MONITORUL OFICIAL

AL

,..

ROMANIEI

Jul 175 (XIX) - Nr. 850 bls

PARTEA I

LEGI, DECRETE, HOTARARI ~I ALTE ACTE

Malii,' 11 decembrie 2007

SUMAR

Anaxele nr. 1 ~i 21a Ordlnul minislrului dezvolterll, lucrarllor

. publlce ~i loculntelor nr. 688/2007 pentru modificarea fill completarea Reglementarii tehnice nCod de proiectare selsmloa - Partea I - Prevederi de prolectare pentru clMlrl", indicatlv P 100-1/2006; aprobata prln Ordlnul minlstrulul transporturllor, .

construclillor ~1 turismului nr. 1.711/2006 3~·500

2

MONITORUL OFICIAL AL ROMAN1EI, PARTEA I, Nr. 850 bis/11.XII.2007 .

ACTE ALE ORGANELOR DE SPECIALITATE ALE ADMINISTRATIEI PUBLICE CENTRALE

,

MINISTERUL DEZVOLTARII, LUCR.A.RILOR PUBLicE 91 LOCUINTELOR

ORDIN

pentru modificarea ~i completarea ReglementariJ tehnice "Cod de proiectare selsmlca - Partea I -:

Prevederi de proiectare pentru cladtrl", indicativ P 100-112006, aprobata prln Ordinul ministrului transporturilor, constructlllor ~i turismulul nr. 1.711J2006~)

Tn contormltate.cu prevsderlle art. 38 alln. 2 din Legea nr. 10/1995 privind calltatea in construcill, cu modlfiearile ultenoarc,

I

avand in vedere Procesul-verbal de avlzare nr. 3 din 19iunie 2007 81 Comitetului tchnlc de speclalltate CT-S4 - Rlsc

seismic, actlunl ~i slguran\a constructlllor,

in temeiuJ prevederilor art. 10 alin. (5) din Hotararea Guvernului nr. 361/200'/ privind organizarea !ili functionareci

Ministerului Dezvoltarll, Luorarllor Publlce ~;i Loculntelor, .

i J

rnlnlstrul dezvoltarll, lucrarllor publlce !iii lcculntelor ernlte urmatorut ordin:

! • Anexa D (normatlva) .~. Procedou de calcul static nelinid

(blografic) al structurllor !

. I

• Anexa E (norrnatlva) ~ Procedee de veriflcare a dePlasarill·

laterale a structurilor ,

• Anexa F (normatlva) - Aspscte specifice ale alcatul elementelor din otel

• Anexa G (normeti_ya) .~ PrUiO(:li}J8R placil grinzilor "

rezemarea pe stalpii cadrelor .cornpozlte i

• Anexa H (lntormatlva) ~ Comontartl referitoare lal

prevederile P 100-112006 • I

• Anexa 1 (inlormatlva) - - f~xr:mplc dl3 proiectare !ili calculi

• Anexabibliografica (lnformativa)".

Art. II. - Dupa anexa G I~ wglementarea tehnlca ~ introduc. doua noi anexe, ansxele Ii 9i I, al carer contlnut eSIel

prevazut in anexsle nr. 1 :;;i 2 la P' ezentu: ordln, I

Art. III. - Prezentul ordln 88 public8 Tn Monitorul Oticial i

,

Art. I. - Reglementarea tehnica "Cod de proiectare selsrnlca - Partea I ~ Prevederi de prolectare pentru cladlrl", lndlcatlv P 100-1/2006, aprobata prin Ordlnul mlnistrulul transporturllor, constructlllor ~i turismului nr. 1.711/2006, publicat in Monitorul Oticial al Romanlel, Partea I, nr, 803 ~i 803 bis din 25 septembrie 2006, se modlflca sl se complsteaza dupa cum urrnaaza:

- La capitolul 1 "GeneraJitii.11" punctuI1.1.5, alineatul al treilea se modlflca ~I va avea urrnatorul cuprins:

.Anexele au urmatorul cuprlns:

• Anexa A (normatlva) - Actlunea selsmlca. Definitil 9i prevederl suplimentare

• Anexa 8 (normative) - Metode simplificate de determinare a perioadelor 9i formelor proprii de vlbratle

• Anexa C (normatlva) - Calculul modal cu eonsiderarea cornportarll spatlals a structurilor

Rornanlel, Partea I.

Ef·

MinistruJ dezvoltaril, lucrarilor pub lice ~i loculntelor, Laszl6 Borbely

Bucursstl, 10 august 2007. Nr.688.

I

.,

J

I 0) Ordinul nr, 688/2007 a fost publlcat Tn Monitorul Oficial al Romanlal, Partea l, nr. 850 din 11 decembrie 2007 :;;i asia reprodus l/i Tn acest nurnar bl

MONITORUL OFICIAL AL ROMAN1EI, PARTEA I, Nr. 850 bis/11.XII.2007

ANEXA 1 fa OMDLPL nr. 488/2007 (ANEXA H - lnformatlva la OMTCT nr. 1711/2006)

COMENTARII REFERITOARE L,A PREVEDERILE P1 00-1: 2006

Capitolele I articolele dinCodul de proiectare selsmlca ,c_ Partsa I ~ Prevederi de proiectare pentru cladirl, lndicatlv P100~1: 2006 care nu S8 regasesc In Anexa H (lntormativa), nu nsceslta, in opinia autorilor, comentarii

. '\

.. <

3

4

MONITORUL OFICIAL AL ROMANIEI, PARTEA I, Nr. 850 bis/11.XI1.LOOf

Comentarii 1a Cap.2 - CERINTE DE PERFORMANTA ~I CONDITII DE iNDEPLlNIRE

2.1 Cerlnte fundamentale

C 2.1(1) P100-1: 2006 este prirnul cod de proiectare rornanesc, care poate fi considerat ca apartlnand noii generatii de cod uri de prolectare selsmica, bazate pe stabilirea expllclta a perforrnantel seismice asteptats.

Experienta cutremurelor de la Northridge (1994) sl Kobe (1995) au evldentiat lnsutlclenta vechilor cod uri de proiectare care considerau raspunsul seismic a! structurilor pentru 0 slnqura stare lirnlta,

Bazele proleotarll seismice moderns au fest puse Tn special de seria de documente FEMA (Federal Emergency Management Agency) care au fest elaborate ln deceniul trecut, declarat ca deceniu de lupta Tmpotriva dezastrelor. Ideile proiectarll bazata pe pertorrnante au fast preluate In marea majoritate a tarilor cu inginerie selsmica avansata (Japonia, Noua Zeelanda), precurn li'i de tarile EU, prin intermediul Eurocodurilor.

Proiectarea bazata pe perform ante lrnplica mai multe obiective de performanta, respectiv mai multe niveluri ale parforrnantei seismice a constructlllor (structurale :?i nestructurale), flecare din acesteaasoclat unul anumit nivel de hazard seismic, definit de un cutremur cu un anumt interval mediu de recurenta,

Perforrnanta selsmlca a cladirilor se poate descrie calitativ In termeni de slquranta oferita ocupantllor cladiril, pe durata :?i dupa evenimentul seismic, costul li'i fezabilitatea unor lucrarl de consoUdare, durata pe care S8 intreiupC toiHI ~,,'l\J partial functlunea constructlel, impactul economic, architectural sau social asupra comunitajll etc.

Aceste caracteristici de perforrnanta sunt direct legate de intinderoa ciegloadarilor pe care Ie suporta cladlrea,

Codul FEMA, cel care a inltlat mutatia conceptuala in proiectarea seismica, prevede 4 objective de perforrnanta de baza, asa cum se arata Tn fig. C,2.1.

OQerajlonal (OP) OcuQanja imedlata (01) Siguran!a vlej!! (SV) PreveOirea Qr~bu§:irij .. ~.'
Toate funcllunlle sunt C!8dlrea ramane slgura structure ramane IPP)
operatlonale pentru ocupantl, stabile. ~i pestreaze. Construcjia rEirl1fll1f1 Tn
Degradarl inslgnlflante Reparajll necesare rezerve de rezlstenta. picioare, sustlnand
mlnore Stabilltatea eiementelor lncarcarea
nestructurale este gravita\ionala.
controlata Orice alte deqradari l}i
pagube sunt
acceptablle. Psrformanta mal inalta, pagube maimici

Pertormanta mal joaaa, pagube mal mad

IMR = 72 ani

475 ani

2475 ani

225 ani

Figura C2,1

Desl proiectarea selsrnlca cu 4 obiective de performanta din codul FEMA este atragatoare ~i justlflcata din punct de vedere principial, aplicarea acesteia lntamplna dificultati practice importante, In special datorlta volumului mare £11 operatlltor implicate :?i dificultatli stabilirii unor criterii de proiectare concrete, suflcient de simple, asociate celor 4 stari limite.

I ,

: i

I

I

, I ..

: (

\

. ;

,I

, I

I ! ,I

I

I :! i I I

,

i,' i'

i

I

:\

I

MoNITORUL OFICIAL AL ROMANIEI, PARTEA I, Nr. 850 bis/11.XII.2007

5

Din aceste motive, codul European EN 1998-1 are In vedere numai doua cerinte de performanta: cerlnta de siguranta a vie~ii (SV) ~i cerlnta de llmltare a deqradarllor (LD).Ultima dlntre acestea nu se suprapune peste nici una dintre abiectivele de perforrnanta din cadul FEMA, fiind mal apropiata de SV 9i fUnd mai semnificativ8 pentru comportarea structurii decat 01.

Acaasta abordare a fast adoptata ~i in P100-1: 2006, cu diferenta ca nlvelul de hazard este semnificativ mai mic decat In norma europeana, potrlvlt poslbtlltatllot economice ale tarii noastre,

Astfel, valorile IMR adoptate In Pi 00-1: 2006 pentru SV §ii respsctlv LD sun! numai 100 ani §i 30 ani, fata de 475 ani ~i 100 ani Yn EN.

C2.1 (2) Pentru simplificare, dlferentlerea aslqurarll unor oonstruotll de lrnportante diferite sau a unor constructil pe care proprietarii doresc sa Ie asigure mai mult decaf prevad la minimum normele (vezi 2.2.4), se face nu prln considerarea expllclta.a unor cutrernure mai rare ~i mai puternice, cit indirect, prin amplificarea parametrilor actiunf seismice prin factarii de lmportanta.

C2.2.1.2 Cele doua categorii de exlqente sunt satlsfacute daca sunt satlsfacure condltllle de verificare stabilite pentru eele doua stari limita asaciate: SLU l?i SLS. Verificarlle la starea limita ultima lmpllca verificarea rezlstentel, stabilltatll sl deplasarll laterals pentru cutremurul de proiectare pe amplasament, corespunzator obieetivului .de performanja de slquranta vletll, Aceasta stare limita are In vedere conditli limits

admise pentru elementele structurale, dar 1]i condltia de evitare a prabuslrll- .

elementelor nestructurale l?i echipamentelor eu posibil rise pentru vlata ~i integritatea corporala a oamenilor.

Verificarea la starea limits de serviciu are in vedere protecjla elementelor nestrueturale §ii echipamentelor pentru eutremure relativ frecvente.

2.2 Conditii pentru controlul indeplinirii cerlntelor 2.2.4 Masuri suplimentare

C2.2.4 Prevsderlle de la acest paragraf sunt preluate integral din Pi 00/1992. Acestea prezlnta sintetic masurlls de corecta amplasare 1]i conformare structurala, precum l?i condltille esentlale ale proiectarf mecanismului structural de disipare a energiei seismice.

In cazul unor constructll eomplexe sau al carer raspuns seismic prszlnta incertitudini sunt recomandablle studii suplimentare, teoretice sau experimentale, peste eele minime impuse Yn textul de baza al eodului.

Bibliografie:

ATC (1996). Seismic evaluation and retrofit of concrete buildings. Report ATe 40, RedwoadCity, CA.

CEN (2004). EN 1998-1-1: Design of structures for earthquake resistance / Part 1:

General rules) seismic actions and rules for buildings, Bruxelles, 250 pp.

FEMA (1997a). NEHRP guidelines far the seismic rehabilitation or buildings, FEMA 273. Washington, D.C.: Federal Emergency Management Agency.

6

MONITORUL OFICIALAL ROMANIEI, PARTEA I, Nr. 850 bis/11.XII.2007

FEMA (1997b). NEHRP commentery on the guidelines for the seismic rehabilitation of buildings, FEMA 274. Washington, D.C.: Federal Emergency Management

Agency. I

I

, !

FEMA (2000). Prestandard and commentary for the seismic rehabilitation of buildings, FEMA 356. Washington, D.C.: Federal Emergency Management Agency.

FEMA (2003). Pfestandard and commentary for the seismic design of buildings, FEMA 450. Washington, D.C.: Federal Emergency Management Agency.

I .,_:-j. ,- ., .. -_.

FIB (2003). Displacement-based seismic design of reinforced concrete buildings, Bulletin 25, Lausanne, Elvetia, 192 pp.

Ministerul Lucrarilor Publics (1992), P100/92: Normetlv pentru proiectarea antiseismica a constructiilor de /ocuinie, agrozootehnice §i industriale, INCERC Bucurestt, Buletinul Constructlllor, no. 1-2, 1992, 151 p.

Newmark, N. M. ~i Hall, W.J. (1982). EaJthquake spectra and design, Earthquake EngineeringResearch Institute, Berkeley, CA, USA.

1

,

: !

I I

I

I

Paulay, T. ~i Priestley, M.J.N. (1992), Seismic Design of Concrete and Masonry

Buildings, John Wiley & Sons Inc., New York, 744 p. i l

Postelnicu, T. and Zamfirescu, D. (2000). Towards performance - based seismic

design. Bulletin of the Technical University of Civil Engineering, Bucharest, no.

1/2000, pp. 19-29.

Postelnicu, T. ~i Zamfirescu, D. (2001). Towards displacement - based methods in Romanian seismic design code. Earthquake Hazard and Countermeasures for Existing Fragile Buildings, Eds. D. Lungu & T.Saito, Bucuresti, pp. 169-142.

SEAOC (1995), Vision 2000 a Framework for Performance-Based Engineering, Structural Engineers Association of California, Sacramento, CA.

I ! , I

I· I

I

.\

. i

I Ii

. ,

!i I

i

MONITORUL OFICIAL AL' ROMANIEI, PARTEA I, Nr. 850 bis/11.XII.2007

7

Comentarii la Cap.3 - ACTIUNEA SEISMICA

Reprezentarea actlunll seismice pentru proiectare

Pentru proiectarea constructlllor la actlunea selsrnlca, nivelul de hazard seismic lndlcat 1n codul P100-1: 2006 este un nivel minim pentru proiectare. Valoarea de varf Cl acceleratlei orizontale a miscarii terenului ag numita acceleratla terenului pentru proiectare corespunde unui interval mediu de reourenta al evenimentului seismic (respectiv amaqnltudlnf acestuia) IMR = 100 ani (ceea ce corespunde unui eveniment seismic a carui magnitudine are 0 probabilitate de depasire de 64% in 50 de am).

Pentru proiectarea constructlllorterltoriul tarii este impartit in mai multe zone de hazard seismic, caracterizate de 0 valoare a acceleratiei terenului pentru proiectare ag constanta in interiorul fiecarei zone.

Harta de zonare a acceleratiei terenului pentru proiectare Bg din P100-1: 2006 se utilizeaza pentru proiectarea la starea limita ultima.

Pentru zonele unde hazardul seismic este dominat de sursa subcrustala Vrancea (Moldova, Campla Romana, Dobrogea), harta de zonare a acceleratiei terenulul pentru proiectare se bazeaza pe 0 analiza de hazard seismic in care a fast utlllzat catalogul cutremurelor Vrancene din Secolul 20 (cel mai sever seeol din cele 10 secolepentru care se dispune de catalog) si un set de 80 de accelerograme inregistrate in 1977, 1986 si 1990 In conditii ce pot fi apreciate ca fiind de camp liber.· Distrlbutla accelerogramelor pe evenimente si pe retele seismice este prezentata in Tabelul1.

Tabelul 1. Distributia accelerogramelor utilizate in analiza de hazard seismic

Reteaua selsrnlca Romania Republica Moldova Bulgaria [Ictal
peismul IJNCERC1} NFpJ GEOTEC"'J GG~}
!4 Martie 1977 1 - - - ~ 1
30 Aug. 1986 24 8 3 2 - 37
30 Mai 1990 23 10 2 2 5 42
Iotal 48 18 5 4 5 80
'I , ..
" INCERC, /nstltutul NatIOnal de cercetare Dezvoltare In Constructli Sl Economla Consiructlllot,

Bucurestl .,

2) INFP, Insfituiuf National pentru Fizica Pamantulul, Bucurestl-Magurefe 3}GEOTEC, Insf/tutul de Studii Geotehnice s! Ge%gice, Bucuresti 4)'GG, fnstitutu/ de Geofizica si Ge%gie, Chisinau

Catalogul de cutremure Vrancene ce a stat la baza analizei de recurenta a . magnitudinilor a utilizat un model de recurenta ce tine seama de rnaqnitudlnea moment minima (pragul inferior de interes) Mw,min = 6.3si de magnitudinea moment maxima credibila (poslblla) pentru sursa subcrustala Vrancea.

Setul de 80 accelerograme ce a stat la baza analizei de atenuare a acceleratiei maxime a terenului pentru seismele subcrustale Vrancene a furnizat acceleratla maxima dintre cele doua componente orizontale inregistrate in fiecarestatie. Reiatia de atenuare include un term en care tine seama in mod explicit de influenta adancimf evenimentelor seismice din sursa Vrancea. S-a utillzat un model de atenuare de Up Joyner-Boote, iar coeficientii relatiei de atenuare a-au determinat prln multlreqresle. Modelul obtinut este asemanator cu modele elaborate in SUA si Japonia pentru surse subcrustale. Valorile

8

MONITORUL OFICIAL AL ROMANIEI, PARTEA I, Nr. 850 bis/11.XII.2007

ag din harta de zonare sunt valori ale acceleratiei la suprafata terenului de tip media plus 0 abatere standard.

Pentru constructia hartii de zonare in celelalte regiuni din tara au fast analizate datele macroseismice istorice. Pentru zone largi din teritoriul Romaniei inca nu sunt disponibile inregistrari seismice care sa permita 0 zonare pe baze instrumentale. Chiar sl 1n cazul zonei Banat datele lnstrurnentale exlstente sunt lnsuflclente ca numar, domeniu de magnitudini si dispozitie geografica.

Harta de zonare a acceleratiei terenului pentru proiectare ag din P1 00-1: 2006 este 0 harta de tranzitie catre 0 harta de zonare avand un interval mediu de recurenta IMR=475 ani (10% probabllltate de depasire fn 50 de am). Acest nivel de hazard este eel recomandat atat de Eurocode 8 cat si de codurile de proiectare din SUA.

Spectrul de raspuns elastic Se(T) pentru acceleratll absolute 1n aniplasament este obtinut prin produsul dlntre spectrul de raspuris elastic norrnalizat fJ(T) sl acceleratia terenului pentru proiectare ago

Formele spectrelor normalizate fJ(T)· au fast obtinute pe baza anallzel statistice a spectre lor elastice de raspuns calculate din seturile de accelerograme generate de sursa Vrancea in 1997, 1986 si 1990 sl grupate pe qlase de compozitie spectrala (de frecvente). Pentru zona Bariat s-au utllizat inregistr'ari ale seismelor dln sursele de suprafata din zona. Formsle spectrelor normalizate sunt definite in formatul Eurocode 8 prin perloade de control (colt) alespectrelorde raspuns (Te, Tc si TD) si prin

arnpllflcarea dlnarnica maxlrna fJo. ..

Valorile perioadelorde control (colt) ale spectrelor de raspuns au fost calculate utilizand definitiile si relatiile din Anexa A, paragraful A.1 din P100-1: 2006.

Condltlile locale, de teren In amplasamentul constructiei sunt des crise prin valorlle perioadei de control (colt) To a spectrului de raspuns elastic Tn amplasament. Aceste valori caracterlzeaza slntetlc cornpozltla de frecvente a mlscarllor seismice.

Analiza valorllor perioadei de control (colt) Tc tn statiile seismice cu lnreqlstrari din Romania, cqmbinata cu elemente de ordingeneral privind geologia Romaniei a condus la harta de zonare a teritoriului Tn termeni perioada de control (colt) Tc din P100-1: 2006.

Perioada de control (colt) Tc este utilizata ca prlncipalul descriptor al condlfiilor locale de teren si al continutului de frecvente c al rniscarllor seismice. Aceasta abordare este 0 alternative la slsternul foloslt de generatia actuala de reglementari intemationale care utilizeaia 0 claslflcere a conditiilor locale de teren in functie de caracteristicile geofizice ale' -terenului din arnplasament pe minim 30m de ·Ia suprafata terenulul. Aceste caracteristici sunt definite calitativ prin statigrafie si cantitatlv prin proprietati ale stratelor de teren din amplasament, dintre care cea mai importanta este yiteza medie ponderata a undelor de. forfecare. _in Anexa A, paraqraful A.3 din P100-1: 2006 sunt prezentate (sirnpliflcat) prlnclpalele clase de teren din EurocodulB si vltezele medii ponderate ale undelor de torfecare corsspunzatoare acestora.

Atuncl cand este nscesar, spectrul _ de raspuns elastic pentru deplasari pentru componentele orlzontale ale rniscaril terenului, SOe(T) se obtine prin transformarea

; " ,

!

I

i I , I

I , i

, -.

,

'.

i

,I : ,

i

.1 ...

, )1 I,

j

i p

MONtTORUL OFICIAL AL ROMANtEl, PARTEA I, Nr. 850 bis/11.XIl.2007

9

directa a spectrului de raspuns elastic pentru acceleratie 5e(T). Aceste transformari sunt conservative.

Pentru componenta vertical a a miscarii terenului sunt prezentate In P1 00-1: 2006 forme spectrale /3v(T). se utilizeaza perioade de control (colt) obtinute In mod simplificat asttel:

Te; = O,1Tev, Tc; = 0,45Te, TDv = TD. Factorul de amplificare dlnarnica maxima a acceleratlel verticale a terenului de catre structuri este f3av = 3,0, iarvaloarea de varf a acceleratlei componentei vertlcala este considerata simplificat avg = 0,7 ago

Toate spectrele de raspuns elastic pentru componentele orizontale si pentru componenta verficala ale rnlscarii terenului si valorile asociate acestora indicate 1n P100-1: 2006 sunt pentru fractiunea din amortizarea critica ~ = 0,05.

In P100-1: 2006 nu s-a introdus tn mod explicit 0 modificare a ordonatelor spectrelor de raspuns tn funcUe de fractiunea din amortizarea critica (de exemplu pentru ; = 0,02, ~=O, 10, etc.) pentru a permite calibrarea factorllor de comportare q acceptati de practica americana tn care efectul amortizanl nu este explicit conslderat. ..

Harta de zonare a acceleratiei terenulul pentru proiectare Bg sl harta de a zonare a perioadei de control (colt) sunt dependente de baza de date disponibile utllizata In analize. De aceea aceste harti trebuieconsiderate ca fiind evolutive, In functis do nivelul cunoasterii seismice instrumentale din Romania atat privind geologia superflclala cat si aCcelerogramele inregistrate la viitoare cutremure, Iii cat mai multe alts arnplasamente, astfel incat hartile si formele spectrale sa poata f imbunatatite pe paza evidentelor instrumentale.

Descrleri alternative ale ecttunli seismice

In calcululdinamic al structurilor se utilizeaza accelerograme, acestea putand fi de mal multe tipuri: artificiale, inregistrate si simulate.

Accelerogramele artlflclele sunt geherate pe baza spectrului de raspuns elastic pentru acceleratii absolute ce trebuie utilizat in arnplasamentul In cauza, conform prevederilor In paragraful 3.1 din P100-1: 2006. Cerlntele minimale, dar obligatorii ce trebuiesc respectate Tn generarea acestui tip de accelerograme sunt indicate In paragraful 3.3.1 din P100-1: 2006.

Acceleroqramele lnregistrate (paraqraful 3.3.2 din P100-1: 2006) trebuie sa fie compatibile cu condltllle seismice caracterlstlce arnplasamentuiul (tip de sursa seismica, mecanism de rupere, pozltle fata de focar, condltll locale de teren, etc.), In prirnul rane! valoarea acceleratiei terenului pentru proiectare 8g in amplasament, etc.

Comentariu final

Tendinta lei nivel mondial este ac·eea de crestere a nivelului de sigurata al constructiilor noi, speciale ca reqim de inaltime, conformatie arhltecturata dimensiuni urbane, importanta pentru proprietar sau pentru societate, acsasta crestere efectuandu-se in principal prin luarea in considerare a unui nivel superior actualului nivel de hazard 81 actiunii seismice de proiectare.

10

MONITORUL OFICIAL AL ROMANIEI, PARTEA I, Nr. 850 bis/11.XII.2007

Comentarii la Cap.4 -PREVEDERI GENERALE DE AMPLASARE ~I DE ALCATUIRE A CONSTRUCTIILOR

·1

, .

i

4.1 Generalitati

C4.1 P100-1: 2006 este complet armonizat, conceptual §i formal, cu codut European EN 1998-1. Acest cod preia elementele de baza ale normei europene, dar rnentlne 0 serie de prevederi de detaliu din normele rornanestl anterioare, care in oplnla !3I;3bor~Jo.ri.lo_r.;l?j,,·au dovedit valabilitatea ~i utilitatea in practica prolectarll seismice.

Codul preia modelele, metodele de calcul, termlnoloqla, simbolurile, structurareape capitole din EN, astfel tncat corespondents dintre cele doua codurl sa fie asiqurata de la sine.

In mod firesc, ar fi fost necesara elaborarea intregului pachet de coduri structurale armonizate cu cele europene, cum sunt cele care trateaza actlunile ~i slquranta reallzata prin prolectare, proiectarea structurllor din beton, otel, lemn la tncarcan neseismice etc., lntrucat codul de prolectars selsrnica se bazeaza direct pe modelele ~i metodele din celelate coduri ..

Aplicarea codului de proiectare seisrnica P100-1: 2006 de catre inginerii prolectantl nsacomodati inca cu sernnlficatiile caracteristicilor de calcul din normele europene ~i cu simbolurile utilizate 1n aceste documente presupune cunoasterea relatlllor dintre marlmlle utilizate 1n cele doua norme, europsana §oi rornaneasca, precum §i echlvalenta notatlilor,

Anexa 1 la prezentul volum de comentarii prezlnta aceasta corespondenta,

4.3 Conditii privind amplasarea constructlllor

i

, I

i'

!

. ,

i 1

,

I

; I

I

C4.3 Realizarea unui sistem de fundare robust, 1n rnasura sareallzezs control at ~i avantajos transferul tncarcartlor de diferite naturi la teren, este lnfluentat decisiv de caraeteristicile mecanice ale acestuia §i de condltiile hldrologice pe arnplasament,

Din acest motiv alegerea amplasamentelor, atuncl cand aeestea nu sunt impuse, mai ales la constructii importante sau de mari dimensiuni, trebuie fecuta cu toata atentla. Cu prioritate trebuie evitate amplasamentele cu rise de lunecare, surpare, lichefiere in caz de cutremur etc, Tn acest scop un rol important revine cercetarll geotehnice §i, eventual csrcetarll geologiei tehnice pe amplasament.

Trebuie subliniat sl faptul ca realizarea unor sisteme de fundare sigure pe amplasamente nefavorabile presupune eforturi materiale ~i costuri suplimentare, care pot scumpi substantlal lucrarea 1n ansamblul ei.

I

i

11

I

'i

·,t ....

,

I ,\ ,I

i'

4.4 Alcatuiraa de ansamblu a constructlllor

4.4.1 Aspecte de baza ale conceptlel de proiectare

C4.4.1 in acsasta sectlune sunt identificate principiile ssentiale pentru 0 alcatuire corecta a constructlllor din zonele cu selsmicitate serrmlflcatlva, Respectarea acestor principii permite 0 comportare favorablla, dar §i controlul sigur al raspunsului seismic al structurll, chiar cu mijloace de calcul mal simple.

i .1

i

i

q

.. _ .. _--_ .. - ... _-- --_.. ... --_ .. __ .. ----

MONITORUL OFICIAL AL ROMAN1EI, PARTEA I, Nr. 850 bisf11.XII.2007

11

C4.4.1A·; ).be~i apare de domeniul evidentel, condltla traseului sigur, direct ~,j seurt al lncarcarllor pana la terenul de fund are nu a fost prevazuta In mod explicit In normele de prolsctare pana la jumatatsa antler '90 din secolul trecut. Orlce veriga absenta sau slaba pe acest traseu - de exemplu, lipsa conectarll Intre plansee 9i peretl sau 0 lnnadire prin petrecere prea scurta - poate duce la ruperi locale sau generatizate. Orice lungire, cu ocollsurl, a acestui traseu produce eforturi mai mari gi, ca urmare, costuri mal marl,

~---'-:~'-·--i ~~y.-~-; '.o:.~;·1·~~-!:'::"~';' ~\~ ,- I~f,,l."" :":':'1" ,

C4.4.1 ;2· RediirrdEfntaeste 0 caracteristlca foarte necesara structurilor seismice.

Aeeasta permite ca, atunei cand un element se plastlfica sau se rupe local, forta laterals sa fie dlstribulta la alte elemente ale sistemului pentru a preveni 0 rupere progresiva.

In fig. C4.1 se prezlnta In paralel curbele forta laterals - deplasare pentru un castel de apa ~i 0 constructle In cadre etajate. Redundanta este dependenta direct de numarul artlculatlllor plastice care transforma structura intr-un mecanism cinematic de disipare. a constructle redundanta este caracterlzata de 0 diClgrama -F ~. d cu panta ascendenta conslstenta In domeniul postelastic ~j cu rezerve de rezisfen!ff" substari!iala puse In evidsnta de raportul tntre forta ultima Fu ~i forta la lnitierea curgerii Fy.

C4.4.1.3 Calitatea raspunsulul seismic al structurii este lnfluentata esentlal de conflquratia ordonata sau nu a acesteia. Din aeest punct de vedere simetria pe doua dlrectll tn plan a cladirii, dar ~i a structurii insa~i, reprezlnta condltla cea mai importanta. Asimetriile induc oscilatli de torsiune ~i concentrari de eforturi la colturlle lntrande.

De asemenea, dlscontinultatile pe vertlcala ale structurii, asa cum s-a aratat §oi la C4.4.1.1, produc devieri ale traseului lncarcarllor, dar ~i rnodiflcarl bruste ale rigiditatii ~i rezlstentel laterale la anumite niveluri. Atunci cand asemenea caractsrlstlcl de neregularitate sunt inevitabile, la proiectarea structurale trebuie sa se tina cont de caracteristicile de vibratle deosebite care intervin, de caracterul special al transferului de forte ~i concentrarlle de eforturi In zonele de schimbare brusca a unor caracteristici structurale.

in orlce caz, inginerul structurist trebuie sa manifeste preocupare pentru obtlnerea unei structuri regulate, inca din primele faze de proiectare, in discutnle cu proiectantul functlunll, arhitectul. Rezolvarea initiale corecta a structurii poate economisi timp ~i bani, fara sa afecteze semnificativ functlunea sau aspectul cladirii.

C4.4.1.4 Dtrectla de actlune a selsmulul este aleatoare, aparand eforturi pe toate directlile. Din acest motiv, structura trebuie sa aiba 0 rigiditate suflclenta in oriee dlrectle, Aceasta se poate rsaliza, mai simplu, prin asigurarea rigiditatii necesare pe doua dlrectil ortogonale In plan.

Astazi este recunoscut pretutindeni faptul ca parametrul esentlal in caracterizarea raspunsulul seismic, atat in satisfacerea exiqentelor de siguranta a vletll, cat ~i a celor de limitare a deqradarilor, este deplasarea laterala,

Din acest mot iv, asigurarea prln proiectare a unei rigidita\i laterale suficiente este prlmordlala in proiectarea selsmlca, Aceasta condltls este in mod particular lmportanta pentru zonele aflate in Campia Romans, ca urmare a cerintelor mari de deplasare specifice, irnpuse de cutremurele vrancene Tn aceasta regiune.

12

MUNn URUL Ut-IGIAL AL KUMANlt:I, I-'AK f t:A I, Nr. sou Dlsn -J .AII.LVU(

C4.4.1.5 Raspunsul seismic al constructlllor cu vlbrajil de torsiune majore esie unul nefavorabil, cu sporuri semniflcative ale deplasarilor laterale, cu efectele negative aferente asupra staril de degradare a elementelor structurale l?i nestructurale, Pe de alta parte, gradul de incredere In rezultatele calculului structural, cu alte cuvinte controlul raspunsulul seismic prin calcul, este mult mal mlc decat in cazul unor structurl sirnetrlce.

Prin dispunerea adecvata a elernentelor structurale verticale, in prlrnul rand a elementelor cu rigiditate mare, peretil l?i cadrele contravantulte, trebuie reduss la maximum excentrlcltatlle maselor In raport eu centrul rigiditatilor §ii, cu cel al

rezistentelor laterale. .

Optimizarea raspunsulul seismic din aeest punct de vedere este maxima atunci cand cuplarea modurilor de torslune eu cele de translatle este practic elimlnata sau redusa substantial.

Chiar l?i in cazul structurilor simetrice spatiale apar oscllatll de torsiune accidentale.

Limitarea vlbratlllor de torslune poate fi realizata prin dispunerea perlferlca (pentru realizarea bratulul cuplului), in fiecare dlrectie a unor elemente de contravantulre cu rigiditate sutlclenta la deplasari laterale.

Numarul minim specificat (2 x 2) aslqura cu 0 prababilitate mare ca macar 0 pereche de contravantulrl sa lucreze In domeniul "elastic",

l-:~ ~

Sistem echll!bret IEitorslUllll

Slstern neechHibret la Iorsiune

b)

Fig. C4.1

C4.4.1.6 in structurile supuse actlunil fortelor laterale seismice planseele au ral esentlal pentru asigurarea unul raspuns seismic favorabiL

Realizarea planseelor ea diafragme orizontale foarte rigide §i rezistente pentru forte Tn planul lor permite l?i un control sigur al raspunsului seismic asteptat, prin metode de calcul adecvate.

Planseele dintre zone structurale cu rigiditati ~i rezlstente foarte diferite, ca rnarlrne l?i distributle In plan, pot fI supuse unor forte foarte marl. Acesta este cazul, de multe ori, al planseelor de transfer dintre lnfrastructura l?i suprastructure. Preluarea eforturilor corespunzatoare functlei de diafragma orizontala presupune prevederea in planseu a unor arrnaturl Cll rol de conectori, colectorl, tirantl, dimensionate adecvat (vezi 4.4.4),

C4.4.1.7 Fundatille trebuie sa realizeze transferul eforturilor dezvoltate la baza structurii, realizata din beton armat sau din otel, la terenul de fundare, constituit dintr-un material mult mai slab, lipsit de rezlstenta la intindere ~i eu 0 rezlstenta la compresiune de sute sau mii de or! mai mica dscat a materlalulul din suprastructura, in cazul structurilor solicitate seismic, fortele ce trebule transmise la teren corespund mecanismului structural de disipare de energie, care impllca plastiflcarea la baza a elementelor structurale vertlcale,

I:

: !

i I

. I

I

I

r I

I [

'!

I [

:1

,

MONITORUL OFICIAL AL ROMANIEI, PARTEA I, Nr. 850 bis/11.XII.2007

Aceasta functie a fundatlilor presupune dezvoltarea substantlala in plan, in raport eu dimensiunlle elementelor suprastructurii ~i dimensiuni consistente pentru preluarea eforturilor rezultate din acest rot,

Exista mai multe moduri de rezalvare a fundajiilor, care se tnscrlu intre doua limite (fig. C.4.2):

- 0 varlanta llmlta a constituie cea in care fieeare din elementele verticale apartinand structurii capata propria fundatle. Fundarea poate fi directa, de tip masiv ca in cazul peretelui din fig. C4.2a, atune! cand suprafata de fundars poate fi dezvoltata cat este necesar ~i echlllbrul poate fi realizat numai prin presiuni pe talpa fundatlei, sau de adanclme, prin pllojl, chesoane etc., cand rezlstenta terenulul obliga la acsasta solutle, daca suprafata de rezemare este llrnltata !ili echilibrarea fortelor la nivelul talpil face necesara dezvoltarea unor forte de intindere (fig. C4.2b).

- cealalta varlanta limita este prezentata in fig. C4.2c !ili C4.2d, unde se prevede a fundatle comuns pentru toate elernentele verticale ale structurii. Poate rezulta a lnfrastructura de tipul unui bloc de beton armat suflclent de rigiOd §i rezistent in masura sa asigure deforrnatll llnlare ale tsrenulul la nivelul contactului cu fundafla. Infrastuctura poate fi un radier masiv sau un radier casetat. In acest din urrna caz cutia rigida poate fi realizata la nivelul subsolulul (subsolurilor) cladlrl', anqajand peretll perimetrali, peretll interioriai subsolului, radierul ~i placa peste subsol (fig. C4.2c). 0 alta rezolvare este cea din fig C4.2cl, eu radierqsneral §i pilot! (eventual barete) cu capacitate de a prelua atat eforturi de tntindere cat §i de compresiune. Grosimea §oi armarea radierului sunt dimensionate pentru a prelua eforturile rezu/tate din functla de transfer a acestul element.

a)

e)

FIg.C4.2

~
~*M
I
I I j ! I I 1 b)

I I I I I j t III 1 II 1

d)

13

; ~,' '... .

14

MONITORUL OFICIAL AL ROMANIEI, PARTEA I, Nr. 850 bis/11.XII.2007

i!

Intra cele doua variante lirnita se sltueaza solutille lntermsdiare cu [alpi (grinzi) de fundare rigide ~i rezistente, dispuse dupa caz, pe 0 dlrectle sau pe doua directll.

Proiectarea unui sistem de fundare corect este de cea mal ITI8iS importanta pentru asigurarea, pe de 0 parte, a unei cornportarl selsmlce favorablle a constructlel §ii, pe de alta parte, pentru economicitatea solutiei de ansamblu. Din acest motlv, Tn unele situatll este posibil ca sxlqentele de realizarc A unei fundatll sa lnfluenteze alcatulrea suprastructurii.

I

I

C4.4.1.B Fortele seismice sunt forte de inertie (masice), astfel tncat valorile acestora sl impllclt ale eforturilor din structure, sunt dependentEi direct de masa constructlel,

Prevederile de la 4.4.1.8 urrnaresc reducerea eforturilor prod use de tortele seismice prin 3 categorii de rnasuri:

- masuri care sa perrnita reducerea masei prin foloslrea unor materlale usoare sau mai eflciente (de ex. betonul de tnalta rezlstsnta).

rnasurl de pozitlonare unlforrna a maselor pentru a evita efecte de rasuclrs generala a cladlrilor. .

rnasuri de plasare a rnaselor marila nivelurile lnferloare ale cladlrll pentru reducerea momentelorde rasturnare din fortele selsrnlce.

. .

4.4.2 Elemente structurale principale §i secundare in preluarea forleior

seismice

C4.4.2 in alcatulrea unor cladlrl pot aparea elemente structurale alcaror rei se rezurna practic la preluarea tncarcarilor verticale, contrlbujla lor la structure laterala putand fi neglijata. De exemplu, asemenea situatll pot aparea la sistemele structurale cu peretl puternici ~i plansee dala rezernand pe stalpll cu rigiditate laterals neglijabila Tn raport cu a psretllor. Acesti stalpi pot fj consideratl ca elemente secundare, rezultand doua avanta]e: un model de calcul mal simplu §i 0 economie de beton !iii ojel, datorlta faptului ca aceste elemente nu reclarna mas uri Ie de ductilizare specifice elementeJor participante la preluarea fortelor laterale, respectiv elementelor principale.

Aceste elemente vor fl dimensionate ca elemente neseismice. De exemplu, elementele de beton armat vor fi proiectate pe baza prevederilor din STAS 10107/0-90 pentru elementele neparticipante la preluarea actlunitlor seismice. Aceste rnasurl aslqura elementelor secundare capacitatea mlnlrnala de ductilitate necesara pentru urmarirea deforrnatlilor laterals dezvoltats in timpul actlunf cutremurelor.

.

:1

I

II

!

C4.4.3.1 Raspunsul seismic al structurilor neregulate este mult mar difici! de controlat prin proiectare decat eel al constructlllor simetrice regulate.

In sltuatllle cand neregularitatea structurale nu se poate evlta datorlta unor conditlonarl legate de teren sau functluni, gradul de tncredere mal scazut ai rezultatului prolectarf se poate compensa pe doua caL

prin penalizarea structurii cu forte seismice de proiectare sporite;

prin alegerea unor modele mai riguroase ~i a unor metoda de calcul mal performante.

Tabelul 4.1 realizeaza sinteza acestor tipurl de rnasurl

MONtTORUL OFICIAL AL ROMANIEI, PARTEA 1, Nr. 850 bis/11.XII.2007

15

C4.4.3.2 Conditiile de regularitate in plan datelaaceasta sectlune provin partial din vechea versiune P100/92 ~i partial din EN 1998-1. Ele urmaresc reducerea efectelor de torsiune generala ~i evitarea rezemartlor indirecte, care produc sporuri de forte semnificative prod use de components vertical a a cutremurelor. Tn cazul in care constructii eu forme in plan neregulate (fig. C4.3) nu pot fi tronsonate, se vor utiliza modele ~i scenarii de comportare care sa evldentiezs eforturile supllmentarecare.decurq cliO Oe-re!;Jularitalea structurii.

Conditla de rigiditate in planul plan§eelor Qe,;IR:/(~J:\s$,<;:QlJ.sidera satlsfacuta daca saqeata orizontala 8 acestoranu dE!pa~e·9te';1Hd"dih'deschidere.

Fig.C4.3

, Conditlile de limitare a excentrloltatlldate la-(5)suntcele datede EN 1998-1.

Alternativa de calcul data la (7), luata din codul FEMA, este mai simplu de aplicat decat conditlile (4.1), pentru ca deplasarlle orizontale sunt furnizate direct de programele de calcul structural.

Este de observat ca in serviciul seismic neliniar, care este eel real, parametrul fundamental pentru oscllatille de torsiune este excentricitatea centrului maselor in raport cu centrul de rezlstenta, respectiv centrul de apllcatle al rezultantei fortelor laterale capabile ale componentelor structurale. Dupa plastltlcarea elementelor de pe 0 dlrectle, la atacul seismic dupa acea directle, rezlstsnta la torsiune este asiqurata de elementele orientate dupa cealelta dlrectie care lucreaza in domeniul elastic.

Rezulta Inca cdata oportunitatea prevederii de la C4.4.1.5 privind numarul §i

dispunerea elementelor putemice de pe fiecare dlrectle (fig. C4.3). '

C4.4.3.3 Evitarea reducerH bruste la un nivel al cladlril a proprletatilor de rigiditate §i rezlstsnta la forte laterale duee la concentrarea deforrnapilor plastice, ~i implicit a energiei seismice, la nivelul slab. In conssclnta, deqradarile acestui nivel sunt foarte extinse periclltand stabilitatea construcjlel. Sunt cunoscute sltuatllle unor cladiri etajate din Kobe la care, eu ocazia cutremurului din 1995, asemenea etaje slabe, situate deasupra unor niveluri putemice, s-au zdrobit complet dlsparand cu totul (fig. C4.4).

Fig. C4.4

16

MONITORUL OFICIAL AL ROMANIEI, PARTEA I, Nr. 850 bis/11.x11.2007

Limita 0 constituie sltuatla in. care 0 structure puternlca (de exemplu 0 structure . cu peretl) reazema la baza pe 0 structure mult mal flexibila ~i mal slaba ca rezlstenta, In fig. C4.5 S8 exempllflca comportarea acsstul tip de structura prin cazul spitalului Olive View, in urma cutremurului de la San-Francisco din 1971. Regulile privind reducerea graduala a dlmenslunllorelementelor structurale sl dlstributla maselor pe Ihaltimea cladlrii, date la 4.4,3 'suhtsimllare cu cele din EN 1998-1 ~i FEMA 273 ..

r I

·r

Fig. C4.5

Regulile privind monotonia structurilor pe vsrtlcala ~i rnentlnerea unui traseu.cat mai direct ~i scurt al tncarcarllor catre terenul de fundare date la (6) unnaresc _ sa evite sporurile excesive de eforturi in elemente verticale de la nivelurile cu rnodlflcarl structurale (de exemplu, in stalpil care sustin perstll tntreruptl la parter in constructla din fig, C4.6a) ~i in planseul-dlafraqrna care trebuie sa realizeze transferul dintre elementele verticale in acelas] plan (fig. C4.6b) sau lntre planuri diferite (fig. C4.6c).

CJi

------

----- ~.

a

[ !I

;

:1

II I i

b)

. '--

'-- .

Fig. C4.6

c

MONITORUL OFIC1AL AL ROMAN1EI, PARTEA I, Nr. 850 bisf11.Xl1.2007

17

C4.4.4.1 La 4.4.1.6 s-au identificat principalele roluri pe care Ie indeplineste planseul - dlafraqrna orlzontala, In vederea preluarii tncarcarllor seismice din planul sau,

Rigiditatea pracUc infinita a diafragmelor orizontale face ca deplasarlle elementelor verticale sa fie distribuite llnlar In plan, aslqurandu-se 0 lnteractiuno eflcienta a componentelor sistemului structural. Aceasta proprietate a planseulul permite In acelasl timp un control sigur al cornportaril de ansamblu prin intermediul calculului structural. Cornportarea de corp rigid a planseulul permite ca modeluldecalcul sa retina numai 3 deplasarl semnificative la fiecare nivel: 2 translatll ~i 0 rotire. Avand In vedere acest rol, este esentlal ca, prin proiectarea cu un grad de asigurare superior, sa se evite deformatllle neliniare (pia stice ) In planseu, ln acest scop, la dimensionarea elementelor planseulul (de exemplu, arrnaturlle planseelor de beton armat cu rol de corzi, conectori, colectori) se vor considera forte cu 30% mai mari decat cele furnizate de calculul structural sub tncarcarlle seismice de calcul (4.6.2.3(6». Modelul structural al pianseului selicitat de forte aplicate In planullui poate fl, dupa caz, acela de grinda - perete sau grinda cu zabrele (model "strut-and-tie"), recomandabil in sltuatlile In care In planseu sunt prevazute goluri cu dimensiuni marl (fig. C4.7).

Medelul trebuie ales astfel tncat diagonalele sistemului sa ocoleasca 90lurile.

~ ~. ~ ~ I I I

o

D

Fig.C4.7

C4.4.4.2 Prevsderea de la (2) are In vedere situatii de tipul celei din fig. C4.B Reazemele planseulul sunt In realitate reazeme deplasablle, pentru ca peretii sufera deplasarl laterals. Daca rigiditatile perejllor din structura reprezentata In fig. C4.8 sunt inegale, "tasarile" grinzii (planseulul) sunt diferite, afectand dlstrlbujia de eforturi.

L1+t2 01t=-

L ..: , .. " .

...!ok ~ 0,,25.

Lx

_h1y 0,25· Ly

Fig. C.4.8

18

MONITORUL OFICIAL AL ROMANIE1, PARTEA I, Nr. 850 bis/11.XII.2007

Armaturl pentru preluarea eforturllor de Intlndere din planseu

I

I :

, i

Fig.C4.9

. i... ...

; 1

Prevederea de la (4) are in vedere situatla unui planseu ca CE::l reprezental In fig. C 4.9. Pentru evitarea ruperii placll in zona intrandului trebuie prevazute armaturi ca eele figurate cu llnle tntrerupta,

C4.4.4.3 §:i 4.4.4.4 Transmiterea fortelor orizontale din planul planseulul ests exernpllticata in fig. C4.10a pentru cazul unui psrete structural de baton EiITIIE"lt irnpreuna cu zona de placa aferenta.

I

f

, I , I

Armaturf de siispenaa

, I I

.1

'i

!

I 1/

1

Nmaturidesuspendare

Fig.C4.10

In acest caz descarcarea planseulul la perete se face prin: compresiune dlrscta pe capatul peretelui

arrnaturl intinse "care colecteaza" fortele distribuite in masa placil

prin tunecarl intre inima peretllor §ii placa, pentru care se prevRd conectori (arrnaturl transversale) ancoratl adecvatln grosimea placll,

I' I

!

I

'I

Pentru reducerea valorilor fortelor de contact se poate evaza placa sub forma unei centuri (fig. C4.1 Ob).

4.4.5 Clase de lrnportanta §i de expunere la cutremur §! factor! (Je lmportanta

C4.4.S Fata de edltla trecuta a codului, in care clasificarea constructhlor S8 facea dupa lmportanta lor, in prezenta edltle claslflcarea se face funcjle de importanta §:i expunerea fata de actlunea cutremurelor.

lrnportanta constructlilor are in vedere in special functlunea cladirll, tn limp eEl expunerea la cutremur are in vedere in special paqubele de diferite naturl, care

MONITORUL OFICIAL AL ROMANIEI, PARTEA I, Nr. 850 bis/11.XIt.2007

19

pot fi provocate de actiunea cutremurelor puternice (de exemplu, prln dlstruqerea unor rezervoare de gaze toxice, sau pierderile de vieli ornenesti din c1adirile cu multi ocupantl),

Pana la intocmirea unor hatii de hazard seismic pe teritoriul national §i dezvoltarea procedurilor de verificare a performantelor structurale la cutremure cu . diferite perloade de revenire, calea cea mai slmpla pentru dlterentierea aslqurar] cladlrllor, ca lrnportanta §i expunere selsmlca, esteprin intermediul amplitlcarf fortelor de proiectare cu factorii de lmportanta Y1 din tabelul 4.2.

4.5 Calculul structurilor la actlunea seismlca

4.5.2 Modelarea comportaril structurale

C4.S.2 Conflquratla regulate sau neregulata in plan si/sau in elevatie a unei structuri influenteaza semnificativ performanta in comportare la cutremure puternice.

Daca mlscartle de translatie laterala ale structurii sunt c1ar decuplate, se poate considera un model bidimensional cu cate un grad de libertate dinamica de translatie la nivelul fiecarui planseu. Daca mi§carile de translatle §oi de torsluns sunt cuplate, atunci se impune alegerea unui model tridimensional cu cel putin trei grade de libertate dinamica (doua translatil orizontale §oi 0 rotatie in jurul unei axe verticale) pentru fiecare planseu ihdeformabil in planul sau.

Pentru c1adiri cu plansee f1exibile, nu sunt utilizabile modelele cu trei grade de libertate dinamica la fiecare nlvel. Diferentele semniflcatlve de rigiditate intre diferite zone ale planseului pot conduce la modificari ale distributiei fortelor seismice laterals [a elementele verticale de rezistenta §oi pot genera ~i efecte de torsiune. Pentru includerea efectelor generate de plansee f1exibile, modelul dinamic spatial trebuie sa cuprinda un numar suplimentar de puncte de concentrare a masei, respectiv de grade de libertate dinamica.

Daca sunt semnificative, efectele de lnteractiune dintre sistemele rezlstente la forte seismice laterals §i elementele nestructurale care nu apartin acsstor sisteme, spre exemplu peretli de compartimentare, trebuie considerate in modelul structural. Daca peretii de compartlrnentare nu sunt distribuiti uniform in plan §oi in elevatie, sau partlclpa efectiv la capacltatlle de rezistenta la forte laterale, pot apare neregularitati torsionale sau nereqularitati specifice etajelor f1exibile. Efectele de torsiune conduc la cresteri ale eforturilor sldeformatlllor in elementele perimetrale.

o configuratieneregulata pe verticala afecteaza raspunsul local la diferite cote ale structurii §i induce forte seismice dlferlte de cele evaluate prin metoda fortelor schlvalente. Existenta unor etajeie f1exibile conduce la modificari ale configuratiei deformatei de ansamblu, deplasarile importante fiind localizate fn zonele corespunzatoare unor reduceri bruste de rigiditate ~i de rezistenta laterala.

20

MONITORUL OFICIAL AL ROMANIEI, PARTEA I, Nr. 850 bis/11.XII.2007

Modelul structural de calcul devine mai cuprinzator ~i mai riguros daca sunt considerate, cand sunt importante, efectele interactiunii teren-structura asupra raspunsului seismic.

C4.5.2.1 Variafille distrlbutlllor de mase sl/sau derigidita!i fata de dlstrlbutllle nominate considerate In calcul, precurn ~i poslbilltatea unel components de rotatle In jurul unei axe verticale generata de varlabllltatsa spatlala a mi$carii terenului, pot produce efecte de torsiune. Aceste efecte pot aparev chiar sl tn structurile complet simetrice "echilibrate torsional", in care pozitiiie'nominal'e ale .. :" centrului maselor §i centrului de rigiditate coincid la fiecare nivel.

Pentru limitarea efectelor de torsiune l?i asigurarea un or rigiditsti §i capacltatl de rezlstenta adecvate la torsiune, se introduce excentricitatea accldentala. Aceasta excentricitate, egals eu 5% din dlmensluneacladlrll perpendlculara pe directla actlunil seismice, se mascara fata de pozltia nominata a eentrului maselor de la fiecare nlvel, Toate excentrlcltajlle accidentale sunt "slrnultan" considerate la nivelurile structurii, tn aceeal?i dlrectie iii acelasl sens (pozitiv sau negativ), efectele fiind calculate static.

4.5.3 Metode de calcul structural

C4.S.3.1 Codul cuprinde diferitemetode pentru calculu! raspunsului seismic:

- Metoda fortelor seismiee eehivalente (calcul static llnlar) ; Metoda de calcul modal cu spectru deraspuns ;

Metoda de calcul dinamic linlar prin integrarea dlrecta a ecuajlllor dlferentiale modale decuplate;

Metoda de calcul static neliniar incremental ("push~overn) ;

Metoda de cal cui dinamic neliniar cu integrarea directs a ecuatlllor diferentlale de rnlscare cuplate.

Codul P100-1: 2006 rscomanda pentru proiectarea curenta cele doua metode consacrate, metoda fortelor seismiee eehivalente asociate rnodului fundamental de vlbratle de translatie si metoda de calcul modal cu spectru de raspuns, precizand condltlile Yn care aceste metode se pot aplica. Se indica alegerea procedeului de calcul in funcjle de tlpul construcdel - regulate sau neregulateln plan §i/sau in eievatie, precum ~i necesitatea reducerii tactorului de comportare q tn cazul structurilor neregulate.

in codul P1 00-1: 2006, metoda de calcul modal cu spectru de raspuns ests metoda de referinja pentru detsrminarea raspunsului structurilor sxpuse acjiunll seismice. Acesta metoda este apllcablla, fafa llrnltarl, cladlrilor ~i altor constructli la care se refera codul, Tn caleulul seismic spatial, metoda de calcul modal ofera un echilibru lntre acuratetea rezultatelor ~i costuri. Pentru apilcatllle practice sunt disponibile numeroase programs de calcul pe modele structurale tridimensionale.

Metodele liniare reprezlnta instrumente simplificate de calcul pentru proiectarea practica, care nu condue la un raspuns seismic etectiv elastic. in metoda fortelor seismice echivalente ~j tn metoda de calcul modal, eforturile se determina prlntr-un cal cui llniar in care actiunea seisrnlca este caracterizata prin

, I

I

: c

, I

I

I

, !

I I

,

: I

\ , I

, ,

I

i

I'

MONtTORUL OFlctAL AL ROMANtEi, PARTEA I, Nr. 850 bis/11.XIt.2007

21

<.: "; spectrul de proiectare obtinut prin reduce rea spectrului de raspuns elastic (deflnlt pentru 0 valoare standard de 5% a tractiunii din amortizarea crltica) cu tactorul de comportare q. Deplasarlle laterale rezulta prin multiplicarea deplasarilor calculate liniar cu tactorul de comportare q.

ln metoda de calcul modal QU spectru de raspuns, dlstrlbutla forte lor seismice se bazeaza pe proprletatils modale, determinate in functle de distributiile maselor ~i rigidita\ilor structurale.

___ "', In metoda Iortelor seismice echivalente, dlstributla fortelor laterale se poate "'~~obtrrie pebaza unor relatll simplificate adecvate pentru structurile regulate.

ln metodele de calcul neliniar, eforturile ~i deplasarlle inelasUce se obtln direct.

C4.S.3.2.1 Metoda fortelor seismice echivalente este varianta sirnplflcata a metodei de calcul modal cu speetru de raspuns, in care modul propriu fundamental de translatle este predominant in raspunsul seismic.

Metoda simplificata "unimodal a" este calibrata pentru a obtine efecte globale (forts t~iet6are de baza, moment de rasturnare) apropiate de aceleasi efecte calculate, mai rlquros, prin metoda "rnultlmodala" cu spectru de raspuns, Efectele actlunll seismice se determine prin calcul static llnlar cu forte selsrnice echivalente laterale aplicate separat pe doua directii orizontale prlncipalo DIe

structurii. - - -

Metoda fortelor seismice echivalente este intuitiva ~i simpla din punct de vedere ingineresc, fiind potrlvlta pentru structuri care satisfac urmatoarele condltll:

(a) Perioadele proprll ale prlmelor moduri de vibratie de translatie corespunzatoare dlrectiilor principale ale structurii sunt mai mici ca 1.6 s.

(b) Structura satisface criteriile de regularitate in elevatie definite in cod,

Din considerente practice, pentru aplicarea metodei fortelor seismice laterals, ambele conditii trebuie satisfacute pe cele doua directii principale orlzontals.

Daca prima condltie nu este satlsfacuta, considerarea modurilor proprii superloare este esentlala, datorita contributlel acestor rnodurt in raspunsul total. La structurile cu neregularita\i in elevatle, efectels rnodurilor proprii superioare pot fi semnificative, fiind localizate in zonele eu variatll bruste ale caracteristilor de iner\ie sau de rigiditate.

In aeest caz, aproximarea formei proprii fundamentale prin confiquratll simplifieate nu este valablla.

C4.S:3.2.2 Forta taletoare de baza se determine separat pe fiecare din dlrectllle prlhclpale orizontale pentruprimul mod propriu de vlbratle de translatie pe acea dlrectle,

In relatla (4.4) pentru determinarea fortei taistoare de baza, Am rsprezinta masa modal a efectlva asoclata modului propriu fundamental de vlbratie de translatle. Factorul de ecbivalenta rnodala A = 0,85 se consldera pentru 11 ~ Tc §i cladlrl cu mai mult de doua etaje. Acesta valoare corespunde unei mase modale

. efective (asociata prlmulul mod de vlbratie de translatle) care este, in medie, aproximaUv 85% din masa totala a cladlrii. Valoarea A = 1,0 se consldera pentru

cladiri parter sau parter + etaj, dar ~i in cazul cand perioada proprle de vibrate

22

MONtTORUL OFICIAL AL RUMANII::I, PAt-< I I::A I, Nr. seu IJJSf11.),\II.~UU f

T1 > Te, pentru includerea unor moduri proprii superioare care pot fi semnificative.

lmportanta modurilor proprii superioare In raspunsul seismic depinde de proprlstajile dinamice ale structurii, dar §ii de contlnutul de frecvsnte (pericade) al rnlscarll terenului descris de spectrul de raspuns, De aceea, tn afara regimului de inaltime al cladirii, parametru principal este perloada de control (colt)"Tc.

i

Codul recomanda determinarea modurilor proprll de vlbratie ale structurilor, in particular calculul perioadei §oi formei proprii fundamentale de vlbratle de translatle, prin metodele dinamicii structurilor pentru rezolvarea problemei de

valori §ii vectori proprii. -

o estlrnatle suficient de preclsa a perioadei proprii fundamentale de vlbratle de translatle este data de metoda energetica Rayleigh, In care deplasarlle laterale se calculeaza neglijand efectele torsiunii.

Posibilitatea estlmarf perioadei fundamentale de vlbratle cu formulele simplificate din anexa Beste indicate numai in calcule preliminare pehtru conformarea ~i predimensionarea structuriL Formulele aproxlrnatlve includ 0 caracterizare generala a cladlrll (sistem structural, rnaterlale), cat §-i dimensiunile globals tn plan §-i inaltimea totalaa acestsla.

Relatll simplificate, de tipul ~ = C/H3/4 obtinute din considerente teoretice §-i prin analize de regresie ale unor date experimentale pentru diferite tipuri de cladiri, sunt incluse in norma europeans EN1998-1- Eurocode 8 - Part 1 §-i tn diferite coduri de proiectare (ASeE 7-98, California Building Code 2002, FEMA 450, NBC-2005, s.a).

in codul de proiectare Pi 00-1 : 2006, ca §i in Eurocode 8, aplicarea aeestor relatil simplificate este llmltata la cladlri cu tnaltimi mai mici de 40 m.

[ I [

; I

r

Relatla alternatlva (84) prop use pentru estimarea perioadei fundamentale a cladlrtlor etajate cu peretl structurali din beton armat sau zldarie include ariile efective ale sectlunllor transversale ~i lungimi ale peretilor structurali. Limita superloara 0[9 (relatia B6) este speclflcata pentru evitarea unor valori exagerate ale raportului IwlH specifice cladlrilor cu dimensiuni tn plan mult mal mari ca fnaltimea.

C4.S.3.2.3 Pentru fiecare din cele doua modele plane, forta taletoare de baza Fb corespunzatoare modului propriu fundamental de translatle pe dlrectla de calcul se distribuie pe inal1imea cladirii, la nivelele structurii, pe directiile gradelor de libertate dlnamica de translatle orlzontala,

f , I , ,

!

La nivelul fiecarui planseu, forta selsmlca echivalenta orizontala F, aplicata in centrul maselor, este proportional a cu masa de nivel mi ~i cu componenta formei proprii fundamentale §oi pe directia gradului de libertate dinamica i de

translatle orizontala. . ..

Vectorulproprlu fundamental se determlna prlntr-un calcul dinamic.

~I .

, !

;1

" II

MONITORUL OFICIAL AL ROMAN lEI, PARTEA I, Nr. 850 bis!11.XII.2007

23

In eonditiile de aplicare ale metodei fortelor seismice eehivalente, forma proprie fundarnantala se poate aproxima printr-o varlatle liniara crescatoare pe inaltirne, In functle de cota de nivel Z/.

Simplificarile §oi aproximatiiIe din metoda fortelor seimice echivalente sunt inadecvate in urmatoarele cazurl:

- structurl eu nersqularitati semnifieative ale caracteristilor de inertie §ii de rigiditate la care miscarile de raspuns de translatie pe doua dlrectil laterale ortogonale §oi de torsiune sunt cuplate ; _"-;''''c-'' - structuri cu 0 distributie neregulata a capacltatllor de rezlstenta care conduce la posibile concentrari ale cerintelor de ductilitate.

C4.5.3.3 Metoda modala cu spectru de raspuns are la baza suprapunerea raspunsurilor modale maxime asociate modurilor proprll semnifieative. Fieeare mod propriu de vibratie este caracterizat de frecventa (perioada) proprie de vibratie, de vectorul propriu (forma proprie) §ii de fractiunea din amortizarea critica modala. Se determina raspunsul maxim pentru fiecare mod propriu de vibratie semnificativ §ii prin suprapunerea raspunsurilor maxima C:U regllii de

compunere modala se calculeaza raspunsului maxim total. -.'

Chiar daca este posibil un calcul liniar independent pentru fiecare din eele doua directii ortogonale principale, este recomandata !,?i Q analiza spatlala complota pe un model tridimensional cu cel putin trei grade deIlbertate dinamica la nivelul fiecarui planssu indeformabil in planul sau: doua grade de translatie in plan orizontal slun grad de rotatie tn jurul unai axe verticale. Fiecare forma proprie de vibratie include componente (deplasari §i rotatii) pe directiile gradelor de Iibertate dinamica.

Tn calculul modal, trebuie considerate toate modurile proprii care contribuie semnificativ la raspunsul total. Criteriul frecvent utilizat in codurile de proiectare considera un numar de moduri proprli pentru care, masa modala stsctlva totala obtinuta prin sumarea maselor modale individuale (pentru fiecare din directiile X, Y, Z sau pentru alte directli relevante) este cel putin 90% din mas a totala a structurii.

Daca aeest criteriu nu este satisfaeut, trebuie considerate toate rnodurlle proprii care au masele modale efective mai mari ca 5% din masa totala a structurii.

Pentru situatii dificile (spre exemplu: cladiri cu 0 contributie semnltlcatlva a modurile de torslune sau lncludersa componentei verticale a actiunii seismice In proiectare), numarul minim de mod uri proprii trebuie sa fie cel putin egal eu

3 J;; I n flmd numarul de niveluri deasupra fundatiei sau extremitatH superioare a bazei rigide, iar perioadele proprll de vibratie considerate trebuie sa depaseasea 0 valoare Iimita definita in funetie de perioada de colt T« Acest eriteriu trebuie aplicat daca nu a fost poslblla satisfacerea unuia din eele doua criterii de mai sus referitoare la masele modale efective.

Alte marimi de raspuns (de exemplu: momentul de rasturnare la baza, deplasarea maxima la extremitatea superioara a cladirii) sunt mal putln sensibile ca forta taletoare de baza la considerarea tuturor modurllor proprll semnificative. Marimile locale de raspuns (deplasari relative de nlvel, eforturi din elements) sunt mult mai sensibile la eontributiile modurilor proprii

24

MONITORUL OFICIAL AL ROMANIEI, PARTEA I, Nr. sso bisf11.XII.;wur

; ,

semnificative. Considerarea unui numar suficient de moduri proprii permite determinarea cu acuratete a raspunsului dinamic maxim local.

I . I

C4.S.3.3.2 Raspunsul total maxim nu se poate determma prin suprapunerea directa a maximelormodale, datorlta nesimultaneitatii acestormaxime.

Daca raspunsurile modale care au contributii semnltlcatlve tn raspunsul total, pot fi considerate independente; efectul total maxim produs de actiunea seisrnica este estimat prin regula de combinare modala SRSS - radacina patrata din suma patratelor, cu relatia (4.12). Regula SRSS' de compunere a maximelor modale este adecvata ln cazul structurilor cu moduri proprii de vibratie clar separate,

Daca raspunsurile corespunzatoare modurilor proprii j ::ili k nu pot fi considerate Independents, 0 regula mai precisa de combinare a raspunsurilor maxime modale este CQe - combinatia patratica completa:

N N

EE == LLPjkEEjEEk j=l k=l

unde

EE efectul total maxim

EEk efectul maxim in modul propriu k de vibratis-

EEj efectul maxim in modul propriu j de vlbratle

P jk coeficientul de corelatie dintre modurile proprii j ::ili k

N numarul modurilor proprii considerate

! I I

Coeficientii de corelatie modala se calculeaza cu urmatoarea relatie:

I .

. 1

: I ;

,

\

I

i 1 j

uncle r = Tk este raportul perioadelor proprii, iar ;J ::ili ;k sunt fractiuni din

Tj

amortizarea critlca asociate modurilor proprii j ~i k. Oaca pentru modurile proprll se considera aceeasi valoare pentru fractiunea din arnorttzarea critica ~ =';j =';k f relatia de mai sus devine:

8'; 21'.%

P ik = ---:::--::--=------:---"'7

J (1- 1'2)2 + ~ 2r(1 + r)2

'.

.1

Ii

I

Daca doua mod uri proprll de vibratie cu aceeasi amortizare, au perioadele proprii foarte apropiate ( raportul r este apropiat de 1) ::ili coeficientul de corelatle modala are a valoare apropiata de 1. in Figura 4.1 sunt reprezentate valorlle cosflclentului de corelatie in functie de raportul perioadelor proprii r, pentru diferite fractiunii din amortizarea crltica vascoasa modala .; =0,02 ,0,05 §ii 0,10.

i

'I

.i i i

!

!

t ,

MONITORUL OFICIAL AL ROMANIEI, PARTEA t, Nr, 850 bis/11.XII.2007

25

1
0,9
0,8
0,7
~
~ 0,6
0
IJ 05
1::,'
8 0,4
0,3
0,2
0,1
0
0,5 -0,02

-0.05

~----O, 1

'c,

~----------~~

1

1,5

2

r

Figura 4.1 Coeficientt de corelatie modala

Pentru valori ale raportului r egare Cll 0,9 ~i respectiv 1/0,9 =1, 11 ~i a fractiune din amortizarea critica 0,05 (5%). corelatia modala devine semnificativa cu un coeficient de corelaUe 0,47, iar modurile proprii nu mai pot fi considerate

independente. ,

Comparatiile dlntre rezultate obtlnute eu metoda dinamica ITnlara--~imetoda modala cu spectru de raspuns evidentiaza acuratetea compuneril CQC pentru cazuri Tn care precizia rezultatelor obtinute prin cornpunere SRSS este afectata (subestimata) de corelatiile modale iii de termenii comuni corespunzatori. cac este denumita comblnatla patratica completa deoarece include, atat termeni patratici rnodall individuali, cat ~i termeni modali comuni. Termenii modali comuni pot fi pozitivi sau negativi, ln functie de semnele efectelor modale corespunzatoare.

De altlel, compunerea modala SRSS este un caz particular al cornpunerli patratice complete COC, pentru P jk = ° daca j ¢ k ~i evident P jk = 1 daca j ~

k.

Regulile de compunere a maximelor modale SRSS iii CQC au fast dezvoltate pe baza teoriei vlbratlllor aleatoare, Estimatiile raspunsului maxim total sunt mai precise pentru miscari selsrnice caracterizate de 0 compozitie speotrala cu banda lata de frecvente iii 0 durata efectiva asociata fazei puternice sensibil mai mare ca perioada fundamentala de vibratie a structurii. Pentru miscari seismice impulsive, eu durate efective scurte, precizia rezultatelor este mai redusa. RegulUe SRSS ~i COC sunfadecvatepentru estlmarea raspunsuluitotal maxim daca . actlunea sslsrnica pentru proiectare este reprezentata printr-un spsctru neted de raspuns, obtinut prln medierea statlstlcaa spectrelor de raspuns corespunzatoare unui set de accelerograme seismice.

Fiecare raspuns total maxim total trebuie estimat numai prln compunerea maximelor modale ale aceluiasi tip de marime de raspuns, determinarea indirecta prin utilizarea altor marimi diferite de raspuns maxim modal -fiind lncorecta,

26

MONITORUL OFICIAL AL ROMANIEI, PARTEA I, Nr. 850 bls/11.XII.2007

; f

I;

1

C4.S.3.S Metodafortelor laterale §ii calculul modal conduc sistematic la rezultate neconservative, daca capacltatlle de rezlstenta ale etajelor au 0 dlstributle neregulata pe inaltimel aparand 0 concentrare a cerintelor de ductilitate la anumite etaje ale cladirii. Tn zonele cu iregularitfW unde se lccallzeaza cornportarea lnelastica, se pot produce ruperi ale elementelor structurale l]i pot apare eforturi suplimentare care nu au fast anticipate in proiectarea detaliata a structurii. Raspunsul seismic al structurii est~ foarte sensibil la comportarea lnelastlca din zonele "crltlce", precum sl la detalierea acestar zone,

. ~.-:. ~+~:.:S·'::: -:_~ ~:;c ;.=~t~·, f,'-: ~_,:t :-.

I' ..

, I ,

ln structurile regulate, cerintele de deformare inelastica tind sa se distribuie in intreaga structura, obtlnlndu-se 0 "dlspersle" a disiparii de energie §i degradarilor posibile.

Calculul static neliniar incremental considera, cu acuratete, distributii neregulate de capacitati de rszlstenta. Procedeul are 0 serie de llmltar! l]i nu poate fi aplicat, spre exemplu, structurilor de cladlrl tnalte (flexibile) cu perioade fundamentale de vlbratle faarte lungi.

In calculul raspunsulul dinamic inelastic prin integrarea directs a ecuatlllor dlferentlale cuplate care descriu mlscarea selsrnlca a structurii, capacitatlle de rezistenta ale diferitelor componente structurale sunt tratate adecvat.

Rezultatele obtlnute prin cal cui dinarnlc inelastic sunt apropiate - de realltate, daca vibratiile structurale au amplitudini suficient de mari pentru a produce curqeri semnificative in timpulunui cutremur puternic, in plus, aceste rezultats sunt fiabile daca au fost obtlnute pe baza prelucrarll statlstlcs a raspunsurllor inelastice _ obtlnuts pentru un set de accelerograme seismice ale terenului tnreqistrate /simulate, selectate 9i calibrate corespunzator,

I . I

I

I

(

.1

,

Acuratetsa rezultatelor unui calcul dinamic inelastic este sensibila la:

numarul de accelerograme seismice compatibile cu amplasamentul cladlril analizate;

limitele practice de modelarea efectelor de interactiune intre elementele cu comportare ihelastica;

- algaritmul de calcul neliniar;

legea constitutiva care descrie comportarea histeretica a componentelor structurale,

1

11

!

'. I

, ,I

C4.S.3.6 Datorlta naturii multidirectionale a miscarii terenului, componentele orizontale 9i componenta verticala (cand este considerate) ale actlunll seismice sunt apllcats asupra unei structuri.

Simultaneitatea celor doua components pe dlrectll ortogonale in plan orizontal sau a celor 3 componente de translatie pe directii ortogonale ale miscarii terenului poate ficonsiderata numai tn calculul raspunsului seismic spatial (liniar/neliniar) prin integrare directa a ecuatlllor dlferentlale de miscare pe directiile gradelor de libertatedinamica ale unui model structural tridimensional.

Deoarece valorile maxime ale efectelor produse de componentele actlunll seismice nu sunt siinultane, pentru estimarea efectului maxim E produs prin aplicarea simultana a celor trei componente ale actlunll seismice, se utilizeaza reguli de combinare fundamentate probabilistic. Regula de referinta pentru

I :i

MONITORUL OFIC1AL AL ROMANIEI, PARTEA I, Nr. 850 bis/11.XII.2007

27

compunerea "spatlala" a efecte!or maxime Ex! Ey! Ez prod use prin apllcarea separata a fiecareia din componentele actlunii selsmice este radacina patrata din suma patratelor (SRSS) :

E = IE 2 + E' 2 + E 2

'"If x y z

Daca fiecare din efecte!e Ex! Ey §l Ez sunt calculate prin cornpunerea CQC a contrlbutlllor modale maxime 9i componentele actlunli seismice pe directiile X, ',', YI Z sunt statistic independente, atunci E reprezinta 0 estimatie a efectului 'c. }'maxim'produs prin aplicarea simultana a celor trel componente ale actiunll seismice, independenta de orientarea axel or orizontale X §i Y.

SRSS este regula.de referinta pentru combinatia spatiala de efecte, nu numai in conditiile aplicarii metodei modale cu spectre de raspuns 91 compunerii COC unidirectionale pentru contributiile modale maxi me, dar 9i in calcuJul static liniar cu forte seismice echivalente sau in calculul static neliniar incremental ("pushover").

Codul accepta ca regula de cornpunere alternativa, cornblnatla llnlara procentuala:

E "+" 0 30E "+" 0 30E

Edx , uly , Edz

O 30E "+" 0 30E "+" E

, Ed:t ' Edt &h

O 30E "+" E "+" 0 30E

, Bdx Edt • Edz

Cand cei trei termeni au acelasi sernn, valoarea 0.275 corespunde celei mal bune aproximatii liniare in medie a combinatiei SRSS. Rotunjirea acestei valori la 0,3 conduce la valori subestimate sau supraestimate cu cel mult 10%.

La structurile regulate in plan, cu sistema rezistenta la forte laterals, independente pe doua directii orizontale principale, componenta actlunll seismice aplicata pe 0 directie nu produce efecte semnificative in sistemul rezistent situ at pe directia ortogonala. Din acest motiv, pentru cladirile regulate Tn plan, cu sisteme independente alcatuite din pereti structurali sau din contravantuiri verticale, nu este necesara cornbinatla spatial a a efectelor prod use de cele doua componente orizontale ale actlunli seismice.

C4.S.3.6.2 Codul P1 00-1: 2006 considera componenta verticala a actlunll seismice numai cand efectele sale sunt semnificative. Ccndltllle 9i modeluJ de calcul sunt asemanatoare cu cele specificate de norma europeana ENV 1- Eurocode8.

Tn general, componenta vertical a a actlunll seismice se poate neglija, cu anumite exceptii, deoarece:

efecteJe sale pot fi acoperite prin proiectare la incarcari permanente ~i utile;

perioadele proprii de vibratie de translatie pe directia verticala ale ansamblului structural sunt foarte scurte, fiind determinate de rigiditati

28

MONITORUL OFICIAL AL ROMANIEI, PARTEA I, Nr. 850 bis/11.XIl.2007

axiale mari ale elementelor structurale verticale, iar amplificarile spectrale de raspuns verticale corespunzatoare acestor perioade sunt reduse,

, I

, I

~ i

Spre exemplu, in norma ENV 1-Eurocode 8, componenta verticala este considerata in calcul, cand urmatoarele conditii sunt satlsfacute..

(1) valoarea de varf a acceleratlel verticale depaseste 0,259

(2) cladirea §-i componentele structurale se inscrtu in urmatoarele categorii: (a) cladlrsa are baza lzolata seismic

(b) elemente orizontale sau aproape orizontale cu deschideri de cel putin 20 m console cu lungimi mai mari ca 5m; elemente alcatuite din beton precomprimat; elemente orizontale care suporta unul sau mai multi stalpi in puncte de rezemare lndlrecta.

in cazurile detaliate de conditia(2b), raspunsul dinarriic la componenta verticala are un caracter local, implicand un model partial care descrie aspectele importante ale raspunsului seismic pe directie verticala. Modelul partial include elementele orizontale pentru care se considera actiunea componentei verticale, dar ~i elerriente sau substructuri care constituie reazeme pentru aceste elemente, elementele adiacente (din deschideri adiacente) putind fi considerate prin rigidttatile lor.

i I

! i , 1

!

4.6 Verificarea slqurantel 4.6.2 Starea limita ultima

C4.6.2 Concepfla rnoderna a prolectarf seismice are in vedere un raspuns seismic neliniar al structurli. Acesta este deflnit de balanta dintre cele doua proprietati esentlale ale structurii, rszlstenta ~i ductilitatea, reprezentata schematic in fig. C4.11 .

F

Fal - - - - - - - - - - - - Raspuns elastic

-iIf--~-----l! } ""P""' ", lnla r I

I

I

del(max) d

I, Ii

,1

Fig. C4.11

Aceasta reprezentare admite ipoteza ca cerlnta de deplasare in raspunsul seismic elastic marginel}te superior cerlnta de deplasare in raspunsul nellnlar, Aceasta lpotsza, enuntata de Newmark ~i Hall pentru domeniul struoturllor ell perioada de vlbratie mai mare dscat perioada de colt a spectrului de raspuns In

! 'I i

-- ~-----.--- ---

MONITORUL OFICtAL AL ROMANI EI, PARTEA I, Nr. 850 bis/11.XII.20D7

acceleratll, este contlrrnata de numeroase studii §oi a fundamentat asa numita "regula a deplasarii egale" (equal displacement rule).

o date flxata capacitatea de deformare in domeriiul nelinlar, rezulta rezlstenta laterala necesara.

Codurtls de proiectare moderne se bazeaza pe urmatoarea flIozofie:

alcatulrea elementelor (de exernplu, marlrnea sectlunii de beton raportata la forta axlala §oi forta taletoare, arm area lonqitudlnala §oi transversals, in cazul elementelor de beton arniat)· as-igura 0 anumlta ductllitate de

sistem structural. . - , ...

- fortele seismice de proiectare se stabllesc pe baza unui coeflclent de reducere q, corelat cu ductilitatea potentiala a structurii. Tn felul acesta valorile eforturilor secjlonale de proiectare (cerinta de rszlstenta) sunt fixate. Condi\ia de rezistsnta a structurf implics atunci verificarea relatlel (4.21), exprlrnata In termeni de rszlstenta (Incovoiere cu forta axlala, forta taietoare) pentru toate elementele structurii. Rezlstenta sectiunllor corespunde firesc, atunci cane se stectueaza proiectarea la.starea limita de rezlstenta, stadiului ultim de sollcltare a secjlunilor. De exemplu, pentru solicitarea de incovoiere cu forta axlala, pentru elementede beton armat, stadlul ultim este eel corespunzator atingerii deformatlel ultlme in betonul comprimat sau Tn armature cea mal tntlnsa, dlsfrlbutla eforturilor in beton ~i armaturi deducandu-se In conseclnta.

(2} ... (5) Relatla (4.22) exprlma condltla de limitare a efectelor de ordinul 2, prin limitarea raportului dintre valorile aproximative ale sporului de moment In stalpl, determinat pe baza echilibrului In pozljla deformata a structurii §oi, respectiv, a momentului de etaj (fig CA.12).

t

Fig.C4.12

Expresia (4.22) §i intreaga procsdura de evaluare a efectelor de ordinul 2 preluata din codurile americane, au fost fundamentate prin studii speciale avand acest obiectiv.

Metodologia este slmilara cu cea prescrlsa in STAS 10107/0-90 pentru stalpii

f1exibili de beton armat, cu excepjla faptului ca parametrul este diferit. Astle], in\

30

MONITORUL UI--j(;IAL AL KUMANIt::I, t-'AK I t::A I, Nr. tsbU DIS/ll_AIL~UU (

locul amplifieatorului 1/(1-9), Tn standardul romanesc+arnpllflcatorul este 11 = 11(1- ~J, stabilit prin asa numita formula a lui Perry.

Ncr

(6) Proeedura prezentata rnai sus corespunde faze] de proieetare a structurilor. Metodele de calcul nellnlar se apllca unor structurl cu alcatulre cunoscuta, de exernplu, unor structurl proiectate eu metodolcigia lndlcata la (1).

La aeeste structurl se cunoaste deci rezlstenta elernentelor §oi a ansamblului, ceea ce permite ca verificarea slqurantel exprimata de conditla (4,21) sa se

faca in termeni de deformatle. -

De exemplu, in cazul apllcartl calcululul nellnlar aceasta Tnseamna vsrlflcarea deformatlllor elementelor (rotlrl plastice, deplasarl relative de nlvel), eu cerintele corespunzatoare starll limita considerate.

I

! 1

C4.6.2.3 In aceasta ssctlune se prezlnta condltiile generale pe care trebuie sa Ie . indeplineasea un mecanism de dlslpare de energie favorabil. Astfel, mecanlsrnul plastic cinematic trebuie sa alba artlculatllle plastice distribuite tn lntreaqa structure, pentru ca cerlntele de retire plastice sa fie minime. Pentru 0 structure etajata de cladire acest mecanism presupune formarea articulatlilor plastice la extrernltatlle grinzilor §i la baza stalpllor (fig. C4.13a).

I

.1 !

Un mecanism de etaj, eu deforrnatllle plastice concentrate in stalp]! unui singur nivel (fig. C4.13b), este cu totul indezirabil. Oeplasarile structurale sunt foarte mari Tn acest caz §i pot pune in perieol stabilitatea construetiei. Pe de alta parte, zonele cu deforrnatll plastice trebuie astfel alcatuite lncat sa posede 0 ductilitate foarte tnalta.

i

, I

I .1 i [

I

\

\

. I

i

Ii

a)

b)

Flg.C4.13

Pentru ca mecanismul dorit de disipare de energie sa poata fi realizat este esentlai ca legaturile tntre elementele structurale (de exemplu, nodurile structurilor in cadre) !}i planseele sa ramana solicitate In domeniul elastic de eomportare. In caz contrar, deformajllle structurii pot crests excesiv §ii necontrolat. De exemplu, deformatll neliniare relativ mici ale nod uri lor pot duce la dublarea deplasarilor laterale. Din punct de vedere practic, impunerea mecanismului de disipare a energiei seismice se rsallzeaza prin proiectarea adscvata a rezlstentel elementelor - metoda lerarhizarll capacitajll de rezlstenta, Potrivit acestei metode, elementelor carora se doreste sa Ii se lmpuna 0

I

I!

MONITORUL OFICIAL AL ROMANIEI, PARTEA I, Nr. 850 bis/11.XII.2007

31

comportare elastica, Ii se asigura prin dimensionare 0 rezistenta suficient sporlta fata de cea rezultata strict din echllibrul mecanismului structural sub sistemul tortelor de proiectare.

C4.6.~.4 Conceptlade proiectare seisrnlca curenta are in vedere dezvoltarea deformatlilor plastice 1n suprastructura, cu mentlnerea infrastructurii ~i fundatlilor, adlca a bazei constructlllor, tn domeniul elastic de comportare, Reallzarsa tn practlca a acestui concept se face, asa cum s.c! aratat la sectlunea precsdenta, prin evaluarea la nivelul maxim probabil a eforturilor aplicate de suprastructure elementelor infrastructurii ~i fundatlllor, inclusiv cu considerarea unor efecte de suprarezistenta, in cazul unei structuri etajate de beton armat, aceasta ar include, de exemplu, 0 sectluns efectlva de armatura lonqltudlnala in stalpl §i peref mai mare dscat cea strict necesara din calcul 9i dezvoltarea in arrnaturl a unei limite de curgere mai mari decat cea minima speclflcata. Expresia (4.23) rezulta dintr-o asemenea abordare. Altfel spus, incarcarlle aplicate de suprastructura bazei sale corespund mecanismului

. structural de disipa_re de energie. Valoarea YRd = 1, din cazul infrastructurilor 9i a unor slstsme _ de fundare comune, la In considerare anumite componente ale mecanismului de rezlstenta dezvoltat la nivelul acestora, cum ar fl, de exemplu, mobilizarea rigiditatii la torsiune a cutiei infrastructurii sau contributla lmpingerii pasive 9i a frecartl pe psretll perimetrali ai subsolurllor,

C4.6.2.5 Starea ultima se raporteaza la un stadiu de solicitare al constructiei care prezlnta 0 marja de siguranta suflclenta fata de stadiul In care vletlle oamenilor pot fi puse ln perlcol, Obiectivele explicite prezentate la (1) exprlrna aceasta conceptle.

in versiunile maivechi ale codurilor de proiectare se prevedeau veriflcari ale deplasarllor laterale numai pentru stare a limita de servlciu,

A!}a cum este astazl larg recunoscut, parametrul cel mal semnificativ pentru calitatea raspunsulul seismic este deplasarea laterals. Din acest motiv, pe langEi veriflcarile de rezlstenta 9i masurlle de alcatulre pentru asigurarea ductllltatll elementelor structurale, P100-1: 2006 a introdus 9i obligativitatea verlflcaril deplasarllor la SLU. Este de observat ca, tn cazul aplicarii metodelor de calcul neliniar, veriflcarile se fac numai In termeni de deplasare. Din ratlunl de slmpllflcare a prolectarll, in sltuatiile in care cerintele de deplasare impuse de cutremur sunt suficient de mid §i ele se Incadreaza cu u9urinta in limitele admise, se poate renunta la verificarea expllclta a deplasarllor. De exemplu, In cazul cutremurelor din Banat, caracterizate de perioade predominante seurte, pentru cladlri relativ flexibile, de tipul cadrelor etajate, cerintele de deplasari calculate cu:

se lncadreaza de regula In limltele admise, datorlta coeticientul de amplificare mic, corespunzator domeniului specific din spectrul de raspuns pe amplasarnent,

C4.6.3.2 Starea limita de serviciu are tn vedere satisfacerea exlqentei de limitare a degradarilor. SLS prevede din acest motiv numai veriflcari ale deplasarilor relative de nivel asociate actlunll unor cutremure mal frecvente decat cele considerate pentru verlflcarlls SLU, Expresiile de verificare (4.24) ~i

32

MONITORUL OFICIAL AL KUMANII::I, PAl"< II::A I, Nr. seu bIS/ll.X.JI.:'::UUI

(4.25) sunt identice cu cele prevazute in Eurocode 8. Pana la inkll:t!lin_,,_: tiil()! harti de hazard seismic ~i a unor spectre de raspuns, care sa permita evaluarea dlrscta a deplasarilor corespunzatoare unui cutremur cu IMR :;: 30 811i, rlf-;(Jcbl SLS, cerlntele de deplasare se stabilesc aproximativ ca 0 fractiune din

deplasarea Iaterala calculat pentru SLU. .

Se constata ca in raport eli vechearedactare a codului, valorlle admisibile din (4.24) ~i (4.25) au fost rnarlte cu circa15%, in acard cu rnodltlcartle operatEl §i In Eurocod.

, .

, .

i !

4.7 Sinteza metodelor de proiectare

C4.7Tn actuala verslune a codului s-a preluat tabelul cu sinteza metodelor de

proiectare la actlunl seismite din P100/1992. .

Sinteza pune in evldenta elementele esentiale ale prolectarli selsmlcs bazate pe calculul structural elastic, respectiv nellnlar. In tlrnp ce in primul caz (metoda A) impunerea mecanlsmulul de. plastificare urmarlt se reallzsaza prin ierarhizarea rezlstentelor elementelor, in eel de-al doilsa - caz (metoda B), cerlntele ~i capacltatlle se determlna direct pe baza raspunsului seismic neliniar calculat, care se apropie eel mai mult de cel efectiv.

Bibliografie:

ATC (1996). Seismic evaluation and retrofit of concrete buildings. Report ATC 40, Redwood City, CA.

CEN (2004). EN 1998-1-1: Design of structures far earthquake resistance / Part 1: General rules, seismic actiansandrules tor buildings, Bruxelles, 250 pp.

, i

"

Fajfar, P, and Fischinger, M. (1989). N2 - A method for non-linear seismic analysis of RC bulldings,'Proc. of the 9th WCEE, Tokyo, vol. V, p. 111-.116.

Fajfar, P. (2000). A nonlinear analysis method for performance-based seismic

design. Earthq. Spectra, 16(8). ..

Ministerul t.ucrarllor Publice (2006), CR 2 - 1 - 1.1: Cod de proleciere a constructhtor cu peret! struoiurell de beion ermei, Bucurestl.

I I Ii I

!

\

L .....

Ministerul Lucrarllor Publica (1992), P100192: Normativ pentru proieetarea antiseismica a constructlitor de toculrue, eqrozootehnice $i lndusuiete, INCERC

Bucurestl, Buletinul Constructlllor, no. 1-2,1992, 151 p. -

Newmark, N. M. ~i Hall, W.J, (1982). Earthquake spectra and design, Earthquake Engineering Research Institute, Berkeley, CA, USA

Anagnostoupoulos, S.A, Chapter 8. Buildings, in Computer Analysis 81jd Design of Earthquake Resistant Structures. A Handbook, Editors Beskos D., Anagnostoupoulos, S.A, Computational Mechanics Publications, Southampton, 1997.

1·

MONITORUL OFICIAL AL ROMAN lEI, PARTEA I, Nr. 850 bis/11.XII.2007

Anastassiadis, K" Avramidis I.E., Athanatopoulou, A. Critical Comments on Eurocode 8 Sections 3 and 4, Draft no.1/2000, 1ih European Conference on Earthquake Engineering, London, 2002, Paper No.095

Anastassiadis, K" Avrarnldls I.E., Athanatopoulou, A. Critical Comments on Eurocode 8 Parts 1-1 an-d 1-2, 11th European Conference on Earthquake Engineering, Paris, 1998, Balkema Rotterdam, Paper No.095

Chopra A. K., Dynamics of Structures, Prentice Hall, 2001>

.,'!

. _. f; I :

Clough, R.W, Penzien,J.,Dynamics of Structures, McGraw-Hill,Second Edition, 1993

Cosenza, E., Manfredi, G" Realfonzo, R., Torsional effects and regularity conditions in RC buildings, 1 ih World Conference on Ealthquake Engineering, Auckland, New Zeeland, 2000, Paper No. 2551

Der Kiureghian, A., A Response Spectrum Method for Random Vibration Analysis of MDOF Systems, Earthquake Engineering and Structural Dynamics,VoI.9,419-435, John Willey and Sons, 1981

Dubina 0" Lungu D. coordonatori, Consiructi: amplasate tn zone cu mi§cari seismice putemice, Editura Orizonturi Universitare, Tlmlsoara, 2003

Fardls, M.N, Chapter 9. Reinforced concrete structures, in Computer Analysis and Design of Earthquake Resistant Slructures.A Handbook, Editors Beskos D.E, Anagnostoupoulos, S,A , Computational Mechanics Publications, Southampton,1997

Fardis M.N, Current developments and future prospects of the European Code for seismic design and rehabilitation of Buildings: Eurocode 8, 13th World Conference on Earthquake Engineering, Vancouver, Canada, August '1~6, 2004, PaperNo. 2025

Fardis M.N, Code Deveopments in Earthquake Engineering, 1ih European Conference on Earthquake Engineering, London, 2002, Paper No,845

Ifrim M., Dinamica structurilor §i inginerie setsmic«, EDP, Bucurestl, 1984

Mazzolani F. M., Piluso V., Theory and Design of Seismic Resistant Steel Frames, E&FN Spon, 1996

Paulay, T, Priestley, M.J.N, Seismic Design of Reinforced Concrete and Masonry Buildings, John WiIIley& Sons, 1992

Penelis G.E, Kappos, AJ., Earlhquake Resistant Concrete Structures, E&FN Spo9n, London, 1997

Saatcioglu, M" Humar, J., Dynamic Analysis of Buildings for Earthquake Resistant-design, Canadian Journal of Civ. Engn, Vo1.30, 338-359, 2003

34

MONITORUL OFICIAL AL ROMAN lEI, PARTEA I, Nr. 850 bis/11 ,XII,200?

I , I

Wilson E,L" Three-Dimensional Static and Dynamic Analysis of Structures, Computers and Structures Inc., Berkeley, California, USA, 2002

Wilson EL, Der Kiureghian A, Bayo, EP" A Replacement for the SRSS Method In Seismic Analysis, Earthquake Engineering and Structural Dynamics,VoI.9,187-194, John Willey and Sons,1981

I

I ~

Normativ pentru proiectarea antiseismica a' construct/ilor de tocuinie soclelculturale, agrozootehnice §i industriale P100-92, Buletinul Constructlllor, \101.2, 1992

)

I:

Comite Europeen de Normalisation, 2004, Eurocode 8: Design of Structures for Earthquake resistance, Pari 1: General Rules, Seismic Actions and Rules for Buildings, CEN Brussels, EN 1998-1 , December 2004

( I

. [

Regulations for Seimic Design - A World List, Suplement 2000, Editor Katayama, T, International Association for Earthquake Engineering, 2000

I

I '

2001 California Building Code, California Code of Regulation, Volume 2, based on 1997 Uniform Building Code, ICBO, 2002

ASCE 4-98, Seismic Analysis of Safety Related Nuclear Structures and Commentary, ASCE, 2000

ASCE 7-98, Minimum Design Loads for Buildings and Other Structures,ASCE, 2000

I

! ,

Draft Regulatory Guide OG-1127 , Combining Modal Responses and Spatial Components in Seismic Response Analysis, US- NUREG Commision, February 2005

NEHRP Recommended Provisions for Seismic Regulations for New Buildings and other Structures, (FEMA 450), Pari 1 Provisions, 2003 Edition, Buiding Seismic Safety Council

NEHRP Recommended Provisions for Seismic Regulations for New Buildings and other Structures, (FEMA 450 ) , Pari 2 Commentary, 2003 Edition, Buiding Seismic Safety Council

, I

i

I

, I

: i

Paulay, T, ~i Priestley, M,J.N. (1992), Seismic Design of Concrete and Masonry

Buildings, John Wiley & Sons lnc., New York, 744 p. '

Postelnicu, T. ~i Zamflrescu, D., (1998), Methodology for the calibration ofthe seismic forces, 11 th European Conference on Earthquake Engineering, Paris.

II

Postelnicu, T. ~i Zamfirescu, D. (2001), Towards displacement-based methods in Romanian seismic design code. Earthquake Hazard and Countermeasures for Existing Fragile Buildings, Eds. D. Lungu & T.Saito, Bucuresti, pp. 169~142.

I,

I r-·

MONITORUL OFICIAL AL ROMAN lEI, PARTEA I, Nr. 850 bis/11.XII.2007

35

Comentarii la<Cap.5 - PREVEDERI SPECIFICE CONSTRUCTIILOR

. DE BETON

5.1 Generalltali

C5.1 Definitille de la acesta sectiune au fost preluate praetic nemodificate din EN 1998-1. Majoritatea lor corespund sernnitlcatlllor termenilor utlllzatl In

prezent §ii in tara~J;)9~~tra~: .: ' y .,:".,'.

Sunt necesare cateva preczan:

a) Proportla referitoare la oontributla perstllor structurali, respectiv a cadrslor, In

- rezlstenta ansamblului structural sa exprlrna prin fractlunea din forta taletoars de baza preluata de eele doua subslsteme structurale.

b) Construcfiile eu elemente rigide concentrate tntr-o zona cu dimensiuni relativ red use, situate spre mijlocul cladirii, §i cu elemente mult mai flexibile In restul constructisi, prezlnta de regula rotiri de torsiune foarte importante, cu ampliflcan periculoase ale deplasarilor elementelor dispuse periferie. Calculul modal 81 structurii evldentiaza In asemensacazurl modurl de baza (prlmele moduri) care cupleaza vlbratllle de translatie eu vlbratli de torsiune, sau sunt chiar preponderent moduri de torsiune, facand dificil controlul comportarll structurii. Asemenea moduri de comportare trebuie In principiu evitate. in acest scop, pentru echilibrarea structurii din punct de vedere al rigiditatii se rscomanda plasarea unor perejl pe eontur, dlspusi in pozitje avantajoasa, sau rnarlrea rigidita!ii eadrelor perimetrale, cel mai eficient prin sporirea dimensiunilor (Inaltimii) grinzilor, Eflclenta acestor lnterventll S8 poate verifica prin decuplarea vlbratlilor de translatle de eele de rasucire de ansamblu.

in figura C5.1 se prezlnta de exemplu 0 structure cu moduri cuplate senslblla la rasucire (C5.1 a) §oi aceaasi structure imbunatatita prin sporirea rigitatii elementelor de pe contur (C5.1 b),

a)

Ftg. C5.1

b)

in caz ca masurlle de echilibrare ale rigidatii sisternului nu sunt posibile, raspunsul seismic este mai greu controlabil. in asemenea cazuri este necesara sporirea gradului de asigurare prin sporirea fortelor seismice de ealcul.

(c) Sistemele de tip pendul inversat reprezinta structuri lipsite de redundanta, respectiv de rezerve structurale, in structuri cum sunt castelele de apa, turnurlle de televiziune, cosurile de fum, disiparea de energie are lee, de regula, numai in zona de la baza trunchlulul, singurul element al structurii. $i in aceste sltuatii

36

MONiTORUL OFICIAL AL ROMANIEI, PARTEA I, Nr. 850 bis/11.XII.2007

este .. necesara sporirea slqurantel prin rnarireafortelor de calcul, de aceasta data pentru cornpensarea lipsei de redundanta.

In cazul halelor parter, daca planseul de acoperis reallzeaza rolul de diafragma legend capetele stalpllor, sltuatla structurii In ansamblu este mal buna decat In cazul unei structuri realizate din elemente neconectate, lucrand lndlvldual, Daca legaturile acoperlsulul de stalpl sunt articulate, stalpil lucreaza pe 0 schema de consola, Cu testa IIpsa aparenta de redundanta, sistemul In ansamblu poate evldehtla 0 anurnlta suprarezlstenta, stalpll lntrand succesiv (nu simultan) In ~d6meniul"plastic de deformare, ca urmare a variabilitatii rezlstentelor materialelor. Daca stalpll au lncarcarl axiale relatlv mici, atune! ei poseda a ductiJitate substantials, sirnilara cu cea a elementelor Incovoiate dublu armate. Pe aceasta baza, structurile halelor care respects condltlile notei de la sfarsltul sectiunil nu sunt penalizate prin sporlreafortelor seismice de calcul (vezi 5.2.2.2) ~i nu se tncadreaza In sistemul de tip pendul inversat.

De asemenea, nu se tncadreaza In aceasta categorie cadrele cu un singur nivel cu rigle legate de stalpl prin noduri rigide, indiferent de rnarlrnea eforturilor unitaie de compresiune din .stalpi.

5.2 Principii de proiectare

I·

C5.2 Raspunsul seismic al unei structuri este dependent de relatla dintre cei doi factori majori: rezlstenta ~i ductilltatea. Cu cat structura este mai puternlca, cu atat cerlnta de ductilitate este mai mica, ~i invers. De asemenea, daca structura este lnzestrata cu 0 ductilltate substanjiala, care este rnoblllzata la actlunea cutremurului, aceasta poate fi mai putin rezlstenta decat 0 constructls cu a ductilitate capabila mai mica. Acest balans lntre rezlstenta ~i ductilitate este reprezentat schematic In fig. C5.2, unde comportarea structurilor se aproximeaz8 prin relatll ideal elasto-plastice.

F

I . I I

I I

Fe!

Fig.C5.2

Relatia intre rezlstenta ~i ductilitate are corespondent In alcatulrea sectiunilor elementelor structurale. La structuri d~ beton armat rezlstenta la incovoiere cu

I'

.

I

MON1TORUL OFICJAL AL ROMANIEI, PARTEA I, Nr. 850 bis/11.XII.2007

37

sau fara foria axlala este dependenta de armaturlle longitudinale, In timp ce ductilitatea depinde de armarea transversale in zonele critice (disipative). Prolectantul, lri prineipiu, poate opta pentru soluul diferite, alepand capacitaf de rezistenta mai marl 9i ductilitati capablls mai rnicl, sau invers.· Pentru constructhle curente, codurile de proiectare au in vedere un raspuns seismic In care sa nu se lrnpuna structurilor deplasari mai mari decat eele corespunzatoars unor factori de ductilitate de 4 _ 5, pentru a evita deqradarlle sl deformatiile remanente prea marl, Pana la aceasta Hmita comportarea ductila este preferablla unui raspuns mai putln ductil, mai ales tn zoneie seismice cu

valori ag mari.. .

in zonele cu selsmlcitate slabasau la constructll eu capacitate de rezlstenta mare, ca urmare a dimensiunilor impuse pe alte criterii decat cele structurale, este de asteptat ca 0 ductHitate mare sa nu fie rnoblllzata integral sl, din acest rnotlv, la aceste constructll masurlle de ductilizare 91 lncluslv clasa de ductilitate pot fi reduse.

CS.2.2.1 1n aceasta sectlune sunt identifieate tipurile de structuri pentru cladiri. Definirea lor a fost facuta la 5.1.

CS.2.2.2 Forta selsrnlca de proiectare poate fi redusa in raport eu valoarea JQrtei In raspunsul seismic elastic datorita:.f"

_, ... dezvoltarll unor deforrnatli postelastice consistente (ductllltatea) rezervelor de rezlstsnta pe care structura Ie capata ca urmare a metologiei de proiectare, adica asa numitei suprarezlstente a structurii.

F

Il
eI .... /
//
....
//
.... /
//
....
~ Suprarez:lstmta de sistem
..."" Sl1prarezlstenta rezultata din metOOa de PIOiectare
ad /' SUprarezistenta materialelor
l/' F~

FIg.C5.3

Deplasare d latarala

Suprarezistenta are trei surse principale (fig. C5.3):

(0 Suprarezlstenta rezultata din faptul ca rezlstentels efective ale materialelor (dupa caz, beton, otel, zldarle) sunt In realitate mal marl decat rezistentele de proieetare, care sunt rezlstsntele minime probabile.

(ii) suprerezlstenta rezultata din modul concret in care se realizeaza proiectarea elementelor. Astfel, la 0 cladire etajata, de eele mai rnulte

----_. _._ -.- -_.

38

MONITORUL OFICIAL AL ROMANIEI, PARTEA I, Nr, 850 bis/11'x1I.2007

ori sectlunlle statptlor §Ii peretllor sunt rnentlnute constante pe toata inaltimea cladlrll, desl eforturlls scad de la baza catre varful aoesteia. De asemenea, dimensiunile minime constructive sau pr6centele mlnlrne vce armare sunt de muite orl superioare dlmenslunllor rezultate . efectiv din calcui,. iar .Ia alcatulrea sectlunllor, In marea rnajorltate a cazurilor, rotunjirea sectlunilor necesare se face In pius,

i 1

Suprarezlstenta de sistem, rezultata din faptul CEl artlculafllle pia stice mi se tormeaza sirnultan, ci pe masura ce fortele orlzontaie crese, astfel Tncat curba forta - deplasare a structurii nu prezlnta un palier orizontal, ci este ascendenta dupa aparitla primei plastiflcarl. Aceasta este manifestarea redundahtel structurale,

In normele rornanesf separarea factorului de reducere datorat ductilltatii de eel datorat suprarezlstentel apare pentru prima oara 1n Pi 00-1: 2006, procedure fiind slrnllara cu cea din Eurocod.

in tabelul 5.1 factorulde reducere apare sub formaprodusului qfl qsr dintre cei doifactori partlall, fara ca aceste notatii sa apara explicit.

Factorul qfl ia valori intre 5 §Ii 2, functie de ductilitatea potentlaia a sistemului §Ii de clasa de ductilitate aleasa, Factorul qsr se noteaza au/a.1 §Ii reprezinta raportul dintre Iorta inreqlstrata de structure in momentLiI ultim §Ii forta corespunzatoare in1!lerii curgerii (altfel spus, forrnarll primei artlculatli plastice). Factorul au/o.1 ~ 1 exprima astfel formal numai suprarezlstenta de sistem, fiind cu atat mai mare cu cat este mal redundanta structura.

A§la cum s-a aratat la 4.4.3.3, penalizarea structurilorneregulate prin rnarirea fortelor seismice de proiectare se face prin intermediul factorilor de reducere (vezi §Ii 5.2.2.2). Invers in cazul unor structuri care respecta toate regulile de conformare corecta, se poate apllca 0 "boniflcatle" prin sporirea cu 20% a

factorului de reducere. ~

(iii)

I

I

'.1

CS.2.3.2 Condltllie generale de verificare ale rezlstentel §Ii ductllltajll structurii au fast discutate la C4.6.2.2 §Ii C4.6.2,3. Comentariile facute acolo sunt valabile, evident, !?i pentru structurile de beton arrnat,

C5.2.3.2(1) Realizarea de incursiuni in domeniul plastic fara reduceri semnificative ale capacltatll de rszlstentatnseamna bucle histeretice stabile, care se pot realiza prin a) limitarea fortel. axiale relative, b) limitarea fortel taletoare relative §Ii c) alcatuirea adecvata a armaril (vezi 5.3.4.1.2, 5.3.4.2.2, 5.3.4.3.2).

!

i

;'

I

I I

,I ,

CS.2.3,3.2 Aceasta sectiune include prevederile de aplicare a metodei ierarhizarii capacltatil de rszlstenta a elementelor structurale ("capacity design method"), prin care se impune structurii mecanismul dorlt de disipare a energiei. Aceste mecanisme prevad in cazul structuriJor 1n cadre forrnarea artlculatlllor plastice in grinzi §i nu in stalpl: asa numitul rnecanlsm stalpl puternici - grinzi slabe. in P1 OOp 1: 2006 s-a preluat din Eurocod in acest scop rei alia prin care se detsrrnina momentele de proiectare Tn stalpl, Condltla (5.1) exprlma faptul ca aceste momente trebuie sa fie mai mari cu_3U%, pentru clasa H, respectiv cu

.1.0% pentru clasa M, decat momentele de plastificare a grinzilor, pentru fiecare directle §Ii sens de actiune a cutremurului. Acest ecart este considerat suficient

MONITORUL OFICIAL AL ROMANIEI, PARTEA I, Nr. 850 bis/11.XII.2007

39

pentru a asigura meeanismul stalpl puterniei - grinzi slabe.chlar ~i pentru un atac seismic In directle obllca,

Studii efectuate eli instrumentul calculului dinamic neliniar dernonstreaza tnsa ca aceasta ipoteza nu este adevarata, la constructli mai deosebite, decat dace coeficientul YRd lavalort de cca 2 - 2,2. ' ..

o alta cauza,· pentru care. relatla (5.1) poate f neaslquratoare pentru evitarea aparitiei artlculatillor plastice in stalpi, . este aceea ca dlstrlbutla momentelor tncovotetoare tnlunqul stalpului cadrelor etajate pe durata actlunli ssismlce poate diferf substantial de cea furnizata de calculul elastic lafortele statice echlvalents. Raspun~ul dinamic nellniar evldentlaza faptul ca pozltia punctului

de lnflexiune se ffiQdifica permanent.·· -

in [Paulay, 1986] se arata ca la structuri respsctand condltia (5.1) pot aparea situatii tn care se tormeaza artlculatll plastice sub grinzl, in timp ce sectlunlle de deasupra acestora sunt supuse la momente cu valori foarte reduse. De altfel, lnsusl calculul elastic pune tn evidenta sltuatll in care momentele pe stalpi, deasupra ~i dedesubtul grinzii sunt de acelasi semn (fig. G5.4), atunci cand grinzile sunt relativ flexibile in raport cu stalpll. Tn aceste' cazuri condijla (5.1) ar

trebul tnloculta in principiu cu 0 relatie de forma: .

MsUp Mlnf > " M

Rc - coresp - YRd ~ Rb

(G5.1 a)

sau

Mlnf . ·MsUP > '" M

Rc - coresp - YRd~ Rb

(C5.1b)

dupa cum momentul in stalp deasupra nodului, furnizat de calculul elastic, este mal mare sau mai mic decat cel din sectiunea de sub grinda, Gu M~resp ~i

M~;esp s-au notat momentele care lntervln in stalp, in sectiunile de sub nod 9i de deasupra nodului, in sltuatla in care stalpul s-ar plastifica deasupra nodului, respectiv dedesubtul nodului. 0 valoare aproximaUva a acestor momente se obtlne arnpllflcanc valorile rezultate din calculul static la tncarcarl seismice de proiectare cu raportul intre suma momentelor capabile in grinzile adiacente nodulul §i suma momentelor in grinzi rezultate din calculul static la tncarcari de proiectare.

MRb(--~~~a---)MRb

I

MSUP r>.

~Inf M

Fig. CSA

40

MONITORUL OFICIAL AL ROMANJEI, PARTEA I, Nr. 850 bis/11.XII.2007

P100-1: 2006, lmltand EN 1998-1, .nu .prevede verificarea unor asemenea sltuatll, Se considera ca aceste cazuri sunt foarte dlflcll de ldentlflcat. pe de 0 parte, iar plastifiearea accidentala, GU cerlnts de rotire mici..nu este perlculoasa, in anexa D a normativului P100/92 condltia Intre momentele capablle de la stalpl ~i eele din gdnzi este extlnsa la toate nodurlle de cadru de la ul] anumft nivel sau pentru nodurile dintr-un anumit plan al structurll. Aceasta tnssamna ca daca condltla nu este respectata pentru un anumit nod, dar este tndeplinlta la nivelul ansamblulul, rnecanlsmul de plastlflcare potential este satlsfacator, intradevar, chiar daca ar aparea una sau catevaartlculatll plastlce la extremltatile stalpllor de la un anumit nivel, atata vreme cat majoritatea stalpllor lucreaza In dornenlul elastic (fig. C5.5b), nu se poate forma un mecanisrn tip "hivel slab" (fig. C5.5a). Deplasarile sunt control ate In acest caz, lar' rotirile in articulatllle plastice din stalp! sunt cu totul moderate.

Varianta din_E.1 00192, mai simplu de apllcat, poate fi utillzata optional asa cum se aratala (3).

(a)

(b)

Fig. C5.5

Situatiile in care satisfacerea conditlel (5.1) este exceptata are in vedere sMlpi la care, datorlta lncarcarii axiale relativ mid, ductilitatea la Incovoiere este conslstenta, asttel tncat dezvoltarea un or detormatll plastice controlate nu este psriculoasa.

La cazurile indicate la (3) mai trebuie adaugat acela al stalpllor marginali, In sltuatia in care sunt descarcatl puternic, uneori total, de fortele de compresiune, prin efectul indirect al fortelor orlzonatale. In cazuJ In care forta axlala este intindere sau 0 compresiune mica, ductilitatea sectionala este substantlala fara masurt de armare transversala deosebite, Plastificarea locala a unui singur stalp din ~irul de stalpi de la un anumit nivel nu este periculoasa, pentru ca nu implica dezvoltarea unor mecanisme de etaj. Pe de alta parte, satisfacerea condltlel (5.1) ar atrage 0 sporire exeesiva a armaturll longitudinale.

I

'c

Impunerea prin proiectare a pozitiei artlculatlilor plastice (a zonelor disipatlve) aduce avantaje importante:

(i) Menpnerea stalpllor in domeniul elastic de comportare face ca fretarea ~miezului de beton al stalputul sa nu mai fie necesara, astfel tncat masurllede armare transversala se pot reduce substantial.

(ii) Capacitatea betonului din stalpi de a prelua forta taletoars, In zonele de la capetele stalpilor, "ferite" de piastificare, sporsste.

(iii) Se tmbunatatesc condltlile de aderenta ale armaturilor, ca urmare a faptului ca acestea nu mai sunt solicitate ciclic altemant Tn domeniuJ postelastic. Ca urmare, se pot accepta lmblnarl prin suprapunerea

!I

i

I

.1-

MONITORUL OFICIAL AL ROMANIEI, PARTEA I, Nr. 850 bis/11.XII.2007

41

barelor verticale pe lungimi rnai reduse, corespunzatoare condltlllor normale de solicitare.

(lv) Faptul ca stalpi! nu se plasftflca tmbunatateste comportarea nodurilor grinda-stalp.

Aceste argumente arata, pe de alta parte, ca aplicarea metodei capacltattll pentru impunerea unor mecanisme de plastificare favorabile nu Insearnna sporuri deosebite de armatura, in special ca urmare a reducerii armaturf transversale necesare (5.2.3.3.2(4)).

Diagrama momentelor de proieetare tn peretli structurali (fig. C5.6a) data la alineatul (4) §.i fig. 5.1 poate fi considerata, asa cum conflrrna numeroase teste, ca f1ind in rnasura sa asigure dezvoltarea deformatlllor plastice numai in zona de la baza peretilor,

. Fig. CS.6

Diagrama dupa 'fedi stn bu tie

Diagrama este preluata din Eurocod. In ultima varianta a EN 1998"1 din decembrie 2004, sernnlflcatla dimensiunii hs a fost rnodiflcata, aeeasta tnsernnand lungimea eu care trebuie translate ("dilatate") diagrama de momente pentru a tine seama de efeetul fisurarf inclinate de a spori eforturile din armature lntlnsa, peste valoarea corespunzatoare flsurilor normale la axe, lnterventla este corecta din punet de vedere teoretie 9i a fost adoptata ~i in P1DO. in felul aeesta h, poate fi aproxlrnata prin inaltimea sectiunll peretelul, eeea ce corespunde unei fisuri inelinate [a 45°.

C5.2.3.3.2(5) Radistibutlile admise ale momentelor de dimensionare intre elsmentele verticale, respeetiv Tntre elementele orizontale ale ace[uia§i slr de goluri se bazeaza pe duetilitatea substantlala a elementelor structurale proiectate pe baza eodului. Daca redistrtbujllle se lncadreaza in limita a 30% (respectiv 20%), nu se depasesc capacltatlle de rotire in seotlunlle cele mai sollcltate,

Redistribujllle permit optlrnizarea arrnarll, tn sensul eeonomiei de otel §i al realizarii constructive mai simple. De exemplu, se pot transfers momenta de la peretll (stalpil) mai putin inearcati axial la eei supusl la compresiuni mal marl, unde se pot prelua momente sporite eu sporuri de armatura relativ mlcl, De asemenea, redlstrlbutla momentelor tntre grinziJe dintre doi pereti (stalpl), poate

42

MONITORUL OFICIAL AL ROMANIEI, PARTEA I, Nr. 850 bis/i ·l.XII.~007

uniformiza sistemul de armare §i reduce numarul de tipuri de armare (fig. C5.6b).

\ ... i

'.

CS.2.3.3.3 Mobilizarea mecanismului de disipare de energie proiectat presupune ca sunt evitate ruperile premature de tip fragil SrW mal putln ductil. In aceasta sectlune sunt identificate asemenea tlpurl de cedare:

(i) In vederea evltarll ruperii la foria taietoare tn sectiuni lrH;lim;tr:;9~ i~lU urrnatoarele masurl:

- Valorile fortelor de proiectare sunt cele maxlme care pot actions asupra elementelor, respeetiv eele care corespund mecanismului de plastltlcare. La evaluarea momentelor capablle asociate acestui rnacanlsm se ia in considerare poslbllitatea solloltaril otelulul in domeniul de consolidare, functie de marlrnea asteptata a incursiunilor In domeniul nellniar, respectlv de clasa de ductilitate M sau H pentru care este prolectata structura.

In zonele plastice potentlale (zone critice sau zone disipative), se tine seama de scaderea capacltatil betonului de a prelua forta talstoare, datorlta sollcltarll ciclice, uneorl alternante.

(il) Pentru evitarea ruperilor produse de fortele de lun8(:;)J8 In rosturi de lucru, de asemenea, se evalueaza la maximum aceste torte, (;0 fiindcele asociate mecanismului de plastificare. Un exemplu edificator apare In fig. C5.7, unde se reprezlnta schema de caleul a forjelor de lunecare actlonand tntr-o imbinare vertlcala a unui perete prefabricat din panori mart.

I i .1

-1 l 1- t r l
- - ~~[l .. ~

- - .. t {

-. - t t

- F' -- t l

:r t r
- -
..
J 4. ', + n l .{ t II ,i

,I

I

.1

Fig. CS.7

Din examinarea eehilibrului fortelor rezulta ca, In momentul ultlrn, fortels de luneeare au valorl compuse dlntr-o components rezultata dln varlatla momentului tncovoletor pe lnaltimea peretelui (Iunecare Jurawsky) ~i alta care echlllbreaza tncarcarlle aplicate pe plansas, Rezulta ca forta de

MONITORUL OFICIAL AL ROMANIEI, PARTEA I, Nr. 850 bis/11.XII.2007

43

lunecare asoclata meeanismului de plastlflcare este substantial mai mare decat cea data de calculul elastic.

(iii) Oegradarea aderentel intre armatura ~i beton, In special in zona ei de aQQ()rare (In multe cazurl aeeasta reprezlnta zona de imbinare intre

. elsmente - nodul structural) poate, la limita, seoate bara din lucru ~i deei reduce rezlstenta, Tn cazul actiunll seismiee acest rise este amplificat de efeetul lncarcarllor clcllce, alternante. ~j.deefeQt!1lfjsuriior de despicare a betonului in lungul barei in zona nodUlu(struCtural.· Pentru a reduce acest

rise:

- se folosese bare eu profil periodic;

- se iau masuri speciale de ancorare;

- se sporeste lungimea de ancorare a barelor. In STAS 10107/0-90

se prevede sporirea cu 30-40% a lungimilor de ancorars ale barelor longitudinale intinse in elementele participante la preluarea actiunii seismiee, in raport cu lungimile de ancorare ale armaturllor eu condltii normale de sollcitare. Tn prescrlptule din alte tan se prevad sporuri ~i mai mario

Pentru asigurarea unei bune ancorarl a etrierilor ell rol de fretare in zonele critiee din elementele structurale, carliqele acsstora au forma ~ __ '" dimensiunile din fig. C 5.8a. Prin patrunderea carligului in rnlezul de beton al sectlunli (fig. C5.8b), se creaza conditll mal bune de ancorare decat prin pozitionarea lui in imediata apropiere a stratului de beton de acoperire, care se poate pierde la 0 solicitare seismlca intensa,

d

a)

b)

Fig. CS.B

(iv) Pe baza acelorasi eonsiderente este. necesar sa se evite tnnadlrlle (in speciaf cereprifl-snpf8pune-re-l?irK~suaurarln-~zonele'- crlliQ.§:· "Aceas{a'problema apare in special la tnnadlrea armaturtlor verticale din stalpl ~i perejl, la care apar intreruperi ale contlnultajil la fiecare nivel, datorate tehnologiei de executie, Cea mai slrnpla solutls pentru evitarea tnnadlrtl din zona dislpativa de [a baza stalpllor sau a peretilor esto sa so prevada armaturi eu lungimea a doua niveluri.

44

MONITORUL OFICIAL AL ROMANIEI, PARTEA I, Nr. 850 bis/11.XII.2007

o alta solutie, recornandata in cazurile stalpllor puternici cu arrnaturl longitudinale numeroase este cea din fig. CS.9. Armaturile nivelului inferior se dezvolta sub forma de musts]! deasupra planseulul, cu 0 lungime egala cu de doua ori lungimea de inn ad ire prin suprapunere Is. Carcasa superioara are barele de la cotturl dezvoltats 'pana la nivelul planseuiul (pentru a asiqura stabilitatea carcass! pana 18 inglobarea in cofral) iar armaturlle lnterloare mai scurte cu 0 .Iun~irrie Is, ln felul acesta, zona cea mai slabaca armaresi' cu rnomentels maxlme, unds se vor dezvolta detorrnatlileplastlce, nu are innadiri decal la barele din colturl (in exemplul din figura, acestea reprezinta numai la 20%).

pa-aj.

In cazul psretllor. cu un raport mare intre inaltime ~i lungime (cu 0 lnaltime relativ mica a zonei plastice) atunci cand solutii ca eele indicate mai sus nu sunt posibile sau sunt dificil de executat, sa poate accepta ~i ideea dezvoltarf zonei critiee deasupra zonei de tnnadlre a armaturllor verticale (fig. CS.10). Pentru aeeasta, zona de lnnadire trebuie sa fie sensibil mai puternica dscat zona de deasupra; acesta condltie necesltand mustatl suficient de puternice. Mutarea zonei critice mai sus nu lrnpllca sporuri substantlale ale forte! taletoars asociate, situate care intervine la stalpl, datorlta conflquratlel diagramei de momente specifice peretllor, caracterizatl de un bratde forfecare mult mai mare.

'dlagramade

,~,.. . .. moment sp$c~aper6tiJor

f ildMdOali $ICIlplatl'

"Q

! @'

,_-t.:-....__ ..... !

'@ ~.

," ..

,

I i I

"

.. ; - '.

1.
~ ~-
..
•
lit .11 .

•

.~~ .: . ~ iIo·· fi ill '.. @

G)----i t, _____._t ____;!J_-'----:( ltl) 2),'

I ,I

Fig. CS.9

1

I

.1 ..

i

!

i

I

11

.~'

.~

~ _, .mustati uternt6

,_

-3' .2L

;~.

Fig. C5.10

MONITORUL OFICIAL AL ROMANIEI, PARTEA I, Nr. 850 bis/11.XII.2007

45

(v)" Problema evltarll ruperii zonelor Tntinse se pune ~i la proiectarea gravitationala. Dupa fisurarea betonului Tntins, eforturile preluate pana in ace I moment de beton trebuie preluate de armature, a carei sectiune trebuie sa fie suficient de mare, asttel tncat sa nu se rupa tn urma acestui transfer brusc. Aceasta este de fapt condltla pentru determinarea annarii minime (procentelor de armare minima) necesare tn zonele lntinse.

In cazul actlunil seimice, fisurarea unei sectlunl cu armature lnsuflclenta _nu este urrnata neaparat de ruperea arrnaturii, pentru CEl efortul aplicat scadepariala valoarea pe care aceasta 0 poate suporta (fig. C5.11).

M

Fig. C5.11

Trebuie avute in vedere daua probleme:

- In cazul unor sectlunll dezvoltate Tn zona comprirnata, inaltimea zonei comprimate la rupere este faarte mica, rszultand deformatil foarte ample in armature. Daca cerlnta de rotire este mare, armature lntinsa, cu sectiune lnsuflclenta, se rupe.

- in cazul unor sectlunll foarte dezvoltate in zona tntlnsa, chiar dace armatura dispusa raportata la sectlunea inimii poate aparea suficlenta, momentul de fisurare (Mer) poate fi superior momentului de curgere (My) al sectlunll de beton armat. Aceasta tnseamna ca ~i forta taletoars asoclata momentului de fisurare este mai mare decat cea asociatarnecanismulul de plastificare ~i dimensionarea arrnarii transversale trebuie facuta la cea mai mare valoars a fortel taietoare care poate actlona asupra elementului.

CS.2.3.4 Capacitatea de deformare plastics a zonelor dlslpatlve este direct dependenta de rotireaspsclflca (curbura) ultima $u, dezvoltata in sectlunea cea mai sollcltata:

a)

b)

Fig. CS.12

46

MONITORUL OFICIAL AL ROMANIEI, PARTEA I, Nr, 850 bis/11 ,XII,2007

. . ,. ,,' .. ' ~

$=~

U d-x

\J

dupa cum ruperea in sectiune se atinge prin depaslrea deforrnatlel ultime de compresiune Beu a betonului sau a deformatiei ultime Bsu a arrnaturli intinse. Cu Xu s-a notat Inaltimea zonei comprimate.

Valorile $u in situatille in care acestea sunt stabilite prin relatia (C5.2b), (tntalnlte la unele elemente solicitate la intindere excentrlca sau, mai rar, la incovoiere

. sau compresiune excentrica cu forte axiale reduse l?i sectiuni de armature Intinse mici) aslqura, de regula, In exces cerintele de ductilitate asociate unei cornportarl favorabile la sollcltart seismice.

in cazul obisnuit, in care se apllca relatia (C5.2a), se constata CEl valorile 4>u pot fi rnarlte, fie prin masurl care sa ouca la reducerea lnaltimii zonei comprimate, fie prln masurl care sa sporesca valoarea Eeu.

Primul obiectiv poate fi realizat (vezi ecuatia care descrie echilibrul prolectlol fcrtelor la rupere intr-o sectlune de beton armat) prin:

- alegerea unor sectlunl evazate (cu talpl) in zona comprlmata, reducereaeforturilor unitare medii de compresiune, respecUv prin marirea sectiunil de beton,

sporirea armaturli din zona cornprlmata, - limitarea armaturll din zona tntlnsa, marlrea clasei de beton.

(C5.2a)

sau

(C5.2b)

Sporirea deformabilitatii betonului se objlne prin efectul de confinare realizat de o armare transversals eflclenta. Armarea transversale mal are ~i alte roluri. Astfel, 0 armare transversale corectalcatuita asigura integritatea betonulul lnchis intre etrieri 9i, tn conseclnta, contribuie la stabilitatea histeretlca a comportarll elementului, inclusiv prin conservarea capacltatli betonului de a prelua forta taietoare.

De asemenea, in masura tn care este dispusa judicios, armatura transversala susjlnuta de etrieri sl agrafe tmpiedica flambajul lateral al barelor de arrnatura longitudinale comprlrnate.

(2c) Anumite proprietati ale otelului prezinta importanta din punct de vedere al cornportaril structurilor de beton armatla acflunl seismice:

(i) Otelul trebuie sa prezinte deformatii ultime suficient de mari, astfel tncat incursiunile in domeniul postelastic inregistrate de armaturlle solicitate la actiunl seismice intense insumate pe toata viata constructlel sa nu consume alungirea capablla a acestora. Studii teoretice ~i experimentats au evldentiat faptul ca 0 capacitate de deformare de circa 5% este suflclenta pentru structuri cu cerinta de ductilitate de sistemde 4 - 5. Otelurile laminate la cald prod use ~j utilizate In Romania prezlnta 0 asemenea deformabilitate.

(ii) Raportullntre rezlstenta ultima ~i cea de curgere are lmportanta din· mai multe puncte de vedere (fig. C5.13). Astfel:

- consolidarea otelulul este una din sursele dezvoltarll detormatlllor plastice pe 0 anurnita zona. Cu cat este mal mare lungimea Ip a zonei plastice, cu atat capacitatea de rotire plastlca este mai mare. Din acest motiv unele coduri de proiectare prevad condltla ca raportul fJsulcrsy (fig. C5.13a) sa fie cel putln 1,25, pentru a asigura un raport suficient

\

I .. I

.1

II

1 ·1

~ f

- - - .. -1' .

1

: !

il

'i

j'

Ii

,

i

MONITORUL OFICIAL AL ROMANIEI, PARTEA I, Nr. 850 bis/11.XII.2007

47

de mare. Mu/My (fig. CB.13b ~i c). $i aceasta condltle este satlstacuta . de otelurlle laminate la eald produse in tara noastra.

- un raport prea mare (Jsu/crsy. poate mari exagerat raportul intre momentul ultim ~i eel de initlere a eurgerii. Efectele unei asemenea suprarezistente datorate otelulul pot fl, de exemplu, ruperea prematura a elernentutul la foria taletoare, datorita cresteril neprevazute a valorii asoeiate rnornentulul ultim dezvoltat la eapete ~i sehimbarea raportului intre momentele grinzilor (solieitate amplu in domenlul postelastlc) ~i momentele de la extremltatile stalpllor in jurul nodurllor, pana la neaslqurarea condltlei rnecanlsmulul grinda slaba - stalp puternic.

Din aeest motiv raportul crsu/crsy se llmlteaza la 1,4. Din acelasl motiv, la evaluarea tortelor taletoare asociate §ii la verificarea conditlei dintre momentele barelor care eonverg intr-un nod, momentele capablle ale grinzilor se arnplifica prin inmul\irea eu factorul ')'Rd.

M

e (b)
(a) J2[]]

(c)
Fig. CS.13 (iii) Sub lndireari eicliee alternante ojelul laminat la eald evldentlaza asa numitul efeet 8ausehinger, care consta in redueerea aparsnta a modulului de elastlcitate tangent, dupa prima tncarcare in domeniul postelastie (fig. CS.14), alttel spus, In nelinearizarea relatlel ss - e la valori substantial mai mici dedit limita iniliala de eurgere, inregistrata la prima ineursiune in domeniul plastic. Una din conseclntsla aeestei proprietatl este redueerea lungimii de flambaj a armaturllor, In raport ell coa corespunzatoare comportarii Tn domeniul elastic. Din aeest motiv, P100 .. 1: 2006, ea §i EN 1998-1, prevede distante mici intre prinderile barelor comprimate Tn zonele disipative.

A\cr

Fig. CS.14

48

MON1TORUL OFICIAL AL ROMANIE1, PARTEA I, Nr. 850 bis/11.XIJ.2007

(iv) Conlucrarea otelului cu betonul, ancorarea sa etlclenta lnbeton, astfel tncat luneearea sa fie evltata sau llmltata rezonabil, sunt decisive pentru comportarea favorablla a zonelor disipative sollcltate ciclic ~i alternant, Din acest motiv utllizarea unor otelun cu un profil eficient esta obligatorie.

C5.2.3~6 lnvestlqarea raspunsulul seismic al structurllor _ de beton arm at, utlllzand lnstrurnentul de calcul dlnarnic neliniar, cel mai performam de care se dispune, evldentlaza faptul ca tabloul real al articulatlilorplastice ~i dlstributla eforturilor pot diferi sensibil de cele presupuse prin apllcarea metodelorde proiectare eurente. Masurlle suptlmentare date la aceste ssctlunl urmarese sa aeopere tntr-o manlera nu foarte preclsa, dar sufieient de slqura, asemenea dlferente. Se dlscuta cu caracter de exemplu cateva sltuatll de acest fel care apar In proiectarea seisrnica a constructlilor de beton armat.

(i) ln cazurile oblsnuite, mecanismele de plastificare ale structurilor In cadre, mobilizate la actlunea cutremurelor asociate cerintei de performanta de siguranta a vietii lmpllca, pentru fiecare sens de actluns al cutremurului, formarea de articulatli plastice cu acelasl sens de rotire la cele doua extremltatl ale grinzilor. Oat fiind nivelul scazut al fortelor seismice de proiectare in raport cu eele corsspunzatoare raspunsului seismic elastic, dezvoltarea artlculatlilor pia stice ca in fig. C5.15c reprezlnta 0 ipoteza de lucru cu 0 probabilitate aproplata de certitudine, indiferent de conflquratia diagramelor de momente de proiectare infa§luratoare (fig. C5.15a ~i b).

, I

(,'"

i .

" I

:1

(a)

(b)

(e)

Fig. C5.15

i I :\

Comportarea histeretlca stablla a celor doua artlculatii plastice face necesara §li realizarea unei capacltatl de a prelua momente pozitive pe reazem, respectiv prevederea unei arrnaturl minime la partea inferloara la capetele grinzii. Aceasta cantitate minima este data in P100-1: 2006, ea §li 1n alte coduri, ca 0 fractlune din armarea prevazuta la parte a superloara a grinzilor pentru preluarea momentelor negative.

(ii) Dezvoltarea momentelor negative In carnpul grinzii depinde de mai multi factori, cum sunt: rnarirnsa deschiderii, raportul dintre momentele din tncarcarlle verticale sl eele orizontale, dlspozltla articulatlllor plastice (vezi (iii)), etc.

MONITORUL OFICIAL AL ROMANIEI, PARTEA I, Nr. 850 bis/11.XII.2007

49

diagrama infa:;;uratoare sup

Rd

Fig. CS.16

o sltuatie tlplca este reprezentata in fig. C5.16. Tlnandseama de dilatarea diagramei de momente pentru a introduce efectul flsurllor Incllnato asupra efortului din arrnaturlle Intinse !ili de ancorajul necesar al barelor, se constata ca nu exlsta practic sectlune in care sa nu fie necesara prevederea unor armaturl la partea superioara in camp. Pe aceasta baza P100-1: 2006 prevede obligativitatea pozitionarli unor arrnaturi minime continue la partea superioara a grinzilor.

(iii) Determinarea pozltlei articulatlllor plastice din grinzi, lnfluenta acesteia asupra asiqurarll la forte taletoare ~i a masurllor de confinare prln arrnaturi transversale reclama 0 discutle speciala,

Pozltlile In lungul grinzii ale celor doua articulatli plastice depind de maniera in care diagrama de momente capabile, corespunzatoare detalierii arrnarll lonqltudinale.. "Imbraca" diagrama de momente incovoietoare maxims de proiectare. Doua sltuatl! posibile sunt ilustrate in fig. C5.17. Astfel, in cazul reprezentat in fig. C5.17a, artlculatllle plastice apar la extremltatlle grinzilor, iar In situatla din fig. C5.17b 0 artlculatle plastlca apare la 0 extremitate a grinzii, in timp ce cealalta apare In carnpul grinzii.

Exista mai multe argumente care fac ca prima sltuatls sa fie conslderata mai avantajoasa. Intr-adevar, atunci cand artlculalllle plastice apar la capetele grinzii:

- pentru aceleasl rotiri de noduri, deformatille impuse grinzii ~i, "In conseclnta, cerinta de ductllltate la rotire in zona plasnca este mai mica (fig. C5.17 c gi d). Pentru claritate, in fig. C5.17 se indica deforrnatllle la lnljlerea curgerii;

- forta taletoare asoclata mecanismului de plastlficare poate f mai mica;

- armarea transversale minima prevazuta pentru zona plastica se Intinde pe

o lungime mai mica. ln fig. C5.17a ~i b, care ilustreaza cazurile distincte care pot aparea in practice, se indica modul specific de arm are transversals a grinzii.

50

MONITORUL OF1CIALAL ROMAN1EI, PARTEA I, Nr. 850 bisJ11.XII.2007

11111111111

.1·

·{:c ... }

.: - .. - "'

Fig. C5.17

·111111111111111

I

;1

J

I

iI

I

'I

i

:1

{"o,)·,

: ; r .

Este de rnentlonat ca exlsta §i situatii cand, urmarlndu-se in principal protejarea nodului, prin modul concret de realizare a armaturll longitudinale a grinzii se dlrllsaza aparitla zonelor plastice la dlstante suficient de mari de extremltatlls grinzii, evltandu-se in acest mod plastificarea (curgerea) §i lunecarea arrnaturf in nodul structurii §i implicit degradarea betonului din nod (fig. CS.18).

MONITORUL OFICIAl AL ROMANIEI, PARTEA I, Nr. 850 bis/11.XII.2007

51

.... <,:

~.-
./

';
;.;c:;:..

I
~- Fig. CS.18

(iv) Tn cazul in care sectlunea stalpilor nu poate fi dezvoltata din diferite motive, astfel lncat sa se asigure zone comprimate suficient de restranse, se aplica metode de confinare a betonului pentru sporirea proprietatilor de "ductllltate. Confinarea betonului sporeste tnsa ~i rezlstenta betonului cornprlmat, astlel Incat zona crltica a stalpulul se poate muta deasupra zonei eonfinate. Pentru a asigura proprletati de deformabilitate suficiente se recomanda prevederea

' ... masurtlor de armare transversala din zonele plastice ~i fn aeeste portiuni de stalp (fig. 5.19).

- -














- - armare curenta

armature speclflca zonelor critice curente

armature. speclala de confinare

Fig. CS.19

5.3 Proiectarea elementelor din clasa de ductilitate inalta (H)

CS.3 Prevsderlle acestei sectlunl urmaresc lnzestrarea elementelor de beton armat din categoria (OH) cu capacitate de deformare in domeniul postelastic (ductilitate) suficienta fata de nivelul redus al fortetor seismice de proiectare (fata de valorile mari ale coeficientului de reducere).

52

MONITORUL OFICIAL AL ROMANIEI, PARTEA I, Nr. 850 bis/11.XII.2007

5.3.1 Condilii referifoare la materiaJe

CS.3.1 Solicitarea selsrnlca intensa impune utllizarea unor matorlale (Ie rezistenta suficient de tnalta, iar tn cazul armaturllor, ~i ell propriei.8ti dE:; ductilitate l}i de aderenta superioare.

5.3.2 Conditii geometriee

C5.3.2(1 .. 3) ConditHie legate de grosimea §i conflquratla geometrica a elementelor urmaresc asigurarea unor valori mini me de !"e71stBnl<\ 0 hunf; executle (betonare) §i evitarea aparhiel unor fenomene de lnstabilitato geometrica.

-Llrnltarea excentrlcltatli dintre axele grinzilor §li stalpilor are In vedere limitarea momentelor Tncovoietoare suplimentare produse de aeestea Jili rsallzarea unul nod de eadru robust, prin angajarea adecvata a betonului stalpulul pe inaltimea nodului.

'I

[I

I

CS.3.3.2 Sectlunea se refera Tn principal la evaluarea fortelor taletoare de proiectare Tn grinzi, pe schema mecanismului de plastificare.

Pentru a nu evalua Tn exces fortele taletoars, relatla (5.3) are In vedere s;! sltuatia tn care la extremitatea grinzH nu apare articulatio plestlca, momentul rezultat Tn aceasta sectlune fiind platonat. de capacitatea mai mica a stalpilor In raport cu momentele capabile ale grinzii (fig. C5.20).

CD ®

(a) schema ~!lUcul~;.¥mQf plastlce

i i

"'

Fig. CS.20

Cerlntele de ductilitate ln artlculatllle plastice din grinzi sunt tn [jt1neral substantiate, astfel tncat otelul armaturllor longitudinale poate fi dsformat tn domeniul de consolidare. Din acest motiv MRb se lnmultesc cu factorii YRd.

CS,3.3.3 Concsptla de evaluare a fortelor taletoare do prolsctare Tn stalpl este ldentica cu cea descrlsa la 5.3.3.2 tn cazul grinzilor. Schema de calcul este sugerata in fig. C5.21, pentru primul nivel 81 structurii.

MONITORUL OFICIAL AL ROMANIEI, PARTEA I, Nr. 850 bis/11.XII.2007

®

Fig. C5.21

53

Este de observat ca adoptarea unor valori YRd >1 in sectlunile stalpllor, ell -exceptla bazel, are earacter aeoperitor. Tn principiu, daca dlrijarea mecanlsmulul de plastificare prin relatla (5.1) este reallzata, atunci nu se formeaza articulatii plastice In stalpl,

CS.3.3.4 Valoarea fortel taietoare maxime ce se poate dezvolta in nodul de cadru eorespunde sltuatiel in care sectlunile grinzilor adiacente nodului ajung In stadiul ultim de solicitare. Din echilibrul fortelor din jurul nodului (fig. C5.22) rezulta relatla (5.5) pentru noduri interiore 9i (5.6) pentru noduri marginale.

nod interior

nod marginal

Fig. C5.22

54

MONITORUL OFICIALAL ROMAN lEI, PARTEA I, Nr. 850 bis/11.XII.2007

CS.3.3.S Relatla (5.7) este slmllara relatiei (5.6) din codul de proiectare al structurilor cu pereti de beton arm at, CR 2-1-1.1. Factorul E introduce aid efectul modurilor superioare de vlbratle, In timp ce kM din CR 2~ 1-1.1 este considerat ca un factor care tine seama de diferentele posibile intre eforturile rezultate din calculul structural ~i cele care apar iii realitats in tirnpul actiunil seismice, indiferent din ce cauze.

Diagrama din fig. 5.2, pentru stabilirea valorilor de proiectare ale fortelor taietoare in peretll structurilor duale, a fost stablllta in urma unor studii otoctuate in cadrul fib (Federation Internationale du Beton).

CS.3.3.6 Tn cazul peretllor scurti influenta rnodurllor superioare de vlbrafle este neqlijabila, astfel tncat E = 1. Aceasta este dlferenta dintre relatilile (5.8) ~i (5.7), dlscutata mai sus.

,j

~ ~ ....

,I ,

,

I . i/

CS.3.4.1.1 Valorile beft date aici varlaza In functle de a condltle ignorata "In STAS 10107/0-90 ~i anume prszenta sau nu in nod a unei grinzi transversale pe dlrectla grinzii care se calculeaza, Oricum aceste valori sunt mai mici decat eels prevazute in standard. Din punct de vedere practic, dlterentele rezultate din aplicarea celor doua proceduri sunt neinsemnate, atat In ceea ce prlveste valorile momentelor capabile, cat §i in ceea ce priveste valorile fortelor capabile

.. .asoclate.

I I

I

,

I

,I

I I i :1

C5.3.4.1.2(1) In realitate, zonele critice, In lungul carora se dezvolta deforrnattlle plastice, au dimensiuni mai mid, de ordinul inaltimii grinzii. Valorile prescrise la acest paragraf iau in considerare incertitudinile legate de pozltla artlculatlllor plastice (vezi C5.2.3.6). Pe aceste zone trebuie prevazuta 0 arrnare transversals mai puternlca decat in restul grinzii.

(2) ~i (6 a §ii b) Prevederile de la aceste allnlats reprezinta rnasuri supllmentare in spiritul sectlunil 5.2.3.6. Aceste masurl de armare minima pot fi considerate ;;1 rnasurl de sporire a ductilitatii Tn elemente, atune! cand armarea minima se dispune in zona cornprlmata.

(4) Coeficientul de armare minima corespunde conditlei ca, dupe fisurarea betonului din zona tntlnsa, efartul preluat de beton sa poata fi preluat de armatura. Considerand In mod aproximativ ca axa nsutra lnainte de fisurare se afla la [urnatatea inaltimii secjlunil, acest efort ar fi O,5bwdfctm, care la limlta ar trebui sa fie mal mic sau cel mult egal decat forta de Tntindere pe care 0 poate

prelua armature: '

I

.1

'I

.\ I

sau

I I

Ii

,

Pentru ca acest calcul sa fie acoperitor, se lucreaza cu rezistenta medie a betonului sl rezlstsnta caracteristica a otelulul.

(7) Masurile de armare transversala a zonelor critice ale grinzilor sunt mai putln substantiale decat In cazul stalpllor (vezi 5.3.4.2.2(a)), pentru ca grinzile nu sunt supuse la efort axial de compresiune. Armarea transversals servesto psntru confinarea (fretarea) betonului comprimat ~i pentru Impiedicarea flarnbajului

MONITORUL OF1C1AL AL ROMAN lEI, PARTEA I, Nr. 850 bis/11.XlI.2007

55

barelor comprimate, sollcltate in domeniul plastic. Ultima conditie, p ::; 7dbl, se refera la acest ultim rol,

C5.3.4.2.2(1) Limitarea valorii normalizate a tortsl axiale are drept scop asigurarea unei ductilitati de curbura minimale, prin limitarea inallimii zonei comprimate in momentu! cedarii. Alte cal de sporire ale ductilita!ii sunt, in principal, llmltarea canfifa!ii de armatura din zona tntlnsa; sporirea armaturil comprimate (Ia stalpil arm a!! nesimetdc), cresterea clasel de beton ~i sporirea dsformattei ultime a betonului comprimat Ecu prin confinare cu armature transversala.T'entrua lua in considerare efeclul de conflnare se pot folosi relatille de calcul din STAS 10107/0·90 sau modelele de calcul din EN 1992-1 sau EN 19~18-3,

(2) Valoarea minima a procentului de armare urrnareste inzestrarea stalpulul cu o rezlstenta.mlnlma necesara in zone seismice, cu stabilitate hlsteretlca. Umita superioara se justifica prin conslderatil economice, dar ~i prln lntentia de a limita nivelul eforturilor de aderenta, care la procente prea mari pot deveni crltice.

(3) 0 armare lonqitudlnala dlstrlbulta asigura 0 comportare omoqena, confinare eficienta ~i 0 Iimitare a deschiderii flsurllor de tntlndsre pe latura stalpului (fig. 5,23).

- -

ftsura 1>'/ deschisa /.

r" --...., ,...

vV'
-:


'--
........ _ ... fisura cu deschidere mica

. _ ....

Fig, CS.23

(4) Prevederea are un caracter acoperitor evident. A~a cum s·a aratat la C5.2.3.3.2, impunerea mecanismului de disipare de energie prin lerarhlzarsa rezistentelor elementelor ar. trebui, in princlplu, sa asigure ca artlculatllle plastice in stalpl (cu exceptla bazei acestora) pot aparea numai accidental ~i cu cerin]e mici de ductilitate.

(5) Prevederea are caracter acoperitor ~i ia In considerare numai parametrii geometrici. in realitate, lungimea zonei critice depinde ~i de armare, bratul de

forfecare .. (MN), etc: - .., .

(6) in cazul stalpllor cu proprletatl de elemente scurte, fisurile incllnate §i lunecarea aproape lnevltabila a arrnaturllor propaqa curgerea armaturll pe aproape toata inaltimea. Din acest punct de vedere, stalpll scurti au 0 comportare slrnilara cu grinzile de cuplare scurte. Pe de alta parte, stalpli scurf . nsceslta 0 armare transversals puternica pe toata Tnaltimea lor sl pentru fmpiedicarea ruperilor inclinate cu caracter casant.

56

MONITORUL OFICIAL AL ROMANIEI, PARTEA I, Nr. 850 bis/11.XII.2007

(7 .. 9) Regulile de armare transversale date la acest paragraf urmaresc realizarea unui efect de confinare (fretare) suficient de eficient pentru asigurarea unei comportari histeretice stabile a zonelor critice (fig. C5.24).

I ,

'I

zona neconfinata

zona confinat5

I

,i

\ I \

I

i

Fig. CS.24

Din analiza efectului de compresiune triaxiala exercitat prin mecanismul de arc eu tirant constituit din impingerile boljllor inserise in masa betonulul, eehilibrate de tensiunea din armaturile .1ongitudinaJe ~i transversale, rezulta ca acest efeet poate spori prin:

redueerea distantelor dintre punctele de fixare ale arrnaturllor verticale (reducerea distantelor s §i ai);

- sporirea sectlunil etrierilor;

prevederea unor arrnaturl longitudinale suficient de groase pentru a limita marlrnea preslunilor la .nasterea" boltllor de beton;

sporirea limitei de curgere a otelutul din etrieri ~i agrafe.

Expresiile de cal cui ale- rezistentei §ii ceformatillor ultime ale bet6nului conflnat pun in evidenta principalul parametru de care depind acestea: preslunea transversale echilibrata la limite (Ia curgere) de armature transversale (fig.

C5.25). -

I i

, L

. -----,-------- .. -,"--,-------_ .. 1 -

MONITORUL OFICIAL AL ROMANIEI, PARTEA I, Nr. 850 bis/11.XII.2007

57

•

'Fig. C5.25

Ptr

(10) Aceasta prevedere are in vedere posibilitatea deplasarii zonei plastice (critice) deasupra zonal confinate (vezi CS.2.3.6 §i fig. C5.19).

CS.3.4.2.3 0 comportare buna a nodurilor este esentiala pentru obtlnerea unui raspuns seismic favorabil al structurilor in cadre ductile. In acest scop trebuie Indeplinite urmatoarele conditii:

(i) Rezlstenta nodulul- trebule sa fie superioara cerintel maxi me asoclate mecanismului de disipare deenergie a structurii. Prin aceasta se ellrnine disiparea de energie in interiorul nodului §i necesitatea reabilitaril unei componente structurale practic nereparablla. Altfel, apar deqradarl severe ale rigiditalii §i rezistentei nodurilor sub cicluri alternante cu sollcltarl In dornenlul inelastic;

(ii) Rezistenta stalpului sa nu fie afectata negativ de degradarea nodului, care constituie de altfel 0 parte a stalpulul:

(iii) Raspunsul seismic al nodurilor la cutremure moderate trebuie sa fie elastic; (lv) Deforrnatlile nodurilor, datorate flsurarll inclinate §li lunecarli armaturilor longitudinale din grinzi trebuie sa fie cat mai reduse. Tn caz contrar, deplasarile laterale ale structurii pot create foarte mult;

(v) Armatura nodului sa fie reallzatacat mai simplu, tinand seama !ili de faptul ca in nod patrund !ili arrnaturile longitudinale ale grinzilor 9i stalpilor.

(a)

Fig. C5.26

J~----t

I t

I t

I t

.... ~ ..... -

t

I·

·1

(b)

-~-

..... ,._ .......

(c)

58

MONITORUL OFICIALALROMANIEI, PARTEA I, Nr. 850 bis/11.XII.2007

Nodul trebuie sa preia forte taletoare fnalte a caror valoare se calculeaza cu expresia(5.13 sau 5.14). Mecanismul de preluare a forte! taietoare In nod lrnplica doua mecanisme:

a) un mecanism de diaqonala cornprlrnata asociat fortelor lnterloare dezvoltate tn beton (fig. C5.26a);

b) un mecanism de grinda cu zabrele "tncarcat" prin eforturile de aderenta fntre armaturile longitudinale ale grinzilor ~i stalpilor ~i beton (fig. C5.26b), Din fig. C5.26 S6 constata ca eforturile de adsrenta pe lunqirnea nodului sunt foarte mari, fllnd produse de suma eforturilor din armaturlls din g·rinzi la stanqa §ii la dreapta nodulul (fig. C5.22)

:1

(1) §i (2) Daca armature de forfecare este suflclenta pentru a controls limitarea incursiunilor in domeniul postelastic, zdrobirea betonului prin compresiune diagonala poate reprezenta un mod potential de rupere. Acest mod de rupere poate fi evitat prin limitarea superioara a eforturilor de compresiune diagonals. In practlca aceasta se realizeaza prin limitarea echivalenta a eforturilor de forfecare In nod, exprimate prin relatllle (5.13) ~i (5.14).

(1) §i (2) Verificarea la compresiune tncllnata se bazeaza pe teoria campulul de compresiune modificat (Vecchio §ii Collins, 1986), care arata ca rezlstsnta la compresiune a betonuJui scade tn prezenta deforrnatlllor transversale de tntlndsre.

Se considers In mod s lin-pi ificate ca aceasta este 0'2 = l1fcd.

Efortul unitar principal de compresiune 0'2 este dat de relatla cunosouta din rezistenta materialelor pentru starea plans de eforturi:

!

ii

\

I .

i I

Unde: O'x = 0 .

O'y = Vdfcd

(in directla axei grinzilor)

(efortul unitar de compresiune in stalp)

Valoarea capabila a efortului unitar tangential este:

I

{

I .

Condljia de rezlstenta este:

I

;I

De unde rezulta imediat relajla (5.13).

Coeficientul 0,8 adsugat in cazul nodurilor exterioare tine seama de reducerea eflclentel mecanismului de diagonals comprlrnata datorita absente] grinzii la 0 margine a nodului ~j de reducere a efectului de confinare a betonului nodului, din acelasl motlv.

_. .. : _ i

MONITORUL OFICIAL AL ROMANIEI, PARTEA I, Nr. 850 bis/11.X11.2007

59

Limitarea b S bw + O.5hc functloneaza Tn cazul stalpllor latl in care intra 0 grinda ingusta, sltuatle la care, evident, transmiterea eforturllor de la grinda la stalp sa face pe 0 zona mai mica decat intreaga dimensiune a stalpului (fig, C5.27).

Fig. C 5,27

Sectiunea efectiva (actlva) a- -nodulu] se la in considerare atat la calculul capacitatli nodului, cat §oi la montarea armaturll efective a nodulul, pe orizontala

§oi pe vertlcala, "

(3) Expresiile (5.16) servesc la dimensionarea armaturllor depreluare a forte! taletoare a nodulul prin mecanismul de grinda cu zabrele. Membrul drept al expreslel reprezlnta forta taletoare transrnlsa nodului prin eforturile de aderenta dezvoltate pe suprafata laterala a armaturll superioare a grinzii, pe zona aferenta fisurii de intindere de la baza sectluni' stalpulul superior. Aceasta se objlne scazand din valoarea tortel taietoare totale din nod a fortei talstoare preluate de mecanismul de diagonal a comprlrnata (numit uneori §i mecanism de arc pentru ca este caracterizat de preluarea unei impingeri tnclinate),

Forta afsrenta mecanismului de arc include suma eforturilor de aderenta dezvoltata pe 0 lungime egala cu inaltimea zonel cornprlmate de la baza stalpului superior (solicitate In stadiul II, daca mecanismul de plastificare este de tip stalpl putemici - grinzi slabe).

60

MONITORUL OFICIAL AL ROMANIEI, PARTEA I, Nr. 850 bis/11.XII.2007

eforturi preluate prin

__,____.,-

mecanism de arc

I~ c

eforturi preluate prin mecanism de grind a eu zabrele

dlstrfbutla eforturilor 0" tn armature superloara

dlstrfbutla eforturilor de aderenta

I

,I

Fig. CS.2B

Din examinarea relaflilor 5.16 se constata ca forta taietoare ce trebuie preluata prin arrnaturl este cu atat mai mica cu cat este mai mare efortul de compresiune din stalpul superior. Aceasta este justifieat daoa se are in vedere ca tortele preluate prin meeanismul de arc sunt cu atat mai mari cu cat este mai mare zona comprirnata (c in fig. C5.28).

Este de mentlonat ca In normele americane (UBC, ACI 318), spre deosebire de normele europene §i eele neo-zeelandeze, care le-au inspirat, se consldera ca forta taietoare se preia integral prlntr-un mecanism de diagonala comprimata (fig. CS.26a). Acest mecanism se consldera aetiv atata vrerne cat eforturile unitare 'respective nu depasesc 0 anurnlta valoare §Ii daca diagonala comprimata este asigurata transversal prlntr-un efect de confinare exercitat de grinzile transversale §Ii de arrnaturlle orizontale ale nodului, realizate din etrieri.

I d

I

,I

Se considera ca prevederea pe lnaltimea nodului a armaturli transversale lndesite din zonele orifice este suflolenta pentru aceasta.

Tn aeeste conditll ACI 318 prevede urrnatoarele relatii de verifieare:

Vjhd ~ 1, 70,Jf; b jh j' pentru noduri eonfinate pe 4 laturi;

VJhd ~ 1,25..Ji:: b jh J' pentru noduri eonfinate pe 3 !aturi;

Vjhd :S 1,OO~bjhj' pentru celelalte nodurl,

Se consldera ca 0 grinda aslqura nodului un efect de confinare suficient daca are latirnea cel putin % din latimea nodului.

(4)(6) in leqatura cu alcatulrea arrnaturii At h trebuie facute cateva preclzarl:

MONITORUL OFICIAL AL ROMANIEI, PARTEA I, Nr. 850 bis/11.XII.2007

61

arrnaturlle rombice sau poligonale contribuie la-preluarea fortel taletoare din nod numai prin proiectia etorturilor paralela cu dlrectia acesteia;

- sunt eficiente numai armaturlle pozltlonate la interiorul sectlunll efective a nodului (bj hj);

- armaturlle trebuie distribuite pe inaltimea nodulul pentru a obtine 0 actlune eflclenta, daca se are In vedere conflquratia mecanismului de grinda cu zabrele:

agratele prea scurte nu sunt eficiente pentru ca pot.sa nu intersecteze planul de rupere (fig. CS.29a). Se recomandasa seneqlileze agratele

mai scurte de .!_ hj.

3

carnpul de compresiune diagonala este mobilizat eficient numai daca se prevad etrieri cu ramurl multiple (fig. C5.29b ~i c);

- armature orizontala a nodului nu va fi mai mica decat armarea transversale de la extrernltatlle stalpllor pentru a asigura rezemarea laterala a barelor longitudinale com primate, In special a celor din colturl.

Vsh

-

(a)

(b)

(c)

Fig. CS.29

(5) Din examinarea echllibrului de forte tanqentlale reprezentat in fig. C5.26, rezulta ea forta taletoare verttcala in nod poate fi estlrnata suficient de exact cu relatia:

Din aceasta valoare se considera ca arrnaturlle verticale trebuie sa preia prin mecanismul de grinda cu zabrele numai fractlunea % Vjv, avand In vedere ca

prevederile de proiectare llmiteaza sau chiar evita plastificarea stalpllor,

5.4 Proiectarea elementelor din clasa de ductilitate medie (M)

C.5.4 In cazul constructdlor proiectate pentru clasa de ductllitate M, rezlstenta lateral a este mai aproplata de valoarea fOr!ei taietoare" de baza corespunzatoare raspunsulul seismic elastic; "decat in cazul constructiilor apartlnand clasei H. Ca urmare incursunile asteptate in domeniul plastic sunt moderate.

Pe aceasta baza, masurlle de ductilizare ale elementelor structurale vor fl relaxate in raport cu eele specifice c1asei H. Asttel, condltiile privind cantitatea de armatura transversale ~i pasul etrierilor In zonele crltlce, dimensiunile zonelor critice sunt reduse corespunzator,

62

MONITORUL OFICIAL AL ROMANIEI, PARTEA I, Nr. 850 bis/11.XII.2007

Tn ceea ce prlvsste proiectarea nodurilor de cadru nu se mai impune un calcul special al arrnarli nodulul, daca nodul este confinat "in mod natural" prln prezsnta unor grinzi suficient de late pe toate cele 4 laturi. Prin prelungirea arrnaturll transversale din zona crltlca a stalpulul se aslqura §oi armarea transversals necesara pentru nodul de cadru. Se poate aprscla ca prin reducerea relatlv mica a rnasurllor de ductlllzare pentru elementele structurale din clasa M, fata de cele din clasa H, capacltatea de deformare a acestor elemente ramane substantlala.

5.6 Efecte locale datorate lnteractlunll cu peretll nestructurall

C5.6 La alcatulrea peretilor de urnplutura din zldarle din corpuri ceramice se pot avea in vedere doua conceptli:

(a) lzolarea elementelor cadrelor de panourile de zidarie prin prevederea unor fa!.?ii inguste din materiale deformabile;

(b) pastrarea contactului perimetral intre panouri de zldaris §i stalpll §i grinzile structurii de beton armat.

Tn acest din urma caz, panourile de umplutura lnteractloneaza cu structure sl, indiferent daca sunt considerate in capacitatea de rezistenta laterala a constructlel sau nu, acestea se manitesta in realitate ca elemente structurale §i pana la eventuala lor distrugere la actiunea unui cutremur puternic, panourile preiau 0 anumlta fractlune din incarcarea laterala,

In practica de proiectare, in sltuatlatb) exista doua abordari posibile:

~ zldaria de compartimentare §i de lnchidere, plasata intre elementele cadrului, este conslderata element structural, parte constltutiva a mecanlsmuhn structural pentru forte laterale !.?i ca urmare trebuie armata;

- nu se conteaza pe aportul structural al zldarlel, dar prin prolectare se iau masuri care sa tina seama de efectele lnteractlunll structura ~ perete de umplutura, 1n afara dlrnensionarll adecvate a elementelor structurale, trebuie aslqurate exlqentele de comportare ale panourilor de umplutura la SLU, caz iri" care zidaria avarlata nu trebuie sa cada !.?i sa pre.-ints rise pentru vletlle oamenilor, !.?i la SLS, caz in care deqradarlle zidariei trebuie Sa fie moderate ~i usor reparabile, ca urmare a dlmenslonarf corespunzatoare a rigiditatii laterale a cadrelor.

Cele mai importante efecte ale lnteractiunll panourilor de urnplutura cu structura tip cadru sunt urmatoarele:

sporirea rigiditatii laterale a structurii. Pentru cazul unor structuri f1exibile situate in zone seismice caracterizate de valori mici ale perloadel Tel fortele seismice cresc peste nivelul corespunzator structurii pure;

crearea unor neregularitali pe verticala (succesiunide niveluri rigide ~i f1exibile, fig. C5.30a) ~i pe orlzontala, prin sporirea torslunll de ansamblu ca urmare a rnodlflcarll pozltlel centrului de rigiditate (Fig. CG.30b). La proiectarea claolrtlor asemenea situatii trebuie evitate intotdeauna;

, .

{ i !

i

I

I

i···

I

I ...... ·

I I

I ,I

1 -.

I I

I ;1

I

I

"

i

I i II

·-----i

MONITORUL OFICIAL AL ROMANIEI, PARTEA I, Nr. 850 bisJ11.xli.2007

--

- ....

- .._

(a)

Fig. C5.30

63

_I
~ 1 ~ L J L
""l. _ ...

- ...
.pM
... -
t, _I
r- ...
XCR
., r ,_ J , (b)

- crearea unor condltll de solicitari de tip element scurt, cu rise de rupere la forte taietoare (fig. C5.31), pentru ca forta taletoars pe portlunea deformablla a stalpulul este substantial mai mare decat eea care po ate aparea tntr-un stalp liber.

.r- r+ c+-

L
he
---''- I I Fig. C5.31

Actlunea structurale a panoului de zldarls poate fi rnodelata sub forma unei bare com primate cu directia diagonalei panoulul, functle de sensul de atac al cutremurului (fig. C5.32), Actlunea diagonalei devine substantiala dupa aparitla fisurilor de intindere inclinate ~i dupa desprinderea zldarlel de elementele cadrului in vecinatatea colturllor unde s-ar aplica diagonala tntlnsa.

Fig. CS.32

64

MON1TORUL OFICIAL AL ROMANIEI, PARTEA I, Nr. 850 bis/11.XIJ.2007

.......

.Ansamblul constltuit din cadrul de beton armat l]i panourile de zldarle poate ceda in mai multe moduri, sub actlunsa fortelor laterale:

a) La incovoierea de ansamblu ca un perete structural cu alcatulre compozlta, similar cu peretll structurali din beton armat (fig. C5~33a). Pentru aceasta este necesar ca inima de zldarie a perstllor sa fie suficient degroasa pel1tru a nu so rupe la forta taletoare, iar arrnatura inimii din zldarle armata sa fie conectata eficient de stalpil de beton armat.

,

i I

:

r+r r+

/ lit' I/~
h'

41 4J , I

1< II ;.1

! 1
a) b)
Fig. C5.33 I

, I

b) Prin zdrobirea diagonalei comprimate constltulta In iruma de zldarie a peretelui compozit. Ui!imea sfectlva a diagonalei comprimate depinde d(~ mfJ[ multi parametri, intre care raportul intre rigiditatile panoului ~i al cadrului, curbele caracteristice ale materialelor, nivelul de sollcltare.

Modul de stabilire al dimensiunilor diagonalei comprimate l]i al rezlstentel acesteia este dat in cap B.

Dace actlunea selsmica continua dupa ruperea panoului de zldarie, practic intreaga forta laterals se transmite stalpilor (bulbii peretelui compozit), care se pot rupe prin incovoiere sau torfecare.

I

. I

i I

i

i

,

c) Prin lunecarea peretelui in lungimea unui rost orizontal, prin care S8 cmm,.o un efect de "ingenunchiere" a cadrulul la nivelul respectiv (fig. C5.33b). Ur, asemenea mod de cedare se manifesta daca forta dlaqonala asoclata producerii eforturilor Vf care produc lunecarea este mai mica dsoat rezlstenta IF1 compresiune in lungul diagonalei. Cu notatllle din fig. C 5.33b valoarea forte! diagonale R~ I corespunzatoare producerii lunscaril [Paulay, Priestley r 1992J este:

I

I

(C 5.1)

S-a notat : fd

t

I . I

rezistenta de proiectare la compresiune a zldarlel; grosimaa zldariel

MONITORUL OFICIALAL ROMANIEI, PARTEA I, Nr. 850 bis/11.XII.2007

latimea diagonalei echivalente

65

Dupa lunecarea zldariei, rezistentalaterala a ansamblului este asigurata de stalpl, care pot ceda la Incovoiere sau, cel mai adesea, la forfecare.

in cazul unei alcatuin identice a zldariei pe inaltimea cladiril, avarierea zidariei prin zdrobirea dupa dlaqonala sau prin lunecarea In rost intervine, de regula, la primul nlvel, Prin dlsparltla panoului de urnplutura la primul nod, structure se transforms Intr-una cu un nivel slab, unde se concentreaza In continuare deformatllls plastice. Din schema aproxlmatlva de comportare din fig. C5.34 rezulta ca cerlnta de ductilitate la elementele primului nivel sunt mult mai mari decattn cazul unei structuri cu deformabilitate unlforma pe vertlcala.

Structure cu defonnabilitate uniforma

H

Fig. 05.34

Dy= deformatla la nivelul fOr!ej rezultante la initierea deformatlllor plastice

D, = componenta plastica a deformatiei

Din cele prezsntate rezulta CEl este destul de dificil sa se controleze raspunsul seismic al unei structuri compozite cum este cadrul de beton armat in lnteractlune cu perstl de umplutura, Acsasta constatare este valabila mai ales pentru cazul in care zidaria este nearmata, Prevederile de la 5.6(5) §i (6) urmaresc obtlnerea unei slgurants suficiente pentru acest tip de structure prin extinderea masurllor de armare transversals specifics zonelor critice sau prin adoptarea unor proceduri acoperitoare de calcul a acestei arrnaturl.

Fig. CS.35

I

1

1 ,

, , I 1 1 1 1

1 I

J ,

J ,

J ,

J ,

1

66

MONITORUL OFICIAL AL ROMANIEI, PARTEA I, Nr. 850 bis/11.XII.2007

Panourile de zldarle trebuie asigurate liii pentru fortele de lnertle perpendlculare pe planul lor. Prabuslrea in lateral a peretilor reprezinta pericolu! eel mai important produs de aceste elemente pentru viata oamenilor. in cazul unor panouri armate 9i conectate eficient de rama de beton armat, panoul poate fi tratat ca 0 placa plana rezernata pe contur tncarcata normal pe planul acestola. Studiile experimentale au pus in evldenta faptul ca §li panourile nearmate (zldarle slrnpla) ·pot sustlne importante forte normale pe planul lor, datorlta forrnarii unui efect de balta intre reazemele peretelui pe orlzontata l?i vsrticala, chiar dupa flsurarsala 1ncovoierea panourilor (fig. C5.35).

Acest mecanism de rezlstenta este 1nsa lnfluentat negativ de prezenta unor spatii Iibere intrate pe cantur intre panouri liii. rama de beton .armat, Asemenea goluri pot proveni dintr .. o umplere lncornpleta a acestor spatli cu mortar sau ca urmare a desprinderii pe contur (in zona diagonalei tntlnse fig. C5.32) datorato fortelor actlonand in planul peretelui. De asemenea, daca materia lui este puternic degradat de actlunea fortetor din planul peretelui, actlunea de balta devine mult mai putin eflcienta.

Din acest motiv, se consldera ca umplutura nearmata nu aslqura un material structural satlsfacator, cu exceptla, poate, a cladlrllor joase (pane la doua niveluri) cu rama rig ida.

Bibliografie:

ATC (1996). Seismic evaluation and retrofit of concrete buildings. Report ATe 40, Redwood City, CA.

CEB (1998), Ductility of Reinforced Concrete Structures, Bull. O'information 242, T. Telford (ed.), London.

CEN (2004). EN 1998~1-1: Design of structures for earthquake resistance I Pari 1: General rules, seismic actions and rules for buildings, Bruxelles, 250 pp.

Fajfar, P. and Fischinger, M. (1989). N2 - A method for non-lineer seismic analysis of RC buildings, Proc. of the 9th WCEE, Tokyo, vel. V, p. 111R116.

Fajfar, P. (2000). A nonlinear analysis method for pertormence-bssed seismic design. Earthq. Spectra, 16(8),

FIB (2003). Displacement-based seismic design of reinforced concrete buildings, Bulletin 25, Lausanne, Elvetia, 192 pp.

Mander, J.B., Priestley, M.J,N. ~i Park, R., (1988), Theorteical Stress-Sirein Model for confined Concrete, Journal of Structural Engineering, ASCE, V. 1 '14, No.8, pp. 1827-1849.

Ministerul l.ucrarllor Publice (2006), CR 2 - 1 - 1.1: Cod de proiectare a construcilltor cu pereti structural; de beton armat, Bucuresti.

: i

I

I

I

!

l

I

I

. I

I

!

, I

, I

I

,

I

, ,

i

MONITORUL OFICIAL AL ROMANIEI, PARTEA [, Nr, 850 bis/11.XII.2007

67

Ministerul Lucrarilor Publlce (1992), P100/92: Normativ pentru proiectarea antiseismica a construcfiilor de tocumt», agrozootehnice §i industriale, lNCERC Bucurestl, Buletinul Constructiilor, no. 1-2, 1992, 151 p.

Panagiotakos, T.B. ~i Fardis, M.N., (2001), Deformations of Reinforced Concrete Members at Ye/ding and Ultimate, ACI Structural Journal, V.98, No.2; pp. 135-148.

Park, Y.J, 9i Ang, A.M.S. (1985), Mechanistic SiesmicDamage Model of Reinforced Concrete, Journal of Structural Engineering, ASCE, V. 111, No.4, pp.722-739.

Paulay, T. ~i Priestley, M,J.N. (1992), Seismic Design of Concrete and Masonry Buildings, John Wiley & Sons Inc., New York, 744 p.

Postelnicu, T. ~i Zamfirescu, D., (1998), Lateral stiffness assessment of multistory RC frames structures, 11 th European Conference on Earthquake Engineering, Paris.

,lie~f~19J9~Qf:'·~i,:§J,~,~~mttr:~§.9g11JJ~·;!.,{(·1;g~~W,:.q9mp~d~bQ.:;,#~I?r~.~ij;.,~f~i3jace@e6l

'miithods],usii.cI<fOt~:ass.~ssmet:Jt:,QtJ3Ci·~.$tfjj9Wr.f;.$~i~:perfor:manc?>ofRC ,,'fr:Qme

~~£~tt:~~:t~~~~~!,'~~~~i~~~1~~f?:&DBo]Ji~B'?Q-Z98a~$}'RtQ§_~,:a~~BQin~nl~n~

Postelnicu, T, §i Zamfirescu, D., (2001). Towards displacement-based methods in Romanian seismic design code, Earthquake Hazard and Countermeasures for Existing Fragile Buildings, Eds. D. Lungu & T.Saito, Bucurestl, pp. 169-142.

Takeda, T., Sozen, M.A. ~i Nielsen, N.N., (1970), Reinforced Concrete response to Simulated Earthquakes, Journal of the Structural Division, ASCE, V. 96, No. 8T 12, pp. 2557-2573,

Paulay, T. (1986). A critique of the Special Provisions for Seismic Design of Building Code Requirements for Reinforced Concrete (ACI 318-82). In: Journal of the ACI, martie-aprilie 1986.

Vecchio, F.J. ~i Colins, M.P. (1986). The Modified Compression-Field Theory for Reinforced Concrete Elements Subjected to Shear. ACI Struct. J., 83(2), p. 219-231.

68

MONITORUL OFICIAL AL ROMANIEI, PARTEA I, Nr. 850 bis/11.XII.2007

i , {

_ .,j.~ J~'~ :.' d

Comentarii la Cap.6 - PREVEDERI SPECIFICE CONSTRCTIlLOH MElALICE

6.1 Generalitatl

C 6.1 Prezentul capitol din normativul P100-1: 2006, partea I, se bazeaza In principal pe proiectul Eurocode 8, partea I. Proiectarea structurilor rezistente la cutremur. Reguli generale, actlunl seismice §oi prevederi pentru cladlri (PrEN1998-1: 2004). cu unolo completari §ii rnodlflcarl din norma americana AISC 2002 (2002), respectiv din norma ro.uaneasca P100- 1992.

i I

! .

6.1.1 Domeniul

C.6.1.1 (1) Prevederile din acest capitol se refera exclusiv fa cladlr! cu structure metallca (constructii civile, industriale, agricole ~i alte tipuri de constructll rnetalk.e cu structure slmilars cu cea a cladlrllor (platforme metallce, estacade, structuri pentru sustinerea cosurllor ~i cazanelor termocentralelor, etc.).

(2) Pentru determlnarea starii de eforturi ~I deforrnatll la incarc8ri selsmlce, S9 recomanda, pentru toate tipurile de structuri metalice, metoda calculului modal cu spectre de raspuns (par. 4.5.3.1, alin. 2).

In cazul structurilor pentru care raportul dintre inal1ime (H) ~i latur« cea !fl:'" Ii dr;a (8) sste rna: mare decat 4 se va face un studiu special pe bata calculului dinamic nellnlar foloslnd accelerograme de amplasament.

(3) Prezentul normativ lmplernenteaza criterii de verificare pentru rezlstenta elementelor structurale ~i a trnblnartlor in formatul normei europene EC3, partes 1 HRnguli generate ~i prevederi pentru proiectarea structurilor din otel pentru clad!ri (EN 1993-1.1), respectlv partea 1.8 "Calculul ~i proiectarea trnblnarllor" (EN1993-1.8). In acest context, in norma 58 cornpara eforturile ssctlonale obtinute din calculul structurii sub efectul actiunilor de prolsctare, seismice §i neseismice (NEd. MEd, VEd) cu fortele ~i momentele de proicctar€ ,_, GRpabile (NRd• MRd, VRd). Atuncl cand se aplica prevederile STAS 10108/0-78 pentru verif!cnror: elsmentelor structurale sl a tmblnarllor conform prevederilor din P1 00-1: 2006, 8e VB 8VEHi in vedere corespondenta intre eforturi sectlonale (N, M, V) ~j tensiuni (c, r),

Pentru verltlcarile care nu sunt acoperite de prevederile din STAS101 0810-78, se va folosi EN 1993.

i

i

i I I

i .

6.1.2 Principii de proiectare

i

, I

C.6.1.2 Caracterizarea tipului de comportare a unei structurl, di8ipatlv~\ nBU nodisipatlva, pentru calcul, in cazul apllcarll metodelor de calcul in domeniul elastic (ell forte statice echivalente sau pe baza spectrelor de raspuns) se reallzeaza prln intermedlul tactorulul de comportare q. ln C 6.1 este prezentata 0 relatle tipica dlntro fortE! @OiOfH"C de baz~\ ~i deplasarea la varf a unei structuri. Pentru slmpllflcarea raspunsutul nelinlar al struclurll se adopta adeseori 0 idealizare blllniara, Valoarea factorului q depinde do urmatorf tactorl:

• Suprarezistenta de proiectare qSd = F../Fd, care provine din:

- dimensionarea structurii din alte condltll decat rezlstenta la cutremur (rezlstsnta In gruparea fundarnentata de tncarcarl sau limitarea deplasarilor relative de nivella starea limits de serviciu sslsmlca)

- evitarea unei variatii prea marl a nurnarului de sectlunl pentru a uniformlza §ii simpllflca

I I I

I

i .1

MONITORUL OF1C1AL AL ROMANIE1, PARTEA I, Nr. 850 bis/11.XIl.2007

69

procesele de proiectare 9-i executie

- 0 rezlstenta reala a materlalelor mal mare decat cea nominala, etc.

• redundanta structurale qR= FylF1 reprezlnta capacitatea de redistrtbutle plastica a structurii, dupa formarea primei artlculatl' plastice

e ductilitatea structurll qp = Fe/ Fy caraoterlzaaza capacitatea de deformare postelastica fara

o reducere sernnlflcatlva a caractertstlcllor de rezistenta §i rigiditate In relatllle de mai sus s-au foloslt urmatoarele notatll:

Fe - forta corespunzatoare unui raspuns infinit elastic; Fy - forta de curgere a sistemului;

F1 - forta taletoare de baza la formarea primei artlculatll plastice; F« - folia taletoare de baza de calcul.

Valoarea totala a factorului de comportare q poate fi exprlmata ca produsul suprarezlstentel de proiectare, a redundantei §i a factorului de reducere datorat ductilitatii:

q =ql' 'qSd 'qR

F

Fe -----~----;:

, ,

kraspuns elastic

( , qlt

1 ,

( ,

,.. raspu~sul re~

F - - - - - -i---"=--_....j",, =~=--......__=--

y , ,\ q

,raspunsul ldeallzat x , R

F1 -qSd

q

D

Figura C 6.1 Deflnijla componentelor factorului de comportare q

In principiu, orice structura conformata ~i dimensionata corect, poseda suprarezistenta de proiectare datorlta coeflcientllor parjiall de siquranta utiliza!i la definirea rezistenteJor de calcul 9i a incarcarilor folosite la proiectare. Structurlle static nedeterminate poseda in plus §.i 0 redundanta structurala. In consecinta, pentru 0 structura aicatuita 9i dimensionata in mod corect, valoarea efectiva a factorului q este fntotdeauna supraunitara. Cea de-a treia componenta a factorului q, data de ductilitate, este 91 cea mal importanta. Aceasta presupune asigurarea ductilitatii la nivelulul materialului, a sectlunllor elementelor structurale, a elementelor structurale ~i fmbinarilor dintre ele, a structurii in ansamblul el.

Structurile alcatulte ~i dimensionate pentru a asigura toate cele trei categorii de cerinte, prlvlnd suprarezistenta, redundanta §i ductilitate sunt denumlte structuri disipative 9i sunt incadrate in conformitate cu P100-1: 2006 in clasele de ductiHtate H sau M.

Structurile care nu fndeplinesc to ate conditille de ductllltate dar poseda suprarezlstenta ~i redundanta structurala, sunt considerate slab disipative ~i fncadrate in clasa de ductilitate L.

70

MONITORUL OFICIAL AL ROMANIEI, PARTEA I, Nr. 850 bis/11,XII.2007

Structurile cu elemente de clasa 4 care indeplinesc redundanta structurala ~i suprarezistenta, se calculeaza pe baza unui factor q = 1 ,

Structurile slab disipative alcatulte din elemente cu sectlune de clasa '1, 2 cau 3 se dimensloneaza ~i verifica pe baza prevederllor din 9TAS 10108/0-78; pentru veritlcarlle care

nu sunt aeoperite de prevederile din STAS10108/0-78, se va tolosl EN 1993.

Strueturile~I~~tuite din elemente eu sscjlune de clasa 4 se dlmenstoneaxs :;;i verifiea in

, conforrnltate cu prevederile din 8TA81 01 08/0-78, 8TAS10108/2-83, NP 012197 respeetiv Euroeode 3, partea 1.3 (EN1993-1.3).

6.1.3 Verificarea slqurantel

C.S.1.3 La proiectare se tine eont de poslbllltatea ca limita de curqers efsctlva a otelulul (fy,acJ, sa fie mai mare decat limita de curgere nominata (fy) , prin introducerea unui coeficient

de amplificare a Iimitei de eurgere Y = /y,uel In proiectare se accepta folosirea unei

<IV Iy' 1 '

valori Y ov = 1,25 .

6.2 Conditii privind materialele

C.6.2 (1 - 2) Pentru structurlle din clasele H 9i M de ductilltate, se vor utiliza otelurl cu proprietati de ductilitate definite prin:

raportul dintre rezlstenta la rupere fu 9i limita minima de curgere fy va fi eel putln ~

-...___

alungirea la rupere A5 va 11 eel pu1in~

otelurtle folosite in elementele structurale cu rol disipativ vor avea un pallet de curgere distinct, eu alungire speclflca la sfarsltul palierului de curgere, de eel putln 1,5%.

Otelurile cu limita de curgere de proiectare fyd'2350 Nlmm2 se pot folosi numai daca proprletatlle plastice ale materialului sunt atestate prin lncercari experimentale. Limita de c_urgere de proiectare (fy,d este echivalen1a cu rezisfenla pe cal cui 9 otelulqL§.~eQifl9ata ln.. STA810108/0-78 9i se obtlne prin impartirea limitei de curgere caracteristica la coeficientul partial de siguranta Y m :

I,d= h

n Ym

Ym= 1.10 r> 1.12 Ym= 1.15

8235 (OL37) 8275 (OL44) 8355 (OL52)

(3) Elementele din tabla cu grosimi > 16mm solieitate la intindere perpendicular pe planul lor sunt susceptibile de aparltla - destramaril lamslare. Riscul de aparltle a aeestui fenomen este semnificativ in cazul plaollor de capat ale grinziJor in cazul lrnblnarllor grinda-stelp in zona afectata termic de sudura dintre talpa grinzii 9i placa de capat. Riscul de destrarnare lamelara poate sa apara 91 in cazul grinzilor sudate direct de talpa stalpulul, in cazul stalpilor sudatl de placa de baza sau in cazul tmblnartlor de continuitate realizate cu flanse.

In vederea evltarf risculul de destramare lamelara se rscomanda urrnatoarele tTI8SUli:

,)

1

,I

i I

:[

I Ii

MONITORUL OFICIAL AL ROMANIEI, PARTEA I, Nr. 850 bis/11.XII.2007

71

- evitarea solutlllor constructive la care din cauza sudaril ~i din efectul incarcarilor exterioare apar tensiuni semnificative de intindere in directla grosimii laminatelor

- daca totusi astfel de solu1ii nu pot f evitate este necesara alegerea unor rnarcl de oteluri la care producatorul sa garanteze 0 valoare minima a gatuirii Zz la incercarea la tractlune pe epruvete prelevate in dlrectla grosimii (tncercare efectuata conform 8R EN 10164):

z, 2 Zz,nec in care:

- Zz,nec este valoarea minima necesara a gatuirii. Aceasta se poate determina conform procedurii din Eurocode3, partea 1.10 (EN 1993-1.10) sau cu procedura simpllflcata prezentata in Anexa 1 a GP 078/2003 (Buletinul Construcjlflor, nr. 16/2004).

(4) Imblnarlls cu suruburl ale elementelor structurale care participa la preluarea ~i transmiterea acjlunii seismice (grinzi sl stalpi la cadre necontravantuite, grinzi, stalpt ~i contravantulrl la cadre contravantuite) se vor proiecta cu suruburi de Inalta rezistenta grupa 8.B ~i 10.9.

Elementele care nu participa la preluarea ~i transmiterea actlunii seismice (ex. grinzi secundare de planseu), pot fi imbinate ~i cu suruburl din grupele de calitate 4.6, 5.6, 5.8 ~i 6.B.

(5) In cazul prinderilor grinda - ·~t~lp- cu placa de capat ~i suruburi de tnalta rszlstenta, la montaj se va asigura 0 pretensionare a acestora cu un efort de_rojnim 50% din efortul de pretensionare prescris pentru trnblnarlle care lucreaza prin frecare. Aceste lrnblnarl lnsa nu se dlrnensioneaza ca Imblnarl care lucreaza prin frecare. Normele europene - EN199B-1 ~i cele americane AI8C 2005 prevad pretensionarea completa a suruburilor. Condljla de dimensionare a suruburilor este de regula rezlstenta lor la fntindere. Pretensionarea suruburilor se lmpune pentru a limita efectele incarcarii ciclice in timpul actiunll seismice.

(6) In general, suruburlle de ancora] ale stalpllor in fundatll se recomanda sa se realizeze din oteluri din grupe de calitate 4.6 ~i 5.6. Atunci cand se folosesc surubun de ancora] din grupele de calltate 5.8, 6.8 §i in mod special in sltuatia in care se folosesc suruburl cu caracteristici fizico-mecanice slrnllare grupei de calitate 8.8, trebuie sa acarde 0 atenfle sporita clasei betonului respectiv a sistemelor de ancorare. In princlplu, trebuie sa existe compatibilitate intre rezistenta la tntlndere a suruburllor ~i aderenta dintre acestea §i betonul din funda!ie.

(7-8) Trebuie facuta distlnctia intre fy, care reprezlnta limita de curgere nominala a otelului (ex. 8235 - OL37: ~~235_N/mm2; 8275 - OL44 f¥=275 N/mm2; 8355 - OL52:

b.:355 N/mm2) ~i IImita de curgere de proiectare care este asimilabila rezistentei de cal cuI definlta conform STA8 1010BIO-78 (OL37: R=220 N/mm2; OL44 R=260N/mm2; OL52:

R=315 N/mm2)1. -

In zonele disipative se llrniteaza valoarea limitei de curgere, fy,max I a materialului din elementele structurale respective pentru a asigura concordanta intre mecanismul de disipare

l Valorile specificate pentru fy sl R sunt valablle pentru grosimi ale table! :0; 16mm

72

MONITORUL OFICIAL AL ROMANtEI, PARTEA I, Nr, 850 bis/11.XI1.2007

prolectat ~i raspunsul real al structurii. Limita de curgere ,fy•nln ' nu va fi mal mare dscat limita de curgere nominala arnpliflcata cu l,lYDv U;.,max S; 1, lr oj;,).

6.3 Tipuri de structuri §i factori de comportare 6.3.1 Tipuri de structuri

C.S.3.1 Cadre necontravantulte

Capacitatea de rezistenta ~i rigiditatea structurii solicltats la actlunea selsmica sunt asigurate In principal de rezlstsnta ~i rigiditatea la tncovolers a grinzilor ~i stalpllor pre cum ~i de capacitatea de transmitere amomenteior incovoietoare la nivelul tmblnarllor dintre grinzi ~i stalpl, respectiv dintre stalpl ~i fundatll,

Pentru cadrele cu imbinari rigla-stalp rigide, ~i cu rezlstenta la moment incovoietor mai mare deoat momentul incovoietor plastic al grinzli, ideal este ca artlculatllle plastics sa S8 formeze numai la capetele grinzilor, in veclnatatsa tmblnarllor cu stalpll, In cazul lrnblnarllor sudate, localizarea artlculatlllor plastice In zonele de capat a grinzilor poate fi obtlnuta prin reducerea sectiunli talpllor grinzilor - solutla "dog-bone" (pentru detalii ~i relatH de calcul vezi AISC 2005). Zonele disipative tnsa pot fi situate ~i in stalpl, respectiv la baza acestora (deasupra prinderii in fundatll) ~i la partea superioara a stalpllor de la ultimul etaj. Se recornanda ca in vederea obtlneril un ul .rnecanisrn plastic global, (se formsaza toate artlculatllle plastice posibile fara a se forma mecanisme de etaj) artlculatllle plastice din zonele specificate anterior ale stalpllor sa se formeze dupa eele din grinzi.

In cazul cadrelor parter, cu Irnblnar! rigls stalpl rigide ~i de razlstenta complete §i cu prinderi rigide in fund ali!; artlculatllle plastlce sepot forma la partea superloara ~i la baza stalpilor, cu conditia, ca fOria axlala de compresiune dtnstalpl, NEd, sa lndepllneasca condltla NEclNpl.Rd < 0,3 (NEd - efortul axial de proiectare in gruparea de tncarcar! care contlne seismul; N pl.Rd-

rezlstenta plastics a secjlunil la compresiune centrlca), -

Exista posibilitatea ca in cazul in care cadrele se dimensloneaza cu tmblnarl rigla-stalp semirigide ~i partial rezistente in conformitate eu clasificarea din Eurocode 3, partea 1.8 (EN1993-1.8), daca lmblnarile au capacitate de rotire plastica suflcienta (cel putin egala cu 0.035 rad pentru clasa H de ductilitate, respectiv 0.025 pentru clasa M de ductilitate), disiparea energiei induse de actlunea selsmlca sa se faca iii in tmbinari, Norma europeana Eurocode 8, partea 1 (EN1998-1.1) respectlv norrnele americane (AISC 2002, AISC 2005) permit formarea artlculatlllor plastice '~i in imbinari in condltllle in care rigiditatea ~i capacitatea reala de rezistenta sunt luate in calcul in analiza structurii ~i se asigura ductilitatea nscesara. In actuala versiune a prezentului normatlv, se reeomanda ca la prolectarea cladlrllor curente sa se evite forma rea artlculatiilor plastice in trnblnart, ceea ce impllca evltarsa utilizarii unor Irnbinari partlal rezistente.

Cadrele contravantuite centric

Cadrele contravantulte centric sunt acele cadre cu oontravantulrl la care axele elementelor structurale se lntalnesc in noduri iii formeaza 0 structura verticala GU zabrele (triangulata) pentru preluarea actiunllor orizontale.

In aceasta categorie intra urrnatoarele sisteme structurale (vezi tabel 6.3, Pi OO~1: 2006):

- Contravantulri cu diagonale Tntinse active, la care fortele orizontale sunt preluate numai de diagonalele intinse, neglijand dJagonalele com primate.

, ~ I

.1

1

"

,)

i

d I

; I

iI i

MON1TORUL OFICIAL AL ROMANIEI, PARTEA I, Nr. 850 bis/11.XII.2007

73

~ oontravantutrl cu diagonale In V, la care fortele orizontale sunt preluate atat de diagonalele intinse cat l?i cele comprimate. Punctul de intersectare al acestor diagonale este situat pe grinda, care trebuie sa fie continua.

Pentru asigurarea unei cornportart ductile a aeestor sisteme, este necesar ea sectlunlle diagonalelor sa fie de clasa 1 (pentru clasa de ductilitate H) ~i 2 (pentru clasa de ductilitate M). Prinderile diaqonalelor trebuie sa asigure nivelul de suprarezistenta specifieat in 6.S.E; (P1 00~1 : 2006) .:

Utilizarea unor sectiuni cu suplete ridicata pentru contravantulrl poate sa conduca la 0 voalare premature a acestora, chiar l?i la nivele reduse ale -deplasarilor relative de nivel §i implicit la 0 ductilitate redusa a elementelor.

Se pot folosi ~i alte sisteme de contravantulrl, de exemplu contravantuiri in X pe doua nivele sau contravantutrt in V cu bara verticala de legatura (vezi Figura C 6.2). Aceste cadre pot Ii proiectate cu 0 comportare post elastica similara cadrelor contravantuite in V. Aceste doua sisteme au avantajul ca asigura 0 reducere a fortslor axiale transmlse grinzilor dupa cedarea barelor compriniate ale contravantuirllor . Slsterrtui cu contravantutrl in X pe doua nivele este in general mai flexibil decat sistemul cu contravantulrt in V, pe de alta parte sistemul cu bara vertical a de legatura asigura 0 uniformizare a eforturilor axiale din oontravantulrl pe inaltimea structurii. Folosirea aeestor doua sisteme reduce riscul formarii mecanismelor de nivel.

(a)

bara vertical a de legatura

(b)

Figura C 6.2. Cadre cu contravantuirl 1n X pe doua nivele (a) §Oi contravantulrt in V cu bara verticala de legatura (b), AISC (2005)

o sotutle structurale alternatlva acestor sisteme de contravantulrl este utilizarea unor diafragme metatice, care dlslpeaza energie prln voalarea plastlca din torfecare (plastificare in carnpurile diagonale lntinse) sau prin forfecare plastica. Proiectarea acestor sisteme structurale este reglementata in normele americane AISC2005.

Cadre contravantulte excentric

Caracteristica prlncipala a acestor sisteme este ca cel putln un capat al fiecarel contravamulrl este prins de grinda astfel tncat forta axiala din contravantuire este transmisa sistemului

74

MONITORUL OFICIAL Al ROMANIEI, PARTEA I, Nr. 850 bis/11.XII.2007

structural prln intermediul unui segment scurt de grinda, denumit bara dislpatlva (link), sollcltat la forfecare ~i Tncovoiere.

Figura C6.3. Sisteme constructive cu contravantulri excentrice

Avantajul cadrelor cu contravantulrl excentrice (Figura C 6.3)00nsta in faptul ca printr-o alcatuire ~i dimensionare corespunzatoare a sistemului structural, se pot obtlns performante de rigiditate slrnilare celor oferite de cadrele cu contravantulrl centrice, simultan cu caracteristici de ductilitate specifice cadrelor necontravantuite.

Structuri de tip pendul inversat

Aeeste structuri sunt caracterlstiee pentru eastele de apa, platforme sau structuri parter care susjin greutati mari, cum ar fi celepentru siJozuri, buncare, etc.

Structuri metallcs asoeiate cu nuclee sau peretl de beton armat

La aeeste structuri, fortele orizontale sunt preluate in principal de diafragme sau nuclee de beton armat (tabel 6.3.e). Cadre Ie mataliee, de regula necontravantuite, se dlmensloneaza din actluni gravitationale. Calculul elementelor din beton armat se face in conformitate cu prevederile din cap 5 (P1 00-1: 2006). Caleulul structurii metalice se face in eonformitate eu prevederile din STAS 10108-0/78, respectiv Eurocoda 3, partea 1.1 §li Eurocode 3, partea 1,8. In cazul structurilor nesimetriee, sau simetrice dar cu 0 dlstrlbutie exeentrica a maselor trebuie prev8zute mas uri constructive pentru preluarea efectelor de torsiune deoarece nucleul de beton armat nu asigura Tntotdeauna rigiditatea la torsiune necesara. In acest caz se recomanda reallzarea unei analize 3D. Este de asteptat ca sa fie neeesara introducerea unor contravantulrl vertieale in structura metallca, de preferat in cadrele perimetrale, caz in care aeeste structuri vor trebui dimensionate in conformitate cu prevederHe corespunzatoare din P1 00-1: 2006, daca se dlmensloneaza ca structuri de clasa H sau M, respeetiv in conformitate cu STAS 10108-0178 daca se dirnensloneaza ca structuri de cia sa L.

Slructurl duale (cadre necontravantulte asoclate cu cadre contravantuite).

In general, in practlca, pentru structura unei cladlrl nuse pot folosl numai cadre contravantulte,acestea asociindu-se cu cadre necontravantuite. In slniatla in cadre cadrele neeontravantuite sunt proiectate .sa preia cel pufin 25% din actiunile orizontale, sistemul structural com pus din aceste cadre necontravantuite ~i cele contravantuite S6 nurneste sistem dual. ln principiu, un sistem dual se poate obtlne prln combinarea cadrelor contravantuite §-I necontravantuite Tn acelasl plan (structure 20), sau tn plane diferite (structure 3D). conlucrarea.fllnd aslpurata de efectul de diafragma a planseulul,

Se pot realiza structuri duale prin cornblnarea cadrelor necontravantuite cu cadre contravantuite centric eu diagonale lntlnse respectiv cu cadre contravantuite excentric; pentru

I

r!

, I

l'

i I

i' j

,I

MONITORUL OFICIAL AL ROMANIEI, PARTEA I, Nr. 850 bis/11.XII.2007

75

ambele sisteme compuse, tn normativul Pi 00-1: 2006 sunt prevazute valorilor factorilor de comportare q. Se pot realiza cadre duale §oj prin comblnarea cadrelor necontravantuite cu cadre cu contravantuirt centrice in V. Normativul Pi 00-1: 2006 §oi Eurocode 8, partea 1 (EN i99?~1. 1) nu conttn prevederi specifice pentru evaluarea factorului q in aceasta sltuatie, Normatlvul american Uniform Building Code (USC 1997) nu face dlstlnctle intre cadrele duale cu contravantulrl centrice cu diagonale in X respectiv cu diagonale in V. In acest context, pentru acest tip de structuri dualej se pot foloslvalorlle factorulul q date in P100-1: 2006 pentru cadrele duale cu contravantulrl intinse, dar se recomanda verificarea raspunsului la actlunea seismica printr-o analiza statica nellniara sau dinamica nellnlara.

6.3.2 Factori de comportare

C.6~3.2 (1-2)Semnificatia factorului de comportare q a fost prezentata in paragraful C6.2, respectiv Figura C 6.1. Valorlle factorului q asociate diferitelor tipuri de structuri sunt prezentate In tabslul 6.3 din Pi 00-1: 2006. Valorile din tabel pot f utllizate cu condltla respectarll criteriilor de ductilitate §oi suprarezlstenta precizate tn paragrafele 6.5-6.10, respectiv cele cu privire la calitatea materialelor din .capitolul 6.2 §i a calitatea executlel 6.11, Se sublinlaza faptul ca totodata, este necesara satisfacerea criteriilor de regularitate a structurii, precizate In capitoluI4A.3.

Tn sltuatla In care structura arenereqularltati in. el§vatie, valorile factorului de comportare q date in tabel se reduc cu 200/0 .. Acsasta reducere - rezlda . in faptul ca neregularitatea pe vertlcala (nivele cu rigiditate §li/sau rszlstenta substantial diferite de nivelele adiacente) poate genera aparltla unor mecanisme plastice de nivel. In cazul in care structura prezlnta neregularitate atat in plan, cat §-i pe vertlcala, valoarea factorului q dereferlnta (data in tabelul 3 din P100~1: 2006) se reducecu 30%, vezi paragrafuI4.4.3.1.

(3-4) Raportul Uu/a,1 ale carul valori sunt prezentate in tabelul6.3 pentru diverse tipuri de structuri din P100-1: 2006, reprezlnta in fapt redundanta structurala definita prin factorul qR, definit In Figura C 6.1. Teoretic, acest raport are valoarea 1 doar in cazul cadrelor static determinate, care pot forma 0 singura artlculatle plastlca. Valori mai exacte ale raportuJui aufa1 se pot determina printr-o analiza statlca nellniara (pushover), caz in care Insa acest raport nu poate depasi limita de 1.6.

(5) Factorul q se va determina independent pentru fiecare directis, lnfunctle de tipul structural considerat, cu valorlle date in tabelul 6.3 din normatlv. in principiu,se recornanda ca structura sa fie conformata astfel, lncat sa alba rigiditati §i capacitatl de deformare in domeniul postelastic comparabile pe cele doua direclii; sunt insa numeroase sltuatllle in practlca in care pe o dlrectle se utlllzeaza cadre necontravantults, iar pe cealalta cadre contravantuite sau duale.

6.4 Calculul structurii

C.6.4 (1-2) 0 structure bine conforrnata pentru a prelua actiunlle seismice trebuie sa asigure prln alcatulre, calcul, dimensionare §I detalii constructive un echilibru Intre rezistenta, rigiditatea §i ductilitatea elementelor structurale §I a imbinarilor acestora. Tn acest context, calculul strucfurf se realizeaza in ipoteza ca toate elementele structurale componente sunt active. Exceptie fac structurile in cadre contravantuite centric cu diagonale care iucreaza numai la lntindere (In X sau alternante). In aceste structuri, daca nu se efectueaza proiectarea pe vaza unui calcul nellnlar, diagonala comprlmata nu partlclpa la preluarea actlunii seismice. Spre exemplu, Tn cazul unei analize elastice cu forte seismlce echivalente, se vor considera doar diagonalele intinse pentru un sens al fortelor: vor fi deci doua modele

structurale pentru cele doue sensuri ale actlunii seismice. In cazul unei anallze elastice spectrale, se pot utiliza cele doua modele structurale mentionate anterior, dar eforturlle iii reactlunile de calcul se vor obtlne din irifai?uratoarea rezultatelor celor doua analize

structurale. .

Tn calculu! structuril, 103 modelarea acesteia, se- va tine searnade efectul de diafragma orlzontala al planseelor, care se vor proiecta ca atare in conrormttate cu prevederile de

4.4.1.6. . i

In cazul in care se accepts imbinsri semlrlqlde §i/sau partlal rezistente, in analiza global a

statlca sau dlnarnlca se va tine seama rigiditate tmblnarllor ~ieapacitatea reala a acestora,

6.5 Regull pentru comportarea disipativB a structuriJor

C.6.S.1-C.6.S.4 Ductilitatea unei structuri sollcitata la actlunea seisrnlca implies capacitatea structurii de a dlslpa energia lndusa de rnlscarea selsmlca prin deforrnatli plasflce. In calcutul plastic al strucfurilor, ductilitatea structurala deflneste capacltatea structurii de a dezvolta dsformatll in domeniul post-elastic fara 0 reducers semnificativa a capacltatilds rezistenta.

Prin structuri dlslpatlve (clasele de duotllltateH iii M) sa inteleg acele structurl, la care, prin prolectare §i executle se asigura cerlntele deduetiHtate la hivelul: materialului, seotlunllor, elementelor structurale, imbinarilbr §i a structurii pe ansamblu. Strueturile disipative se prolecteaza in a§a fel, tncat deforrnatlile plastice sa fie dirijate inanumite zone ale structurii, in funciie de tlpul structurH (vezi C.6.3.1). in gen"-eral, ,10tl',:,0 structura exlsta componente care pot avea 0 comportare fragila (de exempiu suruburlls §I sudurlleln trnblnarl), sau care trebuie

sa alba ocomportare preponderant elastica" pentru asigurarea stabllltatil generale a structurii

(de exemplu stalpll), carora, prin proiectare," trebuie sa Ii se asigure 0 suprarezlstenta suflclenta.pentrua ramans in dornsnlul elastic chiar ~r dupa lntrarea in domeniulpost-elastlc a elementelor disipative. EJernenteJe disipative (care contln zone dlslpatlve) vor fi dimenslonate din punct de vedere a rezlstentel iii stabilita1li in asafel, tncat sa poata intra in lucru tn domeniul post-elastic, la nivelul de solicitare corespunzator factorului de comportare q

asurnat. Tn principiu, aceste elements, in zonele disipative nu trebuie supradlrrienslonate.

Exlsta sltuatll, in care pentru a se dirlja §i control a deformatllle plastice, se recurge la 0

reducere a capacltatll de rezlstenta a elementelor ductile in zonele disipative (exemplu: grinzi cu sectlune rsdusa in veelnatatea lrnblnarllor cu stalpil; contravantulrl comprimate realizate

din otel de maroa lnferloara fata de restulstructurH, etc.') .

Ductilitatea de material. Tn cazul otelulul, cerlntele de ductilitatede material se exprlrna prin intermediul alungirii specifice la rupere, respectlv prin raportul dintre rezlstenta la rupere iii rezlstenta minima de curgere; aeeste cerlnte sunt specificate in capitolul6.2 din cod, respectiv in C.6.2 din prezentele comentar!i.

Ductilitatea de sectlune, in eazul elementeJor sollcltate la intindere, ductilitatea sectlunll este aslqurata de ductilitatea materialului. ln cazul elementelor structurale solieitate la compresiune iil/sau lncovoiere, ductllltatea de sectiune depinde de supletea peretllor care

compun sectiunee §i de ductilitatea de material. in functie de supletea peretelui, exprlrnata prln raportul latime/grosime, perejli cornprirnatl sl/sau tncovolatl, se incadreaza In patru clase de sectlunl, de la unu la patru. Criteriile de claslflcare a sectlunllor pentru clasele 1-3 sunt date in tabelul F.1 din cod,fiind preluate din Eurocode 3, partea 1-1 (EN 1993~1-1). Peretli de

clasa 4 sunt cei cu supletl mal mari decat valorile corespunzatoars clasel 3 de sectlune.

Perejll din clasa 4 cornprlmati si/sau tncovolatl, In. care tensiunile de compresiune sunt mal

mari decat tensiunea critiea ·de voalare, se consldera ca lucreaza in cadrol sectiunll cu caracteristici geometriee reduse (eficaee). Calcuiul acestor pereti (sectlunl) se face GU metoda

la!imii eficace, ln conformitate eu prevederile NP 012-1997, respectiv E urocode 3 partes 1-3

76

MONITORUL OFICIAL AL ROMANIEI, PARTEA I, Nr. 850 bis/11.XII,2007

I

I

I'

('" .

J

I I

, i

I I I

! (

l I ,

I

I'

MONITORUL OFICIALAL ROMANIEI, PARTEA I, Nr. 850 bisf11.XII.2007

77

(EN 1993-1-3) §i Eurocode 3 partea 1-5 (EN 1993-1-5). Secliunile se claslflca in functle de c1asa psretllor cornponentl, Peretele de clasa cea mai mare (cea mai supla) da clasa sectlunll. Tn se prezinta intuitiv, pentru 0 secfune sollcltata la ineovoiere, relajla momentcurbura, pentru cele patru clase de sectlune.

M

Clasa 1

Mel ••• -- -- ---- .•••. -- - Clasa 3 Clasa 4

e

Figura C 6.4. Relatia rnoment-curbura pentru clasele de sectlune 1-4.

Clasa de sectlune a elementelor structurale componente este un factor esenjlal pentru definirea clasei de ductilitate a structurii. Tn tabelul 6.4 din P100-1: 2006 se prezinta relatia dintre clasele de ductilitate a structurll §i clasele de seotlune (vezi Tabelul 1). Pentru retatlonarea claselor de sectiune cu factorul de comportare q, se' va face eorelarea Intre tabelul6.3 §i 6.4 din P100-1: 2006.

Tabelul1. Retalla dintre c1asa de ductllitate iili c1asa de sectlune

Clasa de Clasa de
d uctil it ate sectiune
H clasa 1
M clasa 2 sau 1
L clasa 3, 2 sau 1 Structurile realizate din sau cu elemente structurale de clasa 4 se vor dimensiona numai in domeniul elastic, eu un factor de comportare q egal cu 1, luand in considerare caracteristicile geometriee ale sectiunil eficaee (vezi §i capitolul 6.2).

Ductilitatea elementelor structurale solieitate la lnUndere este data de duetilitatea de material. In eazul elementelor com primate §i/sau incovoiate, ductilitatea elementelor structurale se deflneste prin capacitatea de rotire plastica pentru grinzi, stalpl, contravantulri comprimate, bare disipative lungi, respectiv capacitatea de deformare plastica la forfecare pentru bare disipative scurte. Ductilitatea elementelor structurale depinde de ductilitatea de material, de ductilitatea de sectlune, de tlpul de solicitare, de zveltetea §i modul de rezemare a elementului structural. In principiu, ductilitatea elementului structural exprlrna capacitatea acestuia de a se deforma in domeniul postelastic.

Ductilltatea lmblnarllor se sxprlma prin capacitatea de rotire in domeniul plastic a acestora. Normele de calcul actuale intre care Eurocode 8, partea 1 (EN 1998-1) §i AISC 2005, precum ~i Pi 00-1: 2006 impun pentru incadrarea tmblnarllor in clasele de ductilitate H sau M valori mini me ale capacltatll de rotire plastlca. Acestenorme nu contln insa metode evaluare prin calcul a capacitatll de retire plastlca, lrnpunandu-se Incercarl experimentale. Documentul FEMA 350 §i norma ANSI/AISC 358-05 din Statele Unite contln recornandarl §i criterii de precalificare a unor tipuri de Imblnari rigla-stalp pentru cadre neccntravantulte in clasele de

78

MONITORUL OFICIAL AL ROMAN lEI, PARTEA I, Nr. 850 bis/11.XII.2007

ductilitate H, M §li L. in ghidul de proiectare GP 082/2003, publlcat Yn bulotlnul C(JI):iluctHlor nr. 16 din 2004, se prezlnta ln conformitate cu FEMA 350, solutll constructive §li parametri pentru proiectarea linbihadlor ductile la structurl rnetallce In zone seismice. Totodata, In acest ghid se prezlnta procedsul de efectuare a tncercartlor experimentalc tn r;_~girn ciclic pentru elemente structurale §li tmbinari din documentul ECCS, 1985.

Trebuie tnsa mentlonat ca 0 Imbinare structurale nu se rezurna numai la mijloaeele de asamblare (suruburi, cordoane de sudura), ct lmpllca interactiunes mal multor elemente componente ce apartin elementelor structurale care se tmbina. Spre exemplu, In cazul unui nod rigla-stalp cu placa de capat extinsa §li suruburl, se evldenjiaza mal multe componente care l§li adue contrlbutla la rezlstenta lmbinaril (momentul lncovoletor capabil), rigiditatea duetilitatea §li aeesteia (vezi Figura C 6.5, EN1993.;;1-8). Astfel, nodul este format din doua componente majore: panoul de inima al stalpului §li imbinarea proprlu-zlsa. La randul sau, se pot evldentla urrnatoarele componente ale tmblnarll: suruburlle, placa de capat, talpa stalpulul supusa la incovoiere, inima stalpului supusa la compresiune ~i tntindsre, inima stalpulul supusa la Intindere, talpa rig lei solicltata la compreslune. In functle de tipologia nodului, numarul componentelor poate fi mal mare sau mai mic. intre aceste componente, unele (de exemplu panoul de lnlma al stalpulul, placa de capat, etc.) au capacltatea de a se deforma in domeniul plastic, aslqurand 0 comportare ductlla trnblnarll.eltele (de oxomplu suruburlle ~i eordoanele de sudura) au 0 eomportare fragila. Este necesar ca prin proiectare eomponentelor fragile sa Ii se asigure 0 suprarezlstenta fata do elemontcle ductile ale tmblnarll, pentrull se asigura 0 eomportare elastica pe toata'dnrata uciiunii seisrnice. Pontru a asigura 0 comportare ductile a unui nod per ansamblu, componenta (sau componentele) Irnbinarll eu rezlstenta cea mai mica vor trebui sa posede eele !TIEli bune proprletati de ductilitate.

1

1. panou de inima sollcitat la forfecare

2. imbinare

3. componente (ex. suruburl, placa de capat, etc.)

Nod = panou de lnlma solicltat la forfecare + imbinare

Figura C 6.5. Componentete unui nod rfgla-stalp

Suprarezistenta §i ductilitatea ss asigura prin proiectare, printr-o alegere corespunzatoare a materialului, printr-o corecta alcatuire §li dimensionare a tmblnarll, dar, In acelasl timp, aeestea depind de calitatea executlel,

Ductilitatea structurale se asoclaza cu capacitatea de deforrnarea laterals a structurii In domeniul post-elastic pe durata acjlunii seismice. Ductilitaiea structurale lnteqreaza ductilitatea de material, ductilltatea sectlunllor, ductilitatea slementelor structurale §i a frnbtnarllor. in funetle de valoarea deplasarll relative de nivel se pot stablll criterii de perforrnanta pentru proiectarea structurilor, dupa modelul FEMA 356.

, !

!

i : I

i

.,

! I I

;1

MONITORUL OFICIAL AL ROMANIEt, pARTEA I, Nr.850 bis/11.XIl.2007

79

Valorile Ifmite ale deplasarll relative de nivel contlnute In paragraful 4.6:3.2. din P100-1: 200G, reprezinta condltll pentru asiqurarea integritetii elernentelor nestructurale (peretl de lnchidere l?i comparnmentarejst nu aulegatura cu perforrnanta structurala la starea limite ultima.

6.5.5 Reg!.lli de prolectare pentru imbinari In zone dlslpatlve

C.6.5.5(1) ..... Prin conceptia constructlva, dimensionare, tehnologie de exscutle 1?i controlul calitati acestela, se vor evita concentrarlle de tensiuni §i aparltla unor tenslunl reziduale mad In tmblnarlle elementelor structurale, In special In acele componente care au un caracter

fragi!. .

(2·3) P1 OO~1: 2006 nu admite formarea artlculatlllor ·plastice In tmbinarl, impuhand 0 suprarezlstentade 1.20 pentru imbinarile reallzate cu sudura In adanclme cu patrundere complete (nivel de acceptare B conform normatlv C150/1999), respectlv de 1.1 'Yov = 1.375 pentru lmblnarlle realizate cu suduri In relief sau cu suruburl, Aceasta inseamna ca tmbinarile rigla-stalp ale cadrelor metaHce necontravantuite trebuie proiectate astfel ca saIucreze In dornenlul.elastlc pe .durata actiunll seismice. Concomltent, norma impune cerlnte de ductilitate (capacitate de retire piasiica mh:lima): 0.035 radpentru structurile din clasa de ductilitateH sl 0.025 rad pentru structurile. din clasa de ductllitate M. Aceasta condltls este redundanta, In sltuatla tn artlculatllle plastice se forrnsaza In grinzile cadrului, lar tmbinartle raman In domerilul elastic. in prlriclplu, capacitatea de comportare ductile a tmbinarllor trebui verttlcata

dcartn cazul acestea sunt dimerisionate ca tmbinari disipative. - - ...

Norma europeans Eurocode 8, partea 1 (EN 1998-1.1) respectiv normele americane (AI SC 2002, AISC 2005) permit formarea artlcutatlllor plastice ~i In tmblnar! In condltllle in care rigiq.itat~a§i .capacitatea reala de rezlstenta suntluate tn calcul In analiza structurii 9i se

af)igiJradlldilitatea riecesara. .

(4) Imbinarile GU suruburi solicitate la forfecare vor fi reallzate cu suruburi de lnalta rezlstenta, pretenslonate pentru a realiza transmiterea eforturilorprin frecare. Sunt admise tmblnari din cateqorllle B (Iunecarea lmpledecata la starea llrnlta de serviciu) l?i C (lunecarea tmpledecata la starea limita ultima) conform EN 1993-1.8. Suprafe\ele pleselor In contact vor fi prelucrate pentru·a se lncadra In clasele A (coeficient f-l ~ 0.5) 91 B (u ~ 0.4) conform EN 1090-2, respectlv normativul C 133-82. Tn cazul lrnblnarllor solicitate perpendicular pe pJanul acestora (cu suruburl solicitate la tntlndere), suprafetele pieselor fn contact vor fl prelucrate pentru a se lncadra In clasete B (coeficient f-l~0.4) §i C (f.l20.3) conform EN 1090-2, respectiv normativul C133-82. Aceste trnblnarl se rsallzeaza cu suruburl de lnalta rezlstenta pretensionate (categoria E conform EN 1993-1.8).

(5) Tn scopul favorlzarll unui comportament ductll, In cazul lrnbinarllor cu suruburl sollcltate in pJanul lor, rszlstenta la torfecare a suruburllor va depa9i cu eel putln 20% rezlstenta la presiune pe perejll gaurii. in acest fel se aslqura un mod de cedare ductil prin plastificare gaurii (ovalizare plastlca), evltand forfecarea tijei, care reprezlnta un mod de cedare fragi!. (6-7) Datorlta conditlllor extreme de solicitare a tmblnarilor in zone disipative ale structurilor supuse actiuni seismice, calculul.si alcatulrea corecta a lrnbinarilor trebuie se fie verificate prin tncercarl experimentale. Materialele, detaliile de alcatulre a tmblnarll §i dimensiunile elementelor structurale vor fi cat mai apropiate de cele utilizate In prolect. Modul de aplicare a lncarcarli va avea un caracter ciclic, Incercarlle experimentale se vor reallza in conformitate cu prevederile EN 1990 capitolul 5: "Analiza structurale §i proiectarea asistate de experiment" §i anexa D "Proiectarea aslstata de experiment", precum §i cu recornandarlle Conventlei Europene de Constructll Metalice (ECCS, 1'985).

Incercarlle pe 1mbinari vor trebui sa confirme cu un coeficient de siguranta adecvat rezlstenta §i capacitatea de rotire plastlca, conform tncadraril In clasa de ductilitate.

80

MONJTORUL OFJCJAL AL ROMANIEI, PARTEA I, Nr. 850 bis/11.XII.2007

Atunci cand nu se efectusaza tncercarl experimentaje specifice pentru un project dat, se pot utlllza rezultatele experlmsntale efectucite pe elemente slmilare. Totodata, se pot utilize tipurlle de imbin~ri ~iGriterHie de proiectare pentru tmblnartle precaJificate conform AN$IIAISC 358-05, respectlv GP 082/2003.

(8) In cazul trnblnarllor de. cLl §llruburi rnaM rezistenta pretensionate, care lucreaza in pia nul lor, pentru a tine seama de posibilitatea tunecarf pieseJor, ca efect al sollcltarli cicJice, lmblnarile se vor verifica §i ca lrnbinari cu suruburi oblsnulte, in concordanta eu prevederlle eu STAS 10108/0-78, respectlv EN 1993-1.8.

(9) . Datbrita rigiditatii §i capacUatu. de deformare substantial diferite a tmblnarllor cu suruburl §i a celor sudate, nu se admit solutll constructive hibride, la care preJuarea §li transmlterea eforturllor se realizeaza simultan prin suruburt sl cordoane de sudura, Pentru prernonta], pot fj insa folosite fie suruburi, fie sud uri de solidarizare, cu condljla sa nu fle luate Tn conslderarea la dimensionarea imbinarii prcpriu-zlse.

- I ~ ,

6.5.6 R.eguH de prolectare pentru §uru~urile de ancoraj

6.5.6(1) Sbhjtia de prlndere a stalpilor in fundatle, de regula se dirnensioneaza pentru a asigura trnblnaril de Ia baza stalpulul 0 suprarezlstenta care sa mentina cornponentele acestela Tn dornenlul elastic pe tot parcursul actiunll seismice. Eventualele artlculatll plastice vor putea sa; se formeze numai in stalpl, in vecinatatea Irnblnarll, dar nu in aceasta. Cornponentele tmblnar!l de Is bazsstatputul sunt suruburtle de 'ancornJ,'-placa ,de baza, traversele §i rigidizarile (atune! cand exlsta). Pen1ru reallzarea condljlel de suprarezlstenta, imbinarea de la baza stalpllor' se va dlrnenslona sub efectul efoliurllor determinate conform

relatlel 4'.23 din P1 00-1: 2006. .

(2) in eventualitatsa In care se urmareste realizarea une1 trnblnar: ductile pentru prlnderea stalpului in fundajle, se rscomanda asigurarea unel zone deforrnafle llbera a suruburllor de ancora] de minim 5d, unde d este diametrul tijeJ surubuiul. Materialul din care sunt contecnonate suruburlle de ancora], va 1ndeplini condilH1e de ductilitate specificate in P100-1:

2006 capitolul 6.2. . . .

(3) In cazul in care imbtr'lariie de la baza stalpllor s-ar proiecta ca Imblnari ductile, este de proterat sa se evite startle complexe de tenslune in suruburlle de ancoraj (lntindere §I torfecare). in acest scop, P100-1: 2006 recornanda forta taletcare sa nu se transmita prin suruburlle de ancoraj. In caz contrar, cand tmbinarea are suprarezlstenta aslqurata de relatla 4.23 din P100-1: 2006, verltlcarea suruburllor de ancora], se va face pentru efectul comblnat al eforturllor de intindere :;;i fo rfe care, in conformitate cu prevederile STAS 10108/0-78, respectiv EN 1993-1.8.

6.6 Cadre necontravantulte

6.6.1 Crlterii de proiectare

C.6.6.1 (1-3) Asigurarea unei capacitaf maxime de disipare a energiei seismice are loc in cazul in care mecanismul plastic de tip global. in cazul cadrelor necontravantuite, aceasta condltle corespunde formarll articulatlllor plastice la capetele grinzilor, precurn §l la baza stalpllor !?i la partsa supertoara a slalpilor de la ultimul nivel.

,

!

.'

r I

i

I

i ,I

I I

.1

,

i

I

I II i

I ./

r··"'···

j

I

MONITORUL OFICIAL AL ROMANIEI, PARTEA I, Nr. 850 bis/11 ,XII.2007

. 81

6.6.2 Grinzi

C.6.6.2(1-2) In cazul cadre lor necontravantuite, grinzile reprezlnta elementele disipative principale. Oisiparea energiei seismice are loc prln formarea artlculajlilor plastice din incovoiere la capetele grinzilor. Oezvoltarea momentului plastic capabll al sectlunil ~i asigurarea capacltatii de rotire sunt lnfluentate de rigiditatea elernentulul, supletea perejilor sectlunil, precum ~i prezenta unor forte importante de compresiune §i/sau forfscare. De aeeea, Pi 00-1: 2006 prevede dispunerea unor legaturi laterale suficiente pentru a impiedica pierderea stabilitatii generale a grinzii prin lncovolere-rasuclre in ipoteza formarll artlculaflel plastics la unul dintre capetele grinzii. in zonele disipative, sectlunile vor fi de clasa 1 pentru clasa H de ductilitate a structurii 1?i de clasa 1 sau 2 pentru clasa M de ductilitate a structurii. Pentru ca momentul capabil al sectlunll 9i capacitatea de retire sa nu fie diminuate, torta axlala va fi lirnltata la 15% din forta axiala plastlca a sectlunll, iar forta taletoare va fi limitate la 50% din forta taletoare plastlca capabila (vezi relatltle 6.3 ~i 6.4 din Pi 00-1; 2006). ln cazul tn care torta axial a ~i/sau forta taletoare din grinds nu respects condltlile (6.3) 91 (6.4) din Pi 00- 1: 2006, grinda nu poate fi considerate element dlslpatlv la incovoiere. In cazul unui calcul structural elastic, fortele taletoare sunt SUbstantial" subevaluate fata de nivelul fortelor taletoare din structura care rezulta In domeniul plastic sub actlunea incareerii seismiee. Oe aceea, determinarea fortel taletoare din grinzile disipative se face fn ipoteza forrnarll articulatlilor plastice la cele doua capete al grinzii (conform relatiei 6.5 din Pi 00-1: 2006).

(3)· In eazul structurilor slab disipative (clasa L de duetiHtate),elementele structurale pot fi realizate cu seotlunl de clasa 3. Tn aeest caz, caracteristicile plastlce ale sectlunil vor fi inlocuite eu eele elastice.

(4-5) Pentru a pretntampina pierderea stabilitatii generale prin lncovolere-rasucire a grinzilor, acestea vor fi fixate lateral, la talpa superloara ~i lnferloara. Distantele maxime dintre aeeste reazeme laterale se determine conform STAS 101 08/0-78 ~i Pi 00-1: 2006, paragraful 6.6.2(1). Suplimentar, leqaturlle laterale trebuie dispuse in zonele in care este poslblla formarea artlculatiilor plastiee. P100-1: 2006 contins relatii pentru determinarea rezlstentel neeesare a acestor prinderi laterale. Studiile efeetuate tn SUA (AISC 2005, FEMA 350) indica faptul ca in cazul in care grinzile sunt realizate ca §igrinzi mixte otel-bston, prinderea dintre talpa superioara ~i placa de beton armat asigura 0 legatura laterals suflctenta pentru dezvoltarea unor deforrnatli plastice corespunzatoare unor deplasar! relative de nivel de 0.04 radiant. Prinderi suplimentare sunt neeesare numai in eazul unor cerlnte de ductilltate mai ridicate.

(6) Asigurarea suprareztstentel trnblnarllor grinda-stalp poate conduce in multe eazuri la solutil neeeonomice. 0 alternative 0 eonstituite reducerea latimii talpilor grinzii in aproplerea zonei de imbinare grinde-stalp, prevazuta tn Pi 00-1: 2006, (Figura C 6.6)09talii de alcatuire 9i relatii de calcul pentru aceasta solutle sunt disponibile in FEMA 350, ANSI/AISC 358-05 §oi GP 082/2003.

82

'MONITORUL OFICIAL AL ROMANIEI, PARTEA I, Nr. 850 bis/11.XII.2007

SECTIUNEA 1-1

S[CTIUNEA 2-2 6

Figura C 6.6. Grinda cu sectlune redusa

6.6.3 Stalpi

C.6.6.3(1) Stalpii care fac parte din structura prlnclpela de rezistenta treouls sa posede 0 rezlstenta sufrcienta pentru a evita plastificarea lor sub efectul actlunllselsmlce de calcul (vezi C.6.5.1-C.6.5.4). Exceptie fac sectlunile stalpllor in care se permit fonlklreD articulatlllor plastlce, respectlv la baza stalplior §i la partea superloara a stalpllor de la ultimul nivel (vezi C.6.6.1).

Pentru asigurarea suprarezlstentel necesare a stalpllor, eforturile de cal cui se obtin prin insumarea eforturilor din componenta selsmica amplificate cu factorul 1, 1 y(1\!d1~1i a celor din componenta gravitationala, conforrn.relajlilor (6.6) din P100-1: 2006,

Tn cazul .. in care valoarea [jA nu se deterrnina printr-un calcul dstallat, se pot adopta valorlle recomandate in anexa F.4 din P1 00-1: 2006. Trebuie lnsa precizat c:a VfdorilEl factorllor recomandaf In tabelul F.2 din anexa corespund produsului 1.1 Yovtf' (de exemplu, 1.1 Yovff'=3

pentru cadre necontravantuite). . .

Intrucat este posibil ca nu intotdeauna condltllle de suprarezlstenta introduss prin relatllle (6.6) sa conduca la evitarea aparltlel artlculatlllor plastice in stalpl, se recomanda, ca, daca proiectarea nu are la baza un calcul in domeniul inelastic, sa se faca §ii verlftcaroa GCl!1ditiei de grinds slabs - stalp tare, In oonformitate cu prevederile din 1\18C 2005,

(2) Verificarea de rezlstsnta ~i stabilitate a stalpilor se va efectua conform STAS '10108/0- 78. Pentru determinarea lungimilor de flambaj ale stalpilor structurilor multietajate 58 pot folosi prevederile din anexa F.S.

(4) Transferul eforturilor de la grinda la stalp se va face tinand seam a de modul real de lucru al lmblnari! grinda-sH3Ip: imbinare rigida cu rezlstenta totala, caz ln care structure se consldera continua, transferul momentului plastic lncovoietor de ps grinda pe stalp fiind complet; imbfnare semirigida partial rezistenta, caz Tn carestructura este semi-continua, capacitatea de transfer a tmblnarll fiind partiala in raport cu momentul plastic capabll &1 ~~rinzii. (5) Incercarlle experimentale realizate pe noduri grindaHstalp au demonstrat ca panoul de inima al stalpulul are un aport important la ductilitatea total a a nodului. DE!?i panoul dE; lnima al stalpulul are un comportament ductll. deformatlile excesive ale acestula au un efect

i

! .. : i

I I I

,

!

I

I I

, i

. \

I

j r

MONITORUL OFICIAL AL ROMANIEI, PARTEA I, Nr. 850 bis/11.XII.2007

83

defavorabil asupra comportarli de ansamblu al nodului. De aceea, pentru a evita dimension area unor panouri de lnlma a stalpului prea slabe, P1 00-1: 2006 impune verificarea relatlel (6.8). Forta tatetoare de calcul din panou se determina ln ipoteza formarll artlculatlnor plastice in grinzile adiaeente, pe baza momentelor plastice capabile. Pentru determinarea rezlstentel panoului de inima al stalpulul, se iau in considerare rezistenta la farfecare a inimii stalpulul, precum ~i aportul talpllor stalpulul, conform relatlilor (6.9-6.10 din P1 00-1: 2006). Relatiil~ pentru determinarea rszistentel la forfecarea a panoului de inima al stalpului tin seama de reducerea rezlstentel in prezenta unor forte axiale mari (NEd> O]5Np/,Rd)'

Cresterea rezlstentel la forfecarea a paneului de lnlrna al stalpului poate fi obtinuta prin dispunerea unor placi suplimentare (de dublare), vezi Figura C 6.7.

Figura C 6.7. Placl de dublare pentru panourHe de inima, A1SC 2005

(6) Pentru asigurarea rezistentel !?i ductilitatii panoulul de inima, este necesara evitarea voalarll acestuia. In acest seep grosimea inimii stalpului :;;.i a placilor de dublare (atunci cand sunt falosite) trebuie sa respecte relatia (6.11) din P1 00-1: 2006. in eazul in care inima stalpulul !?i/sau placlle de dublarea nu satisfac aceasta grosime, ecestea pot fi solidarizate prin intermediul unor suduri in gauri, astfel ca suma grosimilor inimii §i a plscllor de dublare sa satlsfaca relatia (6.11) din Pi 00-1: 2006, vezi Figura C 6.8.

84

MONITORUL OF1CIAL AL ROMANIEI, PARTEA I, Nr. 850 bis/11.XII.2007



;-
• •
..~
• -,
~
<, -,
" placi supJimentare pe inima

suduri in gauri

rigidizari de continuitate Figura C 6.B. Solidarlzarea inimii stalpulul ~j a placilor de dublare, A1SC 2005

(7 -9) Asigurarea rezlstentel ~i rigidita1ii nodurilor grinda~stalp neceslta, in general, dispunerea pe ambele parti ale stalpulul a unor rigidizari de continultate la nivelul talpilor grinzii. Aceste rigidlzari asigura transferul sollcltarilor de la talpile grinzii la stalp, Rigidlzarile servesc de asemenea ~i la deJimitarea panoului de inima al stalpulul, care rsprezlnta 0 zona puternic sollcltata, Higidizarile vor fi proiectate astfel ca sa posede 0 rezlstenta Gel putin egala cu cea a talpilor grinzii.

(10) In zona tmblnarll rigla~stalp, talpile stalpuiul trebuie legate lateral. Aceste legaturi laterale pot fi realizate prin intermediul contravantuirilor, grinzilor, planseslor de beton, etc. In cazul in care nu exlsta astfel de elemente In structura, se vor dispune elemente speciale, care trebuie posede 0 rezlstenta de minim 0,02 fy t,b (tf, b - dimensiunile talpll grinzii).

6.6.4 lmblnarl grinda-stiUp

C.6.6.4(1-2) La cadrele necontravantuite zonele disipative sunt amplasate la capetele grinzilor. Pi 00-1: 2006 nu permite formarea artlculajlllor plastice In tmbtnarl, Prln asigurarea unei suprarezlstente fala de zona dlsipatlva, lmblnarlle sunt proiectate sa lucreze In domeniul elastic pe toata durata acjlunll seismice.

Pentru lndepJinirea cerlntelor de siguranta la starea limita ultima sub efectul tncarcarii seismice, zonele plastice potential (zonele din grinzi adiacente lrnbinarllor grinda-stalp) trebui sa posede 0 capacitate de retire plastlca adecvata (0.035 radianl pentru clasa de ductilitate H ~j 0.025 radiani pentru clasa de ductilitate M). in cazul tn care trnbintirilo nu au 0 suprarezlstenta suflcienta (sunt partial rezistente), artlculatlile plastice se tormeaza In lrnbinari (sltuajle perrnlsa de normele seismice europene l?i cele americane: EN1998-'1.8, respectiv AISC 2005). in acest caz, tmbinarlle trebuie sa posede capacltajile de retire specificate anterior. Determinarea capacltajll de rotire a trnbinarllor trebuie dernonstrata prin tncercarl experimentale.

~; , I

!

i

i

;

:1

\

il

i

I i '(

MONITORUL OFICIAL AL ROMANIEI, PARTEA I, Nr. 850 bis/11.XII.2007

85

Tn cazul ln care lrnbinarlle sunt suprarezistente fala de zonele disipative din grinzi, lar grinzlle sunt proiectate conform capitolulul 6.6.2 din Pi 00-1: 2006, capacitatea de rotire in artlculatllle

plastics din grinzi poate fi considerate. adecvata. .

Capacitatea de rotire 8p a trnbinarllor sau a zonelar din grinzi adiacente trnblnarllor, se

determine. cu relatla f) p = _§__, unde 0 reprezlnta deforrnatia grinzii la mijlocul deschiderii, iar I

0,51

este deschiderea grinzii (vezi Figura C 6.9).

--.

. __

Figura C 6.9 Deformarea grinzii i5 pentru calculul Bp

Capacitatea de retire fJp in artlculatlile plastice trebuie asigurate pentru 0 lncarcare clcllca, fara 0 degradare de rezistenta l?i rigiditate mai mare de 20% (vezi Figura C 6.10). Aceasta cerlntaeste valablla independent de arnplasarea articulatiel plastlce (imbinare sau grinda). Deformatia elastica a stalpului nu trebuie luata in considerarea la determlnarea lui 8p• in cazul in care panoul de inima al stalpulul se pi astif ce. , contrlbutia acestuia la capacitate a de retire totala nu trebuie sa depaseasca 30% .

...

.2

Q)

.~

o c

.-

c:

Q)

E

o

~

-0.035

o

0.035

Rotire, rad

Figura C 6.10. Nivelul de acceptare al degradarll de rezlstsnta, AISC 2005

86

MONITORUL OFICIAL AL ROMANIEI, PARTEA I, Nr. 850 bis/11.XII.2007

6.6.5 Irnblnarlle de continuitate ale stalpllor

C.6.6.S lrnblnarlle de contlnultate ale stalpllor sunt Imbinar! prln contact, forta de cornpreslune conslderand ca se transmite direct intre fetele transversale. Calculul se face Tn contormltate cu prevederile din GP a 16~97. Amplasarea tmblnarllor trebule astfel alese lncat tmblnarea sa poata fi exscutata cu usurinta, direct de pe planseu,

6.7 Cadre contravantuite centric

6.7.1 Criterli de proiectare

C.6.7.1 (1-3) Cadrele contravantuite centric disipeaz8 energia selsmica prln deformatll plastice axlale ale contravantulrtlor. Incercarlie experimentale pe contravantuiri soJicitate la tncarcarl clcllce axlale au aratat ca dupa producerea flambajuluj In domeniul plastic, forta capablla de compresiune scade dramatic in clclurils de tncarcare succeslva, ceea ce conduce la reducerea dramatlca a enerqlel disipate prin deformatllle de compresiune. Astfel, preluarea fortelor laterale seismice §ii disiparea energiei are loc preponderent in contravantuhfle Intinse. Pentru a asiqura 0 comportare unlforma a structurii per ansamblu, pentru ambele sensuri ale actlunll seismice, prolecjla orlzontala a ariei contravantuhflor ascendente trebuie sa fie cat mai apropiata de cea a contravantulrllor descendente (vezi relatia 6.15 din P 'j 00· 'i: 2006).

P(KIPS)

wo.eo L.torr.. KL/r·80

t

tiN, MIN.

LATEIIAL A

Figura C 6,11 Diagrama clcllca forta-deplasare pentru 0 contravantulre, AISC 2005

6.7.2 Criterii de proiectare

C.S.7.2 (1) Contravantuirile reprezlnta elementele disipative la cadrele contravantuite centric, ceea ce irnpllca reducerea sernnlflcatlva a capacitatll portante la compresiune in urma deforrnatiilor plastice care au loc In tirnpul unui cutrerriur. De aceea, dLipa lncetarea etectelor actlunll seismice, cand contravantuirile sunt practic scoase din uz, preluarea tncarcarllor

.j'"

I Ii i

I

I

I'

!

MONITORUl OFICIAl AL ROMANIEI, PARTEA I, Nr. 850 bis/11.XII.2007

87

qravltationale trebuie sa tie asiqurata doar de grinzi sl stalpl, tara a tine cont de prezenta contravantulrllor.

(2-3) .Datorlta reducerll semniflcative a. rezlstentei contravantcirllor comprirnate in urrna flambaj{jlul plastic, contrlbujia confravantulrllor comprlrnate la preluarea fortelor orlzontale dln actiunea seismica este redusa. Pentru a tine cont de acest aspect intr-un calcul elastic, la model area structurii se consldera doar contravantulrlle Tntinse. Exceptle fac structurilo cu contravantulrl tn V, la care atat contravantulrlle intinse, cat ~i cele comprimate se consldsra active. Pentru detalii asupra modulul practic de efectuare a ealcului structural ~i de determinare a eforturilor, vezl C6.4(1-2).

in cazul In care se efectueaza un calcul neliniar static sau dinamic, se pot considera atat contravantulrfle Tntinse, cat sl cele com primate, in urrnatoarele condltll:

• modelul inelastic al contravantulrll comprimate trebuie sa reflecte comportarea acesteia tnalnte ~i dupa f1ambaj (vezi Figura C 6.11)

• modelul de comportarea a contravantulrtl comprimate trebuie sa alba la baza justificari teoretiee ~i experimentale adecvate.

6.7.3 Calculul diagonalelor

C.6.7.3(1-3) Pentru toate sistemele de contravantulri centriee, zveltetea adlmenslonala a barelor contravantuirllor r se llrnlteaza superior la 2.0, pentru a preveni f1ambajul prematur 81 contravantulril comprimate. Zveltetea adimenslonala se deterrnina conform relatiel:

r = {Al; VN::

unde:

A - Aria sectlunll transversale a contravantuirll fy - limita de curgere nomlnala

N fort 't' ~ d fl bal " ~ N tt 2 EI or - 0, ~a cn Ica e am aJ mlmma, CT = -2-

Lcr

in cazul contravantulrilor cu diagonale In X, zveltetea adlmenslonala f va fi mai mare decat 1.3, pentru a evita suprasolicitarea stalpllor in faza premerqatoars flambajului diagonalei eomprimate (atuncl cand sunt active atat diagonale intinse, cat ~i cele comprimate).

Relatla idintre zveltetea A, (asa cum este deflnlta Tn STAS 10108/0-78) 9i zveltetea adlrnensionala r este urmatoarea:

A+$;}X

Informativ, pentru un otel OL37 cu limita de curgere fy = 235 N/mm2, limitarea 1.3 < I ::;; 2.0 corespunde la 120 < A::;; 190 •

(4-5) Contravantulrile solicitate la Tntindere se dimensloneaza astfel tncat efortul plastic capabil al sectiunf transversale NpJ,Rd sa fie mai mare decat efortul maxim din combinatla selsrntca NEd. Pentru sistemele cu contravantulri in V, diagonalele comprimate se vor verifiea

conform STAS 10108/0-78 la flambaj. "

(6) Intrucat la sistemele contravantuite centric diagonalele reprezlnta elementele disipative, tmbinarile acestora trebuie sa posede 0 suprarezistenta suflctenta, conform capitolului 6.5.5 din P1 00-1: 2006.

88

MONITORUL OFICIAL AL ROMANIEI, PARTEA I, Nr. 850 bis/11.XII.2007

(7) Pentru a se asigura un mecanism plastic global, diagonalele actlve ale slsternulul de contravantulrl trebuie sa fie astfel dimensionate, tncat sub actlunea forjelor seismlcs sa se plastifice In totalitate (pe toata Tnaltimea structurii). In acest scop, S6 recornandaca valorlle maxima ~i minima ale rapoartelor d', sa nu depaseasca 25%. Aceasta condltle este difi.cil de respectat Tn cazul cladlrllorcu multe niveluri, la care actlunea vantululpoaielmpunecerihje de rszlstenta ~i rigiditate diferite fala de actlunea seismlc:a:. ln cazul In care riu este posibila respsctarea cerlntel de uniforniitate a contravantulrllor, performanta selsmica a structuril va fi

conflrmata printr-un calcul inelastic. ' ,

6.7.4 Calculul grinzilor §-i stalpllor

C.6.7.4(1) La cadrele contravantuite centric, grinzile §i stalpli sunt clemente nedlslpatlve, Pentru a pretntamplna deforrnatl plastice Tn aceste elemente, aeestea trebule sa posede 0 suprarezlstenta suficienta fala de elementele disipaUve (contravantulrlls). Etorturlle de calcul Tn stalpl §i grinzi seobjln prin insumarea eforturilor din componenta selsrnlca amplificate cu factorul 1.1 rovd" ~i a celor din cornponenta gravitationala, conform relatillor (6.16) din P100-1:

2006. -- " '-," ,

(2) In cazul cadrelor cu contravantulri in V inversat, rezlstenja grinzii Ia forte gravitationale

trebuie asigurata in eventualitatea ca Tn urma actlunll seismice contravantulrlle au cedat prin f1ambaj. In acest scop, calculul grinzii se va face fara a consldera reazernu' tnterrnedlar asigurat decontravantuiri.

In cazul cadrelor cu contravantulrl in V, efectul fa rte i neechilibrate din diagonala comprimata care poate flamba sub efectul actluntl seismice, se aplica pe grinda considerand:

• pentru diagonala tntlnsa 0 folia egafa cu rezlstenta plastlca a sectlunli Npl,Rd

~ pentru diagonala cornprlmata 0 forta egala cu O.3Npl,Rd

In urma compunerii, cele doua forte din diagonale vor genera a forta transversala ~i una axial a pe grinda. Grinda trebuie sa fie veriflcata pentru a rezista sub efeetul acestor forte:

(3) Buna funcjionare a sistemelor cu contravantuiri in V este asiqurata do lmpledecarea pierderii stabllltatil generale a grinzii. In acest scop se vor prevedea le~laturi laterals la nivelul talpllor grinzii in sectiunea de lntersectle cu diagonalele.

6.8 Cadre contravantulte excentric

C.6.8(1-4) La cadrele contravantulte excentric zonele disipative sunt locallzate in barele disipative (linkuri). Celelalte elemente ale cadrelor contravantulte exoentrlc trebule ss ramana preponderent in domeniul elastic sub efectul fortsior care S8 pot dezvolta prln plastificarea §li ecruisarea barelor disipative. Elementele componente ale cadrelor contravantulte excentric sunt prezentate in Figura C 6.12. Functle de lungimea barei dlslpatlve, cornportaroa plastlca a acesteia poate fi dominate de foriecare (pentru bare disipative scurte) sau de Tncovoiere (pentru bare disipative lungi). Barele disipative pot fi orizontale (pe lunqlmsa qrinzli, vezi Figura C 6.12 l-lil) sau verticale (exterioare grinzii, vezi Figura C 6.12 lv).

Pentru aevita concentrarea deformatllior plastice Tntr-un nurnar redus de bare dislpanve, este necesara asigurarea unui mecanism plastic global. Pentru aoeasta, nlvelul de solioltare al barelor disipative sub efectulacjlunll seismice, trebuie sa fie cat mal uniform,

r:

,I I

I

i

I "

I

:i

I

I

i

~ l

I

! H

,

II

1

MONITORUL OFICIAL AL ROMANIEI, PARTEA 1, Nr. 850 bis/11.XII.2007

89

b a a
d
a
" " . ", "'
d
a
d (i) (ii)
a a
d d
a a
d d
a a
d d (iii)

(iv)

legend a: a = bara dlsipativa (link)

b = portiunea de grinda exterloara barei disipative c = contravantutre

d = stalp

Figura C 6.12. Exemple de cadre contravantulte excentric, AISC (2005)

6.8.2. Calculul barelor disipatlve

C.6.8.2.(1} Inima barelor disipative se va realiza fara placl de dublare , deoarece este poslbll ca acestea sa nu participe corespunzator la mecanismul plastic al bare! disipative. De asemenea, prezenja gaurilor are un efect defavarabil asupra cornportarli plastice a barelor dlslpativs, de aeeea acestea nu sunt permise.

(2-10) Raspunsul inelastic al barelor disipative depinde semnificativ de lungimea barel disipative, deflntta prin raportul Mpl,lInkNpl,lfnk. Atunei cand lungimea barei disipative este mai mica decat 1.6Mpl,llnkNp!,lInk (bare disipative scurte), raspunsul inelastic va fi daminat de forfecare, Daca lungimea barei disipative este mai mare decat 3Mp!,lInkNpl,llnk (bare disipatlve lungi), raspunsul inelastic va fl dominat de Tncovoiere. Pentru lungimi de intermediare ale bare! disipative, raspunsul inelastic este caracterizat atat de forfecare, cat 9i de tncovolere (bare disipative Intermediare). Capacitatea de deformare plastica a barslor disipative este tn

90

MONITORUL OFICIAL AL ROMANIEI, PARTEA I, Nr. 850 bis/11.XII.2007

general mal mare pentru barele disipative scurte. lncercarlle experimentale (AISC, 2005) au aratat rotlrl plastice capabile de 0.08 radiani in cazul barelor disipative scurte sl 0.02 radiani In cazul barelor dislpatlve lunql.

Tn analiza nellnlara lnelastlca, modelarea barelor disipatlve va trebui f~cuta In asa fel tncat sa respecte cat mai apropiat de realitate mecanismul de disipare proiectat: bara dlslpatlva scurta spre exemplu lucreaza la ferfecare, lar ce lunga la tncovolere.

Efectul fortel axiale asupra raspunsulul inelastic al barei disipative poate fi neglijat daca forta axlala nu depaseste 15% din Iorja axlala plastica capablla a bare! disipative. Tn cazul in care nivelul fortel axiale depaseste 15% din forta axlala plastics capablla a barei disipative, forta taietoare capablla sl momentul plastic capabil se vor reduce. -ln acest caz sunt permise doar barele disipatlve scurte, a carer lungime maxima este data de relatla 6.24 (conform P1 00-1: 2006).

ln cazul cadrelor contravantults excentric la care momentele incovoietoare la cele doua capete ale barei dislpatlve sunt egale (vezi Figura C 6.12.1), clasificarea barelor disipative (scurte, intermediare gi lungi) se face cu relatille 6.25-6.27 din P100-1: 2006. Tn cazul cadre lor contravantulte excentric la care _ momentele incovoietoare la cele doua capete ale bare! disipatlve sunt diferite (vezi Figura C 6.12.ii-iv), clasificarea barelor dlsipatlve (scurte, intermediare §Ii lung!) se face cu relatille 6.28-6.30 din P1 00-1: 2006.

(11-) 0 comportare cicllca ductlla a barelor disipative se poate obtlne printr-o detaJiere corespunzatoare a rigidizarilor transversale ale inimii. In acest scop, sunt necesare rigidizari rnarqlnale pe ambele parti ale inimH (la ambele capete ale barei disipative), precum §li rigidizari intermediare (vezi Figura C 6.13). La barele disipative scurte, rigidizarile intermediare au scopul de a impiedica voalarea plastlca a inimii. Tn acest caz, dlstanta maxima dintre rigidizarile intermediare depinde de deforrnajla plastlca necesara a barei disipative (AISC 2005), 0 dlstante mai mica fiind necesara pentru 0 capacitate de deformatle plastlca mai mare, La barele disipative lungi, cu lungimea cuprinsa intre 3Mpl,linkNpl,lInk §li 5Mpl,lInkN pl,lInk este necesar sa se dlspuna cate 0 rigidizare lntermediara la fieeare capat al barei disipative la 0 distanta egala 1.5b, unde b este Istimea talpii, pentru a limita degradarea de rezlstenta datorata voalarli plastice a talpllor ~i a pierderii stabilita1il prin incovoiererasuclre. Tn cazul In care lungimea barei disipative depaseste 5Mpl,lInkNpl,f1nk nu sunt neeesare rigidizari intermediare. Rigidizarile intermediare se dispun pe ambele parti ale inimii, atunci cand Inaltimea barei disipative este mai mare decat 600 mm. In eazul barelor disipative cu Inal1imea mai mica de 600 mm, este permlsa dispunerea rigidizarilor doar pe 0 singura parte a inimii.

Prinderea rigidizarilor de inima gi talpl se reallzeaza prin suduri in relief (de colt), Rlgidizarile trebuie detaliate astfel tncat sa se evite sudura in zona de raeord dintre talpa §Ii lnirna, aceasta putand sa conduca la reducerea capacltat'l de deformare plastlca a barei disipative prin initierea unor fisuri In inima (AISC 2005).

Tn general, lntersectla dintre axa grinzii §Ii eea a diagonalei va fi sltuata la extremitatea barei dislpatlve, tnsa se accepts ea acsasta lntersectle sa fie situata in interiorul barei disipative (vezi Figura C 6.13). Nu se permite ca lntersectia dintre axa grinzii l?i cea a diagonalei sa fie situata in afara barei disipative, deoarece, datortta excentrlcltatll, vor rezulta momente incovoietoare suplimentare in grinda §i contravantulrl.

I . I

,I

MONITORUL UI-IGIAL AL KUMANIt:!, I-'AK I t:A I, Nf. CSbU DISn LII.II •• :::UUI

"::II

rigidizari marginale pe toata rnaltimea bard disipative - pe ambele parti

legaturi laterale la

r extre~.tll.!i~e barei 1

disipative

e=lungimea barei

. disipative

igidizari intermediare pe toata maltimea bard disipati ve - pe ambele pillji pentru h>600 mm

intersectia dintre axa barei disipati ve sia.diagonalei va fi la capatul sau In interiorul barei disipative

Figura C 6.13. Elementele principale ale barel.dlslpatlve (AISC 2005)

r:

6.B.3 Elemente structurale care nu conjln bare disipative

C.6.B.3 (1) La cadrele contravantuite exeentrie, stalpil, contravantulrile ~i segmentele de grinzi situate in afara barelor disipative sunt elemente nedisipative. Pentru a preintarnpina producerea deforrnatlllor plastice in aceste elemente, aeestea trebuie sa posede 0 suprarezlstenta suflolenta fata de barele disipative. Eforturile de calcul In elernentele nedisipative se obtln prln tnsumarea eforturilor din' componenta selsrnica arnpllflcate cu factorul1.1 Yov!2 :;;i a celor din componenta gravitationala, conform relatillor (6.31) din Pi 00-1: 2006. Este tnsa poslbil ca relatlile .(6.31) sa nu ofere In toate sltuatllle suprarezlstenta necssara In elementele nedisipative. De aceea, se recomanda estimarea dlrecta a eforturilor de calcul In elementele nedisipatlve printru-un cal cui inelastic (static sau dinamic).

Pentru a se asigura un meeanism plastic global, barele disipative trebuie sa fie astfel dimensionate, Tncat sub actiunea fortelor seismice sa se plastifice in totalitate(petoata lnal1imea structurii}. Tn acest seop, se recornanda ca dlferenta dintre valorile maxima ~i minima ale rapoartelor [2, sa nu depaseasca 25%. Acsasta conditie este dificil de respeetat in cazul cladlrilor eu multe riiveluri. In cazul In care nu este poslblls respectarea cerlntel de uniformitate a barelor disipative, performanta seismica a structurii va fi conflrrnata printr-un calculinelastio.

6.8.4 Imblnsrlte barelor disipative

Tn cazul cadrelor contravantulte excentric de tipul celor din Figura C 6.12.1, tmblnarlle grindastalp a grinzilor care contln bare disipative se vor dimensiona cu aceleasl relatii foloslts la dimensionarea grinzilor (6.31).

Tn cazul cadrelor contravantuite exceniric de tipul calor din Figura C 6.12.ii-iii, tmblnarlle grinda-stalp sunt amplasate tn zone plastice potentlale ~i necesita aatentls deosebita. Cercetarile experimentale au aratat oa acest tip de trnblnarl sunt solicitate lntr-un mod diferit

92

MONITUKUL UI-IGIAL AL KUMANIt:I, t-'AK I t:A I, Nr. l:loU DISrn .i'l..II.,WU{

fata de lrnblnarile grinda-stalp de la cadrele necontravantulte (AISC 200S). Dc) 8 ceea I modul de alcatulre a tmbinarllor grinda stalp de la cadrele necontravantulte nu asiqura lntotdeauna a comportare adecvata in cazul sunt folosite pentru Irnblnarl bara dlslpatlva - stalp la cadre contravantuite excentric.

'"" ,~,.---",,:~L~:'.'_:>"":;t'

', ,- .. ," ·'-:~·i~'."'·:-; .. ·" .. ,.....

. Figura C 6.14. Exemplu al unul nod lntarlt bara dlslpativa "- stflip

."-. -.

r..

,

;!

'I

i., ..

I'

U 1

I (

:1

I ,/

!

! d

Se recornanda ca alcatuiraa ~i diinensionarea trnblnarllor bara dlslpative ." F;lAlp la cadre contravantulte excentric sa fie validate prin tncercart experimentale, f-:8U sa Sf: aslqure 0 suprarezlstenta fata, de bare dlslpatlva. Tn acest caz 1mbinarea va fi dlrnenslonata lu eforturile corespunzatoars dezvoltarll mecanismului plastic lnbara dlslpatlva, ampllflcats c::u1.1yov. In Figura. C 6.14 este prezentat un exemplu de alcatulre aunel astfel de Irnblneri tntarlte bara dislpatlva - stalp,

I

1(-

i I

6.9 Structurl de tip pendul Inversat

C.6.9 Caracteristica prlnclpala a acestor structuri 0 constituie locallzarea artloulatlllor plastlce exclusiv In stalpl, l?i niveluJ ridicat al fortei axiale, deflnltds relatla Nscl / Np/ ua 2: 0,:1. Aceste structuri suntcaracteristice pentru castele de apa, platforme sau structuri parter care sustln greutati mari, cum ar fi cele pentru sllozurl, buncare, etc. Cadrele parter, de tlpul color care se folosesc pentru hale sau platforme industriale nu se caracterizeaza, de regula, prin dezvoltarea in stalpl a unor forte axiale care sa satlsfaca condltia anterloara.

1\ i' ,I

6.10 Structuri metalice cu nuclee sau pere]! din beton arrnat §i psntrustructurl duale 6.10.1 Structuri cu nuclee sau peretl din beton armat

C.6.10.1 La aeeste structuri, fortele orizontale sunt preluate in prlnclpal do cliafrnnmfl sau nuclee de beton arrnat, Cadrele metaHee, de regula necontravantuite, S8 dlrnensionsaza din

MONITORUL OFICIAL AL ROMAN lEI, PARTEA I, Nr, 850 bis/11.XII.2007

93

actiuni gravitationale. Deoarece participarea cadrelor metalice la preluarea tortelor seismico orizontale este neglijabila, acestea se verltica conform STAS 1010B-0/78, respectiv Eurocode 3, partea 1.1 9i Eurocode 3, partea 1.B. Calculul elementelor din beton, care aSigura preluarea fortelor seisrnice, se face in conformitate cu prevederile din cap 5 (P100-t: 2006). Proiectantul va avea grija ca detaliile constructive prin care se solutloneaza legaturHe dintre structura rnetallca §i cea din beton sa respecte ipotezele de lucru rnentlonate anterior.

In cazul ln care structura metallca are 0 contrlbutle sernniflcatlva (eel putfh 25%) la preluarea fortelor seismiee, aceasta se va proiecta pe baza prevederilor din prezentul normativ.

6.10.2 Structuri duale (cadre necontravantuite plus cadre contravantulte) -

C,6.10.2 0 structure atcatulta din cadre contravantulte §i necontravantulte peats f considerata duala atunci cand cadrele necontravantulte au 0 contrlbutle sernniflcativa la preluarea fortetor seismice (minim 25% din forta seismica totala). Aceste structuri S0 prolecteaza cu un factor de reducere q unlc. Cadrele contravantuite centric au 0 capacitate redusa de disipare a energiei seismice. Stru<~tura duala, obtlnuta prin comblnarsa cadrelor contravantulte centric cu cele necontravantulte are un raspuns seismic global tmbunatatlt, datorlta redundantei ~i capacitatll de disipare mai mari a structurii necontravantuite.

In categoria structurilor duale i[1tra §i cele obtlnute prin cornblnarea cadrelor contravantulte excentrlc cu cadre necontravantulte, in acest caz tnsa, ambele structuri au 0 capacitate dE) disipare a ehergiei seismice comparablla.tasoclerea lor facandu-se ere cele mal multe or! din considerente functlonale, Folosirea contravantulrllor excentrice in locul celor centrice conduce la slsterne structurale mai omogene, atat din punct de vedere a rigiditatii cat §i a ductilitatii. In plus; lrnpactul . contravantulrllor excentrice asupra fluxurllor de clrculatie In cladlre este· mai

redus. ..

In cazul In care participarea cadrelor necontravantuitela preluarea fortelor seismice este mal micadecat 25%. din forta seismlca totala, contributla acestora se neglijeaz8. Factorul de reducers q este eel al slsternului contravantuit, care se dlmensloneaza in conformitate cu prevederile capltolelor 6.7 §i 6.8. in acest caz cadrele necontravantuite se verlflca conform

STAS 1010B-0178. .

6.11 Control ul executlel

C.6.11 Asigurarea calitatH executiei unei structuri metalice solicitate seismic, ~i care s-a proiectat ca structure dlsipativa este esentlala, in acest scop, la execujla §i montajul structurii se recornanda ca pe langa prevederile din STAS 76710-7B §i C150-99 sa se respects prevederile din normele europene EN1090 §i EN1993-1.10 (Eurocode 3 partea 1.10).

Bibliografie

j Dubina D., Grecea D., Ciutina A., Stratan A. (2000), "lntluencs of connection typology and loading asymmetry", in F. Mazzolani (ed.), Moment resisting connections of steel building frames in seismic areas, E & FN SPON, p. 217-244.

Mazzolani, F.M., Moment resistant connections of steel frames in seismic areas: Design and Reliability, London: E & FN Spon, 2000,

94

MON1TORUL OFICIAL AL ROMANIE1, PARTEA I, Nr. 850 bis/11.XIl.2007

EN 1990 "Basis of structural design". Capitolul 5: "Structural analysis and design assisted by testing" . Anexa D "Design assisted by testing".

Buletinul ConstrutHlor, nr. 16/2004

Pi 00-92, (1992). "Normativ pentru proiectarea antlselsrnlca a constructlllor de loculnte, soclal-culturale, agrozootehnice §i industriale", Ministerul lucrarllor publica ~i arnenaiarf teritoriului, Romania.

Eurocode 8 (2003). "Design of structures for earthquake resistance. Part 1~ General rules, seismic actions and rules for buildings". December 2003. CEN' - European Committee for Standardization.

AISC (2002). "Seismic Provisions for Structural Steel Bulldlnqs". American Institute of Steel

Construction, Inc. Chicago, Illinois, USA. '

AISC (2005). "Seismic Provisions for Structural Steel Buildings". American Institute of Steel Construction, Inc. Chicago, Illinois, USA.

ANSI/AISC 358-05 (2005). "Prequalified Connections for Special and Intermediate' Steel Moment, Frames for Seismic Applications", American Institute of steer Constructlon, One East Wacker Drive, Suite 700, Chicago, Illinois 60601-1802.

ECCS (1985). "Recommended Testing Procedures for Assessing the l;3eha\liour of Structural Elements under Cyclic Loads", European Convention for Constructional Steelwork, Technical Committee 1, TWG 1.3 - Seismic Design, No,45.

FEMA 350" (2000). "Recommended Seismic Design Criteria. for New Steel Moment-Frame

Buildings", SAC Joint Venture. ..

FEMA 356, (2000). "Prestandard and commentary for the seismic rehabilitation of buildings", Federal Emergency Management Agency, Washington (DC).

L ....

Ii !

i

I

I

il

i !I

i

11-"

:1 i

MONITORUL OFICIAL AL ROMANIEI, PARTEA I, Nr. 850 bis/11.XII.2007

95

Comentarii la Cap.7 - PREVEDERI SPECIFICE CONSTRUCTIILOR COMPOZITE

7.1 Gene-ralitati 7.1.1 Dornenlu

C7.1.1 Prevederlle de proiectare ale structurilor compozite otel laminat - beton armat solicitate la actlunea seismlca cuprinse In Pi 00-1: 2006 au la baza capitolul -7 din EN 1998. Tn acest cod exlsta numeroase trlmiteri la celelalte Eurocoduri: EN 1992, EN 1993 ~i In special EN 1994 - Proiectarea structurdorcornpozite otel beton a carultraducere este fn editare In Romania. Acest capitol 7 din EN 1998;.1 cunoaste de la edltie la editie modlflcarl sl cornpletari importante pe rnasura stadiului cercetarllor ·in· aceasta directle. Codul pentru structuri din beton arm at cu armatura rigida NP 033-99, in vigoare in prezent, difera ca structure, notatil ~i uneori ca abordari de Eurocoduri.

In masura in care intreg pachetul de Eurocoduri de proieetare v'a intra 1n vigoare in Romania in perioada urmatoare, aceste prevederi din NP 033-99 vor fi integrate in SR-EN 1994 ~i In Anexele natlonale ale SR-EN 1998 cu notatille unitare din aceste coduri.

7.1.2 Principii de proiectare

, i

C7.1.2 Principiile de proiectare ale structurilor compozite in zone seisrnice surneaza prlncipille de bun a conformare ale structurilor din beton armat cu eele ale structurllor din otel,

Structurile compozite se proleoteaza in zonele cu seismicitate rldlcata de regula ca structurl disipative cu disipare tnalta. totu~i, in cazul unor supradirnenslonan inerente ale elementelor din beton armat cu arrnatura rigida, se poats realiza 0 relaxare corespunzatoare a conditlllor de ductilitate. Este, de exernplu, cazul stalpllor sollcltaf predominant la compresiune fn cadrul structurilor cu pereti ~i cadre, stalpi la care se pot relaxa condltllle de ductilitate la Incovoiere.

Structurile compozite cu zone disipative din otel in grinzi sunt considerate fezabile numai In rnasura In care se irnpledlca manifestarea actlunil compozite in aceste zone prin separarea betonului de componenta de otel.

Structurile hibride la care se face tranzitia Intre 0 structure de beton armat ~i 0 structura de otel prin intermediul unei structuri din beton armat cu armature rigida pot asigura un transfer fluent de eforturi -~i deformatll fara varlatll bruste de rigiditate ~i de capacitate de rezlstenta,

in structurlle slab disipatlve, eforturile sectlonale se vor determina pe baza unui calcul elastic fara a se tine cont de comportarea lnelastica a materialelor, dar conslderand reducerea momentelor de inertie datorata flsuraril betonului.

7.2 Materiale

C7.2 Tn elementele compozite nu se va folosi beton de clasa sub C20/25 datorita proprletatllor sale necorespunzatoare de rezlstenta In special In zone

96

MONITORUL OFICIAL AL ROMANIEI, PARTEA', Nr. 850 bis/11.XII.2007

de concentrarl de eforturi cum ar fi in zona betonului de acoperire a otelului structural.

Utilizarea betoanelor de ina Ita rezlstenta se Jlmlteaza la GSC/60 in cazul elementelor compozite in zone seismice datorlta reducerii deforrnatlel limita ultime la compresiune §i deci a ductilltatil pentru clase mal marl de bolo!]. Printr-o conformare speciala se poate marl capacitatea de deformare , dar datorita dificultatilor de realizare ale acesteia se justifica llmltarlls de mai sus. La elementele din teavfi umpluta este mal favorabila utlllzarea betoanslor dE:' Glasa inalta deoarece starea de eforturi triaxiale rnareste sernnitlcativ deformatla ultima.

Materialele pentru otelul structural trebuie sa indeplineasca conditille legate de raportul intre rezlstenta de rupere ~i cea de curgere, de alunqlreala rupere §Ii de lungimea pallerului de curgere specificate la pet 6.2.(2), jar rnaterialele pentru arrnaturl din 01el beton, condltllle din 5.3.1 (c), Condiliilo privind ductilitatea otelului ales la elemente disipative sunt importante pentru compqrtarea in dornenlul post-elastic a acestor elemente. Nu se vor folosi oteluri cu rezlstenta de curqere mai mare de· 460N/mm2deoarece sunt in general insuficient de ductile.

'i

I

I

i '/

7.3.1 Tipuri de structuri

I

I

C7.3.1 Realizarea practlca sub forma compozita a principalelor tipuri de elemente ~i subansamble: grinzi, stalpi, noduri, contravantulri, peretl, placl, permite includerea in cadrul struoturllor eompozite a tuturor tlpurilor de structuri de otel ~i de beton armat.

7.3.2 Factorl de comportare

,i

Ii i

C7.3.2. Factorii de comportare q care exprirna capacitatea CJB dlslpare a energiei seismice a diferitelor tipuri de strueturi compozite a carer valori sunt date 'In tabelul 7.2 pot fl mariti 'In cazul structurllor cu disipare tnalta respectlv : structurile cornpozite in cadre cu mai multe niveluri ~j deschideri, structuri compozite duale, structurile cu mai mult de 2 peretl cornpozitl cuplatl pe fiecare directle, prin valori dlterentlate ale raportului Uu/U1,

Testele experimentale realizate indica valori mai mar; ale factoruluide comportare q la structuri compozite decat la structuri din beton armat ?i chlar in raport cu structurlle din otel.

i

J ....

i

i

I

,

7,4 Actlunea de diafragma a planseelor compozlte

C7,4 Pentru ca planseele compozite sa-~i manifeste in domeniul elastic rolul de ~aiba rigida, se vor face verltlcarl ale capacltatll lor de rezistenta la incovoiere 'In planul lor cat ~i a capacltatll de rezlstentala lunecars In lungul grinzilor la forte cu 30 % mai mart decat eele asociate mecanismului de disipare al structurii in ansamblul ei. Se va verifiea de asemeni capacitatea planseelor compozite de transmitere a reactlunllor la elernontele vortlcalo. Conectarea planseelor compozite de grinzi se va dlrnenslona 9i alcMui astlol tncat sa permlta transmiterea fortelor de forfecare rezultate din actlunea de

MONITORUL OFICIAL AL ROMANIE1, PARTEA I, Nr. 850 bis/11.XII.2007

97

dlafraqrna. Tipurile de conectori recomandati in zone seismice sunt cei ductili respectiv dornurile cu cap. Relatille pentru calculul conectorilor sunt date in NP 033~99, cap 5.

7.5 Proiectarea structurilor disipative compozite

7.5.1 Criterii de proiectare a structurllor disipative compozite

C7.5.1 Crlteriile de prolectars a structurilor compozite se refera la asigurarea condltiilor de rezlstenta, ductilitate, stabtlltate §i deforrnabllltate ale acestora.

Metoda lerarhlzarf capacltatll de rezi13tenta permite. impunerea unui rnecanism de plastificare favorabll tatprln respectarea unor conditli de alcatulre §i dtmensionare se aslqura ductilltatils necesare in zonele disipative.

Pentru verlflcarea la starea limita uUim~la incovoiere a unel sectlunl din zonele dlsipatlve ale elernentelor 'compozlte, se determine limita lnterloera a capacitatil de rezlstenta, utlllzand rezlstentele de calculale materialelor. Nu se ia In considerare la calculul capacttatlide reztstsnta, fn acest' caz, otelul neductil care poate apare in sectiune deexemplucaarmatura aplacll,

Eforturile de prolectare pentru verificarea .sectlunilor nedisipative, se vor calcula in sltuatla realizarll mecanismului de disipare utilizand limita superioara a capacltatll de rezlstenta. Limita superloara acapacltatii de rezlstenta se determine conslderand factorii de suprarezlstsnta ai elementelor disipative ~i toataarrnatura din sectiunea de calcul:

Se urmareste prin aceasta metoda:

- dirijarea prln.proiectare ·a forrnarii unuimecanism plastic de cedare favorabil;

- 0 protectle corespunzatoare. In raport cu ruperlle cu earacter cas ant, de

exemplu, asigurarea unei capacttati de rszlstenta la forta taletoare superioare

capacitatll la Incovolere; . .

, -

- 0 comportare in domeniul elastic a zonelor nedislpative;

7.6 Prolsctarea cadreJor compozite necontravantuite

7.6.1 Prevederigenerale .

C7.6.1 Cadrele compozlte se vor proiecta astfel tncat zonele critice sa fie dirijate la extremltatileprlnztor compozite. Chiar daca anumite extremitati ale grinzilor compozite au probablhtate redusa de a deveni zone disipative, ele sa vor supune acelorasi reguli de conforrnare. Se admit deformatli plastice in sectlunlle de la baza stalpllor §oi in sectiunile stalpilor de partea superloara a ultlmulul nivel al cadrelor etajate cu condltla ca N£/Np{'Rd<O,3.

Ductilitatea zonelor disipative ale cadrelor compozite se asigura prin rnasurl de evitare a ruperilor cu caracter casant. Efectul compozit se va asigura cel putln pane la atingerea capacltatllor de rszlstenta la incovoiere a zonelor disipative.

- Pentru protectia la ruperile datorate forte! taletoare se recomanda:

98

MONITORUL OFICIAL At.. ROMANIEI, PARTEA I, Nr. 850 bis/11.XIl.2007

- ca sectlunile de otel laminat ale grinzilor ~i stalpllor cornpozitl sa se realizeze cu lnima plina:

- forta taletoare de calcul sa fie determlnata pe baza mecanismului de disipare;

- sa existe 0 corecta corelare intre cerlnjele ~i capacltatlle la forta taletoare a celor doua components : armatura rigida §i betonul armat. Aceasta corelare se reallzeaza in raport cu rnornentele capabile la

:,' ,_:, 'incbvoiere ale celor doua componente.

- Pentru protsctla impotriva cedarllor datorate instabilitatii locale a elementelor din otel comprimate se recomanda:

- sa serespecte liniitels de suplete ale elernentelor de otel date in

tabeluI7.3'; -

- in cazul elementelor din BAR sa se respecte acoperlrea recornandata cu betori (de 1 OOrhm) §i sa exists oarrnare corespunzatoare cu etrieri;

- sa, existe eventualelemente de conectare. intre tablele de otel comprimate ~i betonul inconjurator;

- Pentru protectia tmpotrlva ruperllordatorate lunecarf se recornanda :

- lunecareade calcul seva determine pe baza rnecanlsmulul de dlsipare

prin lnteprarea efbrturilor unltare normale in' domeniul plastic ~i asiqurarea asttel a unsl conectars totale ;

!

I I

i

i

i: ! I

,\ ,

! I

I

J \

I

".L "

- lunecarea va fi preluata in zonele orltlce prin mecanisme de aderenta l frecare §i prin conectori ;

--

- verificarea la lunecare a placll tn lunqul grinzii ,in cazul planseelor

compozite cu tabla cutata .veriflcare care poate sa fie crltlca :

- Pentru 'protectla 'zonelordejmblnari ale armaturii rigide: ,- ,

- zonele de imbinare ale otelulul laminat din elementele compozite vor

avea un grad de asigurare superior in raport cu restul zonelor §i se vor amplasa in zorie de' sforturl mai redilse; .

Pentru protsctia impotriva ancorarll insufi~iente a "armaturii rigide in

infrastructuri: .

- placa de baza a armaturf rigide a stalpllor ~j a peretllor va fi lnglobata in beton armat. in cazul cladirilor etajate, armatura rigida se va ancora cel putin pe inaltimea unul suosol;

- pe inaltimea inglobarii sevor dispune elements de conectare de tipul conectorllor de lunecare sau a barelorde coassre care tree prln gauri prevazute tnarrnatura rigida;

- Noduriie grinda-stalp vor fi dimensionate cu un grad. de asigurare superior zonslor disipative adiacente astfel lncat sa lucreze in dornenlul elastic.

- Se recomanda ca pe inaltimea cladirii sa se evite varlatla brusca de rigid ltate §i de capacltats de rezlstenta.

MONITORUL OFICIAL AL ROMAN'IEI, PARTEA I, Nr. 850 bis/11.XIl.2007

99

7.6.2 Calculul structural al cadrelor compozite

C7.6.2 Pentru calculul structural prin metoda: generala de proiectare lntereseaza rigidltatea sectlunllor compozite,

Rigiditatea sectlunllor compozite avand beton in zona cornprlrnata se calculeaza prin transforniarea lor in sectlunlechlvalente cu conslderarsa unul coeficient de echlvelenta n=ElEcm, unde E §i Ecm sunt module Ie de elasticitate ale otelului sl respectiv modulul de elasticitate secant al betonului pentru tncarcart de scurta durata,

Tn condltllle in care la calculul sectiunllor compozite, betonul intins se neglijeaza fiind fisurat, Tn cazul grinzilor compozite, se pot considera doua rigiditati' la tncovolere: Eh. pentru zona de moment pozltlv cu luarea in conslderare a latimii efactlve de placa $i Eb pentru zona de moments negative cu conslderarea armaturll din la1imea efectiva de placa sau 0 rigiditate medie pentru intreaga deschidere.

Pentru stalpli compozltl avand de regula sectiunl dreptunghiulare zona tntlnsa fllnd flsurata ,rigiditatile se calculeaza cu relatlile :

(EI}c=(Ela+ O. 5Ecmlc+Els)

Pentru verificarea deplasarllor laterale la starea llrnita de serviciu in loc de reducerea fortslor seismice cu factorul v=Q.5 care tine cont de perioada de revenire mal scurta a acestora, se poate utiliza in mod simplificat v=1 ~i rigiditati ale elementelor conslderand betonul nefisurat.

7.6.3 supletea peretllor sectlunllor din otel care alcatulesc elementele compozite

C7.6.3 Starea limita ultima a zonelor disipative corespunde in cazul elementelor compozite atingerii capacitatii de roUre plastlca care poate fi lirnitata de 3 fenomene: zdrobirea ~i desprinderea componentei de baton, ruperea ~i flambajul barelor de armature ~i instabilitatea locala a otelulul structural.

Valorile supletelor limita ale peretllor sectlunllor de otel depind decisiv de gradul de inglobare In beton existand trei sltuatll: fara inglobare, cu lnglobare partlala sau totala in beton, tevi umplute sau umplute ~i inglbbate in beton. Supletea limite se reduce cu rnarirea rezlstentei caracteristice a otelulul. Supletea llmita pentru clasa de ductilitatea medie a structurii este mai mare ell max 50% decat in clasa de ductilitate Inalta. Dace se cornpara clasa 1 de suplete limite a sectlunllor din atel data in anexa F cu supletea limite a elementelor compozite , rezulta valori limita eel putln de doua orl mai mari prin inglobarea in beton a sectlunilor din otel in condltlile in care sunt respectate detalHie de conectare ~i de acoperire cu beton prevazuts in prezentul cod.

7.6.4 Transferul de eforluri §i deforrnatll intre otel §i beton

C7.6,4 Manifestarea actamll compazite la nivel de sectlune §.i mobilizarea fntregii capacitati de rezistenta a acesteia este conditlonata de evitarea lunecarilor relative intre componentele de beton sl cea de otel prin preluarea

100

MONITORUL OFICIAL AL ROMANIEI, PARTEA I, Nr. 850 bisf11.XII.2007

eforturilor de lunecare pe tot domeniul de solicltare .Aceasta se realizeaza prin foriecarea directa a betonului de acopertretn cazul elementelor din BAR, prln aderenta ~i frecare la interiata prln conectorl de lunecare sau reactiunl directe, prin etecte de tmpanare lntre componente.

Exlsta urmatoarele situatll in care este necesara verificarea transterulul de eforturi Intre beton ~i otel:

- la preluarea forte lor de lunecare lonqitudlnala asociate mecanismului de disipare;

- la repartlzarea reactlunilor transmlse numai uneia dlntre components la cealalta componenta de exemplu de la teava de otel la miezuf din beton;

- la ancorareaarrnaturllor rigide;

Valorileefortului tangential mediu de aderenta depind declslv de frecare. Pe zonele In. care se creeaza 0 neumplere cu beton de exemplu sub talpile grinzilor din otel, acest efort este O. In cazul elementelor cu lnglobare partiale In beton ~i al tevilor umplute aderenta este mai scazuta datorlta contractlel betonului.

Aderenta depinde de stratul de acoperire cu beton al armaturil rigide ~i de procentuJ de armare cu etrieri. in raport cu elementele solicitate static, efortul unitar mediu de aderenta pentru calculul elemehtelor la actlunlle seismice alternante se dirilinueaza la 50%. Valori recornandate obtlnute In tabelul 6.6 din EN 1994 sunt acoperitoare fata cele recomandate In P100-1: 2006 (valorl care sunt preluate dupa NP 033.;99).

Astfel, pentru 0 acoperlre cu beton de 10 cm a arrnaturll rig ide se obtln urmatoarele valori ale efortului unitar de aderenta:

- sectlunl din otel total inglobate (BAR) 0.5xO.3x2.2= 0,33N/mm2

r I

- talplle profilelor partial inglobate

- inimileprofilelor partial inglobate

~ interiorul tevilor·cilindrice umplute cu beton Q,5xO.55=' 0,27 N/mm2

~ interiorul tevilor rectangulare umplute cu beton 0.5x 0.4= 0,2 Nimm2

0.5x 0.2= 0,1 N/mm2

Dispunerea de conectori sudati de inimile profilelor de otsl conduce la marlrsa frecarll pe interiorul talpllor prin bielele comprimate ce se forrnsaza intre baza

conectorilor ~i talpl, .

Tn preluarea eforturilorde lunecare longitudinala care rezulta din lncovoiere se poate neglija In modacoperitor contrlbutla aderentel astfel :

~ Tn cazul-grinziior din otel compozlte cu placl de beton armat , lunecarea este preluata tn tntreplrne de conectori. In. cazul grinzilor disipative, gradul de

conectarea va fi total. -

~ in cazul elementelor din BAR; [unecarea longitudinala este preluata in intregime de betonul ~i etrierii din acoperirea cu beton.

Daca forfecarea dlrecta a betonutul de acoperire, reactlunlle directe intre baton ~i otsl, aderenta ~i frecarea nu pot asigura intregral transferul de eforturi tanqentlals asociate mecanismului de plastificare, se vor dispune conectori