Ce este un studiu de caz ?

Studiul de caz este un document realizat si publicat in scopul prezentării modului în care a fost analizată şi evaluată o situaţie, pentru a elabora şi implementa decizii vizând soluţionarea uneia sau mai multor probleme, în cadrul unei organizaţii, de regulă profitabile. Studiul de caz nu este un document publicitar vizând manipularea informaţională a clienţilor potenţiali/ reali ai furnizorului ce elaborează studiul de caz (de exemplu prin mesaje de propagandă comercială bazate pe calificative nesusţinute de fapte, auto-supraestimarea unor iniţiative sau rezultate, denigrarea unor concurenţi, etc.) Deşi nu este un document publicitar, prin credibilitatea intrinsecă a faptelor, argumentelor logice şi deciziilor prezentate, studiul de caz este - după "Cartea Albă" ("Raportul anual") a organizaţiei - unul dintre cele mai eficace şi eficiente instrumente de promovare pe piaţă a acesteia. Pe baza unui studiu de caz se pot realiza discuţii în scop consultativ, de regulă pentru a evalua eficacitatea şi eficienţa soluţiilor prezentate dar şi pentru a identifica soluţii alternative (cu evaluarea efectelor lor potenţiale). în funcţie de identitatea organizaţiei la care se referă, un studiu de caz poate fi: - faptic * întrucât descrie situaţii existente ce implică organizaţii şi persoane cu nume reale - fictiv ** întrucât deşi se bazează pe evenimente, situaţii şi persoane reale sau imaginare, prezintă organizaţii şi persoane cu nume fictive. * Studiul de caz faptic are avantajul de-a fi mai credibil decât cele fictiv întrucât se bazează pe fapte şi soluţii practice, reale, verificate şi verificabile. El oferă răspunsuri valabile la întrebări legitime de tipul: "Cum a reuşit oare organizaţia X să soluţioneze problema?" "De ce la organizaţia X a funcţionat soluţia Z ?" "Dacă organizaţia X a avut succes de ce nu am avea şi noi succes?", etc. Dar un studiu de caz faptice pot avea şi anumite dezavantaje ca, de exemplu: datele incluse se pot învechi rapid odată cu evoluţia situaţiei la organizaţia X, discuţia studiului de caz se poate limita la precizia şi actualitatea detaliilor datelor incluse (în loc să se concentreze pe evaluarea gradului de adecvare a soluţiilor prezentate), eventualele aspecte negative, incriminări şi/ sau critici incluse într-un asemenea studiu pot genera reproşuri privind interesele şi loialitatea autorului studiului sau chiar acuzaţii de calomnie, etc. ** Studiul de caz fictiv are dezavantajul de-a nu fi suficient de credibil mai ales atunci când au un caracter pur teoretic şi nu se poate şti dacă soluţiile prezentate au dat rezultatele scontate. Dar el are un avantaj considerabil: în elaborarea lui, autorii nu sunt constrânşi să se limiteze la fapte reale şi pot chiar inventa unele situaţii, probleme, cauze, soluţii şi persoane ce permit prezentarea optimă a unei/ unor probleme de soluţionat. De regulă, soluţia optimă pentru realizarea unui studiu de caz de uz didactic constă în elaborarea unui studiu de caz fictiv care se raportează la situaţii faptice (reale) paralele. Cum se elaborează un studiu de caz ? Există în practica mondială actuală două modalităţi de elaborare a unui studiu de caz, în funcţie de clienţii/ utilizatorii acestuia: - Studiul de caz (de uz) didactic conceput, de regulă, de profesori şi utilizat de profesori şi

Structura unui asemenea studiu de caz este clasică şi include: introducere. în cadrul unui proces de cercetare ştiinţifică aplicativă. fie atunci când. desene. teoria poate fi invalidată (cel puţin în situaţia descrisă în studiul de caz). etc. diagrame. Este preferabil ca. autorul sugerează unele modificări ale elementelor teoretice/ conceptuale menţionate astfel încât acestea să poată prezice mai bine evenimentele de tipul celor prezentate în studiu.studenţi în procesul de predare-educare/ instruire. în continuare sunt prezentate . Pot apărea două situaţii: fie evenimentele au fost prezise de teorie şi rezultatele au fost la înălţimea aşteptărilor. la acest tip de studiu de caz. ci să se prezinte soluţiile efectiv stabilite şi implementate de organizaţia avută în vedere. deşi evenimentele s-au desfăşurat conform teoriei. este recomandabil ca atunci când există mai mult de cinci probleme de soluţionat prin decizii adecvate.) şi problematizându-l. Apoi sunt prezentate .faptele ce urmează a fi analizate şi evaluate. s-au obţinut rezultate slabe. deşi evenimentele nu s-au desfăşurat conform teoriei. prin raportare la concepte. astfel încât să se poată stabili dacă teoria s-a verificat practic. pentru a prezenta rezultatele investigaţiilor realizate.de regulă. concluzii. în condiţiile menţionate. o Notă a autorului (NA) prin intermediul căreia autorul studiului sugerează genul de soluţii aşteptate. fie evenimentele nu au fost prezise de teorie şi rezultatele au fost slabe. în ordine cronologică . pentru a transfera cunoştinţe şi a induce atitudini/ comportamente pro-active. Un studiu de caz (de uz) didactic conţine. Nota autorului poate avea între 4-6 pagini şi poate include o bibliografie adecvată. scheme. autorul cercetează diferite fapte relevante în legătură cu un anumit subiect şi/ sau una sau mai multe organizaţii. în prima parte a unui asemenea studiu. după parcurgerea studiului de caz. Un asemenea studiu de caz include. Pentru a obţine o claritate maximă. studentul să fie pus în situaţia de-a decide atât soluţiile posibile cât şi soluţia optimă ce ar trebui să fie implementată. autorul său prezintă aspectele teoretice şi conceptuale ce urmează a fi ilustrate. tehnici. hărţi. evenimentele produse şi rezultatele obţinute. În unele situaţii.comparativ cu conceptele prezentate în prima parte a studiului. fie atunci când. astfel încât. s-au obţinut rezultate bune. conţinut. studiul de caz să fie structurat în capitole (având fiecare maximum 5 probleme) iar fiecare problemă să fie prezentată în cadrul unui paragraf propriu al cărui titlu va exprima problema de soluţionat. Un studiu de caz (de uz) ştiinţific poate avea între 10-20 de pagini de text şi material ilustrativ (dacă este cazul). mai rare. grafice. să nu se solicite utilizatorului său să elaboreze o soluţie. tabele. -Studiul de caz (de uz) ştiinţific conceput de cercetători ştiinţifici. de regulă. metode. pentru a soluţiona problema prezentată. fotografii. bibliografie. între 2-4 pagini de text şi între 5-10 pagini de material ilustrativ. În asemenea situaţii. colectează documente pertinente ilustrând aceste fapte şi tehnoredactează textul studiului de caz (la un rând) incluzând material ilustrativ adecvat (extrase din mass-media. Pentru a-l elabora. abordări relevante şi/ sau prin menţionarea unor referinţe bibliografice. . în ultima sa parte.

Se utilizează analiza docuemtară. Sage. Caută serii de date convergente! Un scop metodologic – stabilirea de fapte robuste prin triangulaţie (trei surse de date) Trebuie evitată obţinerea de serii de date divergente sau indiferente. culegerea datelor. 3. analiza artefactelor 2. Trebuie dezvoltată teoria pentru a ajuta proiectarea studiului de caz. Funcţia centrală a proiectului de cercetare .experimente mentale. Studiul de caz Definiţie: investigaţia prin studiu de caz este situaţia de cercetare în care numărul variabilelor este mai mare decât numărul unităţilor de analiză Studiul de caz poate să fie explorativ. Teoria arată tipul de informaţie necesar pentru testarea ipotezelor. Etape: proiectare. reflecţie Proiectarea studiului de caz Figura 2. meditaţie. De ce…. analiza şi elaborarea raportului de cercetare Precondiţii pentru realizarea unei cercetări prin studiu de caz de calitate 1. Articulează-ţi întrebările de cercetare cu grijă! Studiul de caz este potrivit pentru întrebări Cum…?.Explicaţii. descriptiv sau explicativ. Trebuie propuse: . care fac inteligibil fenomenul prin lanţuri cauzale.?.discuţii cu colegii/ specialişti . date de arhivă. ipoteza nulă . observaţie participantă. interviuri. observaţie directă. Yin (1998) Case Study Research. Fii expert în manipularea unor tipuri diferite de date a.Studiul de caz După R. care ajută la identificarea celor mai potrivite serii de date Construcţia teoriei presupune: .Teorii rivale.trecerea în revistă a literaturii . Trebuie formulate propoziţiile teoretice cât mai bine! Vom construi un fel de ipoteze. dar nu De câte ori…? 4.

cu un caz . .cu mai multe cazuri (generalizările se fac analitic nu statistic) Studiile cu multiple cazuri permit replicarea şi fac generalizările mai certe.) poate avea alte unităţi de analiză incluse – de exemplu.arată graniţele cercetării nu interzice investigarea contextului (colectivitatea umană. Pentru urmărirea validităţii. Tabel 2.Obiective şi întrebări de cercetare Modele şi perspective teoretice Resurse pentru cercetare (timp. Tipuri de replicare: . care poate fi de mai multe feluri. indivizi (pe care putem face analiză cantitativă) Clasificări ale studiilor de caz.literală – situaţii similare . Evaluează în permanenţă calitatea proiectului de studiu de caz! Calitatea – se referă la validitate.teoretică – pe situaţii contrastante Nu există reguli pentru stabilirea numărului de cazuri pentru un bun studiu de caz. bani) Proiectul de cercetare (logica investigaţiei) Identitatea câmpului empiric (adică alegerea site-urilor) cazuri ţintă unităţi de analiză Procesul de culegere a datelor Procesul de gestiune (management) a cercetării studiul pilor analiza datelor redactarea raportului variabile date primare date secundare Proiectul – plan de acţiune pentru realizarea obiectivelor Schiţa proiectului Unitatea de analiză cazul (sau iniţiativa) . satul biserica. etc. Tactici de verificare a calităţii în studiul de caz pentru 4 teste Test Tactica pentru studiul de Faza cercetării în care se . sunt 11 tactici recomandate de Yin.

Acesta să conţină: .poate fi accesată în mod repetat Non-obtrusivă Slăbiciuni Accesibilitatea poate fi slabă Accesul poate fi blocat în mod deliberat . Culegerea datelor Recomandări Folosiţi un protocol formal pentru studiul de caz.adaptabilitatea/ flexibilitatea . El se poate schimba pe parcursul studiului.înţelegerea problemelor studiate .lipsa distorsiunilor (obiectivitate) Planifică şi implementează instruire specifică! Se pot organiza seminarii de pregătire a culegerii datelor.idei preliminare despre raportul de cercetare final Utilizarea protocolului (în locul unui sistem improvizat) ajută la menţinerea controlului asupra desfăşurării cercetării.ascultarea .întrebările de cercetare .procedurile şi regulile care trebuie respectate în cercetare .Validitatea de construct Validitatea internă Validitate externă Fidelitate caz Foloseşte mai multe surse de date Stabileşte lanţuri de date Informatorii principali să revizuiască raportul privind studiul de caz Potriveşte modelele Construieşte explicaţii Analizează datele longitudinal Realizează modele logice Foloseşte teorii rivale în acelaşi caz Foloseşte logica replicării în studiile cu cazuri multiple Folosiţi protocol de studiu de caz Dezvoltă o bază de date a studiului de caz aplică tactica Culegerea datelor Culegerea datelor Compunerea Analiza datelor Analiza datelor Analiza datelor Analiza datelor Planificarea cercetării Planificarea cercetării Culegerea datelor Culegerea datelor Pregătirea culegerii datelor Recomandări Dezvoltă-ţi calităţile de cercetare dorite! . Colectaţi date din mai multe surse Şase surse de date Sursă de date Avantaje Documentare Stabilă.formularea întrebărilor .

Date de arhivă Interviuri Exactă. Convergenţa surselor de date multiple .conţine nume exacte. în multe situaţii Aceleaşi ca şi pentru documentare Precise şi cantitative Selectivitatea distorsionată – dacă colecţia de date este incompletă Distorsiune în raportare – reflectă distorsiunile autorului Observaţia directă Aceleaşi ca şi pentru documentare Accesibilitate scăzută din motive de confidenţialitate Ţintite – se concentrează pe tema Distorsiuni datorate întrebărilor studiului de caz formulate greşit Inspiratoare – sugerează inferenţe Distorsiuni în răspunsuri cauzale Inexactităţi datorate memoriei slabe Reflexivitate – cei intervievaţi oferă ceea ce doreşte intervievatorul Realitate (realism) descriu Consumatoare de timp evenimentele în timp real Selectivitate. multe evenimente. referinţe şi detalii ale unui eveniment O mare acoperire – intervale mari de timp. în afara unei Contextuale – acoperă şi acoperiri largi contextele evenimentelor Reflexivitate – evenimentele se desfăşoară în mod diferit datorită observaţiei (efectul de observator) Aceleaşi ca şi la observaţia directă Oferă acces la motive şi comportamente interpersonale Oferă acces la caracteristici culturale Oferă acces la operaţiuni tehnice Aceleaşi ca şi la observaţia directă Distorsiuni datorate manipulării de către observator a evenimentelor Selectivitate Disponibilitate Observaţie participantă Artefacte fizice Figura 1.

Practic: rezultatele textuale (protocoale.Protocolul trebuie legat de întrebările iniţiale Analiza datelor în studiul de caz Avem două momente de analiză: .) pot fi grupate în bibliorafturi corespunzătoare temelor.Documente Date de arhivă Interviuri nestructurate FAPT Observaţii (directe sau participante) Artefacte fizice Interviuri focalizate Creaţi o bază de date a studiului de caz Baza de date conţine datele provenite din teren şi alte date. Aceasta poate fi finalizată în urma unei etape pregătitoare de joc cu datele (categorizare.Urmează o strategie analitică generală (adică nu improviza analiza datelor). de obicei de tip narativ care organizează datele din teren. recomandări: . documente.Circumstanţele trebuie să fie consistente cu procedurile şi întrebările specifice conţinute în protocolul studiului de caz .Raportul trebuie să facă trimiteri suficiente la porţiunile relevante ale bazei de date (protocoale de interviu. tabulare.după finalizarea studiului de caz – inspectare. observaţii) . Pe baza întrebărilor de cercetare şi a protocolului cercetării se pot stabili temele care organizează baza de date. Pot fi folosite două strategii opţionale: o Urmărirea propoziţiilor teoretice care conduc studiul de caz (deductiv) . ajustări ale protocolului studiului de caz . Noi teme pot apărea pe parcursul cercetării. Cum se asigură o astfel de coerenţă a argumentaţiei? . sumarizare).Baza de date odată analizată trebuie să dezvăluie datele reale şi circumstanţele în care documentele au fost colectate . recombinare Pentru analiza finală. Menţine un lanţ de date Principiu: un lanţ de date trebuie să fie continuu de la întrebările de cercetare iniţiale până la concluziile finale.în timpul culegerii datelor – triangulaţia. O asemenea bază de date ajută la realizarea sintezelor ulterioare. sau fragmente de protocol etc. categorizare.

î. Caz 2 ----> modificarea explicatiei c……. Construcţia explicaţiilor (pentru cercetări explicative şi exploratorii) a. Faceţi presiuni pentru o analiză de înaltă calitate Verificaţi dacă aţi realizat următoarele criterii de calitate: . se pot formula măsuri operaţionale pentru fiecare etapă. într-o manieră analitică. Caz 1 ----> explicatie (“teorie”) b. acoperind relaţiile cauzale dintre variabilele independente mediatoare şi dependente Avantaj: Modelul logic face necesară conceptualizarea lanţului de evenimente suficient de detaliată a. mai ales pentru cercetările evaluative Modelul logic . nu statistică. comparăm variabile independente şi dependente. astfel că analistul are o mare discreţie b.Include interpretările rivale majore şi abordează-le prin date . . Analiza longitudinală – urmărirea schimbărilor mai multor caracteristici ale cazului sau cazurilor în timp Recomandare Dezvoltă şi foloseşte modele logice. Oferă şi soluţii de intervenţie.combină potrivirea modelelor cu analiza longitudinală .Concentrează-te pe întrebările de cercetare cele mai importante iniţiale pentru a arăta că analiza nu a urmat calea minimei rezistenţe.Fii sigur că ai examinat şi deţii toate datele empirice relevante! .stipulează în mod deliberat un lanţ complex de evenimente.Compară procedurile analitice şi descoperirile tale cu cercetările anterioare Scrierea raportului de cercetare .o Dezvoltarea unui cadru descriptiv pentru organizarea studiului de caz (inductiv) Analiza prin urmărirea propoziţiilor teoretice: a. Potrivirea modelelor – compararea modelelor observate cu cele prezise – când cercetarea este explicativă. c.

Sign up to vote on this title
UsefulNot useful