Aparatul de fotografiat

Principiul de functionare al aparatului de fotografiat a fost descoperit de pe vremea artistului si inventatorului Leonardo da Vinci, care a aratat ca pentru a proiecta o imagine este suficient un mic orificiu prin care sa treacă lumina. Cu cat este mai mic orificiul, cu atat imaginea este mai clara. Acest aparat simplu, numit "camera obscura", exista de la inceputul sec. al XVII-lea. Mai mult a durat pana a fost gasit un material fotosensibil pentru a inregistra imaginea respectiva. Aceasta problema a fost rezolvata abia in 1826 cand Joseph Niepce a descoperit ca pentru a produce un bitum sensibil la lumina poate fi folosita clorura de argint.

Tipuri de aparate
De-a lungul timpului au aparut multe modele de aparate foto, insa marea lor majoritate se incadreaza in una dintre aceste categorii:
• • • •

aparate cu vizor sau telemetru aparate cu vizare prin obiectiv (SLR, reflex) aparate cu doua obiective aparate cu planfilm

1

imaginea inregistrandu-se pe care 2 . care se înfasoara pe un tambur si se elibereaza prin apasarea unui buton. opaca. trebuie sa existe un declansator care sa controleze deschiderea si inchiderea obturatorului. lumina este care se aflarazele deAcesta pe film Diafragma corpul aparatului. în general.Un obscura in camera dispozitiv focalizeaza filmul.In aceste aparate nu se foloseste film. avantajul de a lucra cu timpi scurti de expunere (pânã la 1/2000 s).Partile componente ale aparatului foto Corpul .Un dispozitiv care controleaza cata lumina ajunge pe film Următoarea componenta este Obturatorul . dar si unele dezavantaje. la temperaturi joase.Un dispozitiv care obturatorul. In ultimii ani. de catre un arc spiral. Obturatorul cu perdea prezinta. de asemenea marginea cliseelor poate aparea în anumite cazuri expusa neuniform. cunoaste o larga raspandire aparatul foto digital. Acesta poate fi situat controleaza cat timp este filmul chiar in fata filmului (obturator in expus plan focal) sau poate fi situat in la lumina obiectiv (obturator central). Obturatorul cu placa (perdea) este construit dintr-o perdea de panza neagra. cauciucata. Perdeaua se afla în imediata apropiere a stratului fotosensibil. perdeaua se misca mai incet. imaginea acestora poate apãrea deformata. I se mai spune “obturator de placa” sau focal si are o “fanta” de a carei viteza de deplasare depinde timpul de expunere. iar la fotografierea subiectelor în miscare rapida. Obiectivul Sa incepem cu . De asemenea. Astfel. Un aparat bun trebuie sa ofere posibilitatea de a stabili durata deschiderii obturatorului.O cutie perfect opaca in care sta filmul pentru a fi expus.

Prelucrata electronic. 3 . De multe ori pe montura obiectivului sunt indicate luminozitatea si distanta focala.Actiunea acestui efect este limitata in timp si se numeste timp de expunere.Diametrul partii active a obiectivului poate fi reglat cu ajutorul diafragmei. Cel mai simplu obiectiv este format dintr-o lentila subtire convergenta. aplanat..Ea formeaza in apropierea partii posterioare a camerei obscure. Obiectivul lasa lumina sa intre si focalizeaza imaginea pe film. distanta dintre obiectiv si film este variabila. obiectivul. fiecare creat pentru anumite scopuri (portret. obiectul se gaseste la o distanta mai mare decat dublul distantei focale a lentilei. o imagine reala.Subiectul de fotografiat se gaseste la diferite distante fata de aparatul fotografic.Important este gradul de corectare a aberatiilor lor. peisaj). Existã o mare varietate de obiective.Ca urmare. de obicei. aceasta poate fi incarcata pe calculator. De asemenea.Filmul va fi cu atat mai iluminat cu cat dimensiunile sunt mai mari si obiectivul va fi mai apropiat de el. În functie de caracteristicile lor specifice putem mentiona: obiectivul acromat. influenteaza si marimea imaginii.Energia undei luminoase fotografica care cade pe emulsia are un efect chimic.un ecran. deoarece. prezentate sub diferite denumiri comerciale. rasturnata si mai mica decat obiectul. etc. prin distanta sa focala. anastigmat.

Acesta este format dintr-un strat de celule fotosensibile care in prezenta luminii creeaza un impuls electric. Aceasta deschidere se afla in interiorul aparatului si este controlat prin intermediul unui inel de pe obiectiv. A doua operatie consta in masurarea propriu-zisa a iluminarii si inregistrarea acestei valori. Prima operatie pentru a fixa scara exponometrului este valoarea sensibilitatii filmului. este totusi important in functionarea acestuia. Apoi uremeaza alegerea 4 . La aparatele mai vechi. Vizorul este fereastra din spatele aparatului prin care priveste fotograful cand compune imaginea. masurat cu un miliampermetru. Sistemul de transport: desi nu este o componenta propriu-zisa a aparatului. Exista o cale de stabilire precisa a timpului de expunere si a diafragmei cu ajutorul folosirii exponometrului. insa la majoritatea aparatelor moderne sistemul este automat. Principala sursa de lumina este soarele desi sursele artificiale de lumina au devenit la fel de necesare. exprinmata in grade DIN sau ASA. Iluminarea se realizeaza cu ajutorul diafragmei si a timpului de expunere. dreapta a corpului.  Iluminarea in fotografie A fotografia insemna a scrie cu lumina. acesta este o parghie in partea de sus.Diafragma controleaza cantitatea de lumina care intra in aparat.

Spre exemplu o scara a timpilor de expunere poate arata astfel: B 30” 20” 15” 10” 8” 6” 4” 3” 2” 1” 2 4 8 10 20 30 45 60 90 125 250 500 750 1000 1500 2000. nestandardizati. Treapta marcata cu litera B permite fotografului realizarea unor timpi de expunere facultativi. Aceasta scara porneste de la cel mai lung timp posibil de realizat pe cale mecanica.diafragmei si a timpului de expunere cele mai convenabile. in functie de valorile indicate de exponometru. 5 . Din motive practice pe aparatele de fotografiat nu se scrie 1/250 ci doar 250. pe baza de lame metalice dispuse circular in interiorul obiectivului aparatului de fotografiat.  Timpul de expunere in fotografie Gama timpilor de expunere folositi astazi in fotogrfie a fost in mare masura standardizata atat pentru valorile mai mari de o secunda cat si pentru cele inferioare. aceste bariere nefiind de netrecut. si se opreste la limita de 1/2500 s. fractia ocupand mai mult spatiu. diafragmele cel mai des intalnite sunt cele de tip „iris”.  Diafragma si dimensiunea campului de profunzime Din punct de vedere constructiv. 30 s.

Ca si in cazul timpilor de expunere. adica numarul obiectelor din imagine reprezenate clar va fi mai mare.5 si 10 m.6 8 11 16.2m iar penrtu diafragma 16 claritatea va fi intre 1. Spre exemplu pentru diafragma 2.8 3.8 2 2.8 va fi clar intre 2. scara diafragmelor a fost uniformizata pentru majoritatea aparatelor de fotografiat. cu atat dimensiunea campului de profunzime este mai mare.7-3. Intre valorile inscrise pe aparatul de fotografiat si deschiderea reala exista un raport de inversa proportionalitate. 6 . In cazul uniui obiectiv fotografic foarte luminos vom avea urmatoarea scara a diafragmelor: 1. Campul de profunzime in fotografie este spatiul in care toate obiectele dispuse vor fi reprezentate clar.5 4 5. Cu cat diafragma este mai inchisa.

scris. desen. este o imagine obţinută prin această tehnică. Istoric Aparate foto Cele trei fenomene necesare obţinerii imaginilor fotografice sunt cunoscute de mult timp: 7 . este o ramură a artei grafice care foloseşte această tehnică. Literalmente se poate traduce prin a picta cu lumină. In vorbirea curentă pe scurt se foloseşte termenul de imagine.Fotografia Termenul de fotografie are o triplă semnificaţie în vorbirea curentă: • • • este tehnica care poate crea imagini sub acţiunea luminii. evident (în cazul nostru se foloseşte termenul de lumină) şi graphy (γραφειν) care se traduce ca lumină. Etimologie Cuvântul fotografie are originea de la două cuvinte provenite din limba greacă: fotos (φotoς) care se traduce ca lumină.

când Daguerre a prezentat invenţia numită de el "daghereotip". mărirea stabilităţii imprimării. Fotografia color Fotografie color prin sistemul "autochrom" 8 . dar invenţia sa a fost recuperată de către Jacques Mandé Daguerre. alchimiştii ştiau că lumina înnegreşte clorura de argint. Prima experienţă foto a lui Niepce Joseph Nicéphore Niépce. care va deveni "fixatorul" fotografiei. Evoluţie În decursul timpului fotografia a evoluat foarte mult. data oficială a invenţiei fotografiei este 1839. Niepce a murit în 1833. Progresele au urmat trei direcţii principale: • • • reducera duratei de expunere / mărirea sensibilităţii filmului sau a plăcii. Se obţine astfel o aşa-numită cameră obscură.• • • Încă de pe vremea lui Aristotel s-a ştiut cum se poate pune realitatea într-o cutie: este suficient să facem o gaură într-o cutie închisă ca să apară o imagine reală inversată pe fondul interior al cutiei. un mic fizician din provincie.De aceea. care în 1819 a descris proprietăţiile hiposulfitului de sodiu. care este o simplă ameliorare a descoperirii făcute de Niepce. datorită apariţiei: o aparatelor de fotografiat din ce în ce mai mici şi mai ieftine o substanţelor chimice de developare şi stabilizare a peliculei sensibile negative sau a suportului de carton pentru pozitive gata preparate de laboratoare specializate. A treia contribuţie a venit din partea lui John Herschel. simplificarea aplicării tehnicilor de fotografiat. a folosit toate aceste trei proceduri pentru a fixa o imagine pe o plăcă metalică cu depunere de halogenură de argint (1829). Rezultatul a avut o calitate medie. Pe de altă parte.

Fotografierea se făcea pe trei plăci fotografice alb/negru cu substanţe cromatice sensibile numai la culorile roşu. atâta timp cât artişti fotografici talentaţi şi unii amatori vor dori să profite de posibilităţile ei multiple. În ianuarie 2004 Kodak a anunţat că nu va mai produce aparate foto reîncărcabile cu film de 35 mm începând de la finalul anului. şi fotografia "udă" va continua să existe. Edwin Land. verde şi albastru. a apărut pe piaţă la 17 decembrie 1903. Pentru a ţine pasul cu popularitatea crescândă a televiziunii. Majoritatea peliculelor color moderne. primul aparat de fotografiat digital disponibil în comerţ. dând o fotografie color transparentă. În 1990. fiind pusă la punct de dr. 9 . Autochrome Lumière. Fotografia digitală Fotografierea tradiţională a fost dificilă pentru fotografii ce lucrau departe de sediu (precum corespondenţii de presă din străinătate). Preţul său ridicat indica o utilizare numai în fotojurnalism şi aplicaţii profesionale. Fotografia instantanee cunoscută sub numele de Polaroid a apărut în anul 1948. compania Kodak a prezentat publicului DCS 100. iar din 1962 în culori. În decurs de 10 ani aparatele de fotografiat digitale au devenit articole de consum uzuale. deoarece preţul componentelor electronice scade permanent iar simultan se îmbunătăţeşte şi calitatea imaginilor digitale. Primele experimente fotografice în culoare nu au avut succes. răspândirea lor pe glob a depăşit de mult predecesorul lor tradiţional. la început în alb/negru.Ideea de fotografie color a circulat încă de la apariţia invenţiei. se bazează pe o tehnologie dezvoltată de compania germană Agfa în 1936. Pelicula color de tip Kodachrome a apărut în 1935 şi s-a bazet pe emulsii tricolorate. fără acces la facilităţi de procesare şi transmitere. Apoi cele trei fotografii transparente rezultante se suprapuneau. Primul sistem color. La ora actuală. dar încetul cu încetul şi ramura digitală a fotografiei a devenit disponibilă în comerţ. Acesta era un sistem de fotografie color transparentă. astfel de exemplu nu s-a putut împiedica decolorarea fotografiilor. cu excepţia "Kodachrome". aceştia au făcut tot posibilul pentru a trimite imaginile lor la ziar cât mai repede. Totuşi. Fotojurnaliştii trimişi în locaţii distante trebuiau să îşi ia cu ei un mini-laborator foto şi un aparat pentru cuplarea la liniile de transmitere a imaginilor. Prima fotografie cu culori permanente a fost făcută în 1861 de fizicianul James Clerk Maxwell.

10 .

Fotografiat Color 9.wikipedia.Evolutia 7.Iluminarea si si Timpul de expunere 5.ro Manualul de fizica cls a IX-a 11 .e-scoala.Cuprins 1.Fotografia digitala Bibliografie : www.Fotografiat (etimologie si istoric) 8.3 Partile componente 4.Aparatul de fotografiat – generalitati 2.org www. Diafragma si dimensiunea campului de profunzime 6.

Proiect realizat de : Clasa a IX-a C Liceul teoretic „Grigore Moisil” 12 .

Sign up to vote on this title
UsefulNot useful