Sunteți pe pagina 1din 10

PLANIFICARE ANUALǍ

Clasa a VI-a, Editura Didactică şi Pedagogică


An şcolar 2009-2010

ARIA CURRICULARǍ : LIMBǍ ŞI COMUNICARE


OBIECTUL : LIMBA ŞI LITERATURA ROMÂNǍ
CURRICULUM APLICAT : T.C. 4 ore
Profesor:

Semestrul Unitatea de învăţare Nr. ore Săptămâna Observaţii


I Unitatea 1: STRUCTURA OPEREI EPICE 28 S1 – S7
Unitatea 2: STRUCTURA OPEREI LIRICE 16 S8 – S11
Recapitulare + teza 5 S12 – S13
Unitatea 3: DESCRIEREA: TABLOU ŞI PORTRET 23 S13 – S18
II Unitatea 4: OPERA EPICĂ 28 S19 – S25
Unitatea 5: OPERA LIRICĂ 12 S26 – S28
Unitatea 6: FOLCLOR LITERAR 12 S29 – S31
Recapitulare + teza 6 S32 – S33
Recapitulare finala 10 S33 – S35

PLANIFICARE CALENDARISTICĂ

Clasa a VI-a
An şcolar: 2009-2010
Curriculum aplicat: T.C. 4 ore
Profesor: Elena Rotaru
Nr. Unitatea de învǎţare Competenţe specifice Conţinuturi asociate Nr. Sǎpt. Observaţii
crt. ore
Actualizarea cunoştin- Ore pentru prezentarea şi îndrumarea lecturii şi a 4 S1
ţelor recapitulării.
Noţiuni de teorie literară. Actualizare (operă
literară, moduri de expunere, genuri, specii, figuri
de stil).
Fonetică. Vocabular. Sistematizarea şi actualizarea
cunoştinţelor.
Morfologie şi sintaxă. Actualizarea cunoştinţelor şi
a deprinderilor din clasa a V-a.
Evaluare predictivă
1. STRUCTURA 1.1. distingerea între informaţiile esenţiale şi - mesaje orale diverse; 24 S2 – S7
OPEREI EPICE cele de detaliu dintr-un mesaj oral, stabilind
legături sau diferenţieri între informaţiile - structurarea textului oral (actualizare);
receptate din surse diverse - elementele textului oral de tip narativ, descriptiv
şi informativ;
- *acte de vorbire;
1.2 sesizarea sensului unităţilor lexicale noi în
funcţie de context - structura fonematică a cuvântului;
- forme lexicale corecte/ incorecte;
- receptare auditivă a cuvintelor noi în texte
literare şi nonliterare; integrarea cuvintelor noi
în serii sinonimice şi antonimice; stabilirea
sensului unui cuvânt necunoscut prin apel la
context; sensul omonimelor în context;
- arhaisme şi regionalisme; rolul lor în textele
literare studiate;
- sufixe diminutivale şi sufixe augmentative;
- cuvinte compuse prin alăturare, subordonare şi
abreviere;
- familia lexicală;
1.3. sesizarea abaterilor de la normele
gramaticale într-un mesaj oral - corectitudinea structurii gramaticale
(morfologică şi sintactică) în fluxul enunţurilor
orale; abateri de la normele gramaticale (acord,
1.4. aplicarea principiilor ascultării active în flexiune) într-un mesaj oral;
manifestarea unui comportament comunicativ - organizarea textului dialogat;
adecvat
2.1 înlănţuirea clară şi corectă a ideilor - *elemente verbale şi nonverbale în comunicarea
într-un monolog (narativ, descriptiv, orală;
informativ) - ordonarea ideilor în comunicare (actualizare):
realizarea orală a unui plan simplu şi dezvoltarea
acestuia prin adăugarea ideilor secundare;
- rezumarea orală a unui text dat (actualizare);
- alcătuirea unor texte orale narative, descriptive şi
2.2. utilizarea relaţiilor de sinonimie, de informative;
antonimie, de omonimie în organizarea
mesajului oral - sensurile şi semnificaţia unor cuvinte în diferite
contexte;
- utilizarea, în contexte diverse, a achiziţiilor
lexicale noi;

2.3. utilizarea categoriilor gramaticale - utilizarea adecvată, în contexte diverse, a unor


învăţate, în diverse tipuri de propoziţii sinonime, antonime, omonime; familii lexicale;
câmpuri lexico-semantice;
- folosirea corectă, într-un context dat, a
categoriilor gramaticale specifice părţilor de
2.4 adaptarea vorbirii la situaţia concretă de vorbire învăţate (actualizare şi conţinuturi noi):
dialog sau de monolog verbul, substantivul
- textul dialogat: dialoguri pe diverse teme de
interes pentru elevi, modalităţi de adaptare la
interlocutor;
- monologul oral (texte narative, descriptive,
informative);
- organizarea replicilor într-un dialog complex;
adaptarea la interlocutor;
- *modalităţi de conectare a elementelor
nonverbale la cele verbale;
- pronunţarea fluentă a unor secvenţe
semnificative ale mesajului oral, reglarea to-
nului, a intonaţiei, în funcţie de starea de spirit
2.5. participarea la diferite situaţii de (bucurie, surpriză, supărare);
comunicare, manifestând o atitudine
favorabilă progresiei comunicării - comunicare orală cu scop declarat de informare,
de luare de atitudine, de opinie;
3.1 diferenţierea elementelor de ansamblu de - organizarea replicilor într-un dialog complex;
cele de detaliu în cadrul textului citit iniţierea, menţinerea şi încheierea unui dialog cu
diferite categorii de interlocutori cunoscuţi;
- identificarea problemei principale abordate într-
un text literar sau nonliterar (într-o descriere:
elementele şi trăsăturile obiectelor descrise; într-
o naraţiune: acţiunea, participanţii la acţiune,
timpul şi spaţiul în care se petrec evenimentele;
într-un anunţ sau într-o ştire: ideile esenţiale şi
intenţia comunicativă din spatele acestora);
- subiectul operei literare, momentele subiectului,
3.2. identificarea modurilor de expunere într- timpul şi spaţiul în naraţiune;
un text epic şi a procedeelor de expresivitate
- *structura cărţii: rolul cuprinsului, al prefeţei,
artistică într-un text liric
postfeţei şi al notelor;
texte literare epice şi lirice; texte nonliterare
- caracteristicile operelor epice (în proză sau
versuri): naraţiunea la persoana a III-a şi la
persoana I, subiectul operei literare, momentele
subiectului, timpul şi spaţiul în naraţiune, autor,
narator, personaj; rolul dialogului şi al descrierii
într-o naraţiune; descrierea (portretul literar,
tabloul); dialogul ca mijloc de caracterizare a
personajelor;
- rolul figurilor de stil învăţate în diferite texte
3.3 sesizarea valorii expresive a literare, populare şi culte (personificare,
unităţilor lexicale în textele citite
comparaţie, enumeraţie, repetiţie, epitet,
antiteza);
- diferenţierea între o operă epică şi o operă lirică;
- explicarea unor expresii şi a unor cuvinte noi
identificate într-un text citit, în context sau cu
ajutorul dicţionarelor;
- rolul sinonimiei, al antonimiei şi al omonimiei
într-un text dat; sensurile cuvintelor în contexte
diferite; expresivitatea formelor arhaice şi
regionale;
- mijloacele interne de îmbogăţire a vocabularului
3.4. sesizarea organizării morfologice şi (derivarea, compunerea, schimbarea valorii
sintactice a textelor citite (nonliterare şi gramaticale);
literare) - gruparea cuvintelor din textele studiate în
anumite câmpuri lexico-semantice, în vederea
identificării ariilor semantice importante ale
textelor studiate;
- categorii morfologice specifice părţilor de
4.1 redactarea textelor cu destinaţii diverse vorbire: verbul (verbe predicative şi verbe
nepredicative – copulativele a fi şi a deveni şi
auxiliarele; moduri personale şi nepersonale);
substantivul (substantive defective de singular
sau de plural; substantivele colective; cazurile şi
funcţiile sintactice ale substantivului);
4.2 utilizarea unui lexic diversificat, recurgând
la categoriile semantice - structurarea detaliilor în jurul ideii principale;
studiate şi la mijloacele de îmbogăţire a - redactarea unor scrisori şi anunţuri;
vocabularului, pentru exprimarea nuanţată - rezumatul unui text citit (literar sau nonliterar);
aprecieri personale referitoare la textele epice şi
lirice studiate;
- descrierea de tip tablou şi de tip portret;
- utilizarea sinonimelor, a antonimelor şi a
omonimelor adecvate în contexte date;
- familia lexicală (derivate, compuse, cuvinte
4.3 înlănţuirea corectă a frazelor în obţinute prin schimbarea valorii gramaticale),
textul redactat, utilizând corect semnele câmpurile lexico-semantice;
ortografice şi de punctuaţie - utilizarea mijloacelor interne de îmbogăţire a
vocabularului (derivare cu sufixe şi prefixe,
compunere – prin alăturare, subordonare şi
abreviere, schimbarea valorii gramaticale);
- utilizarea corectă, în propoziţie şi în frază, a
4.4. alcătuirea rezumatului unui text literar sau semnelor de punctuaţie (punctul, virgula,
nonliterar punctul şi virgula, linia de dialog, linia de pauză)
şi a semnelor ortografice (cratima, punctul);
- ortografierea diftongilor, a triftongilor şi a
vocalelor în hiat; aplicarea regulilor fonetice de
despărţire în silabe a cuvintelor;
- identificarea şi ordonarea secvenţelor narative
dintr-un text dat, în vederea rezumării acestuia;
alcătuirea planului de idei; transformarea
textului dialogat în text narativ;
- rezumarea textelor narative (pregătire, redactare,
verificare).

2. STRUCTURA 2.3. utilizarea categoriilor gramaticale


OPEREI LIRICE învăţate, în diverse tipuri de propoziţii
- folosirea corectă, într-un context dat, a 16 S8 – S11
categoriilor gramaticale specifice părţilor de
vorbire învăţate (actualizare şi conţinuturi noi):
pronumele ; relaţii şi funcţii sintactice;
3.1 diferenţierea elementelor de ansamblu de
cele de detaliu în cadrul textului citit - identificarea problemei principale abordate într-
un text literar sau nonliterar (într-o descriere:
3.2. identificarea modurilor de expunere într- elementele şi trăsăturile obiectelor descrise;
un text epic şi a procedeelor de expresivitate - rolul figurilor de stil învăţate în diferite texte
artistică într-un text liric literare, populare şi culte (personificare,
comparaţie, enumeraţie, repetiţie, epitet,
antiteza); tipuri de rimă (monorima, rima
împerecheată, rima încrucişată, rima îmbrăţişată)
şi măsura versurilor;
3.3 sesizarea valorii expresive a
unităţilor lexicale în textele citite - diferenţierea între o operă epică şi o operă lirică;
- explicarea unor expresii şi a unor cuvinte noi
identificate într-un text citit, în context sau cu
ajutorul dicţionarelor;
- expresivitatea formelor arhaice şi regionale;
- gruparea cuvintelor din textele studiate în
anumite câmpuri lexico-semantice, în vederea
identificării ariilor semantice importante ale
3.4. sesizarea organizării morfologice şi
textelor studiate;
sintactice a textelor citite (nonliterare şi
literare) - categorii morfologice specifice părţilor de
vorbire: pronumele (pronumele personal,
pronumele posesiv şi adjectivul pronominal
posesiv, pronumele demonstrativ şi adjectivul
4.3 înlănţuirea corectă a frazelor în pronominal demonstrativ);
textul redactat, utilizând corect semnele
ortografice şi de punctuaţie - utilizarea corectă, în propoziţie şi în frază, a
semnelor de punctuaţie (punctul, virgula,
punctul şi virgula, linia de dialog, linia de pauză)
şi a semnelor ortografice (cratima, punctul);

Recapitulare + teza 5 S12 – S13

3. DESCRIEREA : 1.2 sesizarea sensului unităţilor lexicale noi în - arhaisme şi regionalisme; rolul lor în textele 23 S13 – S18
TABLOU funcţie de context literare studiate;
PORTRET
- realizarea orală a unui plan simplu şi dezvoltarea
2.1 înlănţuirea clară şi corectă a ideilor acestuia prin adăugarea ideilor secundare;
într-un monolog (narativ, descriptiv,
informativ) - rezumarea orală a unui text dat (actualizare);
- folosirea corectă, într-un context dat, a
2.3. utilizarea categoriilor gramaticale categoriilor gramaticale specifice părţilor de
învăţate, în diverse tipuri de propoziţii vorbire învăţate (actualizare şi conţinuturi noi):
numeralul, adjectivul, adverbul, prepoziţia,
conjuncţia, interjecţia;
3.1 diferenţierea elementelor de ansamblu de
cele de detaliu în cadrul textului citit - identificarea problemei principale abordate într-
un text literar sau nonliterar (într-o descriere:
elementele şi trăsăturile obiectelor descrise;
- subiectul operei literare, momentele subiectului,
timpul şi spaţiul în naraţiune;
3.2. identificarea modurilor de expunere într- - caracteristicile operelor epice (în proză sau
un text epic şi a procedeelor de expresivitate versuri): naraţiunea la persoana a III-a şi la
artistică într-un text liric persoana I, subiectul operei literare, momentele
subiectului, timpul şi spaţiul în naraţiune, autor,
narator, personaj; rolul dialogului şi al descrierii
într-o naraţiune; descrierea (portretul literar,
tabloul); dialogul ca mijloc de caracterizare a
personajelor;
- rolul figurilor de stil învăţate în diferite texte
literare, populare şi culte (personificare,
comparaţie, enumeraţie, repetiţie, epitet,
antiteza);
- diferenţierea între o operă epică şi o operă lirică;
3.4. sesizarea organizării morfologice şi
sintactice a textelor citite (nonliterare şi - categorii morfologice specifice părţilor de
literare) vorbire: numeralul (valoarea substantivală şi
adjectivală a numeralului; numeralul cardinal şi
numeralul ordinal, funcţii sintactice); adjectivul
(forme flexionare, articolul demonstrativ,
gradele de comparaţie, funcţii sintactice);
adverbul (gradele de comparaţie; funcţii
4.1 redactarea textelor cu destinaţii diverse sintactice); prepoziţia (regimul cazual);
conjuncţia; interjecţia (interjecţii predicative);
- structurarea detaliilor în jurul ideii principale;
- rezumatul unui text citit (literar sau nonliterar);
aprecieri personale referitoare la textele epice şi
lirice studiate;
- descrierea de tip tablou şi de tip portret.

4. OPERA EPICĂ 1.2 sesizarea sensului unităţilor lexicale noi în


funcţie de context
- stabilirea sensului unui cuvânt necunoscut prin 28 S19 – S25
apel la context;
- arhaisme şi regionalisme; rolul lor în textele
literare studiate;
2.1 înlănţuirea clară şi corectă a ideilor
într-un monolog (narativ, descriptiv, - ordonarea ideilor în comunicare (actualizare):
informativ) realizarea orală a unui plan simplu şi dezvoltarea
acestuia prin adăugarea ideilor secundare;
- rezumarea orală a unui text dat (actualizare);
- alcătuirea unor texte orale narative, descriptive şi
2.2. utilizarea relaţiilor de sinonimie, de informative;
antonimie, de omonimie în organizarea - sensurile şi semnificaţia unor cuvinte în diferite
mesajului oral contexte;
- utilizarea, în contexte diverse, a achiziţiilor
2.3. utilizarea categoriilor gramaticale lexicale noi;
învăţate, în diverse tipuri de propoziţii - relaţii şi funcţii sintactice; părţi de propoziţie:
predicatul (verbal şi nominal), subiectul
(exprimat şi neexprimat), acordul predicatului cu
subiectul, complementul (complementele
circumstanţiale de loc, de timp, de mod;
complementele necircumstanţiale, complementul
3.1 diferenţierea elementelor de ansamblu de direct şi complementul indirect);
cele de detaliu în cadrul textului citit
- identificarea problemei principale abordate într-
un text literar sau nonliterar (într-o descriere:
elementele şi trăsăturile obiectelor descrise; într-
o naraţiune: acţiunea, participanţii la acţiune,
timpul şi spaţiul în care se petrec evenimentele;
într-un anunţ sau într-o ştire: ideile esenţiale şi
intenţia comunicativă din spatele acestora);
3.2. identificarea modurilor de expunere într- - subiectul operei literare, momentele subiectului,
un text epic şi a procedeelor de expresivitate timpul şi spaţiul în naraţiune;
artistică într-un text liric - caracteristicile operelor epice (în proză sau
versuri): naraţiunea la persoana a III-a şi la
persoana I, subiectul operei literare, momentele
subiectului, timpul şi spaţiul în naraţiune, autor,
narator, personaj; rolul dialogului şi al descrierii
într-o naraţiune; descrierea (portretul literar,
tabloul); dialogul ca mijloc de caracterizare a
personajelor;
- rolul figurilor de stil învăţate în diferite texte
literare, populare şi culte (personificare,
comparaţie, enumeraţie, repetiţie, epitet,
antiteza);
- diferenţierea între o operă epică şi o operă lirică;
3.3 sesizarea valorii expresive a
unităţilor lexicale în textele citite - trăsături ale speciilor literare: fabula
- explicarea unor expresii şi a unor cuvinte noi
identificate într-un text citit, în context sau cu
ajutorul dicţionarelor;
- expresivitatea formelor arhaice şi regionale;
3.4. sesizarea organizării morfologice şi - gruparea cuvintelor din textele studiate în
sintactice a textelor citite (nonliterare şi anumite câmpuri lexico-semantice, în vederea
literare) identificării ariilor semantice importante ale
textelor studiate;
4.1 redactarea textelor cu destinaţii diverse - părţi de propoziţie: predicatul (verbal şi
nominal), subiectul (exprimat şi neexprimat);
acordul predicatului cu subiectul; complementul.
- structurarea detaliilor în jurul ideii principale;
4.3 înlănţuirea corectă a frazelor în - rezumatul unui text citit (literar sau nonliterar);
textul redactat, utilizând corect semnele aprecieri personale referitoare la textele epice şi
ortografice şi de punctuaţie lirice studiate;
- utilizarea corectă, în propoziţie şi în frază, a
4.4. alcătuirea rezumatului unui text literar sau semnelor de punctuaţie (punctul, virgula,
nonliterar punctul şi virgula, linia de dialog, linia de pauză)
şi a semnelor ortografice (cratima, punctul);
- identificarea şi ordonarea secvenţelor narative
dintr-un text dat, în vederea rezumării acestuia;
alcătuirea planului de idei; transformarea
textului dialogat în text narativ;
- rezumarea textelor narative (pregătire, redactare,
verificare);

5. OPERA LIRICĂ 2.3. utilizarea categoriilor gramaticale - părţi de propoziţie: atributul (atributul adjectival, 12 S26 – S28
învăţate, în diverse tipuri de propoziţii substantival, pronominal, verbal) ;

3.1 diferenţierea elementelor de ansamblu de


- identificarea problemei principale abordate într-
un text literar sau nonliterar (într-o descriere:
cele de detaliu în cadrul textului citit
elementele şi trăsăturile obiectelor descrise);
3.2. identificarea modurilor de expunere într- - rolul figurilor de stil învăţate în diferite texte
un text epic şi a procedeelor de expresivitate literare, populare şi culte (personificare,
artistică într-un text liric comparaţie, enumeraţie, repetiţie, epitet,
antiteza); tipuri de rimă (monorima, rima
împerecheată, rima încrucişată, rima îmbrăţişată)
şi măsura versurilor;
- diferenţierea între o operă epică şi o operă lirică;
3.3 sesizarea valorii expresive a - trăsături ale speciilor literare: pastelul;
unităţilor lexicale în textele citite - gruparea cuvintelor din textele studiate în
anumite câmpuri lexico-semantice, în vederea
identificării ariilor semantice importante ale
3.4. sesizarea organizării morfologice şi textelor studiate;
sintactice a textelor citite (nonliterare şi - părţi de propoziţie: atributul ;
literare)
4.1 redactarea textelor cu destinaţii diverse
- descrierea de tip tablou.
6. FOLCLOR LITERAR 1.2 sesizarea sensului unităţilor lexicale noi în - arhaisme şi regionalisme; rolul lor în textele 12 S29 – S31
funcţie de context literare studiate;
2.1 înlănţuirea clară şi corectă a ideilor - rezumarea orală a unui text dat (actualizare);
într-un monolog (narativ, descriptiv,
informativ) - alcătuirea corectă a propoziţiilor simple şi
2.3. utilizarea categoriilor gramaticale dezvoltate; fraze construite prin coordonare şi
învăţate, în diverse tipuri de propoziţii subordonare;
- propoziţia regentă; elementul regent;
- relaţii şi funcţii sintactice;
3.1 diferenţierea elementelor de ansamblu de
- identificarea problemei principale abordate într-
cele de detaliu în cadrul textului citit
un text literar sau nonliterar (într-o descriere:
elementele şi trăsăturile obiectelor descrise; într-
o naraţiune: acţiunea, participanţii la acţiune,
timpul şi spaţiul în care se petrec evenimentele;
într-un anunţ sau într-o ştire: ideile esenţiale şi
intenţia comunicativă din spatele acestora);
- subiectul operei literare, momentele subiectului,
timpul şi spaţiul în naraţiune;
- texte literare epice şi lirice; texte nonliterare:
3.2. identificarea modurilor de expunere într- anunţul, ştirea;
un text epic şi a procedeelor de expresivitate - caracteristicile operelor epice (în proză sau
artistică într-un text liric versuri): naraţiunea la persoana a III-a şi la
persoana I, subiectul operei literare, momentele
subiectului, timpul şi spaţiul în naraţiune, autor,
narator, personaj; rolul dialogului şi al descrierii
într-o naraţiune; descrierea (portretul literar,
tabloul); dialogul ca mijloc de caracterizare a
personajelor;
- rolul figurilor de stil învăţate în diferite texte
literare, populare şi culte (personificare,
comparaţie, enumeraţie, repetiţie, epitet,
antiteza); tipuri de rimă (monorima, rima
împerecheată, rima încrucişată, rima îmbrăţişată)
şi măsura versurilor;
- diferenţierea între o operă epică şi o operă lirică;
- trăsături ale speciilor literare: doina populară;
- texte nonliterare: anunţul, ştirea; modul de
reflectare a realităţii în textul nonliterar (prin
comparaţie cu modul de reflectare a realităţii în
3.3 sesizarea valorii expresive a textul literar);
unităţilor lexicale în textele citite
3.4. sesizarea organizării morfologice şi - expresivitatea formelor arhaice şi regionale;
sintactice a textelor citite (nonliterare şi - gruparea cuvintelor din textele studiate în
literare) anumite câmpuri lexico-semantice, în vederea
identificării ariilor semantice importante ale
textelor studiate;
- felul propoziţiilor, fraza, propoziţia regentă,
4.1 redactarea textelor cu destinaţii diverse
elementul regent, coordonarea şi subordonarea;
- redactarea unor scrisori şi anunţuri;
- rezumatul unui text citit (literar sau nonliterar);
4.3 înlănţuirea corectă a frazelor în aprecieri personale referitoare la textele epice şi
textul redactat, utilizând corect semnele lirice studiate;
ortografice şi de punctuaţie - coordonarea şi subordonarea;
4.4. alcătuirea rezumatului unui text literar sau
- utilizarea corectă, în propoziţie şi în frază, a
nonliterar semnelor de punctuaţie (punctul, virgula,
punctul şi virgula, linia de dialog, linia de pauză)
şi a semnelor ortografice (cratima, punctul);
- aplicarea topicii normale în propoziţie şi în frază;
- identificarea şi ordonarea secvenţelor narative
dintr-un text dat, în vederea rezumării acestuia;
- alcătuirea planului de idei; transformarea textului
dialogat în text narativ.

Recapitulare + teza 6 S32 – S33

Recapitulare finală 10 S33 – S35