Ce este un studiu de caz ?

Studiul de caz este un document realizat si publicat in scopul prezentării modului în care a fost analizată şi evaluată o situaţie, pentru a elabora şi implementa decizii vizând soluţionarea uneia sau mai multor probleme, în cadrul unei organizaţii, de regulă profitabile. Studiul de caz nu este un document publicitar vizând manipularea informaţională a clienţilor potenţiali/ reali ai furnizorului ce elaborează studiul de caz (de exemplu prin mesaje de propagandă comercială bazate pe calificative nesusţinute de fapte, auto-supraestimarea unor iniţiative sau rezultate, denigrarea unor concurenţi, etc.) Deşi nu este un document publicitar, prin credibilitatea intrinsecă a faptelor, argumentelor logice şi deciziilor prezentate, studiul de caz este - după "Cartea Albă" ("Raportul anual") a organizaţiei - unul dintre cele mai eficace şi eficiente instrumente de promovare pe piaţă a acesteia. Pe baza unui studiu de caz se pot realiza discuţii în scop consultativ, de regulă pentru a evalua eficacitatea şi eficienţa soluţiilor prezentate dar şi pentru a identifica soluţii alternative (cu evaluarea efectelor lor potenţiale). în funcţie de identitatea organizaţiei la care se referă, un studiu de caz poate fi: - faptic * întrucât descrie situaţii existente ce implică organizaţii şi persoane cu nume reale - fictiv ** întrucât deşi se bazează pe evenimente, situaţii şi persoane reale sau imaginare, prezintă organizaţii şi persoane cu nume fictive. * Studiul de caz faptic are avantajul de-a fi mai credibil decât cele fictiv întrucât se bazează pe fapte şi soluţii practice, reale, verificate şi verificabile. El oferă răspunsuri valabile la întrebări legitime de tipul: "Cum a reuşit oare organizaţia X să soluţioneze problema?" "De ce la organizaţia X a funcţionat soluţia Z ?" "Dacă organizaţia X a avut succes de ce nu am avea şi noi succes?", etc. Dar un studiu de caz faptice pot avea şi anumite dezavantaje ca, de exemplu: datele incluse se pot învechi rapid odată cu evoluţia situaţiei la organizaţia X, discuţia studiului de caz se poate limita la precizia şi actualitatea detaliilor datelor incluse (în loc să se concentreze pe evaluarea gradului de adecvare a soluţiilor prezentate), eventualele aspecte negative, incriminări şi/ sau critici incluse într-un asemenea studiu pot genera reproşuri privind interesele şi loialitatea autorului studiului sau chiar acuzaţii de calomnie, etc. ** Studiul de caz fictiv are dezavantajul de-a nu fi suficient de credibil mai ales atunci când au un caracter pur teoretic şi nu se poate şti dacă soluţiile prezentate au dat rezultatele scontate. Dar el are un avantaj considerabil: în elaborarea lui, autorii nu sunt constrânşi să se limiteze la fapte reale şi pot chiar inventa unele situaţii, probleme, cauze, soluţii şi persoane ce permit prezentarea optimă a unei/ unor probleme de soluţionat. De regulă, soluţia optimă pentru realizarea unui studiu de caz de uz didactic constă în elaborarea unui studiu de caz fictiv care se raportează la situaţii faptice (reale) paralele. Cum se elaborează un studiu de caz ? Există în practica mondială actuală două modalităţi de elaborare a unui studiu de caz, în funcţie de clienţii/ utilizatorii acestuia: - Studiul de caz (de uz) didactic conceput, de regulă, de profesori şi utilizat de profesori şi

) şi problematizându-l. Pot apărea două situaţii: fie evenimentele au fost prezise de teorie şi rezultatele au fost la înălţimea aşteptărilor. autorul sugerează unele modificări ale elementelor teoretice/ conceptuale menţionate astfel încât acestea să poată prezice mai bine evenimentele de tipul celor prezentate în studiu. În asemenea situaţii. mai rare. Pentru a-l elabora. concluzii. abordări relevante şi/ sau prin menţionarea unor referinţe bibliografice. s-au obţinut rezultate bune. Pentru a obţine o claritate maximă. evenimentele produse şi rezultatele obţinute. colectează documente pertinente ilustrând aceste fapte şi tehnoredactează textul studiului de caz (la un rând) incluzând material ilustrativ adecvat (extrase din mass-media. grafice. autorul său prezintă aspectele teoretice şi conceptuale ce urmează a fi ilustrate. deşi evenimentele s-au desfăşurat conform teoriei. astfel încât. conţinut. o Notă a autorului (NA) prin intermediul căreia autorul studiului sugerează genul de soluţii aşteptate. să nu se solicite utilizatorului său să elaboreze o soluţie. ci să se prezinte soluţiile efectiv stabilite şi implementate de organizaţia avută în vedere. în ultima sa parte.faptele ce urmează a fi analizate şi evaluate. în prima parte a unui asemenea studiu. fotografii. prin raportare la concepte. etc. Apoi sunt prezentate . desene. bibliografie. în cadrul unui proces de cercetare ştiinţifică aplicativă. tehnici. fie atunci când. pentru a prezenta rezultatele investigaţiilor realizate. pentru a soluţiona problema prezentată. este recomandabil ca atunci când există mai mult de cinci probleme de soluţionat prin decizii adecvate. . Este preferabil ca. fie atunci când.comparativ cu conceptele prezentate în prima parte a studiului. tabele. s-au obţinut rezultate slabe. În unele situaţii. în condiţiile menţionate.de regulă. după parcurgerea studiului de caz. scheme. fie evenimentele nu au fost prezise de teorie şi rezultatele au fost slabe. studentul să fie pus în situaţia de-a decide atât soluţiile posibile cât şi soluţia optimă ce ar trebui să fie implementată. Un studiu de caz (de uz) didactic conţine. Un asemenea studiu de caz include. astfel încât să se poată stabili dacă teoria s-a verificat practic. autorul cercetează diferite fapte relevante în legătură cu un anumit subiect şi/ sau una sau mai multe organizaţii.studenţi în procesul de predare-educare/ instruire. de regulă. studiul de caz să fie structurat în capitole (având fiecare maximum 5 probleme) iar fiecare problemă să fie prezentată în cadrul unui paragraf propriu al cărui titlu va exprima problema de soluţionat. Structura unui asemenea studiu de caz este clasică şi include: introducere. metode. -Studiul de caz (de uz) ştiinţific conceput de cercetători ştiinţifici. teoria poate fi invalidată (cel puţin în situaţia descrisă în studiul de caz). Nota autorului poate avea între 4-6 pagini şi poate include o bibliografie adecvată. diagrame. Un studiu de caz (de uz) ştiinţific poate avea între 10-20 de pagini de text şi material ilustrativ (dacă este cazul). hărţi. deşi evenimentele nu s-au desfăşurat conform teoriei. în continuare sunt prezentate . între 2-4 pagini de text şi între 5-10 pagini de material ilustrativ. în ordine cronologică . la acest tip de studiu de caz. pentru a transfera cunoştinţe şi a induce atitudini/ comportamente pro-active.

reflecţie Proiectarea studiului de caz Figura 2. Articulează-ţi întrebările de cercetare cu grijă! Studiul de caz este potrivit pentru întrebări Cum…?. Se utilizează analiza docuemtară.Explicaţii. 3. Etape: proiectare. Teoria arată tipul de informaţie necesar pentru testarea ipotezelor. Trebuie propuse: . descriptiv sau explicativ. Fii expert în manipularea unor tipuri diferite de date a. analiza artefactelor 2. culegerea datelor. Caută serii de date convergente! Un scop metodologic – stabilirea de fapte robuste prin triangulaţie (trei surse de date) Trebuie evitată obţinerea de serii de date divergente sau indiferente.Teorii rivale. dar nu De câte ori…? 4. interviuri.?. observaţie directă.trecerea în revistă a literaturii . Yin (1998) Case Study Research. De ce…. care ajută la identificarea celor mai potrivite serii de date Construcţia teoriei presupune: .discuţii cu colegii/ specialişti . Funcţia centrală a proiectului de cercetare . ipoteza nulă . analiza şi elaborarea raportului de cercetare Precondiţii pentru realizarea unei cercetări prin studiu de caz de calitate 1. Trebuie formulate propoziţiile teoretice cât mai bine! Vom construi un fel de ipoteze. Studiul de caz Definiţie: investigaţia prin studiu de caz este situaţia de cercetare în care numărul variabilelor este mai mare decât numărul unităţilor de analiză Studiul de caz poate să fie explorativ. Sage. date de arhivă. meditaţie.Studiul de caz După R. observaţie participantă. care fac inteligibil fenomenul prin lanţuri cauzale. Trebuie dezvoltată teoria pentru a ajuta proiectarea studiului de caz.experimente mentale.

cu un caz . Tabel 2.literală – situaţii similare .) poate avea alte unităţi de analiză incluse – de exemplu. Tipuri de replicare: . etc. Evaluează în permanenţă calitatea proiectului de studiu de caz! Calitatea – se referă la validitate. satul biserica. sunt 11 tactici recomandate de Yin.cu mai multe cazuri (generalizările se fac analitic nu statistic) Studiile cu multiple cazuri permit replicarea şi fac generalizările mai certe. care poate fi de mai multe feluri.arată graniţele cercetării nu interzice investigarea contextului (colectivitatea umană. indivizi (pe care putem face analiză cantitativă) Clasificări ale studiilor de caz. .teoretică – pe situaţii contrastante Nu există reguli pentru stabilirea numărului de cazuri pentru un bun studiu de caz.Obiective şi întrebări de cercetare Modele şi perspective teoretice Resurse pentru cercetare (timp. Tactici de verificare a calităţii în studiul de caz pentru 4 teste Test Tactica pentru studiul de Faza cercetării în care se . bani) Proiectul de cercetare (logica investigaţiei) Identitatea câmpului empiric (adică alegerea site-urilor) cazuri ţintă unităţi de analiză Procesul de culegere a datelor Procesul de gestiune (management) a cercetării studiul pilor analiza datelor redactarea raportului variabile date primare date secundare Proiectul – plan de acţiune pentru realizarea obiectivelor Schiţa proiectului Unitatea de analiză cazul (sau iniţiativa) . Pentru urmărirea validităţii.

Validitatea de construct Validitatea internă Validitate externă Fidelitate caz Foloseşte mai multe surse de date Stabileşte lanţuri de date Informatorii principali să revizuiască raportul privind studiul de caz Potriveşte modelele Construieşte explicaţii Analizează datele longitudinal Realizează modele logice Foloseşte teorii rivale în acelaşi caz Foloseşte logica replicării în studiile cu cazuri multiple Folosiţi protocol de studiu de caz Dezvoltă o bază de date a studiului de caz aplică tactica Culegerea datelor Culegerea datelor Compunerea Analiza datelor Analiza datelor Analiza datelor Analiza datelor Planificarea cercetării Planificarea cercetării Culegerea datelor Culegerea datelor Pregătirea culegerii datelor Recomandări Dezvoltă-ţi calităţile de cercetare dorite! .ascultarea . El se poate schimba pe parcursul studiului. Culegerea datelor Recomandări Folosiţi un protocol formal pentru studiul de caz. Colectaţi date din mai multe surse Şase surse de date Sursă de date Avantaje Documentare Stabilă.lipsa distorsiunilor (obiectivitate) Planifică şi implementează instruire specifică! Se pot organiza seminarii de pregătire a culegerii datelor.adaptabilitatea/ flexibilitatea .întrebările de cercetare .idei preliminare despre raportul de cercetare final Utilizarea protocolului (în locul unui sistem improvizat) ajută la menţinerea controlului asupra desfăşurării cercetării.formularea întrebărilor .procedurile şi regulile care trebuie respectate în cercetare . Acesta să conţină: .înţelegerea problemelor studiate .poate fi accesată în mod repetat Non-obtrusivă Slăbiciuni Accesibilitatea poate fi slabă Accesul poate fi blocat în mod deliberat .

conţine nume exacte. în multe situaţii Aceleaşi ca şi pentru documentare Precise şi cantitative Selectivitatea distorsionată – dacă colecţia de date este incompletă Distorsiune în raportare – reflectă distorsiunile autorului Observaţia directă Aceleaşi ca şi pentru documentare Accesibilitate scăzută din motive de confidenţialitate Ţintite – se concentrează pe tema Distorsiuni datorate întrebărilor studiului de caz formulate greşit Inspiratoare – sugerează inferenţe Distorsiuni în răspunsuri cauzale Inexactităţi datorate memoriei slabe Reflexivitate – cei intervievaţi oferă ceea ce doreşte intervievatorul Realitate (realism) descriu Consumatoare de timp evenimentele în timp real Selectivitate. în afara unei Contextuale – acoperă şi acoperiri largi contextele evenimentelor Reflexivitate – evenimentele se desfăşoară în mod diferit datorită observaţiei (efectul de observator) Aceleaşi ca şi la observaţia directă Oferă acces la motive şi comportamente interpersonale Oferă acces la caracteristici culturale Oferă acces la operaţiuni tehnice Aceleaşi ca şi la observaţia directă Distorsiuni datorate manipulării de către observator a evenimentelor Selectivitate Disponibilitate Observaţie participantă Artefacte fizice Figura 1. Convergenţa surselor de date multiple . multe evenimente. referinţe şi detalii ale unui eveniment O mare acoperire – intervale mari de timp.Date de arhivă Interviuri Exactă.

tabulare. categorizare. recomandări: .Circumstanţele trebuie să fie consistente cu procedurile şi întrebările specifice conţinute în protocolul studiului de caz . Noi teme pot apărea pe parcursul cercetării.Urmează o strategie analitică generală (adică nu improviza analiza datelor). recombinare Pentru analiza finală. documente. sau fragmente de protocol etc. sumarizare). Aceasta poate fi finalizată în urma unei etape pregătitoare de joc cu datele (categorizare.Raportul trebuie să facă trimiteri suficiente la porţiunile relevante ale bazei de date (protocoale de interviu. Pot fi folosite două strategii opţionale: o Urmărirea propoziţiilor teoretice care conduc studiul de caz (deductiv) .Protocolul trebuie legat de întrebările iniţiale Analiza datelor în studiul de caz Avem două momente de analiză: . Pe baza întrebărilor de cercetare şi a protocolului cercetării se pot stabili temele care organizează baza de date.după finalizarea studiului de caz – inspectare.în timpul culegerii datelor – triangulaţia. Cum se asigură o astfel de coerenţă a argumentaţiei? .Baza de date odată analizată trebuie să dezvăluie datele reale şi circumstanţele în care documentele au fost colectate . Menţine un lanţ de date Principiu: un lanţ de date trebuie să fie continuu de la întrebările de cercetare iniţiale până la concluziile finale. de obicei de tip narativ care organizează datele din teren. Practic: rezultatele textuale (protocoale.) pot fi grupate în bibliorafturi corespunzătoare temelor. ajustări ale protocolului studiului de caz . O asemenea bază de date ajută la realizarea sintezelor ulterioare.Documente Date de arhivă Interviuri nestructurate FAPT Observaţii (directe sau participante) Artefacte fizice Interviuri focalizate Creaţi o bază de date a studiului de caz Baza de date conţine datele provenite din teren şi alte date. observaţii) .

se pot formula măsuri operaţionale pentru fiecare etapă.stipulează în mod deliberat un lanţ complex de evenimente.o Dezvoltarea unui cadru descriptiv pentru organizarea studiului de caz (inductiv) Analiza prin urmărirea propoziţiilor teoretice: a. c.Compară procedurile analitice şi descoperirile tale cu cercetările anterioare Scrierea raportului de cercetare . Caz 2 ----> modificarea explicatiei c……. astfel că analistul are o mare discreţie b. Oferă şi soluţii de intervenţie. Faceţi presiuni pentru o analiză de înaltă calitate Verificaţi dacă aţi realizat următoarele criterii de calitate: . Analiza longitudinală – urmărirea schimbărilor mai multor caracteristici ale cazului sau cazurilor în timp Recomandare Dezvoltă şi foloseşte modele logice.Concentrează-te pe întrebările de cercetare cele mai importante iniţiale pentru a arăta că analiza nu a urmat calea minimei rezistenţe.î. . mai ales pentru cercetările evaluative Modelul logic .Include interpretările rivale majore şi abordează-le prin date . acoperind relaţiile cauzale dintre variabilele independente mediatoare şi dependente Avantaj: Modelul logic face necesară conceptualizarea lanţului de evenimente suficient de detaliată a. într-o manieră analitică. nu statistică.combină potrivirea modelelor cu analiza longitudinală .Fii sigur că ai examinat şi deţii toate datele empirice relevante! . Construcţia explicaţiilor (pentru cercetări explicative şi exploratorii) a. Caz 1 ----> explicatie (“teorie”) b. Potrivirea modelelor – compararea modelelor observate cu cele prezise – când cercetarea este explicativă. comparăm variabile independente şi dependente.