BINE ATI VENIT!

MANAGEMENTUL CALITATII
MANAGEMENTUL CALITATII

LECTOR: Luise Zeininger, MBA

 AGENDA CURS

• Sisteme de management
• Sisteme integrate
• Consultanta in domeniul ISO
• Certificarea
• Excelenta in management
• Investors in People
 AGENDA ZIUA 1
• Prezentari.
• Cele 8 principii ale managementului calitatii
• SMC - cerinte
• SMM – cerinte
• Pauza de cafea: 30 min
• OH&S - cerinte
• HACCP - cerinte
• Sisteme integrate - documentatii
Principiile managementului
calitatii

8 principii
 Agenda

• Ce este un principiu de management al

calitatii
• Cele 8 principii
 Ce este un principiu de management
al calitatii?
• Un PRINCIPIU DE MANAGEMENT AL CALITĂŢII este o regulă sau o
convingere cuprinzătoare şi fundamentală pentru conducerea şi funcţionarea
unei organizaţii, în scopul îmbunătăţirii continue pe termen lung a
performanţei, prin orientarea către clienţi, dar luând în considerare şi
necesităţile tuturor celorlalte părţi interesate.

• Standardul SR EN ISO 9000: 2001, defineste opt astfel de principii care au

stat la baza aparitiei familiei de standarde ISO 9000 editia 2000. Acestea sunt:
 Care sunt cele 8 principii?
• 1 Orientarea catre client
• 2 Leadership
• 3 Implicarea personalului
• 4 Abordarea bazata pe proces
• 5 Abordarea sistemica
• 6 Imbunatatirea continua
• 7 Abordarea luarii deciziilor pe baza de fapte
• 8 Relatii reciproc avantajoase cu furnizorii
 1. Orientarea catre client (I)
Organizaţiile depind de clienţii lor şi, de aceea, ar trebui să
înţeleagă necesităţile actuale şi viitoare ale clientului, să
satisfacă cerinţele clientului şi să se străduiască să depăşească
aşteptările acestuia.
Ce obtinem prin aplicarea principiului:
– Creşterea încasărilor şi a segmentelor de piaţă, ca rezultat al flexibilităţii şi vitezei
de reacţie faţă de oportunităţile pieţei
– Eficacitate crescută în utilizarea resurselor organizaţiei pentru creşterea satisfacţiei
clientului
– O loialitate mai mare a clienţilor care conduce la o reînnoire a relaţiilor de afaceri
 1. Orientarea catre client (II)
Avantajele aplicarii principiului:

• Discernerea şi înţelegerea necesităţilor şi aşteptărilor clientului

• Asigurarea că obiectivele organizaţiei sunt corelate cu necesităţile şi
aşteptările clientului
• Comunicarea necesităţilor şi aşteptărilor clientului în întreaga organizaţie
• Măsurarea satisfacţiei clientului şi întreprinderea de acţiuni pe baza
rezultatelor
• Managementul metodic al relaţiilor cu clientul
• Asigurarea, în demersul vizând satisfacerea clientelei, a unei abordări
echilibrate a necesităţilor şi aşteptărilor clienţilor cu cele ale altor părţi
interesate (în special, proprietarii, angajaţii, furnizorii, organismele financiare,
colectivităţile locale şi societatea în ansamblul său}
 2. Leadership-ul (I)
Liderii stabilesc unitatea scopului şi a direcţiei organizaţiei. Ei ar
trebui să creeze şi să menţină un mediu intern în care
persoanele să se poată implica total în îndeplinirea
obiectivelor organizaţiei.
Ce obtinem prin aplicarea principiului:
– Scopurile şi obiectivele organizaţiei sunt înţelese de personal şi îl
motivează.
– Activităţile sunt evaluate, aliniate şi implementate într-un mod unificat.
– Defectele de comunicare între diferitele niveluri ale unei organizaţii sunt
reduse la minimum.
 2. Leadership-ul (II)
Avantajele aplicarii principiului:
– Luarea în considerare a necesităţilor tuturor părţilor interesate, în special, ale
clienţilor, angajaţilor, furnizorilor, organismelor financiare, colectivităţilor locale
şi ale societăţii în ansamblul său
– Stabilirea unei viziuni clare a viitorului organizaţiei
– Definirea unor obiective şi ţinte realizabile
– Crearea şi întreţinerea unor valori comune şi a unor modele de comportament
bazate pe echitate şi etică la toate nivelurile organizaţiei
– Construirea încrederii şi eliminarea fricii
– Asigurarea personalului cu resursele şi formarea necesare şi cu libertatea de a
acţiona într-un mod responsabil
– Suscitarea, încurajarea şi recunoaşterea contribuţiilor personalului.
 3. Implicarea personalului (I)
Persoanele de pe toate nivelurile reprezintă esenţa unei
organizaţii, iar implicarea lor totală permite utilizarea
capacităţilor lor în beneficiul organizaţiei.

Ce obtinem prin aplicarea principiului:

– Personal motivat, implicat şi angajat pentru organizaţie
– Inovare şi creativitate pentru îndeplinirea obiectivelor organizaţiei
– Membrii personalului responsabili de performanţele individuale ale lor
– Personal preocupat de a participa şi de a contribui la îmbunătăţirea
continuă
 3. Implicarea personalului (II)
Avantajele aplicarii principiului:
– Personalul înţelege importanţa contribuţiei sale şi a rolului său în organizaţie.
– Personalul identifică ceea ce îi frânează performanţele.
– Personalul acceptă să fie responsabilizat şi să îşi asume partea sa de
responsabilitate în rezolvarea problemelor.
– Personalul îşi evaluează performanţa în raport cu scopurile şi obiectivele
individuale.
– Personalul caută în mod activ ocazii de a-şi spori competenţa, cunoştinţele şi
experienţa.
– Personalul îşi împărtăşeşte în mod liber know-how-ul şi experienţa.
– Personalul dezbate în mod deschis probleme şi întrebări.
 4. Abordarea bazata pe proces (I)
Un rezultat dorit este obţinut mai eficient atunci când
activităţile şi resursele aferente sunt conduse ca un proces.
O activitate care utilizeaza resurse, condusa astfel incat sa permita
transformarea elementelor de intrare in elemente de iesire, poate fi
considerata un PROCES
Ce obtinem prin aplicarea principiului:
– Costuri şi durate ale ciclurilor reduse prin utilizarea eficace a resurselor
– Rezultate îmbunătăţite, coerente şi previzibile
– Concentrarea pe oportunităţile de îmbunătăţire şi clasificarea după ordinea
de prioritate
4. Abordarea bazata pe proces (II)

Avanatejele aplicarii principiului:

– Definirea sistematică a activităţilor necesare pentru a obţine un rezultat dorit
– Stabilirea de responsabilităţi clare pentru managementul activităţilor cheie
– Analiza şi măsurarea potenţialului activităţilor cheie
– Identificarea interfeţelor activităţilor cheie cu şi între diferitele funcţii ale organizaţiei
– Concentrarea pe factorii care vor îmbunătăţi activităţile cheie ale organizaţiei, în
special, resursele, metodele si echipamentele
– Evaluarea riscurilor, a consecinţelor şi a impacturilor activităţilor asupra clienţilor,
furnizorilor şi a altor părţi interesate.
 5. Abordarea sistemica (I)

Identificarea, întelegerea şi conducerea proceselor corelate ca un sistem

contribuie la eficacitatea şi eficienţa organizaţiei în realizarea
obiectivelor sale.

Ce obtinem prin aplicarea principiului:

– Integrarea şi alinierea proceselor care vor permite să fie îndeplinite cât mai bine
rezultatele dorite
– Capacitatea de a concentra eforturile pe procesele cheie
– Conferirea către părţile interesate a încrederii în coerenţa, eficacitatea şi eficienţa
organizaţiei
 5. Abordarea sistemica (II)
Avantajele aplicarii principiului 5:
– Structurarea sistemului pentru îndeplinirea obiectivelor organizaţiei în modul
cel mai eficace şi eficient
– Întelegerea interdependenţei între procesele sistemului
– Abordări structurate cu armonizarea şi integrarea proceselor
– Asigurarea unei înţelegeri mai bune a rolurilor şi a responsabilităţilor necesare
pentru realizarea obiectivelor comune şi reducerea astfel a blocajelor
interfuncţionale
– Înţelegerea posibilităţilor organizaţionale şi stabilirea constrângerilor legate de
resurse înainte de a acţiona
– Fixarea şi definirea modului cum ar trebui să se efectueze anumite activităţi în
cadrul unui sistem
– Îmbunătăţirea continuă a sistemului prin măsurări şi evaluări.
 6. Imbunatatirea continua (I)

Îmbunătăţirea continuă a performanţelor globale ale unei

organizaţii ar trebui să fie un obiectiv permanent al organizaţiei.

Ce obtinem prin aplicarea principiului:

– Avantaj concurenţial datorită capacităţilor organizaţionale îmbunătăţite
– Alinierea activităţilor de îmbunătăţire la toate nivelurile în raport cu
obiectivele strategice ale organizaţiei
– Flexibilitate şi viteză de reacţie fata de oportunităţi
 6. Imbunatatirea continua (II)

Avantajele aplicarii principiului:

– Utilizarea unei abordări coerente cu ansamblul organizaţiei în vederea

îmbunătăţirii continue a performanţelor organizaţiei
– Asigurarea formării personalului în metodele şi instrumentele de îmbunătăţire
continuă
– Îmbunătăţirea continuă a produselor, proceselor şi sistemelor devine un
obiectiv al fiecărei persoane din organizaţie
– Stabilirea de scopuri pentru a orienta îmbunătăţirea continuă şi de măsurări
pentru a-i asigura urmărirea
– Recunoaşterea şi luarea la cunoştinţă a îmbunătăţirilor.
 7. Abordarea luarii deciziilor pe baza
de fapte (I)
Deciziile eficace sunt bazate pe analiza datelor şi informaţiilor.

Ce obtinem prin aplicarea principiului:

– Decizii bine informate
– Aptitudine mai bună de a demonstra eficacitatea deciziilor anterioare prin
referire la date faptice înregistrate
– Creşterea aptitudinii de a examina, de a pune în discuţie şi de a schimba
opiniile şi deciziile.
 7. Abordarea luarii deciziilor pe baza
de fapte (II)
Avantajele aplicarii principiului:
– Garantarea că datele şi informaţiile sunt suficient de
exacte şi de fiabile
– Asigurarea accesului la date a celor care au nevoie de ele
– Analizarea datelor şi informaţiilor cu ajutorul unor metode
valabile
– Luarea de decizii şi întreprinderea de acţiuni bazate pe o
analiză a faptelor, echilibrată prin experienţă şi intuiţie
 8. Relatii reciproc avantajoase cu
furnizorii (I)

O organizaţie şi furnizorii săi sunt interdependenţi iar o relaţie

reciproc avantajoasă creşte capacitatea ambilor de a crea
valoare.
Ce obtinem prin aplicarea principiului:
– Aptitudine mărită de a crea valoare pentru cele două părţi.
– Flexibilitate şi viteză de reacţie faţă de evoluţia pieţei sau a necesităţilor şi
aşteptărilor clientului
– Optimizarea costurilor şi a resurselor
 8. Relatii reciproc avantajoase cu
furnizorii (II)

Avantajele aplicarii principiului:

– Stabilirea de relaţii care echilibrează câştigurile pe termen scurt şi de
consideraţii pe termen lung
– Punerea în comun a câştigurilor şi a resurselor cu partenerii
– Identificarea şi alegerea furnizorilor cheie
– Comunicare clară şi deschisă
– Împărtăşirea informaţiilor şi a planurilor de viitor
– Stabilirea de activităţi comune de dezvoltare şi de îmbunătăţire
– Inspirarea, încurajarea şi recunoaşterea îmbunătăţirilor şi a realizărilor
furnizorilor.
 SMC
Sistem de Management al Calitatii

SR EN ISO 9001:2001
 Agenda
• Ce este un SMC?
• Familia ISO 9000
• Abordarea pe baza de proces
• SMC
• De ce ne certificam
• PRO si CONTRA certificare
• Intrebari
 CE ESTE UN SISTEM DE
MANAGEMENT AL CALITATII?
Sistem de management prin care se
orienteaza si se controleaza o organizatie
in ceea ce priveste calitatea
• Sistem de management = sistem prin care se
stabilesc politica si obiectivele si prin care se
realizeaza acele obiective (poate include sistem de
management financiar, de mediu etc)
 FAMILIA DE STANDARDE
ISO 9000
Sisteme de management al calitatii
SR EN ISO 9000:2006 Principii fundamentale si vocabular

Sisteme de management al calitatii

SR EN ISO 9001:2001
Cerinte

Sisteme de management al calitatii

SR EN ISO 9004:2001 Linii directoare pentru
imbunatatirea
performantei
 Abordarea bazata pe proces

Accentueaza
O activitate care

importanta
utilizeaza resurse,
condusa astfel incat sa
permita transformarea
elementelor de intrare in
elemente de iesire, poate
fi considerata un
PROCES
*Intelegerii si satisfacerii cerintelor
*Considerarii procesele in functie de valoarea adaugata
*Obtinerii de rezultate de tip: performanta si eficacitate
*Imbunatatirii proceselor pe baza masurarilor obiective
 SMC cerinte generale
Identificarea proceselor
Determinarea succesiunii si interactiunii proceselor
Determinarea criteriilor pentru operarea si controlul
proceselor
Asigurarea disponibilitatii resurselor si informatiilor necesare
operarii proceselor
Monitorizarea, masurarea si analizarea proceselor
Implementarea actiunilor necesare pentru a realiza rezultatele
planificate si continua imbunatatire
 SMC cerinte referitoare la documentatie
Documentatia include:

Manualul calitatii
Declaratii documentate ale politicii si obiectivelor calitatii
Proceduri documentate
Documentatia necesara pentru planificarea, operarea si
controlul proceselor
Inregistrari

Amploarea • Marimea organizatiei si tipul activitatilor

documentatiei depinde de: • Complexitatea proceselor si interactiunea
• Competenta personalului
IERARHIA DOCUMENTELOR SMC

MANUALUL
CALITATII

PROCEDURI DE SISTEM

PROCEDURI OPERATIONALE

INSTRUCTIUNI DE LUCRU
FORMULARE; INREGISTRARI
 SMC responsabilitatea
managementului
• Angajament
• Orientare catre client
• Politica in domeniul calitatii
• Planificare SMC: stabilire obiective
• Responsabilitate, autoritate si comunicare :
numire RMC, comunicare
• Analiza efectuata de management
 SMC managementul resurselor

• Asigurarea resurselor necesare

• Competenta, constientizare instruire resurse
umane
• Infrastructura
• Mediu de lucru
 SMC realizarea produsului
• Planificare activitatilor
• Procese referitoare la relatia cu clientul: determinare
cerintelor referitoare la produs, analiza, comunicarea
cu clientul
• Proiectare si dezvoltare – dupa caz
• Aprovizionare
• Productie si furnizare de servicii
• Controlul dispozitivelor de masurare si monitorizare
 SMC masurare, analiza si
imbunatatire
• Satisfactia clientului
• Audit intern
• Monitorizare si masurare procese si produse
• Analiza datelor
• Controlul produsului neconform
• Actiune corectiva
• Actiune preventiva
• Imbunatatire continua
De ce ar dori firmele sa certifice SMC?

• Reduce costurile prin • Imbunatateste relatia cu

organizarea fluxului de organismele guvernamentale
procese si reducerea si de stat
pierderilor • Imbunatateste imaginea
• Reducerea costurilor prin publica
organizarea fluxului de • Motivarea angajatilor
documente si a comunicarii • Angajamentul conducerii
interne
• “pasaport” pentru export
• Cerinta autoritatilor nationale
• Cerinta clientilor
 PRO certificare

• Imbunatateste relatia cu partenerii externi

• Asigura oportunitati de marketing si comunicare
• Imbunatateste relatia cu comunitatea
• Recunoastere
 Contra - certificare
• Lipsa personalului instruit
• Costuri instruire, implementare, intretinere
• Nesiguranta privind confidentialitatea
informatiilor
• Necunoasterea prevederilor legale
• Atitudinea “las-o asa ca merge asa”
Intrebari?
 SMM
SISTEM DE MANAGEMENT DE
MEDIU

SR EN ISO 14001:2004
 Agenda
• Ce este un SMM?
• Seria 14000
• Componentele unui SMM
• De ce sa ne certificam un SMM?
• Concluzii
• Intrebari
CE ESTE UN SISTEM DE MANAGEMENT
DE MEDIU

“Parte a sistemului de management al unei organizatii utilizat

pentru a dezvolta si implementa politica sa de mediu si a
gestiona aspectele de mediu”

MEDIU – mediul inconjurator in care functioneaza organizatia,

care include aerul, apa, solul, resursele naturale, flora, fauna,
oamenii si relatiile dintre acestea;
SR ISO 14004
 Seria ISO 14000
• ISO 14001:2004 - Sisteme de management de mediu. Cerinte cu
ghid de utilizare
• ISO 14004:2004 – Sisteme de management de mediu. Linii
directoare referitoare la principii, sisteme si tehnici de aplicare.
• ISO 14O20 – Etichete si declaratii de mediu. Principii generale
• ISO 14031:1999 – Management de mediu. Evaluarea performantei
de mediu. Ghid
• ISO 14040 – Management de mediu. Evaluarea ciclului de viata.
Principii si cadrul de lucru
• ISO 14050:1999 - contine definitiile termenilor fundamentali referitori
la managementul de mediu
 Componentele SMM conform ISO 14001:2004

Politica de mediu
Definirea politicii si
atasamentul fata de
Analiza managementului valorile SMM
Planificare
Imbunatatirea continua a
SMM si a performantelor Stabilirea unui plan de
de mediu realizare a politicii de
mediu

Verificare si
actiuni corective Implementare
Masurarea si evaluarea si operare
performantei de mediu Obiective si tinte
 Planificare
- Raspundere si responsabilitate: numire RMM
– Identificarea cerintelor legale aplicabile si a altor cerinte
– Identificarea aspectelor semnificative de mediu
• Emisiile in atmosfera
• Poluarea apelor
• Deseuri solide
• Deseuri cu grad mare de risc
• Zgomot
– Programul de implementare
ASPECT DE MEDIU – element al activitatilor, produselor sau serviciilor organizatiei
care poate interactiona cu mediul
IMPACT ASUPRA MEDIULUI – orice modificare a mediului, daunatoare sau benefica,
care rezulta total sau partial din aspectele de mediu ale organizatiei
 Implementare
Pentru o implementare corecta, organizatia trebuie sa:
- dezvolte o politica proprie de mediu,
- stabileasca obiective si tinte de mediu si un prorgam de
management de mediu
– puna la dispozitie resurse umane, materiale si financiare
– asigure instruirea personalului
– asigure comunicarea interna si externa
– dupa caz, sa asigure integrarea SMM cu alte sisteme
existente
 Masurare si evaluare
• Organizatia trebuie sa masoare, monitorizeze si sa
evalueze performantele sale de mediu
• Conformarea cu cerintele legale si cu alte cerinte
• Inregistrari ale SMM
• Cerinte legale si alte cerinte, conformarea cu acestea, normative,
acorduri si avize, autorizatie de mediu, aspecte privind impactul de
mediu, detalii despre neconformitati (accidente de mediu,
reclamatii, actiuni corective si preventive); audit de mediu si analiza
efectuata de management ….
• Auditurile SMM
 Imbunatatire continua
• Organizatia trebuie sa analizeze si sa imbunatateasca continuu
sistemul sau de management de mediu, obiectivele imbunatatirii si
performanta sa generala de mediu
• Analiza SMM
– Obiective si tinte de mediu, rezultatele auditului SMM,
evaluarea indeplinirii obiectivelor, concluzii…
• Imbunatatire continua
– Identificarea oportunitatilor de imbunatatire, determinarea
cauzelor neconformitatilor, elaborarea unui plan de actiuni
corective, compararea cu performantele altor organizatii din
bransa
 Cerinte de performanta de mediu

• ISO 14001 nu stabileste cerinte pentru

performanta de mediu peste cele stabilite de
legislatia si normativele in vigoare
 De ce ar dori firmele sa certifice
SMM?
• Reducerea incidentelor care • Imbunatateste relatia cu
organismele guvernamentale si
duc la raspunderi legale
de stat
• Reduce costurile prin
• Imbunatateste imaginea publica
reducerea gradului de
• Motivarea angajatilor
exploatare a resurselor
• Angajamentul conducerii
naturale si a pierderilor din
procesele curente.

• Cerinta autoritatilor nationale

• Cerinta clientilor
 PRO certificare

• Dovada publica a grijii fata de mediu

• Reducerea riscului de mediu
• Imbunatateste relatia cu partenerii externi
• Asigura oportunitati de marketing si comunicare
• Imbunatateste relatia cu comunitatea
• Recunoastere
 Contra - certificare
• Lipsa personalului instruit
• Costuri instruire, implementare, intretinere
• Nesiguranta privind confidentialitatea informatiilor
• Necunoasterea prevederilor legale
• Atitudinea “las-o asa ca merge asa”
Intrebari?
 OHSAS

SISTEM DE MANAGEMENT AL
SANATATII SI SECURITATII
OCUPATIONALE
18001:2004
 AGENDA
• Ce este un sistem OH&S
• Familia 18000
• Definitii
• Managementul riscurilor
• Specificatia OHSAS 18001
• Implementarea sistemului
• De ce sa ne certificam; PRO si CONTRA
• Intrebari
 Ce este un sistem OH&S?
“Parte a sistemului de management general care
faciliteaza managementul riscurilor OH&S asociate
afacerilor organizatiei. Include structura
organizatorica, activitatile de planificare,
responsabilitatile, procedurile, procesele si resursele
necesare elaborarii, implementarii si mentinerii
politicii OH&S a organizatiei”
- OHSAS 18001:2004
 Familia 18000
• OHSAS 18001: 2004 Sisteme de
management al sanatatii si securitatii
ocupationale. Specificatie
• OHSAS 18002: 2004 Sisteme de
management al sanatatii si securitatii
ocupationale. Linii directoare pentru
implementarea OHSAS 18001
 Definitii

• Sanatate si securitate ocupationala – conditii si factori care

afecteaza starea de sanatate a angajatilor, personalului
temporar angajat, personalului subcontractant, vizitatorilor si a
oricarei alte persoane aflate la locul de munca
• Pericol = sursa sau situatie cu potential de producere de
vatamari, in termeni de ranire sau imbolnavire, daune aduse
proprietatii, daune aduse mediului de lucru, sau o combinatie
a acestora
• Risc = combinatie a probabilitatii si consecintei producerii
unui anumit eveniment periculos
 Managementul riscurilor
• Identificarea riscurilor
• Intelegerea implicatiilor acestora
• Stabilirea tolerabilitatii
• Control
• Fii pregatit
• Daca nu poti face nimic in acest sens – ce se
intampla?
 OHSAS 18001
Cerinte legale si alte cerinte
• Asigurarea ca toate cerintele legale sunt respectate
Obiective
• Stabilirea si mentinerea obiectivelor OH&S
Programe OH&S
• Stabilirea si revizuirea periodica a programelor
OH&S
• Stabilire responsabilitati, autoritati, resurse, termene
 OHSAS 18001
IMPLEMENTARE SI OPERARE
• Structura si responsabilitate
• Instruire, constientizare si competenta
• Consultare si comunicare
• Controlul documentelor si datelor
• Control Operational
• Pregatire pentru situatii de urgenta si
capacitate de raspuns
 OHSAS 18001
Structura si Responsabilitate
• Stabilire responsabilitati, autoritati, resurse, termene
• Numire repezentant al managementului pentru OH&S
• Demonstrarea angajamentului pentru implementarea OH&S

Instruire, constientizare si competenta

• Asigurarea ca instruirea este releventa pentru sarcini cu
impact asupra sistemului OH&S
• Stabilirea si mentinerea unor programe de instruire
 OHSAS 18001
Consultare si Comunicare
• Documentare si mentinere proceduri
• Implicarea angajatilor

Controlul Datelor si Documentelor

• Mentinerea documentelor si datelor cerute de specificatia
OHSAS
• Revizuirea periodica
• Asigurarea prezentei documentelor valabile la locurile de
utilizare
 OHSAS 18001
Control Operational
• Stabilirea masurilor de control pentru activitatile si
operatiile asociate riscurilor

Pregatire pentru situatii de urgenta si capacitate de

raspuns
• Stabilire planuri si proceduri pentru identificarea
potentialului pentru incidente si situatii de urgenta
• Testarea periodica – acolo unde este posibil
• Revizii periodice a planurilor si procedurilor
 OHSAS 18001
VERIFICARE SI ACTIUNE CORECTIVA
• Monitorizarea si masurarea performantei
organizatiei
• Acidente, incidente, neconformitati si actiuni
corective si preventive
• Inregistrari
• Audit
 OHSAS 18001
Monitorizarea si masurarea performantei
• Masurari: calitative si cantitative
• Indeplinirea obiectivelor
• Masurari proactive ale performantei
• Masurari reactive ale acidentelor, incidentelor,
imbolnavirilor etc
• Calibrarea DMM-urilor - dupa caz
 OHSAS 18001
Accidente, Incidente, Neconformitati, Actiuni Corective
si Preventive
• Definirea responsibilitatilor pentru investigarea
accidentelor
• Actiuni de reducere consecinte
• Initiere si finalizare actiuni corective si preventive
• Implementare si inregistrare schimbari ale
procedurilor documentate
 OHSAS 18001
Inregistrari
• Stabilire proceduri: reguli si metode
• Respectarea cerintelor de
– Lizibilitate si identificare
– Trasabilitate
– Regasire usoara
– Protejare
 OHSAS 18001
Audit
• Stabilire si mentinere proceduri pentru:
– Determinarea conformitatii sistemului OH&S cu
specificatia OHSAS 18001
– Revizuirea rezultatelor auditurilor anterioare
– Furnizarea de informatii catre management
• Auditorii trebuie sa fie independenti fata de
zona auditata
 OHSAS 18001
ANALIZA MANAGEMENTULUI
• Revizuirea sistemului OH&Spentru a asigura
adecvarea si eficacitatea
• Mentinerea inregistrarilor analizei efectuate
• Documentarea schimbarilor identificate ca
necesare
 Implementarea OH&S
4 FACTORI DE SUCCES

• Angajamentul managementului si implicarea

personalului
• Analiza pericolelor
• Prevenire si Control
• Instruire
 Implementarea OH&S
Angajamentul managementului si Implicarea personalului

• Politica de siguranta trebuie sa fie o prioritate pentru

toate departamentele organizatiei
• Incorporarea activitatilor legate de siguranta in
evaluarile performantei personalului
• Instruirea tuturor angajatilor privind OH&S
• Alocare resurse adecvate sistemului OH&S
• Audituri ale sistemului OH&S
 Implementarea OH&S

Analiza pericole

• Identificarea tuturor pericolelor

• Luarea in consideratie a tuturor pericolelor la
stabilirea politicii OH&S
• Utilizati matricea riscurilor in analiza
 Implementarea OH&S
Prevenire si Control

• Stabilirea proceduri sigure de lucru pentru

angajati
• Controlul si eliminarea pericolelor
• Echipament de protectie
• Instruirea angajatilor
• Analiza accidentelor
 Implementarea OH&S
Instruire

• Managementul de varf – bazele activitatilor si cerintelor

• Managementul de linie (sefi departamente) – stabilire
responsabilitati
• Responsabilii (sefii de echipe) instruire similara
angajatilor cu privire la obiective
• Angajati – cum sa evite accidentarea lor si a colegilor
• Evaluarea programului de instruire
 De ce ar dori firmele sa certifice
OH&S?
• Creste increderea angajatilor • Imbunatateste relatia cu
• Reducerea costurilor prin organismele guvernamentale si
eliminarea potentialului de de stat
accidente • Imbunatateste imaginea publica
• Motivarea angajatilor
• Angajamentul conducerii

• Cerinta autoritatilor nationale

• Cerinta clientilor
 PRO certificare

• Imbunatateste relatia cu angajatii

• Imbunatateste relatiile cu partenerii
• Imbunatateste relatia cu comunitatea
• Recunoastere
 Contra - certificare
• Lipsa personalului instruit
• Costuri implementare, intretinere
• Nesiguranta privind confidentialitatea informatiilor
• Necunoasterea prevederilor legale
• Atitudinea “las-o asa ca merge asa”
Intrebari?
HAZARD ANALYSIS CRITICAL
CONTROL POINTS
 Agenda
• Legislatie in domeniu
• HACCP in Romania
• Sistemul HACCP, principii
• Pasii implementarii
• De ce sa ne certificam
• Intrebari
 LEGISLAŢIA EUROPEANĂ PRIVITOARE LA IGIENA ŞI
``SIGURANŢA`` ALIMENTELOR

Directiva Consiliului Europei 93/43/EEC din 14.06.93 cu privire la igiena

Alimentelor:
 elaborată de Consiliul Comunităţii Europene;
 bazată pe recomandările din Codex Alimentarius referitoare la principiile
generale de igienă (stabilite de FAO si OMS , Roma, 1988);
 conţine 17 articole şi o anexă cuprinzând 10 capitole cu cerinţele aplicabile
sectoarelor de preparare, procesare, fabricare, ambalare, transport, distribuţie,
manipulare şi servire a produselor alimentare.
 DEZVOLTAREA STANDARDELOR referitoare la MANAGEMENTUL
SECURITĂŢII ALIMENTARE HACCP si ISO

 Conceptul original HACCP, utilizat iniţial de NASA, a fost prezentat prima

dată publicului în 1971 la Conferinţa Naţională pentru Protecţia Alimentelor
si conţine 5 etape preliminare şi 7 principii;
 Aplicarea sistemului HACCP, aşa cum a fost gândit el iniţial, trebuie însă să
fie susţinută pe fundamentul unor proceduri care ţin de Managementul
Calităţii (vezi ISO 9001:2000);
 In anul 2000, a aparut Initiaţiva Globală pentru Siguranţa Alimentelor, cu
recunoaşterea reciprocă a patru standarde internaţionale: BRC, EFSIS nr.5,
Codul HACCP şi IFS;

Pentru reducerea numărului de standarde, ISO a pregătit două documente:

• ISO 15161- Ghid de aplicare a ISO 9001:2000 în industria alimentară şi a
băuturilor;
• ISO 22000- Sisteme de management al siguranţei alimentelor. Cerinte pentru
orice organizatie din lantul alimentar
 DEZVOLTAREA STANDARDELOR referitoare la MANAGEMENTUL
SECURITĂŢII ALIMENTARE HACCP si ISO

Comisia Codex Alimentarius incorporează HACCP în Codul de Practici

Internationale –Principii Generale de Igienă Alimentară (CAC/RCP 1-1969, Rev.3-
1997, Amd.1999)

Secţiunea 1. Obiective
Secţiunea 2. Scop, utilitate şi definiţii
Secţiunea 3. Procesarea primară
Secţiunea 4. Întreprinderea: proiectarea spaţiilor şi facilităţi necesare
Secţiunea 5. Controlul operaţiilor
Secţiunea 6. Întreprinderea: întreţinere şi igienizare
Secţiunea 7. Întreprinderea: igiena personalului
Secţiunea 8. Transportul alimentelor
Secţiunea 9. Informaţii despre produs şi conştientizarea consumatorului
Secţiunea 10. Educaţia, instruirea.
CAC/RCP 1-1969/REV. 4 – 2003, Cod international de practica recomandat – include sistemul
HACCP si ghid pentru aplicarea acestuiavv
 SITUAŢIA IMPLEMENTĂRII HACCP ÎN ROMÂNIA

1. Se aprobă introducerea şi aplicarea

Ord. M.S. nr. 1956/ 18 oct.1995 privind
sistemului H.A.C.C.P. în activitatea de
introducerea şi aplicarea sistemului supraveghere a condiţiilor de igienă
H.A.C.C.P. în activitatea de supraveghere a din sectorul alimentar.
condiţiilor de igienă din sectorul alimentar; …………………………………………..
7. Sistemul H.A.C.C.P. va fi implementat
progresiv, în toate unităţile din sectorul
Ord. Urg. nr. 97 din 21 iun. 2001 privind alimentar, de către Inspectoratele de
poliţie sanitară şi medicină preventivă
reglementarea producţiei, teritoriale, în termen de 1-5 ani,
circulaţiei şi comercializării alimentelor, conform Regulamentului H.A.C.C.P.
aprobată prin Legea 57 din 16 ianuarie
2002;

Cap. III. Condiţii privind producţia, igiena şi ambalarea alimentelor.

Art. 22. Producătorii de alimente, persoane fizice sau juridice, vor comercializa numai alimentele care prezintă siguranţă, sunt
salubre şi apte pentru consum.
……………………………………………………………………………………………………………………………………………………..
Art. 24-25. M.A.A.P. si M.S.F. adoptă prin ordin comun reglementări prin care se stabilesc condiţiile privind igiena alimentelor şi
alte cerinţe obligatorii privind fabricarea şi manipularea alimentelor, precum şi procedurile de verificare a conformităţii cu aceste
cerinţe. Reglementările vor stabili prevederi pentru fabricarea şi manipularea alimentelor în mod igienic iar operatorii din
industria alimentară trebuie să identifice şi să corecteze orice fază critică pentru asigurarea securităţii alimentare…… prin
dezvoltarea sistemului propriu de analiză a riscurilor în punctele critice de control.
 SITUAŢIA IMPLEMENTĂRII HACCP ÎN ROMÂNIA

Cap. II. Condiţii generale de igienă a

H.G. 1198 din 24 oct. 2002 privind
aprobarea Normelor de igienă a
produselor alimentare , publicată în M.O.
866/ 2 dec. 2002; - în vigoare de la 2
martie 2003;
abrogata de HG 924/2005 incepand cu
01.10.2006
produselor alimentare.
Art. 4 Unităţile din sectorul alimentar
trebuie să identifice activităţile care sunt
determinante pentru securitatea
alimentară şi trebuie să garanteze că
procedurile de securitate
corespunzătoare sunt stabilite,
implementate, menţinute şi revizuite pe
baza principiilor utilizate de sistemul de
analiză a riscurilor şi punctelor critice de
control, abreviat HACCP.

REFERENŢIALUL DE CERTIFICARE a sistemului HACCP

 standardul danez DS 30247 E:2002
 Codex Alimentarius
 SR EN ISO 22000: 2005
 SISTEMUL HACCP
HACCP = Hazard Analysis. Critical Control Points

Un sistem care permite identificarea pericolelor specifice suspecte de a

afecta securitatea unui produs alimentar definit şi determinarea măsurilor
necesare pentru a asigura prevenirea sau controlul acestor pericole.

Cele 4 funcţii fundamentale ale metodei HACCP

analiza pericolelor;

identificarea punctelor critice;

supravegherea execuţiei;

verificarea eficacităţii sistemului (evaluarea performanţelor);

 Cele 7 principii ale HACCP
1. Identifică potenţiale pericole, evaluează riscul şi
identifică măsuri preventive
Defineşte
2. Determină Punctele Critice de Control (PCC) care
vor elimina sau minimiza riscul
3. Stabileşte limitele critice care trebuie atinse pentru a
asigura controlul PCC
4. Stabileşte un sistem de monitorizare
Conduce
5. Stabileşte acţiuni de corectare pentru cazul în care
un PCC este scăpat de sub control
6. Stabileşte documentaţia şi înregistrările pentru
sistem
7. Stabileşte procedurile de verificare care confirmă
Verifică eficacitatea HACCP
 PASII IMPLEMENTĂRII SISTEMULUI
HACCP

Pasul 1. Definirea scopului

 asigurarea calităţii şi securităţii produselor alimentare

 este necesar să existe dorinţa şi angajamentul deplin al
tuturor compartimentelor întreprinderii
 se stabilesc termenii de referinţă:
• linia tehnologică;
• categoriile de pericole (microbiologice, fizice, chimice);
 PASII IMPLEMENTĂRII SISTEMULUI
HACCP

Pasul 2. Construirea echipei HACCP – numire responsabil

Pasul 3. Colectarea tuturor informatiilor despre produs
 Descrierea caracteristicilor/proprietatilor specifice ale
produsului final (grupei de produse) si a metodei de
distributie (descrierea tehnica)
 Informatii privind utilizarea produsului
SPECIFICATIA PRODUSULUI
 caracteristici generale
 caracteristici de siguranta
 conditii de ambalare, etichetare, depozitare,
 termen de valabilitate
 utilizarea conform destinatiei (modul de folosire)
 PASII IMPLEMENTĂRII SISTEMULUI
HACCP

Pasul 4. Construirea diagramei de flux tehnologic şi

descrierea procesului
 descrierea procesului de productie pe etape

 diagrame de flux

 planul spatiilor de productie

 verificarea pe teren a diagramei de flux tehnologic

 PASII IMPLEMENTĂRII SISTEMULUI
HACCP

Pasul 5. Identificarea pericolelor potentiale

 stabilirea listei pericolelor potenţiale legate de materiile
prime, materialele şi ingredienţii folositi;
 identificarea pericolelor potenţiale pentru fiecare etapă
a procesului tehnologic.

Se pleaca de la intelegerea pericolelor legate de alimente

 PASII IMPLEMENTĂRII SISTEMULUI
HACCP

Pasul 6. Evaluarea riscurilor si stabilirea masurilor de control

Efectuarea unei evaluări a probabilităţii de apariţie a pericolelor
frecventei) şi a severităţii pericolelor (gravitatii);
Specificarea măsurilor preventive existente sau necesare
pentru eliminarea sau reducerea pericolelor la un nivel acceptabil

Gravitatea Frecventa aparitiei

(in produsul final; la consum)
Procedura de
evaluare a riscului Ridicata 3 4 4
(metoda 1)
Medie 2 3 4
Scazuta 1 2 3
Scazuta Medie Ridicata
 PASII IMPLEMENTĂRII SISTEMULUI
HACCP

Pasul 7. Determinarea punctelor critice ptr. controlul

acestor pericole identificate
Pasul 8. Stabilirea limitelor standard (valori tinta care
trebuie indeplinite pentru a ţine subcontrol fiecare PCC
identificat) precum si stabilirea tolerantelor
Valoarea tinta + toleranta= Valoarea critica
Pasul 9. Stabilirea unui sistem de monitorizare pentru
controlul efectiv al CCP-urilor
Exemple de limite critice

Hazard
 PASII IMPLEMENTĂRII SISTEMULUI
HACCP

Pasul 10. Stabilirea de acţiuni corective, când apar

deviaţii faţă de limitele critice stabilite
Pasul 11. Stabilirea unui sistem eficient de realizare si
pastrare a documentaţiei descriptive şi a celei
operaţionale
specificatii
instructiuni
proceduri
formulare de inregistrare
 PASII IMPLEMENTĂRII SISTEMULUI
HACCP

Pasul 12. Stabilirea de metode, proceduri şi teste ptr.

verificarea sistemului HACCP, destinate să-i ateste
conformitatea şi eficacitatea

Pasul 13. Revizuirea sistemului HACCP.

 De ce ar dori firmele sa certifice un
sistem HACCP?
• Imbunatateste relatia cu organismele
• Reduce costurile prin guvernamentale si de stat
organizarea fluxului de • Imbunatateste imaginea publica
procese si reducerea • Motivarea angajatilor
pierderilor • Angajamentul conducerii
• Verificarea corectitudinii
masurilor si modului de
lucru
• “Pasaport” pentru export

• Cerinta autoritatilor nationale

• Cerinta clientilor
 PRO certificare

• Imbunatateste relatia cu partenerii externi

• Asigura oportunitati de marketing si
comunicare
• Recunoastere
 Contra - certificare

• Lipsa personalului instruit

• Costuri instruire, implementare, intretinere
• Nesiguranta privind confidentialitatea informatiilor
• Necunoasterea prevederilor legale
• Atitudinea “las-o asa ca merge asa”
Intrebari?
SISTEME DE MANAGEMENT

Documentatii
 Agenda
• Sistem de Management de Calitate
• Sistem de Management de Mediu
• Sistem de Management sanatate si securitate
ocupationala
• HACCP
• Sisteme integrate
 SMC
• Manual
• 6 proceduri de sistem
• Declaratie de politica
• Declaratie de obiective
• Inregistrari privind furnizorii, analiza cerinte client,
satisfactia clientului, analiza efectuata de
management, control DMM-uri

Proceduri operationale sau de proces, instructiuni de lucru

 SMM
Declaratie de politica
Proceduri de sistem
– aspecte de mediu
– cerinte legale si alte cerinte
– obiective, tinte , programe
– Instruire, comunicare
– controlul documentelor
– control operational – activitati asociate
– aspecte de mediu semnificative
– pregatire pentru situatii de urgenta si capacitate de raspuns
– monitorizare si masurare - activitati cu impact semnificativ
– evaluarea conformarii
– neconformitati
– actiune corectiva
– actiune preventiva
– controlul inregistrarilor
– audit intern
Inregistrari

Proceduri operationale sau de proces: control DMM-uri de exemplu,

instructiuni de lucru
 HACCP

• Planul HACCP
• Inregistrari privind monitorizarea CCP-urilor
 SISTEM INTEGRAT CALITATE-MEDIU
SMCM
• Manual integrat sau cu capitole separate
• Proceduri de sistem
– aspecte de mediu
– cerinte legale si alte cerinte
– obiective, tinte , programe
– instruire
– comunicare
– controlul documentelor
– control operational – activitati asociate aspecte de mediu semnificative
– pregatire pentur situatii de urgenta si capacitate de raspuns
– monitorizare si masurare - activitati cu impact semnificativ
– evaluarea conformarii
– neconformitati
– actiune corectiva
– actiune preventiva
– controlul inregistrarilor
– audit intern
• Declaratie de politica
• Declaratii de obiective: calitate si mediu
Proceduri operationale sau de proces: control DMM-uri de exemplu
instructiuni de lucru
 SISTEM INTEGRAT CALITATE-OH&S
• Manual integrat sau capitole distincte
• Declaratie de politica
• Proceduri de sistem
– planificare pentru identificarea pericolului, evaluarea riscului si controlul riscului
– cerinte legale si alte cerinte
– obiective si program (programe) de management OH&S
– instruire
– comunicare
– controlul documentelor si al datelor
– control operational – activitati asociate riscurilor identificate
– pregatire pentru situatii de urgenta si capacitate de raspuns
– monitorizare si masurare - a performantei OH&S
– accidente, incidente
– neconformitati
– actiune corectiva
– actiune preventiva
– controlul inregistrarilor
– audit intern
• Inregistrari privind analiza efectuata de management
 SISTEM CALITATE – HACCP
SMCH
• Manual
• Planul HACCP
• 6 proceduri de sistem
• Declaratie de politica
• Declaratie de obiective
• Inregistrari privind monitorizarea CCP-urilor
• Proceduri de igiena
Proceduri operationale sau de proces: control DMM-uri de exemplu
instructiuni de lucru
 SISTEME
INTEGRATE COMPLEXE

• INTEGRAT CALITATE- MEDIU – OHSAS

• INTEGRAT CALITATE - MEDIU - HACCP

Intrebari?
 NE REVEDEM MÂINE!
AGENDA ZIUA 2:

- Consultanti si consultanta
- Certificarea
- Excelenta in management
- Investors in people
 AGENDA ZIUA 2

• Consultanti si consultanta
• Certificarea
• Pauza de cafea
• Excelenta
• Investors in People
CONSULTANTI SI CONSULTANTA
 Agenda

• Ce este?
• La ce foloseste?
• Ce face consultantul?
• Cui trebuie?
• Cum alegem consultantul?
 Ce este

• Persoana de incredere care:

– are pregatire si experienta relevanta
– respecta codul deontologic privind consultanta
– nu intra in conflict de interese cu clientul
– pastreaza confidentialitatea informatiilor la care are
acces
– Foloseste in beneficiul clientului experienta accumulata
 La ce foloseste

• Economiseste timp pentru client

• Economiseste bani pentru client
• Instruieste personalul clientului
 Ce face consultantul (1)
Asculta,
Observa ,
Analizeaza ,
Evalueaza
Recomanda,
Asista ,
Indruma ,
Instruieste.
 Ce face consultantul (2)
• Ofera:
– Indrumari privind necesarul de documente
functie de
• Tipul sistemului
• Marimea organizatiei
• Complexitatea proceselor
• Competenta personalului
– Indrumari privind documentarea proceselor
– Indrumari privind mentinerea inregistrarilor
 Ce face consultantul (3)

• Analizeaza modul de control al sistemului si

propune imbunatatiri
• Asista sau efectueaza auditul intern
• Elaboreaza rapoarte de audit si recomandari
pentru obtinerea conformitatii
• Ajuta la alegerea organismului de certificare
 Cui trebuie?
Tuturor organizatiilor care:

• Vor sa reduca costurile proiectarii, documentarii,

implementarii si certificarii unui sistem
• Vor sa reduca timpul necesar unui astfel de proiect
• Vor sa se asigure de calitatea si sustenabilitatea
rezultatului
• Cunosc si recunosc utilitatea si oportunitatea utilizarii
unui specialist
• Doresc sa-si dovedeasca profesionalismul
 Cum alegem consultantul? (1)

• Dupa experienta – cu cat a avut mai multi clienti

in domeniul dumneavoastra, cu atat mai bine.
• Sa va inspire incredere
• Sa asigure confidentialitatea
• Sa respecte termenele stabilite
Cum alegem consultantul? (2)

• Dupa competenta – cereti cv-uri!

• Asigurati-va ca personalul cu care veti lucra are pregatire

cat mai solida pentru referentialul ales.

• Dupa recomandari
 IMPORTANT!

Folositi experienta acestora in folosul dvs!

Lucrati in echipa cu consultantul dvs!

 PENTRU MAI MULTE
PRECIZARI SI DETALII

SUNA UN CONSULTANT!
Intrebari?
Organism de certificare
 Agenda
• De unde aflam ce organisme functioneaza in Romania
• De unde aflam ce organism se potriveste activitatilor noastre
• Obtinerea certificarii
• Am nevoie de certificare?
• Ce sa aleg
• Ce obligatii am
• Ce drepturi am
• Ce obligatii are organismul de certificare
 De unde aflam ce organisme
functioneaza in Romania

• De la consultant
• De pe site-ul RENAR
www.renar.ro
 Tipuri de organisme

• Organisme care certifica sisteme

• Organisme care certifica produse
• Organisme care certifica laboratoare
 De unde aflam ce organism se
potriveste activitatilor noastre

• se verifica domeniul pentru care este acreditat

intern sau international
• se analizeaza optiunile cu consultantul
• se respecta cerintele unei autoritati
• se respecta cerintele unui/unor clienti
Am nevoie de certificare?

discutii
 Ce sa aleg?

• pre-audit
• certificare: de sistem; de produs
• supraveghere
 Ce obligatii am?

• sa respect termenele
• sa instruiesc echipa de auditori cu normele de
PM
• sa le asigur echipament de PM
• sa le pun la dispozitie documentele relevante
pentru constatarea functionarii sistemului
auditat
 Ce drepturi am?

• sa imi fie respectat secretul documentelor

• sa mi se faca observatii pertinente
• sa refuz echipa de audit
• sa contest neconformitatile
 Ce obligatii are organismul de
certificare

• sa stabileasca o echipa de audit pe domeniu

• sa pastreze confidentialitatea
• sa stabileasca neconformitati
• sa transmita raportul de audit
Intrebari?
EXCELENTA IN CALITATE

Cateva concepte
 Agenda
• Ce este calitatea?
• Conceptul de excelenta
• Principiile excelentei
• 5 parteneri
• Factori de succes
• Premii
 CE ESTE CALITATEA

• Masura in care un ansamblu de caracteristici

intrinseci (permanente) indeplineste cerintele
 Conceptul de “Excelenta”

• Excelenta inseamna sa fii un model pentru

ceilalti, adica sa fii cel mai bun, pentru ca:
– esti orientat catre clienti
– aplici tehnici manageriale de virf
– obtii rezultate consistente
 Principiile Excelenţei (1din 2):
• Viziune clara:
– misiune
– politica
– strategie
– obiective
• Orientare catre clienti:
– cunoasterea necesitatilor explicite si latente
– stisfacerea necesitatilor
• Imbunatatire continua:
– masurarea si analiza rezultatelor
– feed-back
– inovare
 Principiile Excelenţei: (2 din 2)
• Aplicarea bunelor practici manageriale:
– orientare catre procese
– abordare convingatoare, integratoare
– implementare sistematica
– imbunatatire continua
• Aplicarea bunelor practici in managementul resurselor umane:
– orientare catre satisfactia angajatilor
– motivare
– recompensare
– formare continua
• Parteneriat:
– cu furnizorii
– implicare
– incredere
– cu celelalte parti interesate (autoritati, organisme de supraveghere)
• Responsabilitate etica fata de societate
 5 parteneri pentru excelenta

• Clienti
• Angajati
• Actionari / Proprietari
• Furnizori
• Societatea
 FACTORI DE SUCCES
• Orientare pe termen lung
• Proces permanent de imbunatatire
• Implicarea directa a conducerii
• Asigurarea satisfactiei angajatilor
• Asigurarea satisfactiei clientilor
• Management prin exemplu personal
• Comunicare
• Rabdare – Rezistenta
 Premii de calitate şi modele

• Japonia - Premiul Deming (1951)

• SUA - Trofeul naţional pentru calitate Malcolm
Baldrige - MBNQA (1988)
• Europa - Trofeul european pentru calitate –
EQA (1992)
• Romania - Premiului Roman pentru Calitate
"J.M.JURAN“ (2000)
 Premiul JURAN
CELE 9 CRITERII:
1. LEADERSHIP
2. RESURSE UMANE
3. POLITICA SI STRATEGIE
4. PARTENERIATE SI RESURSE
5. PROCESE
6. REZULTATE REFERITOARE LA PERSONAL
7. REZULTATE REFERITOARE LA CLIENTI
8. REZULTATE REFERITOARE LA SOCIETATE
9. REZULTATE CHEIE PRIVIND PERFORMANTELE
Intrebari?
 Investitori în oameni

Un instrument pentru
îmbunătăţirea activităţii organizaţiei
 Agenda

• Standardul
• Exemple de succese tipice

• Multiple căi pentru atingerea

standardelor

• Procesul de derulare şi sprijinul ROCA

 Standardul
• Ce înseamnă?

• De unde provin?

• Care sunt beneficiile?

• Cum se pot realiza?

• Ce sprijin poate oferi ROCA?

 Ce înseamnă?
• Standard naţional
• Indicator comparativ pentru cele mai bune practici
• Cadru general pentru îmbunătăţirea activităţii
• Flexibil, poate fi adaptat oricărui tip de organizaţie
• Statistici (UK)
- peste 37,000 de organizaţii recunoscute
- 27% din forţa de muncă din UK
- 90% rata stabilităţii
 Istoric
• Standardul a fost elaborat de industrie pentru
industrie
– Are la bază cele mai bune practici ale organizaţiilor
naţionale şi europene

• Reţeaua de furnizare şi evaluare

- IIP UK - “paznicul” standardului
- Consilieri locali pregătiţi – pentru sprijin
- Centre de calitate – pentru evaluare
- Practicieni autorizaţi – calitate asigurată
 Ţări implicate
• 21 de ţări europene lucrează cu standardul
• Unele dintre ele derulează proiecte-pilot
– De exemplu: Bulgaria, Grecia, Ungaria, Polonia, Slovenia,
Spania
• Alte 9 ţări din afara Europei utilizează standardul:
– Australia şi Noua Zeelandă
– Canada, Insulele Bermude şi Cayman
– Arabia Saudită şi Oman
– Filipine şi Africa de Sud
 3 Principii – 10 Teme
Strategia
afacerii Strategia invatare
Imbunatatire continua & dezvoltare
St
ad rateg
m i
pe inist a de
rso rar
na e a
Revizuieste Planifica lulu
performantei

i
Masurarea

(analizeaza)
Imbunatatirea performantei
organizatiei

ag sh ie
en &
an er g
m ad rate

em ip
t
le St
Actioneaza

Invatare & Eficienta

dezvoltare managementului
Implicare & Recunoastere &
imputernicire rasplata
Standardul “investitori în oameni”
 Standardul “investitori în oameni”
CE OFERA?

• Un cadru general de utilizat REVIEW PLAN

în dezvoltarea afacerilor Evaluarea Elaborare
impactului Strategii

• Integrarea forţei de muncă

în strategia de afaceri

DO
Acţionaţi
 Cadrul general

• Trei principii
- Planificare, acţiune şi analiză
• Zece indicatori
- 39 de cerinţe probatorii
• Trei nivele
- Organizaţional, de echipă şi individual
 Exemplu de subiect
Strategia de conducere şi administrare
• Indicator 4 – Aptitudinile necesare directorilor pentru a conduce,
administra şi dezvolta personalul angajat în mod eficient, sunt clar
definite şi bine înţelese.
1. Top managerii pot descrie cunoştinţele, aptitudinile şi
comportamentul necesare directorilor pentru a conduce,
administra şi dezvolta în mod eficient personalul angajat,
precum şi planurile concepute în vederea asigurării acestor
capabilităţi la nivelul directorilor;
2. Managerii pot descrie cunoştinţele, aptitudinile şi
comportamentul de care au nevoie pentru a conduce,
administra şi dezvolta în mod eficient personalul angajat;
3. Angajaţii pot descrie ce ar trebui să facă directorul lor pentru a
le putea asigura o conducere, administrare şi dezvoltare
eficientă.
 Beneficii

• Îmbunătăţirea comunicării

• Îmbunătăţirea moralului şi a stabilităţii personalului angajat

• Concentrarea asupra dezvoltării personalului angajat

• Sporirea gradului de satisfacţie a clienţilor

• Creşterea productivităţii

• Sporirea gradului de implicare a personalului angajat

Comentarii tipice din partea angajaţilor
• “Aceasta este într-adevăr o organizaţie bună, în
care merită să lucrezi”.
• “Mă simt implicat în planuri şi îmbunătăţiri”.
• “Pot să lucrez mai bine după cursurile de
pregătire urmate”.
• “Mă simt apreciat pentru contribuţia mea în cadrul
firmei”.
• “Nu lucrez pentru directorul meu, ci lucrez
împreună cu el”.
 Tarmac (Regiunea de Sud)
Tarmac National Contracting este o firmă de construcţii civile şi
drumuri şi are 125 de angajaţi.
Provocări
– Construcţiile civile vor trebui să facă faţă lipsei forţei de
muncă în următorii 5 până la 10 ani, deoarece tot mai
puţine persoane se îndreaptă către acest domeniu, iar
forţa de muncă existentă se va retrage la pensie.
– Firma acoperă o arie geografică largă, majoritatea
angajaţilor au rar ocazia de a se întâlni, există pericolul
izolării şi înstrăinării faţă de firmă.
– Firmele-client folosesc criterii de selecţie mult mai severe,
printre acestea incluzându-se şi modul în care contractorii
îşi tratează angajaţii.
 Tarmac
• Acţiuni (folosind cadrul general IIP)
– Comunicarea şi implicarea s-au îmbunătăţit în cadrul firmei
prin intermediul buletinelor informative regulate privind
planurile elaborate şi evoluţia lor, precum şi prin
intermediul întrunirilor regulate bilunare menite să asigure
diseminarea celor mai bune idei şi practici;
– Schema de evaluare a fost îmbunătăţită pentru a furniza
legături mai bune cu obiectivele, un sprijin mai bun şi
oportunităţi sporite de dezvoltare;
– Angajaţii au fost încurajaţi să testeze eficienţa procedurilor
şi sistemelor.
 Tarmac
Rezultatul:

– O mai mare stabilitate a personalului angajat

– Angajaţii se simt sprijiniţi, implicaţi şi apreciaţi
– Există multe alte idei care vizează viitoare
îmbunătăţiri şi atragerea de noi angajaţi
– Acceptat de clienţii cu statut de IIP
 Tarmac

“Implementarea standardului “investitori in

oameni” a demarat un proces de îmbunătăţire
permanentă care ne va ajuta să facem faţă
provocărilor din acest domeniu pe parcursul
următorilor zece ani.”
 Un centru de distribuţie
O firmă naţională de distribuţie cu 1100 de
angajaţi şi multiple locaţii
Provocarea
– O locaţie avea moralul foarte scăzut şi, drept
urmare, nivelul productivităţii se situa cu mult sub
cel preconizat.
– După o analiză-diagnostic, s-au făcut multe
comentarii despre directorii care nu-şi sprijineau
angajaţii şi nu-i informau.
 Un centru de distribuţie
Acţiuni
– S-a elaborat un set simplu de competenţe manageriale împreună cu
directorii implicaţi şi s-au susţinut cursuri de instruire privind importanţa
lor.
– Acest lucru a implicat studierea bunelor practici de la alte locaţii, astfel
încât competenţele respective să poată fi incluse în set.
– S-au convenit obiective individuale specifice privind dezvoltarea
managementului împreună cu directorii, laolaltă cu metodele de
instruire necesare pentru a veni în sprijinul realizării acestora.
– Directorii au o imagine clară referitoare la ceea ce aşteaptă firma din
partea lor ca directori.
– Angajaţii au de asemenea o imagine clară asupra acestor aşteptări şi
au alternative de sprijin clare în cazul ivirii unor probleme.
 Un centru de distribuţie
Rezultatul:
– După un an, rezultatele monitorizării angajaţilor arată că
moralul a crescut şi a ajuns la nivelul celorlalte locaţii.
– Toate obiectivele-ţintă ale firmei au fost atinse.
– Comunicarea s-a îmbunătăţit prin intermediul clarificării
aşteptărilor, planurile şi evoluţia lor au fost împărtăşite fără
teamă şi au existat oportunităţi egale de dezvoltare.
– Drept urmare, au existat mult mai multe idei bune privind
îmbunătăţirea activităţii care ies la iveală în mod regulat.
 Un centru de distribuţie

“Prin clarificarea bunelor practici manageriale

fiecărui angajat şi sprijinirea dezvoltării
managementului, s-a efectuat o enormă
cotitură în ceea ce priveşte performanţele
acestei unităţi – acum este una dintre unităţile
noastre cu cele mai bune rezultate.”
 Multiple căi pentru atingerea standardului
De la cel mai simplu
– Plan de afaceri pe o singură pagină
– Analize ale rezultatelor, nescrise, însă eficiente, prin
utilizarea unor criterii bine înţelese
– Efectuarea de comunicări regulate informale privind
planurile şi evoluţia lor tuturor celor implicaţi
– Instruire şi dezvoltare zilnică informală cu înţelegerea clară
a beneficiilor şi legăturilor cu obiectivele activităţii
comerciale
– Folosirea informaţiilor obţinute în urma evaluării şi analizei
la efectuarea unor viitoare îmbunătăţiri
 Multiple căi pentru atingerea standardului
La cel mai complex
– Planuri de afaceri corelate la nivelul organizaţiei, direcţiilor,
departamentelor şi echipelor, cu scopuri generale şi valori
bine clarificate şi înţelese de fiecare;
– Sistem managerial bazat pe cunoştinţe care să asigure
diseminarea cunoştinţelor acumulate în întreaga
organizaţie;
– Competenţe manageriale pentru diferite nivele de
responsabilităţi;
– Fluxuri clare de comunicări în cadrul şedinţelor de echipă
şi comunicare regulată în sistem unu-la-unu pentru a
asigura consecvenţa implicării şi sprijinului pentru
dezvoltare.
 Câteva exemple (1,2)
• Strategia afacerii
– Analize SWOT pentru toţi
– Obiective SMART la nivel de organizaţie, de
echipă şi individual
• Strategia de instruire şi dezvoltare
– Atât de sus în jos, cât şi de jos în sus, trebuie
corelate
– Metode bune de prioritizare şi scheme de evaluare
clare…
 Câteva exemple (3,4)
• Strategii privind administrarea personalului
angajat
– Adaptarea sprijinului la diferitele necesităţi
– Încurajarea exprimării tuturor ideilor
– Acces corect la instruire şi dezvoltare
• Strategii de leadership şi administrare
– Un set convenit de aptitudini pentru rezultate bune
– Dezvoltare clară a managementului pentru a
sprijini aptitudinile
 Câteva exemple (5,6)
• Eficienţa managementului
– Analize clare folosind aptitudinile
– Obiective clare pentru dezvoltarea managementului şi
sprijin prin îndrumare
– 360 de grade feedback
• Recunoaştere şi răsplată
– Explicarea clară a strategiei la instalare
– Şedinţe regulate unu-la-unu
– Simple mulţumiri pentru lucrul bine făcut
– Încredere în autonomia la locul de muncă
– Idei duse mai departe
 Câteva exemple (7,8)
• Implicare şi împuternicire
– Fiecare este inclus în procesul de planificare a afacerilor
– Delegarea responsabilităţilor
– Grupuri pentru îmbunătăţire permanentă
– Scheme de sugestii cu metode de urmărire şi continuare
• Acţiuni de instruire şi dezvoltare
– Adaptarea modalităţilor de instalare (inclusiv schimbarea funcţiei)
– Şedinţe regulate unu-la-unu pentru continuarea instruirii
– Gamă largă de metode menite să satisfacă diferite necesităţi
– Sprijin pentru oportunităţi de aplicaţii practice
 Câteva exemple (9,10)
• Masurarea performantei
– Măsuri clare pentru performantele obţinute, utilizate în mod
regulat pentru monitorizarea schimbărilor legate de
activităţi
– Evaluarea utilizată pentru informare asupra viitoarei
strategii
• Îmbunătăţire permanentă
– Exemple de evaluări care au avut drept rezultat
îmbunătăţiri
– Angajaţii înţeleg îmbunătăţirile şi sursele lor – analize şi
evaluări
– Directorii pot da propriile lor exemple de îmbunătăţiri aduse
propriilor lor activităţi
 Derularea procesului
• Efectuarea unei analize-diagnostic
• Elaborarea unui plan de acţiune
• Actiuni de implementare
• Monitorizarea şi analizarea evoluţiei împreună cu
consilierul dvs.
• Convenirea unui termen de realizare şi rezervarea
unei evaluări
• Sărbătorirea recunoaşterii !!!
Întrebări?
COMPARATIE

ISO 9001 & IIP

 CELE TREI PRINCIPII
PLANIFICA

Dezvoltarea strategiilor
de imbunatatire a
performnatei
organizatiei

REVIZUIESTE ACTIONEAZA

Evaluarea impactului Stabilirea masurilor de

asupra performantei imbunatatire a
organziatiei performantei organizatiei
 ISO 9001
Imbunătăţirea procesului prin
ciclul PEAV/PDCA – Plan, Executare
(Do), Acţiune (Act), Verificare
(Check)
Sistemul de Management al calităţii (SMC)
trebuie să fie folosit pentru îmbunătăţire
continuă

Planifică Execută Rezultate

Măsurarea/Monitorizarea rezultatelor în
Acţionează Verifică
comparaţie cu obiectivele stabilite –
Imbunătăţirea procesului şi a modificărilor
SMC după necesităţi, pentru a atinge şi
SMC/ susţine rezultatele dorite
QMS
Obiectivul îmbunătăţirii

Performanţa de bază
 3 Principii – 10 Teme
Strategia
afacerii Strategia invatare
Imbunatatire continua & dezvoltare
ma Stra
na te
pe gem gia
rs o e n
na tulu
Revizuieste Planifica lulu i
performantei

i
Masurarea

(analizeaza)
Imbunatatirea performantei
organizatiei

ag sh ie
en &
an er g
em ip
m ad ate

t
le Str
Actioneaza

Invatare & Eficienta

dezvoltare managementului
Implicare & Recunoastere &
imputernicire rasplata
 ISO 9001
ACTIONEAZA
PLANIFICA – (A)
 Evalueaza rezultatele
 Determina zonele cu probleme
 Standardizeaza pentru a evita redundanta
 Defineste standardul
 Imparte succesul cu alte zone
 Defineste situatia curenta
 Planific amonitorizari pe parcurs a solutiilor
 Determina diferentele
 Aplica PDCA din nou daca rezultele nu sunt
 Alege teluri masurabile
echilibrate
IM CON  Declara problema pentru a cauta
 Continua cu alte oportunitati de imbunatatire BU
cauzele potentiale
TI
ST P NA NU I
M E EA
A N L A TAT A
DA NIF IR BLE CAR
IC E O FI
P A RDI Z A A P R NTI L 1
S U EA E U
L 4 ZA -I D P AS
& A

AC
NE TIO PLANIFICA – (B)

B-INVESTIGAREA CAUZEI
AZ
VERIFICA A  Cauta cauzele problemelor
 Monitorizeaza progresele  Colecteaza si analizeaza datele

REZULTATELE
ANALIZEAZA
implementarii planului referitoare la problemele respective

PASUL 3

PASUL 1
PLANIFICA
 Strange date aditionale daca e VERIFICA  Analizeaza datele contra faptelor
necesar  Selecteaza cauzele cele mai
 Modifica planul de implementare probabile

C
dupa necesitati  Stabileste relatia cauza -efect

TU FE
ZA EA
E
 Monitorizeaza rezultatele  Determina cauza de la radacina
IM M

I
UR
P A ME R IL
PL AS

1
U L M AS
S U NT O R
E U

S
PA RE
L AR

E
2

EFECTUEAZA EG
AL PLANIFICA – (C)
C-
EA

 Dezvolta un plan de implementare a  Cauta solutii (masuri) care sa se

masurilor selectate adrese cauzelor primare
 Desemneaza sarcini  Selecteaza masurile potrivite
 Comunica planul  Coordoneaza/castiga aprobarea
 Executa planul in termen si managementului pentru a
stabileste metode de urmarire implementa masurile
 Diverse metode de recunoastere

Evaluare
Intreaga continua
organizatie

Recunoastere

Building blocks
 Abordări diferite legate de respectarea
ISO 9001 regulilor

Eva
luar
Aud e cont
i t in in
i zor tern uă
r n
it fu
Aud

Recunoaştere

Organisme de
certificare
 Evaluarea externa & Procesul de recunoastere

Planificarea evaluarii
Implementare /
Imbunatatire continua
Strangerea dovezilor
Actiuni de imbunatatire

Raport si Feedback Analiza & Feedback

Recognition
Consiliul de Recunoastere
Panel (first
(doar primaonly)
recognition data)
 Implementare şi certificare/autorizare
ISO 9001 SMC
Planificare SMC
Imbunătăţire continuă

Elaborarea dcumentelor
Acţiuni corective/preventive

Audit intern Implementare

 Post recunoastere
Verificari post-
recunoastere

Profil Imbunatatire Revizii

interne
continua

Integrare cu alte
Standarde/ Modele
ISO 9001 Post certificare

Audituri de
supraveghere

Clienţi Îmbunătăţire SMC

continuă Audit intern

Integrare cu alte
standarde / Modele
ISO 14001; OHSAS; HACCP
 Mentinerea recunoasterii

Mentinerea
recunoasterii

Verificare pentru Nu mai indeplineste

mentinerea cerintele
recunoasterii standardului

verificare post –
Recunoastere
recunoastere

Indeplineste
Imbunatatire
cerintele
continua standardului
 Menţinerea recunoaşterii
Acţiuni corective
planificate
şi implementate

Audit de Nu respecta
urmărire a rezultatelor Standardul

Certificare Monitorizare audituri

Îmbunătăţire Continuă să respecte

continuă standardul
Factori cheie: in afara organizatiei
Investors in People UK

Centrele Calitatii

Traineri Practitioner
licentiati Developers

Client

Consultant Asesori
ISO 9001 Actori cheie: din exterior

RENAR
ORGANISM DE
CERTIFICARE

Legislaţie Consultant

Organizaţie

Clienţi Furnizori
Factori cheie: in interiorul organizatiei

Manager de varf

Investors in People
Coordonator

Echipa IIP
ISO 9001 Actori cheie: în interior

MANAGEMENT
LA VARF

RMC

ECHIPA SMC
Întrebări?
 VA MULTUMESC !

LA REVEDERE SI MULT, MULT SUCCES!