an univ.

2007=2008
¼
SEMINAR NR. 2, REZOLVARI
Analiz¼
a matematic¼
aI

1:4: Serii de numere reale

De…niţia 1. Fie m 2 N; Nm = fm; m + 1; :::; n; :::g şi

(xn )n2Nm : xm ; xm+1 ; :::; xn ; :::
un şir de numere reale. Acestui şir i se ataşeaz¼
a şirul sumelor parţiale
(sn )n2Nm : xm ; xm + xm+1 ; :::; xm + xm+1 + :::xn ; :::
cu termenul general
Xn
sn = xn ; 8n 2 Nm :
k=m
a) Se numeşte serie de numere reale, cu termenul general xn , perechea de şiruri
(xn )n2Nm ; (sn )n2Nm :
b) Seria de numere reale cu termenul general xn se numeşte convergent¼a dac¼ a
şirul sumelor parţiale (sn )n2Nm este convergent şi divergent¼a dac¼
a şirul sumelor
parţiale (sn )n2Nm este divergent.
c) Seria de numere reale cu termenul general xn are suma s dac¼ a 9 lim sn =
n!1
s 2 R. În acest caz scriem
xm + xm+1 + ::: + xn + ::: = s sau
X1
xn = s:
n=m
1
X
Convenim s¼
a not¼
am seria de numere reale cu termenul general xn cu xn :
n=m

Exerciţiul 1. S¼a se studieze, utilizând de…niţia, natura şi suma urm¼

atoarelor
serii de numere reale:
X1 X1 X1
n+1 1 1 1
a) ( 1) n
; b) 2
; c) ;
n=1
3 n=1
16n 8n 3 n=1
(2n 1) (2n + 1) (2n + 3)
1
X 1
X +1
X
1 1 1
d) ;e) ; > 0; f ) ln 1 ;
n=1
4n2 1
n=1
( + n) ( + n + 1) n=2
n2
1 p p 1
X 2n + 1 2n 1 X 1
g) p ; h) ;
n=1
4n2 1 n=0
(4n + 1) (4n + 5)
1
X p p p
i) ( n + a + 1 2 n + a + n + a 1); unde a 2 R; a > 0;
n=1
X1 X1 1
X X1
n2 + n 3 2n + 3n+1 6n 1
1 n+1
j) ; k) l) p p ; m) ln :
n=1
n! n=1
12n n=1
n + 1 + n n=1
n
P
1
n+1 1
Rezolvare. a) ( 1) 3n ;
n=1
Termenul general al seriei este

1
 n+1 1
xn = ( 1) 3n ; 8n 2 N , adic¼
a
n+1 1
(xn )n2N : 31 ; 91 ; 27
1
; :::; ( 1) n
; :::.
| {z 3 }
xn
Şirul sumelor parţiale este
P
n
k+1 1
sn = ( 1) 3k
; 8n 2 N , adic¼
a
k=1
1 1 1 n+1 1
(sn )n2N : 13 ; 13 + 1 1
9 ; 3 + 9
1
+ 1
27 ; :::; + + + ::: + ( 1) ; :::.
3
| 9 27 {z 3n}
sn
Determin¼
am limita şirului (sn )n2N , dac¼
a exist¼
a:
P
n
k+1 1 Pn
1 k 1 3 )
( 1 n
1 1 1 n
sn = ( 1) 3 k = 3 = 3 1
1
= 4 1 3 )
k=1 k=0 3
1
lim sn = 4 2R)
n!1
a şi are suma s = 41 , şi scriem
seria este convergent¼
P1
n+1 1 1
( 1) 3n = 4 , adic¼a
n=1
1 1 1 n+1 1
3 + 9 + 27 + ::: + ( 1) 3n + ::: = 41 :
P1
1
h) (4n+1)(4n+5) ;
n=0
Termenul general al seriei este
1
xn = (4n+1)(4n+5) ; 8n 2 N, adic¼
a
1 1 1 1
(xn )n2N : 1 5 ; 5 9 ; 9 13 ; :::; ; :::.
(4n + 1) (4n + 5)
| {z }
xn
Şirul sumelor parţiale este
P
n
1
sn = (4k+1)(4k+5) ; 8n 2 N , adic¼
a
k=0
1 1 1 1 1 1 1 1 1 1
(sn )n2N : 1 5 ; 1 5 + 5 9 ; 1 5 + 5 9 + 9 13 ; :::; + + + ::: + ; :::.
1 5 5 9 9 13 (4n + 1) (4n + 5)
| {z }
sn
Determin¼
am limita şirului (sn )n2N , dac¼
a exist¼
a:
P
n
1
Pn
1 1 1
sn = (4k+1)(4k+5) = 4 4k+1 4k+5
k=0 k=0
op eraţii algebrice 1 P
n
1 1
P
n
1
= 4k+5 =
cu sum e …nite 4 k=0 4k+1 4
k=0
= 14 11 + 15 + ::: + 4n+1 1 1 1 1
4 5 + ::: + 4n+1 + 1
4n+5
= 14 14 4n+5 1
)
1
lim sn = 4 2 R )
n!1
a şi are suma s = 41 , şi scriem
seria este convergent¼
P1
1 1
(4n+1)(4n+5) = 4 , adic¼a
n=0

2
 1 1 1 1
15 + 59 + 9 13 + ::: + (4n+1)(4n+5) + ::: = 41 :
P
1
1 p
l) p
n+1+ n
;
n=1
Termenul general al seriei este
1 p
xn = pn+1+ n
; 8n 2 N .
Şirul sumelor parţiale este
P
n
1 p
sn = p
k+1+ k
; 8n 2 N .
k=1
Determin¼
am limita şirului (sn )n2N , dac¼
a exist¼
a:
P
n
1 p
Pn p p
sn = p
k+1+ k
= k+1 k
k=1 k=1
op eraţii algebrice P
n p Pn p
= k+1 k=
cu sum e …nite k=1 k=1 p
p p p p p
= 2 + ::: + n + n + 1 1 + 2 + ::: + n
p p
= n+1 1)
lim sn = +1 )
n!1
seria este divergent¼ a şi are suma s = +1.
P1
n+1
m) ln n ;
n=1
Termenul general al seriei este
xn = ln n+1
n ; 8n 2 N .
Şirul sumelor parţiale este
P
n
sn = ln k+1
k ; 8n 2 N .
k=1
Determin¼
am limita şirului (sn )n2N , dac¼
a exist¼
a:
P
n P
n
sn = ln k+1
k = (ln (k + 1) ln (k))
k=1 k=1
op eraţii algebrice Pn P
n
= ln (k + 1) ln (k) =
cu sum e …nite k=1 k=1
= (ln 2 + ::: + ln n + ln (n + 1)) (ln 1 + ln 2 + ::: + ln n)
= ln (n + 1) ln 1 )
lim sn = +1 )
n!1
seria este divergent¼ a şi are suma s = +1.
P1
n+1
ln n = +1.
n=1
X1
Seria geometric¼ a. Fie q 2 R. Seria geometric¼ a q n este
8 n=m
< convergent¼ a, cu suma s = q m 1 1 q , dac¼
a q 2 ] 1; 1[
divergent¼
a, cu suma s = +1, dac¼
a q 2 [1; +1[
:
divergent¼
a şi nu are sum¼a, dac¼
a q 2 ] 1; 1] :
X1
Pentru m = 0, convenim s¼ a o not¼am 1 + qn :
n=1
Demonstraţie. Fie q 2 R. Termenul general al seriei este

3
 xn = q n ; 8n 2 Nm , adic¼ a
(xn )n2Nm : q m ; q m+1 ; :::; q n ; :::.
|{z}
xn
Şirul sumelor parţiale este
Xn
sn = q k ; 8n 2 Nm , adic¼
a
k=m
(sn )n2Nm : q m ; q m + q m+1 ; q m + q m+1 ; :::; q m + q m+1 + ::: + q n ; :::.
| {z }
sn
Determin¼ am limita şirului (sn )n2Nm , dac¼ a exist¼
a:
n
(
X q mq
n m+1
1
, dac¼ a q 2 Rn f1g
sn = qk = q 1
n m + 1, dac¼a q = 1:
k=m 8
>
> 0; dac¼ a q 2 ] 1; 1[
<
1 dac¼ aq=1
Deoarece lim q n =
n!1 >
> +1 dac¼ a q 2 ]1; +1[
:
@ dac¼ a q 2 ] 1; 1]
8
>
> dac¼
a q 2 ] 1; 1[ ; atunci 9 lim sn = q m 1 1 q
>
> n!1
< dac¼a q = 1; atunci 9 lim sn = +1
) n!1
>
> dac¼
a q 2 ]1; +1[ ; atunci 9 lim sn = +1
>
> n!1
: dac¼a q 2 ] 1; 1] ; atunci @ lim sn :
n!1
Q.e.d.

Teorema 1.
1
X
a) Condiţie necesar¼ a. Dac¼
a de convergenţ¼ a seria xn este convergent¼
a,
n=m
atunci lim xn = 0: Reciproc nu.
n!1
b) Condiţie su…cient¼ a. Dac¼
a de divergenţ¼ a lim xn 6= 0, atunci seria
n!1
1
X
xn este divergent¼
a. Reciproc nu.
n=m
Obervaţia 1. La Exerciţiul 1; punctele l), m) se observ¼
a c¼
a lim xn = 0, dar
n!1
seriile sunt divegente. Condiţia lim xn = 0 este numai condiţie necesar¼
a de
n!1
convergenţ¼a, nu şi su…cient¼
a.

Exerciţiul 3. S¼a se studieze natura urm¼ atoarelor serii:

X1 X1 n X1 X1
p 1 + ( 1) n 1 1
a) n
0; 07; b) ; c) n+1
; d) n n.
n=2 n=0
2 n=1
e n=0
(2 + ( 1) )
P
1 p
Rezolvare. a) n
0; 07;
n=2
Termenulpgeneral al seriei este
xn = n 0; 07; 8n 2 N2 .
Şirul sumelor parţiale este

4
 P
n p
sn = k
0; 07; 8n 2 N2 .
k=2 P
Nu putem exprima sn f¼ ar¼
a simbolul )nu vom aplica de…niţia în studiul
convergenţei seriei.
p 1 CS de divergenţ¼
a
Cum lim xn = lim n 0; 07 = lim (0; 07) n = 1 6= 0 )
n!1 n!1 n!1
P
1 p
seria n
0; 07 este divergent¼
a.
n=2
1
X 1
X
De…niţia 2. Seria xn se numeşte absolut convergent¼a dac¼
a seria jxn j
n=m n=m
este convergent¼
a.
1
X
Teorema 2. Dac¼
a seria xn este absolut convergent¼
a atunci ea este conver-
n=m
gent¼
a.
1
X
De…niţia 3. Seria xn se numeşte semiconvergent¼a (simplu convergent¼a )
n=m
dac¼
a este convergent¼
a şi nu este absolut convergent¼
a.
1
X
Teorema 3 (Criteriul general al lui Cauchy pentru serii). Seria xn
n=m
este convergent¼a dac¼
a şi numai dac¼
a
8" > 0; 9n" 2 Nm astfel încât 8p 2 N ; 8n 2 Nm ; n n" s¼ a avem
jxn+1 + ::: + xn+p j < ":
1
X
Teorema 4. Fie xn , cu xn 0; 8n 2 Nm . Seria este convergent¼
a dac¼
a şi
n=m
a şirul sumelor parţiale (sn )n2Nm este m¼
numai dac¼ arginit.
X1 1
X
Teorema 5 (Criteriul comparaţiei). Fie seriile xn şi yn cu propri-
n=m n=m
etatea c¼
a 9M > 0 astfel încât
0 xn yn ; 8n 2 Nm1 cu m1 m:
1
X 1
X
a) Dac¼a seria yn este convergent¼
a atunci seria xn este convergent¼
a.
n=m n=m
1
X 1
X
b) Dac¼
a seria xn este divergent¼
a atunci seria yn este divergent¼
a.
n=m n=m
1
X
Teorema 6 (Criteriul raportului). Fie seria xn , cu xn 6= 0; 8n 2 Nm .
n=m
1
X
jxn+1 j
a lim
a) Dac¼ < 1; atunci seria xn este absolut convergent¼
a.
n!1 jxn j
n=m
X1
jxn+1 j
b) Dac¼
a lim jxn j > 1; atunci seria xn este divergent¼
a.
n!1 n=m
jxn+1 j jxn+1 j
c) Dac¼
a lim 1; sau lim 1 atunci nu se poate preciza
n!1 jxn j n!1
jxn j

5
natura seriei.
1
X
Teorema 7 (Criteriul r¼ acinii). Fie seria
ad¼ xn .
n=m
1
X
p
n
a lim
a) Dac¼ jxn j < 1 atunci seria xn este absolut convergent¼
a.
n!1
n=m
X1
p
n
b) Dac¼
a lim jxn j > 1 atunci seria xn este divergent¼
a.
n!1
p p n=m
a lim n jxn j
c) Dac¼ 1 sau lim n jxn j 1 atunci nu se poate preciza
n!1 n!1
natura seriei.
1
X
Teorema 8 (Criteriul Raabe-Duhamel). Fie seria xn , cu xn 0; 8n 2
n=m
Nm .
1
X
xn
a) Dac¼
a lim n 1 > 1; atunci seria xn este convergent¼
a.
n!1 xn+1 n=m
X1
xn
b) Dac¼
a lim n 1 < 1; atunci seria xn este divergent¼
a.
n!1 xn+1 n=m
xn xn
c) Dac¼a lim n 1 1; sau lim n 1 1 atunci nu se
n!1 xn+1 n!1 xn+1
poate preciza natura seriei.
1
X
Teorema 9 (Criteriul lui Abel): Fie seria n un : Dac¼
a
n=m
(i) şirul (
n )n2Nm este monoton descresc¼
ator şi m¼
arginit;
1
X
(ii) seria un este convergent¼
a,
n=m
X1
atunci seria n un este convergent¼
a.
n=m
1
X
Teorema 10 (Criteriul lui Dirichlet): Fie seria n un : Dac¼
a
n=m
(i) şirul ( n )n2Nm este monoton descresc¼
ator cu lim n = 0;
n!1
1
X n
X
(ii) seria un are şirul sumelor parţiale sun = uk ; 8n 2 Nm şir m¼
arginit,
n=m k=m
1
X
atunci seria n un este convergent¼
a.
n=m
1
X n
Teorema 11 (Criteriul lui Leibniz): Fie seria ( 1) an ; cu an 0; 8n 2
n=m
Nm . Dac¼
a şirul (an )n2Nm este monoton descresc¼
ator cu lim an = 0 atunci seria
n!1
1
X 1
X
n n+1
( 1) an este convergent¼
a. Rezultatul e valabil şi pentru ( 1) an :
n=m n=m

6
 X1
1
Seria armonic¼ a. Fie
a generalizat¼ 2 R: Seria este divergent¼
a dac¼
a
n=1
n
1 şi convergent¼ a dac¼
a > 1.
Demonstraţie. Fie 2 R: Termenul general al seriei este
1
xn = ; 8n 2 N .
n
Şirul sumelor parţiale este
P
n 1
sn = ; 8n 2 N .
k=1 k P
Nu putem exprima sn f¼ ar¼a simbolul )nu vom aplica de…niţia în studiul
convergenţei seriei. 8
1 < +1; dac¼ a < 0;
Cum lim xn = lim = 0; dac¼a > 0;
n!1 n!1 n :
1; dac¼a = 0:
1
X
CS de divergenţ¼ a 1
) Seria este divergent¼ a pentru 0:
n=1
n
R¼amâne s¼ a studiem natura seriei pentru > 0.
X1
1
Pentru = 1 seria armonic¼ a este divergent¼a deoarece şirul sumelor
n=1
n
parţiale este divergent (a se vedea Exerciţiul 17 din Seminarul 1-Rezolv¼ ari, unde
se arat¼ a c¼ a şirul sumelor parţiale nu este şir Cauchy, deci este divergent) sau
direct, cu Criteriul Cauchy de la serii.
Pentru 0 < < 1 ) n < n; 8n 2 N ) n1 > n1 ; 8n 2 N : Aplic¼ am
X1 X1
1 1
criteriul comparaţiei cu seria n şi rezult¼
a c¼
a seria este divergent¼ a.
n=1 n=1
n
Pentru > 1; utiliz¼ am c¼a
(n + p) n ; 8n 2 N ; 8p = 1; n
1 1
) (n+p) n ; 8n 2 N ; 8p = 1; n
1 1 1
) (n+1) + (n+2) + ::: + (n+n) n n1 ; 8n 2 N :
Şirul (sn )n2N este şir monoton cresc¼
ator, deoarece
1
sn+1 sn = (n+1) > 0; 8n 2 N :Atunci sn s2n ; 8n 2 N :
Ar¼
at¼
am c¼a şirul (sn )n2N este şir m¼arginit. Într-adev¼
ar
Xn
1 1 1
0 < sn = s2n = 1 + 21 + + +
k 3 4
k=1 | {z }
2 term eni
1 1 1 1 1 1
+ + + + + ::: + n 1
+ ::: + n 1
<
5 6 7 8 (2 + 1) (2 + 2n 1)
| {z } | {z }
22 term eni 2n 1 term eni
1
<1+ 2 + 2 21 + 4 41 + ::: + 2n 1 (2n 1 1 ) =
1
=1+ 2 + 2 1 1 + (22 )1 1 + ::: + (2n 11 ) 1 =
h i
1 1 1 1
=1+ 2 + 2 1 + (2 1 )2 + ::: + (2 1 )n 1 =

7
 1
1 1 )n 1
1 1 (2
=1+ 2 + 2 1
1 1 <
2 1
1 1 1
<1+ 2 + 2 1
1 1 ; 8n 2 N
2 1
) şirul (sn )n2N este m¼arginit.
Deoarece şirul (sn )n2N este monoton cresc¼ator şi m¼
arginit, rezult¼
a c¼
a este
X1
1
convergent)pentru > 1, seria este convergent¼ a.
n=1
n

Exerciţiul 5. S¼ a se studieze natura urm¼ atoarelor serii de numere reale

n
+1 1 1 ( 1)
X 1 X 1 X 2n
a) n ; b) n
sin 3n; c) 2 n ;
n=2
1 + ( 1) + ln n n=1
2 n=1
X1 X 1
1
d) aln n ; a > 0; e) n n+1 .
n=1 n=0 ( 1) + ( 2)
P
+1
1
Rezolvare. a) 1+( 1)n +ln n ;
n=2
Etapa 1. Studiem dac¼ a lim xn = 0.
n!1
Termenul general al seriei este
xn = 1+( 1)1n +ln n ; 8n 2 N2 .
Deoarece N2 = f2k; k 2 N g [ f2k + 1; k 2 N g, explicit¼am
1
2+ln n , dac¼ a n = 2k; k 2 N
xn = 1
ln n , dac¼ a n = 2k + 1; k 2 N
Determin¼
( am
1
lim x2k = lim 2+ln(2k) =0
k!1 k!1 ) L (xn )n2N2 = f0g )
1
lim x2k+1 = lim ln(2k+1) = 0
8 k!1 k!1
< lim xn = 0
n!1 ) lim xn = 0 )seria poate … convergent¼ a.
: lim xn = 0 n!1
n!1
Etapa 2. Studiem natura seriei cu cu de…niţia. Şirul sumelor parţiale este
P
n
1
sn = 1+( 1)k +ln k
; 8n 2 N2 .
k=2
Nu vom aplica de…niţia în studiul convergenţei seriei.
Etapa 3. Aplic¼am criterii.
Cum ln n < n; 8n 2 N2 ) 9
xn > n1 ; 8n 2 N2 : >
=
X1 P
C. com paraţiei +1
1 ) xn este serie divergent¼
a.
n este serie divergent¼
a >
; n=2
n=2
1
X
1
b) 2n sin 3n;
n=1
Etapa 1. Studiem dac¼a lim xn = 0.
n!1
Termenul general al seriei este

8
 1
xn = sin 3n ; 8n 2 N
2n | {z }
|{z} m a¼rginit
!0
) lim xn = 0 )seria poate … convergent¼
a.
n!1
Etapa 2. Studiem natura seriei cu cu de…niţia. Şirul sumelor parţiale este
P
n
1
sn = 2k
sin 3k; 8n 2 N .
k=1
Nu vom aplica de…niţia în studiul convergenţei seriei.
Etapa 3. Aplic¼ am criterii.
modul 1. Aplic¼ am Criteriul lui Cauchy pentru serii. Veri…c¼ am dac¼
a
8" > 0; 9n" 2 N astfel încât 8p 2 N ; 8n 2 N ; n n" s¼ a avem
jxn+1 + ::: + xn+p j < ":
Fie 8" > 0: C¼ aut¼ am n" 2 N astfel încât 8p 2 N ; 8n 2 N ; n n" s¼ a avem
1 1
jxn+1 + ::: + xn+p j = 2n+1 sin 3 (n + 1) + ::: + 2n+p sin 3 (n + p)
1 1
2n+1 sin 3 (n + 1) + ::: + 2n+p sin 3 (n + p)
1 1
= 2n+1 jsin 3 (n + 1)j + ::: + 2n+p jsin 3 (n + p)j
p
1 1 1 ( 12 ) 1 1 p
2 n+1 + ::: + 2 n+p = 2 n+1 1
1
= 21n 1 2
2
sc¼
a p¼
a m de p, r¼
a m âne n
1
< 2n 1 < ";
1 ln 1"
adic¼
a 2n < "h, ni> ln 2 :
ln 1"
G¼
asim n" = + 1:
ln 2
)este veri…cat Criteriul lui Cauchy
1
X
1
)seria 2n sin 3n este converegent¼
a.
n=1
modul 2. Aplic¼ am Criteriul comparaţiei. Deoarece şirul (xn )n2N conţine şi
termeni pozitivi şi termeni negativi) nu putem aplica direct Criteriul compara-
1
X
1
ţiei. Vom studia absoluta convergenţ¼
a a seriei cu termeni oarecare 2n sin 3n,
n=1
1
X
1
adic¼
a vom studia dac¼
a seria sin 3n este convergent¼
2n a.
1 1
n=1 9
0 2n sin 3n 2n ; 8n 2 N : >
>
X1 >
= 1
1 n C. com paraţiei X 1
2 este serie convergent¼ a ) 2n sin 3n
>
>
n=1 >
; n=1
ca şi serie geometric¼ a cu q = 12 2 ] 1; 1[
X1
1
este serie convergent¼ a) 2n sin 3n este serie absolut convergent¼ a
n=1
modul 3. Aplic¼ am Criteriul Dirichlet. Alegem
(i) n = 21n ; 8n 2 N . Observ¼am c¼a şirul ( n )n2N este monoton descresc¼
ator
cu lim n = 0:
n!1
(ii) un = sin 3n; 8n 2 N . Studiem dac¼
a şirul sumelor parţiale

9
 n
X
sun = sin 3k; 8n 2 N
k=1
este şir m¼ am sun .
arginit. Determin¼
Xn n
X
Fie n 2 N : Not¼ am An = cos 3k şi Bn = sin 3k. Atunci
k=1 k=1
n
X n
X n
X
An + iBn = cos 3k + i sin 3k = (cos 3k + i sin 3k)
k=1 k=1 k=1
n
X n
k
= (cos 3 + i sin 3) = (cos 3 + i sin 3) (cos 3+i sin 3)
(cos 3+i sin 3) 1
1

k=1
i)
2 sin2 3n i2 sin 3n2 cos 2
3n
= (cos 3 + i sin 3) (cos 3n+i sin 3n) 1
(cos 3+i sin 3) 1 = (cos 3 + i sin 3)
2
2 sin2 23 i2 sin 32 cos 32
sin 3n (cos 3n +i sin 3n )
= (cos 3 + i sin 3) sin2 3 cos 23 +i sin 3 2
2( 2 2)
sin 3n 3n 3 3n 3
= sin 3 cos 3 + 2
2
2 + i sin 3 + 2 2 :
2
sin 3n 3n+3 sin 3n 3n+3
Deci An = 2
sin 23
cos 2 şi Bn = 2
sin 32
sin 2 :
1
Atunci 9M = > 0 astfel încât
jsin 32 j
sin 3n 3n+3 1
jsun j = 2
sin 32
sin 2 ; 8n 2 N
jsin 32 j
) (sun )n2N este şir m¼
arginit.
1
X
1
Conform Criteriului lui Dirichlet, seria 2n sin 3n este convergent¼
a.
n=1
P
1 ( 1)n
2n
c) 2 n ;
n=1
Etapa 1. Studiem dac¼a lim xn = 0.
n!1
Termenul general al seriei este
( 1)n
xn = 2 n 2n ; 8n 2 N .
Deoarece(N = f2k; k 2 N g [ f2k + 1; k 2 Ng, explicit¼
am
1
2 n 2n , dac¼ a n = 2k; k 2 N
xn = 1
2 n 2n , dac¼ a n = 2k + 1; k 2 N
Determin¼
8 am 1
< lim x2k = lim 2 2k 2(2k) = 0;
k!1 k!1
1 ) L (xn )n2N2 = f0g )
: lim x2k+1 = lim 2 2k+1 2(2k+1) = 0:
8 k!1 k!1
< lim xn = 0
n!1 ) lim xn = 0 )seria poate … convergent¼ a.
: lim xn = 0 n!1
n!1
Etapa 2. Studiem natura seriei cu cu de…niţia. Şirul sumelor parţiale este
P
n ( 1)k
sn = 2 k 2k ; 8n 2 N2 .
k=2
Nu vom aplica de…niţia în studiul convergenţei seriei.
Etapa 3. Aplic¼
am criterii.

10
 modul 1. Aplic¼
am Criteriul raportului.
( 1)n+1
( 1 1
2(n+1)
xn+1 2 n+1 ( 1)n+1 ( 1)n
2 2 n+1 + n 2 , dac¼a n = 2k; k 2 N
= ( 1)n
=2 n+1 n = 1
+ n1 2
x 2 n 2n 2 n+1 , dac¼
a n = 2k + 1; k 2 N:
| {zn }
un
Determin¼
( am
2
lim u2k = 2 ;
xn+1
k!1 1
)L = )
lim u2k+1 = 2 2 : xn n2N 4
8 k!1 xn+1
< lim = 14 xn+1
n!1 xn ) lim = 14 :
: lim xn+1 = 1 n!1 xn
n!1 xn 4

jxn+1 j P1 ( 1)n
Chiar şi lim jxn j = 14 < 1 )seria 2 n 2n
este absolut convergent¼
a.
n!1 n=1
modul 2. Aplic¼am Criteriul r¼
ad¼acinii. (
r 1
p ( 1)n ( 1)n 2 n2 2
, dac¼
a n = 2k; k 2 N
n
jxn j = n 2 n 2n = 2 n2 2 = 1
2
| {z } 2 n2 , dac¼
a n = 2k + 1; k 2 N:
vn
Determin¼
( am
2
lim v2k = 2 ; p
k!1 n 1
2 )L
jxn j = 4 )
lim v2k+1 = 2 : n2N
8 k!1 p
< 1
lim n jxn j = 4 p
n!1 p ) lim n jxn j = 41 :
: lim n 1
jxn j = 4 n!1
n!1
p P
1 ( 1)n
Chiar şi lim n jxn j = 14 < 1 )seria 2 n 2n
este absolut convergent¼
a.
n!1 n=1
P
1
d) aln n ; a > 0;
n=1
Etapa 1. Studiem dac¼ a lim xn = 0.
n!1
Termenul general al seriei este
xn = aln n ;88n 2 N .
< 0; dac¼
a0<a<1
dac¼
a a 1, atunci seria este divergent¼ a
) lim xn = 1; dac¼
a a=1 )
n!1 : dac¼
a a 2 ]0; 1[ , atunci seria poate … convergent¼
a
+1; dac¼ a a > 1:
Etapa 2. Nu vom aplica de…niţia în studiul convergenţei seriei.
Etapa 3. Aplic¼ am criterii atunci când a 2 ]0; 1[ :
modul 1. Aplic¼ am Criteriul raportului.
xn+1 ln(n+1) ln n n+1
=a = aln n ; 8n 2 N :
xn
xn+1
Determin¼am lim = 1 )Nu se poate preciza natura seriei.
n!1 xn
modul
p 2. Aplic¼ am Criteriul r¼
ad¼acinii.
n
jxn j = a lnnn ; 8n 2 N :
p
Determin¼am lim n jxn j = 1 )Nu se poate preciza natura seriei.
n!1
modul 3. Aplic¼ am Criteriul lui Raabe-Duhamel.

11
 xn n
n 1 =n a ln(n+1)+ln n
1 = n aln n+1 1 ; 8n 2 N
xn+1
xn n
) lim n 1 = lim n aln n+1 1
n!1 xn+1 n!1

a ln(1+ n ) 1
1
ln 1 + n1
= lim 1 1 = (ln a) ( 1) = ln a:
n!1 ln 1 + n n
1
Dac¼a ln a > 1 , ln a < 1 , 0 < a < ) seria este convergent¼ a
e
1
Dac¼a ln a < 1 , ln a > 1 , 1 > a > )seria este divergent¼ a.
e
1 ln n P 1
1
Pentru a = ) xn = 1e = n1 ; 8n 2 N şi seria n este divergent¼
a.
e n=1
Concluzii:
1 P
1
-dac¼
a 0 < a < atunci seria aln n este convergent¼
a;
e n=1
1 P1
-dac¼
aa atunci seria aln n este divergent¼ a.
e n=1
P
1
1
e) ( 1)n +( 2)n+1
;
n=0
Etapa 1. Studiem dac¼ a lim xn = 0.
n!1
Termenul general al seriei este
xn = ( 1)n +(1 2)n+1 ; 8n 2 N.
Deoarece N = f2k; k 2 Ng [ f2k + 1; k 2 Ng, explicit¼am
1
1 2n+1 , dac¼
a n = 2k; k 2 N
xn = 1
1+2n+1 , dac¼ a n = 2k + 1; k 2 N
Determin¼
( a m
lim x2k = lim 1 212k+1 = 0;
k!1 k!1
) L (xn )n2N = f0g )
lim x2k+1 = lim 1+212k+2 = 0:
8 k!1 k!1
< lim xn = 0
n!1 ) lim xn = 0 )seria poate … convergent¼a.
: lim xn = 0 n!1
n!1
Etapa 2. Nu vom aplica de…niţia în studiul convergenţei seriei.
Etapa 3. Aplic¼
am criterii.
modul 1. Aplic¼am Criteriul raportului.
1 (
1+2n+1
jxn+1 j
=
( 1)n+1 +( 2)n+2 ( 1)n +( 2)n+1
= ( 1)n+1 +( 2)n+2 = 1+2n+2 , dac¼
a n = 2k; k 2 N
n+1
jxn j 1+2
n+2 , dac¼
a n = 2k + 1; k 2 N:
1
| {z } n
( 1) +( 2) n+1 1+2
un
Determin¼
( am
lim u2k = 12 ; jxn+1 j
k!1 1
)L = )
lim u2k+1 = 12 : jxn j n2N
2
8 k!1
jxn+1 j 1
< lim jxn j = 2 jxn+1 j
n!1 ) lim = 12 :
: lim jxn+1 j
= 1 n!1 jxn j
n!1 jxn j 2

12
 jxn+1 j 1
P
1
1
În plus, lim = < 1 )seria ( 1)n +( 2)n+1
este absolut convergent¼
a.
n!1 jxn j 2
n=0
modul 2. Aplic¼am Criteriul r¼
ad¼
acinii. (
r 1
p p
n , dac¼
a n = 2k; k 2 N
n
jxn j = n ( 1)n +(1 2)n+1 = q 1
= 1+2n+1
1
| {z } n
j( 1)n +( 2)n+1 j p
n
1+2n+1
, dac¼
a n = 2k + 1; k 2 N
vn
Determin¼
( am
lim v2k = 21 ; p
k!1 n 1
)L jxn j = )
lim v2k+1 = 12 : n2N
2
8 k!1 p
< lim n jxn j = 12 p
n!1 p ) lim n
jxn j = 21 :
: lim n jxn j = 12 n!1
n!1
p 1
P
1
1
Chiar şi lim n jxn j = 2 < 1 )seria ( 1)n +( 2)n+1
este absolut convergent¼
a.
n!1 n=0
modul 3. Aplic¼ am Criteriul lui Leibniz.
Şirul (xn )n2N este şir alternant (x0 < 0, x1 > 0, x2 < 0:::), adic¼
a
n+1 1
xn = ( 1) ; 8n 2 N.
1 + 2n+1
| {z }
an >0;8n2N
n+1
Cum xn = ( 1) an ; 8n 2 N, unde
8
< na > 0; 8n 2 N
C. Leibniz P
1
(an )n2N este şir monoton descresc¼
ator ) seria 1
: lim a = 0 ( 1)n +( 2)n+1
n n=0
n!1
este convergent¼ a.

Exerciţiul 6. S¼ a se studieze natura urm¼ atoarelor serii de numere reale

n+1
1 5n + ( 1) 1 1
X X n X
a) 2 6 ; b) n
; a > 0; c) ln (1 + an ) ; a 0;
n=0 n=0
a n=1
X1 X1 X1
an n (n + 1) 1
d) 2n
; a 2 R; e) n ; a > 0; f ) n n;
n=0
1 + a n=0
( a) n=0
(3 + ( 1) )
X1 X1 n X1
n+1 2 + ( 1) 1
g) a( 1) +n+1 ; 0 < a < 1;h) n+( 1) n ; i)
( 1)n + n
;
n=1 n=1
2 n=1
n
1 1 1
X n+ X p
j) a n ; a 0; k) a n ; a > 0;
n=1
1
n=1
1
" #
X n+1 (n + 1)
n+1 X n 1
n+1
1
n
l) ( 1) ; m) ( 1) 1+ 1+ :
n=1
nn+2 n=1
n n
X1 n n X 1
( 1) ( 1) 1
n) 2
+ arctg ; o) ln 1 + 2 sin n;
n=1
n n n=1
n
X1 X1
sin n cos n2 sin n
p) ; q) ;
n=1
n n=1
n

13
 P
1 5n+( 1)n+1
Rezolvare. a) 2 6 ;
n=0
Indicaţie. Se veri…c¼
a dac¼
a termenul general converge la zero. Criteriul de
1
X n
1
comparaţie cu 2 6 15 . Criteriul raportului. Criteriul r¼
ad¼
acinii. Criteriul
26
n=1
Raabe-Duhamel.
P
1
n
b) an ; a > 0;
n=0
Indicaţie. Discuţie dupa a. Criteriul raportului.
P
1
c) ln (1 + an ) ; a 0.
n=1
Etapa 1. Studiem dac¼ a lim xn = 0.
n!1
Termenul general al seriei este
xn = ln (1 8 + an ) ; 8n 2 N .
< 0; dac¼
a0 a<1
dac¼a a 1, atunci seria este divergent¼ a
) lim xn = ln 2; dac¼ aa=1 )
n!1 : dac¼a a 2 ]0; 1[ , atunci seria poate … convergent¼
a
+1; dac¼ a a > 1:
Etapa 2. Nu vom aplica de…niţia în studiul convergenţei seriei.
Etapa 3. Aplic¼ am criterii atunci când a 2 [0; 1[ :
modul 1. Aplic¼ am Criteriul raportului.
xn+1 ln 1 + an+1 ln 1 + an+1 an an+1
= n
= n+1
; 8n 2 N :
xn ln (1 + a ) a ln (1 + a ) an
n
xn+1
Determin¼ am lim = a < 1:
n!1 xn
P
1
Chiar şi lim jxjxn+1
nj
j
= a < 1 )seria ln (1 + an ) este absolut convergent¼ a.
n!1 n=1
Concluzii:
P
1
-dac¼
a 0 a < 1 atunci seria ln (1 + an ) este absolut convergent¼
a;
n=1
P
1
-dac¼
aa 1 atunci seria ln (1 + an ) este divergent¼
a.
n=1
P
1
an
d) 1+a2n ; a 2 R;
n=0
Indicaţie. Se veri…c¼a dac¼
a termenul general converge la zero. Criteriul rapor-
tului.
P
1
n(n+1)
e) ( a)n ; a > 0;
n=0
Indicaţie. Se veri…c¼
a dac¼
a termenul general converge la zero. Criteriul rapor-
tului.
P1
1
f) (3+( 1)n )n ;
n=0
Indicaţie. Se veri…c¼a dac¼a termenul general converge la zero. Criteriul rapor-
tului, Criteriul r¼
ad¼
acinii.
P
1 n+1
g) a( 1) +n+1 ; 0 < a < 1;
n=1
Indicaţie. Se veri…c¼
a dac¼
a termenul general converge la zero. Criteriul r¼
ad¼
acinii.

14
 P
1
2+( 1)n
h) 2n+( 1)n
;
n=1
Indicaţie. Se veri…c¼
a dac¼
a termenul general converge la zero. Criteriul rapor-
tului.
P
1
1
i) n( 1)n +n
;
n=1
Indicaţie. Se veri…c¼a dac¼a termenul general converge la zero. Criteriul rapor-
tului, Criteriul r¼
ad¼
acinii.
P
1 1
j) an+ n ; a 0;
n=1
Indicaţie. Discuţie dupa a. Criteriul R¼
ad¼
acinii.
P
1 p
n
k) a ; a > 0;
n=1
Indicaţie. Se veri…c¼ a dac¼a termenul general converge la zero. Criteriul rapor-
tului, Criteriul r¼
ad¼
acinii, Criteriul Raabe-Duhamel.
1
X n+1 (n+1)n+1
l) ( 1) nn+2 ;
n=1
Indicaţie. Se veri…c¼
a dac¼
a termenul general converge la zero. Criteriul Leibniz.
P
1 h i
n n+1 n
m) ( 1) 1 + n1 1 + n1 :
n=1
Indicaţie. Se veri…c¼
a dac¼a termenul general converge la zero. Criteriul Leibniz.
Criteriul Abel. Criteriul raportului.
1 h
P i
( 1)n ( 1)n
n) n 2 + arctg n ;
n=1
P
1
( 1)n P
1
( 1)n
Studiem separat natura seriilor n2 şi arctg n :
n=1 n=1
P
1
( 1)n
Seria n2 este convergent¼
a ca şi serie armonic¼
a alternant¼
a cu =2>0
n=1
sau ca şi serie c¼
areia i se aplic¼
a Criteriul lui Leibniz, şi are suma s1 :
P1
( 1)n
Seria arctg n
n=1
Etapa 1. Studiem dac¼ a lim xn = 0.
n!1
Termenul general al seriei este
n
xn = arctg ( n1) ; 8n 2 N .
) lim xn = 0 ) seria poate … convergent¼ a.
n!1
Etapa 2. Nu vom aplica de…niţia în studiul convergenţei seriei.
Etapa 3. Aplic¼
am Criteriul lui Leibniz. Cum
arctg ( x) = arctg x; 8x 2 R
n
n
) arctg ( n1) = ( 1) arctg n1 ; 8n 2 N :
Cum
1 1 f (x)=arctg x 1
n+1 < n ; 8n 2 N ) arctg n+1 < arctg n1 ; 8n 2 N :
este strict cresc¼
a toare
Deci şirul (xn )n2N este şir alternant, adic¼
a
n 1
xn = ( 1) arctg ; 8n 2 N .
| {z n}
an >0;8n2N

15
 n
şi, mai mult, xn = ( 1) an ; 8n 2 N , unde
8
< an > 0; 8n 2 N P
1
C. Leibniz n
(an )n2N este şir monoton descresc¼
ator ) seria ( 1) arctg 1
: lim a = 0 n
n n=0
n!1
este convergent¼ a şi are suma s2 .
1 h
P i
( 1)n ( 1)n
Atunci, ca sum¼
a a dou¼
a serii convergente, seria n2 + arctg n este
n=1
convergent¼
a şi are suma s1 + s2 :
P
1
o) ln 1 + n12 sin n;
n=1
Etapa 1. Studiem dac¼a lim xn = 0.
n!1
Termenul general al seriei este
1
xn = ln 1 + 2 sin |{z} n ; 8n 2 N .
n
| {z }m a¼rginit
!0
) lim xn = 0 ) seria poate … convergent¼ a.
n!1
Etapa 2. Nu vom aplica de…niţia în studiul convergenţei seriei.
Etapa 3. Aplic¼am Criteriul Dirichlet. Alegem
(i) n = ln 1 + n12 ; 8n 2 N . Observ¼ a şirul ( n )n2N este monoton
am c¼
descresc¼
ator. Într-adev¼
ar 2
n2
n+1
1
n = ln 1 + (n+1)2 ln 1 + n12 = ln (n+1)
(n+1)2
+1
n2 +1 < 0; 8n 2
(n+1)2 +1 n2 n4 +2n3 +2n2
N , deoarece (n+1)2 n2 +1 =
n4 +2n3 +3n2 +2n+1 < 1; 8n 2 N :
Mai mult lim n = lim ln 1 + n12 = 0.
n!1 n!1
n
X
a şirul sumelor parţiale sun =
(ii) un = sin n; 8n 2 N . Studiem dac¼ sin k; 8n 2
k=1
sin n2 n+1
N este şir m¼ am sun =
arginit. Ca şi la Exerciţiul 2, b), determin¼ sin .
sin 21 2
1
Atunci 9M = > 0 astfel încât
jsin 12 j
n
sin
jsun j = sin 12 sin n+1 2
1
; 8n 2 N
2 jsin 12 j
u
) (sn )n2N este şir m¼ arginit.
P
1
1
Conform Criteriului lui Dirichlet, seria ln 1 + n2 sin n este convergent¼
a.
n=1
p), q) Criteriul Dirichlet.

16