Vis s i telepatie*

de Sigmund Freud

*Extras din lucrarea editata de AROPA: "Psihanaliza fenomenelor oculte"

dedicata cı torva texte scrise de Sigmund Freud. I acest extras avem o
analiza de vis n "telepatic" pe care Freud o supune studiului de tip
psihanalitic. Visul provine de la un corespondent necunoscut care i l-a
comunicat prin mai multe scrisori. Cu unul din ei am corespondat deja ı
nainte; el a avut amabilitatea, ca s i ală mulă i i cititori, sa -mi comunice
observaă extrase din viaă de zi cu zi, s i din alte surse. De ii a asta data
, acest om, extrem de cultivat s i de inteligent, mi-a pus ı mod expres n
materialul sa u la dispoziă ı cazul ı care as vrea ”sa -l utilizez pentru
publicareÎ. ie, n n Iata scrisoarea sa: Cred ca visul care urmeaza este
suficient de interesant pentru ca sa vi-l ofer ca material pentru studiile
dumneavoastra . Trebuie sa va spun ı prealabil: fiica mea care este ma ritata
la Berlin asteapta sa n nasca pentru prima oara la juma tatea lunii decembrie
a.c. Aveam inten„ sa merg la ia Berlin cu aceasta ocazie ı mpreuna cu so„ mea
(a doua), mama vitrega a fiicei mele. ia I noaptea de 16 spre 17 noiembrie am
visat, mai precis si mai real ca niciodata , ca n so„ mea a na scut gemeni. I
va d pe cei doi copilasi, au o mina stra lucitoare, rozalii ia i si buca la„
cı se poate de clar, dormind ala turi ı pa tu„ lor, nu-mi dau seama ce i, t n
ul sex au, unul - cu pa rul blond ca si spicul de grı are precis tra sa
turile mele u amestecate cu tra sa turile so„ mele, cela lalt - cu pa rul
brun-saten are precis iei tra sa turile so„ mele amestecate cu ale mele. I
spun so„ mele care are pa rul iei i iei blond-roscat: nu ı ncape ı ndoiala ca
pa rul brun-saten al copilului ” ta uŞ va deveni si el roscat mai tı rziu.
So„ mea ı ala pteaza pe copilasi. Ea tocmai a fiert dulcea„ ia i a ı ntr-o
chiuveta (tot ı vis) si cei doi copilasi s-au ca „ rat ı chiuveta si o ling.
n a n Iata visul. M-am trezit de patru sau cinci ori ı timp ce visam ı n
ntrebı ndu-ma daca este adeva rat ca avem gemeni, fa ra sa pot conchide cu
toata certitudinea ca nu am fa cut decı sa visez. Visul a durat pı la
trezire, chiar si pu„ dupa trezire, pı cı t na in na nd m-am la murit pe
deplin cum stau lucrurile. La micul dejun i l-am povestit si so„ iei mele
care s-a amuzat copios. Ea mi-a zis: Nu cumva a na scut gemeni Ilse (fiica
mea)? I-am ra spuns: Nu-mi prea vine sa cred, ca ci nici ı familia mea si
nici ı cea a lui Gs. n n (so„ ei) nu au existat gemeni. Pe 18 noiembrie, la
orele 10 de diminea„ , am primit ul a o telegrama trimisa ı dupa -amiaza
precedenta de ginerele meu, ı care eram n n anun„ ca s-au na scut doi gemeni,
un ba ie„ si o feti„ . Nasterea s-a produs, prin urat el a mare, ı momentul ı
care visam ca so„ mea a na scut gemeni. Evenimentul a avut n n ia loc cu
patru sa pta mı mai devreme decı am socotit cu to„ bazı ni t ii ndu-ne pe
supozi„ iile fiicei mele si ale so„ ei. ului S i asta nu-i totul: I noaptea
urma toare, am visat ca fosta mea soă defuncta , n ie, mama fiicei mele, a
luat ı grija patruzeci-s i-opt de nou na scuă La primirea primilor n i.
doisprezece, am protestat. Aici visul se sfı rseste. Fosta mea so„ a iubit
mult copiii. Adeseori afirma ca si-ar dori o droaie de copii, ie cu cı mai
mul„ cu atı mai bine, si ca s-ar sim„ ı stare sa faca pe ı t i t in
ngrijitoarea la o gra dini„ de copii. Zgomotul si „ a ipetele copiilor erau
muzica sa favorita . Adeseori se ı mpla sa invite o ceata de copii de pe
strada , sa -i ospa teze ı curtea vilei noastre ntı n
cu ciocolata si pra jituri. Fiica mea, dupa ce a na scut si, mai ales, dupa
ce i-a trecut surpriza nasterii survenite prematur, a gemenilor si a diferen„
lor de sex, s-a gı ei ndit de-ndata , fa ra ı ndoiala , la mama sa, stiind cu
cı bucurie ar fi ı mpinat ea ta ntı evenimentul. ” Oare ce ar spune mama acum
daca ar sta la ca pa tı meu de la uza ?Ş iul Acest gı i-a trecut mai mult ca
sigur prin minte. S i iata ca eu am avut visul cu nd prima mea so„ defuncta ,
pe care am visat-o rareori, de care n-am mai vorbit dupa ie primul meu vis si
la care nici ma car nu m-am gı ndit. Crede„ oare ca coinciden„ visului cu
evenimentul, ı ambele cazuri, este i a n ı mpla toare? Fiica mea, care „ mult
la mine, s-a gı ntı ine ndit fa ra ı ndoiala ı mod n special la mine ı
clipele nasterii, cu atı mai mult cu cı i-am scris adeseori ı n t t n privin„
conduitei pe care sa o aiba ı timpul sarcinii si nu am sla bit-o cu sfaturile
a n mele. Este us or de ghicit ce am ra spuns acestei scrisori. Trebuia sa
constat cu ama ra ciune ca s i la corespondentul meu interesul analitic era
obturat de interesul telepatic; as a ı t am evitat ı ncı ntrebarea sa directa
remarcı ca visul conă de altminteri, multe nd ine, lucruri ı afara raportului
sa u cu nas terea gemelara , s i i-am cerut sa -mi comunice n informaă s i
asociaă susceptibile de a-mi permite interpretarea lui. iile iile La care, am
primit aceasta a doua scrisoare care, nici ea, nu satisface complet as tepta
rile mele: Ra spund abia asta zi la scrisoarea dumneavoastra amicala din 24 a
acestei luni. Accept bucuros sa va comunic ” fa ra omisiuni si rezerveŞ toate
asocia„ care mi-au iile venit. Din pa cate, pu„ - poate mai multe prin viu
grai... ine Ei bine, so„ mea si cu mine nu mai dorim copii. De altfel, nu am
avut, ca sa spun ia asa, un raport sexual; ı perioada visului cel pu„ nu a
existat nici un ” pericolŞ . n in Nasterea fiicei mele care a fost asteptata
pentru juma tatea lui decembrie a fa cut, natural, obiectul unor conversa„
numeroase ı ii ntre noi. Dar fata mea a fost examinata si radiografiata asta
vara si, dupa constata rile sale, consultantul a diagnosticat ca va fi un ba
iat. So„ mea a declarat atunci: ” Ce-as mai rı sa fie o feti„ Ş . A mai zis
ia de a atunci ca ar fi mai bine daca ar fi un H. decı un G. (numele
ginerelui meu), fiica mea t este mai dra gu„ si are mai multa prestan„ decı
ginerele meu, desi el a fost ofi„ de a a t er marina . Ma intereseaza
chestiunile legate de ereditate si am obiceiul sa caut asema na rile la
copilasi. I ceva! Avem un ca „ care ma nı nca elus nca cu noi la masa , ı si
primeste pateul si linge farfuriile. Tot acest material s-a reı ntors ı vis.
n Iubesc mult copiii si am afirmat adeseori ca as mai creste cu pla cere ı
nca un sufle„ acum cı pot sa o fac cu mai multa ı elegere, interes si calm,
dar cu so„ el, nd n„ ia mea, care nu are capacita „ necesare pentru o educa„
temeinica a copilului, nu am ile ie vrut sa am copil. Iata ca visul ı face
cadou doi - sexul, nu l-am diagnosticat. I si mi nca azi ı va d ı paturile
lor si le recunosc limpede tra sa turile, unul este mai ” eu-ı i n nsumiŞ ,
cela lalt mai mult so„ mea, dar fiecare are si ceva din cela lalt. So„ mea
are pa rul ia ia blond-roscat dar unul dintre copii ı are saten (roscat),
brun. Zic: ” S i a sta va deveni l roscat mai tı rziuŞ . Cei doi copii se ca„
ra pe o chiuveta mare ı care so„ mea amesa n ia teca ı dulcea„ , si ling
marginile si fundul chiuvetei (visul). Originea acestui detaliu n a este usor
de explicat, de altfel nici ansamblul visului nu ar fi dificil de ı eles si
n„ interpretat, daca n-ar coincide cu nasterea neasteptata si precoce a nepo„
eilor mei (cu trei sa pta mı mai devreme), coinciden„ aproape orara (nu as
putea spune cu ni a precizie cı a ı nd nceput visul, nepo„ mei s-au na scut
la orele noua , noua si un sfert; eii ı jurul orelor zece m-am dus la culcare
si noaptea am visat), si daca nu am fi stiut n dinainte ca va fi ba iat. Cu
siguran„ , ı a ndoiala privind exactitatea afirma„ - ba iat iei
sau fata - poate face sa apara gemeni ı vis, dar mai ra mı coinciden„
temporala a n ne a visului gemelar cu nasterea neasteptata , si cu trei sa
pta mı ı avans, a gemenilor ni n fetei mele. Nu este pentru prima oara cı
evenimentele de la distan„ acced la constiin„ nd a a mea ı nainte de a afla
despre ele. Unul dintre mai multe altele: ı octombrie, m-au n vizitat cei
trei fra„ ai mei. Noi nu ne-am mai ga sit ı i mpreuna de treizeci de ani
(desigur ca ı doi mai des), exceptı pe fuga , la ı n nd, nmormı ntarea tata
lui meu si a mamei mele. Moartea lor era asteptata - ı nici un caz nu am ”
presim„ n it-oŞ . Dar, cı ı urma cu circa 25 de ani a murit cel mai tı r din
fra„ mei, brusc, pe nd n na ii neasteptate, la vı rsta de zece ani, am gı
ndit imediat - cı factorul mi-a ı nat nd nmı cartea postala care anun„
moartea sa, si fa ra sa -i arunc vreo privire - : aici scrie ca a fratele ta
u a murit. S i totusi era singur ı ca minul familiei noastre, un ba iat
pleznind n de sa na tate, ı timp ce noi ceilal„ patru fra„ mai ı vı n i i n
rsta ne luasem zborul de acasa si eram absen„ Din ı mplare, cı m-au vizitat
fra„ mei, conversa„ noastra s-a i. ntı nd ii ia purtat pe marginea acestei
experien„ pe care am tra it-o atunci si iata ca cei trei fra„ e i au sca pat
cu to„ ca la ordin, declara„ ca li s-a ı mplat si lor atunci exact acelasi
ii, ia ntı lucru ca si mie. N-as putea spune daca lucrul s-a ı mplat identic,
ı orice caz ntı n fiecare a declarat ca a presim„ aceasta moarte ca o
certitudine, ı it nainte ca stirea primita pu„ dupa si total neasteptata sa o
fi notificat. To„ patru sı in i ntem pe linia maternala naturi sensibile si ı
acelasi timp persoane robuste, dar nici unul din noi n nu a fost atras de
vreo forma de spiritism sau ocultism - ba chiar le respingem cu hota rı To„
cei trei fra„ ai mei sı diploma„ universitari, doi sı profesori de re. i i nt
i nt liceu, unul sef geometru, mai degraba chi„ ibusari decı fantasti. - Cam
asta-i tot ce t pot sa va zic despre vis. Daca vre„ sa utiliza„ pentru
publicare, pun totul la i i dispozi„ dumneavoastra ia Daca vom trece acum la
tratamentul analitic al acestui vis, va trebui sa ne recunoas tem din nou
insatisfacă Materialul de gı ia. nduri pe care visa torul ı atas eaza l conă
inutului manifest al visului este s i el insuficient, cu el nu putem face
nici o analiza a visului. Visul, de pilda , insista minuă asupra asema na rii
dintre copii s i pa rină el ios i, discuta de culoarea pa rului lor s i
despre probabila ei modificare ı timp, iar pentru a n explica aceste detalii
etalate pe larg, visa torul nu ne da decı o informaă indigenta , t ie cum ca
el s-a interesat din totdeauna de problemele legate de asema nare s i
ereditate; s i totus i, noi avem obiceiul de a cere mult mai mult. Dar ı ntr-
un punct, visul permite o interpretare analitica , s i tocmai acolo analiza,
care altminteri nu are nimic de-a face cu ocultismul, vine ı ntr-o maniera
remarcabila ı sprijinul telepatiei. Numai datorita n acestui punct va solicit
atenă asupra acestui vis. ia Daca examinaă corect problema, visul acesta nu
are nici un drept la calificarea de i ”telepaticÎ. El nu-i comunica nimic
visa torului, nimic care - sustras cunos tină sale ei obis nuite - sa se
petreaca simultan ı ntr-un alt loc; ceea ce povestes te visul este cu totul
altceva decı evenimentul de care informeaza telegrama din ziua care a urmat t
noaptea visului. Visul s i evenimentul difera asupra unui punct extrem de
important, dar s i concorda , la sı la o parte simultaneitatea, ı nd ntr-un
alt element foarte interesant. In vis, so„ visa torului nas te gemeni. Dar
ceea ce s-a petrecut este ca fiica lui care ia tra ies te departe a na scut
gemeni. Visa torul nu ignora aceasta diferenă, dar nu pare sa a cunoasca vreo
explicaă care sa -l ajute sa o depa s easca , s i ı ie ntrucı el nu are nici
o t ı nclinaă oculta , dupa zicerile lui, se mulă ie umes te sa ı ntrebe cu
timiditate daca coincidenă visului s i evenimentului ı punctul nas terii
gemelare poate fi altceva decı a n t o ı mplare. Dar interpretarea
psihanalitica a viselor aboles te aceasta diferenă ı ntı a ntre vis s i
eveniment, s i le da amı ndurora acelas i conă inut. Daca vom apela la
materialul
asociativ al acestui vis, el ne arata , ı ciuda sa ra ciei sale, ca exista
aici o lega tura n afectiva ı ntre tata s i fiica , lega tura afectiva atı de
obis nuita s i de naturala ı t ar t ncı trebui sa ı nceta m sa ne rus ina m
de ea, care cu sigurană nu reus es te sa se exprime ı a n viaă decı ca
interes tandru, s i nu antreneaza ultimele sale consecină decı ı vis. a t e
tn Tata l s tie ca fiica sa ă mult la el, el este convins ca ea s-a gı ine
ndit mult la el ı ceasul n marii ei ı ncerca ri; eu cred ca el ı invidiaza pe
ginerele sa u, pe care ı blagosloves te ı l l n scrisoarea sa cu cı teva
remarci depreciative - pentru fiica sa. Cu ocazia nas terii (as teaptata sau
perceputa prin telepatie) s-a trezit ı incons tient dorină refulata : mai n a
bine ar fi soă (a doua) mea - s i aceasta dorină este cea care deformeaza
visul s i este ia a responsabila de diferenă dintre conă a inutul manifest al
visului s i eveniment. Avem dreptul sa ı nlocuim ı vis a doua soă cu fiica.
Daca am avea mai mult material n ie pentru acest vis, cu sigurană ca am putea
sa consolida m s i sa aprofunda m aceasta a interpretare. S i iata -ma ajuns
la ceea ce vroiam sa va ara t. Ne-am foră sa fim cı se poate de at t impară s
i am admis doua concepă despre vis deopotriva de posibile s i deopotriva iali
ii de nedemonstrabile. Dupa prima, visul este reacă la un mesaj telepatic:
fiica ta este ia pe cale de a aduce pe lume doi gemeni. Dupa a doua, el se
bizuie pe un travaliu de gı ndire incons tient pe care l-am putea traduce cam
as a: asta zi este precis ziua ı care n trebuie sa aiba loc nas terea, daca
tinerii de la Berlin s-au ı elat ı ns ntr-adeva r cu o luna , as a cum eu
cred de fapt. S i daca soă (prima) mea ar mai fi tra it, ea nu s-ar fi ia
mulă umit numai cu un copilas . Pentru ea, ar fi trebuit cel puă gemeni. Daca
aceasta a in doua concepă este buna , nu mai avem nici o problema
suplimentara . Este un vis ca ie oricare altul. La gı ndurile visului
(precons tiente) care au fost menă ionate s-a ada ugat dorină (incons
tienta ), ca nimeni alta decı fiica sa -i devina a doua soă visa torului, s i
a t ie astfel s-a produs visul manifest care ne-a fost comunicat. Dar daca
preferaă sa presupuneă ca mesajul telepatic al nas terii fiicei a ajuns la i
i visa tor, atunci se nasc noi ı ntreba ri asupra raportului unui asemenea
mesaj s i asupra influenă sale asupra forma rii visului. Ra spunsul vine de
la sine s i poate fi furnizat ei fa ra nici un echivoc. Mesajul telepatic
este tratat ca o bucata de material destinata forma rii visului, ca un
oricare alt stimul care vine din exterior sau din interior, ca un zgomot
jenant venind din strada , ca o senzaă insistenta venind de la un organ al ie
visa torului. In exemplul nostru, vedem cu limpezime cum mesajul este
transformat ı n ı mplinire de dorină cu ajutorul unei dorină refulate s i a
as tepta rii nera bda toare, dar a e din nefericire nu putem ara ta cu aceeas
i claritate cum s-a contopit el ı ntr-un vis ı mpreuna cu un alt material
simultan treaz. Mesajul telepatic - daca tot trebuie sa -i recunoas tem
realitatea - nu poate schimba deci nimic din formarea visului, telepatia nu
are nimic de-a face cu esenă visului. Pentru a evita impresia ca as vrea sa
ascund o a obscuritate ı spatele unui cuvı abstract dar sunı bine, sı gata sa
rezic: esenă n nt nd nt a visului consta ı procesul particular al travaliului
visului, care transporta gı n ndurile precons tiente (resturile diurne) cu
ajutorul unei moă iuni de dorină incons tienta ı a n conă inutul manifest al
visului. Dar problema telepatiei prives te la fel de puă visul ca in s i
problema angoasei. Sper ca ma aprobaă ı aceasta privină, dar ca ı veă obiecta
curı ca exista in a mi i nd totus i s i alte vise telepatice unde nu exista
nici o diferenă ı a ntre eveniment s i vis, s i unde nu putem ga si nimic
altceva decı restituirea nedeformata a evenimentului. Inca t o data , eu nu
cunosc, din propria mea experienă, asemenea vise telepatice dar s tiu ca a au
fost raportate adeseori. Sa presupunem ca avem de-a face cu un asemenea vis
telepatic fa ra deformare sau amestec. Atunci se pune o alta ı ntrebare:
oare, chiar putem numi vis o asemenea experienă tra ita telepatic? O veă face
fa ra ı a i ndoiala atı ta timp cı veă urma ri limbajul uzual popular pentru
care tot ce se ı mpla ı viaă t i ntı n a
noastra psihica ı timpul perioadei somnului se numes te vis. Probabil ca mai
ziceă s i: n i m-am ı ntors ı vis, s i ca ga siă s i mai puă incorect sa
ziceă am plı ı vis sau m-am n i in i: ns n angoasat ı vis. Dar remarcaă totus
i ca ı toate aceste cazuri utilizaă unul ı locul n i n i n altuia, fa ra
distincă ”visÎ s i ”somnÎ, sau ”stare de somnÎ. Cred ca ar fi ı interesul ie,
n preciziei s tiină ifice sa separa m mai bine ”visulÎ s i ”starea de somnÎ.
De ce sa trebuiasca sa -i furniza m noi un pendant confuziei suscitate de
Maeder care descopera o noua funcă pentru vis, refuzı total sa distinga
travaliul visului de gı ie nd ndurile latente ale visului? As a ca , daca
trebuie musai sa ı lnim un ”visÎ telepatic pur de ntı acest gen, noi vom
prefera cu sigurană sa -l numim o experienă tra ita telepatic ı a a n stare
de somn. Un vis fa ra condensare, deformare, dramatizare, fa ra ı mplinirea
unei dorină ı e nainte de toate, nu merita desigur acest nume. Imi veă aminti
ca exista ı s i i nca alte producă psihice ı somn ca rora ar trebui atunci sa
le refuza m numele de ”visÎ. ii n Se ı mpla ca experienă tra ite aievea ı
timpul zilei sa se repete pur s i simplu ı ntı e n n somn; recent,
reproducerile ı ”visÎ ale scenelor traumatice m-au constrı la o n ns
reviziune a teoriei visului; exista vise care se disting de specia obis nuita
prin calita ă i aparte, care nu sı la drept vorbind nimic altceva decı
fantasme nocturne fa ra alterant t re, nici amestec, ı ntru totul asema na
toare fantasmelor diurne binecunoscute. Ar fi desigur jenant sa excludem
aceste formaă iuni de la calificativul ”viseÎ. Dar toate acestea vin frumus
el din interior, sı produsele vieă noastre psihice, ı timp ce nt ii n ”visul
telepaticÎ pur ar fi, dupa ı nsus i conceptul sa u, o percepă venita din
exterior, ie vizavi de care viaă psihica s-ar comporta de o maniera receptiva
s i pasiva . a