P. 1
Geanta Manoliu - Manual de vioara

Geanta Manoliu - Manual de vioara

5.0

|Views: 7,831|Likes:
Published by Matei B

More info:

Published by: Matei B on Sep 05, 2010
Copyright:Attribution Non-commercial

Availability:

Read on Scribd mobile: iPhone, iPad and Android.
download as PDF, TXT or read online from Scribd
See more
See less

05/09/2014

pdf

text

original

,RQHO *($17 ‡ *HRUJH 0$12/,8 BBBBBBBBBBBBBBBBBBBBBBBBBBBBBBBBBBBBBB 0$18$/ '( 9,2$5

‹

&DVD GH (GLWXU *5$)2$57 7RDWH GUHSWXULOH UH]HUYDWH

'HVFULHUHD &,3 D %LEOLRWHFLL 1D LRQDOH D 5RPkQLHL *($17 ,21(/ 0DQXDO GH YLRDU ,RQHO *HDQW *HRUJH 0DQROLX ,6%1 9RO ,6%1 , 0DQROLX *HRUJH %XFXUHûWL *UDIRDUW YRO

&DVD GH (GLWXU *5$)2$57 6WU %UDûRY QU %XFXUHûWL &3 7HO ID[ :HE KWWS ZZZ JUDIRDUW UR ( PDLO FRQWDFW#JUDIRDUW UR

,RQHO *($17

*HRUJH 0$12/,8

0$18$/ '( 9,2$5
92/808/ , (GL LD D ,, D UHYL]XLW

)4#(1#46

&835,16

/(& ,$ , ² 08=,&$ ú, ,167580(17(/( 08=,&$/( /(& ,$ ,, ² ,167580(178/ 126758 9,2$5$ /(& ,$ ,,, ² $38&$5($ $5&8ú8/8, /(& ,$ ,9 ² (;(5&, ,, '( $38&$5( ú, '(67,1'(5( &8 $5&8ú8/ /(& ,$ 9 ² $38&$5($ ú, ,1(5($ 9,25,, $ú(=$5($ $5&8ú8/8, 3( &2$5'( /(& ,$ 9, ² 75 6 785$ '( $5&8ú /(& ,$ 9,, ² (;(5&, ,, '( 75 6 785 '( $5&8ú /(& ,$ 9,,, ² (;(5&, ,, '( 75 6 785 '( $5&8ú /(& ,$ ,; ² 75 6 785, '( $5&8ú ) 5 3$8=( Í175( (/( /(& ,$ ; ² &Ç17$78/ 3( 127( /(& ,$ ;, ² 0 685$ /(& ,$ ;,, ² (;(5&, ,, /(& ,$ ;,,, ² Í03 5 ,5($ $5&8ú8/8, &Ç17$78/ 3( -80 7 , '( $5&8ú /(& ,$ ;,9 ² 75 6 785, '( $5&8ú Í175(* ú, &20%,1$7( Í1 &(/( '28 -80 7 , '( $5&8ú /(& ,$ ;9 ² 3257$7,98/ /(& ,$ ;9, ² &Ç17$78/ Í1 $16$0%/8 /(& ,$ ;9,, ² (;(5&, ,, &8 $5&8ú Í175(* Í1 '2,0, ú, 3 75,0, /(& ,$ ;9,,, ² 6(018/ '( 5(3(7, ,( /(& ,$ ;,; ² (;(5&, ,, &8 $5&8ú Í175(* Í1 9$/25, '( 127( &20%,1$7( /(& ,$ ;; ² 3$8=$ /(& ,$ ;;, ² 3,(6( 5(&5($7,9( /(& ,$ ;;,, ² 6(01(/( 75 6 785,, '( $5&8ú /(& ,$ ;;,,, ² '8%/( &2$5'( /(& ,$ ;;,9 ² (;(5&, ,, 3(1758 $5&8ú /(& ,$ ;;9 ² 0 685$
2 4

/(& ,$ ;;9, ² 237,0($ /(& ,$ ;;9,, ² 0 685$
3 '2,0($ &8 381&7 4

/(& ,$ ;;9,,, ² $ú(=$5($ '(*(7(/25 3( &2$5'( '(*(78/ 3( &2$5'$ 62/ /(& ,$ ;;,; ² $ú(=$5($ '(*(7(/25 ú, 3( &2$5'$ 62/

/(& ,$ ;;; ² /(*$72 /(& ,$ ;;;, ² (;(5&, ,, /(& ,$ ;;;,, ² (;(5&, ,, /(& ,$ ;;;,,, ² (;(5&, ,,, &8 '(*(7(/( ú, 3( &(/(/$/7( &2$5'( /,%(5( ú, 3( &2$5'$ 62/

/(& ,$ ;;;,9 ² $ú(=$5($ '(*(7(/25 ú, 3( &2$5'$ 5( /(& ,$ ;;;9 ² $ú(=$5($ '(*(78/8, 3( &2$5'$ 5( /(& ,$ ;;;9, ² (;(5&, ,, 3( &2$5'$ 5( /(& ,$ ;;;9,, ² (;(5&, ,, 3( &2$5'$ 5( /(& ,$ ;;;9,,, ² (;(5&, ,, 3(1758 $5&8ú /(& ,$ ;;;,; ² (;(5&, ,, 3( &2$5'(/( 62/ ú, 5( /(& ,$ ;/ ² (;(5&, ,, /(& ,$ ;/, ² /(*$72 3( '28 &2$5'( /(& ,$ ;/,, ² $ú(=$5($ '(*(7(/25 ú, 3( &2$5'$ /$ /(& ,$ ;/,,, ² (;(5&, ,, 3( &2$5'$ /$ &8 '(*(7(/( ú, /(& ,$ ;/,9 ² (;(5&, ,, 3(1758 $5&8ú /(& ,$ ;/9 ² $ú(=$5($ '(*(78/8, 3( &2$5'$ /$ /(& ,$ ;/9, ² (;(5&, ,, 3( &2$5'$ /$ /(& ,$ ;/9,, ² (;(5&, ,, 3( &2$5'$ /$ ú, 3( &(/(/$/7( &2$5'( /(& ,$ ;/9,,, ² *$0( /(& ,$ ;/,; ² (;(5&, ,, 3( &2$5'(/( 62/ 5( ú, /$ /(& ,$ / ² $ú(=$5($ '(*(78/8, 3( &2$5'$ 0, /(& ,$ /, ² (;(5&, ,, /(& ,$ /,, ² $ú(=$5($ '(*(78/8, 3( &2$5'$ 0, /(& ,$ /,,, ² (;(5&, ,, /(& ,$ /,9 ² 6(018/ '( 5(3(7, ,( /(& ,$ /9 ² '8(7( ú, 3,(6( &8 $&203$1,$0(17 '( 3,$1 /(& ,$ /9, ² 6(01( '( 5(3(7, ,( '$ &$32 $/ ),1( /(& ,$ /9,, ² $ú(=$5($ '(*(78/8, 3( &2$5'$ 0, /(& ,$ /9,,, ² (;(5&, ,, 3( &2$5'$ 0, /(& ,$ /,; ² (;(5&, ,, 3( &2$5'$ 0, ú, 3( &(/(/$/7( &2$5'( /(& ,$ /; ² *$0( /(& ,$ /;, ² &Ç17(&( /(& ,$ /;,, ² (;(5&, ,, /(& ,$ /;,,, ² $ú(=$5($ '(*(78/8, 3( 72$7( &2$5'(/(

/(& ,$ /;,9 ² (;(5&, ,, 3(1758 '(*(78/ /(& ,$ /;9 ² 3,(6( 5(&5($7,9( /(& ,$ /;9, ² (;(5&, ,, ú, 3,(6( 5(&5($7,9( /(& ,$ /;9,, ² &21752/8/ '(*(78/8, &8 &2$5'$ /,%(5 /(& ,$ /;9,,, ² 3 75,0($ &8 381&7 /(& ,$ /;,; ² &Ç17(&( ú, -2&85, /(& ,$ /;; ² (;7(16,$ Í17,1'(5($ '(*(78/8, /(& ,$ /;;, ² (;(5&, ,, ú, 3,(6( 5(&5($7,9( /(& ,$ /;;,, ² ,17(59$/( /(& ,$ /;;,,, ² ,17(59$/8/ '( 7(5 /(& ,$ /;;,9 ² ,17(59$/8/ '( &9$57 /(& ,$ /;;9 ² ,17(59$/8/ '( &9,17 /(& ,$ /;;9, ² &Ç17(&( ú, -2&85, /(& ,$ /;;9,, ² ,17(59$/8/ '( 6(;7 /(& ,$ /;;9,,, ² (;(5&, ,, 3(1758 $5&8ú Í1 6(;7( /(& ,$ /;;,; ² ,17(59$/8/ '( 6(37,0 /(& ,$ /;;; ² ,17(59$/8/ '( 2&7$9 /(& ,$ /;;;, ² ,17(59$/(/( '( 121 ú, '(&,0 /(& ,$ /;;;,, ² (;(5&, ,, &8 72$7( ,17(59$/(/( /(& ,$ /;;;,,, ² *$0$ '2 0$-25 /(& ,$ /;;;,9 ² (;(5&, ,, ú, 0(/2',, /(& ,$ /;;;9 ² (;(5&, ,, ú, 0(/2',, /(& ,$ /;;;9, ² $53(*,8/ /(& ,$ /;;;9,, ² 721$/,7$7($ /(& ,$ /;;;9,,, ² 0(/2',, Í1 '2 0$-25 /(& ,$ /;;;,; ² 3,(6( 5(&5($7,9( /(& ,$ ;& ² $1$&58=$ /(& ,$ ;&, ² 3$8=$ '( 237,0( /(& ,$ ;&,, ² (;(5&, ,, 3(1758 7(+1,&$ 0Ç,1,, '5(37( /(& ,$ ;&,,, ² '28 0(/2',, /(& ,$ ;&,9 ² 0(/2',( /(& ,$ ;&9 ² 6,&,/,$1$ /(& ,$ ;&9, ² &Ç17(& '( /($* 1

LEC IA I

MUZICA ŞI INSTRUMENTELE MUZICALE

-7-

¥   § ¤¤©¤ £ ¥¨© ¥ ¤¡©¤¤£ ©¤¢ ¡ ©¡¢¤¡ ©¤¥   ¤§¦§ ¡©§¥
Euterpe

Originile muzicii se confundă cu acelea ale omului. Limbaj universal, muzica le-a oferit oamenilor un mijloc de expresie menit să suplinească lipsa cuvintelor şi le-a permis să comunice sentimente şi emo ii complexe, sau să şi le sincronizeze. Muzica a apărut cu mult înainte de inventarea scrierii, în func ie de gradul de dezvoltare al fiecărei societă i. Cele mai vechi forme de exprimare muzicală se regăsesc în lucrarea indiană Sama Veda şi în scrierile cuneiforme din Ur, vechi de peste 4000 de ani. Se pare că, ini ial, muzica a fost dominată îndeosebi de ritm. Mişcarea valurilor mării, căderea unor picături de apă, bătăile inimii sau caden a paşilor şi-au găsit, la popoarele primitive, coresponden e în bătăile din palme, în lovirea ritmică a unor obiecte sau în repetarea unor scurte secven e incantatorii, folosite ca semnal sau în scopuri magice ori războinice. Sim ul auzului ne permite să deosebim sunetele de zgomote, precum şi sunetele între ele. Când ritmul a fost dublat de melodie, născută din raporturi între sunete de intensită i şi tonalită i diferite, omul a reuşit să exprime prin intermediul muzicii sentimente individuale, mai complexe şi mai nuan ate – bucuria, iubirea, dorul sau jalea. Treptat, pe măsură ce formele de expresie muzicală s-au diversificat, omul a căutat să noteze frazele muzicale, atât pentru a le transmite, cât şi pentru a le putea reda cât mai fidel cu ajutorul instrumentelor.

Semnele muzicale, a căror istorie este pe cât de lungă, pe atât de sinuoasă, au reuşit, la capătul evolu iei lor, ceea ce niciun alfabet nu va reuşi, probabil, vreodată: să se facă în elese de vorbitorii oricărei limbi şi să transmită con inuturi pe care nici distan ele în spa iu, nici cele în timp, nu le pot altera sau deforma. Înainte însă de a învă a aceste semne, se cuvine să spunem câte ceva despre instrumentele muzicale. Căci fiecare instrument muzical este încununarea unui efort care a îmbinat inteligen a, iubirea de frumos şi îndemânarea. De-a lungul timpului, oamenii au căutat ca muzica să fie scrisă în cât mai pu ine semne şi să fie cât mai bine redată de instrumente; şi au reuşit. Înainte de a învă a aceste semne, vom spune câte ceva despre instrumentele muzicale create de om. Instrumentele se împart pe categorii, după cum este produs sunetul. Studiul academic al instrumentelor muzicale se numeşte organologie.

a–Instrumente la care sunetele se ob in prin frecarea coardei cu un arcuş: vioara, viola, violoncelul şi contrabasul.

Vioară

Violă

¥ &¡# ¢¥'% ¨  ¡©' © (©&$ ! " !
Violoncel

Contrabas

$¢¡¤©£¥¥0 1§&¡¨&¡©'& ¢£¤¡¢©¨©¡ ¡©¥' '% & ¡¤©¥£©©¨ ¤(  ©
harpa
C–Instrumente la care sunetele se ob in prin lovirea coardei de un ciocănel ac ionat de un mecanism: pianul.

! ! )

Şi în această familie există două feluri de instrumente: din lemn sau din alamă. Din prima categorie fac parte flautul, oboiul, clarinetul şi fagotul. Din cea de-a doua categorie fac parte trompeta, cornul, trombonul şi tuba. Toate aceste instrumente se adună în familia mare numită orchestră.

Trompetă

¢ &¤§&7 ¥ 9 8 &¡    ©  ' ' 9¢ ¤ ' 6 ¡ 8¢ 6
Corn

¥&&$ ¨¥'4  '5¨ ©¡% © (' © ! 2 ! 3
Trombon

Tubă

Sunetul poate fi produs şi prin lovirea unei bucă i de lemn sau metal, sau a unei bucă i de piele întinsă deasupra unei cutii de lemn sau metal.

Tobă mare

Talere

Cea mai simplă metodă de a cânta este folosindu-ne de vocea noastră. Sunetele sunt astfel emise prin vibra ia coardelor vocale. Vocile sunt, după natura lor, feminine Ă soprană, mezzosoprană, contraltă– sau masculine Ă tenor, bariton, bas– .

¥©&$ ¤£¥'@ ('¡%  & ¡© A© ¨
Tobă mică

Timpan

Trianglu

! 2 2 !

Vioara este un instrument cu coarde şi arcuş. Cele patru coarde sunt întinse peste una din fe ele corpului viorii Ă cutia de rezonan ă– vibrând atunci când arcuşul este tras peste , ele sau când sunt ciupite. După cum vom învă a parcurgând acest manual, coardele sunt acordate în cvinte perfecte. Comparativ cu celelalte instrumente cu coarde şi arcuş Ă viola, violoncelul şi contrabasul– vioara este cel mai mic instrument şi astfel sunetele produse de ea sunt cele mai , înalte. Popular, vioara mai poate fi denumită şi violină, lăută, ceteră, scripcă, diblă. Persoana care cântă la vioară se numeşte violonist. Persoana care construieşte sau repară o vioară se numeşte lutier. Istoricul viorii Vioara, în forma pe care o cunoaştem astăzi, a apărut în nordul Italiei, în secolul al XVI-lea. Ea a fost inspirată de mai multe instrumente Ă revanastron, rebec, viola da gamba şi viola da braccio– . Una dintre primele descrieri explicite a instrumentului, inclusiv a folosirii lui, a fost în Epitome musical de Jambe de Fer într-o lucrare publicată în anul 1556, la Lyon, la acea vreme fiind deja răspândită în Europa. Din documente reiese că cea mai veche vioară cunoscută, care avea patru coarde, a fost construită în 1555 de către Andreea Amati. În anul 1560, regele Carol IX al Fran ei i-a comandat lui Amati 24 de viori. Cea mai veche vioară, care există şi în zilele noastre, a făcut parte din acest lot, fiind construită de Amati în 1564, la Cremona. În contemporaneitate, odată cu dezvoltarea tehnicii, viorii acustice clasice i s-a alăturat vioara electrică, care poate avea aproape orice formă.

Ravanastron

TbQ `Y Q T YYYaRY YPS cYUX cY` GD S GU Q IGST EW FVR HCUP
Rebec

! B 2 !

Vioară electrică

Privi i cu aten ie vioara de mai jos, observând componentele acesteia. În partea stângă a cordarului se află bărbia viorii, care ne ajută să inem vioara la gât fără să îi oprim sunetele. Un alt accesoriu indispensabil este pernu a sau contrabărbia care se fixează pe spatele viorii. Acest accesoriu trebuie să aibă mărimea corespunzătoare nevoilor elevului.

Cuie

Limba

Fa a

Coarde

Căluş

Cordar

! 2 ! d

Bărbia

Scaunul Ă capra–

Bagheta

e ¢¤ ¡8 £ ¤© ¤¥
Gâtul

Cuie

Prăguşul

Părul

După ce am cunoscut instrumentul nostru, în această lec ie vom învă a pozi ia corpului nostru pentru a cânta la vioară. Pozi ia unui violonist este foarte apropiată de pozi ia obişnuită a corpului. Aten ie deosebită trebuie să fie acordată pentru a se evita crisparea mâinilor şi relaxarea lor într-o pozi ie cât mai firească.

Xc PiY UTc Uc U h GWc GDg GT IGh E FU HC ! 2 ! f

Urmări i cu aten ie imaginile de mai jos şi executa i ridicarea bra elor, fără instrument. Mâna stângă se întoarce înăuntru, aducând cotul în fa ă, iar dreapta se dezlipeşte de corp şi întinde antebra ul în fa ă. Fără să crispa i muşchii mâinilor şi fără a îndoi poignetul Ă încheietura mâinii– , executa i în doi timpi ridicarea bra elor. Executa i acest exerci iu zilnic, pentru a vă crea obişnuin a.

Vom continua cu apucarea arcuşului. Pentru aceasta, trebuie să ne obişnuim cu pozi ia de apucare. Degetele trebuie să fie uşor îndoite, rotunjite spre palmă. Pozi ia poate fi exersată apucând o minge de tenis.

! 2 ! p

Privi i acest desen şi face i la fel !

Rotunjirea se face uşor. Degetele mâinii stângi vor cădea rotund pe coarde, iar degetele mâinii drepte vor apuca relaxat arcuşul. Arcuşul se apucă şi se ine cu degetele. Pentru aceasta, vom parcurge următorul exerci iu. Numărăm răspicat patru timpi: Ă a– - u-na pauză - do-uă Ă b– - tre-i pauză - pa-tru

Ă - apucare a–

Ă - destindere b–

Zilnic vom lucra câteva minute exerci iile de apucare-destindere. În continuare, vom învă a locul unde trebuie să stea pe baghetă fiecare deget. Dar mai întâi, să ne cunoaştem mâinile şi degetele.

! 2 ! q

inelarul mijlociul arătătorul degetul mic degetul mic

degetul mare

Degetele sunt împăr ite în falange, legate prin articula ii. Să învă ăm rolul fiecărui deget în apucarea arcuşului. 1. Degetul mare se aşază uşor îndoit în afară, jumătate pe baghetă, jumătate pe scaunul arcuşului.

Degetul mare asigură prinderea baghetei. Astfel, el nu trebuie să scape din scobitura caprei.
- 17 -

inel.

Celelalte degete se aşază ca în figurile de mai jos, după cum urmează: 2. Degetul arătător cuprinde uşor bagheta care-i trece pe sub falanga din mijloc. 3. Degetul mijlociu cuprinde şi el bagheta, alături de degetul mare, cu care face un

4. Degetul inelar cuprinde şi el bagheta, alături de degetul mijlociu. 5. Degetul mic se aşază în vârf pe baghetă, rotunjit, asigurând echilibrul baghetei împreună cu degetul arătător.

Desenul de mai jos ne arată mai clar, locul de atingere al fiecărui deget pe baghetă.

mijlociul arătătorul

inelarul degetul mic

degetul mare

Exerci iile de apucare-destindere se vor efectua zilnic, întâi fără arcuş şi apoi cu arcuş. În cea de-a doua situa ie, se va urmări cu aten ie pozi ia degetelor pe arcuş.

- 18 -

LEC IA IV

EXERCI II DE APUCARE ŞI DESTINDERE CU ARCUŞUL

După ce s-au căpătat deprinderile de apucare-destindere fără arcuş, vom trece la executarea acestor mişcări cu arcuşul în mână. Sprijinind vârful arcuşului pe marginea unei mese, lucra i mişcările de apucare-destindere, având mare grijă la pozi ia mâinii. Acest exerci iu se poate lucra şi inând arcuşul cu mâna stângă pentru ca aten ia să poată fi concentrată pe pozi ia mâinii

După ce am lucrat mult aceste mişcări, asigurând punctele de contact şi libertatea falangelor, ridica i arcuşul de pe masă şi executa i mişcările fără sprijin, inând arcuşul doar în mâna dreaptă. Este bine să vă uita i de câte ori este nevoie la desenele care prezintă pozi ia degetelor pe arcuş, deoarece în momentul în care oricare deget nu se mai află la locul său se va strica întregul echilibru al arcuşului.
- 19 -

LEC IA V

APUCAREA ŞI INEREA VIORII AŞEZAREA ARCUŞULUI PE COARDE

Să trecem la vioară. Vom apuca vioara cu mâna dreaptă, din partea dreaptă, de jos; o aducem uşor către cap şi o aşezăm cu băgare de seamă sub falca stângă, pe claviculă. Trebuie să îndreptăm vioara astfel încât să nu fie nici pe direc ia privirii şi nici în direc ia umărului.

Bărbia se aşază pe bărbia viorii, într-o pozi ie cât mai comodă, asigurând totodată şi o priză cât mai bună. Tot pentru asigurarea prizei, între vioară şi claviculă se va aşeza o pernu ă sau, după caz, o contrabărbie, care se va regla în func ie de necesitate. Vioara trebuie inută exclusiv la gât, pentru a permite mâinii stângi să să fie agilă şi lejeră. Pentru că încă nu lucrăm cu mâna stângă, o vom folosi ca sprijin, inând vioara, pentru siguran ă, ca în imaginea de mai jos.

- 20 -

După ce ne-am obişnuit cu apucarea viorii, să aşezăm arcuşul pe coarde. Vom aşeza arcuşul pe prima coardă, cea mai sub ire. El trebuie pus la jumătatea distan ei dintre căluş şi cordar, perpendicular pe coarde. Bagheta trebuie să fie pu in înclinată spre limbă. Pe coarda întâi, cotul să aproape lipit de corp. Observăm că dacă vrem să aşezăm arcuşul pe celelalte coarde, trebuie să ridicăm cotul, respectând planul coardelor. Dacă am privi căluşul dinspre cordar, am observa cum se aşază arcuşul pe fiecare coardă şi planul fiecărei coarde.

Dacă lăsăm jos bra ul drept observăm că pentru aşezarea arcuşului pe coardă descriem o mişcare rotundă. Executa i de câte patru ori pe fiecare coardă exerci iile de apucare-destindere. Între repetări, face i o scurtă pauză. Trebuie să păstrăm aten ia către lucrurile învă ate în lec iile trecute. Nu neglija i pozi ia degetelor mâinii drepte pe coarde. Lungimea arcuşului trebuie să fie conformă cu lungimea mâinii. Astfel, punând arcuşul perpendicular pe coarde şi întinzând mâna dreaptă trebuie să ajungem la vârful arcuşului. Dacă acest lucru nu se întâmplă, vom marca punctul din dreptul coardelor pe baghetă, considerându-l vârful arcuşului, folosindu-ne de cretă sau scotch alb sub ire. La vârf, mâna dreaptă va fi în mod obligatoriu dreaptă, iar arcuşul perpendicular pe coarde.

- 21 -

LEC IA VI

TRĂSĂTURA DE ARCUŞ

În această lec ie vom învă a să cântăm cu arcuşul pe coarde. Astfel, pune i arcuşul pe prima coardă după cum a i învă at în lec ia trecută şi trage i în sus şi în jos, rar şi fără a apăsa prea tare. Vom avea grijă să ob inem un sunet clar, fără scâr âituri. Trebuie să avem grijă ca arcuşul să rămână în permanen ă perpendicular pe coardă, la mijlocul distan ei dintre căluş şi limbă. Bagheta trebuie să fie uşor aplecată, iar bra ul drept trebuie să respecte planul fiecărei coarde. Vom executa câte patru trăsături pe fiecare coardă, rar. Profesorul ne va asista şi va urmări să respectăm planul coardelor şi pozi a degetelor.

În imaginile de mai sus avem două modele de trăsături greşite, când elevul nu a avut grijă ca trăsătura să fie perpendiculară pe coarde, îndoind poignetul în mod corespunzător. În timpul trăsăturii degetele nu vor rămâne fixe, ele se destind uşor.
- 22 -

You're Reading a Free Preview

Download
scribd
/*********** DO NOT ALTER ANYTHING BELOW THIS LINE ! ************/ var s_code=s.t();if(s_code)document.write(s_code)//-->