Sunteți pe pagina 1din 3

Metodologie curs 9

Formularea problemelor de cercetare

Pasii elaborarii unei lucrari in cercetarea stintifica:


1. formularea sau precizarea temei de cercetare
Cele mai frecvente surse sant:
– cercetarile deja efectuate in sfera propriilor preocupari
– teoriile recunoscute
– evenimentele din viata de zi cu zi
– activitatea curenta
– comenzile sociale
2. stabilirea obiectivelor, sarcinilor si a ipotezelor
Obiectivele si ipotezele sant propozitii interogative care detemina relatiile dintre doua
variabile, variabila independenta (stimulul) si variabila dependenta (raspunsul la stimul).
3. operationalizarea conceptelor presupune convertirea conceptelor in atribute
cuantificabile facand astfel posibila masurarea, obiectivarea. Operationalizarea presupune definirea
corecta a conceptelor, stabilirea indicatorilor si stabilirea indicilor.
Surse de inspiratie pentru identificarea problemelor de cercetare:
– evenimentele din domeniul specific
– activitatea curenta la locul de munca
– cercetarile efectuate si finalizate; o cercetare corect efectuata trebuie sa dea raspuns
la intrebari cuprinse in ipoteza si apoi sa sugereze alte intrebari. Numai asa studiul
finalizat devine o sursa de idei pentru alte studii ulterioare
– teoriile ca ansamblu de reguli organizate logic. O teorie stiintifica cuprinde si
integreaza o multitudine de informatii intr-un domeniu si devine o sursa de idei
pentru alte teme de cercetare.
(4) a) dupa formularea problemei de cercetare urmeaza etapa de documentare si studiul
literaturii de specialitate privind tema aleasa. Aceasta etapa este necesara din urmatoarele considerente:
– pentru a nu repeta o cercetare deja efectuata pe tema aleasa care sa nu poata aduce
cunostinte noi
– daca tema aleasa a mai fost studiata atunic ne ajuta si ne orienteaza mai bine in
precizarea metodelor si obiectivelor studiului nostru
b) aprecierea posibilitatilor de finalizare ale cercetarii:
– evaluarea timpului necesar studiului
– evaluarea costurilor
– acceptarea subiectilor pentru participarea lor la aceasta investigatie
– respectarea codului deontologic
– gradul de experienta personala suficienta pentru finalizarea temei de cercetare
aleasa
c) alegerea metodologiei de cercetare. Trebuie sa apelam atat la metodologia cantitativa
cat si la cea calitativa pentru a stabili care metodologie este mai buna?
cum aleg o metoda sau alta ca fiind mai potrivita?
Metodologie curs 9 -2-

pe ce criterii ma bazez?
care sant metodele care pot servi mai bine scopurilor si obiectivelor?

Conditii pentru alegerea metodelor:

– sa corespunda scopurilor studiului


– sa permita prelucrarea statistica a datelor
– sa corespunda exigentelor impuse de ipoteza in sensul validarii ei

Etapele unei cercetari cantitative:


1. enuntarea problemei de cercetare;
Conditii:
– sa cunoasca, cel ce si-a ales o tema, ce informatii exista in domeniul lui, specific temei
– parcurgerea literaturii de specialitate
– sa efectueze observatii spontane, neorganizate privind aspectele temei. Aceasta etapa se
termina o data cu stabilirea explicita a ipotezei de lucru.
2. structurarea planului de cercetare;
Etapa incepe cu transformarea in variabile a conceptelor si ipotezelor generale. Se remarca
trecerea de la teorie la concret. Aceasta etapa presupune:
– operationalizarea conceptelor
– alegerea metodelor folosite
– stabilirea grupelor de lucru, esantioanelor de lucru
Toate aceste activitati vor permite transformarea ipotezelor teoretice in ipoteze empirice sau de
lucru sau de cercetare.
3. culegera datelor cercetarii cu ajutorul metodelor alese
4. prelucrarea, analiza si interpretarea datelor si informatiilro culese. Aceasta etapa determina
confruntarea datelor cu ipoteza stabilita initial pentru a determina daca ipotezele se confirma
sau se infirma.
Interpretarea datelor reprezinta confruntarea rezultatelor rezultatelor sau relatiilor dintre
variabile, realtii care au fost enuntate in ipoteza.
Ipoteza enuntata poate fi o simple descriere a unor regualritati in special cand se foloseste
metoda observatiei si se pot compara medii sau procente. Alteori ipoteza presupune o inferenta
(explicarea cauzelor unor fenomene) iar rezultatele pot fi obtinute in urm aunui studiu de corelatie pe
baza admiterii unor teste, probe, chestionare. Aceasta etapa se finalizeaza cand se pot face generlaizari
empirice (experimentale).
5. Reformularea enunturilor initiale:
a) se face evaluarea intregului studiu
b) se face revizuirea modelului, designului functie de noile informatii obtinute in urma
investigatiei
c) se stableste in ce masura metodele alese au corespuns ipotezelor formulate
d) se constientizeaza greselile si erorile facute
e) se stabileste o modalitate corecta de generalizare a datelor si se stablesc ipoteze noi
6. publicarea lucararii, studiului – etapa de sfarsit a unei teme. (inseamna supunerea acestor
rezultate judecatii comunitatii stiintifice.