Sunteți pe pagina 1din 49

Drept procesual penal.

Partea speciala

MULTIPLE CHOICE

1. Sunt limite ale urmăririi penale:


c. întocmirea actului de începere a urmăririi penale si trimiterea în
judecată, scoaterea de sub urmărire penală sau încetarea urmăririi penale;
ANS: C

2. Limitele urmăririi penale pot fi:


b. începerea urmăririi penale in personam si trimiterea în judecată
prin rechizitoriu;
ANS: B

3. Urmărirea penală se desfăsoară de către:


a. procuror si organele de cercetare penală;
ANS: A

4. Organele de urmărire penală dispun prin ordonanŃă:


a. acolo unde legea prevede expres;
ANS: A

5. Procurorul competent să efectueze sau să exercite supravegherea


activităŃii de cercetare penală este:
a. procurorul de la parchetul corespunzător instanŃei care, potrivit
legii, judecă în primă instanŃă cauza;
ANS: A

6. În situaŃia în care organul de cercetare penală constată că nu este


competent să efectueze cercetarea penală:
c. trimite de îndată cauza procurorului care exercită supravegherea, în
vederea sesizării organului competent;
ANS: C

7. OfiŃerii si subofiŃerii Jandarmeriei Române care au constatat o


infracŃiune în timpul misiunilor specifice:
b. înaintează procurorului actele încheiate, în cel mult 3 zile de la data
descoperirii faptei ce constituie infracŃiune;
ANS: B

8. AgenŃii poliŃiei de frontieră, pentru infracŃiunile de frontieră, au


următoarele obligaŃii:
b. pot prinde pe făptuitor, pe care îl predau de îndată procurorului sau
organului de cercetare penală, împreună cu lucrările efectuate si cu
mijloacele materiale de probă;
ANS: B

9. Constituie moduri generale de sesizare a organelor de urmărire


penală:
b. plângerea, denunŃul si sesizarea din oficiu;
ANS: B

10. Pentru persoana vătămată, plângerea:


b. poate fi formulată de către unul din soŃi pentru celălalt soŃ sau de
către copilul major pentru părinŃi;
ANS: B

11. În situaŃia în care organul de cercetare penală constată, înainte de


începerea urmăririi penale, incidenŃa cazului prevăzut de art. 10 lit. b/1) C.
proc. pen.:
c. dispune începerea urmăririi penale;
ANS: C

12. Actul prin care se dispune scoaterea de sub urmărire penală în


cazul prevăzut de art. 10 lit. b/1 C. proc. pen. este:
a. ordonanŃa;
ANS: A

13. Actul prin care se dispune neînceperea urmării penale este:


a. rezoluŃia;
ANS: A

14. Actul prin care se dispune scoaterea de sub urmărire penală în


cazurile prevăzute de art. 10 lit. a), b), c), d) si e) este:
c. rezoluŃia sau ordonanŃa, după stadiul urmăririi penale si în funcŃie
de propunerea organelor de cercetare penală;
ANS: C

15. Actul prin care se dispune încetarea urmăririi penale este:


c. rezoluŃia sau ordonanŃa, după stadiul urmăririi penale si în funcŃie
de propunerea organelor de cercetare penală;
ANS: C

16. Folosirea investigatorilor sub acoperire:


a. trebuie autorizată de procurorul care supraveghează urmărirea
penală;
ANS: A

17. Folosirea investigatorilor sub acoperire:


a. se autorizează prin ordonanŃă motivată, pentru o perioadă de cel
mult 60 de zile;
ANS: A

18. Procedura prezentării materialului de urmărire penală:


b. trebuie repetată dacă organele de urmărire penală au administrat
probe noi;
ANS: B

19. Prezentarea materialului de urmărire penală învinuitului este:


c. trebuie efectuată de procuror;
ANS: C

20. Participarea procurorului la efectuarea urmăririi penale:


a. este obligatorie;
ANS: A

21. Actul prin care se dispune începerea urmăririi penale când organul
de urmărire penală este sesizat prin denunŃ este:
c. rezoluŃia;
ANS: C

22. În situaŃia în care, ulterior adoptării soluŃiei, procurorul constată că


nu a existat sau că a dispărut împrejurarea pe care se întemeia propunerea de a nu se începe urmărirea
penală:
b. infirmă rezoluŃia si restituie actele organului de urmărire,
dispunând începerea urmăririi penale;
ANS: B

23. Reluarea urmăririi penale se dispune:


a. dacă a încetat cauza de suspendare;
ANS: A

24. În incinta instituŃiilor de interes public:


d. nici una din variantele de mai sus.
ANS: D

25. În ipoteza săvârsirii infracŃiunii de abuz de încredere de către un


notar public, plângerea prealabilă se adresează:
b. parchetului de pe lângă curtea de apel;
ANS: B

26. Plângerea prealabilă trebuie introdusă:


a. de persoana vătămată;
ANS: A

27. În cazul infracŃiunii flagrante pentru care este necesară plângerea


prealabilă:
a. organul de urmărire penală este obligat să constate fapta si apoi să
cheme partea vătămată pentru a o întreba dacă formulează plângere
prealabilă;
ANS: A

28. Învinuitul este:


b. persoana faŃă de care s-a dispus începerea urmăririi penale;
ANS: B

29. Urmărirea penală poate fi suspendată:


a. dacă inculpatul suferă de o boală gravă care îl împiedică să ia parte
la procesul penal;
ANS: A

30. În cazul încetării urmăririi penale într-o cauză în care inculpatul


este arestat preventiv:
c. instanŃa care a dispus revocarea arestării preventive înstiinŃează prin
adresă administraŃia locului de deŃinere, cu dispoziŃia de a pune de îndată în libertate pe inculpat;.
ANS: C

31. OrdonanŃa sau rezoluŃia de încetare a urmăririi penale se


comunică:
b. autorului sesizării, învinuitului sau inculpatului si oricărei alte
persoane interesate;
ANS: B

32. Prezentarea materialului de urmărire penală trebuie repetată:


a. dacă se constată că trebuie schimbată încadrarea juridică ori dacă sau
efectuat acte noi de cercetare penală;
ANS: A

33. Actul de sesizare a instanŃei de judecată este:


d. nici una din variantele de mai sus
ANS: D

34. Reluarea urmăririi penale se dispune, după suspendare:


c. prin ordonanŃă;
ANS: C

35. Reluarea urmăririi penale se dispune, în caz de restituire:


c. prin hotărâre judecătorească
ANS: C
36. Redeschiderea urmăririi penale se dispune:
b. prin ordonanŃă;
ANS: B

37. Pot face plângere:


c. împotriva măsurilor si actelor de urmărire penală: orice persoană,
dacă prin acestea s-a adus atingere intereselor sale legitime;
ANS: C

38. În situaŃia în care judecătorul admite plângerea, prin încheiere,


desfiinŃează rezoluŃia sau ordonanŃa atacată si reŃine cauza spre judecare:
b. încheierea poate fi atacată odată cu fondul, calea de atac fiind cea
prevăzută de lege pentru cauza respectivă;
ANS: B

39. Plângerea împotriva soluŃiei de netrimitere în judecată:


b. constituie actul de sesizare a instanŃei în cazul admiterii plângerii si
reŃinerii cauzei spre judecare;
ANS: B

40. Plângerea împotriva actelor si măsurilor de urmărire penală:


a. se depune la procuror sau la organul de cercetare penală;
ANS: A

41. Plângerea împotriva actelor si măsurilor de urmărire penală


trebuie soluŃionată:
c. în termen de 20 de zile de la primire;
ANS: C

42. Inculpatul trebuie ascultat:


a. înainte de a se lua decizia punerii în miscare a acŃiunii penale;
ANS: B

43. Împotriva ordonanŃelor sau rezoluŃiilor, după caz, de neîncepere a


urmăririi penale, de clasare, de scoatere de sub urmărire penală sau de
încetare a urmăririi penale poate face plângere:
b. după respingerea plângerii formulate conform art. 275-278 C. proc.
pen., în termen de 20 de zile de la data comunicării modului de rezolvare, de către persoana vătămată si
de către orice alte persoane ale căror interese sunt vătămate;
ANS: B

44. SoluŃionând plângerea conform art. 278/1 C. proc. pen.,


judecătorul:
c. verifică rezoluŃia sau ordonanŃa atacată, pe baza lucrărilor si a
materialului din dosarul cauzei si a oricăror înscrisuri noi prezentate;
ANS: C

45. Judecata se poate desfăsura:


d. nici una din variantele de mai sus.
ANS: D

46. Principiul nemijlocirii presupune:


a. ca judecătorii care fac parte din completul de judecată să ia contact
direct cu probele administrate, prin readministrarea probelor care au fost administrate în cursul urmăririi
penale sau prin administrarea de probe noi;
ANS: A

47. Ca o consecinŃă a principiului nemijlocirii:


c. până la începerea dezbaterilor, este posibilă schimbarea completului
de judecată fără vreo consecinŃă asupra continuării judecăŃii;
ANS: C

48. SedinŃa de judecată:


c. este publică, de regulă;
ANS: C

49. Citarea este obligatorie la fiecare termen:


a. în cazul militarilor si deŃinuŃilor;
de citare nu a fost îndeplinită pentru acel termen;
ANS: A

50. Citarea este obligatorie:


a. când instanŃa a dispus repunerea cauzei pe rol în urma deliberării;
ANS: A

51. Citarea nu este obligatorie:


b. în cazul părŃii prezente la unul din termene, chiar dacă la termenele
ulterioare lipseste;
ANS: B

52. Lista cauzelor:


c. se afisează la instanŃă cu 24 de ore înainte de termenul de judecată;
ANS: C

53. Sunt atribuŃii ale presedintelui completului:


a. asigurarea ordinii si a solemnităŃii sedinŃei;
ANS: A

54. Constatarea infracŃiunilor de audienŃă:


d. nici una din variantele de mai sus
ANS: D

55. Prin infracŃiune de audienŃă se înŃelege:


a. infracŃiunea săvârsită în cursul sedinŃei de judecată;
ANS: A

56. La prima înfăŃisare:


a. instanŃa este obligată să verifice regularitatea actului de sesizare;
ANS: A

57. Partea vătămată poate formula cereri, ridica excepŃii si pune


concluzii cu privire la:
a. latura penală;
ANS: A

58. În situaŃia în care motivul suspendării priveste numai pe unul


dintre inculpaŃi:
c. instanŃa dispune suspendarea întregii cauze numai dacă disjungerea
nu este posibilă;
ANS: C

59. Recursul formulat împotriva încheierii prin care s-a admis cererea
de suspendare a judecăŃii pentru că s-a formulat o cerere de extrădare activă:
b. este suspensiv de executare;
ANS: B

60. Încheierea de sedinŃă se întocmeste:


b. de grefier, în termen de 24 de ore de la terminarea sedinŃei;
ANS: B

61. Dacă hotărârea se pronunŃă în ziua în care au avut loc dezbaterile:


c. nu se întocmeste o încheiere separată;
ANS: C

62. Deliberarea si pronunŃarea hotărârii:


a. au loc de îndată după încheierea dezbaterilor;
ANS: A

63. Deliberarea:
a. are loc în secret;
ANS: A

64. Completul de divergenŃă se poate constitui:


b. în apel;
ANS: B

65. Dacă unanimitatea completului de judecată nu poate fi întrunită:


b. hotărârea se ia cu majoritate;
ANS: B

66. Dacă în urma deliberării rezultă mai mult de două păreri:


c. judecătorul care a opinat soluŃia cea mai severă trebuie să se alăture
celei mai apropiate de părerea sa;
ANS: C

67. Lipsa minutei:


b. atrage nulitatea absolută a hotărârii;
ANS: B

68. Minuta:
c. se întocmeste în două exemplare originale, din care unul se atasează
la dosarul cauzei, iar celălalt se depune la dosarul de minute al instanŃei;
ANS: C

69. Hotărârea judecătorească penală, sentinŃă sau decizie:


c. se redactează de unul dintre judecătorii din complet;
ANS: C

70. În cauzele în care inculpatul este trimis în judecată în stare de


arest:
b. presedintele sau unul din judecătorii completului de judecată
fixează un termen, care nu poate fi mai mare de 48 de ore, înăuntrul căruia se comunică citaŃia împreună
cu o copie a actului de sesizare a instanŃei;
ANS: B

71. Procurorul trebuie să participe la sedinŃele de judecată:


d. nici una din variantele de mai sus.
ANS: D

72. Obiectul judecăŃii:


c. se referă la fapta sau la persoana cu privire la care se referă
extinderea;
ANS: C

73. Dacă instanŃa constată, în cursul cercetării judecătoresti, că


încadrarea juridică dată faptei prin actul de sesizare urmează a fi schimbată:
a. pune în discuŃie noua încadrare juridică;
ANS: A
74. În cazul extinderii acŃiunii penale pentru alte acte materiale:
a. instanŃa dispune extinderea prin încheiere;
ANS: A

75. În cazul extinderii procesului penal pentru alte fapte:


a. procurorul poate cere extinderea procesului penal si în ceea ce
priveste această faptă;
ANS: A

76. În cazul extinderii procesului penal pentru alte fapte:


a. instanŃa face aplicarea dispoziŃiilor privind schimbarea încadrării
juridice;
ANS: A

77. În cazul extinderii procesului penal cu privire la alte persoane:


a. procurorul poate cere extinderea procesului penal cu privire la acele
persoane;
ANS: A

78. Ultimul cuvânt al inculpatului:


b. inculpatului i se dă cuvântul personal;
ANS: B

79. Nu pot fi acordate despăgubiri civile dacă:


b. achitarea s-a pronunŃat pentru că fapta nu există;
ANS: B

80. Procurorul poate face apel:


a. în ceea ce priveste latura penală si latura civilă;
ANS: A

81. Inculpatul poate declara apel:


a. în ceea ce priveste latura penală si latura civilă;
ANS: A

82. Partea vătămată poate formula apel:


a. numai în ceea ce priveste latura penală;
ANS: A

83. Partea civilă si partea responsabilă civilmente pot face apel:


a. în ceea ce priveste latura civilă si latura penală;
ANS: A

84. Apărătorul:
c. nu poate formula apel în nume propriu decât cu privire la
cheltuielile judiciare care i se cuvin;
ANS: C

85. Sunt substituiŃi procesuali în cazul declarării apelului:


a. apărătorul părŃii vătămate;
ANS: A

86. Dacă apelul este introdus de o altă persoană pentru inculpat,


titular al apelului devine:
a. inculpatul;
ANS: A
87. O persoană ale cărei interese legitime au fost vătămate printr-o
măsură sau printr-un act al instanŃei poate declara apel:
a. dacă nu este parte în proces;
ANS: A

88. Poate declara apel:


c. persoana care, deŃinând un bun confiscabil ca urmare a infracŃiunii
săvârsite de inculpat, a fost obligată să îl predea;
ANS: C

89. Apărătorul, ca substituit procesual, poate declara apel:


b. dacă a acordat asistenŃă juridică la instanŃa a cărei hotărâre se atacă;
c. ca reprezentant convenŃional;
ANS: B

90. Apelul declarat de tatăl părŃii civile este:


a. inadmisibil;
ANS: A

91. Termenul de apel este:


a. de 10 zile de la pronunŃare pentru procuror, dacă legea nu dispune
altfel;
ANS: A

92. Termenul de apel curge:


b. de la comunicarea copiei de pe dispozitiv pentru inculpatul arestat
care a lipsit la pronunŃare;
ANS: B

93. Repunerea în termenul de apel se poate face:


b. dacă instanŃa de apel constată că apelul a fost formulat în termen de
10 zile de la începerea executării pedepsei;
ANS: B

94. Dacă inculpatul care a fost prezent la pronunŃare formulează apel


după expirarea termenului de 10 zile, invocând lipsa din localitate din cauza obligaŃiilor de serviciu:
c. apelul va fi respins ca tardiv;
ANS: C

95. Inculpatul a lipsit atât la judecată, cât si la pronunŃare si a


declarat recurs a doua zi după ce a început să execute pedeapsa:
b. instanŃa poate admite recursul declarat peste termen;
ANS: B

96. Apelul peste termen se poate declara:


c. dacă partea a lipsit la toate termenele de judecată si la pronunŃare;
ANS: C

97. Apelul peste termen poate fi admis:


b. dacă partea a declarat apel în termen de 10 zile de la începerea
executării pedepsei;
ANS: B

98. Inculpatul care a fost prezent la pronunŃare declară apelul după


expirarea termenului de 10 zile si dovedeste în faŃa instanŃei de apel faptul că a fost plecat din localitate
în interes de serviciu:
a. apelul este tardiv;
ANS: A
99. Apelul se declară:
c. oral, caz în care se întocmeste un proces-verbal pentru constatarea
acestei împrejurări;
ANS: C

100. RenunŃarea la apel:


b. poate interveni după pronunŃarea hotărârii si până la expirarea
termenului de declarare a apelului;
ANS: B

101. Retragerea apelului:


c. se poate face prin mandatar special;
ANS: C

102. Apărătorul inculpatului:


c. nu poate retrage apelul declarat de inculpat decât dacă prezintă un
mandat special în acest sens;
ANS: C

103. Apelul declarat în termen:

a. este suspensiv de executare atât în ceea ce priveste latura civilă, cât


si în ceea ce priveste latura penală, dacă prin lege nu se dispune altfel;
ANS: A

104. Dacă inculpatul nu motivează cererea de apel:


a. apelul va fi respins ca nefondat;
ANS: B

105. Principiul neagravării situaŃiei în propriul apel presupune:


a. instanŃa de apel nu poate agrava situaŃia părŃii în favoarea căreia
procurorul a declarat apel;
ANS: A

106. Efectul extensiv al apelului presupune:


a. instanŃa de apel examinează cauza prin extindere si cu privire la
părŃile care nu au declarat apel, fără a le putea crea o situaŃie mai grea;
ANS: A

107. Participarea procurorului la judecarea apelului:


a. este obligatorie;
ANS: A

108. Dacă procurorul nu a introdus apel, ordinea în care se dă


cuvântul în dezbateri este:
b. apelant, intimat, procuror;
ANS: B

109. Recursul declarat de inculpat împotriva încheierii prin care


instanŃa de apel a respins cererea acestuia de suspendare a judecăŃii este:
b. inadmisibil;
ANS: B

110. Recursul:
c. poate fi motivat oral în ziua judecăŃii numai în cazul hotărârilor
care nu pot fi atacate cu apel;
ANS: C

111. Raportul scris este obligatoriu:


d. nici una din variantele de mai sus.
ANS: D

112. DeclaraŃia de retragere a recursului trebuie depusă:


b. la instanŃa de apel sau la instanŃa de recurs;
ANS: B

113. În cazul recursului procurorului:


a. devoluŃia este totală în ceea ce priveste latura penală si latura civilă
cu privire la toate persoanele care au fost părŃi în proces;
ANS: A

114. În cazul recursului părŃii civile:


c. se devoluează cauza cu privire la soluŃia care o priveste, pentru
orice lipsă care este în defavoarea ei;
ANS: C

115. NecompetenŃa teritorială a instanŃei:

a. poate fi invocată în recurs, deoarece este sancŃionată cu nulitatea


relativă;
b. poate fi invocată în recurs, deoarece se încadrează în dispoziŃiile
art. 3859 alin. (1) pct. 1;
c. nu poate fi invocată în recurs, deoarece se acoperă în cazul în care
nu a fost invocată în faŃa primei instanŃe;
d. nici una din variantele de mai sus.

ANS: C

116. În cazul decesului părŃii civile, mostenitorii acesteia, introdusi în


procesul civil:

a. devin titulari ai dreptului de apel sau de recurs;


b. pot declara recurs ca substituiŃi procesuali;
c. pot declara apel în numele părŃii civile;
d. nici una din variantele de mai sus

ANS: A

117. În cadrul dezbaterilor asupra recursului:

a. procurorul are întotdeauna primul cuvânt;


b. inculpatul are ultimul cuvânt
c. intimatul are ultimul cuvânt
d. nici una din variantele de mai sus.

ANS: B

118. Constituie motive de contestaŃie în anulare:

a. faptul că instanŃa de recurs nu s-a pronunŃat asupra unei cauze de


achitare cu privire la care existau probe la dosar;
b. faptul că două sau mai multe hotărâri definitive nu se pot concilia;
c. faptul că împotriva unei persoane s-au pronunŃat două hotărâri
definitive pentru aceeasi faptă;
d. nici una din variantele de mai sus.

ANS: C

119. Este instanŃă competentă să soluŃioneze contestaŃia în anulare:

a. instanŃa de recurs;
b. instanŃa a cărei hotărâre este atacată;
c. instanŃa la care a rămas definitivă ultima hotărâre;
d. nici una din variantele de mai sus.

ANS: C

120. Admisibilitatea în principiu a contestaŃiei în anulare se


analizează:

a. cu citarea părŃilor, în sedinŃă publică;


b. fără citarea părŃilor, în sedinŃă publică;
c. fără citarea părŃilor, în camera de consiliu
d. nici una din variantele de mai sus

ANS: B

121. Sunt supuse revizuirii:

a. toate hotărârile judecătoresti;


b. numai hotărârile pronunŃate de instanŃele de recurs;
c. toate hotărârile judecătoresti care rezolvă fondul cauzei;
d. nici una din variantele de mai sus.

ANS: C

122. Revizuirea poate fi cerută când:

a. faŃă de aceeasi persoană si aceeasi faptă s-au pronunŃat două


hotărâri definitive;
b. s-au pronunŃat două hotărâri definitive care nu se pot concilia;
c. procurorul a săvârsit o infracŃiune;
d. nici una din variantele de mai sus.

ANS: B

123. În cazul în care s-au descoperit fapte sau împrejurări ce nu au


fost cunoscute de instanŃă la soluŃionarea cauzei, se poate cere revizuirea:

a. numai de către procuror;


b. numai dacă necunoasterea acestora a dus la pronunŃarea unei
hotărâri nelegale sau netemeinice;
c. numai dacă pe baza faptelor sau împrejurărilor noi se poate dovedi
netemeinicia hotărârii de achitare, de încetare a procesului penal ori de
condamnare;
d. nici una din variantele de mai sus

ANS: C
124. Pot cere revizuirea:

a. soŃul si rudele apropiate ale condamnatului, numai după decesul


acestuia;
b. procurorul;
c. soŃul si rudele apropiate ale părŃii vătămate, după decesul acesteia;
d. nici una din variantele de mai sus.

ANS: B

125. Procurorul trebuie să efectueze actele de cercetare cu privire la


cererea de revizuire în termen de:

a. 2 luni de la data introducerii cererii de revizuire;


b. 30 de zile de la data introducerii cererii de revizurie;
c. oricând;
d. nici una din variantele de mai sus.

ANS: A

126. Poate cere revizuirea unei hotărâri penale definitive, în cazul în


care Curtea Europeană a Drepturilor Omului a constatat o încălcare a unui
drept prevăzut de ConvenŃia europeană pentru apărarea drepturilor omului si a libertăŃilor fundamentale:

a. numai procurorul;
b. numai persoana al cărei drept a fost încălcat sau soŃul acesteia;
c. soŃul condamnatului, chiar si după moartea acestuia
d. nici una din variantele de mai sus

ANS: C

127. Decizia pronunŃată de Înalta Curte de CasaŃie si JustiŃie cu privire


la cererea de revizuire în cazul în care Curtea Europeană a Drepturilor
Omului a constatat o încălcare a unui drept prevăzut de ConvenŃia europeană pentru apărarea drepturilor
omului si a libertăŃilor fundamentale:

a. poate fi atacată cu recurs;


b. poate fi atacată cu apel;
c. este definitivă;
d. nici una din variantele de mai sus.

ANS: C

128. Sunt subiecŃi oficiali ai fazei de punere în executare:

a. instanŃa de executare, procurorul, condamnatul;


b. instanŃa de executare, organele administraŃiei financiare, direcŃia de
sănătate publică;
c. administraŃia penitenciară, condamnatul, direcŃia de sănătate
publică;
d. niciuna din variantele de mai sus

ANS: B
129. Hotărârea instanŃei de apel rămâne definitivă:

a. la expirarea termenului de apel, când nu s-a declarat apel în termen


sau când apelul declarat a fost retras înăuntrul termenului;
b. la data retragerii recursului declarat împotriva hotărârii prin care
apelul a fost admis fără trimtere spre rejudecare, dacă aceasta s-a produs după expirarea termenului de
recurs;
c. la data pronunŃării hotărârii, dacă hotărârea nu este supusă
recursului;
d. nici una din variantele de mai sus.

ANS: B

130. Hotărârile penale se pun în executare de către:

a. instanŃa care a judecat cauza în primă instanŃă, întotdeauna;


b. instanŃa care a pronunŃat prima hotărârea de condamnare,
întotdeauna;
c. Tribunalul Militar Teritorial, dacă hotărârea a fost pronunŃată în
primă instanŃă de Înalta Curte de CasaŃie si JustiŃie;
d. nici una din variantele de mai sus.

ANS: C

131. Mandatul de executare a pedepsei detenŃiunii pe viaŃă:

a. se întocmeste în patru exemplare;


b. se întocmeste întotdeauna în ziua în care hotărârea penală a rămas
definitivă;
c. instanŃa de executare trimite două exemplare organului de poliŃie
când condamnatul este arestat;
d. nici una din variantele de mai sus.

ANS: D

132. Mandatul de executare a pedepsei închisorii cu executare la locul


de muncă:

a. se emite în trei exemplare;


b. un exemplar se trimite consiliului local în a cărui rază teritorială îsi
are domiciliul condamnatul;
c. un exemplar rămâne la instanŃa de executare
d. nici una din variantele de mai sus.

ANS: C

133. În cazul punerii în executare a obligării la tratament medical:

a. instanŃa de executare comunică o copie a hotărârii direcŃiei sanitare


din judeŃul pe teritoriul căruia locuieste persoana faŃă de care s-a luat
măsura;
b. instanŃa de executare comunică o copie de pe dispozitivul hotărârii
si o copie de pe raportul medico-legal direcŃiei sanitare din judeŃul pe
teritoriul căruia locuieste persoana faŃă de care s-a luat măsura;
c. instanŃa de executare comunică o copie a raportului medico-legal
unităŃii sanitare stabilite;
d. nici una din variantele de mai sus.

ANS: B

134. Înlocuirea pedepsei amenzii se dispune:

a. numai de instanŃa de executare;


b. de instanŃa de executare sau de instanŃa corespunzătoare de la
domiciliul condamnatului;
c. de instanŃa de executare sau de instanŃa corespunzătoare în a cărei
rază teritorială se află locul de deŃinere, în situaŃia în care condamnatul se află în stare de deŃinere;
d. nici una din variantele de mai sus.

ANS: A

135. Liberarea condiŃionată se dispune:

a. numai de instanŃa în a cărei rază teritorială se află locul de deŃinere;


b. de judecătoria în a cărei rază teritorială se află locul de deŃinere;
c. de judecătoria în a cărei rază teritorială se află locul de deŃinere sau
de judecătoria instanŃă de executare;
d. nici una din variantele de mai sus

ANS: B

136. Cererea de amânare a executării pedepsei închisorii:

a. are ca efect suspendarea executării mandatului până la soluŃionarea


cererii;
b. poate fi formulată în termen de 10 zile de la emiterea mandatului de
executare;
c. poate fi retrasă de cel care a formulat-o;
d. nici una din variantele de mai sus

ANS: C

137. Recunoasterea de către tatăl condamnat a unui copil născut din


concubinaj:

a. poate constitui un motiv de întrerupere a executării pedepsei în


temeiul art. 453 alin. (1) lit. c) C. proc. pen.;
b. poate constitui un motiv de întrerupere a executării pedepsei în
temeiul art. 453 alin. (1) lit. b) C. proc. pen. în situaŃia în care copilul este mai mic de 1 an;
c. nu poate constitui motiv de amânare a executării pedepsei;
d. nici una din variantele de mai sus.

ANS: C

138. Instanţa competentă să se pronunţe asupra amânării executării


pedepsei este:

a. instanţa care a pronunţat hotărârea de condamnare;


b. instanţa de executare
c. instanţa la care s-a judecat fondul cauzei
d. nici una din variantele de mai sus.
ANS: B

139. Condamnata se află în executarea unei pedepse cu închisoarea


pentru săvârsirea infracţiunii de omor calificat faţă de fiul său nou născut. Cererea sa de întrerupere a
executării pedepsei pentru că a născut un copil
este:

a. inadmisibilă;
b. admisibilă, dacă este solicitată până când copilul împlineste un an;
c. neîntemeiată;
d. nici una din variantele de mai sus.

ANS: C

140. Durata întreruperii executării pedepsei în cazul intervenirii unor


împrejurări speciale care ar avea consecinŃe grave pentru unitatea la care
lucrează condamnatul este:

a. de maxim 3 luni;
b. de 3 luni;
c. de minim 3 luni;
d. nici una din variantele de mai sus

ANS: A

141. Întreruperea executării pedepsei se poate acorda:

a. când se stabileste, pe baza unei constatări medico-legale, că cel


condamnat suferă de o boală care îl pune în imposibilitate de a executa
pedeapsa;
b. când se constată, pe baza unei constatări medico-legale, că cel
condamnat suferă de o boală care poate fi tratată în reŃeaua sanitară a
penitenciarelor;
c. când se constată, pe baza une expertize medico-legale, că cel
condamnat suferă de o boală care nu poate fi tratată în reŃeaua sanitară a penitenciarelor
d. nici una din variantele de mai sus

ANS: D

142. CompetenŃa de a soluŃiona cererea de întrerupere a executării


pedepsei aparŃine:

a. judecătoriei în a cărei rază teritorială se află locul de deŃinere;


b. instanŃei de executare sau instanŃei în a cărei rază teritorială se află
locul de deŃinere sau unitatea unde se execută pedeapsa la locul de muncă, corespunzătoare în grad
instanŃei de executare;
c. numai instanŃei de executare;
d. nici una din variantele de mai sus.

ANS: B

143. Timpul cât pedeapsa a fost întreruptă:

a. intră în durata pedepsei executate;


b. se scade din durata pedepsei;
c. nu se socoteste în executarea pedepsei;
d. nici una din variantele de mai sus.

ANS: C

144. Aplicarea amnistiei:

a. se face de judecătorul de la instanŃa de executare;


b. se face de judecătorul de la instanŃa de executare sau de judecătorul
de la instanŃa în a cărei rază teritorială se află locul de deŃinere
c. se face de judecătorul de la instanŃa de executare sau de judecătorul
de la instanŃa în a cărei rază teritorială se află locul de deŃinere, dacă
intervine după condamnarea definitivă;
d. nici una din variantele de mai sus

ANS: B

145. În situaŃia în care se iveste o împiedicare la executare,


competenŃa de soluŃionare a contestaŃiei la executare aparŃine:

a. instanŃei de executare sau instanŃei corespunzătoare în a cărei rază


teritorială se află locul de deŃinere
b. numai instanŃei care a pronunŃat hotărârea care se execută;
c. numai instanŃei de executare
d. nici una din variantele de mai sus.

ANS: B

146. ContestaŃia privitoare la amenzile judiciare se soluŃionează de:

a. instanŃa în a cărei rază teritorială se află locul de deŃinere


b. numai instanŃa de executare
c. numai instanŃa care le-a pus în executare
d. nici una din variantele de mai sus

ANS: C

147. Dacă ulterior întocmirii procesului-verbal de constatare a


infracŃiunii flagrante se impune ascultarea altor persoane:

a. se adaugă declaraŃiile acestor persoane în continuarea procesuluiverbal, care se semnează de aceste


persoane si de organul care a întocmit procesul-verbal;
b. acestea nu vor fi ascultate, deoarece după încheierea procesuluiverbal
nu mai este posibilă continuarea acestuia;
c. declaraŃiile vor fi consemnate separat, potrivit procedurii obisnuite
d. nici una din variantele de mai sus.

ANS: C

148. În cazul infracŃiunii flagrante:

a. reŃinerea învinuitului este lăsată la aprecierea organului de cercetare


penală care constată fapta;
b. reŃinerea învinuitului este supusă aprecierii procurorului care
supraveghează cercetările în cauză;
c. reŃinerea învinuitului este obligatorie, dacă sunt îndeplinite
condiŃiile măsurii preventive;
d. nici una din variantele de mai sus

ANS: D

149. Dacă instanŃa constată că nu sunt întrunite condiŃiile referitoare la


cazurile de aplicare a procedurii speciale:

a. judecata se face potrivit procedurii obisnuite;


b. restituie dosarul procurorului pentru a efectua urmărirea penală
conform procedurii obisnuite;
c. dispune achitarea inculpatului
d. nici una din variantele de mai sus.

ANS: A

150. În cazul procedurii speciale referitoare la judecarea unor


infracŃiuni flagrante:

a. prezenŃa părŃii vătămate este obligatorie;


b. reŃinerea si arestarea preventivă a învinuitului sunt obligatorii;
c. judecata poate avea loc în lipsa inculpatului
d. nici una din variantele de mai sus.

ANS: D

151. Hotărârea instanŃei în cazul procedurii speciale referitoare la


infracŃiunile flagrante:

a. trebuie pronunŃată în prezenŃa inculpatului aflat în stare de deŃinere;


b. trebuie redactată în cel mult două zile de la pronunŃare;
c. trebuie pronunŃată în ziua în care s-au încheiat dezbaterile sau cel
mult în 24 de ore;
d. nici una din variantele de mai sus

ANS: A

152. Termenul de exercitare a apelului sau recursului în cazul


infracŃiunilor flagrante este de:

a. 10 zile de la pronunŃare
b. 3 zile de la pronunŃare, pentru părŃile prezente, si de la comunicare,
pentru cei care au lipsit atât la dezbateri, cât si la pronunŃare
c. 3 zile de la pronunŃare;
d. nici una din variantele de mai sus

ANS: C

153. Procedura specială de urmărire si judecare a infracŃiunilor


flagrante nu se aplică:

a. infracŃiunilor săvârsite de minori


b. infracŃiunilor pedepsite la plângere prealabilă
c. infracŃiunilor pentru care legea prevede pedeapsa închisorii mai
mică de 15 ani;
d. nici una din variantele de mai sus.

ANS: A

154. Dacă învinuitul sau inculpatul nu a împlinit 16 ani:

a. citarea părinŃilor este obligatorie la prezentarea materialului de


urmărire penală;
b. citarea părinŃilor este obligatorie la orice ascultare a minorului în
cursul urmăririi penale;
c. citarea părinŃilor este obligatorie la prima audiere si la prezentarea
materialului de urmărire penală;
d. nici una din variantele de mai sus.

ANS: A

155. Inculpatul care a săvârsit infracŃiunea în timpul cât era minor:

a. este judecat potrivit dispoziŃiilor procedurale referitoare la minori,


chiar dacă a împlinit 18 ani înainte de sesizarea instanŃei;
b. este judecat potrivit dispoziŃiilor procedurale referitoare la minori
numai dacă instanŃa a fost sesizată înainte ca minorul să devină major;
c. este judecat potrivit dispoziŃiilor procedurale referitoare la minori
numai dacă instanŃa apreciază că este necesară această procedură;
d. nici una din variantele de mai sus.

ANS: A

156. Când în aceeasi cauză sunt inculpaŃi minori si inculpaŃi majori:

a. se dispune obligatoriu disjungerea cauzei pentru ca inculpaŃii


minori să fie judecaŃi potrivit procedurii speciale;
b. dacă nu se poate dispune disjungerea, instanŃa judecă după
procedura obisnuită, aplicând cu privire la inculpaŃii minori dispoziŃiile speciale referitoare la acestia;
c. dacă nu se poate dispune disjungerea, instanŃa judecă după
procedura obisnuită;
d. nici una din variantele de mai sus

ANS: B

157. Este competentă să hotărască asupra cererii de reabilitare:

a. instanŃa care a pronunŃat condamnarea


b. instanŃa care a judecat în primă instanŃă cauza în care s-a pronunŃat
condamnarea pentru care se cere reabilitarea
c. instanŃa în a cărei rază teritorială se află ultimul loc de deŃinere în
care pedeapsa a fost executată
d. nici una din variantele de mai sus

ANS: B

158. Este competentă să se pronunŃe asupra reabilitării judecătoresti:


a. judecătoria în circumscripŃia căreia locuieste condamnatul, chiar
dacă acesta a fost condamnat de curtea de apel, conform competenŃei după calitatea persoanei;
b. tribunalul în circumscripŃia căruia locuieste condamnatul, când
acesta a fost condamnat de Înalta Curte de CasaŃie si JustiŃie conform competenŃei după calitatea
persoanei;
c. Tribunalul Bucuresti, când condamnarea s-a pronunŃat în primă
instanŃă de Înalta Curte de CasaŃie si JustiŃie conform competenŃei după calitatea persoanei;
d. nici una din variantele de mai sus

ANS: D

159. Cererea de reabilitare judecătorească:

a. se face numai de condamnat, dacă acesta este în viaŃă;


b. se poate face de soŃ sau de rudele apropiate ca substituiŃi procesuali,
în timpul vieŃii condamnatului sau după decesul acestuia
c. nu se poate face decât de condamnat, deoarece decesul acestuia
face să înceteze orice interdicŃii sau sancŃiuni, în condiŃiile în care
răspunderea penală este personală
d. nici una din variantele de mai sus

ANS: A

160. Cererea de reabilitare judecătorească:

a. se poate face de procuror


b. se poate face de rudele apropiate ale condamnatului, dacă acesta a
decedat;
c. nu se poate formula decât de condamnat
d. nici una din variantele de mai sus

ANS: B

161. Împotriva hotărârii de admitere a cererii de reabilitare se poate


declara:

a. apel si recurs;
b. apel sau recurs
c. recurs;
d. nici una din variantele de mai sus

ANS: C

162. Anularea reabilitării poate fi cerută:

a. numai de procuror;
b. de procuror sau de partea vătămată, după caz
c. de condamnat, de soŃ sau rudele apropiate ori de procuror
d. nici una din variantele de mai sus

ANS: A

163. AcŃiunea pentru repararea pagubei, în cazul condamnării pe


nedrept, poate fi introdusă:
a. în termen de 18 luni de la data rămânerii definitive a hotărârii de
condamnare;
b. în termen de 18 luni de la data rămânerii definitive a hotărârii de
achitare;
c. în termen de 18 luni de la data rămânerii definitive a hotărârii de
încetare a procesului penal;
d. nici una din variantele de mai sus

ANS: B

164. AcŃiunea pentru repararea pagubei în cazul condamnării pe


nedrept poate fi introdusă:

a. numai de persoana care a fost condamnată definitiv, în timpul vieŃii


acesteia;
b. de persoana care a fost condamnată definitiv sau de persoanele
aflate în întreŃinerea acesteia;
c. de persoanele aflate în întreŃinerea persoanei condamnate definitiv,
în timpul vieŃii acesteia
d. nici una din variantele de mai sus.

ANS: A

165. CompetenŃa de a soluŃiona cererea pentru repararea pagubei în


cazul condamnării pe nedrept aparŃine:

a. tribunalului în circumscripŃia căruia domiciliază persoana


îndreptăŃită;
b. tribunalului în circumscripŃia căruia domiciliază persoana
îndreptăŃită sau persoanele aflate în întreŃinerea acesteia
c. tribunalului în circumscripŃia căruia domiciliază persoanele aflate
în întreŃinerea persoanei îndreptăŃite
d. nici una din variantele de mai sus

ANS: A

166. AcŃiunea în regres:

a. este obligatorie
b. se exercită de stat în cazul reparării pagubei potrivit art. 506 C.
proc. pen. sau în cazul în care statul a fost condamnat de către o instanŃă internaŃională
c. nu este obligatorie, chiar dacă situaŃia generatoare de daune a fost
provocată cu rea-credinŃă sau din gravă neglijenŃă
d. nici una din variantele de mai sus

ANS: B

Drept procesual penal. Partea generala

MULTIPLE CHOICE

1. Oficialitatea procesului penal priveste:

a. numai faza urmăririi penale


b. numai faza urmăririi penale si faza judecătii
c. numai faza judecătii
d. nici una din variantele de mai sus.

ANS: C

2. Actele necesare desfăsurării procesului penal se îndeplinesc:

a. numai din oficiu


b. din oficiu, afară de cazul când prin lege se dispune altfel
c. la cererea părtilor
d. nici una din variantele de mai sus

ANS: B

3. Conform principiului prezumtiei de nevinovătie, în cursul urmăririi


penale, făptuitorul va fi considerat nevinovat până la:

a. sesizarea organelor de urmărire penală


b. începerea urmăririi penale
c. punerea în miscare a actiunii penale
d. nici una din variantele de mai sus

ANS: D

4. Prezumtia de nevinovătie:

a. este consacrată expres de Codul de procedură penală;


b. nu este consacrată expres de Constitutia României
c. este o prezumtie absolută care nu poate fi răsturnată decât printr-o
hotărâre penală definitivă
d. nici una din variantele de mai sus.

ANS: A

5. Dreptul la apărare este garantat învinuitului sau inculpatului:

a. după punerea în miscare a actiunii penale;


b. în timpul prezentării materialului de urmărire penală
c. pe tot parcursul procesului penal;
d. nici una din variantele de mai sus.

ANS: C

6. Pentru garantarea dreptului la apărare:

a. organele judiciare sunt obligate să ia măsuri pentru asigurarea asistentei juridice a învinuitului sau
inculpatului în toate procesele penale
b. organele judiciare sunt obligate să ia măsuri pentru asigurarea asistentei juridice a părtii vătămate în
toate procesele penale;
c. organele judiciare au obligatia să încunostinteze, de îndată si mai înainte de a-l audia, pe învinuit sau pe
inculpat despre fapta pentru care este cercetat, încadrarea juridică a acesteia si să-i asigure posibilitatea
pregătirii si exercitării apărării
d. nici una din variantele de mai sus
ANS: C

7. În cursul procesului penal:

a. orice parte are dreptul de a fi asistată de apărător


b. orice parte trebuie asistată de apărător;
c. învinuitul sau inculpatul trebuie asistat de apărător
d. nici una din variantele de mai sus.

ANS: A

8. Desfăsurarea procesului penal în limba română:

a. exclude posibilitatea ca judecata să aibă loc fără interpret, chiar dacă


judecătorul, procurorul, apărătorii si părtile cunosc aceeasi limbă maternă
b. presupune că părtii i se numeste un interpret, din oficiu si în mod
obligatoriu, ori de câte ori limba sa maternă este alta decât limba română;
c. presupune că părtii i se desemnează în mod gratuit un interpret dacă nu îsi poate apăra interesele decât
în limba sa maternă
d. nici una din variantele de mai sus

ANS: C

9. În procesul penal:

a. procedura judiciară se desfăsoară în limba română, cu exceptiile prevăzute de lege


b. procedura judiciară se desfăsoară în limba maternă pe care părtile o
înteleg, cu ajutorul interpretilor
c. părtile si alte persoane în proces pot folosi limba maternă, dar actele
procedurale se întocmesc în limba română
d. nici una din variantele de mai sus.

ANS: C

10. Părtilor care nu se pot exprima:

a. li se asigură posibilitatea de a lua cunostintă de piesele dosarului, dreptul de a vorbi, precum si dreptul
de a pune concluzii în instantă prin interpret, ales sau numit, contra cost, de instantă
b. li se asigură posibilitatea de a lua cunostintă de piesele dosarului, dreptul de a vorbi, precum si dreptul
de a pune concluzii în instantă prin interpret, ales sau numit, gratuit, de instantă;
c. li se asigură posibilitatea ca interpretul ales să studieze dosarul
d. nici una din variantele de mai sus

ANS: B

11. Sunt acte prin care se poate pune în miscare actiunea penală:

a. numai ordonanta, rechizitoriul, declaratia orală a procurorului


b. ordonanta, rechizitoriul, declaratia orală a procurorului sau încheierea
instantei
c. numai ordonanta si rechizitoriul
d. nici una din variantele de mai sus

ANS: B
12. Sunt trăsături ale actiunii penale:

a. actiunea penală apartine statului, este obligatorie, este indisponibilă, este individuală si indivizibilă
b. actiunea penală este obligatorie, indisponibilă si indivizibilă
c. actiunea penală este obligatorie, este indisponibilă, individuală si
indivizibilă numai dacă este pornită de autoritătile statului;
d. nici una din variantele de mai sus.

ANS: A

13. Actiunea penală:

a. este suficientă existenta unor informatii privind săvârsirea unei infractiuni pentru punerea în miscare a
actiunii penale
b. nu poate fi pusă în miscare decât in personam
c. implică dobândirea de către făptuitor a calitătii de învinuit
d. nici una din variantele de mai sus

ANS: B

14. Actiunea penală:

a. se poate pune în miscare, în cursul fazei de judecată, numai prin încheiere, dacă procurorul participă la
judecarea cauzei
b. se poate pune în miscare prin declaratia orală a procurorului care
solutionează cauza
c. se poate exercita atât în fata instantei penale, cât si în fata instantei civile
d. nici una din variantele de mai sus

ANS: D

15. Solutiile care pot duce la stingerea actiunii penale în urma judecării unei
cauze:

a. condamnarea sau achitarea


b. clasarea sau încetarea procesului penal;
c. încetarea urmăririi penale sau încetarea procesului penal
d. nici una din variantele de mai sus.

ANS: A

16. Se va dispune scoaterea de sub urmărire penală în următoarele ipoteze:

a. fapta nu există, lipseste plângerea prealabilă, fapta nu a fost săvârsită de învinuit sau de inculpat
b. fapta nu prezintă gradul de pericol social al unei infractiuni, fapta nu a
fost săvârsită de învinuit sau de inculpat, fapta nu întruneste elementele
constitutive ale infractiunii
c. persoana vătămată si-a retras plângerea prealabilă, a intervenit decesul
făptuitorului, a intervenit prescriptia răspunderii penale
d. nici una din variantele de mai sus

ANS: B

17. Dacă nu există învinuit sau inculpat în cauză si s-a împlinit termenul de
prescriptie a răspunderii penale, se va dispune:

a. încetarea urmăririi penale


b. scoaterea de sub urmărire penală
c. clasarea;
d. nici una din variantele de mai sus

ANS: C

18. Învinuitul sau inculpatul poate cere continuarea procesului penal dacă:

a. s-a constat că faptei îi lipseste unul din elementele constitutive ale


infracŃiunii
b. s-a constat că fapta nu este prevăzută de legea penală
c. părŃile s-au împăcat
d. nici una din variantele de mai sus

ANS: D

19. Dacă, după ce s-a constat că a intervenit prescripŃia răspunderii penale,


învinuitul sau inculpatul solicită continuarea procesului penal:

a. procurorul dispune încetarea urmăririi penale, în situaŃia în care a


intervenit o cauză care înlătură caracterul penal al faptei
b. procurorul dispune scoaterea de sub urmărire penală, dacă fapta nu este
prevăzută de legea penală
c. procurorul dispune încetarea urmăririi penale
d. nici una din variantele de mai sus

ANS: B

20. Învinuitul poate cere continuarea procesului penal dacă:

a. există o cauză de încetare a procesului penal


b. a intervenit amnistia
c. s-a împăcat cu partea vătămată
d. nici una din variantele de mai sus.

ANS: B

21. Mostenitorii persoanei vătămate:

a. pot exercita acŃiunea civilă în nume propriu, dacă persoana vătămată a


decedat înainte de a se constitui parte civilă
b. pot exercita acŃiunea civilă numai în calitate de mostenitori ai victimei
infracŃiunii, dacă aceasta a decedat ca urmare a săvârsirii infracŃiunii
c. pot continua acŃiunea civilă, dacă persoana vătămată a decedat după
constituirea ca parte civilă, chiar dacă nu au acceptat mostenirea
d. nici una din variantele de mai sus.

ANS: A

22. AcŃiunea civilă exercitată în cadrul procesului penal:

a. nu este scutită de taxa de timbru;


b. poate fi pornită oricând
c. se stinge întotdeauna prin pronunŃarea unei hotărâri de achitare
d. nici una din variantele de mai sus

ANS: D

23. În cazul acŃiunii civile:

a. dreptul de opŃiune nu funcŃionează dacă acŃiunea civilă se exercită din


oficiu;
b. dacă persoana care a suferit un prejudiciu s-a constituit parte civilă în
procesul penal, acŃiunea introdusă la instanŃa civilă nu este admisibilă dacă
instanŃa penală a suspendat procesul penal;
c. dacă persoana care a suferit un prejudiciu s-a constituit parte civilă în
procesul penal, acŃiunea introdusă la instanŃa civilă nu este admisibilă dacă
instanŃa penală a lăsat nesoluŃionată acŃiunea civilă
d. nici una din variantele de mai sus

ANS: A

24. AcŃiunea civilă se exercită în procesul penal împotriva:

a. inculpatului, mostenitorilor inculpatului si părŃii responsabile civilmente


b. părŃii civile
c. părŃii responsabile civilmente, dacă inculpatul se sustrage de la judecată
d. nici una din variantele de mai sus

ANS: A

25. Repararea pagubei în cazul în care acŃiunea civilă a fost exercitată în


procesul penal:

a. se face numai în natură


b. se face numai prin echivalent, cu excepŃia situaŃiei în care bunul a fost
găsit la inculpat;
c. se face în natură sau prin plata unei despăgubiri bănesti, în măsura în care
repararea în natură nu este posibilă;
d. nici una din variantele de mai sus

ANS: C

26. InstanŃa rezolvă din oficiu acŃiunea civilă numai atunci când aceasta are
ca obiect:

a. restituirea lucrurilor
b. restabilirea situaŃiei anterioare
c. desfiinŃarea totală sau parŃială a unui înscris;
d. nici una din variantele de mai sus.

ANS: D

27. Favorizatorul răspunde civil solidar cu inculpatul:

a. dacă a dat ajutor pentru asigurarea folosului infracŃiunii, dar numai în


limitele acestuia
b. dacă a săvârsit acte de favorizare a persoanei inculpatului
c. da, în toate cazurile în care inculpatul este obligat la plata despăgubirilor
civile;
d. nici una din variantele de mai sus.

ANS: A

28. Vor răspunde civil în solidar cu inculpatul, dacă sunt trasi la răspundere
penală în faŃa instanŃei de judecată:

a. coautorii, instigatorii si complicii


b. tăinuitorul si favorizatorul pentru întregul prejudiciu produs de inculpat
c. partea responsabilă civilmente
d. nici una din variantele de mai sus.

ANS: A

29. Persoana vătămată prin infracŃiune, constituită parte vătămată, poate


participa în aceeasi cauză:

a. numai în calitate de parte vătămată;


b. numai în calitate de parte civilă, dacă solicită această calitate prin
constituirea ca parte civilă
c. în calitate de parte civilă, dacă solicită această calitate prin constituirea ca
parte civilă;
d. nici una din variantele de mai sus

ANS: C

30. Partea responsabilă civilmente:

a. poate fi introdusă în cauză oricând în cursul procesului penal;


b. poate interveni în procesul penal numai până la citirea actului de sesizare
c. poate interveni în procesul penal numai până la terminarea cercetării
judecătoresti
d. nici una din variantele de mai sus.

ANS: C

31. Introducerea în procesul penal a părŃii responsabile civilmente:

a. nu se poate face în cursul urmăririi penale


b. se poate face la cererea părŃii civile
c. se poate face la cererea părŃii vătămate sau a părŃii civile
d. nici una din variantele de mai sus.

ANS: B

32. Procurorul:

a. este obligat să susŃină acŃiunea civilă pornită de partea civilă înainte de citirea actului de sesizare
b. poate să susŃină acŃiunea civilă, dacă partea civilă este lipsită de capacitate de exerciŃiu
c. este obligat să susŃină interesele persoanei vătămate prin infracŃiune, dacă aceasta este lipsită de
capacitate de exerciŃiu sau are o capacitate de exerciŃiu restrânsă;
d. nici una din variantele de mai sus
ANS: C

33. În cazul în care persoana vătămată printr-o infracŃiune solicită să


participe în procesul penal în calitate de parte civilă si, în acelasi timp,
introduce o acŃiune la instanŃa civilă:

a. hotărârea definitivă si irevocabilă a instanŃei penale are autoritate de lucru judecat în faŃa instanŃei
civile care judecă acŃiunea civilă cu privire la existenŃa faptei, a persoanei care a săvârsit-o si a
vinovăŃiei acesteia;
b. hotărârea definitivă a instanŃei civile are autoritate de lucru judecat în faŃa instanŃei penale cu privire
la existenŃa faptei, a persoanei care a săvârsit-o si a vinovăŃiei acesteia;
c. judecata în faŃa instanŃei civile se suspendă până la rezolvarea definitivă a cauzei penale
d. nici una din variantele de mai sus

ANS: C

34. Persoana vătămată prin infracŃiune se poate adresa instanŃei civile:

a. oricând, chiar dacă s-a constituit parte civilă în procesul penal;


b. în caz de suspendare a procesului penal, dacă s-a constituit parte civilă în procesul penal
c. oricând, chiar dacă instanŃa penală a rezolvat acŃiunea civilă;
d. nici una din variantele de mai sus

ANS: B

35. Partea vătămată este:

a. persoana fizică, dacă a suferit o vătămare fizică, morală sau materială prin săvârsirea infracŃiunii;
b. subiectul pasiv al infracŃiunii
c. persoana fizică, dacă a suferit o vătămare fizică, morală sau materială prin săvârsirea infracŃiunii si
dacă participă în procesul penal;
d. nici una din variantele de mai sus.

ANS: C

36. Inculpatul:

a. este numai persoana fizică împotriva căreia s-a pus în miscare acŃiunea penală;
b. trebuie să fie o persoană, fizică sau juridică, determinată;
c. poate fi o persoană căreia legea îi recunoaste imunitatea penală
d. nici una din variantele de mai sus

ANS: B

37. Partea vătămată participă în procesul penal:

a. în ceea ce priveste latura penală


b. în ceea ce priveste latura civilă
c. în ceea ce priveste latura penală si latura civilă, concomitent, dar numai
dacă s-a constituit parte civilă;
d. nici una din variantele de mai sus

ANS: A
38. Persoana vătămată:

a. dobândeste în mod automat calitatea de parte vătămată dacă a sesizat


săvârsirea infracŃiunii
b. dobândeste în mod automat calitatea de parte civilă dacă a indicat
cuantumul prejudiciului pe care l-a suferit
c. trebuie chemată de organele judiciare pentru a fi întrebată dacă se
constituie parte vătămată sau parte civilă, după caz;
d. nici una din variantele de mai sus.

ANS: C

39. Este parte în faza de judecată a procesului penal:

a. partea responsabilă civilmente;


b. învinuitul;
c. procurorul
d. nici una din variantele de mai sus.

ANS: A

40. Are calitatea de inculpat:

a. numai persoana faŃă de care s-a pus în miscare acŃiunea penală;


b. numai persoana citată în această calitate de instanŃa penală
c. persoana faŃă de care s-a dispus începerea urmăririi penale
d. nici una din variantele de mai sus

ANS: A

41. Parte vătămată în procesul penal poate fi:

a. numai victima infracŃiunii;


b. numai o persoană fizică
c. o persoană fizică sau o persoană juridică
d. nici una din variantele de mai sus

ANS: C

42. CompetenŃa după calitatea persoanei:

a. stabileste numai instanŃa judecătorească împuternicită să judece în prima


instanŃă
b. stabileste instanŃa judecătorească împuternicită să judece în primă instanŃă
si, implicit, instanŃele care judecă în apel si în recurs
c. stabileste numai parchetul competent să efectueze urmărirea penală
d. nici una din variantele de mai sus

ANS: B

43. SecŃii maritime si fluviale funcŃionează:

a. numai la tribunale si curŃi de apel;


b. nu numai la judecătorii, tribunale, curŃi de apel, ci si la Înalta Curte de
CasaŃie si JustiŃie
c. la unele judecătorii, tribunale si curŃi de apel;
d. nici una din variantele de mai sus

ANS: C

44. SecŃii maritime si fluviale funcŃionează pe lângă instanŃele din:

a. GalaŃi;
b. Brăila
c. Călărasi;
d. nici una din variantele de mai sus

ANS: A

45. Judecata în apel se realizează de către un complet format din:

a. trei judecători la tribunal si la curtea de apel;


b. trei judecători la curtea de apel si Completul de 9 judecători la Înalta
Curte de CasaŃie si JustiŃie;
c. doi judecători la tribunal si la curtea de apel
d. nici una din variantele de mai sus

ANS: C

46. Sunt considerate forme subsidiare ale competenŃei în materie penală:

a. competenŃa după calitatea persoanei, competenŃa materială, competenŃa


teritorială;
b. competenŃa specială si competenŃa personală;
c. competenŃa funcŃională si competenŃa materială
d. nici una din variantele de mai sus

ANS: B

47. CompetenŃa specială:

a. este prevăzută sub sancŃiunea nulităŃii absolute si nu poate fi invocată


oricând pe parcursul procesului penal, până la rămânerea definitivă a
hotărârii;
b. reprezintă o formă de competenŃă subsidiară;
c. se întâlneste numai la instanŃele si parchetele militare
d. nici una din variantele de mai sus

ANS: B

48. InstanŃele militare judecă:

a. numai infracŃiunile săvârsite de militari;


b. numai infracŃiunile săvârsite de militari, dacă au legătură cu îndeplinirea atribuŃiilor de serviciu
c. numai anumite infracŃiuni prevăzute de Codul penal si de legi speciale si numai infracŃiunile săvârsite
de militari, dacă au legătură cu îndeplinirea atribuŃiilor de serviciu;
d. nici una din variantele de mai sus.
ANS: C

49. InfracŃiunea de omor săvârsită asupra unui magistrat de la tribunal va fi


judecată de:

a. Înalta Curte de CasaŃie si JustiŃie;


b. curtea de apel;
c. tribunal;
d. nici una din variantele de mai sus.

ANS: C

50. InfracŃiunea de omor săvârsită de un magistrat de la tribunal va fi


judecată de:

a. Înalta Curte de CasaŃie si JustiŃie


b. curtea de apel;
c. tribunal;
d. nici una din variantele de mai sus.

ANS: B

51. Conflictele de competenŃă între tribunalele militare:

a. se soluŃionează de Curtea Militară de Apel;


b. pot interveni numai cu privire la cauzele în care se judecă infracŃiuni
contra ordinii si disciplinei militare;
c. sunt date în competenŃa tribunalului militar teritorial;
d. nici una din variantele de mai sus

ANS: C

52. Curtea Militară de Apel:

a. judecă numai în primă instanŃă si în recurs;


b. judecă în fond, în apel si în recurs;
c. judecă în primă instanŃă infracŃiunile săvârsite de judecătorii militari si de procurorii militari;
d. nici una din variantele de mai sus

ANS: B

53. InfracŃiunea de fals material în înscrisuri oficiale săvârsită de un avocat:

a. presupune, în vederea începerii urmăririi penale, avizul ministrului


justiŃiei;
b. este de competenŃa curŃii de apel;
c. implică o judecată care se poate desfăsura pe trei grade de jurisdicŃie:
fond, apel, recurs;
d. nici una din variantele de mai sus.

ANS: B

54. În cazul în care un avocat a săvârsit o infracŃiune, competenŃa de


soluŃionare a cauzei aparŃine:
a. curŃii de apel, dacă infracŃiunea are legătură cu atribuŃiile de serviciu ale inculpatului;
b. instanŃei competente după gravitatea infracŃiunii săvârsite;
c. curŃii de apel;
d. nici una din variantele de mai sus.

ANS: C

55. Completul de 9 judecători al Înaltei CurŃi de CasaŃie si JustiŃie judecă:

a. apelurile declarate împotriva hotărârilor pronunŃate în primă instanŃă de SecŃia penală;


b. recursurile declarate împotriva hotărârilor pronunŃate în primă instanŃă de
SecŃia penală;
c. recursurile în interesul legii
d. nici una din variantele de mai sus.

ANS: B

56. SecŃiile Unite ale Înaltei CurŃi de CasaŃie si JustiŃie:

a. sesizează Curtea ConstituŃională pentru a se pronunŃa asupra


constituŃionalităŃii legilor înainte de promulgarea acestora
b. judecă recursurile declarate împotriva hotărârilor pronunŃate în prima
instanŃă de SecŃia penală;
c. judecă apelurile declarate împotriva hotărârilor pronunŃate în primă
instanŃă de Completul de 9 judecători;
d. nici una din variantele de mai sus.

ANS: A

57. Sunt calităŃi si funcŃii care atrag competenŃa de judecată a Înaltei CurŃi de CasaŃie si JustiŃie ca
instanŃă de fond:

a. judecătorii de la tribunale si cei de la curŃile de apel;


b. membrii Consiliului Superior al Magistraturii;
c. controlorii financiari de la Curtea de Conturi;
d. nici una din variantele de mai sus.

ANS: B

58. Înalta Curte de CasaŃie si JustiŃie nu judecă:

a. în fond;
b. în apel;
c. în recurs;
d. nici una din variantele de mai sus.

ANS: B

59. InfracŃiunea săvârsită de un procuror din cadrul D.I.I.C.O.T. se judecă


în primă instanŃă de:

a. curtea de apel;
b. Înalta Curte de CasaŃie si JustiŃie;
c. instanŃa corespunzătoare din punct de vedere teritorial după calitatea
persoanei
d. nici una din variantele de mai sus.

ANS: B

60. În situaŃia infracŃiunilor continuate:

a. instanŃa de la locul unde s-a produs rezultatul este competentă să judece


cauza;
b. instanŃa de la locul unde s-a comis primul act material este competentă să
judece cauza;
c. oricare dintre instanŃele de la locul unde s-au comis oricare din actele
materiale sau instanŃa de la locul unde s-a produs rezultatul
d. nici una din variantele de mai sus.

ANS: C

61. Regulile de stabilire a competenŃei teritoriale:

a. se aplică în ordinea în care acestea sunt prevăzute în art. 30 C. proc. pen.;


b. se aplică în ordinea în care acestea sunt prevăzute în art. 30 C. proc. pen.
numai dacă sesizările sunt simultane
c. nu există o ordine de prioritate între criteriile prevăzute în art. 30 C. proc.
pen., indiferent de data sesizării
d. nici una din variantele de mai sus

ANS: B

62. Când urmărirea penală s-a efectuat de un organ central căruia îi


corespund mai multe instanŃe competente potrivit criteriilor prevăzute în art.
30, judecarea cauzei revine:

a. instanŃei în circumscripŃia căreia s-a săvârsit infracŃiunea


b. instanŃei în circumscripŃia căreia îsi are sediul organul de cercetare
penală;
c. instanŃei stabilite de procuror
d. nici una din variantele de mai sus.

ANS: C

63. Prin locul săvârsirii infracŃiunii se poate înŃelege:

a. locul unde a fost prins făptuitorul


b. locul unde s-a desfăsurat activitatea infracŃională, în totul sau în parte;
c. locul unde au fost desfăsurate actele premergătoare săvârsirii infracŃiunii;
d. nici una din variantele de mai sus

ANS: B

64. Cauzele sunt reunite:

a. numai în faŃa primei instanŃe de judecată


b. în faŃa primei instanŃe de judecată, chiar după desfiinŃarea hotărârii cu
trimitere de către instanŃa de apel sau după casarea cu trimitere de către
instanŃa de recurs, în faŃa instanŃei de apel sau a instanŃei de recurs, dacă se
află în acelasi stadiu de judecată;
c. în faŃa instanŃei de apel sau de recurs, dar numai prin prorogare de
competenŃă
d. nici una din variantele de mai sus

ANS: B

65. Există indivizibilitate:

a. când la săvârsirea unei infracŃiuni au participat mai multe persoane;


b. când două sau mai multe infracŃiuni au fost săvârsite în timp si loc diferit,
dar după o prealabilă înŃelegere între infractori;
c. când între două sau mai multe infracŃiuni există legătură, iar reunirea
cauzelor se impune pentru o mai bună înfăptuire a justiŃiei
d. nici una din variantele de mai sus

ANS: A

66. Există conexitate:

a. în cazul infracŃiunii continue sau continuate;


b. în cazul în care la săvârsirea unei infracŃiuni au participat mai multe
persoane;
c. când două sau mai multe infracŃiuni au fost săvârsite prin acelasi act;
d. nici una din variantele de mai sus.

ANS: C

67. Cauzele trebuie reunite întotdeauna:

a. în cazurile de conexitate în care o infracŃiune a fost săvârsită pentru a


ascunde sau a înlesni săvârsirea unei alte infracŃiuni
b. în toate cazurile de conexitate în care la săvârsirea unei infracŃiuni au
participat mai multe persoane;
c. în cazul infracŃiunii continuate sau în orice alte cazuri când două sau mai
multe acte materiale alcătuiesc o singură infracŃiune;
d. nici una din variantele de mai sus.

ANS: C

68. În cazul normelor de competenŃă teritorială:

a. excepŃiile pot fi invocate numai până la citirea actului de sesizare;


b. excepŃiile pot fi invocate oricând, în orice stadiu al procesului, de către
oricare dintre părŃi;
c. excepŃiile pot fi invocate de către oricare dintre părŃi, numai până la
începerea dezbaterilor;
d. nici una din variantele de mai sus.

ANS: A

69. ExcepŃiile privind competenŃa instanŃei pot fi ridicate:

a. până la citirea actului de sesizare, în cazul competenŃei teritoriale


b. până la citirea actului de sesizare, în cazul competenŃei materiale
c. până la citirea actului de sesizare, în cazul competenŃei după calitatea
persoanei
d. nici una din variantele de mai sus

ANS: A

70. În situaŃia în care, după săvârsirea unei infracŃiuni, o persoană


dobândeste calitatea de senator, cauza va fi judecată:

a. de Înalta Curte de CasaŃie si JustiŃie;


b. de curtea de apel
c. de instanŃa competentă material
d. nici una din variantele de mai sus.

ANS: A

71. În situaŃia în care un amiral săvârseste o infracŃiune, iar ulterior nu mai


deŃine această calitate:

a. cauza va fi judecată de Înalta Curte de CasaŃie si JustiŃie în orice situaŃie;


b. cauza va fi judecată de Înalta Curte de CasaŃie si JustiŃie dacă s-a dat o
hotărâre în primă instanŃă
c. cauza va fi judecată de instanŃa competentă material
d. nici una din variantele de mai sus

ANS: B

72. În situaŃia declinării de competenŃă determinate de competenŃa


teritorială:

a. actele îndeplinite ori măsurile dispuse se menŃin


b. actele îndeplinite ori măsurile dispuse pot fi menŃinute;
c. actele îndeplinite ori măsurile dispuse nu pot fi menŃinute
d. nici una din variantele de mai sus

ANS: A

73. Când instanŃa sesizată cu soluŃionarea conflictului de competenŃă


constată că acea cauză este de competenŃa altei instanŃe decât cele între care
a intervenit conflictul:

a. dacă faŃă de a treia instanŃă nu este instanŃă ierarhic superioară comună,


trimite dosarul instanŃei superioare comune
b. trimite dosarul instanŃei competente, chiar dacă faŃă de a treia instanŃă nu
este instanŃă ierarhic comună
c. desfiinŃează hotărârea instanŃei care a declansat conflictul de competenŃă,
pentru a se dispune declinarea în favoarea instanŃei competente
d. nici una din variantele de mai sus.

ANS: A

74. În cazul unui conflict de competenŃă pozitiv:

a. soluŃionarea are ca efect suspendarea judecăŃii, cu excepŃia actelor si


măsurilor care reclamă urgenŃă;
b. sesizarea instanŃei ierarhic superioare se face de instanŃa care si-a declarat
prima competenŃa;
c. sesizarea instanŃei ierarhic superioare se face de instanŃa care si-a declinat
ultima competenŃa;
d. nici una din variantele de mai sus

ANS: A

75. Conflictul de competenŃă între două organe de cercetare penală:

a. trebuie soluŃionat de procurorul care supraveghează activitatea de


cercetare penală efectuată de aceste organe;
b. va fi soluŃionat de conducătorul parchetului căruia i-ar reveni competenŃa
să instrumenteze dosarul;
c. se rezolvă de către seful ierarhic superior din punct de vedere
administrativ al celor două organe de cercetare penală
d. nici una din variantele de mai sus

ANS: A

76. Judecătorul nu este incompatibil să judece o cauză în apel dacă:

a. într-o discuŃie între prieteni a afirmat că apelul declarat de un inculpat în


cauza respectivă va fi admis;
b. a schimbat încadrarea juridică prin încheiere, înainte de soluŃionarea
cauzei;
c. a participat la judecarea unui recurs împotriva unei încheieri privind o
măsură preventivă, pronunŃându-se asupra vinovăŃiei inculpatului;
d. nici una din variantele de mai sus.

ANS: B

77. Judecătorul este incompatibil să judece o cauză numai dacă:

a. este soŃ, rudă sau afin până la gradul 3 inclusiv cu una din părŃi
b. este soŃ, rudă sau afin până la gradul 3 inclusiv cu unul dintre ceilalŃi
judecători care face parte din complet
c. este soŃ, rudă sau afin până la gradul 3 inclusiv cu procurorul
d. nici una din variantele de mai sus

ANS: D

78. Judecătorul este incompatibil să judece o cauză dacă:

a. este soŃ, rudă sau afin până la gradul 4 inclusiv cu procurorul care a dispus
reŃinerea învinuitului;
b. este soŃ, rudă sau afin până la gradul 4 inclusiv cu procurorul general
adjunct al parchetului care a întocmit rechizitoriul
c. este soŃ, rudă sau afin până la gradul 4 inclusiv cu un grefier care a
întocmit citaŃiile în dosarul de urmărire penală
d. nici una din variantele de mai sus.

ANS: A

79. Se reŃine existenŃa unui caz de incompatibilitate în următoarea situaŃie:


a. judecătorul a fost reprezentant sau apărător al interpretului
b. judecătorul este soŃ, rudă sau afin cu unul din avocaŃi
c. judecătorul a primit liberalităŃi de la mandatarul unei părŃi;
d. nici una din variantele de mai sus.

ANS: C

80. În cazul în care partea află cazul de incompatibilitate după pronunŃarea


hotărârii:

a. poate formula cererea de recuzare în apel;


b. nu mai poate formula cererea de recuzare, dar poate declara apel pentru
acest motiv;
c. poate formula cererea de recuzare, chiar dacă hotărârea a rămas definitivă
prin neapelare;
d. nici una din variantele de mai sus.

ANS: B

81. Cererea de recuzare poate fi formulată:

a. numai de către părŃi;


b. de către părŃi sau de procuror
c. de orice persoană interesată si de procuror
d. nici una din variantele de mai sus

ANS: A

82. Dacă în cauză sunt arestaŃi preventiv, iar partea vătămată formulează o
cerere de recuzare a judecătorului:

a. cererea este inadmisibilă


b. cererea va fi soluŃionată de un alt complet, dar completul în faŃa căruia s-a
formulat cererea de recuzare, cu participarea judecătorului recuzat, hotărăste
asupra măsurilor preventive;
c. cererea va fi soluŃionată de un alt complet, care va hotărî si asupra
măsurilor preventive;
d. nici una din variantele de mai sus.

ANS: B

83. Cererea de abŃinere formulată de procurorul de sedinŃă:

a. este inadmisibilă, întrucât acesta nu soluŃionează cauza si nici nu


efectuează acte necesare desfăsurării procesului penal;
b. se depune la conducătorul parchetului, care o înaintează presedintelui
instanŃei, iar acesta o admite sau o respinge prin rezoluŃie;
c. se soluŃionează de instanŃă
d. nici una din variantele de mai sus.

ANS: C

84. Constituie motiv de recuzare:

a. participarea expertului de mai multe ori în aceeasi cauză;


b. audierea martorului de mai multe ori în aceeasi cauză
c. judecătorul a fost expert sau martor în cauză
d. nici una din variantele de mai sus.

ANS: C

85. Strămutarea judecării unei cauze penale poate fi cerută:

a. de secretarul Consiliului Superior al Magistraturii


b. numai de Ministrul JustiŃiei;
c. de presedintele instanŃei superioare în grad celei la care se află cauza;
d. nici una din variantele de mai sus

ANS: D

86. Poate fi solicitată strămutarea judecării unei cauze penale dacă:

a. imparŃialitatea judecătorilor ar putea fi stirbită din cauza dusmăniilor


locale;
b. nu a fost citit actul de sesizare;
c. a fost terminată cercetarea judecătorească
d. nici una din variantele de mai sus.

ANS: A

87. Strămutarea unei cauze se poate cere:

a. numai când aceasta se află pe rolul instanŃei de fond;


b. numai când aceasta se află pe rolul unei instanŃe
c. numai dacă aceasta nu se află în apel;
d. nici una din variantele de mai sus

ANS: B

88. Cererea de strămutare:

a. se adresează instanŃei care a primit cauza spre judecare


b. se adresează instanŃei ierarhic superioare celei care a primit cauza spre
judecare;
c. se adresează Înaltei CurŃi de CasaŃie si JustiŃie;
d. nici una din variantele de mai sus

ANS: C

89. Cererea de informaŃii în cazul strămutării:

a. este obligatorie în toate cazurile;


b. este facultativă în toate cazurile;
c. este facultativă în situaŃia în care se formulează o nouă cerere de
strămutare în aceeasi cauză;
d. nici una din variantele de mai sus.

ANS: C
90. PărŃile sunt anunŃate despre formularea cererii de strămutare de către:

a. Înalta Curte de CasaŃie si JustiŃie, prin citare;


b. instanŃa în faŃa căreia se află cauza pe rol, prin comunicarea cererii;
c. instanŃa superioară celei la care se află cauza pe rol;
d. nici una din variantele de mai sus.

ANS: C

91. Strămutarea:

a. se dispune de către Parchetul de pe lângă Înalta Curte de CasaŃie si JustiŃie


în cauzele aflate în curs de urmărire penală;
b. examinarea cererii se face în sedinŃă publică, cu citarea părŃilor;
c. se dispune prin încheiere motivată împotriva căreia se poate declara
recurs;
d. nici una din variantele de mai sus

ANS: D

92. Desemnarea altei instanŃe pentru judecarea cauzei:

a. se dispune de către Parchetul de pe lângă Înalta Curte de CasaŃie si JustiŃie


în cauzele aflate în curs de urmărire penală
b. examinarea cererii se face în sedinŃă publică, fără citarea părŃilor
c. se dispune prin încheiere motivată împotriva căreia se poate declara
recurs
d. nici una din variantele de mai sus

ANS: D

93. Strămutarea poate fi cerută din nou:

a. oricând;
b. după trecerea unui termen de la respingerea cererii anterioare
c. numai dacă noua cerere se întemeiază pe împrejurări noi, necunoscute
Înaltei CurŃi de CasaŃie si JustiŃie la data soluŃionării cererii anterioare, sau
dacă noua cerere se întemeiază pe împrejurări noi, ivite după respingerea
cererii anterioare;
d. nici una din variantele de mai sus.

ANS: C

94. Probele indirecte:

a. sunt întotdeauna obŃinute din altă sursă decât cea originală


b. dovedesc în mod direct fapta
c. sunt întotdeauna obŃinute din sursa originală
d. nici una din variantele de mai sus

ANS: D

95. Probele directe:

a. sunt probele prin care se constată faptele probatorii;


b. sunt probele care se referă la faptul principal;
c. sunt elemente de fapt care ajung la cunostinŃa autorităŃilor judiciare dintrun
izvor nemijlocit;
d. nici una din variantele de mai sus.

ANS: B

96. Sarcina administrării probelor în procesul penal aparŃine:

a. organelor judiciare;
b. poliŃiei judiciare si procurorului
c. părŃilor, poliŃiei judiciare, procurorului si instanŃei
d. nici una din variantele de mai sus

ANS: A

97. Dreptul la tăcere:

a. poate fi folosit de învinuit sau inculpat cu privire la datele sale de


identitate;
b. reprezintă posibilitatea învinuitului sau inculpatului de a refuza să
răspundă la orice întrebare care i se pune de către organele judiciare
c. reprezintă posibilitatea învinuitului sau inculpatului de a refuza să
răspundă la orice întrebare care i se pune de către organele judiciare cu
privire la învinuirea care i se aduce;
d. nici una din variantele de mai sus.

ANS: C

98. Probele în procesul penal:

a. nu pot fi administrate decât în faza cercetării judecătoresti


b. pot fi propuse numai până la începerea dezbaterilor;
c. trebuie să fie admisibile, pertinente, concludente si utile
d. nici una din variantele de mai sus

ANS: C

99. DeclaraŃia învinuitului sau inculpatului:

a. are o valoare probatorie absolută


b. are o valoare probatorie relativă
c. este indivizibilă;
d. nici una din variantele de mai sus

ANS: B

100. DeclaraŃiile învinuitului sau inculpatului pot servi la aflarea


adevărului:

a. necondiŃionat, dacă învinuitul sau inculpatul a acceptat să fie


audiat;
b. numai dacă se coroborează cu alte probe;
c. numai dacă se coroborează cu alte fapte sau împrejurări care rezultă
din ansamblul probelor administrate în cauză
d. nici una din variantele de mai sus.

ANS: C

101. Reprezintă probe concludente în procedura penală:

a. probele care au legătură cu faptele sau împrejurările ce fac obiectul


probaŃiunii;
b. probele care contribuie la aflarea adevărului în cauza penală
c. probele care sunt necesare pentru soluŃionarea cauzei;
d. nici una din variantele de mai sus

ANS: B

102. Ascultarea învinuitului sau inculpatului:

a. se face separat dacă sunt mai mulŃi învinuiŃi sau inculpaŃi, în faza
de urmărire penală;
b. se face separat dacă sunt mai mulŃi învinuiŃi sau inculpaŃi,
indiferent de faza în care se află procesul penal;
c. învinuitul poate prezenta o declaraŃie scrisă personal mai înainte,
dacă aceasta cuprinde amănunte greu de reŃinut;
d. nici una din variantele de mai sus.

ANS: A

103. DeclaraŃiile învinuitului sau inculpatului:

a. se consemnează în scris sau se înregistrează cu mijloace audiovideo;


b. se consemnează în scris;
c. se consemnează în scris de către învinuit sau inculpat ori de către
avocatul acestuia
d. nici una din variantele de mai sus.

ANS: B

104. DeclaraŃiile părŃii vătămate pot servi la aflarea adevărului:

a. necondiŃionat;
b. numai dacă se coroborează cu alte probe;
c. numai dacă se coroborează cu alte fapte sau împrejurări care rezultă
din ansamblul probelor administrate în cauză;
d. nici una din variantele de mai sus

ANS: C

105. Ascultarea învinuitului sau inculpatului:

a. se face numai la sediul parchetului sau poliŃiei;


b. se face numai la sediul organului judiciar;
c. se poate face oriunde acesta se găseste, dacă se află în
imposibilitate de deplasare;
d. nici una din variantele de mai sus.
ANS: C

106. Partea vătămată poate declara că participă în această calitate în


procesul penal:

a. până la terminarea cercetării judecătoresti


b. până la citirea actului de sesizare
c. până la punerea în miscare a acŃiunii penale
d. nici una din variantele de mai sus

ANS: B

107. Partea civilă:

a. poate fi reprezentată în procesul penal, dar numai dacă este lipsită


total de capacitate de exerciŃiu
b. este introdusă din oficiu în procesul penal
c. poate declara că participă în procesul penal în această calitate
numai până la citirea actului de sesizare
d. nici una din variantele de mai sus.

ANS: C

108. Persoana obligată să păstreze secretul profesional:

a. nu este obligată să declare ca martor


b. nu poate fi ascultată ca martor cu privire la faptele si împrejurările
de care a luat cunostinŃă în exerciŃiul profesiei, fără încuviinŃarea persoanei
sau a unităŃii faŃă de care este obligată să păstreze secretul
c. nu poate să fie ascultată ca martor în nicio cauză
d. nici una din variantele de mai sus

ANS: B

109. În situaŃia în care soŃia inculpatului este audiată în calitate de


martor:

a. poate săvârsi infracŃiunea de mărturie mincinoasă dacă declară


necorespunzător adevărului
b. poate săvârsi infracŃiunea de mărturie mincinoasă numai dacă este
audiată în legătură cu fapte de corupŃie, iar mărturia e mincinoasă
c. poate săvârsi infracŃiunea de favorizare a infractorului, dacă
mărturia e mincinoasă
d. nici una din variantele de mai sus

ANS: A

110. Ascultarea ca martor a persoanelor care prezintă infirmităŃi


fizice:

a. este interzisă, deoarece persoana respectivă nu poate să redea


constient cunostinŃele pe care le are
b. nu este interzisă dacă ascultarea se face cu privire la fapte pe care
le-a perceput cu simŃurile sănătoase
c. este permisă în orice condiŃii si cu privire la faptele percepute în
orice mod;
d. nici una din variantele de mai sus

ANS: B

111. SoŃul si rudele apropiate ale învinuitului:

a. nu pot fi audiate ca martori


b. nu sunt obligate să declare ca martori
c. nu pot săvârsi infracŃiunea de mărturie mincinoasă dacă au fost
audiate;
d. nici una din variantele de mai sus

ANS: B

112. Minorul care nu a împlinit 14 ani:

a. nu poate fi audiat ca martor în procesul penal


b. poate fi audiat numai în sedinŃă secretă;
c. poate fi audiat, dar numai în prezenŃa unuia dintre părinŃi sau a
persoanei căreia îi este încredinŃat spre crestere si educare
d. nici una din variantele de mai sus

ANS: C

113. Minorul:

a. nu poate fi ascultat ca martor în procesul penal;


b. nu este obligat să declare ca martor în procesul penal
c. poate fi ascultat ca martor
d. nici una din variantele de mai sus

ANS: C

114. Nu pot dobândi calitatea de martor în procesul penal:

a. rudele inculpatului si rudele părŃii vătămate;


b. părŃile civile;
c. minorii;
d. nici una din variantele de mai sus

ANS: B

115. Persoana vătămată:

a. nu poate fi ascultată ca martor în procesul penal


b. poate fi obligată să declare ca martor
c. poate fi ascultată ca martor dacă nu s-a constituit parte civilă sau nu
participă în proces ca parte vătămată
d. nici una din variantele de mai sus

ANS: C

116. Nu depune jurământ:


a. preotul;
b. ateul;
c. minorul care nu a împlinit 14 ani
d. nici una din variantele de mai sus

ANS: C

117. Pot fi audiaŃi ca martori cu identitate protejată:

a. procurorul care a supravegheat urmărirea penală;


b. investigatorii sub acoperire;
c. minorii, în cazul infracŃiunilor privind violenŃa în familie;
d. nici una din variantele de mai sus.

ANS: B

118. Confruntarea poate fi efectuată:

a. numai între martorii ale căror declaraŃii sunt contradictorii;


b. numai între învinuit sau inculpat si martori;
c. între persoanele ascultate în aceeasi cauză, dacă între declaraŃiile
acestora există contradicŃii;
d. nici una din variantele de mai sus

ANS: C

119. În cazul confruntării:

a. persoanele sunt ascultate cu privire la faptele si împrejurările în


privinŃa cărora declaraŃiile date anterior se contrazic;
b. declaraŃiile se consemnează în scris, în procese-verbale separate
pentru fiecare persoană;
c. persoanele confruntate trebuie să îsi pună reciproc întrebări
d. nici una din variantele de mai sus.

ANS: A

120. Una din părŃi prezintă o înregistrare video în procesul penal ca


probă:

a. înregistrarea video efectuată de parte este inadmisibilă ca mijloc de


probă, dacă a fost făcută fără autorizarea instanŃei;
b. înregistrarea video poate servi ca mijloc de probă, chiar dacă a fost
efectuată de parte, cu condiŃia ca infracŃiunea să fie cercetată la plângere
prealabilă;
c. înregistrarea poate servi ca mijloc de probă dacă nu este interzisă de
lege sau dacă priveste înregistrări ale propriilor convorbiri sau comunicări
ale părŃii purtate cu terŃi;
d. nici una din variantele de mai sus

ANS: C

121. Convorbirile si comunicările părŃii vătămate pot fi interceptate:

a. la cererea motivată a acesteia, cu autorizarea judecătorului,


indiferent de natura infracŃiunii;
b. indiferent de natura infracŃiunii, dar numai cu autorizarea
judecătorului;
c. la cererea motivată a acesteia, cu autorizarea procurorului,
indiferent de natura infracŃiunii, dar nu mai mult de 30 de zile;
d. nici una din variantele de mai sus.

ANS: A

122. Mijloacele de probă administrate ca urmare a interceptărilor


convorbirilor si comunicaŃiilor:

a. pot fi supuse expertizei numai la cererea inculpatului;


b. pot fi supuse expertizei la cererea procurorului, a părŃilor sau din
oficiu;
c. nu pot fi supuse expertizei;
d. nici una din variantele de mai sus.

ANS: B

123. Nu pot fi martori asistenŃi:

a. vecinii persoanei al cărei domiciliu este percheziŃionat;


b. persoanele care au asistat la săvârsirea faptei
c. persoanele interesate în cauză
d. nici una din variantele de mai sus

ANS: C

124. Ridicarea de obiecte sau înscrisuri se dispune:

a. numai de către instanŃă;


b. numai de către procuror;
c. de către executorul judecătoresc
d. nici una din variantele de mai sus.

ANS: D

125. PercheziŃia poate fi:

a. numai domiciliară;
b. corporală sau domiciliară
c. numai corporală;
d. nici una din variantele de mai sus.

ANS: B

126. Comisia rogatorie se poate adresa:

a. parchetului ierarhic superior;


b. parchetului ierarhic inferior;
c. instanŃei egale în grad;
d. nici una din variantele de mai sus.
ANS: C

127. Sunt măsuri preventive:

a. reŃinerea;
b. obligarea la tratament medical;
c. sechestrul;
d. nici una din variantele de mai sus

ANS: A

128. Împotriva ordonanŃei procurorului prin care se dispune reŃinerea:

a. învinuitul poate formula plângere care se soluŃionează de


procurorul ierarhic superior procurorului care a dispus reŃinerea;
b. învinuitul poate formula plângere care se soluŃionează de instanŃă
în termen de 3 zile de la data sesizării;
c. învinuitul nu poate formula plângere;
d. nici una din variantele de mai sus.

ANS: A

129. Împotriva ordonanŃei organului de cercetare penală prin care se


dispune reŃinerea:

a. învinuitul poate formula plângere, înainte de expirarea termenului


de 24 de ore, plângere care se soluŃionează de procuror;
b. învinuitul poate formula plângere, înainte de expirarea termenului
de 24 de ore, plângere care se soluŃionează de instanŃă în termen de 3 zile de
la data sesizării;
c. învinuitul nu poate formula plângere;
d. nici una din variantele de mai sus.

ANS: A

130. În cazul comisiei rogatorii:

a. instanŃa care efectuează comisia rogatorie va dispune desemnarea


unui apărător din oficiu pentru inculpatul arestat;
b. comisia rogatorie se poate adresa unei instanŃe inferioare;
c. prezentarea materialului de urmărire penală se poate realiza prin
comisie rogatorie dacă se asigură transportarea dosarului;
d. nici una din variantele de mai sus

ANS: A

131. Măsurile preventive pot înceta de drept:

a. la data soluŃionării plângerii împotriva măsurii preventive luate de


procuror;
b. când s-au schimbat temeiurile care au dus la luarea măsurii
preventive;
c. la data pronunŃării hotărârii de achitare;
d. nici una din variantele de mai sus.
ANS: C

132. În cazul reŃinerii:

a. măsura nu poate fi luată dacă pedeapsa prevăzută de lege pentru


infracŃiunea săvârsită este amenda;
b. măsura nu poate fi luată decât dacă pedeapsa prevăzută de lege
pentru infracŃiunea săvârsită este închisoarea, chiar si alternativ cu amenda;
c. măsura poate fi luată oricare ar fi pedeapsa prevăzută de lege;
d. nici una din variantele de mai sus.

ANS: B

133. ReŃinerea poate fi dispusă de:

a. judecător;
b. comandantul navei sau aeronavei pentru infracŃiunile săvârsite la
bordul navelor sau aeronavelor;
c. agenŃii poliŃiei de frontieră în ipoteza constatării unor infracŃiuni la
regimul frontierei de stat;
d. nici una din variantele de mai sus.

ANS: D

134. Măsurile preventive pot fi dispuse prin:

a. rezoluŃia organului de cercetare penală


b. rezoluŃia procurorului;
c. ordonanŃa procurorului;
d. nici una din variantele de mai sus

ANS: C

135. Cazurile prevăzute de art. 148 lit. a)-e) C. proc. pen.:

a. nu prezintă nicio relevanŃă în cazul obligării de a nu părăsi


localitatea;
b. nu prezintă nicio relevanŃă în cazul arestării preventive;
c. nu prezintă nicio relevanŃă în cazul reŃinerii
d. nici una din variantele de mai sus.

ANS: A

136. Următoarea măsură preventivă poate fi prelungită:

a. reŃinerea, numai de către procuror, pentru o perioadă de 24 de ore


b. arestarea preventivă, numai de către instanŃă;
c. obligarea de a nu părăsi Ńara, numai de către instanŃă;
d. nici una din variantele de mai sus

ANS: B

137. Copia actului prin care s-a dispus obligarea de a nu părăsi


localitatea se comunică:
a. poliŃiei de frontieră;
b. administraŃiei financiare în a cărei circumscripŃie locuieste
învinuitul sau inculpatul;
c. părŃii vătămate
d. nici una din variantele de mai sus.

ANS: A

138. Arestarea preventivă se dispune prin:

a. ordonanŃa procurorului;
b. încheierea judecătorului
c. mandatul de arestare emis de judecător
d. nici una din variantele de mai sus

ANS: B

139. Arestarea preventivă a învinuitului:

a. se poate dispune de către procuror, în cursul urmăririi penale, si de


către instanŃa de judecată, în cursul judecăŃii;
b. nu se poate dispune decât în cursul urmăririi penale;
c. presupune punerea în miscare a acŃiunii penale;
d. nici una din variantele de mai sus

ANS: D

140. Măsura preventivă a reŃinerii:

a. nu poate fi luată dacă infracŃiunea săvârsită este pedepsită numai cu


amenda;
b. poate dura mai mult de 24 de ore în cazul în care persoana a fost
reŃinută administrativ;
c. poate fi luată chiar dacă nu s-a început urmărirea penală faŃă de
persoana respectivă;
d. nici una din variantele de mai sus

ANS: A

141. În situaŃia în care acŃiunea penală se pune în miscare faŃă de


învinuitul arestat preventiv:

a. inculpatul poate fi arestat preventiv pentru o perioadă de maxim 30


de zile;
b. inculpatul nu mai poate fi arestat preventiv;
c. inculpatul poate fi arestat preventiv pentru perioada care a mai
rămas din termenul maxim de 30 de zile;
d. nici una din variantele de mai sus.

ANS: C

142. În cazul în care instanŃa admite propunerea de arestare


preventivă:

a. mandatul de arestare preventivă este emis de judecător


b. mandatul de arestare preventivă este emis de procuror
c. mandatul de arestare preventivă este emis de grefier;
d. nici una din variantele de mai sus.

ANS: A

143. Poate fi prelungită:

a. reŃinerea inculpatului;
b. arestarea preventivă a învinuitului;
c. arestarea preventivă a inculpatului;
d. nici una din variantele de mai sus.

ANS: C

144. Arestarea inculpatului major:

a. nu poate depăsi 180 de zile decât dacă s-a pronunŃat o hotărâre de


primă instanŃă;
b. nu poate depăsi 180 de zile în cursul urmăririi penale;
c. nu poate depăsi 180 de zile în fiecare fază a procesului penal;
d. nici una din variantele de mai sus.

ANS: B

145. Sunt măsuri procesuale reale:

a. liberarea provizorie pe cauŃiune si restituirea lucrurilor;


b. măsurile asigurătorii, restituirea lucrurilor;
c. liberarea provizorie pe cauŃiune si măsurile asigurătorii;
d. nici una din variantele de mai sus.

ANS: B

146. Sunt acte procesuale:

a. introducerea plângerii prealabile de către persoana vătămată,


trimiterea în judecată, punerea în miscare a acŃiunii penale;
b. înmânarea citaŃiei, efectuarea unei percheziŃii, ascultarea unui
martor;
c. împăcarea părŃilor, cercetarea la faŃa locului, înmânarea citaŃiei
d. nici una din variantele de mai sus

ANS: A

147. Nerespectarea dispoziŃiilor privind incompatibilitatea


judecătorilor este sancŃionată cu:

a. nulitatea relativă;
b. nulitatea absolută;
c. nulitatea relativă, care poate fi invocată la termenul următor;
d. nici una din variantele de mai sus.

ANS: B
148. Dacă organele de cercetare ale poliŃiei judiciare apreciază că
inculpatul nu îsi poate face singur apărarea:

a. asistenŃa juridică este obligatorie;


b. asistenŃa juridică nu este obligatorie, cu excepŃia situaŃiilor
prevăzute de art. 171 C. proc. pen. în care se află inculpatul;
c. nu există o prevedere legală referitoare la această situaŃie;
d. nici una din variantele de mai sus.

ANS: A

149. Sunt faze ale procesului penal:

a. urmărirea penală, procesul penal si punerea în executare a


hotărârilor penale rămase definitive;
b. urmărirea penală, judecata si punerea în executare a hotărârilor
penale definitive;
c. urmărirea penală si judecata;
d. nici una din variantele de mai sus

ANS: B

150. Sunt corpuri delicte:

a. obiectele care conŃin o urmă a faptei săvârsite;


b. obiectele care poartă o urmă a faptei săvârsite;
c. obiectele care au fost folosite sau au fost destinate să servească la
săvârsirea unei infracŃiuni, precum si obiectele care sunt produsul
infracŃiunii;
d. nici una din variantele de mai sus.

ANS: C

151. Participarea procurorului la judecarea propunerii de arestare


preventivă:

a. este obligatorie, indiferent de infracŃiune;


b. este obligatorie, dar numai dacă pedeapsa prevăzută de lege pentru
infracŃiunea săvârsită este de 4 ani sau mai mare;
c. este obligatorie, dar numai dacă inculpatul este minor ori
infracŃiunea săvârsită este pedepsită cu o pedeapsă mai mare de 4 ani;
d. nici una din variantele de mai sus.

ANS: A

S-ar putea să vă placă și