LIMBA ROMANA

Clasa I

1. PropoziŃia este alcătuită din :

A) sunete B) silabe C) litere D) cifre E) cuvinte

2. În cuvântul corespunzător imaginii sunetul „i” se aude :

A) o dată B) de două ori C) de trei ori D) de patru ori E) nici o dată

3. Câte litere are cuvântul „Maria” ?

A) 1 B) 2 C) 3 D) 4 E) 5

4. Din câte silabe este format cuvântul „marinar” ?

A) 1 B) 2 C) 3 D) 4 E) 5

5. În cuvântul corespunzător imaginii sunetul „r” se aude în silaba :

A) prima silabă B) a doua C) a treia D) a patra E) în nici una

6. În cuvântul corespunzător imaginii se aud …sunete.

A) 2 B) 3 C) 4 D) 5 E) 6
 7. Semnul sunetului este :

A) litera B) propoziŃia C) silabe D) cuvântul E) numărul

8. Cuvântul „mirare” a fost despărŃit în silabe. Alege varianta corectă :

A) mira – re B) mir – a – re C) mi – rare D) mi – ra – re E) mi – rar – e

9. Care este al treilea cuvânt din propoziŃia „Mama mea are un nai.”

A) are B) Mama C) mea D) un E) nai

10. Alege litera care nu poate forma un cuvânt „m…re”

A) „e” B) „u” C) „n” D) „a” E) „i”

11. Cum scrii corect : „nuareauraunan”

A) nu are Aura un an. B) nu are aura un an. C) Nu are aura un an

D) Nu are Aura un an. E) Nu are un an.

12. Din propoziŃia „Ana are un… .” lipseşte un cuvânt. GăsiŃi imaginea
corespunzătoare cuvântului.

A) B) C) D) E)

CLASA a II – a

1. ScufiŃa Roşie s-a întâlnit în pădure cu :

a) ursul ; b) bunica ; c) vulpea ; d) pădurarul ; e) lupul ;

2. Continuă proverbul : “Cine are carte, are …”

a) noroc ; b) sănătate ; c) parte; d) curaj ; e) succes ;

3. În propoziŃia „ – Mămico mi-ai cumpărat ghiozdan ? ” lipseşte următorul semn de punctuaŃie :

a) virgula ; b) linia de dialog ; c) semnul exclamării ; d) punctul ; e) semnul întrebării ;

4. Personajul principal din „ Amintiri din copilărie ” de Ion Creangă este :

a) Tom DegeŃel ; b) Nică ; c) Făt – Frumos ; d) Petre; e) Vasile .

5. În cuvântul „ furnică ” sunt :

a) 3 vocale ; b) 2 vocale ; c) 4 vocale ; d) o vocală ; e) 6 vocale .

6. Totalitatea literelor limbii române, scrise într-o anumită ordine formează :

a) vocabularul ; b) dicŃionarul ; c) alfabetul ; d) gramatica ; e) abecedarul .

7. Care cuvânt nu este scris corect ?

a) genuchi ; b) deget ; c) cireaşă ; d) pofticios ; e) ghete .

8. Din următoarele cuvinte : nouă, are, o, Alexandru, jachetă, se poate forma propoziŃia :

a) Jachetă o nouă are Alexandru . b) alexandru are o jachetă nouă .

 c) Are o Alexandru nouă jachetă . d) O jachetă are Alexandru nouă.
e) Alexandru are o jachetă nouă.

9. „ Cucuriguu, boieri mari,

DaŃi punguŃa cu doi bani ! ” Acestea sunt vorbele :

a) vizitiului ; b) moşului ; c) babei ; d) cocoşului ; e) boierului .

10. Ce cuvânt lipseşte din versul „ Deşteaptă-te …, din somnul cel de moarte ! ”?

a) omule ; b) bătrâne ; c) frate ; d) române ; e) Vasile .

11. Care propoziŃie este scrisă corect ?

a) Mergem la cinematograf s-au la teatru . b) El sa dus la sora s-a . c) Ia merge la

şcoală .
d) Mama i-a cumpărat bomboane. e) Marcel ieste cuminte .

12. Alege cuvântul scris corect :

a) îmbrăcat ; b) înbăiat ; c) înpietrit ; d) înbujorat ; e) înpreună .

13. Cuvântul opus pentru cuvântul harnic este :

a) viteaz ; b) muncitor ; c) curajos ; d) leneş ; e) murdar .

14. Alege dintre următoarele cuvinte pe acela care are înŃeles asemănător pentru cuvântul
„vorbă” : a) cuvânt ; b) linişte ; c) cuminŃenie ; d) muncă ; e) muzică

15. La sfârşitul propoziŃiei prin care se întreabă ceva se pune:

a) virgulă ; b) punct ; c) linie de dialog ; d) semnul întrebării; e) semnul exclamării .

CLASA a III – a

1. Care cuvânt are două silabe ? a) ajută ; b) melci ; c) glas ; d) fagure ; e) etaj .

2. Autorul cărŃii “ Amintiri din copilărie” este :

a) Mihail Sadoveanu ; b) Vasile Alecsandri ; c) Mihai Eminescu ;
d) Ion Creangă ; e) Tudor Arghezi .

3. Care cuvânt are patru sunete ? a) merge ; b) carte ; c) pace ; d) soare ; e) ghete .

4. AlegeŃi titlul potrivit pentru textul următor :

Soarele nu mai încălzeşte cu putere. Frunzele îngălbenesc şi cad. Pe cer se văd cârduri
de păsări gălăgioase. Ele zboară spre Ńări îndepărtate şi calde. Prin livezi fructele s-au copt.
În câteva zile clopoŃelul va suna. Copiii vor merge la şcoală.
a) Prima zi de şcoală ; b) Toamna ; c) S-au copt fructele ; d) În livadă ; e) La şcoală .

5. Care cuvânt nu este scris corect ?

a) chitară ; b) chilogram ; c) chibrit ; d) chimen ; e) chifteluŃă .
6. Alege forma corectă :
a) neântrecut ; b) încîntare ; c) hotărâ ; d) grâu ; e) îmbătrînit .

7. 1. Începe lecŃia.
2. Elevii intră în clasă.
3. Îşi deschid cărŃile şi caietele.
4. Sună clopoŃelul.
5. ToŃi sunt atenŃi la vorbele doamnei învăŃătoare.
6. Se aşează la locurile lor.
Pentru a forma un text, ordinea propoziŃiilor este următoarea :
a) 4, 2, 6, 3, 1, 5 ; b) 3, 1, 6, 4, 5, 2 ; c) 1, 2, 3, 5, 6, 4 ; d) 6, 5, 4, 3, 1, 2 ; e) 2, 1, 6, 3, 4, 5 .

8. Expresia „ sunt numai ochi şi urechi “ înseamnă :

a) aud bine ; b) văd bine ; c) sunt atenŃi ; d) privesc pe fereastră ; e) au urechile mari.

9. Tiberiu îşi scrie tema la matematică. Peste cinci minute trebuie să se întâlnească în parc
cu prietenii. Se grăbeşte să rezolve ultima problemă. Rezultatul obŃinut de el nu este acelaşi
cu cel din carte. Oare unde a greşit ?
Care proverb se potriveşte situaŃiei de mai sus ?
a) Vorba dulce mult aduce. b) Când pisica nu-i acasă, joacă şoarecii pe masă.
c) Dacă n-ai cap, vai de picioare. d) Leneşul la toate zice că nu poate.
e) Graba strică treaba.

10. Indică varianta corectă urmărind ordinea alfabetică a cuvintelor :

a) barcă, burduf, bucată, buzdugan, binoclu; b) buzdugan, barcă, bucată, binoclu, burduf;
c) barcă, binoclu, bucată, burduf, buzdugan; d) binoclu, barcă, buzdugan, bucată, burduf;
e) barcă, binoclu, burduf, bucată, buzdugan.

11. Eu zic caiet, tu zici caiete ! ; Eu zic „carte” tu zici ……

a) cartea ; b) cărŃile ; c) cărŃi ; d) cărŃilor ; e) cărŃii.

12. Cuvântul cu sens opus pentru cuvântul „ fericit “ este :

a) bucuros ; b) supărat ; c) vesel ; d) harnic ; e) zâmbitor .

13. Completând cuvintele următoare : Ci__ __de la ur__ __de mai __ne. vei obŃine
proverbul :

a) Cine râde la urmă râde mai bine. b) Cine are carte are parte. c) Cine tace
treabă face.
d) Cine se scoală de dimineaŃă departe ajunge. e) Cine aleargă după 2 iepuri nu prinde
nici unul.
14. Cuvântul subliniat din propoziŃia următoare : „ Matei alerga după minge. “ poate fi
înlocuit cu :

a) mergea ; b) fugea ; c) juca ; d) râdea ; e) se bucura.

15. PropoziŃia : „ Cum este vremea ? “ exprimă :

a) un îndemn ; b) o constatare ; c) o poruncă ; d) o întrebare ; e) o mirare.

16. Versurile „ Cri – cri – cri, toamnă gri

Tare – s mic şi necăjit ! “ fac parte din poezia :

a) CăŃeluşul şchiop, de Elena Farago ; b) Balada unui greier mic, de George

Topîrceanu ;
c) Somnoroase păsărele, de Mihai Eminescu ; d) Gândăcelul, de Elena Farago ;
e) Tâlharul pedepsit, de Tudor Arghezi.

17. PropoziŃia scrisă corect este :

a) Copiii merge la şcoală. b) Copii merg la şcoală. c) Copiii merg l-a şcoală.
d) Copiii merg la şcoală. e) copiii merg la şcoală.

18. Alege cuvântul care nu denumeşte fiinŃe :

a) bancă ; b) Gigel ; c) fetiŃă ; d) urs ; e) lăcustă.

19. La 1 Decembrie românii sărbătoresc :

a) ÎnălŃarea Domnului ; b) Naşterea Domnului ; c) Ziua copilului ;

d) Ziua NaŃională a României ; e) Ziua femeii.

20. Anul Nou începe la :

a) 31 decembrie ; b) 1 ianuarie ; c) 25 decembrie ; d) 1 martie ; e) 1 iunie.

CLASA a IV – a

1. Alege cuvântul care completează enunŃul : „ O ……. spusă sau scrisă se numeşte propoziŃie. “

a) comunicare ; b) problemă ; c) vorbă ; d) scrisoare ; e) compunere.

2. Cuvântul „ batistă “ este :

a) verb ; b) substantiv ; c) numeral ; d) subiect ; e) pronume.

3. Dacă nu este înalt, este :

 a) scurt ; b) subŃire ; c) gros ; d) scund ; e) slab.

4. Autorul lucrării „ FetiŃa cu chibriturile “ este :

a) FraŃii Grimm; b) Charles Perault ; c) Ion Creangă ;

d) Petre Ispirescu ; e) Hans Christian Andersen .

5. „Vietate “ sau :

a) lucru ; b) ploaie ; c) soare ; d) fiinŃă ; e) jucărie.

6. În propoziŃia „ Au mers în tabără la mare elevii merituoşi din şcoala noastră.“, subiectul este :

a) şcoala ; b) tabără ; c) mare ; d) au mers ; e) elevii.

7. Completează proverbul : „ La vrabia chioară îi face Dumnezeu …………. . “

a) sănătate ; b) cuib ; c) pui ; d) ouă ; e) dreptate.

8. Verbul „ a fi “ are următoarea formă la timpul trecut, persoana a II-a, nr. plural :

a) erau ; b) suntem ; c) eraŃi ; d) erai ; e) sunteŃi.

9. Aranjează următoarele cuvinte în ordine alfabetică : strugure, singur, simpatic, strună, plăcintă.

a) plăcintă, simpatic, singur, strugure, strună. b) plăcintă, simpatic, singur, strună, strugure.
c) simpatic, strună, plăcintă, singur, strugure. d) strună, strugure, singur, simpatic, plăcintă.
e) singur, strugure, strună, simpatic, plăcintă.

10. Alege varianta corectă :

a) - DaŃi-mil pe Vasile la telefon, vă rog ! b) - Dute spre casă !

c) Sora s-a sa dus acasă. d) În vacanŃa de iarnă vom merge la Sinaia sau la Predeal.
e) Neam întâlnit cu un ne-am din Bucureşti.

13. Nică din „ Amintiri din copilărie “ s-a îmbolnăvit de la caprele Irinucăi de:

a) pojar ; b) gripă ; c) tuse ; d) râie ; e) hepatită .

12. Alege cuvântul care este despărŃit corect în silabe :

a) A – le – xan – dru ; b) Al – ex – an – dru ; c) A – lex – an – dru ;

d) Al – e – xan – dru ; e) A – le – xa – ndru.

13. „ Eu spun una, tu spui multe !“ Minge

 a) mingea ; b) mingi ; c) mingii ; d) mingile ; e) mingilor.

14. În propoziŃia : „ Elena cumpără mere, pere, piersici şi struguri. “ se vorbeşte despre :

a) mere ; b) pere ; c) piersici ; d) struguri ; e) Elena.

15. Alege propoziŃia în care cuvântul „ nouă “ arată numărul obiectelor :

a) Mi-am luat o carte nouă. b) Nouă ne place îngheŃata.

c) Eu am o casă nouă. d ) Am mâncat nouă piersici.
e) Bunicul ne-a adus nouă multe daruri.

16. „ Şi cuvintelor le place să fie răsfăŃate !“ Alege varianta corectă :

a) pat – pătuŃ ; b) pat – paturi ; c) pat – paturile ; d) pat – patului ; e) pat –

paturilor.

17. Anul şcolar începe în luna :

a) sectembrie ; b) septenbrie ; c) septembre ; d) sectenbrie ; e) septembrie.

18. Alege cuvântul care conŃine 4 consoane :

a) băiat ; b) propoziŃie ; c)cântă ; d) frumos ; e) copac.

19. Semnul sunetului este :

a) semnul întrebării ; b) semnul exclamării ; c) punctul ; d) virgula ; e) litera.

20. Descoperă propoziŃia în care s-au folosit corect semnele de punctuaŃie :

a) Alina, Petrică şi Marcel au fost la mare. b) În coş sunt mere, pere, şi gutui.
c) Alina şi Gigel, au cumpărat struguri. d) – Ce să scriu întreabă Alina ?
e) – Ce culoare frumoasă are floarea ?

Clasa a V-a

1. Găseşte varianta care conŃine definiŃia greşită a unei noŃiuni referitoare la părŃile
componente ale cărŃii şi la interiorul ei:
a. Coperta = învelişul protector al unei cărŃi. b. Cotorul = partea laterală din
stânga unde se cos sau se lipesc filele cărŃii; c. Filă = fiecare din foile care
alcătuiesc o carte şi este formată din două pagini; d. Fasciculă = o listă
aşezată la începutul sau la
sfârşitul cărŃii în care sunt indicate
capitolele
2. Prin situaŃie de comunicare se înŃelege:
a. transmiterea informaŃiilor folosindu-se scrisoarea, telefonul, radioul etc. b.
orice împrejurare în care, cu ajutorul unui anumit cod, se cer sau se oferă
informaŃii conŃinând gânduri, idei, sentimente, atitudini, opinii, stări sufleteşti etc.
 c. timpul şi spaŃiul în care se realizează un schimb de informaŃii; d. un schimb
de informaŃii între
un emiŃător şi un receptor folosindu-se numai de
cuvinte
3. Ideea principală este:
a. o propoziŃie sau o frază care cuprinde informaŃia esenŃială dintr-un fragment;
b. o propoziŃie sau o frază care oferă detalii despre timpul şi locul unor întâmplări
c. acel moment al operei care constituie cauza unor acŃiuni sau fapte ulterioare
d. momentul în care acŃiunea unei opere literare este foarte interesantă;

4. Textele literare se numesc astfel pentru că:

a. autorul creează un univers imaginar propriu şi în exprimare foloseşte resursele
expresive ale limbii; b. sunt scrise de un autor şi se adresează cititorilor; c. nu
conŃin greşeli de ortografie şi au o exprimare îngrijită; d. prin conŃinutul lor au
scopul de a informa, a
convinge şi
amuza;
5. Planul simplu de idei este alcătuit din :
a. tema sau aspectul principal de viaŃă desprins din textul respectiv; b. ideile
principale şi secundare corespunzătoare acestora; c. ideile principale
aranjate în
ordinea apariŃiei lor în text; d. rezumatul operei
literare.
6. Strofa este :
a. potrivirea silabelor de la sfârşitul a două versuri; b. totalitatea versurilor dintr-
o poezie; c. totalitatea ideilor exprimate într-o poezie; d. o grupare de mai multe
. versuri separată de restul textului prin spaŃii mai
mari;
7. NaraŃiunea este modul de expunere care presupune:
a. respectarea părŃilor unei compuneri: introducere, cuprins şi încheiere; b.
momentul cel mai important din desfăşurarea întâmplărilor c. conversaŃia
dintre două personaje
d. narator (povestitor), acŃiune şi
personaje;
8. Personajele literare pot fi reprezentate:
a. numai de oameni; b. numai de fiinŃe imaginare; c. orice fel de animale;
d. de anumite plante e. de toate
acestea
9. Personificarea este figura de stil care constă în:
a. evidenŃierea trăsăturilor unui personaj literar; b. înzestrarea animalelor şi a
obiectelor cu trăsături ale universului uman; c. identificarea personajului
sau a
personajelor dintr-o operă literară; d. enumerarea faptelor unui personaj

10. Folosirea punctului este indicată corect în situaŃiile din varianta:

a. după o propoziŃie interogativă / la sfârşitul fiecărui vers dintr-o strofă; b.
după o propoziŃie enunŃiativă / după titlu; c. după cuvintele care arată o
poruncă / înaintea liniei de dialog; d. după o propoziŃie enunŃiativă / după
unele prescurtări;
11. ArătaŃi varianta în care sunt indicate corect felul şi numărul figurilor de stil din
strofa:
„Florile-n grădini s-agită,
Peste straturi, dalia*, [*dalie = denumirea unei flori:
gherghină]
Ca o doamnă din elită, [**talie = statură,
înălŃime]
Îşi îndreaptă talia**”
a. două personificări şi o comparaŃie; b. două comparaŃii;
c. comparaŃie şi o personificare; d. trei personificări;

12. ArătaŃi varianta care conŃine o informaŃie greşită despre literă:

a. litera este semnul grafic al unui sunet; b. în general, în limba română, o
literă reprezintă un sunet; c. o literă poate reprezenta mai multe sunete (de
exemplu x);
d. în pronunŃarea corectă a unui cuvânt, trebuie rostite toate
literele.
13. Diftongul este:
a. consoană şi o vocală alăturate rostite în silabe diferite; b. grupul de sunete
alcătuit dintr-o vocală şi semivocală rostite într-o silabă; c. două vocale
alăturate rostite în silabe diferite; d. două consoane alăturate rostite în silabe
diferite

14. În fraza: Copiii se opriseră la marginea pădurii fiindcă au fost convinşi că

văd căprioarele care vor veni la apă există :
a. două verbe la timpul trecut, un verb la prezent şi altul la viitor; b. trei
verbe la timpul trecut şi unul la viitor ; c. două verbe la timpul prezent şi
două la viitor
d. patru verbe la timpul
prezent;
15. O silabă nu poate fi formată numai din:
a. o vocală; b. o vocală şi o semivocală; c. o vocală şi două semivocale;
d. una sau mai multe consoane alăturate; e. o consoană şi o vocală

16. Cuvintele cofetărie şi dreptunghiular sunt ambele despărŃite corect în

varianta:
a. cof-e-tă-ri-e; drept-un-ghiu-lar; b. co-fet-ă-ri-e; drept-un-ghi-u-lar;
c. co-fe-tă-ri-e; drep-tun-ghiu-lar; d. co-fe-tă-rie; drept-unghi-u-lar

17. ArătaŃi varianta în care toate cuvintele nu sunt derivate cu prefixe:

a. înflorit; dezlegat; incapabil; rechemat; prevestit b. însorit; dezlegare;
inuman; reda; prelung; c. începător; dezvolta, incorect; reuniune; prezent;
d. înjosire; dezbinare; incolor; reveni;
prelua;
18. Substantivul este:
a. partea de vorbire care arată însuşirea unui obiect; b. partea de vorbire care
îndeplineşte numai funcŃia de subiect ; c. partea de vorbire care denumeşte
obiecte, fiinŃe, fenomene ale naturii; d. un cuvânt de legătură între două părŃi
de propoziŃie
 19. ArătaŃi varianta în care nu sunt sinonime toate cuvintele:
a. a gândi; a judeca; a raŃiona; a cugeta; a chibzui; b. mândru; semeŃ; falnic;
impunător; măreŃ; c. idee; părere; gând; opinie; convingere; d. a primi; a
obŃine; a căpăta; a respinge; a cauza; a intra

20. PropoziŃia: Cu voi a fost anevoios urcuşul pe muntele înalt are structura.:
a. complement + predicat verbal+ complement + complement + atribut +
atribut
b. complement + predicat nominal (verb + altă parte) + subiect + atribut +
atribut;
c. subiect + predicat nominal (verb + altă parte) + complem

Clasa a VI-a

1. ArătaŃi varianta în care nu se face referire la un personaj literar :

a. principal / secundar; b. pozitiv / negativ ; c. real / imaginar; d. . eul
liric.

2. ArătaŃi varianta care nu indică o trăsătură a unei opere lirice :

a. modul de expunere folosit este naraŃiunea. b. gândurile şi sentimentele sunt
exprimate în mod direct;. c. nu are personaje, întâmplări şi narator d. textul
este foarte bogat în imagini artistice şi figuri de stil

3. Succesiunea silabelor accentuate şi neaccentuate dintr-un vers formează:

a. măsura; b. rima c. ritmul d. strofa; e. inversiunea
4. Compunerea în care se prezintă subiectul unei opere epice, eliminând amănuntele,
se numeşte:
a. plan dezvoltat de idei; b. plan simplu de idei; c. descriere; d. rezumat; e.
povestire;

5. Într-o scriere de interes personal se prezintă :

a. rezumatul unei opere literare; b. propriile experienŃe, sentimente sau
interese;
c. informaŃii despre un eveniment de interes general; d. cadrul temporal şi spaŃiul
acŃiunii.

6. Descrierea este modul de expunere prin care:

a. se prezintă trăsăturile specifice ale unor obiecte, fiinŃe, lucruri, fenomene etc;
b. se relatează fapte şi întâmplări cu desfăşurarea lor în timp şi spaŃiu; c. se redă
în mod direct conversaŃia dintre două personaje; d. se rezumă subiectul unei
opere epice;

7. ArataŃi varianta în care se indică greşit o trăsătură a schiŃei:

a. este o operă epică de dimensiuni reduse, având un caracter scenic; b. narează
un episod caracteristic din existenŃa unui personaj; c. acŃiunea este limitată ca
timp şi spaŃiu;
d. acŃiunea se desfăşoară pe mai multe planuri;

8. O strofă a cărei schemă este abba, are rima:

 a. împerecheată; b. încrucişată; c. îmbrăŃişată; d. monorimă; e. versuri fără
rimă .

9. Versurile: „A fost odată ca-n poveşti / A fost ca niciodată” sunt caracterizate

prin :
a. măsură de 8 silabe şi ritm trohaic; b. măsură de 8-7 silabe şi ritm trohaic;
c. măsură de 8 silabe şi ritm iambic; d. măsură de 8 – 7 silabe şi ritm iambic

10. ArătaŃi varianta în care cel puŃin un cuvânt nu face parte din vocabularul
fundamental :
a. a merge; unchi; frumos; doi; pâine; b. a fi; peste; şi; mare; uşă;
c. acum; acolo; roşu; apă; ureche; d. cuŃit; subiect; drum; colosal; capabil

11. În strofa : „ Cu galben şi cu roşu îşi Ńese codrul iia.

Prin foi lumina zboară ca viespi de chihlimbar.
O ghionoaie toacă într-un agud, şi rar,
Ca un ecou al toamnei, răspunde tocălia*.” avem ca figuri de stil,
cel puŃin :

a. două comparaŃii şi un epitet; b. două comparaŃii, un epitet şi o

personificare;
c. două comparaŃii şi o personificare; d. o comparaŃie, un epitet şi două
personificări;
*
tocălie = morişcă de lemn care produce un scârŃâit neplăcut pentru a speria păsările din lanuri şi din vii;

12. În primul vers al strofei de la cerinŃa anterioară (11) sunt printre alte părŃi de
vorbire şi:
b. patru substantive; două prepoziŃii şi o conjuncŃie;
b. două substantive, trei prepoziŃii şi o conjuncŃie;
c. un substantiv, trei prepoziŃii şi două conjuncŃii; d. trei substantive şi trei
conjuncŃii;

13. . În propoziŃiile: „O ghionoaie toacă într-un agud” şi „În curtea bisericii se află
o toacă de lemn” cuvintele subliniate sunt:
a. sinonime; b. omonime; c. antonime; d. paronime; e. cuvinte
diferite

14. Cuvintele ghionoaie, câteodată şi dezinfecŃie sunt toate corect despărŃie în silabe în
varianta:
a. ghio-noa-ie; câ-te-o-da-tă; de-zin-fec-Ńi-e; b. ghi-o-noa-ie; câ-teo-da-tă; dez-
in-fec-Ńi-e; c. ghi-o-noa-ie; câ-te-o-da-tă; dez-in-fe-cŃi-e; d. ghio-noa-ie; câ-te-o-
da-tă; dez-in-fec-Ńie
15. În propoziŃia: „Prietene primul debut al colegilor voştrii a fost întradevăr un
succes foarte extraordinar!” există :
a. două greşeli de ortografie, o greşeală de punctuaŃie şi două pleonasme; b. trei
greşeli de ortografie, una de punctuaŃie şi un pleonasm; c. trei greşeli de
ortografie, una de punctuaŃie şi un pleonasm d. patru greşeli de
ortografie, două de punctuaŃie şi un pleonasm;

16. Sinonime ale cuvântului impacientat sunt corect indicate în varianta :

a. însănătoşit; vindecat; b. incredibil; fantastic; c. nerăbdător; agitat;
d. mândru; impunător; e. tăcut; retras
17. Paronimele sunt:
a. cuvinte cu aceeaşi formă şi cu sens opus; b.cuvinte egale ca număr de silabe;
c. cuvinte cu formă diferită şi cu sens opus; d. cuvinte apropiate ca
formă, dar cu sens diferit;

18. În propoziŃia: Ieri după-masă soarele lucea binevoitor peste căsuŃele înşirate
frumos pe malul râului, înspre cantonul C.F.R. avem cuvinte formate prin
următoarele mijloace:
a. patru compuse; două derivate; unul obŃinut prin schimbarea valorii
gramaticale;
b. trei compuse; cinci derivate; nici unul prin schimbarea valorii gramaticale;
c. două compuse; trei derivate; unul obŃinut prin schimbarea valorii
gramaticale;
d. unul compus; trei derivate; două obŃinute prin schimbarea valorii
gramaticale;

19. Partea de vorbire a cuvintelor subliniate din propoziŃia „Spre seară copiii au
ajuns acasă încântaŃi de frumoasele peisaje ale muntelui” este corect indicată,
pentru toate, în varianta:
a. seară = substantiv; încântaŃi = adverb; ale = pronume;
b. seară = substantiv; încântaŃi = adjectiv; ale = articol posesiv;
c. seară = adverb; încântaŃi = adverb; ale = adjectiv;
d. seară = adjectiv; încântaŃi = verb; ale = pronume;

20. FuncŃia substantivelor subliniate din propoziŃia: „Urma lăsată prin iarba de la
marginea pădurii era a iedului” este indicată corect, pentru toate, în varianta:
a. urma – subiect; prin iarba – atribut; de la marginea – compl.; a iedului
= atribut.
b. urma – compl.; prin iarba – atribut; de la marginea – compl.; a iedului
= compl;
c. urma – subiect; prin iarba – compl., de la marginea – atribut; a iedului =
nume pred;
d. urma – predicat; prin iarba – compl; de la marginea – compl., a iedului
= atribut

Clasa a VII-a

1. Sunt considerate texte cu destinaŃie specială toate cele indicate în varianta:

 a. planul simplu de idei; rezumatul; reclama, ştirea. b. scrisoarea; cererea; cartea
poştală; telegrama; c. telegrama; procesul verbal; descrierea în proză;
d. anunŃul; planul dezvoltat de idei;
referatul
2. Sufixele augmentative ajută la :
a. formarea unor substantive colective; b. formarea unor perechi de antonime;
c. formarea cuvintelor compuse; d. formarea unui cuvând cu sensul de „mai
mare” prin
raportare la cuvântul
de bază.
3. Trăsături distincte ale operei lirice sunt indicate în varianta:
a. prin intermediul limbajului artistic sunt mărturisite direct sentimentele eului
liric.
b. surprinde gesturi, atitudini, fapte, stări sufleteşti etc.
c. faptele sunt relatate de un narator; d. se folosesc resursele expresive ale
limbii;

4. Diversele formule specifice şi procedee tradiŃionale, atât în ceea ce priveşte

conŃinutul cât
şi forma unei opere literare, se întâlnesc în toate speciile din varianta:
d. basm, schiŃă, nuvelă; b. pastel, doină, fabulă; c. fabulă, legendă, schiŃă;
d. schiŃă, legendă, pastel; e. doină, basm, baladă
5. Când se analizează forma unui text literar se au în vedere noŃiunile cuprinse în
varianta:
a. idei, păreri, gânduri şi sentimente; b. portrete ale personajelor şi descrieri de
natură; c. imagini artistice şi valoarea expresivă a unor cuvinte, punctuaŃia şi
ortografia;
d. întâmplări şi
evenimente;
6. Portretul literar este:
a. descrierea unui tablou din natură; b. un mod de expunere folosit într-o operă
epică; c. imaginea unui personaj literar cu trăsăturile sale fizice şi morale;
d. evocarea unor fapte măreŃe din trecut.

7. ArătaŃi varianta în care se indică în mod greşit o trăsătură a povestirii :

a. naratorul este martor sau personaj al celor relatate; b. uneori se foloseşte ca
procedeu tehnica povestirii în ramă; c. are un număr mare de personaje
caracterizate complex; d. accentul cade asupra întâmplării şi nu a personajului
sau a personajelor.

8. În cele mai multe secvenŃe narative din opera „Amintiri din copilărie” de Ion
Creangă,
rolul naratorului este îndeplinit de:
a. autor; b. Nică; c. alt personaj; d. Ion Creangă şi Nică;

9. ArătaŃi varianta conŃinând o afirmaŃie care nu caracterizează o operă epică :

a. prezintă întâmplări derulate pe unul sau mai multe planuri; b. acŃiunea este
dispusă pe momente ale subiectului; c. ideile şi sentimentele sunt exprimate
 direct prin vocea eului liric; d. sunt folosite ca moduri de expunere naraŃiunea,
dialogul şi descrierea

10. ArătaŃi varianta în care este definită greşit noŃiunea literară din stânga:
a. autor = persoană reală care scrie / a scris o operă;
b. narator = o „voce” având misiunea de a povesti fapte, de a descrie locuri şi
personaje;
c. personaj literar = eroul participant la întâmplările relatate într-o operă epică;
d. eul liric = totalitatea imaginilor artistice şi a figurilor de stil dintr-o operă
literară;

11. În versurile: „S-a ivit pe culme Toamna, / Zâna melopeelor” avem ca figuri
de stil :
a. o personificare şi o comparaŃie; b. două epitete; c. o personificare; d. o
enumeraŃie;
e. o personificare şi o
metaforă
12. ArătaŃi varianta în care este indicată greşit o caracteristică a cuvintelor din fondul
principal
lexical (vocabularul fundamental) :
a. au o foarte mare frecvenŃă în vorbire; b. sunt cunoscute de toŃi vorbitorii limbii;
c. sunt termeni din diferite domenii ştiinŃifice şi de specialitate; d. au o mare
stabilitate în limbă

13. Valoarea gramaticală a cuvintelor subliniate din textul: „Iarna bătrânul om

stătea acasă numai cu necazurile sale” este corect indicată, pentru toate, în
varianta:
a. iarna = adverb; bătrânul = adjectiv; acasă = adverb; sale = adjectiv
posesiv; b. iarna = substantiv; bătrânul = substantiv; acasă = subst; sale =
articol posesiv; c. iarna = adverb; bătrânul = substantiv; acasă =
substantiv; sale = pronume posesiv d. iarna = substantiv; bătrânul = adjectiv;
acasă = adverb; sale = pronume personal

14. Abrevierea este mijlocul intern de îmbogăŃire a vocabularului prin :

a. prescurtarea unor cuvinte compuse; b. alăturarea sau unirea a doi sau a mai multor
termeni diferiŃi; c. compunere prin elemente savante; d. schimbarea ordinii
sunetelor unui cuvânt
pentru a
obŃine altul.
15. Cuvintele polisemantice sunt cele care:
a. sunt termeni comuni mai multor ştiinŃe; b se află relaŃie de omonimie (sunt
omonime); c. se pronunŃă la fel, dar se scriu diferit; d. au două sau mai multe
sensuri înrudite între ele;

16. ArătaŃi varianta în care există unul sau mai multe cuvinte scrise greşit
 a. înfrăŃit; scenă; simpozion; maxitaxi; înnegurat; b. fuziune; tic-tac; eroare; pierde-
vară; greşeală c. colegial; (a) înnota; (a) dezbina; intinerar; confrate; d. mărinimie;
simpozion; autobiografie; atotştiutor; axă

17. PărŃile de vorbire care au categoria gramaticală a genului sunt toate cele din varianta:
a. substantiv, articol, verb, adverb, prepoziŃie; b. substantiv, adjectiv, numeral,
conjuncŃie, interjecŃie; c. substantiv, adjectiv, pronume, verb, adverb; d.
substantiv, adjectiv, articol,
pronume,
numeral
18. În propoziŃia: „Cu cine ai plecat la mare?”, cuvântul subliniat este :
a. verb predicativ; b. verb copulativ; c. verb auxiliar de timp; d. substantiv.

19. În fraza: „Acolo a fost un accident, iar la sosirea noastră erau pe şosea mai
mulŃi poliŃişti pentru a cerceta împrejurările în care acesta s-a produs”
există:
a. patru predicate verbale; b. două predicate verbale şi un predicat nominal;
c. patru predicate verbale; d. trei predicate verbale.

20. FuncŃia sintactică a verbelor subliniate din textul: „A practica alpinismul

înseamnă a avea curajul de a te căŃăra pe stâncile abrupte”,este corect
indicată, pentru toate, în varianta: a. a practica = predicat vb.; a avea = predicat
verbal; de a te căŃăra = predicat vb.;
b. a practica = subiect; a avea = nume predicativ; de a te căŃăra = atribut
verbal;
c. a practica = subiect; a avea = compl. direct; de a te căŃăra =
compl.direct;
d. a practica = predicat vb.; a avea = complement direct; de a te căŃăra =
atribut;

*---Clasa a VIII-a

1. ArătaŃi varianta greşită referitoare la schimbările produse prin trecerea vorbirii

directe în vorbire indirectă:
a. eliminarea liniei de dialog; b. verbele şi pronumele de persoana I şi a II-a trec
la persoana a III-a; c. se păstrează verbele la imperativ, substantivele în
cazul vocativ şi cuvintele incidente; d. propoziŃiile exlamative şi
interogative devin enunŃiative

2. InserŃia este: a. înlănŃuirea secvenŃelor într-o operă epică în ordine cronologică;

b. procedeul prin care o povestire este inclusă în interiorul alteia; c. alternarea
modurilor de expunere într- o operă epică; d. îmbinarea realului cu fantasticul
în balada populară.

3. Comedia:
a. aparŃine genului epic; b. aparŃine genului liric; c. aparŃine genului
dramatic;
d. se aseamănă cu basmul; e. se aseamănă cu
fabula.
4. Versurile libere sunt:
a. versuri scrise separat de restul strofelor; b. versuri formate dintr-un singur
cuvânt;
c. versuri care nu respectă ritmul, rima şi măsura; d. versuri care nu conŃin în
interiorul
lor nici un
predicat;
5. Imnul este:
a. opera epică prin care se aduce în prezent imaginea unei persoane din trecut.
b. o poezie lirică închinată unei personalităŃi, unui eveniment deosebit etc.
c. o formulă de adresare reverenŃioasă către o persoană absentă sau imaginară.
d. o poezie lirică în care se exprimă sentimente de tristeŃe şi de melancolie.

6. ArătaŃi varianta în care este greşit argumentul că versurile următoare constituie o

descriere
lirică : „Ca un glas domol de clopot
Sună codri mari de brad;
Ritmic valurile cad,
Cum se zbate-n dulce ropot
Apa-n vad.”
a. prin câteva elemente de bază se fixează un cadru natural aparte; b. sunt
folosite imagini artistice şi figuri de stil pentru a crea un univers poetic pecific; c.
elementele naturii sunt personificate; d. se simte vocea naratorului care ne
relatează mişcarea şi
freamătul
naturii.
7. Elementele de versificaŃie ale primelor patru versuri din strofa de la cerinŃa
anterioară (6)
sunt corect indicate în varianta:
a. rimă împerecheată,măsura de 8 silabe, ritm trohaic; b. versuri albe.
c. rimă îmbrăŃişată, măsura de 8 – 7 silabe, ritm trohaic; d. monorimă, măsura
de 8 – 7
silabe, ritm
trohaic;
8. Substantivul este partea de vorbire care denumeşte:
a. o însuşire a verbului; b. obiecte, fiinŃe sau fenomene ale naturii; c. un
numar ;
d. acŃiunea, starea sau existenŃa; e. o însuşire a
adverbului
9. Scrisoarea este:
a. o inviŃatie la un spectacol; b. o cerere adresata directorului şcolii; c. un
document oficial; d. un mesaj transmis în scris prin poştă sau prin
intermediul unei persoane
10. ArătaŃi varianta în care sunt indicate greşit trăsături ale descrierii obiective :
a. intenŃia de a convinge şi de a informa.; b. frecvenŃa mare a neologismelor, a
termenilor tehnici şi ştiinŃifici; c. reflecatarea neutră a realităŃii; d. prezenŃa
imaginilor
artistice, a figurilor de stil şi a cuvintelor cu sens
figurat
11. “Câte doi” este:
a. numeral ordinal; b. numeral cardinal; c. numeral colectiv; d. numeral
distributiv.

12. În conŃinutul şi forma sa o scrisoare nu trebuie să conŃină :

a. data şi locul de expediere; b. formula de adresare; c. formula de încheiere şi
semnătura;
d. ştersături şi o exprimare
confuză
13. Sunt polisemantice toate cuvintele din seria:
a. dinte; gură; a dezgropa; picior; săgeată; deschis; b. cot; arie; nominativ; sat;
mireasă; c. cap; baie; a cădea; antibiotic; umăr; morală; d. măr; seceră; calciu;
succes; exerciŃiu

14. În versurile: „Mircea însuşi mână-n luptă vijelia-ngrozitoare,

Care vine, vine, vine, calcă totul în picioare” există ca figuri de
stil:
a. personificare, un epitet şi o repetiŃie; b. două epitete şi o repetiŃie;
c. metaforă, un epitet şi o repetiŃie; d. hiperbolă, o repetiŃie şi o inversiune;

15. Perechile de cuvinte: deloc – de loc; totuna – tot una; altfel – alt fel;
nicicând – nici când; numai – nu mai; altădată – altă dată sunt:
a. paronime; b. sinonime; c. omografe; d. omofone; e. omonime

16. NaraŃiunea este modul de expunere în care:

a. domină dialogul; b. există trei elemente componente : narator, personaje,
acŃiunea;
c. nu sunt personaje; d. nu există
acŃiune.
17. Prin propoziŃie regentă se înŃelege:
a. propoziŃia principală dintr-o frază; b propoziŃia principală sau secundară de care
depinde o propoziŃie subordonată; c. propoziŃia care exprimă o poruncă sau un
îndemn;
d. propoziŃie cu predicatul
subînŃeles;
18. Sunt corect despărŃite în silabe toate cuvintele din seria:
a. a-ca-de-mie; geo-gra-fi-e; re-fle-xiv; b. punc-taj; al-ve-o-lă; co-ne-xi-u-
ne; c. fi-lar-mo-ni-că; de-zi-lu-zi-e; ec-ze-mă; d. e-xu-be-rant; pse-u-
do-nim; pe-stri-Ńă

19. Felul şi numărul locuŃiunilor: cu orice chip; cu toate că; faŃă de; din loc în loc;
chiar dacă; în jurul sunt corect indicate în varianta:
a. trei locuŃiuni adverbiale şi trei locuŃiuni conjuncŃionale; b. patru locuŃiuni
adverbiale şi două locuŃiuni conjuncŃionale; c. două locuŃiuni adverbiale, două
 locuŃiuni conjuncŃionale şi două locuŃiuni prepoziŃionale; d. patru locuŃiuni
adverbiale şi două locuŃiuni substantivale

20. Antonimul cuvântului „dificil” este:

a. greu; b. uşor; c. interesant; d. colorat; e. înstelat