Documente Academic
Documente Profesional
Documente Cultură
Climatul de Opinie
Climatul de Opinie
Dumitru Sandu
Preferințele electorale înaintea votului pentru prezidențialele din 22 noiembrie nu indică o ierarhie
clară, la vârf. Traian Băsescu (TB) şi Mircea Geoană (MG) se află, statistic vorbind, la egalitate. Este
rezultatul unei evoluții de multe luni în care , după o cursă lungă, TB a rămas constant pe primul loc dar
a pierdut sistematic din scor, iar MG a câștigat lent. Cu câteva zile înainte de primul tur de scrutin, cei
doi se întâlnesc, undeva în intervalul de 30-33% preferința electorale. Puțin probabil ca o minune
mediatică să îl aducă ,din primul tur, pe Crin Antonescu, din banda de 20% scor electoral, peste nivelul
primilor doi clasați în sondajele pre-electorale2.
Votul efectiv din primul tur şi, parțial, pentru turul al doilea, va fi dictat de raportul între două forțe care
structurează climatul de opinie (în sensul dat noțiunii de Noelle Neumann). Climatul de opinie este vizibil
la nivel de imaginea publică în legătură cu cine va câştiga alegerile. Situația obișnuită este una în care
imagine publică asupra rezultatului de votare este relativ unitară şi apare la fel şi când îi întrebi pe
oameni cine cred ca va câştiga alegerile şi când te uiți la televizor sau citeşti presa scrisă. În situația
electorală din noiembrie 2009 din România, lucrurile nu stau aşa. Există un climat de opinie
instituționalizat, structurat la nivel media şi unul legat de spațiul social spontan, neinstituționalizat.
Acesta din urmă poate fi descris de răspunsurile pe care le dau oamenii în sondaje, la întrebări de tipul
“indiferent de modul în care veți vota dumneavoastră, cine credeți că va câştiga alegerile?”. Cele două
fațete ale climatului de opinie dau imagini complet opuse: media susține că TB va pierde alegerile iar
populația, prin răspunsurile date în sondaje, susține că acesta va câştiga ( Tabelul 1).
Model de analiza a comportamentului electoral la alegerile prez identiale din 22
noiembrie 2009
tendina de apropiere a ponderi lor pentru Votul din 22 noiembrie va indica raportul
Traian Basescu si Mircea Geoana pana di ntre climatul de opinie spontan,
la nivelul unor diferente nesemni ficati ve neinstitu'ionalizat si climatul de opi ni e
statisti c institutionalizat la nivel mediatic
diferente nesemnificative statistic intre Poli tica de aliante si continutul
opti unile pentru principalii doi candi dati campaniei pentru turul al doilea vor fi
in turul doi decisive pentru rezultatul final
CLIMAT DE OPINIE - mass medi a
* Ipoteza sustinuta de cel putin trei dintre sondajele preelectorale, produse de institute
diferite (tabel 1). De notat ca analistii din spatiul media au ignorat aproape in totalitate
aceasta componenta a cli matului de opinie ca si cum nu ar fi fost atestata în literatura de
net anti-Basescu specialitate.
1
Prezentul material este asociat suportului de curs pe care îl țin la Facultatea de Sociologie şi Asistență Socială pe
tema tehnicilor de sondaj în domeniul opiniei publice (TSOP), lecția din 19 nov.09. Obiectivul analizei nu este unul
de predicție electorală ci de evidențiere a principalelor mecanisme implicate în procesul social al votului.
Materialul este disponibil şi pe siteul personal http://dumitru.sandu.googlepages.com/ , la subpagina DIDACTICE,
cursul TSOP.
2
Incertitudini, de luat în seamă, persistă pe această temă dat fiind modul în care au fost raportate în presă
procentele referitoare la opțiunile electorale. Cititorul a primit procente fără specificare de detaliu a modului de
calcul. Procentele de votanți au putut fi calculate din total persoane care au o opinie structurată sau din totalul cu
probabilitate mare/foarte mare de a participa la vot. Destul de rar au fost făcute specificările necesare în
raportarea rezultatelor, în acest sens. De aici poate fi derivată o dificultate suplimentară în compararea cifrelor de
sondaj.)
1
În consecință, votul din 22 noiembrie ne va permite să aflăm care dintre cele două forțe contează mai
mult în structurarea opțiunilor electorale, mass-media sau climatul de opinie neinstituționalizat,
spontan. Un vot în favoarea lui TB va indica prevalența componentei neinstituționalizate iar o opțiune
majoritară MG va fi indicativă pentru prevalența componentei instituționale a climatului de opinie. O
puțin probabilă victorie de prim tur a lui Antonescu ar fi relevantă pentru o a treia forță, respectiv
persuasiunea din campania electorală de ultimă perioadă.
În turul al doilea vor intra în joc în determinarea votului, alături de factorii anterior menționați, asociați
climatului de opinie, şi cei specifici campaniei electorale – capacitatea de persuasiune a candidaților,
jocul alianțelor electorale anunțate sau sugerate etc.
În plus, va conta mai mult decât la turul întâi, structura participării la vot. Sociologic vorbind, aici este
probabil să fie mai vizibil efectul situației de criză şi al controverselor asupra reformismului instituțional.
Este probabil că segmentul de populație (rurală, mai ales) săracă sau vulnerabilizată prin criză va fi mai
puternic orientat spre MG, în ipoteza , pe deplin verosimilă, a intrării sale în turul al doilea. Pe de altă
parte este de notat existența unui segment de populație foarte nemulțumită de stadiu de reformare a
instituțiilor din România. Candidatul care prin istorie personală şi prin discurs va convinge electoratul de
posibila sa eficiență viitoare în acest sens va avea de parte sa segmentul electoral respectiv. Date
parțiale de care dispun permit şi afirmația că, din toamna acestui an, au apărut semne ale unui nou tip
de vot social, asociat cu experiența de migrație în străinătate. Este vorba nu numai de foștii sau actualii
migranți ci, în bună măsură, şi de unii membri ai familiilor lor. Votul lor pare să fie orientat inclusiv în
funcție de speranțele de reformism la nivelul instituțiilor publice.
Rezultatele votului din cele două tururi de scrutin vor prilejui şi evaluarea prestației institutelor de
sondaj în perioada pre-electorală. După cum arată datele din anexă, cifrele de sondaj au fost puternic
marcate de un „efect de institut”, dat de o multitudine de factori – schemă de eşantionare, mod de
culegere a datelor, chestionar, rețea de operatori, mod de calculare a scorurilor electorale etc.
Anexe
INSOMAR
INSOMAR
INSOMAR
Gallup
Gallup
CURS
CURS
CURS
CCSB
CCSB
CCSB
CCSB
CCSB
Avangarde
CCSB
CCSB
CCSB
CSOP
CSOP
CSOP
CSOP
18- 27- 1-Oct2-Oct9-Oct 10- 10- 14- 16- 17- 17- 18- 22- 24- 25- 29- 30- 31- 1- 6- 7- 9- 9-
Sep Sep Oct Oct Oct Oct Oct Oct Oct Oct Oct Oct Oct Oct Oct Nov Nov Nov Nov Nov.
Figura 1. Dinamica opțiunilor electorale pentru Traian Băsescu şi Mircea Geoană, septembrie-noiembrie
2009 (Majoritar, valurile de sondaj în care cele două curbe electorale se întâlnesc sunt asociate
raportărilor făcute de către INSOMAR. Distanțele maxime dintre curbe apar mai ales în cazul raportărilor
CSOP. Vezi şi tabelul 2)
(Selectie din microbaza de date de sinteza construita de Mircea Kivu pentru articolul “Si totusi, ce ne spun sondajele?”, Romania Libera, 4 nov.
2009. Date de sinteză obtinute prin amabilitatea domnului M.Kivu. (Model teoretic, selectie , grafic şi comentarii - DSandu)
2
Pe total perioada de referință, decalajul dintre primii doi candidați se reduce prin: reducerea scorului pentru TB de
la peste 35% la sub 35% şi prin creşterea scorului pentru MG de la sub 25% la valori apropiate de 30%. Apropierea
maximă a fost înregistrată, între cei doi candidați, la sfârșit de octombrie. La mijloc de noiembrie pare să apară o
uşoară tendință de distanțare între cei doi, cu respectarea modelului de lungă durată de plus de puncte pentru TB
vs MG.