s

8t !fl::::3: :l3l "q'T :iiTir""'rolrunrlce

:Il:l.llT:1i:ryT'": :itri3:t:: vE EE ZZ
LV ele Inclec ep elrlplrsuelul
LV
""""Jolrunrice ele oorlsrJoJJerec e1rjplrsue1u1 Z't'Z
rolrunricu €erecgls€lJ l'E Z

-ffi|rlt':
9V
.....Il}cru]suoc uI runrtcv
9V EZ
9V
................'...........'.......'.....................,....'.....?wuotsue1e:deJn}9LuJVZ.Z.e
EV
EV
w
0v
6E
9E
""""'erice:1uoc rS e1ue1 ee;e8tn3 tI'7,
'ecrlsele slrrjeu"rogeq Z'fZ
9t
It """""
..........................i1r*]eq
ereluelsrzau r I z
9t """lnuoteg I'7,
9g
;;; ;;r;;r ;; r';rir"Jit?:'9J"5 2
"urrro,or;;^
+aC
va
.... ......................:i:'r-rqele'rd
rrnlcruls ,::t::::l1yr^1"1.11:L::T*:j1:::I s'6 r
rs ntqluesuu ep elBtrtqcnp ep llltpuoJ
v'6'L
.............. ........:l:::l rrrguuduocard e1e erepuncos ololcoJg g'6
I

,, ;;;;; ;;,;,";;;" ;;;,;,;;,; ;;;;,,,#ffJffi1$ii.[:

prerurl-ou ezrleuY
T6 L

€' t'6'l
""""""gcllse1d eztluuy
0t e' I' 6' I
"srrnqrrlsrpe_r qrqJ nes nr 9rrls€le Prerurl ezrleuY I'l'6'I
67,
8Z
"""'el€rnttn-4s rrrgpoduroc eerelapol4 I'6' I
87,
9Z ;;,,,;,;;;; ;";:"JHHelrrdrcur:4
;',JJ,X 3 i

:
9Z errrgls er erelcelord ep E L't
..............................:tr-rl
9Z

i;j;1;;;;il;';;*6t'-ii';-iffi
VZ
VZ |,ii
7Z
{:ifi: :::i"d-:: :l iu'::If# :l'J,Tr#?i ? l,
07,
""""eleJnlcru1s reiue-rn8rs ee:euoqseg T,'g' L
"91|urt1 Irgls roun €erlllqels I'9 I
OZ
OZ
6I
i:tirr:r riiTf"ijfflHffl"T?ffi: :;;:ilSlx iI
"'plelcero:d pier.r. sp elern6l t't
8I
LI """"elellllqernp ep eluua3 tZ'I
LI elurreJ (" z' r
........................... :f]*ruepunf
'rr"rglcerord
LI lndocg fZ'I
LT
"""""""'llrglcerord eleiur-rec rS lndocg T,' I
9I "uoleq urp rJnlJruls n 4ued euedo:ne ecruqe] r"rglueruelSeg l' t
EC T\ilUENSD -INIdIIJNOJ 'i
.EdVJ]EIOUd
9I
II 'E'rvdrJNrua uivroN
I SNIUdNJ
f vivaEua

SNITUdNJ
 2.3.5 Combinatia actiunilor pentru stdrile limiti de serviciu 49

3 PROIE,CTAREA ELEMENTELOR DIN BETON ARMAT

iN sranpA LrMrrA uLTrMA.. 51
3.1 incovoierea cu sau fbra forti axia16........ 51
3.1.1 lpoteze de calcul... 5l
3.1.2 Relalii de calcul... 52
3.1.3 Dimensionarea grin2i1or.............. 55
3.1.3.1 Sec{iuni dreptunghiulare......... 55
3.1.3.2 Secliuni in formd T............... 58
3.1.4 Dimensionarea sti1pi1or.............. 59
3.1.4.1 Secliuni dreptunghiulare......... 59
3.1.4.2 Secliuni circulare gi inelare... 65
3.2 For{a tdietoare............. 67
3.2.1 Determinarea forlei tdietoare de calcul Vp.a............ 67
3.2.1.7 Grinzi simplu rezemate sau continue................ 6l
3.2.1.2 Elemente structurale parlicipante la preluarea forfelor seismice.... 69
3.2.2 Calculul la fortd tdietoare.... 71
3.2.2.1 Etapele de calcul... 7 |
3.2.2.2 Elemente care nu necesit[ anndturd transversald din calcul (Vua < Vna,")........ 72
3.2.2.3 Elemente care necesitd armdturd transversald din calcul (VEa > Vno..)............. 73
3.2.3 Cazuri speciale de verificare a armdturilor transversale.......... 77
3.2.3.1 Forfecarea intre inima qi placa grinzllor T............... 77
3.2.3.2 Verificdri ale zonelor de contact dintre betoane turnate in etaoe diferite........... 19
3.2.3.3 Console scurte........ 81
3.2.3.4 Collurile grinzilor frdnte........ 84
3.2.3.5 Noduri de cadru.... 87
3.2.3.6 incdrcdri aplicate pe indllimea grinzir sau suspendate........... 88
3.2.3.7 Goluri in inima grinzllor.... 89
3.3 Torsiunea.. 92
3.3.1 Stabilirea secliunii de calcul... 92
3.3.2 Modelul de calcul la torsiune. 93
3.3.3 Calculul armdturilor pentru preluarea torsiunii.... 94
3.4 Stldpungerea.............. 96
3.4.1 Perimetrul de control.. 96
3.4.2 Determinarea eforlului de calcul vsa............. 97
3.4.3 Calculul la strdpungere............. 100
3.4.3.1 Etapele de calcul... 100
3.4.3.2 Capacitatea portantd la strdpungere a pldcilor fdrd armdtur[ specificd
(vna < vRd.c) ........ 100
3.4.3.3 Capacitatea portantd la strdpungere a pldcilor cu anndturd specificd
(vEa> vRd.c)......... 101
3.5 incdrcdri 1oca1e........ .. 102
3.6 Veriflcarea in starea limita de obosealS 103
3.6.1 Eforluri pentru verificarea la oboseali 103
3.6.2 Procedeul de verificare a armdturilor............ 106
3.6.3 Procedeul de verificare a betonu1ui............... 107

4. VE,RIFICAREA iN STARILE LIMITA DE EXPLOATARE 109

4.1 Limitarea eforlurilor. 109
A'
+.,!. Fisurarea... 109
4.2.1 Controlul fisurdrii Idrd calcul direct......... 111
 L

LLI """"'roloesueld eerrn]9clv z' I'E s

LLI
LLI
LLI
9LI
:r:;;;;;,;;;;ffi-ffftt,'ffi
:l::li:::: iP:"1;5#:;l:l:illi ;:l:Hil
?Y:T:?i: :r
i,i !
"
9LI
':olrie.red
i22"
OLI eereurrv e'g'a'g
69r """""runrsueurp rS eurog I'g'Z'g
69r ""' (eur8egerp) teure uotoq urp rie:e4 S'Z'S
v9r ""elrlouoru elefele eJpec op Jolllnpou eoJ€ITIJV V'V'1,'g
t'v'z'g
v9r
E9I
.................. 4[ouorue.reot.rednsJorrJnpoueeJe..'rv
"""trlouoru rupec ep rnlniloc eorelurv Z'V'Z'g
"etrlouoru rrnporr ep r:ndrl f V'Z'g
Z9I
Z9I erpec ep lrnpoN v'z'9
" " " "9[esreASueJl PJnlgLuJV
691 E E'Z'S
"'qiuelsrze: ep gleurpnlr8uol ernlpur"ry
89r Z'E'7,'9
L9I rs euuod I'E'Z'9
L9I
:r:l::::i1 ii:iT:: :r:'r'"eurrp "tdtg]s €.'z'9
""ro1rrn1o8
L9I 1runf ug eeretrJv 9',2'Z's
""""'oio y,-JBJOnS ep eoJUIUJV
9sI 9'Z'Z'9
" " " ""'ounrsJo] el eeJeuJV
99r v'z'z's
" " " "''plesJels ueJl €eJeruJe pur.n ud olllcnJlsuo c ttitzodsrq t'z'z'9
E9I
'" "' "pleulpnlr8uol eereluLra putrrud elllctulsuoc nirzodstg Z'Z'Z'9
6Vr
8rl B"'roc I'Z'Z'9
8tr
'_r::l:i:::ii ii:li::: :liTl'"eru';p'ls 'rzurJD a'z's
LVI
""""""""'lrnlueJ L'I'(,'9
9'r'z'9
LVI
SVI
!l::ri i ili:: :1TJld"lffi,i,",1il5', ,*,il:x
i
s'I'z's
""""PIBp qr] rcEld v'r'z'9
ZVI
ZVI
"""eJeololgl piroJ el eeJ€IuJe put,ttrd yirzodstg t'r'7,'s
stl p'r"r.rd rrirzodsrq z rz s
VET
:i:::i:::i:il::iTY: """""""'Itursorc I' I'z' I
VEI
v€.r
VEI
:':jid,lil**ffi
" " "' esulluJlsod rop-rqeuLre ee
iL 5 L,''i',',,
ttr """"esurJu1e.rd rop.rnleuu€
JeJocuV Z' V' I' g
ZEI eeJ€Joouv I'V' I' g
ZTI rolunleuue ee:e1dnc ts eererocuy v' r' I
................:T"q:::otd """"'rolrrn]€uu€ €orrp9uul z'E I'I
8ZI
"""'Jolrrnl9uile eereJocuv
I €'I'9
ZZI
Is
ZZI
IT,I
i:-: :::3 -1::1i:tji:t:H:::iip,::T,i:.:'::i:::Y
""eleurpnlrbuol elereq erlulp elu€lslcl z' I' 9
E

IZI
6rl
_:l*-jff't'",jr1fiffiH:,ffi::+ fIi;
6II """""""'uoloq nc eruedoce ap Inler1s I'I'g
6II """"""eJerrue rulued e1e;eue8 rln8eg I'g
""'YATJJnUJSNOJ EdInJYJTV ECI I'InD!ftI .9
6II
9rl """""lnclec uud "royrie8gs eerecrJlre1 T,'E V
r Ev
9I I
SI I
:13::::.'jil:l
li:it*: TT:T:"""""'IIleIUroJecl E v
€I I
"""""""'rolrrns$ Illeprqcsep InlncleJ z'z'v
5.3.1.3 Decofrarea qi montajul elementelor de suprafala............... I78
5.3.2 Grtnzi....... 178
5.3.2.1 Forma qi dimensiunile secliunii transversale............. ll8
5.3.2.2 reazem..
Lparate de 179
5.3.2.3 Montajul grinzilorprefabricate................ 180
s.3.3 Std1pi......... 181
5.3.3.1 Forma qi dimensiunile st41pi1or................ 181
5.3.3.2 imbinarea stAlpilor..... 182
5.3.3.3 Montajul st6lpilor..... 184
5.3.4 Noduri de cadru.... f84
5.3.4.1 Tipuri de noduri... 184
5.3.4.2 Noduri ar1iculate... 184
5.3.4.3 Noduri rigide sau semirigide............. 187
5.3.5 Pere!i........ 189
5.3.5.1 Forma elementelor prefabricate............... 189
5.3.5.2 imbinarea elementelor prefabricate............... 190
5.3.5.3 Decofrarea qi montajul panourilor. 192

6. PROTECTIA ELEMENTELOR DE BETON ARMAT $I PRECOMPRIMAT

ivporntvA INCENDIILoR....... 193
6.1 Criterii de rezistenld la incendiu............... 193
6.2 Aprecierea rezistenlei la foc a unui element structura1... 194
6.2.1 Efectele incendiilor 194
6.2.2 Tabelele de calcul... 196
6.2.2 Metode simplihcate de calcul... .. 201
6.3 Mdsuri suplimentare de proteclie impotriva focului la elementele
din beton amar......... 206

]. EXEMPLU DE PROIECTARE PENTRU O STRUCTURA

DIN BETON ARMAT 209
7,1 Plangeu curent din placd armat[ pe o direcli e, grinzi secundare gi principale.... 209
-.1.1 Date de proiectare.. 209
..1.1 Ale-uerea materia1e1or................ .. 210
-.1 .3 Predin-rensionarea secliunilor de beton.... 211
7 .1.4 P1aca......... 212
7.L1.1 Evaluarea actiunilor.. 212
11/,1') Calcului static......... 213
1 .1.4.3 Dimensionarea armdturilor de rezistentd.. 214
7.r.4.4 Ancorarea armdturilor 218
1 .1.5 Grinda secundard (nervura) L/.)
7.r.5.1 Evaluarea actiunilor zz-)
7.r.5.2 calculul static......... 223
/.1.).J Dimensionarea atmiturilor de rezistenld.. 226
7 .1.5.4 Determinarea rotirii 0r.............. .. 238
1.L6 Grinda principald.. 241
7.r.6.1 Evaluarea ac{iunilor.. 241
7.1.6.2 Calculul static......... 242
1 .1.6.3 Dimensionarea anndturilor........... 246
7 .1.6.4 Verificarea srinzli in stare limitd de serviciu 255
1 .r.l StAlpul central....... 260
7.1.8 Fundatia.... 263
7.2 Plangeu curent din placd armatdpe doud direc{ii qi grinzi..... 271
 /,

.' .EdVJINN
EVt XO-IIUNJUOCE
.IIA
loJaud ec Isiuoc vgulrlsvrs
. .v-qLYrlwll.$YI^IIEdI " "' erczrprarr ep ellrnlpSeT S'IA
ZVE
" " " "wrezeeJ ul Ollrpllcllos v'rL
wt g,IA
ccc
;F ; ; Hi"i'1,,'"'"T$ (,'rL
;
ili
;
: :r:rii
" """""olere]el :i:lr':*
IIlqlIIIqelsuI Inueuouec I'IA
'IA
0gt
1ll1^1},ff ff T,t",3"i,y,1,H:"tff Ii,*it"?,t-"T*i,x t'A
eelelrp tstr d sleze q eporet,ll aL a
6Zt il]li:::: I:.:. :r"uruou
........ .
" "" """ " "'Eztleuv ap p1e.reua8 epolelN I'A
6ZE
" "E-IVXV IUYJUYJNI
6T,t
-Inf-IV3 EC acorEhl .A
... ... .......911 11 l$rsj9.1s.jo]grrgdg'IV"""unlJruls ruluad ItlJlllJ Z'AI
8ZE
"""""'eleIozr elueueIa n.t]ued uleltJJ I'AI
9Tt .AI
9T,E II -INNICUO iIC UOTEJSgdE VEUVfI']CEN NUINEd IIUEJIUJ .III
3JI UI3 AOAD I Nr..IIiJ3IUSd IA I
""" "' e:urozeer ed Jololueruoru eeJecnpeg v'I
I
"
0at
g.II
6tg i:]r1T:?r[;"il1ii:;:,ffii'"r#i#"J:E ZI
8rE
" " "' eleJnlcru]s Jolelueluele eeJIuIJec I'II
8IE .II
8Ig g:y}'.?m*tTl,1'rf"ilr$1J,,,y;x3j,-uil3riy,:$xJ*f ,?# g'r
rreundxe ep osBIJ Z'I
60t
""" " " "tiqttlersueD I'I
60t
60t EIVJI.IISYUNC EO EiNIdEJ 'I
AXENV

s'v'E L
90€
g0t ,,*;r; ;,,,;;,",; ;t;.;.^'"#f;l:ffi'fiil#:
" """"""'gcgrceds
v'v'E L
7,08 Prnlglure prq] Ielep e ere8undgrls €l eelellcede3 E'V'E'L
'loJluoc op lrulolulJed z'v't'L
00t
00t
nal ere8undprls ep rej;og eertltqelS I',V'€' L
'e.re8undg-r1s el €eJecgIJeA v't'L
00t
€ereuolsuerulc Z'E T'L
00t :T:Ii::i :l l:l:lll:*""""cl}€]s InlncleJ I'E'E' L
862
86(,
er plep rnlnesueld eerelceror4 t't'L
............1:fi:1:::i.r'uolu """""'loltuntire ee;en1e,t3 Z'E'L
862
"""""""orelcatord Jp olBC I'E' L
L6Z
L6Z E'L
962 j;;i;;"r;;iFuri*rsilT;iJilt*#**d#x t'v'z'L
Z'V'Z'L
I6T,
067, InFcr€c rs rorrr'cr'cul eerenle^E T'V'Z'L
...............................:r"'s
" " " " gVxgZ-ZUC pleurpnlt8uol epulrg V'Z'L
062
" "'PiuelslzeJ ep JollJnipuue €eJeuolsuerulq Z'E'Z'L
6LT,
LLZ Inrncrec rs "rolupc'rp3uI eerenre^E I'E'Z' L
...............................:p"'s
" " " " "09x92- elesfe^Susrl epulr9
LLZ Iu9
' "' PiuelsrzeJ ep JollJnlguue eeJeuoISuouJIC E'Z'Z'L
VLZ
"""crlels InlncleJ T,'Z'Z'L
f.LZ
"""" "'Jolluntice ee;en1e,LE I'Z'Z'L
ZLZ
'""""""er31d c'c L
ZLZ
"""3relcelord ap eleQ I'z'L
ILZ
 VII.1 Fo(a de precomprimare............. 343
YII,2 Forla de pretensionare maximd 343
VII.3 Pierderi de tensiune 344
VII.3.1 Pierderi instantanee in cantl pretensiondrii prin preintindere................ 344
vil3.2 Pierderi instantanee in cazul precomprimdrii prin postintindere............... 344
YII.3.2.I Pierderi datoritd deforma{iei instantanee a betonului............... 344
lAA
vrr.3.2.2 Pierderi datoriti frecdrii...... J++
Yrr.3.2.3 Pierderi in ancoraje 34s
vr1.3.2.4 Pierderi datoritd tratamentului tennic.. 345
VII.3.3 Pierderi de tensiune dependente de timp in armdturi pre sau postintinse 34s
VII.4 Limrtarea eforlurilor unitare in beton..... 346
VIII. CALCULUL STATIC AL PLACILOR.......... 348
VIII.I Calculul in domeniul elastic..... 348
VIII.1.1 Pldci care lucreazd dupd o singurd direclie (12lla2)... 348
VIII.1.1.I Pl[ci cu deschideri egale......... 348
VIII.1.1.2 Pldci cu deschideri neegale..... 348
VIII.1.2 Pldci care lucreazd dup[ dou6 direclii (1, A, ( 2).............. 348
VIII.1.2.1 Pldci cu deschideri ega1e......... 348
vfir.l.2.2 Pldci cu deschideri neegale..... 349
VIII.2 Calculul in domeniul plastic..... 349
VIII.2.1 Pldci care luqeazd dupd o singuri directie...... 349
VIII.2.1.I Pl6ci cu deschideri ega1e......... 349
YIII.z.I.2 Pl6ci cu deschideri neegale..... 349
VITI.2,2 Plbci care lucreazd dupd doud direc!ii...... 350
IX. CALCULUL STATIC AL GRINZILOR........ 358
IX.1 Calculul in domeniul elastic..... 358
IX.1,1 Grinzi cu deschideri egale...... 358
1X.1,2 Grinzi cu deschideri neegale 359
IX.2 Calculul in domeniul plastic..... 360
IX.2.1 Grinzi cu deschideri egale...... 360
ix.l l Grinzi cu deschideri neegale.. 361
X. irrArrcA ARMATURILoR pRIN suDARE.. 362
x.1 prin sudurd cap la cap............
innddirea 362
x.l prin suprapunere.........
innddirea 362
x.3 cu oldci de ancorare
innddirea 362
x.4 cu profile metalice....
innadirea 363
XI. CARACTERISTICILE PIESELOR DE IMBINARE PEIKKO............ 364
XII. APARATE DE REA2E,M.............. 367
XII.1 Dimensiunile aparatelor de rea2ern............... 367
XII.2 Ancorarea armdturilor in dreptul reazemelor 368
XIII. SISTEME DE RIDICARE,.......... 369
XIV. PLASE SUDATE.. 371
XV. CODURI DE FASONARE,.......... 374
XVI. ARMATURT $I LLTNGIMI DE ANCORARE....... 377
XVII. CONSOLE METALICE TIP PEIKKO PENTRU REZEMAREA
GRINZILOR SECLNDARE SI E,LEMENTELOR DE PLANSEU TT 319
BIBLIOGRAFIE... 380
 II
erropuJ 3p Inlnlrlop Inrlelltel(l
LLID
I

rnlnleSeJS€ € Pl€ulluou eounlsuelulc 'p

el€sJe^Su€Jl Iunlices Ieun e pllln eetulilpul D

[ru]elu€rcI 1)

uoleq nc eJrJodoce ep Inlerls J

'I n€s I 'I op guuoJ uI rolIZuIrS Iltulq eettlfpT Mo

gurroJ ur rzurr.reun rrdrgr e pl=eree..,rigr n€s eresro^suer] Iunlices Ieun e ple]; XLtd{ IJ

eculeuoe8 ele]€p rutued giuerelol DV

gculeruoe8 gleq D

9luelsr(I t)
elecrlde ereotolgl 1ej;o3 e Inclec op €ereole1 Psl
eunrsJo] ep rnlnlueluolll € Inclsc ep eoJ€ol€A PsJ
cllels Inlueulol^I .s
gluegod eeleircede3 d
pluesoqo ep IIJpcJgcuJ e PcllslJo]ceJec eeJeole^ ta/fi
olrq€rJel runtice Ioun e PcllslJelceJec eeJ€ole1 1o
ern8ts tt.tggodruoc eelellllqeqord ,tr
d
erepec ep €e]€]Illqeqord lr
'cl
eJ€uorsue] gdnp lerpeul eleuolsuolerd tunlguue e grqre €elellrueJlxe e1 g1e{rut ei:og a4
eretuuduoce"rd ep ei"rog d
olerxe rei.ro.y e Inclec ep eeJ€ole1 PgN
cllsele Jolelo^ocuJ InluotuoIAJ rsw
roloro^ocul Inlnlueluolu e Inclec ep ?eJ€ole^ Psw
uoleq ep rtuntices 1e e;euuduoce:d 3p InperD x
uoleq ep trunrices 1e eri:eut ep InlueruolN I
elueueu"led untice Ieun e PcllslJelceJec €eJeole1 1g
runrice Ieun e gcllslJelcerec €oJeolBA tg
runrlce Ieun e Insl€3 ep €eJ€ol?A ,d
Dt

leLuJe uoleq ru1ued J-lIJn]gIIil€ Ie elellcllsele 0p Inlnlnporu € Inclec ep €3J€ol€A 'g

of,
eleuorsuelsrd "roF:nlguuu Ie elelrcrls€le ep rnlnlnpolu e Incl€c ep €oJeol€A
qleulrou PcllrlnloA
ES€IU ep uotoq un n4ued I Induq €l (0 : "o) eut8uo u1 lue8ue] el€llc4sele ep Inlnpohl
/t\J-
t,+/ J
ry
rnlnuoleq I€ lueces elellcllselo ep Inlnpo/{ LLTJ

',1

rnlnuoleq Ie el€llsllsele ep Inlnlnpolu e Inclec ep €oreole^ P'g

rnlnuoleq I3 o]ellcllsele ep Inlnpol\ #a')g
^IlceJe el
euz 87, Eleuilou 9cllrlnlo^
pse111 ep uoleq un ru1ued (0 : .o UoJe un e1) eurSrro uJ ]uo8ue} elellcqsule ep Inlnpol^ Ga'T,"8
rollunllc€ I3lceJg f,
Illesoqo pllro]€p erepe.r8ep ep eclpul PEQ
h'^v
elesJOASueJ] JOIIJnlpu Je erJY
et:y
pJnlpIUJe ep orulullu ttuntices L|ILLI Sr r

+ernre uoleq rulued JollJnlguu€ truntices euy Sv

v
s
eleuolsuele;d :oluqpuue truntices etry
-tv
rrriqns ropie.red e eu€Ipeur IeIuII IruolJelut ul psuudnc uoleq ep euv v
Jrr
uoloq ep elesJolsue-t1 ttuntices eIJV
elBSJeASuerl t tuntices etry v
v

ElEtueptJJe eeuntiry r

ETYdIf,I{IUd IIiYION
drt Diametrul armdturilor longitudinale
e Excentricitatea
.lu Efortul unitar ultim de aderenfd
.l cd valoarea de calcul a rezistenlei la compresiune a betonului
pe cilindri la
J,t Valoarea caracteristic[ a rezistenlei la compresiune a betonului, mdsuratd
28 de zlle
.l cm
Valoarea medie a rezistenlei la compresiune a betonului, mdsuratd pe cilindri
t
.l ctk
Rezistenta caracteristicd la intindere directd a betonului
.l ctnt
Valoarea medie a rezisten{ei la intindere direct[ a betonului
{.
.l pK
Rezistenla caracteristicd la intindere a armdturilor pretensionate
Jp0.t Limita de elasticitate conven{ionald la o alungire reziduala de 0,1oA a anndturilor
pretensionate
reziduald de
J po,1 k
Valoarea caracteristic[ a limitei de elasticitate convenfionale la o alungire
0,lo/o a armiturilor pretensionate
Valoarea caracteristic[ a limitei de elasticitate convenlionale la o alungire reziduald
de
.l 0,2k
0,2 a armdltilor Pentru beton armat
.l tk Rezistenla caracteristicd la intindere a armdturilor pentru beton armat
JY
{ Limita de curgere a arm[turilor pentru beton atmat
{,ya
.J
Limita de curgere de calcul a ar-rndturilor pentru beton armat
t.,
J,"K
Limita de curgere caracteristicd a armaturilor pentru beton armat
J !--d Limita de curgere de calcul a armdturilor transversale
o<J Funclia de randament
n in[l1imea totald a secliunii transversale
t^
ilf indllimea pldcii
i Raza de giralie
t_
K Coeficient, factor
I Lungime, deschidere
l1'l Masa
n Coeficient de echivalenld
r Raza
Iir Curbura intr-o secfiune datd
t Grosimea
t Moment de timP considerat
t6 Vdrsta betonului in momentul aplicdrii inc[rc[rii
y',
u Perimetrul secliunii transversale de beton a cdrei arie este
u,v,w Componente ale deplasdrii unui punct
indl{imea axei neutre
x,y,z Coordonate
z Bratul de p6rghie al eforlurilor inteme
0'g an Coefi cienli de sensibilitate
Tt Coeficient par{ial pentru acliunile accidentale A
'/c Coeficient Parfial Pentru beton
YF Coeficient par,tial pentru acliunile F
1'c.lnt Coeficient parlial pentm oboseala betonului
Tr,f.,t Coefrcient par{ial pentru acliunile de oboseald
G
\)- -pa\ialpentru acfiunile petmanente
Coeficient par{ial
Coeficient pentru proprietatea unui material, care line seama de incerlitudinile
YM
asupra propri.iagl insdgi, urupru imperfecfiunilor geometrice 9i asupra
modelului de
calcul uttlizat
1'p coeficient parlial pentru acliunile asociate precomprimSrii P
YO
Coeficient par{ial pentn-r acliunile variabile Q
/s Coeficient pu4iut pentru armbturile pentru beton armat sau precomprimat
 TI

luercuooJ a
elrqeue^ Jolrunrise el€ o^rleluozeJder ellJole^ Jseugep orec IiuelcgeoJ lh

lung ep Inlnluelcgooc e gleug oreole1 @t'a)ot

elz ep 8z
el pcrlsele erieuuogep nc pode; uJ '01 lS 1 ndurl er1u1 lnfeng pulugep 'feng ep luetogeoJ (Ot't)d
oJeq op leqced Inun I€ luolellqco nJloruelql 'Q
ereuuduoce-rd ep nlqec ep rnlnl€u€c Ie nes grnlgrure .f toun Inrlelu€I6l A
"r:q
Ielluedu€lJ€]Iun InuoJE x
3 e;eo1ee1e rellqelJel eaJJleqv 30

',re eunrseJdluoc el eurlln rerieu;ogep pugzundseroc uoleq u1 euntse;druoc ep J€llun UoJE ')o
ruqruudruocerd nes oletxe ei-ro; reun plrrolep uoloq u1 euntse;druoo op r€]tun uoJE r'o
uoleq ut euntse;druoJ Jp leltun uoJS 'o
plBSJOASuell ereure 3p lnluolJ$eoJ "d
gleurpnlr8uol ereure ep InluolcgeoJ td
J .02 ep elpetu
g;nlereduel o e1 'eteuorsue] udnp e-ro ep 0001 el'(o/o ug) erexeler uud tuep;etd eeJeole1 000td
^ uI ]ecsn Inlnuoleq € pcltunlol qsentr
I - 'eAnle
tup>1u1 d
eJlnJu IJXE E g^tleloJ eritzo6 ,
JernJe uoleq op JollJnlplrue e giuerepe
ep eolelrc?dec rS oleuorsuele-rd ;op"rqpruJe e giuerepe ep eelellcedec er1u1 lnpodeg ,
eJeolerpl giroJ el leJnsg Inlnuoloq teiuelstze: € eJecnpeJ ep luelcgeoJ A
uossrod rnl InluercrJeoJ
eJeo]eele ellqsuel Ieun € elperu eeJeol€A Ei
Jol eleleu?c rS eleuorsuelerd ep;nlguue oJlul eJece{ op luelsgooJ n
Inclec ep Jolelo^ocul Inlnlueluour € p^4eloJ eoJeole^ 71

eTetle^z ep luolcgeoJ T
Incles ep elrrgcrpcuJ qns Inlnlueluelo eerllou "9
qsrup€ gcrlseld eeJIloU P'td7

urrxeru Jellun uoJO qns eleuotsueletd

nes leuu€ uoleq ru1ued JolrJnlpurle e ecgrceds rerieuro;ep € gJIlsIJolc€J€o eoJeole1 lng
UIIXEIU
,3
Jelrun 1toJe qns el€uorsueJe"td nes lerJJJe uoleq rulued JolIJnlpIruB e gcgrceds eriuur.rogeq
auntse;duoJ el Inlnuoleq e qutlln qcgrrads erieul.loJeq lD-

'xeru I)-
'3 Jelrun rnlnpoJe eteolgzundsoJoc rnlnuoleq e euntserdruoo el poglcods erieu.roSeq
)g
rnlnuoleq e eunrserdruoc el gcgloeds erieurogeg
orrnqrJlsrp 3p luelcgeoc/eJecnpeJ ep luolcgeoJ I
aJrnqrJlsrpeJ ep luercgooc/luorueJcul ?
erereprsuor uJ elenl purrJ rnlnl€Irel€Iu llipler:dord
erdnse elrurpnlruecw rerunu '1er.re1eur rnun epiplerrdord ru1ued lerired luolcgeoJ
IepoIu
3l
ep rurpnlruecur ep €ruees euri nu e;ec 'elueueuued elruntice ru]uad pfited luelcgeoJ
lepoLu op rupnllueour ep eru€es uri nu erec 'runtice nrlued leri:ed lualrlJooJ
Lt
pleosoqo ep
eeJgcJecur qns leruudruoce:d nes ]€ruJe uoloq n;]ued ellJnlglrue ru]ued lerj-red luolcgeoJ
tDJ'sl
 lt

'('c1e rnlnuoleq eerecnpord rS erirzodruoc nldurexe ep) elezrpln oleleueletu

tS etfncexe 'e.relcerord e4u1 eieyre+ur ezeezrleer eueedorne eJezrpJepu€ls ep lnldecuoc plepoiol
'cr1ce;d elecrJrJel rS crleroel el€lueruepurg rln8er
elle ezrlrln JoA es eltnuStqo elec op 3]lJeJIp llntu eJelsero"rd ep 11ienlrs ru1ued nes elerceds ourJoJ
nc IJnlctuls Joun eerelcetord nJiued 'enou eridecuoc op elec ru1ued IS lgc eleuorirpe-r1 elolueruele
tS e1un1cn4s n4ued lgle orelcero-rd ep e1e;eue8 epln8er eleol uriuoc sns retu op olrJnpocoJng
'unurnJ
9-8661 Ng
'attuqaloa8 a1tadsn 7S ryiopung 9-9661. Ng
'apnpuo) * a,mottaza,r'Hnzolrs
f-9661 Ng
'rolrrrpDlr oa.taufiuaru * na,npryosuo3
t-8661 l\tg
'unpod e-866t Ng
Ulppp ntytrad 4n&at fi ncnustas oaumico 'aptauaB qnBay I-9661 Ng
'I{OTIIJSNUJSNOJ V VJII^ISIES VTUYJSEIOdd (gCE) 866i NE
'YJTNHEJOED VEUVJ]ETOUd (tJO r66t Nir
'ropplq)rl na,tnutzn8nrury 7S oa,taufiat n"tluad rtn4cn.tlg €-2661 Ng
'uopq ulp Ltnpod
z-2661 Ng
'coln1 rolunpnus oaroparcrd 'alnnua8 gn8ay
e-l-e 661 Ng
'Utppp n"tluad tlnBat rS alo"tauaB qnBay I-I-e 661 Nfl
.NOJES
NIC dO'IIUNIJNUJS VEdVIJqIOUd (ZIil Z66I NIA
'arDo^-taza"t tS unzolts ad rumity
e -1661 l\tg
'11inp:s1sut fi arynp"t unpod utp rumicy
t-1661 l\tg
'urnpod ad n$nlntat utp runficV, e-1661 Ng
'atzoldxa podtut ury apruapncn run$cy 'aln"taua8 ruruicy
tS l-I-1661 NE
'nfintaxa pdwlt ut runticy'aln"tauaB Tun1icy
9-l-1661 Ng
'a)twrat runticV'ayt,taua8 run$tV g-I-l 661 l\tg
'tutt^ utp runfityzptaua8 tunficy h-l-1661 Ng
'ppodpz utp runficy'aln,tauaB runfitV €-t-1661 Ng
?qf Dt asndxa rolunpnus ntdnsn tumity'aln"taua8 turuicy e-l-1661 Ng
'!"t!pplr
n4uad afru aluor"tntut tl autdotd na1n1na,r8 'liptlsuae 'ap"tauaB runfitV I-I-1661l\tg
rrirndJsNoJ NI rNnriJV (rcE) 166r Ne
.UO]ruNJJNUJS
IIUVJJEIOUd ETEZVS (OJd 066I NE
'leruudurocerd uoleq rS leure uoloq 'uo1eq urp JolrJnlcruls
eerelcero;d eI elezrlrln gg euedo:ng olepJepuels Jolel€drcuud e$\ plurzerd es erenurluoc uI
'picrulsuoc ep JolesnpotdeercztleeJ el ellsoloJ olrleuuou Jololce eeJezruou'Lre n-4ued
rupec un €c ,r.rlcedser 'OdJ eleiur.rec ceJsrles olrJrpplc rS pp,trc erreur8ur ep elrJgJonl pc rpolop
e n4ued giur"re;e"r ep eluetuncop ec elrsoloJ Juns euuou elsocv 'eler4snput rS ep,r.rc rolrricn-4suoc
Inrueuop ulp JolrJnlcruls Inlncl€c ru1ued euuou ep dru3 un elurzetdet elrJnpocoJng
'rrJnplgc €eJ€AJosuoc rS rerS;eue erruouoce e1 ,trlcedser rS rnynlouo8z e,tulodurg ericelord'ereleoldxe
u1 giuern8rs 'nrpour rS elelpups 'guer8t 'nrpuecur ep zel u1 giue-rn8rs 'elelrpqels rS eiuelsrze"r
:el greJeJ es eJec eiurrec Joqnu reur epundsgJ pcep rerunu pueedorng €eunru1 uJ lrsoloJ g eleod
rricrulsuoc ep snpo-rd un '(IdJ nicntlsuo3 ap asnpord n,tluad Dtrpaile nc olelrruJoJuoc uJ

uoloq ulp lrnlJnrls nrlued euadorna aJluqal lJpluolualSou I'I

fuYrJfroud fo TYUENEO Tnrdf,f,r{oJ'I

 in anul 2000, au apdrut standardul pentru cimenturi european qi standardul european pentru
beton. Ambele norme au fost adoptate qi in Romdnia. Au fost elaborate norme europene gi pentru
ofeluri, dar qi pentru elemente prefabricate qi executarea stmcturilor din beton.
EN 197 Ciment: compozilie, specifica[ii Si criterii de conformitate ale cimenturilor
uzuarc.
EN 206 Beton: proprietiili, preparare, punere in operd, condilii de cctlitate.
EN 10080 Oyel beton. Olelul sudabil. Generalitdli.
EN 10138 Oyel pentru precomprimare.
EN 13369 Elemente preJabricate din beton. Reguli generale.
EN 13670 Executarea structurilor din beton.
in codurile EN, aliniatele marcate cu o cifrd urmatd de litera P sunt considerate principii de
bazd fdrd alternative, iar cele numerotate in parantezb sunt reguli de utilizare (confotme cu
principiile debazit).
'nlocul regulilor de utilizare enunlate se pot folosi Si alte reguli, dacd se demonstreazd cd
sunt canforme cu principiile de bctzd Si conferd structurilor siguranld mecanicd, de utilizare qi
durabilitate cel pulin egald cu cea din Eurocaduri.
Eurocodurile se pot utrhza in fiecare lard pe baza Docttmentului ltlalional de Aplicare NAD
care con{ine textul complet editat de cdtre Comisia Ettropeand de Standardizare CEN (impreund ctl
toate anexele) precedate eventual de o pagind cu titlul normei qi o prefald nafionald, iar la urmd o
anexd nationald.
Anexa na{ional[ poate conline doar informalii despre acei parametri care au fost lisali deschigi
in Eurocod in funcfie de situalia nalionald, cunoscufi ca parametri definili nalional (NDP), qi care
pot fi folosili pentru proiectarea clddirilor qi lucrdrilor ingineregti din lara respectivS. Aceqti
parametri pot fi:
- valori qi clase pentru care se dau alternative in Eurocoduri;
- valori pentru care in Eurocod se dd doar un simbol;
- date specifice fiecdrei ldri (geografice, climatice etc.) de exemplu: zonarealazdpadd;
- procedur a care se poate folosi acolo unde se dau proceduri alternative in Eurocod,
- detalii despre aplicarea unor anexe informative;
- referinle la informalii complementare (non-contradictorii) pentru a ajuta la aplicarea
Eurocodului.
Pentru cd trebuie si existe concordanld intre specifrcaliile tehnice armonizate pentru produse
de construcfii (Agrement Tehnic European ETA) qi regulile tehnice pentru lucrdri de construc{ii
(EN), toate informaliile care ?nsojesc CE (Marcajul European de Conformitate) a unui produs (de
exemplu un element prefabricat) trebuie si menlioneze in mod clar care sunt parametri defini{i
nalional ce au fost luali in considerare.
Dacd EN-urile sunt utrlizate la elaborarea unor specifica{ii tehnice pentru produse de
construclii nu este posibila folosirea unor reguli de utilizare alternative datoritd marcajului CE.
Programul de eliberare a norrnelor europene conline o serie de standarde pentru elemente
prefabricate din beton numite standarde de produs:
EN 1i68 FdSii ctt goluri.
pr.EN 12794 Piloli.
EN 12843 Stdlpi pentru antene.
EN 13224 Elemente de planseu cu nervuri.
EN 13225 Elemente stntcturale liniare.
EN 13693 Elemente speciale de acoperis.
pr.EN I3741 Pliici pentru sisteme de planSeu.
pr.EN 13978 Garaie din elemente de beton precomprimat-
pr.EN 14843 Scari.
pr.EN 14991 Elemente deJilndalii.
 LI

Jolsec€ €eJ€qrurq3s el gle^cepeul g puglnd Inl eelezlltln 'nlpeul ep IIiPuoc elllunue uI llqernp
oU gs lelceroJd g eieod uoleq un 'plnlosqe gcllslJelJerel o olse nu Inlnuoleq eelelIIIqeJnCI
'ollreJlp llnuI ]eurlIrorrlul
ep lirpuoc eururJelep 1od 'ereold rS 1ug,,r 'eJ€os e1 ee;eundxe '(pue;e1qns nes - erdns 'pleluoztro nes
elecrgerr) gJnloruls uJ Jolelueruele erirzo4 'leJeplsuoc Inlnlueruelo reie3e:dns e e]€lpulJa.\ elelpaull
urp ,lerurlcoJcrru ep elrrirpuoc rS ericrulsuoc e8ee4uJ gge es oJec uJ l€IuIIcoJJerI ep alrrirpuoc
p8ugl ed 'rugep 1od eg 'erelcero;d u1 runrice ec ereJeplsuoc uI etenl luns nu eJBc tS asndxa luns
elrricrulsuoc oJec eI elrzrJorq rS ecrzg 'ecrurtqc eltuntice aqol gtu:ze.rde; nrpeu ep elrrirpuo3
'r0rlJlulsuoc
eiuepodurr ep IS nrporu ep eprirpuoc ep purdep pierrr ep Ielernp eere:n8rse mlued eilrnsglAtr
."to1nitn4sun liptl7qornp earernSrse ed lrqosoep luecc? un und ellJnpocorng 'Inlnuoleq el?
Eiuelsrzer ep elrcrlsrrellerec ep J?op ednco es gs eiurpuel ne IJnlcruls ep rriuelcetord'1$tpuoc
olsec€
u1 .elerceds unsgur €r os ps Jeseceu og gs grq; 'eurs uJ IIqeJnp lelJoleru un Bc Inlnuoleq IIJEJepISuoo
e eea 13 lsoy e ropricrulsuoc e duq u1 g]€Acepeul ee"Ieuodruoo el snpuoo e eJec Pznec O
alullllqurnp ap aiugaJ t'Z'I
'ele erluj eleJn1cruls Jololueruele eereSel -
izr,teetd gJqI epec lod erec el€Jn]oru1s JolsIIrelsIS €eJelIAe -
iepqeldecce elecol IJProIJelep ;oun eliuede nes
]ue111ele rnun e El"]ueprc3e eeJeunurlo elrodns pleod €s e-Iec eleJnlcruls eIIrJoJ
teun ee;e8e1e -
ielereprsuoc elrJncsrJ el psnpeJ el€lrlrqlsues o eJe oJeo eleJnloruls elruoJ teun ee;e8e1e -
ipsndns g eleod €Jnlcruls eJec 3l JolrJncsrJ €eJecnpeJ n€s eeJ€urrurle -
:t1Sereut8u1 IJnsguI JoleJ€olpuun eerenl uud
ps elso lueJcelord tnun 1e ledrcur-rd lnloJ gc gllnzer IcI€ oO
IJEpec nes elooJep elelenluele elrle
'g,ttlcedser eticnrlsuoc
csesoloJ eJ€c Joleueos;ed eelelu8elur rS eier,t rSpsul epurdep oJec ep ln4eruered 'ecluecetu giue-rn8rs
pluercgns epesod e ep eeeoe etse piuels:zer ep prnlcnrls o ep gieg €lelueruepunS eiuue3

elulualuupung aiurra3 7'3'1

'11qudec
leuotices
zeJ ur €eJeIrIe rS uoleq ep ttuntices
InUoJe lereue8 uI guruuolep es 1sece i(.ro1e1ueruelo
elrunrsuorrrp) glncsounc eoJrnlpcle nc IJnlcn4s Ieun e aryo1'rod lliptlcodnc oaronlDta -
:lnclec uJ elelceuer
luns nu ec elelceds€ ep e{uees uri erec ellJcru}suoc tdducse;d roun eerectlde urrd eued
g\e ep ed ,1nc1ec ur:d eged o ep ed ece3: eleod es oreullurolep glseece ip;n1pru:e ep lligllluer
e rS uoleq ep ropunrices Jolrunrsuourp rrJguluuelop lndocs fic'Lrn1tn"4s laun DalDuoIsuawlp -
:lnclec ep rrienlrs pnop grede 9s 1od e;elcetord u1
'oleJnlctuls Joleluourele eeJlnlPcle Is eJeuolsueullp
ep edele ezeeuurL 're rupleoldxe e nes te{ncexe 1ndur1 ut pulnJelur ps lod erec ;oltuntice
JoJnlnl InlooJe qns rJnlcruls reun e eJ€IruoJop tS e;elrcllos op Ilrpls ssJeuluuolep gdnG
'g1er-uerSord pier,t ep ?]eJnp ed:o1Pcq1stles elroduoc es es glelceto;d

eJnlctuls ec 'gpqeldecoe elelrlrq€qord o nc 'eJn8tse e ep eleo€ olso IlJplcerord 1e 1e;eueS lndocg

grplralord 1ndor5 1'7'1

IlrFlrolord eleiurror IS Indors Z'I
'(gleug €ol€lcepor
'rd erieio5l
ep elureul) lcerord op elu€rJel uJ gcuJ olse pJepuels lece gJ gteJe Ieuuou ?eluleuJ
.tolasnpotd apin\aurdo"td rl niuowol"ua '4atad n4uad a\uawalE z66vI NE'rd
condilii. Din aceastd cauzd este necesar ca betonul si fie proiectat inclusiv din punct de vedere al
compoziliei in funcfie de condiliile de mediu de exploatare (Anexa I).

1.3 Durata de via{5 Proiectati

pentru fiecare construcfie trebuie sd existe o perioadd minimd de serviciu, exprimatd in ani,
perioadd in care nu este nevoie de nici o reparalie majord pentru menlinerea stdrii tehnice a ei.
Perioada de serviciu este de fapt durata de viali proiectatd (f a construcliei, qi se obline din
tabelul 1.1 in funcfie de importania sa.
Tabelul 1.1 Clasificarea construcfiilor in func{ie de durata de via![ proiectatd
Durata de via{i Exemple
Clasa
prescrisd (ani)
10 Structuri provizorii
E,lemente structurale care se pot schimba pe durata de via{d
2 I0-25 (de exemplu calea de rulare qi elemente de fixare ale
Podurilor rulante).
3 I 5-30 Constructii agricole $i constructii asemdndtoare
A 50 Constructii obi$nutte
Construc(ii foarte importante,(de exemplu: monumentele,
5 100 podurile etc.).

Pe durata de viafd Proiectatd Z:

0<t<T (1.1)
a unei structuri este valabild relalia (fig. 1 .1):
(r.2)
Prob lRi,; - E(,): Lou(t) > 0] > 4
?n care P.,: | - Plreprezintd probabilitatea compofi drii sigure (reliabilitatea)9i T probabilitatea de
cedare, iar E(t) este efectul acfiunii 9i R(r) este risp unsul structurii la timpul l. In figura 1' 1 E qi R
sunt reprezentate prin distribufiile lor statistice.
E'R I (*r,r

\)\ (rl
,/
(c
\:\
il\
i\
,/- 0
(r,ort
\ttF?
Figura l. I Varialia in timp a capacitdlii portante (R) qi a solicit[rilor (E)

La structurile din beton armat se poate neglija reducerea capacitdlii porlante pentru I< 50 ani,
!in6.nd cont de:
- creqterea in timp a rezistenlei betonului;
- stratul de acoperire cu beton prevdzut;
- limitarea deschiderii fisurilor;
prevederea unor pelicule de proteclie ulterioare.
-pentru
o duratd de viald proiectatd mai mare de Z> 50 ani, ?n general se va line cont de o
eventual[ reducere a capacitdlii porlante.
Trebuie prectzat cd dupd trecerea duratei de via{d proiectat6 structura nu iqi pierde imediat
capacitatea porlantd sau nu devine inutilizabild. in cele mai multe cazuri numai cheltuielile
de

intretinere vor creqte.

 6T

:gzeeurnlrunc pdnp 'rericrulsuoc eiueuodutr ep ericun; ul eriue:e;rp lod es '11qe1decce

mlnrueuop lruorretur urp '(e-repec) eluegod Ilipllcedec e e;epretd ep "roliglrpqeqo.rd oluole1
'pqefrlSeu <Jd L-or -
ipqeldecce ,0I"'€-0I :J4-
ipqeldecceur tortJd -
:leJlse eoUIS€lo eleod es
'ue 1 piuueger ep ppeoued o n4ued'(a) erepec ep rnlncslr ellrolel elIAIc l1ipletcos Inle^Iu e-I
'eles ele elueuoduoc epi-rpd rutued rS ere;rp gs eleod rep 'eged uJ prnlcru]s ereceg
ru1ued proJlp 'tdold atepec ep pqeldecce Incsrr snds 1egl1e nes erutldo teiuern8ts eeluuphtr
'eJetu reru eJSe rrJnlcruls eiuern8rs rS gcrur reru else eJepec ep eelellllqeqo;d lgp nJ
eJeru r€ru else e.rern8rse ep Inlelru lgc nJ 'rericn:lsuoJ oJeolezundse;oc eJezrlItn o e"InStse plelcero;d
gierrr ep leleJnp 1ns;nc;ed ed erec lrJnlcruls e ele+rcedex eexe glurzetdet gluelcgns eiuern8rs
'PtuaPg[ns niuntnSrc o e4€c
epu4 es lgcep rrJn.lcnrls e prupsqo piue-rn8rs o euriqo es nu eur4do reiue;n8ts eoJlllqels uud
' ul"'
f) K] prururu e$e alez\ereue8 Jo I I I elnll oqc
e gle1ot eereolel pugc rcunle euriqo es (tao{tl erepoo ep pqeldecce cslr un nc gu4do efue;nSrg
'14 eeryyyqeqord nc
rrrnlctuls
€ eJepec gl€nluele o €l euerun rS eleueleu roluep;etd el€Jolep allTelnlleqc glutzatdet - z'tJ
ie"reurie4ul ep elllceJe elllelnlleqc I'IJ :epun
(€'r) ,tJ.td+r'tJ:rJ
'rrPp0c
olenlue.t.e Joun eleJo]€p olrlernlleqc rS ecnpoJlul eleod es IJ e;eulierlul ep elllelnlleqo uI

glsrldrurs erelruruoJ o-rtuJ purrldo eiue-rn8rg 7'1 ern8tg

erutrdo
girmrnSls piueinSls

t'\

"l*[JK]

1-.

'(t3) ereurio4ul ep elllelnlleqc IS (0J) elerirur ollTelnileqc utp undruoc

os '(Z'i'3g) nicnJlsuoc reun BeJeuliueru ru]ued eJeseoou elelol ellTelnlloqc 'etetu;n ut.t4
'ereutie;1ut IS oJelperueJ ep
rJeur rlemlleqc undur olceJop Jolsece eiuezet4 'c1e qurrldo eeteleoldxe ep eleldecce eloc lgcep IJeIrr
reu r{eruro3:ep 'plqrsnupe prurxetu €}1urll elsed estqcsep IJnsU ec elceJep IIqe}IAeuI potu uI eeryde
re 'esnpel ep leuoriereu rrirlse,Lur op rTernlloqc nc giuelstzet 3p lJnlcruls Ieun eoJezrleer IIJPuun
r€-s EcBp eyed g1p ep ed 'elerirur elerreleur rolrlernlleqc e erelSerc o tS mp 'g1ue1sod eleltcedec
ep relJezer eeltods pugJ InurJd u1 euuresuJ Je ]ecIpIJ piuern8rs op IoAIU Inun eoJepeloJd
'eruluru Ilelnllaqc nc e:e1eoldxe ep eelelryqrsod tS snpe; Ietu ]93 l€lo1
lsoc 'e;edoueu rS elerJeleru ep ururu runsuoo 'e:e1eo1dxe uJ pleclplJ piue;n8rs 'eleltleuotfcunJ gunq
o :rip1r1ec JoleJeolpuun ue;euriqo elSerguun es tticn4suoc IeJPctJo eeJezrleeJ rS eerelcetotdel

IrqBldorrs Inrslr nus grulldo uiuurn8Is t'I

 - P7: 0 6... 1 0 7 construclii
1 de importanld deosebitd;
- P7:10 *...10'construclii de importanld normald;
- P7:10-'...10-" construc{ii de importanld redus[.

Este bine de qtiut cd la o proiectare mai curajoasd, adicd la prevederea unui siguranle mai
mici decdt cea optimd, creSte Si riscul de cedare peste valoarea optimii sau de cele mai multe ori se
reduce durata de viatd proiectatd.

1.5 Aplicarea condi{iei de siguran{i la studiul structurilor

1.5.1 Stabilirea unor stiri limiti

Elementul cel mai important in evolulia metodelor de calcul al construcliilor ?l constituie

fiozofia conceptului de siguranfd.
Pentru a garanta un grad de siguranld corespunzdtor la proiectare trebuie luate in considerare
toate situaliile periculoase, care pot s[ apard pe durata de serviciu (f a unei construcJii.
Abordarea problematicii siguranlei structurilor numai prin prisma riscului de cedare sau a
capacitdlii portante optime (vezi pct. 1.4) nu este posibild deoarece in unele cazuri structura devine
nepotrivitd pentru utllizare datoritd unor modific[ri structurale (de exemplu deformalii exagerate etc.).
Pentru a demonstra cd o structurd nu mai satisface criteriile de performanld pentru care a fost
conceputd, este mai potrivit sd se studieze probabilitatea apariliei unot stdri limitd, flzic posibile, iar
dimensiunile structurale s[ rezulte dupd starea limita mai defavorabild.
in funclie de particularitdlile pe care le prezintd, stdrile limitd se clasificd in doud categorii:
- stdri limiti ultime sunt acele stdri limitd care sunt in leg[turd cu siguranla oamenilor qi/sau
siguranfa structurilor (de exemplu: pierderea echilibrului, ceddri prin rupere sau prin
deformalii a unor pdrli sau a intregii structuri qi oboseala sau alte distrugeri dependente de
timp etc.);
- stdri limitd ale exploatdrii sunt acele stdri limitd care se referd la comporlarea normald a
structurilor sau sunt in legdturd cu starea de conforl al utlhzatorilor, dar gi cu aspectul
exterior al consttucfiilor (de exemplu deformalii, fisuri gi vibralii excesiv de mari sau
probleme de durabilitate etc.).

1.5.2 Gestionarea siguran{ei structurale

La stabilirea nivelului de siguranfd acceptabila la o structurd se vor lua in considerare

urmdtoarele aspecte:
- cauza gi/sau modul de depdqire a stdrii limitd;
- consecinlele vitale qi economice ale unei eventuale ceddri;
- repulsia publica fala de o cedare;
- cheltuielile suplimentare pentru reducerea riscului de cedare.
Se pot utiliza diferite niveluri de siguranld pentru diferite stari limitS. incadrarea intr-un nivel
de siguranld se poate efectua prin clasificarea intregii structuri gi/sau a unor pdrli structurale.
Nivelul de siguran{d acceptabild pentru capacitatea porlantd gi comportarea in exploatare a
unei structuri se pot obline in general, prin doud cdi:
a) printr-un calcul adecvat gi m[suri de proiectare;
b) prin luarea unor m[suri de verificare a calitdlii atAt in execulie cdt qi in proiectare.
Evident cd aceste mdsuri se pot utiliza cel mai eficient in combinalie:
- mdsuri privind calculul de rezisten![ (alegerea valorilor reprezentative ale acliunilor qi
alegerea coeficienlilor de siguranld parliali);
- mdsuri privind procesul de proiectare (cerinfe fundamentale, integritatea qi robustelea
structural[, alegerea duratei de vialb proiectatd, durabilitatea, nivelul gi calitatea acliunilor
posibile ale mediului inconjurltor gi ale terenului de fundare, precrzia modelelor mecanice
utlhzate, reguli de alcdtuire);
 'erinJaxa
uj rS ]gc eJelceroJd uI lgl€ euerun rleSeJB elrqrsod Joun rrJpururle rS liptlec e e;ern8rse op rJnspu
roun eorepe,te:d uud rS mp'6661 NE "' 0661 NE ug esuudnc e-relcerord ep rolrrglueurelSe.r ee;ecrlde
urrd pugr lmur.rd uIEzlleer eleod es pfuelsrzer ep qrnlcru]s o rulued tlllqets erern8rsu op Inle^rN
I'T ttI
tt 0'l 6'0
€Jd ZJU IJd
o.rernbrse ep Inlu0n$eoJ
inperc
runrice rutued 1Jl uelueurldns riuercgeoJ t'I InleqeJ
eJrursres elnJIeJ u1 rlSaueuoJ eleuuou ep tuaze;d ur plezrpln
else gpoloru piseecv '(;er reur 1i1so1og) roleleuet€ru eleiuelsrze"r e1 rS 1gc (t'I
'qe]) runrice eI wTe
uelueunldns riuercgeoc ezrlrln lod es 1r-rop pqeldecce giue:n8rs ep Inlnlellu eereutiqo rulued

z'v IJX
8'E L'V ZJX
LV z'9 tJd
ru€ 09 ElurreJol ue I PlurroJor
e:ernBrse
ep pp€olred ep Epeorred
ep Inp€rD
g Il]tIE Erururu eereole^
ptueuod eleircedec rulued g/ prn8rs erepodruoc ap InluerorJooJ t'l lnlaqeJ
'giuueger ep epeor;ed ep ericury u1e;urn8rse
ep eper8 rer] elec ru1ued g/ rnlnluerc!.eoc ele eurruru olrrolel elncorl luns E't Inloqel uI

'sIqBillireu
'(eres 'elrzodep
n€s rJrru nrpeur ep rS elercos
:nldurexe ep) rueiueo Elie es nu
'eormouooe eiurcesuoc rS rlSeuoruo
IJJ
recrqo ep orec uJ 'eyocir8e rricnrlsuo3
rier,t ep rreprerd uI crru JSrd
'elrq€Jeprsuoc nrpeiu ep rs elerJos
0lr^Ic rJIpPic
'ecrurouoce eiurcesuoc rS rlSaueruo ZJJ
olle nes rmorrq rS 1rncol ep Irlppl:)
rier.t ep rrep:erd uI nrpeu csr1
'ueru oueoJ nrpeu ep rs elerJos
(epecuoc ep gles nldurexe ep) tueuteo
'eclurouoco aiurcesuoc rS rlSeuauio EJJ
ep ugreuolSe nc rlgs tS eunqlrJ
{er.r. ep r:eprerd uJ oreru csrU
csrr ep gselc
rrnlJruls ep eldruexg elurcssuoJ
ur el€Jpecul

csrr op eselc uJ €ererp€cul z'I InleqBI

'tt,l e^iuemfu s ep Juluorrrldns lnluarcgeoc
-
lgJ gm?rc e;epodtuoc ep Inluelcgeoc -
:ep ericurU uJ eJelcoroJd ur un1cru1s e1 e;ern8tse
ep mlnle^ru ee:euriqo rulued Iigtrleporu gnop ',r.r1euuoJul nlll] nx'eleluezeld luns 066I NE ul
'EJu:'IJu
erern8rse ep per8 un e]gc apundse:oc 'Z'I Inleqel ulp EJJ"'IJJ cslr ep es€lc Iell eleo ruluod
'(l't 'tcd ze,t) rericrulsuoc eiue]:odutt tS csu op eles€lo orluJ auIpqIIruIS o
glJosqo eS '(Z'l 'q€l) nrpour ep rS elercos 'ecrurouoce elefutcesuoc tS ouertn IJglueploce nes uepretd
Ecrpe 'rJEpeJ reun eurn ur Jede aJex eleqn8ed ep ericunS uJ csIJ ep eselc uJ eJpeoul 1od es ellJnloru]s
rS epricrulsuoc (gluelrod eelelroedec el rolrreJor) giuernSrs ep rnlnle^tu eerlllqels rutued
'JolrJpJcnl erincexe pur,nud lcerord ur elnz€AoJd rolrrgcgrrel JoJnlnJ eeJenloeJo -
:9]uslCge ollncexe o -
illip}rlec ee.rern8rse put'tud IrnsPrI -
ierincexe ug 15 1gc erelcerord uJ lgte ouerun JolrleSer8 eoJecnpeJ put,tud IJnspu -
:('cle rrunrzoJoc nes Jolrrpuecur
errulodrur e,l,rsed rS e,Lrlce ericelord op rJnsgIU nlduexe ep) ericelo,rd ep rS e.ttluele;d IJnsguI -
 in concordanfd cu nivelului de
in EN 1990 au fost stabilite trei clase de verificare care sunt
siguranld (conform tab. 1 .2 respectiv tab' 1'3):
independent de firma de proiectare;
- DSL 3 (RC3) - verificarea de cdtre un verificator
de cdtre un verificator din cadrul firmei de proiectare, dar
- DSL 2 1p1C2) - verificarearesponsabil;
independent de proiectantul
-DSLi(RC1)-verificaredecdtreproiectant(autoverifi.care). dupd
pe lingd veriicdrile de mai sus se pot aplica ql utt. mdsuri ca de exemplu clasificarea
verificare.
nivelul de compete n!6 alproiectanlilor 9i organelor de
la asigurarei nivelului de verificare acceptd qi stabilirea unor metode
in EN 1990 caaltemativd
qi marimea acliunilor sau aplicarea unof sisteme active
care permit verificarea amanunlitd a tipului
(de exemplu: limitarea grosimii stratului de
qi pasive de verificare qi limitare ale acestor acliuni
acestor limite)'
acoperiquri qi metode de indepSfiare in cazul depdqirii
clasificate astfel:
Verificdrile obligatorii lafalalocului a execuliei sunt
",ArpaAape

- IL 3 (RC3) - verificare independentd;

- IL 2 (RC2) - verificare in cadrul firmei de execufie;
- IL 1 (RCl) - autoverificare' cu gradul de asigurare (RC)'
Dupi cum se obsenr6 verificdrile pe gantier (IL) sunt in concordanld

1.5.3 Metodele de calcul

pentnt obfinerea siguranlei sttucturale

Metodele de calcul utilizate in practica de proiectare
efecteie datorate nesiguranlelor care apat la
folosesc coeficienli de siguranld cu care se limiteazd
dar au fost elaborate qi metode ldrd coeficienfi de
determinarea parametrilor"care intervin in calcule,
siguranld.
a fost dltzaL gi a apdrut
lnilial s-a utilizat un singur coeficient de siguran{d care cu timpul
metoda coeficienfilor de siguranld par{iali'
cunoaqterea legilor statistice de
O analtzdprobabilistd completd a unui structuri ar necesita
(contracfia qi curgerea lentd a betonului, variafiile
distribulie are acliunilor gi deformaliiror impuse
etc'), a legilor de distribufie a solicit'rilor
de temperaturd, deniveldrile de reazeme, p...o-primarea
produse de aceste acfiuni, precum qi cunoagterea
variabilitafi proprietdlilor fizico-mecanice a
qi structurilor etc'
-
materialelor, a dimensiunilor geometrice ale secliunilor
poate proceda in felul utm[tor:
in cadrul unei metode piobabilistice de calcul se
a unei stdri limitd (sau nivelul de comporlare sigurd a
- se determind riscul de dep[gire
structurii) qi se compar[ cu o valoare acceptabild sau qi se
necesard in funclie de nivelul riscului acceptabil
- se determin[ capacitatea porlantd variantd se mai numeqte
verificd realjzareacerinlelor minime ale stdrilor limitd; aceastd
9i
metoda sebazeazdpe coeficienlii parliali de
metoda de analzda comportirii sigure (de fapt
siguran![ intr-un mod mascat)'
par,tiali dar.pentru a putea folosi in
in prezent se utryzeazii metoda coeficienlilor de siguranld
qi bazele unei metode de 'anaLtzd a
viitor un calcul probabilist, in EN 1gg0 au iost introduse
c omp orldrii s i gure"
(.analiza re li ab ilitdli i)'
de simultaneitate y, se pot
Valorile coeficienfilor de siguranld par{iali v si a coeficientilor
stabili in doud modun:
-prinvaloriticareaexperienleloracumulateintimp(inEurocodurileactualeseutt|tzeazd
acest principiu la majoritatea coeficienfilor);
sau prin observalii (in general se
- prinprelucrarea statistic[ a datelor oblinute experimental
sigurd)'
vautrhzao metodd probabiiistd in cadrul uner anahze de comporlare
cu prima. metodi detetminarea
Indiferent daci se utilizeazdmetoda a doua sau in combinalie
nivelul de siguranla oblinut pentru o structura
coeficienlilor de sigur an\d, pa\iah se face in aqa fel ca
sd fie cdt mai aproap. J. de comportare sigurd B pteconrzat (vezi pct' 1'5'2)'
"o"fi.ientul
 .L

:(7'l ern8g)
rolpuun InloJ uI 3 lueruepue; ep erfcun; uud euudxe eleod es .f,' e-repec ep €elelrlrqeqord
'(ecrlsrpqeqord) e:eoleele olrq€rrel luns 3 tS g'y epun
(r't) g-v:E
'erieye"r nc erurrdxe eleod es 3 lueruepue:
ep eflcury rcun]€ 'eJelrcrlos ep e{cury E tet 'e1ue;rod rrfpllcedec ericun; plutzetdes U pc€C

0z'9 I L'V LZ,V 6() t 8Z,I d

_oT ,d
,0t nol tol ool rol -oT

'a $ d erturp emle8el g'l Inleq€J

.g.l
InlaqEl
u1 plutzerd es oJepao ep eolelrlrqeqord rS p.rn8rs eregodruoc ep Inluercgeoc oJlur ernlp8al
'JolrJnlcruls e etuepotu e;Blcero;d o-Jlur Elrqeso:p
pfuegodurr o e;e rS eleJnlcruls reiue;n8rs e pcrJolel eereurudxe glurzerder g/ lnluercgao3

g/grn8rs arupodtuoJ ap rnlnluorruaoJ BIiuJUruruaS 9'I

'066I JE uJ AlleuuoJurglelueze:d elelueuuedxe rrgcrecuJ ep glelnle e-relcerord op epoteur pturzard:;

11 nldurexe un
'II Inlo^ru op qtsrlrqeqo:d ppoleru o-4ulp plnuriqo (1 le,tru) gcrlsrlrqeqo:drues Epot:r::
o ezrlr+t1e.t es tyetited piuern8ts ep ropiuercgeoc eoJ€uruuelep n4ued ereolrrl elrJnpoco:nE LrI
'oulrou uJ elnzgleJd rS eleld:-.-.r:
3re1 eriereduoc ep rJolel lgcop IJppec ep IeeJ Jprunu un leredeeu elutzesdes nu ec n"rlued'a.tuurietu.
rrrrrrpru luns eJeolpzundseroc / gm8ts erepodruoc op ln]uorcgeoc rS /4 empec ep eo]e]rlrqeqo.id
'pluelcgns piue;n8rs o qiurzard nu
p,trlcedser eJnlcnJls pc pJoprsuoo es rcun]€ '(7'1 1n1cunde1+eluezard pqeldecJe InlelJelur urp oJeolE,!
o) 0d glrqrsrurpe ec pllllqels oreolel o lgcep oreru reru etse erepec ep eeletrlrquqord pceq
'giuuege; ep epeolred o rulued eJepoc op eetetrlrqeqord
else /4 apun '(;'-1)-";'grn8rs e;egoduoc ep eal€]rlrqeqord nc euriqo es 'g;n1cn;1s o el 'raluetnirs
1e erern8rse op Inper8 111 1n1e.r.lu ep eec el IS lgc II Inle^ru ep epoleru el tgle 1e:eue8 u1

JolrJnlcru]s e ern8rs ruegodruoc ee-reuriqo ru1ued epolet\l g'1 ern8rg

---,-,- :
i lHtl.rufl l
."rritr
I t"rlilt).tilnls rl)
r---"-----.....'-- --'.'-- ---....-t
:I Epolt}{i
i"t{xl}u}r3lla0f, Epotty{I
i"r*gtiuer:qa*r

r,:---:--l
I t{ lnlrntl:} i
.r;r
r l ; rq rrq oL{l
,1. I I
rrr
.
rlr
: 'tPttlr6l
i

{J1 1 1n1a,uul Eialduro: {;1 1n1a,ua}

prs11lqnq*.rd rzilrluy I{ix{).,l rji:ri.rrju llpot*!\
;{giu*r:;dxa ail at::znq)
rlmpqrq*-rd apolrl{ i :.ltrsltiltma;3p Jpols[,lJ

'(11
lnlezrru) nRIOd qlltunuep ern8rs rr-rgpoduroc e gzlleue ep g;eulrd ppoleru o -
l(1111n1e.tru) qlelduroc glsrpqeqord gzrleue o -
:(S't '3U) g;n8rs e:epoduoc ep ezrleup
reun Irupec ug rlerj-red;opiuercgeoc eeJeuruuelep n4ued apoleru €nop elezrcerd luns gJE uI
 P7: Prob (g < 0) (1.5)

Dacd func!ra g are o repartiiie normald coeficientul de compofiare sigwd B se poate exprima
cu raportul:

f=b6r (1.6)

unde p" este valoarea medie, iat or abaterea variabilei g.

r- (1.7)
g 1on = 1lo| + oo
Relalia (1.6) poate fi pusd sub fotma:
(1.8)
F,- Fo':0
iar probabilitatea de cedare devine:
P, --Prob(& 3 F, - For) (1 e)

in figura 1.4 termentr as gi tx.p du valori l"l<tqi poartd denumirea de coeficienli de

sensibilitate. Valoarea lut a este negativd in cazul acliunilor in sens defavorabil gi este pozitivd
pentru rezi stenlele materialelor.
crr B or cro B o.r

Ru: Eo (g:0)
E(t) R(0
g:R(t)-E(t) r

Pn Pt E
/ D,.
R.-E,:g" E,,, R',, R
B'o" B'o.

Figura 1.4 Probabilitatea de cedare

Dacd g > 0 cedarea structurii nu intervine. Aceastd siguranld a structurii, in mod practic, se
poate obline dacd coeflcientul de comportare sigurd p este mai mare decAt o valoare prescris[.
Valorile minime ale coeficientului de comporlare sigurd / pentru diferite st[ri limit[ qi pentru
o perioada de referinld de 1 an respectiv 50 ani se prezinti in tabelul i.6. Valorile trecute in tabel
corespund unui grad de asigurare RC2.
Tabelul 1.6 Valorile minime ale coeficientului de comportare sigurd B pt. diferite stdri limita 9i RC2

Starea limitd
Valoarea coefi cientului /
Perioada de referintd i an Perioada de referintd 50 ant
Capacitate A-1 ?R
nortantd
Oboseald 1.5 - 3,8
Exploatare )q t5

1.7 Metoda coeficien{ilor de siguran{i par{iali (metoda stirilor limiti)

1.7.1 Stdri limitd

Stdrile limitf ale elementelor din beton armat sunt grupate in doud categorii 9i anume:
a). Stdrile limitd ultime sunt:
- pierderea echilibrului parlial sau total al unei structuri frrd depaqirea rezistenfei materialelor
(EQU);
- cedarea prin rupere sau exces de deformalii (STR);
 9Z

'o 96urind Ioc op eelelrlrqeqord

nc c4srlels glelueJes g oleod oJ€c esJeole^ ArlcedseJ '[IqeJoA€Jop suos uJ 9]IsPdop g nu e ep
o g ep eeleplrqeqord nc pleuruuelep gJsoueJur qruluruI eeJeole^ Jolelelreletu eleiuelsrze: e1 -
iglelcero.ld gier.t ep eleJnp ed eutxeur JollJole,\ elperu 'ugltctlos e1 -
:le.+}se puruuelep 0s (ocrlsrJelceJex) ep elIJol€A
,qzeq
'(ecrlsrJelce Jec ) qzeq ep
Jolrrol€A rrJgzrlrtn;r.'Lzelu! epspdep U rol nu e;u1eo1dxe ep g1[ur1 ellJp]S 'eculeruoe8 ellol]sue]oeJec
e1 rS urncerd 'ro1e1eue1eur elaiuolsrzeJ e1 'runrice el lgp (1nc1ec) e;elceto;d ep Joluolel IIJgzIIIIn
llzec u! glrspdep g eA nu qrurlln gl[ur1 eere]s ec er]suoruep € uI Elsuoc Iopoleu lnrdtruu4
'(/) piuern8r.s ap rptti,tnd "to1$uang[ao) eerezrlrln
pls rrJplcorotd ezeq e'I 'alrqrsod epunrice3t;edrut rS elrrieuuogep nc elrrieurqruoc rS runcerd durrl
rselece urp JolrJgcJpcul ole epqrsod eleluaruelueJe ereJeplsuoc uI elenl olnqeJl oJecrecuJ ep JollJnzec
eeJrlrqels e.I 'ocrlrJc oJ€cJgcul ep eprienlls rlrqels JoA es gseel€ erelcetord ep etienlts o luluod
'oJ€cJ9Cur 0p ollJnz€c el€ol
ru]ued rS e:elcerord ep epqrsod eprienlrs eleol ur elncq] omqerl p1|rut1 ollrpls el ollrgcglre1
'elueuodruoc el€s Joleluaruele tuggodruoc e tS nlqu€su€
ur rrJnlctuls rnlnsundspJ elueJeJe olec rS runce;d roltuntice olueJeJ€ acgtceds elellqsu€A Ppnlsul
gs oJec Inclec ep Iepou un 'rrrglcerord lnseco;d ut ';esecou else glItuII eJels eJ€oeg rulued
'elelntunre ;oleiuer-redxe ezvqed eued Plle ep ed ;et '(rurldo nes) pqeldecce
rnlncsrr ezeq ad illlqets ]uns eued o ep ed fiezrgln giue;n8rs ep rleri"red ttiuetcgeoc opotoul
relseoe lrupec uI 'pcpslllq€qordrues ppoleru o rS ec ereplsuor aleod es qtIUII rollrqts epolory
'P}|tut1 rollr9ls
€poleru ep eorrrunuep qns rou €l glfsolog else rlerired piuern8ts ep rolriuercgooc epolel l

Fllru1 allrpls BI orulralord ap algdnutr4 g'4'1

'D)twsras atnltato"td ap llnnlts o
:(elecol
rrpper8ep roun eleiurcesuoo nes eJruoolc 'etzoldxe 'co; nlduexe ep) arourpJoD'qxa ninnys .
i(rrierede.r nes etincexe nldruexe ep) n'toltzun'4 nirtnlts o

irericn-rlsuoc ele oJ€l€oldxe ep oleuuou roprirpuoc pugzundse;oc aruatstsrad nionils o

:erelcerord ep rrienlrs rler€olgirun ul elncq; elnqerl glputl ellrpls el ellrpcglre1

arelcalord ap 11iun1tg g'4'1

'plrlcrulsuoc oJrnlpcle ep rJnspu pldope os nes 'o.ttlerutxo.tde elnclec uud upcgue^ el Jeop
efl;ncer es 'e11e1e1ec n-r1ued rer '(giuelsrzoJ ap ElruII eeJels else elseece 'roltticn4suoc eeleluoferu
ru1ued) gseolncued r€ru eoc glful1 eeJ€Js ?l lellelep Intlec Lrn ezaenlcoJo es 'pcrlcerd u1
'(ropunrice erirredsrp nc pl€po redsrp nu elelcoJo
gcep) elrqrsre^orr rS epqrs;e're'r ereleoldxe ep g11ur1 ellrpls erlut efcutlslp o Plncg] elnqerJ
'lll9llllq€rnp
ee;e.roScrtu BI cnpuoc oJec olrsoJ?e tuntzotoc Ieun eiuezetd ut Inlnuoleq ole IJgp€r8ep -
ilnlcedse rSTnes eel€lrlrqeeut;ed 'eelelrpqeJnp gzeepaJe eJec Inlnuoleq ele IJnSIJ *
ieleru"tou rueuoticury ele IJglItull IJo nlqu;esue
u1 rericrulsuoc nes rrJnlcnJls eere8n-4stp '.roltueuteo uoJuocslp ezeeznec erec t{erqt,r. -
ie1ern1cru1seu nes fespg ep Jolelueruele tIJeAe
ezeozne) elec 'runlcluls eeJezrlrln ArlceJo uo luerede gzee+ceJe erec upseldep IJo nieruro;ep -
:luns aruluoldxe ap Etltull ellrpls '(q
'(fVg) drurl ep eluepuedep runtice rolle nes Itlesoqo Pllrolep ue8n4srp -
:(OEC) gluepod eelelrcedec ul tuegodrul Ior un ore erupurg. ep Ilcor
e n€s rnlnlugrugd eiuelsrze: pcep eJepunJ ep Inlnlerls e etieutJoJep nes eredru uud eerepec -
 Valorile de calcul se oblin:
- pentru solicitdri, prin inmullirea valorilor debazd cu coeficienli ry; supraunitari;
- pentru rezistenfe, prin impar{irea valorilor caracteristice cu coeficienli 1,,r, suPraunitari.
Condilia generald de verificare a capacitdlii portante la starea limita ultimd este:
- pentru stabilitate (EQU):
Ea,ar, ! Ea.,,r. (1'10)

unde: Ea,a,,- solicitdrile de calcul din acliunile de destabllizarc;

Ea..,tb- solicitdrile de calcul din acliunile de stabilitate.
-pentru rezistenld (STR qi GEO):
Er 4 Rn (1.11)

unde E,l este valoarea de calcul a eforlului seclional (moment sau for![) produs de valoarea de calcul
a acfiunilor, iar
Ra este valoarea de calcul a capacitdlii portante qi se oblin cu relaliile:
Eo:T,,,E(Tr.i,F,.n,,,aa) (l.I2)
1 x.,
Rn:LR(-11taa)' i>I (1'13)
Tna Tm.i
sau intr-o vanantd mai simpl[:
En = E(To.i,F,nr.i,aa) (1.14)
V
Ro = R(rl,?,o,,), i> 1 (1'15)
/ M,i
in relaliile de mai sus:
- Frep este valoareareprezentativi a acliunii (pct.2.3);
- Xxvaloarea caracteristicd a rezistenlei materialului (pct. 2.1.1);
- a(tvaloarea de calcul a catactetisticilor geometrice;
- lstt , /n,,r coeficienli parliali de siguranld care lin cont de incertitudinile care apar la
modelarea acliunilor qi modelelor de calcul ale solicit[rilor sau ale capacitilii portante;
- Tf , /n co€frcienli parliali de siguran{d care lin seama de posibilitatea unor abateri
nefavorabile gi nealeatoare a valorii acliunii respectiv a rezistenlei materialului de la
valoarea caracteristic[.
- Tr : T,a .T 7, T^,r = Tna.Tn, coeficienli parliali de siguranid pentru acliuni respectiv
rezistenla materialelor;
- ry coefi.cient care line cont de efectele de conversie (de volum, scarl, umiditate, temperaturd,
timp asupra rezistenfei materialului).
Valoarea de calcul a caracteristicilor geometrice,
ar:a,o,lLa (1.16)
unde: anom- valoarea prevdzutd in proiect,
-
La valoarea adi{ionald.
in general valoarea adifional[ se poate considera La:0. Valoarea adpoate reprezenta gi o
imperfecfiune dacd a,on :0.

1.8 Metodabazatd pe analiza comportirii sigure

intr-o metoddd.e analizd, probabilistd a siguranlei pentru fiecare variabilS a proiectdrii trebuie
sd se stabileascd o valoare de proiectare (calcul). Proiectarea se poate considera satisfrc[toare doar
atunci cind cu aceste valori de calcul nici o stare limitd nu este depdqitS.
Valorile de proiectare trebuie s[ se oblin[ din variabilele care aparlin punctului proiectat.
 LZ

'GZ') lS (VZ' 1) epriele-r pugzrlrtn nes

l9Z'r) o< ug -'>J = 3
:gcep glncglsrles elso gurlln glprrl €erels g'1 run8g uroJuoJ
Gz'r) (a aglan-)dxe ' "'y - rO
pluegod eleymdec n4ued pleuuouSol rS

Gz'r) ,odtp ng
-"'E =
oJ€]rcrlos rulued pl€ruJou :nirgede; €nop Jolac e erieurqruoc o rS rep y'1 e"rn8g ur g1utzetd
runc eSe '(y IS g) elrqeue^ eleqrue ru1ued glerurou erirgede-r ezrlrfn eteod es lereue8 uI
tl :lequnc
Gz'r) \l(d" -)0 "r -lur gt - rlosp's -
n
(zz'r) Z'0, o:.1repun,r,/,_u.fl :p1euuou3o1

:erirueda.r ep undrl enop plurze;d es 966139 uI

pleuuou efnqulsrp nc otuepuedepur ereoleole olrqerre^ rulued (111n1e,tru)

erern8rse ep g;eurrd epoleru u1 g/ grn8rs e:egodruoc ep InluerclJeoc rS telcerord Inlcund g'1 e.rn8rg

lelcerord Inlrund d
xo,IE orepoc ep e1nur1 eldee.rq (g)
<
d'"n

0 tn-

(s)
V "o/E
'JolelrqBrJB^
e etieuen op Inluercgeoo /t rS ee-releqe o 'orpeur eeJeolel else / sns reru ep elnieler u1

'e'0> n:- A gJeP

!)

lr(,'r) (ryln-)dxei
eleuuouSol Ililueder reun Inzec ur Jer
(oz'r )
nc uriqo es ';olepqerr€A er€ er€uuou llirseder reun Inzec tr:r{f*;lo
'b'\T - 12 Icunle",,rornn
9I'0 >vPFo
qcep 'l+:n PrepISuoJ es 9'L <aolso rulued IJunle €lncq+slles olso nu (Ot't) erieler pceq
'8'0* : vp .trlcedser L'0-:,arr preplsuoo as elelrpqrsuos ep "rolriuercueoc elrJolel
o
(olr) 9' L> re > 9l'0
:(t't'3U) elotrrurl e4uJ gzuontrs os rolrreleqe lnpoderpreq
T8I I) (d'n -)Q = ("u'> u)a
(ri'r) (d'n +)Q =('s . E)a
:eo]€lrlrqeqo:d ne rJezr1eeJeu JoJpc ele
elece SeleiuJ es lur elueirod Ilipllcedec e1e A nE rolrrplrcrlos el€ Inclec ep elrrolel urrd
'(E'i '3s) /
else elcund pnop eloc erlurp eiuelsrp rer 'ereoleele JololrqurJ€A ele Ilpeu olrJolel nc lnuriqo Incol op
edeorde retu Iec pge as e"rec (6 - 3) e;epec ep efegerdns ed ep ]cund loou olse ]elcarord Inlcund
 = E,,(l - a uBv o)exp(a *pv o)
R,,, (r.27)
Dacd coeficientul global de siguranfd se considerd:
y,, : (11 - a u pv u)exp(a opv o) (1.28)
relalia (1.27) devine:
R^ 2 /,'E,, (r.2e)
Valoarea medie a efortului seclional E,,, de fapt con{ine solicitdrile produse de actiunile
penrranente G,,, gi temporare Q.,,, (vezi pct. 2.32):
E,r,: Gnt I Q,,, ( 1.30)
Relalia (1.27) se poate pune sub forma
R^ ,_LG,,,(I - an pv o) * Q,,Q - "n11, )1. exp(a,,pv o) (1.31)

G,,,vg Q,,,'r,
f(r,)'" '' \(t )' -- l(r,\'
Rnv n
,,^A^ ^, :
--c'
-" -- a(,
unoe .-,. . | &o: \--,,. ,) | &n
- (r.32)

Zoi:t
i-, ..
JItt, : f,(G,,,, ")' * (e,, ol + (R,,v
f.
I o')' (I .33)
Dacd se noteazd Q,, = /tG^, coeficientul global de siguranld se obline cu rela!ia:
R
L:1--:(t [l ttt (l
/ynl= -duFvu)---r' 'l
-cru|vu)1.e"p(aop,o) (1.34)
G,+Q^ l1+ p t+ p l
In conceplia EC coeficientul de variaJie va a fost extins fafd de o abordare obiqnuitd fiind
dependent de trei coeficienfi de variafie:
,*:f,ri, +v*,,,+vru ( r.35)

^ care vo, 6,o

in 1\.1= -lL - varia[ia rezistentelor misurate;
R til

oia abaterea calculatd pe baza valorilor parliculare ale parametrilor participan{i la funclia
capacit[1ii poftante
vp,u - n€siguran{a modelelor de calcul:
vp5; - nesiguranla datelor geometrice.
La fel se stabilesc in cazul solicitdrilor coeficientii de variatie tr.s, ap gr vs.

1.9 Analiza structurali

1.9.1 Modelarea comportirii structurale

O proiectare eflcientd trebuie sd garanteze siguranla structurii raportatd la toate situaliile

defavorabile care pot sd intervini pe parcursul funcliondrii ei, in primul rAnd prin metodele de calcul
dar qi prin aprecierea comportirii cit mai aproape de realitate a materialelor qi a structurilor.
O construclie de beton atmat se schematizeazd, prin sisteme rezistente la acfiuni verticale gi
laterale, legate sau nu prin plangee considerate ca niqte diafragme orizontale.
Analiza structurald are ca scop determinarea distribuliei solicitdrilor (eventual a eforlurilor),
deformafiilor gi deplasdrilor sub efectul acliunilor pentru intreaga structurd sau a unor pdr{i
componente ale acesteia.
Combina{iile de incdrciri considerate trebuie sa lind seama de cazun de incdrcare peftinente,
permilAnd stabilirea condiliilor de dimensionare determinante in toate sectiunile structurii sau ?ntr-o
parle din acestea.
Atunci cdnd interacfiunea sol-sttucturd are o influenld semnificativd asupra efectelor ac{iunilor
in structurd, proprietdlile solului qi efectele interacliunii trebuie luate in calcul.
 oc

elBSeuI rreprr{osop pnop no pnur}uoc Eceld nes ppulrD 9'l ern8rC

p( z"'s . )
ILE'I) ,'--l +9'0 lga'l+tS'O<g
r \rruu u )
- 09/09J 4 uoloQ op esels rulued
p
ry92'I+ VV'j< I
(qs'r)

. 09/0gJ; uoloq op esulr rurued (u

:nirpuoc eleJeo]gruJn elncgsr]€s luns €c€p 'eJrloJ ep uiqlrcedec
eeJecgrJel gJR+ oreolerolocur Jolelueruoru € eJrnqr4srpor o ece3: eleod es g'7sel//o11lhpg'g enu!
suudnc elso oluecerpe olrropn{csop er}u1 goder rorpc I€ (q't'39) enurJuoc rcgld e1 rS rzuu8 e1
'rrJpJnsrJ e gpnpet8 arinlo,r.e o oJeprsuoo os gs ppuetuocoJ
os 'nrcrlJos ep plFull eeJels ru]ued 'e1ue1 rue8Jnc elelceJe ep €ru€os puguri rep 'sur1u1 rnlnuoleq
eeredrcrued pugfrlSeu 'e1e-rnsg rolunrices e;eolezundseroc 'esnpe-t elelrpr8u o elltupe eleod
es 'prur11n plrurl eoJels e1 rericerluoc r$ ;o1ugse1 'ernleradruel urp -roprieurrogep olelceJe ru]ued
'ereoSn oueoteq
IS LglggJ eselc elsed elrnuSrqo eueotoq nrlued
gt'g> p1x zrrlcedsor 09/0gJ eselc el pugd eueoleq ru1ued g7'y>p1x efiryuoc plelcedsor ernqerl
oJorolocur el ]ueJepuode"rd ele1tcrlos luns oJec ololueruelo el 'oJ€ruJs op rurx€ru rS rururru lnluecord
er1u!gzeeJpecur es rnlnluotuolo e eJeruJe ep InlueJoJd qcep pcgrJel es nu eJrloJ ep eelelrcede3
'olelrcrlsele
op rnlnlnporu ole Ilporu alrrol€A pugreprsuoc rS preIuII etieuuo;ep-UoJe reriele"r e 'elernsgeu
;olrunrices ezetodt pugtdecce 'llipllcrtsele rerroe] ezeqed ]enlcoJe g eleod roleluourele InlncleJ

a4nqlqslpa"r p"rp;[ nns nr p)lrsnp Wnlu1 tizlpay I'I'6'I

'9lu3lBArqJJ 9Jrlels
epolorrr rS slserunu r€ru os epoleru gzeqglseecu ed'ocrlels ei-rog ep rrinqrrlsrp uud lecgrldrurs potu
u7+eluezetdoJ olse ecnusros rrunrice Ie crrueurp IruolceJec 'a1e-te1e1 ei-rog nc Inclec ep epoleru uI
'lrlpglo ep "rop"rndrl rornlnl lureue8 u1g11qec11de'sundsg.r ep e.4ceds nc Iepou Inln1nclec epoleru -
:lelueuepuU orie.rqrn op lnlnpou etBIJosB olpJelul rolefuoj Bpoletu -
:lnclec ep epoloru eloreoleuun ulp eun ez\rln eleod es teticn-tlsuoc
eiuegodurr ep rS e1e"rn1cruls elrcrlsueJcsJ€c ep ericurg uJ 'qsuJ 'gluarnc ee;elceto;d rulued
'rerurleu crueurp Inclec ep €polelu
-
irerurl crureurp Inclec ep €poleru -
:porrusros eeuntice el rrJnlcnJls eeregodutoc
nrJcsep eJ€c Insl?c ep opoleul ezeozrlrln es eleJn]cluls JolelceJe eeJ€uluue]Op rulued
'eJezruoute
ep rS elelrpr8r"r ep JolrcrlsrJelcaJec e '('c1e lelru ep Joleseru e1e ari:eut ep oleluetuotu '1eltu
ap eseu) eyerfueur rolrcrJsrrolce;ec erfnqrrlsrp rS ;ep 'pculeruoeE gle"reue8 eriern8guoc lepg Ieul
tgc elurzetdor gs ornqeJl 'lerieds nes ueld I?Jnlcruls lnlepotu ecruslos euoz uI el€Ue ollJlpqlc €J
'errtrlln plrurl elrrgls ru1ued Jeop ezrlr+r11od es ecrlseld elepoloru .ret 'erur11n
glpull Jolrrpls rS 1gc nrcnros op gllurl rolrrpls ]gle gcrlde es relulleu tS rerut1 Inclec op olopolenl
'pJerurleu eregodruoc
-
igcrlseld erepodutoc -
ie;rnqrrlsrper gJq+ nes nc pJ€rurl-crlsele erepoduroc -
:]uns Incl€c ru]ued elez\rln e.tegodruoc ep elelepout lereue8 u1
'(11exeuy) eqJnJ nes eueld eiege-rdns urp rS eq;nc n€s eJeIuII
eJeq urp pllnlEcl? else €Jnlcru}s Pc pugJoprsuoc g]€lepotu 'recrqo ap 'else PlJletuoec 'eJln4suoc ep
nrpels eJecorJ ru1ued nrnpn4s natn1todruot tS nutlatuoa8 puEapoLu alenlxeJe olnqoJl elelncleJ
 b) pentru armdturi de clasd B sau C 6 > 0,1 (r.38)
pentru armdturi de clasd A d>0,8 (1.3e)
M,.,
in care d - Mnt
"u este rapofiul dintre momentul dupd redistribuire qi momentul elastic (fig.1.7);

-rr, este indllimea axei neutre la starea limita ultimd dupd redistribuire;
d este indllimea utild a secjiunii;
rcil, este deformafia limita a betonului la compresiune.
La calculul stdlpilor, se recomandd sd nu se fini seama de nici o redistribuire a momentelor
elastice provenind din efectul de cadru'
p,t=ycg+yaq
$uuJuluuuJuuJ
IVL= -ptl78
Mn=6 M,t /

Figura 1 . 7 Redistribuirea momentelor intr-o analizd, liniar elasticd

1.9.1.2 Analiza plasticd

Proprieta{ile de deformare postelasticd a elementelor structurale prezintd imporlanld pentru

structurile de beton in urmdtoarele cazuri:
- in situaliile in care prin redistribuirea efofturilor in structurd in raporl cu distributia
corespunzdtoare comportdrii elastice liniare se pot obline solulii mai avantajoase din punct
de vedere tehnic Ai economic (fig. 1.8);
- in cazul structurilor proiectate pentru a prelua efecful fo4elor seismice. asigurarea unei
capacitdli substanliale de deformare postelasticd reprezentdnd un obiectiv esenlial al
proiect[rii (vezi pct. 1.9.4).
pFycg+yaq
v JUUv ti;niJ},t

articula{ie plasticd

Figura 1.8 Redistribuirea momentelor intr-o analizd plasticd

Analiza plasticd a pldcilor, grinzilor gi cadrelor se poate utlliza in cazul in care ductilitatea
sec{iunilor critice este suficientd pentru ca mecanismul de rotire sd se producd.
Ductilitatea ceruti poate fi consideratd suficientd dacd sunt satisfbcute conditiile:
a) aria armdturilor intinse este limitatd in toate secliunile la:
 IE

'p'tde elqrsnupe rrJrlor e gzeqep elrJol€A 6'I €JnBrC

sv'} 07'0 9t'0 0E'0 sz'j 0z'0 9r'0 0r'0 s0'0

Pfx ct\r t',./-\

09t09J
OI

\\ \\ 9I
\\ \\ n
\\ tt 0z
90I/06J \ \\ \\ \\
tl
11
J ewlc \\ \\ lt>L --
g es€lc \\ \\/ ,t
OqiOC) --
vtt vJv \
-/.. r0t
9t
Iperu]
o,u0

'@'t'Z lS Z'f Z lnlcund rza^) zmslz'n'13 IruoJceJ

nc pcrldrllntu os 6'l u"rn8g urp r|Fg rrJrloJ elrJole^ oJ€o$n ele8er8e nc roleueoleq Inz€c uI
'ortpt N : rx
(rflr) ______j.
'"w I

:erieler nc ereolerpl giroJ el eotetrlrqrxeg ep ericury uJ purrruelep es v;7 lnluercgooJ 'ezeelodnlur

es g0l/06J IS 09/0gJ e-rlul gsuudnc eselc nc oueoteq rutued 'p1'x lnyode; rS rolunlprrue e el€trlrtcnp
ep es€lc ep ericury uI 6'l e"rn8g urp euriqo as t''td7 elrqrsrupe rrrrlor e gzvq op elrrole4
(0r't) t'Frvn,',
'p'p6 esrcupe pcrlseyd eeJrloJ nc greduoc es drurl ep eloluoruour ur rugruudurocerd e erpou
rS e1ue,r.e1er
€oJeolel '-to1e1eue1eu ele Inclec ep epipler.rdo"rd pugzrlrln 'eleJoprsuoJ InJIeJ ep elrJpcrecur qns sg
uoJrloJ purrruelep es 'grur11n pllutry eeJels uJ eJrlor ep rrig1rcedec eerecglrel ep oroneu else qc€CI
'l I un rlJSs
eeurrilgug Z'I n) gle8e eurr8unl o no ]ueruelo ep runrj-rod Joun e oJIloJ op eotelrcedec ed gwzeq
else e{ce;rp g;n8urs o ed elerure enuquoc rcpld rS rzutt8 rulued elez\rln plecgrldurrs epo}elN
'p1ep eeSueld e1 ere8undqrls ey
Inlnclec ur snlcur ornqerl Jueruoru ]seov 'rrnlg8e1 ur-rd
srusueJl g eleod oc rurxeru c4se1d Inluoruout ocUrJeA es ps qpu€ruoceJ es ropdlgts Inzec aI
'ITUNISJO]

elelcoJo elSe,rud ec €ooc u1 lerceds ug 'euryd rceld reun pJelriurs e:egoduoc o ne eelsece glep (un1o8
nc nes al€rnlreu Icpld) qurld else nu eunrfces rorqc e rcgld e1 esurlxe g ]od ecrlseld elepolol4
'ereqrl rolrrnlel 1n8un1
uJ eeunrsJol ep IS rop"rniloc eeJecrpu pcrperdrul ec elrJnlqruJe urp eleiro3 ap 'rupuue e elelrruoJrunou
ecrJo ep €ruees guri es gs ppueuocer es '-ropcgld e pcqseld ezrleLre ezeen+ceJe es pugc lcunlv
'0'Z IS g'0 erluJ
suudnc else durgc urp olelueruou rS oJ€rpeuJelur eleruozeer ed elelueruoru eJlurp lngode; (c
i3 nes g res€lc uri"rede elezrlr1n alrrn]prrue (q
:OgtOSl< oueoteq ru1ued gI'0 > L,t
:OglOEC; oueoleq n4uecl gZ'0> LI
 La o analtza plasticd se poate utthza qi modelarea prin biele qi tiranli. Aceastd modelare constd
in a defini biele, care reprezinti cimpuri de eforluri de compresiune, tiran{i care reprezinti
armdturile, gi noduri care asigurd legdtura lor.

1.9.1.3 Anslizu neliniarii

Caracteristicile materialelor care se introduc in analizele neliniare trebuie sd reflecte

rigiditatea lor in mod realist gi sd lina seama, in acelagi timp, de incertitudinile referitoare la modul
de cedare.
Calculul poate fi de ordinul I sau IL

1.9.2 Considerarea imperfec{iunilor geometrice qi a efectelor de ordinul II sub inc[rciri axiale

Anahza elementelor gi structurilor trebuie sd lina seama de efectele defavorabile ale

eventualelor imperfecliuni geometrice precum qi de abaterile in pozilia incdrcdrilor (anexa III).
Abaterile de la dimensiunile secfiunilor sunt, in mod normal, luate in calcul prin coeficienli par{iali
de siguranld. De aceea, aceste imperfecliuni nu sunt incluse in analiza structurii. Pentru calculul
elementelor comprimate, in starea limitd ultimd, se indicd o excentricitate minim[.
Eforlurile determinate frrd a lua in considerare deformatiile sfiucturale dar incluzAnd efectele
imperfec{iunilor se numesc efecte de ordinul I. Cregterea eforturilor din cauza deformaliilor
structurale se numesc efecte de ordinul II. Efectele de ordinul II se pot neglija dac[ reprezintd mai
pulin de l0o/o din efectele de ordinul I corespunzdtoare. in anexa IV se prezintd' criterii simplificate
pentru elemente qi structuri privind posibilitatea neglij[rii acestor efecte.
Efectele de ordinul II trebuie luate in calcul atunci cind acestea afecteazd semnificativ
stabilitatea in ansamblu a stmcturii precum qi atingerea stdrii ultime in secliunile critice. in anexa IV
se prezintd o metodl generald bazatdpe o analiz[ neliniard qi doud metode simplificate: unabazatd
pe rigiditatea nominald,'tar cea de a doua pe curbura nominald.

1.9.3 Efectele secundare ale precomprimirii

Efectele precomprimdrii pot fi luate in calcul ca o acliune sau ca o rezistenld oblinutd printr-o
deformatie inifiald.
Forla de precomprimare a betonului, in afara zonelor de transmitere se consider[ egald cu
proiecfia dupd axa barei a rezultantei eforlurilor din armdturile din secliune. Stabilirea forlei de
precomprimare se face dupd evaluarea pierderilor de tensiune (anexa VII).
-
in cazul grinzilor simplu rezemate precomprimarea nu produce reacliuni exterioare, sistemul
fiind in echilibru. in cazul grrnzrlor static nedetetminate efectul de precomprimare. reprezentat prin
acliunea unor forle introduse ini1ial, conduce in mod consecvent, la aparilia unor stdri de eforluri
secundare (parazite), datorate legdturilor suplimentare, care se opun defonndrii libere.
intr-o analizd, liniard trebuie considerate atAt efectele primare cAt gi cele secundare ale
precomprimdrii, inainte de a lua in considerare orice redistribuire de forle gi de momente (vezi
punctul
- 1.9.1.1).
in ana\za plasticd gi in analiza neliniard, efectele secundare ale precomprimdrii pot fi tratate
ca rotafii plastice adilionale ce trebuie introduse in verificarea capacitdlii de rotalie. Precomprimarea
exterioard poate genera momente de ordinul II.
La elementele realizate cu armdturi postintinse se poate admite existenla unei aderenle bune
intre olel qi beton dupd injectarea canalelor. Totugi inainte de injectare armdturile sunt considerate
neaderente.
 €t
' o^rlcn4suo x qflnzer el lJnlPuue

IS (3ZI'0;to rcnn rnlnuoJe] e1e rrie"reyecce ep elezrJelcerax eLroz u1 'nldutexe ep) esnpeJ eleJelel
eiro; e1 gzeelcarotd es eeJrpglc orec ur eprienlrs ul sele retu pleclput else 1,11 eselc uI eererpecul

orpou rrrlcedser'Elleu alulllllcnp nc elueluele nrlued ereseldep-Pi;oJ e$e1eg g1'1 ern8rd

I/{v
Y, HV

(Hrc
(g) eselc
(w)g

(yq) eselc V
c
srrup€V > H\
HC < I,\.{

cllselg VC

'(O '3g) eldure retu ]uns nlqruesu€ ep rS e1eco1 Ifpllltcnp ee:e.rn8rse rutued ellrnsgtu rep 'eeltop 1e
t't
Inze) u! igcep porru reru elso erelcerord ep ql€relel eyol zec lnulrd q
'(nr) elperu elelllllcnp op eselc
rulued nes (g) Flleur el€]rlrlcnp ap €selc ruiued plelceto;d g eleod telrile uoleq ep ernlcruts O
'(9 lnlopdec rze,r.) 'c1e
Joleluerualo e pJnletuerd ee;edru ecrperdul gs eJec IJnspu uud 'ereuguoc ep IJnspIu uud 'euntices
urp elerur.rdruoc Jolouoz Inlorluoc urrd glerceds ertnlgcle o plpdec eleriualod ectlseld aleuoz
'e:elcetord ep rnln4ceds epqrledruoc etuerSo;elecc€ nc J€IuIIou
cflueurp Inlnclec pugzrlr]n ezIIeeJ e]eod os rusluecelu eeuolues€ Inun IIJgtIIJoJ €oJ€clJIJeA
'oleJnlcnJiseu rs elsJnlcnJls Joleluoluole
.rop;gper8ep eeurrJgtu epurdep eelsec€ ep gc nrlued JolunlcnJts Ie clrusles tnlnsundspr (ee1e1t1ec)
eeJezrtelxerec nrlued lerfuese 1ru1erue:ed gyutzetdet eleJolel -roprpseldep eetulJplu '1deg eq
'II Inurpro ep elelcoJo AISecxe uods e ru]ued nes lfpryIqels tuep;etd lnlocr"red
eetgde nu e rulued esnper ep ]uercgns U JoA eleJelel ep"rgseldep ret '(1e,r.tu llrunue rnun nd1g1s u1
'nldruexe ep) eqels euoz etelec ur ecqseld roprieuuoJop eeJ€Jluocuoc os-npugllle 'ern1cru1s e8eerlul
uI ruJoJrun ArleloJ elrnqrJlsrp g,r ernqeJl e,ttledrsrp elouoz 'tun1cru1s 1ndrl ep lueJeJlpul
"g
'"ropie-red ezeqel ep eleuoz u1 rS (plsrxe eolsece gc€p) ereldnc
ep epzurrS uJ ellolzop os gs ocrls€1d eyrfeuuoyep '(eru8egerp) riered no rollrnlcnrts Inzec uI -
:crlsele Inlueluop uI
gugrugJ ps olunpou :er '"ropdlgls ezeqel op elrunrices u1 tS ntz-tgt teu tS royalSrr elliglltuertxe
sl ep elrunrices u1 lgtu1 r€ur grede gs ecrlseld elrrieru-ro;ep 'e1efe1e erpec dt1 Irntctuls el -
:lrqeJol€J poru uJ gsede ps ernqo4 (e-recgrlseld) rerS"reue e eredtstp op Inusluecel4l 'eJlrustss tunticu
€l Jol ee:rnier,r.e:dns nrlued ereol€Jgloq else crlselelsod lnrueurop uI oJelruoJep ep etuolgzundse;oc
elelrcedec o nc JolrJnlonJls eoJ€Jlsezur 'eJ€ruJn eJ 'eJepoJ ep Inlntusruecetu eaJeIuJoJ
prq+ elecol rrprorrelop uud rS ecrlseld uprruoJop ur-rd glrq-rosqe 15 eruelul Irpco4 uud pledrslp g e
pugruJn ecruelnd eleJruuo4nc ep plelu8ep pJeluorutldns et8;eue ielereporu IJgllctlos €l Ierlnu cllsele
Inrueuop ul elsrzeJ ES elrJnlcruls ec eundrul pcnuslesllue eJelcetord ep elenlce eridacuo3
'eredru ep olureuJ eluepodutt ecrlseld rrieu.rojep Joun B oJellolzep ep eeurpnylde
glutzetdet Jeutre uoleq urp rJnlcru]s roun € nes lueruole tnun E tunfces Ieun BelelIIIlcnCI

FIuroI lS nlqurusuu op alullllrnp ap Ui1puoJ t'6'I

1.9.5 Reguli suplimentare pentru elemente qi structuri prefabricate

Aspectele de luat in considerare la calculul elementelor qi sttucturilor prefabricate sunt:

- situatii tranzitorii;
- aparate de reazem (provizorii qi permanente);
- inclindri intre elemente.
Situaliile tranzitorii includ: decofrarea, transpofiul pdnd la zona de depozitare, depozitarea cu
rezemarea gi incdrcarea specific[, transportul pdna la qantier, montajul gi asamblarea. Dacd este
caztl, trebuie linut cont de efectele dinamice in situalii tranzitorii. printr-un calcul exact sau prin
multiplicarea cu un coeficient corespunzdtor al efectelor statice.
Analiza structural[ trebuie sa !in[ cont de utmdtoarele:
- comportarea elementelor structurale in toate stadiile construcfiei (utilizAnd caracteristicile
geometrice qi proprietdlile valabile in stadiul considerat) gi interacliunea cu celelalte
elemente (cu beton tumat monolit sau cu celelalte elemente prefabricate);
- comportarea sistemului structural lindnd cont de deformaliile gi rezistenla reald a
imbindrilor, de imperfecliunile geometrice gi toleranlele de pozilionare ale elementelor.
Nu pot fi luate in considerare efectele favorabile ale frecdrii intre elementele prefabricate,
decAt in zonele Ibrd cutremure gi doar atunci cAnd;
- stabilitatea de ansamblu a structurii nu sebazeazd numai pe frecare;
- alcituirea reazemului exclude posibilitatea unei acumuldri de lunecbri ireversibile a
elementelor;
- eventualitatea sarcinilor de impact imporlante este eliminatd.
Plangeele din elemente prefabricate pot fi considerate ca gaibe rigide dacd:
- modelul structurai adoptat {ine seama de compatibilitatea deforma{iilor gaibei cu cele al
elementelor verticale de rezistent6;
- se line seama de efectele deformaliei orizontale pentru toate pdrfile structurii implicate in
transmiterea sarcinilor orizontale;
- se prevede in placd o armdturi care s[ permitd preluarea eforturilor de intindere indicate de
modelul structural;
- se line seama pentru definirea alcdtuirii constructive a armdturii, de concentrSrile de eforluri
la nivelul golurilor qi rosturilor.
 9€

16'z) """f ' ol( t)

" gl: t't'"'t
*'l '(t)"d (r)tuts
l8'Z) -
:epriele.r nJ el€rurlse U lod'JogZ ep
p:nlereduel o e1 rS I plsJgl o e1 'Q)wttt aJepurluJ rS @*t eunrserdruoc BI rnlnuoleq eleiuelsrzeg
'eJepurlul e1 reiuelsrzoJ ele ecrlsrrelceJeo olrJole^ rulued rS ecrlde eleod es sns reru ep erieleg
'ruru uJ ecnpoJlur es ry eJec uJ

\L'7,) {"""t :*"!(oou ILl - 9'I)}xeu = il *'t

:rerieler 1r,tu1od (zi) elesre'rsue4 rrunrices eerurilpul ep $ ("t"1) glerxe
oJopurluJ el erpeu eiuelsrzsr ep epurdep (/'atY oJorolocur urp eJepuquJ €l erpeu eiuelsrzell
ds't:y.Ucg_n!
O'z)
:erie1e"r
nc d''t"t erecrdsep e1 eiuelsrzer ep ericurg uI EUIIqels g eleodttgpwe erepurtul e1 eiuelsrzeg

G'z) ",t"t .ErI_ EA0'11tt

lv'z) ",t"t.Lr\_ so0'11rt

:eprieler n'1 tLtt! erpetu eeJeol€,\ ep ericun; u1 euriqo so'o'ri)f nc plelou 'o 96 ep
Inlllce{
"s
nc ,r.r1cedset s0}':ltt nc gl€lou 'ohg ep Inlrlce"t; nc glerxe eJepur}uJ el pcrlsrJe}cercc eiuelsrze1

G'd 09/09J < nrlued (""t(0 + t)ut 'ZyZ: "'".{

o,,,t
e.O 09/09J > rurued ,,Tl .0t,0 =
G'O (oaw)8+'"t:''"t
:rrleler
oleJ€olgruJn Elsrxe leqe] urp "'1{ glerxe eJepurluJ el rrpou eleiuelsrzer A 'o{ ttpury c ed eunrserduroc
el rypaut alajualnza.t $ I'l rrpurlro ed eunrse-rduroc eI arusuaporD) alaiualstza"t e4u1
'ZJE pdnp snpo.rde.r 'l'Z lnlaqel u1 elep
luns 'elelcelord e1 eJeseceu 'pleuuou olelrsuop ep Joleueoloq ele giuelstzet ep ollcqslJelleJeJ
'elrz ep 8z el
clqncjrt1l) gcrlslreperea
pleuruuelep qnc ed nes 'CpA rupurlrc ed ("1"5 op Incsrr nc) eiuelsrze; plurze-rder
eJec €rnlsoce e piuelsrzor ep €selo ep glfugep else rnlnuoleq € eunrserdruoc e1 eiuelsrzeg

Inlnuotaq aleiuelslzag I' I'Z

'leuoricunS
rS crtuouoce urpJo ep eleiurrec rS egodns el ps emqerl eJeJ
ed epunrice 'es erieurlsep 'rericruJsuoc eJnleu ep ericung uJ eJeJ es uoleq ep rnlndq eere8ely
'eu/8{ 0002 qns rolelncrped ee}e}rsuep nc el€rn}€u n€s olercgrve ew8et?e puguriuoc 15
,u131 00ZZel
pryd eerylrsuep 'gsrqcur errurruJs puene e.reoSn eWBetBe nc eu€oleq nes (rru731 ggTg elsed €et€tlsuep
nc elec) Eleuilou elelrsuep ep g lod eleueoleq p1€osn erels uJ eyuercde eelellsuop pdn61 '(peu
reru oselc e1) piuelsrzer gll€ul ep nes (OqlOSC eselc el qugd) qlelurou piuelstzer ep eu€oleq ez\rln
1od es leruudtuocerd uoleq urp n€s lelutm uoleq urp JolrJqcru]s rS roleluetuele eerezrleer e-I

lnuolofl I'z

UOTINIIIIJY
Is UOT[TvrUErVI^r ITY TnJTYf [(I f,TIJITSTUITJYUYJ'Z
incare: F,,(,):exnjsl
tt1-t;l
rrnr' '-ll (2.10)
\r lf
lL _l)

s - coeficient care depinde de tipul cimentului,

s : 0,20 pentru ciment cu rezistenld superioard gi intdrire rapidS,
s: 0,25 pentru ciment normal 9i intdrire rapidd,
s : 0,38 pentru ciment cu intdrire lent6;
r- virsta betonului in zlle;
a:lpenttut<28,
a:213 pentru t>28.
Rezisten{ele de calcul la compresiune (d,a) gi la intindere (f.td) se stabilesc cu rela{iile:

f,, =%jo Q.rr)

J,t,t =act'fctrt'oos (2'12)

T,.

unde: 64". $i Gcr considerare efectele de lungd durati qi efectele

suflt coeficienfi care iau in
defavorabile rezultate din modul de aplicare a incdrcdrilor;
y" - coeficientul parlial de siguranld pentru beton,
T,
: !,5 pentru situalii de proiectare pelmanente qi tranzitorii;
T,
: 1,2 pentru situalii accidentale.
Coeficientul a,"vanazd intre 0,8 gi 1,0. in EC2 valoarea recomandabila pentru cx,, qi a", este
1,0. Dac[ rezistenfa betonului este determinatS la o vArstd t> 28 zile, valorile a,. qi a.1se reduc prin
multiplicarea 1or cu factorul /r,: 0,85.

2.1.2 D eformafiile elastice

Valorile modulului de elasticitate secant (intre o,,:0 qi 0,4f,*) d",., sunt date in tabelul2.2.
Yarialtamodulului de elasticitate in timp poate fi estimatd cu relafia:
t (2'13)
8,,,(t):1.f.,,(t)l -f.,,,]o 8 ,,,

undeJ,,,1tl este dati in relalia (2.9), tat f.',, se ia din tabelul 2.1'
"Coeficientul
lui Poisson se ia egal cu 0,2 pentru betonul nefisurat 9i 0 pentru cel fisurat.
Coeficientul de dilatare termicd liniard se poate lua egal cu 10 x 10-"/oC.

2.1.3 Curgerea lenti qi contrac{ia

Deformalia de curgere lentd a betonului e.,.(oo,/6) la timpul t: ct: pentru un efort de

compresiune a" constant in timp poate fi calculatd cu relalia:
e,, (*,/,,) : rst(a,to)(o,l E,o) Q'14)

unde: q(rn,t') este coeficientul final de curgere 1ent6, stabilit cu procedeul din figura 2.1;
E.e - modulul de elasticitate tangent la timpul /s;
Simbolurile utilizate in figura 2.1 sunt:
to - vdrsta betonului in zile la incdrcare;
ho:2A,lu - dimensiunea nominald;
A" - arta secliunii transversale de beton;
a - perimetrul pa4ii care este expusd la uscare;
,S. l/. R - ciment cu int[rire lentd, normald, respectiv rapidd.
 J rl

N ql
g- :\ :\ o
Fr'l
:+@ CD
'O -.- 'Ja
o\ o\ o\ o\ o\ o\ ar- - 'O
B -
o P o P
N)
o
N) tJ t)
@ \ N) F,l

o\
NJ
(^
Fl

(Jl (Jl
-
CD CD
F"t

o U) U)

N) o\
tJ o
-t9
(-al UJ s
N) N)
a
N)
(D

(D (:D

o
NJ
(D
+ o
NJ
F-t
(D
N
UJ o'
B
N) _t9 tJ
6
t\) N) a
t! v UA N)
o
(rl E NJ
(..| H
n
(D
o
N)
o o
(,) q (D t! (,) (,) N) NJ
(j
()) rn
(, (D
(}J oo (+) CD

UJ tJ ()) t9 UJ (}J
o
UJ
e.
tr
NJ UJ f.J ()J
9l {
(Jt
(,Il (-al
NJ
UJ
tJ
UJ
oo
NJ UJ
@
UJ
{ (}J
{ o
-.1
@
o o
N-)
t!
().) U.)
(/r 5 N-) UJ A
(, 5 (,
(,|
(/.)
()
U)

5 N.)
"NJ
N) LA
UA 5
r) A
rj CD

s o l-
N)
UJ
UJ 5 NJ
(, (-al
A
@
u 5 5
Ul LA

H
o o
N) (/J 5
(n s -p (-rl
UJ
(i
(^ s 5
(,
(^ ! @
(, Lrr
Lar

() o
NJ
A
(j
u)
\)
(/l

A
N) F oo
(Jl Lar

o o
(,
UJ
-_I
UJ (r)
_t'J t UN
Url y, ())
-!t.J (/t
(, L't
oo NJ tJ L/n @ (i UJ -_I
Lar o\
\t \
o
t\) lV N) (}J N) U) u ().) A O')
UJ o\ { "A @ -.1
(-al
!(-}|
-l
(-rl

o
T!
{ F
(-al
tJ
{ \
t'-) N)
oo
-tJ
\] A ! UJ
"N) F
o\
!
@
@
UN
! -]
@
(, @
UN

o
\ F
@ @
tJ _tJ
tJ 5
N)
-u
o\ (/|
P
@
N)
"oo
5
t\)
o\
UJ
UJ
@
@
@ (, oo
v
( (,|

o
NJ tJ l.J NJ N) A o'\ (j] (i
()) 5 A oo oo A A tl @ (,
(j CA
 a) in interior
RH:50%

c20i 2s
25i30
i0/37
:i5i 15

a45t55c40/s0
20
!l$jf!css,oz
30
!l!;!i,cso,os
50

100
1.0 6.0 o 1oo 3oo 5oo 7oo 9oo I roo i:oo 15oo
ho(mm)

Notd: - punctul de interseclie al liniilor 4 qi 5 poate h

qi deasupra punctului 1;
4 - pentru /o > 100 este suficient de exact sd se
considere /0 - 100 (si sd se utllizeze linia
5 tangentd).
2
Y

b) in exterior
I
RH:BO%

20i25
c25/30
IO
30 l7
- "' -aco \A
:__ :_ c50 b0
20 '- " c60,7s
30
"105C80/95
50

100
6.0 s.0 4.0 3.0 2.0 1.0 0 100 300 500 700 900 I 100 1300 1500

Q(',t0.) ho(mm)
Figura 2.1 Metodd pentru determinarea coeficientului q(rnJo)
pentru beton in condigii normale de mediu.
Atunci c6nd eforlul de compresiune in beton la virsta /s depdqegte valoarea 0,45 f,p(ts) se va
utiliza un coeficient nominal neliniar de cursere lentd obtinut cu relatia:

e r(*, h) : q(*,, )erpft,s(r, - 0,45 )] (2. 1s)

unde: k"=o,ff,-(to)
o'" este eforlul de compresiune;
J)*ftd - rezistenla medie la compresiune in momentul inc[rcdrii.
Deformalia totald de contraclie a betonului (e.,) rezultd, prin insumarea deformafiei de
contraclie la uscare (e,a) $i a deformaliei de contraclie endogene (e.o).
Valoarea finald a deforma{iei de contraclie la uscare (e"7, oo) este:
tr,l.n: kr'€.0.0 Q.16)
in care: kn este un coeficient care depinde de dimensiunea nomin aId ho qi are valorile din tabelul 2 .3;
tt:tj,o - deformaJia final[ de contracfie la uscare liberd, cu valorile din tabelul 2.4.
Dezvoltarea in timp a deformafiei din contraclie la uscare urmeazd relafia:
 6E

'1eqe1 rSelece
uI iep lueuodxe - zz
i7'7 pleqel urp elrJolel nc eprieru:oJep luns zrcs az)s :epun
Ttngt)g ! z's rulued o"f : "o
@z z)

P3>rs!0 f (,",
--=-
|
)
I l- l('[
-l

='p
IEZ'Z) rurued
1,,[
|

:eprieler uud psucsep'tZ e"rn8g urp

" "r -]"
rq8unlderp-ploqe"red euie;8erp ezrlrln eleod es elesJolsueJl Jolrunrices eereuorsueurp rulued
'Z'Zppqel, ulp ellrole^ no P3
r"s
f"s : lt
"
I llt" tl' "'" g ' go'r : tl
:lelou ne-s sns rew
'
7' 7 em?g u! gTetuezerder else rS
*"t
rcZ'Z) o
,h - l'4
:erse.rdxe uud psucsep olse pleJnp
euncs ep Ierxe eunrserduroc ep uoJe un el ]ulrcrlos rnlnuoleq e erieuro;op-uoJe erue;8erq

aliuurro;ep-UoJa vwe t3e7g p' 1' 7

6' D)'r
'IIZ'Z) ,-o I' (ol -'"t)9'7, -
(oz'z) (,,orz'o)dxe -1=(r)"d :eJec uI
-'"s.(t)"'d =(t)"s
Grz)
:eriele-r nc elSelrqels es (epz uI - /) puaSopua alico"rluoc ep erieur-rogeq

0 s0'0 9I'0 EZ,O 8Z'0 0€'0 90 r/06

0 60'0 9I'0 9Z'0 I E'O r€'0 96108
0 I l'0 0z'0 ZE,O 8E'0 tvu sLt09
0 t I'0 sz'0 0t'0 8r'0 r9'0 0st0v
0 LI"O I E.O 09'0 09'0 v9'0 szt0(,
00r 06 08 09 0, OZ
(ean)
(% UIJ 9^rl€ler €Otetrprurn q\r'tt11t
(oo/o rfr) t) rr 3

0?"a rnlnuoleq e oJ€csn el oJeqrl rerice:1uoc ele eleuruou elrJole^ V'T lreqeJ-

0L'0 009-
9L'0 008
98'0 002
00'I 00r
'I
0Ll

q rnln]uercgeoc olrrole L t' ( InleqeJ

'(lppgrun e nes) er€csn e1 lelice"uuoc plndecul el (epz) rnlnuoleq els;e.t - sl
"auz v! leJeprsuoc Inlusruoru uI rnlnuoleq elsJg^ I

(ruu)&[ro'o-(l-r)
(sLZ)
1- I
:(t-t),ed
\
:opun

TLI'7,)
o' Pr
3' I'
u
(' t - t)" d = (t)e's
 0.4 f"r
tan cr: Ecm

tc1 tcul tc
F igura 2.2 Diagr ama e forl-deformaf ie p entru analiza structural[ nel i n i ard
Sepot utlliza qi alte diagrame oc- €c simplificate, cum ar fi diagrama biliniard dtnfrgura2.4,
cu valorile tcz gi €,ut dintabelul2.2.

Oc I Ocl

fck fck

fcd fca

bcul Lc

Figura 2.3 Dragrama parabolA-dreptunghr Figura 2.4 Dtagrama biliniard

pentru betonul comprimat

2.1.5 Betonul confinat

Confinarea (fretarea) betonului, prin armarea sa transversald adecvatd, conduce la modificarea

rela{iei efort-deformalie, constind in sporirea rezistenlei qi a deformaliilor critice, a$a cum tezulta
din figura 2.5 qi este descrisd prin relaliile:

O1:fck,c Ocl
Y t - - -fck,c
,t 1

fcd,c
beton
neconfinat
>
o:(:oz) 0 tcu tc2,c tcu2,c tc
Figura 2.5 Diagrama eforl-deformalie pentru betonul confinat

o2< 0,05.f.p (2.2s)

.f,r.,: .f,r(1,0 + 5,0orf f", ) pentru
 w
'l alecrpur nc ;eluerurldns
elecJeul luns $ L'Z Inloqel uI et€p luns roSn rnlnuotoq e1e aliuurroJop op ollJllslratremJ
'llZ
Inlcund el op olrrole,t nc piue:n8rs ep leri;ed Intuorcgaoc
)(L

:oAS6 ap nes 069 ep rnlnlrlc€U ereotgzundse;oc g'Z Inloqe] urp elrrole^

nc 'eJepurluJ e1 ,rrlcedser 'eunrse;druoc el roleiuelsrzeJ ele ecrlslJalceJec eluolel tp{ qp{
igg'g ptepueruoceJ seJBolBA nc riuercqeoc Juns DtD rS ntD:eJ€c ur

g€'(,) ,T-- "'"'!

p"t[
6r z) rY))tn
'- -- r
:eunrse;druoo ?l Incl€J ep e1eiue1srze11

1€uuB
09IZ 096I Osl, l OsE I 0st I 09I I uoleg (ru7a1;
n lqul IS s0lellSuecl
0902 098 I 099r 09il 097,1 090 I uoleg
0002 008 I 009 I 00tI OOZ I 000 I (cr.r.r/EI)d Plecsn
-IO8I -I09t -IO'I -IOZI -IOOI -r08 eJels ur elelrsuecl
0'z 8't o'T v'1 Z'I 0"I e]€]rsu3p 0p €s€lJ

e;eoSn ete8er8e nc
rnlnuoleq e ereo+ezvrrdse;oc Inclec ep eolelrsuop rS (gcrunlo,t pseru) elellsuop ep olosel3 9'Z InloquJ

ILt. 96 0'1nt SA O"tt)! 96 0't|)t I

-
Ih. s00'1Q.{ _ s0o',tt"y 90'ot/Dt /'

,tl.ru,t _ uttltt Lilt)y

LDU
88 8L 89 t9 89 ts 8t 8€ EI 8Z ZZ L1
88 99 09 9S 0s v, 8t TE 8Z ZZ 8I €I
08 OL 09 99 0s >V 0v 9E 0t 9Z OZ 9l al ta

-o -o |- r- -o - - - c- - r- -o |- uol3q
oo { o o o
s o
s o o
(, o
TJ
o
w !w ep
@
@
Ol ss 6
IJ
@
NJ
w @
ES€IJ

(e411) -roSn rnlnuoteq e1u giuelsrzor ep elrcrlsrralcereJ g'Z Inleqel

'g'Z.n1eqelt urp ereorradns re1rurr1 emolgzundseroc dglecsn eJels uJ Bel€lrsuep ep epurdep erec

16Z'Z) d 09' 0 t- 0b' 0 0027, I :'lt

luorcgeoc un nc (1'6 1n1eqe1 utp) plerurou el€]Isuop op Inlnuoleq
JolrcrlsrJelcerec eeJaltldrllnu ur.rd urfqo os elolle rer 'elcutlslp IJoleA n€ eelsoo€ ulp oloun
'l elecrpur
nc Jelue{urldns e1e1ou luns rS g'Z Inleqe} uJ eiep luns ;oSn Inlnuo}oq e1e niuaLslza,t ap alnuslrapo,utJ
'JT Inloqruls ep elepece.rd luns eruoSn eleSer8e no Inlnuoleq ol€ giuelstze; ep eleselJ

eruoSn elu8ar8u nJ Inuoteg 9'I'Z

'Z'Z 1ll.leqet ulp nel es zrcs rS z'3 elrroleA
zn"3 : r'Tn3
Qz'z) '"1 l'oZ'0 +
ILZ'Z) {*l l""l)')s = "'z'3
Gcz) t'tg0'0 <zo n:rued ('"1 f 'oag'z + gzr'r)1'l : '''"!
 Ele se oblin prin multiplicarea caracteristicilor de deformare din tabelul 2.2 cu coeficientul ryr
pentru modulul de elasticitate gi cu coeficientul ry1 pentru deformafii.
Coeficientul de dilatare termicd depinde in principal de tipul agregatelor utrhzate qi variaz6,
6/K qi poate
intre 4 x 10-6 gi 14 x 10 se lua egal cu 8 x 10-6/K.

Curgerea lenti se poate evalua multiplicdnd valoarea deformafiei betonului

_corespunzdtoare
cu densitatea normalb (data de relalia (2.14)) cu doi factori: ,, :('/rrOJ ,t
4z: 1,3 pentrufl"p<LC 16120,

Uz: 1,0 pentruf2r>Lc 20125.

Valoarea finald a deformaliei de contraclie la uscare poate fi oblinut prin multiplicarea

valorilor din tabelul 2.4 cu factorul:
ryz
: 1,5 pentru f1"p < LC 76120,

4z: 1,2 pentru.fi*>LC 20125.

Diagrama efort-deforma{ie a betonului uqor are alura din figura 2.2, 2.3 sau 2.4 in care
valorile e"y qi erul; e"2 gi t"r2 respectiv rs3 gi r.,3 se inlocuiesc cu valorile corespunzdtoare tp1 gi t1"u1,
euz gi tt",z respectiv eb3 gi ekl din tabelul 2.7.

Tabelul 2.J Caracteristicile de deformatie ale betonului ugor

Clasele de rezistenti Dentru betoanele cu agreqate usoare
.f,, l2 lr6 l20 l25 30 135 40 14s ls0 55 60 10 80
(MPa)

Ep*(GPa) Et,^ : Eon .Uu , Ue = Q12200)'

tp1 (o/oo)
kfr^ llE,", .r7
r); k: 7,7 pentru betonul cu adaos de nisip
f- 1.0 oentnr toate betoanele cu agregate usoare
€r-,, (%oo\ €trl
e7"2 (06o) 2.0 )) z.J )4
tu,, (o/oo\ 3,5 ryt 3.ln 2.9n 2.ln /"on
n 2.0 t.15 t,6 |4\ 1,4
€r"t (o/oo) t,7 5 t.8 1.9 / It 2.2
e 6,3 (o/oo) 3,5 nr 3,lrt )Qn 2.7n, z,otl

Dragrama efort-deformafie pentru betonul confinat din figura 2.5 poate fi atlhzatd gi in cazul
betonului cu agregate u$oare prin sporirea caracteristicilor de rezistenld qi deformare dup[ cum
urmeazd'.

"f,,r,,: -f,,r(l,o+ korf f,,) (2'32)

in care k: I,l pentru betonul cu adaos de nisip;

k: ).,0 pentru betonul cu agregate ugoare fine gi grosiere.
€t"2.,:
",,r(f,,r,,/
frrl Qs)
€t,u2., : tt"uz. * 0,2orf f,,r Q'34)
unde q"2 $i st"uz se iau din tabelul 2.7.
 EV

'edl tr 009 -)v

eIRWd pcllslJelc€Jec eJe8rnc ep e]ruIII ne'T,Jgpdnp 'uryeru:e ru1ued elepueruocer eprnleig
In36cg P113
GE'Z) -
:eriela; nc
(7"s) pcllsFe+rErer eoreolel ep erfcury u1 elSelrqels es (rns; glpurl rur8unye e Inolec op eor€ole1
'eletueprcce
11ien1rs ru1ued 00,I -.z
'erelcerord ep rrJolrzuet] rS eluelsrs;ed rrienlrs ru1ued gl'l :
",{
:olrrolel erc'r(. giuesn8rs ep lerired InluercgooJ

(eleurr:duoc
tS psu4u1) gllnuStqo €rnlpuue ru1ued Inclec ep rS glezrleepr erieuuogop-uoJo eruer8erg g'7 etn?rg

3< {n3 pn3 sg4r3 o

r(rg7rg):>1

s[71.{g:1,t3:

'i"/|,rJT- - -
,IAJ

,r{J{- __
{${
Io
'rerieuuo;ep €eJ€lrrurl grql IS gletuozrJo ereouedns eJnrueJ nc erue;8erp o
-
nes'sl./[4
nc 1e3e IuIXeIu InUoJo e][ut1 eert3unle nc 'g]eurlcuJ pJeorredns ?JruueJ
tS P"s - nc erue;8erp o
:lnclec ep eure:8erp oleJeolpuun urp oJecrJo ezrlrln eleod
es €lueJnc eerelceto;d rulued '9'7em8g uJ €c gJerurlrqgwz;.leepr eue:8erp o nc Inclec ur elSerncolu3
os 'oceJ el eleJcnle;d nes pl€c el e]€uruel leio urp elrJnlpuue n;lued s-o gleeJ euer8erq
'el€sJelsu€.t1 teuntices e gleutruou eue urrd elezrtrp'erurx€lu
lej-rog e ,trlcedse; e.re8-mc
ep rei;o; e ocrlsrJelceJec rJolel ec elrugep luns eredru ep eiuelsrzer rS ere8rnc ep €]Ful.I
'(013pns
esec-tec) eletqez nc vutt? e1 rS elepns eseld el elepns
JolrJqurqruJ e eJecoJroJ e1 efuelsrze-r
ieelelryrqepns
ipleesoqo e1 uiuelsrzer
ieleiuerelol rS eleuorices elrunrsueurp
i(1gord ep lruolc€J nes elesrolsuerl rolrrnlreu € glrlelet eue u/) piuenpe ep elrcrlsrrolrerec
ielopul ep eeurpntrtde
: (t {l'ff rS rns) eele}rlltcnp
i(/) e:edru ep eiuelsrze"r
erepurtur e1
l(xeat^ prutxeru €ltrurl
g1ee.r e.re8"rnc ep
:o 2,0 ep eluouellter
rrieru"rogep roun Jo]gzundseroc Jelrun InUoJo ]elou e-s tz'ttt nc '1tz'ot nes tt) erc?tnc ep elrurl -
:e1 p.te;el es rs

0800INE nc giueprocuoc ur eg es ernqo4 rrnlpuue rotsece eyligleudor4 'crpoued 1go"rd nc ereq urp
e+ezrIeal eleuorsuerulp - IJI n€s rq e1pJqe^z nc rzut:8 rS elepns eseld '(rceloc urp e1e1ruep) eru"tes 'e:eq
urp gzeszrleor es '(e.ntsed rJnlprrue tS elnunuep) teuue Inuoleq el elezrlrln leio urp elrJnlpuuv

Blsuolsuolardau E;nlqurry I' Z' Z

vntgurrY 7.7
 Normele europene restricfioneazd. qi metodele de sudare a acestor armdturi in funclie de modul
de incdrcare al elementelor structurale Si de natura efortului din bare.
ProprietSlile armdturilor utilizate la realizarea elementelor din beton armat sunt date in tabelul
2.8. in plus ofelurile trebuie sd indeplineascl cerin{e referitoare la rezistenla la oboseald, incercarea
de indoire/dezdoire, rezistenfa la forfecare, cerinfele minime de aderenld ffi,*in) qi la abateri maxime
de masd.

Tabelul 2.8 Proprietdfile arm[turilor pentru beton atmat

Forma armdturii Bare si sdnne Plase sudate
Clasa B (, A B C
Limita de curgere
caracteristicd f6 sau 400 la 600
(MPa)
/n ro
Valoarea minimd >1 t5 >1 15
>1,05 :1,08 >l 05 >1,08 <1.35
tr(f,lf,,), <1.35
Deformalia
caracteristici 1a forla >)\ >50 >'7 5 >)5 >50 >75
maximd e,* ("/o)

Produsele de o!el, autohton sau import, utrhzate ca armdturi in lard sunt prezentate in tabelul
2.9 qi 2.10 cu denumirile lor comerciale. Valorile limitei de curgere gi a rezistenlei de rupere sunt
cele minime admise. Dupd litera S urmeazdvaloarea limitei de curgere in N/mm2.

Tabelul 2.9 Cancteristicile arm[turilor flexibile

Diametrul Limita de curgere Rezisten{a de Denumire
Marca ofel Provenientd
nominal (mm) /,,- lN/mm2l ruoere f, lN/mm2l comerciald
s 255 6.....12 255
360 oB 37
s 235 r4.....40 235
s 355 6.....r4 355
s 345 16.....28 345 510 PC 52
Ro.
s 335 32.....40 JJ)
s 420 6.....12 420
s 405 14.....28 405 590 PC 60
s 395 32.....40 395
s 500 6.....28 500 s50 (s2s) Bst 500S Ro., D., H
s 490 10.....40 490 590 B60.50 H,
Ro. - Romania, D. Germania, H. - Ungaria.

Tabelul 2.7A Caracteristicile anndturilor pentru plase sudate

Limita de
Diametul Rezistenla de Denumire
Marca ofel curgere.l,i Provenientd
nominal (mm) ruperef [N/mm2] comerciald
iN/mm'l
s 490 3.....4 490 5e0 (600)
s 440 ll\ I I 440 540 (550) STNB Ro.
s 390 8.....10 390 490 1500')
s 500 3.....1 0 500 5s0 (52s) Bst 500M Ro., D., H.
s 460 6.8. 10 460 510 SPPB Ro.

in general utrltzarea olelului OB 37 nu este economicd, iar impreund cu ofelul PC52 nu se

incadreazd intre limitele de curgere prescris[ in tabelul 2.8.
in cazul ofelurilor europene proiectantul poate sd precrzeze pe planqele de execulie 5500,
5345 etc. sau denumirea comerciald a olelului (de exemplu Bst 5005 sau 850,60 etc.).
Olelul OB3l qi PC52 se considerd avdnd clasa de ductilitate C, iar la olelul 5500 se va indica
obligatoriu gi clasa de ductilitate.
 )v

'edc 96I nc [€3e €nl e]eod es rs edc g0z Is s8t ar]uJ gzerre^ el€]Icl]s€lo op Inlnpou roloueoro]
'e:eq tS
lnzer uI 'eriecuqe; ep lnseco;d ep ericun; uI 'edg 0lZ IS S6l erlul eue.t eleod eleer eoreolel
ourrgs ri"rlued edg g0Z nc le8e tenl g eleod (dE) elelrcrlsele ep Inlnlnpou € Inclec op eereole1
'6'0 = ry troaT elso p]€pueuroceJ €eJ€ole1 'ouuou ep surserd $1 ,troay
f
lngoder 3ur1e eleuorsuele;d oleueopuel Ecep glncqlsrt€s greplsuoc es Pleloepe €eietllllcn(I'8tI0l
NE uJ elecgrceds luns oleuotsuele;d llrn1p:ur€ ole pl€esoqo ep rS el€lllllsnp ep eleiurre3
'rerieu:o3:ap eorellurll prEJ IS gletuozrro g;eotredns
eJnureJ pugle g Inclec ep pue:8erp o nc rncoluJ eleod es V plezlleepl pJ€IuIpq erue:8erp -
6'9 :'F.{ 7r'0ol $ a0'0 :
' p'1s epexe reru rrolel roun esdrl u1

n€s 'Y"s6'0 :p's gllL]JiIL erieu-rogep rS gleurlcul g;eouedns eJruueJ pug^€ (g nc glulou) InJIec
ep gurer8erp o nc rncoluJ eleod es 'L'Z e-rn8g uJ V nc plelou pJeIuIIIq elez\eepr eruet8etp -
:ezelodr eleJeolpuun ulp €un eldope eleod es roltuntices eeJ€lcelord ru1ue4
'll'e'e 'lro IZa^.)
gleuorsuele;deu e.rqgur;e mlued rS ec uo1e,t rseelece ete '/" giue-rn8rs ep leri-red Inluelogooc eJec uI
r/

Gtz) ,.niT,
_
_p0/_
.l

:erieler nc elSeltqels os grnlguue urp JBlIun InlnuoJo e Incl€o ep eoJeole1

.ys A tdl.,u'ofe11nze: ps
eJec urp rS ;olgcnpo;d ep ]e.reqrlo lnlecuruec gcseeiosut ps elnqeJl orec 'etieuuo3:ep-uoJo eutet8etp
uud elelcager luns ol€uorsuole:d eprqgure nrlued eJ€IuJoJop rS giueisrzoJ ep aleiuue3
'Jesecou elso epun oloce oJelueutldns
rrieuro;ur rS unce;d 'sns reur eleuoriueru eJecgls€lo op elIIJelIJc e] JolIJeJeJ sJecglluepr ru1ued
eJeseceu eprieu.ro;ur eleo] puguriuoc lecgrgec un ep }|iosut U eA EJnlqIuJe 0p lol eJecoIC
'JoJSUeJ] nes AJeUOISUo]
u*do
gdnp lerperur uopuel uJ InlroJe pult; "Flfudo:rl lngode; ep rS (e"ro u1 t) dutl] ep '(000160
oro 0001 BI erexeler urp eunrsue] ep eereprerd ep ericury u!'(tdo) e.rutuudtuoce:d utp lerirur InuoJe
elgpl;;rodet (,ooy) eJexeleJ urp eunrsuel op eeJepJetd eucserd es eselc elsece ulp oJecog lulued
'e1e:cn1e;d ereq rS plec €l e]€uruel ereq - [ eselJ o
ipsnper eJexeloJ nc eueoJol rS euugs - Z eselJ o
l(elrnuSrqo el€uolsuelerd eueopuel) eueorol tS erugs -l eselJ .
:oJexeleJ ep eselJ terl elSeugep Z InpocoJng
'o l0 ep eluou€ure; ttieruro;ep Ieun :olgzundseJoc JeJIun lnlo;e - tt'\rt
:eleuorsuelerd rt;nlgu-te e oJoputlut eI pJIlslJe]JeJuJ eiualstze"t tdJ
:lelou n€-s sns rel\
'gie;e;dns ep lcllslJelceJec -
:runrsueurp -
ie;exeler e1 eeregoduoc pugolput 'esu1c -
'.1"s pttuxean eurcJes e1 eert8unle tS
rt'ld!fl,l{ 1nqoder ep "rt'o!. eleuoriue'ruoc e}€}rcrlsele ep relIuII eeJeolel ep gllulJep Eiuelstzer -
:ep ericun; uJ o]€cIJISelc g 1od eleuolsuolo"rd eleueopuel
'eunrzoJoc tS pleesoqo 'e1e1t1t1cnp 'giuelstzer ep efuuec Pc€JSIles 9s elnqeJl
rS leruuduoce;d uoleq urp JolrJnlcruls ele oJeuolsuolerd eueopual eloslz eSe etnltlsuoc elg
'eueoJol
r$ e-req 'eruJes urp gzeezrleeJ es (e,tr1ce rJnlpuue tS elnunuep) eleuorsuele;d elunlptuJv

Eluuolsuelard urnlpu ry Z'Z' T,

'Eu/8I098, Iligllsuep € elpotu eereol€A

rer '.ruur751 000002 nc ple8e gWrI rJ eleod 'p eleltctlsele ep Inlnlnpolu e Inclec 0p eereole[
'JolrcJpru rrJpcJncuJ gllJolep royrleserS €ol€lIIIqISod eunurle e ru]ued 'e1ecuqe3:e;d
ep elrcrJquJ uJ pruees nc retu 'ere;cn1 o e1 leio ep drt rn8uts rnull eerez\lln ]€JoJeJd ep elsg
-
Densitatea medie a tendoanelor pretensionate poate fi admis[ in mod normal la proiectare
egala '3
cu /6)u Kg/m
o l dragrama
^ simplrficata
f,l
fr(

, - lnK/ YS
fpO. lk

fpd:fpo.ri</]s >
diagrama
de calcul

g fpa/Ep tud tuk t

Figura 2.7 Dragrama efort-deformalie rdealizatd qi de calcul pentru arm[tura pretensionatA
produsele de olel sub formd de toroane TBP (7a3...5) sau sdrme a3...7mm qi fascicule de
sArme utilizate in {ar6 se prezintd in tabelul 2.1I. Fald de olelurile obiqnuite la ceie pentru
precomprimate dup6litera S urmeazdrezisten{a la rupere minim6.

Tabelul 2. I I Car acteri sticile olelurilor pen tru prec omprimare

Rezistenla la curgere Rezisten{a de
Marca ofel
/-,,, |N/mm2l ruoere f,,,. fNimm2
s 1660 \494 1 660
s 1770 I593 1710
s 1860 1679 1 860

Toroanele produse in fari sau aduse din UE. sunt trecute in tabelul 2' 12.
Tabelul 2.12 Caracteristicile toroanelor
Diametrul de
A, (mm2) Otel lard
Toron nominai provenienld
(mm)
q) 50 s 1770 Ro.
TBP9 s 1770 D.. H.
9.5 55
2.2 90 s 1660 Ro.
TBPl2 2.5 95 s 1770 D.. H
)q r00 s 1770
5.2 t40 s 1860 D.
TBP 15
s 1770
5.7 150

2.3 Ac{iuni in construc{ii

2.3.1 Clasificarea actiunilor

Acliunile (F) se clasifica in primul rind dup6 varialia lor in timp:

greutatea proprie a structurilor, a utilajelor fixe' a
- acliuni permanente (G), ca de exemplu
cdii la poduri sau contraclia betonului deformalia inegali areazemelor, etc,
gi

- acliuni variabile (Q), ca de exemplu incdrcdrile utile ale planqeelor, grinzilor, acoperigurilor
sau inclrcdrile din zdpadd,vant qi vanalia temperaturii etc;
- acliuni acciclentale (A), ca de exemplu explozii, incendii, impactul de la vehicule sau
migc[ri seismice (ls).
incarcarile provenite din acliunea lichidelor, in funclie de varialia presiunii in timp, pot fi
considerate acf iuni pennanente gi/sau variabile.
Acliunile se mai pot clasifica qi dupd urm[toarele criterii:
- origine (acfiuni directe sau indirecte);
- pozilta in spaliu (fixd sau mobild);
- natura qi/sau rdspunsul structurii (statice sau dinamice)'
 LV

'Gt'Z 'qel) zA nes rrh rS 0A nes 6'1 erlurp ereolel o di

iglrrleluezerder ee;eo1el el ep rrun{ce
ele ellqeroleJop JollJeleqe eelellqrsod ep luoc eu{ erec 'rrunrice 1e leri:ed lnluercgeoc /,,/
irrunrice e prqelueze:der ee"reolel else ,g . A = u''.4 :oJeJ ur

Gtz) u"'! t, -
'o
:else C runrice reun e Pj'lncyec op eelelrsuelul

.lo1lunliru rlu Inrler ap alripllsuaf ul t.t.Z

'6:zttt) elnu else glueueru;edrselc €eJeolen (rrnpod el) olrqoru roloreonuoc

e nes Inlnlu€A eeuntice rulued lefurreger ep yndrurl ulp S'0 ur elSeSedop o eounrice erec ed
eJeolel €ece pJoplsuoc es glueueuuedlselc eoJeolel elerJlsnpq IS olrlrc ;opricrulsuoo Inzec uI
'durr1 ep eluepuedep ropunrice
lnzec uI rS pzee;cn1
es oJeolel plseece nJ 'gluelcel3 eeJeol€A el o}ecgrceds ;olugcgrJol lrvec ur rS urnce;d
'RIetnp p8unl op JolelceJe eoJenlele nrlued pllsoloJ 'rArh 1?ruauDwradtsntc narqolo^ -
'gugrupldps o el Blrueler eeunrice ereprsuoc
os gluelceg eoreol€A "roprnpod Inzec uf ieiuuege.r ep lndurrl ulp I0'0 u1 elSeSpdep o eeunrice
e;ec ed eJeolel eece gJeplsuoc es eluolco.t3: €eJeolel elerJ}snpu rS ep,trc ropicrulsuoc Inzec uI
'nIOIAJes op elIqISJe^eJ pllrurl elrJgls BI elrJgorJrJen e1 rS olelueproJe elrunrice
rS elecrldrul ]uns pugc erurlln gtprrl elrrels el alrrpcgrro^ el glrsoloJ 1tjrh ptuatca.('oarDolD^
-
:nrcr^Jes 0p elrqrsJo^eJr
gtltull ellrpls tS erutlln gi1ut1 ellrpts el elrrgcgrrel el elrsoloJ qj\h atjnutqruoc ap oarnolD^ -
'.etrJelueze.rder uo1e,t eloJeo]grriln oJepel ur n€ reru as elrqeuel ;opunrice
ln.zec uI
'glncsounc else nu pclls4els erinqr4srp o pugc elrJnzec ut eleuruou aJ€olel o
'piurre;er ep epeoued a]runue ed 'psurle g € ep olelrlrq€qoJd elrunue
-
o no eJeoIJeJuI eun nes pltSgdep g nu e ep elelrlrqeqo"rd gllrunue o nc eJeorJedns ereolen o -
:g eleod 'tO epqeuea. runrice reun e pcrlsrJoJceJ€c eoJeole1
'(l)"d erpotu oJeolel o ezrlrln eA os grurlln glFull eaJels uI
'IIA €xeue urp euriqo es (])-d ereurr:druoce"rd ep lei,rog e erpeu eereole1
'69' 1 Jtrl,l-dns"l (e1ce:rp rJolgJns€ru nldurexe ep)
e-teurudurocerd ep rei"rog e e]oexe eoJ€urruJelep ru1ued e;eolpzundsaJoc rJnsgru nel os puec -
ig6'gJul"r rS 61'1-dn'-z eluaJope rJn]guue nc esurluJlsod unlpuue ru1ued -
ig6'gJul"l rS gg'1:dns"l elueJepeeu rJnlguue rS esurlulerd rrnleure ru1ued -
:oleJeo]€uun Juns 3ut1 13 dns; ruluad elupueulooeJ olrJole4

(8t'zl Ludtu, _ tul>td

,don"J _ dns'4d
\LE'Z)
:NICIAJES EP
Rlprrl eoJels e1 'g;eoue3:ut rS greouedns 'ecrlsrJolleJex rJolel €nop € eeJrurJep urrd rej-ro; e1e epqrsod
elttieue,r. ep €rueos euti u,t es (]dr) tueruuduroce;d e elrle+uezeJde; ruole,t eoJeurruJelep e'I
'PllleclJ:Iuruos olse €elelIIIqeIJeA pugc rcun1e dns'?, Arlcedsss Jul'r/g nes 'eJrlu else liqlrsuelur
€elelIIIqeIJ€A pugo Icunle 1g :rJ eleod elueueuued unrice reun e gcrlsrJolceJec eeJeole4
'
I66l NE utp .tolttdtcurrd pugzundseroc 'rnlnlcerord erfelueruncop ur psndrul eoJeolel -
:(ecrlsrlels rrlnqrJlsrp
reun epundseJoc nu e:ec) pleuruou eJ€ol€A ec nes 'erurxeru n€s €ruru[u 'erperu eeJeolel -
:ec PlBcrJrcoos
pulg '7g pctlsuepetel eolellsuelur else rolrunrfce e gledrcur.ld q,trleluezetdet €eJeole1

rollunlicu als arllslreJrurur a1rig11sue1ul Z' E'Z

 Conform rela{iei l.I2 la detetminarea valorii de calcul al eforlului secfional E4 valoarca de
calcul a acliunilor se obline cu relafia:
Fa:T,a'Tt'F*o:Tr'F,np Q'40)
in care: y"n este coeficientul parlial al acliunii, care line cont de incertitudinile ale modelelor de
calcul adoptate sau in unele cazuri chiar la modelarea actiunilor.

Tabelul 2.l3 Valorile recomandate pentru coeficientii rlr la clddiri

Actiuni V,, V, Y,
Incdrcdrile utile (EN 1991-1-1)
LocuinJe qi birouri: 0,1 05 0?
Sdli de adunare qi spa{ii comerciale: 0,J 0,1 0,6
Depozite: 1,t) 0,9 0,8
Circulatia vehiculelor, vehicole < 30 kN: 0,J 0,1 0,6
30 kN < vehicol < 160 kN: 0,7 05 0,3
Acooerisuri: 0 0 0
Incdrcdri drnzipadd (EN 1991-1-3)
Pentm amplasamente situate la altirudini H > 1000
peste nivelul mdrii 0,1 05 0,2
Pentru amplasamente situate la altitudini H S 1000
neste nivelul mdrii (r.) 0,2 0
lncdrcdri din vdnt (EN 1991-1-4) 0,6 0,2 0
Actiuni din variatii de temperaturi (EN 199 l-1-5) 0.6 o5 0

Valoarea coeficienlilor pa4iali ai acliunilor y FsLrnt prezentati intabelul2.11.

Pentru acfiunile accidentale, valoarea da calcul A4 trebuie sd fie specificatd in fiecare proiect,
iar pentru actiunea seismicd, valoarea de calcul As trebuie stabilita pe baza valorii caracteristi ce Asy
sau se prescrie pentru fiecare construclie pe baza rispunsului dinamic al structurii, linAnd cont de
specificatiile cuprinse in EN 1998.

Tabelul 2.14 Yalorile coeficientilor oartiali de sisurantd

Actiuni permanente Ac(iuni
Starea limitd
temporare
ultimd / u/,sup )'ai,,,rr
lo t S&U )tr>
EOU 1.t 0,9 t\
STR 1,35 1.1 t
GEO 1,0 1.0

2.3.4 Combina{ia ac{iunilor pentru stirile limiti ultime (firi oboseali)

- Combinaliile fundamentale se constituie pentm situaliile de proiectare persistente qi

tr anzitor 1i in b aza re lali ei :

}ro.rCr;'+"yrP"+"y9.rQr,r"+"1)'9.,V/,.,Qr,,
i>1 t>l
Q'41)

sau ca alternativd la stdrile limitd STR qi GEO cea mai defavorabild situatie dintre urmdtoarele doud
expresii:
Zyo.iGr i'+"
y rP"+" yg,rwo.rQr.r"+"179,,V",,Qr.t Q'42)
i>l l>l

l€,f",Gr,.,"+"y,P"+"79.,Qr.,"+"ll'q.,V'',Q,'
i>l l>1
Q'43)

unde {- 0,85 coeficient de reducere in cazul in care incdrcarea permanentd ac\roneazd in sens
defavorabil cu valoarea recomandatd.
 6V
t
R!
I 1'rg
Gv'z)
!'
O| /hK,,+,,d,,*,,
z
K
: reriele.r uJoJuoc' (eyrfeuro;ep
rS ee.rernsg) runlcru]s lnlcedse rS plernp ep ololceJe ru]ued aluauotutadtsrt,tc tfinutqwo7 -
I<!
(w'z)
:rodeleJ uuoJuoc 'nIcIAJes ep elIqIsJoAeJ plIruII ellJpls ru1ued a1uarca.ttttinutqruo3
F.!
(gv'z) "o'
t'v-t'^
"
tl-
/n. (,,+,, "
t'u-
o,,*,d,,*,,"c.
t'u r-
(
:rerieleJ uuoJuoc 'nrcrlJos ep elrqrsJoleJr Rlrrurl ellJpls rulued a)UsuaeuJot ninurqwo3
:rrienlrs reJ] oleJeolpufin csougep es plrurl lJgis elsec€ €l elIJpcgIJeA nJluod

nlrllras ap FlIruU eIIrEls nrluad rollunliou uliuulquoJ S'E'Z

! 1O! Jut !aD ,r9 Gv'z) pJrrusres

'll v
,ro
!'1a!'za
7'zi1 n72gI'16
'r ltt'ltD 0"..[tg
wv'z) Plelu0prccv
!10:untu& I tot()/\ Jst rt9 'Ju! ltI ,,D \tv c
1O: "/n'uA t 1a1'04 |oI Jul-!!9'J!l ltl ,-,"D PI€}
Dt, -ueluepunl
!)tot0a!'ol I tot (,1 Jrt .+ut ltI
",D \tv L
(plslxe
ropunrice pcBp)
pledrcur,rd Irq€ro^3Je( lrqero^ec
lnlseu
elueurlllop
eeunrioy
elrqeue^ erleleu erieurquo3
orurl
rumicy
rSelece ur ezeeuorice
elueueuued runricy
Jep olueurtuop luns
nu oJec elIqeIJeA runricy

Plupln plrurl eerels uI rollunlice elB Inclec ep eluol€A 9I'z Inleq€I

'gl'z [nl3qe1 u!
olnce4 luns Erurlln Rlfurl eoJ€Js uJ rollunrioe ele Inclec ep ellJolel sns I€ru op elllieurqruoc €'I
L<!
rA!'
lsv'z)
!' z
/h2,,*,,rtV,*,d,,+,,t', DZ
:eieleJ nc euriqo es DJrwsDS a"tnlcato'td ap afinnlrs ut ntinulqwoS -
'IIA €xeue urp euriqo os ud ererrudruoce;d ep 1ei-ro3
e erpatu ueJeol€A 'r'r:neJeu'dL Inluerogeox ezrlrln €A es el€col JolelceJa ele IJPcgIJoA lulued
't'1:.teleu'd/r letyed Inluorcgeoo ezeezrlrtn es plrqeJoleJop g eleod tupruudruocetd tuole.t e e-telSerc
o pcep 'ereouelxe rugurudruocetd eiueze-rd ur 'eleltllqels ep plILuII €eJeJs el lrgcglJe^ ru]uod
'pleesoqo el elrrprglran ut tS pteztlrtn U
eteod a.reoleA plseeJV'g'1=reJ'd[ lruuJlclJeoJ ezeez\\n es gtut]ln Elttutl Bels]s ut alllpJUllen ru]ued
'eeece ep iepqe;oleJ elcoJe pqle gs 'rolrrienlrs ueleluofeu uI 'gleullsep else eereutudruooeJd
'0 : y puec leuoridecxe luoruruelo un gdnp erienlrs o el gJeJeJ es nes (lcedrur nes errtzoldxe
nrpuecur) y gleuofidacxe aunrice p:n8urs o eutiuoc glelueplcce erieutqutoc yereue8 u1
'(leuoridecxe lueruluele un pdnp erienlts ntlcedset nlpuecw 'lcedrur) Plelueplsce
e;elcero;d ep rerienlrs €crlsuelc€Jec ep ericury uJ ec€J eS IlAI'zIh 1$ r'tfit't1fi e-r1u1 ee.re3ely
rr t!
rv-rz (/hK,,+,, tI'\-rt7
r'tAt 'la tO\t ( /h nnst'trh),,-1,,''V
,+,d,,+,,'
tgK
lvv'z)
:erieler nc euriqo lod es apruapn)D aytjnutqaoS
 Dacd EN 1991-EN 1999 nu dispune altfel, in cadrul stdrii limit[ de serviciu coeficien]ii paSiali
Trvor aveavaloarea 1,0 (tabelul 2.IO.

Tabelul 2.16Yalorile de calcul ale ac{iunilor utllizatein combinatii

Acliuni permanent, G, Actiuni variablle. O,,
Combinatii
Defavorabile Favorabile Dominante Altele
Caracteristice Giq,rup Goj,rnt Qr,t Wo.iQhi
Frecvente GtT,run Goj,tnt
(].. VrtQr,t Vz,iQui
Cvasipermanente Gr, t^, l!.b tOt, tlb,Oa,
 I9
'Z'ErrJl:.?rJ rruoJuoc 'uo1eq ur eunrsesJduoc ep
orelrun rollrnpoJe erinqr4srp ru]ued g"relnrqSunlde:p gruer8erp o gcseesoloJ es gs'V'Z e.rn8g rrrp)3rg
plecgrceds etuetaerp €l ep puruod ec eelelrlrqrsod plsrxe '1nc1ec op sorroq€l ep Iqsep Intusruecoru
eropel uJ pug^V 'g'7 em?g vrp )3ro erue:8etp ezeczrlrtn es pc€p e.relnrq8unlde-rp gcrloqered
puIJoJ ep g\rzeJ uoleq ep eleuruduoc reuoz eeurrilpul ed e;elrun JolrJnuoJe erinqrrlsrq
'T,'Z'Z,r.4cedse: f Z'Z roleJet8emd turoJuoc pug
eeJeol€A el gzee$rn\ es eleuolsuelerd elec rS elrnuSrqo elrJnlerrue rulued ecgrceds erieru"ro;eq
'(2"'s glertrrdtuoc euoz ur rnlnuoleq e pllull rrrpuncs rue8urle Inlueuou
u1 gugd eluocerpe eJqg uI rnlnuoloq rrunrserdurocop Inlueruoru urp d7 eleuorsuelerd
rrJnlguu€ e ecgrceds rerieuuoyep ee-re1Se"rc) gleuorirpe ecgrceds erieru-ro;ep tV o

iereuudurocerd urp gcgrceds erieru:ogep e1s3 (0)d3 :oJec ur

otv*(t)dg:d3
:olse purllln g1|un1 eorels uI eleuorsuele;d ruqpluue e pl€loi pcgrceds erferu:o;eq
'u)g nJ z"g ,l.tlcedseJ'',3 nc zr3 pulncoluJ
'e1rqele.n ugurpJ sns reru ep eloc'p'Ten8rS urp erieuuogop-UoJe eure:8erp ezrlrtn eA os pceq
€lesrelsuerl eeunrices u1 rrieu;ogep ep elrqrsod eprinqr4slq I'E ern8rg
('*.:)n,: (€)-3 o ^3 p.3
3< . -"3',3

iord3 ,3V

q(r,3irtr3 t)

w(r"3i-3-t)
asv
'(t'g '39) 3 rnlnlo,trd 1runf u1 elSelor es eeunrices
gc pugundnse.rd euriqo es eunrserduroc el pcgrceds erierurogep 'e;erpeuuolur rJnzec ru1ued -
:z'z rnlnloq4 uuoJuoc
toIrnlzel InlsoJ rulued rer '.ruru71q 0g tI't nJ eueoleq rulued oo/oS'E :zms el es eunrserdruoc
el plprll erieru"rogep 'eleurrrdruoc erur8erluJ ui luns nu eJ€c elesJelsueJl epunrices rulued -
i7'7 m1n1eqel ruJoJuoc rJ€rr reru rrolel ru1ued ;er
',uu/N O9 ; tt nc eueoleq ru]ued o%Z :z"s el gzeeyrurl os ( I '0 > t1p) gct4uec ,trlerurxo-rde
eunrse;duroc e1 esndns olesJelsueJl elrunrices ulp rnlnuoleq e pcgrceds erieur.royep -
:L'Zles 9'Zerndu
u! grc+uazetd ertet8elp ulp uriqo es pl€uorsuelerd nes gilnuSrqo en\Rrnre urp elrrnuoJo -
:v'znes E ZerndrJ
urp erieuuoJep-uoJo Incleo ep euer8elp ulp cnpop es leuuduoc Inuoloq urp elrrnuoJe -
ipzeelq8eu es rnlnuoleq e erepuqul el eiuelsrze"r -
:JOlPJnruocuJ rnlnuoloq
e nc rSeeecu else 'eunrsetdtuoc el IJo oJapurluJ e1 's1ue;epe rrJnlpuue e gcgrceds erieu-rogep -
iereuuogep gdnp eueld ugrugr epunrices -
eJe ole cgrl duns ezelo dr to e.re olpru.tn ee;eldope
:
1

pllseceu re € oturlln reiuelsrze: rrJeunruolep eeJepol uJ elesJolsue:1 tunrices roun ezrleuy

Inrlur ap azalodl 1'1'g

Flulxs gUoJ EJFJ nss nJ soJaro^oJul I't
a

YHIIITN
YrrhrrT Y[uvIS t{I uoTEJNr[I^rfTE Yf,uvrf,fiIoud't
 tc"3 ''l!.
n
iV

Figura 3.2 Distribulia deformaliilor gi a eforlurilor in seciiunea transversalS

Factorul 2 din figur a 3 .2 definegte indllimea efectivd de calcul x" a zonei comprimate de beton
qi se stabileqte astfel:
7=0,8 pentru f,, 3 C50l 60;
{ "
-50
)" = 0,8 - ' 'r.400
^-l pentru f,k > C50l 60 ,

iar coeficientul q de reducere a rezistenfei betonului line cont de efectele de lungd duratd qi efectele
nelavorabile rezultAnd din modul de aplicare a incdrcdrii qi se determina dupa cum urmeazd:
4 =7,0 pentru J',r3C50160:"

T =r,o - f'\:!o
pentru J,k > c5o l 60 .
200
Dacd. zona comprimatd descreqte in direclia fibrei extreme comprimate, valoarea U .f.a se
reduce cu ljoh.

3.1.2 Relafii de calcul

Determinarea momentului incovoietor capabil se face utilizdnd cele doud ecuafii de echilibru
static precum qi relaliile dintre deformaliile specifice, relalii ce rezultd din ipoteza secfiunilor plane.
De asemenea, atunci cdnd este necesar? se folosesc curbele caracteristice ale celor dou[ materiale
pentru a stabili efortul unitar in func{ie de deformafia specificd.
in tabelul 3.1 sunt date schemele gi relaliile de calcul pentru secliunile de formd
dreptunghiulard solicitate la incovoiere cu sau frrd forfe axiale.
Calculul secliunilor de formd T se face dupd schemele qi relaliile de calcul din tabelul 3.2.
incazul solicitdrii la intindere cu micd excentricitate (eo:Mr,rl lr{za< hl2-dt) nu se conteazd,pe
participarea betonului la preluarea eforlurilor. Relaliile de calcul in acest caz sunt:
N ra = (A,, * A,r).f',, (3. 13)

Mua,: = Muu Nun.!,r:-A.,2'J,,,,(rl -d.)

- (3.14)

Mo,,z:Mu.,*Nu,, '\d -l,r - dr\= A..'f,,,(cl-d,) (3'15)

in care Mu,t Qi Mna,z reprezintd momentele de incovoiere in raporl cu centrele de greutate ale
armdturilor l.r 1 respectiv A,z.
La solicitarea de intindere centricd, capacitatea portantd a sec{iunii are valoarea:
N r,r = A, ' .f ,, (3.16)

in care l, este arra totald de anndturi dispusd simetric in sec{iune.

Atunci cflnd momentul incovoietor este insolit de o for{d axiald de compresiune, valoarea
momentului incovoietor de calcul, obfinut dtn anahza staticd va fi egald cu cel pulin esl/s,7 in care
eo: h I 30>20mm.
Calculul secliunilor solicitate la incovoiere se face cu relajiile prezentate mai sus, in care se
considerd Nra:0.
Starea timitd ultimd indusd de deformarea strutcturala (flambajul) se referd la structuri sau la
elemente flexibile, solicitate indeosebi la compresiune, a cdror capacitate porlantd este influenlatd in
mod semnificativ de deformatiile lor.
 :]
h (D
.t
CD
Lt |,

{x
-
!^)
q)
CD
x I '\l o
tr lf
..\ \r,N{.
q)
- ,f "l CD

o +
4
V) -c)-
o
F CD
o
CD
oa
H
r -
i r -
(J)
CD a
CD

=
()
UJ
i-
-
(D r_l
-
u)
i
tr
:-,.l *
-
CD t+ >"
F}
+
t'F *,
-
oa
Fn
t{.1,1
(D
r_t
* .-N
() I
-
rI
-$
l<' \
;, 't CD

zr.
CD
ll :<
E
f I rJ "R F i- V)
cD'
- . r-t
ilf
$l* l a :
F
n$9.
^'
H
-JY

- SX X- I *r'n O
-X(D
n
'rH(q H.
9DO
r-t
-
a\-ai gr( O CD
H g0(
-
-(a
CD

-.
H
=
n "q-q+Rr+ \E
illl 3
=
\ "el"""qlri
lnr "r'''r C- R
il il t'R >-
+
l.s ls s +r S'
lL
"'

3
+ h ll * lL ?*= b
lq -* .< 5_
l. l.l G- I o
l"l* lX \ r ,
I

:- ;,
lvlv\
t-n fn \ >- ,i
R-, q .q
ll ll a.- 3

lJ lJ *B
l',--
l= b I .n. iqr
CD

'.t.llr 3 I
lt|,ru<-(^ .-1

*-
l*s ;-r
S sF i.X
;. v -:
+

UJ (, (,) UJ UJ (fJw(! a\
oo \o\urv 5 '(r) .t9 L
v v vv
 A^' *61
cn
v ca. ca

,t
\ ;!.I.
4
()

C)
lN

s^d
C) \nA
\*\
+
A-? .s^
...;

|
il

.-4. .)
-
il-l
'' ll h'
a
()
\v lr
i \ E'\" ai
-
+l
C)
ti
-
)cg
.lr)
C)
*RFnl l-{
.!l
d \/I
vl U) al
\.rN -a
i5 ar^ \ H
X N

l-i

tr
\ A
()
\ T* -1
.l

d*ts
F\-r+
_.-
i
*R
(.)
.1
r' :__|_ \ft,
lr a
c)
l<
F
C)
\
,ta
C)
a c) .cO
t R
C) d
a'
r=
t-r -
oo
c)
-
d.
C)
:F
lJr lr
d
-
r
(-
c)
a l-i

() 3
a

6
() F
(.)
a
c..l
ao
i
C)
(d
T,
./q
o
|r
-
L
 EE

gLl\gJ 4 eusoleQ ru]uod qg'E

'rn1n1eio ecreur ep lueroJlpul

IS gLl09J t eu?otoq ruluod €g't Inloqe] uIp rl ep erfcutg uI gururralep os 02 rS I rriuercgeoJ

(6 r '€) |'lt'Y =co :eJec uI

(8 r 'E)
^l "l
u-T 'r"rP'Q'0:'V
'-1{ .}
:sof reru ep erieler nc es-npuglncl€c eJnleuu€ ep elue 'ttttfl )i pcep elSesolog es oldtuts Daroturv
o"t,pq
\LI'T) -*i-
"'" = ll
w
:eriele; nc euriqo es'PsW Jolerolocur rnlnlueruoru e glr'+elet eeJ€ole1

tgg'0 =
*[/ :Lvg'T: -\I' f L"'g'v! SNJS
06E'0 - -tr7'/ :ggg'0: -tt, 09Jd
t0t'0 - -IIt-/ :00L'0 = "'ut ZgJd
gZV'1 - -IV-/ i69L'0 = ""'2 LEIIO
:09/0gJ eselc el pugd eueoleq ru1ued-lt/ rS -r? eluolel eyutzetd es Arloru
lsece urp 'p11qe1uer else nu e;eouedns os€lc nc eueoleq eI n11o tS ZSCa .rop.rnleio eemz\ln

99t'0 09€'0 r9e "0 9VE'0 8€€'0 6ZE'O 6I €"0 wllrl

0t09'0 z68S'0 8€l.s'0 zL;9'0 t6€9'0 66tS o 886r'0 UIIl

0002 t 008I; 009rt 00rr t 00zI t 000I ; 008 > o

ggl\s I 31rosn uoloq ls ooss leio ru1ued tuu/ rs utlt) roliuercgeos elrrol€A t'€ InleqeJ

'elelrsuep ap eselc otlroJlp rulued t't Inleq€l

uJ slnceJl luns urhl rS 'r? olrrolel 00gS Ieio IS ggl09 ; J'I es€lc pug^e roSn lnuoleq rulued
uUfl
LVZ'O 692'0 962',0 8Z€'0 LVE O LLI U
s7l u 9V9'0 7ll u 719'0 88S'0 Lt9'0 )
0008'0 0098'0 0006'0 0096'0 0916'0 0000'r u

000r'0 O9ZL,O 009r'0 09LL,O 9L8L'0 0008'0 T

{uatrgeo3
uoleq \--_.,\
s0r/06J s6108J s8/0r3 9Lt09J 99t9sJ 09/09J;
0p BSBIJ ----_

00gS Ieio rulued rnlnuoleq eselc ep ericurg ur -lld rS -rl? roliuercgeoc ellrol€A t'E InleqeJ

'(g'g lnleqel) rnlnuoleq Bsels ep ericurg uI -l/ Inlnluolsgeoc ellrolel elncleo 1od es (9'g) e{e1er
pugzrlrln rode '*lll euriqo es 00gS pleio ru1ued '9'7wBrS € IS I'E Inleqq ulp lerieler IruoJuoJ

an1nplSun4datp runficas I't' I't

rogzulr8 eeruuolsuourl11 €'I'€

'AI exeue u! etetuezerd luns olerxe rrgcrpcuJ qns II Fulpro ep rolelceJe rczrleue e1e elcedsy
'eJeJoprsuoc uJ elo rS e1un1 ernqeJl Jolrunrxeuoc ee1e1ryr8u el eJeolIJeJoJ Iulpnllpocut elellqlsod
'eetgde eleod rop
Inurpro ep rolelcoJo
glrJolep eeredru eJec ur erice:rp ecrJo uJ plecgrJel og ps elnqeJ] gl€Jn1cruls ee;epodruo3
'glfSgdep else nu eleurpnlr8uol ej;oy rS erero.tocul el elellcllos elenpl^Iput ol€srelsuerl
ropunrices eiuelsze; nes '(nlquesue ur rrJnlcruls Ie nes 1eco1) cllels Inlruqlllqco eerepretd ecnpord
es nu 'pu4lln Fl1urrl eerels u1 runrice ep llieulqruoc ellqeroleJep Ieru elec ru1ued 'gc eiuern8ts
oreJo ps ernqerl rop InurpJo ep elelcoJe ep uruees puguli Blernlcruls olelrllqels el €er€lcelord
Tabelul 3.5a Coeficienfii pentru calculul secliunii dreptunghiulare simplu atmate supuse la
incovoiere culfrrd for{a axiall, pentm beton S C50/60
<c50/60 <c55/65 <c60t75
( u) € o/oo1 (o €
o/oo)
C (t) € %ol

0.010 0.0126 0,010 t 25 0.013 1 0.0101 25 0,0137 0"0101 ZJ

0,015 0.01 89 0.015 r z5 0,0191 0.01 5 I 25 0.0205 0.015l 25
0,020 0,0253 0.0202 L) 0.0263 0.0202 1,) 0.02 75 0.0202 25
0.025 0.0317 0,0253 25 0.03l0 0.0253 25 0,0344 0.0253 z5
0,030 0.038 r 0.0305 25 0,0397 0.030s z5 0,0414 0,030s 25
0,035 0.0445 0.03 56 25 0.0464 0,0357 l) 0.0484 0.03 5 7 25
0.040 0.051c) 0,0408 25 0.0532 0,0409 25 o 0555 0,0409 1.J

0.045 0.05 76 0.0461 25 0,0600 0.0461 25 0.0626 0.0461 25

0,050 0,064r 0.0511 25 0,0668 0,0514 25 0.0698 0.05 l4 25
0,055 0.0708 0,0566 25 0.07 3l 0.0566 25 0.0110 0.0567 25
0.060 0.07'/4 0,061 9 25 0,0807 0.0620 25 0,0842 0,0620 25
0,065 0.084 r 0.0673 25 0,0876 0,0673 25 0.0915 0.0614 25
0,070 0.0908 0,0726 25 0.0946 0,0727 25 0.0989 0.072 8 25
25 0, 062 0,0782 1r'
0.075 0.0976 0,0780 25 0.1017 0.0781
0,080 0 044 0.0815 l) 0,1 088 0,0836 25 0. 137 0,083 7 L)

0.085 0 r12 0,0890 25 0"1 159 0,0891 24 0 2tl 0.0892 2l

0.0q0 0. 18r 0,094s 25 0.1231 0.0q46 22 0, 287 0,0941 20
0.095 0 250 0 000 25 0,1 303 0 001 21 362 0, 003 8

0 00 0, 320 0 0s6 23 0.1376 0, 057 9 0 438 U 059 7

0 05 0. 390 0, 12 22 0.1419 0 t1 8 0, 515 0, 115 6

0 10 0 460 0 168 20 0. 1 523 0 70 7 0. 592 0 t12 5

0 15 0, 531 0 ll) 9 0. 1 597 0, 221 6 0 610 0 230 4

0, 748 0 28'7 /l
0. 20 U, 603 U, 282 8 0.167 2 0 285 5

0 25 0 6'7 5 0 340 1 0,1111 0 342 5 0, 827 0 345 3

0, 30 0, '747 0 398 7 0.1 823 0 401 4 U 901 0 404 2

U 35 U 820 0, 456 6 0. I 8qq (, 459 3 0, 987 0 163 2
0 40 0 893 (, 515 5 0,1916 0 518 3 0.2067 U 522 l

0, 45 0 96',7 0 <a A 4 0.205 3 0 578 2 0.2148 0 582 l

U 50 0.2042 0 633 I 0.2 13 i t,638 0,2230 0 642 0
693 0,2210 698 0,2312 0 '703
0, 55 0.2117 0 3 U U

0. 60 0.2t92 0. 154 2 0,2289 0 159 0 0.2196 0 164 9

0 65 0.2268 0 815 2 0.236e 0 820 0 0,2479 0 825 9

0, 10 0.2145 8'76 I 0,2419 U. 882 0 0.2564 0 888 8

0, '75 o )4)) 0. 938 0,2530 0 944 9 0.264q 0 9s0 d

U 80 0.2500 0,2000 0.26t2 0.2006 9 o 7715 0 0r3 8

0 85 0.25 78 0.2063 0 0,2694 0.2070 8 0,2821 0,2077 7

0 90 0,265'7 0.21 26 0 0,2177 0,2133 8 0.2908 0.2r41 7

0 9.5 0.2731 0.2 190 9 0.2860 0,2 198 8 0.2996 0.2206 7

0,200 0.2818 o ))54 9 0,2945 0.2263 '7 0,3085 0,2212 6

0.205 0,2899 0.23 1q 9 0,3030 0,2328 1 0.3 t75 0.233 8 6

0.2 10 0.29tt0 0,2384 8 0.3 I l6 0.2394 7 0.3266 0.2404 6

0,215 0.3063 0.2450 8 0,3202 0.2460 1 0"33 57 0,2411 6
0.220 0,3146 0.25r7 0.3290 0,2528 6 0.3149 0,2539 6
0.225 0.3230 0,25 84 1 0.3 378 0.2595 6 0.3 542 0.2608 5

0,230 0.3314 0.2652 7 0,3467 0.2664 6 0,3 636 0,2677 5

0,235 0,3400 0.27 20 '7

0.3 5s 7 0,2733 6 0.3731 0,2141 5

0.240 0.3486 0,2189 l 0.3 648 0,2803 5 0.3 82 7 0.2818 )

0,245 0.3573 0,2859 6 0.i 740 0.2873 5 0,3924 0.2889 1

0.250 0,3661 0.292c) 6 0,3 83 3 0.2945 5 0.4023 0,2962 4

o ?55 0,3 750 0,3000 6 0.3926 0,301 7 5 0.4122 0.1015 4

0.260 0.1840 0.3012 6 0.4021 0.3089 5 0,4222 0.3 109 4

0,265 0,3930 0.3144 5 0.41 1 0.1I 6l 4 o 4\)4 0.3 183 4

0.210 0,4022 0,3218 5 o4) 4 0,323 8 4 0.4426 0.3259 4

0.215 0.41 r 5 0.3292 5 0.ll 2 0,3313 4 0,4531 0.3136 4

0,280 0,4208 0.33 67 5 0.44 0.3 3 8q 4 0.4636 0.3413 3

0.285 0,4303 0,3443 5 0,,15 I I 0.3466 1 0.4743 0.3492 3

0.290 0.4399 0,3519 4 0.46 3 0.3544 4 0,4851 0.15 7 1 3

0.295 0.44q6 0,3 597 4 0.1 6 0.3623 3 0.4960 0,3 652 3

0,300 0.4594 0.3 675 4 0,4820 0,3703 3 0.5071 0.3"734 3

0.105 0.4694 0,3 75 5 4 0.4926 0,3 784 l 0.5184 0.1817 3

0,310 0.4794 0.3 836 4 0,503 3 0.3 867 3 0,5298 0,3901 3

 L9

Z 9t/€'0 t Es9'0 962'0

a 8I lt'0 UUSS U 50( u
n 9il2'0 ZI8E'O s EI iZ'O SZrt'0 9 €602'0 t 0I t'0 s8 '0
v L90Z'0 l69t'0 I 9n0 '0 lz.tt 0 v 6Z0Z'0 900t'0 08 0
I 0002'0 I /99'0 E I86 U ,IZT,O L v96 '0 0 r 6z'0 9L '0
I vt6 0 E9tg'0 9I6 '0 60 t t'0 L r06 '0 9I8Z'0 OL
'0
s 898 U vttt t.l 9 a98 '0 s00t'0 L 8E8 0 azLZ'0 s9 0
s t08 U OZZT,O 9 88t 0 z06z'0 8 9LL '0 0f 9z'0 09 0
9 6€L 0 901 t'0 L 97,1
'0 66LZ'0 8 fIL '0 8 f 9Z'0 99 '0
919
'0 Z66Z,O L €99 '0 8692'0 ZS9 0 L'IZ,O 09 0
9 8

v il9 '0 6L\Z'0 L I09 0 8692'0 6 t6s 0 9S EZ'0 9V 0

L 0s9 0 89LZ'0 8 6e9 '0 86rZ'0 6 0ts '0 LqZZ,O 0v '0
L 88t '0 xSvc u d 6LV 0 66tZ'0 U 0Lv 0 81r7.'0 9€ U

8 LZV '0 6V9Z'0 6 8It 0 zjta'0 0 IW 0 0602'0 0€ 0

8 L9t 0 tvv L t) 6 69€ '0 90zz'0 t Ise '0 200 '0 9Z
'0
6 L0t 0 tttz'0 0 667. 0 80I Z'0 I t6z 0 9I6 0 07, 0
Lnz '0 Lazz'0 WZ '0 € r 0z'0 Z stz '0 628
'0 I "0
6 U

U 88r '0 aarz'0 Z8 '0 8r6 '0 t LLI '0 vvL '0 U
'0
0 0tI 0 LIOZ'O Z VZ 0 928 0 v 0zt 0 6S9 U s0 0
ZLO '0 vI6 '0 L 190
'0 ITL '0 v t90 '0 vL9 '0 00 '0
Z tr0 0 I 18 0 € 0r0 0 6€9 '0 I 900 '0 r6n '0 960'0
t ,s60'0 601 '0 n ES60'0 L'9 U 9 0s60'0 80t U 060'0
, I060'0 809 '0 I 1680'0 9sv '0 8 t680'0 szt '0 s80'0
s 9r80'0 80s 0 9 zv80'0 99t '0 6 6 t80'0 ttz '0 080'0
9 6810'0 60v '0 8 98l,0'0 917 0 lz t8t0'0 7.91 0 I L0'0
L vtL0'0 0 t '0 6 I tt0'0 t8r '0 ZZ 0tr0'0 80 '0 0r0'0
6 6/90'0 z 0 IZ LL90'0 660 0 vz s/90'0 00 0 990'0
IZ vz90'0 I '0 EZ €290'0 il0 '0 9Z I290'0 260'0 090'0
C7 0t90'0 8 0 '0 9(. 69S0'0 tz60'0 9Z 8990'0 t80'0 \ tt) t)

9Z / I S0'0 t 260'0 9Z 9 r 90'0 rt80'0 9Z I I 90'0 t9r0'0 090'0

9Z t9t0'0 8280'0 9Z t9r0'0 I9r0'0 9Z z9v0'0 r890'0 9r0'0
9Z I tt0'0 tf /0'0 9Z 0 r r0'0 9990'0 9Z 60t0'0 9090'0 0t0'0
9Z 89t0'0 6r90'0 9Z 89t0'0 08s0'0 97. t9€0'0 6290'0 9€0'0
97. 90r0'0 9rE0'0 9Z 90t0'0 96r0'0 9Z 90t0'0 z9v0'0 0t0'0
9Z t920"0 t9t0'0 9Z t9z0'0 zwj'0 97 n9z0'0 9LEO,O 920'0
9(, t0z0'0 z9e 0'0 9Z z0z0'0 8Ze 0'0 9Z z0z0'0 00E0'0 020'0
9Z ISIO,O OLZO,O 97. I 910'0 9V20 0 9Z Ist0'0 vzzj'0 910'0
9Z I0I0'0 08I0'0 9Z r0r0'0 t9 r0'0 9Z I0I0'0 b? tU (, 0r0'0
lo%)''t a l'Yol'" s o : lo%lt', a
n
901/06J> 96/08J> 98/0/J>

9Lt09J < uoleq ru1ued 'pletxe eitol grc4pc ereroloour

BI esndns eleuue nldurrs e;elnrq8unlde-tp truntfces Inlnclec ru1ued rriuercgeo3 qg'g Inleqel

7. 0n6r'0 sl I9'0 zLt 0

z r 06r'0 9219'0 0r€'0
z t08t'0 9009'0 99€'0
Z 80ft'0 988 9'0 09t'0
t I r 9r'0 6919'0 s9€'0
€ tz9v'0 ts9l (, 09t'0
z 9I 9t'0 8t89'0 t 89rV'0 5X\5 (' LVE,O
Z 6LbV'0 628 9'0 I ztw'0 0tEs'0 Itt'0
Z /8ft'0 0t rs'0 t E w'0 6Zn9'0 0rf '0
z L6ZV'0 8699'0 t 99ZV'0 6I €9'0 stt t.,

€ 80zr'0 LLn9'0 t 69rV'0 I tzs"0 0[€'0

z gtzn'0 saLs (, t tLtv'0 z*9'0 t Et Ir'0 69 r 9'0 8Zt'0
z 9LjV'0 Et9S'0 € LEOV,O v9z9'0 E z00t'0 2009'0 OZ€'O
7. 9U6g'0 tIt9'0 E 096t'0 zvI9'0 v Lt6E 0 L68r'0 9I €'O
loo1o)rs3 a i Lo%Y'3 o ) Loo/oy'3 a : n
91109)> 99/SSJ> 09/09J>
 Armarea dubld este necesard dacd F) Frj^, ariile de armdturd determindndu-se cu relatiile 3.1,
3.2 qi3.4 dupd cum urmeazd'.
, -Mror-P,,-bd'f"o
n"- (3.20)
o 14-7.1
o,r: l(1"4f"n€,, bd + A,ro,rx N ro) (3.2r)
Jva

Dacd e"r> tyd se considerS o,z: fyd, iarrelafiile (3.20) gi (3.21) sepotpune sub forma:
{
-4,.:4bd'+
d - d, .f,o
(3.22)

f. t'
A"r= o,,^bd!+ A,2t!:L (3.23)
Jra Jya
In relalia 3.18 gi 3.21 semnul superior corespunde intinderii, iar semnul inferior compresiunii.
Pentru grinzi dreptunghiulare realizate din beton u$or se uttlizeazd" relafiile de mai sus
inlocuindl a cu fr"a (conform punctului 2.1 .6).

3.1.3.2 Secliani tn formd T

Dacd blb. > 5, in general axa neutrd este in placd x th6 sau dacd este satisficutd condilia:
M!,,
',=b^d'-[",,=rLL(r_o.5Ll
(3.24)
'b"d\ d)
in aceastd situalie dimensionarea secliunilor de formd T se face cu relafiile de la secliunile
dreptunghiulare, inlocuind lalimea grinzh cu ldlimea placii.
Dacd axa neutrd se afld in erindd (x> hr) se determind momentul redus
,)
n.(n )f1-0.5+
F,t: lt-r/+l;-l
d\D" ll
/\ a) |
(3.2s)

qi se compard cu valoarea limitd din tabelul 3.3.

l
o dacd Fst Frim se foloseqte affnarea simpl[; din tabelul 3.5 se obqin coeficienlii a-r qi (cu care
se determind aria de armdturd:

!:'-
b)d) +'
'L:1, +,7('l | - ))\)uo
o" (3.26)
.f,, f,o
in cazul respectdrii inegalitalii u,, :9W18 ) t,o;
q

c dacd ltst)- lttimeste necesard armarea dubld

n"(n )r ft.)
r-Fti^-, oG_-t)lr-rt ))bd,4
, (3.27)
d -d, Jya

A,, =lb,d)"6rr^ + (b - b,,lh,l+ + 4, x p (3.28)

Jytl JYd

in relaliile de mai sus 1y'67 se consider[ cu semnul ,,-" in cazul compresiunii gi cu ,,*" in cazul
intinderii.
 6S

g0'0:qp rolrdlgls Inlncl€c ru]ued eruerS€rq @ g't e;n8rg

99'0 09'0 9t'0 0t'0 90'0 00'0 9z'0 0z'0 9L'0 0t'0 90 0

020

0t'0

09'0

0B'0

00 1

Zsy=Lsy
0z',
Lot
'I i-
,-\/
0v'l
Lp=zp Y

r 09't

90'0=U/'P 08'L

'(e8'fA {P3W '7151'ettraJ

uunrices ele eledrcuud elexe pdnp elueruour uriqo es rd1g1s e1 'eleuorsueurrpl4 Incleo ep eurerSord
Joun Iruolnie nc uriqo es elrJplrcrlos JolrJn]oru1s B eleluoleur eoJeru el gc eJepol uJ puglv
! I q o DJ rJlu dJXa a u n t sa"rdtu o,t
' pJ

e1 {e1rcr1os gJoprsuoc es rrunrices IB erJlerms ep 1nuuld no eprculoc nu ro}ololocuJ Inln}uoruou Ie

eunrice ep pueld erec el 'psry rolarolocuJ ]ueruoru un rS pElV plelxe piroJ o ep rielrcrlos 1dlgls
'09l0gJteselcnoeueoleqruluedeeuorueseepepundserocloirn IrquolcgeoJ'7'Eex:.8gulpeleleq€l
ezrlrln JoA es V l"V eiag ru1ed elec ed ulroJrun ezeazqmder es prnlpurJe ep plelol eetrzl:4rrei gce1l

'(0E'€) o^t
lo"t qq,",(D : ,o,,v

09/0gJ > ?selc nc oueoleq ru1ued'9'g rrrn8g 1ruo1nle nc

tl _ tl .''lttq _ .''lrtlQ _*
16Z't) 'p 'p "N ^
---'---;---/'
r'--;--tt

zsh' tsY lotY

:JolIJoleA ezeqad eceJ es "VZ = + =
el€lo} rIJnl9lril€ eeJeuruuelecl ' zsy
- rsy crJlerurs gzeeaue es 1dlgr 'luetnc poru uI

an1ntr17unqdary ryn1ica g y V' l' E

ro11d1g1s Borauolsuoutl11 f'I't
 A .,,
1.80
d., /h=0.1 0

1.60 \,V
d2=d.,
- ^
1.40
A.>l
1.20
-b
Id,
Ast=Asz
1.00

0.80

0.60

0.40

0.20

f"r

0.05 0.10 0.15 0.20 0.25 0.30 0.35 0.40 0.45 0.50
Figura 3.6 b) Diagrame pentru calculul stdlpilor dlh:0,10

Av
1.80
d.,/h=0.15
1.60 A.Dzr
1.40
A" 5l
1.20 *d,
*b As't=A"z
1.00

0.80

0.60

;1.0
0.40

0.20

I,r

0.05 0.10 0.15 0.20 0.25 0.30 0.35 0.40 0.45 0.50
Figura 3.6 c) Diagrame pentru calculul stdlpilor d fh = 0J5
 I9

t't e;n8rg
0I'1:tllrp rolrdlgls Inlnrleo rulued euIsrBBIe @
90 100'L 06'0 0B0 010 090 09'0 0t0 0t0 0z0 0L0 0
pr.d

020

0t'0

090

080

00't

02,
0vl
09t
0B't

l I
002

07,'z
qp

VI
t_l 0vz
-Q-
092

082
0 L O=U/LP

ogtogc-gllzlc 00e
pl^v

0Z'0: q
f
p rcydpls Inlnolec n;lued eruer8etq (p q'S ern8tg

09'0 9v'0 0t'0 9g'0 0e'0 92 0 02 0 9 t'0 0 t'0 90 0

ri
020

0t'0

090

08'0

Zsy=LSy 00'L
q

'pl 02,

tp=tp ov',
^.v 09't
oito=it'p
08r
 AVro
3.00
c12t15-C50t60
2.80
..\ rl /6=i tn
2.60

2.40 *t-

2.20
tt
tl
II

dh
2.00

1.80
tl t.V

1.60

1.40

1.20

1.00

0.80

0.60

0.40

0.20
FEd
0 ,tI,'.)>
0.10 0.20 0.30 0.40 0.50 0.60 0.70 0.80 0.90 .001 .05 '1

Figura 3.7 b) Diagrame pentru calculul stilpilor dtlh:0,20

In absenfa unei metode detaliate, se acceptd un calcul de dimensionare separat pe cele doud
direclii principale ale sec{iunii, aqa cum s-a ardtat mai sus dup[ care se verific[ secfiunea oblinutd la
compresiunea excentricd oblicd cu relafia de mai jos:
.
lM un, I M oorf' * (M uo, I M oo,)"' I (3.31)
unde: Mza, $i Ms4, sunt momentele incovoietoare de calcul pe cele doud direclii, inclusiv efectele de
ordinul doi;
Maat,$i Mp4. sunt momentele incovoietoare capabile pe cele doud direclii, calculate in ipoteza
compresiunii excentrice drepte, sub acliunea for{ei axiale de calcul l/67;
aneste coeficientul care se determind din tabelul 3.6 in funclie de valoarea de calcul a forlei
axiale de compresiune Nm qi de fo4a axiald, capabild la compresiune centricd
N : bhf,, + A,r,.f ,a .
^a

Tabelul 3.6 Valorile coeficientului a,

NealNaa 0,1 0,7 1.0
1,0 1,5 2.0

Dimensionarea armdturilor se poate face gi cu ajutorul diagramelor de interacliune din flgura

3.9. Aceste diagrame de interacliune sunt reprezentate pentru tipurile de armdturi din figura 3.8:
- armdturi concentrate in colluri (fig. 3.8b);
- arm[turi uniform repar1;izate pe patru laturi (fig. 3.8c);
- armdturi repartizate pe douS laturi (fig. 3.8d);.
Se calculeazd coeficienfii
Nro .. : Mun, ^:.. : Muu,
'd
V,t = --- .- '. ''tor
! r,t,. ;:-, - il' /tn.
i L't- (3 .3 2)
bhf,n' bh'-f,, b'h-f,o
-
 E9

'W^W'1or euntice;elur ep eruer8erq 6'9 ern8rg

090 ovo 0s'0 oz'o oL0 'noo'o'n o'o ozo 0g0

./ ,/
I

Fq.l
lq
'il - ri- r
fq

o o1b
l*- Jt + ,i

'-/-,t

E..f
-'j"''"'i
a'a

0l o=q/tq
0 L o=q/LP

09t09J-9ilZrJ
(e
0r'0 000 020 0r0 oe o or'o 09 o q1

'gg'g erieyeJ nc Ernlpuile ep eatet;r1rrec

puruuelep 0s eJ?c nc |ola Irr1uorcgeoc euriqo es 6'€ BJnAU uI ate+uezerd elaure.lSelp qCI
''psrl - e,1 tgtwrl : trl pg't eJnBU urp eJeuue ep
Inpou rulued
'rpstf -zi Iszpsil =rrl 1egl1e'zPET| -zt| tstpsrl =W
zra,1
pJoprsuoc es c8'€ IS q8'E ern8g urp eJerrrJe ep elrJnpour n-4ued Icunle pJeCI
=rttt,1
Fcllqo pcr4uecxo eunrserduro3 g'g ern8rg
rp'='zp T 'f--rp T
I,P
F ,,{- I
y,rl I
ry

,1..1 rp =zp
'l'o'n
A
(q (e
 a.zo 0.30 0.40 0.50 w
Ti ,2* rcr-zrs
r
C5o/6o l
. *v=+H - d.,/h=0.10
b,/b=0.10

\ --ouo

L 0.20

0.'10 0.10

p Fr
0.00 0.00
F1

0.10

F'81r.
I-
'*ilx
l-
-i- or Dr

,-rf ,., #{ \ +lo4o

,,{
ouol ..ti
T '[l'--oz1 o'50
l I
WVL'I
I l *ds+
v2 0.50 0.40
+
I

0.30
\:'-Lr
0.20 0.10 0.00 0.10
Fr Fr
0.20
Tv
0.30 0.40 0.50 lt^

Figura 3.9 Diagrame de interacfiune N, My, M,

lir lrr
0.10 0.00
Elu@^'
0.10

d,/h=0 10
b,lb=0 10

rti ./"',
ll
_1A.
2'

1A

t\4""-
Ir_"_
1i
d-
t
h - N.o.*f -
lvl.^
'

qr
tl
-0f, q-
l<_b+
 99

0I'0: qf p ry;r:rctrc ropdpqs Inlnoleo ru1ued sruer8erq (e Oi'g em8rg

99'0 09-0 09'0 0t'0 0e
'0 0z'o 0r'0 0
0

az'o
/
0t'0

09'0

08'0

00r
\ '].\. :.-
oz,
:...'
\... *'..\ ov',
'\-\-
09'r

0B't

oa'z
i'..:.." oz'z
ov'z

09'z
'.\".
\1 a8'z

00-t
01Y

'09l0SJ t esulr nc oueoleq ru]ued ellqele luns eletue-r8erq

eq6VI'0: i"t L6S'A: '7 efiep.r nc eutiqo es uoleq ep

'

ps^ rspsr/ttiuetcgeoc ep ericurg ul

EIIE 6IEJ uM'Eeprieler nc {eumus lep S'0 =?+ ltlcsdser
n
-l

06'O = 'J
, :alapeoder ru1ued 1 1'g em8g urp euriqo os tota Intuolcgeoc aJelew runtices rulued

b P'f'v P"fLt"v
tvs't) ' - "V sJeJ In -+ = pr AtS -+;- - p3r'/
ntlcedser
zt'Pl '" N '" w
qltp ep e(cury uJ 0I't ern8g urp suriqo os +olcD ln1uelcu:eoc eJelnJJIt runrices n-4ued
PLf
L
to"Y
t7t't) iT"Y'tc'l:
:erieler urp pllnzer gfttryrrrre ep FI€lo1 errv
'ereq eseS urind
lsc os-npueundsrp'nunrices 1ru1eruusd ed rurog:run ernqr4srp os 1nllec urp glallnzeJ €Jnlprrrrv

a"n pu! fi atnqncnc runlicag Z'V'I'E

 Aveo c12t15-C50t60
d,/h=0.20
f-
2.80 i-
dr
z.ou ,;-<
,/
2.40 (
)h
2.20 >a./', As,tot

2.00

1.60

1.40

1.20

0.80

0.60

0.40

0.20
frra
0
0 0.1 0 0.20 0.30 0.40 0.50 0.60 0.65
Figura 3.10 b) Diagrame pentru calculul stdlpilor circulari d,f h=0,20

veo

3.00
,_ ctl|s-gnrc! ,
| /[=o'go
2.80 d,/( r"-1 1=9.56

2.60

2.40 Or
-2-
2.20 -('.
h
2.00 1i...
t ,'
1.80

1.60

1.40

1.20

1.00
i'-..'-i
0.80

0.60

0.40

0.20

0.00
0.10 0.20 0.30 0.40 0.50 0.60
Figura 3.I 1 Diagramd pentru calculul st6lpilor inelari
 /,9

:gzearnJrt urnc gdnp puruuelep es rs J€lrunqns lusrcuoos un olse 6/ epun

(sE'€) (d -t)',t='tv
nc euriqo eleod es 4
:erie1e"r
plerluecuoc ei-rog 15 urezeet a4u1 plenlrs eeunri-rod ad 'pst; Inclec ep oJeolelp1 1ei,ro; eeJocnpo5
'pg'0 : ^o elnclec uJ eJeprsuoc eleod es pg'y) ^n lecep pcru reru elso ruezee; 1S gfuog o4ulp
eiuelsrp pceq'(c'71'S '3U) 'erecrgcul ulp li;pd reun € :urezeer €l plcerlp earelltusuerl elnupe eleod es
'rnlnruezeete\e1e1ep p1'Zj^o) pg'y ep piuelsrp o e1 elecrlde elerluecuoc rolei-ro; lnzec ur r$

(q elcerrpur nes (e elceJrp rJpruezeJ Ioun

Inzarulgpuu8 nes pceld o €l ereotolpt leirog eerecnpe6 g1'g ernSrg
ffiffi*
pr:'piIA prr p-:A
p3A ptA

b
4r r, ..
., '(e
'(q'Et'S 'ArJ) elcerrpur rrgurezal reun Inzec uI Inlnruezeeteiel
e1 rS (e'g1'g '39) lcerlp Iuezear Inun lrvex u! rnlnruezeeJ eleJ el ep glernsgru p eiuelsrp el euruuetrep
aleod es par'psl 'elrnqulstp uuoJlun rrpcrpcul ezeeuorice gpur;8 nes pceld o ed pcep IeJlsV
'eufezeeJ
a4pc ep (c ele4uecuoc rolec e IS (q'(e eirnqulsrp ruroJrun.rolej-rog e plcorlp eerenlerd 71'genfug

I
s:\

p"
(q (e
'kyt '3g) e:elrcrlos ep ereolergl leiroJ e erecnpar o ellurpe eleod es'rcep'plce;tp
eeJelrrusuerl uud urazaeJ ep plenlerd g eleod rrJpcJgcuJ e elmd o Joleruez€er ee.letdo.tde u1
'rnlntuozeeJ
lnxe ur euriqo es glurxetu aJeoiJIE] ei.rog rrlets InlnlnJleJ elrun
uI'ereolelPl IeiJoJ e prurxeru eoJeol€A el gzeenlxe1e es alIJpcgIJeA JolelolocuJ luouroru e1 tS e3
'(nu nes olueJope uqgru;e) ereuudurocerd urp rS elecrlde eJeolJelxo
olrJgcJpcuJ urp 'g1e;eplsuoc eunlices o-4u1 'gunurelep es 'Psl Inclsc ep eJ€ololpt BiJoC

anuquoJ nos alotaazat nqdwrs rzu!"tg l'I'Z't

piIA
lnrlaa op oruolelgl leirog Beruulrrrrara1; I'Z'E
orBololgl Eitotz'E
 B=a'
'2d
(3.36)

in figura 3.14 se prezintdun exemplu de determinare a forlei tbietoare de calcul lindnd cont de
reducerile de mai sus.
_ Pl_
YYYYY!iY'Y"YYYY
""1 T
a
J

=+ a!
:. l" a ,
'F I

,f
'LV;

b*
ilN

JY

Figura 3.l4Fo\atdietoare de calcul Vsala o grindd simplu rezematd

La elementele cu indl{ime variabild forja tSietoare de calcul Vsa Pe lAng[ cele atdtate mai sus,
se mai poate corecta qi cu componentele verticale ale forlelor inclinate (fig. 3.15).
vea,r",] - vza -vrrd -v, -vuo (3.37)

Vr*J , componenta fo4ei de compresiune din beton, paraleld cu Vs1, dacd ftbra comprimatd
este inclinati;
paraleld cu
V74, Vpa - componenta forlei din armdtura intinsd (obiqnuitd sau precomprimatd),
Vsa, dacd fibra intinsd este inclinatd.
F'' ,v,,0
-6' ,'
cornPrimate
o. a zonei
^c.b.* neUtfa
aX?
Mna
-r4{.
'' Nta, *o
v'5' ' * \
Qlan
.-g-=qets'"1{L '.''
oo"nrro-- Jo;v z"i
r-'-u'u'u ----=>;-LV,a' \
Vr"lo
Figura 3. 15 Coreclia forfei tdietoare la elementele cu secliune variabild

M,.,.,
v,.,.,.t = (3.38)
z
-tBQ,
(ntr \
=l '"' Ed' * (3.3e)
v,o
\7
N ,, I
ltge,
,/

Vu,1 = Fpa 'sincPo (3.40)

 69

ereolerpl roiroJ elu ereJserord ep Jolrrol€^ €oreuruueleo 9l 't ernSrc

L-_J
'awK
*nrc
Fl'xw<>dwT
lt*'l
z:u1,y@1rygyu14g\uf

"vl/v.kqatr4K
"AIAR T, lr'l
T

---L t/--1
\J I \
1.74r(l
|

tqry/Vry{=.wW
'vwK
brrh+3
(wryZfan7)rwrytl:nW
n
orerx€1ei.rosppuno,,#;tJ:,il:1i:,#:T:::il:''6il'J#ff 'j,"J#iH:'fl I'T#5
qaWK
rS -ro1rd1g1s e1e epqedec Jolelueruoru ele erelcetord ep rollrolen eloruns - l3 'aWK
i0'I : pvl (ntr) erpeu eec ru1ued mt i7'y: pul (H) ptleul e]?lllllcnp
ptll"
op eseto rulued 'm1n1sio [e er€prlosuor.:l^lll:rit]:j:i"_t:l piue]srzererdns ep lruo]ceJ

rnsues ur .7 €'r€]rure'xe e1 ;:l,"ffffitrTtffi,jlJH$t'J::"';Jlt"li,'J,"rh :er€c ur

'qedec ( qu t^r7 \
tzv'E) "/{s
| ,rnu *'t lu.u!'qu - t'qp
w
t ) ^ru'(
'91'g rr"rn8g urloJuoc quluuelep es tiglnue.tlxe e I ep elelueluow

T, ''[
\IV'E) rlgn;4-Fww- _pr, -L.---------_ /'

:gcnusres eerudruS ulp glecluen €oJ€cJEcuI

rS rrzuu8 ap (Z IS I : l) Iiptluertxe gnop oloc el V\o^zep es erec '!'qpry e^r|e8eu rS e.ttltzod
xour'rur1 etulx€tu 'e;elceto:d
Joleluetnoru ole erurxeru JolrJolel pugzundse;oc utLu'psf plrnufiu 13
ep ereolergl roleiro; ele rrol€A gnop e^zeelnJl€c es 'Igdec ep euntices aJeJaIJ rulued 'zuu8 e1
eteletarllnu oJpeJ ul r.rnlcnrtg (u

a 4rasra s,to4afu ol nan n1 atd n7 aqurt dlcp.tn d a1n"tn4cn"qs aruawal fl 7' l' Z' t,
'fi1n exeue rze,t) gpqeqord etpeu ereruudruoce"rd ep eirog ,? = uol
,Z.psN _ or tpr
W= W :eJ€J UI
La stdlpi valorile de proiectare ale fo4elor tdietoare se detetmin[ din echilibrul stdlpului la fiecare
nivel, sub momentele de la extremitdli, corespunzdnd pentru fiecare sens al acliunii seismice,
formdrii articulaliei plastice care apare in grinzile sau in stdlpii conectali in nod (fig. 3.16):
l^, l,lr.r I

r/ _llut arJf llut ar.zl (3.43)

Lu
l"l

Momentul de la cele dou[ extremitili se determini cu relatia:

.f-tM,^)
l.ffi (3.44)
"'/)
M a, , = /*aM n,,minl
\ L
in care: Mac,i aste valoarea de proiectare a momentului capabil la extremitatea i, corespunzdtoare
sensului considerat;
LMp" gi LMru - ca gi la relalra 3.42; valorile momentelor capabile in stAlpi sunt stabilite pe
baza valorilor forlelor axiale din situalia corespunzdtoare sensului considerat al actiunii
seismice.
Coeficientul /na se determin[ astfel:
- clasa de ductilitate inalti (H):
yna: 1,3 pentru nivelul de labaza construcliei;
Tna: 1,2 pentru restul nivelelor.
- clasa de ductilitate medie (M):
Yna: 1,0 indiferent de nivel.
La noduri valorile for{elor tdietoare orizontale se pot stabili cu urmdtoarele expresii
simplificate:
- pentru noduri interioare:
Vlnd = yoo(A,r+ A,rl, -Vun (3.45)

- pentru noduri marginale:

Vpa = T^oA,rfro -Vun Q'46)
in care: A,r, Arz- ariile armdturilor de la partea superioard qi de la partea inferioard a grrnzllor;
V, - fofia tdietoare din stdlp corespunzdtoare situafiei considerate oblinutd cu relalia Q. l)
qi (3.a3);
lna=\,2 - factor de suprarezistenld.
b) Structuri cu pereli gi sisteme duale
Structurile ?n care perelii verticali, cuplali sau nu, preiau majoritatea ?ncircdrilor verticale gi
orizontale sunt sistem tip perefi, iar structurile in care incdrc[rile verticale sunt preluate in principal
de cadre spaliale, in timp ce incdrcirile laterale sunt preluate pa(ial de cadre qi parlial de pereli sunt
numite sisteme duale.
Valorile de proiectare ale forlelor tdietoare se stabilesc cu expresia:
Vna = €'Q'V'uo Q.41)
cu respectarea condiliei
I,sV'E,j3Vuo ! 4V'uo (3.48)

in care: V'sa - este forfa tdietoare rezultatd din calculul structural la incdrcbrile seismice de
proiectare:
Q - raportul dintre valoarea momentului de r[sturnare (momentul capabil), calculat Iabaza
suprastructurii, asociat mecanismului de plastificare a peretelui (sau pere{ilor cuplafi) qi
valoarea momentului de rdstumare rezultat din calculul la incdrcdrile seismice de
proiectare; la evaluarea momentelor capabile se va considera un coeltcient de
suprarezist en!6 y n,rl,I ;
e - coeficient de amplificare care introduce efectul modurilor superioare de vibrafie; e: 1,2;
 IL

',L4cru1suoc 3e1e es elesJelsu€4 elrJnlpuu€ €lncql:sqes else eelelrle8eur pc€p

(0s'E) '"1>'
)'py
- '-/
pal'pq

:erirpuoc gcUrJeA os -
:" Pa/ uoieq ep rrunrices e elueuod llig1lcedec Inlnclec -
iepqrsod elrJocnpoJ nc reure;8erp eaJelceJoc -
:psl Inclec ep eJeolerpl ;o1efio; reue;8erp eerrlrqels -
:luns lnJleJ ap eladelg

Inqur ap a1adnqg fZ'Z't

aruolalpl pirog ul InlnrluJ Z'Z'g

'(Sl'S) eriele"r u1 rS ec b mt'nyiercdezeqel eleurrurelep luns t'274 15 prry eIrroIEA erec ur

l'3 r,'tr

Gv') ,#-otl
",lb>",l '"w
:erserdxe nc pzeelnclec es eJ€lcerord ep eJ€olerg] €iJoC
'erelcerord ep ocrusres olrJpcJpcuJ el IeJnlcru]s Inlncl€c urp elnuriqo oloc ]uns Jolelueruoru
ele erelcerord ep olrrol?A 'Z t'l[H erur8unyerulilpul Fuoder nc 'li.rncs :opiered lrrzer uI

I€np uelsrs rnun rriered uJ eJeolerpl.roleiro; fi1enz rie"red ul eJeolerolooul Jolelueruoru

e erelcero.rd ep €ereolpJnSgul g 1'g etn8tg e e;elcerord ep ereolgrnSqlut tl'g ern8rg
+ n-,n /
I€np Iualsrs ele.red nJ ualsrs

UJ
fri
2

NJ

ir

' u.*Ag,0 -
'erelcero:d ep €eJ€olgJnSgul else (c) ewet3erp.ret '(pqedec eJeumlsgJ op Inlnlueruour)
erecgrlseyd ep rnpusru€ceru plercose eec else (q) ewe-t8erp 'e.re1cero"rd ep ocruslos elej;og e1
'€
I€r14cruls Inpcl€c urp elnuriqo oreolerp] .ro1ej-rog ollrol€A gtutzetdet (e) eurcfielp S I ern8g u1
'l€rntcruls Inlnclec ulp elnu4qo
Joloo aJ€orJeJur ag gs ornqeJ] nu JolrJniloJe ole elerunsul elIJol?A 'tetinqulstpeJ €Irun uI
'orleJqrA
ep ereouedns Jolrrnpou olelceJo op erueos euri e ru1ued g1'g ern8g ulp er€olprnSqyul euer8urp
ezrlrln €A es elenp rJnlcruls urp eged ceJ eJec ropie;ed e eJeolercl piJoJ el eoJeuolsuotulp €T
'[SZ] ul e1nzry'rctd rollJnspu ee;ectlde wtdglezrleer pcrlseld orelruoJep op
elleuJ IIq\cedec ezeq ed 'yo1z e elprll uJ eleluozrro ololuetuele erlul rEI 'o 0E e elrull uJ Ilrnlcn-4s
ole elecrgel oleluoruelo eJlu1 rnqulsrpeJ lod es e:Euotsuerulp ep eJeoleloloouJ elelueruol tr

'rczeqerdnseep ep Ie^Iu tnlntuud eaanilpuT-'q

i(p1e1cund orurl nc
pE,7,y prW
elac) Inclec ep reuer8erp ee.reseldep ur.rd elnuriqo e;elcetord op elolueruor:u -
ie.lelcerord op ecrusros elrJpcJpcul el leJnloruls Inlncleo urp elellnzeJ elelueruoan - pr,W :lelou e-S
'71'getn?g uJ eo eretcoro;d ep eJueruoru ep ereolgJnSq;ul euer8elp Ioun ee:eldopu uud roluedoce
potu ul ereJeprsuoc ul enl 1od es crlselour lnsundsp.r uI rollJnuoJe erinqr4srp ep e1e8e1 ollulpnlluecul
'o OZtrc cnpeJ es rJolel elsece pl€cruel ed eleln8ereu JolrJnlcruls Inzec u1 'rieldnc
rie-rad rS elenp eruelsrs 'etpec rulued S'g : 6(nt) IS g : ,Gf) tS fered rulued S : fgN;
IS i : &ft) :elelrlllcnp op es€lc ep ericun; u1 euliqo es orec e;euodruoc ep 1ruo1ce3 - E
 - in cazul in care Vuo ) V^n.,, se calculeazd capacttatea pofiantd a diagonalelor comprimate de
beton VRt,^u*in funclie de tipul de armdturd transversaldutrlizatd (verticald sau inclinatd) qi
se verificd condilia:
v.,
Id
< v",
ftd.lnax -
.^^. (3.5 l)

dacd inegalitatea nu este satisfbcut[ se mdresc dimensiunile secliunii de beton;

se calculeazd capacitatea poftantd a arcndturilor transversale Vna,, prin alegerea unui
diametru gi a unei distanJe dintre bare A,-/s dupd care se verificd condilia:
VE,t,,",t !V*,,,, (3'52)

- ?n lungul elementului raportul A,,,ls se alege in concordan{i cu diagrama VEa.

3.2.2.2 Elemente cure nu necesitd urmdturd transversald din calcul (Vea < Vna,")

For{a tdietoare capabild a elementului fbrd armdturd transversald specificd Vp4,: sa determind
cu relafia:
-l
| \r (3.53)
Vor., =l Cnn.,ry,k(100p,.f,r)l + kro,o lb,d
L_l
dar avAnd cel puJin valoarea:
V*,,,:(u_," * k,o,,,b,,d (3.54)

in care:.f"r, este rezistenla caracteristicd la compresiune, N/mm2;

: lzoo <
k I+ 2,0 in care d este in mm;
\a
^l=
/
o, =lo.17
< 0,02 - coeficientul de armare longitudinala:
DA
A,1 -&r1? armdturii longitudinale intinse; A,t trebuie s6 dep[qeascd secliunea de calcul
considerat[ I-I cu o lungime > lu,rrd (fig. 3.19);
-lungimea de ancorare a armdturii longitudinale;
/.6,7

b,,, - l[1imea minimi a secliunii inzona intins6, in mm;

o,o:Nr,,lA,<0,2-f,, efortul unitar mediu sub efectul forlei axiale Nu (l/ua > 0 pentru
compresiune) in N'mm2:
A, aria secliunii transversale de beton, in mm';
CR,1.", rn,ir gi fr7 sunt date in anexele nafionale, valorile recomandate fiind:
C ,r,t .,, = 0,78 I y, pentru beton greu
C :0,15 I y,. pentru beton uqor (3.55)
^n.,
/-'. : 0,035k3tt.f:k't pentru beton greu
v,n,n: o,o3ok3tt f,tk2 Pentru beton ugor (3.s6)
frr :0,15
4r = 1,0 Pentru beton greu
ryl confonx punctului 2.1.6 pentru beton uqor
Vtd Vu, V uu
1
*' l. .,*
A,,
at:.,.: * Trl T

ffi'rrlffi
ruffi
ffi,ffi
Figura 3.19 Definirea ariei de armdturdA,tin secliunea consideratd I-I
 LL

:elolrurl olcedsor PS alnqeJ] d rnlnrqSun eeJeole^

.
(xeLLt'puf t purl) Blncqlsrlss eU €S Jeseceu
'
olse olrlcnp rJednJ reun eoJeJnSrse
pHrD
n4ue4 - pal) eleuudruoc eleyeuo8elp ulp Inlnuoleq
'(xEtLtpal
eeJrqorpz ur.rd eg '(rpul - osurluJ olesrolsueJl JolrJnlguJ€ eeJ€pec ur.rd eg ecnpord eleod
as eeredru ec ezelodt edgzeezeq es (02't e"rn8g) eIerWZ nc lr-zurt8 Inleporu gdnp 1n1nc1e3
'qzeoLuJn oc olec
uJ glrugep 'pcgrceds EI€sJeASueJl eJnlpuu€ nc rnlnlueruele e ppqedec ereolorgl eiro3 else pal :eJeJ u!
(0e'r) "r>'nr
:erie1e.r elncql srles og ps tgcuJ 1e3 eSe uJ ooeJ es elesrelsu€r] rollrnleuue InlncleJ

("'Pvr7 <rzr1) ptpc urp t losra^saoL nrnlnwnt pqsnau ann) ataataalg tZ'Z't,
'rrunrices ole oxe olrJeJrp ep
pie1"'rar1 os-npuglnclec elSepqels es glrqedec eJeolerql 1efio; e pururu €er€olel 'zec lsece u1
'olelneJts ep rnlnJlusc
Inle^ru el l93ep col lle ul lurxelu
g eleod ledrcurrd InuoJo 'eurf1pu1 ep ericuny uf ezeue^ eeruligl erec eI elde;p epunrfces ruluod
'(eunrse;druoc
el 0 <pq\[ 'ed6 uJ "VlpsN :*o) rueruudruocerd nusTrS rolrrgcrpoul g]rro]ep
gle:xe efuo; qns elelner8 ap rnlrutuoc Inlelru el uoteq ug euntserd-ot .p.1.t oJ"_-1tt.
''" I : "'lzl=
rerserdxe uuoJuoc rrJnlpuue e oJeJrrusueJJ ep nur8unl e greouedns e]trull e]se ztdl
ie;elrusue;1 ep nur8unl eeur8uo el pleJeprsuoc eeunrices sl op eiuulsrp olso'1
ileuruduoce-rd uoleq ru1ued IJn]€uue ep r.rndr1e11e ru1ued g'1 :
esurlule-td rJnlprru€ rulued 0\>''o I l' I o :'
:pxe plseec€ nc uocl€J
u1 'e1e1ner8 ep InJluec uud ece;1 ec roxe erdnseep olenlls reieSerdns Ie cllels Inluoruoru S
'elelcefuteu el€uec rulued QZZ'I-'"q: Laou'ltq
-
:gl^q> 'uq= "o''"'q
Q nc 'elelcefut eleuec ru1ued -
i Bl "q < Q y,:.'quuuelp nc ' elelcefut el€uec rulued Q<f1 - "',,: Luou'''tq
-
:JOlilS0JOX0 rruOJuoc
Inclec uI plenl purg roleleuec eiuezatd 'e1e1ne:3 ep rnlruluec InloAIu e1 11un1ices €eruligl - ''g
:eriJeur ep Inluoruo{u a}so 1 :eJec uJ

(6s't) tp+ (P"{\

z\ "/ +-",,o1
:op plecrpur else gpqedec eJ€olergl efuo3: euoz alsoce uI
'rnlnuoleg e arepuquJ e1 eiuelsrze; uud oJeolelpl giJoJ E eele:loedec ezeelrrJrrl es '(-,/ ,so'o'v'l teJep
cnu r€ru olse eJerolocuJ urp eJepurluJ op InUoJe erec u1) aJelolocul €l oleJnsueu eleuoz uf '(tg'S)
urieler nc plelnclec g eleod ererolocul el oternsg ouoz ur glgqedec ereolelp] eito; 'e;eololgl EjroJ
rulued pJnlpuue n€ nu erec 'e.rsprqcsep prn8urs o nc leruudtuoce-rd uoleq ep elelueruele ruluod
. (osz ).
rosn uoraq nrlued
lrf - )'LtS'}:
(ss's) | a

nera uoleq ru]ued (V r)o'o = n

:plepueuroJal paJpoleA puBAe'eieoletgl
rairo; p1r.ro1€p rnlnuoloq €eJBJnsg op etuees euri e;ec 'reiuelsrze: e eJecnpeJ ep lruolceJ olse A oJec ul
r"74p"qlltg'g- ]'11
\LS'E)
:erieler gceJSrles
gs ornqo4 '^n eeunryod ed j nc earccnpoJ pJE] gleuruuelop 'psl Inclel ep eJ€olelgl eiJoC
 21,8' < 0 < 45', (2,5 > ctg9 > 1,0) rt 6l\
\"'"'/
b).

;." ; t
t'
/N

/
bare comprimate
L^-^ :-f :-- ,

c)' -:-flr
'=t_f- f--l
| \
\i /

LJ \/
-bv _

Figura 3.20 Modelul de calcul la acfiunea fo4ei tdietoare a) armat cu etrieri: b) armat cu bare
inclinate
in funcyie de inclinarea 0 aleasd, vor rezulta cantitdli diferite de armdtura transversald Si
longitudinald, datoritd solicitdrilor diferite in diagonalele comprimate, respectiv in barele intinse
(atdt in etrieri cdt Si in barele longitudinale).

Dacd in mod simplificat se considerd limita superioard 0 : 45" respectiv ctg? :L se obyine
ntitatea maximd de armdturd transversold. Nu se recomandd aceostd variantd.
Rolul proiectdrii este sd optimizeze ctg 0 fn maniera de a conduce la o cantitate minimd totqld
armdturd Si manoperd. Se poate alege urmdtorul mod de lucru:
- se determind Vna,*o" pentru valoarea minimd a unghiului 0, adicd ctg9 = 2,5 Si se verificd
pozilia.forlei tdietoare de calcul fald de limitele:
Vor.,3Vsa.,",t 3V*0.^^ (3 62)

- dacdforla tdietoare de calcul VEd,,",t se afld intre limita inferioard Si aproximativ jumdtatea
domeniului se alege 2,5> ctg?>1,75 infunclie de apropiereafald de o limitd;
- dacd valoarea forlei tdietoare de calcul VEd,,n,j tinde cdtre limita superioard ctg9 se
determind cu relalia;

1,2 _ 1,ao:
ctgo=;+; t
(3'63)

/ Ed -rnd

u dacd lipseSte forla de compresiune din secliune ( o,o = 0 )

ctg?^= --+
1.2
(3.64)
1- J A."
-,
v LA.rea

se va considera intre I,0 si I,75.

Forla tdietoare capabild a elementelor armate cu etrieri (frg. 3.20a) este valoarea cea mal
mic[ datd de relaliile:
A"':
l,/
' R,/,, : - Jr r',,,lclgA
Z' '+- D (3.65)
s
 >L

eJeolorpl leiroJ e eJenlerd op olercods unzeJ IZ'Eelnarc

+A -^n g[{
'O7t'?rj) ^ng2'g Inl?^relur ed ep elec Jeop er€reprsuoc uJ pugnl 'uJezeer
rS ple4uecuoc efo; eJlurp gleurlcuJ eJnsg RzeelcesJellur eJeo pl?sJelsueJ] eJn1gruJ€ else esy :eJeo uJ
pusprr!^sy, - pJ4
(r L'E)
:erie1e.r rS elcedse; gs arnqa4 elseece t'sl Inxlec ep oJ€olerpl 1efuo;
g
e 1c €eJecnpeJ eJeJeprsuoc uJ ]enl e-s e}€Jluocuoc rJpcJpcuJ nc elelueluelo el emc uI FZec uI
,? uls s'^q
(0r'E) o"tr,l"' Dg, / tt ntyxew.vs,
0
:efie1et nc I : g31c pugc euriqo es el€sJeASu€JJ rrJrupuu€ rrunrices relue e prurx€ru €eJeole1

169't) A z^ q^" P - xeu' PU

4
##h'"{'
(89'8.) nws(nBtc + g*tc)o^'! t+: "'PVI

:e1rriele: op ptep oreole^

gcrru r€ltr €oc olse (:qOZ't'?g) aloutlcm aroq n) aruutro ,rcpruawala n nltqo&n anoplpt oi"rog
5,,,Q
(tg'E)
.tr*
'''ft't"'ps'o> r,,r
"^tv
:eriele; ep glep
erutxeru eeJeol€A rSgdep eA nu JolrJerJle eeunrices 'eylcnp uedru Ieun IrJpJn8rse ee;epe.n u1
'lnclec ep plerxe ei,rog u1p uoleq ul eunrse;duroc ep r€lrun Inl-roJe else d'-6 epun
o'e u'!g'0
'o"!0'I> > ru1ued - (p"tf""-Dg'Z:^"x)
o'o
i'"lg'0> > o'lgZ'0 ru1ued - ge'I :^'D
o"o
i "!gZ'0> > g ru1ued rt!1dto11 :ffin
iereole,r Flle nep nu eleuorieu elexou? gcep leuue Inuoleq ru]ued - 0'I:^''t)

'
zuulN 0g <'"! nc eu€oleq ru1ued - g'0 <
W- 6'0: rA

n€s zluiu/N 0g > '"! nc oueolaq ru1ued 9'0 = IA EI os ' '''!B'0 > o^'! grnp
:(gS'E) eqept urp else I,t rulued gl€pueruocer eor€ol€A iteiualszer e erecnper ep lruolc€J - I^
^ :(cOZ't'3g) eles:e,rsue4 rrunrices e grururw eeul;rry1- ^q
:(eOZ't'39) rrer"rle orlulp efuelsrp - s
i(pplxe pi-rog glsrxe nu pcep) p 6'0: z
glrletrlrxorde ee;eo1e,t eldope eleod os Incleo ru1ued 'eu-le1ut rolefuo; 1e etqS-rgd ep lnietq- z
t78'o
: - ""f
er es (19'g) eqeptu!"n!g1> o"nt gcup ielesrelsueJl rrrnlprur€ e Inclec ep eiuelsrzet-p^({
iles;elsue:1 ueld un-Jlurp gJnlgrure op JolIJnueJ JoJnlnl eqe - hsy :oJec ut
/ ^4. , ^4"^\
\Uot -r Aot" ) _ yeu.ptr,
,
@qE) ./l
 Calculul la forld tdietoare dupd modelul grinzii cu zdbrele conduce la o valoare mai micd a
efortului de intindere Ftain armdtura longitudinald in raporl cu situalia reald.
Forfa de intindere adilionald din armdtura longitudinalS este datd de relalia:
LF,o = O,5Vuo(ctg7 - crya) pentru armdturi inclinate,

LF,n = O,5Vurctg9 Pentru etrieri (3.12)

cu conditia:
L{
rvr Art
F,t "'F./.tnar (3.73)
* A7.;,, S
77
in zonele unde nu sunt discontinuitdli ale lui Vna (de exemplu, pentru incdrcdri uniform
distribuite), determinarea armdturilor pentru fo4a tdietoare pe o lungime I : zlctg9 + ctga) se
poate face utilizAndu-se cea mai micd valoare Vna de pe aceastd lungime.
tn figura 3.22 se prezintd dependenla dintre valoarea aleasd pentru ctg? , armdtura
transversald (distanlas) gi armdtura longitudinald (lungimea de ancorare l6a)pentru o grindd simplu
rezematd aclionatd de o incdrcare uniform distribuitd gi armatd transversal cu etrieri verticali.
,'n-l n:2 n-'tr -1

-T Tl
A,"-nA,' il lll
.+i-
tt ,:
-!;Pr-r

,rLl,
il1
lM'u I

Vr.,r,::Vxa..
armafc construcilva
l:0,9e1ctg0 l:0,9clctgS

Anr' .f ,rra ' z'ctg9

ai + d <0,9d .ctg9 , s, ( I/
Y E,t .i

Figura 3.22 Calculul distanlei dintre etrierii s qi lungimea de ancorare a barelor longitudinale lua
la o grindd simplu rezematd aclionatd de o inc[rcare uniform distribuitd

Dupd cum se observ[ pentru ctg?:1 rezultd o cantitate mai mare de etrieri (distanla s mai
micd) dar forta la care se ancoreazd. armdtura longitudinald este mai micd gi invers, dacd se alege
pentru ctg? o valoare peste 2, distanla dintre etrieri rezultd mai mare (un consum mai mic de
 LL

pt€rrrrdr.uo J Euoz uJ qu€ es €c€ld gcep pseld rs pLUIUI eIUl eAleJeUnl lr.uLr:!:

.r ;i . .r l

_ . -l',,
----l.---
l\i,,,, l{
| fr^,,1,,
r
--/ L I |l- _-\

,;;.t h
.TW. *l,t xV W I/'I-XV
,r'"""'1

t\

t t
H'
-\- i
-t'D .:'.----.-
:,. ---,
-

l''.--
'4
'^/-
'elBJlueJuoc ei.ro3 pnop ellurp eirrct. : -

elseXV'olurluecuoc royei"rog Inzec uJ irurxuru ]uetuotu ep Iec rS 1nu Jlralrrolu :l --, -

erturp eiuelsrp urp oletpllrnl 11mu Ieo €r es erec '(iZ'E'3g)ptereprsuo: r:-- :.
lyy eeurr8unl ed udr:e uJ elerruolr r:irc- -- -. ---
lepurr8 nc eJeurqrur ep eeunrices u1 rrcqld ir,- : -

1-r.
ftt't) jr
:erie1erop1ep(vz't.3l9r"^IeuIpn}t3uo1e:eceur1ItpL'..-:-..:-
eceld nc lltulul e ernle8el ep eie;e-rdns'J op gruJoJ uJ glesJe^sueJt eJlrlru-1:: -- : --

1 ,to1tzu1"t8 nnld fi nutrut d.trui r.a " : ' i -" :

alusJalsuuJl JollJnlFtuJB u aJuJUIJa.\ ap alurrr Ji "
r. -,r

eleurlsuJ
eJ€uorsueJe;d uqgu;e nc elueruole e1 enrsed eleurpnlr8uol JolrJntgu-re E:-:f ::, ; : - -"

r';.p rg:r.y i

------;}
ngs
-'vl
t') etjept nc €lelnrluc '(e
'ereolerpl reirog pierolep pleurpnir8uol erepurtu; ep ei:og enle"rd e ru1ued psunuJ ejel e1(eleuorsuele"rd
eu) e,trsed eleurpnlr8uol rJnlpuue pe,terd es 'eleurlcuJ el€uorsuelerd r;n1puu€ nc elelueutole e-I
'(eJeu retu eleurpnlrduol etnleuue
ep ele]4u€3 o nes oJeru reru eJeJooue ep eur8unl) plqnp elso Bz€oJooue os aJec el eiro3 tep (ueu1e
 Varialia forlei normale 4,F,6 este:
- dacd placa este in zona comprimatd a secliunii (pentru ,>h.rse admite cd secfiunea
comprimatd de beton luatd in considerare sd se limiteze prrnx = 4)
t\I- cd =
I LM b"n-b, (3 .7s)
/. z D"rl

- dacd placa este in zona intinsd a secliunii gi o parte din armdtura longitudrnald A, s-a aqezat
in zonele de placd aferente
*
=+
cq2zA,
LF"o !.o,SA,y.lya Q.76)

in care: Ag- este partea din armdtura intinsd A. plasat[ in aripile secfiunii (fi,g.3.25);
LM - varralia momentului incovoietor pe lungimea Ar;
z = (d -hf 12) - bralul de pdrghie.
Forla tdietoare capabild a elementului din zdrobtea diagonalelor comprimate de beton, trebuie
s[ respecte condilia:
vua 4v'f,usin0rcos0, (3.17)
unde y este factorul de reducere arezistenlei, definit la punctul 3.2.2.2.

h'
bare comgimate
-)*;-r"-E*-
- _. irrnare P9 '
u,{i-, I g
'
-1
i-;;t*-1;-1";"u'.ri,
r r/ | r F'--\.-) - E
I {I. tl rr "i rl.,lr r_t ,,*lf,,
l.=,1, !. -E
l Fi;t .,1

1,'1'l,li
ll*1..'-'i1'1.,"'l1"1.t:'ru"
I

:11
I f i [ ! f''j ''l 'll
"lF#@=l;
< -[_l#"1-1
I

,
ill
*f
l ;l"1 ,{il' l'
i ''o['ll =]
' t:ffI*"' -t I I I
I

Figura 3.25 Modelul pentru lunecarea intre inimd qi placd dacdplaca se afld in zona intin
ntinsd

Aria armdturii transversTle a,rqe un metru de placd se determinb din condilia:

a,r ) vaa'jf use, ,t''

(3.78)

in cazul in incovo lere

care intre placd gi inima solicitarea este de for!6 tdietoare combinatd cu inc<
pe direclia transversald (fig. 3.26), aria de armdtur[ trebuie sd fie cea mai mare valoare dintre cea
din
jum[t
rezultatd din relalia (3.7S) qi suma dintre aria de arrndturd necesard din incovoiere qi m[tate din
arrarczultatd din rela\ia (3.78).

Mptu.u &s,in"*0,53r,t)&r,r Mptu.u

( )
\ 4/
0,521',t

Figura 3.26 Aqezarea armdturilor in plac[ pentru solicitarea combinatd fo4A tAietoare cu incovoiere
 6L

:(gZ' t'3g) qlereprsuoc

eeunrices ru]ued ol€lnclec (rnlruueruele e psurluJ nes pleurrduroc euoz urp) gletol
pleurpnlr8uol ei-ro; tS rouelln lerrrnt Inuoteq ur €l€urpntr8uol ei,roy orlurp Int-roder = gl :emc u1
4
(28't) ;id
_A - lpEA

:RZeeurJfr
urnc pdnp Incl€c ep oJ€ololpl €iJoJ urp euriqo es 1c€luoc ep eleie; erlul leriueSuel rellun InuoJE
(tg's) lPv^> lPsA
:er1e1et elncglsl]€s eg ps lgcul 1e; eSe uJ eceJ es elesrelsueJl rolrrnlelure Inlnole3

lceluoc ep eiegerdns ep eydurexi1 LZ'E e.rn8rg

(e
'g1e1gord nes pseo8ru plncexe os lceluoc ep
1nue1d
ui rnlnl€crrqege;d eiege"rdns rel'(LZ't'3g) rrer"4e ep purroJ qns rrolceuoc pp,rerd as'(cy7'E?rj)
elecrrq€Jerd elelueurelo orlul nes (q $ e LZ'E'39) rouelln ]€tunl;ouedns Interls rS lecrrqe;erd
lueruele un oJluJ nldurexe ep 'e1ue;rp edele ui el€runl eleueoleq erlurp lc€luoc ep 1nue1d u1

aqnrtp adnta u! antutnt auootag aqulp prrruo) ap ilpuoz a1o mpcg[1,ta/ Z'E Z't

(08'E) esurluJ rdue ru1ued - (gZ'I) re7p > 0'I) "9'8g <'0 < .gV
eleurudruoc rduu rutued - (O'Z > reBtt > 0'l) t0
16L'E)
f^
"S'gZ < < .SV
:alseJ0 rnlnrqtsun 3 9l€pu€IuoceJ €eJ€ol€A
'(8r't) erleler nc RzeaInrIex
es ./"r gles:elsueJl ?Jnlpuil€ J€Jluoc zex uI 'l'0 : I pulrJ glepueruoceJ ?eJeolel 'eluuorieu elexeue op
lep else Z lquercgeoc le.reronocul el IIcEId Inlncl€c urp ppllnzar eJn]grJue pluorcgns purg 'ruqpure
Inlnclec Jesoceu else nu 'e;epurlug ?l Inclec ep eiuelstzoJ olso Prt epun'ot"A>psa gceq
 Vsa- fo\a tdietoare de calcul;
z -brafl de pdrghie;
b i - lfiimea suprabetondrli ({tg. 3 .27 )
axa
a) F,a:F,ai-fF"ai
:"neffi6, i

+
Vta,

V* B<l v*
W - suprabetonare
in prima etapd
Figura 3.28 Stabilirea coeficientului p pentru axa neutrS: a) in suprabetohare; b) in betonul tumat in
prima etap[
Efortul unitar tangen{ial rezistent din rost se determind cu relatia:

vRti = cfna t lto, t pfrn(ltsina + coro)< 0,5uf.o (3.83)

in care: c gi p sunt coeficienli care depind de rugozitatea suprafelelor de contact;

f"76 - rezistenfa de calcul la intindere;
on 1 0,6 f"a - efori unitar de compresiune din for,ta exterioard normald minimd pe rost, care
poate acliona simultan cu fo4a tdietoare;
dacd on este ?ntindere atunci c-f"a:0;
p : AJAi raportul dintre aria de armdtrrd care traverseazd rostul de turnare, incluzAnd
-
armdtura transversald obiqnuitd (dacd existd), ancoratd suficient in ambele betoane (,aJ qi
suprafa{a rostului (l;);
a - unghiul armdturii transversale care traverseazd rostul de turnare, care poate varia intre 45o
si 90'(fig. 3.29);
v - factor de reducere a rezistentei {vezirclalra 3.58).
45'< a<90"
beton
turnat ulterior
hr<IUd

r/n,
*
,/r/t ,tta
/W' 47...'wn;*
// f
Figura 3.29 Rost cu amprente
,;gimarazF,

in absenla unor informa{ii suplimentare coeficienlii c qi lt se pot lua in funcfie de urmdtoarea

clasificare a suprafe{ei de beton:
- foarte netedd (de exemplu o suprafafd turnati ?n tipar de ofel, plastic sau cofraje speciale
din lemn) c : 0,25 qi p : 0,5;
- netedd (de exemplu suprafefele elementelor turnate in cofraje glisante, sau o suprafald
liberd ldsatd frrd alt tratament dupd vibrare) c:0,35 qi p : 0,6;
 I8
'D[asuoJ Daw4ryl a$a q aileJ ttl
)

&s r) i*L.',
11 5L I
,

:npwg,tdtuoJ nlag arp,tof.rnuofa oa,tn4ruq ury pilnzat DlosuoJ t] ounutru oatu(lp

(r8'9.) "trz'o< "t H

:erirpuoc elcedser gs pleluozrJo ei:og ec €pueluoceJ
eS 'prH gleluozrJo piroy o rS ezeeuorice 'recrqo ep 'glosuoc ed ps,i eleclgel rei.roS uruge u1
'(Zt't '3g) pd1g1s nc ereprooe; ep ueuntices el Iolosuoc eeulilpug else rtl ereo uI
(e8'€) r> "ql'b
:eJecgrJen ep urieler ez\rln eleod es cticerd potu uI
'g'TtA8l t
0'l op pletruuI etse
Ielelq €er€urlour :(tg'S
'39) 1nd1g1s nc relosuoc s er€pJoceJ ep eeuntices nc elerulJduroc
Ielolq ericesrelut rS gleurpnlr8uol erntprrue ulp (p,j') gletuozrro eiroS e1 eiuelstp - "z
iepur:8 nes lndlgls
nc eJepJoJe-r op Beunrices ey gugd rei-rog e erecrlde op crloroel ynlcund e1 ep eiuelslp else )D '.eJex ur
oz
(gg.t) >.t)
:oJec el €elece euncs elosuos PJspISuoc es clleJoo] poul uI

arnn)s alosuoJ E t'z't

'rnlntueruele eeurlipl _ ng

:luVpt] ereleoldxe ep rug]Icllos B Inclec ep eoreolsl atse ptb:rreJ uI

C
prr
(?8'r) [urlN>t] "o:prb=
:erieler no purtruetop es rolrrgulqluJ ynBunl ur ezeeuotirv erec Inoluc ap ereololp] eiroJ pllnqlrtslp
rrrJoJrun EuroJus o n3 alecJpcul rS elecrJq€JeJd elueuele ulp ellnlp3le .roleeSueld lnzec u1
'og1> n >o9i eJlul eg es IoJeq s eJeJluI ep lnlqSun ec etitpuoc
nc pJnlgurr€ eJ?ceg urp :o1eiroJ errns ec rS enl eleod ss rPU,1 el ]soJ ulp JollJnlPuue e{nqu1uo3
rrzuu8 1n8unl uI IJolceuoc JolIJeIJlo erinqrrlsrq gg'g e-rn8tg

(psor + rurs f l(d -

it
^ttlttttrttttititttttt
.gg'g ernSg uJ
t€orpur etse iuric ldnp 'eles"relsue4 rrrntgLlue e elde-rl u1erfnqlr1sry o ISoloJ eleod eg
'e1e1ue;due
rJnlsot ru1ued g'0 : J rS ernp rS eug eiegerdns rulued 0 : r eJepISuoJ es eleltzoSru ep Inluelcgeoc
,3un1 ur
]ernsg else (c77'g'3g) elecuqegerd elelueruole orlulp Inlsor erec uI lnzer uI
'sns reru ep elrJole^
ep gi€J elSeiplpunful es r lquorcgeoc 'pleesoqo el nes crueulp etetlsllos oleluetuele eT
'6'0:/rSgg'g:r
$7'g emfrg urp Jolrunrsueurp ee:elcedser nc elue"tdute roun eeJ€zl1ee; nldruexe ep) p1e1ue;drue -
: :
iL'0 / IS 0g'0 r (e"relgord ur.rd plnuriqo 'e1e e4ut gfuelsp
Lu111 0t llnru lec €l iuur g urind Iec ep rrglelruop nc 'eseo8n: gieSe;dns o nlduexe ep) g;np -
 Consolele scurte se armeazd cu armdturi longitudinale qi etrieri orizontali sau verticali in
funclie de m[rimea raportului a"lhr.inunele cazuri se pot prevedea gi armdturi inclinate.

Fna
Hta
*.-#*W

E\
N biela
compnmata
N
9
tirant
\

,:... 6"
rvi
'*{.t .,;.

.l
Figura 3.31 Model bield-tirant pentru o consold scurtd

Armdtura longitudinald se determind cu rel.ra:

A".^oi,=-T=Tzu.ifr
. Fuoctg?+Hu,
-Fura,+Hro(o,
*zo)., n.Fn (3.8e)

in care zo se determind conform figurii 3.31 sau se considerd in mod acoperitor la valoarea
zo = 0,g5d , iar Hp6 chrar dacd nu rezultd. din calculul static se va considera la o valoare minimd de
0,2 Fna.

uc ar, U(

Figura 3.32 Forme uzuale ale consolelor scurte

Armdtura transversald sub formd de etrieri se determin[ dup[ cum urrneazd (fig.3.33):
o dacd 9t <0,5 se prevad etrieri inchiqi orizontali sau inclinafi, cu
h"
A,,rnt 20,254,,*oi, (3.eoa)

o dac6 0,5 <%- SI qi Fro )V^0,, se prevdd etrieri inchiqi verticali, cu

n"

Ar,tnt 2O't? (3.e0b)

Jvd
Vna,c se obline cu relalia (3.53) sau (3.54).
 €8

erf uls
S'o ' gl
(16'€) *.4 - ruY

onlg'o
(ze') _ r,.,
r

(ro's) ," ,,oxoJ!

(oz+Hn)rtH+aPt!-
* =r,, Y

:eprieler nc uriqo ss (9€'t '39) uqgrrue ep r.rndtl rolollreJlp alllrv

oleullcuJ rS eleluozuo unlputre (q

'rlecrperr rJerrle rS eluluozuo rrnleuue (e pledncep gpurr8 o e1 tiuerrl-elelq elepol l gE'€ e.rn8rg

[+]
lUeJIl 2
"*f
Eleruuqruor ptelq ,n
T
, ,'nl I
{ f+o'H
\rN
-+^
\ i'd s:
=!
L
__"a_>
(q
ll
leuue uoleq ep olecrJqeJerd rolrzuu8 1nrpdec €l puncs elosuoJ 7g'g ern8rg

9'0>qfq

9'0>qfq 9'0:qf|'t

'(qES'E ern8g ulp eleutlcuJ Irntpuue rc etuerra^

enlryn ezr es g'g > qfq pcrpe'etean epeoJ else eeredncep Ecep rcI'(egtE ern8g ulp Inlepou ereurre
ru1ued e8ele eleod es g'0 < qftl lrryoder gc€61 'esuo.r8 rcpld u1 rS tzuuB eI ezrleer 1od es ouncs
olelosuoJ 'G;t '3g) runrsuerurp rS euuoJ osrelrp ee.nu eluod eledec el rololueruele eerednceq.
'.JluErIl
-elolq" ed elezeq elepotu Enop elec nc elelruuoJuoc uJ eleullcul ereq rS eleulpnlt8uol e;eq nes
r1€cr1:el rJor4e rS eleurprur8uol e"ruq rc ezeouJm es ropcpld rS roltzuu8 el€ epncs elelosuoJ

g'0 <"qfo (q!g'g t"qfo (e :ru1ued ogncs rololosuoc €ereuilV gg'g e"rn8r4
rl€crile^ uorJlg rl"luozrro pel4g
"t*'YT<t"t'YZ

x
apu'sV
in care e este excentricitatea for{ei F6,1fa\d de centrul de greutate al etrierilor verlicali (fig. 3.35 qi
situali pe o lungime maximd zl2,mdsuratd de la capitul decupat, ra;r zs:0'85d.
3.36)'in
.updt l grinzit, pentm ancorarea armiturilor longitudinale de rezisten[d A, se prevede o
arm6turd A,ain formd de agrafb (fig. 3.36). Secliunea acestor bare va fl egald cu secliunea etrierilor
suplimentart A,o= A,z.

T-
*l.\
j*I
l.
*lI
T1 F.I I

I
A
Fi gura 3.36 Arm[turile caracteristice capdtului de grindd cu consold

cazul ?n care reacliunea orizontald Hp6 nu se determind in mod explicit, se va considera

in
aproximativ la valoares H uo =0,2Fu0, iar relalia (3.91) se scrie sub forma:

A'=F" 'e+0'2520 (3.e4)

.f ,n zo

Din experien[a acumulatd in decursul timpului se recomandd utilizarea combinatd a celor

oud modele (fi7. 3.35a Si b), in primul rdnd datorita nesiguranlei echilibrului interior al fortrelor,
'ar Si pentru o evita aparilia unor fisuri inclinate in colyul intrdnd al decupdrii. In acest caz
ntitatea de armdturd verticald A,: $i cea inclinatd A,s calculatd cu relaliile (3.92) si (3.93) se
inmultesc cu 0,7.

cantidtile efective de armdturd se verificd cu urmdtoarele relalii:

(.\r (3.e5)
I o,,a+
\ "e
0,8.4'3 cos P 1.7,,, , ?-- > FE,t

(A,. * A,.sin P)J',,, > l,J5FF,t (3.e6)

3.2.3.4 C ollurile grinzilor fi"frnte

in cazul elementelor solicitate la incovoiere, cu sau frrd efort axial, care prezintd unghiuri
intrAnde in zona intinsd a secliunii (fig. 3.37) existd pericolul smulgerii armdturilor longitudinale
de
rezistenf[ de pe traiectoria prevdzutd in proiect. in aceastd situafie, in funclie de parlicularital:ile de
armare ale zonei frAnte, se dispun etrieri suplimentari cu rol de armituri de suspendare.

Mud
M r,r M r'r

lVI L,!

Mr,t
Figura 3.37 Tipuri de grinzi frinte cu unghiuri intrAnde in zona intinsd
 98

'@V't '3g) ('*tr ) prelueurldns prnlgrrue eperre.rd es 'rrzuu8 Ituolrelur erds prqug;; ulp pugdecul
gtlouzep es oJ€c rJnsg Joun rerirrede eeruene.rd rulued 'uetu luns elIJglIcITos gce(I'ewJapout e,ttltzod
oluerrroru Joun Inzec ur ezrlrln 1od es '6E E em?tj v! eTeluezoJd 'eJeuue ap elll€Iuoqe eltfnlog

(riem8g luns nu ereolergl pi-rog

urp rrrer4e) ettlrzod eluetuotr el olelrcrlos 'elugtS eyzurt3 rulued eJerilre op oluelJe1 69'g e"rn8r4

9V>n

'(OS'g '39) esurlul e1eutpn1t8uo1

JolrJnlpuue e ereJocrJe ep Inpou ep ericurg ul ]ueruele uI nu nes pe,te;d os IJeluolulldns tueulE
'erepuedsns ep IJnJeIrile ?c JolIJeIJle Ie Incl€c
(pql
un Jeseceu elsa nu eretolrue op Jolrur8unl eerelcedse; nc 'trunrices e pleruudruol euoz ui gugd
e1i3un1e"rd luns rS ere8ug4 ep eeuntices u! gzeetcosJelw es psullul euoz ulp ellJnlpuue pce6l
(z \ P'^/
(s6'€) < "'v
lA- "ou
Y",7"v
:eelelqe8eur urp euriqo es ('"tr) rollrel4e e PI€1o] €IrV

etnn nr vutt? (q '"0 t t n nc elug4 tzurtt (e e1 r.ruiuerutldns ueule nc eJ€Iru€ ep euoz 3g'g e-rn8rg

$7) peluerurldns ueula

(*Z) uelueurlTdns areopryqgiro3:
urp rroule
t4
pculeluoed
EXe

'Zts* tls' (e
(q
zls

8^
lL6'E) (" - .osI) -6l .Ll = S
E
:erie1e.r
nc guruuelep es 'erepuedsns ep pJnlpruJ€ ec IAIlce EJepISuoc es IIJoIJIo e.tec ed eeut8unl
'(gS'g '3g) pugrlut tnlntq8un
e elle ep rS eged o ep Zls erur8unl o ed e;epuedsns ep IJ€luerutldns ueule pp,te;d os oJeololpl
eirog u1p JolrrerJle ereJe uI eleurpnlr8uol rrrnlpulre e ericerlp ep llrpqtulqcs euoz uI 'pugrlul lnrq8un
elsed nnurluoc psnp eg ps (I'U) Psullulernl?ilJe gc elltup€ os'o0I t x? nc olu94 eyzurt8 e1
 cI,>100

Figura 3.40Yarrante de armare pentru grinzlle frinte, solicitate la momente pozitive mari (etrierii
din for{d tdietoare nu sunt figurafi)
Cdnd ancorarca armdturilor longitudinale intinse se face fZrd bucle sau indllimea secfiunii este
mai mare de 100 cm (in acest caz nu se poate dovedi eficienla buclei) se prevdd etrieri suplimentari
qi/sau armdturi inclinate.
Cantitatea de armdturd ,4", se determind din tabelul 3.7 in funcfie de procentul de armare
longitudinalp qi unghiul frAnturii u,.

Tabelul 3.7 Determrnarea armdturli 4,,

a["1 Cazuri de srinzi frdnte max P,lo/ol

< 0,4 armare consfiuctivi

> 0,4
>45 <10 Au> 0,5 max A";
< 100 A,,

4'/
M}, ( \zl
\ J,u., > 1,0 .4r., > 1,0 max A,;
htqi /22 < 100 cm
Etrierii din forta tdietoare nu sunt figurati

in toate este nevoie de vutd

> 100 cazurlle lr, > 1,0 maxA,i

*rCalculat
in sectiunea 1-1 sau 2-2: p;:100'A'il(b'A

in cazul in care din anumite motive se renunld la armdtura suplimentard Arr, armdttna
longitudinald. At trebuie suplimentatd cu o cantitate de armdturd LAl (fig. 3'a1) care in mod
:
obiqnuit (pentru unghiul de inclinare a armdturli p 45") se considerd la valoarea:
L,A,, =1,24,, (3.ee)
 L8

:royrriele.r
ezeq ed euoISueIUIp eA es '(w'E'3g) rluluozrro rre:ulo ep plrrroJ qns pl€srensu€r] ernlgiurv
,t t h 4""
IZOI'E) Q,n- ll'''t
'' tl' . og'o > "' I
l
:eJeorJelxe rJnpou el -
'rn1nd1g1s rrJnlpuue ol€ eruoJlxe ellJnpugJ eJlulp eiuelstp "!r.l
i(lzutt? eeruliql 'g 'rnlndlgls ele olesrolsuerl
-g):'g}uIut=!q
rrunrices olrunrsueurlp "q "q) Inlnpou e eretcolord ep eeurrift - {('ZS'g+
t,j'
ierdnseep ep 1nd1g1s u glez\euLrou pl€tx€ ei-roJ - . -o =
un

(oszl "l - t)g'o : o :orec uJ

LtA
(rors) '',' r-o -,1"'l'
n
n> o''
/
:eJeorJelu lJnpou el -
:gc€p €lncqls4es pJaprsuoc
es piur.rec pls€ecv 'oJepurluJ ?l IesJoASu€4 lelrollos Inlnuoloq e eunrserdtuoc e1 eiuelsrzer rSgdep e.r.
nu (gleurrdruoc pleuo8erp op Inusrueceru ep pou u1 psnpo"rd) p1eul1cu1 eunrserdtuoc ep eirog
JolrJnpou e o reoryzundseroc e Jeuue
'

o rS '(preorregur eeged e1 ep rnlndlgls e plFerg ee.redn-r elllo e ru1ued) uoleq ep Pluelcgns euntices o
eJn8rse es ps Jeseceu alse gcnusres eeunrice el eJpec ep JollJnpou e p;n8ts eeregodtuoc luluod

nrp0) ap ltnpoN 9'E z't,

Suedoce ep ppurr8 o €l Ir€lueurtldns ueule nc €erelurv 7y'Eemfug

I ueluerutldns
\. )
\ IJ0I4e /4
PlIAI PEr^l

'ueluerurldns rrer4o nc lenlerd omqeJl etec (7f n\qso"lz= n Vlexrue^

ed e:epurlul ep piroJ o e1 erelSeu pugp 'ericerlp gqurqcs \3! p'.q eunlserduoc ep elei;o; zec tseie
uI'Q,V'E'3g) elelered luns nu epd1g1 ereo ur erienlrs gmde gs eleod Suedoce ep epzurr8 e1
(oot's) n'"vz'r= n^'v
-'*'Y
'.erre pug^e '(cIV'E'3g) tlectuerr lS tleluozuo
rJorJle Joun eeJope,r.e;d pre;e.rd es 'rnlnpou eoJuuoloq ezeeunet?ur rS (rer4e eJecog ru1ued sllJoJlp
unflunl pugllnzel) gllcg1p else pleurlcul erirzod uI Ireluerulldns roluet4e eemzeSe ecereoeq

rupec ep pou un ul eJ€Irue ep elu€ue L IV'E e;n8tg

,t
h[ o'h[^

,rrrv "w( -w(

*'v (c *'! (q *"( 1e
 la noduri interioare:
A,,,n.fy,a > 0,8(1", + A,r)f ,,r(l- 0,8v, ) (3.103)

la noduri exterioare:
A,,,n.fy.a > 0,8A,2f y,(1- 0,8v' ) (3. 104)

-L-I - -l bare verticale in nod sectlunea

a a a-a

grinda

etrieri orizontali .
,l
hi"
in nod (A,"l) n"

11.

Figura 3.43 Armarea nodurilor cadrelor rezistente la seism

For{a axialS normalizatd va corespunde st6lpului inferior. Relaliile (3.103) qi (3.104) sunt
valabile dacd existd grinzi care intrd in nod in direclia transversald,.In caz contrar coeficientul 0,8 se
mdreqte la 1,0.

3.2.3.6 incdrcdri aplicate pe tndllimeu grinzii suu suspendute

Cflteva cazurr de solicitare cu for-te concentrate se prezintd in figura 3.44.

in cazul rezemdrl unei grinzi pe o altd grind6, am[tura de suspendare din grinda purtdtoare,
va fi dispusd qi calculatd sd preia intreaga reacliune adus[ de grinda purtatd (fig. 3.a5).
It'-prt
a) v lPi2

2
IP
v2v ; IP P12

rA
' lo," I
I

v )
:..^YPt2l 2
fo,
I
flf
IP
a 2r-gnndapunatal0are
grlnq3 puftatg.
$
IP

lp: P2

erindd
b) pnnclpala

placa

c)

nd drr
profil I

Figura 3.44 Cazuri tipice pentru acliunea forlelor concentrate: a) grtnzi monolite; b) planqee
monolite sau prefabricate; c) conducte qi/sau tavan fals; d) grinzi de rulare
 68

rrrpJrcrlos tndp (p 'nzurt?1n8un1 u1 erirzod (c 'quuo3 (q 'runrsueurp (e

:pdnp ;opzuuS etutur u1 rop"rnlo8 eer€clJlselJ ;p'g emfug
1\
:,iia.tl::]:::::r::::l':i:,t':l:
,{
llii,::i::::;,:l;i'l:.'rl:rr.ii:rl
N l..i:iill :.tt: N

:ri:,:i::::::itll:::ltt:allilrr':t:: t\ t\
'(p

'(3

'(q

'@w't '3g) elrre;rp g tod eluultctlos tS:ep'(c tS q

,eLV'E '3g)
g1eue,r. eUeoJ g eieod ropzuu8 eerut8unl ed roprnlo8 eirzod tS eltuntsueutp 'euuog
'rcued oleleq e1 Suedoce ep epzurr8 uI nes aleiete olrrlpglc e1 neSueld ep eltzuu8 ui r-rn1o8
Joun eaJepe,Letd op eroleu else ':opzur-r8 eeurrilpul ed uielelsul Joun €eJoceJ] elruued € nJlued

.topzut"t8 rrtulu! u! !"tryog L'E Z'E

Pr!
,\s,
(90 r 'r) - r
"T-
(sols) d utsr:i;e"'V +
P'"r.{r ', > "g
:erie1e"r rrc gzeelnllec os elesJo,l.sue4 eeJeuilV

vurt? pnop € eticesrelut ep euoz u1e:epuedsns rzutt8 ep rricesrelut

ep rrrnlguue eercuotitzod gV'E ern8tg el orerrue ep Inpol g7'g ern8tg

gledrcur.rd
( | q>.q \. Ll erruril-E:l! milt
nJ plEuno 9pulrd

I'i' EEIUI1IEUJ
nc ereolggnd gpuu8

'9y'getn?g urp reriecrput uiloJuoc 1zurt8 pnop Joleo unruoc else

oJeJ 'uo]aq op rnlnunlol lruouatxe ug rrirnqulslp U Jo^ IJoule ttsece utp oued 'Jolgund InlnlueLuole
e pledrcur;d ernlgu;e tS ueule ulp gllntgcle 'giur"reSe:d ep U eA er€puedsns ep ernigurv
 Deoarece in jurul golurilor traiectoria eforturilor unitare principale prezintd un sistem complex
de linii calculul eforturiior este o problemd dificila. in principiu se poate utrltza una din urmdtoarele
metode de calcul:
- procedeul modelului de bare;
- procedeul echilibrului eforturilor.
principiul modelului de bare constd in inlocuirea zonei in care rpoteza secliunilor plane a lui
Bernaulli nu este respectat[ ca un sistem de bare, sistem al cdrui alcdtuire se stabileqte pe baza st[rii
de tensiune. Direcfia acestor bare este determinatd de direcliile majore de scurgere ale eforlurilor
unitare principale (fig. 3.a8). in general, barele comprimate sunt reprezentate din beton, iar cele
intinse de armdturi. pentru fiecare cazde aplicare trebuie dezvoltat un model nou de bare, metoda
are avantajul c[ armarea corespunde cazului dat, dar qi dezavantajul cd dezvoltarea unui model
global folosibil, in limite de timp acceptabile in practic[, necesitd experienld in domeniul modelelor
de armare.
r+v
Fc i-
{--"&*
v
$ }*n'r,
F"-*
&!
it
Figura 3.48 Model de bare pentru calculul golurilor

Dac6 diametrul golului circular nu depdgegte 0,4 h sau la cele dreptunghiulare dimensiunea
maxim[ a laturii este mai mic decat 0,35 h, transmiterea forlei tiietoare se poate face cu analogia
grinzllor cu zdbrele (frg. 3.49).

t 6<0,4h max(a,h,)<0,35h
Figura 3.49 Analogia cu grinda cu zdbrele la gduri nu foarte mari

in cazul solurilor insiruite distan{a minimd dintre ele se determind din condilia (fig. 3.50).
vY Frl
or= (3.107)
0,6hob.sina

'.; vro
Figura 3.50 Stabilirea distanfei minime dintre goluri

La goluri avdnd lungimea mai mare de 0,5 h calculul se va face dup[ un model folosit la
cadre, similar cu o grindA Vierendeel. Transmiterea for{ei t[ietoare depinde in mare mdsurd
de

rigidiiatea talpii superioare gi inferioare. Se recomandd ca eforturile sd se distribuie in raport cu

rigioltalite efective ale tilpilor a$a cum se prezintd in figura 3.51.
 t6

'rollrnlo8 1niloc el oleullcuJ Irnlpuu€ pp,te"rd os Ir€ru eyzurt? e1 -

:psl g'0 e1 rieuorsuerurp rrelueurldns ueule pp,r.e"rd es eieg eleqrue ed 1o3 p8ugl -
!;oleronocuJ luoruoru rS plerxe ElJo! el:o1d1p1 eeJeuorsuoup -
:(il I't) '(Z t t 'i) eFrieler
nc elnuriqo eluolel ru1ued ereouodns rS e;eoueg:ul lldlgt € er€olerpl efog eereuorsueiulp -
e1
:eJuolergl ej-rog 13 eJerolocuJ e1 tnynlo8 eJ€J€ uJ lzurt8 €eJeuolsueu4p -
:eJeuorsuerurp ep plecggldugs eln8e; eoJ€olgrriln eundord os oluoJnc olrJnzec uI

(€I I'8,) u'r(r'o-z'o): w:u

on"1l
IZII'E) "l(6'0- 8'o) =
:eJeolerpl rolej-ro; €eJ€uruuelep ru1ued gldruls retu ppoleru o ezrlrln eleod es pcnu eueoJ uoloq
op erJe o nc n€s p1€Jnsg gJeorJeJur pdle1 o eundnserd es e;e1eo1dxe uI oJec u1 eprfenlrs rulued
'eunrserduroc ep ei-ro; enle"rd 1od gseurgr gleruuduoc
ed1e1 urp elrrnlpuu€ rS lnuoleq goep ecgrrel es es ernqert 1n1o8 pzeelcosrelur E4ney exe gcee
'rnlnlob IncoltIIu ur 'oJeorJolxe
elrJgcrpcuJ urp Incleo ep elIJplIcIIos luns rz14J zrrlcedset ps,4 {pEN' sns Ieru ep eprieler u-1

(I I I'T) nt"tl+= J"!W ,?on"l+= dn"W

tf tI
(0r r'€) *tr '-+ psll- d"sl
fiotl:
zz .
_;;-*-'-fu-.N
PA IUI
(oole) snslr
"w
zz dns
(sols) ,tn* tup'-N= /V
-P'
-r
:eprieler nc uriqo es rdlgl ulp Inlueuotu tS ereo1eyg1efuo; 'glerxe eiroC

ueu unyo8 el rollrnuoJe Inlncl€c ru1ued rupec ep FIepoIN 1g'g ernErg

.iut'tladns't1-t1
:5Lt iui':YJu:'rl gurl(dns6
o":1,
"y{ I -u)+u*'";-dns'r1

,,ff"':''; JU}IAI
-U)aa*"y:dns1y (dnsry
"V(I

PEA

paw / f '0"61
{<1:-
I

3'x-i$,
, '"'IAN 19"
3.3 Torsiunea
3.3.1 Stabilirea sec{iunii de calcul

Rezisten{a la torsiune a elementelor cu secliuni simple se calculeazd inlocuind secliunile

transversale pline cu secliuni echivalente cu pereli subliri (fig. 3.52)'
Secliunea cu perefi subliri este caracterrzatd de urmdtoarele valori:
41; - arra cuprinsi in interiorul liniei mediane a perelilor subliri care formeazd secliunea,
inclusiv aria golurilor interioare ale secfiunilor cu goluri;
/4; - grosimea efectiv[ a peretelui secliunii echivalente;
z - perimetrul exterior al sec{iunii de arie A;
z; - lungimea laturii i mdsurati intre punctele de intersec{ie a liniei mediane a sec}iunii cu
pereji subliri.
AttZz't iinie mediand
DE,TALIU A
a
orT T
\l
il
,rl
*l
I
I

,t4tl2,
Zl" ,
Figura 3.52 Secliunea echivalentd de calcul la torsiune
Grosimea efectivd a peretelui sectiunii se determini cu relalia:
,A
'el
(3.r 14)
u
in care: A - arra totald a secliunii transversale, inclusiv aria golurilor interioare dacd acestea existd
(secfiunea chesonatd).
Valoarea astfel oblinutd nu poate fi mai micd dec6.t dublul distanfei dintre marginea sec{iunii
gi centrul de greutate al armdturii longitudinale, iar in cazul secliunilor chesonate nu poate depdqi
grosimea efectivd a peretelui.
in figura 3.53 se prezintd.pentru citwa sec{iuni simple caracteristicile secfiunii echivalente.
Uk
lJ t, uk uk

'f,\i
-f'-/
t
r{ -t' t, l-;"'
\.":
tl t,.
|
*/rt*
L

brhr 1/2(Bk+ bk)hk -s2k ILta

/{.Lt -s2 lrt
/uala
2(bk+ hk) Bk+ bk + 2hk /u l,
-s
/M k.

Figura 3.53 Secliuni simple (pline sau cu goluri) solicitate la torstune

Dacd secliunea are formd mai complexd, ea se subdivide in fotme simple, apoi acestea se
modeleazd prin secliuni echivalente cu pereli subliri. Impdrlirea secfiunii trebuie realizatd astfel
incit si se oblind rigiditatea maxim[ la torsiune.
Calculul fiecdrui element se face separat dupd ce momentul de torsiune este distribuit
proporlional cu rigiditatea la torsiune a elementelor, determinatd in stadiul elastic, nefisurat.
Capacitatea portantd la torsiune este in acest caz suma capacitdlilor portante individuale ale
elementelor.
 t6

sunrsrol el Inclec op InlepolN 99'g ernSld

"/ ',:1 / ' tJ

ii,

:rr
r'1

..:\3..

'1n rnlrunluoc In8unl

ul plrnqrJlstp uuoJrun rrr ereseunl ep EiJoJ o nc plrncoluJ g eleod eunISJo] ep Inlnluetuolu €sunlice 9c
BJeprsuoc oleod os erienlts pls€oce ul 'eJeurlcur rseaece eole JoA uoleq op elerulJdluoc oleleuo8elp
ga pllnzer 'e1ue1e,trqro elelesec nunriJes lrioJed riol u1 ISelece else rollJetJle I€ eJeIUre ep InlueJoJd
lecnrluJ 't1sl oreolelg] gitoJ o ogodns gs puguiln pueld elerqgz nc quuoJ or€cog'(gS'E'3g) ereoletgl
gjrroy eiplncl€c el atez\rln rolec 1ndr1 ep 'eue1d elerqez nc vutt? ru]ed ulp pllnlpcle 'elerieds elerqez
nc rzuu8 roun euuoJ qns pz€eleporu es 'psJ eunrsro] op Inluoruout el lelIJIIos '1eer 1n1ueue1g

aunlsrol BI InrIBr op Inlopow z'€'t

EEI'O /0t'0 662'0 I8Z.O tvc u 6ZZ'O 96 t'0 Oil'0 LI

(PJeld) Jo OI 8 9 v Z >t I qlLl

e"relnrqBunlde-rp
;olrunrices e eunrsro] e1 eri-reur ep rnlnlueruoru Inlnclec ru1ued 1z lquercgeo3 8't Inleq€I
'e-relnrqBunlderp
rolrunrices e qlLl rolrrnlel lnyoder ep erfcutg ul 8'E Inleq?t uI ]ep etso /z Inluelcgeoc erec uI
(qt t'E) iQ't'l'Lt: "J
eriele: nc guruilelep es eunlsrol e1 erj-raul ep Inluoruol tr

r"rnrq8unlderp ulp gsnduoc eunriceg yg'g ernSrg

F t*
i
l

1.
It:
tt-n
/_\
,oJ=j_ _ !'r]J
(Er ls) I
:e1r{e1er nc pz€elnclec as eJoJSoc€ e}ueJoJe eunISJo} ep eleluotuory 'oJ€lnlq8unlderp
runrices ul undruocsep es oJec S lS I '1 gru,ro; op elesJolsue;1 tunticas pturzerd es t9'g ern8g u1
 in cazul torsiunii pure, eforlul tangenlial din torsiune se determind cu relalra:
T
7,,,=;+= (3. 1 17)
Lnk'"l ,i

in care Tpa este momentul de torsiune de calcul, determinat din calculul static.
Forla tdieto are rezultantd. Vsa intr-un perete este datd de relalia:
V | 7 (3.1 18)
' Fd -7
- 't-i'ef-i'i

3.3.3 Calculul armiturilor pentru preluarea torsiunii

Armarea secliunii supuse la torsiune se realizeazd cu etrieri qi bare longitudinale suplimentare.

Armdtura longitudinald necesar[ din torsiune rezultd:
'r,,
F/,
L,/ '' - 'u'r'
.)/ ,rng
"
(3. 1 1e)
{
-"kJ yd

in care: d este unghiul dintre diagonalele comprimate de beton gi armdtura longitudinald intinsd (fig. 3.20)
fya- rezistenla de calcul a olelului din care este confecfionatd armdtura longitudinald A,1.
Armdtura longitudinala din torsiune se distribuie pe perimetrul up; numai in cazul secliunilor
de dimensiuni mici, poate fi dispusd concentrat, in collurile secfiunii.
Armdtura transversald sub formd de etrieri necesari din torsiune rezultd:
//\r
Iiltl - "l ts7 (3. l 20)
I s )r 2A^Jr, "
in cazul solicit[rilor combinate, se poate utrliza o metodd simplificatd, in care se considerdr
separat fiecare solicitare. Ariile de armdturd se determind pentru incovoiere, forld tdietoare qi pentru
torsiune, urmind apoi sd fie adilionate (fig. 3.56).
a). b). ,\s):, (A*),.

n:2 (A,,,ls),
4.,:nA,

(A.,ls),

(A*),.,

M+V (A,,,'ls),+
+T (A",ts)'

' r''"rn' 2($r'*Qr)

Figura 3.56 Model pentru cumularea efectelor incovoierii qi torsiunii
a) dispunerea armdturilor longitudinale; b) dispunerea etrierilor (A,* - afla tuturor ramurilor
forfecate, ,4" - sec{iunea transversald a barei)

Armdtura longitudinala dispusd din calculul de incovoiere se modificd astfel: in zona intinsd
cantitatea de armdturd se mdregte cu valorrle rezultate din calculul la torsiune, in zona comprimatd
poate fi redusS, in func{ie de mdrimea forJei de compresiune.
Armiturile longitudinale rezuhate din calculul la torsiune (A,) pot suplimenta (cel pulin
parfial) ariile armdturilor longitudinale rezultate din calculul la incovoiere (,4.') cu condilia ca
a$ezarea armiturilor in secliunea transversal[ de beton gi traseul acestota s[ satisfacd deopotrivd
 96

'(qS'E) tS (ES'E) '(lS'g) '(gE'g) eriele.r urp gpqeduc or€olelPl euoJ -)'Par1
: o'"t = '''t pugnl guruilelep es eJec 'e.re.rnsg ep eunrsJo] ep Inlueuoan - )'PYJ :oJeo ur

''"r1 ''o'J
\gZI't) I> vT*-Fif
:sof reur ep erirpuoc pllutldepuJ else pc€p 'g,nr1cru1suoc pJnleuue
reop eundsrp eleod es 'rq8unldeJp un ep plerdo;de elusJelsueJl eeunrfces nc elolueruele uI

Gzt') ###-x.u'\'|)v4
!'/ ecnPo:1ut
es Ag ep col ur er€c uJ '(gg'g) eriele.r nc guruuolep es rnlnluoruele e gyqedec oreololgl ei;oC
Mrx) IS /^ eJec uJ
'
Z'Z'Z' t Inlcund el ollugep ellJolel rre

utsdlsoJ la,tr?Srn^tpz
xeut'pal
l7e l'il 6t -
:etielet nc euriqo es pqedec eunrsro] op IntueruolN
'rnlnlueruele e gpqedec ereolerp1 ei:o; xDw'ptrf
ileuuduro c rnlnuoleq ee ilqo Jpz
ecnpo:d es e pJqJ euntices ep lenlerd g eleod ec pqedec eunlsJol op Inluoruotu xtrlu'pvJ
ilnclec ep orBolelPl elroJ - Pttl
ilnclec ep eunISJo] ep Inluoruoru psJ :arex u!

Gzr.) Dry*""i,!_rt
"rl ,tJ
:le{rpuoc uuoJuoc 'eletuuduroc;oleleuo8erp eeJepoc op p}e}IruII e}se eunISJo} op Inln}ueurou e tS
oJ€olorpl 1ej-ro; lnlcege e1 psndns eurld eunrices nc rnlnluotuele e pu,nxou,t plunL.tod oa|oLtcodn3
'9 1n1o1rdec ur eleuoriueru olrJcrulsuoc epridrrcse;d elcedser ps olnqeJl €JoJSece Iruloluelp
IS tgc (elepns esecrec ezeezrlrln es pugc olesrelsuerl eloreq nes) ueule orlulp eiuelsrq
"s+'s
QZI'O .lr-u" = s
:erfeler nc

(tzt'E) '/r- s \rr t(r- s )r-'( ,"-

s\
l''r) ["'z,J-[ v) |

:rnlnrdrcur.rdezeqad puruuelep es lueiuele uJ €epelerd es e ezeeuun oc 'ueu1o eJlulp uiuelsrq

'er€olorg] piroJ el Inpclec ulp p]€llnzer poc no tSeeece
eU ps ornqo4 eunrsJol ru]ued g eleruudruoo Joleleuo?etp eeseurlcuJ pc lelullqns olnqeJ] 'dur4 tSelece
uI'g'Zj0 3+c > I el ]ellrull eJSe eunrsrol ep rnlnlueruoru e rS ereolelpl 1efuoy € ot€ulqruoc ttuntice
Inze) u! gsurluJ gleurpnlr8uol eJnlguu€ rS uoleq ep eleuttrdtuoc e1e1euo8€Ip erlulp g lntq8un
'eunrsJo] €l eoJ€uorsueurp ru]ued rS "ro1ueule I€ ruleruelp tSelece gldope es 'e;eo1etg1
pyro! EI eeJeuorsuourrp ru1uad eJeJoJJoJ ep rJnrueJ pnop nc IJeIJle csesoloJ es eJec uI Inzec uI
'uoleq 0p
elesJe,\sueJ] rrundces eue;ued el glezele else grrlrn ulp €lseeo€ pcep Ieunu eJ€olelp] rej-ro; eeunrice
el Eleuorsueurp eec nc Brunsur eleod es ounrsJol €l Inlnclec urp gpt;1nzeJ plesJelsu€J1 €JnlgruJv
'lrpllcrlos Enop Jolec eleuer8urp e4ul eolelrurJe pulg plep oreolelpl giroJ el rollrolrle eer€uolsuerulp
nc oJ€leJoc uJ pln8e"r ep eoeJ es eunrsJol €l uelueurtydns JolIJeIJle eeJeuolsuerulq
'eJero^ocur el eleuolsuelulp elec ep pJeJIp IJnlPIrue Jolsoc€
e eJetocve ep rS e;euoseJ ep Inpou '1ru1euerp zeJ ISeJe ug rS uoleq ep ol€sJelsue4 ttuntices etregued
ed rruo.;lrun 'pqrsod lgc ed 'psndsrp eU gs eunrsJo] el pleuolsuerulp gl€ulpnlr8uol eJnlquue ec
gsul Fpueurooer eS 'lrgllcrlos pnop olec ru]ued (g 'dec u1 elep) roleluoruele e orlnlpcle ep ep;epenerd
3.4 Stripungerea
3.4.1 Perimetrul de control

Verificarea la strdpungere se face in lungul unor perimeke de control (fig. 3.57).

Dacd placa are indllimea constantd, secliunea de control este perpendiculard pe planul plScii.
Dacd placa are indllimea variabild (de exemplu, talpa fundaliei), d se mdsoard ia perimetrul ariei
incdrcate (fig. 3.58).
l',.nr , l' "',r /

"45 a. ,1

Aqea. / \.
L.V
,LU ,c-a -3tF\+l 2d
sectiunea de control

aria incarcata :: :::

debaza
Q>arctg(1/2)=2$,6" r w$";
YIAL'
L'.
..'.f/"oa
-- a
A
al doilea perimefiul perimetrul de control
-"r debaza, ut
de control z*rer
;.J
Figura 3.57 Perimetrul de calcul pentru strdpungere
indllimea utild a pldcii in mod curent se considerd constant[, fiind egalA cu media indllimilor
utile pe cele doud direclii. drli d,:
d :ld, + d.)12 Q-127)
Perimetrul de bazd de control u1 Se corsiderd la distanli 2,0d fald de aria incdrcatd qi se
construie$te astfel incdt sd aib[ o lungimea minimd (fig. 3'58a)-
a) 2d2rF;i-.
- t,t' \1 -u'
@ )/l' }..T1;FJ
ffian

rf:&:1-J
I
lza '. p*erimetru de 2d
'zd
control ar
b, /,

5d /,>/"a-.
,al-
b)
2d l
i".
c;t ti'
t
f
;'e
Figura 3.58 Perimetrul de control debazdpentru diferite situagii
in situalii in care o forldconcentratd este aplicatd mai aproape de 2,0d fald de A1oo4, se ta in
considerare un perimetru de control la o distan!6 mai micd decit 2,0d (perimetrul de control trece
prin punctul de aplicalie al fo4ei).
Dacd aria incdrcatd este situatd ldngd un gol, o parte din perimetrul de control este consideratd
inactivd, aga cum se arati in figura 3.58b). in cazul in care aria incdrcatd este situatd in apropierea
marginii sau in colgul pldcii, perimetrul de control se determind ca in figura 3.59.
Alte perimetre de control u, din interiorul sau exteriorul ariei de control de bazd,, vor avea
aceeaqi formd ca gi perimetrul de control debaz6.
 L6

igzeqep lo4uoc ep 1ru1eurr"red

n?s rnlndlgls lrulelulred g eleod erec 'lereplsuoc loJluoc ep Inlru]etulJod eetut8unl else rm
:QZy) rerieler ulroJuoc 'etpetu e1t1n eerutflguJ elso p epun
0!n
(ssls) |r/ : ert'

:etieler ulp Purrrrelep es p.?^ Inclec ,p ,r",1r",Uo;, eeJeole1

psd
Inrluc ap gInUoJo EeJuuIIural3(JZ'V'E

(zE t 'E) tg'o + (q + p)a(z - \ut"]L!D.t

(tst'E) ,S'0+ py'Z+Hl-Na'ilto,

'(qOq'S'3g) e1enl
g lod lo4uoc ep eltuntices e1 pugd rn1nd1g1s rruntices e elelner8 ep Inrluoc e1 ep eleiu€lslql
'(qOqS'g '?ry)ap nc p
purncopl gc11de es Incluo e1 ,rrlcedset'ezeq ep loJluoo ep lruleullJed e1 ereoluoJeJ ellJopeleJd
.(qOq.S rr.rn8g uuoJuoc '(rouelxe
1ru1eruued) pceld ur.rd ecer] er€J eec tS lgc
'(:ouelut
gcUIroA es 'p1'Z < Hl eJeJ u1 eprienirs u1
1ru1erur"red) yelrdec uud ece:1 ec eeuntices ]ele
'.1 ; II erirpuoc nc zHlZ +zc :21 cta17 + tc :/1 :opun

(osle) '169'0 + po'7,: 'u'""t

trtol
16T,r't) !!los'o+ po'1,:
:eprieyer ep E1€p polru Ietu eer
eeJeoleA eEele es tuotl ru1gs{'p0'7,} n1 nt rS rrd191s gceq
'gtelt8uelcer euuoJ n€ ellJnlelldec
'rn1ndlgs lru]etuelp -,
irnlnlelrdec eeur8reru e1 rn1ndlgls eiel el ep eiuelstp - 11 :epun
(szls) Jg'g+'[+P7'Z="o"J

e"rn8rg
lelrdec nc dlgls - e.re8undprls rulued Inol€c ep Inlepow 99'g
t,)/ eleJl€cur ele3e.rdns - g

t / I '' "9'97=(771.)61cre<0,/ ,)" €zEq ep loJluos

l t' rv
',? ep ssunrlces - v
v V
a Y "e'.' &.
v { ','!'
A'e B'e 't, Y
3, *- -n- e s0
0.j.,* * * * r *,. ,o \\ t
i:tt tr.).; /, ,',' trr,,.1 t
t, i;l' tir<' t.l ' t:::) )tlt)).! , I ,,rt,,1 V ',,'r',1 '
nlclturs 1aldeo eleP nr 1e1dec
(,q+p)z<,1 lq rr4z< Hl 12,

:rn1nd1g1s ttuntices 1e e1e1ne:3 ep Iru]uec

ep gieJ tun,teirmtslp el Eienlrs Iorluor ep eunrfces o-rlul rerunu e:e8undgJls el PcUIreA es (e99'g '39)
,rl0,Z> ol n" eJelncJtc unlelrdec Joun Inlpeuuetul utrd uelncrrc rd1g1s ed eleuezeJ ellcpld

iloc ep nes tleut8reu rdlgs ru1ued Iorluoc op lru]etulred 69't ern8tg

-l
I
I