Sunteți pe pagina 1din 21

Universitatea Petre Andrei

Facultatea de Economie
Specializarea: Finante – Banci

DECONTARI BANCARE CU STRAINATATEA

Nechita Mariana
Anul II , Grupa 2
Disciplina: Economie bancara
MISCAREA INTERNATIONALA A SEMNELOR BANESTI

Dupa procurarea semnelor banesti cu circulatie internationala, prin operatiuni pe piata


valutara sau ca urmare a unor încasari din export, transferuri si repartitii financiare, de credit
sau economice, acestea vor intra în operatiuni de plata.
În prima etapa de vehiculare a mesajului valoric din procesul de comunicare
economica prin bani semnul banesc cuprinde informatia care va ajunge de la subiectul 1, prin
intermediul bancii, la subiectul 2.
În cea de a doua etapa, semnul banesc va vehicula informatia decodificata de Subiectul
2; destinatia sa va fi posesorul bunurilor sau serviciilor care fac obiectul schimburilor
internationale.
Cele doua canale de miscare a semnelor banesti presupun reguli de organizare, precum
si dotari corespunzatoare din punct de vedere tehnic, tehnologic si logistic. În ambele cazuri,
canalele de miscare depind de forma sub care se prezinta suportul semnului banesc.
Daca acest suport este efectiv din hârtie, plastic sau metal (bancnote, monede, cecuri,
documente de virament etc.), atunci desfasurarea miscarii internationale a semnelor banesti
are nevoie de mijloace adecvate de ambalare si de transport (masini blindate, colete speciale
cu valoare declarata) si de conditii speciale de securitate. Se va face apel la serviciile de posta,
transport, paza si asigurare, precum si la curieri speciali.
Întrucât sistemele de decontare au evoluat si pot utiliza semnele banesti electronice,
miscarea internationala a mesajului banesc beneficiaza de serviciile unor sisteme informatice
si de comunicare moderne.
În prima etapa (I) de miscare internationala a semnelor banesti vom întâlni, de regula,
plati efective, realizate prin circulatia directa a semnelor materiale (bancnote, cecuri, ordine de
plata).
În a doua etapa (II), deplasarea banilor presupune existenta unui cadru organizatoric
mult mai amplu, având în vedere existenta unor riscuri multiple si conditionarea miscarii
semnelor respective de cedarea bunurilor care fac obiectul schimbului international. Acest
cadru cuprinde o gama larga de garantii, atât pentru cumparator, cât si pentru vânzator. În
principal, acest cadru organizatoric si garantiile asigurate sunt cunoscute sub denumirea de
modalitati de plata internationale.

2
Modalitatea de plata internationala realizeaza tehnic si organizatoric circulatia
internationala a documentelor care confirma aparitia relatiei de plata, precum si a
documentelor (instrumentelor si mijloacelor) de plata, în conditii de risc minim.
Specificul modalitatii de plata utilizate depinde de momentul aparitiei relatiei de plata
dintre parteneri. Astfel, în practica internationala relatiile de plata se pot stabili imediat dupa
încheierea contractului si anticipat expedierii marfurilor, fiind vorba de:
• plati anticipate (avansuri);
• de asemenea avem plati la sosirea si
• plati la termen .

În conformitate cu Regulile si Uzantele Uniforme privind Acreditivele Documentare


(RUU) si Incasso-urile (RUE) emise de Camera Internationala de Comert din Paris
(CIC), modalitatile de plata internationale trebuie sa cuprinda:
• garantii pentru prestatiile economice si
• garantii pentru plati în favoarea partenerilor la relatia
economica internationala;
Garantarea prestatiilor si a platilor pentru cumparator se refera la:
A. Garantarea prestatiilor:
1. Garantia de angajare a ofertei (oferta nu poate fi retrasa anticipat adjudecarii) (bid bond);
2. Garantia bunei executii (performance bond).
B. Garantarea de plata, în sensul restituirii avansurilor în caz de an ulare a contractului
(advance payment guarantee).

Garantarea platilor pentru vânzator:


1. Factura (nu ofera securitate bancara);
2. Incasso-ul documentar;
3. Acreditivul documentar cu diferite grade de siguranta;
4. Garantii bancare în caz de nerespectare a platii.

Fiecare din aceste modalitati de plata/garantie asigura responsabilitati diferentiate


pentru parteneri si pentru bancile intermediare. Aceste responsabilitati fac obiectul
Reglementarilor Camerei Internationale de Comert din Paris si sunt cuprinse în manuale de
operatiuni documentare pentru comertul exterior.

3
4
ACREDITIVUL DOCUMENTAR

Ce este acreditivul documentar?


Un acreditiv documentar reprezintă angajamentul ferm asumat de o bancă la ordinul
clientului său către o altă bancă solicitând băncii căreia îi este adresat să efectueze plata sau să
accept sau să negocieze o cambie la sau la ordinul unei terţe persoane – beneficiarul – contra
unor documente solicitate în anumite termene şi condiţii.
În majoritatea băncilor din lume, acreditivele documentare sunt guvernate de un cod de
practici emis de către Camera Internaţională de Comerţ şi Industrie de la Paris. În baza
acestor reguli, acreditivul documentar reprezintă:
• „un aranjament între un client şi o bancă care să efectueze o plată către, sau la ordinul
beneficiarului,
• sau să plătească sau accepte o cambie trasă de către beneficiar,
• sau să autorizeze o altă bancă să efectueze o astfel de plată, sau să plătească, sau
accepte, sau
• să negocieze cambii,
• contra documentelor solicitate, în conformitate cu termenele şi condiţiile stipulate în
contract.”
Procedura acreditivului constă în emiterea unui acreditiv în favoarea exportatorului
(beneficiar) de către banca importatorului (banca emitentă) la cererea importatorului
(ordonator).
Schema acreditivului documentar constă în:

5
Principalele etape în desfăşurarea acreditivului documentar sunt:
♦ încheierea contractului de comerţ internaţional între importator şi exportator prin care se
stipulează că cei doi sunt de acord ca plata să se efectueze prin acreditiv documentar.
♦ exportatorul îşi pregăteşte mărfurile pentru expediere.
♦ importatorul îi solicită băncii sale deschiderea unui acreditiv documentar.

6
♦ banca importatorului (banca emitentă) emite acreditivul documentar (în cazul în care
consideră că importatorul are credibilitate) incluzând în el, în mod detaliat, documentele pe
care exportatorul le va prezenta. Acreditivul documentar se trimite apoi băncii exportatorului.
♦ banca exportatorului (banca notificatoare) îl notifică pe exportator despre faptul că
acreditivul a fost primit, dupa care exportatorul livrează documentele pentru a demonstra că
marfa a fost trimisă. Trimiţând documentele, în conformitate cu termenii acreditivului,
exportatorul poate fi sigur de efectuarea plăţii.
♦ exportatorul trimite marfa importatorului.
♦ exportatorul prezintă documentele pentru a arăta că marfa a fost expediată.
♦ banca exportatorului verifică documentele şi dacă ele sunt:
A) corecte – se efectuează plata exportatorului, iar documentele sunt trimise băncii
importatorului care apoi va plăti înapoi băncii exportatorului;
B) incorecte – exportatorul va trebui să obţină documente noi.
♦ dacă documentele sunt corecte banca importatorului va plăti băncii exportatorului aşa cum
s-a stabilit în acreditiv.
♦ importatorul va primi documentele şi îşi va prelua marfa.
Documentele utilizate în derularea acreditivului documentar sunt în general aceleaşi
documente utilizate şi în cazul incasso-ului (facturi, documente de transport şi documente de
asigurare).
Aşa după cum aţi observat în schema prezentată, părţile implicate în acreditivul
documentar sunt:
1. Ordonatorul. Importatorul sau ordonatorul este responsabil de iniţierea acreditivului. El va
completa un formular de deschidere de acreditiv adresat băncii sale. În general, termenii şi
condiţiile acreditivului constau în:
• cât de mult se va plăti şi unde;
• descriere a mărfurilor;
• listă a documentelor de transport care va fi prezentată de către beneficiar;
• datele între care mărfurile vor trebui să fie expediate şi documentele prezentate.
2. Banca emitentă. Aceasta va fi în mod normal banca ordonatorului.
Banca emitentă va verifica, de asemenea:
a) Dacă termenii şi condiţiile acreditivului sunt clare şi concise;
b) Dacă regulile sale şi orice reguli de control valutar sunt îndeplinite.

7
3. Banca notificatoare. Această bancă primeşte detalii cu privire la acreditiv de la banca
emitentă. Banca notificatoare va verifica acreditivul pentru:
a) autenticitate;
b) fezabilitate;
c) reglementări de control valutar,
înainte de a-l transmite beneficiarului.
4. Beneficiarul. Acesta este exportatorul (sau vânzătorul mărfurilor).
La primirea acreditivului, el trebuie să verifice dacă acesta corespunde cu termenii şi
condiţiile menţionate în contract.
Tipuri de acreditive documentare
Acreditivele documentare sunt clasificate în: revocabile sau irevocabile. Un acreditiv
documentar revocabil poate fi anulat sau modificat oricând fără înştiinţarea prealabilă a
beneficiarului. Acest tip de acreditiv este întâlnit mai rar.
Enumerăm câteva caracteristici ale acreditivului documentar revocabil:
a) Un acreditiv documentar revocabil nu poate fi confirmat.
b) Banca notificatoare ar trebui să notifice beneficiarului un astfel de acreditiv documentar
revocabil prin fraza: „Fără angajamentul băncii notificatoare.”
Un acreditiv revocabil poate fi modificat sau anulat da către banca emitentă în orice
moment şi fără o avizare prealabilă a beneficiarului.
Totusi, în baza prevederilor Publicaţiei nr. 500, banca emitentă trebuie să:
 ramburseze către altă bancă căreia i s-a prezentat un acreditiv revocabil cu plata la
vedere, spre acceptare sau negociere – pentru orice fel de plată, acceptare sau
negociere făcută de o asemenea bancă înaintea primirii de către aceasta a unei
înştiinţări de modificare sau anulare, contra documente care sunt în concordanţă cu
clauzele şi condiţiile acreditivului.
 să ramburseze către altă bancă căreia i s-a prezentat un acreditiv revocabil cu plata la
termen, dacă o asemenea bancă, înainte de primirea unei înştiinţări de modificare sau
anulare, a acceptat documente care apar pe recto a fi în conformitate cu termenii şi
condiţiile acreditivului.
Un acreditiv documentar irevocabil reprezintă angajamentul ferm al băncii notificatoare
de a efectua plata fără recurs.. Acreditivele documentare irevocabile pot fi modificate sau
anulate numai cu acordul părţilor. Acreditivele documentare irevocabile pot fi confirmate sau
neconfirmate de către banca notificatoare.
Principalele caracteristici ale acreditivului documentar irevocabil:

8
 Un acreditiv documentar irevocabil poate fi modificat sau anulat numai cu consensul
tuturor părţilor participante la acreditivul documentar respectiv;
 Odată ce exportatorul a văzut că termenii şi condiţiile din acreditivul documentar
corespund cu cei din contract şi după ce a supus băncii documentele solicitate, el va
primi plata de la banca emitentă;

Alte tipuri de acreditive documentare:


Acreditivul la vedere. Acesta permite efectuarea plăţii imediat ce documentele au fost
prezentate.
Acreditivul cu plata amânată. Acest tip de acreditiv a devenit foarte popular în ultima
vreme. În acest caz, plata documentelor nu se face în momentul prezentării acestora la bancă
de către beneficiar, ci la o dată ulterioară, menţionată în acreditiv. Termenii unui astfel de
acreditiv statuează, de exemplu: „disponibil după prezentarea următoarelor documente … dar
plătibile numai ... zile după data facturii / conosamentului. Data prezentării, etc”
Publicaţia 500 menţionează, de asemenea, câteva tipuri de acreditive specializate cum ar fi:
Acreditivul transferabil. Este acel tip de acreditiv în baza căruia beneficiarul poate cere
băncii plătitoare să permită utilizarea în totalitate sau parţial de către unul sau mai mulţi terţi
(beneficiari secundari). Astfel, acreditivul poate fi transferat de la beneficiarul original către
unul sau mai mulţi beneficiari.
Acest tip de acreditiv poate fi transferat odată, adică cel de-al doilea beneficiar nu are
dreptul să-l transfere nimănui.
Acest acreditiv se foloseşte în cazul exportului prin intermediari, atunci când
furnizorul mărfurilor se nu tratează direct cu cumpărătorul final. Intermediarul va cere
cumpărătorului să deschidă un acreditiv documentar irevocabil transferabil, utilizabil şi
plătibil la banca sa. Banca intermediarului va transfera apoi acreditivul la banca furnizorului,
intermediarul putându-şi astfel îndeplini obligaţiile contractuale faţă de furnizor, fără a folosi
propriile fonduri şi fără a recurge la credite bancare.
Acreditivul subsidiar sau „spate în spate” (engl. back to back). În baza acestui
acreditiv, beneficiarul primului acreditiv poate să îl ofere ca “garanţie” băncii notificatoare
pentru asigurarea celui de al doilea acreditiv.

9
Acreditivul cu clauză roşie (engl. red clause). Acest acreditiv încorporează o concesie
specială acordată beneficiarului, în sensul că îi permite băncii notificatoare să-i dea ca avans
un procent din valoarea totală a acreditivului înaintea prezentării documentelor de transport.
La origine, această clauză era scrisă cu cerneală roşie pentru a atrage atenţia.
Acest tip de acreditiv reprezintă o modalitate de finanţare a exportatorului de către
importator, pentru care acesta din urmă poate solicita o anumită garanţie din partea
beneficiarului până la livrarea mărfii şi depunerea actelor respective. Este utilizat în special în
operaţiunile de intermediere, când exportatorul are mai mulţi furnizori locali, care trebuie
plătiţi în numerar la livrare sau în cazul licitaţiilor locale plata trebuie să se efectueze pe loc.
Acreditivul documentar reînnoibil (engl. revolving). Acreditivul este deschis pentru o
anumită valoare urmând ca banca să-l reîntregească automat pentru fiecare nouă tranşă;
totalul sumelor reînnoite trebuie să se încadreze în valoarea globală a acreditivului. Scopul
acestui acreditiv este de a înlocui o serie de acreditive către acelaşi beneficiar.
Acreditivul stand-by Acest tip de acreditiv poate fi emis de o bancă în numele unui
client şi în favoarea unei părţi terţe din străinătate. El acţionează ca o garanţie pentru banca
emitentă în favoarea unui beneficiar din străinătate.
Documentele prezentate băncii în cazul acreditivului documentar
Documentele prezentate băncii de către exportator sunt documentele financiare
(cambia şi biletul la ordin) şi documentele comerciale.
Cele mai importante documente comerciale sunt:
• Documentele interne:
• Factura şi factura externă
• lista de ambalare.
(aceste documente sunt emise de către exportator)
• Documentele de transport:
• Documente de titlu: conosamentul ;
• Scrisoarea de transport aerian/ Air Consignment note/sau Air Waybill );
• Pe calea ferată (Scrisoarea de trăsură feroviară/Rail waybill/sau Rail Consignment
Note);
• Pe şosea (Scrisoarea de trăsură rutieră).
• Documentele de asigurare:
• Poliţa de asigurare;
• Certificatul de asigurare.
• Alte documente comerciale:

10
• EUR 1 (certificat de mişcare);
• Certificat de origine;
• Certificat de vârstă;

Avantaje şi dezavantaje pentru exportator şi importator în cazul acreditivului


documentar
Principalele avantaje pentru exportator sunt :
• Dependenţa importatorului de starea sa de solvabilitate este înlocuită de dependenţa de
o bancă.
• în cazul în care acreditivul este confirmat de o bancă din ţara exportatorului,
exportatorul nu mai este supus riscului de ţară.
• în cazul în care acreditivul îmbracă forma unuia irevocabil, acesta nu poate fi anulat
fără acordul expres al exportatorului.
Principalele dezavantaje pentru exportator sunt:
• exportatorul trebuie să întocmească documentele corect. Orice mică discrepanţă între
documente poate cauza întârzieri la plată.
Principalele avantaje pentru importator sunt:
• întrucât exportatorul este sigur că importatorul va plăti, importatorul poate să
negocieze mai bine termenele de cumpărare a mărfurilor.
• importatorul poate controla termenul expedierii mărfii şi destinaţia acestora.
• există asigurarea că nu se va efectua nici o plată până când documentele de titlu nu se
primesc şi sunt întocmite corect.
• protecţia este dată de Publicaţia nr. 500.
Principalele dezavantaje pentru importator sunt:
 întrucât băncile lucrează numai cu documente şi nu cu mărfuri, nu se acordă
protecţie împotriva calităţii proaste sau a mărfurilor cu defecte.
 în cazul în care acreditivul este irevocabil, acesta nu poate fi anulat fără
acordul exportatorului.
Concluzii
În acreditivele documentare, băncile implicate în derularea acestora se ocupă numai
de modul de întocmire a documentelor şi nu de mărfurile sau serviciile la care se referă
documentele respective.

11
De aceea, cea mai importată funcţie pe care o are de îndeplinit personalul sucursalei
unei bănci însărcinate cu derularea acreditivelor documentare este examinarea “documentelor
menţionate”.
Pierderea din vedere a termenelor şi condiţiilor acreditivului poate cauza apariţia unor
discrepanţe care conduc la neefectuarea plăţii la termenele stabilite prin acreditivele
respective, astfel:
 prezentarea cu întârziere a documentelor la bancă conduce, uneori, la expirarea
termenului de valabilitate a acreditivului;
 întârziere în livrarea mărfii;
 descrierea mărfurilor din facturi nu este aceeaşi cu cea făcută în acreditiv.
Incasso-ul documentar şi acreditivul documentar

Deşi între incasso-ul documentar şi acreditivul documentar există unele elemente


similare, totuşi între acestea există, de asemenea, şi importante deosebiri.
Acestea sunt concluzionate în următorul tabel:

incasso-ul documentar acreditivul documentar

1. Exportatorul îi solicită băncii sale 1. Importatorul (ordonatorul) îi solicită


să deruleze incasso-ul. băncii să emită acreditivul documentar.
2. Exportatorul controlează ceea ce 2. Importatorul controlează ceea ce fac
fac băncile prin includerea în băncile prin specificarea documentelor
ordinul de incasso. solicitate.
3. Pentru exportator, obţinerea plăţii 3. Pentru exportator, obţinerea plăţii
depinde de capacitatea de plată a depinde de întocmirea corectă a
importatorului. documentelor şi de credibilitatea
băncii
care va efectua plata..
4. Pentru importator, obţinerea 4. Pentru importator, obligaţia de plată
documentelor depinde, de obicei, apare atunci când întocmeşte cererea
de plata sau acceptarea cambiei. de deschidere acreditiv.
Obţinerea
documentelor nu necesită alte
formalităţi suplimentare.

12
INCASSO -UL DOCUMENTAR

Spre deosebire de modalitatea precedenta, organizarea platii prin incasso-ul


documentar presupune un risc important pentru exportator, acesta expediind bunurile
contractate fara o garantie concreta si anticipata expedierii respective. Între partenerii relatiei
economice externe trebuie sa existe relatii de încredere, verificate prin legaturile economice
anterioare.
Incasso-ul documentar reprezinta cadrul organizatoric prin intermediul caruia o
banca încaseaza pentru exportator suma datorata de cumparator, pe baza documentelor
care atesta expeditia bunurilor contractate, documente remise bancii importatorului.
Practicarea acestei modalitati este justificata de executia sa relativ simpla, ieftina si
rapida. Pentru importator, modalitatea de plata în cauza este mult mai avantajoasa, el
nemaisuportând costul deschiderii anticipate a acreditivului; de aceea, economistul care îl
reprezinta pe importator va depune toate eforturile pentru introducerea în contractul de comert
exterior a modalitatii de plata sub forma de incasso documentar.

Avantajele specifice ale incasso-ului documentar sunt :


- executie simpla si mai ieftina;
- plata se face in general mai rapid decat pe baza facturii;
- remiterea documentelor si, in anumite cazuri, a marfii catre cumparator, dupa un acord

13
prealabil, contra platii sumei datorate sau acceptarii unui efect de schimb (eventual cu gir sau
garantie bancara).
Cu toate acestea, in cazul in care cumparatorul refuza sa onoreze documentele, cautarea
unui alt cumparator sau repatrierea marfii pot necesita cheltuieli considerabile.
Partile care participa la realizarea unui incasso documentar. De obicei in aceasta
operatiune sunt implicate patru parti:
- Emitentul ordinului sau remitentul: De obicei, vanzatorul/exportatorul remite
documentele bancii sale si emite ordinul de incasare.
- Banca remitenta: Transmite documentele bancii insarcinate cu incasso-ul in tara
cumparatorului, conform instructiunilor din ordinul de incasare.

În mod concret, operatiunile declansate de incasso-ul documentar sunt grupate pe patru


etape:

Etapa I - Contract
Aceasta etapa este similara cu cea de la acreditivul documentar, cu exceptia faptului ca
în contractul de comert exterior se stipuleaza în mod expres folosirea incasso-ului ca
modalitate de plata.

Etapa a II-a –Expedierea marfurilor


Exportatorul procedeaza, conform contractului, la expedierea bunurilor destinate
importatorului. Concomitent, întocmeste documentele care atesta expeditia si fundamenteaza
relatia de plata internationala. Aceste documente se depun la banca comerciala care îl serveste
pe exportator.
Banca remitenta expediaza documentele primite spre banca importatorului, declansând
ordinul de încasare contra documente. Banca cumparatorului îl anunta pe acesta de sosirea
documentelor si i le înmâneaza contra avizului de plata.

Etapa a III-a – Plata


Pe baza avizului de plata primit de la tras (importator), banca sa va transfera semnele
banesti cerute de stingerea datoriei internationale prin intermediul sistemelor informatice si de
comunicare care leaga cele doua banci.

14
Etapa a IV-a – Evaluare riscuri
Pe parcursul derularii modalitatii de plata, dar mai cu seama la sosirea bunurilor
contractate si deja platite au loc analizarea riscurilor economice si valutare pe care le poate
determina modalitatea de plata respectiva si stabilirea masurilor de contracarare.

ASPECTE PE CARE TREBUIE SA LE AIBA IN VEDERE VANZATORUL

Inainte de a alege forma de incasso documentar pentru incasarea unei creante. Inainte de

negocierea contractului de vanzare trebuie sa se determine, pe baza criteriilor urmatoare, daca


incasso-ul documentar asigura plata dorita:

- solvabilitatea si onorabilitatea cumparatorului;


- gradul de cunoastere a tarii cumparatorului;
- situatia politica, economica si juridica in tara importatoare;
- controlul schimburilor si restrictiile privind importurile in tara importatorului;
- posibilitati de a gasi un nou cumparator sau de a repatria marfa in cazul in care
cumparatorul refuza sa primeasca livrarea si cheltuielile legate de aceasta operatiune.
Dupa alegerea formei de incasso documentar pentru incasare unei creant .

Daca marfa trebuie livrata contra accepterii unei trate platibile in 180 zile, de exemplu,

solvabilitatea cumparatorului si disponibilitatea sa de a efectua plata au o importanta si mai


mare. La scadenta marfa poate fi deja revanduta sau utilizata, iar securitatea tarii este data
exclusiv de acceptul cumparatorului.

Optiune: garantarea platii de catre banca prezentatoare sau o alta banca de prim ordin

sub forma de gir sau de garantie de plata.

- Conosamentul este un titlu si un contract de transport maritim; conosamentul poate fi


intocmit “la ordin”: el reprezinta marfa care din acel moment nu mai poate fi livrata decat
detinatorului legitim al conosamentului, contra remiterii acesteia. Cumparatorul nu poate
astfel sa intre in posesia marfii decat dupa ce a efectuat plata sau si-a dat acceptul.
- Daca marfa este expediata prin avion, cale ferata, posta sau camion direct la adresa
cumparatorului, ea va fi remisa acestuia, chiar daca a onorat sau nu documentele de
incasare.Ordinul de incasare nu reprezinta in acest caz nimic mai mult decat recuperarea
creantei.

15
Optiune: marfa poate fi expediata bancii prezentatoare in tara cumparatorului sau a

unei tranzitar la dispozitia respectivei banci. In acest caz, cumparatorul nu va intra in posesia
marfii decat dupa ce a efectuat plata sau a semnat acceptul, daca exista instructiuni clare in
acest sens.RUE contin la art. 6 o dispozitie care precizeaza ca bancile nu sunt obligate, in
absenta unei intelegeri prealabile, sa se ocupe de livrarea marfurilor.Trebuie deci sa se
verifice intai daca banca desemnata este dispusa sa figureze ca destinatara a expeditiei.

Aspecte ce trebuie avute in vedere la intocmirea documentelor. Trebuie avut in vedere

faptul ca bancile nu sunt obligate sa verifice documentele in detaliu;

ASPECTE PE CARE TREBUIE SA LE AIBA IN VEDERE CUMPARATORUL

Cumparatorul unei marfi platibile prin incasso documentar va fi anuntat de catre banca

prezentatoare in momentul in care i-au parvenit documentele. Avizul bancii va contine


indicatiile principale privind natura documentelor si marfa expediata. Cumparatorul poate sa
afle daca documentele detinute de banca prezentatoare permit primirea marfii si scoaterea
acesteia din vama. In continuare, trebuie avut in vedere urmatoarele puncte:

- Trasul are dreptul, daca doreste sa examineze documentele la sediul bancii prezentatoare
inainte de a le plati.
- Trasul nu este autorizat sa inspecteze marfa sau sa verifice calitatea acesteia fara
asentimentul vanzatorului, transmis prin banca.
- Banca prezentatoare nu poate remite documentele decat contra efectuarii platii sau
acceptarii. Fara asentimentul expres al emitentului ordinului, ea nu este autorizata sa accepte
avansuri.
- Daca trasul este un client bine cunoscut al bancii insarcinate cu incasso-ul, aceasta ii poate
remite documentele cu titlu fiduciar. Ea poate insa sa fie sigura ca acesta nu le va utiliza
inainte de a le fi onorat prin plata sau accept. Daca trasul refuza sa efectueze plata sau sa isi
dea acceptul, el va trebui sa returneze imediat bancii prezentatoare toate documentele, fara sa
fi operat in acestea nici o modificare. Banca isi asuma intreaga responsabilitate fata de

16
remitent si banca remitenta pentru utilizarea documentelor contrar ordinului de incasare si
pentru pierderea documentelor.
- Banca prezentatoare trebuie sa adreseze imediat un aviz bancii remitente in caz de neplata
sau de ne-acceptare. La primirea unui astfel de aviz, banca remitenta trebuie sa comunice in
timp util instructiunile necesare pentru utilizarea documentelor. Daca banca prezentatoare nu
primeste instructiuni in acest sens timp de 90 de zile dupa emiterea avizului de neplata sau de
ne-acceptare, ea poate returna documentele bancii remitente.
- Banca prezentatoare are unicul scop de a transmite documentele pe care le-a primit de la
emitentul ordinului, fara a fi obligat sa le controleze.
- Ea nu isi asuma nici o responsabilitate in ceea ce priveste forma si exactitatea
documentelor sau starea marfii, chiar daca aceasta ii este adresata. Eventualele reclamatii
trebuie communicate direct vanzatorului.

În cazul incasso-ului documentar se înregistreaza riscuri similare cu cele de la


acreditiv, dar mai ample si altfel repartizate pe cei doi parteneri, exportatorul si importatorul:
1. Riscul întârzierii la plată, care decurge din faptul că circuitul documentelor este
imprecis ca durată, dând astfel posibilitatea importatorului de a întârzia el însuşi să se prezinte
pentru preluarea documentelor contra plată.
Acest risc este considerabil amplificat în cazurile în care modul de executare a

contractului (în special calitatea mărfii), conjunctura pieţii (evoluţia preţurilor, cursurilor
valutare, etc.) sau situaţia financiară a importatorului prezintă variaţii semnificative care pot
determina importatorul la o tergiversare deliberată a momentului plăţii, în aşteptarea fie a
unor rabaturi de preţ, a momentelor de conjunctură mai favorabile sau a propriei redresări
financiare
2. Riscul de neplată din partea importatorului în cazul în care aceleaşi elemente de
insecuritate apar cu o amploare sporită, importatorul găsind căile de întrerupere a raporturilor
contractuale sau asumându-şi riscurile neexecutării contractului (plăţii) în schimbul altor
avantaje. Neplata poate deci surveni ca urmare a unor fenomene sau evenimente care pot pune
pe importator în dezavantaj absolut sau relativ, şi anume: calitatea discutabilă a mărfii;
conjunctura slabă a mărfii pe piaţă; evoluţia situaţiei valutare în sensul în care afectează
competitivitatea importului; apariţia unor oferte mai avantajoase de marfă similară; situaţia
financiară precară a cumpărătorului.

17
Neplata aduce după sine arbitrarea litigiului în instanţa comercială sau civilă, recuperarea
integrală a contravalorii mărfii fiind teoretic asigurată, dar practic extrem de dificilă datorită
complexităţii motivelor posibile de neplată invocate şi procedurilor juridice corespunzătoare
foarte anevoioase. Chiar în cazul unei asemenea soluţii, întârzierea recuperării contravalorii
mărfii este extrem de păgubitoare pentru exportator.

3. Riscul diminuării încasării apare ca o consecinţă directă a primelor două categorii de


riscuri semnalate (întârziere sau neplată), putându-se concretiza în trei forme, şi anume:
- scăderea valorii şi implicit a preţului mărfii, fie ca urmare a deprecierii acesteia în
perioada de întârziere, fie ca urmare a acceptării de către exportator a diminuării preţului în
vederea lichidării tranzacţiilor cât mai repede şi cu pierderi minime,
- efectuarea unor cheltuieli suplimentare în sarcina exportatorului pentru manipularea,
depozitarea şi protecţia mărfii, staţionarea mărfii pe mijlocul de transport sau în antrepozitele
cărăuşilor până la preluarea ei, redirijarea mărfii către o altă destinaţie, etc.;
- plata de către exportator a unor dobânzi neluate în calcul de eficienţă a exportului în
cazul în care operaţiunea comercială este finanţată de un terţ (de regulă, bancă) până în
momentul încasării exportatorului.
4. Riscul pierderii mărfii, care poate surveni în două situaţii, şi anume.
- în cazul în care marfa este expediată direct pe adresa unui cumpărător de rea-
credinţă care si-o însuşeşte, o înstrăinează şi refuză plata; desigur, un asemenea caz este
destul de rar, teoretic existând suficiente remedii de natură civilă şi penală împotriva acestei
situaţii; practica totuşi consemnează asemenea dispariţii de marfă care de obicei sunt urmate
de dizolvarea firmei comerciale partenere sau de falimentul acestea;
- în cazul în care în perioada de staţionare a mărfii în antrepozite sau pe mijlocul de
transport se prelungeşte peste limita legală impusă de reglementările vamale sau dacă
costurile de stocare şi de protecţie depăşesc valoarea mărfurilor, consecinţa fiind confiscarea
mărfii de autorităţi sau de creditorii respectivi. Tot aici se pot include şi cazurile de degradare
a mărfii datorită stocării îndelungate.

Obligatiile economistului

Si în cazul acestei modalitati de plata internationale, economistul, indiferent unde


lucreaza în privinta celor patru persoane juridice angajate, va trebui sa manifeste un
profesionalism superior, promptitudine si exigenta la verificarea documentelor economice,
financiare si de plata.

18
Pentru cei care lucreaza la exportator si importator, va trebui ca acestia sa procedeze la
luarea unor masuri asiguratorii suplimentare, atât împotriva riscului economic, cât si
împotriva riscului valutar, inclusiv practicarea operatiunilor de vânzare/cumparare de valuta
de pe piata valutara. În cazul în care legaturile între partenerii unei relatii economice
internationale se deterioreaza sau zona din care fac parte devine nesigura, se poate renunta la
incasso-ul documentar în favoarea altor modalitati de plata (scrisoarea de credit sau acreditiv).

ORDINUL DE PLATA

Pentru realizarea platilor provenite din relatii necomerciale (în special din repartitiile
financiare si de credit, transferuri) sau din relatii comerciale, dar nelegate imediat de livrarea
de marfuri (avansuri, penalizari etc.), se utilizeaza ca modalitate de plata ordinul de plata.
Ordinul de plata reprezinta dispozitia pe care o persoana, numita ordonator
(importator, debitor, finantator) o da unei banci comerciale de a plati o anumita suma în
favoarea unei alte persoane, denumita beneficiar.
Ordinul de plata poate fi, din punct de vedere al obligativitatii executarii lui, revocabil:
 simplu sau
 documentar.
Din punct de vedere fizic, ordinul de plata este:
 sub forma de document sau
 telegrafic (informatic).
Ordinul de plată se caracterizează prin:

a) relaţia de plată este declanşată ca urmare a unei obligaţii asumate sau a unei datorii
preexistente, ce urmează a se stinge odată cu onorarea ordinului;
b) operaţiunea este pornită la iniţiativa plătitorului (ordonatorului). El este cel care
stabileşte regulile după care operaţiunea urmează să se deruleze. Din acest motiv, în materie
de ordin de plată, diversitatea tehnică este deosebit de largă;
c) revocabilitatea este o trăsătură fundamentală a ordinului de plată. Aceasta constă
în faptul că ordonatorul îşi poate retrage sau modifica instrucţiunile de plată date băncii, cu
condiţia ca ordinul său iniţial să nu fi fost executat prin plata în favoarea beneficiarului.
Revocarea ordinului de plată nu atrage după sine nici un fel de consecinţe, drepturi sau
obligaţii pentru părţile implicate;

19
d) provizionul (depozitul) bancar este absolut obligatoriu în cazul ordinului de plată.
Acesta presupune obligaţia ordonatorului ca odată cu emiterea lui să creeze banii şi sursa de
fonduri necesare, fie prin blocarea sumei respective din contul său bancar, fie prin depunerea
ei în vederea executării plăţii sau prin credit bancar acordat de bancă în acest scop în contul
ordonatorului. Pe filieră bancară, nu este obligatoriu transferul anticipat al fondurilor,
momentul acestui transfer depinzând de înţelegerea dintre cele două bănci ce intervin în
operaţiune.

20
Bibliografie:

1) Bran P.- Relatii financiare si monetare internationale, Editura Economica, Bucuresti,


1999.
2) Gaftoniuc S. - Practici bancare internationale, Editura Economica, Bucuresti, 2005.
3) Camera Internationala de Comert si Industrie de la Paris - Regulile si Uzantele Uniforme
privind Acreditivele Documentare si Incasso-urile, Publicatia nr. 500, Paris 1993
4) Popa Ioan, Tranzacţii comerciale internaţionale, Editura Economică, Bucureşti, 1997.
5) Uniunea Bancilor Elvetiene – Manual de operatiuni documentare in comertul exterior
– Acreditivele, incasso-urile documentare, garantiile bancare cu specimene de
documente –Colectia Business, Editat “Economistul” si “Markedit” SRL, Bucuresti,
1992
6) www.bnr.ro
7) www.wikpedia.com

21

Evaluare