Sunteți pe pagina 1din 7

Pachetul de statistici pentru ştiinţe sociale SPSS

Constituie un utilitar foarte specializat în calcularea indicilor de start şi în derularea unor


statistici inferenţiale pentru a trata colecţii de date provenite din măsurători ale unor caractere psiho-
comportamentale , sociale , biologice etc.
Este furnizat Psychological Corporation sub forma unui program executabil care rulează sub
Windows . De-a lungul a două decenii SPSS a suferit multe modificări ajungând la varianta
cinsprezece. După ce a lansat prima pagină prezentă în bara de comenzi orizontală superioară mai multe
opţiuni privitoare la transformarea datelor, analiza statistică etc.Aceste opţiuni nu pot fi parcurse dacă nu
a fost deschis fişierul cu date primare ce urmează a fi tratate. Condiţia esenţială - să introducem într-un
fişier specializat datele care au rezultat din rezultatele psihologice .
Programul prevede mai multe opţiuni:
1.Introducerea datelor în tabelul afişat pe ecran în cadrul primei pagini; liniile pe verticală de la 1
la n reprezintă numărul de înregistrări care pot fi introduse; pe orizontala tabelului sunt configurate mai
multe coloane fiecare corespunzătoare unei variabile ale cărei valori urmează să le introducem .
Exemplu: variabilele măsurate cu ajutorul testului de atenţie Toulouse Pieron sunt total corecte de barat,
total corecte barate , total omise , total greşite , indici de exactitate . Aceste variabile vor figura pe
coloana sub denumirea “ var. 1 ; var. 2 … var. 5”. Ele pot fi denumite Defin Date .
A doua opţiune cu privire la costituirea fişierului de date o reprezintă importul de fişiere
realizate în alte medii de programare . Exemplu : SPSS –ul poate prelucra fişiere de date care au fost
realizate în mediul de programare fox pro au extensia dbf .
Importul se realizează astfel : click pe “File” de pe optiune verticală se alege open – data –
unitarea hard în care căutăm fişierul – files of tipe (alegem data base ) . In ferestra open file vor fi afişate
toate fişierele cu date depozitate în folderul respectiv. Click pe fişierul care ne interesează, iar acesta se
va deschide într-o fereastră pe tot ecranul . Indiferent dacă fişierul e importat sau creat ad-hoc acesta
poate fi prelucrat cu statistici mai simple sau mai complexe. Pentu aceasta din bara orizontală se alege
opţiunea analize . Aceasta optiune generează următoarele opţiuni: reports care permite generarea de
rapoarte, situaţii. Statisticile descriptive permit prin opţiunile care le sunt asociate relizarea tabelului de
frecvenţe ( frecvences ) sau mai permite realizarea de statistici descriptive( medie, mediană , abaterea
standard); compararea mediilor şi înglobează un număr de cinci facilităţi de comparare a performanţelor
unor grupuri perechi /neperechi. Acestea permit testarea diferenţelor cu ajutorul testului.
Facilitatea de analiză de varianţă ( anova )
Să testăm dacă efectele pot fi atribuite unei singure variabile. In opţiunile asociate analizei
datelor sub denumirea “data redaction” se găseşte anova; corelate regretion - se regăsesc procedurile de
calcul ale corelaţiilor şi de calcul ale ecuaţiilor de regresie .
Testele nonparametrice – combinări de proceduri care tratează datele nonparametrice .
ETALONAREA TESTELOR PSIHOLOGICE

I. Etalonarea testelor de atenţie Toulousse Pieron.


In etalonarea unui test e important să decidem care metodă de etalonare vom alege. Pentru
aceasta vom parcurge următorii paşi :
1) Aplicarea testului pe un eşantion normativ – pe un grup de subiecţi reprezentativi pentru
populaţia ţintă.
2) Scorarea – corectarea şi transformarea performanţelor în note.
3) Gruparea scorurilor într-un tabel de la cel mai mic la cel mai mare sau invers pentru a
putea determina frecvenţele de apariţie a fiecăreia dintre ele.
4) Realizarea histogramei pentru a verifica dacă distribuţia scorurilor după frecvenţa
aproximează sau nu curba teoretică a lui Gaus.
• E foarte important in etalonare pentru că ne permite să decidem care
metodă de etalonare vom alege .
Astfel dacă distribuţia e normal să putem alege o metodă mai exactă , metoda claselor
normalizate sau metoda variabilelor normate. Dacă distribuţia e asimetrică atunci se alege o metodă mai
puţin riguroasă – metoda percentilelor – liniuţa centilelor – divizarea curbei de distribuţie în o sută de
intervale – metoda decilelor, divizarea din zece în zece.
5) Calculul procentajelor reale corespunzătoare fiecărui interval dintre cele rezultate prin
divizarea curbei distribuţiei scorurilor.
6) Stabilirea limitelor superioare ale intervalelor corespunzătoare claselor normalizate sau
corespunzătoare decilelor sau centilelor.
Intrucât 1 si 2 au fost parcurşi în şedinţele de practică precedentă în continuare parcurgem paşii
de la 3 la 6.
In Tab. 1 vom trece numărul de omisiuni la testul Toulousse Pieron întrucât astăzi etapa vizează
acest aspect al performanţei .După modelul care va fi realizat astăzi, eu voi realiza automat pentu
următorii parametri: Total corect barate, Total greşite, Indice de exactitate.
Pentru tabelare în coloană Nota la test se trece cea mai mică notă la test intalnită în colecţia de
date, în partea de sus a tabelului, iar după ea în continuare, unele sub altele, toate scorurile posibile,
indiferent dacă sunt sau nu prezente în colecţia noastră notele . In continuare ne oprim la cel mai mare
scor din colecţia noastră de date .
Tab. 2 reprezintă o comprimare a Tab. 1 . E necesară pentru a “obliga “ numărul omisiunilor la
testul Toulouse Pieron să se restrângă de la amplitudinea 0 – 30 la 0- 13.
- amplitudinea nota A = diferă nota cea mai mare – nota cea mai mică
- amplitudine intervalului în Tab. 2 împărţind: I = amplitudinea A la numărul de intervale
dorite ( fără soţ , mai mic decât cinsprezece )
De obicei amplitudinea I se stabileşte prin tatonare ,un număr de 3/5 .
Tab. 2 .Pentru a completa coloana cu Tab Frecv . procedăm într-un mod asemănător aceluia de
completare a Tab.1.
Realizarea histogramei .
-ne aflăm în punctul de a decide care din cele două metode de etalonare folosite, deoarece
distribuţia nu aproximează decât într-un mod grosier curba teoretică, trebuie aleasă metoda percentilelor.
Raţiunea acestei alegeri: metoda percentilelor pleacă de la supoziţia că feliile în care e divizată
curba de distribuţie sunt egale, adică fiecare dintre ele cuprinde un număr egal de subiecţi .
Suprafaţa de sub curbă de distribuţie este egală întotdeauna cu N.
In curba teoretică aceasta supoziţie este falsă întrucât inălţimea feliilor este inegală( înălţimile
lor descresc simetric de o parte şi de alta a mediului ).
Totuşi , din motive didactice noi vom etalona urmând ambele metode .
I. Etalonare după metoda claselor normalizate în cinci clase .
Matematicienii , împărţind curba teoretică în cinci clase şi considerând că suprafaţa de sub curbă
reprezintă 100% din orice număr posibil de subiecţi testaţi, au dedus următoarele procentaje pentru cele
cinci felii .
In continuare trebuie să calculăm procentele reale – divizarea curbelor reale la test în cinci
intervale. Numărul subiecţilor clasaţi sub curba de distribuţie este egal cu 71/ 100% =71.
“ Cât reprezintă 6,7 % din 71 ? “ , “ Cât reprezintă 24,2/32,2 % din 71 ?” Pentru aceasta cu
ajutorul regulei de trei simplă calculăm p% dintr-un număr.
Ex : 6,7 •71 = 47,57
100
Următoarea etapă: stabilirea limitelor superioare ale fiecărui interval . Pentru aceasta utilizăm
Tab 1.
In primul interval se situează 4,75 % din subiecţi . In Tab. 1 în coloana frecv. cumulativa căutăm
cea mai apropiată valoare.
Contrar uzanţelor, potrivit cărora notele mici la test reprezintă performanţele înalte, de aceea
calificativele ce pot fi ataşate celor cinci clase normalizate se clasifică astfel:
I. Foarte bun
II. Bun
III. Mediu
IV Slab
V Foarte slab.
Administrarea , corectarea şi interpretarea testului de atenţie de barare
cercuri

Intrucât atenţia e un proces selectiv e un proces selectiv faţă de celelalte procese cognitive nu
are un conţinut propriu ci unul care variază o dată cu specificul sarcinii, între performanţele la testele de
atenţie înregistrate la acelaşi număr de subiecţi se obţin de obicei corelaţii foarte scăzute. De aceea
acolo unde sunt utilizate testele de atenţie pentru a evalua o anumită atitudine ocupaţională e de dorit ca
testele de atenţie utilizate să modeleze cât mai bine tipul de sarcină care este implicat în prof. respectivă.
In afara acestei exigenţe a testului cu sarcina reală, un test anume nu ne poate furniza indicii decât
despre capacitatea individului de activare neuropsihică eficientă sau într-un plan mai general, calitatea şi
lărgimea câmpului conştiinţei.
Testul de barare cercuri se mai numeşte cerc de baraj- sarcina presupune bararea unor semne şi
ignorarea altora.
In testele de atenţie sarcina e modeletă astfel încât unii stimuli să fie relevanţi în timp ce alţii au
rolul de a crea “zgomot alb” cu rolul de a distrage atenţia.
Testul de barare de cercuri e format dintr-o mulţime de rânduri în care subiecţii trebuie să
identifice trei modele care sunt tipărite în partea de deasupra paginii.
Modalitatea de administrare, de scorare şi de interpretare e identică cu cea de la testul Toulouse
Pieron.
Aplicarea, corectarea, prelucrarea şi interpretarea testului de atenţie
Toulousse Pieron

Aplicare
Testul se administrează individual/grup cu durata de 4 minute.
Aplicarea e precedată de instructaj : „Aveţi în faţa dumneavostră o foaie de hârtie pe care sunt
tipărite mai multe rânduri cu pătrăţele. Vă rog să vă treceţi în colţul din dreapta/stânga numele şi
prenumele, numele de marcă şi alte date de identificare.
După completarea datelor de identificare examinatorul continuă: „ Vă rog să observaţi că
deasupra paginii sunt tipărite 4 pătrăţele mai mari decât restul paginii. Acestea sunt modelele cu care
veţi lucra în continuare, de aceea întipăriţi-le bine în minte pentru că reuşita la acest test depinde de
acest lucru. Când voi spune – Începeţi – dar nu mai înainte, veţi pargurge fiecare rând în parte, de la
stânga la dreapta, ca şi când aţi citi, şi veţi tăia cu o linie toate pătrăţelele indiferent de ordine care le
găsiţi, care seamănă cu una sau celelalte modele. Deocamdată vom face un exemplu pe ultimul rând. Pe
acest rând pe care îl veţi parcurge de la stânga la dreapta, tăiaţi toate pătrăţelel pe care le găsiţi
asemănătoare cu cele 4”. Examinatorul se asigură că toţi luv’crează pe ultimul rând şi că au înţeles ce au
de făcut. Când se asigură că au parcurs toţi ultimul rând întreabă : ”A găsit toată lumea şi a tăiat „n”
pătrăţele?” (de la un test la altul numărul de pătrăţele stimul variază între 9 şi 19).
După ce le arată subiecţilor care n-au identificat toate care trebuiau barate, examinatorul
spune:”Acum veţi începe să lucraţi cu primul rând. Trebuie să lucraţi cât puteţi de repede şi corect., nu
baraţi semne care nu trebuiesc barate şi să nu omiteţi semnele care trebuies barate. Sunteţi gata?
Începeţi!”
După ce termenul de 4 minute expiră, examinatorul spune: „Încetaţi lucrul, pune-ţi creionul
alături!”