Sase obiceiuri zilnice care iti afecteaza creierul

Sari peste masa de dimineata. Micul dejun da combustibil creierului. Acesta poate
functiona la capacitate maxima doar cu ajutorul glucozei, iar cei care sar peste masa de
dimineata vor avea o glicemie scazuta. Daca nivelul de glucoza din sange este insuficient,
memoria si invatarea sunt deficitare.
Este o problema si cand mananci prea mult. O cantitate prea mare de hrana da de
munca vaselor de sange din creier si duce, in final, la o scaderea a capacitatii mentale.
Consumi prea mult zahar. Creierul consuma o mare parte a zaharului din sange,
insa, intr-o cantitate destul de mare, zaharul impiedica absorbtia proteinelor si nutrientilor
si pot aparea pierderi de memorie pe o durata scurta de timp, oboseala, depresie, oscilatii
ale starii de spirit, epuizare fizica si mentala, neputinta de a percepe sau retine informatii
noi.
Traiesti intr-o zona foarte poluata. Dintre toate organele corpului, creierul
consuma cea mai mare cantitate de oxigen. Inhaland aer poluat, va scadea cantitatea de
oxigen din creier. Cercetatorii au descoperit ca substantele poluante inhalate ajung in
creier si influenteaza modul de procesare al informatiilor.
Dormi prea putin. Somnul este cel care-i permite creierului sa se odihneasca.
Daca ai perioade destul de lungi de timp in care nu inchizi un ochi, nu faci decat sa
grabesti distrugerea celulelor creierului.

Telefoanele mobile afecteaza creierul copiilor

Micutii care folosesc telefonul mobil sint de cinci ori mai predispusi sa dezvolte
tumori pe creier, arata un studiu al cercetatorilor suedezi de la Universitatea din Orebo,
citat de presa de specialitate din Marea Britanie.
Potrivit sursei citate, copiii sub 16 ani sint mai vulnerabili la radiatiile emise de
telefoanele mobile, deoarece creierul si sistemul nervos sint inca in dezvoltare. Radiatiile
ajung mai usor la creierul unui copil pentru ca au capul mai mic si craniul mai subtire, se
mai mentioneaza in studiu. Cercetatorii suedezi avertizeaza ca telefoanele mobile ar
trebui folosite de catre copiii sub 12 ani numai in caz de urgenta, iar adolescentii sa
utilizeze dispozitivele hands-free si sa nu trimita foarte multe SMS-uri.
Potrivit cercetatorilor, persoanele care au inceput sa foloseasca telefonul mobil
inainte de 20 de ani prezinta un risc de cinci ori mai mare de a face cancer cerebral.

Consumul de alcool, chiar si moderat, afecteaza creierul

Un consum moderat de alcool poate ajuta la mentinerea sanatatii inimii, in schimb
acesta nu protejeaza creierul, arata noi cercetari preluate de Reuters.
Vinul distruge creierul.
Vinul provoaca mai multe stricaciuni in creier decat berea sau bauturile alcoolice
tari, potrivit unui studiu realizat de cercetatorii germani.
Potrivit cercetatorilor de la Universitatea din Göttingen, vinul afecteaza
hipocampul, zona asociata memoriei si orientarii spatiale, una dintre primele regiuni din
creier vizate de degenerare in maladia Alzheimer.
Cercetatorii au comparat radiografiile craniene realizate mai multor persoane
dependente de alcool si unor voluntari sanatosi, cu ajutorul tomografului. In cazul
persoanelor dependente de alcool, hipocampul era cu 10% mai mic. La persoanele non-
alcoolice, hipocampul avea 3,85 ml, la cele consumatoare de bere - 3,5 ml, la persoanele
consumatoare de bauturi alcoolice tari - 2,9 ml, iar la persoanele consumatoare de vin -
2,8 ml.

Pastreaza-ti creierul viu

Important este sa faci ceva nou. Atunci cand creierul tau stie un lucru, nu-i mai
acorda atentie; de aceea poti conduce spre serviciu pe o ruta familiara fara ca macar sa
realizezi cum ai ajuns – mintea ta stie la ce sa se astepte si, in consecinta, nici tu nu-i mai
acorzi atentie.
Un aspect important al exercitiilor pentru creier este sa faci lucruri care sunt
suficient de importante pentru tine ca sa le acorzi atentie intr-un fel care forteaza creierul
sa nu aiba incredere in tiparele de informatii stocate. Atunci, el trebuie sa dezvolte unele
noi.
De exemplu, daca o iei pe un alt drum catre serviciu, creierul tau nu poate
functiona pe “pilot automat”. Sau, daca incerci sa iti speli dintii cu cealalta mana, nu o
poti face fara sa gandesti. A observa ceea ce faci este primul pas in a determina creierul
sa creeze noi tipare de conexiuni.
Cateva exercitii care pot ajuta la formarea de noi asocieri
• Spre serviciu: Alegeti un traseu diferit spre serviciu. Este exercitiul meu preferat, pentru
ca oamenii aleg mai mereu trasee standard.
• La sculare: Spalati-va pe dinti cu cealalta mana decat de obicei. Aceasta activeaza o
serie intreaga de conexiuni pe cealalta parte a creierului, pe care nu o folositi in mod
normal. Iata de ce pare asa ciudat. Daca sunteti dreptaci, folositi conexiunile din partea
stanga a creierului pentru a va spala pe dinti. Atunci cand folositi mana stanga, activati
tipare de activitate in partea dreapta a creierului, pe care o persoana dreptace nu le
foloseste in mod normal. Senzatia de lipsa de coordonare apare pentru ca noi mijloace
sunt puse sa faca ceva diferit.
• La serviciu: Mutati cosul de gunoi. Este uimitor sa realizezi cat de mult loc are rutina in
viata ta – timp de ore intregi vei arunca o bucata de hartie pe podea doar pentru ca acel
cos de gunoi obisnuia sa fie acolo! Sau incearca sa iti rearanjezi biroul. Asta te forteaza
sa formezi o noua harta mentala, pentru ca nu-ti mai gasesti lucrurile in locuri stiute.
• Cand vii acasa: Gaseste-ti cheile si incearca sa nimeresti gaura cheii folosind simtul
pipaitului, in loc de cel al vederii.
• La masa de seara: Schimbati locurile fiecaruia de la masa. Nici nu realizati cat de rigida
si plin de rutina a devenit viata voastra pana cand nu schimbati locurile la masa de seara!
Brusc, membrii familiei stau unde nu trebuie, motiv pentru care servesti masa aiurea, iar
conversatia se desfasoara altfel. Desigur, nu as face aceasta schimbare cu copii foarte
mici – ei au nevoie de predictibilitate. Dar, daca ai copii mari sau esti numai cu
sotul/sotia, schimba-ti pozitia cu 180 de grade.
Intotdeauna cauta modalitati de a iesi din rutina impietrita. Atunci cand oamenii vorbesc
despre rutina care amorteste mintea, o spun mai mult in acceptiune literara, decat pentru
ca asa se intampla.
Incearca noi experiente senzoriale si experimenteaza iesirea din rutina, pana la un
nivel la care te simti confortabil. Uita-te la viata ta si vezi unde poti face mici schimbari,
care nu numai sa te scoata din rutina, dar sa-ti si activeze mintea.
 100 moduri prin care putem stimula activitatea creierului
Mediul inconjurator
1. Ascultarea - devenind un bun ascultator veti reusi sa identificati toate subtilitatile care
definesc personalitatea cuiva sau care contribuie la solutionarea unei probleme. Persoana
va deveni mai constienta pe mediul in care traieste si de tendintele naturale de evolutie.
2. Pauza - pentru a preveni epuizarea este indicat sa plecati cu cateva ore mai devreme de
la serviciu sau sa va luati cateva zile libere pentru a va relaxa si pentru a va recapata
linistea interioara.
3. Vizualizarea ghidata - aceasta tehnica de medicatie ghidata ajuta mintea sa faca
conexiuni intre sentimentele si experientele, care aparent nu au nicio legatura.
4. Aerul curat - improspatarea aerului imbunatateste starea de spirit si puterea de
concentrare a creierului.
5. Internetul - navigarea pe internet implica persoana mental si fizic pe masura accesarii
unui numar tot mai mare de pagini online.
6. Plimbarile de cunoastere - cunoasteti-va cartierul intr-o noua maniere, astfel, mergeti
la plimbare si incercati sa observati mirosurile, zgomotele, textele existente pe peretii
blocurilor etc.
7. Identificarea "orei de varf" a creierului - potrivit, studiilor persoanele in varsta
gandesc mai bine dimineata, in timp ce persoanele tinere se concentreaza mai bine dupa-
amiaza.
8. Parfum natural - aromele naturale, cum ar fi de santal, cresc fluxul sanguin de la
nivelul creierului.
9. Conectati noile amintiri/experiente la evenimente, senzatii sau amintiri mai vechi
- realizarea conexiunilor intre noile amintiri si lucrurile pe care creierul deja le cunoaste
ajuta la stimularea permanenta a memoriei.
10. Ascultati muzica clasica - potrivit studiilor, persoanele care asculta frecvent muzica
clasica reusesc sa faca mult mai repede conexiuni complexe.
11. Evitarea neurotoxicelor - poluantii, aditivii alimentari si alte substante chimice
incetinesc activitatea neuronala.
12. Trucuri anti-stres - stresul afecteaza memoria de scurta durata, motiv pentru care tot
timpul trebuie sa aplicam trucuri care ajuta la ameliorarea stresului.
13. Observatia - la finalul zilei, persoana trebuie sa treaca in revista ce a observat in ziua
respectiva (noul parfum al unui coleg, culoarea camasii pe care o purta directorul etc.) -
lucruri marunte care stimuleaza memoria.
Exercitii fizice si mentale
14. Desenul - stimuleaza functionarea creierului din emisfera dreapta, zona rar folosita
pentru realizarea activitatilor curente.
15. Jurnalul - tehnica utilizata de Leonardo da Vinci ajuta la patrunderea in propriul
subconstient, ajutandu-va sa va cunoasteti mai bine.
16. Vocea interioara - acest exercitiu ajuta la imbunatatirea intuitiei. Astfel, pentru
aceeasi problema se identifica 3 solutii, dupa o evaluare atenta a acestora, este pusa in
practica cea mai buna solutie, aleasa bineinteles, prin intermediul intuitiei.
17. Jucati "acest lucru sau acela" - reusita acestui joc se numeste intuitie. Astfel,
trebuie sa identificati munti, orase, tari etc. avand in fata o simpla fotografie, si o
intrebare "este oras sau tara?" sau "este munte sau plaja?", in functie de modulul jocului.
18. Sedinte de automasaj - acest exercitiu de acupresura stimuleaza activitatea
creierului, deci, implicit memoria, atentia, concentrarea etc.
19. Aerobicul - contribuie la buna oxigenare a sangelui si creste fluxul sanguin de la
nivelul creierului, conducand la o relaxare neuronala.
20. Jucati "Rosu sau verde" - este un test care se bazeaza pe spontaneitate si intuitie.
Culoarea rosu se asociaza cu nu/fals/stop iar culoarea verde cu da/adevarat/treci, dupa
care primiti o intrebare la care trebuie sa raspundeti cu rosu sau verde.
21. Dansul - contribuie la imbunatatirea conditiei fizice, oferind noi provocari creierului.
22. Puzzle-urile - toate tipurile de puzzle ajuta la stimularea activitatii creierului.
23. Neurobica - exercitii fizice realizate numai cu ajutorul simturilor, ca de exemplu:
imbracatul pe intuneric.
24. Crearea povestilor - ganditi-va la o poveste pe care o veti spune prietenilor, in care
sa existe un fir epic, glume si alte detalii.
25. Teste grila de cultura generala - contribuie la imbunatatirea culturii generale prin
acumularea zilnica de noi informatii.
26. Sudoku - este unul dintre cele mai solicitante exercitii pentru stimularea creierului.
Dieta
27. Afinele - datorita continutului ridicat de antioxidanti, afinele stimuleaza dezvoltarea
celulelor.
28. Varza rosie - contine polifenoli, care imbunatatesc functionarea neuronala si scad
riscul aparitiei accidentului vascular cerebral si a bolii Alzheimer.
29. Legumele crucifere - aceasta grupa de legume cuprinde: varza, conopida, broccoli,
varza de bruxelles. Potrivit studiilor, consumul acestor legume impiedica declinul
cognitiv cu pana la 40%.
30. Migdalele - contin fenilalanina, care stimuleaza producerea de dopamina, adrenalina
si noradrenalina.
31. Alunele de padure - contin proteine, acizi grasi omega-3 si ajuta la ameliorarea
depresiei si insomniei.
32. Somonul - contine acizi grasi omega-3 care ofera beneficii pentru buna functionare a
creierului.
33. Iaurtul - contine tirozina care imbunatateste atentia si durata de reactionare a
creierului.
34. Ceaiul verde - stimuleaza productia de dopamina si conexiunile interneuronale.
35. Asparagus - o cana de asparagus contine 70% din necesarul zilnic de acid folic, una
dintre cele mai importantevitamine care stimuleaza memoria.
36. Capsunile - sunt bogate in antioxidanti care imbunatatesc capacitatea celulelor de a
transmite mesaje la creier.
37. Ouale - contin proteine si coline, care imbunatatesc memoria;
38. Cimbrul - potrivit studiilor, cimbrul imbunatateste activitatea neuronala chiar si in
cazul persoanelor in varsta.
39. Rosiile - ofera creierului carotenoizi valorosi care il ajuta sa se mentina tanar;
40. Alimentatie fara carbohidrati - alimentele bogate in carbohidrati conduc la
instalarea oboselii, mai ales daca sunt si alimente care contin zahar alb.
41. Alimentatia regulata - potrivit studiilor, creierul persoanelor care sufera de anorexie
este preocupat de perfectionare si detalii si nu de creativitate si impulsivitate.
42. Cofeina - aceasta ajuta la mentinerea temporara a starii de alerta si previne aparitia
declinului cognitiv.
 Somnul
43. Trezirea dis-de-dimineata - "ziua buna de dimineata se cunoaste", astfel, treziti-va
devreme pentru a avea timp sa va pregatiti in tihna, fara graba.
44. Atipitul - numai 6 minute daca reusiti sa atipiti, creierul se va simti revigorat, iar
memoria va fi stimulata!
45. Somnul profund - dormiti atat cat este nevoie, pentru ca somnul dvs. sa atinga etapa
REM cand un sfert din creier trimite informatii celorlalte parti care sunt de obicei
stimulate de simturile noastre. Astfel, se ajunge la conexiuni si visare.
46. Respectarea programului de somn - un program regulat de somn va ajuta sa
adormiti mai repede si sa va treziti mai usor, si bineinteles, odihniti.
47. Culcati-va devreme - potrivit studiilor, somnul dinainte de ora 24:00 este mult mai
odihnitor si mai benefic creierului, decat cel de dimineata.
Socializarea
48. Voluntariatul - reduce stresul, va ajuta sa legati noi prietenii si sa invatati lucruri noi;

49. Organizarea petrecerilor - in astfel de situatii creierul se concentreaza pe un nou tip

de detalii, si persoana in sine se va bucura de interactiunea sociala.
50. Impartasiti experientele - creierul este ajutat sa realizeze noi conexiuni prin
repovestirea anumitor intamplari prietenilor.
51. Petrecerea timpului liber in compania prietenilor - relatiile si activitatile sociale
imbunatatesc functia cognitiva si diminueaza stresul.
52. Aderati la un grup de discutii - aceste grupuri satisfac nevoia de socializare si ajuta
orice persoana sa vada lucrurile dintr-o noua perspectiva.
53. Inscrieti-va la cursuri cu prietenii - invatatul in echipa imbunatateste functia
cognitiva a creierului, prin repetarea in grup a lucrurilor invatate.
54. Interactiunea cu alte persoane - nu fiti sociabili doar cu cunoscutii, creierul
dumneavoastra va avea numai beneficii si atunci cand interactionati si cu alte persoane,
de exemplu: puteti saluta atat vecinii, cat si strainii.
Invatatul
55. Inscrieti-va la noi cursuri - explorati domenii noi pentru a va pune creierul in fata
unor noi provocari, de exemplu: practicati gandirea critica.
56. Memorati poezii - memorati o poezie in fiecare zi, iar seara spuneti-o unei alte
persoane;
57. Lectura - cititul stimuleaza functia cognitiva si, totodata, dezvolta intuitia.
58. Invatati versurile melodiilor preferate - stimuleaza memoria.
59. Metoda brainstorming - aceasta metoda stimuleaza creativitatea. Principiul
desfasurarii acestei metode este: cantitatea genereaza calitatea.
60. Echilibrul cunoasterii - analizarea excesiva a unui subiect conduce la inhibarea
creativitatii, deci din cand in cand o pauza este bine venita.
61. Limitarea statului in fata televizorului - desi exista si programe educationale la
televizor, potrivit studiilor omul invata mai bine si mai repede daca se implica activ intr-o
activitate;
62. Scrieti! - chiar daca nu sunteti scriitori, pentru stimularea creativitatii este indicat ca
in fiecare zi sa asterneti pe hartie cateva idei.
63. Aplicarea - puneti in practica toate abilitatile nou dobandite, pentru ca, creierul dvs.
sa se obisnuiasca cu noile strategii si moduri de a gandi.
64. Alegerea lecturilor - pentru a pune creierul in fata unei noi provocari sunt
recomandate revistele despre stiinta sau despre calatorii, in detrimentul romanelor
politiste.
65. Experimentati cat mai mult posibil - chiar daca va ganditi ca este o idee nechibzuita
pentru solutionarea problemei, experimentarea ajuta la mentinerea creativitatii.
66. Notitele - persoanele care iau notite isi amintesc usor informatiile acumulate deoarece
asociaza evenimentele si subiectele din timpul cursului cu subiectul in sine.
67. Intrebati! - puneti intrebari ori de cate ori nu intelegeti ceva, aceasta activitate va
antreneaza in discutie si va ajuta sa va amintiti mai usor subiectele in jurul carora s-au
purtat discutiile.
Obiceiurile
68. Respirati profund - ajuta ca oxigenearea fluxului sanguin, care implicit, ajunge la
creier.
69. Meditatia - va ajuta sa va eliberati de alte ganduri, si va invata cum sa va conectati
asupra prezentului, pe care il traiti.
70. Utilizarea degetelor - folosirea degetelor conduce la stimularea creierului, astfel, se
recomanda utilizarea pixului pentru a scrie, in locul calculatorului, sau rasucirea stiloului
intre degete.
71. Igiena orala - sanatatea orala precara conduce la aparitia declinului cognitiv.
72. Lista - conceperea listelor ajuta la realizarea de conexiuni dar si la analizarea
sarcinilor atat vizual, cat si prin folosirea memoriei.
73. Varietatea - spuneti NU rutinei deoarece nu este benefica creierului; astfel,
diversitatea este cuvantul de ordine si se impune in alegerea: alimentatiei, filmelor,
locurile pentru petrecerea timpului liber etc.
74. Renuntati la fumat - nicotina reduce capacitatea de functionare a creierului prin
restrictionarea fluxului de sange care ajunge la creier.
75. Limitati consumul de alcool - alcoolul afecteaza sanatatea mentala pe termen scurt,
si totodata, consumul frecvent de alcool conduce la declinul cognitiv pe termen lung.
76. Incredere in sine - intuitia si puterea naturala a creierului sunt stimulate numai prin
increderea in instinctele proprii.
77. Scrierea - numai simpla notare a faptelor, evenimentelor, cursurilor ajuta la
memorarea lor.
78. Jurnalul - tinerea unui jurnal inseamna asigurarea unor noi conexiuni la sfarsitul
zilei.
79. Traducerile - daca vorbiti o alta limba sau pur si simplu incercati sa invatati o alta
limba, incercati sa traduceti conversatii, scene de la televizor sau din filme.
Provocarile
80. "Foloseste cealalta mana" - acest exercitiu se potriveste cu zicala romaneasca "te
scarpini la urechea stanga, cu mana dreapta". Deci, fortati creierul sa se concentreze
asupra unei activitati care de regula este realizata in mod involuntar.
81. Calatoriile - acestea inseamna pentru creier noi provocari, noi experiente, peisaje,
sunete etc.
82. Jucati scrabble - acest joc determina creierul sa faca multiple conexiuni si sa
gaseasca cele mai eficiente solutii in cazul anumitor provocari.
83. Amintire-Reamintire - prin aducerea aminte a unor fapte, detalii importante sau
conversatii din ultimile zile, creierul este stimulat si activitatea neuronala imbunatatita.
84. Drumul spre serviciu/scoala - schimbarea traseului inseamna evitarea unei rutine,
ceea ce contribuie la cresterea activitatii neuronale.
85. Extra responsabilitati - asumarea unei responsabilitati in plus inseamna o noua
provocare pentru creier, astfel, nu desemnati toate sarcinile subordonatilor!
86. Memorarea numerelor de telefon - creierul va fi angajat intr-un efort intens cand
incercati sa va amintiti un numar de telefon.
87. Reamenajarea mobilei din casa - este uimitor cat de mult creierul se poate obisnui
cu un anumit mediu, dar daca totul este rearanjat acesta va trai o noua experienta odata cu
intrarea in fiecare incapere.
88. Realizarea aleatorie a sarcinilor - evitati rutina prin indeplinirea aleatorie a
sarcinilor.
89. Intervievarea - intrebarile legate de locul de munca sau relatii ajuta la improspatarea
informatiilor si stimuleaza procesul de invatare.
90. Implicare fizica si mintala - creierul se implica mai mult intr-o activitate fizica
atunci cand este combinata cu o activitate mintala, si invers; ca de exemplu: rasucicea
unui creion in timp ce cititi.
91. Teste - rezolvarea testelor din diferite domenii contribuie la descoperirea punctelor
slabe si la gasirea solutiilor pentru imbunatatirea acestora.
92. Noile mijloace de comunicare - utilizati noile mijloace de comunicare pentru a
interactiona; de exemplu, daca o persoana este obisnuita sa vorbeasca la telefon cu
clientii sai, poate incerca sa foloseasca posta electronica pentru a dobandi o noua
experienta.
93. Memorarea numelor proprii - se merge pe acelasi princiu ca memorarea numerelor
de telefon, astfel, se recomanda ca la fiecare petrecere sau eveniment social sa incercati
sa retineti numele tuturor invitatilor.
Vitaminele
94. Vitamina E - o cantitate suficienta de vitamina E in organism ajuta la prevenirea
bolii Alzheimer.
95. Complexul de vitamine B - previne degenerarea neuronala la persoanele varstnice.
Stilul de viata
96. Mentinerea sanatatii - consumul ridicat de grasimi saturate sau diabetul zaharat de
tip 2 afecteaza sanatatea creierului.
97. Mentinerea unui nivel optim de energie - exercitiile fizice si dieta sanatoasa asigura
persoanelor nivelul necesar de energie pentru indeplinirea activitatilor cotidiene.
98. Sanatatea inimii - alimentele recomandate pentru mentinerea sanatatii inimii si
activitatile fizice sunt, de asemenea, utile pentru mentinerea sanatatii creierului.
99. Remediile naturiste - pentru a evita aparitia efectelor secundare provocate de
anumite remedii naturiste se recomanda consultul medical!
100. Protectie in timpul exercitiilor fizice - de exemplu, daca obisnuiti sa mergeti cu
bicicleta se recomanda utilizarea unei casti de protectie, deoarece fiecare comotie suferita
creste riscul de dementa.

Exercitii de stimulare a creierului

Un creier stimulat inseamna o gandire agila, idei proaspete si bune, un vocabular
bogat si solutii rapide pentru tot felul de probleme. Iata cateva idei care te vor ajuta sa
stimulezi creierul si conexiunile pe care acesta le poate face.
 Citeste cat poti de mult
O carte interesanta, captivanta iti va stimula creierul, iti va imbunatati gandirea si
vocabularul. Alege o carte la intamplare sau cere amicilor sa iti recomande ceva ce le-a
placut lor. Cateva pagini citite seara de seara vor contribui mult la dezvoltarea ta
intelectuala si vor ajuta la buna functionare a creierului tau. Citeste carti din toate
domeniile: medicina, arta, stiinta si tehnica, literatura etc.
Nu numai ca vei asimila informatii, dar vei adormi mai usor si te vei trezi mai
odihnit.
Fa sport
Exercitiile fizice sporesc gradul de concentrare, asa ca o combinatie intre 20 de
minute de efort fizic si o lectura scurta inainte de culcare este bine venita. Dupa sport,
sangele este pus in miscare intr-un mod alert, lucru care te face sa te simti mai tanar si
care te ajuta sa asimilezi informatiile mai bine si mai repede. Fie ca este vorba de
jogging, abdomene, mers cu bicicleta sau cu rolele, efortul fizic se va face simtit in ceea
ce priveste activitatea creierului.
Evita sa te uiti la televizor
Evita sa te uiti la televizor mai ales seara, inainte de culcare. Stirile sau filmele nu
au un impact tocmai pozitiv asupra creierului tau si de cele mai multe ori, informatiile
primite nu te ajuta prea mult. Cel mai recomandat este sa citesti o carte sau o revista
captivanta, sa faci un puzzle sau orice alta activitate stimulanta pentru creier.
Joaca-te
Fie ca este vorba de diverse teste de inteligenta, de cultura generala, de un
puzzle, sah sau chiar de un joc pe calculator (recomandate sunt cele de strategie sau
cele care te forteaza sa tii minte anumite lucruri), creierul tau va fi pus la treaba si astfel
va avea o activitate stimulanta si creativa.
Invata lucruri noi
Invata un cuvant nou pe zi si foloseste-l cu orice ocazie posibila. Fa-ti o lista cu
fiecare cuvant invatat si repeta-le din cand in cand. Acest exercitiu este foarte bun pentru
creier, dar mai ales pentru vocabularul si exprimarea ta verbala sau scrisa. Nici
integramele, sudoku sau jocurile de cuvinte nu sunt activitati de neglijat.
Tot in categoria lucrurilor noi intra si o limba straina. Te poti inscrie la un curs
sau poti invata chiar de pe internet. Ca si in cazul cuvintelor noi, o limba noua este o
provocare pentru creierul tau.
Teste de cultura generala
Invata despre lucruri simple, dar interesante cu ajutorul testelor de cultura
generala. Acestea pot fi facute prin intermediul unor carti de specialitate, dar si pe
internet.
Exercitii diverse
Incearca sa gasesti, cu ochii inchisi, diverse obiecte puse prin casa. Este, intr-
adevar, un exercitiu mai dificil, insa memoria vizuala se va activa imediat, la fel si
creierul tau.
Iesi din rutina
Dormi pe partea cealalta a patului, atunci cand faci mancare amesteca in directia
opusa acelor de ceasornic, aseaza-te la masa in alt loc decat de obicei, schimba locul
cosului de gunoi etc. Toate aceste schimbari iti vor scoate gandirea din banal, iar creierul
tau va fi pus la munca.
 ACIZI OMEGA 3 - Somonul şi macroul protejează creierul
Grăsimile din peşte ne menţin mintea ageră până la vârste înaintate.
Mâncaţi peşte de trei-patru ori pe săptămână. Nu orice fel de peşte însă, ci din
acela gras oceanic: macrou, cod, ton, somon, hering. Peştele gras oceanic conţine acizi
graşi esenţiali omega 3, nişte grăsimi bune care protejează neuronii şi previn îmbătrânirea
creierului. În acelaşi timp, grăsimile din peştele gras pot să reducă simptomele maladiilor
Alzheimer şi Parkinson, în momentul în care aceste boli au fost depistate.
Învăţăm mai uşor. Tot acizii graşi omega 3 ne dau bunădispoziţie şi ţin la
distanţă stările depresive. Pe lângă faptul că ne simţim bine, ne putem concentra mai
bine, putem învăţa mai uşor dacă mâncăm peşte.
Pentru menţinerea funcţiilor cognitive, pentru prevenirea stărilor depresive este
important raportul dintre acizii omega 3 şi cei omega 6, care se găsesc în uleiul de
floarea-soarelui, uleiul de şofrănel, de germeni de porumb, care nu trebuie consumati in
exces.
Somonul este una dintre cele mai bune surse de acizi graşi esenţiali omega 3, dar
şi de fier, calciu, sodiu, potasiu, fosfor, zinc, vitaminele B1, B2, B3, B6. Spre deosebire
de alte tipuri de carne, somonul se digeră foarte uşor. "Peştele nu îngraşă, dar trebuie să
fim atenţi cu ce îl asociem. Dacă mâncăm peşte cu pâine şi nu facem efort fizic, sigur că
ne îngrăşăm. Cel mai bine, peştele se asociază cu verdeţurile. Nu e bine să mâncăm
peştele prăjit, pentru că prin prăjire creşte numărul de calorii. Dacă totuşi vrem peşte
prăjit ar fi bine să alegem nişte uleiuri rezistente la prăjit, aşa cum sunt uleiul de măsline,
uleiul de palmier, uleiul de rapiţă".
"Omul modern mănâncă multe grăsimi saturate (carne, lactate) şi acizi omega 6
(uleiuri vegetale), însă pune pe masă foarte rar macrou, ton, cod, sardine, somon – surse
de acizi omega 3".

Alimente pentru creier

Mancarurile preparate si care au continut chiar si mic de carbon, zahar, sare, sau
conservanti - precum placintele, prajiturile, sau unele cereale - pot sa opreasca eliberarea
chimicalelor de care creierul nostru are nevoie pentru a functiona in mod corespunzator.
Daca vrei suplimente pentru a-ti alimenta activitatea cerebrala, iata mai jos cateva
alimente, ierburi si suplimente care intradevar ajuta.
Alimente intregi
Oua. Grasimea este esentiala pentru formarea sinapselor creierului care sunt
implicate in activitatea decreatie si memorie. Ouale sunt o excelenta sursa de hrana
pentru creier.
Peste uleios. Varietatile de peste uleios - precum somonul, sardinele, mackerelul
si herringul - contin asa-numitii trei acizi grasi omega. Aceste grasimi sunt componente
esentiale ale creierului nostru si maresc si capacitatea de invatare si cea de memorie. Pe
langa asta, sardinele contin si nutrientul numit choline, o chimicala a creierului care este
fundamentala pentru pastrarea memoriei.
Soia. Toate alimentele mentionate aici au avantajul ca au in componenta si
proteine, care declanseaza neurotransmitatorii legati de memorie. Soia nu face exceptie.
Proteina de soia izolata, care reprezinta o forma concentrata de proteina scoasa din
boabele de soia, poate fi gasita in suplimente, de forma lichida sau praf. Dar soia - pe care
o gasim in produse precum laptele de soia sau in suplimente - este buna si pentru
imbunatatirea memoriei verbale si nonverbale.
Ierburi
Gingko biloba. Gingko biloba, care a fost cultivate timp demii de ani in Europa,
este poate cea mai puternica dintre "ierburile memoriei." Creste cantitatea de sange
pompata in creier, dilatand vasele de sange si marind rezerva de oxigen. Cu toate acestea,
folosirea ei nu reprezinta o solutie demoment, avand in vedere ca sunt necesare cateva
saptamani pentru a se vedea rezultatele. Aceasta planta ne scapa si de radicalii ce pot
dauna celulelor nervoase.
Ceaiul verde si negru. In acord cu ultimele studii in materie, ceaiurile verde si
negru par a avea asupra bolii Alzheimer acelasi effect pe care medicamentele destinate il
au. Ambele tipuri de ceaiuri combat multe boli, dar cel mai bun efect pe care il au este
reprezentat de stoparea pierderii de acetylcholina, o chimicala cheie pentru memorie,
exact cea care lipseste bolnavilor de Alzheimer. Ceaiul verde este cu un pas inainte,
avand in vedere ca efectul sau dureaza o saptamana intreaga, in timp ce efectul ceaiului
negru dureaza doar o zi.
Salvie. Dintr-un studiu recent reiese ca subiectii care au luat salvie au performat
mai bine decat cei care nu au luat, la un test de memorare a unor cuvinte. Cu toate ca nu
este clar modul in care functioneza aceasta planta, expertii cred ca salvia creste fluxul de
chimicale care ajuta la transmiterea mesajelor catre creier.
Rozmarinul. Ca si salvia, rozmarinul poate stimula memoria, intari clarviziunea
si inlatura oboseala psihica. Studiile au aratat ca rozmarinul creste cu 15% capacitatea de
memorie pe termen lung.
Suplimente
Vitamina B. In timp ce o dieta sanatoasa si echilibrata iti da aproape toate
vitaminele si nutrientii de care ai nevoie, un supliment cu complex de vitamina B poate sa
fie benefic memoriei, mai ales in perioadele de stress. Cand esti supus la stress mental
sau psihic, corpul tau ramane fara vitamina B. Aveasta deficinta opreste acetylcholina - o
chimicala cheie angrenata in procesul de memorie - de a functiona in creier. Vitamina B
ajuta la alimentarea creierului cu oxigen si ajuta la pastrarea intacta a celulelor nervoase;
asta iti mareste memoria si iti da o mai mare capacitate de a "fi pe faza". Poti ori sa iei un
supliment bogat in vitamina B, sau poti mari consumul de alimente bogate in vitamina B,
precum ficatul, ouale, soia sau mazarea.
Fierul. Deficienta de fier a are efecte daunatoare, aici incluzand diminuarea
puterii de concentrare, diminuarea inteligentei si o mai mica capacitate de atentie. Fierul
ajuta la transportul oxigenului catre creier, iar lipsa oxigenului coroborata cu insuficienta
fierului pot duce la scaderea capacitatii creierului. Daca avem deficit de fier in organism,
ori luam un supliment bogat in fier, ori consumam alimente ce au un bogat continut de
fier, precum carne, fasole, sau cereale fortificate.Vitamina C ajuta la retinerea fierului in
organism, asa ca incercati sa combinati cele doua elemente in timpul unei mese.
Apa. Avand in vedere ca 70% din creierul nostru este format din apa, acest fluid
este esential pentru capacitatea de memorie. Apa accelereaza functionarea creierului ca
intreg, iar cand nu este suficienta apa, creierul functioneaza la capacitate mai mica. Asta
este ceva real mai ales in ceea ce priveste memoria; un creier dezhidratat elimina
hormonal numit cortizon, care afecteaza capacitatea creierului de a depozita informatie si
de a crea memoria. Cortizonul cauzeaza si eliminarea de adrenalina, care face creierul sa
functioneze instictiv; asta afecteaza si functiile mentale si memoria.

Glucoza din cereale, sursa de energie pentru creier

Pentru o stimulare benefica a creierului uman, este necesar ca alimentatia sa
contina peste 40 de substante care ii sunt indispensabile. Mai precis: 13 vitamine, 15
minerale, 8 acizi aminati si 2-4 acizi grasi. Acestia din urma se regasesc intr-un numar
limitat de alimente, ceea ce explica aportul lor insuficient in alimentatia noastra zilnica.
Pentru a suplini aceasta deficienta este recomandat consumul, de doua ori pe
saptamana, a unei portii de peste gras, cum ar fi macroul, heringul sau sardinele.
Principalul carburant al creierului este glucoza, pe care o putem lua din cereale, legume si
fructe, atat proaspete, cat si uscate.
Fierul este si el legat de capacitatea intelectuala a individului, pentru ca reprezinta
un mijloc eficient de transport al oxigenului la creier. Studiile de specialitate au aratat ca
un copil hranit de o mama cu deficit de fier va avea performante intelectuale scazute.
Neuronii se pot degrada
Astfel, acizii grasi saturati prezenti in lipidele de origine animala si consumati in
exces sunt dusmanii cei mai de temut ai neuronilor. In acest sens, alimentatia trebuie sa
contina antioxidanti: vitamina E, prezenta in uleiurile vegetale, beta-carotenul continut in
morcovi, spanac sau caise, precum si vitamina C, care se gaseste din belsug in citrice.
Nu, rontaitului!
Principalul pericol al alimentatiei tinerilor il reprezinta rontaitul pe fuga. Acesta
provoaca o hipoglicemie functionala, cu alte cuvinte o scadere a nivelului de zahar din
sange. Astfel, capacitatile intelectuale ale tinerilor se diminueaza cu 30-35 % fata de
normal.
De exemplu, in perioada examenelor, este necesar ca programul orelor de masa sa
fie respectat, pentru a se evita stresul. Proteinele nu trebuie sa lipseasca de la nici o masa,
deoarece ele intervin in interconexiunea neuronilor.
Practic, acest lucru se traduce printr-o portie de peste sau de carne la masa de
pranz sau la cina. In acelasi timp, laptele, sursa importanta de proteine, va fi inclus in
micul dejun. Iar pentru a se evita scaderea glicemiei pe timpul noptii, se vor consuma
cateva prune uscate, seara, inainte de a adormi.
Specialistii nutritionisti afirma ca trebuie sa fim atenti la ce mancam, daca vrem
sa avem performante intelectuale de nivel ridicat. Astfel, memoria, concentrarea,
capacitatea de invatare, dar si functiile cognitive sunt influentate, benefic sau nu, de
alimentele pe care le consumam zilnic.
Neuronii trebuie stimulati si hraniti permanent, iar glucoza reprezinta o adevarata
sursa de energie pentru creierul uman.