Sunteți pe pagina 1din 2

Metologie curs 6

Designul cercetarii si inferenta descriptiva

In universitati se vorbeste foarte mult de complementaritatea dintre predare si cercetare. Intradevar


predarea si cercetarea sant extrem de asemanatoare prin faptul ca ambele presupun dobandirea de
cunostinte noi si de aceea comunicarea acestora catre altii. In universitati si institutii de cercetare se
practica atat cercetarea cantitativa cat si cea calitativa. Cercetarea relevanta, stiintifica poate fi ca stil
calitativa sau cantitativa dar in ce priveste designul, cercetarea stiintifica are urmatoarele patru
caracteristici:
1. obiectivul cercetarii il constituie formularea de inferente astfel ca cercetarea urmareste
formularea de inferente explicative bazandu-se pe informatia empirica despre fenomene,
lucruri. Metodologic procedurile sant comunicabile, transmisibile, explicite. Cercetarea
stiintifica foloseste metode ce sant explicite, codificate iar valoarea acestor metode poate fi
determinata sau limitata.
2. cercetatorii observa anumite fenomene, isi pun o serie de intrebari dupa care formuleaza
inferente asupra fenomenului studiat
3. concluziile sant incerte, nu sant exhaustive, adica au un grad de probabilitate iar inferenta
este, prin natura ei, un proces imperfect.
4. Caracterul stiintific este dat de metodele si regulile folosite si nu de obiectul de studiu.
Aici apare rolul metodologiei in cercetarea stiintifica.

Designul descriptiv si inferenta descriptiva

Cercetarea poate fi desfasurata fie in traditia calitativa fie in cea cantitativa si poate fi motivata
de obiectul dublu al descrierii si explicarii, astfel unii cercetatori isi propun sa descrie fenomenul altii
sa-l explice. Ambele, descrierea si explicarea, sant importante pentru ca nu putem formula explicatii
relevante fara o descriere adecvata a ceea ce vrem sa explicam. Descrierea nu prezinta mare interes
daca nu este insotita de o relatie cauzala.
De obicei descrierea este prima pentru ca este greu sa formulam explicatii inainte de a cunoaste
bine ceea ce urmarim sa fie explicat. Amintim ca relatia dintre descriere si explicatie este dinamica
pentru ca si descrierile pot duce la explicatii cauzale. Atat descrierea cat si explicatia trebuie sa respecte
regulile inferentei stiintifice. Descrierea este departe de a fi o actiune mecanica, de rutina,
neproblematica pentru ca ea explica selectia fenomenelor care pot fi determinate dintr-o multitudine de
alte fenomene.
Aspectele fundamentale ale descrierii stiintifice
1. descrierea presupune realizarea de inferente
2. descrierea presupune realizarea distinctiei dintre aspectele sistematice si
nesistematice ale evenimentelor sau fenomenelor observate.
Metodologia curs 6 -2-

Descrierea are un rol central in orice explicatie si este importanta in sine chiar daca explicatia
este obiectivul final si vizeaza realizarea legaturilor intre cauze si efecte.
Inferenta, fie ea cauzala sau descriptiva, reprezinta scopul final al oricarei cercetari.

Inferenta este o operatie logica de trecere de la un enunt la altul si in care ultimul enunt este
determinat sau dedus din primul.

|------------|----------|--------| .... |------------|


/ \ \
cauza efect = cauza pentru urmatorul fenomen ultimul termen trebuie sa fie dedus din
primul

Exemplu: o lucrare de disertatie este compusa din urmatoarele aspecte clare: tema de cercetare din
care se stabileste o ipoteza -> se stabileste relatia functionala clara ce dezvolta scopurile si obiectivele
cercetarii -> se stabilesc metodele pentru rezolvarea problemelor respective -> se stabilesc datele
concrete -> se face prelucrarea cantitativa -> apoi interpretarea datelor -> si se trage conlcuzia ce
trebuie dedusa din tema si din ipoteza.
Inferenta este procesul prin care ajungem sa cunoastem fenomenele la care nu avem acces direct
folosind datele pe care le avem din cunostintele anterioare. Fenomenele pe care nu le putem cunoaste
direct reprezinta materialul de baza al cercetarilor, ipotezelor, teoriilor.
In logica inferenta este o opertaie de derivare a unui enunt din altul.

Tipuri de inferenta:

1. imediata cand primul enunt (premiza) duce direct la cel de-al doilea care este si concluzia
2. mediata (rationament) cand concluzia rezulta dintr-un enunt dar cel putin, prin intermediul
unui al doilea (silogismul)
3. necesara cand concluzia rezulta cu necesitate
4. probabila cand concluzia nu deriva cu necesitate din premisa.