Aparatul de fotografiat

Principiul de functionare al aparatului de fotografiat a fost descoperit de pe vremea artistului si inventatorului Leonardo da Vinci, care a aratat ca pentru a proiecta o imagine este suficient un mic orificiu prin care sa treacă lumina. Cu cat este mai mic orificiul, cu atat imaginea este mai clara. Acest aparat simplu, numit "camera obscura", exista de la inceputul sec. al XVII-lea. Mai mult a durat pana a fost gasit un material fotosensibil pentru a inregistra imaginea respectiva. Aceasta problema a fost rezolvata abia in 1826 cand Joseph Niepce a descoperit ca pentru a produce un bitum sensibil la lumina poate fi folosita clorura de argint.

Tipuri de aparate
De-a lungul timpului au aparut multe modele de aparate foto, insa marea lor majoritate se incadreaza in una dintre aceste categorii:
• • • •

aparate cu vizor sau telemetru aparate cu vizare prin obiectiv (SLR, reflex) aparate cu doua obiective aparate cu planfilm

1

Acesta poate fi situat controleaza cat timp este filmul chiar in fata filmului (obturator in expus plan focal) sau poate fi situat in la lumina obiectiv (obturator central). De asemenea. cunoaste o larga raspandire aparatul foto digital. perdeaua se misca mai incet. dar si unele dezavantaje.O cutie perfect opaca in care sta filmul pentru a fi expus. Astfel. de catre un arc spiral. imaginea acestora poate apãrea deformata. lumina este care se aflarazele deAcesta pe film Diafragma corpul aparatului. cauciucata. imaginea inregistrandu-se pe care 2 .In aceste aparate nu se foloseste film.Un dispozitiv care controleaza cata lumina ajunge pe film Următoarea componenta este Obturatorul . opaca. trebuie sa existe un declansator care sa controleze deschiderea si inchiderea obturatorului. Obturatorul cu perdea prezinta. Un aparat bun trebuie sa ofere posibilitatea de a stabili durata deschiderii obturatorului. Perdeaua se afla în imediata apropiere a stratului fotosensibil. la temperaturi joase. care se înfasoara pe un tambur si se elibereaza prin apasarea unui buton.Un dispozitiv care obturatorul. în general.Partile componente ale aparatului foto Corpul . Obiectivul Sa incepem cu . avantajul de a lucra cu timpi scurti de expunere (pânã la 1/2000 s). I se mai spune “obturator de placa” sau focal si are o “fanta” de a carei viteza de deplasare depinde timpul de expunere. Obturatorul cu placa (perdea) este construit dintr-o perdea de panza neagra. de asemenea marginea cliseelor poate aparea în anumite cazuri expusa neuniform. iar la fotografierea subiectelor în miscare rapida.Un obscura in camera dispozitiv focalizeaza filmul. In ultimii ani.

fiecare creat pentru anumite scopuri (portret.Prelucrata electronic.Filmul va fi cu atat mai iluminat cu cat dimensiunile sunt mai mari si obiectivul va fi mai apropiat de el. deoarece.Energia undei luminoase fotografica care cade pe emulsia are un efect chimic.Important este gradul de corectare a aberatiilor lor. prin distanta sa focala. Cel mai simplu obiectiv este format dintr-o lentila subtire convergenta. 3 . Existã o mare varietate de obiective.. peisaj). Obiectivul lasa lumina sa intre si focalizeaza imaginea pe film. distanta dintre obiectiv si film este variabila. aplanat. obiectivul. rasturnata si mai mica decat obiectul. În functie de caracteristicile lor specifice putem mentiona: obiectivul acromat.Ca urmare. aceasta poate fi incarcata pe calculator.Ea formeaza in apropierea partii posterioare a camerei obscure. anastigmat.un ecran. obiectul se gaseste la o distanta mai mare decat dublul distantei focale a lentilei.Subiectul de fotografiat se gaseste la diferite distante fata de aparatul fotografic. prezentate sub diferite denumiri comerciale. influenteaza si marimea imaginii. De asemenea.Diametrul partii active a obiectivului poate fi reglat cu ajutorul diafragmei.Actiunea acestui efect este limitata in timp si se numeste timp de expunere. de obicei. De multe ori pe montura obiectivului sunt indicate luminozitatea si distanta focala. etc. o imagine reala.

 Iluminarea in fotografie A fotografia insemna a scrie cu lumina. Apoi uremeaza alegerea 4 . Vizorul este fereastra din spatele aparatului prin care priveste fotograful cand compune imaginea. A doua operatie consta in masurarea propriu-zisa a iluminarii si inregistrarea acestei valori. Acesta este format dintr-un strat de celule fotosensibile care in prezenta luminii creeaza un impuls electric. masurat cu un miliampermetru. Iluminarea se realizeaza cu ajutorul diafragmei si a timpului de expunere. Prima operatie pentru a fixa scara exponometrului este valoarea sensibilitatii filmului. dreapta a corpului. Principala sursa de lumina este soarele desi sursele artificiale de lumina au devenit la fel de necesare. Aceasta deschidere se afla in interiorul aparatului si este controlat prin intermediul unui inel de pe obiectiv. exprinmata in grade DIN sau ASA. La aparatele mai vechi. Exista o cale de stabilire precisa a timpului de expunere si a diafragmei cu ajutorul folosirii exponometrului. este totusi important in functionarea acestuia. acesta este o parghie in partea de sus. Sistemul de transport: desi nu este o componenta propriu-zisa a aparatului. insa la majoritatea aparatelor moderne sistemul este automat.Diafragma controleaza cantitatea de lumina care intra in aparat.

Din motive practice pe aparatele de fotografiat nu se scrie 1/250 ci doar 250. nestandardizati. pe baza de lame metalice dispuse circular in interiorul obiectivului aparatului de fotografiat. diafragmele cel mai des intalnite sunt cele de tip „iris”. fractia ocupand mai mult spatiu. si se opreste la limita de 1/2500 s. 5 .diafragmei si a timpului de expunere cele mai convenabile. Treapta marcata cu litera B permite fotografului realizarea unor timpi de expunere facultativi.  Timpul de expunere in fotografie Gama timpilor de expunere folositi astazi in fotogrfie a fost in mare masura standardizata atat pentru valorile mai mari de o secunda cat si pentru cele inferioare. 30 s. in functie de valorile indicate de exponometru. Spre exemplu o scara a timpilor de expunere poate arata astfel: B 30” 20” 15” 10” 8” 6” 4” 3” 2” 1” 2 4 8 10 20 30 45 60 90 125 250 500 750 1000 1500 2000. aceste bariere nefiind de netrecut. Aceasta scara porneste de la cel mai lung timp posibil de realizat pe cale mecanica.  Diafragma si dimensiunea campului de profunzime Din punct de vedere constructiv.

6 8 11 16.7-3. 6 . scara diafragmelor a fost uniformizata pentru majoritatea aparatelor de fotografiat.5 si 10 m. Campul de profunzime in fotografie este spatiul in care toate obiectele dispuse vor fi reprezentate clar.2m iar penrtu diafragma 16 claritatea va fi intre 1. Intre valorile inscrise pe aparatul de fotografiat si deschiderea reala exista un raport de inversa proportionalitate.8 2 2.5 4 5. cu atat dimensiunea campului de profunzime este mai mare.8 3. In cazul uniui obiectiv fotografic foarte luminos vom avea urmatoarea scara a diafragmelor: 1.Ca si in cazul timpilor de expunere. Spre exemplu pentru diafragma 2. adica numarul obiectelor din imagine reprezenate clar va fi mai mare. Cu cat diafragma este mai inchisa.8 va fi clar intre 2.

In vorbirea curentă pe scurt se foloseşte termenul de imagine. scris. desen. este o imagine obţinută prin această tehnică. Istoric Aparate foto Cele trei fenomene necesare obţinerii imaginilor fotografice sunt cunoscute de mult timp: 7 . evident (în cazul nostru se foloseşte termenul de lumină) şi graphy (γραφειν) care se traduce ca lumină. Literalmente se poate traduce prin a picta cu lumină. este o ramură a artei grafice care foloseşte această tehnică.Fotografia Termenul de fotografie are o triplă semnificaţie în vorbirea curentă: • • • este tehnica care poate crea imagini sub acţiunea luminii. Etimologie Cuvântul fotografie are originea de la două cuvinte provenite din limba greacă: fotos (φotoς) care se traduce ca lumină.

dar invenţia sa a fost recuperată de către Jacques Mandé Daguerre. data oficială a invenţiei fotografiei este 1839. datorită apariţiei: o aparatelor de fotografiat din ce în ce mai mici şi mai ieftine o substanţelor chimice de developare şi stabilizare a peliculei sensibile negative sau a suportului de carton pentru pozitive gata preparate de laboratoare specializate. mărirea stabilităţii imprimării. Prima experienţă foto a lui Niepce Joseph Nicéphore Niépce. Rezultatul a avut o calitate medie. alchimiştii ştiau că lumina înnegreşte clorura de argint. care în 1819 a descris proprietăţiile hiposulfitului de sodiu.De aceea. un mic fizician din provincie. Niepce a murit în 1833. Fotografia color Fotografie color prin sistemul "autochrom" 8 . când Daguerre a prezentat invenţia numită de el "daghereotip". care este o simplă ameliorare a descoperirii făcute de Niepce. care va deveni "fixatorul" fotografiei. A treia contribuţie a venit din partea lui John Herschel. Evoluţie În decursul timpului fotografia a evoluat foarte mult. simplificarea aplicării tehnicilor de fotografiat. Se obţine astfel o aşa-numită cameră obscură. Pe de altă parte.• • • Încă de pe vremea lui Aristotel s-a ştiut cum se poate pune realitatea într-o cutie: este suficient să facem o gaură într-o cutie închisă ca să apară o imagine reală inversată pe fondul interior al cutiei. a folosit toate aceste trei proceduri pentru a fixa o imagine pe o plăcă metalică cu depunere de halogenură de argint (1829). Progresele au urmat trei direcţii principale: • • • reducera duratei de expunere / mărirea sensibilităţii filmului sau a plăcii.

Ideea de fotografie color a circulat încă de la apariţia invenţiei. Autochrome Lumière. fără acces la facilităţi de procesare şi transmitere. Fotojurnaliştii trimişi în locaţii distante trebuiau să îşi ia cu ei un mini-laborator foto şi un aparat pentru cuplarea la liniile de transmitere a imaginilor. compania Kodak a prezentat publicului DCS 100. Fotografia digitală Fotografierea tradiţională a fost dificilă pentru fotografii ce lucrau departe de sediu (precum corespondenţii de presă din străinătate). la început în alb/negru. Acesta era un sistem de fotografie color transparentă. astfel de exemplu nu s-a putut împiedica decolorarea fotografiilor. Preţul său ridicat indica o utilizare numai în fotojurnalism şi aplicaţii profesionale. atâta timp cât artişti fotografici talentaţi şi unii amatori vor dori să profite de posibilităţile ei multiple. Prima fotografie cu culori permanente a fost făcută în 1861 de fizicianul James Clerk Maxwell. răspândirea lor pe glob a depăşit de mult predecesorul lor tradiţional. primul aparat de fotografiat digital disponibil în comerţ. În ianuarie 2004 Kodak a anunţat că nu va mai produce aparate foto reîncărcabile cu film de 35 mm începând de la finalul anului. În decurs de 10 ani aparatele de fotografiat digitale au devenit articole de consum uzuale. cu excepţia "Kodachrome". a apărut pe piaţă la 17 decembrie 1903. La ora actuală. fiind pusă la punct de dr. Fotografia instantanee cunoscută sub numele de Polaroid a apărut în anul 1948. dând o fotografie color transparentă. deoarece preţul componentelor electronice scade permanent iar simultan se îmbunătăţeşte şi calitatea imaginilor digitale. Edwin Land. 9 . În 1990. Fotografierea se făcea pe trei plăci fotografice alb/negru cu substanţe cromatice sensibile numai la culorile roşu. Pelicula color de tip Kodachrome a apărut în 1935 şi s-a bazet pe emulsii tricolorate. Majoritatea peliculelor color moderne. şi fotografia "udă" va continua să existe. iar din 1962 în culori. dar încetul cu încetul şi ramura digitală a fotografiei a devenit disponibilă în comerţ. Primul sistem color. aceştia au făcut tot posibilul pentru a trimite imaginile lor la ziar cât mai repede. Apoi cele trei fotografii transparente rezultante se suprapuneau. Totuşi. Pentru a ţine pasul cu popularitatea crescândă a televiziunii. se bazează pe o tehnologie dezvoltată de compania germană Agfa în 1936. verde şi albastru. Primele experimente fotografice în culoare nu au avut succes.

10 .

Fotografiat (etimologie si istoric) 8.ro Manualul de fizica cls a IX-a 11 .e-scoala.Aparatul de fotografiat – generalitati 2. Diafragma si dimensiunea campului de profunzime 6.org www.Evolutia 7.3 Partile componente 4.Fotografiat Color 9.Cuprins 1.Fotografia digitala Bibliografie : www.wikipedia.Iluminarea si si Timpul de expunere 5.

Proiect realizat de : Clasa a IX-a C Liceul teoretic „Grigore Moisil” 12 .