Aparatul de fotografiat

Principiul de functionare al aparatului de fotografiat a fost descoperit de pe vremea artistului si inventatorului Leonardo da Vinci, care a aratat ca pentru a proiecta o imagine este suficient un mic orificiu prin care sa treacă lumina. Cu cat este mai mic orificiul, cu atat imaginea este mai clara. Acest aparat simplu, numit "camera obscura", exista de la inceputul sec. al XVII-lea. Mai mult a durat pana a fost gasit un material fotosensibil pentru a inregistra imaginea respectiva. Aceasta problema a fost rezolvata abia in 1826 cand Joseph Niepce a descoperit ca pentru a produce un bitum sensibil la lumina poate fi folosita clorura de argint.

Tipuri de aparate
De-a lungul timpului au aparut multe modele de aparate foto, insa marea lor majoritate se incadreaza in una dintre aceste categorii:
• • • •

aparate cu vizor sau telemetru aparate cu vizare prin obiectiv (SLR, reflex) aparate cu doua obiective aparate cu planfilm

1

avantajul de a lucra cu timpi scurti de expunere (pânã la 1/2000 s). Obturatorul cu perdea prezinta.In aceste aparate nu se foloseste film. cauciucata. dar si unele dezavantaje.Un dispozitiv care controleaza cata lumina ajunge pe film Următoarea componenta este Obturatorul .Un dispozitiv care obturatorul. de catre un arc spiral. în general. imaginea inregistrandu-se pe care 2 . opaca. Obturatorul cu placa (perdea) este construit dintr-o perdea de panza neagra. Astfel. Obiectivul Sa incepem cu . De asemenea. lumina este care se aflarazele deAcesta pe film Diafragma corpul aparatului.Un obscura in camera dispozitiv focalizeaza filmul. In ultimii ani. perdeaua se misca mai incet. Acesta poate fi situat controleaza cat timp este filmul chiar in fata filmului (obturator in expus plan focal) sau poate fi situat in la lumina obiectiv (obturator central). iar la fotografierea subiectelor în miscare rapida. Un aparat bun trebuie sa ofere posibilitatea de a stabili durata deschiderii obturatorului. la temperaturi joase. I se mai spune “obturator de placa” sau focal si are o “fanta” de a carei viteza de deplasare depinde timpul de expunere. cunoaste o larga raspandire aparatul foto digital.O cutie perfect opaca in care sta filmul pentru a fi expus. trebuie sa existe un declansator care sa controleze deschiderea si inchiderea obturatorului.Partile componente ale aparatului foto Corpul . de asemenea marginea cliseelor poate aparea în anumite cazuri expusa neuniform. care se înfasoara pe un tambur si se elibereaza prin apasarea unui buton. imaginea acestora poate apãrea deformata. Perdeaua se afla în imediata apropiere a stratului fotosensibil.

de obicei.Diametrul partii active a obiectivului poate fi reglat cu ajutorul diafragmei. Cel mai simplu obiectiv este format dintr-o lentila subtire convergenta.Actiunea acestui efect este limitata in timp si se numeste timp de expunere. În functie de caracteristicile lor specifice putem mentiona: obiectivul acromat. prezentate sub diferite denumiri comerciale. influenteaza si marimea imaginii.Ea formeaza in apropierea partii posterioare a camerei obscure. Existã o mare varietate de obiective.. distanta dintre obiectiv si film este variabila. Obiectivul lasa lumina sa intre si focalizeaza imaginea pe film.Filmul va fi cu atat mai iluminat cu cat dimensiunile sunt mai mari si obiectivul va fi mai apropiat de el.Subiectul de fotografiat se gaseste la diferite distante fata de aparatul fotografic. etc. o imagine reala. anastigmat. fiecare creat pentru anumite scopuri (portret. obiectul se gaseste la o distanta mai mare decat dublul distantei focale a lentilei. aplanat. De multe ori pe montura obiectivului sunt indicate luminozitatea si distanta focala. obiectivul. peisaj). De asemenea.Energia undei luminoase fotografica care cade pe emulsia are un efect chimic.Prelucrata electronic.un ecran. deoarece.Important este gradul de corectare a aberatiilor lor. prin distanta sa focala. 3 .Ca urmare. rasturnata si mai mica decat obiectul. aceasta poate fi incarcata pe calculator.

Iluminarea se realizeaza cu ajutorul diafragmei si a timpului de expunere. Exista o cale de stabilire precisa a timpului de expunere si a diafragmei cu ajutorul folosirii exponometrului.  Iluminarea in fotografie A fotografia insemna a scrie cu lumina. Aceasta deschidere se afla in interiorul aparatului si este controlat prin intermediul unui inel de pe obiectiv. masurat cu un miliampermetru. Vizorul este fereastra din spatele aparatului prin care priveste fotograful cand compune imaginea. Sistemul de transport: desi nu este o componenta propriu-zisa a aparatului. Apoi uremeaza alegerea 4 . acesta este o parghie in partea de sus. exprinmata in grade DIN sau ASA. Prima operatie pentru a fixa scara exponometrului este valoarea sensibilitatii filmului. Acesta este format dintr-un strat de celule fotosensibile care in prezenta luminii creeaza un impuls electric. Principala sursa de lumina este soarele desi sursele artificiale de lumina au devenit la fel de necesare. dreapta a corpului.Diafragma controleaza cantitatea de lumina care intra in aparat. La aparatele mai vechi. este totusi important in functionarea acestuia. A doua operatie consta in masurarea propriu-zisa a iluminarii si inregistrarea acestei valori. insa la majoritatea aparatelor moderne sistemul este automat.

Treapta marcata cu litera B permite fotografului realizarea unor timpi de expunere facultativi. Din motive practice pe aparatele de fotografiat nu se scrie 1/250 ci doar 250.  Diafragma si dimensiunea campului de profunzime Din punct de vedere constructiv. si se opreste la limita de 1/2500 s. fractia ocupand mai mult spatiu. Spre exemplu o scara a timpilor de expunere poate arata astfel: B 30” 20” 15” 10” 8” 6” 4” 3” 2” 1” 2 4 8 10 20 30 45 60 90 125 250 500 750 1000 1500 2000. diafragmele cel mai des intalnite sunt cele de tip „iris”. 30 s. 5 . nestandardizati. Aceasta scara porneste de la cel mai lung timp posibil de realizat pe cale mecanica.  Timpul de expunere in fotografie Gama timpilor de expunere folositi astazi in fotogrfie a fost in mare masura standardizata atat pentru valorile mai mari de o secunda cat si pentru cele inferioare. in functie de valorile indicate de exponometru.diafragmei si a timpului de expunere cele mai convenabile. aceste bariere nefiind de netrecut. pe baza de lame metalice dispuse circular in interiorul obiectivului aparatului de fotografiat.

cu atat dimensiunea campului de profunzime este mai mare. Cu cat diafragma este mai inchisa. Campul de profunzime in fotografie este spatiul in care toate obiectele dispuse vor fi reprezentate clar.8 2 2.8 va fi clar intre 2.6 8 11 16. scara diafragmelor a fost uniformizata pentru majoritatea aparatelor de fotografiat.5 si 10 m. 6 . Spre exemplu pentru diafragma 2. adica numarul obiectelor din imagine reprezenate clar va fi mai mare.2m iar penrtu diafragma 16 claritatea va fi intre 1.8 3.7-3.Ca si in cazul timpilor de expunere. Intre valorile inscrise pe aparatul de fotografiat si deschiderea reala exista un raport de inversa proportionalitate. In cazul uniui obiectiv fotografic foarte luminos vom avea urmatoarea scara a diafragmelor: 1.5 4 5.

Etimologie Cuvântul fotografie are originea de la două cuvinte provenite din limba greacă: fotos (φotoς) care se traduce ca lumină. este o imagine obţinută prin această tehnică. desen. este o ramură a artei grafice care foloseşte această tehnică. scris. Literalmente se poate traduce prin a picta cu lumină.Fotografia Termenul de fotografie are o triplă semnificaţie în vorbirea curentă: • • • este tehnica care poate crea imagini sub acţiunea luminii. evident (în cazul nostru se foloseşte termenul de lumină) şi graphy (γραφειν) care se traduce ca lumină. In vorbirea curentă pe scurt se foloseşte termenul de imagine. Istoric Aparate foto Cele trei fenomene necesare obţinerii imaginilor fotografice sunt cunoscute de mult timp: 7 .

alchimiştii ştiau că lumina înnegreşte clorura de argint.De aceea. simplificarea aplicării tehnicilor de fotografiat. datorită apariţiei: o aparatelor de fotografiat din ce în ce mai mici şi mai ieftine o substanţelor chimice de developare şi stabilizare a peliculei sensibile negative sau a suportului de carton pentru pozitive gata preparate de laboratoare specializate. Progresele au urmat trei direcţii principale: • • • reducera duratei de expunere / mărirea sensibilităţii filmului sau a plăcii. A treia contribuţie a venit din partea lui John Herschel. Niepce a murit în 1833. Prima experienţă foto a lui Niepce Joseph Nicéphore Niépce. care este o simplă ameliorare a descoperirii făcute de Niepce. Se obţine astfel o aşa-numită cameră obscură. a folosit toate aceste trei proceduri pentru a fixa o imagine pe o plăcă metalică cu depunere de halogenură de argint (1829). Pe de altă parte. Fotografia color Fotografie color prin sistemul "autochrom" 8 . dar invenţia sa a fost recuperată de către Jacques Mandé Daguerre.• • • Încă de pe vremea lui Aristotel s-a ştiut cum se poate pune realitatea într-o cutie: este suficient să facem o gaură într-o cutie închisă ca să apară o imagine reală inversată pe fondul interior al cutiei. când Daguerre a prezentat invenţia numită de el "daghereotip". un mic fizician din provincie. Rezultatul a avut o calitate medie. care în 1819 a descris proprietăţiile hiposulfitului de sodiu. mărirea stabilităţii imprimării. data oficială a invenţiei fotografiei este 1839. Evoluţie În decursul timpului fotografia a evoluat foarte mult. care va deveni "fixatorul" fotografiei.

Preţul său ridicat indica o utilizare numai în fotojurnalism şi aplicaţii profesionale. Pentru a ţine pasul cu popularitatea crescândă a televiziunii. răspândirea lor pe glob a depăşit de mult predecesorul lor tradiţional. În ianuarie 2004 Kodak a anunţat că nu va mai produce aparate foto reîncărcabile cu film de 35 mm începând de la finalul anului. Majoritatea peliculelor color moderne. dar încetul cu încetul şi ramura digitală a fotografiei a devenit disponibilă în comerţ. Acesta era un sistem de fotografie color transparentă. Fotojurnaliştii trimişi în locaţii distante trebuiau să îşi ia cu ei un mini-laborator foto şi un aparat pentru cuplarea la liniile de transmitere a imaginilor.Ideea de fotografie color a circulat încă de la apariţia invenţiei. Apoi cele trei fotografii transparente rezultante se suprapuneau. 9 . deoarece preţul componentelor electronice scade permanent iar simultan se îmbunătăţeşte şi calitatea imaginilor digitale. Primul sistem color. aceştia au făcut tot posibilul pentru a trimite imaginile lor la ziar cât mai repede. a apărut pe piaţă la 17 decembrie 1903. se bazează pe o tehnologie dezvoltată de compania germană Agfa în 1936. iar din 1962 în culori. În 1990. Fotografia instantanee cunoscută sub numele de Polaroid a apărut în anul 1948. atâta timp cât artişti fotografici talentaţi şi unii amatori vor dori să profite de posibilităţile ei multiple. Fotografia digitală Fotografierea tradiţională a fost dificilă pentru fotografii ce lucrau departe de sediu (precum corespondenţii de presă din străinătate). dând o fotografie color transparentă. cu excepţia "Kodachrome". fiind pusă la punct de dr. Primele experimente fotografice în culoare nu au avut succes. fără acces la facilităţi de procesare şi transmitere. compania Kodak a prezentat publicului DCS 100. Totuşi. astfel de exemplu nu s-a putut împiedica decolorarea fotografiilor. Autochrome Lumière. Fotografierea se făcea pe trei plăci fotografice alb/negru cu substanţe cromatice sensibile numai la culorile roşu. şi fotografia "udă" va continua să existe. verde şi albastru. În decurs de 10 ani aparatele de fotografiat digitale au devenit articole de consum uzuale. primul aparat de fotografiat digital disponibil în comerţ. la început în alb/negru. La ora actuală. Pelicula color de tip Kodachrome a apărut în 1935 şi s-a bazet pe emulsii tricolorate. Edwin Land. Prima fotografie cu culori permanente a fost făcută în 1861 de fizicianul James Clerk Maxwell.

10 .

Fotografiat (etimologie si istoric) 8.3 Partile componente 4.wikipedia.Fotografia digitala Bibliografie : www.Fotografiat Color 9.e-scoala.Evolutia 7.ro Manualul de fizica cls a IX-a 11 .Iluminarea si si Timpul de expunere 5.org www.Aparatul de fotografiat – generalitati 2. Diafragma si dimensiunea campului de profunzime 6.Cuprins 1.

Proiect realizat de : Clasa a IX-a C Liceul teoretic „Grigore Moisil” 12 .

Sign up to vote on this title
UsefulNot useful