|



 
m

m 

 



   

˜

‡ 1880, 5 noiembrie - se naşte la
Paşcani ca fiu al lui Alexandru
Sadoveanu şi a Profirei Ursaki;
‡ frecventează şcoala primară în
satul Vatra Paşcani, apoi
cursurile gimnaziale la Fălticeni
şi liceul la Iaşi;
‡ se înscrie la Facultatea de Drept
din Bucureşti, pe care o va
abandona, fiind atras de mirajul
scrisului:
‡ locuieşte la Fălticeni, Bucureşti
şi Iaşi, lucrând în diverse
domenii:
- copist la Casa Şcoalelor
(Bucureşti), director al Teatrului
Naţional din Iaşi, ziarist;

- bolnav de câţiva ani şi aproape

orb, moare pe 19 octombrie 1961,
fiind înmormântat în Cimitirul
Bellu, alături de Eminescu şi -1880 ± 1961 -
Caragiale
 Ô





‡ a debutat în anul 1904 cu volumul


‡ a fost unul dintre cei mai prolifici
scriitori români, autor de povestiri
Dvolumele 
 



, 

 
 

Casa memorială M. Sadoveanu 


poezii Dvolumul 
dar şi
Fălticeni romane, dintre care cele mai
cunoscute sunt 




şi  


‡ 3
3 este ales 


Ô 
  
‡ 3
 reprezintă, împreună cu
Liviu Rebreanu
 



 
 
  
la  



 
Premii şi distincţii
 
Ô 
pentru volumul


 




pentru romanul
 


 
! 
pentru întreaga
Casa memorială M. Sadoveanu - Iaşi activitate.
 |


 

 Planul simplu de idei-

1. Imaginea panoramică a pădurii surprinsă

la sfârşit de august, dimineaţa.
 *. Păsărelele la
răsăritul
soarelui.

*. Comportamentul păsărilor în zori.

m. Viaţa micilor insecte şi a unui iepuraş.
4. În inima pădurii, mişcarea vieţii nu se remarcă
cu uşurinţă.
Fişă de lucru
‡ precizează modul de expunere folosit în text;
‡ identifică, în prima frază a textului, ce părţi de
vorbire apar mai mult;
‡ descoperă modul şi timpul majorităţii verbelor;
‡ alcătuiţi, în perechi, câmpurile lexicale ale
elementelor terestre şi cosmice care apar în text;
‡ observă perspectiva din care se prezintă aspectul
pădurii în prima şi ultima parte a lecturii;
‡ transcrie diferite imagini artistice descoperite în
fragment, apreciind care dintre ele sunt mai mult
ilustrate;
‡ numeşte două procedee artistice diferite utilizate
în lectură, comentând semnificaţia unuia dintre ele;
‡ apreciază ce sentimente şi atitudini exprimă
scriitorul prin intermediul acestui text.
   este modul de expunere prin care se
înfăţişează trăsăturile caracteristice ale unor obiecte,
privelişti, fenomene din natură, chipuri de oameni sau
stări sufleteşti. Termenul are şi sensul de operă
literară, în proză sau în versuri, unde se foloseşte
acest mod de expunere, reflectând şi impresiile celui
care priveşte şi descrie.
Material realizat de profesor Loreta Mahalu
Şcoala £
  Iaşi

Ilustraţiile au fost selectate de pe internet