AIPA 

(Asociatia pentru Interventie Precoce in Autism) organizeaza grupuri de socializare pentru

copii diagnosticati cu autism si alte tulburari de dezvoltare.
Copiii vor fi repartizati in grupuri, in functie de varsta si nivel de dezvoltare:
-grupuri pt. copii de 3-5 ani;
-grupuri pt. copii de 6-9 ani.
Se vor forma grupe de 4-5 copii cu varste si niveluri de dezvoltare apropiate (in functie de nevoile
copilului vor fi stabilite obiective specifice).
Grupurile de socializare se vor desfasura la biroul nostru din str. Calea Serban Voda, zona
Tineretului, sector 4.
Pentru inscrieri si informatii suplimentare, contactati-ne pe e-mail: asociatie_aipa@yahoo.com
www.autism-aipa.ro

Autismul in Romania

“Daca un copil nu poate invata in felul in care ii predam, atunci trebuie sa ii predam in
felul in care el poate invata” (Ivar Lovaas).

Copiii cu autism din Romania reprezinta un segment important al populatiei datorita incidentei mari,
si de altfel in crestere. Parintii, in general, trebuie informati pentru a observa din timp simptomele
autismului si apoi sa se adreseze mai departe specialistilor, medicii pediatrii si de familie reprezinta
un alt segment de baza pentru diagnosticarea din timp, prin metode relativ simple, la fel sunt si
educatorii, care pot trage semnale de alarma, iar medicii neutopsihiatrii, logopezii, psihoterapeutii,
psihologii etc., trebuie informati atat asupra metodelor de diagnosticare cat si asupra celor de
intreventie eficiente.
In primul rand este necesara o schimbare a mentalitatii intregii populatii cu privire la acest sindrom.
Pana de curand se considera ca acesti copii care pana la varsta de 2-3 ani pareau perfect normali,
nu au sanse de recuperare, si astfel singurul lucru pe care il puteam face era sa ii toleram asa cum
sunt. Acum lucrurile stau altfel, insa din pacate mai sunt multe persoane, chiar si de specialitate ,
care inca nu cred in posibilitatea recuperarii. Lucrul acesta este posibil inclusive in Romania, cu
ajutorul persoanelor specializate in recuperarea acestor copii, fara a se ajunge nici macar aproape
de costurile foarte mari din alte tari, dar totusi, cu implicatii economice mari pentru un roman din
clasa de mijloc.
Ne lovim de mentalitatile invechite si de piedici inclusiv in momentul in care ajungem cu
recuperarea copiilor cu autism la un nivel inalt, dupa multa interventie intensiva si costisitoare si
ajungem la etapa in care copilul trebuie inclus intr-o forma de invatamant, sau alte grupuri cu scopul
integrarii sociale. Terapia are ca scop final aceasta integrare in societate, iar acest lucru nu se
poate intampla decat daca cei de care depinde acest lucru au deschiderea necesara si accepta
acesti copii si recomandarile celor care cunosc si au lucrat cu acestia.
Cu toate acestea ne-am intalnit, din fericire si cu persone deosebit de deschise la nou si dispuse sa
coopereze intru totul pentru transformarea copiilor cu autism in membrii functionali si adaptati
societatii, si le multumim cu draga inima pentru aceasta.
Credem ca lucrurile se vor schimba, asistand oricum la schimbari majore in ajutorarea copiilor cu
autism in ultimii ani, insa conteaza si cat de repede se intampla acest lucru, recuperarea nefiind
posibila in acelasi procent si la o varsta mai mare. De aceea este deosebit de important sa militam
pentru diagnosticare si interventie precoce.
Care este prevalenta autismului?
conform Centrului de Control si Preventie a Bolilor, in 2007 prevalenta TSA (tulburari din spectrul
autist) este de 1 la 150
de 10 ori mai mare in prezent decat acum 10 ani
de 4 ori mai mare la baieti decat la fete
IMPORTANTA INTERVENTIEI PRECOCE IN CAZUL COPIILOR CU DIFICULTATI DE INVATARE
Deficitele ce apar in comunicarea, capacitatea cognitiva, sociabilitatea persoanelor cu autism,
retard mintal sau sindroame genetice (sindrom Down, sindrom Williams, sindromul X fragil, sindrom
Rett, scleroza tuberoasa etc.) sunt severe. De aceea, cu cat mai repede se intervine terapeutic, cu
atat mai mari sunt sansele unei ameliorari semnificative.
Interventia precoce in cazurile mentionate mai sus amelioreaza cu siguranta simptomele si dezvolta
abilitatile copilului de a invata.
Prognosticul in autism
Este foarte greu a spune daca persoanele cu autism au sau nu sanse de a fi integrate in societate .
De obicei , prognosticul de a fi integrat 100% este sumbru. O persoana cu autism va putea, in
anumite contexte sa aplice scheme comportamentale invatate , dar nu va sti cum sa raspunda la
complexitatea din mediu.
Orice persoana cu autism , fie ea copil sau adult , se poate ameliora. Durata terapiei variaza in
functie de gradul de afectare a persoanei, de varsta la care aceasta a inceput terapia si de
implicarea familiei in procesul terapeutic. Sunt cazuri de copii cu autism care au putut fi integrati in
gradinite si scoli normale , dar care au fost insotiti multa vreme (1-2 ani) de un terapeut, a carui
sarcina era de a le usura tranzitia.
Este foarte important ca terapia sa fie inceputa cat mai devreme si sa se tina cont de ritmul maxim ,
stabilit in functie de fiecare caz in parte , pentru a da cel mai bun randament si de a obtine
prognosticul cel mai bun cu putinta.

Beneficiari
COPII SI ADOLESCENTI (1 an si 6 luni-18 ani) cu urmatoarele diagnostice:
Tulburari din spectrul autist
Sindrom Asperger
Sindrom Dawn
Sindrom Williams
Retard psiho-motor
Tulburari de limbaj
Tulburari de invatare
A.D.H.D
Hiperkinezie
Copii cu deficiente de auz

Ce este autismul
Tratatul de psihiatrie de la Oxford evidentiaza trasaturile simptomatologiei autiste:
· „singuratatea autista”:
- incapacitatea de a stabili relatii;
- nu le face placere sa fie imbratisati,mangaiati, sarutati;
- nu sunt mai apropiati de parinti decat de straini;
- nu exista nici o deosebire intre relatiile cu oamenii si relatiile cu obiectele;
- lipsa contactului vizual.
· tulburari de vorbire si limbaj: 
- limbajul poate aparea mai tarziu, sau poate sa nu apara;
- limbajul dispare in intregime sau partial, dar in decursul terapiei poate prezenta ameliorari;
- lipsa limbajului se datoreaza unui deficit cognitiv sever;
- nu iau parte la jocuri colective;
- nu se joaca imitativ in primul an de viata;
- nu utilizeaza jucarii in mod adecvat;
- nu au imaginatie creativa;
- pe masura ce cresc jumatate din autisti au un limbaj elementar, dar cu deficiente sunt echolalici
(repeta fara sens cuvintele auzite).
· comportament manierist/ bizar:
- dorinta obsesiva de uniformitate;
- comportamente stereotipe si agresive;
- comportamente ciudate (rasucirea degetelor, scuturatul mainilor, invartit);
PERSOANELE CU AUTISM…..
sunt mai putin distrase de parti ale imaginilor care nu sunt importante pentru sarcina de indeplinit.
folosesc mai putine zone din creier in realizarea unei sarcini.
genereaza mai putina activitate cerebrala atunci cand se uita la serii de imagini.
partile creierului care in mod normal se ocupa cu imaginile chipurilor umane sunt inactive din acest
punct de vedere.
AR PUTEA INSEMNA……
dificultati in combinarea informatiilor – ceea ce duce la dificultati deosebite in cazul necesitatii
procesarii unei cantitati mai mari de informatii intr-un timp scurt – spre exemplu, in conversatie sau
in reactia la starile emotionale ale altor persoane
dificultate de combinare perceptiva – este strans legata de o conectivitate neurala redusa –
coerenta centrala slaba ca o trasatura generala
anomalie la nivelul structurilor cerebrale specifice – ex. girusul fusiform, ceea ce duce la dificultatea
procesarii chipurilor umane.
Acele parti ale creierului care din copilaria timpurie ii ajuta pe oameni sa invete aceste sarcini nu
sunt activate – probabil pentru ca limbajul si emotia sunt lipsite de satisfactii pentru copiii cu autism;
prin urmare, nu atrag atentia necesara invatarii
anomalie la nivelul sistemului de recompense cerebrale.
Acesta in schimb ar putea creste, creierul nefiind in primul rand capabil sa indeplineasca nici aceste
sarcini.
Tulburari pervazive de dezvoltare
Autismul atipic – nu sunt indeplinite toate criteriile de diagnostic, sau dezvoltarea devianta apare
dupa al 3-lea an de viata. Retardul mintal este sever (adeseori).Tulburarea dezintegrativa a
copilariei (Sd. Heller) – incidenta este 2:100.000 copii, preponderent baietii (baieti:fete = 8:1).
Simptomele apar in jurul varstei de 2 ani, dar cel mai adesea la 3-4 ani. Copilul are deja dezvoltate
abilitati corespunzatoare varstei in comunicare si relatii sociale. Perioada mai lunga de dezvoltare
normala il poate diferentia de Sindromul Rett. Copilul pierde dramatic, progresiv vocabularul, toate
abilitatile intelectuale, sociale si comunicative, controlul sfincterian, functiile motorii; frecvent apar
convulsii si un IQ foarte scazut.
Sindromul Asperger – lipseste intarzierea in dezvoltarea limbajului. Copilul achizitioneaza devreme
un vocabular amplu -  insa vorbeste cand vrea, frecvent monologheaza, nu se adapteaza
interlocutorului. Rar apar ecolalia si inversiunea pronominala. Desi inteligenta este mai buna decat
la cazurile de autism, performantele scolare sunt slabe, din cauza deficitului sever de atentie. Se
poate diagnostica incepand cu varsta de 3 ani. Copilul are interese special intens manifestate, in
arii restranse si nepractice. Frecvent este capabil sa “recite” cunostintele intr-un anumit domeniu
(“cunostintele lexicale”), insa nu este capabil sa faca corelatii superioare. Poate aparea o usoara
intarziere motorie (copilul fiind descris ca “neindemanatic”). Nu prezinta manierisme motorii, nici
preocupari cu parti ale obiectelor. Criteriile de diagnostic cer sa existe cuvinte din al doilea an de
viata ( sau mai devreme); sa poata forma propozitii in al treilea an de viata; IQ normal sau peste
medie; istoric de dezvoltare normala pana la 3 ani (inclusiv atonomia personala, comportamentul
adaptativ si curiozitatea fata de mediu).
Sindroame genetice
Sindromul X fragil (facies lunguiet si ingust, strabism, urechi mari, proeminente, nas cu baza
largita,malocluzie dentara, macroorhidie postpuberatra, laxitate ligamentara crescuta).
Comportament:evitarea persistenta a privirii interlocutorului, intarzierea limbajului, ecolalie, fixitate in
activitati, hipersensibilitate senzoriala, stereotipii, autoagresivitate, interese limitate, nevoia de
rutina, anxietate sociala. Este una din cele mai frecvente cauze genetice ale tulburarilor de
dezvoltare afectand 1:2500-1:4000 de indivizi. Simptomele nucleare ale autismului lipsesc
(comportament de atasament , relatii emotionale si empatie). Aproximativ 2-5% din persoane
diagnosticate cu autism au sindrom X fragil asociat. 29% persoane cu Xfragil au autism. Sansele ca
un al doilea baiat sa aiba tot X fragil sunt de 50%, fapt ce trebuie cunoscut de parinti cand decid sa
mai aiba un copil.
Sindromul Rett – relativ rar, cu o incidenta de 1:10000 pana la 1:15000. Apare aproape exclusiv la
fete (mutatie a unei gene). La baieti mutatia produce moarte. Dupa o erioada de dezvoltare
normala, intre 5 si 24 luni apar simptoamele asemanatoare cu cele autiste. Dezvoltarea mintala si
sociala a fetei regreseaza ( nu mai raspunde parintilor, se retrage din orice contact social; pierde
complet/partial limbajul; cresterea perimetrului cranian incetineste; apar tulburari de respiratie si
echilibru instabil; apar stereotipii de fluturare/rotatorii).
Sindromul Williams – hiperacuzie, izolare sociala, distractibilitate, un comportament excesiv de
prietenos; tendinta de a vorbi repetitiv despre subiecte care il preocupa.Copiii cu sindrom Williams
au tendinta de a se dezvolta cu întârziere si prezinta o serie de dificultati în învatare. Aceste
dificultati difera de la copil la copil si sunt caracterizate de la medii pâna la severe. In plus, prezinta
o serie de capacitati si anumite trasaturi de personalitate si de comportament comune majoritatii
persoanelor afectate de acest sindrom si care îi diferentiaza de alte persoane cu handicap mental.
Sindromul Angelman – retard mintal sever, absenta limbajului, ataxie, tremor, microbrahicefalie,
hipoplazia faciesului, gura larga, limba protruziva, dinti lati, dispozitie vesela cu ras inadecvat.
Frecvent apara crize convulsive (debut intre 1-3 ani). Hiperkinezie extrema, cu deficit de
atentie.Simptomatologia sindromului Angelman este variabila de la caz la caz, cu mentiunea ca
exista  cateva caracteristici comune care contureaza fara echivoc tabloul clinic al afectiunii. In toate
cazurile apare intarzierea dezvoltarii psihosomatice, un puternic handicap verbal, precum si
afectarea motricitatii si a sistemului vestibular (probleme de echilibru).O particularitate a copiilor cu
sindromul Angelman este dispozitia lor sufleteasca foarte vesela, exteriorizata in manifestari de
bucurie, accese frecvente si nemotivate de ras, precum si miscarea mainilor, lovirea lor in gesturi de
aplauze.
Sindromul Smith-Magenis – “sindromul imbratisarii”, denumit astfel din cauza miscarilor involuntare
de incrucisare a bratelor pe piept sau de frecare a mainilor, cu comportamente autoagresive si
tulburari severe de somn. Fenotipic: brahicefalie, nas cu baza larga, statura mica. Mai pot aparea
patologii oculare, mandibula proeminenta, anomalii ale urechilor, defecte cardiace congenitale,
scolioza, neuropatii periferice (insensibilitate la durere). Sugarii sunt hipotoni, letargici, cu disfunctii
oro-motorii, tulburari de somn si de comportament. Cam 25% au modificari EEG si convulsii.
Sindromul Down (trisomie 21) – reprezinta o afectiune cromozomiala (o afectiune din nastere, care
este prezenta la copil înca din momentul conceperii) cauzata de prezenta unui cromozom 21
suplimentar. În Romanianu exista o statistica, dar având în vedere faptul ca la nivel modial
incidenta este de aproximativ 1-800 nasteri, se poate estima ca sunt în jur de 30.000 de persoane
cu trisomie 21.Toate persoanele cu Sindrom Down prezinta un anumit grad de dificultate de
învatare (retard mental). Gradul de dizabilitate difera de la o persoana la alta si este imposibil de
apreciat în momentul nasterii cât de grav va fi. Coeficientul de inteligenta poate sa scada dupa
primii ani de viata.
Scleroza tuberoasa – o facomatoza (transmisa autozomal-dominant), caracterizata de hemartoame
(tuberi), malformatii ale sistemului nervos central si pielii (angiofibroame, astrocitoame retiniene)
retard mintal si convulsii. 3-9% dintre toate cazurile de autism au asociata scleroza tuberoasa;
incidenta este mai mare in cazurile de autism cu epilepsie. Autismul apare cand multiple leziuni
sunt in regiunile temporo-frontale.
Sindroame psihiatrice comorbide
ADHD
Sindromul Tourette (ticuri motorii, vocale, obsesii, compulsii si deficit de atentie); ticurile sunt
complexe, similare stereotipiilor.
Tulburare obsesiv-compulsiva
Anxietate (adesea declansata de factori ambientali)
Depresie/tulburare bipolara
Mutism electiv
Tulburare de personalitate (subiectii cu sindrom Asperger)
Anorexia nervosa
Tulburari de somn

Despre Noi
Asociatia pentru Interventie Precoce in Autism (A.I.P.A) este o asociatie non- profit, ce a fost
infiintat in anul 2006 de trei tinere, dornice sa imparta cunostintele si experienta lor in lucrul cu copii
cu autism. AIPA isi desfasoara activitatea la domiciliul copiilor (program terapeutic home-based) si
isi ia angajamentul de a le oferi copiilor cu tulburari din spectru autist si alte tulburari pervazive de
dezvoltare, programe individualizate, centrate pe nevoile fiecarui copil si ale fiecarei familii.
In Romania este necesar sa se dezvolte servicii pentru copiii cu autism si familiile acestora, pentru
a implementa programe de interventie precoce in autism, pentru a informa populatia despre nevoile
acestor copii, pentru a obtine suport din partea autoritatilor.
Prioritatea noastra este de a intampina nevoile copiilor cu autism si ale familiilor acestora, de a oferi
suportul si experienta noastra parintilor, ingrijitorilor, educatorilor.

Echipa A.I.P.A.
Membrii fondatori:  Munteanu Monica, Radu Oana, Zamfir Ana-Maria (experienta in domeniu din
2004)
Membrii : Constantinescu Roxana (experienta in domeniu din 2005), Gioroc Maria (experienta in
domaniu din 2007)   

MUNTEANU MONICA – psiholog clinician specialist

 - membru fondator A.I.P.A din 2006

- director coordonator programe in cadrul Centrului “Sf. Mihail” (Fundatia C.I.D.-Romania)
- psiholog clinician in cadrul D.A.S.C.P. sector4, Centrul de Consiliere pentru Parinti si Copii
- terapie la domiciliu, sub servizare U.K
- psihopedagog  la Centrul de zi pentru copii cu autism “Horia Motoi” ANCAAR (2004-2006)
- master “Psihoterapii Cognitiv-Comportamentale”,
- curs de specializare in terapia comportamentala si supervizare pe toata perioada cursului (2007-
2008), training cu tema “Teoria si aplicarea terapiei comportamentale in educarea copiilor cu
tulburari din spectru autist”, eliberat de C.E.A.T. Irlanda de Nord, coordonator Mary Hopton Smith,
sub supervizarea specialistilor: Linsey Sabienly, B.A.,M.S. si Grainne Dobbs, B.Ed., M.Sc.          –
curs teoretico-practic de logopedie,
- curs de specializare in abordarea clinica a copilului cu autism (terapia ABA), r
recunoscut de catre Asociatia de Psihoterapie Cognitiv-Comportamnetala, prof.univ. dr. Irina
Holdevici)    
- colaborare cu World Vision pentru organizarea de sesiuni de comunicare pentru parintii copiilor
diagnosticati cu autism  
- iulie 2007 – Congresul National de Psihiatrie a Copilului si Adolescentului si Conferinta Nationala
de SSanatate Mintala a Copilului si Adolescentului, Bucuresti
- mai 2007 – Conferinta Internationala (“Diagnosticul neurogenetic si dezvoltarea programelor de
terapie  pentru persoanele cu tulburari din spectrul autist”, Bucuresti) 
  

Radu Oana Anacona – coordonator programe

 - membru fondator A.I.P.A din 2006

- terapeut, lucru la domiciliu, sub supervizarea Dita Hodd, Centrul
Lovaas, Israel
- curs teoretico-practic cu tema :”Metode de diagnostic si interventie in
cazul persoanelor afectate de sindromul autist sau sindromul down”, recunoscut de Centrul Roman
de Interventie Sociala si Psihoterapeutica  
    

 Gioroc Maria -  psiholog

- 2008-2010 – pedagog de recuperare-psiholog in cadrul centrului “Sf.Mihail” (Fundatia

C.I.D,Romania)
- 2009-prezent  terapie la domiciliu sub supervizarea specialistei Dita Hod,BCABA,
Behavioral Consultant, Centrul  Lovaas, Israel.
- 2008-2009  educator –Scoala Speciala pentru Surzi nr. 1
- 2009-2010  profesor-educator Scoala Speciala pentru Surzi nr.1 clasa de autisti
martie 2010 – curs “Tehnici de lucru prin arte combinate” sustinut de Lenuta Nastac,Fundatia
de Sprijin Comunitar Bacau obtinand certificat de lucrator prin arte combinate.
- 17-18 sept. 2009 –  participant in calitate de organizator la Conferintei Nationala cu tema
„Echilibrarea sanselor in  tratamentul tulburarii de spectru autist si a tulburarii cu deficit de
atentie”, Conferinta organizata de Fundatia  Copii in Dificultate (C.I.D.) Romania, care i-a
avut ca invitati pe Sam Goldstein Doctor in Medicina, Profesor Asistent Psihiatrie Clinica,
University of Utah, Janet Goldstein, M.S.  Profesor Asistent Clinic, University of Utah,
Catedra Tulburari de Comunicare si Iuliana Eparu, Laura Mateescu si altii.
- 2006-2009 licentiata a Universitatii “Spiru Haret”, Facultatea de Psihologie,invatamant de
zi. 
 Servicii
Serviciile noastre:
1. evaluare psihologica (sustinuta pe baza testelor achizitionate de la  specialistii din S.U.A)
2. evaluare logopedica
3. formarea echipei terapeutice pentru lucrul la domiciliu; coordonarea echipei si impementarea
planului de interventie personalizat (Bucuresti,Constanta, Craiova, Slobozia, Galati, Braila….)
4. terapia tulburarilor de limbaj ( la domiciliul clientului)
5. psihoterapie de familie
6. la cerere se pot organiza activitati de grup pentru copii si intalniri pentru parinti (“scoala
parintilor”)

Terapii abordate

Terapie cognitiv-comportamentala-aplicata (A.B.A)

Terapia cognitive comportamentala aplicata este  o stiinta dedicate imbunatatirii comportamentului

uman.Aceasta se bazeaza pe identificarea si definirea comportamnetelor observabile si cu
semnificatie sociala.ABA ne ofera metodele necesare pentru a identifica comportamnetele tinta si
de a identifica antecedentele (evenimentele ce apar inaintea comportamentului) si consecintele
(evenimente care se produc ca urmare a comportamentului).  Prin schimbarea evenimentelor din
jurul unui comportament, putem schimba probabilitatea ca acel comportament sa apara din nou. 
Astfel ca, ABA ne permite sa invatam noi abilitati sau comportamente si sa crestem sau sa
descrestem comportamentele tinta. Acordand o mare importanta comunicarii, deficitelor de
interactiune sociala si joc ce exista la copiii cu autism, principiile ABA pot fi folosite pentru
dezvoltarea de noi abiliatati si comportamente. De asemenea, aceleasi principii pot fi folosite pentru
a reduce unele comportamente neadecvate. Un plan adecvat de interventie personalizata poate fi
realizat prin intermediul principiilor ABA. ABA este o abordare comprehensiva a identificarii,
analizarii si schimbarii comportamentului.
CE FACEM CU ACEASTA METODA (ABA)?
 sporim comportamentele functionale, importante din punct de vedere social, din multe
domenii de deprinderi (precum participarea, imitarea, asezarea pe scaun, potrivirea de
obiecte, solicitarea, lectura, inteligibilitatea).
 diminuam comportamentele provocatoare 9precum tulburarile de comportament,
agresiunea si autovatamarea corporala).
 comportamentele provocatoare sunt adesea adaptive, adica ele servesc unui scop
anume pentru copil. De regula, incecam sa diminuam un comportament provocator sporind
un comportament de substitutie.
De ce se potriveste ABA autismului?
1. Autism : dificultate in a percepe “intregul”. ABA: sarcinile sunt fragmentate in pasi mici.
2. Autism: este posibil sa nu raspunda ajutorului social.  ABA: ofera ajutor special conceput, cu
scopul de a tine locul fixarii ce intervine in mod natural.
3. Autism: este posibil sa raspunda la rutina si la continuitate. ABA: ofera predare sistematica si
predictibila.
 

PECS –comunicare prin schimb de imagini

PECS ca o complementaritate la terapia ABA, utilizeaza un set de pictograme organizate pe

domenii de activitate a caror utilizare reprezinta un mod excelent de învatare a vorbirii, limbajului si
comunicarii. O caracteristica a copiilor autisti este capacitatea de selectie vizuala iar aceste imagini
vin sa-i ajute la generalizarile corespunzatoare.
 Despre utilizarea PECS:
- folosirea metodei PECS nu exlude aparitia limbajului;
- nu incetati a stimula potentialul verbal al copilului;
- ajutati-l sa vorbeasca prin metode logopedice specifice problemei;
- nu eliminati restul terapiilor din procesul recuperatoriu: copilul are nevoie de deprinderi de
autoservire, de indici comportamentali si reactii comportamentale adecvate, de o buna stimulare a
memoriei, a segmentului cognitiv, a atentiei si a celorlalte procese psihice si, implicit, de o buna
capacitate de integrare sociala;
- PECS stimuleaza potentialul limbajului receptiv si expresiv;
- PECS ajuta copilul sa-si exprime necesitatile si dorintele.

Terapie prin arte combinate

Stimularea prin arta combinata este o metoda inovatoare utilizata in recuperarea si reabilitarea
persoanelor cu nevoi speciale.Unul din primii promotori ai stimularii prin arta combinata este
Fundatia de Sprijin Comunitar Bacau,prin intermediul programului IMPART – un program de
stimulare folosind tehnici de lucru prin Muzica,Arta Vizuala,Drama,Miscare si Joc.
Scopul unui prigram de activitati stimulative si terapeutice este sa trezeasca respecul de sine si
increderea,recunoasterea potentialului  uman in fiecare persoana. Abordarea din punct de vedere
medicat este esentiala si se concentreaza asupra dizabilitatii si a metodelor de recuperare.
Abordarea din punct de vedere al stimularii prin metode creative –arta,muzica,miscare si joc –
identifica abilitatile unei persoane si le dezvolta.
Obiectivele stimularii prin arta combinata :
-consolidarea deprinderilor motrice de baza,
-consolidarea abilitatilor manuale,
-consolidarea calitatilor motrice de baza,
-corectarea atitudinilor vicioase si evitarea aparitiei deviatiilor,
-cresterea autonomiei personale,
-exersarea domninantei laterale,
-formarea de gesture simple
-insusirea corecta a schemei corporale,
-scaderea frecventei/disparitia unor miscari stereotype
-educarea miscarilor simultane si coordonate,
-dezoltarea motricitafii fine,
-dezvoltarea capacitatii de discriminare,
-dezvoltarea perceptiei spatiale si temporale,
-dezvoltarea capacitatii de identificare a unor obiecte/animale/culori/forme,
-cresterea capacitatii de concentrare a atentiei,
-stimularea capacitatilor perceptive,
-dezvoltarea conceptelor de forma,culoare,marime,numar,
-dezvoltarea capacitatii de a identifica asemanari si diferente,
-achizitia schemei corporale,
-cresterea achizitiilor cognitive,
-dezvoltarea capacitatii de pronuntare a unor sunete/silabe/cuvinte,
-dezvoltarea vocabularului,
-cresterea capacitarii de comunicare,
-disparitia unor stereotipii verbale,
-dezvoltarea capacitatii de orientare in spatiu,
-cresterea gradului de sociabilitate,
-stimularea creativitatii
Principalele metode de stimulare prin arta combinata se refera la :
-Stimularea prin miscare – program complex de activitati fizice care contribuie la dezvoltarea psiho-
motorie a beneficiarului;
-Stimularea prin muzica – program complex de activitati musicale care contribuie la dezvoltarea si
exprimarea personalitatii beneficiarului;
-Stimularea prin joc – program complex de activitati ludice care ajuta la dezvoltarea psiho-motorie a
beneficiarului;
-Stimularea prin arta vizuala – program comlex de activitati creative care permit dezvoltarea
imaginatiei si a increderii in fortele propoii;
-Stimularea prin teatru – program complex de activitati specifice teatrului care permit exprimarea
sentimentelor beneficiarului.
Unul din punctele forte ale tehnicilor de stimulare prin arta combinata il reprezinta faptul ca pentru
beneficiarii cu deficiente orice exercitiu devine o joaca,il vor realize in mod natural,fara sa li se para
ca depun vreun efort considerabil.

Terapia tulburarilor de limbaj

Logopedia este o disciplina speciala care se ocupa cu prevenirea si corectarea defectelod de

vorbire. Stiinta despre fiziologic si patologia proceselor de intelegere,de comunicare, despre
prevenirea  si tratamentul pedagogico-corectiv al defectelor in domeniul intelegerii comunicarii
poarta numele de logopedie. (M. Sovak)
In categoria tulburarilor de limbaj sunt cuprinse toate deficientele de intelegere si exprimare orala,
de scriere, de citire, de mimica si articulare.

Terapia ABA
cats: Uncategorizeddate: Iulie 28th, 2010Author: Maria
In Romania, persoanele cu autism n-au sansa unei viati normale. In loc sa investeasca in
recuperarea lor, statul prefera sa le plateasca pensii de handicap.
Autistii au sanse la o viata normala. Depinde doar de autoritati si de noi cei din jurul lor daca le
acordam aceasta sansa. Scosi din lumea lor, copiii incep sa inteleaga ce se intampla in jurul lor. Si
chiar daca nu sunt empatici si nu-si arata emotiile, nu inseamna ca nu inteleg atunci cand sunt
respinsi. Dovada stau noua sfaturi lasate oamenilor in cabinetul unui medic. Iata trei dintre ele: nu
suparati pe nimeni, nu le ziceti copiilor ca sunt prost crescuti, nu-i chinuiti pe copii.