Dar cel mai important lucru este afectiunea pe care o
ofera mama, copilului.
V. Palae in cartea sa “ Invitatie la cunosterea de sine”
spune ca “afectiunea materna este oxigenul psihic al
copilului in conta”
In contact cu mama, in fuziunea afectiva cu gestul de
tandrete al acestuia, copilul []i g`seste sprijinul necesar.
Copiii lipsiti de afectiune in aceasta faza preversala a
vietii raman vulnerabili, atat organic cat si psihic, in tot
cursul vietii.
Lipsit de autonomie, copilul are nevoie de protectia
constanta, totala a altcuiva.
Certitudinea ca cineva il poate asista in permanenta,
joaca un rol important in formarea echilibrului psihic, al
copilului.
Ea creaza starea de destindere, sensibilitatea care
bareaza aparitia anxietatii, specifica la copii nesecurizati.
Aceasta stabilitate afectiva si nu numai trebuie
asigurata si inceputa inca din faza copilului sugar, cand de
fapt ea are cea mai mare rezonanta pentru copil, iar lipsa ei
se resimte mai tarziu.
Pentru sugari prezenta aceleasi persoane care este
mama este creatoare de siguranta si incredere, iar
sustituirea prezentei ei inseamna pentru sugar pierderea
protectiei vitale.
La majoritatea sugarilor, inlocuirea mamei creaza o
stare de agitatie, neliniste, plans continuu. Tocmai aceasta
protectie, personificata in imaginea mamei sta la baza
dezvoltarii efectelor copilului.
Exista o vasta literatura pe tema rolului matern si a
consecintelor pe care carentele de ingrijire materna le au
asupra dezvoltarii copilului.
Majoritatea cercetarilor realizate de J. Piaget, R.A. Spitz,
Ana Freud, H. Wallow s-au intemeiat pe confruntarea unor
loturi de copii aflati in ingrijire materna cu loturi de copii
institutionalizate in internate si orfelinate.
Astfel copiii crescuti normal in familie s-au dezvoltat
normal psihic si fizic, in timp ce cei ce traiesc in orfelinate
instrainate de dragostea materna, poseda dificultati ale
limbajului, intarzieri mintale, un sistem afectivo-solitiv
deficitar, handicapuri zenzorio-motorii.
Toate acestea pot conduce la mai tarziu, respectiv la
varsta adolescentei la stari de inadaptare la cerintele
societatii si in cel mai rau caz la delicventa
comportamentala.
 In acest sens J. Bowlby, pornind de la principiul ca un
copil trebuie sa se bucure de asistenta mamei cel putin
pana la varsta de 7 ani , studiaza nu atat natura si
dezvoltarea relatiilor mama-copil, cat consecintele carentei
de ingrijire materna. (Bowlby – are in vedere copilul de
varsta prescolara)
Ca investigare a carentelor de ingrijire materna,
cercetarea Bowlby a fost intreprinsa in spitale si orfelinate.
El vrea sa demonstreze ca lipsa ingrijirii materne
influenteaza negativ dezvoltarea copilului chiar din primele
saptamani de viata.
Traumele produse pot fi de natura fizica, intelectuala,
afectiva si sociala.
Unele experimente au aratat raporturi directe intre
scaderea coeficientului de sociabilitate si durata despartirii
copilului de mama.
Vulnerabilitatea copilului la carentele ingrijirii si
prezentei materne este si in functie de factorul varsta.
Ea atinge coeficiente inalte in perioada de la 3-5 ani.
J.Bowlby citeaza in sprijinul acestui experiment cazul a
10 copii care au fost examinati dupa 5 ani de la
institutionalizare si la care s-a constatat ca ramasesera inn
stare de infantilism, erau nefericiti, incapabili de a se adapta
in conditiile de colectivitate.
Din toate acestea el trage concluzia ca exista un raport
discret intre carenta grava a ingrijirilor materne in primii ani
de viata si structurarea trasaturilor psihologice ale copilului
manifestate ca incapacitate de a stabili legaturi afective ca
inclinarea spre delicventa, spre nevroze sau psihoze.
Aceste carente de ordin afectiv si psihologic instalate la
copil pot fi determinate de 3 situatii:
- imposibilitatea de a stabili legaturi afective cu o
figura materna in primii 3 ani de viata.
- lipsa ingrijirilor materne pe o durata de cel putin 3
luni in primii 3-4 ani din viata.
- schimbarile repetate de figura materna in aceeasi
perioada.

Rolul mamei in cazul copiilor de varsta scolara , nu

mai este at@t de important , iar cercet`torii nu – i mai
acord` at@ta aten\ie pe considerentul c` influen\a
p`rin\ilor tinde s` se estompeze pe m`sur` ce copilul
[nainteaz` [n v@rst` .
S – a constatat c` la copiii cu distorsiuni psihice ,
mamele prezint` tulbur`ri de personalitate , ceea ce
subliniaz` c` mamele detemin` [n mod hot`r@tor
conduita copilului . Vom prezenta mai jos unele aspecte
patologice ake rela\iei mam` - copil .
a) Mama rigid` controlatoare : exagereaz`
amestecul [n toate activit`\ile copilului , vrea
s` ]tie tot , nu admite s` I se ascund` ceva.
 Acest compotament povoac` la copil o conduit`
timid` , supus` , comformist` .
b) Mama protectoare infantil` : trateaz` copilul de
v@rst` ]colar` ca pe un copil de v@rst` mic` ,
este preocupat` de a-l feri de orice dificultate .
Favorizeaz` astefl , apari\ia dezam`girilor, a
obsesiilor , afobiilor , a st`rilor de anxietate ]I
[ncetinire a maturiz`rii copilului ;
c) Mama excesiv ambi\ioas` : [l oblig` pe copil s`
depun` efortui peste puterile lui , cere [n
permanen\` dovezi ale unei capacit`\i care
dep`]esc limitele copilului . Copilul , neput@nd
s` satidfac` cererile mamei , cedeaz` , renun\`
s` [nve\e .
d) Mama pedepsitoare : aplic` copilului [n
permanent` sanc\iuni fizice , ca un instrument
de corectare si educare care provoac` copilului
conduite negative ca : neasculatrea , revolta ,
agresivitatea , minciuna , furtul .
e) Mama denigratoare : care manifest` dispre\ fa\`
de succesele, interesele , aptitudinile copilului ,
provoc@nd reac\ii regresive de agresivitate , de
indisciplin` , tendin\a spre minciun` .
f) Mama p`rtinitoare : manifest` prin
compotamentul ]I atiitudinile ei , preferin\a
pentru unii din copii , descuraj@nd astfel
 profund copilul ignorat , acesta tinz@nd s`-]I
dezvolte un puternic sentiment de competi\ie
[n raport cu fra\ii ]I surorile lui .
g) Mama slab` ]I indiferent` . Ea oscileaz`
pemanent [ntre “da” , “nu” , evit` s` ia o
atitudine ferm` [n problemele de educa\ie ]I de
disciplin` . Acest lucru provoac` copilului o stare
de agresivitate , de nelini]te .
h) Mama supraindulgent` , ce manifest` o toleran\`
escesiv` fa\` de copil , care are [n felull acesta
o dezvoltare vicioas` . Copilul devine incapabil
de a [nfrunta dificult`\ile . Stimuleaz` st`riel
copilului , colerice , ostilitatea , nesociabilitatea
, cre@nd [n cele din urm` [nclina\ia spre furt ]I
minciun` .
i) Mama s`n`toas` psihic ]I educativ adecvat` . Ea
st`p@ne]te o cunoa]tere clar` a trebuin\elor ]I
sentimentelor copiilor control@ndu-le
comportarea cu m`sur` ]I [n\elegere ,
nedetermin@nd st`ri de dezordine .

Accidentele rela\iei mam` - copil .

Rose Vincent , [n lucrarea sa “ Cunoa]terea copilului [n
rela\ia mam`-copil are [n vedere c@teva accidente voite sau
nevoite .
 Aceste accidente sunt :
- mama nu este capabil` s` stabilesc` o rela\ie de
comunicare , chiar dac` dore]te acest lucru , pentru
c` nu este perfect echilibrat` ea [ns`]I . Este cazul
mamelor instabile , anxioase , care creeaz` [n jurul
lor un climat nes`n`tos , [n care copilul nu g`se]te
siguran\a de care are nevoie .
- mama prea nelini]tit` care impune ]I copilului o stare
de agita\ie . De asemenea mama ale c`rei dispozi\ii
oscileaz` [ntre tandre\e ]I agasare , poate s`
provoace copilului o instabilitate psihomotorie care
[nt@rzie buna coodonare a mi]c`rilor lui ]I produce
caractere nesigure ]I nehot`r@te .
- mama nu vrea de fapt s` stabileasc` o rela\ie chiar
dac` este capabil` pentru c` [n mod con]tient sau
incon]tient ea []I refuz` copilul . Asemenea cazuri
apar atunci c@nd copilul n-afost dorit sau I-a pricinuit
mamei dureri la na]tere sau probleme materiale , sau
ruptur` [n familie . Se [nt@mpl` ca ea s` vad` [n
copil pe cel care a abandonat-o . Aceast` comportare
de respingere , poate determina copilului probleme
[n dezvoltare , probleme afective , acesta
r`m@n@nd incert , dezintersat.

3.2. Rolul tat`lui .

S-a observat c` rolul matern are o func\ie major` [n via\a
copilului , dar acest lucru nu [nseamn` c` rolul tat`lui trebuie
neglijat pentru c` el aduce o contribu\ie esen\ial` [n
aspectele care privesc protec\ia copilului ]I [n cele educative
totodat` , reprezent@nd autoritatea pentru copil .
Figura tat`lui se fixeaz` [n con]tii\a copilului mai ferm
dec@t cea a mamei , ]I pe m`sura trecerii timpului ele tind
tot mai mult s` se echilibreze. Spre deosebire de rolul mamei
care este direct , rolul tat`lui , opereaz` ]I indirect [n pimul
r@nd pin influen\a pe care tat`l o execit` asupra mamei ,
asupra sentimentelor sale de siguran\` ]I [ncredere .
Paul Ostericth , afim` c` : :tat`l [nseamn` mai presus de
orice , dragoste ]I siguran\` pentru mam` ]I indirect pentu
copil “.
Exist` o tendin\` de absolutizare cae [ncearc` s`
contrapun` [ntr-o viziune schematic` figura mamei , figurii
tat`lui [ncredin\@nd [n exclusivitate mamei sectorul afectiv
, [n timp ce autoritatea este [ncredin\at` cu accea]I
exclusivitate tat`lui .
Fire]te , tat`l personific` [n mai mare m`sur` dec@t
mama principiul de autoritate [n mediul familial , dar
autoritatea nu trebuie s` fie prea rigid` neav@nd [n vedere
lipsa total` a pemisivit`\ii .
Tat`l nu reprezint` nu numai autoritatea da ]i sprijinul
material pe care [l ofer` familiei , oferindu-le membrilor ei
bun`starea ]i siguran\a viitorului .
 {n mod direct , copilul este impresionat de prestan\a ,
de for\a fizic` a tat`lui , copilul []I formeaz` o imagine despre
acest “tat` for\`” (P.Osteritch), puterea ]I agresivitatea
manifestate sub diverse forme , constituie tr`s`tuile de baz`
ale acestei imagini . {n mod normal copilul este m@ndru de
tat`l s`u , ]I vrea s`-I semene (mai ales [n cazul b`ie\ilor) ,
tat`l apare astefel ca un punct de referin\` prin care copilul
[]I evalueaz` propriul s`u comportament .
Tat`l reprezint` viitorul , via\a [n toat` variatate` sa , el
[l scoate pe copil din ambian\a matern` ]I [l atrage spre
exterior , [l stimuleaz` s` []I urmeze propria cale [n via\` . La
fel ca ]I [n cazul mamei vom men\iona , unele aspecte
patologice ale rolului tat`lui .

a) tat`l dominator , personalitatea sa este puternic` ]I

este exprimat` prin autoritate , este tipul de tat`
care cere ascultare ]I respect , [n ochii c`ruia
femeia ]I copii sunt fiin\e slabe ce trebuie conduse ]I
controlate . Copii acestui gen de tat` sunt timizi ,
inhiba\i .
b) tat`l tiran , are o autoritate care opereaz` [n
compensa\ie ]I prin salturi , fiind [n fond o fie
sensibil` , slab` . Aceste izbucniri sporadice de
autoritate duc la o devalorizare a figurii paterne ,
copilul reac\ioneaz` prin st`ri de inhibi\ie , fric` , prin
 instabilitate. Este mul mai grav c@nd copilul []I d`
seama de mediocritatea p`rintelui .
c) tat`l priten – se bazeaz` mai pu\in pe autoritate ]I
mai mult pe comportare colegial` care poate crea
confuzii copilului .
d) tat`l bomboan` - se nume]te a]a pentru c` el tinde
s`-]I atitudini materne , frustr@nd de fapt copilul .
e) tat`l demisionar – este tat`l care renun\` , tat`l
mereu plecat de acas` , mereu ocupat ]I pretinde s`
nu fie deranjat din treburile sale. Tat`l demisionar
este ]I cel care datorit` personalit`\ii sale nu se simte
capabil s`-]I controleze ]I s`-]I [ndrume copii . Lipsa
controlului favorizeaz` apari\ia atitudinilor
recalcitrante , form@nd [n copii deprindeea de a nu
de comforma imperativelor ]colare , sociale sau
morale .

3.3. Copilul fa\` [n fa\` cu cuplul

Renumitul psihoanalist A. Adler precizeaz` c` : “ felul [n

care p`rin\ii [l trateaz` pe copil formeaz` la acesta un
anumitmod de a vedea lumea “1 .
Copilul are o anumit` atitudine [n leg`tur` cu cuplul
celor doi p`rin\i , iar modul cum ace]tia se [n\eleg,
convie\uiesc, [l afecteaz` pe copil [ntr-o m`sur` foarte mare .
 Vom prezenta [n continuare c@teva tipuri de cupluri
parentale :
a) P`rin\i prea uni\i , [n\elegerea [ntre p`rin\i este necesar` ,
dar dragostea dintre trebuie s`-l includ` ]I pe copil , nu s`-l
exclud` , excluderea copilului se [nt@mpl` [n cazul
p`rin\ilor prea tineri cu copii veni\i pea devreme . Astfel
copilul se va sim\i un intrus [n propria lui familie .
Chiar [n familiiele [n care copii sunt integra\i perfect moral
dar p`rin\ii au secrete , desf`]oar` activit`\i din care copilul
este exclus copilul va fi frustrat .
b) P`rin\ii neglijen\i , este cazul celor h`r\ui\i de grijile
materiale , celor care se consacr` via\ii profesionale sau
absorbi\i de o pasiune jocul , v@n`toarea de exemplu.
Ei nu sunt niciodat` disponibili pentu copilul lor care-]I
f`ure]te un univers numai al lui [n care se simte mai mult
sau mai pu\in frustrat . Un cadou , o aten\ie nu-I poate
[nlocui copilului prezen\a p`rintelui , iar ei apreciaz`
aceste lucuri ca pe o modalitate prin care p`rin\ii vo s` se
debaraseze de ei .
c) P`rin\ii infantili - sunt cei lipsi\i de maturitate , refuz@nd
s`-]I asume responsabilitatea unei familii :
- femeia - copil ; trece de sub autoritatea tat`lui sub
cea a so\ului , ea se ad`poste]te [n spatele lui , pentru a
nu lua nici o hot`r@re este ignorant` ; nep`s`toare ;
- b`rbatul-copil ; nu beneficiaz` de nici un sprijin nu are
autoritate [n fa\a copiilor .
d) P`rin\ii dependen\i . Sunt caracteriza\i prin incapacitatea
de a se desp`r\i de familia de origine . Copilul [n aceste
situa\ii c@nd [ntre p`rin\i exist` conflicte , poate deveni
\ap isp`]itor . Conflictele ascunse pot avea repercusiuni
asupra copiilor .
e) P`rin\ii cae nu se [n\eleg . Copilul antrenat [n disensiunile
celor doi are foarte mult de suferit , fiindu-i greu s` se
situeze de partea unuia sau a celuilalt . De cele mai multe
ori el se simte vinovat , []I formeaz` o idee gresit` despre
modul de via\` familial .
Reac\iile copilului la aceste conflicte pot fi : evadarea [n
visare , imagin@ndu-]i alti p`rin\i , regretul [ntr-un stadiu
infantil , agresivitatea . Uneoi copilul se r`zbun` prin lipsa
de la ]coal` , prin purtarea negativ` la ]coal` .

4.Mediul familial ca factor psihogen

Acest lucru poate fi privit sub aspectul a trei situa\ii mai

importante la nivelul familiei ]i anume :
- structura ;
- condi\iile economico-sociale ;
- deficitul educativ , caren\e .

4.1. Structura familiei .

Mediul familial poate prezenta caren\e de ordin juridic
, social , moral , pedagogic , legate de situa\ii de
 p`r`sire , divor\ , concubinaj , deces , vicii sexuale , sau
absen\a mediului familial prin abandon total [n cazul
copiilor institu\ionaliza\i .
O caren\` la nivelul structurii fammiliale o
reprezint` disocierea familial` ca anomalie social moral`
[n care tat`l sau mama sunt lipsi\i de c`minul familial .
Acest lucru este posibil , av`nd o cauzbilitate dubl` ]i
anume :
a) Cauze voluntare , identificate [n fenomenele de
abandon , divor\ ;
b) Cauze involuntare , manifestate prin decesul unuia
dintre p`rin\i , deten\ie , boli cronice somato-
fiziologice ]i psihice .
Abandonul de familie . Abandonul de familie prezint`
dou` accep\iuni:
- o accep\iune psiho-sociologic` ;
- o accep\iune juridic` .
Din acest punct de vedere sociologic , abandonul de
familie este prezent [n dou` ipostaze :
– abandonul real;
– abandonul aparent sau simulat .
Abandonul real este prezent [n situa\ii de desp`r\ire [n
fapt [n cazul nerecunoa]terii ]I p`r`siii copiilor sau dezfiere .
Abandonul aparent sau simulat , este prezent [n situa\ii
de neglijare voit` sau nevoit` a rela\iilor de familie ,
c`s`toria fiind o formalitate .
 Abandonul de familie din punct de vedere juridic
reprezint` o infrac\iune .

Divor\ul . Desfacerea cuplului conjugal , prin separa\ie

de fapt sau prin divor\ prezint` aspecte dramatice [n via\a
copilului implicat , ]I dup` p`rerea mai multor speciali]ti ea
este mai nociv` pentru copil dec@t decesul unuia dintre
p`rin\i . Unul dintre motive ar fi acela c` divor\ul este [n
general precedat de ne[n\elegeri , de ceturi sau scene de
violen\` care tulbur` profund conduita ]I comportamentul
copilului .
Un alt motiv ar fi acela c` divor\ul oblig` pe copil s` ia o
atitudine op\ional` fa\` de p`rin\i . C@nd p`rin\ii se iubesc ,
copilul [I iube]te pe am@ndoi [n aceea]i m`sur` , copilul este
silit s` ia o pozi\ie pentru unul sau pentru altul; ]I nu rar se
[nt@mpl` ca el s` se [nstr`ineze de am@ndoi. Copilul
asit@nd la ceturile p`rin\ilor particip` la aceste scene
afectiv ]I nu logic .
Divor\ul p`rin\ilor , de cele mai multe ori st` drept cauz`
tulbur`rilor prsihice la copil , tulbur`ri care pot merge p@n`
la delincven\` .
Cel mai frecvent , conflictele conjugale ]I divor\ul
produc o diferen\iere profund` ; coordonatele psihice ale
copilului sunt dislocate ]I sentimentul s`u de securitate este
viciat . Astfel , copilul se [ndoie]te de sine, de valoarea sa ,
se simte inferior ]I respins . Imaginea pe care ]I-o face
despre via\` familial` ]I despre relatiile dintre so\i este total
alterat` . {n aceast` perioad` caracteristic` pentru copil este
teama , teama de a nu-]I pierde c`minul de a fi alungat .
{n cazul divor\ului copilul sufer` [ntotdeauna din cauza
absen\ei p`rintelui de care o fost desp`r\it , el p`streaz`
nostalgia p`rintelui cu care nu mai locuie]te , [l idealizeaz`
atribuindu-I toate calit`\ile .
Ideal ar fi ca atunci c@nd se ajunge la certuri , [ntr-o
familie , membrii s`I ar trebui s` se g@ndeasc` la fiin\ele pe
care le-au adus pe lume . Dac` se ajunge la separare , ei
trebuie s`-l prg`teasc` cu bl@nde\e pe copil , dar apare
[ntrebarea dac` [n aceste situa\ii divor\ul este o alegere
satisf`c`toare pentru copil . De fapt copilul oi c` tr`ie]te [ntr-
o atmosfer` conflictual` , ori c` sufer` traumele unui divor\ ,
el oricum iese [n pierdere .
Este de asemenea recomandabil , ca cei doi ce se
despart s` nu aduc` [n fa\a copilului acuza\iile pe care ]i le
adreseaz` reciproc ]i care tind s` [ntunece imaginea pe care
copilul ]i-o face despre fiecare p`rinte .
P. Ostericth subliniaz` c` este important ca p`rin\ii a`
r`m@n` obiectivi , solidari totodat` [n ceea ce prive]te
responsabilitatea lor fa\` de copil .
Tot Ostericth admite totodat` c` de]i din punct de
vedere psihologic , divor\ul este un non-sens , o
monstruozitate [n ochii copiilor , totu]i mul\i autori [nclin` s`
considee ast`zi c` el este o solu\ie mai pu\in v`t`m`toare
dec@t cea de a l`sa pe copil s` tr`iasc` [ntr-o atmosfer`
conflictual` .

Problema rec`s`toririi. Rec`s`torirea este f`r` [ndoial`

una din cele mai serioase posibilita\i de a remedia daunele
morale ]i afective povocate de decesul unuia dintre so\i sau
de divor\.
Prin rec`s`torire se stabile]te un nou acord familial ,
ceea ce nu este un lucru at@t de simplu .Aceast` solu\ie
poate fi una dintre cele mai bune pentru so\/so\ie , [ns`
arareori , prin rec`s`torie se reechilibreaz` universul afectiv
al copilului .
A. Berge , examineaz` problem` rec`s`toriei at@t din
pespectiva copiilor c@t ]I din perspectiva p`rin\ilor
.
P`rintele rec`s`toit poate avea c@teodat` diverse
tendin\e ]I sentimente.Exist` cazuri c@nd el poate
[ncerca o oarecare ostilitate fa\` de copilul s`u av@nd
impresia c` [l st@njene]te.
P`rintele vitreg , subliniaz` A. Berge, este [n
general animat de inten\ii bune [ns` nu este
recomandabil` [ncercarea de a cuceri , de a se face
acceptat imediat .
Comportarea p`rintelui vitreg trebuie adecvat` la
v@rsta copiilor. A impune de la [nceput folosirea
apelativului “tat`/mam`” este lipsit` de tact , pentru c`
 ideal ar fi ca un copil s` fie l`sat s` aleag` singu numele
.
Principal este ca p`intele s`-]I dea seama de ceea
ce-I lipse]te copilului – autoritate , afec\iune , pritenie ,
etc. Copilul trebui s` fie l`sat s` se acomodeze cu noua
situa\ie ]I s` nu I se pretind` de la [nceput reciprocitate
de sentimente .
C@nd p`rintele absent tr`ie]te , este inoportun ca
p`rintele vitregh s` adopte o pozi\ie critic` fa\` de
acesta , pentru c` nu se face altceva dec@t s`-i
st@rneasc` antipatia copilului .
{n concluzie se recomand` ca p`rintele vitreg s`
caute s` [n\eleag` dificult`\ile copilului s`-I accepte
agresivitatea trec`toare .

Decesul unuia dintre p`rin\i . Acest fapt reprezint` un

evenimet dureros , av@nd ca urmare tulbur`rile psihice de
care sufer` ulterior copilul . Pentru copil aceast` dispari\ie
este un dezestru , pr`bu]irea universului s`u , [n care se
sim\ea protejat ]I iubit .
Atunci c@nd persoana decedat` este mama urm`rile
sunt ]I mai grave . Se necesit` [n aceste cazuri o
[nlocuitoare a mamei , care poate fi bunica , dar este clar c`
nici o [nlocuitoare nu poate [nlociu situa\ia de dinainte .
Moartea mamei reprezint` un lucru extrem de grav care
poate produce distorsiuni grave [n personalitatea copilului .
 Este ]tiut faptul c` un numar mare de delincven\i
minori provin din r@ndul orfanilor . Exist` solu\ia
institu\ionaliz`rii copilului , sau solu\ia mamei vitrege prin
rec`s`toirea tat`lui . Atunci c@nd mama vitreg` are ]I ea la
r@ndul ei copii rezulta\i dintr-o c`s`torie anterioar` , [ntre
copii so\ului ]I ceilal\i apar rivalit`\i , cetui, iar [n asemenea
cazuri este natural ca ei s` ia ap`rarea copiilor proprii .
Moartea tat`lui este la fel de tragic` , [ns` c@teodat`
determin`rile economice fac ca [n considerarea acestei
situa\ii dramatice provocat` de moartea tat`lui s` fie
frecvent puse [n umbr` de aspectele financiare .
S-a observat deasemenea c` dispari\ia ireversibil` a
tat`lui deschide [n climatul familial o criz` de autoritate .
Lipsa tat`lui , cu func\ie de conduc`tor al familiei ,
favorizeaz` apari\ia unor st`ri de nesiguran\` , de
instabilitate , traumatizeaz` procesele de identificare ale
copilului .
Astfel psihicul copilului produce reac\ii agresive ]I
depresive , [l [mpinge pe copil s`-]I formeze un tat` imaginar
.
P. Ostericth afirm` c` absen\a tat`lui fr@neaz` dorin\a
de realizarea a copilului , aspira\ia lui de a deveni “cineva” ,
[mpiedic` elabiorarea unui ideal personal . Astfel structura
personalit`\ii copilului este deficitar` , ami ales sub
aspectul orient`rii sub un viitor personal .
 Ostericth a realizat cercet`ri asupra unor copii dificili ,
cercet`ri care au identificat absen\a tat`lui ca origine a
tulbur`rilor de comportament (oferite de copii) manifestate
de ace]ti copii .

Deten\ia . Aceast` situa\ie prejudiciaz` unitatea ]I

echilibrul vie\ii de familie , prestigiul social al membrilor
familiei , ce]terea ]I educarea copiilor .

Bolile somato-fiziologice ]I psihice ale p`rin\ilor

creeaz` o atmosfer` de tensiune , de [ncordare , din cauza
imposibilita\ii respect`rii obliga\iilor vie\ii de familie ,
neputin\ei con]tientizate [n fric` ]I suferin\` .

4.2. Condi\iile economico-sociale .

Situa\ia economico-social` a familiei se refer` la spa\iul

locativ , la gospod`rire , la administrarea banilor , la
condi\iile igienice.De multe ori , atunci c@nd situa\ia
economic` este precar` se ajunge la st`ri conflictuale , cu
consecin\e negative [n dezvoltarea ]I maturizarea copilului .
De exemplu . spa\iul locativ restr`ns creaz` tensiuni [ntre
membrii familiei , ]I [l [mpinge pe copil pe strad` unde scap`
de sub autoritatea ]I controlul p`rin\ilor . Lipsa propriei
camere , de la o anumit` v@rst` poate produce copilului st`I
nervoase , anxioase, prin [nc`lcarea intimit`\ii lui proprii .
C@teodat` [n acestecase cu un num`r de camere limitat ,
[n care locuiesc mai mul\i membrii ai familiei ,
cur`\enia ]I buna organizare sunt deficitare .Alteori , cauza
certurilor dintre p`rin\i o reprezint` bugetul familiei limitat ,
atunci c`nd unul sau am`ndoi sunt ]omeri sau necalifica\i
pentru o anumit` meserie . Aceste familii sunt lipsite de
interesul de a mai lucra [n plus.
Atunci c`nd nivelul socio –economic este sc`zut , copiii ce
prezint` devieri comportamentale datorit` acestor condi\ii ,
sunt caracteriza\i deasemenea printr-o capacitate
intelectual` limitat` .
Acestea au fost pe surt condi\iile economice . Condi\iile
sociale se refer` la anumite situa\ii , c`nd setr`ie]te [n medii
insalubre , vicioase , murdare din punct de vedere moral ,
c`nd ambii p`rin\i sunt alcoolici sau practic` jocuri de noroc .
Copilul este enorm afectat atunci c`nd moralitatea
mamei sufer` , ea fiind prostituat` , sau atunci , c`nd tat`l
s`u este alcoolic .
Deci obscuritatea , prostitu\ia , alcoolismul ,
concubinajul , jocurile de noroc devenite vicii , afecteaz`
s`n`tatea mental` a copilului , cu grave repercursiuni asupra
personalit`\ii ]I vie\ii sale.
 4.3 CAREN|E DE ORDIN EDUCATIV LA NIVELUL FAMILIEI

La nivelul mediului familial , [n anumite situa\ii pot

exista caren\e de ordin educativ , ce au un rol foarte
important [n constituirea ]I formarea devierilor de
comportament [n r`ndul copiilor .
J. H. Fischer . [ntr-o analiz` complex` a familiei , a
constatat c` [n cadrul familiei se tinde tot mai mult spre o
dezangajare a p`rin\ilor din func\iile deucative , ]I angajarea
unor educatori sau supraveghetori de joc .*
Rolurile [n cadrul familiei sunt [mp`r\ite [ntre mam` ,
c`reia [I revine
afec\iunea , ]I tat` c`ruia [I revina autoritatea . {n anumite
cazuri pot apare disfunc\ii ale rolurilor parentale , pe care le-
am tratat anterior , ce pot avea consecin\e asupra educa\iei
copilului .
Lipsa de afec\iune a p`rin\ilor [n raport cu copilul , poate
avea ca urmare sechele caracteriale , ce se contureaz` mai
ales la v`rsta adolescen\ei . Pe de alt` parte [ns` , afec\iunea
exagerat` produce copilului o stare de suprasaturare , [l
inhib` , ]I [l [ndep`rteaz` de p`rin\i .Motivele acestei afec\iuni
exagerate pot fi date de situa\ia mamei t`rzii , sau de
situa\ia de e]ec conjugal prin abandon psihologic din partea
so\uui , prin inafec\iune , sau de infantilisme de tipul lungirii
propriei tinere\i prin men\inerea copilului [n stare de copila] .
 Mamele abuzive , vorbesc mereu de sacrificiul f`cut de
ele pentru copii . Deasemenea aceste mame , [l cresc de
exemplu pe b`iat asemenea fetei , pentru a fi sensibil , iar
pe fat` asemenea b`iatului , motiv`nd c` via\a contemporan`
cere o duritate din partea femeii . Consecin\ele asupra
copilului variaz` de la reac\iile d opozi\ie , la reac\ii de
pasivitate . Prezente sunt deasemenea ]I st`ri regresive la
nivelul dezvolt`rii fiziologice , enurezisul , sau imaturitatea
psihologic` .
Sc`derile educative ale tat`lui sunt ]I ele importante ,
totu]I [n cazul func\ionarii lor nu produc daune psihice ]I
morale at`t de mari. Autoritatea parental` are un rol
important [n formarea personalit`\ii copilului , [ns` cea
echilibrat` care asigur` tat`lui un bun prestigiu , ]I nu cea
exagerat` care altereaz` rolul tat`lui , ]i diminueaz` imaginea
acestuia in ochii copilului . Pe de alt` parte , pentru copil
lipsa de autoritate , [i imprim` o stare de insecuritate , de
nelini]te ]i nesiguran\` .
{n fapt gre]elile educative sunt comise de ambii p`rin\i ,
prin atitudini adoptate sau prin distonia de mentalitate . Unii
p`rin\i au tendin\a de arealiza [n cadrul educa\iei copilului ,
atmosfera de severitate [n care ei [n]i]i au fost crescu\i , iar
al\ii s` genereze un regim de bl@nde\e cu motiva\ia de a nu
duferi ]I copiii lor din cauza dificult`\ilor materiale ]I afective
din care suferit ]I ei .
 Deasemenea inegalit`\ile de atitudini din partea
p`rin\ilor creaz` copiluli st`ri patogene .

Atitudini ale p`rin\ilor [n cazul copilului nedorit . {n

cadrul anumitor familii exist` ]I cazuri [n care copilul nu a
fost dorit . Astfel el este considerat un obstacol [n calea
lini]tii familiale , stric`nd planurile acesteia. Uneori copilul
este respins pentru simplul motiv , c` are alt sex dec`t cel
dorit . Alte situa\ii grave pot apare [n cazul femeii
nec`s`torite , care adopt` fa\` de copilul natural o atitudine
negativ` , pentru faptul c` acesta [I aminte]te de cel care a
[n]elat-o sau a p`r`sit-o .
Alte gre]eli educative s`v`r]ite de c`tre p`rin\i pot fi:
lipsa unei camere separate a copilului , folosirea de c`tre
p`rin\i sau de c`tre al\i membrii ai familiei a unui limbaj
infantilizat , prin amenin\area copilului cu expresii
afectogene puternice cum ar fi de exemplu ( lupul, injec\ia ,
etc.) . , sau lipsa oric`rei preocup`ri pentru educa\ie sexual`,
instigarea copilului [mpotriva altor persoane considerate a fi
du]mani ai familiei ,
Toate aceste caren\e educative ale p`rin\ilor , s`v`r]ite
de ei [n educarea copiilor lor , pot avea consecin\e deosebit
de grave asupra acestora, determin`nd st`ri conflictuale ]i
comprtamente deviante
 Capitolul V .
DEVIAN|A COMPORTAMENTAL~ }I CAUZELE EI
SOCIO-FAMILIALE
1. Cadrul ]I metodologia cercet`rii .
Devian\a comportamental` , ca fenomen complex de
abtere de la normele convie\uirii [n societate , at@t sub
aspectul ei patologic c@t ]I sub aspectul ei
psihopedagogic , are la origine anumi\i factori
determinan\i , externi sau interni .
Astfel anumite tipuri de comportament deviant ,
pot avea drept cauze , existen\a unui vechi climat
caren\ial , instabil , altele pot avea cu totul alte surse
cum ar fi : mediul extrafamilial , afec\iuni
neuropsihologice , etc.
{n acest sens cercetarea realizat` are [n vedere
urm`rirea mecanismului psihologic , prin care familia
influen\eaz` [n mod hot`r@tor formarea ]I dezvoltarea
personalit`\ii copilului , dar ]I consecin\ele negative ,
rezultate din proasta func\ionare a acesteia .
Aceast` microcercetare , vrea s` surprind`
influen\a atmosferei familiale , asupra copilului ,
rela\iile existente [ntre p`rin\i , sau [ntre p`rin\i ]I copii .
Familia trebuie s` manifeste , [n rela\iile sale cu
copilul , [n\elegere fa\` de acesta , c`ldur` afectiv` , s`
foloseasc` metode de [ncurajare ]I stimulare a
activt`\ilor ]I preocup`rilor copilului , s` foloseasc`
metode educative eficiente.
Este necesar s` observ`m , c` [ntr-o mare m`sur`
, personalitatea copilului , depinde foarte mult de
modelul oferit de c`tre p`rin\i .

1.1. Prezentarea ipotezelor

{n realizarea acestei cercet`ri , ce relev` raportul

conduit` deviant` - familie problem` , mediu caren\ial ,
am pornit prin a prezenta c@teva ipoteze , mai
importante , stabilite ca punct de plecare. Ele au [n
vedere , urm`toarele aspecte :
- existen\` unor deficien\e de ordin structural la
nivelul grupului familial privit ca factor generator al
conduitelor deviante la copii;
- existen\a unor caren\e la nivelul climatului moral-
educativ familial , sporindu-se astfel pericolul
declans`rii la copil a unor comportamente
dezaptative .;
- nu toate familiile cu conduite optime socio-
economice , sau spiritual – valorice , au succes [n
activitatea educativ` asupra copilului . Acest
insucces se datoreaz` de obicei [n astfel de familii ,
unor gre]eli atitudinale ;
- nu toate familiile cu conduite de via\` precare au
e]ec [n activitatea educa\ional` [ntreprins` asupra
copiilor , sau [n rela\ionarea cu copilul .
Astfel pentru a cunoa]te particulait`\ile mediului , [n
cadrul c`ruia copilul tr`ie]te , trebuie s` avem [n
vedere , urm`toarele aspecte :
- dac` p`rin\ii sunt cas`tori\i legal sau nu ;
- anumite informa\ii despe activitatea ]I profesia
p`rin\ilor ;
- date despre structura grupului familial ;
- cum este climatul afectiv din familie ;
- cine de\ine autoritatea [n familie ;
- dac` copilul are camera sa , sau o [mparte cu
altcineva ;
- natura rela\iilor dintre p`rin\i sau dintre membrii
familiei ;
- informa\ii despre metodele ]I procedeele educative
folosite de c`tre p`rin\i [n educa\ia dat` copiilor , ]I
influen\ele lor negative sau pozitive ;
- existen\a st`rilor conflictuale ]I influen\a lor direct`
asupra copilului .

1.2. Obiectivele cercet`rii . Metode ]I tehnici

folosite
 {n contextul acestei cercet`ri obiectivele pot fi
relevate de urm`toarele aspecte mai importante :
- stabilirea unor tipuri rela\ionale, existente [n familie
]I predominan\a lor ;
- comportamentele dezinteresate sau interesate ale
p`rin\ilor [n leg`tur` cu activitatea ]colar` a copilului
, sau cu petrecerea timpului liber ]I alegerea
grupului de prieteni ;
- ]I nu [n ultimul r@nd, faptul cum aceste deficien\e
sau exager`ri , educa\ionale sau structurale la
nivelul familiei , determin` schimb`ri esen\iale [n
personalitatea copilului manifestate printr-o seie de
comportamente ]I acte antisociale , cu caracter
deviant ( fuga ]I vagabondajul , consumul de alcool ]I
droguri , etc.) .

Aceste obiective ale cercet`rii , au fost incluse ]I

prezentate prin intermediul metodei chestionarului , ]I
aplicate unei popula\ii variate de subiec\i .
Investiga\ia a fost efectuat` pe un lot de 90 de subiec\i
cuprin]I [ntre 14 – 18 ani , utiliz@nd un chestionar alc`tuit
din 26 de itemi .
Prin intermediul acestui chestionar , am urm`rit
identificaea factorilor de ordin familial , care au contribuit la
formarea conduitelor deviante [n r@ndul copiilor ]i tinerilor .
 Chestionaul utilizat este structurat pe trei nivele
astfel :
- date de identificare a subiec\ilor ;
- contextul familial , [n care ei tr`iesc ;
- deprinderi de via\` ]I forme ale devian\ei
comportamentale.

Prima categorie de [ntreb`ri vizeaz` datele de

identificare ale subiec\ilor , ]I anume , sexul subiec\ilor ,
mediul lor de provenien\` , originea etnic` sau ocupa\ia .
{n contextul [ntreb`ri situa\ia subiec\ilor pe categorii
de v@rst` este redat` [n tabelul de mai jos . (vezi tabelul nr.
1).

Tabelul
nr.1

Reparti\ia subiec\ilor pe categorii de v@rst`

Pondere ]i
rang N % Rang

Perioada de v@rst`
14 – 15 ani 30 33,3% 2
16 – 17 ani 34 37,7% 1
18 ani 26 28.8% 3
Total 90
 Din acest tabel se observ` , c` majoritatea subiec\ilor ,
[n propor\ie de 37,7% , au v@rsta cuprins` [ntre 16-17 ani ,
urm@nd categoria de 14-15 ani , reprezentate de un procent de
33,3% , ]I apoi de cei de 18 ani , 26 la num`r , [ntr-un
procent de 28,8%.
{n al doilea r@nd , [n ceea ce prive]te situa\ia subiec\ilor
pe sexe , [n contextul celor 90 de copii investiga\i , 58 dintre
ei sunt b`ie\i , [n propor\ie de 65,5%, iar 32sunt fete [n
propor\ie de 35,5% .
Astfel ponderea procentual` a celor dou` categorii de
sexe este redat` [n tabelul de mai jos ( vezi tabelul nr. 2 )

Tabelul nr. 2 Repartizarea subiec\ilor

pe categorii de sexe

Pondere ]i
rang N % Rang

Sexul subiec\ilor

Masculin 58 65,5% 1
Feminin 32 35,5% 2
Total 90

Tot [n cadrul primei categorii de [ntreb`ri , sub aspectul

mediului de provenien\` , 62 de subiec\i , provin din
 mediul urban , iar 28 din mediul rural , {n ceea ce
prive]te originea lor etnic` , 83 dintre subiec\i sunt rom@ni

, iar 7 sunt \igani . Tot aici , referitor la situa\ia socio-

profesional` a tinerilor investiga\i , a rezultat existen\a a
74 de elevi , 14 muncitori ]I 2 f`r` ocupa\ie .
Situa\ia celor trei aspecte este redat` sintetic [n tabelul
de mai jos ( vezi tabelul nr. 3)
Tab
elul nr. 3

Mediul de provenien\` , originea etnic` ]I

Ocupa\ia subiec\ilor

Pondere ]i N % Rang
rang
Mediu de provenien\`,
Originea etnic` ]i
Ocupa\ie
Mediu de Urban 62 68, 1
provenien\` 8%
Rural 28 31, 2
2%
Originea etnic` Rom@ni 83 92, 1
3%
Romi 7 7,7% 2
 Ocupa\ie Elevi 74 82, 1
2%
Muncitori 14 15, 2
5%
F`r` ocupa\ie 2 2, 3% 3
Total 90

A doua categorie de [ntreb`ri din cadrul chestionarului

, se refer` la situa\ia juridico-familial` a subiec\ilor . Prin
intermediul acesto [ntreb`ri ,
s-a urm`rit stabilirea situa\iei juridice a familiei , cu alte
cuvinte dac` familia din care face copilul parte este
organizat` sau nu [n mod legal , asau dac` este
dezorganizat` prin , deces , divor\ sau abandon .
Astfel , 34de copii chestiona\i provin din familii
organizate [n mod le gal , iar 56 apar\in@nd familiilor
dezorganizate [n felul urm`tor
- prin deces , 12la num`r
- prin divor\, 32;
- prin abandon , 12
{n cadrul subiec\ilor ce fac parte din categoria
familiilor dezorganizate , se observ` c` cei mai mul\i
dintre ei 32 la num`r , apar\in familiilor divor\ate .
Sitia\ia concret` a familiilor , din care provin subiec\ii
chestiona\i , este reflectat` [n tabelul urm`tor ( vezi
tabelul nr. 4)
 Tabelul nr. 4
Situa\ia juridico-social` din care provin
subiec\ii

Pondere ]i
rang N % Rang

Situa\ia juridico-social` a familiei

Familii organizate legal 24 37,7 2
%
Deces 12 13,4
%
Divor\ 32 35,5
Familii dezorganizate 1
%
Abandon 12 13,4
%
TOTAL 90
 Se poate observa cu u]urin\` , prin intermediul acestui
tabel c` foarte mul\i subiec\i provin din r@ndul familiilor
dezorganizate .
{n acest sens , diferi\i psihologi , pedagogi sau sociologi
afirm` , c` anumite disfunc\ionalit`\i [n structura familial` ,
faciliteaz` [ntr-o mare m`sur` apari\ia comportamentelor
deviante [n r@ndul minorilor .
Aceste fenomene , ce tind s` dep`]easc` limita
normalului sunt u]or constatabile [n familiile unde exist` un
divor\, unde s-a [nregistrat un deces sau tat`l ]i-a abandonat
familia.
Comportamentele ce se abat de la normal , pot apare ]i
[n familiile organizate sau aparent nedestr`mate , este
adev`rat [ntr-o propor\ie mult mai mic` . Am [nt@lnit , [n
cadrul chestionarului unii subiec\i ce au avut tentative de a
fugi de acas` , nu at@t din cauza certurilor dintre p`rin\i , sau
din cauza divor\ului sau abandonului , c@t din cauza rela\iilor
conflictuale existente [ntre ei ]I p`rin\i .
{n acest caz inteveneau [ns` probleme de ordin
atitudinal , gre]eli de autoritate sau de educa\ie, din partea
p`rin\ilor , ce-l demoralizau pe copil , f`c@ndu-l s` urmeze o
cale gre]it` .
Ca un punct de referin\` ]I orientare a educa\iei
viitoare a copilului, [n cadrul cercet`rii am urm`rit
deasemenea ]I nivelul de instruire al familiilor din care
apar\in subiec\ii , ca mid de influen\are a condutei copilului ,
]I rela\ia ditre comportamentul minorului ]I acest nivel , adic`
[n ce m`sur` este el influen\at .
{n chestionarul completat , am constatat , c`
ponderea unor acte cu caracter deviant , este mai mare la
copiii , ai c`ror p`rin\i au un nivel minim de instruire ( I – VIII
clase ) sau chiar medii ( I – XII clase) .Copii ai c`ror p`rin\i au
studii superioare , s`v@r]esc [ntr-o mai mic` m`sur` acte cu
caracter deviant , datorit` unei educa\ii primite mai solid`
.Totu]I am [nt@lnit ]I in aceste cazuri , subiec\ii investiga\i
ce au fugit de acas` , pe considerentul lipsei distrac\iilor ,
sau a supra[nc`rc`rii intelectuale la care erau for\ati copiii de
c`tre p`rin\i .
Astfel 23 dintre p`rin\i , au I- VIII clase , 18 , I- X clase ,
27 , I- XII clase , 7studii postliceale , 10 av@nd studii superioare
, iar 5 prezent@ndu-se f`r` studii .
Ca nivel de preg`tire al p`rin\ilor subiec\ilor
chestiona\i , se observ` c` predomin` ca nivel de instruire I-
XII clase .Aceste date sunt redate mai bine [n urm`torul tabel
( vezi tabelul tabelul nr. 5 )

Tabelul nr. 5

Nivelul de instruire al p`rin\ilor subiec\ilor

Ponderea ]I N % Rang
rang
Studiile p`rin\ilor
Clasele I-VIII 23 25% 2
Clasele I-X 18 20% 3
Clasele I-XII 27 30% 1
Studii postliceale 7 7,8% 5
Studii superioare 10 11,2% 4
F`r` studii 5 5,5% 6
TOTAL 80

Comportamentul copilului este influen\at de rela\ile

care exist` [ntre p`rin\i , sau [ntre el ]i p`rin\i , sau [ntre
ceilal\i membrii ai familiei .Astfel existen\a [n familie a unor
rela\ii conflictuale , tensionate , [l determin` pe copil s`
abandonez` c`minul familial , duce la e]ec ]i abandon ]colar
, la acte anormale .
Din chestionar a reie]it , [n familiile subiec\ilor ,
predomin` rela\iile dintre parin\i conflictuale , [ntr-un num`r
de 37 , urmate de cele indiferente , cu 30 .{n cadrul rela\iilor
copil -p`rinte , predomin` deasemenea num`rul rela\iilor
conflictuale , 38, urmate de cele indiferente la num`r 26.
Am constatat c` [n cazul unor subiec\i , de]i p`rin\ii se
[n\elegeau bine , defectuoase erau relatiile lor cu p`rin\ii .
Toate aceste date , privind rela\iile intrafamiliale , sunt
mai bine redate [n urm`torul tabel ( vezi tabelul nr. 6 )
Tabelul nr. 6

Rela\iile din cadrul familiei

Ponderea ]i
N
rang % R
ang
Tipuri de rela\ii intrafamiliale
Rela\iile Armonioase 23 25,5 3
dintre %
Conflictuale 3 41,2% 1
p`rin\i
Indiferente 30 33,3% 2
Rela\ii Armonioase 26 28,8% 2
Conflictuale 38 42,2% 1
dintre
Indiferente 26 28,8% 2
copii ]i
p`rin\i
Total 90

Nivelul sc`zut de instruc\ie al p`rin\ilor , lipsa unor

conduite educative adecvate , sau existen\a unor boli cronice
, grave sau a alcoolismului , se coreleaz` [ntr-o mare parte
cu aceste rela\ii conflictuale , favoiz@ndu-le apari\ia . Pe
fondul acestei atmosfere tensionate din cadrul familiei , pot
apare ca fenomene [ngrijor`toare ,, fuga de acas` “ , urmat`
de vagabondaj , e]ecul ]I abandonul ]colar , integrarea [n
grupuri deviante sau chiar delincvente .
 Copiii ce au crescut [n astfel de familii unde sunt
prezente rela\iile conflictuale , at@t [ntre membrii familiei c@t ]
I [ntre p`rinte ]I copil , adopt` [n general conduite negative ,
ei fiind anxio]I , tem`tori , ne[crez`tori [n for\ele proprii . De
aici pasul spre devian\` ]I delincven\` este foarte mic.
{n r@ndul subiec\ilor chestiona\i , am aflat c` pi\ini p`rin\i se
ocup` de lec\iile copiilor lor , sau se intereseaz` de modul
cum ei []I petrec timpul liber , sau []I aleg prietenii .
La [ntrebarea , [n leg`tur` cu pedeapsa primit` pentru
s`v@r]irea unor fapte rele , foarte mul\i au r`spuns prin :
b`taie, insulte , interzicerea de a vorbi cual\i membri ai
familiei , sau interzicerea p`r`sirii domiciliului , iar la cea [n
leg`tur` cu o recompens` pentru o fapt` bun` predimin` la
majoritatea subiec\ilor banul , dar ]I satisfacerea unor
libert`\i cum ar fi discoteca ]I filmul . Al\ii nu sunt
recompensa\i [n niciun fel .
Cea de-a treia parte a chestionarului , se refer` la
diferite forme mai mult sau mai pu\in grave ale devian\ei
comportamentale .Astfel, chestionarul [n cea de-a treia sa
sec\iune , cuprinde [ntreb`ri despre fuga de acas` a copiilor ,
consumul de \ig`ri ]I alcool la v@rste mici , precocitatea
rela\iilor sexuale .Numerele ]I procentele ce au reie]it [n
cadrul cercet`rii sunt relevate [n tabelul de mai jos. ( vezi
tabelul nr. 7)
Tabelul nr. 7

Tipuri ]i forme de devian\`

comportamental`

Pondere ]i
rang N % Rang

Devian\a comportamental`
Fuga ]I vagabondajul 34 37,7% 1
Fumatul ]I cosumul de alcool 30 33,3% 2
Rela\ii sexuale 26 28,8% 3
Consumul de droguri 0 0% 4
TOTAL 90

Fuga ]I vagabondajul la copii ca fome ale devian\ei ,

exprim` modalit`\i de evadare ca urmare a unei [ncord`ri
emotive foarte mare .{n acest context , fuga de acas` este
interpretat` ca o criz` , iar vagabondajul ca un fenomen
complex de lung` durat`.
Fuga de acas` , reprezint` o expresie a dorin\ei de
evadare , de aventur` , cauzat` [n general de tensiuni [n
mediul familial , de exigen\e ]colare exagerate , sau de
e]ec ]colar .
 Fuga ]I vagabondajul se asociaz` de cele mai multe ori
cu tulbur`ri ale comportamentului sexual sau cu
impulsivitatea .
Alcoolul este unul din principalii factori r`spunz`tori de
unele acte antisociale . Prin consumul de alcool ]I \ig`ri ,
minorul tinde s`-]I arate astfel noncomformismul , s` sfideze
autoritatea [ntruchipat` de p`rin\i si de ]coal` .
Precau\iile ]I devierile sexuale apar de obicei [n mediile
de subcultur` ]I dezorganizare social` , unde moralitatea las`
de dorit .Comportamentul sexual []I are importan\a sa , la un
moment dat despe care copilul trebuie s` fie informat . Lipsa
educa\iei sexuale , va avea influen\e negative asupra
copilului .
P`rin\ii fac din acest subect de discu\ie , un subiect
“tabu “ , risc` ca , copiii lor s` afle lucruri normale , ce se
vor [nt@mpla mai t@rziu la nivelul organismului lor , cu
totul deformate , din grupul de prieteni sau de la colegii de
clas` .
Lipsa unei educa\ii sexuale poate apare ]I [n r@ndul
familiilor normale , din cauza unor prejudec`\i prost [n\elese .
{n tabelul n. 7 , se observ` cu u]urin\` c` num`rul
subiec\ilor care au fugit de acas` este mare – 34 de subiec\i
, urmat de cei ce consum` alcool ]I tig`ri , - 30 .
Num`rul (26) ]i procentajul rela\iilor sexuale este
totu]I mare , ami ales pentru categoriile de v@rst` de 14-15
ani , 16-17 ani .
 1.3. Rezultatele cercet`rii .
{n final , ]I ca un fel de concluzie a acestei
cercet`ri , se urm`re]te rela\ia ]I balan\a , acte ]I
comportamente aberante - caren\e [n structura
juridico-moral` a familiei . Astfel este foarte important
de eviden\iat ponderea mai mare a unor conduite
aberante [n familiile problem` .
Aceste conduite se refer` la fuga de acas` ]I la
vagabondaj , la consumul [n r@ndul minorilor de alcool
si de tig`ri . ([n urma cercet`rii nici un chestionat nu
consum` droguri) sau la rela\ii sexuale deviante ]i
precoce .
Pentru a ar`ta ponderea actelor deviante [n
cadrul familiilor dezoganizate , cou o atmosfer` ]I un
climat caren\ial , am [ntocmit un tabel , cel mai relevant
(vezi tabelul nr. 8) .

Tabelul nr.
8
Ponderea devian\ei comportamentale
la subiec\ii din familii dezorganizate
 Pondere ]i
rang N % Rang

Devian\e comportamnetale
Fumatul , consumul de alcool 56 100% 1
Rela\ii sexuale 56 41,7% 3
Fuga de acas` 56 44,6% 2
Consumul de droguri 56 0% 4

Exist` deci 56 de copii ce apar\in familiilor

dezorganizate prin deces, divor\ , sau abandon . {n cadrul
acestui tabel , num`rul total , din care s-au calculat
procentele nu mai este 90 ci 56 , adic` totalul familiilor
dezorganizate din care fac parte copii chestiona\i .
Fuga de acas` a copilului , ca form` a
comportamentului , determinat` ]I influen\at` de
comportamentul si atitudinile p`rin\ilor [n rela\iile cu copilul
, a reie]it , [n cadrul familiilor dezorganizate , [ntr-o
propor\ie de 44,6% .
Copii chestiona\i fac parte din cele 56 de familii
dezorganizate , cosum` alcool ]i tig`ri [n propor\ie de 100% .
Rela\iile sexuale , sunt ]I ele pezente [n r@ndul acestor
subiec\i [ntr-un procent de 41,7%.
S-a observat c` [n cadrul cercet`rii , c` felul cum se
comport` sau cum ac\ioneaz` familia , are deosebite
rezona\e [n via\a copilului . Modelul oferit de familie negativ
sau pozitiv este [nsu]it de copil [n aceea]I manier`.
 Este normal ca [ntr-o familie , [n care sunt prezente
rela\ii conflictuale , st`ri tensionate , p`rin\i vitregi ce
[ncearc` s`-]I impun` autoritatea , copilul s` manifeste
tendin\a de afugi de acas` , de a p`r`si c`minul familial
.Respins de familie , el fuge de acas` , ajung@nd s` vagabondeze
pe strazi , devenind [n acest fel un ,, copil al str`zii “ .
Motivele enumerate de copii [n cadrul chestionarului
sunt multiple . Ele sunt date de certuri [ntre p`rin\i , sau
certuri [ntre copii ]I p`rin\i , sau lipsa unor condi\ii materiale
bune .Al\i copii au fugit de acas` din cauza unui control prea
exigent din partea p`rin\ilor , din cauza notelor proaste , sau
pur ]I simplu din lipsa distrac\iilor .
Av@nd [n vedere toate aceste rezultate , putem fomula
urm`toarele concluzii :
- cu c@t familia se confrunt` cu dificult`\i materiale
educative sau spiritual – valorice , mai , cu at@t
posibilitatea de apari\ie a actelor deviante [n r@ndul

tinerilor este mult mai mare .

- [n familiiele dezorganizate prin absen\a unui p`rinte
, prin divort, p`r`sire, propensiunea c`tre devian\` a
copiilor este mult mai mare dec@t [n familiile ce
func\ioneaz` normal din toate punctele de vedere .
- absen\a c`minului familial are multiple rezonan\e
negatice [n sfera de ac\iune a personalit`\ii copilului .
- dac` [n familie exist` un climat nefavorabil vie\ii ]I
maturiz`rii copilului , concretizat prin raporturi
 tensionate [ntre membrii familiei , astfel tendin\a
minorilor spre devian\` este mai mare .
- absen\a unui climat moral , afectiv , corespunz`tor [n
cadrul familiei se coreleaz` cu lipsa contolului
parental asupra copiilor , ]I de aici adoptaea de c`tre
ace]tia a unor atitudini sau comportamente
antisociale .

Concluzii

Devian\a comportamental` este perceput` ca o

modalitate de conduit` a indivizilor ce contrazice normele
sociale , ce corespund unor anumite statute la nivelul
societ`\ii .
Acest fenomen al devian\ei comportamentale tinde
s` afecteze tot mai multe vie\i ]i personalit`\i , s` devin` o ,,
realitate a vie\ii copilului “ .
De aceea , am analizat [n contextul acestei lucr`ri
, formele , tipurile , ]i manifest`rile devian\ei
comportamentale la nivelul vie\ii ]i personalit`\ii copilului ,
determinate ]i cauzate de factori ce \in de mediul familial , ]i
de factori extrafamiliali , sociali .
Familia este primul ]i cel mai apropiat mediu [n
care copilul se socializeaz` , ]i trec@nd astfel de starea de
dependen\` , la starea de autonomie . Prin caracterul s`u
stabil ]i coerent , familia este mediul educogen primar , cu
valen\e formative esen\iale pentru dezvoltarea normal` a
copilului .
Andre Berge subliniaz` faptul , c` un ,, copil are
nevoie de familie dar nu de orice fel de familie “ .
Apartenen\a copilului la familie este condi\ionat` de
siguran\a afectiv` material` ]i afectiv` , esen\ial` pentru
buna dezvoltare psihic` a copilului . Din aceast` cauz`
separarea copilului de familie determin` perturb`ri grave [n
echilibrul lui biopsihic .
Respingerea copilului de c`tre familie , dar ]i
supraprotec\ia exercitat` de acesta [n mod exagerat , asupra
copilului , reprezint` moduri de neacceptare a realit`\ii
infantile , gener@nd astfel deregl`ri [n rela\iile copil p`rinte .
Familia este cel mai ]i adecvat mediu de
structurare intelectual` , afectiv` ]i volitiv` a personalit`\ii
copiilor , climatul ]i atmosfera familial` , devenind cadrul de
ambian\` material` , spiritual` , afectiv` ]i volitiv` ( a
personalit`\ii copiilor ) moral`, [n care se vor forma copii .
De aceea caren\ele materiale , spirituale ale
mediului familial , influien\eaz` [n mod negativ dezvoltarea
psihocomportamental` a minorilor , mai ales c@nd aceste
caren\e genereaz` un mediu agravat de tensiune de conflict ,
de desertism familial , present [n forme usoare [n familiile
problem` , organizate juridic ]i [n forme severe [n familiile
dezorganizate .
{n prezent , familia ca unitate social` s-a
schimbat foarte mult at@t la nivel structural , dar mai exist`
familii numeroase c@t ]i la nivel atitudinal , [n sensul c` a
crescut c@t mai mult rata divor\urilor ]i a tensiunilor ]i
conflictelor , din cadrul familiei .
Desigu r , conflictele sunt inestimabile [n orice
convie\uire , deoarece fiecare are personalitatea ]i caracterul
sau , [ns` [n cazul [n care conflictele r`m@n nesolu\ionate
devin tot mai grave ]i mai frecvente ]i astfel se ajunge la
agresivitate , sau [n cel mai r`u caz la disolu\ia familiei .
Situa\ia existent` pe plan familial se poate
rasfr@nge negativ asupra maturiz`rii fizio-psihice , fiziologice
]i sociale a copilului , l`s@nd sechele [n structura psihic` ]i
de personalitate a t@n`rului , ]i nu [n ultimul r@nd
provoc@nd acte ]i comportamente deviante , inadapt`ri
sociale , e]ec ]i abandon ]colar .
{n familiile de ast`zi , leg`turile sunt mai
pu\in durabile , pe considerentul c` oamenii nu mai accept`
s` convie\uiasc` [mpreun` , dac` nu se [nteleg bine , nici
m`car de dragul unui copil , fa\` de care au anumite
responsabilit`\i .
Se vorbe]te tot mai mult de existen\a unei
adev`rate ,, crize “ ale familiei moderne . Aceast` stare
critic` poate fi determinat` de inversarea rolurilor so\ so\ie ,
de dispari\ia unor roluri tradi\ionale , de problemele
materiale , sau prin absen\a p`rin\ilor din cadrul c`minului
pentru [ndeplinirea sarcinilor soci-oprofesionale , ce
determin` o mai slab` preocupare a p`rin\ilor pentru
educa\ia copiilor . Uneori copii neglija\i ]i respin]i [n familie ,
se consoleaz` [n compania unor prieteni , alteori pornesc pe
c`i gre]ite fugind de acas` ]i l`s@ndu-se atra]i de diferite
bande ]i grupuri deviante ]i delicvente , care prin
comportamentul lor sunt antisociale .
Conduitele deviante nu sunt [ns` determinate
numai de disfunc\ionalit`\i la nivelul familiei , ele pot apare ]i
prin influen\a negativ` a str`zii , prin grupul de prieteni , prin
influien\a mass - mediei , sau televiziunii .
{n mod normal , toate aceste institu\ii
extrafamiliale , scoala de exemplu , mass - media , grupul de
prieteni ar trebui s` [i ofere t@n`rului adev`rate modele de
conduit` , altele dec@t cele oferite prin intermediul familiei .
Aceste medii socio-culturale , afective [i pot satisface
copilului anumite nevoi ]i satisfac\ii de care el are nevoie .
Dar ele pot deveni totodat` printr-o proast`
func\ionare , modalit`\i de respingere ]i de agresiune asupra
copilului provoc@ndu-i st`ri ]i atitudini gre]ite .
Copilul []i poate p`r`si familia ]i adera la un grup
de prieteni din cauza ne[n\elegerilor existente [n familie , [n
care el poate fi asuprit sau b`tut, clar [n acela]i timp poate
adopta aceast` conduit` la [ndemnul unor prieteni sau a
altor persoane , [n absen\a problemelor familiale .
Observ`m [n acest fel c` [i al\i factori , sunt
importan\i [n formarea ]i apari\ia comportamentelor deviante
, nu numai familia .
Un copil sensibil poate fi afectat de o atitudine
sau de un limbaj necorespunz`toare , din partea profesorului
f`c@ndu-l s` aib` astfel comportamente de respingere a ]
colii ]i a autorit`\ii profesorale . Sau [n alte cazuri , copii
s`v@r]esc anumite acte de violen\` sub influien\a direct` a
ceea ce citesc [ntr-un anume gen de pres` , sau a unor
filme ]i emisiuni cu puternice valen\e agresive , ce nu ar
trebui citate sau vizionate de ei .
A crescut foarte mult rata violurilor , [n urma
vizion`rii unor filme pornografice sau violente , ce excit`
mintea ]i instinctele celor cu mintea bolnav` .
La nivelul tuturor acestor probleme , ar trebui s`
existe modalit`\i serioase profilactice , care s` aib` ca scop
diminuarea acestor fenomene ce afecteaz` nu numai via\a
omului ci ]i modul de func\ionare al unei societ`\i .
Copilul ar trebui s` dispun` [n mediul ]colar de
afectiune ]i [n\elegere , tratarea lui [n func\ie de trebuin\e ]i
aspira\ii sau [n func\ie de particularit`\ile sale individuale .
Copii institu\ionaliza\i [n casele de copii , ar trebui s`
g`seasc` acolo prin intermediul cadrelor specializate ,
c`ldura ]i dragostea c`minului familial ce le lipsesc.
 Deasemenea revenind la familie , ea ar fi ideal
ca s` fie universul din care copilul s` aib` siguran\a c` nu
poate fi alungat .
De cele mai multe ori cuv@ntul ,, acas` “ ar trebui
s` [nsemne pentru un copil , ]i pentru orice om [n general ,
tot ceea ce este frumos , trebuie s` [nsemne dragoste ]i
ocrotire .
Familia ar trebui s` fie un port unde fiecare s`
ancoreze atunci c@nd este furtun` [n via\a lui .
Din nefericire , c@teodat` , acest t`r@m
dragostei , ia fa\a unei [nchisori , iar universul familial se
destram` , iar via\a ]i personalitatea copilului tind s` fie
nimicite odat` cu el .
Toate acestea sunt de domeniul idealului ,
societatea rom@neasc` fiind [n prezent , invada\i de
fenomenul ,, copii str`zii “ , de tot mai mul\i copii adolescen\i
de c`tre p`rin\i la por\ile spitalelor , de o supraglomerare a
cre]elor de copii .
Tot mai mul\i copii iau drumul str`zii ,
prefer@nd s` tr`iasc` [n gurile de canal , dec@t asupri\i de
p`rin\i , sau s` moar` de foame acas` , tot mai multe tinere ,
[nca de la v@rste fragede nasc ]i abandoneaz` copii [n
institu\iile medicale sau [n leag`nele de copii .
Remedierea acestor fenomene triste dar
adev`rate poate \ine de societatea [n care tr`im , de fiecare
dintre noi , sau poate fi de domeniul autorit`\ilor sau pur ]i
simplu de domeniul eticii ]i moralit`\ii fiec`ruia dintre noi .