ŞCOALA NAŢIONALĂ DE STUDII POLITICE ŞI ADMINISTRATIVE

FACULTATEA DE COMUNICARE ŞI RELAŢII PUBLICE

Master MCA Online

An I

Cercetarea Pieței
- Dosar aplicații -

Coordonatori ştiinţifici: Student:

Lector Univ. Dr. Loredana Ivan Enculescu Laura
Lector Univ. Dr. Valeriu Frunzaru
 București
2010
Exercițiul 1.

1. Dacă o persoană are un venit mare, atunci probabil cumpără obiecte de lux.
2. Dacă un individ este absolvent de facultate, atunci probabil își va găsi mai ușor un loc
de muncă.
3. Dacă o persoană are între 18 și 26 de ani, atunci probabil urmează cursurile unei
facultăți.
4. Dacă o persoană cumpără de pe internet,atunci probabil are încredere în magazinele
virtuale.
5. Dacă o persoană este expusă la campaniile de profil, atunci probabil va colecta
gunoiul corespunzător.
6. Dacă indivizii ar beneficia de abonamente reduse, atunci probabil ar merge mai des la
teatru.
Simplitate voluntară:
1. Simplitatea materială ( la ce renunță subiectul? Crede subiectul că prin adoptarea acestor
măsuri, viața lui va fi mai bună?)
2. Control sporit asupra vieții personale (ce este dispus să facă subiectul; cum își va organiza
subiectul viața; își va îmbunătăți relațiile cu familia )
3. Atitudini ecologiste ( cat de des va merge pe bicicletă, va sorta gunoiul, va planta pomi,
etc.)
4. O atenție mai mare acordată valorilor intelectuale (va recepționa subiectul mai multă
satisfacție în activitățile întrepreinse?)

Exercitiul 2.

1. Întrebare închisă: Cât de des cumpărați produsul X? a) o dată pe lună; b) la fiecare două
luni; c) la 3 luni; d) la 4 luni; e) de două ori pe an; e) o dată pe an.
2. Întrebare semi- deschisă: Motivul pentru care achiziționați produsul X este (alegeți o
singură variantă): a) este accesibil; b) este de calitate; c) altul. Care?
3. Întrebare deschisă: Ce anume ați schimba la produsul X?
4. Întrebare filtru: Aveți copii/ nepoți cu vârsta cuprinsă între 1 și 10 ani? a) da; b) nu.

2
 5. Tehnica pâlniei: Sunteți de acord cu folosirea cosmeticelor de către copii? a) da, sunt de
acord; b) nu, nu sunt de acord.
Dumnevoastră cumpărați produse cosmetice pentru copilul dumneavoastră? a) da; b) nu.

Exercițiul 3

Mărimea eşantionului reprezentativ pentru toată populaţia din Bucureşti este de 1067
de persoane, cu o marjă de eroare de +/-3% la un nivel de încredere de 95. Eşantionul este
ales aleator stratificat multistadial. Criteriile de stratificare sunt: distribuţia pe sectoare şi
categoria de vârstă , iar unităţile de eşantionare sunt următoarele: sectorul, secţia de votare,
persoana. Din cele 6 sectoare ale Bucureştiului sunt selectate aleatoriu secţiile de votare. Din
lista cu cele 1181 de secţii de votare ale Bucureştiului sunt selectate aleatoriu secţiile de
votare pentru eşantion. Ulterior, din listele electorale ale fiecarei secţii sunt selectate
persoanele pentru eşantion după metoda sistematică de eşantionare. Mărimea punctului de
eşantionare este de 10, ceea ce înseamnă că pasul de eşantionare va fi N/10, unde N este
numărul de persoane de pe lista de votare.

Exercițiul 4

Specificul metodelor calitative:

- folosirea unei abordări interpretative şi surprinderea subiectului în mediul său natural;
- realitatea socială nu există ca atare, în perspectiva metodologiilor comprehensiv-
subiective, ci este permanent construită prin semnificaţiile pe care le atribuie
subiecţilor, în interacţiunile sociale;
- Cecetările calitative se disting prin descrieri ample;
- cercetarea calitativă este adesea acuzată de subiectivism, de implicarea cercetătorului,
pe când cea cantitativă, de eliminarea din cercetarea realităţii sociale a individului cu
emoţiile, aşteptările, motivaţiile sale.
Tipuri de strategii interogative:
- evitarea contrazicerilor – pentru interviul de grup, se poate folosi tehnica direcționării
întrebării către grup;
- folosirea consemnelor;
- relansarea ideilor folosind a) o afirmție, b) o interogație sau c) un ecou;

3
 - folosirea completărilor;
- o alta formă de a obţine completarea răspunsului de către intervievat este intervenţia.
Specificul tehnicii focus grup:
- obţinerea de infomaţii nuanţate şi puncte de vedere în contextul interacţiunii dintre
indivizi, aşa cum se întâmplă şi în viaţa reală;
- reunirea unor participanţi care au ceva în comun şi reproducerea în situaţii special
create a tipului de influențe care apar și în viața reală.
Construirea grilei de întrebări:
- grila este construită de la general la particular;
- tipuri de întrebări: de deschidere, introductive, de trecere, cheie şi de încheiere1.

Itemi de deschidere:
- Interviul va începe cu o declarație de confidențialitate: Opiniile exprimate vor fi
confidențiale între restul angajaților și conducere. Toate răspunsurile vor fi considerate
anonime.
- În continuare: Vă mulțumim pentru participare pentru ca ați acceptat să vă petreceți timpul
aici cu noi pentru a discuta despre criza economică actuală și temerile dumneavoastră din
acest punct de vedere. Astăzi aș vrea să discutăm despre percepția dumneavoastră asupra
crizei economice și despre modul în care sunteți afectați de aceasta. Aș vrea să știu mai exact
dacă vă simțiți nesiguri în privința locului de muncă, dacă priviți altfel firma la care lucrați.
- Sperăm să avem o discuție informală și nu căutăm să ajungem la un consens. Tocmai de
aceea nu există răspunsuri corecte sau răspunsuri greșite. Fiecare poate interveni oricând cu
părerea sa despre tema discuției.
- Ca să ne cunoaștem mai bine, spuneți-mi cum vă numiți și care este postul ocupat de
dumneavoastră în firmă.
Itemi de introducere:
- Când auziți expresia criza economică la ce vă gândiți?
- Cum s-a manifestat până acum criza economica în România?
- Cum credeți că va evolua criza?

Itemi de tranziție:
- Ce măsuri credeți că ar trebui adoptate pentru a depăși criza?
1
Considerentele teoretice au fost preluate din Loredana Ivan, Focus-grupul, cursul IV, MCA online.

4
 - În firma la care lucrați, s-a simțit în vreun fel sau altul criza economică?
- Ce măsuri a luat conducerea firmei pentru a combate criza?

Intrebări cheie:
- Credeți că măsurile de combatere a crizei din interoirul firmei vor crește competiția între
colegii de muncă? Credeți că acest lucru v-ar putea afecta relația cu colegii dvs?
- Credeți că aveți șanse de promovare?
- Ce șanse sunt să vă pierdeți locul de muncă?
- Ați încercat să vă cautați un alt loc de muncă?
- Ce părare aveți despre micșorarea salariilor?
- Ce ați face dacă vi s-ar micșora salariul?

Itemi încheiere:
- Ce măsuri credeți că ar fi trebuit luate de către conducerea firmei pentru a combate
criza?
- Dacă ați avea ocazia să discutați 5 minute cu cei din conducere ce le-ați spune?
- Aceasta este una din discuțiile pe care le avem cu angajații firmei și vor urma și altele,
cu alți participanți. Dacă aveți vreo sugestie pentru îmbunătățirea discuției vă rog să ne
ajutați. Dacă este ceva ce v-a deranjat, dacă aveți vreo nemulțumire nu ezitați să ne
atrageți atenția.
- Vă mulțumim pentru timpul acordat și pentru sinceritate.

Exercitiul 5

”Observaţia este una dintre cele mai importante metode de colecatrea a datelor,care
presupune să fii prezent într-o anume situaţie, înregistrând ceea ce se întâmplă. În cadrul
observaţiei, elementul central este sinele observatorului care adună în mod conştient
date cu ajutorul simţurilor: văz, auz, miros, gust, atingeri. Prin modalităţi variate de
înregistrare, urmele impresiilor observatorului sunt stocate pentru a fi ulterior analizate,
după ce evenimentul s-a produs”. ( Loredana Ivan, Curs 5, apud L. Jones şi B. Somekh,
2004, 138).

5
 Caracteristicile definitorii ale observației:
- precizia observaţiei care se poate întinde de la forme foarte riguroase, structurate până la
forme difuze, nestructurate;
- focalizarea, concentrarea observaţiei de la o manifestare foarte îngustă, strictă a
comportamentului până la manifestări globale;
-nivelul de conştientizare a prezenţei observatorului de către subiectul (subiecţii) observat,
care poate prezenta următoarele variante: observator prezent şi neimplicat, observator
prezent şi implicat, observator ascuns şi neimplicat, observator ascuns şi implicat;
- durata observaţiei , care poate varia de la o observaţie spontană până la observaţia pe
durate mari de timp;
- nivelul de informare oferit subiectului observat, care poate varia între dezvăluire
completă până la absenţa oricărei informări.

Avantaje:
- evitarea erorilor de operator;
- persoanele sunt studiate în mediul lor real;
- observația nu se bazează pe întrebări preconcepute, ci se vor înregistra toate aspectele
din decursul procesului;
- observația are un grad mai scăzut de reactivitate;
- observatorul nu produce schimbări în realitate;
- există situații în care nu se poate folosi decât metoda observației.
Dezavantaje:
- un control redus asupra variabilelor externe care pot afecta datele cercetării;
- dificultăți de cuantificare;
- limitarea la studiul unor eșantioane mici;
- dificultatea de a pătrunde în anumite medii și de a studia comportamente intime.
Structura unei fișe de observație:
- data;
- ora;
- durata observației;
- locul desfășurării;
- aspecte legate de mediul în care se desfășoară observarea;
- unitățile de observat;

6
- ce ne propunem să arătăm2.
Scopul observației
- impactul pe care aranjarea mobilierului din birou îl are asupra comunicării dintre
angajați.

Ce observ?
- Particularități ale felului în care este aranjată mobila.
- Numărul de birouri și scaune, mărimea și forma acestora.
Care vor fi unitățile observate?
- birourile din sediul firmei.
Cum va fi structurată fișa de observație?
Data:
Ora:
Locul desfășurării:

1. Particularități ale felului în care este aranjată mobila

Da (1) Nu (2)
Există culoar de trecere
între birou și perete?
Există obstacole între
birouri?
Există cafetieră în birou?
Există aparat cu apă în
birou?

Egala (3) Inegala între birouri (4)

Distanța între birouri
Distanța de la perete la birou

2
Considerente teoretice preluate din Loredana Ivan, Observația, curs V, MCA online.

7
2. Numărul de birouri și scaune, mărimea și forma acestora.
Numărul de angajați din încăpere
Numărul de scaune din încăpere
Numărul de birouri în încăpere
Da (5) Nu (6)
Au toate birourile aceași
dimensiune?
Au toate scaunele aceași
dimensiune?