Sunteți pe pagina 1din 8

Ca orice profesie din lume, cea de ospatar are si avantajele dar si dezavantajele sale, insa punand in balanta cele

doua
aspecte,se poate afirma ca prima cantareste cu mult mai greu in luarea deciziei de a aborda o asemenea meserie.

Astfel, mediul in care lucreaza ospatarul este deosebit de cele mai multe profesii, atat prin faptul ca acesta nu este
expus intemperiilor si mediilor toxice, cat si prin ambianta in care isi desfasoara activitatea unde, unde in majoritatea
cazurilor, colegii de serviciu si clientii au o atitudine diferita fata de lucrator in comparatii cu multe alte meserii.

Igiena profesionala, vestimentatia precum si comportamentul profesional propriu il transforma pe ospatar intr-o
persoana cu o psihologie aparte(bun cunoscator al celor din preajma sa prin contactul permanent cu clientii)si de
asemena, o persoana manierata, fapt care se va reflecta si in viata sa particulara.

Nici partea financiara nu este de neglijat, stiut fiind ca in afara salriului, ospatarii din majoritatea tarilor lumii, care
presteaza servicii de calitate, sunt rasplatiti de catre clientii multumiti;in acest sens, se poate observa faptul ca multi
dintre consumatori devin fideli nu numai unitatii in care s-au simtit bine, dar si ospatarului.

De asemenea, un ospatar care isi indrageste meseria, continuand sa se perfectioneze pe intreg parcursul exercitarii
acesteia(cunoscator a unei limbi de circulatie)are sansa sa lucreze si sa cunoasca in acelasi timp lumea, ca insotitor de
bord p cursele aeriene, pe navele fluviale sau maritime, pe 16416l1120q vagoanele restaurant ale cailor ferate, precum si
ca angajat in restaurantele din strainatate, unde este ceruta destul de frecvent o asemenea forta de munca.

Un alt argumentce pledeaza in favoarea alegerii profesiei de ospatar este acela, ca de la ajutor de ospatar, in urma
unor scolarizari de profil, se poate ajunge, asa cum au fost nenumarate cazuri, la functii de conducere.

1.Aptitudinile ce trebuie sa le aibă ospatarul

Lucratorii care isi desfasoara activitatea in alimentatia publica trebuie sa aibă un nivel de cunostinte de cultura generala,
si de asemenea, sa cunoasca una sau doua limbi straine, daca isi desfasoara activitatea in localuri cu circulatie turistica
internationala, pentru a fi capabil sa sustina cu consumatorii scurte conversatii.

Cunostiintele matematice sunt strict obligatorii lucratorii trebuie sa aiba usurinta in efectuarea unor calcule aritmetice in
vederea intocmirii corecte a unor de evidenta ca le intra in atributii, precum si pentru efectuarea incasarilor de la
consumatoori.

Ospatarul trebuie sa aiba simtul ordinii si al curateniei, sa fie constiincios, sa aiba atentie distrinutiva, sa fie inzestrat cu o
buna memorie vizuala, sa manifeste interes pentru profesia care o practica, sa fie disciplinat si punctual, sa dea dovada de
rezistenta fizica si psihica, sa aiba spirit de echipa precum si imaginatie in vederea realizarii de servicii competente.

Calitatea morala a ospatarului sau a orcarui alt lucrator din alimentatie publica este o alta cerinta importanta in astfel de
servicii, fara de care nu se poate asigura prestigiul unitatii respective.

Prin indeplinirea acestor cerinte minime se creeaza premisele formarii unor lucratori profesionisti, de care depinde in mare
masura reusita in afaceri a intreprinzatorului ce a investit in alimentatia publica.

2.Igiena profesionala

Una dintre cerintele de baza pentru toti cei care lucreaza in alimentatia publica, indiferent ca sunt restaurante,
baruri, cafenele, snake-uri, fast-food-uri, pizzeri, pensiuni, este aceea ca trebuie sa aibă un aspect curat si ingrijit.

1
Barbatii trebuie sa aibă tunsoarea scurta, fara perciuni si sa fie proaspat barbieriti.

Pentru femei este indicata o coafura ingrijita si stransa cu o bentita; machiajul trebuie sa fie cat mai discret si se va
evita utilizarea ojei colorate, putand fi folosit cel mult lacul de unghii transparent.

In nici un caz nu este permis ca parul sa fie deranjat, ravasit si netuns, barbatilor recomandandu-li-se sa evite pana
si portul mustatii.

Mainilor trebuie sa li se acorde o deosebita atentie si se vor spala de mai multe ori pe zi cu sapun si periuta, iar unghiile
se vor taia scurt.

Fiind obligati prin natura profesiei, sa stea vreme indelungata in picioare, lucratorii din alimentatia publica trebuie sa
evite incaltamintea stramta si cu tocuri inalte, indicat ca acesta sa fie confectionata din piele sau din material prin care sa
patrunda aerul, pentru a se evita treanspiratia picioarelor.

De asemenea, este obligatoriu ca inainte de intrarea in lucru angajatii sa isi faca dus(la unitate sau acasa); se va
eviata utilizarea de after-shave,spray-uri sau parfumuri cu miros puternic, iar cele utilizate se vor folosii cu multa
discretie.

3.Atitudinea corecta fata de clienti

Clientul este pentru restaurant un oaspete asteptat, de fapt, scopul intregii activitati. Satisfactia clientului reprezinta
sursa obtinerii unor incasari cat mai ridicate. De aceea, fiecare client trebuie sa fie considerat unic, meritand tratamentul
cel mai politicos posibil din partea personalului de servire, care trebuie sa ii anticipeze si sa ii ofere servicii de cea mai
buna calitate, cu promtitudine, solicitudine si pofesionalism.

Cu toate acestea, exista o serie de cerinte generale ale clientiilor:

1. sa fie primiti cu caldura;

2. sa fie recunoscuti si sa fie tratati in mod unic;

3. sa manance bine si variat;

4. sa beneficieze de o ambianta placuta;

5. sa li se presteze serviciile corect si prompt.

In concluzie clientul doreste sa beneficieze de o oferta care sa-i bucure toate cele cinci simturi:

1. vazutul, printr-un decor placut personalul trebuie sa aibă o tinuta fizica si vestimentara agreabila, armonioasa; sa
aiba o gestica impecabila, manipularea obiectelor de inventar sa fie facuta cu eleganta.

2. auzul, printr-o muzica discreta si fraze politicoase, mirosul prin parfumul vag al floriilor de pe masa si apoi prin
aroma preparatelor servite.

3. gustul, prin savoarea preparatelor.

4. datorita simtului tactil, clientul trebuie sa fie placut surprins dde curatenia tuturor obiectelor de inventar pe care le
atinge.

Lucratorul din restaurante are obligatia profesionala sa etaleze un comportament corect, elegant civilizat, manierat si
prompt. In ramura activitatiilor din restaurante toate acestea isi gasesc cea mai buna forma de manifestare in calitatea
serviciilor oferite clientului.

De multe ori unele nemultumiri ale clientiilor pot fi evitate printr-un comportament profesional adecvat. Atmosfera din
unitatiile prestatoare de servicii, ambianta oferita consumatoriilor este intregita si de modul de comportare: atitudinea
fata de client, igiena profesionala, tinuta vestimentara, punctualitatea, modul de exprimare, gradul de cultura etc.

2
Din aceste considerente credem ca trebuie retinute si aplicate urmatoarele reguli obligatorii, referitoare la cei care
asigura toate genurile de prestatii pentru clienti:

1. sa fie politicosi

2. sa dea dovada de :

a. de buna cuviinta

b. de maniere alese

c.de punctualitate

d.de promtitudine

e.de solicitudine.

4.Vestimentatia

Una dintre regulile principale pe care le cere eticheta vestimentara a lucratorilor din alimentatie publica este ca aceea
ca imbracamintea folosita la prezentare sa fie in armonie cu conformatia corpului celui ce o poarta, precum si cu
imprejurarile in care este folosita; este indicat ca imbracamintea ce o poarta lucratorii sa fie cat mai rezistenta, de buna
calitate si usor de intretinut, pentru aceasta trebuie sa fie croita pe corp si trebuie asortata din punct de vedere coloristic.

De asemenea, imbracaminte nu trebuie sa fie patata,descusuta sau cu nasturi lipsa si sa fie calcata ori de cate ori este
nevoie.

Camsa,bluza, caravata, papionul sau snurul trebuie sa fie in armonie cu costumul de prezentare, si se vor folosi pe tot
parcursul serviciului in functie de anotimp si de specificul localului.

Este recomandat ca barbatii sa poarte ciorapi negri sau bleumarin, iar femeile ciorapi de culoarea pielii, fara dunga
sau modele, acestia trebuie sa fie bine intinsi pe picior.

Pantofii ce vor fi purtati de barbati si de femei trebuie sa fie cat mai comozi si de culoare neagra.

In acest fel tinuta vestimentara devine placuta si atragatoare contribuind din plin la ambianta generala de care are
nevoie consumatorul.

Este, de asemenea, recomanat sa nu se poarte cercei, bratari, coliere, ghiuluri etc, ci numai verigheta si ceasul,
evitanduse astfel situatia de a pune in inferioritae o anumita categorie a consumatorilor.

Respectiva vestimentatie-uniforma, diferita de la un local la altul in functie de specificul fiecaria, trebuie folosita numai
in timpul serviciului, lucratorii avand obligatia de a o intretine in permanenta in cele mai bune conditii.

In cadrul efectuarii unor lucrari auxiliare, cum ar fi curatenia, amenajarea localului, aprovizionarea etc; este indicat sa
fie folosite halate pentru a proteja echipamentul de prezentare, care trebuie sa apara in permanenta nou.

5.Pricipalele atributii ale ospatarului

· se subordoneaza sefului de sala si sefului de unitate;

· coordoneaza activitatea ajutoriilor de ospatari;

· se prezinta la unitate in timp util, odihnit si cu tinuta corecta;

· va participa cu ceilalti colegi la activitatea de pregatire a unitatii pentru deschidere sau pentru schimbul de ture;

3
· va verifica, inainte de inceperea lucrului curatenia unitatii precum si a inventarului;

· va executa aranjarea meselor din unitate;

· va lua la cunostiinta de continutul listelor de preparate si de bauturi si le va memora;

· va lua in primire sectorul repartizat de catre seful de sala sau seful de unitate;

· va servi consumatorii in ordinea sosirii;

· va efectua debarasarea obiectelor de inventar si le va transporta la oficiu;

· va intocmi notele de plata si va efectua incasarea contravalori consumatiei;

· va aplica regulile in arta servirii;

· va avea in permanenta asupra sa ancar, ustensile pentru debusonat,chibrit, carnet notes pentru comenzi precum si
obiecte de uz personal(batista si pietam si ac cu ata);

· se va ocupa de completarea cunostiintelor profesionale;

· va executa si alte servicii pe care i le ordona sefii lui ierarhici.

6.Pregatirea salonului de servire

In afara calitatii serviciilor, intr-o unitate de alimentatie publica, de o foarte mare importanta este modul cum se
prezinta acesta ca aspect general, precum si din punct de vedere al curateniei.

De fapt, ordinea si curatenia se conditioneaza reciproc,facand ca in spatiile de servire sa existe in permanenta o


atmosfera reconfortanta.

Curatenia zilnica

Acest gen de curatenie generala ce se efectuaeaza imediat dupa terminarea programului de lucru, consta in
urmatoarele operatiuni:

1. indepartarea prafului

2. spalarea pardoselior, mobilierul, lambriurile, peretii lavabili, geamurile precum si obiectele de inventar

3. efectuarea dezinfectiei

4. curatenia obiectelor utilizate in efectuarea igienei

5. aerisirea incaperiilor.

Dintre substantele ce vor fi utilizate la intretinerea incaperilor si a inventarului

Amintim:

1. substante de curatat(praf de creta, soda calcinata, amoniac, detergenti etc);

2. substante pentru intretinerea pardoselilor(ceara de parchet);

3. substante odorizante si deodorizante;

4. substante insecticide si raticide;

pentru efectuarea curateniei se vor utiliza urmatoarele obiecte: perii de diferite feluri(pentru parchet sau pardoseli,
pahare, vesela, tacamuri), diverse maturi, panza de in, panze de sac, carpe moi, hartie igienica si prosoape.

4
Dintre obiectele de colectare si depozitare folosite la curatenia spatiilor in care se desfasoara activitatea nu trebuie sa
lipseasca: farasele, lighianele, galetiile, bidoanele, pubelele etc.

La efectuarea curateniei generale se vor folosi si echipamente tehnice cum sunt aspiratoarele, masinile de spalat
vesela si pahare, precum si spalatorul cu cuve.

In afara saloanelor de servire curatenia zilnica se va efectua si in spatiile de folosinta comuna cum sunt holurile,
anexele si grupurile sanitare.

Trebuie retinut faptul ca intretinerea inventarului de servire si de lucru se va face pe grupe de obiecte in functie de
caraceristicile materialelor din care sunt confectionate, existand pentru fiecare grupa metode de curatenie diferita.

Aranjarea meselor in spatiul de servire

De regula, mesele si scaunele se vor amplasa in asa fel incat sa ramana suficient spatiu intre ele pentru a nu fi
incomodati clientii atunci cand se circula, cat si pentru buna desfasurare a serviciilor de catre ospatari.

Se va incepe cu alinierea meselor in conformitate cu schema unitatii, iar daca este cazul acestea se vor fixa prin
reglarea dispozitivelor existente la picioare, sau prin pene de lemn, dopuri de pluta etc, in asa fel incat sa nu se miste.

Dupa ce se face verificarea alinierii meselor, se trece la intinderea moltoanelor pe blatul acestora in asa fel incat sa nu
ramana nici o denivelare.

Urmaoarea operatiune este aducerea fetelor de masa, ce se vor transporta de la oficiu pe antebratul stang sau pe
carucioare; la intinderea acestora se va avea in vedere ca dunga de calcat sa fie in totdeauna in sus si pozitionata catre
intrarea in salon, iar tivul sa fie spre interior. In situatia cand pentru acoperirea blatului mesei sunt necesare mai multe
fete de masa pliurile celor de deasupra vor avea acelasi sens cu cele peste care sunt suprapuse, iar daca mesele sunt
lungi si necesita acoperirea lor cu fileuri, acestea vor fi manipulate de doi sau mai multi ospatari.

Daca este cazul(in special in unitatile de tranzit sau unde fetele de masa prezinta defectiuni) se vor folosi naproanele, care
vor acoperi in intregime blatul meselor, indoiturile trebuie sa se suprapuna peste cele alei fetei de masa; daca au o alta
culoare naproanele pot avea si rol decorativ, putand fi asezate cu colturile spre cele 4 colturi ale mesei.

Urmatoarea operatiune consta in marcarea locului clientului care se face, de regula prin asezarea in dreptul spatiului
pe care aceasta urmeaza sa il ocupe la o distanta de 1,5-2cm de marginea blatului mesei, a unei farfurii suport.

Scaunele vor fi pozitionate ultimile, prin asezarea lor in dreptul suportului care marcheaza locul ce-l va ocupa clientul
evitandu-se ca blatul acestora sa intre sub fata de masa sau sa o atinga.

Mise-en-placeul de intampinare. Acest gen de aranjare simpla a meselor se efectueaza atat la deschiderea cat su pe
parcursul functionarii acesteia, precum si de cate ori se schimba consumatorii. Respectiva amenajare a meselor reprezinta
printre altele oferta generala a serviciilor in respectiva unitate, si se compune din urmatoarele :fata de masa, napron
decorativ daca este cazul, farfurie suport sau servet, cuti si furculita de baza, servetel de panza pahar de vin, vaza de
flori, scrumiera, nr de masa si(dupa caz) rezervare. Aranjarea meselor pentru dejun si cina.

Pentru dejun si cina aranjarea meselor este diferita in functie de cerinte, cele mai utilizate fiind aranjarea simpla,mai
putin pretentioasa, aranjarea clasica de servicii a la carte intalnita, de obicei, in unitatiile mari si aranjarea pentru mese
comandate.

Aranjarea simpla necesita urmatorele obiecte de inventar: fata de masa, farfurie suport sau servet de panza, furculita
si cutit de baza, farfurioara suport, presaratori de sare si piper, vaza de flori, numar de masa, si rezervare daca este
cazul.

Aranjarea clasica necesita urmatoarele obiecte de inventar: fata de masa, farfurie suport sau servet din panza,
furculita si cutit de baza, pahar pentru vin, farfurie pentru paine si cutit pentru unt, presaratori de sare si piper, vaza
pentru flori, numar de masa si rezrvare daca este cazul.

Mesele comandate se vor aranja in functie de meniul stabilit cel mai des intalninduse mise-en-place-ul care necesita
urmatoarele obiecte de inventar:fata de masa, farfurie suport sau servet din panza,cutit pentru farfurioara suport, cutitul
de unt, si furculita pentru gustari, cutit si furculita pentru antreuri, cutit de baza si furculita de baza pentru preparate de
baza,cutit si furculita pentru desert,pahar pentru bautura aperitiva, pahar pentru vin alb, pahar pentru vin rosu, pahar de
apa, presaratori de sare si piper,numar de masa, vaza cu flori,si rezervare.

5
7.Aranjarea mobilierului ajutator

Inainte de a fi asezat in salonul de servire mobilierul ajutator se va verifica din punct de vedere al curateniei(praf,
pete etc)apoi se va amplasa in locurile prestabilite.

Mobilierul ajutator este alcatuit din urmatoarele piese: masa de serviciu(cosola), gheridonul, caruciorul de transare si
falmbare, incalzitoru de vesela,precum si vitrina sau caruciorul de prezentare.

Consola este un obiect de inventar fix si va fi utilizat pentru pastratrea rezervei obiectelor de inventar necesare
servirii, acestea fiind aranjate intotdeauna in acelasi loc pentru a putea fi gasite cu usurinta.

Gheridonul este folosit in cadrul serviciului a la carte in situatia in care nu este cunoscuta componenta preparatelor ce
vor fi servite consumatorilor. Acesta se va acoperi cu o fata de masa si eventual cu un napron. Resoul cu spirtiera vor fi
asezate in stanga gheridonuli, iar in dreapta vo fi puse cateva tacamuri si servetele de serviciu.

Caruciorul de flambare si transare face parte din categoria mobilierulu mobil si va fi aranjat in functie de serviciul care
va fi efectuat, asigurandu-i-se inventarul dupa caz.

Incalzitorul de vesela va fi umplut pe toata urata lucrului cu vesela necesara servirii preparatelor calde, si se va
conecta la reteaua electrica doar cand este cazul.

Vitrina sau caruciorul de prezentare vor fi amplasate si aranjate in asa fel incat sa atraga atentia clientilor asupra
preparatelor unitatii.

8.Servirea clientilor

Primirea clientiilor.

Intampinarea clientiilor se face de regula de catre seful de sala, sau in lipsa acestuia, de catre ospatar, care daca este
cazul ii va conduce la garderoba, apoi la masa rezervata sau pe care acestia o solicita.

In situatia in care femeile nu sunt insotite, sau daca insotitorii acestora nu au prezenta de spirit ospatarul intervine
discret indepartand scaunul de masa prim prinderea de spatar cu ambele maini, si impingandul mai aproape cu genunchiul
in timp ce clienta se aseaza; daca este vorba de mai multe femei ordinea in care ospatarul trebuie sa actioneze este in
functie de varsta.

In toate situatiile clientii vor fi intampinati cu formule de politete si li se va oferii liste cu preparatele si bauturiile
existente in unitate; si in acest caz proritatea o vor avea femeile in ordinea descrescatoare a varstei.

Luarea comenzii

In restaurantele mari, comanda pentru bauturile aperitive este luata de catre seful de sala; in general insa se
obisnuieste ca intreaga comanda sa fie luata de catre ospatarul repartizat in zona respectiva. Ospatarul consemneaza
comanda in carnet si o transmite sectiilor.

Prioritati la servire

In cazul unor clienti obisnuiti, proritatile la servire sunt urmatoarele:primele vor fi servie femeile in functie de
varsta( cea care va fi servita ultima este cea care a comandat masa indiferent de varsta)

Dupa femei vor fi serviti barbatii in aceasi ordine a varstei.

Ultimi serviti vor fi copiii precum s adolescentii, ordinea fiind aceeasi ca si in cazurile de mai sus sau se vor respecta
indicatiie date de parinti.

6
Servirea bauturilor alcoolice

Pe toata durata servirii clientului se va urmarii de catre ospatar sau de catre ajutorul de ospatar din respectivul sector
umplerea permanenta a paharelor pana la limita admisa.

Servirea vinurilor se va face prin partea dreapta a clientului iar paharele se vor umple doar dupa ce clientul a
consumat aproape in intregime continutul acestora.

Trebuie retinut faptul ca temperatura la care se servesc vinurile are o mare importanta pentru a fi pastrata calitatea
acestora; astfel vinurile rosii la temperatura camerei (15-18) iar vinurile albe se vor servi reci, cele vechi si sampania
trebuie sa aiba o temperatura cuprinsa intre 2-6 grade C.

In cazul bauturilor servite la sticla se va verifica daca ambalajele sunt sterse de praf; in cazul vinurilor de colectie si
mai ales a celor rosii evitandu-se rasturnarea sticlelor in timpul transportului.

De reula, nu se poate aduce mai mult de doua sticle in mana, iar cand se transporta in frapiera acestea se vor
acoperii cu un servet de panza.

In cazul bauturilor portionate se va avea grija ca paharele sa fie curate si neciobite; paharele cu bautura pot fi
transportate in salonul de servire pe o tava acoperita cu servet de panza, ce se va aduce pe mana stanga.

Debusonarea sticlelor se va efectua intotdeauna in prezenta clientilor, si este recomandat sa se foloseasca tirbusonul
universal prevazut cu spirala, lama pentru taiat capisoane, precum si cheie de desfacut capsule. In cadrul acestei
operatiuni se vor evita incidentele cum ar fi cel al stropirii fetelor de masa sau a hainelor clientului.

9.Alcatuirea meniului

Meniul reprezinta totalitatea preparatelor si a produselor ce se servesc intr-o ordine prestabilita, si care poate constitui in
functie de cererea clientului, o masa completa.

De regula meniurile se prezinta pe liste ce vor cuprinde preparatele si unde se vor inscrie si bauturile.

Pentru alcatuirea unui meniu se va tine cont de anumite criterii dintre care amintim:

1. prilejul ofertei(masa obosnuita, aniversare, protocol etc);

2. asigurara necesarului fiziologic;

3. asocierea corecta a alimentelor si a preparatelolr in structura meniului;

4. asocierea corecta a preparatelor cu bauturile asigurarea cerintelor privind varietatea, sezonalitatea.

In alcatuirea orcarui meniu se va avea in vedere sa fie cuprinse preparate obtinute din toate categriile de alimente,
acestea trebuie sa fie diversificate ca mod de preparare, gust si culoare si tinanduse intotdeauna de sezon.

La alcatuirea meniurilor precum si la servirea preparatelor se va asigura succesiunea gusturilor in asa fel, incat sa se
inceapa de la amar sau acru, apoi sarat si la final dulce.

In general, pentru meniurile de seara nu se recomanda preparatele greu digerabile si nici nu se servesc gustari,
exceptie facand caviarul.

De obicei, intr-un meniu nu trebuie sa existe de doua ori ceeasi garnitura, iar cand se serveste inghetata nu trebuie
sa se mai ofere fructe inafara de pepene galben.

Ca ordine de servire, carnea rosie se va servi intotdeauna dupa cea alba.

Alcatuirea meniului precum si stabilirea ordinii servirii preparatelor constituie o problema extrem destul de
importanta, trebuind sa se tin seama de foarte multi factori. Regulile de baza sunt urmatoarele: dejunul si cina vor incepe
cu gustari reci sau calde sau consomeuri; se vor servi apoi, preparate din peste sau antreuri; se va continua cu servirea

7
preparatelor de baza, care va fi insotit de legume si salata; dupa caz, se vor servi branzeturi; urmeaza oferirea desertului,
a fructelor si a cafelei.

Toate preparatele vor fi asociate cu bauturi alcoolice care sa corespunda acestora.

In afara unitatiilor in care se practica servicii a la carte, de regula, exista 2 tipuri de meniu si anume: meniu la pret fix
fara alegere, care are in componenta o gustare calda sau rece, un preparat de baza unic la alegere din peste sau carne de
porc sau vita, salata sau branzeturi,si un desert. Meniul cu pret fix la alegere, care cuprinde acelasi numar de servicii ca
precedentul, deosebirea stand in faptul ca numarul preparatelor pentru fiecare serviciu poate fi de pana la 3-6, ceea ce da
clientului posibilitatea de a alege.

In afara celor doua tipuri principale de meniuri mai pot fi intalnite meniurile pentru copii, meniuri dietetice
corespunzatoare diferitelor regimuri alimentare si in meniuri binare ce vor avea un pret fix si vor cuprinde in functie de
cerere o gustare, un preparat de baza, o gustare si un desert, un preparat de baza si un desert sau un preparat de baza si
o bautura.

Asocierea bauturilor cu preparratele culinare

Ne existand reguli absolute totusi se pot face recomandari clientilor privind asocierea preparatelor cu diferite bauturi;
si cum sortimentele de vinuri ce se pot intalni satisfac aproape toate gusturile, voi face referire cu precadere la acestea si
la modul cum se servesc. Astfel:

· inaintea sau in timpul servirii gustarilor sunt recomandate bauturile aperitive(tuica vodca whisky etc) exceptie
facand ciorba condimentata de peste, cand se poate oferi un vin alb sec, cu tarie alcoolica ridicata.

· La servirea preparatelor de peste se vor recomanda vinurile albe seci;

· La servirea antreurilor se vor recomanda vinuri albe demiseci;

· La preparatul de baza se recomanda in general vinurile rosi in functie de provenienta acestora;

· La branzeturi vor fi recomandate tot vinurile rosii;

· La dulciurile de bucatarie sau produsele de cofetarie sau de patiserie se vor recomanda vinurile dulci, iar la
deserturile din ciocolata precum si la salatele din fructe nu se recomanda nici un fel de vin;

· La cafea se vor recomanda numai bauturile digestive cum ar fi coniacul sau lichiorul;

Pentru ca asocierea preparatelor culinare cu bauturile sa fie cat mai buna, se va tine seama si de urmatoarele:

· Vinul mai usor se va servii intotdeauna inaintea celui cu o tarie alcoolica mai mare;

· Vinul rosu va fi mereu oferit numai dupa vinul sec si demisec;

· Vinurile noi se vor servi inaintea celor vechi.

Este de retinut ca vinurile usoare trebuie oferite la preparatele usoare, iar cele tari la preparatele picante.

De regula vinul folosit la pregatirea unui preparat se va oferi so la respectivul preparat.

Exceptie la aceasta gama larga de oferte o face sampania, ce se poate servi la masa pe tot parcursul dejunului sau cinei.

In orice situatie si indiferent de numarul sortimentelor de vinuri sau alte bauturi aperitive si digestive servite la o masa,
trebuie avut in vedere ca intreaga cantitate sa nu depaseasca limita unui consum normal.