Modificarile Codului fiscal

in vigoare de la 1 iulie 2010

Vanzare produse cu amanuntul. Trecerea la cota TVA de 24%

Silviu Stoica, consultant fiscal

Intrebare:

De la data de iulie 2010 intra in vigoare cota de TVA 24%.Daca o societate vinde
produse la pret cu amanuntul, cum procedeaza pentru a trece de la cota de 19% la
cota de 24%? Care sunt inregistrarile contabile? Pentru stocul de marfa existent in
stoc la 30.06.2010 pot deduce diferenta de TVA de 5%?

Raspuns:

De la 1 iulie 2010 intra in vigoare noua cota standard de TVA de 24%, astfel cum a fost
modificata prin art. I pct. 44 si art. V din O.U.G. nr. 58/2010, publicata in Monitorul Oficial nr.
431 din 28 iunie 2010.

La trecerea de la cota standard de 19% la cea de 24%, fiind vorba de bunuri pentru care evidenta
gestiunii se tine la pret de vanzare cu amanuntul, este obligatorie inventarierea stocului de
marfa la sfarsitul zilei de 30 iunie 2010 si stabilirea noilor preturi de vanzare cu amanuntul
pentru marfurile existente in stoc (se intocmesc liste de inventariere pentru stabilirea stocului si
procese-verbale de schimbare de pret sau note de receptie si constatare de diferente pentru
inregistrarea nolilor preturi).

Spre exemplu, in urma inventarierii se determina urmatoarele:

- marfa la pret de vanzare cu amanuntul in stoc : 200.000 lei (sold cont 371 dupa inventariere);

- TVA aferenta - neexigibila 200.000 x 19/119 = 31.932,77 lei (sold cont 4428 dupa
inventariere);

- adaosul comercial aferent stocului de marfa 15.278,84 lei (sold cont 378);

- valoarea stocului de marfa la pret de achizitie: 200.000 lei – 31.932,77 lei – 15.278,84 lei =
152.788,39 lei.

Daca se doreste ca societatea sa nu suporte nimic din cresterea cotei de TVA (adaosul comercial
sa ramana acelasi), atunci trebuie ca intreaga diferenta de cota sa majoreze pretul de vanzare cu
amanuntul, respectiv (200.000 lei – 31.392,77 lei) x 1,24 = 208.403,37 lei, rezultand pentru data
de 1 iulie 2010:

- marfa la pret de vanzare cu amanuntul in stoc : 208.403,37 lei (sold cont 371 dupa stabilirea
noilor preturi);

- TVA aferenta - neexigibila 208.403,37 x 24/124 = 40.336,14 lei (sold cont 4428 dupa
majorarea de pret);
 Modificarile Codului fiscal
in vigoare de la 1 iulie 2010

- adaosul comercial aferent stocului de marfa 15.278,84 lei (sold cont 378);

- valoarea stocului de marfa la pret de achizitie: 208.403,37 lei – 40.336,14 lei – 15.278,84 lei =
152.788,39 lei.

Inregistrarea contabila a diferentelor de pret urmare majorarii preturilor de vanzare cu

amanuntul datorita majorarii cotei de TVA este: 371 “Marfuri” = 4428 “TVA neexigibila” cu
8.403, 37 lei (diferenta dintre 40.336,14 si 31.932,77 sau 31.932,77/19 x 5).

Deci, cresterea determinata de majorarea cotei de TVA cu 5%, reflectata in preturile cu

amanuntul, in conditiile in care comerciantul nu preia el insusi o parte di majorare este de 5/119
x 100 = 4,20168% (in exemplul ipotetic prezentat, avem 200.000 lei x 4,20168% = 8.403,37 lei).

Daca societatea doreste sa suporte partial din adaosul propriu majorarea de TVA si sa majoreze
preturile cu doar 2,5%, atunci vom avea:

- marfa la pret de vanzare cu amanuntul: 200.000 lei x 1,025 = 205.000 lei;

- TVA neexigibila aferenta: 205.000 lei x 24/124 = 39.677,42 lei;

- dferenta de TVA = 39.677,42 lei – 31.932,77 lei = 7.744,65 lei;

- diminuare adaos comercial 5.000 lei – 7.744,65 lei = 2.744,65 lei;

- adaos comercial rezultat: 15.278,84 lei – 2.744,65 lei = 12.534,19 lei;

- valoarea stocului de marfa la pret de achizitie: 205.000,00 lei – 39.677,42 lei – 12.534,19 lei =
52.788,39 lei.

Inregistrarile contabile vor fi: 371 “Marfuri” = 4428 “TVA neexigibila” cu 7.744,65 lei si 371
“Marfuri” = 378 “Diferente de pret la marfuri” cu 2.744,65 lei, in rosu.

Mentionam ca nu exista posibilitatea ca diferenta de TVA de 5% sa fie dedusa

suplimentar pentru marfa existenta in stoc, intrucat in stoc aveti doar marfa
aprovizionata cu cota de TVA de 19% (pur si simplu, pana la data de 30.06.2010 furnizorii
dvs. au colectat doar TVA cu cota de 19%, iar dvs. v-ati regularizat-o prin deducere si scadere din
propria taxa colectata prin decontul de TVA, conform art. 1471 din Codul fiscal).

Ajustarea dreptului de deducere pentru marfa existenta in stoc nu este permisa decat in cazul in
care intreprinderilor mici, care nu au fost inregistrate in scopuri de TVA (nu si-au dedus deloc
taxa la momentul achizitiei bunurilor) si care se inregistreaza urmare depasirii plafonului de
scutire sau prin optiune, conform pct. 45 alin. 3, pct. 61 alin. 6-8 si art. 62 alin. 4-6 din Normele
metodologice pentru aplicarea Titlului VI din Codul fiscal. De asemenea, nu ne aflam nici in
situatia in care au aparut modificari legislative, prin care anumite operatiuni fara drept de
deducere (dar la care furnizorii de bunuri si servicii aferente au colectat TVA in amonte) devin
operatiuni cu drept de deducere, iar beneficiarii pot sa-si ajusteze taxa nededusa initial, asa cum
este ea prevazuta la art. 148 din Codul fiscal si pct. 53 alin. 2 din Normele metodologice.
 Modificarile Codului fiscal
in vigoare de la 1 iulie 2010

Ajustarea bazei de impozitare a TVA. Cota de taxa aplicabila

Irina Dumitrescu, expert contabil

Intrebare:

In luna 06.2010 o societate a emis o factura reprezentand vanzarea unui mijloc fix.
In luna 07.2010 clientul returneaza bunul datorita faptului ca nu este multumit de
caracteristicile in exploatare. Trebuie facuta factura de stornare, intrebarea este la
ce cota se calculeaza TVA pe factura de storno, avand in vedere ca in luna 06 TVA a
fost 19%, iar in luna 07 este 24%?

Raspuns:

Art. 138 lit. b) din Legea nr. 571/2003 privind Codul fiscal stabileste ca baza de impozitare se
reduce in cazul refuzurilor totale sau partiale privind cantitatea, calitatea ori preturile bunurilor
livrate sau ale serviciilor prestate, precum si in cazul anularii totale ori partiale a contractului
pentru livrarea sau prestarea in cauza ca urmare a unui acord scris intre parti sau ca urmare a
unei hotarari judecatoresti definitive si irevocabile sau in urma unui arbitraj.

In acest sens, punctul 20 alin. (1) din Normele de aplicare a Legii nr. 571/2003 privind Codul
fiscal stabileste ca, in situatiile prevazute la art. 138 din Codul fiscal, furnizorii de bunuri si/sau
prestatorii de servicii isi ajusteaza baza impozabila a taxei dupa efectuarea livrarii/prestarii sau
dupa facturarea livrarii/prestarii, chiar daca livrarea/prestarea nu a fost efectuata, dar
evenimentele prevazute la art. 138 din Codul fiscal intervin ulterior facturarii si inregistrarii taxei
in evidentele persoanei impozabile. In acest scop furnizorii/prestatorii trebuie sa emita facturi cu
valorile inscrise cu semnul minus cand baza de impozitare se reduce sau, dupa caz, fara semnul
minus, daca baza de impozitare se majoreaza, care vor fi transmise si beneficiarului.

Asadar, in cazul prezentat, baza de impozitare a taxei pe valoare adaugata se reduce in

conformitate cu prevederile art. 138 lit. b) din Legea nr. 571/2003 privind Codul fiscal.

Potrivit art. 140 alin. (3) din legea mentionata, cota aplicabila este cea in vigoare la data la care
intervine faptul generator, cu exceptia cazurilor prevazute la art. 1342 alin. (2), pentru care se
aplica cota in vigoare la data exigibilitatii taxei.

Prin urmare, in aceasta situatie se va emite o factura cu valorile inscrise cu semnul minus. Cota
de TVA aplicabila este de 19%, cota in vigoare la data la care a intervenit faptul generator,
respectiv luna iunie 2010 - data livrarii bunului care ulterior s-a returnat datorita
neconformitatii din punct de vedere al calitatii cu prevederile cuprinse in contract.
 Modificarile Codului fiscal
in vigoare de la 1 iulie 2010

Serviciu prestat pe teritoriul Bulgariei. Recuperare costuri

Georgeta Serban Matei, consultant fiscal

Intrebare:

Am primit de la un partener din Bulgaria o factura pentru o rezolvare de garantie.

Acest serviciu a fost prestat pe teritoriul Bulgariei. Firma din Romania are
posibilitatea sa recupereze acest serviciu de la firma producatoare a bunurilor care
au facut obiectul reparatiei in perioada de garantie.

Cum va factura catre Olanda (firma producatoare) aceste costuri in conditiile in

care nu au fost prestate in Romania? Cu sau fara TVA? Ce curs va folosi?

Raspuns:
Chiar daca firma din Romania nu a prestat efectiv aceste servicii pe teritoriul Romaniei, dar
recupereaza costurile aferente acestui serviciu prestat efectiv pe teritoriul Bulgariei, in situatia
prezentata se considera ca presteaza ea insasi acest serviciu in beneficiul firmei din Belgia. In
acest caz, firma din Romania are calitatea de cumparator-revanzator al aceluiasi serviciu, desi
actioneaza in contul cumparatorului de bunuri remediate. In aceasta etapa, operatiunea se
incadreaza in prevederile articolului 129 alineatul (2) conform caruia cand o persoana
impozabila care actioneaza in nume propriu, dar in contul altei persoane, ia parte la o prestare
de servicii, se considera ca "a primit si a prestat ea insasi serviciile respective.". Mecanismul
operatiunii este urmatorul:

> prestatorul din Bulgaria efectueaza un serviciu catre firma dvs. din Romania;
> firma dvs. din Romania achizitioneaza serviciul in nume propriu de la prestatorul din
Bulgaria;
> firma dvs factureaza serviciul achizitionat in nume propriu din Bulgaria catre beneficiarul
din Belgia.

In calitate de producator obligat la asigurarea garantiei produselor vandute, firma din Belgia este
considerata beneficiarul serviciului de remediere in perioada de garantie efectuat de catre firma
din Romania.

Acest mecanism economic este reglementat d.p.d.v. fiscal si la punctul 7 alineatul 1 din normele
de aplicare ale articolului 129 "Prestarea de servicii" : atunci cand nu exista un contract de
comision sau intermediere intre parti si nu se refactureaza cheltuielile conform pct. 19 alin. (4),
dar pentru aceeasi prestare de servicii intervin mai multe persoane impozabile care actioneaza
in nume propriu, prin tranzactii succesive, se considera ca fiecare persoana a primit si
a prestat in nume propriu serviciul respectiv. Fiecare tranzactie se considera o prestare
separata si se impoziteaza distinct, chiar daca serviciul respectiv este prestat direct catre
beneficiarul final.".

Practic, firma din Romania realizeaza doua operatiuni distincte pentru care se aplica o singura
regula generala, regula de la articolul 133 alin. (2) conform careia locul prestarii este considerat
locul unde este stabilit beneficiarul:
 Modificarile Codului fiscal
in vigoare de la 1 iulie 2010

> o achizitie intracomunitara de servicii de la partenerul din Bulgaria, caz in care:

- serviciul este neimpozabil in Bulgaria, dar impozabil in Romania prin aplicarea de catre firma
dvs. a regimului de taxare inversa 4426 = 4427;
- locul prestarii serviciului se considera a fi in Romania, la locul unde este situat beneficiarul
(firma din Romania in calitate de vanzator al bunului care s-a defectat);
> o prestare intracomunitara de servicii catre partenerul din Belgia, caz in care:
- serviciul este neimpozabil in Romania, dar impozabil in Belgia prin aplicarea de catre
beneficiar a regimului de taxare inversa;
- locul prestarii serviciului se considera a fi in Belgia, la locul unde este situate beneficiarul
(producatorul din Belgia).

In ambele situatii, exigibilitatea TVA se considera a fi data facturii emise de catre prestator
(firma din Bulgaria si firma din Romania). Factura se emite la data faptului generator (data
prestarii serviciului), dar nu mai tarziu de data de 15 a lunii urmatoare celei in care serviciul a
fost prestat. Totusi, pentru a exista un echilibru intre cheltuielile cu serviciile prestate de firma
din Bulgaria inregistrate in contul 628 si veniturile aferente serviciilor prestate catre firma din
Belgia inregistrate in contul 704 sau 708 sau 758, recomandabil este sa emiteti factura catre
beneficiarul din Belgia in aceiasi luna in care se primeste factura de la prestatorul din Bulgaria.

Pentru operatiunile incadrate la achizitii de servicii intracomunitare, in calitate de

beneficiar, firma din Romania are urmatoarele obligatii fiscale:
- sa aplice regimul de taxare inversa prin formula 4426 = 4427;
- sa evidentieze operatiunea atat in jurnalul pentru cumparari in corespondenta cu debitul
contului 4426 cat si in jurnalul pentru vanzari in corespondenta cu creditul contului 4427;
- sa raporteze serviciul intracomunitar achizitionat la urmatoarele randuri din decontul de
TVA:
• randul 7 denumit "Achizitii de bunuri, altele decat cele de la rd. 5 si 6, si achizitii de servicii
pentru care beneficiarul din Romania este obligat la plata TVA (taxare inversa), din care:"
Valoarea facturii primite de la prestatorul stabilit intr-un stat membru se raporteaza distinct si
prin randul 7.1 denumit "Achizitii de servicii intracomunitare pentru care beneficiarul este
obligat la plata TVA (taxare inversa)" cu reportare la randul 7.1.1. daca prestatorul este
inregistrat in scopuri de TVA in statul membru din care a avut loc prestarea intracomunitara.
Suma TVA se preia din rulajul creditor al contului 4427;
• randul 19 si randul 19.1 (se preia suma de la randul 7). Daca este cazul suma de la randul 19.1.
se reporteaza si la randul 19.1.1 corespunzator sumei raportate prin randul 7.1. si 7.1.1. Suma
TVA se preia din rulajul debitor al contului 4426.
- sa raporteze operatiunea prin declaratia recapitulativa cod 390 cu simbolul S.

Pentru operatiunile incadrate la prestari de servicii intracomunitare, in calitate de

prestator, firma din Romania are urmatoarele obligatii fiscale:
- sa emita factura in valuta, la data prestarii serviciului, completata cu toate informatiile
impuse prin art. 155 alin. (5) din Codul fiscal;
- sa nu colecteze TVA;
- sa inscrie pe factura mentiunea "neimpozabil in Romania" conform obligatiei de la articolul
155, alineatul 5, litera k);
- sa inregistreze factura in jurnalul pentru vanzari;
- sa inregistreze factura in evidenta contabila la cursul valutar din data emiterii;
 Modificarile Codului fiscal
in vigoare de la 1 iulie 2010

- sa raporteze operatiunea la randul 3 din decontul de TVA cu reportarea la randul 3.1 deoarece
serviciul este impozabil in Belgia;
- sa raporteze operatiunea prin declaratia cod 390 cu simbolul P.

Totusi, pentru a considera serviciul neimpozabil in Romania, firma dvs. trebuie sa primeasca de
la beneficiarul din Belgia un cod valabil de inregistrare in scopuri de TVA. Daca nu primeste
acest cod sau codul este invalid, serviciul este taxabil in Romania cu cota standard TVA de 19%
in luna iunie sau 24% incepand cu luna iulie 2010.
 Modificarile Codului fiscal
in vigoare de la 1 iulie 2010

Impozitarea tichetelor de masa. Proiectul OUG de modificare a Codului fiscal

Rodica Mantescu, consilier juridic

Intrebare:

O intrebare referitoare la noua impozitare a tichetelor de masa. Cei 16% vor fii
retinuti de la salariati si platiti la stat sau firma care doreste sa acorde tichete de
masa va fii obligata sa achite cei 16% in plus la stat?

Ce se intampla cu programatorii care sunt scutiti de plata impozitului? Vor fi

scutiti si de acesti 16% pentru tichetele de masa sau nu?

Raspuns:

Proiectul O.U.G pentru modificarea si completarea Legii nr. 571/2003 privind Codul fiscal
prevede modificarea la art.55 alin. (4) a literei b) dupa cum urmeaza:

„Urmatoarele sume nu sunt incluse in veniturile salariale si nu sunt impozabile, in intelesul

impozitului pe venit:

b) drepturile de hrana acordate de angajatori angajatilor, in conformitate cu legislatia in

vigoare;”

Ca urmare a acestei modificari, tichetele de masa nu mai constituie venituri neimpozabile

urmand a fi incluse in veniturile salariale. Impozitul lunar este datorat de beneficiarii veniturilor
din salarii si se calculeaza si se retine la sursa de catre platitorii de venituri.

Regulile privind calcularea, retinerea si virarea impozitul pe veniturile reprezentand tichete de

masa vor fi stabilite prin normele metodologice de aplicare a O.U.G privind modificarea Codului
fiscal ce urmeaza a fi elaborate de Ministerul Finantelor Publice in termen de 30 de zile de la
data publicarii ordonantei in Monitorul Oficial.

Veniturile din salarii obtinute ca urmare a activitatii de creare de programe pentru calculator nu
sunt incluse in veniturile salariale si nu sunt impozabile in sensul impozitului pe venit, in baza
art. 55 alin. (4) lit. l) din Legea nr. 571/2003 privind Codul fiscal.

Modificarea lit. b) de la alin. (4) al art. 55 are ca rezultat includerea in veniturile salariale a
tichetelor de masa. In lipsa unei prevederi legale contrare, veniturile din salarii incluzand si
tichetele de masa, realizate ca urmare a activitatii de creare de programe pentru calculator nu
sunt impozitate.

Aceste concluzii se bazeaza pe dispozitiile proiectului O.U.G pentru modificarea si completarea

Legii nr. 571/2003 privind Codul fiscal, aceasta nefiind, la aceasta data, publicata in Monitorul
Oficial.
 Modificarile Codului fiscal
in vigoare de la 1 iulie 2010

Dupa publicarea ordonantei in Monitorul Oficial si elaborarea normelor de aplicare de catre

Ministerul Finantelor Publice, situatia se poate modifica.
 Modificarile Codului fiscal
in vigoare de la 1 iulie 2010

Tichetele de masa. Noua impozitare

Gabriela Dita, consilier juridic

Intrebare:

Proiectul cu modificarile codului fiscal valabile de la 01.07.2010 prevede

impozitarea tichetelor de masa prin includerea lor in venituri salariale. Daca
firma inregistreaza TVA lor ca o cheltuiala nedeductibila fiscal la calculul
impozitului pe profit se mai impoziteaza si la salariat? Sub ce forma se pot plati de
unitate ca sa poata fi inregistrate ca o cheltuiala nedeductibila?

Raspuns:

Potrivit noilor reglementari propuse prin proiectul OUG de modificare si completare a Legii nr.
571/2003 privind Codul fiscal prevede modificarea la art. 55 alin. (4) a literei b) dupa cum
urmeaza:

„Urmatoarele sume nu sunt incluse in veniturile salariale si nu sunt impozabile, in intelesul

impozitului pe venit:
b) drepturile de hrana acordate de angajatori angajatilor, in conformitate cu legislatia in
vigoare;”

Ca urmare a acestei modificari, tichetele de masa nu mai constituie venituri neimpozabile

urmand a fi incluse in veniturile salariale. Impozitul lunar este datorat de beneficiarii veniturilor
din salarii si se calculeaza si se retine la sursa de catre platitorii de venituri.

Regulile privind calcularea, retinerea si virarea impozitului pe veniturile reprezentand tichete de

masa vor fi stabilite prin normele metodologice de aplicare a OUG privind modificarea Codului
fiscal ce urmeaza a fi elaborate de Ministerul Finantelor Publice in termen de 30 de zile de la
data publicarii ordonantei in Monitorul Oficial.

Aceste concluzii se bazeaza pe dispozitiile proiectului OUG pentru modificarea si completarea

Legii nr. 571/2003 privind Codul fiscal, aceasta nefiind, la aceasta data, publicata in Monitorul
Oficial. Dupa publicarea ordonantei in Monitorul Oficial si elaborarea normelor de aplicare de
catre Ministerul Finantelor Publice, situatia se poate modifica.
 Modificarile Codului fiscal
in vigoare de la 1 iulie 2010

Tichete de vacanta 2010. Inregistrari contabile

Dana Jinga, consultant fiscal

Intrebare:

Cum se inregistreaza in contabilitate tichetele de vacanta achizitionate?

Raspuns:

Tichetele de vacanta sunt reglementate de OUG 8/2009 privind acordarea tichetelor de vacanta.

Inregistrarile contabile sunt urmatoarele:

a) achizitionarea tichetelor de vacanta de la unitatea emitenta autorizata:

% = 401 „Furnizori”
5328 „Alte valori” valoarea tichetelor

628 „Alte cheltuieli cu serviciile executate de terti” costul imprimatelor

4426 „TVA deductibila”

b) achitarea facturii reprezentand contravaloarea tichetelor de vacanta achizitionate:

401„Furnizori” = 5121 „Conturi la banci in lei”

c) includerea pe cheltuieli a contravalorii tichetelor de vacanta acordate salariatilor:

6458 = 5328 „Alte valori”

"Alte cheltuieli privind asigurarile si protectia sociala"

d) restituirea de catre salariati a tichetelor de vacanta nefolosite:

 Modificarile Codului fiscal
in vigoare de la 1 iulie 2010

5328 „Alte valori” = 7588 „Alte venituri din exploatare”

e) returnarea catre emitent a tichetelor de vacanta nefolosite:

461 = 5328
"Debitori diversi" "Alte valori"

f) incasarea contravalorii tichetelor de vacanta restituite:

5121 = 461
"Conturi curente la banci" "Debitori diversi"