VECHIUL TESTAMENT
adic\
DUMNEZEIASCA SCRIPTUR| A LEGII VECHI
FACEREA
CAP. 1.
Facerea lumii.
:ntru început au f\cut Dumnezeu cerul [i
p\mântul.
2. {i p\mântul era nev\zut [i netocmit [i
întuneric era deasupra adâncului< [i Duhul
lui Dumnezeu se purta pe deasupra apei.
3. {i au zis Dumnezeu> s\ se fac\ lumin\
[i s-a f\cut lumin\.
4. {i au v\zut Dumnezeu lumina c\ este
bun\< [i au desp\r]it Dumnezeu între
lumin\ [i între întuneric.
5. {i au numit Dumnezeu lumina ziu\ [i
întunericul l-au numit noapte. {i s-a f\cut
sear\ [i s-a f\cut diminea]\< zi una.
6. {i au zis Dumnezeu s\ se fac\ t\rie în
mijlocul apei< [i s\ fie desp\r]ind ap\ de
ap\< [i s-a f\cut a[a.
7. {i au f\cut Dumnezeu t\ria< [i au
desp\r]it Dumnezeu între apa, care era sub
t\rie [i între apa care era deasupra t\riei.
8. {i au numit Dumnezeu t\ria cer< [i au
v\zut Dumnezeu c\ este bine< [i s-a f\cut
sear\ [i s-a f\cut diminea]\< ziua a doua.
9. {i au zis Dumnezeu> s\ se adune apa
cea de sub cer într-o adunare, [i s\ se arate
uscatul< [i s-a f\cut a[a< [i s-a adunat apa
cea de sub cer întru adun\rile sale< [i s-a
ar\tat uscatul.
10. {i au numit Dumnezeu uscatul p\mânt
[i adun\rile apelor le-au numit m\ri< [i au
v\zut Dumnezeu c\ este bine.
11. {i au zis Dumnezeu> s\ r\sar\
p\mântul iarb\ verde, care s\ semene
1
s\mân]\ dup\ fel [i dup\ asem\nare, [i
pom roditor, care s\ fac\ rod, c\ruia s\ fie
s\mân]a lui într-însul dup\ fel pe p\mânt<
[i s-a f\cut a[a.
12. {i a dat din sine p\mântul iarb\ verde,
care seam\n\ s\mân]\ dup\ fel [i dup\
asem\nare< [i pom roditor, care face rod, a
c\ruia s\mân]a lui este într-însul dup\ fel
pe p\mânt< [i au v\zut Dumnezeu c\ este
bine.
13. {i s-a f\cut sear\ [i s-a f\cut
diminea]\< ziua a treia.
14. {i au zis Dumnezeu> s\ se fac\
lumin\tori întru t\ria cerului, ca s\
lumineze pe p\mânt [i s\ desp\r]easc\
între zi [i ;ntre noapte. {i s\ fie spre semne
[i spre vremi [i spre zile [i spre ani.
15. {i s\ fie spre luminare întru t\ria
cerului, ca s\ lumineze pe p\mânt [i s-a
f\cut a[a.
16. {i au f\cut Dumnezeu doi lumin\tori
mari> lumin\torul cel mai mare spre
st\pânirea zilei< iar lumin\torul cel mai
mic spre st\pânirea nop]ii [i stelele.
17. {i i-au pus pe ei Dumnezeu întru t\ria
cerului, ca s\ lumineze pe p\mânt.
18. {i s\ st\pâneasc\ peste zi [i peste
noapte [i s\ desp\r]easc\ între lumin\ [i
între întuneric< [i au v\zut Dumnezeu c\
este bine.
19. {i s-a f\cut sear\ [i s-a f\cut
diminea]\< ziua a patra.
20. {i au zis Dumnezeu> s\ scoat\ apele
viet\]i cu suflete vii [i p\s\ri zbur\toare pe
p\mânt sub t\ria cerului< [i s-a f\cut a[a.
 FACEREA
21. {i au f\cut Dumnezeu chi]ii cei mari
[i tot sufletul viet\]ilor, ce se târ\sc, care
le-au scos apele dup\ felul lor< [i toat\
pas\rea zbur\toare dup\ fel< [i au v\zut
Dumnezeu c\ sunt bune.
22. {i le-au binecuvântat Dumnezeu,
zicând> cre[te]i [i v\ înmul]i]i [i umple]i
apele m\rii, [i cele zbur\toare s\ se
înmul]easc\ pe p\mânt.
23. {i s-a f\cut sear\, [i s-a f\cut
diminea]\< ziua a cincea.
24. {i au zis Dumnezeu> s\ scoat\
p\mântul suflet viu dup\ fel de cele cu
patru picioare [i de cele ce se târ\sc [i
hiare pe p\mânt dup\ fel< [i s-a f\cut a[a.
25. {i au f\cut Dumnezeu hiarele
p\mântului dup\ felul lor [i dobitoacele
dup\ felul lor [i toate cele ce se târ\sc pe
p\mânt dup\ felul lor< [i au v\zut
Dumnezeu c\ sunt bune.
26. {i au zis Dumnezeu> s\ facem om
dup\ chipul nostru [i dup\ asem\nare< [i
s\ st\pâneasc\ pe[tii m\rii [i p\s\rile
cerului [i dobitoacele [i tot p\mântul [i
toate viet\]ile cele ce se târ\sc pe p\mânt.
27. {i au f\cut Dumnezeu pe om, dup\
chipul lui Dumnezeu l-au f\cut pe dânsul,
b\rbat [i femeie i-au f\cut pe ei.
28. {i i-au binecuvântat pe ei Dumnezeu,
zicând> cre[te]i [i v\ înmul]i]i [i umple]i
p\mântul< [i-l st\pâni]i pe el [i st\pâni]i
pe[tii m\rii [i p\s\rile cerului [i toate
dobitoacele [i tot p\mântul [i toate
viet\]ile, care se târ\sc pe p\mânt.
29. {i au zis Dumnezeu> iat\ am dat vou\
toat\ iarba, ce face s\mân]\ de sem\nat,
care este deasupra a tot p\mântul< [i tot
pomul, care are întru sine rod cu s\mân]\
de sem\nat, va fi vou\ de mâncare.
30. {i tuturor hiarelor p\mântului [i
tuturor p\s\rilor cerului [i tuturor
2
viet\]ilor, ce se târ\sc pe p\mânt, care au
întru sine suflare de via]\, [i toat\ iarba
verde de mâncare< [i s-a f\cut a[a.
31. {i au v\zut Dumnezeu toate câte au
f\cut [i iat\ erau bune foarte< [i s-a f\cut
sear\ [i s-a f\cut diminea]\< ziua a [asea.
CAP. 2.
Sfin]irea zilei a [aptea. A[ezarea
omului în Rai. C\s\toria.
{i s-au s\vâr[it cerul [i p\mântul [i toat\
podoaba lor.
2. {i au s\vâr[it Dumnezeu în ziua a
[asea lucrurile sale, care au f\cut< [i s-au
odihnit în ziua a [aptea de toate lucrurile
sale, care au f\cut.
3. {i au binecuvântat Dumnezeu ziua a
[aptea [i o au sfin]it pe ea< c\ întru aceea
s-au odihnit de toate lucrurile sale, care au
început Dumnezeu a face.
4. Aceasta este cartea facerii cerului [i a
p\mântului, când [i în care zi au f\cut
Domnul Dumnezeu cerul [i p\mântul.
5. {i toat\ verdea]a câmpului mai înainte
de ce s-a f\cut pe p\mânt [i toat\ iarba
]arinii mai înainte de ce a r\s\rit, c\ nu
d\duse Dumnezeu ploaie pe p\mânt [i om
nu era, care s\-l lucreze pe dânsul.
6. {i izvor ie[ea din p\mânt [i ad\pa
toat\ fa]a p\mântului.
7. {i au f\cut Dumnezeu pe om, ]\rân\
luând din p\mânt [i au suflat în fa]a lui
suflare de via]\ [i s-a f\cut omul cu suflet
viu.
8. {i au s\dit Dumnezeu Rai în Edem
c\tre r\s\rit< [i au pus acolo pe omul pe
care l-au f\cut.
9. {i au f\cut Dumnezeu s\ r\sar\ înc\
din p\mânt tot pomul frumos la vedere [i
bun la mâncare< [i pomul vie]ii în mijlocul
 FACEREA
Raiului [i pomul [tiin]ei binelui [i a r\ului.
10. {i râu ie[ea din Edem, ca s\ ude Raiul,
care de acolo se împ\r]e[te în patru râuri.
11. Numele unuia Fison> acesta înconjur\
tot p\mântul Evilatului< acolo este aur.
12. {i aurul p\mântului aceluia este bun,
[i acolo este rubin [i piatr\ verde.
13. {i numele râului celui de al doilea
Gheon> acesta înconjur\ tot p\mântul
Etiopiei.
14. {i râul cel de al treilea Tigru> acesta
curge spre Asiria. Iar râul al patrulea Efrat.
15. {i au luat Domnul Dumnezeu pe
omul, pe care l-au f\cut [i l-au pus în
Raiul desf\t\rii s\-l lucreze [i s\-l
p\zeasc\.
16. {i au poruncit Domnul Dumnezeu lui
Adam, zicând> din tot pomul, care este în
Rai s\ m\nânce<
17. Iar din pomul [tiin]ei binelui [i a
r\ului s\ nu mânca]i dintr-însul, c\ ori în
ce zi ve]i mânca din el cu moarte ve]i
muri.
18. {i au zis Domnul Dumnezeu> nu este
bine s\ fie omul singur, s\-i facem ajutor
asemenea lui.
19. {i au f\cut Dumnezeu înc\ din p\mânt
toate hiarele ]arinii [i toate p\s\rile
cerului, [i le-au adus la Adam s\ vaz\, ce
nume le va pune< [i tot sufletul viu, cum l-
a numit Adam, acesta este numele lui.
20. {i a pus Adam nume tuturor
dobitoacelor [i tuturor p\s\rilor cerului [i
tuturor hiarelor p\mântului< iar lui Adam
nu s-a aflat ajutor asemenea lui.
21. {i au pus Dumnezeu somn în Adam [i
a adormit< [i au luat o coast\ dintru ale lui
[i au plinit cu carne locul ei.
22. {i au f\cut Dumnezeu coasta, care o
au luat din Adam, muiere, [i o au adus pe
ea la Adam.
3
23. {i a zis Adam> iat\ acum os din oasele
mele [i trup din trupul meu, aceasta se va
chema femeie, pentru c\ din b\rbatul s\u
s-a luat.
24. Pentru aceea va l\sa omul pe tat\l s\u
[i pe mama sa [i se va lipi de femeia sa [i
vor fi amândoi un trup.
25. {i erau amândoi goi [i Adam [i femeia
lui, [i nu se ru[inau.
CAP. 3.
C\derea str\mo[ilor în p\cat.
Pedeapsa. F\g\duin]a Mesiei.
Iar [arpele era mai în]elept decât toate
hiarele cele de pe p\mânt, care le-au f\cut
Domnul Dumnezeu< [i a zis [arpele c\tre
femeie> ce este, c\ au zis Dumnezeu s\ nu
mânca]i din tot pomul Raiului?
2. {i a zis femeia c\tre [arpe> din tot
pomul care este în Rai mânc\m.
3. Iar din rodul pomului, care este în
mijlocul Raiului au zis Dumnezeu> s\ nu
mânca]i dintr-însul, nici s\ v\ atinge]i de
dânsul, ca s\ nu muri]i.
4. {i a zis [arpele c\tre femeie> nu ve]i
muri cu moarte.
5. C\ [tie Dumnezeu, c\ ori în ce zi ve]i
mânca dintr-însul, se vor deschide ochii
vo[tri [i ve]i fi ca ni[te dumnezei
cunoscând binele [i r\ul.
6. {i a v\zut femeia, c\ bun este pomul
la mâncare [i pl\cut ochilor la vedere, [i
cum c\ frumos este a cunoa[te< [i luând
din rodul lui a mâncat [i a dat [i b\rbatului
s\u [i a mâncat cu dânsa.
7. {i li s-au deschis ochii am=ndurora [i
au cunoscut c\ erau goi< [i au cusut frunze
de smochin [i [i-au f\cut acoper\mânturi
împrejurul trupului.
8. {i au auzit glasul Domnului
 FACEREA
Dumnezeu umblând prin Rai dup\
amiaz\zi, [i s-au ascuns Adam [i femeia
lui de c\tre fa]a Domnului Dumnezeu
între pomii Raiului.
9. {i au strigat Domnul Dumnezeu pe
Adam [i au zis lui> Adame, unde e[ti?
10. Iar el a zis> glasul t\u am auzit
umbl=nd prin Rai [i m-am temut, c\ gol
sunt [i m-am ascuns.
11. {i i-au zis Dumnezeu> cine ]i-a spus
]ie c\ e[ti gol? f\r\ numai c\ ai mâncat din
pomul, din care ]i-am poruncit numai
dintru acesta s\ nu m\nânci.
12. {i a zis Adam> muierea care mi-ai dat
s\ fie cu mine, aceea mi-a dat din pom [i
am mâncat.
13. {i au zis Domnul Dumnezeu muierii>
de ce ai f\cut aceasta? {i a zis muierea>
[arpele m-a am\git [i am mâncat.
14. {i au zis Domnul Dumnezeu [arpelui>
pentru c\ ai f\cut aceasta, blestemat s\ fii
tu din toate dobitoacele [i din toate hiarele
p\mântului< pe pieptul t\u [i pe pântece te
vei târî [i p\mânt vei mânca în toate zilele
vie]ii tale.
15. Vr\jm\[ie voiu pune între tine [i între
femeie [i între s\mân]a ta [i între s\mân]a
ei< acela va p\zi capul t\u [i tu vei p\zi
c\lcâiul lui.
16. Muierii au zis> înmul]ind voiu înmul]i
necazurile tale [i suspinul t\u, în dureri
vei na[te fii [i spre b\rbatul t\u va fi
întoarcerea ta< [i el te va st\pâni.
17. Iar lui Adam au zis> pentru c\ ai
ascultat glasul femeii tale [i ai mâncat din
pomul, din care ]i-am poruncit ]ie, numai
dintru acela s\ nu m\nânci, [i ai mâncat
dintr-însul, blestemat s\ fie p\mântul întru
lucrurile tale< întru necazuri vei mânca
dintr-însul în toate zilele vie]ii tale.
18. Spini [i p\l\mid\ va r\s\ri ]ie, [i vei
4
mânca iarba p\mântului.
19. :ntru sudoarea fe]ei tale vei mânca
pâinea ta, pân\ când te vei întoarce în
p\mânt din care e[ti luat> c\ p\mânt e[ti [i
în p\mânt te vei întoarce.
20. {i a pus Adam numele femeii sale
Eva, adic\ Via]\, pentru c\ ea este mam\
tuturor celor vii.
21. {i au f\cut Domnul Dumnezeu lui
Adam [i femeii lui îmbr\c\minte de piele
[i i-au îmbr\cat pe ei.
22. {i au zis Dumnezeu> iat\ Adam s-a
f\cut ca unul din noi cunoscând binele [i
r\ul! {i acum, ca nu cumva s\-[i tinz\
mâna sa [i s\ ia din pomul vie]ii [i s\
m\nânce [i s\ tr\iasc\ în veci,
23. L-au scos pe el Domnul Dumnezeu
din Raiul desf\t\rii, ca s\ lucreze
p\mântul din care s-a luat.
24. {i au scos Domnul Dumnezeu afar\
pe Adam [i l-au pus pe el în preajma
Raiului desf\t\rii< [i au pus Heruvimi [i
sabie de foc învârtitoare, ca s\ p\zeasc\
calea pomului vie]ii.
CAP. 4.
Cain [i Avel. Urma[ii lor.
Iar Adam a cunoscut pe Eva femeia sa, [i
z\mislind ea a n\scut pe Cain, [i a zis>
dobândit-am om prin Dumnezeu.
2. {i a mai n\scut pe Avel fratele lui, [i a
fost Avel p\stor de oi< iar Cain a fost
lucr\tor de p\mânt.
3. {i a fost dup\ câteva zile a adus Cain
din rodurile p\mântului jertf\ lui
Dumnezeu.
4. {i a adus [i Avel din cele întâi n\scute
ale oilor sale [i din gr\simea lor< [i au
c\utat Dumnezeu spre Avel [i spre
darurile lui.
 FACEREA
5. Iar spre Cain [i spre jertfele lui nu s-au
uitat, [i s-a întristat Cain foarte [i s-a
mâhnit fa]a lui.
6. {i au zis Domnul Dumnezeu lui Cain>
de ce te-ai întristat [i pentru ce s-a mâhnit
fa]a ta?
7. De ai fi adus drept [i ai fi împ\r]it
drept, nu ai fi p\c\tuit. Taci, la tine se va
întoarce [i tu îl vei st\pâni pe acela.
8. {i a zis Cain c\tre Avel fratele s\u> s\
ie[im la câmp< [i a fost când erau ei ;n
câmp, s-a sculat Cain asupra fratelui s\u
Avel [i l-a omorât pe el.
9. {i au zis Domnul Dumnezeu c\tre
Cain> unde este Avel fratele t\u? Iar el a
zis> nu [tiu< au doar p\zitor sunt eu fratelui
meu?
10. {i au zis Domnul> de ce ai f\cut
aceasta? Glasul sângelui fratelui t\u strig\
c\tre mine din p\mânt.
11. {i acum blestemat s\ fii tu pe
p\mântul, care a deschis gura sa s\
primeasc\ sângele fratelui t\u din mâna ta.
12. Când vei lucra p\mântul, nu va
ad\uga a da ]ie puterea sa< gemând [i
tremurând vei fi pe p\mânt.
13. {i a zis Cain c\tre Domnul> mai mare
este vina mea decât a mi se ierta mie.
14. De m\ sco]i ast\zi de pe fa]a
p\mântului [i de la fa]a ta m\ voiu
ascunde< [i voiu fi gemând [i tremurând
pe p\mânt [i va fi tot cel ce m\ va afla, m\
va omorî.
15. {i au zis lui Domnul Dumnezeu> nu
a[a< tot cel ce va omorî pe Cain, de [apte
ori se va pedepsi, [i au pus Domnul
Dumnezeu semn lui Cain, ca s\ nu-l
omoare oricine îl va afla pe el.
16. {i a ie[it Cain de la fa]a lui Dumnezeu
[i a locuit în p\mântul Neid în preajma
Edemului.
5
17. {i a cunoscut Cain pe femeia sa, [i
z\mislind a n\scut pe Enoh< [i a zidit
cetate [i a chemat cetatea pe numele fiului
s\u Enoh.
18. {i s-a n\scut lui Enoh Gaidad< [i
Gaidad a n\scut pe Maleleil< [i Maleleil a
n\scut pe Matusala< [i Matusala a n\scut
pe Lameh.
19. {i a luat Lameh dou\ femei> numele
uneia Ada [i numele celeilalte Sella.
20. {i a n\scut Ada pe Iovil, acesta a fost
tat\ hr\nitorilor de dobitoace, care
locuiesc în colibe.
21. {i numele fratelui lui> Iuval< acesta a
fost care a izvodit canonul [i al\uta.
22. Iar Sella a n\scut pe Tovel< acesta a
fost b\t\tor cu ciocane, faur de aram\ [i de
fier. Iar sora lui Tovel, Noema.
23. {i a zis Lameh femeilor sale Adei [i
Sellei> asculta]i glasul meu, femeile lui
Lameh< b\ga]i în urechi cuvintele mele, c\
b\rbat am omorât spre ran\ mie [i tân\r
spre v\t\mare mie.
24. C\ de [apte ori s-a izbândit despre
Cain< iar despre Lameh de [aptezeci de ori
câte [apte.
25. {i a cunoscut Adam pe Eva, femeia sa,
[i z\mislind a n\scut fiu< [i a chemat
numele lui Sit, zicând> c\ mi-a ridicat mie
Dumnezeu alt\ s\mân]\ în locul lui Avel,
pe care l-a omorât Cain.
26. {i lui Sit s-a n\scut fiu [i i-a pus
numele lui Enos> acesta a n\d\jduit a
chema numele Domnului Dumnezeu.
CAP. 5.
Neamurile patriarhilor de la Adam
pân\ la Noe.
Aceasta este cartea facerii oamenilor, în
care zi au f\cut Dumnezeu pe Adam, dup\
 FACEREA
chipul lui Dumnezeu l-au f\cut pe el.
2. B\rbat [i femeie i-au f\cut pe ei, [i i-
au binecuvântat< [i au chemat numele lui
Adam, în ziua în care i-au f\cut pe ei.
3. {i a tr\it Adam dou\ sute [i treizeci de
ani [i a n\scut fiu dup\ chipul [i
asem\narea sa< [i a numit numele lui Sit.
4. {i au fost zilele lui Adam, care le-a
tr\it, dup\ ce a n\scut pe Sit, ani [apte
sute< [i a n\scut fii [i fete.
5. {i au fost toate zilele lui Adam, care
le-a tr\it, nou\ sute [i treizeci de ani< [i a
murit.
6. {i a tr\it Sit ani dou\ sute [i cinci< [i a
n\scut pe Enos.
7. {i a tr\it Sit, dup\ ce a n\scut pe Enos,
ani [apte sute [i [apte< [i a n\scut fii [i
fete.
8. {i au fost toate zilele lui Sit ani nou\
sute [i doisprezece< [i a murit.
9. {i a tr\it Enos ani o sut\ [i nou\zeci<
[i a n\scut pe Cainan.
10. {i a tr\it Enos, dup\ ce a n\scut pe
Cainan, ani [apte sute [i cincisprezece< [i
a n\scut fii [i fete.
11. {i au fost toate zilele lui Enos ani nou\
sute [i cinci< [i a murit.
12. {i a tr\it Cainan ani o sut\ [i
[aptezeci< [i a n\scut pe Maleleil.
13. {i a tr\it Cainan, dup\ ce a n\scut pe
Maleleil, ani [apte sute [i patruzeci< [i a
n\scut fii [i fete.
14. {i au fost toate zilele lui Cainan ani
nou\ sute [i zece< [i a murit.
15. {i a tr\it Maleleil ani o sut\ [i [aizeci
[i cinci< [i a n\scut pe Iared.
16. {i a tr\it Maleleil, dup\ ce a n\scut pe
Iared, ani [apte sute [i treizeci< [i a n\scut
fii [i fete.
17. {i au fost toate zilele lui Maleleil ani
opt sute [i nou\zeci [i cinci< [i a murit.
6
18. {i a tr\it Iared ani o sut\ [i [aizeci [i
doi< [i a n\scut pe Enoh.
19. {i a tr\it Iared, dup\ ce a n\scut pe
Enoh, ani opt sute< [i a n\scut fii [i fete.
20. {i au fost toate zilele lui Iared ani
nou\ sute [i [aizeci [i doi< [i a murit.
21. {i a tr\it Enoh ani o sut\ [i [aizeci [i
cinci< [i a n\scut pe Matusala.
22. {i bine a pl\cut Enoh lui Dumnezeu<
[i dup\ ce a n\scut pe Matusala, a tr\it
Enoh dou\ sute de ani< [i a n\scut fii [i
fete.
23. {i au fost toate zilele lui Enoh ani trei
sute [i [aizeci [i cinci.
24. {i bine a pl\cut Enoh lui Dumnezeu [i
nu s-a aflat, pentru c\ l-au mutat pe dânsul
Dumnezeu.
25. {i a tr\it Matusala ani o sut\ [i optzeci
[i [apte< [i a n\scut pe Lameh.
26. {i a tr\it Matusala, dup\ ce a n\scut pe
Lameh, ani [apte sute [i optzeci [i doi< [i
a n\scut fii [i fete.
27. {i au fost toate zilele lui Matusala,
care le-a tr\it, ani nou\ sute [i [aizeci [i
nou\< [i a murit.
28. {i a tr\it Lameh ani o sut\ [i optzeci [i
opt< [i a n\scut fiu.
29. {i a chemat numele lui Noe, zicând>
acesta va face s\ odihnim de lucrurile
noastre [i de necazurile m=inilor noastre [i
de p\mântul, care l-au blestemat Domnul
Dumnezeu.
30. {i a tr\it Lameh, dup\ ce a n\scut pe
Noe, ani cinci sute [i [aizeci [i cinci< [i a
n\scut fii [i fete.
31. {i au fost toate zilele lui Lameh ani
[apte sute [i cincizeci [i trei< [i a murit.
32. {i era Noe de cinci sute de ani< [i a
n\scut Noe trei feciori> pe Sim pe Ham [i
pe Iafet.
 FACEREA
CAP. 6.
Vestirea potopului. Facerea corabiei.
{i a fost când au început oamenii a se
înmul]i pe p\mânt [i li s-au n\scut lor fete.
2. V\zând fiii lui Dumnezeu pe fetele
oamenilor c\ erau frumoase, [i-au luat lor
femei din toate care au ales.
3. {i au zis Domnul Dumnezeu> nu va
r\mâne Duhul meu în oamenii ace[tia în
veac, pentru c\ trupuri sunt [i vor fi zilele
lor o sut\ [i dou\zeci de ani.
4. {i erau uria[i pe p\mânt în zilele
acelea< [i dup\ aceia când intrau fiii lui
Dumnezeu la fetele oamenilor [i le
n\[teau lor, aceia erau uria[i, din veci
oameni numi]i.
5. Iar v\zând Domnul Dumnezeu c\ s-au
înmul]it r\ut\]ile oamenilor pe p\mânt, [i
cum c\ fiecare cuget\ în inima sa cu
deadinsul la r\ut\]i în toate zilele,
6. I-au p\rut r\u lui Dumnezeu c\ au
f\cut pe om pe p\mânt, [i s-au c\it.
7. {i au zis Dumnezeu> pierde-voiu pe
omul pe care l-am f\cut de pe fa]a
p\mântului, de la om pân\ la dobitoc [i de
la cele ce se târ\sc pân\ la p\s\rile cerului,
pentru c\ ;mi pare r\u c\ i-am f\cut pe ei.
8. Iar Noe a aflat har înaintea Domnului
Dumnezeu.
9. Acestea sunt na[terile lui Noe> Noe,
om drept [i des\vâr[it fiind în neamul s\u,
a pl\cut lui Dumnezeu.
10. {i a n\scut Noe trei feciori> pe Sim pe
Ham [i pe Iafet.
11. {i se stricase p\mântul înaintea lui
Dumnezeu [i se umpluse de nedreptate.
12. {i au v\zut Domnul Dumnezeu
p\mântul, [i era stricat, pentru c\ ;[i
stricase tot trupul calea sa pe p\mânt.
13. {i au zis Domnul Dumnezeu lui Noe>
7
sfâr[itul a tot omul vine înaintea mea, c\
s-a umplut p\mântul de nedreptate de la
dân[ii, [i iat\ voiu pierde pe ei [i
p\mântul.
14. Iar tu f\ ]ie corabie din lemne
neputrezitoare în patru muchii<
desp\r]ituri vei face prin corabie< [i o vei
smoli pe dinl\untru [i pe dinafar\ cu
smoal\.
15. {i a[a vei face corabia> de trei sute de
co]i va fi lungimea corabiei [i de cincizeci
de co]i l\]imea [i de treizeci de co]i
în\l]imea ei.
16. Str=mtând-o vei face corabia, [i
deasupra de un cot o vei sfâr[i< [i u[a
corabiei vei face în coaste, [i c\m\ri câte
cu dou\ [i câte cu trei rânduri de poduri
vei face într-însa.
17. {i iat\ eu voiu aduce potop de ap\ pe
p\mânt, ca s\ strice tot trupul în care este
suflet viu sub cer< [i oricâte vor fi pe
p\mânt vor muri.
18. {i voiu pune leg\tura mea cu tine< [i
vei intra în corabie tu [i feciorii t\i [i
femeia ta [i femeile feciorilor t\i cu tine.
19. {i din toate dobitoacele [i din toate
cele ce se târ\sc [i din toate hiarele [i din
tot trupul, câte dou\ din toate s\ iei în
corabie, ca s\ le hr\ne[ti cu tine, parte
b\rb\teasc\ [i femeiasc\ s\ fie.
20. {i din toate p\s\rile cele zbur\toare
dup\ fel [i din toate dobitoacele dup\ fel [i
din toate viet\]ile ce se târ\sc pe p\mânt
dup\ felul lor, câte dou\ din toate vor intra
la tine s\ se hr\neasc\ împreun\ cu tine,
parte b\rb\teasc\ [i femeiasc\.
21. {i tu s\-]i iei din toate bucatele de care
mânca]i< [i vei aduna la tine [i vor fi ]ie [i
lor de mâncare.
22. {i f\cu Noe toate câte i-au poruncit lui
Domnul Dumnezeu< a[a a f\cut.
 FACEREA
CAP. 7.
Potopul.
{i au zis Domnul Dumnezeu c\tre Noe>
intr\ tu [i toat\ casa ta în corabie, c\ pe
tine te-am v\zut drept înaintea mea în
neamul acesta.
2. {i din dobitoacele cele curate ia cu
tine înl\untru câte [apte, parte b\rb\teasc\
[i femeiasc\< iar din dobitoacele cele
necurate câte dou\, b\rbat [i femeie.
3. {i din p\s\rile cerului cele curate câte
[apte, parte b\rb\teasc\ [i femeiasc\< [i
din toate p\s\rile cele necurate câte dou\,
parte b\rb\teasc\ [i femeiasc\, ca s\
p\strezi s\mân]\ peste tot p\mântul.
4. C\ înc\ [apte zile [i eu voiu aduce
ploaie pe p\mânt patruzeci de zile [i
patruzeci de nop]i, [i voiu pierde de pe
fa]a p\mântului tot ce viaz\ care am f\cut.
5. {i a f\cut Noe câte i-au poruncit lui
Domnul Dumnezeu.
6. Iar Noe era de [ase sute de ani< [i
potop de ap\ s-a f\cut pe p\mânt.
7. {i a intrat Noe [i feciorii lui [i femeia
lui [i femeile feciorilor lui cu dânsul în
corabie, pentru apa potopului.
8. {i din p\s\rile cele curate [i din
p\s\rile cele necurate [i din dobitoacele
cele curate [i din dobitoacele cele
necurate [i din hiare [i din toate cele ce se
târ\sc pe p\mânt.
9. Câte dou\ din toate au intrat la Noe în
corabie, parte b\rb\teasc\ [i femeiasc\,
precum au poruncit Domnul Dumnezeu
lui Noe.
10. {i a fost dup\ [apte zile, apa potopului
s-a f\cut pe p\mânt.
11. În anul [ase sute din via]a lui Noe, în
luna a doua, în dou\zeci [i [apte ale lunii,
8
în ziua aceea s-au desf\cut toate izvoarele
adâncului, [i jgheaburile cerului s-au
deschis.
12. {i a c\zut ploaie pe p\mânt patruzeci
de zile [i patruzeci de nop]i.
13. În ziua aceea intrat-au Noe, Sim,
Ham, Iafet feciorii lui Noe [i femeia lui
Noe [i trei femei ale feciorilor lui cu
dânsul în corabie.
14. {i toate hiarele dup\ fel [i toate
dobitoacele dup\ fel [i toat\ vietatea ce se
mi[c\ pe p\mânt dup\ fel [i toat\ pas\rea
zbur\toare dup\ felul s\u.
15. Au intrat la Noe în corabie câte dou\,
parte b\rb\teasc\ [i femeiasc\ din tot
trupul în care este suflet viu.
16. {i cele ce intraser\, parte b\rb\teasc\
[i femeiasc\ din tot trupul au intrat, dup\
cum au poruncit Dumnezeu lui Noe< [i au
încuiat Domnul Dumnezeu corabia pe
dinafar\.
17. {i a fost potop patruzeci de zile [i
patruzeci de nop]i pe p\mânt, [i s-a
înmul]it apa [i a ridicat corabia [i o a
în\l]at de pe p\mânt.
18. {i cre[tea apa [i se înmul]ea foarte pe
p\mânt, [i se purta corabia pe deasupra
apei.
19. Iar apa se înt\rea foarte foarte pe
p\mânt, [i a acoperit to]i mun]ii cei ;nal]i
care erau sub cer.
20. De cincisprezece co]i s-a în\l]at apa în
sus [i a acoperit to]i mun]ii cei înal]i.
21. {i a murit tot trupul ce se mi[ca pe
p\mânt al p\s\rilor [i al dobitoacelor [i al
hiarelor [i toat\ vietatea ce se mi[ca pe
p\mânt.
22. {i tot omul [i toate câte aveau suflare
de via]\ [i tot ce era pe uscat au murit.
23. {i au pierit tot ce era viu pe fa]a a tot
p\mântul de la om pân\ la dobitoc [i cele
 FACEREA
ce se târ\sc [i p\s\rile cerului [i s-au stins
de pe p\mânt< [i a r\mas Noe singur [i cei
ce erau cu el în corabie.
24. {i s-a în\l]at apa pe p\mânt o sut\ [i
cincizeci de zile.
CAP. 8.
Încetarea potopului.
{i [i-au adus aminte Dumnezeu de Noe [i
de toate hiarele [i de toate dobitoacele [i
de toate p\s\rile [i de toate viet\]ile ce se
târ\sc, câte erau cu dânsul în corabie< [i au
adus Dumnezeu vânt pe p\mânt [i a
încetat apa.
2. {i s-au încuiat izvoarele adâncului [i
jgheaburile cerului [i s-a oprit ploaia din
cer.
3. {i sc\dea apa scurgându-se de pe
p\mânt [i s-a împu]inat apa dup\ o sut\ [i
cincizeci de zile.
4. {i a [ezut corabia în luna a [aptea, în
dou\zeci [i [apte de zile ale lunii, pe
Mun]ii Ararat.
5. Iar apa a sc\zut pân\ la luna a zecea<
iar în luna a zecea, în ziua cea dint=i a
lunii, s-au ivit vârfurile mun]ilor.
6. {i a fost dup\ patruzeci de zile,
deschis-a Noe fereastra corabiei, care o
f\cuse.
7. {i a trimis corbul s\ vaz\ de a sc\zut
apa, [i ie[ind nu s-a mai întors, pân\ când
s-a uscat apa de pe p\mânt.
8. {i a trimis porumbul dup\ dânsul, s\
vaz\ de a sc\zut apa de pe p\mânt.
9. {i neaflând porumbul odihn\
picioarelor sale, s-a întors la dânsul în
corabie, c\ era ap\ peste toat\ fa]a
p\mântului< [i tinzând mâna l-a luat [i l-a
b\gat la sine în corabie.
10. {i a[teptând înc\ [i alte [apte zile, iar
9
a trimis porumbul din corabie.
11. {i s-a întors la dânsul porumbul c\tre
sear\ [i avea în gura sa stâlpare de m\slin
cu frunz\< [i a cunoscut Noe, c\ a sc\zut
apa de pe fa]a p\mântului.
12. {i a[teptând înc\ alte [apte zile, iar a
trimis porumbul [i nu a mai ad\ugat a se
întoarce la dânsul.
13. {i a fost în anul [ase sute [i unul din
via]a lui Noe, în luna dint=i, în ziua dint=i
a lunii, sc\zuse apa de pe p\mânt< [i a
descoperit Noe acoperi[ul corabiei, care
f\cuse, [i a v\zut c\ a sc\zut apa de pe fa]a
p\mântului.
14. Iar în luna a doua, în ziua a dou\zeci
[i [aptea, s-a uscat p\mântul.
15. {i au gr\it Domnul Dumnezeu c\tre
Noe, zicând> ie[i din corabie tu [i femeia
ta [i feciorii t\i [i femeile feciorilor t\i cu
tine.
16. {i toate hiarele, câte sunt cu tine, [i tot
trupul de la p\s\ri pân\ la dobitoace, [i
toat\ vietatea care se mi[c\ pe p\mânt,
scoate-le cu tine, [i cre[te]i [i v\ înmul]i]i
pe p\mânt.
17. {i a ie[it Noe [i femeia lui [i feciorii
lui [i femeile feciorilor lui cu dânsul.
18. {i toate hiarele [i toate dobitoacele [i
toat\ pas\rea [i toat\ vietatea, ce se mi[c\
pe p\mânt dup\ felul s\u, au ie[it din
corabie.
19. {i a zidit Noe altar Domnului< [i a luat
din toate dobitoacele cele curate [i din
toate p\s\rile cele curate< [i a adus ardere
de tot pe altar.
20. {i au mirosit Domnul Dumnezeu
miros cu bun\ mireasm\ [i au zis Domnul
Dumnezeu> am socotit [i nu voiu ad\uga
mai mult a blestema p\mântul pentru
faptele oamenilor, pentru c\ se pleac\
cugetul omului cu deadinsul spre rele din
 FACEREA
tinere]ile lui< deci nu voiu mai ad\uga a
omorî tot trupul viu, precum am f\cut.
21. În toate zilele p\mântului> sem\n\tura
[i seceri[ul, frigul [i c\ldura, vara [i
prim\vara, ziua [i noaptea, nu vor înceta.
CAP. 9.
Curcubeul.
{i au binecuvântat Dumnezeu pe Noe [i
pe feciorii lui [i le-au zis lor> cre[te]i [i v\
înmul]i]i [i umple]i p\mântul [i-l st\pâni]i
pe el.
2. {i groaza [i frica voastr\ va fi peste
toate hiarele p\mântului [i peste toate
p\s\rile cerului [i peste toate câte se mi[c\
pe p\mânt [i peste to]i pe[tii m\rii< sub
mâinile voastre le-am dat.
3. {i tot ce se mi[c\ [i viaz\ vor fi vou\
de mâncare< ca pe ni[te buruieni de ierburi
le-am dat vou\ toate.
4. F\r\ numai carne cu sângele sufletului
s\ nu mânca]i.
5. Pentru c\ [i sângele sufletelor voastre
îl voiu cere din mâna tuturor hiarelor, [i
din mâna fratelui omului voiu cere sufletul
omului.
6. Cel ce va v\rsa sângele omului, pentru
sângele aceluia sângele lui se va v\rsa, c\
dup\ chipul lui Dumnezeu am f\cut pe
om.
7. Iar voi cre[te]i [i v\ înmul]i]i [i
umple]i p\mântul [i-l st\pâni]i pe el.
8. {i au gr\it Dumnezeu lui Noe [i
feciorilor lui cu dânsul, zicând>
9. Iat\ eu pun leg\tura mea cu voi [i cu
semin]ia voastr\ dup\ voi.
10. {i cu tot sufletul viu, ce este cu voi din
p\s\ri [i din dobitoace [i din toate hiarele
p\mântului, câte sunt cu voi din toate, care
au ie[it din corabie.
10
11. {i voiu pune leg\tura mea cu voi< [i nu
va mai muri nici un trup de apa potopului
[i nu va mai fi potop de ap\ care s\ strice
tot p\mântul.
12. {i au zis Domnul Dumnezeu c\tre
Noe> acesta este semnul leg\turii, care îl
dau eu între mine [i între voi [i între tot
sufletul viu, care este cu voi întru neamuri
ve[nice.
13. Curcubeul meu îl pun în nori< [i va fi
semn de leg\tur\ între mine [i între
p\mânt.
14. {i va fi când voiu aduce eu nori pe
p\mânt se va ar\ta curcubeul meu în nori.
15. {i îmi voiu aduce aminte de leg\tura
mea, care este între mine [i între voi [i
între tot sufletul viu în tot trupul< [i nu va
mai fi potop de ap\, ca s\ piar\ tot trupul.
16. {i va fi curcubeul meu pe nori [i-l voiu
vedea, ca s\-mi aduc aminte de leg\tura
cea ve[nic\ între mine [i între p\mânt [i
între sufletul viu, care este în tot trupul pe
p\mânt.
17. {i au zis Dumnezeu lui Noe> acesta
este semnul leg\turii, care l-am pus între
mine [i între tot trupul ce este pe p\mânt.
18. {i erau feciorii lui Noe, care au ie[it
din corabie> Sim, Ham [i Iafet< iar Ham
era tat\ lui Hanaan. Ace[tia trei sunt
feciorii lui Noe.
19. {i dintr-ace[tia s-au împr\[tiat peste
tot p\mântul.
20. {i a început Noe a fi om lucr\tor de
p\mânt [i a s\dit vie.
21. {i a b\ut din vin [i s-a îmb\tat [i s-a
golit în casa sa.
22. {i a v\zut Ham, tat\l lui Hanaan,
goliciunea tat\lui s\u.
23. {i ie[ind afar\ a spus celor doi fra]i ai
s\i< iar Sim [i Iafet luând o hain\ o au pus
pe amândoi umerii lor, [i s-au dus cu dosul
 FACEREA
înainte [i au acoperit goliciunea tat\lui lor,
[i fe]ele lor c\utau ;napoi [i nu au v\zut
goliciunea tat\lui lor.
24. {i s-a trezvit Noe de vin [i a cunoscut
câte i-a f\cut lui feciorul s\u cel mai tân\r
[i a zis>
25. Blestemat s\ fie Hanaan pruncul,
slug\ va fi fra]ilor s\i< [i a zis>
binecuvântat fie Domnul Dumnezeul lui
Sim< [i va fi Hanaan pruncul slug\ lui.
26. Înmul]easc\ Dumnezeu pe Iafet [i s\
locuiasc\ în l\ca[urile lui Sim [i s\ fie
Hanaan slug\ lui.
27. {i a tr\it Noe dup\ potop ani trei sute
[i cincizeci.
28. {i au fost toate zilele lui Noe nou\
sute [i cincizeci de ani< [i a murit.
CAP. 10.
Semin]ia [i urma[ii lui Noe.
Acestea sunt neamurile fiilor lui Noe> a lui
Sim, a lui Ham [i a lui Iafet< [i s-au n\scut
lor fii dup\ potop.
2. Fiii lui Iafet> Gamer [i Magog [i Madi
[i Iovan [i Elisa [i Tovel [i Mosoh [i Tiras.
3. {i feciorii lui Gamer> Ashanaz [i Rifat
[i Torgama.
4. {i feciorii lui Iovan> Elisa [i Tarsis [i
Kitii [i Dodanii.
5. Dintr-ace[tia s-au împ\r]it hotare
neamurilor în p\mântul lor, fiecare dup\
limb\ întru neamurile lor [i întru
semin]iile lor.
6. {i feciorii lui Ham> Hus [i Mesraim [i
Fud [i Hanaan.
7. {i feciorii lui Hus> Sava [i Evila [i
Savata [i Regma [i Savataca.
8. {i feciorii lui Regma> Sava [i Dadan<
iar Hus a n\scut pe Nevrod, acesta a
început a fi uria[ pe p\mânt.
11
9. Acesta era uria[ vân\tor înaintea
Domnului Dumnezeu, pentru aceea zic, c\
Nevrod a fost uria[ vân\tor înaintea
Domnului.
10. {i a fost începutul împ\r\]iei lui
Vavilonul< [i Oreh [i Arhad [i Halanii în
p\mântul Senaar.
11. Din p\mântul acela a ie[it Asur< [i a
zidit Ninevi [i Cetatea Roovot [i Halah.
12. {i Dasi între Ninevi [i între Halah.
Aceasta este cetate mare.
13. Iar Mesraim a n\scut pe Ludiimi pe
Netoseimi [i pe Enomiimi [i pe Laviimi.
14. {i pe Fetrosoneimi [i pe Hasloimi, de
unde au ie[it Filistenii [i pe Caftoriimi.
15. Iar Hanaan a n\scut pe Sidon, cel ;ntâi
n\scut al s\u [i pe Heteu.
16. {i pe Ievuseu [i pe Amoreu [i pe
Ghergheseu.
17. {i pe Eveu [i pe Arucheu [i pe Eseneu.
18. {i pe Aradeu [i pe Samareu [i pe
Amati< [i dup\ aceasta s-au împr\[tiat
neamurile Hananeilor.
19. {i au fost hotarele Hananeilor de la
Sidon pân\ la Gherara [i Gaza, pân\ la
Sodoma [i Gomora [i Adama [i Sevoim
pân\ la Dasa.
20. Ace[tia sunt feciorii lui Ham întru
neamurile lor, dup\ limbile lor, întru ]\rile
lor [i întru semin]iile lor.
21. {i s-a n\scut [i lui Sim, tat\l tuturor
fiilor lui Ever, fratelui celui mai mare al
lui Iafet.
22. Fiii lui Sim> Elam [i Asur [i Arfaxad [i
Lud [i Aram [i Cainan.
23. {i fiii lui Aram> Uz [i Ul [i Gater [i
Mosoh.
24. {i Arfaxad a n\scut pe Cainan< [i
Cainan a n\scut pe Sala< iar Sala a n\scut
pe Ever.
25. Iar lui Ever s-au n\scut doi feciori>
 FACEREA
numele unuia Faleg, pentru c\ în zilele lui
s-a împ\r]it p\mântul, [i numele fratelui
lui Iectan.
26. Iar Iectan a n\scut pe Elmodad [i pe
Salef [i pe Arsemot [i pe Iarah.
27. {i pe Adoram [i pe Evil [i pe Dekla,
28. {i pe Eval [i pe Avimael [i pe Sava.
29. {i pe Ufir [i pe Eveila [i pe Iovav< to]i
ace[tia au fost feciorii lui Iectan.
30. {i a fost l\ca[ul lor de la Masi pân\ la
Sapfira, Muntele R\s\ritului.
31. Ace[tia sunt feciorii lui Sim în
neamurile lor, dup\ limbile lor, întru ]\rile
lor [i întru semin]iile lor.
32. Acestea sunt neamurile feciorilor lui
Noe, dup\ na[terile lor [i dup\ semin]iile
lor. Dintr-ace[tia s-au împ\r]it hotare
neamurilor pe p\mânt dup\ potop.
CAP. 11.
Turnul Vavilon. Amestecarea limbilor.
Semin]iile lui Sim.
{i era în tot p\mântul o limb\ [i un glas
tuturor.
2. {i a fost dup\ ce au purces ei de la
r\s\rit, au aflat câmp în p\mântul Senaar
[i au desc\lecat acolo.
3. {i a zis omul c\tre vecinul s\u> veni]i
s\ facem c\r\mizi [i s\ le ardem în foc< [i
le-au fost c\r\mida în loc de piatr\ [i lutul
le era în loc de var.
4. {i au zis> veni]i s\ ne zidim nou\
cetate [i turn, al c\ruia vârf s\ fie pân\ la
cer< [i s\ ne facem nou\ nume mai înainte
de ce ne vom risipi pe fa]a a tot p\mântul.
5. {i s-au pogorât Domnul s\ vaz\
cetatea [i turnul, care zideau fiii
oamenilor.
6. {i au zis Domnul> iat\ un neam este [i
o limb\ tuturor< [i aceasta au început a
12
face [i acum nu vor înceta dintr-acele
toate câte se vor apuca a face.
7. Veni]i [i pogorându-ne s\ amestec\m
acolo limba lor, ca s\ nu în]eleag\ nici
unul glasul aproapelui s\u.
8. {i i-au împr\[tiat pe ei Domnul de
acolo peste fa]a a tot p\mântul< [i au
încetat a zidi cetatea [i turnul.
9. Pentru aceea s-a chemat numele
locului aceluia amestecare, c\ acolo au
amestecat Domnul limbile a tot p\mântul<
[i de acolo i-au risipit pe ei peste fa]a a tot
p\mântul.
10. Acestea sunt na[terile lui Sim> [i era
Sim de o sut\ de ani, când a n\scut pe
Arfaxad în al doilea an dup\ potop.
11. {i a tr\it Sim, dup\ ce a n\scut pe
Arfaxad, ani cinci sute< [i a n\scut fii [i
fete< [i a murit.
12. {i a tr\it Arfaxad o sut\ [i treizeci [i
cinci de ani< [i a n\scut pe Cainan.
13. {i a tr\it Arfaxad, dup\ ce a n\scut pe
Cainan, ani patru sute< [i a n\scut fii [i
fete< [i a murit. {i a tr\it Cainan o sut\ [i
treizeci de ani< [i a n\scut pe Sala< [i a tr\it
Cainan, dup\ ce a n\scut pe Sala, ani trei
sute [i treizeci< [i a n\scut fii [i fete< [i a
murit.
14. {i a tr\it Sala o sut\ [i treizeci de ani<
[i a n\scut pe Ever.
15. {i a tr\it Sala, dup\ ce a n\scut pe
Ever, ani trei sute [i treizeci< [i a n\scut fii
[i fete< [i a murit.
16. {i a tr\it Ever o sut\ [i treizeci [i patru
de ani< [i a n\scut pe Faleg.
17. {i a tr\it Ever, dup\ ce a n\scut pe
Faleg, ani dou\ sute [i [aptezeci< [i a
n\scut fii [i fete< [i a murit.
18. {i a tr\it Faleg o sut\ [i treizeci de ani<
[i a n\scut pe Ragav.
19. {i a tr\it Faleg, dup\ ce a n\scut pe
 FACEREA
Ragav, ani dou\ sute [i nou\< [i a n\scut fii
[i fete< [i a murit.
20. {i a tr\it Ragav o sut\ [i treizeci [i doi
de ani< [i a n\scut pe Seruh.
21. {i a tr\it Ragav, dup\ ce a n\scut pe
Seruh, ani dou\ sute [i [apte< [i a n\scut fii
[i fete< [i a murit.
22. {i a tr\it Seruh o sut\ [i treizeci de ani<
[i a n\scut pe Nahor.
23. {i a tr\it Seruh, dup\ ce a n\scut pe
Nahor, ani dou\ sute< [i a n\scut fii [i fete<
[i a murit.
24. {i a tr\it Nahor o sut\ [i [aptezeci [i
nou\ de ani< [i a n\scut pe Tara.
25. {i a tr\it Nahor, dup\ ce a n\scut pe
Tara, o sut\ [i dou\zeci [i cinci de ani< [i
a n\scut fii [i fete< [i a murit.
26. {i a tr\it Tara [aptezeci de ani [i a
n\scut pe Avram [i pe Nahor [i pe Aran.
27. Acestea sunt na[terile lui Tara> Tara a
n\scut pe Avram [i pe Nahor [i pe Aran< [i
Aran a n\scut pe Lot.
28. {i a murit Aran mai înainte decât Tara,
tat\l s\u, în p\mântul în care s-a fost
n\scut, în ]ara Haldeilor.
29. {i a luat Avram [i Nahor loru[i femei<
numele femeii lui Avram Sara< iar numele
femeii lui Nahor> Melha, fata lui Aran,
care a fost tat\l Melhei [i Ieshei.
30. {i Sara era stearp\ [i nu n\[tea fii.
31. {i a luat Tara pe Avram, feciorul s\u,
[i pe Lot feciorul lui Aran, fiul s\u, [i pe
Sara, nora sa, femeia lui Avram, feciorul
s\u, [i i-a scos pe ei din ]ara Haldeilor, ca
s\ mearg\ în p\mântul Hanaan< [i au venit
pân\ la Haran [i au locuit acolo.
32. {i au fost toate zilele lui Tara în
p\mântul Haran, ani dou\ sute [i cinci< [i
a murit Tara în Haran.
CAP. 12.
13
Chemarea lui Avram.
{i au zis Domnul lui Avram> ie[i din
p\mântul t\u [i din rudenia ta [i din casa
tat\lui t\u [i vino în p\mântul, care voiu
ar\ta ]ie.
2. {i te voiu face pe tine neam mare< [i te
voiu binecuvânta< [i voiu m\ri numele t\u
[i vei fi binecuvântat.
3. {i voiu binecuvânta pe cei ce te vor
binecuvânta [i voiu blestema pe cei ce te
vor blestema< [i se vor binecuvânta întru
tine toate neamurile p\mântului.
4. {i s-a dus Avram precum i-au zis lui
Domnul< [i s-a dus cu el [i Lot. {i era
Avram de [aptezeci [i cinci de ani, când a
ie[it din Haran.
5. {i a luat Avram pe Sara, femeia sa, [i
pe Lot, feciorul fratelui s\u, [i toate
averile sale, care agonisise [i tot sufletul,
care îl dobândise în Haran, [i a ie[it ca s\
mearg\ în p\mântul Hanaan.
6. {i au venit în p\mântul Hanaan< [i a
str\b\tut Avram p\mântul în lungimea lui
pân\ la locul Sihem, la stejarul cel înalt< [i
Hananeii locuiau atunci pe p\mântul
acela.
7. {i s-au ar\tat Domnul lui Avram, [i i-
au zis lui> semin]iei tale voiu da p\mântul
acesta< [i a zidit acolo Avram altar
Domnului, celui ce s-au ar\tat lui.
8. {i s-a dus de acolo în munte c\tre
r\s\ritul Vetilului [i [i-a întins acolo cortul
s\u în Vetil lâng\ mare [i Anghe c\tre
r\s\rit< [i a zidit acolo altar Domnului,
celui ce s-au ar\tat lui< [i a chemat numele
Domnului.
9. {i s-a ridicat Avram [i mergând a
t\b\rât în pustie.
10. {i s-a f\cut foamete pe p\mânt< [i s-a
pogorât Avram în Eghipet ca s\ locuiasc\
 FACEREA
acolo, pentru c\ se înt\rise foametea pe
p\mânt.
11. {i a fost, când se apropia Avram s\
intre în Eghipet, a zis Sarei femeii sale>
[tiu eu cum c\ femeie frumoas\ e[ti tu la
fa]\.
12. Va fi dar, c\ dac\ te vor vedea
Eghiptenii, vor zice> aceasta este femeia
lui< [i pe mine m\ vor omorî, iar pe tine te
vor cru]a.
13. Zi dar> sora lui sunt, ca s\ fie mie bine
pentru tine [i s\ tr\iasc\ sufletul meu
pentru tine.
14. {i a fost dup\ ce a intrat Avram în
Eghipet, au v\zut Eghiptenii pe femeia lui
c\ este frumoas\ foarte.
15. {i o au v\zut pe ea boierii lui Faraon
[i o au l\udat la Faraon [i o au b\gat pe ea
în casa lui Faraon.
16. {i lui Avram i-au f\cut bine pentru
dânsa [i avea el> oi [i vi]ei [i asini [i slugi
[i slujnice [i catâri, [i c\mile.
17. {i au certat Dumnezeu pe Faraon [i
casa lui cu cert\ri mari [i rele pentru Sara
femeia lui Avram.
18. {i chemând Faraon pe Avram i-a zis>
pentru ce ai f\cut aceasta mie? De nu mi-
ai spus, c\ femeie î]i este ]ie?
19. Pentru ce ai zis> c\ sor\ îmi este, [i o
am luat pe ea femeie mie? Acum dar, iat\
femeia ta înaintea ta< ia-o [i te du.
20. {i a poruncit Faraon oamenilor s\i
pentru Avram, ca s\-l petreac\ de acolo pe
el [i pe femeia lui [i toate câte erau ale lui.
CAP. 13.
Avram se desp\r]e[te de Lot.
{i s-a suit Avram din Eghipet, el [i femeia
lui [i toate ale lui [i Lot cu el în pustie.
2. Iar Avram era bogat foarte cu
14
dobitoace [i cu argint [i cu aur.
3. {i pe calea pe care venise, s-a dus în
pustie pân\ la Vetil, la locul în care mai
înainte a fost cortul lui, între Vetil [i între
Anghe.
4. La locul altarului care mai înainte l-a
fost f\cut acolo< [i a chemat acolo Avram
numele Domnului.
5. {i Lot care mergea împreun\ cu
Avram, avea> oi [i boi [i corturi.
6. {i nu-i înc\pea pe ei p\mântul, ca s\
locuiasc\ într-un loc, pentru c\ erau
averile lor multe.
7. {i nu-i cuprindea pe ei p\mântul ca s\
locuiasc\ împreun\.
8. {i s-a f\cut ceart\ între p\storii
dobitoacelor lui Avram [i între p\storii
dobitoacelor lui Lot< iar Hananeii [i
Ferezeii locuiau atunci p\mântul acela.
9. {i a zis Avram lui Lot> s\ nu fie sfad\
între mine [i între tine [i între p\storii mei
[i între p\storii t\i, c\ oameni fra]i suntem
noi.
10. Iat\ nu este tot p\mântul înaintea ta?
Desp\r]e[te-te de mine< de vrei tu spre
stânga, eu spre dreapta< iar de vrei tu spre
dreapta, eu spre stânga.
11. {i ridicând Lot ochii lui a v\zut toat\
împrejurimea Iordanului, c\ toat\ era
ad\pat\, mai înainte pân\ a nu surpa
Dumnezeu Sodoma [i Gomora, ca Raiul
lui Dumnezeu [i ca p\mântul Eghipetului,
pân\ la Zogora.
12. {i [i-a ales Lot tot ]inutul cel
dimprejurul Iordanului< [i s-a tras înapoi
Lot de la r\s\rit< [i s-a desp\r]it fiecare de
fratele s\u.
13. {i Avram s-a s\l\[luit în p\mântul
Hanaan< iar Lot s-a s\l\[luit în cetatea
]inuturilor [i [i-a pus l\ca[ul în Sodoma.
14. Iar oamenii cei din Sodoma erau r\i [i
 FACEREA
p\c\to[i înaintea lui Dumnezeu foarte.
15. {i au zis Dumnezeu lui Avram, dup\
ce s-a desp\r]it Lot de dânsul> ridic\ ochii
t\i [i caut\ din locul în care e[ti tu acum,
spre miaz\noapte [i spre miaz\zi [i spre
r\s\rit [i spre mare.
16. C\ tot p\mântul care îl vezi, ]ie îl voiu
da [i semin]ei tale pân\ în veac.
17. {i voiu face s\mân]a ta ca nisipul
p\mântului< [i de poate cineva num\ra
nisipul p\mântului [i s\mân]a ta va
num\ra.
18. Scoal\-te [i umbl\ p\mântul în lung [i
în lat, c\ ]ie îl voiu da pe el [i semin]iei
tale în veac.
19. {i ridicându-[i Avram corturile a venit
[i a locuit lâng\ stejarul lui Mamvri, care
era în Hevron< [i a zidit acolo altar
Domnului.
CAP. 14.
Robirea lui Lot. Avram îl scap\ pe Lot
[i este binecuvântat de Melhisedec.
{i a fost când împ\r\]ea Amarfal,
împ\ratul Senaarului, [i Arioh, împ\ratul
Elasarului, [i Hodologomor, împ\ratul
Elamului, [i Targal, împ\ratul neamurilor.
2. F\cut-au r\zboi cu Valla, împ\ratul
Sodomei, [i cu Varsa, împ\ratul Gomorei,
[i cu Senaar, împ\ratul Adamei, [i cu
Simovor, împ\ratul Sevoimului, [i cu
împ\ratul Valacului> acesta este Sigor.
3. To]i ace[tia s-au adunat în Valea cea
S\rat\, care acum este Marea S\rilor.
4. Doisprezece ani aceia slujiser\ lui
Hodologomor< iar în al treisprezecelea s-
au r\zvr\tit.
5. Iar într-al paisprezecelea an au venit
Hodologomor [i împ\ra]ii, care erau cu el,
[i au t\iat pe uria[ii cei din Astarot [i
15
Karnaim [i neamuri tari împreun\ cu ei [i
pe Omeii cei din Cetatea Savi.
6. {i pe Horeii cei din Mun]ii Seir pân\
la Terevintul Afaranului, care este în
pustie.
7. {i întorcându-se au venit la fântâna
judec\]ii> aceasta este Kadis< [i au t\iat pe
to]i boierii lui Amalic [i pe Amoreii cei ce
locuiau în Asasontamar.
8. {i au ie[it la r\zboi împ\ratul
Sodomei [i împ\ratul Gomorei [i
împ\ratul Adamei [i împ\ratul Sevoimului
[i împ\ratul Valacului> acesta este Sigor, [i
[i-au tocmit tab\ra spre b\taie în Valea cea
S\rat\.
9. Împotriva lui Hodologomor, împ\ratul
Elamului [i împotriva lui Targal, împ\ratul
neamurilor [i împotriva lui Amarfal,
împ\ratul Senaarului [i împotriva lui
Arioh, împ\ratul Elasarului< patru
împ\ra]i împotriva a cinci.
10. Iar Valea cea S\rat\ era cu fântâni de
smoal\< [i au fugit împ\ratul Sodomei [i
împ\ratul Gomorei [i au c\zut acolo< iar
cei ce au r\mas, au fugit la munte.
11. {i au luat toat\ c\l\rimea Sodomei [i
a Gomorei [i toate ce aveau ei de mâncare<
[i s-au dus.
12. {i au luat [i pe Lot, feciorul fratelui lui
Avram, [i toate averile lui, c\ locuia în
Sodoma< [i s-au dus.
13. {i venind unul din cei sc\pa]i, a spus
lui Avram trec\torul, care locuia lâng\
stejarul lui Mamvri, al Amoreului fratelui
lui Eshol [i fratelui lui Avnan, care aveau
leg\tur\ de pace cu Avram.
14. {i auzind Avram, c\ s-a luat în robie
Lot, feciorul fratelui s\u, num\rat-a
slugile sale cele de cas\, trei sute [i
optsprezece [i a alergat dup\ ei pân\ la
Dan.
 FACEREA
15. {i au c\zut asupra lor noaptea, el [i
slugile lui< [i i-au lovit pe ei [i i-au gonit
pân\ la Hoval, care este de-a stânga
Damascului.
16. {i au întors toat\ c\l\rimea Sodomei
[i pe Lot, feciorul fratelui s\u, [i toate
averile lui [i femeile [i norodul.
17. {i a ie[it împ\ratul Sodomei întru
întâmpinarea lui, dup\ întoarcerea lui de
la t\ierea lui Hodologomor [i a
împ\ra]ilor, care erau cu el în valea lui
Savi> acesta era câmpul împ\ra]ilor.
18. {i Melhisedec împ\ratul Salimului i-a
adus pâine [i vin, [i era el preot lui
Dumnezeu celui Preaînalt.
19. {i a binecuvântat pe Avram, [i a zis>
binecuvântat este Avram lui Dumnezeu
celui Preaînalt, care au f\cut cerul [i
p\mântul.
20. {i binecuvântat este Dumnezeul cel
Preaînalt care au dat pe vr\jma[ii t\i sub
mâna ta. {i a dat Avram lui zeciuial\ din
toate.
21. {i a zis împ\ratul Sodomei c\tre
Avram> d\-mi oamenii, iar caii s\ fie ai t\i.
22. {i a zis Avram c\tre împ\ratul
Sodomei> tinde-voiu mâna mea c\tre
Domnul Dumnezeu cel Preaînalt, care au
f\cut cerul [i p\mântul.
23. Nu voiu lua nimic dintr-ale tale de la
a]\ pân\ la leg\tura înc\l]\mintei, ca s\ nu
zici> eu am îmbog\]it pe Avram.
24. Afar\ de cele ce au mâncat feciorii [i
afar\ de partea b\rba]ilor care au venit cu
mine> Eshol, Avnan, Mamvri, ace[tia î[i
vor lua partea lor.
CAP. 15.
Credin]a [i dreptatea lui Avram.
Iar dup\ cuvintele acestea fost-au
16
cuvântul Domnului c\tre Avram în
vedenie, zicând> nu te teme Avrame, eu te
voiu p\zi pe tine [i plata ta va fi foarte
mult\.
2. {i a zis Avram> St\pâne Doamne, ce
îmi vei da? C\ eu mor f\r\ de feciori, [i
feciorul slujnicei mele Masec, acesta este
Eliezer Damascul.
3. {i a zis Avram> de vreme ce mie nu
mi-ai dat s\mân]\, iat\ sluga mea va fi
dup\ mine mo[tenitor.
4. {i îndat\ s-au f\cut cuvântul
Domnului c\tre dânsul, zicând> nu va fi
acesta mo[tean dup\ tine< ci cel ce va ie[i
din tine acesta va fi mo[tenitor.
5. {i l-au scos pe el afar\ [i i-au zis lui>
caut\ la cer [i num\r\ stelele de le vei
putea num\ra pe ele, [i i-au zis lui> a[a va
fi semin]ia ta.
6. {i a crezut Avram lui Dumnezeu, [i s-
a socotit lui spre dreptate.
7. {i au zis c\tre dânsul> eu sunt
Dumnezeul cel ce te-am scos din ]ara
Haldeilor, ca s\-]i dau ]ie p\mântul acesta
s\-l mo[tene[ti pe el.
8. {i a zis> St\pâne Doamne! Cum voiu
cunoa[te c\ ;l voiu mo[teni pe el.
9. {i i-au zis lui> ia o juninc\ de trei ani
[i o capr\ de trei ani [i un berbec de trei
ani [i o turturea [i un porumb.
10. {i luând el acestea toate, le-a despicat
în dou\ [i le-a pus pe ele cu fa]a una c\tre
alta< iar p\s\rile nu le-a despicat.
11. {i s-au pogorât p\s\rile pe trupurile
cele despicate, [i a [ezut Avram lâng\ ele.
12. Iar când apunea soarele, uimire a
c\zut pe Avram, [i iat\ fric\ mare [i
întunecat\ l-a cuprins pe dânsul.
13. {i s-a zis c\tre Avram> [tiind vei [ti c\
nemernic\ va fi s\mân]a ta în p\mânt
str\in, [i o vor supune pe ea robiei, [i o vor
 FACEREA
chinui [i o vor smeri pe ea patru sute de
ani.
14. Iar pe neamul acela c\ruia vor sluji, îl
voiu judeca eu< iar dup\ aceea vor ie[i
aicea cu avere mult\.
15. {i tu vei merge la p\rin]ii t\i în pace
ajungând la b\trâne]i bune.
16. Iar întru al patrulea neam se vor
întoarce aici< pentru c\ p\catele Amoreilor
nu s-au plinit pân\ acum.
17. Iar dup\ ce a apus soarele s-a f\cut
flac\r\, [i iat\ cuptor fumegând [i par\ de
foc care a trecut prin mijlocul
despic\turilor acelora.
18. În ziua aceea au f\cut Dumnezeu
leg\tur\ cu Avram, zicând> semin]iei tale
voiu da p\mântul acesta de la râul
Eghipetului pân\ la râul cel mare al
Efratului.
19. {i pe Kenei [i pe Kenezei [i pe
Kedmonei,
20. {i pe Hetei [i pe Ferezei [i pe Rafaini,
21. {i pe Amorei [i pe Hananei [i pe Evei
[i pe Gherghesei [i pe Ievusei.
CAP. 16.
Ismail.
Iar Sara femeia lui Avram nu n\[tea< [i
avea ea o slujnic\ Eghipteanc\ al c\reia
nume era Agar.
2. {i a zis Sara c\tre Avram> iat\ m-au
închis Domnul ca s\ nu nasc, intr\ dar la
slujnica mea ca s\ fac din ea feciori.
3. {i a ascultat Avram de cuvântul Sarei<
[i luând Sara pe Agar Eghipteanca,
slujnica sa, o a dat lui Avram b\rbatului
s\u femeie, dup\ ce a locuit zece ani
Avram în p\mântul lui Hanaan.
4. {i a intrat Avram la Agar, [i ea z\misli,
[i v\zând c\ a luat în pântece s-a dispre]uit
17
st\pâna ei înaintea ei.
5. {i a zis Sara c\tre Avram> strâmb\tate
se face mie de c\tre tine, eu am dat pe
roaba mea în sânul t\u, [i ea v\zând c\ are
în pântece, m-a urgisit< judece Dumnezeu
între mine [i între tine.
6. {i a zis Avram c\tre Sara> iat\ slujnica
ta în mâinile tale, f\ cu dânsa cum va
pl\cea ]ie, [i o a nec\jit pe ea Sara, [i a
fugit de la fa]a ei.
7. {i o a aflat pe ea :ngerul Domnului la
izvorul apei în pustie, la izvorul cel din
calea lui Sur.
8. {i a zis ei Îngerul Domnului> Agar
slujnica Sarei, de unde vii? {i unde mergi?
{i a zis ea> de la fa]a Sarei st\pânei mele
fug eu.
9. {i a zis ei Îngerul Domnului> întoarce-
te la st\pâna ta [i te smere[te sub mâinile
ei.
10. {i a zis ei Îngerul Domnului>
înmul]ind voiu înmul]i s\mân]a ta, [i de
mul]ime nu se va num\ra.
11. {i i-a zis Îngerul Domnului> iat\ în
pântece ai tu, [i vei na[te fiu, [i vei chema
numele lui Ismail< pentru c\ au auzit
Domnul smerenia ta.
12. Acesta va fi om crud, mâinile lui
împotriva tuturor, [i mâinile tuturor
împotriva lui, [i înaintea fe]ei tuturor
fra]ilor s\i va locui.
13. {i a chemat Agar numele Domnului
celui ce gr\ia c\tre dânsa> tu Doamne care
m-ai cercetat, c\ a zis> c\ [i înainte te-am
v\zut când te-ai ar\tat mie.
14. Pentru aceasta a chemat fântâna aceea,
fântân\, înaintea c\reia am v\zut< între
Kadis [i între Varad.
15. {i a n\scut Agar lui Avram fecior, [i a
pus Avram numele feciorului s\u care i l-
a n\scut Agar> Ismail.
 FACEREA
16. {i Avram era de optzeci [i [ase de ani
când a n\scut Agar pe Ismail lui Avram.
CAP. 17.
T\ierea împrejur.
Iar când a fost Avram de nou\zeci [i nou\
de ani, s-au ar\tat Domnul lui Avram [i i-
au zis> eu sunt Dumnezeul t\u, f\ ce este
pl\cut înaintea mea, [i fii f\r\ de prihan\.
2. {i voiu pune leg\tura mea între mine
[i între tine< [i te voiu înmul]i foarte.
3. {i a c\zut Avram pe fa]a sa, [i i-au
gr\it Dumnezeu lui, zicând>
4. Iat\ eu [i leg\tura mea cu tine, [i vei fi
tat\ a multor neamuri.
5. {i nu se va mai chema numele t\u
Avram, ci va fi numele t\u Avraam< pentru
c\ tat\ a multe neamuri te-am pus pe tine.
6. {i te voiu cre[te foarte, foarte, [i te
voiu pune întru neamuri, [i împ\ra]i din
tine vor ie[i.
7. {i voiu pune leg\tura mea între tine [i
între s\mân]a ta dup\ tine întru neamurile
lor spre leg\tur\ ve[nic\, ca s\ fiu
Dumnezeu ]ie [i semin]iei tale dup\ tine.
8. {i voiu da ]ie [i semin]iei tale dup\
tine p\mântul în care locuie[ti, tot
p\mântul lui Hanaan spre st\pânire
ve[nic\< [i eu voiu fi lor Dumnezeu.
9. {i au zis Dumnezeu c\tre Avraam> tu
s\ p\ze[ti leg\tura mea [i s\mân]a ta dup\
tine întru neamurile lor.
10. {i aceasta este leg\tura care o vei p\zi
între mine [i între voi, [i între semin]ia ta
dup\ tine, întru neamurile lor, se va t\ia
vou\ împrejur toat\ partea b\rb\teasc\.
11. {i ve]i t\ia împrejur marginea trupului
vostru, [i va fi semn de leg\tur\ între mine
[i între voi.
12. {i pruncul de opt zile se va t\ia vou\
18
împrejur toat\ partea b\rb\teasc\ întru
neamurile voastre, [i cel n\scut în casa ta,
[i cel cump\rat cu argint, [i tot fiul str\in
care nu este din s\mân]a ta.
13. Cu t\iere împrejur se va t\ia cel n\scut
al casei tale, [i cel cump\rat cu argint. {i
va fi leg\tura mea peste trupul vostru întru
leg\tur\ ve[nic\.
14. {i partea b\rb\teasc\ care nu-[i va t\ia
împrejur marginea trupului s\u în ziua a
opta, pierde-se-va sufletul acela din
neamul s\u, pentru c\ a stricat leg\tura
mea.
15. {i au zis Dumnezeu lui Avraam> Sara
femeia ta nu se va chema numele ei Sara<
ci Sarra va fi numele ei.
16. {i o voiu binecuvânta pe dânsa, [i voiu
da ]ie dintr-însa fiu, [i-l voiu binecuvânta
pe dânsul, [i va fi spre neamuri, [i
împ\ra]i neamurilor dintr-însul vor ie[i.
17. {i a c\zut Avraam pe fa]a sa [i a râs, [i
a zis în cugetul s\u gr\ind> au doar se va
na[te fiu celui de o sut\ de ani? {i Sarra de
nou\zeci de ani fiind, au doar va na[te?
18. {i a zis Avraam c\tre Dumnezeu>
Ismail acesta s\ tr\iasc\ înaintea ta.
19. {i au zis Dumnezeu lui Avraam a[a>
iat\ Sarra femeia ta va na[te ]ie fiu, [i vei
chema numele lui Isaac, [i voiu pune
leg\tura mea cu dânsul spre leg\tur\
ve[nic\, ca s\ fiu Dumnezeul lui [i
semin]iei lui dup\ dânsul.
20. Iar pentru Ismail iat\ c\ te-am ascultat
[i l-am binecuvântat pe dânsul< îl voiu
cre[te [i-l voiu înmul]i pe dânsul foarte<
dou\sprezece neamuri va na[te, [i-l voiu
face pe dânsul neam mare.
21. Iar leg\tura mea o voiu pune cu Isaac,
pe care îl va na[te ]ie Sarra într-aceast\
vreme în cel\lalt an.
22. {i au încetat Dumnezeu a gr\i c\tre
 FACEREA
Avraam< [i s-au suit Dumnezeu de la
dânsul.
23. {i a luat Avraam pe Ismail fiul s\u, pe
to]i cei n\scu]i în casa sa, [i pe to]i cei
cump\ra]i cu argint, [i pe tot b\rbatul
dintre oamenii cei din casa lui Avraam, [i
le-au t\iat împrejur marginea trupului în
ziua aceea, dup\ cum au gr\it Dumnezeu
lui.
24. {i Avraam era de nou\zeci [i nou\ de
ani când [i-a t\iat împrejur marginea
trupului s\u.
25. Iar Ismail fiul lui era de treisprezece
ani când [i-a t\iat împrejur marginea
trupului s\u.
26. {i tot în acea zi s-au t\iat împrejur
Avraam [i Ismail fiul lui.
27. {i to]i b\rba]ii casei lui, [i cei n\scu]i
în cas\, [i cei cump\ra]i cu argint dintr-
alte neamuri, i-au t\iat împrejur pe ei.
CAP. 18.
Avraam prime[te trei :ngeri.
{i s-au ar\tat Dumnezeu lui Avraam la
stejarul lui Mamvri când [edea el în u[a
cortului s\u la amiaz\zi.
2. {i ridicând ochii s\i, a v\zut> [i iat\
trei b\rba]i sta din sus de el, [i v\zându-i
pe ei a alergat de la u[a cortului s\u întru
întâmpinarea lor, [i s-a închinat pân\ la
p\mânt.
3. {i a zis> Doamne, de am aflat har
înaintea ta, nu trece pe robul t\u!
4. S\ se aduc\ ap\ [i s\ se spele
picioarele voastre, [i v\ odihni]i sub
copac.
5. {i voiu aduce pâine [i ve]i mânca, [i
dup\ aceea ve]i merge în calea voastr\<
pentru aceea abate]i-v\ la sluga voastr\< [i
ei au zis> a[a, f\ dup\ cum ai zis.
19
6. {i a alergat Avraam în cort la Sarra [i
a zis ei> gr\be[te [i fr\mânt\ trei m\suri de
f\in\ curat\, [i f\ azime.
7. Iar Avraam a alergat la vaci, [i a luat
un vi]el tân\r [i bun, [i l-a dat slugii s\-l
g\teasc\ curând.
8. {i a luat unt [i lapte [i vi]elul care l-a
g\tit, [i le-a pus înaintea lor, [i ei au
mâncat< iar el sta lâng\ dân[ii sub copac.
9. {i au zis c\tre dânsul> unde este Sarra
femeia ta? {i r\spunzând a zis> iat\ este în
cort.
10. {i au zis> iat\ când m\ voiu întoarce,
voiu veni la tine în vremea aceasta [i în
ceasurile acestea, [i va avea fecior Sarra
femeia ta< iar Sarra a auzit de la u[a
cortului fiind dup\ dânsul.
11. Iar Avraam [i Sarra erau b\trâni,
trecu]i în zile, [i Sarrei încetase a se face
cele femeie[ti.
12. {i a râs întru sine Sarra, zicând> înc\
nu mi s-a f\cut aceasta pân\ acum, [i
domnul meu este b\trân.
13. {i au zis Domnul c\tre Avraam> pentru
ce a râs Sarra întru sine zicând> au doar cu
adev\rat voiu na[te b\trân\ fiind?
14. Au nu este cu putin]\ la Dumnezeu tot
cuvântul? În vremea aceasta [i în ceasurile
acestea m\ voiu întoarce la tine [i va avea
Sarra fecior.
15. {i a t\g\duit Sarra, zicând> nu am râs,
pentru c\ s-a temut< [i au zis c\tre ea> ba,
ci ai râs.
16. {i sculându-se de acolo b\rba]ii s-au
uitat spre Sodoma [i spre Gomora, [i
Avraam mergea împreun\ cu ei
petrecându-i.
17. Iar Domnul au zis> au ascunde-voiu eu
de Avraam sluga mea cele ce eu voiu face?
18. Iar Avraam se va face neam mare [i
mult, [i întru el se vor binecuvânta toate
 FACEREA
neamurile p\mântului.
19. C\ [tiu, c\ va înv\]a pe fiii s\i [i casa
sa dup\ sine, [i vor p\zi c\ile Domnului ca
s\ fac\ dreptate [i judecat\, pentru ca s\
aduc\ Domnul asupra lui Avraam toate
câte au gr\it c\tre dânsul.
20. {i au zis Domnul> strigarea Sodomei
[i a Gomorei s-a înmul]it spre mine, [i
p\catele lor sunt mari foarte.
21. Deci pogorându-m\ voiu vedea de fac
dup\ strigarea lor, care vine la mine< iar de
nu, s\ [tiu.
22. {i întorcându-se de acolo b\rba]ii, au
venit în Sodoma< iar Avraam înc\ sta
înaintea Domnului.
23. {i apropiindu-se Avraam a zis> s\ nu
pierzi pe cel drept cu cei necredincio[i, [i
va fi dreptul ca cel necredincios?
24. De vor fi cincizeci de drep]i în cetate,
au doar pierde-vei pe ei? Au nu vei ierta
tot locul pentru cincizeci de drep]i de vor
fi într-însa?
25. Nicicum nu vei face dup\ cuvântul
acesta ca s\ ucizi pe cel drept împreun\ cu
cei necredincio[i, [i s\ fie dreptul ca [i cel
necredincios, nicicum. Tu cel ce judeci tot
p\mântul, au nu vei face judecat\?
26. {i au zis Domnul> de se vor afla în
Cetatea Sodomei cincizeci de drep]i, voiu
ierta toat\ cetatea [i tot locul pentru
dân[ii.
27. {i r\spunzând Avraam a zis> acum am
început a gr\i c\tre Domnul meu, [i eu
sunt p\mânt [i cenu[\.
28. Dar de vor fi mai pu]ini de cincizeci
de drep]i, s\ fie patruzeci [i cinci, au
pierde-vei pentru patruzeci [i cinci toat\
cetatea? {i au zis> nu o voiu pierde de voiu
afla acolo patruzeci [i cinci.
29. {i a ad\ugat a gr\i c\tre Domnul, [i a
zis> dar de se vor afla acolo patruzeci? {i
20
au zis> nu o voiu pierde pentru acei
patruzeci.
30. {i a zis> s\ nu fie ceva Doamne de
voiu mai gr\i> dar de se vor afla acolo
treizeci? {i au zis> nu o voiu pierde de
voiu afla acolo treizeci.
31. {i a zis> pentru c\ pot gr\i c\tre
Domnul, dar de se vor afla acolo
dou\zeci? {i i-au zis> nu o voiu pierde de
voiu afla acolo dou\zeci.
32. {i a zis> s\ nu fie ceva Doamne, de
voiu mai gr\i înc\ o dat\. Dar de se vor
afla acolo zece? {i au zis> nu o voiu pierde
pentru acei zece.
33. {i s-au dus Domnul dup\ ce au încetat
a gr\i lui Avraam, [i Avraam s-a întors la
locul s\u.
CAP. 19.
Pieirea Sodomei.
{i au venit doi :ngeri la Sodoma seara, [i
Lot [edea la poarta Sodomei, [i v\zându-i
Lot s-a sculat întru întâmpinarea lor, [i s-a
închinat cu fa]a la p\mânt, [i a zis>
2. Iat\ Domnilor, abate]i-v\ la casa slugii
voastre [i r\mâne]i [i sp\la]i picioarele
voastre, [i diminea]\ sculându-v\, ve]i
merge în calea voastr\< iar ei au zis> nu, ci
în uli]\ vom r\mâne.
3. {i îi silea pe ei, [i s-au ab\tut la dânsul
[i au intrat în casa lui< [i a f\cut lor de
mâncare, [i azime a copt lor, [i au mâncat.
4. Iar mai ;nainte de ce s-au culcat ei,
b\rba]ii Cet\]ii Sodomei au înconjurat
casa de la cel tân\r pân\ la cel b\trân [i tot
norodul împreun\.
5. {i au chemat afar\ pe Lot [i au zis
c\tre dânsul> unde sunt b\rba]ii care au
intrat la tine noaptea? Scoate-i la noi ca s\
ne împreun\m cu ei.
 FACEREA
6. {i a ie[it Lot la ei înaintea u[ii, [i a
tras u[a dup\ sine.
7. {i a zis c\tre ei> nicidecum fra]ilor nu
face]i r\utatea aceasta.
8. Ci am eu dou\ fete care nu au
cunoscut b\rbat, pe acelea voiu scoate la
voi, [i v\ face]i treaba cu ele dup\ cum va
pl\cea vou\, numai asupra b\rba]ilor
acestora s\ nu face]i nedrept< pentru c\ au
intrat sub acoper\mântul casei mele.
9. Iar ei au zis lui> du-te încolo, ai venit
s\ locuie[ti aici sau judecat\ s\ judeci?
Acum dar te vom chinui mai r\u pe tine
decât pe ei< [i sileau pe Lot foarte, [i s-au
apropiat la u[\ s\ o strice.
10. Iar b\rba]ii tinzând mâinile au tras pe
Lot la sine în cas\, [i au închis u[a casei.
11. Iar pe b\rba]ii care erau la u[a casei i-
au lovit cu orbire de la cel mic pân\ la cel
mare, [i s-au ostenit c\utând u[a.
12. {i au zis c\tre Lot b\rba]ii> ai tu pe
cineva aici? Gineri, au feciori, au fete?
Sau pe altcineva din ai t\i? De sunt în
cetate, scoate-i din locul acesta.
13. C\ vom s\ stric\m noi locul acesta,
pentru c\ s-a în\l]at strigarea lor înaintea
Domnului, [i ne-au trimis pe noi Domnul
s\-l stric\m pe dânsul.
14. {i ie[ind Lot a gr\it c\tre ginerii s\i,
care luaser\ pe fetele lui, [i le-a zis>
scula]i-v\ [i ie[i]i din locul acesta, pentru
c\ Domnul va s\ piarz\ cetatea.
15. {i se p\ru a vorbi glum\ înaintea
ginerilor s\i. Iar dac\ s-a f\cut diminea]\,
gr\beau :ngerii pe Lot, zicând> scoal\-te [i
ia femeia ta [i cele dou\ fete ale tale care
ai, [i ie[i ca s\ nu pieri [i tu împreun\ cu
f\r\delegile cet\]ii.
16. {i ei s-au tulburat, iar :ngerii au
apucat de mân\ pe el [i pe femeia lui [i pe
cele dou\ fete ale lui, pentru c\ nu s-au
21
îndurat Domnul de dânsul< [i sco]ându-i
pe ei afar\, au zis>
17. Mântuind mântuie[te sufletul t\u, s\
nu te ui]i înapoi, nici s\ stai în vreun loc
de primprejur, în munte te mântuie[te ca
s\ nu te prinzi împreun\ cu ei.
18. {i a zis Lot c\tre dân[ii> rogu-m\
Doamne.
19. Fiindc\ a aflat sluga ta mil\ înaintea
ta, [i ai m\rit dreptatea ta care faci cu
mine, ca s\ fie viu sufletul meu, eu nu
voiu putea s\ m\ mântuiesc în munte, ca
s\ nu m\ prinz\ relele, [i voiu muri.
20. Iat\ cetatea cea de aproape ca s\ scap
acolo, este mic\, [i acolo m\ voiu mântui<
au nu este mic\? {i va fi viu sufletul meu
pentru tine.
21. {i i-au zis lui> iat\ m-am mirat de fa]a
ta [i de cuvântul acesta, ca s\ nu stric
cetatea pentru care ai gr\it.
22. Gr\be[te dar ca s\ te mântuie[ti acolo,
c\ nu voiu putea face lucrul pân\ vei
merge tu acolo, pentru aceea au chemat
numele cet\]ii aceleia> Sigor.
23. Soarele a r\s\rit pe p\mânt, [i Lot a
intrat în Sigor.
24. {i Domnul au plouat peste Sodoma [i
peste Gomora pucioas\ [i foc de la
Domnul din cer.
25. {i au surpat cet\]ile acestea [i toat\
împrejurimea, [i pe to]i câ]i locuiau în
cet\]i [i toate câte r\sar din p\mânt.
26. {i s-a uitat femeia lui înapoi, [i s-a
f\cut stâlp de sare.
27. {i a mânecat Avraam a doua zi la locul
unde a st\tut înaintea Domnului.
28. {i a c\utat spre Sodoma [i spre
Gomora [i spre p\mântul de primprejurul
locului, [i a v\zut> [i iat\ se suia par\ de
foc din p\mânt ca o v\paie de cuptor.
29. {i a fost când au stricat Domnul toate
 FACEREA
cet\]ile de primprejur, [i-au adus aminte
Dumnezeu de Avraam, [i au scos pe Lot
afar\ din mijlocul surp\rii când au surpat
Domnul cet\]ile în care locuia Lot.
30. {i a ie[it Lot din Sigor [i [edea în
munte el [i amândou\ fetele lui cu dânsul,
c\ s-a temut a locui în Sigor, [i au locuit în
pe[ter\ el [i amândou\ fetele lui cu
dânsul.
31. {i a zis cea mai în vârst\ c\tre cea mai
tân\r\> tat\l nostru este b\trân [i nimeni
nu este pe p\mânt care s\ intre la noi,
dup\ cum este obiceiul a tot p\mântul.
32. Vino dar s\ ad\p\m pe tat\l nostru cu
vin [i s\ dormim cu dânsul, [i s\ ridic\m
din tat\l nostru s\mân]\.
33. {i au ad\pat pe tat\l lor cu vin în
noaptea aceea, [i intrând cea mai în vârst\
a dormit cu tat\l ei în noaptea aceea, [i el
nu a [tiut când a dormit ea [i când s-a
sculat.
34. {i a fost a doua zi a zis cea mai în
vârst\ c\tre cea mai tân\r\> iat\ am dormit
ieri cu tat\l nostru, s\-l ad\p\m pe dânsul
cu vin [i într-aceast\ noapte, [i intrând te
culc\ tu cu el, [i s\ ridic\m din tat\l nostru
s\mân]\.
35. {i ad\par\ [i într-acea noapte pe tat\l
lor cu vin, [i intrând cea mai tân\r\ a
dormit cu tat\l ei, [i el nu a [tiut când s-a
culcat ea [i când s-a sculat.
36. {i au z\mislit amândou\ fetele din
tat\l lor.
37. {i a n\scut cea mai mare fecior, [i a
chemat numele lui> Moav, zicând> din tat\l
meu. Acesta e tat\ Moavitenilor pân\ în
ziua de ast\zi.
38. {i a n\scut [i cea mai tân\r\ fecior, [i
a chemat numele lui> Aman, zicând> fiul
neamului meu. Acesta este tat\
Amanitenilor pân\ în ziua de ast\zi.
22
CAP. 20.
Avraam în Gherara.
{i s-a dus de acolo Avraam spre p\mântul
cel c\tre amiaz\zi, [i a locuit între Kadis [i
între Sur, [i a nemernicit în Gherari.
2. {i a zis Avraam de Sarra femeia sa> c\
sor\ este mie, c\ s-a temut s\ zic\> femeia
mea este, ca nu cumva s\-l ucig\ pe el
oamenii cet\]ii pentru ea, [i a trimis
Avimeleh împ\ratul Gherarilor [i a luat pe
Sarra.
3. {i au intrat Dumnezeu la Avimeleh în
somn noaptea, [i i-au zis lui> iat\ tu ai s\
mori pentru femeia care ai luat, c\ ea are
b\rbat.
4. {i Avimeleh nu s-a atins de ea, [i a zis>
Doamne, au pierde-vei neam drept care nu
[tie?
5. Au nu el a zis mie> sor\ îmi este? {i ea
mi-a zis> frate îmi este< cu inim\ curat\ [i
cu mâini drepte am f\cut aceasta.
6. {i i-au zis Dumnezeu în somn> eu am
cunoscut c\ cu inim\ curat\ ai f\cut
aceasta, [i eu nu m-am îndurat de tine, ca
s\ nu p\c\tuie[ti tu împotriva mea, [i
pentru aceea nu te-am l\sat s\ te atingi de
dânsa.
7. Iar acum d\ înapoi femeia omului, c\
prooroc este [i se va ruga pentru tine [i vei
fi viu< iar de nu o vei da înapoi, s\ [tii c\
vei muri tu [i toate ale tale.
8. {i de diminea]\ sculându-se
Avimeleh, a chemat pe toate slugile sale,
[i a gr\it toate cuvintele acestea în
urechile lor, [i s-au temut to]i oamenii
foarte.
9. {i a chemat Avimeleh pe Avraam, [i a
zis lui> de ce ai f\cut nou\ aceasta? Au
doar am gre[it ceva împotriva ta de ai adus
 FACEREA
peste mine [i peste împ\r\]ia mea p\cat
mare? Lucru care nimeni nu l-ar face, ai
f\cut mie.
10. {i a zis Avimeleh c\tre Avraam> ce ai
socotit de ai f\cut aceasta?
11. {i a zis Avraam> pentru c\ am gândit
c\ nu va fi frica lui Dumnezeu în locul
acesta, [i pe mine m\ vor omorî pentru
femeia mea.
12. {i cu adev\rat sor\ este mie dup\ tat\,
iar nu dup\ mam\< iar acum s-a f\cut mie
[i femeie.
13. {i a fost când m-a scos Dumnezeu din
casa tat\lui meu, am zis ei> aceast\
dreptate s\ faci cu mine în tot locul unde
vom intra, zi pentru mine> c\ frate îmi
este.
14. {i a luat Avimeleh o mie de drahme [i
oi [i vi]ei [i slugi [i slujnice, [i a dat lui
Avraam, [i i-a dat înapoi [i pe Sarra
femeia lui.
15. {i a zis Avimeleh c\tre Avraam> iat\
p\mântul meu înaintea ta, unde î]i va
pl\cea locuie[te.
16. Iar c\tre Sarra a zis> iat\ am dat o mie
de drahme fratelui t\u, acestea vor fi ]ie
întru cinstea fe]ei tale [i a tuturor, care
sunt cu tine, [i întru toate adev\rul s\ spui.
17. {i s-a rugat Avraam lui Dumnezeu, [i
au îns\n\to[it Dumnezeu pe Avimeleh [i
pe femeia lui [i pe slujnicele lui [i a
început a na[te.
18. Pentru c\ închisese Domnul tot
mitrasul în casa lui Avimeleh, pentru Sarra
femeia lui Avraam.
CAP. 21.
Na[terea lui Isaac.
{i Domnul au cercetat pe Sarra dup\ cum
au zis, [i au f\cut Domnul Sarrei precum
23
au gr\it.
2. {i z\mislind Sarra a n\scut lui Avraam
fiu la b\trâne]e, pe vremea dup\ cum
gr\ise lui Domnul.
3. {i a chemat Avraam numele fiului s\u
pe care l-a n\scut Sarra> Isaac.
4. {i a t\iat împrejur Avraam pe Isaac în
ziua a opta, precum i-au fost poruncit
Dumnezeu lui.
5. {i Avraam era de o sut\ de ani, când s-
a n\scut Isaac fiul s\u.
6. {i a zis Sarra> râs mi-au f\cut Domnul,
pentru c\ cine va auzi, se va bucura
împreun\ cu mine.
7. {i a zis> cine va spune lui Avraam c\
Sarra apleac\ prunc? C\ am n\scut fiu la
b\trâne]ile mele.
8. {i a crescut pruncul [i s-a în]\rcat, [i a
f\cut Avraam osp\] mare în ziua în care s-
a în]\rcat fiul s\u Isaac.
9. {i v\zând Sarra pe fiul Agarei
Eghiptencei care se n\scuse lui Avraam,
jucându-se cu Isaac fiul s\u,
10. A zis lui Avraam> gone[te pe slujnica
aceasta [i pe fiul ei, c\ nu va mo[teni fiul
slujnicei cu fiul meu Isaac.
11. {i foarte greu s-a p\rut cuvântul
acesta înaintea lui Avraam pentru fiul s\u
Ismail.
12. {i au zis Dumnezeu lui Avraam> s\ nu
fie greu înaintea ta cuvântul cel pentru
prunc [i pentru slujnic\< toate câte va zice
]ie Sarra, ascult\ de cuvântul ei, pentru c\
întru Isaac se va chema ]ie s\mân]\.
13. Dar [i pe fiul slujnicei acesteia neam
mare îl voiu face, pentru c\ s\mân]a ta
este.
14. {i s-a sculat Avraam diminea]a, [i
luând p=ini [i un foale cu ap\ a dat Agarei,
[i a pus pe um\rul ei [i pruncul [i o a
slobozit pe dânsa< [i ea mergând r\t\cea
 FACEREA
prin pustie c\tre fântâna jur\mântului.
15. {i s-a sfâr[it apa din foale, [i a lep\dat
pruncul sub un brad.
16. {i mergând a [ezut în preajma lui
departe ca o arunc\tur\ de arc, pentru c\ a
zis> nu voiu vedea moartea pruncului meu,
[i a [ezut înaintea lui, [i strigând pruncul a
plâns.
17. {i au auzit Dumnezeu glasul
pruncului din locul unde era, [i a strigat
:ngerul lui Dumnezeu pe Agar din cer [i
au zis ei> ce este Agar? Nu te teme, c\ au
auzit Dumnezeu glasul pruncului t\u din
locul unde este.
18. Scoal\-te, ia pruncul [i-l ]ine cu mâna
ta, c\ neam mare îl voiu face.
19. {i au deschis Dumnezeu ochii ei [i a
v\zut fântân\ de ap\ vie< [i mergând a
umplut foalele de ap\ [i a ad\pat pruncul.
20. {i era Dumnezeu cu pruncul< [i a
crescut [i a locuit în pustie [i s-a f\cut
vân\tor.
21. {i a locuit în Pustia Faran, [i i-a luat
lui mam\-sa femeie din p\mântul
Eghipetului.
22. {i a fost în vremea aceea [i a gr\it
Avimeleh [i Ohozat, care luase pe nora sa
[i Fihol voievodul puterii lui c\tre Avraam
zicând> Dumnezeu este cu tine întru toate
câte faci.
23. Acum dar jur\-te mie pe Dumnezeu c\
nu-mi vei face strâmb\tate, nici semin]iei
mele nici numelui meu< ci dup\ dreptatea
care am f\cut cu tine, vei face cu mine [i
p\mântului întru care te-ai s\l\[luit.
24. {i a zis Avraam> eu m\ jur.
25. {i a mustrat Avraam pe Avimeleh
pentru fântânile apei, care le-au luat
slugile lui Avimeleh.
26. {i Avimeleh a zis lui> nu am [tiut cine
a f\cut ]ie lucrul acesta< nici tu nu mi-ai
24
spus, nici eu nu am auzit f\r\ numai
ast\zi.
27. {i a luat Avraam oi [i vi]ei [i a dat lui
Avimeleh< [i au f\cut amândoi leg\tur\.
28. {i a pus Avraam [apte mielu[i]e de oi
singure.
29. {i a zis Avimeleh lui Avraam> ce sunt
aceste [apte mielu[i]e ale oilor acestora
care le-ai pus singure?
30. {i a zis Avraam> aceste [apte mielu[i]e
vei lua de la mine, ca s\-mi fie mie
m\rturie cum c\ eu am s\pat aceast\
fântân\.
31. Pentru aceea a chemat numele locului
aceluia fântâna jur\mântului, c\ acolo au
jurat amândoi.
32. {i au f\cut amândoi leg\tur\ la
fântâna jur\mântului, [i s-au sculat
Avimeleh [i Ohozat, care ]inea pe nora sa
[i Fihol mai marele puterii lui, [i s-au
întors în p\mântul Filistenilor.
33. {i a s\dit Avraam ]arin\ la fântâna
jur\mântului, [i a chemat acolo numele
Domnului, Dumnezeu ve[nic.
34. {i a locuit Avraam în p\mântul
Filistenilor zile multe.
CAP. 22.
Isaac adus spre jertf\.
{i a fost dup\ cuvintele acestea
Dumnezeu au ispitit pe Avraam [i i-au zis>
Avraame, Avraame, iar el a zis> iat\ eu.
2. {i au zis> ia pe fiul t\u cel iubit pe
Isaac pe care ai iubit [i mergi în p\mântul
cel înalt, [i-l adu pe el acolo jertf\ într-un
munte, care î]i voiu spune ]ie.
3. {i sculându-se Avraam de diminea]\ a
pus [aua pe asinul s\u, [i a luat cu sine
dou\ slugi [i pe Isaac fiul s\u< [i t\ind
lemne pentru jertf\, sculându-se a mers, [i
 FACEREA
a treia zi a venit la locul care i-au zis lui
Dumnezeu.
4. {i c\utând Avraam cu ochii s\i a v\zut
locul de departe.
5. {i a zis Avraam slugilor sale> [ede]i
aici cu asinul, iar eu [i pruncul vom merge
pân\ colea< [i închinându-ne ne vom
întoarce la voi.
6. {i a luat Avraam lemnele cele pentru
jertf\ [i le-a pus în spinarea lui Isaac fiul
s\u< [i a luat în mâini foc [i cu]it [i s-au
dus amândoi împreun\.
7. {i a zis Isaac c\tre Avraam tat\l s\u>
tat\, iar el a zis> ce este fiule? {i a zis> iat\
focul [i lemnele, unde este oaia pentru
jertf\?
8. {i a zis Avraam> Dumnezeu î[i va griji
pentru oaie de jertf\ fiul meu!
9. {i mergând amândoi împreun\, au
venit la locul care i-au ar\tat Dumnezeu
lui< [i a zidit acolo Avraam altar [i a pus
lemnele deasupra, [i legând pe fiul s\u
Isaac, l-a pus pe altar deasupra lemnelor.
10. {i a tins Avraam mâna sa s\ ia cu]itul
s\ junghie pe fiul s\u.
11. {i l-a strigat pe dânsul :ngerul
Domnului din cer zicând> Avraame,
Avraame, iar el a zis> iat\ eu.
12. {i i-au zis> s\ nu pui mâna ta pe prunc,
nici s\-i faci lui nimic< c\ acum am
cunoscut c\ te temi tu de Dumnezeu, [i nu
]i s-a f\cut mil\ de fiul t\u cel iubit pentru
mine.
13. {i c\utând Avraam cu ochii s\i, a
v\zut> [i iat\ un berbec era încurcat cu
coarnele într-un copac stufos< [i s-a dus
Avraam [i a luat berbecul [i l-a adus jertf\
în locul lui Isaac fiul s\u.
14. {i a chemat Avraam numele locului
aceluia> Domnul au v\zut, ca s\ se zic\
pân\ ast\zi> în muntele acesta Domnul s-
25
au ar\tat.
15. {i a strigat :ngerul Domnului pe
Avraam a doua oar\ din cer zicând>
16. Asupra mea însumi m-am jurat zice
Domnul, pentru c\ ai f\cut cuvântul acesta
[i nu ]i s-a f\cut mil\ de fiul t\u cel iubit
pentru mine,
17. Pentru aceea cu adev\rat
binecuvântând te voiu binecuvânta, [i
înmul]ind voiu înmul]i s\mân]a ta ca
stelele cerului [i ca nisipul cel de pe
]\rmurile m\rii< [i va mo[teni s\mân]a ta
cet\]ile neprietenilor.
18. {i se vor binecuvânta întru s\mân]a ta
toate neamurile p\mântului, pentru c\ ai
ascultat glasul meu.
19. {i s-a întors Avraam la slugile sale, [i
sculându-se s-au dus împreun\ la fântâna
jur\mântului< [i au locuit acolo la fântâna
jur\mântului.
20. {i a fost dup\ cuvintele acestea [i s-a
vestit lui Avraam zicând> iat\ a n\scut
Melha [i ea fii lui Nahor fratele t\u.
21. Pe Uz cel întâi n\scut [i pe Vanes
fratele lui [i pe Camuil tat\l Sirilor,
22. {i pe Hazad [i pe Azav [i pe Faldes [i
pe Ieldaf [i pe Vatuil.
23. Iar Vatuil a n\scut pe Reveca. Ace[tia
sunt cei opt fii pe care i-a n\scut Melha lui
Nahor fratele lui Avraam.
24. Iar ]iitoarea lui anume Revma a n\scut
[i ea pe Tavec [i Taam [i pe Tohos [i pe
Moha.
CAP. 23.
Moartea [i mormântul Sarrei.
{i a fost via]a Sarrei o sut\ [i dou\zeci [i
[apte de ani.
2. {i a murit Sarra în Cetatea Arvoc, care
este în vale< aceasta este Hevron în
 FACEREA
p\mântul Hanaan< iar Avraam a venit s\
plâng\ pe Sarra [i s\ o jeleasc\.
3. {i s-a sculat Avraam de la mortul s\u
[i a gr\it fiilor lui Het zicând>
4. Str\in [i nemernic sunt eu la voi< da]i-
mi dar mo[ie de mormânt de la voi, ca s\
îngrop pe mortul meu.
5. {i au r\spuns fiii lui Het c\tre Avraam
zicând>
6. Nu doamne, ascult\-ne pe noi> împ\rat
de la Dumnezeu e[ti tu între noi< în
morm=nturile noastre cele alese îngroap\-
]i mortul t\u, c\ nici unul dintre noi nu te
va opri ca s\ nu-]i îngropi mortul t\u
acolo.
7. {i sculându-se Avraam s-a închinat
înaintea poporului p\mântului fiilor lui
Het.
8. {i a gr\it c\tre dân[ii Avraam zicând>
de voi]i cu sufletul vostru ca s\ îngrop
mortul meu de la fa]a mea, asculta]i-m\ [i
gr\i]i pentru mine lui Efron al lui Saar.
9. S\-mi dea mie pe[tera cea îndoit\ care
o are el, ce este în partea ]arinii lui, pe
argint cât va pre]ui ca s\ o am aceasta între
voi mo[ie de mormânt.
10. Iar Efron [edea în mijlocul fiilor lui
Het, [i r\spunzând Efron Heteul c\tre
Avraam, a zis în auzul fiilor lui Het [i al
tuturor celor ce intrau în cetate, zicând>
11. Lâng\ mine fii doamne [i m\ ascult\>
]arina [i pe[tera care este într-însa ]ie o
dau, înaintea tuturor cet\]enilor mei datu-
o-am ]ie, îngroap\ mortul t\u.
12. {i s-a închinat Avraam înaintea
poporului p\mântului.
13. {i a zis lui Efron la auz înaintea a tot
poporului p\mântului> de vreme ce e[ti
pentru mine ascult\-m\> argintul ]arinii ia-
l de la mine [i voiu îngropa mortul meu
acolo.
26
14. {i a r\spuns Efron lui Avraam zicând>
15. Nu doamne, ci am auzit> c\ p\mântul
este de patru sute de drahme de argint, ce
poate fi aceasta între mine [i între tine? Iar
tu îngroap\-]i mortul t\u.
16. {i a ascultat Avraam de Efron [i a
pl\tit lui Efron argintul, care a gr\it la
auzul fiilor lui Het, patru sute de drahme
de argint ales la negu]\tori.
17. {i ]arina lui Efron în care era pe[tera
cea îndoit\ spre fa]a Mamvrei, ]arina [i
pe[tera care era întru ea [i to]i copacii care
erau în ]arin\ [i tot ce era în hotarele ei
împrejur.
18. S-a dat lui Avraam mo[ie înaintea
fiilor lui Het [i înaintea tuturor celor ce
intrau în cetate.
19. Dup\ acestea a îngropat Avraam pe
Sarra femeia sa în pe[tera ]arinii cea
îndoit\, care este în preajma Mamvrei,
aceasta este Hevron în p\mântul lui
Hanaan.
20. {i s-a înt\rit ]arina [i pe[tera care era
într-însa lui Avraam mo[ie de
înmormântare de la fiii lui Het.
CAP. 24.
C\s\toria lui Isaac.
Avraam era b\trân trecut în zile, [i
Domnul l-au binecuvântat întru toate.
2. {i a zis Avraam slugii sale celei mai
b\trâne a casei sale, care era mai mare
peste toate ale sale> pune mâna ta sub
armul meu.
3. {i te voiu jura pe Domnul Dumnezeul
cerului [i al p\mântului, ca feciorului meu
Isaac s\ nu-i iei femeie din fetele
Hananeilor între care locuiesc eu<
4. Ci în p\mântul meu unde m-am n\scut
eu, la neamul meu vei merge [i vei lua
 FACEREA
femeie fiului meu Isaac de acolo.
5. {i a zis c\tre dânsul sluga> dar de nu
va vrea femeia s\ vin\ cu mine în
p\mântul acesta, întoarce-voiu pe fiul t\u
acolo în p\mântul de unde ai ie[it?
6. Iar Avraam a zis c\tre dânsul> ia
aminte s\ nu întorci pe fiul meu acolo.
7. Domnul Dumnezeul cerului [i
Dumnezeul p\mântului, cel ce m-au luat
din casa tat\lui meu [i din p\mântul în
care m-am n\scut, cel ce mi-au gr\it [i s-
au jurat mie zicând> ]ie voiu da p\mântul
acesta [i semin]iei tale, acesta va trimite
pe :ngerul s\u înaintea ta, [i vei lua femeie
feciorului meu de acolo.
8. Iar de nu va vrea femeia s\ vin\ cu
tine în p\mântul acesta, curat vei fi tu de
jur\mântul meu, numai pe feciorul meu s\
nu-l întorci acolo.
9. {i a pus sluga mâna sa sub armul lui
Avraam st\pânul s\u, [i a jurat lui pentru
cuvântul acesta.
10. {i a luat sluga zece c\mile din
c\milele st\pânului s\u [i din toate
bun\t\]ile st\pânului s\u cu sine, [i
sculându-se s-a dus în Mesopotamia
cetatea lui Nahor.
11. {i a a[ezat c\milele s\ odihneasc\
afar\ de cetate lâng\ fântâna cu ap\, c\tre
sear\ când ies cele ce scot ap\.
12. {i a zis> Doamne Dumnezeul
st\pânului meu Avraam, f\ cale bun\
înaintea mea ast\zi, [i f\ mil\ cu st\pânul
meu Avraam.
13. Iat\ eu stau la izvorul apei, [i fetele
celor ce locuiesc în cetate ies, ca s\ scoat\
ap\.
14. {i fecioara c\reia eu voiu zice> pleac\
vadra ta s\ beau, [i ea va zice mie> bea tu
[i c\milele tale le voiu ad\pa pân\ ce vor
înceta a bea, aceasta va fi g\tit\ lui Isaac
27
slugii tale< [i întru aceasta voiu cunoa[te
c\ ai f\cut mil\ cu st\pânul meu Avraam.
15. {i a fost mai înainte de a s\vâr[i el
gr\ind în cugetul s\u, [i iat\ a ie[it afar\
Reveca fata lui Vatuil feciorul Melhei
femeia lui Nahor fratele lui Avraam,
având vadra pe um\rul s\u.
16. {i fecioara era frumoas\ la fa]\ foarte,
fecioar\ era, b\rbat nu o a cunoscut pe ea,
[i pogorându-se la fântân\ a umplut vadra
[i s-a suit.
17. {i a alergat sluga înaintea ei [i a zis>
d\-mi s\ beau pu]in\ ap\ din vadra ta.
18. Iar ea a zis> bea doamne [i gr\bind a
slobozit vadra pe bra]ul s\u, [i l-a ad\pat
pân\ a încetat a bea.
19. {i a zis> [i c\milelor tale voiu scoate
ap\ pân\ ce vor bea toate.
20. {i gr\bind a de[ertat vadra în
ad\p\toare, [i iar\[i a alergat la fântân\ s\
scoat\ ap\, [i a ad\pat toate c\milele.
21. Iar omul o privea pe ea [i t\cea, ca s\
cunoasc\, îndreptat-au Dumnezeu calea
lui sau nu?
22. {i a fost dup\ ce au încetat toate
c\milele a bea, a luat omul doi cercei de
aur, care tr\geau câte o drahm\, [i i-a pus
în urechile ei, [i dou\ br\]\ri în mâinile ei,
care tr\geau zece m\suri de aur.
23. {i o a întrebat pe dânsa [i i-a zis> a cui
fat\ e[ti? Spune-mi de este la tat\l t\u loc
s\ s\l\[luim noi.
24. Iar ea a zis lui> fat\ sunt a lui Vatuil
fiul Melhei, pe care l-a n\scut ea lui
Nahor.
25. {i i-a zis lui> [i paie [i fân mult este la
noi, precum [i loc de s\l\[luit.
26. {i bine p\rând omului s-a închinat
Domnului, zicând>
27. Binecuvântat este Domnul
Dumnezeul st\pânului meu Avraam, cel
 FACEREA
ce nu a p\r\sit dreptatea sa [i adev\rul de
la st\pânul meu< [i pe mine m-au îndreptat
Domnul la casa fratelui st\pânului meu.
28. {i alergând fecioara a spus în cas\
mamei sale dup\ cuvintele acestea.
29. Iar Reveca avea frate anume Lavan, [i
a alergat Lavan la om afar\ la fântân\.
30. {i a fost dac\ a v\zut cerceii [i
br\]\rile în mâinile surorii sale, [i auzind
cuvintele Revec\i surorii sale care zicea>
a[a mi-a gr\it omul< [i a venit la om unde
sta el cu c\milele la fântân\.
31. {i a zis lui> vino, intr\ înl\untru
binecuvântate al Domnului, pentru ce stai
afar\? Eu am g\tit cas\ [i loc c\milelor
tale.
32. {i a intrat omul în cas\ [i a desc\rcat
c\milele, a dat paie [i fân c\milelor [i ap\
de sp\lat picioarelor lui [i picioarelor
oamenilor celor ce erau cu el.
33. {i le-a pus lor pâine s\ m\nânce, iar el
a zis> nu voiu mânca pân\ ce nu voiu gr\i
cuvintele mele< [i ei au zis> gr\ie[te.
34. {i a zis> sluga lui Avraam sunt eu.
35. {i Domnul au binecuvântat pe
st\pânul meu foarte, [i s-a m\rit [i i-au dat
lui oi [i vi]ei [i argint [i aur [i slugi [i
slujnice [i c\mile [i asini.
36. {i Sarra femeia st\pânului meu, a
n\scut un fecior st\pânului meu dup\ ce a
îmb\trânit el< [i i-a dat lui toate câte a
avut.
37. {i m-a jurat st\pânul meu zicând> s\
nu iei femeie fiului meu din fetele
Hananeilor, între care locuiesc eu în
p\mântul lor<
38. Ci la casa tat\lui meu s\ mergi, la
neamul meu [i vei lua femeie feciorului
meu de acolo.
39. Iar eu am zis st\pânului meu> dar de
nu va vrea s\ vin\ cu mine femeia.
28
40. {i mi-a zis> Domnul Dumnezeu
înaintea c\ruia bine am pl\cut, acela va
trimite pe :ngerul s\u cu tine [i va îndrepta
calea ta [i vei lua femeie fiului meu din
neamul meu [i din casa tat\lui meu.
41. Atunci curat vei fi de blestemul meu,
dac\ vei veni la neamul meu [i nu vor da
]ie, [i tu vei fi curat de jur\mântul meu.
42. {i venind eu ast\zi la fântân\ am zis>
Doamne Dumnezeul st\pânului meu
Avraam, de vei îndrepta tu calea mea pe
care acum merg,
43. Iat\ stau la fântâna apei [i fetele
oamenilor cet\]ii vor ie[i ca s\ ia ap\ [i va
fi fecioara c\reia eu voiu zice> d\-mi s\
beau pu]in\ ap\ din vadra ta.
44. {i ea îmi va zice> [i tu bea [i c\milelor
tale voiu scoate ap\, aceasta este femeia
care o au g\tit Domnul lui Isaac slugii
sale, [i întru aceasta voiu cunoa[te c\ ai
f\cut mil\ cu st\pânul meu Avraam.
45. {i a fost mai înainte de a sfâr[i eu
gr\ind în cugetul meu, îndat\ a ie[it
Reveca cu vadra pe um\r, [i s-a pogorât la
fântân\ [i a scos ap\ [i am zis ei> d\-mi s\
beau.
46. {i ea gr\bind a slobozit vadra pe
bra]ul s\u [i a zis> bea tu [i c\milele tale le
voiu ad\pa< [i am b\ut [i c\milele le-a
ad\pat.
47. {i o am întrebat pe ea [i am zis> a cui
fat\ e[ti tu, spune mie? {i ea a zis> fat\
sunt a lui Vatuil feciorul lui Nahor pe care
l-a n\scut lui Melha, [i am pus ei cercei [i
br\]\rile pe mâinile ei.
48. {i p\rându-mi bine m-am închinat
Domnului [i am binecuvântat pe Domnul
Dumnezeul st\pânului meu Avraam, cel
ce m-au îndreptat în calea adev\rului, ca
s\ iau pe fata fratelui st\pânului meu,
fiului s\u.
 FACEREA
49. Deci de ve]i face voi mil\ [i dreptate
cu st\pânul meu ori de nu spune]i-mi, ca
s\ m\ întorc spre dreapta sau spre stânga.
50. {i r\spunzând Lavan [i Vatuil au zis>
de la Domnul a ie[it lucrul acesta, nu vom
putea gr\i ]ie împotriv\, nici r\u, nici bine.
51. Iat\ Reveca înaintea ta este, ia-o [i te
du, [i s\ fie femeie feciorului st\pânului
t\u dup\ cum au gr\it Domnul.
52. {i a fost dup\ ce a auzit sluga lui
Avraam cuvintele lor s-a închinat pân\ la
p\mânt Domnului.
53. {i sco]ând sluga vase de argint [i de
aur [i îmbr\c\minte a dat Revec\i, [i
daruri i-a dat [i fratelui ei [i mamei ei.
54. {i a mâncat [i a b\ut el [i oamenii cei
ce erau cu dânsul, [i au dormit< [i
sculându-se diminea]a a zis> slobozi]i-m\
s\ m\ duc la st\pânul meu.
55. {i au zis fra]ii ei [i mama sa> s\
r\mân\ fata cu noi ca vreo zece zile [i
dup\ aceea se va duce.
56. Iar el a zis c\tre ei> nu m\ opri]i, c\
Domnul a îndreptat calea mea întru mine,
slobozi]i-m\ ca s\ merg la st\pânul meu.
57. Iar ei au zis> s\ chem\m fata [i s\ o
întreb\m< [i au chemat pe Reveca [i i-au
zis ei> merge-vei cu omul acesta?
58. Iar ea a zis> voiu merge.
59. {i au slobozit pe Reveca sora sa [i
averile ei [i pe sluga lui Avraam [i pe cei
ce erau cu dânsul.
60. {i au binecuvântat pe Reveca [i i-au
zis ei> sora noastr\ e[ti, f\-te întru mii de
zeci de mii [i s\ mo[teneasc\ s\mân]a ta
cet\]ile neprietenilor.
61. {i sculându-se Reveca [i slujnicele ei
s-au suit pe c\mile [i s-au dus cu omul, [i
luând sluga pe Reveca s-au dus.
62. Iar Isaac mergea prin pustie spre
fântâna vedeniei, [i locuia în p\mântul cel
29
de c\tre amiaz\zi.
63. {i a ie[it Isaac ca s\ se plimbe la câmp
de c\tre sear\, [i c\utând cu ochii a v\zut
c\milele venind.
64. {i c\utând Reveca cu ochii a v\zut pe
Isaac [i a s\rit de pe c\mil\.
65. {i a zis c\tre slug\> cine este omul
acela care merge pe câmp spre
întâmpinarea noastr\? {i a zis sluga>
acesta este st\pânul meu< iar ea luându-[i
v\lul s-a acoperit.
66. {i a spus sluga lui Isaac toate câte a
f\cut.
67. {i a intrat Isaac în casa mamei sale, [i
a luat pe Reveca [i s-a f\cut lui femeie, [i
o a iubit pe dânsa, [i s-a mângâiat Isaac
pentru Sarra mam\-sa.
CAP. 25.
C\s\toria a doua a lui Avraam.
{i Avraam [i-a luat alt\ femeie al c\reia
numele era Hetura.
2. {i a n\scut lui pe Zemvram [i pe
Iochsan [i pe Madal [i pe Madiam [i pe
Iezvoc [i pe Soie.
3. {i Iochsan a n\scut pe Sava [i pe
Taman [i pe Dedan< iar fiii lui Dedan au
fost> Raguil [i Navdeil [i Asuriim [i
Latusiim [i Laomim.
4. {i fiii lui Madiam> Ghefar [i Ofer [i
Enoh [i Avida [i Eldaga> to]i ace[tia erau
feciorii Heturei,
5. {i a dat Avraam toate averile sale lui
Isaac feciorul s\u.
6. {i feciorilor ]iitoarelor sale a dat
Avraam daruri, [i înc\ fiind el viu i-a scos
pe ei în laturi de la Isaac fiul s\u c\tre
r\s\rit la p\mântul r\s\riturilor.
7. Ace[tia sunt anii zilelor vie]ii lui
Avraam câ]i a tr\it o sut\ [i [aptezeci [i
 FACEREA
cinci de ani.
8. {i sl\bind Avraam a murit întru
b\trâne]i bune, b\trân [i plin de zile [i s-a
ad\ugat lâng\ poporul s\u.
9. {i l-au îngropat pe dânsul Isaac [i
Ismail amândoi feciorii lui în pe[tera cea
îndoit\, în ]arina lui Efron feciorul lui Saar
Heteul care este în preajma Mamvrei.
10. În ]arina [i pe[tera care o a cump\rat
Avraam de la fiii lui Het, acolo au îngropat
pe Avraam [i pe Sarra femeia lui.
11. {i a fost dup\ ce a murit Avraam, au
binecuvântat Dumnezeu pe Isaac fiul lui,
[i a locuit Isaac lâng\ fântâna vederii.
12. {i acestea sunt na[terile lui Ismail
feciorul lui Avraam, pe care l-a n\scut
Agar Eghipteanca slujnica Sarrei.
13. {i acestea sunt numele fiilor lui Ismail
dup\ numele neamurilor lui> cel dintâi
n\scut Ismail [i Naveot [i Kidar [i Navdeil
[i Masam,
14. {i Masma [i Duma [i Masi,
15. {i Hodan [i Teman [i Ietur [i Nafes [i
Kedma.
16. Ace[tia sunt fiii lui Ismail [i acestea
sunt numele lor, în corturile lor, întru
l\ca[urile lor, doisprezece boieri erau
dup\ neamul lor.
17. {i ace[tia sunt anii vie]ii lui Ismail o
sut\ [i treizeci [i [apte de ani, [i sl\bind a
murit [i s-a ad\ugat lâng\ neamul s\u.
18. {i a locuit de la Evilat pân\ la Sur,
care este înaintea fe]ei Eghipetului pân\ la
Asirieni, înaintea tuturor fra]ilor s\i a
locuit.
19. {i acestea sunt na[terile lui Isaac fiul
lui Avraam> Avraam a n\scut pe Isaac.
20. Iar Isaac era de patruzeci de ani când a
luat pe Reveca fata lui Vatuil din
Mesopotamia Siriei, sora lui Lavan
Sirului, lui[i femeie.
30
21. {i s-a rugat Isaac Domnului pentru
Reveca femeia sa c\ era stearp\, [i l-au
ascultat pe el Dumnezeu [i a z\mislit
Reveca femeia lui.
22. {i s\ltau pruncii într-însa, [i a zis ea>
de era s\ fie a[a, pentru ce mie aceasta? {i
s-a dus s\ întrebe pe Domnul.
23. {i au zis ei Domnul> dou\ neamuri în
pântecele t\u sunt, [i dou\ popoare din
pântecele t\u se vor împ\r]i, [i popor pe
popor va întrece, [i cel mai mare va sluji
celui mai mic.
24. {i s-au umplut zilele ca s\ nasc\ ea, [i
erau gemeni în pântecele ei.
25. {i a ie[it fiul cel ;nt=i n\scut ro[u tot,
ca o piele p\roas\, [i a chemat numele lui
Isav.
26. {i dup\ acesta a ie[it fratele lui, [i
mâna lui ]inea de c\lcâi pe Isav, [i a
chemat numele lui Iacov. Iar Isaac era de
[aizeci de ani când a n\scut Reveca pe
ace[tia.
27. {i au crescut tinereii, [i a fost Isav om
care [tia a vâna [i era câmpean s\lbatic<
iar Iacov a fost om f\r\ vicle[ug locuind
acas\.
28. {i iubea Isaac pe Isav pentru c\ mânca
din vânatul lui< iar Reveca iubea pe Iacov.
29. {i a fiert Iacov fiertur\, [i a venit Isav
de la câmp ostenit.
30. {i a zis Isav lui Iacov> d\-mi s\
m\nânc dintr-aceast\ fiertur\ ro[iatic\ c\
sl\besc eu, pentru aceea s-a chemat
numele lui Edom.
31. {i a zis Iacov lui Isav> vinde-mi ast\zi
na[terea ta cea dint=i.
32. {i a zis Isav> iat\ eu m\ duc s\ mor, [i
ce îmi este mie bun\ na[terea cea dint=i?
33. {i a zis Iacov lui> jur\-te mie ast\zi, [i
i-a jurat lui [i a vândut Isav na[terea cea
dint=i lui Iacov.
 FACEREA
34. {i Iacov a dat lui Isav pâine [i fiertur\
de linte, [i a mâncat [i a b\ut, [i sculându-
se s-a dus [i nu a b\gat seam\ Isav de
na[terea cea dint=i.
CAP. 26.
Întâmpl\rile lui Isaac.
{i a fost foamete pe p\mânt, afar\ de
foametea cea mai dinainte care a fost în
zilele lui Avraam [i a mers Isaac la
Avimeleh împ\ratul Filistenilor în
Gherara.
2. {i s-au ar\tat Dumnezeu lui [i i-au zis>
nu te pogorî în Eghipet< ci locuie[te în
p\mântul care voiu spune eu ]ie.
3. {i locuie[te în p\mântul acesta [i eu
voiu fi cu tine [i te voiu binecuvânta, c\ ]ie
[i semin]ei tale voiu da tot p\mântul
acesta, [i voiu înt\ri jur\mântul meu care
am jurat lui Avraam tat\l t\u.
4. {i voiu înmul]i s\mân]a ta ca stelele
cerului [i voiu da semin]iei tale tot
p\mântul acesta< [i întru s\mân]a ta se vor
binecuvânta toate neamurile p\mântului.
5. Pentru c\ a ascultat Avraam tat\l t\u
cuvântul meu [i a p\zit poruncile mele [i
înv\]\turile mele [i îndrept\rile mele [i
legile mele.
6. {i a locuit Isaac în Gherari.
7. {i au întrebat oamenii locului pentru
Reveca femeia lui [i a zis> sor\ îmi este, c\
s-a temut a zice> femeie îmi este, ca nu
cumva s\-l ucig\ oamenii locului pentru
Reveca, c\ era frumoas\ la fa]\.
8. {i a fost acolo mul]i ani [i uitându-se
Avimeleh, împ\ratul Gherarilor pe
fereastr\, a v\zut pe Isaac jucându-se cu
Reveca femeia sa.
9. {i a chemat Avimeleh pe Isaac [i i-a
zis lui> cu adev\rat femeie î]i este? Pentru
31
ce dar ai zis> c\ ;]i este sor\? {i a zis Isaac>
am zis pentru ca nu cumva s\ mor pentru
dânsa.
10. {i a zis Avimeleh lui> pentru ce ai
f\cut aceasta nou\? Pu]in a fost c\ nu a
dormit cineva din neamul meu cu femeia
ta [i ai fi adus peste noi ne[tiin]\.
11. {i a poruncit Avimeleh la tot poporul
s\u zicând> tot cel ce se va atinge de omul
acesta [i de femeia lui, vinovat va fi
mor]ii.
12. {i a sem\nat Isaac în p\mântul acela
[i a aflat în anul acela orzul dând însutit,
c\ l-au binecuvântat pe el Domnul.
13. {i s-a în\l]at omul [i mergând înainte
mai mare se f\cea, pân\ ce s-a f\cut mare
foarte.
14. {i s-au f\cut lui turme de oi [i cirezi
de boi [i ogoare multe [i-l pizmuiau
Filistenii.
15. {i toate fântânile câte au s\pat slugile
tat\lui s\u pe vremea lui, le-au astupat
Filistenii [i le-au umplut cu p\mânt.
16. {i a zis Avimeleh c\tre Isaac> du-te de
la noi, c\ te-ai f\cut mai tare decât noi
foarte.
17. {i s-a dus de acolo Isaac [i a t\b\rât în
Valea Gherarilor [i a locuit acolo.
18. {i Isaac iar\[i a s\pat fântânile de ap\,
care le-au fost s\pat slugile lui Avraam
tat\l s\u [i le-au astupat Filistenii dup\ ce
a murit Avraam tat\l s\u [i le-au chemat
cu numele, cu care le-a fost numit tat\l
s\u.
19. {i au s\pat slugile lui Isaac în Valea
Gherarilor [i au aflat acolo izvor de ap\
vie.
20. {i s-au sf\dit p\storii Gherarilor cu
p\storii lui Isaac zicând> c\ a lor este apa<
[i a numit numele fântânii> strâmb\tate,
pentru c\ strâmb\tate i-au f\cut lui.
 SF+NTA SCRIPTUR|
21. {i ducându-se de acolo au s\pat alt\
fântân\ [i se priceau [i pentru aceea, [i a
numit numele ei vrajb\.
22. {i ridicându-se de acolo au s\pat alt\
fântân\ [i nu s-au b\tut pentru aceea, [i a
numit numele ei l\]ime, zicând> c\ acum
ne-au l\]it pe noi Domnul [i ne-au crescut
pe p\mânt.
23. {i s-a suit de acolo la fântâna
jur\mântului.
24. {i s-au ar\tat lui Domnul în noaptea
aceea [i i-au zis> eu sunt Dumnezeul lui
Avraam tat\lui t\u, nu te teme, c\ cu tine
sunt [i te voiu binecuvânta [i voiu înmul]i
s\mân]a ta pentru Avraam tat\l t\u.
25. {i a zidit acolo altar [i a chemat
numele Domnului [i a pus acolo cortul
s\u< [i au s\pat acolo slugile lui Isaac
fântân\ în Valea Gherarilor.
26. {i Avimeleh s-a dus la dânsul de la
Gherari [i Ohozat, care ]inea pe nor\-sa [i
Fihol voievodul o[tirii puterii lui.
27. {i a zis c\tre dân[ii Isaac> pentru ce a]i
venit la mine? C\ voi m-a]i urât [i m-a]i
scos de la voi.
28. Iar ei au zis> v\zând am v\zut, c\
Domnul este cu tine [i am zis> s\ fie
jur\mânt între noi [i între tine [i s\ punem
leg\tur\ cu tine.
29. Ca s\ nu faci nou\ r\u, precum nici
noi nu ne-am scârbit de tine< ci bine am
f\cut ]ie [i te-am scos cu pace [i tu acum
e[ti binecuvântat de la Domnul.
30. {i a f\cut lor osp\]> [i au mâncat [i au
b\ut.
31. {i sculându-se diminea]a au jurat
fiecare aproapelui s\u, [i i-a slobozit pe
d=n[ii Isaac [i s-au dus de la el cu pace.
32. {i într-aceea[i zi venind slugile lui
Isaac, i-au spus pentru fântâna ce au s\pat
zicându-i> nu am aflat ap\.
32
33. {i o au numit jur\mânt, pentru aceea
au chemat numele cet\]ii aceleia fântâna
jur\mântului, pân\ în ziua de ast\zi.
34. Iar Isav era de patruzeci de ani, [i a
luat femeie pe Iudit fata lui Veoh Heteul [i
pe Vasimat fata lui Elon Heteul.
35. {i nec\jeau ele pe Isaac [i pe Reveca.
CAP. 27.
Binecuvântarea lui Iacov.
{i a fost dup\ ce a îmb\trânit Isaac [i au
sl\bit ochii lui a vedea, [i a chemat pe Isav
fiul s\u cel mai mare, [i i-a zis lui> fiul
meu< el a r\spuns> iat\ eu.
2. {i a zis lui> iat\ am îmb\trânit [i nu
[tiu ziua sfâr[itului meu.
3. Acum dar ia-]i unealta ta, tolba [i
arcul [i ie[i la câmp.
4. {i s\-mi vânezi mie vânat [i s\-mi faci
mâncare precum iubesc eu, [i s\-mi aduci
s\ m\nânc, ca s\ te binecuvinteze sufletul
meu mai înainte de ce voiu muri.
5. Iar Reveca a auzit pe Isaac gr\ind cu
Isav fiul s\u< [i s-a dus Isav la câmp s\
vâneze vânat tat\lui s\u.
6. {i a zis Reveca c\tre Iacov fiul s\u cel
mai tân\r> iat\ c\ am auzit pe tat\l t\u
gr\ind c\tre Isav fratele t\u, zicându-i>
7. Adu-mi vânat [i-mi f\ de mâncare, ca
mâncând s\ te binecuvintez înaintea
Domnului mai înainte de a muri.
8. Deci acum fiul meu ascult\-m\ pe
mine precum poruncesc eu ]ie>
9. {i mergând la oi, adu-mi de acolo doi
iezi tineri [i buni [i voiu face pe ei
mâncare tat\lui t\u precum iube[te.
10. {i vei duce înl\untru la tat\l t\u [i va
mânca, ca s\ te binecuvinteze tat\l t\u mai
înainte de ce va muri.
11. Iar Iacov a zis c\tre Reveca mam\-sa>
 FACEREA
fratele meu Isav este om p\ros, iar eu sunt
om neted.
12. Ca nu cumva s\ m\ pip\ie tat\l meu [i
voiu fi înaintea lui ca un urgisit [i voiu
aduce asupra mea blestem, iar nu
binecuvântare.
13. {i i-a zis lui mam\-sa> asupra mea s\
fie blestemul t\u fiule, numai ascult\
cuvântul meu [i mergând adu-mi.
14. {i mergând a luat [i a adus la mam\-
sa, [i a f\cut mam\-sa bucate precum
iubea tat\l lui.
15. {i luând Reveca haina cea mai bun\ a
lui Isav feciorului s\u celui mai mare, care
era la dânsa în cas\, a îmbr\cat pe Iacov
fiul s\u cel mai tân\r.
16. {i cu pielcelu[ele iezilor a înf\[urat
bra]ele [i goliciunea grumazului lui.
17. {i a dat bucatele [i pâinile care f\cuse,
în mâinile lui Iacov fiului s\u, [i le-a dus
la tat\l s\u.
18. {i a zis> tat\! Iar el a zis> iat\ eu, cine
e[ti tu fiule?
19. {i a zis Iacov tat\lui s\u> eu sunt Isav
cel întâi n\scut al t\u, f\cut-am precum
mi-ai gr\it mie< sculându-te [ezi [i
m\nânc\ din vânatul meu, ca s\ m\
binecuvinteze sufletul t\u.
20. {i a zis Isaac fiului s\u> ce este
aceasta, ce ai aflat a[a curând o fiule? Iar
el a zis> ce au dat Domnul Dumnezeul t\u
înaintea mea.
21. {i a zis Isaac lui Iacov> apropie-te de
mine [i te voiu pip\i fiule, de e[ti tu fiul
meu Isav, au nu.
22. {i s-a apropiat Iacov de Isaac tat\l s\u
[i l-a pip\it pe dânsul [i a zis> glasul cu
adev\rat este glasul lui Iacov, iar mâinile
sunt mâinile lui Isav.
23. {i nu l-a cunoscut pe el, pentru c\
mâinile lui erau p\roase ca mâinile lui
33
Isav fratelui s\u, [i l-a binecuvântat pe el
[i a zis>
24. Tu e[ti fiul meu Isav? Iar el a zis> eu,
[i a zis>
25. Adu-mi [i voiu mânca din vânatul t\u
fiule, ca s\ te binecuvinteze sufletul meu,
[i i-a adus lui [i a mâncat, [i i-a adus lui [i
vin [i a b\ut.
26. {i i-a zis Isaac tat\l s\u lui> apropie-te
de mine [i m\ s\rut\ fiule.
27. Apropiindu-se l-a s\rutat [i a mirosit
mirosul hainelor lui [i l-a binecuvântat pe
dânsul [i a zis> iat\ mirosul fiului meu ca
mirosul unei ]arini pline, care o au
binecuvântat Domnul.
28. {i s\-]i dea ]ie Dumnezeu din roua
cerului [i din gr\simea p\mântului [i
mul]ime de grâu [i de vin.
29. {i s\ slujeasc\ ]ie neamuri [i s\ se
închine ]ie domni [i s\ fii domn fratelui
t\u [i se vor închina ]ie feciorii tat\lui t\u.
Cel ce te va blestema, blestemat s\ fie< [i
cel ce te va binecuvânta, binecuvântat s\
fie.
30. {i a fost dup\ ce a încetat Isaac a
binecuvânta pe Iacov fiul s\u [i dup\ ce a
ie[it Iacov de la fa]a lui Isaac tat\lui s\u a
venit [i Isav fratele lui de la vânat.
31. {i a f\cut [i el bucate [i a adus tat\lui
s\u [i i-a zis> s\ se scoale tat\l meu [i s\
m\nânce din vânatul fiului s\u, ca s\ m\
binecuvinteze sufletul t\u.
32. {i i-a zis Isaac tat\l s\u> cine e[ti tu?
Iar el a zis> eu sunt fiul t\u cel întâi n\scut
Isav.
33. {i s-a sp\imântat Isaac cu spaim\
mare foarte [i a zis> dar cine este cel ce
mi-a prins mie vânat [i mi-a adus [i am
mâncat din toate mai înainte de ce ai venit
tu? {i l-am binecuvântat pe dânsul [i va fi
binecuvântat.
 FACEREA
34. {i a fost dup\ ce a auzit Isav cuvintele
lui Isaac tat\lui s\u, a strigat cu glas mare
[i amar foarte [i a zis> binecuvinteaz\-m\
[i pe mine tat\.
35. {i a zis> venit-a fratele t\u cu
în[el\ciune [i a luat binecuvântarea ta.
36. {i a zis Isav> drept s-a chemat numele
lui Iacov, c\ iat\ a doua oar\ m-a în[elat [i
na[terea cea dint=i mi-a luat [i acum mi-a
luat binecuvântarea mea, [i a zis Isav
tat\lui s\u> nu mi-ai l\sat [i mie
binecuvântare tat\?
37. {i r\spunzând Isaac a zis c\tre Isav>
înc\ [i st\pân l-am f\cut pe el ]ie [i pe to]i
fra]ii lui i-am f\cut lui slugi, cu grâu [i cu
vin l-am înt\rit pe el, dar ]ie ce voiu face
fiule?
38. {i a zis Isav c\tre tat\l s\u> au doar
numai o binecuvântare este la tine tat\?
Binecuvinteaz\-m\ [i pe mine tat\!
39. {i umilindu-se Isaac, a strigat cu glas
mare Isav [i a plâns< [i r\spunzând Isaac
tat\l lui i-a zis> iat\ din gr\simea
p\mântului va fi locuin]a ta [i din roua
cerului de sus.
40. {i cu sabia ta vei tr\i [i fratelui t\u vei
sluji< [i va fi o vreme când vei lep\da [i
vei sf\râma jugul lui de pe grumazul t\u.
41. {i purta pizm\ Isav asupra lui Iacov
pentru binecuvântarea cu care l-a
binecuvântat pe el tat\l s\u, [i a zis Isav
întru cugetul s\u> s\ se apropie zilele jalei
tat\lui meu ca s\ ucig pe Iacov fratele
meu.
42. {i s-a spus Revec\i cuvintele lui Isav
feciorului s\u cel mai mare, [i trimi]ând a
chemat pe Iacov feciorul s\u cel mai tân\r
[i i-a zis lui> iat\ Isav fratele t\u se laud\
asupra ta, c\ te va omorî.
43. Acum dar fiul meu, ascult\ cuvântul
meu [i sculându-te fugi în Mesopotamia la
34
Lavan fratele meu în Haran.
44. {i locuie[te cu dânsul câteva zile pân\
ce se va întoarce mânia [i urgia fratelui t\u
de la tine.
45. {i va uita ce ai f\cut lui, [i voiu trimite
de te voiu chema de acolo, ca nu cumva
într-o zi s\ m\ lipsesc de voi de amândoi
fiii mei.
46. {i a zis Reveca c\tre Isaac> mi-am urât
via]a pentru fetele fiilor lui Het< de va lua
Iacov femeie din fetele p\mântului
acestuia, de ce îmi este mie bun\ via]a?
CAP. 28.
Vedenia lui Iacov.
{i chemând Isaac pe Iacov, l-a
binecuvântat pe el [i i-a poruncit lui
zicând> s\ nu iei femeie din fetele
Hananeilor<
2. Ci sculându-te fugi în Mesopotamia la
casa lui Vatuil tat\l mamei tale, [i s\ iei ]ie
de acolo femeie din fetele lui Lavan
fratele mamei tale.
3. {i Dumnezeul meu s\ te
binecuvinteze [i s\ te creasc\ [i s\ te
înmul]easc\ [i s\ fii întru adun\ri de
neamuri.
4. {i s\-]i dea ]ie binecuvântarea lui
Avraam tat\lui meu ]ie [i semin]ei tale
dup\ tine, ca s\ mo[tene[ti p\mântul în
care locuie[ti tu acum, care l-au dat
Dumnezeu lui Avraam.
5. {i a trimis Isaac pe Iacov [i s-a dus în
Mesopotamia la Lavan feciorul lui Vatuil
Sirului, fratele Revec\i mamei lui Iacov [i
a lui Isav.
6. {i a v\zut Isav c\ a binecuvântat Isaac
pe Iacov [i l-a trimis în Mesopotamia
Siriei, s\-[i ia lui[i femeie de acolo când l-
a binecuvântat pe el [i i-a poruncit lui
 FACEREA
zicând> s\ nu iei femeie din fetele
Hananeilor.
7. {i a ascultat Iacov pe tat\l s\u [i pe
mama sa [i s-a dus în Mesopotamia Siriei.
8. {i v\zând [i Isav, c\ sunt rele fetele lui
Hanaan înaintea lui Isaac tat\lui s\u,
9. S-a dus Isav la Ismail [i a luat pe
Maelet fata lui Ismail feciorul lui Avraam
sora lui Naveot, lâng\ femeile sale femeie.
10. {i a ie[it Iacov de la fântâna
jur\mântului [i a mers în Haran.
11. {i a aflat un loc [i a dormit acolo, c\
apusese soarele, [i a luat din pietrele
locului aceluia [i [i-a pus lui[i c\p\tâi [i a
dormit în locul acela [i a v\zut vis.
12. {i iat\ o scar\ era înt\rit\ pe p\mânt al
c\reia capul ajungea la cer [i :ngerii lui
Dumnezeu se suiau [i se pogorau pe
dânsa.
13. {i Domnul era înt\rit pe ea [i au zis>
eu sunt Dumnezeul lui Avraam tat\lui t\u
[i Dumnezeul lui Isaac, nu te teme>
p\mântul pe care tu dormi ]ie îl voiu da [i
semin]iei tale.
14. {i va fi s\mân]a ta ca nisipul
p\mântului [i se va l\]i spre mare [i spre
miaz\zi [i spre miaz\noapte [i spre r\s\rit
[i se vor binecuvânta întru tine toate
neamurile p\mântului [i întru s\mân]a ta.
15. {i iat\ eu sunt cu tine p\zindu-te în
toat\ calea ori încotro vei merge [i te voiu
întoarce la p\mântul acesta, c\ nu te voiu
l\sa pân\ ce voiu face toate câte am gr\it
]ie.
16. {i s-a de[teptat Iacov din somnul s\u
[i a zis> c\ este Domnul în locul acesta [i
eu nu am [tiut.
17. {i s-a sp\imântat [i a zis> cât de
înfrico[at este locul acesta, nu este aceasta
alta, f\r\ numai casa lui Dumnezeu [i
aceasta este poarta cerului.
35
18. {i s-a sculat Iacov diminea]a [i a luat
piatra, care a fost pus la c\p\tâiul s\u [i o
a pus stâlp [i a turnat untdelemn pe vârful
ei.
19. {i a chemat numele locului aceluia>
casa lui Dumnezeu, iar mai ;nainte se
chema> Cetatea Ulamluz.
20. {i s-a f\g\duit Iacov f\g\duin]\ cu
rug\ciune zicând> de va fi Domnul
Dumnezeu cu mine [i m\ va p\zi în calea
aceasta, pe care eu umblu [i-mi va da
pâine s\ m\nânc [i hain\ s\ m\ îmbrac<
21. {i de m\ va întoarce s\n\tos în casa
tat\lui meu, va fi mie Domnul>
Dumnezeu.
22. {i piatra aceasta, care o am pus stâlp,
va fi mie cas\ a lui Dumnezeu [i din toate
câte vei da mie, a zecea voiu aduce ]ie.
CAP. 29.
Iacov în Mesopotamia.
{i sculându-se Iacov în picioare, s-a dus în
p\mântul r\s\ritului la Lavan feciorul lui
Vatuil Sirului fratele Revec\i mamei lui
Iacov [i a lui Isav.
2. {i privind a v\zut o fântân\ în câmp [i
erau trei turme de oi odihnindu-se la ea, c\
din fântâna aceea se ad\pau turmele [i era
piatr\ mare pe gura f=nt=nii.
3. {i se adunau acolo toate turmele [i
pr\v\leau piatra de pe gura f=nt=nii [i
ad\pau oile< [i iar\[i puneau piatra pe gura
f=nt=nii în locul ei.
4. {i a zis Iacov c\tre dân[ii> fra]ilor, de
unde sunte]i voi? Iar ei au zis> din Haran
suntem.
5. {i le-a zis lor> [ti]i pe Lavan feciorul
lui Nahor? Iar ei au zis> [tim.
6. {i a zis lor> s\n\tos este? Iar ei au zis>
s\n\tos< [i iat\ Rahila fata lui venea cu
 FACEREA
oile.
7. {i le-a zis lor Iacov> înc\ mai este mult
din zi [i înc\ nu este vreme a se aduna
toate turmele, ad\pa]i oile [i v\ duce]i de
le pa[te]i.
8. Iar ei au zis> nu vom putea pân\ ce se
vor aduna to]i p\storii, [i vom r\sturna
piatra de pe gura f=nt=nii, ca s\ ad\p\m
oile.
9. Înc\ gr\ind el cu ei, iat\ Rahila fata lui
Lavan venea cu oile tat\lui s\u, c\ ea
p\[tea oile tat\lui s\u.
10. {i a fost dac\ a v\zut Iacov pe Rahila
fata lui Lavan fratelui mamei sale [i oile
lui Lavan fratele mamei sale, apropiindu-
se Iacov a r\sturnat piatra de pe gura
f=nt=nii, [i a ad\pat oile lui Lavan fratelui
mamei sale.
11. {i a s\rutat Iacov pe Rahila [i strigând
cu glasul s\u a plâns.
12. {i a spus Rahilei, c\ este frate tat\l ei
cu mam\-sa Reveca [i cum c\ el este
fecior ei< iar ea alergând a spus tat\lui ei
toate cuvintele acestea.
13. {i a fost dup\ ce a auzit Lavan de
numele lui Iacov feciorul surorii sale, a
ie[it întru întâmpinarea lui [i
îmbr\]i[=ndu-l l-a s\rutat [i l-a adus în
casa sa [i a spus lui Lavan toate cuvintele
acestea.
14. {i a zis Lavan lui> din oasele mele [i
din trupul meu e[ti tu [i a fost cu el o lun\
de zile.
15. {i a zis Lavan c\tre Iacov> pentru c\
frate îmi e[ti, nu vei sluji mie în dar,
spune-mi ce s\ fie simbria ta?
16. {i Lavan avea dou\ fete> numele celei
mai mari Lia, iar numele celei mai tinere
Rahila.
17. {i ochii Liei erau bolnavi, iar Rahila
era frumoas\ la chip [i mândr\ la fa]\
36
foarte.
18. {i a iubit Iacov pe Rahila [i a zis> voiu
sluji ]ie [apte ani pentru Rahila fata ta cea
mai tân\r\.
19. {i a zis Lavan lui> mai bine s\ o dau
]ie, decât s\ o dau altui b\rbat, locuie[te cu
mine.
20. {i a slujit Iacov pentru Rahila [apte
ani [i erau înaintea lui ca ni[te zile pu]ine,
pentru c\ o iubea pe dânsa.
21. {i a zis Iacov c\tre Lavan> d\-mi
femeia mea, c\ s-au umplut zilele s\ intru
la dânsa.
22. {i a adunat Lavan pe to]i oamenii
locului [i a f\cut nunt\.
23. {i dac\ s-a f\cut sear\, luând Lavan pe
Lia fata sa o a b\gat înl\untru la Iacov, [i
a intrat la ea Iacov.
24. {i a dat Lavan fetei sale Liei pe Zelfa
slujnica sa, ca s\-i fie slujnic\.
25. {i f\cându-se diminea]\, iat\ era Lia,
[i a zis Iacov c\tre Lavan> pentru ce ai
f\cut aceasta mie? Au nu pentru Rahila
am slujit ]ie? Pentru ce m-ai în[elat?
26. {i a r\spuns Lavan> nu este a[a obicei
în locul nostru a da pe cea mai tân\r\ mai
înainte decât pe cea mai mare.
27. Pline[te dar [apte ani ai acesteia, [i ;]i
voiu da [i pe aceasta pentru slujba ce vei
sluji mie înc\ al]i [apte ani.
28. {i a f\cut Iacov a[a [i a plinit [i acei
[apte ani< [i i-a dat Lavan pe Rahila fata sa
femeie lui.
29. {i a dat Lavan fetei sale pe Valla
slujnica sa, ca s\-i fie slujnic\.
30. {i a intrat la Rahila, [i a iubit mai mult
pe Rahila decât pe Lia, [i i-a slujit lui înc\
al]i [apte ani,
31. {i v\zând Domnul Dumnezeu, c\ se
ur\[te Lia a deschis mitrasul ei< iar Rahila
era stearp\.
 FACEREA
32. {i a z\mislit Lia [i a n\scut fecior lui
Iacov [i a chemat numele lui> Ruvin,
zicând> c\ au v\zut Domnul smerenia mea
[i mi-au dat mie fecior, acum dar m\ va
iubi b\rbatul meu.
33. {i iar\[i a z\mislit Lia [i a n\scut al
doilea fiu lui Iacov, [i a zis> c\ au auzit
Domnul, cum c\ m\ ur\sc, [i mi-au
ad\ugat [i pe acesta [i a chemat numele
lui> Simeon.
34. {i iar\[i a z\mislit [i a n\scut fecior, [i
a zis> într-aceast\ vreme la mine va fi
b\rbatul meu, c\ am n\scut lui trei feciori,
pentru aceea a chemat numele lui> Levi.
35. {i z\mislind înc\ a n\scut fecior [i a
zis> acum [i pentru aceasta m\ voiu
m\rturisi Domnului, drept aceea a chemat
numele lui> Iuda< [i a încetat a na[te.
CAP. 30.
Fiii lui Iacov.
Iar v\zând Rahila, c\ ea nu a n\scut lui
Iacov, a pizmuit Rahila pe sora sa, [i a zis
lui Iacov> d\-mi feciori< iar de nu, voiu
muri eu.
2. {i mâniindu-se Iacov pe Rahila, i-a zis
ei> au doar Dumnezeu sunt eu, cel ce te-a
stârpit de rodul pântecelui t\u?
3. {i a zis Rahila lui Iacov> iat\ slujnica
mea Valla, intr\ la ea, [i va na[te pe
genunchii mei [i voiu face [i eu feciori
dintr-însa.
4. {i i-a dat lui pe Valla slujnica sa
femeie lui [i a intrat la dânsa Iacov.
5. {i a z\mislit Valla slujnica Rahilei [i a
n\scut lui Iacov fecior.
6. {i a zis Rahila> judecat-au mie
Dumnezeu [i au ascultat glasul meu [i mi-
au dat mie fiu, pentru aceea a chemat
numele lui> Dan.
37
7. {i a mai z\mislit Valla slujnica Rahilei
[i a n\scut al doilea fecior lui Iacov.
8. {i a zis Rahila> ajutatu-m-au
Dumnezeu [i m-am asem\nat surorii mele
[i m-am înt\rit [i a chemat numele lui>
Neftalim.
9. {i v\zând Lia c\ a încetat a mai na[te,
a luat pe Zelfa slujnica sa [i o a dat pe ea
lui Iacov femeie [i a intrat la ea.
10. {i a z\mislit Zelfa slujnica Liei [i a
n\scut lui Iacov fecior.
11. {i a zis Lia> întru noroc< [i a chemat
numele lui> Gad.
12. {i a z\mislit înc\ Zelfa slujnica Liei [i
a n\scut lui Iacov al doilea fecior.
13. {i a zis Lia> fericit\ sunt eu, c\ m\
fericesc femeile< [i a chemat numele lui>
Asir.
14. {i s-a dus Ruvin în zilele secerii de
grâu, [i a aflat mere de mandragor\ în
]arin\ [i le-a adus la Lia mam\-sa< [i a zis
Rahila c\tre sor\-sa Lia> d\-mi din
mandragorele feciorului t\u.
15. {i a zis Lia> nu este destul ]ie, c\ ai
luat pe b\rbatul meu? Au doar [i
mandragorele feciorului meu vrei s\ le
iei? Iar Rahila a zis> nu a[a, doarm\ cu
tine în noaptea aceasta pentru
mandragorele feciorului t\u.
16. {i venind Iacov de la câmp seara a
ie[it Lia înaintea lui [i a zis> la mine s\
intri ast\zi, c\ te-am tocmit cu plat\ pentru
mandragorele feciorului meu< [i a dormit
cu ea în noaptea aceea.
17. {i au auzit Dumnezeu pe Lia, [i
z\mislind a n\scut lui Iacov al cincilea
fecior.
18. {i a zis Lia> dat-au Dumnezeu plata
mea, pentru c\ am dat pe slujnica mea
b\rbatului meu, [i a chemat numele lui>
Isahar, adic\ plat\.
 FACEREA
19. {i a z\mislit înc\ Lia [i a n\scut lui
Iacov al [aselea fiu<
20. {i a zis Lia> d\ruitu-mi-au mie
Dumnezeu dar bun, într-aceast\ vreme de
acum m\ va alege b\rbatul meu, pentru c\
am n\scut lui [ase feciori, [i a chemat
numele lui> Zavulon.
21. Dup\ aceasta a n\scut fat\ [i a chemat
numele ei> Dina.
22. {i [i-au adus aminte Dumnezeu de
Rahila [i o au ascultat pe ea Dumnezeu [i
au deschis pântecele ei.
23. {i z\mislind a n\scut lui Iacov fecior
[i a zis Rahila> luat-au Dumnezeu de la
mine ocara mea.
24. {i a chemat numele lui> Iosif, zicând>
adaug\ Dumnezeu [i alt fecior.
25. {i a fost dup\ ce a n\scut Rahila pe
Iosif, a zis Iacov lui Lavan> sloboze[te-
m\, ca s\ m\ duc în locul meu [i în
p\mântul meu.
26. D\-mi femeile mele [i pruncii mei,
pentru care am slujit ]ie, ca s\ m\ duc, c\
tu [tii slujba mea care am slujit ]ie.
27. {i a zis Lavan lui> de am aflat har
înaintea ta, c\ cu adev\rat pot zice, c\
Dumnezeu m-au binecuvântat cu intrarea
ta.
28. Spune simbria ta mie, [i ;]i voiu da-o.
29. {i a zis Iacov> tu [tii cum ]i-am slujit
]ie [i câte au fost dobitoacele tale, când am
venit eu la tine.
30. C\ pu]ine erau câte aveai tu înainte de
ce am venit eu la tine, [i au crescut întru
mul]ime mare [i te-au binecuvântat
Dumnezeu cu intrarea mea< acum dar
când îmi voiu face [i eu cas\ mie?
31. {i a zis Lavan lui> ce voiu da ]ie? {i a
zis Iacov lui> nu-mi vei da nimic, iar de vei
face mie cuvântul acesta, iar\[i voiu pa[te
oile tale [i le voiu p\zi.
38
32. Treac\ toate oile tale ast\zi< [i
desp\r]e[te de acolo toat\ oaia sein\ între
miei, [i toat\ cea alb\ [i pestri]\ între
capre> va fi simbria mea.
33. {i m\ va asculta pe mine dreptatea
mea în ziua de mâine, c\ este simbria mea
înaintea ta< tot ce nu va fi b\l]at [i alb în
capre [i sein în miei, va fi cum c\ l-am
furat eu.
34. {i a zis Lavan lui> fie dup\ cuvântul
t\u.
35. {i a desp\r]it în ziua aceea ]apii cei
b\l]a]i [i cei albi [i toate caprele cele
b\l]ate [i albe [i tot ce era alb întru ele [i
tot ce era sein în miei, [i le-a dat în
mâinile fiilor s\i.
36. {i le-a desp\r]it cale de trei zile
departe între ele [i între Iacov, iar Iacov
p\[tea oile lui Lavan care r\m\seser\.
37. {i [i-a luat Iacov nuiele de plop verde
[i de nuc [i de paltin, [i le-a cojit pe ele
Iacov f\când crest\turi albe, [i înf\[urând
împrejur verdea]a se vedea pe nuiele
albea]a, care o cur\]ise de coaj\
împestri]at\.
38. {i a pus nuielele ce le-a cur\]it de
coaj\ în jgheaburile apei, pentru ca venind
oile s\ bea, înaintea nuielelor venind ele
s\ bea s\ z\misleasc\ oile, cum erau
nuielele pestri]e.
39. {i z\misleau oile, cum erau nuielele [i
n\[teau oile albe, oi pestri]e [i în fa]a
cenu[ii p\tate.
40. {i mieii i-a desp\r]it Iacov [i a pus
înaintea oilor berbeci albi [i to]i mieii cei
pestri]i< [i [i-a desp\r]it lui turme osebite
[i nu le-a amestecat cu oile lui Lavan.
41. {i a fost ;n vremea, în care z\misleau
oile luând în pântece, a pus Iacov nuielele
înaintea oilor în jgheaburi ca s\
z\misleasc\ ele cum erau nuielele.
 FACEREA
42. Iar când n\[teau oile nu le punea [i au
fost cele neînsemnate ale lui Lavan [i cele
însemnate ale lui Iacov.
43. {i s-a îmbog\]it omul foarte, foarte [i
a avut dobitoace multe [i boi [i slugi [i
slujnice [i c\mile [i asini.
CAP. 31.
Iacov pleac\ de la Lavan.
{i a auzit Iacov cuvintele feciorilor lui
Lavan, care ziceau> luat-a Iacov toate câte
a avut tat\l nostru [i dintr-ale tat\lui
nostru a f\cut toat\ m\rirea aceasta.
2. {i a v\zut Iacov fa]a lui Lavan [i iat\
nu era c\tre dânsul ca ieri [i ca alalt\ieri.
3. {i au zis Domnul c\tre Iacov>
întoarce-te în p\mântul tat\lui t\u [i la
rudenia ta [i eu voiu fi cu tine.
4. {i trimi]ând Iacov a chemat pe Lia [i
pe Rahila în câmp unde erau turmele.
5. {i a zis lor> v\z eu fa]a tat\lui vostru,
c\ nu este spre mine ca ieri [i ca alalt\ieri,
iar Dumnezeul p\rintelui meu este cu
mine.
6. {i voi în[iv\ [ti]i, c\ cu toat\ virtutea
mea am slujit tat\lui vostru.
7. Iar tat\l vostru mi-a f\cut strâmb\tate
[i a schimbat din simbria mea de zece
mielu[ele, [i nu i-au dat lui Dumnezeu s\-
mi fac\ mie r\u.
8. {i când a zis> cele pestri]e va fi
simbria ta, toate oile miei pestri]i au
n\scut, iar când a zis> cele albe va fi
simbria ta, au n\scut toate oile miei albi.
9. {i au luat Dumnezeu toate vitele
tat\lui vostru [i le-au dat mie.
10. {i iat\ a fost când z\misleau oile,
v\zut-am cu ochii mei prin vis, [i iat\ se
suiau pe oi [i pe capre ]apii [i berbecii albi
[i pestri]i [i în fa]a cenu[ii p\ta]i.
39
11. {i mi-a zis :ngerul Domnului în vis>
Iacove, iar eu am zis> ce este?
12. {i a zis> caut\ cu ochii t\i [i vezi
suindu-se pe oi [i pe capre ]apii [i berbecii
albi [i pestri]i [i în fa]a cenu[ii p\ta]i, c\
am v\zut câte ]i-a f\cut ]ie Lavan.
13. Eu sunt Dumnezeul cel ce m-am ar\tat
]ie la locul lui Dumnezeu, unde mi-ai uns
mie stâlpul [i ai f\g\duit mie f\g\duin]\
cu rug\ciune, acum dar scoal\-te [i ie[i
din p\mântul acesta [i mergi în p\mântul
na[terii tale, [i eu voiu fi cu tine.
14. {i r\spunzând Rahila [i Lia, au zis lui>
au doar mai avem noi parte sau mo[tenire
în casa tat\lui nostru?
15. Au nu ca ni[te str\ine ne-am socotit
înaintea lui? C\ ne-a vândut pe noi [i cu
mâncare a mâncat argintul nostru.
16. Toat\ avu]ia [i m\rirea care o au luat
Dumnezeu de la tat\l nostru, a noastr\ va
fi [i a feciorilor no[tri, acum dar f\ câte au
zis ]ie Dumnezeu.
17. {i sculându-se Iacov a luat femeile
sale [i copiii s\i pe c\mile.
18. {i a luat toate averile sale [i toat\
agoniseala care a f\cut în Mesopotamia [i
toate ale sale, ca s\ mearg\ la Isaac tat\l
s\u în p\mântul Hananeilor.
19. Iar Lavan s-a fost dus s\-[i tunz\ oile
sale, [i Rahila a furat idolii tat\lui s\u.
20. {i s-a ascuns Iacov de Lavan Sirul, ca
s\ nu spun\ lui c\ fuge.
21. {i a fugit el [i toate ale lui, [i trecând
râul, au gr\bit spre Muntele Galaad,
22. {i a treia zi s-a vestit lui Lavan Sirului,
cum c\ a fugit Iacov.
23. {i luând pe to]i fra]ii s\i cu sine au
alergat dup\ dânsul cale de [apte zile [i l-
au ajuns în Muntele Galaad.
24. {i au venit Dumnezeu în somn
noaptea la Lavan Sirul [i i-au zis lui>
 FACEREA
p\ze[te-te ca nu cumva s\ zici c\tre Iacov
rele [i a ajuns Lavan pe Iacov.
25. Iacov a întins cortul s\u în munte< iar
Lavan a pus pe fra]ii s\i în Muntele
Galaad.
26. {i a zis Lavan lui Iacov> ce ai f\cut?
Pentru ce pe ascuns ai fugit [i m-ai jefuit
[i ai luat fetele mele ca pe ni[te roabe cu
sabia?
27. C\ de mi-ai fi spus, te-a[ fi l\sat cu
mare cinste [i cu bucurie [i cu cânt\re]i [i
cu timpine [i cu al\ute.
28. {i nu m-am învrednicit a s\ruta pe
feciorii [i pe fetele mele [i acum
nebune[te ai f\cut.
29. {i acum poate mâna mea a-]i face r\u<
ci Dumnezeul tat\lui t\u ieri a gr\it c\tre
mine zicând> p\ze[te, ca s\ nu vorbe[ti cu
Iacov rele.
30. Acum dac\ mergi, pentru c\ cu mare
dor ai dorit, ca s\ te duci la casa tat\lui
t\u, pentru ce ai furat dumnezeii mei?
31. {i r\spunzând Iacov a zis c\tre Lavan>
pentru c\ m-am temut, c\ am zis> ca nu
cumva s\-]i iei fetele tale de la mine [i
toate ale mele.
32. {i a zis Iacov> la cine vei afla
dumnezeii t\i, nu va tr\i înaintea fra]ilor
no[tri< caut\ ce este la mine de ale tale [i
ia. {i nu a aflat la el nimic [i nu [tia Iacov
cum c\ Rahila femeia lui i-a furat pe ei.
33. {i intrând Lavan a c\utat în cortul Liei
[i nu i-au aflat [i a ie[it din cortul Liei, [i
a c\utat cortul lui Iacov [i corturile celor
dou\ slujnice [i nu i-au aflat.
34. {i a intrat în cortul Rahilei, iar Rahila
a luat idolii [i i-a pus sub samarul c\milei
[i a [ezut deasupra lor, [i a zis tat\lui s\u>
35. Nu-]i par\ cu greu doamne, nu pot s\
m\ scol înaintea ta, c\ dup\ obiceiul
femeilor s-a întâmplat mie acum< iar
40
Lavan a c\utat în tot cortul [i nu a aflat
idolii.
36. {i s-a mâniat Iacov [i s-a sf\dit cu
Lavan, [i r\spunzând Iacov a zis c\tre
Lavan, care este nedreptatea mea? {i care
este p\catul meu? C\ ai alergat dup\ mine
[i ai c\utat toate vasele corturilor mele.
37. Ce ai g\sit din toate vasele casei tale
pune aici înaintea fra]ilor t\i [i înaintea
fra]ilor mei, ca s\ judece între noi
amândoi.
38. De dou\zeci de ani sunt cu tine, oile
tale [i caprele tale nu s-au st=rpit, berbecii
oilor tale nu i-am mâncat, mâncat de hiar\
nu ]i-am adus.
39. Eu am pl\tit de la mine furti[agurile
zilei [i furti[agurile nop]ii.
40. Ziua m\ ardea c\ldura, iar noaptea
sufeream gerul< [i somnul de la ochii mei
se dep\rta.
41. De dou\zeci de ani de când sunt în
casa ta, am slujit ]ie paisprezece ani pentru
dou\ fete ale tale [i [ase ani pentru oile
tale, [i mi-ai schimbat simbria mea de
zece mielu[ele.
42. De nu mi-ar fi fost mie ajutor
Dumnezeul p\rintelui meu Avraam [i frica
lui Isaac cu mine, acum de[ert m-ai l\sa.
Smerenia mea [i osteneala mâinilor mele,
au v\zut Dumnezeu [i te-au mustrat ieri.
43. {i r\spunzând Lavan a zis lui Iacov>
fiicele tale, fetele mele sunt, [i feciorii t\i,
fiii mei sunt, [i vitele tale, vitele mele sunt
[i toate câte le vezi tu ale mele sunt [i ale
fetelor mele, ce voiu face lor ast\zi, sau
fiilor lor pe care i-au n\scut?
44. Acum dar vino s\ punem leg\tur\, eu
[i tu, [i va fi m\rturie între mine [i între
tine, [i i-a zis lui> iat\ nimeni nu este cu
noi, vezi, Dumnezeu este martor între
mine [i între tine.
 FACEREA
45. {i luând Iacov o piatr\ o a pus stâlp.
46. {i a zis Iacov fra]ilor s\i> aduna]i
pietre [i au adunat pietre [i au f\cut
movil\> [i au mâncat acolo pe movil\.
47. {i a zis Lavan lui> movila aceasta
m\rturie este între mine [i între tine ast\zi,
[i o a numit pe ea Lavan> movila
m\rturiei< iar Iacov o a numit> movil\
m\rturie.
48. {i a zis Lavan lui Iacov> iat\ aceast\
movil\ [i stâlpul care l-am pus între mine
[i între tine, m\rturise[te movila aceasta [i
m\rturise[te stâlpul acesta, pentru aceea s-
a numit numele> movila m\rturise[te.
49. {i vedenia care a spus> vaz\
Dumnezeu între mine [i între tine, c\ ne
vom desp\r]i unul de altul.
50. De vei smeri fetele mele [i de vei lua
femei peste fetele mele, vezi nimeni cu
noi nu este care s\ vaz\, Dumnezeu este
m\rturie între mine [i între tine.
51. {i a zis Lavan lui Iacov> iat\ movila
aceasta [i stâlpul acesta m\rturie este.
52. C\ de nu voiu trece eu la tine, nici tu
nu vei trece la mine, movila aceasta [i
stâlpul acesta spre r\utate.
53. Dumnezeul lui Avraam [i Dumnezeul
lui Nahor s\ judece între noi< [i a jurat
Iacov pe frica tat\lui s\u Isaac.
54. {i a junghiat Iacov jertf\ în munte [i a
chemat pe fra]ii s\i< [i au mâncat [i au
b\ut [i au dormit în munte.
55. {i sculându-se Lavan diminea]a a
s\rutat pe feciorii s\i [i pe fetele sale [i i-
a binecuvântat pe ei, [i întorcându-se
Lavan s-a dus la locul s\u.
CAP. 32.
Rug\ciunea lui Iacov.
Iacov s-a dus în calea sa [i c\utând a v\zut
41
tab\ra lui Dumnezeu t\b\rât\ [i l-au
întâmpinat pe el :ngerii lui Dumnezeu.
2. {i a zis Iacov când i-a v\zut pe ei>
tab\ra lui Dumnezeu este aceasta [i a
chemat numele locului aceluia> tabere.
3. {i a trimis Iacov soli înaintea sa la
fratele s\u Isav în p\mântul Seir în ]inutul
Edomului.
4. {i le-a poruncit lor zicând> a[a ve]i
zice domnului meu Isav> a[a zice sluga ta
Iacov> cu Lavan am locuit [i pân\ acum
m-am z\bovit.
5. {i am agonisit boi [i asini [i oi [i slugi
[i slujnice [i am trimis s\ spun\ domnului
meu Isav, ca s\ afle sluga ta har înaintea
ta.
6. {i s-au întors solii la Iacov zicând>
mers-am la fratele t\u Isav [i iat\ el vine
întru întâmpinarea ta [i patru sute de
b\rba]i cu el.
7. {i s-a temut Iacov foarte [i nu [tia ce
s\ fac\, [i a împ\r]it poporul ce era cu el [i
boii [i c\milele [i oile în dou\ tabere.
8. {i a zis Iacov> de va veni Isav la o
tab\r\ [i o va t\ia, cealalt\ tab\r\ se va
mântui.
9. {i a zis Iacov> Dumnezeul tat\lui meu
Avraam [i Dumnezeul tat\lui meu Isaac,
Doamne! Tu cel ce mi-ai zis> întoarce-te în
p\mântul na[terii tale [i ;]i voiu face ]ie
bine.
10. Destul este mie toat\ dreptatea ta [i tot
adev\rul care ai f\cut robului t\u, c\
numai cu acest toiag al meu am trecut
Iordanul acesta< iar acum m-ai f\cut cu
dou\ tabere.
11. Scoate-m\ din mâna fratelui meu, din
mâna lui Isav, c\ m\ tem eu de dânsul, ca
nu cumva venind s\ m\ ucig\ pe mine [i
pe mam\ cu fii.
12. C\ tu ai zis> bine voiu face ]ie [i voiu
 FACEREA
pune s\mân]a ta ca nisipul m\rii, care nu
se va num\ra de mul]ime.
13. {i a dormit acolo în noaptea aceea, [i
a luat din darurile care aducea, [i le-a
trimis lui Isav fratelui s\u.
14. Capre dou\ sute, ]api dou\zeci, oi
dou\ sute, berbeci dou\zeci.
15. C\mile cu lapte [i mânjii lor treizeci,
boi patruzeci, tauri zece, asini dou\zeci [i
mânji zece.
16. {i a dat slugilor sale turm\ deosebi [i
a zis slugilor sale> merge]i înaintea mea [i
desp\r]i]i turm\ de turm\.
17. {i a poruncit celui dint=i zicând> de te
va ;nt=lni Isav fratele meu [i te va întreba
zicând> al cui e[ti? {i unde mergi, [i ale
cui sunt acestea care merg înaintea ta?
18. Vei zice> ale slugii tale Iacov, daruri a
trimis domnului meu Isav [i iat\ el dup\
noi.
19. {i a poruncit celui dint=i [i celui de al
doilea [i celui de al treilea [i tuturor celor
ce mergeau dup\ turmele acestea, zicând>
dup\ cuvântul acesta gr\i]i lui Isav, când îl
ve]i afla pe el.
20. {i zice]i> iat\ sluga ta Iacov vine dup\
noi, c\ a zis> voiu îmblânzi fa]a lui cu
darurile ce merg înaintea lui [i dup\
aceasta voiu vedea fa]a lui, ca doar va
primi fa]a mea.
21. {i mergeau darurile înaintea fe]ei lui,
iar el a dormit în noaptea aceea în tab\r\.
22. {i sculându-se în noaptea aceea a luat
pe amândou\ femeile [i pe amândou\
slujnicele [i pe cei unsprezece copii ai s\i,
[i a trecut vadul lui Iavoh.
23. {i i-a luat pe ei [i i-a trecut râul [i a
trecut toate ale sale.
24. {i a r\mas Iacov singur [i s-a luptat un
om cu el pân\ diminea]a.
25. {i a v\zut, c\ nu-l poate birui, [i s-a
42
atins de l\]imea coapsei lui, [i a amor]it
l\]imea coapsei lui Iacov, luptându-se el
cu dânsul.
26. {i a zis lui> las\-m\, c\ s-au ivit zorile<
iar el a zis> nu te voiu l\sa, de nu m\ vei
binecuvânta,
27. {i a zis lui> care este numele t\u? Iar
el a zis> Iacov.
28. {i a zis lui> nu se va mai chema
numele t\u Iacov, ci Israil va fi numele
t\u, pentru c\ ai fost tare cu Dumnezeu< [i
cu oamenii puternic vei fi.
29. {i a întrebat Iacov [i a zis> spune-mi
numele t\u? Iar el a zis> pentru ce întrebi
tu de numele meu? {i l-a binecuvântat pe
dânsul acolo.
30. {i a chemat Iacov numele locului
aceluia> vederea lui Dumnezeu, c\ am
v\zut pe Dumnezeu fa]\ c\tre fa]\ [i s-a
mântuit sufletul meu.
31. {i r\s\rea soarele, când a trecut
vederea lui Dumnezeu< iar el [chiop\ta cu
piciorul s\u.
32. Pentru aceea nu m\nânc\ fiii lui Israil
vâna amor]it\ care este pe l\]imea coapsei,
pân\ în ziua de ast\zi, c\ a atins vâna de
pe l\]imea coapsei lui Iacov [i a amor]it.
CAP. 33.
Împ\carea lui Iacov cu Isav.
{i c\utând Iacov cu ochii s\i a v\zut pe
Isav fratele s\u venind [i patru sute de
b\rba]i cu dânsul, [i a împ\r]it Iacov copiii
la Lia [i la Rahila [i la cele dou\ slujnice.
2. {i a pus pe cele dou\ casnice [i pe
feciorii lor înainte, [i pe Lia [i pe copiii ei
dinapoia lor< [i pe Rahila [i pe Iosif mai pe
urm\.
3. Iar el a ie[it înaintea lor [i s-a închinat
la p\mânt de [apte ori pân\ s-a apropiat de
 FACEREA
fratele s\u.
4. {i a alergat Isav întru înt=mpinarea
lui, [i îmbr\]i[ându-l a c\zut pe grumazul
lui [i l-a s\rutat foarte, [i plânser\
amândoi.
5. {i c\utând Isav a v\zut femeile [i
copiii [i a zis> ce sunt acestea? Iar el a zis>
pruncii, cu care au miluit Dumnezeu pe
sluga ta.
6. {i s-au apropiat slujnicele [i fiii lor [i
s-au închinat.
7. {i s-a apropiat Lia [i fiii ei [i s-au
închinat< [i dup\ aceea s-au apropiat
Rahila [i Iosif [i s-au închinat.
8. {i a zis> ce sunt ]ie acestea toate
taberele acestea, care am întâlnit? Iar el a
zis> ca s\ afle sluga ta har înaintea ta
doamne<
9. Iar Isav a zis> am eu multe frate, ]ine-
]i tu pe ale tale.
10. {i a zis Iacov> de am aflat har înaintea
ta, prime[te darurile din mâinile mele, c\
pentru aceasta am v\zut fa]a ta, ca [i cum
ar vedea cineva fa]a lui Dumnezeu [i-mi
va fi mie binevoitor.
11. Prime[te binecuvânt\rile mele care
am adus ]ie, c\ m-au miluit Dumnezeu [i
am de toate< [i l-a silit pe el de a luat.
12. {i a zis> sculându-ne s\ mergem
împreun\.
13. {i a zis lui> domnul meu [tie, c\ copiii
mei sunt mic[ori [i oile [i vacile sunt
f\tate, deci de le voiu sili s\ mearg\, într-
o zi vor muri toate vitele.
14. Mearg\ domnul meu înaintea slugii
sale, [i eu voiu veni încet pe urm\ dup\
cum voiu vedea c\ pot copiii mei, pân\
voiu veni eu la domnul meu în Seir.
15. {i a zis Isav> voiu l\sa cu tine din
oamenii ce sunt cu mine, iar el a zis>
pentru ce aceasta? Destul este c\ am aflat
43
har înaintea ta doamne.
16. {i s-a întors Isav în ziua aceea pe calea
sa la Seir.
17. {i Iacov s-a dus la corturi [i [i-a f\cut
lui acolo case, [i vitelor sale corturi,
pentru aceea a chemat numele locului
aceluia> corturi.
18. {i a venit Iacov în Salim Cetatea
Sikimi]ilor, care este în p\mântul lui
Hanaan, când s-a întors din Mesopotamia
Siriei< [i a t\b\rât în fa]a cet\]ii.
19. {i a cump\rat o parte din ]arin\, unde
[i-a întins cortul s\u, de la Emor tat\l lui
Sihem, cu o sut\ de miei.
20. {i a f\cut acolo altar, [i a chemat pe
Dumnezeul lui Israil.
CAP. 34.
Uciderea Sikimi]ilor.
{i a ie[it Dina fata Liei, care o a n\scut lui
Iacov, ca s\ cunoasc\ fetele locuitorilor.
2. {i o a v\zut pe ea Sihem feciorul lui
Emor Eveul domnul p\mântului, [i luând-
o a dormit cu ea [i o a smerit.
3. {i s-a lipit de sufletul Dinei fetei lui
Iacov, [i a iubit pe fecioara vorbindu-i
dup\ cugetul ei.
4. Gr\it-a Sihem c\tre Emor tat\l s\u
zicând> ia mie pe fata aceasta de so]ie.
5. {i a auzit Iacov cum a pâng\rit
feciorul lui Emor pe Dina fata sa, [i
feciorii lui erau cu vitele în câmp, [i a
t\cut Iacov pân\ au venit ei.
6. {i a ie[it Emor tat\l lui Sihem la Iacov
ca s\-i vorbeasc\,
7. Iar feciorii lui Iacov au venit de la
câmp, [i dac\ au auzit s-au umilit, [i s-au
tulburat oamenii [i s-au întristat foarte<
c\ci lucru ru[inos a f\cut întru Israil
dormind cu fata lui Iacov, [i nu va fi a[a.
 FACEREA
8. {i a gr\it lor Emor zicând> Sihem
feciorul meu a ales cu sufletul s\u pe fata
voastr\, da]i-o deci pe ea lui femeie.
9. {i v\ încuscri]i cu noi> fetele voastre
da]i-le nou\, [i fetele noastre lua]i-le
feciorilor vo[tri.
10. {i între noi locui]i, [i p\mântul iat\ lat
este înaintea voastr\, locui]i [i v\ hr\ni]i
pe dânsul, [i agonisi]i întru el.
11. {i a zis Sihem c\tre tat\l ei [i c\tre
fra]ii ei> s\ aflu har înaintea voastr\ [i ce
ve]i zice vom da.
12. Înmul]i]i zestrea foarte, [i voiu da cât
ve]i zice mie, de îmi ve]i da mie copila
aceasta femeie.
13. {i au r\spuns feciorii lui Iacov lui
Sihem [i lui Emor tat\lui s\u cu
în[el\ciune, zicându-le> c\ a pâng\rit pe
Dina sora lor.
14. {i a zis lor Simeon [i Levi fra]ii Dinei>
nu vom putea s\ facem cuvântul acesta, s\
d\m pe sora noastr\ la om net\iat
împrejur, c\ este ocar\ nou\.
15. Numai într-aceasta ne vom asem\na
vou\ [i vom locui între voi, de ve]i face ca
noi [i voi, ca s\ se taie împrejur toat\
partea b\rb\teasc\.
16. {i vom da fetele noastre vou\, [i din
fetele voastre vom lua nou\ femei [i vom
locui la voi, [i vom fi ca o semin]ie.
17. Iar de nu ne ve]i asculta, ca s\ v\ t\ia]i
împrejur, vom lua fata noastr\ [i ne vom
duce.
18. {i au pl\cut cuvintele înaintea lui
Emor [i înaintea lui Sihem, feciorul lui
Emor.
19. {i nu a z\bovit tân\rul a face cuvântul
acesta, pentru c\ iubea pe fata lui Iacov, [i
el era mai mare decât to]i câ]i erau în casa
tat\lui s\u.
20. {i a venit Emor [i Sihem feciorul lui la
44
poarta cet\]ii lor, [i au gr\it c\tre b\rba]ii
cet\]ii lor zicând>
21. Oamenii ace[tia în pace sunt cu noi, s\
locuiasc\ pe p\mânt [i s\ agoniseasc\
întru el, [i p\mântul iat\ larg este înaintea
lor, fetele lor s\ le lu\m nou\ femei, [i
fetele noastre s\ le d\m lor.
22. :ntr-aceasta numai se vor asem\na
nou\ oamenii, ca s\ locuiasc\ cu noi [i s\
fim un popor, de se va t\ia împrejur la noi
toat\ partea b\rb\teasc\, precum [i ei sunt
t\ia]i împrejur.
23. {i vitele lor [i cele cu patru picioare [i
averile lor au nu vor fi ale noastre? Numai
într-aceasta s\ ne asem\n\m lor [i ei vor
locui cu noi.
24. {i au ascultat pe Emor [i pe Sihem
feciorul lui to]i care intrau pe poarta
cet\]ii lor< [i tot b\rbatul [i-a t\iat
împrejur trupul s\u.
25. {i a fost în ziua a treia când erau în
durere, au luat cei doi feciori ai lui Iacov,
Simeon [i Levi fra]ii Dinei, fiecare sabia
sa, [i au intrat în cetate f\r\ temere [i au
omor=t toat\ partea b\rb\teasc\.
26. {i pe Emor [i pe Sihem feciorul lui i-
au omorât cu ascu]itul sabiei< [i au luat pe
Dina din casa lui Sihem [i au ie[it.
27. {i fiii lui Iacov au intrat peste cei
r\ni]i [i au pr\dat cetatea, în care au
pâng\rit pe Dina sora lor.
28. {i oile lor [i boii lor [i asinii lor [i câte
erau în cetate [i câte erau în câmp le-au
luat.
29. {i toate trupurile lor, [i toat\
agoniseala lor, [i femeile lor le-au robit, [i
au jefuit câte erau în cetate [i câte erau în
case.
30. {i a zis Iacov c\tre Simeon [i c\tre
Levi> urât m-a]i f\cut, ca s\ fiu r\u tuturor
celor ce locuiesc p\mântul> [i în Hananei
 FACEREA
[i în Ferezei [i eu pu]in sunt cu num\rul,
[i de se vor aduna asupra mea, m\ vor t\ia
[i voiu pieri eu [i casa mea.
31. Iar ei au zis> au doar ca cu o curv\ vor
tr\i cu sora noastr\?
CAP. 35.
Moartea Rahilei.
{i au zis Dumnezeu c\tre Iacov> scoal\ [i
te suie în locul Vetil [i locuie[te acolo [i f\
altar lui Dumnezeu celui ce s-au ar\tat ]ie,
când fugeai de la fa]a lui Isav fratele t\u.
2. {i a zis Iacov casei sale [i tuturor celor
ce erau cu sine> ridica]i din mijlocul vostru
pe dumnezeii cei str\ini care sunt cu voi,
[i v\ cur\]i]i [i v\ schimba]i hainele
voastre.
3. {i sculându-ne s\ ne suim în Vetil [i s\
facem acolo altar lui Dumnezeu celui ce
m-au auzit în ziua necazului, cel ce au fost
cu mine [i m-au mântuit în calea pe care
mergeam.
4. {i a dat lui Iacov pe dumnezeii cei
str\ini care erau în mâinile lor, [i cerceii
care erau în urechile lor< [i i-au ascuns
Iacov sub terevintul din Sihem, [i i-a
pierdut pân\ în ziua de ast\zi.
5. {i s-a ridicat Israil din Sihem [i a fost
frica lui Dumnezeu peste cet\]ile cele de
primprejurul lor, [i nu au alergat pe urma
fiilor lui Israil.
6. {i a venit Iacov în Luza, care este ;n
p\mântul lui Hanaan numit Vetil [i tot
poporul care era cu el.
7. {i a zidit acolo altar [i a numit numele
locului> Vetil, pentru c\ acolo s-au ar\tat
Dumnezeu lui, când fugea el de la fa]a lui
Isav fratelui s\u.
8. {i a murit Devora doica Revec\i [i o a
îngropat mai jos de Vetil sub stejar, [i a
45
numit Iacov numele lui> stejarul jalei.
9. {i s-au ar\tat Dumnezeu lui Iacov înc\
în Luza, când a venit acolo venind din
Mesopotamia Siriei, [i l-au binecuvântat
pe el Dumnezeu.
10. {i i-au zis Dumnezeu lui> numele t\u
nu se va mai chema Iacov, ci Israil va fi
numele t\u, [i au numit numele lui> Israil.
11. {i au zis Dumnezeu lui> eu sunt
Dumnezeul t\u, cre[te [i te înmul]e[te,
neamuri [i adun\ri de neamuri vor fi
dintru tine, [i împ\ra]i din coapsa ta vor
ie[i.
12. {i p\mântul care l-am dat lui Avraam
[i lui Isaac, ]ie l-am dat pe el, al t\u va fi,
[i semin]iei tale dup\ tine voiu da
p\mântul acesta.
13. {i s-au suit Dumnezeu de la dânsul
din locul în care au gr\it cu dânsul.
14. {i a pus Iacov stâlp de piatr\ în locul
în care au gr\it cu el Dumnezeu, stâlp de
piatr\ [i a turnat peste el vin [i a v\rsat
peste el untdelemn.
15. {i a chemat Iacov numele locului în
care au gr\it cu dânsul Dumnezeu> Vetil.
16. {i sculându-se Iacov din Vetil a întins
cortul s\u dincolo de turnul Gader, [i a
fost când s-a apropiat de Havrata, ca s\
vin\ la Efrata a n\scut Rahila, [i greutate
a avut ;n na[tere.
17. {i a fost când a n\scut ea cu greu, a zis
ei moa[a> cuteaz\, c\ [i acesta î]i este fiu.
18. {i a fost când î[i da ea sufletul, c\
murea, a chemat numele lui> fiul durerii
mele, iar tat\l s\u l-a numit pe dânsul>
Veniamin.
19. {i a murit Rahila [i s-a îngropat în
calea Efratului, acesta este Vitleem.
20. {i a pus Iacov stâlp pe mormântul ei,
acesta este stâlpul mormântului Rahilei
pân\ în ziua de ast\zi.
 FACEREA
21. {i a fost când a locuit Israil în
p\mântul acela a mers Ruvin [i a dormit
cu Valla ]iitoarea tat\lui s\u Iacov, [i a
auzit Israil [i r\u s-a ar\tat înaintea lui.
22. {i erau fiii lui Iacov doisprezece.
23. Feciorii Liei cel dint=i n\scut al lui
Iacov> Ruvin, Simeon, Levi, Iuda, Isahar,
Zavulon.
24. {i feciorii Rahilei> Iosif [i Veniamin.
25. {i feciorii Vallei slujnica Rahilei> Dan
[i Neftalim.
26. {i feciorii Zelfei slujnica Liei> Gad [i
Asir. Ace[tia sunt feciorii lui Iacov, care s-
au n\scut în Mesopotamia Siriei.
27. {i a venit Iacov la Isaac tat\l s\u la
Mamvri în Cetatea Câmpului> acesta este
Hevron în p\mântul lui Hanaan, unde a
locuit Avraam [i Isaac.
28. {i au fost zilele lui Isaac, care a tr\it
ani o sut\ [i optzeci,
29. {i sl\bind Isaac a murit [i s-a ad\ugat
lâng\ neamul s\u b\trân [i plin de zile, [i
l-au îngropat pe el Isav [i Iacov feciorii
lui.
CAP. 36.
Neamul lui Isav.
Acestea sunt na[terile lui Isav, acesta este
Edom.
2. {i Isav [i-a luat lui femei din fetele
Hananeilor> pe Ada fata lui Elon Heteul [i
pe Olivema fata lui Ana feciorul lui
Sevegon Eveul.
3. {i pe Vasemata fata lui Ismail sora lui
Naveot.
4. {i a n\scut Ada lui Isav> pe Elifas< [i
Vasemata a n\scut pe Raguil.
5. {i Olivema a n\scut pe Ieus [i pe
Eglom [i pe Kore. Ace[tia sunt feciorii lui
Isav, care s-au n\scut lui în p\mântul
46
Hanaan.
6. {i a luat Isav pe femeile sale [i pe
feciorii s\i [i pe fetele sale, [i toate
trupurile casei sale [i toate averile sale [i
toate vitele [i toate câte a avut [i toate câte
a agonisit în p\mântul lui Hanaan< [i s-a
dus Isav din p\mântul Hanaan, de la fa]a
lui Iacov fratelui s\u.
7. Pentru c\ erau averile lor mai multe
decât s\ poat\ locui într-un loc, [i
p\mântul în care locuiau nu-i putea
cuprinde pe ei de mul]imea averilor lor.
8. {i a locuit Isav în Muntele Seir. Isav
acesta este Edom.
9. Acestea sunt na[terile lui Isav tat\lui
lui Edom în Muntele Seir.
10. {i acestea sunt numele fiilor lui Isav>
Elifas fiul Adei femeii lui Isav, [i Raguil
fiul Vasematei femeii lui Isav.
11. {i s-au n\scut lui Elifas feciori> Teman
[i Omar [i Sofar [i Gotom [i Kenez.
12. {i Tamna era ]iitoare lui Elifas fiul lui
Isav [i a n\scut lui Elifas pe Amalic,
ace[tia sunt feciorii Adei femeii lui Isav.
13. {i ace[tia sunt feciorii lui Raguil>
Nahot [i Zare [i Some [i Moze. Ace[tia
erau feciorii Vasematei femeii lui Isav.
14. {i ace[tia sunt feciorii Olivemei
femeii lui Isav, care a fost fat\ lui Ana
feciorul lui Sevegon, [i a n\scut lui Isav>
pe Ieus [i pe Eglom [i pe Kore.
15. Ace[tia sunt domnii fiului lui Isav, fiii
lui Elifas celui întâi n\scut al lui Isav>
domnul Teman, domnul Omar, domnul
Sofar, domnul Kenez,
16. Domnul Kore, domnul Gotom,
domnul Amalic, ace[tia sunt domnii lui
Elifas în p\mântul Idumeei, ace[tia sunt
fiii Adei.
17. {i ace[tia sunt fiii lui Raguil fiului lui
Isav> domnul Nahot, domnul Zare,
 FACEREA
domnul Some, domnul Moze, ace[tia sunt
domnii lui Raguil în p\mântul Edomului,
ace[tia sunt feciorii Vasematei femeii lui
Isav.
18. {i ace[tia sunt feciorii Olivemei
femeii lui Isav> domnul Ieus, domnul
Eglom, domnul Kore, ace[tia sunt domnii
Olivemei fetei lui Ana femeii lui Isav.
19. Ace[tia sunt feciorii lui Isav, [i ace[tia
sunt domnii lor, ace[tia sunt feciorii lui
Edom.
20. {i ace[tia sunt feciorii lui Seir
Horeului celui ce locuie[te p\mântul>
Lotan, Soval, Sevegon, Ana,
21. {i Dison [i Asar [i Rison, ace[tia sunt
domnii Horeului feciorului lui Seir în
p\mântul lui Edom.
22. {i au fost feciorii lui Lotan> Hori [i
Eman, iar sora lui Lotan> Tamna.
23. {i ace[tia sunt feciorii lui Soval>
Golam [i Manahat [i Ghevil [i Sofar [i
Omar.
24. {i ace[tia sunt feciorii lui Sevegon>
Aie [i Ana. Acesta este Ana care a aflat pe
Iamin în pustie, când p\[tea asinii lui
Sevegon tat\lui s\u.
25. {i ace[tia sunt feciorii lui Ana> Dison
[i Olivema fata lui Ana.
26. {i ace[tia sunt feciorii lui Dison>
Amada [i Asvan [i Itran [i Harran.
27. {i ace[tia sunt feciorii lui Asar>
Valaam [i Zucam [i Iucam.
28. {i ace[tia sunt feciorii lui Rison> Os [i
Aran.
29. {i ace[tia sunt domnii lui Horri>
domnul Lotan, domnul Soval, domnul
Sevegon, domnul Ana,
30. Domnul Dison, domnul Asar, domnul
Rison, ace[tia sunt domnii lui Horri între
domniile lor, în p\mântul Edomului.
31. {i ace[tia sunt împ\ra]ii, care au
47
împ\r\]it în Edom mai ;nainte de a
împ\r\]i împ\rat în Israil.
32. {i a împ\r\]it în Edom Valac feciorul
lui Veor, [i numele cet\]ii lui> Denava.
33. {i a murit Valac, [i în locul lui a
împ\r\]it Iovav feciorul lui Zara din
Vosora.
34. {i a murit Iovav, [i în locul lui a
împ\r\]it Asom, din p\mântul Temanilor.
35. {i a murit Asom, [i în locul lui a
împ\r\]it Adad feciorul lui Varad, cel ce a
t\iat pe Madiam în câmpul lui Moav, [i
numele cet\]ii lui> Ghetem.
36. {i a murit Adad, [i în locul lui a
împ\r\]it Samada, din Maseca.
37. {i a murit Samada, [i a împ\r\]it dup\
el Saul din Roovot de lâng\ râu.
38. {i a murit Saul, [i a împ\r\]it dup\ el
Vallenon fiul lui Ahovor.
39. {i a murit Vallenon feciorul lui
Ahovor, [i a împ\r\]it dup\ dânsul Arad
feciorul lui Varad, [i numele cet\]ii lui>
Fogor, [i numele femeii lui> Meteveil, fata
lui Matrait feciorul lui Mezaad.
40. Acestea sunt numele domnilor lui Isav
întru semin]iile lor, dup\ locurile lor întru
]\rile lor [i întru neamurile lor> domnul
Tamna, domnul Golla, domnul Ieter,
41. Domnul Olivemas, domnul Ilas,
domnul Finon,
42. Domnul Kenez, domnul Teman,
domnul Mazar,
43. Domnul Maghediil, domnul Zafoin.
Ace[tia sunt domnii Edomului, întru cele
zidite în p\mântul agoniselii lor. Acesta
este Isav tat\l Edomului.
CAP. 37.
Visurile [i vinderea lui Iosif.
Iar Iacov locuia în p\mântul, unde a fost
 FACEREA
s\l\[luit Isaac tat\l s\u, în p\mântul
Hanaan.
2. {i acestea sunt na[terile lui Iacov,
când era Iosif de [aptesprezece ani, [i
p\[tea oile tat\lui s\u cu fra]ii s\i, fiind
tân\r, cu feciorii Vallei [i cu feciorii Zelfei
femeile tat\lui s\u, [i ei au pârât pe Iosif
cu fapt\ rea c\tre Israil tat\l lor.
3. Iar Iacov iubea pe Iosif mai mult decât
pe to]i fiii s\i, pentru c\ fiu de b\trâne]e
era lui, [i i-a f\cut lui hain\ pestri]\.
4. {i v\zând fra]ii lui, c\ pe el iube[te
tat\l lor mai mult decât pe to]i fiii s\i, l-au
urât pe el, [i nu puteau gr\i lui nimica de
pace.
5. {i în somn v\zând Iosif vis, l-a spus
fra]ilor s\i.
6. {i a zis lor> asculta]i visul acesta care
l-am visat>
7. Mi se p\rea c\ voi lega]i snopi în
mijlocul câmpului, [i s-a sculat snopul
meu [i a st\tut drept< [i înconjurându-l
snopii vo[tri, s-au închinat snopului meu.
8. Iar fra]ii lui au zis> au doar împ\r\]ind
vei împ\r\]i peste noi, sau domnind vei
domni peste noi? {i au ad\ugat mai mare
ur\ asupra lui pentru visele lui [i pentru
cuvintele lui.
9. {i a v\zut alt vis, [i l-a spus tat\lui s\u
[i fra]ilor s\i, [i a zis> iat\ am visat alt vis,
cum c\ soarele [i luna [i unsprezece stele
se închinau mie.
10. {i l-a certat tat\l s\u, zicându-i> ce
este visul acesta care ai visat? Nu cumva
vom veni, eu [i mama ta [i fra]ii t\i s\ ne
închin\m ]ie pe p\mânt?
11. {i l-au pizmuit fra]ii lui< iar tat\l s\u a
p\zit cuvântul.
12. {i s-au dus fra]ii lui s\ pasc\ oile
tat\lui lor în Sihem.
13. {i a zis Israil c\tre Iosif> iat\ fra]ii t\i
48
pasc oile în Sihem, vino, s\ te trimit la
dân[ii, [i el i-a zis> iat\ eu.
14. {i i-a zis Israil lui> mergi [i vezi de
sunt s\n\to[i fra]ii t\i [i oile, [i-mi spune<
[i l-a trimis pe el din Valea Hevronului, [i
a venit în Sihem.
15. {i l-a aflat pe el un om, r\t\cind pe
câmp, [i l-a întrebat omul zicând> ce
cau]i?
16. Iar el a zis> pe fra]ii mei caut, spune-
mi unde pasc oile?
17. {i i-a zis omul> s-au dus de aici, c\ i-
am auzit pe ei zicând> s\ mergem în
Dotaim, [i s-a dus Iosif dup\ fra]ii s\i, [i i-
a aflat în Dotaim.
18. Iar ei v\zându-l pe el de departe pân\
a nu se apropia de dân[ii, gândeau r\u, ca
s\-l omoare pe el.
19. {i a zis fiecare c\tre fratele s\u> iat\
vis\torul acela vine.
20. Acum dar veni]i s\-l omorâm, [i s\-l
arunc\m într-o groap\, [i vom zice> hiar\
rea l-a mâncat pe el, [i vom vedea ce vor
fi visurile lui.
21. {i auzind Ruvin l-a scos din mâinile
lor, zicând> s\ nu-i lu\m via]a.
22. {i a zis lor Ruvin> s\ nu v\rsa]i sânge,
arunca]i-l într-o groap\ de acestea care
este în pustie< iar mâna s\ nu v\ pune]i pe
el, c\ cerca în ce chip îl va scoate pe el din
mâinile lor, [i s\-l dea tat\lui s\u.
23. Deci a fost când a venit Iosif la fra]ii
s\i, ei l-au dezbr\cat de haina cea pestri]\,
cu care era îmbr\cat.
24. {i luându-l l-au aruncat în groap\, iar
groapa era de[art\, [i nu avea ap\.
25. Apoi ei au [ezut s\ m\nânce pâine, [i
c\utând cu ochii au v\zut, [i iat\ c\l\tori
Ismailteni veneau din Galaad, [i c\milele
lor înc\rcate de t\mâie [i de r\[in\ [i de
smirn\, [i mergeau s\ se pogoare în
 FACEREA
Eghipet.
26. {i a zis Iuda c\tre fra]ii s\i> ce folos de
vom ucide pe fratele nostru [i vom
ascunde sângele lui?
27. Veni]i s\-l vindem Ismailtenilor
acestora, iar mâinile noastre s\ nu fie pe
dânsul, c\ fratele nostru [i trupul nostru
este, [i au ascultat fra]ii lui.
28. {i trecând pe acolo oameni
Madiamiteni negu]\tori, l-au tras [i l-au
scos pe Iosif din groap\, [i l-au vândut
Ismailtenilor cu dou\zeci de auri, [i l-au
dus în Eghipet.
29. {i s-a întors Ruvin la groap\, [i nu a
v\zut pe Iosif în groap\, [i [i-a rupt
hainele sale.
30. {i s-a întors la fra]ii s\i, [i a zis>
b\iatul nu este, dar eu unde m\ voiu mai
duce?
31. {i luând ei haina lui Iosif au junghiat
un ied de capr\, [i ;nmuiar\ haina lui în
sânge.
32. {i au trimis haina cea pestri]\, [i o
aduser\ tat\lui lor, [i ziser\> aceasta o am
aflat, cunoa[te de este haina fiului t\u, au
nu?
33. {i o a cunoscut, [i a zis> haina fiului
meu este, hiar\ rea l-a mâncat pe el, hiara
l-a r\pit pe Iosif.
34. {i [i-a rupt Iacov hainele sale, [i a pus
pe mijlocul lui sac [i a plâns pe fiul s\u
zile multe.
35. {i s-au adunat to]i feciorii [i fetele lui,
[i au venit s\-l mângâie, [i nu vrea s\ se
mângâie, zicând> c\ m\ voiu pogorî în Iad
la fiul meu plângând, [i l-a plâns pe el tat\l
s\u.
36. Iar Madiamitenii au vândut pe Iosif în
Eghipet lui Pentefri dreg\torul lui Faraon,
care era mai mare peste buc\tari.
49
CAP. 38.
Iuda [i Tamar.
{i a fost în vremea aceea s-a pogorât Iuda
de la fra]ii s\i, [i a venit pân\ la un om
Odolamitean anume Iras.
2. {i a v\zut acolo Iuda o fat\ a unui om
Hananeu anume Sava, [i o a luat pe ea
femeie, [i a intrat la ea.
3. {i z\mislind ea a n\scut fecior, [i a
chemat numele lui Ir.
4. {i iar z\mislind a n\scut fecior, [i a
chemat numele lui Avnan.
5. {i ad\ugând a n\scut înc\ al treilea
fecior, [i a chemat numele lui Silom, [i ea
era în Hasvi când i-a n\scut pe ei.
6. {i a luat Iuda femeie lui Ir celui întâi
n\scut, c\reia numele era Tamar.
7. {i a fost Ir cel întâi n\scut al lui Iuda
r\u înaintea Domnului, [i l-au ucis pe el
Dumnezeu.
8. {i a zis Iuda lui Avnan> intr\ la femeia
fratelui t\u, [i ia-o pe ea femeie, [i ridic\
s\mân]a fratelui t\u.
9. {i cunoscând Avnan, c\ nu va fi
s\mân]a a lui, când mergea la femeia
fratelui s\u v\rsa pe p\mânt, ca s\ nu dea
s\mân]\ fratelui s\u.
10. {i r\u s-a ar\tat înaintea lui
Dumnezeu, pentru c\ a f\cut aceasta, [i l-
a omorât [i pe acesta.
11. {i a zis Iuda c\tre Tamar nor\-sa> [ezi
v\duv\ în casa tat\lui t\u, pân\ ce va
cre[te mare Silom feciorul meu, c\ se
temea ca nu cumva s\ moar\ [i acesta ca
[i fra]ii lui< [i mergând Tamar a [ezut în
casa tat\lui s\u.
12. {i au trecut zile multe, [i a murit Sava
femeia lui Iuda, [i mângâindu-se Iuda, s-a
suit la cei ce tundeau oile lui, el [i Iras
p\storul lui Odolamiteanul în Tamna.
 FACEREA
13. {i s-a spus Tamarei nurorii sale
zicându-i> iat\ socrul t\u se suie în Tamna
s\ tunz\ oile sale.
14. {i ea dezbr\când de pe sine hainele
cele de v\duvie, s-a înv\lit cu
brobodelnicul [i s-a înfrumuse]at [i a
[ezut la por]ile Enanului, care este în calea
Tamnei, c\ a v\zut cum c\ Silom a crescut
mare, [i el nu o a dat lui femeie.
15. {i v\zând-o pe ea Iuda, a socotit c\
este o curv\, c\ ea [i-a acoperit fa]a sa, [i
nu o a cunoscut.
16. {i s-a ab\tut la dânsa din cale, [i i-a
zis ei> las\-m\ s\ intru la tine, c\ nu o a
cunoscut cum c\ este nor\-sa, iar ea a zis>
ce îmi vei da de vei intra la mine?
17. Iar el a zis> eu î]i voiu trimite un ied de
capr\ din oile mele, iar ea a zis> d\-mi
arvun\ pân\ vei trimite tu.
18. Iar el a zis> ce arvun\ î]i voiu da? Iar
ea a zis> inelul t\u [i gherdanul [i toiagul
care î]i este în mân\, [i i-a dat ei, [i a intrat
la dânsa, [i ea a luat în pântece de la el.
19. {i sculându-se ea s-a dus, s-a dezv\lit
de brobodelnic, [i s-a îmbr\cat cu hainele
cele de v\duvie.
20. {i a trimis Iuda iedul de capr\ prin
mâna p\storului s\u Odolamiteanul, ca s\
ia de la femeie arvuna, [i nu o a aflat pe
ea.
21. {i a întrebat pe oamenii din locul
acela [i a zis lor> unde este curva care a
fost în Enan lâng\ cale? Iar ei au zis> nu a
fost aici curv\.
22. {i s-a înapoiat la Iuda [i a zis> nu am
aflat, [i oamenii locului zic c\ nu este
acolo curv\.
23. {i a zis Iuda> ]in\-le pe ele< ci ca nu
cumva s\ fim de batjocur\, eu am trimis
iedul acesta, [i tu nu o ai aflat.
24. {i a fost dup\ a treia lun\ s-a spus lui
50
Iuda, zicând> a curvit Tamar nor\-ta, [i
iat\ are în pântece din curvie, iar Iuda a
zis> scoate]i-o pe ea, [i s\ se arz\.
25. {i dup\ ce s-a adus ea, a trimis la
socrul s\u, zicând ea> din omul, ale cui
sunt acestea, am eu în pântece, [i a zis>
cunoa[te al cui este inelul [i gherdanul [i
toiagul acesta.
26. {i a cunoscut Iuda, [i a zis> s-a
îndreptat Tamar mai mult decât mine,
pentru c\ nu o am dat pe ea lui Silom
feciorului meu, [i nu a mai ad\ugat a o
cunoa[te pe dânsa.
27. {i a fost când era s\ nasc\, erau
gemeni în pântecele ei.
28. {i a fost când n\[tea ea, unul a scos
înainte mâna sa, [i luând moa[a ro[u, a
legat la mâna lui, zicând> acesta va ie[i
mai ;nainte,
29. Apoi a tras înapoi mâna, [i îndat\ a
ie[it fratele lui, iar ea a zis> pentru ce s-a
rupt pentru tine gard? {i a chemat numele
lui Fares.
30. {i dup\ acesta a ie[it fratele lui la a
c\ruia mân\ era ro[ul, [i a chemat numele
lui Zara.
CAP. 39.
Iosif în Eghipet [i cur\]ia lui.
{i Iosif s-a adus în Eghipet, [i l-a
cump\rat pe el Pentefri dreg\torul lui
Faraon cel mai mare peste buc\tari, b\rbat
Eghiptean, din mâinile Ismailtenilor, care
l-au adus pe el acolo.
2. {i era Domnul cu Iosif, [i era el b\rbat
îndemânatic, [i a fost în cas\ la st\pânul
s\u Eghipteanul.
3. {i [tia st\pânul lui, c\ Domnul era cu
dânsul, [i oricâte face el, Domnul le
spore[te în mâinile lui.
 FACEREA
4. {i a aflat Iosif har înaintea st\pânului
s\u, [i i-a pl\cut lui [i l-a pus pe el peste
casa sa, [i toate câte avea el le-a dat pe
mâna lui Iosif.
5. {i a fost dup\ ce l-a pus pe el peste
casa sa [i peste toate câte avea el, a
binecuvântat Domnul casa Eghipteanului
pentru Iosif, [i a fost binecuvântarea
Domnului întru toat\ avu]ia lui, în cas\ [i
în ]arina lui.
6. {i toate câte avea el le-a dat în mâinile
lui Iosif, [i nu [tia de ale sale nimic, afar\
de pâinea ce mânca el, [i era Iosif bun la
chip [i frumos la fa]\ foarte.
7. {i a fost dup\ acestea femeia
st\pânului s\u a pus ochii s\i pe Iosif, [i a
zis lui> culc\-te cu mine.
8. Iar el nu vrea, [i a zis femeii
st\pânului s\u> dac\ st\pânul meu pentru
mine nu cunoa[te nimic, din câte sunt în
casa lui, ci toate câte are el le-a dat în
mâinile mele.
9. {i nu este în casa aceasta nimic, care
s\ nu fie sub mine, nici s-a luat de la mine
nimic, afar\ de tine< pentru c\ tu e[ti
femeia lui, [i cum voiu face acest cuvânt
r\u, [i s\ p\c\tuiesc înaintea lui
Dumnezeu?
10. {i vorbind ea lui Iosif în toate zilele, el
nu asculta de ea, ca s\ se culce [i s\ se
împreune cu ea.
11. {i a fost într-o zi, a intrat Iosif în cas\,
ca s\-[i fac\ lucrurile sale, [i nimeni nu
era înl\untru din cei de cas\.
12. {i ea l-a apucat de haine, zicând>
dormi cu mine, iar el l\sându-[i hainele
sale în mâinile ei, a fugit [i a ie[it afar\.
13. {i a fost dac\ a v\zut ea c\ [i-a l\sat
hainele sale în mâinile ei, a fugit [i a ie[it
afar\,
14. A chemat ea pe cei de cas\ [i le-a gr\it
51
lor zicând> vede]i, c\ a b\gat la noi slug\
Evreu, ca s\-[i bat\ joc de noi, care a intrat
la mine [i a zis> dormi cu mine, [i eu am
strigat cu glas mare.
15. {i auzind el c\ am în\l]at glasul meu [i
am strigat, l\sându-[i hainele sale la mine
a fugit [i a ie[it afar\.
16. {i ea a ]inut hainele la sine pân\ ce a
venit st\pânul acas\.
17. {i a vorbit lui dup\ cuvintele acestea
zicând> a intrat la mine sluga cea de Evreu
pe care l-ai b\gat la noi, s\ m\
batjocoreasc\, [i a zis mie> dormi-voiu cu
tine,
18. {i dac\ a auzit c\ am în\l]at glasul
meu [i am strigat, l\sând hainele sale la
mine, a fugit [i a ie[it afar\.
19. {i a fost cum a auzit st\pânul lui
cuvintele femeii sale, câte le-a gr\it c\tre
dânsul zicând> a[a mi-a f\cut sluga ta, s-a
aprins de mânie.
20. {i luând st\pânul pe Iosif, l-a b\gat în
temni]\ în locul în care se ]ineau lega]ii
împ\ratului închi[i acolo în temni]\.
21. {i era Domnul cu Iosif, [i a v\rsat
peste el mil\, [i i-a dat lui har înaintea
celui mai mare peste temni]\.
22. {i cel mai mare peste temni]\ a dat pe
mâna lui Iosif temni]a [i pe to]i cei
osândi]i care erau în temni]\, [i toate câte
se f\ceau acolo, el le f\cea.
23. {i nu [tia cel mai mare peste temni]\
nimica de temni]\ pentru el, c\ toate erau
pe mâna lui Iosif, pentru c\ Domnul era cu
dânsul [i câte f\cea el, Domnul le sporea
în mâinile lui.
CAP. 40.
Iosif tâlcuie[te visuri în temni]\.
{i a fost dup\ cuvintele acestea cel mai
 FACEREA
mare peste paharnicii împ\ratului
Eghipetului [i cel mai mare peste f\c\torii
de pâine au gre[it domnului lor,
împ\ratului Eghipetului.
2. {i s-a mâniat Faraon pe amândoi
dreg\torii s\i, pe cel mai mare peste
paharnici [i pe cel mai mare peste
f\c\torii de pâine.
3. {i i-a pus pe ei sub paz\ în temni]\ în
locul unde era Iosif.
4. {i mai marele temni]ei i-a dat pe ei lui
Iosif, [i le-a slujit lor, [i au fost ei vreo
câteva zile în temni]\.
5. {i au v\zut amândoi vis într-o noapte<
[i vederea visului celui mai mare peste
paharnici, [i a celui mai mare peste
f\c\torii de pâine ai împ\ratului
Eghipetului, care erau în temni]\, era
aceasta.
6. Intrat-a la ei Iosif diminea]a [i i-a
v\zut tulbura]i.
7. {i a întrebat pe dreg\torii lui Faraon,
care erau cu el în temni]\ la domnul lui,
zicând> ce este c\ fe]ele voastre sunt ast\zi
posomorâte?
8. Iar ei au zis lui> vis am v\zut, [i nu
este cine s\-l tâlcuiasc\< [i a zis lor Iosif>
au nu este prin Dumnezeu ar\tarea lor?
Spune]i-mi dar mie.
9. {i cel mai mare peste paharnici a spus
visul s\u lui Iosif, [i a zis> în somnul meu
era vie înaintea mea.
10. {i în vie erau trei vi]e, [i odr\slind
scoteau vl\stari cu struguri cop]i.
11. {i paharul lui Faraon era în mâna mea,
[i am luat strugurele [i l-am stors în
paharul lui Faraon, [i am dat paharul în
mâna lui Faraon.
12. Iar Iosif i-a zis> aceasta este tâlcuirea
lui> cele trei vi]e, trei zile sunt.
13. Înc\ trei zile, [i î[i va aduce aminte
52
Faraon de boieria ta, [i iar\[i te va pune
întru m\rirea p\h\rniciei tale, [i vei da
paharul lui Faraon în mâna lui dup\
boieria ta cea mai dinainte, precum erai
când turnai vin,
14. Ci î]i adu aminte de mine pentru tine,
când va fi bine ]ie, [i s\ faci cu mine mil\
[i s\ aduci aminte de mine lui Faraon [i s\
m\ sco]i dintr-aceast\ închisoare.
15. Pentru c\ furat sunt din p\mântul
Evreilor, [i aici nu am f\cut nimic, ci m-a
aruncat în groapa aceasta.
16. {i a v\zut cel mai mare peste f\c\torii
de pâine, c\ drept a tâlcuit, [i a zis lui
Iosif> [i eu am v\zut vis> [i mi se p\rea c\
trei co[uri de pâine ridicam pe capul meu.
17. {i în co[ul cel mai deasupra erau de
toate felurile, de care împ\ratul Faraon
mânca, lucru f\cut de pâine, [i p\s\rile
cerului mâncau cele ce erau în co[ul cel
deasupra capului meu.
18. {i r\spunzând Iosif a zis lui> aceasta
este tâlcuirea> cele trei co[uri, trei zile
sunt.
19. Înc\ trei zile, [i va lua Faraon capul
t\u de la tine, [i te va spânzura pe lemn, [i
vor mânca p\s\rile cerului c\rnurile tale.
20. {i a fost în ziua a treia era ziua na[terii
lui Faraon, [i a f\cut osp\] tuturor slugilor
sale, [i [i-a adus aminte de boieria
paharnicului, [i de boieria f\c\torului de
pâine, în mijlocul slugilor sale.
21. {i pe cel mai mare peste paharnici l-a
a[ezat în boieria lui, [i a dat paharul în
mâna lui Faraon.
22. Iar pe cel mai mare peste f\c\torii de
pâine l-a spânzurat, dup\ cum le-a tâlcuit
lor Iosif.
23. {i nu [i-a adus aminte cel mai mare
peste paharnici de Iosif, ci l-a uitat pe el.
 FACEREA
CAP. 41.
În\l]area lui Iosif prin t\lm\cirea
visurilor lui Faraon.
{i a fost dup\ doi ani de zile Faraon a
v\zut vis> se p\rea lui, c\ st\ lâng\ râu.
2. {i iat\ p\rea c\ din râu se suiau [apte
vaci frumoase la chip [i alese la trupuri, [i
p\[teau pe ]\rmuri.
3. {i alte [apte vaci se suiau dup\ acestea
din râu urâte la chip [i slabe la trupuri, [i
p\[teau lâng\ vacile cele de pe marginea
râului.
4. {i vacile cele [apte urâte [i slabe la
trupuri, au mâncat de tot pe cele [apte vaci
frumoase la chip [i alese la trupuri, [i s-a
de[teptat Faraon.
5. {i a visat a doua oar\, [i iat\ cre[teau
dintr-o r\d\cin\ [apte spice alese [i bune.
6. {i alte [apte spice sub]iri stricate [i
p\lite de vânt r\s\reau dup\ dânsele.
7. {i spicele cele [apte sub]iri [i p\lite de
vânt au înghi]it pe cele [apte spice alese [i
pline, [i s-a de[teptat Faraon, [i era vis.
8. {i s-a f\cut diminea]\, [i s-a tulburat
sufletul lui, [i trimi]ând a chemat pe to]i
tâlcuitorii Eghipetului [i pe to]i în]elep]ii
lui, [i le-a spus lor Faraon visul s\u, [i nu
era cine s\-l tâlcuiasc\ lui Faraon.
9. {i a gr\it cel mai mare peste paharnici
c\tre Faraon zicând> de p\catul meu îmi
aduc aminte ast\zi.
10. Faraon s-a mâniat pe slugile sale, [i
ne-a pus pe noi sub paz\ în casa celui mai
mare peste buc\tari, pe mine [i pe cel mai
mare peste pâine.
11. {i am v\zut amândoi vis într-o noapte,
eu [i el, fiecare dup\ visul s\u am v\zut.
12. {i era acolo cu noi un tân\r Evreu,
slug\ a celui mai mare peste buc\tari, [i i-
am spus lui, iar el ni le-a tâlcuit nou\.
53
13. {i a fost precum ne-a tâlcuit nou\, a[a
s-a [i întâmplat< eu s\ fiu a[ezat în boieria
mea, iar acela s\ fie spânzurat.
14. {i trimi]ând Faraon a chemat pe Iosif,
[i-l scoaser\ pe dânsul din temni]\, [i îl
raser\ pe dânsul, [i-i schimbar\
îmbr\c\mintea lui, [i a venit la Faraon.
15. {i a zis Faraon c\tre Iosif> vis am
v\zut, [i nu este cine s\-l tâlcuiasc\< [i eu
am auzit zicându-se de tine, c\ tu dac\
auzi visurile, le tâlcuie[ti.
16. {i r\spunzând Iosif lui Faraon, a zis>
f\r\ de Dumnezeu nu se va r\spunde
mântuirea lui Faraon.
17. {i a gr\it Faraon lui Iosif zicând> în
somnul meu mi se p\rea c\ stau pe
]\rmurile râului.
18. {i p\rea c\ din râu se suiau [apte vaci
frumoase la chip [i alese la trupuri [i
p\[teau pe ]\rmuri.
19. {i iat\ [i alte [apte vaci se suiau dup\
ele din râu, rele [i urâte la chip [i slabe la
trupuri, decât care nu am v\zut mai urâte
în tot p\mântul Eghipetului.
20. {i vacile cele [apte urâte [i slabe la
trupuri, au înghi]it de tot pe cele [apte vaci
dintâi bune [i alese.
21. {i au intrat în pântecele lor, [i nu s-au
v\zut c\ intraser\ în pântecele lor, [i
chipurile lor erau urâte ca [i mai ;nainte, [i
de[teptându-m\, am adormit.
22. {i am v\zut iar\[i în somnul meu, [i
iat\ p\rea c\ [apte spice pline [i bune
cre[teau dintr-o r\d\cin\.
23. {i alte [apte spice sub]iri, stricate [i
p\lite de vânt cre[teau ]inându-se de
dânsele.
24. {i au înghi]it cele [apte spice sub]iri [i
p\lite de vânt, pe cele [apte spice bune [i
pline< deci am spus tâlcuitorilor, [i nu a
fost cine s\-mi tâlcuiasc\.
 FACEREA
25. {i a zis Iosif lui Faraon> visul lui
Faraon unul este, Dumnezeu a ar\tat lui
Faraon cele ce va face.
26. Cele [apte vaci bune, [apte ani sunt< [i
cele [apte spice bune, [apte ani sunt, visul
lui Faraon unul este.
27. {i cele [apte vaci care se suiau dup\
ele, [apte ani sunt, cele [apte spice sub]iri
[i p\lite de vânt, [apte ani sunt, vor fi
[apte ani de foamete.
28. Iar cuvântul care am zis lui Faraon, c\
Dumnezeu a ar\tat lui Faraon cele ce va
face>
29. Iat\ în [apte ani va fi îndestulare mult\
în tot p\mântul Eghipetului.
30. {i dup\ ace[tia vor veni [apte ani de
foamete, [i vor uita de îndestularea ce a
fost în tot Eghipetul, [i va topi foametea
p\mântul.
31. {i nu se va cunoa[te îndestularea pe
p\mânt de foametea ce va fi dup\ aceasta,
c\ va fi mare foarte.
32. Iar visul lui Faraon a fost îndoit,
pentru c\ adev\rat este cuvântul cel de la
Dumnezeu, [i va gr\bi Dumnezeu a-l face
pe el.
33. Acum dar caut\ om în]elept [i
priceput, [i-l pune mai mare peste
p\mântul Eghipetului.
34. {i s\ fac\ Faraon, [i s\ rânduiasc\ mai
mari peste p\mânt, [i s\ strâng\ toate
rodurile p\mântului Eghipetului în cei
[apte ani de îndestulare.
35. {i s\ adune toate bucatele acestor
[apte ani buni ce vin, [i s\ adune grâu sub
mâna lui Faraon, [i s\ se p\zeasc\ bucate
în cet\]i.
36. {i vor fi bucatele cele p\zite pe
p\mânt în cei [apte ani ai foametei, care
va fi în p\mântul Eghipetului, [i nu se va
strica p\mântul de foamete.
54
37. {i a pl\cut cuvântul înaintea lui
Faraon [i înaintea tuturor slugilor lui.
38. {i a zis Faraon tuturor slugilor sale> au
doar vom afla om ca acesta, care are
Duhul lui Dumnezeu întru sine?
39. {i a zis Faraon lui Iosif> de vreme ce
Dumnezeu a ar\tat ]ie toate acestea, nu
este om mai în]elept [i mai priceput decât
tine.
40. Tu vei fi mai mare peste casa mea, [i
de cuvântul t\u va asculta tot poporul
meu, numai scaunul voiu avea eu mai
presus decât tine.
41. {i a zis Faraon lui Iosif> iat\ te pun pe
tine ast\zi peste tot p\mântul Eghipetului.
42. {i luând Faraon inelul din mâna sa l-a
pus în mâna lui Iosif, [i l-a îmbr\cat pe el
cu hain\ de vison, [i a pus lan] de aur
împrejurul grumazului lui.
43. {i l-a suit pe dânsul în carul cel de al
doilea dintr-ale sale, [i a strigat înaintea
lui vestitorul, [i l-a pus peste tot p\mântul
Eghipetului.
44. {i a zis Faraon lui Iosif> eu Faraon,
afar\ de tine nimeni nu va ridica mâna sa
peste tot p\mântul Eghipetului.
45. {i a numit Faraon numele lui Iosif>
Psontomfanih, [i i-a dat pe Asineta fata lui
Pentefri preotul Iliopolei, s\-i fie femeie.
46. {i Iosif era de treizeci de ani când a
st\tut înaintea lui Faraon împ\ratul
Eghipetului, [i a ie[it Iosif de la fa]a lui
Faraon, [i a umblat tot p\mântul
Eghipetului.
47. {i a f\cut p\mântul bucate întru acei
[apte ani de îndestulare.
48. {i a adunat toate bucatele celor [apte
ani, întru care era îndestulare în p\mântul
Eghipetului, [i a pus bucatele în cet\]i,
bucatele câmpurilor celor dimprejurul
cet\]ii le-a pus într-însa.
 FACEREA
49. {i a adunat Iosif grâu, ca nisipul m\rii,
cât nu putea s\-l numere, c\ era mult
foarte.
50. {i mai ;nainte de ce a venit acei [apte
ani de foamete a avut Iosif doi feciori, pe
care i-a n\scut lui Asineta fata lui Pentefri
preotul Iliopolei.
51. {i a numit Iosif numele celui întâi
n\scut, Manasi, zicând> c\ m-a f\cut
Dumnezeu a uita toate durerile mele [i
toate ale tat\lui meu.
52. {i numele celui de al doilea l-a numit
Efraim, zicând> c\ m-a în\l]at Dumnezeu
în p\mântul smereniei mele.
53. {i au trecut cei [apte ani de
îndestulare care au fost în p\mântul
Eghipetului.
54. {i au început cei [apte ani de foamete
a veni, dup\ cum a zis Iosif. {i s-a f\cut
foamete în tot p\mântul, iar în tot
cuprinsul Eghipetului era pâine.
55. {i a fl\mânzit tot p\m=ntul
Eghipetului, [i a strigat poporul c\tre
Faraon pentru pâine, [i a zis Faraon
tuturor Eghiptenilor> merge]i la Iosif, [i ce
va zice vou\ face]i.
56. {i foametea era pe fa]a a tot p\mântul,
[i a deschis Iosif toate jitni]ele, [i vindea
tuturor Eghiptenilor.
57. {i toate ]\rile au venit în Eghipet s\
cumpere de la Iosif, pentru c\ se înt\rise
foametea peste tot p\mântul.
CAP. 42.
Fiii lui Iacov merg în Eghipet.
{i v\zând Iacov, c\ se vinde grâu în
Eghipet, a zis feciorilor s\i> pentru ce v\
lenevi]i?
2. Iat\ am auzit, c\ este grâu în Eghipet>
pogorâ]i-v\ acolo [i cump\ra]i-ne pu]inele
55
bucate, ca s\ tr\im [i s\ nu murim.
3. {i s-au pogorât cei zece fra]i ai lui
Iosif s\ cumpere grâu din Eghipet.
4. Iar pe Veniamin fratele lui Iosif nu l-a
trimis cu fra]ii s\i, c\ a zis> ca nu cumva s\
sl\beasc\ pe cale.
5. {i au venit feciorii lui Israil s\
cumpere cu cei ce veneau, pentru c\ era
foamete în p\mântul Hanaan.
6. Iar Iosif era mai marele p\mântului, el
vindea la tot poporul p\mântului, [i
venind fra]ii lui Iosif, s-au închinat lui cu
fa]a la p\mânt.
7. {i v\zând Iosif pe fra]ii s\i i-a
cunoscut, [i s-a f\cut str\in de c\tre ei, [i
le-a gr\it lor aspru, [i le-a zis> de unde a]i
venit? Iar ei au zis> din p\mântul Hanaan,
s\ cump\r\m bucate,
8. {i a cunoscut Iosif pe fra]ii s\i, iar ei
nu l-au cunoscut pe el.
9. {i [i-a adus aminte Iosif de visurile
sale, care le-a v\zut [i a zis lor> iscoade
sunte]i, a]i venit s\ cerca]i c\ile ]\rii?
10. Iar ei au zis> nu doamne, slugile tale
am venit s\ cump\r\m bucate.
11. To]i suntem fii ai unui om, de pace
suntem, noi slugile tale nu suntem
iscoade.
12. {i a zis lor Iosif> Nu! Ci a]i venit s\
vede]i c\r\rile p\mântului acestuia.
13. Iar ei au zis> doisprezece fra]i suntem
slugile tale în p\mântul Hanaan, [i cel mai
tân\r cu tat\l nostru este ast\zi, iar cel\lalt
nu tr\ie[te.
14. {i a zis lor Iosif> aceasta este ce am
gr\it vou\ zicând c\ iscoade sunte]i.
15. :ntr-aceasta v\ ve]i ar\ta, pe s\n\tatea
lui Faraon, nu ve]i ie[i de aici, pân\ când
fratele vostru cel mai tân\r nu va veni aici.
16. Trimite]i pe unul dintre voi [i aduce]i
pe fratele vostru, iar voi ve]i fi la opreal\
 FACEREA
pân\ ce se vor ar\ta cuvintele voastre de
vorbi]i adev\rat au ba< iar de nu pe
s\n\tatea lui Faraon, cu adev\rat iscoade
sunte]i.
17. {i i-a pus pe ei sub paz\ trei zile.
18. {i le-a zis lor a treia zi> face]i aceasta,
[i ve]i fi vii, c\ eu m\ tem de Dumnezeu.
19. De sunte]i de pace, un frate al vostru
s\ se opreasc\ sub paz\, iar voi merge]i, [i
duce]i grâul vostru, care l-a]i cump\rat.
20. {i pe fratele vostru cel mai tân\r s\-l
aduce]i la mine, [i se vor crede cuvintele
voastre, iar de nu, ve]i muri< [i ei au f\cut
a[a.
21. {i au zis fiecare c\tre fratele s\u> a[a
este, c\ în p\cat suntem noi pentru fratele
nostru, c\ nu ne-a fost mil\ de necazul
sufletului lui, când ne ruga pe noi, [i nu l-
am ascultat pe dânsul, pentru aceasta a
venit peste noi nevoia aceasta.
22. {i r\spunzând Ruvin a zis lor> nu v-
am gr\it vou\, zicând> nu face]i nedreptate
b\iatului, [i nu m-a]i ascultat? {i iat\
sângele lui se cere.
23. {i ei nu [tiau cum c\ Iosif ;i în]elege,
pentru c\ prin t\lmaci vorbea cu ei.
24. {i întorcându-se de la ei Iosif a plâns,
[i iar\[i venind la ei [i le-a vorbit lor, [i a
luat pe Simeon dintre ei, [i l-a legat
înaintea lor.
25. {i a poruncit Iosif s\ le umple sacii lor
de grâu, [i argintul fiec\ruia s\-l pun\ în
sacul s\u, [i s\ le dea de ajuns mâncare pe
cale< [i s-au f\cut lor a[a.
26. {i ei punând grâul pe asinii lor s-au
dus de acolo.
27. {i dezlegând unul sacul s\u s\ dea
mâncare asinilor s\i unde au odihnit, a
v\zut leg\tura argintului s\u [i era la gura
sacului.
28. {i a spus fra]ilor s\i> mi s-a înapoiat
56
argintul, [i iat\-l în sacul meu, [i s-a
sp\imântat inima lor, [i s-au tulburat
zicând unul c\tre altul> ce au f\cut aceasta
Dumnezeu nou\?
29. {i au venit la Iacov tat\l lor în
p\mântul Hanaan, [i au spus lui toate câte
s-au întâmplat lor zicând>
30. Gr\it-a omul, domnul p\mântului,
c\tre noi aspru, [i ne-a pus pe noi în paz\,
ca [i cum am fi mers s\ iscodim p\mântul.
31. {i noi am spus lui> de pace suntem, nu
suntem iscoade.
32. Doisprezece fra]i suntem, fiii tat\lui
nostru, unul nu este, iar cel mai mic cu
tat\l nostru este ast\zi în p\mântul
Hanaan.
33. {i a zis nou\ omul, domnul
p\mântului> într-aceasta voiu cunoa[te, c\
sunte]i de pace, pe un frate al vostru l\sa]i
aici cu mine, iar grâul care l-a]i cump\rat
pentru casa voastr\ lua]i-l [i v\ duce]i.
34. {i aduce]i pe fratele vostru cel mai
tân\r la mine, [i voiu cunoa[te, cum c\ nu
sunte]i iscoade, ci sunte]i de pace, [i pe
fratele vostru voiu da vou\, [i în ]ar\ ve]i
negu]\tori.
35. {i a fost când au de[ertat ei sacii lor,
leg\tura cu argintul fiec\ruia era în sacul
s\u, [i au v\zut leg\turile cu argintul lor,
ei [i tat\l lor, [i s-au sp\imântat.
36. {i le-a zis lor Iacov tat\l lor> pe mine
m-a]i f\cut f\r\ de fii> Iosif nu este,
Simeon nu este, [i pe Veniamin s\-l lua]i?
Asupra mea au fost toate acestea.
37. {i a gr\it Ruvin tat\lui s\u, zicând> pe
amândoi feciorii mei s\-i omori de nu-l
voiu aduce pe el la tine, d\-l pe dânsul în
mâna mea [i eu îl voiu aduce pe el la tine.
38. Iar el a zis> nu se va pogorî fiul meu cu
voi, pentru c\ fratele lui a murit, [i el
singur a r\mas, [i de se va întâmpla lui s\
 FACEREA
sl\beasc\ în calea pe care ve]i merge, îmi
ve]i duce b\trâne]ile mele cu întristare în
Iad.
CAP. 43.
Fiii lui Iacov merg în Eghipet cu
Veniamin.
{i s-a înt\rit foametea pe p\mânt.
2. {i a fost dup\ ce au sfâr[it de mâncat
grâul, care l-au adus din Eghipet, le-a zis
tat\l lor> duce]i-v\ iar\[i de cump\ra]i
nou\ pu]inele bucate.
3. Iar Iuda a gr\it lui zicând> cu jur\mânt
s-a m\rturisit nou\ omul, domnul
p\mântului, zicând> nu ve]i vedea fa]a
mea de nu va veni cu voi fratele vostru cel
mai tân\r.
4. Deci de vei trimite pe fratele nostru cu
noi, ne vom pogorî, [i ;]i vom cump\ra ]ie
bucate.
5. Iar de nu vei trimite pe fratele nostru
cu noi, nu vom merge, pentru c\ omul a
gr\it nou\ zicând> nu ve]i vedea fa]a mea
de nu va fi fratele vostru cel mai tân\r cu
voi.
6. {i a zis Israil> de ce mi-a]i f\cut r\u
spunând omului, c\ mai ave]i voi [i alt
frate?
7. Iar ei au zis> întrebând a întrebat pe
noi omul, [i de neamul nostru, zicând> de
tr\ie[te înc\ tat\l vostru? {i de mai ave]i
voi frate? {i am spus lui dup\ întrebarea
aceasta, au [tiut-am, c\ ne va zice nou\>
aduce]i pe fratele vostru?
8. {i a zis Iuda c\tre Israil tat\l lor>
trimite b\iatul cu mine, [i s\ ne scul\m s\
mergem, ca s\ tr\im [i s\ nu murim, [i noi
[i tu [i toat\ gloata noastr\.
9. Eu îl voiu lua pe dânsul, din mâna mea
cere-l, de nu-l voiu aduce la tine, [i de nu-
57
l voiu pune înaintea ta, gre[it s\ fiu
înaintea ta în toate zilele.
10. C\ de nu ne-am fi z\bovit acum, ne-
am fi întors de dou\ ori.
11. {i a zis Israil tat\l lor> de este a[a,
aceasta face]i> lua]i din roadele
p\mântului în vasele voastre [i duce]i
omului daruri> r\[in\ [i miere [i t\mâie [i
smirn\ aleas\ [i terevint [i nuci.
12. {i argintul îndoit lua]i în mâinile
voastre, [i argintul ce vi s-a înapoiat în
sacii vo[tri lua]i-l cu voi, ca nu cumva s\
fie gre[eal\.
13. {i pe fratele vostru lua]i-l, [i sculându-
v\ merge]i la acel om.
14. {i Dumnezeul meu s\ dea vou\ har
înaintea omului, ca s\ lase pe fratele
vostru cel\lalt [i pe Veniamin, c\ eu
precum am r\mas f\r\ de fii, f\r\ de fii am
r\mas.
15. {i luând b\rba]ii darurile acestea [i
argintul îndoit, au luat în mâinile lor [i pe
Veniamin, [i sculându-se s-au pogorât în
Eghipet [i au st\tut înaintea lui Iosif.
16. {i i-a v\zut Iosif pe ei [i pe Veniamin
fratele s\u cel de o mam\, [i a zis celui
mai mare peste casa sa> bag\ pe oamenii
ace[tia în cas\, [i junghie vite [i g\te[te,
c\ cu mine vor mânca oamenii pâine la
amiaz\zi.
17. {i a f\cut omul dup\ cum i-a zis Iosif,
[i a b\gat pe oameni în casa lui Iosif.
18. {i v\zând b\rba]ii c\ ;i bag\ în casa lui
Iosif, au zis> pentru argintul, care s-a
înapoiat în sacii no[tri dint=i, pe noi ne
bag\ înl\untru, ca s\ ne n\p\stuiasc\ [i s\
ne ia pe noi slugi, [i asinii no[tri.
19. {i mergând ei la omul ce era peste
casa lui Iosif, au gr\it lui în u[a casei,
zicând>
20. Rug\mu-ne doamne> pogorâtu-ne-am
 FACEREA
întâi s\ cump\r\m bucate.
21. {i a fost la întoarcere când trebuia s\
poposim, am deschis sacii no[tri, [i iat\
argintul fiec\ruia în sacul lui, argintul
nostru drept m\surat l-am adus înapoi în
mâinile noastre.
22. {i alt argint am adus cu noi, ca s\ ne
cump\r\m bucate, c\ nu [tim cine a pus
argintul în sacii no[tri.
23. {i le-a zis lor> mil\ vou\, nu v\ teme]i,
Dumnezeul vostru [i Dumnezeul
p\rin]ilor vo[tri au dat vou\ comori în
sacii vo[tri, [i argintul vostru întocmai îl
am, [i a scos pe Simeon la ei.
24. {i a adus ap\ s\ se spele picioarele lor,
[i a dat de mâncare asinilor lor.
25. Iar ei au g\tit darurile pân\ a veni Iosif
la amiaz\zi, [i au auzit, c\ acolo va s\
prânzeasc\.
26. {i a intrat Iosif în cas\, [i au adus lui
darurile ce le aveau în mâinile lor în cas\,
[i s-au închinat lui cu fa]a la p\mânt.
27. {i i-a întrebat pe ei> cum v\ afla]i? {i
a zis lor> s\n\tos este tat\l vostru b\trânul,
de care a]i spus, c\ înc\ tr\ie[te?
28. Iar ei au zis> s\n\tos este sluga ta, tat\l
nostru înc\ tr\ie[te, [i a zis el>
binecuvântat este omul acela lui
Dumnezeu, iar ei plecându-se s-au
închinat lui.
29. {i c\utând Iosif cu ochii s\i a v\zut pe
Veniamin fratele s\u cel de o mam\, [i a
zis> acesta este fratele vostru cel mai tân\r,
pe care a]i zis, c\ ;l ve]i aduce la mine? {i
ei au zis lui> acesta este adev\rat< iar el a
zis lui> Dumnezeu s\ te miluiasc\ fiule.
30. {i s-a tulburat Iosif, [i se rupea inima
lui pentru fratele s\u, [i c\uta s\ plâng\, [i
intrând în c\mar\ a plâns acolo.
31. {i dup\ ce s-a sp\lat pe obraz, ie[ind
afar\ s-a st\pânit, [i a zis> pune]i pâini.
58
32. {i au pus lui singur, [i lor deosebi, [i
Eghiptenilor celor ce mâncau cu el
deosebi, pentru c\ nu puteau Eghiptenii
mânca pâine cu Evreii, c\ urâciune este
aceasta la Eghipteni.
33. {i a [ezut înaintea lui cel întâi n\scut
dup\ b\trâne]ile lui, [i cel mai tân\r dup\
tinere]ile lui, [i se mirau oamenii, fiecare
c\tre fratele s\u.
34. {i ei au luat p\r]i de la dânsul pentru
sine, iar partea lui Veniamin de cinci ori a
fost mai mare decât a celorlal]i, [i au b\ut
[i s-au veselit cu dânsul.
CAP. 44.
Sp\imântarea fra]ilor lui Iosif.
{i a poruncit Iosif celui mai mare peste
casa sa, zicând> umple]i sacii oamenilor de
bucate, câte vor putea ridica, [i pune]i
argintul fiec\ruia în gura sacului.
2. {i paharul meu cel de argint pune]i-l
în sacul celui mai tân\r, [i pre]ul grâului
lui< [i a f\cut dup\ cuvântul lui Iosif,
precum a zis el.
3. {i dup\ ce s-a f\cut ziu\, a slobozit
oamenii [i pe asinii lor.
4. {i ie[ind ei din cetate nu s-au dus
departe, [i Iosif a zis celui mai mare peste
casa sa> scoal\-te, [i alearg\ dup\ oameni,
[i s\-i înfruntezi pe ei, zicându-le> pentru
ce mi-a]i r\spl\tit rele pentru bune?
5. De ce a]i furat paharul cel de argint, au
nu este acesta din care bea domnul meu?
C\ci cu el ghice[te, r\u a]i s\vâr[it ceea ce
a]i f\cut.
6. {i aflându-i pe ei le-a zis lor dup\
cuvintele acestea.
7. Iar ei au zis lui> de ce gr\ie[te domnul
cuvintele acestea? S\ nu fie ca slugile tale
s\ fi f\cut dup\ cuvântul acesta.
 FACEREA
8. De vreme ce argintul, care l-am aflat
în sacii no[tri, l-am adus înapoi la tine din
p\mântul Hanaan, cum am fi furat din
casa domnului t\u, argint sau aur?
9. La care din slugile tale vei afla
paharul, acela s\ moar\, [i noi vom fi robi
domnului nostru.
10. Iar el a zis> precum zice]i a[a s\ fie, la
care se va afla paharul, acela s\ fie rob, iar
voi cura]i ve]i fi.
11. {i gr\bind a desc\rcat fiecare sacul
s\u pe p\mânt, [i fiecare a deschis sacul
s\u.
12. {i a c\utat de la cel mai b\trân
începând, pân\ a venit la cel mai tân\r, [i
sfâr[ind a aflat paharul în sacul lui
Veniamin.
13. Iar ei [i-au rupt hainele sale, [i au pus
fiecare sacul pe asinul s\u, [i s-au înapoiat
în cetate.
14. {i au intrat Iuda [i fra]ii lui la Iosif
înc\ fiind el acolo, [i au c\zut înaintea lui
pe p\mânt>
15. {i le-a zis Iosif> de ce a]i f\cut acest
lucru? Au nu a]i [tiut, c\ un om ca mine
ghice[te?
16. {i a zis Iuda> ce vom r\spunde
domnului? Sau ce vom zice? Sau cum ne
vom îndrepta? C\ Dumnezeu au aflat
nedreptatea slugilor tale, iat\ suntem robi
domnului nostru [i noi, [i acela la care s-a
aflat paharul.
17. {i a zis Iosif> nu voiu face eu cuvântul
acesta, ci omul la care s-a aflat paharul,
acela îmi va fi rob, iar voi s\ v\ sui]i cu
mântuire la tat\l vostru.
18. Iar Iuda apropiindu-se de dânsul a zis>
rogu-te doamne, s\ gr\iasc\ sluga ta
înaintea ta, [i s\ nu te mânii pe sluga ta, c\
tu e[ti dup\ Faraon.
19. Doamne tu ai întrebat pe slugile tale,
59
zicând> ave]i tat\ au frate?
20. {i noi am zis domnului> cum c\ avem
tat\ b\trân, [i are el prunc de b\trâne]e
mai tân\r, [i fratele lui a murit, [i el singur
a r\mas de mam\-sa, [i tat\l nostru pe
dânsul îl iube[te.
21. Iar tu ai zis slugilor tale> aduce]i pe
dânsul la mine, s\-l v\z.
22. {i am zis domnului> nu va putea
b\iatul s\ lase pe tat\l s\u, c\ de va l\sa pe
tat\l s\u va muri.
23. {i tu ai zis slugilor tale> de nu se va
pogorî cu voi fratele vostru cel mai tân\r,
nu ve]i mai vedea fa]a mea.
24. {i a fost când ne-am suit la sluga ta
tat\l nostru, am spus lui cuvintele
domnului nostru.
25. {i ne-a zis nou\ tat\l nostru> duce]i-v\
iar\[i de cump\ra]i pu]inele bucate.
26. Iar noi am zis> nu vom putea s\ ne
ducem< ci de va merge cu noi fratele
nostru cel mai tân\r, ne vom duce, pentru
c\ nu vom putea vedea fa]a omului, de nu
va fi cu noi fratele nostru cel mai tân\r.
27. {i a zis tat\l nostru sluga ta, c\tre noi>
voi [ti]i c\ femeia doi mi-a n\scut.
28. {i a ie[it unul de la mine, [i mi-a]i zis>
c\ l-au mâncat hiarele, [i nu l-am mai
v\zut pân\ acum.
29. Deci de ve]i lua [i pe acesta de la fa]a
mea [i se va întâmpla lui sl\biciune pe
cale, îmi ve]i pogorî b\trâne]ile mele cu
întristare în Iad.
30. Acum dar de vom merge la sluga ta
tat\l nostru, [i b\iatul nu va fi cu noi, c\ci
sufletul lui este nedezlipit de sufletul
acestuia.
31. Va fi dup\ ce va vedea el c\ nu este
b\iatul cu noi, va muri [i vor duce slugile
tale b\trâne]ile lui cu întristare în Iad.
32. C\ eu sluga ta de la tat\l nostru am
 FACEREA
luat pe b\iat zicând> de nu-l voiu aduce la
tine, [i de nu-l voiu pune pe dânsul
înaintea ta, vinovat s\ fiu înaintea tat\lui
meu în toate zilele.
33. Acum dar eu voiu r\mâne ]ie slug\
pentru b\iat, rob domnului< iar b\iatul s\
se duc\ cu fra]ii s\i.
34. C\ci cum m\ voiu sui la tat\l meu
nefiind b\iatul cu noi? Ca s\ nu v\z relele,
care vor veni asupra tat\lui meu.
CAP. 45.
Iosif se face cunoscut fra]ilor s\i.
{i nu mai putea Iosif s\ se st\pâneasc\
înaintea tuturor celor de fa]\< ci a zis>
scoate]i pe to]i de la mine, [i nici unul nu
a st\tut înaintea lui Iosif, când s-a f\cut
cunoscut cu fra]ii s\i.
2. {i a slobozit glas cu plângere, [i au
auzit to]i Eghiptenii, [i s-a auzit [i în casa
lui Faraon.
3. {i a zis Iosif c\tre fra]ii s\i> eu sunt
Iosif, tr\ie[te înc\ tat\l meu? {i nu puteau
fra]ii s\-i r\spunz\, c\ se înfrico[au.
4. {i a zis Iosif c\tre fra]ii s\i> apropia]i-
v\ de mine, [i s-au apropiat, [i a zis> eu
sunt Iosif fratele vostru pe care l-a]i
vândut în Eghipet.
5. Deci acum nu v\ întrista]i, nici s\ v\
par\ r\u, c\ci m-a]i vândut pe mine aici,
c\ spre via]\ m-au trimis Dumnezeu
înaintea voastr\.
6. C\ acesta este al doilea an de foamete
pe p\mânt, [i înc\ cinci ani întru care nu
va fi ar\tur\ nici seceri[.
7. Pentru c\ m-au trimis Dumnezeu
înaintea voastr\, ca s\ r\mân\ vou\
r\m\[i]\ pe p\mânt, [i s\ hr\nesc vou\
r\m\[i]\ mare.
8. Deci acum nu voi m-a]i trimis aici, ci
60
Dumnezeu, [i m-au f\cut ca un tat\ lui
Faraon, [i domn a toat\ casa lui, [i st\pân
a tot p\mântul Eghipetului.
9. Gr\bi]i dar de v\ duce]i la tat\l meu, [i
zice]i lui> acestea zice fiul t\u Iosif,
f\cutu-m-au Dumnezeu domn a tot
p\mântul Eghipetului, pogoar\-te dar la
mine, [i nu z\bovi.
10. {i vei locui în p\mântul Ghesem al
Araviei, [i vei fi aproape de mine tu [i
feciorii t\i [i feciorii feciorilor t\i, oile tale
[i boii t\i [i câte sunt ale tale.
11. {i te voiu hr\ni acolo, pentru c\ înc\
cinci ani va mai fi foamete pe p\mânt, ca
s\ nu pieri tu [i feciorii t\i [i toate ale tale.
12. Iat\ ochii vo[tri v\d [i ochii lui
Veniamin fratelui meu, c\ gura mea
gr\ie[te c\tre voi.
13. Spune]i dar tat\lui meu toat\ slava
mea cea din Eghipet, [i câte a]i v\zut, [i
gr\bind s\ aduce]i pe tat\l meu aici.
14. {i c\zând pe grumajii lui Veniamin
fratelui s\u a plâns peste dânsul, [i
Veniamin a plâns pe grumajii lui.
15. {i s\rutând pe to]i fra]ii s\i, a plâns
peste dân[ii, [i dup\ acestea au gr\it fra]ii
lui c\tre dânsul.
16. {i a mers vestea în casa lui Faraon,
zicând> venit-au fra]ii lui Iosif, [i s-a
bucurat Faraon [i curtea lui.
17. {i a zis Faraon c\tre Iosif> zi fra]ilor
t\i, aceasta face]i> umple]i poverile
voastre, [i merge]i în p\mântul Hanaan.
18. {i luând pe tat\l vostru [i averile
voastre, veni]i la mine, [i voiu da vou\ din
toate bun\t\]ile Eghipetului, [i ve]i mânca
m\duva p\mântului.
19. {i tu porunce[te acestea> lua]i-v\ care
din p\mântul Eghipetului, copiilor vo[tri
[i femeilor voastre, [i luând pe tat\l
vostru, veni]i.
 FACEREA
20. {i s\ nu v\ par\ r\u de uneltele
voastre, c\ toate bun\t\]ile Eghipetului ale
voastre vor fi.
21. {i au f\cut a[a feciorii lui Israil, [i le-
a dat lor Iosif care dup\ cum a zis Faraon
împ\ratul, [i le-a dat lor [i merinde pe
cale.
22. {i tuturor le-a dat dou\ rânduri de
haine, iar lui Veniamin i-a dat trei sute de
auri, [i cinci rânduri de haine.
23. {i tat\lui s\u a trimis ca acestea [i
zece asini, care purtau de toate bun\t\]ile
Eghipetului, [i zece catâri, care s\ duc\
pâini tat\lui s\u pe cale.
24. {i a slobozit Iosif pe fra]ii s\i, [i s-au
dus, [i le-a zis lor> s\ nu v\ mânia]i pe
cale.
25. {i s-au suit din Eghipet, [i au venit în
p\mântul Hanaan la Iacov tat\l lor.
26. {i au spus lui, zicând> c\ fiul t\u Iosif
tr\ie[te [i st\pâne[te peste tot p\mântul
Eghipetului, [i s-a sp\imântat în cugetul
s\u Iacov, pentru c\ nu le credea lor.
27. {i i-au gr\it lui toate cele zise de Iosif,
câte zisese lor, [i v\zând carele trimise de
Iosif, ca s\-l duc\ pe dânsul, s-a înc\lzit cu
via]\ duhul lui Iacov tat\l lor.
28. {i a zis Israil> destul este mie, de
tr\ie[te înc\ fiul meu Iosif, merge-voiu [i-
l voiu vedea pe dânsul mai ;nainte de ce
voiu muri.
CAP. 46.
C\l\toria lui Iacov în Eghipet.
{i sculându-se Israil, el [i toate ale lui, a
venit la fântâna jur\mântului, [i a f\cut
jertf\ Dumnezeului tat\lui s\u Isaac.
2. {i au zis Dumnezeul lui Israil în
vedenia nop]ii gr\ind> Iacove, Iacove, iar
el a zis> ce este?
61
3. {i i-au zis lui> eu sunt Dumnezeul
p\rin]ilor t\i, nu te teme a te pogorî în
Eghipet, c\ neam mare te voiu face acolo.
4. {i eu m\ voiu pogorî cu tine în
Eghipet, [i te voiu în\l]a pân\ în sfâr[it, [i
Iosif î[i va pune mâinile sale pe ochii t\i.
5. {i s-a sculat Iacov de la fântâna
jur\mântului, [i au luat fiii lui Israil pe
tat\l lor [i averile [i femeile lor în carele
care le-a trimis Iosif, ca s\-l aduc\ pe
dânsul.
6. {i luându-[i averea lor [i toat\
agoniseala, care agonisise în p\mântul
Hanaan, a intrat în Eghipet Iacov, [i toat\
s\mân]a lui cu dânsul.
7. Fiii [i fiii fiilor lui cu dânsul, fetele [i
fetele fetelor lui [i toat\ s\mân]a lui au
intrat în Eghipet.
8. {i acestea sunt numele fiilor lui Israil,
care au intrat ;n Eghipet ;mpreun\ cu
Iacov tat\l lor, Iacov [i fiii lui, cel întâi
n\scut al lui Iacov> Ruvin.
9. {i fiii lui Ruvin> Enoh [i Fales, Asron
[i Harmi.
10. {i fiii lui Simeon> Iemuil [i Iamin,
Aod [i Iahin [i Saar [i Saul feciorul
Hananeencei.
11. {i fiii lui Levi> Gherson, Kaat [i
Merari.
12. {i fiii lui Iuda> Ir [i Avnan [i Silom [i
Fares [i Zara< [i au murit Ir [i Avnan în
p\mântul Hanaan, [i feciorii lui Fares au
fost> Asron [i Iemuil.
13. {i fiii lui Isahar> Tola [i Fua [i Iasuv [i
Samram.
14. {i fiii lui Zavulon> Sared [i Alon [i
Alil.
15. Ace[tia sunt feciorii Liei, pe care i-a
n\scut lui Iacov în Mesopotamia Siriei, [i
pe Dina fata lui, toate sufletele, feciori [i
fete treizeci [i trei.
 FACEREA
16. {i fiii lui Gad> Safon [i Anghis [i
Sanis [i Tasovan [i Aidis [i Aroidis [i
Areilis.
17. {i fiii lui Asir> Iamin, Iesua [i Ieul [i
Varia [i Sara sora lor. Iar fiii lui Varia>
Hover [i Melhiil.
18. Ace[tia sunt fiii Zelfei, pe care o a dat
Lavan Liei fetei sale, care a n\scut pe
ace[tia lui Iacov, [aisprezece suflete.
19. {i fiii Rahilei femeii lui Iacov> Iosif [i
Veniamin.
20. {i au fost fiii lui Iosif în p\mântul
Eghipetului, pe care i-a n\scut lui Asineta
fata lui Pentefri preotul Iliopolei> Manasi
[i Efraim. {i au fost fiii lui Manasi, pe
care i-a n\scut lui ]iitoarea Sira> Mahir, [i
Mahir a n\scut pe Galaad, iar fiii lui
Efraim fratele lui Manasi> Sutalaam [i
Taam. Iar fiii lui Sutalaam> Eden.
21. Iar fiii lui Veniamin> Vala [i Vohor [i
Asvil. {i au fost fiii lui Vala> Ghira [i
Noeman [i Anhis [i Ros [i Mamfim [i
Ofimim. Iar Ghira a n\scut pe Arad.
22. Ace[tia sunt fiii Rahilei, pe care i-a
n\scut lui Iacov, toate sufletele
optsprezece.
23. Iar fiii lui Dan> Asom.
24. {i fiii lui Neftalim> Asiil [i Goni [i
Isaar [i Selim.
25. Ace[tia sunt fiii Vallei pe care o a dat
Lavan Rahilei fetei sale, care a n\scut pe
ace[tia lui Iacov, toate sufletele [apte.
26. Iar toate sufletele, care au intrat cu
Iacov în Eghipet, care au ie[it din coapsele
lui, afar\ de femeile feciorilor lui Iacov,
toate sufletele [aizeci [i [ase.
27. {i feciorii lui Iosif, care s-au n\scut lui
în p\mântul Eghipetului suflete nou\.
Toate sufletele casei lui Iacov, care au
intrat cu Iacov în Eghipet, suflete
[aptezeci [i cinci.
62
28. {i pe Iuda l-a trimis înaintea sa la Iosif
s\-l întâmpine pe dânsul la Cetatea Iroilor
în p\mântul Ramesi.
29. {i înh\mând Iosif carele sale, s-a suit
întru întâmpinarea lui Israil tat\lui s\u la
Cetatea Iroilor, [i v\zându-l pe el a c\zut
pe grumazul lui, [i a plâns cu plângere
mult\.
30. {i a zis Israil c\tre Iosif> voiu muri de
acum, de vreme ce am v\zut fa]a ta, c\ tu
înc\ tr\ie[ti.
31. {i a zis Iosif c\tre fra]ii s\i> suindu-m\
voiu spune lui Faraon, [i voiu zice lui>
fra]ii mei [i casa tat\lui meu care au fost în
p\mântul Hanaan, au venit la mine.
32. {i sunt ei b\rba]i p\stori, c\ erau
b\rba]i, care se hr\nesc cu vite< [i vitele [i
boii [i toate ale lor le-au adus.
33. Deci de va chema pe voi Faraon, [i va
zice vou\> ce este lucrul vostru?
34. S\ zice]i> b\rba]i, care ne hr\nim cu
vite suntem slugile tale din copil\rie pân\
acum, [i noi [i p\rin]ii no[tri. Pentru ca s\
locui]i în p\mântul Ghesem al Araviei, c\
urâciune este Eghiptenilor tot p\storul de
oi.
CAP. 47.
Iacov locuie[te în Ghesem. Foametea în
Eghipet.
{i mergând Iosif a spus lui Faraon zicând>
tat\l meu [i fra]ii mei [i vitele [i boii lor,
[i toate ale lor, au venit din p\mântul
Hanaan, [i iat\ sunt în p\mântul Ghesem.
2. {i din fra]ii s\i a luat cinci b\rba]i, [i
i-a pus pe ei înaintea lui Faraon.
3. {i a zis Faraon fra]ilor lui Iosif> ce este
lucrul vostru? Iar ei au zis lui Faraon,
p\stori de oi suntem slugile tale, [i noi [i
p\rin]ii no[tri din copil\rie pân\ acum.
 FACEREA
4. {i au zis ei lui Faraon> am venit s\ ne
s\l\[luim în p\mântul t\u, pentru c\ nu
este p\[une vitelor slugilor tale, c\ s-a
înt\rit foametea în p\mântul Hanaan,
acum dar vom locui în p\mântul Ghesem.
5. {i a gr\it Faraon lui Iosif zicând> tat\l
t\u [i fra]ii t\i au venit la tine.
6. Iat\ p\mântul Eghipetului înaintea ta
este, în p\mântul cel mai bun s\l\[luie[te
pe tat\l t\u [i pe fra]ii t\i. {i a zis Faraon
lui Iosif> s\ locuiasc\ în p\mântul
Ghesem< iar de crezi, cum c\ sunt între
dân[ii b\rba]i tari, pune-i pe ei mai mari
peste vitele mele. {i au venit în Eghipet la
Iosif, Iacov [i fiii lui, [i a auzit Faraon
împ\ratul Eghipetului.
7. {i a adus înl\untru Iosif pe Iacov tat\l
s\u, [i l-a pus pe el înaintea lui Faraon, [i
bine a cuvântat Iacov pe Faraon.
8. {i a zis Faraon lui Iacov> câ]i sunt anii
zilelor vie]ii tale?
9. {i a zis Iacov lui Faraon> zilele anilor
vie]ii mele, care nemernicesc sunt o sut\ [i
treizeci< pu]ine [i rele au fost zilele anilor
vie]ii mele, nu au ajuns la zilele anilor
vie]ii p\rin]ilor mei, care zile le-au
nemernicit ei.
10. {i binecuvântând Iacov pe Faraon a
ie[it de la dânsul.
11. {i a s\l\[luit Iosif pe tat\l s\u [i pe
fra]ii s\i, [i le-a dat lor mo[ie în p\mântul
Eghipetului, în p\mântul cel mai bun, în
p\mântul Ramesi, dup\ cum a poruncit
Faraon.
12. {i le m\sura grâu Iosif tat\lui s\u [i
fra]ilor s\i [i la toat\ casa tat\lui s\u grâu
dup\ trupuri.
13. Iar grâu nu era în tot p\mântul, c\ se
înt\rise foametea foarte, [i a sl\bit
p\mântul Eghipetului [i p\mântul Hanaan
de foamete.
63
14. {i a adunat Iosif tot argintul ce s-a
aflat în p\mântul Eghipetului [i în
p\mântul Hanaan pentru grâul, care îl
cump\ra, [i-l m\sura lor, [i a adus Iosif tot
argintul în casa lui Faraon.
15. {i s-a sfâr[it tot argintul din p\mântul
Eghipetului [i din p\mântul Hanaan, [i au
venit to]i Eghiptenii la Iosif, zicând> d\-ne
nou\ pâine, [i pentru ce murim înaintea
ta? C\ s-a sfâr[it argintul nostru.
16. {i le-a zis lor Iosif> aduce]i vitele
voastre, [i voiu da vou\ pâine pentru vitele
voastre, dac\ s-a sfâr[it argintul vostru.
17. {i au adus vitele lor la Iosif, [i le-a dat
Iosif pâine pentru cai [i pentru oi, pentru
boi [i pentru asini, hr\nindu-i cu pâine
pentru toate vitele lor în anul acela.
18. {i a trecut anul acela, [i au venit în al
doilea an, [i au zis lui> au vom pieri de la
domnul nostru? C\ci s-a sfâr[it argintul
nostru, [i cele ce am avut, [i vitele,
înaintea ta doamne< [i nu au r\mas nou\
înaintea domnului nostru f\r\ numai
trupul nostru [i p\mântul nostru.
19. Deci ca s\ nu murim înaintea ta [i
p\mântul s\ se pustiasc\, ia-ne pe noi [i
p\mântul nostru pentru pâine, [i vom fi
noi [i p\mântul nostru robi lui Faraon< d\-
ne s\mân]\ s\ sem\n\m [i s\ tr\im [i s\ nu
murim [i s\ nu se pustiasc\ p\mântul.
20. {i a cump\rat Iosif tot p\mântul
Eghiptenilor lui Faraon< c\ au vândut
Eghiptenii p\mântul s\u lui Faraon, c\ ;i
cuprinsese pe ei foametea [i a fost
p\mântul al lui Faraon.
21. {i pe popor l-a supus s\-i fie robi din
marginile hotarului Eghipetului pân\ în
margini.
22. Afar\ de p\mântul preo]ilor, numai pe
acesta nu l-a luat Iosif, c\ Faraon în dar a
dat daruri preo]ilor, [i mâncau darea care
 FACEREA
le-a dat Faraon< [i pentru aceea ei nu au
vândut p\mântul lor.
23. {i a zis Iosif tuturor Eghiptenilor> iat\
v-am cump\rat pe voi [i p\mântul vostru,
ast\zi lui Faraon, lua]i-v\ s\mân]\ [i
sem\na]i p\mântul.
24. {i vor fi rodurile lui [i ve]i da a cincea
parte lui Faraon, iar cele patru p\r]i vor fi
ale voastre de s\mân]\ p\mântului [i de
mâncare vou\ [i tuturor celor din casele
voastre.
25. {i au zis> mântuitu-ne-ai pe noi, aflat-
am har înaintea domnului nostru [i vom fi
robi lui Faraon.
26. {i le-a pus lor Iosif porunc\ pân\ în
ziua de ast\zi pe p\mântul Eghipetului a
da a cincea parte lui Faraon, numai din
p\mântul preo]ilor nu se da lui Faraon.
27. {i a locuit Israil în p\mântul
Eghipetului pe p\mântul Ghesem, l-a
mo[tenit pe el, [i a crescut [i s-a înmul]it
foarte.
28. {i a mai tr\it Iacov în p\mântul
Eghipetului [aptesprezece ani, [i au fost
zilele lui Iacov anii vie]ii lui o sut\ [i
patruzeci [i [apte.
29. {i s-au apropiat zilele lui Israil a muri,
[i a chemat pe fiul s\u Iosif, [i i-a zis lui>
de am aflat har înaintea ta, pune mâna ta
pe coapsa mea, [i s\ faci cu mine mil\ [i
adev\r, ca s\ nu m\ îngropi în Eghipet.
30. Ci voiu dormi cu p\rin]ii mei, [i m\
vei ridica din Eghipet, [i m\ vei îngropa în
mormântul lor. Iar el a zis> eu voiu face
dup\ cuvântul t\u.
31. {i a zis lui> jur\-te mie, [i s-a jurat lui,
[i s-a închinat Israil pe vârful toiagului
s\u.
CAP. 48.
Iacov binecuvinteaz\ pe fiii lui Iosif.
64
{i a fost dup\ cuvintele acestea [i s-a
vestit lui Iosif, cum c\ tat\l s\u este
bolnav, [i luând pe cei doi fii ai s\i, pe
Manasi [i pe Efraim, au venit la Iacov.
2. {i s-a spus lui Iacov, zicând> iat\ fiul
t\u Iosif vine la tine, [i înt\rindu-se Israil
a [ezut pe pat.
3. {i a zis Iacov lui Iosif> Dumnezeul
meu s-au ar\tat mie în Luza în p\mântul
Hanaan, [i m-au binecuvântat.
4. {i mi-au zis mie> iat\ eu te voiu cre[te
[i te voiu înmul]i [i te voiu face adun\ri de
neamuri [i voiu da ]ie p\mântul acesta, [i
semin]iei tale dup\ tine mo[ie ve[nic\.
5. Acum dar ace[ti doi fii ai t\i care s-au
n\scut ]ie în p\mântul Eghipetului mai
înainte de ce am venit eu în Eghipet, ai
mei sunt> Efraim [i Manasi, ca Ruvin [i ca
Simeon vor fi ai mei.
6. Iar fiii pe care vei na[te dup\ aceasta
ai t\i vor fi, pe numele fra]ilor s\i se vor
chema întru sor]ile lor.
7. Iar când veneam eu din Mesopotamia
Siriei a murit Rahila mam\-ta în p\mântul
Hanaan, când m-am apropiat de locul
alerg\rii cailor, p\mântul Havrata, ce vine
spre Efrata, o am îngropat pe ea în calea
alerg\rii cailor> acesta este Vitleem.
8. {i v\zând Israil pe feciorii lui Iosif, a
zis> ce î]i sunt ace[tia?
9. {i a zis Iosif tat\lui s\u> fiii mei sunt
care mi-au dat Dumnezeu aici. {i a zis
Iacov> adu-mi-i pe ei la mine ca s\-i
binecuvintez.
10. Iar ochii lui Israil se îngreuiaser\ la
vedere de b\trâne]e, [i nu putea s\ vaz\, [i
i-a apropiat la dânsul, [i i-a s\rutat pe ei [i
i-a îmbr\]i[at.
11. {i a zis Israil c\tre Iosif> iat\ de fa]a ta
nu m-am lipsit, [i iat\ mi-au ar\tat
 FACEREA
Dumnezeu [i s\mân]a ta.
12. {i i-a ridicat pe ei Iosif de la genunchii
lui, [i s-au închinat lui cu fa]a pe p\mânt.
13. {i luând Iosif pe amândoi feciorii s\i,
pe Efraim în dreapta de-a stânga lui Israil,
iar pe Manasi de-a stânga în dreapta lui
Israil, i-a apropiat pe ei la dânsul.
14. {i tinzând Israil mâna cea dreapt\ o a
pus pe capul lui Efraim, [i acesta era cel
mai tân\r, [i cea stâng\ pe capul lui
Manasi, schimbându-[i mâinile.
15. {i i-a binecuvântat pe ei [i a zis>
Dumnezeu, c\ruia bine au pl\cut înaintea
lui p\rin]ii mei Avraam [i Isaac,
Dumnezeu cel ce m\ hr\ne[te din
tinere]ile mele pân\ în ziua aceasta.
16. Îngerul cel ce m-a scos din toate
relele, s\ binecuvinteze pe pruncii ace[tia,
[i s\ se cheme întru ei numele meu [i
numele p\rin]ilor mei, al lui Avraam [i al
lui Isaac, [i s\ se înmul]easc\ întru
mul]ime mare pe p\mânt.
17. {i v\zând Iosif c\ a pus tat\l s\u mâna
cea dreapt\ pe capul lui Efraim, i-a p\rut
lui greu, [i a apucat Iosif mâna tat\lui s\u
s\ o ia de pe capul lui Efraim [i s\ o pun\
pe capul lui Manasi.
18. {i a zis Iosif tat\lui s\u> nu a[a tat\, c\
acesta este cel întâi n\scut, pune dreapta ta
pe capul lui.
19. {i Iacov nu a vrut, ci a zis> [tiu fiule,
[tiu, [i acesta va fi întru popor, [i acesta se
va în\l]a, ci fratele lui cel mai tân\r mai
mare decât el va fi, [i s\mân]a lui va fi
întru mul]ime de neamuri.
20. {i i-a binecuvântat pe ei în ziua aceea,
zicând> întru voi se va binecuvânta Israil,
[i se va zice> fac\-te pe tine Dumnezeu ca
pe Efraim [i ca pe Manasi, [i a pus pe
Efraim înaintea lui Manasi.
21. {i a zis Israil lui Iosif> iat\ eu mor, [i
65
va fi Dumnezeu cu voi, [i va întoarce pe
voi în p\mântul p\rin]ilor vo[tri.
22. Iar eu dau ]ie Sikima aleas\ mai mult
decât fra]ilor t\i, care cu sabia mea [i cu
arcul o am luat din mâinile Amoreilor.
CAP. 49.
Proorocia [i moartea lui Iacov.
{i a chemat Iacov pe feciorii s\i, [i le-a zis
lor> aduna]i-v\ s\ v\ spun vou\ ce v\ va
întâmpina pe voi în zilele cele de apoi.
2. Aduna]i-v\ [i m\ asculta]i pe mine,
fiii lui Iacov, asculta]i pe Israil, asculta]i
pe tat\l vostru.
3. Ruvin cel întâi n\scut al meu, tu t\ria
mea [i începutul fiilor mei, cumplit te-ai
purtat, cumplit [i înd\r\tnic, seme]itu-te-
ai ca apa, s\ nu fierbi.
4. C\ te-ai suit pe patul tat\lui t\u, atunci
ai spurcat a[ternutul pe care te-ai suit.
5. Simeon [i Levi fra]i care au plinit
nedreptatea voii sale.
6. În sfatul lor s\ nu vin\ sufletul meu, [i
pe adunarea lor s\ nu se rezeme fica]ii
mei, c\ întru mânia sa au omorât oameni,
[i întru pofta sa au t\iat vinele taurului.
7. Blestemat\ mânia lor pentru c\ este
înd\r\tnic\, [i iu]imea lor c\ s-a
învârto[at< împ\r]i-voiu pe ei întru Iacov [i
voiu risipi pe ei întru Israil.
8. Iudo, pe tine te vor l\uda fra]ii t\i,
mâinile tale peste spatele vr\jma[ilor t\i<
închina-se-vor ]ie fiii tat\lui t\u.
9. Pui de leu Iuda, din vl\stare fiul meu
te-ai în\l]at, culcându-te ai adormit ca un
leu [i ca un pui de leu, cine ;l va de[tepta
pe el.
10. Nu va lipsi Domn din Iuda [i
pov\]uitor din coapsele lui pân\ vor veni
cele g\tite lui, [i acela va fi a[teptarea
 FACEREA
neamurilor.
11. Care va lega la vi]\ mânzul s\u, [i la
ml\di]\ mânzul asinei sale. Sp\la-va în
vin haina sa, [i în sânge de strugure
ve[mântul s\u.
12. Mai frumo[i sunt ochii lui decât vinul,
[i din]ii lui mai albi decât laptele.
13. Zavulon lâng\ mare va locui, [i el la
limanul cor\biilor, [i se va întinde pân\ la
Sidon.
14. Isahar binele a poftit odihnindu-se în
mijlocul sor]ilor.
15. {i v\zând odihna c\ este bun\ [i
p\mântul c\ este gras, [i-a supus um\rul la
munc\ a se osteni, [i s-a f\cut b\rbat
lucr\tor de p\mânt.
16. Dan va judeca pe poporul s\u ca [i un
neam în Israil.
17. {i s\ se fac\ Dan [arpe în cale,
pândind în c\rare, mu[când c\lcâiul
calului, [i va c\dea c\l\re]ul înapoi.
18. A[teptând mântuirea Domnului.
19. Gad, ispit\ îl va ispiti pe el, [i el va
ispiti pe dânsul la picioare.
20. Asir, gras\ e pâinea lui, [i el va da
hran\ boierilor.
21. Neftalim r\d\cin\ aleas\ cresc=nd
întru odrasl\ frumuse]e.
22. Iosif fiu m\rit, fiu în\l]at al meu dorit,
fiul meu cel mai tân\r, la mine te întoarce.
23. Asupra c\ruia împreun\ sf\tuindu-se,
l-au pârât [i l-au pândit domnii
s\get\torilor.
24. {i a sf\râmat cu t\rie arcele lor, [i au
sl\bit vinele bra]elor mâinilor lor prin
mâna puternicului Iacov, de acolo cel ce a
înt\rit pe Israil de la Dumnezeul tat\lui
t\u.
25. {i au ajutat ]ie Dumnezeul meu, [i te-
au binecuvântat cu binecuvântarea cerului
de sus [i cu binecuvântarea p\mântului,
66
care are toate pentru binecuvântarea
]=]elor [i a mitrasului.
26. Binecuvântarea tat\lui t\u [i a mamei
tale, mai mult s-a înt\rit decât
binecuvântarea mun]ilor celor înt\ri]i, [i
decât binecuvânt\rile colinelor celor
ve[nice, care vor fi pe capul lui Iosif [i pe
cre[tetul fra]ilor al c\rora pov\]uitor este.
27. Veniamin, lup r\pitor, diminea]a va
mânca înc\, [i spre sear\ va împ\r]i
mâncarea.
28. To]i ace[tia fiii lui Iacov doisprezece,
[i acestea a gr\it lor tat\l lor, [i i-a
binecuvântat pe ei, pe fiecare dup\
binecuvântarea sa i-a binecuvântat pe ei.
29. {i le-a zis lor> eu m\ voiu ad\uga la
poporul meu, îngropa]i-m\ cu p\rin]ii mei
în pe[tera care este în ]arina lui Efron
Heteul.
30. În pe[tera cea îndoit\ care este în
preajma Mamvrei în p\mântul Hanaan,
care pe[ter\ o a cump\rat Avraam de la
Efron Heteul, mo[ie de îngrop\ciune.
31. Acolo au îngropat pe Avraam [i pe
Sarra femeia lui, acolo au îngropat pe
Isaac [i pe Reveca femeia lui, acolo au
îngropat pe Lia.
32. În mo[ia ]arinii [i a pe[terii, care este
într-însa de la fiii lui Het.
33. {i a încetat Iacov a înv\]a pe feciorii
s\i, [i tinzându-[i picioarele sale pe pat a
murit, [i s-a ad\ugat la poporul s\u.
CAP. 50.
Îngroparea lui Iacov. Moartea lui Iosif.
{i c\zând Iosif pe fa]a tat\lui s\u, l-a plâns
[i l-a s\rutat.
2. {i a poruncit Iosif slugilor sale
îngrop\torilor, s\ îngroape pe tat\l s\u, [i
au îngropat îngrop\torii pe Israil.
 FACEREA
3. {i s-au plinit lui patruzeci de zile, c\
a[a se num\rau zilele îngrop\rii, [i l-a
plâns pe el Eghipetul [aptezeci de zile.
4. Iar dac\ au trecut zilele plângerii, a
gr\it Iosif c\tre boierii lui Faraon, zicând>
de am aflat har înaintea voastr\, gr\i]i
pentru mine în urechile lui Faraon, zicând>
5. Tat\l meu m-a jurat, zicând> în
mormântul care mi-am s\pat în p\mântul
Hanaan, acolo s\ m\ îngropi, acum dar s\
m\ sui s\ îngrop pe tat\l meu, [i m\ voiu
întoarce.
6. {i a zis Faraon lui Iosif> suie-te,
îngroap\ pe tat\l t\u dup\ cum te-a jurat.
7. {i s-a suit Iosif s\ îngroape pe tat\l
s\u, [i s-au suit împreun\ cu dânsul toate
slugile lui Faraon [i b\trânii casei lui [i
to]i b\trânii p\mântului Eghipetului.
8. {i toat\ casa lui Iosif [i fra]ii lui [i
toat\ casa tat\lui s\u [i rudenia lui< iar oile
[i boii le-au l\sat în p\mântul Ghesem.
9. {i s-au suit împreun\ cu dânsul care [i
c\l\re]i, [i s-a f\cut tab\r\ mare foarte.
10. {i au venit la Aria lui Atad care este
dincolo de Iordan, [i l-au plâns pe el
plângere mare [i tare foarte, [i au f\cut
plângerea tat\lui s\u [apte zile.
11. {i au v\zut locuitorii p\mântului
Hanaan plângerea la Aria lui Atad, [i au
zis> plângere mare este aceasta
Eghiptenilor, pentru aceea au chemat
numele locului aceluia, plângerea
Eghipetului, ce este dincolo de Iordan.
12. {i au f\cut lui a[a feciorii lui precum
le-a fost poruncit lor.
13. {i l-au luat feciorii lui în p\mântul
Hanaan, [i l-au îngropat pe el în pe[tera
cea îndoit\, care o cump\rase Avraam,
pe[ter\ mo[ie pentru îngrop\ciune de la
Efron Heteul în preajma Mamvrei.
14. {i s-a întors Iosif în Eghipet, el [i fra]ii
67
lui [i to]i câ]i s-au fost suit cu el s\
îngroape pe tat\l lui.
15. {i v\zând fra]ii lui Iosif c\ a murit
tat\l lor, au zis ca nu cumva s\ ]in\ minte
r\utatea noastr\ Iosif, [i cu r\spl\tire s\ ne
r\spl\teasc\ pentru toate relele, câte am
f\cut lui.
16. {i venind la Iosif, au zis> tat\l t\u te-a
jurat mai ;nainte de sfâr[itul s\u, zicând>
17. A[a zice]i lui Iosif> iart\-le lor
nedreptatea [i p\catul lor, c\ rele ]i-au
f\cut ei ]ie, [i acum iart\ nedreptatea
slugilor Dumnezeului tat\lui t\u, [i a
plâns Iosif când gr\iau ei c\tre dânsul.
18. {i venind la dânsul au zis> iat\ noi
suntem ]ie robi.
19. {i le-a zis lor Iosif> nu v\ teme]i, c\ al
lui Dumnezeu sunt eu.
20. Voi a]i sf\tuit împotriva mea rele, iar
Dumnezeu au voit pentru mine bune, ca s\
fie precum ast\zi, ca s\ se hr\neasc\
popor mult.
21. {i a zis lor> nu v\ teme]i, eu v\ voiu
hr\ni pe voi [i casele voastre, [i i-a
mângâiat pe dân[ii [i le-a gr\it lor la
inim\.
22. {i a locuit Iosif în Eghipet, el [i fra]ii
lui [i toat\ casa tat\lui s\u, [i a tr\it Iosif
ani o sut\ [i zece.
23. {i a v\zut Iosif pe feciorii lui Efraim
pân\ la al treilea neam, [i feciorii lui
Mahir feciorul lui Manasi s-au n\scut pe
coapsele lui Iosif.
24. {i a zis Iosif fra]ilor s\i> eu mor, [i cu
cercetare v\ va cerceta pe voi Dumnezeu,
[i v\ va scoate pe voi din p\mântul acesta,
în p\mântul care au jurat Dumnezeu
p\rin]ilor no[tri lui Avraam [i lui Isaac [i
lui Iacov.
25. {i a jurat Iosif pe fiii lui Israil, zicând>
întru cercetarea în care v\ va cerceta pe
 FACEREA

voi Dumnezeu, aduce]i-v\ aminte [i lua]i

oasele mele cu voi de aici.
26. {i a murit Iosif fiind de o sut\ [i zece
ani, [i l-au îngropat pe el în mormânt în
Eghipet.

68
 IE{IREA
IE{IREA
CAP. 1.
Asuprirea fiilor lui Israil în Eghipet.
Acestea sunt numele fiilor lui Israil, care
au intrat în Eghipet împreun\ cu Iacov
tat\l lor, fiecare cu toat\ casa sa a intrat.
2. Ruvin, Simeon, Levi, Iuda,
3. Isahar, Zavulon, Veniamin,
4. Dan [i Neftalim, Gad [i Asir, iar Iosif
era în Eghipet.
5. {i erau toate sufletele ce ie[iser\ din
Iacov [aptezeci [i cinci.
6. {i s-a sfâr[it Iosif [i to]i fra]ii lui [i tot
neamul acela.
7. Iar fiii lui Israil au crescut [i s-au
înmul]it [i s-au ;nt\rit foarte foarte, [i i-a
înmul]it p\mântul pe ei.
8. {i s-a sculat alt împ\rat peste Eghipet,
care nu [tia pe Iosif.
9. {i a zis poporului s\u> iat\ neamul
fiilor lui Israil se înmul]e[te foarte, [i se
înt\re[te mai mult decât noi.
10. Veni]i dar cu vicle[ug s\-i împil\m pe
dân[ii, ca nu cumva s\ se înmul]easc\, [i
când se va întâmpla nou\ r\zboi, s\ se
înso]easc\ [i ei cu vr\jma[ii no[tri, [i
b\tându-ne pe noi s\ ias\ din p\mântul
nostru.
11. {i le-a pus lor priveghetori la lucruri
ca s\-i chinuiasc\ pe ei cu lucruri, [i au
zidit cet\]i tari lui Faraon> pe Piton [i pe
Ramesi [i pe On, care este Iliopole.
12. {i cu cât mai mult îi smerea pe dân[ii
cu atâta se înmul]eau [i se înt\reau foarte
foarte, [i se scârbeau Eghiptenii de fiii lui
Israil.
13. {i asupreau Eghiptenii pe fiii lui Israil
cu sil\.
69
14. {i chinuiau via]a lor cu lucruri grele,
cu lutul, cu c\r\mid\ria [i cu toate
lucrurile ce sunt la câmp, întru toate
lucrurile ca pe robi cu sil\ îi asupreau pe
ei.
15. {i a zis împ\ratul Eghiptenilor c\tre
moa[ele evreie[ti, dintre care numele
uneia era Sepfora [i numele celeilalte Fua.
16. {i le-a zis lor> când mo[i]i la Evreice
[i sunt la na[tere, de va fi b\iat s\-l
omorâ]i, iar de va fi fat\ s\ o ]ine]i.
17. Iar moa[ele s-au temut de Dumnezeu
[i nu au f\cut precum le-a poruncit lor
împ\ratul Eghipetului, ci l\sau vie partea
cea b\rb\teasc\.
18. {i a chemat împ\ratul Eghipetului pe
moa[e [i le-a zis lor> de ce a]i f\cut lucrul
acesta [i a]i l\sat vie partea b\rb\teasc\?
19. Iar moa[ele au zis lui Faraon>
Evreicele nu sunt ca femeile Eghipetului,
c\ nasc mai ;nainte de ce intr\ moa[ele la
dânsele, [i n\[teau.
20. {i bine au f\cut Dumnezeu moa[elor,
[i s-a înmul]it poporul [i s-a înt\rit foarte.
21. Fiindc\ s-au temut moa[ele de
Dumnezeu, î[i f\cur\ loru[i case.
22. {i a poruncit Faraon la tot poporul
s\u, zicând> toat\ partea b\rb\teasc\ ce se
va na[te Evreilor în râu s\ o arunca]i, [i
toat\ partea femeiasc\ s\ o l\sa]i vie.
CAP. 2.
Moisi.
{i era oarecare din neamul lui Levi, care
[i-a luat femeie din fetele lui Levi.
2. {i aceasta a luat în pântece [i a n\scut
fecior, pe care v\zându-l frumos, l-a
 IE{IREA
ascuns trei luni.
3. Iar fiindc\ nu putea s\-l mai ascunz\,
a luat mama lui un sicria[ de papur\, [i l-
a uns cu smoal\ cleioas\, [i a pus pruncul
într-;nsul [i l-a pus în marginea râului.
4. {i se uita sor\-sa de departe s\ vaz\ ce
se va întâmpla lui.
5. {i s-a pogorât fata lui Faraon s\ se
scalde la râu, [i slujnicele ei umblau pe
lâng\ râu, [i v\zând sicria[ul în margine, a
trimis o slujnic\ de l-a luat.
6. {i deschizându-l a v\zut pruncul
plângând în sicria[, [i f\cându-i-se mil\ de
dânsul fetei lui Faraon, a zis> din pruncii
Evreilor este acesta.
7. {i a zis sora lui c\tre fata lui Faraon>
voie[ti s\ chem ]ie femeie doic\ de la
Evrei [i s\ hr\neasc\ pruncul?
8. {i a zis ei fata lui Faraon> du-te, [i
mergând fata a chemat pe mama
pruncului.
9. {i a zis c\tre ea fata lui Faraon>
p\ze[te-mi pruncul acesta [i mi-l hr\ne[te,
[i eu voiu pl\ti ]ie< [i a luat femeia pruncul
[i l-a hr\nit.
10. Iar dup\ ce a crescut pruncul, l-a adus
pe dânsul la fata lui Faraon, [i a fost ei în
loc de fecior, [i a numit numele lui Moisi,
zicând> din ap\ l-am luat pe el.
11. {i a fost dup\ multe zile, f\cându-se
Moisi mare, ie[it-a la fra]ii s\i fiii lui
Israil, [i cunoscând necazul lor, v\zut-a pe
un om Eghiptean b\tând pe un Evreu
oarecare din fra]ii lui, fiii lui Israil.
12. {i c\utând încoace [i încolo [i
nev\zând pe nimeni, a ucis pe Eghiptean
[i l-a ascuns în nisip.
13. {i ie[ind a doua zi a v\zut doi oameni
Evrei certându-se, [i a zis celui ce f\cea
strâmb\tate> pentru ce ba]i tu pe vecinul
t\u?
70
14. Iar el a zis> cine te-a pus domn [i
judec\tor peste noi, au doar vei s\ m\
ucizi tu precum ai ucis ieri pe Eghiptean?
{i temându-se Moisi a zis> oare cum s-a
v\dit lucrul acesta?
15. {i a auzit Faraon fapta aceasta [i c\uta
s\ ucig\ pe Moisi. {i a fugit Moisi de la
fa]a lui Faraon [i s-a s\l\[luit în p\mântul
Madiam< [i dup\ ce a venit în p\mântul
Madiam, a [ezut lâng\ un pu].
16. Iar preotul din Madiam avea [apte
fete, care p\[teau oile tat\lui lor Iotor< [i
venind au scos ap\ pân\ ce au umplut
jgheaburile, ca s\ adape oile lui Iotor
tat\lui lor.
17. {i venind p\storii le-au gonit pe ele,
iar sculându-se Moisi le-a ap\rat [i
sco]ând ap\ a ad\pat oile lor.
18. {i au venit ele la Raguil tat\l lor, iar el
a zis lor> ce este c\ a]i venit ast\zi curând?
19. Iar ele au zis> un om Eghiptean ne-a
ap\rat pe noi de p\stori, [i ne-a scos ap\ [i
a ad\pat oile noastre.
20. Iar el a zis fetelor sale> unde este
acela? Pentru ce a]i l\sat pe om a[a?
Chema]i-l s\ m\nânce pâine.
21. {i s-a a[ezat Moisi la omul acela, [i a
dat pe Sepfora fata sa lui Moisi femeie.
22. {i z\mislind femeia a n\scut fiu, [i a
numit Moisi numele lui> Ghersam, zicând>
c\ nemernic sunt eu în p\mânt str\in.
23. {i z\mislind iar\[i a n\scut alt fiu [i i-
a pus numele lui> Eliezer, zicând> c\
Dumnezeul tat\lui meu ajutor îmi este mie
[i m-au scos din mâna lui Faraon.
24. {i dup\ multe zile a murit împ\ratul
Eghipetului, [i au suspinat fiii lui Israil
pentru greutatea lucrurilor, [i au strigat [i
s-a suit strigarea lor la Dumnezeu de la
lucruri.
25. {i au auzit Dumnezeu suspinurile lor
 IE{IREA
[i [i-au adus aminte de leg\tura sa, care au
f\cut cu Avraam [i cu Isaac [i cu Iacov, [i
au c\utat Dumnezeu spre fiii lui Israil, [i
s-au f\cut cunoscut lor.
CAP. 3.
Chemarea lui Moisi.
{i Moisi p\[tea oile lui Iotor socrului s\u
preotului din Madiam< [i a adus oile în
pustie [i a venit în muntele lui Dumnezeu,
Horiv.
2. {i s-a ar\tat lui Îngerul Domnului în
par\ de foc din rug, [i a v\zut c\ rugul
ardea cu foc [i rugul nu se mistuia.
3. {i a zis Moisi> apropiindu-m\ voiu
vedea aceast\ vedenie mare, ce este c\ nu
se mistuie[te rugul.
4. Iar dac\ au v\zut Domnul c\ se
apropie s\ vaz\, l-au chemat pe dânsul
Domnul din rug, zicând> Moisi! Moisi! Iar
el a zis> ce este?
5. {i au zis> nu te apropia aici, dezleag\
înc\l]\mintele de la picioarele tale, c\
locul pe care stai tu, p\mânt sfânt este.
6. {i au zis> eu sunt Dumnezeul tat\lui
t\u, Dumnezeul lui Avraam [i Dumnezeul
lui Isaac [i Dumnezeul lui Iacov< [i [i-a
întors Moisi fa]a sa pentru c\ se temea s\
caute drept înaintea lui Dumnezeu.
7. {i au zis Domnul c\tre Moisi> v\zând
am v\zut necazul poporului meu în
Eghipet, [i strigarea lor am auzit de la cei
ce îi silesc pe ei la lucru, c\ [tiu durerea
lor.
8. {i m-am pogorât s\-i scot din mâna
Eghiptenilor [i s\-i scot din p\mântul
acela [i s\-i bag în p\mânt bun [i mult, în
p\mânt care curge lapte [i miere, în
p\mântul Hananeilor [i al Heteilor [i al
Amoreilor [i al Ferezeilor [i al
71
Ghergheseilor [i al Eveilor [i al Ievuseilor.
9. {i acum iat\ strigarea fiilor lui Israil a
venit la mine, [i eu am v\zut chinul cu
care Eghiptenii îi chinuiesc pe ei.
10. {i acum vino s\ te trimit la Faraon
împ\ratul Eghipetului, [i s\ sco]i pe
poporul meu pe fiii lui Israil din p\mântul
Eghipetului.
11. {i a zis Moisi c\tre Dumnezeu> cine
sunt eu ca s\ merg la Faraon împ\ratul
Eghipetului, [i s\ scot pe fiii lui Israil din
p\mântul Eghipetului?
12. {i au gr\it Dumnezeu lui Moisi,
zicând> eu voiu fi cu tine, [i acesta va fi ]ie
semn c\ eu te trimit ca s\ sco]i pe poporul
meu din Eghipet [i v\ ve]i închina lui
Dumnezeu în muntele acesta.
13. {i a zis Moisi c\tre Dumnezeu> iat\ eu
m\ voiu duce la fiii lui Israil [i voiu zice
c\tre dân[ii> Dumnezeul p\rin]ilor no[tri
m-au trimis la voi, [i de m\ vor întreba
care este numele lui? Ce voiu zice c\tre
ei?
14. {i au gr\it Dumnezeu c\tre Moisi,
zicând> Eu sunt cel ce sunt> [i au zis> a[a
vei zice fiilor lui Israil> Cel ce este m-au
trimis la voi.
15. {i au zis Dumnezeu iar\[i c\tre Moisi>
a[a vei zice fiilor lui Israil> Domnul
Dumnezeul p\rin]ilor no[tri, Dumnezeul
lui Avraam [i Dumnezeul lui Isaac [i
Dumnezeul lui Iacov m-au trimis la voi,
acesta este numele meu ve[nic, [i
pomenire din neam în neam.
16. Deci mergând adun\ b\trânimea fiilor
lui Israil [i vei zice c\tre dân[ii> Domnul
Dumnezeul p\rin]ilor no[tri s-au ar\tat
mie, Dumnezeul lui Avraam [i Dumnezeul
lui Isaac [i Dumnezeul lui Iacov, zicând>
cu cercetare v-am cercetat pe voi, [i câte s-
au întâmplat vou\ în Eghipet.
 IE{IREA
17. {i a zis> v\ voiu scoate pe voi din
r\utatea Eghiptenilor în p\mântul
Hananeilor [i al Heteilor [i al Amoreilor [i
al Ferezeilor [i al Ghergheseilor [i al
Eveilor [i al Ievuseilor, în p\mântul care
curge lapte [i miere.
18. {i vor asculta glasul t\u, [i vei intra tu
[i b\trânimea lui Israil la Faraon împ\ratul
Eghipetului [i vei zice c\tre el>
Dumnezeul Evreilor ne-au chemat pe noi,
deci vom merge cale de trei zile în pustie,
ca s\ jertfim Dumnezeului nostru.
19. Iar eu [tiu c\ nu v\ va l\sa pe voi
Faraon împ\ratul Eghipetului s\ merge]i,
f\r\ numai cu mân\ tare.
20. {i tinzând mâna mea voiu bate pe
Eghipteni cu toate minunile mele, care
voiu face întru ei, [i dup\ aceasta v\ va
l\sa pe voi.
21. {i voiu da har poporului acestuia
înaintea Eghiptenilor, [i când ve]i ie[i, nu
ve]i ie[i de[er]i.
22. Ci va cere femeia de la vecin [i de la
cea împreun\ cu sine locuitoare vase de
argint [i de aur [i îmbr\c\minte, [i ve]i
pune peste fiii vo[tri [i peste fetele
voastre, [i ve]i pr\da pe Eghipteni.
CAP. 4.
Minunile lui Moisi.
{i a r\spuns Moisi zicând> dar de nu vor
crede ei mie [i nu vor asculta de glasul
meu, c\ vor zice c\ nu s-au ar\tat ]ie
Dumnezeu, ce voiu zice c\tre ei?
2. {i au zis lui Domnul> ce este aceea ce
ai în mâna ta? Iar el a zis> toiag.
3. {i au zis> arunc\-l pe p\mânt, [i l-a
aruncat pe el pe p\mânt [i s-a f\cut [arpe
[i a fugit Moisi de dânsul.
4. {i au zis Domnul c\tre Moisi> tinde
72
mâna [i-l apuc\ de coad\, [i tinz=nd m=na
l-a apucat de coad\, [i s-a f\cut toiag în
mâna lui.
5. Ca s\ creaz\ ]ie, c\ ]i s-au ar\tat
Dumnezeul p\rin]ilor lor, Dumnezeul lui
Avraam [i Dumnezeul lui Isaac [i
Dumnezeul lui Iacov.
6. {i i-au zis lui Domnul iar\[i> bag\
mâna ta în sânul t\u, [i a b\gat mâna sa în
sânul s\u, [i a scos mâna sa din sânul s\u,
[i s-a f\cut mâna lui leproas\ ca z\pada.
7. {i au zis iar\[i> bag\ mâna ta în sânul
t\u, [i a b\gat mâna sa în sânul s\u, [i o a
scos din sân, [i iar\[i s-a f\cut în fa]a
trupului.
8. {i de nu vor crede ]ie [i nu vor asculta
de cuvântul semnului celui dintâi, vor
crede ]ie pentru cuvântul semnului celui
de al doilea.
9. {i va fi de nu vor crede ]ie pentru
aceste dou\ semne, nici vor asculta de
glasul t\u, vei lua din apa râului [i vei
turna pe uscat, [i apa care o vei lua din râu
va fi sânge pe uscat.
10. {i a zis Moisi c\tre Domnul> rogu-m\
Doamne, nu sunt vrednic ca mai ;nainte de
ieri, nici ca mai înainte de alalt\ieri, nici
ca de când ai început a gr\i slugii tale< slab
la glas [i z\bavnic la limb\ sunt eu.
11. {i au zis Domnul c\tre Moisi> cine a
dat gur\ omului? Sau cine a f\cut r\u la
auz [i surd, v\z\tor [i orb, au nu eu
Dumnezeu?
12. {i acum mergi, [i eu voiu deschide
gura ta [i te voiu înv\]a cele ce vei gr\i.
13. {i a zis Moisi> rogu-m\ Doamne,
alege pe altul puternic pe care vei trimite.
14. {i mâniindu-se Domnul cu urgie pe
Moisi, au zis> au nu iat\ Aaron fratele t\u
Levitul? {tiu c\ el vorbind va gr\i în locul
t\u, [i iat\ el va ie[i întru întâmpinarea ta
 IE{IREA
[i v\zându-te se va bucura întru sine.
15. {i vei gr\i c\tre dânsul, vei pune
cuvintele mele în gura lui [i eu voiu
deschide gura ta [i gura lui, [i voiu înv\]a
pe voi ce s\ face]i.
16. {i el va gr\i în locul t\u c\tre popor, [i
va fi gura ta, iar tu vei fi lui în cele c\tre
Dumnezeu.
17. {i toiagul care s-a pref\cut în [arpe, îl
vei lua în mâna ta, cu care vei face
semnele.
18. {i a mers Moisi [i s-a întors la Iotor
socrul s\u, [i a zis> merge-voiu [i m\ voiu
întoarce la fra]ii mei cei din Eghipet, [i
voiu vedea de tr\iesc înc\. {i a zis Iotor lui
Moisi> mergi s\n\tos, [i dup\ acele zile
multe a murit împ\ratul Eghipetului.
19. {i au zis Domnul c\tre Moisi în
Madiam> mergi, du-te în Eghipet< c\ au
murit to]i cei ce c\utau sufletul t\u.
20. {i luându-[i Moisi pe femeia sa [i
pruncii, i-a pus pe asinii s\i [i s-au întors
în Eghipet, [i a luat Moisi toiagul cel de la
Dumnezeu în mâna sa.
21. {i au zis Domnul c\tre Moisi>
mergând tu [i întorcându-te în Eghipet,
vezi toate semnele care le-am dat în mâna
ta, s\ le faci pe ele înaintea lui Faraon. Iar
eu voiu învârto[a inima lui, [i nu va l\sa
poporul.
22. {i tu vei zice lui Faraon> acestea zice
Domnul> fiu întâi n\scut al meu este Israil.
23. {i am zis ]ie> las\ poporul meu ca s\ se
închine mie, iar tu nu ai vrut s\-l la[i pe el,
vezi dar, eu voiu ucide pe fiul t\u cel întâi
n\scut.
24. {i a fost pe cale unde a poposit, l-a
întâmpinat pe el :ngerul Domnului [i
cerca s\-l omoare pe el.
25. {i luând Sepfora o pietricic\ ascu]it\ a
t\iat împrejur marginea trupului fiului s\u,
73
[i a c\zut la picioarele lui, zicând> st\tut-a
sângele t\ierii împrejur a fiului meu.
26. {i s-a dus de la el, pentru c\ a zis>
st\tut-a sângele t\ierii împrejur a fiului
meu.
27. {i au zis Domnul c\tre Aaron> mergi
întru întâmpinarea lui Moisi în pustie, [i s-
a dus [i s-a întâlnit cu dânsul în muntele
lui Dumnezeu, [i s-au s\rutat amândoi.
28. {i a vestit Moisi lui Aaron toate
cuvintele Domnului, care le-au trimis [i
toate graiurile care i-au poruncit lui.
29. {i au mers Moisi [i Aaron [i au adunat
toat\ b\trânimea fiilor lui Israil.
30. {i a gr\it Aaron toate cuvintele
acestea, care au zis Dumnezeu c\tre
Moisi.
31. {i a f\cut semnele înaintea poporului.
32. {i a crezut poporul [i s-a bucurat
pentru c\ au cercetat Dumnezeu pe fiii lui
Israil [i pentru c\ au v\zut necazul lor< [i
plecându-se poporul s-a închinat.
CAP. 5.
Moisi la Faraon.
{i dup\ acestea au intrat Moisi [i Aaron la
Faraon [i au zis lui> acestea zice Domnul
Dumnezeul lui Israil> las\ pe poporul meu
ca s\ serbeze în pustie.
2. {i a zis Faraon> cine este de al c\ruia
glas s\ ascult eu, ca s\ las pe fiii lui Israil?
Nu [tiu pe Domnul, [i pe Israil nu-l voiu
l\sa.
3. {i ei au zis lui> Dumnezeul Evreilor
ne-au chemat pe noi s\ mergem cale de
trei zile în pustie ca s\ jertfim Domnului
Dumnezeului nostru, ca s\ nu ne
înt=mpine pe noi moarte sau ucidere.
4. {i le-a zis lor împ\ratul Eghipetului>
pentru ce Moisi [i Aaron înd\r\tnici]i pe
 IE{IREA
popor de la lucru? Merge]i fiecare dintre
voi la lucrul s\u.
5. {i a zis Faraon> iat\ acum se va prea
înmul]i poporul acesta pe p\mânt, deci s\
nu-i l\s\m s\ odihneasc\ de la lucruri.
6. {i a poruncit Faraon celor ce
privegheau peste lucrurile poporului [i
logofe]ilor, zicând>
7. Mai mult s\ nu da]i paie poporului
pentru facerea c\r\mizilor, ca ieri [i ca
alalt\ieri< ci s\ mearg\ ei s\-[i adune lor
paie,
8. {i s\ fac\ c\r\mizi câte au f\cut în
toate zilele, s\-i sili]i [i s\ nu împu]ina]i
nimica din lucrurile lor, c\ [ed f\r\ de
lucru, pentru aceea strig\ zicând> s\
mergem [i s\ jertfim Dumnezeului nostru.
9. S\ se îngreuieze lucrurile oamenilor
acestora, [i s\ grijeasc\ de acestea< iar s\
nu grijeasc\ de cuvinte de[arte.
10. {i îi sileau pe ei priveghetorii peste
lucruri [i logofe]ii, [i gr\iau c\tre popor
zicând> acestea zice Faraon> mai mult nu
v\ vom da vou\ paie.
11. Voi singuri merge]i de v\ aduna]i paie
de unde ve]i afla, c\ nimica nu se va
împu]ina din lucrul vostru.
12. {i s-a risipit poporul în tot p\mântul
Eghipetului s\ strâng\ trestie în loc de
paie.
13. Iar priveghetorii peste lucruri sileau pe
ei zicând> s\vâr[i]i lucrurile voastre care
vi se cuvin peste zi, ca [i când vi se da
paie.
14. {i logofe]ii lui Faraon cei ce erau pu[i
mai mari, au b\tut pe logofe]ii poporului
fiilor lui Israil, zicând> de ce nu a]i s\vâr[it
lucrul c\r\mizilor voastre [i ast\zi ca [i
ieri [i ca alalt\ieri?
15. {i intrând logofe]ii fiilor lui Israil, au
strigat c\tre Faraon, zicând> pentru ce faci
74
a[a robilor t\i?
16. Paie nu se dau robilor t\i, [i zic nou\
s\ facem c\r\mizi, iat\ pe supu[ii t\i îi
bat, au doar nedreptate vei face poporului
t\u?
17. {i le-a zis lor> f\r\ de lucru [ede]i,
lene[i sunte]i, pentru aceea zice]i> s\
mergem s\ jertfim Dumnezeului nostru.
18. Acum dar mergând lucra]i, c\ paie nu
se vor da vou\, [i tot atâtea c\r\mizi ve]i
face.
19. {i s-au v\zut pe sine logofe]ii fiilor lui
Israil în rele, zicându-li-se> nu se va
împu]ina din c\r\mizile ce sunt rânduite
pe zi.
20. {i s-au întâlnit ei cu Moisi [i cu
Aaron, care veneau înaintea lor, când
ie[eau ei de la Faraon.
21. {i au zis lor> vaz\-v\ pe voi
Dumnezeu [i s\ v\ judece, c\ a]i f\cut urât
mirosul nostru înaintea lui Faraon [i
înaintea slugilor lui, ca s\ da]i sabie în
mâna lui s\ ne omoare.
22. {i s-a întors Moisi c\tre Domnul, [i a
zis> rogu-m\ Doamne, c\ci ai nec\jit pe
poporul acesta? {i pentru ce m-ai trimis
pe mine?
23. C\ de când am mers eu la Faraon s\
gr\iesc întru numele t\u, a sup\rat pe
poporul acesta, [i nu ai izb\vit pe poporul
t\u.
CAP. 6.
Moisi trimis din nou la Faraon.
Neamul s\u.
{i au zis Domnul c\tre Moisi> acum vei
vedea cele ce voiu face lui Faraon, c\ cu
mân\ tare va l\sa pe ei [i cu bra] înalt va
scoate pe ei din p\mântul lui.
2. {i au gr\it Dumnezeu c\tre Moisi [i
 IE{IREA
au zis c\tre dânsul> eu Domnul.
3. {i m-am ar\tat lui Avraam [i lui Isaac
[i lui Iacov, Dumnezeul lor fiind eu, [i
numele meu Domnul nu l-am ar\tat lor.
4. {i am pus leg\tura mea cu ei ca s\ le
dau lor p\mântul Hananeilor, p\mântul pe
care s-au s\l\[luit, întru care au [i locuit
pe dânsul.
5. {i eu am auzit suspinul fiilor lui Israil
cu care Eghiptenii ca pe robi asupresc pe
ei, [i mi-am adus aminte de leg\tura
voastr\.
6. Mergi [i vorbe[te fiilor lui Israil,
zicând> eu Domnul, [i voiu scoate pe voi
din st\pânia Eghiptenilor, [i voiu scoate
pe voi din robia lor, [i voiu izb\vi pe voi
cu bra] înalt [i cu judecat\ mare.
7. {i voiu lua pe voi popor mie, [i voiu fi
vou\ Dumnezeu, [i ve]i cunoa[te c\ eu
sunt Domnul Dumnezeul vostru cel ce v-
au scos pe voi din st\pânia Eghiptenilor.
8. {i voiu b\ga pe voi în p\mântul spre
care am tins mâna mea s\-l dau lui
Avraam [i lui Isaac [i lui Iacov, [i-l voiu
da pe el vou\ mo[tenire, eu Domnul.
9. {i a gr\it Moisi a[a fiilor lui Israil, [i
ei nu au ascultat pe Moisi pentru
împu]inarea sufletului [i pentru lucrurile
cele grele.
10. {i au gr\it Domnul c\tre Moisi
zicând>
11. Intr\ [i vorbe[te lui Faraon împ\ratul
Eghipetului, ca s\ lase pe fiii lui Israil din
p\mântul s\u.
12. {i a gr\it Moisi înaintea Domnului
zicând> iat\ fiii lui Israil nu m-au ascultat
pe mine, [i cum m\ va asculta Faraon?
Gângav fiind eu.
13. {i au zis Domnul c\tre Moisi [i c\tre
Aaron, [i le-au poruncit s\ intre la Faraon
împ\ratul Eghipetului ca s\ scoat\ pe fiii
75
lui Israil din p\mântul Eghipetului.
14. {i ace[tia sunt încep\torii caselor
neamurilor, fiii lui Ruvin celui întâi n\scut
al lui Israil> Enoh [i Fales, Asron [i Harmi.
Aceasta este familia lui Ruvin.
15. {i fiii lui Simeon> Iemuil, Iamin [i
Aod [i Iahin [i Saar [i Saul cel din Finisa.
Acestea sunt neamurile fiilor lui Simeon.
16. {i acestea sunt numele fiilor lui Levi
dup\ rudeniile lor> Gherson, Kaat [i
Merari< [i anii vie]ii lui Levi o sut\ [i
treizeci [i [apte.
17. {i ace[tia sunt fiii lui Gherson> Loveni
[i Semei, casele neamului lor.
18. {i fiii lui Kaat> Amram, Isaar [i
Hevron [i Oziil< [i anii vie]ii lui Kaat o
sut\ [i treizeci de ani.
19. {i fiii lui Merari> Mooli [i Musi.
Acestea sunt casele neamului lui Levi
dup\ rudeniile lor.
20. {i a luat Amram pe Iohaved fata
fratelui tat\lui s\u lui femeie, [i a n\scut
pe Aaron [i pe Moisi [i pe Mariam sora
lor< [i anii vie]ii lui Amram o sut\ [i
treizeci [i [apte.
21. {i fiii lui Isaar> Kore [i Nafec [i Zehri.
22. {i fiii lui Oziil> Misail [i Elisafan [i
Segri.
23. Iar Aaron a luat lui[i femeie pe
Elisavet fata lui Aminadav sora lui
Naason, [i i-a n\scut lui pe Nadav [i pe
Aviud [i pe Eleazar [i pe Itamar.
24. Iar fiii lui Kore> Asir [i Elcana [i
Aviasar. Acestea sunt na[terile lui Kore.
25. {i Eleazar feciorul lui Aaron a luat
lui[i femeie din fetele lui Putiil [i i-a
n\scut lui pe Finees. Acestea sunt
încep\turile neamului Levi]ilor dup\
na[terile lor.
26. Acesta este Aaron [i Moisi, c\rora le-
au zis Dumnezeu s\ scoat\ pe fiii lui Israil
 IE{IREA
din p\mântul Eghipetului cu puterea lor.
27. Ace[tia sunt cei ce gr\iau c\tre Faraon
împ\ratul Eghipetului, [i au scos pe fiii lui
Israil din p\mântul Eghipetului însu[i
Aaron [i Moisi.
28. În care zi au gr\it Domnul lui Moisi în
p\mântul Eghipetului.
29. {i au gr\it Domnul c\tre Moisi
zicând> eu Domnul, gr\ie[te c\tre Faraon
împ\ratul Eghipetului câte zic eu c\tre
tine.
30. {i a zis Moisi înaintea Domnului> iat\
eu sunt slab la grai, [i cum m\ va asculta
pe mine Faraon?
CAP. 7.
R\nile Eghipetului.
{i au gr\it Domnul c\tre Moisi zicând>
iat\ eu te-am dat pe tine Dumnezeu lui
Faraon, [i Aaron fratele t\u va fi ]ie
prooroc.
2. {i tu vei gr\i lui toate câte poruncesc
]ie, iar Aaron fratele t\u va gr\i c\tre
Faraon, ca s\ lase pe fiii lui Israil din
p\mântul s\u.
3. {i eu voiu învârto[a inima lui Faraon,
[i voiu înmul]i semnele mele [i minunile
în p\mântul Eghipetului.
4. {i nu va asculta pe voi Faraon, [i voiu
pune mâna mea pe Eghipet, [i voiu scoate
cu puterea mea poporul meu, pe fiii lui
Israil din p\mântul Eghipetului cu
izbândire mare.
5. {i vor cunoa[te to]i Eghiptenii c\ eu
sunt Domnul, când voiu tinde mâna mea
peste Eghipet [i voiu scoate pe fiii lui
Israil din mijlocul lor.
6. {i au f\cut Moisi [i Aaron dup\ cum
le-au poruncit lor Domnul, a[a au f\cut.
7. {i Moisi era de optzeci de ani, iar
76
Aaron fratele lui de optzeci [i trei de ani
când au gr\it c\tre Faraon.
8. {i au gr\it Domnul c\tre Moisi [i c\tre
Aaron, zicând> [i de va gr\i c\tre voi
Faraon zicând>
9. Da]i-ne nou\ semn sau minune, tu vei
zice lui Aaron fratelui t\u> ia toiagul [i-l
arunc\ pe p\mânt înaintea lui Faraon [i
înaintea slugilor lui, [i se va face balaur.
10. {i au intrat Moisi [i Aaron înaintea lui
Faraon [i înaintea slugilor lui, [i au f\cut
a[a precum le-au poruncit lor Domnul, [i
a aruncat Aaron toiagul înaintea lui Faraon
[i înaintea slugilor lui, [i s-a f\cut balaur.
11. {i a chemat Faraon pe în]elep]ii
Eghipetului [i pe vr\jitori< [i au f\cut [i
vr\jitorii Eghiptenilor cu vr\jile lor
asemenea.
12. {i a aruncat fiecare toiagul s\u, [i s-au
f\cut balauri< [i toiagul lui Aaron a înghi]it
pe toiegele lor.
13. {i s-a învârto[at inima lui Faraon [i nu
i-a ascultat pe dân[ii dup\ cum le-au
poruncit lor Domnul.
14. {i au zis Domnul c\tre Moisi> se
îngreuiaz\ inima lui Faraon ca s\ nu lase
pe popor.
15. Mergi la Faraon diminea]\, iat\ el iese
la ap\, [i-l vei întâmpina pe el pe ]\rmurile
râului, [i toiagul care s-a f\cut [arpe, s\-l
iei în mâna ta.
16. {i s\ zici c\tre el> Domnul Dumnezeul
Evreilor m-au trimis la tine zicând> las\ pe
poporul meu ca s\ slujeasc\ mie în pustie,
[i iat\ nu ai ascultat pân\ acum.
17. {i acum acestea zice Domnul> într-
aceasta vei cunoa[te c\ eu sunt Domnul,
iat\ eu bat cu toiagul cel din mâna mea
peste apa cea din râu, [i se va preface în
sânge.
18. {i pe[tii cei ce sunt în ap\ vor muri, [i
 IE{IREA
se va împu]i râul, [i nu vor putea
Eghiptenii s\ bea ap\ din râu.
19. {i au zis Domnul c\tre Moisi> zi lui
Aaron fratelui t\u> ia toiagul t\u în mâna
ta, [i tinde mâna ta peste apele Eghipetului
[i peste râurile lor [i peste lacurile lor,
peste b\l]ile lor [i peste toat\ apa lor cea
adunat\, [i s\ fie sânge< [i s-a f\cut sânge
;n tot p\mântul Eghipetului în lemne [i în
pietre.
20. {i au f\cut a[a Moisi [i Aaron dup\
cum le-au poruncit lor Domnul, [i
ridicând Aaron toiagul s\u, a lovit apa cea
din râu înaintea lui Faraon [i înaintea
slugilor lui< [i toat\ apa cea din râu s-a
pref\cut în sânge.
21. {i pe[tii din râu au murit, [i s-a
împu]it râul< [i nu puteau Eghiptenii s\
bea ap\ din râu, [i era sângele în tot
p\mântul Eghipetului.
22. {i au f\cut asemenea [i vr\jitorii
Eghiptenilor cu vr\jile lor, [i s-a învârto[at
inima lui Faraon [i nu i-a ascultat pe ei
dup\ cum le-au zis Domnul.
23. {i întorcându-se Faraon a intrat în
casa sa, [i nu [i-a pus ;n mintea lui nici de
aceasta.
24. {i au s\pat to]i Eghiptenii împrejurul
râului ca s\ bea ap\, [i nu puteau s\ bea
ap\ din râu.
25. {i s-au plinit [apte zile dup\ ce au
b\tut Domnul râul.
CAP. 8.
Alte r\ni asupra Eghipetului.
{i au zis Domnul c\tre Moisi> intr\ la
Faraon [i vei gr\i c\tre dânsul, acestea
zice Domnul> las\ pe poporul meu ca s\
slujeasc\ mie.
2. Iar de nu vei vrea s\-l la[i, iat\ eu bat
77
toate hotarele tale cu broa[te.
3. {i va v\rsa râul broa[te, [i suindu-se
broa[tele vor intra în casele tale [i în
c\m\rile a[ternuturilor tale [i pe paturile
tale [i în casele slugilor tale [i într-ale
poporului t\u [i ;n aluaturile tale [i în
cuptoarele tale.
4. {i peste tine [i peste slugile tale [i
peste poporul t\u se vor sui broa[tele.
5. {i au zis Domnul c\tre Moisi> gr\ie[te
lui Aaron fratelui t\u> tinde cu mâna ta
toiagul t\u spre râuri spre lacuri [i spre
b\l]i, [i scoate broa[te pe p\mântul
Eghipetului.
6. {i a tins Aaron mâna spre apele
Eghipetului [i a scos broa[te, [i s-a suit
broasca [i a acoperit tot p\mântul
Eghipetului.
7. {i au f\cut a[a [i vr\jitorii
Eghiptenilor cu vr\jile lor [i au scos
broa[te pe p\mântul Eghipetului.
8. {i a chemat Faraon pe Moisi [i pe
Aaron, [i a zis> ruga]i-v\ pentru mine c\tre
Domnul, [i s\ ia broa[tele de la mine [i de
la poporul meu, [i voiu l\sa pe ei [i vor
jertfi Domnului.
9. {i a zis Moisi c\tre Faraon> rânduie[te
mie când s\ m\ rog pentru tine [i pentru
slugile tale [i pentru poporul t\u, ca s\
piar\ broa[tele de la tine [i de la poporul
t\u [i din casele voastre, [i numai în râu s\
r\mân\.
10. Iar el a zis> mâine< [i a r\spuns> voiu
face dup\ cum ai zis, ca s\ vezi c\ nu este
altul afar\ de Domnul.
11. {i se vor ridica broa[tele de la tine [i
din casele voastre [i din cur]i [i de la
slugile tale [i de la poporul t\u, [i numai
în râu vor r\mâne.
12. {i au ie[it Moisi [i Aaron de la Faraon,
[i a strigat Moisi c\tre Domnul ca s\ piar\
 IE{IREA
broa[tele dup\ cum f\g\duise lui Faraon.
13. {i au f\cut Domnul dup\ cum a zis
Moisi, [i au murit broa[tele din case [i din
cur]i [i din ]arini.
14. {i le-au adunat gr\mezi gr\mezi, [i s-
a împu]it p\mântul.
15. {i v\zând Faraon c\ s-a f\cut u[urare,
s-a îngreuiat inima lui [i nu a ascultat de
dân[ii dup\ cum au gr\it Domnul.
16. {i au zis Domnul c\tre Moisi> gr\ie[te
lui Aaron> tinde cu mâna toiagul t\u [i
love[te ]\râna p\mântului, [i va fi mu[i]a
între oameni [i în vite [i în tot p\mântul
Eghipetului.
17. {i a tins Aaron cu mâna toiagul s\u [i
a lovit ]\râna p\mântului, [i s-a f\cut
mu[i]a între oameni [i în vite [i în toat\
]\râna p\mântului, [i s-a f\cut mu[i]a în
tot p\mântul Eghipetului.
18. {i au f\cut a[a [i vr\jitorii cu vr\jile
lor ca s\ scoat\ mu[i]a, [i nu au putut< [i s-
a f\cut mu[i]a între oameni [i în vite.
19. {i au zis vr\jitorii c\tre Faraon>
degetul lui Dumnezeu este acesta. {i s-a
învârto[at inima lui Faraon [i nu i-a
ascultat pe ei dup\ cum au gr\it Domnul.
20. {i au zis Domnul c\tre Moisi> mânec\
diminea]\ [i stai înaintea lui Faraon, [i iat\
el va ie[i la ap\, [i vei gr\i c\tre el> acestea
zice Domnul> las\ pe poporul meu ca s\-
mi slujeasc\ în pustie.
21. Iar de nu vei vrea s\ la[i pe poporul
meu, iat\ eu voiu trimite peste tine [i peste
slugile tale peste poporul t\u [i peste
casele voastre musc\ câineasc\< [i se vor
umple casele Eghiptenilor de musc\
câineasc\ [i p\mântul pe care sunt ei.
22. {i voiu m\ri în ziua aceea p\mântul
Ghesem în care poporul meu se afl\, peste
care nu va fi musc\ câineasc\, ca s\ vezi
c\ eu sunt Domnul Dumnezeu a tot
78
p\mântul.
23. {i voiu osebi între poporul meu [i
între poporul t\u, [i mâine va fi semnul
acesta pe p\mânt.
24. {i au f\cut Domnul a[a, [i a venit
musca cea câineasc\ mul]ime, în casele lui
Faraon [i în casele slugilor lui [i în tot
p\mântul Eghipetului, [i s-a pr\p\dit
p\mântul de musca cea câineasc\.
25. {i a chemat Faraon pe Moisi [i pe
Aaron zicând> merge]i [i jertfi]i Domnului
Dumnezeului vostru în p\mântul acesta.
26. {i a zis Moisi> nu este cu putin]\ a se
face a[a, c\ cele ce sunt urâciune
Eghiptenilor vom s\ jertfim Domnului
Dumnezeului nostru, [i de vom jertfi cele
ce sunt urâciune Eghiptenilor înaintea lor,
cu pietre ne vor ucide.
27. Cale de trei zile vom merge în pustie,
[i vom jertfi Dumnezeului nostru precum
ne-au zis nou\ Domnul.
28. {i a zis Faraon> eu v\ voiu l\sa pe voi
s\ ie[i]i [i ve]i jertfi Domnului
Dumnezeului vostru în pustie, dar s\ nu v\
întinde]i a merge departe, ruga]i-v\ dar
pentru mine c\tre Domnul.
29. {i a zis Moisi> vezi, eu voiu ie[i de la
tine [i m\ voiu ruga c\tre Dumnezeu, [i se
va duce musca cea câineasc\ de la tine [i
de la slugile tale [i de la poporul t\u
mâine< dar s\ nu mai adaugi Faraoane a
în[ela ca s\ nu la[i poporul s\ jertfeasc\
Domnului.
30. {i a ie[it Moisi de la Faraon [i s-a
rugat c\tre Dumnezeu.
31. {i au f\cut Domnul dup\ cum a zis
Moisi, [i au ridicat musca cea câineasc\
de la Faraon, de la slugile lui [i de la
poporul lui, [i nu a r\mas nici una.
32. {i a îngreuiat Faraon inima sa [i în
vremea aceasta, [i nu a vrut s\ lase
 IE{IREA
poporul.
CAP. 9.
Alte r\ni asupra Eghipetului.
{i au zis Domnul c\tre Moisi> intr\ la
Faraon [i vei gr\i lui> acestea zice Domnul
Dumnezeul Evreilor> las\ s\ ias\ poporul
meu ca s\-mi slujeasc\ mie.
2. Iar de nu vei vrea s\ la[i pe poporul
meu, ci înc\ ;l ]ii pe el,
3. Iat\ mâna Domnului va fi peste vitele
tale cele din câmpii, [i în cai [i în asini [i
în c\mile [i în boi [i în oi, moarte mare.
4. {i voiu osebi minunat în vremea aceea
între vitele Eghiptenilor [i între vitele
fiilor lui Israil, [i nu vor muri din toate
vitele fiilor lui Israil nici una.
5. {i au dat Dumnezeu soroc, zicând>
mâine va face Domnul cuvântul acesta pe
p\mânt.
6. {i au f\cut Domnul cuvântul acesta a
doua zi, [i au murit toate vitele
Eghiptenilor< iar din vitele fiilor lui Israil
nu a murit nici una.
7. {i v\zând Faraon c\ din toate vitele
fiilor lui Israil nu a murit nici una, s-a
îngreuiat inima lui Faraon [i nu a l\sat
poporul.
8. {i au gr\it Domnul c\tre Moisi [i
Aaron zicând> lua]i voi pline mâinile de
spuz\ din cuptor, [i s\ o împr\[tie Moisi
spre cer înaintea lui Faraon [i înaintea
slugilor lui.
9. {i s\ se fac\ pulbere peste tot
p\mântul Eghipetului, [i vor fi pe oameni
[i pe vite r\ni [i b\[ici fierbin]i, în oameni
[i în vite în tot p\mântul Eghipetului.
10. {i a luat spuz\ din cuptor înaintea lui
Faraon, [i o a împr\[tiat Moisi spre cer, [i
s-au f\cut r\ni [i b\[ici fierbin]i pe oameni
79
[i pe vite.
11. {i nu puteau vr\jitorii s\ stea înaintea
lui Moisi pentru r\ni, c\ s-au f\cut r\nile
în vr\jitori [i în tot p\mântul Eghipetului.
12. {i au învârto[at Domnul inima lui
Faraon, [i nu i-a ascultat pe ei dup\ cum
au rânduit Domnul lui Moisi.
13. {i au zis Domnul c\tre Moisi> mânec\
diminea]\ [i stai înaintea lui Faraon [i vei
gr\i c\tre el> acestea zice Domnul
Dumnezeul Evreilor> las\ pe poporul meu
ca s\-mi slujeasc\ mie.
14. Pentru c\ în vremea aceasta eu voiu
trimite toate b\t\ile mele în inima ta [i a
slugilor tale [i a poporului t\u, ca s\ vezi
c\ nu este altul ca mine în tot p\mântul.
15. C\ acum trimi]ând mâna mea te voiu
bate pe tine, [i voiu omorî pe poporul t\u
cu moarte, [i te vei zdrobi de pe p\mânt.
16. {i pentru aceea ai fost cru]at pân\
acum, ca s\ ar\t întru tine puterea mea [i
ca s\ se vesteasc\ numele meu în tot
p\mântul.
17. Au doar te vei mai împotrivi tu
poporului meu ca s\ nu-i la[i pe dân[ii?
18. Iat\ eu voiu ploua în ceasul acesta
mâine piatr\ mult\ foarte, cum nu a mai
fost în Eghipet din ziua în care s-a f\cut
pân\ în ziua aceasta.
19. Acum dar gr\be[te s\-]i aduni vitele
tale [i câte ai tu în câmp, pentru c\ to]i
oamenii [i vitele câte se vor afla în câmp
[i nu vor intra în cas\, va c\dea peste ele
piatr\ [i vor muri.
20. Cel ce se temea de cuvântul Domnului
din slugile lui Faraon, [i-a adunat vitele
sale în case<
21. Iar cel ce nu a luat aminte cu cugetul
s\u la cuvântul Domnului, a l\sat vitele în
câmpii.
22. {i au zis Domnul c\tre Moisi> tinde
 IE{IREA
mâna ta spre cer, [i va fi piatr\ peste tot
p\mântul Eghipetului [i peste oameni [i
peste vite [i peste toat\ iarba cea de pe
p\mânt.
23. {i a tins Moisi mâna spre cer, [i
Domnul au dat tunete [i piatr\, [i curgea
foc pe p\mânt, [i au plouat Domnul piatr\
peste tot p\mântul Eghipetului.
24. {i era piatr\, [i în piatr\ ardea foc cu
v\paie, [i piatra era mult\ foarte cum nu a
mai fost în Eghipet din ziua în care s-a
f\cut ;n el neam.
25. {i a b\tut piatra în tot p\mântul
Eghipetului de la om pân\ la dobitoc, [i
toat\ iarba din câmp o a b\tut piatra, [i
toate lemnele din câmpuri le-a zdrobit
piatra.
26. Numai în p\mântul Ghesem unde erau
fiii lui Israil nu a fost grindin\.
27. {i trimi]ând Faraon a chemat pe Moisi
[i pe Aaron, [i le-a zis lor> p\c\tuit-am
acum, Domnul este drept, iar eu [i poporul
meu necredincios.
28. Ruga]i-v\ dar pentru mine c\tre
Domnul, [i s\ înceteze a se mai face
tunetele lui Dumnezeu [i piatra [i focul, [i
voiu l\sa pe voi, [i mai mult nu ve]i
r\mâne.
29. {i a zis Moisi lui> dac\ voiu ie[i din
cetate voiu tinde mâinile mele c\tre
Domnul, [i tunetele vor înceta [i piatra [i
ploaia nu va mai fi, ca s\ cuno[ti c\ al
Domnului este p\mântul.
30. Iar eu [tiu c\ [i tu [i slugile tale înc\
nu v-a]i temut de Domnul.
31. {i inul [i orzul s-au stricat, c\ orzul
era înspicat [i inul cu s\mân]\.
32. Iar grâul [i ov\zul nu s-au stricat,
pentru c\ erau târzii.
33. {i a ie[it Moisi de la Faraon afar\ de
cetate [i a tins mâinile c\tre Domnul, [i a
80
încetat tunetele [i piatra [i ploaia nu a mai
picat pe p\mânt.
34. Iar v\zând Faraon c\ au încetat ploaia
[i piatra [i tunetele, a ad\ugat înc\ a
p\c\tui [i [i-a îngreuiat inima sa [i a
slugilor sale.
35. {i s-a învârto[at inima lui Faraon, [i
nu a l\sat pe fiii lui Israil dup\ cum au
gr\it Domnul lui Moisi.
CAP. 10.
L\custe asupra Eghipetului.
{i au gr\it Domnul c\tre Moisi zicând>
intr\ la Faraon, c\ eu am învârto[at inima
lui [i a slugilor lui, ca pe rând s\ vin\
semnele acestea peste ei.
2. Ca s\ povesti]i în urechile fiilor vo[tri
[i întru ale feciorilor fiilor vo[tri cu câte
am nec\jit pe Eghipteni, [i semnele mele
care le-am f\cut întru ei, [i s\ cunoa[te]i
c\ eu sunt Domnul.
3. {i au intrat Moisi [i Aaron înaintea lui
Faraon [i au zis lui> acestea zice Domnul
Dumnezeul Evreilor, pân\ când nu vrei s\
te ru[inezi de mine? Las\ poporul meu ca
s\ slujeasc\ mie.
4. Iar de nu vei vrea tu s\ la[i pe poporul
meu, iat\ eu voiu aduce în ceasul acesta
mâine l\cust\ mult\ peste toate hotarele
tale.
5. {i va acoperi fa]a p\mântului, [i nu vei
putea s\ vezi p\mântul, [i va mânca tot ce
v-a r\mas vou\ neb\tut de piatr\, [i va
mânca tot lemnul ce cre[te vou\ pe
p\mânt.
6. {i se vor umple casele tale [i casele
slugilor tale [i toate casele în tot p\mântul
Eghipetului, câte nici odinioar\ nu au
v\zut p\rin]ii t\i nici str\mo[ii lor din ziua
în care s-au f\cut pe p\mânt pân\ în ziua
 IE{IREA
aceasta, [i plecându-se Moisi a ie[it de la
Faraon.
7. {i au zis slugile lui Faraon c\tre
dânsul> pân\ când va fi nou\ aceast\
pacoste? Las\ oamenii ca s\ slujeasc\
Dumnezeului lor, au vrei s\ [tii c\ a pierit
Eghipetul?
8. {i au întors pe Moisi [i pe Aaron la
Faraon, [i a zis lor Faraon> merge]i [i
sluji]i Domnului Dumnezeului vostru, dar
care [i cine sunt cei ce vor merge?
9. {i a zis Moisi> cu tinerii [i cu b\trânii
vom merge cu feciorii [i cu fetele [i cu
oile [i cu boii no[tri, pentru c\ este
s\rb\toare Domnului Dumnezeului
nostru.
10. {i a zis Faraon c\tre ei> fie a[a,
Domnul cu voi, cum voiu l\sa pe voi, au
doar [i averile voastre? Vede]i c\ vicle[ug
este întru voi.
11. Nu a[a, ci s\ mearg\ b\rba]ii [i s\
sluji]i lui Dumnezeu c\ aceasta c\uta]i
voi, [i i-a scos pe ei de la fa]a lui Faraon.
12. {i au zis Domnul c\tre Moisi> tinde
mâna ta peste p\mântul Eghipetului, [i va
veni l\cust\ pe p\mânt [i va mânca toat\
iarba p\mântului [i tot rodul lemnelor ce a
r\mas neb\tut de piatr\.
13. {i a ridicat Moisi toiagul spre cer, [i
Domnul au adus vânt austru pe p\mânt
toat\ ziua aceea [i toat\ noaptea<
diminea]\ s-a f\cut, [i vântul austru a adus
l\cust\.
14. {i a adus pe ea peste tot p\mântul
Eghipetului, [i s-a a[ezat peste toate
hotarele Eghipetului mult\ foarte, mai
;nainte de dânsa nu a fost l\cust\ ca
aceasta [i dup\ aceasta nu va fi a[a.
15. {i a acoperit fa]a p\mântului [i s-a
stricat p\mântul, [i a mâncat toat\ iarba
p\mântului [i tot rodul lemnelor care a
81
r\mas de la piatr\. Nu a r\mas verde
nimica în lemne [i în toat\ iarba câmpului,
în tot p\mântul Eghipetului.
16. {i s-a gr\bit Faraon a chema pe Moisi
[i pe Aaron zicând> p\c\tuit-am înaintea
Domnului Dumnezeului vostru [i a
voastr\.
17. Primi]i dar p\catul meu înc\ acum [i
v\ ruga]i c\tre Domnul Dumnezeul
vostru, ca s\ ia de pe mine moartea
aceasta.
18. {i a ie[it Moisi de la Faraon [i s-a
rugat lui Dumnezeu.
19. {i au întors Domnul vânt tare de la
mare, [i au ridicat l\custele [i le-au
aruncat pe dânsele în Marea Ro[ie, [i nu a
r\mas nici o l\cust\ în tot p\mântul
Eghipetului.
20. {i au învârto[at Domnul inima lui
Faraon, [i nu a l\sat pe fiii lui Israil.
21. {i au zis Domnul c\tre Moisi> tinde
mâna ta spre cer [i s\ se fac\ întuneric pe
p\mântul Eghipetului, întuneric care s\ se
poat\ pip\i.
22. {i a tins Moisi mâna spre cer [i s-a
f\cut întuneric, negur\ [i cea]\ peste tot
p\mântul Eghipetului trei zile.
23. {i nimeni nu a v\zut pe fratele s\u trei
zile, [i nimeni nu s-a sculat din patul s\u
trei zile< iar la to]i fiii lui Israil era lumin\
în tot locul unde locuiau ei.
24. {i a chemat Faraon pe Moisi [i pe
Aaron, [i le-a zis lor> merge]i [i sluji]i
Domnului Dumnezeului vostru, numai
oile [i boii ve]i l\sa< iar averile voastre
mearg\ cu voi.
25. {i a zis Moisi> nu, ci s\ ne dai nou\
arderi de tot [i jertfe care vom face
Domnului Dumnezeului nostru.
26. {i vitele noastre vor merge cu noi [i
nu vom l\sa unghie, pentru c\ dintr-însele
 IE{IREA
vom s\ jertfim Domnului Dumnezeului
nostru< c\ noi nu [tim ce vom jertfi
Domnului Dumnezeului nostru pân\ vom
merge acolo.
27. {i au învârto[at Domnul inima lui
Faraon, [i nu a vrut s\-i lase pe ei.
28. {i a zis Faraon c\tre Moisi> du-te de la
mine, ia aminte s\ nu mai adaugi a vedea
fa]a mea, c\ în ce zi te vei ar\ta mie, vei
muri.
29. Iar Moisi a zis> precum ai gr\it nu m\
voiu mai ar\ta ]ie în fa]\.
CAP. 11.
Ie[irea din Eghipet.
{i au zis Domnul c\tre Moisi> înc\ o ran\
voiu aduce eu peste Faraon [i peste
Eghipet, [i dup\ aceea v\ va l\sa pe voi de
aici, [i când v\ va l\sa pe voi, v\ va sili s\
ie[i]i.
2. Gr\ie[te dar pe ascuns în urechile
poporului, [i s\ cear\ fiecare de la vecinul
s\u [i femeia de la vecina sa vase de argint
[i de aur [i haine.
3. {i au dat Domnul har poporului s\u
înaintea Eghiptenilor, [i le-a împrumutat
lor< [i omul Moisi mare s-a f\cut foarte
înaintea Eghiptenilor [i înaintea lui
Faraon [i înaintea slugilor lui [i înaintea a
tot poporul.
4. {i a gr\it Moisi, acestea zice Domnul>
pe la miezul nop]ii eu voiu intra în
Eghipet,
5. {i va muri tot cel întâi n\scut în
p\mântul Eghipetului, de la cel întâi
n\scut al lui Faraon care [ade pe scaun,
pân\ la cel întâi n\scut al slujnicei celei de
la moar\ [i pân\ la cel întâi n\scut a tot
dobitocul.
6. {i va fi strigare mare în tot p\mântul
82
Eghipetului cum nu a mai fost [i cum nu
va mai fi.
7. Iar la to]i fiii lui Israil nu va chel\l\i
câine cu limba sa, de la om pân\ la
dobitoc, ca s\ vezi cât de minunat va osebi
Domnul între Eghipteni [i între Israilteni.
8. {i vor striga toate slugile tale c\tre
mine, [i se vor închina mie zicând> ie[i tu
[i tot poporul t\u pe care tu îl pov\]uie[ti,
[i dup\ acestea voiu ie[i, [i a ie[it Moisi de
la Faraon cu mânie.
9. {i au zis Domnul c\tre Moisi> nu v\ va
asculta pe voi Faraon ca înmul]ind s\
înmul]esc semnele [i minunile în
p\mântul Eghipetului.
10. Iar Moisi [i Aaron au f\cut toate
semnele [i minunile acestea în p\mântul
Eghipetului înaintea lui Faraon< iar
Domnul au învârto[at inima lui Faraon [i
nu a vrut s\ lase pe fiii lui Israil din
p\mântul Eghipetului.
CAP. 12.
Mielul pascal.
{i au gr\it Domnul c\tre Moisi [i Aaron în
p\mântul Eghipetului, zicând>
2. Luna aceasta este vou\ încep\tur\
lunilor, cea dint=i este vou\ întru lunile
anului.
3. Gr\ie[te c\tre toat\ adunarea fiilor lui
Israil zicând> în ziua a zecea a lunii
acesteia s\ ia fiecare câte un miel de
fiecare cas\ pe rudenia sa.
4. Iar de vor fi mai pu]ini în cas\ cât s\
nu fie de ajuns la un miel, s\ ia împreun\
cu sine pe vecinul s\u cel de aproape dup\
num\rul sufletelor, fiecare s\-[i numere
lui[i câ]i îi va fi de ajuns la miel.
5. {i s\ fie vou\ mielul des\vâr[it, parte
b\rb\teasc\ de un an s\ fie vou\, din miei
 IE{IREA
[i din iezi s\ lua]i.
6. {i s\-l ]ine]i pân\ la ziua a
paisprezecea a lunii acesteia, [i s\-l
junghie toat\ mul]imea adun\rii fiilor lui
Israil c\tre sear\.
7. {i s\ ia din sânge [i s\ ung\ amândoi
stâlpii u[ii [i pragurile în casele unde ;l
vor mânca pe el.
8. {i s\ m\nânce carnea fript\ la foc în
noaptea aceea, [i azimele cu salat\ s\ le
m\nânce.
9. S\ nu-l mânca]i crud nici fiert în ap\,
ci fript la foc, capul cu picioarele [i cu
m\runtaiele.
10. S\ nu l\sa]i nimic dintr-însul pe a
doua zi, [i os din el s\ nu zdrobi]i< cele ce
vor r\mâne din el pân\ a doua zi cu foc s\
le arde]i.
11. {i a[a s\-l mânca]i pe el> mijloacele
voastre fiind încinse [i înc\l]\mintele
voastre în picioarele voastre [i toiegele
voastre ;n m=inile voastre, [i s\-l mânca]i
degrab\ c\ sunt Pa[tile Domnului.
12. {i voiu trece prin p\mântul
Eghipetului în noaptea aceasta, [i voiu
omorî pe tot cel întâi n\scut în p\mântul
Eghipetului, de la om pân\ la dobitoc, [i
asupra tuturor dumnezeilor Eghiptenilor
voiu face izbând\ eu Domnul.
13. {i va fi sângele semn vou\ pe casele în
care ve]i fi voi, [i voiu vedea sângele [i
voiu acoperi pe voi, [i nu va fi întru voi
ran\ ca s\ pieri]i când îi voiu bate în
p\mântul Eghipetului.
14. {i va fi vou\ ziua aceasta pomenire, [i
o ve]i ]ine s\rb\toare Domnului întru toate
neamurile voastre, lege ve[nic\ o ve]i
pr\znui pe dânsa.
15. {apte zile azime ve]i mânca, [i din
ziua dint=i ve]i scoate ce este dospit din
casele voastre, tot cel ce din ziua dint=i
83
pân\ în ziua a [aptea va mânca dospit, se
va pierde sufletul acela din Israil.
16. {i ziua dint=i se va chema sfânt\, [i
ziua a [aptea numit\ sfânt\ va fi vou\, tot
lucrul de slujb\ s\ nu face]i într-însele,
f\r\ numai ce va trebui de mâncat
fiec\ruia suflet, aceasta numai ve]i face.
17. {i ve]i p\zi porunca aceasta, pentru c\
în ziua aceasta voiu scoate puterea voastr\
din p\mântul Eghipetului, [i ve]i ]ine ziua
aceasta întru neamurile voastre lege
ve[nic\.
18. Începând în a paisprezecea zi a lunii
dintâi, de cu seara ve]i mânca azime pân\
la ziua a dou\zeci [i una a lunii pân\
seara.
19. {apte zile aluat s\ nu se afle în casele
voastre, tot cine va mânca dospit, sufletul
acela se va pierde dintru adunarea fiilor lui
Israil< fie acela ori dintre venetici ori
dintre mo[tenii p\mântului.
20. Tot ce este dospit s\ nu mânca]i, ci în
tot l\ca[ul vostru s\ mânca]i azime.
21. {i a chemat Moisi toat\ b\trânimea
fiilor lui Israil [i a zis c\tre dân[ii> merge]i
[i v\ lua]i vou\ miel dup\ neamurile
voastre [i junghia]i pasca.
22. {i lua]i m\nunchi de isop [i întingând
în sângele cel de lâng\ u[\, unge]i pragul
[i amândoi stâlpii u[ii din sângele care
este lâng\ u[\, [i voi nici unul s\ nu ie[i]i
din u[a casei voastre pân\ diminea]a.
23. {i va trece Domnul s\ bat\ pe
Eghipteni, [i va vedea sângele pe prag [i
pe amândoi stâlpii u[ii, [i va trece Domnul
u[a [i nu va l\sa pe cel ce pierde s\ intre
în casele voastre s\ ucig\.
24. {i ve]i p\zi cuvântul acesta lege ]ie [i
fiilor t\i pân\ în veac.
25. Iar dup\ ce ve]i intra în p\mântul care
v\ va da vou\ Domnul precum au gr\it,
 IE{IREA
p\zi]i slujba aceasta.
26. {i va fi de vor zice c\tre voi fiii vo[tri>
ce este slujba aceasta?
27. Ve]i gr\i lor> jertf\ sunt Pa[tile acestea
Domnului, cum au acoperit casele fiilor
lui Israil în p\mântul Eghipetului când au
b\tut pe Eghipteni< iar casele noastre le-au
m=ntuit, [i plec=ndu-se poporul s-a
;nchinat.
28. {i ducându-se au f\cut fiii lui Israil
dup\ cum au poruncit Domnul lui Moisi [i
lui Aaron, a[a au f\cut.
29. {i a fost la miezul nop]ii au b\tut
Domnul pe tot întâiul n\scut în p\mântul
Eghipetului, de la cel întâi n\scut al lui
Faraon care [edea pe tron, pân\ la cel întâi
n\scut al roabei celei din temni]\ [i pân\
la tot cel întâi n\scut a tot dobitocul.
30. {i s-a sculat Faraon noaptea [i slugile
lui [i to]i Eghiptenii, [i s-a f\cut strigare
mare în tot p\mântul Eghipetului, c\ nu
era cas\ în care s\ nu fie mort.
31. {i a chemat Faraon pe Moisi [i pe
Aaron noaptea [i le-a zis lor> scula]i-v\ [i
ie[i]i din poporul meu [i voi [i fiii lui Israil
merge]i [i sluji]i Domnului Dumnezeului
vostru dup\ cum zice]i.
32. {i oile [i boii vo[tri luând merge]i, [i
m\ binecuvânta]i [i pe mine.
33. {i sileau Eghiptenii pe popor cu grab\
s\-l scoat\ pe el din p\mântul lor, c\
ziceau ei> to]i vom muri.
34. {i a luat poporul aluatul s\u mai
înainte de a se dospi, legat în hainele sale
pe umeri.
35. Iar fiii lui Israil au f\cut dup\ cum a
poruncit lor Moisi, [i au cerut de la
Eghipteni vase de argint [i de aur [i haine.
36. {i au dat Domnul har poporului s\u
înaintea Eghiptenilor [i i-au împrumutat
pe ei, [i au jefuit pe Eghipteni.
84
37. {i s-au ridicat fiii lui Israil din Ramesi
spre Sochot, ca [ase sute de mii de b\rba]i
pede[tri, afar\ de cele ce aveau.
38. {i amestec\tur\ mult\ s-a suit
împreun\ cu ei [i oi [i boi [i vite multe
foarte.
39. {i au copt aluatul, care l-au scos din
Eghipet turte de azime în spuz\, pentru c\
nu s-a dospit, c\ i-au scos pe ei Eghiptenii
[i nu au putut s\ a[tepte, nici de mâncare
nu [i-au f\cut lor pe cale.
40. Iar s\l\[luirea fiilor lui Israil, care au
locuit în p\mântul Eghipetului [i în
p\mântul Hanaan, a fost ani patru sute [i
treizeci.
41. {i a fost dup\ patru sute [i treizeci de
ani, a ie[it toat\ puterea Domnului din
p\mântul Eghipetului noaptea.
42. Paz\ este Domnului, ca s\-i scoat\ pe
ei din p\mântul Eghipetului> noaptea
aceea este paz\ Domnului ca to]i fiii lui
Israil s\ o p\zeasc\ întru semin]iile lor.
43. {i au zis Domnul c\tre Moisi [i
Aaron> aceasta este legea Pa[tilor, tot cel
de neam str\in nu va mânca din ele.
44. {i pe tot robul ori cu argint cump\rat
îl vei t\ia împrejur, [i atunci va mânca din
ele.
45. Str\in [i n\imit s\ nu m\nânce din ele.
46. Într-o cas\ se va mânca [i s\ nu
scoate]i din c\rnuri afar\ de cas\, [i os s\
nu zdrobi]i dintr-însul.
47. Toat\ adunarea fiilor lui Israil s\ fac\
aceasta.
48. Iar de va veni la voi vreun nemernic s\
fac\ Pa[ti Domnului, ve]i t\ia împrejur
toat\ partea b\rb\teasc\, [i atunci va veni
s\ fac\ aceasta [i va fi ca [i mo[teanul cel
de p\mânt, tot cel net\iat împrejur nu va
mânca din ele.
49. O lege va fi celui de loc [i
 IE{IREA
nemernicului, care va locui între voi.
50. {i au f\cut fiii lui Israil dup\ cum au
poruncit Domnul lui Moisi [i lui Aaron,
a[a au f\cut.
51. {i a fost în ziua aceea au scos Domnul
pe fiii lui Israil din p\mântul Eghipetului
împreun\ cu toat\ puterea lor.
CAP. 13.
Sfin]irea celor întâi n\scu]i.
{i au gr\it Domnul c\tre Moisi, zicând>
2. Sfin]e[te mie pe tot cel întâi n\scut,
care întâi deschide pântecele întru fiii lui
Israil, de la om pân\ la dobitoc, c\ al meu
este.
3. {i a zis Moisi c\tre popor> pomeni]i
ziua aceasta, întru care a]i ie[it din
p\mântul Eghipetului, din casa robiei, c\
cu mân\ tare v-au scos pe voi Domnul de
acolo, [i s\ nu mânca]i dospit.
4. C\ ast\zi ie[i]i voi în luna dint=i.
5. {i va fi dup\ ce te va duce Domnul
Dumnezeul t\u în p\mântul Hananeilor [i
Heteilor [i Amoreilor [i Eveilor [i
Ievuseilor [i Ghergheseilor [i Ferezeilor,
precum s-au jurat p\rin]ilor t\i, s\ dea ]ie
p\mântul în care curge lapte [i miere, vei
face slujba aceasta în luna aceasta.
6. {ase zile ve]i mânca azime, iar a
[aptea zi s\rb\toare Domnului.
7. Azime ve]i mânca cele [apte zile, nu
se va vedea la tine dospit, nici vei avea
aluat în toate hotarele tale.
8. Vei povesti fiului t\u în ziua aceea,
zicând> pentru c\ aceasta a f\cut Domnul
Dumnezeul meu, când am ie[it din
Eghipet.
9. {i va fi ]ie semn în mâna ta [i aducere
aminte înaintea ochilor t\i, pentru ca s\ fie
legea Domnului în gura ta, c\ cu mân\
85
tare te-au scos Domnul Dumnezeu din
Eghipet.
10. {i s\ p\zi]i legea aceasta în timpurile
cele rânduite din zile în zile.
11. {i va fi dup\ ce te va duce Domnul
Dumnezeul t\u în p\mântul Hananeilor,
precum s-au jurat p\rin]ilor t\i, [i-l va da
]ie.
12. {i vei osebi pe tot cel ce deschide
pântecele parte b\rb\teasc\ Domnului, tot
ce deschide pântecele din turme ori în
vitele tale, câte vor fi ]ie parte b\rb\teasc\,
le vei sfin]i Domnului.
13. Tot ce deschide pântecele asinei s\-l
schimbi pe oaie, iar de nu-l vei schimba, îl
vei r\scump\ra< pe tot cel întâi n\scut al
omului din fiii t\i vei r\scump\ra.
14. Iar de te va întreba feciorul t\u dup\
aceasta, zicând> ce este aceasta? Vei zice
lui> c\ cu mân\ tare ne-au scos Domnul
din p\mântul Eghipetului [i din casa
robiei.
15. Iar când s-au înd\r\tnicit pe Faraon [i
nu vrea s\ ne lase pe noi, au ucis pe tot cel
întâi n\scut ;n p\m=ntul Eghipetului, de la
cei ;nt=i n\scu]i ai oamenilor, p=n\ la cei
;nt=i n\scu]i ai dobitoacelor, pentru aceea
eu jertfesc Domnului toat\ partea
b\rb\teasc\ ce deschide pântecele, [i pe
tot cel întâi n\scut al fiilor mei voiu
r\scump\ra.
16. {i va fi spre semn în mâna ta [i
nemi[cat înaintea ochilor t\i, pentru c\ cu
mân\ tare te-au scos Domnul din Eghipet.
17. Iar dup\ ce a l\sat Faraon poporul, nu
i-au pov\]uit pe ei Dumnezeu pe calea
p\mântului Filistenilor, c\ era aproape,
pentru c\ au zis Dumnezeu, ca nu cumva
s\ par\ r\u poporului v\zând r\zboi [i s\
se întoarc\ în Eghipet.
18. {i au ab\tut Dumnezeu poporul de la
 IE{IREA
calea cea de la pustie, spre Marea Ro[ie.
Iar fiii lui Israil al cincilea neam au ie[it
din p\mântul Eghipetului.
19. {i a luat Moisi oasele lui Iosif cu sine,
c\ cu jur\mânt a jurat Iosif pe fiii lui Israil,
zicând> cu cercetare v\ va cerceta pe voi
Domnul, ci s\ lua]i împreun\ cu voi oasele
mele de aici.
20. {i purcezând fiii lui Israil din Sochot
au t\b\rât în Otom lâng\ pustie.
21. Iar Dumnezeu îi pov\]uia pe ei ziua cu
stâlp de nor, ar\tându-le calea, iar noaptea
cu stâlp de foc.
22. {i nu a lipsit stâlpul de nor ziua [i
stâlpul de foc noaptea înaintea a tot
poporului.
CAP. 14.
Trecerea prin Marea Ro[ie.
{i au gr\it Domnul c\tre Moisi zicând>
2. Zi fiilor lui Israil ca s\ se întoarc\ [i s\
t\b\rasc\ în preajma [esului între Magdal
[i între mare în preajma Veelsepfonului,
înaintea lui s\ t\b\râ]i lâng\ mare.
3. {i va zice Faraon poporului s\u> fiii
lui Israil ace[tia r\t\cesc pe p\mânt, c\ i-a
închis pe ei pustia.
4. {i eu voiu învârto[a inima lui Faraon
[i îi va goni dinapoia lor, [i m\ voiu
preasl\vi în Faraon [i întru toat\ oastea
lui, [i vor cunoa[te to]i Eghiptenii, c\ eu
sunt Domnul, [i au f\cut a[a.
5. {i s-a f\cut [tire împ\ratului
Eghiptenilor c\ a fugit poporul, [i s-a
schimbat inima lui Faraon [i a slujitorilor
lui asupra poporului [i au zis> ce am f\cut
aceasta de am l\sat pe fiii lui Israil s\ nu
slujeasc\ nou\?
6. Deci a înh\mat Faraon carele sale [i a
luat pe tot poporul s\u cu sine.
86
7. {i a luat [ase sute de care alese [i toat\
c\l\rimea Eghiptenilor [i c\petenii peste
to]i.
8. {i au învârto[at Domnul inima lui
Faraon împ\ratul Eghipetului [i a
slujitorilor lui, [i au gonit dinapoia fiilor
lui Israil. Iar fiii lui Israil ie[eau cu mân\
înalt\.
9. {i au gonit Eghiptenii dinapoia lor [i
i-au aflat t\b\r=]i l=ng\ mare, [i toat\
c\l\rimea [i carele lui Faraon [i c\l\ra[ii
[i oastea lui era în preajma [esului
înaintea Veelsepfonului.
10. {i Faraon se apropia, [i c\utând fiii lui
Israil cu ochii au v\zut, [i iat\ Eghiptenii
t\b\râser\ dinapoia lor, [i s-au temut
foarte [i au strigat fiii lui Israil c\tre
Domnul.
11. {i au zis lui Moisi> au doar nu erau
mormânturi în p\mântul Eghipetului, ne-
ai scos pe noi ca s\ murim în pustia
aceasta, pentru ce ne-ai f\cut aceasta nou\
sco]ându-ne din Eghipet?
12. Au nu era acesta cuvântul care l-am
gr\it c\tre tine în Eghipet, zicând> las\-ne
pe noi s\ robim Eghiptenilor? C\ mai bine
era nou\ s\ robim Eghiptenilor, decât s\
murim în pustia aceasta.
13. {i a zis Moisi c\tre popor> îndr\zni]i,
sta]i [i ve]i vedea mântuirea de la Domnul,
care o va face nou\ ast\zi< c\ în ce chip a]i
v\zut ast\zi pe Eghipteni, nu-i ve]i mai
vedea pe ei în veci.
14. Domnul va bate r\zboi pentru voi< [i
voi ve]i fi în lini[te.
15. {i au zis Domnul c\tre Moisi> ce strigi
c\tre mine? Gr\ie[te fiilor lui Israil s\
mearg\.
16. {i tu ia toiagul t\u [i tinde mâna ta
spre mare, [i s\ o desp\r]e[ti pe ea, [i s\
intre fiii lui Israil prin mijlocul m\rii pe
 IE{IREA
uscat.
17. {i iat\ eu voiu învârto[a inima lui
Faraon [i a slugilor lui [i a tuturor
Eghiptenilor, [i vor intra dup\ dân[ii, [i
m\ voiu preasl\vi în Faraon [i întru toat\
oastea lui [i în carele [i în caii lui.
18. {i vor cunoa[te to]i Eghiptenii c\ eu
sunt Domnul cel ce m-am preasl\vit în
Faraon, în carele [i în caii lui.
19. {i s-a ridicat :ngerul lui Dumnezeu,
care mergea înaintea taberei fiilor lui
Israil, [i a mers dinapoia lor< [i s-a ridicat
[i stâlpul cel de nor dinaintea lor [i a st\tut
dinapoia lor.
20. {i a intrat între tab\ra Eghiptenilor [i
între tab\ra fiilor lui Israil, [i a st\tut [i s-
a f\cut întuneric [i negur\, [i a trecut
noaptea [i nu s-au amestecat unii cu al]ii
toat\ noaptea.
21. {i a tins Moisi mâna spre mare, [i au
gonit Domnul marea toat\ noaptea cu vânt
repede dinspre austru [i a uscat marea [i s-
a desp\r]it apa.
22. {i au intrat fiii lui Israil în mijlocul
m\rii pe uscat, [i le era lor apa perete de-
a dreapta [i perete de-a stânga.
23. {i i-au gonit Eghiptenii, [i au intrat
dup\ dân[ii [i to]i caii lui Faraon [i carele
[i c\l\ra[ii în mijlocul m\rii.
24. Iar când a fost în straja dimine]ii, au
c\utat Domnul asupra taberei Eghiptenilor
în stâlp de foc [i de nor, [i au tulburat
tab\ra Eghiptenilor.
25. {i au împiedicat osiile carelor lor [i îi
ducea cu anevoie< [i au zis Eghiptenii> s\
fugim de la fa]a lui Israil, c\ Domnul bate
r\zboi pentru dân[ii asupra Eghiptenilor.
26. {i au zis Domnul c\tre Moisi> tinde
mâna ta spre mare, [i s\ se a[eze apa la
locul ei, [i s\ acopere pe Eghipteni [i
carele [i pe c\l\re].
87
27. {i a tins Moisi mâna spre mare, [i s-a
a[ezat apa de c\tre ziu\ la locul ei, iar
Eghiptenii fugeau pe sub ap\, [i au înecat
Domnul pe Eghipteni în mijlocul m\rii.
28. {i întorcându-se apa a acoperit carele
[i c\l\ra[ii [i toat\ puterea lui Faraon, care
intrase dup\ dân[ii în mare, [i nu a r\mas
nici unul dintr-în[ii.
29. Iar fiii lui Israil au trecut pe uscat prin
mijlocul m\rii, [i le era lor apa perete de-
a dreapta [i perete de-a stânga.
30. {i au mântuit Domnul pe Israil în ziua
aceea din mâna Eghiptenilor< [i au v\zut
fiii lui Israil pe Eghipteni mor]i pe lâng\
]\rmurile m\rii.
31. {i a v\zut Israil mâna cea mare care au
f\cut Eghiptenilor Domnul, [i s-a temut
poporul de Domnul, [i a crezut lui
Dumnezeu [i lui Moisi slugii lui.
CAP. 15.
Cântarea lui Moisi.
Atunci au cântat Moisi [i fiii lui Israil
cântarea aceasta lui Dumnezeu, [i au gr\it>
s\ cânt\m Domnului c\ cu slav\ s-au
preasl\vit, pe cal [i pe c\l\re] i-au aruncat
în mare.
2. Ajutor [i acoperitor s-au f\cut mie
spre mântuire Dumnezeul meu, [i-l voiu
m\ri pe el, Dumnezeul p\rintelui meu, [i-
l voiu în\l]a pe el.
3. Domnul cel ce sf\râm\ r\zboaiele,
Domn numele lui.
4. Carele lui Faraon [i puterea lui au
aruncat în mare, pe cei ale[i c\l\re]i
c\pitani i-au afundat în Marea Ro[ie.
5. Cu marea i-au acoperit, afundatu-s-au
întru adânc ca o piatr\.
6. Dreapta ta Doamne s-au preasl\vit
întru t\rie, mâna ta cea dreapt\ Doamne
 IE{IREA
au sf\râmat pe vr\jma[i. {i întru mul]imea
slavei tale ai zdrobit pe cei potrivnici.
7. Trimis-ai mânia ta [i i-a mâncat pe
dân[ii ca pe o trestie. {i prin Duhul mâniei
tale s-a împ\r]it apa.
8. Închegatu-s-au ca un perete apele,
închegatu-s-au valurile în mijlocul m\rii.
9. Zis-a vr\jma[ul> gonind voiu prinde,
împ\r]i-voiu pr\zi, umple-voiu sufletul
meu, ucide-voiu cu sabia mea, st\pâni-va
mâna mea.
10. Trimis-ai Duhul t\u, acoperit-a pe ei
marea, afundatu-s-au ca plumbul în ap\
mare.
11. Cine este asemenea ]ie întru
dumnezei, Doamne? Cine este asemenea
]ie? Preasl\vit întru sfin]i, minunat întru
slav\, f\când minuni.
12. Tins-ai dreapta ta, înghi]itu-i-a pe ei
p\mântul.
13. Pov\]uit-ai cu dreapta ta pe poporul
t\u acesta pe care l-ai izb\vit, chematu-l-
ai cu puterea ta la l\ca[ul cel sfânt al t\u.
14. Auzit-au neamurile [i s-au cutremurat,
dureri au cuprins pe cei ce locuiau în
Filistim.
15. Atunci s-au gr\bit voievozii Edomului
[i boierii Moavitenilor, cuprinsu-i-a pe ei
cutremur, topitu-s-au to]i cei ce locuiau în
Hanaan. S\ caz\ peste dân[ii cutremur [i
fric\, cu m\rirea bra]ului t\u s\ se
împietreasc\.
16. Pân\ ce va trece poporul t\u Doamne,
pân\ ce va trece poporul t\u acesta, pe
care l-ai agonisit.
17. Ducându-i înl\untru, r\s\de[te-i pe ei
în muntele mo[tenirii tale, în l\ca[ul t\u
cel gata care l-ai f\cut Doamne, sfin]enie
Doamne, care au g\tit mâinile tale.
18. Domnul cel ce împ\r\]e[te veacurile
[i peste veac [i înc\.
88
19. C\ a intrat calul lui Faraon cu carele [i
cu c\l\ra[ii în mare, [i au adus Domnul
peste ei apa m\rii< iar fiii lui Israil au mers
pe uscat prin mijlocul m\rii.
20. Iar Mariam Prooroci]a sora lui Aaron
a luat timpina în mâna sa, [i au ie[it toate
femeile dup\ ea cu timpine [i cu hore.
21. {i a început lor Mariam, zicând> s\
cânt\m Domnului c\ cu slav\ s-au
preasl\vit, cal [i c\l\re] i-au aruncat în
mare.
22. {i a ridicat Moisi pe fiii lui Israil de la
Marea Ro[ie [i i-a dus în Pustia Sur, [i a
mers trei zile în pustie [i nu au aflat ap\ s\
bea.
23. {i au venit în Merra, [i nu puteau s\
bea ap\ din Merra c\ era amar\, pentru
aceea au numit numele locului aceluia>
am\r\ciune.
24. {i cârtea poporul asupra lui Moisi,
zicând> ce vom bea?
25. Iar Moisi a strigat c\tre Domnul, [i i-
au ar\tat lui Domnul un lemn [i l-a b\gat
în ap\ [i s-a îndulcit apa< acolo i-a pus lui
îndrept\ri [i judec\]i, [i acolo l-a ispitit pe
el.
26. {i a zis> de vei auzi cu auzul glasul
Domnului Dumnezeului t\u, [i vei face
cele pl\cute înaintea lui [i vei pune în
urechi poruncile lui, [i vei p\zi toate
îndrept\rile lui, toat\ boala care am adus
asupra Eghiptenilor nu o voiu aduce
asupra ta, c\ eu sunt Domnul Dumnezeul
t\u cel ce te vindec pe tine.
27. {i a venit în Elim, [i era acolo
dou\sprezece izvoare de ap\ [i [aptezeci
de pomi de finic, [i au t\b\rât acolo lâng\
ape.
CAP. 16.
Mana.
 IE{IREA
{i s-a ridicat din Elim, [i a venit toat\
adunarea fiilor lui Israil în Pustia Sin, care
este între Elim [i între Sina. Iar în a
cincisprezecea zi a lunii a doua dup\ ce au
ie[it ei din p\mântul Eghipetului,
2. A cârtit toat\ adunarea fiilor lui Israil
asupra lui Moisi [i asupra lui Aaron.
3. {i au zis fiii lui Israil c\tre ei> mai bine
am fi murit b\tu]i de Domnul în p\mântul
Eghipetului când [edeam la c\ld\rile cele
cu carne [i mâncam pâine de ne s\turam,
decât ne-a]i adus în pustia aceasta, ca s\
omorâ]i toat\ adunarea aceasta cu foame.
4. {i au zis Domnul c\tre Moisi> iat\ eu
voiu ploua vou\ pâini din cer, [i s\ ias\
poporul [i s\ adune cât va fi de ajuns într-
o zi, ca s\-i ispitesc pe ei, de vor umbla în
legea mea, au ba?
5. {i va fi în ziua a [asea s\ adune de
dou\ ori mai mult decât aduna într-alt\ zi
pentru o zi.
6. {i au zis Moisi [i Aaron c\tre toat\
adunarea fiilor lui Israil> în ast\ sear\ ve]i
cunoa[te c\ Domnul v-au scos pe voi din
p\mântul Eghipetului.
7. {i diminea]\ ve]i vedea m\rirea
Domnului, pentru c\ au auzit cârtirea
voastr\ asupra lui Dumnezeu< iar noi ce
suntem de cârti]i asupra noastr\?
8. {i a zis Moisi> v\ va da vou\ Domnul
seara carne s\ mânca]i [i pâine diminea]a
s\ v\ s\tura]i< c\ au auzit Domnul cârtirea
voastr\ care cârti]i asupra noastr\, [i noi
ce suntem? C\ nu este asupra noastr\
cârtirea voastr\, ci asupra lui Dumnezeu.
9. {i a zis Moisi lui Aaron> gr\ie[te c\tre
toat\ adunarea fiilor lui Israil> apropia]i-v\
înaintea lui Dumnezeu, c\ au auzit cârtirea
voastr\.
10. Iar când gr\i Aaron c\tre toat\
89
adunarea fiilor lui Israil [i se întoarser\ în
pustie, m\rirea Domnului s-a ar\tat în nor.
11. {i au gr\it Domnul c\tre Moisi
zicând>
12. Auzit-am cârtirea fiilor lui Israil,
gr\ie[te c\tre ei zicând> seara ve]i mânca
carne [i diminea]a v\ ve]i s\tura de pâine,
[i ve]i cunoa[te c\ eu sunt Domnul
Dumnezeul vostru.
13. {i s-a f\cut sear\, [i s-au suit prepeli]e
[i au acoperit tab\ra> iar diminea]a dup\
ce înceta roua împrejurul taberei,
14. Iat\ pe fa]a pustiei m\runt [i rotund,
alb ca ghea]a pe p\mânt.
15. {i v\zând aceasta fiii lui Israil, au zis
unul c\tre altul> ce este aceasta? C\ nu
[tiau ce este, [i a zis Moisi c\tre dân[ii>
aceasta este pâinea care o au dat Domnul
vou\ s\ mânca]i.
16. {i acesta este cuvântul, care l-au
poruncit Domnul> strânge]i dintr-însa
fiecare cât este de ajuns o m\sur\ dup\
capete, dup\ num\rul sufletelor voastre,
fiecare împreun\ cu cei ce locuiesc cu voi
s\ aduna]i.
17. {i au f\cut a[a fiii lui Israil, [i au
adunat unul mai mult, altul mai pu]in.
18. {i m\surând cu m\sura, nici celui ce
avea mult nu a întrecut, nici celui ce avea
pu]in nu a lipsit, fiecare cât era de ajuns la
cei cu sine a adunat.
19. {i a zis Moisi c\tre ei> nimeni s\ nu
lase dintr-aceasta pe diminea]a.
20. {i nu au ascultat pe Moisi, ci unii au
l\sat dintr-aceea pe diminea]a, [i a f\cut
viermi, [i s-a împu]it [i s-a mâhnit Moisi
pe ei.
21. {i adunau diminea]a fiecare cât îi era
de ajuns lui, c\ dac\ înc\lzea soarele, se
topea.
22. {i a fost în ziua a [asea au adunat cele
 IE{IREA
trebuincioase îndoite, câte dou\ m\suri
unuia, [i au intrat to]i boierii adun\rii [i au
spus lui Moisi.
23. {i a zis Moisi c\tre dân[ii> nu acesta
este cuvântul care au gr\it Domnul?
Sâmb\ta odihn\ sfânt\ e Domnului mâine<
oricâte ve]i vrea a coace, coace]i, [i oricâte
ve]i vrea a fierbe, fierbe]i, [i tot ce va
prisosi l\sa]i pe ea r\m\[i]\ pe diminea]\.
24. {i au l\sat din aceasta pân\ diminea]a
dup\ cum a poruncit lor Moisi, [i nu s-a
împu]it, nici viermi nu s-au f\cut într-însa.
25. {i a zis lor Moisi> mânca]i ast\zi,
pentru c\ Sâmb\t\ Domnului este ast\zi,
nu ve]i afla în câmp.
26. {ase zile ve]i aduna, iar ziua a [aptea
este Sâmb\t\, nu ve]i afla într-însa.
27. {i a fost a [aptea zi au ie[it unii din
popor s\ adune, [i nu au g\sit.
28. {i au zis Domnul c\tre Moisi> pân\
când nu ve]i s\ asculta]i de poruncile mele
[i de legea mea?
29. Vede]i, c\ Domnul au dat vou\
s\rb\toare ziua aceasta, pentru aceea el au
dat vou\ în ziua a [asea pâine pe dou\ zile<
[ede]i fiecare în casele voastre, nimeni s\
nu ias\ din locul s\u în ziua a [aptea.
30. {i a ]inut Sâmb\t\ poporul în ziua a
[aptea.
31. {i au numit fiii lui Israil numele
acesteia man\, [i era ca s\mân]a
coriandrului alb\, iar gustul ei ca azima cu
miere.
32. {i a zis Moisi> acesta este cuvântul,
care l-au poruncit Domnul> umple]i
m\sura de man\ spre p\strare întru
neamurile voastre, ca s\ vaz\ pâinea care
a]i mâncat voi în pustie, când v-au scos pe
voi Domnul din p\mântul Eghipetului.
33. {i a zis Moisi c\tre Aaron> ia un vas de
aur [i pune într-însul o m\sur\ plin\ de
90
man\, [i-l pune pe el înaintea lui
Dumnezeu, ca s\-l p\zi]i întru neamurile
voastre,
34. În ce chip au poruncit Domnul lui
Moisi< [i l-a pus Aaron înaintea m\rturiei
spre p\strare.
35. Iar fiii lui Israil au mâncat man\
patruzeci de ani, pân\ au venit în p\mânt
locuit< au mâncat man\ pân\ au venit în
partea Finichiei.
36. Iar acea m\sur\ era a zecea parte din
trei vedre.
CAP. 17.
Ap\ din piatr\.
{i s-a ridicat toat\ adunarea fiilor lui Israil
din Pustia Sin cu taberele sale dup\
cuvântul Domnului, [i au t\b\rât în
Rafidin< [i poporul nu avea ap\ s\ bea.
2. {i blestema poporul pe Moisi, zicând>
d\-ne ap\ s\ bem, [i a zis lor Moisi> ce m\
blestema]i [i ce ispiti]i pe Domnul?
3. {i a înseto[at acolo poporul de ap\, [i
cârtea asupra lui Moisi zicând> pentru ce
aceasta? Ne-ai scos din Eghipet s\ ne
omori pe noi [i pe pruncii no[tri [i vitele
noastre cu setea?
4. {i a strigat Moisi c\tre Dumnezeu,
zicând> ce voiu face poporului acestuia?
Înc\ pu]in [i m\ vor ucide cu pietre.
5. {i au zis Domnul c\tre Moisi> mergi
înaintea poporului acestuia, [i ia cu tine
din b\trânii poporului, [i toiagul cu care ai
lovit râul, ia-l în mâna ta [i mergi.
6. Iat\ eu voiu sta acolo mai ;nainte de ce
vei merge tu la piatr\ în Horiv, [i vei lovi
piatra, [i va ie[i dintr-însa ap\ [i va bea
poporul< [i a f\cut Moisi a[a înaintea fiilor
lui Israil.
7. {i a numit numele locului aceluia>
 IE{IREA
ispit\ [i blestem, pentru blestemul fiilor
lui Israil, [i pentru c\ au ispitit pe Domnul,
zicând> de este Domnul întru noi, au ba?
8. {i a venit Amalic [i b\tea pe Israil în
Rafidin.
9. {i a zis Moisi lui Isus> alege ]ie b\rba]i
tari, [i ie[ind stai împotriva lui Amalic
mâine, [i iat\ eu voiu sta pe vârful
muntelui [i toiagul lui Dumnezeu în mâna
mea.
10. {i a f\cut Isus dup\ cum i-a zis Moisi
lui, [i ie[ind a st\tut împotriva lui Amalic,
iar Moisi [i Aaron [i Or s-au suit pe vârful
muntelui.
11. {i a fost când ridica Moisi mâinile
sale, biruia Israil< iar când l\sa mâinile,
biruia Amalic.
12. {i mâinile lui Moisi s-au îngreuiat, [i
luând piatr\ a pus sub el [i [edea pe ea, [i
Aaron [i Or rezemau mâinile lui, unul de
o parte, altul de alt\ parte, [i au fost
mâinile lui Moisi rezemate pân\ la apusul
soarelui.
13. {i a sf\râmat Isus pe Amalic [i pe tot
poporul lui cu ucidere de sabie.
14. {i au zis Domnul c\tre Moisi> scrie
aceasta spre pomenire în carte, [i spune lui
Isus, c\ cu stingere voiu stinge pomenirea
lui Amalic din cele de sub cer.
15. {i a zidit Moisi jertfelnic Domnului, [i
a chemat numele lui> Domnul este
sc\parea mea.
16. C\ cu mân\ ascuns\ bate Domnul pe
Amalic din neam în neam.
CAP. 18.
Iotor la Moisi.
{i a auzit Iotor preotul din Madiam, socrul
lui Moisi, toate câte au f\cut Domnul lui
Israil poporului s\u, c\ au scos Domnul pe
91
Israil din Eghipet.
2. {i a luat Iotor socrul lui Moisi pe
Sepfora femeia lui Moisi, c\ o a fost l\sat
pe ea la dânsul,
3. {i pe cei doi feciori ai ei, numele
unuia> Ghersam, zicând> nemernic am fost
în p\mânt str\in,
4. {i numele celui de al doilea> Eliezer,
zicând> c\ Dumnezeul tat\lui meu mi-au
ajutat [i m-au scos din mâna lui Faraon.
5. {i a venit Iotor socrul lui Moisi [i fiii
[i femeia la Moisi în pustie unde t\b\râse
la muntele lui Dumnezeu.
6. {i spuser\ lui Moisi, zicând> iat\ Iotor
socrul t\u vine la tine, femeia ta [i
amândoi feciorii t\i cu dânsul.
7. {i a ie[it Moisi întru întâmpinarea
socrului s\u, [i s-a închinat lui [i l-a
s\rutat, [i s-au s\rutat unii cu al]ii, [i i-a
b\gat pe dân[ii în cort.
8. {i a povestit Moisi socrului s\u toate
câte au f\cut Domnul lui Faraon [i tuturor
Eghiptenilor pentru Israil, [i tot necazul ce
li s-au f\cut lor pe cale, [i cum i-au scos
pe ei Domnul din mâna lui Faraon [i din
mâna Eghiptenilor.
9. {i s-a minunat Iotor de toate bun\t\]ile
care le-au f\cut lor Domnul, c\ i-au scos
pe ei din mâna Eghiptenilor [i din mâna
lui Faraon.
10. {i a zis Iotor> binecuvântat este
Domnul c\ au scos pe poporul s\u din
mâna Eghiptenilor [i din mâna lui Faraon.
11. Acum am cunoscut, c\ mare este
Domnul peste to]i dumnezeii, pentru c\ i-
au smerit pe ei.
12. {i a adus Iotor socrul lui Moisi arderi
de tot [i jertfe lui Dumnezeu, [i a venit
Aaron [i to]i b\trânii lui Israil, ca s\
m\nânce pâine cu socrul lui Moisi
înaintea lui Dumnezeu.
 IE{IREA
13. {i a fost a doua zi a [ezut Moisi s\
judece poporul, [i a st\tut tot poporul
înaintea lui Moisi de diminea]a pân\
seara.
14. {i v\zând Iotor toate câte face
poporului, a zis> ce este aceasta ce faci tu
poporului? Pentru ce [ezi tu singur? {i tot
poporul st\ înaintea ta de diminea]a pân\
seara?
15. {i a zis Moisi c\tre socrul s\u> c\ a
venit la mine poporul, ca s\ cear\ judecat\
de la Dumnezeu.
16. C\ci, când se ivesc între ei
neîn]elegeri [i vin la mine, judec pe
fiecare, [i înv\] pe ei poruncile lui
Dumnezeu [i legea lui.
17. {i a zis socrul lui Moisi c\tre dânsul>
nu faci bine lucrul acesta.
18. Cu stricare te vei strica [i tu [i tot
poporul acesta care este cu tine, greu este
]ie lucrul acesta, nu-l vei putea face tu
singur.
19. Acum dar ascult\-m\ [i te sf\tuiesc, [i
va fi Dumnezeu cu tine, fii tu poporului
întru cele ce sunt c\tre Dumnezeu, [i
poart\ cuvintele lor c\tre Dumnezeu.
20. {i le m\rturise[te lor poruncile lui
Dumnezeu [i legea lui, [i le arat\ lor c\ile
pe care s\ umble [i faptele care s\ fac\.
21. {i tu alege ]ie din tot poporul b\rba]i
puternici [i tem\tori de Dumnezeu,
b\rba]i drep]i care ur\sc trufia, [i-i pune
peste popor mai mari peste mie, [i
c\petenii peste sut\, [i c\petenii peste
cincizeci, [i mai mari peste zece.
22. {i s\ judece poporul în tot ceasul, iar
lucrurile grele s\ le aduc\ la tine, [i
judec\]ile cele mici s\ le judece ei, [i te
vor u[ura, [i ;]i vor ajuta.
23. De vei face cuvântul acesta, te va
înt\ri Dumnezeu, [i vei putea sta, [i tot
92
poporul acesta va ajunge cu pace la locul
s\u.
24. {i a ascultat Moisi cuvântul socrului
s\u, [i a f\cut toate câte i-a zis lui.
25. {i a ales Moisi b\rba]i puternici din
tot Israilul, [i i-a pus pe ei peste dân[ii mai
mari peste mie, [i c\petenii peste sut\, [i
mai mari peste cincizeci, [i mai mari peste
zece.
26. {i judeca poporul în tot ceasul, iar
lucrul cel greu aducea la Moisi, [i tot
lucrul cel u[or îl judecau ei.
27. {i a l\sat Moisi pe socrul s\u, [i s-a
dus în p\mântul s\u.
CAP. 19.
Preg\tirea pentru primirea legii.
Iar în luna a treia dup\ ce au ie[it fiii lui
Israil din p\mântul Eghipetului, în ziua
aceasta au venit în Pustia Sina.
2. {i s-au ridicat de la Rafidin [i au venit
în Pustia Sina, [i a t\b\rât acolo Israil în
preajma muntelui.
3. {i Moisi s-a suit în muntele lui
Dumnezeu, [i l-au strigat pe dânsul
Dumnezeu din munte, zicând> acestea vei
gr\i casei lui Iacov, [i vei spune fiilor lui
Israil.
4. :n[iv\ a]i v\zut câte am f\cut
Eghiptenilor, [i v-am luat pe voi ca pe
ni[te aripi de vulturi, [i v-am tras pe voi la
mine.
5. {i acum de ve]i asculta cuvântul meu
[i ve]i p\zi legea mea, ve]i fi mie popor
ales din toate neamurile, c\ al meu este tot
p\mântul.
6. {i voi ve]i fi mie preo]ie împ\r\teasc\
[i neam sfânt, aceste cuvinte vei gr\i fiilor
lui Israil.
7. {i a venit Moisi [i a chemat pe b\trânii
 IE{IREA
poporului, [i a gr\it înaintea lor toate
cuvintele acestea, care le-au poruncit lor
Dumnezeu.
8. {i a r\spuns tot poporul deodat\, [i a
zis> toate câte au zis Dumnezeu vom face
[i vom asculta, [i a adus Moisi cuvintele
poporului la Dumnezeu.
9. {i au zis Domnul c\tre Moisi> iat\ eu
voiu veni la tine în stâlp de nor, ca s\ m\
auz\ poporul gr\ind c\tre tine, [i vor crede
]ie în veci. {i a spus Moisi cuvintele
poporului c\tre Domnul.
10. {i au zis Domnul c\tre Moisi>
pogoar\-te de spune poporului, [i-i
cur\]e[te pe ei ast\zi [i mâine, [i s\-[i
spele hainele.
11. {i s\ fie gata în ziua a treia, c\ în ziua
a treia se va pogorî Domnul pe Muntele
Sinai înaintea a tot poporul.
12. {i vei a[eza poporul primprejur,
zicându-le> p\zi]i-v\ s\ nu v\ sui]i în
munte, nici s\ v\ atinge]i de ceva dintr-ale
lui, c\ tot cel ce se va atinge de munte, cu
moarte va muri.
13. S\ nu se ating\ de el mân\, c\ cu
pietre se va ucide sau cu s\geat\ se va
s\geta, ori vit\, ori om fie, nu va tr\i< iar
dac\ se vor dep\rta tunetele [i trâmbi]ele
[i norul de la munte, ei se vor sui în
munte.
14. {i s-a pogorât Moisi din munte la
popor, [i i-a sfin]it pe ei, [i [i-a sp\lat
hainele sale.
15. {i a zis poporului> fi]i gata, trei zile s\
nu v\ apropia]i de femei.
16. {i a fost a treia zi când se f\cea ziu\,
s-au f\cut tunete [i fulgere [i nori
întuneca]i pe Muntele Sinai, glasul
trâmbi]ei r\suna tare, [i s-a sp\imântat tot
poporul cel din tab\r\.
17. {i a scos Moisi poporul întru
93
întâmpinarea lui Dumnezeu din tab\r\, [i
a st\tut sub munte.
18. Iar Muntele Sinai fumega tot, c\ se
pogorâse Dumnezeu pe el în foc, [i se suia
fumul ca ni[te fum din cuptor, [i s-a
sp\imântat tot poporul foarte.
19. {i glasurile trâmbi]ei se înt\reau din
ce în ce, [i Moisi gr\ia< iar Dumnezeu
r\spundea lui cu glas.
20. {i s-au pogorât Domnul pe Muntele
Sinai, pe vârful muntelui, [i au chemat
Domnul pe Moisi în vârful muntelui, [i s-
a suit Moisi.
21. {i au gr\it Dumnezeu c\tre Moisi,
zicând> pogoar\-te [i m\rturise[te
poporului, ca nu cumva s\ se apropie c\tre
Dumnezeu s\ vaz\, [i vor c\dea dintr-în[ii
mul]ime.
22. {i preo]ii care se vor apropia c\tre
Domnul Dumnezeu, s\ se sfin]easc\, ca nu
cumva s\ se întoarc\ de c\tre ei Domnul.
23. {i a zis Moisi c\tre Dumnezeu> nu va
putea poporul s\ se suie în Muntele Sinai,
c\ tu ai m\rturisit nou\ zicând> osebe[te
muntele [i-l sfin]e[te pe el.
24. {i i-au zis lui Domnul> mergi,
pogoar\-te [i te suie tu [i Aaron cu tine< iar
pe preo]i [i pe popor s\ nu-i sile[ti a se sui
la Dumnezeu, ca nu cumva s\ piarz\ dintr-
în[ii Domnul.
25. {i s-a pogorât Moisi la popor [i a spus
lor.
CAP. 20.
Cele zece porunci.
{i au gr\it Domnul toate cuvintele acestea
zicând>
2. Eu sunt Domnul Dumnezeul t\u cel ce
te-am scos pe tine din p\mântul
Eghipetului, din casa robiei.
 IE{IREA
3. S\ nu ai al]i dumnezei afar\ de mine.
4. S\ nu-]i faci ]ie chip cioplit, nici
asem\narea vreunui lucru din câte sunt în
cer sus, [i din câte sunt pe p\mânt jos, [i
din câte sunt în ape sub p\mânt.
5. S\ nu te închini acelora [i s\ nu
sluje[ti lor< c\ eu sunt Domnul
Dumnezeul t\u, Dumnezeu râvnitor, cel
ce r\spl\tesc p\catele p\rin]ilor în fii pân\
la al treilea [i pân\ la al patrulea neam,
celor ce m\ ur\sc pe mine.
6. {i fac mil\ pân\ la a mia neam celor
ce m\ iubesc pe mine [i p\zesc poruncile
mele.
7. S\ nu iei numele Domnului
Dumnezeului t\u în de[ert, c\ nu va ierta
Domnul pe cel ce va lua numele lui în
de[ert.
8. Adu-]i aminte de ziua Sâmbetei s\ o
sfin]e[ti pe ea.
9. {ase zile lucreaz\ [i f\ toate lucrurile
tale.
10. Iar ziua a [aptea este Sâmb\ta
Domnului Dumnezeului t\u, s\ nu faci
într-aceea nici un lucru, nici tu [i feciorul
t\u [i fata ta, sluga ta [i slujnica ta, boul
t\u, înjug\torul t\u [i tot dobitocul t\u, [i
str\inul cel ce locuie[te cu tine.
11. C\ în [ase zile au f\cut Dumnezeu
cerul [i p\mântul [i marea [i toate câte
sunt într-însele, [i în ziua a [aptea au
odihnit< pentru aceea au binecuvântat
Dumnezeu ziua a [aptea [i o au sfin]it pe
ea.
12. Cinste[te pe tat\l t\u [i pe mama ta, ca
s\-]i fie ]ie bine [i s\ tr\ie[ti mult pe
p\mântul cel bun, care Domnul
Dumnezeul t\u ]i-l d\ ]ie.
13. S\ nu ucizi.
14. S\ nu preacurve[ti.
15. S\ nu furi.
94
16. S\ nu m\rturise[ti strâmb asupra
vecinului t\u m\rturie mincinoas\.
17. S\ nu pofte[ti femeia aproapelui t\u,
s\ nu pofte[ti casa vecinului t\u, nici
]arina lui, nici sluga lui, nici slujnica lui,
nici boul lui, nici înjug\torul lui [i nici o
vit\ a lui [i nici câte sunt ale aproapelui
t\u.
18. {i tot poporul vedea glasul [i luminile
[i sunetul trâmbi]ei [i muntele fumegând,
[i sp\imântându-se tot poporul, a st\tut
departe.
19. {i a zis c\tre Moisi> gr\ie[te tu nou\,
[i s\ nu gr\iasc\ c\tre noi Dumnezeu, ca
nu cumva s\ murim.
20. {i a zis lor Moisi> îndr\zni]i, c\ pentru
ca s\ v\ ispiteasc\ pe voi, au venit
Dumnezeu la voi, ca s\ fie frica lui întru
voi, ca s\ nu p\c\tui]i.
21. {i sta poporul departe, [i Moisi a intrat
în negura unde era Dumnezeu.
22. {i au zis Domnul c\tre Moisi> acestea
vei zice casei lui Iacov, [i vei spune fiilor
lui Israil> voi a]i v\zut c\ din cer am gr\it
c\tre voi.
23. S\ nu v\ face]i vou\ dumnezei de
argint [i dumnezei de aur< s\ nu v\ face]i
vou\ în[iv\.
24. Altar de p\mânt s\-mi face]i mie, [i s\
pune]i peste dânsul arderile cele de tot ale
voastre, [i jertfele cele de mântuire ale
voastre [i oile [i vi]eii vo[tri, în tot locul
unde voiu numi numele meu acolo, [i voiu
veni la tine [i te voiu binecuvânta.
25. Iar de vei face mie altar de piatr\, s\
nu-l zide[ti din pietre cioplite, pentru c\ ai
pus cu]itul t\u pe ele [i s-au pâng\rit.
26. S\ nu te sui pe trepte la altarul meu, ca
s\ nu descoperi urâciunea ta pe dânsul.
CAP. 21.
 IE{IREA
Rânduieli pentru casnici [i pentru
ucideri.
{i acestea sunt îndrept\rile, care le vei
pune înaintea lor.
2. De vei cump\ra rob Evreu, [ase ani s\
slujeasc\ ]ie< iar în al [aptelea an îl vei l\sa
pe el în dar.
3. Iar de va veni el singur, singur va ie[i<
iar de va intra [i femeia împreun\ cu
dânsul, va ie[i [i femeia lui.
4. Iar de va da lui femeie st\pânul, [i va
na[te lui femeia feciori [i fete, femeia [i
pruncii vor fi ai st\pânului s\u, numai el
singur va ie[i.
5. Iar de va r\spunde robul, zicând>
iubesc pe st\pânul meu [i pe femeie [i
pruncii mei, nu m\ voiu duce slobod.
6. S\-l aduc\ pe el st\pânul lui la
judecata lui Dumnezeu, [i atunci s\-l
aduc\ pe el la u[\ pe prag, [i s\-i
g\ureasc\ st\pânul lui urechea cu sula, [i
îi va sluji lui în veci.
7. Iar de î[i va vinde cineva fata roab\ de
cas\, nu va ie[i cum ies slujnicele.
8. Iar de nu va pl\cea st\pânului s\u
aceea pe care nu [i-a încredin]at-o, o va
l\sa pe ea slobod\< iar la neam str\in nu
are voie s\ o vânz\, pentru c\ o umile[te
pe ea.
9. Iar de ar încredin]a-o pe ea feciorului
s\u, dup\ dreptatea fetelor va face ei.
10. Iar de va lua pe alta de hran\ [i de cele
ce se cuvin ei [i pentru haine [i pentru
petrecerea ei, s\ nu o p\gubeasc\.
11. Iar de nu va face ei aceste trei, va ie[i
în dar f\r\ de argint.
12. Iar de va lovi cineva pe altul [i va
muri, cu moarte s\ se omoare.
13. Iar de nu va fi din voie, ci Dumnezeu
l-au dat în mâinile lui, da-voiu ]ie loc în
95
care s\ fug\ uciga[ul.
14. Iar de se va apuca cineva s\ omoare pe
vecinul s\u cu vicle[ug [i va fugi la altar,
de la altarul meu s\-l iei s\-l omori.
15. Cel ce bate pe tat\l s\u sau pe mama
sa, cu moarte s\ se omoare.
16. Cel ce va gr\i de r\u pe tat\l s\u sau
pe mama sa, cu moarte s\ se omoare.
17. Cel ce va fura pe cineva din fiii lui
Israil [i cu de-a sila îl va vinde [i se va afla
într-aceasta, cu moarte s\ se omoare.
18. Iar de se vor certa doi oameni, [i va
lovi unul pe altul cu piatr\ au cu pumnul,
[i nu va muri, [i va z\cea în pat,
19. De se va scula omul [i va umbla afar\
cu toiag, nevinovat va fi cel ce l-a lovit,
f\r\ numai vremea cât a z\cut [i leacurile
va pl\ti.
20. Iar de va lovi cineva pe robul s\u sau
pe roaba sa cu toiag, [i va muri de mâinile
lui, cu judecat\ se va pedepsi.
21. Iar de va tr\i o zi sau dou\, nu se va
pedepsi, pentru c\ argint al lui este.
22. Iar de se vor sf\di doi b\rba]i [i vor
lovi pe femeia ce are în pântece, [i va ie[i
pruncul ei neînchipuit, cu gloab\ s\ se
globeasc\, cât va pofti b\rbatul femeii, va
da dup\ cerere vrednic.
23. Iar de va fi pruncul închipuit, va da
suflet pentru suflet.
24. Ochi pentru ochi, dinte pentru dinte,
mân\ pentru mân\, picior pentru picior.
25. Arsur\ pentru arsur\, ran\ pentru ran\,
umfl\tur\ pentru umfl\tur\.
26. Iar de va lovi cineva ochiul robului s\u
sau ochiul roabei sale [i-l va orbi, slobozi
s\-i lase pe ei pentru ochiul lor.
27. Iar de va zdrobi dintele robului s\u sau
dintele roabei sale, va slobozi pe ei pentru
dintele lor.
28. Iar de va împunge taurul b\rbat sau
 IE{IREA
femeie [i va muri, cu pietre se va ucide
taurul, [i nu se vor mânca c\rnurile lui< iar
st\pânul taurului nevinovat va fi.
29. Iar de va fi fost vreun taur împung\tor
mai înainte de ieri [i de alalt\ieri, [i vor
spune st\pânului lui, [i nu-l va închide pe
dânsul, [i va omorî b\rbat sau femeie,
taurul cu pietre s\ se omoare, [i st\pânul
lui înc\ s\ moar\.
30. Iar de se va pune lui pre] s\ se
r\scumpere, va da r\scump\rare pentru
sufletul s\u, cât vor cere de la el.
31. Iar de va împunge fecior sau fat\, dup\
dreptatea aceasta vor face lui.
32. Iar de va împunge taurul rob sau
roab\, treizeci de drahme de argint va da
st\pânului lor, [i taurul cu pietre s\ se
omoare.
33. De va deschide cineva groap\ sau va
s\pa groap\ în piatr\, [i nu o va acoperi, [i
va c\dea înl\untru acolo vi]el sau asin,
34. St\pânul gropii va pl\ti, argint va da
st\pânului lor, iar stârvul al lui va fi.
35. Iar de va împunge taurul cuiva pe
taurul vecinului [i va muri, vor vinde
taurul cel viu [i vor împ\r]i argintul lui, [i
taurul cel mort îl vor împ\r]i.
36. Iar de va fi [tiut c\ este taurul
împung\tor mai dinainte de ieri [i de
alalt\ieri, [i vor fi spus st\pânului lui [i
nu-l va ]ine închis, va pl\ti taur pentru
taur, iar stârvul va fi al lui.
CAP. 22.
Pedeapsa pentru furti[ag [i alte p\cate.
De va fura cineva vi]el sau oaie, [i o va
junghia sau o va vinde, cinci vi]ei s\
pl\teasc\ pentru vi]el, [i patru oi pentru
oaie.
2. Iar de va afla cineva pe fur s\pând [i
96
b\tându-l va muri, nu se va omorî.
3. Iar de va face aceasta dup\ ce va r\s\ri
soarele, vinovat este, pentru moarte cu
moarte va muri. Iar de nu va avea ce s\
întoarc\ pentru furti[ag, el s\ se vânz\.
4. Iar de se va prinde [i se va afla în
mâna lui furti[agul viu, de la asin pân\ la
oaie îndoite s\ le pl\teasc\.
5. Iar de va pa[te cineva ]arin\ sau vie, [i
va l\sa vita sa s\ pasc\ ]arina altuia, s\
pl\teasc\ din ]arina sa dup\ rodul ei< iar de
va pa[te toat\ ]arina, cele mai bune din
]arina sa [i cele mai bune din via sa va
pl\ti.
6. Iar de va ie[i foc [i va afla m\r\cini, [i
va arde cl\i sau spice sau ]arin\, le va pl\ti
cel ce a aprins focul.
7. Iar de va da cineva vecinului s\u
argint sau unelte spre p\strare, [i se vor
fura din casa omului, de se va afla furul,
va pl\ti îndoit.
8. Iar de nu se va afla furul, va veni
Domnul casei înaintea lui Dumnezeu, [i
va jura cu adev\rat cum c\ el nu a f\cut
vicle[ug întru toate uneltele vecinului s\u,
asupr\-i toat\ strâmb\tatea gr\it\.
9. {i pentru vi]el [i pentru asin, [i pentru
oaie [i pentru hain\, [i pentru tot lucrul
pierdut de care se pâr\[te, de va jura
înaintea lui Dumnezeu va merge judecata
am=ndurora [i cel ce se va prinde prin
Dumnezeu, va pl\ti îndoit vecinului s\u.
10. Iar de va da cineva vecinului s\u asin
sau vi]el sau oaie sau orice vit\ s\-l
p\zeasc\, [i se va strica sau va muri sau se
va robi [i nimeni nu va [ti,
11. Va jura înaintea lui Dumnezeu cum c\
el nu a f\cut vicle[ug, ca s\ aib\ parte ori
în ce vit\ a aproapelui, [i a[a va primi
st\pânul lui, [i el nu va pl\ti.
12. Iar de se va fura de la el, îl va pl\ti
 IE{IREA
st\pânului lui.
13. Iar de se va prinde de hiare, îl va duce
la u[\, [i nu-l va pl\ti.
14. Iar de va cere cineva ceva de acestea
de la vecin, [i se va strica sau va muri sau
se va robi, [i st\pânul nu va fi cu dânsul, îl
va pl\ti.
15. Iar de va fi st\pânul cu dânsul, nu-l va
pl\ti< [i de va fi n\imit, se va socoti lui în
simbria lui.
16. Iar de va în[ela cineva fecioar\
nelogodit\ [i se va culca cu ea, cu zestre s\
o înzestreze pe ea lui[i femeie.
17. Iar de cumva ferind se va feri, [i nu va
vrea tat\l ei s\ o dea pe ea lui femeie, va
pl\ti el tat\lui ei argint dup\ cum este
zestrea fecioarelor.
18. Pe vr\jitori s\ nu-i l\sa]i s\ tr\iasc\.
19. Tot cel ce se culc\ cu dobitoc, cu
moarte s\ îi omorâ]i pe ei.
20. Cel ce jertfe[te dumnezeilor, cu
moarte s\ piar\, f\r\ numai Domnului.
21. {i pe cel nemernic s\ nu-l chinui]i,
nici s\-l întrista]i, pentru c\ [i voi a]i fost
nemernici în p\mântul Eghipetului.
22. La nici o v\duv\ [i la nici un s\rac s\
nu-i face]i r\u.
23. Iar de vei asupri pe ei cu r\u, [i
strigând ei se vor plânge c\tre mine, cu
auzul voiu auzi glasul lor.
24. {i m\ voiu aprinde cu mânie, [i voiu
omorî pe voi cu sabia, [i vor fi femeile
voastre v\duve [i fiii vo[tri s\raci de
p\rin]i.
25. Iar de vei da împrumut argint fratelui
celui s\rac, care este lâng\ tine s\ nu-l
sile[ti, s\ nu-i pui cam\t\ asupr\.
26. Iar de vei lua z\log haina vecinului
mai înainte de apusul soarelui, s\ o dai
înapoi lui.
27. Pentru c\ aceasta este acoper\mântul
97
lui, numai aceast\ hain\ are el, cu care î[i
acoper\ goliciunea sa, în ce va dormi? De
va striga c\tre mine, voiu auzi pe el, c\
milostiv sunt.
28. Pe Dumnezei s\ nu-i vorbe[ti de r\u,
[i pe mai marele poporului t\u s\ nu-l
gr\ie[ti de r\u.
29. Pârga ariei [i a teascului t\u s\ nu
întârzii a le da. Cele întâi n\scute ale fiilor
t\i vei da mie.
30. A[a vei face cu vi]elul t\u [i cu oaia ta
[i cu înjug\torul t\u, [apte zile vor fi sub
mam\-sa, iar în ziua a opta îl vei da mie.
31. {i b\rba]i sfin]i ve]i fi mie, [i carnea
cea rupt\ de hiar\ s\ nu o mânca]i, ci
câinelui o ve]i arunca pe ea.
CAP. 23.
Despre s\rb\tori.
S\ nu prime[ti cuvânt de[ert, s\ nu te
une[ti cu cel strâmb ca s\ fii m\rturie
strâmb\.
2. S\ nu fii cu cei mai mul]i spre r\u, s\
nu te adaugi cu mul]imea a te abate cu cei
mai mul]i, ca s\ aba]i judecata.
3. {i de cel s\rac s\ nu-]i fie mil\ la
judecat\.
4. Iar de vei întâlni boul vr\jma[ului t\u
sau înjug\torul lui r\t\cind, s\-l întorci s\-
l dai lui.
5. {i de vei vedea înjug\torul
vr\jma[ului t\u c\zut sub sarcina lui, s\
nu-l treci, ci s\ o ridici împreun\ cu el.
6. S\ nu aba]i judecata s\racului când se
judec\.
7. De tot cuvântul strâmb s\ te fere[ti, pe
cel nevinovat [i pe cel drept s\ nu-l omori,
[i s\ nu îndreptezi pe cel necurat pentru
daruri.
8. {i daruri s\ nu iei, c\ darurile orbesc
 IE{IREA
ochii celor ce v\d, [i stric\ cuvintele cele
drepte.
9. {i pe cel nemernic s\ nu-l înv\lui]i
nici s\-l nec\ji]i, c\ voi [ti]i sufletul
nemernicului, c\ voi nemernici era]i în
p\mântul Eghipetului.
10. {ase ani vei sem\na p\mântul t\u [i
vei aduna roadele lui<
11. Iar în al [aptelea an îi vei face odihn\
[i-l vei l\sa nelucrat, [i vor mânca s\racii
neamului t\u, iar r\m\[i]ele le vor mânca
hiarele câmpului< a[a vei face cu via ta [i
cu m\slinetul t\u.
12. În [ase zile s\ faci lucrurile tale, iar în
ziua a [aptea vei odihni, ca s\ se
odihneasc\ boul t\u [i înjug\torul t\u, [i
ca s\ r\sufle fiul slujnicei tale [i
nemernicul.
13. Toate câte am gr\it c\tre voi p\zi]i-le,
[i numele dumnezeilor str\ini s\ nu le
pomeni]i, nici s\ se auz\ din gura voastr\.
14. Trei vremi ale anului serba]i mie.
15. S\rb\toarea azimelor c\uta]i s\ o
p\zi]i, [apte zile ve]i mânca azim\ dup\
cum ]i-am poruncit ]ie pe vremea lunii
celei dint=i, pentru c\ într-aceea ai ie[it
din Eghipet, s\ nu te ar\]i înaintea mea
de[ert.
16. {i vei face s\rb\toarea seceri[ului
roadelor celor dint=i a lucrurilor tale, care
vei sem\na în ]arina ta. {i s\rb\toarea
s\vâr[itului la ie[irea anului, când aduni
lucrurile cele din ]arina ta.
17. În trei vremi ale anului se va ar\ta
toat\ partea b\rb\teasc\ înaintea
Domnului Dumnezeului t\u, c\ci când
voiu scoate neamurile de la fa]a ta [i voiu
l\rgi hotarele tale, nu va pofti nimeni
p\mântul t\u.
18. S\ nu jertfe[ti pe dospit sânge din
jertfa mea, nici s\ r\mân\ gr\simea
98
s\rb\torii mele pân\ diminea]a.
19. Pârga roadelor celor dint=i a
p\mântului t\u vei aduce în casa
Domnului Dumnezeului t\u, s\ nu fierbi
mielul în laptele mamei lui.
20. {i iat\ eu trimit pe :ngerul meu
înaintea fe]ei tale, ca s\ te p\zeasc\ pe
cale, ca s\ te duc\ în p\mântul care l-am
g\tit ]ie.
21. Ia aminte de tine însu]i [i ascult\ de
dânsul, [i nu-i fii necredincios lui, pentru
c\ nu se va l\sa el dup\ tine, c\ numele
meu este peste dânsul.
22. De vei asculta cu auzul glasul meu [i
vei face toate câte voiu porunci eu vou\ [i
vei p\zi leg\tura mea, ve]i fi mie popor
ales din toate neamurile, pentru c\ al meu
este p\mântul, [i voi ve]i fi mie preo]ie
împ\r\teasc\ [i neam sfânt. Aceste
cuvinte vei gr\i fiilor lui Israil> de ve]i auzi
cu auzul glasul meu [i ve]i face toate câte
voiu zice ]ie, vr\jma[ voiu fi vr\jma[ilor
t\i, [i potrivnic potrivnicilor t\i.
23. Pentru c\ va merge :ngerul meu, care
te va pov\]ui pe tine [i te va duce la
Amorei [i Hetei [i Ferezei [i Hananei [i
Gherghesei [i Evei [i Ievusei, [i-i voiu
sf\râma pe ei.
24. S\ nu te închini dumnezeilor lor, nici
s\ sluje[ti lor, s\ nu faci dup\ faptele lor<
ci stricând s\ strici capi[tile lor, [i
zdrobind s\ zdrobe[ti stâlpii lor.
25. {i s\ sluje[ti Domnului Dumnezeului
t\u, [i voiu binecuvânta pâinea ta [i vinul
t\u [i apa ta, [i voiu dep\rta sl\biciunea de
la voi.
26. Nu va fi neroditor nici sterp pe
p\mântul t\u, num\rul zilelor tale plinind
voiu plini.
27. {i voiu trimite frica pova]\ ]ie, [i voiu
îngrozi toate neamurile asupra c\rora
 IE{IREA
mergi tu, [i voiu face pe to]i potrivnicii t\i
s\ fug\.
28. {i voiu trimite viespi înaintea ta, [i
voiu scoate pe Amorei [i pe Evei [i pe
Hananei [i pe Hetei de la tine.
29. Nu voiu scoate pe ei într-un an, ca s\
nu se pustiasc\ p\mântul, [i s\ se
înmul]easc\ asupra ta hiarele p\mântului.
30. Cu încetul voiu scoate pe ei de la tine,
pân\ te vei înmul]i tu, [i vei mo[teni
p\mântul.
31. {i voiu pune hotarele tale de la Marea
Ro[ie pân\ la Marea Filistenilor, [i de la
pustiu pân\ la râul cel mare al Efratului< [i
voiu da în mâinile voastre pe cei ce [ed pe
p\mântul acela, [i voiu scoate pe ei de la
tine.
32. S\ nu faci cu ei, nici cu dumnezeii lor
leg\tur\.
33. {i s\ nu locuiasc\ în p\mântul t\u, ca
s\ nu te fac\ s\ p\c\tuie[ti împotriva mea,
c\ de vei sluji dumnezeilor lor, ace[tia vor
fi ]ie piedic\.
CAP. 24.
Moisi se suie a doua oar\ pe Muntele
Sinai.
{i lui Moisi au zis> suie-te la Domnul tu [i
Aaron [i Nadav [i Aviud [i [aptezeci din
b\trânii lui Israil, [i se vor închina de
departe Domnului.
2. {i se va apropia Moisi singur c\tre
Dumnezeu< iar ei nu se vor apropia, [i
poporul nu se va sui împreun\ cu ei.
3. {i a mers Moisi, [i povesti poporului
toate cuvintele lui Dumnezeu [i
îndrept\rile, [i a r\spuns tot poporul cu un
glas, zicând> toate cuvintele care le-au
gr\it Domnul, vom face [i le vom asculta.
4. {i a scris Moisi toate cuvintele
99
Domnului, [i mânecând Moisi de
diminea]\ a zidit jertfelnic sub munte, [i
dou\sprezece pietre pentru cele
dou\sprezece semin]ii ale lui Israil.
5. {i a trimis pe tinerii fiilor lui Israil, [i
au adus arderi de tot, [i au jertfit vi]ei
jertf\ de mântuire Domnului Dumnezeu.
6. {i luând Moisi jum\tate din sânge l-a
turnat într-un clondir< iar jum\tate l-a
turnat peste jertfelnic.
7. {i luând cartea legii o a citit în auzul
poporului, [i ei au zis> toate câte au gr\it
Domnul, vom face [i vom asculta.
8. {i luând Moisi sângele a stropit
poporul, [i a zis> iat\ sângele leg\turii,
care au f\cut Domnul cu voi pentru toate
cuvintele acestea.
9. {i s-au suit Moisi [i Aaron [i Nadav [i
Aviud [i [aptezeci din b\trânii lui Israil.
10. {i au v\zut locul unde au st\tut
Dumnezeul lui Israil, [i cele de sub
picioarele lui ca un lucru de c\r\mid\ de
sapfir, [i ca chipul t\riei cerului senin.
11. {i din cei ale[i ai lui Israil nu s-a
desp\r]it nici unul, [i s-au ar\tat în locul
lui Dumnezeu, [i au mâncat [i au b\ut.
12. {i au zis Domnul c\tre Moisi> suie-te
la mine în munte [i stai acolo, [i voiu da
]ie table de piatr\, legea [i poruncile care
le-am scris, ca s\ le pun lege lor.
13. {i sculându-se Moisi [i Isus cel ce sta
lâng\ el, s-au suit în muntele lui
Dumnezeu.
14. {i b\trânilor au zis> a[tepta]i în lini[te
aici, pân\ când ne vom înapoia la voi, [i
iat\ Aaron [i Or cu voi, de se va întâmpla
cuiva judecat\, s\ mearg\ la ei.
15. {i s-au suit Moisi [i Isus în munte, [i a
acoperit norul muntele.
16. {i s-a pogorât slava lui Dumnezeu pe
Muntele Sinai, [i l-a acoperit pe el norul
 IE{IREA
[ase zile, [i a chemat Domnul pe Moisi în
ziua a [aptea din mijlocul norului.
17. {i era chipul slavei Domnului, ca un
foc ce arde pe vârful muntelui înaintea
fiilor lui Israil.
18. {i a intrat Moisi în mijlocul norului, [i
s-a suit în munte< [i a fost acolo în munte
patruzeci de zile [i patruzeci de nop]i.
CAP. 25.
Rânduieli pentru cortul m\rturiei.
{i au gr\it Domnul c\tre Moisi, zicând>
2. Gr\ie[te fiilor lui Israil> strânge]i mie
pârg\ de la to]i c\rora le va p\rea în inima
lor s\ dea de bun\voie, [i ve]i strânge de la
ei pârga mea.
3. {i aceasta este pârga care ve]i strânge
de la dân[ii> aur, argint [i aram\,
4. {i vân\t [i mohorât [i ro[u îndoit, [i
m\tase r\sucit\ [i p\r de capr\.
5. {i piei de berbec ro[ite [i piei vinete [i
lemne neputrezitoare [i pietre de sardiu.
6. {i untdelemn pentru lumin\, aromate
pentru untuldelemn al ungerii [i pentru
t\mâie cu bun\ mireasm\.
7. {i pietre de sardiu [i pietre de s\pat la
um\rar [i la haina cea pân\ la c\lcâie.
8. {i vei face mie l\ca[ sfânt, [i m\ voiu
ar\ta între voi.
9. {i vei face mie dup\ toate câte î]i voiu
ar\ta în munte, chipul cortului [i chipul
tuturor vaselor lui, a[a vei face.
10. {i vei face sicriul m\rturiei din lemne
neputrezitoare, de doi co]i [i jum\tate de
lung, [i de un cot [i jum\tate de lat, [i de
un cot [i jum\tate de înalt.
11. {i-l vei polei cu aur curat pe
dinl\untru, [i pe dinafar\ îl vei polei, [i vei
face lui zim]i de aur suci]i împrejur.
12. {i vei face lui patru verigi de aur, [i le
100
vei pune pe cele patru cornuri ale lui, dou\
verigi pe o margine, [i alte dou\ pe a doua
margine.
13. {i vei face drugi de lemne
neputrezitoare, [i le vei polei cu aur curat.
14. {i vei b\ga drugi în verigile cele din
cornurile sicriului, ca s\ se ridice sicriul
cu ele.
15. În verigile sicriului vor fi drugii
neclinti]i.
16. {i vei pune înl\untru în sicriu
m\rturiile, care voiu da ]ie.
17. {i vei face acoper\mântul împ\c\rii
de aur v\rsat curat de doi co]i [i jum\tate
de lung, [i de un cot [i jum\tate de lat.
18. {i vei face doi Heruvimi de aur
turna]i, [i vei pune pe ei de amândou\
laturile acoper\mântului împ\c\rii.
19. {i se vor face un Heruvim de o parte [i
un Heruvim de cealalt\ parte a
acoper\mântului împ\c\rii.
20. {i vei face pe ace[ti doi Heruvimi pe
amândou\ marginile, Heruvimii vor fi cu
aripile întinse deasupra, umbrind cu
aripile lor peste acoper\mântul împ\c\rii,
[i fe]ele lor una c\tre alta, c\tre
acoper\mântul împ\c\rii vor fi fe]ele
Heruvimilor, [i vei pune acoper\mântul
împ\c\rii peste sicriu deasupra.
21. {i în sicriu vei pune m\rturiile, care
voiu da ]ie.
22. {i m\ voiu face cunoscut ]ie de acolo.
{i ;]i voiu gr\i ]ie deasupra
acoper\mântului împ\c\rii dintre cei doi
Heruvimi, care sunt peste sicriul
m\rturiei, [i toate câte voiu porunci ]ie
c\tre fiii lui Israil.
23. {i vei face mas\ de lemn neputrezitor,
de doi co]i de lung\, [i de un cot de lat\, [i
de un cot [i jum\tate de înalt\.
24. {i o vei polei cu aur curat, [i vei face
 IE{IREA
ei zim]i de aur suci]i împrejur, [i vei face
ei cunun\ de un lat de mân\ primprejur.
25. {i vei face zim] sucit împrejurul
cununii.
26. {i vei face patru verigi de aur, [i vei
pune verigile pe patru p\r]i ale picioarelor
ei sub cunun\.
27. {i vor fi verigile toarte drugilor, ca s\
ridice cu ele masa.
28. {i vei face drugii de lemne
neputrezitoare, [i-i vei polei cu aur curat,
[i se va ridica cu dân[ii masa.
29. {i vei face blidele ei [i c\]uile [i
vasele de turnat [i paharele, întru care vei
turna cu ele, de aur curat le vei face pe ele.
30. {i vei pune pe mas\ pâinile punerii
înainte, pururea înaintea mea.
31. {i vei face sfe[nic de aur curat b\tut s\
faci sfe[nicul, fusul lui [i ramurile [i
scafele [i meri[oarele [i florile dintr-însul
s\ fie.
32. {ase ramuri s\ ias\ de pe laturile lui>
trei ramuri ale sfe[nicului dintr-o latur\, [i
trei ramuri ale sfe[nicului din latura
cealalt\.
33. {i trei scafe f\cute ca nucu[oarele,
într-o ramur\ meri[or [i crin< a[a [i la cele
[ase ramuri care ies din sfe[nic.
34. {i în sfe[nic patru scafe f\cute ca
nucu[oarele, în fiecare ramur\ meri[oarele
[i florile ei.
35. Meri[orul sub cele dou\ ramuri dintr-
însul, [i meri[or sub cele patru ramuri
dintr-însul< a[a la cele [ase ramuri care ies
din sfe[nic, [i în sfe[nic patru scafe f\cute
ca nucu[oarele.
36. Meri[oarele [i ramurile dintr-însul s\
fie turnate tot din aur curat.
37. {i vei face lui [apte candele, [i-i vei
pune fe[tilele [i vor lumina dintr-o fa]\.
38. {i muc\rile lui [i t\vi]ele lui din aur
101
curat le vei face.
39. Toate vasele acestea un talant de aur
curat.
40. Vezi s\ faci toate dup\ chipul, care s-
au ar\tat ]ie în munte.
CAP. 26.
Facerea cortului.
{i vei face cortul din zece covoare de
m\tase r\sucit\, [i cu vân\t [i cu mohorât
[i cu ro[u împletit\ ca Heruvimii, lucru de
]es\tor s\ le faci pe ele.
2. Lungul unui covor de dou\zeci [i opt
de co]i, [i l\]imea unui covor de patru co]i,
s\ fie un covor, o m\sur\ va fi la toate
covoarele.
3. {i cinci covoare se vor ]ine unul de
altul, [i celelalte cinci covoare se vor ]ine
iar unul de altul.
4. {i vei face lor cheotori vinete la
marginea unui covor de o parte la
împreunare, [i a[a vei face la marginea
covorului dinafar\ la împreunarea a doua.
5. {i cincizeci de cheotori vei face la
covor, [i cincizeci de cheotori vei face de
o parte a covorului, ca s\ se lege cu
cel\lalt covor stând unul c\tre altul fa]\ în
fa]\.
6. {i vei face cincizeci de copci de aur, [i
vei împreuna un covor cu altul cu copcile,
[i va fi un cort.
7. {i vei face acoperi[uri de p\r
acoper\mânt peste cort, unsprezece
acoperi[uri s\ le faci.
8. Lungimea unui acoperi[ s\ fie de
treizeci de co]i, [i de patru co]i s\ fie
l\]imea unui acoperi[, aceea[i m\sur\ va fi
la cele unsprezece acoperi[uri.
9. {i vei împreuna cinci acoperi[uri într-
un loc, [i [ase acoperi[uri într-un loc, [i
 IE{IREA
vei îndoi acoperi[ul al [aselea în fa]a
cortului.
10. {i vei face cincizeci de cheotori la
marginea unui acoperi[, care va fi la
mijlocul împreun\rii, [i cincizeci de
cheotori vei face pe marginea
acoperi[ului, ce se împreun\ cu al doilea.
11. {i vei face cincizeci de verigi de
aram\, [i vei împreuna verigile din
cheotori, [i vei împreuna acoperi[urile, [i
vor fi unul.
12. {i vei pune dedesubt ce trece din
acoperi[urile cortului, jum\tate ce trece
din acoperi[uri vei acoperi ce trece din
acoperi[urile cortului, cu acestea vei
acoperi dinapoia cortului.
13. Un cot dintr-o parte, un cot din
cealalt\ parte ce prisose[te din
acoperi[uri, din lungimea acoperi[urilor
cortului va fi de acoperit peste coastele
cortului de o parte [i de cealalt\ parte, ca
s\-l acopere.
14. {i vei face acoper\mânt cortului din
piei de berbec ro[ite, [i peste acestea
deasupra acoper\mânturi din piei vinete.
15. {i vei face stâlpi cortului din lemne
neputrezitoare.
16. De zece co]i s\ faci un stâlp, [i de un
cot [i jum\tate l\]imea unui stâlp.
17. Dou\ gardine la un stâlp stând una
c\tre alta, a[a s\ faci la to]i stâlpii cortului.
18. {i vei face stâlpi cortului dou\zeci de
stâlpi dinspre partea cea de c\tre
miaz\noapte.
19. {i patruzeci de piuli]e de argint s\ faci
la cei dou\zeci de stâlpi, dou\ piuli]e la un
stâlp de amândou\ capetele lui, [i dou\
piuli]e la alt stâlp de amândou\ capetele
lui.
20. {i în partea a doua cea de c\tre austru,
dou\zeci de stâlpi.
102
21. {i patruzeci de piuli]e ale lor de argint,
dou\ piuli]e la un stâlp de amândou\
capetele lui, [i dou\ piuli]e la alt stâlp de
amândou\ capetele lui.
22. {i dinapoia cortului dinspre partea cea
de c\tre mare vei face [ase stâlpi.
23. {i doi stâlpi vei face la unghiurile
cortului dind\r\t.
24. {i vor fi deopotriv\ de jos, [i întru una
se vor împreuna, [i vor fi întocmai din
capete cu o împreunare< a[a vei face la
amândou\ unghiurile întocmai s\ fie.
25. {i vor fi opt stâlpi [i [aisprezece
piuli]e de argint, dou\ piuli]e la un stâlp [i
dou\ piuli]e la alt stâlp de amândou\
capetele lui.
26. {i s\ faci z\voare din lemne
neputrezitoare, cinci z\voare la un stâlp de
o parte a cortului,
27. {i cinci z\voare la al doilea stâlp al
cortului, [i cinci z\voare la stâlpul
dind\r\t al p\r]ii cortului de c\tre mare.
28. {i z\vorul cel din mijloc, prin mijlocul
stâlpilor s\ se petreac\ de o parte pân\ la
cealalt\ parte.
29. {i stâlpii s\-i fereci cu aur, [i verigile
în care vei b\ga z\voarele, s\ le faci de
aur, [i z\voarele s\ le poleie[ti cu aur.
30. {i vei ridica cortul dup\ chipul, care s-
a ar\tat ]ie în munte.
31. {i vei face catapeteasma din vân\t [i
din mohorât, [i din ro[u r\sucit [i din
m\tase r\sucit\.
32. S\ o faci pe ea cu Heruvim, [i s\ o pui
pe patru stâlpi neputrezitori polei]i cu aur
[i capetele lor de aur, [i învelitorile lor
patru de argint.
33. {i vei pune catapeteasma pe stâlpi< [i
dup\ catapeteasm\ vei b\ga sicriul
m\rturiei, [i catapeteasma va desp\r]i
vou\ între sfânta, [i între Sfânta Sfintelor.
 IE{IREA
34. {i cu catapeteasma vei acoperi sicriul
m\rturiei în Sfânta Sfintelor.
35. {i vei pune masa dinafar\ de
catapeteasm\, [i sfe[nicul în fa]a mesei
dinspre partea cortului cea de c\tre
miaz\zi, [i masa o vei pune dinspre partea
cortului cea de c\tre miaz\noapte.
36. {i vei face u[ii perdea din
acoper\mânt vân\t [i mohorât, [i ro[u
sucit [i de m\tase r\sucit\, lucru de
împestri]\tor.
37. {i vei face perdelei cinci stâlpi de
lemne neputrezitoare< [i-i vei polei cu aur
[i c\p\t=iele lor de aur, [i vei v\rsa lor
cinci piuli]e de aram\.
CAP. 27.
Altarul jertfelor [i împrejmuirea
cortului.
{i s\ faci altar de lemne neputrezitoare de
cinci co]i de lung [i de cinci co]i de lat, cu
patru unghiuri s\ fie altarul [i de trei co]i
în\l]imea lui.
2. {i vei face coarne în cele patru
unghiuri, dintr-însul s\ fie coarnele, [i le
vei acoperi cu aram\.
3. {i vei face cunun\ altarului [i
acoper\mântul lui [i paharele lui [i
furcu]ele lui [i vatra lui [i toate vasele lui,
le vei face de aram\.
4. {i s\ faci lui gr\tar de aram\ în chip de
mreaj\, [i vei face gr\tarului patru verigi
de aram\ în cele patru cornuri.
5. {i le vei pune sub gr\tarul
jertfelnicului din jos, [i va fi gr\tarul pân\
la jum\tatea altarului.
6. {i vei face altarului drugi de lemne
neputrezitoare, [i-i vei fereca cu aram\.
7. {i vei b\ga drugi în verigi, [i s\ fie
drugi la amândou\ capetele altarului, ca
103
s\-l poat\ ridica pe dânsul.
8. Scobit de scânduri îl vei face, dup\
cum ]i s-a ar\tat în munte, a[a s\-l faci.
9. {i vei face curte cortului dinspre
partea cea de c\tre austru, pânzele cur]ii
de m\tase r\sucit\, lungi de o sut\ de co]i
de o parte.
10. {i stâlpii lor dou\zeci, [i piuli]ele lor
dou\zeci de aram\, [i verigile lor [i
arcurile lor de argint.
11. A[a [i în partea cea de c\tre
miaz\noapte pânzele de o sut\ de co]i de
lungi, [i stâlpii lor dou\zeci [i piuli]ele lor
dou\zeci de aram\, [i verigile lor [i
arcurile stâlpilor [i piuli]ele lor ferecate cu
argint.
12. Iar l\]imea cur]ii dinspre apus pânza
de cincizeci de co]i, [i stâlpii lor zece, [i
temeiurile lor zece.
13. {i l\]imea cur]ii de c\tre r\s\rit pânza
de cincizeci de co]i, [i stâlpii lor zece, [i
temeiurile lor zece.
14. {i de cincisprezece co]i în\l]imea
pânzelor de o parte< stâlpii lor trei, [i
piuli]ele lor trei.
15. {i de cealalt\ parte cincisprezece co]i
de înalte pânzele, stâlpii lor trei, [i
piuli]ele lor trei.
16. {i perdeaua por]ii cur]ii de dou\zeci
de co]i de înalt, vân\t [i mohorât [i ro[u
împletit, [i m\tase r\sucit\ cu
împestri]\turi de croitor, stâlpii lor patru,
[i temeiurile lor patru.
17. To]i stâlpii cur]ii împrejur fereca]i cu
argint, [i capetele lor de argint, [i
temeiurile lor de aram\.
18. Iar lungimea împrejmuirii de o parte [i
de alta de câte o sut\ de co]i, [i l\rgimea
de o parte [i de alta de câte cincizeci de
co]i, [i în\l]imea de cinci co]i, fiind de
m\tase r\sucit\, [i piuli]ele stâlpilor de
 IE{IREA
aram\.
19. {i toate vasele [i toate uneltele [i
]\ru[ii cur]ii, de aram\.
20. {i tu porunce[te fiilor lui Israil s\
aduc\ ]ie untdelemn de m\sline f\r\
drojdii, curat, ales pentru candel\, ca s\
arz\ lumin\ totdeauna în cortul m\rturiei
dinafar\ de catapeteasma ce este peste
sicriul legii.
21. {i o va aprinde Aaron [i fiii lui de
seara pân\ diminea]a înaintea Domnului,
lege ve[nic\ întru neamurile voastre de la
fiii lui Israil.
CAP. 28.
Ve[mintele sfin]ite.
{i tu adu la tine pe Aaron fratele t\u [i pe
fiii lui [i din fiii lui Israil, ca s\-mi fie mie
preo]i> Aaron [i Nadav [i Aviud [i Eleazar
[i Itamar fiii lui Aaron.
2. {i vei face ve[mânt sfânt lui Aaron
fratelui t\u spre cinste [i m\rire.
3. {i tu gr\ie[te tuturor celor cu cuget
în]elept, pe care i-am umplut de duhul
în]elepciunii [i al în]elegerii, [i vor face
ve[mânt sfânt lui Aaron pentru sfin]ire, cu
care s\-mi preo]easc\ mie.
4. {i acestea sunt ve[mintele care vor
face> pieptar [i um\rar [i hain\ pân\ la
c\lcâie [i hain\ str\lucit\ [i mitr\ [i brâu,
[i vor face ve[minte sfinte lui Aaron [i
fiilor lui, ca s\ preo]easc\ mie.
5. {i ei vor lua fir de aur [i vân\t [i
mohorât [i ro[u [i m\tase.
6. {i vor face um\rarul de m\tase toars\,
lucru ]esut de împestri]\tor.
7. Dou\ um\rare vor fi lui ]inându-se
unul de altul de amândou\ p\r]ile atârnate.
8. {i ]es\tura um\rarelor care este într-
însul dup\ lucrul dintr-însa, va fi de aur
104
curat, de vân\t, de mohorât, de ro[u tors [i
de m\tase r\sucit\.
9. {i vei lua dou\ pietre, pietre de
smaragd, [i vei s\pa în ele numele fiilor
lui Israil.
10. {ase nume pe o piatr\, [i celelalte [ase
nume pe a doua piatr\, dup\ neamurile lor.
11. Lucru de me[te[ug în piatr\, s\p\tur\
de pecete vei s\pa amândou\ pietrele pe
numele fiilor lui Israil.
12. {i vei pune amândou\ pietrele peste
umerii um\rarului, pietre de pomenire
sunt fiilor lui Israil< [i va purta Aaron
numele fiilor lui Israil înaintea Domnului
peste amândoi umerii s\i, pomenire pentru
ei.
13. {i vei face paveze de aur curat.
14. {i vei face dou\ l\n]i[oare de aur curat
amestecate cu flori, lucru împletit, [i vei
pune l\n]i[oarele împletite peste paveze
pe umerii lor dinainte.
15. {i vei face engolpion de judec\]i,
lucru de ]es\tor, dup\ cum s-a f\cut
um\rarul s\-l faci din aur [i din vân\t, [i
din mohorât [i din ro[u sucit, [i din m\tase
r\sucit\ îl vei face.
16. În patru unghiuri va fi îndoit de o
palm\ de lung [i de o palm\ de lat.
17. {i vei ]ese într-însul ]es\turi de piatr\
cu patru rânduri, un rând de pietre va fi
sardiu, topaz [i smaragd un rând.
18. {i al doilea rând antracs [i sapfir [i
iaspis.
19. {i al treilea rând lighiriu, ahatis [i
ametist.
20. {i al patrulea rând hrisolit [i viriliu [i
onih, acoperite cu aur [i legate cu aur s\
fie dup\ rândul lor.
21. {i pietrele s\ fie dup\ numele fiilor lui
Israil dou\sprezece înaintea Domnului, pe
amândoi umerii lui dou\sprezece dup\
 IE{IREA
numele lor, dup\ neamurile lor, s\p\turi
de pece]i, fiec\ruia dup\ nume, s\ fie
dou\sprezece semin]ii.
22. {i vei face peste engolpion l\n]i[oare
împletite lucru de sârm\ de aur curat.
23. {i va purta Aaron numele fiilor lui
Israil în engolpionul judec\]ii pe piept,
când va intra în sfânta, pomenire înaintea
lui Dumnezeu.
24. {i vei pune pe engolpionul judec\]ii
l\n]i[oarele cele împletite, pe amândou\
p\r]ile engolpionului le vei pune.
25. {i cele dou\ paveze le vei pune pe
amândoi umerii um\rarului de c\tre fa]\.
26. {i vei pune pe engolpionul judec\]ii
ar\tarea [i adev\rul, [i va fi pe pieptul lui
Aaron când va intra în sfânta înaintea
Domnului, [i va purta Aaron judec\]ile
fiilor lui Israil pe piept înaintea Domnului
pururea.
27. {i vei face hain\ pân\ la c\lcâie tot de
vân\t.
28. {i va fi gura ei dintr-însa în mijloc,
având guler împrejurul gurii, lucru ]esut,
împletitura ]esut\ dintr-însa ca s\ nu se
spintece.
29. {i vei face pe marginea hainei din jos
ca ni[te rodii mici, de rodii înflori]i, de
vân\t [i mohorât, [i de ro[u sucit [i de
m\tase r\sucit\ pe marginea hainei
împrejur.
30. {i într-acela[i chip rodii mici de aur [i
clopo]ei în mijlocul lor primprejur, dup\
fiecare rodie de aur clopo]el, [i floare pe
marginea hainei primprejur.
31. {i va fi când va sluji Aaron, ascultat va
fi glasul lui, când va intra în sfânta
înaintea Domnului, [i când va ie[i, ca s\
nu moar\.
32. {i vei face tabl\ de aur curat, [i vei
s\pa într-însa chip de pecete, sfin]ire
105
Domnului.
33. {i vei pune peste ea vân\t sucit, [i va
fi pe mitr\ în partea ei dinainte, [i va fi pe
fruntea lui Aaron.
34. {i va purta Aaron p\catele celor ce au
adus jertfe, oricâte vor sfin]i fiii lui Israil,
a toat\ darea sfintelor lor, [i va fi pe
fruntea lui Aaron pururea primit\ lor
înaintea Domnului.
35. {i leg\turile hainelor de m\tase, [i vei
face mitr\ de vison, [i brâu vei face lucru
împestri]at.
36. {i fiilor lui Aaron vei face haine [i
brâne, [i chidare vei face lor spre cinste [i
spre m\rire.
37. {i vei îmbr\ca cu acestea pe Aaron
fratele t\u [i pe fiii lui dup\ dânsul, [i vei
unge pe ei, [i vei des\vâr[i mâinile lor, [i
vei sfin]i pe ei ca s\ fie mie preo]i.
38. {i vei face lor fote de in s\ acopere
goliciunea trupului lor, de la br=u pân\ la
coapse s\ fie.
39. {i va purta Aaron [i fiii lui acestea,
când vor intra în cortul m\rturiei sau când
vor merge s\ slujeasc\ la altarul din
sfânta, [i nu vor aduce peste sine p\cat, ca
s\ nu moar\. Lege ve[nic\ lui [i semin]iei
lui dup\ dânsul.
CAP. 29.
Sfin]irea preo]ilor.
{i acestea sunt, care vei face lor< vei sfin]i
pe dân[ii, ca s\ slujeasc\ ei mie.
2. Vei lua din boi un vi]el [i doi berbeci
cura]i, [i pâini azime fr\mântate în
untdelemn, [i turte nedospite unse cu
untdelemn, de f\in\ aleas\ de grâu s\ le
faci pe ele.
3. {i s\ le pui într-o co[ni]\, [i le vei
aduce în co[ni]\ [i vi]elul [i cei doi
 IE{IREA
berbeci.
4. {i pe Aaron [i pe fiii lui vei aduce la
u[ile cortului m\rturiei, [i vei sp\la pe ei
cu ap\.
5. {i luând ve[mintele, vei îmbr\ca pe
Aaron fratele t\u cu haina cea pân\ jos [i
um\rarul [i engolpionul< [i vei împreuna
engolpionul cu um\rarul.
6. {i vei pune mitra pe capul lui, [i vei
pune tabla sfin]eniei pe mitr\.
7. {i vei lua din untuldelemn al ungerii,
[i vei turna pe capul lui, [i vei unge pe
dânsul.
8. {i pe fiii lui vei aduce, [i vei îmbr\ca
pe ei cu hainele, [i vei încinge pe ei cu
brânele.
9. {i vei pune lor chidarele, [i vor fi
preo]i mie în veac, [i vei s\vâr[i mâinile
lui Aaron [i mâinile fiilor lui.
10. {i vei aduce un vi]el la u[ile cortului
m\rturiei, [i vor pune Aaron [i fiii lui
mâinile pe capul vi]elului înaintea
Domnului la u[ile cortului m\rturiei.
11. {i vei junghia vi]elul înaintea
Domnului la u[ile cortului m\rturiei.
12. {i vei lua din sângele vi]elului, [i vei
pune pe coarnele altarului cu degetul t\u<
iar cel\lalt sânge îl vei turna tot, la
marginea altarului jos.
13. {i vei lua toat\ gr\simea ce este pe
pântece, [i prapurul ficatului [i amândoi
r\runchii [i seul cel de peste ei, [i le vei
pune pe altar.
14. Iar c\rnurile vi]elului [i pielea [i
baliga le vei arde cu foc afar\ de tab\r\, c\
pentru p\cat este.
15. {i vei lua un berbec, [i Aaron [i fiii lui
vor pune mâinile lor pe capul berbecului.
16. {i vei junghia berbecul, [i luând
sângele vei turna pe altar împrejur.
17. {i berbecul îl vei face buc\]ele, [i vei
106
sp\la ma]ele [i picioarele cu ap\, [i le vei
pune deasupra buc\]elelor împreun\ cu
capul.
18. {i vei aduce berbecul tot pe altar,
ardere de tot Domnului întru miros de
bun\ mireasm\, jertf\ Domnului este.
19. {i vei lua al doilea berbec, [i va pune
Aaron [i fiii lui mâinile lor pe capul
berbecului.
20. {i-l vei junghia [i vei lua din sângele
lui, [i vei pune pe vârful urechii celei
drepte a lui Aaron [i pe vârful mâinii celei
drepte [i pe vârful piciorului celui drept [i
pe vârfurile urechilor celor drepte a fiilor
lui, [i pe vârfurile mâinilor drepte [i pe
vârfurile picioarelor drepte.
21. {i vei lua din sângele care este pe altar
[i din untuldelemn al ungerii, [i vei stropi
peste Aaron [i pe ve[mântul lui, [i peste
fiii lui [i peste ve[mintele fiilor lui
împreun\ cu dânsul, [i se va sfin]i el [i
haina lui [i fiii lui [i hainele fiilor lui cu
dânsul< iar sângele berbecului îl vei turna
pe altar împrejur.
22. {i vei lua de la berbec gr\simea lui [i
gr\simea care acoper\ pântecele [i
prapurul ficatului [i r\runchii amândoi, [i
gr\simea cea de peste ei [i armul cel drept,
c\ este s\vâr[ire aceasta.
23. {i o pâine din cele cu untuldelemn, [i
o turt\ din co[ni]a azimelor celor puse
înaintea Domnului.
24. {i vei pune toate pe mâinile lui Aaron
[i pe mâinile fiilor lui, spre aducere
osebit\ Domnului.
25. {i le vei lua pe ele din mâinile lor, [i le
vei aduce pe altarul arderii de tot întru
miros de bun\ mireasm\ înaintea
Domnului, jertf\ este Domnului.
26. {i vei lua pieptul din berbecul
s\vâr[irii, care este a lui Aaron, [i-l vei
 IE{IREA
osebi pe el osebire înaintea Domnului, [i
va fi ]ie parte.
27. {i vei sfin]i pieptul cel osebit [i armul
cel osebit, care s-au luat din berbecul
s\vâr[irii de la Aaron [i de la fiii lui.
28. {i va fi lui Aaron [i fiilor lui lege
ve[nic\ de la fiii lui Israil, c\ este aceasta
osebire [i luare din jertfele cele de
mântuire ale fiilor lui Israil, luare
Domnului,
29. {i haina sfintei, care este a lui Aaron
va fi fiilor lui dup\ dânsul, s\ se ung\ ei
întru acelea [i s\ se s\vâr[easc\ mâinile
lor.
30. {apte zile se va ;mbr\ca cu aceea
preotul, care din fiii lui Israil în locul lui
va intra în cortul m\rturiei s\ slujeasc\ în
cele sfinte.
31. {i vei lua berbecul s\vâr[irii, [i vei
fierbe c\rnurile în loc sfânt.
32. {i vor mânca Aaron [i fiii lui c\rnurile
berbecului [i pâinile cele din co[ni]\, [i
lâng\ u[ile cortului m\rturiei le vor mânca
pe ele.
33. :ntru care s-au sfin]it întru dânsele, ca
s\ se s\vâr[easc\ mâinile lor, s\-i
sfin]easc\ pe ei, [i cei de alt neam s\ nu
m\nânce dintr-însele, pentru c\ sunt
sfinte.
34. Iar de va r\mâne din c\rnurile jertfei
s\vâr[irii [i din pâine pân\ diminea]a, vei
arde acelea cu foc [i nu se vor mânca, c\
sfin]ire sunt.
35. {i vei face lui Aaron [i fiilor lui a[a
dup\ toate câte am poruncit ]ie, în [apte
zile vei s\vâr[i mâinile lor.
36. {i vi]elul cel pentru p\cat îl vei face în
ziua cur\]eniei, [i vei cur\]i altarul când te
vei sfin]i tu pe el, [i-l vei unge ca s\-l
sfin]e[ti.
37. {apte zile vei cur\]i altarul [i-l vei
107
sfin]i [i va fi altarul Sfânta Sfintelor, tot
cel ce se va atinge de altar se va sfin]i.
38. {i acestea sunt cele ce vei face pe
altar> doi miei cura]i de câte un an în toate
zilele pe altar necurmat, jertf\ necurmat\.
39. Un miel vei face diminea]a, [i al
doilea miel vei face seara.
40. {i a zecea parte de f\in\ curat\
fr\mântat\ cu untdelemn a[ezat, a patra
parte dintr-un hin, [i turnare de vin a patra
parte dintr-un hin la un miel.
41. {i mielul al doilea îl vei face seara
dup\ jertfa cea de diminea]\ [i dup\
turnarea lui, vei face spre miros de bun\
mireasm\ jertf\ Domnului.
42. Jertfa cea necurmat\ întru neamurile
voastre înaintea Domnului la u[ile
cortului m\rturiei, întru care m\ voiu ar\ta
acolo ca s\ gr\iesc ]ie.
43. {i voiu porunci acolo fiilor lui Israil, [i
m\ voiu sfin]i întru slava mea.
44. {i voiu sfin]i cortul m\rturiei [i altarul
[i pe Aaron [i pe fiii lui voiu sfin]i, ca s\
preo]easc\ mie.
45. {i m\ voiu chema întru fiii lui Israil, [i
voiu fi lor Dumnezeu.
46. {i vor cunoa[te c\ eu sunt Domnul
Dumnezeul lor, cel ce i-am scos pe ei din
p\mântul Eghipetului, s\ m\ chem lor, [i
s\ fiu lor Dumnezeu.
CAP. 30.
Altarul t\mâierii.
{i vei face mie altar de t\mâiere din lemne
neputrezitoare, [i-l vei face de un cot de
lung, [i de un cot de larg.
2. În patru unghiuri va fi, [i de doi co]i de
înalt, dintr-însul vor fi coarnele lui.
3. {i-l vei polei cu aur curat, gr\tioara lui
[i pere]ii lui împrejur [i coarnele lui, [i vei
 IE{IREA
face lui cunun\ de aur împletit\ împrejur.
4. {i dou\ verigi de aur curat vei face lui
sub cununa cea împletit\ a lui, de
amândou\ laturile vei face într-amândou\
coastele, [i s\ fie încle[ta]i drugii, ca s\-l
ridice cu ei.
5. {i vei face drugi de lemne
neputrezitoare, [i-i vei fereca cu aur.
6. {i-l vei pune în fa]a catapetesmei, care
este peste sicriul m\rturiilor, întru care m\
voiu ar\ta eu ]ie acolo.
7. {i va t\mâia peste dânsul Aaron
t\mâie tocmit\ m\runt\ diminea]a,
diminea]a când va tocmi luminile, va
t\mâia peste dânsul.
8. {i când va aprinde Aaron lumina
seara, va t\mâia peste dânsul t\mâiere
neîncetat\ pururea înaintea Domnului
întru neamurile lor.
9. {i nu ve]i aduce pe el alt\ t\mâie,
aducere de jertf\ [i turnare s\ nu turna]i
peste dânsul.
10. {i se va ruga Aaron peste coarnele lui
o dat\ în an din sângele cur\]eniei
p\catelor iert\rii, o dat\ în an va cur\]i pe
el în neamurile lor, Sfânta Sfintelor este
Domnului.
11. {i au gr\it Domnul c\tre Moisi
zicând>
12. De vei lua num\rul fiilor lui Israil,
când vei cerceta pe ei, [i vor da fiecare
r\scump\rare pentru sufletul s\u
Domnului, nu va fi întru ei c\dere, când se
vor num\ra.
13. {i aceasta este, care vor da cei ce se
vor num\ra, jum\tate de didrahm\, care
este dup\ didrahma cea sfânt\, dou\zeci
de bani didrahma< iar jum\tate de
didrahm\ dare Domnului.
14. Tot care vine la num\r de la dou\zeci
de ani [i mai sus, va da dare Domnului.
108
15. Cel bogat nu va ad\uga, [i cel s\rac nu
va împu]ina din jum\tate de didrahm\ a da
dare Domnului, s\ se roage pentru
sufletele voastre.
16. {i vei lua argintul cel dat de la fiii lui
Israil, [i-l vei da la lucrul cortului
m\rturiei, [i va fi fiilor lui Israil pomenire
înaintea Domnului, ca s\ se milostiveasc\
spre sufletele voastre.
17. {i au gr\it Domnul c\tre Moisi,
zicând>
18. F\ sp\l\toare de aram\, [i c\p\tâiul ei
de aram\, ca s\ fie de sp\lat, [i o vei pune
între cortul m\rturiei [i între altar.
19. {i vei turna într-însa ap\, [i î[i vor
sp\la Aaron [i fiii lui dintr-însa mâinile [i
picioarele cu ap\.
20. Când vor intra în cortul m\rturiei se
vor sp\la cu ap\, [i nu vor muri, sau când
vor intra la altar s\ slujeasc\ [i s\ aduc\
arderi de tot Domnului, când vor intra în
cortul m\rturiei se vor sp\la cu ap\, ca s\
nu moar\.
21. {i va fi lor lege ve[nic\, lui [i
semin]iei lui dup\ dânsul.
22. {i au gr\it Domnul c\tre Moisi,
zicând>
23. {i tu ia mirosuri de floare de smirn\
aleas\ cinci sute de sicli, [i de scor]i[oar\
mirositoare jum\tate atâta dou\ sute [i
cincizeci, [i de trestie mirositoare dou\
sute [i cincizeci,
24. {i de casia cinci sute de sicli de cei
sfin]i, [i untdelemn de m\sline un hin.
25. {i vei face aceasta untdelemn ungere
sfânt\, mir mirositor cu me[te[ugul
f\c\torului de mir, untuldelemn, ungere
sfânt\ va fi.
26. {i vei unge din el cortul m\rturiei [i
sicriul m\rturiei,
27. {i toate vasele lui, [i sfe[nicul [i toate
 IE{IREA
vasele lui, [i altarul t\mâierii [i altarul
arderilor de tot, [i toate vasele lui.
28. {i masa [i toate vasele ei, [i
sp\l\toarea [i c\p\tâiul ei.
29. {i le vei sfin]i pe ele, [i vor fi sfinte
sfin]ilor, tot cel ce se va atinge de ele se va
sfin]i.
30. {i pe Aaron [i pe fiii lui vei unge, [i
vei sfin]i pe ei, ca s\ preo]easc\ mie.
31. {i vei gr\i fiilor lui Israil, zicând>
untuldelemn unsoare de ungere sfânt va fi
acesta vou\, întru neamurile voastre.
32. Pe trupul omenesc s\ nu se ung\, [i
dup\ tocmeala aceasta s\ nu v\ face]i vou\
asemenea, c\ sfânt este [i sfin]enie va fi
vou\.
33. Oricare va face asemenea [i oricare va
da dintr-însul la altul de neam str\in, va
pieri din poporul s\u.
34. {i au zis Domnul c\tre Moisi> ia ]ie
mirosuri stactie, onih, halvan mirositor [i
t\mâie curat\, una cât alta s\ fie.
35. {i vor face dintr-acestea t\mâie
mirositoare, lucru tocmit de f\c\tor de
mir, amestecat, curat, lucru sfânt.
36. {i vei t\ia dintr-acestea m\runt, [i vei
pune în preajma m\rturiilor în cortul
m\rturiei de unde m\ voiu ar\ta ]ie de
acolo. sfânt\ sfin]ilor va fi vou\ t\mâia.
37. Dup\ tocmirea aceasta s\ nu v\ face]i
vou\ în[iv\, c\ va fi vou\ sfin]enie
Domnului.
38. Oricine va face asemenea, ca s\ se
miroseasc\ cu aceea, va pieri din poporul
s\u.
CAP. 31.
Me[terii cortului. Serbarea Sâmbetei [i
tablele legii.
{i au gr\it Domnul c\tre Moisi, zicând>
109
2. Iat\ am chemat anume pe Veseleil
feciorul lui Urie fiul lui Or din neamul lui
Iuda.
3. {i l-am umplut de Duhul cel
dumnezeiesc al în]elepciunii, [i al
în]elegerii, [i al [tiin]ei întru tot lucrul s\
cugete.
4. {i s\ fie mai mare peste me[teri, [i s\
lucreze aurul [i argintul [i arama [i
vân\tul [i mohorâtul [i tortul cel ro[u [i
m\tasea cea r\sucit\.
5. {i la lucrarea pietrelor [i la lucrurile
cioplirii lemnelor, s\ lucreze dup\ toate
lucrurile.
6. {i eu l-am dat pe el [i pe Eliav fiul lui
Ahisamah din neamul lui Dan, [i la tot cel
în]elept cu inima am dat în]elepciune, [i
vor face toate câte am poruncit ]ie.
7. Cortul m\rturiei [i sicriul legii [i
acoper\mântul împ\c\rii, care este peste
dânsul, [i g\tirea cortului.
8. {i altarul t\mâierii [i masa [i toate
vasele ei, [i sfe[nicul cel curat [i toate
vasele lui.
9. {i sp\l\toarea [i temeiul ei.
10. {i ve[mintele cele de slujb\ ale lui
Aaron, [i ve[mintele fiilor lui spre a-mi
sluji mie.
11. {i untuldelemn al ungerii, [i t\mâia
cea preg\tit\ pentru sfânta, dup\ toate câte
am poruncit ]ie, vor face.
12. {i au gr\it Domnul c\tre Moisi,
zicând>
13. {i tu porunce[te fiilor lui Israil,
zicând> vede]i [i p\zi]i Sâmbetele mele, c\
semn este între mine [i între voi întru
neamurile voastre, ca s\ cunoa[te]i c\ eu
sunt Domnul cel ce v\ sfin]esc pe voi.
14. {i p\zi]i Sâmb\ta, c\ sfânt\ este
aceasta Domnului [i vou\< cela ce o va
spurca pe aceasta cu moarte se va omorî,
 IE{IREA
tot cel ce va lucra într-însa va pieri sufletul
acela din norodul s\u.
15. {ase zile vei lucra< iar a [aptea zi este
Sâmb\t\, odihn\ sfânt\ Domnului< oricine
va lucra în ziua a [aptea, cu moarte se va
omorî.
16. {i vor p\zi fiii lui Israil Sâmbetele,
spre a le ]ine pe ele în neamurile lor.
17. Leg\tur\ ve[nic\ între mine [i între fiii
lui Israil, semn este ve[nic, c\ în [ase zile
au f\cut Domnul cerul [i p\mântul, [i în
ziua a [aptea au încetat [i s-au odihnit.
18. {i au dat lui Moisi îndat\ ce au încetat
a-i gr\i în Muntele Sinai, dou\ table ale
m\rturiei, table de piatr\ scrise cu degetul
lui Dumnezeu.
CAP. 32.
Vi]elul cel de aur.
{i v\zând norodul c\ a întârziat Moisi a se
pogorî din munte, s-a adunat poporul la
Aaron, [i a zis lui> scoal\-te [i ne f\ nou\
dumnezei, care s\ mearg\ înaintea
noastr\, c\ Moisi omul acela care ne-a
scos pe noi din p\mântul Eghipetului, nu
[tim ce i s-a întâmplat.
2. {i le-a zis lor Aaron> lua]i cerceii cei
de aur din urechile femeilor voastre [i ale
fetelor, [i-i aduce]i la mine.
3. {i a luat tot norodul cerceii cei de aur,
care erau în urechile femeilor lor, [i i-a
adus la Aaron.
4. {i i-a luat din mâinile lor, [i i-a
închipuit în tipar, [i a f\cut vi]el turnat, [i
a zis> ace[tia sunt dumnezeii t\i Israile,
care te-au scos din p\mântul Eghipetului.
5. {i v\zând Aaron, a zidit jertfelnic
înaintea lui, [i a strigat Aaron, zicând>
mâine este s\rb\toare Domnului.
6. {i mânecând a doua zi a f\cut arderi
110
de tot, [i a adus jertf\ de mântuire, [i a
[ezut norodul de a mâncat [i a b\ut, [i s-a
sculat s\ joace.
7. {i au gr\it Domnul c\tre Moisi,
zicând> mergi degrab\ de te pogoar\ de
aici, c\ f\r\delege a f\cut norodul t\u, pe
care l-ai scos din p\mântul Eghipetului.
8. S-a ab\tut curând din calea care ai
poruncit lor, [i [i-a f\cut lor vi]el, [i s-a
închinat lui, [i a jertfit lui, [i a zis>
9. Ace[tia sunt dumnezeii t\i Israile, care
te-au scos din p\mântul Eghipetului.
10. {i acum las\-m\, ca mâniindu-m\ cu
iu]ime asupra lor s\-i pierz pe ei, [i te voiu
face pe tine neam mare.
11. {i s-a rugat Moisi înaintea Domnului
Dumnezeu, [i a zis> pentru ce Doamne te
mânii cu iu]ime pe norodul t\u, pe care l-
ai scos din p\mântul Eghipetului cu putere
mare [i cu bra]ul t\u cel înalt?
12. Ca nu cumva s\ gr\iasc\ Eghiptenii,
zicând> cu vicle[ug i-a scos pe ei s\-i
ucig\ în mun]i, [i s\-i piarz\ pe ei de pe
p\mânt< opre[te iu]imea mâniei tale, [i te
îmblânze[te spre r\utatea norodului t\u.
13. Adu-]i aminte de Avraam [i de Isaac [i
de Iacov robii t\i, c\rora te-ai jurat pe tine
însu]i, [i ai gr\it c\tre ei, zicând> înmul]i-
voiu s\mân]a voastr\ ca stelele cerului de
mult\, [i tot p\mântul acesta care ai zis s\-
l dai semin]ei lor, [i s\-l ]in\ în veci.
14. {i s-au îmblânzit Domnul, despre
r\utatea ce au zis s\ fac\ norodului s\u.
15. {i întorcându-se Moisi s-a pogorât din
munte, având în mâini cele dou\ table ale
legii< lespezi de piatr\ scrise pe amândou\
p\r]ile, de o parte [i de cealalt\ parte erau
scrise.
16. {i tablele lucrul lui Dumnezeu erau, [i
scrisoarea, scrisoarea lui Dumnezeu
s\pat\ în lespezi.
 IE{IREA
17. {i auzind Isus glasul norodului
strigând, a zis c\tre Moisi> glas de r\zboi
este în tab\r\.
18. Iar Moisi a zis> nu este glas de osta[i
tari, nici glas de oameni slabi care fug, ci
glas de oameni be]i auz eu.
19. {i apropiindu-se de tab\r\ a v\zut
vi]elul [i horele, [i mâniindu-se cu iu]ime
Moisi, a aruncat din mâinile sale
amândou\ tablele, [i le-a sf\râmat sub
munte.
20. {i luând vi]elul care f\cuse, l-a ars în
foc, [i l-a m\cinat m\runt, [i l-a pres\rat
pe ap\, [i a ad\pat cu el pe fiii lui Israil.
21. {i a zis Moisi c\tre Aaron> ce ]i-a f\cut
norodul acesta, de ai adus peste ei p\cat
mare?
22. {i a zis Aaron c\tre Moisi> nu te mânia
doamne, c\ tu [tii cum este norodul acesta
când se porne[te.
23. C\ a zis mie> f\-ne nou\ dumnezei,
care s\ mearg\ înaintea noastr\, c\ Moisi
omul acela care ne-a scos pe noi din
p\mântul Eghipetului, nu [tim ce i s-a
întâmplat.
24. {i am zis lor> la cine este aur aduna]i-
l, [i l-a adunat [i l-a dat mie, [i l-am
aruncat în foc [i a ie[it vi]elul acesta.
25. {i v\zând Moisi norodul cum s-a
risipit, c\ ;i risipise pe ei Aaron spre
bucurie neprietenilor lor.
26. A st\tut Moisi în u[a taberei, [i a zis>
cine este al Domnului s\ vin\ la mine, [i s-
au adunat la el to]i fiii lui Levi.
27. {i le-a zis lor> acestea zice Domnul
Dumnezeul lui Israil> pune]i fiecare sabia
sa pe coaps\, [i merge]i de la o poart\
pân\ la cealalt\ poart\ prin tab\r\, [i
ucide]i fiecare pe fratele s\u, pe vecinul
s\u [i pe aproapele s\u.
28. {i au f\cut fiii lui Levi dup\ cum le-a
111
poruncit lor Moisi, [i au c\zut din norod în
ziua aceea ca la trei mii de oameni.
29. {i le-a zis lor Moisi> ast\zi v-a]i
umplut mâinile voastre Domnului fiecare
întru fiul [i întru fratele s\u, ca s\ se dea
peste voi binecuvântare.
30. Iar a doua zi a zis Moisi c\tre norod>
voi a]i s\vâr[it p\cat mare, [i acum m\
voiu sui c\tre Dumnezeu, ca s\ m\ rog
pentru p\catul vostru.
31. {i s-a înapoiat Moisi la Domnul, [i a
zis> rogu-m\ Doamne, p\c\tuit-a norodul
acesta p\cat mare, f\cându-[i lui
dumnezei de aur.
32. {i acum de vei s\ ier]i lor p\catul,
iart\-l< iar de nu, [terge-m\ pe mine din
cartea ta, care ai scris.
33. {i au zis Domnul c\tre Moisi> pe cei
ce au p\c\tuit înaintea mea, îi voiu [terge
pe ei din cartea mea.
34. Iar acum mergi, [i pov\]uie[te pe
poporul acesta la locul care ]i-am zis ]ie,
iat\ :ngerul meu va merge înaintea fe]ei
tale< iar în ziua care voiu socoti, voiu
aduce peste ei pedeaps\ pentru p\catul lor.
35. {i au b\tut Domnul pe norod pentru
facerea vi]elului, care l-a f\cut Aaron.
CAP. 33.
Moisi se roag\ pentru popor. Dore[te
s\ vaz\ slava Domnului.
{i au zis Domnul c\tre Moisi> mergi de
aici tu [i norodul t\u pe care l-ai scos din
p\mântul Eghipetului, [i du-te la p\mântul
care m-am jurat lui Avraam, lui Isaac [i lui
Iacov, zicând> semin]iei voastre voiu da
p\mântul acesta.
2. {i împreun\ voiu trimite pe :ngerul
meu înaintea ta, [i va scoate pe Amoreu [i
pe Heteu [i pe Ferezeu [i pe Ghergheseu [i
 IE{IREA
pe Eveu [i pe Ievuseu [i pe Hananeu.
3. {i te voiu duce în p\mântul din care
curge lapte [i miere, c\ nu m\ voiu sui
împreun\ cu tine, c\ e[ti norod tare la
cerbice, s\ nu te pierz pe cale.
4. {i auzind norodul acest cuvânt, r\u a
plâns cu lacrimi [i nu a mai pus nimeni
podoab\ pe dânsul.
5. {i au zis Domnul c\tre Moisi> gr\ie[te
fiilor lui Israil> voi popor greu la cerbice,
vede]i s\ nu aduc eu peste voi alt\ b\taie,
[i voiu pierde pe voi, acum dar lua]i-v\
hainele m\ririlor voastre [i podoaba, [i
voiu ar\ta cele ce voiu face ]ie.
6. {i [i-au scos fiii lui Israil podoaba lor
[i îmbr\c\mintea la Muntele Horiv.
7. {i luând Moisi cortul s\u l-a întins
afar\ departe de tab\r\, [i s-a chemat
cortul m\rturiei< [i tot cel ce chema pe
Domnul, ie[ea la cort afar\ de tab\r\.
8. Iar când Moisi ie[ea la cortul cel afar\
de tab\r\, sta tot norodul uitându-se
fiecare de la u[a cortului s\u, [i se uita
dup\ el când mergea Moisi, pân\ ce intra
el în cort.
9. {i dup\ ce intra Moisi în cort, se
pogora stâlpul cel de nor [i sta la u[a
cortului, [i gr\ia Moisi.
10. {i vedea tot norodul stâlpul cel de nor
stând la u[a cortului, [i stând tot norodul
se închina fiecare de la u[a cortului s\u.
11. {i au gr\it Domnul c\tre Moisi fa]\ la
fa]\, ca [i cum ar gr\i cineva c\tre
prietenul s\u< [i-l trimitea la tab\r\, iar
Isus feciorul lui Navi tân\rul sluga lui, nu
ie[ea din cort.
12. {i a zis Moisi c\tre Domnul> iat\ tu
zici mie, pov\]uie[te pe norodul acesta, [i
nu mi-ai ar\tat pe cine vei s\ trimi]i
împreun\ cu mine, [i tu mi-ai zis> te [tiu
pe tine mai mult decât pe to]i, [i har ai la
112
mine.
13. Deci de am aflat har înaintea ta, arat\-
te mie însu]i de fa]\ s\ te v\z, ca s\ aflu
har înaintea ta, [i ca s\ cunosc c\ neamul
acesta este poporul t\u.
14. {i i-au zis lui Domnul> eu însumi voiu
merge înaintea ta, [i te voiu odihni.
15. {i a zis c\tre dânsul> de nu vei merge
tu însu]i împreun\ cu noi, s\ nu m\ sco]i
pe mine de aici.
16. {i cum se va [ti adev\rat c\ am aflat
har înaintea ta, eu [i norodul t\u, f\r\
numai de vei merge tu împreun\ cu noi?
{i m\ voiu m\ri eu [i norodul t\u mai mult
decât toate neamurile, câte sunt pe
p\mânt.
17. {i au zis Domnul c\tre Moisi> [i acest
cuvânt al t\u care l-ai gr\it, voiu face, c\
ai aflat har înaintea mea, [i te [tiu pe tine
mai mult decât pe to]i.
18. {i a zis> arat\ mie slava ta.
19. {i au zis> eu voiu merge înaintea ta cu
slava mea, [i voiu chema cu numele meu,
Domnul înaintea ta, [i voiu milui de cine
îmi va fi mil\, [i nu m\ voiu îndura de cine
nu îmi va fi mil\.
20. {i au zis> nu vei putea vedea fa]a mea,
c\ nu va vedea omul fa]a mea, [i s\ fie viu.
21. {i au zis Domnul> iat\ loc la mine, [i
vei sta pe piatr\.
22. {i când va trece slava mea, te voiu
pune în fereastra pietrei, [i voiu acoperi cu
mâna mea peste tine pân\ ce voiu trece.
23. {i voiu da la o parte mâna mea, [i
atunci vei vedea dosul meu< iar fa]a mea
nu se va ar\ta ]ie.
CAP. 34.
Alte table ale legii.
{i au zis Domnul c\tre Moisi> ciople[te
 IE{IREA
dou\ table de piatr\ ca [i cele dint=i, [i te
suie la mine în munte, [i voiu scrie pe
table cuvintele ce erau pe tablele cele
dint=i pe care le-ai sf\râmat.
2. {i te g\te[te diminea]\, [i te vei sui pe
Muntele Sinai, [i vei sta înaintea mea
acolo pe vârful muntelui.
3. {i nimeni s\ nu se suie cu tine, [i
nimeni s\ nu se iveasc\ în tot muntele< iar
oile [i boii, s\ nu pasc\ aproape de
muntele acela.
4. {i cioplit-a Moisi dou\ table de piatr\
ca [i cele dint=i, [i mânecând de diminea]\
s-a suit în Muntele Sinai, dup\ cum i-au
poruncit Domnul, [i a luat Moisi cele dou\
lespezi de piatr\.
5. {i s-au pogorât Domnul în nor, [i a
st\tut Moisi înaintea lui, [i a chemat
numele Domnului.
6. {i când au trecut Domnul înaintea lui,
a strigat> Domnul Dumnezeu îndurat, [i
milostiv, îndelung r\bd\tor, [i mult
milostiv, [i adev\rat.
7. Cel ce p\ze[te dreptatea [i face mil\ la
mii, cel ce [terge f\r\delegile [i
nedrept\]ile [i p\catele, [i nu cur\]e[te pe
cel vinovat, cel ce aduce f\r\delegile
p\rin]ilor peste fii [i peste fiii fiilor, peste
al treilea [i al patrulea neam.
8. {i gr\ind Moisi s-a plecat pe p\mânt,
[i s-a închinat,
9. {i a zis> de am aflat har înaintea ta, s\
mearg\ Domnul împreun\ cu noi, c\
norodul este tare la cerbice, [i vei lua tu
p\catele noastre [i f\r\delegile noastre, [i
vom fi ai t\i.
10. {i au zis Domnul c\tre Moisi> iat\ eu
pun ]ie leg\tur\ înaintea a tot poporul t\u,
face-voiu lucruri m\rite, care nu s-au f\cut
în tot p\mântul [i în tot neamul, [i va
vedea poporul întru care e[ti tu, lucrurile
113
Domnului, c\ minunate sunt cele ce voiu
face eu ]ie.
11. Ia aminte toate câte poruncesc ]ie. Iat\
eu scot dinaintea voastr\ pe Amoreu [i pe
Hananeu [i pe Ferezeu [i pe Heteu [i pe
Eveu [i pe Ghergheseu [i pe Ievuseu.
12. Ia aminte, ca nu cumva s\ pui leg\tur\
cu cei ce [ed pe p\mântul întru care intri,
ca s\ nu se fac\ piedic\ întru voi.
13. Capi[tile lor s\ le d\râma]i, [i stâlpii
lor s\-i zdrobi]i, [i desi[urile lor s\ le
t\ia]i, [i chipurile dumnezeilor lor s\ le
arde]i în foc.
14. C\ nu v\ ve]i închina la al]i dumnezei,
c\ Domnul Dumnezeu nume r=vnit,
Dumnezeu r=vnitor este.
15. Ca nu cumva s\ pui leg\tur\ cu
locuitorii din acel p\mânt, [i vor curvi
dup\ dumnezeii lor, jertfind dumnezeilor
lor, [i te vor chema [i vei mânca din
jertfele lor.
16. {i vei lua din fetele lor pentru fiii t\i,
[i din fetele tale vei da feciorilor lor, [i vor
curvi fetele tale dup\ dumnezeii lor, [i vor
curvi feciorii t\i dup\ dumnezeii lor.
17. {i dumnezei turna]i s\ nu faci ]ie.
18. {i s\rb\toarea azimelor s\ o p\ze[ti<
[apte zile vei mânca azime, dup\ cum am
poruncit ]ie la vreme în luna cea dint=i,
pentru c\ în luna cea dint=i ai ie[it din
Eghipet.
19. Toat\ partea b\rb\teasc\ ce deschide
pântecele, a mea va fi, întâi n\scutul vacii,
[i întâi n\scutul oii<
20. Iar întâi n\scutul asinei vei
r\scump\ra cu oaie< [i de nu-l vei
r\scump\ra, vei da pre]ul lui< tot cel întâi
n\scut al fiilor t\i vei r\scump\ra, s\ nu te
ar\]i înaintea mea de[ert.
21. {ase zile lucreaz\< iar a [aptea zi te vei
odihni, nu vei sem\na, nici vei secera.
 IE{IREA
22. {i s\rb\toarea s\pt\mânilor vei face
mie încep\tura secerii grâului, [i
s\rb\toarea strângerii roadelor la mijlocul
anului.
23. De trei ori pe an se va ar\ta toat\
partea ta cea b\rb\teasc\ înaintea
Domnului Dumnezeului lui Israil.
24. C\ci când voiu scoate neamurile
dinaintea fe]ei tale, [i voiu l\]i hotarele
tale, nimeni nu va pofti p\mântul t\u, când
te vei sui s\ te ar\]i înaintea Domnului
Dumnezeului t\u în trei vremi ale anului.
25. S\ nu junghii peste aluat sângele
jertfelor mele, [i s\ nu r\mân\ pân\
diminea]a jertfa praznicului Pa[tilor.
26. Pârga rodurilor p\mântului t\u vei
aduce în casa Domnului Dumnezeului t\u.
S\ nu fierbi mielul în laptele mamei lui.
27. {i au zis Domnul c\tre Moisi> scrie
cuvintele acestea, c\ pe aceste cuvinte
voiu face cu tine [i cu Israil leg\tur\.
28. {i a fost Moisi înaintea Domnului
patruzeci de zile [i patruzeci de nop]i,
pâine nu a mâncat [i ap\ nu a b\ut, [i a
scris pe table cuvintele acestea ale
leg\turii, cele zece porunci.
29. Iar când s-a pogorât Moisi din
Muntele Sinai având în mâini cele dou\
table ale legii, nu [tia c\ fa]a sa str\lucea
de când au gr\it Dumnezeu lui.
30. Deci Aaron [i to]i fiii lui Israil v\zând
pe Moisi [i chipul fe]ei sale fiind sl\vit, se
temeau a se apropia de el.
31. Atunci Moisi i-a chemat pe ei, [i s-a
întors c\tre dânsul Aaron [i toate
c\peteniile adun\rii, [i a gr\it lor Moisi.
32. {i dup\ aceasta s-au apropiat la dânsul
to]i fiii lui Israil, [i le-a gr\it lor toate câte
i-au poruncit lui Domnul în Muntele
Sinai.
33. {i când a încetat a gr\i c\tre ei, a pus
114
acoper\mânt pe fa]a sa.
34. Iar când intra Moisi înaintea
Domnului s\ gr\iasc\ lui, lua
acoper\mântul pân\ ce ie[ea. {i dup\ ce
ie[ea, gr\ia tuturor fiilor lui Israil cele ce
poruncise lui Domnul.
35. {i vedeau fiii lui Israil fa]a lui Moisi,
c\ era sl\vit\, [i î[i acoperea Moisi fa]a sa
pân\ când intra s\ gr\iasc\ cu dânsul.
CAP. 35.
P\zirea Sâmbetei. Darea de bun\voie.
Chemarea me[terilor.
{i a strâns Moisi toat\ adunarea fiilor lui
Israil, [i le-a zis lor> acestea sunt
cuvintele, care au zis Domnul s\ le face]i.
2. {ase zile lucreaz\, iar ziua a [aptea s\
o sfin]e[ti pe ea, c\ este Sâmb\t\ zi de
odihn\ Domnului, tot care va lucra întru
ea s\ moar\.
3. S\ nu arde]i foc în l\ca[urile voastre în
ziua Sâmbetei< eu Domnul.
4. {i a gr\it Moisi c\tre toat\ adunarea
fiilor lui Israil, zicând> acesta este
cuvântul care au poruncit Domnul>
5. Aduce]i din ale voastre dare
Domnului, fiecare ce îl las\ inima s\
aduc\ pârg\ Domnului> aur, argint, aram\.
6. }es\tur\ vân\t\, mohorât\, ro[u îndoit
r\sucit, de m\tase [i de p\r de capr\.
7. Piei de berbec ro[ite, piei vinete [i
lemne neputrezitoare.
8. Untdelemn de candel\, miresme
pentru ungere [i aromate pentru t\mâie.
9. Pietre sardiu, pietre de s\pat la um\rar
[i la haina cea pân\ la picioare.
10. Tot cel iscusit la minte întru voi, s\
vin\ [i s\ fac\ toate câte au poruncit
Domnul.
11. Cortul cu m\run]i[urile [i
 IE{IREA
acoper\mânturile [i întinsorile [i
z\voarele [i stâlpii.
12. Sicriul m\rturiei cu drugii lui,
acoper\mântul împ\c\rii [i catapeteasma.
{i pânzele cur]ii cu stâlpii ei, [i pietrele de
smaragd, t\mâia [i untuldelemn pentru
ungere.
13. Masa [i cu toate vasele ei [i pâinile
punerii înainte.
14. {i sfe[nicul luminii cu toate vasele lui
[i candelele lui [i untuldelemn de lumin\.
15. Altarul t\mâierii cu drugii lui,
untuldelemn de ungere, miresmele pentru
t\mâiere [i perdeaua u[a cortului.
16. Altarul arderii de tot cu vatra lui cea
de aram\, cu drugii lui [i toate vasele lui [i
sp\l\toarea cu temelia ei.
17. Pânzele cur]ii, stâlpii ei cu piuli]ele [i
acoper\mântul u[ii cur]ii.
18. }\ru[ii cortului, ]\ru[ii cur]ii cu
funiile lor.
19. Ve[mintele cele sfinte ale lui Aaron
preotul, ve[mintele cu care slujesc în
sfânta, [i hainele de preo]ie ale fiilor lui
Aaron, [i untuldelemn de ungere [i
aromatele pentru t\mâiere.
20. Deci ie[i toat\ adunarea fiilor lui Israil
de la Moisi.
21. {i a adus fiecare ce îl l\sa inima [i ce
îi spunea cugetul dar Domnului pentru
toate lucrurile cortului m\rturiei, [i toat\
g\tirea lui [i toate ve[mintele sfintei.
22. Au adus b\rba]ii de la femeile lor,
fiecare ce îi spunea cugetul> pece]i, cercei,
inele, br\]\ri, salbe [i felurite vase de aur.
23. Fiecare aducea dar de aur Domnului,
[i mai aduceau, care aveau, ]es\turi de
m\tase vân\t\, ro[ie, carmezie [i alb\ [i
piei vinete [i piei de berbec ro[ite pentru
acoperi[.
24. {i cei ce aveau argint [i aram\
115
aduceau daruri Domnului, [i la cine se
g\sea lemne neputrezitoare le aduceau
toate lucrurile preg\tirii.
25. {i toate femeile care erau iscusite la
]esut cu mâinile, au adus tort vân\t,
mohorât, ro[u [i alb de m\tase.
26. {i toate femeile care se pricepeau cu
toat\ inima f\ceau p\turi de p\r de capr\.
27. Iar c\peteniile au adus pietre de
smaragd [i pietre scumpe pentru um\rar [i
engolpion.
28. {i miresme, [i untuldelemn de candel\
[i de ungere, [i aromate pentru t\mâiere.
29. Deci fiii lui Israil b\rbat sau femeie cu
drag\ inim\ aduceau daruri Domnului< [i
venind lucrau tot ce au poruncit Domnul
prin Moisi s\ fac\.
30. {i a zis Moisi fiilor lui Israil> iat\ au
chemat Dumnezeu anume pe Veseleil al
lui Urie, fiul lui Or din neamul lui Iuda.
31. {i l-au umplut pe el de Duh
dumnezeiesc, de în]elepciune, de
pricepere [i de toat\ [tiin]a.
32. S\ fie mai mare peste me[teri, [i dup\
toate lucrurile me[te[ugului celui mare s\
fac\ aurul [i argintul [i arama.
33. S\ ciopleasc\ piatra, [i s\ preg\teasc\
lemnele< [i s\ fac\ tot lucrul cu iscusin]\.
34. {i i-a sporit priceperea lui [i lui Eliav
al lui Ahisamah din neamul lui Dan.
35. I-au umplut pe ei de în]elepciune, ca
s\ fac\ tot felul de lucruri, s\ taie, s\ ]eas\,
s\ coas\ cu vân\t, cu ro[u, cu carmeziu [i
alb, tot felul de ]es\turi [i s\ n\scoceasc\
tot felul de lucruri m\iestrite.
CAP. 36.
Alc\tuirea cortului sfânt.
Deci Veseleil [i Eliav [i to]i b\rba]ii
în]elep]i c\rora Domnul au dat
 IE{IREA
în]elepciune [i în]elegere, s\ [tie a face
toate lucrurile pentru sfânta, f\cur\ dup\
toate câte le poruncise Domnul.
2. {i a chemat Moisi pe Veseleil [i pe
Eliav [i pe to]i câ]i aveau în]elepciune,
c\rora le-au dat Dumnezeu pricepere, [i
pe to]i care de bun\voie au voit s\ mearg\
la lucruri, ca s\ le s\vâr[easc\.
3. {i au luat de la Moisi toate darurile pe
care le-au adus fiii lui Israil la lucrul
sfintei, ca s\ le fac\ pe ele< c\ci ei aduceau
în fiecare diminea]\ darurile lor.
4. Deci veneau to]i în]elep]ii, care f\ceau
lucrurile sfintei, fiecare dup\ lucrul s\u,
care lucra, [i au gr\it c\tre Moisi> poporul
aduce mai mult decât sunt lucrurile, care
au poruncit Domnul s\ se fac\.
5. Atunci a poruncit Moisi, [i a strigat în
tab\r\, zicând> b\rbat [i femeie s\ nu mai
aduc\ daruri pentru sfânta< [i poporul a
încetat de a mai aduce.
6. C\ci era destul material pentru lucru,
ba ;nc\ prisosea.
7. Deci to]i b\rba]ii pricepu]i dintre cei
ce lucrau la cort au f\cut zece covoare de
m\tase împletit\, vân\t, mohorât [i ro[u
împletit, ]es\tur\ aleas\ cu Heruvim.
8. Lungimea unui covor era de dou\zeci
[i opt de co]i, [i l\]imea de patru co]i, toate
covoarele erau de o m\sur\.
9. Cinci covoare erau prinse unul de altul
de o parte, [i cinci de cealalt\ parte.
10. {i au f\cut cheotori vinete la marginea
fiec\rui covor de o parte spre împreunare,
[i a[a au f\cut la marginea covorului celui
dinafar\ la împreunarea a doua, cincizeci
de cheotori au f\cut de o parte a covorului,
[i cincizeci de cheotori au f\cut de cealalt\
parte a covorului spre împreunarea celui
de al doilea, cu fa]a unul c\tre altul
c\utând fiecare.
116
11. {i au f\cut cincizeci de copci de aur, [i
au împreunat covoarele unul cu altul cu
copcile, [i se f\cea un cort.
12. {i au f\cut unsprezece p\turi de p\r de
capr\, ca s\ acopere cortul.
13. Lungimea unei p\turi era de treizeci
de co]i, [i l\]imea era de patru. Toate cele
unsprezece p\turi erau de o m\sur\, cinci
p\turi împreunate de o parte [i [ase de alt\
parte.
14. {i au f\cut cincizeci de cheotori pe
marginea p\turii celei din mijloc spre
împreunare, [i cincizeci de cheotori au
f\cut pe marginea p\turii ce se împreuna
cu a doua.
15. {i au f\cut cincizeci de copci de
aram\, [i au prins copcile de cheotori [i au
împreunat p\turile [i s-au f\cut una.
16. {i au f\cut acoper\mânt cortului din
piei de berbec ro[ite, [i deasupra lor
acoper\mânt de piei vinete.
17. {i au f\cut scânduri cortului de lemne
neputrezitoare.
18. Fiecare scândur\ era de zece co]i
lung\, [i de un cot [i jum\tate lat\.
19. Fiecare avea câte dou\ cepuri stând
fa]\ în fa]\.
20. A[a au f\cut toate scândurile cortului<
adic\ dou\zeci de scânduri dinspre partea
cea de c\tre miaz\zi, [i au f\cut patruzeci
de piuli]e de argint la cele dou\zeci de
scânduri.
21. Câte dou\ piuli]e la fiecare scândur\
de amândou\ p\r]ile ei.
22. {i la latura a doua de c\tre
miaz\noapte dou\zeci de scânduri, [i
patruzeci de piuli]e la dânsele de argint,
dou\ piuli]e la o scândur\ de amândou\
p\r]ile ei, [i dou\ la o scândur\ de
amândou\ p\r]ile ei.
23. Iar dind\r\tul cortului în latura
 IE{IREA
dinspre apus, au f\cut [ase scânduri.
24. {i alte dou\ scânduri au f\cut la cele
dou\ unghiuri ale cortului dind\r\t.
25. {i erau unite de jos pân\ sus< [i într-
acela[i chip formau un întreg.
26. A[a au întocmit [i scândurile de la
cele dou\ unghiuri, erau opt scânduri, [i
aveau [aisprezece piuli]e de argint, câte
dou\ de fiecare scândur\.
27. {i au f\cut cinci z\voare de lemne
neputrezitoare la scânduri de o parte a
cortului<
28. Iar cinci z\voare la scânduri de
cealalt\ parte a cortului.
29. {i cinci z\voare la scânduri cele
dind\r\tul cortului dinspre apus.
30. {i z\vorul cel din mijloc se petrecea
de la o parte la alta prin mijlocul
scândurilor.
31. Iar scândurile le-au ferecat cu aur.
32. {i verigile lor prin care se b\gau
drugii le-au f\cut de aur, [i z\voarele le-au
ferecat cu aur.
33. {i au f\cut acoper\mânt de vân\t,
mohorât, ro[u împletit [i de m\tase
r\sucit\, ]es\tur\ aleas\ cu Heruvim.
34. {i l-au pus pe patru stâlpi
neputrezitori fereca]i cu aur, [i c\p\t=iele
lor de aur, [i piuli]ele lor, patru de argint.
35. {i au f\cut perdea la u[a cortului de
vân\t, de mohorât, de ro[u împletit [i de
m\tase r\sucit\, lucrat\ împestri]at.
36. {i stâlpii ei cinci, [i c\p\t=iele lor le-
au ferecat cu aur.
37. {i le-au turnat pentru ele cinci piuli]e
de aram\.
CAP. 37.
Odoarele sfinte din cort.
{i a f\cut Veseleil sicriul din lemne
117
neputrezitoare de doi co]i [i jum\tate lung,
de un cot [i jum\tate de lat, [i de un cot [i
jum\tate de înalt.
2. {i l-a ferecat cu aur curat dinl\untru [i
dinafar\, [i i-a f\cut lui cunun\ de aur cu
zim]i împrejur.
3. {i a turnat patru verigi de aur la cele
patru unghiuri ale lui, dou\ verigi de o
parte, [i dou\ verigi de cealalt\ parte.
4. {i a f\cut drugi de lemne
neputrezitoare, [i le-au ferecat cu aur.
5. {i a b\gat drugi prin verigile cele din
p\r]ile sicriului, s\ ridice sicriul cu ele.
6. {i deasupra sicriului a f\cut
acoper\mântul împ\c\rii de aur curat de
doi co]i [i jum\tate de lung, [i de un cot [i
jum\tate de lat.
7. {i a f\cut doi Heruvimi de aur b\tut, [i
i-a pus de amândou\ p\r]ile
acoper\mântului împ\c\rii.
8. Un Heruvim de o parte, [i altul de
cealalt\ parte a acoper\mântului
împ\c\rii.
9. {i amândoi Heruvimii întindeau
aripile deasupra [i umbreau cu ele
acoper\mântul împ\c\rii< iar fe]ele lor
erau îndreptate una c\tre alta [i c\utau
spre acoper\mântul împ\c\rii.
10. {i a f\cut mas\ de lemne
neputrezitoare de doi co]i de lung\, [i de
un cot de lat\, [i de un cot [i jum\tate de
înalt\.
11. {i o a ferecat cu aur curat, [i i-a f\cut
o îngr\ditur\ de aur zim]uit\ împrejur.
12. {i i-a f\cut ei cunun\ împrejur de un
lat de mân\, [i a f\cut zim]i suci]i de aur
împrejurul cununii.
13. {i a turnat pentru ea patru verigi de
aur la cele patru laturi ale picioarelor ei,
sub cununa cea împletit\.
14. În verigi se puneau drugi, ca s\ ridice
 IE{IREA
masa.
15. {i a f\cut drugii de lemne
neputrezitoare, [i le-a ferecat cu aur, ca s\
ridice masa.
16. {i a f\cut vasele mesei de aur curat,
blidele ei, c\]uile, c\u[ele [i n\strapele de
turnat.
17. {i a f\cut sfe[nicul de aur curat, b\tut.
18. Fusul lui, cu ramurile, cu scafele, cu
meri[oarele [i florile dintr-însul.
19. {ase ramuri ie[ind dintr-însul, trei
ramuri dintr-o parte [i trei din cealalt\
parte a lui.
20. {i câte trei scafe, floare în chipul
nuc[oarelor, [i meri[oare la fiecare
ramur\.
21. Adic\ trei scafe, meri[or [i floare, în
chipul nuc[oarelor, în fiecare ramur\.
22. A[a erau la cele [ase ramuri, care ies
din sfe[nic.
23. Iar în sfe[nic erau patru meri[oare în
chipul nuc[oarei, într-o ramur\ scaf\ [i
florile.
24. Câte o scaf\ sub fiecare din cele c=te
dou\ ramuri dintr-însul, [i câte o scaf\ sub
cele alte dou\ ramuri dintr-însul, a[a la
toate cele [ase ramuri, care ies din sfe[nic.
25. {i ramurile [i scafele dintr-însul erau
toate b\tute din aur curat.
26. {i a f\cut luminile lui [apte, [i
lingurile lui.
27. {i cle[tele lui de aur curat.
28. De un talant de aur curat l-a f\cut pe
el, [i toate vasele lui.
29. {i a f\cut altarul t\mâierii din lemne
neputrezitoare de un cot de lung, [i de un
cot de lat în patru muchii, [i de doi co]i
în\l]imea lui, cu coarnele lui dintr-însul.
30. {i l-a ferecat cu aur curat, gratia lui [i
pere]ii lui [i coarnele lui.
31. {i i-a f\cut lui cunun\ împletit\ de aur
118
împrejur, [i dou\ verigi de aur curat i-a
f\cut lui sub cununa cea împletit\ a lui, de
amândou\ p\r]ile lui, la coastele lui, spre a
pune în ele drugi, ca s\-l ridice.
32. Iar drugii i-a f\cut din lemne
neputrezitoare, [i i-a ferecat cu aur.
33. {i a f\cut untuldelemn cel sf=nt al
ungerii [i t\mâia din mirodenii curate,
dup\ me[te[ugul f\c\torilor de mir.
CAP. 38.
Curtea cortului [i lucrurile din ea.
{i a f\cut jertfelnic de ardere de tot din
lemne neputrezitoare de cinci co]i de lung
[i cinci co]i de lat, tot în patru muchii, [i
de trei co]i în\l]imea jertfelnicului.
2. {i i-a f\cut patru coarne ce ie[eau
dintr-însul la cele patru unghiuri, [i le-a
ferecat cu aram\.
3. {i a f\cut cunun\ jertfelnicului [i
acoper\mântul lui, [i paharele lui [i
furcu]ele cele de carne ale lui, [i c\]uia lui
[i toate vasele lui le-a f\cut de aram\.
4. {i i-a f\cut lui gr\tar, lucru ca mreaja
de aram\.
5. {i a f\cut gr\tarului patru verigi de
aram\ în patru p\r]i, [i le-a pus sub
gr\tarul jertfelnicului dedesubt< [i era
gr\tarul pe la mijlocul jertfelnicului.
6. {i a f\cut drugi jertfelnicului de lemne
neputrezitoare, [i le-a ferecat cu aram\, [i
b\gau drugii prin verigile cele din coastele
jertfelnicului, când îl ridicau pe el.
7. L-a f\cut scobit de scânduri.
8. {i a f\cut sp\l\toare de aram\ [i
temelia ei de aram\, din oglinzile femeilor
celor ce au postit, cele ce str\juiau la u[a
cortului m\rturiei.
9. {i a f\cut curtea dinspre miaz\zi, cu
pânzele cur]ii de ro[u r\sucit de o sut\ de
 IE{IREA
co]i.
10. {i stâlpii lor dou\zeci, [i temeliile lor
dou\zeci de aram\, [i copcile lor [i aripile
lor de argint.
11. {i în partea cea dinspre miaz\noapte
de o sut\ de co]i, [i stâlpii lor dou\zeci, [i
temeliile lor dou\zeci de aram\, [i copcile
lor [i aripile lor de argint.
12. {i în partea dinspre apus pânze de
cincizeci de co]i, stâlpii lor zece [i
temeliile lor zece, [i copcile lor [i aripile
lor de argint.
13. {i în partea dinspre r\s\rit de cincizeci
de co]i.
14. Pânze de cincisprezece co]i dinapoi, [i
stâlpii lor trei, [i temeliile lor trei.
15. {i ;n a doua parte spre fund pânze de
cincisprezece co]i, [i stâlpii lor trei, [i
temeliile lor trei.
16. Toate pânzele cortului de m\tase
r\sucit\.
17. {i temeliile stâlpilor de aram\, [i
cheotorile lor de argint, [i capetele lor
ferecate primprejur cu argint, [i stâlpii
primprejur fereca]i cu argint, to]i stâlpii
cur]ii.
18. {i acoper\mântul por]ii cur]ii lucrare
împestri]at\, de vân\t, de mohorât, de ro[u
r\sucit, [i de m\tase împletit\ de dou\zeci
de co]i de lung [i de înalt, [i de larg de
cinci co]i potrivindu-se pânzelor cur]ii.
19. {i stâlpii lor patru, [i temeliile lor
patru de aram\, [i cheotorile lor de argint,
[i capetele lor ferecate cu argint.
20. {i to]i ]\ru[ii cur]ii împrejur de aram\.
21. Aceasta este tocmeala cortului
m\rturiei, dup\ cum s-a poruncit lui
Moisi, pentru slujba Levi]ilor prin Itamar
fiul lui Aaron Preotul.
22. {i Veseleil fiul lui Urie din neamul lui
Iuda a f\cut dup\ cum au poruncit
119
Domnul lui Moisi.
23. {i Eliav fiul lui Ahisamah din neamul
lui Dan, care a fost me[ter mai mare peste
cele ]esute [i peste cele cusute [i peste cele
împestri]ate, a ]esut cu vân\t, cu mohorât,
cu ro[u r\sucit [i cu m\tase.
24. Tot aurul care s-a lucrat la lucruri dup\
tot lucrul sfintelor s-a f\cut aur din
zeciuial\ dou\zeci [i nou\ de talan]i, [i
[apte sute [i treizeci de sicli dup\ siclul cel
sfânt.
25. {i argintul ce s-a adus dar de la
oamenii cei num\ra]i ai adun\rii, o sut\ de
talan]i, [i o mie [i [apte sute [i [aptezeci [i
cinci de sicli, o drahm\ pe cap, jum\tate
de siclu dup\ siclul cel sfânt.
26. Tot cel ce mergea la num\r, care era de
dou\zeci de ani [i mai sus, la [ase sute [i
trei mii [i cinci sute [i cincizeci.
27. {i s-au întrebuin]at o sut\ de talan]i de
argint pentru turnarea capetelor cortului [i
a capetelor acoper\mântului.
28. O sut\ de capete dintr-o sut\ de
talan]i, câte un talant la un cap\t.
29. {i cei o mie [i [apte sute [i [aptezeci [i
cinci de sicli i-au întrebuin]at pentru
cheotorile stâlpilor, [i a poleit c\p\tâiele
lor, [i i-au împodobit pe ei.
30. Iar aram\ s-a adus trei sute [i
[aptezeci de talan]i, dou\ mii [i patru sute
de sicli.
31. {i a f\cut dintr-însa pragurile u[ii
cortului m\rturiei, [i jertfelnicul cel de
aram\ cu gr\tarul lui, [i toate vasele
jertfelnicului.
32. {i temeliile cur]ii primprejur, [i
pragurile por]ii cur]ii, [i ]\ru[ii cortului, [i
]\ru[ii cur]ii primprejur.
CAP. 39.
Ve[mintele preo]e[ti.
 IE{IREA
Iar din ]es\tur\ vân\t\ [i mohorât [i ro[u
ce r\m\sese au f\cut ve[minte de slujb\
lui Aaron, ca s\ slujeasc\ cu ele în sfânta
precum poruncise Domnul lui Moisi.
2. Deci au f\cut um\rarul din aur, m\tase
vân\t\, mohorât\, ro[u [i ;n r\sucit.
3. Din pl\cile de aur t\iar\ fire ca p\rul,
[i le-au ]esut cu m\tase vân\t\, mohor=t\,
ro[ie [i ;n r\sucit, f\când ]es\tur\ aleas\.
4. Um\rarul era împreunat de amândou\
p\r]ile, ]esut de-a întregul din aur, din
vân\t, din mohorât, din ro[u r\sucit [i din
m\tase toars\, dup\ cum poruncise
Domnul lui Moisi.
5. {i au f\cut dou\ pietre de smaragd
împ\nate [i ]intuite cu aur, s\pate [i
cioplite cioplitur\ de pecete, din mâinile
fiilor lui Israil.
6. {i le-au pus peste um\rar, pietre de
pomenire fiilor lui Israil, dup\ cum au
poruncit Domnul lui Moisi.
7. {i a f\cut engolpion de ]es\tur\ aleas\
um\rarului de aur, de vân\t, de mohorât,
de ro[u r\sucit, de m\tase toars\, în patru
col]uri îndoit au f\cut engolpionul, de o
palm\ de lung, [i de o palm\ de lat îndoit.
8. {i a ]esut într-însul patru rânduri de
pietre scumpe, rândul cel dint=i de pietre
sardiu [i topaz [i smaragd,
9. Rândul al doilea antracs [i sapfir [i
iaspis.
10. Rândul al treilea lighiriu, ahatis [i
ametist.
11. {i rândul al patrulea hrisolit, viriliu [i
onih, înconjurate cu aur, [i legate
primprejur cu aur.
12. Iar pe cele dou\sprezece pietre erau
s\pate ca pece]i, numele celor
dou\sprezece semin]ii ale lui Israil,
fiecare din cele dou\sprezece neamuri cu
120
numele s\u.
13. {i a f\cut peste engolpion l\n]i[oarele
împletite, lucru împletit de aur curat.
14. {i a f\cut dou\ paveze de aur [i dou\
verigi de aur.
15. {i a pus acele dou\ verigi de aur la
amândou\ capetele engolpionului.
16. {i a pus l\n]i[oarele cele de aur într-
amândou\ verigile de amândou\ p\r]ile
engolpionului [i la amândou\ laturile, [i l-
au împreunat acele dou\ l\n]u[e.
17. {i a pus peste cele dou\ paveze umerii
um\rarului dinainte în fa]\.
18. {i a f\cut dou\ verigi de aur, [i le-a
pus peste amândou\ aripile pe marginea
engolpionului, [i pe marginea cea
dinapoia um\rarului dinl\untru.
19. {i a f\cut dou\ verigi de aur, [i le-a
pus peste amândoi umerii um\rarului din
jos de dânsul în fa]\ dup\ împreunarea cea
de sus a ]es\turii um\rarului.
20. {i legar\ cu [nur vân\t engolpionul cu
verigile lui de verigile um\rarului, ca
engolpionul s\ stea nemi[cat pe um\rar,
dup\ cum au poruncit Domnul lui Moisi.
21. {i a f\cut haina cea lung\ pân\ jos,
care este sub um\rar, lucru ]esut tot vân\t.
22. {i gura hainei celei lungi pân\ jos era
în mijloc ]esut\, iar marginile gurii le-a
tivit de jur împrejur, ca s\ nu se destrame.
23. {i a f\cut la poalele hainei celei lungi
pân\ jos din jos ciucuri, ca ni[te rodii
înflorite, de vân\t, de mohorât, de ro[u
r\sucit [i de m\tase toars\.
24. {i a f\cut clopo]ei de aur, [i a pus
clopo]eii pe poalele hainei împrejur
printre ciucuri.
25. Clopo]ei de aur [i ciucuri pe poalele
hainei împrejur, ca s\ slujeasc\ dup\ cum
au poruncit Domnul lui Moisi.
26. {i f\cur\ pentru Aaron [i fiii lui haine
 IE{IREA
sub]iri de in, ]es\tur\ aleas\.
27. {i acoperi[ul capului de m\tase, [i
mitra de m\tase, [i fote de m\tase
r\sucit\.
28. Brânele lor de m\tase vân\t\,
mohorât\ [i ro[ie r\sucit\, ]es\tur\ aleas\,
dup\ cum au poruncit Domnul lui Moisi.
29. {i a f\cut placa cea de aur spre
osebirea sfin]eniei, de aur curat, [i a scris
pe ea slove s\pate ca în pecete sfin]ire
Domnului.
30. {i o au legat cu [nur vân\t, ca s\ fie
peste mitr\ deasupra, dup\ cum poruncise
Domnul lui Moisi.
31. Astfel se sfâr[i tot lucrul cortului
m\rturiei< [i fiii lui Israil f\cur\ toate,
dup\ cum au poruncit Domnul lui Moisi.
32. {i a adus cortul la Moisi, [i toate
vasele lui, [i verigile lui, [i stâlpii lui, [i
z\voarele lui, [i ]\ru[ii lui, [i temeiurile
lui.
33. {i p\turile, [i pieile de berbec cele
ro[ite, [i acoper\mânturile cele deasupra
pieii celei vinete.
34. {i catapeteasma, [i sicriul m\rturiei, [i
drugii lui, [i acoper\mântul împ\c\rii.
35. Masa cu toate vasele ei, [i pâinile
punerii înainte.
36. Sfe[nicul cel curat cu candelele lui [i
cu toate vasele lui, [i untuldelemn pentru
candel\.
37. Altarul t\m=ierii, untuldelemn pentru
ungere, miresmele t\mâierii, t\mâie
aromat\.
38. {i perdeaua de la intrarea în cort.
39. {i jertfelnicul cel de aram\ cu
gr\tarul, drugii [i toate vasele lui,
sp\l\toarea [i temelia ei.
40. {i pânzele cur]ii, stâlpii [i piuli]ele lor,
perdeaua de la poarta cur]ii, funiile [i
]\ru[ii ei.
121
41. {i toate uneltele cele ce sunt la lucrul
cortului m\rturiei.
42. Ve[mintele cele de slujb\, ca s\
slujeasc\ cu ele în sfânta, ve[mintele
sfintei, care sunt ale lui Aaron, [i
ve[mintele fiilor lui cele de slujb\, dup\
toate câte au poruncit Domnul lui Moisi,
a[a au f\cut fiii lui Israil toat\ g\tirea.
43. {i a v\zut Moisi toate lucrurile, [i erau
f\cute acestea precum poruncise Domnul
lui Moisi, astfel erau f\cute, [i i-a
binecuvântat pe dân[ii Moisi.
CAP. 40.
Sfin]irea cortului.
{i au gr\it Domnul c\tre Moisi, zicând>
2. În ziua dint=i a lunii dintâi fiind lun\
nou\, vei întinde cortul m\rturiei.
3. {i vei pune sicriul m\rturiei, [i vei
acoperi sicriul cu catapeteasma.
4. {i vei aduce înl\untru masa, [i vei
pune pe ea cele rânduite.
5. {i vei aduce înl\untru sfe[nicul, [i vei
pune candelele lui, [i vei a[eza altarul cel
de aur al t\mâierii înaintea sicriului
m\rturiei.
6. {i vei pune perdeaua la intrarea în
cort, iar altarul pentru jertfe s\-l pui
dinaintea u[ii cortului m\rturiilor.
7. {i vei a[eza sp\l\toarea între cort [i
între altar, punând într-însa ap\.
8. {i vei a[eza curtea împrejur atârnând
perdeaua la u[a cur]ii.
9. {i vei lua untdelemn de ungere, [i vei
unge cortul [i toate cele dintr-însul, [i-l vei
sfin]i pe dânsul [i toate vasele lui, [i vor fi
sfinte< apoi vei unge altarul jertfelor cu
toate vasele lui, [i-l vei sfin]i, [i va fi
preasfânt.
10. Vei unge [i sp\l\toarea [i temelia ei, [i
 IE{IREA
o vei sfin]i pe ea.
11. Dup\ aceea vei aduce pe Aaron [i pe
fiii lui la u[ile cortului m\rturiei.
12. {i-i vei sp\la cu ap\, [i vei îmbr\ca pe
Aaron cu ve[mintele cele sfinte, [i-l vei
unge pe el, [i-l vei sfin]i pe el, [i-mi va
sluji mie, [i pe feciorii lui vei aduce, [i-i
vei îmbr\ca cu haine, [i-i vei unge precum
ai uns pe tat\l lor, [i vor fi mie preo]i.
13. {i aceast\ ungere va fi ungere ve[nic\
de preo]ie în neamurile lor.
14. {i a f\cut Moisi toate acestea precum
i-au poruncit lui Domnul.
15. {i s-a a[ezat cortul în luna dint=i în al
doilea an de când au ie[it ei din Eghipet,
fiind lun\ nou\.
16. {i a pus Moisi cortul [i temeliile lui [i
încheietorile de sus, [i a a[ezat z\voarele.
17. {i a ridicat stâlpii, [i a întins covoarele
cortului, [i a pus acoper\mântul cortului
deasupra, dup\ cum poruncise Domnul lui
Moisi.
18. {i luând m\rturiile le-a pus în sicriu, [i
a pus drugii sub sicriu.
19. {i a dus sicriul în cort, [i a atârnat
catapeteasma, [i astfel a acoperit sicriul
m\rturiei, în ce chip poruncise Domnul lui
Moisi.
20. {i a pus masa în cortul m\rturiei în
partea dinspre miaz\noapte a cortului
m\rturiei dinafar\ de catapeteasm\.
21. {i a pus pe dânsa pâinile punerii
înaintea Domnului, dup\ cum poruncise
Domnul lui Moisi.
22. {i a pus sfe[nicul în cortul m\rturiei în
fa]a mesei în partea dinspre miaz\zi a
cortului.
23. {i a pus candelele lui înaintea
Domnului, precum poruncise Domnul lui
Moisi.
24. {i a pus altarul cel de aur în cortul
122
m\rturiei în fa]a catapetesmei.
25. {i a t\mâiat peste el cu miresmele
t\mâierii precum au poruncit Domnul lui
Moisi.
26. {i altarul jertfelor l-a pus la u[ile
cortului m\rturiei, [i a adus peste el ardere
de tot [i jertf\, dup\ cum au poruncit
Domnul lui Moisi.
27. {i a a[ezat sp\l\toarea între cortul
m\rturiei [i între altarul jertfelor, [i a pus
într-însa ap\<
28. Ca s\-[i spele dintr-însa Moisi [i
Aaron [i fiii lui, mâinile [i picioarele.
29. Când intrau ei în cortul m\rturiei, sau
când mergeau la jertfelnic s\ slujeasc\, se
sp\lau dintr-însa, dup\ cum au poruncit
Domnul lui Moisi.
30. {i a a[ezat curtea împrejurul cortului,
[i a atârnat perdeaua la u[a cur]ii.
31. Astfel a s\vâr[it Moisi toate lucrurile.
Atunci nor a acoperit cortul m\rturiei, [i s-
a umplut cortul de slava Domnului.
32. A[a c\ nu putea Moisi s\ intre în
cortul m\rturiei, c\ nor umbrea deasupra
lui, [i se umpluse cortul de slava
Domnului.
33. {i când se ridica norul de la cort,
porneau fiii lui Israil cu toate ale lor.
34. Iar dac\ norul nu se ridica, nu porneau
pân\ în ziua când se ridica norul.
35. C\ ziua era norul Domnului peste cort,
[i noaptea era peste dânsul foc înaintea a
tot Israilul în toate purcederile lor.
 LEVITICUL
LEVITICUL
CAP. 1.
Rânduiala jertfelor. Arderea de tot.
{i au chemat Domnul pe Moisi, [i i-au
gr\it lui din cortul m\rturiei, zicând>
2. Gr\ie[te fiilor lui Israil, a[a vei zice
c\tre ei> om dintru voi de va aduce daruri
Domnului< din vite [i din boi [i din oi ve]i
aduce darurile voastre.
3. De va fi ardere de tot darul lui, din boi
parte b\rb\teasc\ curat\ îl va aduce la u[a
cortului m\rturiei, îl va aduce pe dânsul
primit înaintea Domnului.
4. {i va pune mâna pe capul jertfei
primit\ lui, ca s\ se milostiveasc\ spre cel
ce o aduce.
5. Iar preo]ii fiii lui Aaron vor junghia
vi]elul înaintea Domnului, vor aduce
sângele [i-l vor v\rsa împrejurul
jertfelnicului, care este la u[a cortului
m\rturiei.
6. {i jupuind jertfa o vor împ\r]i în
buc\]i dup\ m\dulare.
7. {i vor face fiii lui Aaron preo]ii foc pe
jertfelnic, [i vor pune lemne pe foc.
8. {i vor a[eza fiii lui Aaron preo]ii,
p\r]ile cele t\iate, capul [i gr\simea, peste
lemnele care sunt pe focul cel de pe
jertfelnic.
9. Iar m\runtaiele [i picioarele le vor
sp\la cu ap\, [i le vor pune preo]ii toate pe
jertfelnic, ardere de tot este jertf\, miros
de bun\ mireasm\ Domnului.
10. Iar de va fi din oi darul Domnului,
spre ardere de tot îl va aduce din miei [i
din iezi, parte b\rb\teasc\ curat.
11. {i va pune mâna pe capul lui, [i-l vor
junghia lâng\ jertfelnicul dinspre
123
miaz\noapte înaintea Domnului, [i vor
v\rsa fiii lui Aaron preo]ii sângele pe
jertfelnic împrejur.
12. {i-l vor desp\r]i în p\r]i, [i le vor pune
preo]ii acestea cu capul [i seul pe lemnele
care sunt pe focul cel de pe jertfelnic.
13. {i ma]ele [i picioarele le vor sp\la cu
ap\, [i le va aduce preotul toate, [i le va
pune pe jertfelnic> ardere de tot, jertf\,
miros cu bun\ mireasm\ Domnului.
14. Iar de va aduce din cele zbur\toare
jertfa sa dar Domnului, va aduce din
turturele, sau din porumbi darul s\u.
15. {i-l va aduce preotul la jertfelnic, [i îi
va frânge capul [i-l va pune preotul pe
jertfelnic, [i va scurge sângele spre fundul
jertfelnicului.
16. {i va scoate gu[a cu penele, [i o va
lep\da lâng\ jertfelnic de c\tre r\s\rit la
locul cenu[ii.
17. {i îi va frânge aripile, [i nu-l va t\ia
p\r]i, [i-l va pune preotul peste lemnele
cele de pe foc, pe jertfelnic jertf\ arderii
de tot miros cu bun\ mireasm\ Domnului.
CAP. 2.
Jertfele spre mâncare.
Iar de va aduce cineva dar jertf\
Domnului, f\in\ curat\ s\ fie darul lui, [i
va turna peste ea untdelemn, [i va pune
peste ea t\mâie< jertf\ este.
2. {i o va aduce la fiii lui Aaron preo]ii,
care luând o mân\ plin\ din f\ina cea cu
untdelemn [i toat\ t\mâia, o va pune
preotul spre pomenire pe jertfelnic jertf\,
miros cu bun\ mireasm\ Domnului.
3. {i ce r\mâne din jertf\, va fi pentru
 LEVITICUL
Aaron [i fiii lui, Sfânta Sfintelor, din
jertfele Domnului.
4. Iar de se va aduce dar, jertf\ coapt\ în
cuptor, dar Domnului de f\in\, s\ fie pâini
nedospite fr\mântate cu untdelemn, [i
turte nedospite unse cu untdelemn.
5. Iar de va fi darul t\u jertf\ din tigaie<
s\ fie f\in\ fr\mântat\ cu untdelemn
nedospit\.
6. {i o vei sf\râma în buc\]i, turnând
peste ele untdelemn< jertf\ este Domnului.
7. Iar de va fi darul t\u jertf\ de pe gr\tar,
s\ se fac\ din f\in\ cu untdelemn.
8. {i jertfa care o va face dintr-acestea
Domnului, o va aduce la preot.
9. {i apropiindu-se c\tre jertfelnic, va
lua preotul din jertf\ pomenirea ei, [i va
pune preotul pe jertfelnic ardere de tot,
miros de bun\ mireasm\ Domnului.
10. Iar ce va r\mâne de la jertf\ va fi a lui
Aaron [i a fiilor lui, sfintele sfintelor din
arderile de tot ale Domnului.
11. Orice jertf\ ve]i aduce Domnului, s\
fie nedospit\< tot ce este dospit, sau
mierea s\ nu aduce]i dintr-însa jertf\, dar
Domnului.
12. Din pârg\ s\ aduce]i Domnului< iar pe
jertfelnic s\ nu se pun\ spre miros de bun\
mireasm\ Domnului.
13. {i tot darul jertfei voastre cu sare s\-l
s\ra]i, [i sarea rânduit\ de Domnul s\ nu
se risipeasc\ din jertfele voastre, pe tot
darul vostru ve]i aduce Domnului sare.
14. Iar de ve]i aduce jertf\ Domnului din
pârga roadelor, s\ fie pârg\ Domnului
gr\un]e nou\ coapte [i urluite< a[a vei
aduce jertfa pârgii roadelor.
15. {i vei turna peste ea untdelemn, [i vei
pune peste ea t\mâie, jertf\ este.
16. {i va aduce preotul spre pomenire din
gr\un]ele cu untuldelemn, [i toat\ t\mâia
124
jertf\ Domnului.
CAP. 3.
Jertfele de mul]umire.
Iar de va fi darul c\tre Domnul jertf\ de
mântuire [i-l va aduce din boi, ori parte
b\rb\teasc\, ori femeiasc\, curat îl va
aduce înaintea Domnului.
2. {i va pune mâinile sale pe capul
darului, [i-l va junghia la u[a cortului
m\rturiei< iar fiii lui Aaron preo]ii vor
turna sângele pe jertfelnicul arderilor de
tot împrejur.
3. {i vor aduce din jertfa mântuirii jertf\
Domnului, gr\simea care acoper\
pântecele, [i toat\ gr\simea care este pe
pântece.
4. {i amândoi r\runchii, [i gr\simea care
este peste ei [i care este peste coapse, [i
pieli]a cea de pe ficat cu r\runchii va
scoate.
5. {i fiii lui Aaron preo]ii le vor pune pe
jertfelnic, spre ardere de tot, peste lemnele
care sunt pe focul cel de pe jertfelnic,
jertf\ miros de bun\ mireasm\ Domnului.
6. Iar de se va aduce dar Domnului din oi
jertf\ de mântuire, parte b\rb\teasc\, au
femeiasc\, curat îl va aduce pe el.
7. De va fi darul s\u miel, aduce-l-va pe
el înaintea Domnului.
8. {i va pune mâna pe capul darului s\u,
îl va junghia la u[ile cortului m\rturiei< iar
fiii lui Aaron preo]ii vor turna sângele pe
jertfelnic împrejur.
9. {i va aduce din jertfa mântuirii ardere
Domnului, seul, mijlocul cu [alele [i tot
seul care acoper\ pântecele.
10. {i luând tot seul care este peste
pântece, peste amândoi r\runchii, [i seul
cel de pe ei cu cel de la coaps\, [i prapurul
 LEVITICUL
ficatului cu r\runchii.
11. Le va aduce preotul peste jertfelnic
miros de bun\ mireasm\, ardere
Domnului.
12. Iar de va fi darul Domnului din capre,
[i-l va aduce înaintea Domnului,
13. Va pune mâinile peste capul lui, [i-l
vor junghia înaintea Domnului la u[ile
cortului m\rturiei< iar fiii lui Aaron preo]ii
vor turna sângele peste jertfelnic împrejur.
14. {i va aduce dintr-însul jertf\
Domnului, seul care acoper\ pântecele [i
toat\ untura care este peste pântece.
15. {i luând amândoi r\runchii cu tot seul
cel de peste ei, cu cel de pe coapse [i
prapurul ficatului cu r\runchii,
16. Le va aduce preotul pe jertfelnic jertf\
de bun\ mireasm\ Domnului, tot seul al
Domnului.
17. Lege în veci întru neamurile voastre,
[i în toate l\ca[urile voastre seu [i sânge
s\ nu mânca]i.
CAP. 4.
Jertfele pentru p\cat.
{i au gr\it Domnul c\tre Moisi, zicând>
2. Vorbe[te fiilor lui Israil, [i le spune> de
va p\c\tui cineva înaintea Domnului f\r\
de voie împotriva poruncilor Domnului, [i
va face ce nu se cade c\lcând vreuna din
ele<
3. De va p\c\tui arhiereul cel uns, încât
s\ p\c\tuiasc\ poporul, va aduce
Domnului pentru p\catul ce a s\vâr[it, un
vi]el curat jertf\ pentru p\cat.
4. Va aduce vi]elul la u[a cortului
m\rturiei înaintea Domnului, va pune
mâna sa pe capul vi]elului, [i va junghia
vi]elul înaintea Domnului.
5. {i preotul cel uns ale c\ruia mâini sunt
125
sfin]ite, luând din sângele vi]elului, îl va
duce în cortul m\rturiei.
6. {i va întinge preotul degetul în sânge
[i va stropi cu sânge de [apte ori înaintea
Domnului spre catapeteasm\.
7. {i din sângele vi]elului preotul va
unge coarnele altarului t\mâierii, care este
înaintea Domnului în cortul m\rturiei< iar
sângele vi]elului îl va turna tot la temelia
jertfelnicului arderii de tot, care este la
u[ile cortului m\rturiei.
8. {i va lua gr\simea vi]elului jertfit
pentru p\cat, atât cea care acoper\
m\runtaiele, cât [i cea de pe ele.
9. {i amândoi r\runchii cu gr\simea de
pe ei, cu cea de pe coapse, cu prapurul [i
r\runchii le va lua.
10. În ce chip se ia de la vi]elul jertfei
celei de mântuire, [i preotul le va aduce pe
jertfelnicul arderii de tot.
11. Iar pielea vi]elului, toat\ carnea lui cu
capul, cu marginile, cu pântecele [i cu
baliga,
12. Adic\ p\r]ile r\mase din vi]el le vor
scoate afar\ de tab\r\ în loc curat, unde se
arunc\ cenu[a, se vor arde pe lemne în
foc< unde se va v\rsa cenu[a se vor arde.
13. Iar dac\ toat\ adunarea lui Israil va
p\c\tui ceva din ne[tiin]\ [i lucrul va
r\mâne ascuns de la ochii adun\rii, f\când
ceva împotriva poruncilor Domnului, ce
nu se cade a face<
14. Dup\ ce vor cunoa[te p\catul care au
s\vâr[it, adunarea va aduce jertf\ pentru
p\cat un vi]el curat, îl vor aduce la u[ile
cortului m\rturiei.
15. {i vor pune b\trânii adun\rii mâinile
sale pe capul vi]elului înaintea Domnului.
16. {i vor junghia vi]elul înaintea
Domnului, iar preotul cel uns va duce din
sângele vi]elului în cortul m\rturiei.
 LEVITICUL
17. {i va întinge preotul degetul în
sângele vi]elului, [i va stropi de [apte ori
înaintea Domnului, spre catapeteasma
sfintei.
18. {i din sânge va unge preotul coarnele
altarului t\mâierii, care este înaintea
Domnului în cortul m\rturiei.
19. {i tot sângele îl va v\rsa la temeiul
jertfelnicului arderii de tot, care este la
u[ile cortului m\rturiei.
20. {i va lua de la el toat\ gr\simea, [i o
va duce pe jertfelnic, [i va jertfi vi]elul ca
[i pe cel jertfit pentru p\cat, a[a va face< [i
se va ruga pentru ei preotul, [i se va ierta
lor p\catul.
21. Iar p\r]ile r\mase din vi]el le vor
scoate afar\ de tab\r\, spre ardere de tot,
cum au ars pe vi]elul cel mai dinainte< c\
p\catul adun\rii este.
22. Iar de va p\c\tui cel ce este c\petenie
[i va c\lca vreuna din poruncile Domnului
Dumnezeului s\u, ce nu se cade a face, [i
din ne[tiin]\ va gre[i,
23. Atunci dup\ ce va cunoa[te el p\catul
care a s\vâr[it, va aduce dar jertf\ pentru
p\cat un ied curat, parte b\rb\teasc\.
24. Va pune mâna sa pe capul iedului, [i-l
vor junghia în locul unde se junghie
arderile de tot înaintea Domnului, c\ jertf\
pentru p\cat este.
25. Iar din sângele jertfei pentru p\cat,
preotul va unge cu degetul coarnele
jertfelnicului arderilor de tot, [i tot sângele
îl va v\rsa la temeiul jertfelnicului
arderilor de tot.
26. Tot seul lui îl va aduce pe jertfelnic, ca
[i seul jertfei celei de mântuire, [i preotul
se va ruga pentru cel ce a s\vâr[it p\catul,
[i se va ierta lui.
27. Iar dac\ cineva din poporul
p\mântului va p\c\tui prin ne[tiin]\, [i va
126
c\lca vreuna din poruncile Domnului, care
s-au poruncit s\ nu se calce, [i va gre[i<
28. Dup\ ce va cunoa[te p\catul care a
s\vâr[it, va aduce din caprele sale dar o
capr\ curat\ parte femeiasc\, pentru
p\catul ce a s\vâr[it.
29. {i va pune mâna pe capul caprei celei
aduse pentru p\catul s\u, [i vor junghia
capra aceea, care s-a adus pentru p\cat, în
locul unde se junghie arderile de tot.
30. Iar preotul luând cu degetul din
sângele ei, va unge coarnele jertfelnicului
arderilor de tot, [i tot sângele îl va v\rsa la
temeiul jertfelnicului.
31. {i va lua tot seul, precum se ia seul de
la jertfa cea de mântuire, [i-l va aduce
preotul pe jertfelnic întru miros de bun\
mireasm\ Domnului, [i se va ruga preotul
pentru el, [i se va ierta lui.
32. Iar de va aduce dar pentru p\cat oaie,
parte femeiasc\ curat\ s\ o aduc\.
33. Va pune mâna pe capul oii celei ce se
aduce pentru p\cat, [i o vor junghia în
locul unde se junghie arderile de tot.
34. {i luând preotul din sângele oii care se
aduce pentru p\cat, cu degetul, va unge pe
coarnele jertfelnicului arderii de tot, [i tot
sângele ei îl va v\rsa la temeiul
jertfelnicului arderii de tot.
35. {i va lua tot seul ei, precum se ia seul
oii celei de la jertfa cea de mântuire, [i-l
va pune preotul pe jertfelnic spre ardere de
tot Domnului, [i se va ruga pentru dânsul
preotul pentru p\catul ce a s\vâr[it, [i se
va ierta lui.
CAP. 5.
Jertfele pentru vinov\]ie.
De va p\c\tui cineva, [i martorul chemat
s\ jure, ori de a v\zut, ori de [tie, nu va
 LEVITICUL
spune, ia asupr\-[i p\catul aceluia.
2. Oricine se va atinge de ceva necurat,
de vreo mort\ciune, sau de ce a fost prins
de hiar\ necurat\, sau de vreo mort\ciune
din viet\]i necurate, sau din mort\ciunile
dobitoacelor celor necurate<
3. Sau se va atinge de necur\]ie de om,
ori de ce necur\]ie a lui, de care
atingându-se se va pâng\ri, [i nu a [tiut, [i
dup\ aceea va cunoa[te c\ a gre[it, vinovat
va fi p\catului.
4. Omul nelegiuit, care gr\ie[te cu
buzele sale ca s\ fac\ r\u, sau s\ fac\ bine<
oricâte va gr\i acela cu jur\mânt, [i va
uita, [i apoi va cunoa[te c\ a p\c\tuit într-
una dintr-acestea<
5. {i va m\rturisi p\catul s\u, care a
p\c\tuit,
6. Va aduce Domnului pentru cele ce a
gre[it, pentru p\catul ce a s\vâr[it o
mielu[ea din oi, sau o iad\ din capre parte
femeiasc\ jertf\ pentru p\cat, [i se va ruga
pentru el preotul, pentru p\catul lui care a
s\vâr[it, [i se va ierta lui p\catul.
7. Iar de nu va putea avea oaie, va aduce
pentru p\catul s\u ce a s\vâr[it, dou\
turturele sau doi pui de porumb
Domnului, unul pentru p\cat [i altul spre
arderea de tot.
8. {i le va aduce la preot, [i va jertfi
preotul întâi pentru p\cat, [i va rupe
preotul capul p\s\rii de la grumaji, [i nu-l
va desp\r]i.
9. {i va stropi din sângele cel pentru
p\cat pe peretele jertfelnicului< iar
r\m\[i]a sângelui o va scurge peste
temeiul jertfelnicului, c\ pentru p\cat este.
10. Iar a doua pas\re o va face ardere de
tot dup\ cum se cuvine, [i se va ruga
preotul pentru dânsul, pentru p\catul ce a
s\vâr[it, [i se va ierta lui.
127
11. Iar de nu va avea nici o pereche de
turturele sau doi pui de porumb, va aduce
dar pentru p\catul ce a f\cut, a zecea parte
a unui ifi de f\in\ curat\ jertf\ pentru
p\cat, f\r\ s\ toarne peste dânsa
untdelemn, nici s\ pun\ peste ea t\mâie,
c\ci pentru p\cat este.
12. {i o va aduce la preot, [i luând preotul
dintr-însa o mân\ plin\, o va aduce spre
pomenire Domnului pe jertfelnicul
arderilor de tot, c\ pentru p\cat este.
13. Preotul se va ruga pentru dânsul,
pentru vreunul din aceste p\cate ce a
s\vâr[it, [i se va ierta lui< iar ce a r\mas,
va fi a preotului, ca [i jertfa f\inii celei
curate.
14. {i au gr\it Domnul c\tre Moisi
zicând>
15. Tot cel ce din uitare [i f\r\ de voie a
p\c\tuit cu privire la cele sfin]ite
Domnului, va aduce pentru p\catul s\u
Domnului un berbec curat din oi, al c\ruia
pre]ul va fi un siclu de argint dup\ siclul
cel sfânt, pentru p\catul ce a s\vâr[it.
16. {i ce a p\c\tuit cu privire la cele
sfin]ite, va întoarce înapoi aceea,
ad\ugând înc\ a cincea parte peste aceea,
[i o va da preotului< iar preotul se va ruga
pentru el jertfind berbecul cel pentru
p\cat, [i se va ierta lui.
17. {i oricine va p\c\tui [i va c\lca vreuna
din poruncile Domnului, ce nu se cade a
face, gre[ind din ne[tiin]\, va avea p\cat.
18. Va aduce la preot un berbec curat din
oi în pre] de un argint pentru gre[eal\, [i se
va ruga preotul pentru el, pentru ne[tiin]a
lui, c\ nu a [tiut [i nu a cunoscut, [i se va
ierta lui.
19. Pentru c\ a gre[it înaintea Domnului.
CAP. 6.
 LEVITICUL
Alte jertfe.
{i au gr\it Domnul c\tre Moisi, zicând>
2. Tot cel ce va p\c\tui, [i din neb\gare
de seam\ va nesocoti poruncile Domnului,
[i va t\g\dui c\tre aproapele s\u au lucrul
ce i-a încredin]at, ori din simbrie, ori din
prad\, sau îl va în[ela cu ceva pe
aproapele,
3. Sau g\sind lucru pierdut, îl va t\g\dui
[i va jura nedrept despre orice lucru va
face omul, va p\c\tui într-acestea.
4. {i de va fi p\c\tuit sau va fi gre[it, în
acest chip va întoarce r\pirea care a r\pit,
sau în[el\ciunea care a în[elat, sau lucru
ce s-a încredin]at lui, sau lucru pierdut
care l-a g\sit, la tot lucrul pentru care a
jurat strâmb, va pl\ti lucrul acela întreg,
ad\ugând a cincea parte mai mult aceluia
a cui este, [i va întoarce lui în ce zi se va
dovedi.
5. Iar pentru gre[eala sa, va aduce
Domnului un berbec curat din oi cu pre]
dup\ m\sura p\catului.
6. {i se va ruga pentru el preotul înaintea
Domnului, [i se vor ierta lui toate câte a
f\cut [i a gre[it.
7. {i au gr\it Domnul c\tre Moisi
zicând>
8. Porunce[te lui Aaron [i fiilor lui
zicând>
9. Aceasta este rânduiala arderii de tot<
arderea de tot va arde pe jertfelnic
necontenit toat\ noaptea pân\ diminea]a,
[i focul jertfelnicului va arde deasupra lui,
[i nu se va stinge.
10. {i se va îmbr\ca preotul cu hain\ de
in, [i ve[mânt va îmbr\ca împrejurul
trupului s\u, [i va lua arderea care o va
mistui focul, arderea de tot de la jertfelnic.
11. {i o va pune aproape de jertfelnic, [i
128
se va dezbr\ca de haina sa, [i se va
îmbr\ca cu alt\ hain\, [i va scoate arderea
de tot afar\ de tab\r\ în loc curat.
12. {i foc pe jertfelnic va arde [i nu se va
stinge, [i preotul va pune pe dânsul lemne
dis-de-diminea]\, [i va a[eza deasupra lui
arderea de tot, [i peste ea va pune
gr\simea jertfei de mântuire.
13. {i pururea va arde foc pe jertfelnic, [i
nu se va stinge.
14. Aceasta este rânduiala jertfei, care o
vor aduce fiii lui Aaron înaintea Domnului
la jertfelnic.
15. {i va lua dintr-însa preotul o mân\ din
f\ina cea curat\ a jertfei cu untuldelemn al
ei [i cu toat\ t\mâia ei, care sunt peste
jertf\, [i le va pune pe jertfelnic ardere
întru miros de bun\ mireasm\, pomenire
Domnului.
16. Iar r\m\[i]a ei o va mânca Aaron cu
fiii lui, nedospit\ se va mânca în loc sfânt,
în curtea cortului m\rturiei o vor mânca.
17. Nu se va coace dospit\, parte o am dat
aceasta lor din cele ce se aduc Domnului,
Sfânta Sfintelor este ca [i ceea ce se aduce
pentru p\cat, [i ca [i cea pentru gre[eal\.
18. Toat\ partea b\rb\teasc\ între preo]i
vor mânca aceasta, lege ve[nic\ întru
neamurile voastre din cele ce se aduc
Domnului, tot cel ce se va atinge de
dânsele se va sfin]i.
19. {i au gr\it Domnul c\tre Moisi,
zicând>
20. Acesta este darul lui Aaron [i al fiilor
lui, care ;l vor aduce Domnului în ziua în
care ;l vei unge pe el< a zecea parte din if\,
f\in\ curat\ s\ fie de jertf\ pururea,
jum\tate dintr-însa diminea]a, [i jum\tate
dintr-însa seara.
21. În tigaie cu untdelemn se va face>
fr\mântat\ o va aduce, pisate, jertf\ de
 LEVITICUL
f\râm\turi, jertf\ întru miros de bun\
mireasm\ Domnului.
22. Preotul cel uns, urma[ul lui din fiii lui
va face aceasta, lege ve[nic\, toat\ se va
mistui.
23. Toat\ jertfa preotului, de tot se va arde
[i nu se va mânca.
24. {i au gr\it Domnul c\tre Moisi,
zicând>
25. Vorbe[te lui Aaron [i fiilor lui [i le
spune> aceasta este rânduiala jertfei pentru
p\cat< în locul unde se junghie arderile de
tot, vor junghia [i cele pentru p\cat
înaintea Domnului, c\ preasfânt este.
26. Preotul care o va aduce o va mânca, în
loc sfânt se va mânca, în curtea cortului
m\rturiei.
27. Tot care se va atinge de c\rnurile ei, se
va sfin]i, [i ori a cui hain\ se va stropi cu
sângele ]â[nit din ea, se va sp\la în loc
sfânt.
28. Iar vasul cel de lut în care s-a fiert, se
va sparge< iar de se va fierbe în vas de
aram\, s\-l frece [i s\-l spele cu ap\.
29. Toat\ partea b\rb\teasc\ între preo]i
va mânca acestea, c\ sfintele sfintelor sunt
Domnului.
30. {i toate cele jertfite pentru p\cat dintr-
al c\rora sânge se va aduce în cortul
m\rturiei, ca s\ se roage printr-însul întru
cel sfânt, s\ nu se m\nânce, ci cu foc s\ se
arz\.
31. Aceasta este rânduiala aducerii
berbecului ca jertf\ pentru p\cat, c\
preasfinte sunt.
32. În locul unde vor junghia arderile de
tot, vor junghia [i berbecul cel pentru
p\cat înaintea Domnului, iar sângele îl va
v\rsa pe temeiul jertfelnicului împrejur.
33. {i va lua tot seul lui [i [alele [i seul
care acoper\ m\runtaiele [i tot seul cel de
129
peste ma]e.
34. {i amândoi r\runchii cu seul cel de
peste ei, care este peste coapse, [i prapurul
ficatului cu r\runchii le va lua,
35. {i le va aduce preotul pe jertfelnic
jertf\ Domnului, c\ pentru p\cat este.
36. Toat\ partea b\rb\teasc\ între preo]i le
va mânca pe ele, în loc sfânt le vor mânca,
c\ preasfinte sunt.
37. La jertfa pentru p\cat ca [i la cea
pentru gre[eal\ este aceea[i rânduial\< va
fi a preotului care se va ruga pentru el.
38. {i preotul cel ce aduce arderile de tot
ale omului, va lua pielea jertfei arderii de
tot pe care o aduce,
39. Toat\ jertfa care se va face în cuptor, [i
toat\ care se va face pe gr\tar, sau în
tigaie, va fi a preotului care o aduce.
40. {i toat\ jertfa cea f\cut\ cu untdelemn
[i cea nef\cut\, tuturor fiilor lui Aaron s\
se împ\r]easc\ fiec\ruia întocmai.
CAP. 7.
Jertfe de mântuire.
Aceasta este rânduiala jertfei de mântuire
ce vor aduce Domnului.
2. De va fi jertf\ de laud\, vor aduce spre
jertfire pâini de f\in\ curat\ f\cute cu
untdelemn, [i turte nedospite unse cu
untdelemn, [i f\in\ aleas\ fr\mântat\ cu
untdelemn,
3. Cu pâine nedospit\ va aduce darurile
sale spre jertfa laudei cea de mântuire.
4. {i unul din toate darurile aduse parte
Domnului, va fi a preotului care vars\
sângele jertfei de mântuire.
5. C\rnurile jertfei laudei cea de
mântuire, vor fi ale lui, [i se vor mânca în
ziua în care se vor aduce, nel\sând dintr-
însele pe diminea]\.
 LEVITICUL
6. Iar de va fi darul s\u jertf\ de
f\g\duin]\ sau de bun\voie, se va mânca
în ziua în care se aduce jertfa, [i a doua zi<
7. Ce va r\mâne din c\rnurile jertfei
pân\ a treia zi, cu foc se va arde.
8. Iar cine va mânca din c\rnurile jertfei
de pace a treia zi, darul lui nu va fi primit,
nici se va socoti lui, urâciune este< oricine
va mânca dintr-însele, p\cat va avea.
9. C\rnurile atinse de ceva necurat, nu se
vor mânca, în foc se vor arde< tot cel ce
este curat, va mânca carnea.
10. Iar oricine va mânca din c\rnurile
jertfei celei de mântuire, care este a
Domnului, [tiindu-se pe sine necurat,
acela va pieri din poporul s\u.
11. {i tot cel ce se va atinge de vreun
lucru necurat, sau om necurat, sau de cele
cu patru picioare, necurate, sau ori de ce
necur\]enie [i va mânca din c\rnurile
jertfei celei de mântuire, care este a
Domnului, va pieri acela din poporul s\u.
12. {i au gr\it Domnul c\tre Moisi,
zicând>
13. Vorbe[te fiilor lui Israil, [i le spune>
seul de bou, de oaie [i de capr\ s\ nu
mânca]i.
14. Gr\simea de mort\ciune, de ce este
prins de hiar\ se va întrebuin]a ori la ce
lucru< iar de mâncat nu se va mânca.
15. Tot cel ce va mânca seu de la vitele din
care ve]i aduce dintr-însele jertf\
Domnului, va pieri acela din poporul s\u.
16. Sânge s\ nu mânca]i în tot l\ca[ul
vostru, nici de vite, nici de p\s\ri.
17. Oricine va mânca sânge, acela va pieri
din poporul s\u.
18. {i au gr\it Domnul c\tre Moisi
zicând>
19. Vorbe[te fiilor lui Israil [i le spune> cel
ce aduce jertf\ de mântuire, va aduce
130
darul s\u Domnului [i din jertfa cea de
mântuire.
20. Mâinile lui vor aduce jertfele
Domnului> gr\simea de pe piept [i
prapurul ficatului vor aduce, ca s\ le pun\
dar înaintea Domnului.
21. Preotul va aduce gr\simea pe
jertfelnic, iar pieptul va fi al lui Aaron [i al
fiilor lui.
22. Armul drept din jertfele de mântuire
ce aduce]i îl ve]i da preotului,
23. Acela dintre fiii lui Aaron care aduce
sângele jertfei de mântuire [i gr\sime, va
avea parte armul cel drept.
24. C\ pieptul [i armul ce se aduc din
jertfele de mântuire ale voastre, le-am luat
de la fiii lui Israil [i le-am dat lui Aaron
Preotul [i fiilor lui, lege ve[nic\ pentru fiii
lui Israil.
25. Aceste p\r]i din jertfele Domnului se
cuveneau lui Aaron [i fiilor lui preo]ii din
ziua în care i-au rânduit s\ preo]easc\
Domnului.
26. Precum au poruncit Domnul s\ se dea
lor în ziua, în care i-au uns pe ei din fiii lui
Israil, lege ve[nic\ întru neamurile lor.
27. Aceasta este rânduiala jertfei arderilor
de tot pentru p\cat, pentru gre[eal\, pentru
sfin]irea preo]ilor [i pentru jertfa de
mântuire.
28. În ce chip au poruncit Domnul lui
Moisi în Muntele Sinai, în ziua în care au
poruncit fiilor lui Israil s\ aduc\ darurile
sale înaintea Domnului în Pustia Sinai.
CAP. 8.
Sfin]irea preo]ilor.
{i au gr\it Domnul c\tre Moisi, zicând>
2. Ia pe Aaron [i pe fiii lui [i hainele lui,
[i untul cel de lemn al ungerii, [i vi]elul
 LEVITICUL
cel pentru p\cat, [i cei doi berbeci, [i
co[ni]a cea cu azime.
3. {i vei strânge toat\ adunarea la u[a
cortului m\rturiei.
4. {i a f\cut Moisi precum i-au poruncit
lui Domnul, [i a strâns toat\ adunarea la
u[a cortului m\rturiei.
5. {i a zis Moisi c\tre adunare> acesta
este cuvântul, care au poruncit Domnul s\
se fac\.
6. {i a adus Moisi pe Aaron [i pe fiii lui,
[i i-a sp\lat pe ei cu ap\.
7. {i l-a îmbr\cat pe el cu haina, [i l-a
încins cu brâul, [i l-a îmbr\cat cu
ve[mântul cel lung, [i a pus peste el
um\rarul, [i l-a încins pe el dup\ cum era
f\cut um\rarul, [i l-a strâns cu el.
8. {i a pus peste um\rar engolpion, [i
peste engolpion a pus ar\tarea [i adev\rul.
9. {i a pus mitra pe capul lui, [i peste
mitr\ la frunte a pus placa cea de aur cea
sfin]it\ sfânt\, precum au poruncit
Domnul lui Moisi.
10. {i a luat Moisi din untul cel de lemn al
ungerii.
11. {i a stropit dintr-însul pe jertfelnic de
[apte ori, [i a uns jertfelnicul, [i l-a sfin]it
pe dânsul [i toate cele dintr-însul, [i
sp\l\toarea lui cu temeiul ei, [i le-a sfin]it
pe ele, [i a uns cortul [i toate vasele lui, [i
l-a sfin]it pe el.
12. {i a turnat Moisi din untul cel de lemn
al ungerii pe capul lui Aaron, [i l-a uns pe
el, [i l-a sfin]it pe el.
13. {i a adus Moisi pe fiii lui Aaron, [i i-a
îmbr\cat pe ei cu haine, [i i-a încins cu
brâne, [i le-a pus lor chidare, dup\ cum au
poruncit Domnul lui Moisi.
14. Deci a adus Moisi vi]elul cel pentru
p\cat, [i a pus Aaron [i fiii lui mâinile pe
capul vi]elului celui pentru p\cat.
131
15. {i l-a junghiat pe el, [i a luat Moisi cu
degetul din sânge [i a uns coarnele
jertfelnicului împrejur, [i a cur\]it
jertfelnicul< iar sângele l-a v\rsat peste
temeiul jertfelnicului, sfin]indu-l ca s\ se
roage pe el.
16. {i a luat Moisi toat\ gr\simea cea de
pe ma]e, [i prapurul ficatului, amândoi
r\runchii cu gr\simea de pe ei, [i le-a adus
Moisi pe jertfelnic.
17. Iar vi]elul, pielea lui, carnea lui [i
baliga lui, le-a ars afar\ de tab\r\ cu foc,
precum au poruncit Domnul lui Moisi.
18. Apoi a adus Moisi berbecul cel pentru
arderea de tot, [i a pus Aaron [i fiii lui
mâinile pe capul berbecului, [i a junghiat
Moisi berbecul, [i a turnat Moisi sângele
pe jertfelnic împrejur.
19. {i berbecul l-a t\iat buc\]i, [i a adus
Moisi capul, m\dularele [i gr\simea< iar
pântecele [i picioarele le-a sp\lat cu ap\.
20. {i a adus Moisi berbecul tot pe
jertfelnic> ardere de tot, întru miros de
bun\ mireasm\, jertf\ Domnului, dup\
cum au poruncit Domnul lui Moisi.
21. {i a adus Moisi al doilea berbec,
berbecul cel pentru sfin]ire, [i a pus Aaron
[i fiii lui mâinile pe capul berbecului.
22. L-a junghiat, [i a luat Moisi din
sângele lui [i a pus pe marginea urechii
drepte a lui Aaron [i pe vârful mâinii
drepte [i pe vârful piciorului drept.
23. {i a adus Moisi pe fiii lui Aaron, [i a
pus Moisi din sânge pe marginea urechilor
lor celor drepte, [i pe vârful mâinilor lor
celor drepte, [i pe vârful picioarelor lor
celor drepte, [i a v\rsat Moisi sângele pe
jertfelnic.
24. {i a luat gr\simea [i [alele [i seul cel
de peste pântece [i prapurul ficatului [i
amândoi r\runchii [i gr\simea de pe ei [i
 LEVITICUL
armul cel drept.
25. Din co[ni]a cu jertfa pentru sfin]ire,
care este înaintea Domnului, a luat o pâine
azim\, o pâine cu untdelemn [i o turt\,
punându-le pe gr\sime [i armul cel drept.
26. {i le-a pus toate pe mâinile lui Aaron
[i pe mâinile fiilor lui, [i le-a adus dar
înaintea Domnului.
27. Apoi Moisi le-a luat din mâinile lor, [i
le-a pus pe jertfelnic spre arderea de tot
pentru sfin]ire, miros de bun\ mireasm\,
jertf\ Domnului.
28. {i luând Moisi pieptul de la berbecul
cel pentru sfin]ire, l-a ridicat ca dar adus
înaintea Domnului, [i a fost partea lui
Moisi dup\ cum au poruncit Domnul lui
Moisi.
29. Apoi a luat Moisi din untuldelemn al
ungerii [i din sângele cel de pe jertfelnic,
[i a stropit pe Aaron [i hainele lui [i pe fiii
lui [i hainele fiilor lui.
30. {i a sfin]it pe Aaron [i hainele lui [i pe
fiii lui [i hainele fiilor lui cu dânsul.
31. {i a zis Moisi c\tre Aaron [i c\tre fiii
lui> fierbe]i carnea în curtea cortului
m\rturiei în loc sfânt, [i acolo s\ o
mânca]i cu pâinile cele din co[ni]a cu
jertfa pentru sfin]ire, precum s-a poruncit
mie, zicând> Aaron [i fiii lui le vor mânca.
32. Iar ce va r\mâne din c\rnuri [i din
pâini, în foc s\ arde]i.
33. {i din u[a cortului m\rturiei s\ nu
ie[i]i [apte zile, pân\ ce se va plini ziua
sfin]irii voastre, pentru c\ în [apte zile se
vor sfin]i mâinile voastre.
34. În ce chip au f\cut în ziua aceasta, a[a
au poruncit Domnul s\ se fac\ ca s\ se
roage pentru voi.
35. {i la u[a cortului m\rturiei ve]i [edea
[apte zile, ziua [i noaptea, [i ve]i p\zi cele
rânduite de Domnul ca s\ nu muri]i, c\ a[a
132
au poruncit mie Domnul Dumnezeu.
36. {i au f\cut Aaron [i fiii lui toate câte
au poruncit Domnul lui Moisi.
CAP. 9.
Jertfa lui Aaron.
În ziua a opta a chemat Moisi pe Aaron [i
pe fiii lui [i pe b\trânii lui Israil.
2. {i a zis Moisi c\tre Aaron> ia ]ie un
vi]el din ciread\ spre jertf\ pentru p\cat, [i
un berbec spre ardere de tot, cura]i< [i-i
adu înaintea Domnului.
3. Iar b\trânilor lui Israil gr\ie[te,
zicând> lua]i un ]ap din capre spre jertf\
pentru p\cat, [i un berbec [i un vi]el, [i un
miel de un an spre arderea de tot, cura]i.
4. Vi]elul [i berbecul spre jertfa de
mântuire înaintea Domnului, [i f\in\
curat\ amestecat\ cu untdelemn, c\ ast\zi
se va ar\ta Domnul întru voi.
5. {i luar\ precum poruncise Moisi în
preajma cortului m\rturiei, [i a venit toat\
adunarea [i a st\tut înaintea Domnului.
6. {i a zis Moisi> acesta este cuvântul,
care l-au gr\it Domnul> face]i, [i se va
ar\ta întru voi m\rirea Domnului.
7. {i a zis Moisi lui Aaron> apropie-te la
jertfelnic [i adu jertf\ pentru p\catul t\u,
[i ardere de tot< [i te roag\ pentru tine
însu]i [i pentru casa ta, [i adu darurile
poporului, [i te roag\ pentru dân[ii,
precum au poruncit Domnul.
8. {i s-a apropiat Aaron de jertfelnic, [i a
junghiat vi]elul cel pentru p\catul s\u.
9. {i aducând fiii lui Aaron sângele la
dânsul, el a întins degetul s\u în sânge, [i
a uns coarnele jertfelnicului, iar sângele l-
a v\rsat lâng\ temeiul jertfelnicului.
10. Gr\simea, r\runchii [i prapurul
ficatului jertfei pentru p\cat, le-a adus pe
 LEVITICUL
jertfelnic, precum poruncise Domnul lui
Moisi.
11. Iar c\rnurile [i pielea le-a ars cu foc
afar\ de tab\r\.
12. Apoi a junghiat jertfa arderii de tot<
aducând fiii lui Aaron sângele la dânsul, l-
a v\rsat împrejurul jertfelnicului.
13. Asemenea i-au adus jertfa arderii de
tot, [i m\dularele cu capul le-au pus pe
jertfelnic.
14. Iar pântecele [i picioarele sp\late cu
ap\, le-au pus peste arderea de tot pe
jertfelnic.
15. Dup\ aceea a adus darul poporului< a
luat ]apul cel spre jertf\ pentru p\catul
poporului, [i junghiindu-l, l-a cur\]it, ca [i
pe cel dint=i.
16. A adus arderea de tot, [i o a s\vâr[it
precum se cuvine.
17. {i ad\ugi jertfa de mâncare< luând un
pumn din ea o puse pe jertfelnic osebit de
arderea de tot cea de diminea]\.
18. Dup\ aceea a junghiat vi]elul [i
berbecul spre jertf\ de mântuire pentru
popor, [i fiii lui Aaron au adus sângele la
dânsul, [i l-au v\rsat împrejurul
jertfelnicului.
19. Iar seul de la vi]el [i de la berbec,
[alele, seul de pe pântece, r\runchii cu
seul lor [i prapurul ficatului,
20. Toate aceste gr\simi punându-le peste
piepturi, le-au a[ezat pe jertfelnic,
21. Pieptul [i armul drept le-a ridicat
Aaron spre aducere înaintea Domnului,
precum poruncise Domnul lui Moisi.
22. {i ridicând Aaron mâinile spre popor
i-a binecuvântat pe ei, [i s\vâr[ind jertfele
pentru p\cat, arderile de tot [i cele de
mântuire, s-a pogorât.
23. Deci Moisi [i Aaron intrar\ în cortul
m\rturiei, apoi ie[ind au binecuvântat
133
poporul, atunci s-a ar\tat slava Domnului
la tot poporul.
24. {i a ie[it foc de la Domnul, [i a mistuit
jertfele [i gr\simile de pe jertfelnic< iar
poporul v\zând a r\mas uimit, [i a c\zut
cu fa]a la p\mânt.
CAP. 10.
Pedeapsa lui Nadav [i Aviud.
{i luând cei doi feciori ai lui Aaron,
Nadav [i Aviud fiecare c\delni]a sa, au pus
într-însele foc [i t\mâie, aducând înaintea
Domnului foc str\in, ce nu li se poruncise
lor de Domnul.
2. {i ie[ind foc de la Domnul, i-a ars pe
ei, [i au murit înaintea Domnului.
3. Atunci Moisi zise c\tre Aaron> aceasta
este ceea ce au gr\it Domnul zicând> întru
cei ce se apropie de mine m\ voiu sfin]i, [i
întru toat\ adunarea m\ voiu preasl\vi, [i
s-a umilit Aaron.
4. {i a chemat Moisi pe Misail [i pe
Elisafan feciorii lui Oziil, fiii fratelui
tat\lui lui Aaron, [i a zis lor> veni]i de
scoate]i pe fra]ii vo[tri dinaintea celor
sfinte, afar\ de tab\r\.
5. Deci au venit [i i-au scos pe ei cu
hainele lor afar\ de tab\r\, precum a zis
Moisi.
6. Atunci a zis Moisi c\tre Aaron [i c\tre
Eleazar [i c\tre Itamar fiii lui cei r\ma[i>
s\ nu v\ descoperi]i capetele, nici s\ v\
rupe]i hainele, ca s\ nu muri]i, [i s\ fie
mânie peste toat\ adunarea< iar fra]ii
vo[tri, toat\ casa lui Israil, s\ plâng\
arderea care a venit de la Domnul.
7. {i din u[a cortului m\rturiei s\ nu
ie[i]i, ca s\ nu muri]i, c\ untuldelemn al
ungerii cel de la Domnul peste voi este, [i
au f\cut dup\ cuvântul lui Moisi.
 SF+NTA SCRIPTUR|
8. {i au gr\it Domnul lui Aaron, zicând>
9. Vin [i b\utur\ ce îmbat\ s\ nu bei nici
tu, nici fiii t\i, când ve]i merge în cortul
m\rturiei, sau v\ ve]i apropia de jertfelnic,
ca s\ nu muri]i< lege ve[nic\ întru
neamurile voastre.
10. Ca s\ fie osebire între ce este sfânt [i
ce nu este sfânt, [i între ce este necurat [i
între ce este curat.
11. {i s\ înv\]a]i pe fiii lui Israil toate cele
din lege, care au gr\it Domnul c\tre dân[ii
prin Moisi.
12. {i a zis Moisi c\tre Aaron [i c\tre
Eleazar [i c\tre Itamar fiii lui Aaron cei
r\ma[i> lua]i jertfa care a r\mas din cele
aduse Domnului, [i le mânca]i azime la
jertfelnic, c\ci preasfinte sunt.
13. {i le mânca]i în loc sfânt precum s-a
legiuit pentru tine [i fiii t\i despre cele
aduse Domnului, c\ a[a au poruncit mie
Domnul.
14. Pieptul ridic\rii [i armul aducerii s\ le
mânca]i în loc sfânt tu cu fiii t\i [i casa ta
precum s-a legiuit pentru tine [i fiii t\i
despre jertfele cele de mântuire ale fiilor
lui Israil.
15. C\ armul aducerii [i pieptul ridic\rii
peste gr\simile jertfelor se aduc spre
osebire înaintea Domnului, [i va fi ]ie [i
fiilor t\i [i fetelor tale cu tine lege ve[nic\,
precum au poruncit Domnul lui Moisi.
16. {i Moisi c\ut\ cu luare aminte ]apul
cel pentru p\cat, ;l afl\ ars, [i s-a m=niat
Moisi pe Eleazar [i pe Itamar fiii lui Aaron
cei r\ma[i, zic=nd>
17. Pentru ce nu a]i m=ncat jertfa cea
pentru p\cat ;n loc sf=nt, c\ este
preasf=nt\< aceasta s-a dat vou\ s\ o
mânca]i ca s\ ridica]i p\catul adun\rii, [i
s\ v\ ruga]i pentru ei înaintea Domnului.
18. C\ nu s-a adus din sângele lui în
134
sfânta, înaintea fe]ei< trebuia s\-l mânca]i
în loc sfânt, precum au poruncit mie
Domnul.
19. {i a gr\it Aaron c\tre Moisi, zicând>
ast\zi au adus jertfa lor pentru p\cat [i
arderea de tot a lor înaintea Domnului, [i
s-a întâmplat mie precum vezi< de a[
mânca ast\zi din jertfa pentru p\cat, oare
va fi pl\cut Domnului?
20. {i auzind Moisi, a încuviin]at.
CAP. 11.
Animale curate [i necurate.
{i au gr\it Domnul c\tre Moisi [i c\tre
Aaron, zicând>
2. Vorbi]i fiilor lui Israil [i le spune]i>
acestea sunt dobitoacele care le ve]i
mânca din toate viet\]ile cele de pe
p\mânt.
3. Orice dobitoc cu unghia despicat\, [i
care are copita desp\r]it\ în dou\ [i
rumeg\, se m\nânc\.
4. Îns\ din cele ce rumeg\ [i din cele cu
unghia despicat\ [i din cele ce au unghiile
desp\r]ite, nu ve]i mânca acestea> c\mila
pentru c\ rumeg\ iar unghia nu o are
despicat\, aceasta necurat\ este vou\.
5. Ariciul rumeg\, iar unghia nu o are
desp\r]it\, necurat este.
6. Iepurele rumeg\, dar unghia nu o are
desp\r]it\, necurat este.
7. Porcul are unghia desp\r]it\, [i
desp\r]e[te unghiile copitei, dar nu
rumeg\, necurat este.
8. Din carnea lor s\ nu mânca]i, nici s\
v\ atinge]i de ele moarte, c\ necurate sunt.
9. Din vie]uitoarele cele ce sunt în ap\ se
m\nânc\ toate câte au aripi [i solzi, în
râuri, în m\ri [i în b\l]i, pe acestea le ve]i
mânca.
 LEVITICUL
10. Iar toate câte nu au aripi, nici solzi, în
ape [i în m\ri, [i în râuri din toate cele ce
le scot apele, [i din toate câte sunt în ap\,
necurate sunt [i s\ v\ îngre]o[a]i de ele.
11. Din c\rnurile lor s\ nu mânca]i [i s\ v\
îngre]o[a]i de mort\ciunile lor.
12. {i toate viet\]ile cele din ape care nu
au aripi, nici solzi, spurc\ciune s\ fie
acestea vou\.
13. {i din zbur\toare s\ v\ scârbi]i de
vultur, gripsorul [i eretele de mare s\ nu le
mânca]i, c\ spurc\ciune este.
14. Precum [i [orli]a [i gaia [i cele ce sunt
asemenea ei.
15. {i tot corbul, [i cele ce sunt asemenea
lui, [i stru]ul, [i buha, [i babi]a [i cele ce
sunt asemenea ei.
16. {i coroiul [i cele ce sunt asemenea lui.
17. {i corbul cel de noapte [i heretele [i
cocostârcul.
18. {i porfirionul [i pelicanul [i leb\da.
19. {i erodiul [i haradriul [i cele
asemenea lui, [i pup\za [i liliacul.
20. {i toate târâtoarele cele cu aripi care
umbl\ cu patru picioare, spurc\ciune vou\
sunt.
21. Iar acestea ve]i mânca din cele cu aripi
ce se târ\sc, care umbl\ pe patru picioare,
care au fluiere mai din sus de picioarele
sale, ca s\ sar\ cu ele pe p\mânt.
22. Iar dintr-acestea ve]i mânca> vruhul [i
câte seam\n\ lui< atakisul [i câte seam\n\
lui< ofiomahul [i câte sunt asemenea lui, [i
l\custa [i câte seam\n\ ei.
23. {i toate târâtoarele din cele cu aripi,
care au patru picioare, spurc\ciune vou\
sunt, [i cu acestea v\ ve]i spurca.
24. Tot cel ce se va atinge de ele moarte
fiind, necurat va fi pân\ seara.
25. {i tot cel ce va lua din mort\ciunile
lor, î[i va sp\la hainele sale, [i necurat va
135
fi pân\ seara.
26. Toate dobitoacele cu copita despicat\
[i cu unghiile desp\r]ite care nu rumeg\,
sunt necurate. Tot cel ce se va atinge de
mort\ciunile lor, necurat va fi pân\ seara.
27. Tot ce umbl\ pe mâini dintre hiarele
cu patru picioare, este necurat< cel ce se va
atinge de mort\ciunile lor, necurat va fi
pân\ seara.
28. Cel ce va ridica din mort\ciunile lor,
va sp\la hainele sale, [i necurat va fi pân\
seara, c\ necurate sunt acestea.
29. Din toate viet\]ile care se târ\sc pe
p\mânt, sunt necurate> nev\stuica,
[oarecele, crocodilul [i câte sunt
asemenea lui.
30. Chi]oranul, cameleonul, stelliul,
[opârla [i sobolul.
31. Acestea necurate sunt din toate
viet\]ile care se târ\sc pe p\mânt< cel ce se
va atinge de mort\ciunile lor, necurat va fi
pân\ seara.
32. {i tot vasul de lemn, sau haina, sau
pielea, sau sacul peste care va c\dea
mort\ciunea lor, necurat va fi. Tot vasul în
care se va face acest lucru, cu ap\ se va
sp\la, [i va fi necurat pân\ seara, [i dup\
aceea curat va fi.
33. {i tot vasul de lut în care va c\dea
dintr-acestea, orice va fi într-însul,
necurate vor fi, [i vasul se va sparge.
34. {i orice lucru de mâncare, peste care
ar veni din acea ap\, necurat va fi. {i toat\
b\utura care se bea din a[a vas, necurat\
va fi.
35. {i ori în ce ar c\dea din mort\ciuni de
acestea, necurat va fi< cuptoare [i c\minuri
se vor surpa< c\ci necurate sunt, [i
necurate vor fi vou\.
36. Izvoarele apelor, lacurile [i b\l]ile, vor
fi curate< iar cel ce s-ar atinge de
 LEVITICUL
mort\ciunile din ele, necurat va fi.
37. De ar c\dea din aceste mort\ciuni în
s\mân]a cea de sem\nat, care se seam\n\,
curat\ va fi.
38. Iar de se va uda s\mân]a, [i ar c\dea
din aceste mort\ciuni într-însa, necurat\
este vou\.
39. De va muri din vitele care este vou\
slobod a le mânca, cel ce se va atinge de
mort\ciunile lor, necurat va fi pân\ seara.
40. Cel ce va mânca din aceste
mort\ciuni, va sp\la hainele sale, [i
necurat va fi pân\ seara, iar cel ce va lua
din aceste mort\ciuni, va sp\la hainele
sale, se va sp\la cu ap\, [i necurat va fi
pân\ seara.
41. Toat\ vietatea ce se târ\[te pe p\mânt,
spurc\ciune s\ fie aceasta vou\, s\ nu se
m\nânce.
42. {i tot ce umbl\ pe pântece, [i tot ce
umbl\ necontenit în patru picioare, [i toate
viet\]ile cu multe picioare ce se târ\sc pe
p\mânt, s\ nu mânca]i, c\ spurc\ciune
este vou\.
43. {i s\ nu spurca]i sufletele voastre cu
nici o târâtoare, ce se târ\[te pe p\mânt, [i
s\ nu v\ pâng\ri]i cu acestea, [i s\ nu v\
spurca]i cu ele.
44. C\ eu sunt Domnul Dumnezeul
vostru, [i v\ ve]i sfin]i, [i sfin]i ve]i fi, c\
sfânt sunt eu Domnul Dumnezeul vostru,
[i s\ nu pâng\ri]i sufletele voastre cu nici
o vietate, ce se târ\[te pe p\mânt.
45. C\ eu sunt Domnul cel ce v-am scos
pe voi din p\mântul Eghipetului, ca s\ fiu
vou\ Dumnezeu, [i s\ fi]i sfin]i, c\ sfânt
sunt eu Domnul.
46. Aceasta este legea cea pentru vite,
pentru p\s\ri [i pentru tot ce se mi[c\ în
ap\, [i pentru tot ce se târ\[te pe p\mânt.
47. Care osebe[te între cele necurate [i
136
între cele curate, [i între cele vie]uitoare
care se m\nânc\, [i între cele vie]uitoare
care nu se m\nânc\.
CAP. 12.
Lege pentru lehuze.
{i au gr\it Domnul c\tre Moisi, zicând>
2. Vorbe[te fiilor lui Israil, [i le spune>
muierea îns\rcinat\ care va na[te fecior,
necurat\ va fi [apte zile, ca [i în timpul
rânduielii firii, necurat\ va fi.
3. În ziua a opta se taie împrejur
marginea trupului lui.
4. Treizeci [i trei de zile s\ [az\ spre a se
cur\]i de sângele s\u, [i de tot ce este sfânt
s\ nu se ating\, [i întru cel sfânt s\ nu
intre, pân\ ce se vor plini zilele cur\]irii ei.
5. Iar de va na[te fat\, necurat\ va fi dou\
s\pt\mâni, ca [i în timpul rânduielii firii,
[i [aizeci [i [ase de zile va [edea spre a se
cur\]i de sângele s\u.
6. Dup\ ce se vor plini zilele cur\]irii ei
pentru fecior, au pentru fat\, va aduce
preotului un miel de un an curat pentru
arderea de tot, [i un pui de porumb, sau o
turturea jertf\ pentru p\cat înaintea u[ii
cortului m\rturiei la preot.
7. Preotul va aduce jertf\ înaintea
Domnului, [i se va ruga pentru ea, [i a[a
se va cur\]i de curgerea sângelui ei.
Aceasta este legea pentru femeia care
na[te fecior sau fat\.
8. Iar de nu-i va da mâna s\ aduc\ miel,
va lua dou\ turturele sau doi pui de
porumb, unul spre arderea de tot [i altul
spre jertf\ pentru p\cat, [i se va ruga
pentru ea preotul, [i va fi cur\]it\.
CAP. 13.
Lepra la oameni [i la ve[minte.
 LEVITICUL
{i au gr\it Domnul c\tre Moisi [i c\tre
Aaron, zicând>
2. Omul c\ruia se va face în pielea
trupului semn de vân\taie lucie, [i se va
face în pielea trupului lui umfl\tur\ de
bub\, va veni la Aaron Preotul, sau la unul
dintre fiii lui care sunt preo]i.
3. {i va vedea preotul umfl\tura în pielea
lui, dac\ p\rul cel din umfl\tur\ se va albi
[i umfl\tura va fi sub pielea trupului lui,
semn de lepr\ este, [i va vedea preotul, [i-
l va vesti pe el necurat.
4. Iar de va fi lucie alburind în pielea
trupului lui, [i fa]a ei nu va fi mai afund\
decât pielea, [i p\rul ei nu s-a albit, ci este
negru, va osebi preotul pe cel cu umfl\tura
[apte zile.
5. {i în ziua a [aptea va vedea preotul
umfl\tura, [i de a r\mas umfl\tur\ în
piele, îl va osebi pe el preotul alte [apte
zile.
6. {i dup\ alte [apte zile îl va vedea
preotul a doua oar\, [i de a r\mas
umfl\tura [i nu s-a pref\cut în piele, îl va
cur\]i pe el preotul, c\ semn este [i dup\
ce î[i va sp\la hainele sale, curat va fi.
7. Iar de se va întoarce [i se va preface
semnul în piele, dup\ ce l-a v\zut pe el
preotul, ca s\-l cur\]easc\ pe el, [i se va
ar\ta a doua oar\ preotului, [i-l va vedea
pe el preotul, [i iat\ semnul s-a pref\cut în
piele, [i-l va vesti pe el preotul necurat,
lepr\ este.
8. {i semn de lepr\ de se va face în om,
[i va veni la preot, [i va vedea preotul,
9. {i iat\ vân\taie alb\ în piele, [i a albit
p\rul [i pielea cea s\n\toas\ s-a f\cut
carne vie,
10. Lepr\ veche este în pielea trupului lui.
11. {i-l va vesti preotul, c\ este necurat,
137
[i-l va osebi, c\ necurat este.
12. Iar de a înflorit lepra în pielea trupului
lui, [i va acoperi lepra toat\ pielea atins\
de la cap pân\ la picioarele lui, dup\ toat\
vederea preotului.
13. {i va vedea preotul, [i iat\ lepra a
acoperit toat\ pielea trupului lui, va cur\]i
preotul buba lui, pentru c\ toat\ s-a f\cut
alb\, curat este.
14. {i ori în ce zi se va vedea întru el carne
vie, necurat va fi.
15. {i v\zând preotul carnea cea vie, îl va
vesti necurat pentru aceasta, c\ necurat
este, lepr\ este.
16. Iar de se va întoarce carnea cea vie [i
se va preface alb\, [i va veni la preot,
17. {i va vedea preotul, c\ rana s-a f\cut
alb\, atunci o va cur\]i preotul, este curat.
18. {i carnea de se va face în pielea lui
ran\, [i se va vindeca.
19. {i se va face în locul r\nii vân\taie
alb\, sau lucie alburind, sau ro[iatic\, [i se
va ar\ta preotului.
20. {i va vedea preotul, [i iat\ vederea
este mai afund\ decât pielea, [i p\rul ei s-
a pref\cut în albiciune, atunci îl va vesti pe
el preotul necurat, c\ lepr\ este în ran\
înflorit\.
21. Iar de o va vedea preotul, [i iat\ nu
este într-însa p\r alb, [i nu va fi mai
afund\ decât pielea trupului, [i ea va fi
negrit\, îl va osebi pe el preotul [apte zile.
22. Iar de se va l\]i cu l\]ime în piele,
atunci preotul îl va vesti pe el necurat, c\
semn de lepr\ este în ran\ înflorit\.
23. Iar de va r\mâne în locul s\u
stric\ciunea, [i nu se va l\]i, semn de ran\
este, [i-l va vesti pe el preotul, curat.
24. {i carnea de se va face în pielea lui
ardere de foc, dup\ ce se va t\m\dui de
acea ardere, va fi în pielea lui stric\ciune
 LEVITICUL
alb\ ro[iatic\, sau alb\.
25. Îl va vedea pe el preotul, [i iat\ a
schimbat p\rul alb în luminat, [i fa]a ei
mai afund\ decât pielea, lepr\ este, în
arsur\ a înflorit, [i-l va vesti preotul
spurcat, semn de lepr\ este.
26. Iar de ;l va vedea pe el preotul, [i iat\
în cel luminos nu este p\r alb, [i nu va fi
mai afund decât pielea, ci s-a negrit,
atunci îl va osebi pe el preotul [apte zile.
27. {i îl va vedea pe el preotul în ziua a
[aptea, [i de se va l\]i cu l\]ime în piele,
atunci preotul îl va vesti pe el necurat,
semn de lepr\ este în ran\ înflorit\.
28. Iar de va r\mâne cel luminos ;n loc, [i
nu se va l\]i pe piele, ci se va negri, semn
de arsur\ este, [i îl va vesti preotul pe el
curat, pentru c\ semn de arsur\ este.
29. {i la b\rbat sau la femeie, de se va
face într-în[ii semn de lepr\ în cap, au în
barb\.
30. Va vedea preotul semnul, [i de va fi
fa]a ei mai afund\ decât pielea, [i întru ea
este p\r sub]ire înflorind, atunci preotul îl
va vesti pe el necurat, vân\taie este, lepr\
de cap, lepr\ de barb\ este.
31. {i când va vedea preotul umfl\tura
vân\t\ii, [i fa]a ei nu este mai afund\
decât pielea, [i p\r ro[u nu va fi în ea,
atunci va osebi preotul pe cel cu semnul
vân\t\ii [apte zile.
32. {i va vedea preotul semnul în ziua a
[aptea, [i de nu s-a l\]it vân\taia, [i p\r
ro[iatic nu este într-însa, [i fa]a vân\t\ii
nu este mai afund\ decât pielea.
33. Atunci el va rade pielea< iar vân\taia
nu o va rade, [i va osebi preotul pe cel cu
vân\taia alte [apte zile.
34. {i va vedea preotul vân\taia în ziua a
[aptea, [i de nu s-a l\]it vân\taia în piele
dup\ ce s-a ras acela, [i fa]a vân\t\ii nu
138
este mai afund\ în piele, atunci preotul îl
va vesti pe el curat, [i sp\lându-[i hainele,
curat va fi.
35. Iar de se va l\]i în piele vân\taia dup\
ce se va cur\]i el, [i-l va vedea pe el
preotul, [i iat\ s-a l\]it vân\taia în piele.
36. Nu cerce preotul pentru p\rul cel
ro[iatic, c\ necurat este.
37. Iar de va r\mâne înaintea lui pe loc
vân\taia, [i p\r negru va r\s\ri întru ea, s-
a îns\n\to[it vân\taia, curat este, [i-l va
vesti pe el preotul curat.
38. {i la b\rbat sau la femeie de se vor
face în pielea trupului lui b\[ici lucii albe
înflorind,
39. {i va vedea preotul, [i iat\ în pielea
trupului b\[ici lucind albe înflorind, co[
este, care a înflorit în pielea trupului lui,
curat este.
40. Iar de va c\dea cuiva p\rul de pe cap,
ple[uv este, curat este.
41. Iar de va c\dea de c\tre fa]\ p\rul lui
de pe cap, târcav este, curat este.
42. Iar de se va face în ple[uvia lui, sau în
târc\virea lui vân\taie alb\, sau ro[iatic\,
lepr\ este în ple[uvia lui, au în târc\virea
lui.
43. Îl va vedea pe el preotul, [i fiind fa]a
b\[icii alb\, au ro[iatic\ în ple[uvia lui, au
în târc\virea lui, ca un chip de lepr\ în
pielea trupului lui.
44. Om lepros este [i vestind îl va vesti
preotul pe el necurat în capul lui, în
umfl\tura lui.
45. Iar hainele leprosului cel cu rana, s\
fie spintecate, [i capul lui descoperit, [i
împrejurul gurii s\ se acopere, [i necurat
se va chema,
46. În tot timpul cât va avea pe el acea
ran\ necurat fiind, necurat va fi, osebit va
[edea, afar\ de tab\r\ va fi petrecerea lui.
 LEVITICUL
47. {i pe ve[mânt de se va face semn de
lepr\, ori în ve[mânt de p\r, ori în ve[mânt
de pânz\.
48. Au în ]es\tur\, au în tort, au în inuri,
au în p\r, au în piele, au ori în ce piele de
lucru.
49. {i de se va înverzi semnul, sau se va
ro[i, sau în piele, sau în haine, sau în
]es\tur\, sau în tort, sau ori în ce unealt\
de piele, semn de lepr\ este, se va ar\ta
preotului.
50. {i v\zând preotul semnul va osebi
preotul ceea ce are semn [apte zile.
51. {i va vedea preotul semnul în ziua a
[aptea, iar de se va l\]i semnul în haine, au
în ]es\tur\, au în tort, au în piele, ori de ce
lucru fie bun\ pielea aceea, semn de lepr\
statornic\ [i necurat\ este.
52. De tot va arde haina, au ]es\tura, au
tortul, sau haina cea de p\r, sau de in, sau
orice unealt\ de piele în care va fi semnul,
c\ lepr\ statornic\ este, cu foc s\ se arz\.
53. Iar de va vedea preotul, [i nu se va l\]i
semnul în hain\, au în ]es\tur\, au în tort,
au ori în ce unealt\ de piele.
54. Atunci va porunci preotul, [i va sp\la
lucrul pe care va fi semnul, [i va osebi
preotul lucrul cel cu semn alte [apte zile.
55. {i v\zând preotul dup\ ce a sp\lat
semnul, c\ el nu [i-a schimbat fa]a, dar s-
a l\]it, necurat este, în foc se va arde de
tot, fiindc\ a p\truns în haine, sau în
]es\turi, sau în tort.
56. Iar v\zând preotul c\ semnul dup\ ce
s-a sp\lat e negru, o va rupe de la hain\, au
de la ]es\tur\, au de la tort, au de la piele.
57. Iar de se va mai ivi înc\ în hain\, au în
]es\tur\, au în tort, au ori în ce unealt\ de
piele, lepr\ înflorind este, în foc se va arde
ceea ce are semn.
58. Haina, au ]es\tura, au tortul, au toat\
139
unealta de piele, care se va sp\la [i se va
[terge de pe ea semnul, se va sp\la a doua
oar\, [i se va cur\]i.
59. Aceasta este legea semnului celui de
lepr\, pe hain\ de p\r, sau de cânep\, sau
pe ]es\tur\, sau pe tort, sau pe toat\
unealta cea de piele, ca s\ o vesteasc\ pe
ea curat\, sau necurat\.
CAP. 14.
Cur\]irea leprei.
{i au gr\it Domnul c\tre Moisi, zicând>
2. Aceasta este legiuirea pentru lepro[i>
în ziua în care se va cur\]i, se va duce la
preot.
3. Iar preotul va ie[i afar\ de tab\r\, [i-l
va vedea preotul, [i de se va fi vindecat
semnul leprei de la lepros,
4. Va porunci preotul, [i vor lua de la cel
cur\]it dou\ p\s\rele vii, curate, [i lemn
de chedru, [i ro[u r\sucit, [i isop.
5. {i va porunci preotul, [i vor junghia o
p\s\ric\ în vas de lut la ap\ curg\toare.
6. Apoi va lua p\s\rica cea vie, [i lemnul
cel de chedru, [i ro[ul cel r\sucit, [i
isopul, [i le va ;nmuia cu p\s\rica cea vie
în sângele p\s\relei celei junghiate la ap\
curg\toare.
7. {i stropind de [apte ori pe cel ce s-a
cur\]it de lepr\, va fi curat, [i va slobozi
p\s\rica cea vie în câmp.
8. {i va sp\la cel cur\]it hainele sale, [i
î[i va rade tot p\rul s\u, [i se va sc\lda în
ap\, [i curat va fi, [i dup\ aceasta va intra
în tab\r\, [i va r\mâne afar\ de casa lui
[apte zile.
9. Iar în ziua a [aptea va rade tot p\rul
capului s\u, [i barba, [i spr=ncenele, [i tot
p\rul s\-[i raz\.
10. {i s\-[i spele hainele sale, [i s\-[i
 LEVITICUL
scalde trupul s\u cu ap\, [i curat va fi. {i
în ziua a opta va lua doi miei cura]i de un
an, [i o oaie de un an curat\, [i trei
zeciuieli de f\in\ curat\ pentru jertf\
fr\mântat\ cu untdelemn, [i un pahar cu
untdelemn.
11. Iar preotul cel ce cur\]e[te, le va aduce
pe acestea [i pe omul cel ce se cur\]e[te
înaintea Domnului la u[a cortului
m\rturiei.
12. Apoi va lua preotul un miel, [i-l va
aduce jertf\ pentru gre[eal\, [i paharul cel
cu untdelemn, [i vor fi acestea aducere
înaintea Domnului.
13. {i vor junghia mielul în locul unde se
junghie arderile de tot, [i cele pentru
p\cat, în loc sfânt, c\ci jertf\ pentru
vinov\]ie, ca [i cea pentru p\cat, este a
preotului, c\ preasfânt\ este.
14. {i va lua preotul din sângele jertfei
pentru gre[eal\, [i va pune preotul pe
vârful urechii celei drepte a celui ce se
cur\]e[te, [i pe vârful mâinii celei drepte,
[i pe vârful piciorului celui drept.
15. Apoi luând preotul din paharul cel cu
untdelemn va turna în mâna cea stâng\.
16. {i va întinge preotul degetul cel drept
în untuldelemn, care este în mâna lui cea
stâng\, [i va stropi din untuldelemn cu
degetul de [apte ori înaintea Domnului.
17. Iar untuldelemn ce va r\mâne, care
este în mân\ îl va pune preotul pe vârful
urechii celei drepte a celui ce se cur\]e[te,
[i pe vârful mâinii lui celei drepte, [i pe
vârful piciorului celui drept, [i pe locul
sângelui celui pentru gre[eal\< iar
untuldelemn ce a mai r\mas în mâna
preotului, îl va pune preotul pe capul celui
cur\]it.
18. {i se va ruga preotul pentru dânsul
înaintea Domnului, [i va face preotul cea
140
pentru p\cat, [i se va ruga preotul pentru
cel ce se cur\]e[te de p\catul s\u.
19. Dup\ aceasta va junghia preotul
arderea de tot, [i va aduce preotul arderea
de tot împreun\ cu jertfa cealalt\, pe
jertfelnic înaintea Domnului.
20. {i se va ruga preotul pentru el, [i se va
cur\]i.
21. Iar de va fi s\rac, [i nu-i va da mâna,
va lua un miel de un an, [i-l va aduce
pentru gre[eal\, ca s\ se roage pentru
dânsul, [i a zecea parte a unui ifi de f\in\
fr\mântat\ cu untdelemn pentru jertf\, [i
un pahar cu untdelemn.
22. {i dou\ turturele, sau doi pui de
porumb, ce va putea avea, [i o turturea
pentru p\cat, [i alta pentru arderea de tot.
23. {i le va aduce a opta zi pe ele la preot
la u[a cortului m\rturiei înaintea
Domnului spre cur\]irea sa.
24. {i luând preotul mielul cel pentru
p\cat [i paharul cel cu untdelemn, le va
pune pe ele aducere înaintea Domnului.
25. {i va junghia mielul cel pentru p\cat,
[i va lua preotul din sângele celei pentru
p\cat, [i va pune pe vârful urechii celei
drepte a celui ce se cur\]e[te, [i pe vârful
mâinii lui celei drepte, [i pe vârful
piciorului lui celui drept.
26. {i din untuldelemn va turna preotul în
mâna sa cea stâng\.
27. {i va stropi preotul cu degetul cel
drept din untuldelemn, care este în mâna
lui cea stâng\ de [apte ori înaintea
Domnului.
28. {i va pune preotul din untuldelemn,
care este în mâna sa pe vârful urechii
drepte a celui ce se cur\]e[te, [i pe vârful
m=inii lui celei drepte, [i pe vârful
piciorului lui celui drept la locul sângelui
celui pentru p\cat.
 LEVITICUL
29. Iar ce va r\mâne din untuldelemn,
care este în mâna preotului, va pune pe
capul celui cur\]it, [i se va ruga pentru el
înaintea Domnului.
30. Dup\ aceea una din turturele, sau unul
din puii de porumb, dup\ cum a putut
avea, îl va aduce,
31. Una pentru p\cat, [i una s\ fie pentru
arderea de tot împreun\ cu cealalt\ jertf\,
[i se va ruga preotul pentru cel ce se
cur\]e[te înaintea Domnului.
32. Aceasta este legiuirea pentru leprosul
c\ruia nu-i d\ mâna s\ aduc\ tot ce este
rânduit pentru cur\]irea sa.
33. {i au gr\it Domnul c\tre Moisi [i c\tre
Aaron, zicând>
34. Dup\ ce ve]i intra în p\mântul
Hananeilor, care ;l dau eu vou\ spre
mo[tenire, [i de voiu da eu semn de lepr\
în vreo cas\ din locul mo[tenirii voastre.
35. Atunci va veni st\pânul casei, va da de
veste preotului, [i-i va zice> mi se pare c\
e semn de lepr\ în casa mea.
36. Deci preotul va porunci s\ goleasc\
casa mai înainte de ce va intra preotul s\
vaz\ semnul, ca s\ nu fie necurate toate
câte sunt în cas\.
37. {i apoi va intra preotul s\ vaz\ casa, [i
de va afla semn pe pere]ii casei, pete
verzui sau ro[iatice, [i aceste pete vor fi
p\truns în pere]i,
38. Ie[ind preotul din cas\ la u[a casei, va
osebi preotul casa [apte zile.
39. {i se va întoarce preotul a [aptea zi, [i
va vedea casa, [i de va vedea c\ s-a l\]it
semnul pe pere]ii casei<
40. Atunci va porunci preotul s\ scoat\
pietrele cele cu semnul, [i s\ le arunce
afar\ de cetate în loc necurat.
41. {i vor rade casa pe dinl\untru
împrejur, [i ]\râna cea ras\ o vor v\rsa
141
afar\ de cetate în loc necurat.
42. {i vor lua alte pietre cioplite, [i le vor
pune în locul pietrelor celor scoase, [i alt
lut vor lua [i vor lipi casa.
43. Iar de se va ivi din nou semnul [i va fi
p\truns în cas\< dup\ ce s-au scos pietrele,
[i dup\ ce s-a ras casa, [i dup\ ce s-a spoit<
44. Atunci va intra preotul, [i de va vedea
c\ semnul s-a l\]it în cas\, v\dit este lepr\
în cas\, [i va fi necurat\.
45. {i vor strica casa [i lemnele ei [i
pietrele ei< [i toat\ ]\râna casei o vor
scoate afar\ de cetate, în loc necurat.
46. Cel ce va intra în cas\ ori în ce zi din
zilele în care este osebit\ casa, necurat va
fi pân\ seara.
47. Cel ce va dormi în cas\, va sp\la
hainele sale, [i necurat va fi pân\ seara, [i
cel ce va mânca în cas\, va sp\la hainele
sale, [i necurat va fi pân\ seara.
48. Iar dac\ preotul intrând în cas\, va
vedea c\ semnul nu s-a l\]it dup\ ce s-a
spoit casa, va vesti casa curat\, c\ci a
pierit semnul.
49. {i va lua spre cur\]irea casei dou\
p\s\ri vii curate [i lemn de chedru [i ro[u
r\sucit [i isop.
50. {i va junghia o pas\re în vas de lut la
ap\ curg\toare.
51. {i va lua lemnul cel de chedru [i ro[ul
cel r\sucit [i isopul [i pas\rea cea vie, [i le
va înmuia pe ele în sângele p\s\rii celei
junghiate la ap\ curg\toare, [i va stropi cu
ea casa de [apte ori.
52. {i va cur\]i casa cu sângele p\s\rii, [i
cu apa curg\toare, cu pas\rea cea vie, cu
lemnul cel de chedru, cu isopul [i cu ro[ul
cel r\sucit.
53. {i va slobozi pas\rea cea vie afar\ de
cetate la câmp, [i se va ruga pentru cas\, [i
curat\ va fi.
 LEVITICUL
54. Aceasta este legiuirea pentru tot
semnul de lepr\ [i de pete.
55. Pentru lepra hainei [i a casei.
56. Pentru umfl\turi, pentru cojiri [i
pentru b\[icu]e.
57. Pentru ca s\ se [tie când este necurat [i
când se va cur\]i, aceasta este legiuirea
pentru lepr\.
CAP. 15.
Lege pentru cur\]irea b\rba]ilor [i a
femeilor.
{i au gr\it Domnul c\tre Moisi [i c\tre
Aaron, zicând>
2. Vorbe[te fiilor lui Israil [i le spune>
b\rbatului c\ruia se va face curgere din
trupul lui, curgerea lui necurat\ este.
3. {i aceasta este legea necur\]eniei> cel
ce face de curge s\mân]\ din trupul s\u,
sau a încetat trupul lui de a curge,
necur\]ia lui este aceasta într-însul în toate
zilele în care curge trupul lui, sau a încetat
a curge, este necurat.
4. Patul întru care va dormi acela cui
curge s\mân]a [i lucrul pe care va [edea
el, va fi necurat.
5. Iar omul care se va atinge de patul lui,
va sp\la hainele sale, [i va sc\lda trupul
s\u cu ap\, necurat va fi pân\ seara.
6. {i cel ce va [edea pe lucrul pe care a
[ezut acela cui curge s\mân]a, va sp\la
hainele sale [i se va sc\lda cu ap\, [i
necurat va fi pân\ seara.
7. {i cel ce se va atinge de trupul celui ce
;i curge s\mân]a, va sp\la hainele sale, [i
se va sc\lda cu ap\, [i va fi necurat pân\
seara.
8. Iar de va scuipa cel ce ;i curge
s\mân]a peste cel curat, acesta î[i va sp\la
hainele, [i se va sc\lda cu ap\, [i necurat
142
va fi pân\ seara.
9. {aua asinului pe care va înc\leca cel
ce ;i curge s\mân]a, necurat\ va fi pân\
seara.
10. Cine se va atinge de toate câte sunt
sub acela, necurat va fi pân\ seara, [i cine
le ridic\ pe acelea, va sp\la hainele sale, [i
se va sc\lda cu ap\, [i necurat va fi pân\
seara.
11. {i de câte se va atinge cel ce ;i curge
s\mân]a, [i mâinile lui nu sunt sp\late cu
ap\, va sp\la hainele sale, [i î[i va sc\lda
trupul cu ap\, [i necurat va fi pân\ seara.
12. {i vasul de lut, care ;l va atinge cel ce
;i curge s\mân]a, s\ se sparg\< iar vasul cel
de lemn s\ se spele cu ap\, [i curat va fi.
13. Iar dup\ ce se va cur\]i cel ce ;i curge
s\mân]a de curgerea sa, va num\ra [apte
zile spre cur\]irea sa, va sp\la hainele sale,
[i va sc\lda trupul s\u cu ap\ curg\toare,
curat va fi.
14. Iar a opta zi va lua cu sine dou\
turturele sau doi pui de porumb, [i le va
aduce pe ele înaintea Domnului la u[ile
cortului m\rturiei, [i le va da preotului.
15. {i le va jertfi pe ele preotul una pentru
p\cat, [i alta ardere de tot, [i se va ruga
pentru el preotul înaintea Domnului,
pentru curgerea lui.
16. Iar dac\ omul va avea scurgere în
somn, va sc\lda cu ap\ tot trupul s\u, [i
necurat va fi pân\ seara.
17. {i orice hain\ sau piele mânjit\ cu
scurgere, se va sp\la cu ap\, [i necurat va
fi pân\ seara.
18. Femeia cu care va dormi un asemenea
b\rbat, se va sp\la cu ap\, [i necurat\ va fi
pân\ seara.
19. Dac\ o femeie este în curgerea
sângelui firii, s\ se osebeasc\ [apte zile<
oricine se va atinge de ea, necurat va fi
 LEVITICUL
pân\ seara.
20. {i tot pe ce se va culca ea întru
necur\]irea sa, necurat va fi, [i ori pe ce va
[edea ea, necurat va fi.
21. {i tot cel ce se va atinge de patul ei, va
sp\la hainele sale, [i va sc\lda trupul s\u
cu ap\, [i necurat va fi pân\ seara.
22. {i oricine se va atinge de tot lucrul pe
care va [edea ea, va sp\la hainele sale, [i
se va sc\lda cu ap\, [i necurat va fi pân\
seara.
23. Iar dac\ este ea în pat sau [ade pe
ceva, se va atinge de acela, necurat va fi
pân\ seara.
24. Iar de se va culca cineva cu ea în pat,
când este ea întru curgerea sângelui,
necurat va fi [apte zile, [i tot patul pe care
se va culca, necurat va fi.
25. {i femeia de va fi în curgerea sângelui
mai multe zile, [i nu în vremea curgerii ei,
[i de va curge [i dup\ curgerea ei, în toate
zilele curgerii necur\]iei ei, ca [i în zilele
curgerii ei, necurat\ va fi.
26. {i patul pe care va dormi în zilele
curgerii ei, ca [i patul din timpul curgerii
firii ei, [i tot lucrul pe care va [edea ea,
necurat va fi, ca [i necur\]enia curgerii
firii.
27. Tot cel ce se va atinge de dânsa,
necurat va fi, [i va sp\la hainele sale, [i va
sc\lda trupul s\u cu ap\, [i necurat va fi
pân\ seara.
28. Iar încetând curgerea sângelui ei, dup\
ce vor trece [apte zile, se va cur\]i.
29. {i în ziua a opta va lua cu sine dou\
turturele sau doi pui de porumb, [i le va
aduce la preot înaintea u[ilor cortului
m\rturiei.
30. {i va jertfi preotul una pentru p\cat, [i
una ardere de tot, [i se va ruga pentru ea
preotul înaintea Domnului, pentru
143
curgerea necur\]iei sale.
31. A[a ve]i pov\]ui pe fiii lui Israil, s\ se
cur\]easc\ de necur\]ia lor, ca s\ nu moar\
întru necur\]ia lor, când ar pâng\ri ei
cortul, care este întru ei.
32. Aceasta este legea pentru cel ce are
curgere [i pentru cel ce se ispite[te în vis,
cu care se face necurat<
33. {i pentru ceea ce are curgerea
sângelui, [i pentru cel ce are curgere,
b\rbat sau femeie, [i a b\rbatului care se
va culca cu cea necurat\.
CAP. 16.
Jertfa ;mp\c\rii.
{i au gr\it Domnul c\tre Moisi, dup\
moartea celor doi fii ai lui Aaron, care
murir\ pentru c\ au adus foc str\in
înaintea Domnului.
2. Au zis Domnul c\tre Moisi> gr\ie[te
fratelui t\u Aaron s\ nu intre în toat\
vremea întru cel sfânt mai înl\untru de
catapeteasma cea din fa]a
acoper\mântului împ\c\rii, care este peste
sicriul m\rturiei, ca s\ nu moar\, c\ în nor
m\ voiu ar\ta peste acoper\mântul
împ\c\rii.
3. A[a va intra Aaron întru cel sfânt, cu
vi]el din cirezi, jertf\ pentru p\cat, [i cu un
berbec pentru ardere de tot.
4. {i cu hain\ de in sfin]it\ se va
îmbr\ca, [i ve[mânt de in va fi peste trupul
lui, [i cu brâu de in se va încinge, [i
chidare de in î[i va pune pe cap, haine
sfinte sunt, [i î[i va sp\la cu ap\ trupul
s\u, [i se va îmbr\ca cu acestea.
5. {i de la adunarea fiilor lui Israil va lua
doi ]api din capre, jertfa pentru p\cat, [i un
berbec pentru ardere de tot.
6. {i va aduce Aaron vi]elul jertf\ pentru
 LEVITICUL
p\catul s\u, [i se va ruga pentru sine [i
pentru casa sa.
7. Dup\ aceea va lua cei doi ]api, [i-i va
pune înaintea Domnului la u[a cortului
m\rturiei.
8. {i va arunca Aaron sor]i pe cei doi
]api, un sor] pentru ]apul care va fi adus
Domnului, [i altul pentru cel ce se va
slobozi.
9. {i va lua Aaron ]apul cel sortit
Domnului, [i-l va aduce jertf\ pentru
p\cat<
10. Iar ]apul pe care a c\zut soarta s\ fie
slobozit, îl va pune viu înaintea Domnului,
ca s\ se roage peste el, [i s\-l lase slobod,
[i-l va l\sa slobod în pustie.
11. {i va aduce Aaron vi]elul cel pentru
p\catul s\u, [i se va ruga pentru sine [i
pentru casa sa, [i va junghia vi]elul cel
pentru p\catul s\u.
12. {i va lua c\delni]a plin\ de j\ratic de
pe altarul cel dinaintea Domnului.
13. {i va lua mâna plin\ de t\mâie m\runt
tocmit\, [i o va aduce înl\untrul
catapetesmei, [i va pune t\mâia pe foc
înaintea Domnului, [i fumul t\mâii va
acoperi pe acoper\mântul împ\c\rii cel
deasupra sicriului m\rturiilor, [i nu va
muri.
14. Dup\ aceea va lua din sângele
vi]elului, [i va stropi cu degetul peste
acoper\mântul împ\c\rii c\tre r\s\rit în
fa]a lui, de [apte ori va stropi din sânge cu
degetul s\u.
15. {i va junghia ]apul cel pentru p\catul
poporului înaintea Domnului, [i va b\ga
sângele lui înl\untrul catapetesmei, [i va
face cu sângele lui cum a f\cut cu sângele
vi]elului, [i va stropi sângele lui peste
acoper\mântul împ\c\rii în fa]a lui.
16. {i se va ruga întru cel sfânt de
144
necur\]iile fiilor lui Israil [i de
nedrept\]ile lor, pentru toate p\catele lor<
a[a va face cortului m\rturiei cel ce este în
mijlocul necur\]iei lor.
17. Nici un om nu va fi în cortul m\rturiei
când va merge el s\ se roage întru cel
sfânt, pân\ când va ie[i, [i se va ruga
pentru sine [i pentru casa sa, [i pentru
toat\ adunarea fiilor lui Israil.
18. {i va ie[i la altarul cel dinaintea
Domnului, [i se va ruga pentru dânsul, [i
va lua din sângele vi]elului [i din sângele
]apului, [i va unge coarnele altarului
împrejur.
19. {i va stropi peste el din sânge cu
degetul s\u de [apte ori, [i-l va cur\]i [i-l
va sfin]i pe el de necur\]ia fiilor lui Israil.
20. {i va sfâr[i a cur\]i sf=ntul [i cortul
m\rturiei [i altarul, [i se va ruga pentru
preo]i, [i va aduce ]apul cel viu.
21. {i va pune Aaron mâinile sale pe capul
]apului celui viu, [i va m\rturisi peste el
toate f\r\delegile fiilor lui Israil [i toate
nedrept\]ile lor [i toate p\catele lor, [i le
va pune pe capul ]apului celui viu, [i-l va
slobozi în pustie printr-un om anume.
22. {i va purta ]apul nedrept\]ile lor în
p\mânt neumblat, [i vor slobozi ]apul în
pustie.
23. {i va intra Aaron în cortul m\rturiei, [i
se va dezbr\ca de ve[mântul cel de in cu
care a fost îmbr\cat când a intrat întru cel
sfânt, [i-l va pune acolo.
24. {i va sp\la trupul s\u cu ap\ în locul
cel sfânt, [i se va îmbr\ca cu haina sa, [i
ie[ind, va aduce arderile de tot ale sale [i
cele ale poporului, [i se va ruga pentru
sine [i pentru casa sa [i pentru popor, ca [i
pentru preo]i.
25. {i va aduce pe jertfelnic seul jertfelor
pentru p\cate.
 LEVITICUL
26. {i cel ce va slobozi ]apul cel osebit
spre slobozire, va sp\la hainele sale, [i va
sc\lda trupul s\u cu ap\, [i dup\ aceea va
intra în tab\r\.
27. {i vi]elul cel pentru p\cat [i ]apul cel
pentru p\cat a c\rora sânge s-a adus
pentru cur\]ire întru cel sfânt, vor fi sco[i
afar\ de tab\r\, [i se vor arde cu foc,
pieile, c\rnurile [i baliga lor.
28. Iar cel ce îi va arde, va sp\la hainele
sale, [i va sc\lda trupul s\u cu ap\, [i dup\
aceea va intra în tab\r\.
29. {i va fi vou\ aceasta lege ve[nic\, în
luna a [aptea a zecea a lunii, s\ smeri]i
sufletele voastre, [i nici un lucru s\ nu
face]i, nici mo[teanul, nici nemernicul
care este întru voi.
30. C\ în ziua aceasta se face rug\ciune
pentru voi, ca s\ v\ cur\]i]i de toate
p\catele voastre înaintea Domnului, [i v\
ve]i cur\]i.
31. Aceasta va fi Sâmb\ta cea mai mare
spre odihn\ vou\, [i ve]i smeri sufletele
voastre, lege ve[nic\.
32. {i se va ruga preotul pe care vor unge
[i ale c\ruia mâini le vor s\vâr[i ca s\
preo]easc\ dup\ tat\l lui, [i se va îmbr\ca
cu haina cea de in, cu haina cea sfânt\.
33. {i va cur\]i Sfânta Sfintei [i cortul
m\rturiei, [i altarul va cur\]i, [i se va ruga
pentru preo]i [i pentru toat\ adunarea.
34. Aceasta va fi vou\ lege ve[nic\ ca s\
v\ ruga]i pentru fiii lui Israil pentru toate
p\catele lor, o dat\ în an se va face,
precum au poruncit Domnul lui Moisi.
CAP. 17.
Locul jertfelor. Oprirea de a mânca
sânge.
{i au gr\it Domnul c\tre Moisi zicând>
145
2. Vorbe[te lui Aaron [i fiilor lui [i
tuturor fiilor lui Israil, [i le spune> acesta
este cuvântul, care l-au poruncit Domnul,
zicând>
3. Oricare om dintre fiii lui Israil, sau
dintre veneticii care se afl\ între voi, ar
junghia vi]el, sau oaie, sau capr\ în tab\r\,
sau afar\ de tab\r\,
4. {i nu le va aduce la u[a cortului
m\rturiei, ca s\ le jertfeasc\ Domnului
ardere de tot sau de mântuire primit\ întru
miros de bun\ mireasm\, [i cel ce va
junghia afar\, [i la u[a cortului m\rturiei
nu le va aduce dar Domnului înaintea
cortului m\rturiei Domnului, omul acela
se va socoti ca un v\rs\tor de sânge, [i va
pieri sufletul aceluia din poporul s\u.
5. De aceea fiii lui Israil în loc s\ aduc\
jertfele lor pe câmp, le vor aduce
Domnului la u[ile cortului m\rturiei, la
preot, [i le vor junghia jertf\ de mântuire
acestea Domnului.
6. {i va v\rsa preotul sângele pe
jertfelnic împrejur înaintea Domnului la
u[a cortului m\rturiei, [i va aduce seul
întru miros de bun\ mireasm\ Domnului.
7. {i nu vor mai junghia jertfele sale
idolilor de[er]i dup\ care ei curvesc. Lege
ve[nic\ va fi vou\ întru neamurile voastre.
8. {i zi c\tre ei> oricine dintre fiii lui
Israil, sau dintre fiii celor venetici, care se
afl\ între voi, aducând ardere de tot, sau
jertf\<
9. {i la u[a cortului m\rturiei nu o va
aduce ca s\ o jertfeasc\ Domnului, va
pieri omul acela din poporul s\u.
10. {i oricine din fiii lui Israil, sau din
veneticii, care se afl\ între voi, va mânca
orice sânge, voiu pune fa]a mea asupra
aceluia, care m\nânc\ sânge, [i-l voiu
pierde pe el din poporul s\u.
 LEVITICUL
11. Pentru c\ sângele este sufletul
fiec\ruia trup, [i eu l-am dat vou\ pe
jertfelnic, ca s\ v\ cur\]i]i sufletele
voastre, c\ sângele face cur\]enie pentru
suflet.
12. Pentru aceea am gr\it fiilor lui Israil>
nimeni dintre voi s\ nu m\nânce sânge,
nici cel venetic, care se afl\ între voi, nu
va mânca sânge.
13. {i oricine din fiii lui Israil sau din
veneticii, care se afl\ între voi, va vâna
hiar\ sau pas\re, care se m\nânc\, s\ verse
sângele ei [i s\-l acopere cu p\mânt.
14. C\ sângele este sufletul fiec\ruia trup,
pentru aceea am zis fiilor lui Israil>
sângele nici a unui trup s\ nu mânca]i, c\
sângele este sufletul fiec\ruia trup, tot cel
ce m\nânc\, va pieri.
15. {i oricine va mânca mort\ciune sau
prins de hiar\, fie mo[tean ori venetic, va
sp\la hainele sale, [i se va sc\lda cu ap\,
[i necurat va fi pân\ seara, [i dup\ aceasta
curat va fi.
16. Iar de nu va sp\la hainele sale, [i nu-[i
va sc\lda trupul cu ap\, va purta
f\r\delegea sa.
CAP. 18.
Spi]a neamului de sânge.
{i au gr\it Domnul c\tre Moisi, zicând>
2. Vorbe[te fiilor lui Israil, [i le spune> eu
Domnul Dumnezeul vostru.
3. Dup\ obiceiurile Eghipetului întru
care a]i nemernicit, s\ nu face]i< nici dup\
obiceiurile p\mântului Hanaan întru care
voiu b\ga pe voi, s\ nu vie]ui]i, [i dup\
legile lor s\ nu umbla]i.
4. Judec\]ile mele s\ le face]i, [i
poruncile mele s\ le p\zi]i, [i s\ umbla]i
întru ele, eu Domnul Dumnezeul vostru.
146
5. {i s\ ]ine]i toate poruncile mele [i
toate judec\]ile mele, [i s\ le face]i pe ele<
omul care le va face, viu va fi într-însele,
eu Domnul Dumnezeul vostru.
6. Nimeni s\ nu se apropie de vreo
rudenie de sânge a sa ca s\-i descopere
ru[inea, eu Domnul.
7. Ru[inea tat\lui t\u [i ru[inea mamei
tale s\ nu o descoperi, pentru c\ mam\ ;]i
este, s\ nu descoperi ru[inea ei.
8. Ru[inea femeii tat\lui t\u s\ nu o
descoperi, c\ ru[inea tat\lui t\u este.
9. Ru[inea surorii tale celei de pe tat\
sau de pe mam\, care s-a n\scut acas\ sau
afar\, s\ nu descoperi ru[inea lor.
10. Ru[inea fetei fiului t\u, sau a fetei
fetei tale, s\ nu descoperi ru[inea lor, c\ a
ta ru[ine este.
11. Ru[inea fetei femeii tat\lui t\u s\ nu o
descoperi, sor\ de un pat este, s\ nu
descoperi ru[inea ei.
12. Ru[inea surorii tat\lui t\u s\ nu o
descoperi, pentru c\ rud\ tat\lui t\u este.
13. Ru[inea surorii mamei tale s\ nu o
descoperi, pentru c\ rud\ mamei tale este.
14. Ru[inea fratelui tat\lui t\u s\ nu o
descoperi, [i la femeia lui s\ nu intri,
pentru c\ rud\ ;]i este.
15. Ru[inea nurorii tale s\ nu o descoperi,
c\ femeia fiului t\u este, s\ nu descoperi
ru[inea ei.
16. Ru[inea femeii fratelui t\u s\ nu o
descoperi, c\ ru[inea fratelui t\u este.
17. Ru[inea femeii [i a fetei ei s\ nu o
descoperi. Fata feciorului ei [i fata fetei ei
s\ nu o iei, ca s\ descoperi ru[inea lor, c\
rude sunt ]ie, p\gân\tate este.
18. S\ nu o iei ]iitoare pe sora femeii tale,
ca s\ descoperi ru[inea ei peste dânsa,
înc\ fiind ea vie.
19. {i la femeie întru osebirea necur\]iei
 LEVITICUL
ei, s\ nu intri ca s\-i descoperi ru[inea ei.
20. {i la femeia aproapelui t\u s\ nu dai
patul semin]ei tale, pâng\rindu-te cu ea.
21. {i din s\mân]a ta s\ nu dai a sluji spre
jertf\ idolului Moloh, ca s\ nu spurci
numele cel sfânt al Domnului
Dumnezeului vostru, eu Domnul.
22. {i cu b\rbat s\ nu dormi ca cu femeie,
c\ spurc\ciune este.
23. La nici o vit\ din cele cu patru
picioare s\ nu dai patul t\u întru s\mân]\,
ca s\ te spurci cu dânsa. {i femeia s\ nu
stea la nici o vit\ din cele cu patru picioare
s\ se împreune, pentru c\ urâciune este.
24. S\ nu v\ spurca]i cu nici una dintr-
acestea, c\ cu toate acestea s-au spurcat
neamurile, care eu le arunc dinaintea fe]ei
voastre.
25. {i s-a spurcat p\mântul, [i le-am
r\spl\tit lor nedreptate pentru aceea, [i a
urât p\mântul pe cei ce locuiesc pe dânsul.
26. {i p\zi]i toate legile mele, [i toate
poruncile mele, [i s\ nu face]i nici una din
toate spurc\ciunile acestea, fie mo[teanul,
fie nemernicul cel venit între voi.
27. C\ toate spurc\ciunile acestea le-au
f\cut oamenii p\mântului, care au fost mai
înainte de voi, [i s-a spurcat p\mântul.
28. {i ca s\ nu v\ urasc\ pe voi p\mântul
când îl ve]i spurca, cum a urât pe
neamurile cele mai înainte de voi.
29. C\ oricine va face spurc\ciuni de
acestea, va pieri din poporul s\u.
30. Deci p\zi]i poruncile mele< s\ nu
face]i nimic din obiceiurile cele spurcate,
care erau mai înainte de voi, [i s\ nu v\
spurca]i cu acelea, c\ eu sunt Domnul
Dumnezeul vostru.
CAP. 19.
Tâlcuirea poruncilor.
147
{i au gr\it Domnul c\tre Moisi, zicând>
2. Vorbe[te adun\rii fiilor lui Israil, [i le
spune> fi]i sfin]i, c\ sfânt sunt eu Domnul
Dumnezeul vostru.
3. Fiecare s\ se team\ de tat\l s\u [i de
mama sa, s\rb\torile mele s\ le p\zi]i< eu
Domnul Dumnezeul vostru.
4. S\ nu v\ duce]i la idoli, [i dumnezei
v\rsa]i s\ nu v\ face]i< eu sunt Domnul
Dumnezeul vostru.
5. {i de ve]i jertfi jertf\ de mântuire
Domnului, jertfi]i de bun\voie.
6. Se va mânca în ziua în care o ve]i
jertfi, [i a doua zi< iar ce va r\mâne pe a
treia zi, cu foc se va arde de tot.
7. Iar de va îndr\zni cineva s\ m\nânce
din ea a treia zi, spurcat\ este, nu se va
primi.
8. Iar cel ce o va mânca, p\cat va avea,
pentru c\ a spurcat sfintele Domnului, [i
cei ce vor mânca, vor pieri din poporul
s\u.
9. {i când ve]i secera holdele p\mântului
vostru, s\ nu secera]i de tot ]arina voastr\,
[i cele ce cad de la secera ta, s\ nu le
aduni.
10. {i via ta s\ nu o culegi de a doua oar\,
nici boabele viei tale s\ nu le aduni,
s\racului [i nemernicului s\ le la[i acelea<
eu Domnul Dumnezeul vostru.
11. S\ nu fura]i, s\ nu min]i]i, [i nimeni s\
nu în[ele pe aproapele.
12. S\ nu v\ jura]i strâmb cu numele meu,
[i s\ nu spurca]i numele cel sfânt al
Dumnezeului vostru< eu sunt Domnul
Dumnezeul vostru.
13. S\ nu faci nedreptate vecinului, nici
s\-l jefuie[ti, [i s\ nu r\mân\ simbria
slugii tale la tine pân\ diminea]\.
14. S\ nu gr\ie[ti de r\u pe surd, [i
 LEVITICUL
înaintea orbului s\ nu pui piedic\, [i s\ te
temi de Dumnezeul t\u< eu sunt Domnul
Dumnezeul vostru.
15. S\ nu face]i nedreptate la judecat\, [i
s\ nu cau]i în fa]a s\racului, nici s\ te
sfie[ti de fa]a celui puternic, cu dreptate s\
judeci pe vecinul t\u.
16. S\ nu umbli cu vicle[ug întru neamul
t\u, nici s\ te ridici asupra vie]ii vecinului
t\u< eu sunt Domnul Dumnezeul vostru.
17. S\ nu ur\[ti pe fratele t\u întru inima
ta< ci vei mustra pe aproapele t\u, ca s\ nu
ai pentru dânsul p\cat.
18. S\ nu-]i izbânde[ti cu mâna ta, nici s\
]ii mânie asupra fiilor poporului t\u. S\
iube[ti pe aproapele t\u ca însu]i pe tine<
eu sunt Domnul Dumnezeul vostru.
19. Legea mea s\ o p\zi]i, vitele tale s\ nu
le faci a se împreuna cu alt soi, [i în ]arina
ta s\ nu semeni dou\ feluri de s\mân]\, [i
cu hain\ ]esut\ din dou\ feluri osebite s\
nu te îmbraci.
20. {i de va dormi cineva cu femeie pat de
s\mân]\, [i aceea va fi roab\ unui om, [i
ea cu r\scump\rare nu s-a r\scump\rat,
slobozenie nu s-a dat ei, certare va fi lor<
iar s\ nu moar\, pentru c\ nu s-a dat ei
slobozenie.
21. Ci va aduce pentru vina sa Domnului
la u[a cortului m\rturiei un berbec ca
jertf\ pentru vinov\]ie.
22. {i se va ruga preotul pentru dânsul de
p\catul ce a f\cut, aducând berbecul
înaintea Domnului, [i se va ierta lui
p\catul, care l-a s\vâr[it.
23. Iar dup\ ce ve]i intra în p\mântul, care
îl d\ vou\ Domnul Dumnezeul vostru, [i
ve]i s\di orice pom de mâncat, ve]i cur\]i
împrejur necur\]enia lui. Rodul lui în trei
ani va fi vou\ necurat, s\ nu se m\nânce.
24. Iar în anul al patrulea tot rodul lui va fi
148
sfânt spre laud\ Domnului.
25. Iar în anul al cincilea ve]i mânca rodul
lui, [i ve]i aduna rodurile lui< eu sunt
Domnul Dumnezeul vostru.
26. S\ nu mânca]i pe mun]i, nici s\ vr\ji]i,
nici la vraj\ de p\s\ri s\ nu c\uta]i.
27. S\ nu v\ încre]i]i p\rul capului vostru,
nici s\ strica]i fa]a b\rbii voastre.
28. {i t\ieturi pentru suflet s\ nu face]i în
trupul vostru, [i slove împunse s\ nu face]i
întru voi< eu sunt Domnul Dumnezeul
vostru.
29. S\ nu pâng\re[ti fa]a ta dând-o spre
curvie, ca p\m=ntul s\ nu fie loc de curvie,
[i s\ se umple de f\r\delege.
30. Sâmbetele mele s\ le p\zi]i, [i de cele
sfinte ale mele s\ v\ teme]i< eu sunt
Domnul.
31. S\ nu merge]i la cei ce vr\jesc, [i de
descânt\tori s\ nu v\ lipi]i, ca s\ v\
spurca]i cu ei< eu sunt Domnul
Dumnezeul vostru.
32. :naintea celui c\runt s\ te scoli, [i s\
cinste[ti fa]a celui b\tr=n, [i s\ te temi de
Dumnezeul t\u< eu sunt Domnul
Dumnezeul vostru.
33. Iar de va veni vreun nemernic în
p\mântul vostru, s\ nu-l nec\ji]i pe el.
34. Ca [i mo[teanul cel de p\mânt s\ fie
între voi nemernicul care vine la voi, [i s\-
l iube[ti pe el ca [i pe tine< c\ [i voi
nemernici a]i fost în p\mântul
Eghipetului< eu sunt Domnul Dumnezeul
vostru.
35. S\ nu face]i nedreptate la judecat\, în
m\suri, în greut\]i [i în cumpene.
36. Cumpene drepte, greut\]i drepte [i
m\suri drepte s\ fie la voi< eu sunt
Domnul Dumnezeul vostru, cel ce v-am
scos pe voi din p\mântul Eghipetului.
37. S\ p\zi]i toat\ legea mea [i toate
 LEVITICUL
poruncile mele, [i s\ le face]i pe ele< eu
sunt Domnul Dumnezeul vostru.
CAP. 20.
Pedepse pentru p\cate.
{i au gr\it Domnul c\tre Moisi, zicând>
2. Vorbe[te fiilor lui Israil> de va fi
cineva din fiii lui Israil, sau din cei ce s-au
f\cut venetici în Israil, care va da din
s\mân]a sa idolului Moloh, cu moarte s\
se omoare, neamul cel de pe p\mântul
acela îl va omorî cu pietre.
3. Eu voiu pune fa]a mea asupra omului
aceluia, [i-l voiu pierde pe el din poporul
s\u, pentru c\ a dat s\mân]a sa idolului, ca
s\ spurce cele sfinte ale mele, [i ca s\
spurce numele celor sfin]i]i mie.
4. Iar dac\ locuitorii p\mântului vor
trece cu vederea pe omul acela, care va fi
dat fii de ai s\i lui Moloh, [i nu-l vor
omorî pe el,
5. Voiu pune fa]a mea asupra omului
aceluia [i asupra semin]iei lui, [i voiu
pierde din poporul s\u pe el [i pe to]i câ]i
se unesc într-un gând cu el, ca s\
curveasc\ dup\ Moloh.
6. Oricine se va duce la descânt\tori sau
la vr\jitori, ca s\ curveasc\ dup\ dân[ii,
voiu pune fa]a mea asupra sufletului
aceluia, [i-l voiu pierde din poporul s\u.
7. {i ve]i fi sfin]i, c\ sfânt sunt eu
Domnul Dumnezeul vostru.
8. S\ p\zi]i poruncile mele, [i s\ le face]i
pe ele< eu sunt Domnul cel ce v\ sfin]esc
pe voi.
9. Oricine va blestema pe tat\l s\u au pe
mama sa, cu moarte s\ se omoare< pe tat\l
s\u au pe mama sa a blestemat, vinovat
este.
10. Omul care va preacurvi cu femeie,
149
care are b\rbat, sau care va preacurvi cu
femeia vecinului s\u, cu moarte s\ se
omoare [i preacurvarul [i preacurva.
11. Cel ce se va culca cu femeia tat\lui
s\u, ru[inea tat\lui s\u a descoperit, cu
moarte s\ se omoare, amândoi vinova]i
sunt.
12. De va dormi cineva cu nora sa, cu
moarte s\ se omoare amândoi< c\
p\gân\tate a f\cut, vinova]i sunt.
13. Cine se va culca cu b\rbat ca cu
femeie, spurc\ciune au f\cut amândoi, cu
moarte s\ se omoare, vinova]i sunt.
14. Cine ar lua femeie [i pe mama ei,
f\r\delege este< cu foc s\-l arz\ pe el [i pe
ele, ca s\ nu fie f\r\delege între voi.
15. Cine va îndr\zni a se culca cu dobitoc,
cu moarte s\ se omoare, [i dobitocul s\-l
omorâ]i.
16. Femeia care va merge ori la ce
dobitoc, ca s\ se ;mpreune cu d=nsul, s\
omor=]i femeia [i dobitocul, cu moarte s\
se omoare, vinova]i sunt.
17. Care va lua pe sora cea de pe tat\l s\u,
sau de pe mama sa, [i va vedea ru[inea ei,
[i ea va vedea ru[inea lui, ocar\ este, s\
piar\ înaintea fiilor neamului lor, ru[inea
surorii sale a descoperit, p\catul vor purta.
18. B\rbatul care va avea pat cu femeia,
care are curgerea firii cea de lun\, [i va
descoperi ru[inea ei, izvorul ei a
descoperit, [i ea a descoperit curgerea
sângelui s\u, amândoi s\ piar\ din neamul
s\u.
19. Ru[inea surorii tat\lui t\u [i a surorii
mamei tale s\ nu o descoperi, pentru c\
rudenie a descoperit, p\cat vor avea.
20. Oricare va dormi cu rudenia sa,
ru[inea rudeniei sale a descoperit, f\r\ de
fii s\ moar\.
21. Iar de va lua cineva femeia fratelui
 LEVITICUL
s\u, necur\]ie este, ru[inea fratelui s\u a
descoperit, f\r\ de fii s\ moar\.
22. P\zi]i toate poruncile mele [i
judec\]ile mele, [i s\ le face]i pe ele, ca s\
nu v\ urasc\ pe voi p\mântul întru care v\
duc eu pe voi, ca s\ locui]i pe el.
23. {i s\ nu umbla]i dup\ legile
neamurilor, care eu le gonesc dinaintea
voastr\, c\ toate acestea le-au f\cut, [i le-
am urât pe ele.
24. Deci zic vou\> ve]i mo[teni p\mântul
lor, [i eu voiu da pe el vou\ s\-l mo[teni]i,
p\mântul, care curge lapte [i miere< eu
Domnul Dumnezeul vostru cel ce v-am
ales pe voi din toate neamurile.
25. S\ osebi]i între dobitoacele cele curate
[i între cele necurate, [i între p\s\rile cele
curate [i între cele necurate, [i s\ nu
spurca]i sufletele voastre cu dobitoacele [i
cu p\s\rile, [i cu toate cele ce se târ\sc pe
p\mânt pe care vi le-am osebit s\ fie
necurate.
26. Fi]i mie sfin]i, c\ sfânt sunt eu
Domnul Dumnezeul vostru cel ce v-am
ales pe voi din toate neamurile, ca s\ fi]i ai
mei.
27. Oricare b\rbat sau femeie dintre voi se
va face descânt\tor sau vr\jitor, cu moarte
s\ se omoare, cu pietre s\-i ucide]i,
vinova]i sunt.
CAP. 21.
Purtarea preotului.
{i au gr\it Domnul c\tre Moisi, zicând>
vorbe[te preo]ilor fiii lui Aaron, [i le
spune> s\ nu se ating\ de mort din poporul
s\u ca s\ nu se spurce.
2. F\r\ numai de ruda cea de aproape a
lor> tat\, mam\, fii, fiice [i frate.
3. {i de sora sa fecioara cea mai aproape
150
de el, care nu este împreunat\ cu b\rbat,
de ace[tia se va atinge.
4. De nimeni altul din poporul s\u s\ nu
se ating\ ca s\ nu se spurce.
5. Capul s\ nu v\ rade]i, nici s\ v\
reteza]i barba, nici s\ v\ face]i t\ieturi pe
trup pentru mor]i.
6. Sfin]i s\ fie Dumnezeului lor, [i s\ nu
spurce numele Dumnezeului lor, pentru c\
jertfele Domnului, darurile Dumnezeului
lor ei le aduc, deci s\ fie sfin]i.
7. Muiere curv\ [i spurcat\ s\ nu ia, nici
lep\dat\ de b\rbatul ei s\ nu ia, c\ sfânt
este Domnului Dumnezeului s\u.
8. Îl vei sfin]i pe el, c\ darurile
Domnului Dumnezeului vostru el le
aduce< sfânt s\ fie, c\ sfânt sunt eu
Domnul, cel ce sfin]esc pe ei.
9. Dac\ fata vreunui preot se va spurca
curvind, numele tat\lui s\u spurc\, în foc
s\ se arz\.
10. {i preotul cel mare între fra]ii s\i,
peste a c\ruia cap s-a turnat din untul cel
de lemn al ungerii, [i s-a sfin]it, ca s\ se
îmbrace cu haine, capul s\ nu-[i
descopere, [i hainele s\ nu [i le rup\.
11. {i la nici un mort s\ nu intre, nici chiar
de tat\l s\u sau de mama sa nu se va
atinge.
12. Din cele sfinte nu va ie[i, ca s\ nu
pâng\reasc\ cele sfinte ale Dumnezeului
s\u, pentru c\ untuldelemn cel sfânt al
ungerii Dumnezeului lui este peste dânsul<
eu Domnul.
13. Acesta s\ ia femeie fecioar\ din
neamul s\u.
14. Iar v\duv\, lep\dat\, spurcat\ sau
curv\, de acestea s\ nu ia, f\r\ numai
fecioar\ din poporul lui s\-[i ia femeie.
15. Ca s\ nu spurce s\mân]a lui întru
poporul s\u< eu Domnul Dumnezeu cel ce
 LEVITICUL
sfin]esc pe el.
16. {i au gr\it Domnul c\tre Moisi,
zicând>
17. Vorbe[te lui Aaron, [i-i spune> oricare
om din s\mân]a ta între rudele voastre
întru care va fi prihan\, s\ nu se apropie a
aduce darurile Dumnezeului s\u.
18. Tot omul întru care este prihan\ nu se
va apropia< omul cel orb, sau cel [chiop,
sau cel cu nasul t\iat, sau cel cu urechile
t\iate.
19. Sau omul a c\ruia este mâna rupt\, sau
piciorul rupt.
20. Sau ghebos, sau cu ochii urduro[i, sau
cu albea]\, sau omul întru care este râie
s\lbatic\, sau pecingine, sau cu un bo[.
21. Oricine din s\mân]a lui Aaron
Preotului întru care este prihan\, s\ nu se
apropie a aduce jertfele Dumnezeului s\u,
c\ prihan\ este întru el, s\ nu se apropie a
aduce darurile lui Dumnezeu.
22. Darurile lui Dumnezeu sunt
preasfinte, [i din cele sfinte va mânca.
23. Iar la catapeteasm\ nu va veni, [i de
jertfelnic nu se va apropia, pentru c\ are
prihan\, [i nu va spurca cele sfinte ale
Dumnezeului s\u< c\ eu sunt Domnul cel
ce sfin]esc pe dân[ii.
24. Deci Moisi a spus acestea lui Aaron,
fiilor lui [i tuturor fiilor lui Israil.
CAP. 22.
Însu[irea jertfei.
{i au gr\it Domnul c\tre Moisi, zicând>
2. Vorbe[te lui Aaron [i fiilor lui> s\ se
fereasc\ de sfintele pe care fiii lui Israil le
jertfesc mie, [i s\ nu spurce numele meu
cel sfânt, eu Domnul.
3. Zi lor> întru neamurile voastre, orice
om din s\mân]a voastr\ care se va apropia
151
de cele sfinte, pe care le vor aduce fiii lui
Israil Domnului, când este necur\]ia pe
dânsul, va pieri sufletul acela dinaintea
mea< eu Domnul Dumnezeul vostru.
4. {i orice om din s\mân]a lui Aaron
Preotul, care este lepros, sau îi curge
s\mân]a, s\ nu m\nânce din cele sfinte,
pân\ ce se va cur\]i. {i cel ce se va
necur\]i prin atingere de vreun mort, sau
de om din care curge s\mân]a patului,
5. Sau cel ce se va atinge ori de ce vietate
necurat\, care ;l spurc\ pe el, sau de om
care spurc\ pe el ori prin ce necur\]ie a
lui<
6. Cel ce se va atinge de acestea, necurat
va fi pân\ seara, s\ nu m\nânce din cele
sfinte.
7. Pân\ ce î[i va sp\la trupul s\u cu ap\<
iar când va apune soarele, curat va fi, [i
atunci va putea mânca din cele sfinte, c\
pâinea a lui este.
8. Mort\ciune [i prins de hiar\ s\ nu
m\nânce, ca s\ nu se spurce cu ele< eu
Domnul.
9. {i vor p\zi poruncile mele, ca s\ nu
aib\ pentru ele p\cat, [i s\ moar\ pentru
ele, de le vor spurca pe ele< eu Domnul
Dumnezeu, cel ce sfin]esc pe ei.
10. {i nici un str\in s\ nu m\nânce din
jertfe, fie nemernicul preotului, fie
n\imitul, nu va mânca din cele sfinte.
11. Iar de va avea preotul o slug\
cump\rat cu argint, acesta va mânca din
pâinile lui, [i cei n\scu]i în casa lui, [i
ace[tia vor mânca din pâinile lui.
12. {i fata preotului de se va m\rita dup\
b\rbat de neam str\in, ea din pârga cea
sfânt\ nu va mânca.
13. Fata preotului de va r\mâne v\duv\,
sau va fi lep\dat\, [i s\mân]\ nu va fi întru
ea, se va întoarce la casa tat\lui s\u unde a
 LEVITICUL
tr\it ca fat\, din pâinile tat\lui s\u va
mânca, iar cei de neam str\in nimeni nu va
mânca din ele.
14. Omul cel care va mânca cele sfinte din
ne[tiin]\, va ad\uga a cincea parte la
acelea, [i va da preotului jertfa.
15. Ca s\ nu spurce cele sfinte ale fiilor lui
Israil, care le-au adus ei Domnului.
16. Nici s\ aduc\ asupra sa f\r\delegea
p\catului mâncând jertfele lor< c\ eu sunt
Domnul cel ce sfin]esc pe ei.
17. {i au gr\it Domnul c\tre Moisi,
zicând>
18. Vorbe[te lui Aaron, fiilor lui [i la toat\
adunarea lui Israil, [i le spune lor> oricine
din fiii lui Israil, sau din nemernici, care
locuiesc la dân[ii întru Israil, va aduce
daruri de f\g\duin]\ de bun\voie, sau de
ardere de tot,
19. Vor fi primite cele ce sunt f\r\ de
prihan\, parte b\rb\teasc\ din cirezi, sau
din oi, sau din capre.
20. Nici una din cele ce au prihan\ întru
sine, s\ nu aduc\ Domnului, pentru c\ nu
va fi primit\.
21. {i oricine va aduce jertf\ de mântuire
Domnului, plinind o f\g\duin]\, ori o
jertf\ de bun\voie îns\ praznicele voastre
fie din boi, sau din oi, s\ fie curat\, spre a
fi primit\, s\ nu aib\ prihan\.
22. Orb, sau strivit, sau cu limba t\iat\,
sau cu negi, sau râios, sau pecinginos, de
acestea s\ nu se aduc\ Domnului, [i s\ nu
primi]i din ele la jertfelnicul Domnului.
23. {i vi]el, sau oaie cu urechile t\iate, sau
cu coada t\iat\, acelea s\ le junghii pentru
tine< iar pentru f\g\duin]a ta nu se vor
primi.
24. Cele cu vreun m\dular zdrobit, sucit,
t\iat [i smuls, s\ nu aduci de acestea
Domnului, [i în p\mântul vostru s\ nu
152
face]i a[a.
25. Nici din mâna celui de neam str\in s\
nu aduce]i daruri Dumnezeului vostru din
toate acestea, c\ stric\ciune [i prihan\ este
într-însele, nu vor fi primite acestea.
26. {i au gr\it Domnul c\tre Moisi,
zicând>
27. Vi]elul, oaia sau capra dup\ ce se va
na[te, va fi [apte zile sub mama sa< iar a
opta zi, [i de aici înainte se va primi spre
daruri, jertf\ Domnului.
28. Vac\ [i oaie s\ nu junghia]i în aceea[i
zi cu f\tul lor.
29. Iar de ve]i aduce jertf\ de bucurie
Domnului, de bun\voia voastr\ s\ o jertfi]i
pe ea.
30. Aceasta într-acea zi s\ o mânca]i, nu
l\sa]i din c\rnuri pe a doua zi< eu Domnul.
31. S\ p\zi]i poruncile mele [i s\ le face]i
pe ele< eu Domnul.
32. S\ nu spurca]i numele meu cel sfânt,
[i m\ voiu sfin]i întru fiii lui Israil< eu sunt
Domnul cel ce v\ sfin]esc pe voi.
33. Cel ce v-am scos pe voi din p\mântul
Eghipetului, ca s\ v\ fiu vou\ Dumnezeu<
eu Domnul.
CAP. 23.
Despre s\rb\tori.
{i au gr\it Domnul c\tre Moisi, zicând>
2. Vorbe[te fiilor lui Israil [i le spune>
s\rb\torile Domnului, care le ve]i chema
sfinte, acestea sunt s\rb\torile mele.
3. {ase zile ve]i lucra, iar ziua a [aptea
este Sâmb\t\, zi de odihn\ numit\ sfânt\
Domnului< nici un lucru s\ nu face]i, c\
este Sâmb\t\ Domnului în toate locuin]ele
voastre.
4. Acestea sunt s\rb\torile Domnului
numite sfinte pe care le ve]i vesti la
 LEVITICUL
vremea lor.
5. În luna dint=i, în a paisprezecea zi a
lunii c\tre sear\ este Pasha Domnului.
6. {i în ziua a cincisprezecea a lunii
acesteia, s\rb\toarea azimelor Domnului,
[apte zile azime s\ mânca]i.
7. {i ziua cea dint=i chemare sfânt\ va fi
vou\, nici un lucru de slujb\ s\ nu face]i.
8. {apte zile s\ aduce]i arderi de tot
Domnului, iar ziua a [aptea numit\ sfânt\
va fi vou\, nici un lucru de slujb\ s\ nu
face]i.
9. {i au gr\it Domnul c\tre Moisi,
zicând>
10. Vorbe[te fiilor lui Israil [i le spune>
când ve]i intra în p\mântul, care eu îl dau
vou\, [i ve]i secera seceri[ul lui, ve]i
aduce un snop pârga secerii voastre la
preot.
11. {i va aduce snopul înaintea Domnului
primit vou\, a doua zi dup\ cea dintâi a
Pa[telui îl va aduce preotul.
12. {i în aceea[i zi, odat\ cu snopul, ve]i
jertfi un miel curat de un an, ardere de tot
Domnului.
13. La jertfa lui ve]i ad\uga dou\ zecimi
de f\in\ curat\ f\cut\ cu untdelemn, jertf\
Domnului spre miros de bun\ mireasm\
Domnului, cu turnarea ei un sfert de hin
de vin.
14. Pâine [i spice frecate nou\ s\ nu
mânca]i pân\ în ziua aceasta, când ve]i
aduce darurile Dumnezeului vostru< lege
ve[nic\ întru neamurile voastre, în toat\
locuin]a voastr\.
15. {i de a doua zi de Pa[ti din ziua în care
ve]i aduce snopul punerii înainte, s\
num\ra]i [apte s\pt\mâni întregi.
16. Pân\ a doua zi a s\pt\mânii celei mai
de pe urm\ s\ num\ra]i cincizeci de zile.
17. {i ve]i aduce jertf\ nou\ Domnului,
153
din l\ca[urile voastre ve]i aduce pâini spre
punere înainte, dou\ pâini< din dou\
zecimi de f\in\ curat\ vor fi pâinile
dospite coapte Domnului, din pârga
roadelor.
18. {i cu pâinile ve]i aduce [apte miei de
un an, cura]i, un vi]el din ciread\ [i doi
berbeci cura]i, care vor fi ardere de tot
Domnului, [i jertfele lor cu turn\rile lor
jertf\, miros de bun\ mireasm\ Domnului.
19. {i ve]i jertfi un ]ap din capre pentru
p\cat, [i doi miei de un an, jertf\ de
mântuire, cu pâinile cele din pârga
roadelor.
20. {i le va pune pe ele preotul cu pâinile
cele din pârga roadelor aducere înaintea
Domnului, cu cei doi miei, sfinte vor fi
Domnului< vor fi ale preotului care le
jertfe[te.
21. {i ve]i chema ziua aceasta numit\,
sfânt\ va fi vou\< tot lucrul de slujb\ s\ nu
face]i într-însa< lege ve[nic\ întru
neamurile voastre în toat\ locuin]a
voastr\.
22. Iar când secera]i holdele p\mântului
vostru, spicele r\mase în ]arin\ s\ nu le
aduna]i, [i când seceri tu, ce cade din
secer\ s\ nu culegi, celui s\rac [i celui
nemernic s\ le la[i acelea< eu Domnul
Dumnezeul vostru.
23. {i au gr\it Domnul c\tre Moisi,
zicând>
24. Vorbe[te fiilor lui Israil [i le spune> în
ziua dint=i a lunii a [aptea ve]i serba
pomenirea trâmbi]elor, numit\ sfânt\ va fi
vou\.
25. Nici un lucru de slujb\ s\ nu face]i, ci
s\ aduce]i ardere de tot Domnului.
26. {i au gr\it Domnul c\tre Moisi,
zicând>
27. În ziua a zecea a lunii acesteia a
 LEVITICUL
[aptea, este ziua împ\c\rii, numit\ sfânt\
va fi vou\< ve]i smeri sufletele voastre, [i
ve]i aduce ardere de tot Domnului.
28. Nici un lucru s\ nu face]i în ziua
aceasta, c\ zi de împ\care este aceasta
pentru voi, s\ v\ ruga]i pentru voi înaintea
Domnului Dumnezeului vostru.
29. Tot omul care nu se va smeri în ziua
aceasta, va pieri din poporul s\u.
30. {i cel ce va lucra în ziua aceasta, va
pieri omul acela din poporul s\u.
31. Nici un lucru s\ nu face]i< lege ve[nic\
întru neamurile voastre, întru toate
l\ca[urile voastre.
32. Sâmb\ta Sâmbetelor va fi vou\, s\
smeri]i sufletele voastre din ziua a noua a
lunii, de seara pân\ a doua zi seara, ve]i
serba Sâmbetele voastre.
33. {i au gr\it Domnul c\tre Moisi,
zicând>
34. Vorbe[te fiilor lui Israil [i le spune> în
ziua a cincisprezecea a lunii acesteia a
[aptea, este s\rb\toarea corturilor, [apte
zile Domnului.
35. {i ziua cea dint=i, numit\ sfânt\ va fi,
nici un lucru de slujb\ s\ nu face]i.
36. {apte zile ve]i aduce arderi de tot
Domnului, iar ziua a opta numit\ sfânt\ va
fi vou\, [i ve]i aduce arderi de tot
Domnului. Ziua ie[irii este, nici un lucru
de slujb\ s\ nu face]i.
37. Acestea sunt s\rb\torile Domnului, pe
care le ve]i vesti numite sfinte, ca s\
aduce]i Domnului arderi de tot, cu jertfele
lor [i cu turn\rile lor în fiecare zi.
38. Osebit de cele din Sâmbetele
Domnului, de darurile voastre, de toate
f\g\duin]ele voastre, [i osebit de darurile
ce ve]i aduce de bun\voie Domnului.
39. În ziua a cincisprezecea a lunii
acesteia a [aptea dup\ ce ve]i strânge
154
roadele p\mântului, s\ ]ine]i s\rb\toare
Domnului [apte zile< în ziua dint=i odihn\,
[i în ziua a opta odihn\.
40. {i ve]i lua în ziua dint=i rod din pom
frumos, [i ramuri de finic, [i stâlp\ri de
lemn tufos, [i s\lcii [i stâlp\ri de agnu de
la râu, [i v\ ve]i veseli înaintea Domnului
Dumnezeului vostru.
41. {apte zile în an, lege ve[nic\ întru
neamurile voastre, în luna a [aptea ve]i
serba aceasta.
42. În corturi ve]i locui [apte zile, tot
mo[teanul întru Israil va locui în corturi.
43. Ca s\ vaz\ semin]iile voastre, c\ în
corturi am f\cut a locui pe fiii lui Israil,
când i-am scos pe ei din p\mântul
Eghipetului< eu Domnul Dumnezeul
vostru.
44. {i a spus Moisi s\rb\torile Domnului
fiilor lui Israil.
CAP. 24.
Sfe[nicul [i pâinile punerii înainte.
{i au gr\it Domnul c\tre Moisi, zicând>
2. Porunce[te fiilor lui Israil, s\ aduc\ la
tine untdelemn de m\slin curat [i limpede
la lumin\, s\ arz\ lumin\ pururea afar\ de
catapeteasm\ în cortul m\rturiei.
3. {i îl vor aprinde Aaron [i fiii lui de
seara pân\ diminea]a înaintea Domnului
pururea< lege ve[nic\ în neamurile
voastre.
4. În sfe[nicul cel curat, ve]i aprinde
luminile înaintea Domnului pân\
diminea]a.
5. {i ve]i lua f\in\ curat\, [i ve]i face
dintr-însa dou\sprezece pâini, din dou\
zecimi s\ fie o pâine.
6. {i le ve]i pune pe ele dou\ rânduri,
fiecare rând de [ase pâini pe masa cea
 LEVITICUL
curat\ înaintea Domnului.
7. {i ve]i pune la fiecare rând t\mâie
curat\ [i sare, [i vor fi pâinile spre
pomenire puse înaintea Domnului.
8. În toat\ Sâmb\ta se vor pune înaintea
Domnului pentru fiii lui Israil, lege
ve[nic\.
9. {i vor fi ale lui Aaron [i ale fiilor lui,
[i le vor mânca în loc sfânt, c\ sunt
preasfinte. Acestea vor fi ale lor din cele
ce se jertfesc Domnului, lege ve[nic\.
10. {i a ie[it feciorul unei Israiltence, [i
acesta era fecior de Eghiptean între fiii lui
Israil, [i s-a sf\dit în tab\r\ cel din
Israilteanc\ cu un Israiltean.
11. {i feciorul cel din femeie Israilteanc\
hulind numele Domnului [i blestemând, l-
a adus pe el la Moisi< mama lui se numea
Salomit, fata lui Davri din semin]ia lui
Dan.
12. {i l-a pus pe el în temni]\ ca s\-l
judece, cum va porunci Domnul.
13. {i au gr\it Domnul c\tre Moisi,
zicând>
14. Scoate afar\ de tab\r\ pe cel ce a
blestemat, [i to]i cei ce l-au auzit s\ pun\
mâinile pe capul lui, [i s\-l ucig\ cu pietre
toat\ adunarea.
15. {i gr\ie[te fiilor lui Israil, [i zi c\tre
dân[ii> omul, care va blestema pe
Dumnezeu, p\cat va avea.
16. Iar care va huli numele Domnului, cu
moarte s\ se omoare, cu pietre s\-l ucig\
toat\ adunarea lui Israil, ori venetic, ori
mo[tean, când hule[te numele Domnului,
s\ moar\.
17. {i cel ce va lovi pe vreun om, [i va
muri, cu moarte s\ se omoare.
18. {i care va lovi dobitoc, [i va muri, s\
pl\teasc\ via]a pentru via]\.
19. {i de va v\t\ma cineva pe aproapele
155
s\u, cum a f\cut el, a[a s\ i se fac\ [i lui.
20. Frântur\ pentru frântur\, ochi pentru
ochi, dinte pentru dinte, dup\ cum va
v\t\ma pe om, a[a s\ se fac\ [i lui.
21. Deci cine va lovi dobitoc, [i va muri,
s\ dea altul în loc, iar cel ce va lovi om, [i
va muri, cu moarte s\ se omoare.
22. O dreptate s\ fie celui nemernic [i
celui mo[tean, c\ eu sunt Domnul
Dumnezeul vostru.
23. {i a gr\it Moisi fiilor lui Israil, [i pe
cel ce a blestemat l-au scos afar\ de
tab\r\, [i l-au ucis cu pietre< deci fiii lui
Israil au f\cut precum au poruncit Domnul
lui Moisi.
CAP. 25.
Anul jubileu.
Gr\it-au Domnul c\tre Moisi în Muntele
Sinai, zicând>
2. Vorbe[te fiilor lui Israil, [i le spune>
dup\ ce ve]i intra în p\mântul care ;l dau
eu vou\, ve]i ]ine Sâmbete Domnului, spre
odihna p\mântului care eu dau vou\.
3. {ase ani vei sem\na ]arina ta, [i [ase
ani vei t\ia via ta, [i vei aduna roada ei.
4. Iar în al [aptelea an, va fi serbare spre
odihn\ p\mântului, Sâmb\t\ Domnului,
]arina ta nu o vei sem\na, [i via ta nu o vei
t\ia.
5. {i cele ce cresc singure în ]arina ta s\
nu le seceri, nici strugurul cel de pârg\ s\
nu-l culegi, an de odihn\ s\ fie
p\mântului.
6. Bucatele p\mântului din anul odihnei
vor fi ]ie, slugii tale, slujnicei tale,
n\imitului t\u [i nemernicului, care
locuie[te cu tine.
7. {i vitelor tale [i hiarelor celor din
p\mântul t\u, va fi toat\ roada lui de
 LEVITICUL
mâncat.
8. {i vei num\ra ]ie [apte s\pt\mâni de
ani, de [apte ori câte [apte ani de odihn\,
[i vor fi ]ie [apte s\pt\mâni de ani,
patruzeci [i nou\ de ani.
9. {i ve]i vesti cu glas de trâmbi]\ în tot
p\mântul vostru în luna a [aptea în ziua a
zecea a lunii, în ziua cur\]irii, ve]i vesti cu
trâmbi]\ în tot p\mântul vostru.
10. {i ve]i sfin]i anul al cincizecilea, [i
ve]i vesti slobozire pe p\mânt tuturor
celor ce locuiesc pe dânsul. Anul
slobozirii va fi vou\ semn, ca s\ se
întoarc\ fiecare la mo[ia sa, [i fiecare la
casa sa se va întoarce.
11. Semn de slobozenie va fi vou\ anul al
cincizecilea< în acest an s\ nu sem\na]i,
nici s\ secera]i cele ce cresc singure, [i
nici s\ culege]i pârga lui.
12. Pentru c\ este semnul slobozeniei,
sfânt va fi vou\, din câmp ve]i mânca
roadele lui.
13. În anul acesta de slobozenie se va
întoarce fiecare la mo[ia sa.
14. Iar de vei vinde vreun lucru
aproapelui t\u, sau de vei cump\ra ceva de
la el, s\ nu în[ele nimeni pe aproapele s\u.
15. Dup\ num\rul anilor celor de la cel de
slobozenie, vei cump\ra de la aproapele<
dup\ num\rul anilor rodurilor va vinde ]ie.
16. Dup\ cât de mul]i ani vor fi, va înmul]i
pre]ul s\u, [i dup\ cât mai pu]ini ani vor fi,
va împu]ina pre]ul s\u, de vreme ce dup\
num\rul rodurilor sale, a[a va vinde ]ie.
17. Nimeni s\ nu în[ele pe aproapele s\u,
ci s\ te temi de Domnul Dumnezeul t\u<
eu sunt Domnul Dumnezeul vostru.
18. Face]i toate cele rânduite de mine,
p\zi]i poruncile mele [i le plini]i pe ele, [i
ve]i locui f\r\ de fric\ pe p\mânt.
19. P\mântul va da rodurile sale, [i ve]i
156
mânca întru sa]iu, [i ve]i locui f\r\ de fric\
pe dânsul.
20. Iar de ve]i zice> ce vom mânca în anul
acesta al [aptelea, de nu vom sem\na [i de
nu vom aduna rodurile noastre?
21. Eu voiu trimite binecuvântarea mea în
anul al [aselea, [i va da rodurile sale pe
trei ani.
22. Ve]i sem\na în anul al optulea, [i ve]i
mânca din roade vechi pân\ la al nou\lea
an, pân\ ce vor veni rodurile lui, ve]i
mânca cele vechi din anii trecu]i.
23. P\mântul nu se va vinde de veci<
pentru c\ al meu este p\mântul, c\ voi
nemernici [i trec\tori sunte]i înaintea mea.
24. {i pentru tot p\mântul mo[tenirii
voastre ve]i da r\scump\rare p\mântului.
25. Iar de va s\r\ci fratele t\u cel ce este
cu tine, [i va vinde din mo[ia sa, va veni
cel ce este rudenie aproape cu el, [i va
r\scump\ra vânzarea fratelui s\u.
26. Iar de nu va avea cineva rudenie, [i-i
va da mâna [i va putea afla de ajuns ca s\
poat\ r\scump\ra,
27. Atunci va socoti anii vânz\rii lui, [i ce
trece, va întoarce omului care i-a vândut
lui, [i se va întoarce la mo[ia sa.
28. Iar de nu va avea de ajuns ca s\-i
întoarc\ lui, va fi vânzarea a celui ce o a
cump\rat pân\ în anul slobozirii< atunci în
anul slobozirii va ie[i< iar cel\lalt se va
întoarce la mo[ia sa.
29. De va vinde cineva cas\ locuit\
înconjurat\ cu ziduri, o va putea
r\scump\ra pân\ la sfâr[itul anului< un an
de zile o va putea r\scump\ra.
30. Iar de nu se va r\scump\ra pân\ se va
plini un an, casa cea din cetatea
înconjurat\ cu zid, va fi de veci a celui ce
o a cump\rat [i a urma[ilor lui, [i nici în
anul slobozirii nu va ie[i din ea.
 LEVITICUL
31. Casele cele de prin satele, care nu au
zid primprejur, se vor socoti ca ]arina
p\mântului, ele totdeauna se vor putea
r\scump\ra, [i în anul cel de slobozenie
vor ie[i din ele.
32. Pentru cet\]ile Levi]ilor, Levi]ii vor
putea r\scump\ra totdeauna casele din
cet\]ile mo[iei lor.
33. {i oricare va cump\ra de la Levi]i, va
ie[i în anul slobozeniei din casa vândut\
lui în cetatea mo[iei lor< c\ci casele din
cet\]ile Levi]ilor, mo[ie lor sunt între fiii
lui Israil.
34. }arinile cele de pe lâng\ cet\]ile lor,
nu se vor vinde, c\ mo[ie ve[nic\ este lor
aceasta.
35. De va s\r\ci fratele t\u, [i nu va putea
munci la tine, ajut\-l pe el ca pe un
nemernic [i trec\tor, ca s\ tr\iasc\ fratele
t\u pe lâng\ tine.
36. S\ nu iei de la el cam\t\, nici mai mult
decât ai dat, ci s\ te temi de Dumnezeul
t\u< eu sunt Domnul, ca s\ tr\iasc\ fratele
t\u cu tine.
37. Argintul t\u s\ nu-l dai lui în cam\t\,
[i pentru câ[tig s\ nu dai lui bucatele tale.
38. Eu Domnul Dumnezeul vostru, cel ce
v-am scos pe voi din p\mântul
Eghipetului, ca s\ v\ dau p\mântul
Hanaan, [i s\ v\ fiu vou\ Dumnezeu.
39. Iar de va veni la s\r\cie fratele t\u, [i
se va vinde ]ie, s\ nu-]i slujeasc\ slujb\ de
rob.
40. Ca un n\imit sau nemernic s\-]i fie ]ie,
pân\ la anul slobozeniei va lucra la tine.
41. În anul slobozeniei va ie[i el cu fiii lui,
[i va merge la neamul s\u, [i la mo[ia sa
cea p\rinteasc\ se va întoarce.
42. Pentru c\ robii mei sunt ace[tia, pe
care i-am scos din p\mântul Eghipetului,
nu se vor vinde cum se vând robii.
157
43. S\ nu-l îngreuiezi pe el cu osteneal\,
ci te teme de Domnul Dumnezeul t\u.
44. {i orice slugi sau slujnice vei avea, s\
fie din neamurile cele ce sunt împrejurul
t\u, dintr-ace[tia ve]i cump\ra rob [i
roab\.
45. Din fiii nemernicilor care sunt între
voi, dintr-ace[tia ve]i cump\ra< [i rudele
lor câ]i se vor na[te, în p\mântul vostru
vor fi averea voastr\.
46. {i ve]i împ\r]i pe ei fiilor vo[tri dup\
voi, [i îi ve]i mo[teni în veci< iar din fra]ii
vo[tri, din fiii lui Israil, nimeni s\ nu
asupreasc\ pe fratele s\u cu osteneli.
47. Iar dac\ veneticul sau nemernicul de
lâng\ tine, va fi cu dare de mân\, [i
s\r\cind fratele t\u, se va vinde
veneticului sau nemernicului celui de la
tine, sau celui din na[tere nemernic,
48. Dup\ ce se va vinde lui, se va putea
r\scump\ra< unul dintre fra]ii lui va
r\scump\ra pe el.
49. Fratele tat\lui s\u sau fiul fratelui
tat\lui s\u, va r\scump\ra pe el, sau din
rudeniile cele trupe[ti din semin]ia lui va
r\scump\ra pe el< iar de îi va da mâna, se
va r\scump\ra singur.
50. {i se va socoti cu cel ce l-a cump\rat
pe el, din anul în care s-a vândut pe sine
lui, pân\ la anul slobozirii, [i va fi pre]ul
vânz\rii lui ca dup\ num\rul anilor câ]i a
slujit lui, ca zilele unui n\imit.
51. Iar de vor fi mai mul]i ani, dup\
num\rul lor va întoarce r\scump\rarea sa,
din argintul vânz\rii sale.
52. Iar de vor fi pu]ini ani pân\ la anul
slobozirii, se va socoti dup\ ace[ti ani.
53. {i va întoarce r\scump\rarea sa ca un
n\imit tocmit cu anul< nu-l vei st\pâni pe
el cu asprime înaintea ta.
54. Iar de nu se va r\scump\ra în chipul
 LEVITICUL
acesta, atunci va ie[i în anul slobozeniei,
el cu fiii lui.
55. Pentru c\ [i fiii lui Israil sunt robii
mei, slugile mele sunt ace[tia pe care eu i-
am scos din p\mântul Eghipetului< eu
Domnul Dumnezeul vostru.
CAP. 26.
Blestemul [i binecuvântarea.
S\ nu v\ face]i idoli, nici chipuri cioplite,
nici stâlp s\ nu v\ ridica]i, nici piatr\ ca
semn s\ nu pune]i în p\mântul vostru, ca
s\ v\ închina]i ei< eu Domnul Dumnezeul
vostru.
2. Sâmbetele mele s\ le p\zi]i, [i de cele
sfinte ale mele s\ v\ teme]i< eu sunt
Domnul.
3. De ve]i umbla întru poruncile mele, [i
de ve]i p\zi înv\]\turile mele [i le ve]i face
pe ele,
4. Voiu da vou\ ploaie în vremea sa, [i
p\mântul va da rodurile sale, [i lemnele
câmpurilor vor da rodul s\u.
5. {i va ajunge treieri[ul vostru la culesul
viilor, [i culesul va ajunge la sem\n\tur\,
[i ve]i mânca pâinea voastr\ întru sa]iu, [i
ve]i locui statornic în p\mântul vostru, [i
r\zboi nu va trece prin p\mântul vostru.
6. {i voiu da pace în p\mântul vostru, [i
ve]i dormi [i nu va fi cine s\ v\ sperie pe
voi, [i voiu pierde hiarele cele rele din
p\mântul vostru.
7. {i ve]i goni pe vr\jma[ii vo[tri, [i vor
c\dea înaintea voastr\ uci[i.
8. {i vor goni cinci din voi o sut\, [i o
sut\ din voi vor goni zece mii, [i vor c\dea
vr\jma[ii vo[tri înaintea voastr\ de sabie.
9. {i voiu c\uta spre voi, [i voiu
binecuvânta pe voi, [i voiu cre[te pe voi, [i
voiu înmul]i pe voi, [i voiu înt\ri leg\tura
158
mea cu voi.
10. Ve]i mânca roduri vechi [i foarte
vechi, [i ve]i lep\da pe cele vechi ca s\
pune]i în loc pe cele nou\.
11. {i voiu pune leg\tura mea întru voi, [i
nu va urî sufletul meu pe voi.
12. {i voiu umbla întru voi, [i voiu fi vou\
Dumnezeu, [i voi ve]i fi mie popor.
13. Eu sunt Domnul Dumnezeul vostru,
cel ce v-am scos pe voi din p\mântul
Eghipetului, când era]i voi robi, [i am rupt
leg\tura jugului vostru, [i v-am scos pe
voi cu putere.
14. Iar de nu m\ ve]i asculta, nici ve]i face
poruncile mele acestea,
15. {i nu v\ ve]i pleca lor [i judec\]ilor
mele, [i de se va îngreuia sufletul vostru,
ca s\ nu face]i voi toate poruncile mele, [i
ca s\ strica]i leg\tura mea.
16. {i eu voiu face vou\ a[a> aduce-voiu
asupra voastr\ lips\, [i râia [i g\lbinarea
va orbi ochii vo[tri, [i va topi sufletul
vostru, [i ve]i sem\na în zadar semin]ele
voastre, [i le vor mânca potrivnicii vo[tri.
17. {i voiu pune fa]a mea asupra voastr\,
[i ve]i c\dea înaintea vr\jma[ilor vo[tri< [i
vor goni pe voi cei ce v\ ur\sc pe voi, [i
ve]i fugi negonindu-v\ nimeni.
18. {i de nu m\ ve]i asculta nici a[a, voiu
ad\uga a v\ pedepsi pe voi de [apte ori
pentru p\catele voastre.
19. {i voiu înfrânge seme]ia mândriei
voastre, [i va fi vou\ cerul ca de fier, [i
p\mântul vostru ca de aram\.
20. {i va fi în zadar t\ria voastr\, [i
p\mântul vostru nu va da s\mân]a sa, [i
lemnul ]arinii voastre nu va da rodul s\u.
21. {i dac\ [i dup\ aceasta ve]i umbla pe
de laturi, [i nu ve]i vrea s\ m\ asculta]i,
voiu ad\uga vou\ [apte r\ni pentru
p\catele voastre.
 LEVITICUL
22. {i voiu trimite asupra voastr\ hiarele
cele s\lbatice ale p\mântului, [i vor
mânca pe voi, [i vor nimici vitele voastre,
[i voiu împu]ina pe voi, [i se vor pustii
c\ile voastre.
23. {i de nu v\ ve]i înv\]a cu acestea, ci
ve]i veni c\tre mine r\t\cind,
24. {i eu voiu veni la voi cu mânie mare,
[i voiu lovi [i eu pe voi de [apte ori pentru
p\catele voastre.
25. {i voiu aduce peste voi sabie, care
izbânde[te izbânda leg\turii, [i ve]i fugi în
cet\]ile voastre, [i voiu trimite moarte
peste voi, [i v\ ve]i da în mâinile
vr\jma[ilor vo[tri.
26. Când voiu nec\ji pe voi cu lips\ de
pâine, [i vor coace zece femei pâinile
voastre într-un cuptor, [i vor da pâinile
voastre cu cump\na, [i ve]i mânca, [i nu
v\ ve]i s\tura.
27. Iar de nu m\ ve]i asculta nici cu
acestea, ci ve]i veni la mine r\t\cind,
28. {i eu voiu veni la voi cu mânie mare,
[i voiu pedepsi [i eu pe voi de [apte ori,
dup\ p\catele voastre.
29. {i ve]i mânca trupurile feciorilor
vo[tri, [i trupurile fetelor voastre ve]i
mânca.
30. {i voiu pustii stâlpii vo[tri, [i voiu
strica cele de lemn f\cute de mâinile
voastre, [i voiu pune oasele voastre peste
oasele idolilor vo[tri, a[a va urî pe voi
sufletul meu.
31. {i voiu l\sa cet\]ile voastre, [i voiu
pustii cele sfinte ale voastre, [i nu voiu
mirosi mirosul jertfelor voastre.
32. {i voiu pustii eu p\mântul vostru, cât
se vor mira de dânsul vr\jma[ii vo[tri cei
ce locuiesc pe dânsul.
33. {i voiu risipi pe voi între neamuri, [i
va topi pe voi sabia cea gonitoare, [i va fi
159
p\mântul vostru pustiu, [i cet\]ile voastre
vor fi pustii.
34. Atunci vor pl\cea p\mântului
Sâmbetele sale în toate zilele pustiet\]ii
sale, când voi ve]i fi în p\mântul
vr\jma[ilor vo[tri.
35. Atunci va odihni p\mântul, [i vor
pl\cea lui Sâmbetele sale, în toate zilele
pustiet\]ii sale va odihni, care nu a odihnit
în Sâmbetele voastre, când locuia]i pe
dânsul.
36. {i celor r\ma[i dintre voi, voiu b\ga
fric\ în inima lor în p\mântul vr\jma[ilor
lor, [i va goni pe ei glasul frunzei ce se
mi[c\, [i vor fugi ca [i cum ar fugi de la
r\zboi, [i vor c\dea negonindu-i nimeni.
37. {i vor c\dea negoni]i de nimeni, [i va
trece cu vederea frate pe frate ca [i la
r\zboi, negonindu-i nimeni, [i nu ve]i
putea sta împotriva vr\jma[ilor vo[tri.
38. {i ve]i pieri între neamuri, [i va mânca
pe voi p\mântul vr\jma[ilor vo[tri.
39. {i cei ce vor r\mâne dintre voi se vor
strica pentru p\catele sale [i pentru
p\catele p\rin]ilor s\i, în p\mântul
vr\jma[ilor s\i se vor topi.
40. {i vor m\rturisi p\catele sale [i
p\catele p\rin]ilor s\i, pentru c\ au c\lcat
legea, [i m-au trecut cu vederea, [i au
venit înaintea mea pe de laturi.
41. {i eu am venit la ei cu mânie mare, [i
voiu pierde pe ei în p\mântul vr\jma[ilor
lor, atunci se va ru[ina inima lor cea
net\iat\ împrejur, [i atunci se vor c\i
pentru p\catele lor.
42. {i îmi voiu aduce aminte de leg\tura
lui Iacov [i de leg\tura lui Isaac, [i de
leg\tura lui Avraam îmi voiu aduce
aminte, [i de p\mânt îmi voiu aduce
aminte.
43. {i p\mântul va r\mâne de ei, atunci va
 LEVITICUL
odihni p\mântul în Sâmbetele sale, când
va fi pustiu de ei, [i ei vor lua f\r\delegile
sale, pentru c\ au trecut cu vederea
judec\]ile mele, [i poruncile mele nu le-au
primit sufletul lor.
44. {i ca [i cum nu ar fi ei în p\mântul
vr\jma[ilor lor, nu i-am trecut cu vederea
pe ei, nici i-am urât pe ei, ca s\-i pierz pe
ei, [i s\ stric leg\tura mea cea cu ei< c\ eu
sunt Domnul Dumnezeul lor.
45. {i îmi voiu aduce aminte de leg\tura
mea cea dint=i, când i-am scos pe ei din
p\mântul Eghipetului, din casa robiei
înaintea neamurilor, ca s\ le fiu lor
Dumnezeu, eu Domnul.
46. Acestea sunt judec\]ile mele [i
poruncile mele, [i legea care o au dat
Domnul între sine [i între fiii lui Israil, în
Muntele Sinai în mâna lui Moisi.
CAP. 27.
F\g\duin]e [i zeciuieli.
{i au gr\it Domnul c\tre Moisi, zicând>
2. Vorbe[te fiilor lui Israil [i le spune> cel
ce va face f\g\duin]\, se va pre]ui sufletul
s\u Domnului.
3. Pre]ul unui b\rbat în vârst\ de la
dou\zeci de ani pân\ la [aizeci de ani, va
fi cincizeci de drahme de argint, cu
cump\na sfânt\.
4. Iar pre]ul femeii va fi treizeci de
drahme.
5. Pre]ul unui b\rbat de la cinci ani pân\
la dou\zeci de ani, va fi dou\zeci de
drahme, iar al unei fete zece drahme.
6. Pre]ul unui copil de la o lun\ pân\ la
cinci ani va fi cinci drahme de argint, iar al
unei copile trei drahme de argint.
7. De la [aizeci de ani în sus, de va fi
b\rbat, pre]ul lui va fi cincisprezece
160
drahme de argint, iar de va fi femeie zece
drahme.
8. De va fi s\rac [i nu va putea da pre]ul,
va sta înaintea preotului, [i-l va pre]ui
preotul dup\ putin]a celui ce a dat
f\g\duin]a, îl va pre]ui pe el preotul.
9. Iar de va fi din dobitoacele care le
aduc ei dar Domnului, orice se va aduce
Domnului, va fi sfânt.
10. S\ nu schimbe cel bun pe cel r\u, nici
cel r\u pe cel bun< iar de va fi schimbat
dobitoc cu dobitoc, va fi [i cel schimbat [i
cel cu care l-a schimbat, sfânt.
11. Iar de va fi din dobitoacele cele
necurate, din care nu se aduce dar
Domnului, va pune dobitocul înaintea
preotului.
12. {i-l va pre]ui preotul de bun sau de
r\u, [i dup\ cum îl va pre]ui preotul, a[a va
fi.
13. Iar de va fi s\-l r\scumpere, va da
peste pre]ul lui a cincea parte.
14. Oricine va afierosi casa sa Domnului,
preotul o va pre]ui de bun\ sau de rea, [i
dup\ cum o va pre]ui preotul de bun\ sau
rea, a[a va fi.
15. Iar cel ce [i-a afierosit casa, de va voi
s\ o r\scumpere, va ad\uga peste pre] a
cincea parte, [i va fi a lui.
16. De va afierosi cineva Domnului o
parte din mo[ia sa, se va pre]ui dup\
venitul ei, m\sura de orz cincizeci de
drahme de argint.
17. De va afierosi ]arina lui din anul
slobozeniei, dup\ pre]ul ei va fi.
18. Iar de va afierosi ]arina lui dup\ anul
slobozirii, preotul va socoti pre]ul ei dup\
num\rul anilor, care mai sunt pân\ la anul
slobozeniei, [i va sc\dea din pre]ul ei.
19. De va r\scump\ra ]arina sa cel ce o a
afierosit, va ad\uga a cincea parte la pre]ul
 LEVITICUL

ei, [i va fi a lui. din tot ce petrece în num\r sub toiag,

20. Iar de nu va r\scump\ra ]arina, ci o va zeciuial\ se va da sfânt\ Domnului.
vinde altui om, nu o va mai r\scump\ra pe 33. S\ nu schimbi cel bun cu cel r\u, nici
ea. cel r\u cu cel bun, iar de vei schimba, [i
21. Ci ]arina, dup\ ce va trece anul cel schimbat [i cel cu care l-a schimbat,
slobozeniei, va fi sfânt\ Domnului ca [i sfânt va fi, nu se va r\scump\ra.
p\mântul cel osebit< mo[ia preotului va fi. 34. Acestea sunt poruncile, care au
22. Iar de va afierosi Domnului ]arin\ poruncit Domnul lui Moisi, c\tre fiii lui
cump\rat\, care nu este din ]arina mo[iei Israil în Muntele Sinai.
sale,
23. Va socoti preotul pre]ul deplin din
anul slobozeniei, [i va da pre]ul în ziua
aceea afierosire Domnului.
24. Iar în anul slobozeniei se va întoarce
]arina la omul de la care o a cump\rat, [i
care o avusese p\mânt de mo[tenire.
25. {i tot pre]ul va fi cu cumpenele cele
sfinte, de dou\zeci de bani va fi drahma.
26. {i tot cel întâi n\scut care se va na[te
între dobitoacele tale, va fi al Domnului, [i
nu-l va afierosi nimeni, fie vi]el, ori oaie,
al Domnului este.
27. Iar de va fi din dobitoacele cele
necurate, îl va schimba dup\ pre]ul lui, [i
va mai ad\uga la pre] a cincea parte, [i va
fi al lui. Iar de nu-l va r\scump\ra, se va
vinde dup\ pre]ul lui.
28. {i tot ce va d\rui omul Domnului, din
toate câte are el, fie om, fie dobitoc, sau
din ]arina mo[iei lui, nu se va vinde, nici
se va r\scump\ra. {i tot darul acela,
preasfânt va fi Domnului.
29. Tot ce se va afierosi de la oameni, nu
se va r\scump\ra, cu moarte se va omorî.
30. Toat\ zeciuiala p\mântului, fie din
s\mân]\, fie din roade, a Domnului este,
sfânt\ Domnului.
31. Iar cel ce va voi s\ r\scumpere
zeciuiala lui, va ad\uga la pre]ul ei a
cincea parte, [i va fi a lui.
32. Toat\ zeciuiala din cirezi, din turme,

161
 NUMERII
NUMERII
CAP. 1.
Lupt\torii din Israil.
Gr\it-au Domnul c\tre Moisi în Pustia
Sinai în cortul m\rturiei în ziua dint=i a
lunii a doua, în anul al doilea dup\ ce a
ie[it din p\mântul Eghipetului, zicând>
2. Num\ra]i toat\ adunarea fiilor lui
Israil dup\ neamurile lor, dup\ casele
rudeniilor lor, dup\ num\rul numelor lor,
dup\ capetele lor.
3. Tot b\rbatul de la dou\zeci de ani [i
mai sus, tot cel ce poate ie[i la oaste în
Israil, num\ra]i-i pe ei cu puterea lor, tu [i
Aaron num\ra]i pe ei.
4. {i s\ fie vou\ c\petenie din fiecare
popor, b\rbatul cel mai dint=i în casa
p\rin]ilor s\i.
5. {i acestea sunt numele b\rba]ilor care
vor fi cu voi> dintr-a lui Ruvin, Elisur fiul
lui Sediur.
6. Dintr-a lui Simeon, Salamiil fiul lui
Surisadai.
7. Dintr-a lui Iuda, Naason fiul lui
Aminadav.
8. Dintr-a lui Isahar, Natanail fiul lui
Sogar.
9. Dintr-a lui Zavulon, Eliav fiul lui
Helon.
10. Dintre fiii lui Iosif, dintr-a lui Efraim,
Elisama fiul lui Emiud. Dintr-a lui
Manasi, Gamaliil fiul lui Fadasur.
11. Dintr-a lui Veniamin, Avidan fiul lui
Gadioni.
12. Dintr-a lui Dan, Ahiezer fiul lui
Amisadai.
13. Dintr-a lui Asir, Fagheil fiul lui Ehran.
14. Dintr-a lui Gad, Elisaf fiul lui Raguil.
162
15. Dintr-a lui Neftalim, Ahire fiul lui
Enan.
16. Ace[tia au fost numi]i de adunare mai
marii neamurilor dup\ familiile lor, mai
marii lui Israil peste mii.
17. {i a luat Moisi [i Aaron pe b\rba]ii
ace[tia, care pe nume s-au numit.
18. {i a strâns toat\ adunarea în ziua
dint=i a lunii a anului al doilea, [i s-a
num\rat dup\ rudele lor, dup\ rudeniile
lor, dup\ num\rul numelor lor, de la
dou\zeci de ani [i mai sus, tot b\rbatul
dup\ capul s\u.
19. Precum au poruncit Domnul lui
Moisi, [i s-au num\rat ei în Pustia Sinai.
20. {i au fost fiii lui Ruvin celui întâi
n\scut a lui Israil dup\ rudeniile lor, dup\
poporul lor, dup\ casele mo[iilor lor, dup\
num\rul numelor lor, dup\ capul lor, to]i
b\rba]ii de la dou\zeci de ani [i mai sus,
to]i cei ce sunt în stare s\ ias\ la r\zboi.
21. Num\rul celor din neamul lui Ruvin
patruzeci [i [ase de mii [i cinci sute.
22. {i fiii lui Simeon dup\ rudeniile lor,
dup\ poporul lor, dup\ casele mo[iilor lor,
dup\ num\rul numelor lor, dup\ capul lor,
tot b\rbatul de la dou\zeci de ani [i mai
sus, to]i cei ce sunt în stare s\ ias\ la
r\zboi.
23. Num\rul celor din neamul lui Simeon
cincizeci [i nou\ de mii [i trei sute.
24. Fiii lui Gad dup\ rudeniile lor, dup\
poporul lor, dup\ casele mo[iilor lor, dup\
num\rul numelor lor, dup\ capul lor, tot
b\rbatul de la dou\zeci de ani [i mai sus,
to]i cei ce sunt în stare s\ ias\ la r\zboi.
25. Num\rul din neamul lui Gad patruzeci
[i cinci de mii [i [ase sute [i cincizeci.
 NUMERII
26. Fiii lui Iuda dup\ rudeniile lor, dup\
poporul lor, dup\ casele mo[iilor lor, dup\
num\rul numelor lor, dup\ capul lor, to]i
b\rba]ii de la dou\zeci de ani [i mai sus,
to]i cei ce sunt în stare s\ ias\ la r\zboi.
27. Num\rul celor din neamul lui Iuda
[aptezeci [i patru de mii [i [ase sute.
28. Fiii lui Isahar dup\ rudeniile lor, dup\
poporul lor, dup\ casele mo[iilor lor, dup\
num\rul numelor lor, dup\ capul lor, to]i
b\rba]ii de la dou\zeci de ani [i mai sus,
to]i cei ce sunt în stare s\ ias\ la r\zboi.
29. Num\rul celor din neamul lui Isahar,
cincizeci [i patru de mii [i patru sute.
30. Fiii lui Zavulon dup\ rudeniile lor,
dup\ poporul lor, dup\ casele mo[iilor lor,
dup\ num\rul numelor lor, dup\ capul lor,
to]i b\rba]ii de la dou\zeci de ani [i mai
sus, to]i cei ce sunt în stare s\ ias\ la
r\zboi.
31. Num\rul celor din neamul lui
Zavulon, cincizeci [i [apte de mii [i patru
sute.
32. Din fiii lui Iosif, fiii lui Efraim dup\
rudeniile lor, dup\ poporul lor, dup\
casele mo[iilor lor, dup\ num\rul numelor
lor, dup\ capul lor, to]i b\rba]ii de la
dou\zeci de ani în sus, to]i cei ce sunt în
stare s\ ias\ la r\zboi.
33. Num\rul celor din neamul lui Efraim,
patruzeci de mii [i cinci sute.
34. Fiii lui Manasi dup\ rudele lor, dup\
poporul lor, dup\ casele mo[iilor lor, dup\
num\rul numelor lor, dup\ capul lor, to]i
b\rba]ii de la dou\zeci de ani în sus, to]i
cei ce sunt în stare s\ ias\ la r\zboi.
35. Num\rul celor din neamul lui Manasi
treizeci [i dou\ de mii [i dou\ sute.
36. Fiii lui Veniamin dup\ rudele lor, dup\
poporul lor, dup\ casele mo[iilor lor, dup\
num\rul numelor lor, dup\ capul lor, to]i
163
b\rba]ii de la dou\zeci de ani în sus, to]i
cei ce sunt în stare a ie[i la r\zboi.
37. Num\rul celor din neamul lui
Veniamin, treizeci [i cinci de mii [i patru
sute.
38. Fiii lui Dan dup\ rudele lor, dup\
poporul lor, dup\ casele mo[iilor lor, dup\
num\rul numelor lor, dup\ capul lor, toat\
partea b\rb\teasc\ de la dou\zeci de ani în
sus, tot cel ce este în stare s\ ias\ la r\zboi.
39. Num\rul celor din neamul lui Dan,
[aizeci [i dou\ de mii [i [apte sute.
40. Fiii lui Asir dup\ rudele lor, dup\
poporul lor, dup\ casele mo[iilor lor, dup\
num\rul numelor lor, dup\ capul lor, toat\
partea b\rb\teasc\ de la dou\zeci de ani în
sus, to]i cei în stare s\ ias\ la r\zboi.
41. Num\rul celor din neamul lui Asir,
patruzeci [i una de mii [i cinci sute.
42. Fiii lui Neftalim dup\ rudele lor, dup\
poporul lor, dup\ casele mo[iilor lor, dup\
num\rul numelor lor, dup\ capul lor, tot
b\rbatul de la dou\zeci de ani în sus, tot
cel în stare s\ ias\ la r\zboi.
43. Num\rul celor din neamul lui
Neftalim, cincizeci [i trei de mii [i patru
sute.
44. Acesta este num\rul, care l-au
num\rat Moisi [i Aaron [i boierii lui Israil,
doisprezece b\rba]i, din tot neamul un
b\rbat, dup\ neamul caselor mo[iilor lor
era.
45. {i a fost tot num\rul fiilor lui Israil cu
puterea lor de la dou\zeci de ani în sus, tot
care putea ie[i la r\zboi întru Israil.
46. {ase sute [i trei mii [i cinci sute [i
cincizeci.
47. Iar Levi]ii din rudenia mo[iilor lor nu
s-au num\rat între fiii lui Israil.
48. {i au gr\it Domnul c\tre Moisi,
zicând>
 NUMERII
49. Vezi s\ nu numeri împreun\ neamul
lui Levi, [i num\rul lor s\ nu-l socote[ti
între fiii lui Israil.
50. {i tu rânduie[te pe Levi]i la cortul
m\rturiei, [i la toate vasele lui, [i la toate
câte sunt într-însul, ei vor ridica cortul cu
toate vasele lui, [i ei vor sluji într-însul, [i
împrejurul cortului vor t\b\rî.
51. {i când vor purcede, Levi]ii vor
strânge cortul, [i când vor t\b\rî, vor
întinde cortul, iar cel de alt neam care se
va apropia, va muri.
52. {i vor t\b\rî fiii lui Israil fiecare într-
al s\u rând, [i fiecare dup\ al lui steag, cu
puterea lor.
53. Iar Levi]ii vor t\b\rî în preajm\ în
jurul cortului m\rturiei, ca s\ nu fie vreun
p\cat întru fiii lui Israil, vor fi Levi]ii
ace[tia paza cortului m\rturiei.
54. {i au f\cut fiii lui Israil dup\ toate câte
au poruncit Domnul lui Moisi [i lui Aaron,
a[a au f\cut.
CAP. 2.
Tab\ra poporului lui Israil.
Gr\it-au Domnul c\tre Moisi [i c\tre
Aaron, zicând>
2. Fiecare ]inându-se de rândul [i de
steagul lui, dup\ casele familiilor sale, s\
t\b\rasc\ fiii lui Israil înaintea Domnului<
împrejurul cortului m\rturiei vor t\b\rî fiii
lui Israil.
3. {i mai întâi spre r\s\rit va t\b\rî
rândul taberei lui Iuda cu puterea lor, [i
mai marele fiilor lui Iuda Naason fiul lui
Aminadav.
4. Lupt\torii lui cei num\ra]i [aptezeci [i
patru de mii [i [ase sute.
5. Apoi vor t\b\rî cei ce se ]in de neamul
lui Isahar, [i mai marele fiilor lui Isahar
164
Natanail fiul lui Sogar.
6. Lupt\torii lui cei num\ra]i, cincizeci [i
patru de mii [i patru sute.
7. De aci vor t\b\rî cei ce se ]in de
neamul lui Zavulon, [i mai marele fiilor
lui Zavulon Eliav fiul lui Helon.
8. Lupt\torii lui cei num\ra]i, cincizeci [i
[apte de mii [i patru sute.
9. To]i ace[tia în num\r de o sut\ [i
optzeci [i [ase de mii [i patru sute cu
lupt\torii lor, ]in de tab\ra lui Iuda, vor
porni întâi.
10. C\tre miaz\zi vor fi rândurile taberei
lui Ruvin cu puterea lor, [i mai marele
fiilor lui Ruvin Elisur feciorul lui Sediur.
11. Lupt\torii lui sunt în num\r de
patruzeci [i [ase de mii [i cinci sute.
12. Apoi vor t\b\rî cei ce se ]in de neamul
lui Simeon [i mai marele fiilor lui Simeon,
Salamiil feciorul lui Surisadai.
13. Lupt\torii lui sunt în num\r de
cincizeci [i nou\ de mii [i trei sute.
14. De aci vor t\b\rî cei ce se ]in de
neamul lui Gad [i mai marele fiilor lui
Gad, Elisaf feciorul lui Raguil.
15. Lupt\torii lui sunt în num\r de
patruzeci [i cinci de mii [i [ase sute [i
cincizeci.
16. To]i cei din tab\ra lui Ruvin sunt în
num\r de o sut\ [i cincizeci [i una de mii
[i patru sute [i cincizeci, cu lupt\torii lor
vor porni al doilea rând.
17. {i se va ridica cortul m\rturiei [i
tab\ra Levi]ilor în mijlocul taberelor, dup\
cum vor t\b\rî< a[a va purcede fiecare
]inându-se de pov\]uirea sa.
18. C\tre apus rândurile taberei lui Efraim
cu lupt\torii lor, [i mai marele fiilor lui
Efraim Elisama feciorul lui Emiud.
19. Lupt\torii lui sunt în num\r de
patruzeci de mii [i cinci sute.
 NUMERII
20. Apoi vor t\b\rî cei ce se ]in de neamul
lui Manasi, [i mai marele fiilor lui Manasi,
Gamaliil feciorul lui Fadasur.
21. Lupt\torii lui sunt în num\r de treizeci
[i dou\ de mii [i dou\ sute.
22. De aci vor t\b\rî cei ce se ]in de
neamul lui Veniamin, [i mai marele fiilor
lui Veniamin, Avidan feciorul lui Gadioni.
23. Lupt\torii lui sunt în num\r de treizeci
[i cinci de mii [i patru sute.
24. To]i din tab\ra lui Efraim sunt în
num\r de o sut\ [i opt mii [i o sut\ cu
lupt\torii lor vor purcede al treilea rând.
25. Va fi c\tre miaz\noapte rândul taberei
lui Dan cu lupt\torii lor, [i mai marele
fiilor lui Dan, Ahiezer feciorul lui
Amisadai.
26. Lupt\torii lui sunt în num\r de [aizeci
[i dou\ de mii [i [apte sute.
27. Apoi vor t\b\rî cei ce se ]in de neamul
lui Asir, [i mai marele fiilor lui Asir,
Fagheil feciorul lui Ehran.
28. Lupt\torii lui în num\r de patruzeci [i
una de mii [i cinci sute.
29. De aci vor t\b\rî cei ce se ]in de
neamul lui Neftalim, [i mai marele fiilor
lui Neftalim, Ahire feciorul lui Enan.
30. Lupt\torii lui sunt în num\r de
cincizeci [i trei de mii [i patru sute.
31. To]i lupt\torii din tab\ra lui Dan sunt
în num\r de o sut\ [i cincizeci [i [apte de
mii [i [ase sute cu lupt\torii lor< ace[tia
dup\ rândul lor vor purcede cei din urm\.
32. Acesta este num\rul fiilor lui Israil
dup\ casele familiilor, tot num\rul
taberelor cu lupt\torii lor [ase sute [i trei
mii [i cinci sute [i cincizeci.
33. Iar Levi]ii nu s-au num\rat împreun\
cu fiii lui Israil, dup\ cum au poruncit
Domnul lui Moisi.
34. {i au f\cut fiii lui Israil toate câte au
165
poruncit Domnul lui Moisi, a[a au t\b\rât
dup\ rândul lor, [i a[a purcedea fiecare,
]inându-se de poporul lor, dup\ casele
familiilor sale.
CAP. 3.
Levi]ii [i slujba lor.
Acestea sunt neamurile lui Aaron [i ale lui
Moisi în ziua, în care au gr\it Domnul lui
Moisi în Muntele Sinai.
2. Acestea sunt numele fiilor lui Aaron>
cel întâi n\scut Nadav, Aviud, Eleazar [i
Itamar.
3. Acestea sunt numele fiilor lui Aaron,
cei un[i preo]i ale c\rora mâini s-au sfin]it
spre slujba preo]iei.
4. {i au murit Nadav [i Aviud înaintea
Domnului, când au adus ei foc str\in
înaintea Domnului în Pustia Sinai, [i
prunci nu au avut, [i s-au rânduit preo]i
Eleazar [i Itamar cu Aaron tat\l lor.
5. {i au gr\it Domnul c\tre Moisi,
zicând>
6. Ia pe neamul lui Levi, [i-i pune pe ei
înaintea lui Aaron Preotului [i vor sluji lui.
7. {i vor avea sarcina de a p\zi ce le va
porunci el [i cele de p\zit ale fiilor lui
Israil înaintea cortului m\rturiei, [i spre a
face slujba cortului.
8. Vor griji de toate vasele cortului
m\rturiei, [i vor p\zi rânduielile fiilor lui
Israil la toate lucr\rile cortului.
9. {i vei da pe Levi]i lui Aaron, [i fiilor
lui preo]ilor, dar des\vâr[it sunt ei mie din
fiii lui Israil.
10. Iar pe Aaron [i pe fiii s\i, îi vei pune
peste cortul m\rturiei, [i vor plini preo]ia
lor, [i toate câte sunt la jertfelnic, [i cele
dinl\untrul catapetesmei< cel de alt neam
care se va atinge de acestea, va muri.
 NUMERII
11. {i au gr\it Domnul c\tre Moisi,
zicând>
12. Iat\ eu am luat pe Levi]i dintre fiii lui
Israil în locul a tot cel întâi n\scut, care
deschide pântecele de la fiii lui Israil,
r\scump\rare lor vor fi, [i vor fi Levi]ii ai
mei.
13. Pentru c\ al meu este tot cel întâi
n\scut, în ziua în care am b\tut pe tot cel
întâi n\scut în p\mântul Eghipetului, am
sfin]it mie pe tot cel întâi n\scut în Israil<
de la om pân\ la dobitoc ai mei vor fi< eu
Domnul.
14. {i au gr\it Domnul c\tre Moisi în
Pustia Sinai, zicând>
15. Num\r\ pe fiii lui Levi dup\ casele
p\rinte[ti, dup\ poporul lor, dup\
rudeniile lor, toat\ partea b\rb\teasc\ de la
o lun\ [i mai sus vor fi num\ra]i.
16. {i i-au num\rat pe ei Moisi [i Aaron
dup\ cuvântul Domnului, precum au
poruncit lor Domnul.
17. Ace[tia erau fiii lui Levi dup\ numele
lor> Gherson, Kaat [i Merari.
18. {i acestea sunt numele fiilor lui
Gherson dup\ poporul lor> Loveni [i
Semei.
19. {i fiii lui Kaat dup\ poporul lor,
Amram [i Isaar, Hevron [i Oziil.
20. {i fiii lui Merari dup\ poporul lor,
Mooli [i Musi< acestea sunt neamurile lui
Levi dup\ casele lor p\rinte[ti.
21. Din Gherson poporul lui Loveni [i
poporul lui Semei, acestea sunt neamurile
din Gherson.
22. Socotindu-se toat\ partea b\rb\teasc\
de la o lun\ în sus< num\rul lor [apte mii
[i cinci sute.
23. {i fiii lui Gherson vor t\b\rî dinapoia
cortului dinspre apus.
24. Iar c\petenia poporului din casa
166
p\rinteasc\ a lui Gherson, Elisaf feciorul
lui Dail.
25. {i feciorii lui Gherson vor avea s\
p\zeasc\ la cortul m\rturiei, cortul [i
acoper\mântul lui, [i acoperi[ul u[ii
cortului m\rturiei.
26. {i acoper\mântul cur]ii, [i acoperi[ul
por]ii cur]ii celei de la cort, [i toate
celelalte lucruri ale lui.
27. Din Kaat poporul lui Amram, poporul
lui Isaar, poporul lui Hevron [i poporul lui
Oziil. Acestea sunt popoarele din Kaat.
28. Socotindu-se toat\ partea b\rb\teasc\
de la o lun\ în sus, opt mii [i [ase sute,
rândui]i a p\zi cele sfinte.
29. Popoarele fiilor lui Kaat vor t\b\rî
lâng\ cort în partea dinspre miaz\zi.
30. Iar mai marele casei p\rinte[ti a
poporului lui Kaat, Elisafan feciorul lui
Oziil.
31. În paza lor era sicriul, masa, sfe[nicul,
altarul [i vasele din sfânta, cele de slujb\,
[i acoper\mântul [i toate lucrurile lui.
32. {i c\petenia peste cei mai mari ai
Levi]ilor, Eleazar feciorul lui Aaron
Preotul rânduit s\ privegheze peste to]i cei
ce aveau paza sfintelor.
33. Din Merari poporul lui Mooli [i
poporul lui Musi< acestea sunt popoarele
lui Merari.
34. Socotindu-se toat\ partea b\rb\teasc\
de la o lun\ în sus, num\rul lor [ase mii [i
cincizeci.
35. Iar mai marele casei p\rinte[ti a
poporului lui Merari, Suriil feciorul lui
Avihail vor t\b\rî lâng\ cort în partea
dinspre miaz\noapte.
36. Fiii lui Merari erau rândui]i a p\zi
scândurile cortului [i z\voarele lui, [i
stâlpii lui [i temeliile lui, [i toate uneltele
lor [i lucrurile lor.
 NUMERII
37. {i stâlpii cur]ii împrejur [i temeliile
lor [i ]\ru[ii [i fr=nghiile lor.
38. Iar înaintea cortului m\rturiei dinspre
r\s\rit vor t\b\rî Moisi [i Aaron [i fiii s\i,
în paza c\rora era cortul sfânt [i cele ce
aveau s\ p\zeasc\ fiii lui Israil< cel de alt
neam care se va atinge, va muri.
39. Num\rul Levi]ilor pe care i-au
num\rat Moisi [i Aaron din porunca
Domnului, dup\ popoarele lor, tot
b\rbatul de o lun\ [i mai sus, dou\zeci [i
dou\ de mii.
40. {i au gr\it Domnul c\tre Moisi
zicând> num\r\ pe tot b\rbatul cel întâi
n\scut al fiilor lui Israil, de la o lun\ în
sus, [i adaug\ num\rul lor dup\ nume.
41. {i vei lua pe Levi]i mie, eu Domnul,
pentru to]i cei întâi n\scu]i ai fiilor lui
Israil, [i vitele Levi]ilor pentru toate cele
întâi n\scute ;ntre vitele fiilor lui Israil.
42. {i a num\rat Moisi precum i-au
poruncit Domnul, pe tot cel întâi n\scut
între fiii lui Israil.
43. {i au fost to]i cei întâi n\scu]i parte
b\rb\teasc\ dup\ num\rul numelor de la o
lun\ în sus, dou\zeci [i dou\ de mii [i
dou\ sute [i [aptezeci [i trei.
44. {i au gr\it Domnul c\tre Moisi,
zicând>
45. Ia pe Levi]i în locul tuturor celor întâi
n\scu]i ai fiilor lui Israil, [i vitele Levi]ilor
în locul vitelor lor, [i vor fi ai mei Levi]ii<
eu Domnul.
46. {i r\scump\r\rile celor dou\ sute [i
[aptezeci [i trei din cei întâi n\scu]i ai
fiilor lui Israil, care trec mai mul]i decât
Levi]ii.
47. Vei lua cinci sicli de cap, dup\ drahma
cea sfânt\ vei lua, de dou\zeci de bani
siclul.
48. {i vei da lui Aaron [i fiilor lui argintul,
167
r\scump\rarea celor ce trec peste num\rul
lor.
49. {i a luat Moisi argintul r\scump\r\rii
celor ce trecea, peste num\rul Levi]ilor.
50. De la cei întâi n\scu]i ai fiilor lui Israil
a luat argint o mie [i trei sute [i [aizeci [i
cinci de sicli dup\ siclul cel sfânt.
51. {i a dat Moisi argintul r\scump\r\rii
celor ce trecea, lui Aaron [i fiilor lui dup\
porunca Domnului, în ce chip au poruncit
Domnul lui Moisi.
CAP. 4.
Slujbe osebite ale Levi]ilor [i num\rul
lor.
Gr\it-au Domnul c\tre Moisi [i c\tre
Aaron, zicând>
2. Num\r\ pe fiii lui Kaat din urma[ii lui
Levi dup\ popoarele lor, dup\ casele
p\rinte[ti ale lor.
3. De la dou\zeci [i cinci de ani în sus
pân\ la cincizeci de ani, to]i cei ce intr\ la
slujb\, spre a s\vâr[i toate lucrurile în
cortul m\rturiei.
4. {i acestea sunt lucrurile fiilor lui Kaat
în cortul m\rturiei Sfânta Sfintelor.
5. Vor intra Aaron [i fiii lui când va
purcede tab\ra, [i vor lua catapeteasma
care acoper\, [i vor înv\li cu ea sicriul
m\rturiei.
6. {i vor pune deasupra un acoper\mânt
de piele vân\t\, [i vor întinde peste el alt
acoper\mânt vân\t, [i vor b\ga drugii,
7. {i peste masa punerii înainte vor
întinde un acoper\mânt mohorât, [i
blidele [i c\]uile [i paharele [i ibricele cu
care toarn\, [i pâinile cele ce pururea pe
ea vor fi.
8. {i vor întinde peste ea o pânz\ ro[ie, [i
o vor acoperi cu acoper\mânt de piele
 NUMERII
vân\t\, [i vor pune la ea drugii.
9. {i vor lua pânz\ vân\t\ [i vor acoperi
sfe[nicul, care lumineaz\, [i lumin\rile lui
[i lingurile lui [i muc\rile lui [i toate
vasele cu untuldelemn, care sunt pentru
slujb\.
10. {i-l vor pune pe el cu toate vasele lui
în acoper\mânt de piele vân\t\, [i-l vor
pune pe drugi.
11. Peste altarul cel de aur vor pune pânz\
vân\t\, [i-l vor acoperi cu acoper\mânt de
piele vân\t\, [i vor pune drugii lui.
12. {i vor lua toate vasele cele de slujb\
cu care slujesc în sfânta, [i le vor înv\li în
pânz\ vân\t\, [i le vor acoperi cu piele
vân\t\, [i le vor pune pe drugi.
13. {i acoper\mânt vor pune peste
jertfelnic, [i-l vor acoperi cu pânz\ toat\
mohorât\.
14. {i vor pune peste el toate vasele cele
de slujb\> cle[tile, furcu]ele, blidele [i
acoper\mântul, toate vasele jertfelnicului,
[i-l vor acoperi cu piele vân\t\, [i vor
pune drugii lui, apoi vor lua pânz\
mohorât\, [i vor acoperi sp\l\toarea cu
temelia ei, [i le vor pune în acoper\mânt
de piele vân\t\, [i le vor pune pe drugi.
15. {i dup\ ce vor sfâr[i Aaron [i fiii lui a
acoperi sfintele [i toate vasele cele sfinte,
când va s\ purcead\ tab\ra, apoi vor intra
fiii lui Kaat s\ le poarte, ci s\ nu se ating\
de cele sfinte, ca s\ nu moar\, pe acestea
le vor purta fiii lui Kaat în cortul
m\rturiei.
16. Mai mare peste acestea va fi Eleazar
feciorul lui Aaron Preotul, care va avea
grij\ de untuldelemn de la luminare, de
t\mâia cea preg\tit\, de jertfa cea de toate
zilele, de untuldelemn cel de ungere [i de
tot cortul [i de toate câte sunt în sfânta [i
de toate lucrurile lui.
168
17. {i au gr\it Domnul c\tre Moisi [i c\tre
Aaron, zicând>
18. S\ nu pierde]i poporul lui Kaat dintre
Levi]i.
19. Aceasta s\ face]i lor ca s\ tr\iasc\, [i
s\ nu moar\ ei când merg în sfintele
sfintelor> Aaron [i fiii lui s\ intre, [i s\
rânduiasc\ pe fiecare ce trebuie s\ poarte.
20. Iar ceilal]i venind, s\ nu intre s\ vaz\
f\r\ de veste cele sfinte când le înv\lesc<
ca s\ nu moar\.
21. {i au gr\it Domnul c\tre Moisi,
zicând>
22. Num\r\ [i pe fiii lui Gherson, dup\
casele p\rinte[ti ale lor, dup\ popoarele
lor.
23. De la dou\zeci [i cinci de ani în sus,
pân\ la cincizeci de ani, num\ra]i-i pe ei,
tot cel ce intr\ la slujb\ spre a s\vâr[i toate
lucrurile sale în cortul m\rturiei.
24. Aceasta este slujba poporului lui
Gherson, ce s\ fac\ [i s\ poarte>
25. Vor purta pieile cortului, cortul
m\rturiei, acoper\mântul lui,
acoper\mântul cel vân\t, care este peste
el, [i perdeaua u[ii cortului m\rturiei.
26. {i pânzele cur]ii, [i perdeaua u[ii
cur]ii, cele ce sunt primprejurul cortului
m\rturiei [i al jertfelnicului cu cele ce se
]in de ele, cu toate uneltele lor trebuitoare,
[i tot ce este spre slujba lor vor face.
27. Dup\ porunca lui Aaron [i a fiilor lui
va fi slujba fiilor lui Gherson tot ce trebuie
s\ poarte [i s\ fac\, [i ve]i priveghea ca
fiecare s\-[i plineasc\ sarcina lor.
28. Aceasta este slujba fiilor lui Gherson
în cortul m\rturiei, [i cele ce aveau s\
p\zeasc\ ei sub pov\]uirea lui Itamar
feciorul lui Aaron Preotul.
29. Rânduie[te [i pe fiii lui Merari dup\
popoarele lor [i dup\ casele lor p\rinte[ti.
 NUMERII
30. De la dou\zeci [i cinci de ani în sus
pân\ la cincizeci de ani, num\ra]i-i pe ei<
to]i cei ce vin la rând ca s\ fac\ slujb\ în
cortul m\rturiei.
31. În paza celor ce poart\ povar\ sunt
toate lucrurile din cortul m\rturiei>
scândurile cortului cu z\voarele lui, stâlpii
lui cu temeiurile lui, acoper\mântul,
funiile lor, ]\ru[ii lor [i acoper\mântul
por]ii cur]ii.
32. {i stâlpii cur]ii împrejur [i temeliile
lor, [i stâlpii acoper\mântului por]ii cur]ii
[i temeliile lor, [i ]\ru[ii lor [i fr=nghiile
lor [i toate vasele lor, toate cele ce sunt
spre slujba lor, num\ra]i pe fiecare [i toate
vasele ce au s\ p\zeasc\ [i s\ poarte.
33. Aceasta este slujba poporului fiilor lui
Merari tot ce au s\ fac\ ei la cortul
m\rturiei sub pova]a lui Itamar fiul lui
Aaron Preotului.
34. {i a num\rat Moisi [i Aaron [i mai
marii lui Israil, pe fiii lui Kaat dup\
popoarele lor [i dup\ casele lor p\rinte[ti.
35. De la dou\zeci [i cinci de ani [i mai
sus, pân\ la cincizeci de ani, pe tot cel ce
intr\ s\ slujeasc\ [i s\ lucreze în cortul
m\rturiei.
36. {i a fost num\rul lor dup\ popoarele
lor dou\ mii [i [apte sute [i cincizeci.
37. Acesta este num\rul norodului lui
Kaat, al tuturor, care slujesc în cortul
m\rturiei, dup\ cum i-au num\rat Moisi [i
Aaron din porunca Domnului prin mâna
lui Moisi.
38. {i s-a num\rat fiii lui Gherson dup\
popoarele lor [i dup\ casele lor p\rinte[ti.
39. De la dou\zeci [i cinci de ani [i mai
sus, pân\ la cincizeci de ani, tot cel ce
intr\ s\ slujeasc\, [i s\ fac\ lucrurile în
cortul m\rturiei.
40. {i a fost num\rul lor dup\ popoarele
169
lor, dup\ casele lor p\rinte[ti, dou\ mii [i
[ase sute [i treizeci.
41. Acesta este num\rul fiilor lui Gherson
al tuturor celor ce slujesc în cortul
m\rturiei, pe care i-au num\rat Moisi [i
Aaron dup\ porunca Domnului prin mâna
lui Moisi.
42. {i s-a num\rat norodul fiilor lui
Merari dup\ popoarele lor [i dup\ casele
lor p\rinte[ti.
43. De la dou\zeci [i cinci de ani [i mai
sus, pân\ la cincizeci de ani, tot cel ce
intr\ s\ slujeasc\ la lucruri în cortul
m\rturiei.
44. {i a fost num\rul lor dup\ popoarele
lor, dup\ casele lor p\rinte[ti trei mii [i
dou\ sute.
45. Acesta este num\rul poporului fiilor
lui Merari, pe care i-au num\rat Moisi [i
Aaron dup\ porunca Domnului prin
Moisi.
46. To]i Levi]ii cei num\ra]i, pe care i-au
num\rat Moisi [i Aaron [i mai marii lui
Israil dup\ popoarele [i dup\ casele
familiilor lor.
47. De la dou\zeci [i cinci de ani [i mai
sus, pân\ la cincizeci de ani, tot cel ce vine
la rând spre slujb\ ca s\ poarte sarcina sa
în cortul m\rturiei.
48. {i au fost cei num\ra]i, opt mii [i cinci
sute [i optzeci.
49. Dup\ porunca Domnului prin mâna
lui Moisi, i-au num\rat pe ei pe fiecare
b\rbat, dup\ slujba [i sarcina sa, în ce chip
au poruncit Domnul lui Moisi.
CAP. 5.
Cur\]irea taberei. Felurite jertfe.
{i au gr\it Domnul c\tre Moisi, zicând>
2. Porunce[te fiilor lui Israil ca s\ scoat\
 NUMERII
afar\ de tab\r\ pe tot cel lepros, [i pe tot
cel ce ;i curge s\mân]a, [i pe tot cel
necurat pentru mort.
3. Atât pe b\rbat cât [i pe femeie
scoate]i-i afar\ de tab\r\, ca s\ nu
pâng\reasc\ taberele sale, în care petrec
eu întru ei.
4. {i au f\cut a[a fiii lui Israil, [i i-au
scos pe ei afar\ de tab\r\ dup\ cum au
gr\it Domnul lui Moisi, a[a au f\cut fiii
lui Israil.
5. {i au gr\it Domnul c\tre Moisi,
zicând>
6. Vorbe[te fiilor lui Israil [i le spune>
b\rbat sau femeie, care va s\vâr[i vreun
p\cat [i va trece cu vederea, [i va gre[i
sufletul acela,
7. Va m\rturisi p\catul care a f\cut, [i va
întoarce pre]ul ad\ugând la el [i a cincea
parte aceluia cui a gre[it.
8. Iar de nu va avea omul acela rudenie
c\reia s\ întoarc\ pre]ul gre[elii, pre]ul
acela cuvenit Domnului, va fi al preotului,
afar\ de berbecul cel de cur\]ire, prin care
se va ruga pentru el.
9. {i orice pârg\ din toate câte se sfin]esc
întru fiii lui Israil, [i pe care le aduc
Domnului, vor fi ale preotului.
10. Cele sfin]ite ale fiec\ruia, ale lui vor
fi< fiecare om ce va da preotului, a lui va
fi.
11. {i au gr\it Domnul c\tre Moisi,
zicând>
12. Vorbe[te fiilor lui Israil [i le spune> de
va gre[i femeia vreunui b\rbat, [i îl va
în[ela, dormind cineva cu ea pat de
s\mân]\.
13. {i va ascunde de ochii b\rbatului s\u
[i va t\g\dui< iar ea va fi pâng\rit\, [i
m\rturie nu va fi asupra ei, [i ea nu va fi
grea<
170
14. {i de va avea prepus, [i va b\nui pe
femeia sa< iar ea va fi pâng\rit\, sau va
avea prepus, [i va b\nui pe femeia sa, iar
ea nu va fi pâng\rit\,
15. Va aduce omul pe femeia sa la preot,
[i va aduce dar pentru dânsa a zecea parte
a unui ifi de f\in\ de orz, nu va turna peste
ea untdelemn, nici va pune peste ea
t\mâie, pentru c\ este jertf\ de b\nuial\,
jertf\ care aduce aminte p\catul.
16. {i o va aduce preotul, [i o va pune
înaintea Domnului.
17. {i va lua preotul ap\ curat\ din râu
într-un vas de lut, [i va pune în ap\ ]\rân\
luat\ din p\mântul dinaintea cortului
m\rturiei.
18. {i va pune preotul pe femeie înaintea
Domnului, [i va descoperi capul femeii, [i
va da în mâinile ei jertfa cea aduc\toare
aminte, jertfa cea de b\nuial\< iar în
mâinile preotului va fi apa mustr\rii
blestemului acestuia.
19. {i o va jura pe dânsa preotul, [i va zice
femeii> de nu a dormit cineva cu tine, de
nu te-ai ab\tut a te pâng\ri cu altul în locul
b\rbatului t\u, curat\ s\ fii de apa
mustr\rii blestemului acestuia<
20. Iar de te-ai ab\tut fiind tu cu b\rbat,
sau te-ai pâng\rit [i a dat cineva s\mân]a
sa în tine, afar\ de b\rbatul t\u,
21. Va jura preotul pe femeie cu
jur\m=nturile blestemului acestuia, [i va
zice preotul femeii> dea Domnul s\ fii de
blestem [i de urgie în poporul t\u, s\ dea
Domnul, ca s\ caz\ coapsa ta [i pântecele
t\u s\ se rup\.
22. {i s\ intre apa aceasta blestemat\ în
ma]ele tale, ca s\-]i umfle pântecele [i s\
caz\ coapsa ta< iar femeia va zice> fie, fie.
23. {i va scrie preotul blestemurile
acestea în carte, [i le va înmuia în apa cea
 NUMERII
blestemat\ a mustr\rii.
24. {i va ad\pa pe femeie din apa cea
blestemat\ a mustr\rii.
25. {i va intra într-însa apa cea blestemat\
a mustr\rii, [i va lua preotul din mâna
femeii jertfa b\nuielii, [i va pune jertfa
înaintea Domnului, [i o va aduce la
jertfelnic.
26. {i va lua preotul din jertfa ei cea de
aducere aminte, [i o va aduce pe jertfelnic,
[i dup\ aceea va ad\pa pe femeie cu apa
aceea.
27. {i de va fi pâng\rit\ [i va fi ascunzând
de b\rbatul s\u, va intra într-însa apa cea
blestemat\ a mustr\rii, [i se va umfla în
pântece, [i va c\dea coapsa ei, [i va fi
femeia de blestem în poporul s\u<
28. Iar de nu se va fi pâng\rit femeia [i va
fi curat\, nevinovat\ va fi, [i va face
s\mân]\.
29. Aceasta este legea pentru b\nuiala
femeii celei cu b\rbat, care va c\lca, [i se
va pâng\ri.
30. Sau pentru omul care va avea prepus
[i va b\nui pe femeia sa, va pune pe
femeia sa înaintea Domnului, [i va face ei
preotul dup\ rânduiala aceasta.
31. Nevinovat va fi omul de p\cat, [i
femeia aceea va purta p\catul s\u.
CAP. 6.
Nazareii. Forma binecuvânt\rii.
{i au gr\it Domnul c\tre Moisi, zicând>
2. Vorbe[te fiilor lui Israil [i le spune>
b\rbat sau femeie care face Domnului
f\g\duin]\ osebit\ de a tr\i în cur\]enie,
3. De vin [i de b\utur\ ame]itoare s\ se
înfrâneze, [i o]et de vin [i o]et de b\utur\
be]iv\ s\ nu bea, [i câte se fac din struguri
s\ nu bea, [i strugur proasp\t [i stafide s\
171
nu m\nânce în toate zilele f\g\duin]ei
sale.
4. Din toate câte se fac din vi]\, vin din
struguri [i sâmburi s\ nu bea, nici s\
m\nânce.
5. În toate zilele f\g\duin]ei cur\]eniei
lui brici s\ nu se suie pe capul lui pân\ ce
se vor plini zilele, care s-a f\g\duit
Domnului< sfânt va fi l\sând s\-i creasc\
în plete p\rul capului.
6. În toate zilele, care s-a f\g\duit
Domnului, la nici un om mort s\ nu
mearg\.
7. Nici chiar pentru tat\, pentru mam\,
pentru frate [i pentru sor\ s\ nu se spurce,
când mor ei, c\ f\g\duin]a Dumnezeului
lui este peste el, peste capul lui.
8. În toate zilele f\g\duin]ei lui sfânt va
fi Domnului<
9. Iar de va muri cineva cu moarte f\r\
de veste lâng\ dânsul, îndat\ se va pâng\ri
capul f\g\duin]ei lui, [i va rade capul s\u
în ziua în care se va cur\]i.
10. În ziua a [aptea se va rade, [i în ziua a
opta va aduce dou\ turturele sau doi pui de
porumb la preot la u[a cortului m\rturiei.
11. {i va aduce preotul una pentru p\cat [i
una ardere de tot, [i se va ruga pentru
dânsul preotul, c\ a p\c\tuit pentru mort,
[i va sfin]i capul lui în ziua aceea,
12. :ntru care a sfin]it Domnului toate
zilele f\g\duin]ei< [i va aduce un miel de
un an pentru p\cat, [i zilele cele mai
dinainte nesocotite vor fi, pentru c\ s-a
pâng\rit capul f\g\duin]ei lui.
13. Aceasta este legea celui ce s-a
f\g\duit, în ziua în care va plini timpul
f\g\duin]ei sale, va aduce el la u[ile
cortului m\rturiei.
14. Va aduce darul s\u Domnului un miel
de un an curat ardere de tot, [i o mielu[ea
 NUMERII
de un an curat\ pentru p\cat, [i un berbec
curat jertf\ de mântuire.
15. {i o co[ni]\ de azime din f\in\ curat\,
pâini fr\mântate cu untdelemn, [i turte
nedospite unse cu untdelemn, [i jertfa lor
[i turnarea lor.
16. {i le va aduce preotul înaintea
Domnului, [i va jertfi ceea ce este pentru
p\catul lui [i arderea de tot a lui.
17. {i berbecul îl va aduce jertf\ de
mântuire Domnului peste co[ni]a
azimelor, [i va face preotul jertfa lui [i
turnarea lui.
18. {i cel ce s-a f\g\duit, va rade la u[ile
cortului m\rturiei capul f\g\duin]ei sale,
[i va pune p\rul pe focul cel de sub jertfa
mântuirii.
19. {i va lua preotul armul fiert de la
berbec, [i o pâine azim\ din co[ni]\, [i o
turt\ nedospit\, [i le va pune pe mâinile
celui ce s-a f\g\duit, dup\ ce î[i va rade
capul s\u.
20. {i le va ridica pe acelea preotul
aducere înaintea Domnului, sfânt va fi
preotului pieptul cel ridicat [i armul cel
adus, [i dup\ acestea cel ce s-a f\g\duit va
bea vin.
21. Aceasta este legea celui ce
f\g\duie[te, care va f\g\dui Domnului
darul s\u de f\g\duin]\, afar\ de cele ce îi
va da mâna dup\ puterea f\g\duin]ei sale,
care se va f\g\dui dup\ legea cur\]eniei.
22. {i au gr\it Domnul c\tre Moisi,
zicând>
23. Vorbe[te lui Aaron [i fiilor lui [i le
spune> a[a s\ binecuvânta]i pe fiii lui
Israil, zicându-le lor>
24. Domnul s\ te binecuvinteze pe tine, [i
s\ te p\zeasc\.
25. Domnul s\ lumineze fa]a sa peste tine,
[i s\ te miluiasc\.
172
26. Domnul s\ îndrepteze fa]a sa peste
tine, [i s\ dea ]ie pace.
27. {i vor pune numele meu peste fiii lui
Israil, [i eu Domnul voiu binecuvânta pe
ei.
CAP. 7.
Jertfe [i daruri ale c\peteniilor lui
Israil la sfin]irea cortului.
În ziua în care a sfâr[it Moisi a ridica
cortul, l-a uns [i l-a sfin]it pe el, [i vasele
lui [i jertfelnicul [i toate uneltele lui, [i le-
a uns [i le-a sfin]it pe ele.
2. {i au adus c\peteniile lui Israil, cei
doisprezece mai mari ai caselor familiilor
lor< ace[tia sunt mai marii neamurilor,
ace[tia sunt cei trecu]i la num\r.
3. {i au adus darurile sale înaintea
Domnului, [ase care acoperite [i
doisprezece boi> un car de la dou\
c\petenii, [i un bou de la fiecare, [i le-au
adus înaintea cortului.
4. {i au gr\it Domnul c\tre Moisi,
zicând>
5. Ia-le de la dân[ii, [i vor fi la lucrurile
cele de slujb\ ale cortului m\rturiei, [i le
vei da Levi]ilor fiec\ruia dup\ slujba sa.
6. {i luând Moisi carele [i boii, le-a dat
Levi]ilor.
7. Dou\ care [i patru boi a dat fiilor lui
Gherson dup\ slujbele lor.
8. Patru care [i opt boi a dat fiilor lui
Merari dup\ slujbele lor, pentru Itamar
fiul lui Aaron Preotului.
9. Iar fiilor lui Kaat nu a dat, pentru c\
slujbele care aveau ei la cortul sfânt erau a
purta pe umeri.
10. {i au adus cei mai mari la înnoirea
jertfelnicului în ziua în care l-a uns, [i au
adus c\peteniile darurile sale înaintea
 NUMERII
jertfelnicului.
11. {i au zis Domnul c\tre Moisi> câte o
c\petenie s\ aduc\ în fiecare zi darurile
sale la sfin]irea jertfelnicului.
12. {i cel ce a adus în ziua dint=i darul
s\u, a fost Naason fiul lui Aminadav mai
marele neamului lui Iuda.
13. {i a adus darul s\u un blid de argint,
care cump\nea o sut\ [i treizeci de sicli, [i
un pahar de argint de [aptezeci de sicli
dup\ siclul cel sfânt, amândou\ pline de
f\in\ cernut\, stropit\ cu untdelemn
pentru jertf\.
14. O c\]uie de zece auri plin\ de t\mâie.
15. Un vi]el din cirezi, un berbec, un miel
de un an ardere de tot,
16. {i un ]ap din capre jertf\ pentru p\cat.
17. {i pentru jertfa mântuirii dou\ juninci
[i cinci berbeci, cinci ]api [i cinci
mielu[ele de un an. Acesta a fost darul lui
Naason fiul lui Aminadav.
18. A doua zi a adus Natanail fiul lui
Sogar mai marele neamului lui Isahar.
19. {i a adus darul s\u un blid de argint,
care cump\nea o sut\ [i treizeci de sicli, [i
un pahar de argint de [aptezeci de sicli,
dup\ siclul cel sfânt, amândou\ pline de
f\in\ curat\ stropit\ cu untdelemn pentru
jertf\.
20. O c\]uie de zece auri plin\ de t\mâie.
21. Un vi]el din cirezi, un berbec, un miel
de un an ardere de tot,
22. {i un ]ap din capre jertf\ pentru p\cat.
23. {i pentru jertfa mântuirii dou\ juninci,
cinci berbeci, cinci ]api [i cinci mielu[ele
de un an. Acesta a fost darul lui Natanail
fiul lui Sogar.
24. A treia zi mai marele fiilor lui
Zavulon, Eliav fiul lui Helon.
25. Darul lui un blid de argint, care
cump\nea o sut\ [i treizeci de sicli, [i un
173
pahar de argint de [aptezeci de sicli, dup\
siclul cel sfânt, amândou\ pline de f\in\
curat\ stropit\ cu untdelemn pentru jertf\.
26. O c\]uie de zece auri plin\ de t\mâie.
27. Un vi]el din vaci, un berbec, un miel
de un an ardere de tot,
28. {i un ]ap din capre jertf\ pentru p\cat.
29. {i pentru jertfa mântuirii dou\ juninci,
cinci berbeci, cinci ]api, cinci mielu[ele de
un an. Acesta a fost darul lui Eliav fiul lui
Helon.
30. A patra zi mai marele fiilor lui Ruvin,
Elisur fiul lui Sediur.
31. Darul lui un blid de argint, care
cump\nea o sut\ [i treizeci de sicli, un
pahar de argint de [aptezeci de sicli, dup\
siclul cel sfânt, amândou\ pline de f\in\
curat\ stropit\ cu untdelemn pentru jertf\.
32. O c\]uie de zece auri plin\ de t\mâie.
33. Un vi]el din vaci, un berbec, un miel
de un an ardere de tot,
34. {i un ]ap din capre jertf\ pentru p\cat.
35. {i pentru jertfa mântuirii dou\ juninci,
cinci berbeci, cinci ]api, cinci mielu[ele de
un an. Acesta a fost darul lui Elisur fiul lui
Sediur.
36. A cincea zi mai marele fiilor lui
Simeon, Salamiil fiul lui Surisadai.
37. Darul lui un blid de argint, care
cump\nea o sut\ [i treizeci de sicli, [i un
pahar de argint de [aptezeci de sicli, dup\
siclul cel sfânt, amândou\ pline de f\in\
curat\ stropit\ cu untdelemn pentru jertf\.
38. O c\]uie de zece auri, plin\ de t\mâie.
39. Un vi]el din vaci, un berbec, un miel
de un an ardere de tot.
40. {i un ]ap din capre jertf\ pentru p\cat.
41. {i pentru jertfa mântuirii dou\ juninci,
cinci berbeci, cinci ]api, cinci mielu[ele de
un an. Acesta a fost darul lui Salamiil fiul
lui Surisadai.
 NUMERII
42. A [asea zi mai marele fiilor lui Gad,
Elisaf fiul lui Raguil.
43. Darul lui un blid de argint, care
cump\nea o sut\ [i treizeci de sicli, un
pahar de argint de [aptezeci de sicli, dup\
siclul cel sfânt, amândou\ pline de f\in\
curat\ stropit\ cu untdelemn pentru jertf\.
44. O c\]uie de zece auri plin\ de t\mâie.
45. Un vi]el din vaci, un berbec, un miel
de un an ardere de tot.
46. {i un ]ap din capre jertf\ pentru p\cat.
47. {i pentru jertfa mântuirii, dou\
juninci, cinci berbeci, cinci ]api, cinci
mielu[ele de un an. Acesta a fost darul lui
Elisaf fiul lui Raguil.
48. A [aptea zi mai marele fiilor lui
Efraim, Elisama fiul lui Emiud.
49. Darul lui un blid de argint, care
cump\nea o sut\ [i treizeci de sicli, un
pahar de argint de [aptezeci de sicli, dup\
siclul cel sfânt, amândou\ pline de f\in\
curat\, stropit\ cu untdelemn pentru jertf\.
50. O c\]uie de zece auri plin\ de t\mâie.
51. Un vi]el din vaci, un berbec, un miel
de un an ardere de tot.
52. {i un ]ap jertf\ pentru p\cat.
53. {i pentru jertfa mântuirii, dou\
juninci, cinci berbeci, cinci ]api, cinci
mielu[ele de un an. Acesta a fost darul lui
Elisama fiul lui Emiud.
54. A opta zi mai marele fiilor lui Manasi,
Gamaliil fiul lui Fadasur.
55. Darul lui un blid de argint, care
cump\nea o sut\ [i treizeci de sicli, un
pahar de argint de [aptezeci de sicli, dup\
siclul cel sfânt, amândou\ pline de f\in\
curat\ stropit\ cu untdelemn pentru jertf\.
56. O c\]uie de zece auri plin\ de t\mâie.
57. Un vi]el din vaci, un berbec, un miel
de un an ardere de tot,
58. {i un ]ap din capre jertf\ pentru p\cat.
174
59. {i pentru jertfa mântuirii dou\ juninci,
cinci ]api, cinci berbeci, cinci mielu[ele de
un an. Acesta a fost darul lui Gamaliil fiul
lui Fadasur.
60. A noua zi mai marele fiilor lui
Veniamin, Avidan fiul lui Gadioni.
61. Darul lui un blid de argint, care
cump\nea o sut\ [i treizeci de sicli, un
pahar de argint de [aptezeci de sicli, dup\
siclul cel sfânt, amândou\ pline de f\in\
curat\ stropit\ cu untdelemn pentru jertf\.
62. O c\]uie de zece auri plin\ de t\mâie.
63. Un vi]el din vaci, un berbec, un miel
de un an ardere de tot.
64. {i un ]ap din capre jertf\ pentru p\cat.
65. {i pentru jertfa mântuirii dou\ juninci,
cinci berbeci, cinci ]api, cinci mielu[ele de
un an. Acesta a fost darul lui Avidan fiul
lui Gadioni.
66. A zecea zi mai marele fiilor lui Dan,
Ahiezer fiul lui Amisadai.
67. Darul lui un blid de argint, care
cump\nea o sut\ [i treizeci de sicli, un
pahar de argint de [aptezeci de sicli, dup\
siclul cel sfânt, amândou\ pline de f\in\
curat\ stropit\ cu untdelemn pentru jertf\.
68. O c\]uie de zece auri plin\ de t\mâie.
69. Un vi]el din vaci, un berbec, un miel
de un an ardere de tot,
70. {i un ]ap din capre jertf\ pentru p\cat.
71. {i pentru jertfa mântuirii dou\ juninci,
cinci berbeci, cinci ]api, cinci mielu[ele de
un an. Acesta a fost darul lui Ahiezer fiul
lui Amisadai.
72. A unsprezecea zi mai marele fiilor lui
Asir, Fagheil fiul lui Ehran.
73. Darul lui un blid de argint, care
cump\nea o sut\ [i treizeci de sicli, un
pahar de argint de [aptezeci de sicli, dup\
siclul cel sfânt, amândou\ pline de f\in\
curat\ stropit\ cu untdelemn pentru jertf\.
 NUMERII
74. O c\]uie de zece auri plin\ de t\mâie.
75. Un vi]el din vaci, un berbec, un miel
de un an ardere de tot,
76. {i un ]ap din capre jertf\ pentru p\cat.
77. {i pentru jertfa mântuirii dou\ juninci,
cinci berbeci, cinci ]api, cinci mielu[ele de
un an. Acesta a fost darul lui Fagheil fiul
lui Ehran.
78. A dou\sprezecea zi mai marele fiilor
lui Neftalim, Ahire fiul lui Enan.
79. Darul lui un blid de argint, care
cump\nea o sut\ [i treizeci de sicli, un
pahar de argint de [aptezeci de sicli, dup\
siclul cel sfânt, amândou\ pline de f\in\
curat\ stropit\ cu untdelemn pentru jertf\.
80. O c\]uie de zece auri plin\ de t\mâie.
81. Un vi]el din vaci, un berbec, un miel
de un an ardere de tot,
82. {i un ]ap din capre jertf\ pentru p\cat.
83. {i pentru jertfa mântuirii dou\ juninci,
cinci berbeci, cinci ]api, cinci mielu[ele de
un an. Acesta a fost darul lui Ahire fiul lui
Enan.
84. Aceasta este sfin]irea jertfelnicului, în
care zi l-au uns mai marii fiilor lui Israil>
blide de argint dou\sprezece, pahare de
argint dou\sprezece, c\]ui de aur
dou\sprezece.
85. De o sut\ [i treizeci de sicli un blid, de
[aptezeci de sicli un pahar. Tot argintul
vaselor dou\ mii [i patru sute de sicli, cu
siclul cel sfânt.
86. C\]ui de aur dou\sprezece pline de
t\mâie, de zece auri c\]uia, cu siclul cel
sfânt< tot aurul c\]uilor o sut\ [i dou\zeci
de auri.
87. Toate vitele cele pentru ardere de tot>
vi]ei doisprezece, berbeci doisprezece,
miei de câte un an doisprezece cu jertfele
lor [i turn\rile lor, [i doisprezece ]api din
capre jertf\ pentru p\cat.
175
88. Toate vitele cele pentru jertfa
mântuirii> juninci dou\zeci [i patru,
berbeci [aizeci, ]api [aizeci, mielu[ele de
câte un an curate [aizeci. Aceasta este
sfin]irea jertfelnicului dup\ plinirea celor
rânduite [i dup\ ce l-au uns.
89. Când intra Moisi în cortul m\rturiei,
ca s\ gr\iasc\ Domnului, [i a auzit glasul
Domnului gr\ind c\tre dânsul deasupra
acoper\mântului împ\c\rii, care este
deasupra sicriului m\rturiei între doi
Heruvimi, [i gr\ia c\tre dânsul.
CAP. 8.
Sfin]irea Levi]ilor.
{i au gr\it Domnul c\tre Moisi, zicând>
2. Vorbe[te lui Aaron [i-i spune lui> când
vei pune candelele, vor lumina cele [apte
lumini.
3. {i Aaron a f\cut a[a, [i a aprins
luminile în fa]a sfe[nicului, dup\ cum au
poruncit Domnul lui Moisi.
4. {i aceasta este f\ptura sfe[nicului>
fusul lui de aur b\tut, [i florile lui toate
b\tute, dup\ chipul care l-au ar\tat
Domnul lui Moisi, a[a a f\cut sfe[nicul.
5. {i au gr\it Domnul c\tre Moisi,
zicând>
6. Ia pe Levi]i din mijlocul fiilor lui
Israil, [i-i cur\]e[te pe ei.
7. A[a vei face cur\]ia lor> vei stropi pe
ei cu apa cur\]eniei, [i va trece brici peste
tot trupul lor, [i vor sp\la hainele sale, [i
cura]i vor fi.
8. {i vor lua un vi]el din vaci, cu jertfa
acestuia f\in\ curat\ stropit\ cu
untdelemn, [i un vi]el de un an din vaci
jertf\ pentru p\cat.
9. {i vei aduna pe Levi]i înaintea cortului
m\rturiei, [i vei chema toat\ adunarea
 NUMERII
fiilor lui Israil.
10. {i vei aduce pe Levi]i înaintea
Domnului, [i vor pune fiii lui Israil
mâinile sale peste Levi]i.
11. {i va osebi Aaron pe Levi]i, dar
înaintea Domnului dintre fiii lui Israil, [i
vor fi ca s\ lucreze lucrurile Domnului.
12. Iar Levi]ii vor pune mâinile pe
capetele vi]eilor, [i vei aduce unul jertf\
pentru p\cat, [i unul ardere de tot, ca s\ te
rogi pentru ei.
13. {i vei pune pe Levi]i înaintea
Domnului [i înaintea lui Aaron [i înaintea
fiilor lui, [i-i vei aduce pe ei dar înaintea
Domnului.
14. {i-i vei osebi pe Levi]i dintre fiii lui
Israil, [i vor fi ai mei.
15. {i dup\ aceasta vor intra Levi]ii ca s\
lucreze lucrurile cortului m\rturiei, [i vei
cur\]i pe ei, [i-i vei aduce înaintea
Domnului.
16. Pentru c\ dar sunt ace[tia da]i mie
dintre fiii lui Israil în locul tuturor celor
întâi n\scu]i, care deschid pântecele, din
fiii lui Israil i-am luat pe ei mie.
17. C\ al meu este tot cel întâi n\scut între
fiii lui Israil, de la om pân\ la dobitoc, în
ziua, în care am omorât pe tot cel întâi
n\scut în p\mântul Eghipetului, i-am
sfin]it pe ei mie.
18. {i am luat pe Levi]i în locul a tot celui
întâi n\scut între fiii lui Israil.
19. {i am f\cut pe Levi]i dar lui Aaron [i
fiilor lui dintre fiii lui Israil, ca s\ lucreze
lucrurile fiilor lui Israil în cortul m\rturiei,
[i s\ se roage pentru fiii lui Israil, ca s\ nu
fie întru fiii lui Israil b\taie, de se vor
apropia de cel sfânt.
20. {i a f\cut Moisi [i Aaron [i toat\
adunarea fiilor lui Israil Levi]ilor, dup\
cum au poruncit Domnul lui Moisi pentru
176
Levi]i, a[a au f\cut lor fiii lui Israil.
21. {i s-au cur\]it Levi]ii [i [i-au sp\lat
hainele sale, [i i-a adus pe ei Aaron dar
înaintea Domnului, [i s-a rugat pentru ei
Aaron, ca s\-i cur\]easc\ pe ei.
22. {i dup\ aceasta au intrat Levi]ii s\
slujeasc\ slujba lor în cortul m\rturiei
înaintea lui Aaron [i înaintea fiilor lui,
dup\ cum au poruncit Domnul lui Moisi
pentru Levi]i, a[a le-au f\cut lor.
23. {i au gr\it Domnul c\tre Moisi,
zicând>
24. Aceasta este rânduiala cea pentru
Levi]i, cei de dou\zeci [i cinci de ani [i
mai sus, vor intra ca s\ slujeasc\ în cortul
m\rturiei.
25. Iar de la cincizeci de ani vor înceta de
slujb\, [i nu vor mai lucra.
26. Ci vor priveghea slujba fra]ilor lor în
cortul m\rturiei, iar ei nu vor mai lucra, ca
s\ fie la slujba lui fiecare.
CAP. 9.
Pa[tele. Stâlpul de nor [i de foc.
{i au gr\it Domnul c\tre Moisi în Pustia
Sinai, în anul al doilea dup\ ie[irea lor din
p\mântul Eghipetului, în luna dint=i
zicând>
2. Spune fiilor lui Israil, s\ fac\ Pa[tile la
vreme.
3. În ziua a paisprezecea a lunii dint=i
c\tre sear\ le ve]i face în vremea sa, dup\
legea lor, [i dup\ rânduiala lor s\ le face]i.
4. {i a gr\it Moisi fiilor lui Israil, ca s\
fac\ Pa[tile.
5. Începându-le în ziua a paisprezecea a
lunii în Pustia Sinai, dup\ cum au poruncit
Domnul lui Moisi, a[a au f\cut fiii lui
Israil.
6. {i au mers b\rba]ii cei ce nu erau
 NUMERII
cura]i pentru c\ s-au atins de om mort, [i
nu puteau s\ fac\ Pa[tile în ziua aceea, [i
au venit înaintea lui Moisi [i înaintea lui
Aaron în ziua aceea.
7. {i au zis b\rba]ii aceia c\tre dânsul>
noi necura]i suntem, pentru c\ ne-am atins
de om mort, drept aceea s\ nu ne lipsim a
aduce darul Domnului la vremea sa între
fiii lui Israil.
8. {i a zis c\tre ei Moisi> sta]i aici [i voiu
auzi ce va porunci Domnul pentru voi.
9. {i au gr\it Domnul c\tre Moisi,
zicând>
10. Vorbe[te fiilor lui Israil [i le spune>
oricine va fi necurat între voi pentru c\ s-
a atins de om mort, sau fiind în c\l\torie
lung\, sau între neamurile voastre, va face
Pa[tile Domnului.
11. În luna a doua, în ziua a paisprezecea
c\tre sear\ le vor face, cu azime [i cu
ierburi amare le vor mânca.
12. Nu vor l\sa dintr-însele pân\
diminea]a, [i os s\ nu frâng\, dup\ legea
Pa[tilor s\ le fac\.
13. {i omul care va fi curat, [i în cale
îndelungat\ nu este, [i va întârzia a face
Pa[tile, va pieri sufletul acela din poporul
lui, pentru c\ darul Domnului nu l-a adus
în vremea sa, p\catul s\u va purta omul
acela.
14. Iar de va veni la voi cel nemernic în
p\mântul vostru, va face Pa[tile Domnului
dup\ legea Pa[tilor, [i dup\ rânduiala lor
le va face, o lege s\ fie, [i pentru cel
nemernic [i pentru p\mântean.
15. În ziua în care s-a întins cortul, nor a
acoperit cortul, casa m\rturiei< iar seara
era ca chip de foc peste cort pân\
diminea]a.
16. A[a era pururea, norul acoperea pe el
ziua, [i chipul de foc noaptea.
177
17. {i când se ridica norul de la cort,
atunci purcedeau [i fiii lui Israil, [i în
locul unde sta norul, acolo t\b\rau fiii lui
Israil.
18. Din porunca Domnului t\b\rau fiii lui
Israil, [i din porunca Domnului
purcedeau< în toate zilele când norul
umbrea peste cort, stau pe loc fiii lui Israil.
19. {i când sta norul peste cort zile multe,
fiii lui Israil p\zeau cele rânduite ale lui
Dumnezeu, [i nu purcedeau.
20. {i câte zile acoperea norul peste cort,
din porunca Domnului t\b\rau, [i din
porunca Domnului purcedeau.
21. Când era norul de seara pân\
diminea]a, [i se ridica norul diminea]a,
atunci purcedeau.
22. Ori o zi, ori o lun\, [i mai mult de
umbrea norul peste cort, fiii lui Israil stau
pe loc, [i nu purcedeau.
23. C\ din porunca Domnului t\b\rau, [i
din porunca Domnului purcedeau, [i din
porunca Domnului cea dat\ prin Moisi,
p\zeau cele rânduite ale Domnului.
CAP. 10.
Trâmbi]ele de argint. C\l\toria
Israiltenilor.
{i au gr\it Domnul c\tre Moisi, zicând>
2. F\-]i dou\ trâmbi]e de argint, b\tute s\
le faci, ca s\ fie pentru chemarea adun\rii
[i purcesul taberelor.
3. {i vei trâmbi]a cu ele, [i se va strânge
toat\ adunarea la u[a cortului m\rturiei.
4. Iar când vor trâmbi]a cu o trâmbi]\,
vor veni la tine to]i pov\]uitorii cei mai
mari ai lui Israil.
5. {i când ve]i da semn din trâmbi]\, vor
purcede taberele cele ce sunt t\b\râte spre
r\s\rit.
 NUMERII
6. {i când ve]i da al doilea semn din
trâmbi]\, vor purcede taberele cele ce sunt
t\b\râte c\tre miaz\zi. {i când ve]i da al
treilea semn din trâmbi]\, vor purcede
taberele cele ce sunt t\b\râte c\tre apus. {i
când ve]i da al patrulea semn din trâmbi]\,
vor purcede taberele cele ce sunt t\b\râte
c\tre miaz\noapte, cu semn de trâmbi]\
vor purcede.
7. {i când ve]i chema adunarea, ve]i da
semn de trâmbi]\ mai încet.
8. Fiii lui Aaron preo]ii vor suna cu
trâmbi]e, [i va fi vou\ lege ve[nic\ între
neamurile voastre.
9. Iar de ve]i ie[i la r\zboi în p\mântul
vostru asupra vr\jma[ilor celor ce vi se
împotrivesc, ve]i da semn tare cu
trâmbi]ele, [i î[i va aduce aminte de voi
Domnul, [i v\ ve]i izb\vi de vr\jma[ii
vo[tri.
10. {i în zilele cele de bucurie ale voastre,
[i în s\rb\torile voastre, [i în lunile voastre
cele nou\, ve]i trâmbi]a cu trâmbi]e la
arderile de tot, [i la jertfele cele de
mântuire ale voastre, [i va fi vou\
pomenire înaintea Dumnezeului vostru<
eu sunt Domnul Dumnezeul vostru.
11. {i în anul al doilea, în luna a doua în
dou\zeci de zile ale lunii, s-a ridicat norul
de la cortul m\rturiei.
12. {i au purces fiii lui Israil cu averile lor
în Pustia Sinai, [i a stat norul în Pustia
Faran.
13. {i întâia plecare fu dup\ porunca
Domnului dat\ prin Moisi.
14. {i au purces rândurile taberei fiilor lui
Iuda întâi cu oastea lor, peste oastea lor,
era Naason fiul lui Aminadav.
15. {i peste oastea fiilor lui Isahar, era
Natanail fiul lui Sogar.
16. {i peste oastea fiilor lui Zavulon, era
178
Eliav fiul lui Helon.
17. Apoi vor desface cortul, [i vor purcede
fiii lui Gherson [i fiii lui Merari, purt\torii
cortului.
18. Dup\ aceea a purces rândul taberei lui
Ruvin cu puterea lor< peste oastea lor, era
Elisur fiul lui Sediur.
19. {i peste oastea neamului fiilor lui
Simeon, era Salamiil fiul lui Surisadai.
20. {i peste oastea neamului fiilor lui
Gad, era Elisaf al lui Raguil.
21. Apoi vor purcede fiii lui Kaat
purt\torii sfintelor, [i se întindea cortul
pân\ s\ ajung\ ei.
22. Dup\ aceea purcedea rândul taberei
lui Efraim cu puterea sa, [i peste oastea
lor, Elisama fiul lui Emiud.
23. {i peste oastea fiilor lui Manasi, era
Gamaliil al lui Fadasur.
24. {i peste oastea fiilor lui Veniamin,
Avidan al lui Gadioni.
25. Pe urma tuturor vor purcede rândurile
taberei fiilor lui Dan cu puterea lor, [i
peste oastea lor, Ahiezer al lui Amisadai.
26. {i peste oastea fiilor lui Asir, Fagheil
fiul lui Ehran.
27. {i peste oastea fiilor lui Neftalim,
Ahire fiul lui Enan.
28. Acestea sunt o[tile fiilor lui Israil,
când au purces cu puterea lor.
29. {i a zis Moisi lui Ovav feciorul lui
Raguil Madiamiteanul rudenia lui Moisi>
noi ne vom duce la locul, care au zis
Domnul< acesta ;l voiu da vou\, vino cu
noi, [i bine î]i vom face, c\ Domnul au
gr\it cele bune pentru Israil.
30. {i el a zis c\tre Moisi> nu voiu merge,
f\r\ numai în p\mântul meu [i în neamul
meu.
31. {i a zis Moisi> nu ne l\sa pe noi, de
vreme ce ai fost împreun\ cu noi în pustie,
 NUMERII
[i vei fi între noi b\trân.
32. {i de vei merge cu noi, bun\t\]ile ce
va face Domnul nou\, face-vom [i noi ]ie.
33. {i a mers din muntele Domnului cale
de trei zile, [i sicriul legii Domnului a
mers înaintea lor cale de trei zile, ca s\ le
caute lor odihn\.
34. {i norul umbrea peste ei ziua, când
purcedeau din locul unde t\b\râser\.
35. {i a fost când se ridica sicriul, zicea
Moisi> scoal\-te Doamne, s\ se risipeasc\
vr\jma[ii t\i [i s\ fug\ de la fa]a ta to]i cei
ce te ur\sc pe tine.
36. Când se a[eza, zicea> întoarce-te
Doamne spre mul]imea miilor lui Israil.
CAP. 11.
Pedeapsa poporului pentru l\comie.
{i poporul cârtind r\u înaintea Domnului,
au auzit Domnul, [i s-au mâniat cu iu]ime,
[i s-a aprins între ei foc de la Domnul, [i a
mistuit o parte din tab\r\.
2. {i a strigat poporul c\tre Moisi, [i s-a
rugat Moisi c\tre Domnul, [i a încetat
focul.
3. {i s-a chemat numele locului aceluia
pârjol, c\ s-a aprins între ei foc de la
Domnul.
4. {i amestec\tura cea dintre ei s-a
aprins de poft\< [i în[i[i fiii lui Israil
[ezând plângeau [i ziceau> cine ne va
hr\ni pe noi cu carne?
5. Adusu-ne-am aminte de pe[tii ce
mâncam în Eghipet în dar, de castrave]i,
pepeni, praz, cepe [i usturoi.
6. Iar acum sufletul nostru s-a uscat de
tot< nimica afar\ de man\ nu v\d ochii
no[tri.
7. {i mana ca s\mân]a coriandrului era,
[i chipul ei ca chipul cristalului.
179
8. {i mergea poporul [i culegea, [i o
m\cina în moar\, [i o pisa în piu\, [i o
fierbea în oal\, [i o f\cea azime, [i era
dulcea]a ei ca gustul azimei celei cu
untdelemn.
9. {i când se pogora roua peste tab\r\
noaptea, c\dea man\ peste ea.
10. {i i-a auzit Moisi pe ei plângând întru
neamurile lor, pe fiecare la u[a sa< atunci
s-a mâniat Domnul cu urgie foarte, [i r\u
era aceasta înaintea lui Moisi.
11. {i a zis Moisi c\tre Domnul> pentru ce
ai întristat pe robul t\u, [i pentru ce nu am
aflat har înaintea ta, [i ai pus asupra mea
sarcin\ tot poporul acesta?
12. Au doar eu am z\mislit pe tot poporul
acesta? Au doar eu i-am n\scut pe ei?
Pentru ce îmi zici mie> ia-i pe dân[ii pe
sânul t\u, cum ia doica pe sug\tor, [i-i du
la p\mântul, care te-ai jurat p\rin]ilor lor?
13. De unde mie carne s\ dau la tot
poporul acesta? C\ mi se plâng zicând>
d\-ne nou\ carne ca s\ mânc\m.
14. Nu voiu putea eu singur purta pe
poporul acesta, c\ greu este mie cuvântul
acesta.
15. Iar de faci tu mie a[a, mai bine
omoar\-m\, de am aflat mil\ la tine, ca s\
nu v\z necazul meu.
16. {i au zis Domnul c\tre Moisi> adun\-
mi [aptezeci de b\rba]i din b\trânii lui
Israil, pe care [tii tu, c\ aceia sunt b\trânii
poporului [i c\rturarii lor, [i-i du pe dân[ii
la cortul m\rturiei, [i s\ stea acolo cu tine.
17. {i m\ voiu pogorî, [i voiu gr\i cu tine
acolo, [i voiu lua din duhul, care este întru
tine, [i voiu pune într-în[ii, [i vor purta
împreun\ cu tine pornirea poporului, [i
nu-i vei purta tu singur.
18. {i poporului vei zice> cur\]i]i-v\ pe
ziua de mâine, ca s\ mânca]i carne, c\ a]i
 NUMERII
plâns înaintea Domnului, zicând> cine ne
va hr\ni pe noi cu carne? C\ bine era nou\
în Eghipet< [i va da vou\ Domnul carne s\
mânca]i, [i ve]i mânca carne.
19. Nu o zi ve]i mânca, nici dou\, nici
cinci zile, nici zece zile, nici dou\zeci de
zile.
20. Pân\ într-o lun\ de zile ve]i mânca,
pân\ v\ va da pe nas [i v\ va fi grea]\, c\
nu a]i ascultat de Domnul, cel ce este întru
voi, [i a]i plâns înaintea lui, zicând> pentru
ce am ie[it din Eghipet?
21. {i a zis Moisi> [ase sute de mii de
pede[tri este poporul, întru care sunt eu, [i
tu zici> carne voiu da lor s\ m\nânce, [i
vor mânca o lun\ de zile.
22. Au doar oi [i boi se vor junghia lor, cât
s\ le ajung\? Au to]i pe[tii m\rii se vor
aduna, spre a-i îndestula?
23. {i au zis Domnul c\tre Moisi> au doar
mâna Domnului nu va fi destul? Acum vei
cunoa[te de se va plini cuvântul meu, au
ba?
24. {i a ie[it Moisi [i a gr\it c\tre popor
cuvintele Domnului, [i a adunat [aptezeci
de b\rba]i din b\trânii poporului, [i i-a pus
împrejurul cortului.
25. {i s-a pogorât Domnul în nor, [i au
gr\it c\tre dânsul, [i au luat din duhul,
care era într-însul, [i au pus întru cei
[aptezeci de b\rba]i b\trâni< iar dac\ s-a
odihnit duhul într-în[ii, au proorocit, [i
apoi nu au mai ad\ugat.
26. {i r\m\seser\ doi b\rba]i în tab\r\,
numele unuia Eldad [i numele celuilalt
Modad, [i s-a odihnit peste dân[ii duhul,
[i ace[tia erau din cei scri[i, [i nu veniser\
la cort, [i prooroceau în tab\r\.
27. {i alergând un prunc a spus lui Moisi,
[i a gr\it zicând> Eldad [i Modad
proorocesc în tab\r\.
180
28. {i r\spunzând Isus al lui Navi, cel ce
sta lâng\ Moisi, cel ales al lui, a zis>
Domnul meu Moisi, opre[te-i pe ei!
29. {i a zis Moisi lui> au râvne[ti tu mie?
M\car de ar fi tot poporul Domnului
prooroci când va da Domnul Duhul s\u
într-în[ii.
30. {i a mers Moisi în tab\r\ [i b\trânii lui
Israil.
31. {i a ie[it vânt de la Domnul, [i a adus
prepeli]e de la mare, [i le-a apropiat de
tab\r\ cale de o zi într-o parte, [i cale de o
zi de cealalt\ parte în jurul taberei, ca la
doi co]i de la p\mânt.
32. {i sculându-se poporul a adunat
prepeli]e toat\ ziua [i toat\ noaptea [i
toat\ a doua zi< cel ce mai pu]in a strâns, a
strâns zece co[ni]e, [i le-a întins de le-a
zvântat împrejurul taberei.
33. {i înc\ fiind carne între din]ii lor, mai
înainte de a o sfâr[i, s-au mâniat Domnul
pe popor, [i au b\tut Domnul pe popor cu
ran\ mare foarte.
34. {i s-a chemat numele locului aceluia>
mormânturile poftei, pentru c\ acolo au
îngropat pe poporul cel poftitor.
35. De la mormânturile poftei a purces
poporul la Asirot, [i a fost poporul în
Asirot.
CAP. 12.
Mariam pedepsit\ cu lepr\.
{i au gr\it Mariam [i Aaron împotriva lui
Moisi, pentru femeia Etiopianc\, care o
luase Moisi, c\ci a luat femeie Etiopianc\.
2. {i au zis> au numai lui Moisi singur au
gr\it Domnul? Au doar nu [i nou\ au
gr\it? {i au auzit Domnul.
3. Iar Moisi era om blând foarte, mai
mult decât to]i oamenii cei ce sunt pe
 NUMERII
p\mânt.
4. {i îndat\ au zis Domnul c\tre Moisi [i
c\tre Aaron [i c\tre Mariam> ie[i]i voi
câte[itrei la cortul m\rturiei, [i au ie[it ei
câte[itrei la cortul m\rturiei.
5. {i s-au pogorât Domnul în stâlp de
nor, [i au stat la u[a cortului m\rturiei, [i
au chemat pe Aaron [i pe Mariam, [i
amândoi s-au apropiat.
6. {i au zis c\tre ei> auzi]i cuvintele
mele, de va fi dintre voi prooroc
Domnului, în vedenie m\ voiu ar\ta, [i în
somn voiu gr\i lui.
7. Nu este a[a credincios în toat\ casa
mea ca robul meu Moisi.
8. Gur\ cu gur\ voiu gr\i lui aievea, [i nu
prin pilde, [i el m\rirea Domnului a v\zut,
[i pentru ce nu v-a]i temut a gr\i r\u
împotriva robului meu Moisi.
9. {i s-a aprins peste ei iu]imea mâniei
Domnului, [i s-au dus.
10. {i norul s-a dus de la cort, [i iat\
Mariam era leproas\ ca z\pada, [i s-a uitat
Aaron la Mariam, [i iat\ era leproas\.
11. {i a zis Aaron c\tre Moisi> rogu-te
doamne, s\ nu socote[ti nou\ p\catul
acesta, pentru c\ nu am [tiut c\ am
p\c\tuit.
12. S\ nu se fac\ asemenea cu moartea, ca
o lep\d\tur\ ce iese din pântecele mamei
sale, c\ jum\tate din trupul ei este mâncat.
13. {i a strigat Moisi c\tre Domnul,
zicând> Dumnezeule, rogu-te, vindec-o pe
ea.
14. {i au zis Domnul c\tre Moisi> de ar fi
scuipat tat\l ei în fa]a ei, au nu s-ar fi
ru[inat [apte zile? S\ se osebeasc\ afar\
de tab\r\ [apte zile, [i dup\ aceea va intra.
15. {i s-a osebit Mariam afar\ de tab\r\
[apte zile, [i poporul nu a purces pân\ ce
s-a cur\]it Mariam.
181
16. {i dup\ acestea a purces poporul de la
Asirot, [i a t\b\rât în Pustia Faranului.
CAP. 13.
Iscoadele p\mântului Hanaan.
{i au gr\it Domnul c\tre Moisi, zicând>
2. Trimite b\rba]i, care s\ iscodeasc\
p\mântul Hananeilor, care ;l voiu da eu
fiilor lui Israil spre mo[tenire, câte un
b\rbat din fiecare popor al p\rin]ilor lor,
s\ trimi]i dintre ace[tia pe c\peteniile lor.
3. {i i-a trimis pe ei Moisi din Pustia
Faranului dup\ cuvântul Domnului< to]i
b\rba]i, c\petenii dintre fiii lui Israil sunt
ace[tia.
4. {i acestea sunt numele lor> din neamul
lui Ruvin, Samuil fiul lui Zahur.
5. Din neamul lui Simeon, Safat fiul lui
Suri.
6. Din neamul lui Iuda, Halev fiul lui
Iefoni.
7. Din neamul lui Isahar, Ilaal fiul lui
Iosif.
8. Din neamul lui Efraim, Avsi fiul lui
Navi.
9. Din neamul lui Veniamin, Falti fiul lui
Rafu.
10. Din neamul lui Zavulon, Gudiil fiul
lui Sudi.
11. Din neamul lui Iosif din fiii lui
Manasi, Gadi fiul lui Susi.
12. Din neamul lui Dan, Amiil fiul lui
Gamali.
13. Din neamul lui Asir, Satur fiul lui
Mihail.
14. Din neamul lui Neftalim, Navi fiul lui
Savi.
15. Din neamul lui Gad, Gudiil fiul lui
Machi.
16. Acestea sunt numele b\rba]ilor, pe
 NUMERII
care i-a trimis Moisi ca s\ iscodeasc\
p\mântul, [i a numit Moisi pe Avsi fiul lui
Navi, Isus.
17. {i i-a trimis pe ei Moisi, s\ iscodeasc\
p\mântul Hanaanului, [i a zis c\tre ei>
18. Merge]i în pustia aceasta, [i v\ sui]i în
munte, [i vede]i ce p\mânt este, ce popor
locuie[te într-însul [i de este tare au slab,
de sunt mul]i au pu]ini.
19. {i cum este p\mântul în care [ed ei,
bun este sau r\u, [i cum sunt cet\]ile în
care locuiesc, cu ziduri sau f\r\ de ziduri.
20. {i cum este p\mântul, gras au sterp,
sunt într-însul p\duri au ba? Îndr\zni]i [i
lua]i din roadele p\mântului< [i era atunci
timpul când încep a se coace strugurii.
21. {i suindu-se ei au iscodit p\mântul de
la Pustia Sin, pân\ la Roov [i pân\ la
Emat.
22. {i mergând spre pustie, s-au dus pân\
la Hevron< [i acolo era Ahiman [i Sesei [i
Tolman rudele lui Enac, iar Hevronul cu
[apte ani s-a zidit mai înainte decât Tanin
al Eghipetului.
23. {i au venit pân\ la Valea Strugurului,
[i o iscodir\, [i au t\iat de acolo o vi]\ cu
un strugur pe dânsa, [i-l ridicar\ pe drugi,
[i din rodii, [i din smochine.
24. Locul acela l-au numit Valea
Strugurului, pentru strugurul care l-au
t\iat de acolo fiii lui Israil.
25. {i iscodind p\mântul, s-au întors de
acolo dup\ patruzeci de zile.
26. {i plecând, au venit la Moisi [i la
Aaron [i la toat\ adunarea fiilor lui Israil
la Kadis, în Pustia Faran, [i dând seam\
lor [i la toat\ adunarea, le-au ar\tat rodul
p\mântului.
27. {i le-au povestit lor zicând> fost-am în
p\mântul, în care ne-a]i trimis, p\mânt
care curge lapte [i miere, [i acesta este
182
rodul lui.
28. Numai c\ neamul, care locuie[te pe el
este îndr\zne], [i cet\]ile sunt tari [i mari
foarte, înc\ [i pe neamul lui Enac am
v\zut acolo.
29. În p\mântul cel dinspre miaz\zi
locuie[te Amalic< iar Heteul, Eveul,
Ievuseul [i Amoreul locuie[te în munte<
Hananeul locuie[te lâng\ mare [i lâng\
râul Iordanului.
30. Atunci Halev lini[ti poporul înaintea
lui Moisi, [i zise> nu, s\ ne suim [i s\
cuprindem ]ara, c\ ;i vom putea birui pe
ei.
31. Iar ceilal]i oameni, care s-au suit cu
dânsul, au zis> s\ nu ne suim, c\ nu vom
putea s\ ne suim la acel popor, c\ cu mult
este mai tare decât noi.
32. {i au hulit p\mântul, care l-au iscodit,
c\tre fiii lui Israil, zicând> p\mântul prin
care am trecut ca s\-l iscodim, este
p\mânt, care m\nânc\ pe cei ce locuiesc
pe dânsul, [i tot poporul pe care l-am
v\zut într-însul, sunt oameni foarte mari.
33. {i acolo am v\zut uria[i, [i noi eram
înaintea lor ca l\custele, a[a eram noi
înaintea lor.
CAP. 14.
Pedeapsa poporului pentru cârtire.
Atunci toat\ adunarea s-a ridicat cu
strigare, [i poporul a plâns toat\ noaptea
aceea.
2. {i a cârtit asupra lui Moisi [i asupra
lui Aaron to]i fiii lui Israil, [i a zis c\tre ei
toat\ adunarea> mai bine ar fi fost de am fi
murit în p\mântul Eghipetului, sau de am
muri în pustia aceasta!
3. Pentru ce ne aduce pe noi Domnul în
p\mântul acesta, s\ c\dem în r\zboi?
 NUMERII
Femeile noastre [i pruncii no[tri vor fi de
jaf. Acum dar mai bine este s\ ne
întoarcem în Eghipet.
4. {i a zis unul c\tre altul> s\ ne lu\m
c\petenie, [i s\ ne întoarcem în Eghipet.
5. Atunci Moisi [i Aaron c\zur\ pe fa]a
lor înaintea a toat\ adunarea fiilor lui
Israil.
6. Iar Isus al lui Navi [i Halev al lui
Iefoni dintre cei ce au iscodit p\mântul [i-
au rupt hainele sale.
7. {i au gr\it c\tre toat\ adunarea fiilor
lui Israil, zicând> p\mântul, care noi l-am
iscodit este bun foarte, foarte.
8. De ne va milui pe noi Domnul, [i ne
va b\ga în p\mântul acesta, [i-l va da
nou\, este p\mânt, care curge lapte [i
miere.
9. Ci s\ nu v\ împotrivi]i Domnului, nici
s\ v\ teme]i de poporul p\mântului, c\
mâncare nou\ va fi, c\ci le-a sosit ceasul<
iar cu noi Domnul este, nu v\ teme]i de ei.
10. Atunci toat\ adunarea a zis s\-i ucig\
pe ei cu pietre, dar slava Domnului s-a
ar\tat în nor peste cortul m\rturiei tuturor
fiilor lui Israil.
11. {i au zis Domnul c\tre Moisi> pân\
când m\ înt\rât\ poporul acesta? {i pân\
când nu crede mie pentru toate semnele,
care le-am f\cut întru ei?
12. Lovi-voiu pe ei cu moarte, [i-i voiu
pierde, [i te voiu face pe tine [i casa tat\lui
t\u neam mare, [i cu mult mai mult decât
acesta.
13. {i a zis Moisi c\tre Domnul> auzit-a
Eghipetul cum ai scos dintre ei pe poporul
acesta cu puterea ta.
14. Ci [i to]i cei ce locuiesc pe p\mântul
acesta au auzit, c\ tu e[ti Domn întru
poporul acesta. Doamne cel ce ochi la
ochi te ar\]i, [i norul t\u a st\tut deasupra
183
lor, [i în stâlp de nor tu mergi înaintea lor
ziua, [i în stâlp de foc noaptea.
15. De vei sf\râma pe poporul acesta ca
pe un om, vor zice neamurile, câte a auzit
numele t\u, gr\ind>
16. Pentru c\ nu poate Domnul s\ bage pe
poporul acesta în p\mântul, care s-au jurat
lor, pentru aceea i-au omorât pe ei în
pustie.
17. {i acum s\ se înal]e puterea ta
Doamne, precum ai gr\it, zicând>
18. Domnul este îndelung r\bd\tor [i mult
milostiv [i adev\rat, cel ce [terge
f\r\delegile [i nedrept\]ile [i p\catele, [i
cu cur\]ie nu va cur\]i pe cel vinovat, cel
ce izb\ve[te p\catele p\rin]ilor în fii pân\
la al treilea [i al patrulea neam.
19. Iart\ p\catul poporului acestuia dup\
mare mila ta, precum milostiv ai fost lor
din Eghipet pân\ acum.
20. {i au zis Domnul c\tre Moisi> milostiv
le sunt lor dup\ cuvântul t\u.
21. Ci viu sunt eu, [i viu este numele meu,
[i va umple slava Domnului tot p\mântul.
22. C\ to]i b\rba]ii ace[tia, care au v\zut
slava mea, [i semnele care le-am f\cut în
Eghipet [i în pustia aceasta, m-au ispitit
acum cu aceasta de zece ori, [i nu au
ascultat cuvântul meu.
23. Pentru aceea nu vor vedea p\mântul,
care m-am jurat p\rin]ilor lor, f\r\ numai
fiii lor, care sunt cu mine aici, care nu [tiu,
nici binele, nici r\ul, tot cel mai tân\r, care
nu pricepe, acestora voiu da p\mântul< iar
to]i cei ce m-au înt\râtat, nu-l vor vedea.
24. Iar pe robul meu Halev, pentru c\ a
fost alt duh întru el, [i a urmat mie, îl voiu
b\ga în p\mântul în care a fost, [i s\mân]a
lui va mo[teni pe el.
25. Iar Amalic [i Hananeul locuiesc în
vale, mâine v\ întoarce]i, [i purcede]i spre
 NUMERII
pustie pe calea M\rii Ro[ii.
26. {i au gr\it Domnul c\tre Moisi [i c\tre
Aaron, zicând>
27. Pân\ când aceast\ adunare rea, care
cârte[te înaintea mea, c\ci cârtirea fiilor
lui Israil, care au cârtit împotriva mea o
am auzit,
28. Spune lor> viu sunt eu zice Domnul,
cu adev\rat, precum a]i gr\it întru urechile
mele, a[a voiu face vou\.
29. În pustia aceasta vor c\dea oasele
voastre, [i tot num\rul vostru, [i cei
num\ra]i ai vo[tri de la dou\zeci de ani în
sus, câ]i au cârtit asupra mea.
30. Nu ve]i intra voi în p\mântul, peste
care mi-am tins mâna mea, ca s\ locui]i
voi pe dânsul, f\r\ numai Halev feciorul
lui Iefoni [i Isus al lui Navi.
31. Pruncii vo[tri, de care a]i zis c\ vor fi
de jaf, pe ace[tia îi voiu duce în p\mânt, [i
vor mo[teni p\mântul, de care voi v-a]i
ferit.
32. Iar oasele voastre vor r\mâne în pustia
aceasta.
33. Fiii vo[tri vor r\t\ci în pustie patruzeci
de ani, [i vor purta nelegiuirea voastr\,
pân\ ce se vor topi oasele voastre în
pustie.
34. Dup\ num\rul zilelor în câte a]i
iscodit p\mântul, patruzeci de zile, un an
pentru o zi ve]i purta p\catele voastre,
patruzeci de ani, [i ve]i cunoa[te iu]imea
mâniei mele.
35. Eu Domnul am gr\it vou\, a[a voiu
face acestei adun\ri rele, care s-a r\zvr\tit
asupra mea, în pustia aceasta se vor topi,
[i acolo vor muri.
36. Oamenii pe care i-a trimis Moisi s\
iscodeasc\ p\mântul, [i dup\ ce au venit,
au hulit p\mântul acela c\tre adunare,
spunând cuvinte rele de p\mânt.
184
37. Au murit oamenii cei ce au gr\it r\u
de p\mântul acela b\tu]i de Dumnezeu.
38. Iar Isus fiul lui Navi [i Halev fiul lui
Iefoni au tr\it dintre oamenii cei ce
merseser\ s\ iscodeasc\ p\mântul.
39. {i a gr\it Moisi cuvintele acestea c\tre
to]i fiii lui Israil, [i a plâns poporul foarte.
40. {i mânecând diminea]\ s-au suit pe
vârful muntelui, zicând> iat\ noi ne vom
sui la locul, care au zis Domnul, de[i am
p\c\tuit.
41. {i a zis Moisi> pentru ce c\lca]i voi
cuvântul Domnului? Nu va fi bine de voi.
42. Nu v\ sui]i, c\ nu este cu voi Domnul,
[i ve]i c\dea înaintea vr\jma[ilor vo[tri.
43. C\ Amalic [i Hananeul acolo este
înaintea voastr\, [i ve]i c\dea de sabie, de
vreme ce v-a]i împotrivit [i nu a]i ascultat
de Domnul, nici Domnul nu va fi cu voi.
44. {i trecând ei, s-au suit pe vârful
muntelui< iar sicriul legii Domnului [i
Moisi nu s-au urnit din tab\r\.
45. {i s-a pogorât Amalic [i Hananeul,
care [edeau în muntele acela, [i i-au b\tut
pe ei, [i-i m\cel\rir\ pân\ la Erma, [i s-au
întors la tab\r\.
CAP. 15.
Pedeapsa pentru c\lcarea Sâmbetei.
{i au gr\it Domnul c\tre Moisi, zicând>
2. Vorbe[te fiilor lui Israil, [i le spune>
dup\ ce ve]i intra în p\mântul în care ve]i
locui, pe care îl dau eu vou\.
3. Ve]i aduce Domnului jertfe din boi sau
din oi, ardere de tot, sau jertf\ de
f\g\duin]\ sau de bun\voie, sau la
s\rb\torile voastre, spre miros de bun\
mireasm\ Domnului.
4. Cel ce aduce darul s\u Domnului, va
aduce jertf\ de f\in\ curat\, a zecea parte
 NUMERII
a unui ifi, fr\mântat\ cu untdelemn a patra
parte a unui hin.
5. {i vin de turnare a patra parte a unui
hin ve]i aduce la arderea de tot sau la alt\
jertf\, la un miel ve]i face atâta aducere
spre miros de bun\ mireasm\ Domnului.
6. Iar la un berbec, când îl ve]i aduce pe
el pentru ardere de tot, sau pentru alt\
jertf\, ve]i face jertf\ de f\in\ curat\, dou\
zecimi amestecat\ cu untdelemn a treia
parte a unui hin.
7. {i vin la turnare a treia parte a unui hin
ve]i aduce întru miros de bun\ mireasm\
Domnului.
8. Iar de ve]i face din boi ardere de tot,
sau jertf\ de plinirea unei f\g\duin]e, sau
jertfa cea de mântuire Domnului,
9. Ve]i aduce la vi]el jertf\ de f\in\
curat\ trei zecimi fr\mântat\ cu jum\tate
de hin de untdelemn.
10. {i vin de turnare jum\tate de hin jertf\
întru miros de bun\ mireasm\ Domnului.
11. A[a ve]i face cu un vi]el, sau cu un
berbec, sau cu mielul din oi, sau din capre.
12. Dup\ num\rul jertfelor aduse, a[a ve]i
face pentru fiecare, acela[i num\r de jertfe
de f\in\ [i turnare.
13. Tot mo[teanul va face a[a, când va
aduce Domnului jertfe de acestea întru
miros de bun\ mireasm\.
14. Iar de va fi între voi vreun str\in, sau
vreun nemernic ar locui cu voi în
neamurile voastre, [i va aduce jertf\,
miros de bun\ mireasm\ Domnului,
precum face]i voi, a[a va face [i el. A[a va
face adunarea Domnului.
15. O lege va fi vou\ [i celor nemernici,
care [ed la voi, lege ve[nic\ întru
neamurile voastre, precum voi, a[a [i cel
nemernic va fi înaintea Domnului.
16. O lege [i o îndreptare va fi vou\ [i
185
celui nemernic, care [ade la voi.
17. {i au gr\it Domnul c\tre Moisi,
zicând>
18. Vorbe[te fiilor lui Israil, [i le spune>
dup\ ce ve]i sosi în p\mântul în care v\
voiu duce pe voi,
19. Când ve]i mânca din pâinile
p\mântului aceluia, ve]i aduce dar
Domnului> pârg\ din rodul grâului vostru,
20. {i din pâine ve]i aduce dar, ca [i darul
din arie.
21. A[a ve]i aduce> pâine [i pârga grâului
vostru, [i ve]i da dar Domnului întru
neamurile voastre.
22. Iar când ve]i p\c\tui [i nu ve]i face
toate poruncile acestea, care le-au gr\it
Domnul c\tre Moisi,
23. Dup\ cum au poruncit Domnul vou\
prin Moisi, din ziua în care au poruncit
Domnul c\tre voi, [i mai departe întru
neamurile voastre.
24. {i va fi, de se va face ceva f\r\ de voie
[i f\r\ [tiin]a adun\rii, va aduce toat\
adunarea un vi]el curat din vaci ardere de
tot, întru miros cu bun\ mireasm\
Domnului< cu jertfa acestuia [i turnarea
lui dup\ rânduiala lui, [i un ]ap din capre
pentru p\cat.
25. {i se va ruga preotul pentru toat\
adunarea fiilor lui Israil, [i se va ierta lor,
c\ f\r\ de voie au f\cut, [i ei vor aduce
darul Domnului jertf\ pentru p\catul lor
cel s\vâr[it f\r\ de voia lor înaintea
Domnului,
26. {i se va ierta la toat\ adunarea fiilor
lui Israil [i celui nemernic, care [ade la
voi, pentru c\ tot poporul a gre[it f\r\ de
voie.
27. Iar dac\ un om de va p\c\tui f\r\ de
voie, va aduce o capr\ de un an jertf\
pentru p\cat.
 NUMERII
28. {i se va ruga preotul pentru cel ce a
p\c\tuit f\r\ de voie înaintea Domnului< [i
rugându-se pentru el, se va ierta lui.
29. Celui mo[tean întru fiii lui Israil, [i
celui nemernic, care [ade întru ei, o lege
va fi lor, ori pentru cine va p\c\tui f\r\ de
voie.
30. Iar cel ce va p\c\tui din trufie, ori
dintre mo[teni, ori dintre nemernici,
acesta pe Dumnezeu defaim\, sufletul
acela va pieri din poporul s\u.
31. C\ cuvântul Domnului a nesocotit, [i
poruncile lui le-a c\lcat, negre[it va pieri
sufletul acesta [i p\catul lui cu dânsul.
32. {i fiind fiii lui Israil în pustie, au aflat
pe un om adunând lemne în ziua
Sâmbetei.
33. {i cei ce l-au aflat adunând lemne, l-
au adus pe el la Moisi [i la Aaron [i la
toat\ adunarea fiilor lui Israil.
34. {i l-au pus pe el în temni]\, pentru c\
nu hot\râser\ ce vor face lui.
35. {i au gr\it Domnul c\tre Moisi,
zicând> cu moarte s\ se omoare omul
acela, s\-l ucide]i cu pietre toat\ adunarea,
afar\ de tab\r\.
36. {i l-a scos pe el toat\ adunarea afar\
de tab\r\, [i l-a ucis toat\ adunarea cu
pietre afar\ de tab\r\, [i a murit< dup\ cum
au poruncit Domnul lui Moisi.
37. {i au gr\it Domnul c\tre Moisi,
zicând>
38. Vorbe[te fiilor lui Israil, [i le spune,
s\-[i fac\ ciucuri pe marginile hainelor
sale întru neamurile sale, [i peste ciucurii
marginilor s\ pun\ împletitur\ vân\t\.
39. {i s\ fie pe chenaruri, ca v\zându-le
pe ele, s\ v\ aduce]i aminte de toate
poruncile Domnului, [i s\ le face]i pe ele,
[i s\ nu v\ mai abate]i dup\ cugetele
voastre, [i dup\ ochii vo[tri, dup\ care
186
luându-v\ curvi]i.
40. S\ v\ aduce]i aminte, [i s\ face]i toate
poruncile mele, [i s\ fi]i sfin]i
Dumnezeului vostru.
41. Eu Domnul Dumnezeul vostru, cel ce
v-am scos pe voi din p\mântul
Eghipetului, ca s\ v\ fiu vou\ Dumnezeu<
eu Domnul Dumnezeul vostru.
CAP. 16.
Pedeapsa r\zvr\titorilor.
Gr\it-a Kore feciorul lui Isaar, fiul lui
Kaat, fiul lui Levi, cu Datan [i Aviron
feciorii lui Eliav, [i cu Avnan feciorul lui
Falet fiii lui Ruvin.
2. {i s-au sculat împotriva lui Moisi, cu
dou\ sute [i cincizeci de oameni din fiii lui
Israil, c\peteniile adun\rii, ale[ii sfatului,
[i b\rba]i vesti]i.
3. S-au adunat asupra lui Moisi [i a lui
Aaron, [i au zis c\tre ei> destul este vou\,
c\ întreaga adunare cu to]ii sunt sfin]i, [i
Domnul este întru ei, pentru ce v\ ridica]i
peste adunarea Domnului?
4. {i auzind Moisi a c\zut pe fa]\,
5. {i a gr\it c\tre Kore [i c\tre toat\
ceata lui, zicând> socotit-au, [i au
cunoscut Dumnezeu pe cei ce sunt ai lui,
[i pe cei sfin]i, [i i-au apropiat la sine< iar
pe cei ce nu i-au ales lui[i nu i-au apropiat
la sine.
6. Aceasta s\ face]i> lua]i-v\ voi în[iv\
c\delni]e, Kore [i toat\ ceata.
7. {i pune]i în ele foc, [i arunca]i în ele
t\mâie înaintea Domnului mâine, [i
b\rbatul pe care va alege Domnul, acesta
va fi sfânt, ajung\ vou\ fiii lui Levi.
8. {i a zis Moisi c\tre Kore> asculta]i-m\
pe mine fiii lui Levi.
9. Au pu]in este vou\, c\ v-au desp\r]it
 NUMERII
pe voi Dumnezeul lui Israil de la adunarea
lui Israil, [i v-a apropiat c\tre sine[i s\
sluji]i slujbele cortului Domnului, [i s\
sta]i înaintea cortului, s\ sluji]i lui.
10. {i te-au apropiat pe tine, [i pe to]i
fra]ii t\i fiii lui Levi cu tine, [i înc\ mai
vre]i [i a preo]i?
11. A[a tu cu toat\ ceata cea adunat\
împotriv\ lui Dumnezeu, [i ce este Aaron
de cârti]i asupra lui.
12. {i a trimis Moisi s\ cheme pe Datan [i
pe Aviron feciorii lui Eliav< iar ei au zis>
nu ne vom duce.
13. Au pu]in este aceasta, c\ ne-ai suit în
p\mânt, care curge lapte [i miere, ca s\ ne
omori în pustie, vrei înc\ s\ st\pâne[ti
peste noi?
14. Ne-ai dus tu în p\mântul care curge
lapte [i miere, [i ne-ai dat mo[ie de holde
[i de vii? Vrei s\ sco]i ochii oamenilor
acestora? Nu ne vom sui,
15. {i s-a mâniat Moisi foarte, [i a zis
c\tre Domnul> nu c\uta spre jertfa lor<
nimic de al lor nu am poftit, [i pe nimeni
dintre ei nu am asuprit.
16. {i a zis Moisi c\tre Kore> sfin]e[te
ceata ta, [i fi]i gata mâine înaintea
Domnului, tu cu ai t\i, [i Aaron.
17. {i lua]i fiecare c\delni]a sa, [i pune]i
într-însele t\mâie, [i aduce]i înaintea
Domnului fiecare c\delni]a sa, dou\ sute
[i cincizeci de c\delni]e, tu [i Aaron,
fiecare cu c\delni]a sa.
18. {i a luat fiecare c\delni]a sa, [i a pus
într-însele foc, [i peste el t\mâie,
19. {i au st\tut la u[a cortului m\rturiei
Moisi [i Aaron< iar Kore a strâns asupra
lor toat\ ceata sa la u[a cortului m\rturiei,
[i s-a ar\tat slava Domnului la toat\
adunarea.
20. {i au gr\it Domnul c\tre Moisi [i c\tre
187
Aaron, zicând>
21. Osebi]i-v\ fiecare de adunarea
aceasta, c\ îi voiu topi pe ei odat\.
22. {i au c\zut pe fe]ele sale, [i au zis>
Dumnezeule, Dumnezeul duhurilor [i a tot
trupul< de a p\c\tuit un om, au peste toat\
adunarea va fi mânia Domnului?
23. {i au gr\it Domnul c\tre Moisi,
zicând>
24. Vorbe[te adun\rii [i îi spune> feri]i-v\
de primprejurul cetei lui Kore [i Datan [i
Aviron.
25. {i s-a sculat Moisi, [i a mers la Datan
[i la Aviron, [i împreun\ cu el au mers to]i
b\trânii lui Israil.
26. {i a gr\it c\tre adunare, zicând>
dep\rta]i-v\ de la corturile acestor oameni
neîn]eleg\tori< de nimic ce este al lor s\ nu
v\ atinge]i, ca s\ nu pieri]i împreun\ cu ei
în p\catul lor.
27. {i s-au dep\rtat de primprejurul
cortului lui Kore [i Datan [i Aviron< iar
Datan [i Aviron au ie[it [i au st\tut la u[ile
corturilor sale, cu femeile, pruncii [i
lucrurile lor.
28. {i a zis Moisi> într-aceasta ve]i
cunoa[te, c\ Domnul m-au trimis pe mine
ca s\ fac toate lucrurile acestea, c\ nu de
la mine le fac.
29. De vor muri ace[tia cum mor to]i
oamenii, [i de va fi certarea lor ca certarea
tuturor oamenilor, nu Domnul m-au trimis
pe mine.
30. Ci întru pr\pastie va ar\ta Domnul, [i
deschizând p\mântul gura sa, va înghi]i pe
ei cu casele lor, corturile lor, [i toate câte
sunt ale lor, de vii se vor pogorî în Iad< [i
ve]i cunoa[te, c\ oamenii ace[tia au
mâniat pe Domnul.
31. Iar dup\ ce a încetat a gr\i toate
cuvintele acestea, s-a cr\pat p\mântul sub
 NUMERII
picioarele lor.
32. {i s-a deschis p\mântul, [i i-a înghi]it
pe ei cu casele lor, [i pe to]i oamenii care
erau cu Kore, [i cu vitele lor.
33. {i s-au pogorât ei [i toate ale lor de vii
în Iad, [i i-a acoperit pe ei p\mântul, [i au
pierit din mijlocul adun\rii.
34. {i tot Israilul, [i cei dimprejurul lor au
fugit de glasul lor, zicând> s\ nu ne înghit\
[i pe noi p\mântul.
35. {i foc a ie[it de la Domnul, [i a mistuit
pe cei dou\ sute [i cincizeci de b\rba]i
care au t\mâiat.
36. {i au zis Domnul c\tre Moisi [i c\tre
Eleazar fiul lui Aaron Preotul>
37. Lua]i c\delni]ele cele de aram\ din
mijlocul celor ar[i< iar focul cel str\in s\-l
risipi]i acolo, c\ s-au sfin]it c\delni]ele
p\c\to[ilor acestora în sufletele lor.
38. {i le f\ pe ele table b\tute împrejurul
jertfelnicului, c\ s-au adus înaintea
Domnului, [i s-au sfin]it, [i s-au f\cut spre
semn fiilor lui Israil.
39. {i a luat Eleazar fiul lui Aaron Preotul
c\delni]ele cele de aram\, câte au adus cei
ar[i.
40. {i le-a pus pe ele la jertfelnic
pomenire fiilor lui Israil, ca nimeni de alt
neam care nu este din s\mân]a lui Aaron,
s\ nu se apropie s\ t\mâieze înaintea
Domnului, [i s\ nu fie ca Kore [i ca ceata
lui, dup\ cum au gr\it Domnul prin Moisi.
41. {i a cârtit toat\ adunarea fiilor lui
Israil a doua zi asupra lui Moisi [i asupra
lui Aaron, zicând> voi a]i omorât norodul
Domnului.
42. {i a fost, când adunarea înv\luia pe
Moisi [i pe Aaron, s-a pornit asupra
cortului m\rturiei< iar pe cort l-a acoperit
norul, [i s-a ar\tat slava Domnului.
43. {i Moisi [i Aaron venir\ în fa]a
188
cortului m\rturiei.
44. {i au gr\it Domnul c\tre Moisi [i c\tre
Aaron, zicând>
45. Osebi]i-v\ din mijlocul adun\rii
acesteia, c\ voiu istovi pe ei deodat\, [i ei
au c\zut pe fa]a sa.
46. {i a zis Moisi c\tre Aaron> ia c\delni]a
[i pune într-însa foc de la jertfelnic, [i
arunc\ peste el t\mâie, [i mergi degrab\ în
tab\r\ [i te roag\ pentru ei, c\ a ie[it
mânie de la fa]a Domnului, [i a început a
pierde pe popor.
47. {i a luat Aaron, precum Moisi i-a zis
lui< [i a alergat la adunare, [i iat\ se
începuse pierderea în popor< a pus t\mâie
[i s-a rugat pentru popor.
48. {i a st\tut în mijlocul celor mor]i [i
celor vii, [i a încetat pierderea.
49. {i au fost cei mor]i care au murit întru
acea pierdere, paisprezece mii [i [apte
sute, afar\ de cei ce au murit pentru Kore.
50. {i s-a întors Aaron la Moisi la u[a
cortului m\rturiei, [i a încetat pierderea.
CAP. 17.
Adeverirea preo]iei lui Aaron.
{i au gr\it Domnul c\tre Moisi, zicând>
2. Vorbe[te fiilor lui Israil [i ia de la ei
toiag, toiag de la to]i mai marii lor dup\
casele familiilor lor, dou\sprezece toiege,
[i numele fiec\ruia scrie-l pe toiagul lui.
3. {i numele lui Aaron scrie-l pe toiagul
lui Levi, c\ un toiag este, dup\ neamul
casei p\rin]ilor lor vor da.
4. {i le vei pune pe ele în cortul m\rturiei
în preajma sicriului m\rturiei, de unde
voiu gr\i c\tre tine.
5. {i omul pe care voiu alege, toiagul lui
va odr\sli, [i voiu abate de la tine cârtirea
fiilor lui Israil, ce cârtesc ei asupra
 NUMERII
voastr\.
6. {i a gr\it Moisi fiilor lui Israil, [i to]i
mai marii lor i-au dat lui toiag, pentru
fiecare mai mare un toiag, dup\ casele
p\rin]ilor lor dou\sprezece toiege, [i
toiagul lui Aaron era între toiegele lor.
7. {i a pus Moisi toiegele înaintea
Domnului în cortul m\rturiei.
8. {i a fost a doua zi au intrat Moisi [i
Aaron în cortul m\rturiei, [i iat\ odr\slise
toiagul lui Aaron pentru casa lui Levi [i a
dat odrasl\, [i a înflorit flori, [i a f\cut
nuci.
9. {i a scos Moisi toate toiegele de la fa]a
Domnului la to]i fiii lui Israil, [i au v\zut,
[i a luat fiecare toiagul s\u.
10. {i au zis Domnul c\tre Moisi> pune
toiagul lui Aaron înaintea m\rturiilor,
întru semn de socotin]\ fiilor celor
neascult\tori, ca s\ înceteze a cârti asupra
mea, [i s\ nu moar\.
11. {i au f\cut Moisi [i Aaron dup\ cum
au poruncit Domnul lui Moisi, a[a au
f\cut.
12. {i au gr\it fiii lui Israil c\tre Moisi,
zicând> iat\ ne-am topit, am pierit, ne-am
potopit.
13. Tot cel ce se atinge de cortul
Domnului va muri, pân\ în sfâr[it vom
muri.
CAP. 18.
Slujba [i veniturile preo]ilor [i
Levi]ilor.
Gr\it-au Domnul c\tre Aaron, zicând> tu [i
feciorii t\i, [i casa tat\lui t\u cu tine ve]i
purta p\catele cele împotriva lor, tu [i
feciorii t\i ve]i purta p\catele preo]iei
voastre.
2. {i pe fra]ii t\i, neamul lui Levi,
189
poporul tat\lui t\u, apropie-l de tine, [i s\
se adauge lâng\ tine, [i s\ slujeasc\ ]ie, tu
[i fiii t\i împreun\ cu tine înaintea cortului
m\rturiei.
3. {i vor p\zi cele rânduite de tine [i
slujbele cortului, numai de vasele cele
sfinte [i de jertfelnic nu se vor apropia ca
s\ nu moar\, nici ace[tia, nici voi.
4. Ei vor fi lâng\ tine, [i vor fi rândui]i a
p\zi cortul m\rturiei în toate slujbele
cortului< cel de alt neam nu se va apropia
de tine.
5. {i ve]i p\zi rânduielile celor sfinte, [i
slujbele jertfelnicului, [i nu va mai veni
mânie asupra fiilor lui Israil.
6. Eu am luat pe fra]ii vo[tri, pe Levi]i,
dintre fiii lui Israil dar afierosit Domnului,
s\ s\vâr[easc\ slujbele cortului m\rturiei.
7. {i tu [i feciorii t\i cu tine p\zi]i preo]ia
voastr\ dup\ toat\ rânduiala jertfelnicului,
[i a celor dinl\untrul catapetesmei, [i
s\vâr[i]i slujbele darului preo]iei voastre<
iar cel de alt neam care se va apropia, va
muri.
8. {i au gr\it Domnul c\tre Aaron> iat\
eu am dat în seama voastr\ pârgile mele
din toate cele sfin]ite mie de la fiii lui
Israil, ]ie am dat acestea pentru cinul t\u,
[i fiilor t\i dup\ tine, lege ve[nic\.
9. Acestea s\ fie vou\ din cele
preasfinte> din aduceri, din toate darurile
lor, [i din toate jertfele lor, [i din toate cele
ce aduc pentru gre[eala lor, [i din toate
cele ce aduc pentru p\catele lor, câte dau
ei mie din toate cele sfinte, ale tale vor fi
[i ale fiilor t\i.
10. În locul cel preasfânt le ve]i mânca pe
ele, numai b\rba]ii le vor mânca, tu cu fiii
t\i, sfinte vor fi ]ie.
11. {i ve]i mai avea parte> din pârga
darurilor, din toate cele ce aduc fiii lui
 NUMERII
Israil, ]ie am dat acestea [i feciorilor t\i [i
fetelor tale împreun\ cu tine, lege ve[nic\,
tot cel curat în casa ta va mânca acestea.
12. Toat\ pârga untului de lemn [i toat\
pârga vinului [i pârga grâului, câte dintr-
acestea se va da Domnului, ]ie le-am dat
pe ele.
13. Cele întâi n\scute toate, câte sunt în
p\mântul lor, care vor aduce Domnului,
ale tale vor fi, tot cel curat în casa ta le va
mânca pe ele.
14. Tot darul ce fiii lui Israil vor afierosi
mie, al t\u va fi.
15. {i tot ce deschide pântecele din tot
trupul, ce aduc ei Domnului de la om pân\
la dobitoc, al t\u va fi< iar cele întâi
n\scute ale oamenilor s\ se r\scumpere, [i
cele întâi n\scute ale dobitoacelor celor
necurate ve]i face s\ se r\scumpere.
16. {i pre]ul celui ce se r\scump\r\ dup\
o lun\ de la na[tere, cinci sicli, dup\ siclul
cel sfânt, dou\zeci de bani sunt.
17. Iar cele întâi n\scute ale vacilor, [i
cele întâi n\scute ale oilor, [i cele întâi
n\scute ale caprelor, s\ nu face]i s\ le
r\scumpere, sfinte sunt< sângele lor vei
turna peste jertfelnic, [i seul vei aduce
jertf\ întru miros de bun\ mireasm\
Domnului.
18. Carnea lor va fi a ta, ca [i pieptul
punerii înainte, [i armul cel drept, ale tale
vor fi.
19. Toate darurile din cele sfinte câte vor
aduce fiii lui Israil Domnului, le-am dat
]ie [i fiilor t\i [i fetelor tale cu tine, lege
ve[nic\, leg\tur\ de sare, ve[nic\, este
înaintea Domnului, ]ie, [i semin]ei tale
dup\ tine.
20. {i au gr\it Domnul c\tre Aaron> în
p\mântul lor s\ nu ai mo[tenire, nici parte
de mo[ie s\ nu ai între dân[ii< eu sunt
190
partea ta [i mo[tenirea ta între fiii lui
Israil.
21. {i fiilor lui Levi iat\ le-am dat toat\
zeciuiala în Israil ca parte pentru slujbele
lor, care slujbe le s\vâr[esc ei în cortul
m\rturiei.
22. {i mai mult nu vor veni fiii lui Israil în
cortul m\rturiei, ca s\ nu caz\ în p\cat
aduc\tor de moarte.
23. Numai Levi]ii vor s\vâr[i slujba
cortului m\rturiei< [i vor purta p\catele,
lege ve[nic\ întru neamurile lor< între fiii
lui Israil nu vor mo[teni mo[ie.
24. C\ zeciuielile fiilor lui Israil care vor
aduce Domnului dar, le-am dat Levi]ilor
ca parte, pentru aceea am zis lor> între fiii
lui Israil nu vor mo[teni mo[ie.
25. {i au gr\it Domnul c\tre Moisi,
zicând>
26. Levi]ilor vei vorbi [i le vei spune>
când ve]i lua de la fiii lui Israil zeciuiala,
care am dat vou\ de la ei ca parte, atunci
din zeciuiala aceea ve]i aduce zeciuial\
Domnului.
27. {i se vor socoti vou\ aducerile
voastre, ca grâul de la arie, [i ca aducerea
de la teasc.
28. A[a ve]i aduce [i voi prinosuri
Domnului, din toate zeciuielile voastre,
câte ve]i lua de la fiii lui Israil, [i ve]i da
dintr-însele prinos Domnului, lui Aaron
Preotului.
29. Din toate cele ce se dau vou\, s\
aduce]i prinos Domnului, [i din toat\
pârga, cele sfin]ite dintr-însa.
30. {i ve]i zice c\tre ei> când ve]i aduce
pârg\ dintr-însa, atunci se va socoti
Levi]ilor ca roada de la arie, [i ca aducerea
de la teasc.
31. {i o ve]i mânca pe dânsa în tot locul,
voi [i fiii vo[tri [i casele voastre, c\
 NUMERII
aceasta este plata voastr\ pentru slujbele
voastre cele din cortul m\rturiei.
32. {i nu ve]i avea pentru aceasta p\cat
aducând pârg\ dintr-însa, nici ve]i spurca
cele sfinte ale fiilor lui Israil [i s\ muri]i.
CAP. 19.
Cenu[a vacii ro[ii [i apa cur\]irii.
Gr\it-au Domnul c\tre Moisi [i c\tre
Aaron, zicând>
2. Aceasta este legea, care o au dat
Domnul, zicând> vorbe[te fiilor lui Israil,
s\-]i aduc\ o juninc\ ro[ie curat\, f\r\ de
nici o meteahn\, [i care nu a fost la jug.
3. {i o vei da lui Eleazar Preotul, [i o vor
scoate afar\ de tab\r\ în loc curat, [i o vor
junghia înaintea lui.
4. {i va lua Eleazar Preotul din sângele
ei, [i va stropi în fa]a cortului m\rturiei din
sângele ei de [apte ori.
5. {i o vor arde de tot înaintea lui> pielea
ei, carnea, sângele, cu baliga ei se vor arde
de tot.
6. {i luând preotul lemn de chedru [i
isop [i tort de lân\ ro[ie, le va arunca
deasupra junincii pe foc.
7. Apoi sp\lând hainele sale preotul, [i
sc\ldând trupul s\u cu ap\, va intra în
tab\r\, [i necurat va fi preotul pân\ seara.
8. Iar cel ce o a ars pe ea va sp\la hainele
sale, [i va sc\lda trupul s\u cu ap\, [i
necurat va fi pân\ seara.
9. {i un om curat va strânge cenu[a
junincii, [i o va pune afar\ de tab\r\ în loc
curat, [i se va p\stra pentru adunarea fiilor
lui Israil spre paz\, ap\ de stropire,
cur\]ire este.
10. {i cel ce a adunat cenu[a vacii, va
sp\la hainele sale, [i necurat va fi pân\
seara, [i va fi fiilor lui Israil [i
191
nemernicilor care locuiesc între voi, lege
ve[nic\.
11. Cel ce se atinge de vreun om mort
oarecare, necurat va fi [apte zile.
12. Acesta se va cur\]i în ziua a treia [i în
ziua a [aptea, [i curat va fi< iar de nu se va
cur\]i în ziua a treia, necurat va fi în ziua
a [aptea.
13. Tot cel ce se va atinge de vreun om
mort oarecare [i nu se va cur\]i, cortul
Domnului a pâng\rit< pentru aceea va pieri
sufletul acela din Israil, c\ apa stropirii nu
s-a stropit peste el, necurat este, c\
necur\]ia lui într-însul este.
14. {i aceasta este legea> de va muri vreun
om în cas\, tot cel ce intr\ în cas\, [i câte
sunt în cas\ necurate vor fi [apte zile.
15. {i tot vasul deschis, care nu are capac
nici leg\tur\ deasupra, necurat este.
16. Tot cel ce se va atinge pe câmp de
vreun om ucis cu sabia, sau de vreun mort,
sau de os omenesc, sau de mormânt, [apte
zile necurat va fi.
17. {i vor lua pentru cel necurat din
cenu[a cea ars\ a cur\]irii, [i vor turna
peste ap\ vie într-un vas.
18. Un b\rbat curat luând isop, va ;nmuia
în ap\, [i va stropi casa, vasele, oamenii
câ]i vor fi acolo, [i pe cel ce s-a atins de os
omenesc, sau de cel ucis cu sabia, sau de
cel mort, sau de mormânt.
19. Omul cel curat va stropi pe cel necurat
în ziua a treia [i în ziua a [aptea< [i se va
cur\]i în ziua a [aptea, [i va sp\la hainele
sale, [i va sc\lda trupul s\u cu ap\, [i
necurat va fi pân\ seara.
20. Iar omul care se va pâng\ri [i nu se va
cur\]i, va pieri sufletul acela din mijlocul
adun\rii, c\ sfintele Domnului a spurcat,
[i pentru c\ ap\ de stropire nu s-a stropit
peste dânsul, necurat este.
 NUMERII
21. {i va fi vou\ lege ve[nic\, [i cel ce
strope[te cu ap\ de stropire, va sp\la
hainele sale< iar cel ce se atinge de apa
stropirii, necurat va fi pân\ seara.
22. {i tot ori de ce se va atinge cel necurat,
necurat va fi, [i tot cel atins, necurat va fi
pân\ seara.
CAP. 20.
Apa din piatr\. Moartea Mariamei [i a
lui Aaron.
{i au venit fiii lui Israil cu toat\ adunarea
în Pustia Sin în luna cea dint=i, [i a r\mas
poporul în Kadis, [i a murit acolo Mariam,
[i s-a îngropat acolo.
2. {i nu avea ap\ adunarea, [i s-a adunat
la Moisi [i Aaron.
3. {i blestema poporul pe Moisi, zicând>
o! C\ de am fi pierit când au pierit fra]ii
no[tri înaintea Domnului.
4. Pentru ce a]i suit adunarea Domnului
în pustia aceasta, ca s\ ne omorâ]i pe noi,
[i vitele noastre?
5. Pentru ce ne-a]i scos pe noi din
Eghipet ca s\ venim la acest loc r\u, în
care nu se seam\n\ [i nu se afl\ nici
smochini, nici vii, nici rodii, nici ap\ de
b\ut.
6. {i au venit Moisi [i Aaron dinaintea
adun\rii la u[a cortului m\rturiei, [i au
c\zut pe fa]a lor, [i s-a ar\tat slava
Domnului c\tre dân[ii.
7. {i au gr\it Domnul c\tre Moisi,
zicând>
8. Ia toiagul t\u, [i cheam\ adunarea, tu
[i Aaron fratele t\u, [i gr\i]i c\tre piatr\
înaintea lor, [i va da apele sale, [i ve]i
scoate ap\ din piatr\, [i ve]i ad\pa
adunarea [i dobitoacele lor.
9. {i a luat Moisi toiagul dinaintea
192
Domnului, dup\ cum au poruncit Domnul.
10. {i au chemat Moisi [i Aaron adunarea
înaintea pietrei, [i a zis c\tre ei> asculta]i-
m\ cei neascult\tori, au din piatra aceasta
voiu scoate vou\ ap\?
11. {i ridicând Moisi mâna sa, a lovit
piatra cu toiagul de dou\ ori, [i a ie[it ap\
mult\, [i au b\ut adunarea [i dobitoacele
lor.
12. Iar Domnul au zis c\tre Moisi [i c\tre
Aaron> pentru c\ nu a]i crezut s\ m\
sfin]i]i înaintea fiilor lui Israil, pentru
aceea nu ve]i b\ga voi adunarea aceasta în
p\mântul care l-am dat lor.
13. Aceasta este apa pricirii, c\ s-au certat
fiii lui Israil înaintea Domnului, [i el s-au
sfin]it întru dân[ii.
14. {i a trimis Moisi soli din Kadis la
împ\ratul Edom, zicând> acestea zice
fratele t\u Israil> tu [tii toat\ osteneala ce
am avut noi.
15. Cum s-au pogorât p\rin]ii no[tri în
Eghipet, [i au nemernicit în Eghipet zile
multe, [i ne-au chinuit pe noi Eghiptenii,
[i pe p\rin]ii no[tri.
16. {i am strigat c\tre Domnul, [i Domnul
au auzit glasul nostru, [i trimi]ând :nger
ne-au scos pe noi din Eghipet, [i acum
suntem în Kadis cetatea de lâng\ hotarele
tale.
17. S\ trecem prin p\mântul t\u, nu vom
trece prin ]arini, nici prin vii, nici vom bea
ap\ din fântâna ta, pe drumul mare vom
merge, nu ne vom abate la dreapta, nici la
st=nga, pân\ vom trece hotarele tale.
18. Iar Edom a zis> nu ve]i trece prin
p\mântul meu< iar de nu, cu r\zboi voiu
ie[i înaintea ta.
19. Zis-au lui fiii lui Israil> s\ trecem pe
lâng\ munte, iar de vom bea din apa ta eu,
[i vitele mele, vom pl\ti ]ie< lucru mic este
 NUMERII
s\ trecem pe lâng\ munte.
20. Iar el a r\spuns> nu vei trece prin
p\mântul meu, [i a ie[it Edom înaintea lui
cu gloat\ mare [i cu mân\ tare.
21. {i nevrând Edom s\ lase pe Israil s\
treac\ prin hotarele sale, [i s-a ab\tut Israil
de la dânsul.
22. {i s-au ridicat din Kadis, [i au mers
fiii lui Israil toat\ adunarea în Muntele Or.
23. {i au gr\it Domnul c\tre Moisi [i c\tre
Aaron în Muntele Or la hotarele
p\mântului lui Edom, zicând>
24. S\ se adauge Aaron la poporul s\u, c\
nu ve]i intra în p\mântul care l-am dat
fiilor lui Israil mo[tenire, pentru c\ m-a]i
înt\râtat pe mine la apa pricirii.
25. Ia pe Aaron fratele t\u [i pe Eleazar
feciorul lui, [i-i suie pe ei în Muntele Or
înaintea a toat\ adunarea.
26. {i dezbrac\ pe Aaron de ve[minte [i
îmbrac\ pe Eleazar feciorul lui, [i Aaron
se va ad\uga, [i va muri acolo.
27. {i a f\cut Moisi dup\ cum i-au
poruncit Domnul, [i i-a suit pe ei în
Muntele Or înaintea a toat\ adunarea.
28. {i a dezbr\cat Moisi pe Aaron de
ve[minte [i a îmbr\cat cu ele pe Eleazar
feciorul lui, [i a murit Aaron acolo în
vârful muntelui, [i s-au pogorât Moisi [i
Eleazar din munte.
29. {i a v\zut toat\ adunarea, c\ a murit
Aaron, [i a plâns pe Aaron treizeci de zile
toat\ casa lui Israil.
CAP. 21.
{arpele de aram\.
{i a auzit Hananeul împ\ratul Aradului cel
ce locuia c\tre pustie, c\ a venit Israil pe
calea Atarin, [i s-a r\zboit asupra lui
Israil, [i a robit din ei robime.
193
2. {i a f\cut Israil f\g\duin]\ Domnului,
[i a zis> de îmi vei da pe poporul acesta
sub mâna mea, voiu aduce pe el dar [i
cet\]ile lui.
3. {i au ascultat Domnul glasul lui Israil,
[i au dat pe Hananeu sub mâna lui, [i l-a
adus dar pe el [i cet\]ile lui, [i a chemat
numele locului aceluia> dar adus.
4. {i purcezând din Muntele Or, pe calea
cea dinspre Marea Ro[ie, a înconjurat
p\mântul lui Edom, [i s-a împu]inat cu
sufletul poporul pe cale.
5. {i cârtea poporul asupra lui
Dumnezeu [i asupra lui Moisi, zicând>
c\ci ne-ai scos pe noi din Eghipet, ca s\ ne
omori în pustie? C\ nu este nici pâine nici
ap\, [i sufletul nostru s-a urât cu aceast\
pâine de[art\.
6. {i au trimis Domnul în popor [erpi
omorâtori, [i mu[ca pe popor, [i a murit
popor mult din fiii lui Israil.
7. {i mergând poporul la Moisi a zis> am
p\c\tuit c\ am gr\it r\u asupra Domnului
[i asupra ta, roag\-te dar c\tre Domnul, ca
s\ ia de la noi [arpele< [i s-a rugat Moisi
c\tre Domnul pentru popor.
8. {i au zis Domnul c\tre Moisi> f\ ]ie
[arpe de aram\, [i-l pune un semn, [i va fi
de va mu[ca [arpele pe om, tot cel mu[cat
v\zându-l pe el, va tr\i.
9. {i a f\cut Moisi [arpe de aram\, [i l-a
pus pe el un semn, [i când mu[ca [arpele
pe om, se uita la [arpele cel de aram\ [i
tr\ia.
10. {i s-au ridicat fiii lui Israil [i au
t\b\rât în Ovot.
11. {i ridicându-se din Ovot, au t\b\r=t în
Ahalghe, dincolo ;n pustia care este
dinspre fa]a lui Moav, spre r\s\ritul
soarelui.
12. {i de acolo s-au sculat [i au t\b\rât în
 NUMERII
Valea Zared.
13. {i de acolo ridicându-se, au t\b\rât
dincolo de Arnon în pustia ceea ce este
afar\ de hotarele Amoreilor, c\ Arnon este
în hotarele lui Moav, între Moav [i între
Amoreu.
14. Pentru aceea se zice în cartea, r\zboiul
Domnului> pe Zoov l-au secat, [i
repejunile lui Arnon.
15. Iar repejunile le-au f\cut l\ca[ lui Ir, [i
se al\tur\ cu hotarele lui Moav.
16. {i de acolo la fântân\. Aceasta este
fântâna, pentru care au zis Domnul c\tre
Moisi> adun\ poporul, [i le voiu da lor ap\
s\ bea.
17. Atunci Israil a cântat cântarea aceasta>
l\uda]i fântâna, cânta]i-i, r\spunzând unii
altora.
18. Fântân\ o au s\pat pe ea c\peteniile,
cioplitu-o-au pe ea împ\ra]ii neamurilor
întru împ\r\]ia lor st\pânind ei.
19. {i de la fântân\ la Mantanain, [i de la
Mantanain la Naaliil, [i de la Naaliil la
Vamot.
20. {i de la Vamot la Napin care este în
câmpul lui Moav, de la vârful celui cioplit,
care caut\ spre fa]a pustiei.
21. {i a trimis Moisi soli la Sion împ\ratul
Amoreilor cu cuvinte de pace, zicând>
22. Vom trece prin p\mântul t\u, pe cale
vom merge, nu ne vom abate nici în ]arin\,
nici în vie, nici vom bea ap\ din fântâna
ta, pe calea împ\r\teasc\ vom merge, pân\
ce vom trece hotarele tale.
23. Dar Sion nu a l\sat pe Israil s\ treac\
prin hotarele lui< [i a adunat Sion pe tot
poporul s\u, [i au ie[it în pustie s\ stea
împotriva lui Israil, [i au venit în Iassa, [i
a st\tut împotriva lui Israil.
24. {i l-a b\tut pe el Israil cu ucidere de
sabie, [i a st\pânit p\mântul lui, de la
194
Arnon pân\ la Iavoc, pân\ la feciorii lui
Amman, c\ hotarul fiilor lui Amman este
Iazir.
25. {i a luat Israil toate cet\]ile acestea, [i
a locuit Israil în toate cet\]ile Amoreilor,
în Esevon, [i în toate cele de primprejurul
lor.
26. C\ Esevon este cetatea lui Sion
împ\ratul Amoreilor, [i acesta a b\tut pe
împ\ratul Moav mai înainte, [i a luat tot
p\mântul lui de la Aroir pân\ la Arnon.
27. Pentru aceea zic cei ce gr\iesc în
pilde> veni]i în Esevon, ca s\ se zideasc\ [i
s\ se tocmeasc\ Cetatea Sion.
28. C\ foc a ie[it din Esevon, [i par\ din
cetatea lui Sion, [i a mâncat pân\ la Moav,
[i a mistuit stâlpii lui Arnon.
29. Vai ]ie Moav, pierit-a poporul Hamos,
datu-s-au fiii lor spre sc\pare, [i fetele lor
robite lui Sion împ\ratul Amoreilor.
30. S\mân]a lor piere, Esevon pân\ la
Devon, [i femeile lor înc\ arser\ cu foc în
Moav.
31. {i a locuit Israil în toate cet\]ile
Amoreilor.
32. {i a trimis Moisi ca s\ iscodeasc\ pe
Iazir, [i o a luat pe ea [i satele ei, [i a scos
pe Amoreul care era acolo.
33. {i întorcându-se s-a suit pe calea cea
c\tre Vasan, [i a ie[it Og împ\ratul
Vasanului înaintea lor, [i tot poporul lui la
r\zboi în Edrain.
34. {i au zis Domnul c\tre Moisi> s\ nu te
temi de el, c\ în mâinile tale l-am dat pe el
[i tot poporul lui [i tot p\mântul lui, [i vei
face lui, cum ai f\cut lui Sion împ\ratul
Amoreilor, care locuia în Esevon.
35. {i l-a b\tut pe el [i pe feciorii lui [i pe
tot poporul lui, pân\ nu a l\sat dintr-însul
rob viu, [i a mo[tenit p\mântul lor.
 NUMERII
CAP. 22.
Valaam.
{i purcezând fiii lui Israil, au t\b\rât la
apusul lui Moav lâng\ Iordan c\tre
Ierihon.
2. {i v\zând Valac feciorul lui Sepfor,
toate câte a f\cut Israil Amoreului,
3. S-a temut Moav de popor foarte< c\
mul]i erau, [i s-a îngrozit Moav de fa]a
fiilor lui Israil.
4. {i a zis Moav c\tre b\trânii lui
Madiam> acum adunarea aceasta va înghi]i
pe to]i cei dimprejurul nostru, cum înghite
vi]elul iarba cea verde din câmp< [i Valac
feciorul lui Sepfor era împ\rat lui Moav
pe vremea aceea.
5. {i a trimis soli la Valaam feciorul lui
Veor în Fatura, care este la râul
p\mântului fiilor poporului s\u, s\-l
cheme pe el zicând> iat\ popor a ie[it din
Eghipet, [i iat\ a acoperit fa]a p\mântului,
[i acesta st\ împotriva mea.
6. {i acum vino de blestem\ mie pe
poporul acesta, c\ mai tare decât mine
este, doar voiu putea s\ ucig dintru ei, [i
s\-i scot pe ei din p\mânt< c\ [tiu, c\ pe
care vei binecuvânta, binecuvânta]i sunt,
[i pe care vei blestema tu, blestema]i sunt.
7. {i au mers b\trânii lui Moav [i
b\trânii lui Madiam ducând daruri în
mâinile lor pentru vr\ji, [i au venit la
Valaam, [i i-au spus lui cuvintele lui
Valac.
8. Iar el a zis c\tre ei> r\mâne]i aici peste
noapte, [i voiu r\spunde vou\ cele ce va
gr\i Domnul c\tre mine.
9. {i au r\mas boierii lui Moav la
Valaam, [i au venit Dumnezeu la Valaam,
[i i-au zis lui> ce sunt oamenii ace[tia la
tine?
195
10. {i a zis Valaam c\tre Dumnezeu>
Valac feciorul lui Sepfor împ\ratul lui
Moav i-a trimis pe ei la mine, zicând>
11. Iat\ popor a ie[it din Eghipet [i a
acoperit fa]a p\mântului, [i acesta st\
împotriva mea, [i acum vino de mi-l
blestem\ pe el, doar îl voiu putea bate pe
el, [i-l voiu scoate pe el de pe p\mânt.
12. {i au zis Domnul c\tre Valaam> nu vei
merge cu ei, nici vei blestema poporul, c\
este binecuvântat.
13. {i sculându-se Valaam diminea]a, a
zis c\tre boierii lui Valac> duce]i-v\ la
Domnul vostru, c\ pe mine nu m\ las\
Dumnezeu s\ merg cu voi.
14. {i sculându-se boierii lui Moav au
venit la Valac, zicând> Valaam nu a vrut s\
vin\ cu noi.
15. {i a ad\ugat înc\ Valac a trimite boieri
mai mul]i, [i mai cinsti]i decât ace[tia.
16. {i au venit la Valaam, [i i-au zis lui>
acestea zice Valac a lui Sepfor> rogu-te, nu
te lenevi a veni la mine.
17. C\ cu cinste te voiu cinsti, [i câte vei
zice, voiu face ]ie, numai vino de blestem\
mie pe poporul acesta.
18. {i a r\spuns Valaam, [i a zis boierilor
lui Valac> de îmi va da mie Valac plin\
casa de argint [i de aur, nu voiu putea s\
calc cuvântul Domnului Dumnezeu, s\-l
fac pe el mic sau mare întru cugetul meu.
19. {i acum r\mâne]i în noaptea aceasta,
ca s\ cunosc ce va ad\uga Domnul a gr\i
c\tre mine.
20. {i au venit Dumnezeu la Valaam
noaptea, [i i-au zis lui> de au venit s\ te
cheme oamenii ace[tia, sculându-te, mergi
dup\ ei< îns\ cuvântul care ;l voiu gr\i
c\tre tine, acela s\-l faci.
21. {i sculându-se Valaam diminea]a a
pus [aua pe asina sa, [i a purces cu boierii
 NUMERII
lui Moav.
22. {i s-a mâniat cu iu]ime Dumnezeu,
c\ci merge el, [i s-a sculat Îngerul lui
Dumnezeu ca s\-l mustre pe el pe cale, [i
el [edea pe asina sa, [i dou\ slugi ale lui
erau cu dânsul.
23. {i v\zând asina pe Îngerul lui
Dumnezeu stându-i împotriv\ în cale [i cu
sabia scoas\ în mâna sa, s-a ab\tut asina
din cale [i mergea spre câmp< iar el b\tea
pe asin\ cu toiagul s\u, ca s\ o îndrepteze
la cale.
24. {i a st\tut Îngerul lui Dumnezeu între
r\zoarele viilor, gard dincoace, [i gard
dincolo.
25. {i v\zând asina pe Îngerul lui
Dumnezeu, s-a tras c\tre gard, [i a strâns
piciorul lui Valaam la gard, [i Valaam a
ad\ugat înc\ a o mai bate.
26. {i a ad\ugat Îngerul lui Dumnezeu, [i
mergând a st\tut în loc strâmt, unde nu se
putea abate la dreapta sau la stânga.
27. {i v\zând asina pe Îngerul lui
Dumnezeu, s-a culcat sub Valaam, [i s-a
mâniat Valaam, [i b\tea pe asin\ cu
toiagul.
28. {i a deschis Dumnezeu gura asinei, [i
a zis c\tre Valaam> ce ]i-am f\cut de m-ai
b\tut de trei ori cu aceasta.
29. {i a zis Valaam c\tre asin\> pentru c\
m-ai nec\jit, [i de a[ fi avut cu]it în mâna
mea te-a[ fi junghiat.
30. {i a zis asina c\tre Valaam> au nu sunt
eu asina ta, pe care din tinere]ile tale ai
înc\lecat pân\ în ziua de ast\zi? Au doar
din neb\gare de seam\ am f\cut ]ie
aceasta? Iar el a zis, nu.
31. {i au descoperit Dumnezeu ochii lui
Valaam, [i a v\zut pe Îngerul Domnului
stând împotriv\ în cale, [i sabia scoas\ în
mâna lui, [i plecându-se s-a închinat cu
196
fa]a sa.
32. {i a zis lui Îngerul lui Dumnezeu>
pentru ce ai b\tut pe asina ta acum a treia
oar\? {i iat\ eu am ie[it s\ te mustru pe
tine, pentru c\ nu este calea ta dreapt\
înaintea mea.
33. {i v\zându-m\ asina s-a ab\tut de la
mine acum a treia oar\ cu aceasta, [i de nu
s-ar fi ab\tut, acum pe tine te-a[ fi omorât,
[i pe ea o a[ fi p\zit.
34. {i a zis Valaam c\tre Îngerul
Domnului> gre[it-am, c\ nu am [tiut cum
c\ tu mi-ai st\tut împotriv\ înaintea mea
în cale, [i acum de nu-]i place ]ie, m\ voiu
întoarce.
35. {i a zis Îngerul lui Dumnezeu c\tre
Valaam, pas\ împreun\ cu oamenii
ace[tia, numai cuvântul care voiu zice
c\tre tine, acesta s\ p\ze[ti ca s\-l gr\ie[ti,
[i a mers Valaam cu boierii lui Valac.
36. {i auzind Valac cum c\ vine Valaam, a
ie[it întru întâmpinarea lui la Cetatea
Moav, care este la hotarele Arnonului,
care este din partea hotarelor.
37. {i a zis Valac c\tre Valaam> au nu am
trimis la tine s\ te cheme, pentru ce nu ai
venit la mine? Au doar socotit-ai c\ nu
voiu putea s\ te cinstesc?
38. {i a zis Valaam c\tre Valac> iat\ am
venit la tine, au putea-voiu acum gr\i
ceva? Cuvântul care va pune Dumnezeu în
gura mea, acela îl voiu gr\i.
39. {i a mers Valaam cu Valac, [i au venit
la Cet\]ile Cur]ilor.
40. {i a junghiat Valac oi [i vi]ei, [i a
trimis lui Valaam [i boierilor celor ce erau
cu el.
41. {i a fost a doua zi a luat Valac pe
Valaam, [i l-a suit la stâlpul lui Vaal, [i i-a
ar\tat lui de acolo o parte oarecare de
popor.
 NUMERII
CAP. 23.
Valaam binecuvinteaz\ pe Israilteni.
{i a zis Valaam lui Valac> zide[te mie aici
[apte jertfelnice [i-mi g\te[te aici [apte
vi]ei [i [apte berbeci.
2. {i a f\cut Valac dup\ cum i-a zis
Valaam, [i a adus vi]el [i berbec pe
jertfelnic.
3. {i a zis Valaam c\tre Valac> stai
aproape de jertfa ta, [i eu voiu merge, ca
doar mi se va ar\ta Dumnezeu întru
întâmpinare, [i cuvântul care îl va ar\ta
mie, ]i-l voiu spune ]ie, [i a st\tut Valac
lâng\ jertfa sa.
4. Iar Valaam a mers s\ întrebe pe
Dumnezeu, [i a mers drept, [i s-au ar\tat
Dumnezeu lui Valaam, [i a zis Valaam
c\tre el> cele [apte jertfelnice le-am g\tit,
[i am pus un vi]el [i un berbec peste
fiecare jertfelnic.
5. {i au pus Dumnezeu cuvânt în gura lui
Valaam, [i au zis> întoarce-te la Valac, [i
a[a gr\ie[te.
6. {i s-a întors la el< iar el sta departe de
jertfele sale, [i to]i boierii lui Moav
împreun\ cu el, [i a fost Duhul lui
Dumnezeu peste el.
7. {i luând pilda sa a zis> din
Mesopotamia m-a chemat pe mine Valac
împ\ratul lui Moav, din mun]i de la
r\s\rit, zicând> vino, blestem\ mie pe
Iacov, [i vino, osânde[te pe Israil.
8. Cum voiu blestema pe cel ce nu-l
blestem\ Domnul? Sau cum voiu osândi
pe cel ce nu-l osânde[te Dumnezeu?
9. C\ din vârful mun]ilor vedea-l-voiu pe
el, [i din dealuri cunoa[te-l-voiu pe el< iat\
poporul care singur va locui, [i între alte
neamuri nu se va num\ra.
197
10. Cine a num\rat s\mân]a lui Iacov? {i
cine va num\ra noroadele lui Israil? S\
moar\ sufletul meu întru sufletele
drep]ilor, [i s\ se fac\ s\mân]a mea ca
s\mân]a lor.
11. {i a zis Valac c\tre Valaam> ce mi-ai
f\cut? S\ blestemi pe vr\jma[ii mei te-am
chemat, [i iat\ i-ai binecuvântat cu
binecuvântare.
12. {i a zis Valaam c\tre Valac> au nu câte
va da Dumnezeu în gura mea, acestea voiu
p\zi a gr\i?
13. {i a zis c\tre el Valac> mai vino înc\ cu
mine într-alt loc, de unde nu-l vei vedea pe
el de acolo, ci numai o parte dintr-însul vei
vedea< iar pe to]i nu-i vei vedea, [i de
acolo blestem\ pe dânsul.
14. {i l-a luat pe el într-un pisc de ]arin\
pe vârful celui cioplit, [i a zidit acolo
[apte jertfelnice, [i a pus vi]el [i berbec pe
jertfelnic.
15. {i a zis Valaam c\tre Valac> stai lâng\
jertfa ta, iar eu m\ voiu duce s\ întreb pe
Dumnezeu.
16. {i au întâmpinat Dumnezeu pe
Valaam, [i au pus cuvânt în gura lui, [i au
zis> întoarce-te la Valac, [i acestea s\
gr\ie[ti.
17. {i s-a întors el, iar el sta aproape de
jertfa sa, [i to]i boierii lui Moav cu el, [i i-
a zis Valac lui> ce au gr\it Domnul?
18. {i luând pilda sa a zis> scoal\-te Valac,
[i ascult\, ia în urechi m\rturie feciorul lui
Sepfor.
19. Dumnezeu nu este ca omul s\ se
schimbe, nici ca fiul omului s\ se
îngrozeasc\, el a zis> au nu va face? Gr\i-
va< [i au nu va plini?
20. Iat\ am primit ca s\ binecuvintez, voiu
binecuvânta [i nu m\ voiu opri.
21. Nu va fi osteneal\ întru Iacov, nici se
 NUMERII
va ivi necaz întru Israil< Domnul
Dumnezeul lui cu el este, cele m\rite ale
boierilor întru dânsul.
22. Dumnezeu cel ce l-au scos pe el din
Eghipet ca m\rirea inorogului.
23. C\ nu este descântec în Iacov, nici
vraj\ în Israil, la vreme se va gr\i lui
Iacov, [i lui Israil ce ;i va face Dumnezeu?
24. Iat\ poporul ca un pui de leu se va
scula, [i ca un leu se va seme]i, nu va
dormi pân\ ce va mânca vânat, [i va bea
sângele celor r\ni]i.
25. {i a zis Valac c\tre Valaam> nici cu
blestem s\ nu-l blestemi mie pe el, nici
binecuvântând s\ nu-l binecuvintezi pe el.
26. {i r\spunzând Valaam a zis lui Valac,
au nu am gr\it ]ie, zicând> c\ cuvântul care
îmi va zice Dumnezeu, acela voiu face?
27. {i a zis Valac c\tre Valaam> vino s\ te
duc într-alt loc, [i de va pl\cea lui
Dumnezeu, blestem\-l pe el de acolo.
28. {i a luat Valac pe Valaam, în vârful lui
Fogor, care se întinde spre pustie.
29. {i a zis Valaam c\tre Valac> zide[te
mie aici [apte jertfelnice, [i-mi g\te[te
[apte vi]ei [i [apte berbeci.
30. {i a f\cut Valac precum i-a zis Valaam,
[i a pus vi]el [i berbec pe jertfelnic.
CAP. 24.
Proorocia lui Valaam.
{i v\zând Valaam c\ bine este înaintea
Domnului a binecuvânta pe Israil, nu a
mers dup\ obiceiul s\u întru întâmpinarea
vr\jilor, ci [i-a întors fa]a sa spre pustie.
2. {i ridicând Valaam ochii s\i, v\zut-a
pe Israil t\b\rât dup\ neamuri, [i a fost
peste el Duhul lui Dumnezeu, [i a început
a gr\i în pild\ zicând>
3. Zice Valaam fiul lui Veor, zice omul
198
cel adev\rat, care vede.
4. Zice cel ce aude cuvintele lui
Dumnezeu, cel ce cu ochii s\i deschi[i a
v\zut în somn vederea lui Dumnezeu.
5. Cât sunt de bune casele tale Iacove, [i
corturile tale Israile.
6. Ca ni[te v\i umbroase, [i ca ni[te
gr\dini lâng\ râuri, [i ca ni[te corturi care
le-au înfipt Domnul, [i ca ni[te chedri
lâng\ ape.
7. Ie[i-va un om din s\mân]a lui, [i va
st\pâni neamuri multe, [i se va în\l]a
împ\r\]ia lui mai mult decât Gog, [i va
cre[te împ\r\]ia lui.
8. Dumnezeu l-au pov\]uit pe el din
Eghipet, ca a inorogului m\rirea lui,
mânca-va neamurile vr\jma[ilor s\i, [i
gr\simile lor le va suge, [i cu s\ge]ile sale
va s\geta pe vr\jma[i.
9. Culcându-se s-a odihnit ca un leu [i ca
un pui de leu, cine ;l va scula pe el? Cei ce
te binecuvinteaz\ pe tine sunt
binecuvânta]i, [i cei ce te blestem\ sunt
blestema]i.
10. {i s-a mâniat Valac pe Valaam, [i
frângându-[i mâinile a zis Valac c\tre
Valaam> a blestema vr\jma[ul meu te-am
chemat, [i iat\ binecuvântând l-ai
binecuvântat a treia oar\.
11. Acum dar fugi în locul t\u, am zis c\
te voiu cinsti pe tine, [i acum te-au lipsit
Domnul de m\rire.
12. {i a zis Valaam c\tre Valac> au nu [i
solilor t\i, pe care i-ai trimis la mine, am
gr\it, zicând>
13. De îmi va da Valac casa sa plin\ de
argint [i de aur, nu voiu putea s\ calc
cuvântul Domnului, s\-l fac pe el bun sau
r\u de la mine, câte îmi va spune mie
Dumnezeu, acestea voiu gr\i.
14. {i acum iat\ alerg la locul meu, vino
 NUMERII
s\-]i spun ce va face poporul acesta
poporului t\u la sfâr[itul zilelor.
15. {i urmând pilda a zis> zice Valaam
feciorul lui Veor, zice omul cel ce adev\rat
vede.
16. Auzind cuvintele lui Dumnezeu, [i
[tiind [tiin]a celui înalt, [i vederea lui
Dumnezeu v\zând în somn cu ochii s\i
deschi[i.
17. Ar\ta-l-voiu lui, ci nu acum,
fericescu-l, [i nu se apropie, r\s\ri-va o
stea din Iacov, [i se va scula un om din
Israil, [i va zdrobi pe domnii lui Moav, [i
va pr\da pe to]i feciorii lui Sit.
18. {i va fi Edom mo[tenire, [i va fi
mo[tenirea lui Isav vr\jma[ul lui, [i Israil
a f\cut putere.
19. {i se va scula din Iacov, [i va pierde pe
cel ce a sc\pat din cetate.
20. {i v\zând pe Amalic, urm\ pilda sa,
zicând> începutul neamurilor Amalic, [i
s\mân]a lor va pieri.
21. {i v\zând pe Keneu urm\ pilda sa,
zicând> tare este l\ca[ul t\u, [i de vei pune
în piatr\ cuibul t\u.
22. {i de se va face lui Veor cuib de
vicle[ug, Asirienii te vor robi pe tine.
23. {i v\zând pe Og urm\ pilda sa,
zicând> vai, vai! Cine va tr\i, când va pune
acestea Dumnezeu.
24. {i va ie[i din mâna Kiteilor, [i vor
asupri pe Asur, [i vor nec\ji pe Evrei, [i ei
to]i odat\ vor pieri.
25. {i sculându-se Valaam s-a dus înapoi
la locul s\u, [i Valac înc\ s-a dus la casa
sa.
CAP. 25.
Pedeapsa pentru idolatrie [i
desfrânare.
199
{i a poposit Israil în Satin, [i s-a spurcat
poporul curvind cu fetele lui Moav.
2. {i i-au chemat pe ei la jertfele idolilor
s\i, [i a mâncat poporul din jertfele lor, [i
s-a închinat idolilor lor.
3. {i s-a închinat Israil lui Veelfegor, [i s-
a mâniat cu iu]ime Dumnezeu pe Israil.
4. {i au zis Domnul c\tre Moisi> ia pe
toate c\peteniile poporului, [i arat\ pe ei
pild\ Domnului înaintea soarelui, [i se va
întoarce iu]imea mâniei Domnului de la
Israil.
5. {i a zis Moisi neamurilor lui Israil>
ucide]i fiecare pe casnicul s\u, care s-a
închinat lui Veelfegor.
6. {i iat\ un om din fiii lui Israil venind,
a apropiat pe fratele s\u la o
Madiamiteanc\ înaintea lui Moisi, [i
înaintea a toat\ adunarea fiilor lui Israil,
iar ei plângeau la u[a cortului m\rturiei.
7. {i v\zând Finees feciorul lui Eleazar
fiul lui Aaron Preotul, s-a sculat din
mijlocul adun\rii, [i luând în mân\ suli]a,
8. A intrat dinapoia omului Israiltean în
bordei, [i i-a junghiat pe amândoi, [i pe
omul Israiltean, [i pe femeie prin mitra ei,
[i a încetat b\taia de la fiii lui Israil.
9. {i cei mor]i într-aceast\ b\taie au fost
dou\zeci [i patru de mii.
10. {i au gr\it Domnul c\tre Moisi,
zicând>
11. Finees feciorul lui Eleazar fiul lui
Aaron Preotul a potolit mânia mea de
c\tre fiii lui Israil, râvnind pentru mine
râvn\ întru ei, [i nu am pierdut pe fiii lui
Israil întru râvna mea.
12. A[a am zis> iat\ eu am dat lui leg\tur\
de pace.
13. {i va fi lui [i semin]iei lui dup\ dânsul
leg\tura preo]iei ve[nic\, c\ a râvnit
pentru Dumnezeul s\u, [i s-a rugat pentru
 NUMERII
fiii lui Israil.
14. Omul Israiltean, care s-a junghiat
împreun\ cu Madiamiteanca se numea
Zamvri, feciorul lui Salo mai marele casei
semin]iei lui Simeon.
15. Iar femeia Madiamiteanc\ cea
junghiat\ Hasvi, fata lui Sur mai marelui
neamului Omot al casei semin]iei celei
mai alese a lui Madiam.
16. {i au gr\it Domnul c\tre Moisi,
zicând>
17. Vorbe[te fiilor lui Israil, [i le spune>
18. Învr\jbi]i-v\ cu Madiamitenii, [i-i
omorâ]i pe ei, c\ v\ vr\jm\[esc vou\ cu
vicle[ugurile, cu care v-au viclenit pe voi
prin Fogor [i prin Hasvi, fata mai marelui
lui Madiam, sora lor cea junghiat\ în ziua
junghierii pentru Fogor.
CAP. 26.
Num\rarea din nou a poporului.
{i a fost dup\ b\taia aceasta au gr\it
Domnul c\tre Moisi [i c\tre Eleazar
Preotul, zicând>
2. Num\r\ c\petenia a toat\ adunarea
fiilor lui Israil de la dou\zeci de ani [i mai
sus, dup\ casele semin]iilor lor, tot cel ce
poate ie[i la r\zboi întru Israil.
3. {i au gr\it Moisi [i Eleazar Preotul cu
dân[ii în Aravotul lui Moav la Iordan
dinspre Ierihon, zicând>
4. De dou\zeci de ani [i mai sus precum
i-au poruncit Domnul lui Moisi [i fiilor lui
Israil, care au ie[it din Eghipet.
5. Ruvin cel întâi n\scut al lui Israil, [i
fiii lui Ruvin, Enoh, [i poporul lui Enoh de
la Fales, poporul lui Fales.
6. De la Asron, poporul lui Asron. De la
Harmi, poporul lui Harmi.
7. Acestea sunt noroadele lui Ruvin, [i a
200
fost num\rul lor patruzeci [i trei de mii [i
[apte sute [i treizeci.
8. {i fiii lui Fales, Eliav.
9. {i fiii lui Eliav, Namuil [i Datan [i
Aviron, ace[tia sunt cei ce s-au ales din
adunare, ace[tia sunt care au st\tut
împotriva lui Moisi [i a lui Aaron întru
adunarea lui Kore întru împotrivire
Domnului.
10. {i deschizându-[i p\mântul gura sa, i-
au înghi]it pe ei [i pe Kore, murind cu
ceata lui, când a mâncat focul pe cei dou\
sute [i cincizeci, [i s-a f\cut spre semn.
11. Iar fiii lui Kore nu au murit.
12. {i fiii lui Simeon> poporul fiilor lui
Simeon> de la Iemuil, poporul lui Iemuil,
de la Iamin, poporul lui Iamin, de la Iahin,
poporul lui Iahin.
13. De la Saar, poporul lui Saar, de la
Saul, poporul lui Saul.
14. Acestea sunt popoarele lui Simeon, în
num\r de dou\zeci [i dou\ de mii [i dou\
sute.
15. Fiii lui Gad dup\ popoarele lor> de la
Safon, poporul lui Safon, de la Anghis,
poporul lui Anghis, de la Sanis, poporul
lui Sanis.
16. De la Azeni poporul lui Azeni, de la
Aidis poporul lui Aidis.
17. De la Aroidis, poporul lui Aroidis, de
la Areilis, poporul lui Areilis.
18. Acestea sunt popoarele fiilor lui Gad
în num\r de patruzeci [i patru de mii [i
cinci sute.
19. Iar fiii lui Iuda> Ir [i Avnan [i Silom [i
Fares [i Zara, [i a murit Ir [i Avnan în
p\mântul Hanaan.
20. {i au fost fiii lui Iuda dup\ noroadele
lor> de la Silom, poporul lui Silom, de la
Fares, poporul lui Fares, de la Zara
poporul lui Zara.
 NUMERII
21. {i au fost fiii lui Fares, de la Asron,
poporul lui Asron, de la Iemuil, poporul
lui Iemuil<
22. Acestea sunt noroadele lui Iuda în
num\r de [aptezeci [i [ase de mii [i cinci
sute.
23. {i fiii lui Isahar dup\ popoarele lor> de
la Tola, poporul lui Tola, de la Fua,
poporul lui Fua.
24. De la Iasuv, poporul lui Iasuv, de la
Samram, poporul lui Samram<
25. Acestea sunt popoarele lui Isahar, în
num\r de [aizeci [i patru de mii [i patru
sute.
26. Fiii lui Zavulon dup\ popoarele lor> de
la Sared, poporul lui Sared, de la Alon,
poporul lui Alon, de la Alil, poporul lui
Alil<
27. Acestea sunt popoarele lui Zavulon în
num\r de [aizeci de mii [i cinci sute.
28. Fiii lui Iosif dup\ popoarele lor>
Manasi [i Efraim.
29. Fiii lui Manasi> de la Mahir, poporul
lui Mahir [i Mahir a n\scut pe Galaad< de
la Galaad, poporul lui Galaad.
30. {i ace[tia sunt fiii lui Galaad> de la
Aviezer, poporul lui Aviezer, de la Heleg,
poporul lui Heleg.
31. De la Esriil, poporul lui Esriil, de la
Sihem, poporul lui Sihem.
32. De la Simaer, poporul lui Simaer, [i de
la Ofer, poporul lui Ofer.
33. {i de la Salpad feciorul lui Ofer nu s-
a n\scut lui feciori f\r\ numai fete, [i
acestea sunt numele fetelor lui Salpad>
Mala [i Nua [i Egla [i Melha [i Tersa.
34. Acestea sunt popoarele lui Manasi în
num\r de cincizeci [i dou\ de mii [i [apte
sute.
35. {i ace[tia sunt fiii lui Efraim> de la
Sutalaam, poporul lui Sutalaam, de la
201
Taam, poporul lui Taam<
36. Ace[tia sunt feciorii lui Sutalaam> de
la Eden, poporul lui Eden. Acestea sunt
popoarele lui Efraim în num\r de treizeci
[i dou\ de mii [i cinci sute.
37. Acestea sunt popoarele fiilor lui Iosif,
dup\ popoarele lor.
38. Fiii lui Veniamin dup\ popoarele lor>
de la Vala, poporul lui Vala, de la Asvil,
poporul lui Asvil, de la Iahiran, poporul
lui Iahiran.
39. De la Sofan, poporul lui Sofan.
40. {i au fost feciorii lui Vala> Adar [i
Noeman, de la Adar poporul lui Adar, de
la Noeman, poporul lui Noeman.
41. Ace[tia sunt fiii lui Veniamin dup\
popoarele lor în num\r de patruzeci [i
cinci de mii [i cinci sute.
42. {i fiii lui Dan dup\ popoarele lor> de
la Same, poporul lui Same. Acestea sunt
popoarele lui Dan dup\ popoarele lor.
43. Toate popoarele lui Same în num\r de
[aizeci [i patru de mii [i patru sute.
44. Fiii lui Asir dup\ popoarele lor> de la
Iamin, poporul lui Iamin, de la Iesua,
poporul lui Iesua, de la Varia, poporul lui
Varia.
45. De la Hover, poporul lui Hover, de la
Melhiil, poporul lui Melhiil.
46. {i numele fetei lui Asir, Sara.
47. Acestea sunt popoarele lui Asir, în
num\r de patruzeci [i trei de mii [i patru
sute.
48. Fiii lui Neftalim dup\ popoarele lor>
de la Asiil, poporul lui Asiil, de la Goni,
poporul lui Goni.
49. De la Isaar, poporul lui Isaar, de la
Selim, poporul lui Selim.
50. Acestea sunt popoarele lui Neftalim în
num\r de patruzeci [i cinci de mii [i patru
sute.
 NUMERII
51. Acesta este num\rul fiilor lui Israil>
[ase sute [i una mii [i [apte sute [i treizeci.
52. {i au gr\it Domnul c\tre Moisi,
zicând>
53. Acestora se va împ\r]i p\mântul s\-l
mo[teneasc\ dup\ num\rul numelor lor.
54. Celor mai mul]i, mai mult\ mo[ie le
vei da, [i celor mai pu]ini, mai pu]in\
mo[ie le vei da< fiec\ruia dup\ cum s-a
socotit li se va da lor mo[ie.
55. Cu sor]i se va împ\r]i p\mântul,
anume dup\ neamurile semin]iilor lor vor
lua mo[ie.
56. Dup\ sor]i vei împ\r]i lor mo[ia, între
mul]i [i între pu]ini.
57. {i fiii lui Levi dup\ popoarele lor> de
la Gherson, poporul lui Gherson, de la
Kaat, poporul lui Kaat, de la Merari,
poporul lui Merari.
58. Acestea sunt popoarele fiilor lui Levi>
poporul lui Loveni, poporul lui Hevron,
poporul lui Kore [i poporul lui Musi.
59. {i Kaat a n\scut pe Amram, iar femeia
lui Amram se numea Iohaved fata lui Levi,
care a n\scut pe ace[tia lui Levi în
Eghipet, [i a n\scut lui Amram pe Aaron [i
pe Moisi [i pe Mariam sora lor.
60. {i s-au n\scut lui Aaron> Nadav [i
Aviud [i Eleazar [i Itamar.
61. {i au murit Nadav [i Aviud, când au
adus ei foc str\in înaintea Domnului în
Pustia Sinai.
62. {i au fost num\rul lor dou\zeci [i trei
de mii, toat\ partea b\rb\teasc\ de la o
lun\ [i mai sus, c\ nu s-au num\rat între
fiii lui Israil, pentru c\ nu s-au dat lor
mo[ie întru fiii lui Israil.
63. {i aceasta este socoteala lui Moisi [i a
lui Eleazar Preotul, care au num\rat pe fiii
lui Israil în Aravotul lui Moav la Iordan
dinspre Ierihon.
202
64. {i într-ace[tia nu a fost om din cei
num\ra]i de Moisi [i de Aaron, care au
num\rat pe fiii lui Israil în Pustia Sinai.
65. C\ au fost zis lor Domnul> c\ cu
moarte vor muri în pustie, [i nu au r\mas
din ei nici unul, afar\ de Halev fiul lui
Iefoni [i Isus al lui Navi.
CAP. 27.
Lege pentru mo[tenire. Isus Navi
c\petenie în locul lui Moisi.
{i mergând fetele lui Salpad feciorul lui
Ofer, feciorul lui Galaad, feciorul lui
Mahir din poporul lui Manasi, din fiii lui
Iosif, [i acestea sunt numele lor> Mala [i
Nua [i Egla [i Melha [i Tersa.
2. {i stând înaintea lui Moisi, [i înaintea
lui Eleazar Preotul, [i înaintea boierilor, [i
înaintea a toat\ adunarea la u[a cortului
m\rturiei, au zis>
3. Tat\l nostru a murit în pustie, [i el nu
a fost întru adunarea, care a st\tut
împotriv\ înaintea Domnului, întru
adunarea lui Kore, care pentru p\catul s\u
a murit, [i feciori nu s-au n\scut lui.
4. Drept aceea ca s\ nu se sting\ numele
tat\lui nostru din poporul s\u, c\ci nu are
el fecior, da]i-ne nou\ mo[ie între fra]ii
tat\lui nostru.
5. {i a adus Moisi judecata lor înaintea
Domnului.
6. {i au gr\it Domnul c\tre Moisi,
zicând>
7. Drept au gr\it fetele lui Salpad, s\ le
dai lor s\ aib\ mo[ie între fra]ii tat\lui s\u,
[i s\ le dai lor toat\ mo[ia tat\lui.
8. {i s\ gr\ie[ti fiilor lui Israil, zicând> de
va muri vreun om, [i nu va avea feciori,
ve]i da mo[ia lui fetei lui.
9. Iar de nu va avea nici fat\, ve]i da
 NUMERII
mo[ia fratelui lui.
10. Iar de nu va avea nici fra]i, ve]i da
mo[ia fratelui tat\lui s\u.
11. Iar de nu va avea fra]i tat\l lui, ve]i da
mo[ia rudeniei celei mai de aproape din
neamul lui, s\ mo[teneasc\ cele ce sunt
ale lui. {i va fi aceasta fiilor lui Israil
dreptate de judecat\, dup\ cum au
poruncit Domnul lui Moisi.
12. {i au zis Domnul c\tre Moisi> suie-te
în muntele cel dincolo de Iordan, acesta
este Muntele Navan, [i vezi p\mântul lui
Hanaan, care ;l dau eu fiilor lui Israil
mo[tenire.
13. {i-l vei vedea pe el, [i te vei ad\uga la
poporul t\u [i tu, dup\ cum s-a ad\ugat
Aaron fratele t\u în Muntele Or.
14. Pentru c\ a]i c\lcat cuvântul meu în
Pustia Sinai, când se împotrivea adunarea,
ca s\ m\ sfin]easc\, nu m-a]i sfin]it la ap\
înaintea lor, aceasta este apa pricirii la
Kadis în Pustia Sinai.
15. {i a zis Moisi c\tre Domnul>
16. S\ socoteasc\ Domnul Dumnezeul
duhurilor [i a tot trupul, om peste
adunarea ta aceasta.
17. Care va ie[i înaintea fe]ei lor [i va
intra, [i care îi va scoate [i îi va b\ga pe ei,
[i s\ nu fie adunarea Domnului ca ni[te oi
f\r\ de p\stor.
18. {i au gr\it Domnul c\tre Moisi,
zicând> ia la tine pe Isus fiul lui Navi om,
care are duh întru sine, [i vei pune mâinile
tale peste el.
19. {i-l vei pune pe el înaintea lui Eleazar
Preotul, [i vei da lui pove]e înaintea a
toat\ adunarea, [i porunce[te pentru el
înaintea lor.
20. {i vei da m\rirea ta peste el, ca s\-l
asculte pe el fiii lui Israil.
21. {i înaintea lui Eleazar Preotul va sta,
203
[i-l vor întreba pe el de judecata ar\t\rilor
înaintea Domnului, prin rostul lui va ie[i,
[i prin rostul lui va intra el, [i fiii lui Israil
cu to]i odat\ [i toat\ adunarea.
22. {i a f\cut Moisi dup\ cum i-au
poruncit lui Domnul Dumnezeu, [i luând
pe Isus, l-a pus înaintea lui Eleazar Preotul
[i înaintea a toat\ adunarea.
23. {i a pus mâinile sale peste el, [i l-a
a[ezat pe el dup\ cum au poruncit Domnul
lui Moisi.
CAP. 28.
Lege din nou pentru oarecare jertfe.
{i au gr\it Domnul c\tre Moisi, zicând>
2. Porunce[te fiilor lui Israil, [i gr\ie[te
c\tre ei, zicând> darurile mele, d\rile mele,
jertfele mele cele de miros cu bun\
mireasm\ s\ p\zi]i a le aduce mie la
s\rb\torile mele.
3. {i s\ zici c\tre ei> acestea sunt jertfele
mele, care s\ le aduce]i Domnului, miei de
câte un an cura]i doi într-o zi, pentru ca s\
nu înceteze arderea de tot.
4. Un miel ve]i jertfi diminea]a, [i al
doilea miel ve]i jertfi seara.
5. {i vei aduce a zecea parte a unui ifi
f\in\ curat\ pentru jertf\ stropit\ cu
untdelemn în a patra parte a unui hin.
6. Ardere de tot neîncetat\, care s-a f\cut
în Muntele Sinai întru miros de bun\
mireasm\ Domnului.
7. {i turnarea ei a patra parte a unui hin
la un miel întru cel sfânt vei turna turnare
de vin Domnului.
8. {i al doilea miel îl vei aduce de c\tre
sear\ cu jertfa lui, [i cu turnarea lui îl vei
aduce întru miros de bun\ mireasm\
Domnului.
9. {i în ziua Sâmbetelor ve]i aduce doi
 NUMERII
miei de câte un an, cura]i, [i dou\ a zecea
de f\in\ curat\ pentru jertf\ cu untdelemn
stropit\, [i turnare.
10. Aceasta este arderea de tot în fiecare
Sâmb\t\, afar\ de arderea de tot cea de
pururea, [i turnarea ei.
11. {i la lun\ nou\ ve]i aduce ardere de tot
Domnului doi vi]ei de ciread\, [i un
berbec, [i [apte miei cura]i de câte un an.
12. Trei a zecea de f\in\ curat\ stropit\ cu
untdelemn la un vi]el, [i dou\ a zecea de
f\in\ curat\ stropit\ cu untdelemn, la un
berbec.
13. O zecime de f\in\ curat\ stropit\ cu
untdelemn, la un miel, jertf\ miros de
bun\ mireasm\ aducere Domnului.
14. Turnarea lor jum\tate de hin de vin va
fi la un vi]el, [i a treia a unui hin va fi la
un berbec, [i a patra a unui hin va fi la un
miel> aceasta ardere de tot în fiecare lun\
la lunile anului.
15. {i un ]ap din capre pentru p\cat
Domnului, afar\ de arderea de tot cea de
pururea se va face, [i turnarea lui.
16. {i în luna dint=i în paisprezece zile ale
lunii, Pa[tele Domnului.
17. {i în ziua a cincisprezecea a lunii
acesteia s\rb\toare, [apte zile azime ve]i
mânca.
18. {i ziua cea dint=i chemare sfânt\ va fi
vou\, nici un lucru de slujb\ s\ nu face]i.
19. {i ve]i aduce ardere de tot jertf\
Domnului doi vi]ei de ciread\, un berbec,
[apte miei de câte un an cura]i vor fi vou\.
20. {i jertfa lor de f\in\ curat\, stropit\ cu
untdelemn, trei a zecea la un vi]el, [i dou\
a zecea la un berbec ve]i aduce.
21. Câte o zecime de fiecare miel, la cei
[apte miei.
22. {i un ]ap din capre jertf\ pentru p\cat,
spre împ\carea voastr\.
204
23. Afar\ de arderea de tot de pururea cea
de diminea]\, care este arderea de tot
neîncetat\, ve]i face acestea.
24. Dup\ acestea ve]i aduce în fiecare zi
în cele [apte zile, dar jertf\ întru miros de
bun\ mireasm\ Domnului, afar\ de
arderea de tot cea de pururea vei face
turnarea ei.
25. {i ziua a [aptea numit\ sfânt\ va fi
vou\, nici un lucru de slujb\ s\ nu face]i
întru aceea.
26. {i în ziua cea de pârg\, când ve]i
aduce jertf\ nou\ Domnului a
s\pt\mânilor, chemare sfânt\ va fi vou\<
nici un lucru de slujb\ s\ nu face]i.
27. {i ve]i aduce arderi de tot întru miros
de bun\ mireasm\ Domnului, doi vi]ei din
ciread\, un berbec, [apte miei de câte un
an cura]i.
28. Jertfa lor f\in\ curat\ amestecat\ cu
untdelemn> trei a zecea la un vi]el, [i dou\
a zecea la un berbec.
29. Câte o zecime de fiecare miel, din cei
[apte miei.
30. {i un ]ap din capre pentru p\cat, ca s\
se roage spre împ\carea voastr\.
31. Afar\ de arderea de tot cea de pururea,
[i jertfa lor ve]i face mie, cura]i vor fi
vou\, [i turn\rile lor.
CAP. 29.
Jertfe la ziua 1-a, a 10-a [i a 15-a a
lunii a 7-a.
{i în luna a [aptea, ziua dint=i a lunii
chemare sfânt\ va fi vou\, nici un lucru de
slujb\ s\ nu face]i, zi însemnat\ va fi vou\.
2. {i ve]i aduce arderile de tot întru
miros de bun\ mireasm\ Domnului, un
vi]el din vaci, un berbec, [i [apte miei de
câte un an, cura]i.
 NUMERII
3. Jertfa lor, f\in\ curat\ amestecat\ cu
untdelemn, trei a zecea la un vi]el, [i dou\
a zecea la un berbec.
4. Câte o zecime de fiecare miel la cei
[apte miei.
5. {i un ]ap din capre jertf\ pentru p\cat,
spre împ\carea voastr\.
6. Afar\ de arderile de tot ale lunii nou\,
[i jertfele lor, [i turn\rile lor, [i arderea de
tot cea de pururea, [i jertfele lor, [i
turn\rile lor, dup\ rânduiala lor întru
miros de bun\ mireasm\ Domnului.
7. {i a zecea a lunii acesteia chemare
sfânt\ va fi vou\, [i s\ mâhni]i sufletele
voastre, [i nici un lucru s\ nu face]i.
8. {i ve]i aduce arderi de tot întru miros
cu bun\ mireasm\ Domnului, jertf\
Domnului un vi]el din ciread\, un berbec,
[apte miei de câte un an, cura]i vor fi vou\.
9. Jertfa lor, f\in\ curat\ amestecat\ cu
untdelemn, trei a zecea la un vi]el, [i dou\
a zecea la un berbec.
10. Câte o zecime de fiecare miel la cei
[apte miei, [i un ]ap din capre pentru
p\cat, spre împ\carea voastr\.
11. Afar\ de cel pentru p\cat al împ\c\rii,
[i arderea de tot cea de pururea, jertfa ei [i
turnarea ei dup\ rânduiala ei întru miros
de bun\ mireasm\ aducere Domnului.
12. {i ziua a cincisprezecea a lunii
acesteia a [aptea, chemare sfânt\ va fi
vou\, nici un lucru de slujb\ s\ nu face]i,
[i s\ ]ine]i s\rb\toare Domnului [apte zile.
13. {i s\ aduce]i arderi de tot jertf\ întru
miros de bun\ mireasm\ Domnului, în
ziua dint=i treisprezece vi]ei din vaci, doi
berbeci, paisprezece miei de câte un an,
cura]i vor fi vou\.
14. Jertfele lor f\in\ curat\ amestecat\ cu
untdelemn, trei a zecea la un vi]el din cei
treisprezece vi]ei, [i dou\ a zecea la un
205
berbec din cei doi berbeci.
15. O zecime de fiecare miel la cei
paisprezece miei.
16. {i un ]ap din capre jertf\ pentru p\cat
afar\ de arderea de tot cea de pururea,
jertfele lor, [i turn\rile lor.
17. A doua zi doisprezece vi]ei, doi
berbeci [i paisprezece miei de câte un an,
cura]i.
18. Cu jertfa lor [i turnarea lor la vi]ei [i la
berbeci [i la miei dup\ num\rul lor, dup\
rânduial\.
19. Un ]ap din capre jertf\ pentru p\cat,
afar\ de arderea de tot cea de pururea,
jertfele lor [i turn\rile lor.
20. A treia zi, unsprezece vi]ei, doi
berbeci [i paisprezece miei de câte un an,
cura]i.
21. Jertfa lor [i turnarea lor la vi]ei [i la
berbeci [i la miei dup\ num\rul lor, dup\
rânduial\.
22. {i un ]ap din capre jertf\ pentru p\cat,
afar\ de arderea de tot cea de pururea,
jertfele [i turn\rile lor.
23. A patra zi, zece vi]ei, doi berbeci,
paisprezece miei de câte un an, cura]i.
24. Jertfele lor, [i turn\rile lor la vi]ei [i la
berbeci [i la miei dup\ num\rul lor, dup\
rânduial\.
25. {i un ]ap din capre jertf\ pentru p\cat
afar\ de arderea de tot cea de pururea,
jertfele lor [i turn\rile lor.
26. A cincea zi, nou\ vi]ei, doi berbeci,
paisprezece miei de câte un an, cura]i.
27. Jertfele lor [i turn\rile lor, la vi]ei [i la
berbeci [i la miei dup\ num\rul lor, dup\
rânduial\.
28. {i un ]ap din capre jertf\ pentru p\cat
afar\ de arderea de tot cea de pururea,
jertfele lor [i turn\rile lor.
29. A [asea zi, opt vi]ei, doi berbeci,
 NUMERII
paisprezece miei de câte un an, cura]i.
30. Jertfele lor [i turn\rile lor la vi]ei [i la
berbeci [i la miei dup\ num\rul lor, dup\
rânduial\.
31. {i un ]ap din capre jertf\ pentru p\cat,
afar\ de arderea de tot cea de pururea,
jertfele lor [i turn\rile lor.
32. A [aptea zi, [apte vi]ei, doi berbeci,
paisprezece miei de câte un an, cura]i.
33. Jertfele lor [i turn\rile lor la vi]ei [i la
berbeci [i la miei dup\ num\rul lor, dup\
rânduial\.
34. {i un ]ap din capre jertf\ pentru p\cat,
afar\ de arderea de tot cea de pururea,
jertfele lor [i turn\rile lor.
35. A opta zi încheierea serb\rii va fi
vou\, nici un lucru spre slujb\ s\ nu face]i
într-însa.
36. {i ve]i aduce arderi de tot întru miros
de bun\ mireasm\ jertf\ Domnului, un
vi]el, un berbec [i [apte miei de câte un an,
cura]i.
37. Jertfele lor [i turn\rile lor, la vi]el [i la
berbec [i la miei, dup\ num\rul lor, dup\
rânduiala lor.
38. {i un ]ap din capre jertf\ pentru p\cat,
afar\ de arderea de tot cea de pururea,
jertfele [i turn\rile lor.
39. Acestea ve]i face Domnului în
s\rb\torile voastre, afar\ de jertfele
voastre de f\g\duin]\, [i afar\ de cele de
bun\voia voastr\, [i de arderile de tot ale
voastre, [i de jertfele voastre, [i de
turn\rile voastre, [i de jertfele cele de
mântuire ale voastre.
CAP. 30.
Pentru f\g\duin]e.
{i a gr\it Moisi fiilor lui Israil, dup\ toate
câte au poruncit Domnul lui Moisi.
206
2. {i a gr\it Moisi c\tre mai marii
neamurilor fiilor lui Israil, zicând> acesta
este cuvântul, care l-au poruncit Domnul.
3. Omul care va face f\g\duin]\
Domnului, sau se va jura legându-se pe
sufletul s\u, s\ nu-[i calce cuvântul s\u<
toate câte vor ie[i din gura lui, s\ le fac\.
4. Iar de va face o femeie f\g\duin]\
Domnului, legându-se din tinere]e înc\
fiind în casa tat\lui s\u,
5. {i va auzi tat\l ei f\g\duin]ele ei, [i
leg\tura ce a pus asupra sufletului s\u, [i
va t\cea tat\l ei, vor sta toate f\g\duin]ele
ei [i ori cu ce [i-a legat sufletul s\u, va
r\mâne.
6. Iar dac\ tat\l ei nu ar voi, ori în ce zi
va afla toate f\g\duin]ele ei [i leg\turile,
care le-a pus asupra sufletului s\u, nu vor
sta, [i Domnul o va ierta pe ea, c\ nu a vrut
tat\l ei.
7. Iar de va fi m\ritat\ [i [i-a luat asupr\-
[i o f\g\duin]\, sau a rostit gura ei ceva cu
care [i-a legat sufletul s\u<
8. De va auzi b\rbatul ei, [i va t\cea când
a auzit, atunci vor sta toate f\g\duin]ele ei,
[i ori cu ce [i-a legat sufletul s\u, va
r\mâne.
9. Iar dac\ b\rbatul ei nu va vrea, îndat\
ce a aflat toate f\g\duin]ele [i leg\turile ei
câte a pus asupra sufletului s\u, nu vor
r\mâne, c\ b\rbatul ei nu a vrut, [i
Domnul o va ierta pe ea.
10. Iar f\g\duin]a v\duvei, [i a celei l\sate
de b\rbat, câte se va f\g\dui asupra
sufletului s\u, vor r\mâne ei.
11. Iar de va face în casa b\rbatului s\u
f\g\duin]a sa, sau leg\tura sa cea cu
jur\mânt asupra sufletului s\u,
12. {i va auzi b\rbatul ei, [i nimic nu va
zice ei, nici se va împotrivi, vor sta toate
f\g\duin]ele ei, [i toate leg\turile ei câte a
 NUMERII
pus asupra sufletului s\u, vor r\mâne
asupra ei.
13. Iar dac\ b\rbatul ei nu va vrea îndat\
ce va auzi, toate câte vor ie[i din buzele ei,
orice f\g\duin]e [i orice leg\turi asupra
sufletului s\u, nu vor r\mâne ei, c\
b\rbatul ei le-a stricat, [i Domnul o va
ierta pe ea.
14. Toat\ f\g\duin]a [i tot jur\mântul de
leg\tur\, care mâhne[te sufletul, b\rbatul
ei îl va înt\ri ei, [i b\rbatul ei ;l va lua de
la ea.
15. Iar t\când de va t\cea din zi în zi, va
înt\ri toate f\g\duin]ele ei, [i hot\rârile
cele de peste ea le va înt\ri ei, pentru c\ a
t\cut în ziua în care a auzit.
16. Iar dac\ le va strica b\rbatul ei, dup\
ziua în care a auzit, el va purta p\catul.
17. Acestea sunt poruncile câte au rânduit
Domnul lui Moisi, între b\rbat [i între
femeie, [i între tat\ [i între fat\, pân\ este
tân\r\ în casa tat\lui s\u.
CAP. 31.
Israil biruie[te din nou pe
Madiamiteni cu mare prad\.
{i au gr\it Domnul c\tre Moisi, zicând>
2. Pov\]uie[te pe fiii lui Israil la biruin]\
asupra Madiamitenilor, [i apoi te vei
ad\uga la poporul t\u.
3. {i a gr\it Moisi c\tre popor, zicând>
întrarma]i din voi b\rba]i, [i v\ r\zboi]i
înaintea Domnului asupra lui Madiam, ca
s\ da]i izbând\ Domnului din Madiam.
4. Câte o mie din fiecare semin]ie, din
toate semin]iile fiilor lui Israil trimite]i s\
se r\zboiasc\.
5. {i s-au num\rat din miile lui Israil,
câte o mie de fiecare semin]ie,
dou\sprezece mii de b\rba]i întrarma]i
207
spre r\zboi.
6. {i i-au trimis pe ei Moisi, câte o mie
din fiecare semin]ie cu puterea lor, [i
Finees fiul lui Eleazar feciorul lui Aaron
Preotul, [i vasele cele sfinte [i trâmbi]ele
de semnale în mâinile lor.
7. {i a dat r\zboi asupra lui Madiam,
precum au poruncit Domnul lui Moisi, [i a
ucis toat\ partea b\rb\teasc\.
8. {i pe împ\ra]ii lui Madiam i-au
omorât împreun\ cu r\ni]ii lor, [i pe Evin
[i pe Rocon [i pe Sur [i pe Ur [i pe Rovoc,
cinci împ\ra]i ai lui Madiam, [i pe Valaam
feciorul lui Veor l-a omorât cu sabia.
9. {i femeile lui Madiam le-au robit, [i
averea lor [i vitele lor [i toate agoniselile
lor [i puterea lor o au robit.
10. {i toate cet\]ile lor în care locuiau ei [i
s\la[ele lor le-au ars cu foc.
11. {i au luat toat\ prada lor [i toate
jafurile lor, de la om pân\ la dobitoc.
12. {i au adus la Moisi [i la Eleazar
Preotul [i la to]i fiii lui Israil, robimea [i
jafurile [i prada în tab\r\ în Aravotul lui
Moav, care este lâng\ Iordan dinspre
Ierihon.
13. {i a ie[it Moisi [i Eleazar Preotul [i
to]i boierii adun\rii, întru întâmpinarea
lor, afar\ de tab\r\.
14. {i s-a mâniat Moisi pe cei mai mari ai
o[tirii pe cei peste mii [i pe cei peste sute,
care veneau de la b\taia r\zboiului.
15. {i a zis c\tre ei Moisi> pentru ce a]i
prins vii pe femei?
16. C\ acestea au f\cut pe fiii lui Israil
dup\ cuvântul lui Valaam, ca s\
p\r\seasc\ [i s\ calce cuvântul Domnului,
pentru Fogor, [i s-a f\cut b\taie întru
adunarea Domnului.
17. {i acum ucide]i toat\ partea
b\rb\teasc\ de toat\ vârsta, [i pe toat\
 NUMERII
femeia, care a cunoscut pat de b\rbat,
omorâ]i-o.
18. {i pe toate femeile care nu au
cunoscut pat de b\rbat, vii le ]ine]i.
19. {i voi t\b\râ]i afar\ de tab\r\ [apte
zile, tot cel ce a ucis pe cineva, [i cel ce se
atinge de cel r\nit, se va cur\]i a treia zi [i
a [aptea zi, voi [i robimea voastr\.
20. {i toat\ îmbr\c\mintea [i tot vasul de
piele [i tot lucrul din piele de capr\ [i tot
vasul de lemn ve]i cur\]i.
21. {i a zis Eleazar Preotul c\tre b\rba]ii
o[tirii, care veneau de la r\zboi> aceasta
este îndreptarea legii, care o au poruncit
Domnul lui Moisi.
22. Afar\ de aur [i de argint [i de aram\ [i
de fier [i de plumb [i de cositor,
23. Tot lucrul, care va trece prin foc, se va
l\muri, îns\ cu apa cur\]eniei se va cur\]i,
[i toate care nu trec prin foc, vor trece prin
ap\,
24. {i ve]i sp\la hainele voastre în ziua a
[aptea, ca s\ fi]i cura]i, [i dup\ aceasta ve]i
intra în tab\r\.
25. {i au gr\it Domnul c\tre Moisi,
zicând>
26. Num\r\ capetele pr\zilor robimii, de
la om pân\ la dobitoc, tu [i Eleazar
Preotul, [i c\peteniile neamurilor
adun\rii.
27. {i ve]i împ\r]i pr\zile între r\zboinicii
cei ce au ie[it la r\zboi, [i între toat\
adunarea.
28. {i ve]i osebi Domnului de la oamenii
cei r\zboinici, care ies la r\zboi, un suflet
din cinci sute de oameni, [i din dobitoace
[i din boi [i din oi [i din asini.
29. {i din jum\tatea lor ve]i lua, [i ve]i da
lui Eleazar Preotul, pârg\ Domnului.
30. {i din jum\tatea fiilor lui Israil vei lua
din cincizeci unul, din oameni [i din boi [i
208
din oi [i din asini [i din toate dobitoacele,
[i le vei da Levi]ilor celor ce sunt rândui]i
la slujbele cortului Domnului.
31. {i au f\cut Moisi [i Eleazar Preotul
dup\ cum au poruncit Domnul lui Moisi.
32. {i a fost r\m\[i]a, care au trecut a
robimii, care au robit b\rba]ii cei
r\zboinici, din oi> [ase sute [i [aptezeci [i
cinci de mii.
33. {i boi [aptezeci [i dou\ de mii.
34. {i asini [aizeci [i una de mii.
35. {i suflete omene[ti ale femeilor, care
nu au cunoscut pat b\rb\tesc, toate
sufletele treizeci [i dou\ de mii.
36. {i a fost jum\tatea acestora partea
celor ce s-au dus la r\zboi, din num\rul
oilor trei sute [i treizeci [i [apte de mii [i
cinci sute.
37. {i s-a osebit Domnului, din oi [ase
sute [i [aptezeci [i cinci.
38. {i boi treizeci [i [ase de mii, iar
osebi]i Domnului, [aptezeci [i doi.
39. {i asini treizeci de mii [i cinci sute, iar
osebi]i Domnului, [aizeci [i unul.
40. {i suflete omene[ti [aisprezece mii,
iar osebi]i Domnului, treizeci [i dou\ de
suflete.
41. {i a dat Moisi partea Domnului darea
lui Dumnezeu, lui Eleazar Preotul, dup\
cum au poruncit Domnul lui Moisi.
42. Din jum\tatea lui Israil, pe care i-a
osebit Moisi din b\rba]ii cei r\zboinici.
43. {i a fost jum\tatea adun\rii din oi, trei
sute [i treizeci [i [apte de mii [i cinci sute.
44. {i boi treizeci [i [ase de mii.
45. Asini treizeci de mii [i cinci sute.
46. {i suflete omene[ti [aisprezece mii.
47. {i a luat Moisi din jum\tatea fiilor lui
Israil din cincizeci, una, din oameni [i din
dobitoace, [i le-a dat Levi]ilor celor
rândui]i la slujbele cortului Domnului, în
 NUMERII
ce chip au poruncit Domnul lui Moisi.
48. {i au venit la Moisi to]i cei mai mari
în oaste, care erau peste mii [i peste sute.
49. {i au zis c\tre Moisi> slugile tale au
num\rat pe b\rba]ii de r\zboi, care sunt la
noi, [i nu a lipsit dintre ei nici m\car unul.
50. {i am adus dar Domnului fiecare ce a
aflat> vas de aur, gherdan, cercei, inel,
br\]ar\, salb\, ca s\ te rogi pentru noi
Domnului.
51. {i au luat Moisi [i Eleazar Preotul
aurul de la ei, toate sculele lucrate.
52. {i a fost tot aurul, care l-a adus dar
Domnului, [aisprezece mii [i [apte sute [i
cincizeci de sicli, de la cei peste mii, [i de
la cei peste sute.
53. {i b\rba]ii cei r\zboinici fiecare
pentru sine[i a pr\dat.
54. {i au luat Moisi [i Eleazar Preotul
aurul de la cei peste mii, [i de la cei peste
sute, [i l-au b\gat în cortul m\rturiei,
pomenire fiilor lui Israil înaintea
Domnului.
CAP. 32.
Începutul st\pânirii p\mântului
Hanaan.
{i multe dobitoace aveau fiii lui Ruvin, [i
fiii lui Gad aveau mul]ime mult\ foarte.
2. {i au v\zut p\mântul lui Iazir [i
p\mântul lui Galaad, [i era locul, loc de
dobitoace, [i mergând fiii lui Ruvin [i fiii
lui Gad, au zis c\tre Moisi [i c\tre Eleazar
Preotul, [i c\tre mai marii adun\rii,
zicând>
3. Atarot [i Devon [i Iazir [i Namra [i
Esevon [i Eleali [i Sevama [i Navav [i
Vean.
4. P\mântul, care l-au dat Domnul
înaintea fiilor lui Israil, este p\mânt bun
209
de hran\ de dobitoace, [i slugile tale au
dobitoace.
5. {i a zis> de am aflat har înaintea ta, s\
se dea p\mântul acesta nou\ robilor t\i
mo[ie, [i s\ nu ne treci pe noi Iordanul.
6. {i a zis Moisi fiilor lui Gad [i fiilor lui
Ruvin> fra]ii vo[tri vor merge la r\zboi, [i
voi s\ [ede]i aici?
7. Pentru ce întoarce]i cugetele fiilor lui
Israil, ca s\ nu treac\ în p\mântul, care ;l
d\ lor Domnul?
8. A[a au f\cut p\rin]ii vo[tri, când i-am
trimis pe ei din Kadis Varni, ca s\
iscodeasc\ p\mântul.
9. {i s-a suit în Valea Strugurului, [i a
iscodit p\mântul, [i a întors inima fiilor lui
Israil, ca s\ nu intre în p\mântul, care l-au
dat Domnul lor.
10. {i s-au mâniat cu iu]ime Domnul în
ziua aceea, [i s-au jurat, zicând>
11. Nu vor vedea oamenii ace[tia, care s-
au suit din Eghipet cei ce sunt de dou\zeci
de ani [i mai mari, care [tiu binele [i r\ul,
p\mântul care m-am jurat lui Avraam [i
lui Isaac [i lui Iacov, pentru c\ nu au
umblat dup\ mine.
12. Afar\ de Halev feciorul lui Iefoni,
care s-a osebit, [i Isus al lui Navi, c\
ace[tia au umblat dup\ Domnul.
13. {i s-au mâniat Domnul cu iu]ime pe
Israil, [i i-au înv\luit pe ei în pustie
patruzeci de ani, pân\ ce s-a stins tot
neamul, care f\cea rele înaintea
Domnului.
14. Iat\ v-a]i sculat în locul p\rin]ilor
vo[tri sfat de oameni p\c\to[i, s\ mai
ad\uga]i înc\ la iu]imea Domnului asupra
lui Israil.
15. C\ v\ ve]i întoarce de la el, ca s\ mai
ad\uga]i înc\ a-l l\sa în pustie, [i s\ face]i
f\r\delege la toat\ adunarea aceasta.
 NUMERII
16. {i au venit la dânsul, [i au zis> stâne de
oi vom face aici dobitoacelor noastre, [i
cet\]i averilor noastre.
17. Iar noi întrarma]i vom merge înaintea
fiilor lui Israil pân\ ce ;i vom duce pe ei în
locul lor, [i averea noastr\ va r\mâne în
cet\]i zidite pentru locuitorii p\mântului.
18. Nu ne vom întoarce la casele noastre,
pân\ ce se vor împ\r]i fiii lui Israil fiecare
în mo[ia sa.
19. {i nu vom mo[teni între ei mai mult
dincolo de Iordan [i mai încolo, c\ am luat
mo[ia noastr\ dincoace de Iordan, dinspre
r\s\rit.
20. {i a zis c\tre ei Moisi> de ve]i face
dup\ cuvântul acesta, de v\ ve]i întrarma
înaintea Domnului la r\zboi,
21. {i tot cel întrarmat dintre voi va trece
Iordanul înaintea Domnului la r\zboi,
pân\ ce va pieri vr\jma[ul de la fa]a lui,
22. {i se va st\pâni p\mântul înaintea
Domnului< dup\ aceea v\ ve]i întoarce, [i
ve]i fi nevinova]i înaintea Domnului [i
înaintea lui Israil, [i va fi vou\ p\mântul
acesta mo[ie înaintea Domnului.
23. Iar de nu ve]i face a[a, ve]i p\c\tui
înaintea Domnului, [i ve]i cunoa[te
p\catul vostru, c=nd v\ vor apuca pe voi
relele.
24. Deci, zidi]i vou\ cet\]i pentru averea
voastr\, [i s\la[e dobitoacelor voastre, [i
ceea ce spune]i cu gura voastr\, s\ face]i.
25. {i au zis fiii lui Ruvin [i fiii lui Gad
c\tre Moisi, gr\ind> slugile tale vor face
dup\ cum Domnul nostru porunce[te.
26. Averea noastr\ [i femeile noastre [i
toate dobitoacele noastre, vor fi în cet\]ile
lui Galaad.
27. Iar slugile tale vor trece to]i întrarma]i
[i g\ti]i de r\zboi înaintea Domnului,
precum zice Domnul.
210
28. {i a poruncit pentru ei Moisi lui
Eleazar Preotul, lui Isus fiul lui Navi, [i
mai marilor semin]iilor neamurilor lui
Israil.
29. {i a zis c\tre ei Moisi> de vor trece fiii
lui Ruvin [i fiii lui Gad cu voi Iordanul,
tot, care poate ie[i la r\zboi înaintea
Domnului, [i ve]i st\pâni p\mântul
înaintea voastr\, ve]i da lor p\mântul lui
Galaad mo[tenire.
30. Iar de nu vor trece cu voi cei ce se pot
întrarma la r\zboi înaintea Domnului, ve]i
trece averea lor [i femeile lor [i
dobitoacele lor, mai înainte de voi, în
p\mântul Hanaan, [i vor mo[teni
împreun\ cu voi în p\mântul Hanaan.
31. {i au r\spuns feciorii lui Ruvin [i
feciorii lui Gad, zicând> cum zice domnul
slugilor sale, a[a vom face.
32. Noi vom trece întrarma]i înaintea
Domnului în p\mântul Hanaan, numai de
ne ve]i da nou\ mo[ie dincoace de Iordan.
33. {i a dat Moisi fiilor lui Gad [i fiilor lui
Ruvin, [i la jum\tate din semin]ia lui
Manasi fiul lui Iosif, împ\r\]ia lui Sion
împ\ratul Amoreilor, [i împ\r\]ia lui Og
împ\ratul Vasanului, p\mântul [i cet\]ile
împreun\ cu hotarele lui, cet\]ile
p\mântului de primprejur.
34. {i au zidit fiii lui Gad Devonul [i
Atarotul [i Aroirul.
35. {i Sofarul [i Iazirul, [i le-au în\l]at.
36. {i Namramul [i Vitaranul, cet\]i tari [i
stâne de oi.
37. {i fiii lui Ruvin au zidit Esevonul [i
Elealinul [i Kariataimul.
38. {i Nabo [i Veelmeonul ocolite
schimbând numele [i Sevamaul, [i a numit
dup\ numele sale numele cet\]ilor, care le-
au zidit.
39. {i a mers Ur fiul lui Mahir fiul lui
 NUMERII
Manasi în Galaad, [i l-a luat, [i a pierdut
pe Amoreul, cel ce locuia într-însul.
40. {i a dat Moisi Galaadul lui Mahir
feciorul lui Manasi, [i a locuit acolo.
41. {i Iahir feciorul lui Manasi a mers, [i
a luat s\la[ele lor, [i le-a numit s\la[ele lui
Iahir.
42. {i Navav a mers, [i a luat Kaatul [i
satele lui, [i le-a numit Navot dup\ numele
s\u.
CAP. 33.
C\l\toriile [i popasurile poporului
Israil.
{i acestea sunt popasurile fiilor lui Israil
dup\ ce au ie[it din p\mântul Eghipetului
împreun\ cu puterea lor, prin mâna lui
Moisi [i a lui Aaron.
2. {i a scris Moisi purcederile [i
popasurile lor, dup\ cuvântul Domnului,
[i acestea sunt popasurile c\l\toriei lor>
3. Au purces din Ramesi în luna dint=i ;n
a cincisprezecea zi a lunii dint=i, a doua zi
de Pa[ti au ie[it fiii lui Israil cu mân\
înalt\ înaintea tuturor Eghiptenilor.
4. {i Eghiptenii îngropau pe to]i cei ce
muriser\ dintre sine, pe care i-au omorât
Domnul, pe tot cel întâi n\scut în
p\mântul Eghipetului, [i întru dumnezeii
lor au f\cut Domnul izbândire.
5. {i purcezând fiii lui Israil din Ramesi,
au t\b\rât în Sochot.
6. {i purcezând din Sochot, au t\b\rât în
Vutan, care este o parte a pustiei.
7. {i au purces din Vutan, [i au t\b\rât la
gura Irotului, care este în preajma
Veelsepfonului, [i au t\b\rât în preajma
Magdalului.
8. {i au purces din preajma Irotului, [i au
trecut prin mijlocul m\rii în pustie, [i au
211
mers ei cale de trei zile prin pustie, [i au
t\b\rât în Merra.
9. {i au purces din Merra, [i au venit în
Elim, [i în Elim dou\sprezece izvoare de
ap\, [i [aptezeci de pomi de finic, [i au
t\b\rât acolo lâng\ ap\.
10. {i au purces din Elim, [i au t\b\rât
lâng\ Marea Ro[ie.
11. {i au purces de lâng\ Marea Ro[ie, [i
au t\b\rât în Pustia Sin.
12. {i au purces din Pustia Sin, [i au
t\b\rât în Rafaca.
13. {i au purces din Rafaca, [i au t\b\rât
în Elus.
14. {i au purces din Elus, [i au t\b\rât în
Rafidin, [i acolo nu avea poporul ap\ s\
bea.
15. {i au purces din Rafidin, [i au t\b\rât
în Pustia Sin.
16. {i au purces din Pustia Sin, [i au
t\b\rât la mormânturile poftei.
17. {i au purces de la mormânturile
poftei, [i au t\b\rât în Asirot.
18. {i au purces din Asirot, [i au t\b\rât ;n
Ratama.
19. {i au purces din Ratama, [i au t\b\rât
în Remmon Fares.
20. {i au purces din Remmon Fares, [i au
t\b\rât în Levona.
21. {i au purces din Levona, [i au t\b\rât
în Resan.
22. {i au purces din Resan, [i au t\b\rât ;n
Machelat.
23. {i au purces din Machelat, [i au
t\b\rât în Safar.
24. {i au purces din Safar, [i au t\b\rât în
Haradat.
25. {i au purces din Haradat, [i au t\b\rât
în Machilot.
26. {i au purces din Machilot, [i au
t\b\rât în Kataat.
 NUMERII
27. {i au purces din Kataat, [i au t\b\rât
în Tarat.
28. {i au purces din Tarat, [i au t\b\rât în
Matekka.
29. {i au purces din Matekka, [i au t\b\rât
în Selmona.
30. {i au purces din Selmona, [i au t\b\rât
în Masurut.
31. {i au purces din Masurut, [i au t\b\rât
în Vanea.
32. {i au purces din Vanea, [i au t\b\rât în
Muntele Gadgad.
33. {i au purces din Muntele Gadgad, [i
au t\b\rât în Etevata.
34. {i au purces din Etevata, [i au t\b\rât
în Evrona.
35. {i au purces din Evrona, [i au t\b\rât
în Gasion Gaver.
36. {i au purces din Gasion Gaver, [i au
t\b\rât în Pustia Sin, [i au purces din
Pustia Sin, [i au t\b\rât în Pustia Faran,
aceasta este Kadis.
37. {i au purces din Kadis, [i au t\b\rât în
Muntele Or, care este aproape de
p\mântul Edom.
38. {i s-a suit Aaron Preotul în munte din
porunca Domnului, [i a murit acolo în
anul al patruzecilea de când au ie[it fiii lui
Israil din p\mântul Eghipetului, în luna a
cincea în ziua cea dint=i a lunii.
39. {i Aaron era de o sut\ [i dou\zeci [i
trei de ani, când a murit în Muntele Or.
40. {i auzind Hananeul împ\ratul Arad, [i
acesta locuia în p\mântul lui Hanaan,
când venir\ fiii lui Israil.
41. {i au purces din Muntele Or, [i au
t\b\rât în Selmona.
42. {i au purces din Selmona, [i au t\b\rât
în Fino.
43. {i au purces din Fino, [i au t\b\rât în
Ovot.
212
44. {i au purces din Ovot [i au t\b\rât în
Gai dincoace de hotarele lui Moav.
45. {i au purces din Gai, [i au t\b\rât în
Devonul lui Gad.
46. {i au purces din Devonul lui Gad, [i
au t\b\rât în Ghelmon Devlatem.
47. {i au purces din Ghelmon Devlatem,
[i au t\b\rât la Mun]ii Avarim în preajma
Navavului.
48. {i au purces de la Mun]ii Avarim, [i au
t\b\rât la apusul lui Moav lâng\ Iordan
dinspre Ierihon.
49. {i au purces de la apusul lui Moav, [i
au t\b\rât la Iordan între Esimot pân\ la
Velsa spre apus de Moav.
50. {i au gr\it Domnul c\tre Moisi spre
apus de Moav lâng\ Iordan, dinspre
Ierihon, zicând>
51. Gr\ie[te fiilor lui Israil, [i zi c\tre
dân[ii> s\ trece]i Iordanul în p\mântul
Hanaan.
52. {i s\ pierde]i pe to]i cei ce locuiesc pe
p\mânt înaintea fe]ei voastre, [i s\ strica]i
semnele lor, [i to]i idolii lor cei turna]i s\-
i pierde]i, [i to]i stâlpii lor s\-i sf\râma]i.
53. {i dup\ ce ve]i pierde pe to]i cei ce
locuiesc p\mântul, locui]i voi într-însul,
c\ vou\ v-am dat p\mântul lor mo[tenire.
54. {i ve]i împ\r]i p\mântul lor cu sor]i
dup\ neamurile voastre, celor mai mul]i
ve]i da mai mult\ mo[ie, [i celor mai
pu]ini ve]i da mai pu]in\ mo[ie, ori în ce
loc va ie[i soarta fiec\ruia, acolo va fi a
lui, dup\ neamurile voastre p\rinte[ti ve]i
împ\r]i mo[iile.
55. Iar de nu ve]i pierde pe cei ce locuiesc
pe p\mânt înaintea fe]ei voastre, [i pe câ]i
ve]i l\sa dintr-în[ii, vor fi spini în ochii
vo[tri, [i bolduri în coastele voastre, [i vor
vr\jm\[i vou\ pe p\mântul, în care ve]i
locui voi.
 NUMERII
56. {i dup\ cum am socotit s\ le fac lor,
voiu face vou\.
CAP. 34.
Hotarele p\mântului f\g\duin]ei [i
împ\r]irea lui.
{i au gr\it Domnul c\tre Moisi, zicând>
2. Porunce[te fiilor lui Israil, [i le spune
lor> voi intra]i în p\mântul Hanaan, acesta
va fi vou\ mo[tenire, p\mântul lui Hanaan
împreun\ cu hotarele lui.
3. {i va fi vou\ latura cea de c\tre
miaz\zi de la Pustia Sin pân\ unde se ]ine
de Edom, [i vor fi vou\ hotarele c\tre
miaz\zi dinspre partea M\rii celei S\rate
de la r\s\rit.
4. {i vor înconjura pe voi hotarele de la
miaz\zi c\tre sui[ul Acravinului, [i va
trece Enacul, [i va fi sfâr[itul lui c\tre
miaz\zi Kadisul lui Varni, [i se va sfâr[i la
s\la[ul lui Arad, [i va trece Asemona.
5. {i va înconjura hotarele de la
Asemona Valea Eghipetului, [i va fi
sfâr[itul lor Marea cea Mare.
6. {i hotarele de c\tre apus vor fi vou\,
Marea cea Mare, ea va fi hotar, acestea vor
fi vou\ hotarele de c\tre apus.
7. {i de c\tre miaz\noapte acesta va fi
vou\ hotarul, de la Marea cea Mare ve]i
m\sura vou\ în[iv\ pe lâng\ munte,
muntele.
8. {i de la munte ve]i m\sura vou\
muntele pân\ unde intr\ la Emat, [i va fi
sfâr[itul lui hotarele Saradacului.
9. {i se vor sfâr[i hotarele lui la Defrona,
[i va fi sfâr[itul lui la Arsenain< acestea
vor fi hotarele voastre de c\tre
miaz\noapte.
10. {i ve]i m\sura vou\ hotarele dinspre
r\s\rit de la Arsenain la Sepfamar.
213
11. {i se vor pogorî hotarele de la
Sepfamar la Vila de c\tre r\s\rit la
izvoare, [i se vor pogorî hotarele de la
Vila, [i vor atinge coasta M\rii Heneret de
c\tre r\s\rit.
12. {i se vor pogorî hotarele la Iordan, [i
va fi sfâr[itul Marea cea S\rat\. Acesta va
fi p\mântul vostru, [i hotarele lui
primprejur.
13. {i a poruncit Moisi fiilor lui Israil,
zicând> acesta este p\mântul, care ;l ve]i
mo[teni cu sor]i, în ce chip a rânduit
Domnul s\-l dea la nou\ semin]ii, [i la
jum\tate din semin]ia lui Manasi.
14. C\ semin]ia fiilor lui Ruvin, [i
semin]ia fiilor lui Gad dup\ casele lor
p\rinte[ti, jum\tate din semin]ia lui
Manasi au luat mo[iile sale.
15. Dou\ semin]ii [i o jum\tate de
semin]ie au luat mo[iile sale dincolo de
Iordan de c\tre Ierihon, dinspre miaz\zi
c\tre r\s\rit.
16. {i au gr\it Domnul c\tre Moisi,
zicând>
17. Acestea sunt numele b\rba]ilor, care
vor împ\r]i vou\ mo[ie p\mântul> Eleazar
Preotul, [i Isus al lui Navi,
18. {i câte un boier din fiecare semin]ie
ve]i lua, ca s\ v\ împ\r]easc\ vou\ mo[ie
p\mântul.
19. {i acestea sunt numele b\rba]ilor> din
semin]ia lui Iuda, Halev fiul lui Iefoni.
20. Din semin]ia lui Simeon, Salamiil fiul
lui Semiud.
21. Din semin]ia lui Veniamin, Eldad fiul
lui Haslon.
22. Din semin]ia lui Dan, boierul Vachir
fiul lui Egli.
23. Din fiii lui Iosif din semin]ia fiilor lui
Manasi, boierul Aniil fiul lui Sufi.
24. Din semin]ia fiilor lui Efraim, boierul
 NUMERII
Kamuil fiul lui Savatan.
25. Din semin]ia lui Zavulon, boierul
Elisafan fiul lui Farnah.
26. Din semin]ia fiilor lui Isahar, boierul
Faltiil fiul lui Oza.
27. Din semin]ia fiilor lui Asir, boierul
Ahior fiul lui Selemi.
28. Din semin]ia lui Neftalim, boierul
Fadail fiul lui Iamiud.
29. Acestora au poruncit Domnul ca s\
împ\r]easc\ fiilor lui Israil p\mântul lui
Hanaan.
CAP. 35.
Cet\]ile Levi]ilor [i cet\]ile de sc\pare.
{i au gr\it Domnul c\tre Moisi la apusul
lui Moav lâng\ Iordan de c\tre Ierihon,
zicând>
2. Porunce[te fiilor lui Israil, s\ dea
Levi]ilor din sor]ii mo[iei sale cet\]i s\
locuiasc\, [i locurile dinaintea cet\]ilor [i
împrejurul lor s\ le dea Levi]ilor.
3. {i cet\]ile vor fi lor de locuit, iar
locurile dimprejurul lor vor fi pentru
dobitoacele lor, [i pentru toate cele cu
patru picioare ale lor.
4. {i locurile dinafar\ de cet\]i, care le
ve]i da Levi]ilor, de la zidul cet\]ii în
afar\, dou\ mii de co]i împrejur.
5. {i vei m\sura afar\ de cetate latura de
c\tre r\s\rit, dou\ mii de co]i, [i latura de
c\tre miaz\zi, dou\ mii de co]i, [i latura de
c\tre mare dou\ mii de co]i, [i latura de
c\tre miaz\noapte dou\ mii de co]i, [i
cetatea s\ fie în mijlocul acestora, [i
hotarele cet\]ilor,
6. {i cet\]i ve]i da Levi]ilor> [ase cet\]i
de sc\pare, s\ fug\ acolo cel ce va omorî,
[i lâng\ acestea patruzeci [i dou\ de cet\]i.
7. Toate cet\]ile care le ve]i da Levi]ilor
214
patruzeci [i opt de cet\]i, acestea [i
locurile cele dinaintea lor.
8. {i cet\]ile care le ve]i da din mo[ia
fiilor lui Israil, de la cei ce au multe,
multe< [i de la cei ce au mai pu]ine, pu]ine,
fiecare dup\ mo[ia sa, care va mo[teni, va
da din cet\]i Levi]ilor.
9. {i au gr\it Domnul c\tre Moisi,
zicând>
10. Vorbe[te fiilor lui Israil, [i le spune
lor> voi trece]i Iordanul în p\mântul
Hanaan.
11. {i ve]i osebi vou\ cet\]i, care vor fi de
sc\pare vou\, ca s\ fug\ acolo tot uciga[ul
cel ce a ridicat via]\ f\r\ de voie.
12. {i vor fi vou\ aceste cet\]i sc\pare de
rudeniile celui omorât, [i nu va muri
ucig\torul pân\ va sta înaintea adun\rii la
judecat\.
13. {i cet\]ile care le ve]i da, cele [ase
cet\]i, vor fi vou\ de sc\pare.
14. Trei cet\]i ve]i da dincolo de Iordan, [i
trei cet\]i ve]i da în p\mântul Hanaan.
15. Sc\pare vor fi fiilor lui Israil, [i celui
str\in, [i celui nemernic care este între voi,
vor fi cet\]ile acestea de sc\pare, ca s\
fug\ acolo tot cel ce a ridicat via]\ f\r\ de
voia sa.
16. Iar de ;l va lovi cu arm\ de fier, [i va
muri, uciga[ este, cu moarte s\ se omoare
uciga[ul.
17. Iar dac\ îl va lovi de moarte pe dânsul,
[i va muri, uciga[ este, cu moarte s\ se
omoare uciga[ul.
18. Iar de ;l va lovi de moarte pe el, cu
arm\ de lemn de mân\, [i va muri, uciga[
este, cu moarte s\ se omoare uciga[ul.
19. Cel ce este rudenie de sânge, acesta va
ucide pe omorâtorul, când îl va întâmpina
pe el, acesta îl va omorî pe el.
20. Iar de ;l va împinge din du[m\nie, [i
 NUMERII
va arunca cu ceva asupra lui din r\utate, [i
va muri<
21. Au pentru pizm\ l-a lovit pe el cu
mâna, [i va muri, cu moarte s\ se omoare,
cel ce a lovit, uciga[ este< cu moarte s\ se
omoare cel ce a ucis, cel ce este rud\ cu
cel ucis, va ucide pe omorâtorul, când îl va
întâmpina pe el.
22. Iar dac\ f\r\ de veste, nu pentru
vr\jm\[ie îl va împinge pe el, sau va
arunca cu ceva asupra lui nu din r\utate,
23. Au cu vreo piatr\ f\r\ de [tire lovindu-
l, va muri, sau va c\dea peste el, [i va
muri, [i el nu i-a fost lui vr\jma[, nici a
cercat s\-i fac\ r\u,
24. Va judeca adunarea între cel ce a lovit,
[i între cel ce este rud\ cu cel ucis, dup\
judec\]ile acestea>
25. Va scoate adunarea pe cel ce a ucis de
la rudenia celui ucis, [i-l va a[eza pe el
adunarea în cetatea sc\p\rii lui, unde a
fugit, [i va locui acolo pân\ când va muri
preotul cel mare, cel uns cu untdelemn
sfânt.
26. Iar de va ie[i ucig\torul din hotarele
cet\]ii în care a fugit,
27. {i-l va afla pe el rudenia celui ucis
afar\ de hotarele cet\]ii, în care a fugit, [i
va ucide rudenia celui ucis pe uciga[, nu
este vinovat.
28. În cetatea în care a fugit trebuie s\
locuiasc\ pân\ când va muri preotul cel
mare, [i dup\ ce va muri preotul cel mare,
se va întoarce uciga[ul în p\mântul mo[iei
sale.
29. {i vor fi acestea vou\ spre dreptate de
judecat\ întru neamurile voastre, întru
toate l\ca[urile voastre.
30. Tot cel ce a ridicat via]\, prin m\rturii
vei ucide pe cel ce a ucis, [i un martor nu
va putea m\rturisi asupra cuiva ca s\
215
moar\.
31. {i s\ nu lua]i r\scump\rare pentru
via]\ de la uciga[, cel vinovat s\ se
omoare, cu moarte s\ se omoare.
32. S\ nu lua]i r\scump\rare de la cel ce a
fugit în cetate de sc\pare, ca iar\[i s\
poat\ locui în p\mântul s\u pân\ va muri
preotul cel mare.
33. {i s\ nu spurca]i p\mântul pe care
locui]i, c\ sângele acesta spurc\ p\mântul,
[i nu se va cur\]i p\mântul de sângele cel
v\rsat peste el, f\r\ numai cu sângele celui
ce l-a v\rsat.
34. {i s\ nu spurca]i p\mântul pe care
locui]i, pe care [i eu locuiesc întru voi< c\
eu sunt Domnul, cel ce locuiesc întru fiii
lui Israil.
CAP. 36.
Lege pentru neînstr\inarea mo[iilor la
m\riti[ul fetelor.
{i s-au apropiat boierii semin]iilor fiilor
lui Galaad, feciorul lui Mahir, fiul lui
Manasi din semin]ia fiilor lui Iosif, [i au
gr\it înaintea lui Moisi [i înaintea lui
Eleazar Preotul, [i înaintea boierilor
caselor p\rinte[ti a fiilor lui Israil.
2. {i au zis> domnului nostru au poruncit
Domnul s\ dea p\mântul mo[tenire cu
sor]i fiilor lui Israil, [i domnului nostru au
poruncit Domnul, s\ dea mo[ia lui Salpad
fratele nostru, fetelor lui.
3. De vor fi femei, unuia din semin]iile
fiilor lui Israil se va lua soarta lor din
mo[ia p\rin]ilor no[tri, [i se va ad\uga la
mo[ia semin]iei acelora, dup\ care se vor
m\rita, [i se va lua din soarta mo[tenirii
noastre.
4. {i chiar [i în anul slobozirii fiilor lui
Israil, se va ad\uga mo[ia lor la mo[ia
 NUMERII

semin]iei celor dup\ care se vor m\rita, [i

din mo[ia semin]iei p\rin]ilor no[tri se va
lua mo[ia lor.
5. {i a poruncit Moisi fiilor lui Israil din
porunca Domnului, zicând> drept gr\ie[te
neamul fiilor lui Iosif.
6. Acesta este cuvântul, care au poruncit
Domnul fetelor lui Salpad, zicând> unde le
va pl\cea lor s\ se m\rite, îns\ numai dup\
cei din poporul p\rintelui lor s\ se m\rite.
7. {i s\ nu se str\mute mo[ia fiilor lui
Israil de la un neam la alt neam, c\ fiii lui
Israil, fiecare se vor lipi de mo[ia
neamului familiei sale.
8. {i oricare fat\ din neamurile fiilor lui
Israil, care este mo[teanc\, dup\ unul din
poporul p\rintelui s\u s\ se m\rite, ca fiii
lui Israil fiecare s\ mo[teneasc\ mo[ia lui
cea p\rinteasc\.
9. {i s\ nu se str\mute mo[ia de la un
neam la alt neam, ci fiii lui Israil fiecare s\
se lipeasc\ de mo[ia sa.
10. În ce chip au poruncit Domnul lui
Moisi, a[a a f\cut fetelor lui Salpad.
11. {i s-au m\ritat Tersa [i Egla [i Melha
[i Nua [i Mala fetele lui Salpad dup\
nepo]ii lor.
12. Dup\ cei din poporul lui Manasi ai
fiilor lui Iosif s-au m\ritat, [i s-a ad\ugat
mo[ia lor la mo[ia neamului poporului
p\rintelui lor.
13. Acestea sunt poruncile [i îndrept\rile
[i judec\]ile, care au poruncit Domnul în
mâna lui Moisi, spre apus de Moav lâng\
Iordan de c\tre Ierihon.

216
 A DOUA LEGE
A DOUA LEGE
CAP. 1.
Binefacerile lui Dumnezeu,
nemul]umirea poporului.
Acestea sunt cuvintele, care le-a gr\it
Moisi la tot Israilul dincolo de Iordan în
pustia cea de c\tre apus, aproape de Marea
Ro[ie, între Faran [i Tofol [i Lovon [i
Avlon, [i b\ile cele de aur.
2. Unsprezece zile din Horiv cale pe
Muntele Seir pân\ la Kadisul Varni.
3. {i a fost în anul al patruzecilea, în luna
a unsprezecea, în ziua dint=i a lunii, a gr\it
Moisi c\tre to]i fiii lui Israil dup\ toate
câte i-au poruncit lui Domnul, s\ le spun\
lor.
4. Dup\ ce a b\tut pe Sion împ\ratul
Amoreilor, care a locuit în Esevon, [i pe
Og împ\ratul Vasanului, care a locuit în
Astarot [i în Edrain.
5. Dincoace de Iordan în p\mântul lui
Moav a ;nceput Moisi a spune legea
aceasta, zic=nd>
6. Domnul Dumnezeul nostru au gr\it
nou\ ;n Horiv, zic=nd> destul a]i locuit ;n
muntele acesta.
7. Întoarce]i-v\, [i merge]i [i intra]i în
Muntele Amoreilor, [i la to]i cei
dimprejurul Araviei, în munte [i în câmp
[i c\tre miaz\zi [i pe p\mântul cel de
lâng\ mare al Hananeilor, [i în preajma
Livanului pân\ la râul cel mare al
Efratului.
8. Vede]i, a dat înaintea voastr\
p\mântul, intrând mo[teni]i p\mântul care
s-au jurat Domnul p\rin]ilor vo[tri lui
Avraam, lui Isaac [i lui Iacov s\-l dea lor,
[i semin]iei lor dup\ dân[ii.
217
9. {i am zis c\tre voi în vremea aceea,
gr\ind> nu voiu putea singur s\ v\ duc pe
voi.
10. Domnul Dumnezeul vostru v-au
înmul]it pe voi, [i iat\ sunte]i ast\zi ca
stelele cerului de mul]i.
11. Domnul Dumnezeul p\rin]ilor vo[tri
s\ v\ adauge pe voi, ca s\ fi]i înmiit mai
mul]i, [i s\ v\ binecuvinteze, dup\ cum au
gr\it vou\.
12. Cum voiu putea singur purta necazul
vostru [i greutatea voastr\ [i pricinile
voastre?
13. Alege]i dintre voi b\rba]i, care sunt
în]elep]i [i [tiutori [i cu minte întru
neamurile voastre, [i voiu pune pe ei
pov\]uitori peste voi.
14. {i mi-a]i r\spuns, [i a]i zis> bun este
cuvântul, care ai gr\it s\-l faci.
15. {i am luat dintre voi b\rba]i în]elep]i
[i [tiutori [i cu minte, [i i-am pus pe ei
peste voi, s\ v\ pov\]uiasc\ peste mii [i
peste sute, peste cincizeci [i peste zeci, [i
scriitori judec\torilor vo[tri.
16. {i am poruncit judec\torilor vo[tri în
vremea aceea, zicând> asculta]i între fra]ii
vo[tri, [i judeca]i drept între om [i între
fratele lui [i între nemernicul lui.
17. S\ nu cuno[ti fa]a la judecat\, pe cel
mic [i pe cel mare întocmai s\-l judeci< s\
nu te sfie[ti de fa]a omului, c\ judecata a
lui Dumnezeu este, [i lucrul care va fi
vou\ greu îl ve]i aduce la mine, [i-l voiu
auzi eu.
18. {i am poruncit vou\ în vremea aceea
toate cuvintele, care s\ le face]i.
19. {i purcezând din Horiv, am mers toat\
pustia cea mare [i înfrico[at\, care o a]i
 A DOUA LEGE
v\zut, calea Muntelui Amoreului, dup\
cum au poruncit nou\ Domnul
Dumnezeul nostru, [i am venit pân\ la
Kadisul Varni.
20. {i am zis c\tre voi> venit-a]i pân\ la
Muntele Amoreului, care ;l d\ nou\
Domnul Dumnezeul nostru.
21. Vede]i, au dat Domnul Dumnezeul
vostru înaintea fe]ei voastre p\mântul,
suindu-v\, mo[teni]i-l în ce chip au zis
vou\ Domnul Dumnezeul p\rin]ilor
vo[tri, nu v\ teme]i, nici v\ speria]i.
22. {i a]i venit to]i la mine, [i a]i zis> s\
trimitem oameni înaintea noastr\, [i s\
iscodeasc\ p\mântul, [i s\ ne aduc\ nou\
r\spuns, pe care cale s\ ne suim într-însul,
[i în care cet\]i s\ intr\m.
23. {i a pl\cut înaintea mea cuvântul, [i
am luat dintre voi doisprezece b\rba]i, din
fiecare semin]ie un b\rbat.
24. {i mergând s-au suit în munte, [i au
venit pân\ la Valea Strugurului, [i l-au
privit pe el.
25. {i luând în mâinile sale din rodul
p\mântului, au adus la noi, [i au zis> bun
este p\mântul, care ;l d\ nou\ Domnul
Dumnezeul nostru.
26. {i nu a]i vrut s\ v\ sui]i, [i a]i c\lcat
cuvântul Domnului Dumnezeului vostru.
27. {i a]i cârtit în corturile voastre, [i a]i
zis> pentru c\ ne-au urât pe noi Domnul,
pentru aceea ne-au scos din p\mântul
Eghipetului, ca s\ ne dea în mâinile
Amoreilor s\ ne piarz\ pe noi.
28. Unde ne suim noi? Fra]ii vo[tri au
îngrozit inima voastr\ zicând> neam mare
[i mult [i mai tare decât noi, [i cet\]i mari
[i zidite pân\ la cer, înc\ [i feciori de
uria[i am v\zut acolo.
29. {i am zis c\tre voi> s\ nu v\ teme]i,
nici s\ v\ speria]i de ei.
218
30. Domnul Dumnezeul nostru cel ce
merge înaintea fe]ei voastre, el va bate pe
ei împreun\ cu voi dup\ toate câte au f\cut
vou\ în p\mântul Eghipetului.
31. {i în pustia aceasta, care o a]i v\zut pe
calea Muntelui Amoreului a[a te-au hr\nit
Domnul Dumnezeul t\u, cum ar fi grijit
un om pe fiul s\u, în toat\ calea care a]i
umblat, pân\ ce a]i venit la locul acesta.
32. {i în cuvântul acesta nu a]i crezut
Domnului Dumnezeului vostru.
33. Care merge înaintea voastr\ în calea
aceasta, ca s\ v\ aleag\ vou\ loc,
pov\]uindu-v\ pe voi noaptea cu foc, ca s\
v\ arate calea pe care s\ merge]i, [i ziua cu
nor.
34. {i au auzit Domnul glasul cuvintelor
voastre, [i mâniindu-se s-au jurat zicând>
35. Nu va vedea cineva din oamenii
ace[tia p\mântul cel bun, care m-am jurat
p\rin]ilor lor.
36. Afar\ de Halev fiul lui Iefoni, el îl va
vedea, [i lui voiu da p\mântul, pe care s-a
suit, [i fiilor lui, pentru c\ el întru toate a
ascultat pe Domnul.
37. {i pe mine s-a mâniat Domnul pentru
voi, zicând> nici tu nu vei intra acolo.
38. Isus fiul lui Navi cel ce st\ înaintea ta,
acesta va intra acolo, pe el îl înt\re[te, c\
el va împ\r]i lui Israil p\mântul cu sor]i.
39. {i pruncii vo[tri de care a]i zis c\ vor
fi de jaf, [i tot pruncul tân\r, care nu [tie
ast\zi r\ul sau binele> ace[tia vor intra
acolo, [i-l voiu da lor, [i-l vor mo[teni pe
el.
40. Iar voi întorcându-v\, a]i t\b\rât în
pustie pe calea cea dinspre Marea Ro[ie.
41. {i a]i r\spuns [i a]i zis> p\c\tuit-am
înaintea Domnului Dumnezeului nostru.
Noi suindu-ne vom face r\zboi dup\ toate
câte au poruncit nou\ Domnul Dumnezeul
 A DOUA LEGE
nostru, [i luând fiecare armele sale, [i
adunându-v\ v-a]i suit în munte.
42. {i au gr\it Domnul c\tre mine> zi lor,
nu v\ sui]i, nici face]i r\zboi, c\ eu nu sunt
cu voi, [i s\ nu pieri]i înaintea vr\jma[ilor
vo[tri.
43. {i am gr\it vou\, [i nu m-a]i ascultat,
[i a]i c\lcat cuvântul Domnului, [i
seme]indu-v\ v-a]i suit în munte.
44. {i ie[ind Amoreul cel ce locuia în
muntele acela întru întâmpinarea voastr\,
v-a gonit pe voi, cum fac albinele, [i v-a
t\iat pe voi de la Seir pân\ la Erma.
45. {i [ezând a]i plâns înaintea Domnului
Dumnezeului nostru, [i nu au auzit
Domnul glasul vostru, nici au c\utat spre
voi.
46. {i a]i [ezut în Kadis zile multe, c\
multe au fost zilele câte a]i [ezut acolo.
CAP. 2.
Biruin]a asupra Amoreilor.
{i întorcându-ne am purces în pustie pe
calea cea dinspre Marea Ro[ie, precum au
gr\it Domnul c\tre mine, [i am înconjurat
Muntele Seirului în multe zile.
2. {i au zis Domnul c\tre mine>
3. Destul a]i înconjurat muntele acesta,
întoarce]i-v\ dar c\tre miaz\noapte.
4. {i porunce[te poporului, zicând> voi
ve]i trece prin hotarele fra]ilor vo[tri, fiii
lui Isav, care locuiesc în Seir, [i se vor
înfrico[a de voi, [i se vor teme foarte.
5. S\ nu face]i cu ei r\zboi, pentru c\ nu
voiu da vou\ din p\mântul lor nici o urm\
de picior, pentru c\ mo[tenire am dat fiilor
lui Isav Muntele Seir.
6. Cu argint cump\ra]i-v\ bucate de la ei,
[i mânca]i, [i ap\ cump\ra]i de la ei cu
argint, [i be]i.
219
7. C\ Domnul Dumnezeul nostru te-au
binecuvântat pe tine întru toate lucrurile
mâinilor tale. Cunoa[te cum ai trecut
pustia cea mare [i înfrico[at\< iat\
patruzeci de ani Domnul Dumnezeul t\u
au fost cu tine [i de nimica nu ai avut
lips\.
8. {i am trecut de la fra]ii no[tri fiii lui
Isav, care locuiau în Seir lâng\ calea
Aravei, de la Elon [i de la Gasion Gaver,
[i întorcându-ne am trecut calea pustiei lui
Moav.
9. {i au zis Domnul c\tre mine> nu v\
învr\jbi]i cu Moavitenii, [i s\ nu face]i
r\zboi cu ei, pentru c\ nu voiu da vou\ din
p\mântul lor mo[ie, c\ fiilor lui Lot am
dat Aroirul s\-l mo[teneasc\.
10. Ominii mai înainte au [ezut pe dânsul,
neam mare [i mult [i tare, ca [i Enachimii.
11. Rafainii se vor socoti [i ei ca [i
Enachimii< iar Moavitenii i-au numit pe ei
Omini.
12. {i în Seir mai înainte [edea Horeul< [i
fiii lui Isav i-au pierdut pe ei, [i i-au
sf\râmat de la fa]a sa, [i au locuit ei în
locul lor, cum a f\cut Israil cu p\mântul
mo[tenirii sale, care l-au dat lor Domnul.
13. Acum dar scula]i-v\, [i purcede]i, [i
trece]i Valea Zared.
14. {i zilele în care am mers de la Kadisul
Varni pân\ am trecut Valea Zared sunt
treizeci [i opt de ani, pân\ ce a murit din
tab\r\ tot neamul b\rba]ilor celor
r\zboinici, precum s-au jurat lor Domnul
Dumnezeu.
15. {i mâna Domnului au fost peste ei, ca
s\ topeasc\ pe ei din tab\r\, pân\ ce au
pierit.
16. {i a fost dup\ ce au c\zut to]i b\rba]ii
cei r\zboinici, [i au murit dintre popor.
17. {i au gr\it Domnul c\tre mine, zicând>
 A DOUA LEGE
18. Tu vei trece ast\zi hotarele lui Moav,
Aroirul.
19. {i v\ ve]i apropia aproape de fiii lui
Aman, s\ nu v\ învr\jbi]i cu ei, [i s\ nu
bate]i r\zboi cu ei, pentru c\ din p\mântul
lui Aman nu voiu da ]ie mo[ie, c\ fiilor lui
Lot l-am dat mo[ie.
20. P\mântul Rafainilor s-a socotit [i
acesta, pentru c\ Rafainii au locuit mai
înainte pe el, [i Amanitenii îi cheam\ pe ei
Zohomini.
21. Neam mare [i mult [i mai tare decât
voi, ca [i Enachimii, [i i-au pierdut pe ei
Domnul dinaintea fe]ei lor, [i au mo[tenit
[i au locuit în locul lor pân\ în ziua
aceasta.
22. Precum au f\cut fiilor lui Isav cei ce
locuiesc în Seir, care au pierdut pe Horei
de la fa]a sa, [i i-au mo[tenit pe ei, [i au
locuit în locul lor pân\ în ziua aceasta.
23. {i Eveii cei ce locuiau în Asirot pân\
la Gaza, [i pe Kapadochii, care au ie[it din
Kapadochia i-au sf\râmat, [i s-au a[ezat în
locul lor.
24. Acum dar scula]i-v\, [i v\ duce]i [i
trece]i Valea Arnonului. Iat\ am dat în
mâinile tale pe Sion Amoreul împ\ratul
Esevonului, [i p\mântul lui. Începe a-l
mo[teni, f\ cu el r\zboi în ziua aceasta.
25. Începe a da cutremurul t\u [i frica ta
peste toate neamurile cele de sub cer, care
auzind de numele t\u se vor tulbura, [i se
vor teme de fa]a voastr\.
26. {i am trimis soli din Pustia Kedamot
la Sion împ\ratul Esevonului cu cuvinte
de pace, zicând>
27. Trece-voiu prin p\mântul t\u, pe cale
voiu merge, nu m\ voiu abate la dreapta
au la stânga.
28. Bucate pe bani îmi vei da, [i voiu
mânca, [i ap\ pe bani îmi vei da, [i voiu
220
bea< numai cât voiu trece cu picioarele
mele.
29. Precum mi-au f\cut mie fiii lui Isav,
cei ce locuiesc în Seir [i Moavitenii cei ce
locuiesc în Aroir, pân\ ce voiu trece
Iordanul în p\mântul, care ;l d\ nou\
Domnul Dumnezeul nostru.
30. {i nu a vrut Sion împ\ratul Esevonului
s\ trecem noi prin hotarul lui, pentru c\
Domnul Dumnezeul nostru au învârto[at
duhul lui [i au înt\rit inima lui ca s\ se dea
în mâinile tale, ca în ziua aceasta.
31. {i au zis Domnul c\tre mine> iat\ am
început a da înaintea fe]ei tale pe Sion
Amoreul împ\ratul Esevonului [i
p\mântul lui, [i începe a mo[teni
p\mântul lui.
32. {i a ie[it Sion împ\ratul Esevonului
întru întâmpinarea noastr\, el [i tot
poporul lui la r\zboi în Iassa.
33. {i l-au dat pe el Domnul Dumnezeul
nostru înaintea fe]ei noastre, în mâinile
noastre, [i l-am b\tut pe el [i pe fiii lui [i
pe tot poporul lui.
34. {i am luat toate cet\]ile lui în vremea
aceea, [i am surpat toat\ cetatea, apoi [i
din muierile lor [i din fiii lor pe nimeni nu
am l\sat viu.
35. Ci numai dobitoacele am pr\dat, [i
dobânzile cet\]ilor care le-am luat.
36. De la Aroir, care este în marginea
râului Arnonului, [i cetatea care este în
vale, pân\ la Muntele Galaad. Nu a fost
cetate, care s\ fi sc\pat de noi. Toate le-au
dat Domnul Dumnezeul nostru în mâinile
noastre.
37. Numai la p\mântul fiilor lui Aman nu
ne-am apropiat, la toate cele din valea lui
Iavoc, [i la cet\]ile cele din munte, dup\
cum au poruncit nou\ Domnul
Dumnezeul nostru.
 A DOUA LEGE
CAP. 3.
Biruin]a asupra lui Og, împ\ratul
Vasanului.
{i întorcându-ne, ne-am suit pe calea cea
de la Vasan, [i Og împ\ratul Vasanului a
ie[it înaintea noastr\, el [i tot poporul lui
la r\zboi în Edrain.
2. {i au zis Domnul c\tre mine> nu te
teme de el, c\ în mâinile tale l-am dat pe
el [i pe tot poporul lui [i tot p\mântul lui,
[i s\ faci cu el, cum ai f\cut cu Sion
împ\ratul Amoreilor care locuia în
Esevon.
3. {i au dat Domnul Dumnezeul nostru
în mâinile noastre [i pe Og împ\ratul
Vasanului [i pe tot norodul lui, [i l-am
t\iat, cât nu i-a r\mas lui s\mân]\.
4. {i am luat toate cet\]ile lui în vremea
aceea, nu a fost cetate care s\ nu o fi luat
de la ei, [aizeci de cet\]i [i toate cele de
primprejurul Argovului ale împ\ratului
Og de la Vasan.
5. Toate cet\]i înt\rite, ziduri înalte, por]i
[i z\voare, afar\ de cet\]ile Ferezeilor cele
multe foarte>
6. I-am surpat pe ei, precum am f\cut lui
Sion împ\ratul Esevonului, [i am pierdut
toat\ cetatea, apoi [i pe muieri [i pe copii.
7. {i toate dobitoacele lor [i dobânzile
cet\]ilor le-am pr\dat.
8. {i am luat în vremea aceea p\mântul
din mâinile celor doi împ\ra]i ai
Amoreilor, care erau dincoace de Iordan,
de la Valea Arnonului, pân\ la Muntele
Ermonului.
9. Finichenii numesc Ermonul, Sanior<
iar Amoreul l-a numit Sanir.
10. Toate cet\]ile cele din câmpie, [i tot
Galaadul [i tot Vasanul pân\ la Elha [i
221
Edrain, cet\]ile împ\r\]iei lui Og în Vasan.
11. C\ numai Og împ\ratul Vasanului a
r\mas de la Rafain. Iat\ patul lui pat de
fier, [i iat\ acesta este în cetatea fiilor lui
Aman, de nou\ co]i lungimea lui [i de
patru co]i l\]imea lui, cu cot b\rb\tesc.
12. {i p\mântul acela l-am mo[tenit în
vremea aceea, de la Aroir, care este lâng\
]\rmurile râului Arnonului, [i jum\tate din
Muntele Galaad [i cet\]ile lui le-am dat lui
Ruvin [i lui Gad.
13. {i ce a mai r\mas din p\mântul lui
Galaad [i tot Vasanul împ\r\]iei lui Og, l-
am dat la jum\tate din semin]ia lui
Manasi< [i toat\ latura Argovului [i tot
Vasanul acela, p\mântul Rafainilor.
14. {i Iahir feciorul lui Manasi a luat toat\
latura Argovului, pân\ la hotarele
Gargasei [i ale Mahatei, [i le-a numit cu
numele s\u, pe Vasan l-a numit Tavot Iahir
pân\ în ziua aceasta.
15. {i lui Mahir am dat Galaadul.
16. {i lui Ruvin [i lui Gad am dat de la
Galaad pân\ la râul Arnonului, mijlocul
râului este hotarul, [i pân\ la Iavoc, râul
este hotarul fiilor lui Aman.
17. {i Arava [i Iordanul hotarul
Mahanaretului, [i pân\ la Marea Aravei [i
pân\ la Marea S\rat\, sub Asidot Fasga
c\tre r\s\rit.
18. {i am poruncit vou\ în vremea aceea,
zicând> Domnul Dumnezeul vostru au dat
vou\ p\mântul acesta cu sor]i,
întrarmându-v\, merge]i înaintea fe]ei
fra]ilor vo[tri fiilor lui Israil, tot cel ce
poate.
19. Afar\ de femeile voastre [i de prunci
[i de dobitoacele voastre< (c\ [tiu, cum c\
multe dobitoace ave]i), s\ locuiasc\ în
cet\]ile voastre, care le-am dat vou\.
20. Pân\ ce va odihni Domnul Dumnezeul
 A DOUA LEGE
vostru pe fra]ii vo[tri, ca [i pe voi [i vor
mo[teni [i ace[tia p\mântul, care ;l d\ lor
Domnul Dumnezeul nostru dincoace de
Iordan, [i v\ ve]i întoarce fiecare la mo[ia
sa, care v-am dat vou\.
21. {i lui Isus am poruncit în vremea
aceea, zicând> ochii vo[tri au v\zut toate
câte au f\cut Domnul Dumnezeul nostru
la ace[ti doi împ\ra]i< a[a va face Domnul
Dumnezeul nostru la toate împ\r\]iile prin
care tu treci.
22. S\ nu v\ teme]i de ei, c\ Domnul
Dumnezeul nostru el va da r\zboi pentru
voi.
23. {i m-am rugat Domnului în vremea
aceea, zicând>
24. Doamne Dumnezeule! Tu ai început a
ar\ta robului t\u t\ria ta [i puterea ta [i
mâna cea tare [i bra]ul cel înalt< c\ cine
este Dumnezeu în cer sau pe p\mânt, care
s\ fac\ dup\ cum ai f\cut tu [i dup\ t\ria
ta?
25. S\ trec dar, [i s\ v\z p\mântul cel bun,
care este dincolo de Iordan, muntele cel
bun [i Andi-Livanul.
26. {i m-au trecut cu vederea Domnul
pentru voi, [i nu m-au ascultat, [i au zis
Domnul c\tre mine> destul fie ]ie, mai
mult s\ nu gr\ie[ti cuvântul acesta.
27. Suie-te pe vârful celui cioplit, [i
prive[te cu ochii spre mare [i spre
miaz\noapte [i spre miaz\zi [i spre r\s\rit,
[i vezi cu ochii t\i, c\ci tu nu vei trece
Iordanul acesta.
28. {i porunce[te lui Isus [i-l înt\re[te pe
el [i-l îndeamn\, c\ el va trece înaintea
poporului acestuia, [i el va împ\r]i
mo[tenire tot p\mântul, care l-ai v\zut.
29. {i am [ezut în vale aproape de casa lui
Fogor.
222
CAP. 4.
Supunerea la lege.
{i acum Israile ascult\ îndrept\rile [i
judec\]ile, care eu v\ înv\] pe voi ast\zi s\
le face]i, ca s\ tr\i]i [i s\ v\ înmul]i]i, [i
intrând s\ mo[teni]i p\mântul, care ;l d\
vou\ Domnul Dumnezeul p\rin]ilor
vo[tri.
2. S\ nu ad\uga]i la cuvântul, care ;l
poruncesc eu vou\, [i s\ nu sc\de]i de la
el. P\zi]i poruncile Domnului
Dumnezeului nostru, care v\ poruncesc eu
ast\zi.
3. Ochii vo[tri au v\zut toate câte au
f\cut Domnul Dumnezeul nostru lui
Veelfegor, c\ Domnul Dumnezeul vostru
au pierdut dintre voi pe tot omul, care a
mers dup\ Veelfegor.
4. Iar voi cei ce v-a]i lipit de Domnul
Dumnezeul vostru, tr\i]i to]i ast\zi.
5. Vede]i c\ v-am ar\tat vou\ îndrept\ri
[i judec\]i, dup\ cum au poruncit mie
Domnul Dumnezeu, ca s\ face]i a[a în
p\mântul în care merge]i s\-l mo[teni]i.
6. {i le ve]i p\zi [i le ve]i face, c\ aceasta
este în]elepciunea voastr\ [i în]elegerea
înaintea tuturor neamurilor, care vor auzi
toate îndrept\rile acestea, [i vor zice> iat\
popor în]elept [i [tiutor, neam mare este
acesta.
7. C\ ce neam mare este, c\ruia s\ le fie
lor Dumnezeu aproape, cum ne este nou\
Domnul Dumnezeul nostru întru toate,
oricând îl vom chema pe el.
8. {i ce neam mare este, care s\ aib\
îndrept\ri [i judec\]i drepte, cum este
toat\ legea aceasta, care o dau eu ast\zi
înaintea voastr\?
9. Ia aminte de tine, [i ;]i p\ze[te sufletul
t\u foarte. S\ nu ui]i toate lucrurile, care
 A DOUA LEGE
le-au v\zut ochii t\i, [i s\ nu ias\ din
inima ta în toate zilele vie]ii tale. {i s\
înve]i pe fiii t\i [i pe fiii fiilor t\i.
10. Ziua în care a]i st\tut înaintea
Domnului Dumnezeului nostru în Horiv
în ziua adun\rii, când au zis Domnul c\tre
mine> adun\ la mine poporul, ca s\ auz\
cuvintele mele, [i s\ înve]e a se teme de
mine în toate zilele, care vor tr\i ei pe
p\mânt, [i s\ înve]e pe fiii s\i.
11. {i a]i venit, [i a]i st\tut sub munte, [i
muntele ardea cu foc pân\ la cer.
:ntuneric, cea]\ [i vifor.
12. {i au gr\it Domnul c\tre voi în munte
din mijlocul focului glas de cuvinte, care
voi l-a]i auzit, [i asem\nare nu a]i v\zut,
f\r\ numai glas.
13. {i v-au spus vou\ legea sa, care v-au
poruncit vou\ s\ face]i, cele zece cuvinte,
care le-au scris pe dou\ table de piatr\.
14. {i mie mi-au poruncit Domnul în
vremea aceea, s\ v\ înv\] pe voi
îndrept\rile [i judec\]ile, care s\ le face]i
în p\mântul, în care intra]i ca s\-l
mo[teni]i.
15. {i v\ p\zi]i foarte sufletele voastre, c\
nu a]i v\zut asem\nare în ziua în care au
gr\it Domnul c\tre voi în Muntele
Horivului din mijlocul focului.
16. S\ nu face]i f\r\delege, [i s\ nu v\
face]i vou\ asem\nare cioplit\, [i nici un
chip [i asem\nare, ori b\rb\teasc\, ori
femeiasc\.
17. Nici asem\narea vreunui dobitoc din
cele de pe p\mânt, nici asem\narea
vreunei p\s\ri zbur\toare, care zboar\ sub
cer.
18. Nici asem\narea vreunei viet\]i care
se târ\[te pe p\mânt, nici asem\narea
vreunui pe[te care este în ape sub p\mânt.
19. Ca nu vreodinioar\ uitându-te la cer [i
223
v\zând soarele [i luna [i stelele [i toat\
podoaba cerului, s\ te în[eli [i s\ te închini
lor [i s\ sluje[ti acelora, care Domnul
Dumnezeul t\u le-au împ\r]it tuturor
neamurilor celor de sub cer.
20. Iar pe voi v-au luat Dumnezeu [i v-au
scos din p\mântul Eghipetului, din
cuptorul cel de fier din Eghipet, ca s\ fi]i
lui popor de mo[tenire precum sunte]i
ast\zi.
21. {i Domnul Dumnezeu s-au mâniat pe
mine pentru cele ce a]i zis voi, [i s-au
jurat, c\ nu voiu trece Iordanul acesta, [i
nu voiu intra în p\mântul, care ;l d\ ]ie
mo[tenire Domnul Dumnezeul vostru.
22. C\ eu mor în p\mântul acesta, [i nu
voiu trece Iordanul acesta< iar voi ve]i
trece, [i ve]i mo[teni p\mântul cel bun.
23. Lua]i aminte, ca nu cumva s\ uita]i
a[ez\mântul Domnului Dumnezeului
nostru, care l-au f\cut cu voi, s\ nu face]i
nici o f\r\delege, [i s\ nu v\ face]i vou\
vreo asem\nare cioplit\ din toate, câte au
poruncit ]ie Domnul Dumnezeul t\u.
24. C\ Domnul Dumnezeul t\u este foc
mistuitor, Dumnezeu râvnitor.
25. {i dac\ vei na[te fii, [i fiii fiilor t\i, [i
ve]i fi locuitori vechi pe p\mânt, [i ve]i
face f\r\delege, [i ve]i face orice
asem\nare cioplit\, [i ve]i face r\u
înaintea Domnului Dumnezeului vostru,
ca s\-l mânia]i pe el,
26. V\ m\rturisesc vou\ ast\zi pe cer [i pe
p\mânt, c\ci cu pieire ve]i pieri de pe
p\mântul la care voi trece]i Iordanul, ca
s\-l mo[teni]i< nu ve]i petrece multe zile
pe el, ci cu pieire ve]i pieri.
27. {i va împr\[tia pe voi Domnul în toate
neamurile, [i ve]i r\mâne pu]ini cu
num\rul în toate neamurile, între care va
risipi pe voi Domnul.
 A DOUA LEGE
28. {i ve]i sluji acolo la dumnezei str\ini,
la lucruri f\cute de mâini omene[ti, la
lemne [i la pietre, care nu v\d, nici aud,
nici m\nânc\, nici mirosesc.
29. {i ve]i c\uta acolo pe Domnul
Dumnezeul vostru, [i-l ve]i afla când îl vei
c\uta din toat\ inima ta [i din tot sufletul
t\u întru necazul t\u.
30. {i te vor afla pe tine toate cuvintele
acestea în zilele cele de apoi< [i te vei
întoarce la Domnul Dumnezeul t\u, [i vei
auzi glasul lui.
31. C\ Dumnezeu îndurat [i milostiv este
Domnul Dumnezeul t\u, nu te va p\r\si,
nici te va pierde pe tine, nici î[i va uita de
leg\tura cu p\rin]ii t\i, care s-au jurat lor.
32. Întreba]i zilele cele mai dinainte, care
au fost mai înainte de voi din ziua în care
au f\cut Dumnezeu om pe p\mânt, de la o
margine de cer pân\ la cealalt\ margine de
cer, de s-a f\cut lucru mare ca acesta, [i de
s-a auzit asemenea.
33. De a auzit neam glasul Dumnezeului
celui viu< gr\ind din mijlocul focului,
precum a]i auzit voi, [i a]i tr\it?
34. De au ispitit Dumnezeu s\ vin\, [i s\-
[i ia lui[i neam din mijlocul neamului, cu
ispit\ [i cu semne [i cu minuni [i cu r\zboi
[i cu mân\ tare [i cu bra] înalt [i cu
vedenii mari, cum au f\cut Domnul
Dumnezeul nostru în Eghipet înaintea ta
de ai v\zut tu.
35. Ca s\ [tii tu, c\ Domnul Dumnezeul
t\u, acesta este Dumnezeu, [i nu mai este
altul afar\ de el.
36. Din cer auzit au f\cut ]ie glasul s\u, ca
s\ te înve]e pe tine, [i pe p\mânt ]i-au
ar\tat ]ie focul s\u cel mare, [i cuvintele
lui din mijlocul focului le-ai auzit.
37. Pentru c\ au iubit pe p\rin]ii t\i [i au
ales s\mân]a lor dup\ dân[ii pe voi, [i el
224
însu[i cu puterea sa cea mare te-au scos pe
tine din Eghipet.
38. Ca s\ piarz\ dinaintea fe]ei tale
neamuri mari [i mai tari decât tine, [i s\ te
bage pe tine [i s\-]i dea ]ie p\mântul lor
mo[tenire, precum ai ast\zi.
39. {i s\ cuno[ti ast\zi [i s\ te întorci cu
mintea, c\ Domnul Dumnezeul t\u acesta
este Dumnezeu, în cer sus [i pe p\mânt
jos, [i nu mai este altul afar\ de el.
40. {i s\ p\ze[ti poruncile lui [i
îndrept\rile lui, care ;]i poruncesc eu ]ie
ast\zi, ca s\-]i fie bine ]ie [i fiilor t\i dup\
tine, ca s\ tr\i]i multe zile pe p\mântul,
care ;l d\ ]ie Domnul Dumnezeul t\u în
toate zilele.
41. Atunci a ales Moisi trei cet\]i dincolo
de Iordan de c\tre r\s\ritul soarelui.
42. S\ scape acolo uciga[ul, care f\r\ de
voie a omorât pe aproapele s\u, pe care el
nu l-a fost urât mai înainte, ieri [i
alalt\ieri, [i dac\ va fugi într-una din
cet\]ile acestea, s\ tr\iasc\.
43. Vosorul la pustie în p\mântul cel [es al
lui Ruvin, [i Ramotul ;n Galaad al lui Gad,
[i Golanul în Vasan al lui Manasi.
44. Aceasta este legea, care o a pus Moisi
înaintea fiilor lui Israil.
45. Acestea sunt m\rturiile [i îndrept\rile
[i judec\]ile, care le-a gr\it Moisi fiilor lui
Israil în pustie dup\ ce a ie[it din p\mântul
Eghipetului.
46. Dincoace de Iordan, în vale, aproape
de casa lui Fogor, în p\mântul lui Sion
împ\ratul Amoreilor cel ce a locuit în
Esevon, pe care l-a ucis Moisi [i fiii lui
Israil, când au ie[it ei din p\mântul
Eghipetului,
47. {i a mo[tenit p\mântul lui [i p\mântul
lui Og împ\ratul Vasanului, care amândoi
au fost împ\ra]i Amoreilor celor dincoace
 A DOUA LEGE
de Iordan c\tre r\s\ritul soarelui.
48. De la Aroir care este la marginea
râului Arnonului, pân\ la Muntele Sion,
care este Ermon.
49. Toat\ Arava dincoace de Iordan c\tre
r\s\ritul soarelui sub Asidotul cel cioplit.
CAP. 5.
Repetarea celor zece porunci.
{i a chemat Moisi pe tot Israilul, [i a zis
c\tre ei> ascult\ Israile îndrept\rile [i
judec\]ile, care le gr\iesc la urechile
voastre ast\zi, [i le înv\]a]i [i p\zi]i, ca s\
le face]i pe ele.
2. Domnul Dumnezeul vostru au f\cut
cu voi leg\tur\ în Horiv.
3. Nu cu p\rin]ii vo[tri au f\cut Domnul
leg\tura aceasta, ci cu voi, [i voi to]i
sunte]i aici ast\zi vii.
4. Fa]\ c\tre fa]\ au gr\it Domnul c\tre
voi în munte din mijlocul focului.
5. {i eu stam între Domnul [i între voi în
vremea aceea, ca s\ v\ spun vou\
cuvintele Domnului, de vreme ce v-a]i
temut de fa]a focului, [i nu v-a]i suit în
munte, zicând>
6. Eu sunt Domnul Dumnezeul t\u, cel
ce te-am scos din p\mântul Eghipetului,
din casa robiei.
7. S\ nu ai al]i Dumnezei afar\ de mine.
8. S\ nu-]i faci chip cioplit, nici
asem\nare din toate câte sunt în cer sus [i
câte sunt pe p\mânt jos, [i câte sunt în ape
sub p\mânt.
9. S\ nu te închini lor, nici s\ sluje[ti lor,
c\ eu sunt Domnul Dumnezeul t\u,
Dumnezeu râvnitor, care r\spl\tesc
p\catele p\rin]ilor în fii, pân\ la al treilea
[i pân\ la al patrulea neam, celor ce m\
ur\sc pe mine.
225
10. {i fac mil\ pân\ la al miilea neam
celor ce m\ iubesc pe mine, [i p\zesc
poruncile mele.
11. S\ nu iei numele Domnului
Dumnezeului t\u în de[ert, c\ nu va cur\]i
Domnul Dumnezeul t\u pe cel ce ia
numele lui în de[ert.
12. P\ze[te ziua Sâmbetelor, ca s\ o
sfin]e[ti pe ea, precum ]i-au poruncit ]ie
Domnul Dumnezeul t\u.
13. În [ase zile vei lucra [i vei face toate
lucrurile tale.
14. Iar în ziua a [aptea este Sâmb\ta
Domnului Dumnezeului t\u, s\ nu faci
întru ea nici un lucru, tu [i feciorul t\u [i
fata ta [i sluga ta [i slujnica ta, boul t\u [i
asinul t\u [i tot dobitocul t\u, [i
nemernicul cel ce locuie[te la tine, ca s\ se
odihneasc\ sluga ta [i slujnica ta [i
dobitocul t\u, ca [i tine.
15. {i ;]i adu aminte, c\ rob ai fost în
p\mântul Eghipetului, [i te-au scos
Domnul Dumnezeul t\u de acolo cu mân\
tare [i cu bra] înalt, pentru aceea ]i-au
poruncit ]ie Domnul Dumnezeul t\u s\
p\ze[ti ziua Sâmbetelor, [i s\ o sfin]e[ti pe
ea.
16. Cinste[te pe tat\l t\u [i pe mama ta,
dup\ cum au poruncit ]ie Domnul
Dumnezeul t\u, ca s\ fie bine ]ie, [i s\
tr\ie[ti mul]i ani pe p\mântul, care ;l d\ ]ie
Domnul Dumnezeul t\u.
17. S\ nu ucizi.
18. S\ nu preacurve[ti.
19. S\ nu furi.
20. S\ nu m\rturise[ti strâmb asupra
aproapelui t\u m\rturie mincinoas\.
21. S\ nu pofte[ti femeia aproapelui t\u,
nici ]arina lui, nici sluga lui, nici slujnica
lui, nici boul lui, nici asinul lui, nici tot
dobitocul lui, nici toate câte sunt ale
 A DOUA LEGE
aproapelui t\u.
22. Aceste cuvinte au gr\it Domnul c\tre
toat\ adunarea voastr\ în munte din
mijlocul focului, întuneric, negur\, vifor,
glas mare [i mai mult nimica nu au
ad\ugat. {i le-au scris acestea pe dou\
table de piatr\ [i le-au dat mie.
23. {i a fost dup\ ce a]i auzit glasul lui din
mijlocul focului, [i muntele ardea cu foc,
a]i venit la mine to]i pov\]uitorii
semin]iilor voastre [i b\trânii vo[tri, [i a]i
zis>
24. Iat\ au ar\tat nou\ Domnul
Dumnezeul nostru slava sa, [i am auzit
glasul lui din mijlocul focului, în ziua
aceasta am cunoscut, c\ va gr\i
Dumnezeu c\tre om, [i va tr\i.
25. {i acum s\ nu murim, c\ ne va mistui
pe noi focul acesta mare, de vom ad\uga
noi a auzi înc\ glasul Domnului
Dumnezeului nostru [i vom muri.
26. C\ ce trup care s\ fi auzit glasul
Dumnezeului celui viu gr\ind din mijlocul
focului, ca noi, [i s\ fie viu?
27. Apropie-te tu [i auzi toate oricâte va
zice Domnul Dumnezeul nostru c\tre tine,
[i gr\ie[te tu c\tre noi toate câte au gr\it
Domnul Dumnezeul nostru c\tre tine, [i
noi le vom asculta [i le vom face.
28. {i au auzit Domnul glasul cuvintelor
voastre gr\ind c\tre mine, [i au zis
Domnul c\tre mine> auzit-am glasul
cuvintelor poporului acestuia câte a gr\it
c\tre tine, drept a gr\it toate.
29. Cine va da s\ fie a[a inima lor într-
în[ii, ca s\ se team\ de mine [i s\ p\zeasc\
poruncile mele în toate zilele, ca s\ fie lor
bine [i fiilor lor în veac?
30. Mergi, zi lor> întoarce]i-v\ la casele
voastre.
31. Iar tu stai aici cu mine, [i voiu gr\i
226
c\tre tine poruncile [i îndrept\rile [i
judec\]ile, care vei înv\]a pe ei, [i s\ fac\
a[a în p\mântul, care ;l dau eu lor s\-l
mo[teneasc\.
32. {i p\zi]i s\ face]i precum au poruncit
vou\ Domnul Dumnezeul vostru, [i s\ nu
v\ abate]i la dreapta sau la stânga.
33. Umbla]i în toat\ calea, care au
poruncit ]ie Domnul Dumnezeul t\u, ca s\
v\ odihneasc\ pe voi, [i s\ v\ fie bine, [i
s\ tr\i]i mult pe p\mântul, care ;l ve]i
mo[teni.
CAP. 6.
T\lm\cirea poruncii înt=i. Dragostea
c\tre Dumnezeu.
{i acestea sunt poruncile [i îndrept\rile [i
judec\]ile, care au poruncit Domnul
Dumnezeul nostru, s\ v\ înv\] pe voi, ca
s\ face]i a[a în p\mântul în care merge]i
s\-l mo[teni]i.
2. Ca s\ v\ teme]i de Domnul
Dumnezeul vostru, [i s\ p\zi]i toate
îndrept\rile lui [i toate poruncile lui, care
le poruncesc eu ]ie ast\zi, tu [i fiii t\i [i fiii
fiilor t\i, în toate zilele vie]ii tale, ca s\
tr\i]i zile multe.
3. Ascult\ Israile [i p\ze[te s\ faci, ca s\
fie bine ]ie, [i ca s\ v\ înmul]i]i foarte,
precum au gr\it Domnul Dumnezeul
p\rin]ilor t\i, s\-]i dea ]ie p\mântul din
care curge lapte [i miere. {i acestea sunt
îndrept\rile [i judec\]ile, care le-au
poruncit Domnul fiilor lui Israil în pustie,
când au ie[it ei din p\mântul Eghipetului.
4. Ascult\ Israile> Domnul Dumnezeul
nostru Domn unul este.
5. {i s\ iube[ti pe Domnul Dumnezeul
t\u, din toat\ inima ta [i din tot sufletul t\u
[i din toat\ puterea ta.
 A DOUA LEGE
6. {i cuvintele acestea câte poruncesc eu
ast\zi ]ie, s\ fie în inima ta [i în sufletul
t\u.
7. {i le spune fiilor t\i, [i le gr\ie[te lor,
când [ezi acas\ [i când mergi pe cale [i
când te culci [i când te scoli.
8. {i le leag\ pe ele s\ fie semn pe mâna
ta, [i s\ fie necl\tite înaintea ochilor t\i.
9. {i le ve]i scrie pe pragurile caselor
voastre [i ale u[ilor voastre.
10. {i va fi când te va b\ga Domnul
Dumnezeul t\u în p\mântul, care s-au
jurat p\rin]ilor t\i lui Avraam [i lui Isaac [i
lui Iacov, c\ ;]i va da ]ie cet\]i mari [i
bune, care nu le-ai zidit tu.
11. Case pline de toate bun\t\]ile, care nu
le-ai umplut tu, gropi s\pate, care nu le-ai
s\pat tu, vii [i m\slini, care nu le-ai s\dit
tu, [i când vei mânca [i te vei s\tura,
12. Ia aminte de tine s\ nu se l\]easc\
inima ta, [i s\ ui]i pe Domnul Dumnezeul
t\u, cel ce te-au scos din p\mântul
Eghipetului, din casa robiei.
13. De Domnul Dumnezeul t\u s\ te temi,
[i lui singur s\-i sluje[ti, [i de el te lipe[te,
[i pe numele lui te jur\.
14. S\ nu umbla]i dup\ al]i dumnezei din
dumnezeii neamurilor celor de
primprejurul vostru.
15. C\ Dumnezeu râvnitor este Domnul
Dumnezeul t\u întru tine, ca s\ nu se
mânie cu iu]ime Domnul Dumnezeul t\u
asupra ta, [i s\ te piarz\ de pe fa]a
p\mântului.
16. S\ nu ispite[ti pe Domnul Dumnezeul
t\u, precum l-a]i ispitit la ispit\.
17. P\zind s\ p\ze[ti poruncile Domnului
Dumnezeului t\u [i m\rturiile [i
îndrept\rile lui, câte ]i-au poruncit ]ie.
18. {i s\ faci ce este pl\cut [i ce este bun
înaintea Domnului Dumnezeului t\u, ca s\
227
fie bine ]ie, [i intrând vei mo[teni
p\mântul cel bun, care s-au jurat Domnul
p\rin]ilor vo[tri.
19. Ca s\ alungi pe to]i vr\jma[ii t\i
dinaintea fe]ei tale, dup\ cum au gr\it
Domnul.
20. {i va fi când te va întreba fiul t\u
mâine, zicând> care sunt m\rturiile [i
îndrept\rile [i judec\]ile, care le-au
poruncit Domnul Dumnezeul nostru
nou\?
21. Vei r\spunde fiului t\u> robi eram lui
Faraon în p\mântul Eghipetului, [i ne-au
scos pe noi Domnul de acolo cu mân\ tare
[i cu bra] înalt.
22. {i au f\cut Domnul semne [i minuni
mari [i rele în Eghipet asupra lui Faraon [i
asupra casei lui înaintea noastr\.
23. {i pe noi ne-au scos de acolo, ca s\ ne
dea p\mântul acesta, care s-au jurat
p\rin]ilor no[tri c\ ;l va da.
24. {i ne-au poruncit nou\ Domnul s\
facem toate drept\]ile acestea, [i s\ ne
temem de Domnul Dumnezeul nostru, ca
s\ fie nou\ bine în toate zilele, [i s\ tr\im
ca [i ast\zi.
25. {i mil\ va face cu noi de vom p\zi s\
facem toate poruncile legii acesteia
înaintea Domnului Dumnezeului nostru,
precum au poruncit nou\.
CAP. 7.
Oprirea prieteniei cu p\gânii.
Iar când te va b\ga pe tine Domnul
Dumnezeul t\u în p\mântul în care vei
intra s\-l mo[tene[ti, [i va pierde neamuri
mari [i multe dinaintea fe]ei tale> pe Heteu
[i pe Ghergheseu [i pe Amoreu [i pe
Hananeu [i pe Ferezeu [i pe Eveu [i pe
Ievuseu, [apte neamuri mari [i multe [i
 A DOUA LEGE
mai tari decât voi.
2. {i va da pe ei Domnul Dumnezeul t\u
în mâinile tale, [i-i vei bate pe ei, cu
ucidere s\-i ucizi pe ei, [i s\ nu faci cu ei
leg\tur\, nici s\-]i fie mil\ de ei.
3. Nici s\ v\ încuscri]i cu ei> fata ta s\ nu
o dai feciorului lui, [i fata lui s\ nu o ia
feciorul t\u.
4. C\ va face pe feciorul t\u s\ se
dep\rteze de c\tre mine, [i s\ slujeasc\ la
dumnezei str\ini, [i se va mânia cu iu]ime
Domnul asupra voastr\, [i te va pierde pe
tine degrab\.
5. Ci a[a s\ le face]i lor> jertfelnicele lor
s\ le d\râma]i, [i stâlpii lor s\-i sf\râma]i,
[i desi[urile lor s\ le t\ia]i, [i cele cioplite
ale dumnezeilor lor s\ le arde]i cu foc.
6. C\ popor sfânt e[ti tu Domnului
Dumnezeului t\u, [i pe tine te-au ales
Domnul Dumnezeul t\u, s\-i fii lui popor
deosebi al lui, mai mult decât toate
neamurile câte sunt pe fa]a p\mântului.
7. Nu pentru c\ sunte]i mai mul]i decât
toate neamurile v-au ales pe voi Domnul
[i v-au osebit pe voi Domnul, c\ voi
sunte]i mai pu]ini decât toate neamurile.
8. Ci pentru c\ v-au iubit pe voi Domnul,
[i pentru c\ au ]inut jur\mântul care s-au
jurat p\rin]ilor vo[tri, v-au scos pe voi
Domnul cu mân\ tare [i cu bra] înalt, [i te-
au izb\vit pe tine Domnul din casa robiei,
din mâna lui Faraon împ\ratul
Eghipetului.
9. {i s\ cuno[ti c\ Domnul Dumnezeul
t\u, acesta este Dumnezeu, Dumnezeu
credincios, cel ce p\ze[te leg\tura [i mila
celor ce ;l iubesc pe dânsul [i celor ce
p\zesc poruncile lui pân\ la al miilea
neam.
10. {i r\spl\te[te celor ce ;l ur\sc pe
dânsul înaintea fe]ei, ca s\-i piarz\ pe ei, [i
228
nu va z\bovi celor ce ;l ur\sc pe el,
înaintea fe]ei va r\spl\ti lor.
11. {i s\ p\ze[ti poruncile [i drept\]ile [i
judec\]ile acestea, câte poruncesc eu ]ie
ast\zi, ca s\ le faci.
12. {i va fi când ve]i auzi drept\]ile
acestea, [i le ve]i p\zi [i le ve]i face, va
p\zi Domnul Dumnezeul t\u ]ie leg\tura
[i mila, precum s-au jurat p\rin]ilor vo[tri.
13. {i te va iubi [i te va binecuvânta [i te
va înmul]i, [i va binecuvânta rodul
pântecelui t\u [i rodul p\mântului t\u,
grâul t\u [i vinul t\u [i untuldelemn al t\u,
cirezile vacilor tale [i turmele oilor tale pe
p\mântul, care s-au jurat Domnul
p\rin]ilor t\i s\-l dea ]ie.
14. {i vei fi binecuvântat mai mult decât
toate neamurile< nu va fi întru voi f\r\ de
rod sau sterp, nici în vitele tale.
15. {i va ridica Domnul Dumnezeul t\u
de la tine toat\ sl\biciunea [i toate bolile
cele rele ale Eghipetului, care le-ai v\zut
[i care le-ai cunoscut, nu le va pune peste
tine, ci le va pune peste to]i cei ce te ur\sc
pe tine.
16. {i vei mânca toate pr\zile neamurilor,
care Domnul Dumnezeul t\u le va da ]ie,
s\ nu le ierte pe ele ochiul t\u, [i s\ nu
sluje[ti dumnezeilor lor, c\ împiedicare
este ]ie aceasta.
17. Iar de vei zice în cugetul t\u, c\ mai
mare este neamul acesta decât mine, cum
voiu putea s\-i pierz pe ei?
18. S\ nu te temi de ei, ci s\-]i aduci
aminte câte au f\cut Domnul Dumnezeul
t\u lui Faraon [i tuturor Eghiptenilor.
19. Ispitele cele mari care le-au v\zut
ochii t\i, semnele acelea [i minunile cele
mari, mâna cea tare [i bra]ul cel înalt, cum
te-au scos pe tine Domnul Dumnezeul t\u<
a[a va face Domnul Dumnezeul nostru
 A DOUA LEGE
tuturor neamurilor de fa]a c\rora te temi
tu.
20. Înc\ [i viespi va trimite Domnul
Dumnezeul t\u asupra lor, pân\ vor pieri
cei ce au r\mas [i cei ce s-au ascuns de
tine.
21. Nu te teme de fa]a lor, c\ Domnul
Dumnezeul t\u este întru tine, Dumnezeu
mare [i puternic.
22. {i va pierde Domnul Dumnezeul t\u
neamurile acestea de la fa]a ta încet, încet<
nu vei putea s\-i pierzi pe ei degrab\, ca s\
nu se fac\ pustiu p\mântul [i s\ se
înmul]easc\ asupra ta hiarele cele
s\lbatice.
23. {i va da pe ei Domnul Dumnezeul t\u
în mâinile tale, [i vei pierde pe ei cu
pierdere mare, pân\ ce vei sfâr[i pe ei.
24. {i va da pe împ\ra]ii lor în mâinile
voastre, [i va pieri numele lor din locul
acela, nimeni nu va putea sta împotriv\
înaintea fe]ei tale, pân\ ce ;i vei pierde pe
ei.
25. Cele cioplite ale dumnezeilor lor s\ le
arde]i cu foc, s\ nu pofte[ti argintul, nici
aurul cel de la ei s\ nu-l iei ]ie, ca s\ nu
gre[e[ti pentru acela< c\ urâciune este
înaintea Domnului Dumnezeului t\u.
26. {i s\ nu bagi urâciune în casa ta, ca s\
nu fii anatema ca [i aceia, ci cu îngre]o[are
s\ ur\[ti aceea, pentru c\ este anatema.
CAP. 8.
Sf\tuire c\tre popor s\ nu uite
binefacerile lui Dumnezeu.
Toate poruncile câte poruncesc eu vou\
ast\zi, p\zi]i, ca s\ tr\i]i [i s\ v\ înmul]i]i,
[i s\ intra]i [i s\ mo[teni]i p\mântul, care
s-au jurat Domnul Dumnezeul vostru
p\rin]ilor vo[tri.
229
2. {i ;]i adu aminte de toat\ calea, pe
care te-au dus pe tine Domnul Dumnezeul
t\u în pustie, ca s\ te nec\jeasc\ [i s\ te
ispiteasc\, [i s\ se cunoasc\ cele din inima
ta, oare p\zi-vei poruncile lui sau nu?
3. {i te-au nec\jit [i te-au fl\mânzit [i te-
au hr\nit cu man\ de care nu au [tiut
p\rin]ii t\i, ca s\-]i arate ]ie, c\ nu numai
cu pâine singur\ va tr\i omul< ci cu tot
cuvântul care iese din gura lui Dumnezeu,
va tr\i omul.
4. Hainele tale nu s-au învechit de pe
tine, [i t\lpile tale nu s-au b\tut, picioarele
tale nu s-au îngro[at în patruzeci de ani.
5. Ca s\ cuno[ti cu inima ta, c\ în ce chip
omul înva]\ pe fiul s\u, a[a Domnul
Dumnezeul t\u te ceart\ pe tine.
6. {i s\ p\ze[ti poruncile Domnului
Dumnezeului t\u, s\ umbli pe c\ile lui [i
s\ te temi de el.
7. C\ Domnul Dumnezeul t\u te va b\ga
pe tine în p\mânt bun [i mult, unde sunt
râuri de ap\ [i izvoare adânci, care ies prin
câmpuri [i prin mun]i.
8. P\mânt de grâu [i de orz, vii,
smochini, rodii, p\mânt de m\slini de
untdelemn [i de miere.
9. P\mânt în care f\r\ de lips\ vei mânca
pâinea ta, [i de nimica nu vei avea lips\
într-însul, p\mânt a c\ruia pietrele au fier,
[i din mun]ii lui vei s\pa aram\.
10. Vei mânca [i te vei s\tura, [i bine vei
cuvânta pe Domnul Dumnezeul t\u pe
p\mântul cel bun, care l-au dat ]ie.
11. Ia aminte s\ nu ui]i pe Domnul
Dumnezeul t\u, încât s\ nu p\ze[ti
poruncile lui [i judec\]ile [i drept\]ile lui,
câte eu poruncesc ]ie ast\zi.
12. Ca nu dup\ ce vei mânca [i te vei
s\tura, [i ;]i vei zidi case bune [i vei locui
într-însele.
 A DOUA LEGE
13. {i dup\ ce ]i se vor înmul]i boii t\i [i
oile tale, [i dup\ ce ]i se va înmul]i
argintul [i aurul, [i dup\ ce ]i se vor
înmul]i toate câte ai tu,
14. S\ te înal]i cu inima [i s\ ui]i pe
Domnul Dumnezeul t\u, cel ce te-au scos
din p\mântul Eghipetului, din casa robiei.
15. Cel ce te-au pov\]uit pe tine prin
pustia cea mare [i înfrico[at\> unde sunt
[erpi care mu[c\ [i scorpii [i usc\ciune,
unde nu era ap\, cel ce ]i-au scos ]ie izvor
de ap\ din piatr\ foarte vârtoas\.
16. Cel ce te-au hr\nit în pustie cu man\,
care nu o ai [tiut tu, nici p\rin]ii t\i nu o au
[tiut, ca s\ te nec\jeasc\ [i s\ te ispiteasc\,
[i s\-]i fac\ bine ]ie în zilele cele de apoi
ale tale.
17. {i s\ nu zici întru inima ta> virtutea
mea [i t\ria mâinii mele mi-au f\cut mie
aceast\ putere mare.
18. Ci s\-]i aduci aminte de Domnul
Dumnezeul t\u, c\ el ]i-au dat ]ie putere,
ca s\ faci virtute, [i ca s\ înt\reasc\
leg\tura sa, care s-au jurat Domnul
p\rin]ilor t\i, ca ast\zi.
19. {i va fi de vei uita pe Domnul
Dumnezeul t\u, [i vei umbla dup\ al]i
dumnezei [i vei sluji lor [i te vei închina
lor, m\rturisesc vou\ ast\zi pe cer [i pe
p\mânt, c\ cu adev\rat ve]i pieri.
20. Ca [i neamurile acelea pe care
Domnul Dumnezeul t\u le pierde
dinaintea fe]ei voastre, a[a ve]i pieri<
pentru c\ nu a]i ascultat glasul Domnului
Dumnezeului vostru.
CAP. 9.
Moisi aminte[te Israiltenilor
f\r\delegile lor din trecut.
Ascult\ Israile> tu treci ast\zi Iordanul, ca
230
s\ intri [i s\ mo[tene[ti neamuri mari [i cu
mult mai tari decât voi, cet\]i mari [i cu
ziduri pân\ la cer.
2. Popor mare [i mult [i înalt, pe fiii lui
Enac de care tu [tii [i tu ai auzit< cine se
poate împotrivi înaintea fe]ei fiilor lui
Enac?
3. {i ca s\ cuno[ti ast\zi, c\ Domnul
Dumnezeul t\u acesta va merge înaintea
fe]ei tale, foc mistuitor este. Acesta va
pierde pe ei, [i el va întoarce pe ei de la
fa]a ta, [i-i va pierde degrab\, precum au
zis ]ie Domnul.
4. S\ nu zici întru inima ta dup\ ce va
pierde Domnul Dumnezeul t\u neamurile
acestea dinaintea fe]ei tale, gr\ind> pentru
dreptatea mea m-au b\gat pe mine
Domnul s\ mo[tenesc acest p\mânt bun,
c\ pentru f\r\delegea neamurilor acestora
va pierde pe ei Domnul Dumnezeu de la
fa]a ta.
5. Nu pentru dreptatea ta, nici pentru
cur\]ia inimii tale vei intra tu s\
mo[tene[ti p\mântul lor, ci pentru
p\gân\tatea neamurilor acestora va pierde
pe ei Domnul de la fa]a ta, [i pentru ca s\
înt\reasc\ leg\tura, care au jurat Domnul
p\rin]ilor no[tri lui Avraam [i lui Isaac [i
lui Iacov.
6. {i ca s\ [tii ast\zi cum c\ nu pentru
drept\]ile tale, d\ ]ie Domnul Dumnezeu,
p\mântul cel bun s\-l mo[tene[ti, de
vreme ce e[ti popor tare în cerbice.
7. Adu-]i aminte [i s\ nu ui]i cât ai
mâniat pe Domnul Dumnezeul t\u în
pustie din ziua în care a]i ie[it din Eghipet,
pân\ ce a]i venit în locul acesta,
necrez\tori a]i fost, înt\râtând pe Domnul.
8. {i în Horiv a]i înt\râtat pe Domnul, [i
s-au mâniat Domnul pe voi, ca s\ v\
piarz\ pe voi.
 A DOUA LEGE
9. Când m-am suit eu în munte s\ iau
tablele cele de piatr\, tablele leg\turii care
au f\cut Domnul cu voi, [i am fost în
munte patruzeci de zile [i patruzeci de
nop]i, pâine nu am mâncat [i ap\ nu am
b\ut.
10. {i mi-au dat mie Domnul dou\ table
de piatr\ scrise cu degetul lui Dumnezeu,
într-acelea erau scrise toate cuvintele, care
au gr\it Domnul c\tre voi în munte din
mijlocul focului, în ziua adun\rii.
11. {i a fost dup\ patruzeci de zile [i dup\
patruzeci de nop]i, mi-au dat mie Domnul
cele dou\ lespezi de piatr\, tablele legii.
12. {i au zis Domnul c\tre mine> scoal\-te
[i te pogoar\ curând de aici, c\ f\r\delege
a f\cut poporul t\u pe care l-ai scos din
p\mântul Eghipetului, curând a ie[it din
calea care le-ai poruncit lor, [i [i-a f\cut
lui[i chip turnat.
13. {i au gr\it Domnul c\tre mine, zicând>
spus-am ]ie o dat\ [i de dou\ ori, zicând>
am v\zut pe poporul acesta, [i iat\ popor
cu cerbice tare este.
14. {i acum las\-m\ s\-i pierz pe ei [i s\
sting numele lor de sub cer, [i te voiu face
pe tine neam mare [i tare, [i mai mult
decât acesta.
15. {i întorcându-m\ m-am pogorât din
munte, [i muntele ardea cu foc pân\ la cer,
[i cele dou\ table ale m\rturiilor într-
amândou\ mâinile mele.
16. {i v\zând c\ a]i p\c\tuit înaintea
Domnului Dumnezeului vostru, [i v-a]i
f\cut vou\ vi]el v\rsat, [i curând a]i ie[it
din calea care v-au poruncit vou\ Domnul
s\ face]i,
17. Am luat cele dou\ table [i le-am
aruncat din mâinile mele, [i le-am
sf\râmat înaintea voastr\.
18. {i m-am rugat înaintea Domnului a
231
doua oar\ ca [i întâi, patruzeci de zile [i
patruzeci de nop]i, pâine nu am mâncat [i
ap\ nu am b\ut, pentru toate p\catele
voastre care a]i p\c\tuit, f\când r\u
înaintea Domnului Dumnezeului nostru ca
s\-l mânia]i pe el.
19. {i m-am temut de iu]imea [i de mânia
cu care s-au mâniat Domnul pe voi ca s\
v\ piarz\ pe voi, [i m-au ascultat Domnul
pe mine [i în vremea aceasta.
20. :nc\ [i pe Aaron s-au mâniat Domnul
foarte, ca s\-l piarz\ pe el, [i m-am rugat
eu [i pentru Aaron în vremea aceea.
21. {i p\catul vostru, vi]elul care l-a]i
f\cut, l-am luat [i l-am ars cu foc, [i l-am
zdrobit [i l-am pisat foarte, pân\ ce s-a
f\cut m\runt, [i a fost ca praful, [i am
aruncat praful în râul, care curgea de la
munte.
22. {i la aprindere [i la ispitire [i la
mormânturile poftei a]i mâniat pe Domnul
Dumnezeul nostru.
23. {i când v-au trimis Domnul din
Kadisul Varni, zicând> sui]i-v\ [i mo[teni]i
p\mântul, care ;l dau eu vou\, a]i c\lcat
cuvântul Domnului Dumnezeului vostru,
[i nu a]i crezut lui [i nu a]i ascultat glasul
lui.
24. Neascult\tori de Domnul a]i fost din
ziua în care s-au f\cut cunoscut vou\.
25. {i m-am rugat înaintea Domnului
patruzeci de zile [i patruzeci de nop]i,
pentru c\ au zis Domnul, ca s\ v\ piarz\
pe voi.
26. {i m-am rugat c\tre Dumnezeu, [i am
zis> Doamne, Doamne, împ\ratul
dumnezeilor! Nu pierde pe poporul t\u [i
mo[tenirea ta care o ai r\scump\rat cu
puterea ta cea mare, pe care i-ai scos din
p\mântul Eghipetului cu puterea ta cea
mare [i cu mâna ta cea tare [i cu bra]ul t\u
 A DOUA LEGE
cel înalt.
27. Adu-]i aminte de Avraam [i de Isaac [i
de Iacov robii t\i, c\rora te-ai jurat pe tine
însu]i, [i nu c\uta la învârto[area
poporului acestuia [i la p\gân\t\]ile [i la
p\catele lor.
28. Ca s\ nu zic\ cei ce locuiesc p\mântul
din care ne-ai scos pe noi, gr\ind> pentru
c\ nu au putut Domnul s\-i bage pe ei în
p\mântul, care le-au zis lor, [i pentru c\ i-
au urât pe ei, i-au scos în pustie s\-i
omoare.
29. {i ace[tia sunt poporul t\u [i
mo[tenirea ta, pe care i-ai scos din
p\mântul Eghipetului cu puterea ta cea
mare [i cu mâna ta cea tare [i cu bra]ul t\u
cel înalt.
CAP. 10.
Alte table ale legii. P\zirea legii
Domnului.
În vremea aceea, zis-au Domnul c\tre
mine> ciople[te-]i dou\ table de piatr\ cum
au fost cele dintâi, [i te suie la mine în
munte, [i ;]i f\ sicriu de lemn.
2. {i voiu scrie pe table cuvintele, care
au fost pe tablele cele dint=i, care le-ai
stricat, [i le vei pune în sicriu.
3. {i am f\cut sicriu de lemn
neputrezitor, [i am cioplit dou\ table de
piatr\, cum au fost [i cele dint=i, [i m-am
suit în munte, [i amândou\ tablele în
mâinile mele.
4. {i au scris în table cum a fost
scrisoarea cea dint=i, cele zece cuvinte,
care au gr\it Domnul c\tre voi în munte
din mijlocul focului, [i mi le-au dat
Domnul mie.
5. {i întorcându-m\, m-am pogorât din
munte, [i am b\gat tablele în sicriul care l-
232
am f\cut, [i au fost acolo, dup\ cum mi-au
poruncit mie Domnul.
6. {i fiii lui Israil au purces din Virotul
fiilor lui Iachim Misadeanul. Acolo a
murit Aaron [i acolo s-a îngropat< [i a
preo]it Eleazar fiul lui în locul lui.
7. De acolo a mers la Gadgad, [i de la
Gadgad la Etevata p\mânt cu repejuni de
ape.
8. În vremea aceea au osebit Domnul
semin]ia lui Levi, ca s\ poarte sicriul legii
Domnului, [i s\ stea înaintea Domnului,
ca s\ slujeasc\, s\ se roage [i s\
binecuvinteze întru numele Domnului
pân\ în ziua aceasta.
9. Pentru aceea nu au Levi]ii parte nici
sor] între fra]ii s\i. Domnul însu[i este
sor]ul lor, precum au zis lor.
10. {i eu am st\tut în munte patruzeci de
zile [i patruzeci de nop]i, [i m-au ascultat
Domnul [i în vremea aceasta, [i nu au vrut
Domnul s\ v\ piarz\ pe voi.
11. {i au zis Domnul c\tre mine> du-te [i
mergi înaintea poporului acestuia, ca s\
intre [i s\ mo[teneasc\ p\mântul, care m-
am jurat p\rin]ilor lor, c\ ;l voiu da lor.
12. {i acum Israile, ce cere Domnul
Dumnezeul t\u de la tine? F\r\ numai s\
te temi de Domnul Dumnezeul t\u, [i s\
umbli pe toate c\ile lui, [i s\-l iube[ti pe
el, [i s\ sluje[ti Domnului Dumnezeului
t\u din toat\ inima ta [i din tot sufletul t\u.
13. {i s\ p\ze[ti poruncile Domnului
Dumnezeului t\u [i drept\]ile lui, câte ;]i
poruncesc eu ]ie ast\zi, ca s\-]i fie ]ie bine.
14. Iat\ al Domnului Dumnezeului t\u
este cerul [i cerul cerului, p\mântul [i
toate câte sunt într-însul.
15. Numai pe p\rin]ii vo[tri au voit
Domnul, ca s\-i iubeasc\ pe ei, [i au ales
s\mân]a lor dup\ ei pe voi mai mult decât
 A DOUA LEGE
pe toate neamurile, precum este în ziua
aceasta.
16. T\ia]i-v\ împrejur învârto[area inimii
voastre, [i cerbicea voastr\ s\ nu o mai
înt\ri]i.
17. C\ Domnul Dumnezeul vostru, acesta
este Dumnezeul dumnezeilor [i Domnul
domnilor, Dumnezeu mare [i tare [i
înfrico[at, care nu caut\ la fa]\, nici ia dar.
18. Cel ce face judecat\ nemernicului [i
s\racului [i v\duvei, [i iube[te pe cel
nemernic [i-i d\ lui pâine [i hain\.
19. {i s\ iubi]i pe cel nemernic, pentru c\
[i voi a]i fost nemernici în p\mântul
Eghipetului.
20. De Domnul Dumnezeul t\u s\ te temi,
[i lui s\-i sluje[ti, [i de el s\ te lipe[ti, [i pe
numele lui s\ juri.
21. Acesta este lauda ta, [i acesta este
Dumnezeul t\u, cel ce au f\cut întru tine
aceste mari [i sl\vite, care le-au v\zut
ochii t\i.
22. Cu [aptezeci de suflete s-au pogorât
p\rin]ii t\i în Eghipet< iar acum te-au
înmul]it Domnul Dumnezeul t\u ca stelele
cerului.
CAP. 11.
Urmarea sf\tuirii de a p\zi poruncile
Domnului.
S\ iube[ti pe Domnul Dumnezeul t\u, [i
s\ p\ze[ti cele ce ]i-au poruncit s\ le
p\ze[ti> îndrept\rile lui [i poruncile lui [i
judec\]ile lui, în toate zilele.
2. {i s\ [ti]i ast\zi ceea ce nu [tiu nici au
v\zut pruncii vo[tri> certarea Domnului
Dumnezeului t\u [i m\ririle lui [i mâna
cea tare [i bra]ul cel înalt,
3. {i semnele lui [i minunile lui, care au
f\cut în mijlocul Eghipetului, lui Faraon
233
împ\ratul Eghipetului [i a tot p\mântul
lui,
4. {i câte au f\cut o[tirii Eghiptenilor [i
carelor lor [i c\l\rimii lor [i o[tirii lor,
cum i-au înecat apa M\rii Ro[ii peste fa]a
lor când v\ goneau ei pe voi dinapoi, [i i-
au pierdut pe ei Domnul pân\ în ziua de
ast\zi.
5. {i câte au f\cut vou\ în pustie pân\ a]i
venit la locul acesta.
6. {i câte au f\cut lui Datan [i lui Aviron
fiii lui Eliav fiul lui Ruvin, pe care
deschizând p\mântul gura sa, i-a înghi]it
pe ei [i casele lor [i corturile lor [i toat\
averea lor, care era cu ei în mijlocul a tot
Israilul.
7. C\ ochii vo[tri au v\zut toate aceste
lucruri mari ale Domnului, câte au f\cut
întru voi ast\zi.
8. S\ p\zi]i toate poruncile lui câte v\
poruncesc eu vou\ ast\zi, ca s\ tr\i]i [i s\
v\ înmul]i]i, [i intrând s\ mo[teni]i
p\mântul la care voi trece]i Iordanul,
acolo, s\-l mo[teni]i pe el.
9. Ca s\ fi]i vreme mult\ pe p\mântul,
care s-au jurat Domnul p\rin]ilor vo[tri s\-
l dea lor [i semin]iei lor dup\ ei, p\mântul
din care curge lapte [i miere.
10. C\ p\mântul la care mergi tu s\-l
mo[tene[ti, nu este ca p\mântul
Eghipetului de unde a]i ie[it, când semeni
s\mân]a s\-l ad\pi cu picioarele ca o
gr\din\ de legume.
11. Ci p\mântul la care mergi tu s\-l
mo[tene[ti, este p\mânt de munte, [i de
câmp din ploaia cerului bea ap\.
12. P\mânt pe care Domnul Dumnezeul
t\u îl cerceteaz\ pururea, [i ochii
Domnului Dumnezeului t\u sunt peste el
de la începutul anului pân\ la sfâr[itul
anului.
 A DOUA LEGE
13. Drept aceea de ve]i asculta cu luare
aminte toate poruncile, care le poruncesc
eu ]ie ast\zi, ca s\ iube[ti pe Domnul
Dumnezeul t\u [i s\ sluje[ti lui din toat\
inima ta [i din tot sufletul t\u,
14. Va da p\mântului t\u în vremea sa,
ploaie timpurie [i târzie, [i ;]i vei aduna
grâul t\u [i vinul t\u [i untuldelemn al t\u.
15. Va da iarb\ în ]arinile tale
dobitoacelor tale.
16. {i mâncând [i s\turându-te ia aminte
]ie însu]i s\ nu se l\]easc\ inima ta, [i s\
v\ abate]i, [i s\ sluji]i la dumnezei str\ini
[i s\ v\ închina]i lor.
17. {i s\ se aprinz\ cu mânie Domnul
asupra voastr\, [i s\ închiz\ cerul, ca s\ nu
fie ploaie, [i p\mântul s\ nu-[i dea rodul
s\u, [i s\ pieri]i degrab\ de pe p\mântul
cel bun, care l-au dat vou\ Domnul.
18. Pune]i cuvintele acestea în inima
voastr\ [i în sufletul vostru, [i le lega]i s\
v\ fie semn pe mâna voastr\, [i s\ fie
necl\tite înaintea ochilor vo[tri.
19. {i s\ înv\]a]i acestea pe fiii vo[tri,
gr\indu-le de ele, când [ezi tu acas\ [i
când mergi pe cale [i când te culci [i când
te scoli.
20. {i s\ le scrie]i acestea pe pragurile
caselor voastre [i pe ale por]ilor voastre.
21. Ca s\ se înmul]easc\ zilele voastre [i
zilele fiilor vo[tri pe p\mântul, care s-au
jurat Domnul p\rin]ilor vo[tri s\-l dea lor,
ca [i zilele cerului pe p\mânt.
22. {i va fi de ve]i auzi cu auzul toate
poruncile acestea, care eu le poruncesc
ast\zi vou\, [i de le ve]i face pe ele [i ve]i
iubi pe Domnul Dumnezeul vostru [i ve]i
umbla pe toate c\ile lui [i v\ ve]i lipi de el.
23. Va scoate Domnul toate neamurile
acestea de la fa]a voastr\, [i ve]i mo[teni
neamuri mari [i mai tari decât voi.
234
24. Tot locul care ;l va c\lca talpa
piciorului vostru, al vostru va fi> de la
pustie [i de la Andi-Livan [i de la râul cel
mare al Efratului [i pân\ la marea cea de
c\tre apus vor fi hotarele voastre.
25. Nimeni nu va sta împotriva fe]ei
voastre, [i va pune Domnul Dumnezeul
vostru frica voastr\ [i cutremurul vostru
pe fa]a a tot p\mântul pe care ve]i c\lca
voi cum au gr\it Domnul c\tre voi.
26. Iat\ eu dau înaintea voastr\ ast\zi
binecuvântare [i blestem.
27. Binecuvântare, de ve]i asculta
poruncile Domnului Dumnezeului vostru,
care v\ poruncesc eu ast\zi vou\.
28. Iar blestem, de nu ve]i asculta
poruncile Domnului Dumnezeului vostru,
care v\ poruncesc eu vou\ ast\zi, [i v\ ve]i
abate de la calea, care am poruncit eu vou\
ast\zi, [i de ve]i merge s\ sluji]i la
dumnezei pe care nu-i [ti]i.
29. {i va fi dup\ ce te va b\ga Domnul
Dumnezeul t\u în p\mântul la care treci tu
s\-l mo[tene[ti, vei da binecuvântarea în
Muntele Garizin [i blestemul în Muntele
Gheval.
30. Ace[tia sunt dincolo de Iordan
dinapoia c\ii celei c\tre apusul soarelui, în
p\mântul Hananeilor care locuiesc la apus
c\tre Golgol aproape de stejarul cel înalt.
31. C\ voi trece]i Iordanul, ca s\ intra]i [i
s\ mo[teni]i p\mântul, care cu sor]i îl d\
vou\ Domnul Dumnezeul vostru, ca s\-l
mo[teni]i în toate zilele [i s\ locui]i într-
însul.
32. {i lua]i aminte s\ face]i toate
poruncile lui, [i judec\]ile acestea care le
pun eu ast\zi înaintea voastr\.
CAP. 12.
Locul adev\ratei slujiri de Dumnezeu.
 A DOUA LEGE
{i acestea sunt poruncile [i judec\]ile,
care ve]i lua aminte s\ le face]i în
p\mântul, care ;l d\ vou\ Domnul
Dumnezeul p\rin]ilor vo[tri s\-l mo[teni]i
în toate zilele, care ve]i tr\i pe p\mânt.
2. S\ strica]i cu des\vâr[ire toate locurile
în care neamurile pe care voi le ve]i
mo[teni, au slujit dumnezeilor lor, cele din
mun]ii cei înal]i [i din dealuri [i de sub
copac stufos.
3. {i s\ surpa]i jertfelnicele lor, [i s\
d\râma]i stâlpii lor, [i desi[urile lor s\ le
t\ia]i, [i chipurile cele cioplite ale
dumnezeilor lor s\ le arde]i cu foc, [i s\
pierde]i numele lor din locul acela.
4. S\ nu face]i a[a Domnului
Dumnezeului vostru.
5. Ci în locul, care ;l va alege Domnul
Dumnezeul vostru într-una din cet\]ile
voastre, ca s\ se numeasc\ numele lui
acolo [i s\ se cheme, acolo îl ve]i c\uta [i
ve]i intra.
6. {i ve]i aduce acolo arderile cele de tot
ale voastre> [i jertfele voastre [i pârga
voastr\ [i f\g\duin]ele voastre [i cele de
voie ale voastre [i m\rturisirile voastre,
cele întâi n\scute ale vacilor voastre [i ale
oilor voastre,
7. {i le mânca]i acolo înaintea Domnului
Dumnezeului vostru, [i v\ veseli]i cu toate
la care ve]i tinde mâinile, voi [i casele
voastre, dup\ cum te-au binecuvântat
Domnul Dumnezeul t\u.
8. S\ nu face]i acolo toate câte face]i
ast\zi aici, fiecare ce ;i place.
9. C\ nu a]i intrat pân\ acum în odihna [i
în mo[ia, care o d\ vou\ Domnul
Dumnezeul vostru.
10. {i dup\ ce ve]i trece Iordanul, [i ve]i
locui pe p\mântul, care ;l va da vou\
235
Domnul Dumnezeul vostru mo[ie, [i v\ va
odihni de to]i vr\jma[ii vo[tri cei de
primprejur, [i ve]i locui f\r\ de fric\,
11. Va fi în locul, care ;l va alege Domnul
Dumnezeul t\u, ca acolo s\ se cheme
numele lui, acolo ve]i aduce toate câte
poruncesc eu vou\ ast\zi> arderile cele de
tot ale voastre [i jertfele voastre [i
zeciuielile voastre [i pârga mâinilor
voastre [i tot ce este ales din darurile
voastre, care le ve]i f\g\dui Domnului
Dumnezeului vostru.
12. {i v\ veseli]i înaintea Domnului
Dumnezeului vostru, voi [i fiii vo[tri [i
fetele voastre [i slugile voastre [i
slujnicele voastre [i Levitul cel de la
por]ile voastre, de vreme ce nu are parte [i
mo[tenire cu voi.
13. Ia aminte, ca s\ nu aduci arderile cele
de tot ale tale în tot locul, care ;l vei vedea<
14. Ci numai în locul, care ;l va alege
Domnul Dumnezeul t\u într-o cetate
dintr-ale semin]iilor tale, acolo vei aduce
arderile cele de tot ale tale, [i acolo vei
face toate câte poruncesc eu ]ie ast\zi.
15. {i oricând vei pofti, junghie [i
m\nânc\ carne, cum pofte[te sufletul t\u,
dup\ binecuvântarea Domnului
Dumnezeului t\u, care ]i-au dat ]ie în toat\
cetatea, cel necurat întru tine [i cel curat
va putea mânca dintr-însa, ca cea de
c\prioar\ [i de cerb.
16. Numai sângele s\ nu-l mânca]i, ci s\-l
v\rsa]i pe p\mânt ca apa.
17. Nu va fi ]ie slobod s\ m\n=nci în
cet\]ile tale zeciuiala grâului t\u [i a
vinului t\u [i a untului de lemn al t\u, cele
întâi n\scute ale vacilor tale [i ale oilor
tale, [i toate f\g\duin]ele câte ve]i f\g\dui
[i m\rturisirile voastre [i pârga mâinilor
tale<
 A DOUA LEGE
18. Ci înaintea Domnului Dumnezeului
t\u, în locul care ;l va alege Domnul
Dumnezeul t\u le vei mânca tu [i feciorul
t\u [i fata ta, sluga ta [i slujnica ta [i
Levitul [i nemernicul cel din cet\]ile tale,
[i te vei veseli înaintea Domnului
Dumnezeului t\u cu toate, la care vei tinde
mâna ta.
19. Ia aminte s\ nu p\r\se[ti pe Levit în
toat\ vremea, cât vei tr\i pe p\mânt.
20. Iar de va l\rgi Domnul Dumnezeul t\u
hotarele tale, precum au gr\it ]ie, [i vei
zice> voiu mânca carne, de va pofti
sufletul t\u s\ m\nânce carne oricând va
pofti sufletul t\u, m\nânc\ carne.
21. Iar de va fi departe de la tine locul,
care ;l va alege Domnul Dumnezeul t\u, în
care s\ se cheme numele lui acolo, junghie
din boii t\i [i din oile tale, care ;]i va da ]ie
Dumnezeu, în ce chip ]i-au poruncit, [i
m\nânc\ în cet\]ile tale dup\ pofta
sufletului t\u.
22. Cum se m\nânc\ c\prioara [i cerbul,
a[a le vei mânca< [i cel necurat întru tine
[i cel curat, asemenea le vor mânca.
23. Ia seama bine s\ nu m\nânci sânge, c\
sângele lui este sufletul lui, drept aceea s\
nu m\nânci sufletul cu carnea lui.
24. S\ nu-l mânca]i, ci pe p\mânt s\-l
v\rsa]i ca apa.
25. S\ nu-l m\nânci, ca s\ fie bine ]ie [i
fiilor t\i dup\ tine, de vei face ce este bun
[i ce este pl\cut înaintea Domnului
Dumnezeului t\u.
26. Iar numai cele sfinte ale tale, de vei
avea tu, [i f\g\duin]ele tale luându-le vei
veni la locul, care ;l va alege lui[i Domnul
Dumnezeul t\u, ca s\ se cheme numele lui
acolo.
27. {i vei face arderile de tot ale tale,
c\rnurile le vei aduce pe jertfelnicul
236
Domnului Dumnezeului t\u< iar sângele
jertfelor tale îl vei v\rsa pe temelia
jertfelnicului Domnului Dumnezeului t\u,
iar c\rnurile le vei mânca.
28. P\ze[te [i ascult\, ca s\ faci toate
cuvintele, care ;]i poruncesc eu ]ie ast\zi,
ca s\ fie bine ]ie [i fiilor t\i în veac, de vei
face ce este pl\cut [i bun înaintea
Domnului Dumnezeului t\u.
29. {i dup\ ce va pierde Domnul
Dumnezeul t\u neamurile, la care mergi tu
s\ mo[tene[ti p\mântul lor, de la fa]a ta,
[i-l vei mo[teni, [i vei locui în p\mântul
lor,
30. Ia aminte de tine însu]i s\ nu cerci a
urma lor, dup\ ce vor pieri ei de la fa]a ta<
[i s\ nu cerci de dumnezeii lor, zicând>
cum au f\cut neamurile acestea
dumnezeilor s\i, [i eu voiu face.
31. S\ nu faci a[a Domnului Dumnezeului
t\u, pentru c\ spurc\ciunile, care Domnul
le-au urât, le-au f\cut dumnezeilor s\i, c\
[i pe fiii s\i [i pe fetele sale le-au ars cu
foc dumnezeilor s\i.
32. Tot cuvântul care ;l poruncesc eu ]ie
ast\zi, acesta s\-l p\ze[ti a-l face. S\ nu
adaugi la el, nici s\ iei de la el.
CAP. 13.
Pedeapsa proorocilor mincino[i.
Iar de se va scula întru tine prooroc, sau
care viseaz\ vis, [i ;]i va da ]ie semn sau
minune<
2. {i va veni semnul sau minunea, care a
gr\it c\tre tine, zicând> s\ mergem [i s\
slujim la dumnezei str\ini, pe care nu i-a]i
[tiut,
3. S\ nu asculta]i de cuvintele
proorocului acestuia sau ale celui ce
viseaz\ visul acela, c\ v\ ispite[te pe voi
 A DOUA LEGE
Domnul Dumnezeul vostru, ca s\ [tie de
iubi]i pe Domnul Dumnezeul vostru din
toat\ inima voastr\ [i din tot sufletul
vostru.
4. Dup\ Domnul Dumnezeul vostru s\
umbla]i [i de dânsul s\ v\ teme]i [i
poruncile lui s\ le p\zi]i [i glasul lui s\-l
asculta]i [i lui s\ sluji]i [i de dânsul s\ v\
lipi]i.
5. {i proorocul acela, sau cel ce a visat
vis, s\ moar\, pentru c\ a gr\it, ca s\ te
abat\ pe tine de la Domnul Dumnezeul
t\u, cel ce te-au scos din p\mântul
Eghipetului, [i te-au izb\vit din casa
robiei, ca s\ te scoat\ pe tine din calea pe
care au poruncit ]ie Domnul Dumnezeul
t\u s\ mergi pe ea [i s\ pierzi pe cel r\u
dintre voi.
6. Iar de te va ruga pe tine fratele t\u cel
dup\ tat\ sau cel dup\ mam\ sau fiul t\u
sau fata ta sau femeia ta, care este la sânul
t\u, sau prietenul t\u cel ce este întocmai
la suflet cu tine, pe ascuns, zicând> s\
mergem [i s\ slujim la dumnezei str\ini,
pe care nu i-ai [tiut tu, nici p\rin]ii t\i.
7. Dintre dumnezeii neamurilor celor de
primprejurul vostru, care sunt aproape de
tine, sau a celor ce sunt departe de tine, de
la o margine a p\mântului pân\ la cealalt\,
8. S\ nu te învoie[ti cu el, nici s\ ascul]i
de el, s\ nu se fac\ mil\ ochiului t\u de el,
s\ nu te înduri de el, nici s\-l t\inuie[ti pe
el<
9. Ci s\-l spui pe el negre[it, mâna ta s\
fie întâi asupra lui, ca s\-l omori pe el, [i
apoi mâinile a tot norodul.
10. {i-l vor ucide cu pietre, [i va muri,
pentru c\ a cercat s\ te abat\ pe tine de la
Domnul Dumnezeul t\u, cel ce te-au scos
din p\mântul Eghipetului, din casa robiei.
11. {i tot Israilul auzind se va teme, [i nu
237
vor ad\uga a mai face acel cuvânt r\u
întru voi.
12. Iar de vei auzi într-una din cet\]ile,
care Domnul Dumnezeul t\u le d\ ]ie ca s\
locuie[ti într-însele, zicând>
13. Ie[it-au oameni f\r\ de lege dintre voi,
[i au b\tut pe cei ce locuiesc în cetatea lor,
gr\ind> s\ mergem [i s\ slujim la
dumnezei str\ini, pe care nu i-a]i [tiut,
14. Cearc\, caut\ [i întreab\ cu deadinsul,
[i de este adev\rat cuvântul acela, cum c\
s-au f\cut urâciunea aceea întru voi,
15. Ucigând s\ ucizi pe to]i locuitorii
cet\]ii aceleia cu t\iere de sabie [i cu
anatem\ s\ o anatematise[ti pe ea, [i toate
cele ce sunt într-însa.
16. {i toate avu]iile ei le adun\ în uli]ele ei
[i arde cetatea cu foc [i toate avu]iile ei de
istov înaintea Domnului Dumnezeului
t\u< [i s\ fie nelocuit\ în veci, [i a doua
oar\ s\ nu se mai zideasc\.
17. {i nimica din lucrurile date anatemei
s\ nu se lipeasc\ de mâna ta, ca s\ se
întoarc\ Domnul de la iu]imea mâniei
sale, [i s\-]i dea ]ie mil\ [i s\ te miluiasc\
[i s\ te înmul]easc\, precum s-au jurat
p\rin]ilor t\i.
18. De vei asculta glasul Domnului
Dumnezeului t\u [i vei p\zi toate
poruncile lui, câte poruncesc eu ]ie ast\zi,
f\când ce este bun [i ce este pl\cut
înaintea Domnului Dumnezeului t\u.
CAP. 14.
Rânduieli pentru jale. Mânc\ri [i
zeciuieli.
Fii sunte]i ai Domnului Dumnezeului
vostru, s\ nu v\ face]i t\ieturi, nici s\ v\
rade]i între ochii vo[tri pentru mort.
2. C\ popor sfânt e[ti tu Domnului
 A DOUA LEGE
Dumnezeului t\u, [i pe tine te-au ales
Domnul Dumnezeul t\u s\-i fii lui popor
mai iubit decât toate neamurile, câte sunt
pe fa]a p\mântului.
3. Nimica spurcat s\ nu mânca]i.
4. Acestea sunt vitele, care le ve]i
mânca> vi]el din vaci [i miel din oi [i ied
din capre.
5. Cerb [i c\prioar\ [i bivol [i zimbru [i
inorog [i ]ap s\lbatic [i camelopard.
6. Toat\ vita cu unghia despicat\ [i care
desp\r]e[te unghiile în dou\ copite [i care
rumeg\ între vite, acestea s\ le mânca]i.
7. Iar din cele ce rumeg\ [i din cele cu
unghia despicat\ [i din cele cu unghiile
desp\r]ite, s\ nu mânca]i pe acestea>
c\mila [i iepurele [i ariciul, care rumeg\,
iar unghia nu o au despicat\. Acestea sunt
vou\ necurate.
8. {i porcul, c\ are unghia despicat\ [i
desp\r]e[te copitele unghii, iar nu rumeg\,
necurat este acesta vou\, din c\rnurile lui
s\ nu mânca]i, [i de mort\ciunile lor s\ nu
v\ atinge]i.
9. Iar din toate cele ce sunt în ap\ acestea
s\ mânca]i> toate, care au aripi [i solzi, s\
le mânca]i.
10. Iar toate cele care nu au aripi [i solzi,
s\ nu le mânca]i< necurate sunt acelea
vou\.
11. Toat\ pas\rea curat\ o ve]i mânca.
12. Iar din cele ce zboar\ pe acestea s\ nu
le mânca]i> vulturul [i gripsorul [i eretele.
13. {i uliul [i gaia [i cele de acela[i fel cu
el.
14. {i tot corbul [i cele ce sunt asemenea
lui.
15. {i stru]ul [i buha [i babi]a.
16. {i erodiul [i leb\da [i stârcul.
17. {i heretele [i coroiul [i cele ce sunt
asemenea lui, [i pup\za [i corbul de
238
noapte.
18. {i pelicanul [i haradriul [i cele ce sunt
asemenea lui, porfirionul [i liliacul.
19. {i din cele zbur\toare toate care se
târ\sc necurate sunt vou\, s\ nu mânca]i
din ele.
20. Toat\ pas\rea curat\ s\ o mânca]i.
21. Nici o mort\ciune s\ nu mânca]i, ci o
d\ celui nemernic, care este în cet\]ile
tale, sau celui str\in s\ o m\nânce, c\ tu
e[ti popor sfânt Domnului Dumnezeului
t\u. S\ nu fierbi mielul în laptele mamei
sale.
22. S\ iei zeciuial\ din toat\ roada
semin]ei tale, roada ]arinii tale în tot anul.
23. {i o vei mânca înaintea Domnului
Dumnezeului t\u, în locul care ;l va alege
Domnul Dumnezeul t\u, ca s\ se cheme
acolo numele lui, vei aduce zeciuielile
grâului t\u [i ale vinului t\u [i ale untului
de lemn al t\u [i cele întâi n\scute ale
vacilor tale [i ale oilor tale, ca s\ te înve]i
a te teme de Domnul Dumnezeul t\u în
toate zilele.
24. Iar de va fi calea departe de la tine, [i
nu vei putea s\ duci acestea, pentru c\ este
departe de la tine locul, care ;l va alege
Domnul Dumnezeul t\u, ca s\ se cheme
numele lui acolo pentru c\ te-au
binecuvântat pe tine Domnul Dumnezeul
t\u,
25. Vinde acelea pe argint, [i ia argintul în
mâinile tale, [i mergi la locul, care ;l va
alege Domnul Dumnezeul t\u.
26. {i cu argintul acela cump\r\ tot ce va
pofti sufletul t\u [i din boi [i din oi, din
vin [i din b\utur\ ame]itoare [i din toate,
care va pofti sufletul t\u, [i m\nânc\ acolo
înaintea Domnului Dumnezeului t\u [i te
vesele[te tu [i casa ta.
27. {i Levitul cel din cet\]ile tale, pentru
 A DOUA LEGE
c\ el nu are parte, nici sor]i împreun\ cu
tine.
28. Dup\ trei ani vei scoate toat\ zeciuiala
rodurilor tale< ;n anul acela o vei pune în
cet\]ile tale.
29. {i va veni Levitul pentru c\ el nu are
parte, nici sor]i împreun\ cu tine [i
nemernicul [i s\racul [i v\duva, care sunt
în cet\]ile tale, [i vor mânca [i se vor
s\tura, ca s\ te binecuvinteze pe tine
Domnul Dumnezeul t\u, întru toate
lucrurile care vei face.
CAP. 15.
Anul al [aptelea. S\racii, robii [i întâii
n\scu]i.
Anul al [aptelea vei face iertare,
2. Iar rânduiala iert\rii este aceasta> vei
ierta toat\ datoria ta, care ;]i este dator ]ie
aproapele [i fratele t\u, s\ nu o ceri,
pentru c\ s-a chemat iertare Domnului
Dumnezeului t\u.
3. De la cel str\in cere câte sunt ale tale
la el< iar fratelui t\u s\-i ier]i datoria, care
ai la el.
4. C\ nu va fi întru tine lipsit, pentru c\
pururea te va binecuvânta pe tine Domnul
Dumnezeul t\u în p\mântul, care cu sor]i
îl d\ ]ie Domnul Dumnezeul t\u s\-l
mo[tene[ti.
5. Iar de ve]i asculta cu luare aminte
glasul Domnului Dumnezeului vostru, ca
s\ p\zi]i [i s\ face]i toate poruncile
acestea, care poruncesc eu ast\zi ]ie.
6. Domnul Dumnezeul t\u te va
binecuvânta pe tine, precum au gr\it ]ie, [i
vei împrumuta popoare multe, iar tu nu te
vei împrumuta, [i vei st\pâni popoare
multe< iar pe tine nu te vor st\pâni.
7. Iar de va fi întru tine cineva s\rac
239
dintre fra]ii t\i în vreo cetate din cet\]ile
tale în p\mântul, care ;l d\ ]ie Domnul
Dumnezeul t\u, s\ nu-]i învârto[ezi inima
ta, nici s\-]i închizi mâna ta de c\tre
fratele t\u cel lipsit.
8. Deschizând s\ deschizi mâinile tale
lui, [i împrumutând s\-l împrumu]i pe el,
oricât îi va trebui [i orice ;i va lipsi.
9. Ia aminte de tine însu]i, s\ nu cuge]i
cu vicle[ug în inima ta, zicând> se apropie
anul al [aptelea, anul iert\rii, [i s\ cau]i cu
ochi r\u asupra fratelui t\u celui lipsit [i s\
nu-i dai lui, c\ el va striga împotriva ta
c\tre Domnul, [i va fi întru tine p\cat
mare.
10. Dând s\-i dai lui, [i împrumutând s\-l
împrumu]i pe el, cât cere [i dup\ cum are
trebuin]\, [i s\ nu te mâhne[ti cu inima ta,
când dai lui, c\ pentru aceasta te va
binecuvânta Domnul Dumnezeul t\u întru
toate lucrurile [i întru toate oriunde vei
pune mâna ta.
11. C\ nu va lipsi s\rac din p\mântul t\u,
pentru aceea eu poruncesc ]ie s\ faci
lucrul acesta, [i ;]i zic> deschizând
deschide mâna ta fratelui t\u celui s\rac [i
celui lipsit, care este în p\mântul t\u.
12. Iar de se va vinde ]ie fratele t\u Evreu
sau Evreic\, [ase ani va sluji ]ie, [i în al
[aptelea îl vei l\sa slobod de la tine.
13. {i când îl vei slobozi pe el de la tine,
s\ nu-l sloboze[ti de[ert.
14. Dând s\-i dai lui de cheltuial\ din oile
tale [i din grâul t\u [i din vinul t\u, dup\
cum te-au binecuvântat pe tine Domnul
Dumnezeul t\u, s\-i dai lui.
15. {i ;]i adu aminte, c\ ai fost rob în
p\mântul Eghipetului, [i te-au izb\vit de
acolo Domnul Dumnezeul t\u< pentru
aceea poruncesc ]ie s\ faci cuvântul
acesta.
 A DOUA LEGE
16. Iar de va zice c\tre tine> nu voiu ie[i de
la tine, pentru c\ te-a iubit pe tine [i casa
ta, de vreme ce este lui bine la tine,
17. Ia sula [i g\ure[te urechea lui la u[\ [i
va fi ]ie rob în veci. A[a vei face [i
slujnicei tale.
18. S\ nu-]i fie ]ie greu când îi la[i slobozi
de la tine, c\ pe an simbrie de n\imit a
slujit ]ie în [ase ani, [i te va binecuvânta
pe tine Domnul Dumnezeul t\u întru toate
câte vei face.
19. Tot cel întâi n\scut, care se va na[te în
vacile tale [i în oile tale, cele ce vor fi
parte b\rb\teasc\ le vei sfin]i Domnului
Dumnezeului t\u, s\ nu lucrezi cu boul t\u
cel întâi n\scut, [i s\ nu tunzi cele întâi
n\scute ale oilor tale.
20. Înaintea Domnului Dumnezeului t\u,
s\-l m\nânci tu [i casa ta, în tot anul în
locul, care ;l va alege Domnul Dumnezeul
t\u.
21. Iar de va fi întru el prihan\, [chiop sau
orb sau r\u slu]it, s\ nu-l jertfe[ti
Domnului Dumnezeului t\u.
22. Ci în cet\]ile tale s\-l m\nânci, cel
necurat întru tine [i cel curat împreun\ s\-
l m\nânce, ca pe o c\prioar\ sau ca pe un
cerb.
23. Numai sânge s\ nu mânca]i, ci s\-l
v\rsa]i pe p\mânt ca apa.
CAP. 16.
Cele trei s\rb\tori mari de peste an.
P\ze[te luna spicelor nou\, [i s\ faci Pa[ti
Domnului Dumnezeului t\u, c\ în luna
spicelor nou\ ai ie[it din Eghipet noaptea.
2. {i s\ jertfe[ti Pa[ti Domnului
Dumnezeului t\u, oi [i boi, în locul care ;l
va alege Domnul Dumnezeul t\u, ca s\ se
cheme numele lui acolo.
240
3. S\ nu m\nânci cu ele dospit, [apte zile
s\ m\nânci cu ele azim\, pâinea
necazului< c\ cu grab\ a]i ie[it din Eghipet
noaptea, ca în toate zilele vie]ii voastre s\
v\ aduce]i aminte de ziua ie[irii voastre
din p\mântul Eghipetului.
4. S\ nu se vaz\ la tine dospit în toate
hotarele tale [apte zile, [i s\ nu r\mân\
pân\ diminea]a din c\rnurile, care le vei
jertfi seara în ziua cea dint=i.
5. Nu va fi ]ie slobod s\ jertfe[ti Pa[ti
nici într-o cetate de ale tale, care Domnul
Dumnezeul t\u le d\ ]ie.
6. Ci numai în locul, care ;l va alege
Domnul Dumnezeul t\u, ca s\ se cheme
numele lui acolo, s\ jertfe[ti Pa[tile seara
la apusul soarelui, în vremea în care ai
ie[it din p\mântul Eghipetului.
7. {i fierbe [i frige [i m\nânc\ în locul,
care ;l va alege Domnul Dumnezeul t\u, [i
te întoarce diminea]a [i te du la casa ta.
8. {ase zile vei mânca azime, iar în ziua
a [aptea este ie[ire, s\rb\toare Domnului
Dumnezeului t\u, s\ nu faci întru aceea
nici un lucru, f\r\ numai cele ce se fac
sufletului.
9. {apte s\pt\mâni întregi s\ numeri ]ie,
de când începe secera a secera, vei începe
a num\ra [apte s\pt\mâni.
10. {i f\ s\rb\toare de s\pt\mâni
Domnului Dumnezeului t\u dup\ puterea
ta, câte ;]i va da ]ie, dup\ cum te-au
binecuvântat Domnul Dumnezeul t\u.
11. {i te vesele[te înaintea Domnului
Dumnezeului t\u, tu [i feciorul t\u [i fata
ta [i sluga ta [i slujnica ta [i Levitul, care
este în cet\]ile tale, [i nemernicul [i
s\racul [i v\duva, care sunt între voi< în
locul care ;l va alege Domnul Dumnezeul
t\u, ca s\ se cheme numele lui acolo.
12. {i ;]i adu aminte, c\ rob ai fost în
 A DOUA LEGE
p\mântul Eghipetului, [i p\ze[te [i f\
poruncile acestea.
13. S\rb\toarea corturilor s\ o faci în
[apte zile când vei aduna din aria ta [i din
teascul t\u.
14. {i te vesele[te în s\rb\toarea ta, tu [i
feciorul t\u [i fata ta [i sluga ta [i slujnica
ta [i Levitul [i nemernicul [i s\racul [i
v\duva, care sunt în cet\]ile tale.
15. {apte zile s\ serbezi Domnului
Dumnezeului t\u în locul, care ;l va alege
Domnul Dumnezeul t\u, ca s\ se cheme
numele lui acolo, ca s\ te binecuvinteze
Domnul Dumnezeul t\u întru toate
rodurile tale [i întru toate lucrurile
mâinilor tale, [i s\ fii vesel.
16. De trei ori în an toat\ partea ta cea
b\rb\teasc\ s\ se arate înaintea Domnului
Dumnezeului t\u în locul, care ;l va alege
Domnul< în s\rb\toarea azimelor [i în
s\rb\toarea s\pt\mânilor [i în s\rb\toarea
corturilor.
17. S\ nu te ar\]i înaintea Domnului
Dumnezeului t\u de[ert, fiecare dup\
puterea mâinilor voastre, dup\
binecuvântarea Domnului Dumnezeului
t\u, care ]i-au dat ]ie.
18. Judec\tori [i scriitori pune-]i ]ie în
toate cet\]ile tale, care Domnul
Dumnezeul t\u le d\ ]ie în fiecare neam
din neamurile tale, ca s\ judece poporul cu
judecat\ dreapt\.
19. S\ nu abat\ judecata, nici s\ cunoasc\
fa]a, nici s\ ia daruri, c\ darurile orbesc
ochii în]elep]ilor [i stric\ cuvintele
drep]ilor.
20. Drept s\ urmezi ce este drept, ca s\
tr\i]i, [i intrând s\ mo[teni]i p\mântul,
care ;l d\ ]ie Domnul Dumnezeul t\u.
21. S\ nu-]i s\de[ti ]ie desi[ [i nici un
copac lâng\ jertfelnicul, care ;l vei face
241
Domnului Dumnezeului t\u.
22. S\ nu-]i faci ]ie stâlp, care au urât
Domnul Dumnezeul t\u.
CAP. 17.
Idolatri. Judec\tori. Împ\ratul.
S\ nu jertfe[ti Domnului Dumnezeului t\u
vi]el sau oaie, având întru sine meteahn\
sau orice lucru urât, c\ spurc\ciune este
înaintea Domnului Dumnezeului t\u.
2. Iar de se va afla în vreo cetate din
cet\]ile tale, care le d\ ]ie Domnul
Dumnezeul t\u, b\rbat sau femeie, f\când
ce este r\u înaintea Domnului
Dumnezeului t\u [i c\lcând legea lui,
3. {i mergând s\ slujeasc\ la al]i
dumnezei [i s\ se închine lor, soarelui sau
lunii sau ori la ce din cele din podoaba
cerului, la care nu ]i-am poruncit ]ie,
4. {i se va spune aceasta ]ie, [i auzind vei
cerca cu deadinsul, [i se adevere[te
cuvântul, c\ s-a f\cut spurc\ciunea
aceasta în Israil,
5. Scoate la poarta cet\]ii pe omul acela
sau pe femeia aceea care a f\cut acest
lucru r\u, [i ucide cu pietre, s\ moar\.
6. Cu dou\ m\rturii sau cu trei m\rturii
va fi ucis cel dat mor]ii, cu o m\rturie nu
va fi ucis.
7. Mâna martorilor va fi mai întâi asupra
lui, ca s\-l omoare pe el< [i apoi mâna
poporului, [i ve]i ridica pe cel r\u dintre
voi.
8. Iar de va fi vreun lucru, care s\ nu-l
po]i lesne dezlega, când vei s\ judeci între
sânge [i sânge, [i între judecat\ [i
judecat\, [i între ran\ de lepr\ [i ran\ de
lepr\, [i între pricire [i pricire ce vor fi de
judecat în cet\]ile tale, atunci sculându-te
s\ te sui în locul, care ;l va alege Domnul
 A DOUA LEGE
Dumnezeul t\u, ca s\ se cheme numele lui
acolo.
9. {i vei merge la preo]ii Levi]i [i la
judec\torul care va fi în zilele acelea, [i ei
cercând vor spune ]ie judecata.
10. {i vei face dup\ cuvântul care ;]i vor
spune ]ie din locul, care ;l va alege
Domnul Dumnezeul t\u, ca s\ se cheme
numele lui acolo, [i s\ p\ze[ti foarte, ca s\
faci toate câte ;]i vor rândui ]ie.
11. Dup\ legea [i dup\ judecata care ;]i
vor spune ]ie s\ faci, s\ nu te aba]i de la
cuvântul care ]i-l vor spune ei, de-a
dreapta sau de-a stânga.
12. {i omul care se va seme]i ca s\ nu
asculte de preotul, care pururea sluje[te
numelui Domnului Dumnezeului t\u, sau
de judec\torul, care va fi în zilele acelea,
s\ moar\ omul acela, [i vei ridica pe cel
r\u din Israil.
13. {i tot poporul auzind, se va teme [i nu
va mai face p\gân\tate.
14. Iar de vei intra în p\mântul care ;l d\
]ie Domnul Dumnezeul t\u cu sor]i, [i-l
vei mo[teni pe el [i vei locui pe el [i vei
zice> pune-voiu peste mine împ\rat, ca [i
celelalte neamuri de primprejurul meu,
15. Atunci s\ pui peste tine împ\rat, pe
care ;l va alege Domnul Dumnezeul t\u,
dintre fra]ii t\i s\ pui peste tine împ\rat, s\
nu pui peste tine împ\rat om de alt neam,
pentru c\ nu este fratele t\u.
16. Îns\ s\ nu-[i înmul]easc\ lui[i cai, [i
s\ nu întoarc\ pe popor în Eghipet dup\ ce
î[i va înmul]i caii, c\ Domnul au zis vou\>
mai mult s\ nu ad\uga]i a v\ întoarce pe
calea aceasta.
17. {i s\ nu-[i înmul]easc\ lui[i femei, ca
s\ nu se schimbe inima lui, [i argint [i aur
s\ nu-[i înmul]easc\ foarte.
18. {i când va [edea pe scaunul împ\r\]iei
242
sale, s\-[i scrie aceast\ a doua lege din
cartea de la preo]ii Levi]i.
19. {i s\ o aib\ cu sine [i s\ o citeasc\ în
toate zilele vie]ii sale, ca s\ înve]e a se
teme de Domnul Dumnezeul s\u, [i a p\zi
toate poruncile acestea [i îndrept\rile
acestea a le face.
20. Ca s\ nu se înal]e inima lui peste fra]ii
s\i [i ca s\ nu se abat\ de la porunci nici
la dreapta, nici la stânga, ca s\ fie întru ani
îndelunga]i întru împ\r\]ia sa el [i fiii lui
întru fiii lui Israil.
CAP. 18.
Drepturile preo]ilor. Vr\ji. Mesia.
Preo]ii [i Levi]ii [i tot neamul lui Levi nu
va avea parte, nici sor]i cu Israil, ci jertfele
Domnului mo[ia lor, pe acelea le vor
mânca.
2. Iar mo[ie nu vor avea ei între fra]ii s\i<
Domnul este mo[ia lui, precum i-au zis
lui.
3. {i acesta este dreptul preo]ilor> de la
popor, de la cei ce jertfesc jertfe, ori vi]el,
ori oaie, vei da preotului armul, f\lcile [i
pântecele.
4. Apoi pârga grâului t\u [i a vinului t\u
[i a untului t\u de lemn [i pârga tunderii
oilor tale vei da lui.
5. C\ pe el l-au ales Domnul Dumnezeul
t\u din toate neamurile tale s\ stea
înaintea Domnului Dumnezeului t\u, ca s\
slujeasc\ [i s\ binecuvinteze întru numele
Domnului el [i fiii lui în toate zilele.
6. Iar de va veni vreun Levit din vreo
cetate de ale voastre cele împr\[tiate între
to]i fiii lui Israil, în care el locuie[te, [i îi
pofte[te sufletul lui a veni în locul, care ;l
va alege Domnul,
7. Va sluji numelui Domnului
 A DOUA LEGE
Dumnezeului s\u, ca [i to]i fra]ii lui
Levi]ii, care stau acolo înaintea Domnului
Dumnezeului t\u.
8. Parte cuvenit\ va mânca, afar\ de
mo[tenirea sa p\rinteasc\.
9. Iar dup\ ce vei intra în p\mântul care
;l d\ ]ie Domnul Dumnezeul t\u, s\ nu te
înve]i a face dup\ urâciunile neamurilor
acelora.
10. S\ nu se afle întru tine, care s\ treac\
pe fiul s\u sau pe fata sa prin foc, sau care
s\ umble cu vraj\, descântând [i
fermecând.
11. {i fermec\tor [i descânt\tor [i care
vr\je[te dup\ m\runtaie [i care caut\ în
stele [i care întreab\ mor]ii<
12. C\ urâciune este Domnului
Dumnezeului t\u tot cel ce face acestea, [i
pentru urâciunile acestea va pierde pe ei
Domnul Dumnezeul t\u de la fa]a ta.
13. Des\vâr[it s\ fii înaintea Domnului
Dumnezeului t\u.
14. C\ neamurile acestea, pe care tu le vei
mo[teni, acelea vr\ji [i descântece ascult\<
iar ]ie nu ]i-au dat a[a Domnul Dumnezeul
t\u.
15. Prooroc din fra]ii t\i ca pe mine va
scula ]ie Domnul Dumnezeul t\u, de el s\
asculta]i.
16. Dup\ toate câte ai cerut de la Domnul
Dumnezeul t\u, în Horiv în ziua adun\rii,
zicând> nu vom ad\uga a mai auzi glasul
Domnului Dumnezeului nostru [i nu vom
mai vedea acest foc mare, ca s\ nu murim.
17. {i au zis Domnul c\tre mine> drept,
toate câte au gr\it.
18. Prooroc voiu scula lor din fra]ii lor, ca
pe tine, [i voiu pune cuvintele mele în
gura lui [i va gr\i lor dup\ cum voiu
porunci lui.
19. {i omul care nu va asculta cuv=ntul
243
lui, oricâte va gr\i proorocul acela întru
numele meu, eu voiu lua izbând\ pentru
el.
20. Iar proorocul care va îndr\zni a gr\i
întru numele meu cuvânt, care nu am
poruncit lui s\-l gr\iasc\, [i care va gr\i
întru numele altor dumnezei, s\ moar\
proorocul acela.
21. Iar de vei zice întru inima ta, cum vom
cunoa[te cuvântul, care l-au gr\it
Domnul?
22. Câte va gr\i proorocul acela întru
numele Domnului, [i nu va fi, nici se va
întâmpla ce a zis, cuvântul acela nu l-au
gr\it Domnul< întru p\gân\tate a gr\it
proorocul acela, s\ nu v\ ]ine]i de el.
CAP. 19.
Cet\]ile de sc\pare. Pedeapsa
martorilor mincino[i.
Iar dac\ va pierde Domnul Dumnezeul t\u
neamurile, al c\rora p\mânt îl d\ ]ie
Domnul Dumnezeul t\u, [i ve]i mo[teni
pe ei [i ve]i locui în cet\]ile lor [i în casele
lor,
2. Trei cet\]i s\-]i alegi ]ie în mijlocul
p\mântului t\u, care îl d\ ]ie Domnul
Dumnezeul t\u.
3. Socote[te-]i calea [i împ\r]e[te în trei
p\r]i hotarele p\mântului t\u, care îl
împ\r]e[te ]ie Domnul Dumnezeul t\u, ca
s\ scape acolo tot uciga[ul.
4. Iar aceasta va fi rânduiala pentru
uciga[ul care va fugi acolo [i va tr\i> tot
cel ce va lovi pe aproapele s\u f\r\ de
voie, [i nu l-a fost urât pe el mai înainte de
ieri [i de alalt\ieri<
5. {i care va intra cu aproapele s\u în
p\dure s\ taie lemne, [i ridicând mâna cu
securea cel ce taie lemnul, va s\ri securea
 A DOUA LEGE
din coad\ [i va lovi pe aproapele s\u [i va
muri, acesta va fugi într-o cetate de
acestea [i va tr\i.
6. Ca nu alergând cel ce este rud\ cu cel
mort dup\ cel ce a omorât, [i înfierbântat\
fiind inima lui s\-l ajung\ pe el, de va fi
mai lung\ calea, [i s\-l omoare pe el,
m\car c\ acesta nu este vinovat judec\]ii
celei de moarte, c\ci nu l-a fost urât pe el
mai înainte de ieri [i de alalt\ieri.
7. Pentru aceea poruncesc eu ]ie
cuvântul acesta, zicând> alege-]i ]ie trei
cet\]i.
8. Iar de va l\rgi Domnul Dumnezeul t\u
hotarele tale, precum s-au jurat p\rin]ilor
t\i, [i ;]i va da ]ie Domnul tot p\mântul,
care au zis p\rin]ilor t\i c\ ;l va da,
9. De vei asculta s\ faci toate poruncile
acestea, care le poruncesc eu ]ie ast\zi, s\
iube[ti pe Domnul Dumnezeul t\u [i s\
umbli pe toate c\ile lui în toate zilele< vei
mai ad\uga ]ie înc\ trei cet\]i pe lâng\
aceste trei.
10. {i nu se va v\rsa sânge nevinovat în
p\mântul, care ;l d\ ]ie Domnul
Dumnezeul t\u s\-l mo[tene[ti, [i nu va fi
întru tine vinovat de sânge.
11. Iar de va fi întru tine vreun om, care
ur\[te pe aproapele s\u, [i-l pânde[te pe
el, [i se va scula asupra lui, [i-l va lovi, [i
va muri, [i va fugi în vreo cetate de
acestea,
12. Vor trimite b\trânii cet\]ii lui, [i-l vor
lua pe el de acolo, [i-l vor da în mâinile
rudeniilor mortului, [i-l vor omorî.
13. S\ nu caute cu mil\ ochiul t\u spre el,
ci vei cur\]i sângele cel nevinovat din
Israil< [i va fi bine ]ie.
14. S\ nu mu]i hotarele aproapelui t\u,
care le-au pus p\rin]ii t\i în mo[ia, care o
vei mo[teni în p\mântul, care ]i-l d\ ]ie
244
Domnul Dumnezeul t\u ca s\-l
mo[tene[ti.
15. Nu e destul un martor s\
m\rturiseasc\ asupra vreunui om, ori
pentru ce strâmb\tate [i ori pentru ce
gre[eal\ [i ori pentru ce p\cat, care va
p\c\tui. Ci prin gura a dou\ m\rturii [i
prin gura a trei m\rturii va sta tot cuvântul.
16. Iar de se va scula m\rturie nedreapt\
asupra vreunui om, pârându-l pe el
c\lc\tor de lege.
17. Amândoi oamenii între care este
pricirea, vor sta înaintea Domnului [i
înaintea preo]ilor [i înaintea judec\torilor,
care vor fi în zilele acelea.
18. {i vor cerceta judec\torii cu
am\nuntul, [i de vor afla, c\ m\rturie
str=mb\ a m\rturisit [i cu nedreptate a
st\tut împotriva fratelui s\u,
19. S\-i face]i lui precum a gândit el s\
fac\ r\u asupra fratelui s\u, [i vei ridica
r\ul dintre voi.
20. {i ceilal]i auzind se vor teme, [i nu vor
ad\uga a mai face acest lucru r\u între voi.
21. S\ nu se fac\ mil\ ochiului t\u de el<
suflet pentru suflet, ochi pentru ochi, dinte
pentru dinte, mân\ pentru mân\, picior
pentru picior, precum va face cineva
aproapelui s\u, a[a ve]i face lui.
CAP. 20.
Legi pentru r\zboi.
Iar când vei ie[i la r\zboi asupra
vr\jma[ilor t\i, [i vei vedea cai [i c\l\re]i
[i popor mai mult decât tine, s\ nu te temi
de ei, c\ cu tine este Domnul Dumnezeul
t\u cel ce te-au scos din p\mântul
Eghipetului.
2. {i va fi când te vei apropia la r\zboi,
venind preotul va gr\i poporului [i va zice
 A DOUA LEGE
c\tre ei>
3. Ascult\ Israile, voi merge]i ast\zi la
r\zboi asupra vr\jma[ilor vo[tri< s\ nu
sl\beasc\ inima voastr\, nu v\ teme]i, nici
v\ speria]i, nici v\ abate]i de la fa]a lor.
4. C\ Domnul Dumnezeul vostru merge
înaintea voastr\ cu voi, ca împreun\ cu voi
s\ bat\ pe vr\jma[ii vo[tri [i s\ v\
mântuiasc\ pe voi.
5. {i vor gr\i [i c\rturarii c\tre popor,
zicând> tot omul, care a zidit cas\ nou\ [i
nu a început a locui într-însa, s\ mearg\ [i
s\ se întoarc\ în casa sa, s\ nu moar\ ;n
r\zboi, [i alt om s\ înceap\ a locui într-
însa.
6. {i tot omul, care a s\dit vie [i nu s-a
bucurat dintr-însa, s\ mearg\ [i s\ se
întoarc\ la casa sa, s\ nu moar\ în r\zboi
[i alt om s\ se veseleasc\ dintr-însa.
7. {i tot omul, care [i-a logodit lui[i
femeie [i nu o a luat pe ea, s\ mearg\ [i s\
se întoarc\ în casa sa, s\ nu moar\ la
r\zboi, [i alt om s\ o ia pe ea.
8. {i vor mai ad\uga c\rturarii a gr\i
c\tre popor [i vor zice> tot omul cel fricos
[i slab la inim\, s\ mearg\ [i s\ se întoarc\
în casa sa, ca s\ nu înfrico[eze inima
fratelui s\u ca [i a sa.
9. {i va fi dup\ ce vor înceta c\rturarii a
gr\i c\tre popor, vor pune pe mai marii
o[tii înainte pov\]uitori poporului.
10. {i când te vei apropia la vreo cetate s\
o ba]i, mai înainte s\ o îmbii cu pace.
11. De vor r\spunde ]ie cele de pace [i vor
deschide ]ie, tot poporul, care se vor afla
într-însa vor da bir ]ie [i vor fi supu[i.
12. Iar de nu va asculta de tine [i va face
r\zboi asupra ta, s\ o împresori pe ea.
13. Pân\ când ]i-o va da Domnul
Dumnezeul t\u în mâinile tale, [i s\ ucizi
toat\ partea b\rb\teasc\ dintr-însa cu
245
ascu]itul sabiei.
14. Afar\ de femei [i de copii [i toate
dobitoacele [i toate câte vor fi în cetate [i
toate averile s\ le prazi ]ie, [i s\ m\nânci
toat\ prada vr\jma[ilor t\i, care o d\ ]ie
Domnul Dumnezeul t\u.
15. A[a s\ face]i cu toate cet\]ile care sunt
departe de tine foarte, [i nu sunt din
cet\]ile neamurilor acestora.
16. Iar din cet\]ile neamurilor acestora, al
c\ror p\mânt îl d\ ]ie Domnul Dumnezeul
t\u s\-l mo[tene[ti, s\ nu la[i viu nimica
ce sufl\.
17. Ci cu anatema s\-i anatematisi]i pe ei,
pe Heteu [i pe Amoreu [i pe Hananeu [i pe
Ferezeu [i pe Eveu [i pe Ievuseu [i pe
Ghergheseu, precum au poruncit ]ie
Domnul Dumnezeul t\u.
18. Ca s\ nu v\ înve]e pe voi a face toate
urâciunile lor, care le-au f\cut ei
dumnezeilor lor, [i s\ p\c\tui]i înaintea
Domnului Dumnezeului vostru.
19. Iar de vei [edea împrejurul vreunei
cet\]i zile mai multe, b\tând-o ca s\ o iei,
s\ nu strici pomii ei, nici s\ pui securea în
ei, ci din pom s\ m\nânci, iar pe el s\ nu-
l tai, c\ pomul cel din ]arin\ nu este ca
omul s\ poat\ fugi de la fa]a ta [i s\ se
ascunz\ în [an].
20. Iar lemnul care ;l [tii c\ nu face rod
bun de mâncat, acela s\-l strici [i s\-l tai [i
s\ zide[ti [an] asupra cet\]ii, care face
r\zboi asupra ta, pân\ ce se va da ]ie.
CAP. 21.
Omorul necunoscut. C\s\toria cu
femei robite. Dreptul celui întâi n\scut.
De se va afla în p\mântul, care ;l d\ ]ie
Domnul Dumnezeul t\u s\-l mo[tene[ti,
om omorât z\când în câmp, [i nu se [tie
 A DOUA LEGE
cine l-a omorât,
2. Vor ie[i b\trânii [i judec\torii t\i [i vor
m\sura pân\ la cet\]ile cele dimprejurul
celui omorât,
3. {i b\trânii cet\]ii celei mai aproape de
cel omorât, vor lua o vi]ea din vaci, care
nu a lucrat [i nu a tras ;n jug.
4. Apoi b\trânii cet\]ii aceleia vor aduce
vi]eaua într-o vale râpoas\, care nu s-a
lucrat, nici s-a sem\nat, [i vor t\ia capul
vi]elei în vale.
5. {i s\ vin\ preo]ii Levi]i, pentru c\ pe
ei i-au ales Domnul Dumnezeu s\ stea
înaintea lui [i s\ binecuvinteze întru
numele lui, [i din gura lor se va judeca
toat\ pricina [i rana.
6. {i to]i b\trânii cet\]ii celei mai
aproape de cel omorât s\ spele mâinile pe
capul vi]elei celei t\iate în vale.
7. {i r\spunzând, vor zice> mâinile
noastre nu au v\rsat sângele acesta, [i
ochii no[tri nu au v\zut.
8. Milostiv fii poporului t\u Israil, pe
care l-ai r\scump\rat Doamne din
p\mântul Eghipetului! Ca s\ nu fie sânge
nevinovat întru poporul t\u Israil, [i li se
va ierta lor p\catul sângelui.
9. Tu deci ridic\ sângele cel nevinovat
dintre voi, [i f\ ce este bun [i pl\cut
înaintea Domnului Dumnezeului t\u.
10. Iar când vei ie[i la r\zboi înaintea
vr\jma[ilor t\i, [i-i va da pe ei Domnul
Dumnezeu în mâinile tale, [i-i vei pr\da
pe ei,
11. {i între cei robi]i vei vedea femeie
frumoas\ la fa]\, [i ;]i va pl\cea, cât s\ o
iei pe ea femeie ]ie,
12. O vei b\ga în casa ta, [i vei rade capul
ei [i vei t\ia unghiile ei.
13. {i vei lua de la ea hainele cele de
robie, [i va [edea în casa ta [i va plânge pe
246
tat\l s\u [i pe mama sa o lun\ de zile, [i
dup\ aceea vei intra la ea [i vei locui cu ea
[i va fi ]ie femeie.
14. {i de nu o vei vrea pe ea dup\ aceea,
s\ o la[i slobod\ [i s\ nu o vinzi pe argint,
nici s\ te sluje[ti cu ea, pentru c\ o ai
smerit pe ea.
15. Iar de va avea un om dou\ femei, una
iubit\, iar alta urât\, [i vor na[te lui, [i cea
iubit\ [i cea urât\, [i feciorul cel întâi
n\scut va fi al celei urâte.
16. {i va fi în ziua în care va împ\r]i fiilor
s\i averea sa, nu va putea s\ fac\ s\ fie
întâi n\scut feciorul celei iubite, trecând
cu vederea pe feciorul celei urâte, care
este cel întâi n\scut<
17. Ci întâi n\scut va cunoa[te pe feciorul
celei urâte, [i-i va da lui îndoit din toate
câte va avea el, de vreme ce acesta este
încep\tura fiilor lui, [i lui se cuvin cele ce
sunt ale celui întâi n\scut.
18. Iar de va avea cineva fiu neascult\tor
[i înd\r\tnic, care nu ascult\ cuvântul
tat\lui s\u, [i cuvântul mamei sale, [i ei îl
ceart\ pe el< iar el nu-i ascult\,
19. S\-l prinz\ tat\l lui [i mama lui, [i s\-
l scoat\ înaintea b\trânilor cet\]ii sale [i la
poarta locului,
20. {i s\ zic\ c\tre b\rba]ii cet\]ii sale>
fiul nostru acesta este neascult\tor [i
înd\r\tnic, mânc\tor [i be]iv [i nu ascult\
cuvântul nostru.
21. {i-l vor ucide cu pietre b\rba]ii cet\]ii
lui, [i va muri. {i vei ridica pe cel r\u
dintre voi< [i ceilal]i auzind, se vor teme.
22. Iar de va fi f\cut cineva vreun p\cat
vrednic de moarte, [i-l ve]i osândi a muri
spânzurat pe lemn,
23. S\ nu r\mân\ peste noapte trupul lui
pe lemn, ci în ziua aceea s\-l îngropa]i, de
vreme ce blestemat de Dumnezeu este tot
 A DOUA LEGE
cel spânzurat pe lemn, [i s\ nu spurca]i
p\mântul, care ;l d\ ]ie Domnul
Dumnezeul t\u s\-l mo[tene[ti.
CAP. 22.
Porunci felurite.
Când vezi boul fratelui t\u sau oaia lui
r\t\cind, s\ nu le treci cu vederea, ci s\ le
aba]i [i s\ le întorci la fratele t\u [i s\ le
dai lui.
2. Iar de nu este aproape fratele t\u de
tine, nici îl [tii pe el, le bag\ în s\la[ul t\u
[i s\ fie la tine, pân\ ce le va c\uta fratele
t\u [i le vei da lui.
3. A[a s\ faci cu asinul lui [i a[a s\ faci
cu haina lui [i a[a s\ faci cu tot ce a
pierdut fratele t\u, toate câte a pierdut el [i
le vei afla tu, s\ nu le treci cu vederea.
4. De vei vedea asinul fratelui t\u sau
boul lui c\zu]i pe cale, s\ nu-l treci cu
vederea< ci ridicând, s\-i ridici împreun\
cu el.
5. S\ nu se îmbrace femeia cu haine
b\rb\te[ti, nici b\rbatul s\ nu se îmbrace
cu haine femeie[ti< pentru c\ urâciune este
înaintea Domnului Dumnezeului t\u tot
cel ce face acestea.
6. Iar de vei afla vreun cuib de pas\re
înaintea fe]ei tale în cale, sau în vreun
copac, sau pe p\mânt, cu pui sau cu ou\,
[i mama lor [ezând peste pui sau peste
ou\, s\ nu prinzi pe mam\ cu puii.
7. Ci pe mam\ s\ o sloboze[ti< iar puii ia-
i ]ie, ca s\ fie bine ]ie [i s\ tr\ie[ti zile
multe.
8. {i când vei zidi cas\ nou\, f\ cunun\
podului t\u, ca s\ nu faci ucidere de om în
casa ta, de va c\dea cineva de pe el.
9. S\ nu semeni în via ta mai multe
feluri, ca s\ nu se sfin]easc\ roada [i
247
s\mân]a, care o ai sem\nat împreun\ cu
roada viei tale.
10. S\ nu ari cu bou [i asin împreun\.
11. S\ nu te îmbraci cu hain\ ]esut\ din
lân\ [i din in împreun\.
12. Ciucuri s\-]i faci la cele patru col]uri
ale hainelor tale, cu care te vei îmbr\ca.
13. De va lua cineva femeie [i va locui
împreun\ cu ea [i o va urî,
14. {i va aduce asupra ei cuvinte de
învinuire, [i-i va scoate nume r\u [i va
zice> am luat femeia aceasta [i intrând eu
la dânsa, nu o am g\sit fecioar\,
15. Luând-o pe ea tat\l fetei [i mama sa,
vor ar\ta cele de feciorie ale fetei înaintea
b\trânilor la poart\,
16. {i va zice tat\l fetei c\tre b\trâni> pe
fata mea aceasta o am dat femeie omului
acestuia [i o a urât.
17. Acum el pune asupra ei cuvinte de
;nvinuire, zicând> nu am g\sit pe fata ta
fecioar\, iat\ acestea sunt semnele
fecioriei fetei mele, [i vor desface haina ei
înaintea b\trânilor cet\]ii.
18. {i vor lua b\trânii cet\]ii aceleia pe
omul acela [i-l vor pedepsi.
19. {i-l vor globi cu o sut\ de sicli, [i-i vor
da tat\lui fetei, pentru c\ a scos nume r\u
asupra fecioarei Israiltence, [i va fi lui
femeie [i nu va putea s\ o goneasc\ pe ea
în toat\ via]a sa.
20. Iar de va fi adev\rat cuvântul acesta, [i
nu se va g\si fata fecioar\,
21. Vor scoate pe fat\ la u[a casei tat\lui
s\u, [i oamenii cet\]ii aceleia o vor ucide
cu pietre [i va muri, pentru c\ a f\cut
necur\]ie întru fiii lui Israil [i a curvit în
casa tat\lui s\u, [i vei ridica pe cel r\u
dintre voi.
22. Iar de se va afla om dormind cu
femeie care are b\rbat, s\-i ucide]i pe
 A DOUA LEGE
amândoi< [i pe omul cel ce a dormit cu
femeia [i pe femeie, [i vei ridica pe cel r\u
din Israil.
23. Iar de se va afla fat\ fecioar\ logodit\
cu b\rbat, [i aflând-o pe ea om în cetate va
dormi cu ea,
24. Ve]i scoate pe amândoi la poarta
cet\]ii lor [i ve]i ucide cu pietre s\ moar\>
pe fat\ pentru c\ nu a strigat în cetate, iar
pe om pentru c\ a smerit femeia
aproapelui, [i vei ridica pe cel r\u dintre
voi.
25. Iar de va afla în câmp omul pe fata cea
logodit\, [i silind-o va dormi cu ea, s\
ucide]i numai pe cel ce a dormit cu ea<
26. Iar fetei s\ nu-i face]i nimica, c\ nu
este vinovat\ mor]ii, c\ precum vreun om
se scoal\ asupra aproapelui [i-l omoar\,
a[a este lucrul acesta.
27. C\ în câmp o a aflat pe ea< [i a strigat
fata cea logodit\, [i nu a fost cine s\-i
ajute.
28. Iar de va afla cineva pe fata cea
fecioar\, care nu este logodit\, [i silind-o
va dormi cu ea [i se va afla,
29. Omul cel ce a dormit cu ea va da
tat\lui fetei cincizeci de drahme de argint
[i ea va fi lui femeie, pentru c\ o a smerit
pe ea [i nu va putea s\ o goneasc\ în toat\
via]a sa.
30. S\ nu ia omul femeia tat\lui s\u [i s\
nu descopere acoper\mântul tat\lui s\u.
CAP. 23.
Cei ce sunt primi]i în adunarea
Domnului.
S\ nu intre scopit, nici famen întru
adunarea Domnului.
2. S\ nu intre cel n\scut din curv\ întru
adunarea Domnului.
248
3. S\ nu intre Amanitean [i Moavitean
întru adunarea Domnului, [i pân\ la al
zecelea neam s\ nu intre în Biserica
Domnului, [i pân\ în veac.
4. Pentru c\ nu au ie[it înaintea voastr\
cu pâine [i cu ap\ în cale, când a]i ie[it voi
din Eghipet, [i pentru c\ au n\imit asupra
ta pe Valaam feciorul lui Veor din
Mesopotamia, ca s\ te blesteme.
5. Ci Domnul Dumnezeul t\u nu au vrut
s\ asculte pe Valaam [i au întors Domnul
Dumnezeul t\u blestemurile în
binecuvântare, pentru c\ te-au iubit pe tine
Domnul Dumnezeul t\u.
6. S\ nu gr\ie[ti cele de pace lor [i cele
de folos lor, în toate zilele tale în veci.
7. S\ nu ur\[ti pe Idumeu, c\ fratele t\u
este< s\ nu ur\[ti pe Eghiptean, c\
nemernic ai fost în p\mântul Eghipetului.
8. Fiii cei ce se vor na[te dintru ei într-al
treilea neam, vor intra întru adunarea
Domnului.
9. Iar când vei ie[i cu oaste asupra
vr\jma[ilor t\i, s\ te fere[ti de tot lucrul
r\u.
10. De va fi întru tine om, care s\ nu fie
curat de ispitirea în vis cea de noapte,
acela s\ ias\ din tab\r\ [i s\ nu intre în
tab\r\.
11. {i c\tre sear\ s\ spele trupul s\u cu
ap\, [i dup\ ce va apune soarele, s\ intre
în tab\r\.
12. {i s\ ai loc afar\ de tab\r\ [i acolo s\
ie[i afar\.
13. {i ]\ru[ s\ ai la brâul t\u, [i când vei
[edea afar\ s\ sapi cu el [i s\ acoperi
spurc\ciunea ta.
14. C\ Domnul Dumnezeul t\u umbl\ în
tab\ra ta, ca s\ te izb\veasc\ pe tine, [i s\
dea pe vr\jma[ul t\u în mâinile tale
dinaintea fe]ei tale< [i pentru aceea s\ fie
 A DOUA LEGE
tab\ra ta sfânt\, ca nu v\zând întru tine
lucru spurcat, s\ se întoarc\ de c\tre tine.
15. Pe sluga care a fugit de la st\pânul s\u
la tine, s\ nu-l dai st\pânului s\u.
16. Ci s\ locuiasc\ cu tine, între voi s\
locuiasc\ unde ;i va pl\cea lui, [i s\ nu-l
nec\je[ti pe el.
17. S\ nu fie curv\ din fetele lui Israil [i s\
nu fie curvar din fiii lui Israil.
18. S\ nu fie vr\jitoare din fetele lui Israil
[i nici pentru vreo f\g\duin]\ s\ nu
vr\jeasc\ din fiii lui Israil.
19. S\ nu aduci plata curvei [i pre]ul
câinelui în casa Domnului Dumnezeului
t\u, nici pentru o f\g\duin]\< c\ amândou\
acestea sunt urâciune înaintea Domnului
Dumnezeului t\u.
20. S\ nu iei cam\t\ de la fratele t\u>
cam\t\ de argint sau cam\t\ de bucate sau
cam\t\ de tot lucrul, cu care ;l vei
împrumuta.
21. De la cel str\in s\ iei cam\t\, de la
fratele t\u s\ nu iei cam\t\, ca s\ te
binecuvinteze Domnul Dumnezeul t\u
întru toate lucrurile tale pe p\mântul întru
care intri s\-l mo[tene[ti.
22. Iar de te vei lega cu f\g\duin]\
Domnului Dumnezeului t\u, s\ nu întârzii
a plini, c\ cerând va cere Domnul
Dumnezeul t\u de la tine, [i va fi ]ie p\cat.
23. Iar de nu vei vrea s\ f\g\duie[ti, nu va
fi ]ie p\cat.
24. Cele ce ies prin buzele tale s\ le
p\ze[ti [i s\ le faci, precum te-ai f\g\duit
Domnului Dumnezeului t\u, darul, care l-
a gr\it gura ta.
25. Iar de vei intra în holda aproapelui t\u,
adun\ cu mâinile tale spice< iar secera s\
nu o bagi în holda aproapelui t\u.
26. Iar de vei intra în via aproapelui t\u,
m\nânc\ struguri pân\ ce se va s\tura
249
sufletul t\u< iar în vas s\ nu bagi.
CAP. 24.
Legiuiri casnice.
De ;[i va lua cineva femeie [i va locui cu
ea [i va fi de nu va afla har înaintea lui,
pentru c\ a aflat întru ea lucru urât, s\-i
scrie ei carte de desp\r]enie [i s\ o dea în
mâinile ei [i s\ o slobozeasc\ pe ea din
casa sa.
2. {i ea ducându-se se va putea m\rita
dup\ alt b\rbat.
3. {i de o va urî pe ea [i b\rbatul cel mai
de pe urm\, s\-i scrie [i acesta carte de
desp\r]enie, [i s\ o dea în mâinile ei [i s\
o slobozeasc\ din casa sa< sau, de va muri
b\rbatul cel de pe urm\, care o a luat pe ea
femeie,
4. B\rbatul cel dint=i, care o a slobozit
pe ea, nu va putea s\ se întoarc\ [i s\ o ia
pe ea iar\[i femeie lui[i dup\ ce s-a
pâng\rit ea, c\ urâciune este înaintea
Domnului Dumnezeului t\u< [i s\ nu
spurca]i p\mântul, care Domnul
Dumnezeul vostru îl d\ vou\ s\-l
mo[teni]i.
5. De se va însura cineva de curând, s\
nu ias\ la r\zboi, [i cu nici un lucru s\ nu
se îngreuieze, scutit s\ fie în casa sa, un an
s\ veseleasc\ pe femeia sa, care o a luat.
6. S\ nu-i iei z\log moara, nici pietrele
morii, c\ via]a z\loge[te prin aceasta.
7. Iar de se va afla om din fiii lui Israil,
care s\ fi furat pe cineva dintre fra]ii s\i,
[i-l va sili, [i-l va vinde, s\ moar\ furul
acela, [i ridica]i pe cel r\u dintre voi.
8. Ia bine aminte la rana leprei, p\ze[te
foarte, ca s\ faci dup\ toat\ legea, care o
vor spune vou\ preo]ii Levi]i< ave]i grij\
s\ face]i precum am poruncit vou\.
 A DOUA LEGE
9. Adu-]i aminte, câte au f\cut Domnul
Dumnezeul t\u Mariamei pe cale, când a]i
ie[it din Eghipet.
10. Iar de ai datorie la aproapele t\u, orice
datorie, s\ nu intri în casa lui s\-i iei z\log.
11. Afar\ s\ stai, [i omul care ;]i este
dator, el î]i va aduce ]ie z\log afar\.
12. Iar de va fi omul s\rac, s\ nu ]ii la tine
peste noapte z\logul lui.
13. Ci cu apusul soarelui s\-i întorci
z\logul lui, ca s\ doarm\ în haina sa, [i s\
te binecuvinteze, [i s\ fie ]ie milostenie
înaintea Domnului Dumnezeului t\u.
14. S\ nu opre[ti plata celui s\rac [i a
celui lipsit dintre fra]ii t\i, sau a
nemernicului, care locuie[te în cet\]ile
tale.
15. Ci într-aceea[i zi s\-i dai plata lui
înainte de ce apune soarele, de vreme ce
este s\rac, [i într-aceea are n\dejde, ca s\
nu strige c\tre Domnul asupra ta, [i vei
avea p\cat.
16. S\ nu fie omorâ]i p\rin]ii pentru fii,
nici fiii s\ nu fie omorâ]i pentru p\rin]i< ci
fiecare pentru p\catul s\u s\ moar\.
17. S\ nu strâmbi judecata nemernicului
[i a s\racului [i a v\duvei [i haina v\duvei
s\ nu o iei z\log.
18. Ci ;]i adu aminte, c\ rob ai fost în
p\mântul Eghipetului [i te-au scos
Domnul Dumnezeul t\u de acolo< pentru
aceea î]i poruncesc ]ie, ca s\ faci lucrul
acesta.
19. Când vei secera seceri[ul t\u în ]arina
ta, [i vei uita vreun snop în ]arina ta, s\ nu
te întorci s\-l iei, ci s\ fie al s\racului [i al
nemernicului [i al s\rmanului [i al
v\duvei, ca s\ te binecuvinteze Domnul
Dumnezeul t\u întru toate lucrurile
mâinilor tale.
20. {i când vei culege m\slinele, s\ nu te
250
întorci a aduna cele ce r\mân pe urma ta,
ci vor fi ale celui nemernic [i ale celui
s\rac [i ale v\duvei.
21. {i când vei culege via ta, s\ nu culegi
a doua oar\ ce r\mâne pe urma ta< ci s\ fie
a celui nemernic [i a celui s\rac [i a
v\duvei.
22. {i ;]i adu aminte, cum c\ ai fost rob în
p\mântul Eghipetului, pentru aceea î]i
poruncesc eu ]ie ast\zi, ca s\ faci cuvântul
acesta.
CAP. 25.
M\suri de paz\.
Iar de se va face pricire între oameni [i vor
veni la judecat\, judec\torii vor judeca pe
ei, [i pe cel drept îl vor vesti drept, iar pe
cel vinovat îl vor osândi.
2. {i de va fi vrednic de b\taie cel
vinovat, vor porunci judec\torii s\-l culce
[i s\-l bat\ înaintea lor dup\ m\sura vinii
lui.
3. Cu num\r patruzeci s\-l bat\ pe el, iar
mai multe s\ nu adauge< iar de vor ad\uga
a-l bate pe el mai multe lovituri decât
acestea, se va face urât fratele t\u înaintea
ta.
4. S\ nu legi gura boului care treier\.
5. Iar de vor locui fra]ii într-un loc [i va
muri unul dintr-în[ii< [i s\mân]\ nu a
r\mas de la el, femeia celui mort s\ nu se
m\rite dup\ b\rbat dinafar\< fratele
b\rbatului ei va intra la ea [i o va lua lui[i
femeie [i va locui împreun\ cu dânsa.
6. {i pruncul care se va na[te se va
chema pe numele celui ce a murit, [i nu se
va stinge numele lui din Israil.
7. Iar de nu va vrea omul s\ ia pe femeia
fratelui s\u, s\ ias\ femeia la poart\ la
b\trâni [i s\ zic\> fratele b\rbatului meu
 A DOUA LEGE
nu vrea s\ ridice numele fratelui s\u în
Israil, [i nu m-a vrut fratele b\rbatului
meu.
8. {i-l vor chema pe el b\trânii cet\]ii
aceleia [i vor gr\i lui< iar de va sta el [i va
zice> nu vreau s\ o iau pe ea,
9. Va veni femeia fratelui s\u la el
înaintea b\trânilor, [i-l va desc\l]a de un
picior [i va scuipa în fa]a lui [i va zice> a[a
se va face omului, care nu va zidi casa
fratelui s\u în Israil.
10. {i se va chema numele lui în Israil>
casa celui desc\l]at de un picior.
11. Iar de se sf\desc doi oameni unul cu
altul, om cu fratele s\u, [i va veni femeia
unuia dintr-în[ii, s\ scoat\ pe b\rbatul s\u
din mâna celui ce ;l bate, [i tinzând mâna
sa îl va apuca de boa[e,
12. S\-i tai mâna ei, [i s\ nu caute cu mil\
spre ea ochiul t\u.
13. S\ nu fie în sacul t\u cump\n\ mare [i
mic\.
14. S\ nu fie în casa ta m\sur\ mare [i
mic\.
15. Cump\n\ adev\rat\ [i dreapt\ s\ ai [i
m\sur\ adev\rat\ [i dreapt\ s\ ai, ca s\
tr\ie[ti zile multe pe p\mântul, care
Domnul Dumnezeul t\u îl d\ ]ie s\-l
mo[tene[ti.
16. C\ urâciune este înaintea Domnului
Dumnezeului t\u tot cel ce face acestea, [i
tot cel ce face nedreptate.
17. Adu-]i aminte, câte ]i-a f\cut ]ie
Amalic pe cale, când ie[eai tu din
p\mântul Eghipetului.
18. Cum s-a sculat împotriva ta în cale [i
a t\iat coada taberei tale, pe cei osteni]i,
care erau dinapoia ta, când erai tu fl\mând
[i ostenit [i nu s-a temut de Domnul
Dumnezeu.
19. {i va fi când î]i va da Domnul
251
Dumnezeul t\u odihn\ de c\tre to]i
vr\jma[ii t\i cei de primprejurul t\u în
p\mântul, care Domnul Dumnezeul t\u îl
d\ ]ie s\-l mo[tene[ti, s\ stingi numele lui
Amalic de sub cer [i s\ nu ui]i.
CAP. 26.
Pârga rodurilor.
Dup\ ce vei intra în p\mântul, care ;l d\
]ie Domnul Dumnezeul t\u, s\-l împ\r]e[ti
cu sor]i [i s\-l mo[tene[ti [i s\ locuie[ti
într-însul,
2. S\ iei din pârga rodurilor p\mântului
t\u, care ;l d\ ]ie Domnul Dumnezeul t\u,
[i s\ pui într-o co[ni]\ [i s\ mergi în locul,
care ;l va alege Domnul Dumnezeul t\u,
ca s\ se cheme numele lui acolo.
3. {i vei merge la preotul, care va fi în
zilele acelea [i vei gr\i c\tre dânsul>
m\rturisesc ast\zi Domnului
Dumnezeului meu, c\ am intrat în
p\mântul, pentru care s-au jurat Domnul
p\rin]ilor no[tri s\-l dea nou\.
4. {i va lua preotul co[ni]a din mâinile
tale, [i o va pune înaintea jertfelnicului
Domnului Dumnezeului t\u.
5. Apoi cuvântând s\ zici înaintea
Domnului Dumnezeului t\u> Siria o a
p\r\sit tat\l meu, [i s-a pogorât în Eghipet
cu pu]ini oameni [i a nemernicit acolo [i s-
a f\cut acolo neam mare [i mul]ime mult\.
6. {i ne-au nec\jit pe noi Eghiptenii [i
ne-au smerit pe noi [i au pus peste noi
lucruri grele.
7. {i am strigat c\tre Domnul
Dumnezeul p\rin]ilor no[tri [i au auzit
Domnul glasul nostru [i au v\zut smerenia
noastr\, osteneala noastr\ [i necazul
nostru.
8. {i ne-au scos pe noi Domnul din
 A DOUA LEGE
Eghipet, însu[i cu puterea sa cea mare [i
cu mân\ tare [i cu bra] înalt, cu ar\t\ri
mari [i cu semne [i cu minuni.
9. {i ne-au adus pe noi la locul acesta, [i
ne-au dat nou\ p\mântul acesta, p\mântul,
din care curge lapte [i miere.
10. {i acum iat\ am adus pârga rodurilor
p\mântului, care mi l-ai dat mie Doamne,
a p\mântului din care curge lapte [i miere.
Deci o vei l\sa înaintea Domnului
Dumnezeului t\u, [i te vei închina acolo
Domnului Dumnezeului t\u.
11. {i te vesele[te de toate bun\t\]ile, care
]i-au dat Domnul Dumnezeul t\u ]ie [i
casei tale, tu [i Levitul [i nemernicul ce
este cu tine.
12. Iar dac\ vei plini a da toate zeciuielile
rodurilor tale, în anul al treilea< a doua
zeciuial\ s\ o dai Levitului [i
nemernicului [i s\racului [i v\duvei [i vor
mânca în cet\]ile tale [i se vor s\tura.
13. {i s\ gr\ie[ti înaintea Domnului
Dumnezeului t\u> am luat cele sfinte din
casa mea [i le-am dat Levitului [i
nemernicului [i s\racului [i v\duvei, dup\
toate poruncile tale, care le-ai poruncit
mie, nu am c\lcat porunca ta [i nu o am
uitat.
14. {i nu am mâncat în necazul meu dintr-
însele, nu am cheltuit dintr-însele la lucru
necurat, nu am dat dintr-însele la mort, am
ascultat glasul Domnului Dumnezeului
meu, am f\cut dup\ cum mi-ai poruncit
mie.
15. Caut\ din casa ta cea sfânt\, din cer, [i
binecuvinteaz\ pe poporul t\u Israil [i
p\mântul, care l-ai dat lor, precum te-ai
jurat p\rin]ilor no[tri s\ ne dai nou\
p\mânt, din care curge lapte [i miere.
16. În ziua aceasta au poruncit Domnul
Dumnezeul t\u ]ie s\ faci toate
252
îndrept\rile acestea [i judec\]ile, [i s\ le
p\zi]i [i s\ le face]i din toat\ inima voastr\
[i din tot sufletul vostru.
17. Pe Dumnezeu ai ales ast\zi s\-]i fie al
t\u Dumnezeu [i s\ umbli pe c\ile lui [i s\
p\ze[ti îndrept\rile [i poruncile [i
judec\]ile lui [i s\ ascul]i glasul lui.
18. {i Domnul te-au ales pe tine ast\zi, s\-
i fii lui popor ales, precum au zis ]ie, ca s\
p\ze[ti poruncile lui.
19. {i s\ fii tu mai presus decât toate
neamurile, precum te-au f\cut pe tine
numit [i l\udat [i m\rit, ca s\ fii tu popor
sfânt Domnului Dumnezeului t\u, precum
au gr\it.
CAP. 27.
Scrierea legii pe pietre [i blestem celor
ce o calc\.
{i a poruncit Moisi [i b\trânii lui Israil
poporului, zicând> p\zi]i toate poruncile
acestea, câte poruncesc eu ast\zi vou\.
2. {i va fi în ziua, care ve]i trece Iordanul
în p\mântul, care Domnul Dumnezeul t\u
îl d\ ]ie, [i ;]i pune ]ie pietre mari [i le
lipe[te cu var.
3. {i s\ scrii pe pietrele acelea toate
cuvintele legii acesteia, dup\ ce vei trece
Iordanul, când vei intra în p\mântul, care
;l d\ ]ie Domnul Dumnezeul t\u, în
p\mântul, din care curge lapte [i miere,
precum au zis Domnul Dumnezeul
p\rin]ilor t\i.
4. {i va fi dup\ ce ve]i trece Iordanul, s\
pune]i pietrele acestea, care poruncesc eu
vou\ ast\zi, în Muntele Gheval [i le ve]i
lipi cu var.
5. {i s\ zide[ti acolo jertfelnic Domnului
Dumnezeului t\u, jertfelnic de pietre, s\
nu pui peste el fier.
 A DOUA LEGE
6. Din pietre întregi s\ zide[ti jertfelnic
Domnului Dumnezeului t\u, [i s\ aduci pe
el arderi de tot Domnului Dumnezeului
t\u.
7. {i s\ jertfe[ti acolo [i jertf\ de
mântuire, [i s\ m\nânci [i s\ te saturi [i s\
te vesele[ti înaintea Domnului
Dumnezeului t\u.
8. {i s\ scrii pe pietrele acestea toat\
legea aceasta, foarte l\murit.
9. {i a gr\it Moisi [i preo]ii Levi]i c\tre
tot Israilul, zicând> taci, [i ascult\ Israile>
în ziua aceasta te-ai f\cut popor Domnului
Dumnezeului t\u.
10. Ascult\ glasul Domnului
Dumnezeului t\u [i s\ faci toate poruncile
lui [i îndrept\rile lui, câte poruncesc eu ]ie
ast\zi.
11. {i a poruncit Moisi poporului în ziua
aceea, zicând>
12. Ace[tia vor sta a binecuvânta poporul
în Muntele Garizin, dup\ ce ve]i trece
Iordanul> Simeon, Levi, Iuda, Isahar, Iosif
[i Veniamin.
13. {i ace[tia vor sta a blestema în
Muntele Ghevalului> Ruvin, Gad [i Asir,
Zavulon, Dan [i Neftalim.
14. {i începând Levi]ii vor zice c\tre tot
Israilul cu glas mare>
15. Blestemat omul, care va face chip
cioplit [i v\rsat, urâciune Domnului, lucru
de mâini de me[teri, [i-l va pune întru
ascuns. {i r\spunzând tot poporul va zice>
fie.
16. Blestemat cel ce nu cinste[te pe tat\l
s\u [i pe mama sa, [i va zice tot poporul>
fie.
17. Blestemat tot cel ce mut\ hotarele
aproapelui, [i va zice tot poporul> fie.
18. Blestemat tot cel ce face pe orb s\
r\t\ceasc\ pe cale, [i tot poporul va zice>
253
fie.
19. Blestemat tot cel ce va abate judecata
nemernicului [i a s\racului [i a v\duvei, [i
tot poporul va zice> fie.
20. Blestemat cel ce doarme cu femeia
tat\lui s\u, pentru c\ a descoperit
acoper\mântul tat\lui s\u, [i tot poporul
va zice> fie.
21. Blestemat tot cel ce doarme ori cu ce
dobitoc, [i tot poporul va zice> fie.
22. Blestemat cel ce doarme cu sora sa
cea de pe tat\l s\u, sau cu cea de pe mama
sa, [i tot poporul va zice> fie.
23. Blestemat cel ce doarme cu soacra sa,
[i va zice tot poporul> fie. Blestemat cel ce
doarme cu sora femeii sale, [i va zice tot
poporul> fie.
24. Blestemat cel ce bate pe aproapele s\u
cu vicle[ug, [i tot poporul va zice> fie.
25. Blestemat cel ce ia daruri ca s\ ridice
via]a celui nevinovat, [i tot poporul va
zice> fie.
26. Blestemat tot omul, care nu va r\mâne
întru toate cuvintele legii acesteia, ca s\ le
fac\ pe ele, [i va zice tot poporul> fie.
CAP. 28.
Bun\t\]ile f\g\duite celor ce vor p\zi
legea, [i relele ce vor veni asupra
c\lc\torilor ei.
{i va fi dup\ ce ve]i trece Iordanul în
p\mântul, care ;l d\ vou\ Domnul
Dumnezeul vostru, de ve]i asculta cu luare
aminte glasul Domnului Dumnezeului
vostru, ca s\ p\zi]i [i s\ face]i toate
poruncile acestea, care le poruncesc eu ]ie
ast\zi< te va în\l]a Domnul Dumnezeul t\u
mai presus decât toate neamurile
p\mântului.
2. {i vor veni peste tine toate
 A DOUA LEGE
binecuvânt\rile acestea [i te vor afla, de
vei auzi cu auzul glasul Domnului
Dumnezeului t\u.
3. Binecuvântat s\ fii tu în cetate, [i
binecuvântat s\ fii în ]arin\.
4. Binecuvântate s\ fie na[terile
pântecelui t\u [i rodurile p\mântului t\u [i
cirezile vacilor tale [i turmele oilor tale.
5. Binecuvântate s\ fie c\m\rile tale [i
r\m\[i]ele tale.
6. Binecuvântat s\ fii tu, când intri
înl\untru, [i binecuvântat s\ fii tu, când
ie[i afar\.
7. S\-]i dea Domnul Dumnezeul t\u pe
vr\jma[ii t\i, care stau împotriva ta,
strivi]i înaintea fe]ei tale< pe o cale vor
veni asupra ta, [i pe [apte c\i vor fugi de
c\tre fa]a ta.
8. S\ trimit\ Domnul ]ie binecuvântare
în jitni]ele tale [i la toate oriunde vei pune
mâna ta în tot p\mântul, care ;l d\ ]ie
Domnul Dumnezeul t\u.
9. S\ te fac\ pe tine Domnul Dumnezeul
t\u lui[i popor sfânt, precum s-au jurat
p\rin]ilor t\i, de vei auzi glasul Domnului
Dumnezeului t\u [i vei umbla întru toate
c\ile lui.
10. {i vor vedea toate neamurile
p\mântului, c\, cu numele Domnului e[ti
numit tu, [i se vor teme de tine.
11. {i te va umple pe tine Domnul
Dumnezeul t\u, cu bun\t\]i> cu rodurile
pântecelui t\u [i cu roadele vitelor tale [i
cu roadele p\mântului t\u pe p\mântul,
pentru care s-au jurat Domnul p\rin]ilor
t\i, s\-l dea ]ie.
12. S\ deschiz\ ]ie Domnul vistieria sa
cea bun\, cerul s\ dea ploaie p\mântului
t\u în vremea sa. S\ binecuvinteze toate
lucrurile mâinilor tale. S\ împrumu]i
neamuri multe< iar tu s\ nu te împrumu]i,
254
[i s\ st\pâne[ti neamuri multe< iar pe tine
s\ nu te st\pâneasc\.
13. S\ te fac\ pe tine Domnul Dumnezeul
t\u cap, [i nu coad\, [i vei fi atunci
deasupra, [i nu vei fi dedesubt< de vei
asculta poruncile Domnului Dumnezeului
t\u, care ;]i poruncesc eu ]ie ast\zi s\ le
p\ze[ti [i s\ le faci.
14. S\ nu te aba]i de la toate cuvintele,
care ;]i poruncesc eu ]ie ast\zi, de-a
dreapta sau de-a stânga, [i s\ mergi dup\
dumnezei str\ini, ca s\ le sluje[ti lor.
15. {i va fi de nu vei asculta glasul
Domnului Dumnezeului t\u, [i nu vei p\zi
[i nu vei face toate poruncile lui, care ;]i
poruncesc eu ]ie ast\zi, vor veni peste tine
toate blestemurile acestea [i vor c\dea
asupra ta.
16. Blestemat s\ fii tu în cetate, [i
blestemat s\ fii în ]arin\.
17. Blestemate s\ fie c\m\rile tale [i
r\m\[i]ele tale.
18. Blestemate s\ fie na[terile pântecelui
t\u [i rodurile p\mântului t\u, cirezile
vacilor tale [i turmele oilor tale.
19. Blestemat s\ fii tu, când vei intra
înl\untru, [i blestemat tu, când vei ie[i
afar\.
20. S\ trimit\ peste tine Domnul lips\ [i
foamete [i pieire întru toate unde vei pune
mâna ta s\ faci, pân\ ce te va pierde pe
tine [i pân\ ce te va sfâr[i pe tine degrab\
pentru r\utatea faptelor tale, pentru c\ m-
ai p\r\sit pe mine.
21. S\ trimit\ peste tine Domnul moarte
molipsitoare, pân\ ce te va topi de pe
p\mântul, în care intri tu s\-l mo[tene[ti.
22. S\ te bat\ pe tine Domnul cu lips\ [i
cu lingoare [i cu friguri [i cu arsur\ [i cu
ucidere [i cu vânt stric\cios [i cu
g\lbinare, [i s\ te goneasc\ pe tine, pân\
 A DOUA LEGE
ce te vor pierde.
23. {i s\ fie cerul, care este deasupra
capului t\u de aram\, [i p\mântul care
este sub tine, de fier.
24. S\ dea Domnul Dumnezeul t\u ploaia
p\mântului praf, [i pulbere din cer s\ se
pogoare peste tine, pân\ te va zdrobi [i
pân\ te va pierde cu grab\.
25. Dea Domnul s\ fii t\iat înaintea
vr\jma[ilor t\i, pe o cale s\ ie[i înaintea
lor [i pe [apte c\i s\ fugi de la fa]a lor [i
s\ te împr\[tii în toate împ\r\]iile
p\mântului.
26. {i s\ fie mor]ii vo[tri mâncare
p\s\rilor cerului [i hiarelor p\mântului, [i
s\ nu fie cine s\-i apere.
27. Bat\-te Domnul cu ran\ eghipteneasc\
la [ezut [i cu râie s\lbatic\ [i cu usturime,
ca s\ nu te po]i vindeca.
28. Bat\-te Domnul cu dezmeticie [i cu
orbire [i cu ie[ire din minte.
29. {i s\ pip\i în amiaz\zi cum pip\ie
orbul întru întuneric, [i s\ nu te noroce[ti
în c\ile tale [i s\ fii n\p\stuit [i jefuit în
toate zilele, [i s\ nu fie cine s\-]i ajute.
30. Femeie s\ iei [i alt b\rbat s\ o ]in\ pe
ea< cas\ s\ zide[ti [i s\ nu locuie[ti într-
însa< vie s\ s\de[ti [i s\ nu o culegi pe ea.
31. Boul t\u s\ se junghie înaintea ta [i s\
nu m\nânci dintr-însul< asinul t\u cu sila
s\ se ia de la tine [i s\ nu se dea înapoi ]ie.
Oile tale s\ se dea vr\jma[ilor t\i [i s\ nu
fie cine s\-]i ajute.
32. Fiii t\i [i fetele tale s\ se dea altui
neam, [i ochii t\i s\ sece uitându-se la ei
[i nimica s\ nu poat\ mâna ta.
33. Rodurile p\mântului t\u [i toate
ostenelile tale s\ le m\nânce neamul, care
tu nu-l [tii [i s\ fii n\p\stuit [i asuprit în
toate zilele tale.
34. {i ;]i vei ie[i din minte pentru vederile
255
care le vei vedea cu ochii t\i.
35. Bat\-te Domnul cu ran\ rea peste
genunchi [i peste pulpe, [i s\ nu te po]i
vindeca tu de la t\lpile picioarelor tale
pân\ la cre[tetul t\u.
36. S\ te duc\ Domnul pe tine [i pe
împ\ratul t\u, pe care vei pune peste tine,
la neamul, care tu nu-l [tii, nici p\rin]ii t\i,
[i vei sluji acolo dumnezeilor str\ini,
lemnelor [i pietrelor.
37. {i vei fi acolo de râs [i de pild\ [i de
poveste la toate neamurile, la care te va
duce Domnul.
38. S\mân]\ mult\ vei sem\na în ]arin\ [i
pu]in\ vei strânge, pentru c\ o vor mânca
l\custele.
39. Vie vei s\di [i o vei lucra, [i vin nu vei
bea, nici te vei veseli dintru ea, pentru c\
o va mânca viermele.
40. M\slini vei avea în toate hotarele tale,
[i cu untdelemn nu te vei unge< pentru c\
vor curge m\slinele tale.
41. Fii [i fete vei na[te [i nu vor fi ai t\i<
pentru c\ vor merge în robie.
42. To]i pomii t\i [i rodurile p\mântului
t\u le va topi p\litura.
43. Cel nemernic, care este întru tine se va
sui peste tine sus, sus< iar tu te vei pogorî
jos, jos.
44. Acesta te va împrumuta pe tine< iar tu
nu-l vei împrumuta pe el< acesta va fi cap,
iar tu vei fi coad\.
45. {i vor veni peste tine toate
blestemurile acestea [i te vor goni [i te vor
prinde pân\ ce te vor pierde [i pân\ ce te
vor sfâr[i, pentru c\ nu ai ascultat glasul
Domnului Dumnezeului t\u, ca s\ p\ze[ti
poruncile lui [i îndrept\rile lui, câte ]i-au
poruncit ]ie.
46. {i vor fi întru tine semne [i minuni
întru s\mân]a ta pân\ în veac.
 A DOUA LEGE
47. Pentru c\ nu ai slujit Domnului
Dumnezeului t\u cu bucurie [i cu inim\
bun\ pentru mul]imea tuturor.
48. {i vei sluji vr\jma[ilor t\i, pe care va
trimite Domnul asupra ta, în foame [i în
sete [i în goliciune [i în lips\ de toate. {i
va pune jug de fier pe grumazul t\u, pân\
ce te va pierde de tot.
49. {i va aduce peste tine Domnul neam
de departe de la marginea p\mântului,
cum zboar\ vulturul, neam, a c\ruia limb\
nu o vei în]elege.
50. Neam cu fa]\ neru[inat\, care nu se va
sfii de fa]a celui b\trân, [i de cel tân\r nu-
i va fi mil\.
51. {i va mânca na[terile vitelor tale [i
rodurile p\mântului t\u, [i nu-]i vor l\sa
]ie, nici grâu, nici vin, nici untdelemn, nici
cirezile vacilor tale, nici turmele oilor tale,
pân\ ce te va pierde.
52. {i te va sf\râma întru toate cet\]ile
tale, pân\ ce se vor strica zidurile tale cele
înalte [i cele tari, întru care ai n\d\jduit în
tot p\mântul t\u. {i te va nec\ji pe tine în
toate cet\]ile tale, care le-au dat ]ie
Domnul Dumnezeul t\u.
53. {i vei mânca rodurile pântecelui t\u,
carnea fiilor t\i [i a fetelor tale, care ]i-au
dat ]ie Domnul Dumnezeul t\u, întru
strâmtorarea ta [i întru necazul t\u, cu
care te va nec\ji vr\jma[ul t\u.
54. Cel ginga[ întru tine [i cel fraged
foarte, se va uita r\u cu ochiul s\u asupra
fratelui s\u [i asupra femeii celei din sânul
s\u [i asupra celorlal]i fii ai s\i, care vor
r\mâne lui.
55. Ca s\ nu dea nici unuia din trupurile
fiilor s\i pe care va mânca, pentru c\
nimica nu i-a r\mas lui ca s\ dea întru
strâmtorarea ta [i întru necazul t\u, cu
care te vor nec\ji pe tine vr\jma[ii t\i în
256
toate cet\]ile tale.
56. {i cea ginga[\ între voi [i cea fraged\
foarte, care nu a cercat a c\lca cu talpa
piciorului s\u pe p\mânt pentru ging\[ie
[i fr\gezime, r\u va c\uta cu ochiul asupra
b\rbatului s\u cel din sânul ei [i asupra
feciorului s\u [i asupra fetei sale.
57. {i soarta, care a ie[it printre coapsele
ei, [i f\tul s\u, pe care ;l va na[te< pe
ace[tia va mânca întru ascuns pentru lipsa
tuturor întru strâmtorarea ta [i întru
necazul t\u, cu care te va nec\ji vr\jma[ul
t\u în cet\]ile tale.
58. De nu vei asculta, ca s\ faci toate
cuvintele legii acesteia, care sunt scrise în
cartea aceasta, [i s\ v\ teme]i de numele
cel cinstit [i minunat, adic\> de Domnul
Dumnezeul t\u.
59. {i minunate va face Domnul b\t\ile
tale [i b\t\ile semin]ei tale, b\t\i mari [i
minunate [i boli rele [i statornice.
60. {i va aduce asupra ta toate nevoile
cele rele ale Eghipetului, de care te-ai
temut tu de c\tre fa]a lor [i se vor lipi de
tine.
61. {i toat\ boala [i toat\ b\taia, care nu
sunt scrise în cartea legii acesteia, va
aduce Domnul asupra ta, pân\ ce te va
pierde.
62. {i ve]i r\mâne pu]ini cu num\rul, cei
ce mai înainte a]i fost ca stelele cerului de
mul]i, pentru c\ nu ai ascultat glasul
Domnului Dumnezeului t\u.
63. {i în ce chip s-au bucurat Domnul de
voi, ca s\ v\ fac\ vou\ bine [i s\ v\
înmul]easc\ pe voi< a[a se va bucura
Domnul de voi, ca s\ v\ piarz\ pe voi. {i
ve]i fi sco[i din p\mântul, în care merge]i
s\-l mo[teni]i.
64. {i te va împr\[tia pe tine Domnul
Dumnezeul t\u în toate neamurile de la o
 A DOUA LEGE
margine a p\mântului pân\ la cealalt\
margine a p\mântului, [i vei sluji acolo
altor dumnezei, lemnelor [i pietrelor, pe
care nici tu nu i-ai [tiut, nici p\rin]ii t\i.
65. {i nici între neamurile acelea nu vei
avea odihn\, nici va odihni talpa piciorului
t\u, [i ;]i va da ]ie Domnul acolo inim\
sperioas\ [i ochi întuneca]i [i suflet
istovit.
66. {i va fi via]a ta spânzurat\ înaintea
ochilor t\i, [i te vei teme ziua [i noaptea [i
nu vei crede vie]ii tale.
67. Diminea]a vei zice> o, când se va face
sear\! {i seara vei zice> o, când se va face
diminea]\! De frica inimii tale, de care te
vei teme [i de vederile, care vei vedea cu
ochii t\i.
68. {i te va întoarce Domnul în Eghipet cu
luntre, în calea care am zis ]ie, mai mult
nu o vei vedea. {i acolo v\ ve]i vinde
vr\jma[ilor vo[tri, s\ fi]i robi [i roabe, [i
nu va fi cine s\ v\ cumpere.
CAP. 29.
:nnoirea leg\turii.
Acestea sunt cuvintele leg\turii, care au
poruncit Domnul lui Moisi s\ o înt\reasc\
cu fiii lui Israil în p\mântul lui Moav,
afar\ de leg\tura, care o au f\cut cu ei în
Horiv.
2. {i a chemat Moisi pe to]i fiii lui Israil
[i a zis c\tre ei> voi a]i v\zut toate, câte au
f\cut Domnul Dumnezeul vostru în
p\mântul Eghipetului înaintea voastr\ lui
Faraon [i slugilor lui [i tot p\mântului lui.
3. Ispitele cele mari, care le-au v\zut
ochii t\i> semnele [i minunile cele mari,
mâna cea tare [i bra]ul cel înalt.
4. {i nu v-au dat vou\ Domnul
Dumnezeu inim\ s\ în]elege]i [i ochi s\
257
vede]i [i urechi s\ auzi]i pân\ în ziua
aceasta.
5. {i v-au dus pe voi patruzeci de ani
prin pustie< nu s-au învechit hainele
voastre, [i înc\l]\mintele voastre nu s-au
stricat din picioarele voastre.
6. Pâine nu a]i mâncat, vin [i b\utur\
ame]itoare nu a]i b\ut, ca s\ [ti]i, c\ acesta
este Domnul Dumnezeul vostru.
7. {i a]i venit pân\ la locul acesta [i a
ie[it Sion împ\ratul Esevonului [i Og
împ\ratul Vasanului înaintea voastr\ cu
r\zboi.
8. {i i-am b\tut pe ei [i le-am luat
p\mântul lor [i l-am dat mo[ie lui Ruvin [i
lui Gad [i la jum\tate din neamul lui
Manasi.
9. {i s\ p\zi]i s\ face]i toate cuvintele
leg\turii acesteia, ca s\ cunoa[te]i toate
câte ve]i face.
10. Voi sta]i ast\zi to]i înaintea Domnului
Dumnezeului vostru, mai marii
neamurilor voastre [i b\trânii vo[tri [i
judec\torii vo[tri [i c\rturarii vo[tri, to]i
b\rba]ii lui Israil.
11. Femeile voastre [i fiii vo[tri [i
nemernicul ce este în tab\ra voastr\ de la
t\ietorul lemnelor voastre, pân\ la
purt\torul apei voastre.
12. Ca s\ petrece]i întru leg\tura
Domnului Dumnezeului vostru [i în
juruin]ele lui, câte Domnul Dumnezeul
t\u pune asupra ta ast\zi.
13. Ca s\ te înt\reasc\ pe tine popor lui[i,
[i el s\ fie Dumnezeul t\u, precum au zis
]ie [i precum s-au jurat p\rin]ilor t\i lui
Avraam [i lui Isaac [i lui Iacov.
14. {i nu numai vou\ singuri pun eu
leg\tura aceasta [i juruin]a aceasta<
15. Ci [i celor ce sunt cu voi ast\zi aici
înaintea Domnului Dumnezeului vostru [i
 A DOUA LEGE
celor ce nu sunt cu voi aici ast\zi.
16. C\ voi [ti]i, cum am locuit noi în
p\mântul Eghipetului [i cum am trecut
printre neamurile, care le-am trecut.
17. {i a]i v\zut urâciunile lor [i idolii lor
cei de lemn [i de piatr\, de argint [i de aur,
care sunt la ele.
18. S\ nu fie întru voi cineva b\rbat sau
femeie sau cas\ sau semin]ie, care s\
cugete s\ se abat\ de la Domnul
Dumnezeul vostru [i s\ mearg\ s\
slujeasc\ dumnezeilor neamurilor acelora.
S\ nu fie întru voi vreo r\d\cin\, care
odr\sle[te în sus fiere [i am\r\ciune.
19. {i va fi dup\ ce va auzi cuvintele
juruin]ei acesteia, va cugeta întru inima sa,
zicând> pe dreptul s\ fie mie, c\ întru
r\t\cirea inimii mele voiu umbla, ca nu
împreun\ s\ piarz\ cel p\c\tos pe cel
nep\c\tos.
20. Nu va vrea Dumnezeu s\ se
milostiveasc\ spre acela< ci înc\ atunci se
va aprinde mânia Domnului [i râvna lui
asupra omului aceluia, [i vor veni peste el
toate blestemurile legii acesteia, care sunt
scrise în cartea aceasta, [i va [terge
Domnul numele lui de sub cer.
21. {i-l va osebi spre rele pe el Domnul
dintre to]i fiii lui Israil, dup\ toate
blestemurile leg\turii celei scrise în cartea
legii acesteia.
22. {i va zice neamul cel\lalt, fiii vo[tri,
care se vor scula dup\ voi, [i cel str\in,
care va veni din p\mânt de departe [i vor
vedea b\t\ile p\mântului aceluia [i bolile
lui, care le-au trimis Domnul peste el,
23. Cu pucioas\ [i cu s\r\tur\ ars< tot
p\mântul lui nu se va sem\na, nici va
odr\sli nici va cre[te peste el vreo
verdea]\< în ce chip s-au surpat Sodoma [i
Gomora, Adama [i Sevoimul, pe care le-
258
au surpat Domnul întru iu]imea [i întru
mânia sa.
24. {i vor zice toate neamurile> pentru ce
au f\cut Domnul a[a p\mântului acestuia?
{i ce este aceast\ iu]ime mare a mâniei?
25. {i vor r\spunde> pentru c\ a p\r\sit
leg\tura Domnului Dumnezeului
p\rin]ilor lor, care o au f\cut cu p\rin]ii
lor, când i-au scos pe ei din p\mântul
Eghipetului.
26. {i s-au dus de au slujit la dumnezei
str\ini [i s-au închinat lor, pe care nu i-au
[tiut [i nu le-au împ\r]it lor.
27. Pentru aceea s-au mâniat cu iu]ime
Domnul asupra p\mântului aceluia, ca s\
aduc\ asupra lui toate blestemurile cele
scrise în cartea legii acesteia.
28. {i i-au ridicat pe ei Domnul din
p\mântul lor cu mânie [i cu urgie [i cu
aprindere mare foarte, [i i-au lep\dat pe ei
într-alt p\mânt, decât acum.
29. Cele ascunse sunt la Domnul
Dumnezeul nostru< iar cele ar\tate sunt la
noi [i la fiii no[tri pân\ în veac, ca s\
facem toate cuvintele legii acesteia.
CAP. 30.
Iertare celor ce se poc\iesc, osând\
celor împietri]i.
{i va fi dup\ ce vor veni peste tine toate
cuvintele acestea, binecuvântarea [i
blestemul, care le-am pus înaintea fe]ei
tale [i le vei cugeta cu inima ta în toate
neamurile, oriunde te va împr\[tia
Domnul Dumnezeul t\u.
2. De te vei întoarce la Domnul
Dumnezeul t\u [i vei asculta glasul lui
întru toate, câte poruncesc eu ]ie ast\zi,
din toat\ inima ta [i din tot sufletul t\u,
3. Va vindeca Domnul p\catele tale [i te
 A DOUA LEGE
va milui [i iar te va aduna din toate
neamurile între care te-au împr\[tiat
Domnul Dumnezeul t\u.
4. De vei fi împr\[tiat de la o margine a
cerului, pân\ la cealalt\ margine a cerului,
de acolo te va aduna Domnul Dumnezeul
t\u [i de acolo te va lua.
5. {i te va b\ga Domnul Dumnezeul t\u
în p\mântul, care l-au mo[tenit p\rin]ii t\i
[i-l vei mo[teni [i ;]i va face bine ]ie [i te
va înmul]i mai mult decât pe p\rin]ii t\i.
6. {i va cur\]i împrejur Domnul inima ta
[i inima semin]ei tale, ca s\ iube[ti pe
Domnul Dumnezeul t\u din toat\ inima ta
[i din tot sufletul t\u, ca s\ tr\ie[ti tu.
7. {i va pune Domnul Dumnezeul t\u
blestemurile acestea peste vr\jma[ii t\i [i
peste cei ce te-au urât [i te-au gonit pe
tine.
8. De te vei întoarce [i vei asculta glasul
Domnului Dumnezeului t\u [i vei face
poruncile lui, care poruncesc eu ]ie ast\zi,
9. Te va binecuvânta Domnul
Dumnezeul t\u, întru tot lucrul mâinilor
tale, întru rodurile pântecelui t\u [i întru
f\tarea dobitoacelor tale [i întru roadele
p\mântului t\u< c\ se va întoarce Domnul
Dumnezeul t\u, ca s\ se bucure de tine [i
s\-]i fac\ bine, precum s-au bucurat de
p\rin]ii t\i.
10. De vei asculta glasul Domnului
Dumnezeului t\u [i vei p\zi poruncile [i
îndrept\rile lui [i judec\]ile lui cele scrise
în cartea legii acesteia, [i te vei întoarce
c\tre Domnul Dumnezeul t\u din toat\
inima ta [i din tot sufletul t\u,
11. C\ porunca aceasta, care o poruncesc
eu ]ie ast\zi nu este mai presus, nici este
departe de tine,
12. Nu este în cer, ca s\ zici> cine dintre
noi se va sui în cer [i s\ ne-o aduc\, ca
259
auzind-o s\ o facem?
13. Nici este dincolo de mare, ca s\ zici>
cine dintre noi va trece marea [i o va
aduce nou\, ca auzind-o s\ o facem?
14. Ci foarte aproape de tine este
cuvântul, în gura ta [i în inima ta [i în
mâinile tale este, ca s\-l faci.
15. Iat\ am pus ast\zi înaintea fe]ei tale
via]a [i moartea, binele [i r\ul.
16. De vei asculta poruncile Domnului
Dumnezeului t\u, care poruncesc eu ast\zi
]ie> ca s\ iube[ti pe Domnul Dumnezeul
t\u [i s\ umbli întru toate c\ile lui [i s\
p\ze[ti îndrept\rile lui [i poruncile lui [i
judec\]ile lui, ve]i tr\i [i v\ ve]i înmul]i [i
te va binecuvânta Domnul Dumnezeul t\u
în tot p\mântul, la care vei intra s\-l
mo[tene[ti.
17. Iar de se va schimba inima ta [i nu vei
asculta [i în[elându-te te vei închina la al]i
dumnezei [i vei sluji lor,
18. Spun ]ie ast\zi, c\ cu pieire ve]i pieri
[i nu ve]i tr\i zile multe pe p\mântul care
Domnul Dumnezeul t\u d\ ]ie, la care
trece]i voi Iordanul, ca s\-l mo[teni]i.
19. M\rturie s\-mi fie mie ast\zi asupra
voastr\ cerul [i p\mântul, c\ [i via]a [i
moartea am pus înaintea fe]ei voastre [i
binecuvântarea [i blestemul. Alege via]a,
ca s\ tr\ie[ti tu [i s\mân]a ta.
20. Iube[te pe Domnul Dumnezeul t\u [i
ascult\ glasul lui [i te lipe[te de el, c\
aceasta este via]a ta [i îndelungarea zilelor
tale, ca s\ locuie[ti pe p\mântul, care s-au
jurat Domnul p\rin]ilor t\i lui Avraam [i
lui Isaac [i lui Iacov, ca s\-l dea lor.
CAP. 31.
Moisi a[eaz\ pov\]uitor în locul s\u pe
Isus Navi.
 A DOUA LEGE
{i sfâr[ind Moisi a gr\i cuvintele acestea
c\tre to]i fiii lui Israil,
2. A zis c\tre ei> de o sut\ [i dou\zeci de
ani sunt eu ast\zi, [i mai mult nu pot s\
intru [i s\ ies, [i Domnul au zis c\tre
mine> nu vei trece Iordanul acesta.
3. Domnul Dumnezeul t\u cel ce merge
înaintea fe]ei tale, acela va pierde
neamurile acestea de la fa]a ta [i le vei
mo[teni pe ele, [i Isus cel ce merge
înaintea fe]ei tale, precum au gr\it
Domnul.
4. {i va face Domnul Dumnezeul t\u lor,
cum au f\cut lui Sion [i lui Og celor doi
împ\ra]i ai Amoreilor, care erau dincolo
de Iordan, [i p\mântului lor, pe care i-au
pierdut pe ei.
5. {i dup\ ce ;i va da pe ei Domnul vou\,
s\ le face]i în ce chip v-am poruncit vou\.
6. Îmb\rb\teaz\-te [i te înt\re[te, nu te
teme, nici te speria, nici te îngrozi de fa]a
lor< c\ Domnul Dumnezeul t\u cel ce
merge înaintea ta împreun\ cu tine, nu te
va p\r\si, nici te va l\sa.
7. {i a chemat Moisi pe Isus [i i-a zis lui
înaintea a tot Israilul> îmb\rb\teaz\-te [i te
înt\re[te, c\ tu vei intra cu poporul acesta
în p\mântul, care s-au jurat Domnul
p\rin]ilor vo[tri s\-l dea lor< [i tu ;l vei
împ\r]i lor cu sor]i ca s\-l mo[teneasc\.
8. {i Domnul cel ce împreun\ cu tine
merge înainte, nu te va p\r\si, nici te va
l\sa, nu te teme, nici te speria.
9. {i a scris Moisi toate cuvintele legii
acesteia întru o carte, [i o a dat preo]ilor
fiilor lui Levi, care poart\ sicriul legii
Domnului [i b\trânilor fiilor lui Israil.
10. {i le-a poruncit lor Moisi în ziua
aceea, zicând> dup\ [apte ani în vremea
anului iert\rii în s\rb\toarea corturilor,
11. Când se va aduna tot Israilul s\ se
260
arate înaintea Domnului Dumnezeului
vostru, în locul, care ;l va alege Domnul,
s\ citi]i legea aceasta înaintea a tot Israilul
în auzul lor.
12. Adunând poporul, pe b\rba]i [i pe
femei [i pe prunci [i pe nemernicul cel din
cet\]ile voastre, ca s\ auz\ [i s\ înve]e a se
teme de Domnul Dumnezeul s\u, [i
auzind s\ fac\ toate cuvintele legii
acesteia.
13. {i fiii lor, care nu [tiu, vor auzi [i vor
înv\]a a se teme de Domnul Dumnezeul
s\u în toate zilele, câte vor tr\i ei pe
p\mântul, la care voi trece]i Iordanul, s\-l
mo[teni]i.
14. {i au zis Domnul c\tre Moisi> iat\ s-
au apropiat zilele mor]ii tale, cheam\ pe
Isus [i sta]i la u[ile cortului m\rturiei, ca
s\-i dau lui porunci. {i au mers Moisi [i
Isus la cortul m\rturiei [i au st\tut la u[ile
cortului m\rturiei.
15. {i s-au pogorât Domnul în stâlp de nor
[i au st\tut la u[ile cortului m\rturiei. {i a
st\tut stâlpul cel de nor la u[ile cortului
m\rturiei.
16. {i au zis Domnul c\tre Moisi> iat\ tu
vei dormi cu p\rin]ii t\i. {i sculându-se
poporul acesta va curvi dup\ dumnezeii
cei str\ini ai p\mântului, în care intr\, [i
m\ vor p\r\si pe mine [i vor strica
leg\tura mea, care am f\cut cu ei.
17. {i m\ voiu mânia cu iu]ime asupra lor
în ziua aceea, [i voiu p\r\si pe ei, [i voiu
întoarce fa]a mea de c\tre ei, [i va fi spre
pierzare< [i-l vor afla pe el rele multe [i
necazuri, [i va zice în ziua aceea> pentru
c\ nu este Domnul Dumnezeul meu întru
mine, m-au aflat relele acestea.
18. Iar eu întorcând voiu întoarce fa]a mea
de c\tre ei în ziua aceea pentru toate
r\ut\]ile care au f\cut, c\ s-au dus ei la
 A DOUA LEGE
dumnezei str\ini.
19. {i acum scrie]i cuvintele cânt\rii
acesteia, [i înv\]a]i pe fiii lui Israil [i o
pune]i în gura lor, ca s\ fie mie cântarea
aceasta m\rturie întru fiii lui Israil.
20. C\ ;i voiu b\ga pe ei în p\mântul cel
bun, care m-am jurat p\rin]ilor lor, s\ le
dau lor p\mânt, din care curge lapte [i
miere. {i vor mânca, [i s\turându-se se
vor îmbuiba< [i se vor întoarce la
dumnezei str\ini [i vor sluji lor [i m\ vor
mânia pe mine [i vor strica leg\tura mea,
care o am pus lor.
21. {i va fi când vor afla pe ei rele multe
[i nevoi, va sta împotriva lor cântarea
aceasta m\rturisind înaintea lor, c\ nu se
va uita din gura lor [i din gura semin]iei
lor, c\ eu [tiu r\utatea lor, câte vor face
aici ast\zi mai înainte de ce ;i voiu b\ga pe
ei în p\mântul cel bun, care m-am jurat
p\rin]ilor lor.
22. {i a scris Moisi cântarea aceasta în
ziua aceea [i a înv\]at pe fiii lui Israil.
23. {i a poruncit Moisi lui Isus fiul lui
Navi [i i-a zis lui> îmb\rb\teaz\-te [i te
înt\re[te, c\ tu vei b\ga pe fiii lui Israil în
p\mântul, care s-au jurat lor Domnul, [i el
va fi cu tine.
24. {i dup\ ce a sfâr[it Moisi a scrie toate
cuvintele legii acesteia în carte pân\ la
sfâr[it,
25. A poruncit Levi]ilor celor ce poart\
sicriul legii Domnului, zicând>
26. Lua]i cartea legii acesteia [i o pune]i
de latura sicriului legii Domnului
Dumnezeului vostru, [i s\ fie acolo
m\rturie asupra ta.
27. C\ [tiu eu împotrivirea ta [i cerbicea
ta cea vârtoas\, c\ înc\ viu fiind eu cu voi
ast\zi, potrivnici a]i fost lui Dumnezeu,
cum dar nu ve]i fi [i dup\ moartea mea?
261
28. Aduna]i la mine pe mai marii
semin]iilor voastre [i pe b\trânii vo[tri [i
pe judec\torii vo[tri [i pe c\rturarii vo[tri,
ca s\ gr\iesc în auzul lor toate cuvintele
acestea [i s\ pun asupra lor m\rturie cerul
[i p\mântul.
29. C\ [tiu c\ dup\ moartea mea ve]i face
f\r\delege [i v\ ve]i abate din calea, care
am poruncit vou\, [i v\ vor ajunge pe voi
rele în zilele cele de apoi, c\ ve]i face rele
înaintea Domnului [i-l ve]i mânia cu
lucrurile mâinilor voastre.
30. {i a gr\it Moisi în auzul a toat\
adunarea lui Israil cuvintele cânt\rii
acesteia pân\ în sfâr[it.
CAP. 32.
Cântarea lui Moisi.
Ia aminte cerule [i voiu gr\i, [i auz\
p\mântul graiuri din gura mea.
2. S\ a[tepte ca ploaia r\spunsul meu, [i
s\ se pogoare ca roua cuvintele mele, ca
ploaia pe troscot [i ca bruma pe iarb\.
3. C\ numele Domnului am chemat, da]i
slav\ Dumnezeului nostru.
4. Dumnezeu, adev\rate sunt lucrurile
lui [i toate c\ile lui judec\]i< Dumnezeu
este credincios [i nu este nedreptate întru
dânsul, drept [i cuvios este Domnul.
5. Gre[it-au, nu sunt ai lui fiii cei cu
prihan\, neam înd\r\tnic [i r\zvr\tit.
6. Au acestea Domnului r\spl\ti]i? Acest
popor este nebun [i neîn]elept. Au nu
însu[i acesta P\rintele t\u te-au agonisit
pe tine? {i te-au f\cut [i te-au zidit?
7. Aduce]i-v\ aminte de zilele veacului<
socoti]i anii neamului neamurilor<
întreab\ pe tat\l t\u, [i va povesti ]ie, pe
cei b\trâni ai t\i, [i ;]i vor spune ]ie.
8. Când au împ\r]it cel Preaînalt
 A DOUA LEGE
neamurile, cum au sem\nat pe fiii lui
Adam, au pus hotarele neamurilor dup\
num\rul :ngerilor lui Dumnezeu.
9. {i s-au f\cut partea Domnului norodul
lui Iacov, funia mo[tenirii sale Israil.
10. L-au îndestulat pe el în pustie întru
sete de ardere în loc f\r\ de ap\,
înconjuratu-l-au pe el [i l-au înv\]at [i l-au
p\zit, ca lumina ochiului.
11. Ca un vultur [i-au acoperit cuibul s\u
[i spre puii s\i au dorit întinzându-[i
aripile sale i-au primit pe ei [i i-au ridicat
pe umerii s\i.
12. Domnul însu[i i-au pov\]uit pe ei, [i
nu era cu dân[ii dumnezeu str\in.
13. Suitu-i-au pe ei la virtutea p\mântului,
hr\nitu-i-au pe ei cu rodurile ]arinilor,
supt-au miere din piatr\ [i untdelemn din
piatr\ vârtoas\.
14. Unt de vaci, [i lapte de oi cu gr\simea
mieilor [i a berbecilor, a fiilor de tauri [i
de ]api, cu gr\sime din m\duva grâului [i
sânge de strugur au b\ut vin.
15. {i a mâncat Iacov [i s-a s\turat [i s-a
lep\dat cel iubit< îngro[atu-s-a, îngr\[atu-
s-a, l\]itu-s-a [i a p\r\sit pe Dumnezeul
cel ce l-au f\cut pe el, [i s-a dep\rtat de la
Dumnezeu mântuitorul s\u.
16. Mâniatu-m-a întru cei str\ini, întru
urâciunile sale m-a am\rât.
17. Jertfit-a dracilor, [i nu lui Dumnezeu,
dumnezeilor pe care nu i-au [tiut< cei noi
[i de curând au venit, pe care nu i-au [tiut
p\rin]ii lor.
18. Pe Dumnezeu cel ce te-au n\scut ai
p\r\sit [i ai uitat pe Dumnezeu cel ce te
hr\ne[te.
19. {i au v\zut Domnul [i au râvnit [i s-au
înt\râtat pentru mânia fiilor lor [i a
fiicelor.
20. {i au zis> întoarce-voiu fa]a mea
262
dinspre dân[ii [i voiu ar\ta ce va fi lor în
zilele cele de apoi, c\ neam înd\r\tnic
este, fii la care nu este credin]\ întru
dân[ii.
21. Ei m-au înt\râtat pe mine întru cel ce
nu este Dumnezeu, mâniatu-m-au întru
idolii s\i, [i eu voiu înt\râta pe ei întru cel
ce nu este neam, întru neamul cel
neîn]eleg\tor voiu urgisi pe ei.
22. C\ foc s-a aprins din mânia mea, arde-
va pân\ la Iadul cel mai de jos, mânca-va
p\mântul [i rodurile lui, arde-va temeliile
mun]ilor.
23. Aduna-voiu la ei rele, [i s\ge]ile mele
voiu sfâr[i întru dân[ii.
24. Topindu-se de foame [i de mâncarea
p\s\rilor [i gârbovire nevindecat\, din]i de
hiar\ voiu trimite asupra lor, cu mânia
celor ce se târ\sc pe p\mânt.
25. Din afar\ va stârpi pe ei sabia, [i din
c\m\ri frica, tân\rul cu fecioara, sug\torul
cu b\trânul ce st\ lâng\ el.
26. Zis-am, risipi-voiu pe ei [i voiu face s\
înceteze dintru oameni pomenirea lor.
27. F\r\ numai pentru mânia vr\jma[ilor,
ca s\ nu-[i lungeasc\ anii [i ca s\ nu li se
pun\ asupr\ potrivnicii, ca s\ nu zic\>
mâna noastr\ este înalt\, [i nu Domnul au
f\cut acestea toate.
28. C\ neam ce [i-a pierdut sfatul este, [i
nu este întru dân[ii [tiin]\.
29. Nu a gândit s\ în]eleag\, acestea toate
s\ le ia în vremea cea viitoare.
30. Cum va goni unul o mie [i doi vor
muta zece mii? De nu i-ar fi dat
Dumnezeu pe dân[ii, [i Domnul i-au dat
pe ei.
31. C\ nu sunt dumnezeii lor ca
Dumnezeul nostru, [i vr\jma[ii no[tri sunt
neîn]eleg\tori.
32. C\ din via Sodomului este via lor [i
 A DOUA LEGE
vi]a lor din Gomora, strugurul lor strugur
de fiere, poam\ de am\r\ciune lor.
33. Mânie de balaur este vinul lor, [i
mânie de aspid\ nevindecat\.
34. Au doar iat\ nu acestea toate s-au
adunat la mine [i s-au pecetluit în
comorile mele?
35. În ziua izbândirii voiu r\spl\ti, în
vremea când va r\t\ci piciorul lor< c\
aproape este ziua pieirii lor [i sunt de fa]\
cele g\tite vou\.
36. C\ va judeca Domnul pe poporul s\u
[i spre slugile sale se va umili, c\ i-au
v\zut pe ei sl\b\nogi]i [i p\r\si]i în
primejdii [i neputincio[i.
37. {i au zis Domnul> unde sunt
dumnezeii lor, spre care au n\d\jduit?
38. C\rora gr\simea jertfelor lor mânca]i
[i be]i vinul pomenilor lor? Scoale-se [i v\
ajute vou\ [i s\ se fac\ vou\ acoperitori.
39. Vede]i, vede]i, c\ eu sunt [i nu este
Dumnezeu afar\ de mine< eu voiu ucide [i
voiu face viu, bate-voiu [i eu voiu
vindeca< [i nu este cine s\ scoat\ din
mâinile mele.
40. C\ voiu ridica la cer mâna mea [i m\
voiu jura pe dreapta mea, [i voiu zice> viu
sunt eu în veac.
41. C\ voiu ascu]i ca fulgerul sabia mea,
[i va lua judecat\ mâna mea, [i voiu
r\spl\ti pedeaps\ vr\jma[ilor, [i celor ce
m\ ur\sc pe mine, voiu r\spl\ti.
42. Îmb\ta-voiu s\ge]ile mele de sânge, [i
sabia mea va mânca carne, din sângele
celor r\ni]i [i din robime, din capetele
boierilor neamurilor.
43. Veseli]i-v\ ceruri împreun\ cu el, [i s\
se închine lui to]i :ngerii lui Dumnezeu.
Veseli]i-v\ neamuri cu poporul lui, [i s\ se
înt\reasc\ lui to]i fiii lui Dumnezeu, c\
sângelui fiilor s\i face izbând\< [i va
263
izbândi [i va r\spl\ti pedeaps\ vr\jma[ilor
[i celor ce ur\sc pe el< [i va cur\]i Domnul
p\mântul norodului s\u.
44. {i a scris Moisi cântarea aceasta în
ziua aceea [i a înv\]at pe fiii lui Israil.
45. {i a venit Moisi [i a gr\it toate
cuvintele legii acesteia înaintea a tot
poporul, el [i Isus fiul lui Navi. {i a încetat
Moisi a gr\i cuvintele acestea la tot
Israilul.
46. {i a zis c\tre ei> lua]i aminte cu inima
voastr\ la toate cuvintele acestea, care le
m\rturisesc eu vou\ ast\zi< ca s\ porunci]i
fiilor vo[tri, s\ p\zeasc\ [i s\ fac\ toate
cuvintele legii acesteia.
47. C\ nu este acesta cuvânt de[ert vou\,
c\ el este via]a voastr\, [i pentru cuvântul
acesta ve]i îndelunga zilele voastre pe
p\mântul, la care trece]i Iordanul s\-l
mo[teni]i.
48. {i au gr\it Domnul c\tre Moisi în ziua
aceea, zicând>
49. Suie-te în Muntele Avarin, acesta este
Muntele Navav, care este în p\mântul
Moav de c\tre fa]a Ierihonului [i vezi
p\mântul Hanaan, care ;l dau eu fiilor lui
Israil mo[tenire.
50. {i mori acolo în muntele, în care te
sui, [i te adaug\ la poporul t\u, în ce chip
a murit Aaron fratele t\u în Muntele Or, [i
s-a ad\ugat la poporul s\u.
51. Pentru c\ nu a]i ascultat cuvântul meu
întru fiii lui Israil la apa pricirii, la Kadis
în Pustiul Sin, pentru c\ nu m-a]i sfin]it pe
mine întru fiii lui Israil.
52. C\ vei vedea p\mântul în fa]\< iar
acolo nu vei intra.
CAP. 33.
Moisi binecuvinteaz\ poporul [i
prooroce[te.
 A DOUA LEGE
Aceasta este binecuvântarea, cu care
Moisi omul lui Dumnezeu a binecuvântat
pe fiii lui Israil mai înainte de ce a murit.
2. {i a zis> Domnul din Sinai a venit [i s-
au ar\tat nou\ din Seir, [i au gr\it din
Muntele Faran cu zeci de mii de sfin]i< de-
a dreapta lui :ngeri cu el.
3. {i au cru]at poporul s\u [i to]i cei
sfin]i]i sub mâinile tale, [i ace[tia sub tine
sunt.
4. {i a primit din cuvintele lui legea, care
o a poruncit nou\ Moisi mo[tenire
adun\rii lui Iacov.
5. {i va fi întru cel iubit împ\rat, c\ s-au
adunat boierii noroadelor împreun\ cu
semin]iile lui Israil.
6. S\ tr\iasc\ Ruvin [i s\ nu moar\< [i
Simeon s\ fie mult cu num\rul.
7. {i aceasta lui Iuda> ascult\ Doamne
glasul lui Iuda [i vino la poporul lui,
mâinile lui vor alege lui, [i ajutor asupra
vr\jma[ilor lui vei fi.
8. {i lui Levi a zis> da]i lui Levi ar\t\rile
lui [i adev\rul lui b\rbatului celui cuvios,
pe care l-a ispitit la ispitire, [i l-a
batjocorit pe el la apa prigonirii.
9. Cel ce zice tat\lui s\u [i mamei sale>
nu te-am v\zut, [i pe fra]ii s\i nu i-a
cunoscut, [i pe fiii s\i nu i-a [tiut. C\ a
p\zit cuvintele tale [i a ]inut legea ta.
10. Ar\ta-vor îndrept\rile tale lui Iacov [i
legea ta lui Israil< pune-vor t\mâie întru
mânia ta pururea peste jertfelnicul t\u.
11. Binecuvinteaz\ Doamne t\ria lui [i
lucrurile mâinilor lui le prime[te< frânge
[alele vr\jma[ilor lui, care se scoal\
asupra lui< [i cei ce ;l ur\sc pe el, s\ nu se
scoale.
12. {i lui Veniamin a zis> iubit de Domnul
f\r\ de fric\ va locui, [i Dumnezeu
264
umbre[te peste dânsul în toate zilele [i
între umerii lui au odihnit.
13. {i lui Iosif a zis> de la binecuvântarea
Domnului p\mântul lui, din rodurile
cerului [i din roua [i din adâncurile
izvoarelor din jos.
14. {i din rodurile, care soarele [i luna le
face s\ odr\sleasc\.
15. Din vârfurile mun]ilor celor de la
început [i din vârful dealurilor celor
ve[nice.
16. {i din rodul p\mântului [i a plinirii lui
[i cele primite celui ce s-a ar\tat în rug s\
vin\ pe capul lui Iosif< [i pe cre[tetul celui
m\rit între fra]i.
17. Cel întâi n\scut al taurului frumuse]ea
lui, coarnele inorogului, coarnele lui, cu
acelea va împunge neamurile pân\ la
marginea p\mântului. Acestea sunt zecile
de mii ale lui Efraim, [i acestea sunt miile
lui Manasi.
18. {i lui Zavulon a zis> vesele[te-te
Zavuloane întru ie[irea ta [i Isahar întru
corturile tale.
19. Neamuri vor pierde [i ve]i chema
acolo [i ve]i jertfi acolo jertfa drept\]ii< c\
ve]i suge bog\]ia m\rii [i negu]\toria celor
ce locuiesc pe lâng\ mare.
20. {i lui Gad a zis> bine este cuvântat cel
ce l\]e[te pe Gad, ca un leu s-a odihnit,
care sf\râm\ bra]ul [i capul.
21. {i a v\zut încep\tura sa, c\ acolo s-a
împ\r]it p\mântul boierilor celor aduna]i
împreun\ cu pov\]uitorii noroadelor.
Dreptate au f\cut Domnul [i judecata sa
cu Israil.
22. {i lui Dan a zis> Dan pui de leu, [i va
ie[i din Vasan.
23. {i lui Neftalim a zis> Neftalim
s\turarea celor primite, [i s\tul de
binecuvântare de la Domnul, marea [i
 A DOUA LEGE
Liva va mo[teni.
24. {i lui Asir a zis> binecuvântat este Asir
întru fii< [i va fi primit fra]ilor s\i, întinge-
va în untdelemn piciorul s\u.
25. Fier [i aram\ înc\l]\mintea lui va fi<
ca zilele tale, t\ria ta.
26. Nu este ca Dumnezeul celui iubit< cel
ce se suie peste cer, ajutorul t\u [i cel de
mare cuviin]\ al t\riei.
27. {i te va acoperi începutul lui
Dumnezeu, [i sub t\ria bra]elor celor
ve[nice, [i va goni de la fa]a ta pe vr\jma[,
zicând> piei.
28. {i va locui Israil f\r\ de fric\ singur pe
p\mântul lui Iacov, cu grâu [i cu vin [i
cerul ]ie înnorat de rou\.
29. Fericit e[ti tu Israile, ce popor este
asemenea ]ie mântuit de la Domnul? Cu
pav\z\ te va acoperi ajutorul t\u< [i sabia
m\rirea ta. {i te vor min]i vr\jma[ii t\i, iar
tu vei c\lca peste cerbicea lor.
CAP. 34.
Moartea lui Moisi.
{i s-a suit Moisi de la Aravotul lui Moav
în Muntele Navan în vârful lui Fasga, care
este spre fa]a Ierihonului. {i i-au ar\tat lui
Domnul tot p\mântul Galaad pân\ la Dan.
2. {i tot p\mântul lui Neftalim [i tot
p\mântul lui Efraim [i al lui Manasi [i tot
p\mântul lui Iuda pân\ la ]\rmurile m\rii.
3. {i pustia [i cele de primprejurul
Ierihonului, Cetatea Finichenilor pân\ la
Sigor.
4. {i au zis Domnul c\tre Moisi> acesta
este p\mântul, pentru care m-am jurat lui
Avraam [i lui Isaac [i lui Iacov, zicând>
semin]iei tale îl voiu da. {i l-am ar\tat
ochilor t\i< iar acolo nu vei intra.
5. {i a murit acolo Moisi robul
265
Domnului în p\mântul Moav, dup\ cum
au zis Domnul.
6. {i l-a îngropat pe el în vale în
p\mântul Moav aproape de casa lui Fogor,
[i nimeni nu [tie mormântul lui pân\ în
ziua aceasta.
7. {i era Moisi de o sut\ [i dou\zeci de
ani, când a murit, nu s-au întunecat ochii
lui, nici s-au zbârcit buzele lui.
8. {i au plâns fiii lui Israil pe Moisi în
Aravotul lui Moav la Iordan în preajma
Ierihonului treizeci de zile. {i s-au sfâr[it
zilele jalei plângerii lui Moisi.
9. {i Isus fiul lui Navi s-a umplut de
duhul în]elepciunii, c\ a fost pus Moisi
mâinile sale peste el, [i l-au ascultat pe el
fiii lui Israil< [i a f\cut precum au fost
poruncit Domnul lui Moisi.
10. {i nu s-a mai sculat prooroc în Israil
ca Moisi, pe care s\-l fi cunoscut Domnul
fa]\ la fa]\.
11. :ntru toate semnele [i minunile, pentru
care l-au trimis pe el Domnul, s\ le fac\ în
p\mântul Eghipetului înaintea lui Faraon
[i a slugilor lui [i înaintea a tot p\mântul
lui.
12. {i minunile cele mari [i mâna cea tare,
care a f\cut Moisi înaintea a tot Israilul.
Sfâr[itul celor cinci c\r]i ale lui Moisi.
 CARTEA LUI ISUS NAVI
CARTEA LUI ISUS NAVI
CAP. 1.
Domnul înt\re[te pe Isus Navi în
chemarea sa.
{i a fost dup\ moartea lui Moisi robul
Domnului, au gr\it Domnul c\tre Isus fiul
lui Navi sluga lui Moisi, zicând>
2. Moisi sluga mea a murit, drept aceea
scoal\-te [i treci Iordanul tu [i tot poporul
acesta, în p\mântul, care ;l dau eu lor.
3. Tot locul, pe care v\ ve]i sui cu urma
picioarelor voastre, vou\ îl dau, în ce chip
am gr\it lui Moisi.
4. Pustia [i Andi-Livanul pân\ la râul cel
mare al Efratului [i pân\ la marea cea mai
de pe urm\ dinspre apusul soarelui, vor fi
hotarele voastre.
5. Nu va putea sta om împotriv\ înaintea
voastr\ în toate zilele vie]ii tale, [i precum
am fost cu Moisi, a[a voiu fi [i cu tine, [i
nu te voiu l\sa, nici te voiu trece cu
vederea.
6. Înt\re[te-te [i te îmb\rb\teaz\, c\ tu
vei împ\r]i poporului acestuia p\mântul,
care m-am jurat p\rin]ilor vo[tri s\-l dau
lor.
7. Înt\re[te-te dar [i te îmb\rb\teaz\
foarte, ca s\ p\ze[ti [i s\ faci precum ]i-a
poruncit Moisi sluga mea, [i s\ nu te aba]i
de la acelea de-a dreapta sau de-a stânga,
ca s\ fii în]elept întru toate cele ce vei
face.
8. {i s\ nu lipseasc\ cartea legii acesteia
din gura ta, ci s\ cuge]i întru dânsa ziua [i
noaptea, ca s\ pricepi a face toate cele
scrise, c\ atunci te vei îndrepta, [i vei
îndrepta c\ile tale, [i atunci vei pricepe.
9. Iat\ poruncesc ]ie> înt\re[te-te [i te
266
îmb\rb\teaz\, s\ nu te sperii, nici s\ te
temi, c\ cu tine este Domnul Dumnezeul
t\u întru toate oriunde vei merge.
10. {i a poruncit Isus c\rturarilor
poporului, zicând>
11. Trece]i prin mijlocul taberei poporului
[i porunci]i poporului zicând> g\ti]i-v\
merinde, c\ înc\ trei zile, [i ve]i trece
Iordanul acesta, ca s\ intra]i, s\ apuca]i
p\mântul, care Domnul Dumnezeul
p\rin]ilor vo[tri îl d\ vou\.
12. {i lui Ruvin [i lui Gad [i la jum\tate
din neamul lui Manasi a zis Isus>
13. Aduce]i-v\ aminte de cuvântul
Domnului, care v-a poruncit vou\ Moisi
sluga Domnului, zicând> Domnul
Dumnezeul vostru v-au odihnit pe voi [i
v-au dat vou\ p\mântul acesta.
14. Femeile voastre [i pruncii vo[tri [i
vitele voastre s\ locuiasc\ în p\mântul,
care vi l-au dat vou\< iar voi to]i care
pute]i, s\ merge]i sprinteni cu fra]ii vo[tri
[i împreun\ cu ei s\ face]i r\zboi.
15. Pân\ ce va odihni Domnul Dumnezeul
vostru, pe fra]ii vo[tri ca [i pe voi, [i vor
mo[teni [i ace[tia p\mântul, care ;l d\ lor
Domnul Dumnezeul nostru, [i ve]i merge
fiecare la mo[ia sa, care o a dat vou\
Moisi dincoace de Iordan spre r\s\ritul
soarelui.
16. {i r\spunzând ei lui Isus, au zis> toate
câte vei porunci nou\ vom face, [i în tot
locul unde ne vei trimite vom merge.
17. :ntru toate în care am ascultat de
Moisi, vom asculta [i de tine, numai s\ fie
Domnul Dumnezeul nostru cu tine,
precum au fost cu Moisi.
18. Iar omul, care nu te va asculta [i care
 CARTEA LUI ISUS NAVI
nu va auzi cuvintele tale, care le vei
porunci lui, s\ moar\< numai tu te înt\re[te
[i te îmb\rb\teaz\.
CAP. 2.
Iscoadele lui Isus Navi scap\ la Raav.
{i a trimis Isus fiul lui Navi din Sattin doi
tineri s\ iscodeasc\, zicându-le> merge]i [i
vede]i p\mântul [i Ierihonul, [i mergând
acei doi tineri, au venit în Ierihon [i au
intrat la casa unei femei curve, anume
Raav, [i au odihnit acolo.
2. {i s-a dat de [tire împ\ratului din
Ierihon, cum c\ au intrat aici b\rba]i dintre
fiii lui Israil, ca s\ iscodeasc\ p\mântul.
3. {i a trimis împ\ratul Ierihonului [i a
gr\it c\tre Raav zicând> scoate afar\ pe
b\rba]ii, care au intrat în casa ta ast\-
noapte, c\ci au venit s\ iscodeasc\
p\mântul.
4. {i luând femeia pe acei doi b\rba]i, i-
a ascuns [i a gr\it c\tre dân[ii, zicând>
intrat-au la mine b\rba]i, dar nu am [tiut
de unde sunt.
5. {i când s-a închis poarta seara,
b\rba]ii aceia au ie[it [i nu [tiu unde s-au
dus, alerga]i dup\ ei doar îi ve]i ajunge.
6. Iar ea i-a suit pe ei în podul casei, [i i-
a ascuns în snopi de in, care ;i pusese în
podul casei.
7. {i b\rba]ii au alergat dup\ ei pe calea
Iordanului pân\ la vad< [i poarta s-a
închis.
8. {i a fost când au ie[it cei ce alergau
dup\ ei, [i mai înainte de a adormi ei, ea s-
a suit la ei în podul casei [i a zis c\tre ei>
9. Cunosc c\ au dat Domnul vou\
p\mântul, c\ a c\zut peste noi frica
voastr\.
10. C\ am auzit, cum a secat Domnul
267
Dumnezeu Marea Ro[ie înaintea voastr\,
când a]i ie[it din p\mântul Eghipetului, [i
câte a]i f\cut celor doi împ\ra]i ai
Amoreilor, care erau dincolo de Iordan,
lui Sion [i lui Og, pe care i-a]i omorât.
11. {i auzind noi acestea, s-a înfrico[at
inima noastr\, [i nici într-unul din noi nu
a r\mas duh de c\tre fa]a voastr\, c\
Domnul Dumnezeul vostru este
Dumnezeu în cer sus [i pe p\mânt jos.
12. {i acum jura]i mie pe Dumnezeu, c\
precum am f\cut eu mil\ cu voi, [i voi s\
face]i mil\ cu casa tat\lui meu, [i-mi da]i
mie semn adev\rat.
13. Cum c\ ve]i p\zi vie casa tat\lui meu
[i pe mama mea [i pe fra]ii mei [i pe
surorile mele [i toat\ casa mea, [i ve]i
izb\vi sufletul meu de moarte.
14. {i au zis c\tre ea b\rba]ii> via]a
noastr\ pentru voi s\ piar\, iar ea a zis>
când va da Domnul vou\ cetatea, s\ face]i
cu mine mil\ [i adev\r.
15. {i i-a slobozit pe ei cu o funie pe
fereastr\, c\ era la zidul cet\]ii casa ei, [i
în zidul cet\]ii locuia ea.
16. {i a zis c\tre ei> la munte merge]i, ca
s\ nu v\ întâmpine cei ce alearg\ dup\ voi,
[i sta]i ascun[i acolo trei zile, pân\ ce se
vor întoarce cei ce alearg\ dup\ voi, [i
apoi v\ ve]i duce în calea voastr\.
17. {i au zis c\tre ea b\rba]ii> nevinova]i
suntem noi acestui jur\mânt al t\u.
18. Iat\ noi vom intra spre o parte a
cet\]ii, [i tu s\ pui semn, aceast\ funie
ro[ie s\ o legi la fereastra, prin care ne-ai
slobozit pe noi< iar pe tat\l t\u [i pe mama
ta [i pe fra]ii t\i [i toat\ casa tat\lui t\u,
s\-i aduni pe ei în casa ta.
19. {i tot, care va ie[i afar\ de u[a casei
tale, acela singur va fi vinovat< iar noi
nevinova]i vom fi jur\mântului acestuia<
 CARTEA LUI ISUS NAVI
iar câ]i vor fi împreun\ cu tine în casa ta,
vinova]i vom fi de se va atinge mân\ de
vreunul din ei.
20. Iar de ne va n\p\stui pe noi cineva [i
va descoperi cuvintele noastre acestea,
vom fi nevinova]i jur\mântului t\u
acestuia, cu care ne-ai jurat pe noi.
21. {i ea a zis lor> dup\ cuvântul vostru
a[a s\ fie, [i i-a slobozit pe ei [i s-a dus, [i
a legat semnul cel ro[u la fereastr\.
22. {i ei ducându-se au sosit la munte, [i
au a[teptat acolo trei zile, pân\ ce s-au
întors cei ce îi urm\riser\ pe ei, care
c\utând toate c\ile nu i-au aflat.
23. {i întorcându-se cei doi tineri s-au
pogorât din munte, [i trecând la Isus fiul
lui Navi, i-au povestit lui toate, câte s-au
întâmplat lor.
24. {i au zis c\tre Isus> c\ au dat Domnul
tot p\mântul în mâna noastr\, [i s-a
înfrico[at de noi tot cel ce locuie[te pe
p\mântul acela.
CAP. 3.
Trecerea Iordanului.
{i mânecând Isus diminea]a a purces din
Sattin [i a venit pân\ la Iordan, el [i to]i
fiii lui Israil, [i au poposit acolo mai
înainte de a trece.
2. {i a fost dup\ trei zile, trecur\
c\rturarii prin tab\r\.
3. {i au poruncit poporului zicând> când
ve]i vedea sicriul legii Domnului
Dumnezeului vostru [i pe preo]ii vo[tri [i
pe Levi]i purtându-l, s\ v\ scula]i din
locurile voastre [i s\ merge]i dup\ el.
4. Îns\ dep\rtare s\ fie între voi [i între
el, ca la dou\ mii de co]i s\ sta]i, s\ nu v\
apropia]i de el, ca s\ [ti]i calea, pe care
ve]i merge, pentru c\ mai înainte niciodat\
268
nu a]i umblat pe calea aceasta.
5. {i a zis Isus poporului> mâine s\ fi]i
cura]i, c\ mâine va face Domnul între voi
minuni.
6. {i a zis Isus preo]ilor> ridica]i sicriul
legii Domnului [i merge]i înaintea
poporului, [i ridicând preo]ii sicriul legii
Domnului, mergeau înaintea poporului.
7. {i au zis Domnul c\tre Isus> în ziua
aceasta voiu începe a te în\l]a pe tine
înaintea tuturor fiilor lui Israil, ca s\
cunoasc\, c\ precum am fost cu Moisi, a[a
voiu fi [i cu tine.
8. {i acum porunce[te preo]ilor celor ce
poart\ sicriul legii, zicându-le> dup\ ce
ve]i intra într-o parte de apa Iordanului,
sta]i în Iordan.
9. {i a zis Isus fiilor lui Israil> apropia]i-
v\ aici [i auzi]i cuvântul Domnului
Dumnezeului vostru.
10. :ntr-aceasta ve]i cunoa[te, cum c\
Dumnezeu vie]uie[te întru voi, [i va
pierde de la fa]a voastr\ pe Hananeu [i pe
Heteu [i pe Ferezeu [i pe Eveu [i pe
Amoreu [i pe Ghergheseu [i pe Ievuseu.
11. Iat\ sicriul legii Domnului a tot
p\mântul înaintea voastr\ va trece
Iordanul.
12. Alege]i doisprezece b\rba]i dintre fiii
lui Israil, din fiecare semin]ie unul.
13. {i va fi dup\ ce vor sta picioarele
preo]ilor, care poart\ sicriul legii
Domnului a tot p\mântul, în apa
Iordanului, apa Iordanului va seca, iar care
curge va sta.
14. {i a fost dup\ ce s-a ridicat poporul
din l\ca[urile sale, ca s\ treac\ Iordanul, [i
preo]ii au ridicat sicriul legii Domnului
înaintea poporului,
15. Iar dup\ ce au intrat preo]ii, cei ce
purtau sicriul legii Domnului, în Iordan, [i
 CARTEA LUI ISUS NAVI
a început a se uda picioarele lor într-o
parte de apa Iordanului< iar Iordanul s-a
umplut întru toat\ matca sa, ca în zilele
seceri[ului de grâu.
16. Apele cele ce curgeau din sus, au
st\tut închegate de departe foarte, de la
Cetatea Adamin pân\ la partea
Kariatiarimului< iar cele ce curgeau din
jos, au curs în Marea Araviei, Marea
S\rat\, pân\ ce a sc\zut de tot.
17. {i poporul sta în preajma Ierihonului,
iar preo]ii cei ce purtau sicriul legii
Domnului, au st\tut pe uscat în mijlocul
Iordanului, [i to]i fiii lui Israil treceau pe
uscat, pân\ ce a sfâr[it tot poporul a trece
Iordanul.
CAP. 4.
Pietre de amintire pentru trecerea
Iordanului.
{i dup\ ce a trecut tot poporul Iordanul, au
gr\it Domnul c\tre Isus, zicând>
2. Ia doisprezece b\rba]i din popor, de
fiecare semin]ie câte unul.
3. {i le porunce[te lor, zicând> lua]i din
mijlocul Iordanului dou\sprezece pietre [i
le aduce]i cu voi [i le pune]i în tab\ra
voastr\, unde ve]i t\b\rî la noapte.
4. {i chemând Isus doisprezece b\rba]i
din cei mai de frunte dintre fiii lui Israil,
de fiecare semin]ie unul,
5. A zis lor> aduce]i înaintea mea,
înaintea fe]ei Domnului, din mijlocul
Iordanului, [i fiecare s\ ia de acolo câte o
piatr\, [i s\ o ridice pe umerii s\i, dup\
num\rul celor dou\sprezece semin]ii ale
lui Israil.
6. Ca s\ fie vou\ acestea semn pus
pururea, ca, când te va întreba pe tine fiul
t\u mâine, zicând> ce sunt nou\ aceste
269
pietre?
7. Tu vei ar\ta fiului t\u, zicând> c\ a
secat râul Iordanului înaintea sicriului
legii Domnului a tot p\mântul, când l-a
trecut pe el, [i vor fi pietrele acestea
pomenire fiilor lui Israil pân\ în veac.
8. {i au f\cut fiii lui Israil a[a dup\ cum
au poruncit Domnul lui Isus, [i luând
dou\sprezece pietre din mijlocul
Iordanului, precum au poruncit Domnul
lui Isus, când au sfâr[it a trece fiii lui
Israil, [i le-au adus cu ei în tab\r\ [i le-au
pus acolo.
9. {i a pus Isus [i alte dou\sprezece
pietre în Iordan, în locul cel de sub
picioarele preo]ilor, care purtau sicriul
legii Domnului, [i sunt acolo pân\ în ziua
de ast\zi.
10. {i au st\tut preo]ii, cei ce purtau
sicriul legii Domnului, în Iordan, pân\ ce
a s\vâr[it Isus toate, câte au poruncit
Domnul s\ spun\ poporului, [i a gr\bit
poporul [i a trecut.
11. {i a fost dup\ ce a trecut tot poporul, a
trecut [i sicriul legii Domnului, [i preo]ii
mergeau înaintea lor.
12. {i fiii lui Ruvin [i fiii lui Gad [i
jum\tate din semin]ia lui Manasi g\ti]i de
r\zboi, au mers înaintea fiilor lui Israil,
precum le-a poruncit lor Moisi.
13. Patruzeci de mii g\ti]i de r\zboi au
trecut înaintea Domnului la b\taie asupra
Cet\]ii Ierihonului.
14. În ziua aceea au m\rit Domnul pe Isus
înaintea a tot neamul lui Israil, [i s-a temut
de el, precum s-a temut de Moisi, în cât\
vreme a tr\it.
15. {i au gr\it Domnul c\tre Isus, zicând>
16. Porunce[te preo]ilor, celor ce poart\
sicriul legii m\rturiei Domnului, s\ ias\
din Iordan.
 CARTEA LUI ISUS NAVI
17. {i a poruncit Isus preo]ilor, zicând>
ie[i]i din Iordan.
18. {i a fost dup\ ce au ie[it din Iordan
preo]ii cei ce purtau sicriul legii
Domnului, [i au pus picioarele pe p\mânt,
s-a a[ezat apa Iordanului la loc, [i curgea
ca [i mai înainte pân\ sus asemenea cu
]\rmurii.
19. {i a ie[it poporul din Iordan în ziua a
zecea a lunii celei dint=i, [i au t\b\rât fiii
lui Israil în Galgala dinspre partea
r\s\ritului soarelui de c\tre Ierihon.
20. {i cele dou\sprezece pietre, care le-au
luat din Iordan, le-a pus Isus în Galgala [i
a gr\it c\tre fiii lui Israil, zicând>
21. Când v\ vor întreba pe voi fiii vo[tri,
zicând> ce sunt pietrele acestea?
22. Ve]i povesti fiilor vo[tri, c\ pe uscat a
trecut Israil Iordanul acesta.
23. Secând Domnul Dumnezeul vostru
apa Iordanului înaintea lor pân\ ce a
trecut, precum au f\cut Domnul
Dumnezeul nostru cu Marea Ro[ie, care o
au secat Domnul Dumnezeul nostru
înaintea noastr\ pân\ ce o am trecut.
24. Ca s\ cunoasc\ toate neamurile
p\mântului, cum c\ este tare puterea
Domnului, [i ca voi s\ cinsti]i pe Domnul
Dumnezeul vostru în toat\ vremea.
CAP. 5.
T\ierea împrejur [i serbarea Pa[tilor
în p\mântul f\g\duin]ei.
{i a fost dup\ ce au în]eles împ\ra]ii
Amoreilor, care erau dincolo de Iordan, [i
împ\ra]ii Finichiei care erau lâng\ mare,
cum c\ au secat Domnul Dumnezeu râul
Iordanului înaintea fiilor lui Israil pân\ ce
au trecut ei, au sl\bit inimile lor, [i s-au
cutremurat, [i nu a r\mas întru ei duh
270
temându-se de fa]a fiilor lui Israil.
2. {i în vremea aceasta au zis Domnul
c\tre Isus> f\-]i cu]ite de piatr\, ascu]ite, [i
[ezând taie împrejur pe fiii lui Israil a
doua oar\.
3. {i [i-a f\cut Isus cu]ite de piatr\,
ascu]ite la margini, [i a t\iat împrejur pe
fiii lui Israil în locul, care se cheam\
dealul net\ia]ilor împrejur.
4. În chipul acesta a t\iat împrejur Isus
pe fiii lui Israil> oricâ]i s-au n\scut pe cale,
[i oricâ]i au fost net\ia]i împrejur din cei
ce au ie[it din Eghipet, pe to]i ace[tia i-au
t\iat împrejur Isus.
5. C\ patruzeci [i doi de ani s-a învârtit
Israil în Pustia Magdaritului, pentru aceea
cei mai mul]i dintre ei din cei de r\zboi,
care ie[iser\ din p\mântul Eghipetului,
erau net\ia]i împrejur.
6. C\rora pentru c\ nu au ascultat
poruncile Domnului Dumnezeu, le-au
rânduit lor Domnul, ca s\ nu vaz\ ei
p\mântul, care s-au jurat Domnul
p\rin]ilor lor, s\ ne dea nou\ p\mânt, din
care curge miere [i lapte.
7. {i în locul acestora au pus pe fiii lor,
pe care Isus i-a t\iat împrejur, pentru c\ nu
erau t\ia]i împrejur, c\ s-au n\scut pe cale
[i nu s-au t\iat împrejur.
8. {i dup\ ce s-au t\iat împrejur, au [ezut
acolo cu lini[te în tab\r\ pân\ ce s-au
vindecat.
9. {i au zis Domnul c\tre Isus fiul lui
Navi> în ziua de ast\zi am ridicat de la voi
ocara Eghipetului, [i a chemat numele
locului aceluia> Galgala, pân\ în ziua de
ast\zi.
10. {i au t\b\rât fiii lui Israil în Galgala, [i
au f\cut fiii lui Israil Pa[tile în ziua a
paisprezecea a lunii de cu sear\, dinspre
apusul Ierihonului dincoace de Iordan, în
 CARTEA LUI ISUS NAVI
câmp.
11. {i au mâncat din grâul p\mântului a
doua zi de Pa[ti azime [i pâine nou\.
12. În ziua aceasta au încetat mana a doua
zi dup\ ce au mâncat ei din grâul
p\mântului, [i mai mult nu au avut fiii lui
Israil man\, [i au adunat din rodurile ]\rii
Finichenilor, în anul acela.
13. {i a fost când era Isus în Ierihon
c\utând cu ochii s\i, a v\zut pe un om
stând înaintea sa, [i sabia lui goal\ în
mâna lui, [i apropiindu-se Isus a zis lui> al
nostru e[ti, sau din potrivnicii no[tri?
14. Iar acela a zis lui> eu sunt Voievodul
o[tilor Domnului, acum am venit. {i a
c\zut Isus cu fa]a la p\mânt [i s-a închinat
lui [i a zis> st\pâne, ce porunce[ti robului
t\u?
15. {i a zis Voievodul Domnului c\tre
Isus> dezleag\ înc\l]\mintea de la
picioarele tale, c\ locul pe care stai tu, este
sfânt, [i a f\cut Isus a[a.
CAP. 6.
Cuprinderea [i d\râmarea Ierihonului.
{i Ierihonul era încuiat [i înt\rit pentru
frica fiilor lui Israil, [i nimeni nu ie[ea
dintr-însul, [i nimeni nu intra într-însul.
2. {i au zis Domnul c\tre Isus> iat\ eu
dau ]ie sub mâna ta Ierihonul [i pe
împ\ratul lui cel dintr-însul [i pe cei tari
cu virtute.
3. :nconjura]i cetatea to]i b\rba]ii cei de
r\zboi împrejurul cet\]ii o dat\ în zi, a[a
s\ face]i în [ase zile.
4. {i [apte preo]i vor lua [apte buciumi
de strigare, înaintea sicriului, [i în ziua a
[aptea ve]i înconjura cetatea de [apte ori,
[i preo]ii s\ buciume cu buciumi.
5. {i va fi dup\ ce ve]i trâmbi]a cu
271
trâmbi]a de strigare, când ve]i auzi glasul
buciumului, s\ strige tot poporul deodat\,
[i strigând ei, vor c\dea singure zidurile
cet\]ii, [i va intra tot poporul cum au
purces fiecare unul dup\ altul în cetate.
6. {i a intrat Isus Navi la preo]i [i le-a zis
lor> lua]i sicriul legii, [i [apte preo]i s\ ia
[apte buciumi de strigare înaintea sicriului
Domnului.
7. {i le-a zis lor> porunci]i poporului s\
umble primprejur [i s\ înconjure cetatea,
[i cei r\zboinici s\ mearg\ întrarma]i
înaintea sicriului Domnului.
8. {i au fost dup\ ce a zis Isus c\tre
popor, ca [apte preo]i cu [apte trâmbi]e
sfinte s\ treac\ înaintea Domnului, s\
mearg\ pe aproape, [i s\ trâmbi]eze tare,
[i sicriul legii Domnului s\ mearg\ dup\
ei.
9. Iar cei r\zboinici s\ mearg\ pe
aproape înainte, [i preo]ii buciumând cu
buciumii, [i cei dinapoia o[tirii pe urma
sicriului legii Domnului s\ mearg\
trâmbi]ând cu buciumii.
10. Iar poporului i-a fost poruncit Isus
zicând> nu striga]i, [i nimeni s\ nu auz\
glasul vostru, [i cuvânt s\ nu ias\ din gura
voastr\, pân\ în ziua, în care eu voiu
porunci s\ striga]i, [i atunci s\ striga]i.
11. {i înconjurând cetatea cu sicriul legii
lui Dumnezeu, îndat\ s-au întors în tab\r\
[i peste noapte au r\mas acolo.
12. {i a doua zi s-a sculat Isus de
diminea]\, [i au ridicat preo]ii sicriul legii
Domnului.
13. {i cei [apte preo]i, care purtau cele
[apte trâmbi]e mergeau aproape înaintea
Domnului [i trâmbi]au cu trâmbi]ele, [i
dup\ ace[tia mergeau r\zboinicii, [i
cealalt\ gloat\ toat\ dinapoia sicriului
legii Domnului, [i preo]ii buciumau cu
 CARTEA LUI ISUS NAVI
buciumi de corn.
14. {i cealalt\ gloat\ a doua zi a
înconjurat cetatea o dat\ pe aproape, [i s-
a întors iar\[i în tab\r\. A[a a f\cut în [ase
zile.
15. {i a fost în ziua a [aptea sculându-se
de diminea]\ au înconjurat cetatea dup\
judecata aceasta de [apte ori< numai în
ziua aceea au înconjurat cetatea de [apte
ori.
16. {i a fost când au înconjurat cetatea a
[aptea oar\ au trâmbi]at cu trâmbi]ele
preo]ii, [i a zis Isus fiilor lui Israil> striga]i,
c\ au dat Domnul vou\ cetatea.
17. {i va fi cetatea aceasta anatema, ea [i
toate câte sunt într-însa Domnului
puterilor, f\r\ numai pe Raav curva, s\ o
cru]a]i pe dânsa [i toate câte sunt în casa
ei, pentru c\ a ascuns pe solii, care i-am
trimis.
18. Iar voi feri]i-v\ foarte de anatema, ca
nu cumva poftind s\ lua]i din anatema [i
s\ face]i tab\ra fiilor lui Israil anatema [i
s\ ne pierde]i pe noi.
19. {i tot argintul [i aurul [i arama [i
fierul sfânt va fi Domnului, în vistieria
Domnului se va aduce.
20. {i a strigat poporul [i au trâmbi]at
preo]ii cu trâmbi]ele< iar dac\ a auzit
poporul glasul trâmbi]elor a strigat tot
poporul deodat\ cu chiot mare [i tare, [i a
c\zut tot zidul primprejur, [i s-a suit tot
poporul în cetate, fiecare prin locul, care
era înaintea sa [i a luat cetatea.
21. {i o a dat pieirii Isus pe ea, cu toate
câte erau în cetate de la b\rbat pân\ la
femeie [i de la tân\r pân\ la b\trân [i pân\
la vi]el [i pân\ la oaie [i asin, cu ascu]itul
sabiei.
22. {i celor doi tineri, care au iscodit
p\mântul a zis Isus> intra]i în casa femeii
272
celei curve [i o scoate]i pe ea de acolo, cu
toate câte sunt ale ei, precum a]i jurat ei.
23. {i au intrat cei doi tineri, care au
iscodit cetatea, în casa femeii [i au scos pe
Raav curva [i pe tat\l ei [i pe mama ei [i
pe fra]ii ei [i toat\ rudenia ei [i toate câte
avea ea, [i o au pus pe ea afar\ de tab\ra
lui Israil.
24. {i cetatea cu toate câte erau într-însa o
a ars cu foc, afar\ de argint [i de aur [i de
aram\ [i de fier, c\ acestea le-a dat s\ se
aduc\ în vistieria Domnului.
25. {i pe Raav curva [i toat\ casa ei [i
rudenia [i toate ale ei, le-a l\sat vii Isus, [i
a locuit în Israil pân\ în ziua de ast\zi,
pentru c\ a ascuns iscoadele, pe care le-a
fost trimis Isus s\ iscodeasc\ Ierihonul.
26. {i a f\cut jur\mânt Isus în ziua aceea
înaintea Domnului, zicând> blestemat
înaintea Domnului fie omul, care se va
scula [i va zidi cetatea aceasta Ierihonul<
cu moartea fiului s\u celui întâi n\scut s\
pun\ temelia ei, [i cu moartea fiului s\u
celui mai mic s\ pun\ por]ile ei. {i a[a a
f\cut Ahiil cel din Vetil, cu moartea lui
Aviron fiului s\u celui întâi n\scut o a
întemeiat, [i cu moartea fiului s\u celui
mai mic, care a sc\pat, a pus por]ile ei.
27. {i au fost Domnul cu Isus, [i numele
lui a fost vestit în tot p\mântul.
CAP. 7.
Pedeapsa lui Ahar.
{i au s\vâr[it fiii lui Israil un p\cat mare,
luând din cele afierosite< c\ Ahar feciorul
lui Harmi, fiul lui Zamri, fiul lui Zara din
semin]ia lui Iuda a luat din anatema, [i s-a
mâniat Domnul cu urgie pe fiii lui Israil.
2. {i a trimis Isus din Ierihon b\rba]i în
Ghe, care este dinspre Vitavi, spre r\s\rit
 CARTEA LUI ISUS NAVI
de Vetil, [i a gr\it lor zicând> sui]i-v\ [i
iscodi]i p\mântul, [i s-au suit b\rba]ii [i au
iscodit pe Ghe.
3. {i s-au întors la Isus [i au zis c\tre el>
s\ nu se suie tot poporul, ci numai ca la
vreo dou\ sau trei mii de b\rba]i s\ se suie
[i s\ bat\ cetatea, s\ nu duci acolo tot
poporul, c\ ei sunt pu]ini.
4. {i s-au suit ca la trei mii de b\rba]i, [i
au fugit Gheii de la fa]a b\rba]ilor.
5. {i b\rba]ii Gheii au omorât dintre ei
ca vreo treizeci [i [ase de b\rba]i, [i i-au
gonit pe ei de la poart\ [i i-au b\tut la vale,
[i a sl\bit inima poporului, [i s-a f\cut ca
apa.
6. {i [i-a rupt Isus hainele sale, [i a c\zut
Isus cu fa]a la p\mânt înaintea Domnului
pân\ seara, el [i b\trânii lui Israil, [i a pus
cenu[\ pe capetele lor.
7. {i a zis Isus> rogu-m\ Doamne!
Doamne! Pentru ce a trecut robul t\u pe
poporul acesta Iordanul, ca s\-l dai pe el
Amoreului s\ ne piarz\ pe noi? Mai bine
am fi r\mas s\ fi locuit dincolo de Iordan.
8. {i ce voiu zice dup\ ce a întors Israil
grumajii înaintea vr\jma[ului s\u?
9. {i de vor auzi Hananeii [i to]i cei ce
locuiesc p\mântul, ne vor înconjura [i ne
vor pierde de pe p\mânt, [i ce vei face
numelui t\u celui mare?
10. {i au zis Domnul c\tre Isus> scoal\-te,
pentru ce ai c\zut pe fa]a ta?
11. P\c\tuit-a poporul [i a c\lcat leg\tura
mea, care am f\cut cu ei, c\ a luat din cele
date pieirii [i furând a min]it [i a b\gat în
vasele sale.
12. {i nu vor putea fiii lui Israil s\ stea
înaintea fe]ei vr\jma[ilor s\i, grumajii vor
întoarce înaintea vr\jma[ilor s\i, c\ s-au
f\cut anatema, nu voiu ad\uga a mai fi cu
voi, de nu ve]i ridica anatema dintre voi.
273
13. Scoal\-te, sfin]e[te poporul [i le zi lor>
sfin]i]i-v\ pe mâine, acestea zice Domnul
Dumnezeul lui Israil> anatema este întru
voi Israile, nu ve]i putea sta împotriva
vr\jma[ilor vo[tri pân\ când nu ve]i ridica
anatema dintru voi.
14. {i s\ v\ aduna]i to]i diminea]\ din
toate semin]iile< [i semin]ia pe care o va
ar\ta Domnul, va aduce noroadele sale, [i
poporul pe care ;l va ar\ta Domnul, va
aduce casa sa, [i casa pe care o va ar\ta
Domnul, va aduce pe b\rba]ii s\i.
15. {i care se va ar\ta întru anatema s\ se
arz\ cu foc, el [i toate câte sunt ale lui,
pentru c\ a c\lcat leg\tura Domnului [i a
f\cut f\r\delege întru Israil.
16. {i a mânecat Isus de diminea]\, [i a
adus poporul dup\ semin]iile lui, [i s-a
ar\tat semin]ia lui Iuda.
17. {i s-a adus fiecare popor, [i s-a ar\tat
poporul lui Zara, [i s-a adus poporul lui
Zara dup\ casa sa, [i s-a ar\tat casa lui
Zamri.
18. {i s-a adus casa lui dup\ b\rbat, [i s-a
ar\tat Ahar fiul lui Harmi, fiul lui Zamri,
fiul lui Zara din semin]ia lui Iuda.
19. {i a zis Isus lui Ahar> f\tul meu, d\
slav\ Domnului Dumnezeului lui Israil
ast\zi [i te m\rturise[te lui, [i spune mie
ce ai f\cut, [i s\ nu ascunzi de c\tre mine.
20. {i a r\spuns Ahar lui Isus, [i a zis>
adev\rat, eu am p\c\tuit înaintea
Domnului Dumnezeului lui Israil, a[a [i
a[a am f\cut.
21. Când pr\dam am v\zut o hain\
împestri]at\ bun\ [i dou\ sute de drahme
de argint [i o limb\ de aur, care tr\gea
cincizeci de drahme, [i poftindu-le le-am
luat [i le-am ascuns în p\mânt în cortul
meu, [i argintul este pus sub dânsele.
22. {i a trimis Isus slugi [i au alergat la
 CARTEA LUI ISUS NAVI
cort în tab\r\, [i acestea le-au aflat
ascunse în cortul lui, [i argintul sub ele.
23. {i le-au scos din cort, [i le-au adus la
Isus [i la b\trânii lui Israil [i le-au pus
înaintea Domnului.
24. {i a luat Isus pe Ahar feciorul lui Zara
[i argintul [i haina [i limba cea de aur [i pe
feciorii lui [i pe fetele lui [i boii lui [i
asinii lui [i oile lui [i cortul lui, [i toate
câte avea el, [i tot Israilul cu dânsul, [i l-a
dus pe el în Emecahor.
25. {i a zis Isus c\tre Ahar> pentru ce ne-
ai pierdut pe noi? Piarz\-te pe tine
Domnul ast\zi, [i l-a ucis pe el cu pietre
tot Israilul, [i i-a ars cu foc dup\ ce i-a
ucis cu pietre.
26. {i a pus peste ei gr\mad\ mare de
pietre, pân\ în ziua de ast\zi, [i [i-au
potolit Domnul iu]imea mâniei sale<
pentru aceea a numit locul acela
Emecahor, pân\ în ziua de ast\zi.
CAP. 8.
:nconjurarea [i cuprinderea Cet\]ii
Gheii.
{i au zis Domnul c\tre Isus> s\ nu te temi,
nici s\ te îngroze[ti< ia cu tine pe to]i
b\rba]ii cei r\zboinici, [i sculându-te, te
suie la Ghe< iat\ c\ am dat în mâinile tale
pe împ\ratul Gheii, cu tot poporul lui [i
cetatea lui [i p\mântul lui.
2. {i s\ faci cu Ghe [i cu împ\ratul ei,
cum ai f\cut cu Ierihonul [i cu împ\ratul
lui< iar prada ei [i dobitoacele ei le ve]i
împ\r]i între voi, [i pune pânditori cet\]ii
dinapoia ei.
3. {i s-a sculat Isus [i tot poporul cel
r\zboinic, ca s\ se suie în Ghe, [i a ales
Isus treizeci de mii de b\rba]i tari cu
puterea, [i i-a trimis pe ei noaptea.
274
4. {i le-a poruncit lor zicând> lua]i
aminte de pândi]i dinapoia cet\]ii, [i nu v\
duce]i departe tare de cetate, [i fi]i to]i
gata.
5. Iar eu [i to]i cei ce sunt cu mine ne
vom apropia c\tre cetate, [i dup\ ce vor
ie[i cei ce locuiesc în Ghe împotriva
noastr\, cum au ie[it [i întâi, noi vom fugi
dinaintea fe]ei lor.
6. {i dup\ ce vor alerga dup\ noi, noi îi
vom trage pe ei de la cetate, [i vor zice>
fug ace[tia de fa]a noastr\, ca [i mai
înainte.
7. {i vom fugi de ei< iar voi v\ ve]i scula
de la pând\ [i ve]i intra în cetate [i ve]i
bate cetatea, [i o va da pe ea Domnul
Dumnezeul nostru în mâinile noastre.
8. {i va fi dup\ ce ve]i lua cetatea o ve]i
arde cu foc, dup\ cuvântul acesta s\ face]i,
precum v\ poruncesc vou\.
9. {i i-a trimis pe ei Isus, [i s-au dus la
locul cel de pândire, [i au [ezut între Vetil
[i între Ghe, spre apusul Gheii, [i a r\mas
Isus în noaptea aceea în mijlocul
poporului.
10. {i mânecând a doua zi Isus a cercetat
poporul, [i s-au suit el [i b\trânii lui Israil
înaintea poporului asupra Gheii, [i s-a suit
cu el [i tot poporul r\zboinic.
11. {i mergând au venit în preajma cet\]ii
dinspre r\s\rit [i pânditorii cet\]ii dinspre
apus, [i au t\b\rât de c\tre miaz\noaptea
Gheii, [i era vale între ei [i între Ghe.
12. {i a luat ca la vreo cinci mii de
b\rba]i, [i i-a pus pe ei s\ pândeasc\ între
Vetil [i între Ghe, spre apusul Gheii.
13. {i a pus poporul toat\ tab\ra, spre
miaz\noaptea cet\]ii, [i marginea lui spre
apusul cet\]ii, [i s-a dus Isus în noaptea
aceea în mijlocul v\ii.
14. {i a fost dup\ ce a v\zut împ\ratul
 CARTEA LUI ISUS NAVI
Gheii a gr\bit, [i mânecând a ie[it el [i
b\rba]ii cet\]ii împotriva lor la r\zboi, [i
tot poporul era cu el, [i el nu [tia, c\ sunt
pânditori ascun[i asupra lui dinapoia
cet\]ii.
15. Iar Isus [i tot Israilul s-au tras înapoi,
ca [i cum le-ar fi fost fric\, [i au fugit pe
calea care merge c\tre pustie.
16. {i s-a înt\rit tot poporul a alerga dup\
ei, [i gonind dinapoi pe fiii lui Israil, s-au
dep\rtat de cetate.
17. {i nici unul nu a r\mas în Ghe [i în
Vetil, care s\ nu alerge dup\ fiii lui Israil,
[i l\sând cetatea deschis\, au gonit pe fiii
lui Israil.
18. {i au zis Domnul c\tre Isus> tinde
mâna ta cu darda ce este în mâna ta,
asupra cet\]ii, c\ în mâinile tale o am dat
pe ea, [i de la pând\ pânditorii s\ se scoale
degrab\ din locul lor, [i a ridicat Isus
mâna sa cu darda asupra cet\]ii.
19. {i pânditorii s-au sculat degrab\ din
locul lor, [i au ie[it, când a tins Isus mâna,
[i au intrat în cetate, [i o au luat, [i gr\bind
au aprins cetatea cu foc.
20. {i c\utând înapoi locuitorii Gheii
vedeau fumul în\l]ându-se din cetate spre
cer, [i nu mai aveau unde fugi încoace sau
încolo, c\ poporul, care fugea de ei c\tre
pustie, s-a întors asupra celor ce ;i goneau.
21. {i v\zând Isus [i tot Israilul, c\ au luat
pânditorii cetatea [i cum se în\l]a fumul
cet\]ii pân\ la cer, s-au întors [i au lovit pe
b\rba]ii Gheii.
22. {i ace[tia ie[ir\ din cetate întru
întâmpinarea lor, s-au f\cut în mijlocul
taberei lui Israil, ace[tia fiind unii de o
parte [i al]ii de alta.
23. {i i-au ucis pe ei, pân\ ce nu a r\mas
dintre ei mântuit, nici sc\pat, [i pe
împ\ratul Gheii l-au prins viu, [i l-au adus
275
la Isus,
24. {i a fost dup\ ce au încetat fiii lui
Israil, omorând pe to]i cei din Ghe [i pe
cei din câmpuri [i pe cei din munte unde ;i
goniser\ pe ei, [i au c\zut to]i în ascu]itul
sabiei pân\ ce s-au sfâr[it, s-a întors Isus
în Ghe [i o a b\tut cu ascu]itul sabiei.
25. {i au fost to]i cei ce au c\zut în ziua
aceea de la b\rbat pân\ la femeie
dou\sprezece mii to]i cei ce locuiau în
Ghe.
26. Iar Isus nu [i-a întors mâna sa, care o
tinsese cu darda, pân\ ce a dat pieirii pe
to]i cei ce locuiau în Ghe.
27. Afar\ de dobitoace [i de pr\zile, care
erau în cetatea aceea, acestea toate loru[i
le-au împ\r]it fiii lui Israil dup\ porunca
Domnului, cum au rânduit Domnul lui
Isus.
28. {i a aprins Isus cetatea, [i o a f\cut
movil\ ve[nic\ [i nelocuit\ pân\ în ziua
aceasta.
29. {i pe împ\ratul Gheii l-a spânzurat de
un lemn strâmb, [i a fost spânzurat de
lemn pân\ seara, [i când a apus soarele a
poruncit Isus de a luat trupul lui de pe
lemn, [i l-a aruncat în groap\ la poarta
cet\]ii, [i a pus peste el o gr\mad\ mare de
pietre pân\ în ziua de ast\zi.
30. Atunci a zidit Isus jertfelnic Domnului
Dumnezeului lui Israil în Muntele Gheval.
31. În ce chip a poruncit Moisi robul
Domnului fiilor lui Israil, cum este scris în
legea lui Moisi, jertfelnic de pietre întregi,
peste care nu s-a pus fier, [i a adus acolo
ardere de tot Domnului, [i jertf\ de
mântuire.
32. {i a scris Isus pe pietre a doua lege din
legea lui Moisi înaintea fiilor lui Israil.
33. {i tot Israilul [i b\trânii lor [i
judec\torii lor [i c\rturarii lor mergeau pe
 CARTEA LUI ISUS NAVI
aproape de o parte [i de alta în preajma
sicriului, [i preo]ii Levi]i purtau sicriul
legii Domnului [i nemernicul [i
mo[teanul< jum\tate dintru ei erau
aproape de Muntele Garizin, [i jum\tate
dintru ei erau aproape de Muntele Gheval,
dup\ cum a poruncit Moisi robul
Domnului, ca întâi s\ binecuvinteze pe
poporul lui Israil.
34. Dup\ acestea a citit Isus toate
cuvintele legii acesteia, binecuvânt\rile [i
blestemurile, dup\ cum erau scrise toate în
legea lui Moisi.
35. Nu a fost cuvânt din toate, câte a
poruncit Moisi lui Isus, care s\ nu-l fi citit
Isus în auzul la toat\ adunarea fiilor lui
Israil, ca s\ le auz\ b\rba]ii [i femeile [i
pruncii [i nemernicii cei ce mergeau cu
Israil.
CAP. 9.
Gavaonitenii cu vicle[ug fac pace.
Iar dup\ ce au auzit to]i împ\ra]ii
Amoreilor cei dincolo de Iordan, cei de la
munte [i cei de la câmpie [i cei de pe tot
]\rmul M\rii celei Mari [i cei de la Andi-
Livan [i Heteii [i Hananeii [i Ferezeii [i
Eveii [i Amoreii [i Ghergheseii [i Ievuseii,
2. S-au adunat împreun\ s\ se bat\ to]i
cu Isus [i cu Israil.
3. Iar cei ce locuiau în Gavaon auzind
toate, câte au f\cut Domnul Ierihonului [i
Gheii,
4. Au f\cut [i ei în[el\ciune, [i [i-au luat
merinde, [i g\tindu-se au luat saci vechi
pe asini, [i foi de vin vechi, rup]i [i cârpi]i.
5. {i înc\l]\mintele [i sandalele lor vechi
[i cârpite în picioarele lor, [i
îmbr\c\mintele lor pe ei vechi, [i pâinile
cele de merinde uscate, mucede [i
276
sf\râmate.
6. {i au venit la Isus în tab\ra lui Israil la
Galgala [i au zis c\tre Isus [i c\tre tot
Israilul< din p\mânt departe am venit, [i
acum face]i cu noi pace.
7. {i au zis fiii lui Israil c\tre ei> vede]i,
ca nu cumva s\ locui]i în p\mântul, care se
cuvine nou\, [i nu vom putea face cu voi
pace.
8. Iar ei au zis c\tre Isus> robii t\i
suntem. {i a zis c\tre ei Isus> de unde
sunte]i? {i de unde a]i venit?
9. {i au r\spuns ei> din p\mânt departe
foarte au venit robii t\i întru numele
Domnului Dumnezeului t\u, c\ am auzit
numele lui [i toate câte au f\cut în
Eghipet.
10. {i câte au f\cut împ\ra]ilor Amoreilor
celor dincolo de Iordan> lui Sion împ\ratul
Esevonului, [i lui Og împ\ratul Vasanului,
care locuia în Astarot [i în Edrain.
11. {i auzind noi, au gr\it c\tre noi
b\trânii no[tri [i to]i cei ce locuiesc
p\mântul nostru, zicând> lua]i-v\ merinde
pe cale [i merge]i întru întâmpinarea lor, [i
s\ gr\i]i c\tre ei> robii vo[tri suntem, [i
acum face]i cu noi pace.
12. Aceste pâini care s\ ne fie merinde pe
cale, calde le-am luat din casa noastr\ în
ziua, în care am ie[it s\ venim la voi< iar
acum iat\ s-au uscat [i s-au sf\râmat.
13. {i ace[ti foi de vin, când i-am umplut,
erau noi, [i acum s-au rupt< [i hainele
noastre [i înc\l]\mintele noastre acestea s-
au învechit de calea cea mult\ foarte.
14. {i au luat boierii din bucatele lor, [i pe
Domnul nu l-au întrebat.
15. {i a f\cut Isus pace cu ei, [i a pus
leg\tur\ cu ei, c\ nu-i va omorî pe ei, [i li
s-au jurat lor boierii adun\rii.
16. {i a fost trecând trei zile dup\ ce a pus
 CARTEA LUI ISUS NAVI
leg\tur\ cu ei, a ;n]eles, c\ sunt aproape de
ei, [i între ei locuiesc.
17. {i purcezând fiii lui Israil, a treia zi au
venit la cet\]ile lor< iar cet\]ile lor erau
Gavaonul [i Chefira [i Virotul [i Cet\]ile
Iarim.
18. {i nu i-au b\tut pe ei fiii lui Israil,
pentru c\ to]i boierii adun\rii s-au jurat lor
pe Domnul Dumnezeul lui Israil, [i a cârtit
toat\ adunarea asupra boierilor.
19. {i au zis boierii c\tre toat\ adunarea>
noi ne-am jurat lor pe Domnul Dumnezeul
lui Israil, [i acum nu putem s\ ne atingem
de ei.
20. Ci aceasta s\ le facem, s\-i prindem pe
ei [i s\-i ]inem vii, ca s\ nu fie peste noi
mânia Domnului pentru jur\mântul, cu
care ne-am jurat lor.
21. {i au zis lor boierii s\ fie vii [i s\ taie
lemne, [i s\ care ap\ la toat\ adunarea,
dup\ cum le-au zis lor boierii.
22. {i i-a chemat pe ei Isus, [i le-a zis lor>
pentru ce m-a]i în[elat, zicând> departe
suntem de voi foarte< iar voi sunte]i dintre
cei ce locuiesc între noi.
23. {i acum blestema]i s\ fi]i, s\ nu
lipseasc\ dintre voi rob, nici t\ietor de
lemne, nici purt\tor de ap\ mie [i
Dumnezeului meu.
24. {i ei au r\spuns lui Isus, zicând>
pentru c\ cu adev\rat s-au spus nou\, c\
au f\g\duit Domnul Dumnezeul t\u lui
Moisi slugii sale, s\ v\ dea vou\ p\mântul
acesta, [i s\ ne pierde]i pe noi, [i pe to]i
cei ce locuiesc pe el de la fa]a voastr\, [i
ne-am speriat foarte pentru via]a noastr\<
de frica voastr\ am f\cut lucrul acesta.
25. {i acum, iat\ noi suntem supu[i vou\,
precum v\ place [i precum vi se pare,
face]i cu noi.
26. {i le-a f\cut lor a[a, [i i-a scos pe ei
277
Isus în ziua aceea din mâna fiilor lui Israil,
[i nu i-au omorât pe ei.
27. {i i-a pus pe ei Isus în ziua aceea
t\ietori de lemne [i purt\tori de ap\, la
toat\ adunarea [i la jertfelnicul lui
Dumnezeu< pentru aceea cei ce locuiau în
Gavaon, s-au f\cut t\ietori de lemne [i
purt\tori de ap\ la jertfelnicul lui
Dumnezeu pân\ în ziua de ast\zi, [i la
locul care l-ar alege Domnul.
CAP. 10.
Isus biruie[te pe Amorei cu minune.
Iar auzind Adonivezec împ\ratul
Ierusalimului, cum c\ Isus a luat Ghe [i o
a stricat, cum a f\cut Ierihonului [i
împ\ratului lui, a[a a f\cut [i Gheii [i
împ\ratului ei< [i cum c\ cei ce locuiau în
Gavaon de bun\voie au mers la Isus [i la
Israil, [i au r\mas în mijlocul lor,
2. S-a temut foarte, pentru c\ [tia cum c\
Gavaonul este cetate mare, ca una din
mitropolii, [i to]i oamenii ei tari.
3. {i a trimis Adonivezec împ\ratul
Ierusalimului la Elam împ\ratul
Hevronului [i la Fidon împ\ratul
Ierimutului [i la Ieta împ\ratul Lahisului
[i la Davir împ\ratul Odolamului, zicând>
4. Sui]i-v\ la mine [i-mi ajuta]i, [i s\
batem Gavaonul, c\ci s-a închinat lui Isus
[i fiilor lui Israil.
5. {i s-au suit acei cinci împ\ra]i ai
Amoreilor> împ\ratul Ierusalimului [i
împ\ratul Hevronului [i împ\ratul
Ierimutului [i împ\ratul Lahisului [i
împ\ratul Odolamului, ei [i tot poporul
lor< [i au înconjurat Gavaonul [i-l b\teau.
6. Iar locuitorii Gavaonului au trimis la
Isus în tab\ra lui Israil în Galgala, zicând>
s\ nu-]i tragi mâinile tale de c\tre robii t\i,
 CARTEA LUI ISUS NAVI
suie-te la noi degrab\, [i ne ajut\ [i ne
mântuie[te pe noi, c\ s-au adunat asupra
noastr\ to]i împ\ra]ii Amoreilor, care
locuiesc la munte.
7. {i s-a suit Isus din Galgala, el [i tot
poporul cel r\zboinic cu dânsul, tot cel cu
putere tare.
8. {i au zis Domnul c\tre Isus> s\ nu te
temi de ei, c\ în mâinile tale i-am dat pe
ei, nimeni dintru ei nu va sta înaintea
voastr\.
9. {i în vremea aceea a sosit Isus asupra
lor f\r\ de veste, c\ toat\ noaptea a venit
din Galgala.
10. {i i-au f\cut pe ei Domnul de s-au
speriat de fa]a lui Israil, [i i-au b\tut pe ei
Domnul b\taie mare la Gavaon< [i i-au
gonit pe ei pe calea sui[ului Vitoronului, [i
i-au t\iat pe ei pân\ la Azica [i pân\ la
Machida.
11. {i când fugeau ei de c\tre fa]a fiilor lui
Israil la pogorâ[ul Vitoronului, Domnul au
aruncat peste ei pietre mari de grindin\
din cer pân\ la Azica, [i mai mul]i au fost
cei ce au murit de pietrele cele de
grindin\, decât cei uci[i de s\biile fiilor lui
Israil în r\zboi.
12. Atunci a gr\it Isus c\tre Domnul în
ziua, în care au dat Dumnezeu pe Amoreu
supus fiilor lui Israil, când i-au b\tut pe ei
la Gavaon, [i s-au surpat de la fa]a fiilor
lui Israil< [i a zis Isus s\ stea soarele spre
Gavaon [i luna dinspre Valea Aialonului.
13. {i au st\tut soarele [i luna, cu starea
pân\ când au f\cut Dumnezeu izbând\
asupra vr\jma[ilor lor. Au nu este aceasta
scris\ în cartea dreptului? {i a st\tut
soarele în mijlocul cerului, [i nu a mers
c\tre apus cu sfâr[itul unei zile.
14. {i nici mai înainte, nici dup\ aceea nu
a fost zi ca aceasta ca s\ asculte Domnul
278
de cuvântul omului, pentru c\ au b\tut
Domnul r\zboi împreun\ cu Israil.
15. {i s-a întors Isus [i tot Israilul
împreun\ cu el la tab\r\ în Galgala.
16. {i au fugit ace[ti cinci împ\ra]i, [i s-au
ascuns în pe[tera cea din Machida.
17. {i s-a spus lui Isus, zicând> s-au aflat
acei cinci împ\ra]i ascun[i în pe[tera cea
din Machida.
18. {i a zis Isus> pr\v\li]i pietre mari pe
gura pe[terii, [i pune]i la ele oameni, s\-i
p\zeasc\ pe ei.
19. Iar voi nu sta]i aici, ci goni]i dinapoi
pe vr\jma[ii vo[tri, [i apuca]i-i de la spate,
[i nu v\ fie mil\ de ei, [i nu-i l\sa]i pe ei
s\ intre în cet\]ile lor, c\ i-au dat Domnul
Dumnezeul nostru în mâinile noastre.
20. {i a fost dup\ ce au încetat Isus [i fiii
lui Israil a t\ia pe ei cu t\iere mare foarte
pân\ ce s-au sfâr[it, [i cei ce au sc\pat
dintre ei au intrat în cet\]i tari,
21. S-a întors tot poporul la Isus în
Machida [i în tab\r\ s\n\to[i, [i nimeni nu
a îndr\znit a crâcni cu limba sa împotriva
fiilor lui Israil.
22. {i a zis Isus> deschide]i pe[tera [i
scoate]i pe cei cinci împ\ra]i din pe[ter\.
23. {i au f\cut a[a, [i au scos pe cei cinci
împ\ra]i din pe[ter\, pe împ\ratul
Ierusalimului [i pe împ\ratul Hevronului
[i pe împ\ratul Ierimutului [i pe împ\ratul
Lahisului [i pe împ\ratul Odolamului.
24. {i dup\ ce i-au scos pe ei la Isus, a
chemat Isus pe tot Israilul [i pe c\pitanii
cei de r\zboi, care veniser\ cu el, [i le-a
zis> merge]i înainte [i pune]i picioarele
voastre pe grumajii lor, [i mergând au pus
picioarele sale pe grumajii lor.
25. {i a zis Isus c\tre ei> nu v\ teme]i de
ei, nici v\ sp\imânta]i, îmb\rb\ta]i-v\ [i
v\ înt\ri]i, c\ a[a va face Domnul tuturor
 CARTEA LUI ISUS NAVI
vr\jma[ilor vo[tri, cu care voi v\ ve]i bate.
26. {i i-a b\tut pe ei Isus dup\ aceea, [i i-
a omorât spânzurându-i de cinci lemne, [i
au fost spânzura]i de lemne pân\ seara.
27. {i a fost la apusul soarelui a poruncit
Isus, [i i-au luat pe ei de pe lemne, [i i-au
aruncat în pe[tera în care fugiser\, [i a
r\sturnat pe pe[ter\ pietre mari pân\ în
ziua de ast\zi.
28. {i într-aceea[i zi a luat Machida, [i cu
ascu]itul sabiei a omorât pe locuitorii ei [i
pe împ\ratul ei, [i o a surpat pe ea< [i tot
ce era viu într-însa, [i nimeni nu a r\mas
întru ea sc\pat [i mântuit, [i cu împ\ratul
Machidei a f\cut, în ce chip a f\cut cu
împ\ratul Ierihonului.
29. {i s-a dus Isus [i tot Israilul cu el de la
Machida la Levna, [i a dat r\zboi asupra
Levnei.
30. {i o au dat Domnul [i pe ea în mâinile
lui Israil, [i o a luat [i pe ea [i pe împ\ratul
ei, [i a omorât pe locuitorii ei cu ascu]itul
sabiei, [i tot ce era viu într-însa< nu a
r\mas într-însa nici unul mântuit [i sc\pat<
[i cu împ\ratul ei a f\cut în ce chip a f\cut
cu împ\ratul Ierihonului.
31. {i s-a dus Isus [i tot Israilul cu el de la
Levna la Lahis, [i l-a înconjurat, [i a dat
r\zboi asupra lui.
32. {i au dat Domnul Lahisul în mâinile
lui Israil [i l-a luat a doua zi, [i pe
locuitorii cei dintr-însul i-a omorât cu
ascu]itul sabiei, [i cetatea o a stricat,
precum a f\cut cu Levna.
33. Atunci s-a suit Elam împ\ratul
Gazerului s\ ajute Lahisului, [i l-a b\tut
Isus cu ascu]itul sabiei [i pe poporul lui,
de nu a r\mas dintr-în[ii nici unul mântuit
[i sc\pat.
34. {i s-a dus Isus [i tot Israilul de la
Lahis la Eglon, [i o a înconjurat, [i o a
279
b\tut pe ea, [i o au dat pe ea Domnul în
mâinile lui Israil.
35. {i o a luat pe ea în ziua aceea, [i o a
t\iat pe ea cu ascu]itul sabiei, [i tot ce era
viu într-însa a omorât în ziua aceea, cum a
f\cut Lahisului.
36. {i s-a dus Isus [i tot Israilul cu el de la
Eglon la Hevron, [i o a înconjurat.
37. {i o a luat pe ea, [i o a t\iat cu
ascu]itul sabiei, [i pe împ\ratul ei [i toate
satele ei, [i tot ce era viu într-însa nimic nu
a sc\pat, în ce chip a f\cut Eglonului, [i o
a stricat pe ea [i toate câte erau într-însa.
38. {i s-a întors Isus [i tot Israilul cu el la
Davir, [i înconjurând-o o a luat.
39. {i pe împ\ratul ei [i toate satele ei le-
a t\iat cu ascu]itul sabiei, [i o a stricat pe
ea, [i tot ce era viu în ea a omorât, [i nu a
l\sat pe nimeni mântuit, în ce chip a f\cut
Hevronului [i împ\ratului lui, a[a a f\cut
Davirei [i împ\ratului ei, în ce chip a f\cut
Levnei [i împ\ratului ei.
40. {i a b\tut Isus tot p\mântul muntelui
[i Naghevul [i câmpia [i Asidotul [i pe to]i
împ\ra]ii lor, nu a l\sat nimica sc\pat, ci
tot ce era viu a omorât precum au poruncit
Domnul Dumnezeul lui Israil.
41. A[a i-a omorât pe ei Isus din Kadis
Varni pân\ la Gaza tot p\mântul Goson
pân\ la Gavaon.
42. {i pe to]i împ\ra]ii lor [i p\mântul lor
l-a luat Isus odat\< c\ Domnul Dumnezeul
lui Israil au b\tut r\zboi împreun\ cu
Israil.
43. {i s-a întors Isus [i tot Israilul cu
dânsul în tab\r\ la Galgala.
CAP. 11.
Stârpirea Hananeilor.
Iar Iavis împ\ratul Asorului dac\ a auzit
 CARTEA LUI ISUS NAVI
acestea, a trimis la Iovav împ\ratul
Madonului [i la împ\ratul Semeronului [i
la împ\ratul Ashiafului,
2. {i la împ\ra]ii cei de c\tre Sidonul cel
mare, la munte [i la Arava în preajma
Khenerotului [i la câmpie [i la Nefedor,
3. {i la Hananeii cei de pe marginea
m\rii de c\tre r\s\rit [i la Amoreii cei de
pe marginea m\rii [i la Hetei [i la Ferezei
[i la Ievuseii cei din munte [i la Eveii cei
ce locuiesc la poalele Ermonului în
p\mântul Masifa.
4. {i au ie[it ei [i împ\ra]ii lor cu ei, [i
popor mult, ca nisipul de pe marginea
m\rii de mul]i, [i cai [i care multe foarte.
5. {i s-au împreunat to]i împ\ra]ii
ace[tia, [i s-au strâns într-un loc, [i au
t\b\rât la apa Meron s\ se bat\ cu Israil.
6. {i au zis Domnul c\tre Isus> s\ nu te
temi de fa]a lor, c\ mâine în ceasul acesta
eu pe ei pe to]i voiu da strivi]i înaintea lui
Israil, cailor le vei t\ia vinele, [i carele le
vei arde cu foc.
7. {i a venit Isus [i tot poporul cel
r\zboinic cu dânsul asupra lor la apa
Meron f\r\ de veste, [i au n\v\lit peste ei
în munte.
8. {i i-au dat pe ei Domnul în mâna lui
Israil, [i t\indu-i i-a gonit pân\ la Sidonul
cel mare [i pân\ la apa Masrefot [i pân\ la
câmpurile Masifa dinspre r\s\rit, [i i-a
t\iat pe ei pân\ nu a r\mas dintru ei
mântuit [i sc\pat.
9. {i le-a f\cut lor Isus, în ce chip i-au
poruncit lui Domnul, cailor lor le-a t\iat
vinele, [i carele lor le-a ars cu foc.
10. {i s-a întors Isus în vremea aceea [i a
luat pe Asor, [i pe împ\ratul ei l-a ucis cu
sabia. {i mai înainte Asorul st\pânea peste
to]i împ\ra]ii ace[tia.
11. {i a omorât cu ascu]itul sabiei tot
280
sufletul din cetate, [i i-a pierdut pe to]i, [i
nu a r\mas într-însa nimic ce era viu, [i pe
Asor o a ars cu foc.
12. {i toate cet\]ile împ\ra]ilor acestora,
[i pe to]i împ\ra]ii lor i-a prins Isus [i i-a
ucis cu ascu]itul sabiei, [i i-a pierdut, în ce
chip a rânduit Moisi robul Domnului.
13. Iar toate cet\]ile cele [\n]uite nu le-a
ars Israil, f\r\ numai singur\ Cetatea Asor
o a ars Isus.
14. {i toate pr\zile ei [i toate dobitoacele
le-au împ\r]it loru[i fiii lui Israil< iar pe ei
pe to]i i-au omorât cu ascu]itul sabiei, nu
au l\sat dintre ei nimic ce era viu.
15. Precum au poruncit Domnul lui Moisi
robului s\u, [i precum Moisi a poruncit lui
Isus, nu a l\sat nimica din toate câte au
poruncit Domnul lui Moisi.
16. {i a luat Isus tot p\mântul de munte [i
tot p\mântul Naghev [i tot p\mântul
Goson [i câmpul [i cel de c\tre apus [i
muntele lui Israil [i câmpiile cele de c\tre
munte.
17. De la Muntele Helha care se suie la
Seir pân\ la Valagad, [i câmpul Livanului
sub Muntele Ermonului, pe to]i împ\ra]ii
lor i-a prins [i i-a b\tut [i i-a omorât.
18. {i zile multe a f\cut Isus r\zboi cu to]i
împ\ra]ii ace[tia.
19. {i nu a fost cetate, care s\ nu o fi luat
fiii lui Israil, afar\ de Evei, care locuiau în
Gavaon, toate le-au luat cu r\zboi.
20. C\ de la Domnul a fost s\ se
înt\reasc\ inima lor a ie[i la r\zboi asupra
lui Israil, ca s\-i piarz\ pe ei pe to]i, [i s\
nu aib\ nici o mil\, ci ca s\ piar\, precum
au zis Domnul c\tre Moisi.
21. {i a venit Isus în vremea aceea, [i a
t\iat pe Enachimii cei de la mun]i din
Hevron [i din Davir [i din Anavot [i din
tot muntele lui Israil [i al lui Iuda
 CARTEA LUI ISUS NAVI
împreun\ cu cet\]ile lor, [i i-au pierdut pe
ei Isus.
22. Nu s-au l\sat fiii lui Israil din
Enachimi, f\r\ numai în Gaza [i în Ghet [i
în Aseldot au r\mas.
23. {i a luat Isus tot p\mântul acela,
precum au poruncit Domnul lui Moisi, [i
l-a dat mo[tenire lui Israil împ\r]indu-l
între semin]iile lor, [i s-a odihnit p\mântul
de r\zboi.
CAP. 12.
Învingerea ;mp\ra]ilor.
{i ace[tia sunt împ\ra]ii p\mântului, pe
care i-au b\tut fiii lui Israil, [i au mo[tenit
p\mântul lor dincolo de Iordan c\tre
r\s\ritul soarelui, de la Valea Arnonului
pân\ la Muntele Ermonului, [i tot
p\mântul Aravei de c\tre r\s\rit.
2. Pe Sion împ\ratul Amoreilor, care
locuia în Esevon, [i st\pânea de la Aroir,
care este la marginea V\ii Arnonului de o
parte de vale, [i jum\tate de Galaad pân\
la pârâul Iavocului, hotarele fiilor lui
Amon.
3. {i Arava, pân\ la Marea Heneret spre
r\s\rit, [i pân\ la Marea Aravei, Marea
S\rat\, de la r\s\rit pe calea cea c\tre
Vitsimot, de la Teman, care este sub
Asidot, Fasga.
4. {i pe Og împ\ratul Vasanului cel ce
r\m\sese din uria[i, care locuiau în
Astarot [i în Edrain.
5. {i au st\pânit de la Mun]ii Ermonului
[i de la Selca [i tot p\mântul Vasanului
pân\ la hotarele Ghedsurei [i ale Mahatei
[i jum\tate de Galaad pân\ la hotarele lui
Sion împ\ratul Esevonului.
6. Moisi sluga Domnului, [i fiii lui Israil
i-au omorât pe ei, [i l-a dat Moisi sluga
281
Domnului mo[tenire lui Ruvin [i lui Gad
[i la jum\tate din neamul lui Manasi.
7. {i ace[tia sunt împ\ra]ii Amoreilor, pe
care i-au ucis Isus [i fiii lui Israil dincoace
de Iordan la Marea Valagad în câmpul
Livanului [i pân\ la Muntele Alog, care se
suie spre Seir, [i a dat Isus pe acela
semin]iilor lui Israil mo[tenire dup\ sor]ii
lor.
8. În munte [i în câmp [i în Arava [i în
Asidot [i în pustie [i în Naghev, pe Heteu
[i pe Amoreu [i pe Hananeu [i pe Ferezeu
[i pe Eveu [i pe Ievuseu.
9. Pe împ\ratul Ierihonului [i pe
împ\ratul Gheii, care este aproape de
Vetil.
10. Pe împ\ratul Ierusalimului [i pe
împ\ratul Hevronului.
11. Pe împ\ratul Ierimutului, pe împ\ratul
Lahisului.
12. Pe împ\ratul Eglonului, pe împ\ratul
Gazerului.
13. Pe împ\ratul Davirului, pe împ\ratul
Gaderului.
14. Pe împ\ratul Ermatului, pe împ\ratul
Aredului.
15. Pe împ\ratul Levnei, pe împ\ratul
Odolamului.
16. Pe împ\ratul Machidei, pe împ\ratul
Vetilului, pe împ\ratul Tafodului.
17. Pe împ\ratul Eferului, pe împ\ratul
Afecului, pe împ\ratul Lezaronului.
18. Pe împ\ratul Madonului, pe împ\ratul
Azorului.
19. Pe împ\ratul Zamvronului, pe
împ\ratul Ahazafului.
20. Pe împ\ratul Atanahului, pe împ\ratul
Maghedonului.
21. Pe împ\ratul Chidesului.
22. Pe împ\ratul Iecomului lui Hermel.
23. Pe împ\ratul Ador al lui Nafatedor, pe
 CARTEA LUI ISUS NAVI
împ\ratul Goim al Ghelghelei.
24. Pe împ\ratul Tersei, to]i împ\ra]ii
ace[tia treizeci [i unul.
CAP. 13.
Împ\r]irea p\mântului.
{i Isus fiind b\trân [i îndelungat în zile, au
zis Domnul c\tre el> tu ai îmb\trânit, ai
îndelungat în zile, [i p\mânt r\mâne foarte
mult, care s\ se împ\r]easc\ mo[tenire.
2. {i acesta este p\mântul, care r\mâne>
hotarele Filistenilor [i tot Ghedsurul [i
Hananeul.
3. De la cel nelocuit de c\tre fa]a
Eghipetului, pân\ la hotarele Acaronului
de-a stânga Hananeilor, se socotesc cele
cinci domnii a Filistenilor> a Gazeului, a
Azotului, a Ascalonitului, a Ghetteului [i a
Caronitului.
4. {i Eveului> de la Teman tot p\mântul
Hanaan în preajma Gazei, [i Sidonenii
pân\ la Afec, pân\ la hotarele Amoreilor.
5. {i tot p\mântul Galiatului
Filistimului, [i tot Livanul de la r\s\ritul
soarelui de la Galgala sub Muntele
Ermonului, pân\ la intrarea Ematului.
6. To]i cei ce locuiesc în muntele acela
de la Livan pân\ la Maseret Memfomaim,
pe to]i Sidonenii eu îi voiu pierde
dinaintea fe]ei fiilor lui Israil, numai s\-l
împ\r]e[ti cu sor]i lui Israil, în ce chip am
poruncit ]ie.
7. {i acum împ\r]e[te p\mântul acesta
cu sor]i mo[tenire celor nou\ semin]ii, [i
jum\t\]ii semin]iei lui Manasi, de la
Iordan pân\ la Marea cea Mare dinspre
apusul soarelui, d\-l lor, Marea cea Mare
va fi hotar.
8. Iar celor dou\ semin]ii, [i jum\t\]ii din
semin]ia lui Manasi, celor ce sunt cu el, lui
282
Ruvin [i lui Gad le-a dat Moisi dincolo de
Iordan c\tre r\s\ritul soarelui a dat lor
Moisi sluga Domnului.
9. De la Aroir, care este pe ]\rmurile V\ii
Arnonului [i cetatea cea dintre vale, [i tot
[esul de la Medavan pân\ la Divon.
10. {i toate cet\]ile lui Sion împ\ratul
Amoreilor, care a împ\r\]it în Esevon
pân\ la hotarele fiilor lui Amon.
11. {i Galaadita [i hotarele Ghedsurului [i
ale Mahatului, [i tot Muntele Ermonului [i
toat\ Vasanita pân\ la Selha.
12. Toat\ împ\r\]ia lui Og în Vasanita,
care a împ\r\]it în Astarot [i în Edrain,
acesta a r\mas din uria[i, [i l-a b\tut pe el
Moisi [i l-a pierdut.
13. {i nu au pierdut fiii lui Israil pe
Ghedsuri [i pe Mahati [i pe Hananeu, [i a
locuit împ\ratul Ghedsurei [i Mahatei,
între fiii lui Israil pân\ în ziua de ast\zi.
14. Numai semin]iei lui Levi nu s-a dat
mo[tenire, Domnul Dumnezeul lui Israil
el este mo[tenirea lor, dup\ cum au zis lor
Domnul. {i aceasta este împ\r]irea, care o
a f\cut Moisi fiilor lui Israil în Aravotul lui
Moav dincolo de Iordan dinspre Ierihon.
15. {i l-a dat Moisi semin]iei fiilor lui
Ruvin dup\ familiile lor.
16. {i au fost hotarele lor de la Aroir, care
este de c\tre fa]a V\ii Arnonului, [i cetatea
cea din Valea Arnonului, [i tot [esul pân\
la Medava.
17. Esevonul [i toate cet\]ile cele din [es,
[i Devonul [i Vamodvaalul [i casele
Veelvot.
18. {i Essai [i Kadimotul [i Mefaatul.
19. {i Kariataimul [i Sevan [i Sarda [i
Siorul în Muntele Enac.
20. {i Vitfogor [i Asidot, Fasga [i
Vitsimot.
21. {i toate cet\]ile [esului [i toat\
 CARTEA LUI ISUS NAVI
împ\r\]ia lui Sion împ\ratul Amoreilor,
care a împ\r\]it în Esevon, pe care l-a
b\tut Moisi, [i împreun\ cu el [i pe
pov\]uitorii lui Madiam [i pe Evi [i pe
Rocon [i pe Sur [i pe Ur [i pe Revec
boierii lui Sion, pe cei ce locuiau
p\mântul.
22. {i pe Valaam vr\jitorul feciorul lui
Veor l-au ucis fiii lui Israil cu sabia la
înfrângere.
23. {i a fost hotarul fiilor lui Ruvin
Iordanul, aceasta este mo[tenirea fiilor lui
Ruvin, dup\ familiile lor, cet\]ile lor [i
satele lor.
24. {i a dat Moisi fiilor lui Gad mo[tenire
dup\ familiile lor.
25. {i a fost hotarul lor Iazirul, toate
cet\]ile lui Galaad [i jum\tate din
p\mântul fiilor lui Amon pân\ la Aroir,
care este de c\tre fa]a Ravatei.
26. {i de la Esevon pân\ la Aravot c\tre
Masifa [i Votanim [i Maan pân\ la
hotarele Davirului.
27. {i Enemec [i Vitaran [i Namram [i
Sochota [i Safon [i cealalt\ împ\r\]ie a lui
Sion împ\ratul Esevonului, [i Iordanul va
fi hotar la partea M\rii Heneret dincolo de
Iordan spre r\s\rit.
28. Aceasta este mo[tenirea fiilor lui Gad
dup\ familiile lor, cet\]ile [i satele lor.
29. {i a dat Moisi mo[tenire [i la jum\tate
din semin]ia lui Manasi, [i au fost a
jum\t\]ii semin]ei fiilor lui Manasi dup\
popoarele lor.
30. {i au fost hotarele lor de la Maanaim,
[i toat\ împ\r\]ia Vasanului, [i toat\
împ\r\]ia lui Og împ\ratul Vasanului, [i
toate satele Iair, care sunt în p\mântul
Vasanitidei [aizeci de cet\]i.
31. {i jum\tate Galaad [i Astarot [i
Edrain, cet\]ile împ\r\]iei lui Og în Vasan,
283
s-au dat fiilor lui Mahir fiul lui Manasi, [i
la jum\tate din fiii lui Mahir fiul lui
Manasi dup\ familiile lor.
32. Acestea sunt, care le-a dat Moisi în
Aravot Moav mo[tenire dincolo de Iordan
c\tre Ierihon dinspre r\s\rit.
33. Iar semin]iei lui Levi nu i-a dat Moisi
mo[tenire< Domnul Dumnezeul lui Israil,
el este mo[tenirea lor, în ce chip au gr\it
lor.
CAP. 14.
Mo[tenirea lui Halev.
Ace[tia sunt din fiii lui Israil, care au
mo[tenit în p\mântul lui Hanaan, c\rora
le-a împ\r]it mo[tenire Eleazar Preotul [i
Isus fiul lui Navi, [i c\peteniile p\rinte[ti
ale semin]iilor fiilor lui Israil.
2. Cu sor]i a împ\r]it mo[tenirea, cum au
poruncit Domnul prin mâna lui Isus, celor
nou\ semin]ii, [i la jum\tate de semin]ie.
3. Pentru c\ la dou\ semin]ii [i la
jum\tate din semin]ia lui Manasi a fost dat
Moisi mo[tenire dincolo de Iordan. Iar
Levi]ilor nu le-au dat mo[tenire între
dân[ii.
4. C\ fiii lui Iosif erau dou\ semin]ii>
Manasi [i Efraim, [i Levi]ilor nu s-au dat
parte în p\mânt, f\r\ numai cet\]i de
locuit [i locurile cele de primprejurul
cet\]ilor, pentru vitele [i dobitoacele lor.
5. În ce chip au poruncit Domnul lui
Moisi, a[a au f\cut fiii lui Israil, [i au
împ\r]it p\mântul.
6. {i au venit fiii lui Iuda la Isus în
Galgala [i a zis c\tre el Halev fiul lui
Iefoni Kenezeul> tu [tii cuvântul, care l-au
gr\it Domnul c\tre Moisi omul lui
Dumnezeu pentru mine [i pentru tine în
Kadis Varni.
 CARTEA LUI ISUS NAVI
7. C\ eram de patruzeci de ani, când m-a
trimis Moisi robul lui Dumnezeu din
Kadis Varni s\ iscodesc p\mântul acesta,
[i i-am r\spuns lui cuvânt dup\ gândul lui.
8. Fra]ii mei cei ce s-au suit împreun\ cu
mine au mutat inima poporului, iar eu am
ad\ugat a urma Domnului Dumnezeului
meu.
9. {i s-a jurat Moisi în ziua aceea,
zicând> p\mântul, pe care te-ai suit tu, va
fi mo[tenirea ta [i a fiilor t\i în veci,
pentru c\ ai ad\ugat a urma Domnului
Dumnezeului nostru.
10. {i acum iat\ m-au ]inut viu Domnul,
precum au zis, patruzeci [i cinci de ani
sunt acum de când au gr\it Domnul
cuvântul acesta c\tre Moisi, când umbla
Israil prin pustie, [i acum iat\ de optzeci [i
cinci de ani sunt eu ast\zi.
11. {i sunt înc\ tare, ca [i când m-a trimis
Moisi, a[a pot [i acum [i a intra [i a ie[i la
r\zboi.
12. {i acum cer de la tine muntele acesta,
dup\ cum au zis Domnul în ziua aceea, c\
tu ai auzit cuvântul acesta în ziua aceea, [i
acum sunt acolo Enachimi, cet\]i mari [i
tari< deci de va fi Domnul cu mine, voiu
pierde pe ei, precum au zis mie Domnul.
13. {i l-a binecuvântat pe el Isus, [i a dat
Hevronul mo[tenire lui Halev feciorul lui
Iefoni Kenezeul.
14. {i de atunci pân\ în ziua de ast\zi
Hevronul a fost mo[tenire lui Halev fiul
lui Iefoni Kenezeul, pentru c\ el a ascultat
porunca Domnului Dumnezeului lui
Israil.
15. Iar numele Hevronului mai înainte
era> cetatea lui Arvoc, Mitropolia celor din
Enachimi, [i p\mântul a încetat de r\zboi.
CAP. 15.
284
Hotarele [i cet\]ile semin]iei lui Iuda.
Iar mo[tenirea semin]iei lui Iuda dup\
popoarele lor a fost, de la hotarele
Idumeei [i de la Pustia Sin c\tre amiaz\zi,
pân\ la Kadis c\tre r\s\rit.
2. {i au fost hotarele lor de la amiaz\zi
pân\ la latura M\rii celei S\rate de la
piscul, ce vine spre amiaz\zi,
3. {i merge în preajma suirii Acravinilor,
[i iese afar\ la Sena, [i suie de la amiaz\zi
spre Kadis Varni, [i iese la Esron, [i se
suie în Addara, [i merge spre apusul
Kadis.
4. {i merge spre Selmona, [i iese pân\ la
Valea Eghipetului, [i se vor sfâr[i hotarele
lui la mare< acestea sunt hotarele lor de
c\tre amiaz\zi.
5. Iar hotarele de c\tre r\s\rit, toat\
Marea cea S\rat\ pân\ la partea
Iordanului. Iar hotarele lor de c\tre
miaz\noapte, de la piscul m\rii [i de la
partea Iordanului,
6. Se suie hotarele spre Vitagla, [i merg
spre miaz\noapte aproape de Vitarava, [i
se suie hotarele peste pietrele lui Veon
feciorul lui Ruvin.
7. {i se întind hotarele de la Davirah din
valea lui Ahor, [i se pogoar\ spre
miaz\noapte c\tre Galgala, care este în
preajma dealului Adamin, dinspre
r\s\ritul v\ii, [i iese hotarul spre apa
fântânii soarelui, [i se sfâr[esc la fântâna
lui Roghil.
8. {i se suie hotarele la Valea Enom spre
r\s\ritul lui Ievus de c\tre amiaz\zi,
acesta este Ierusalimul, [i se suie hotarele
pe vârful muntelui, celui din fa]a V\ii
Enomului c\tre mare, care este de latura
p\mântului Rafain c\tre miaz\noapte.
9. {i trece hotarul din vârful muntelui
 CARTEA LUI ISUS NAVI
c\tre izvorul apei Nao, [i trece prin satele
Muntelui Efronului, [i se va abate hotarul
la Vaal, aceasta este Cetatea Iarim.
10. {i de la Vaal va trece hotarul la mare [i
la Muntele Seir, [i va trece spre r\s\rit
Cetatea Iarim de c\tre miaz\noapte,
aceasta este Hasalon, [i se va pogorî la
Cetatea Soarelui, [i va trece spre amiaz\zi.
11. {i va trece hotarul spre r\s\ritul
Acaronului de c\tre miaz\noapte, [i vor
trece hotarele la Socharon, [i vor trece
muntele p\mântului Vaal spre amiaz\zi, [i
va trece la Levna, [i vor ie[i hotarele la
mare.
12. {i hotarele lor de c\tre apus vor fi
Marea cea Mare< acestea sunt hotarele
fiilor lui Iuda împrejur dup\ familiile lor.
13. {i lui Halev feciorul lui Iefoni i-a dat
parte în mijlocul fiilor lui Iuda dup\ cum
au poruncit Dumnezeu, [i i-a dat Isus lui
Cetatea Arvoc Mitropolia lui Enac,
aceasta este Hevronul.
14. {i a pierdut de acolo Halev feciorul lui
Iefoni pe cei trei feciori ai lui Enac> pe
Sesei [i pe Tolman [i pe Ahiman.
15. {i de acolo s-a suit Halev la cei ce
locuiau în Davir, iar Muntele Davirului
mai înainte era Cetatea c\rturarilor.
16. {i a zis Halev> cine va bate [i va lua
Cetatea c\rturarilor [i o va st\pâni, voiu da
lui femeie pe Asha fata mea.
17. {i o a luat Gotoniil feciorul lui Kenez
fratele cel mai tân\r al lui Halev, [i i-a dat
lui femeie pe Asha fata sa.
18. {i a fost când a purces ea, [i s-a sf\tuit
cu dânsul, zicând> cere-voiu de la tat\l
meu ]arin\, [i a strigat de pe asin, [i a zis
c\tre ea Halev> ce î]i este ]ie?
19. Ea i-a r\spuns lui, d\-mi mie
binecuvântare, c\ p\mânt sec mi-ai dat
mie, d\ mie [i izvoarele apelor, [i i-a dat ei
285
izvoarele cele de sus [i izvoarele cele de
jos.
20. Aceasta este mo[tenirea semin]iei
fiilor lui Iuda dup\ popoarele lor.
21. {i au fost cet\]ile lor, cet\]ile
semin]iei fiilor lui Iuda din marginile
Edomului spre pustie> Caveseil, Eder,
Iagur.
22. China, Dimona, Adada.
23. Chedes, Asor, Iedna.
24. Zif, Telem [i Valod.
25. Asor cel nou [i Cet\]ile Esron, aceasta
este Asor.
26. Amam, Sama [i Molada, Asarsuar.
27. Asergada, Asemon [i Vitveled.
28. Virsavee [i Veziotia, cu satele lor [i
s\la[ele lor.
29. Vala, Evem, Asem.
30. Eldolad, Seil, Erma.
31. Sechelac, Mediemena, Sasana.
32. Lavaot, Selim, Ein [i Remon toate
cet\]ile dou\zeci [i nou\ cu satele lor.
33. Iar în câmpie> Asdaol, Saraa, Asna.
34. Zano, Gonim, Tafua, Inaim.
35. Ierimut, Odolam, Soho, Azica.
36. Sevarim, Aghedaim [i Gadira, cu
s\la[ele lor paisprezece cet\]i [i satele lor.
37. Sena, Adasan, Magdalgad.
38. Dalan, Masfa, Iehdail.
39. Lachis, Vasecat, Aglon.
40. Havvo, Lamas, Cadalis.
41. Gadirod, Vitagon, Noman [i Machida,
[aisprezece cet\]i, cu satele lor.
42. Levna, Ader, Asan.
43. Efta, Asanna, Nesiv.
44. Cheilam, Acziv [i Marisa, nou\ cet\]i,
cu satele lor.
45. Acaron cu satele ei, [i s\la[ele ei.
46. De la Acaron [i în Marea Iemnad, [i
toate câte sunt aproape de Esdot, [i satele
lor.
 CARTEA LUI ISUS NAVI
47. Esdot [i satele ei, [i s\la[ele ei, Gaza
[i satele ei [i s\la[ele ei, pân\ la pârâul
Eghipetului [i Marea cea Mare este
hotarul ei.
48. {i la munte> Samir, Ieter, Soha,
49. Rena [i Cetatea c\rturarilor, aceasta
este Davir.
50. Anav, Estemo, Anim.
51. Gosom, Hilu [i Ghilo, unsprezece
cet\]i, cu satele lor.
52. Erem, Ruma, Esan.
53. Ianum, Vitfus, Afaca.
54. Amata, Cetatea Arvoc, aceasta este
Hevron [i Sior, nou\ cet\]i cu s\la[ele lor.
55. Maon, Hermel, Ziv, Etan.
56. Esreil, Egdaam, Zanua.
57. Echen, Gavva [i Tamna, zece cet\]i, [i
satele lor.
58. Alue, Vitsur, Ghedor>
59. Maarot, Vitanam [i Eltecheen, [ase
cet\]i [i satele lor.
60. Tecoe, Efrata, aceasta este Vitleem,
Fagor, Etan, Culon, Tatam, Tovis, Carem,
Galem, Tetir, [i Manoho, unsprezece
cet\]i, [i satele lor.
61. Kariatvaal, aceasta este Kariatiarim, [i
Cetatea Aremva, dou\ cet\]i, [i s\la[ele
lor.
62. În Pustiul Vitarava> Madiim, Zaha.
63. Nevdan, Cet\]ile S\rii [i Engadi, cet\]i
[ase, [i satele lor.
64. Iar Ievuseul locuia în Ierusalim, [i fiii
lui Iuda nu au putut s\-i piarz\ pe ei, [i a
locuit Ievuseul în Ierusalim cu fiii lui Iuda
pân\ în ziua aceasta.
CAP. 16.
Cet\]ile fiilor lui Efraim.
Iar hotarele fiilor lui Iosif de la Iordan în
preajma Ierihonului de c\tre r\s\rit> pustia
286
care se suie de la Ierihon spre Muntele
Vetil.
2. {i iese din Vetil în Luza, [i trece peste
hotarele Ahataratului.
3. {i se pogoar\ spre apus la hotarele
Efleti, pân\ la hotarele Vitoronului de jos,
[i pân\ la Gaazer, [i se sfâr[esc la mare.
4. {i au mo[tenit fiii lui Iosif Efraim [i
Manasi.
5. {i au fost hotarele fiilor lui Efraim
dup\ popoarele lor, [i au fost hotarele
mo[tenirii lor, de la r\s\rit Atarot, Adar,
pân\ la Vitoronul cel de sus [i Gazara.
6. {i trec hotarele spre apus în Mahdot
de la miaz\noapte, [i trec spre r\s\rit în
Tinatasilo, [i trec de la r\s\rit în Ianoha.
7. Apoi se pogoar\ de la Ianoha în Atarot
[i Narata, cu satele lor, [i trece spre
Ierihon, [i iese la Iordan.
8. {i de la Tafu, merg hotarele spre apus
la pârâul Cana, [i iese la mare. Aceasta
este mo[tenirea neamului lui Efraim dup\
popoarele lor.
9. {i cet\]ile cele osebite fiilor lui Efraim
între mo[tenirea fiilor lui Manasi, toate
cet\]ile, [i satele lor.
10. {i nu a pierdut Efraim pe Hananeul,
care locuia în Gazer, [i a locuit Hananeul
între Efraim pân\ în ziua aceasta, [i a fost
supus, pân\ când s-a suit Faraon împ\ratul
Eghipetului, [i a luat cetatea, [i o a ars cu
foc, [i pe Hananei, [i pe Ferezei, [i pe cei
ce locuiau în Gazer i-au t\iat, [i o a dat pe
ea Faraon zestre fetei sale.
CAP. 17.
Mo[tenirea jum\t\]ii semin]ei lui
Manasi.
{i au fost hotarele semin]ei fiilor lui
Manasi, acesta este cel întâi n\scut al lui
 CARTEA LUI ISUS NAVI
Iosif, lui Mahir celui întâi n\scut al lui
Manasi tat\l lui Galaad, care a fost b\rbat
r\zboinic, [i a avut mo[tenire în Galaad [i
în Vasan.
2. {i au fost celorlal]i ai lui Manasi dup\
popoarele lor fiilor lui Aviezer [i fiilor lui
Heleg [i fiilor lui Esriil [i fiilor lui Sihem
[i fiilor lui Ofer [i fiilor lui Semidai,
ace[tia sunt fiii lui Manasi fiul lui Iosif
b\rba]i dup\ popoarele lor.
3. Iar Salpad feciorul lui Ofer, fiul lui
Galaad, fiul lui Mahir, fiul lui Manasi, nu
avea feciori, ci numai fete< [i acestea sunt
numele fetelor lui Salpad> Mala, Nua,
Egla, Melha [i Tersa.
4. {i au venit înaintea lui Eleazar
Preotul, [i înaintea lui Isus fiul lui Navi [i
înaintea boierilor, zicând> Dumnezeu au
poruncit prin mâna lui Moisi, s\ ni se dea
nou\ mo[tenire între fra]ii no[tri. {i li s-au
dat lor mo[tenire dup\ porunca Domnului
între fra]ii tat\lui lor.
5. {i a c\zut funia lor de la Anasa, [i
câmpul Lavec din p\mântul Galaadului [i
al Vasanului, care este dincolo de Iordan.
6. C\ fetele feciorilor lui Manasi au
mo[tenit mo[ie între fra]ii s\i< iar
p\mântul Galaadului s-a f\cut mo[ie
celorlal]i fii ai lui Manasi.
7. {i au fost hotarele fiilor lui Manasi de
la Asir Matot Dilanat, care este înaintea
fe]ei fiilor lui Sihem, [i merg spre hotarele
lui Iamin [i Iasiv, la fântâna lui Taftot.
8. C\ lui Manasi s-a fost venit p\mântul
Tapfu, care este la hotarele lui Manasi a
fiilor lui Efraim.
9. {i s-au pogorât hotarele la Valea Canei
c\tre amiaz\zi spre valea lui Air,
Terevintul lui Efraim între cet\]ile lui
Manasi [i hotarele lui Manasi spre
miaz\noapte la pârâu, [i marginea lui,
287
marea.
10. A[a, ca mo[tenirea lui Efraim s\ fie de
c\tre amiaz\zi, [i c\tre miaz\noapte lui
Manasi, [i amândou\ s\ le hot\rasc\
marea, [i de c\tre miaz\noapte s\ se
împreune cu Asir, [i de c\tre r\s\rit cu
Isahar.
11. {i va fi Manasi între Isahar [i între
Asir Vitsan [i satele ei, [i Iavlaam [i satele
ei, [i cei ce locuiesc în Dor [i satele ei, [i
cei ce locuiesc în Tanac [i satele ei, [i cei
ce locuiesc în Maghedo [i satele ei, [i a
treia parte din Nofet [i satele ei.
12. {i nu au putut fiii lui Manasi s\ strice
cet\]ile acestea, [i a început Hananeul a
locui în p\mântul acesta.
13. {i a fost dup\ ce s-au înt\rit fiii lui
Israil, au supus pe Hananei, iar nu i-au
omorât pe ei.
14. {i s-au plâns fiii lui Iosif c\tre Isus,
zicând> pentru ce ne-ai dat nou\ o mo[ie [i
o parte, de vreme ce eu sunt popor mult, [i
Dumnezeu m-au binecuvântat.
15. {i le-a zis lor Isus> de e[ti tu popor
mult, suie-te la p\duri, [i ;]i cur\]e[te ]ie
acolo loc, [i în p\mântul Ferezeului [i
într-al lui Rafain, de ;]i este ]ie strâmt
muntele lui Efraim.
16. {i au zis fiii lui Iosif> nu ne place nou\
muntele lui Efraim, c\, c\l\rime aleas\ [i
fier are Hananeul, care locuie[te în
p\mântul Vitsan [i în satele ei, [i în Valea
Iezreel.
17. {i a zis Isus fiilor lui Iosif, lui Efraim
[i lui Manasi, gr\ind> de e[ti tu popor mult
[i ai mare t\rie, nu vei avea o mo[ie.
18. C\ p\durea va fi a ta, c\ p\dure este, [i
o vei cur\]i, [i vor fi ale tale ie[irile ei, c\
vei pierde pe Hananeu, m\car de are el
c\l\rime aleas\ [i tare este, c\ tu ;l vei
birui pe el.
 CARTEA LUI ISUS NAVI
CAP. 18.
Cet\]ile semin]iei lui Veniamin.
{i s-a strâns toat\ adunarea fiilor lui Israil
în Silom, [i a întins acolo cortul m\rturiei,
[i a fost p\mântul supus lor.
2. {i au mai r\mas din fiii lui Israil [apte
semin]ii, care nu au fost luat mo[tenire.
3. {i a zis Isus fiilor lui Israil> pân\ când
v\ ve]i lenevi [i nu intra]i s\ mo[teni]i
p\mântul, care l-au dat vou\ Domnul
Dumnezeul p\rin]ilor vo[tri.
4. Alege]i din fiecare semin]ie dintre voi
trei b\rba]i, ca s\-i trimit pe ei, [i
sculându-se, s\ str\bat\ p\mântul [i s\-l
scrie pe el înaintea mea, ca s\-l pot
împ\r]i.
5. {i au venit la dânsul, [i le-au împ\r]it
lor [apte p\r]i, Iuda s\ fie lor hotar de c\tre
amiaz\zi, [i fiii lui Iosif s\ le fie lor hotar
de c\tre miaz\noapte.
6. Deci voi împ\r]i]i p\mântul în [apte
p\r]i, [i veni]i aici la mine, ca s\ v\ scot
vou\ sor]i înaintea Domnului
Dumnezeului nostru.
7. C\ fiii lui Levi nu au parte între voi, c\
preo]ia Domnului este partea lor, [i Gad [i
Ruvin [i jum\tate din semin]ia lui Manasi
au luat mo[tenirea sa dincolo de Iordan
spre r\s\rit, care le-a dat lor Moisi robul
Domnului.
8. {i sculându-se b\rba]ii aceia, s-au dus,
[i a poruncit Isus b\rba]ilor celor ce se
duceau s\ str\bat\ p\mântul, zicând>
merge]i [i cerceta]i p\mântul, [i-l
str\bate]i [i veni]i la mine, ca aici în Silom
înaintea Domnului s\ v\ scot vou\ sor]i.
9. {i s-au dus b\rba]ii ace[tia, [i au
umblat p\mântul, [i l-au v\zut, [i scriind
într-o carte cet\]ile lui, l-au împ\r]it în
288
[apte p\r]i, [i au venit la Isus la tab\r\ în
Silom.
10. {i a aruncat Isus sor]i în Silom
înaintea Domnului, [i a împ\r]it acolo Isus
p\mântul fiilor lui Israil dup\ m\surile lor.
11. {i a ie[it întâi soarta semin]ei fiilor lui
Veniamin dup\ popoarele lor< [i au ie[it
hotarele mo[iilor lor între fiii lui Iuda [i
între fiii lui Iosif.
12. {i au fost hotarele lor de c\tre
miaz\noapte de la Iordan, [i se suie din
dosul Ierihonului spre miaz\noapte, [i
suie prin munte c\tre apus, [i iese la Pustia
Veton.
13. {i de acolo trec hotarele la Luza din
dosul Luzei spre r\s\rit, acesta este Vetil,
[i pogoar\ hotarele de la Atarot Edar la
muntele cel de c\tre amiaz\zi de Vitoronul
cel de jos.
14. {i trec hotarele, [i înconjur\ în partea
cea dinspre apus de la amiaz\zi de la
muntele cel de c\tre fa]a Vitoronului de la
amiaz\zi, [i iese la Kariatvaal, acesta este
Kariatiarim cetatea fiilor lui Iuda< aceasta
este partea de c\tre mare.
15. Iar partea cea dinspre amiaz\zi de
c\tre partea Kariatvaal, [i trece hotarul
Gazin spre apus la fântâna apei, Nafto.
16. {i pogoar\ hotarele pe partea
muntelui, acesta este dinspre partea
crângului fiului lui Enom, care este din
partea Emec Rafain de c\tre miaz\noapte,
[i se pogoar\ la Gheena dinapoia Ievuseei
dinspre amiaz\zi [i se pogoar\ la fântâna
Roghil.
17. {i trecând c\tre miaz\noapte ajunge la
izvorul Sames, [i trece la Galilot, care este
în preajma sui[ului Edomin, [i pogoar\ la
piatra Vaan a fiilor lui Ruvin.
18. {i trece pe dinapoia Vitaravei de c\tre
miaz\noapte, [i se pogoar\ la hotarele
 CARTEA LUI ISUS NAVI
Aravei.
19. {i se pogoar\ spre hotarele dinapoia
Vitagla de c\tre miaz\noapte [i trec
hotarele la piscul M\rii S\rilor dinspre
miaz\noapte spre partea Iordanului de la
amiaz\zi< acestea sunt hotarele de c\tre
amiaz\zi.
20. {i de c\tre partea r\s\ritului va fi hotar
Iordanul. Aceasta este mo[tenirea fiilor lui
Veniamin, hotarele ei împrejur dup\
popoarele lor.
21. {i au fost cet\]ile fiilor lui Veniamin
dup\ popoarele lor, Ierihonul, Vitagla,
Amecasisul.
22. Vitavara, Samrim, Vetil.
23. Avim, Ofra, Afrata.
24. Cafaramon, Afni [i Gavaa,
dou\sprezece cet\]i [i satele lor.
25. Gavaonul, Rama, Verota.
26. Masfa, Chefira.
27. Rechean, Ierfil, Derala.
28. Selalaf [i Evus, acesta este Ierusalimul
[i Gavaotul [i cetatea lui Iarim,
treisprezece cet\]i [i satele lor. Aceasta
este mo[tenirea fiilor lui Veniamin dup\
popoarele lor.
CAP. 19.
Mo[tenirea celorlalte [ase semin]ii [i a
lui Isus Navi.
{i a ie[it al doilea sor] lui Simeon,
semin]iei fiilor lui Simeon, dup\
popoarele lor, [i au fost mo[tenirea lor în
mijlocul mo[tenirii fiilor lui Iuda.
2. {i a fost mo[tenirea lor> Virsavia,
Save, Molada.
3. Asersual, Vola, Iason.
4. Eltula, Vatul, Erma.
5. Siclagul, Vitamarhavot, Asersusim.
6. {i Vitlevaot [i ]arinile lor, treisprezece
289
cet\]i [i satele lor.
7. Ain, Remmon, Eder [i Asan, patru
cet\]i [i satele lor.
8. {i toate satele cele de primprejurul
cet\]ilor acestora pân\ la Valad Viradmot
mergând spre amiaz\zi< aceasta este
mo[tenirea semin]iei fiilor lui Simeon
dup\ popoarele lor.
9. Din mo[ia lui Iuda mo[tenirea fiilor
lui Simeon, pentru c\ partea fiilor lui Iuda
a fost mai mare decât a lor, pentru aceea
au luat fiii lui Simeon mo[tenire în mo[ia
lor.
10. {i a ie[it al treilea sor] lui Zavulon
dup\ popoarele lor, [i sunt hotarele
mo[tenirii lor pân\ la Sarid.
11. {i s-au suit hotarele la mare [i la
Marala, [i se împreun\ la Vitarava în valea
cea de c\tre fa]a Iecnam.
12. {i se întoarce de la Sarid din preajma
de la r\s\ritul Sames la hotarele
Haselatdavor, [i trece la Davrat, [i se suie
la Iafia.
13. {i de acolo trec spre r\s\rit la
Ghedaefer [i la Sin, [i trec la Remona [i la
Amataranua.
14. {i înconjur\ hotarele c\tre
miaz\noapte la Anoto, [i iese la Ghetail.
15. Cottal, Naalol, Semron, Iedala [i
Vitleem, cet\]i dou\sprezece [i satele lor.
16. Aceasta este mo[tenirea semin]iei
fiilor lui Zavulon dup\ popoarele lor,
cet\]ile [i satele lor.
17. {i lui Isahar a ie[it al patrulea sor]
fiilor lui Isahar, dup\ rudenia lor.
18. {i au fost hotarele lor> Iezreel,
Ahasalot, Sunim.
19. Afarem, Sion, Aneret.
20. Roovot, Chezion, Aevis.
21. Ramaod, Enganim, Anada [i Vitfazis.
22. {i se împreun\ hotarele la Tavor [i la
 CARTEA LUI ISUS NAVI
Sasima [i Vitsames, [i sfâr[itul hotarelor
lor este Iordanul, cet\]i [aisprezece [i
satele lor.
23. Aceasta este mo[tenirea semin]iei
fiilor lui Isahar dup\ popoarele lor, cet\]ile
[i satele lor.
24. {i a ie[it al cincilea sor] neamului
fiilor lui Asir dup\ semin]iile lor.
25. {i au fost hotarele lor> Elcat, Ali,
Veden, Ahasaf.
26. Elmeleh, Amaad [i Masal< iar de c\tre
apus se împreun\ cu Karmilul, cu Siorul [i
cu Lavanatul.
27. {i se întoarce de la r\s\ritul soarelui
c\tre Vitagon, [i se împreun\ cu Zavulon,
cu Ghe [i Etail dinspre miaz\noapte, cu
Vitemec [i Nail, [i merge la Havol de-a
stânga.
28. Ahran, Roov, Amon [i Kana pân\ la
Sidonul cel mare.
29. {i se întorc hotarele la Rama< [i pân\
în Tir cetate înt\rit\, [i se întorc hotarele la
Osa, [i ies la mare, [i se sfâr[esc în
Ahaziv.
30. Ama, Afec [i Raov cet\]i dou\zeci [i
dou\ [i satele lor.
31. Aceasta este mo[tenirea semin]ei
fiilor lui Asir dup\ popoarele lor, cet\]ile
[i satele lor.
32. {i lui Neftalim a ie[it al [aselea sor],
fiilor lui Neftalim dup\ popoarele lor.
33. {i au fost hotarele lor> Meelef, Olam,
Seenanim, Ademi, Anechev [i Iafneil pân\
la Lac, [i ies la Iordan.
34. {i se întorc hotarele dinspre apus în
Aznot Tavor, [i trec de acolo la Icoc, [i se
împreun\ cu Zavulon de c\tre r\s\rit, [i cu
Asir se împreun\ de c\tre mare, [i cu Iuda
la Iordan de c\tre r\s\ritul soarelui.
35. {i cet\]ile cele zidite ale Tirienilor,
Tirul, Amat, Racat [i Keneret.
290
36. Adami, Rama [i Asor.
37. Cadesul, Adrai [i izvoarele Asorului.
38. Ieran, Magdaliil, Oran, Vitanad [i
Vitsames, nou\sprezece cet\]i [i satele lor.
39. Aceasta este mo[tenirea semin]ei
fiilor lui Neftalim dup\ rudenia, cet\]ile [i
satele lor.
40. {i lui Dan a ie[it al [aptelea sor].
41. {i au fost hotarele mo[tenirii lor>
Saraa, Esdaol, Cetatea Samis.
42. Salaavil, Elan, Edla.
43. Elon, Tamna, Acaron.
44. Eltecu, Gavaton, Valat.
45. Ud, Vanivarac, Ghetremon.
46. {i de la Marea Ieracon [i Iericon hotar
aproape de Iopia.
47. {i au mers fiii lui Dan, [i au b\tut pe
Lesen, [i l-au luat [i l-au t\iat cu ascu]itul
sabiei, [i l-au mo[tenit, [i au locuit într-
însul, [i au chemat numele lui Lesen Dan,
dup\ numele lui Dan tat\l lor.
48. Aceasta este mo[tenirea semin]ei
fiilor lui Dan dup\ popoarele, cet\]ile [i
satele lor.
49. {i au sfâr[it a împ\r]i cu sor]i
p\mântul dup\ hotarele lor, [i fiii lui Israil
au dat mo[ie lui Isus fiul lui Navi între
dân[ii.
50. Precum au poruncit Domnul, [i i-au
dat lui Cetatea Tamnadazara, care o a
cerut în Muntele Efraim, [i a zidit cetate,
[i a locuit într-însa.
51. Acestea sunt împ\r]irile, care cu sor]i
le-au împ\r]it Eleazar Preotul [i Isus fiul
lui Navi [i c\peteniile p\rinte[ti între
semin]iile lui Israil dup\ sor]i, în Silom,
înaintea Domnului, la u[ile cortului
m\rturiei, [i s-au dus s\ locuiasc\
p\mântul.
CAP. 20.
 CARTEA LUI ISUS NAVI
Cet\]ile de sc\pare.
{i au gr\it Domnul lui Isus, zicând>
2. Vorbe[te fiilor lui Israil [i le spune lor>
da]i cet\]ile cele pentru cei ce fug ca s\
scape, de care am zis c\tre voi prin Moisi.
3. Ca s\ fie sc\pare ucig\torului celui ce
ar ridica via]\ f\r\ de voia lui, neavând
înainte nici un gând, [i vor fi cet\]ile
voastre sc\pare ca s\ nu se omoare
uciga[ul de rudenia celui mort, pân\ ce nu
va veni înaintea adun\rii la judecat\.
4. Acesta dup\ ce va fugi la o cetate
dintr-acestea, va sta la poarta cet\]ii, [i va
spune înaintea b\trânilor cet\]ii aceleia
cuvintele sale, [i-l va primi adunarea la
sine, [i va da lui loc, [i va locui cu dân[ii.
5. {i când va alerga dup\ el rudenia celui
omorât, nu vor da în mâinile lui pe cel ce
a omorât, pentru c\ ne[tiind a lovit pe
aproapele s\u [i nu pentru c\ l-ar fi fost
urât pe el mai înainte.
6. {i va locui în cetatea aceea, pân\ când
va sta înaintea adun\rii la judecat\, [i pân\
ce va muri preotul cel mare, care va fi în
zilele acelea< atunci se va întoarce
ucig\torul, [i va merge în cetatea sa [i la
casa sa, de unde a fost fugit.
7. {i a osebit Kadisul în Galileea în
muntele lui Neftalim, [i Sihemul în
Muntele Efraim, Cetatea Arvoc, acesta
este Hevron în muntele lui Iuda.
8. {i dincolo de Iordan în preajma
Ierihonului c\tre r\s\rit a dat Vosorul în
câmpia pustiei de la semin]ia lui Ruvin, [i
Arimotul în Galaad din semin]ia lui Gad,
[i Golanul în Vasan din semin]ia lui
Manasi.
9. Acestea sunt cet\]ile cele numite
tuturor fiilor lui Israil, [i nemernicului
celui ce [ade întru ei, ca s\ fug\ acolo cel
291
ce a ridicat via]\ f\r\ de voie, ca s\ nu
moar\ de mâna celui ce este rudenie cu cel
omorât, pân\ ce va sta înaintea adun\rii la
judecat\.
CAP. 21.
Cet\]ile Levi]ilor.
{i au venit c\peteniile p\rinte[ti ale fiilor
lui Levi la Eleazar Preotul [i la Isus fiul lui
Navi [i la c\peteniile p\rinte[ti din
semin]iile fiilor lui Israil.
2. {i au zis c\tre ei în Silom în p\mântul
Hanaan, gr\ind> Domnul au poruncit prin
Moisi s\ ni se dea nou\ cet\]i în care s\
locuim noi, [i loc primprejurul lor pentru
hrana vitelor noastre.
3. {i au dat fiii lui Israil Levi]ilor din
mo[tenirea sa dup\ porunca Domnului
cet\]ile acestea [i împrejurimile lor.
4. {i a ie[it sor]ul poporului lui Kaat. {i
au fost date cu sor]i fiilor lui Aaron,
preo]ilor, Levi]ilor de la semin]ia lui Iuda
[i de la semin]ia lui Simeon [i de la
semin]ia lui Veniamin cet\]i treisprezece.
5. {i celorlal]i fii ai lui Kaat, au fost date
cu sor]i de la semin]ia lui Efraim [i de la
semin]ia lui Dan [i de la jum\tate din
semin]ia lui Manasi cet\]i zece.
6. {i fiilor lui Gherson s-au dat cu sor]i
de la semin]ia lui Isahar [i de la semin]ia
lui Asir [i de la semin]ia lui Neftalim, [i de
la jum\tate din semin]ia lui Manasi în
Vasan cet\]i treisprezece.
7. {i fiilor lui Merari dup\ popoarele lor,
s-au dat cu sor]i de la semin]ia lui Ruvin [i
de la semin]ia lui Gad [i de la semin]ia lui
Zavulon cet\]i dou\sprezece.
8. {i au dat cu sor]i fiii lui Israil Levi]ilor
cet\]ile acestea [i împrejurimile lor, în ce
chip au poruncit Domnul lui Moisi.
 CARTEA LUI ISUS NAVI
9. {i a dat semin]ia fiilor lui Iuda [i
semin]ia fiilor lui Simeon, [i de la
semin]ia fiilor lui Veniamin cet\]ile
acestea.
10. {i s-a hot\rât s\ fie ale fiilor lui Aaron
dup\ neamul lui Kaat al fiilor lui Levi, c\
acestea au ie[it întâi la sor]i.
11. {i le-au dat lor Kariatarvocul
Mitropolia Enachimilor, acesta este
Hevronul în muntele lui Iuda, cu
împrejurimile ei.
12. Iar ]arinile cet\]ii [i satele ei le-a dat
Isus fiilor lui Halev fiul lui Iefoni, mo[ie.
13. {i fiilor lui Aaron a dat cetatea cea de
sc\pare celui ce va ucide, Hevronul cu
împrejurimile lui, [i Lovna cu
împrejurimile ei.
14. {i Tretherul cu împrejurimile lui [i
Tema cu împrejurimile ei.
15. {i Istemo cu împrejurimile ei, [i Ilon
cu împrejurimile lui.
16. {i Davir cu împrejurimile ei, [i Ain cu
împrejurimile ei, [i Eta [i Vitsames cu
împrejurimile lui, nou\ cet\]i de la aceste
dou\ semin]ii.
17. Iar de la semin]ia lui Veniamin,
Gavaonul cu împrejurimile lui [i Gavet cu
împrejurimile lui.
18. {i Anatotul cu împrejurimile lui [i
Elmon cu împrejurimile ei, patru cet\]i.
19. Toate cet\]ile fiilor lui Aaron preo]ilor
cet\]i treisprezece, cu împrejurimile lor.
20. {i popoarelor fiilor lui Kaat Levi]ilor
celor r\ma[i de la fiii lui Kaat aceast\
mo[ie li s-au dat de la semin]ia lui Efraim.
21. {i le-au dat lor cetatea sc\p\rii celui
ce ucide, Sihemul cu împrejurimile lui [i
Gazera cu împrejurimile ei.
22. {i Kavzem cu împrejurimile ei [i
Vitoronul cu împrejurimile lui, patru
cet\]i.
292
23. {i de la semin]ia lui Dan Eldeca cu
împrejurimile ei [i Gaveton cu
împrejurimile ei.
24. {i Elonul cu împrejurimile lui [i
Gheteremnonul cu împrejurimile lui,
patru cet\]i.
25. {i de la jum\tate din semin]ia lui
Manasi Tanahu, cu împrejurimile lui [i
Vitsan cu împrejurimile ei, dou\ cet\]i.
26. Toate acestea zece cet\]i [i
împrejurimile lor popoarelor fiilor lui
Kaat, care a mai fost r\mas.
27. {i fiilor lui Gherson rudeniilor cu
Levi]ii de la jum\tate din semin]ia lui
Manasi cet\]ile cele osebite pentru
ucig\tori> Golan în Vasan cu
împrejurimile ei [i Vestera cu
împrejurimile ei, dou\ cet\]i.
28. {i de la semin]ia lui Isahar Chisonul,
cu împrejurimile lui [i Devera cu
împrejurimile ei.
29. {i Iermot cu împrejurimile ei [i
fântâna c\rturarilor, cu împrejurimile ei,
patru cet\]i.
30. {i de la semin]ia lui Asir Misala cu
împrejurimile lui, [i Avdon cu
împrejurimile lui.
31. {i Helcata cu împrejurimile ei, [i
Roov cu împrejurimile ei, patru cet\]i.
32. {i de la semin]ia lui Neftalim, cetatea
cea osebit\ pentru sc\parea ucig\torului,
Kadisul în Galileea cu împrejurimile lui [i
Amador cu împrejurimile ei, [i Kardan cu
împrejurimile lui, trei cet\]i.
33. Toate cet\]ile lui Gherson, dup\
popoarele lor, treisprezece cet\]i cu
împrejurimile lor.
34. {i poporului fiilor lui Merari Levi]ilor
celor r\ma[i de la semin]ia fiilor lui
Zavulon> Iecnam cu împrejurimile lui, [i
Karita cu împrejurimile lui.
 CARTEA LUI ISUS NAVI
35. {i Damna cu împrejurimile ei, [i
Naalol cu împrejurimile lui, patru cet\]i.
36. {i dincolo de Iordan dinspre Ierihon
de la semin]ia lui Ruvin a dat cetatea cea
de sc\pare ucig\torului> Vosorul, Misor cu
împrejurimile lor, [i Iazir cu împrejurimile
lui.
37. {i Kedzonul cu împrejurimile ei, [i
Masfa cu împrejurimile ei, cet\]i cinci.
38. {i de la semin]ia lui Gad> cetatea cea
de sc\pare ucig\torului, Ramotul în
Galaad cu împrejurimile lui, [i Maanaim
cu împrejurimile ei.
39. {i Esevonul cu împrejurimile lui, [i
Iazira cu împrejurimile ei, toate cet\]ile
patru.
40. Toate cet\]ile fiilor lui Merari dup\
popoarele lor celor r\ma[i din semin]ia lui
Levi, [i au fost hotarele lor cet\]i
dou\sprezece.
41. Toate cet\]ile Levi]ilor între
mo[tenirea fiilor lui Israil patruzeci [i opt
de cet\]i, cu împrejurimile lor< fiecare
cetate cu împrejurimile ei< a[a la toate
cet\]ile acestea.
42. {i a sfâr[it Isus a împ\r]i p\mântul în
hotarele lor, [i au dat fiii lui Israil parte lui
Isus.
43. Dup\ porunca Domnului i-au dat lui
cetatea, care o a cerut, Tamna-Saharul i-au
dat lui în muntele lui Efraim, [i a zidit Isus
cetatea, care o a cerut, [i a locuit într-însa.
44. {i a luat Isus cu]itele cele de piatr\, cu
care a t\iat împrejur pe fiii lui Israil, care
s-au n\scut pe cale în pustie, c\ nu s-au
fost t\iat împrejur în pustie, [i le-a pus în
Tamna-Sahar.
45. {i au dat Domnul lui Israil tot
p\mântul, care s-au jurat p\rin]ilor lor, c\
;l va da, [i l-a mo[tenit pe el, [i a locuit
într-însul.
293
46. {i odihn\ le-au dat lor Domnul
primprejur, precum s-au jurat p\rin]ilor
lor, nimeni nu a st\tut împotriv\ înaintea
lor dintre to]i vr\jma[ii lor, pe to]i
vr\jma[ii lor i-au dat Domnul în mâinile
lor.
47. Nu a r\mas neplinit nici un cuvânt din
toate cuvintele cele bune, care au gr\it
Domnul fiilor lui Israil, toate s-au plinit.
CAP. 22.
Întoarcerea semin]iei lui Ruvin, Gad [i
jum\tate din semin]ia lui Manasi peste
Iordan.
Atunci a chemat Isus pe fiii lui Ruvin [i pe
fiii lui Gad [i jum\tatea semin]iei lui
Manasi.
2. {i le-a zis> voi a]i auzit toate câte a
poruncit vou\ Moisi robul Domnului, [i
a]i ascultat cuvântul meu întru toate, câte
am poruncit vou\.
3. Nu a]i l\sat pe fra]ii vo[tri într-aceste
zile multe, pân\ în ziua de ast\zi a]i p\zit
porunca Domnului Dumnezeului vostru.
4. Iar acum au odihnit Domnul
Dumnezeul nostru pe fra]ii no[tri precum
au zis lor, acum dar întoarce]i-v\ [i
merge]i la casele voastre, [i în p\mântul
mo[tenirii voastre care vi l-a dat vou\
Moisi sluga Domnului dincolo de Iordan.
5. Ci p\zi]i foarte s\ face]i poruncile [i
legea, care v-a poruncit vou\ Moisi robul
Domnului s\ o face]i, s\ iubi]i pe Domnul
Dumnezeul vostru, [i s\ umbla]i întru
toate c\ile lui, s\ p\zi]i poruncile lui, [i s\
v\ lipi]i de el, [i s\ sluji]i lui din tot
cugetul vostru [i din toat\ inima voastr\.
6. {i i-a binecuvântat pe ei Isus [i i-a
slobozit, [i s-au dus la casele lor.
7. {i la jum\tate din semin]ia lui Manasi
 CARTEA LUI ISUS NAVI
a fost dat Moisi în Vasan< iar la cealalt\
jum\tate a dat Isus împreun\ cu fra]ii lor
dincoace de Iordan lâng\ mare, [i dup\
aceea i-a slobozit pe ei Isus la casele lor, [i
i-a binecuvântat pe ei.
8. {i cu avu]ii multe s-au dus la casele
lor [i dobitoace multe foarte [i argint [i
aur [i aram\ [i fier [i haine multe foarte,
au împ\r]it prada, care o au luat de la
vr\jma[i, împreun\ cu fra]ii lor.
9. {i s-au întors fiii lui Ruvin [i fiii lui
Gad [i jum\tatea cea din semin]ia lui
Manasi de la fiii lui Israil din Silom, care
este în p\mântul Hanaan, ca s\ mearg\ în
Galaad în p\mântul mo[tenirii lor, care l-
au fost dobândit din porunca Domnului
prin mâna lui Moisi.
10. {i au venit la Galilodul Iordanului,
care este în p\mântul lui Hanaan, [i au
zidit acolo fiii lui Ruvin [i fiii lui Gad [i
jum\tatea cea din semin]ia lui Manasi,
jertfelnic lâng\ Iordan, jertfelnic mare la
vedere.
11. {i auzind fiii lui Israil, au zis> iat\ fiii
lui Ruvin [i fiii lui Gad [i jum\tatea din
semin]ia lui Manasi au zidit jertfelnic la
hotarele p\mântului Hanaan la Galilodul
Iordanului dincolo de fiii lui Israil.
12. {i au auzit fiii lui Israil, [i s-au adunat
to]i fiii lui Israil în Silom, ca s\ se suie s\-
i bat\ pe ei.
13. {i au trimis fiii lui Israil la fiii lui
Ruvin [i la fiii lui Gad [i la fiii cei din
jum\tatea semin]iei lui Manasi în
p\mântul Galaadului pe Finees feciorul
lui Eleazar fiul lui Aaron Preotul.
14. {i zece boieri cu el, câte un boier din
casa p\rinteasc\ de fiecare semin]ie a lui
Israil, care erau boieri caselor p\rinte[ti,
mai mari peste miile lui Israil.
15. {i au mers la fiii lui Ruvin [i la fiii lui
294
Gad [i la acea jum\tate din semin]ia lui
Manasi în p\mântul Galaad, [i au gr\it
c\tre ei, zicând>
16. Acestea zice toat\ adunarea
Domnului> ce este p\catul acesta, care a]i
s\vâr[it înaintea Dumnezeului lui Israil, s\
v\ întoarce]i ast\zi de la Domnul
Dumnezeul lui Israil zidindu-v\ vou\
jertfelnic, ca s\ v\ abate]i ast\zi de la
Domnul?
17. Au doar mic este vou\ p\catul lui
Fogor, c\ nu ne-am cur\]it de el pân\ în
ziua aceasta, [i s-a f\cut b\taie întru
adunarea Domnului?
18. {i voi v\ abate]i ast\zi de la Domnul,
[i de v\ ve]i osebi ast\zi de c\tre Domnul,
mâine peste tot Israilul va fi mânia
Domnului.
19. {i acum de este mic vou\ p\mântul
mo[tenirii voastre, trece]i la p\mântul
mo[tenirii Domnului, unde este cortul
Domnului, [i mo[teni]i între noi, [i nu v\
osebi]i de Dumnezeu, [i de noi nu v\
osebi]i zidindu-v\ jertfelnic afar\ de
jertfelnicul Domnului Dumnezeului
nostru.
20. Au nu Ahar feciorul lui Zara a f\cut
p\cat luând din anatema, [i peste toat\
adunarea lui Israil a fost mânia? {i acesta
unul singur era, ci nu singur a murit în
p\catul s\u.
21. {i au r\spuns fiii lui Ruvin [i fiii lui
Gad [i jum\tate din semin]ia lui Manasi, [i
au gr\it celor mai mari peste miile lui
Israil, zicând>
22. Dumnezeu Dumnezeu Domn este, [i
Dumnezeu Dumnezeu Domnul însu[i [tie,
[i Israil însu[i va cunoa[te, de am f\cut noi
p\catul dezbin\rii înaintea Domnului, s\
nu ne mântuiasc\ pe noi în ziua aceasta.
23. {i de am zidit nou\ jertfelnic pentru ca
 CARTEA LUI ISUS NAVI
s\ ne osebim de c\tre Domnul Dumnezeul
nostru, sau pentru ca s\ aducem pe el
jertf\ de arderi de tot, sau pentru ca s\
facem pe el jertf\ de mântuire, Domnul
însu[i s\ cerce.
24. Ci pentru c\ ne-am temut de lucrul
acesta, am f\cut aceasta, zicând> ca nu
cumva mâine s\ gr\iasc\ fiii vo[tri fiilor
no[tri zicând> ce este vou\, [i Domnului
Dumnezeului lui Israil.
25. C\ hotar au pus Domnul între noi [i
între voi fiii lui Ruvin [i fiii lui Gad,
Iordanul< [i nu este vou\ parte cu Domnul,
[i vor înstr\ina fiii vo[tri pe fiii no[tri, ca
s\ nu se închine Domnului.
26. Pentru aceea am zis> s\ facem a[a, s\
zidim jertfelnicul acesta, nu pentru
aduceri, nici pentru jertfe.
27. Ci pentru ca s\ fie acesta m\rturie
între noi [i între voi, [i între fiii no[tri
dup\ noi, ca s\ s\vâr[easc\ slujb\
Domnului înaintea lui cu aducerile noastre
[i cu jertfele noastre [i cu jertfele cele de
mântuire ale noastre< [i nu vor zice fiii
vo[tri fiilor no[tri mâine, nu ave]i voi parte
cu Domnul.
28. {i am zis> de va fi vreodinioar\, [i vor
gr\i c\tre noi, sau c\tre semin]iile noastre
mâine, [i vor zice> vede]i asem\narea
jertfelnicului Domnului, care l-au f\cut
p\rin]ii no[tri, nu pentru aduceri, nici
pentru jertf\< ci pentru ca s\ fie m\rturie
între noi [i între voi [i între fiii no[tri.
29. S\ nu fie nou\, ca s\ ne abatem de
c\tre Domnul în ziua de ast\zi s\ ne
osebim de c\tre Domnul, ca s\ zidim nou\
jertfelnic pentru aducerile [i pentru
jertfele cele de pace [i pentru jertfele cele
de mântuire, afar\ de jertfelnicul
Domnului Dumnezeului nostru, care este
înaintea cortului lui.
295
30. {i dup\ ce a auzit Finees Preotul [i to]i
boierii adun\rii [i cei mai mari peste miile
lui Israil, care erau cu el, cuvintele, care
le-au gr\it fiii lui Ruvin [i fiii lui Gad [i
jum\tatea din semin]ia lui Manasi, le-au
pl\cut lor.
31. {i a zis Finees fiul lui Eleazar Preotul
c\tre fiii lui Ruvin [i c\tre fiii lui Gad [i
c\tre jum\tatea din semin]ia lui Manasi>
ast\zi am cunoscut, c\ cu noi este
Domnul, pentru c\ nu a]i s\vâr[it înaintea
Domnului p\catul acesta, [i a]i izb\vit pe
fiii lui Israil din mâna Domnului.
32. {i s-a întors Finees feciorul lui
Eleazar Preotul [i boierii neamurilor de la
fiii lui Ruvin [i de la fiii lui Gad [i de la
jum\tatea din semin]ia lui Manasi din
p\mântul Galaad, în p\mântul Hanaan la
fiii lui Israil, [i le-au spus lor cuvintele.
33. {i a pl\cut cuvântul acela fiilor lui
Israil, [i a gr\it c\tre fiii lui Israil [i a
binecuvântat pe Dumnezeul fiilor lui
Israil, [i au zis> s\ nu se mai suie la ei cu
r\zboi, ca s\ piarz\ p\mântul fiilor lui
Ruvin [i al fiilor lui Gad [i al jum\t\]ii din
semin]ia lui Manasi, [i au locuit într-însul.
34. {i a numit Isus jertfelnicul lui Ruvin [i
al lui Gad [i al jum\t\]ii semin]iei lui
Manasi, [i a zis> c\ m\rturie este între ei,
c\ Domnul este Dumnezeul lor.
CAP. 23.
Sf\tuire pentru paza legii Domnului.
Amenin]are cu nenorociri c\lc\torilor
ei.
{i a fost dup\ zile multe dup\ ce au
odihnit Domnul Dumnezeu pe Israil de
to]i vr\jma[ii lui de primprejur, [i Isus a
îmb\trânit îndelungat în zile.
2. A chemat Isus pe to]i fiii lui Israil [i pe
 CARTEA LUI ISUS NAVI
b\trânii lor [i pe boierii lor [i pe
judec\torii lor [i pe c\rturarii lor, [i a zis
c\tre ei> eu am îmb\trânit [i m-am
îndelungat în zile.
3. {i voi a]i v\zut toate câte au f\cut
Domnul Dumnezeul nostru tuturor
neamurilor acestora de c\tre fa]a noastr\,
c\ Domnul Dumnezeul vostru acesta s-au
b\tut pentru voi.
4. Vede]i cum am împ\r]it cu sor]i
neamurile cele r\mase, s\ fie mo[tenire
semin]iilor voastre< de la Iordan toate
neamurile le-am pierdut pân\ la Marea
cea Mare de c\tre apusul soarelui.
5. Iar Domnul Dumnezeul nostru va
pierde pe ei dinaintea fe]ei noastre, pân\
ce vor pieri, [i va trimite asupra lor hiarele
cele s\lbatice, pân\ ce va pierde pe ei [i pe
împ\ra]ii lor dinaintea fe]ei voastre, [i ve]i
mo[teni p\mântul lor, precum au gr\it
Domnul Dumnezeul nostru, vou\.
6. Drept aceea înt\ri]i-v\ foarte, ca s\
p\zi]i [i s\ face]i toate cele scrise în cartea
legii lui Moisi, ca s\ nu v\ abate]i de la
acelea la dreapta sau la stânga.
7. {i s\ nu umbla]i împreun\ cu
neamurile cele r\mase cu voi, [i numele
dumnezeilor lor s\ nu le chema]i între voi,
[i s\ nu v\ jura]i cu numele lor, s\ nu le
sluji]i, nici s\ v\ închina]i lor.
8. Ci numai de Domnul Dumnezeul
vostru s\ v\ lipi]i, precum a]i f\cut pân\ în
ziua aceasta.
9. {i au pierdut Domnul de la fa]a
voastr\ neamuri mari [i tari, [i nimeni nu
a putut sta împotriv\ înaintea voastr\ pân\
în ziua aceasta.
10. Unul dintre voi a gonit o mie, c\
Domnul Dumnezeul vostru el bate r\zboi
împreun\ cu voi precum au zis vou\.
11. {i s\ p\zi]i foarte cu sufletele voastre,
296
ca s\ iubi]i pe Domnul Dumnezeul vostru.
12. C\ de v\ ve]i abate [i v\ ve]i uni cu
neamurile cele ce au r\mas cu voi, [i v\
ve]i încuscri cu ei, [i v\ ve]i amesteca
împreun\ cu ei [i ei împreun\ cu voi,
13. Cu adev\rat s\ [ti]i, c\ Domnul
Dumnezeul vostru nu va ad\uga a pierde
de la fa]a voastr\ neamurile acestea, [i vor
fi vou\ spre la]uri [i spre sminteal\ [i spre
cuie în c\lcâiele voastre [i spre ]epu[e în
ochii vo[tri, pân\ ce ve]i pieri de pe acest
p\mânt bun, care l-au dat vou\ Domnul
Dumnezeul vostru.
14. Iar eu sfâr[esc ast\zi calea, ca [i to]i
cei de pe p\mânt, [i ve]i cunoa[te cu inima
voastr\ [i cu sufletul vostru, c\ nici un
cuvânt nu a fost de[ert din toate cuvintele
cele bune, care au zis Domnul Dumnezeul
nostru c\tre voi, toate au venit vou\, nici
unul nu a lipsit dintr-acelea.
15. {i va fi precum v-au venit vou\ toate
cuvintele cele bune, care le-au gr\it
Domnul Dumnezeul vostru de voi, a[a va
aduce Domnul Dumnezeu peste voi toate
cuvintele cele rele, pân\ ce va pierde pe
voi de pe acest p\mânt bun, care l-au dat
vou\ Domnul Dumnezeul vostru.
16. De ve]i c\lca voi leg\tura Domnului
Dumnezeului nostru, care au poruncit
nou\, [i mergând ve]i sluji dumnezeilor
str\ini [i v\ ve]i închina lor, se va mânia
Domnul pe voi, [i degrab\ v\ va muta din
p\mântul cel bun, care l-au dat vou\
Domnul.
CAP. 24.
Moartea lui Isus Navi.
{i a adunat Isus toate semin]iile lui Israil
în Sihem, [i a chemat pe b\trânii lor [i pe
boierii lor [i pe c\rturarii lor [i pe
 CARTEA LUI ISUS NAVI
judec\torii lor, [i au st\tut înaintea lui
Dumnezeu.
2. {i a zis Isus c\tre tot poporul> acestea
zice Domnul Dumnezeul lui Israil<
dincolo de râu au locuit p\rin]ii vo[tri la
început, Tara tat\l lui Avraam [i tat\l lui
Nahor, [i au slujit la dumnezei str\ini.
3. {i am luat pe Avraam tat\l vostru din
partea cea dincolo de râu, [i l-am pov\]uit
pe el prin tot p\mântul Hanaan, [i am
înmul]it s\mân]a lui, [i am dat lui pe Isaac.
4. {i lui Isaac pe Iacov [i pe Isav, [i lui
Isav am dat Muntele Seir mo[tenire lui< iar
Iacov [i fiii lui s-au pogorât în Eghipet [i
s-au f\cut acolo neam mare [i mult [i tare,
[i i-au nec\jit pe ei Eghiptenii.
5. {i am trimis pe Moisi [i pe Aaron, [i
am b\tut Eghipetul cu semnele, care am
f\cut întru ei,
6. {i dup\ aceasta am scos pe p\rin]ii
vo[tri din Eghipet, [i au intrat în Marea
Ro[ie, [i au gonit Eghiptenii dinapoia
p\rin]ilor no[tri cu care [i cu cai pân\ la
Marea Ro[ie.
7. {i am strigat c\tre Domnul, [i au dat
nor [i negur\ între noi [i între Eghipteni, [i
au adus peste ei marea, [i i-a acoperit pe
ei, [i au v\zut ochii vo[tri câte au f\cut
Domnul în p\mântul Eghipetului, [i a]i
fost în pustie zile multe.
8. {i v-am adus pe voi în p\mântul
Amoreilor celor ce locuiesc dincolo de
Iordan, [i au ie[it cu r\zboi înaintea
voastr\, [i i-au dat pe ei Domnul în
mâinile voastre, [i a]i mo[tenit p\mântul
lor, [i i-a]i pierdut pe ei de la fa]a voastr\.
9. {i s-a sculat Valac feciorul lui Sepfor
împ\ratul lui Moav, [i a st\tut cu oaste
împotriva lui Israil, [i trimi]ând a chemat
pe Valaam feciorul lui Veor s\ v\ blesteme
pe voi.
297
10. {i nu au vrut Domnul Dumnezeu s\ te
blesteme pe tine< ci cu binecuvântare v-au
binecuvântat pe voi, [i v-au scos pe voi
din mâinile lor [i i-au dat pe ei.
11. {i a]i trecut Iordanul [i a]i mers la
Ierihon, [i s-au r\zboit împotriva voastr\
cei ce locuiau în Ierihon> Amoreul [i
Hananeul [i Ferezeul [i Eveul [i Ievuseul
[i Heteul [i Ghergheseul, [i i-au dat pe ei
Domnul în mâinile voastre.
12. {i au trimis înaintea voastr\ viespi [i i-
au gonit pe ei de la fa]a voastr\, doi
împ\ra]i ai Amoreilor, nu cu sabia ta, nici
cu arcul t\u.
13. {i v-au dat vou\ p\mântul pentru care
nu v-a]i ostenit [i cet\]ile care nu le-a]i
zidit, [i a]i locuit întru ele [i a]i mâncat
viile [i din m\slinii care nu i-a]i s\dit voi.
14. Deci acum teme]i-v\ de Domnul, [i
sluji]i lui cu scump\tate [i cu dreptate, [i
lep\da]i pe dumnezeii cei str\ini c\rora au
slujit p\rin]ii vo[tri dincolo de râu [i în
Eghipet, [i sluji]i Domnului.
15. Iar de nu va pl\cea vou\ s\ sluji]i
Domnului, alege]i-v\ vou\ ast\zi, cui ve]i
sluji, au dumnezeilor p\rin]ilor vo[tri
celor dincolo de râu, au dumnezeilor
Amoreilor întru al c\rora p\mânt locui]i
voi< iar eu [i casa mea vom sluji
Domnului, c\ sfânt este.
16. {i r\spunzând poporul, a zis> s\ nu fie
nou\ ca s\ l\s\m pe Domnul [i s\ slujim
la dumnezei str\ini.
17. C\ Domnul Dumnezeul nostru, el este
Dumnezeu, el ne-au scos pe noi [i pe
p\rin]ii no[tri din p\mântul Eghipetului,
din casa robiei, [i atâtea semne mari ne-au
f\cut nou\, [i ne-au p\zit pe noi în toat\
calea pe care am umblat [i în toate
neamurile prin care am trecut.
18. {i au gonit Domnul pe Amoreu [i
 CARTEA LUI ISUS NAVI
toate neamurile, care locuiau pe p\mântul
acesta de la fa]a noastr\< iar noi vom sluji
Domnului, c\ el este Dumnezeul nostru.
19. {i a zis Isus c\tre popor> nu ve]i putea
sluji Domnului Dumnezeu, c\ Dumnezeu
sfânt este [i râvnitor, el nu va l\sa p\catele
voastre [i f\r\delegile voastre.
20. Când ve]i l\sa pe Domnul [i ve]i sluji
la dumnezei str\ini, atunci va veni [i va
nec\ji pe voi, [i va pierde pe voi, pentru c\
v-au f\cut bine vou\.
21. {i a zis poporul c\tre Isus> nu, ci vom
sluji Domnului.
22. {i a zis Isus c\tre popor> m\rturii
sunte]i voi asupra voastr\, c\ voi a]i ales
s\ sluji]i Domnului, [i ei au zis> m\rturii
suntem.
23. Ridica]i dintre voi pe dumnezeii cei
str\ini, [i v\ îndrepta]i inima voastr\ c\tre
Domnul Dumnezeul lui Israil.
24. {i a zis poporul c\tre Isus> Domnului
Dumnezeului nostru vom sluji [i de glasul
lui vom asculta.
25. {i a pus Isus leg\tur\ cu poporul în
ziua aceea, [i i-a dat lui lege [i judecat\ în
Sihem înaintea cortului Dumnezeului lui
Israil.
26. {i a scris cuvintele acestea în cartea
legii lui Dumnezeu, [i a luat o piatr\ mare
[i o a pus Isus sub stejarul cel dinaintea
Domnului.
27. {i a zis Isus c\tre tot poporul> iat\
piatra aceasta va fi vou\ întru m\rturie, c\
ea a auzit toate câte s-au gr\it de la
Domnul, câte au gr\it c\tre voi ast\zi, [i
aceasta va fi întru voi m\rturie în zilele
cele de apoi, când ve]i min]i Domnului
Dumnezeului vostru.
28. {i a slobozit Isus pe popor, [i s-a dus
fiecare la mo[ia sa.
29. {i a fost dup\ acestea a murit Isus fiul
298
lui Navi robul Domnului de o sut\ [i zece
ani.
30. {i l-au îngropat pe el la hotarele
mo[tenirii sale în Tamna-Sare în muntele
lui Efraim dinspre miaz\noapte a
Muntelui Gaaz.
31. Acolo au pus împreun\ cu el în
mormânt unde l-au îngropat, cu]itele cele
de piatr\ cu care a t\iat împrejur pe fiii lui
Israil în Galgala, când i-au scos pe ei din
Eghipet, precum au poruncit lor Domnul,
[i acolo sunt pân\ în ziua de ast\zi.
32. {i a slujit Israil Domnului în toate
zilele lui Isus [i în toate zilele b\trânilor,
care au tr\it mult\ vreme dup\ Isus, [i care
au v\zut toate lucrurile Domnului, care le-
au f\cut lui Israil.
33. {i oasele lui Iosif le-au adus fiii lui
Israil din Eghipet, [i le-au îngropat în
Sikima în partea ]arinii, care o a cump\rat
Iacov de la Amoreii cei ce locuiau în
Sikima cu o sut\ de mioare, [i o a dat lui
Iosif mo[tenire.
34. {i dup\ acestea a murit [i Eleazar fiul
lui Aaron Preotul, [i l-au îngropat în
Gavaat cetatea lui Finees, fiul lui, care i-a
dat lui în muntele lui Efraim.
35. În ziua aceea luând fiii lui Israil sicriul
lui Dumnezeu, îl purtau cu sine, [i Finees
a preo]it în locul lui Eleazar tat\l s\u, pân\
ce a murit, [i s-a îngropat în Gavaat
cetatea sa.
36. Iar fiii lui Israil s-au dus fiecare la
mo[ia sa [i la cetatea sa.
37. {i s-au închinat fiii lui Israil lui Astarti
[i lui Astarot [i dumnezeilor neamurilor
celor de primprejurul lor, [i i-au dat pe ei
Domnul în mâinile lui Eglon împ\ratul lui
Moav, [i i-a st\pânit pe ei optsprezece ani.
 JUDEC|TORII
JUDEC|TORII
CAP. 1.
Semin]ia lui Iuda pov\]uind la r\zboi
în locul lui Isus Navi.
{i a fost dup\ moartea lui Isus au întrebat
fiii lui Israil pe Domnul, zicând> cine se va
sui cu noi asupra Hananeilor, [i va fi
pov\]uitor o[tirii, ca s\ dea r\zboi
împotriva lor?
2. {i au zis Domnul> Iuda se va sui, iat\
am dat p\mântul în mâna lui.
3. {i a zis Iuda c\tre Simeon fratele s\u>
suie-te cu mine în mo[ia mea, [i vom da
r\zboi asupra Hananeilor [i voiu merge [i
eu cu tine ;n mo[ia ta, [i a mers cu el
Simeon.
4. {i s-a suit Iuda, [i au dat Domnul pe
Hananeu [i pe Ferezeu în mâinile lor, [i au
b\tut dintre ei în Vezec zece mii de
b\rba]i.
5. {i au aflat pe Adonivezec în Vezec, [i
au dat r\zboi asupra lui, [i au b\tut pe
Hananeu [i pe Ferezeu.
6. {i a fugit Adonivezec, [i au alergat
dup\ el [i l-au prins [i i-au t\iat degetele
mâinilor lui [i degetele picioarelor lui.
7. {i a zis Adonivezec> [aptezeci de
;mp\ra]i cu vârfurile mâinilor lor [i cu
vârfurile picioarelor lor t\iate adunau
sf\râm\turile sub masa mea, deci precum
am f\cut eu, a[a mi-au r\spl\tit mie
Dumnezeu, [i l-au adus pe el în Ierusalim
[i a murit acolo.
8. C\ f\cuser\ fiii lui Iuda r\zboi asupra
Ierusalimului, [i l-au luat [i l-au b\tut cu
ascu]itul sabiei, [i cetatea o au ars cu foc.
9. {i dup\ aceasta s-au pogorât fiii lui
Iuda s\ fac\ r\zboi asupra Hananeului,
299
care locuia muntele [i partea de c\tre
r\s\rit [i cea de c\tre câmpie.
10. {i a mers Iuda asupra Hananeului,
care locuia în Hevron [i a ie[it Hevron
împotriv\< iar numele Hevronului mai
înainte era Kariatarvoc-Sefer, [i au b\tut
pe Sesei [i pe Ahiman [i pe Tolman
r\m\[i]ele lui Enac.
11. {i s-au suit de acolo asupra celor ce
locuiau în Davir< iar numele Davirului mai
întâi era Kariatsefer, Cetatea c\rturarilor.
12. C\ a fost zis Halev> cine va bate
Cetatea c\rturarilor [i o va lua, voiu da lui
femeie pe Asha fata mea.
13. {i o a luat Gotoniil feciorul cel mai
tân\r al lui Kenez fratele lui Halev, [i
Halev i-a dat lui femeie pe Asha fata sa.
14. {i a fost când mergea ea, o a îndemnat
Gotoniil s\ cear\ de la tat\l s\u ]arin\, [i
cârtea ea [ezând pe asin [i striga de pe
asin> în p\mântul r\s\ritului m-ai dat pe
mine, [i a zis Halev> ce î]i este ]ie?
15. Iar Asha a zis lui> d\-mi dar
binecuvântare, c\ în p\mântul r\s\ritului
m-ai dat pe mine, [i m\ rog s\-mi dai mie
[i izvoarele apelor, [i i-a dat ei Halev dup\
inima ei izvoarele apelor cele de sus [i
cele de jos.
16. {i fiii lui Iotor Keneul socrul lui Moisi
s-au suit din Cetatea Finichenilor cu fiii
lui Iuda, la pustia cea dinspre r\s\ritul lui
Iuda, care este spre miaz\zi de Arad, [i au
mers [i au locuit cu poporul.
17. {i a mers Iuda cu Simeon fratele s\u,
[i au b\tut pe Hananeul cel ce locuia în
Sefet, [i o au hot\rât pe ea pierz\rii [i o au
pierdut pe ea, [i au chemat numele cet\]ii>
pierdere.
 JUDEC|TORII
18. {i a mo[tenit Iuda Gaza cu hotarele ei,
Ascalonul cu hotarele lui [i Azotul cu
împrejurimile lui.
19. {i era Domnul cu Iuda, [i a mo[tenit
muntele, c\ nu a putut s\ piarz\ pe cei ce
locuiau valea, c\ Rihav osebea ;ntre ei, [i
care ferecate erau la ei.
20. {i a dat lui Halev Hevronul, precum a
zis Moisi, [i a mo[tenit de acolo trei cet\]i
ale fiilor lui Enac, [i a omorât acolo pe cei
trei feciori ai lui Enac.
21. {i pe Ievuseul, care locuia în
Ierusalim, nu l-au scos fiii lui Veniamin, [i
a locuit Ievuseul împreun\ cu fiii lui
Veniamin în Ierusalim pân\ în ziua
aceasta.
22. {i s-au suit [i fiii lui Iosif în Vetil [i
Domnul au fost cu ei.
23. {i au înconjurat [i au surpat Vetilul, iar
numele cet\]ii mai înainte era Luza.
24. {i str\jile v\zând pe un om ie[ind din
cetate, l-au prins [i au zis c\tre el> arat\-ne
nou\ pe unde s\ intr\m în cetate [i vom
face cu tine mil\.
25. {i le-a ar\tat lor pe unde s\ intre în
cetate, [i au b\tut cetatea cu ascu]itul
sabiei< iar pe omul acela [i pe rudeniile lui
i-au slobozit.
26. {i a mers omul acela în p\mântul
Hetin [i a zidit acolo cetate, [i a chemat
numele ei Luza, acesta este numele ei
pân\ în ziua aceasta.
27. {i Manasi nu a pierdut Vitsanul, care
este Cetatea Schitilor, nici pe fetele ei, nici
cele de primprejurul ei, nici pe Ectanacu,
nici pe fetele ei.
28. Nici pe cei ce locuiesc în Dora, nici pe
fetele ei, nici pe cei ce locuiesc în Valaca,
nici cele de primprejurul ei, nici pe fetele
ei.
29. Nici pe cei ce locuiesc ;n Maghedon,
300
nici cele de primprejurul ei, nici pe fetele
ei, nici pe cei ce locuiau în Evlaama, nici
cele de primprejurul ei, nici pe fetele ei, [i
a început Hananeul a locui în p\mântul
acesta.
30. {i a fost dup\ ce s-a înt\rit Israil [i a
supus pe Hananeu la bir, nu l-a pierdut pe
el de tot.
31. Nici Efraim nu a pierdut pe Hananeul,
care locuia în Gazer, [i a locuit Hananeul
în mijlocul lui în Gazer, [i a fost birnicul
lui.
32. Nici Zavulon nu a pierdut pe cei ce
locuiau în Kedron, nici pe cei ce locuiau în
Naalol, [i a locuit Hananeul în mijlocul
lui, [i a fost birnicul lui.
33. Nici Asir nu a pierdut pe cei ce locuiau
în Acho, [i s-au f\cut lui birnici, nici pe
cei ce locuiau în Dor, nici pe cei ce
locuiau în Sidon, nici pe cei ce locuiau în
Dalaf, nici pe cei din Ashaziv [i din Elva
[i din Afec [i din Roov.
34. {i a locuit Asir în mijlocul
Hananeului, care locuia pe p\mântul
acela, c\ nu a putut s\-i piarz\ pe ei.
35. {i nici Neftalim nu a pierdut pe cei ce
locuiau în Vitsames [i pe cei ce locuiau în
Vitanad, [i a locuit Neftalim în mijlocul
Hananeului, care locuia în p\mântul acela<
iar cei ce locuiau în Vitsames [i în
Vitanad, s-au f\cut lui birnici.
36. {i a nec\jit Amoreul pe fiii lui Dan în
munte, c\ nu i-au l\sat pe ei s\ pogoare la
vale.
37. {i a început Amoreul a locui în
Muntele Mirsinon, unde sunt ur[i [i vulpi,
în Mirsinon [i în Talavin, [i s-a îngreuiat
mâna casei lui Iosif asupra Amoreului, [i
s-a f\cut lui birnic.
38. {i hotarul Amoreului a fost cum te sui
spre Acrivin, de la piatr\ [i în sus.
 JUDEC|TORII
CAP. 2.
Trând\via Israiltenilor, lep\darea de
Dumnezeu, pedeapsa [i iertarea lor.
{i s-a suit Îngerul Domnului din Galgala
la locul plângerii [i la Vetil [i la casa lui
Israil, [i a zis c\tre ei> acestea zice
Domnul> v-am scos pe voi din Eghipet, [i
v-am b\gat în p\mântul, care m-am jurat
p\rin]ilor vo[tri, s\-l dau vou\, [i am zis>
nu voiu strica leg\tura mea, care am f\cut
cu voi pân\ în veci.
2. Dar [i voi s\ nu face]i leg\tur\ cu cei
ce [ed pe p\mântul acesta, nici
dumnezeilor lor s\ nu v\ închina]i, ci cele
cioplite ale lor s\ le strica]i, jertfelnicele
lor s\ le surpa]i, [i nu a]i ascultat glasul
meu, c\ci a]i f\cut acestea.
3. {i eu am zis> nu voiu ad\uga a muta
l\ca[ul poporului, care am zis s\-l scot
afar\< nu voiu goni pe el de la fa]a voastr\,
ca s\ v\ fie vou\ de necaz, [i dumnezeii
lor s\ v\ fie de sminteal\.
4. {i a fost dup\ ce au gr\it Îngerul
Domnului cuvintele acestea c\tre to]i fiii
lui Israil, [i a ridicat poporul glasul s\u, [i
a plâns.
5. Pentru aceea a numit numele locului
aceluia plângeri, [i au jertfit acolo
Domnului.
6. {i a slobozit Isus poporul, [i s-au dus
fiii lui Israil fiecare la mo[tenirea sa, ca s\
mo[teneasc\ p\mântul.
7. {i a slujit poporul Domnului în toate
zilele lui Isus [i în toate zilele b\trânilor,
care lung\ vreme au tr\it dup\ Isus, [i au
fost cunoscut toate lucrurile cele mari ale
Domnului, care le-au fost f\cut cu Israil.
8. {i a murit Isus fiul lui Navi robul
Domnului de o sut\ [i zece ani.
301
9. {i l-au îngropat în hotarul mo[tenirii
sale în Tamna-Sare în Muntele Efraim de
c\tre miaz\noapte a Muntelui Gaaz.
10. {i tot neamul acela s-au ad\ugat la
p\rin]ii lor< [i s-a sculat alt neam dup\ ei,
care nu a cunoscut pe Domnul [i lucrurile,
care le-au f\cut Domnul cu Israil.
11. {i au f\cut fiii lui Israil r\u înaintea
Domnului, [i au slujit Vaalimilor.
12. {i au p\r\sit pe Domnul Dumnezeul
p\rin]ilor s\i, cel ce i-au scos pe ei din
p\mântul Eghipetului, [i au mers dup\
dumnezei str\ini ai neamurilor celor
dimprejurul lor, [i s-au închinat lor, [i au
mâniat pe Domnul.
13. {i l-au p\r\sit, [i au slujit lui Vaal [i
Astartelor.
14. {i s-au mâniat cu iu]ime Domnul
asupra lui Israil, [i i-au dat pe ei în mâna
pr\d\torilor, care i-au prins pe ei, [i i-au
vândut vr\jma[ilor lor primprejur, [i nu au
putut sta împotriva vr\jma[ilor s\i întru
toate în care mergeau.
15. Ci oriunde au vrut s\ mearg\, mâna
Domnului era peste ei spre r\u precum au
gr\it Domnul, [i precum s-au jurat lor
Domnul, [i i-au nec\jit pe ei foarte.
16. {i au ridicat Domnul judec\tori, [i i-
au mântuit pe ei Domnul din mâna celor
ce ;i pr\dau pe ei.
17. {i nici de judec\torii lor nu au
ascultat, ci au curvit dup\ al]i dumnezei [i
s-au închinat lor, [i au mâniat pe Domnul,
[i s-au ab\tut curând din calea, pe care au
umblat p\rin]ii lor ascultând poruncile
Domnului< iar ei nu au f\cut a[a.
18. {i când le-au ridicat lor Domnul
judec\tori, era Domnul cu judec\torul, [i-
i mântuia pe ei din mâna vr\jma[ilor lor în
toate zilele judec\torului, c\ i se f\cea
mil\ Domnului de suspinul lor cel de c\tre
 JUDEC|TORII
fa]a celor ce ;i înconjurau [i îi nec\jeau pe
ei.
19. {i a fost dup\ ce murea judec\torul, se
întorceau, [i cu mult f\ceau mai mari rele
decât p\rin]ii lor, mergând dup\ dumnezei
str\ini, slujindu-le lor [i închinându-se lor,
nu au p\r\sit izvodirile lor [i c\ile lor cele
rele.
20. {i s-au mâniat cu iu]ime Domnul
asupra lui Israil, [i au zis> pentru c\ a
p\r\sit neamul acesta leg\tura mea, care o
am poruncit p\rin]ilor lor, [i nu a ascultat
de glasul meu.
21. {i eu nu voiu mai ad\uga a pierde om
de la fa]a lor dintre neamuri, care le-a l\sat
Isus fiul lui Navi.
22. {i le-au l\sat ca s\ ispiteasc\ cu ele pe
Israil, oare p\zi-vor calea Domnului, ca s\
umble pe ea, precum au p\zit p\rin]ii lor,
sau nu?
23. {i au l\sat Domnul neamurile acestea,
[i nu le-au pierdut pe ele curând, nici le-au
dat pe ele în mâna lui Isus.
CAP. 3.
Gotoniil, Aod [i Samegar.
{i pe neamurile acestea le-au l\sat
Domnul, ca s\ ispiteasc\ cu dânsele pe
Israil [i pe to]i cei ce nu au cunoscut
r\zboaiele lui Hanaan.
2. {i ca s\ înve]e pe neamurile fiilor lui
Israil r\zboi, pe cei ce nu au cunoscut cele
mai înainte de sine.
3. Cinci st\pâniri ale celor str\ini de
neam, [i pe tot Hananeul [i pe Sidoneanul
[i pe Eveul cel ce locuie[te Livanul, de la
muntele lui Vaal Ermon pân\ la Lavoemat.
4. {i i-au l\sat, ca s\ ispiteasc\ cu ei pe
Israil, s\ cunoasc\ de vor asculta de
poruncile Domnului, care le-au dat
302
p\rin]ilor lor prin mâna lui Moisi.
5. {i fiii lui Israil au locuit în mijlocul
Hananeului [i al Heteului [i al Amoreului
[i al Ferezeului [i al Eveului [i al
Ghergheseului [i al Ievuseului.
6. {i au luat de femei pe fetele lor, [i pe
fetele lor le-au dat feciorilor lor, [i au
slujit dumnezeilor lor.
7. {i au f\cut fiii lui Israil r\u înaintea
Domnului, [i au uitat pe Domnul
Dumnezeul lor, [i au slujit Vaalimilor [i
desi[urilor.
8. {i s-au mâniat cu iu]ime Domnul pe
Israil, [i i-au dat pe ei în mâinile lui
Husarsatem împ\ratul Mesopotamiei
Siriei, [i au slujit fiii lui Israil lui
Husarsatem opt ani.
9. {i au strigat fiii lui Israil c\tre
Domnul< [i au ridicat Domnul mântuitor
lui Israil, pe Gotoniil feciorul lui Kenez
fratele lui Halev cel mai tân\r, [i i-au
mântuit pe ei.
10. {i a fost peste el Duhul Domnului, [i a
judecat pe Israil, [i au ie[it la r\zboi
împotriva lui Husarsatem, [i au dat
Domnul în mâna lui pe Husarsatem
împ\ratul Siriei, [i s-a înt\rit mâna lui
peste Husarsatem.
11. {i a fost pace în ]ar\ patruzeci de ani,
[i a murit Gotoniil feciorul lui Kenez.
12. {i au ad\ugat fiii lui Israil a face r\u
înaintea Domnului, iar Domnul au înt\rit
pe Eglon împ\ratul lui Moav asupra lui
Israil, pentru c\ au f\cut ei r\u înaintea
Domnului.
13. {i a adunat la sine pe to]i fiii lui Amon
[i ai lui Amalic, [i au purces, [i au b\tut pe
Israil, [i a st\pânit Cetatea Finichenilor.
14. {i au slujit fiii lui Israil lui Eglon
împ\ratul lui Moav optsprezece ani.
15. {i au strigat fiii lui Israil c\tre
 JUDEC|TORII
Domnul, [i le-au ridicat Domnul lor
mântuitor pe Aod fiul lui Ghira feciorul lui
Iemeni, b\rbat iscusit la amândou\
mâinile, [i au trimis fiii lui Israil prin
mâna lui daruri lui Eglon împ\ratul lui
Moav.
16. {i [i-a f\cut Aod cu]it cu dou\
ascu]ituri, de o palm\ lungimea lui, [i l-a
încins sub hain\ la coapsa sa cea dreapt\.
17. {i mergând a adus darurile lui Eglon
împ\ratul lui Moav< iar Eglon era om gras
foarte.
18. {i dup\ ce a sfâr[it Aod a aduce
darurile, a mânat afar\ pe cei ce au adus
darurile.
19. {i întorcându-se din Galgala unde
erau idolii, a zis Aod> cuvânt de tain\ am
s\ spun ]ie împ\rate, [i a zis Eglon c\tre
dânsul> taci, [i a scos afar\ de la sine pe
to]i cei ce stau împrejurul lui.
20. {i a intrat Aod la dânsul, [i el [edea în
foi[orul cel de var\ al s\u singur, [i a zis
Aod> cuvântul lui Dumnezeu am s\ spun
c\tre tine împ\rate, iar Eglon s-a sculat de
pe scaunul s\u, [i a st\tut aproape de
dânsul.
21. {i îndat\, cât s-a sculat împ\ratul, Aod
tinzând mâna sa cea stâng\, [i luând
cu]itul de la coapsa sa cea dreapt\, l-a
împlântat în pântecele lui Eglon.
22. A[a de tare, cât [i mânerul a intrat
dup\ ascu]it, [i a astupat seul rana
deasupra ascu]itului, c\ nu a scos cu]itul
din pântecele lui.
23. {i a ie[it Aod în tind\ printre p\zitori,
[i a închis u[ile foi[orului dup\ sine, [i le-
a încuiat.
24. {i dup\ ce a ie[it el, au intrat slugile
împ\ratului, [i au v\zut u[ile foi[orului
încuiate, [i au zis> Nu cumva a ie[it pentru
sine la scaun în foi[orul cel de var\?
303
25. {i li s-au urât a[teptând atâta< [i
v\zând c\ nimeni nu deschide u[ile
foi[orului, au luat cheia [i au deschis, [i
iat\ Domnul lor z\cea pe p\mânt mort.
26. {i pân\ s\ se dumireasc\ ei, Aod a
fugit f\r\ ca cineva s\ prinz\ de veste< [i
trecând pe lâng\ idoli, a sc\pat în Sirota.
27. {i a fost când a venit Aod în p\mântul
lui Israil, a trâmbi]at cu bucium în muntele
lui Efraim, [i s-a pogorât împreun\ cu el
fiii lui Israil din munte, [i el înaintea lor.
28. {i a zis c\tre ei> veni]i dup\ mine, c\
au dat Domnul Dumnezeu pe vr\jma[ii
no[tri pe Moav în mâna noastr\, [i s-au
pogorât dup\ el, [i au cuprins vadurile
Iordanului, care trec la Moav, [i nu a l\sat
om s\ treac\.
29. {i au ucis din Moav în ziua aceea ca la
vreo zece mii de b\rba]i, to]i r\zboinicii,
care erau între ei, [i pe tot b\rbatul cu
putere, [i nu a sc\pat dintre ei om.
30. {i s-a supus Moav în ziua aceea sub
mâna lui Israil, [i a fost pace în ]ar\
optzeci de ani, [i a judecat Aod pe Israil
pân\ când a murit.
31. {i dup\ el s-a sculat Samegar fiul lui
Anat [i a ucis pe cei de alt neam ca la vreo
[ase sute de b\rba]i cu un otig de la plug,
[i a mântuit [i el pe Israil.
CAP. 4.
Devora, Varac [i Iail.
{i dup\ ce a murit Aod, au ad\ugat fiii lui
Israil a face r\u înaintea Domnului.
2. {i i-au dat pe ei Domnul în mâna lui
Iavin împ\ratul Hanaanului, care a
împ\r\]it în Asor< [i mai marele o[tirii lui
era Sisara, [i acela locuia în Arisotul
neamurilor.
3. {i au strigat fiii lui Israil c\tre
 JUDEC|TORII
Domnul, c\ nou\ sute de care ferecate
avea el, [i în dou\zeci de ani foarte tare a
fost asuprit pe fiii lui Israil.
4. {i Devora Prooroci]a, femeia lui
Lafidot, ea judeca pe Israil în vremea
aceea.
5. {i ea [edea sub finicul Devora între
Rama [i între Vetil în muntele lui Efraim,
[i veneau la ea fiii lui Israil s\ se judece.
6. {i a trimis Devora [i a chemat pe
Varac fiul lui Avineem din Kadisul lui
Neftalim, [i a zis c\tre el> au nu au
poruncit ]ie Domnul Dumnezeul lui Israil,
s\ mergi în Muntele Tavorului [i s\ iei cu
tine zece mii de b\rba]i din fiii lui
Neftalim [i din fiii lui Zavulon?
7. {i eu voiu aduce la tine, la pârâul
Chison, pe Sisara mai marele o[tirii lui
Iavin, [i carele lui [i mul]imea lui, [i-l
voiu da pe el în mâna ta.
8. {i a zis Varac c\tre ea> de vei veni tu
împreun\ cu mine, voiu merge< iar de nu
vei veni tu cu mine, nici eu nu voiu merge,
c\ nu [tiu ziua în care va îndrepta Domnul
pe Înger cu mine.
9. {i a zis c\tre el Devora> voiu merge
negre[it împreun\ cu tine< îns\ s\ [tii, c\
nu va fi biruin]a a ta, pe calea pe care tu
mergi, c\ în mân\ de femeie va da
Domnul pe Sisara, [i s-a sculat Devora [i
a mers împreun\ cu Varac din Kadis.
10. {i a chemat Varac pe Zavulon [i pe
Neftalim la Kadis, [i s-au suit cu zece mii
de b\rba]i, [i s-a suit [i Devora cu dânsul.
11. Iar Haver Keneul s-a fost desp\r]it de
ceilal]i Kenei fra]ii s\i feciorii lui Iovav
rudenia lui Moisi, [i a fost întins cortul s\u
pân\ la stejarul de popas, care este al\turi
cu Chedes.
12. {i s-a spus lui Sisara, c\ s-a suit Varac
fiul lui Avineem în Muntele Tavorului.
304
13. {i a chemat Sisara toate carele sale
nou\ sute de care ferecate, [i tot poporul
cel cu sine, de la Arisotul neamurilor în
Valea Chisonului.
14. {i a zis Devora c\tre Varac> scoal\-te,
c\ aceasta este ziua în care au dat Domnul
pe Sisara în mâna ta, c\ Domnul va merge
înaintea ta< [i s-a pogorât Varac din
Muntele Tavorului [i cei zece mii de
b\rba]i cu dânsul.
15. {i au îngrozit Domnul pe Sisara [i
toate carele lui [i toat\ tab\ra lui, înaintea
ascu]itului sabiei lui Varac, [i s-a pogorât
Sisara din carul s\u [i a fugit cu picioarele
sale.
16. {i Varac a alergat dup\ carele lui [i
dup\ tab\ra lui pân\ la Arisotul
neamurilor, [i a c\zut toat\ tab\ra lui
Sisara întru ascu]itul sabiei [i nu a r\mas
nici unul.
17. Iar Sisara pedestru fugind s-a ab\tut în
cortul Iailei femeii lui Haver Keneului, c\
pace era între Iavin împ\ratul Asorului [i
între casa lui Haver Keneului.
18. {i a ie[it Iail înaintea lui Sisara [i a zis
lui> abate-te domnul meu, abate-te la
mine, odihne[te-te, nu te teme, [i s-a
ab\tut la dânsa în cort [i l-a acoperit pe el
cu o hain\ a ei.
19. {i a zis Sisara c\tre ea> d\-mi pu]in\
ap\ s\ beau, c\ am înseto[at, [i a deschis
un foale cu lapte [i i-a dat de a b\ut, [i i-a
acoperit fa]a lui.
20. {i a zis Sisara c\tre ea> stai în u[a
cortului, [i de va veni cineva la tine [i te va
întreba [i va zice> este vreun om aici? Vei
zice> nu este.
21. {i a luat Iail femeia lui Haver ]\ru[ul
cortului, [i a luat [i maiul în mâna sa [i a
intrat la el încet [i i-a pus ]\ru[ul pe
tâmpla capului, [i lovindu-l cu maiul l-a
 JUDEC|TORII
p\truns prin creieri pân\ în p\mânt< iar el
s-a scuturat, [i i-a ie[it sufletul [i a murit.
22. {i iat\ Varac urm\rea pe Sisara, [i a
ie[it Iail înaintea lui [i a zis c\tre el> vino,
[i ;]i voiu ar\ta pe b\rbatul pe care ;l cau]i
tu, [i a intrat la dânsa, [i iat\ Sisara z\cea
mort [i ]\ru[ul în tâmpla lui.
23. {i au smerit Dumnezeu pe Iavin
împ\ratul Hanaanului în ziua aceea
înaintea fiilor lui Israil.
24. {i a mers mâna fiilor lui Israil
înaintând [i tot mai mult înt\rindu-se
asupra lui Iavin împ\ratul Hanaanului,
pân\ ce l-a pierdut.
CAP. 5.
Cântarea Devorei [i a lui Varac.
{i au cântat Devora [i Varac fiul lui
Avineem în ziua aceea, zicând>
2. F\cutu-s-a descoperire în Israil, când
[i-a adus poporul bun\voia sa>
binecuvânta]i pe Domnul.
3. Auzi]i împ\ra]i, [i lua]i aminte domni,
eu Domnului voiu cânta, [i voiu cânta
Dumnezeului lui Israil.
4. Doamne! Când ai ie[it tu din Seir [i
când ai trecut prin câmpul Edomului,
p\mântul s-a cutremurat [i cerul s-a
tulburat [i norii au picat ap\.
5. Mun]ii s-au cl\tit de fa]a Domnului
Eloi< însu[i Sinai de fa]a Domnului
Dumnezeului lui Israil.
6. În zilele lui Samegar fiul lui Anat, în
zilele Iailei închise erau c\ile, [i cei ce
umblau pe c\i, au mers pe c\i strâmbe.
7. Încetat-au cei puternici în Israil,
încetat-au, pân\ când s-a sculat Devora,
pân\ când s-a sculat maic\ în Israil.
8. A ales el dumnezei noi, atunci
r\zboiul era la por]i< v\zut-au pav\z\, [i
305
suli]\ în cei patruzeci de mii ai lui Israil?
9. Inima mea la cele rânduite lui Israil<
puternicii poporului binecuvânta]i pe
Domnul.
10. Cei ce înc\leca]i pe asini netezi la
amiaz\, cei ce [ede]i la judecat\ [i cei ce
umbla]i în calea sfetnicilor, gr\i]i.
11. Ridica-vor glasurile lor cei ce cânt\ cu
unelte în mijlocul celor ce se veselesc<
acolo vor da drept\]ile. Doamne! Drept\]i
înt\re[te întru Israil, atunci s-a pogorât în
cet\]ile sale poporul Domnului.
12. Scoal\-te, scoal\-te Devora< scoal\-te,
scoal\-te, gr\ie[te cântare< scoal\-te
Varac, înt\re[te Devoro pe Varac, [i
robe[te robimea ta, fiul lui Avineem.
13. Atunci s-a m\rit t\ria lui< Doamne!
Smere[te sub picioarele mele pe cei mai
tari decât mine.
14. Poporul lui Efraim i-a dezr\d\cinat pe
ei în vale, [i fratele t\u Veniamin întru
popoarele sale, de la mine Mahir s-a
pogorât cercând, [i de la Zavulon b\rba]i
puternici în toiagul povestirii c\rturarului.
15. {i pov\]uitorii lui Isahar cu Devora [i
cu Varac, a[a Varac în vale a trimis
pede[trii s\i în partea lui Ruvin, mari sunt
cercet\rile inimii.
16. Pentru ce [ezi între Mosfadimi? Ca s\
auzi [uier\turile celor ce se scoal\ ca s\
vin\ la ale lui Ruvin? Mari sunt cercet\rile
inimii.
17. Galaad dincolo de Iordan a întins
corturile, [i Dan pentru ce s-a îndeletnicit
la luntre? Asir a [ezut la marginea m\rii, [i
la ie[irile ei a întins corturi.
18. Zavulon, care [i-a aruncat sufletul s\u
la moarte, [i Neftalim la în\l]imile ]arinii.
19. Venit-au la el împ\ra]i, [i s-au rânduit
la b\taie, atunci au dat r\zboi împ\ra]ii
Hanaanului în Tanaah la apa Maghedo, [i
 JUDEC|TORII
mul]imea argintului nu au luat.
20. Din cer s-au o[tit stelele, din rândul
lor s-au o[tit cu Sisara.
21. Pâraiele Chisonului au lep\dat afar\
stârvurile lor< pâraiele Cadiminului,
pâraiele Chisonului, c\lca-l-va pe el de tot
sufletul meu cel tare.
22. Atunci s-au rupt unghiile cailor fugind
degrab\ cei tari ai lor.
23. Blestema]i pe Miroz zice Îngerul
Domnului, cu blestem s\ blestema]i pe cei
ce locuiesc într-însul, c\ nu au venit spre
ajutor Domnului, ajutorul vostru Domnul
întru osta[i puternic.
24. Binecuvântat\ s\ fie între femei Iail
femeia lui Haver Keneul, dintru femeile
din cort s\ fie binecuvântat\.
25. Ap\ a cerut de la ea, [i lapte i-a dat lui,
în blid domnesc i-a adus unt.
26. Mâna sa cea stâng\ la ]\ru[ o a tins, [i
dreapta sa la maiul cel de b\tut, cu maiul
a lovit pe Sisara, a sfredelit capul lui, a
g\urit tâmpla lui.
27. La picioarele ei pr\v\lindu-se a c\zut,
[i a adormit la genunchele ei, lâng\ care s-
a plecat, în ce chip s-a închis acolo a c\zut
tic\lo[e[te.
28. Pe fereastr\ s-a uitat femeia lui Sisara,
[i a strigat> pentru ce a întârziat carul lui a
veni? Pentru ce au z\bovit mersul carelor
lui.
29. Jupânesele cele în]elepte ale ei au
r\spuns c\tre ea, [i ea iar\[i întorcea
cuvintele sale în sine.
30. Au doar nu-l vor afla pe el împ\r]ind
pr\zi? O fat\ sau dou\ fete fiec\rui b\rbat,
pr\zile vopselelor sunt ale lui Sisara,
pr\zile vopselelor a împestri]\rii, vopseal\
a împestri]\torilor, aceste pr\zi sunt
împrejurul grumazului lui.
31. A[a s\ piar\ to]i vr\jma[ii t\i
306
Doamne< iar cei ce te iubesc pe tine s\ fie
ca r\s\ritul soarelui întru puterea sa.
32. {i a fost pace în ]ar\ patruzeci de ani.
CAP. 6.
Ghedeon.
{i au f\cut fiii lui Israil r\u înaintea
Domnului, [i i-au dat pe ei Domnul în
mâna lui Madiam [apte ani.
2. {i s-a înt\rit mâna lui Madiam peste
Israil, [i [i-au f\cut fiii lui Israil de fa]a lui
Madiam ascunz\tori [i pe[teri în mun]i [i
în locuri tari.
3. {i a fost dup\ ce sem\nau fiii lui
Israil, se suia Madiam [i Amalic [i al]ii de
la r\s\rit.
4. {i t\b\rau la ei [i stricau rodurile lor
pân\ la intrarea în Gaza, [i nimic nu l\sau
în p\mântul lui Israil cu ce s\-[i poat\ ]ine
via]a omul sau oaia sau boul sau asinul.
5. C\ [i ei [i dobitoacele lor veneau,
ducând cu sine corturile sale, ca l\custele
de mul]i veneau [i ei [i c\milele lor f\r\ de
num\r [i mergeau în p\mântul lui Israil,
ca s\-l strice.
6. {i a s\r\cit Israil foarte de fa]a lui
Madiam.
7. {i au strigat fiii lui Israil c\tre
Domnul, [i a fost când au strigat fiii lui
Israil c\tre Domnul pentru Madiam.
8. Au trimis Domnul un b\rbat prooroc
c\tre fiii lui Israil [i a zis lor> acestea zice
Domnul Dumnezeul lui Israil> eu sunt cel
ce v-am suit pe voi din p\mântul
Eghipetului [i v-am scos din casa robiei
voastre.
9. {i v-am izb\vit pe voi din mâna
Eghipetului [i din mâna tuturor celor ce v\
nec\jeau pe voi, [i i-am gonit pe ei de la
fa]a voastr\, [i v-am dat vou\ p\mântul
 JUDEC|TORII
lor.
10. {i am zis vou\> eu sunt Domnul
Dumnezeul vostru, nu v\ teme]i de
dumnezeii Amoreilor într-al c\rora
p\mânt locui]i voi, [i nu a]i ascultat glasul
meu.
11. {i a venit :ngerul Domnului [i a [ezut
sub un stejar, care era în Efrata în
p\mântul lui Ioas tat\l lui Esdri, [i
Ghedeon feciorul lui îmbl\tea grâu în arie
[i se gr\bea s\ fug\ de la fa]a lui Madiam.
12. {i s-a ar\tat lui Îngerul Domnului, [i a
zis c\tre el> Domnul este cu tine, cel tare
cu puterea.
13. {i a zis c\tre el Ghedeon> cu mine
Domnul meu? Dac\ este Domnul cu noi,
pentru ce ne-au aflat pe noi toate relele
acestea? {i unde sunt toate minunile lui,
care ne-au spus nou\ p\rin]ii no[tri,
zicând> din Eghipet ne-au scos pe noi
Domnul [i acum ne-au lep\dat pe noi
Domnul [i ne-au dat în mâna lui Madiam.
14. {i s-a întors spre el Îngerul Domnului
[i a zis> mergi cu puterea ta aceasta [i vei
mântui pe Israil din mâna lui Madiam. Iat\
eu te-am trimis pe tine.
15. {i a zis Ghedeon c\tre el> pe mine
Doamne, cum voiu mântui pe Israil? Iat\
mia mea este mai slab\ întru Manasi [i eu
sunt cel mai mic în casa tat\lui meu.
16. {i au zis c\tre el Domnul> Eu voiu fi
cu tine, [i vei bate pe Madiam, ca pe un
om.
17. {i a zis c\tre el Ghedeon> de am aflat
mil\ înaintea ta [i vei face mie ast\zi toate
câte ai gr\it cu mine,
18. S\ nu te duci de aici, pân\ ce m\ voiu
întoarce la tine [i voiu aduce jertfa mea [i
o voiu jertfi înaintea ta. {i a zis> eu sunt,
voiu [edea pân\ te vei întoarce tu.
19. {i s-a dus Ghedeon [i a fiert un ied din
307
capre, [i dintr-un ifi de f\in\ a f\cut
azime, [i c\rnurile le-a pus în co[ni]\, iar
zeama o a turnat în oal\ [i le-a adus la el
sub stejar [i s-a închinat lui.
20. {i a zis c\tre el Îngerul Domnului> ia
c\rnurile [i azimele [i le pune pe piatra
aceea, [i zeama o toarn\ deasupra, [i a
f\cut a[a.
21. {i a tins Îngerul Domnului vârful
toiagului, care era în mâna lui [i a atins
c\rnurile [i azimele, [i s-a a]â]at foc din
piatr\ [i a mistuit c\rnurile [i azimele, [i
Îngerul Domnului s-a dus de la ochii lui.
22. {i v\zând Ghedeon, c\ Îngerul
Domnului a fost acela, a zis Ghedeon> vai
mie Doamne! Doamne al meu, c\ am
v\zut pe Îngerul Domnului fa]\ la fa]\.
23. {i au zis Domnul c\tre el> pace ]ie, nu
te teme, nu vei muri.
24. {i a zidit acolo Ghedeon altar
Domnului [i l-a numit pacea Domnului, [i
este el pân\ în ziua aceasta, în Efrata
Aviezerului.
25. {i în noaptea aceea i-au zis lui
Domnul> ia vi]elul cel gras al tat\lui t\u [i
alt taur de [apte ani, [i stric\ jertfelnicul
lui Vaal, care este al tat\lui t\u [i taie
desi[ul cel de lâng\ el.
26. {i s\ zide[ti altar Domnului
Dumnezeului t\u celui ce ]i s-au ar\tat ]ie
pe vârful Muntelui Maos, pe care mai
înainte ai pus jertfa, [i s\ iei taurul cel de
al doilea [i s\-l aduci ardere de tot cu
lemnele desi[ului, care le vei t\ia.
27. {i a luat Ghedeon zece b\rba]i din
slugile sale [i a f\cut precum au zis c\tre
el Domnul, [i s-a temut de casa tat\lui s\u
[i de b\rba]ii cet\]ii a face ziua, [i a f\cut
noaptea.
28. {i au mânecat b\rba]ii cet\]ii a doua
zi, [i iat\ era stricat jertfelnicul lui Vaal, [i
 JUDEC|TORII
desi[ul de lâng\ el t\iat, [i au v\zut taurul
cel gras adus ardere de tot pe jertfelnicul
cel zidit.
29. {i fiecare a zis c\tre aproapele s\u>
cine a f\cut lucrul acesta? {i au cercat [i
au cercetat [i au zis> Ghedeon fiul lui Ioas
a f\cut lucrul acesta.
30. {i au zis b\rba]ii cet\]ii c\tre Ioas>
scoate afar\ pe feciorul t\u, s\ moar\,
pentru c\ a stricat jertfelnicul lui Vaal [i
pentru c\ a t\iat desi[ul cel de lâng\ el.
31. {i a zis Ioas c\tre oamenii cei ce se
sculaser\ asupra lui> au doar voi ve]i s\
izbândi]i acum pentru Vaal? Au voi ve]i
mântui pe el? Cel ce se va prici pentru el,
s\ moar\ pân\ diminea]\, de este el
Dumnezeu, î[i va izbândi el, c\ci i-a
stricat jertfelnicul lui.
32. {i l-a numit pe el în ziua aceea
Ierovaal, zicând> izbânda lui Vaal, pentru
c\ i-a stricat jertfelnicul lui.
33. {i tot Madiamul [i Amalicul [i fiii
r\s\ritului s-au adunat într-un loc, [i
trecând au t\b\rât în valea lui Iezreel.
34. Iar Duhul lui Dumnezeu a înt\rit pe
Ghedeon, [i trâmbi]ând cu cornul a
chemat Aviezerul s\ vin\ dup\ el.
35. {i a trimis vestitori la tot Manasi, [i a
strigat [i el dup\ dân[ii, [i vestitori a
trimis la Asir [i la Zavulon [i la Neftalim,
[i s-au suit întru întâmpinarea lui.
36. {i a zis Ghedeon c\tre Dumnezeu> de
vei mântui prin mâna mea pe Israil,
precum ai zis,
37. Iat\ eu pun un val de lân\ pe arie, [i de
va fi roua numai pe lân\, iar peste tot
p\mântul usc\ciune, voiu cunoa[te, c\
prin mâna mea vei mântui pe Israil,
precum ai gr\it.
38. {i a f\cut a[a, [i a mânecat Ghedeon
de diminea]\, [i a stors lâna, [i a curs roua
308
din lân\ un blid plin de ap\.
39. {i a zis Ghedeon c\tre Dumnezeu> s\
nu se aprinz\ mânia ta asupra mea de voiu
gr\i înc\ o dat\, [i înc\ o dat\ voiu ispiti
cu lâna, [i s\ fie usc\ciune numai pe lân\
singur\< iar peste tot p\mântul s\ fie rou\.
40. {i au f\cut Dumnezeu a[a în noaptea
aceea, [i a fost usc\ciune numai pe lân\
singur\< iar peste tot p\mântul a fost rou\.
CAP. 7.
Ghedeon biruie[te pe Madiamiteni.
{i a mânecat Ierovaal, acesta este
Ghedeon, [i tot poporul cel ce era cu el, [i
au t\b\rât la izvorul Aradului< iar tab\ra
lui Madiam [i a lui Amalic era spre
miaz\noapte sub dealul lui Mose în Valea
de la Gavat-amore.
2. {i au zis Domnul c\tre Ghedeon> mult
popor este cu tine, pentru aceea nu voiu da
pe Madiam în mâna lor, ca s\ nu se laude
Israil, zicând> pe mine mâna mea m-a
mântuit.
3. {i au zis Domnul c\tre el> gr\ie[te ca
s\ auz\ tot poporul, [i zi> cel sperios [i cel
fricos s\ se întoarc\ înapoi, [i a purces din
Muntele Galaad, [i s-au întors din popor
dou\zeci [i dou\ de mii, [i au r\mas zece
mii.
4. {i au zis Domnul c\tre Ghedeon> înc\
tot este mult popor, du-i pe ei la ap\, [i
acolo voiu osebi pe ei ]ie, [i pe care voiu
zice ]ie, acela va merge cu tine, [i pe tot
care voiu zice s\ nu mearg\ cu tine, acela
s\ nu mearg\ cu tine.
5. {i a adus pe popor la ap\, [i au zis
Domnul c\tre Ghedeon> pe tot cel ce va
limpi cu limba sa ap\, cum limpe[te
câinele, s\-l pui deosebi, [i pe tot cel ce va
îngenunchea pe genunchele sale s\ bea,
 JUDEC|TORII
s\-l pui deosebi.
6. {i au fost num\rul celor ce au limpit
cu mâna lor la gur\ trei sute de b\rba]i< iar
tot poporul cel\lalt a îngenuncheat pe
genunchile sale s\ bea ap\.
7. {i au zis Domnul c\tre Ghedeon> cu
acei trei sute de b\rba]i, care au limpit,
voiu mântui pe voi, [i voiu da pe Madiam
în mâna ta< iar tot poporul cel\lalt s\
mearg\ fiecare b\rbat la casa sa.
8. {i a luat poporul de mâncarea în mâna
sa [i buciumile sale, [i pe to]i b\rba]ii
aceia ai lui Israil i-a trimis pe fiecare la
l\ca[ul s\u< iar pe cei trei sute de b\rba]i i-
a oprit, [i tab\ra lui Madiam era acolo
dedesubt în vale.
9. {i a fost în noaptea aceea, au zis
Domnul c\tre Ghedeon> scoal\ [i te
pogoar\ curând de aici la tab\r\, c\ o am
dat în mâna ta.
10. Iar de te temi a te pogorî tu singur,
pogoar\-te tu [i Fara b\iatul t\u la tab\r\.
11. {i vei auzi ce vor gr\i, [i dup\ aceea se
vor înt\ri mâinile tale, [i te vei pogorî
asupra taberei< [i s-a pogorât el [i Fara
b\iatul lui la marginea taberei, unde
str\juiau cincizeci de osta[i întrarma]i.
12. Iar Madiam [i Amalic [i to]i fiii
r\s\ritului, t\b\râser\ în vale ca l\custele
de mul]i, [i c\milele lor nenum\rate, c\
erau multe ca nisipul de pe marginea
m\rii.
13. {i dup\ ce a venit Ghedeon, iat\ un
b\rbat povestea aproapelui s\u visul,
zicând> vis am visat, [i iat\ turte de pâine
de orz se pr\v\leau spre tab\ra lui
Madiam, [i au venit pân\ la corturi, [i le-
au lovit [i le-au r\sturnat [i le-au surpat, [i
au c\zut corturile.
14. {i r\spunzând aproapele lui, a zis>
acesta nu este alt, f\r\ numai sabia lui
309
Ghedeon fiul lui Ioas b\rbatul lui Israil, în
mâinile lui au dat Dumnezeu pe Madiam
[i toat\ tab\ra.
15. {i a fost dup\ ce a auzit Ghedeon
povestirea visului [i tâlcul lui, s-a închinat
Domnului, [i s-a întors în tab\ra lui Israil,
[i a zis> scula]i, c\ au dat Domnul în
mâinile noastre tab\ra lui Madiam.
16. {i a împ\r]it pe cei trei sute de oameni
în trei p\r]i, [i a dat buciumi în mâinile
tuturor [i urcioare de[arte, [i lumini în
urcioare.
17. {i a zis c\tre ei> cum m\ ve]i vedea pe
mine, [i voi a[a s\ face]i, [i iat\ eu m\
voiu duce în mijlocul taberei, [i cum voiu
face eu, a[a s\ face]i [i voi.
18. {i voiu trâmbi]a eu cu buciumul, [i to]i
cei cu mine ve]i trâmbi]a cu buciumii
împrejurul a toat\ tab\ra, [i ve]i striga>
sabia Domnului [i a lui Ghedeon.
19. {i a intrat Ghedeon [i suta cea de
b\rba]i, care erau cu el, în partea taberei,
la începutul str\jii celei din mijloc, [i au
de[teptat pe cei ce str\juiau [i au buciumat
cu buciumii, [i au scuturat urcioarele cele
din mâinile lor.
20. {i au buciumat câte[itrele p\r]ile cu
buciumii, [i au sf\râmat urcioarele, [i în
mâna cea stâng\ au luat luminile, iar în
mâna cea dreapt\ au luat buciumii s\
buciume, [i au strigat> sabia Domnului [i a
lui Ghedeon.
21. {i fiecare b\rbat a st\tut în locul s\u
împrejurul taberei, [i alergând toat\ tab\ra
a dat semn, [i a fugit.
22. {i au trâmbi]at cei trei sute de
buciumi, [i au pus Domnul sabia fiec\rui
b\rbat împotriva aproapelui s\u, [i se t\iau
unii pe al]ii, [i a fugit tab\ra pân\ la Vita,
[i s-a strâns pân\ la Avelmeula la Tavat.
23. {i strigând b\rba]ii Israilteni cei din
 JUDEC|TORII
Neftalim [i din Asir [i din tot Manasi a
gonit dinapoi pe Madiam.
24. {i a trimis Ghedeon vestitori în tot
muntele lui Efraim, zicând> pogorâ]i-v\
înaintea lui Madiam, [i le lua]i lor apa
pân\ la Vitvira [i pân\ la Iordan, [i a
strigat tot b\rbatul lui Efraim, [i a luat apa
p=n\ la Vitvira [i pân\ la Iordan.
25. {i au prins pe doi domni ai lui
Madiam> pe Oriv [i pe Ziv, [i au omorât pe
Oriv în Suroriv< iar pe Ziv l-au omorât în
Iochefziv, [i au gonit pe Madiam, [i capul
lui Oriv [i al lui Ziv l-au dus la Ghedeon
dincolo de Iordan.
CAP. 8.
Urm\rirea Madiamitenilor [i
învingerea lor.
{i b\rba]ii din Efraim au zis c\tre
Ghedeon> ce este lucrul, care l-ai f\cut
nou\, c\ nu ne-ai chemat pe noi, când ai
mers s\ faci r\zboi cu Madiam? {i se
certau cu dânsul tare.
2. Iar Ghedeon a zis c\tre ei> ce am f\cut
eu acum, în ce chip a]i f\cut voi? Au nu
este mai bun\ o ciorchin\ din via lui
Efraim, decât tot culesul viei lui Aviezer?
3. În mâna voastr\ au dat Domnul pe
c\peteniile Madiamului, pe Oriv [i pe Ziv,
[i ce am putut face eu, în ce chip a]i f\cut
voi? Atunci a potolit mânia lor deasupra
sa, gr\ind el cuvântul acesta.
4. {i a mers Ghedeon la Iordan, [i a
trecut el [i cei trei sute de b\rba]i, care
erau cu el, osteni]i [i fl\mânzi.
5. {i a zis c\tre oamenii cei din Sochot>
da]i pâine de mâncat poporului celui ce
este cu mine, c\ este fl\mând, [i eu îndat\
alerg dup\ Zevea [i dup\ Salmana
împ\ra]ii Madiamului.
310
6. {i au zis boierii Sochotului> au doar
mâna lui Zevea [i a lui Salmana este acum
în mâna ta, ca s\ d\m o[tirii tale pâine?
7. {i a zis Ghedeon> pentru aceea când
va da Domnul pe Zevea [i pe Salmana în
mâna mea, [i eu voiu sc\rpina trupurile
voastre cu spinii pustiei [i cu ciulini.
8. {i s-a suit de acolo în Fanuil, [i a gr\it
c\tre oamenii locului aceluia tot întru acel
chip< iar oamenii din Fanuil i-au r\spuns
lui în ce chip i-au fost r\spuns oamenii din
Sochot.
9. {i a zis Ghedeon c\tre oamenii din
Fanuil, gr\ind> când m\ voiu întoarce cu
pace, voi strica turnul acesta.
10. Iar Zevea [i Salmana erau în Karcar, [i
tab\ra lor cu ei ca vreo cincisprezece mii,
to]i cei ce au r\mas din toat\ tab\ra fiilor
r\s\ritului. Iar cei ce au c\zut, au fost o
sut\ [i dou\zeci de mii de b\rba]i, care
purtau s\bii.
11. {i s-a suit Ghedeon pe calea celor ce
locuiesc în corturi la r\s\ritul Navei,
aproape de Nava [i Egheval [i a lovit
tab\ra, care nu avea team\ de nimic.
12. {i au fugit Zevea [i Salmana, [i au
alergat dup\ ei, [i au prins pe acei doi
împ\ra]i ai Madiamului, pe Zevea [i pe
Salmana, [i toat\ tab\ra lor o au tulburat.
13. {i s-a întors Ghedeon feciorul lui Ioas
de la r\zboi, înainte de r\s\ritul soarelui.
14. {i a prins o slug\ de ai oamenilor celor
din Sochot, [i l-a întrebat pe el, [i a scris
numele boierilor Sochotului [i al
b\trânilor lui, [aptezeci [i [apte de b\rba]i.
15. {i a mers Ghedeon la boierii
Sochotului [i le-a zis> iat\ Zevea [i
Salmana pentru care m-a]i oc\rât, zicând>
au doar mâna lui Zevea [i a lui Salmana
este acum în mâna ta? Ca s\ d\m
oamenilor t\i celor fl\mânzi pâine?
 JUDEC|TORII
16. {i a luat pe boierii [i pe b\trânii cet\]ii
[i i-a b\tut pe ei cu spinii pustiei [i cu
ciulini, cu acelea a zdrobit pe b\rba]ii
Cet\]ii Sochotului.
17. {i turnul Fanuilului l-a stricat, [i pe
b\rba]ii cet\]ii i-a omorât.
18. {i a zis c\tre Zevea [i c\tre Salmana>
cum au fost b\rba]ii pe care i-a]i omorât în
Tavor? Iar ei au zis> cum e[ti tu, a[a au fost
[i ei, cel ce seam\n\ ]ie, seam\n\ lor, ca
chipul fiului de împ\rat erau.
19. {i a zis Ghedeon> fra]ii mei [i feciorii
maicii mele au fost, [i s-a jurat lor> viu
este Domnul, de i-a]i fi ]inut vii, nu v-a[ fi
omorât pe voi.
20. {i a zis lui Ieter, fiul s\u cel întâi
n\scut> scoal\-te [i-i omoar\ pe ei, iar fiul
s\u nu a scos sabia sa, c\ s-a temut, pentru
c\ era mai tân\r.
21. {i a zis Zevea [i Salmana> scoal\-te tu
[i te repezi asupra noastr\, c\, ca un b\rbat
ai putere, [i s-a sculat Ghedeon [i a ucis pe
Zevea [i pe Salmana, [i a luat luni[oarele,
care erau la grumajii c\milelor lor.
22. {i au zis b\rba]ii lui Israil c\tre
Ghedeon> doamne! St\pâne[te-ne pe noi,
tu [i fiul t\u [i fiul fiului t\u, c\ tu ne-ai
mântuit pe noi din mâna lui Madiam.
23. {i a zis c\tre ei Ghedeon> nu voiu
st\pâni eu pe voi [i nu va st\pâni fiul meu
pe voi, ci Domnul va st\pâni pe voi.
24. {i a zis Ghedeon c\tre ei> voiu face
vou\ cerere> s\-mi dea mie fiecare b\rbat
cercel din pr\zile lui< c\ cercei de aur erau
la ei, c\ erau Ismailteni.
25. {i ei au zis> iat\ vom da, [i întinzându-
[i haina sa fiecare b\rbat a aruncat acolo
cercel din prada sa.
26. {i cerceii cei de aur, care i-au cerut, au
tras o mie [i [apte sute de sicli de aur,
afar\ de luni[oare [i de lan]uri [i de
311
îmbr\c\mintele cele de porfir\, care erau
pe împ\ra]ii Madiamului, [i afar\ de
lan]urile care erau la grumajii c\milelor
lor.
27. {i a f\cut dintr-acelea Ghedeon, efod,
[i l-a pus în cetatea sa în Efrata, unde a
p\c\tuit tot Israilul dup\ dânsul, [i a fost
lui Ghedeon [i casei lui spre c\dere.
28. {i s-a umilit Madiam înaintea fiilor lui
Israil, [i mai mult nu a ad\ugat a ridica
capul s\u, [i a fost pace în ]ar\ patruzeci
de ani în zilele lui Ghedeon.
29. {i s-a dus Ierovaal fiul lui Ioas [i a
locuit în casa sa.
30. {i avea Ghedeon [aptezeci de fii, care
ie[iser\ din coapsele lui, c\ multe femei
avea el.
31. {i ]iitoarea lui cea din Sihem i-a
n\scut [i ea fecior, [i i-a pus numele
Avimeleh.
32. {i a murit Ghedeon feciorul lui Ioas
întru b\trâne]i bune, [i s-a îngropat în
mormântul tat\lui s\u în Efrata Aviezerul.
33. {i a fost dup\ ce a murit Ghedeon, s-
au întors fiii lui Israil [i au curvit dup\
Vaalimi [i au f\cut leg\tur\ cu Vaal Verit,
ca s\ le fie el lor Dumnezeu.
34. {i nu [i-au adus aminte fiii lui Israil de
Domnul Dumnezeul lor, cel ce i-au
mântuit pe ei din mâna tuturor vr\jma[ilor
lor celor de primprejur.
35. {i nu au f\cut mil\ cu casa lui
Ierovaal, adic\ a lui Ghedeon, dup\ tot
binele care l-a f\cut cu Israil.
CAP. 9.
Avimeleh.
{i s-a dus Avimeleh feciorul lui Ierovaal
în Sihem la fra]ii mamei sale, [i a gr\it
c\tre ei [i c\tre toat\ rudenia casei tat\lui
 JUDEC|TORII
maicii sale, zicând>
2. Gr\i]i întru urechile tuturor b\rba]ilor
din Sihem< ce voi]i voi mai bine> s\ v\
st\pâneasc\ [aptezeci de b\rba]i to]i
feciorii lui Ierovaal sau s\ v\ st\pâneasc\
un b\rbat? {i v\ aduce]i aminte, c\ osul
vostru [i carnea voastr\ sunt eu.
3. {i au gr\it pentru el fra]ii mamei lui
întru auzul tuturor b\rba]ilor din Sihem
toate cuvintele acestea, [i [i-au plecat
inimile lor dup\ Avimeleh, pentru c\ au
zis> fratele nostru este.
4. {i i-au dat lui [aptezeci de argin]i din
casa lui Vaal Verit, [i a n\imit cu ei
Avimeleh b\rba]i s\raci [i f\r\ de l\ca[, [i
au mers dup\ dânsul.
5. {i a intrat în casa tat\lui s\u în Efrata,
[i a omorât pe fra]ii s\i, pe feciorii lui
Ierovaal [aptezeci de b\rba]i pe o piatr\, [i
a r\mas Ioatam feciorul cel mai tân\r al lui
Ierovaal, c\ s-a fost ascuns.
6. {i s-au adunat to]i b\rba]ii din Sihem
[i toat\ casa lui Vitmaalo, [i mergând au
pus pe Avimeleh împ\rat la stejarul, care
sta în Sihem.
7. {i s-a spus lui Ioatam, [i a mers [i a
st\tut în vârful Muntelui Garizin, [i [i-a
ridicat glasul s\u [i a plâns, [i le-a zis lor>
asculta]i-m\ b\rba]i din Sihem, ca a[a s\
v\ asculte [i pe voi Dumnezeu.
8. Odinioar\ au mers lemnele s\ ung\
împ\rat peste sine, [i au zis m\slinului>
împ\r\]e[te peste noi.
9. {i le-a r\spuns lor m\slinul> nu voiu
l\sa eu gr\simea mea, care întru mine o au
m\rit Dumnezeu [i oamenii, [i s\ merg s\
împ\r\]esc peste lemne.
10. {i au zis lemnele c\tre smochin> vino
de împ\r\]e[te peste noi.
11. {i le-a r\spuns lor smochinul> nu voiu
l\sa eu dulcea]a mea [i roada mea cea
312
bun\, s\ m\ duc s\ împ\r\]esc peste
lemne.
12. {i au zis lemnele c\tre vi]\> vino de
împ\r\]e[te peste noi.
13. {i le-a r\spuns vi]a> nu voiu l\sa eu
vinul meu, veselia lui Dumnezeu [i a
oamenilor, [i s\ m\ duc s\ împ\r\]esc
peste lemne.
14. {i au zis toate lemnele c\tre spin> vino
de împ\r\]e[te peste noi.
15. {i a zis spinul c\tre lemne> de vre]i cu
adev\rat s\ m\ unge]i împ\rat peste voi,
veni]i de v\ n\d\jdui]i sub acoperirea
mea< iar de nu, s\ ias\ foc din spini, [i s\
m\nânce chedrii Livanului.
16. {i acum dac\ cu adev\rat [i des\vâr[it
a]i f\cut [i a]i pus pe Avimeleh s\
împ\r\]easc\ [i a]i f\cut bine cu Ierovaal
[i cu casa lui, [i dac\ a]i f\cut, ca s\-i
r\spl\ti]i binele, care vi l-a f\cut mâna lui.
17. C\ s-a b\tut tat\l meu pentru voi, [i [i-
a pus în primejdie sufletul s\u, [i v-a
mântuit pe voi din mâna lui Madiam.
18. Iar voi v-a]i sculat ast\zi asupra casei
tat\lui meu, [i a]i omorât pe feciorii lui
[aptezeci de b\rba]i pe o piatr\, [i a]i pus
împ\rat pe Avimeleh feciorul slujnicei lui
peste b\rba]ii din Sihem, pentru c\ este
fratele vostru.
19. De a]i f\cut adev\rat [i drept cu
Ierovaal [i cu casa lui în ziua aceasta, fi]i
voi binecuvânta]i, [i s\ v\ veseli]i întru
Avimeleh, [i el s\ se veseleasc\ întru voi.
20. Iar de nu, s\ ias\ foc din Avimeleh, [i
s\ m\nânce pe b\rba]ii din Sihem [i casa
lui Vitmaalo, [i s\ ias\ foc din b\rba]ii
Sihemului [i din casa lui Vitmaalo, [i s\
mistuiasc\ pe Avimeleh.
21. {i a fugit Ioatam, [i dându-se în laturi
a mers la Veira, [i a locuit acolo pentru
frica lui Avimeleh fratele s\u.
 JUDEC|TORII
22. {i a împ\r\]it Avimeleh peste Israil
trei ani.
23. {i au trimis Dumnezeu duh r\u între
Avimeleh [i între b\rba]ii Sihemului, [i au
urgisit b\rba]ii Sihemului casa lui
Avimeleh.
24. Ca s\ aduc\ nedreptatea celor
[aptezeci de fii ai lui Ierovaal, [i sângele
lor s\-l pun\ pe Avimeleh fratele lor, care
i-a omorât pe ei, [i asupra b\rba]ilor
Sihemului, care l-au ajutat pe el, ca s\
omoare pe fra]ii s\i.
25. {i i-au pus lui b\rba]ii Sihemului
paznici într-ascuns pe piscurile mun]ilor,
[i prindea pe to]i cei ce c\l\toreau pe
acolo, [i s-a dat de [tire lui Avimeleh.
26. {i a venit Gaal feciorul lui Aved [i
fra]ii lui, [i au trecut în Sihem, [i au
n\d\jduit întru dânsul b\rba]ii Sihemului.
27. {i ie[ind la ]arini, au cules viile sale [i
au stors strugurii [i au f\cut jocuri, [i
intrând în casa dumnezeului s\u au
mâncat [i au b\ut, blestemând pe
Avimeleh.
28. {i a zis Gaal feciorul lui Aved> cine
este Avimeleh [i cine este feciorul
Sihemei, ca s\ slujim lui? Au nu este
feciorul lui Ierovaal, [i Zevul îngrijitorul
lui robul lui împreun\ cu b\rba]ii lui Emor
tat\l lui Sihem? {i ce s\ slujim noi lui.
29. Cine va da pe poporul acesta în mâna
mea? {i voiu alunga pe Avimeleh, c\ voiu
zice lui Avimeleh> înmul]e[te puterea ta [i
ie[i afar\.
30. {i a auzit Zevul mai marele cet\]ii
cuvintele lui Gaal feciorul lui Aved, [i s-a
mâniat foarte.
31. {i pe ascuns a trimis soli la Avimeleh
cu daruri, zicând> iat\ Gaal feciorul lui
Aved [i fra]ii lui au venit în Sihem, [i au
înt\râtat cetatea asupra ta.
313
32. {i acum scoal\-te noaptea, tu [i
poporul t\u cel cu tine, [i pânde[te
diminea]a în ]arin\.
33. {i va fi, diminea]\ odat\ cu r\s\ritul
soarelui s\ mâneci, [i s\ n\v\le[ti asupra
cet\]ii, [i când va ie[i el [i poporul cel cu
el afar\ la tine, f\-i lui câte va afla mâna
ta.
34. {i s-a sculat Avimeleh [i tot poporul
cel cu el noaptea, [i a pândit Sihema de
patru p\r]i.
35. {i s-a f\cut diminea]\, [i a ie[it Gaal
feciorul lui Aved, [i a st\tut la u[a por]ii
cet\]ii, [i s-a sculat Avimeleh [i poporul
cel cu el de la pând\.
36. {i a v\zut Gaal feciorul lui Aved pe
popor, [i a zis c\tre Zevul> iat\ poporul se
pogoar\ din vârful mun]ilor, iar Zevul a
zis c\tre el> umbra copacilor vezi tu, ca [i
cum ar fi oameni.
37. {i a ad\ugat Gaal înc\ a gr\i, [i a zis>
iat\ popor se pogoar\ dinspre mare
mergând pe mijlocul locului, [i o parte
vine pe calea stejarului v\z\torilor, alt\
parte vine pe calea [esului Maonenim.
38. {i a zis c\tre el Zevul> unde este acum
gura ta, care zicea> cine este Avimeleh, ca
s\ slujim lui? Au nu acesta este poporul,
pe care l-ai def\imat? Ie[i dar acum, [i te
bate cu el.
39. {i a ie[it Gaal înaintea b\rba]ilor din
Sihem, [i s-a b\tut cu Avimeleh, [i l-a
gonit pe el Avimeleh.
40. {i a fugit de fa]a lui, [i mul]i au c\zut
mor]i pân\ la poarta cet\]ii.
41. {i a [ezut Avimeleh în Arima, [i Zevul
a scos pe Gaal [i pe fra]ii lui, ca s\ nu
locuiasc\ în Sihem.
42. {i a fost a doua zi a ie[it poporul în
]arin\, [i s-a spus lui Avimeleh.
43. {i [i-a luat poporul [i l-a împ\r]it în
 JUDEC|TORII
trei p\r]i, [i a str\juit în ]arin\ [i a privit, [i
iat\ popor a ie[it din cetate [i s-a sculat
asupra lor [i i-au b\tut pe ei.
44. {i Avimeleh [i mai marii cei ce erau
cu el au înaintat [i au st\tut la u[a por]ii
cet\]ii, [i cele dou\ cete s-au rev\rsat
peste to]i cei ce erau în ]arini, [i i-au b\tut
pe ei.
45. Iar Avimeleh toat\ ziua aceea a dat
r\zboi asupra cet\]ii, [i a luat cetatea, [i pe
poporul cel din ea l-a omorât, [i cetatea o
a stricat [i a pres\rat peste ea sare.
46. {i auzind b\rba]ii turnului Sihemului,
au intrat to]i în înt\ritura casei f\g\duin]ei
lui Vetil Verit.
47. {i s-a spus lui Avimeleh, c\ s-au strâns
to]i b\rba]ii turnului Sihem.
48. {i s-a suit Avimeleh în Muntele
Selmonului [i tot poporul cel cu el, [i a
luat Avimeleh securea în mâna sa, [i a
t\iat o sarcin\ de lemne, [i ridicând-o o a
pus pe um\rul s\u, [i a zis c\tre poporul
cel cu el> ce m-a]i v\zut pe mine f\când,
curând face]i [i voi ca mine.
49. {i au t\iat [i ei fiecare o sarcin\, [i
ridicând-o au mers dup\ Avimeleh, [i au
pus lemnele peste înt\ritur\, [i i-au dat ei
foc, [i au murit to]i b\rba]ii turnului
Sihem, ca la o mie de b\rba]i [i de femei.
50. {i s-a dus Avimeleh din Vetil Verit la
Tivis, [i l-a înconjurat [i l-a luat.
51. {i era în mijlocul cet\]ii turn tare, [i au
fugit acolo to]i b\rba]ii [i femeile [i toate
c\peteniile cet\]ii, [i s-au închis acolo, [i
s-au suit în acoperi[ul turnului.
52. Iar Avimeleh a venit pân\ la turn
b\tându-se, [i s-a apropiat de u[a turnului
ca s\-l aprinz\ s\ arz\ cu foc.
53. Iar o femeie a aruncat o bucat\ de
piatr\ de râ[ni]\ peste capul lui Avimeleh,
[i i-a spart capul.
314
54. {i Avimeleh îndat\ a strigat pe sluga,
care purta armele lui, [i i-a zis> scoate
sabia ta [i m\ omoar\, ca nu cumva s\ se
zic\ cândva> muiere l-a omorât pe el, [i l-
a junghiat pe el sluga lui, [i a murit.
55. {i v\zând b\rba]ii lui Israil, c\ a murit
Avimeleh, fiecare s-a dus la casa sa.
56. {i au ;ntors Dumnezeu lui Avimeleh
r\ul, care l-a f\cut tat\lui s\u omorând pe
cei [aptezeci de fra]i ai s\i.
57. {i tot r\ul b\rba]ilor Sihemului l-au
întors Dumnezeu în capul lor, [i a venit
peste ei blestemul lui Ioatam fiul lui
Ierovaal.
CAP. 10.
Israil învins de Filisteni.
{i dup\ Avimeleh s-a sculat, ca s\
mântuiasc\ pe Israil, Tola feciorul lui Fua,
fiul unchiului lui, b\rbat din Isahar, [i
acesta locuia în Samir în muntele lui
Efraim.
2. {i a judecat pe Israil dou\zeci [i trei
de ani, [i a murit [i s-a îngropat în Samir.
3. {i dup\ el s-a sculat Iair din Galaad, [i
a judecat pe Israil dou\zeci [i doi de ani.
4. {i s-a n\scut lui treizeci [i doi de
feciori, care c\l\reau pe treizeci [i doi de
mânji de asini, [i erau mai mari peste
treizeci [i dou\ de cet\]i, care le-au
chemat satele lui Iair pân\ în ziua aceasta,
[i sunt acestea în p\mântul Galaad.
5. {i a murit Iair, [i s-a îngropat în
Kamon.
6. {i au ad\ugat fiii lui Israil a face r\u
înaintea Domnului, [i au slujit Vaalimilor
[i Astarotilor, [i dumnezeilor Siriei [i
dumnezeilor Sidonului, [i dumnezeilor
Moavului [i dumnezeilor fiilor lui Amon,
[i dumnezeilor neamurilor celor str\ine, [i
 JUDEC|TORII
au p\r\sit pe Domnul [i nu i-au slujit lui.
7. {i s-au mâniat cu iu]ime Domnul pe
Israil, [i i-au dat pe ei în mâna altor
neamuri [i în mâna fiilor lui Amon,
8. Care au nec\jit [i au asuprit pe fiii lui
Israil în vremea aceea optsprezece ani, pe
to]i fiii lui Israil cei dincolo de Iordan în
p\mântul Amoreului în Galaad.
9. {i au trecut fiii lui Amon Iordanul, ca
s\ bat\ pe Iuda [i pe Veniamin [i pe
Efraim, [i s-au nec\jit fiii lui Israil foarte.
10. {i au strigat fiii lui Israil c\tre
Domnul, zicând> p\c\tuit-am înaintea ta,
c\ am p\r\sit pe Dumnezeul nostru, [i am
slujit lui Vaalim.
11. {i au zis Domnul c\tre fiii lui Israil> au
nu Eghiptenii [i Amoreii [i fiii lui Amon [i
Moav [i cei de alt neam,
12. {i Sidonenii [i Amalic [i Hanaan v-au
nec\jit pe voi, [i a]i strigat c\tre mine, [i
v-am mântuit pe voi din mâna lor?
13. {i voi m-a]i p\r\sit pe mine, [i a]i
slujit la dumnezei str\ini? Pentru aceea nu
voiu mai ad\uga a v\ mântui pe voi.
14. Merge]i [i striga]i c\tre dumnezeii, pe
care i-a]i ales, ca aceia s\ v\ mântuiasc\
pe voi în vremea necazului vostru.
15. {i au zis fiii lui Israil c\tre Domnul>
p\c\tuit-am, f\ tu cu noi, câte ;]i plac ]ie,
numai într-aceast\ vreme ne mântuie[te
pe noi.
16. {i au lep\dat pe dumnezeii cei str\ini
dintre ei, [i au slujit Domnului singur,
c\ruia i-au p\rut r\u de necazurile lor.
17. Iar fiii lui Amon suindu-se au t\b\rât
în Galaad, [i adunându-se [i fiii lui Israil
au ie[it [i au t\b\rât în Masifa.
18. {i au zis poporul [i boierii Galaadului,
fiecare b\rbat c\tre aproapele s\u> cine
este b\rbatul, care va începe a se bate cu
fiii lui Amon, [i va fi mai mare peste to]i
315
cei ce locuiesc în Galaad?
CAP. 11.
Ieftae [i f\g\duin]a lui.
Iar Ieftae Galaaditul era tare întru virtute,
[i era el fecior de femeie curv\, care a
n\scut lui Galaad pe Ieftae.
2. {i femeia lui Galaad i-a n\scut lui fii,
[i dup\ ce au crescut fiii femeii, a scos pe
Ieftae zicându-i> nu vei mo[teni în casa
tat\lui nostru, c\ tu e[ti fecior din femeie
curv\.
3. {i a fugit Ieftae de la fa]a fra]ilor s\i,
[i a locuit în p\mântul Tov, [i s-au adunat
la Ieftae oameni f\c\tori de r\u, [i au ie[it
cu el.
4. {i a fost dup\ zilele acelea, când s-au
b\tut fiii lui Amon cu Israil.
5. {i a fost dup\ ce s-au b\tut fiii lui
Amon cu fiii lui Israil, a mers b\trânii
Galaadului s\ ia pe Ieftae din p\mântul
Tov.
6. {i a zis lui Ieftae> vino [i fii nou\
pov\]uitor, ca s\ d\m r\zboi asupra fiilor
lui Amon.
7. {i a zis Ieftae c\tre b\trânii
Galaadului> au nu voi m-a]i urât [i m-a]i
scos din casa tat\lui meu, [i m-a]i gonit de
la voi? {i pentru ce veni]i la mine acum,
când sunte]i nec\ji]i?
8. {i au zis b\trânii Galaadului c\tre
Ieftae> nu a[a, ne-am întors acum la tine,
ca s\ mergi cu noi, [i vom da r\zboi
asupra fiilor lui Amon, [i vei fi nou\ mai
mare peste to]i cei ce locuiesc în Galaad.
9. {i a zis Ieftae c\tre b\rba]ii
Galaadului> de m\ întoarce]i pe mine voi,
pentru ca s\ dau r\zboi asupra fiilor lui
Amon, [i-i va da pe ei Domnul în mâinile
mele, eu s\ v\ fiu vou\ mai mare.
 JUDEC|TORII
10. {i au zis b\trânii Galaadului c\tre
Ieftae> Domnul cel ce aude acestea, el
mijlocitor [i m\rturie este, c\ vom face
dup\ cuvântul t\u a[a.
11. {i a mers Ieftae cu b\trânii
Galaadului, [i l-a pus poporul peste sine
cap [i pov\]uitor, [i a gr\it Ieftae toate
cuvintele sale înaintea Domnului în
Masifa.
12. {i a trimis Ieftae soli la împ\ratul
fiilor lui Amon, zicând> ce este mie [i ]ie,
c\ ai venit tu la mine s\ dai r\zboi în
p\mântul meu.
13. {i a r\spuns împ\ratul fiilor lui Amon
c\tre solii lui Ieftae> pentru c\ Israil, când
s-a suit din Eghipet, a luat p\mântul meu
de la Arnon pân\ la Iavoc [i pân\ la
Iordan, [i acum întoarce-l cu pace, [i m\
voiu duce.
14. {i s-au întors solii la Ieftae, [i a mai
trimis Ieftae soli la împ\ratul fiilor lui
Amon,
15. Care au zis lui> a[a zice Ieftae> nu a
luat Israil p\mântul lui Moav, nici
p\mântul fiilor lui Amon<
16. C\ci, când s-au suit ei din Eghipet, a
mers Israil prin pustie pân\ la Marea
Ro[ie, [i a venit în Kadis.
17. {i a trimis Israil soli la împ\ratul
Edomului, zicând> las\-m\ s\ trec prin
p\mântul t\u, [i nu a ascultat împ\ratul
Edomului, înc\ [i la împ\ratul lui Moav a
trimis, [i nu a voit, [i a [ezut Israil în
Kadis.
18. Apoi s-a dus în pustie, [i a înconjurat
p\mântul Edomului, [i p\mântul lui
Moav, [i a venit c\tre r\s\rit de p\mântul
lui Moav, [i a t\b\rât dincolo de Arnon, [i
nu a intrat în hotarul lui Moav, c\ Arnon
este hotarul lui Moav.
19. {i a trimis Israil soli la Sion împ\ratul
316
Amoreului împ\ratul Esevonului, [i a zis
Israil c\tre el> las\-m\ s\ trec prin
p\mântul t\u pân\ la locul meu.
20. {i nu a vrut Sion s\ lase pe Israil s\
treac\ prin hotarul s\u, [i a adunat Sion tot
poporul s\u, [i au t\b\rât la Iasa, [i au dat
r\zboi cu Israil.
21. {i au dat Domnul Dumnezeu lui Israil
pe Sion [i pe tot poporul lui în mâna lui
Israil, [i l-a b\tut pe el, [i a mo[tenit Israil
tot p\mântul Amoreului celui ce locuia în
p\mântul acela.
22. {i a mo[tenit tot hotarul Amoreului,
de la Arnon pân\ la Iavoc, [i de la pustie
pân\ la Iordan.
23. {i acum Domnul Dumnezeul lui Israil
a ridicat pe Amoreu de la fa]a poporului
s\u Israil, [i tu vei mo[teni pe el?
24. Au nu câte ]i-a dat ]ie Hamos
dumnezeul t\u, acelea le vei mo[teni? {i
noi suntem mo[teni tuturor, pe care i-au
ridicat Domnul Dumnezeul nostru de la
fa]a noastr\ [i ni i-au dat mo[tenire.
25. {i acum au mai bun e[ti tu decât Valac
fiul lui Sepfor împ\ratul lui Moav? Care s-
a b\tut cu Israil [i nu l-a biruit pe el.
26. Când a locuit Israil în Esevon [i în
hotarele lui [i în p\mântul Aroir [i în
hotarele lui [i în toate cet\]ile cele de
lâng\ Iordan, trei sute de ani, [i pentru ce
într-atâta vreme nu le-a]i scos.
27. {i acum eu nu am gre[it ]ie [i faci cu
mine r\u, ca s\ dai r\zboi asupra mea,
Domnul cel ce este judec\tor, s\ judece
ast\zi între fiii lui Israil [i între fiii lui
Amon.
28. {i nu a ascultat împ\ratul fiilor lui
Amon de cuvintele lui Ieftae, care le-a
trimis la el.
29. {i Duhul Domnului a fost peste Ieftae,
[i înconjurând Galaadul [i pe Manasi, a
 JUDEC|TORII
trecut piscul Galaad, [i de la piscul Galaad
dincolo de fiii lui Amon.
30. {i a f\cut Ieftae f\g\duin]\ Domnului
[i a zis> de vei da pe fiii lui Amon în mâna
mea,
31. Va fi c\ oricare va ie[i din u[ile casei
mele mai întâi înaintea mea când m\ voiu
întoarce cu pace de la fiii lui Amon,
aduce-l-voiu pe el ardere de tot Domnului.
32. {i a trecut Ieftae la fiii lui Amon, ca s\
dea r\zboi asupra lor, [i i-a dat pe ei
Domnul în mâna lui.
33. {i i-a b\tut pe ei de la Aroir pân\ la
intrarea în Semenit, dou\zeci de cet\]i, [i
pân\ la viile lui Avel, cu b\taie mare
foarte, [i s-au umilit fiii lui Amon de la
fa]a fiilor lui Israil.
34. {i întorcându-se Ieftae în Masifa la
casa sa, iat\ fata lui înainte i-a ie[it întru
întâmpinare cu timpine [i cu dan]uri< [i
aceasta era fat\ una n\scut\ a lui iubit\, [i
afar\ de ea nici fecior, nici fat\ nu avea.
35. {i a fost dac\ o a v\zut pe ea, [i-a rupt
hainele sale [i a zis> vai de mine, fiica
mea, m-ai împiedicat, piedic\ te-ai f\cut
întru ochii mei, c\ eu am deschis gura mea
pentru tine c\tre Domnul [i nu voiu putea
s\ întorc,
36. Iar ea a zis c\tre el> p\rinte, dac\ ai
deschis gura ta c\tre Domnul, f\ cu mine
dup\ cuvântul care a ie[it din gura ta,
pentru care au f\cut ]ie Domnul izbând\
asupra vr\jma[ilor t\i din fiii lui Amon.
37. {i a zis ea c\tre tat\l s\u> f\ mie
p\rintele meu, lucrul acesta> las\-m\ dou\
luni s\ m\ duc [i s\ umblu peste mun]i, ca
s\-mi plâng fecioria mea, eu [i soa]ele
mele.
38. {i i-a zis ei> du-te, [i o a slobozit pe ea
dou\ luni, [i s-a dus ea [i soa]ele ei, [i a
plâns fecioria sa în mun]i.
317
39. {i dup\ ce s-au sfâr[it acele dou\ luni
[i s-a întors ea la tat\l s\u, el a f\cut cu ea
dup\ cum s-a fost f\g\duit, [i ea nu a
cunoscut b\rbat.
40. {i s-a f\cut obicei întru Israil, de se
adunau fetele lui Israil în tot anul, s\
plâng\ pe fata lui Ieftae Galaaditul patru
zile într-un an.
CAP. 12.
Înfrângerea Efraimi]ilor.
{i s-au adunat fiii lui Efraim [i au venit în
Sefina [i au zis c\tre Ieftae> pentru ce ai
mers a da r\zboi asupra fiilor lui Amon [i
nu ne-ai chemat [i pe noi s\ mergem cu
tine< casa ta o vom arde peste tine cu foc.
2. {i a zis c\tre ei Ieftae> b\rbat
r\zboinic eram eu [i poporul meu [i fiii lui
Amon m\ smereau foarte, [i v-am strigat
pe voi [i nu m-a]i mântuit din mâinile lor.
3. {i am v\zut c\ nu era cel ce
mântuie[te, [i am pus sufletul meu în
primejdie [i am trecut la fiii lui Amon, [i
i-au dat pe ei Domnul în mâna mea, [i
pentru ce v-a]i suit la mine în ziua aceasta
s\ da]i r\zboi asupra mea?
4. {i a adunat Ieftae pe to]i b\rba]ii
Galaadi]i, s\ se bat\ cu Efraim, [i au b\tut
b\rba]ii Galaadului pe Efraim, c\ au zis>
voi Galaadi]ii sunte]i fugarii lui Efraim în
mijlocul lui Efraim [i în mijlocul lui
Manasi.
5. {i au apucat Galaadi]ii vadurile
Iordanului lui Efraim, [i a fost când au zis
cei fugi]i ai lui Efraim s\ trecem, [i le-au
zis lor b\rba]ii cei din Galaad> au dintr-ai
lui Efraim sunte]i voi? {i au zis> nu
suntem.
6. {i le-a gr\it lor> zice]i dar> Shivvolet,
ce se cheam\ spic, [i nu au putut zice bine
 JUDEC|TORII
a[a, [i i-au prins pe ei [i i-au junghiat la
vadurile Iordanului, [i au c\zut în vremea
aceea din Efraim patruzeci [i dou\ de mii.
7. {i a judecat Ieftae pe Israil [ase ani, [i
a murit Ieftae Galaaditul [i s-a îngropat în
Galaad cetatea sa.
8. {i dup\ el a judecat pe Israil Avessan
din Vitleem.
9. {i s-a n\scut lui treizeci de feciori [i
treizeci de fete, pe care le-a m\ritat afar\,
[i treizeci de fete de afar\ au adus femei
feciorilor s\i, [i a judecat pe Israil [apte
ani.
10. {i a murit Avessan, [i s-a îngropat în
Vitleem.
11. {i dup\ el a judecat pe Israil Ailom
Zavuloneanul zece ani.
12. {i a murit Ailom Zavuloneanul, [i s-a
îngropat Ailom în p\mântul lui Zavulon.
13. {i dup\ el a judecat pe Israil Avdon
feciorul lui Elil Faratoniteanul.
14. {i s-a n\scut lui patruzeci de feciori [i
treizeci de feciori ai feciorilor lui, care
înc\lecau pe [aptezeci de mânji de asin, [i
a judecat pe Israil opt ani.
15. {i a murit Avdon feciorul lui Elil
Faratoniteanul, [i s-a îngropat în Faraton,
în p\mântul lui Efraim în muntele lui
Amalic.
CAP. 13.
Na[terea lui Samson.
{i iar au ad\ugat fiii lui Israil a face r\u
înaintea Domnului, [i i-au dat pe ei
Domnul în mâna Filistenilor patruzeci de
ani.
2. {i era un b\rbat din Saraa, din
semin]ia lui Dan, [i numele lui Manoe, [i
femeia lui stearp\, [i nu n\[tea.
3. {i :ngerul Domnului s-a ar\tat femeii,
318
[i a zis c\tre dânsa> iat\ tu e[ti stearp\, [i
nu ai n\scut, ci vei lua în pântece [i vei
na[te fiu.
4. {i acum s\ te p\ze[ti s\ nu bei vin [i
b\utur\ ame]itoare, [i s\ nu m\nânci
nimic, ce este necurat.
5. C\ iat\ tu în pântece vei lua, [i vei
na[te fiu< brici pe capul lui nu se va sui, c\
sfin]it lui Dumnezeu va fi pruncul din
pântece, [i el va începe a mântui pe Israil
din mâna Filistenilor.
6. {i a mers femeia [i a spus b\rbatului
s\u, zicând> un om al lui Dumnezeu a
venit la mine, [i chipul lui era ca chipul
Îngerului lui Dumnezeu luminat foarte, [i
l-am întrebat de unde este, [i numele lui
nu mi l-a spus.
7. {i mi-a zis> iat\ tu în pântece vei lua [i
vei na[te fiu, [i acum s\ nu bei vin [i
b\utur\ ame]itoare, [i s\ nu m\nânci
nimic, ce este necurat, c\ sfin]it lui
Dumnezeu va fi pruncul din pântece, pân\
în ziua mor]ii sale.
8. {i s-a rugat Manoe Domnului, [i a zis>
o Doamne! Omul lui Dumnezeu, pe care l-
ai trimis la noi, s\ vin\ iar\[i [i s\ ne
înve]e, ce s\ facem pruncului, care se va
na[te.
9. {i au ascultat Dumnezeu glasul lui
Manoe, [i iar\[i a venit Îngerul lui
Dumnezeu la femeie, când [edea ea în
]arin\, [i Manoe b\rbatul ei nu era cu ea.
10. {i gr\bind femeia a alergat [i a spus
b\rbatului s\u, [i a zis c\tre el> iat\ s-a
ar\tat mie omul, care a venit la mine în
ziua aceea.
11. {i s-a sculat Manoe, [i a mers dup\
femeia sa, [i a venit la b\rbatul acela [i a
zis lui> au tu e[ti omul, care ai gr\it c\tre
femeia mea? {i a zis Îngerul> eu sunt.
12. {i a zis Manoe> acum dac\ se va plini
 JUDEC|TORII
cuvântul t\u, ce trebuie s\ se fac\ cu
pruncul, [i de ce s\ se fereasc\?
13. {i a zis Îngerul Domnului c\tre
Manoe> de toate care am zis femeii, s\ se
p\zeasc\.
14. Tot ce iese din vi]\ de vie s\ nu
m\nânce, [i vin [i b\utur\ ame]itoare s\
nu bea, [i nimic ce este necurat s\ nu
m\nânce, [i toate câte am poruncit ei, s\ le
p\zeasc\.
15. {i a zis Manoe c\tre Îngerul
Domnului> rogu-te dar s\ m\ ascul]i, [i ;]i
vom g\ti un ied din capre.
16. {i a zis Îngerul Domnului c\tre
Manoe> de m\ vei opri, nu voiu mânca din
pâinile tale, [i de vei face ardere de tot,
Domnului s\ o aduci, c\ nu a cunoscut
Manoe, c\ Îngerul Domnului este el.
17. {i a zis Manoe c\tre Îngerul
Domnului> cum este numele t\u? Ca dup\
ce se va plini cuvântul t\u, s\ te m\rim pe
tine.
18. {i i-a zis lui Îngerul Domnului, pentru
ce întrebi de numele meu? C\ minunat
este el.
19. {i a luat Manoe iedul cel din capre [i
jertfa, [i le-a adus pe piatr\ Domnului, iar
el minunate a f\cut în fa]a lui Manoe [i a
femeii lui.
20. {i a fost când s-a suit para
jertfelnicului spre cer, s-a suit [i Îngerul
Domnului cu para jertfelnicului< iar
Manoe [i femeia lui priveau, [i au c\zut cu
fa]a lor pe p\mânt.
21. {i nu a mai ad\ugat Îngerul Domnului
a se ar\ta lui Manoe [i femeii lui. Atunci a
cunoscut Manoe, c\ Îngerul Domnului a
fost acela.
22. {i a zis Manoe c\tre femeia sa> cu
moarte vom muri, c\ am v\zut pe
Dumnezeu.
319
23. {i i-a zis lui femeia> de ar fi vrut
Dumnezeu s\ ne omoare pe noi, nu ar fi
primit din mâna noastr\ ardere de tot [i
jertf\, [i nu ne-ar fi ar\tat nou\ toate
acestea, nici în vremea aceasta auzite ne-
ar fi f\cut nou\ acestea.
24. {i a n\scut femeia fecior, [i a chemat
numele lui Samson, [i a crescut pruncul, [i
l-au binecuvântat pe el Domnul.
25. {i a început Duhul Domnului a
petrece împreun\ cu el în tab\ra lui Dan
între Saraa [i între Estaol.
CAP. 14.
Faptele lui Samson.
{i s-a dus Samson în Tamnata, [i a v\zut
în Tamnata femeie din fetele celor de alt
neam, [i i-a pl\cut lui.
2. {i întorcându-se a spus tat\lui s\u [i
mamei sale zicând> femeie am v\zut în
Tamnata din fetele Filistenilor, deci lua]i-
o pe ea mie femeie.
3. Iar tat\l s\u [i mama sa i-au zis> au
doar între fetele fra]ilor t\i [i în tot
poporul t\u nu este femeie? Pentru ce s\
mergi tu s\-]i iei femeie de la cei de alt
neam, care sunt net\ia]i împrejur? {i a zis
Samson c\tre tat\l s\u> pe aceasta o ia
mie, c\ aceasta a pl\cut ochilor mei.
4. {i tat\l lui [i mama lui nu au cunoscut
c\ de la Domnul este, [i izbând\ caut\ el
din cei de alt neam, c\ în vremea aceea cei
de alt neam st\pâneau pe Israil.
5. {i s-a dus Samson cu tat\l lui [i mama
lui în Tamnata, [i venind pân\ la viile
Tamnatei, acolo i-a ie[it înainte un pui de
leu r\cnind.
6. {i a venit peste el Duhul Domnului, [i
l-a spintecat ca pe un ied din capre, [i ca o
nimica era în mâinile lui, [i nu a spus
 JUDEC|TORII
tat\lui s\u [i mamei sale ce a f\cut.
7. {i s-a dus [i a gr\it femeii, [i a pl\cut
ea lui Samson.
8. {i dup\ vreo câteva zile s-a întors s\ o
ia pe dânsa, [i s-a ab\tut s\ vaz\ stârvul
leului, [i era roi de albine în gura leului [i
miere.
9. {i o a luat în mâinile sale [i mergea
mâncând, [i a venit la tat\l s\u [i la mama
sa [i le-a dat lor [i au mâncat, [i nu le-a
spus lor c\ din gura leului a luat mierea.
10. {i s-a dus tat\l lui la femeie, [i a f\cut
acolo Samson osp\] [apte zile, c\ a[a
f\ceau tinerii.
11. {i a fost când l-a v\zut pe el, i-a
rânduit lui treizeci de tovar\[i, [i ace[tia
erau împreun\ cu el.
12. {i le-a zis lor Samson> o ghicitur\ voiu
pune vou\, [i de o ve]i ghici într-aceste
[apte zile ale osp\]ului [i o ve]i afla, voiu
da vou\ treizeci de pânzeturi [i treizeci de
haine de îmbr\c\minte.
13. Iar de nu mi-o ve]i putea spune, ve]i da
voi mie treizeci de pânzeturi [i treizeci de
haine de îmbr\c\minte< iar ei au zis lui>
spune ghicitura ta, s\ o auzim.
14. {i le-a zis lor> din cel ce m\nânc\ a
ie[it mâncare [i din cel tare a ie[it
dulcea]\, [i nu au putut s\ ghiceasc\
ghicitoarea în trei zile.
15. {i a fost în ziua a patra au zis ei c\tre
femeia lui Samson> am\ge[te pe b\rbatul
t\u [i s\-]i spun\ ghicitoarea< iar de nu vei
vrea a face aceasta, te vom arde [i pe tine
[i casa tat\lui t\u cu foc, au doar ca s\ ne
s\r\ci]i pe noi ne-a]i chemat?
16. {i a plâns femeia lui Samson c\tre
dânsul [i a zis lui> cu adev\rat, m-ai urât [i
nu m\ iube[ti, c\ ghicitoarea care o ai pus
fiilor poporului meu, nu o spui mie< [i a
zis c\tre ea Samson> iat\ tat\lui meu [i
320
mamei mele nu o am spus, [i ]ie s\ ]i-o
spun?
17. {i ea se plângea lui într-acele [apte
zile de osp\], [i în ziua a [aptea i-a spus ei,
c\ ;l sup\ra pe el, [i ea a spus fiilor
poporului s\u.
18. {i i-au zis lui b\rba]ii cet\]ii în ziua a
[aptea mai înainte de a apune soarele> ce
este mai dulce decât mierea [i ce este mai
tare decât leul? {i le-a zis lor Samson> de
nu a]i fi îmblânzit juninca mea, nu a]i fi
aflat ghicitura mea.
19. {i s-a îndreptat peste el Duhul
Domnului, [i s-a pogorât în Ascalona [i a
b\tut acolo treizeci de oameni, [i le-a luat
hainele lor, [i a dat hainele celor ce i-au
spus ghicitoarea. {i s-a mâniat cu iu]ime
Samson, [i s-a suit în casa tat\lui s\u< iar
femeia lui Samson s-a înso]it cu unul
dintre nunta[i, care era lui prieten.
CAP. 15.
R\zbunarea lui Samson.
{i dup\ câteva zile, în vremea secerii
grâului, a mers Samson s\-[i vaz\ femeia
sa, [i i-a adus ei un ied din capre [i a zis>
voiu s\ intru la femeia mea s\ m\ culc cu
dânsa, [i nu l-a l\sat pe el tat\l ei s\ intre.
2. {i a zis tat\l ei> am crezut în adev\r c\
cu totul o ai urât pe ea, [i o am dat unuia
din prietenii t\i, iat\ sora ei cea mai
tân\r\, au nu mai bun\ este decât ea? Fie
dar a ta în locul aceleia.
3. {i le-a zis lor Samson> nevinovat voiu
fi eu acum înaintea celor de alt neam,
pentru c\ voiu face eu lor r\u.
4. {i ducându-se Samson, a prins trei
sute de vulpi [i le-a legat coad\ de coad\,
[i luând f\clii a legat câte o f\clie între
dou\ coade.
 JUDEC|TORII
5. {i aprinzând f\cliile, a slobozit vulpile
în holdele celor de alt neam, [i le-a ars [i
holdele cele secerate din arie [i cele
nesecerate, [i viile [i m\slinii.
6. Iar cei de alt neam au zis> cine a f\cut
aceasta? Au spus> Samson ginerele
Tamnateului, pentru c\ i-a luat femeia lui
[i o a dat tovar\[ului lui< [i mergând cei de
alt neam, au ars casa tat\lui ei [i pe dânsa
cu foc.
7. {i a zis lor Samson> de a]i f\cut voi
a[a cu dânsa, nu-mi place< ci izbând\ mie
dinspre fiecare din voi voiu face.
8. {i i-a b\tut pe ei b\taie mare peste
pulp\ [i peste coaps\, [i pogorându-se de
acolo a locuit lâng\ râu la pe[tera pietrei
Itamului.
9. {i s-au dus cei de alt neam, [i au
t\b\rât în Iuda, [i s-au r\sfirat în Lehi.
10. Iar b\rba]ii lui Iuda le-au zis lor> de ce
a]i venit asupra noastr\? Iar cei de alt
neam au zis> ca s\ leg\m pe Samson am
venit, [i s\-i facem lui precum a f\cut [i el
nou\.
11. {i s-au dus din Iuda trei mii de oameni
la gura pietrei Itamului, [i au zis c\tre
Samson> au nu [tii, c\ ne st\pânesc pe noi
cei de alt neam? {i de ce ai f\cut aceasta
nou\? {i le-a zis lor Samson> cum mi-au
f\cut ei mie, a[a le-am f\cut [i eu lor.
12. Iar ei i-au zis lui> s\ te leg\m am venit
noi, [i s\ te d\m în mâinile celor de alt
neam< iar el le-a zis lor> s\-mi jura]i, c\ nu
m\ ve]i omorî< ci m\ ve]i da lor, iar voi nu
cumva s\ v\ împotrivi]i mie.
13. {i au jurat lui, zicând> nu, ci numai te
vom lega, [i te vom da în mâna lor, iar cu
moarte nu te vom omorî< [i l-au legat pe el
cu dou\ funii nou\, [i l-au dus pe el de la
piatra aceea.
14. {i venind pân\ la Lehi, cei de alt neam
321
strigau de bucurie, [i au alergat înaintea
lui. Iar Duhul Domnului s-a îndreptat
peste Samson, [i funiile cu care erau
legate mâinile lui, s-au f\cut ca ni[te câl]i
de fa]a focului, [i s-au dezlegat leg\turile
de pe bra]ele lui.
15. {i aflând o falc\ de asin lep\dat\, [i
tinzându-[i mâna o a luat, [i a omorât cu
ea o mie de b\rba]i.
16. {i a zis Samson> cu o falc\ de asin
stingând i-am stins pe ei, cu o falc\ de asin
am omorât o mie de b\rba]i.
17. {i a fost dup\ ce a încetat a gr\i, a
aruncat falca din mâna sa, [i a numit locul
acela ucidere cu falc\.
18. {i a înseto[at foarte, [i a strigat c\tre
Domnul, [i a zis> tu ai dat în mâna robului
t\u aceast\ mântuire mare, [i acum muri-
voiu de sete, [i c\dea-voiu în mâna celor
net\ia]i împrejur?
19. {i au deschis Dumnezeu o adânc\tur\
în falc\, [i a ie[it din ea ap\, [i a b\ut, [i s-
a întors duhul lui, [i s-a r\corit< pentru
aceea s-a chemat numele locului aceluia>
izvorul celui ce se roag\, care este în Lehi
pân\ în ziua aceasta.
20. {i a judecat pe Israil în zilele celor de
alt neam dou\zeci de ani.
CAP. 16.
C\derea lui Samson. R\zbunarea lui.
{i a mers Samson în Gaza, [i a v\zut acolo
o femeie curv\, [i a intrat la ea.
2. {i s-a dat de [tire Gazenilor, zicându-
li-se> a venit Samson aici, [i l-au
înconjurat str\juindu-l toat\ noaptea la
poarta cet\]ii, [i au t\cut toat\ noaptea
aceea, zicând> s\ a[tept\m pân\ ce se va
lumina ziua, [i-l vom omorî pe el.
3. {i a dormit Samson pân\ la miezul
 JUDEC|TORII
nop]ii, [i s-a sculat la miezul nop]ii, [i a
prins amândou\ u[ile por]ii cet\]ii cu
amândoi stâlpii, [i ridicându-le împreun\
cu z\vorul, le-a pus pe um\rul s\u [i le-a
dus în vârful muntelui celui de c\tre fa]a
Hevronului, [i le-a pus acolo.
4. {i a fost dup\ aceasta a iubit pe o
femeie din valea lui Sorih, [i numele ei era
Dalida.
5. {i s-au suit la dânsa boierii cei de alt
neam, [i au zis c\tre dânsa> în[al\-l pe el,
[i vezi în ce st\ t\ria lui cea mare, [i cum
îl vom birui, [i-l vom lega, ca s\-l umilim
pe el, [i noi fiecare b\rbat vom da ]ie o
mie [i o sut\ de argin]i.
6. {i a zis Dalida c\tre Samson> spune-
mi rogu-te în ce st\ t\ria ta cea mare, [i cu
ce te vei lega, ca s\ te smere[ti.
7. Iar Samson i-a zis ei> de m\ vor lega
pe mine cu [apte vine proaspete neuscate,
voiu sl\bi [i voiu fi ca unul dintre ceilal]i
oameni.
8. {i i-au adus ei boierii cei de alt neam
[apte vine proaspete neuscate, [i l-a legat
pe el cu ele.
9. {i cei ascun[i ai ei [edeau în c\mar\.
{i a zis ea c\tre el> cei de alt neam vin
asupra ta Samsoane. Iar el a rupt vinele ca
[i cum ar rupe o a]\ de câl]i când se atinge
de foc, [i nu s-a cunoscut t\ria lui.
10. {i a zis Dalida c\tre Samson> vezi c\
m-ai în[elat, [i ai gr\it c\tre mine
minciuni, acum rogu-te spune-mi cu ce te
vei lega?
11. Iar el a zis c\tre ea> dac\ legând m\
vor lega cu funii nou\, cu care nimic nu a
mai fost legat, atunci voiu sl\bi, [i voiu fi
ca [i unul dintre ceilal]i oameni.
12. {i a luat Dalida funii nou\, [i a legat
cu ele pe Samson, [i a zis c\tre el> cei de
alt neam vin asupra ta Samsoane, [i
322
ascun[ii [edeau în c\mar\, iar el a rupt
funiile de la bra]ele sale ca o a]\.
13. {i a zis Dalida c\tre Samson> pân\
acum m-ai în[elat, [i ai gr\it c\tre mine
minciuni? Spune-mi cu ce te vei lega? Iar
el a zis ei> de vei împleti cele [apte [uvi]e
ale capului meu cu tort,
14. {i le vei bate cu cui în perete, atunci
eu voiu fi slab, ca [i unul dintre ceilal]i
oameni. {i l-a adormit pe el Dalida pe
genunchii ei, [i a fost când dormea el, a
luat Dalida cele [apte [uvi]e ale capului
lui, [i le-a împletit cu tort.
15. {i le-a b\tut cu cuie în perete, [i a zis
c\tre el> Samsoane, cei de alt neam vin
asupra ta. Iar el de[teptându-se din somnul
s\u, a scos cuiele cu împletitura din
perete, [i tortul, [i nu s-a cunoscut t\ria
lui.
16. {i a zis c\tre el Dalida> cum zici c\ m\
iube[ti pe mine, [i inima ta nu este cu
mine? Iat\ a treia oar\ m-ai în[elat, [i nu
mi-ai spus în ce st\ t\ria ta cea mare.
17. {i a fost sup\rându-l pe el cu cuvintele
ei toat\ noaptea, [i nedându-i pace a sl\bit
sufletul lui pân\ la moarte.
18. {i [i-a deschis c\tre ea toat\ inima sa,
[i i-a zis ei> brici nu s-a atins de capul
meu, c\ sfânt al lui Dumnezeu sunt eu din
pântecele maicii mele, [i de m\ voiu rade,
se va dep\rta de la mine t\ria mea, [i voiu
sl\bi, [i voiu fi ca [i ceilal]i oameni.
19. {i v\zând Dalida, c\ i-a spus ei toat\
inima sa, a trimis [i a chemat pe boierii
celor de alt neam, zicând> veni]i acum înc\
o dat\, c\ mi-a spus mie toat\ inima sa, [i
au venit la ea toate c\peteniile celor de alt
neam aducând în mâinile lor argintul.
20. {i l-a adormit pe el pe genunchii s\i, [i
a chemat pe b\rbier, [i a ras cele [apte
[uvi]e de pe capul lui, [i a început a sl\bi,
 JUDEC|TORII
[i s-a dep\rtat virtutea lui de la el.
21. {i a zis Dalida> Samsoane, cei de alt
neam vin asupra ta, [i s-a de[teptat din
somnul s\u, [i a zis> voiu face ca [i mai
înainte, [i m\ voiu scutura, [i el nu a
cunoscut, c\ Domnul s-a dep\rtat de la
dânsul.
22. {i l-au prins pe el cei de alt neam, [i i-
au scos ochii lui, [i l-au adus pe el în
Gaza, [i l-au legat pe el cu obezi de aram\,
[i râ[nea în casa temni]ei.
23. {i a început a-i cre[te p\rul capului lui
dup\ ce s-a ras.
24. {i boierii celor de alt neam s-au
adunat s\ jertfeasc\ jertf\ mare lui Dagon
dumnezeului lor, [i s\ se veseleasc\, [i au
zis> dat-a dumnezeu în mâinile noastre pe
Samson vr\jma[ul nostru.
25. {i v\zându-l pe el poporul, au l\udat
pe dumnezeii s\i, zicând> dat-a dumnezeul
nostru în mâna noastr\ pe vr\jma[ul
nostru, care pustia p\mântul nostru, [i
care a înmul]it pe r\ni]ii no[tri.
26. {i a fost când se veselea inima lor, au
zis> chema]i pe Samson din casa temni]ei,
[i s\ joace înaintea noastr\, [i au chemat
pe Samson din temni]\, [i ;[i b\teau joc de
el, [i l-au pus între doi stâlpi.
27. {i a zis Samson c\tre sluga, care ;l
]inea de mân\> las\-m\ s\ pip\i stâlpii,
peste care st\ înt\rit\ casa, [i s\ m\
reaz\m de ei, [i sluga a f\cut a[a.
28. Iar casa era plin\ de b\rba]i [i de
femei, [i erau acolo to]i domnii celor de
alt neam [i pe podul casei ca la vreo trei
mii de b\rba]i [i de femei, care priveau,
când batjocoreau pe Samson.
29. {i a strigat Samson c\tre Domnul, [i a
zis> Adonae, Doamne al puterilor, adu-]i
aminte de mine, [i m\ înt\re[te acum înc\
o dat\ Dumnezeule, ca s\ izbândesc
323
izbând\ întru cei de alt neam pentru
amândoi ochii mei.
30. {i proptindu-se Samson a îmbr\]i[at
amândoi stâlpii cei din mijloc, pe care se
rezema casa, pe unul cu dreapta, pe altul
cu stânga.
31. Sfâr[easc\-se via]a mea împreun\ cu
cei de alt neam, [i plecându-se cu putere,
a c\zut casa peste domni [i peste tot
poporul, care era într-însa, [i au fost cei
mor]i, pe care i-a omorât Samson la
moartea sa, mai mul]i decât aceia, pe care
i-a omorât în via]a sa.
32. {i au venit fra]ii lui [i toat\ casa tat\lui
s\u, [i luându-l pe el s-au dus, [i l-au
îngropat între Saraa [i între Estaol în
mormântul lui Manoe tat\l lui, [i acesta a
judecat pe Israil dou\zeci de ani.
33. {i dup\ Samson s-a sculat Emegar
feciorul lui Enan, [i a t\iat pe oamenii cei
de alt neam, afar\ de vite, [i a mântuit
acesta pe Israil.
CAP. 17.
Miha face un idol.
{i a fost un om din Muntele Efraim anume
Miha.
2. {i a zis c\tre mama sa> cei o mie [i o
sut\ de argin]i, care s-au luat de la tine, [i
ai jurat [i ai zis întru urechile mele> iat\
argintul este la mine, eu l-am luat, [i i-a
zis mama sa> binecuvântat s\ fii fiul meu
Domnului.
3. {i a dat acei o mie [i o sut\ de argin]i
mamei sale, iar mama sa a zis> cu sfin]enie
am sfin]it argintul Domnului din mâna
mea singur, ca s\ fac cioplit [i v\rsat, [i
acum îl dau ]ie.
4. {i a dat argintul mamei sale, [i a luat
mama sa dou\ sute de argin]i, [i i-a dat
 JUDEC|TORII
argintarului, [i a f\cut din ei cioplit [i
v\rsat, care a fost în casa lui Miha.
5. Acesta a f\cut casa sa biseric\ lui
dumnezeu, [i a f\cut efod [i terafin [i a
afierosit pe unul dintre fiii s\i [i a fost lui
preot.
6. Iar în zilele acelea nu era împ\rat în
Israil, pentru aceea fiecare om ce se p\rea
drept în ochii lui, aceea f\cea.
7. {i a fost un tân\r din Vitleemul lui
Iuda din poporul lui Iuda, [i acesta era
Levit [i locuia acolo.
8. {i a mers omul acela din Vitleemul
Iudei s\ locuiasc\ unde va g\si loc, [i a
venit pân\ la Muntele Efraim [i pân\ la
casa lui Miha, f\cându-[i calea sa.
9. {i l-a întrebat pe el Miha> de unde vii?
Iar el a r\spuns> Levit sunt eu din
Vitleemul lui Iuda, [i merg s\ locuiesc
unde voiu g\si loc.
10. {i i-a zis Miha lui> [ezi cu mine [i fii
mie p\rinte [i preot, [i eu voiu da ]ie zece
argin]i pe an [i un rând de haine [i cele
pentru via]a ta.
11. {i a mers Levitul [i a început a locui
lâng\ omul acela, [i s-a f\cut slujitor lui,
ca unul dintre fiii lui.
12. {i a umplut Miha mâna Levitului [i s-
a f\cut lui tân\rul preot, [i a fost în casa
lui Miha.
13. {i a zis Miha> acum am cunoscut, c\
au f\cut Domnul bine mie, pentru c\ s-a
f\cut Levitul mie preot.
CAP. 18.
Fiii lui Dan cuprind Lesa [i cad în
idolatrie.
În zilele acelea nu era împ\rat în Israil, [i
în zilele acelea neamul lui Dan î[i cerca
mo[tenire unde s\ locuiasc\, c\ pân\ în
324
zilele acelea nu i-a fost c\zut lui mo[tenire
de ajuns între neamurile fiilor lui Israil.
2. {i au trimis fiii lui Dan din popoarele
lor cinci b\rba]i dinspre partea lor foarte
tari din Saraa [i din Estaol, ca s\ vaz\
p\mântul [i s\-l cerce, [i a zis c\tre ei>
merge]i [i cerca]i p\mântul, [i au mers
pân\ la Muntele Efraim, pân\ la casa lui
Miha, [i s-au odihnit ei acolo în casa lui
Miha.
3. {i cunoscând ei glasul tân\rului Levit,
s-au ab\tut acolo [i au zis lui> cine te-a
adus aici? {i ce faci tu aici? {i ce ai tu
aici?
4. Iar el a zis c\tre ei> a[a [i a[a mi-a
f\cut Miha [i m-a tocmit [i m-a f\cut s\
fiu lui preot.
5. {i ei i-au zis lui> întreab\ tu pe
Dumnezeu s\ cunoa[tem, oare
îndrepteaz\ el calea noastr\ pe care
mergem?
6. {i a zis lor preotul> merge]i în pace<
înaintea Domnului este calea voastr\, pe
care merge]i.
7. {i s-au dus acei cinci oameni [i au
sosit în Lesa [i au v\zut pe poporul cel ce
locuia într-însa [ezând f\r\ de fric\, ca [i
Sidonenii, odihnind f\r\ de grij\, cu
nimeni având cuvânt de pricire pe p\mânt,
mo[teni a mari bog\]ii [i departe de la
Sidon [i nu aveau nici o leg\tur\ cu Siria.
8. {i au venit acei cinci oameni la fra]ii
lor în Saraa [i în Estaol, [i au zis fra]ilor
s\i> ce [ede]i voi?
9. {i le-au zis> scula]i-v\ [i s\ mergem
asupra lor, c\ am v\zut p\mântul [i iat\
este bun foarte [i voi s\ fi]i în lini[te, s\ nu
v\ lenevi]i a merge s\ intra]i, ca s\
mo[teni]i p\mântul.
10. {i v\ ve]i duce [i ve]i sosi la popor
neg\tit [i p\mântul este larg, c\ l-au dat
 JUDEC|TORII
Dumnezeu în mâna voastr\, loc unde nu
este lips\ de toate lucrurile, câte sunt pe
p\mânt.
11. {i au purces din poporul lui Dan din
Saraa [i din Estaol, [ase sute de b\rba]i
încin[i cu unelte de r\zboi.
12. {i s-au suit [i au t\b\rât în Kariatiarim
în Iuda, pentru aceea s-a chemat numele
locului aceluia> tab\ra lui Dan, pân\ în
ziua aceasta, iat\ dinapoia lui Kariatiarim.
13. {i de acolo au trecut pân\ la Muntele
Efraim [i au venit pân\ la casa lui Miha.
14. {i au r\spuns cei cinci oameni, care au
fost mers s\ vaz\ p\mântul Lesei, [i au zis
c\tre fra]ii s\i> [ti]i c\ în casele acestea
sunt efod [i terafin [i chip cioplit [i v\rsat,
deci acum s\ [ti]i ce s\ face]i.
15. {i s-au ab\tut acolo [i au intrat în casa
tân\rului Levit, în casa lui Miha, [i s-au
închinat lui cu pace.
16. {i cei [ase sute de b\rba]i din fiii lui
Dan, încin[i cu uneltele lor cele de r\zboi,
stau la u[ile por]ii.
17. {i s-au suit cei cinci oameni, care
merseser\ s\ iscodeasc\ p\mântul, [i
intrând acolo au luat chipul cel cioplit [i
efodul [i terafinul [i chipul cel v\rsat< iar
preotul sta la u[a por]ii cu cei [ase sute de
b\rba]i încin[i cu unelte de r\zboi.
18. {i ace[tia au intrat în casa lui Miha, [i
au luat chipul cel cioplit [i efodul [i
terafinul [i chipul cel v\rsat, iar preotul a
zis c\tre ei> ce face]i voi?
19. Iar ei au zis lui> taci, pune-]i mâna ta
pe gur\ [i vino cu noi, [i vei fi nou\ tat\ [i
preot< au doar mai bine vei fi preot casei
unui om, decât s\ fii tu preot unui neam [i
unei case în Israil?
20. {i s-a veselit inima preotului, [i a luat
efodul [i terafinul [i chipul cel cioplit [i
v\rsat, [i a intrat în mijlocul poporului.
325
21. {i s-a întors, [i s-a dus, [i [i-a pus
lucrurile [i avutul s\u cel de pre] înaintea
lor.
22. {i dup\ ce s-au dep\rtat ei de casa lui
Miha< iat\ Miha [i oamenii, care locuiau
în casele cele vecine casei lui Miha, au
strigat, [i i-au ajuns pe fiii lui Dan.
23. {i au strigat c\tre fiii lui Dan< iar fiii
lui Dan întorcându-[i fe]ele lor, au zis
c\tre Miha> ce este ]ie, c\ ai strigat?
24. {i a zis Miha> c\ chipul meu cel
cioplit, care mi-am fost f\cut mie, a]i luat,
[i pe preot, [i v-a]i dus, [i zice]i c\tre
mine, pentru ce strigi?
25. Iar fiii lui Dan au zis c\tre el> s\ nu-]i
auzim glasul t\u, ca nu cumva s\ v\ ias\
înainte oameni cu suflet am\rât, [i s\
pierzi via]a ta [i via]a casei tale.
26. {i s-au dus fiii lui Dan pe calea sa, [i
v\zând Miha, c\ sunt mai tari decât sine,
s-a întors în casa sa.
27. {i fiii lui Dan dup\ ce au luat cele ce a
f\cut Miha, [i pe preotul lui, au venit
asupra Lesei peste poporul, care petrecea
f\r\ de fric\ [i f\r\ de grij\, [i i-au ucis pe
ei cu ascu]itul sabiei, [i cetatea o au ars cu
foc.
28. {i nu a fost cine s\-i mântuiasc\, c\ de
Sidon era departe, [i cu nici un om nu
aveau ei a face, [i aceasta era în valea
casei lui Roav, [i au zidit cetatea [i au
locuit într-însa.
29. {i a chemat numele cet\]ii> Dan, pe
numele lui Dan tat\l lor, care s-a n\scut lui
Israil< iar numele cet\]ii mai înainte era
Lesa.
30. {i [i-au ridicat loru[i fiii lui Dan,
chipul cel cioplit, [i Ionatan fiul lui
Gherson fiul lui Manasi, el [i feciorii lui
erau preo]i neamului lui Dan pân\ la ziua
mut\rii din p\mântul acela.
 JUDEC|TORII
31. {i le-au r\mas lor chipul cel cioplit,
care l-a fost f\cut Miha, în toate zilele în
care era casa lui Dumnezeu în Silom.
CAP. 19.
Nelegiuirea din Gavaa.
{i a fost în zilele acelea, când nu era
împ\rat în Israil, un b\rbat Levit care
locuia în coastele Muntelui Efraim, [i-a
luat femeie ]iitoare din Vitleemul lui Iuda.
2. {i s-a mâniat pe el ]iitoarea lui, [i s-a
dus de la el la casa tat\lui s\u în Vitleemul
lui Iuda, [i a fost acolo patru luni de zile.
3. {i s-a sculat b\rbatul ei, [i s-a dus la
ea s\-i gr\iasc\ dup\ inima ei, [i s\ se
împace cu ea, [i s\ o întoarc\ pe ea iar\[i
la sine, [i luând cu sine pe sluga sa [i o
pereche de asini, a mers pân\ la casa
tat\lui ei.
4. {i v\zându-l pe el tat\l fetei, a ie[it
înaintea lui cu bucurie, [i l-a dus pe el
socrul s\u, tat\l fetei, înl\untru, [i a [ezut
cu el trei zile, [i a mâncat [i a b\ut [i a
dormit acolo.
5. {i a fost în ziua a patra mânecând de
diminea]\, s-a sculat s\ plece, [i a zis tat\l
fetei c\tre ginerele s\u> înt\re[te-]i inima
ta cu o bucat\ de pâine, [i apoi pleca]i.
6. {i au [ezut [i au mâncat amândoi
împreun\ [i au b\ut, [i a zis tat\l fetei
c\tre b\rbat> rogu-te r\mâi aici, [i s\ se
veseleasc\ inima ta.
7. {i sculându-se omul s\ se duc\, nu l-a
l\sat socrul lui, [i [ezând iar\[i a r\mas
acolo.
8. {i în ziua a cincea mânecând de
diminea]\ ca s\ se duc\, a zis tat\l fetei>
înt\re[te dar inima ta cu pâine, [i te
g\te[te pân\ ce se va pleca ziua, [i au
mâncat [i au b\ut amândoi.
326
9. {i sculându-se omul s\ se duc\ el [i
]iitoarea lui [i sluga lui, i-a zis lui socrul
s\u, tat\l fetei> iat\ s-a plecat ziua spre
sear\, r\mâi aici înc\ ast\zi, [i r\mâne]i
aici, [i s\ se veseleasc\ inima ta, [i mâine
de diminea]\ ve]i purcede pe calea
voastr\, [i vei merge la l\ca[ul t\u.
10. {i nu a vrut omul s\ r\mân\, [i
sculându-se a purces, [i a venit pân\ în
preajma Ievusului, acesta este Ierusalimul,
[i cu el o pereche de asini în[eua]i [i
]iitoarea lui cu dânsul.
11. {i a venit pân\ la Ievus, [i ziua era
plecat\ foarte, [i a zis sluga c\tre st\pânul
s\u> vino s\ ne abatem în cetatea aceasta a
Ievuseului, [i s\ r\mânem într-însa.
12. Iar st\pânul s\u a zis c\tre el> nu ne
vom abate în cetate str\in\ întru care nu
este dintru fiii lui Israil, ci s\ trecem pân\
la Gavaa.
13. {i a zis slugii sale> vino [i s\ ne
apropiem la un loc dintr-acestea, [i s\
r\mânem în Gavaa sau în Rama.
14. {i trecând au mers, [i le-a apus soarele
aproape de Gavaa, care este întru
Veniamin.
15. {i s-au ab\tut acolo s\ intre s\ r\mân\
în Gavaa, [i au intrat [i au [ezut în uli]a
cet\]ii, [i nu era om care s\-i primeasc\ în
casa sa s\ r\mân\.
16. {i iat\ un om b\trân a venit de la
lucrurile sale din câmp seara, [i omul
acesta [i el era din Muntele Efraim, [i
locuia în Gavaa, iar oamenii locului erau
fiii lui Veniamin.
17. {i ridicându-[i ochii s\i a v\zut pe
omul cel c\l\tor în uli]a cet\]ii, [i i-a zis
omul cel b\trân> unde mergi, [i de unde
vii?
18. {i i-a r\spuns lui> de la Vitleemul lui
Iuda trecem noi pân\ la coastele Muntelui
 JUDEC|TORII
Efraim, eu de acolo sunt, [i am mers pân\
;n Vitleemul lui Iuda [i m\ duc la casa
mea, [i nu este om, care s\ m\ primeasc\
în cas\.
19. {i paie [i de mâncare asinii no[tri au,
[i pâine [i vin am eu, [i slujnica ta [i
slujitorul care este cu robii t\i, de nimica
nu avem lips\.
20. {i a zis omul cel b\trân> pace ]ie, toat\
lipsa ta eu o voiu plini, numai în uli]\ s\
nu r\mâi.
21. {i l-a b\gat pe el în casa sa, [i au
a[ezat asinii lui, [i lor le-a sp\lat
picioarele, [i au mâncat [i au b\ut.
22. {i veselindu-se ei, iat\ b\rba]ii cet\]ii,
fiii cei f\r\delege, au înconjurat casa, [i au
b\tut în u[\, [i au zis c\tre omul cel b\trân
st\pânul casei, scoate pe omul cel ce a
intrat în casa ta, ca s\-l cunoa[tem pe el.
23. {i a ie[it la ei omul, st\pânul casei, [i
a zis c\tre ei> nu fra]ilor, s\ nu face]i r\u,
dac\ a intrat omul acesta în casa mea, s\
nu face]i nebunia aceasta.
24. Iat\ fata mea fecioar\ [i ]iitoarea lui
scoate-le-voiu pe ele afar\, [i le smeri]i pe
ele, [i le face]i ce este pl\cut înaintea
ochilor< iar b\rbatului acestuia s\ nu face]i
aceast\ fapt\ nebuneasc\.
25. {i nevrând oamenii s\ asculte de el, a
luat b\rbatul ]iitoarea sa, [i o a scos la ei
afar\, [i o au cunoscut pe ea, [i [i-au b\tut
joc de ea toat\ noaptea pân\ diminea]a, [i
o au slobozit când se lumina de ziu\.
26. {i a venit femeia dinspre ziu\, [i a
c\zut la u[a casei omului unde era
b\rbatul ei pân\ s-a luminat.
27. {i dup\ ce s-a luminat diminea]a, a
deschis b\rbatul ei u[ile, ie[ind ca s\-[i
mearg\ în calea sa, [i iat\ femeia lui
]iitoarea c\zut\ lâng\ u[a casei [i mâinile
ei pe prag.
327
28. {i a zis c\tre ea> scoal\-te [i s\
mergem, [i nu a r\spuns lui, c\ murise, [i
luând-o o a pus pe asin, [i sculându-se s-a
dus la casa sa.
29. {i intrând în casa sa a luat sabia, [i
apucând pe ]iitoarea sa o a împ\r]it dup\
oasele ei în dou\sprezece p\r]i, [i le-a
trimis la toate neamurile lui Israil.
30. {i au fost to]i cei ce vedeau, ziceau> nu
s-a f\cut nici s-a v\zut a[a din ziua de
când au ie[it fiii lui Israil din p\mântul
Eghipetului, pân\ în ziua aceasta. {i a
poruncit oamenilor, pe care i-a trimis,
zicând> acestea s\ gr\i]i c\tre tot Israilul>
de s-a mai f\cut lucru ca acesta, sf\tui]i-v\
[i gr\i]i împreun\ despre lucrul acesta.
CAP. 20.
Semin]ia lui Veniamin aproape
pierdut\.
{i au ie[it to]i fiii lui Israil, [i s-a strâns
toat\ adunarea ca un om de la Dan pân\ la
Virsavee, [i p\mântul Galaad la Domnul
în Masifa.
2. {i a st\tut adunarea a tot poporului,
toate neamurile lui Israil, întru adunarea
poporului lui Dumnezeu, patru sute de mii
de b\rba]i pede[tri, care puteau s\ poarte
arme.
3. {i au auzit fiii lui Veniamin, c\ s-au
suit fiii lui Israil în Masifa. {i au zis fiii lui
Israil> spune]i unde s-a f\cut r\utatea
aceasta?
4. {i a r\spuns omul Levit, b\rbatul
femeii celei moarte, [i a zis> în Gavaa lui
Veniamin am venit eu [i ]iitoarea mea s\
r\mânem.
5. {i s-au sculat asupra mea oamenii cei
de la Gavaa, [i au înconjurat casa noaptea,
[i pe mine au vrut s\ m\ omoare< iar pe
 JUDEC|TORII
]iitoarea mea o au smerit, [i [i-au b\tut joc
de ea, [i a murit.
6. {i am apucat pe ]iitoarea mea, [i o am
t\iat în p\r]i, [i o am trimis în tot hotarul
mo[tenirii fiilor lui Israil, pentru c\ au
f\cut nebunie [i p\cat ca acesta în Israil.
7. Iat\ voi to]i fiii lui Israil împreun\
gr\i]i, [i v\ sf\tui]i aici.
8. {i s-a sculat tot poporul ca un om,
zicând> nu vom merge nici un om la
l\ca[ul s\u, [i nu ne vom întoarce nici
unul la casa sa.
9. {i acum acest lucru s\ facem asupra
Gavaaei, s\ ne suim împotriva ei cu sor]i.
10. Vom lua din toate semin]iile lui Israil,
zece b\rba]i dintr-o sut\, [i o sut\ dintr-o
mie, [i o mie din zece mii, s\ se ia [i
bucate poporului celui ce merge la Gavaa
lui Veniamin, ca s\-i r\spl\teasc\ ei pentru
nebunia care a f\cut în Israil.
11. {i tot Israilul ie[ind din cet\]i, s-a
adunat în cetate ca un om.
12. {i au trimis semin]iile lui Israil b\rba]i
la întreaga semin]ie a lui Veniamin,
zicând> ce este r\ul acesta, care s-a f\cut
întru voi?
13. {i acum da]i pe oamenii cei f\r\delege
din Gavaa s\-i omorâm pe ei, [i s\ ridic\m
r\ul dintru Israil, [i nu au vrut fiii lui
Veniamin s\ asculte cuvântul fra]ilor lor,
fiii lui Israil.
14. {i s-au adunat fiii lui Veniamin din
cet\]ile lor la Gavaa, s\ ias\ la r\zboi
asupra fiilor lui Israil.
15. {i s-au num\rat fiii lui Veniamin din
cet\]ile sale în ziua aceea dou\zeci [i cinci
de mii de b\rba]i, care puteau purta sabie,
afar\ de cei ce locuiau în Gavaa.
16. Care s-au num\rat [apte sute de
b\rba]i ale[i din tot poporul cu amândou\
mâinile iscusi]i, to]i ace[tia erau pr\[tia[i,
328
zvârlind cu pietre în firul de p\r, [i nu
gre[eau.
17. {i tot Israilul s-a num\rat, afar\ de fiii
lui Veniamin, patru sute de mii de b\rba]i
ale[i, care purtau sabie, [i to]i ace[tia erau
b\rba]i r\zboinici.
18. {i s-au sculat [i au venit în Vetil, [i au
întrebat pe Dumnezeu, [i au zis fiii lui
Israil> cine va merge cu noi pov\]uitor, ca
s\ se bat\ cu fiii lui Veniamin? {i au zis
Domnul> Iuda va merge pov\]uitor.
19. {i s-au sculat fiii lui Israil a doua zi, [i
au dat lupt\ asupra Gavaaei.
20. {i a ie[it tot Israilul la r\zboi asupra
lui Veniamin, [i a rânduit împreun\ tot
Israilul r\zboi asupra Gavaaei.
21. {i au ie[it fiii lui Veniamin din cetate,
[i au oborât la p\mânt în ziua aceea
dou\zeci [i dou\ de mii de b\rba]i din
Israil.
22. {i s-au îmb\rb\tat b\rba]ii lui Israil, [i
au ad\ugat a rândui r\zboi în locul, în care
s-a fost rânduit în ziua cea dint=i.
23. {i s-au suit fiii lui Israil, [i au plâns
înaintea Domnului pân\ seara, [i au
întrebat pe Domnul, zicând> au mai
ad\uga-vom a ne apropia la r\zboi cu
Veniamin fratele nostru? {i au zis
Domnul> merge]i împotriva lui.
24. {i s-au apropiat fiii lui Israil c\tre fiii
lui Veniamin în ziua a doua.
25. {i au ie[it fiii lui Veniamin înaintea lor
din Gavaa într-aceea[i zi a doua, [i au
culcat la p\mânt din fiii lui Israil înc\
optsprezece mii de b\rba]i, to]i ace[tia
erau, care purtau sabie.
26. {i s-au suit to]i fiii lui Israil [i tot
poporul, [i au venit în Vetil, [i au plâns, [i
au [ezut acolo înaintea Domnului, [i au
ajunat în ziua aceea pân\ seara, [i au adus
ardere de tot [i jertf\ de mântuire înaintea
 JUDEC|TORII
Domnului.
27. {i au întrebat fiii lui Israil pe Domnul,
c\ acolo era sicriul legii Domnului
Dumnezeu în zilele acelea.
28. {i Finees, feciorul lui Eleazar, fiul lui
Aaron, sta înaintea lui în zilele acelea, [i
au întrebat fiii lui Israil pe Domnul,
zicând> au mai ad\uga-voiu înc\ a ie[i la
b\taie împotriva fiilor lui Veniamin,
fratele meu? Sau înceta-voiu? {i au zis
Domnul> merge]i, c\ mâine voiu da pe el
în mâna voastr\.
29. {i au pus fiii lui Israil pânditori
împrejurul Gavaaei.
30. {i s-au suit fiii lui Israil asupra lui
Veniamin în ziua a treia, [i s-au rânduit
spre Gavaa, ca [i în ziua întâi [i în ziua a
doua.
31. {i au ie[it fiii lui Veniamin înaintea
poporului, [i s-au dus afar\ de cetate, [i au
început a bate din popor, [i a r\ni, ca [i
mai înainte, între c\ile din care una duce
la Vetil, iar alta duce la Gavaa în ]arin\, ca
la treizeci de b\rba]i din Israil.
32. {i fiii lui Veniamin au zis> cad înaintea
noastr\ ca [i întâi< iar fiii lui Israil au zis>
s\ fugim, ca s\-i scoatem afar\ de cetate la
c\i, [i au f\cut a[a.
33. {i to]i b\rba]ii lui Israil s-au sculat din
locul lor, [i au t\b\rât în Vaal Tamar, [i
pânditorii lui Israil se luptau din locul lor
dinspre apusul Gavaaei.
34. {i au venit din preajma Gavaaei zece
mii de b\rba]i ale[i din tot Israilul, [i
b\taia se îngreuia, [i ei nu au cunoscut, c\
a venit r\ul peste ei.
35. {i au înfrânt Domnul pe Veniamin
înaintea fiilor lui Israil, [i au omorât fiii lui
Israil, din Veniamin, în ziua aceea
dou\zeci [i cinci de mii [i o sut\ de
b\rba]i, care to]i purtau arme.
329
36. {i au v\zut fiii lui Veniamin c\ sunt
birui]i, iar Israiltenii au f\cut loc
Veniaminitenilor, c\ n\d\jduiau în
pânditorii pe care i-au fost pus împotriva
Gavaaei.
37. {i s-au pornit pânditorii, [i s-au
rev\rsat c\tre Gavaa, [i ducându-se au
b\tut cetatea toat\ cu ascu]itul sabiei.
38. {i semn era fiilor lui Israil cu
pânditorii, ca s\ ridice ei stâlp de fum din
cetate.
39. {i s-au întors Israiltenii la r\zboi, [i
Veniamin a început a bate, [i a r\nit dintr-
ai lui Israil ca la vreo treizeci de oameni,
c\ au zis> c\ iar\[i îi vom alunga dinaintea
noastr\, ca [i în r\zboiul cel dint=i.
40. {i semnul cu mult s-a în\l]at mai
presus de cetate ca un stâlp de fum, [i
c\utând Veniamin înapoia sa, a v\zut
suindu-se fumul din cetate pân\ la cer.
41. Iar b\rba]ii lui Israil s-au întors< iar
Veniamin s-a speriat v\zând c\ asupra lui
a venit r\ul acela.
42. {i au fugit dinaintea Israiltenilor pe
calea pustiei, [i a venit r\zboiul asupra lor,
[i care ie[eau din cetate, îi omorau pe ei în
mijloc.
43. {i au t\iat pe Veniamin, [i l-au gonit
pe el, [i l-au c\lcat de la Nua dinapoi pân\
la Gavaa spre r\s\ritul soarelui.
44. {i au c\zut din Veniamin optsprezece
mii de b\rba]i, to]i ace[tia b\rba]i tari.
45. {i ceilal]i v\zând, au fugit în pustie la
piatra lui Remon, [i au omorât din ei pe
cale cinci mii de b\rba]i, [i ajungându-i pe
ei pân\ la Gadaam au omorât dintre ei
dou\ mii de b\rba]i.
46. {i au fost to]i cei ce au c\zut din
Veniamin, dou\zeci [i cinci de mii de
b\rba]i, care purtau sabie în ziua aceea,
to]i ace[tia, b\rba]i tari.
 JUDEC|TORII
47. Iar ceilal]i, care au putut sc\pa, au
fugit în pustie la piatra lui Remon [ase
sute de oameni, [i au [ezut la piatra lui
Remon patru luni.
48. {i fiii lui Israil s-au întors la fiii lui
Veniamin, [i i-au t\iat cu ascu]itul sabiei
de la cetate pe rând pân\ la dobitoc [i pân\
ori la ce s-au aflat în toate cet\]ile, [i
cet\]ile câte s-au aflat, le-au ars cu foc.
CAP. 21.
Semin]ia lui Veniamin iar\[i se
înmul]e[te.
{i fiii lui Israil s-au jurat în Masifa,
zicând> nici unul dintre noi s\ nu dea fata
sa lui Veniamin femeie.
2. {i s-a dus tot poporul în Vetil, [i a
[ezut acolo pân\ seara înaintea lui
Dumnezeu, [i a ridicat glasul s\u [i a
plâns plângere mare.
3. {i a zis> pentru ce Doamne
Dumnezeul lui Israil s-a f\cut aceasta, ca
s\ se strice ast\zi în Israil o semin]ie?
4. {i a fost a doua zi a mânecat poporul,
[i a zidit acolo altar [i a adus ardere de tot
[i jertf\ de mântuire.
5. {i au zis fiii lui Israil> cine nu a venit
întru aceast\ adunare din toate semin]iile
lui Israil la Domnul< c\ jur\mânt mare era
împotriva celui ce nu s-a suit la Domnul în
Masifa, zicând> cu moarte s\ moar\.
6. {i le-au p\rut r\u fiilor lui Israil pentru
Veniamin fratele lor, [i au zis> pierit-a
ast\zi o semin]ie din Israil.
7. Ce vom face, s\ d\m femei celor ce au
r\mas? C\ noi ne-am jurat Domnului, c\
nu vom da lor din fetele noastre femei.
8. {i au zis> cine este din neamurile lui
Israil? Care nu s-a suit la Domnul în
Masifa, [i iat\ nu venise nici un om ;n
330
tab\r\ de la Iavis Galaad la adunare.
9. {i s-a num\rat poporul, [i nu era acolo
nici un om din cei ce locuiesc în Iavis
Galaad.
10. {i a trimis acolo adunarea
dou\sprezece mii de b\rba]i dintre osta[i,
[i le-a poruncit lor zicând> merge]i [i t\ia]i
pe to]i cei ce locuiesc în Iavis Galaad cu
ascu]itul sabiei, [i pe femei [i pe popor.
11. {i a[a ve]i face> pe tot b\rbatul [i pe
toat\ femeia care a cunoscut pat de b\rbat,
s\-i da]i pieirii< iar pe fecioare s\ le
cru]a]i, [i au f\cut a[a.
12. {i au aflat în Iavis Galaad patru sute
de fete fecioare, care nu au cunoscut pat
de b\rbat, [i le-au adus pe ele în tab\r\ la
Silom în p\mântul Hanaan.
13. {i a trimis toat\ adunarea, [i a gr\it
c\tre fiii lui Veniamin, care erau la piatra
Remonului, [i i-a chemat pe ei la pace.
14. {i s-a întors Veniamin la fiii lui Israil
în vremea aceea, [i le-a dat lor femei pe
fetele, care le-au adus vii din Iavis Galaad,
[i le-au pl\cut lor a[a.
15. {i poporului i-a p\rut r\u pentru
Veniamin, c\ au f\cut Domnul t\iere în
semin]iile lui Israil.
16. {i au zis b\trânii adun\rii> ce vom face
s\ d\m femei celor ce au r\mas? De vreme
ce au pierit femeile din Veniamin.
17. {i au zis> cei ce au r\mas, vor fi
mo[tenitori în Veniamin, ca s\ nu piar\ o
semin]ie din Israil.
18. C\ noi nu vom putea s\ le d\m lor
femei din fetele noastre, c\ s-au jurat fiii
lui Israil, zicând> blestemat s\ fie cel ce va
da femeie lui Veniamin.
19. {i au zis> iat\ s\rb\toarea Domnului
este în tot anul în Silom, ce se afla spre
miaz\noapte de Vetil, spre r\s\ritul
soarelui pe calea care duce de la Vetil la
 JUDEC|TORII

Sihem [i spre miaz\zi de Levona.

20. {i au poruncit fiilor lui Veniamin,
zicând> merge]i [i v\ ascunde]i în vii.
21. {i când ve]i vedea, c\ au ie[it fetele
celor ce locuiesc în Silom jucând cu
dan]uri, s\ ie[i]i din vii, [i fiecare b\rbat
s\-[i r\peasc\ lui[i femeie din fetele
Silomului, [i s\ merge]i în p\mântul lui
Veniamin.
22. {i va fi când vor veni p\rin]ii lor sau
fra]ii lor s\ se judece la noi, vom zice c\tre
ei> fie-v\ mil\ de ei, c\ nu le-au r\pit dup\
cum este în r\zboi, c\ voi nu le-a]i dat lor,
când s-au rugat de voi, pentru aceea [i voi
înc\ a]i gre[it.
23. {i au f\cut a[a fiii lui Veniamin, [i au
luat femei dup\ num\rul lor din cele ce
jucau, dintru care au r\pit, [i plecând s-au
întors la mo[tenirea lor, [i au tocmit
cet\]ile [i au locuit într-însele.
24. {i s-au dus de acolo fiii lui Israil în
vremea aceea fiecare la semin]ia [i la
rudenia sa, fiecare în mo[ia sa de unde a
ie[it.
25. În zilele acelea nu era împ\rat în
Israil, pentru aceea tot omul ce se p\rea
drept înaintea ochilor lui, f\cea.

331
 CARTEA RUT
CARTEA RUT
CAP. 1.
Rut [i Noemi.
{i a fost în zilele întru care ocârmuiau
judec\torii, s-a f\cut foamete pe p\mânt,
[i a mers un om din Vitleemul lui Iuda, ca
s\ locuiasc\ în ]arina lui Moav, el [i
femeia lui [i doi fii ai lui.
2. {i numele b\rbatului Elimeleh, [i
numele femeii lui Noemi, [i numele celor
doi feciori ai lui Maalon [i Heleon,
Efrateni din Vitleemul lui Iuda, [i au venit
în ]arina lui Moav, [i erau acolo.
3. {i a murit Elimeleh b\rbatul Noemei,
[i a r\mas ea cu cei doi feciori ai ei.
4. {i [i-au luat ei lor femei Moavitence,
numele uneia Orfa [i numele celeilalte
Rut, [i au locuit acolo vreo zece ani.
5. {i au murit amândoi Maalon [i
Heleon, [i a r\mas femeia de b\rbatul s\u
[i de amândoi feciorii s\i.
6. {i s-a sculat ea [i amândou\ nurorile
ei, [i s-au întors din ]arina lui Moav, c\ au
fost auzit în ]arina lui Moav, cum c\
Domnul au cercetat pe poporul s\u cu
dare de pâine.
7. {i a ie[it din locul unde era acolo, [i
amândou\ nurorile ei împreun\ cu ea, [i
mergeau pe cale, ca s\ se întoarc\ în
p\mântul lui Iuda.
8. {i a zis Noemi c\tre amândou\
nurorile sale> merge]i [i v\ întoarce]i
fiecare la casa sa cea p\rinteasc\, s\ fac\
Domnul cu voi mil\, cum a]i f\cut [i voi
cu cei mor]i [i cu mine.
9. Dea Domnul vou\ s\ afla]i odihn\
fiecare în casa b\rbatului s\u, [i le-a
s\rutat pe ele, [i ele în\l]ându-[i glasul lor
332
au plâns.
10. {i au zis ei> nu< cu tine ne vom
întoarce la poporul t\u.
11. Iar Noemi le-a zis lor> întoarce]i-v\
fiicele mele, pentru ce s\ merge]i cu mine?
Au doar mai sunt înc\ fii în pântecele
meu, care s\ v\ fie vou\ b\rba]i?
12. Întoarce]i-v\ dar fiicele mele, c\ eu
am îmb\trânit, încât mai mult nu sunt de
b\rbat, c\ de a[ putea zice c\ am vârst\ s\
m\ m\rit, [i s\ nasc fii.
13. Au doar ve]i a[tepta pân\ vor cre[te
mari? Au lor v\ ve]i ]ine, ca s\ nu v\
m\rita]i dup\ alt b\rbat? Nu fiicele mele,
c\ m-am am\rât foarte pentru voi, c\
mâna Domnului s-a dep\rtat de la mine.
14. Iar ele ridicând glasul lor, iar\[i au
plâns, [i a s\rutat Orfa pe soacra sa, [i s-a
întors la poporul s\u, iar Rut s-a dus cu
dânsa.
15. {i a zis Noemi c\tre Rut> iat\ cumnata
ta s-a întors la poporul s\u [i la dumnezeii
s\i, întoarce-te dar [i tu dup\ cumnata ta.
16. Iar Rut a zis> departe de mine, ca s\ te
las pe tine sau s\ m\ întorc înapoi de la
tine, c\ unde vei merge tu, [i eu voiu
merge, [i unde te vei s\l\[lui tu, [i eu m\
voiu s\l\[lui, poporul t\u poporul meu, [i
Dumnezeul t\u Dumnezeul meu.
17. {i unde vei muri tu, voiu muri [i eu, [i
acolo m\ voiu îngropa, acestea s\-mi fac\
mie Domnul [i acestea s\-mi adauge, c\
moartea m\ va desp\r]i pe mine de tine.
18. Deci v\zând Noemi, c\ ea st\ruie[te,
ca s\ mearg\ cu sine, a încetat a mai gr\i
c\tre ea.
19. {i au mers amândou\ pân\ au sosit în
Vitleem, [i au fost dup\ ce au venit ele în
 CARTEA RUT
Vitleem, s-a auzit în toat\ cetatea de ele, [i
au zis> oare aceasta este Noemi?
20. Iar ea a zis c\tre ele> nu m\ chema]i pe
mine Noemi, ci m\ chema]i am\rât\, c\
m-au am\rât pe mine cel Atotputernic
foarte.
21. Eu plin\ m-am dus, [i de[art\ m-au
întors Domnul, [i pentru ce m\ chema]i
Noemi? C\ Domnul m-au smerit pe mine,
[i cel Atotputernic m-au nec\jit.
22. {i s-au întors Noemi [i Rut
Moaviteanca nora ei cu ea din ]arina lui
Moav, [i au sosit ele în Vitleem la
începutul secerii orzului.
CAP. 2.
Rut adun\ spice în ]arina lui Vooz.
{i Noemi avea un om rudenie cu b\rbatul
ei, [i omul acela era tare în virtute, din
neamul lui Elimeleh, [i numele lui Vooz.
2. {i a zis Rut Moaviteanca c\tre Noemi>
m\ duc în ]arin\ [i voiu aduna spicele,
care r\mân pe urma aceluia, în ochii
c\ruia voiu afla har< [i a zis c\tre ea> du-
te, fiica mea.
3. {i s-a dus, [i mergând aduna în ]arin\
pe urma secer\torilor, [i s-a întâmplat de a
nimerit în ]arina lui Vooz, care era din
neamul lui Elimeleh.
4. {i venind Vooz din Vitleem, a zis
secer\torilor> Domnul cu voi! Iar ei au
r\spuns lui> Domnul s\ te binecuvinteze.
5. {i a zis Vooz slugii sale, celui ce era
ocârmuitor peste secer\tori, cine este
tân\ra aceasta?
6. {i a r\spuns slujitorul cel ce era
ispravnic peste secer\tori, [i a zis> tân\ra
este Moaviteanca, care s-a întors cu
Noemi din ]arina lui Moav.
7. {i a zis> s\ adun [i s\ culeg dup\
333
secer\tori în snopi, [i de când a venit de
azi diminea]\ [i pân\ seara, nu s-a odihnit
nicicum în ]arin\.
8. {i a zis Vooz c\tre Rut> auzi, fiica
mea, s\ nu mergi în alt\ ]arin\ s\ culegi, [i
tu s\ nu te duci de aici, ci fii la un loc cu
fetele mele.
9. {i ia aminte la ]arin\ unde vor secera
[i mergi pe urma lor, c\ iat\ eu am
poruncit slugilor, ca s\-]i dea pace, [i când
î]i va fi sete, mergi la vase [i bea de unde
beau [i slugile.
10. {i c\zând ea cu fa]a sa la p\mânt s-a
închinat, [i a zis c\tre el> de unde am aflat
har în ochii t\i, ca s\ m\ cuno[ti pe mine?
C\ci eu sunt str\in\?
11. {i a r\spuns Vooz, [i i-a zis ei> am
auzit câte ai f\cut cu soacra ta dup\ ce a
murit b\rbatul t\u, [i cum ai l\sat pe tat\l
t\u [i pe mama ta [i p\mântul na[terii tale,
[i ai mers la poporul, pe care mai înainte
nu l-ai [tiut.
12. Domnul s\-]i r\spl\teasc\ ]ie lucrul
t\u [i s\ fie plata ta mult\ de la Domnul
Dumnezeul lui Israil, la care ai venit s\
n\d\jduie[ti sub aripile lui.
13. Iar ea a zis> am aflat har în ochii t\i,
doamne, c\ m-ai mângâiat [i ai gr\it dup\
inima slujnicei tale, [i iat\ eu nu sunt ca
una din slujnicele tale.
14. {i a zis ei Vooz> acum este ceasul de
mâncat, apropie-te aici [i m\nânc\ din
pâinile mele [i întinge pâinea ta în o]et< [i
a [ezut Rut la o parte de secer\tori, [i i-a
dat ei Vooz pâine [i a mâncat [i s-a s\turat,
[i i-a r\mas.
15. {i s-a sculat s\ culeag\, [i a poruncit
Vooz slugilor sale> de va aduna [i printre
snopi, s\ nu o opri]i.
16. Înc\ [i într-adins arunca]i-i ei din
m\nunchiurile voastre, [i o l\sa]i s\
 CARTEA RUT
m\nânce [i s\ culeag\ [i s\ nu o înfrunta]i.
17. {i a adunat în ]arin\ pân\ seara, [i a
b\tut ceea ce a adunat, [i a fost ca un ifi de
orz.
18. {i luându-l a intrat în cetate, [i a v\zut
soacra sa cele ce a adunat, [i aducând Rut
i-a dat cele ce a r\mas din care s-a s\turat
ea.
19. {i i-a zis ei soacra sa> unde ai adunat
ast\zi? {i unde ai lucrat? Fie binecuvântat
cel ce te-a miluit pe tine< [i a spus Rut
soacrei sale unde a lucrat, [i a zis> numele
omului la care am lucrat ast\zi, este Vooz.
20. {i a zis Noemi c\tre nora sa>
binecuvântat este acela Domnului, c\ nu a
încetat a face mila sa cu cei vii [i cu cei
mor]i, [i a zis Noemi c\tre ea> aproape de
noi este omul acela, din rudeniile noastre
este.
21. {i a zis Rut c\tre soacra sa> [i înc\ mi-
a zis mie, cu fetele mele s\ te întov\r\[e[ti
pân\ vor sfâr[i toat\ secera de la mine.
22. {i a zis Noemi c\tre Rut nora sa> bine,
fiica mea, c\ ai mers cu fetele lui, c\ nu ]i
se vor împotrivi într-alte ]arini.
23. {i s-a întov\r\[it Rut cu fetele lui
Vooz a aduna pân\ s-a sfâr[it secera
orzului [i secera grâului.
CAP. 3.
F\g\duin]\ pentru c\s\torie.
{i [ezând cu soacra sa, i-a zis ei> fiica
mea, au nu voiu c\uta ]ie odihn\, ca s\ fie
bine ]ie?
2. {i acum Vooz, cu ale c\ruia fete ai
fost, ne este nou\ cumnat, iat\ el va s\
vânture orzul în arie într-aceast\ noapte.
3. Iar tu te scald\ [i te unge [i te îmbrac\
cu hainele tale, [i te suie în arie, s\ nu te
ar\]i b\rbatului pân\ când va sfâr[i a
334
mânca [i a bea.
4. {i va fi când se va culca el, vei
cunoa[te locul unde doarme, [i vei merge
acolo [i vei descoperi picioarele lui [i vei
dormi, [i el va spune ]ie ce s\ faci.
5. {i a zis Rut c\tre ea> toate câte mi-ai
zis voiu face.
6. {i s-a pogorât la arie, [i a f\cut toate
câte i-a poruncit soacra sa.
7. {i a mâncat Vooz [i a b\ut [i s-a
veselit inima lui, [i a mers s\ doarm\ la o
parte a unui stog, [i a venit [i Rut pe
ascuns [i a descoperit picioarele lui [i s-a
culcat.
8. {i a fost la miezul nop]ii s-a
sp\imântat omul [i s-a tulburat, [i iat\
femeia dormea la picioarele lui.
9. {i a zis> cine e[ti tu? Iar ea a zis> eu
sunt Rut roaba ta, tinde aripa ta peste
roaba ta, c\ rudenie e[ti tu.
10. {i a zis Vooz> binecuvântat\ s\ fii
Domnului Dumnezeu tu fiica mea, pentru
c\ ai îmbun\t\]it mila ta cea de apoi mai
mult decât cea dint=i, c\ nu te-ai dus dup\
tân\r s\rac sau bogat.
11. {i acum fiica mea, nu te teme, toate
câte vei zice, voiu face ]ie, c\ [tie tot
neamul poporului meu c\ femeie vrednic\
e[ti tu.
12. {i acum adev\rat rudenie sunt eu, ci
este înc\ altul rudenie mai de aproape
decât mine.
13. R\mâi într-aceast\ noapte, [i dup\ ce
se va face diminea]\, de va vrea el, pentru
c\ este mai de aproape rudenie, bine, s\ te
]in\ pe tine< iar de nu va vrea s\ te ]in\,
]ine-te-voiu eu, viu e Domnul, dormi pân\
diminea]\.
14. {i a dormit la picioarele lui pân\
diminea]\, [i ea s-a sculat de diminea]\,
când înc\ nu putea cunoa[te omul pe om.
 CARTEA RUT
Iar Vooz a zis> s\ nu se [tie cum a venit
femeia la arie.
15. {i a zis c\tre ea> adu-]i haina cea de pe
tine, [i o ]ine, [i o a ]inut, [i a m\surat [ase
m\suri de orz, [i le-a pus pe ea, [i apoi a
intrat în cetate.
16. {i a intrat Rut la soacra sa, iar ea a zis
ei> ce este fiica mea? {i i-a spus toate, câte
i-a f\cut ei omul.
17. {i a zis c\tre ea> aceste [ase m\suri de
orz mi-a dat mie, c\ a zis c\tre mine> s\ nu
mergi de[art\ la soacra ta.
18. Iar ea a zis ei> [ezi fiica mea pân\ vei
cunoa[te, cum se va sfâr[i lucrul, c\ nu va
înceta omul pân\ nu va s\vâr[i lucrul
ast\zi.
CAP. 4.
C\s\toria lui Vooz cu Rut.
{i Vooz a ie[it la poart\ [i a [ezut acolo, [i
iat\ rudenia aceea de care zicea Vooz,
trecea pe acolo, [i a zis Vooz c\tre dânsul>
abate-te [i [ezi aici, iar el s-a ab\tut [i a
[ezut.
2. {i a luat Vooz zece oameni din cei mai
b\trâni ai cet\]ii, [i a zis> [ede]i aici, [i au
[ezut.
3. {i a zis Vooz rudeniei> Noemi care s-a
întors din ]arina lui Moav, vrea s\ vânz\
partea ]arinii, care este a fratelui nostru
Elimeleh.
4. {i eu am zis> c\ te voiu în[tiin]a pe
tine, [i ;]i voiu spune înaintea celor ce [ed
[i înaintea b\trânilor poporului meu, de
vei s\ o mo[tene[ti, pentru c\ e[ti rudenie
mai de aproape, cump\r-o, [i o
mo[tene[te< iar de nu vrei, spune-mi, ca s\
[tiu ce s\ fac< c\ afar\ de tine nu este
rudenie mai aproape, [i eu sunt dup\ tine.
Iar el a zis> eu voiu cump\ra ]arina.
335
5. {i a zis Vooz> de vreme ce vei s\ iei
]arina din mâna Noemei, trebuie s\ iei [i
pe Rut Moaviteanca femeia r\posatului,
ca s\ ridici numele rudeniei tale celei
moarte în mo[tenirea sa.
6. {i a zis rudenia aceea> nu voiu putea
s\ o iau mie, ca s\ nu stric mo[tenirea
mea, ia tu ce se cuvine mie, c\ eu nu voiu
putea s\ iau.
7. {i acest obicei mai dinainte era întru
Israil la rudenie [i la schimbare, ca s\ stea
tot cuvântul, c\ dezlega omul
înc\l]\mintea sa, [i o da aproapelui s\u,
care era rudenie cu el, [i aceasta era
legiuire în Israil.
8. {i i-a zis lui Vooz rudenia> ia ]ie
rudenia mea, [i [i-a dezlegat înc\l]\mintea
sa, [i o a dat lui.
9. {i a zis Vooz c\tre b\trâni [i c\tre tot
poporul> martori sunte]i voi ast\zi cum am
dobândit toate ale lui Elimeleh, [i toate
câte sunt ale lui Heleon [i ale lui Maalon
din mâna Noemei.
10. {i pe Rut Moaviteanca femeia lui
Maalon o am luat mie femeie, ca s\ ridic
numele celui mort întru mo[tenirea lui, [i
s\ nu piar\ numele celui mort dintre fra]ii
lui [i din neamul poporului lui, [i din
poarta locului, martori sunte]i voi ast\zi.
11. {i r\spunzând tot poporul [i martorii
cei de la poart\ [i b\trânii, au zis> dea
Domnul, ca femeia ta, care intr\ în casa ta,
s\ fie ca Rahila [i ca Lia, care amândou\
au întemeiat casa lui Israil, [i va face
putere în Efrata, [i va fi vestit\ în Vitleem.
12. {i s\ se fac\ casa ta ca casa lui Fares,
pe care l-a n\scut Tamar lui Iuda, din
s\mân]a ta s\ dea ]ie Domnul din tân\ra
aceasta feciori.
13. {i a luat Vooz pe Rut, [i i-a fost lui
femeie, [i a intrat la dânsa, [i i-a dat ei
 CARTEA RUT

Domnul rod, [i a n\scut fecior.

14. {i a zis femeile c\tre Noemi> bine este
cuvântat Domnul, cel ce nu au l\sat s\ se
sting\ ast\zi neamul t\u, ci ca s\ se
numeasc\ numele t\u în Israil.
15. Acesta va fi, care va întoarce la tine
sufletul t\u, [i va hr\ni b\trâne]ile tale, c\
nora ta ceea ce te-a iubit pe tine, a n\scut
fecior, care este ]ie mai bun decât [apte
feciori.
16. {i luând Noemi pruncul, l-a pus la
sânul s\u, [i i-a fost lui ca o doic\.
17. {i au chemat vecinele numele lui,
zicând> n\scutu-s-a fiu lui Noemi, [i a
chemat numele lui Ovid, acesta este tat\l
lui Iese tat\l lui David.
18. {i acestea sunt neamurile lui Fares>
Fares a n\scut pe Asron.
19. Asron a n\scut pe Aram, [i Aram a
n\scut pe Aminadav.
20. {i Aminadav a n\scut pe Naason, [i
Naason a n\scut pe Salmon.
21. {i Salmon a n\scut pe Vooz, [i Vooz a
n\scut pe Ovid.
22. Iar Ovid a n\scut pe Iese, [i Iese a
n\scut pe David.

336
 CARTEA ÎNT+IA A :MP|RA}ILOR
CARTEA ÎNT+IA A ÎMP|RA}ILOR
CAP. 1.
Na[terea lui Samuil.
Era un om din Armatem-Sifa din Muntele
Efraim, [i numele lui Elcana, feciorul lui
Ieremeil, fiul lui Iliu, fiul lui Toche în
Nasiv din Armatem, din Muntele Efraim.
2. {i acesta avea dou\ femei, numele
uneia Anna, [i numele celeilalte Fenana, [i
Fenana avea prunci, iar Anna nu avea nici
un prunc.
3. {i se suia omul acela în tot anul din
cetatea sa din Armatem s\ se închine [i s\
jertfeasc\ Domnului Dumnezeu Savaot în
Silom, [i era acolo Ili [i doi feciori ai lui
Ofni [i Finees, preo]i Domnului.
4. {i a fost într-o zi a jertfit Elcana, [i a
dat Fenanei femeii sale [i tuturor fiilor [i
fetelor ei p\r]i.
5. Iar Annei i-a dat o parte mai bun\,
pentru c\ pe Anna o iubea Elcana mai
mult decât pe Fenana, de[i nu avea prunc,
c\ Domnul închisese pântecele ei.
6. C\ nu au dat ei Domnul prunc dup\
necazul ei [i dup\ scârba necazului ei, [i
se întrista, pentru c\ au închis Domnul
pântecele ei, ca s\ nu dea ei prunc.
7. A[a f\cea în tot anul când se suia ea la
casa Domnului, [i se mâhnea [i plângea, [i
nu mânca.
8. {i i-a zis ei Elcana b\rbatul ei> Anno!
Iar ea a zis> iat\ eu, doamne> [i el a zis> ce
;]i este ]ie, pentru ce plângi? {i pentru ce
nu m\nânci? {i pentru ce bate inima ta?
Au nu sunt eu ]ie mai bun decât zece fii?
9. {i s-a sculat Anna dup\ ce a mâncat ei
în Silom, [i a st\tut înaintea Domnului< iar
Ili Preotul [edea pe scaun la pragurile
337
Bisericii Domnului.
10. {i ea cu suflet am\rât s-a rugat c\tre
Domnul, [i a plâns.
11. {i s-a f\g\duit Domnului, zicând>
Adonae, Doamne, Eloe, Savaot! De vei
vrea s\ cau]i spre smerenia roabei tale, [i
;]i vei aduce aminte de mine, [i vei da
roabei tale s\mân]\ b\rb\teasc\, voiu da
pe el înaintea ta dar pân\ la ziua mor]ii lui,
[i vin [i b\utur\ ame]itoare nu va bea, [i
brici nu se va atinge pe capul lui.
12. {i a fost când ea se ruga mult înaintea
Domnului, Ili Preotul privea la gura ei.
13. {i ea gr\ia întru inima sa, [i buzele ei
se mi[cau, iar glasul nu se auzea, o a
socotit pe ea Ili beat\.
14. {i a zis c\tre ea feciorul lui Ili> pân\
când vei fi beat\? Ridic\-]i vinul t\u, [i te
du din locul Domnului.
15. {i r\spunzând Anna a zis> nu doamne,
femeie cu via]\ am\rât\ sunt eu, vin [i
b\utur\ ame]itoare nu am b\ut, ci ;mi
rev\rs sufletul înaintea Domnului.
16. Nu socoti pe roaba ta ca pe o fat\
p\gân\, c\ de mult\ mul]imea cuget\rii
mele [i de mul]imea mâhnirii mele am
gr\it pân\ acum.
17. {i r\spunzând Ili a zis ei> mergi în
pace, Dumnezeul lui Israil s\-]i dea ]ie
toat\ cererea ta, care ai cerut de la el.
18. {i a zis Anna> aflat-au roaba ta har
înaintea ochilor t\i, [i s-a dus femeia în
calea sa, [i a intrat la s\la[ul s\u, [i a
mâncat cu b\rbatul s\u [i a b\ut, [i fa]a ei
nu a mai fost trist\.
19. {i a doua zi de diminea]\ s-a închinat
Domnului, [i s-a dus în calea sa, [i a intrat
Elcana în casa sa în Armatem, [i a
 CARTEA ÎNT+IA A :MP|RA}ILOR
cunoscut pe Anna femeia sa, [i [i-a adus
aminte de ea Domnul, [i a z\mislit.
20. {i a fost la plinirea zilelor, a n\scut
fecior, [i a chemat numele lui Samuil,
zicând> c\ de la Domnul Dumnezeu
Savaot l-am cerut.
21. {i s-a suit omul Elcana [i toat\ casa lui
s\ aduc\ în Silom jertfa zilelor [i
f\g\duin]ele sale, [i zeciuielile
p\mântului s\u.
22. {i Anna nu s-a suit cu dânsul, c\ a zis
b\rbatului s\u> pân\ nu voiu în]\rca
pruncul, ca s\ se suie [i el [i s\ se arate
fe]ei Domnului, [i s\ [az\ pân\ în veac
acolo.
23. {i i-a zis ei Elcana b\rbatul s\u> f\ ce
]i se pare c\ este bine în ochii t\i, [ezi
pân\ îl vei în]\rca pe el [i s\ înt\reasc\
Domnul ce ai gr\it cu gura ta, [i a [ezut
femeia [i a dat ]â]\ fiului s\u, pân\ ce l-a
în]\rcat.
24. Atunci s-au suit cu el în Silom cu un
junc de trei ani, [i cu pâini [i cu un ifi de
f\in\ curat\ [i cu un burduf de vin, [i au
intrat în casa Domnului în Silom, [i
pruncul împreun\ cu ei.
25. {i a adus înaintea Domnului, [i a
junghiat tat\l s\u jertfa, care în tot anul o
f\cea Domnului, [i a adus pruncul, [i a
junghiat vi]elul, [i Anna mama pruncului
l-a dus la Ili.
26. {i a zis> o doamne, viu este sufletul
t\u, eu sunt femeia care a st\tut înaintea
ta, când m-am rugat c\tre Domnul.
27. Pentru pruncul acesta m-am rugat, [i
mi-au dat mie Domnul cererea care am
cerut de la dânsul.
28. {i eu îl aduc pe el Domnului pe toate
zilele vie]ii lui spre slujb\ Domnului, [i s-
a închinat acolo Domnului.
338
CAP. 2.
Cântarea Annei. Cre[terea lui Samuil
[i r\utatea fiilor lui Ili.
{i s-a rugat Anna, [i a zis> înt\ritu-s-a
inima mea întru Domnul, în\l]atu-s-a
cornul meu întru Dumnezeul meu, l\rgitu-
s-a asupra vr\jma[ilor mei gura mea,
bucuratu-m-am de mântuirea ta.
2. C\ nu este sfânt ca Domnul, [i nu este
drept ca Dumnezeul nostru, nu este sfânt
afar\ de tine.
3. Nu v\ l\uda]i [i nu gr\i]i înalte< s\ nu
ias\ mare grai din gura voastr\, c\
Dumnezeul cuno[tin]elor este Domnul [i
Dumnezeul cel ce g\te[te ispr\vile sale.
4. Arcul celor tari a sl\bit, [i cei slabi s-
au încins cu putere.
5. Cei plini de pâini s-au lipsit, [i cei
fl\mânzi au mo[tenit p\mântul, c\ cea
stearp\ a n\scut [apte, [i cea cu fii mul]i a
sl\bit.
6. Domnul omoar\ [i face viu, pogoar\
în Iad [i ridic\.
7. Domnul face s\rac [i îmbog\]e[te,
smere[te [i înal]\.
8. Ridic\ de la p\mânt pe cel lipsit, [i din
gunoi scoal\ pe cel s\rac, ca s\-l a[eze pe
el cu boierii poporului [i scaunul m\ririi
s\-l dea mo[tenire lui.
9. Cel ce d\ rug\ciunea celui ce se roag\
[i a binecuvântat anii dreptului, c\ nu se
înt\re[te omul cel puternic întru virtutea
sa, Domnul slab va face pe potrivnicul
s\u, Domnul cel sfânt.
10. S\ nu se laude cel în]elept întru
în]elepciunea sa, [i s\ nu se laude cel
puternic întru puterea sa, [i s\ nu se laude
cel bogat întru bog\]ia sa<
11. Ci întru aceasta s\ se laude cel ce se
laud\> ca s\ cunoasc\ [i s\ [tie pe Domnul
 CARTEA ÎNT+IA A :MP|RA}ILOR
[i s\ fac\ judecat\ [i dreptate în mijlocul
p\mântului.
12. Domnul s-au suit în cer [i au tunat, el
va judeca marginile p\mântului drept fiind
[i va da t\rie împ\ra]ilor no[tri, [i va în\l]a
cornul unsului s\u. Deci au l\sat pruncul
acolo înaintea Domnului, iar ei s-au dus în
Armatem, [i pruncul slujea fe]ei
Domnului înaintea lui Ili Preotul.
13. {i fiii lui Ili Preotul erau fii
necredincio[i ne[tiind pe Domnul.
14. {i acesta era venitul preotului de la
poporul cel ce jertfea> venea feciorul
preotului dac\ fierbea carnea cu o furcu]\
cu trei coarne în mâna lui,
15. {i o b\ga în c\ldarea cea mare, sau în
tigaie, sau în oal\, [i tot ce se prindea în
furcu]\, lua preotul lui[i, acestea f\cea
tuturor Israiltenilor, care veneau s\ fac\
jertf\ Domnului în Silom.
16. {i mai înainte de a arde gr\simea
venea feciorul preotului, [i zicea omului
celui ce jertfea> d\ carne s\ se frig\
preotului, c\ nu voiu lua de la tine carne
fiart\ din c\ldare.
17. {i zicea cel ce aducea jertfa> s\ se arz\
dar întâi dup\ cum se cuvine gr\simea, [i
atunci ia ]ie din toate, care pofte[te
sufletul t\u< iar el zicea> nu, acum s\ dai,
iar de nu, voiu lua cu sila.
18. {i era p\catul fiilor mare foarte
înaintea Domnului, pentru c\ def\imau
jertfa Domnului.
19. Iar Samuil pruncul încins cu efod de
in, slujea înaintea Domnului.
20. {i f\cea lui mama sa ve[mânt mic, [i-
l aducea lui în tot anul, când se suia cu
b\rbatul s\u s\ jertfeasc\ jertfa cea de
peste an.
21. {i a binecuvântat Ili pe Elcana [i pe
femeia lui, zicând> s\-]i r\spl\teasc\
339
Domnul s\mân]\ din femeia aceasta
pentru darul ce ai f\cut Domnului, [i s-a
dus omul la casa sa.
22. {i au cercetat Domnul pe Anna, [i a
z\mislit [i a n\scut înc\ trei feciori [i dou\
fete< iar pruncul Samuil a crescut înaintea
Domnului.
23. {i Ili fiind foarte b\trân, a auzit toate
cele ce f\ceau fiii lui fiilor lui Israil, [i
cum dormeau fiii s\i cu femeile cele ce se
adunau la u[ile cortului m\rturiei, [i le-a
zis lor>
24. Pentru ce face]i lucruri ca acestea,
care le auz eu din gura a tot poporul
Domnului?
25. Nu face]i fiii mei, nu face]i, c\ nu bine
auz eu de voi, nu face]i, c\ nu sunt bune
cele ce auz eu de voi, c\ face]i pe popor s\
nu slujeasc\ lui Dumnezeu.
26. C\ de va p\c\tui om asupra omului, se
vor ruga pentru el Domnului< iar de va
p\c\tui Domnului, cine se va ruga pentru
el? {i nu au ascultat cuvântul tat\lui lor,
c\ci Domnul au voit s\-i piarz\ pe ei.
27. Iar pruncul Samuil sporea [i cre[tea, [i
pl\cea Domnului [i oamenilor.
28. {i a venit omul lui Dumnezeu la Ili, [i
i-a zis> acestea zice Domnul> descoperitu-
m-am ar\tat casei tat\lui t\u, când erau ei
în p\mântul Eghipetului robi casei lui
Faraon.
29. {i am ales casa tat\lui t\u dintru toate
casele lui Israil s\-mi fie preo]i, s\ se suie
pe jertfelnicul meu, [i s\ fac\ t\mâiere, [i
s\ poarte efod înaintea mea, [i am dat
parte casei tat\lui t\u spre mâncare din
toate cele ce se jertfesc pe foc de la fiii lui
Israil.
30. {i pentru c\ ai c\utat la t\mâia mea [i
la jertfa mea cu ochi f\r\ de ru[ine, [i ai
m\rit pe fiii t\i mai mult decât pe mine, ca
 CARTEA ÎNT+IA A :MP|RA}ILOR
s\ v\ îngr\[a]i din pârga a toat\ jertfa lui
Israil înaintea mea<
31. Pentru aceea acestea zice Domnul
Dumnezeul lui Israil> zis-am, casa ta [i
casa tat\lui t\u va r\mâne înaintea mea
pân\ în veac< iar acum zice Domnul> s\ nu
fie mie nicidecum, c\ numai pe cei ce m\
vor m\ri pe mine îi voiu m\ri, [i cel ce m\
defaim\ pe mine, se va necinsti.
32. Iat\ vor veni zile, [i voiu pierde
s\mân]a ta [i s\mân]a casei tat\lui t\u, [i
nu va fi b\trân în casa ta.
33. {i vei vedea t\ria mea întru toate cele
bune ale lui Israil, [i nu va fi b\trân în casa
ta în toate zilele.
34. Îns\ nu voiu dep\rta de tot de la altarul
meu b\rbat din tine, dar voiu face s\-]i
sece ochii t\i, [i s\ se topeasc\ sufletul
t\u, [i to]i urma[ii casei tale vor c\dea în
sabia oamenilor.
35. {i acesta va fi ]ie semnul, care va veni
peste ace[ti doi fii ai t\i Ofni [i Finees,
într-o zi vor muri amândoi.
36. {i voiu ridica mie preot credincios,
care va face toate dup\ inima mea [i dup\
sufletul meu, [i voiu întemeia mie cas\
credincioas\, [i va petrece înaintea
unsului meu în toate zilele.
37. {i va fi tot cel r\mas în casa ta, va veni
s\ se închine lui pentru un ban de argint [i
pentru o pâine, zicând> prime[te-m\ la o
slujb\ a preo]iei tale, s\ m\nânc pâine.
CAP. 3.
Chemarea lui Samuil.
{i pruncul Samuil slujea Domnului
înaintea lui Ili Preotul, iar cuvântul
Domnului era scump, în zilele acelea nu
era vedenie aievea.
2. {i a fost în vremea aceea Ili [edea
340
culcat în locul s\u, [i ochii lui au început
a se îngreuia, [i nu putea s\ vaz\.
3. {i mai înainte de a se stinge lumina
din sfe[nicul Domnului, Samuil dormea în
Biserica Domnului unde era sicriul lui
Dumnezeu.
4. {i l-au chemat Domnul> Samuil!
Samuil! Iar el a zis> iat\ eu.
5. {i a alergat la Ili, [i a zis> iat\ eu, la ce
m-ai chemat? {i i-a zis Ili> nu te-am
chemat, întoarce-te, [i dormi.
6. {i s-a întors, [i a adormit. {i au
ad\ugat Domnul a chema pe Samuil>
Samuil! Samuil! {i s-a dus la Ili a doua
oar\, [i a zis> iat\ eu, la ce m-ai chemat?
Iar Ili a zis> nu te-am chemat fiule,
întoarce-te [i dormi.
7. Iar Samuil înc\ nu [tia pe Dumnezeu,
[i cuvântul Domnului înc\ nu i se ar\tase
lui.
8. {i au ad\ugat Domnul a chema pe
Samuil a treia oar\, iar el sculându-se a
mers la Ili, [i a zis> iat\ eu, la ce m-ai
chemat< [i Ili a cunoscut, c\ Domnul au
chemat pe prunc.
9. {i a zis Ili lui Samuil> întoarce-te [i
dormi fiule, [i de te va mai chema cel ce te
cheam\, s\ zici> gr\ie[te Doamne, c\ aude
robul t\u, [i s-a dus Samuil, [i a dormit în
locul s\u.
10. {i au venit Domnul, [i au st\tut, [i l-au
strigat pe el ca [i mai înainte> Samuil!
Samuil! Iar Samuil a zis> gr\ie[te
Doamne, c\ ascult\ robul t\u.
11. {i au zis Domnul c\tre Samuil> iat\ eu
voiu face un lucru în Israil, încât tot cel ce
va auzi, îi vor ]iui amândou\ urechile.
12. În ziua aceea voiu ridica asupra lui Ili,
toate câte am gr\it asupra casei lui,
începe-le-voiu, [i le voiu s\vâr[i.
13. C\ i-am spus lui, c\ voiu izbândi
 CARTEA ÎNT+IA A :MP|RA}ILOR
asupra casei lui pân\ în veac pentru
nedrept\]ile fiilor lui, c\ a [tiut, c\
defaim\ pe Dumnezeu fiii lui, [i nu i-a
certat pe ei.
14. Pentru aceea m-am jurat casei lui Ili,
c\ nu se va ierta nedreptatea casei lui Ili
nici prin t\mâiere, nici prin jertfe, pân\ în
veac.
15. {i a dormit Samuil pân\ diminea]a, [i
a mânecat de diminea]\, [i a deschis u[ile
casei Domnului, [i s-a temut Samuil s\
spun\ lui Ili vedenia.
16. {i a zis Ili c\tre Samuil> Samuil fiule,
iar el a zis> iat\ eu.
17. {i a zis> ce este cuvântul care s-a gr\it
c\tre tine? S\ nu-l ascunzi de c\tre mine,
a[a s\-]i fac\ ]ie Dumnezeu, [i a[a s\-]i
adauge, de vei ascunde de c\tre mine
vreun cuvânt din toate cuvintele, care s-a
gr\it c\tre tine întru urechile tale.
18. {i a spus Samuil lui Ili toate cuvintele,
[i nu a ascuns de c\tre dânsul nimic, [i a
zis Ili> Domn însu[i este, ce este bun
înaintea lui va face.
19. {i a crescut Samuil, [i Domnul era cu
el, [i nici unul din toate cuvintele lui nu a
r\mas pe jos.
20. {i a cunoscut tot Israilul de la Dan
pân\ la Virsavee, c\ Samuil este
credincios prooroc Domnului.
21. {i au ad\ugat Domnul a se ar\ta în
Silom, c\ se descoperise Domnul c\tre
Samuil în Silom dup\ cuvântul Domnului,
[i a crezut Samuil c\ va s\ fie prooroc
Domnului întru tot Israilul de la o margine
a ]\rii pân\ la cealalt\. {i Ili a îmb\trânit
foarte, [i fiii lui mergeau tot mai r\u, [i
calea lor era rea înaintea Domnului.
CAP. 4.
Moartea lui Ili [i a fiilor s\i.
341
{i a fost în zilele acelea s-au adunat cei de
alt neam cu r\zboi asupra lui Israil, [i a
ie[it Israil întru întâmpinarea lor la r\zboi,
[i au t\b\rât la Avenezer, iar cei de alt
neam au t\b\rât la Afec.
2. {i cei de alt neam s-au g\tit de r\zboi
asupra lui Israil, [i s-a ;nceput r\zboiul, [i
s-au frânt Israiltenii înaintea celor de alt
neam, [i s-au r\nit întru acea b\taie în
câmp patru mii de b\rba]i.
3. {i a venit poporul la tab\r\, [i au zis
b\trânii lui Israil> pentru ce ne-au f\cut pe
noi Domnul, de am c\zut ast\zi înaintea
celor de alt neam? S\ lu\m cu noi sicriul
Dumnezeului nostru din Silom, s\ mearg\
în mijlocul nostru, [i ne va mântui din
mâna vr\jma[ilor no[tri.
4. {i a trimis poporul în Silom, [i a luat
de acolo sicriul Domnului puterilor, celui
ce [ade pe Heruvimi, [i amândoi fiii lui Ili
cu sicriul, Ofni [i Finees.
5. {i a fost dup\ ce a venit sicriul
Domnului în tab\r\, a strigat tot Israilul cu
glas mare, [i a r\sunat p\mântul.
6. {i auzind cei de alt neam glasul
strig\rii, au zis> ce este aceast\ strigare
mare în tab\ra Evreilor? {i au cunoscut c\
sicriul Domnului a venit în tab\r\.
7. {i s-au speriat cei de alt neam, [i au
zis> dumnezeii au venit la ei în tab\r\, vai
nou\! Scoate-ne Doamne pe noi ast\zi, c\
nu s-a f\cut nou\ ca aceasta nici
odinioar\.
8. Vai nou\! Cine ne va scoate din mâna
dumnezeilor celor mai tari? Ace[tia sunt
dumnezeii, cei ce au b\tut Eghipetul cu
toat\ b\taia, [i în pustie.
9. Înt\ri]i-v\ [i v\ îmb\rb\ta]i cei de alt
neam, ca s\ nu fi]i robi Evreilor, precum
au fost ei robi nou\, [i fi]i b\rba]i, [i da]i
 CARTEA ÎNT+IA A :MP|RA}ILOR
r\zboi asupra lor.
10. {i au dat r\zboi cei de alt neam
împotriva lor, [i s-a frânt Israil înaintea
celor de alt neam, [i a fugit fiecare la
l\ca[ul s\u, [i s-a f\cut b\taie mare foarte,
[i au c\zut din Israil treizeci de mii de
pede[tri.
11. {i sicriul lui Dumnezeu l-au luat cei
de alt neam, [i amândoi fiii lui Ili au murit>
Ofni [i Finees.
12. {i a alergat un b\rbat Iemeneu din
tab\r\, [i a venit în Silom în ziua aceea, [i
hainele lui erau rupte, [i ]\rân\ pe capul
lui.
13. {i a venit, [i iat\ Ili [edea pe scaunul
s\u la u[\ uitându-se pe cale, c\ era inima
lui întristat\ pentru sicriul lui Dumnezeu,
[i a intrat omul în cetate s\ spun\, [i a
strigat toat\ cetatea cu glas mare.
14. {i a auzit Ili glasul strig\rii, [i a zis> ce
este glasul strig\rii acesteia? {i gr\bind
omul, a intrat [i a spus lui Ili.
15. {i Ili era de nou\zeci [i opt de ani, [i
ochii lui se întunecaser\ [i nu vedea.
16. {i a zis Ili oamenilor celor ce erau
lâng\ el> ce este glasul sunetului acestuia?
{i gr\bind omul a venit la Ili.
17. {i a zis lui> eu sunt cel ce vin din
tab\r\, [i eu am fugit din r\zboi ast\zi, [i
a zis Ili> ce lucru s-a f\cut fiule?
18. {i r\spunzând omul a zis> fugit-a Israil
de la fa]a celor de alt neam, [i s-a f\cut
b\taie mare în popor, [i amândoi fiii t\i au
murit, [i sicriul lui Dumnezeu s-a luat.
19. {i a fost când i-a pomenit de sicriul lui
Dumnezeu, a c\zut din scaun înapoi
]inându-se de u[\, [i s-a rupt spinarea lui,
[i a murit, c\ era om b\trân [i greu. {i
acesta a judecat pe Israil patruzeci de ani.
20. {i nora lui, femeia lui Finees grea
fiind, [i aproape de na[tere, dac\ a auzit c\
342
s-a luat sicriul lui Dumnezeu, [i a murit
socrul s\u [i b\rbatul s\u, a plâns [i a
n\scut, c\ au venit ei durerile.
21. {i când murea ea, au zis c\tre ea
femeile cele ce stau lâng\ ea> nu te teme,
c\ fecior ai n\scut< iar ea nu a r\spuns, [i
nu a luat aminte inima ei,
22. {i a numit pe prunc Uevarhavot pentru
sicriul lui Dumnezeu [i pentru socrul ei [i
pentru b\rbatul ei.
23. {i a zis> s-a dus slava din Israil c\ s-a
luat sicriul lui Dumnezeu.
CAP. 5.
B\taia Filistenilor pentru sicriul legii.
{i au luat cei de alt neam sicriul lui
Dumnezeu, [i l-au adus de la Avenezer în
Azoton.
2. {i au luat cei de alt neam sicriul
Domnului, [i l-au b\gat în casa lui Dagon,
[i l-au pus lâng\ Dagon.
3. {i mânecând Azotenii a doua zi au
intrat în casa lui Dagon, [i au v\zut, [i iat\
Dagon z\cea c\zut cu fa]a sa pe p\mânt
înaintea sicriului lui Dumnezeu, [i au
ridicat pe Dagon, [i l-au pus la locul s\u.
4. {i a fost când mânecar\ în cealalt\ zi,
Dagon iar z\cea cu fa]a sa pe p\mânt
înaintea sicriului legii Domnului, [i capul
lui Dagon [i amândou\ t\lpile picioarelor
[i amândou\ palmele mâinilor lui rupte
peste prag, numai spinarea lui Dagon a
r\mas.
5. Pentru aceea preo]ii lui Dagon, [i tot
oricare intr\ în casa lui, nu calc\ pe pragul
casei lui Dagon în Azot pân\ în ziua de
ast\zi, ci p\[esc peste el.
6. {i s-a îngreuiat mâna Domnului peste
Azot, [i i-a b\tut pe ei, [i i-a spuzit cu
bube la [ezut< în cet\]i [i în hotarele ei s-a
 CARTEA ÎNT+IA A :MP|RA}ILOR
ivit [oareci, [i s-a f\cut tulburare de
moarte mare în cetate.
7. {i au v\zut b\rba]ii Azotului c\ este
a[a, [i au zis> nu va [edea sicriul
Dumnezeului lui Israil cu noi, c\ grea este
mâna lui peste noi, [i peste Dagon
dumnezeul nostru.
8. {i trimi]ând au adunat pe c\peteniile
celor de alt neam la sine, [i au zis> ce vom
face sicriului Dumnezeului lui Israil? {i
au zis Ghetenii> s\ se mute sicriul lui
Dumnezeu la noi, [i s-a mutat sicriul
Dumnezeului lui Israil în Ghet.
9. {i a fost dup\ ce s-a mutat sicriul, s-a
f\cut mâna Domnului peste cetate,
tulburare mare foarte, [i au b\tut pe
oamenii cet\]ii, de la cel mic, pân\ la cel
mare, [i i-au lovit pe ei la [ezuturile lor, [i
Ghetenii aveau [ezuturile pline de bube.
10. {i a trimis sicriul lui Dumnezeu în
Ascalon, [i a fost dup\ ce a intrat sicriul
lui Dumnezeu în Ascalon, au strigat
oamenii Ascaloniteni, zicând> pentru ce a]i
adus la noi sicriul Dumnezeului lui Israil?
Ca s\ ne omorâ]i pe noi, [i tot poporul
nostru?
11. {i au trimis, [i au adunat pe to]i
domnii celor de alt neam, [i au zis>
trimite]i sicriul Dumnezeului lui Israil, s\
se a[eze la locul lui, s\ nu ne omoare pe
noi [i pe poporul nostru, c\ s-a f\cut
spaim\ de moarte grea foarte în toat\
cetatea, dac\ a intrat sicriul Dumnezeului
lui Israil.
12. {i cei vii care nu au murit, s-au r\nit la
[ezuturi, [i s-a suit strigarea cet\]ii în cer.
CAP. 6.
Întoarcerea sicriului legii.
{i a fost sicriul Domnului în ]ara celor de
343
alt neam [apte luni, [i a scos p\mântul lor
[oareci.
2. {i au chemat cei de alt neam pe preo]ii
[i pe vr\jitorii [i pe descânt\torii lor,
zicând> ce vom face sicriului Domnului?
Ar\ta]i-ne nou\, [i cu ce ;l vom trimite la
locul lui?
3. Iar ei au zis> de ve]i trimite voi sicriul
legii Domnului Dumnezeului lui Israil, s\
nu-l trimite]i de[ert, ci s\-i da]i lui daruri
cu ce sunte]i datori pentru p\cat, [i atunci
v\ ve]i vindeca, [i se va ierta vou\, sau
ve]i [ti pentru ce nu se dep\rteaz\ mâna
lui Dumnezeu de peste voi.
4. Deci ei au zis> ce jertf\ pentru p\cat
s\-i d\m lui? {i le-au r\spuns> dup\
num\rul domnilor celor de alt neam cinci
[ezuturi de aur, c\ o b\taie a fost peste voi
[i peste domnii vo[tri [i peste popor, [i
cinci [oareci de aur.
5. {i s\-i face]i dup\ asem\narea
[ezuturilor voastre [i dup\ asem\narea
[oarecilor vo[tri, care stric\ p\mântul, [i
ve]i da Domnului m\rire, ca s\ se ridice
mâna lui de peste voi [i de peste
dumnezeii vo[tri [i de peste p\mântul
vostru.
6. {i pentru ce v\ învârto[a]i inimile
voastre? Precum [i-au învârto[at
Eghipetul [i Faraon inimile sale< [i dup\
ce i-au b\tut pe ei, atunci i-a slobozit, [i s-
au dus.
7. Deci acum apuca]i-v\, [i face]i un car
nou< [i s\ înjuga]i dou\ vaci f\tate întâia
oar\, [i care nu au mai fost înjugate, [i
vi]eii lor îi lua]i de la ele, [i-i ]ine]i acas\.
8. {i lua]i sicriul Domnului, [i-l pune]i
pe car, iar vasele cele de aur, care le ve]i
da lui pentru p\cat, le pune]i într-o lad\ de
latura lui, [i-l slobozi]i s\ mearg\.
9. {i v\ uita]i s\ vede]i oare merge pe
 CARTEA ÎNT+IA A :MP|RA}ILOR
calea, care duce la hotarul lui spre
Vitsames, c\ el ne-a f\cut nou\ acest r\u
mare, iar de nu, vom cunoa[te, c\ nu mâna
lui s-a atins de noi, ci o întâmplare a fost
aceasta, care s-a f\cut nou\.
10. {i au f\cut a[a cei de alt neam, [i au
luat dou\ vaci f\tate întâi, [i le-au înjugat
la car, iar vi]eii lor i-au închis într-o cas\.
11. {i au pus sicriul Domnului în car, [i
lada lui cea cu [oarecii cei de aur [i cu
asem\n\rile [ezuturilor lor.
12. {i au îndreptat vacile pe calea care
merge spre Vitsames, [i mergeau vacile
drept pe calea aceea, [i nu stau, nici se
ab\teau la dreapta sau la stânga, [i domnii
celor de alt neam au mers dup\ dânsul
pân\ la hotarul Vitsames.
13. Iar cei din Vitsames secerau grâu în
vale, [i ridicându-[i ochii lor au v\zut
sicriul Domnului, [i s-au bucurat v\zându-
l.
14. {i a intrat carul în ]arina lui Ozie celui
din Vitsames, [i a st\tut acolo lâng\ o
piatr\ mare, [i lemnele carului le-au t\iat,
iar vacile le-au adus ardere de tot
Domnului.
15. Iar Levi]ii luând sicriul Domnului [i
lada cea cu odoarele cele de aur, care erau
lâng\ el, le-au pus peste piatra cea mare, [i
oamenii cei din Vitsames aducând ardere
de tot, au jertfit jertf\ Domnului în ziua
aceea.
16. {i cei cinci domni ai celor de alt neam
au v\zut, [i s-au întors în Ascalon în ziua
aceea.
17. Iar acestea sunt [ezuturile cele de aur,
care le-au dat cei de alt neam Domnului
pentru p\cat> al Azotului unul, al Gazei
unul, al Ascaloniei unul, al Ghetului unul,
al Acaronului unul.
18. {i [oarecii cei de aur dup\ num\rul
344
tuturor cet\]ilor celor de alt neam ale celor
cinci domni, de la cetatea cea înt\rit\ pân\
la satul Ferezeului [i pân\ la piatra cea
mare, pe care au pus sicriul legii
Domnului, care este în ]arina lui Ozie
Vitsamesiteanul pân\ în ziua aceasta.
19. {i au b\tut Domnul pe b\rba]ii
Vitsamesului, c\ au v\zut sicriul
Domnului, [i au omorât din ei cincizeci de
mii [i [aptezeci de b\rba]i, [i a plâns
poporul, c\ au b\tut Domnul pe popor cu
b\taie mare foarte.
20. {i au zis b\rba]ii cei din Vitsames>
cine va putea sta înaintea Domnului
Dumnezeului celui sfânt? {i la cine se va
sui sicriul legii Domnului de la noi?
21. {i au trimis soli la cei ce locuiesc în
Kariatiarim, zicând> întors-au cei de alt
neam sicriul Domnului, pogorâ]i-v\ [i-l
sui]i la voi.
CAP. 7.
Israiltenii biruiesc pe Filisteni.
{i au venit oamenii din Kariatiarim, [i au
adus sicriul Domnului, [i l-au b\gat în
casa lui Aminadav celui din deal, [i pe
Eleazar feciorul lui l-au sfin]it, ca s\
p\zeasc\ sicriul legii Domnului.
2. {i au fost multe zilele în care era
sicriul în Kariatiarim, [i au trecut dou\zeci
de ani, [i s-a întors toat\ casa lui Israil
c\tre Domnul.
3. {i a gr\it Samuil c\tre toat\ casa lui
Israil, zicând> de v\ întoarce]i voi cu toat\
inima voastr\ c\tre Domnul, lep\da]i
dumnezeii cei str\ini din mijlocul vostru [i
desi[urile, [i v\ g\ti]i inimile voastre c\tre
Domnul, [i sluji]i lui singur, [i el va scoate
pe voi din mâna celor de alt neam.
4. {i au lep\dat fiii lui Israil pe Vaalimi [i
 CARTEA ÎNT+IA A :MP|RA}ILOR
desi[urile Astarotului, [i Domnului singur
au slujit.
5. {i a zis Samuil> aduna]i la mine pe tot
Israilul în Masifat, [i m\ voiu ruga pentru
voi c\tre Domnul.
6. {i s-a adunat poporul în Masifat, [i a
c\rat ap\, [i a turnat înaintea Domnului pe
p\mânt, [i a ajunat în ziua aceea, [i a zis>
p\c\tuit-am înaintea Domnului, [i judeca
Samuil pe fiii lui Israil în Masifat.
7. {i au auzit cei de alt neam, c\ s-au
strâns to]i fiii lui Israil în Masifat, [i s-au
ridicat c\peteniile celor de alt neam
asupra lui Israil, [i au auzit fiii lui Israil, [i
s-au speriat de fa]a celor de alt neam.
8. {i au zis fiii lui Israil c\tre Samuil> s\
nu taci pentru noi, ci s\ strigi c\tre
Domnul Dumnezeul t\u, ca s\ ne
izb\veasc\ pe noi din mâna celor de alt
neam, [i zise Samuil s\ nu fie mie ca s\
m\ dep\rtez de Domnul Dumnezeul meu,
ca s\ nu strig pentru voi rugându-m\.
9. {i a luat Samuil un miel sugar, [i l-a
adus ardere de tot Domnului împreun\ cu
tot poporul, [i a strigat Samuil c\tre
Domnul pentru Israil, [i l-a ascultat pe el
Domnul.
10. {i era când aducea Samuil arderea cea
de tot, cei de alt neam au venit cu r\zboi
asupra lui Israil, [i a tunat Domnul cu glas
mare în ziua aceea peste cei de alt neam,
[i s-a împr\[tiat [i s-a înfrânt înaintea lui
Israil.
11. {i au ie[it b\rba]ii lui Israil din
Masifat, [i au gonit pe cei de alt neam, [i
i-au b\tut pe ei pân\ sub Vitor.
12. {i luând Samuil o piatr\, o a pus între
Masifat [i între Senon, [i a numit numele
ei Avenezer, adic\ piatra ajutorului, [i a
zis> pân\ aici ne-au ajutat nou\ Domnul.
13. {i au smerit Domnul pe cei de alt
345
neam, [i nu au mai ad\ugat a veni la
hotarul lui Israil, [i a fost mâna Domnului
peste cei de alt neam în toate zilele lui
Samuil.
14. {i s-au dat înapoi cet\]ile, care le-au
luat cei de alt neam de la fiii lui Israil, [i
le-au dat pe ele lui Israil de la Acaron pân\
la Ghet, [i hotarul lor l-a luat Israil din
mâna celor de alt neam, [i era pace între
Israil [i între Amoreu.
15. {i a judecat Samuil pe Israil în toate
zilele vie]ii sale.
16. {i mergea în tot anul, [i înconjura
Vetilul [i Galgala [i Masifatul, ca s\
judece pe Israil în toate locurile acestea.
17. {i iar\[i se întorcea în Armatem, c\
acolo era casa lui, [i judeca acolo pe Israil,
[i a zidit acolo jertfelnic Domnului.
CAP. 8.
Poporul cere împ\rat.
{i a fost dup\ ce a îmb\trânit Samuil, a
pus pe fiii s\i judec\tori lui Israil.
2. {i acestea sunt numele fiilor lui> cel
întâi n\scut Ioil [i numele celui de al
doilea Avia, care judeca în Virsavee.
3. {i nu au umblat fiii lui pe calea lui, [i
s-au ab\tut dup\ iubirea de argint, [i luau
daruri [i ab\teau dreptatea.
4. {i s-au adunat b\rba]ii lui Israil [i au
mers în Armatem la Samuil.
5. {i i-au zis lui> iat\ tu ai îmb\trânit [i
fiii t\i nu umbl\ pe calea ta, deci acum
pune peste noi împ\rat, s\ ne judece pe
noi, ca [i la alte neamuri.
6. {i s-a p\rut a fi r\u cuvântul acesta în
ochii lui Samuil, pentru c\ au zis> d\-ne
nou\ împ\rat, s\ ne judece pe noi, [i s-a
rugat Samuil c\tre Domnul.
7. {i au zis Domnul c\tre Samuil> ascult\
 CARTEA ÎNT+IA A :MP|RA}ILOR
de glasul poporului, cum vor gr\i c\tre
tine, c\ nu pe tine te-a lep\dat, ci pe mine
m-a lep\dat, ca s\ nu împ\r\]esc peste ei.
8. Precum mi-au f\cut mie din ziua, în
care i-am scos pe ei din Eghipet pân\ în
ziua aceasta, [i m-au p\r\sit pe mine, [i au
slujit la al]i dumnezei, a[a fac [i ]ie.
9. {i acum ascult\ de glasul lor, îns\ s\ le
m\rturise[ti lor, [i s\ le spui dreptul
împ\ratului, care va împ\r\]i peste ei.
10. {i a spus Samuil tot cuvântul
Domnului c\tre poporul cel ce cerea de la
el împ\rat.
11. {i a zis lor> acesta este dreptul
împ\ratului, care va împ\r\]i peste voi> pe
fiii vo[tri va lua, [i-i va pune pe ei în
carele sale, [i-i va face lui c\l\re]i [i
alerg\tori înaintea carelor lui.
12. {i va pune peste ei mai mari peste sute
[i peste mii, [i s\ are ar\tura lui, [i s\
secere secer\tura lui, [i s\ adune bucatele,
[i s\-i fac\ unelte de r\zboi [i unelte la
carele lui.
13. {i fetele voastre le va lua s\-i fac\
miresme [i de mâncare [i pâine.
14. }arinile voastre [i viile voastre [i
m\slinetul vostru îl va lua, [i-l va da
slugilor sale.
15. {i sem\n\turile voastre [i viile voastre
le va zeciui, [i va da famenilor s\i [i
slugilor sale.
16. {i va lua pe slugile [i pe slujnicele
voastre, [i boii vo[tri cei mai buni [i asinii
vo[tri, [i-i va întrebuin]a la lucrurile sale.
17. {i turmele voastre le va zeciui, [i voi
ve]i fi lui robi.
18. {i ve]i striga în ziua aceea din pricina
împ\ratului vostru, pe care l-a]i ales vou\,
[i nu va auzi pe voi Domnul Dumnezeu în
zilele acelea, c\ voi v-a]i ales vou\
împ\rat.
346
19. {i nu a vrut poporul s\ asculte de
Samuil, [i au zis lui> nu, ci numai împ\rat
s\ fie peste noi.
20. {i vom fi [i noi ca toate neamurile, [i
ne va judeca pe noi împ\ratul nostru, [i va
merge înaintea noastr\, [i ne va pov\]ui la
r\zboi.
21. {i a auzit Samuil toate cuvintele
poporului, [i le-a gr\it în urechile
Domnului.
22. {i au zis Domnul c\tre Samuil> ascult\
glasul lor, [i le pune lor împ\rat, [i a zis
Samuil c\tre b\rba]ii lui Israil> s\ mearg\
fiecare în cetatea sa.
CAP. 9.
Saul la Samuil.
{i era un b\rbat din fiii lui Veniamin, [i
numele lui Kis feciorul lui Aviil, fiul lui
Iared, fiul lui Vahir, fiul lui Afec, fiul
b\rbatului Iemeneu, b\rbat tare în virtute.
2. {i acesta avea un fecior, [i numele lui
Saul, b\rbat ales [i bun, [i nu era întru fiii
lui Israil om mai bun decât el, [i era mai
înalt de la um\r în sus decât tot poporul.
3. {i au pierit asinele lui Kis tat\l lui, [i
a zis Kis c\tre Saul fiul s\u> ia cu tine o
slug\, [i v\ scula]i, [i merge]i [i c\uta]i
asinele.
4. {i trecând ei prin Muntele Efraim [i
prin p\mântul Selha, [i nu le-au aflat, [i au
trecut prin p\mântul Segalim, [i nu erau,
[i au trecut [i prin Muntele Iamin, [i nu le-
au aflat.
5. {i venind ei în p\mântul Sif, a zis Saul
slugii sale, care era cu el> hai s\ ne
întoarcem, ca nu cumva tat\l meu s\ fi
uitat asinele, [i s\ se grijeasc\ de noi.
6. {i a zis lui sluga> iat\ omul lui
Dumnezeu este în cetatea aceasta, [i este
 CARTEA ÎNT+IA A :MP|RA}ILOR
om sl\vit, tot ce gr\ie[te se pline[te, [i
acum dar s\ mergem acolo, ca s\ ne spun\
nou\ calea noastr\, pe care am purces.
7. {i a zis Saul slugii sale, care era cu el>
cum vom merge, [i ce vom duce omului
lui Dumnezeu? C\ pâinile s-au sfâr[it din
traistele noastre, [i altceva nu avem la noi
s\ ducem omului lui Dumnezeu.
8. {i a ad\ugat sluga a gr\i lui Saul, [i a
zis> iat\ se afl\ în mâna mea un sfert de
siclu de argint, acesta îl vei da omului lui
Dumnezeu, [i ne va spune nou\ calea
noastr\.
9. C\ mai înainte în Israil fiecare, când
mergea s\ întrebe pe Dumnezeu, acestea
zicea> hai s\ mergem la v\z\torul, c\ pe
prooroc mai înainte poporul îl chema
v\z\tor.
10. {i a zis Saul c\tre sluga sa> bun este
cuvântul t\u, hai s\ mergem, [i au mers ;n
cetate, unde era omul lui Dumnezeu.
11. {i când se suiau ei pe costi[a cet\]ii,
au aflat fetele, care ie[iser\ dup\ ap\, [i le-
au întrebat pe ele zicând> aici este
v\z\torul?
12. {i le-au r\spuns lor fetele, [i le-au zis>
este, iat\ înaintea fe]ei voastre este,
gr\bi]i, c\ ast\zi a venit în cetate, c\ jertf\
se aduce pentru popor ast\zi în Vama.
13. Dac\ ve]i intra în cetate, îl ve]i afla, c\
înc\ nu s-a suit la locul înalt s\ m\nânce,
c\ poporul nu va mânca pân\ nu va veni
el, pentru c\ el binecuvinteaz\ jertfa, [i
dup\ aceea m\nânc\ cei str\ini. Deci
acum duce]i-v\ c\ ast\zi îl ve]i afla pe el.
14. {i s-au dus ei în cetate, [i mergând
prin mijlocul cet\]ii, iat\ Samuil le-a ie[it
înaintea lor, ca s\ se suie la Vama.
15. Iar Domnul a fost descoperit în tain\
lui Samuil cu o zi mai înainte de a veni la
el Saul, zicând>
347
16. Mâine în vremea aceasta voiu trimite
la tine om din p\mântul lui Veniamin, pe
acela s\-l ungi domn peste poporul meu
Israil, [i va mântui pe poporul meu din
mâna celor de alt neam< c\ am c\utat spre
smerenia poporului meu, c\ a ajuns
strigarea lor la mine.
17. {i v\zând Samuil pe Saul, Domnul i-
au spus lui> iat\ omul, de care am gr\it ]ie,
acesta va împ\r\]i peste poporul meu.
18. {i s-a apropiat Saul c\tre Samuil în
mijlocul cet\]ii, [i a zis> spune-mi rogu-te,
care este casa v\z\torului?
19. {i r\spunzând Samuil lui Saul a zis>
eu însumi sunt acela, suie-te înaintea mea
în Vama, [i m\nânc\ cu mine ast\zi, [i te
voiu slobozi diminea]\, [i voiu spune ]ie
toate cele din inima ta.
20. {i de asinele tale cele pierdute acum
de trei zile, s\ nu-]i fie inima la ele, c\ s-
au aflat< [i la cine sunt toate cele bune ale
lui Israil? Au nu la tine, [i la toat\ casa
tat\lui t\u?
21. {i r\spunzând Saul a zis> au doar nu
sunt eu b\rbat feciorul lui Iemeneu din
toiagul cel mai mic al semin]iei lui Israil?
{i din casa cea mai mic\ a toat\ semin]ia
lui Veniamin, [i mo[ia mea este mai mic\
decât toate mo[iile lui Veniamin, pentru ce
ai gr\it c\tre mine cuvântul acesta?
22. {i a luat Samuil pe Saul [i pe sluga lui,
[i i-a dus pe ei la s\la[, [i le-a dat lor acolo
locul cel mai întâi între cei chema]i, care
erau ca vreo [aptezeci de oameni.
23. {i a zis Samuil buc\tarului> d\-mi
partea care ]i-am dat [i ]i-am zis s\ o ]ii la
tine.
24. {i ridicând buc\tarul armul [i ce era
pe el, l-a pus înaintea lui Saul, [i a zis
Samuil lui Saul> iat\ ce ]i s-a p\strat, pune
înaintea ta [i m\nânc\, c\ s-a p\strat ]ie
 CARTEA ÎNT+IA A :MP|RA}ILOR
aceasta spre m\rturie pentru popor, ia [i
m\nânc\, [i a mâncat Saul cu Samuil în
ziua aceea.
25. {i s-a pogorât din Vama în cetate, [i a
a[ternut lui Saul în foi[or, [i a dormit.
26. {i a fost când se rev\rsau zorile a
chemat Samuil pe Saul în foi[or, [i i-a zis>
scoal\-te, [i te voiu slobozi, [i s-a sculat
Saul, [i a ie[it el [i Samuil pân\ afar\.
27. Iar când s-au pogorât ei la o parte a
cet\]ii, a zis Samuil lui Saul> zi slugii tale
s\ treac\ înaintea noastr\, [i tu stai aici
ast\zi, [i voiu spune ]ie cuvântul
Domnului.
CAP. 10.
Saul uns împ\rat.
{i luând Samuil vasul cel cu untdelemn a
turnat pe capul lui, [i s\rutându-l i-a zis
lui> iat\ te-au uns pe tine Domnul împ\rat
peste poporul s\u Israil, [i tu vei împ\r\]i
întru poporul Domnului, [i-l vei mântui pe
el din mâinile vr\jma[ilor lui celor de
primprejur, [i acesta va fi ]ie semn, cum c\
te-au uns Domnul s\ fii împ\rat peste
mo[tenirea sa.
2. Dup\ ce te vei duce ast\zi de la mine,
vei afla doi oameni la mormântul Rahilei
în muntele lui Veniamin c\tre amiaz\zi,
s\rind [i jucând, [i vor zice ]ie> aflatu-s-au
asinele dup\ care a]i mers s\ le c\uta]i, [i
iat\ tat\l t\u a uitat de asine, [i s-a îngrijat
pentru voi, zicând> ce voiu face pentru fiul
meu?
3. {i trecând de acolo înainte vei sosi la
stejarul Tavor, [i vei afla acolo trei oameni
suindu-se la Dumnezeu în Vetil, unul
ducând trei iezi [i unul ducând trei vase de
pâine, [i unul ducând un foale de vin.
4. {i te vor întâmpina cu pace [i î]i vor
348
da dou\ buc\]i de pâine, [i le vei lua din
mâinile lor.
5. {i dup\ aceasta vei sosi la dealul lui
Dumnezeu, unde este tab\ra celor de alt
neam, acolo este Nasiv cel de alt neam, [i
va fi dup\ ce vei intra acolo în cetate, vei
întâmpina o ceat\ de prooroci pogorându-
se din Vama, [i înaintea lor al\ute [i
timpine [i fluiere [i cobze, [i ei
proorocind.
6. {i se va pogorî peste tine Duhul
Domnului, [i vei prooroci împreun\ cu ei,
[i te vei face alt b\rbat.
7. {i va fi dup\ ce se vor întâmpla ]ie
semnele acestea, f\ tot ce vei afla cu cale,
c\ Dumnezeu va fi cu tine.
8. {i te vei pogorî înaintea mea în
Galgala, [i iat\ eu m\ voiu pogorî la tine,
s\ aducem ardere de tot, [i s\ jertfesc
jertfe de pace, [apte zile vei a[tepta, pân\
voiu veni eu la tine, [i ;]i voiu ar\ta ce s\
faci.
9. {i a fost dup\ ce [i-a întors um\rul s\u
s\ plece de la Samuil, i-a dat Dumnezeu
alt\ inim\, [i au venit toate semnele
acestea în ziua aceea.
10. {i a venit de acolo la deal, [i iat\
înaintea lui ceat\ de prooroci, [i s-a
pogorât peste el Duhul lui Dumnezeu, [i a
proorocit în mijlocul lor.
11. {i to]i cei ce l-au fost v\zut pe el ieri
[i alalt\ieri, l-au v\zut [i iat\ el în mijlocul
proorocilor proorocea, [i a zis poporul
fiecare c\tre aproapele s\u> ce este aceasta
ce s-a f\cut fiului lui Kis? Au [i Saul între
prooroci?
12. {i oarecare dintre ei r\spunzând, a zis>
[i cine este tat\l lui? {i de aici vine
proverbul> au [i Saul între prooroci?
13. {i a încetat a prooroci, [i a venit în
deal.
 CARTEA ÎNT+IA A :MP|RA}ILOR
14. {i o rudenie a sa, a zis c\tre el [i c\tre
sluga lui> unde a]i umblat? Iar ei au zis, s\
c\ut\m asinele, [i am v\zut c\ nu sunt, [i
am venit la Samuil.
15. {i a zis rudenia c\tre Saul> spune-mi
dar, ce ]i-a zis Samuil?
16. {i a zis Saul c\tre rudenia sa> mi-a
spus curat c\ s-au aflat asinele< iar despre
lucrul împ\r\]iei, care l-a gr\it Samuil nu
i-a spus lui.
17. {i a poruncit Samuil la tot poporul s\
se adune la Domnul în Masifat.
18. {i a zis Samuil c\tre fiii lui Israil>
acestea gr\ie[te Domnul Dumnezeul lui
Israil, zicând> eu am scos pe p\rin]ii
vo[tri, pe fiii lui Israil din Eghipet, [i v-am
izb\vit din mâna lui Faraon împ\ratul
Eghipetului [i dintr-a tuturor împ\ra]ilor,
care v\ nec\jeau pe voi.
19. Iar voi ast\zi a]i lep\dat pe
Dumnezeu, cel ce v-au mântuit din toate
r\ut\]ile [i necazurile voastre, [i a]i zis>
nu, ci numai împ\rat s\ pui peste noi. Deci
acum sta]i înaintea Domnului dup\
toiegele voastre [i dup\ semin]iile voastre.
20. {i a adunat Samuil toate toiegele lui
Israil, [i a c\zut sor]ul pe toiagul lui
Veniamin.
21. {i a adus toiagul lui Veniamin în
neamurile lui, [i a c\zut sor]ul pe neamul
lui Matari, [i a adus neamul lui Matari în
b\rba]ii lui, [i a c\zut sor]ul pe Saul
feciorul lui Kis, [i-l c\uta pe el, [i nu se
afla.
22. {i iar a întrebat Samuil pe Domnul
zicând> au veni-va b\rbatul acela aici? {i
au r\spuns Domnul> iat\ el este ascuns
între vase.
23. {i alergând Samuil l-a luat pe el de
acolo, [i l-a pus în mijlocul poporului, [i
era mai înalt decât tot poporul de la um\r
349
în sus.
24. {i a zis Samuil c\tre tot poporul>
v\zut-a]i pe care [i-au ales Domnul, c\ nu
este asemenea lui întru voi to]i, [i a
cunoscut tot poporul, [i a zis> s\ tr\iasc\
împ\ratul!
25. {i a spus Samuil c\tre tot poporul
dreptul împ\r\]iei, [i l-a scris în carte, [i o
a pus înaintea Domnului.
26. {i a slobozit Samuil pe tot poporul, [i
s-a dus fiecare la casa sa, [i Saul s-a dus la
casa sa în Gavaa, [i a mers împreun\ cu
Saul o parte din o[tire, a c\reia inim\ o au
fost atins Domnul.
27. Iar oamenii cei pierz\tori au zis> au
acesta ne va mântui pe noi? {i l-a hulit pe
el, [i nu i-au adus lui daruri, [i el s-a f\cut
a nu-i auzi.
CAP. 11.
Saul biruie[te pe Amoniteni.
{i s-a suit Naas Amoniteanul [i a t\b\rât
asupra Iavisului Galaad, [i au zis to]i
b\rba]ii Iavisului c\tre Naas Amoniteanul>
f\ cu noi leg\tur\ de pace [i vom sluji ]ie.
2. {i a zis c\tre ei Naas Amoniteanul> a[a
voiu face leg\tur\ de pace cu voi, ca s\ v\
scot vou\ tuturor ochiul cel drept [i s\ v\
fac de ocar\ întru tot Israilul.
3. {i au zis oamenii Iavisului Galaad>
las\-ne nou\ [apte zile [i vom trimite soli
în tot hotarul lui Israil, [i de nu va fi cine
s\ ne mântuiasc\, vom ie[i la voi.
4. {i au venit solii în Gavaa la Saul, [i au
gr\it cuvintele acestea în auzul poporului,
[i ridicând tot poporul glasul s\u a plâns.
5. {i iat\ Saul venea diminea]a din
]arin\, [i a zis Saul> ce este de plânge
poporul? {i i-a spus lui cuvintele acelea
ale oamenilor din Iavis.
 CARTEA ÎNT+IA A :MP|RA}ILOR
6. {i s-a pogorât Duhul Domnului peste
Saul, dup\ ce a auzit cuvintele acestea, [i
s-a mâniat pe ei cu iu]ime foarte.
7. {i luând doi boi i-a t\iat buc\]i [i le-a
trimis în tot hotarul fiilor lui Israil prin
mâinile solilor zicând> cel ce nu va merge
dup\ Saul [i dup\ Samuil, a[a se va face
boilor lui, [i a c\zut frica Domnului peste
poporul lui Israil [i a strigat ca un om.
8. {i i-a num\rat pe ei în Vezec în Vama,
to]i b\rba]ii lui Israil [ase sute de mii [i
b\rba]ii lui Iuda [aptezeci de mii.
9. {i au zis solilor celor ce veniser\>
acestea ve]i zice b\rba]ilor Iavisului
Galaad> mâine când va înc\lzi soarele va fi
vou\ mântuire, [i s-au dus solii în cetate [i
au spus b\rba]ilor Iavisului [i s-au
bucurat.
10. {i au zis b\rba]ii din Iavis c\tre Naas
Amoniteanul> mâine vom ie[i la voi, ca s\
ne face]i nou\ ce v\ place.
11. Iar a doua zi Saul a împ\r]it o[tirea în
trei p\r]i, [i a intrat în mijlocul taberei în
straja cea de diminea]\, [i a b\tut pe fiii lui
Amon pân\ în c\ldura zilei, iar cei r\ma[i
s-au împr\[tiat, cât nu au r\mas din ei doi
într-un loc.
12. {i a zis poporul c\tre Samuil> cine este
cel ce a zis, c\ Saul nu va împ\r\]i peste
noi? D\-ne pe oamenii aceia [i-i vom
omorî pe ei.
13. Iar Saul a zis> nu va muri nimeni în
ziua aceasta, pentru c\ ast\zi au f\cut
Domnul mântuire întru Israil.
14. {i a zis Samuil c\tre popor> s\
mergem în Galgala [i s\ înnoim acolo
împ\r\]ia.
15. {i a mers tot poporul în Galgala [i a
uns Samuil acolo pe Saul s\ fie împ\rat
înaintea Domnului în Galgala, [i au adus
acolo jertfe [i cele de pace înaintea
350
Domnului, [i s-a veselit Samuil [i tot
Israilul foarte.
CAP. 12.
Samuil înceteaz\ a fi judec\tor.
{i a zis Samuil c\tre tot Israilul> iat\ am
ascultat de cuvântul vostru întru toate,
câte mi-a]i zis mie, [i am pus împ\rat
peste voi.
2. {i acum iat\ împ\ratul merge înaintea
voastr\, c\ eu am îmb\trânit [i voiu [edea,
[i fiii mei iat\ între voi sunt, [i iat\ eu am
umblat înaintea voastr\ din tinere]ile mele
pân\ în ziua aceasta.
3. Iat\ eu, m\rturisi]i de mine înaintea
Domnului [i înaintea unsului lui, de am
luat boul cuiva, sau asinul cuiva, sau de
am silit pe cineva dintre voi, sau de am
asuprit pe cineva, sau de am luat din mâna
cuiva mit\ sau înc\l]\minte, m\rturisi]i
asupra mea [i voiu întoarce vou\.
4. Iar ei au zis c\tre Samuil> nu ne-ai
f\cut strâmb\tate nou\ [i nu ne-ai silit pe
noi, nici ne-ai asuprit, nici ne-ai înfrânt,
nici ai luat ceva din mâna cuiva.
5. {i a zis Samuil c\tre popor> martor
este Domnul întru voi, [i martor este unsul
lui în ziua aceasta, c\ nu a]i aflat în mâna
mea nimic. Iar ei au zis> martor.
6. {i a zis Samuil c\tre popor> martor
este Domnul cel ce au f\cut pe Moisi [i pe
Aaron [i cel ce au scos pe p\rin]ii no[tri
din Eghipet.
7. {i acum sta]i [i voiu judeca pe voi
înaintea Domnului, [i voiu spune vou\
toat\ dreptatea Domnului, care au f\cut cu
voi [i cu p\rin]ii vo[tri.
8. Cum a intrat Iacov [i fiii lui în
Eghipet, [i i-au smerit pe ei Eghipetul, [i
au strigat p\rin]ii vo[tri c\tre Domnul, [i
 CARTEA ÎNT+IA A :MP|RA}ILOR
au trimis Domnul pe Moisi [i pe Aaron, [i
au scos pe p\rin]ii vo[tri din Eghipet [i i-
au a[ezat pe ei în locul acesta.
9. Iar ei au uitat pe Domnul Dumnezeul
lor, [i i-au dat pe ei în mâinile lui Sisara
mai marele o[tirilor lui Iavis împ\ratul
Asorului [i în mâinile celor de alt neam [i
în mâinile împ\ratului Moav, [i i-au b\tut
pe ei.
10. Iar dup\ aceea au strigat c\tre
Domnul, [i au zis> p\c\tuit-am, c\ am
p\r\sit pe Domnul [i am slujit Vaalimilor
[i desi[urilor, [i acum scoate-ne pe noi din
mâinile vr\jma[ilor no[tri, [i vom sluji ]ie.
11. {i au trimis Domnul pe Ierovaal [i pe
Varac [i pe Ieftae [i pe Samuil, [i v-au
scos din mâinile vr\jma[ilor vo[tri celor
de primprejur, [i locui]i f\r\ de fric\.
12. {i a]i v\zut, c\ Naas împ\ratul fiilor
lui Amon a venit asupra voastr\, [i a]i zis>
nu, ci numai împ\rat s\ împ\r\]easc\
peste noi, de[i Domnul Dumnezeul nostru
împ\r\]ea peste noi.
13. {i acum iat\ împ\ratul, pe care l-a]i
ales [i pe care l-a]i cerut, iat\ v-au dat
Domnul peste voi împ\rat.
14. De v\ ve]i teme de Domnul [i ve]i
sluji lui [i ve]i asculta glasul lui, [i nu v\
ve]i împotrivi legii Domnului, [i ve]i
umbla [i voi [i împ\ratul, care împ\r\]e[te
peste voi dup\ Dumnezeul vostru, nu va fi
mâna Domnului asupra voastr\.
15. Iar de nu ve]i asculta de glasul
Domnului, [i v\ ve]i împotrivi legii
Domnului, va fi mâna Domnului peste voi
[i peste împ\ratul vostru.
16. {i acum sta]i [i vede]i lucrul acesta
mare, care ;l va face Domnul întru ochii
vo[tri.
17. Au nu este ast\zi secera grâului? Voiu
chema pe Domnul, [i va da tunete [i
351
ploaie, [i ve]i cunoa[te [i ve]i vedea, c\
mare este r\ul vostru, care a]i f\cut
înaintea Domnului cerându-v\ împ\rat.
18. {i a chemat Samuil pe Domnul, [i au
dat Domnul tunete [i ploaie în ziua aceea,
[i s-a temut foarte poporul de Domnul [i
de Samuil.
19. {i a zis tot poporul c\tre Samuil>
roag\-te pentru robii t\i c\tre Domnul
Dumnezeul t\u, ca s\ nu murim, c\ am
ad\ugat la toate gre[elile noastre r\utate,
cerându-ne împ\rat.
20. {i a zis Samuil c\tre popor> nu v\
teme]i, voi a]i f\cut tot r\ul acesta, dar s\
nu v\ abate]i de la Domnul, ci s\ sluji]i
Domnului cu toat\ inima voastr\.
21. {i s\ nu merge]i dup\ cei ce nimic nu
sunt, care nimic nu vor folosi vou\, [i care
nu v\ vor mântui pe voi, c\ nimic sunt.
22. C\ nu va lep\da Domnul pe poporul
s\u, pentru numele s\u cel mare, c\ au
pl\cut Domnului a v\ lua pe voi, s\ fi]i lui
popor.
23. Iar departe s\ fie de la mine p\catul
acesta înaintea Domnului, ca s\ încetez a
m\ ruga Domnului pentru voi< ci voiu sluji
Domnului, [i voiu ar\ta vou\ calea cea
bun\ [i dreapt\.
24. Iar voi teme]i-v\ de Domnul, [i sluji]i
lui cu adev\r [i cu toat\ inima voastr\, c\
a]i v\zut cele m\rite, care au f\cut cu voi.
25. Iar de ve]i face rele, [i voi [i împ\ratul
vostru ve]i pieri.
CAP. 13.
Gre[eala lui Saul.
Plinindu-se un an de când a început a
împ\r\]i Saul, care a domnit doi ani peste
Israil.
2. {i-a ales Saul trei mii de b\rba]i din
 CARTEA ÎNT+IA A :MP|RA}ILOR
b\rba]ii lui Israil, [i erau cu Saul dou\ mii
în Mahmas [i în Muntele Vetilului< iar o
mie era cu Ionatan în Gavaa lui Veniamin,
[i pe cel\lalt popor pe fiecare l-a trimis la
l\ca[ul s\u.
3. {i a b\tut Ionatan pe Nasiv cel de alt
neam, care era în deal, [i au auzit cei de alt
neam. Iar Saul a dat de veste cu trâmbi]\
în tot p\mântul, zicând> s-au r\zvr\tit
robii.
4. {i tot Israilul a auzit zicându-se, c\ a
b\tut Saul pe Nasiv cel de alt neam, [i
întru nimic nu a socotit Israil pe cei de alt
neam, [i s-a suit poporul dup\ Saul în
Galgala.
5. Iar cei de alt neam s-au adunat la
r\zboi asupra lui Israil, [i s-au suit asupra
lui Israil treizeci de mii de care [i [ase mii
de c\l\re]i, [i popor era mult ca nisipul cel
de pe ]\rmurile m\rii, [i s-au suit, [i au
t\b\rât în Mahmas în preajma Vitoronului
dinspre r\s\rit.
6. Iar Israiltenii v\zând c\ le este strâmt,
[i nu se pot apropia s-au ascuns poporul în
pe[teri [i în stânci [i în pietre [i în gropi [i
în fântâni.
7. {i cei ce trecuser\ Iordanul în
p\mântul lui Gad [i al lui Galaad, [i fiind
Saul înc\ în Galgala, tot poporul cel cu
dânsul s-a speriat.
8. {i au a[teptat [apte zile întru m\rturie
dup\ cum a zis Samuil, [i nu a venit
Samuil în Galgala, [i poporul lui s-a risipit
de la dânsul.
9. {i a zis Saul> aduce]i, ca s\ jertfesc
ardere de tot [i de pace, [i au adus ardere
de tot.
10. {i dup\ ce a sfâr[it a aduce ardere de
tot, iat\ [i Samuil a sosit, [i a ie[it Saul
înaintea lui s\-l binecuvinteze pe el.
11. {i a zis Samuil> ce ai f\cut? Iar Saul a
352
r\spuns> am v\zut c\ se risipea poporul de
la mine, [i tu nu ai venit precum te-ai
f\g\duit în ziua cea rânduit\, [i cei de alt
neam s-au adunat în Mahmas.
12. {i am zis> acum se vor pogorî cei de
alt neam la mine în Galgala< [i fe]ei
Domnului nu m-am rugat, pentru aceea
am îndr\znit a aduce ardere de tot.
13. {i a zis Samuil c\tre Saul> nebune[te
ai lucrat, c\ nu ai p\zit porunca, care o au
poruncit ]ie Domnul, c\ acum ar fi f\cut
Domnul s\ stea împ\r\]ia ta peste Israil
pân\ în veac.
14. Ci acum împ\r\]ia ta nu va sta la tine,
ci va c\uta Domnul lui[i om dup\ inima
sa, [i va porunci lui Domnul s\ fie împ\rat
peste poporul s\u, c\ tu nu ai p\zit cele ce
]i-au poruncit ]ie Domnul.
15. {i sculându-se Samuil s-a dus din
Galgala, [i r\m\[i]a poporului s-a suit
dup\ Saul întru întâmpinare dinapoia
poporului celui r\zboinic, care venea din
Galgala în Gavaa lui Veniamin, [i a
num\rat Saul poporul, care s-a aflat cu
sine, ca la [ase sute de b\rba]i.
16. {i Saul [i Ionatan fiul lui [i poporul,
care s-a aflat împreun\ cu ei, a [ezut în
Gavaa lui Veniamin, [i plângea, iar cei de
alt neam t\b\râser\ în Mahmas.
17. {i trei c\petenii din ]arina celor de alt
neam au ie[it la prad\, o c\petenie mergea
pe calea Ghefirei în p\mântul Saval.
18. Iar alt\ c\petenie mergea pe calea
Vitoronului, [i alt\ c\petenie mergea pe
calea Gavaaei, care apuc\ spre Ghe c\tre
Savima cea pustie.
19. {i me[ter de fier nu se afla în tot
p\mântul lui Israil, c\ au fost zis cei de alt
neam, s\ nu fac\ Evreii sabie [i suli]\.
20. {i se pogora tot Israilul în p\mântul
celor de alt neam, ca fiecare s\-[i ascut\
 CARTEA ÎNT+IA A :MP|RA}ILOR
fierul plugului [i sapa sa [i securea sa [i
secera sa.
21. {i erau holdele gata de secer\, iar
uneltele erau trei sicli pentru un dinte<
pentru secure [i secer\ un pre] era.
22. {i a fost în zilele r\zboiului de la
Mahmas, nu s-a aflat sabie [i suli]\ în
mâna a tot poporul, care era cu Saul [i cu
Ionatan, numai la Saul [i la Ionatan fiul lui
s-a aflat.
23. {i a ie[it unul din tab\ra celor de alt
neam, ca s\ treac\ dincolo de Mahmas.
CAP. 14.
Vitejia lui Ionatan.
{i a fost într-o zi a zis Ionatan fiul lui Saul
c\tre sluga care purta armele lui> hai s\
mergem dincolo la Mesaf la cei de alt
neam, [i tat\lui s\u nu a spus.
2. {i Saul [edea în vârful dealului sub
rodiul cel din Magdon, [i era cu dânsul ca
la vreo [ase sute de b\rba]i.
3. Iar Ahia feciorul lui Ahitov fratele lui
Iohavid fiul lui Finees, fiul lui Ili Preotul
lui Dumnezeu, purta efod în Silom, [i
poporul nu [tia c\ s-a dus Ionatan.
4. {i trec\toarea pe unde cerca Ionatan
s\ mearg\ la tab\ra celor de alt neam, era
între dou\ stânci ascu]ite de o parte [i de
alta, numele uneia Vases, [i numele
celeilalte Sena.
5. O stânc\ de piatr\ era dinspre
miaz\noapte în preajma Mahmasiei< iar
cealalt\ stânc\ de piatr\ era dinspre
miaz\zi în preajma Gavaaei.
6. {i a zis Ionatan c\tre sluga care purta
armele lui> hai s\ trecem ;n Mesafa la
ace[ti net\ia]i împrejur, doar ne va mântui
pe noi Domnul, c\ nu este Domnului cu
anevoie a mântui, sau cu mul]i sau cu
353
pu]ini.
7. {i purt\torul de arme al lui a zis> f\ tot
ce te va trage inima ta, iat\ eu cu tine sunt,
[i inima ta este inima mea.
8. {i a zis Ionatan> iat\ noi vom trece la
b\rba]ii ace[tia, [i ne vom descoperi c\tre
ei.
9. {i de vor zice c\tre noi> sta]i acolo
pân\ vom spune vou\, s\ st\m acolo, [i s\
nu ne suim la ei.
10. Iar de vor zice c\tre noi> sui]i-v\ la
noi, ne vom sui, c\ i-au dat pe ei Domnul
în mâinile noastre, acesta va fi nou\ semn.
11. {i au intrat amândoi în tab\ra celor de
alt neam, [i au zis cei de alt neam> iat\
Evreii ies din g\urile lor unde s-au ascuns.
12. {i au gr\it b\rba]ii cei din Mesaf c\tre
Ionatan [i c\tre purt\torul lui de arme, [i
au zis> sui]i-v\ la noi, [i v\ vom ar\ta ceva<
[i a zis Ionatan c\tre purt\torul s\u de
arme> suie-te dup\ mine, c\ i-au dat pe ei
Domnul în mâinile lui Israil.
13. {i s-a suit Ionatan ag\]ându-se cu
mâinile sale [i cu picioarele sale, [i
purt\torul lui de arme dup\ dânsul [i
c\zur\ înaintea fe]ei lui Ionatan, [i i-a
b\tut pe ei, iar purt\torul lui de arme ajuta
dinapoia lui.
14. {i în aceast\ b\taie dint=i, Ionatan [i
purt\torul lui de arme, au ucis ca vreo
dou\zeci de oameni cu lovituri [i arunc\ri
de pietre, din pietrele câmpului.
15. {i s-a f\cut spaim\ mare în tab\r\ [i în
]arin\, [i tot poporul cel din Mesaf, [i cei
ce se duseser\ la prad\ s-au sp\imântat [i
ei, [i nu vreau s\ lupte, [i s-a tulburat
p\mântul, [i s-a f\cut spaim\ de la
Domnul.
16. {i au v\zut str\jile lui Saul cele din
Gavaa lui Veniamin, [i iat\ tab\ra era
tulburat\ [i de o parte [i de alta.
 CARTEA ÎNT+IA A :MP|RA}ILOR
17. {i a zis Saul poporului, care era cu
dânsul> c\uta]i [i vede]i, cine dintru voi a
mers [i a c\utat, [i iat\ nu s-a aflat Ionatan
[i purt\torul lui de arme.
18. {i a zis Saul c\tre Ahia> adu efodul, c\
era sicriul lui Dumnezeu în ziua aceea cu
fiii lui Israil.
19. {i s-a f\cut precum a gr\it Saul c\tre
preot, [i zgomotul în tab\ra celor de alt
neam tot cre[tea [i se înmul]ea, [i a zis
Saul c\tre preot> strânge-]i mâinile tale.
20. {i s-a suit Saul [i tot poporul care era
cu el, [i a venit pân\ la r\zboi, [i iat\ sabia
fiec\ruia era întoars\ asupra aproapelui
s\u, [i tulburare mare foarte.
21. {i robii cei ce ieri [i alalt\ieri erau cu
cei de alt neam în tab\r\, s-au întors [i ei
s\ fie cu Israil, [i cu cei ce erau cu Saul [i
cu Ionatan.
22. {i to]i Israiltenii, care se ascunseser\
în Muntele Efraim au auzit, c\ au fugit cei
de alt neam, [i s-au înso]it [i ei cu ai s\i la
r\zboi dinapoia celor de alt neam.
23. {i a mântuit Domnul în ziua aceea pe
Israil, [i r\zboiul a trecut Vamotul, [i tot
poporul care era cu Saul, era ca la zece mii
de b\rba]i, [i era r\zboiul întins în toate
cet\]ile Muntelui Efraim.
24. {i Saul a f\cut gre[eal\ mare în ziua
aceea, a jurat poporul zicând> blestemat
poporul, care va mânca pâine pân\ ;n
sear\, ca s\-mi izbândesc asupra
vr\jma[ului meu, [i nu a gustat tot poporul
pâine, [i tot p\mântul s-a supus.
25. {i iat\ p\dure era, în care era miere pe
fa]a ]arinii.
26. {i a intrat poporul în p\durea cea cu
miere, [i iat\ curgea mierea [i nimeni nu a
fost, care s\-[i duc\ mâna sa la gura sa, c\
s-a temut poporul de jur\mântul
Domnului.
354
27. Iar Ionatan nu a fost auzit, când a jurat
tat\l s\u pe popor, [i tinzând vârful
toiagului s\u cel din mâna sa l-a împlântat
într-un fagur de miere, [i s-a dus, [i-a
întors mâna sa la gura sa, [i s-au luminat
ochii lui.
28. {i r\spunzând unul din popor a zis>
jur\mânt a pus tat\l t\u pe popor, zicând>
blestemat s\ fie omul, care va mânca pâine
ast\zi, [i poporul era lihnit.
29. {i cunoscând Ionatan, a zis> tulburat-a
tat\l meu p\mântul, vezi, c\ s-au luminat
ochii mei, pentru c\ am gustat pu]in din
mierea aceasta.
30. Ci mai bine ar fi fost s\ m\nânce
ast\zi poporul din pr\zile vr\jma[ilor s\i,
care le-a aflat, c\ acum mai mare b\taie ar
fi ;ntre cei de alt neam.
31. {i a b\tut în ziua aceea dintre cei de alt
neam mai mul]i decât în Mahmas, [i a
ostenit poporul foarte.
32. {i s-a pornit poporul la pr\zi, [i a luat
turme [i cirezi [i vi]ei, [i a junghiat pe
p\mânt, [i a mâncat poporul cu sânge.
33. {i s-a spus lui Saul, zicând> c\ poporul
a p\c\tuit Domnului mâncând cu sânge, [i
a zis Saul> din Ghet, pr\v\li]i-mi aici o
piatr\ mare.
34. {i a zis Saul> împr\[tia]i-v\ în popor,
[i le zice]i lor> fiecare dintre voi s\ aduc\
aici vi]elul s\u [i oaia sa, [i s\ le junghie
pe aceast\ piatr\, [i le ve]i mânca, [i nu
ve]i p\c\tui Domnului mâncând cu sânge<
[i a adus poporul fiecare ce avea în mâna
sa noaptea, [i a junghiat acolo.
35. {i a zidit acolo Saul jertfelnic
Domnului. Acesta este jertfelnicul cel
dint=i, care l-a zidit Saul Domnului.
36. {i a zis Saul> s\ n\v\lim peste cei de
alt neam noaptea, [i s\-i batem pe ei pân\
ce se va lumina ziua, [i s\ nu l\s\m dintre
 CARTEA ÎNT+IA A :MP|RA}ILOR
ei nici un om, iar ei au zis> tot ce g\se[ti cu
cale, f\, [i a zis preotul> s\ ne apropiem
aici c\tre Dumnezeu.
37. {i a întrebat Saul pe Dumnezeu> au
pogorî-m\-voiu asupra celor de alt neam?
Au da-i-va pe ei în mâinile lui Israil? {i nu
i-au r\spuns lui Domnul în ziua aceea.
38. {i a zis Saul> aduna]i aici poporul lui
Israil din toate p\r]ile, [i cunoa[te]i, [i
vede]i întru cine s-a f\cut p\catul acesta
ast\zi.
39. C\ viu este Domnul cel ce au mântuit
pe Israil, c\ de se va fi f\cut prin Ionatan
fiul meu, cu moarte va muri, [i nu era cine
s\-i r\spunz\ dintre tot poporul.
40. {i a zis c\tre tot b\rbatul lui Israil> voi
ve]i sta de o parte, [i eu [i Ionatan fiul meu
vom sta de alta, [i a zis poporul c\tre Saul>
ce este bine înaintea ta, f\.
41. {i a zis Saul> Doamne Dumnezeul lui
Israil, ce este, c\ci nu ai r\spuns robului
t\u ast\zi? De este întru mine sau întru fiul
meu Ionatan nedreptate, Doamne
Dumnezeul lui Israil, arat\, [i de vei zice
acestea, d\ dar poporului t\u Israil, d\-i
dar sfin]enie, [i s-a ar\tat Ionatan [i Saul,
iar poporul a sc\pat.
42. {i a zis Saul> arunca]i sor]i între mine
[i între fiul meu Ionatan, [i pe care va face
Domnul s\ caz\ sor]ul, acela s\ moar\.
43. {i a zis poporul c\tre Saul> nu va fi
cuvântul acesta, [i a învins Saul pe popor,
[i a aruncat sor]i între Saul [i între Ionatan
fiul lui, [i a c\zut sor]ul pe Ionatan.
44. {i a zis Saul c\tre Ionatan> spune mie
ce ai f\cut? {i i-a spus Ionatan lui, [i a zis>
numai am gustat cu vârful toiagului celui
din mâna mea pu]in\ miere, [i iat\ mor.
45. {i i-a zis Saul lui> a[a s\-mi fac\ mie
Dumnezeu, [i a[a s\-mi adauge, c\
negre[it vei muri ast\zi Ionatane!
355
46. {i a zis poporul c\tre Saul> nicidecum
nu va muri ast\zi Ionatan, cel ce a f\cut
aceast\ mântuire mare întru Israil, viu este
Domnul, nu va c\dea p\r din capul lui pe
p\mânt, c\ mila lui Dumnezeu a f\cut în
ziua aceasta, [i s-a rugat poporul în ziua
aceea pentru Ionatan, [i nu a murit.
47. {i s-a suit Saul dup\ cei de alt neam,
[i cei de alt neam s-au dus la locul lor.
48. {i Saul înt\rindu-[i împ\r\]ia peste
Israil b\tea primprejur pe to]i vr\jma[ii
s\i, pe Moav [i pe fiii lui Amon [i pe fiii
lui Edom, [i pe Vitor [i pe împ\ratul Suva
[i pe cei de alt neam, ori încotro se
întorcea, f\cea mântuire.
49. {i aducând oaste a b\tut pe Amalic, [i
a scos pe Israil din mâna celor ce ;l c\lcau
pe el.
50. {i fiii lui Saul au fost> Ionatan [i Iessiu
[i Melhisa, [i numele celor dou\ fete ale
lui, numele celei întâi n\scute Merov, [i
numele celeilalte Melhol.
51. {i numele femeii lui Ahinoom, fata lui
Ahimaas, [i numele celui mai mare peste
o[tirile lui Avenir, feciorul lui Nir, feciorul
unchiului lui Saul.
52. {i Kis tat\l lui Saul, [i Nir tat\l lui
Avenir fiul lui Iamin feciorul lui Aviil.
53. {i era r\zboi tare asupra celor de alt
neam în toate zilele lui Saul, c\ pe tot care
;l vedea Saul b\rbat tare, [i pe tot b\rbatul
bun de o[tire îi aduna pe ei la sine.
CAP. 15.
Saul osândit.
{i a zis Samuil c\tre Saul> pe mine m-au
trimis Domnul s\ te ung împ\rat peste
Israil poporul lui, [i acum ascult\ glasul
cuvintelor Domnului.
2. Acestea zice Domnul Savaot> acum
 CARTEA ÎNT+IA A :MP|RA}ILOR
voiu izbândi ceea ce a f\cut Amalic lui
Israil, cum i-a ie[it lui înainte în cale, când
se suia din Eghipet.
3. {i acum mergi, [i vei bate pe Amalic [i
pe Ierim [i toate ale lui, [i nimic dintr-ale
lui s\ nu cru]i< ci s\-l pierzi pe el, [i s\-l
dai pierz\rii pe el, [i toate ale lui< s\ nu-]i
fie mil\ de el, [i s\ ucizi de la b\rbat pân\
la femeie, [i de la prunc pân\ la sug\tor, [i
de la vi]el pân\ la oaie, [i de la c\mil\
pân\ la asin.
4. {i a poruncit Saul poporului, [i i-a
num\rat pe ei în Galgala dou\ sute de mii
de pedestra[i, [i din Iuda treizeci de mii de
pedestra[i.
5. {i a venit Saul pân\ la cet\]ile lui
Amalic, [i a pus lese în pârâu.
6. {i a zis Saul c\tre Keneu> du-te [i ie[i
dintre Amalichit, ca s\ nu pieri împreun\
cu el, c\ tu ai f\cut mil\ cu fiii lui Israil,
când se suiau ei din Eghipet, [i a ie[it
Keneul dintre Amalic.
7. {i a b\tut Saul pe Amalic de la Evilat
pân\ la Sur în preajma Eghipetului.
8. {i a prins viu pe Agag împ\ratul lui
Amalic, [i pe tot poporul lui l-a sf\râmat,
[i pe Ierim l-a ucis cu ascu]itul sabiei.
9. {i Saul [i tot poporul a ]inut pe Agag
viu, [i cele bune din turme [i din cirezi [i
din bucate [i din vii [i din toate bun\t\]ile,
nu au vrut s\ le piarz\, f\r\ numai tot
lucrul prost [i slab a pierdut.
10. {i s-a f\cut cuvântul Domnului c\tre
Samuil, zicând>
11. R\u îmi pare c\ am pus pe Saul
împ\rat, c\ s-a ab\tut de la mine, [i
cuvintele mele nu le-a ]inut, [i s-a mâhnit
Samuil, [i a strigat c\tre Domnul toat\
noaptea.
12. {i mânecând Samuil diminea]a a mers
întru întâmpinarea lui Saul, [i s-a spus lui
356
Samuil, zicând> a venit Saul la Karmil, [i
iat\ [i-a în\l]at bra]ul, [i [i-a întors carul
s\u, [i s-a pogorât în Galgala.
13. {i a mers Samuil la Saul, [i iat\ el
aducea ardere de tot Domnului din pr\zile
cele mai de frunte, care le-au adus de la
Amalic, [i Saul i-a zis lui> binecuvântat
e[ti tu Domnului, f\cut-am toate câte au
zis Domnul.
14. {i a zis Samuil> dar ce este acest glas
de turm\ în urechile mele, [i glasul boilor
care auz eu?
15. {i a zis Saul> de la Amalic le-am adus,
c\ a ]inut poporul cele mai bune din turme
[i din boi, ca s\ jertfeasc\ Domnului
Dumnezeului t\u, iar celelalte le-am
pierdut.
16. {i a zis Samuil c\tre Saul> las\-m\ s\-
]i spun ]ie cele ce au gr\it Domnul c\tre
mine într-aceast\ noapte, [i a zis lui,
spune.
17. {i a zis Samuil c\tre Saul> au nu fiind
tu mic înaintea lui te-au f\cut pov\]uitor
schiptrului neamului lui Israil, [i te-au uns
pe tine Domnul împ\rat peste Israil?
18. {i te-au trimis Domnul în cale, [i ]i-au
zis> mergi [i pierde pe Amalic, [i ucide pe
cei ce au p\c\tuit împotriva mea, [i s\-i
ba]i pân\ ce vei sfâr[i pe ei.
19. {i pentru ce nu ai ascultat de cuvântul
Domnului, s\ faci toate câte ]i-au poruncit
]ie, ci te-ai pornit a pr\da, [i ai f\cut ce
este r\u înaintea Domnului?
20. {i a zis Saul c\tre Samuil> pentru c\
am ascultat eu glasul poporului [i am mers
în calea în care m-au trimis Domnul, [i am
adus pe Agag împ\ratul lui Amalic, [i pe
Amalic l-am pierdut.
21. {i au luat poporul din pr\zi oi [i boi
pârga din cele de pierdut, s\ jertfeasc\
Domnului Dumnezeului nostru în
 CARTEA ÎNT+IA A :MP|RA}ILOR
Galgala.
22. {i a zis Samuil> au doar mai mult
voie[te Domnul arderi de tot [i jertfe,
decât a asculta de cuvântul Domnului?
Iat\ ascultarea, mai bun\ este decât jertfa
bun\< [i în]elegerea, decât gr\simea
berbecilor.
23. C\ p\catul vraj\ este< durere [i
necazuri aduc idolii. Pentru c\ ai lep\dat
cuvântul Domnului, [i Domnul te va
lep\da s\ nu fii împ\rat peste Israil.
24. {i a zis Saul c\tre Samuil> p\c\tuit-
am, c\ am c\lcat cuvântul Domnului [i
cuvântul t\u, c\ m-am temut de popor [i
am ascultat de glasul lor.
25. {i acum ridic\ p\catul meu [i te
întoarce cu mine [i m\ voiu închina
Domnului Dumnezeului t\u.
26. {i a zis Samuil c\tre Saul> nu m\ voiu
întoarce cu tine, c\ ai lep\dat cuvântul
Domnului, [i Domnul te va lep\da s\ nu
fii împ\rat peste Israil.
27. {i întorcându-[i Samuil fa]a sa s\ se
duc\, l-a apucat Saul de poala hainei [i o a
rupt.
28. {i a zis c\tre el Samuil> rupt-au
Domnul împ\r\]ia ta de peste Israil din
mâna ta ast\zi, [i o va da aproapelui t\u
celui mai bun decât tine.
29. {i se va împ\r]i Israil în dou\, [i
sfântul lui Israil nu se va întoarce, nici îi
va p\rea r\u, c\ nu este ca omul s\-i par\
lui r\u.
30. {i a zis Saul> p\c\tuit-am, dar
sl\ve[te-m\ înaintea b\trânilor lui Israil [i
înaintea poporului meu, [i te întoarce cu
mine [i m\ voiu închina Domnului
Dumnezeului t\u.
31. {i s-a întors Samuil înapoi cu Saul [i
s-a închinat Domnului.
32. {i a zis Samuil> aduce]i-mi pe Agag
357
împ\ratul lui Amalic, [i a venit la dânsul
Agag tremurând, [i a zis Agag> de este a[a
amar\ moartea.
33. {i a zis Samuil c\tre Agag> în ce chip
sabia ta a f\cut pe femei f\r\ de fii, a[a
f\r\ de fii va fi mama ta între femei, [i a
t\iat Samuil pe Agag înaintea Domnului
în Galgala.
34. {i s-a dus Samuil în Armatem, [i Saul
s-a suit în casa sa în Gavaa.
35. {i nu a mai ad\ugat Samuil a vedea pe
Saul pân\ în ziua mor]ii sale, c\ plângea
Samuil pentru Saul, [i Domnului i-a p\rut
r\u, c\ au pus pe Saul împ\rat peste Israil.
CAP. 16.
David.
{i au zis Domnul c\tre Samuil> pân\ când
vei plânge pentru Saul? C\ eu l-am
lep\dat pe el ca s\ nu împ\r\]easc\ peste
Israil. Umple-]i cornul t\u de untdelemn [i
vino s\ te trimit la Iese în Vitleem, c\
dintre fiii lui mi-am ales mie împ\rat.
2. {i a zis Samuil> cum voiu merge? C\
va auzi Saul [i m\ va omorî, [i au zis
Domnul> ia în mâna ta un vi]el din ciread\
[i vei zice> am venit ca s\ jertfesc
Domnului.
3. {i vei chema pe Iese [i pe fiii lui la
jertf\, [i eu voiu ar\ta ]ie ce s\ faci, [i vei
unge pe care voiu zice ]ie.
4. {i a f\cut Samuil toate câte i-au gr\it
lui Domnul, [i a venit în Vitleem, [i au
ie[it b\trânii cet\]ii înaintea lui, [i au zis>
pace este intrarea ta v\z\torule?
5. {i a zis> pace, s\ jertfesc Domnului am
venit, sfin]i]i-v\ [i v\ veseli]i împreun\ cu
mine ast\zi, [i a sfin]it pe Iese [i pe fiii lui,
[i i-a chemat pe ei la jertf\.
6. {i a fost când intrau ei, a v\zut pe
 CARTEA ÎNT+IA A :MP|RA}ILOR
Eliav, [i a zis> cu adev\rat înaintea
Domnului este unsul lui.
7. {i a zis Domnul c\tre Samuil> s\ nu te
ui]i la chipul lui, nici la m\rimea lui,
pentru c\ l-am lep\dat pe el, c\ nu cum
vede omul vede Dumnezeu, c\ omul vede
în fa]\, iar Dumnezeu vede în inim\.
8. {i a chemat Iese pe Aminadav, [i a
trecut pe dinaintea fe]ei lui Samuil, [i a
zis> nici pe acesta nu l-au ales Domnul.
9. {i a adus Iese pe Sama, [i a zis> nici pe
acesta nu l-au ales Domnul.
10. {i a adus Iese [apte fii ai s\i înaintea
lui Samuil, [i a zis Samuil c\tre Iese> nu
au ales Domnul dintr-ace[tia.
11. {i a zis Samuil c\tre Iese> sfâr[itu-s-au
fiii? {i a zis Iese> mai este cel mai mic,
care pa[te oile, [i a zis Samuil c\tre Iese>
trimite [i-l adu pe el, c\ nu vom mânca
pân\ nu va veni el aici.
12. {i a trimis [i l-a adus pe el, [i era el
rumen, frumos la ochi [i pl\cut la vedere
Domnului, [i au zis Domnul c\tre Samuil>
scoal\-te [i unge pe David, c\ acesta este
bun.
13. {i a luat Samuil cornul cu
untuldelemn, [i l-a uns pe el în mijlocul
fra]ilor lui, [i s-a pogorât Duhul Domnului
peste David din ziua aceea [i de aici
înainte< apoi s-a sculat Samuil [i s-a dus în
Armatem.
14. {i Duhul Domnului s-a dep\rtat de la
Saul, [i-l chinuia pe el duh r\u de la
Domnul.
15. {i au zis slugile lui Saul c\tre el> iat\
duh r\u de la Domnul te chinuie[te pe
tine.
16. Gr\iasc\ dar robii t\i înaintea ta, [i s\
caute Domnului nostru b\rbat, care s\ [tie
cânta cu harfa, [i când va fi duhul cel r\u
peste tine, va cânta cu harfa sa, [i bine va
358
fi ]ie, [i te vei odihni.
17. {i a zis Saul c\tre slugile sale> c\uta]i
dar b\rbat, care [tie s\ cânte bine, [i-l
aduce]i la mine.
18. {i r\spunzând unul din slugile lui, a
zis> iat\ am v\zut pe fiul lui Iese
Vitleemiteanul, care [tie s\ cânte, [i este
om cu minte [i r\zboinic [i în]elept la
cuvânt, [i om cu bun chip, [i Domnul este
cu dânsul.
19. {i a trimis Saul soli la Iese, zicând>
trimite la mine pe fiul t\u David cel de la
turma ta.
20. {i a luat Iese un gomor de pâine [i un
foale de vin [i un ied din capre, [i le-au
trimis prin mâna lui David fiul s\u la Saul.
21. {i a intrat David la Saul, [i a st\tut
înaintea lui, [i l-a iubit pe el foarte, [i s-a
f\cut lui purt\tor de arme.
22. {i a trimis Saul la Iese, zicând> s\ stea
David înaintea mea, c\ a aflat har în ochii
mei.
23. {i a fost când era de la Dumnezeu duh
r\u peste Saul, lua David harfa, [i cânta cu
ea, [i r\sufla Saul, [i era bine lui, [i fugea
de la el duhul cel r\u.
CAP. 17.
David [i Goliat.
{i adunând cei de alt neam taberele lor la
r\zboi, au venit în Sochotul Iudeei, [i au
t\b\rât între Sochot [i între Azica, la
hotarele Domnului.
2. {i adunându-se [i Saul [i b\rba]ii lui
Israil, au t\b\rât în Valea Terevintului, [i
s-au rânduit la r\zboi împotriva celor de
alt neam.
3. {i cei de alt neam stau pe munte de o
parte, [i Israil sta pe munte de alt\ parte, [i
valea era între ei.
 CARTEA ÎNT+IA A :MP|RA}ILOR
4. {i a ie[it un b\rbat tare din oastea
celor de alt neam, numele lui era Goliat
din Ghet, în\l]imea lui era de [ase co]i [i o
palm\.
5. {i coif de aram\ pe capul lui, [i cu
plato[\ de zale îmbr\cat, [i plato[a lui
cump\nea cinci mii de sicli de aram\ [i de
fier.
6. {i turetci de aram\ peste fluierele
picioarelor lui, [i pav\z\ de aram\ între
umerii lui.
7. {i coada suli]ei lui ca sulul ]es\torilor,
[i fierul cel ascu]it al suli]ei lui de [ase
sute de sicli de fier, [i înaintea lui mergea
purt\torul lui de arme.
8. {i a st\tut, [i a strigat c\tre oastea lui
Israil, [i a zis lor> pentru ce ie[i]i s\ v\
bate]i cu noi? Au nu sunt eu de alt neam,
[i voi Evrei ai lui Saul? Alege]i-v\ vou\ un
b\rbat, [i s\ vin\ asupra mea.
9. {i de se va putea bate cu mine, [i m\
va ucide, vom fi vou\ robi< iar de voiu
putea eu, [i-l voiu ucide pe el, voi ve]i fi
nou\ robi, [i ve]i sluji nou\.
10. {i a zis cel de alt neam> iat\ eu am
oc\rât o[tirea lui Israil ast\zi, da]i mie om
[i s\ ne batem amândoi.
11. {i a auzit Saul [i tot Israilul cuvintele
acestea ale celui de alt neam, [i s-au
întristat [i s-au sp\imântat foarte.
12. Iar David era fiul unui om Efratean
din Vitleemul lui Iuda, numele lui era Iese,
[i avea opt feciori, era omul b\trân în
zilele lui Saul, [i de vârst\ cu anii între
oameni.
13. {i cei trei feciori mai mari ai lui Iese
au mers dup\ Saul la r\zboi, Eliav cel întâi
n\scut al lui, [i al doilea Aminadav, [i al
treilea Sama.
14. Iar David era cel mai mic, [i cei trei
mai mari s-au dus dup\ Saul.
359
15. David se ducea la Saul, [i se întorcea
ca s\ pasc\ oile tat\lui s\u în Vitleem.
16. Iar cel de alt neam venea diminea]a [i
seara, [i sta stâlp înaintea lui Israil
patruzeci de zile.
17. {i a zis Iese lui David fiului s\u> ia
fra]ilor t\i un ifi din f\ina aceasta [i aceste
zece pâini, [i alearg\ la tab\r\, [i le d\
fra]ilor t\i.
18. {i zece c\[ule]e de lapte, acestea le vei
duce celui mai mare peste mie, [i vezi pe
fra]ii t\i sunt în pace, [i vei [ti ce le va
trebui, [i Sâmb\ta o vei face cu mine.
19. Iar Saul cu dân[ii [i cu tot poporul era
în Valea Terevintului b\tându-se cu cei de
alt neam.
20. {i s-a sculat David de diminea]\, [i a
l\sat oile la p\zitor, [i luând acelea s-a dus
în ce chip i-a poruncit Iese, [i a venit la
[an] [i la o[tirea, care ie[ea la b\taie [i
striga la r\zboi.
21. {i s-a rânduit Israil [i cei de alt neam
rând împotriva rândului.
22. {i l\sând David povara sa pe mâna
str\juitorului a alergat la tab\r\, [i venind
a întrebat pe fra]ii s\i de cele de pace.
23. {i gr\ind el cu ei, iat\ b\rbatul cel
tare, numele lui Goliat Filisteanul din
Ghet, se suia din tab\ra celor de alt neam,
[i gr\ind el acelea[i cuvinte ca mai
înainte, a auzit David.
24. {i fiecare Israiltean când a v\zut pe
omul acela, a fugit de la fa]a lui [i s-a
speriat foarte.
25. {i fiecare Israiltean zicea> v\zut-a]i pe
omul acesta ce vine? El vine ca s\
oc\rasc\ pe Israil< pe omul care îl va ucide
îl va d\rui împ\ratul cu bog\]ie mare [i va
da lui pe fata sa, [i casa tat\lui s\u o va
scuti întru Israil.
26. {i a zis David c\tre oamenii cei ce
 CARTEA ÎNT+IA A :MP|RA}ILOR
stau împreun\ cu el, gr\ind> ce se va face
omului, care va omorî pe cel de alt neam
[i va ridica ocara din Israil? C\ cine este
cel de alt neam net\iatul acesta împrejur,
care oc\r\[te tab\ra Dumnezeului celui
viu?
27. {i a spus lui poporul acela[i cuvânt,
zicând> a[a se va face omului, care va
omorî pe el.
28. {i a auzit Eliav fratele lui cel mai
mare, când gr\ia el c\tre oameni, [i s-a
mâniat Eliav pe David, [i i-a zis> pentru ce
ai venit aici? {i cui ai l\sat acele pu]ine oi
în pustie? {tiu eu mândria ta [i r\utatea
inimii tale, c\ pentru ca s\ vezi r\zboiul ai
venit aici.
29. {i a zis David> ce am f\cut acum? Au
nu este cuvânt?
30. {i s-a ab\tut de la el la altul, [i i-a gr\it
lui dup\ cuvântul acesta, [i i-a r\spuns lui
poporul dup\ cuvântul cel dint=i.
31. {i s-au auzit cuvintele, care le-a gr\it
David, [i s-au spus ;naintea lui Saul, [i
luându-l pe el l-a adus la Saul.
32. {i a zis David c\tre Saul> s\ nu se
mâhneasc\ inima domnului meu pentru el,
robul t\u va merge [i se va bate cu cel de
alt neam.
33. {i a zis Saul c\tre David> nu vei putea
merge împotriva celui de alt neam, ca s\ te
ba]i cu el, c\ tu e[ti un copilandru, iar el
este om r\zboinic din tinere]ile sale.
34. {i a zis David c\tre Saul> p\[tea robul
t\u oile tat\lui s\u, [i când venea leul [i
ursul [i lua vreo oaie din turm\,
35. Mergeam dup\ el [i-l b\team, [i
scoteam oaia din gura lui, [i de se scula
asupr\-mi, îl apucam de grumaji [i-l
b\team [i-l omoram.
36. {i pe leu [i pe urs b\tea robul t\u, [i va
fi [i acest de alt neam net\iatul împrejur ca
360
unul dintr-ace[tia, acum voiu merge [i-l
voiu bate, [i voiu ridica ast\zi ocara dintru
Israil, c\ cine este acest net\iat împrejur,
care a oc\rât tab\ra Dumnezeului celui
viu?
37. {i David ad\ug\> Domnul cel ce m-au
scos pe mine din mâna leului [i din mâna
ursului, acela m\ va scoate din mâna
acestui de alt neam [i net\iat împrejur. {i
a zis Saul c\tre David> mergi [i Domnul s\
fie cu tine.
38. {i a îmbr\cat Saul pe David cu
îmbr\c\mintele sale, [i coif de aram\ a
pus pe capul lui, [i l-a îmbr\cat cu plato[a.
39. {i a încins pe David cu sabia sa peste
îmbr\c\mintea sa, [i a ostenit David
umblând o dat\ [i de dou\ ori, c\ nu era
înv\]at< [i a zis David c\tre Saul> nu voiu
putea merge cu acestea, c\ nu sunt deprins
cu ele, [i le-a scos de pe el.
40. {i a luat toiagul s\u în mân\, [i [i-a
ales cinci pietre netede din pârâu, [i le-a
pus în traista cea p\storeasc\, care era la el
de obicei.
41. {i cu pra[tia lui în mân\, [i s-a
apropiat de b\rbatul cel de alt neam, [i
venea [i cel de alt neam apropiindu-se de
David, [i b\rbatul cel ce ;i purta pav\za
înaintea lui.
42. {i c\utând Goliat cel de alt neam a
v\zut pe David [i a râs de el, pentru c\ era
un copilandru rumen cu ochii frumo[i.
43. {i a zis cel de alt neam c\tre David> au
doar câine sunt eu, de vii cu b\] asupra
mea [i cu pietre?
44. {i a zis David> ba înc\ mai r\u e[ti
decât câinele, [i a blestemat cel de alt
neam pe David întru dumnezeii s\i.
45. {i a zis cel de alt neam c\tre David>
vino la mine [i voiu da trupul t\u p\s\rilor
cerului [i hiarelor p\mântului.
 CARTEA ÎNT+IA A :MP|RA}ILOR
46. {i a zis David c\tre cel de alt neam> tu
vii la mine cu sabie [i cu suli]\ [i cu
pav\z\< iar eu voiu merge la tine întru
numele Domnului Dumnezeului Savaot,
Dumnezeului taberei lui Israil, pe care o ai
oc\rât ast\zi.
47. {i te va da Domnul ast\zi în mâna mea
[i te voiu omorî, [i voiu lua capul t\u de la
tine, [i voiu da m\dularele tale [i
m\dularele taberei tale ale celor de alt
neam în ziua aceasta p\s\rilor cerului [i
hiarelor p\mântului, [i va cunoa[te tot
p\mântul c\ este Dumnezeu în Israil.
48. {i va cunoa[te toat\ adunarea aceasta,
c\ nu cu sabie [i cu suli]\ mântuie[te
Domnul, c\ al Domnului este r\zboiul, [i
va da Domnul pe voi în mâinile noastre.
49. {i s-a sculat cel de alt neam [i a venit
întru întâmpinarea lui David< iar David
gr\bind a alergat la b\taie înaintea celui de
alt neam.
50. {i b\gând David mâna sa în traist\ a
luat o piatr\, [i o a pus în pra[tie [i a
aruncat, [i a lovit pe cel de alt neam în
frunte, [i a trecut piatra prin coif în fruntea
lui, [i a c\zut cu fa]a pe p\mânt.
51. {i a biruit David pe cel de alt neam cu
pra[tia [i cu piatra, [i a lovit pe cel de alt
neam, [i l-a omorât.
52. {i David nu avea sabie în mâna lui, [i
alergând a st\tut deasupra lui, [i luând
sabia lui o a scos din teaca ei, [i l-a omorât
pe el, [i i-a t\iat capul lui, [i v\zând cei de
alt neam, c\ a murit viteazul lor, au fugit<
53. {i sculându-se b\rba]ii lui Israil [i ai
lui Iuda au strigat, [i au alergat dup\ ei
pân\ la intrarea Ghetei [i pân\ la poarta
Ascaloniei, [i au c\zut r\ni]i cei de alt
neam în calea por]ilor [i pân\ la Ghet [i
pân\ la Acaron.
54. {i întorcându-se b\rba]ii lui Israil de
361
la gonirea celor de alt neam, pr\dau
taberele lor.
55. Iar David luând capul celui de alt
neam, l-a adus în Ierusalim, [i armele lui
le-a pus în cortul lui.
56. {i când a v\zut Saul pe David ie[ind
întru întâmpinarea celui de alt neam, a zis
c\tre Avenir mai marele o[tirii> al cui
fecior este tinerelul acesta, Avenire? Iar
Avenir a zis> viu este sufletul t\u împ\rate,
nu [tiu.
57. {i a zis împ\ratul> întreab\ tu, al cui
fecior este tinerelul acesta?
58. {i dup\ ce s-a întors David de la
uciderea celui de alt neam, l-a luat pe el
Avenir, [i l-a dus înaintea lui Saul, [i capul
celui de alt neam era în mâna lui.
59. {i a zis Saul c\tre el> al cui fecior e[ti
tinere? {i a zis David> fiul robului t\u Iese
Vitleemiteanul.
CAP. 18.
R\splata lui David.
{i a fost dup\ ce a sfâr[it a gr\i cu Saul,
sufletul lui Ionatan s-a legat cu sufletul lui
David, [i l-a iubit pe el Ionatan ca pe
sufletul s\u.
2. {i l-a luat pe el Saul în ziua aceea, [i
nu l-a l\sat s\ se întoarc\ în casa tat\lui
s\u.
3. {i a f\cut Ionatan cu David leg\tur\,
pentru c\ ;l iubea pe el ca pe sufletul s\u.
4. {i s-a dezbr\cat Ionatan de ve[mântul
s\u cel deasupra, cu care era îmbr\cat, [i
l-a dat lui David, [i hainele sale [i sabia sa
[i arcul s\u [i brâul s\u.
5. {i mergea David oriunde ;l trimitea
Saul, [i în]elep]e[te se purta, [i l-a pus pe
el peste b\rba]ii r\zboiului, [i a pl\cut în
ochii a tot poporului, înc\ [i înaintea
 CARTEA ÎNT+IA A :MP|RA}ILOR
slugilor lui Saul.
6. {i a fost la întoarcerea lor, când se
întorcea David de la uciderea celui de alt
neam, au ie[it juc\toarele întru
întâmpinarea lui David din toate cet\]ile
lui Israil, cântând [i jucând, [i întru
întâmpinarea lui Saul împ\ratul cu
timpine [i cu fluiere [i cu al\ute.
7. {i cântau femeile [i ziceau> b\tut-a
Saul cu miile [i David cu zecile de mii.
8. {i s-a mâniat Saul foarte, [i nu a
pl\cut în ochii lui Saul cuvântul acesta, [i
a zis> lui David a dat zeci de mii, [i mie
mi-a dat mii, [i ce mai lipse[te lui, f\r\
numai împ\r\]ia?
9. {i s-a uitat r\u Saul la David din ziua
aceea [i de aici înainte.
10. {i a fost a doua zi a c\zut duh r\u de
la Dumnezeu peste Saul, [i a r\mas uimit
în mijlocul casei sale, [i David cânta din
harf\ cu mâna sa ca în toate zilele, iar Saul
]inea în mân\ suli]a.
11. {i a ridicat Saul suli]a, zicând> lovi-
voiu pe David pân\ în perete, [i s-a ferit
David de la fa]a lui de dou\ ori.
12. {i s-a temut Saul de fa]a lui David,
pentru c\ Domnul era cu el, [i de la Saul
s-au fost dep\rtat.
13. {i l-a dep\rtat pe el Saul de la sine, [i
l-a pus mai mare peste o mie, [i ie[ea [i
intra înaintea poporului.
14. Iar David întru toate c\ile sale
în]elep]e[te se purta, [i Domnul era cu el.
15. {i v\zând Saul, c\ el era foarte
în]elept, se sfia de fa]a lui.
16. {i tot Israilul [i Iuda iubea pe David,
pentru c\ el intra [i ie[ea înaintea fe]ei
poporului.
17. {i a zis Saul c\tre David> iat\ fata mea
cea mai mare Merov, pe ea o voiu da ]ie
femeie, numai s\ fii voinic, [i s\ te lup]i în
362
r\zboaiele Domnului< iar aceasta a f\cut
Saul cugetând, ca s\ nu fie mâna mea
peste el, ci s\ fie peste el mâna celor de alt
neam.
18. {i a zis David c\tre Saul> cine sunt eu,
[i ce vi]\ de neam este tat\l meu în Israil,
ca s\ fiu ginere împ\ratului?
19. {i a fost în vremea, în care era s\ se
dea lui David, Merov fata lui Saul, s-a dat
lui Adriil Molatineanului femeie.
20. {i Melhol fata lui Saul a îndr\git pe
David, [i s-a spus lui Saul, [i s-a p\rut
drept în ochii lui lucrul.
21. {i a zis Saul> da-o-voiu pe ea lui, ca
s\-i fie spre piedic\, [i era asupra lui Saul
mâna celor de alt neam, [i a zis Saul c\tre
David a doua oar\> îmi vei fi ginere ast\zi.
22. {i a poruncit Saul slugilor sale,
zicând> gr\i]i voi pe ascuns lui David, [i-i
spune]i> iat\ ce voie[te împ\ratul, [i toate
slugile lui te iubesc, [i tu fii ginere
împ\ratului.
23. {i au gr\it slugile lui Saul în urechile
lui David aceste cuvinte, [i a zis David> au
lucru mic se pare întru ochii vo[tri a fi
ginere împ\ratului? {i eu sunt om smerit,
[i nu sl\vit.
24. {i au spus slugile lui Saul cuvintele
acestea, care le-a gr\it David.
25. {i a zis Saul> acestea s\ gr\i]i lui
David> nu voie[te împ\ratul alt\ dare, f\r\
numai o sut\ de m\dulare net\iate
împrejur ale celor de alt neam, s\
izbânde[ti asupra vr\jma[ilor împ\ratului,
[i Saul a gândit s\ bage pe David în
mâinile celor de alt neam.
26. {i slugile lui Saul au spus lui David
cuvintele acestea, [i a pl\cut lui David
cuvântul, ca s\ se fac\ ginere împ\ratului.
27. {i înc\ nu s-au plinit zilele, [i
sculându-se David a mers el [i b\rba]ii lui,
 CARTEA ÎNT+IA A :MP|RA}ILOR
[i au ucis o sut\ de b\rba]i din cei de alt
neam, [i a adus împ\ratului m\dularele lor
cele net\iate împrejur, [i s-a f\cut ginere
împ\ratului, [i i-a dat Saul femeie pe
Melhol fata sa.
28. {i a v\zut Saul, [i a cunoscut c\
Domnul este cu David, [i cum c\ tot
Israilul îl iube[te.
29. {i a ad\ugat mai mult a se teme de
David, [i a fost Saul mânios pe David în
toate zilele.
30. {i au ie[it boierii celor de alt neam la
r\zboi< [i de câte ori ie[eau ei, David era
mai în]elept decât toate slugile lui Saul, [i
numele s\u fu cinstit foarte.
CAP. 19.
Prietenia lui Ionatan cu David.
{i a gr\it Saul c\tre Ionatan fiul s\u [i
c\tre toate slugile sale> ca s\ omoare pe
David, iar Ionatan fiul lui Saul iubea pe
David foarte.
2. {i a spus Ionatan lui David, zicând>
Saul, tat\l meu, caut\ s\ te omoare,
p\ze[te-te dar, mâine diminea]\ te
ascunde [i [ezi ascuns.
3. {i eu voiu ie[i, [i voiu sta rugându-m\
de tat\l meu în ]arin\ acolo unde vei fi tu,
[i eu voiu gr\i pentru tine c\tre tat\l meu,
[i voiu vedea ce va fi, [i ;]i voiu da de [tire.
4. {i a gr\it Ionatan bine pentru David
c\tre Saul tat\l s\u, [i a zis c\tre dânsul> s\
nu p\c\tuie[ti împ\rate asupra robului t\u
David, c\ nu a gre[it ]ie, [i faptele lui bune
sunt foarte.
5. {i [i-a pus via]a sa în primejdie, [i a
ucis pe cel de alt neam, [i au f\cut
Domnul mântuire mare, [i tot Israilul a
v\zut [i s-a bucurat< [i pentru ce s\
p\c\tuie[ti asupra sângelui nevinovat,
363
omorând pe David f\r\ de vin\?
6. {i a ascultat Saul de cuvântul lui
Ionatan, [i s-a jurat Saul zicând> viu este
Domnul, nu va muri.
7. {i a chemat Ionatan pe David, [i i-a
spus lui toate cuvintele acestea, [i a b\gat
Ionatan pe David la Saul, [i era pe lâng\
dânsul ca [i înainte.
8. {i iar\[i s-a f\cut r\zboi asupra lui
Saul, [i s-a înt\rit David, [i a b\tut pe cei
de alt neam, [i i-a b\tut b\taie mare foarte,
[i au fugit ei de la fa]a lui.
9. {i a fost duh r\u de la Dumnezeu peste
Saul, [i el dormea în cas\, [i suli]a era în
mâna lui, [i David cânta din harf\ cu
mâinile sale.
10. {i cerca Saul s\ loveasc\ cu suli]a pe
David, [i s-a dep\rtat David de la fa]a lui
Saul, [i a lovit cu suli]a în perete< iar
David a fugit, [i a sc\pat în noaptea aceea.
11. {i a trimis Saul soli la casa lui David,
s\-l p\zeasc\ pe el, [i diminea]\ s\-l
omoare, [i a spus lui David Melhol femeia
lui zicând> de nu vei mântui tu sufletul t\u
în noaptea aceasta, mâine te va omorî.
12. {i a slobozit Melhol pe David pe
fereastr\, [i s-a dus, [i a fugit, [i s-a
mântuit.
13. {i a luat Melhol chip de[ert, [i l-a pus
în pat, [i pern\ de p\r de capre a pus la
capul lui, [i le-a acoperit cu o hain\.
14. {i a trimis Saul soli ca s\ prinz\ pe
David, iar ea a zis> c\ este bolnav.
15. {i iar a trimis la David, zicând>
aduce]i-l cu patul la mine s\-l omor.
16. {i au mers solii, [i iat\ chipul cel
de[ert în pat, [i pern\ de p\r de capre la
capul lui.
17. {i a zis Saul c\tre Melhol> pentru ce
m-ai în[elat a[a [i ai slobozit pe vr\jma[ul
meu, [i a sc\pat? {i a zis Melhol lui Saul,
 CARTEA ÎNT+IA A :MP|RA}ILOR
el mi-a zis> sloboze[te-m\, iar de nu, te
voiu omorî.
18. Deci David a fugit, [i a sc\pat, [i a
mers la Samuil în Armatem, [i i-a spus lui
toate câte i-a f\cut Saul, [i s-au dus
Samuil [i David, [i au [ezut în Navat la
Rama.
19. {i s-a spus lui Saul zicând> iat\ David
este în Navat la Rama.
20. {i a trimis Saul soli, ca s\ prinz\ pe
David, [i mergând aceia au v\zut adunare
de prooroci, care prooroceau, [i pe Samuil
stând în fruntea lor, [i a fost Duhul lui
Dumnezeu peste solii lui Saul, [i au
proorocit [i ei.
21. {i s-a spus lui Saul, [i a trimis al]i soli,
[i au proorocit [i ace[tia, [i a ad\ugat a
trimite Saul [i al treilea rând de soli, [i au
proorocit [i ace[tia.
22. {i s-a mâniat cu iu]ime Saul, [i s-a dus
[i el în Armatem, [i venind pân\ la fântâna
ariei cea din Sefi, a întrebat [i a zis> unde
este Samuil [i David? {i ziser\> iat\ în
Navat la Rama.
23. {i s-a dus de acolo în Navat la Rama,
[i a fost [i peste el Duhul lui Dumnezeu, [i
a mers proorocind pân\ ce a venit în Navat
la Rama.
24. {i s-a dezbr\cat de hainele sale, [i a
proorocit ;naintea lor, [i a c\zut gol toat\
ziua aceea [i toat\ noaptea, pentru aceea s-
a zis> au [i Saul între prooroci?
CAP. 20.
Prigonirea lui David.
{i a fugit David din Navatul cel din Rama,
[i a venit înaintea lui Ionatan, [i a zis> ce
am f\cut? {i care este strâmb\tatea mea?
{i ce am gre[it înaintea tat\lui t\u, de
caut\ sufletul meu.
364
2. {i i-a zis Ionatan lui> nicidecum nu vei
muri tu, c\ nu va face tat\l meu nici un
lucru mare sau mic, care s\ nu-l descopere
urechii mele, [i pentru ce s\ ascunz\ tat\l
meu de c\tre mine cuvântul acesta? Nu
este aceasta.
3. {i r\spunzând David lui Ionatan a zis>
bine [tie tat\l t\u, c\ am aflat har înaintea
ta, pentru aceea a zis> s\ nu [tie aceasta
Ionatan, ca nu cumva s\ nu vrea< ci viu
este Domnul [i viu este sufletul t\u, c\
precum am zis, nu a r\mas f\r\ numai un
pas între mine [i moarte.
4. {i a zis Ionatan c\tre David> ce
pofte[te sufletul t\u, [i ce s\-]i fac?
5. {i a zis David c\tre Ionatan> iat\
mâine este lun\ nou\, [i eu negre[it nu
voiu [edea cu împ\ratul la mas\, ci tu s\
m\ la[i ca s\ m\ ascunz în câmp pân\
desear\.
6. {i de va întreba tat\l t\u, [i m\ va
c\uta, s\ zici> cerându-se s-a cerut de la
mine David s\ mearg\ pân\ la Vitleem
cetatea sa, c\ jertfa de peste an este acolo
la tot neamul s\u.
7. {i de va zice> bine, pace va fi robului
t\u< iar de ;]i va r\spunde aspru, s\ [tii c\
s-a plinit r\ul la el.
8. {i f\ mil\ cu robul t\u, c\ pe mine
robul t\u m-ai adus s\ fac leg\tura
Domnului împreun\ cu tine, [i de este
nedreptate în robul t\u, omoar\-m\ tu,
pentru ce s\ m\ bagi a[a la tat\l t\u?
9. {i a zis Ionatan> nicidecum nu va fi ]ie
aceasta, c\ de voiu [ti c\ s-a plinit r\ul la
tat\l meu, ca s\ vin\ peste tine [i peste
cet\]ile tale, voiu spune ]ie.
10. {i a zis David c\tre Ionatan> cine va
spune mie, de va r\spunde aspru tat\l t\u?
11. {i a zis Ionatan c\tre David> mergi [i
a[teapt\ în ]arin\, [i au mers amândoi în
 CARTEA ÎNT+IA A :MP|RA}ILOR
]arin\.
12. {i a zis Ionatan c\tre David> Domnul
Dumnezeul lui Israil [tie, c\ voiu întreba
pe tat\l meu cum va fi vreme, de trei ori,
[i de va fi bine pentru David, voiu trimite
la tine în ]arin\.
13. A[a s\ fac\ Dumnezeu lui Ionatan, [i
a[a s\-i adauge, c\ de va voi tat\l meu s\
aduc\ asupra ta rele, voiu descoperi
urechii tale [i te voiu slobozi, [i vei merge
în pace, [i s\ fie Domnul cu tine, precum
au fost cu tat\l meu.
14. {i de voiu mai tr\i eu, s\ faci mil\ cu
mine<
15. Iar de voiu muri cu moarte, s\ nu
ridici mila ta de la casa mea pân\ în veac<
[i când va ridica Domnul pe vr\jma[ii lui
David, pe fiecare de pe fa]a p\mântului, s\
se afle numele lui Ionatan la casa lui
David, [i s\ caute Domnul pe vr\jma[ii lui
David.
16. {i a ad\ugat înc\ Ionatan a se jura lui
David, pentru c\ ;l iubea pe el, c\ci iubea
sufletul celui ce ;l iubea pe el.
17. {i a zis Ionatan> mâine este lun\ nou\,
[i va întreba de tine, c\ va fi scaunul t\u
gol.
18. {i vei sta ascuns trei zile, [i vei lua
seama s\ vii la locul unde te-ai ascuns în
ziua cea de lucru, [i vei [edea lâng\ piatra
Esel.
19. {i eu trei s\ge]i voiu repezi, dând la
semn.
20. {i iat\ voiu trimite sluga, zicând>
mergi de ;mi afl\ s\geata.
21. De voiu zice slugii> dincoace de tine
este s\geata, dincoace ia-o pe ea, tu vino,
c\ pace este ]ie [i r\u nu este ]ie, viu este
Domnul.
22. Iar de voiu zice slugii> dincolo de tine
este s\geata mai înainte, s\ te duci, c\ te-
365
au slobozit pe tine Domnul.
23. {i de cuvântul, care l-am gr\it eu [i tu,
iat\ Domnul este martor între mine [i între
tine pân\ în veac.
24. {i s-a ascuns David în ]arin\, [i a venit
luna, [i a venit [i împ\ratul la mas\ s\
m\nânce.
25. {i a [ezut dup\ obicei pe scaunul s\u,
[i s-a sculat Ionatan, [i a [ezut Avenir de
latura lui Saul, [i locul lui David s-a v\zut
gol.
26. {i nimic nu a gr\it Saul în ziua aceea,
c\ gândea, c\ doar s-a întâmplat de nu este
curat, [i nu s-a cur\]it<
27. Iar în ziua a doua a lunii iar\[i s-a
v\zut gol locul lui David, [i a zis Saul
c\tre Ionatan fiul s\u> pentru ce nu a venit
feciorul lui Iese nici ieri, nici ast\zi la
mas\?
28. {i a r\spuns Ionatan lui Saul, zicând>
s-a cerut de la mine David s\ mearg\ pân\
la Vitleem cetatea sa.
29. {i a zis las\-m\, c\ jertfe[te neamul
meu în cetatea aceea, [i mi-au poruncit
mie fra]ii mei, [i acum de am aflat har în
ochii t\i, las\-m\ s\ m\ duc, [i s\ v\z pe
fra]ii mei, pentru aceea nu a venit la masa
împ\ratului.
30. {i s-a mâniat Saul cu mânie pe
Ionatan foarte, [i i-a zis lui> fecior de fat\
desfrânat\, au nu [tiu eu, c\ so] e[ti tu
fiului lui Iese spre ru[inarea ta [i spre
ru[inarea maicii tale celei dezm\]ate?
31. C\ în toate zilele câte va tr\i pe
p\mânt feciorul lui Iese, nu se va întemeia
împ\r\]ia ta< acum dar trimite, [i prinde pe
tân\rul acela, c\ el trebuie s\ moar\.
32. {i r\spunzând Ionatan lui Saul tat\lui
s\u, a zis> pentru ce s\ moar\? Ce a f\cut?
33. {i a ridicat Saul suli]a asupra lui
Ionatan s\-l omoare, [i a cunoscut Ionatan
 CARTEA ÎNT+IA A :MP|RA}ILOR
c\ s-a plinit r\ul acesta de la tat\l s\u s\
omoare pe David.
34. {i a s\rit Ionatan de la mas\ aprins de
mânie, [i nu a mâncat pâine în ziua a doua
a lunii, c\ s-a întristat pentru David, c\ci a
hot\rât tat\l s\u s\-l omoare.
35. {i dup\ ce s-a f\cut diminea]\, a ie[it
Ionatan în ]arin\, precum s-a f\g\duit cu
jur\mânt lui David, [i un slujitor cu
dânsul.
36. {i a zis slugii> alearg\, afl\-mi
s\ge]ile, care le slobozesc eu, [i a alergat
sluga, iar el a tras s\geata, [i o a adus pe
ea.
37. {i s-a dus sluga pân\ la locul unde a
slobozit Ionatan s\geata, [i a strigat
Ionatan dup\ slug\, [i a zis> mai încolo de
tine înainte este s\geata.
38. {i a strigat Ionatan dup\ slug\ zicând>
alearg\ curând, [i s\ nu stai, [i a cules
sluga lui Ionatan s\ge]ile, [i le-a adus la
domnul s\u.
39. {i sluga nu a [tiut nimic, f\r\ numai
Ionatan [i David au [tiut cuvântul acesta.
40. {i Ionatan a dat armele sale slugii, [i a
zis slugii sale> mergi, intr\ în cetate.
41. {i dup\ ce s-a dus sluga, s-a sculat [i
David de la piatra Esel, [i a c\zut cu fa]a
sa la p\mânt, [i s-a închinat lui de trei ori,
[i s-a s\rutat unul cu altul, [i au plâns
amândoi unul pentru altul, iar David a
plâns mai mult.
42. {i a zis Ionatan lui David> mergi în
pace, [i precum ne-am jurat amândoi în
numele Domnului, zicând> Domnul s\ fie
martor între mine [i între tine, [i între
s\mân]a mea [i între s\mân]a ta pân\ în
veac< [i s-a sculat David, [i s-a dus, iar
Ionatan a intrat în cetate.
CAP. 21.
366
David c\utând sc\pare.
{i a venit David în Nomva la Preotul
Avimeleh, [i s-a sp\imântat Avimeleh de
venirea lui, [i i-a zis lui> pentru ce tu
singur e[ti, [i nimeni cu tine?
2. {i a zis David lui Avimeleh Preotul>
împ\ratul mi-a dat ast\zi porunc\, [i mi-a
zis> nimeni s\ nu [tie cuvântul, pentru care
eu te trimit pe tine, [i care eu ]i-am
poruncit ]ie, [i am l\sat cuvânt slugilor în
locul, care se cheam\ Fellani Meamoni.
3. {i acum de ai la îndemân\ cinci pâini,
d\ în mâna mea ce se va afla.
4. {i r\spunzând preotul lui David a zis>
nu am la îndemân\ pâini de rând, f\r\
numai sfinte pâini sunt, de s-au p\zit
slugile mai ales de femei, a[a vor mânca.
5. {i r\spunzând David preotului, i-a zis>
de muieri ne-am ferit ieri [i alalt\ieri<
când am purces în cale, toate slugile au
fost cur\]ite, [i de cumva aceast\ cale nu-
i curat\, se va sfin]i ast\zi prin uneltele
mele.
6. {i Avimeleh Preotul i-a dat lui pâinile
punerii înainte, c\ nu era acolo pâine, f\r\
numai pâinile punerii înainte, cele luate
dinaintea fe]ei Domnului, ca s\ se pun\
pâine cald\ în ziua, în care le-a luat pe ele.
7. {i era acolo unul din slugile lui Saul în
ziua aceea stând înaintea Domnului, [i
numele lui, Doic Sirul, care p\[tea
mu[coii lui Saul.
8. {i a zis David c\tre Avimeleh> vezi de
ai aici la îndemân\ suli]\ sau sabie, c\
sabia mea [i armele mele nu le-am luat cu
mine, c\ grabnic\ era porunca
împ\ratului.
9. {i a zis preotul> iat\ este aici sabia lui
Goliat, cel de alt neam, pe care l-ai ucis în
Valea Terevintului, iat\ este înv\luit\ într-
 CARTEA ÎNT+IA A :MP|RA}ILOR
o hain\, dinapoia um\rarului< de vrei s\ o
iei aceasta, ia-o, c\ nu este aici alta afar\
de aceasta, [i a zis David> iat\ nu este ca
aceasta, d\-mi-o, [i o a dat lui pe ea.
10. {i s-a sculat David, [i a fugit în ziua
aceea de la fa]a lui Saul, [i a venit David
la Anhis împ\ratul Ghetei.
11. {i au zis slugile lui Anhis c\tre dânsul>
au nu acesta este David împ\ratul ]\rii?
Au nu acestuia au început a striga
juc\toarele zicând> a ucis Saul cu miile, [i
David cu zecile de mii.
12. {i a pus David cuvintele acestea în
inima sa, [i s-a speriat foarte de fa]a lui
Anhis împ\ratul Ghetei.
13. {i [i-a schimbat fa]a sa înaintea lui, [i
se f\cea în ziua aceea, ca [i cum ar fi
nebun la u[ile cet\]ii, [i se sprijinea cu
mâinile sale, [i c\dea pe u[ile cet\]ii, [i
balele lui curgeau pe barba lui.
14. {i a zis Anhis c\tre slugile sale> iat\
vede]i om nebun, pentru ce l-a]i adus la
mine?
15. Au doar de nebuni am eu lips\? Pentru
ce l-a]i adus, ca s\ se nebuneasc\ la mine?
Acesta nu va intra în casa mea.
CAP. 22.
Saul ucide preo]ii din Nomva.
{i s-a dus de acolo David, [i a sc\pat, [i a
venit în pe[tera Odolam, [i auzind fra]ii
lui [i toat\ casa tat\lui s\u, s-au pogorât
acolo la el.
2. {i s-au adunat la el to]i cei ce erau în
nevoie, [i to]i datornicii, [i to]i cei nec\ji]i
cu sufletul, [i era pov\]uitor peste ei, [i
erau cu el ca la vreo patru sute de b\rba]i.
3. {i s-a dus David de acolo în Masifatul
Moavului, [i a zis c\tre împ\ratul
Moavului> s\ fie tat\l meu [i mama mea la
367
tine, pân\ voiu [ti ce va face mie
Dumnezeu.
4. {i s-a rugat înaintea împ\ratului
Moavului, [i au locuit la dânsul în toate
zilele, în care a fost David în cetatea
aceea.
5. {i a zis Gad Proorocul c\tre David> nu
[edea în cetatea aceasta, mergi [i te
întoarce în p\mântul lui Iuda, [i mergând
David a venit [i a [ezut în Cetatea Saric.
6. {i a auzit Saul c\ s-a aflat David [i
b\rba]ii cei cu el, [i Saul era în deal sub
ar\tura cea din Rama, cu suli]a în mân\, [i
toate slugile lui stau împrejurul lui.
7. {i a zis Saul c\tre slugile sale, care
stau împrejurul lui> asculta]i fiii lui
Veniamin, au cu adev\rat tuturor vou\ va
da fiul lui Iese ]arini [i vii, [i pe to]i pe voi
v\ va pune mai mari peste sute [i peste
mii?
8. C\ v-a]i unit to]i asupra mea, [i nu este
cine s\ fi descoperit urechii mele, când a
f\cut leg\tur\ fiul meu cu fiul lui Iese, [i
nimeni dintre voi nu este, pe care s\-l
doar\ de mine, [i s\-mi spun\, pentru c\ a
ridicat fiul meu pe robul meu asupra mea
vr\jma[, precum este în ziua aceasta.
9. {i r\spunzând Doic Sirul cel mai mare
peste mu[coii lui Saul, a zis> v\zut-am pe
fiul lui Iese venit în Nomva la Avimeleh
Preotul fiul lui Ahitov.
10. {i a întrebat pentru el pe Dumnezeu, [i
de mâncat i-a dat, [i sabia lui Goliat cel de
alt neam i-a dat lui.
11. {i a poruncit împ\ratul s\ cheme pe
Preotul Avimeleh fiul lui Ahitov [i pe to]i
fiii tat\lui s\u preo]ii cei din Nomva, [i au
venit to]i la împ\ratul.
12. {i a zis Saul> ascult\ acum fiule al lui
Ahitov, [i a zis> iat\ eu, gr\ie[te doamne.
13. {i a zis Saul lui> c\ci te-ai unit asupra
 CARTEA ÎNT+IA A :MP|RA}ILOR
mea tu [i fiul lui Iese, [i i-ai dat lui pâine
[i sabie, [i ai întrebat pentru el pe
Dumnezeu, ca s\-l faci vr\jma[ul meu,
cum este ast\zi?
14. {i a r\spuns Avimeleh împ\ratului, [i
a zis> [i cine este întru toate slugile tale ca
David credincios [i ginere împ\ratului [i
ascult\tor de toat\ porunca ta [i m\rit în
casa ta?
15. Au doar ast\zi am început a întreba pe
Dumnezeu pentru el? Nicidecum s\ nu
gândeasc\ împ\ratul acest lucru de robul
s\u, nici de toat\ casa tat\lui meu, c\ nu a
[tiut robul t\u întru toate acestea cuvânt
mare sau mic.
16. {i a zis împ\ratul Saul> cu moarte vei
muri Avimeleh, tu [i toat\ casa tat\lui t\u.
17. {i a zis împ\ratul slujitorilor, care stau
lâng\ dânsul> duce]i-v\ [i omorâ]i pe
preo]ii Domnului, c\ mâna lor este cu
David, [i pentru c\ au [tiut c\ el fuge, [i
nu mi-au spus mie< ci slugile împ\ratului
nu au vrut s\ ridice mâinile sale, ca s\
omoare preo]ii Domnului.
18. {i a zis împ\ratul lui Doic> întoarce-te
tu, [i omoar\ pe preo]i< [i s-a întors Doic
Sirul, [i a omorât pe preo]ii Domnului în
ziua aceea trei sute [i cinci de b\rba]i to]i
care purtau efod.
19. {i Nomva cetatea preo]ilor o a b\tut
cu ascu]itul sabiei de la b\rbat pân\ la
femeie, de la prunc pân\ la sug\tor, [i boul
[i asinul [i oaia.
20. {i a sc\pat un fecior al lui Avimeleh
fiul lui Ahitov, anume Aviatar, [i a fugit
dup\ David.
21. {i a spus Aviatar lui David, c\ a
omorât Saul pe to]i preo]ii Domnului.
22. {i a zis David lui Aviatar> [tiam în
ziua aceea, când era acolo Doic Sirul, c\
va spune lui Saul, eu sunt pricina mor]ii
368
oamenilor casei tat\lui t\u.
23. {ezi cu mine nu te teme, c\ unde voiu
c\uta loc sufletului meu, voiu c\uta [i
sufletului t\u, pentru c\ ai sc\pat tu la
mine.
CAP. 23.
David prigonit de Saul.
{i a spus lui David zicând> iat\ cei de alt
neam bat Keila, [i prad\ [i calc\ ariile.
2. {i a întrebat David pe Domnul zicând>
s\ m\ duc ca s\ bat pe cei de alt neam? {i
au zis Domnul> du-te [i vei bate pe cei de
alt neam, [i vei mântui Keila.
3. {i au zis b\rba]ii lui David c\tre
dânsul> iat\ noi aici în Iudeea ne temem, [i
cum va fi de vom merge la Keila, în inima
celor de alt neam vom intra.
4. {i a ad\ugat David a întreba înc\ pe
Domnul, [i i-au r\spuns lui Domnul, [i i-
au zis> scoal\-te [i mergi la Keila, c\ eu
dau pe cei de alt neam în mâinile tale.
5. {i s-au dus David [i b\rba]ii cei ce
erau cu el la Keila, [i s-au b\tut cu cei de
alt neam, [i aceia au fugit de la fa]a lui, [i
le-au luat vitele lor [i i-au b\tut pe ei
b\taie mare, [i a mântuit David pe cei ce
locuiau în Keila.
6. {i a fost dup\ ce a fugit Aviatar fiul lui
Avimeleh la David, s-a pogorât [i el cu
David la Keila având efod în mâna sa.
7. {i s-a spus lui Saul, c\ a venit David la
Keila, [i a zis Saul> datu-l-au pe el
Dumnezeu în mâinile mele, c\ s-a închis
intrând în cetate cu por]i [i cu încuietori.
8. {i a poruncit Saul la tot poporul s\
mearg\ la r\zboi la Keila, ca s\ prinz\ pe
David [i pe b\rba]ii lui.
9. {i cunoscând David, c\ nu va înceta
Saul de a-i face r\u lui, a zis c\tre Aviatar
 CARTEA ÎNT+IA A :MP|RA}ILOR
Preotul> adu efodul Domnului.
10. {i a zis David> Doamne Dumnezeul
lui Israil, auzind a auzit robul t\u, c\
cearc\ Saul s\ vin\ la Keila s\ strice
cetatea pentru mine.
11. Opri-se-va, sau va veni acum Saul
precum a auzit robul t\u? Doamne
Dumnezeul lui Israil spune robului t\u. {i
au zis Domnul> se va opri.
12. {i a zis David> au m\ vor da cei din
Keila pe mine [i pe oamenii mei în
mâinile lui Saul? {i au zis Domnul> te vor
da.
13. {i s-a sculat David [i b\rba]ii cei ce
erau cu el ca la vreo patru sute, [i ie[ind
din Keila mergeau încotro puteau merge,
[i s-a spus lui Saul, c\ a ie[it David din
Keila, [i s-a oprit a veni.
14. {i a stat David în Maserem în pustie la
strâmtori, [i a [ezut în munte în Pustia Zif
în p\mânt nisipos, [i-l c\uta pe el Saul în
toate zilele, [i nu l-au dat pe el Domnul în
mâinile lui.
15. {i a v\zut David, c\ iese Saul s\-l
caute pe el, [i David era în Pustia Zif.
16. {i s-a sculat Ionatan feciorul lui Saul,
[i a mers la David în pustie, [i l-a înt\rit pe
el întru Domnul.
17. {i a zis c\tre el> nu te teme, c\ nu te va
afla pe tine mâna lui Saul tat\l meu, [i tu
vei împ\r\]i peste Israil, [i eu voiu fi ]ie al
doilea, [i Saul tat\l meu [tie aceasta.
18. {i au f\cut amândoi leg\tur\ înaintea
Domnului, [i David a st\tut în pustie, iar
Ionatan s-a dus la casa sa.
19. {i s-au suit Zifeii din [es la Saul în
deal, zicând> iat\ David s-a ascuns la noi
în Mesara în strâmtori, în pustie în dealul
lui Ehela de-a dreapta Iesemonului.
20. Acum dar to]i, precum a dorit sufletul
împ\ratului, s\ se pogoare la noi, c\ prin[i
369
sunt în mâinile împ\ratului.
21. {i le-a zis lor Saul> binecuvânta]i
sunte]i voi Domnului, c\ v-au durut de
mine.
22. Merge]i degrab\, [i g\ti]i înc\ mai
bine, [i c\uta]i [i vede]i locul lui unde este
piciorul lui, acolo unde a]i zis, ca nu
cumva cu vicle[ug s\ scape.
23. {i vede]i [i [ti]i toate locurile unde se
ascunde el, [i v\ întoarce]i la mine cu
lucrul gata, [i voiu merge cu voi, [i va fi de
va fi în ]ar\, eu îl voiu c\uta pe el întru
toate miile Iudei.
24. {i s-au sculat Zifeii, [i au mers
înaintea lui Saul< iar David [i b\rba]ii lui
erau în Pustia Maonului spre apus de-a
dreapta Iesemonului.
25. {i s-a dus Saul [i b\rba]ii lui s\ caute
pe David, [i s-a dat [tire lui David, [i s-a
pogorât la piatra cea din Pustia Maonului,
[i a auzit Saul [i a alergat dup\ David la
Pustia Maonului.
26. {i mergea Saul [i b\rba]ii lui de partea
muntelui dincoace, iar David [i b\rba]ii
lui erau de partea muntelui dincolo< [i se
ferea David a merge de c\tre fa]a lui Saul,
[i Saul [i b\rba]ii lui au t\b\rât asupra lui
David [i asupra b\rba]ilor lui s\-i prinz\
pe ei.
27. {i au venit la Saul vestitori zicând>
gr\be[te [i vino, c\ cei de alt neam au
intrat în ]ara ta.
28. {i s-a întors Saul de la alergarea dup\
David, [i s-a dus întru întâmpinarea celor
de alt neam, pentru aceea s-a chemat locul
acela piatra împ\r]irii.
CAP. 24.
David cru]\ via]a lui Saul.
{i s-a sculat David de acolo, [i a [ezut în
 CARTEA ÎNT+IA A :MP|RA}ILOR
strâmtorile Engadului.
2. {i a fost dup\ ce s-a întors Saul de la
cei de alt neam, i-a spus lui zicând> c\
David este în Pustia Engadului.
3. {i luând cu sine trei mii de b\rba]i
ale[i din tot Israilul, s-a dus s\ caute pe
David [i pe b\rba]ii lui în fa]a
Sadeemului.
4. {i a venit la stânele turmelor cele de
lâng\ cale, [i era acolo o pe[ter\< [i Saul a
intrat, ca s\ se odihneasc\, iar David [i
b\rba]ii lui [edeau mai înl\untru în
pe[ter\.
5. {i au zis b\rba]ii lui David c\tre
dânsul> iat\ aceasta este ziua care au zis
Domnul c\tre tine, ca s\ dea pe vr\jma[ul
t\u în mâinile tale, [i ca s\ faci lui cum va
pl\cea întru ochii t\i. {i s-a sculat David,
[i a t\iat pe ascuns poala hainei lui Saul.
6. {i a fost dup\ aceasta a p\rut r\u lui
David pentru c\ a t\iat poala hainei lui.
7. {i a zis David c\tre b\rba]ii s\i>
nicidecum s\ nu fie mie de la Domnul, ca
s\ fac lucrul acesta domnului meu, unsului
Domnului, [i s\ pun mâna mea peste el, c\
unsul Domnului este acela.
8. {i a potolit David cu cuvinte pe
b\rba]ii s\i, [i nu i-a l\sat s\ se scoale s\
omoare pe Saul. Iar Saul sculându-se din
pe[ter\ s-a dus în calea sa.
9. {i s-a sculat [i David dup\ el din
pe[ter\, [i a strigat David dup\ Saul,
zicând> doamne împ\rate! {i a c\utat Saul
înapoi< iar David plecându-se cu fa]a sa la
p\mânt s-a închinat lui.
10. {i a zis David c\tre Saul> pentru ce
ascul]i de cuvintele poporului, ce zice, iat\
David caut\ sufletul t\u?
11. Iat\ în ziua aceasta au v\zut ochii t\i,
cum te-au dat Domnul ast\zi în mâinile
mele în pe[ter\, [i nu am vrut s\ te omor,
370
[i nu m-am îndurat de tine, [i am zis> nu
voiu pune mâna mea peste domnul meu,
c\ unsul Domnului este acesta.
12. {i iat\ poala hainei tale în mâna mea
este, eu am t\iat poala hainei tale [i nu te-
am omorât, cunoa[te [i vezi ast\zi, c\ nu
este în mâna mea r\utate, nici p\gân\tate,
nici def\imare, [i nu am p\c\tuit asupra
ta, [i tu vânezi sufletul meu, ca s\-l iei pe
el.
13. Judece Domnul între mine [i între
tine, [i s\-mi izbândeasc\ Domnul fa]\ de
tine< iar mâna mea nu va fi asupra ta.
14. Precum zice pilda veche> dintru cei
f\r\delege va ie[i p\catul< iar mâna mea
nu va fi peste tine.
15. {i acum dup\ cine umbli împ\rate al
lui Israil? Dup\ cine alergi? Dup\ un câine
mort, dup\ un purice?
16. Fie Domnul judec\tor [i legiuitor între
mine [i între tine, vaz\ Domnul [i s\
judece judecata mea, [i s\-mi izbândeasc\
fa]\ de tine.
17. {i a fost dup\ ce a încetat David a gr\i
c\tre Saul cuvintele acestea, a zis Saul>
glasul t\u este acesta, fiule David? {i
ridicând Saul glasul s\u a plâns.
18. {i a zis Saul c\tre David> mai drept
e[ti tu decât mine, c\ tu mi-ai dat mie
bune, iar eu ]i-am r\spl\tit rele.
19. {i tu mi-ai ar\tat mie ast\zi ce bine
mi-ai f\cut, cum m-au dat Domnul în
mâinile tale ast\zi, [i nu m-ai omorât.
20. C\ de va afla cineva pe vr\jma[ul s\u
în necaz, [i-l va slobozi în cale bun\,
Domnul va r\spl\ti lui bune, precum ai
f\cut tu ast\zi.
21. {i acum iat\ eu cunosc c\ cu adev\rat
vei împ\r\]i, [i va sta în mâna ta împ\r\]ia
lui Israil.
22. {i acum jur\ mie pe Domnul, c\ nu
 CARTEA ÎNT+IA A :MP|RA}ILOR
vei pierde s\mân]a mea dup\ mine, [i nu
vei pierde numele meu din casa tat\lui
meu.
23. {i a jurat David lui Saul, [i s-a dus
Saul la casa sa< iar David [i b\rba]ii lui s-
au suit în strâmtoarea Mesara.
CAP. 25.
Moartea lui Samuil. Naval [i Avigail.
{i a murit Samuil, [i s-a adunat tot Israilul,
[i l-a plâns, [i l-a îngropat în casa lui în
Armatem, [i sculându-se David s-a
pogorât în Pustia Maonului.
2. {i era un om în Maon, [i turmele lui în
Karmil, [i omul acela era bogat foarte, [i
avea trei mii de oi [i o mie de capre, [i a
fost când tundea el oile sale în Karmil,
3. {i numele omului aceluia era Naval, [i
numele femeii lui Avigail, [i ea era femeie
bun\ [i în]eleapt\, [i frumoas\ la chip
foarte< iar omul era aspru, [i r\u cu
faptele, [i din neamul lui Halev.
4. {i a auzit David în pustie, c\ tunde
Naval Karmiliteanul turmele sale.
5. {i a trimis David zece slugi, [i a zis
slugilor> sui]i-v\ în Karmil, [i merge]i la
Naval, [i-l întreba]i în numele meu cele de
pace.
6. {i ve]i zice> la mul]i ani, s\ fii s\n\tos,
tu [i casa ta [i toate ale tale s\ fie
s\n\toase.
7. {i acum iat\ am auzit, c\ tund oile tale
p\storii t\i, care erau cu noi în pustie, [i
noi nu i-am oprit pe ei, [i nimic nu am
poruncit lor în toate zilele, cât au fost ei în
Karmil.
8. Întreab\ pe slugile tale, [i vor spune
]ie< acum dar s\ afle slugile tale har
înaintea ochilor t\i, c\ în bun\ zi am venit,
d\ dar ce te las\ inima slugilor tale, [i lui
371
David fiului t\u.
9. {i venind slugile lui David au gr\it
toate cuvintele acestea c\tre Naval în
numele lui David, [i au t\cut.
10. {i r\spunzând Naval slugilor lui
David a zis> cine este David, [i cine este
fiul lui Iese, ast\zi s-au înmul]it robii,
fugind fiecare de c\tre fa]a st\pânului s\u.
11. Au doar voiu lua pâinile mele [i vinul
meu [i carnea vitelor ce am junghiat
pentru cei ce tund oile, [i le voiu da
oamenilor, pe care nu-i [tiu de unde sunt?
12. {i s-au întors slugile lui David în calea
sa, [i dup\ ce au plecat, au venit [i au spus
lui David toate cuvintele acestea.
13. {i a zis David oamenilor s\i> încinge]i
fiecare sabia sa, [i s-au încins fiecare cu
s\biile lor, [i s-a încins [i David cu sabia
sa, [i s-au dus cu David ca la patru sute de
b\rba]i< iar dou\ sute au r\mas cu avutul
lor.
14. Iar unul din slugi a spus Avigailei
femeii lui Naval, zicând> iat\ David a
trimis soli din pustie, ca s\ ureze de bine
st\pânului nostru, [i nu i-a primit pe ei.
15. {i oamenii aceia au fost buni nou\
foarte, nu ne-au împiedicat pe noi, nici nu
ne-au poruncit nimica în toate zilele, care
am fost lâng\ ei.
16. {i când eram în ]arin\ ca un zid erau
împrejurul nostru [i ziua [i noaptea în
toate zilele, în care am p\scut lâng\ ei
turma.
17. Deci acum socote[te, [i vezi tu ce vei
face, c\ este în mare primejdie st\pânul
nostru [i casa lui, c\ el este om pierz\tor,
[i nu este chip a gr\i cu el.
18. {i a gr\bit Avigail, [i luând dou\ sute
de pâini [i dou\ vase de vin [i cinci oi
g\tite [i cinci ifi de f\in\ [i un gomor de
stafide [i dou\ sute de leg\turi de
 CARTEA ÎNT+IA A :MP|RA}ILOR
smochine, le-a pus pe asini.
19. {i a zis slugilor sale> merge]i înaintea
mea [i iat\ eu vin dup\ voi, [i b\rbatului
s\u nu i-a spus.
20. {i când era ea c\lare pe asin\, [i venea
c\tre poalele muntelui, iat\ David [i
oamenii lui se pogorau înaintea ei, [i s-a
întâlnit cu ei.
21. {i David a zis> poate c\ nu am f\cut
bine de am p\zit toate ale lui Naval în
pustie, [i nu am poruncit s\ se ia dintr-ale
lui nimica, [i mi-a r\spl\tit mie rele pentru
bune.
22. A[a s\ fac\ Domnul lui David, [i a[a
s\-mi ajute, de voiu l\sa pân\ diminea]\
ceva din tot ce are Naval, pân\ la cel ce se
pi[\ la perete.
23. {i v\zând Avigail pe David a gr\bit, [i
a s\rit de pe asin\, [i a c\zut pe fa]a sa
înaintea lui David, [i s-a închinat lui pe
p\mânt.
24. {i a c\zut la picioarele lui, [i a zis>
întru mine doamne al meu nedreptatea
mea, s\ gr\iasc\ dar roaba ta la urechile
tale, [i ascult\ cuvântul roabei tale.
25. S\ nu-[i pun\ domnul meu inima sa pe
acest om pierz\tor pe Naval, c\ dup\ cum
este numele lui, a[a este [i el, Naval este
numele lui, [i nebunie este cu dânsul, [i eu
roaba ta nu am v\zut pe slugile domnului
meu pe care i-ai trimis.
26. {i acum doamne al meu viu este
Domnul, [i viu este sufletul t\u, precum
te-au oprit Domnul s\ nu ver[i sânge
nevinovat, [i s\-]i mântuie[ti mâna ta, [i
acum s\ fie ca Naval vr\jma[ii t\i, [i cei ce
caut\ domnului rele.
27. {i acum prime[te darul acesta, care a
adus roaba ta domnului meu, [i îl d\
slugilor celor ce sunt cu domnul meu.
28. Iart\ f\r\delegea roabei tale, c\ de
372
bun\ seam\ va face Domnul ]ie domnului
meu cas\ credincioas\, c\ r\zboiul
domnului meu Domnul va bate, [i r\utate
niciodat\ nu se va afla întru tine.
29. {i de se va scula om s\ te goneasc\ pe
tine, [i s\ caute sufletul t\u, va fi sufletul
domnului meu legat cu leg\tura vie]ii la
Domnul Dumnezeu, iar sufletul
vr\jma[ilor t\i îl vei zvârli cu zvârlitoarea.
30. {i va fi când va face Domnul, ]ie
domnului meu toate cele bune, câte au
gr\it de tine, [i va porunci s\ fii pov\]uitor
peste Israil.
31. Nu va fi ]ie aceast\ urâciune [i
sminteal\ inimii domnului meu, s\ verse
sânge nevinovat în zadar, [i s\
pâng\reasc\ mâna domnului meu< [i când
va face bine Domnul domnului meu s\-]i
aduci aminte de roaba ta, s\-i faci bine ei.
32. {i a zis David Avigailei> bine este
cuvântat Domnul Dumnezeul lui Israil, cel
ce te-au trimis pe tine ast\zi înaintea mea.
33. {i bine este cuvântat sfatul t\u, [i
binecuvântat\ e[ti tu, care m-ai oprit pe
mine ast\zi, ca s\ nu merg s\ v\rs sânge [i
s\-mi pâng\resc mâna mea.
34. Ci viu este Domnul Dumnezeul cel ce
m-au oprit pe mine ast\zi, ca s\ nu-]i fac\
]ie r\u, c\ de nu ai fi gr\bit, [i nu ai fi venit
înaintea mea, atunci zisesem, c\ nu va
r\mâne lui Naval pân\ la lumina dimine]ii,
ce s\ se pi[e la perete.
35. {i a luat David din mâinile ei toate
câte a adus lui, [i a zis c\tre ea> du-te cu
pace la casa ta, vezi c\ am ascultat de
cuvântul t\u, [i am primit fa]a ta.
36. {i a mers Avigail la Naval, [i în casa
lui era petrecere, ca o petrecere
împ\r\teasc\, [i inima lui era vesel\ [i el
era beat foarte, [i nu i-a spus lui, Avigail
cuvânt mare sau mic, pân\ la lumina
 CARTEA ÎNT+IA A :MP|RA}ILOR
dimine]ii.
37. {i dup\ ce s-a f\cut diminea]\, dac\ s-
a trezit de vin Naval, i-a spus femeia lui
toate cuvintele acestea, [i a amor]it inima
lui într-însul, [i el s-a f\cut ca o piatr\.
38. {i dup\ ce au trecut zece zile, au b\tut
Domnul pe Naval, [i a murit.
39. {i auzind David, c\ a murit Naval, a
zis> bine este cuvântat Domnul cel ce au
judecat judecata oc\rii mele din mâna lui
Naval, [i pe robul s\u l-au ferit s\ fac\ cele
rele, [i r\utatea lui Naval o au întors
Domnul în capul lui< [i a trimis David, [i
a gr\it c\tre Avigail, ca s\ o ia pe ea lui[i
femeie.
40. {i au venit slugile lui David la Avigail
în Karmil, [i i-au gr\it ei zicând> David
ne-a trimis pe noi la tine, ca s\ te ia pe tine
lui[i femeie<
41. Iar ea s-a sculat [i s-a închinat cu fa]a
la p\mânt, [i a zis> iat\ roaba ta s\ fie
slujnic\, ca s\ spele picioarele slugilor
tale.
42. {i gr\bind s-a sculat Avigail, [i s-a suit
pe asin, [i cinci fete au mers cu ea, [i s-a
dus cu slugile lui David, [i s-a f\cut lui
femeie.
43. {i a luat David [i pe Ahinaam din
Iezreel, [i amândou\ erau lui femei.
44. {i Saul a dat pe Melhol fata sa femeia
lui David, lui Falti fiul lui Lais cel din
Galim.
CAP. 26.
David cru]\ din nou via]a lui Saul.
{i au venit Zifeii la Saul în deal, zicând>
iat\ David este ascuns la noi în dealul
Ehelat de c\tre fa]a Iesemului.
2. {i sculându-se Saul s-a dus în Pustia
Zifului, [i împreun\ cu el trei mii de
373
b\rba]i ale[i din Israil, ca s\ caute pe
David în Pustia Zifului.
3. {i a t\b\rât Saul în dealul Ehelat în
fa]a Iesemului lâng\ cale< iar David a
[ezut în pustie, [i a v\zut David, c\ a venit
Saul dup\ el în pustie.
4. {i a trimis David iscoade, [i a aflat, c\
adev\rat a venit Saul gata din Keila.
5. {i sculându-se David pe ascuns, s-a
dus la locul unde dormea Saul, [i era acolo
Avenir feciorul lui Nir c\petenia o[tirii
lui, [i Saul dormea în cort, [i poporul era
t\b\rât împrejurul lui.
6. {i vorbind David a zis c\tre Ahimeleh
Heteul [i c\tre Avesa feciorul Saruiei
fratele lui Ioav, gr\ind> cine va intra cu
mine la Saul în tab\r\? {i a zis Avesa> eu
voiu intra cu tine.
7. {i a intrat David [i Avesa în tab\r\
noaptea, [i Saul dormea în cort, [i suli]a
era împlântat\ în p\mânt la capul lui< [i
Avenir [i oamenii lui dormeau împrejurul
lui.
8. {i a zis Avesa c\tre David> dat-au
Domnul ast\zi pe vr\jma[ul t\u în mâna
ta, [i acum s\-l p\trunz cu suli]a pân\ în
p\mânt dintr-o dat\, f\r\ s\ mai adaug.
9. {i a zis David c\tre Avesa> s\ nu-l
omori pe el, c\ cine va pune mâna sa pe
unsul Domnului, [i va fi nevinovat?
10. {i a zis David> viu este Domnul, de
nu-l va bate Domnul, ziua lui va veni ca s\
moar\ sau se va duce la r\zboi, [i va pieri.
11. Nicidecum s\ nu fie mie de la
Domnul, ca s\ pun eu mâna mea peste
unsul Domnului< iar acum ia suli]a de la
capul lui [i vasul cel de ap\, [i s\ mergem
noi singuri.
12. {i a luat David suli]a [i vasul cel de
ap\ de la capul lui, [i s-au dus singuri, [i
nimeni nu i-a v\zut, nici i-a cunoscut, nici
 CARTEA ÎNT+IA A :MP|RA}ILOR
nimeni nu s-a de[teptat< to]i au dormit, c\
somn greu de la Domnul a c\zut peste ei.
13. {i a trecut David dincolo, [i a st\tut pe
vârful muntelui departe, [i mult loc era
între ei.
14. {i a strigat David pe popor, [i lui
Avenir a gr\it zicând> au nu vei r\spunde
Avenire? {i r\spunzând Avenir, a zis> cine
e[ti tu care m\ strigi pe mine?
15. {i a zis David c\tre Avenir> au nu e[ti
b\rbat tu? {i cine este ca tine întru Israil?
{i pentru ce nu p\ze[ti pe domnul t\u pe
împ\ratul? C\ a intrat unul din popor, ca
s\ omoare pe domnul t\u pe împ\ratul.
16. {i nu este bun lucrul acesta care l-ai
f\cut, viu este Domnul, c\ buni de ucis
sunte]i voi, cei ce p\zi]i pe împ\ratul,
domnul vostru, unsul Domnului< [i acum
vezi suli]a împ\ratului [i vasul cel de ap\,
unde sunt ele de la capul lui?
17. {i a cunoscut Saul glasul lui David, [i
a zis> glasul t\u este acesta fiule Davide?
{i a zis David> robul t\u doamne împ\rate.
18. {i a zis> pentru ce gone[te domnul
meu pe robul s\u? Ce am gre[it? {i ce
nedreptate s-a aflat întru mine?
19. {i acum s\ asculte domnul meu
împ\ratul cuvântul robului s\u> de te
trimite Dumnezeu asupra mea, fie primit\
jertfa ta< iar dac\ fiii oamenilor, blestema]i
fie ace[tia înaintea Domnului, c\ m-au
izgonit ast\zi, ca s\ nu r\mân în
mo[tenirea Domnului, zicând> mergi,
sluje[te la dumnezei str\ini.
20. {i acum s\ nu se verse sângele meu pe
p\mânt înaintea fe]ei Domnului, c\ a ie[it
împ\ratul lui Israil s\ caute via]a mea,
cum ar goni un corb de noapte în mun]i.
21. {i a zis Saul> p\c\tuit-am, întoarce-te
fiule David! C\ mai mult nu-]i voiu face
r\u, pentru c\ scump este sufletul meu în
374
ochii t\i, [i în ziua de ast\zi, iat\, eu am
lucrat nebune[te [i cu totul neîn]elep]e[te.
22. {i r\spunzând David a zis> iat\ suli]a
împ\ratului, vin\ unul din slugi s\ o ia.
23. {i Domnul s\ întoarc\ fiec\ruia dup\
drept\]ile lui [i dup\ credin]a lui, c\ te-au
dat ast\zi Domnul în mâinile mele, [i nu
am vrut s\ pun mâna mea pe unsul
Domnului.
24. {i precum s-a m\rit sufletul t\u ast\zi
în ochii mei, a[a s\ se m\reasc\ sufletul
meu înaintea Domnului, [i s\ m\ acopere,
[i s\ m\ scoat\ din toat\ nevoia.
25. {i a zis Saul c\tre David> binecuvântat
e[ti fiule! {i f\când tu negre[it orice vei
face [i vei izbuti, [i s-a dus David în calea
sa, iar Saul s-a întors la casa sa.
CAP. 27.
David în Sichelag.
{i David a cugetat întru inima sa zicând>
acum am s\ caz într-o zi în mâinile lui
Saul, [i nu este bine de mine, de nu voiu
fugi în p\mântul celor de alt neam, [i va
înceta Saul a m\ c\uta în tot hotarul lui
Israil, [i voiu sc\pa din mâna lui.
2. {i s-a sculat David, [i a trecut el [i cei
[ase sute de b\rba]i, care erau cu el s-au
dus la Anhis feciorul lui Maaha împ\ratul
Ghetei.
3. {i a [ezut David cu Anhis în Ghet, el
[i oamenii lui fiecare [i casa lui [i David [i
amândou\ femeile lui, Ahinaam
Iezreelteanca [i Avigail femeia lui Naval
Karmiliteanul.
4. {i s-a spus lui Saul, c\ a fugit David la
Ghet, [i nu l-a mai c\utat.
5. {i a zis David c\tre Anhis> de a aflat
robul t\u har înaintea ochilor t\i, d\ mie
loc într-o cetate la câmp, [i voiu [edea
 CARTEA ÎNT+IA A :MP|RA}ILOR
acolo, c\ pentru ce s\ [az\ robul t\u în
cetatea cea împ\r\teasc\ cu tine?
6. {i Anhis i-a dat lui în ziua aceea
Sichelagul, pentru aceea a fost Sichelagul
a ;mp\ratului Iudei pân\ în ziua aceasta.
7. {i a fost num\rul zilelor, care le-a
[ezut David în p\mântul celor de alt neam,
patru luni.
8. {i se suia David [i oamenii lui, [i
n\v\leau peste tot Ghedsurul [i peste
Amalichit, [i iat\ p\mântul era locuit de la
Ghelamsur [i pân\ la p\mântul
Eghipetului.
9. {i b\tea David p\mântul, [i nu l\sa
viu nici b\rbat, nici femeie, ci lua oi [i boi
[i asini [i c\mile [i haine, [i întorcându-se
venea la Anhis.
10. {i a zis Anhis c\tre David> asupra cui
a]i n\v\lit ast\zi? {i a r\spuns David lui
Anhis> spre miaz\zi a Iudeei [i spre
miaz\zi a Iesmeg\ii [i spre miaz\zi a
Kenezeului.
11. {i nici b\rbat, nici femeie nu a l\sat
vii s\-i aduc\ în Ghet, cugetând s\ nu
spun\ în Ghet asupra noastr\, [i s\ zic\>
acestea face David. A[a a f\cut David în
toate zilele cât a locuit în p\mântul celor
de alt neam.
12. {i Anhis s-a încrezut cu totul lui
David, cugetând> foarte urât s-a f\cut în
poporul s\u, în Israil, [i de aceea va fi mie
rob în veac.
CAP. 28.
Saul la vr\jitoarea din Endor.
{i în zilele acelea s-au adunat cei de alt
neam în taberele lor, ca s\ ias\ s\ se bat\
cu Israil, [i a zis Anhis c\tre David> s\ [tii
hot\rât c\ vei ie[i cu mine la b\taie, tu [i
oamenii t\i.
375
2. {i a zis David c\tre Anhis> a[a acum
vei [ti cele ce va face robul t\u. {i a zis
Anhis c\tre David> [i eu te voiu pune mai
mare peste p\zitorii trupului meu în toate
zilele.
3. Iar Samuil murise, [i tot Israilul l-a
plâns, [i l-a îngropat în Armatem în
cetatea lui. {i Saul izgonise din ]ar\ pe cei
ce gr\iau din pântece, [i pe ghicitori dup\
semne.
4. {i s-au adunat cei de alt neam, [i au
venit, [i au t\b\rât la Sonam, [i a adunat [i
Saul to]i osta[ii lui Israil, [i au t\b\rât la
Ghelvoe.
5. {i a v\zut Saul tab\ra celor de alt
neam, [i s-a înfrico[at [i s-a sp\imântat
inima lui foarte.
6. {i a întrebat Saul pe Domnul, [i nu i-
au r\spuns lui Domnul nici prin visuri,
nici prin ar\t\ri, nici prin prooroci.
7. {i a zis Saul slugilor sale> c\uta]i mie
femeie, care gr\ie[te din pântece, [i voiu
merge la ea, [i voiu cerca prin ea< [i au zis
slugile lui c\tre dânsul> iat\ este în Endor
femeie, care gr\ie[te din pântece.
8. {i s-a acoperit Saul, [i s-a îmbr\cat cu
alte haine, [i a mers el [i doi b\rba]i cu
dânsul, [i a venit la femeie noaptea, [i i-a
zis ei> vr\je[te mie cu gr\irea din pântece,
[i-mi scoal\ mie pe cine ;]i voiu zice.
9. {i a zis femeia> iat\, tu [tii câte a f\cut
Saul, cum a stârpit din ]ar\ pe cei ce
gr\iau din pântece [i pe vr\jitori, [i pentru
ce tu pui la] sufletului meu, ca s\-l omori
pe el?
10. {i s-a jurat ei Saul pe Domnul zicând>
viu este Domnul de ]i se va face ]ie vreun
r\u pentru lucrul acesta.
11. {i a zis femeia lui Saul> pe cine s\-]i
ar\t? {i a zis> pe Samuil s\-mi ar\]i.
12. {i a v\zut femeia pe Samuil, [i a
 CARTEA ÎNT+IA A :MP|RA}ILOR
strigat cu glas mare, [i a zis femeia c\tre
Saul> pentru ce m-ai în[elat? Tu e[ti Saul.
13. {i a zis împ\ratul c\tre ea> nu te teme,
spune, pe cine ai v\zut, [i a zis femeia
c\tre el> dumnezei am v\zut suindu-se din
p\mânt.
14. {i el a zis c\tre ea> ce ai v\zut, [i ea a
zis lui> b\rbat b\trân suindu-se, drept din
p\mânt îmbr\cat cu hain\, [i a cunoscut
Saul, c\ acesta este Samuil, [i s-a plecat cu
fa]a sa la p\mânt, [i s-a închinat lui.
15. {i a zis Samuil> de ce m-ai sup\rat s\
m\ scol? {i a zis Saul> nec\jit sunt foarte,
c\ cei de alt neam dau r\zboi asupra mea,
[i Dumnezeu s-au dep\rtat de la mine, [i
nu m-au mai ascultat, nici prin mâna
proorocilor, nici prin visuri, nici prin
ar\t\ri. {i acum te-am chemat s\ m\ înve]i
ce s\ fac.
16. {i a zis Samuil> pentru ce m\ întrebi?
Dac\ Domnul s-au dep\rtat de la tine [i au
trecut la aproapele t\u.
17. {i au f\cut ]ie Domnul precum au
gr\it prin mine, [i va rupe Domnul
împ\r\]ia ta din mâna ta, [i o va da
aproapelui t\u lui David.
18. Pentru c\ nu ai ascultat glasul
Domnului, [i nu ai plinit iu]imea mâniei
lui asupra lui Amalic, pentru aceea ]i-au
f\cut ]ie aceasta Domnul ast\zi.
19. {i va da Domnul pe Israil împreun\ cu
tine în mâinile celor de alt neam, [i mâine
tu [i fiii t\i ve]i c\dea, [i tab\ra lui Israil o
va da Domnul în mâinile celor de alt
neam.
20. {i s-a speriat Saul, [i a c\zut cât era de
lung la p\mânt, [i s-a înfrico[at foarte de
cuvintele lui Samuil, [i nu mai era putere
în el, c\ nu mâncase pâine toat\ ziua [i
toat\ noaptea aceea.
21. {i intrând femeia la Saul l-a v\zut
376
tulburat foarte, [i a zis c\tre el> iat\ roaba
ta a ascultat cuvântul t\u, [i am pus
sufletul meu în mâna ta, [i am f\cut
cuvintele, care le-ai gr\it mie.
22. Acum dar ascult\ [i tu cuvântul roabei
tale, [i voiu pune înaintea ta o bucat\ de
pâine [i m\nânc\, ca s\ fie întru tine
putere, pentru c\ c\l\tore[ti.
23. {i nu a vrut s\ m\nânce, [i-l sileau pe
el slugile lui, [i femeia, [i a ascultat de
cuvântul lor, [i sculându-se de pe p\mânt,
a [ezut pe scaun.
24. {i avea femeia aceea o juninc\
îngr\[at\ acas\, [i gr\bind o a junghiat, [i
luând f\in\ a fr\mântat, [i a copt azim\.
25. {i a pus înaintea lui Saul [i înaintea
slugilor lui, [i au mâncat, [i sculându-se s-
au dus în noaptea aceea.
CAP. 29.
David trimis înapoi de Filisteni.
{i au adunat cei de alt neam toate taberele
lor la Afec< iar Israil a t\b\rât la izvorul
cel din Iezreel.
2. {i c\peteniile celor de alt neam
mergeau cu sute [i cu mii< iar David [i
oamenii lui mergeau mai pe urm\ cu
Anhis.
3. {i au zis c\peteniile celor de alt neam>
cine sunt ace[tia, care merg? {i a zis
Anhis c\tre mai marii o[tirilor celor de alt
neam> au nu acesta este David sluga lui
Saul împ\ratul lui Israil, care a fost la
mine multe zile? Acesta este al doilea an,
[i nu am aflat întru el nimic din ziua în
care a venit la mine, pân\ în ziua aceasta.
4. {i s-au mâniat pe el mai marii o[tirilor
celor de alt neam, [i au zis lui> întoarce pe
om, s\ se duc\ la locul s\u acolo unde l-ai
pus pe el, [i s\ nu vin\ cu noi la r\zboi, ca
 CARTEA ÎNT+IA A :MP|RA}ILOR
s\ nu se fac\ vânz\tor taberei, c\ci cu ce
se va împ\ca acesta cu domnul s\u? Au nu
cu capetele oamenilor acestora?
5. Au nu este acesta David, c\ruia
juc\toarele au început a-i cânta> b\tut-a
Saul cu miile [i David cu zecile de mii?
6. {i a chemat Anhis pe David, [i i-a zis
lui> viu este Domnul, c\ drept e[ti tu [i bun
întru ochii mei, [i ie[irea ta [i intrarea ta
cu mine în tab\r\< [i c\ nu am aflat asupra
ta r\u din ziua în care ai venit la mine pân\
în ziua de ast\zi, dar în ochii c\peteniilor
nu e[ti bun.
7. {i acum întoarce-te [i te du în pace, [i
s\ nu faci r\u în ochii c\peteniilor celor de
alt neam.
8. {i a zis David c\tre Anhis> ce ]i-am
f\cut ]ie [i ce ai aflat în robul t\u din ziua
în care am fost înaintea ta [i pân\ în ziua
aceasta, ca s\ nu vin s\ bat pe vr\jma[ii
domnului meu împ\ratului?
9. {i a r\spuns Anhis c\tre David> [tiu c\
bun e[ti în ochii mei, ca Îngerul lui
Dumnezeu, ci c\peteniile celor de alt
neam zic> s\ nu vii cu noi la r\zboi.
10. {i acum mânec\ diminea]\ tu [i
slugile domnului t\u, care au venit cu tine,
[i merge]i la locul unde v-am pus pe voi,
[i gând r\u s\ nu pui în inima ta, c\ bun
e[ti înaintea mea, [i v\ scula]i s\ vi se fac\
ziu\ vou\ pe cale, [i v\ duce]i.
11. {i a mânecat David, el cu oamenii lui
s\ plece [i s\ p\zeasc\ p\mântul celor de
alt neam< iar cei de alt neam s-au dus, ca
s\ dea r\zboi asupra lui Israil.
CAP. 30.
David biruie[te pe Amalic.
{i a fost dup\ ce au venit David [i oamenii
lui în Sichelag a treia zi, Amalic a n\v\lit
377
dinspre miaz\zi asupra Sichelagului, [i a
b\tut Sichelagul [i l-a ars cu foc.
2. {i pe femei [i pe to]i cei ce erau într-
însul de la mic pân\ la mare nu au omorât
nici b\rbat, nici femeie, ci i-a robit, [i s-a
dus în calea sa.
3. {i au venit David [i oamenii lui în
cetate, [i iat\ era ars\ cu foc, iar femeile
lor [i fiii lor [i fetele lor, duse în robie.
4. {i David cu oamenii lui au ridicat
glasul lor [i au plâns, pân\ nu au mai putut
plânge.
5. {i amândou\ femeile lui David au fost
duse în robie, Ahinaam Iezreelteanca [i
Avigail femeia lui Naval Karmiliteanul.
6. {i s-a nec\jit David foarte, pentru c\ a
zis poporul s\-l ucidem cu pietre, c\
întristat era sufletul a tot poporului pentru
fiii s\i [i pentru fiicele sale, iar David s-a
înt\rit întru Domnul Dumnezeul s\u.
7. {i a zis David c\tre Aviatar Preotul
fiul lui Avimeleh> adu efodul! {i a adus
Aviatar efodul la David.
8. {i a întrebat David pe Domnul zicând>
alerga-voiu dup\ ceata aceasta, [i ajunge-
i-voiu pe ei? {i au zis lui Domnul> alearg\
c\ negre[it vei ajunge, [i vei sc\pa pe cei
robi]i.
9. {i a mers David [i cei [ase sute de
b\rba]i cu dânsul, [i au venit pân\ la Valea
Vosorului, unde unii au st\tut.
10. {i au alergat cu patru sute de b\rba]i,
iar dou\ sute de b\rba]i osteni]i fiind au
[ezut dincolo de Valea Vosorului.
11. {i aflând un om Eghiptean în ]arin\, l-
au prins [i l-au adus la David, [i i-a dat lui
pâine, [i a mâncat, [i ap\ de a b\ut.
12. {i i-a dat lui o leg\tur\ de smochine [i
dou\ de stafide, [i a mâncat, [i i-a venit
iar\[i putere, c\ nu mâncase pâine, nici
b\use ap\ de trei zile [i trei nop]i.
 CARTEA ÎNT+IA A :MP|RA}ILOR
13. {i a zis David c\tre el> de unde e[ti, [i
al cui e[ti? {i a zis sluga Eghipteanul> eu
sunt rob al unui b\rbat Amalichit, [i m-a
l\sat st\pânul meu pentru c\ m-am
boln\vit acum trei zile.
14. {i noi am fost n\v\lit c\tre amiaz\zi a
Heletului [i spre p\r]ile Iudeei, [i
Sichelagul l-am ars cu foc.
15. {i a zis David lui> putea-m\-vei duce
la ceata aceasta? Iar el a zis> jur\ dar mie
pe Dumnezeu, c\ nu m\ vei omorî [i nu
m\ vei da în mâinile st\pânului meu? {i
eu te voiu duce la tab\ra aceasta, [i a jurat
David.
16. {i l-a dus pe el acolo, [i iat\ ei [edeau
împr\[tia]i peste fa]a a tot locul mâncând
[i bând [i osp\tându-se din toate pr\zile
cele mari, care le-au luat din p\mântul
celor de alt neam [i din p\mântul lui Iuda.
17. {i a venit peste ei David, [i i-a lovit de
diminea]a pân\ seara [i a doua zi, [i nu a
sc\pat nici un om dintre ei, f\r\ numai
patru sute de slugi, care erau c\l\ri pe
c\mile, ace[tia au fugit.
18. {i a luat David toate câte luaser\
Amalichi]ii, [i pe amândou\ femeile sale
le-a scos.
19. {i nu le-au lipsit lor de la mic pân\ la
mare, nici feciori, nici fete, nici din pr\zi,
nimic din toate câte luaser\ aceia de la
dân[ii, pe toate le-a întors David.
20. {i luând David toate turmele [i
cirezile le-a mânat înaintea pr\zilor, de
care se zicea> acestea sunt pr\zile lui
David.
21. {i s-a întors David la cele dou\ sute de
b\rba]i, care r\m\seser\ de nu au mers
dup\ David, [i-i l\sase pe ei în Valea
Vosorului< iar ei au ie[it înaintea lui David
[i înaintea poporului celui ce era cu
dânsul, [i apropiindu-se David de popor, i-
378
a întrebat pe ei cele de pace.
22. {i r\spunzând to]i cei r\i [i f\r\delege
dintre oamenii care merseser\ cu David,
au zis> pentru c\ nu au mers cu noi, nu le
vom da lor din pr\zile care le-am scos,
f\r\ numai fiecare s\-[i ia femeia sa [i fiii
s\i, [i s\ se întoarc\.
23. Iar David a zis> nu face]i a[a fra]ii mei,
de vreme ce ne-au dat nou\ Domnul, [i
ne-au p\zit pe noi, [i au dat Domnul în
mâinile noastre ceata care venea asupra
noastr\.
24. {i cine va asculta de cuvintele acestea
ale voastre? C\ nu sunt ei mai pu]ini decât
noi< ci precum este partea celui ce s-a dus
la r\zboi, a[a va fi [i partea celui ce a [ezut
la unelte, întocmai vor împ\r]i.
25. {i din ziua aceasta înainte s-a f\cut
porunc\ [i îndreptare lui Israil pân\ ast\zi.
26. {i venind David în Sichelag, a trimis
din pr\zi b\trânilor lui Iuda [i celor de
aproape ai s\i, zicând> iat\ dar vou\ din
pr\zile vr\jma[ilor Domnului.
27. Celor din Vitsur [i celor din Rama
r\s\ritului [i celor din Ghetor.
28. {i celor din Aroir [i celor din Amadi [i
celor din Safi [i celor din Estie.
29. {i celor din Ghet [i celor din Kimat [i
celor din Safec [i celor din Timat [i celor
din Karmil [i celor din cet\]ile
Ieremeilului [i celor din cet\]ile
Kenezeului.
30. {i celor din Ierimut [i celor din
Virsavee [i celor din Nomva.
31. {i celor din Hevron, [i din toate
locurile, prin care a trecut David cu
oamenii lui.
CAP. 31.
Moartea lui Saul.
 CARTEA ÎNT+IA A :MP|RA}ILOR

{i cei de alt neam dau r\zboi asupra lui Vitsamului.

Israil, [i au fugit oamenii lui Israil de c\tre 11. {i au auzit locuitorii Iavisei cei din
fa]a celor de alt neam, [i au c\zut r\ni]i în Galaad cele ce au f\cut cei de alt neam lui
Muntele Ghelvoe. Saul.
2. {i s-au lovit cei de alt neam cu Saul [i 12. {i s-au sculat to]i oamenii viteji, [i au
cu fiii lui, [i cei de alt neam au b\tut pe mers toat\ noaptea, [i au luat trupul lui
Ionatan [i pe Aminadav [i pe Melhisa fiii Saul [i trupul lui Ionatan fiul lui din zidul
lui Saul. Vitsamului, [i le-au adus în Iavis, [i le-au
3. {i s-a îngreuiat r\zboiul asupra lui ars acolo.
Saul, [i l-au aflat pe el b\rba]ii cei 13. {i au luat oasele lor, [i le-au îngropat
s\get\tori cu arcul, [i l-au r\nit sub vintre. sub un stejar lâng\ Iavis, [i au postit [apte
4. {i a zis Saul c\tre cel ce purta armele zile.
lui> scoate sabia ta [i m\ junghie cu ea, ca
s\ nu vin\ ace[tia net\ia]ii împrejur, [i s\
m\ junghie [i s\ m\ batjocoreasc\, [i cel
ce purta armele lui nu a vrut, c\ s-a temut
foarte, [i luând Saul sabia sa, s-a aruncat
în ea.
5. {i cel ce purta armele lui v\zând c\ a
murit Saul, s-a aruncat [i el în sabia sa, [i
a murit împreun\ cu dânsul.
6. {i a murit Saul [i câte[itrei feciorii lui,
[i cel ce purta armele lui [i to]i oamenii lui
în ziua aceea deodat\.
7. {i au v\zut oamenii lui Israil cei
dincolo de vale [i cei dincolo de Iordan, c\
au fugit oamenii lui Israil, [i cum c\ a
murit Saul, [i fiii lui î[i las\ cet\]ile lor, [i
fug [i vin cei de alt neam [i locuiesc într-
însele.
8. {i a doua zi venind cei de alt neam s\
dezbrace pe cei mor]i, au aflat pe Saul [i
pe trei feciori ai lui c\zu]i pe Mun]ii
Ghelvoe.
9. {i l-au întors pe el, [i i-au dezbr\cat
armele lui, [i i-au t\iat capul, [i le-au
trimis în p\mântul celor de alt neam
dimprejur, vestind idolilor s\i [i poporului
s\u.
10. {i au pus armele lui la Astartion, [i
trupul lui l-au spânzurat la zidul

379
 CARTEA A DOUA A :MP|RA}ILOR
CARTEA A DOUA A ÎMP|RA}ILOR
CAP. 1.
David plânge pe Saul [i Ionatan.
{i a fost dup\ ce a murit Saul, [i s-a întors
David de la b\taia lui Amalic, a [ezut
David în Sichelag dou\ zile.
2. {i a fost în ziua a treia, iat\ a venit un
om din tab\ra poporului lui Saul, [i
hainele lui rupte, [i p\mânt pe capul lui.
3. {i venind el la David a c\zut la
p\mânt, [i s-a închinat lui, [i a zis David
lui> de unde vii tu? {i el a zis c\tre David>
din tab\ra lui Israil am sc\pat eu.
4. {i a zis David c\tre el> ce este acolo?
Spune-mi< iar el a zis> a fugit poporul de la
r\zboi, [i mul]i din popor au c\zut [i au
murit, [i Saul [i Ionatan fiul lui au murit.
5. {i a zis David c\tre sluga, care spunea
lui> cum [tii, c\ a murit Saul [i Ionatan fiul
lui?
6. {i a zis sluga, care spunea lui> din
întâmplare m\ aflam în Muntele Ghelvoe,
[i iat\ Saul era rezemat pe suli]a sa, atunci
carele [i mai marii c\l\ra[ilor s-au lovit cu
el.
7. {i c\utând înapoia sa m-a v\zut pe
mine, [i m-a chemat, [i am zis> iat\ eu.
8. {i el mi-a zis> cine e[ti tu? Iar eu am
zis c\tre el> Amalichit sunt eu.
9. {i a zis c\tre mine> stai deasupra mea,
[i m\ omoar\, c\ întuneric greu m-a
cuprins, [i înc\ sufletul meu tot întru mine
este.
10. {i am st\tut deasupra lui, [i l-am
omorât, c\ [tiam c\ nu va tr\i dup\ ce a
c\zut el, [i am luat stema cea împ\r\teasc\
de pe capul lui, [i br\]arul cel de pe bra]ul
lui, [i le-am adus pe ele domnului meu
380
aici.
11. {i apucând David hainele sale le-a
rupt, [i to]i b\rba]ii cei ce erau cu el [i-au
rupt hainele lor, [i au plâns.
12. {i s-au tânguit [i au postit pân\ seara
pentru Saul [i pentru Ionatan fiul lui, [i
pentru poporul lui Iuda, [i pentru casa lui
Israil, c\ci s-a t\iat de sabie.
13. {i a zis David slugii, care spunea lui>
de unde e[ti tu? Iar el a zis> fiul unui
b\rbat nemernic Amalichit sunt eu.
14. {i a zis David c\tre el> cum nu te-ai
temut a ridica mâna ta, [i a omorî pe unsul
Domnului.
15. {i chemând David pe unul din slugile
sale a zis> apropie-te [i sari asupra lui, [i l-
a lovit pe el, [i a murit.
16. {i a zis David c\tre el> sângele t\u
asupra capului t\u, c\ gura ta a r\spuns
asupra ta, zicând> c\ eu am omorât pe
unsul Domnului.
17. {i s-a tânguit David cu plângerea
aceasta pentru Saul [i pentru Ionatan fiul
lui.
18. {i a zis> ca s\ o înve]e pe ea fiii lui
Iuda, iat\ s-a scris în cartea dreptului.
19. {i a zis> înal]\ stâlp Israile pentru
mor]ii t\i, care s-au omorât întru cele
înalte ale tale! Cum au c\zut cei puternici?
20. Nu povesti]i în Ghet, [i s\ nu vesti]i la
ie[irile Ascalonului, ca nu cumva s\ se
bucure fetele celor de alt neam, ca nu
cumva s\ se veseleasc\ fetele celor
net\ia]i împrejur.
21. Mun]i din Ghelvoe, s\ nu se pogoare
rou\ [i ploaia peste voi [i peste ]arinile
celor de pârg\, c\ acolo s-a lep\dat pav\za
celor tari, pav\za lui Saul nu s-a uns cu
 CARTEA A DOUA A :MP|RA}ILOR
untdelemn.
22. Din sângele celor r\ni]i, din seul celor
tari arcul lui Ionatan nu s-a întors de[ert
înapoi, [i sabia lui Saul nu s-a învârtit
de[art\.
23. Saul [i Ionatan cei iubi]i [i frumo[i
nedesp\r]i]i, cu buna-cuviin]\ în via]a lor,
nu s-au desp\r]it nici la moartea lor decât
vulturii mai u[ori, [i decât leii mai tari.
24. Fetele lui Israil, plânge]i pe Saul, cel
ce v\ îmbr\ca pe voi cu ro[ii întru
desf\tarea voastr\, cel ce aducea podoab\
de aur peste îmbr\c\mintele voastre.
25. Cum au c\zut cei tari în mijlocul
r\zboiului? Ionatan, întru cele înalte de
moarte te-ai r\nit!
26. R\u îmi pare de tine, fratele meu
Ionatan! Frumos mi-ai fost mie foarte,
minunat\ a fost dragostea ta mie, mai mult
decât dragostea femeilor.
27. Cum au c\zut cei tari, [i au pierit
r\zboinicii cei str\luci]i.
CAP. 2.
David împ\rat. R\zvr\tirea lui Evoste.
{i a fost dup\ acestea a întrebat David pe
Domnul zicând> au sui-m\-voiu întru una
din cet\]ile Iudei? {i au zis Domnul c\tre
el> suie-te. {i a zis David> unde m\ voiu
sui? {i i-au zis> în Hevron.
2. {i s-a suit David în Hevron, [i
amândou\ femeile lui, Ahinaam
Iezreelteanca [i Avigail femeia lui Naval
Karmiliteanul.
3. {i oamenii cei împreun\ cu el fiecare
cu casa lui, [i locuiau în cet\]ile
Hevronului.
4. {i au venit b\rba]ii Iudei, [i au uns pe
David acolo, ca s\ împ\r\]easc\ peste casa
lui Iuda, [i au spus lui David zicând> c\
381
oamenii cei din Iavisul Galaadului au
îngropat pe Saul.
5. {i a trimis David soli la mai marii
Iavisului Galaadului, [i au zis c\tre ei>
binecuvânta]i sunte]i voi Domnului, c\ci
a]i f\cut mila aceasta cu domnul vostru
Saul unsul Domnului, [i l-a]i îngropat pe
el [i pe Ionatan fiul lui.
6. {i acum s\ fac\ Domnul cu voi mil\ [i
adev\r, [i înc\ [i eu voiu face cu voi binele
acesta, pentru c\ a]i f\cut lucrul acesta.
7. {i acum s\ se înt\reasc\ mâinile
voastre, [i fi]i feciori tari, m\car c\ a murit
domnul vostru Saul, c\ pe mine m-a uns
casa lui Iuda împ\rat peste sine.
8. Iar Avenir feciorul lui Nir, mai marele
o[tirilor lui Saul luând pe Evoste fiul lui
Saul l-a suit pe el din tab\r\ ;n Manaem.
9. {i l-a f\cut împ\rat peste Galaadita [i
peste Tasiri [i peste Iezreel [i peste Efraim
[i peste Veniamin, [i peste tot Israilul.
10. De patruzeci de ani era Evoste fiul lui
Saul, când s-a f\cut împ\rat peste Israil, [i
doi ani a împ\r\]it afar\ de casa lui Iuda,
care urma dup\ David.
11. {i au fost zilele, în care a împ\r\]it
David în Hevron peste casa lui Iuda, [apte
ani [i [ase luni.
12. {i a ie[it Avenir feciorul lui Nir [i
slugile lui Evoste fiul lui Saul din
Manaem în Gavaon.
13. {i Ioav fiul Saruiei [i slugile lui David
au ie[it din Hevron, [i s-au întâmpinat unii
cu al]ii la izvorul cel din Gavaon deodat\,
[i au [ezut ace[tia dincoace de izvor, [i
aceia dincolo de izvor.
14. {i a zis Avenir c\tre Ioav> s\ se scoale
voinicii, [i s\ se lupte înaintea noastr\, [i a
zis Ioav> s\ se scoale.
15. {i s-au sculat, [i au trecut cu num\r
din Veniamin doisprezece voinici de ai lui
 CARTEA A DOUA A :MP|RA}ILOR
Evoste feciorul lui Saul, [i doisprezece
voinici de ai lui David>
16. {i au prins fiecare cu mâna capul
aproapelui s\u [i sabia sa în coastele
aproapelui s\u, [i au c\zut deodat\, [i s-a
chemat numele locului aceluia> partea
pânditorilor, care este în Gavaon.
17. {i s-a f\cut b\taie tare foarte în ziua
aceea, [i a fugit Avenir [i b\rba]ii lui Israil
dinaintea slugilor lui David.
18. {i au fost acolo trei feciori ai Saruiei>
Ioav, Avesa [i Asail< iar Asail era u[or de
picioare, ca o c\prioar\ de câmp.
19. {i a alergat Asail dup\ Avenir, [i
mergând nu s-a ab\tut de-a dreapta sau de-
a stânga, ca s\ nu goneasc\ pe Avenir.
20. {i s-a uitat Avenir înapoi, [i a zis> au tu
e[ti Asail? {i a r\spuns> eu sunt.
21. {i a zis Avenir c\tre el> abate-te de-a
dreapta sau de-a stânga, [i prinde pe unul
din slugi, [i ia toate armele lui, [i nu a vrut
Asail s\ se abat\ de dup\ dânsul.
22. {i a mai ad\ugat înc\ Avenir zicând
c\tre Asail> dep\rteaz\-te de la mine, ca s\
nu te culc la p\mânt, [i cum voiu ridica
fa]a mea c\tre Ioav?
23. Ce sunt acestea? Întoarce-te la Ioav
fratele t\u, [i nu a vrut s\ se abat\ în laturi,
atunci l-a lovit pe el Avenir cu coada
suli]ei în de[ert, [i a trecut suli]a pân\
dinapoia lui, [i a c\zut [i a murit într-acel
loc, [i a fost tot cel ce venea pân\ la locul
unde a c\zut Asail [i a murit, se ferea.
24. {i au gonit Ioav [i Avesa pe Avenir,
pân\ la apusul soarelui, [i ei au venit pân\
la dealul lui Aman, care este în fa]a Gai,
calea Pustiei Gavaonului.
25. {i s-au adunat fiii lui Veniamin cei de
dup\ Avenir, [i s-au f\cut într-o adunare,
[i au st\tut pe vârful unui deal.
26. {i a strigat Avenir c\tre Ioav, [i a zis>
382
au nu va mai înceta a mânca sabia? Au nu
[tii c\ amare sunt cele de pe urm\? {i pân\
când nu vei zice poporului s\ se întoarc\
de dup\ fra]ii no[tri?
27. {i a zis Ioav> viu este Domnul, c\ de
nu ai fi gr\it atunci, de azi diminea]\ s-ar
fi întors poporul de dup\ fratele s\u.
28. {i a trâmbi]at Ioav cu trâmbi]a, [i a
st\tut tot poporul, [i nu a mai alergat dup\
fiii lui Israil, [i nu a mai ad\ugat înc\ a se
bate.
29. Iar Avenir [i oamenii lui s-au dus spre
apus toat\ noaptea aceea, [i trecând
Iordanul au mers tot [esul, [i au venit la
tab\r\.
30. {i Ioav s-a întors de dup\ Avenir, [i
adunând tot poporul l-a num\rat, [i nu s-a
aflat din slugile lui David nou\sprezece
b\rba]i [i Asail.
31. Iar slugile lui David au omorât din fiii
lui Veniamin, din oamenii lui Avenir trei
sute [i [aizeci de b\rba]i, [i luând pe Asail
l-a îngropat în mormântul tat\lui s\u în
Vitleem.
32. {i s-a dus Ioav [i b\rba]ii cei cu el
toat\ noaptea, [i li s-a luminat de ziu\ în
Hevron.
CAP. 3.
Avenir ucis de Ioav.
{i mult\ vreme a fost r\zboi între casa lui
Saul [i între casa lui David< [i casa lui
David mergea [i se înt\rea< iar casa lui
Saul sc\dea [i sl\bea.
2. {i s-au n\scut lui David fii [ase în
Hevron, [i cel întâi n\scut a fost Amnon
din Ahinaam Iezreelteanca.
3. {i al doilea Daluia din Avigail
Karmiliteanca, [i al treilea Avesalom din
Maaha fata lui Tolmi împ\ratul
 CARTEA A DOUA A :MP|RA}ILOR
Ghedsurului.
4. {i al patrulea Adonia fiul Aghitei, [i al
cincilea Safatia fiul Avitaliei.
5. {i al [aselea a fost Ieteraam din Egla
femeia lui David. Ace[tia s-au n\scut lui
David în Hevron.
6. {i a fost când era r\zboi între casa lui
Saul [i între casa lui David, Avenir era
st\pânitor casei lui Saul,
7. {i a avut Saul o ]iitoare anume Resfa
fata lui Iol, [i a intrat Avenir la dânsa, [i a
zis Evoste feciorul lui Saul c\tre Avenir>
pentru ce ai intrat la ]iitoarea tat\lui meu?
8. {i s-a mâniat foarte Avenir pentru
cuvântul acesta pe Evoste, [i a zis Avenir
c\tre dânsul> au doar cap de câine sunt eu?
Am f\cut ast\zi mil\ cu casa lui Saul tat\l
t\u [i cu fra]ii [i cunoscu]ii lui, [i nu am
vrut s\ m\ duc în casa lui David, [i tu m\
socote[ti ast\zi nelegiuit pentru o muiere?
9. A[a s\ fac\ Dumnezeu lui Avenir, [i
a[a s\ adauge lui, c\ precum s-au jurat
Domnul lui David, a[a voiu face lui ast\zi.
10. S\ ia împ\r\]ia de la casa lui Saul, [i
s\ ridic scaunul lui David peste Israil [i
peste Iuda, de la Dan pân\ la Virsavee.
11. {i Evoste nu a mai îndr\znit a
r\spunde nimic lui Avenir, c\ se temea de
el.
12. {i a trimis Avenir îndat\ soli la David
în Telam unde era, zicând> f\ leg\tur\ cu
mine, [i iat\ mâna mea cu tine, ca s\ întorc
c\tre tine toat\ casa lui Israil.
13. {i a zis David> bine, eu voiu face cu
tine leg\tur\, îns\ un lucru cer eu de la
tine, adic\> nu vei vedea fa]a mea, de nu
vei aduce pe Melhol fata lui Saul, când vei
veni tu s\ vezi fa]a mea.
14. {i a trimis David la Evoste fiul lui
Saul soli zicând> d\-mi pe Melhol femeia
mea, pe care o am luat cu o sut\ de
383
m\dulare net\iate împrejur ale celor de alt
neam.
15. {i trimi]ând Evoste o a luat pe ea de la
b\rbatul ei Falti feciorul lui Lais.
16. {i a mers b\rbatul ei cu ea plângând
dup\ ea pân\ la Varachim, [i a zis c\tre el
Avenir> mergi, [i te întoarce, [i s-a întors.
17. {i a gr\it Avenir c\tre b\trânii lui
Israil, zicând> ieri [i alalt\ieri c\uta]i pe
David, ca s\ împ\r\]easc\ peste voi.
18. {i acum face]i, c\ Domnul au gr\it
pentru David, zicând> în mâna robului
meu David voiu mântui pe poporul meu
Israil din mâna celor de alt neam, [i din
mâna tuturor vr\jma[ilor lui.
19. {i a gr\it Avenir [i în urechile lui
Veniamin, [i a mers Avenir, ca s\ gr\iasc\
în urechile lui David în Hevron toate cele
ce au pl\cut întru ochii lui Israil, [i în
ochii a toat\ casa lui Veniamin.
20. {i a venit Avenir la David în Hevron,
[i cu dânsul dou\zeci de b\rba]i, [i a f\cut
David lui Avenir [i oamenilor celor cu el
osp\].
21. {i a zis Avenir c\tre David> scula-m\-
voiu, [i m\ voiu duce, [i voiu aduna la
domnul meu împ\ratul pe tot Israilul, [i
voiu face cu el leg\tur\, [i vei împ\r\]i
peste toate câte pofte[te sufletul t\u, [i a
slobozit David pe Avenir, [i s-a dus cu
pace.
22. {i iat\ slugile lui David [i Ioav veneau
de la goan\, [i pr\zi multe aduceau cu ei<
[i Avenir nu era cu David în Hevron, c\ l-
a fost slobozit pe el, [i s-a fost dus cu
pace.
23. {i Ioav [i toat\ o[tirea lui a venit, [i s-
a spus lui Ioav, zicând> a venit Avenir fiul
lui Nir la David, [i l-a slobozit pe el, [i s-
a dus cu pace.
24. {i a intrat Ioav la împ\ratul, [i a zis>
 CARTEA A DOUA A :MP|RA}ILOR
c\ci ai f\cut aceasta, iat\ a venit la tine
Avenir, [i pentru ce l-ai slobozit [i s-a dus
cu pace?
25. Au nu [tii r\utatea lui Avenir feciorul
lui Nir, c\ a venit ca s\ te în[ele, [i s\ [tie
ie[irea ta [i intrarea ta, [i s\ [tie toate câte
faci tu?
26. {i dup\ ce s-a întors Ioav de la David,
a trimis soli dup\ Avenir, [i l-a întors de la
fântâna lui Seiram, [i David nu [tia.
27. {i întorcând pe Avenir în Hevron, l-a
ab\tut pe el Ioav la latura por]ii s\
vorbeasc\ c\tre el cu vicle[ug, [i l-a lovit
pe el acolo în de[ert, [i a murit pentru
sângele lui Asail fratele lui Ioav.
28. {i auzind David dup\ aceasta a zis>
nevinovat sunt eu [i împ\r\]ia mea
înaintea Domnului de acum [i pân\ în
veac de sângele lui Avenir fiul lui Nir.
29. S\ vin\ peste capul lui Ioav [i peste
toat\ casa tat\lui s\u, [i s\ nu lipseasc\ din
casa lui Ioav curgerea semin]ei, [i lepros,
[i cel ce se reazem\ în cârje sau cade în
sabie, [i cel lipsit de pâine.
30. Iar Ioav [i Avesa fratele lui au omorât
pe Avenir, pentru c\ el omorâse pe Asail
fratele lor la Gavaon în r\zboi.
31. {i a zis David c\tre Ioav [i c\tre tot
poporul cel cu el> rupe]i-v\ hainele
voastre, [i v\ acoperi]i cu saci, [i plânge]i
înaintea lui Avenir, [i împ\ratul David
mergea dup\ pat.
32. {i au îngropat pe Avenir în Hevron, [i
ridicând împ\ratul glasul s\u a plâns peste
groapa lui, [i tot poporul a plâns pe
Avenir.
33. {i a plâns împ\ratul pe Avenir, [i a zis>
au cum moare Naval, moare Avenir?
34. Mâinile tale nu s-au legat, [i picioarele
tale nu s-au b\gat în obezi, nu te-ai
apropiat ca Naval, înaintea fiilor
384
nedrept\]ii ai c\zut< [i s-a adunat tot
poporul ca s\-l plâng\ pe el.
35. {i a venit tot poporul, ca s\ fac\ pe
David s\ m\nânce pâine înc\ fiind ziu\, [i
s-a jurat David zicând> a[a s\-mi fac\ mie
Dumnezeu [i a[a s\-mi adauge, c\ pân\ nu
va apune soarele nu voiu gusta pâine sau
altceva.
36. {i a cunoscut tot poporul, [i le-a
pl\cut lor toate câte a f\cut împ\ratul
înaintea a tot poporul.
37. {i a cunoscut tot poporul [i tot Israilul
în ziua aceea, c\ nu a fost de la împ\ratul,
ca s\ omoare pe Avenir feciorul lui Nir.
38. {i a zis împ\ratul c\tre slugile sale> au
nu [ti]i c\ pov\]uitor mare a c\zut în ziua
aceasta întru Israil?
39. {i c\ eu sunt ast\zi rudenie, [i pus ca
împ\rat? Iar b\rba]ii ace[tia fiii Saruiei
îngreuietori sunt mie. S\ r\spl\teasc\
Domnul celui ce face rele, dup\ r\utatea
lui.
CAP. 4.
Evoste ucis, David îl r\zbun\.
{i auzind Evoste fiul lui Saul, c\ a murit
Avenir feciorul lui Nir în Hevron, au sl\bit
mâinile lui, [i to]i b\rba]ii din Israil au
încremenit.
2. {i erau la Evoste fiul lui Saul doi
b\rba]i c\petenii peste o[tire, numele
unuia Vaana [i numele celuilalt Rihav
feciorii lui Remmon Viroteanul din fiii lui
Veniamin, c\ Virotul se socotea al fiilor lui
Veniamin.
3. {i au fugit Virotenii în Ghetem, [i au
nemernicit acolo pân\ în ziua aceasta.
4. {i de la Ionatan fiul lui Saul a fost
r\mas un fecior beteag la picioare fiind
copil de cinci ani< pe acesta, când a venit
 CARTEA A DOUA A :MP|RA}ILOR
vestea lui Saul [i a lui Ionatan fiul lui din
Israil, l-a ridicat doica lui [i a fugit, [i
gr\bindu-se ea s\ fug\ a c\zut, [i a r\mas
[chiop, [i numele lui era Memfivoste.
5. {i au mers fiii lui Remmon Viroteanul,
Rihav [i Vaana, [i la amiaz\ în c\ldura
zilei au intrat în casa lui Evoste, [i el
dormea în pat.
6. {i port\ri]a casei cur\]ea grâu, [i
f\cându-i-se somn a adormit, [i Rihav [i
Vaana fra]ii au trecut,
7. {i au intrat în cas\, [i Evoste dormea
în patul s\u în c\mara sa, [i lovindu-l pe el
l-au omorât, [i i-au t\iat capul lui, [i luând
capul lui s-au dus pe calea cea dinspre
apus toat\ noaptea.
8. {i au adus capul lui Evoste la David în
Hevron, [i au zis c\tre împ\ratul> iat\
capul lui Evoste fiul lui Saul vr\jma[ul
t\u, care c\uta sufletul t\u, [i au dat
Domnul domnului nostru împ\ratului în
ziua aceasta izbând\ asupra vr\jma[ilor
s\i, asupra lui Saul vr\jma[ul s\u [i asupra
semin]ei lui.
9. {i r\spunzând David lui Rihav [i lui
Vaana fratele lui, fiii lui Remmon
Viroteanul, le-a zis lor> viu este Domnul
cel ce au izb\vit sufletul meu din toat\
primejdia.
10. C\ cel ce mi-a spus mie zicând c\ au
murit Saul [i Ionatan, [i el era ca un bun
vestitor înaintea mea, [i l-am prins pe el, [i
l-am omorât în Sichelag, c\ruia se c\dea
s\-i dau dar pentru veste bun\.
11. {i acum oameni r\i au omorât pe om
drept în casa lui pe patul lui, [i acum voiu
cere sângele lui din mâinile voastre, [i
voiu pierde pe voi de pe p\mânt.
12. {i a poruncit David slugilor sale, [i i-
au omorât pe ei, [i le-au t\iat mâinile [i
picioarele lor, [i i-au spânzurat deasupra
385
[ipotului în Hevron. Iar capul lui Evoste,
l-a îngropat în mormântul lui Avenir
feciorul lui Nir în Hevron.
CAP. 5.
David împ\rat peste tot Israilul.
{i au mers toate semin]iile lui Israil la
David în Hevron, [i au zis c\tre el> iat\
oasele tale [i c\rnurile tale noi suntem.
2. {i ieri [i alalt\ieri când a fost Saul
împ\rat peste noi, tu erai cel ce pov\]uiai
pe Israil. {i au zis Domnul c\tre tine> tu
vei pa[te pe poporul meu Israil, [i tu vei fi
pov\]uitor peste poporul meu Israil.
3. {i au venit to]i b\trânii lui Israil la
împ\ratul în Hevron, [i le-a f\cut lor
împ\ratul David leg\tur\ în Hevron
înaintea Domnului, [i a uns pe David
împ\rat peste tot Israilul.
4. Fecior de treizeci de ani era David,
când a început a împ\r\]i, [i patruzeci de
ani a împ\r\]it.
5. {apte ani [i [ase luni a împ\r\]it în
Hevron peste Iuda, [i treizeci [i trei de ani
a împ\r\]it peste tot Israilul [i peste Iuda
în Ierusalim.
6. {i a mers David [i to]i oamenii lui în
Ierusalim la Ievuseul cel ce locuia
p\mântul, [i s-a spus lui David> nu vei
intra aici, c\ orbii [i [chiopii î]i vor sta
împotriv\, zicând> nu va intra David aici.
7. {i a luat David înt\ritura Sionului,
aceasta este cetatea lui David.
8. {i a zis David în ziua aceea> fiecare s\
loveasc\ pe Ievuseu cu ascu]itul sabiei, [i
pe cei [chiopi [i pe cei orbi, care ur\sc
sufletul lui David, pentru aceea se zice>
orbii [i [chiopii nu vor intra în casa
Domnului.
9. {i a [ezut David în înt\ritur\, [i s-a
 CARTEA A DOUA A :MP|RA}ILOR
chemat aceasta cetatea lui David, [i o a
zidit pe ea cetate împrejur de la margini, [i
casa sa.
10. {i mergea David crescând [i m\rindu-
se, [i Domnul Atot]iitorul era cu dânsul.
11. {i a trimis Hiram împ\ratul Tirului
soli la David, [i lemne de chedru, [i
me[teri de lemne, [i me[teri de zid de
piatr\, [i au zidit casa lui David.
12. {i a cunoscut David, c\ l-au f\cut pe
el Domnul împ\rat peste Israil. {i cum c\
s-a în\l]at împ\r\]ia lui pentru poporul s\u
Israil.
13. {i a mai luat înc\ David femei [i
]iitoare din Ierusalim, dup\ ce a venit el
din Hevron, [i s-a mai n\scut lui David
feciori [i fete.
14. {i acestea sunt numele celor ce s-au
n\scut lui în Ierusalim> Samaa [i Sovav [i
Natan [i Solomon.
15. {i Evear [i Elisue [i Nafic [i Iefies.
16. {i Elisama [i Elidae [i Elifalat,
Samae, Iesivat, Natan, Galamaan, Ievaar,
Teisus, Elifalat, Naghed, Nafec, Ionatan,
Leasamis, Vaalamat, Elifaat.
17. {i auzind cei de alt neam, cum c\
David s-a uns împ\rat peste Israil, s-au
suit to]i cei de alt neam s\ caute pe David<
iar David auzind, s-a închis în înt\ritur\.
18. {i cei de alt neam au mers [i au t\b\rât
la Valea Titanilor.
19. {i a întrebat David pe Domnul,
zicând> sui-m\-voiu la cei de alt neam? {i
da-vei pe ei în mâinile mele? {i au zis
Domnul c\tre David> suie-te, c\ cu
adev\rat voiu da pe cei de alt neam în
mâinile tale.
20. {i a venit David din rupturile cele de
sus, [i a t\iat pe cei de alt neam acolo. {i
a zis David> rupt-au Domnul pe vr\jma[ii
mei cei de alt neam înaintea mea, precum
386
se rup apele, pentru aceea s-a chemat
numele locului aceluia> deasupra
rupturilor.
21. {i cei de alt neam au l\sat acolo pe
dumnezeii lor, [i i-a luat pe ei David [i
oamenii lui.
22. {i cei de alt neam iar\[i au venit, [i au
t\b\rât în Valea Titanilor.
23. {i a întrebat David pe Domnul,
zicând> sui-m\-voiu la cei de alt neam, [i
da-vei pe ei în mâinile mele? {i au zis
Domnul> nu te sui întru întâmpinarea lor,
întoarce-te de la ei, [i vei merge la ei,
aproape de plâng\tor.
24. {i va fi când vei auzi tu fream\tul
p\durii plâng\torului, atunci te vei pogorî
la ei, c\ atunci va ie[i Domnul înaintea ta
s\ taie în r\zboi pe cei de alt neam.
25. {i a f\cut David precum i-au poruncit
lui Domnul, [i a b\tut pe cei de alt neam
de la Gavaon pân\ la p\mântul Gazira.
CAP. 6.
David pr\znuie[te aducerea chivotului.
{i a adunat David pe to]i tinerii din Israil,
ca la vreo [aptezeci de mii.
2. {i s-a sculat, [i a mers David [i tot
poporul, care era cu el, [i din boierii lui
Iuda s-au dus, ca s\ aduc\ de acolo
chivotul lui Dumnezeu, peste care s-a
chemat numele Domnului puterilor celui
ce [ade peste Heruvimii cei de peste el.
3. {i a pus chivotul Domnului într-un car
nou.
4. {i l-a luat din casa lui Aminadav celui
din deal, [i Oza [i fra]ii lui fiii lui
Aminadav tr\geau carul cu chivotul, [i
fra]ii lui mergeau înaintea chivotului.
5. Iar David [i to]i fiii lui Israil jucând
înaintea Domnului cu organe ce r\sunau
 CARTEA A DOUA A :MP|RA}ILOR
tare, cu cânt\ri, cu canoane, cu al\ute, cu
timpine, cu chimvale [i cu fluiere.
6. Au venit pân\ la aria lui Nahor, [i a
tins Oza mâna sa peste chivotul lui
Dumnezeu, ca s\-l ]in\ pe el, [i l-a ]inut,
c\ boii cârmeau.
7. {i s-au mâniat cu iu]ime Domnul pe
Oza, [i l-au b\tut acolo pe el Dumnezeu
pentru îndr\znire, [i a murit acolo lâng\
sicriul Domnului înaintea lui Dumnezeu.
8. {i s-a mâhnit David pentru c\ au t\iat
Domnul pe Oza, [i s-a chemat locul acela
t\ierea lui Oza, pân\ în ziua aceasta.
9. {i s-a temut David de Domnul în ziua
aceea, zicând> cum va intra la mine sicriul
lui Dumnezeu?
10. {i nu a vrut David s\ bage la sine
sicriul legii Domnului în cetatea lui
David, ci l-a b\gat pe el David în casa lui
Avedara Gheteanul.
11. {i a [ezut sicriul Domnului în casa lui
Avedara Gheteanul trei luni, [i a
binecuvântat Domnul toat\ casa lui
Avedara [i toate ale lui.
12. {i s-a spus împ\ratului David zicând>
c\ au binecuvântat Domnul casa lui
Avedara [i toate ale lui pentru sicriul lui
Dumnezeu, [i mergând David a adus
sicriul Domnului din casa lui Avedara în
cetatea lui David cu veselie.
13. {i au fost cu el cei ce purtau sicriul
Domnului [apte cete, [i jertf\ de vi]ei [i de
miei.
14. {i David r\suna din organe cu tot
deadinsul înaintea Domnului, [i era
îmbr\cat cu ve[mânt luminos.
15. {i David [i toat\ casa lui Israil a adus
sicriul Domnului cu strigare [i cu glas de
trâmbi]\.
16. {i a fost când a sosit sicriul Domnului
în cetatea lui David, Melhol fata lui Saul
387
s-a plecat pe fereastr\, [i a v\zut pe
împ\ratul David jucând [i cântând cu
al\uta înaintea Domnului, [i l-a def\imat
pe el întru inima sa.
17. {i au adus înl\untru sicriul Domnului,
[i l-au pus la locul lui în mijlocul cortului,
care ;l întinsese David lui, [i a adus David
arderi de tot înaintea Domnului, [i cele de
pace.
18. {i dup\ ce a s\vâr[it David a aduce
arderile de tot [i cele de pace, a
binecuvântat pe popor întru numele
Domnului puterilor.
19. {i a împ\r]it la tot poporul întru toat\
puterea lui Israil de la Dan pân\ la
Virsavee, [i de la b\rbat pân\ la femeie la
fiecare câte o bucat\ de pâine [i câte o
bucat\ de carne fript\, [i câte o scovard\
din tigaie, [i s-a dus tot poporul fiecare la
casa sa.
20. {i s-a întors David s\ binecuvinteze
casa sa, [i ie[ind Melhol fata lui Saul
înaintea lui David, l-a binecuvântat, [i a
zis> cum s-a m\rit ast\zi împ\ratul lui
Israil, cel ce s-a descoperit ast\zi înaintea
ochilor slujnicelor robilor lui, cum se
descoper\ unul din cei ce joac\?
21. {i a zis David c\tre Melhol> înaintea
Domnului voiu juca, [i bine este cuvântat
Domnul cel ce m-au ales pe mine mai
mult decât pe tat\l t\u [i decât toat\ casa
lui, ca s\ m\ pun\ pe mine pov\]uitor
peste poporul s\u Israil.
22. {i voiu juca [i voiu s\lta înaintea
Domnului, [i m\ voiu descoperi înc\ a[a,
[i voiu fi netrebnic întru ochii t\i, [i cu
slujnicele de care ai zis mie, cum nu m\
voiu m\ri?
23. {i Melhol fata lui Saul nu a n\scut
prunc pân\ în ziua în care a murit.
 CARTEA A DOUA A :MP|RA}ILOR
CAP. 7.
David prime[te f\g\duin]a despre
Mesia voind a zidi l\ca[ Domnului.
{i a fost când a [ezut împ\ratul în casa sa,
[i Domnul l-au odihnit pe el de to]i
vr\jma[ii s\i cei de primprejur.
2. {i a zis împ\ratul c\tre Natan
Proorocul> iat\ eu locuiesc în cas\ de
chedru, iar sicriul Domnului [ade în cort.
3. {i a zis Natan c\tre împ\ratul> toate
câte sunt în inima ta, mergi [i le f\, c\
Domnul este cu tine.
4. {i în noaptea aceea fost-au cuvântul
Domnului c\tre Natan, zicând>
5. Mergi [i gr\ie[te c\tre robul meu
David, acestea zice Domnul> tu nu vei zidi
mie cas\, în care s\ locuiesc eu.
6. C\ nu am locuit în cas\ din ziua în
care am scos pe fiii lui Israil din Eghipet
pân\ în ziua aceasta, ci am umblat din loc
în loc, [i în cort.
7. :ntru toate care am petrecut cu tot
Israilul, au gr\it-am c\tre vreo semin]ie
din Israil, c\reia am poruncit s\ pasc\ pe
poporul meu Israil zicând> pentru ce nu
mi-a]i zidit cas\ de chedru?
8. {i acum acestea vei gr\i robului meu
David> acestea zice Domnul Atot]iitorul,
luatu-te-am pe tine de la turma oilor, ca s\
fii tu pov\]uitor peste poporul meu Israil.
9. {i am fost cu tine întru toate oriunde ai
umblat, [i am pierdut pe to]i vr\jma[ii t\i
de la fa]a ta, [i te-am f\cut numit dup\
numele celor mari de pe p\mânt.
10. {i voiu pune loc poporului meu Israil,
[i-l voiu r\s\di pe el, [i va locui deosebi,
[i nu se va griji mai mult, [i nu va mai
ad\uga fiul nedrept\]ii a-l smeri pe el ca la
început,
11. Din zilele în care am pus judec\tori
388
peste poporul meu Israil, [i te voiu odihni
pe tine de to]i vr\jma[ii t\i, [i va spune ]ie
Domnul, c\ vei zidi lui cas\.
12. {i va fi dup\ ce se vor plini zilele tale,
vei dormi cu p\rin]ii t\i< voiu ridica
s\mân]a ta dup\ tine, care va fi din
pântecele t\u, [i voiu g\ti împ\r\]ia lui.
13. Acesta va zidi cas\ numelui meu, [i
voiu înt\ri scaunul lui pân\ în veac.
14. Eu voiu fi lui tat\ [i el va fi mie fiu, [i
de va face nedreptate, îl voiu certa pe el cu
toiagul omenesc [i cu r\ni de ale fiilor
omene[ti.
15. Iar mila mea nu o voiu dep\rta de la el,
precum o am dep\rtat de la cei ce i-am
lep\dat de la fa]a mea.
16. Ci credincioas\ va fi casa lui [i
împ\r\]ia lui pân\ în veac înaintea mea, [i
scaunul lui va fi înt\rit în veac.
17. Toate cuvintele acestea [i toat\
vedenia aceasta, a[a le-a spus Natan c\tre
David.
18. {i intrând împ\ratul David a [ezut
înaintea Domnului, [i a zis> cine sunt eu
Doamne al meu Doamne! {i ce este casa
mea de m-ai iubit pe mine atâta?
19. Pu]in m-am mic[orat înaintea ta
Doamne al meu Doamne! C\ ai gr\it
pentru casa robului t\u, ca s\ fie
îndelungat\, iar aceasta este legea omului
Doamne al meu Doamne!
20. {i ce va mai ad\uga David a mai gr\i
c\tre tine? {i acum tu [tii pe robul t\u
Doamne al meu Doamne!
21. {i pentru robul t\u ai f\cut, [i dup\
inima ta ai f\cut tot binele acesta, s\-l ar\]i
robului t\u.
22. Pentru ca s\ te m\resc pe tine,
Doamne al meu! C\ nu este ca tine [i nu
este Dumnezeu afar\ de tine întru toate,
care am auzit cu urechile noastre.
 CARTEA A DOUA A :MP|RA}ILOR
23. {i ce neam altul pe p\mânt este ca
poporul t\u Israil? Pe care s\-l fi pov\]uit
Dumnezeu, ca s\-l r\scumpere lui[i popor,
ca s\-i pui tu nume [i s\-i faci lucruri mari
[i luminate, ca s\ gone[ti tu de la fa]a
poporului t\u, pe care l-ai r\scump\rat ]ie
din Eghipet, neamuri [i l\ca[uri.
24. {i ]i-ai g\tit ]ie pe poporul t\u Israil s\
fie ]ie popor pân\ în veac, [i tu Doamne
te-ai f\cut lor Dumnezeu!
25. {i acum Doamne al meu Doamne!
Cuvântul care l-ai gr\it despre robul t\u [i
despre casa lui, adevere[te-l pân\ în veac,
Doamne Atot]iitorule, Dumnezeul lui
Israil, f\ precum ai gr\it!
26. {i acum m\reasc\-se numele t\u pân\
în veac, [i s\ se zic\ Domnul Atot]iitorul
Dumnezeu peste Israil, [i casa robului t\u
David va fi îndreptat\ înaintea ta.
27. C\ tu Doamne Atot]iitorule!
Dumnezeul lui Israil, ai descoperit acestea
robului t\u, zicând> cas\ voiu zidi ]ie<
pentru aceea a aflat robul t\u cu inima sa,
ca s\ se roage c\tre tine rug\ciunea
aceasta.
28. {i acum Doamne al meu Doamne! Tu
e[ti Dumnezeu, [i cuvintele tale vor fi
adev\rate, c\ ai gr\it despre robul t\u
bun\t\]ile acestea.
29. {i acum începe [i binecuvinteaz\ casa
robului t\u, ca s\ fie în veac înaintea ta< c\
tu Doamne al meu Doamne! Ai gr\it, [i
din binecuvântarea ta s\ se binecuvinteze
casa robului t\u, ca s\ fie în veac înaintea
ta.
CAP. 8.
David biruitor, rânduie[te dreg\tori.
{i a fost dup\ aceasta a lovit David pe cei
de alt neam, [i i-a înfrânt pe ei, [i a luat
389
David dajdie din mâna celor de alt neam.
2. {i a b\tut David pe Moav, culcându-i
la p\mânt [i i-a împ\r]it în dou\ p\r]i> una
dând-o mor]ii [i alta l\sând-o vie< [i s-a
f\cut Moav lui David robi aducându-i
daruri.
3. {i a b\tut David pe Adraazar fiul lui
Raav împ\ratul de la Suva, când a mers el
s\ pun\ mâna pe râul Efratului.
4. {i a luat David o mie de care de ale lui
[i [apte mii de c\l\re]i [i dou\zeci de mii
de oameni pede[tri, [i a sf\râmat David
toate carele, [i [i-a l\sat lui[i dintr-însele o
sut\ de care.
5. {i a venit Siria Damascului în ajutor
lui Adraazar împ\ratul de la Suva, [i
David a b\tut dou\zeci [i dou\ de mii de
oameni Siri.
6. {i a pus David straj\ în Siria cea c\tre
Damasc, [i s-a f\cut Sirul lui David robi
aducându-i daruri, [i au p\zit Domnul pe
David ori încotro mergea.
7. {i a luat David lan]urile cele de aur
care erau la slugile lui Adraazar împ\ratul
de la Suva, [i le-a adus în Ierusalim, care
le-a luat Susachim împ\ratul Eghipetului,
când s-a suit el în Ierusalim în zilele lui
Rovoam fiul lui Solomon.
8. {i din Metevan [i din cet\]ile cele
alese ale lui Adraazar, a luat împ\ratul
David aram\ mult\ foarte, cu aceasta a
f\cut Solomon marea cea de aram\ [i
stâlpii [i sc\ld\torile [i toate vasele.
9. {i a auzit Toa împ\ratul din Emat, c\ a
frânt David toat\ puterea lui Adraazar.
10. {i a trimis Toa pe Ieduram fiul s\u la
împ\ratul David, ca s\-l întrebe de cele de
pace, [i s\-l binecuvinteze pe el pentru c\
a b\tut pe Adraazar [i l-a înfrânt, c\ el era
potrivnic lui Adraazar, [i în mâinile lui
erau vase de argint [i vase de aur [i vase de
 CARTEA A DOUA A :MP|RA}ILOR
aram\.
11. {i acestea împ\ratul David le-a
afierosit Domnului cu argintul [i cu aurul,
care l-a afierosit din toate cet\]ile care le-
a supus lui[i.
12. Din Idumeea [i din Moav, [i de la fiii
lui Amon [i de la cei de alt neam [i de la
Amalic, [i din pr\zile lui Adraazar fiul lui
Raav împ\ratul de la Suva.
13. {i [i-a f\cut David nume, când s-a
întors de a b\tut pe Idumei în Valea S\rii
ca vreo optsprezece mii de oameni.
14. {i a pus în Idumeea str\ji, întru toat\
Idumeea a pus oaste, [i to]i Idumeii s-au
f\cut robi împ\ratului, [i au p\zit Domnul
pe David oriunde a mers.
15. {i a împ\r\]it David peste tot Israilul,
[i f\cea David judecat\ [i dreptate la tot
poporul s\u.
16. {i peste oaste mai mare era Ioav
feciorul Saruiei, [i Iosafat feciorul lui
Ahilud mai mare peste scriitori.
17. {i Sadoc feciorul lui Ahitov, [i
Ahimeleh feciorul lui Aviatar, Preo]i, [i
Susa logof\t.
18. {i Vaneas feciorul lui Iodae sfetnic, [i
Hereti [i Feleti [i fiii lui David erau mai
mari peste curte.
CAP. 9.
David face bine lui Memfivoste.
{i a zis David> de a r\mas cineva din casa
lui Saul, voiu face mil\ cu el pentru
Ionatan.
2. {i din casa lui Saul era un slujitor, [i
numele lui Siva, [i-l chemar\ pe el la
David, [i a zis împ\ratul c\tre el> tu e[ti
Siva? Iar el a zis> eu robul t\u.
3. {i a zis împ\ratul> a mai r\mas vreun
om din casa lui Saul, ca s\ fac cu el mila
390
lui Dumnezeu? {i a zis Siva c\tre
împ\ratul> mai este un fiu al lui Ionatan
beteag la picioare.
4. {i a zis împ\ratul c\tre el> unde este
acela? {i a zis Siva c\tre împ\ratul> iat\
este în casa lui Mahir feciorul lui Amiil
din Lodavar.
5. {i a trimis împ\ratul David, [i l-a luat
pe el din casa lui Mahir feciorul lui Amiil
din Lodavar.
6. {i a venit Memfivoste fiul lui Ionatan,
feciorul lui Saul la împ\ratul David, [i
c\zând pe fa]a sa s-a închinat lui, [i a zis
David lui> Memfivoste? Iar el a zis> iat\
robul t\u.
7. {i a zis David lui> nu te teme, c\
voiesc s\ fac cu tine mil\ pentru Ionatan
tat\l t\u, [i voiu da ]ie toat\ mo[ia lui Saul
tat\l tat\lui t\u [i tu vei mânca pâine la
masa mea pururea.
8. {i închinându-se Memfivoste a zis>
cine sunt eu robul t\u, c\ ai c\utat spre un
câine mort ca mine?
9. {i chemând împ\ratul pe Siva sluga
lui Saul, a zis c\tre el> toate câte sunt ale
lui Saul [i toat\ casa lui am dat fiului
domnului t\u.
10. {i vei lucra lui p\mântul tu [i fiii t\i [i
robii t\i, [i vei aduce fiului domnului t\u
pâini ca s\ m\nânce< iar Memfivoste fiul
domnului t\u va mânca pâine pururea la
masa mea. {i Siva avea cincisprezece
feciori [i dou\zeci de robi.
11. {i a zis Siva c\tre împ\ratul> toate câte
a poruncit domnul meu împ\ratul robului
s\u, a[a va face robul t\u. {i Memfivoste
mânca la masa lui David ca unul dintre fiii
împ\ratului.
12. {i Memfivoste avea un fiu mic, [i
numele lui Miha, [i to]i cei ce locuiau în
casa lui Siva au fost slugi lui Memfivoste.
 CARTEA A DOUA A :MP|RA}ILOR
13. {i Memfivoste locuia în Ierusalim, c\
el totdeauna mânca la masa împ\ratului, [i
el era [chiop de amândou\ picioarele sale.
CAP. 10.
R\zvr\tirea Amonitenilor [i pedeapsa
lor.
{i a fost dup\ aceasta a murit împ\ratul
fiilor lui Amon, [i în locul lui a împ\r\]it
Anan fiul lui.
2. {i a zis David> face-voiu mil\ cu Anan
fiul lui Naas, precum a f\cut tat\l lui mil\
cu mine, [i a trimis David s\-l mângâie
prin mâinile slugilor sale pentru tat\l lui,
[i au mers slugile lui David în p\mântul
fiilor lui Amon.
3. {i au zis boierii fiilor lui Amon c\tre
Anan domnul lor> nu pentru c\ cinste[te
David pe tat\l t\u înaintea ta a trimis la
tine s\ te mângâie< ci pentru ca s\ cerce
cetatea, [i s\ o iscodeasc\ pe ea, [i s\ o
strice, pentru aceea a trimis David pe
slugile sale la tine.
4. {i a luat Anan pe slugile lui David, [i
le-a ras b\rbile jum\tate, [i le-a t\iat
hainele jum\tate pân\ la [olduri, [i i-a
slobozit.
5. {i s-a spus lui David, ce s-a întâmplat
cu oamenii lui, [i a trimis înaintea lor, c\
erau oamenii batjocori]i foarte, [i a zis
împ\ratul> [ede]i în Ierihon pân\ ce vor
cre[te b\rbile voastre, [i v\ ve]i întoarce.
6. {i v\zând fiii lui Amon, c\ au ru[inat
pe poporul lui David, au trimis fiii lui
Amon, [i au n\imit din Siria Vetraam [i
din Siria Suva [i din Roov dou\zeci de mii
de pedestra[i, [i de la împ\ratul lui Amalic
Maaha o mie de oameni, [i de la Istov
dou\sprezece mii de oameni.
7. {i auzind David, a trimis pe Ioav cu
391
toat\ oastea cea tare.
8. {i ie[ind fiii lui Amon, au rânduit
r\zboi la intrarea por]ii, iar Siria Suva [i
Roov [i Istov [i Amalic erau deosebi
singuri în câmp.
9. {i v\zând Ioav, c\ r\zboiul s-a întors
împotriva lui [i din fa]\ [i din dos, a ales
din to]i tinerii lui Israil, [i s-a îndreptat
împotriva Siriei.
10. Iar cel\lalt popor, care a r\mas l-a dat
în mâna lui Avesa fratele s\u, [i s-a
îndreptat împotriva fiilor lui Amon.
11. {i a zis> de vor fi Sirii mai tari decât
mine, îmi ve]i veni în ajutor< [i de vor fi
fiii lui Amon mai tari decât tine, î]i voiu
veni eu în ajutor.
12. Îmb\rb\teaz\-te, [i s\ ne înt\rim
pentru poporul nostru [i pentru cet\]ile
Dumnezeului nostru, [i Domnul va face ce
va fi bine întru ochii lui.
13. {i s-a apropiat Ioav [i poporul lui cu el
la b\taie împotriva Sirilor, [i au fugit de la
fa]a lui.
14. {i fiii lui Amon v\zând c\ au fugit
Sirii, au fugit [i ei de la fa]a lui Avesa, [i
au intrat în cetate, [i Ioav întorcându-se de
la fiii lui Amon a venit în Ierusalim.
15. {i v\zând Sirii, c\ au c\zut înaintea lui
Israil, s-au adunat într-un loc.
16. {i trimi]ând Adraazar a strâns pe Sirii
cei de dincolo de râul Halamac, [i a venit
;n Elam [i Sovac mai marele o[tii lui
Adraazar înaintea lor.
17. {i s-a spus lui David, [i a adunat pe tot
Israilul, [i trecând Iordanul a venit în
Elam, [i rânduindu-se Sirii împotriva lui
David, au dat r\zboi asupra lui.
18. {i au fugit Sirii de la fa]a lui Israil, [i
a zdrobit David din Siri [apte sute de care
[i patruzeci de mii de c\l\re]i, [i pe Sovac
mai marele o[tii lui l-a lovit, [i a murit
 CARTEA A DOUA A :MP|RA}ILOR
acolo.
19. {i v\zând to]i împ\ra]ii cei supu[i lui
Adraazar, c\ a c\zut înaintea lui Israil, de
bun\voie au mers cu Israil [i i-au slujit lui,
[i s-a temut Siria a ajuta pe fiii lui Amon.
CAP. 11.
David [i Urie.
{i a fost dup\ un an ridicându-se iar\[i
împ\ra]ii, a trimis David pe Ioav [i pe
slugile sale cu el [i pe tot Israilul, [i a
b\tut pe fiii lui Amon, [i a [ezut
împrejurul Ravatului, iar David a r\mas în
Ierusalim.
2. {i a fost spre sear\ sculându-se David
din a[ternutul s\u, umbla prin foi[orul
casei împ\r\te[ti, [i a v\zut din foi[or pe o
femeie sc\ldându-se, [i femeia era la chip
frumoas\ foarte.
3. {i trimi]ând David a întrebat de
femeie, [i a zis> au nu este aceasta Virsavia
fata lui Eliav femeia lui Urie Heteul?
4. {i a trimis David soli, [i o a luat pe ea,
[i intrând la ea a dormit cu ea, [i dup\ ce
s-a cur\]it ea de necur\]ia ei, s-a întors la
casa sa.
5. {i a luat în pântece femeia, [i
trimi]ând a dat de [tire lui David, [i a zis>
iat\ eu sunt grea.
6. {i a trimis David la Ioav zicând>
trimite la mine pe Urie Heteul, [i a trimis
Ioav pe Urie la David.
7. {i a venit Urie la împ\ratul, [i l-a
întrebat David> în pace este Ioav, în pace
este poporul, [i cum merge r\zboiul?
8. {i a zis David c\tre Urie> du-te la casa
ta, [i spal\ picioarele tale, [i a ie[it Urie
din casa împ\ratului, [i i-a trimis lui
mâncare împ\r\teasc\.
9. {i a dormit Urie la u[a casei
392
împ\ratului cu toate slugile domnului s\u,
[i nu s-a dus la casa sa.
10. {i spuser\ lui David zicând> c\ nu s-a
dus Urie la casa sa, [i a zis David c\tre
Urie> au nu vii tu din cale? Pentru ce nu te-
ai dus la casa ta?
11. {i a zis Urie c\tre David> sicriul [i
Israil [i Iuda locuiesc în corturi, [i domnul
meu Ioav [i slugile domnului meu pe fa]a
p\mântului t\b\r\sc, [i eu s\ intru în casa
mea s\ m\nânc [i s\ beau [i s\ dorm cu
femeia mea? Cum, viu este sufletul t\u, de
voiu face cuvântul acesta.
12. {i a zis David c\tre Urie> r\mâi aici
înc\ ast\zi [i mâine, te voiu trimite< [i a
st\tut Urie în Ierusalim în ziua aceea [i a
doua zi.
13. {i l-a chemat pe el David, [i a mâncat
înaintea lui [i a b\ut, [i l-a îmb\tat [i a
ie[it seara s\ doarm\ la a[ternutul s\u cu
slugile domnului lui, [i nu s-a dus la casa
sa.
14. {i s-a f\cut diminea]\, [i a scris David
carte la Ioav, [i o a trimis prin mâna lui
Urie.
15. {i a scris în carte, zicând> pune pe
Urie înaintea r\zboiului celui tare, [i v\
întoarce]i de c\tre dânsul, ca s\ se
r\neasc\, [i s\ moar\.
16. {i a fost când p\zea Ioav cetatea, a pus
pe Urie la locul unde [tia c\ sunt osta[i
mai tari.
17. {i au ie[it osta[ii cet\]ii [i se b\teau cu
Ioav, [i a c\zut din popor din slugile lui
David, [i a murit [i Urie Heteul.
18. {i a trimis Ioav s\ în[tiin]eze pe David
de toate lucrurile r\zboiului, ca s\ le spun\
împ\ratului.
19. {i a poruncit solului, zicând> dup\ ce
vei sfâr[i toate cuvintele r\zboiului, [i le
vei spune împ\ratului.
 CARTEA A DOUA A :MP|RA}ILOR
20. {i va fi de se va aprinde mânia
împ\ratului, [i va zice ]ie> pentru ce v-a]i
apropiat s\ bate]i cetatea? Au nu a]i [tiut,
c\ vor s\geta de pe zid?
21. Cine a lovit pe Avimeleh feciorul lui
Ierovaal fiul lui Nir? Au nu o femeie a
aruncat o bucat\ de piatr\ de moar\ de pe
zid peste el, [i a murit în Tamasi? Pentru
c\ s-a apropiat de zid? Atunci s\ zici>
sluga ta Urie Heteul a murit.
22. {i a mers solul lui Ioav la împ\ratul în
Ierusalim, [i s-a dus [i a spus lui David
toate câte i-a poruncit Ioav [i toate
întâmpl\rile r\zboiului.
23. {i s-a mâniat David pe Ioav, [i a zis
David c\tre sol> pentru ce v-a]i apropiat de
cetate, ca s\ v\ bate]i? Au nu a]i [tiut c\ v\
vor bate de pe zid?
24. Cine a lovit pe Avimeleh feciorul lui
Ierovaal, au nu o femeie a aruncat de pe
zid peste el o bucat\ de piatr\ de moar\, [i
a murit în Tamasi? Pentru ce v-a]i apropiat
de zid?
25. {i a zis solul c\tre David> pentru c\ au
fost mai tari decât noi osta[ii, [i au ie[it
asupra noastr\ la câmp, [i i-am gonit pe ei
pân\ la poarta cet\]ii.
26. {i au tras arca[ii asupra slugilor tale
de pe zid, [i au murit din slugile
împ\ratului, înc\ [i robul t\u Urie Heteul
a murit.
27. {i a zis David c\tre sol> aceasta s\ spui
lui Ioav, s\ nu fie r\u întru ochii t\i
cuvântul acesta, c\ uneori într-acest chip,
iar alteori într-alt chip m\nânc\ sabia,
înt\re[te r\zboiul împotriva cet\]ii, [i o
surp\ [i o supune pe ea.
28. {i auzind femeia lui Urie, c\ a murit
Urie b\rbatul ei, a plâns pentru b\rbatul
ei.
29. {i trecând jalea, a trimis David [i o a
393
adus pe ea în casa sa, [i i s-a f\cut femeie,
[i i s-a n\scut lui fiu, [i r\u s-a ar\tat în
ochii Domnului aceea ce a f\cut David.
CAP. 12.
Natan mustr\ pe David.
{i a trimis Domnul pe Natan Proorocul la
David, [i a intrat la el, [i a zis lui>
hot\r\[te-mi judecata aceasta> doi oameni
erau într-o cetate, unul bogat [i altul s\rac.
2. {i cel bogat avea turme [i cirezi multe
foarte<
3. Iar cel s\rac nu avea nimic, f\r\ numai
o mielu[ea mic\, care o cump\rase, [i o a
]inut [i o a hr\nit [i o a crescut împreun\
cu sine [i împreun\ cu fiii s\i, din pâinea
lui mânca [i din paharul lui bea [i în sânul
lui dormea, [i era lui ca o fiic\.
4. {i venind un c\l\tor la omul cel bogat,
nu s-a îndurat s\ ia din turmele sale [i din
cirezile sale, ca s\ g\teasc\ str\inului, care
venise la el, [i a luat mielu[eaua omului
celui s\rac, [i o a g\tit omului care venise
la el.
5. {i s-a mâniat David cu iu]ime foarte
pe omul acela, [i a zis David c\tre Natan>
viu este Domnul, c\ vinovat mor]ii este
omul, care a f\cut aceasta.
6. {i mielu[eaua o va pl\ti în[eptit,
pentru c\ a f\cut aceasta, [i pentru c\ nu i-
a fost mil\.
7. {i a zis Natan c\tre David> tu e[ti
omul care ai f\cut a[a! Acestea zice
Domnul Dumnezeul lui Israil> eu sunt cel
ce te-am uns pe tine împ\rat peste Israil, [i
eu sunt cel ce te-am mântuit din mâna lui
Saul.
8. {i am dat ]ie casa domnului t\u [i
femeile domnului t\u în sânul t\u, [i am
dat ]ie casa lui Israil [i a lui Iuda, [i de sunt
 CARTEA A DOUA A :MP|RA}ILOR
acestea pu]in, voiu ad\uga ]ie la acestea.
9. Pentru ce ai dispre]uit cuvântul
Domnului, ca s\ faci r\u în ochii lui? Pe
Urie Heteul l-ai omorât cu sabia, [i pe
femeia lui o ai luat ]ie femeie, [i pe el l-ai
ucis cu sabia fiilor lui Amon.
10. {i acum nu se va dep\rta sabia din
casa ta în veac, pentru c\ m-ai def\imat pe
mine, [i ai luat pe femeia lui Urie Heteul,
ca s\-]i fie ]ie femeie.
11. Acestea zice Domnul> iat\ eu ridic
rele asupra ta din casa ta, [i voiu lua pe
femeile tale înaintea ochilor t\i, [i le voiu
da aproapelui t\u, [i se va culca cu femeile
tale la lumina zilei.
12. C\ tu ai f\cut întru ascuns, iar eu voiu
face cuvântul acesta înaintea a tot Israilul,
[i la lumina zilei.
13. {i a zis David lui Natan> p\c\tuit-am
Domnului, iar Natan a zis c\tre David> [i
Domnul au iertat p\catul t\u, nu vei muri.
14. Iar pentru c\ ai înt\râtat prea mult pe
vr\jma[ii Domnului cu fapta aceasta, [i
fiul t\u care s-a n\scut ]ie va muri
negre[it.
15. {i s-a dus Natan în casa sa, [i au lovit
Domnul pe pruncul, care l-a n\scut lui
David femeia lui Urie, [i s-a boln\vit.
16. {i s-a rugat David lui Dumnezeu
pentru prunc, [i a postit David aspru, [i
intrând a r\mas [i a dormit pe p\mânt.
17. {i au venit la el b\trânii casei lui s\-l
scoale pe el de la p\mânt, ci nu a vrut, nici
a mâncat cu ei pâine.
18. {i a fost în ziua a [aptea a murit
pruncul, [i s-au temut slugile lui David s\-
i spun\, c\ a murit pruncul, c\ au zis> iat\
când tr\ia înc\ pruncul am gr\it c\tre el, [i
nu a ascultat de glasul nostru, [i cât mai
r\u îi va face când îi vom spune c\ a murit
pruncul.
394
19. {i a v\zut David c\ slugile sale
[optesc, [i a în]eles c\ a murit pruncul, [i
a zis David c\tre slugile sale> a murit
pruncul? Iar ei au spus> a murit.
20. {i sculându-se David de pe p\mânt s-
a sp\lat [i s-a uns, [i [i-a schimbat hainele
sale, [i intrând în casa lui Dumnezeu s-a
închinat lui, [i a intrat în casa sa, [i a cerut
pâine s\ m\nânce, [i punându-i lui pâine a
mâncat.
21. {i au zis slugile lui c\tre el> ce este
aceasta, ce ai f\cut pentru prunc? C\ pân\
tr\ia înc\ pruncul, plângeai [i posteai [i
privegheai, iar dup\ ce a murit pruncul, te-
ai sculat, [i ai mâncat pâine [i ai b\ut.
22. {i a zis David> pân\ când tr\ia ;nc\
pruncul am ajunat [i am plâns, c\ am zis>
cine [tie de m\ va milui Domnul, [i va tr\i
pruncul?
23. {i acum a murit, pentru ce dar s\
ajunez, au doar mai putea-l-voiu întoarce
pe el? Eu voiu merge la el, iar el mai mult
nu se va întoarce la mine.
24. {i a mângâiat David pe Virsavia
femeia sa, [i a intrat la ea, [i a dormit cu
ea, [i a z\mislit, [i a n\scut fiu [i a chemat
numele lui Solomon, [i Domnul l-au iubit
pe el.
25. {i a trimis prin mâna lui Natan
Proorocul, [i a chemat numele lui Ieddedi,
în cuvântul Domnului.
26. Iar Ioav a dat r\zboi în Ravat asupra
fiilor lui Amon, [i a luat cetatea
împ\r\]iei.
27. {i a trimis Ioav vestitor la David, [i a
zis> dat-am r\zboi în Ravat, [i am luat
cetatea apelor.
28. {i acum adun\ r\m\[i]ele poporului,
[i t\b\r\[te asupra cet\]ii, [i mai înainte o
ia, ca s\ nu iau eu mai înainte cetatea, [i s\
se cheme numele meu peste ea.
 CARTEA A DOUA A :MP|RA}ILOR
29. {i a adunat David tot poporul, [i a
mers în Ravat, [i a dat r\zboi asupra ei, [i
o a luat.
30. {i a luat cununa împ\ratului lor de pe
capul lui, care cump\nea un talant de aur
[i de pietre scumpe, [i a fost pus\ pe capul
lui David, [i a luat din cetate pr\zi multe
foarte.
31. {i pe poporul cel dintru ea l-a scos
afar\, [i l-a pus la fier\str\u [i la din]ii cei
de fier [i la cu]itele cele de fier, [i i-a ars
pe ei ;n c\r\mid\rie, [i a[a a f\cut tuturor
cet\]ilor fiilor lui Amon, [i s-a întors
David [i tot Israilul în Ierusalim.
CAP. 13.
Amnon ucis de slugile lui Avesalom.
{i a fost dup\ aceasta, [i Avesalom fiul lui
David avea o sor\ frumoas\ la chip foarte,
[i numele ei era Tamar, [i o a iubit pe ea
Amnon fiul lui David.
2. {i se chinuia Amnon, cât s-a boln\vit
pentru Tamar sora sa, c\ci era ea fecioar\,
[i greu era întru ochii lui Amnon a face ei
ceva.
3. {i avea Amnon un prieten, [i numele
lui era Ionadav fiul lui Sama frate lui
David, [i Ionadav era om în]elept foarte.
4. {i a zis lui> ce ;]i este de sl\be[ti a[a
din zi în zi fiule al împ\ratului, spune mie.
{i a zis Amnon lui> pe Tamar sora lui
Avesalom fratele meu o iubesc.
5. Iar Ionadav a zis lui> culc\-te pe patul
t\u, [i te f\ bolnav, [i va intra tat\l t\u s\
te vaz\, [i s\ zici c\tre el> s\ vin\ Tamar
sora mea, [i s\-mi dea de mâncare, [i s\
fac\ înaintea ochilor mei bucate, ca s\ v\z,
[i s\ m\nânc din mâinile ei.
6. {i culcându-se Amnon a bolit, [i a
intrat împ\ratul s\-l vaz\, [i a zis Amnon
395
c\tre împ\ratul> s\ vin\ Tamar sora mea, [i
s\ fac\ înaintea ochilor mei doi col\cei, [i
voiu mânca din mâinile ei.
7. {i a trimis David la Tamar acas\,
zicând> mergi în casa fratelui t\u Amnon,
[i f\ lui de mâncare.
8. {i a mers Tamar în casa lui Amnon
fratele s\u, [i el era culcat< [i a luat f\in\
[i a fr\mântat, [i a f\cut înaintea ochilor
lui col\cei [i i-a copt.
9. {i luând tigaia în care i-a f\cut, a pus
înaintea lui, iar el nu a vrut s\ m\nânce, [i
a zis Amnon> scoate]i pe to]i de la mine, [i
a scos pe tot omul de la el, [i a zis Amnon
c\tre Tamar.
10. Adu-mi înl\untru în c\mar\
mâncarea, [i voiu mânca din mâna ta, [i a
luat Tamar col\ceii care ;i f\cuse, [i i-a
dus înl\untru la Amnon fratele s\u la
a[ternut.
11. {i i-a dat s\ m\nânce, iar el apucând-
o, a zis c\tre ea> vino de te culc\ cu mine
sora mea.
12. Iar ea a zis c\tre el> nu fratele meu, s\
nu m\ smere[ti, c\ nu se va face a[a în
Israil, s\ nu faci nebunia aceasta.
13. {i eu cum voiu purta ocara mea? {i tu
vei fi ca unul dintre cei f\r\ de minte în
Israil, [i acum gr\ie[te dar c\tre împ\ratul,
c\ nu m\ va opri de c\tre tine.
14. {i nu a vrut Amnon s\ asculte de
cuvântul ei, [i o a biruit pe ea, [i o a
smerit, [i s-a culcat cu ea.
15. {i o a urât pe ea Amnon ur\ mare
foarte, c\ mai mare era ura cu care o a urât
pe ea, decât dragostea cu care o a iubit pe
ea, [i a zis ei Amnon> scoal\-te [i te du.
16. {i a zis Tamar lui> nu frate! C\ mai
mare este r\ul cel de apoi decât cel dint=i
care l-ai f\cut cu mine, ca s\ m\ sco]i
afar\ pe mine, [i nu a vrut Amnon s\
 CARTEA A DOUA A :MP|RA}ILOR
asculte de cuvântul ei.
17. {i chemând pe sluga sa, care era
ispravnic peste casa lui, a zis c\tre el>
scoate pe aceasta afar\ de la mine [i
închide u[a dup\ ea.
18. {i ea era îmbr\cat\ cu hain\ pestri]\,
c\ a[a se îmbr\cau fetele împ\ratului cele
fecioare cu îmbr\c\mintele lor, [i o a scos
pe ea sluga lui afar\, [i a închis u[a dup\
ea.
19. {i luând Tamar cenu[\, a pus pe capul
s\u, [i haina sa cea pestri]\ cu care era
îmbr\cat\, o a rupt, [i punându-[i mâinile
sale peste capul s\u, mergea [i striga.
20. {i a zis c\tre ea Avesalom fratele ei>
au doar Amnon fratele t\u a umblat cu
tine? Ci acum sora mea taci, c\ fratele t\u
este, nu pune întru inima ta, ca s\ gr\ie[ti
cuvântul acesta. {i a [ezut Tamar p\r\sit\
în casa lui Avesalom fratele s\u.
21. {i a auzit împ\ratul David toate
acestea, [i s-a mâniat foarte, [i nu a vrut s\
strice inima lui Amnon fiul s\u, c\ îl iubea
pe el pentru c\ el era cel întâi n\scut al lui.
22. {i nu a gr\it Avesalom cu Amnon nici
r\u nici bine, c\ urâse Avesalom pe
Amnon, pentru c\ a smerit pe Tamar sora
lui.
23. {i a fost dup\ doi ani de zile, pe
vremea tunsului la Avesalom în Velasor,
care se ]ine de Efraim, a chemat Avesalom
pe to]i fiii împ\ratului.
24. {i a venit Avesalom la împ\ratul, [i a
zis> iat\ tundere la robul t\u, s\ mearg\ dar
împ\ratul [i slugile lui cu robul t\u.
25. {i a zis împ\ratul c\tre Avesalom> nu
fiul meu, s\ nu mergem noi to]i [i s\ te
îngreuiem, [i l-a silit pe el< iar el nu a vrut
s\ mearg\, ci l-a binecuvântat pe el.
26. {i a zis Avesalom c\tre el> dac\ nu, s\
mearg\ cu noi Amnon fratele meu, [i
396
împ\ratul i-a zis lui> pentru ce s\ mearg\
cu tine?
27. {i a st\ruit la el Avesalom, [i a
slobozit pe Amnon [i pe to]i fiii
împ\ratului cu el, [i a f\cut Avesalom
osp\], ca un osp\] împ\r\tesc.
28. {i a poruncit Avesalom slugilor sale
zicând> vede]i dac\ se va veseli inima lui
Amnon de vin, [i voiu zice c\tre voi>
bate]i pe Amnon [i-l omorâ]i, s\ nu v\
teme]i c\ eu v\ poruncesc vou\,
îmb\rb\ta]i-v\ [i fi]i viteji.
29. {i slugile lui Avesalom au f\cut lui
Amnon precum le-a poruncit lor
Avesalom< [i sculându-se to]i fiii
împ\ratului au [ezut fiecare pe mu[coiul
s\u, [i au fugit.
30. {i a fost înc\ fiind ei pe cale, a venit
veste la David, zicând> b\tut-a Avesalom
pe to]i fiii împ\ratului, [i nici unul din ei
nu a r\mas.
31. {i sculându-se împ\ratul [i-a rupt
hainele sale, [i s-a culcat pe p\mânt [i
toate slugile lui, care stau împrejurul lui
[i-au rupt hainele lor.
32. {i r\spunzând Ionadav fiul lui Sama
fratele lui David a zis> s\ nu gândeasc\
domnul meu împ\ratul, c\ pe to]i pruncii
fiii împ\ratului i-au omorât, c\ numai
Amnon singur a murit, c\ Avesalom î[i
pusese în gând din ziua în care a smerit pe
Tamar sora lui.
33. {i acum s\ nu pun\ domnul meu
împ\ratul în inima sa cuvântul acesta,
zicând> to]i fiii împ\ratului au murit, c\
numai Amnon singur a murit.
34. {i Avesalom a fugit. Iar sluga cea de
straj\ a ridicat ochii s\i, [i a v\zut, [i iat\
popor mult venea pe cale în [ir pe coasta
muntelui la pogorâ[, [i mergând str\jerul a
spus împ\ratului, [i a zis> am v\zut
 CARTEA A DOUA A :MP|RA}ILOR
oameni pe calea dinspre Oran din partea
muntelui.
35. {i a zis Ionadav c\tre împ\ratul> iat\
fiii împ\ratului vin, dup\ cuvântul robului
t\u, a[a s-a f\cut.
36. {i a fost dup\ ce au sfâr[it a gr\i, iat\
fiii împ\ratului au sosit, [i ridicând glasul
lor au plâns< înc\ [i împ\ratul [i toate
slugile lui au plâns plângere mare foarte.
37. Iar Avesalom a fugit, [i s-a dus la
Tolmi feciorul lui Emiud împ\ratul
Ghedsurei în p\mântul Hamaahad, [i a
plâns împ\ratul David pentru fiul s\u în
toate zilele.
38. {i Avesalom fugind s-a dus în
Ghedsur, [i a fost acolo trei ani.
39. {i a încetat împ\ratul David a goni pe
Avesalom, c\ se mângâiase pentru Amnon
c\ci a murit.
CAP. 14.
Iertarea lui Avesalom.
{i cunoscând Ioav fiul Saruiei, c\ inima
împ\ratului s-a întors spre Avesalom,
2. A trimis Ioav în Tecoe, [i a luat de
acolo pe o femeie în]eleapt\, [i a zis c\tre
ea> plângi [i te îmbrac\ cu haine de jale, [i
nu te unge cu untdelemn, [i fii ca [i o
femeie care jele[te pe mort în multe zile.
3. {i s\ mergi la împ\ratul [i s\ gr\ie[ti
c\tre dânsul aceste, [i Ioav i-a spus
cuvintele ce avea s\ zic\.
4. {i venind femeia Tecoitean\ la
împ\ratul a c\zut pe fa]a sa la p\mânt, [i
s-a închinat lui, [i a zis> ajutor împ\rate,
ajutor.
5. {i a zis c\tre ea împ\ratul> ce este ]ie?
Iar ea a zis> femeie v\duv\ sunt eu, [i a
murit b\rbatul meu.
6. {i avea roaba ta doi feciori, [i s-au
397
sf\dit amândoi în ]arin\, [i nu a fost cine
s\-i desp\r]easc\, [i a lovit unul pe cel\lalt
frate al s\u, [i l-a omorât.
7. {i iat\ s-a sculat toat\ casa asupra
roabei tale, [i a zis> d\ pe cel ce a lovit pe
fratele s\u, [i-l vom omorî pe el pentru
via]a fratelui s\u, pe care l-a omorât, [i
vom pierde [i pe mo[teanul vostru< [i vor
stinge focul meu care a r\mas, ca s\ nu
aib\ b\rbatul meu urma[ [i nume pe fa]a
p\mântului.
8. {i a zis împ\ratul c\tre femeie> mergi
s\n\toas\ la casa ta, [i eu voiu porunci
pentru tine.
9. {i a zis femeia Tecoitean\ c\tre
împ\ratul> asupra mea doamne împ\rate al
meu s\ fie f\r\delegea, [i asupra casei
tat\lui meu, iar împ\ratul [i scaunul lui s\
fie nevinovat.
10. {i a zis împ\ratul> cine este cel ce
gr\ie[te împotriva ta? S\-l aduci la mine,
[i nu va mai ad\uga a se atinge de tine.
11. {i a zis femeia> aduc\-[i aminte dar
împ\ratul de Domnul Dumnezeul s\u,
când se va aduna rudenia de sânge s\
strige, [i s\ nu piarz\ pe fiul meu, [i a zis
împ\ratul> viu este Domnul, de va c\dea
din p\rul fiului t\u pe p\mânt.
12. {i a zis femeia> s\ gr\iasc\ dar roaba
ta c\tre domnul meu împ\ratul cuvânt, [i a
zis, gr\ie[te.
13. {i a zis femeia> pentru ce ai socotit
aceasta asupra poporului lui Dumnezeu, [i
pentru ce a gr\it împ\ratul cuvântul
acesta, ca s\ se fac\ gre[eala de a nu
întoarce împ\ratul pe cel gonit?
14. C\ cu moarte vom muri, [i ca apa ce se
vars\ pe p\mânt care nu se va aduna< [i nu
va lua Dumnezeu suflet, nici va socoti s\
scoat\ de la el pe cel gonit.
15. {i acum am venit a gr\i c\tre
 CARTEA A DOUA A :MP|RA}ILOR
împ\ratul domnul meu cuvântul acesta, c\
m\ va vedea poporul. {i roaba ta a zis> s\
gr\iesc dar c\tre domnul meu împ\ratul,
c\ doar va face împ\ratul cuvântul roabei
sale.
16. C\ va asculta împ\ratul< mântuiasc\
pe roaba sa din mâna omului celui ce
caut\ s\ m\ piarz\ pe mine [i pe fiul meu
din mo[tenirea lui Dumnezeu.
17. {i a gr\it întru sine roaba ta> cuvântul
domnului meu împ\ratului va fi spre
mângâiere, c\, ca Îngerul lui Dumnezeu,
a[a este domnul meu împ\ratul a auzi
binele [i r\ul, [i Domnul Dumnezeul t\u
va fi cu tine.
18. {i r\spunzând împ\ratul a zis c\tre
femeie> s\ nu ascunzi de c\tre mine
cuvântul de care eu te voiu întreba, [i a zis
femeia> gr\iasc\ domnul meu împ\ratul.
19. {i a zis împ\ratul> au nu mâna lui Ioav
este cu tine în toate acestea? {i a zis
femeia c\tre împ\ratul> viu este sufletul
t\u doamne al meu împ\rate, de m\ abat la
dreapta sau la stânga întru toate câte a
gr\it domnul meu împ\ratul< robul t\u
Ioav el mi-a poruncit mie [i el a pus în
gura roabei tale toate cuvintele acestea.
20. Robul t\u Ioav a f\cut ca s\ înv\lesc
a[a cuvântul acesta, [i domnul meu
împ\ratul este în]elept ca în]elepciunea
Îngerului lui Dumnezeu a cunoa[te toate
cele de pe p\mânt.
21. {i a zis împ\ratul c\tre Ioav> iat\ am
f\cut ]ie dup\ cuvântul t\u acesta, mergi
întoarce pe fiul meu Avesalom.
22. {i c\zând Ioav cu fa]a sa pe p\mânt s-
a închinat [i a binecuvântat pe împ\ratul,
[i a zis Ioav> ast\zi a cunoscut robul t\u,
c\ am aflat har întru ochii t\i doamne al
meu împ\rate! C\ a f\cut domnul meu
împ\ratul cuvântul robului s\u.
398
23. {i sculându-se Ioav s-a dus în
Ghedsur, [i a adus pe Avesalom în
Ierusalim.
24. {i a zis împ\ratul> s\ se întoarc\ în
casa sa, iar fa]a mea s\ nu o vaz\< [i s-a
întors Avesalom în casa sa, [i fa]a
împ\ratului nu o a v\zut.
25. {i ca Avesalom nu era om frumos în
tot Israilul l\udat foarte, din t\lpile
picioarelor lui [i pân\ în cre[tetul lui nu
avea nici o meteahn\.
26. {i când tundea el capul s\u, c\ se
tundea în fiecare an pentru c\ ;l îngreuia,
[i tunzându-se el cump\nea p\rul capului
lui dou\ sute de sicli cu siclul cel
împ\r\tesc.
27. {i s-a n\scut lui Avesalom trei feciori
[i o fat\, [i numele ei era Tamar, aceasta
era femeie frumoas\ foarte, [i a fost
femeie lui Rovoam feciorul lui Solomon,
[i a n\scut lui pe Avie.
28. {i a [ezut Avesalom în Ierusalim doi
ani de zile, [i fa]a împ\ratului nu o a
v\zut.
29. {i a chemat Avesalom pe Ioav ca s\-l
trimit\ pe el la împ\ratul, [i nu a vrut s\
vin\ la el, [i a trimis a doua oar\ la el, [i
nu a vrut s\ vin\.
30. {i a zis Avesalom c\tre slugile sale>
vede]i în ]arin\ partea lui Ioav cea lipit\ de
a mea, unde are el orz, merge]i [i o
aprinde]i cu foc, [i au ars slugile lui
Avesalom holda lui Ioav cu foc.
31. {i au mers robii lui Ioav la el rupându-
[i hainele lor, [i au zis> ars-au slugile lui
Avesalom holda cu foc, [i sculându-se
Ioav a venit la Avesalom acas\, [i a zis
c\tre el> pentru ce au ars slugile tale holda
mea cu foc?
32. {i a zis Avesalom c\tre Ioav> iat\ am
trimis la tine, zicând> vino aici [i te voiu
 CARTEA A DOUA A :MP|RA}ILOR
trimite la împ\ratul, gândind> pentru ce
am venit din Ghedsur? Bine era mie s\ fiu
acolo, [i acum iat\ fa]a împ\ratului nu am
v\zut, iar de este întru mine nedreptate
omoar\-m\.
33. {i a intrat Ioav la împ\ratul, [i i-a spus
lui, [i a chemat pe Avesalom, [i a intrat la
împ\ratul [i s-a închinat lui [i a c\zut cu
fa]a sa pe p\mânt înaintea fe]ei
împ\ratului, [i a s\rutat împ\ratul pe
Avesalom.
CAP. 15.
Fuga lui David dinaintea lui Avesalom.
{i a fost dup\ aceasta, [i-a f\cut lui[i
Avesalom care [i c\l\re]i, [i cincizeci de
b\rba]i care mergeau înaintea lui.
2. {i a mânecat Avesalom, [i a st\tut în
latura drumului por]ii, [i a fost când venea
la împ\ratul la judecat\ vreun om, care
avea judecat\, striga c\tre el Avesalom, [i
zicea lui> din care cetate e[ti tu? {i zicea
omul, dintr-una din semin]iile lui Israil
robul t\u.
3. {i zicea c\tre el Avesalom> iat\
cuvintele tale sunt bune [i drepte, ci nu
este la împ\ratul nimeni s\ te asculte?
4. {i a zis Avesalom> cine m\ va pune pe
mine judec\tor pe p\mânt, ca s\ vin\ la
mine tot omul, care va avea pricire [i
judecat\, eu voiu face lui dreptate!
5. {i oricând se apropia vreun om de
dânsul [i se închina lui, el tindea mâna sa,
[i-l apuca pe el [i-l s\ruta.
6. {i a f\cut astfel Avesalom tuturor
Israiltenilor, care veneau pentru judecat\
la împ\ratul, [i Avesalom câ[tiga inima
b\rba]ilor lui Israil.
7. {i a fost dup\ patruzeci de ani, a zis
Avesalom c\tre tat\l s\u> s\ m\ duc s\
399
plinesc f\g\duin]a mea, care am f\g\duit
Domnului în Hevron.
8. C\ f\g\duin]\ a f\cut robul t\u când
locuia în Ghedsur în Siria, zicând> dac\
vreodat\ m\ va întoarce Domnul în
Ierusalim, voiu aduce jertf\ Domnului.
9. {i a zis lui împ\ratul> mergi în pace, [i
sculându-se a mers în Hevron.
10. {i a trimis Avesalom iscoade la toate
semin]iile lui Israil, zicând> când ve]i auzi
glasul cornului, ve]i zice> f\cutu-s-a
împ\rat Avesalom în Hevron.
11. {i cu Avesalom au mers dou\ sute de
b\rba]i ale[i din Ierusalim, [i au mers în
prostia lor [i nu au [tiut nimic.
12. {i pe când aducea el jertfele, a trimis
Avesalom [i a chemat pe Ahitofel
Golanitul sfetnicul lui David din cetatea sa
Golan. {i s-a f\cut leg\tur\ puternic\, [i
mult popor mergea cu Avesalom.
13. {i a venit vestitor la David, zicând>
inima b\rba]ilor lui Israil s-a îndreptat
spre Avesalom.
14. {i a zis David tuturor slugilor sale,
care erau cu el în Ierusalim> scula]i-v\ [i
s\ fugim, c\ nu este nou\ mântuire de
c\tre fa]a lui Avesalom, gr\bi]i a merge ca
s\ nu gr\beasc\ el [i s\ ne prinz\ pe noi, [i
s\ aduc\ r\u asupra noastr\, [i s\ loveasc\
cetatea cu ascu]itul sabiei.
15. {i au zis slugile împ\ratului c\tre
împ\ratul> la toate câte va alege domnul
nostru împ\ratul, gata slugile tale.
16. {i a ie[it împ\ratul [i toat\ casa lui
pede[tri dup\ dânsul, [i a l\sat împ\ratul
zece femei ]iitoarele sale, ca s\ p\zeasc\
casa.
17. {i a ie[it împ\ratul [i toate slugile lui
pede[tri, [i a st\tut departe de cas\.
18. {i to]i slujitorii mergeau lâng\ dânsul
[i to]i Heretii [i to]i Feletii [i to]i Gheteii,
 CARTEA A DOUA A :MP|RA}ILOR
[ase sute de oameni care au venit pede[tri
din Ghet, [i mergeau înaintea împ\ratului.
19. {i a zis împ\ratul c\tre Eti Gheteul,
pentru ce mergi tu cu noi? Întoarce-te [i
locuie[te cu împ\ratul, c\ str\in e[ti tu, [i
ce ai venit aici din locul t\u?
20. Ieri ai venit [i ast\zi sili-te-voiu s\
mergi cu noi? {i eu merg unde voiu putea<
mergi [i te întoarce, [i întoarce pe fra]ii t\i
cu tine, [i Domnul va face cu tine mil\ [i
adev\r.
21. {i a r\spuns Eti împ\ratului, [i a zis>
viu este Domnul, [i viu este domnul meu
împ\ratul, c\ în locul unde va fi domnul
meu împ\ratul, ori în moarte, ori în via]\,
acolo va fi robul t\u.
22. {i a zis împ\ratul c\tre Eti> vino [i
mergi cu mine, [i a mers Eti Gheteul cu
împ\ratul [i toate slugile [i toat\ gloata ce
era cu dânsul.
23. {i toat\ ]ara plângea cu glas mare, [i
tot poporul mergea pe pârâul chedrilor, [i
;mp\ratul a trecut pârâul chedrilor, [i tot
poporul [i împ\ratul mergea pe drumul
c\tre pustie.
24. {i iat\ [i Sadoc Preotul [i to]i Levi]ii
cu el ridicar\ sicriul legii Domnului din
Vetar, [i au oprit sicriul legii Domnului
Dumnezeu, iar Aviatar a st\tut lâng\ el
pân\ ce a ie[it tot poporul din cetate.
25. {i a zis împ\ratul c\tre Sadoc>
întoarce sicriul lui Dumnezeu în cetate, c\
de voiu afla har în ochii Domnului m\ va
întoarce, [i-mi va ar\ta mie pe el [i
frumuse]ea lui.
26. Iar de va zice a[a> nu te voiesc, eu sunt
de fa]\ s\ fac\ mie dup\ cum este bine
întru ochii s\i.
27. {i a zis împ\ratul lui Sadoc Preotul>
vede]i, întoarce-te în cetate cu pace, [i
Ahimaas fiul t\u [i Ionatan fiul lui Aviatar
400
amândoi fiii vo[tri cu voi.
28. Vede]i, eu voiu r\mâne în laturile
pustiei, pân\ va veni sol de la voi, s\-mi
spun\ mie.
29. {i a întors Sadoc [i Aviatar sicriul lui
Dumnezeu în Ierusalim, [i a [ezut acolo.
30. Iar David se suia pe coasta Muntelui
M\slinilor, se suia plângând [i cu capul
acoperit, [i mergea descul] [i tot poporul
cel cu el, fiecare cu capul descoperit, se
suia înainte plângând.
31. {i s-a spus lui David, zicând> [i
Ahitofel este între cei uni]i cu Avesalom,
[i a zis David> Dumnezeul meu, risipe[te
sfatul lui Ahitofel.
32. {i a ajuns David în vârf unde s-a
închinat acolo lui Dumnezeu, [i iat\ a ie[it
înaintea lui Husi prietenul cel mai ales al
lui David, având haina sa rupt\ [i p\mânt
pe capul s\u.
33. {i a zis David lui> de vei merge cu
mine, vei fi mie sarcin\<
34. Iar de te vei întoarce în cetate, [i vei
zice lui Avesalom> trecut-au fra]ii t\i cu
împ\ratul< dup\ mine a trecut tat\l t\u, [i
acum sluga ta sunt eu împ\rate, las\-m\ s\
tr\iesc< sluga tat\lui t\u am fost atunci, iar
acum sunt robul t\u, [i vei risipi sfatul lui
Ahitofel.
35. {i iat\ acolo cu tine sunt Sadoc [i
Aviatar Preo]ii, [i tot cuvântul care ;l vei
auzi din gura împ\ratului, îl vei spune lui
Sadoc [i lui Aviatar Preo]ii.
36. Iat\ acolo cu ei doi fii ai lor> Ahimaas
fiul lui Sadoc [i Ionatan fiul lui Aviatar, [i
ve]i trimite prin ei la mine tot cuvântul, ce
ve]i auzi.
37. {i a intrat Husi prietenul lui David în
cetate, [i Avesalom atunci intra în
Ierusalim.
 CARTEA A DOUA A :MP|RA}ILOR
CAP. 16.
David oc\rât de Semei.
Iar David trecuse pu]in de vârful muntelui,
[i iat\ Siva sluga lui Memfivoste a ie[it
înaintea lui, [i o pereche de asini înc\rca]i,
[i pe ei dou\ sute de pâini [i ifi de
smochine, [i o sut\ de finice [i un foale de
vin.
2. {i a zis împ\ratul c\tre Siva> ce sunt
ace[tia? {i a r\spuns Siva> asinii casei
împ\ratului ca s\ [ezi pe ei< iar pâinile [i
finicele ca s\ m\nânce slujitorii, [i vinul
ca s\ bea cei ce au sl\bit în pustie.
3. {i a zis împ\ratul> [i unde este fiul
domnului t\u? {i a zis Siva c\tre
împ\ratul> iat\ [ade în Ierusalim, c\ a zis>
ast\zi vor întoarce mie toat\ casa lui Israil
împ\r\]ia tat\lui meu.
4. {i a zis împ\ratul c\tre Siva> iat\ toate
câte sunt ale lui Memfivoste ale tale s\ fie,
[i a zis Siva închinându-se> s\ aflu har
întru ochii t\i doamne al meu împ\rate!
5. {i a venit împ\ratul David pân\ la
Vaurim, [i iat\ ie[ea de acolo un om din
rudenia casei lui Saul, [i numele lui era
Semei, feciorul lui Ghira a ie[it mergând
[i blestemând.
6. {i arunca cu pietre asupra lui David [i
asupra tuturor slugilor împ\ratului David,
[i era tot poporul [i to]i cei tari de-a
dreapta [i de-a stânga împ\ratului.
7. {i a[a a zis Semei când blestema pe el>
ie[i, ie[i b\rbatul sângiurilor [i b\rbat
f\r\delege.
8. Întors-au asupra ta Domnul tot
sângele casei lui Saul, pentru c\ te-ai f\cut
împ\rat în locul lui, [i iat\ au dat Domnul
împ\r\]ia în mâna lui Avesalom fiul t\u<
iar tu în r\utatea ta, c\ b\rbatul sângiurilor
e[ti tu.
401
9. {i a zis Avesa fiul Saruiei c\tre
împ\ratul> pentru ce blestem\ acel câine
mort pe domnul meu împ\ratul? Trece-
voiu [i voiu t\ia capul lui.
10. {i a zis împ\ratul c\tre Avesa> ce este
mie [i vou\ fiii Saruiei? L\sa]i-l pe el s\
blesteme a[a, c\ Domnul au zis lui, s\
blesteme pe David< [i cine va zice pentru
ce faci a[a?
11. {i a zis David c\tre Avesa [i c\tre
toate slugile sale> iat\ fiul meu cel ce a
ie[it din pântecele meu, caut\ sufletul
meu< cu cât mai vârtos acum fiul lui
Iemeni< l\sa]i-l pe el s\ blesteme, c\
Domnul au zis lui.
12. C\ doar va vedea Domnul smerenia
mea, [i va întoarce mie bine pentru
blestemul lui în ziua de ast\zi.
13. {i a mers David cu to]i b\rba]ii lui pe
cale, [i Semei mergea pe coastele
muntelui al\turi cu el, mergând [i
blestemând [i aruncând cu pietre asupra
lui [i cu ]\rân\ împro[ca.
14. {i a venit împ\ratul [i tot poporul cel
cu el osteni]i, [i r\suflar\ acolo.
15. Iar Avesalom [i tot b\rbatul lui Israil
au intrat în Ierusalim, [i Ahitofel cu el.
16. {i a fost când a venit Husi prietenul
cel bun al lui David la Avesalom, [i a zis
Husi c\tre Avesalom> tr\iasc\ împ\ratul!
17. {i a zis Avesalom c\tre Husi> a[a mil\
ai de prietenul t\u? Pentru ce nu te-ai dus
cu prietenul t\u?
18. {i a zis Husi c\tre Avesalom> nu! Ci
dup\ acela pe care l-au ales Domnul [i
poporul acesta [i tot b\rbatul lui Israil, al
lui voiu fi [i cu el voiu [edea.
19. {i apoi cui voiu sluji? Au nu fiului lui?
Precum am slujit înaintea tat\lui t\u, a[a
voiu fi înaintea ta.
20. {i a zis Avesalom c\tre Ahitofel> da]i-
 CARTEA A DOUA A :MP|RA}ILOR
mi sfat ce vom face.
21. {i a zis Ahitofel c\tre Avesalom> intr\
la ]iitoarele tat\lui t\u pe care le-a l\sat s\
p\zeasc\ casa lui, [i va auzi tot Israilul c\
ai ru[inat pe tat\l t\u, [i se vor înt\ri
mâinile tuturor celor ce sunt cu tine.
22. {i a întins cort lui Avesalom la foi[or,
[i a intrat Avesalom la ]iitoarele tat\lui s\u
înaintea ochilor a tot Israilul.
23. {i sfatul lui Ahitofel, care ;l da el în
zilele cele dint=i ca [i cum cineva ar fi
întrebat cuvântul lui Dumnezeu, a[a tot
sfatul lui Ahitofel, [i la David [i la
Avesalom.
CAP. 17.
Sfatul lui Ahitofel [i moartea lui.
{i a zis Ahitofel c\tre Avesalom> alege-
voiu mie dou\sprezece mii de b\rba]i, [i
m\ voiu scula [i voiu goni pe David într-
aceast\ noapte.
2. {i voiu veni asupra lui, [i el fiind
ostenit [i cu puteri slabe, voiu speria pe el,
[i va fugi tot poporul cel cu el, [i voiu bate
pe împ\ratul singur.
3. {i voiu întoarce pe tot poporul la tine,
precum se întoarce mireasa c\tre b\rbatul
s\u, c\ numai sufletul unui om cau]i tu, [i
la tot poporul va fi pace.
4. {i s-a p\rut drept cuvântul acesta întru
ochii lui Avesalom [i întru ochii tuturor
b\trânilor lui Israil.
5. {i a zis Avesalom> chema]i [i pe Husi
al lui Arahi, [i vom auzi ce zice [i el.
6. {i a intrat Husi la Avesalom, [i a gr\it
Avesalom c\tre dânsul zicând> cuvântul
acesta a gr\it Ahitofel, face-vom dup\
cuvântul lui? Iar de nu, gr\ie[te tu.
7. {i a zis Husi c\tre Avesalom> nu este
bun sfatul acesta, care l-a dat Ahitofel de
402
ast\dat\.
8. {i a zis Husi> tu [tii pe tat\l t\u [i pe
to]i b\rba]ii lui, c\ sunt tari foarte [i sunt
am\râ]i cu sufletul lor, ca o ursoaic\
lipsit\ de pui în ]arin\, [i ca o scroaf\
s\lbatic\ în câmp, [i tat\l t\u este b\rbat
r\zboinic, [i nu va l\sa s\ odihneasc\
poporul.
9. C\ iat\ el acum este ascuns în vreun
munte sau în vreun loc, [i va fi când va
c\dea peste ei la început, [i se va auzi
vestea, se va zice> s-a învins poporul lui
Avesalom>
10. Fie chiar cel mai viteaz a c\ruia inim\
este ca inima leului, se va topi de fric\, c\
[tie tot Israilul c\ tat\l t\u este tare, [i
viteji to]i cei ce sunt cu el.
11. A[a î]i dau eu sfat, ca s\ aduni la tine
tot Israilul de la Dan pân\ la Virsavee, ca
nisipul m\rii de mult, [i tu însu]i s\ mergi
în mijlocul lor.
12. {i vom merge asupra lui ori în ce loc
îl vom afla, [i vom t\b\rî asupra lui cum
cade roua pe p\mânt, [i nu vom l\sa din ei
[i din to]i b\rba]ii cei ce sunt cu el, nici
unul.
13. {i de se va trage în vreo cetate, va
pune tot Israilul funii peste cetatea aceea,
[i o vom trage pân\ în pârâu, cât nu va
r\mâne acolo nici piatr\.
14. {i a zis Avesalom [i tot Israilul> mai
bun este sfatul lui Husi al lui Arahi, decât
sfatul lui Ahitofel, [i Domnul au poruncit
s\ risipeasc\ sfatul cel bun al lui Ahitofel,
ca s\ aduc\ Domnul peste Avesalom toate
relele.
15. {i a zis Husi al lui Arahi c\tre Sadoc [i
c\tre Aviatar Preo]ii> a[a [i a[a a sf\tuit
Ahitofel pe Avesalom [i pe b\trânii lui
Israil, [i a[a [i a[a am sf\tuit eu.
16. {i acum trimite]i degrab\ [i da]i [tire
 CARTEA A DOUA A :MP|RA}ILOR
lui David zicând> s\ nu r\mâi la noapte în
câmpiile pustiei< ci gr\be[te [i treci, ca nu
cumva s\ prinz\ pe împ\ratul [i pe tot
poporul cel cu el.
17. Iar Ionatan [i Ahimaas stau la fântâna
lui Roghil, [i a mers slujnica [i le-a spus
lor< iar ei au mers [i au spus împ\ratului
David, c\ nu se putea ivi s\ intre în cetate.
18. {i i-a v\zut pe ei o slug\, [i a spus lui
Avesalom, [i s-au dus amândoi curând [i
au intrat în casa unui om în Vaurim, [i era
la el o groap\ în curte, [i s-au pogorât
acolo.
19. {i a luat femeia [i a întins
acoper\mânt peste gura gropii, [i usca pe
el urluial\, [i nu s-a [tiut nimic.
20. {i au venit slugile lui Avesalom la
femeie acas\ [i au zis> unde este Ahimaas
[i Ionatan? {i le-a zis lor femeia> trecur\ [i
pu]in\ ap\ cerur\ [i nu au aflat, [i s-au
întors în Ierusalim.
21. {i a fost dup\ ce s-au dus, ei au ie[it
din groap\ [i s-au dus [i au spus
împ\ratului David, [i au zis lui> scula]i-v\
[i trece]i curând apa, c\ acestea a sf\tuit
Ahitofel asupra voastr\.
22. {i s-a sculat David [i tot poporul cel
cu el, [i au trecut Iordanul pân\ la
rev\rsatul zorilor, ner\mânând nici unul
care s\ nu fi trecut Iordanul.
23. Iar Ahitofel v\zând, c\ nu s-a urmat
sfatul lui, a pus [aua pe asina sa [i s-a
sculat, [i s-a dus la casa sa [i la cetatea sa,
[i a r=nduit casa sa [i s-a spânzurat [i a
murit, [i s-a îngropat în mormântul tat\lui
s\u.
24. {i David a trecut în Maanaim, iar
Avesalom a trecut Iordanul, el [i tot
Israilul cu el.
25. {i a pus Avesalom pe Amesai în locul
lui Ioav peste oaste, [i Amesai era fiul
403
unui b\rbat anume Ieter din Iezreel, acesta
a intrat la Avighea fata lui Naas sora
Saruiei mamei lui Ioav.
26. {i au t\b\rât Avesalom [i tot Israilul în
p\mântul Galaad.
27. {i a fost când a intrat David în
Maanaim, [i Esvi fiul lui Naas din Ravatul
fiilor lui Amon, [i Mahir fiul lui Amiil din
Lodavar, [i Verzeli Galaaditul din
Roghelim.
28. Au adus înveli[uri, c\ld\ri, vase de lut,
grâu, orz, f\in\, gr\un]e pr\jite, bob, linte
[i pâini,
29. Miere, unt, oi, brânz\ de vaci, [i a
adus lui David [i poporului celui cu el s\
m\nânce, c\ au zis> poporul a fl\mânzit, s-
a ostenit [i a însetat în pustie.
CAP. 18.
Moartea lui Avesalom.
{i a num\rat David tot poporul cel ce era
cu el, [i a pus peste ei c\petenii peste mii
[i peste sute.
2. {i a trimis David a treia parte din
popor sub pov\]uirea lui Ioav, [i a treia
parte sub pov\]uirea lui Avesa feciorul
Saruiei fratele lui Ioav, [i a treia sub
pov\]uirea lui Eti Gheteul, [i a zis David
c\tre popor> voiu ie[i negre[it [i eu cu voi.
3. {i ziser\> s\ nu ie[i, c\ de vom fugi, nu
vor ]ine seam\ de noi, [i de vom muri
jum\tate din noi, nu vor ]ine seam\ de noi,
c\ tu e[ti cât noi zece mii. {i acum mai
bine va fi s\ fii tu nou\ în cetate ajutor, ca
s\ ne aju]i.
4. {i a zis c\tre ei împ\ratul> ce va pl\cea
întru ochii vo[tri, voiu face, [i a st\tut
împ\ratul de latura por]ii, [i tot poporul
ie[ea cu sutele [i cu miile.
5. {i a poruncit împ\ratul lui Ioav [i lui
 CARTEA A DOUA A :MP|RA}ILOR
Avesa [i lui Eti, zicând> cru]a]i-mi pe
feciorul meu Avesalom, [i tot poporul a
auzit pe împ\ratul poruncind tuturor
boierilor pentru Avesalom.
6. {i a ie[it tot poporul în dumbrav\
împotriva lui Israil, [i s-a f\cut r\zboi în
dumbrava lui Efraim.
7. {i a c\zut acolo poporul lui Israil
înaintea slugilor lui David, [i s-a f\cut
înfrângere mare în ziua aceea, ca la vreo
dou\zeci de mii de b\rba]i.
8. {i s-a f\cut acolo r\zboi întins peste
fa]a a tot p\mântul, [i mai mul]i din popor
a mâncat dumbrava, decât sabia în ziua
aceea.
9. {i s-a întâmpinat Avesalom cu slugile
lui David, [i Avesalom era c\lare pe
mu[coiul s\u, [i a intrat mu[coiul sub
desimea unui stejar mare, [i s-a încle[tat
capul lui în stejar, [i a r\mas spânzurat
între cer [i între p\mânt, [i mu[coiul s-a
dus de sub el.
10. {i a v\zut un om [i a spus lui Ioav, [i
a zis> iat\ am v\zut pe Avesalom spânzurat
în stejar.
11. {i a zis Ioav omului celui ce i-a spus>
iat\ dac\ l-ai v\zut, pentru ce nu l-ai ucis
acolo la p\mânt? {i eu ]i-a[ fi dat ]ie zece
sicli de argint [i un brâu.
12. {i a zis omul c\tre Ioav> de mi-ai da în
mân\ o mie de sicli de argint, nu voiu
pune mâna mea pe fiul împ\ratului, c\ în
auzul nostru a poruncit împ\ratul ]ie [i lui
Avesa [i lui Eti zicând> cru]a]i pe feciorul
meu Avesalom.
13. Cum a[ face nedreptate asupra vie]ii
lui, c\ lucrul nu va r\mâne ascuns
împ\ratului, [i tu ai sta dimpotriv\.
14. {i a zis Ioav> eu voiu începe aceasta,
nu te voiu a[tepta pe tine, [i a luat Ioav trei
s\ge]i în mâna sa, [i le-a înfipt în inima lui
404
Avesalom, înc\ fiind el viu în desi[ul
stejarului.
15. {i l-au înconjurat zece slugi, care
purtau armele lui Ioav, [i lovir\ pe
Avesalom, [i-l omorâr\.
16. {i a trâmbi]at Ioav cu cornul, [i s-a
întors poporul, ca s\ nu goneasc\ dup\
Israil, c\ nu se îndura Ioav de popor.
17. {i au luat pe Avesalom, [i l-au aruncat
într-o pr\pastie mare în dumbrav\, într-o
râp\ mare, [i au pus peste el gr\mad\ de
pietre mari foarte, [i tot Israilul a fugit
fiecare la l\ca[ul s\u.
18. Iar Avesalom înc\ fiind viu a luat, [i
[i-a f\cut lui[i stâlp, pe care l-a pus în
valea împ\ratului, c\ a zis> c\ nu are el
fecior, ca s\ se pomeneasc\ numele lui, [i
a numit stâlpul pe numele s\u, [i se
cheam\ el mâna lui Avesalom pân\ în ziua
aceasta.
19. {i Ahimaas feciorul lui Sadoc a zis>
voiu alerga [i voiu binevesti împ\ratului,
c\ i-au f\cut lui Domnul izbândire din
mâna vr\jma[ilor lui.
20. {i a zis Ioav lui> tu nu e[ti om de bune
vestiri în ziua aceasta, ci într-alt\ zi vei
binevesti< iar în ziua de ast\zi nu vei vesti
bine, de vreme ce a murit fiul împ\ratului.
21. {i a zis Ioav lui Husi> mergând spune
împ\ratului câte ai v\zut, [i s-a închinat
Husi lui Ioav, [i s-a dus.
22. {i a ad\ugat înc\ Ahimaas feciorul lui
Sadoc, [i a zis c\tre Ioav> fie ce va fi, voiu
alerga [i eu dup\ Husi< [i a zis Ioav> pentru
ce s\ alergi tu fiul meu? Vino, c\ de vei
merge nu-]i este ]ie de folos vestea bun\.
23. {i a zis Ahimaas> numaidecât voiu
alerga< [i a zis Ioav lui> alearg\, [i a alergat
Ahimaas pe calea [esului, [i a întrecut pe
Husi.
24. {i David [edea între cele dou\ por]i, [i
 CARTEA A DOUA A :MP|RA}ILOR
s-a dus str\jerul în cerdacul por]ii la zid, [i
ridicându-[i ochii s\i a v\zut, [i iat\ un om
alergând singur înaintea lui.
25. {i a strigat str\jerul, [i a spus
;mp\ratului< [i a zis ;mp\ratul> de este
singur, bun\ veste este în gura lui, [i tot
mergea [i se apropia.
26. {i a v\zut str\jerul alt om alergând, [i
a strigat str\jerul c\tre poart\, [i a zis> iat\
[i alt om alearg\ singur< [i a zis ;mp\ratul>
[i acesta este bun vestitor.
27. {i a zis str\jerul> eu v\z c\ cel ce
alearg\ întâi parc\ ar fi alerg\tura lui
Ahimaas feciorul lui Sadoc< [i a zis
;mp\ratul> om bun este acesta, [i cu veste
bun\ vine.
28. {i a strigat Ahimaas, [i a zis c\tre
împ\ratul> pace! {i s-a închinat
;mp\ratului cu fa]a sa la p\mânt, [i a zis>
bine este cuvântat Domnul Dumnezeul t\u
cel ce au biruit pe oamenii cei ce
ridicaser\ mâna lor asupra domnului meu
;mp\ratul.
29. {i a zis împ\ratul> pace este fiului
Avesalom? {i a zis Ahimaas> v\zut-am
mul]ime mare veselindu-se, când a trimis
Ioav robul ;mp\ratului pe robul t\u, [i nu
am cunoscut ce este acolo.
30. {i a zis împ\ratul> întoarce-te [i stai
aici, [i s-a întors [i a st\tut.
31. {i iat\ Husi dup\ el a venit, [i a zis
împ\ratului> veste bun\ aduc domnului
meu împ\ratului, c\ au f\cut judecat\ ]ie
Domnul ast\zi din mâna tuturor celor ce s-
au sculat asupra ta.
32. {i a zis împ\ratul c\tre Husi> este pace
fiului Avesalom? {i a zis Husi> fie ca
feciorul acesta, vr\jma[ii domnului meu
împ\ratului [i to]i câ]i s-au sculat asupra
lui cu rele.
33. {i s-a tulburat împ\ratul, [i s-a suit în
405
foi[orul cel deasupra por]ii [i a plâns, [i
a[a a zis când îl plângea pe el> fiul meu
Avesalom fiul meu! Fiul meu Avesalom!
Mai bine muream eu pentru tine? Eu
pentru tine, Avesaloame fiul meu! Fiul
meu!
CAP. 19.
David iar\[i împ\rat.
{i s-a spus lui Ioav, zicând> iat\ împ\ratul
plânge [i se tânguie[te pentru Avesalom.
2. {i s-a schimbat biruin]a în ziua aceea
în jale la tot poporul, c\ a auzit poporul în
ziua aceea zicând> c\ se întristeaz\
împ\ratul pentru fiul s\u.
3. {i s-a furi[at poporul în ziua aceea a
intra în cetate, cum se furi[eaz\ poporul
cel ce se ru[ineaz\ când fuge de la r\zboi.
4. {i împ\ratul a ascuns fa]a sa [i a
strigat împ\ratul cu glas mare zicând> fiul
meu Avesalom! Avesalom fiul meu! Fiul
meu!
5. {i a intrat Ioav la împ\ratul în cas\, [i
a zis> ru[inat-ai ast\zi fe]ele tuturor robilor
t\i, celor ce te-au scos de la moarte pe tine
ast\zi, [i sufletul fiilor t\i [i al fetelor tale,
[i sufletul femeilor tale, [i sufletul
]iitoarelor tale.
6. Iubind pe cei ce te ur\sc pe tine, [i
urând pe cei ce te iubesc, [i ai ar\tat ast\zi,
c\ nu-]i este ]ie de boierii t\i, nici de slugi,
c\ am cunoscut ast\zi, c\ de ar fi tr\it
Avesalom, to]i noi ast\zi am fi mor]i, c\
acesta era drept întru ochii t\i.
7. {i acum te scoal\, [i ie[i afar\ [i
gr\ie[te la inimile robilor t\i, c\ pe
Domnul m-am jurat, c\ de nu vei ie[i afar\
ast\zi, nu va r\mâne om cu tine în noaptea
aceasta, [i vei cunoa[te c\ mai mare este
]ie r\ul acesta decât tot r\ul ce ]i-a venit ]ie
 CARTEA A DOUA A :MP|RA}ILOR
din tinere]ile tale pân\ acum.
8. {i s-a sculat împ\ratul, [i a [ezut în
poart\, [i la tot poporul a vestit zicând>
iat\ împ\ratul [ade în poart\, [i a venit tot
poporul înaintea împ\ratului la poart\< iar
Israil a fugit fiecare în l\ca[ul s\u.
9. {i era tot poporul pricindu-se întru
toate neamurile lui Israil zicând> împ\ratul
David ne-a mântuit pe noi de to]i
vr\jma[ii no[tri, [i el ne-a scos pe noi din
mâna celor de alt neam, [i acum a fugit
din ]ar\ [i de la împ\r\]ia sa de Avesalom.
10. {i Avesalom pe care l-am uns peste
noi a murit în r\zboi, [i acum pentru ce voi
întârzia]i a întoarce pe împ\ratul? {i
cuvântul a tot Israilul a venit la împ\ratul.
11. {i împ\ratul David a trimis la Sadoc [i
la Aviatar Preo]ii, zicând> gr\i]i c\tre
b\trânii lui Iuda [i le spune]i> pentru ce
întârzia]i a întoarce pe împ\ratul la casa
sa? {i cuvântul a tot Israilul a venit la
împ\ratul.
12. {i fra]ii mei sunte]i voi, oasele mele [i
carnea mea voi, [i pentru ce întârzia]i a
întoarce pe împ\ratul la casa lui?
13. {i zice]i lui Amesai> au nu osul meu [i
carnea mea e[ti tu? {i acum a[a s\ fac\
mie Dumnezeu, [i a[a s\-mi adauge, de nu
vei fi tu c\petenie peste oaste înaintea mea
în toate zilele în locul lui Ioav.
14. {i a câ[tigat inima tuturor celor din
Iuda, ca a unui om, [i a trimis la împ\ratul
zicând> întoarce-te tu [i to]i robii t\i.
15. {i s-a întors împ\ratul [i a venit pân\
la Iordan, [i b\rba]ii lui Iuda au venit în
Galgala, ca s\ mearg\ întru întâmpinarea
împ\ratului, ca s\ treac\ pe împ\ratul
Iordanul.
16. {i a gr\bit Semei feciorul lui Ghira
fiul lui Iemeni din Vaurim, [i s-a pogorât
cu b\rba]ii lui Iuda întru întâmpinarea
406
împ\ratului David.
17. {i o mie de b\rba]i cu el din neamul
lui Veniamin, [i Siva sluga casei lui Saul,
[i cincisprezece fii ai lui cu el, [i dou\zeci
de slugi ai lui cu el, [i au trecut Iordanul
înaintea împ\ratului, [i au f\cut slujba ca
s\ treac\ pe împ\ratul.
18. {i au trecut trec\toarea ca s\ scoale
casa împ\ratului, [i ca s\ fac\ ce este drept
întru ochii lui< iar Semei feciorul lui Ghira
a c\zut pe fa]a sa înaintea împ\ratului
când a trecut el Iordanul<
19. {i a zis c\tre împ\ratul> s\ nu-mi
socoteasc\ mie domnul meu f\r\delegea,
[i s\ nu-]i aduci aminte de nedrept\]ile
care ]i-a f\cut robul t\u în ziua în care
ie[ea domnul meu împ\ratul din
Ierusalim, ca s\ le pun\ împ\ratul în inima
sa.
20. C\ a cunoscut robul t\u c\ eu am
p\c\tuit, [i iat\ eu am venit ast\zi mai
înainte decât tot Israilul [i decât casa lui
Iosif, ca s\ m\ pogor întru întâmpinarea
domnului meu împ\ratul.
21. {i a r\spuns Avesa feciorul Saruiei, [i
a zis> au pentru aceasta nu se va omorî
Semei pentru c\ a blestemat pe unsul
Domnului?
22. {i a zis David> ce este mie [i vou\ fiii
Saruiei? Pentru ce v\ face]i ast\zi mie
potrivnici? Ast\zi nu se va omorî nici un
om din Israil, c\ nu [tiu de voiu împ\r\]i
eu ast\zi peste Israil.
23. {i a zis împ\ratul c\tre Semei> nu vei
muri, [i s-a jurat lui împ\ratul.
24. {i Memfivoste feciorul lui Ionatan,
fiul lui Saul, s-a pogorât întru
întâmpinarea împ\ratului, [i nu a grijit
picioarele sale, nici [i-a t\iat unghiile sale,
nici [i-a tocmit musta]a sa, [i hainele sale
nu [i-a sp\lat din ziua în care s-a dus
 CARTEA A DOUA A :MP|RA}ILOR
împ\ratul pân\ în ziua în care a venit el cu
pace.
25. {i a fost când intra în Ierusalim întru
întâmpinarea împ\ratului, i-a zis lui
împ\ratul> pentru ce nu ai mers cu mine
Memfivoste?
26. {i a zis Memfivoste c\tre împ\ratul>
domnul meu împ\rate! Robul meu m-a
în[elat, c\ a zis sluga ta lui> pune [aua pe
asin\ [i s\ încalec [i s\ merg cu împ\ratul,
c\ [chiop este robul t\u.
27. {i a gr\it r\u de robul t\u c\tre
domnul meu împ\ratul, [i domnul meu
împ\ratul ca Îngerul lui Dumnezeu, [i f\
ce este bine întru ochii t\i.
28. C\ nu a fost toat\ casa tat\lui meu f\r\
numai oameni de moarte înaintea
domnului meu împ\ratul< iar tu ai pus pe
robul t\u între cei ce m\nânc\ din masa ta,
[i ce îndreptare mai este mie, sau ce pot
striga înc\ c\tre împ\ratul?
29. {i a zis lui împ\ratul> pentru ce mai
gr\ie[ti înc\ cuvintele tale? Zis-am> tu [i
Siva împ\r]i]i ]arina.
30. {i a zis Memfivoste c\tre împ\ratul> [i
toate s\ le ia, dup\ ce a venit domnul meu
împ\ratul cu pace la casa sa.
31. {i Verzeli Galaaditul s-a pogorât din
Roghelim, [i a trecut cu împ\ratul
Iordanul, ca s\-l petreac\ pe el Iordanul.
32. Iar Verzeli era om b\trân foarte, ca de
optzeci de ani, acesta a hr\nit pe împ\ratul
când locuia el în Maanaim, c\ era om avut
foarte.
33. {i a zis împ\ratul c\tre Verzeli> tu treci
cu mine, [i eu voiu hr\ni b\trâne]ile tale
cu mine în Ierusalim.
34. {i a zis Verzeli c\tre împ\ratul> câte
sunt zilele anilor vie]ii mele, ca s\ m\ sui
cu împ\ratul în Ierusalim?
35. Om de optzeci de ani sunt eu ast\zi, au
407
doar cunoa[te-voiu între bine [i între r\u?
Au cunoa[te-va înc\ robul t\u ce va mânca
sau ce va bea? Au auzi-voiu înc\ glasul
cânt\torilor sau al cânt\re]elor? {i pentru
ce s\ mai fie robul t\u sarcin\ peste
domnul meu împ\ratul?
36. C\ci pu]in va trece robul t\u Iordanul
cu împ\ratul, [i pentru ce s\-mi fac\ mie
împ\ratul r\spl\tirea aceasta?
37. S\ se întoarc\ dar robul t\u, [i s\ mor
în cetatea mea lâng\ mormântul tat\lui
meu [i al mamei mele.
38. {i iat\ robul t\u Hamaam fiul meu va
trece cu domnul meu împ\ratul, f\ cu el ce
este bine întru ochii t\i< [i a zis împ\ratul>
cu mine s\ treac\ Hamaam, [i eu voiu face
cu el ce este bine întru ochii mei, [i oricâte
vei pofti de la mine, voiu face ]ie.
39. {i a trecut tot poporul Iordanul, [i
împ\ratul a trecut, [i a s\rutat împ\ratul pe
Verzeli [i bine l-a cuvântat pe el, [i s-a
întors la casa sa.
40. {i a trecut împ\ratul în Galgala, [i
Hamaam a trecut cu el, [i tot poporul lui
Iuda a trecut cu împ\ratul, [i înc\ jum\tate
din poporul lui Israil.
41. {i iat\ tot Israilul a venit la împ\ratul,
[i a zis c\tre împ\ratul> pentru ce te-a furat
pe tine fra]ii no[tri b\rba]ii lui Iuda de au
trecut pe împ\ratul [i casa lui Iordanul [i
to]i b\rba]ii lui David cu dânsul?
42. {i au r\spuns to]i b\rba]ii lui Iuda
c\tre b\rba]ii lui Israil, [i au zis> fiindc\ se
apropie de mine împ\ratul, pentru ce te-ai
mâniat a[a de lucrul acesta? Au doar am
mâncat din mâncarea împ\ratului? Sau
ne-a f\cut nou\ vreun dar? Sau ne-a
ridicat vreo sarcin\?
43. {i a r\spuns b\rbatul lui Israil
b\rbatului lui Iuda, [i a zis> zece mâini
sunt la împ\ratul, [i cel întâi n\scut eu
 CARTEA A DOUA A :MP|RA}ILOR
sunt, au tu? Înc\ [i întru David sunt mai
mult decât tine, [i pentru ce m-ai
batjocorit, [i nu s-a socotit cuvântul meu
cel dint=i c\tre Iuda, ca s\ întorc pe
împ\ratul meu? {i s-a înt\rit cuvântul
b\rbatului lui Iuda mai mult decât
cuvântul b\rbatului lui Israil.
CAP. 20.
R\zvr\tirea lui Savee [i moartea lui.
{i a fost acolo un fiu f\r\ de lege, [i
numele lui Savee, feciorul lui Vohori
b\rbat Iemeneu, [i a trâmbi]at cu cornul, [i
a zis> nu este nou\ parte în David, nici
mo[tenire nou\ întru fiul lui Iese, fiecare
la l\ca[urile sale Israile!
2. {i s-a suit tot omul lui Israil de la
David dup\ Savee feciorul lui Vohori,
dup\ b\rba]ii lui Iuda s-a lipit de
împ\ratul lor de la Iordan, [i pân\ la
Ierusalim.
3. {i a intrat David în casa sa în
Ierusalim, [i a luat împ\ratul cele zece
femei ]iitoarele sale, pe care le-a fost l\sat
s\ p\zeasc\ casa, [i le-a dat pe acelea în
casa de paz\, [i le-a hr\nit, [i la ele nu a
intrat, [i au st\tut închise pân\ la ziua
mor]ii lor, v\duve tr\ind.
4. {i a zis împ\ratul c\tre Amesai>
cheam\-mi pe b\rba]ii fiii lui Iuda pe a
treia zi, [i s\ fii [i tu aici.
5. {i a mers Amesai s\ cheme pe Iuda, [i
a întârziat din vremea care i-a rânduit lui
David.
6. {i a zis David c\tre Amesai> acum mai
r\u ne va face Savee feciorul lui Vohori
decât Avesalom, [i acum tu ia cu tine
slugile domnului t\u, [i alearg\ dup\
dânsul, ca nu cumva s\-[i afle cet\]i tari, [i
s\ scape dinaintea ochilor no[tri.
408
7. {i au ie[it dup\ dânsul Avesa [i
b\rba]ii lui Ioav [i Hereti [i Feleti [i to]i
r\zboinicii, [i au ie[it din Ierusalim s\
alerge dup\ Savee feciorul lui Vohori.
8. {i ei lâng\ piatra cea mare, cea din
Gavaon, [i Amesai a intrat înaintea lor, [i
Ioav era încins cu haina îmbr\c\mintei
sale, [i peste ea încins\ sabie, care
spânzura peste coapsa lui în teaca ei, [i
sabia a ie[it [i a c\zut.
9. {i a zis Ioav lui Amesai> fii s\n\tos
fratele meu< [i mâna cea dreapt\ a lui Ioav
a apucat barba lui Amesai ca s\-l s\rute.
10. {i Amesai nu a p\zit sabia cea din
mâna lui Ioav, [i l-a lovit pe el Ioav cu ea
în pântece, [i s-au v\rsat ma]ele lui pe
p\mânt, [i a doua oar\ nu l-a lovit, [i a
murit< iar Ioav [i Avesa fratele lui au
alergat dup\ Savee feciorul lui Vohori.
11. {i un om din slugile lui Ioav a st\tut
lâng\ dânsul, [i a zis> cine voie[te pe Ioav
[i cine este al lui David s\ vin\ dup\ Ioav.
12. Iar Amesai mort t\v\lit în sânge în
mijlocul c\ii, [i v\zând un om c\ sta tot
poporul, a mutat pe Amesai din cale în
]arin\, [i a pus peste el hain\, c\ a v\zut,
cum c\ tot cel ce venea lâng\ el sta.
13. {i a fost dup\ ce l-a mutat din cale a
mers tot Israilul dup\ Ioav ca s\ alerge
dup\ Savee feciorul lui Vohori.
14. {i l-a urm\rit în toate semin]iile lui
Israil la Evel [i la Vitmaha, [i to]i cei din
Hari [i din toate cet\]ile s-au adunat [i au
mers dup\ el.
15. {i s-au dus, [i l-au înconjurat pe el în
Evel [i în Vitmaha, [i au f\cut [an] asupra
cet\]ii, [i au st\tut în zidul cel dinainte, [i
tot poporul, care era cu Ioav socotea s\
surpe zidul.
16. Iar o femeie în]eleapt\ a strigat de pe
zid, [i a zis> auzi]i! Auzi]i! Spune]i lui
 CARTEA A DOUA A :MP|RA}ILOR
Ioav s\ se apropie pân\ aici, [i voiu gr\i
c\tre el.
17. {i s-a apropiat Ioav c\tre ea, [i a zis
femeia> tu e[ti Ioav? Iar el a zis> eu, [i i-a
zis lui> ascult\ cuvintele roabei tale, [i a
zis Ioav> auz, eu sunt.
18. {i a gr\it zicând> odinioar\ era un
proverb ce zice> cel ce voie[te a întreba s\
întrebe în Evel [i în Dan, de au lipsit cele
ce au pus credincio[ii lui Israil, cel ce
voie[te a întreba s\ întrebe în Evel, [i a[a
a zis.
19. De au lipsit, [i eu sunt dintre cei ce ]in
pacea între puternicii lui Israil, iar tu cerci
a omorî cetatea [i maica cet\]ilor întru
Israil, pentru ce pr\p\de[ti mo[tenirea
Domnului?
20. {i a r\spuns Ioav, [i a zis> departe de
mine, departe de mine fie s\ o prinz [i s\
o stric.
21. Nu este a[a cuvântul, ci un om din
Muntele Efraim, Savee, feciorul lui Vohori
numele lui, a ridicat mâna sa asupra
împ\ratului David, da]i-mi pe acela
singur, [i m\ voiu duce de la cetate< [i a zis
femeia c\tre Ioav> iat\ capul lui se va
arunca la tine peste zid.
22. {i a intrat femeia la tot poporul, [i a
gr\it c\tre toat\ cetatea cu în]elepciunea
ei, ca s\ taie capul lui Savee feciorul lui
Vohori, [i l-a t\iat, [i l-a aruncat la Ioav, [i
a trâmbi]at cu cornul, [i s-a risipit de la
cetate tot omul la l\ca[urile sale, [i Ioav s-
a întors în Ierusalim la împ\ratul.
23. {i Ioav era mai mare peste toat\ oastea
lui Israil, iar Vaneas feciorul lui Iodae
peste Hereti [i peste Feleti.
24. {i Adoniram peste bir, iar Iosafat
feciorul lui Ahilud scriitor.
25. {i Susa logof\t, [i Sadoc [i Aviatar
Preo]i.
409
26. {i înc\ [i Iras al lui Iari era preot lui
David.
CAP. 21.
David întâmpin\ foametea [i biruie[te
pe Filisteni.
{i s-a f\cut foamete în zilele lui David trei
ani unul dup\ altul, [i a c\utat David fa]a
Domnului, [i au zis Domnul> pentru Saul
[i pentru strâmb\tatea casei lui, în
v\rsarea sângelui când a ucis pe
Gavaoniteni.
2. {i a chemat împ\ratul David pe
Gavaoniteni, [i a zis c\tre ei> iar
Gavaonitenii nu sunt fiii lui Israil, ci sunt
din sângele Amoreului, [i fiii lui Israil au
jurat lor, [i a cercat Saul s\-i ucig\ pe ei,
pentru râvna ce avea el spre fiii lui Israil [i
ai lui Iuda.
3. {i a zis David c\tre Gavaoniteni> ce
voiu face vou\? {i cu ce voiu îmblânzi, ca
s\ binecuvânta]i mo[tenirea Domnului?
4. {i au zis lui Gavaonitenii> nu este
nou\ pentru argint sau pentru aur, cu Saul
[i cu casa lui, [i nu este nou\ ca s\
omorâm vreun om din tot Israilul, [i a zis>
ce ve]i zice voi, voiu face vou\.
5. {i ei ziser\ c\tre împ\ratul> omul
acela care ne-a sl\bit pe noi, [i ne-a gonit
pe noi [i a cugetat s\ ne piarz\ pe noi, s\-
l pierdem pe el, ca s\ nu stea el în tot
hotarul lui Israil.
6. Da]i nou\ [apte b\rba]i din fiii lui, [i
s\-i spânzur\m pe ei Domnului în
Gavaonul lui Saul ale[i Domnului, [i a zis
împ\ratul> eu voiu da.
7. {i s-a f\cut mil\ împ\ratului de
Memfivoste fiul lui Ionatan feciorul lui
Saul pentru jur\mântul Domnului cel între
ei [i între David [i între Ionatan feciorul
 CARTEA A DOUA A :MP|RA}ILOR
lui Saul.
8. {i a luat împ\ratul pe cei doi fii ai
Resfei fetei lui Aiea pe care i-a n\scut lui
Saul pe Ermoni [i pe Memfivoste, [i pe cei
cinci feciori ai Melholei fetei lui Saul, [i
pe care i-a n\scut lui Esdriil feciorul lui
Verzeli al lui Maulati.
9. {i a dat pe ei în mâna Gavaonitenilor,
[i i-au spânzurat pe ei în munte înaintea
Domnului, [i au c\zut acolo ace[ti [apte
într-un loc, iar ei s-au omorât în zilele cele
mai dint=i ale secerii, când încep a se
secera orzurile.
10. Iar Resfa fata lui Aiea a luat sac, [i l-a
a[ternut pe piatr\ la începutul secerii
orzurilor pân\ a picat peste ei ap\ din cer,
[i nu a l\sat p\s\rile cerului s\ odihneasc\
peste ei ziua [i hiarele ]arinii noaptea.
11. {i s-a spus lui David toate câte a f\cut
Resfa fata lui Aiea ]iitoarea lui Saul.
12. {i a mers David, [i a luat oasele lui
Saul [i oasele lui Ionatan fiul lui de la
oamenii locuitori în Iavis Galaad, care
furaser\ pe ei din uli]a Vitsanei, c\ acolo
au fost pus pe ei cei de alt neam în ziua în
care au b\tut cei de alt neam pe Saul în
Ghelvoe.
13. {i a adus de acolo oasele lui Saul [i
oasele lui Ionatan fiul lui, [i a adunat
oasele celor spânzura]i.
14. {i a îngropat oasele lui Saul [i oasele
lui Ionatan fiul lui [i oasele celor
spânzura]i în p\mântul lui Veniamin,
al\turi în mormântul lui Kis tat\l lui, [i a
f\cut toate câte a poruncit împ\ratul, [i s-
a milostivit Dumnezeu spre p\mânt dup\
aceasta.
15. {i au mai f\cut r\zboi cei de alt neam
cu Israil, [i s-a pogorât David [i slugile lui
cu el, [i s-au b\tut cu cei de alt neam, [i a
ostenit David.
410
16. Iar Iesfi care era din nepo]ii lui Rafa, a
c\ruia suli]\ cump\nea trei sute de sicli
cump\nitur\ de aram\, acesta era încins
cu sabie, [i socotea s\ loveasc\ pe David.
17. {i Avesa feciorul Saruiei i-a ajutat, [i a
lovit pe cel de alt neam, [i l-a omorât,
atunci au jurat b\rba]ii lui David zicând>
nu vei mai ie[i cu noi la r\zboi, ca s\ nu
stingi lumina lui Israil.
18. {i dup\ aceasta iar s-a f\cut r\zboi în
Ghet cu cei de alt neam, atunci a b\tut
Sevoha al lui Asmatoti pe Sef cel ce era
din nepo]ii lui Rafa.
19. {i s-a mai f\cut r\zboi în Roov cu cei
de alt neam, [i a b\tut Eleanan feciorul lui
Ariorghim Vitleemiteanul pe Goliat
Gheteul, iar coada suli]ei lui era ca sulul
]es\torilor.
20. {i s-a mai f\cut înc\ r\zboi în Ghet, [i
era un b\rbat din Madon, [i degetele
mâinilor [i degetele picioarelor lui câte
[ase, dou\zeci [i patru la num\r, acesta era
din cei n\scu]i din Rafa.
21. {i a oc\rât pe Israil, [i l-a b\tut pe el
Ionatan feciorul lui Semei fratele lui
David.
22. Ace[ti patru s-au n\scut str\nepo]i
uria[ilor în Ghet din casa lui Rafa, [i a
c\zut în mâna lui David [i în mâna
slugilor lui.
CAP. 22.
Cântarea lui David de mul]umit\,
pentru izb\vire de vr\jma[i.
{i a gr\it David Domnului cuvintele
cânt\rii acesteia în ziua în care l-au izb\vit
pe el Domnul din mâna tuturor
vr\jma[ilor lui [i din mâna lui Saul [i a
zis>
2. Doamne, piatra mea! {i t\ria mea! {i
 CARTEA A DOUA A :MP|RA}ILOR
sc\parea mea!
3. Dumnezeul meu p\zitor va fi mie, [i
voiu n\d\jdui spre dânsul, ap\r\torul meu
[i cornul mântuirii mele, ajutorul meu [i
sc\parea mântuirii mele, de cel nedrept
m\ va mântui.
4. L\udând voiu chema pe Domnul, [i de
vr\jma[ii mei m\ voiu mântui.
5. C\ m-au cuprins durerile mor]ii, [i
râurile f\r\delegii m-au tulburat.
6. Durerile mor]ii m-au înconjurat,
întâmpinatu-m-au greut\]ile mor]ii.
7. :ntru necazul meu voiu chema pe
Domnul, [i c\tre Dumnezeul meu voiu
striga, [i va auzi din Biserica cea sfânt\ a
sa glasul meu, [i strigarea mea întru
urechile lui.
8. {i s-a cl\tit [i s-a cutremurat
p\mântul, [i temeliile cerului împreun\ s-
au tulburat [i s-au cl\tit, c\ s-au mâniat pe
dânsele Domnul.
9. Suitu-s-a fum întru mânia lui, [i foc
din gura lui va mânca, c\rbuni s-au a]â]at
de la dânsul.
10. {i au plecat cerurile [i s-au pogorât, [i
negur\ sub picioarele lui.
11. {i au [ezut peste Heruvimi, [i au
zburat, [i s-au ar\tat peste aripile
vânturilor.
12. {i au pus întuneric ascunderea lui
împrejurul lui cortul lui, întunericul apelor
au îngr\[at în norii v\zduhurilor.
13. Din str\lucirea cea dinaintea lui s-au
a]â]at c\rbuni de foc.
14. Tunat-au din cer Domnul, [i cel înalt
[i-au dat glasul s\u.
15. {i au trimis s\ge]i, [i i-au risipit pe ei,
[i au fulgerat fulger [i i-au tulburat pe ei.
16. {i s-au ar\tat izvoarele apelor, [i s-au
descoperit temeliile lumii de certarea
Domnului, de suflarea duhului mâniei lui.
411
17. Trimis-au dintru în\l]ime [i m-au luat,
ridicatu-m-au din ape multe.
18. Mântuitu-m-au de vr\jma[ii mei cei
tari, de cei ce m\ ur\sc pe mine, c\ s-au
mai înt\rit decât mine.
19. Întâmpinatu-m-au ei în ziua necazului
meu, [i au fost Domnul înt\rirea mea.
20. {i m-au scos întru l\rgime, [i m-au
izb\vit, c\ bine au voit întru mine.
21. {i mi-au r\spl\tit mie Domnul dup\
dreptatea mea, [i dup\ cur\]ia mâinilor
mele va r\spl\ti mie.
22. C\ am p\zit c\ile Domnului, [i nu am
f\cut p\gân\tate despre Dumnezeul meu.
23. C\ toate judec\]ile lui înaintea mea
sunt, [i îndrept\rile lui nu s-au dep\rtat de
la mine.
24. {i voiu fi f\r\ de prihan\ cu dânsul, [i
m\ voiu p\zi de f\r\delegea mea.
25. {i-mi va r\spl\ti mie Domnul dup\
dreptatea mea [i dup\ cur\]ia mâinilor
mele înaintea ochilor lui.
26. Cu cel cuvios, cuvios vei fi, [i cu omul
cel des\vâr[it, des\vâr[it vei fi.
27. {i cu cel ales, ales vei fi, [i cu cel
înd\r\tnic te vei înd\r\tnici.
28. {i pe poporul cel s\rac vei mântui, [i
ochii mândrilor vei smeri.
29. C\ tu e[ti lumin\torul meu Doamne, [i
Domnul îmi va lumina întunericul meu.
30. C\ întru tine m\ voiu izb\vi de ispit\,
[i întru Dumnezeul meu voiu trece zidul.
31. Dumnezeul meu f\r\ prihan\ este
calea lui, cuvântul Domnului cu foc
l\murit scutitor este tuturor celor ce
n\d\jduiesc spre dânsul.
32. Cine este Dumnezeu afar\ de
Domnul? {i cine este f\c\tor afar\ de
Dumnezeul nostru?
33. Cel tare care m\ înt\re[te cu putere, [i
au pus f\r\ prihan\ calea mea.
 CARTEA A DOUA A :MP|RA}ILOR
34. Cel ce pune picioarele mele ca ale
cerbului, [i peste cele înalte m\ pune.
35. Cel ce înva]\ mâinile mele la r\zboi, [i
sf\râm\ arc de aram\ în bra]ele mele.
36. {i ai dat mie scuteal\ de mântuirea
mea, [i ascultarea ta m-a înmul]it pe mine.
37. L\rgit-ai pa[ii mei sub mine, [i nu au
sl\bit picioarele mele.
38. Goni-voiu pe vr\jma[ii mei, [i voiu
prinde pe dân[ii, [i nu m\ voiu întoarce,
pân\ ce voiu sfâr[i pe ei.
39. {i voiu frânge pe dân[ii, [i nu se vor
scula, [i vor c\dea sub picioarele mele.
40. {i m\ vei înt\ri cu putere spre r\zboi,
împiedica-vei pe cei ce se scoal\ asupra
mea, sub mine.
41. {i al vr\jma[ilor mei mi-ai dat mie
dosul, [i pe cei ce m\ ur\sc pe mine i-ai
pierdut.
42. Striga-vor, [i nu este cine s\-i ajute,
c\tre Domnul, [i nu i-a auzit pe ei.
43. {i am zdrumicat pe ei ca ]\râna
p\mântului, ca tina din drumuri i-am
sub]iat pe ei.
44. {i m\ vei izb\vi de sabia noroadelor,
p\zi-m\-vei cap neamurilor, poporul pe
care nu am cunoscut, a slujit mie.
45. Fii str\ini au min]it mie, cu auzul
urechii m-au ascultat.
46. Fii str\ini se vor lep\da [i vor [chiopa
din c\r\rile lor.
47. Viu este Domnul, [i binecuvântat este
p\zitorul meu, [i se va în\l]a Dumnezeul
meu, p\zitorul mântuirii mele.
48. Tare este Domnul cel ce d\ izbândiri
mie, [i a supus noroade sub mine.
49. {i m-au scos pe mine de la vr\jma[ii
mei, [i de la cei ce se scoal\ asupra mea
m\ vei în\l]a, de omul nedrept m\ vei
izb\vi.
50. Pentru aceasta m\ voiu m\rturisi ]ie
412
Doamne întru neamuri, [i numelui t\u
voiu cânta.
51. Cel ce m\re[ti mântuirile împ\ratului,
[i faci mil\ unsului t\u lui David [i
semin]iei lui pân\ în veac.
CAP. 23.
Cele din urm\ cuvinte ale lui David, [i
vitejii lui.
{i acestea sunt cuvintele lui David cele
mai de pe urm\> credincios este David fiul
lui Iese, [i credincios b\rbat pe care l-au
sculat Domnul peste unsul Dumnezeului
lui Iacov, [i cuvio[i Psalmii lui Israil.
2. Duhul Domnului au gr\it întru mine,
[i cuvântul lui pe limba mea.
3. Zice Dumnezeul lui Israil> mie au
gr\it p\zitorul lui Israil. Pild\ am gr\it
întru oameni, cum ve]i înt\ri frica lui
Dumnezeu.
4. {i în lumina lui Dumnezeu diminea]a,
s\ r\sar\ soarele diminea]a, nu a ie[it din
lumin\, [i ca din ploaie otava din p\mânt.
5. C\ nu este a[a casa mea cu cel tare, c\
leg\tur\ ve[nic\ au pus mie, gata în toat\
vremea p\zit\, c\ toat\ mântuirea mea [i
toat\ voia întru Domnul, c\ nu va odr\sli
cel f\r\delege.
6. Ca un ghimpe scos to]i ace[tia, c\ nu
cu mâna se vor prinde.
7. {i omul nu se va osteni întru aceasta,
[i mul]ime de fier [i de lemn de suli]e, [i
în foc cu ardere vor arde întru ru[inea lor.
8. Acestea sunt numele vitejilor lui
David> Evoste Hananeul cel mai întâi între
cei trei este> Adinon Asoneanul, acesta a
scos sabia sa asupra a opt sute de r\ni]i
odat\.
9. {i dup\ el Eleanan feciorul fratelui
tat\lui s\u, fiul lui Dudi unul dintre cei trei
 CARTEA A DOUA A :MP|RA}ILOR
viteji care erau cu David, când a oc\rât el
pe cei de alt neam, [i cei de alt neam se
adunaser\ acolo la r\zboi, [i a fugit tot
Israilul de c\tre fa]a lor.
10. El s-a sculat, [i a b\tut pe cei de alt
neam, pân\ ce s-a ostenit mâna lui, [i s-a
lipit mâna lui de sabie, [i au f\cut Domnul
mântuire mare în ziua aceea, [i poporul s-
a întors dup\ el numai a jefui.
11. {i dup\ acesta Samaia feciorul lui Asa
Aruhieul, care când s-au adunat cei de alt
neam în Tiria, unde era o parte de ]arin\
plin\ de linte, iar poporul fugi de la fa]a
celor de alt neam<
12. A st\tut ca un stâlp în mijlocul p\r]ii
aceleia, [i o a mântuit [i a b\tut pe cei de
alt neam, [i au f\cut Domnul mântuire
mare.
13. {i s-au pogorât trei din cei treizeci de
boieri, [i s-au pogorât în Kason la David
în pe[tera lui Odolam, când ceata celor de
alt neam t\b\râse în valea lui Rafain.
14. {i David era atunci în înt\ritur\, iar
tab\ra celor de alt neam era atunci în
Vitleem.
15. {i poftind David, a zis> cine ;mi va da
ap\ din fântâna cea din Vitleem, care este
lâng\ poart\, [i tab\ra celor de alt neam
atunci era în Vitleem.
16. {i acei trei mari au rupt tab\ra celor de
alt neam, [i au scos ap\ din fântâna din
Vitleem, care este lâng\ poart\, [i o au
luat, [i s-au întors la David, [i nu a vrut s\
o bea, ci o a v\rsat Domnului.
17. {i a zis> departe de la mine s\ fie
Doamne a face aceasta, au bea-voiu
sângele b\rba]ilor celor ce s-au dus cu
sufletul lor? {i nu a vrut s\ o bea. Aceasta
au f\cut cei trei viteji.
18. {i Avesa fratele lui Ioav feciorul
Saruiei acesta era cel mai întâi între cei
413
trei, [i acesta a ridicat suli]a sa asupra a
trei sute de r\ni]i, [i era numit între cei
trei.
19. :ntre acei trei a fost m\rit, [i
c\petenie, [i pân\ la cei trei nu a ajuns.
20. {i Vaneas feciorul lui Iodae, acesta era
b\rbat, care f\cuse multe [i mari fapte în
Caveseil, [i acesta a ucis pe cei doi feciori
ai lui Ariil Moaviteanul, [i acesta s-a
pogorât [i a ucis leul în mijlocul gropii în
vreme de iarn\.
21. Acesta a ucis pe un b\rbat Eghiptean
om chipe[, [i în mâna Eghipteanului era
suli]\ ca un lemn de punte, [i s-a pogorât
la el cu un toiag, [i a apucat suli]a din
mâna Eghipteanului, [i l-a omorât pe el cu
suli]a lui.
22. Acestea a f\cut Vaneas feciorul lui
Iodae, [i numele lui între cei trei viteji.
23. :ntre cei trei m\rit, [i la acei trei nu a
ajuns, [i l-a pus pe el David peste sfetnicii
s\i, [i acestea sunt numele celor viteji ai
împ\ratului David>
24. Asail fratele lui Ioav, acesta este unul
dintre cei treizeci. Eleanan feciorul lui
Dudi fratele tat\lui s\u din Vitleem.
25. Sema Rudeul.
26. Helis Keloteanul, Iras feciorul lui Isca
Tecoiteanul.
27. Aviezer Anotiteanul, Mevone
Asotiteanul.
28. Ehlon Ahiteanul, Noere
Netofatiteanul.
29. Eli feciorul lui Vana Netofatiteanul,
Eti fiul lui Riva din Gavaa al lui Veniamin.
30. Vaneas Faratoniteanul, Uri de la
Nalali al Gheii.
31. Ariil feciorul Aravoteanului, Zaor
Varsamiteanul.
32. Eliasa feciorul Lavoniteanului, Vasac
al lui Gonni feciorul lui Ionatan.
 CARTEA A DOUA A :MP|RA}ILOR
33. Sama Aroriteanul, Ahian feciorul lui
Arata Araturiteanul.
34. Elifalat feciorul lui Maahi, Eliav
feciorul lui Ahitofel Gheloniteanul.
35. Asarai Karmiliteanul al lui Ureu
feciorul Azvei.
36. Igala feciorul lui Natan [i Voan
feciorul lui Agarin.
37. Elah Amoniteanul, Ghelore
Viroteanul, purt\torul armelor lui Ioav
feciorul Saruiei.
38. Iras Etireul.
39. {i Urie Heteul, de to]i treizeci [i [apte.
CAP. 24.
David num\r\ poporul [i e pedepsit cu
cium\.
{i a ad\ugat mânia Domnului a se aprinde
întru Israil, [i a mi[cat pe David întru
dân[ii zicând> mergi num\r\ pe Israil [i pe
Iuda.
2. {i a zis împ\ratul c\tre Ioav mai
marele puterii, care era cu dânsul> mergi
dar prin toate semin]iile lui Israil [i ale lui
Iuda de la Dan pân\ la Virsavee, [i num\r\
poporul, [i voiu [ti num\rul poporului.
3. {i a zis Ioav c\tre împ\ratul> Domnul
Dumnezeul t\u s\ adauge poporul cât este
acum, [i de o sut\ de ori atâta, s\ vaz\
ochii domnului meu împ\ratului< iar
domnul meu împ\ratul, pentru ce voie[te
cuvântul acesta?
4. {i a biruit cuvântul împ\ratului la Ioav
[i la mai marii o[tii, [i a ie[it Ioav [i mai
marii o[tirii de la împ\ratul ca s\ numere
pe poporul lui Israil.
5. {i a trecut Iordanul, [i a t\b\rât în
Aroir de-a dreapta cet\]ii celei din
mijlocul v\ii lui Gad [i a lui Eliezer.
6. {i a venit ;n Galaad [i în p\mântul
414
Tavason [i Iton, care este Adase, [i a mers
în Danidan, [i a înconjurat Sidonul.
7. {i a venit în Mapsarul Tirului [i în
toate cet\]ile Eveului [i ale Hananeului, [i
a mers spre r\s\ritul lui Iuda în Virsavee.
8. {i a umblat în tot p\mântul, [i dup\
nou\ luni [i dou\zeci de zile a sosit la
Ierusalim.
9. {i a dat Ioav num\rul cercet\rii
poporului la ;mp\ratul, [i a fost în Israil
opt sute de mii de b\rba]i tari, care purtau
sabia, iar b\rba]ii lui Iuda cinci sute de
mii, b\rba]i r\zboinici.
10. {i îi b\tea inima lui David în el, pentru
c\ a num\rat poporul, [i a zis David c\tre
Domnul> gre[it-am foarte f\când cuvântul
acesta, [i acum Doamne ridic\ f\r\delegea
robului t\u, c\ foarte nebune[te am lucrat.
11. {i s-a sculat David diminea]a, [i a fost
cuvântul Domnului c\tre Gad Proorocul
V\z\torul, zicând>
12. Mergi, [i gr\ie[te c\tre David, [i-i
spune, acestea zice Domnul> trei ridic eu
asupra ta, alege-]i una dintr-acelea, [i voiu
face ]ie.
13. {i a intrat Gad la David, [i i-a spus [i
i-a zis lui> alege-]i ce s\ ]i se fac\, au s\
vin\ trei ani de foamete în p\mântul t\u?
Au trei luni s\ fugi tu dinaintea
vr\jma[ilor t\i, [i ei s\ te goneasc\, au trei
zile s\ fie moarte ;n p\mântul t\u? Acum
dar cunoa[te, [i vezi, ce voiu r\spunde
celui ce m-au trimis.
14. {i a zis David c\tre Gad> strâmt este
mie de câte[itrele p\r]ile foarte< ci mai
bine voiu c\dea în mâinile Domnului, c\
multe sunt îndur\rile lui foarte, decât s\
caz în mâinile oamenilor.
15. {i [i-a ales David moartea, [i erau
zilele secerii de grâu, [i au dat Domnul
moarte în Israil de diminea]\ pân\ la
 CARTEA A DOUA A :MP|RA}ILOR

vremea prânzului, [i a început pieirea în cump\rând voiu cump\ra de la tine cu

popor, [i a murit din poporul Domnului de pre], [i nu voiu aduce Domnului
la Dan [i pân\ la Virsavee [aptezeci de mii Dumnezeului meu ardere de tot în dar
de oameni. dat\, [i a cump\rat David aria [i boii cu
16. {i a tins Îngerul lui Dumnezeu mâna argint de cincizeci de sicli.
asupra Ierusalimului ca s\-l strice, [i i s-au 25. {i a zidit acolo David jertfelnic
f\cut mil\ Domnului de r\utate, [i au zis Domnului, [i a adus ardere [i jertf\ de
Îngerului celui ce strica în popor> destul pace, [i a ad\ugat Solomon la jertfelnic
este acum, trage mâna ta, [i :ngerul dup\ aceea, c\ dint=i era mic, [i Domnul
Domnului era lâng\ aria lui Orna s-a milostivit p\mântului, [i a încetat
Ievuseul. pieirea deasupra lui Israil.
17. {i a zis David c\tre Domnul, când a
v\zut el pe :ngerul care lovea pe popor, [i
a zis> iat\ eu sunt cel ce am p\c\tuit, [i eu
sunt p\storul cel ce am f\cut r\u, iar
ace[tia oile ce au f\cut? S\ fie dar mâna ta
peste mine [i peste casa tat\lui meu.
18. {i a venit Gad la David în ziua aceea,
[i i-a zis lui> suie-te [i pune Domnului
jertfelnic în aria lui Orna Ievuseul.
19. {i s-a suit David dup\ cuvântul lui
Gad Proorocul în ce chip i-au poruncit lui
Domnul.
20. {i s-a uitat Orna, [i a v\zut pe
împ\ratul [i pe slugile lui venind c\tre
sine, [i a ie[it Orna, [i s-a închinat
împ\ratului cu fa]a sa pe p\mânt.
21. {i a zis Orna> ce este c\ a venit
domnul meu împ\ratul la robul s\u? {i i-a
zis David> s\ cump\r de la tine aria, ca s\
zidesc jertfelnic Domnului, [i s\ înceteze
moartea deasupra poporului.
22. {i a zis Orna c\tre David> ia-o, [i s\
aduc\ domnul meu împ\ratul Domnului
ce este bine întru ochii lui, iat\ boii spre
ardere de tot, [i roatele [i uneltele boilor în
loc de lemne.
23. Toate a dat Orna împ\ratului, [i a zis
Orna c\tre împ\ratul> Domnul Dumnezeul
t\u s\ te binecuvinteze pe tine.
24. {i a zis împ\ratul c\tre Orna> nu, ci

415
 CARTEA A TREIA A :MP|RA}ILOR
CARTEA A TREIA A ÎMP|RA}ILOR
CAP. 1.
Solomon.
Iar împ\ratul David îmb\trânise
îndelungat de zile, [i-l înv\lea cu haine, [i
nu se înc\lzea.
2. {i au zis slugile lui c\tre dânsul> s\
caute împ\ratului fecioar\ tân\r\, [i s\
stea înaintea împ\ratului [i s\-l
înc\lzeasc\ [i s\ doarm\ cu el, [i se va
înc\lzi domnul nostru împ\ratul.
3. {i a c\utat fecioar\ frumoas\ din tot
hotarul lui Israil, [i a aflat pe Avisag
Somaniteanca, [i o a adus la împ\ratul.
4. {i fecioara era la chip frumoas\ foarte,
[i înc\lzea pe împ\ratul [i slujea lui, [i
împ\ratul nu o a cunoscut pe ea.
5. Iar Adonia feciorul Aghitei s-a ridicat,
zicând> eu voiu împ\r\]i, [i [i-a f\cut lui[i
care [i c\l\re]i, [i cincizeci de oameni
alergau înaintea lui.
6. {i nu l-a oprit pe el tat\l s\u niciodat\,
zicând> pentru ce faci aceasta? {i era el la
chip frumos foarte, [i pe el l-a n\scut dup\
Avesalom.
7. {i a vorbit cu Ioav feciorul Saruiei [i
cu Aviatar Preotul, care ajutau pe Adonia
urmând lui.
8. Iar Sadoc Preotul [i Vaneas feciorul
lui Iodae [i Natan Proorocul [i Semei [i
Risi [i vitejii lui David, nu erau cu Adonia.
9. {i a junghiat Adonia oi [i vi]ei [i miei,
la piatra lui Zoelet, care era lâng\ fântâna
lui Roghil, [i a chemat pe to]i fra]ii s\i pe
fiii împ\ratului [i pe to]i b\rba]ii lui Iuda
[i pe slugile împ\ratului.
10. Iar pe Natan Proorocul [i pe Vaneas [i
pe viteji [i pe Solomon fratele s\u, nu a
416
chemat.
11. {i a gr\it Natan c\tre Virsavia mama
lui Solomon zicând> au nu ai auzit c\ s-a
f\cut împ\rat Adonia feciorul Aghitei, [i
domnul nostru David nu [tie?
12. {i acum vino s\-]i dau sfat [i s\-]i
mântuie[ti sufletul t\u [i sufletul fiului t\u
Solomon.
13. Vino [i intr\ la împ\ratul David, [i
gr\ie[te c\tre el zicând> doamne al meu
împ\rate! Au nu te-ai jurat tu roabei tale,
zicând> c\ Solomon fiul t\u va împ\r\]i
dup\ mine, [i el va [edea pe scaunul meu?
Pentru ce dar împ\r\]e[te Adonia?
14. {i iat\ înc\ gr\ind tu cu împ\ratul, [i
eu voiu intra dup\ tine, [i voiu plini
cuvintele tale.
15. {i a intrat Virsavia la împ\ratul în
c\mar\, [i împ\ratul era b\trân foarte, [i
Avisag Somaniteanca slujea împ\ratului.
16. {i s-a plecat Virsavia [i s-a închinat
împ\ratului, [i a zis împ\ratul> ce este?
17. Iar ea a zis> doamne al meu împ\rate!
Tu ai jurat întru Domnul Dumnezeul t\u
roabei tale, zicând> c\ fiul t\u Solomon va
împ\r\]i dup\ mine, [i el va [edea pe
scaunul meu.
18. {i acum iat\ Adonia împ\r\]e[te, [i tu
doamne al meu împ\rate! Nu [tii.
19. {i a junghiat vi]ei [i miei [i oi multe,
[i a chemat pe to]i fiii împ\ratului [i pe
Aviatar Preotul, [i pe Ioav c\petenia o[tii,
iar pe Solomon robul t\u nu l-a chemat.
20. {i tu doamne al meu împ\rate! Ochii a
tot Israilul spre tine, s\ le spui lor, cine va
[edea pe scaunul domnului meu
împ\ratului dup\ dânsul.
21. {i va fi dup\ ce va adormi domnul
 CARTEA A TREIA A :MP|RA}ILOR
meu împ\ratul cu p\rin]ii s\i, [i voiu fi eu
[i Solomon fiul meu gre[i]i.
22. {i iat\ înc\ gr\ind ea c\tre împ\ratul,
a intrat [i Natan Proorocul.
23. {i spuser\ împ\ratului, zicând> iat\
Natan Proorocul, [i a intrat la fa]a
împ\ratului, [i s-a închinat împ\ratului cu
fa]a la p\mânt.
24. {i a zis Natan> doamne al meu
împ\rate! Tu ai zis> c\ Adonia va împ\r\]i
dup\ mine, [i c\ el va [edea pe scaunul
meu?
25. C\ s-a pogorât ast\zi, [i a junghiat
vi]ei [i miei [i oi multe, [i a chemat pe to]i
fiii împ\ratului [i pe c\peteniile o[tii [i pe
Aviatar Preotul, [i iat\ beau [i m\nânc\
înaintea lui, [i au zis> s\ tr\iasc\ împ\ratul
Adonia.
26. {i pe mine robul t\u [i pe Sadoc
Preotul [i pe Vaneas feciorul lui Iodae [i
pe Solomon robul t\u nu a chemat.
27. Au de la domnul meu împ\ratul
cuvântul acesta s-a f\cut f\r\ s\ fi spus
robului t\u, cine va [edea pe scaunul
domnului meu împ\ratului dup\ dânsul?
28. {i a r\spuns împ\ratul David, [i a zis>
chema]i pe Virsavia, [i ea a intrat înaintea
împ\ratului, [i a st\tut înaintea lui.
29. {i a jurat împ\ratul, [i a zis> viu este
Domnul cel ce au izb\vit sufletul meu din
toat\ primejdia.
30. C\ precum am jurat ]ie întru Domnul
Dumnezeul lui Israil, zicând> c\ Solomon
fiul t\u va împ\r\]i dup\ mine, [i el va
[edea pe scaunul meu în locul meu, a[a
voiu face în ziua aceasta.
31. {i s-a plecat Virsavia cu fa]a la p\mânt
[i s-a închinat împ\ratului, [i a zis> s\
tr\iasc\ domnul meu împ\ratul David în
veac!
32. {i a zis împ\ratul David> chema]i-mi
417
pe Sadoc Preotul [i pe Natan Proorocul, [i
pe Vaneas feciorul lui Iodae, [i au intrat
înaintea împ\ratului, [i le-a zis lor
împ\ratul>
33. Lua]i pe slugile domnului vostru cu
voi, [i pune]i c\lare pe fiul meu Solomon
pe mu[coiul meu, [i-l duce]i în Sion.
34. {i s\-l ung\ pe el acolo Sadoc Preotul
[i Natan Proorocul, împ\rat peste Israil, [i
trâmbi]a]i cu cornul [i striga]i> s\ tr\iasc\
împ\ratul Solomon!
35. {i v\ ve]i sui dup\ el [i va intra [i va
[edea pe scaunul meu, [i el va împ\r\]i în
locul meu, c\ am poruncit s\ fie pov\]uitor
peste Israil [i peste Iuda.
36. {i a r\spuns Vaneas feciorul lui Iodae
împ\ratului, [i a zis> fie a[a, adevereasc\
Domnul Dumnezeu cuvântul domnului
meu împ\ratului.
37. Precum au fost Domnul cu domnul
meu împ\ratul, a[a s\ fie cu Solomon, [i
s\ m\reasc\ scaunul lui mai mult decât
scaunul domnului meu împ\ratul David.
38. {i s-a pogorât Sadoc Preotul [i Natan
Proorocul [i Vaneas feciorul lui Iodae [i
Hereti [i Feleti, [i au pus pe Solomon pe
mu[coiul împ\ratului David, [i l-au adus
pe el în Sion.
39. {i a luat Sadoc Preotul cornul cel cu
untdelemn din cort, [i a uns pe Solomon,
[i a tr=mbi]at cu cornul, [i a zis tot
poporul> s\ tr\iasc\ ;mp\ratul Solomon!
40. {i s-a suit tot poporul dup\ el, [i juca
poporul cu dan]uri, [i f\cea veselie mare,
c\ r\suna p\mântul de glasul lor.
41. {i a auzit Adonia [i to]i chema]ii lui
când sfâr[ise osp\]ul, [i a auzit Ioav glasul
cornului, [i a zis> ce este glasul de care
r\sun\ cetatea?
42. {i înc\ gr\ind el, iat\ [i Ionatan
feciorul lui Aviatar Preotul veni, [i a zis
 CARTEA A TREIA A :MP|RA}ILOR
Adonia> intr\ c\ om cinstit e[ti tu, [i bune
vestiri [tii.
43. {i a r\spuns Ionatan, [i a zis lui
Adonia> cu adev\rat domnul nostru
împ\ratul David a f\cut împ\rat pe
Solomon.
44. {i a trimis cu el împ\ratul pe Sadoc
Preotul [i pe Natan Proorocul [i pe Vaneas
feciorul lui Iodae [i pe Hereti [i pe Feleti,
[i l-a pus c\lare pe mu[coiul împ\ratului.
45. {i l-a uns pe el Sadoc Preotul [i Natan
Proorocul, împ\rat în Sion, [i s-au suit de
acolo veseli, [i a r\sunat cetatea, acesta
este glasul care l-a]i auzit.
46. {i a [ezut Solomon pe scaunul
împ\r\]iei.
47. {i au intrat slugile ;mp\ratului s\
binecuvinteze pe domnul nostru pe
împ\ratul David zicând> bun s\ fac\
Dumnezeu numele lui Solomon fiului t\u
mai mult decât numele t\u, [i s\ m\reasc\
scaunul lui mai presus decât scaunul t\u,
[i s-a închinat împ\ratului pe patul lui.
48. {i a[a a zis ;mp\ratul> bine este
cuvântat Domnul Dumnezeul lui Israil, cel
ce au dat ast\zi din s\mân]a mea [ez\tor
pe scaunul meu, [i ochii mei v\d.
49. {i s-au sp\imântat, [i s-au sculat to]i
chema]ii lui Adonia, [i s-a dus fiecare om
în calea sa.
50. {i s-a temut Adonia de fa]a lui
Solomon, [i s-a sculat, [i s-a dus, [i s-a
prins de coarnele jertfelnicului.
51. {i s-a spus lui Solomon, zicând>
Adonia s-a temut de împ\ratul Solomon,
[i iat\ se ]ine de coarnele jertfelnicului,
zicând> s\-mi jure ast\zi împ\ratul
Solomon c\ nu va omorî pe robul s\u cu
sabia.
52. {i a zis Solomon> de va fi om bun, nu
va c\dea nici unul din perii lui pe p\mânt<
418
iar de se va afla r\utate într-însul, se va
omorî.
53. {i a trimis împ\ratul Solomon, [i l-a
luat pe el de la jertfelnic, [i a intrat [i s-a
închinat ;mp\ratului Solomon, [i i-a zis
Solomon lui> mergi la casa ta.
CAP. 2.
Moartea lui David.
{i s-au apropiat zilele lui David ca s\
moar\, [i a poruncit lui Solomon fiul s\u
zicând>
2. Eu merg în calea a tot p\mânteanul,
iar tu te înt\re[te, [i fii b\rbat.
3. {i p\ze[te rânduielile Domnului
Dumnezeului t\u, ca umblând întru c\ile
lui, s\ p\ze[ti poruncile lui [i îndrept\rile
lui [i judec\]ile lui [i m\rturiile lui, cele
scrise în legea lui Moisi, ca s\ în]elegi cele
ce vei face dup\ toate câte voiu porunci
]ie.
4. Ca s\ înt\reasc\ Domnul cuvântul s\u,
care au gr\it c\tre mine zicând> de vor
p\zi fiii t\i calea sa, ca s\ umble înaintea
mea întru adev\r cu toat\ inima sa [i cu tot
sufletul s\u, zicând> nu va lipsi ]ie b\rbat
de pe scaunul lui Israil.
5. Iar tu ai cunoscut, câte a f\cut mie
Ioav feciorul Saruiei, câte a f\cut celor
dou\ c\petenii ai o[tirii lui Israil, lui
Avenir feciorul lui Nir [i lui Amesai
feciorul lui Ieter, c\ i-a omorât pe ei, [i a
v\rsat sânge de r\zboi în pace, [i a pus
sânge nevinovat în brâul s\u cel de la
mijlocul s\u, [i întru înc\l]\mintea
picioarelor lui.
6. {i vei face dup\ în]elepciunea ta, [i s\
nu la[i s\ se duc\ b\trâne]ile lui cu pace în
Iad.
7. Iar fiilor lui Verzeli Galaaditul s\ faci
 CARTEA A TREIA A :MP|RA}ILOR
mil\, [i s\ fie între cei ce m\nânc\ din
masa ta, c\ ei au venit la mine când
fugeam de fa]a lui Avesalom fratele t\u.
8. {i iat\ cu tine este Semei feciorul lui
Ghira fiul lui Iemeni din Vaurim, acesta
m-a blestemat blestem r\u în ziua în care
m\ duceam la tab\r\, [i s-a pogorât întru
întâmpinarea mea la Iordan, [i m-am jurat
lui pe Domnul, zicând> nu te voiu omorî
cu sabie.
9. Pentru aceea s\ nu-l la[i ca pe un
nevinovat, c\ om în]elept e[ti tu, [i vei
cunoa[te ce vei face lui, [i s\ duci
c\runte]ele lui cu sânge în Iad.
10. {i a adormit David cu p\rin]ii s\i, [i s-
a îngropat în cetatea lui David.
11. Iar zilele câte a împ\r\]it David peste
Israil au fost patruzeci de ani> în Hevron a
împ\r\]it [apte ani, [i în Ierusalim treizeci
[i trei de ani.
12. {i a [ezut Solomon pe scaunul lui
David tat\l s\u fiind de doisprezece ani, [i
s-a înt\rit împ\r\]ia lui foarte.
13. {i a intrat Adonia feciorul Aghitei la
Virsavia mama lui Solomon, [i s-a
închinat ei, iar ea a zis> vii cu pace? {i el
a zis> pace.
14. {i a zis el> cuvânt am c\tre tine, [i i-a
zis lui> gr\ie[te.
15. {i a zis ei> tu [tii c\ a mea era
împ\r\]ia, [i spre mine a c\utat tot Israilul
ca s\ împ\r\]esc, [i s-a întors împ\r\]ia, [i
s-a f\cut a fratelui meu, c\ de la Domnul
s-a f\cut lui.
16. {i acum o cerere cer eu de la tine< nu-
]i întoarce fa]a ta, [i Virsavia a zis>
gr\ie[te.
17. {i a zis ei> gr\ie[te rogu-te c\tre
Solomon împ\ratul, c\ nu-[i va întoarce
fa]a sa de c\tre tine, [i s\-mi dea mie
femeie pe Avisag Somaniteanca.
419
18. {i a zis Virsavia> bine, eu voiu gr\i
pentru tine împ\ratului.
19. {i a intrat Virsavia la împ\ratul
Solomon, ca s\ gr\iasc\ lui pentru
Adonia, [i s-a sculat împ\ratul înaintea ei,
[i s-a închinat ei, [i a [ezut pe scaunul s\u,
[i s-a pus scaun mamei împ\ratului, [i a
[ezut de-a dreapta lui.
20. {i a zis lui> o cerere mic\ eu cer de la
tine, s\ nu întorci fa]a mea, [i a zis
împ\ratul> cere maica mea, c\ nu te voiu
întoarce.
21. Iar ea a zis> s\ se dea Avisag
Somaniteanca femeie lui Adonia fratelui
t\u.
22. {i a r\spuns împ\ratul Solomon, [i a
zis maicii sale> [i pentru ce ai cerut tu pe
Avisag Somaniteanca lui Adonia? Cere-i
lui împ\r\]ia, c\ el este fratele meu cel
mai mare decât mine, [i lui Aviatar Preotul
[i lui Ioav feciorul Saruiei mai marele
o[tirilor, prieteni.
23. {i s-a jurat împ\ratul Solomon pe
Domnul, zicând> a[a s\-mi fac\ mie
Dumnezeu [i a[a s\-mi adauge, asupra
sufletului s\u a gr\it Adonia cuvântul
acesta.
24. {i acum viu este Domnul cel ce m-au
g\tit [i m-au pus pe scaunul lui David
tat\lui meu, [i mi-au f\cut mie cas\,
precum au gr\it Domnul, c\ ast\zi se va
omorî Adonia.
25. {i a trimis împ\ratul Solomon pe
Vaneas feciorul lui Iodae, [i l-a ucis, [i a
murit Adonia în ziua aceea.
26. {i lui Aviatar Preotul a zis împ\ratul>
mergi tu în Anatot în ]arina ta, c\ vinovat
mor]ii e[ti tu în ziua aceasta, ci nu te voiu
omorî, pentru c\ ai purtat sicriul legii
Domnului înaintea lui David tat\lui meu,
[i pentru c\ ai p\timit ;ntru toate câte a
 CARTEA A TREIA A :MP|RA}ILOR
p\timit tat\l meu.
27. {i a lep\dat Solomon pe Aviatar s\ nu
fie preot Domnului, ca s\ se plineasc\
cuvântul Domnului, care l-au gr\it asupra
casei lui Ili în Silom.
28. {i a venit vestea pân\ la Ioav feciorul
Saruiei, c\ Ioav se plecase dup\ Adonia,
iar dup\ Solomon nu s-a fost plecat, [i a
fugit Ioav în cortul Domnului [i s-a apucat
de coarnele jertfelnicului.
29. {i s-a spus lui Solomon zicând> c\ a
fugit Ioav în cortul Domnului, [i iat\ se
]ine de coarnele jertfelnicului, [i a trimis
Solomon împ\ratul la Ioav, zicând>
30. Ce s-a întâmplat ]ie de ai fugit la
jertfelnic? {i a zis Ioav> pentru c\ m-am
sp\imântat de fa]a ta, [i am fugit la
Domnul< [i a trimis Solomon împ\ratul pe
Vaneas feciorul lui Iodae, zicând> mergi
[i-l ucide [i-l îngroap\ pe el.
31. {i a venit Vaneas feciorul lui Iodae la
Ioav în cortul Domnului, [i i-a zis lui>
acestea zice împ\ratul> ie[i afar\, iar Ioav
a zis> nu voiu ie[i afar\, ci aici voiu muri<
[i s-a întors Vaneas feciorul lui Iodae, [i a
spus împ\ratului, zicând> acestea a gr\it
Ioav, [i acestea mi-a r\spuns mie.
32. {i a zis lui împ\ratul> mergi [i f\ lui
dup\ cum a gr\it, [i-l ucide pe el [i-l
îngroap\, [i vei ridica ast\zi de la mine [i
de la casa tat\lui meu sângele, care în
zadar a v\rsat Ioav.
33. {i au întors Domnul sângele
nedrept\]ii peste capul lui, în ce chip a
f\cut el celor doi oameni mai drep]i [i mai
buni decât sine, c\ i-a ucis pe ei cu sabie,
[i tat\l meu David nu a [tiut de sângele
lor, pe Avenir feciorul lui Nir voievodul
o[tilor lui Israil [i pe Amesai feciorul lui
Ieter voievodul o[tilor lui Iuda.
34. {i s-au întors sângiurile lor pe capul
420
lui [i pe capul semin]iei lui în veac, iar lui
David [i semin]iei lui [i casei lui [i
scaunului lui, s\ fie pace de la Domnul în
veac.
35. {i s-a suit Vaneas feciorul lui Iodae, [i
a n\v\lit asupra lui, [i l-a omorât pe el, [i
l-a îngropat pe el în casa lui în pustie.
36. {i a pus împ\ratul pe Vaneas feciorul
lui Iodae în locul lui peste oaste, [i
împ\r\]ia sporea în Ierusalim< iar pe
Sadoc Preotul l-a pus împ\ratul preot
mare în locul lui Aviatar.
37. {i trimi]ând împ\ratul a chemat pe
Semei, [i i-a zis lui> zide[te-]i cas\ în
Ierusalim, [i [ezi acolo, [i s\ nu ie[i de
acolo nic\ieri.
38. {i va fi în ziua în care vei ie[i [i vei
trece pârâul chedrilor, s\ [tii bine c\ cu
moarte vei muri, sângele t\u va fi peste
capul t\u, [i l-a jurat pe el împ\ratul în
ziua aceea.
39. {i a zis Semei c\tre împ\ratul> bun
este cuvântul care l-ai gr\it doamne al
meu împ\rate! A[a va face robul t\u, [i a
[ezut Semei în Ierusalim trei ani.
40. {i a fost dup\ trei ani, au fugit doi robi
ai lui Semei la Anhis feciorul lui Maaha
împ\ratul Ghetei, [i s-a spus lui Semei,
zicând> iat\ robii t\i sunt în Ghet.
41. {i s-a sculat Semei, [i a pus [aua pe
asina sa, [i s-a dus în Ghet la Anhis s\
caute pe robii s\i, [i s-a dus Semei, [i a
adus pe robii s\i din Ghet.
42. {i se spuse lui Solomon, zicând> c\ s-
a dus Semei din Ierusalim în Ghet, [i a
adus pe robii s\i.
43. {i a trimis împ\ratul [i a chemat pe
Semei, [i a zis c\tre el> au nu te-am jurat
pe Domnul, [i am poruncit ]ie, zicând> în
ce zi vei ie[i din Ierusalim, [i vei merge
de-a dreapta sau de-a stânga, s\ [tii bine
 CARTEA A TREIA A :MP|RA}ILOR
c\ cu moarte vei muri? {i ai zis mie> bun
este cuvântul care îl auz.
44. Pentru ce nu ai p\zit jur\mântul
Domnului, [i porunca care am poruncit
]ie?
45. {i a zis împ\ratul c\tre Semei> [tii
toat\ r\utatea inimii tale, cum o ai f\cut
lui David tat\lui meu, [i au întors Domnul
r\utatea peste capul t\u.
46. {i împ\ratul Solomon este
binecuvântat, [i scaunul lui David va sta
înaintea Domnului în veac.
47. {i a poruncit împ\ratul Solomon lui
Vaneas feciorul lui Iodae, [i a ie[it, [i l-a
omorât pe el, [i a murit.
CAP. 3.
C\s\toria lui Solomon. În]elepciunea
lui.
{i s-a înt\rit împ\r\]ia în mâna lui
Solomon, [i s-a f\cut Solomon ginere lui
Faraon împ\ratul Eghipetului, [i a luat
Solomon fata lui Faraon, [i o a b\gat în
cetatea lui David pân\ ce a sfâr[it el a zidi
casa sa, [i casa Domnului cea dint=i, [i
zidul Ierusalimului de jur împrejur.
2. Iar poporul t\mâia pe în\l]imi, pentru
c\ nu se zidise cas\ numelui Domnului
pân\ acum.
3. {i a iubit pe Domnul Solomon
umblând întru poruncile lui David tat\l
s\u, numai c\ f\cea jertf\, [i t\mâia pe
în\l]imi.
4. {i s-a sculat împ\ratul, [i a mers în
Gavaon s\ fac\ jertf\ acolo, pentru c\ era
cel mai înalt [i desf\tat, o mie de arderi de
tot a adus Solomon pe jertfelnic în
Gavaon.
5. {i s-au ar\tat Domnul lui Solomon
noaptea, [i au zis Domnul c\tre Solomon>
421
f\ vreo cerere pentru tine.
6. {i a zis Solomon> tu ai f\cut cu robul
t\u David tat\l meu mil\ mare de a
petrecut înaintea ta întru adev\r [i întru
dreptate, [i cu inim\ dreapt\ spre tine, [i i-
ai p\zit lui aceast\ mil\ mare, s\ pui pe
fiul lui pe scaunul s\u, precum este ast\zi.
7. {i acum Doamne Dumnezeul meu! Tu
ai dat pe robul t\u în locul lui David
tat\lui meu, [i eu sunt prunc mic, [i nu [tiu
ie[irea mea [i intrarea mea.
8. {i robul t\u este în mijlocul poporului
t\u, care l-ai ales popor mult, care nu se
poate num\ra [i spune de mul]ime.
9. {i s\ dai robului t\u inim\ a auzi, [i a
judeca poporul t\u întru dreptate, ca s\
cunoasc\ între bine [i între r\u, c\ cine va
putea s\ judece pe acest popor greu al t\u?
10. {i a pl\cut cuvântul înaintea
Domnului, c\ a f\cut Solomon cererea
aceasta.
11. {i au zis Domnul c\tre el> pentru c\ ai
cerut de la mine aceasta, [i nu ai cerut zile
multe, [i nu ai cerut avu]ie, nici ai cerut
sufletul vr\jma[ilor t\i, ci ai cerut
în]elepciune, ca s\ [tii face judecat\,
12. Iat\ am f\cut dup\ cuvântul t\u, [i iat\
am dat ]ie inim\ în]eleapt\ [i priceput\,
mai înainte de tine nu a fost om ca tine, [i
dup\ tine nu se va afla asemenea ]ie.
13. {i cele ce nu ai cerut am dat ]ie, [i
avu]ie [i m\rire atâta, cât nu a fost om
asemenea ]ie întru împ\ra]i în toate zilele
tale.
14. {i de vei umbla în calea mea, s\
p\ze[ti poruncile mele [i înv\]\turile
mele, precum a umblat David tat\l t\u,
voiu înmul]i [i zilele tale.
15. {i s-a de[teptat Solomon, [i a
cunoscut c\ este vis, [i s-a sculat, [i a mers
în Ierusalim, [i a st\tut înaintea fe]ei
 CARTEA A TREIA A :MP|RA}ILOR
jertfelnicului împrejurul fe]ei sicriului
legii Domnului în Sion, [i a adus arderi de
tot [i cele de pace, [i a f\cut osp\] mare
lui[i [i tuturor slugilor sale.
16. Atunci au venit dou\ femei curve la
împ\ratul, [i au st\tut înaintea lui.
17. {i a zis o femeie> vai mie doamne al
meu! Eu [i femeia aceasta am locuit într-o
cas\, [i am n\scut în aceea[i cas\.
18. {i a fost a treia zi, dup\ ce am n\scut
eu, a n\scut [i femeia aceasta, [i eram
numai noi amândou\< iar altul afar\ de noi
amândou\ nu a fost în cas\.
19. {i a murit pruncul femeii acesteia
noaptea, c\ a adormit peste el.
20. {i s-a sculat la miezul nop]ii, [i a luat
pruncul meu din bra]ele mele, [i roaba ta
dormea, [i l-a culcat la sânul s\u, [i
pruncul s\u cel mort l-a culcat la sânul
meu.
21. {i m-am sculat diminea]a s\-mi aplec
pruncul meu, [i el era mort< [i iat\ m-am
uitat bine la el diminea]a, [i nu a fost fiul
meu pe care eu l-am n\scut.
22. {i a zis femeia cealalt\> nu, ci fiul meu
este cel viu, iar fiul t\u, cel mort, [i gr\iau
înaintea împ\ratului.
23. {i a zis împ\ratul c\tre ele> tu zici> c\
fiul cel viu este al meu, [i cel mort este fiul
t\u, iar tu zici> nu< ci cel viu este fiul meu,
[i cel mort fiul t\u.
24. {i a zis împ\ratul> lua]i o sabie, [i o
aduce]i la mine, [i aduser\ sabia înaintea
împ\ratului.
25. {i a zis împ\ratul> t\ia]i în dou\ pe
pruncul cel viu care suge, [i da]i jum\tate
din el femeii acesteia, iar cealalt\ jum\tate
o da]i femeii celeilalte.
26. {i a r\spuns femeia a c\reia era fiul
cel viu, [i a zis c\tre împ\ratul< c\ îi s\rise
inima pentru fiul s\u, [i a zis> vai mie
422
doamne! Da]i ei pruncul, numai s\ nu-l
omorâ]i, iar cealalt\ a zis> nici al meu, nici
al ei s\ nu fie, împ\r]i]i-l.
27. {i a r\spuns împ\ratul [i a zis> da]i
pruncul cel viu femeii celei ce a zis da]i-l
ei, numai s\ nu-l omorâ]i, c\ aceasta este
mama lui.
28. {i a auzit tot Israilul judecata aceasta,
care a judecat împ\ratul, [i s-a temut de
fa]a împ\ratului, c\ a v\zut c\
în]elepciunea lui Dumnezeu este întru el
ca s\ fac\ îndreptare.
CAP. 4.
Dreg\torii lui Solomon. Slava lui.
{i împ\ratul Solomon împ\r\]ea peste
Israil.
2. {i ace[tia erau dreg\torii lui> Azaria
fiul lui Sadoc Preotul.
3. Eliav [i Ahia fiii lui Susa logofe]i, [i
Iosafat feciorul lui Ahilud scriitor.
4. {i Vaneas feciorul lui Iodae peste
oaste, [i Sadoc [i Aviatar Preo]i.
5. {i Azaria feciorul lui Natan, peste cei
ce stau lâng\ împ\ratul, [i Zavut feciorul
lui Natan prieten împ\ratului.
6. {i Ahisar era dreg\tor casei
împ\ratului, iar Eliac iconom, [i Eliav
feciorul lui Saf peste mo[ie, [i Adoniram
feciorul lui Avdon peste biruri.
7. {i Solomon avea doisprezece
ocârmuitori peste tot Israilul, care dau de
cheltuial\ împ\ratului [i casei lui, fiecare
câte o lun\ pe an da cele de cheltuial\.
8. {i acestea sunt numele lor> Veen fiul
lui Or în muntele lui Efraim unul.
9. Fiul lui Dacar în Maches [i în Salavin
[i în Vitsames [i în Elon, pân\ la Vitenan,
unul.
10. Fiul lui Esdi în Aravot avea Soho [i tot
 CARTEA A TREIA A :MP|RA}ILOR
p\mântul lui Ofer.
11. Fiul lui Aminadav avea tot Neftadorul,
[i femeie avea pe Tefat fata lui Solomon,
unul.
12.Vana fiul lui Ahilud ]inea Etaanahul [i
Maghedonul [i toat\ casa lui San cel de la
Sesatan sub Iezreel, [i din Vitenan pân\ la
Savelmaula pân\ la Maever-lucam.
13. Fiul lui Naver din Ramotul Galaad,
acesta avea cet\]ile lui Iair feciorul lui
Manasi în Galaad, a acestuia parte era
Argovul în Vasan [aizeci de cet\]i mari
înt\rite [i z\voare de aram\, unul.
14. Ahinadav fiul lui Sadoc în Maanaim.
15. Ahimaas în Neftalim, [i acesta a luat
pe Vasemat fata lui Solomon femeie, unul.
16. Vaana feciorul lui Husi în Asir [i în
Vaalot, unul.
17. Iosafat fiul lui Fuasud în Isahar.
18. Semei feciorul lui Ila în Veniamin.
19. Gaver feciorul lui Adai în p\mântul lui
Gad, p\mântul lui Sion împ\ratul
Esevonului [i Og împ\ratul Vasanului [i
Nasef, unul peste toate care era într-acel
p\mânt.
20. Iuda [i Israil mul]i foarte ca nisipul
m\rii întru mul]ime, mâncau [i beau [i se
veseleau.
21. Iar Solomon st\pânea întru toate
împ\r\]iile de la râul p\mântului celor de
alt neam, [i pân\ la hotarele Eghipetului,
[i aducea lui daruri, [i slujea lui Solomon
în toate zilele vie]ii lui.
22. Iar acesta era prânzul lui Solomon în
fiecare zi> treizeci de m\suri de f\in\
aleas\, [i [aizeci de m\suri de f\in\.
23. Zece vi]ei ale[i, [i dou\zeci de boi
p\sc\tori [i o sut\ de oi, afar\ de cerbi [i
de c\prioare [i de p\s\ri alese [i s\lbatice.
24. C\ el st\pânea peste tot ]inutul cel
dincolo de râu, de la Tapsa pân\ la Gaza în
423
toate împ\r\]iile dincolo de râu, [i avea el
pace din toate p\r]ile împrejur.
25. {i locuiau Iuda [i Israil f\r\ de fric\
fiecare sub vi]a sa [i sub smochinul s\u, [i
de la Dan [i pân\ la Virsavee în toate zilele
lui Solomon.
26. {i avea Solomon patruzeci de mii de
cai la care, [i dou\sprezece mii de c\l\re]i.
27. {i dau cele de cheltuial\ ocârmuitorii
ace[tia împ\ratului Solomon, dup\ toate
poruncile la masa împ\ratului fiecare în
luna sa, cum era rânduit.
28. {i orz [i paie cailor, [i carele lor c\rau
la locul unde era s\ fie împ\ratul, fiecare
dup\ rânduiala sa.
29. {i au dat Domnul în]elepciune lui
Solomon [i pricepere mult\ foarte [i minte
mult\, ca nisipul cel de pe lâng\ mare.
30. {i s-a înmul]it în]elepciunea lui
Solomon, mai mult decât în]elepciunea
tuturor oamenilor celor mai dinainte, [i
mai mult decât în]elep]ii Eghipetului.
31. {i a fost mai în]elept decât to]i
oamenii, [i mai în]elept decât Ghetan
Ezretineanul [i decât Enan [i decât Halcad
[i decât Dardala feciorii lui Mal, [i s-a
vestit numele lui în toate neamurile
primprejur.
32. {i a alc\tuit Solomon trei mii de pilde,
[i cinci mii de cânt\ri.
33. {i a gr\it de lemne de la chedrul cel
din Livan [i pân\ la isopul care iese prin
zid, [i a gr\it de vite [i de cele ce zboar\ [i
de cele ce se târ\sc [i de pe[ti.
34. {i a venit din toate neamurile s\ auz\
în]elepciunea lui Solomon, [i a luat daruri
de la to]i împ\ra]ii p\mântului, care
auzeau de în]elepciunea lui.
CAP. 5.
Preg\tiri pentru zidirea casei
 CARTEA A TREIA A :MP|RA}ILOR
Domnului.
{i a trimis Hiram împ\ratul Tirului slugile
sale la Solomon, c\ a zis, cum c\ pe el l-a
uns împ\rat în locul lui David tat\lui s\u,
c\ a iubit Hiram pe David toat\ via]a sa.
2. {i a trimis Solomon la Hiram, zicând>
3. Tu [tii pe tat\l meu David, c\ nu a
putut s\ zideasc\ cas\ numelui Domnului
Dumnezeului meu, din pricina r\zboaielor
ce l-au fost înconjurat pe el, pân\ ce i-au
dat pe ei Domnul sub t\lpile picioarelor
lui.
4. {i acum m-au odihnit Domnul
Dumnezeul meu de toate p\r]ile, nu este
împotrivitor, nu este întâmpinare rea.
5. {i iat\ eu socotesc s\ zidesc cas\
numelui Domnului Dumnezeului meu,
precum au gr\it Domnul Dumnezeu c\tre
David tat\l meu, zicând> fiul t\u, pe care
voiu da în locul t\u pe scaunul t\u, acela
va zidi cas\ numelui meu.
6. {i acum porunce[te, [i s\-mi taie
lemne din Livan, [i iat\ slugile mele
împreun\ cu slugile tale, [i plata slujbei
tale voiu da ]ie cum vei zice, c\ tu [tii, c\
la noi nu este care s\ [tie t\ia lemne ca
Sidonenii.
7. {i a fost dup\ ce a auzit Hiram
cuvintele lui Solomon, s-a bucurat foarte,
[i a zis> bine este cuvântat Dumnezeu
ast\zi, cel ce au dat lui David fiu în]elept
peste poporul acesta mare.
8. {i a trimis Hiram la Solomon, zicând>
auzit-am toate pentru care ai trimis la
mine, eu voiu face toat\ voia ta, încât este
pentru lemne de chedru [i de pin.
9. Slugile mele le vor pogorî pe ele din
Livan la mare, eu le voiu face plute pân\
la locul ce ;mi vei spune, [i le voiu l\sa
acolo, iar tu le vei lua< ci [i tu s\ faci voia
424
mea, ca s\ dai pâine casei mele.
10. {i a dat Hiram lui Solomon chedri [i
pini dup\ cum a voit.
11. Iar Solomon a dat lui Hiram dou\zeci
de mii de m\suri de grâu de hran\ casei
lui, [i dou\zeci de mii de m\suri de
untdelemn curat, acestea da Solomon lui
Hiram în tot anul.
12. {i Domnul au dat în]elepciune lui
Solomon precum au gr\it lui, [i a fost pace
între Hiram [i între Solomon, [i au f\cut
leg\tur\ între sine.
13. {i a luat împ\ratul Solomon bir din tot
Israilul, [i era birul de treizeci de mii de
oameni.
14. {i trimitea din ei în Livan zece mii
într-o lun\ pe rând schimbându-se, o lun\
erau în Livan [i dou\ luni în casa lor, [i
Adoniram era peste bir.
15. Avea înc\ Solomon [aptezeci de mii,
care purtau poverile, [i optzeci de mii,
care t\iau piatr\ în munte.
16. Afar\ de mai marii ocârmuitorilor,
care erau peste lucruri la Solomon, trei mii
[i [ase sute de ocârmuitori peste popor,
care f\ceau lucrurile.
17. {i a poruncit împ\ratul de au adus
pietre mari scumpe [i pietre necioplite
pentru temelia casei.
18. {i au cioplit slugile lui Solomon [i
slugile lui Hiram [i Ghivlii, [i au g\tit
pietrele [i lemnele în trei ani, ca s\
zideasc\ casa.
CAP. 6.
Solomon zide[te casa Domnului.
{i a fost în anul patru sute [i patruzeci de
la ie[irea fiilor lui Israil din Eghipet, în
anul al patrulea, în luna a doua a
împ\r\]iei împ\ratului Solomon peste
 CARTEA A TREIA A :MP|RA}ILOR
Israil, [i a zidit cas\ Domnului.
2. {i casa care a zidit împ\ratul Solomon
Domnului, avea [aizeci de co]i ;n
lungimea sa [i dou\zeci de co]i l\rgimea
sa [i treizeci de co]i în\l]imea sa.
3. {i pridvorul dinaintea Bisericii de
dou\zeci de co]i de lung spre coastele
casei, [i zece co]i de larg înaintea casei< [i
a zidit casa, [i o a s\vâr[it pe ea.
4. {i a f\cut casei ferestre largi înl\untru
[i înguste afar\.
5. {i a f\cut peste zidul casei pridvoare
mari împrejurul Bisericii [i al altarului, [i
a f\cut c\m\ri împrejur.
6. C\m\rile cele de jos erau de cinci co]i
în l\rgime, cele din mijloc de [ase co]i
l\rgimea< iar cele din al treilea rând de
[apte co]i l\rgimea, c\ se osebea zidul de
dinafar\ al casei ca s\ nu se lipeasc\ de
zidurile casei.
7. {i casa când se zidea, cu pietre în
col]uri cioplite întregi s-a zidit, [i ciocan,
secure [i toat\ unealta de fier nu s-a auzit
în cas\, când s-a zidit ea.
8. {i c\m\rile cele de jos aveau intrare
sub um\rul drept al casei, [i pe trepte
strâmbe se suia la cea din mijloc, [i din
cea din mijloc la cea din rândul al treilea.
9. {i a zidit casa, [i o a s\vâr[it, [i a
acoperit casa cu la]uri [i cu podele de
chedri.
10. {i a f\cut acoperi[ peste toat\ casa de
cinci co]i de înalt, [i era încheiat cu lemne
de chedru.
11. {i au fost cuvântul Domnului c\tre
Solomon, zicând>
12. Casa aceasta care tu zide[ti, de vei
umbla întru poruncile mele [i vei face
judec\]ile mele [i vei p\zi toate poruncile
mele, s\ te afli întru ele, voiu înt\ri cu tine
cuvântul meu care am gr\it c\tre David
425
tat\l t\u.
13. {i voiu locui în mijlocul fiilor lui
Israil, [i nu voiu p\r\si pe poporul meu
Israil.
14. {i a zidit Solomon casa, [i o a s\vâr[it
pe ea.
15. {i a îmbr\cat pere]ii casei dinl\untru
cu lemne de chedru de la pardoseala casei
[i pân\ la pere]i [i pân\ la c\priori, i-au
f\cut c\ptu[eal\ cu lemne pe dinl\untru, [i
a c\ptu[it casa pe dinl\untru cu scânduri
de pin.
16. {i a zidit cei dou\zeci de co]i din
marginea zidului o coast\ de la pardoseal\
pân\ la c\priori, [i a f\cut dinl\untru de la
altar zid spre Sfânta Sfintelor.
17. {i de patruzeci de co]i era Biserica
dinspre fa]a altarului.
18. {i cu chedru a c\ptu[it casa
dinl\untru, [i a s\pat s\p\turi [i frunze
întinse tot de chedru, [i piatra nu se vedea.
19. {i altar în mijlocul casei înl\untru ca
s\ pun\ acolo sicriul legii Domnului.
20. Dou\zeci de co]i lungimea [i dou\zeci
de co]i l\rgimea [i dou\zeci de co]i
în\l]imea, [i l-a acoperit cu aur încheiat, [i
a f\cut jertfelnic de chedru în preajma
fe]ei altarului, [i l-a c\ptu[it cu aur.
21. {i toat\ casa o a c\ptu[it cu aur pân\
la sfâr[itul a toat\ casa.
22. {i a f\cut în altar doi Heruvimi de
lemn de chiparos de zece co]i de mari de o
m\sur\.
23. De cinci co]i aripa unui Heruvim, [i de
cinci co]i a doua arip\ a lui, zece co]i erau
de la vârful unei aripi a lui pân\ la vârful
celeilalte aripi a lui.
24. A[a era [i al doilea Heruvim, o m\sur\
[i o s\vâr[ire la amândoi.
25. {i în\l]imea unui Heruvim de zece
co]i, a[a era [i a celui de al doilea
 CARTEA A TREIA A :MP|RA}ILOR
Heruvim.
26. {i a pus pe amândoi Heruvimii în
mijlocul casei celei mai dinl\untru, [i a
întins aripile lor, [i se atingea o arip\ de
zidul casei, [i aripa celuilalt Heruvim se
atingea de cel\lalt perete, [i aripile lor cele
c\tre mijlocul casei se atingeau arip\ de
arip\.
27. {i a c\ptu[it Heruvimii cu aur.
28. {i pe to]i pere]ii casei împrejur s\pa]i
a scris cu condeiul Heruvimi [i finici, [i
frunz\ întins\ pe dinl\untru [i pe dinafar\.
29. {i pardoseala casei o a c\ptu[it cu aur
pe dinl\untru [i pe dinafar\.
30. {i la u[a altarului a f\cut u[i de lemn
de m\slin, [i stâlpii u[ilor în cinci muchii.
31. {i dou\ u[i de lemn de pin cu
Heruvimi [i finicuri [i frunze întinse, [i le-
a c\ptu[it cu aur, [i Heruvimii [i finicurii
erau polei]i cu aur.
32. {i a[a a f\cut por]ii Bisericii stâlpi de
lemn de m\slin în patru dungi.
33. {i dou\ u[i de lemn de pin, cu dou\
desp\r]ituri u[a [i ]â]ânile lor, [i cu dou\
desp\r]ituri u[a a doua care se învârtea.
34. S\pate cu Heruvim [i finicuri [i frunze
întinse, iar s\p\turile poleite cu aur.
35. {i a zidit pridvorul cel mai dinl\untru
cu trei rânduri de pietre cioplite [i cu un
rând de chedru cioplite primprejur.
36. :ntru al patrulea an s-a pus temelia
casei Domnului în luna lui Ziu.
37. {i în anul al unsprezecelea în luna lui
Vul, care este luna a opta, a s\vâr[it casa
cu toate lucrurile ei [i cu toate socotelile
ei, [i o a zidit pe ea în [apte ani.
CAP. 7.
Facerea casei împ\r\te[ti [i a vaselor
sfinte.
426
{i a zidit Solomon lui[i cas\ în
treisprezece ani, [i a s\vâr[it casa sa cu
toate ale ei.
2. {i a zidit casa cu lemn din Livan, o
sut\ de co]i lungimea ei, cincizeci de co]i
l\rgimea [i treizeci de co]i ;n\l]imea ei< cu
trei rânduri de stâlpi de chedru [i capete de
chedru la stâlpi.
3. {i a podit cu chedru casa deasupra pe
stâlpii cei din laturi, [i num\rul stâlpilor
patruzeci [i cinci.
4. Cincisprezece într-un rând.
5. {i ferestre trei, [i deschiz\tur\ peste
deschiz\tur\ în trei rânduri, [i toate u[ile
[i desp\r]iturile în patru unghiuri cu
ferestrele [i u[\ peste u[\ în trei rânduri.
6. {i pridvoare de stâlpi cincizeci de co]i
de lungi [i treizeci de co]i de late,
împreunate pridvoarele fa]\ în fa]\, [i
stâlpi [i grinzi groase la pridvoare.
7. {i a f\cut pridvorul scaunelor unde se
judeca, numit pridvorul divanului, c\ptu[it
cu lemne de chedru de la un cap\t la
cel\lalt.
8. {i casa în care [edea, avea o curte
înl\untru, cu asemenea lucrare, apoi a
zidit cas\ [i fetei lui Faraon, pe care o
luase Solomon, asemenea pridvorului
acestuia.
9. Toate acestea din pietre alese cioplite
de o m\sur\ dinl\untru [i dinafar\ [i din
temelie, pân\ la vârf, [i afar\ la curtea cea
mare.
10. Temelia era cu pietre de pre], mari, de
zece [i de opt co]i.
11. {i deasupra ei pietre de pre], de o
m\sur\ t\iate, [i chedri.
12. Curtea cea mare primprejur avea trei
rânduri de pietre cioplite, [i un rând de
chedru s\pat.
13. Ca [i curtea casei Domnului cea
 CARTEA A TREIA A :MP|RA}ILOR
dinl\untru, [i pridvorul casei.
14. {i a trimis împ\ratul Solomon [i a luat
pe Hiram din Tir,
15. Fecior unei femei v\duve, care era din
semin]ia Neftalim< iar tat\l lui, om Tirian
me[ter de aram\, [i plin de me[te[ug [i de
pricepere [i de [tiin]\ a face tot lucrul de
aram\< [i s-a dus la împ\ratul Solomon, [i
a f\cut toate lucrurile.
16. {i a turnat doi stâlpi la pridvorul casei,
de optsprezece co]i în\l]imea stâlpului, [i
grosimea stâlpului de paisprezece co]i
împrejur de patru degete s\p\turile< a[a [i
stâlpul al doilea.
17. {i dou\ cununi deasupra a f\cut s\ le
pun\ peste capetele stâlpilor turn\tur\ de
aram\ de cinci co]i în\l]imea unei cununi,
[i de cinci co]i în\l]imea cununii
celeilalte.
18. {i a f\cut dou\ plase, ca s\ acopere
cununile stâlpilor, o plas\ la o cunun\ [i
alt\ plas\ la a doua cunun\, [i ca ciucuri,
dou\ rânduri de rodii de aram\ împletite
ce atârnau jur împrejur, a[a a f\cut [i la a
doua cunun\.
19. {i cununile cele de pe capetele
stâlpilor erau în form\ de crin de patru co]i
lâng\ pridvor.
20. {i cununile pe cei doi stâlpi, [i
deasupra cununilor plasa pe laturi [i dou\
sute de rodii în rânduri peste cununa a
doua.
21. {i s-au pus stâlpii pridvorului
Bisericii, [i a pus un stâlp, [i a numit
numele lui> Iachin< [i a pus stâlpul al
doilea, [i a numit numele lui> Vooz.
22. Peste capetele stâlpilor lucru în chipul
crinului< [i s-a s\vâr[it lucrarea stâlpilor.
23. {i a f\cut mare v\rsat\, zece co]i de la
o margine pân\ la cealalt\, cinci co]i
în\l]imea ei rotund\ împrejur, [i
427
rotunjimea împrejur de treizeci de co]i.
24. {i proptele dedesubtul buzei ei,
împrejura pe ea de zece co]i, ca s\ rezeme
marea împrejur, dou\ rânduri de proptele
v\rsate la topitorul lor.
25. {i dedesubtul m\rii doisprezece boi,
trei cu fa]a spre miaz\noapte, trei cu fa]a
spre apus, trei cu fa]a spre miaz\zi, [i trei
cu fa]a spre r\s\rit< iar peste ei deasupra
marea [i toate dosurile lor dedesubt.
26. {i grosimea ei de un pumn, [i
marginea ei ca marginea unui potir,
lucrat\ ca floarea de crin, dou\ mii de
vedre înc\peau.
27. {i a f\cut zece temelii de aram\, cinci
co]i lungimea unei temelii [i patru co]i
l\rgimea ei, [i [ase co]i în\l]imea ei.
28. {i temeliile erau astfel lucrate c\ se
încheiau între ele, [i încheietura în mijloc
pe dinafar\.
29. {i pe încheieturile lor cele de dinafar\,
lei [i boi [i Heruvimi, dinafar\, deasupra
[i dedesubtul leilor [i al boilor, lucruri de
atârnat.
30. {i patru roate de aram\ la fiecare
temelie, cu osiile de aram\ de patru p\r]i
ale lor, [i umerii lor dedesubtul
sc\ld\torilor, [i umerile v\rsate de latura
omului z\când.
31. {i gura ei dinl\untru de c\pe]ea [i
în\l]imea un cot, [i gura ei rotund\,
f\ptur\ a[a de un cot [i jum\tate [i pe gura
ei s\p\turi, [i încheg\turile lor în patru
muchii, nu rotunde.
32. {i patru roate sub încheieturi [i mâini
în roate la temelie, [i în\l]imea unei roate
de un cot [i jum\tate.
33. {i lucrul roatelor lucru ca roatele
carului, mâinile lor [i umerii lor [i
lucr\tura lor toate v\rsate.
34. {i patru umeri pe cele patru unghiuri
 CARTEA A TREIA A :MP|RA}ILOR
ale fiec\rei temelii, din temelie, umerii lui.
35. {i pe capul temeliei rotunjite împrejur
de o jum\tate de cot de mare pe capul
temeliei, [i încep\tura mâinilor lui [i
încheieturile lui, [i se deschideau la
încep\turile mâinilor lui.
36. {i încheieturile lui, Heruvim [i lei [i
finicuri stând ]inându-se fiecare dup\ fa]a
sa, pe dinl\untru [i primprejur.
37. :ntr-acest chip a f\cut toate cele zece
temelii, o rânduial\ [i o m\sur\ la toate.
38. {i a f\cut zece vase de aram\,
patruzeci de vedre înc\peau într-un vas cu
m\sur\ de patru co]i, un vas peste o
temelie la cele zece temelii.
39. {i a pus cele zece temelii> cinci la
um\rul casei de-a dreapta dinspre r\s\rit
[i cinci la um\rul casei de-a stânga, [i
marea la um\rul casei de-a dreapta
dinspre r\s\rit de partea r\s\ritului.
40. {i a f\cut Hiram c\ld\rile [i tig\ile [i
blidele, [i a sfâr[it Hiram a face toate
lucrurile care a f\cut împ\ratului Solomon
în casa Domnului.
41. Stâlpii cei doi [i cununile stâlpilor
cele dou\, pe capetele stâlpilor, [i plasele
cele dou\, ca s\ acopere amândou\
cununile ciopliturilor cele ce sunt peste
stâlpi.
42. {i cele patru sute de rodii la amândou\
plasele, dou\ rânduri de rodii la fiecare
plas\, s\ acopere amândou\ cununile
peste amândoi stâlpii.
43. {i temeliile cele zece [i c\ld\rile cele
zece peste temelii.
44. {i marea cea una [i boii cei
doisprezece dedesubtul m\rii.
45. {i c\ld\rile [i tig\ile [i blidele [i toate
vasele câte a f\cut Hiram împ\ratului
Solomon casei Domnului, [i stâlpii cei
patruzeci [i opt ai casei împ\ratului [i ai
428
casei Domnului.
46. Toate lucrurile împ\ratului câte a f\cut
Hiram au fost de aram\, nu era
cump\nitur\ aramei din care toate acestea
s-au f\cut, c\ era mult\ foarte, [i nu se
putea cump\ni arama din care a f\cut.
47. În ]inutul Iordanului le-a v\rsat
împ\ratul, în p\mânt cleios, între Sochot
[i între Gheira.
48. {i a dat împ\ratul Solomon toate
vasele, iar de mul]ime mult\ foarte nu era
cump\nitur\ aramei.
49. {i a f\cut Solomon toate uneltele în
casa Domnului, jertfelnicul cel de aur [i
masa pe care stau pâinile punerii înainte,
de aur.
50. {i sfe[nicele cinci de-a dreapta [i cinci
de-a stânga dinaintea fe]ei altarului, care
sunt din aur încheiate, [i candelele [i
lumin\toarele [i muc\rile de aur.
51. {i pragurile [i z\voarele [i paharele [i
blidele [i c\delni]ele de aur încheiate [i
]â]ânile u[ilor casei celei mai dinl\untru a
Sfintei Sfintelor, [i u[ile casei Bisericii de
aur.
52. {i s-a plinit tot lucrul casei Domnului
care l-a f\cut Solomon, [i a b\gat
Solomon înl\untru argintul [i aurul [i
vasele pe care le-a dat la vistieriile casei
Domnului cele afierosite de David tat\l
s\u [i de Solomon.
CAP. 8.
Sfin]irea Bisericii lui Solomon.
{i a fost dac\ a s\vâr[it Solomon a zidi
casa Domnului [i casa sa, dup\ dou\zeci
de ani, atunci a adunat împ\ratul Solomon
pe to]i b\trânii lui Israil în Sion, ca s\
aduc\ sicriul legii Domnului din cetatea
lui David, din Sion.
 CARTEA A TREIA A :MP|RA}ILOR
2. În luna lui Atanin la s\rb\toarea care
este în luna a [aptea.
3. {i au venit to]i b\trânii lui Israil.
4. {i au ridicat preo]ii sicriul [i cortul
m\rturiei [i vasele cele sfinte, care erau în
cortul m\rturiei.
5. Iar împ\ratul [i tot Israilul mergeau
înaintea sicriului jertfind oi [i boi f\r\ de
num\r.
6. {i au b\gat preo]ii sicriul legii
Domnului la locul lui în altarul casei în
Sfânta Sfintelor sub aripile Heruvimilor.
7. C\ Heruvimii erau cu aripile întinse
peste locul sicriului, [i acopereau
Heruvimii pe deasupra sicriul [i sfintele
lui.
8. {i întreceau cele sfin]ite c\ se vedeau
capetele celor sfin]ite din sfânta înaintea
altarului< iar de afar\ nu se vedeau, [i a
fost acolo pân\ în ziua aceasta.
9. Nu era în sicriu, f\r\ numai cele dou\
table de piatr\, tablele legii, care le-a pus
acolo Moisi în Horiv, când au f\cut
leg\tur\ Domnul cu fiii lui Israil, când
ie[eau ei din p\mântul Eghipetului.
10. {i a fost dac\ au ie[it preo]ii din
sfânta, nor a umplut casa Domnului.
11. {i nu puteau preo]ii s\ stea s\
slujeasc\ de fa]a norului, c\ umpluse slava
Domnului casa Domnului.
12. Atunci a zis Solomon> Domnul au zis
c\ locuie[te în nor.
13. {i eu am zidit cas\ numelui t\u sfânt\
]ie, [i gata ca s\ [ezi [i s\ locuie[ti tu în ea
în veci.
14. {i a întors împ\ratul fa]a sa, [i bine a
cuvântat împ\ratul pe tot Israilul, [i toat\
adunarea lui Israil sta.
15. {i el a zis> bine este cuvântat Domnul
Dumnezeul lui Israil ast\zi, cel ce au gr\it
cu gura sa lui David tat\l meu, [i cu
429
mâinile sale au plinit, zicând>
16. Din ziua în care am scos pe poporul
meu Israil din Eghipet, nu am ales cetate
nici într-o semin]ie de a lui Israil, ca s\
zideasc\ cas\, în care s\ fie numele meu
acolo< ci am ales Ierusalimul ca s\ fie
numele meu acolo, [i am ales pe David, ca
s\ fie pov\]uitor peste poporul meu Israil.
17. {i a fost în inim\ lui David tat\lui meu
s\ zideasc\ cas\ numelui Domnului
Dumnezeului lui Israil.
18. {i au zis Domnul c\tre David tat\l
meu> pentru c\ ai pus în inima ta, ca s\
zide[ti cas\ numelui meu, bine ai f\cut, c\
ai socotit cu inima ta aceasta.
19. Îns\ tu nu vei zidi casa, ci fiul t\u care
va ie[i din coapsele tale, acesta va zidi
cas\ numelui meu.
20. {i au plinit Domnul cuvântul s\u, care
l-au gr\it, [i m-am sculat eu în locul lui
David tat\lui meu, [i am [ezut pe scaunul
lui Israil, dup\ cum au gr\it Domnul, [i
am zidit cas\ numelui Domnului
Dumnezeului lui Israil.
21. {i am a[ezat acolo loc sicriului, în
care este leg\tura Domnului, care o au
f\cut Domnul cu p\rin]ii no[tri, când i-au
scos pe ei din p\mântul Eghipetului.
22. {i a st\tut Solomon înaintea
jertfelnicului Domnului în preajma a toat\
adunarea lui Israil, [i [i-a tins mâinile sale
la cer, [i a zis>
23. Doamne Dumnezeul lui Israil! Nu este
Dumnezeu precum tu în cer sus [i pe
p\mânt jos, cel ce p\ze[ti leg\tur\ [i mil\
robului t\u celui ce umbl\ înaintea ta cu
toat\ inima sa.
24. Cel ce ai p\zit robului t\u lui David
tat\lui meu, [i ai gr\it cu gura ta, [i cu
mâinile tale ai s\vâr[it, precum este ast\zi.
25. {i acum Doamne Dumnezeul lui
 CARTEA A TREIA A :MP|RA}ILOR
Israil! P\ze[te robului t\u lui David tat\l
meu, cele ce ai gr\it lui zicând> nu va lipsi
înaintea mea om, care s\ [az\ pe scaunul
lui Israil, numai de vor p\zi fiii t\i c\ile
sale ca s\ umble înaintea mea, în ce chip
ai umblat tu înaintea mea.
26. {i acum Doamne Dumnezeul lui
Israil! S\ se adevereasc\ cuvântul t\u lui
David tat\l meu.
27. C\ de acum în adev\r va locui
Dumnezeu cu oamenii pe p\mânt? De
vreme ce cerul [i cerul cerurilor nu sunt
destul ]ie, în ce chip casa aceasta, care o
am zidit numelui t\u?
28. Deci caut\ spre rug\ciunea mea [i
spre cererea mea Doamne Dumnezeul lui
Israil, ca s\ auzi cererea [i rug\ciunea, cu
care se roag\ robul t\u înaintea ta c\tre
tine ast\zi.
29. S\ fie ochii t\i deschi[i spre casa
aceasta ziua [i noaptea, spre locul de care
ai zis> fi-va numele meu acolo, ca s\ auzi
rug\ciunea, cu care se roag\ robul t\u în
locul acesta ziua [i noaptea.
30. {i s\ ascul]i cererea robului t\u [i a
poporului t\u Israil oricâte vor cere în
locul acesta, [i tu s\ auzi în locul locuin]ei
tale în cer, [i s\ faci [i milostiv s\ fii.
31. Oricâte va gre[i fiecare aproapelui
s\u, [i va lua peste sine blestem, cu care s-
a blestemat pe sine, de va veni [i se va
m\rturisi înaintea jertfelnicului t\u în casa
aceasta.
32. Tu s\-l ascul]i din cer, [i s\ faci [i s\
judeci pe poporul t\u Israil, [i s\
r\spl\te[ti celui ce face f\r\delege< s\-i
dai calea lui peste capul lui, [i s\
îndreptezi pe cel drept, s\-i dai lui dup\
dreptatea lui.
33. Când va c\dea poporul t\u Israil
înaintea vr\jma[ilor, pentru c\ au p\c\tuit
430
înaintea ta, de se vor întoarce [i se vor
m\rturisi numelui t\u [i se vor ruga [i vor
cere iert\ciune în casa aceasta,
34. Tu s\-i auzi pe ei din cer, [i milostiv s\
fii spre p\catele poporului t\u Israil, [i s\-
i întorci pe ei la p\mântul, care l-ai dat
p\rin]ilor lor.
35. Când se va închide cerul, [i nu va
ploua, pentru c\ au p\c\tuit înaintea ta, de
se vor ruga spre locul acesta [i se vor
m\rturisi numelui t\u [i se vor întoarce de
la p\catele sale, când vei smeri pe dân[ii,
36. S\-i ascul]i din cer, [i milostiv s\ fii
p\catelor robului t\u, [i poporului t\u
Israil, [i s\ le ar\]i lor calea cea bun\, pe
care s\ umble, [i s\ dai ploaie pe p\mântul
t\u, care l-ai dat mo[tenire poporului t\u.
37. Când va fi foamete sau moarte sau
arsur\ sau omid\ sau p\litur\, [i când îl va
nec\ji pe el vr\jma[ul lui în vreo cetate de
ale lui, toat\ întâmplarea, toat\ durerea,
38. Toat\ rug\ciunea [i toat\ cererea care
va face fiecare om cum va cunoa[te
fiecare rana inimii lui, [i va tinde mâinile
sale spre casa aceasta,
39. Tu s\-i ascul]i din cer, din l\ca[ul t\u
cel sfânt, [i milostiv s\ fii, [i s\ faci, [i s\
dai omului dup\ toate c\ile lui, precum vei
cunoa[te inima lui, c\ tu singur [tii inima
tuturor fiilor oamenilor.
40. Ca s\ se team\ de tine în toate zilele,
în care tr\iesc pe p\mântul ce l-ai dat
p\rin]ilor no[tri.
41. {i celui str\in care nu este din poporul
t\u acesta Israil, ci va veni din p\mânt de
departe pentru numele t\u,
42. C\ vor auzi numele t\u cel mare [i
mâna ta cea tare [i bra]ul t\u cel înalt, [i
vor veni [i se vor ruga la locul acesta,
43. Tu s\-l ascul]i din cer din l\ca[ul t\u
cel sfânt, [i s\ faci dup\ toate câte te va
 CARTEA A TREIA A :MP|RA}ILOR
ruga cel str\in, ca s\ cunoasc\ toate
popoarele p\mântului t\u, [i s\ se team\
de tine, ca [i poporul t\u Israil, [i s\
cunoasc\, cum c\ numele t\u s-a chemat
peste casa aceasta, care am zidit.
44. Când va ie[i poporul t\u la r\zboi
asupra vr\jma[ilor s\i în calea, pe care vei
trimite pe ei, [i se vor ruga întru numele
Domnului spre cetatea aceasta, care o ai
ales, [i spre casa care o am zidit numelui
t\u,
45. Tu s\ ascul]i din cer rug\ciunea lor [i
cererea lor, [i s\-i îndreptezi pe ei.
46. Când vor gre[i ]ie, c\ nu este om care
s\ nu gre[easc\, [i vei bate pe ei, [i-i vei
da pe ei înaintea vr\jma[ilor, [i-i vor robi
pe ei cei ce robesc, în p\mânt departe sau
aproape,
47. De se vor poc\i cu inima sa în
p\mântul în care s-au dus robi, [i se vor
întoarce [i se vor ruga ]ie în p\mântul
robiei lor zicând> gre[it-am, nelegiuit-am,
strâmb\tate am f\cut,
48. {i se vor întoarce la tine cu toat\ inima
lor [i cu tot sufletul lor în p\mântul
vr\jma[ilor lor, unde i-ai mutat pe ei, [i se
vor ruga c\tre tine spre p\mântul lor, care
l-ai dat p\rin]ilor lor, [i spre cetatea care o
ai ales [i spre casa care o am zidit numelui
t\u,
49. S\ ascul]i din cer din l\ca[ul t\u cel
sfânt rug\ciunea lor [i cererea lor, [i s\
faci dreptatea lor,
50. {i milostiv s\ fii nedrept\]ilor lor, care
au gre[it ]ie, [i tuturor strâmb\t\]ilor lor
cu care ]i-au gre[it, [i s\-i faci pe ei s\ afle
îndurare înaintea celor ce i-au robit pe ei,
[i s\ le fie mil\ de ei.
51. C\ poporul t\u [i mo[tenirea ta sunt,
pe care i-ai scos din p\mântul Eghipetului
din cuptorul cel de fier.
431
52. S\ fie ochii t\i [i urechile tale deschise
spre rug\ciunea robului t\u [i spre
rug\ciunea poporului t\u Israil, ca s\-i
ascul]i pe ei întru toate care se vor ruga ]ie.
53. C\ tu i-ai ales pe ei mo[tenire ]ie din
toate neamurile p\mântului, precum ai
gr\it prin mâna robului t\u Moisi, când ai
scos tu pe p\rin]ii no[tri din p\mântul
Eghipetului, Doamne! Doamne!
54. A[a s-a rugat Solomon pentru cas\,
dup\ ce a sfâr[it a o zidi pe ea, soarele l-a
ar\tat în cer, Domnul au zis cel ce
locuie[te în nor> zide[te cas\ mie, cas\
cuvioas\ ]ie, ca s\ locuie[ti întru înnoire,
au nu aceasta este scris\ în cartea cânt\rii?
55. {i a fost dup\ ce a sfâr[it Solomon a se
ruga c\tre Domnul toat\ rug\ciunea [i
toat\ cererea aceasta, s-a sculat de la fa]a
jertfelnicului Domnului unde era
îngenuncheat pe genunchii s\i, [i mâinile
sale tinse spre cer,
56. {i a st\tut, [i a binecuvântat pe toat\
adunarea lui Israil cu glas mare, zicând>
57. Bine este cuvântat Domnul ast\zi, cel
ce au dat odihn\ poporului s\u Israil dup\
toate câte au gr\it, nu a r\mas neplinit nici
un cuvânt din toate cuvintele cele bune,
care au gr\it prin mâna lui Moisi robul
s\u.
58. Fie Domnul Dumnezeul nostru cu noi,
precum au fost cu p\rin]ii no[tri, s\ nu ne
lase pe noi, nici s\ se întoarc\ de c\tre noi.
59. Ci s\ plece inimile noastre c\tre sine,
ca s\ umbl\m întru toate c\ile lui [i s\
p\zim toate înv\]\turile lui [i poruncile lui
[i îndrept\rile lui, care au poruncit
p\rin]ilor no[tri.
60. {i cuvintele acestea, cu care m-am
rugat înaintea Domnului Dumnezeului
nostru ast\zi, s\ fie primite la Domnul
Dumnezeul nostru ziua [i noaptea, ca s\
 CARTEA A TREIA A :MP|RA}ILOR
fac\ dreptate robului t\u, [i dreptate
poporului t\u Israil fiec\ruia în vremea
lui.
61. Ca s\ cunoasc\ toate popoarele
p\mântului, c\ Domnul Dumnezeu acesta
este Dumnezeu, [i nu este altul.
62. {i s\ fie inimile noastre deplin c\tre
Domnul Dumnezeul nostru, [i curat s\
umbl\m întru rânduielile lui, [i s\ p\zim
poruncile lui ca în ziua aceasta.
63. {i împ\ratul [i to]i fiii lui Israil au
adus jertfe înaintea Domnului.
64. {i a junghiat împ\ratul Solomon
jertfele cele de pace, care s-au adus
Domnului dou\zeci [i dou\ de mii de boi
[i o sut\ [i dou\zeci de mii de oi, [i a
sfin]it casa Domnului împ\ratul [i to]i fiii
lui Israil.
65. În ziua aceea sfin]it-a împ\ratul
mijlocul pridvorului, care era în fa]a casei
Domnului, pentru c\ a adus acolo ardere
de tot [i jertfele [i gr\simile cele de pace,
c\ jertfelnicul cel de aram\ dinaintea
Domnului era mic, de nu putea cuprinde
arderea de tot [i darul [i jertfele cele de
pace.
66. {i a f\cut Solomon praznic în ziua
aceea, [i tot Israilul cu el adunare mare de
la intrarea Ematului pân\ la râul
Eghipetului înaintea Domnului
Dumnezeului nostru [apte zile, [i alte
[apte zile, paisprezece zile.
67. {i în ziua a opta a slobozit poporul, [i
a binecuvântat pe împ\ratul, [i s-au dus
fiecare la l\ca[urile sale veseli [i cu inim\
bun\ pentru bun\t\]ile, care au f\cut
Domnul lui David robului s\u [i lui Israil
poporului s\u.
CAP. 9.
Dumnezeu se arat\ lui Solomon a doua
432
oar\.
{i a fost dup\ ce a sfâr[it Solomon a zidi
casa Domnului [i casa împ\r\teasc\ [i
toate lucrurile lui câte a vrut el s\ fac\,
2. S-au ar\tat Domnul lui Solomon a
doua oar\ precum s-au ar\tat în Gavaon.
3. {i a zis c\tre el> auzit-am glasul
rug\ciunii tale [i al cererii tale, cu care te-
ai rugat înaintea mea, [i am f\cut ]ie dup\
toat\ rug\ciunea ta, sfin]it-am casa aceasta
care o ai zidit, ca s\ fie numele meu acolo
în veac, [i vor fi ochii mei acolo [i inima
mea în toate zilele.
4. {i tu de vei umbla înaintea mea,
precum a umblat David tat\l t\u cu inim\
curat\ [i cu dreptate, ca s\ faci toate câte
am poruncit lui, [i de vei p\zi rânduielile
mele [i poruncile mele,
5. Voiu pune scaunul împ\r\]iei tale
peste Israil în veac precum am gr\it lui
David tat\lui t\u, zicând> nu va lipsi ]ie
om pov\]uitor întru Israil.
6. Iar de v\ ve]i întoarce voi [i fiii vo[tri
de la mine, [i nu ve]i p\zi poruncile [i
rânduielile mele, care le-a dat Moisi
înaintea voastr\, ci ve]i merge [i ve]i sluji
la dumnezei str\ini, [i v\ ve]i închina lor,
7. Voiu stârpi pe Israil de pe p\mântul
care am dat lor, [i casa aceasta care o am
sfin]it numelui meu, o voiu lep\da de la
fa]a mea, [i va fi Israil de pild\ [i de
poveste la toate neamurile.
8. {i casa aceasta cât e de înalt\, tot cel
ce va trece pe lâng\ ea se va minuna [i va
[uiera, [i va zice> pentru ce au f\cut
Domnul a[a p\mântului acestuia [i casei
acesteia?
9. {i vor r\spunde> pentru c\ au p\r\sit
pe Domnul Dumnezeul lor cel ce au scos
pe p\rin]ii lor din p\mântul Eghipetului,
 CARTEA A TREIA A :MP|RA}ILOR
din casa robiei, [i s-au lipit de dumnezei
str\ini [i s-au închinat lor [i au slujit lor,
pentru aceea au adus Domnul peste ei tot
r\ul acesta.
10. {i a fost dup\ dou\zeci de ani, în care
a zidit Solomon cele dou\ case, casa
Domnului [i casa împ\r\teasc\.
11. Iar Hiram împ\ratul Tirului d\ruise pe
Solomon cu lemne de chedru [i cu lemne
de pin [i cu aur dup\ toat\ voia lui, atunci
împ\ratul Solomon a dat împ\ratului
Hiram dou\zeci de cet\]i în p\mântul
Galileei.
12. {i a ie[it Hiram din Tir, [i a mers în
Galileea s\ vaz\ cet\]ile, care Solomon le-
a dat lui, [i nu i-a pl\cut lui, [i a zis>
13. Ce sunt cet\]ile acestea care mi-ai dat
mie o frate? {i le-a numit pe ele hotar
pân\ în ziua de ast\zi.
14. {i d\duse Hiram lui Solomon o sut\ [i
dou\zeci de talan]i de aur.
15. Aceasta a fost pricina birului care l-a
rânduit împ\ratul Solomon ca s\ zideasc\
casa Domnului [i casa sa [i zidul
Ierusalimului, [i marginea ca s\ fac\
;ngr\ditura cet\]ii lui David, [i zidul
Ierusalimului, [i Asorul [i Maghedul [i
Gazerul.
16. Faraon împ\ratul Eghipetului s-a suit,
[i a luat Gazerul, [i l-a ars cu foc, [i pe
Hananeul ce locuia în cetate l-a omorât, [i
l-a dat pe el Faraon zestre fetei sale femeii
lui Solomon.
17. {i Solomon a zidit Gazerul [i
Vitoronul cel de jos.
18. {i Valaadul [i Tamorul în pustie.
19. {i toate cet\]ile cele tari, care erau ale
lui Solomon, [i toate cet\]ile carelor [i
toate cet\]ile c\l\re]ilor [i orice lucru a
pl\cut lui Solomon a zidi în Ierusalim [i în
Livan [i în tot p\mântul domniei lui.
433
20. Tot poporul cel r\mas din Heteu [i din
Amoreu [i din Ferezeu [i din Hananeu [i
din Eveu [i din Ievuseu [i din Ghergheseu,
care nu era din fiii lui Israil,
21. Feciorii lor cei r\ma[i în p\mânt dup\
dân[ii, pe care nu puteau fiii lui Israil s\-i
surpe pe ei, i-a f\cut pe ei Solomon birnici
pân\ în ziua de ast\zi.
22. Iar din fiii lui Israil nu a pus Solomon
la lucru, c\ ace[tia erau oamenii cei
r\zboinici, [i slugi lui, [i boieri [i domni [i
mai mari peste carele lui [i peste c\l\re]ii
lui.
23. {i erau mai mari peste lucrurile lui
Solomon pu[i cinci sute [i cincizeci, care
porunceau poporului pus la lucru.
24. Iar fata lui Faraon s-a suit din cetatea
lui David în casa sa care i-a zidit ei, când
a zidit Mello.
25. {i aducea Solomon de trei ori în an
arderi de tot, [i jertf\ de pace pe
jertfelnicul, care l-a zidit Domnului, [i a
t\mâiat peste dânsul înaintea Domnului, [i
a s\vâr[it casa.
26. {i a f\cut împ\ratul Solomon corabie
în Gasionul Gaverului, care este lâng\
Elat la marginea m\rii celei dinapoi în
p\mântul Edomului.
27. {i a trimis Hiram în corabie din
slugile sale oameni cor\bieri, care [tiau
umbla pe mare, cu slugile lui Solomon.
28. {i au venit la Ofir, [i a luat de acolo
patru sute [i dou\zeci de talan]i de aur, [i
i-au dus împ\ratului Solomon.
CAP. 10.
Împ\r\teasa Sava vine la Solomon.
{i împ\r\teasa Sava a auzit de numele lui
Solomon [i de numele Domnului, [i a
venit s\ ispiteasc\ pe Solomon cu cuvinte
 CARTEA A TREIA A :MP|RA}ILOR
ascunse.
2. {i a venit în Ierusalim cu slav\ mare
foarte [i cu c\mile, care purtau aromate [i
aur mult foarte [i piatr\ scump\, [i a intrat
la Solomon, [i i-a gr\it lui toate câte erau
în inima sa.
3. {i i-a spus ei Solomon toate cuvintele
ei, nu a fost ascuns cuvânt de c\tre
împ\ratul, care s\ nu-l fi t\lm\cit ei.
4. {i a v\zut împ\r\teasa Sava toat\
în]elepciunea lui Solomon [i casa care o a
zidit.
5. {i mânc\rile lui Solomon [i locuin]a
slugilor lui [i rânduiala slujitorilor lui, [i
îmbr\c\mintea lui [i paharnicii lui [i
arderea cea de tot a lui, care o aducea în
casa Domnului, [i s-a uimit foarte.
6. {i a zis c\tre împ\ratul Solomon>
adev\rat este cuvântul, care l-am auzit în
p\mântul meu de tine [i de în]elepciunea
ta.
7. {i nu am crezut celor ce ;mi gr\iau
mie, pân\ când am venit [i au v\zut ochii
mei< [i iat\ nici jum\tate nu mi s-a
povestit mie, întreci cu în]elepciunea [i cu
bun\tatea vestea, care o am auzit în
p\mântul meu.
8. Fericite femeile tale, fericite slugile
tale, care stau înaintea ta pururea, cei ce
aud toat\ în]elepciunea ta.
9. Fie Domnul Dumnezeul t\u
binecuvântat! Cel ce bine au voit întru
tine, ca s\ te dea pe tine pe scaunul lui
Israil, c\ci au iubit Domnul pe Israil s\-l
înt\reasc\ în veci, [i te-au pus pe tine
împ\rat peste ei, ca s\ faci judecat\
dreapt\ întru judec\]ile lor.
10. {i a dat lui Solomon o sut\ [i dou\zeci
de talan]i de aur, [i aromate multe foarte [i
piatr\ scump\< nu a mai venit dup\
aromatele acelea atâta mul]ime, cât a dat
434
împ\r\teasa Sava împ\ratului Solomon.
11. {i corabia lui Hiram, care aducea
aurul din Ofir a adus lemne cioplite multe
foarte, [i piatr\ scump\.
12. {i a f\cut împ\ratul lemnele cele
cioplite proptele casei Domnului [i casei
împ\ratului, [i al\ut\ cânt\re]ilor [i cobze,
nu au fost venit lemne cioplite ca acelea
pe p\mânt, nici s-au mai v\zut undeva
pân\ în ziua de ast\zi.
13. {i împ\ratul Solomon a dat
împ\r\tesei Savei, toate câte ea a vrut [i
câte a cerut, afar\ de toate câte i-a dat ei
împ\ratul Solomon de voia sa.
14. {i s-a întors [i a venit în p\mântul s\u
ea [i toate slugile ei.
15. {i era cump\nitura aurului ce venea
lui Solomon într-un an, [ase sute [i [aizeci
[i [ase de talan]i de aur.
16. Afar\ de birul celor supu[i [i al
negu]\torilor ce negu]\toreau, [i al tuturor
împ\ra]ilor celor de dincolo [i al domnilor
p\mântului.
17. {i a f\cut împ\ratul Solomon trei sute
de scuturi de aur b\tute, trei sute de auri
erau la un scut.
18. {i trei sute de plato[e de aur b\tute,
trei taleri de aur erau la o plato[\, [i le-a
dat împ\ratul la casa dumbr\vii Livanului.
19. {i a f\cut împ\ratul Solomon scaun de
filde[ mare, [i l-a ferecat cu aur l\murit.
20. {ase trepte erau la scaun, [i s\p\tur\
de vi]ei dinapoia scaunului, [i mâini de o
parte [i de alta la scaunul [ederii, [i doi lei
stând lâng\ mâini.
21. {i doisprezece lei stând acolo la cele
[ase trepte de o parte [i de alta, [i nu s-a
f\cut a[a la toat\ împ\r\]ia.
22. {i toate vasele cele de Solomon
f\cute, erau de aur, [i vasele din care se
sp\la erau de aur, [i toate vasele casei de
 CARTEA A TREIA A :MP|RA}ILOR
lemn din Livan erau cu aur încheiate, nu
era argint, c\ argintul nu era b\gat în
seam\ în zilele lui Solomon.
23. C\ corabie de Tarsis avea împ\ratul
Solomon pe mare cu fiii lui Hiram, în trei
ani venea împ\ratului de la Tarsis o
corabie cu aur [i cu argint [i cu din]i de
elefant, [i cu maimu]e [i p\uni [i cu pietre
cioplite [i necioplite.
24. {i s-a m\rit Solomon, mai mult decât
to]i împ\ra]ii p\mântului, cu avu]ie [i cu
în]elepciune.
25. {i to]i împ\ra]ii p\mântului doreau s\
vaz\ pe Solomon, ca s\ auz\ în]elepciunea
lui, care i-au dat Domnul în inima lui.
26. {i îi aducea fiecare darurile sale, vase
de aur [i de argint [i haine, mirodenii [i
aromate [i cai [i mu[coi în fiecare an.
27. {i a adunat Solomon care [i c\l\re]i< [i
avea Solomon patru mii de iepe la care [i
dou\sprezece mii de c\l\re]i, [i i-a pus în
cet\]ile carelor [i la împ\ratul în
Ierusalim.
28. {i a f\cut împ\ratul de era aurul [i
argintul ca pietrele de mult, [i chedrii ca
smochinii s\lbatici cei de pe [es de mul]i.
29. {i se aducea cai lui Solomon din
Eghipet [i din Tecoe, c\ negu]\torii
împ\ratului luau din Tecoe în schimb.
30. {i se aducea din Eghipet carul pe [ase
sute de argin]i [i calul pe o sut\ [i
cincizeci de argin]i, ca [i tuturor
împ\ra]ilor Heteilor [i împ\ra]ilor Siriei
prin mâna negu]\torilor.
CAP. 11.
Moartea lui Solomon.
{i împ\ratul Solomon era iubitor de
femei, [i a luat femei de alt neam multe [i
pe fata lui Faraon, Moavitence,
435
Amanitence, Sirience, Idumeence,
Sidonence, Heteence [i Amoreence.
2. Din neamurile din care au oprit
Domnul pe fiii lui Israil, ca s\ nu intra]i la
ele, [i s\ nu intre la voi, ca s\ nu se abat\
inimile voastre dup\ idolii lor, de acelea s-
a lipit Solomon a le iubi.
3. {i avea el femei st\pâne [apte sute [i
]iitoare trei sute, [i i-au robit femeile
inima lui.
4. {i a fost în vremea b\trâne]ilor lui
Solomon, femeile au ab\tut inima lui
Solomon dup\ al]i dumnezei< [i nu a fost
inima lui deplin cu Domnul Dumnezeul
lui, ca inima lui David tat\l s\u.
5. {i a mers Solomon dup\ Astart
urâciunea Sidonenilor [i dup\ împ\ratul
lor idolul fiilor lui Amon.
6. {i a f\cut Solomon r\u înaintea
Domnului, [i nu a umblat dup\ Domnul ca
David tat\l s\u.
7. Atunci a zidit Solomon capi[te înalt\
lui Hamos idolul lui Moav în muntele cel
din fa]a Ierusalimului, [i lui Moloh idolul
fiilor lui Amon [i Astartei urâciunii
Sidonenilor.
8. {i a[a a f\cut tuturor femeilor lui,
celor de alt neam, care t\mâiau [i jertfeau
idolilor.
9. {i s-au mâniat Domnul pe Solomon
pentru c\ s-a ab\tut inima lui de la
Domnul Dumnezeul lui Israil, cel ce s-au
ar\tat lui de dou\ ori.
10. {i i-au poruncit lui cuvântul acesta, ca
nicidecum s\ nu mearg\ dup\ al]i
dumnezei, ci s\ p\zeasc\ [i s\ fac\ cele ce
i-au poruncit lui Domnul Dumnezeu.
11. {i au zis Domnul c\tre Solomon>
pentru c\ ai f\cut acestea, [i nu ai p\zit
poruncile mele [i rânduielile mele, care
am poruncit ]ie, rupând în dou\ voiu rupe
 CARTEA A TREIA A :MP|RA}ILOR
împ\r\]ia ta din mâna ta, [i o voiu da pe ea
unui rob al t\u.
12. Ci în zilele tale nu voiu face aceasta
pentru David tat\l t\u, din mâna fiului t\u
o voiu lua.
13. Îns\ nu voiu lua împ\r\]ia toat\, un
schiptru voiu da fiului t\u pentru David
robul meu [i pentru Ierusalim cetatea care
o am ales.
14. {i au ridicat Domnul potrivnic lui
Solomon pe Ader Idumeul din s\mân]a
împ\r\]iei din Idumeea.
15. {i a fost când a pierdut David pe
Edom, [i a mers Ioav mai marele o[tilor,
s\ îngroape pe cei uci[i, a t\iat toat\ partea
b\rb\teasc\ în Idumeea.
16. C\ [ase luni a [ezut acolo Ioav [i tot
Israilul în Idumeea, pân\ ce a pierdut pe
tot b\rbatul din Idumeea.
17. {i a fugit Ader, el [i to]i b\rba]ii
Idumeei din slugile tat\lui s\u împreun\
cu el, [i a intrat în Eghipet, [i Ader era
prunc mic.
18. {i s-au sculat oamenii din Cetatea
Madiamului, [i au venit în Faran, [i a luat
oameni cu sine, [i au venit la Faraon
împ\ratul Eghipetului, [i a intrat Ader la
Faraon, [i a dat lui cas\, [i pâine i-a
rânduit lui [i p\mânt i-a dat lui.
19. {i a aflat Ader har înaintea lui Faraon
foarte, [i i-a dat lui femeie pe sora femeii
sale, pe sora Techeminei cea mai mare.
20. {i i-a n\scut sora Techeminei lui Ader
pe Ganifat feciorul ei, [i l-a crescut pe el
Techemina între fiii lui Faraon, [i Ganifat
era în casa lui Faraon între fiii lui Faraon.
21. {i a auzit Ader în Eghipet, c\ a
adormit David cu p\rin]ii s\i, [i cum c\ a
murit Ioav mai marele o[tii, [i a zis Ader
c\tre Faraon> las\-m\ s\ m\ întorc în
p\mântul meu.
436
22. {i a zis Faraon lui Ader> ce ;]i lipse[te
]ie la mine, [i iat\ tu cerci s\ te duci în
p\mântul t\u, [i a zis Ader lui> nu! Ci s\
m\ la[i negre[it< [i s-a întors Ader în
p\mântul s\u.
23. {i au ridicat Domnul vr\jma[i lui
Solomon pe Razon feciorul lui Elideche,
pe Varamet [i pe Adadezer împ\ratul
Suvei, domnul s\u.
24. {i s-au adunat la el oameni, [i s-a
f\cut c\petenie celor potrivnici, când i-a
omorât pe ei David, [i a luat întâi
Damascul, [i a [ezut în el, [i a împ\r\]it în
Damasc.
25. {i au fost vr\jma[i lui Israil în toate
zilele lui Solomon, acesta este r\ul care l-
a f\cut Ader< [i el ura pe Israil, [i a
împ\r\]it în p\mântul Edomului.
26. {i pe Ierovoam feciorul lui Navat al
lui Efrati din Sarira feciorul unei femei
v\duve rob lui Solomon, [i acesta-i lucrul
pentru care a ridicat el mâinile asupra
împ\ratului Solomon.
27. C\ împ\ratul Solomon a zidit
marginea, [i a închis îngr\direa cet\]ii lui
David tat\l s\u.
28. Iar tân\rul Ierovoam era om tare [i
puternic, [i a v\zut Solomon c\ este om de
treab\, l-a pus mai mare peste dajdiile
casei lui Iosif.
29. {i a fost în vremea aceea, [i Ierovoam
a ie[it din Ierusalim, [i l-a aflat pe el Ahia
Silomiteanul Proorocul în cale, [i l-a
ab\tut pe el din cale, [i Ahia era îmbr\cat
cu hain\ nou\, [i amândoi erau singuri în
câmp.
30. {i a luat Ahia haina sa cea nou\, care
era pe el, [i o a rupt în dou\sprezece
buc\]i.
31. {i a zis lui Ierovoam> ia ]ie zece
buc\]i, c\ acestea zice Domnul
 CARTEA A TREIA A :MP|RA}ILOR
Dumnezeul lui Israil> iat\ eu rup împ\r\]ia
din mâna lui Solomon, [i voiu da ]ie zece
schiptruri.
32. Iar dou\ schiptruri vor fi ale lui pentru
robul meu David [i pentru Ierusalim
cetatea, care am ales din toate semin]iile
lui Israil,
33. Pentru c\ m-a p\r\sit pe mine, [i s-a
închinat Astartei urâciunii Sidonenilor [i
lui Hamos idolul lui Moav [i lui Moloh
idolul fiilor lui Amon, [i nu a umblat în
c\ile mele ca s\ fac\ ce este drept înaintea
mea, [i poruncile mele [i judec\]ile mele,
ca David tat\l lui.
34. Îns\ nu voiu lua împ\r\]ia toat\ din
mâna lui, ci sprijinind îl voiu sprijini pe el
în toate zilele vie]ii lui, pentru David robul
meu, pe care l-am ales, care a ]inut
poruncile mele [i rânduielile mele,
35. Ci voiu lua împ\r\]ia din mâna fiului
s\u, [i voiu da ]ie zece schiptruri<
36. Iar fiului lui voiu da dou\ schiptruri,
pentru ca s\ fie scaun robului meu David
în toate zilele înaintea mea în Ierusalim
cetatea care mi-am ales ca s\ fie numele
meu acolo.
37. {i te voiu lua pe tine, [i vei împ\r\]i
întru cele ce pofte[te sufletul t\u [i tu vei
fi împ\rat peste Israil.
38. {i va fi de vei p\zi toate câte voiu
porunci ]ie, [i vei umbla pe c\ile mele [i
vei face ce este bine înaintea mea, ca s\
p\ze[ti rânduielile mele [i poruncile mele,
precum a f\cut David robul meu, voiu fi
cu tine, [i voiu zidi ]ie cas\ credincioas\,
precum am zidit lui David.
39. {i voiu nec\ji semin]ia lui David
pentru acestea, îns\ nu în toate zilele.
40. {i a cercat Solomon s\ omoare pe
Ierovoam, [i s-a sculat Ierovoam [i a fugit
în Eghipet la Susac împ\ratul Eghipetului,
437
[i a fost în Eghipet pân\ când a murit
Solomon.
41. Iar ce mai r\mâne a spune despre
Solomon [i toate câte a f\cut [i toat\
în]elepciunea lui, iat\, au nu sunt scrise în
cartea cuvintelor lui Solomon?
42. {i zilele câte a împ\r\]it Solomon în
Ierusalim peste tot Israilul patruzeci de
ani.
43. {i a adormit Solomon cu p\rin]ii s\i,
[i-l îngropar\ pe el în cetatea lui David
tat\l s\u, [i a împ\r\]it Rovoam fiul lui în
locul lui.
CAP. 12.
Dezbinarea împ\r\]iei.
În Sikima, c\ în Sikima s-a adunat tot
Israilul, ca s\-l fac\ pe el împ\rat.
2. {i a fost dac\ a auzit Ierovoam
feciorul lui Navat din Eghipet, fiindc\ în
Eghipet [edea, dup\ ce fugise de fa]a
împ\ratului Solomon.
3. A trimis, [i l-a chemat pe el, [i a venit
Ierovoam [i tot poporul lui Israil, [i a gr\it
poporul c\tre împ\ratul Rovoam, zicând>
4. Tat\l t\u a îngreuiat jugul nostru, deci
tu acum u[ureaz\ din sarcinile aspre ale
tat\lui t\u [i din jugul cel greu, care l-a
pus peste noi, [i vom sluji ]ie.
5. {i a zis c\tre ei> duce]i-v\ pân\ a treia
zi, [i atunci v\ întoarce]i la mine, [i s-au
dus.
6. {i a spus împ\ratul Rovoam celor mai
b\trâni, care stau înaintea lui Solomon
tat\lui s\u pân\ tr\ia, zicând> ce sfat îmi
da]i, s\ r\spunz poporului acestuia
cuvânt?
7. Iar ei au gr\it c\tre el, zicând> de vei
face în ziua aceasta o slujb\ poporului
acestuia, [i le vei plini voia [i vei gr\i
 CARTEA A TREIA A :MP|RA}ILOR
c\tre ei cuvinte bune, vor fi ]ie slugi în
toate zilele.
8. Iar el a l\sat sfatul, care i-au dat lui cei
b\trâni, [i s-a sf\tuit cu tinerii, cei ce
crescuser\ cu el care stau înaintea fe]ei lui,
[i le-a zis lor>
9. Ce sfat îmi da]i voi [i ce s\ r\spunz
poporului acestuia? Care a gr\it c\tre
mine, zicând> u[ureaz\ din jugul, care l-a
pus tat\l t\u peste noi.
10. {i au gr\it c\tre el tinerii cei ce
crescuser\ împreun\ cu el, [i i-au zis lui>
acestea vei spune poporului celui ce a
gr\it c\tre tine, zicând> tat\l t\u a îngreuiat
jugul nostru, iar tu acum ni-l u[ureaz\< a[a
vei gr\i c\tre ei> degetul meu cel mic mai
gros va fi decât [alele tat\lui meu.
11. De acum tat\l meu v-a împov\rat pe
voi cu jug greu, iar eu voiu mai îngreuia
jugul vostru< tat\l meu v-a b\tut pe voi cu
bice, iar eu v\ voiu bate pe voi cu scorpii.
12. {i a venit Ierovoam [i tot poporul la
împ\ratul Rovoam în ziua a treia, precum
le-a gr\it lor împ\ratul, zicând> întoarce]i-
v\ la mine a treia zi.
13. {i a r\spuns aspru împ\ratul c\tre
popor, [i a nesocotit împ\ratul Rovoam
sfatul ce b\trânii i-au dat lui.
14. {i a gr\it c\tre dân[ii dup\ sfatul
tinerilor, zicând> tat\l meu a îngreuiat
jugul vostru, [i eu voiu mai îngreuia jugul
vostru< tat\l meu v-a b\tut pe voi cu bice,
iar eu voiu bate pe voi cu scorpii.
15. {i nu a ascultat împ\ratul pe popor, c\
de la Domnul era rânduit ca s\ înt\reasc\
cuvântul, care l-a gr\it prin mâna lui Ahia
Silomiteanul de Ierovoam feciorul lui
Navat.
16. {i v\zând tot Israilul, c\ nu i-a ascultat
împ\ratul pe ei, a r\spuns poporul
împ\ratului, zicând> ce parte avem noi cu
438
David? Nu avem mo[tenire cu fiul lui
Iese. Alearg\ Israile la l\ca[urile tale,
acum pa[te-]i casa ta Davide, [i s-a dus
Israil la l\ca[urile sale.
17. Iar fiii lui Israil care locuiau în cet\]ile
Iudei, au f\cut pe Rovoam împ\rat peste
ei.
18. {i a trimis împ\ratul pe Adoniram,
care era peste bir, [i l-a ucis pe el cu pietre
tot Israilul, [i a murit< iar împ\ratul
Rovoam a apucat a se sui în car ca s\ fug\
în Ierusalim.
19. {i s-a lep\dat Israil de casa lui David
pân\ în ziua aceasta.
20. {i a fost dac\ a auzit tot Israilul, cum
c\ s-a întors Ierovoam din Eghipet, a
trimis, [i l-a f\cut pe el împ\rat peste
Israil, [i nu a r\mas credincios casei lui
David f\r\ numai semin]ia lui Iuda [i a lui
Veniamin singure.
21. {i Rovoam a intrat în Ierusalim, [i a
strâns adunarea lui Iuda [i schiptrul lui
Veniamin, o sut\ [i dou\zeci de mii de
osta[i tineri ca s\ fac\ r\zboi asupra casei
lui Israil, ca s\ întoarc\ împ\r\]ia la
Rovoam fiul lui Solomon.
22. {i au fost cuvântul Domnului c\tre
Samea omul lui Dumnezeu, zicând>
23. Spune lui Rovoam feciorul lui
Solomon împ\ratul Iudei [i c\tre toat\
casa lui Iuda [i a lui Veniamin [i celuilalt
popor, zicând>
24. Acestea zice Domnul> s\ nu v\ scula]i,
nici s\ face]i r\zboi cu fra]ii vo[tri fiii lui
Israil, întoarc\-se fiecare la casa sa, c\ de
la mine s-a f\cut cuvântul acesta< [i au
ascultat de cuvântul Domnului, [i nu s-au
mai dus precum poruncise Domnul.
25. {i a zidit Ierovoam Sikima cea din
muntele lui Efraim, [i a locuit într-însa, [i
a ie[it de acolo, [i a zidit Fanuilul.
 CARTEA A TREIA A :MP|RA}ILOR
26. {i a zis Ierovoam întru inima sa> iat\
acum se va întoarce împ\r\]ia la casa lui
David,
27. De se va sui poporul acesta s\ aduc\
jertf\ în casa Domnului în Ierusalim, se va
întoarce inima poporului c\tre Domnul [i
c\tre domnul lor c\tre Rovoam împ\ratul
Iudei, [i m\ vor omorî pe mine.
28. {i s-a sf\tuit împ\ratul, [i a f\cut dou\
juninci de aur, [i a zis c\tre popor> nu v\
mai sui]i în Ierusalim, iat\ dumnezeii t\i
Israile! Care te-au scos pe tine din
p\mântul Eghipetului.
29. {i una o a pus în Vetil, iar una în Dan.
30. {i fapta aceasta a fost p\cat, c\ci
poporul mergea la una din ele pân\ la
Dan, [i a l\sat casa Domnului.
31. {i a f\cut capi[ti pe în\l]imi, [i a f\cut
preo]i din poporul de rând, care nu erau
din fiii lui Levi.
32. {i a f\cut Ierovoam s\rb\toare în luna
a opta în cincisprezece zile ale lunii
asemenea s\rb\torii celei din p\mântul
Iudei, [i s-a suit la jertfelnicul, care l-a
ridicat în Vetil, ca s\ jertfeasc\ junincilor
care le-a f\cut, [i a pus în Vetil preo]i
în\l]imilor, care le f\cuse.
33. {i s-a suit la jertfelnicul, care l-a
ridicat în ziua a cincisprezecea în luna a
opta la s\rb\toarea care o a urzit din inima
sa, [i a f\cut s\rb\toare fiilor lui Israil, [i
s-a suit la jertfelnic, ca s\ jertfeasc\.
CAP. 13.
Ierovoam pedepsit.
{i iat\ omul lui Dumnezeu a venit din
Iuda cu cuvântul Domnului la Vetil, când
sta Ierovoam la jertfelnic ca s\ jertfeasc\.
2. {i a strigat asupra jertfelnicului cu
cuvântul Domnului, [i a zis> jertfelnicule!
439
Jertfelnicule! Acestea zice Domnul> iat\
fiu se va na[te casei lui David anume
Iosia, [i va junghia peste tine pe preo]ii
în\l]imilor, care jertfesc peste tine, [i oase
de oameni va arde peste tine.
3. {i a dat în ziua aceea semn, spunând>
acesta este cuvântul care l-au gr\it
Domnul, zicând> iat\ jertfelnicul se va
sparge, [i se va v\rsa gr\simea cea de
peste el.
4. {i a fost dac\ a auzit împ\ratul
Ierovoam cuvântul omului lui Dumnezeu
celui ce strigase asupra jertfelnicului din
Vetil, a tins mâna sa împ\ratul de pe
jertfelnic, zicând> prinde]i-l pe el, [i iat\ s-
a uscat mâna, care o a tins asupra lui, [i nu
a putut s\ o întoarc\ la sine.
5. {i jertfelnicul s-a spart, [i s-a v\rsat
gr\simea de pe jertfelnic dup\ semnul
care l-a dat omul lui Dumnezeu cu
cuvântul Domnului.
6. {i a zis împ\ratul Ierovoam c\tre omul
lui Dumnezeu> roag\-te înaintea
Domnului Dumnezeului t\u, s\ se întoarc\
mâna mea la mine, [i s-a rugat omul lui
Dumnezeu înaintea Domnului, [i s-a
întors mâna împ\ratului la el, [i s-a f\cut
ca [i mai înainte.
7. {i a gr\it împ\ratul c\tre omul lui
Dumnezeu> intr\ cu mine în cas\, [i
prânze[te [i voiu da ]ie daruri.
8. {i a zis omul lui Dumnezeu c\tre
împ\ratul> de mi-ai da jum\tate din casa
ta, nu voiu intra cu tine, nici voiu mânca
pâine, nici voiu bea ap\ în locul acesta.
9. C\ a[a mi-au poruncit mie Domnul cu
cuvântul, zicând> s\ nu m\nânci pâine [i
s\ nu bei ap\, [i s\ nu te întorci pe calea
care ai mers.
10. {i s-a dus pe alt\ cale, [i nu s-a întors
pe calea pe care venise în Vetil.
 CARTEA A TREIA A :MP|RA}ILOR
11. {i un prooroc b\trân locuia în Vetil, [i
venind feciorii lui i-au povestit toate
lucrurile câte a f\cut omul lui Dumnezeu
în ziua aceea în Vetil [i cuvintele, care a
gr\it împ\ratului, [i s-a schimbat fa]a
tat\lui lor.
12. {i a gr\it c\tre ei tat\l lor, zicând> pe
care cale s-a dus? {i i-au ar\tat lui fiii lui
calea pe care s-a dus omul lui Dumnezeu
cel ce ie[ise din Iuda.
13. {i a zis fiilor s\i> pune]i-mi [aua pe
asin\, [i au pus [aua pe asin\, [i a
înc\lecat pe ea.
14. {i a mers dup\ omul lui Dumnezeu, [i
l-a aflat [ezând sub un stejar, [i zise lui> au
tu e[ti omul lui Dumnezeu cel ce ai ie[it
din Iuda? {i el a zis> eu.
15. {i a zis lui> vino cu mine [i m\nânc\
pâine.
16. {i a zis c\tre el> nu voiu putea s\ m\
întorc cu tine, nici voiu mânca pâine, nici
voiu bea ap\ în locul acesta.
17. C\ a[a mi-au poruncit mie cu cuvânt
Domnul, zicând> s\ nu m\nânci pâine
acolo, nici s\ bei ap\ acolo, [i s\ nu te
întorci pe calea pe care ai mers.
18. {i a zis c\tre el> [i eu sunt prooroc ca
[i tine, [i Îngerul a gr\it c\tre mine cu
cuvântul Domnului, zicând> întoarce-l pe
el la tine în casa ta, [i s\ m\nânce pâine [i
s\ bea ap\, [i i-a min]it lui.
19. {i l-a întors pe el, [i a mâncat pâine [i
a b\ut ap\ în casa lui.
20. {i a fost când [edea el la mas\, s-a
f\cut cuvântul Domnului c\tre proorocul
cel ce l-a întors pe el.
21. {i a gr\it c\tre omul lui Dumnezeu cel
ce venise din Iuda, zicând> acestea zice
Domnul> pentru c\ ai înt\râtat cuvântul
Domnului, [i nu ai p\zit porunca, care ]i-
au poruncit ]ie Domnul Dumnezeul t\u,
440
22. {i te-ai întors, [i ai mâncat pâine [i ai
b\ut ap\ în locul acesta de care au gr\it
c\tre tine, zicând> s\ nu m\nânci pâine,
nici s\ bei ap\< trupul t\u nu va fi pus în
groapa p\rin]ilor t\i.
23. {i a fost dup\ ce a mâncat el pâine [i
a b\ut ap\, [i a pus [aua pe asinul
proorocului [i s-a dus.
24. {i l-a aflat pe el un leu în cale, [i l-a
omorât, [i era trupul lui aruncat în cale, [i
asinul sta lâng\ el, [i leul sta lâng\ trup.
25. {i iat\ oamenii mergând pe acolo au
v\zut mort\ciunea aruncat\ în cale, [i leul
stând lâng\ mort\ciune, [i au intrat [i au
spus în cetatea în care locuia proorocul cel
b\trân.
26. {i a auzit cel ce l-a întors pe el de pe
cale, [i a zis> omul lui Dumnezeu este
acesta, care a înt\râtat cuvântul
Domnului, [i l-au dat pe el Domnul leului,
[i l-a zdrobit pe el [i l-a omorât, dup\
cuvântul Domnului, care i-au gr\it lui.
27. {i a gr\it c\tre fiii s\i, zicând> pune]i
[aua pe asin, [i o au pus.
28. {i s-a dus, [i i-a aflat lui trupul aruncat
în cale, [i asinul [i leul sta lâng\ trup, [i nu
a mâncat leul trupul omului lui
Dumnezeu, [i nu a sfâ[iat pe asin.
29. {i a luat proorocul trupul omului lui
Dumnezeu, [i l-a pus pe asin, [i l-a întors
pe el proorocul în cetate ca s\-l îngroape.
30. {i a pus trupul lui în groapa sa, [i l-a
plâns pe el> vai frate!
31. {i a fost dup\ ce l-a plâns pe el, a gr\it
fiilor s\i, zicând> de voiu muri îngropa]i-
m\ în groapa aceasta în care s-a îngropat
omul lui Dumnezeu, lâng\ oasele lui
pune]i-m\ ca s\ se mântuiasc\ oasele mele
cu oasele lui<
32. C\ se va plini cele ce le-au gr\it cu
cuvântul Domnului asupra jertfelnicului
 CARTEA A TREIA A :MP|RA}ILOR
celui din Vetil [i asupra capi[tilor celor
înalte din Samaria.
33. {i dup\ întâmplarea aceasta nu s-a
întors Ierovoam de la r\utatea sa, [i iar\[i
a f\cut din poporul de rând preo]i
în\l]imilor> cel ce vrea sfin]ea mâna lui, [i
se f\cea preot în\l]imilor.
34. {i s-a socotit aceasta spre p\cat casei
lui Ierovoam [i spre pieire [i stingere de
pe fa]a p\mântului.
CAP. 14.
Proorocii asupra lui Ierovoam. Domnia
lui Rovoam< p\catul [i moartea lui.
În vremea aceea s-a boln\vit Avia feciorul
lui Ierovoam.
2. {i a zis Ierovoam femeii sale> scoal\-
te [i te schimb\ ca s\ nu te cunoasc\ c\ tu
e[ti femeia lui Ierovoam, [i mergi în
Silom, [i iat\ este acolo Ahia Proorocul
care mi-a spus mie c\ voiu împ\r\]i peste
poporul acesta.
3. {i ia cu tine pentru omul lui
Dumnezeu zece pâini, [i covrigi fiilor lui
[i struguri [i un urcior de miere, [i vei
merge la el, [i va spune ]ie ce va fi
pruncului.
4. {i a f\cut a[a femeia lui Ierovoam [i s-
a dus în Silom, [i a intrat în casa lui Ahia<
iar Ahia nu putea vedea, c\ i se
p\ienjeniser\ ochii de b\trâne]e.
5. {i a zis Domnul c\tre Ahia> iat\
femeia lui Ierovoam vine ca s\ te întrebe
pentru fiul s\u, c\ este bolnav, a[a [i a[a
vei gr\i c\tre ea.
6. {i a fost când intra ea [i se f\cea ca [i
cum ar fi alta. {i a fost când a auzit Ahia
zgomotul picioarelor ei intrând pe u[\, a
zis> intr\ femeia lui Ierovoam, pentru ce te
faci ca [i cum ar fi alta? {i eu sunt trimis
441
aspru pentru tine.
7. Mergând zi lui Ierovoam> acestea zice
Domnul Dumnezeul lui Israil> pentru c\
te-am în\l]at pe tine din mijlocul
poporului, [i te-am pus pov\]uitor peste
poporul lui Israil.
8. {i am rupt împ\r\]ia de la casa lui
David, [i o am dat ]ie, [i nu ai fost ca robul
meu David, cel ce a ]inut poruncile mele [i
a umblat dup\ mine cu toat\ inima lui, ca
s\ fac\ ce este drept întru ochii mei.
9. Ci ai f\cut mai r\u decât to]i care au
fost mai înainte de tine, [i ai umblat [i ]i-
ai f\cut ]ie al]i dumnezei [i turna]i ca s\
m\ mânii< iar pe mine m-ai lep\dat de la
tine.
10. Pentru aceea iat\ eu voiu aduce r\utate
asupra casei lui Ierovoam, [i voiu surpa
din a lui Ierovoam, [i pe cel ce se pi[\ la
perete, pe cel închis [i p\r\sit întru Israil,
[i voiu m\tura casa lui Ierovoam, în ce
chip se m\tur\ baliga, pân\ se va nimici
el.
11. Pe cel mort al lui Ierovoam în cetate îl
vor mânca câinii, [i pe cel mort în ]arin\ îl
vor mânca p\s\rile cerului, c\ Domnul au
gr\it.
12. Deci tu te scoal\ [i mergi la casa ta,
când vei pune piciorul în cetate va muri
pruncul.
13. {i-l va plânge pe el tot Israilul, [i-l va
îngropa pe el, c\ acesta singur din ai lui
Ierovoam va fi pus în groap\, pentru c\ s-
a aflat întru acela cuvânt bun despre
Domnul Dumnezeul lui Israil în casa lui
Ierovoam.
14. {i va scula Domnul lui[i împ\rat peste
Israil, care va bate casa lui Ierovoam în
ziua aceea, [i înc\ [i acum.
15. {i va bate Domnul pe Israil în ce chip
se cl\te[te trestia în ap\, [i va stârpi pe
 CARTEA A TREIA A :MP|RA}ILOR
Israil de pe p\mântul acest bun, care l-au
dat p\rin]ilor lor, [i va împr\[tia pe ei
dincolo de râu, pentru c\ au f\cut loru[i
desi[uri, mâniind pe Domnul.
16. {i va da Domnul pe Israil pentru
p\catele lui Ierovoam cel ce a p\c\tuit, [i
a f\cut pe Israil a p\c\tui.
17. {i s-a sculat femeia lui Ierovoam [i a
mers la Sarira, [i a fost când p\[ea peste
pragul casei, a murit pruncul, [i l-a
îngropat.
18. {i l-a plâns tot Israilul dup\ cuvântul
Domnului, care l-au gr\it prin mâna
robului s\u Ahia Proorocul.
19. Iar celelalte fapte ale lui Ierovoam,
cum s-a r\zboit [i cum a împ\r\]it, iat\
acestea scrise sunt în cartea cuvintelor
anilor împ\ra]ilor lui Israil.
20. {i zilele în care a împ\r\]it Ierovoam
dou\zeci [i doi de ani, [i a adormit cu
p\rin]ii s\i, [i a împ\r\]it Adad feciorul lui
în locul lui.
21. Iar Rovoam feciorul lui Solomon a
împ\r\]it peste Iuda, în vârst\ de patruzeci
[i unu de ani a fost Rovoam când a
împ\r\]it el, [i [aptesprezece ani a
împ\r\]it în Ierusalim în cetatea, care o au
ales Domnul din toate neamurile lui Israil
s\-[i pun\ numele s\u acolo, [i numele
mamei lui Nooma Amoniteanca.
22. {i a f\cut Rovoam r\u înaintea
Domnului, [i l-a mâniat pe el mai mult
decât tot ce f\cuser\ p\rin]ii lui, prin
p\catele s\vâr[ite de ei.
23. {i [i-au zidit ei loru[i în\l]imi [i stâlpi
[i desi[uri în tot dealul înalt [i sub tot
copacul umbros.
24. {i sodomie s-a f\cut în ]ar\, [i au f\cut
de toate urâciunile neamurilor, care le-au
izgonit Domnul de la fa]a fiilor lui Israil.
25. {i a fost în anul al cincilea al
442
împ\r\]iei lui Rovoam s-a sculat
Susachim împ\ratul Eghipetului asupra
Ierusalimului.
26. {i a luat toate vistieriile casei
Domnului [i vistieriile casei împ\ratului.
27. {i suli]ele cele de aur, care le-a luat
David din mâna slujitorilor lui Adraazar
împ\ratul Suvei, [i le-a adus în Ierusalim.
28. {i armele cele de aur care le-a f\cut
Solomon, toate le-a luat, [i le-a dus în
Eghipet< [i a f\cut Rovoam împ\ratul
arme de aram\ în locul acelora, [i le-a
încredin]at pe ele pov\]uitorilor arca[i,
care p\zeau poarta casei împ\ratului.
29. {i a fost când intra împ\ratul în casa
Domnului le purtau pe ele arca[ii înainte,
[i le puneau în c\mara arca[ilor.
30. Iar celelalte întâmpl\ri ale lui Rovoam
[i toate câte a f\cut, au nu iat\ acestea
scrise sunt în cartea cuvintelor anilor
împ\ra]ilor Iudei?
31. {i r\zboi a fost între Rovoam [i între
Ierovoam totdeauna.
32. {i a adormit Rovoam cu p\rin]ii s\i, [i
s-a îngropat cu p\rin]ii s\i în cetatea lui
David, [i numele mamei lui Nooma
Amoniteanca [i a împ\r\]it Avia feciorul
lui în locul lui.
CAP. 15.
Domnia lui Avia [i a lui Asa în Iuda [i
a lui Navat [i a lui Vaasa în Israil.
Iosafat.
Iar în anul al optsprezecelea al împ\r\]iei
lui Ierovoam feciorul lui Navat, s-a f\cut
împ\rat Avia feciorul lui Rovoam peste
Iuda.
2. {i trei ani a împ\r\]it în Ierusalim, [i
numele mamei lui Maaha fata lui
Avesalom.
 CARTEA A TREIA A :MP|RA}ILOR
3. {i a umblat întru toate p\catele tat\lui
s\u, care le-a f\cut înaintea lui, [i nu era
inima lui deplin cu Domnul Dumnezeul
lui, cum a fost inima lui David tat\lui s\u.
4. C\ pentru David au l\sat lui Domnul
Dumnezeul lui r\m\[it\ în Ierusalim, ca s\
pun\ pe fiii lui dup\ dânsul, [i s\
înt\reasc\ Ierusalimul.
5. Pentru c\ a f\cut David ce este drept
înaintea Domnului, [i nu s-au ab\tut de la
toate câte i-au poruncit lui în toate zilele
vie]ii sale, f\r\ numai în întâmplarea lui
Urie Heteul.
6. {i r\zboi a fost între Rovoam, [i între
Ierovoam în toate zilele vie]ii lor.
7. {i celelalte întâmpl\ri ale lui Avia [i
toate câte a f\cut, au nu iat\ acestea scrise
sunt în cartea cuvintelor anilor împ\ra]ilor
Iudei? {i r\zboi a fost între Avia [i între
Ierovoam.
8. {i a adormit Avia împreun\ cu p\rin]ii
s\i în anul al dou\zecilea al lui Ierovoam,
[i s-a îngropat cu p\rin]ii s\i în cetatea lui
David, [i a împ\r\]it Asa fiul lui în locul
lui.
9. {i în anul al dou\zecilea al lui
Ierovoam împ\ratul lui Israil a împ\r\]it
Asa peste Iuda.
10. {i patruzeci [i unu de ani a împ\r\]it
în Ierusalim, [i numele maicii lui Maaha
fata lui Avesalom.
11. {i a f\cut Asa ce este drept înaintea
Domnului, ca David tat\l s\u.
12. {i a stârpit smintelile din ]ar\, [i a
cur\]it toate spurc\ciunile, care le-au f\cut
p\rin]ii lui.
13. {i pe Maaha mama sa o a dep\rtat ca
s\ nu fie pov\]uitoare, pentru c\ a f\cut
idol de ru[ine într-un desi[, [i a stricat Asa
culcu[urile ei, [i le-a ars cu foc la pârâul
chedrilor.
443
14. Iar în\l]imile nu le-a surpat, îns\ inima
lui Asa era des\vâr[it cu Domnul în toate
zilele sale.
15. {i a adus stâlpii tat\lui s\u, [i stâlpii
s\i cei de aur [i de argint în casa
Domnului [i vasele.
16. {i r\zboi a fost între Asa [i între Vaasa
împ\ratul lui Israil în toate zilele lor.
17. {i s-a sculat Vaasa împ\ratul lui Israil
asupra Iudei, [i a zidit Rama, ca s\ nu
poat\ nimeni ie[i [i intra la Asa împ\ratul
Iudei.
18. {i a luat Asa tot argintul [i aurul, care
s-au aflat în vistieriile casei Domnului [i
;n vistieriile casei împ\ratului, [i le-a dat
în mâinile slugilor sale, [i i-a trimis pe ei
împ\ratul Asa la fiul lui Ader feciorul lui
Taverema, feciorul lui Azin împ\ratul
Siriei, care locuia în Damasc, zicând>
19. Leg\tur\ s\ fie între mine [i între tine
[i între tat\l meu [i între tat\l t\u, iat\ am
trimis ]ie daruri argint [i aur, vino acum [i
stric\ leg\tura ta cea cu Vaasa împ\ratul
lui Israil, ca s\ se dep\rteze de la mine.
20. {i a ascultat fiul lui Ader pe împ\ratul
Asa, [i a trimis pe c\peteniile o[tilor sale
în cet\]ile lui Israil, [i a b\tut pe Aiin [i pe
Dan [i pe Avel al casei Maahei [i tot
Heneretul pân\ la p\mântul Neftalim.
21. {i a fost dac\ a auzit Vaasa a încetat a
zidi Rama, [i s-a întors în Tersa.
22. {i împ\ratul Asa a poruncit la tot Iuda
în Enachim, [i a luat pietrele din Rama [i
lemnele ei, care le-a zidit Vaasa, [i a zidit
cu ele împ\ratul Asa tot muntele lui
Veniamin [i locul de paz\.
23. {i celelalte întâmpl\ri ale lui Asa [i
toat\ domnia lui [i toate ce a f\cut [i
cet\]ile care le-a zidit, au nu iat\ acestea
sunt scrise în cartea cuvintelor anilor
împ\ra]ilor Iudei? Îns\ în vremea
 CARTEA A TREIA A :MP|RA}ILOR
b\trâne]ilor lui l-a durut picioarele lui.
24. {i a adormit Asa cu p\rin]ii s\i, [i s-a
îngropat cu p\rin]ii s\i în cetatea lui David
tat\l s\u, [i în locul lui a împ\r\]it Iosafat
fiul lui.
25. Iar Navat fiul lui Ierovoam a împ\r\]it
peste Israil în anul al doilea al lui Asa
împ\ratul Iudei, [i a împ\r\]it peste Israil
doi ani.
26. {i a f\cut r\u înaintea Domnului, [i a
umblat în calea tat\lui s\u, [i în p\catele
ce el a f\cut pe Israil a p\c\tui.
27. {i l-a împresurat pe el Vaasa feciorul
lui Ahia la casa lui Veelan feciorul lui
Ahia, [i l-a lovit pe el în Gavatonul celor
de alt neam< iar Navat [i tot Israilul [edea
în Gavaton.
28. {i l-a omorât pe el Vaasa în anul al
treilea al lui Asa fiul lui Avia împ\ratul
Iudei, [i a împ\r\]it în locul lui.
29. {i a fost dup\ ce a început el a
împ\r\]i, a b\tut toat\ casa lui Ierovoam,
[i nu a l\sat nici un suflet de al lui
Ierovoam, pân\ ce l-a pierdut pe el dup\
cuvântul Domnului, care l-au gr\it prin
mâna robului s\u Ahia Silomiteanul.
30. Pentru p\catele lui Ierovoam, ce el a
f\cut pe Israil a p\c\tui, [i pentru
înt\râtarea lui, cu care a înt\râtat pe
Domnul Dumnezeul lui Israil.
31. Iar celelalte întâmpl\ri ale lui Navat, [i
toate câte a f\cut, au nu iat\ acestea scrise
sunt în cartea cuvintelor anilor împ\ra]ilor
lui Israil?
32. {i r\zboi a fost între Asa [i între Vaasa
în toate zilele lor.
33. Iar în anul al treilea al lui Asa
împ\ratul Iudei a împ\r\]it Vaasa feciorul
lui Ahia peste tot Israilul în Tersa dou\zeci
[i patru de ani.
34. {i a f\cut r\u înaintea Domnului, [i a
444
umblat în calea lui Ierovoam feciorul lui
Navat, [i în p\catele ce el a f\cut pe Israil
a p\c\tui.
CAP. 16.
Patru împ\ra]i în Israil.
{i au fost cuvântul Domnului prin mâna
lui Iu fiul lui Anani c\tre Vaasa, zicând>
2. Pentru c\ te-am ridicat de la p\mânt,
[i te-am dat pov\]uitor peste poporul meu
Israil, [i ai umblat pe calea lui Ierovoam,
[i ai f\cut a p\c\tui pe poporul meu Israil,
ca s\ m\ înt\râ]i cu de[ert\ciunile lor,
3. Iat\ eu voiu lua pe cei de pe urma lui
Vaasa [i pe cei de pe urma casei lui, [i
voiu da casa lui, ca [i casa lui Ierovoam
feciorul lui Navat.
4. Pe cel mort al lui Vaasa în cetate îl vor
mânca câinii, [i pe cel mort al lui în câmp
îl vor mânca p\s\rile cerului.
5. Iar celelalte întâmpl\ri ale lui Vaasa [i
toate câte a f\cut [i domnia lui, au nu iat\
acestea scrise sunt în cartea cuvintelor
anilor împ\ra]ilor lui Israil?
6. {i a adormit Vaasa cu p\rin]ii s\i, [i s-
au îngropat în Tersa, [i au împ\r\]it Ila
feciorul lui în locul lui.
7. {i au gr\it Domnul prin mâna lui Iu
fiul lui Anani asupra lui Vaasa [i asupra
casei lui, [i pentru tot r\ul care a f\cut
înaintea Domnului ca s\-l înt\râte pe el cu
faptele mâinilor sale, ca s\ fie el ca [i casa
lui Ierovoam, [i ca s\-l bat\ pe el.
8. {i în anul al dou\zeci [i [aselea al lui
Asa împ\ratul Iudei, Ila feciorul lui Vaasa
a împ\r\]it peste Israil doi ani în Tersa.
9. {i s-a sculat asupra lui Zamvri sluga
lui, care era mai mare peste jum\tatea
c\l\rimii, [i el era în Tersa bând, [i
îmb\tându-se în casa lui Osa dreg\torul
 CARTEA A TREIA A :MP|RA}ILOR
casei în Tersa.
10. {i a intrat Zamvri, [i l-a lovit pe el, [i
l-a omorât în anul al dou\zeci [i [aptelea
al lui Asa împ\ratul Iudei, [i a împ\r\]it în
locul lui.
11. {i a fost dup\ ce s-a f\cut el împ\rat,
[i a [ezut pe scaunul lui, a ucis toat\ casa
lui Vaasa, [i nu a l\sat lui dintr-însa nici ce
s\ pi[e la perete, nici pe rudele lui, nici pe
prietenii lui.
12. {i a pierdut Zamvri toat\ casa lui
Vaasa dup\ cuvântul Domnului, care au
gr\it Domnul asupra casei lui Vaasa prin
mâna lui Iu Proorocul.
13. Pentru toate p\catele lui Vaasa [i ale
lui Ila fiul lui, cu care a f\cut pe Israil s\
p\c\tuiasc\ ca s\ înt\râte pe Domnul
Dumnezeul lui Israil întru cele de[arte ale
lor.
14. Iar celelalte întâmpl\ri ale lui Ila [i
toate câte a f\cut, au nu iat\ acestea scrise
sunt în cartea cuvintelor anilor împ\ra]ilor
lui Israil?
15. În anul al dou\zeci [i [aptelea al lui
Asa împ\ratul Iudei, Zamvri a împ\r\]it în
Tersa [apte zile, [i tab\ra lui Israil era
asupra Gavatonului celor de alt neam.
16. {i a auzit poporul în tab\r\, zicând> c\
s-a r\zvr\tit Zamvri, [i a ucis pe
împ\ratul, [i a pus împ\rat în Israil pe
Amvri pov\]uitorul o[tii peste Israil într-
acea zi în tab\r\.
17. {i s-a sculat Amvri [i tot Israilul cu el
din Gavaton, [i au înconjurat Tersa.
18. {i a fost dac\ a v\zut Zamvri c\ s-a
luat cetatea, a intrat în pe[tera casei
împ\r\te[ti, [i a aprins peste el casa cea
împ\r\teasc\, [i a murit.
19. Pentru p\catele sale care le-a f\cut,
f\când ce este r\u înaintea Domnului, [i
umblând în calea lui Ierovoam fiul lui
445
Navat, [i în p\catele ce el a f\cut pe Israil
a p\c\tui.
20. Iar celelalte întâmpl\ri ale lui Zamvri
[i r\zboaiele lui care a f\cut, au nu iat\
acestea scrise sunt în cartea cuvintelor
anilor împ\ra]ilor lui Israil?
21. Atunci s-a împ\r]it poporul lui Israil>
jum\tate din popor urma dup\ Tamni
feciorul lui Gonat ca s\-l fac\ împ\rat pe
el< iar jum\tate din popor urma dup\
Amvri.
22. {i a biruit poporul cel ce urma dup\
Amvri pe poporul cel ce urma dup\ Tamni
feciorul lui Gonat< [i a murit Tamni [i
Ioram fratele lui în vremea aceea, [i a
împ\r\]it Amvri dup\ Tamni.
23. În anul al treizeci [i unulea al
împ\ratului Asa împ\ratul Iudei, a
împ\r\]it Amvri peste Israil doisprezece
ani, în Tersa a împ\r\]it [ase ani.
24. {i a cump\rat Amvri Muntele
Semironul de la Semir domnul muntelui
cu doi talan]i de argint, [i a zidit muntele,
[i a numit numele muntelui care l-a zidit
Semiron, pe numele lui Semir domnul
muntelui.
25. {i a f\cut Amvri rele înaintea
Domnului, [i a f\cut r\u mai mult decât
to]i cei ce au fost înaintea lui.
26. {i a mers în toat\ calea lui Ierovoam
feciorul lui Navat, [i în p\catele lui ce el a
f\cut pe Israil a p\c\tui, ca s\ înt\râte pe
Domnul Dumnezeul lui Israil întru
de[ert\ciunile lor.
27. Iar celelalte întâmpl\ri ale lui Amvri,
[i toate câte a f\cut, [i toat\ domnia lui, au
nu iat\ acestea scrise sunt în cartea
cuvintelor anilor împ\ra]ilor lui Israil?
28. {i a adormit Amvri cu p\rin]ii s\i, [i s-
a îngropat în Samaria, [i în locul lui a
împ\r\]it Ahaav feciorul lui.
 CARTEA A TREIA A :MP|RA}ILOR
29. Iar Ahaav feciorul lui Amvri a
împ\r\]it peste Israil în anul al treizeci [i
optulea al lui Asa împ\ratul Iudei.
30. {i a împ\r\]it Ahaav feciorul lui
Amvri peste Israil în Samaria dou\zeci [i
doi de ani, [i a f\cut Ahaav ce este r\u
înaintea Domnului, [i a f\cut rele mai
multe decât to]i cei mai înainte de el.
31. {i nu i-a fost lui destul a umbla întru
p\catele lui Ierovoam feciorul lui Navat,
ci a luat femeie pe Iezavel fata lui Ietevaal
împ\ratul Sidonenilor, [i a mers, [i a slujit
lui Vaal, [i s-a închinat lui.
32. {i a pus jertfelnic lui Vaal în casa
desfrân\rilor ce o f\cuse în Samaria, [i a
f\cut Ahaav desi[.
33. {i a ad\ugat Ahaav a face desfrân\ri,
ca s\ înt\râte pe Domnul Dumnezeul lui
Israil, [i s\-[i surpe sufletul s\u, f\când
r\u mai mult decât to]i împ\ra]ii lui Israil,
care au fost mai înainte de el.
34. {i în zilele lui a zidit Ahiil Vetiliteanul
Ierihonul în Aviron celui întâi n\scut al
s\u, [i l-a întemeiat, [i în Seguv celui mai
tân\r al s\u a pus por]ile ei dup\ cuvântul
Domnului, care au gr\it prin mâna lui Isus
fiul lui Navi.
CAP. 17.
Proorocul Ilie.
{i a zis Proorocul Ilie Tesviteanul cel din
Tesvanul Galaadului c\tre Ahaav> viu este
Domnul Dumnezeul puterilor, Dumnezeul
lui Israil, c\ruia îi stau înainte, de va fi
întru anii ace[tia rou\ [i ploaie, f\r\ numai
prin cuvântul gurii mele.
2. {i a fost cuvântul Domnului c\tre Ilie,
zicând>
3. Mergi de aici spre r\s\rituri, [i te
ascunde la pârâul lui Horat, care este în
446
preajma Iordanului.
4. {i vei bea din pârâu ap\, [i corbilor
am poruncit s\ te hr\neasc\ acolo.
5. {i a mers, [i a f\cut Ilie dup\ cuvântul
Domnului, [i a [ezut la pârâul lui Horat, în
preajma Iordanului.
6. {i corbii aduceau lui pâine diminea]a,
[i carne seara, [i din pârâu bea ap\.
7. {i a fost dup\ câteva zile a secat
pârâul, pentru c\ nu era ploaie pe p\mânt.
8. {i a fost cuvântul Domnului c\tre Ilie,
zicând>
9. Scoal\-te [i mergi în Sareta Sidonului,
[i vei locui acolo, c\ iat\ am poruncit unei
femei v\duve s\ te hr\neasc\.
10. {i s-a sculat [i a mers în Sareta, [i a
venit la poarta cet\]ii, [i iat\ acolo o
femeie v\duv\ aduna lemne, [i a strigat
Ilie în urma ei, [i a zis ei> adu-mi pu]in\
ap\ într-un vas s\ beau.
11. {i a mers s\ ia, [i a strigat în urma ei
Ilie, [i a zis> adu-mi [i o bucat\ de pâine în
mâna ta, [i voiu mânca, [i a zis femeia>
12. Viu este Domnul Dumnezeul t\u, de
este la mine azim\ de pâine, f\r\ numai o
mân\ de f\in\ într-o vadr\, [i pu]in
untdelemn într-un urcior, [i iat\ eu adun
vreo dou\ lemni[oare, [i voiu merge [i
voiu face aceasta mie [i fiilor mei, [i vom
mânca, [i vom muri.
13. {i a zis c\tre dânsa Ilie> cuteaz\, intr\
[i f\ dup\ cuvântul t\u, ci s\-mi faci întâi
mie de acolo o azim\ mic\, [i s\-mi aduci<
iar ]ie [i feciorilor t\i vei face mai pe
urm\.
14. C\ acestea zice Domnul Dumnezeul
lui Israil> vadra de f\in\ nu va sc\dea, [i
urciorul de untdelemn nu se va împu]ina
pân\ la zilele întru care va da Domnul
ploaie pe p\mânt.
15. {i a mers femeia [i a f\cut dup\
 CARTEA A TREIA A :MP|RA}ILOR
cuvântul lui Ilie, [i i-a dat lui [i au mâncat
el [i ea [i feciorii ei,
16. {i vadra de f\in\ nu a sc\zut, [i
urciorul cu untdelemn nu s-a împu]inat,
dup\ cuvântul Domnului cel ce au gr\it
prin gura lui Ilie.
17. {i a fost dup\ aceasta s-a boln\vit
feciorul femeii st\pânei casei, [i a fost
boala lui tare foarte pân\ ce nu a r\mas
într-însul duh.
18. {i a zis c\tre Ilie> ce este mie [i ]ie
omul lui Dumnezeu? Ai intrat la mine s\
pomene[ti p\catele mele [i s\ omori pe
fiul meu?
19. {i a zis Ilie c\tre femeie> d\-mi pe fiul
t\u, [i l-a luat pe dânsul din bra]ele ei, [i l-
a suit în foi[or unde locuia el, [i l-a pus pe
el pe patul s\u.
20. {i a strigat Ilie c\tre Domnul, [i a zis>
vai mie Doamne! M\rturia v\duvei la care
eu locuiesc, tu o ai scârbit de ai omorât pe
fiul ei!
21. {i a suflat peste prunc de trei ori, [i a
strigat c\tre Domnul, [i a zis> Doamne
Dumnezeul meu! S\ se întoarc\ sufletul
pruncului acestuia într-însul.
22. {i s-a f\cut a[a, [i s-a întors sufletul
pruncului într-însul, [i a înviat pruncul.
23. {i l-a pogorât pe dânsul din foi[or în
cas\, [i l-a dat pe el maicii lui, [i a zis Ilie
c\tre dânsa> vezi, c\ viu este fiul t\u.
24. {i a zis femeia c\tre Ilie> iat\ am
cunoscut c\ omul lui Dumnezeu e[ti tu, [i
cuvântul Domnului în gura ta adev\rat.
CAP. 18.
Jertfa lui Ilie.
{i a fost dup\ zile multe, [i cuvântul
Domnului a fost c\tre Ilie în anul al
treilea, zicând> mergi [i te arat\ lui Ahaav,
447
[i voiu da ploaie pe fa]a p\mântului.
2. {i a mers Ilie s\ se arate lui Ahaav, [i
era foamete mare în Samaria.
3. {i a chemat Ahaav pe Avdie
dreg\torul casei, iar Avdie se temea de
Domnul foarte.
4. {i a fost când a ucis Iezavel pe
proorocii Domnului, a luat Avdie o sut\ de
b\rba]i prooroci, [i i-a ascuns pe ei câte
cincizeci în dou\ pe[teri, [i-i hr\nea pe ei
cu pâine [i cu ap\.
5. {i a zis Ahaav c\tre Avdie> vino [i s\
umbl\m pe p\mânt [i la izvoarele apelor [i
la toate pâraiele, ca doar vom afla iarb\, ca
s\ ]inem vii caii [i mu[coii, [i s\ nu l\s\m
s\ piar\ de tot vitele.
6. {i [i-a împ\r]it calea care pe unde s\
umble, [i Ahaav a mers pe o cale singur.
7. Iar Avdie a mers pe alt\ cale singur, [i
când era Avdie pe cale, a venit Ilie înaintea
lui, [i Avdie a gr\bit [i a c\zut pe fa]a sa,
[i a zis> au tu e[ti doamne al meu Ilie?
8. {i a zis Ilie lui> eu, mergi de zi
domnului t\u> iat\ Ilie.
9. {i a zis Avdie> ce am p\c\tuit de dai pe
robul t\u în mâinile lui Ahaav s\ m\
omoare?
10. Viu este Domnul Dumnezeul t\u, de
este neam sau împ\r\]ie unde nu a trimis
domnul meu s\ te caute, [i a zis> nu este,
[i a ars împ\r\]ia [i satele ei, pentru c\ nu
te-au aflat pe tine.
11. {i acum tu zici> mergi [i spune
domnului t\u> iat\ Ilie.
12. {i va fi dup\ ce m\ voiu duce eu de la
tine, [i Duhul Domnului te va duce într-un
loc pe care nu-l [tiu, [i voiu intra s\ spun
lui Ahaav, [i nu te va afla, [i m\ va omorî
pe mine, [i eu robul t\u m\ tem de
Domnul din tinere]ile mele.
13. Au nu ]i s-a spus ]ie domnul meu ce
 CARTEA A TREIA A :MP|RA}ILOR
am f\cut când a ucis Iezavel pe proorocii
Domnului, cum am luat din proorocii
Domnului o sut\ de b\rba]i, [i i-am ascuns
pe ei câte cincizeci în pe[teri [i i-am hr\nit
pe ei cu pâine [i cu ap\?
14. {i acum tu zici mie> mergi, zi
domnului t\u> iat\ Ilie, [i m\ va omorî pe
mine.
15. {i a zis Ilie> viu este Domnul puterilor
c\ruia stau înainte, c\ ast\zi m\ voiu ar\ta
lui.
16. {i a mers Avdie înaintea lui Ahaav, [i
i-a spus lui, [i a alergat Ahaav, [i a mers
întru întâmpinarea lui Ilie.
17. {i a fost dac\ a v\zut Ahaav pe Ilie,
zise Ahaav c\tre Ilie> au tu e[ti cel ce
r\zvr\te[ti pe Israil?
18. {i a zis Ilie> nu r\zvr\tesc eu pe Israil,
ci tu [i casa tat\lui t\u, l\sând pe Domnul
Dumnezeul vostru, [i mergând în urma lui
Vaal.
19. {i acum trimite [i adun\ la mine pe tot
Israilul în Muntele Karmilului, [i pe cei
patru sute [i cincizeci de prooroci f\r\
ru[ine ai lui Vaal, [i pe cei patru sute de
prooroci ai desi[urilor care m\nânc\ din
masa Iezavelei.
20. {i a trimis Ahaav la tot Israilul, [i a
adunat pe to]i proorocii în Muntele
Karmilului.
21. {i s-a apropiat Ilie c\tre to]i, [i le-a zis
lor Ilie> pân\ când ve]i [chiop\ta într-
amândou\ gleznele voastre? De este
Domnul Dumnezeu merge]i dup\ dânsul<
iar de este Vaal merge]i dup\ d=nsul, [i nu
a r\spuns poporul nimic.
22. {i a zis Ilie c\tre popor> eu am r\mas
singur prooroc Domnului< iar proorocii lui
Vaal sunt patru sute [i cincizeci de
oameni, [i proorocii desi[urilor patru sute.
23. Da]i-ne nou\ doi boi, [i s\-[i aleag\ ei
448
loru[i unul, [i s\-l taie buc\]i, [i s\-l pun\
pe lemne, [i s\ nu pun\ foc, [i eu voiu
jertfi pe cel\lalt bou, [i foc nu voiu pune.
24. {i striga]i întru numele dumnezeilor
vo[tri, [i eu voiu chema întru numele
Domnului Dumnezeului meu, [i
Dumnezeul care va auzi cu foc, acela este
Dumnezeu, [i a r\spuns tot poporul, [i a
zis> bun este cuvântul, care ai gr\it.
25. {i a zis Ilie proorocilor celor de
ru[ine> alege]i-v\ vou\ un bou [i jertfi]i
întâi voi, c\ voi sunte]i mai mul]i, [i
chema]i întru numele dumnezeului vostru,
iar foc s\ nu pune]i.
26. {i au luat un bou, [i au f\cut a[a, [i au
chemat întru numele lui Vaal de diminea]a
pân\ la amiaz\zi, [i au zis> auzi-ne pe noi
Vaale! Auzi-ne pe noi< [i nu era glas, [i nu
era ascultare, [i alergau împrejurul
jertfelnicului, care au f\cut.
27. {i se f\cuse amiaz\zi, [i îi batjocorea
pe dân[ii Ilie Tesviteanul [i a zis> striga]i
cu glas mare c\ dumnezeu este, c\
gânde[te sau poate lucreaz\ ceva, sau va fi
dormind, ca s\ se de[tepte.
28. {i strigau cu glas mare, [i se t\iau
dup\ obiceiul lor cu cu]ite, [i se b\teau cu
bice pân\ la v\rsarea sângelui lor.
29. {i se trecuse de amiaz\zi, [i era
îndesear\, [i au proorocit pân\ ce venise
vremea s\ se aduc\ jertfa, [i nu era glas,
nu era ascultare< [i a gr\it Ilie Tesviteanul
c\tre proorocii urâciunilor, zicând> da]i-v\
în l\turi acum, ca s\ aduc [i eu arderea cea
de tot a mea, [i s-a dat în l\turi [i s-au dus.
30. {i a zis Ilie c\tre popor> apropia]i-v\
c\tre mine, [i s-a apropiat tot poporul
c\tre el, [i a[ez\ jertfelnicul Domnului cel
s\pat.
31. {i a luat Ilie dou\sprezece pietre dup\
num\rul semin]iilor lui Israil, precum au
 CARTEA A TREIA A :MP|RA}ILOR
gr\it c\tre dânsul Domnul, zicând> Israil
va fi numele t\u.
32. {i a cl\dit pietrele în numele
Domnului, [i a întocmit jertfelnicul
Domnului cel s\pat, [i a f\cut groap\
împrejurul jertfelnicului, întru care
înc\peau dou\ m\suri de s\mân]\.
33. {i a gr\m\dit lemnele pe jertfelnicul
ce f\cuse, [i a t\iat buc\]ile cele de jertf\
[i le-a pus pe lemne [i le-a pus pe
jertfelnic.
34. {i a zis Ilie> aduce]i-mi patru vedre de
ap\, [i le v\rsa]i peste jertf\ [i peste
lemne, [i au f\cut a[a, [i a zis> turna]i a
doua oar\, [i au turnat a doua oar\, [i a zis>
turna]i a treia oar\, [i au turnat a treia oar\.
35. {i umbla apa împrejurul jertfelnicului,
[i groapa se umpluse de ap\.
36. {i când era vremea a se aduce jertfa, a
venit Ilie Proorocul, [i a zis> Doamne
Dumnezeul lui Avraam! {i al lui Isaac! {i
al lui Israil! Auzi-m\ Doamne! Auzi-m\
ast\zi cu foc! Ca s\ cunoasc\ tot poporul
acesta, c\ tu e[ti Domnul Dumnezeul lui
Israil! {i eu sunt robul t\u, [i pentru tine
am f\cut lucrurile acestea!
37. Auzi-m\ Doamne! Auzi-m\! Ca s\
cunoasc\ poporul acesta, c\ tu e[ti
Domnul Dumnezeu, [i tu ai întors inima
poporului acestuia înapoi!
38. {i a c\zut foc de la Domnul din cer [i
a mistuit jertfa, [i lemnele [i apa cea din
groap\ [i pietrele [i lutul l-a lins focul.
39. {i a v\zut tot poporul [i a c\zut pe fa]a
sa, [i a zis> adev\rat Domnul este
Dumnezeu, Domnul acesta este
Dumnezeu.
40. {i a zis Ilie c\tre popor> prinde]i pe
proorocii lui Vaal, ca nici unul dintr-în[ii
s\ nu scape, [i i-au prins pe dân[ii, [i i-a
dus Ilie la râul Chison! {i i-a junghiat
449
acolo.
41. {i dup\ aceasta a zis Ilie lui Ahaav>
mergi, [i m\nânc\ [i bea, c\ iat\ glas de
pogorâre de ploaie.
42. {i s-a dus Ahaav s\ m\nânce [i s\ bea<
iar Ilie s-a suit în Muntele Karmilului, [i
plecându-se la p\mânt, [i-a pus fa]a sa
între genunchile sale.
43. {i a zis slugii sale> du-te [i te uit\ spre
mare, [i s-a dus [i s-a uitat sluga, [i a zis>
nu este nimica, [i i-a zis Ilie> întoarce-te [i
tu de [apte ori, [i s-a întors de [apte ori.
44. {i a fost în a [aptea oar\ iat\ nor mic,
ca o urm\ de om sco]ând ap\ din mare, [i
a zis> du-te, [i zi lui Ahaav> înham\ c\ru]a
ta, [i te pogoar\, ca s\ nu te ajung\ ploaia.
45. {i iat\ de îndat\, cerul s-a întunecat cu
nori [i cu vânt, [i s-a f\cut ploaie mare< [i
Ahaav înh\mând s-a dus pân\ la Iezreel.
46. {i mâna Domnului a fost peste Ilie, [i
încingând mijlocul s\u a alergat înaintea
lui Ahaav în Iezreel.
CAP. 19.
Ilie hr\nit de Înger. Urma[ul s\u.
{i a spus Ahaav Iezavelei femeii sale,
toate câte a f\cut Ilie, [i cum a ucis pe
prooroci cu sabia.
2. {i a trimis Iezavel la Ilie, [i a zis> tu
e[ti Ilie [i eu Iezavel, a[a s\-mi fac\ mie
dumnezeii [i a[a s\-mi adauge, c\ mâine
într-acest ceas voiu pune sufletul t\u, ca
sufletul unuia dintr-aceia.
3. {i s-a temut Ilie, [i sculându-se s-a dus
unde îl tr\gea inima, [i a venit în Virsavee
în p\mântul Iudei, [i [i-a l\sat sluga sa
acolo.
4. {i el a mers în pustie cale de o zi, [i a
venit [i a [ezut sub un ienup\r, [i a cerut
moarte sufletului s\u, [i a zis> destul este
 CARTEA A TREIA A :MP|RA}ILOR
mie acum Doamne! Ia sufletul meu de la
mine, c\ nu sunt eu mai bun decât p\rin]ii
mei.
5. {i s-a culcat [i a adormit acolo sub
copac, [i iat\ un Înger s-a atins de dânsul,
[i i-a zis lui> scoal\-te, m\nânc\ [i bea.
6. {i a c\utat Ilie, [i iat\ lâng\ c\p\tâiul
lui o azim\ de orz [i un urcior cu ap\.
7. {i s-a sculat, [i a mâncat [i a b\ut, [i
iar\[i a adormit, [i s-a întors Îngerul
Domnului a doua oar\, [i s-a atins de
dânsul, [i i-a zis lui> scoal\ de m\nânc\ [i
bea c\ lung\ î]i este ]ie calea.
8. {i s-a sculat, [i a mâncat [i a b\ut, [i a
mers întru puterea mânc\rii aceleia
patruzeci de zile [i patruzeci de nop]i,
pân\ la Muntele Horiv.
9. {i a intrat acolo într-o pe[ter\, [i a
locuit într-însa, [i iat\ cuvântul Domnului
c\tre dânsul, [i i-a zis> ce faci aici Ilie?
10. {i a zis Ilie> râvnind am râvnit
Domnului Atot]iitorul, c\ci te-au p\r\sit
pe tine fiii lui Israil, [i jertfelnicele tale le-
au surpat, [i pe proorocii t\i i-au ucis cu
sabie, [i am r\mas eu singur, [i caut\
sufletul meu s\-l ia.
11. {i a zis> s\ ie[i mâine, [i s\ stai
înaintea Domnului în munte, [i iat\ va
trece Domnul, [i vânt mare [i tare, care va
risipi mun]ii [i va sf\r=ma pietrele înaintea
Domnului în munte, nu în vânt este
Domnul< [i dup\ vânt cutremur, nu în
cutremur este Domnul.
12. {i dup\ cutremur foc, [i nu va fi în foc
Domnul< [i dup\ foc glas de vânt sub]ire,
[i acolo este Domnul.
13. {i a fost dac\ a auzit Ilie [i-a acoperit
fa]a cu cojocul s\u, [i a ie[it [i a st\tut
lâng\ pe[ter\, [i iat\ s-a f\cut c\tre dânsul
glas, [i i-a zis> ce faci aici Ilie?
14. {i a zis Ilie> râvnind am râvnit pentru
450
Domnul Atot]iitorul, c\ au p\r\sit legea ta
fiii lui Israil, [i altarele tale le-au surpat, [i
pe proorocii t\i i-au ucis cu sabie, [i am
r\mas eu singur, [i caut\ sufletul meu ca
s\-l ia pe el.
15. {i au zis Domnul c\tre dânsul> mergi
[i te întoarce pe calea ta, [i s\ te duci spre
Pustia Damascului, [i s\ ungi pe Azail
împ\rat Asiriei.
16. {i pe Iu feciorul lui Namesi, îl vei
unge împ\rat peste Israil, [i pe Elisei
feciorul lui Safat îl vei unge prooroc în
locul t\u.
17. {i va fi, pe cel ce va sc\pa de sabia lui
Azail îl va omorî Iu, [i pe cel ce va sc\pa
de sabia lui Iu îl va omorî Elisei.
18. {i voiu l\sa în Israil [apte mii de
b\rba]i, care nu [i-au plecat genunchiul lui
Vaal, [i a c\ror gur\ nu l-a cinstit.
19. {i s-a dus de acolo, [i a aflat pe Elisei
feciorul lui Safat, [i el ara cu boii, [i
dou\sprezece perechi erau înaintea lui, [i
el era între cele dou\sprezece, [i a mers
Ilie la el, [i a aruncat cojocul s\u peste el.
20. {i a l\sat Elisei boii, [i a alergat dup\
Ilie, [i a zis> las\-m\ s\ s\rut pe tat\l meu
[i pe mama mea, [i voiu veni dup\ tine, [i
i-a zis lui> du-te, [i s\ te întorci apoi, c\ am
a face cu tine.
21. {i s-a dus de la el, [i a luat o pereche
de boi [i i-a jertfit, [i carnea lor o a fript cu
uneltele boilor, [i a dat poporului [i a
mâncat, [i s-a sculat [i a mers dup\ Ilie [i
slujea lui.
CAP. 20.
R\zboiul lui Ahaav cu Sirii.
{i feciorul lui Ader împ\ratul Siriei a
adunat toat\ oastea sa, [i s-a suit, [i a
înconjurat Samaria, [i treizeci [i doi de
 CARTEA A TREIA A :MP|RA}ILOR
împ\ra]i cu dânsul [i toat\ c\l\rimea, [i
care se suir\ [i înconjurar\ Samaria, [i
d\dur\ r\zboi asupra ei.
2. {i a trimis soli la Ahaav împ\ratul lui
Israil în cetate,
3. {i au gr\it lui> acestea zice fiul lui
Ader> argintul t\u [i aurul t\u, al meu este,
[i femeile tale [i fiii t\i cei preabuni, ai
mei sunt.
4. {i a r\spuns împ\ratul lui Israil, [i a
zis> precum ai gr\it doamne al meu
împ\rate, al t\u sunt eu [i toate ale mele.
5. {i s-au întors solii, [i au zis> acestea
zice fiul lui Ader, eu am trimis la tine,
gr\ind> argintul t\u [i aurul t\u [i femeile
tale [i fiii t\i s\ le dai mie.
6. C\ mâine într-acest ceas voiu trimite
slugile mele la tine, [i voiu cerca casa ta [i
casele slugilor tale, [i tot ce vor pofti ochii
lor, ori peste ce vor pune mâinile lor, vor
lua.
7. {i a chemat împ\ratul lui Israil pe to]i
b\trânii p\mântului, [i a zis> cunoa[te]i [i
vede]i, c\ r\utate caut\ acesta, c\ a trimis
la mine pentru femeile mele [i pentru fiii
mei [i pentru fetele mele< argintul meu [i
aurul meu nu a[ opri de c\tre dânsul.
8. {i au zis lui b\trânii [i tot poporul> s\
nu-l ascul]i [i s\ nu voie[ti a-i da.
9. {i a zis solilor fiului lui Ader> zice]i
domnului vostru> toate câte ai trimis c\tre
robul t\u dint=i voiu face, iar cuvântul
acesta nu voiu putea s\-l fac< [i
întorcându-se solii i-au spus lui cuvântul.
10. {i iar a trimis la el fiul lui Ader,
zicând> a[a s\-mi fac\ mie dumnezeii [i
a[a s\-mi adauge, de va ajunge ]\râna
Samariei s\ umple mâinile a tot poporul
pedestra[ilor mei.
11. {i a r\spuns împ\ratul lui Israil, [i a
zis> destul este, s\ nu se f\leasc\ cel
451
gârbov ca cel drept.
12. {i când a primit el r\spunsul acesta, el
[i to]i împ\ra]ii care erau cu el în corturi
beau, [i a zis slugilor sale> face]i [an], [i au
f\cut [an] împrejurul cet\]ii.
13. {i iat\ un prooroc a venit la Ahaav
împ\ratul lui Israil, [i a zis> acestea zice
Domnul> vezi toat\ mul]imea aceasta
mare? Iat\ eu o voiu da pe ea ast\zi în
mâna ta, [i vei cunoa[te c\ eu sunt
Domnul.
14. {i a zis Ahaav> prin cine? {i a zis>
acestea zice Domnul prin slugile boierilor
]\rilor, [i a zis Ahaav> cine va începe
r\zboiul? {i a spus> tu.
15. {i a num\rat Ahaav slugile boierilor
]\rilor, [i a fost trei sute [i treizeci [i dou\,
[i dup\ aceasta a num\rat poporul, toat\
oastea [aizeci [i [apte de mii.
16. {i a ie[it la amiaz\zi, [i feciorul lui
Ader se îmb\tase în Sochot el [i împ\ra]ii
cei treizeci [i doi, care erau întru ajutor
lui.
17. {i au ie[it slugile boierilor ]\rilor
dint=i, [i a trimis fiul lui Ader, [i a spus
împ\ratului Siriei, zicând> b\rba]i au ie[it
din Samaria.
18. {i le-a zis lor> de ies spre pace
prinde]i-i pe ei vii, [i de ies spre r\zboi, vii
prinde]i-i pe ei.
19. {i au ie[it din cetate slugile boierilor
]\rilor, [i oastea dup\ ei.
20. {i a ucis fiecare pe cel ce venea
împotriva sa, [i iar a ucis fiecare pe cel
dimpotriva sa, [i fugeau Sirii, [i i-au gonit
pe ei Israil, [i fiul lui Ader a sc\pat pe
calul unui c\l\ra[.
21. {i a ie[it împ\ratul lui Israil, [i a luat
to]i caii [i carele, [i a f\cut prad\ mare în
Siria.
22. {i a venit proorocul la împ\ratul lui
 CARTEA A TREIA A :MP|RA}ILOR
Israil, [i a zis> înt\re[te-te [i cunoa[te [i
vezi ce vei face< c\ci dup\ un an fiul lui
Ader împ\ratul Siriei, iar se va scula
asupra ta.
23. {i slugile împ\ratului Siriei au zis
c\tre el> dumnezeii mun]ilor, Dumnezeul
lui Israil, [i nu dumnezeul v\ilor, pentru
aceea a fost mai puternic decât noi< iar de
vom începe noi r\zboiul pe [es, cu
adev\rat vom fi noi mai puternici decât
dân[ii.
24. {i f\ a[a> s\ înl\turi pe fiecare împ\rat
din locul s\u, [i pune în locul lor domni.
25. {i ;]i ia oaste în locul o[tii ce a c\zut
de la tine, [i c\l\rime în locul c\l\rimii [i
care în locul carelor, [i vom da r\zboi
asupra lor la [es, [i vom fi mai tari dec=t
ei, [i a ascultat cuvântul, [i a f\cut a[a.
26. {i dup\ un an a num\rat fiul lui Ader
Siria, [i s-a suit în Afeca la r\zboi asupra
lui Israil.
27. {i fiii lui Israil s-au num\rat, [i au
mers întru întâmpinarea lor, [i a t\b\rât
Israil în preajma lor ca dou\ turme de
capre, iar Sirii au umplut p\mântul.
28. {i a venit omul lui Dumnezeu, [i a zis
împ\ratului lui Israil> acestea zice
Domnul> pentru c\ a zis Siria Dumnezeul
mun]ilor este Domnul Dumnezeul lui
Israil, iar nu Dumnezeul v\ilor, da-voiu
oastea cea mare aceasta în mâna ta [i vei
cunoa[te c\ eu sunt Domnul.
29. {i au t\b\rât ace[tia împotriva acelora
[apte zile, [i a fost în ziua a [aptea s-a
apropiat r\zboiul, [i a b\tut Israil pe Siri o
sut\ [i dou\zeci de mii de pede[tri într-o
zi.
30. {i au fugit cei ce au r\mas în Cetatea
Afeca, [i a c\zut zidul peste dou\zeci [i
[apte de mii de oameni din cei ce
r\m\seser\< iar fiul lui Ader a fugit, [i a
452
intrat în casa cea de dormit în c\mar\.
31. {i au zis c\tre el slugile lui> iat\ [tim
c\ împ\ra]ii casei lui Israil împ\ra]i
milostivi sunt, s\ punem dar sacii no[tri pe
mijloacele noastre [i funii peste capetele
noastre, [i s\ ie[im la împ\ratul lui Israil,
c\ doar va l\sa vii sufletele noastre.
32. {i s-au încins cu saci peste mijloacele
lor, [i au pus funii peste capetele lor, [i a
zis împ\ratului lui Israil> robul t\u fiul lui
Ader zice> las\-m\ cu via]\, [i a r\spuns>
de tr\ie[te înc\, fratele meu este.
33. {i oamenii o m\rturisir\ [i adeverir\,
[i au în]eles cuvântul din rostul lui, [i au
zis> fratele t\u este feciorul lui Ader, [i a
zis> duce]i-v\ [i-l aduce]i, [i a venit la el
feciorul lui Ader, [i l-a suit pe el la dânsul
în car, [i a zis c\tre el>
34. Cet\]ile care le-a luat tat\l meu de la
tat\l t\u, le voiu da ]ie înapoi, [i ie[iri voiu
pune ]ie în Damasc, în ce chip a pus tat\l
meu în Samaria, [i eu cu leg\tur\ te voiu
slobozi, [i a f\cut cu el leg\tur\, [i l-a
slobozit.
35. Iar un om din fiii proorocilor a zis
c\tre aproapele s\u cu cuvântul
Domnului> love[te-m\, [i nu a vrut omul
s\-l loveasc\.
36. {i a zis c\tre el> pentru ce nu ai
ascultat de cuvântul Domnului, iat\ tu te
duci de la mine, [i te va lovi pe tine un leu,
[i s-a dus de la dânsul, [i l-a aflat pe el un
leu, [i l-a ucis pe d=nsul.
37. {i a aflat pe alt om, [i i-a zis lui>
love[te-m\, [i l-a lovit pe el omul, [i
lovindu-l l-a r\nit.
38. {i a mers proorocul [i a st\tut înaintea
împ\ratului lui Israil în cale, [i [i-a legat
cu o curea ochii s\i.
39. {i a fost când mergea împ\ratul pe
aproape, el a strigat c\tre împ\ratul, [i a
 CARTEA A TREIA A :MP|RA}ILOR
zis> robul t\u a ie[it la oastea r\zboiului, [i
iat\ un om a adus la mine pe alt om, [i a
zis c\tre mine> p\ze[te pe omul acesta, iar
de va fugi cumva, sufletul t\u va fi pentru
sufletul lui, sau un talant de argint vei
pl\ti.
40. {i când a c\utat robul t\u încoace [i
încolo, acela nu era, [i a zis c\tre el
împ\ratul lui Israil> singur ]i-ai dat
hot\rârea.
41. {i îndat\ a luat cureaua de la ochii lui,
[i l-a cunoscut pe el împ\ratul lui Israil, c\
din prooroci este el.
42. {i a zis c\tre el> acestea zice Domnul>
pentru c\ ai slobozit din mâna ta pe om
vrednic de moarte, va fi sufletul t\u pentru
sufletul lui, [i poporul t\u pentru poporul
lui.
43. {i s-a dus împ\ratul lui Israil mâhnit [i
trist, [i a venit în Samaria.
CAP. 21.
Tirania lui Ahaav [i a Iezavelei.
{i a fost dup\ cuvintele acestea, avea
Navute Israilteanul o vie lâng\ aria lui
Ahaav împ\ratul Samariei.
2. {i a gr\it Ahaav c\tre Navute, zicând>
d\-mi via ta s\-mi fie gr\din\ de legume,
pentru c\ este aproape de casa mea, [i ;]i
voiu da pentru ea alt\ vie mai bun\ decât
aceasta< iar de place înaintea ta î]i voiu
pl\ti via cu argint, [i-mi va fi mie gr\din\
de legume.
3. {i a zis Navute c\tre Ahaav> fereasc\-
m\ Dumnezeul meu, s\ dau eu mo[ia
p\rin]ilor mei ]ie.
4. {i a venit Ahaav acas\ trist [i mâhnit
pentru cuvântul, care i-a gr\it Navute
Israilteanul, spunând> nu voiu da ]ie mo[ia
p\rin]ilor mei, [i s-a tulburat sufletul lui
453
Ahaav, [i s-a culcat pe patul s\u, [i [i-a
acoperit obrazul s\u, [i nu a mâncat pâine.
5. {i a intrat Iezavel femeia lui la dânsul,
[i a zis c\tre dânsul> pentru ce ;]i este
sufletul t\u tulburat, [i nu m\nânci pâine?
6. {i a zis c\tre ea> pentru c\ am vorbit
cu Navute Israilteanul, zicând> d\-mi via
ta pe bani, sau de vei vrea î]i voiu da ]ie
alt\ vie pentru ea, [i a r\spuns> nu voiu da
]ie mo[ia p\rin]ilor mei.
7. {i a zis c\tre el Iezavel femeia lui> a[a
faci tu acum împ\ratul lui Israil? Scoal\-
te, [i m\nânc\ pâine [i fii cu voie bun\, eu
î]i voiu da ]ie via lui Navute Israilteanul.
8. {i a scris carte cu numele lui Ahaav, [i
o a pecetluit cu pecetea lui, [i a trimis
cartea la b\trânii [i c\peteniile care
locuiau cu Navute.
9. Iar în carte era scris> rândui]i post, [i
pune]i pe Navute s\ [az\ cu c\petenia
poporului.
10. {i pune]i s\ [az\ doi oameni
f\r\delege în preajma lui, m\rturisind
asupra lui, [i zicând> ai hulit pe Dumnezeu
[i pe împ\ratul< apoi s\-l scoat\, [i s\-l
ucig\ cu pietre s\ moar\.
11. {i au f\cut oamenii b\trâni [i
c\petenia cet\]ii, care locuiau în cetatea
lui, dup\ cum a trimis la ei Iezavel [i dup\
cum era scris în c\r]ile cele trimise lor.
12. {i a rânduit post, [i a pus pe Navute s\
[az\ cu c\petenia poporului.
13. {i au intrat doi oameni fii
f\r\delegilor, [i au [ezut în preajma lui, [i
m\rturisir\ oamenii cei f\r\delege asupra
lui Navute, înaintea poporului, zicând> a
hulit Navute pe Dumnezeu [i pe
împ\ratul, [i l-a scos pe el afar\ din cetate,
[i l-a ucis cu pietre, [i a murit.
14. {i a trimis la Iezavel, zicând> ucisu-s-
a Navute cu pietre, [i a murit.
 CARTEA A TREIA A :MP|RA}ILOR
15. {i a fost dup\ ce a auzit Iezavel vestea
c\ a murit Navute [i s-a îngropat, a zis
Iezavel c\tre Ahaav> scoal\-te, mo[tene[te
via lui Navute Israilteanul, care nu ]i-a
dat-o ]ie pe bani, c\ nu este Navute viu, ci
a murit.
16. {i a fost dac\ a auzit Ahaav c\ a murit
Navute Israilteanul, [i-a rupt hainele sale,
[i s-a îmbr\cat cu sac, [i dup\ aceea s-a
sculat, [i s-a dus Ahaav în via lui Navute
Israilteanul s\ o mo[teneasc\.
17. {i au gr\it Domnul c\tre Ilie
Tesviteanul, zicând>
18. Scoal\-te [i te du întru întâmpinarea
lui Ahaav împ\ratul lui Israil celui din
Samaria, c\ este în via lui Navute, c\ s-a
dus acolo ca s\ o mo[teneasc\.
19. {i vei gr\i c\tre el, zicând> acestea
zice Domnul> fiindc\ ai ucis [i ai mo[tenit,
pentru aceea acestea zice Domnul> în
locul în care a lins porcii [i câinii sângele
lui Navute, acolo vor linge câinii sângele
t\u, [i curvele se vor sp\la cu sângele t\u.
20. {i a zis Ahaav c\tre Ilie> au aflatu-m-
ai vr\jma[ pe mine? {i a zis> te-am aflat
pentru c\ în de[ert te-ai ispitit, ca s\ faci
ce este r\u înaintea Domnului, ca s\-l
mânii pe el.
21. Acestea zice Domnul> iat\ eu voiu
aduce asupra ta rele, [i voiu pierde pe ai
t\i cei dup\ tine, [i voiu stârpi din ai lui
Ahaav pân\ la cel ce se pi[\ la perete, pe
cel închis [i p\r\sit întru Israil.
22. {i voiu da casa ta, ca [i casa lui
Ierovoam feciorul lui Navat, [i casa lui
Vaasa feciorul lui Ahia, pentru înt\rât\rile
cu care m-ai înt\râtat, [i ai f\cut pe Israil
a p\c\tui.
23. {i asupra Iezavelei au gr\it Domnul,
zicând> câinii o vor mânca pe ea înaintea
zidului lui Iezreel.
454
24. Pe cel mort al lui Ahaav în cetate îl vor
mânca câinii, [i pe cel mort al lui în câmp
îl vor mânca p\s\rile cerului.
25. Îns\ nimeni nu este ca Ahaav, care cu
totul s-a dat pe sine, ca s\ fac\ ce este r\u
înaintea Domnului, c\ l-a purtat pe el
Iezavel femeia lui.
26. {i s-a f\cut foarte urât mergând dup\
toate urâciunile, care a f\cut Amoreul, pe
care l-au surpat Domnul de la fa]a fiilor lui
Israil.
27. {i a fost dac\ a auzit Ahaav cuvintele
acestea [i-a rupt hainele sale, [i a încins
sac peste trupul s\u, [i a postit, [i s-a
înv\lit cu sac în ziua în care a ucis pe
Navute Israilteanul, [i a umblat smerit.
28. {i au fost cuvintele Domnului în gura
robului s\u Ilie pentru Ahaav, [i au zis
Domnul>
29. V\zut-ai cum s-a umilit Ahaav de
c\tre fa]a mea? Deci pentru c\ s-a smerit
înaintea mea, nu voiu aduce r\utate în
zilele lui, ci în zilele feciorului lui voiu
aduce r\utate peste casa lui.
CAP. 22.
Moartea lui Ahaav. Împ\r\]ia lui
Iosafat fiul s\u.
{i au trecut trei ani, [i nu a fost r\zboi
între Siria [i între Israil.
2. {i a fost în al treilea an, s-a pogorât
Iosafat împ\ratul Iudei la împ\ratul lui
Israil.
3. {i a zis împ\ratul lui Israil c\tre
slugile sale> au nu [ti]i c\ al nostru este
Remmatul Galaadului? {i noi ne lenevim
a-l lua din mâna împ\ratului Siriei?
4. {i a zis împ\ratul lui Israil c\tre
Iosafat> sui-te-vei cu noi la Remmat
Galaad s\ d\m r\zboi? {i a zis Iosafat>
 CARTEA A TREIA A :MP|RA}ILOR
cum sunt eu, a[a [i tu, cum este poporul
meu, a[a [i poporul t\u, cum sunt caii mei,
a[a [i caii t\i.
5. {i a zis Iosafat împ\ratul Iudei c\tre
împ\ratul lui Israil> întreba]i dar ast\zi pe
Domnul.
6. {i a adunat împ\ratul lui Israil pe to]i
proorocii, ca vreo patru sute de b\rba]i, [i
le-a zis lor împ\ratul> merge-voiu la
Remmatul Galaad s\ dau r\zboi, au l\sa-
m\-voiu? Iar ei au zis> mergi [i îi va da
Domnul în mâinile împ\ratului.
7. {i a zis Iosafat c\tre împ\ratul lui
Israil> nu este aici vreun prooroc al
Domnului, [i vom întreba pe Domnul prin
el?
8. {i a zis împ\ratul lui Israil c\tre
Iosafat> este înc\ un om, prin care putem
s\ întreb\m pe Domnul, [i eu l-am urât pe
el, c\ nu gr\ie[te pentru mine bune, ci
rele, Miheea feciorul lui Iemvla, [i a zis
Iosafat împ\ratul Iudei> nu zice a[a
împ\rate.
9. {i a chemat împ\ratul lui Israil pe un
famen, [i i-a zis> curând s\-mi aduce]i pe
Miheea feciorul lui Iemvla.
10. Iar împ\ratul lui Israil [i Iosafat
împ\ratul Iudei [edea fiecare pe scaunul
s\u întrarma]i în por]ile Samariei, [i to]i
proorocii prooroceau înaintea lor.
11. {i Sedechia feciorul lui Hanaan [i-a
f\cut lui[i coarne de fier, [i a zis> acestea
zice Domnul> cu acestea vei împunge Siria
pân\ se va sfâr[i.
12. {i to]i proorocii prooroceau a[a,
zicând> du-te la Remmatul Galaad, [i bine
vei umbla, c\ va da Domnul în mâinile
tale pe împ\ratul Siriei.
13. Iar solul care se dusese s\ cheme pe
Miheea i-a gr\it lui, zicând> iat\ to]i
proorocii cu o gur\ gr\iesc bine pentru
455
împ\ratul, fii dar [i tu cu cuvintele tale
dup\ cuvintele unuia dintr-ace[tia, [i
gr\ie[te bine.
14. {i a zis Miheea> viu este Domnul, c\
orice va gr\i Domnul c\tre mine, acestea
voiu gr\i.
15. {i a venit la împ\ratul, [i a zis lui
împ\ratul> Mihee! Merge-voiu la
Remmatul Galaad s\ dau r\zboi, au l\sa-
m\-voiu? {i a zis lui> mergi, [i bine va da
Domnul în mâinile împ\ratului.
16. {i i-a zis lui împ\ratul> de câte ori s\
te jur eu pe tine, ca s\ gr\ie[ti c\tre mine
adev\rul întru numele Domnului?
17. {i a zis Miheea> am v\zut pe tot
Israilul împr\[tiat în mun]i, ca o turm\
f\r\ de p\stor, [i a zis Domnul> nu
Domnul este acestora Dumnezeu? S\ se
întoarc\ fiecare cu pace la casa sa.
18. {i a zis împ\ratul lui Israil c\tre
Iosafat împ\ratul Iudei> au nu ]i-am zis, c\
nu-mi prooroce[te acesta mie bune, ci
numai rele?
19. {i a zis Miheea> nu a[a, nu eu, ascult\
cuvântul Domnului, nu a[a, v\zut-am pe
Domnul Dumnezeul lui Israil [ezând pe
scaunul s\u, [i toat\ oastea cerului sta
împrejurul lui de-a dreapta lui [i de-a
stânga lui.
20. {i au zis Domnul> cine va în[ela pe
Ahaav împ\ratul lui Israil ca s\ mearg\ [i
s\ caz\ în Remmatul Galaad? Zicea unul
a[a [i altul altfel.
21. {i a ie[it un duh, [i a st\tut înaintea
Domnului, [i a zis> eu îl voiu în[ela pe el,
[i a zis c\tre el Domnul> cu ce?
22. {i a zis> voiu ie[i [i voiu fi duh
mincinos în gura tuturor proorocilor lui, [i
a zis Domnul> în[ela-l-vei, [i-l vei birui,
ie[i [i f\ a[a.
23. {i iat\ acum a dat duh mincinos
 CARTEA A TREIA A :MP|RA}ILOR
Domnul în gura tuturor proorocilor t\i
acestora, iar Domnul au gr\it asupra ta
rele.
24. {i s-a apropiat Sedechia feciorul lui
Hanaan, [i a lovit pe Miheea peste falc\, [i
a zis> care este duhul Domnului cel ce au
gr\it întru tine?
25. {i a zis Miheea> iat\ tu vei vedea în
ziua aceea când vei intra în c\mara casei
tale ca s\ te ascunzi acolo.
26. Iar împ\ratul lui Israil a zis> prinde]i
pe Miheea, [i-l duce]i la Amon mai marele
cet\]ii [i la Ioas feciorul împ\ratului.
27. {i le zice]i> a[a zice împ\ratul, pune]i
pe acesta în temni]\, [i s\ m\nânce pâine
de necaz, [i s\ bea ap\ de necaz, pân\ m\
voiu întoarce cu pace.
28. {i a zis Miheea> dac\ te vei întoarce cu
pace, nu au gr\it Domnul întru mine, [i a
zis> auzi]i noroadele toate.
29. {i s-a suit împ\ratul lui Israil [i Iosafat
împ\ratul Iudei cu el la Remmatul Galaad.
30. {i a zis împ\ratul lui Israil c\tre
Iosafat împ\ratul Iudei> m\ voiu îmbr\ca
în alte haine, [i voiu intra în r\zboi, iar tu
s\ îmbraci haina ta< [i s-a îmbr\cat în alte
haine împ\ratul lui Israil, [i a intrat în
r\zboi.
31. {i împ\ratul Siriei a poruncit celor
treizeci [i doi de pov\]uitori peste care,
zicând> nu bate]i pe mic sau pe mare, f\r\
numai pe împ\ratul lui Israil singur.
32. {i a fost dac\ au v\zut pov\]uitorii
carelor pe Iosafat împ\ratul Iudei au zis>
împ\ratul lui Israil este acesta, [i l-a
înconjurat s\-l bat\, [i a strigat Iosafat.
33. {i a fost dac\ au v\zut pov\]uitorii
carelor, c\ nu este împ\ratul lui Israil
acesta, s-au întors de la el.
34. {i a întins unul arcul bine chibzuind,
[i a lovit pe împ\ratul lui Israil între
456
pl\mâni [i între piept< [i a zis c\r\u[ului
s\u> întoarce mâna ta [i m\ scoate din
r\zboi, c\ sunt r\nit.
35. {i a încetat r\zboiul în ziua aceea, [i
împ\ratul a st\tut în car în preajma Siriei
de diminea]\ pân\ seara, [i curgea sânge
din ran\ înl\untrul carului, [i a murit pân\
seara.
36. {i a st\tut strig\torul o[tii în tab\r\
când apunea soarele, zicând> fiecare în
cetatea sa [i fiecare în p\mântul s\u s\ se
întoarc\.
37. C\ a murit împ\ratul, [i a venit în
Samaria, [i a îngropat pe împ\ratul în
Samaria.
38. {i a sp\lat sângele de la car la fântâna
Samariei, [i au lins porcii [i câinii sângele
lui, [i curvele s-au sp\lat cu sângele lui
dup\ cuvântul Domnului care au gr\it.
39. {i celelalte întâmpl\ri ale lui Ahaav [i
toate câte a f\cut, [i casa de filde[ care o a
f\cut, [i toate cet\]ile care a f\cut, toate
acestea sunt scrise în cartea cuvintelor
zilelor împ\ra]ilor lui Israil.
40. {i a adormit Ahaav cu p\rin]ii s\i, [i a
împ\r\]it Ohozia feciorul lui în locul lui.
41. Iar Iosafat feciorul lui Asa a împ\r\]it
peste Iuda. În anul al patrulea al lui Ahaav
împ\ratul lui Israil a împ\r\]it Iosafat.
42. De treizeci [i cinci de ani a fost când a
început a împ\r\]i, [i dou\zeci [i cinci de
ani a împ\r\]it în Ierusalim, [i numele
mamei lui era Azuva fata lui Salai.
43. {i a umblat pe toat\ calea lui Asa tat\l
s\u, nu s-a ab\tut de la aceea, [i a f\cut ce
este drept în ochii Domnului.
44. Îns\ în\l]imile nu le-a stricat, c\
poporul jertfea [i t\mâia pe în\l]imi.
45. {i s-a împ\cat Iosafat cu împ\ratul lui
Israil.
46. {i celelalte întâmpl\ri ale lui Iosafat [i
 CARTEA A TREIA A :MP|RA}ILOR

domniile lui, care a f\cut, au nu iat\

acestea scrise sunt în cartea cuvintelor
anilor împ\ra]ilor Iudei?
47. {i pe cei r\ma[i din cei r\u n\r\vi]i,
care au r\mas în zilele lui Asa tat\l s\u, i-
a pierdut de pe p\mânt.
48. {i în Idumeea nu era împ\rat.
49. {i Iosafat a f\cut cor\bii de Tarsis, ca
s\ mearg\ la Ofir pentru aur, [i nu au mers
c\ s-au spart cor\biile la Gasion Gaver.
50. Atunci a zis Ohozia feciorul lui Ahaav
c\tre Iosafat> s\ mearg\ robii mei cu robii
t\i, [i nu a vrut Iosafat.
51. {i a adormit Iosafat cu p\rin]ii s\i, [i
s-a îngropat lâng\ p\rin]ii s\i în cetatea lui
David tat\l s\u, [i a împ\r\]it Ioram
feciorul lui în locul lui.
52. Iar Ohozia feciorul lui Ahaav a
început a împ\r\]i peste Israil în Samaria
în anul al [aptesprezecelea al lui Iosafat
împ\ratul Iudei, [i a împ\r\]it peste Israil
în Samaria doi ani.
53. {i a f\cut rele înaintea Domnului, [i a
umblat pe calea lui Ahaav tat\l s\u [i pe
calea Iezavelei mamei sale [i în p\catele
casei lui Ierovoam feciorul lui Navat, care
a f\cut pe Israil a p\c\tui.
54. {i a slujit Vaalimilor [i s-a închinat
lor, [i a înt\râtat pe Domnul Dumnezeul
lui Israil, dup\ toate care s-a f\cut înainte
de el.

457
 CARTEA A PATRA A :MP|RA}ILOR
CARTEA A PATRA A ÎMP|RA}ILOR
CAP. 1.
Boala lui Ohozia. Râvna lui Ilie.
{i s-a r\zvr\tit Moav întru Israil dup\ ce a
murit Ahaav.
2. {i a c\zut Ohozia prin gratia cea din
foi[orul lui cel din Samaria, [i s-a
boln\vit, [i a trimis soli, [i a zis c\tre ei>
merge]i [i întreba]i pe Beelzebut
dumnezeul Acaronului, oare mai scula-
m\-voiu din boala mea aceasta? {i au
mers s\-l întrebe pe el.
3. Iar Îngerul Domnului a gr\it c\tre Ilie
Tesviteanul, zicând> scoal\-te [i mergi
înaintea solilor lui Ohozia împ\ratul
Samariei, [i s\ gr\ie[ti c\tre ei> au pentru
c\ nu este Dumnezeu în Israil merge]i voi
s\ întreba]i pe Beelzebut dumnezeul
Acaronului? Ci nu a[a.
4. C\ acestea zice Domnul> de pe patul
pe care te-ai suit, nu te vei pogorî, c\ cu
moarte vei muri< [i a mers Ilie, [i a gr\it
lor<
5. {i s-au întors solii la el, [i a zis c\tre
ei> de ce v-a]i întors? Iar ei au zis c\tre el>
6. Un om a ie[it înaintea noastr\, [i a zis
c\tre noi> merge]i [i v\ întoarce]i la
împ\ratul cel ce v-a trimis pe voi, [i zice]i
c\tre el> acestea zice Domnul> au pentru c\
nu este Dumnezeu în Israil mergi tu a
întreba pe Beelzebut dumnezeul
Acaronului? Nu a[a, de pe patul pe care
te-ai suit, nu te vei pogorî, c\ cu moarte
vei muri< [i întorcându-se au spus
împ\ratului ce le-a gr\it Ilie.
7. {i le-a zis lor împ\ratul> cum era
chipul omului care v-a ie[it vou\ înainte [i
a gr\it c\tre voi cuvintele acestea?
458
8. Iar ei au zis c\tre dânsul> om p\ros era
[i cu curea încins mijlocul lui, [i a zis> Ilie
Tesviteanul este acela.
9. {i a trimis la el pe un c\pitan, care era
peste cincizeci de oameni, cu cei cincizeci
de oameni ai lui, [i s-au dus, [i au venit la
el, [i iat\ Ilie [edea pe vârful muntelui, [i
a gr\it c\pitanul c\tre el, [i a zis> omule al
lui Dumnezeu, împ\ratul te-a chemat,
pogoar\-te.
10. {i a r\spuns Ilie [i a zis c\tre c\pitan>
de sunt eu omul lui Dumnezeu, s\ se
pogoare foc din cer [i s\ te arz\ pe tine [i
pe cei cincizeci ai t\i< [i s-a pogorât foc
din cer, [i l-a ars pe el [i pe cei cincizeci ai
lui.
11. {i a ad\ugat împ\ratul, [i a trimis la el
pe alt c\pitan [i pe cei cincizeci ai lui, [i s-
au suit, [i a gr\it c\pitanul c\tre el, [i a zis>
omule al lui Dumnezeu, acestea zice
împ\ratul> curând te pogoar\.
12. {i a r\spuns Ilie [i a gr\it c\tre el, [i a
zis> de sunt eu omul lui Dumnezeu, s\ se
pogoare foc din cer, [i s\ te arz\ pe tine [i
pe cei cincizeci ai t\i, [i s-a pogorât foc
din cer, [i l-a ars pe el [i pe cei cincizeci ai
lui.
13. {i a ad\ugat împ\ratul înc\ a trimite
un c\pitan [i cincizeci de oameni ai lui, [i
a venit al treilea c\pitan la el, [i a
îngenuncheat înaintea lui Ilie, [i s-a rugat
lui, [i a gr\it c\tre el, [i a zis> omule al lui
Dumnezeu caut\ cu ochi milostivi la
sufletul meu [i sufletele robilor t\i acestor
cincizeci.
14. Iat\ s-a pogorât foc din cer, [i a ars pe
cei doi c\pitani dint=i [i pe cei cincizeci ai
lor, [i acum caut\ cu ochi milostivi spre
 CARTEA A PATRA A :MP|RA}ILOR
sufletele robilor t\i.
15. {i a gr\it Îngerul Domnului c\tre Ilie,
[i a zis> pogoar\-te cu el, nu te teme de
fa]a lor, [i s-a sculat Ilie, [i s-a pogorât cu
el la împ\ratul.
16. {i a gr\it c\tre el, [i a zis> acestea zice
Domnul> de ce ai trimis soli s\ întrebe pe
Beelzebut dumnezeul Acaronului, ca [i
cum nu ar fi Dumnezeu în Israil s\ întrebi
cuvântul lui, pentru aceea de pe patul pe
care te-ai suit nu te vei pogorî, c\ cu
moarte vei muri.
17. {i a murit dup\ cuvântul Domnului,
care a gr\it Ilie< [i a împ\r\]it Ioram
fratele lui Ohozia în locul lui, c\ Ohozia
nu avea fecior, în anul al doilea al lui
Ioram feciorul lui Iosafat împ\ratul Iudei.
18. Iar celelalte întâmpl\ri ale lui Ohozia
câte a f\cut, au nu iat\ acestea scrise sunt
în cartea cuvintelor anilor împ\ra]ilor lui
Israil?
19. {i Ioram feciorul lui Ahaav a împ\r\]it
peste Israil în Samaria doisprezece ani, în
anul al optsprezecelea al împ\r\]iei lui
Iosafat împ\ratul Iudei, [i a f\cut rele
înaintea Domnului, îns\ nu ca fra]ii lui,
nici ca mama sa.
20. {i a dep\rtat stâlpii lui Vaal, care i-a
f\cut tat\l s\u, [i i-a zdrobit îns\ de
p\catele casei lui Ierovoam feciorul lui
Navat, care a f\cut pe Israil a p\c\tui, s-a
lipit, nu s-a dep\rtat de ele, [i s-a mâniat
cu iu]ime Domnul pe casa lui Ahaav.
CAP. 2.
Ilie rânduie[te prooroc pe Elisei.
{i a fost când au vrut Domnul s\ înal]e pe
Ilie în vifor mare, ca spre cer, au mers Ilie
[i Elisei la Galgala.
2. {i a zis Ilie c\tre Elisei> [ezi aici c\
459
Domnul m-au trimis pân\ la Vetil, [i a zis
Elisei> viu este Domnul [i viu este sufletul
t\u de te voiu l\sa pe tine.
3. {i a venit la Vetil, [i au venit fiii
proorocilor cei din Vetil la Elisei, [i au zis
c\tre el> [tii c\ ia ast\zi Domnul pe
domnul t\u deasupra capului t\u? {i a zis>
[i eu am cunoscut, t\ce]i.
4. {i a zis Ilie lui Elisei> [ezi aici c\
Domnul m-au trimis la Ierihon, [i a zis
Elisei> viu este Domnul [i viu este sufletul
t\u de te voiu l\sa.
5. {i a venit la Ierihon, [i s-au apropiat
fiii proorocilor cei din Ierihon la Elisei, [i
au zis c\tre el> [tii c\ ia ast\zi Domnul pe
domnul t\u deasupra capului t\u? {i a zis>
[i eu am cunoscut, t\ce]i.
6. {i a zis Ilie lui> [ezi aici c\ Domnul m-
au trimis pân\ la Iordan, [i a zis Elisei> viu
este Domnul [i viu este sufletul t\u de te
voiu l\sa, [i au mers amândoi.
7. {i cincizeci de oameni din feciorii
proorocilor au venit [i au st\tut în preajm\
de departe, iar ei amândoi au st\tut lâng\
Iordan.
8. {i a luat Ilie cojocul s\u, [i l-a învârtit,
[i a lovit cu dânsul apa, [i s-a împ\r]it apa
încoace [i încolo, [i au trecut amândoi în
pustie.
9. {i a fost dac\ au trecut ei, a zis Ilie lui
Elisei> cere, ce vei s\-]i fac mai înainte de
ce m\ voiu lua de la tine? {i a zis Elisei>
s\ fie Duhul care este în tine îndoit întru
mine.
10. {i a zis Ilie> greu lucru ceru[i, îns\ de
m\ vei vedea când m\ voiu lua de la tine,
va fi ]ie a[a< iar de nu m\ vei vedea, nu va
fi.
11. {i a fost c=nd mergeau ei [i vorbeau,
iat\ un car de foc [i cai de foc au desp\r]it
pe am=ndoi, [i s-a ;n\l]at Ilie ;n vifor mare
 CARTEA A PATRA A :MP|RA}ILOR
ca spre cer.
12. {i Elisei privea [i striga> P\rinte!
P\rinte! Carul lui Israil [i c\l\ra[ul lui, [i
mai mult nu l-a v\zut pe el, [i s-a apucat
Elisei de hainele sale [i le-a rupt în dou\.
13. {i a luat cojocul lui Ilie, care c\zuse
deasupra lui Elisei.
14. {i s-a întors Elisei, [i a st\tut pe
]\rmurile Iordanului, [i a luat cojocul lui
Ilie, care c\zuse deasupra lui, [i a lovit
apa, [i nu s-a desp\r]it, [i a zis> unde este
Dumnezeul lui Ilie, înc\ [i acum? {i a
lovit apa a doua oar\, [i s-au împ\r]it
apele ;ncoace [i încolo, [i a trecut Elisei
pe uscat.
15. {i l-au v\zut pe el feciorii proorocilor
cei din Ierihon din preajma lui, [i au zis>
odihnit-a Duhul lui Ilie peste Elisei, [i au
venit înaintea lui Elisei, [i s-au închinat lui
pân\ la p\mânt.
16. {i au zis c\tre el> iat\ cu slugile tale
sunt cincizeci de b\rba]i viteji, s\ mearg\
s\ caute pe domnul t\u, ca nu cumva s\-l
fi ridicat Duhul Domnului [i s\-l fi aruncat
în Iordan, sau într-un munte sau într-un
deal, [i a zis Elisei> nu trimite]i.
17. {i l-au silit pe el, [i s-a înduplecat, [i a
zis> trimite]i, [i au trimis cincizeci de
oameni, [i l-au c\utat trei zile, [i nu l-au
aflat.
18. {i s-au întors la el, [i el [edea în
Ierihon, [i a zis Elisei> au nu v-am zis vou\
s\ nu trimite]i?
19. {i au zis oamenii cet\]ii c\tre Elisei>
iat\ locuin]a cet\]ii este bun\, precum tu
doamne vezi, dar apele sunt rele [i
p\mântul sterp.
20. {i a zis Elisei> aduce]i-mi o vadr\
nou\, [i pune]i într-însa sare.
21. {i au luat, [i i-au adus lui, [i a ie[it
Elisei la izvoarele apelor, [i a aruncat
460
acolo sarea, [i a zis> a[a gr\ie[te Domnul>
vindecat-am apele acestea, [i nu va mai fi
de acum înainte moarte aici, nici
sterpiciune.
22. {i s-au vindecat apele pân\ în ziua
aceasta, dup\ cuvântul care a gr\it Elisei.
23. {i s-a suit de acolo în Vetil, iar când se
suia pe cale, ni[te copii au ie[it din cetate
[i-l batjocorea pe el zicând> suie-te
ple[uvule, suie-te ple[uvule.
24. {i uitându-se înapoi i-a v\zut pe ei, [i
i-a blestemat în numele Domnului, [i iat\
ie[ir\ dou\ ursoaice din p\dure, [i sf=[iar\
dintru ei patruzeci [i doi de copii.
25. {i a mers de acolo în Muntele
Karmilului, [i de acolo s-a întors în
Samaria.
CAP. 3.
R\zboiul lui Ioram cu Amonitenii.
{i Ioram feciorul lui Ahaav a împ\r\]it
peste Israil în Samaria în anul al
optsprezecelea al lui Iosafat împ\ratul
Iudei, [i a împ\r\]it doisprezece ani.
2. {i a f\cut rele întru ochii Domnului,
îns\ nu ca tat\l s\u, nici ca mama sa, [i a
dep\rtat stâlpii lui Vaal, care i-a f\cut tat\l
s\u.
3. Îns\ de p\catele lui Ierovoam feciorul
lui Navat, care a f\cut pe Israil a p\c\tui s-
a lipit, nu s-a dep\rtat de la ele.
4. Iar Mosa împ\ratul Moavului avea
turme multe [i da din ele împ\ratului lui
Israil cu ridicata o sut\ de mii de miei [i o
sut\ de mii de berbeci cu lâna lor.
5. {i a fost dup\ ce a murit Ahaav, s-a
r\zvr\tit împ\ratul Moavului asupra
împ\ratului lui Israil.
6. {i a ie[it împ\ratul Ioram în ziua
aceea din Samaria, [i a num\rat pe Israil.
 CARTEA A PATRA A :MP|RA}ILOR
7. {i a mers, [i a trimis la Iosafat
împ\ratul Iudei, zicând> împ\ratul
Moavului s-a r\zvr\tit împotriva mea,
merge-vei cu mine asupra Moavului la
r\zboi? {i a zis> voiu merge, eu sunt ca [i
tine, poporul meu ca poporul t\u, caii mei
ca [i caii t\i.
8. {i a zis> pe care cale m\ voiu duce? {i
a r\spuns> pe calea Pustiei Edomului.
9. {i a mers împ\ratul lui Israil [i
împ\ratul Iudei [i împ\ratul Edomului, [i
au înconjurat cale de [apte zile, [i nu era
ap\ pentru tab\r\, nici pentru dobitoacele
cele ce erau cu ei.
10. {i a zis slugilor sale împ\ratul lui
Israil> o! Cum au chemat Dumnezeu pe
ace[ti trei împ\ra]i s\-i dea pe ei în mâna
lui Moav!
11. {i a zis Iosafat împ\ratul Iudei c\tre
el> au nu este aici vreun prooroc de al
Domnului? Ca s\ întreb\m pe Domnul
prin el< [i a r\spuns unul din slugile
împ\ratului lui Israil, [i a zis> aici este
Elisei feciorul lui Safat, care turna ap\ pe
mâinile lui Ilie.
12. {i a zis Iosafat> este cu el cuvântul
Domnului, [i s-a pogorât la el împ\ratul
lui Israil [i Iosafat împ\ratul Iudei [i
împ\ratul Edomului.
13. {i a zis Elisei c\tre împ\ratul lui
Israil> ce este mie [i ]ie? Mergi la
proorocii tat\lui t\u [i la proorocii mamei
tale, [i i-a zis lui împ\ratul lui Israil> au
doar au chemat Domnul pe ace[ti trei
împ\ra]i ca s\-i dea pe ei în mâinile lui
Moav?
14. {i a zis Elisei> viu este Domnul
puterilor c\ruia stau înainte, c\ de nu a[
avea în vedere pe Iosafat împ\ratul Iudei,
nu a[ fi c\utat spre tine [i nu te-a[ fi v\zut.
15. Iar acum aduce]i-mi un cânt\re], [i a
461
fost când cânta cânt\re]ul s-a f\cut peste el
mâna Domnului.
16. {i a zis> acestea zice Domnul> face]i în
valea aceasta gropi, gropi.
17. C\ acestea zice Domnul> nu ve]i vedea
vânt, nici ve]i vedea ploaie, [i valea
aceasta se va umple de ap\, [i ve]i bea voi
[i taberele voastre [i dobitoacele voastre.
18. {i u[or este aceasta întru ochii
Domnului, [i va da pe Moav în mâinile
voastre.
19. {i ve]i bate toat\ cetatea tare [i toat\
cetatea aleas\ [i tot lemnul bun ve]i doborî
[i toate izvoarele apei le ve]i astupa [i
toat\ partea bun\ o ve]i strica cu pietre.
20. {i a fost diminea]a când se aducea
jertfa, [i iat\ ape veneau dinspre Edom, [i
s-a umplut p\mântul de ap\.
21. {i tot Moavul a auzit c\ s-au suit acei
trei împ\ra]i ca s\-i bat\ pe ei, s-au strâns
de pretutindenea cei în stare de a purta
arme [i al]ii, [i au st\tut la hotar.
22. {i au mânecat de diminea]\ [i a r\s\rit
soarele peste ape, [i a v\zut Moav din
preajm\ apele ro[ii ca sângele.
23. {i a zis> sânge de sabie este acesta,
b\tutu-s-au împ\ra]ii [i a lovit fiecare pe
aproapele s\u, [i acum ie[i la prad\ Moav.
24. {i a intrat în tab\ra lui Israil, [i Israil
s-a sculat [i a b\tut pe Moav, [i a fugit de
la fa]a lor, [i au intrat urm\rind [i b\tând
pe Moav.
25. {i cet\]ile le-au stricat, [i peste toat\
partea bun\ a aruncat fiecare om piatra sa,
[i o a umplut, [i tot izvorul apei a astupat
[i tot lemnul bun a doborât pân\ ce au
r\mas pietrele zidului surpate, [i au
înconjurat pr\[tia[ii [i o au b\tut pe ea.
26. {i a v\zut împ\ratul Moavului c\ s-a
înt\rit peste el r\zboiul, a luat cu sine
[apte sute de oameni cu s\biile scoase, ca
 CARTEA A PATRA A :MP|RA}ILOR
s\ taie spre împ\ratul Edomului, [i nu a
putut.
27. Atunci a luat pe feciorul s\u cel întâi
n\scut, pe care avea s\-l pun\ împ\rat în
locul s\u, [i l-a adus pe el ardere de tot pe
zid, [i a p\rut foarte r\u lui Israil, [i
ridicându-se de la dânsul s-a întors în
p\mântul s\u.
CAP. 4.
Minunile lui Elisei.
{i o femeie din fiii proorocilor striga c\tre
Elisei, zicând> robul t\u b\rbatul meu a
murit, [i tu ai cunoscut c\ robul t\u era om
cu frica lui Dumnezeu, [i împrumut\torul
a venit s\ ia pe amândoi fiii mei s\-i fie lui
robi.
2. {i a zis c\tre ea Elisei> ce s\-]i fac?
Spune-mi ce ai în cas\? Iar ea a zis> nu are
roaba ta nimica în cas\, f\r\ numai pu]in
untdelemn cu care s\ m\ ung.
3. {i a zis c\tre ea> mergi [i cere ]ie vase
dinafar\ de la to]i vecinii t\i de[arte, dar
nu pu]ine.
4. {i intr\ [i închide u[a dup\ tine [i
dup\ fiii t\i, [i toarn\ în vasele acestea, [i
ce se va umple, vei lua.
5. {i s-a dus de la el, [i a f\cut a[a, [i a
închis u[a dup\ sine [i dup\ fiii s\i< ei
apropiau vasele de ea, [i ea turna.
6. {i a fost dac\ s-au umplut vasele, a zis
c\tre fiii s\i> mai aduce]i la mine vase, iar
ei au zis ei> nu mai este nici un vas, [i s-a
oprit untuldelemn.
7. {i a venit [i a spus omului lui
Dumnezeu, [i a zis Elisei> mergi [i vinde
untuldelemn [i pl\te[te datoriile tale< iar
tu [i fiii t\i ve]i tr\i cu cel\lalt untdelemn
ce va r\mâne.
8. {i s-a f\cut ziu\, [i a trecut Elisei la
462
Sunim, [i era acolo o femeie bogat\, [i l-a
oprit pe el s\ m\nânce pâine< [i se ab\tea
el de multe ori acolo, [i intra de mânca
pâine.
9. {i a zis femeia c\tre b\rbatul s\u> iat\
am cunoscut c\ om sfânt al lui Dumnezeu
este acesta, care trece pe la noi pururea.
10. S\-i facem lui un foi[or mic, [i s\-i
punem lui acolo pat [i mas\ [i scaun [i
sfe[nic, [i va fi când va vrea s\ intre el la
noi se va abate acolo.
11. {i a fost într-o zi, [i a intrat acolo, [i s-
a ab\tut în foi[or, [i a dormit acolo.
12. {i a zis c\tre Ghiezi sluga sa> cheam\
la mine pe Somaniteanca aceasta, [i o a
chemat, [i a st\tut ea înaintea lui.
13. {i a zis lui> zi c\tre dânsa> iat\ ai g\tit
nou\ toat\ g\tirea aceasta, ce vei s\-]i fac
]ie? Au doar tu ai cuvânt c\tre împ\ratul
sau c\tre domnul puterii? Iar ea a zis> în
poporul meu eu locuiesc în tihn\.
14. {i a zis c\tre Ghiezi> dar ce se cade s\-
i fac ei? {i a zis Ghiezi sluga lui> mai ales
fiu nu are ea, [i b\rbatul ei este b\trân.
15. {i a zis> cheam-o pe ea, [i o a chemat,
[i a st\tut la u[\, [i a zis Elisei c\tre dânsa>
16. În vremea aceasta [i în ceasul acesta la
anul fiind tu vie, vei purta în bra]e fiu< iar
ea a zis> nu domnul meu omul lui
Dumnezeu, nu am\gi pe roaba ta.
17. {i a luat femeia în pântece [i a n\scut
fiu în vremea [i în ceasul, precum i-a zis ei
Elisei.
18. {i a crescut pruncul, [i a fost când a
ie[it pruncul la tat\l s\u la secer\tori, a zis
c\tre tat\l s\u>
19. Capul meu! Capul meu! {i a zis c\tre
slug\> du-l la mama sa.
20. {i l-a adus la mama sa, [i a adormit pe
genunchele ei pân\ la amiaz\zi, [i a murit.
21. {i l-a suit pe el în foi[or, [i l-a pus pe
 CARTEA A PATRA A :MP|RA}ILOR
patul omului lui Dumnezeu, [i a încuiat
casa, [i a ie[it, [i a chemat pe b\rbatul s\u,
[i a zis>
22. Trimite-mi o slug\ [i o asin\, [i voiu
alerga la omul lui Dumnezeu, [i m\ voiu
înapoia.
23. Iar b\rbatul ei a zis> pentru ce s\ mergi
la dânsul ast\zi, nici fiind lun\ nou\, nici
Sâmb\t\? Iar ea a zis> pace.
24. {i a pus [aua pe asin\, [i a zis c\tre
sluga sa> mergi [i umbl\, nu z\bovi a
înc\leca, precum zic ]ie, vino [i vei merge,
[i vei sosi la omul lui Dumnezeu în
Muntele Karmilului.
25. {i a mers, [i a sosit la omul lui
Dumnezeu în Muntele Karmilului, [i a
fost dac\ o a v\zut pe ea Elisei venind, a
zis c\tre Ghiezi sluga sa> iat\
Somaniteanca.
26. Alearg\ acum întru întâmpinarea ei, [i
s\-i zici ei> pace este ]ie? {i a alergat întru
întâmpinarea ei, [i a zis ei> pace este ]ie?
Pace este b\rbatului t\u? Pace este
pruncului? Iar ea a zis> pace.
27. {i a venit la Elisei în munte, [i s-a
apucat de picioarele lui, [i s-a apropiat
Ghiezi ca s\ o dea în laturi, [i a zis Elisei>
las-o pe ea, c\ sufletul ei întristat este într-
însa, [i Domnul au ascuns de mine, [i nu
mi-au spus,
28. {i a zis ea> au doar am cerut fiu de la
Domnul meu? C\ am zis> nu m\ am\gi pe
mine, [i a zis Elisei lui Ghiezi> încinge
mijlocul t\u, [i ia toiagul meu în mâna ta,
[i mergi.
29. {i de vei întâlni vreun om, s\ nu-i
vorbe[ti lui, [i de ;]i va vorbi vreun om ]ie
s\ nu-i r\spunzi lui, [i s\ pui toiagul meu
peste fa]a pruncului.
30. {i a zis mama pruncului> viu este
Domnul [i viu este sufletul t\u, de te voiu
463
l\sa, [i s-a sculat Elisei, [i a mers dup\
dânsa.
31. Iar Ghiezi a mers mai înaintea lor, [i a
pus toiagul lui pe fa]a pruncului, [i nu a
fost glas, nici auzire, [i s-a întors întru
întâmpinarea lui, [i i-a spus lui zicând> nu
s-a sculat pruncul.
32. {i a intrat Elisei în cas\, [i iat\ pruncul
era pus mort pe patul lui.
33. {i a intrat Elisei în cas\, [i a încuiat
u[a dup\ ei amândoi, [i s-a rugat
Domnului.
34. {i s-a suit, [i s-a culcat pe prunc, [i [i-
a pus gura sa pe gura lui [i ochii s\i peste
ochii lui [i mâinile sale peste mâinile lui,
[i s-a plecat peste dânsul, [i a suflat peste
d=nsul, [i s-a înc\lzit trupul pruncului.
35. {i s-a întors, [i a umblat prin cas\
încoace [i încolo, [i s-a suit, [i s-a culcat
peste prunc pân\ de [apte ori, [i a deschis
pruncul ochii s\i.
36. {i a strigat Elisei c\tre Ghiezi, [i a zis>
cheam\ pe Somaniteanca aceasta, [i o a
chemat pe ea, [i a intrat la dânsul, [i a zis
Elisei> ia-]i pe fiul t\u.
37. {i a intrat femeia, [i a c\zut la
picioarele lui, [i s-a închinat lui pân\ la
p\mânt, [i [i-a luat pe fiul s\u, [i a ie[it.
38. {i Elisei s-a întors în Galgala, [i
foamete era în ]ar\, [i fiii proorocilor
[edeau înaintea lui, [i a zis Elisei slugii
sale> pune c\ldarea cea mare, [i fierbe
fiertur\ fiilor proorocilor.
39. {i a ie[it în ]arin\ s\ culeag\ verde]uri,
[i a aflat în ]arin\ o vi]\ s\lbatic\, [i a
cules din ea curcube]ele s\lbatice, plin\
haina sa, [i a venit, [i le-a pus în c\ldarea
cea cu fiertur\, c\ nu a [tiut.
40. {i a turnat oamenilor s\ m\nânce, [i a
fost când mâncau ei din fiertur\, iat\ au
strigat, [i au zis> moarte este în c\ldare
 CARTEA A PATRA A :MP|RA}ILOR
omule al lui Dumnezeu! {i nu au putut s\
m\nânce.
41. {i a zis> lua]i f\in\ [i pune]i în c\ldare,
[i a zis Elisei c\tre Ghiezi sluga sa> toarn\
poporului, [i s\ m\nânce [i nu a mai fost
nimica r\u în c\ldare.
42. {i venind un om din Vitarisa, a adus la
omul lui Dumnezeu din pârga roadelor
dou\zeci de pâini de orz [i o leg\tur\ de
smochine în traista sa, [i a zis> da]i-le
poporului s\ m\nânce.
43. {i a zis sluga lui> ce s\ dau acestea la
o sut\ de oameni, [i a zis> d\ poporului s\
m\nânce, c\ acestea zice Domnul> mânca-
vor [i va r\mâne.
44. {i a mâncat, [i a r\mas dup\ cuvântul
Domnului.
CAP. 5.
Vindecarea lui Neeman. Pedeapsa lui
Ghiezi.
{i Neeman c\petenia o[tii Siriei era om
mare înaintea domnului s\u [i minunat la
fa]\, c\ printr-însul au dat Domnul
mântuire Siriei, [i omul acesta era tare cu
puterea, dar lepros.
2. {i când ie[iser\ din Siria tâlhari, au
robit din p\mântul lui Israil o fat\ mic\
care era înaintea femeii lui Neeman.
3. {i aceasta a zis c\tre dânsa> de ar fi
domnul meu înaintea proorocului lui
Dumnezeu celui din Samaria, atunci l-ar
cur\]i pe el de lepra sa.
4. {i a intrat, [i a spus domnului s\u, [i a
zis> a[a [i a[a a gr\it fata cea din p\mântul
lui Israil.
5. {i a zis împ\ratul Siriei c\tre Neeman>
vino, intr\ înl\untru, [i voiu trimite carte
la împ\ratul lui Israil, [i s-a dus, [i a luat
în mâinile sale zece talan]i de argint [i
464
[ase mii de galbeni de aur [i zece rânduri
de haine.
6. {i a adus cartea la împ\ratul lui Israil,
zicând> [i acum dac\ va veni cartea
aceasta la tine, iat\ am trimis la tine pe
Neeman sluga mea, s\-l vindeci pe el de
lepra lui.
7. {i a fost dac\ a citit împ\ratul lui Israil
cartea, a rupt hainele sale, [i a zis> au
dumnezeu sunt eu? S\ omor sau s\ înviez,
de trimite acesta la mine om, ca s\-l
cur\]esc de lepra lui? Cunoa[te]i dar [i
vede]i, c\ pricin\ caut\ acesta asupra mea.
8. {i a fost dac\ a auzit Elisei omul lui
Dumnezeu, c\ împ\ratul lui Israil [i-a rupt
hainele sale, a trimis la împ\ratul lui
Israil, zicând> pentru ce ]i-ai rupt hainele
tale< vin\ la mine Neeman, [i va cunoa[te
c\ este prooroc în Israil.
9. {i a venit Neeman cu c\ru]e [i cu
c\l\re]i, [i a st\tut la u[a casei lui Elisei.
10. {i a trimis Elisei c\tre dânsul un
vestitor, zicând> mergi de te spal\ în
Iordan de [apte ori, [i se va îns\n\to[i
trupul t\u, [i se va cur\]i.
11. {i s-a mâniat Neeman, [i s-a dus, [i a
zis> iat\ ziceam, c\ va ie[i la mine, [i va
sta, [i va chema numele Domnului
Dumnezeului s\u, [i va pune mâna sa
peste loc, [i va vindeca lepra.
12. Au doar nu sunt mai bune Avana [i
Farfar apele Damascului, decât Iordanul [i
decât toate apele lui Israil? Au nu voiu
merge, [i m\ voiu sp\la într-însele, [i m\
voiu cur\]i? {i s-a întors, [i s-a dus
mânios.
13. {i s-au apropiat slugile lui, [i i-au zis
lui> doamne, de ]i-ar fi gr\it ]ie proorocul
un cuvânt mare, au doar nu l-ai fi f\cut?
Dar cu cât mai vârtos, c\ ]i-a zis ]ie> spal\-
te [i te cur\]e[te?
 CARTEA A PATRA A :MP|RA}ILOR
14. {i s-a pogorât Neeman, [i s-a afundat
în Iordan de [apte ori, dup\ zisa lui Elisei,
[i s-a f\cut trupul lui, ca trupul unui prunc
mic, [i s-a cur\]it.
15. {i s-a întors el la Elisei [i toat\ tab\ra
lui, [i au venit, [i au st\tut înaintea lui, [i
a zis> iat\ am cunoscut c\ nu este
Dumnezeu în tot p\mântul, f\r\ numai în
Israil, [i acum ia mul]umit\ de la robul
t\u.
16. {i a zis Elisei> viu este Domnul
înaintea c\ruia stau, de voiu lua, [i l-a silit
s\ ia, [i nu a vrut.
17. {i a zis Neeman> cel pu]in s\ se dea
robului t\u p\mânt cât pot duce o pereche
de mu[coi, c\ mai mult nu va face robul
t\u ardere de tot [i jertfe la al]i dumnezei,
f\r\ numai Domnului singur.
18. Pentru cuvântul acesta s\ ierte
Domnul robului t\u, când va intra domnul
meu în casa lui Remman ca s\ se închine
acolo, [i el se va rezema pe mâna mea, [i
m\ voiu închina în casa lui Remman, când
se va închina el în casa lui Remman, s\
ierte dar Domnul pe robul t\u pentru
cuvântul acesta.
19. {i a zis Elisei c\tre Neeman> mergi în
pace, [i s-a dus de la el o bucat\ de loc.
20. {i a zis Ghiezi sluga lui Elisei omul lui
Dumnezeu> iat\ a l\sat domnul meu pe
Neeman Sirul acesta de s-a dus, [i nu a
luat din mâna lui nimic din cele ce a adus,
viu este Domnul, voiu alerga dup\ el, [i
voiu lua de la el ceva.
21. {i a alergat Ghiezi dup\ Neeman, [i l-
a v\zut pe el Neeman alergând dinapoia
sa, [i s-a pogorât din car înaintea lui, [i a
zis> pace este?
22. {i a zis Ghiezi> pace, domnul meu m-
a trimis zicând> iat\ acum a venit la mine
doi feciori din muntele lui Efraim din fiii
465
proorocilor, deci d\-le lor un talant de
argint [i dou\ rânduri de haine.
23. {i a zis Neeman> bine este, ia doi
talan]i de argint< [i l-a silit pe el, [i a luat
doi talan]i de argint ;n doi saci, [i dou\
rânduri de haine, [i le-a pus pe dou\ slugi
ale sale, [i le-au adus înaintea lui.
24. {i venind într-un loc dosnic le-a luat
din mâinile lor, [i le-a pus în cas\, [i a
slobozit pe oamenii aceia [i s-au dus.
25. Dup\ aceea el a intrat, [i a st\tut
înaintea domnului s\u, [i a zis c\tre el
Elisei> de unde vii Ghiezi? {i a zis Ghiezi>
nu a fost sluga ta nic\ieri.
26. {i a zis c\tre el Elisei> au nu a mers
inima mea cu tine când a întors omul din
carul s\u înaintea ta, [i acum ai luat
argintul [i hainele? S\ cumperi cu ele
gr\dini [i m\slineturi [i vii [i oi [i boi [i
slugi [i slujnice.
27. {i lepra lui Neeman se va lipi de tine
[i de s\mân]a ta în veac, [i a ie[it de la fa]a
lui lepros ca z\pada.
CAP. 6.
Alte minuni f\cute de Elisei.
{i au zis fiii proorocilor c\tre Elisei> iat\
locul întru care noi locuim înaintea ta, ne
este strâmt.
2. S\ mergem pân\ la Iordan, [i s\ lu\m
de acolo fiecare o grind\, s\ ne facem
acolo l\ca[uri, [i a zis> merge]i.
3. {i a zis unul dintr-în[ii> f\ bine, vino [i
tu cu robii t\i, [i a zis Elisei> voiu merge [i
eu.
4. {i a mers cu ei, [i a venit la Iordan, [i
a t\iat lemne.
5. {i iat\ unul r\sturnând grinda, [i
securea s\rind din coad\ a c\zut în ap\, [i
a strigat> o Doamne! {i aceasta împrumut
 CARTEA A PATRA A :MP|RA}ILOR
o am fost luat.
6. {i a zis omul lui Dumnezeu> unde a
c\zut? {i i-a ar\tat lui locul< [i a t\iat un
lemn, [i l-a aruncat acolo, [i a ;notat pe el
securea.
7. {i a zis tinde-te, [i o ia, [i a tins mâna
sa, [i o a luat.
8. {i împ\ratul Siriei se r\zboia asupra
lui Israil, [i a f\cut sfat cu slugile sale,
zicând> în cutare loc voiu t\b\rî.
9. {i a trimis Elisei la împ\ratul lui Israil,
zicând> p\ze[te ca s\ nu treci prin locul
acesta, c\ acolo s-a ascuns Sirul.
10. {i a trimis împ\ratul lui Israil la locul
care i-a spus Elisei, [i s-a p\zit apoi nu o
dat\ sau de dou\ ori.
11. {i s-a tulburat sufletul împ\ratului
Siriei pentru cuvântul acesta, [i a chemat
pe slugile sale, [i a zis c\tre ei> nu-mi ve]i
spune cine m\ vinde la împ\ratul lui
Israil?
12. {i a zis unul din slugile lui> nu
doamne al meu împ\rate! Ci Proorocul
Elisei, care este în Israil spune împ\ratului
lui Israil toate cuvintele care le gr\ie[ti în
c\mara ta în tain\.
13. {i a zis> merge]i [i vede]i unde este el,
[i voiu trimite, [i-l voiu prinde pe el, [i-i
spuser\ lui, zicând> iat\ în Dotaim.
14. {i a trimis acolo c\l\re]i [i care [i
putere grea, [i au venit noaptea, [i au
înconjurat cetatea.
15. {i s-a sculat de diminea]\ sluga lui
Elisei, [i a ie[it, [i iat\ cetatea era
înconjurat\ de oaste [i de cai [i de care, [i
a zis sluga c\tre el> o doamne! Ce vom
face?
16. {i a zis Elisei> nu te teme c\ mai mul]i
sunt cu noi, decât cu ei.
17. {i s-a rugat Elisei, [i a zis> Doamne,
deschide ochii slugii s\ vaz\, [i au deschis
466
Domnul ochii lui, [i a v\zut, [i iat\
muntele era plin de cai [i de care de foc
împrejurul lui Elisei.
18. {i s-a pogorât la el< iar Elisei s-a rugat
c\tre Domnul, [i a zis> bate neamul acesta
cu orbire, [i i-a b\tut pe ei cu orbire dup\
cuvântul lui Elisei.
19. {i a zis c\tre ei Elisei> nu este aceasta
cetatea [i nu este aceasta calea, veni]i
dup\ mine, [i voiu duce eu pe voi la omul
care îl c\uta]i, [i i-a dus pe ei în Samaria.
20. {i a fost dup\ ce au intrat în Samaria,
a zis Elisei> deschide Doamne ochii lor s\
vaz\, [i au deschis Domnul ochii lor, [i au
v\zut, [i iat\ erau în mijlocul Samariei.
21. {i a zis împ\ratul lui Israil c\tre Elisei,
dac\ i-a v\zut pe ei> au voiu putea s\-i bat
p\rinte?
22. {i a zis Elisei> nu-i bate c\ nu i-ai
prins cu sabia ta [i cu arcul t\u ca s\-i ba]i<
ci pune pâine [i ap\ înaintea lor, s\
m\nânce [i s\ bea, [i s\ se duc\ la domnul
lor.
23. {i le-a pus lor mâncare mult\, [i au
mâncat [i au b\ut, [i i-a slobozit pe ei, [i
s-au dus la domnul lor, [i nu au mai
ad\ugat înc\ tâlharii Siriei a veni în
p\mântul lui Israil.
24. {i a fost dup\ aceasta a adunat fiul lui
Ader împ\ratul Siriei toat\ tab\ra sa, [i s-
a suit [i a [ezut împrejurul Samariei.
25. {i s-a f\cut foamete mare în Samaria,
[i iat\ atâta a [ezut împrejurul ei, pân\ ce
a ajuns capul de asin cu cincizeci de sicli
de argin]i [i a patra parte de cav de g\ina]
de porumb cu cinci sicli de argin]i.
26. {i când mergea împ\ratul lui Israil pe
zid, a strigat o femeie c\tre el, zicând>
mântuie[te-m\ doamne împ\rate!
27. {i i-a zis ei împ\ratul> dac\ nu te
mântuie[te Domnul, cum te voiu mântui
 CARTEA A PATRA A :MP|RA}ILOR
eu din arie sau din teasc?
28. {i i-a zis ei împ\ratul> ce este ]ie? {i a
zis> femeia aceasta a zis c\tre mine, d\ pe
fiul t\u, [i-l vom mânca pe el ast\zi [i pe
fiul meu îl vom mânca mâine?
29. {i am fript pe fiul meu [i l-am mâncat,
[i am zis c\tre ea în ziua a doua> d\ pe fiul
t\u s\-l mânc\m, [i ea a ascuns pe fiul s\u.
30. {i a fost dac\ a auzit împ\ratul lui
Israil cuvintele femeii, [i-a rupt hainele
sale mergând pe zid, [i a v\zut poporul
sacul pe trupul lui dedesubt.
31. {i a zis împ\ratul> a[a s\-mi fac\ mie
Dumnezeu, [i a[a s\-mi adauge de va sta
capul lui Elisei fiul lui Safat pe el ast\zi.
32. Iar Elisei [edea în casa sa [i b\trânii
[edeau cu el, [i împ\ratul a trimis un om
înaintea fe]ei sale, [i mai înainte de ce a
venit solul acela la Elisei, a zis Elisei c\tre
b\trâni> au nu [ti]i c\ acest uciga[ a trimis
aici s\-mi taie capul meu? Vede]i când va
veni trimisul acela, închide]i u[a [i-l opri]i
pe el la u[\, au nu se aude venind dup\ el
domnul lui?
33. Înc\ gr\ind el, iat\ [i trimisul s-a
pogorât la el, [i a zis> iat\ r\utatea aceasta
de la domnul este, ce voiu mai a[tepta de
la domnul?
CAP. 7.
Ieftin\tatea în Samaria.
{i a zis Elisei> asculta]i cuvântul
Domnului, acestea zice Domnul> mâine în
ceasul acesta m\sura de f\in\ de grâu va fi
un siclu, [i dou\ m\suri de orz un siclu în
por]ile Samariei.
2. {i a r\spuns cel ce era al treilea dup\
împ\ratul, pe a c\ruia mân\ se rezema
împ\ratul, c\tre Elisei, [i a zis> iat\ de va
face Domnul jgheaburi în cer, nu va fi
467
cuvântul acesta, [i Elisei a zis> iat\ tu vei
vedea cu ochii t\i, [i de acolo nu vei
mânca.
3. {i erau patru oameni lepro[i la poarta
cet\]ii, [i a zis unul c\tre aproapele s\u> ce
[edem noi aici, pân\ vom muri?
4. De vom zice s\ intr\m în cetate,
foametea este în cetate, vom muri acolo, [i
de vom [edea aici iar vom muri. Deci
acum veni]i [i s\ c\dem la tab\ra Siriei,
doar ne vor l\sa vii [i vom tr\i, iar de ne
vor omorî, vom muri.
5. {i s-au sculat când era înc\ întuneric
ca s\ intre în tab\ra Siriei, [i au venit la o
parte a taberei Siriei, [i iat\ nici un om nu
era acolo.
6. C\ Domnul au fost f\cut ca s\ auz\
tab\ra Siriei sunet de care [i sunet de cai [i
sunet de oaste mare, [i a zis unul c\tre
aproapele s\u> acum cu plat\ a tocmit
asupra noastr\ împ\ratul lui Israil pe
împ\ratul Heteilor [i pe împ\ra]ii
Eghipetului, ca s\ vin\ asupra noastr\.
7. {i s-au sculat [i au fugit fiind
întuneric, [i [i-au l\sat corturile lor [i caii
lor [i asinii lor în tab\r\ cum erau, [i au
fugit ca s\-[i mântuiasc\ sufletul lor.
8. {i au intrat lepro[ii ace[tia pân\ la o
parte de tab\r\, [i au intrat într-un cort, [i
au mâncat [i au b\ut, [i au luat de acolo
argint [i aur [i haine, [i s-au dus [i le-au
ascuns, [i s-au întors, [i au intrat într-alt
cort, [i au luat [i de acolo, [i s-au dus [i le-
au ascuns.
9. {i a zis unul c\tre aproapele s\u> s\ nu
facem noi a[a ziua aceasta, zi de bun\
vestire este, [i noi de vom face [i vom l\sa
pân\ la lumin\ diminea]\, ne vom afla
f\r\delege, [i acum veni]i, [i s\ mergem [i
s\ spunem în casa împ\ratului.
10. {i au mers, [i au strigat la poarta
 CARTEA A PATRA A :MP|RA}ILOR
cet\]ii, [i au spus zicând> intrat-am în
tab\ra Siriei, [i iat\ nici un om nu este
acolo, nici glas de om, f\r\ numai cai
lega]i [i asini lega]i, [i corturile lor precum
erau.
11. {i au strigat portarii, [i au spus în casa
împ\ratului înl\untru.
12. {i sculându-se împ\ratul noaptea a zis
slugilor sale> voiu spune acum vou\ cele
ce ne-a f\cut nou\ Siria, a cunoscut c\
suntem noi fl\mânzi, [i a ie[it din tab\r\,
[i s-a ascuns în ]arin\, zicând> c\ vor ie[i
din cetate [i-i vom prinde pe ei vii, [i vom
intra în cetate.
13. {i r\spunzând unul din slugile lui a
zis> s\ ia dar cei cinci cai care au r\mas,
iat\ sunt la toat\ mul]imea lui Israil care
au sl\bit, [i s\ trimitem acolo, [i s\ vedem.
14. {i au luat dou\ c\ru]e cu cai, [i i-a
trimis împ\ratul lui Israil pe urma
împ\ratului Siriei, zicând> merge]i [i
vede]i.
15. {i au mers în urma lui pân\ la Iordan,
[i iat\ toat\ calea era plin\ de haine [i de
vase, care le-au fost lep\dat Sirii
sp\imânta]i, [i s-au întors trimi[ii, [i au
spus împ\ratului lui Israil.
16. {i a ie[it poporul, [i a jefuit toat\
tab\ra Siriei, [i a fost m\sura de f\in\ de
grâu un siclu, [i dou\ m\suri de orz un
siclu, dup\ cuvântul Domnului.
17. {i împ\ratul pe cel ce era al treilea
dup\ sine, pe a c\ruia mân\ se rezema
împ\ratul, l-a pus mai mare la poart\ [i l-
a c\lcat poporul în poart\, [i a murit dup\
cum a gr\it omul lui Dumnezeu, care a
gr\it când s-a pogorât vestitorul la dânsul.
18. {i a fost precum a gr\it Elisei c\tre
împ\ratul, zicând> dou\ m\suri de orz un
siclu, [i o m\sur\ de f\in\ de grâu un siclu
vor fi mâine în ceasul acesta în poarta
468
Samariei.
19. {i a r\spuns cel ce era al treilea dup\
împ\ratul lui Elisei, [i a zis> iat\ de ar face
Domnul jgheaburi în cer, nu va fi cuvântul
acesta, [i a zis Elisei> iat\ vei vedea tu cu
ochii t\i, [i de acolo nu vei mânca.
20. {i s-a f\cut a[a, [i l-a c\lcat pe el
poporul în poart\, [i a murit.
CAP. 8.
Proorocii ale lui Elisei.
{i a gr\it Elisei c\tre femeia, al c\reia
fecior l-a înviat, zicând> scoal\-te [i te du
tu [i casa ta, [i locuie[te unde vei putea, c\
au chemat Domnul foamete pe p\mânt, [i
va fi pe p\mânt [apte ani.
2. {i s-a sculat femeia, [i a f\cut dup\
cuvântul lui Elisei, [i s-a dus ea [i casa ei,
[i a locuit în p\mântul celor de alt neam
[apte ani.
3. {i a fost dup\ sfâr[itul acelor [apte
ani, s-a întors femeia din p\mântul celor
de alt neam în cetate, [i a venit la
împ\ratul s\ se roage pentru casa sa [i
pentru ]arinile sale.
4. Iar împ\ratul gr\ia c\tre Ghiezi sluga
lui Elisei omul lui Dumnezeu, zicând>
spune mie toate cele mari care le-a f\cut
Elisei.
5. {i a fost când spunea el împ\ratului,
cum a înviat pe feciorul cel mort, iat\
femeia al c\reia fecior l-a înviat Elisei,
striga c\tre împ\ratul pentru casa sa [i
pentru ]arinile sale, [i a zis Ghiezi>
doamne împ\rate! Aceasta este femeia [i
acesta este feciorul ei pe care l-a înviat
Elisei.
6. {i a întrebat împ\ratul pe femeie, [i i-
a povestit lui, [i i-a dat ei împ\ratul un
famen, zicând> întoarce toate ale ei [i toate
 CARTEA A PATRA A :MP|RA}ILOR
roadele ]arinii ei din ziua în care a l\sat ea
p\mântul pân\ ast\zi.
7. {i a venit Elisei în Damasc, [i feciorul
lui Ader împ\ratul Siriei era bolnav, [i i-a
spus lui, zicând> a venit omul lui
Dumnezeu pân\ aici.
8. {i a zis împ\ratul c\tre Azail> ia în
mâna ta daruri, [i mergi înaintea omului
lui Dumnezeu, [i întreab\ pe Domnul
printr-însul, zicând> oare mai scula-m\-
voiu din boala mea aceasta?
9. {i a mers Azail înaintea lui, [i a luat
daruri în mâna sa, [i toate bun\t\]ile
Damascului povar\ de patruzeci de
c\mile, [i a venit [i a st\tut înaintea lui, [i
a zis c\tre Elisei> fiul t\u feciorul lui Ader
împ\ratul Siriei, m-a trimis la tine, zicând>
oare scula-m\-voiu din boala mea
aceasta?
10. {i a zis c\tre el Elisei> mergi [i zi lui>
cu via]\ vei tr\i, îns\ mi-au ar\tat mie
Domnul, c\ el cu moarte va muri.
11. {i a st\tut Azail înaintea fe]ei lui, [i a
pus înaintea lui darurile pân\ la ru[inarea
lui, [i a plâns omul lui Dumnezeu.
12. {i a zis Azail> pentru ce plânge
domnul meu? {i a zis> pentru c\ [tiu câte
rele vei face fiilor lui Israil, cet\]ile lor vei
arde cu foc, [i pe cei ale[i ai lor cu sabie
vei ucide, [i pe pruncii lor îi vei zdrobi, [i
pe cele ce au în pântece le vei spinteca.
13. {i a zis Azail> cine este robul t\u, un
câine mort, ca s\ fac\ acest lucru mare? {i
a zis Elisei> ar\tatu-mi-au Domnul, c\ tu
vei împ\r\]i peste Siria.
14. {i s-a dus de la Elisei, [i a intrat la
domnul s\u, [i el i-a zis lui> ce a zis ]ie
Elisei? {i a r\spuns> mi-a zis Elisei, c\ cu
via]\ vei tr\i.
15. {i a fost a doua zi, a luat o cârp\ [i o a
;nmuiat în ap\, [i o a pus peste fa]a lui, [i
469
a murit, [i a împ\r\]it Azail în locul lui.
16. În anul al cincilea al lui Ioram feciorul
lui Ahaav împ\ratul lui Israil [i al lui
Iosafat împ\ratul Iudei a împ\r\]it Ioram
feciorul lui Iosafat împ\ratul Iudei.
17. În vârst\ de treizeci [i doi de ani era
când a început a împ\r\]i, [i opt ani a
împ\r\]it în Ierusalim.
18. {i a umblat pe calea împ\ra]ilor lui
Israil, în ce chip a f\cut casa lui Ahaav, c\
fata lui Ahaav era lui femeie, [i a f\cut rele
înaintea Domnului.
19. {i nu au vrut Domnul s\ strice pe
Iuda, pentru David robul s\u, precum au
fost zis, c\ îi va da lui lumin\tor, [i fiilor
lui în toate zilele.
20. În zilele lui s-a scos Edom de sub
mâna Iudei, [i [i-a pus peste sine împ\rat.
21. {i s-a suit Ioram în Sior [i toate carele
cu el, [i noaptea s-a sculat [i a lovit pe
Edom, care ;l înconjurase pe el [i pe mai
marii carelor, [i a fugit poporul la s\la[ele
sale.
22. {i s-a scos Edom de sub mâna Iudei,
pân\ în ziua aceasta. Atunci s-a scos [i
Lovna în vremea aceea.
23. {i celelalte întâmpl\ri ale lui Ioram, [i
toate câte a f\cut, au nu iat\ s-au scris în
cartea cuvintelor anilor împ\ra]ilor Iudei?
24. {i a adormit Ioram cu p\rin]ii s\i, [i s-
a îngropat cu p\rin]ii s\i în cetatea lui
David tat\l s\u, [i a împ\r\]it Ohozia
feciorul lui în locul lui.
25. În anul al doisprezecelea al lui Ioram
feciorul lui Ahaav împ\ratul lui Israil a
împ\r\]it Ohozia feciorul lui Ioram
împ\ratul Iudei.
26. În vârst\ de dou\zeci [i doi de ani era
Ohozia când a început a împ\r\]i, [i un an
a împ\r\]it în Ierusalim, [i numele mamei
lui era Gotolia, fata lui Amvri împ\ratul
 CARTEA A PATRA A :MP|RA}ILOR
lui Israil.
27. {i a umblat pe calea casei lui Ahaav, [i
a f\cut rele înaintea Domnului, ca [i casa
lui Ahaav, pentru c\ a fost ginere lui
Ahaav.
28. {i a mers cu Ioram feciorul lui Ahaav
s\ fac\ r\zboi cu Azail împ\ratul celor de
alt neam în Ramotul Galaadului, [i au
b\tut Sirii pe Ioram.
29. {i s-a întors împ\ratul Ioram în Iezreel
ca s\ se vindece de r\nile, cu care l-au
b\tut pe el Sirii în Ramot, când s-a b\tut el
cu Azail împ\ratul Siriei, [i Ohozia
feciorul lui Ioram împ\ratul Iudei s-a
pogorât s\ vaz\ pe Ioram feciorul lui
Ahaav în Iezreel, c\ acolo era bolnav.
CAP. 9.
Iu împ\rat. Moartea lui Ioram. Ohozia
[i Iezavel.
{i a chemat Elisei Proorocul pe unul din
fiii proorocilor, [i i-a zis lui> încinge
mijlocul t\u, [i ia cornul cu acest
untdelemn în mâna ta, [i mergi în Ramot
Galaad.
2. {i vei intra acolo, [i vei vedea pe Iu
feciorul lui Iosafat fiul lui Namesi, [i vei
intra [i-l vei scula pe el din mijlocul
fra]ilor lui, [i-l vei duce în c\mar\.
3. {i vei lua cornul cu untuldelemn, [i-l
vei turna peste capul lui, [i vei gr\i>
acestea zice Domnul Dumnezeul lui Israil>
unsu-te-am împ\rat peste Israil. {i vei
deschide u[a, [i vei fugi, [i nu vei r\mâne
acolo.
4. {i a mers fiul proorocul în Ramot
Galaad.
5. {i a intrat, [i iat\ mai marii o[tii
[edeau, [i a zis> cuvânt am cu tine domnul
meu, [i a zis Iu> cu cine dintre noi to]i? {i
470
a zis> cu tine domnul meu.
6. {i s-a sculat [i a intrat în cas\, [i a
turnat untuldelemn pe capul lui, [i a zis
lui> acestea zice Domnul Dumnezeul lui
Israil> unsu-te-am împ\rat peste poporul
Domnului peste Israil.
7. {i vei pierde casa lui Ahaav domnul
t\u dinaintea fe]ei mele, [i s\ izbânde[ti
sângele robilor mei proorocilor, [i sângele
tuturor robilor Domnului din mâna
Iezavelei,
8. {i din mâna a toat\ casa lui Ahaav< [i
vei stârpi casa lui Ahaav pân\ la cel ce se
pi[\ la perete, pe cel închis [i p\r\sit întru
Israil.
9. {i voiu da casa lui Ahaav, ca [i casa lui
Ierovoam fiul lui Navat, [i ca [i casa lui
Vaasa fiul lui Ahia.
10. {i pe Iezavel o vor mânca câinii pe
câmpul Iezreel, [i nu va fi cine s\ o
îngroape. {i a deschis u[a [i a fugit.
11. Iar Iu a ie[it la slugile domnului s\u, [i
acelea i-au zis lui> pace este? Pentru ce a
venit flu[turatul acesta la tine? {i le-a zis
lor Iu> voi [ti]i omul [i vorbele lui, [i a zis>
nedrept este, ci spune-ne nou\.
12. {i a zis Iu c\tre ei> a[a [i a[a a gr\it
c\tre mine, zicând> acestea zice Domnul>
unsu-te-am împ\rat peste Israil.
13. Iar ei auzind acestea, au gr\it [i a luat
fiecare haina sa, [i o a pus sub el s\ [az\
pe treapt\ mai înalt\, [i a trâmbi]at cu
cornul, [i a zis> Iu împ\rat.
14. {i s-a sculat Iu feciorul lui Iosafat fiul
lui Namesi asupra lui Ioram, [i Ioram
acesta p\zea în Ramot Galaad, [i tot
Israilul de c\tre fa]a lui Azail împ\ratul
Siriei.
15. {i s-a fost înapoiat Ioram împ\ratul,
ca s\ se vindece în Iezreel de r\nile cu
care l-au r\nit Sirii când se b\tea el cu
 CARTEA A PATRA A :MP|RA}ILOR
Azail împ\ratul Siriei, [i a zis Iu> de v\
uni]i în cuget cu mine, s\ nu ias\ nimeni
din cetate, ca s\ se duc\ [i s\ spun\ în
Iezreel.
16. {i a înc\lecat Iu, [i a plecat [i s-a dus
în Iezreel, c\ Ioram împ\ratul lui Israil se
vindeca în Iezreel de s\get\turile cu care l-
a s\getat Araminii în Ramot în r\zboiul cu
Azail împ\ratul Siriei, c\ el era tare [i
b\rbat puternic. {i Ohozia împ\ratul Iudei
s-a fost pogorât acolo s\ vaz\ pe Ioram.
17. Iar str\jerul s-a suit în turn în Iezreel,
[i a v\zut praful lui Iu venind el, [i a zis>
praf v\z eu, [i a zis Ioram> ia un c\l\re] [i
trimite înaintea lor, [i s\ zic\> pace este?
18. {i a mers c\l\re]ul pe un cal înaintea
lor, [i a zis> acestea zice împ\ratul> pace
este? {i a zis Iu> ce mai întrebi de pace?
Întoarce-te dup\ mine. {i a spus str\jerul,
zicând> a mers trimisul pân\ la ei, [i nu s-
a întors.
19. {i a trimis alt c\l\re], [i s-a dus la el,
[i a zis> acestea zice împ\ratul> este pace?
{i a zis Iu> mai întrebi de pace? Întoarce-
te dup\ mine.
20. {i a spus str\jerul, zicând> s-a dus
p=n\ la ei, [i nu s-a întors. {i aduc cu
dân[ii pe Iu feciorul lui Namesi, c\ci
mân\ furios.
21. {i a zis Ioram> înham\ caii, [i a
înh\mat caii la c\ru]\, [i a ie[it împ\ratul
lui Israil, [i Ohozia împ\ratul Iudei,
fiecare în c\ru]a sa, [i au ie[it întru
întâmpinarea lui Iu, [i l-au aflat pe el în
]arina lui Navute din Iezreel.
22. {i a fost dac\ a v\zut Ioram pe Iu, a
zis> pace este Iu? {i a zis Iu> ce pace?
Curviile Iezavelei mamei tale [i
fermec\turile ei se înmul]esc înc\.
23. {i [i-a întors Ioram mâinile sale, [i
fugind a zis c\tre Ohozia> vânzare
471
Ohozia!
24. {i a întins Iu arcul cât a putut cu mâna
sa, [i a lovit pe Ioram în mijlocul bra]elor
lui, [i a trecut s\geata prin inima lui, [i a
c\zut pe genunchii s\i.
25. {i a zis Iu c\tre Vadecar, care era al
treilea dup\ sine, ia-l [i-l arunc\ în ]arina
lui Navute din Iezreel, c\ mi-am adus
aminte când c\l\ream eu [i tu mergând
dup\ Ahaav tat\l s\u, c\ Domnul au
aruncat peste el sarcina aceasta, zicând>
26. De nu pentru sângele lui Navute [i
pentru sângele fiilor lui, care l-am v\zut
ieri, zice Domnul, voiu r\spl\ti lui în
]arina aceasta, zice Domnul< acum dar
luându-l arunc\-l pe el într-o parte dup\
cuvântul Domnului.
27. Iar Ohozia împ\ratul Iudei v\zând
aceasta a fugit pe calea Vitganului, ci a
alergat dup\ el Iu, [i a zis> [i pe acesta, [i
l-a lovit pe el în car când se ducea la Gai,
care este lâng\ Ievlam, [i a fugit în
Maghedo, [i a murit acolo.
28. {i l-au suit pe el slugile lui în car, [i l-
au adus în Ierusalim, [i l-au îngropat pe el
în groapa lui, cu p\rin]ii lui în cetatea lui
David.
29. {i în anul al unsprezecelea al lui
Ioram împ\ratul lui Israil a împ\r\]it
Ohozia peste Iuda.
30. {i a venit Iu la Iezreel, [i Iezavel a
auzit, [i [i-a vopsit ochii s\i, [i [i-a
împodobit capul s\u, [i s-a uitat pe
fereastr\, [i Iu intra în cetate.
31. {i ea a zis> este pace lui Zamvri, cel ce
a ucis pe domnul s\u?
32. Iar Iu [i-a ridicat fa]a c\tre fereastr\, [i
o a v\zut pe ea, [i a zis> cine e[ti tu? Vino
cu mine, [i se întoarser\ c\tre el doi
fameni.
33. {i le-a zis lor> arunca]i-o jos, [i o au
 CARTEA A PATRA A :MP|RA}ILOR
aruncat, [i s-a stropit cu sângele ei
peretele [i caii, [i o c\lcar\ pe ea.
34. {i a intrat Iu, [i a mâncat [i a b\ut, [i
a zis> vede]i pe osândita aceea, [i o
îngropa]i, c\ fat\ de împ\rat este.
35. {i au mers s\ o îngroape, [i nu s-a
aflat din ea alta, f\r\ numai capul [i
picioarele [i palmele mâinilor.
36. {i s-au înapoiat [i au spus lui Iu, iar el
a zis> cuvântul Domnului este care au gr\it
prin robul s\u Ilie Tesviteanul, zicând> în
câmpul Iezreel vor mânca câinii c\rnurile
Iezavelei.
37. {i va fi trupul cel mort al Iezavelei ca
gunoiul pe fa]a ]arinii în câmpul Iezreel,
ca s\ nu mai zic\ cineva> aceasta este
Iezavel.
CAP. 10.
St=rpirea neamului lui Ahaav [i a
popilor lui Vaal.
{i avea Ahaav [aptezeci de fii în Samaria,
[i a scris Iu carte, [i o a trimis în Samaria
la boierii Samariei, la b\trâni [i la
hr\nitorii fiilor lui Ahaav, zicând>
2. {i acum dac\ va sosi cartea aceasta la
voi, fiindc\ la voi sunt fiii domnului
vostru, [i la voi sunt carele [i caii, [i cet\]i
înt\rite [i armele.
3. Alege]i pe cel mai bun [i pe cel mai
drept dintre fiii domnului vostru, [i-l
pune]i pe el pe scaunul tat\lui s\u, [i face]i
r\zboi pentru casa domnului vostru.
4. Iar ei s-au sp\imântat foarte, [i au zis,
iat\ amândoi împ\ra]ii nu au st\tut
împotriva fe]ei lui, cum vom sta noi?
5. {i au trimis mai marii casei [i mai
marii cet\]ii [i b\trânii [i hr\nitorii la Iu,
zicând> slugile tale suntem noi, [i oricâte
vei zice c\tre noi, vom face, pe nimeni nu
472
vom face împ\rat, ce este bine întru ochii
t\i vom face.
6. {i le-a scris lor Iu a doua oar\ carte,
zicând> de sunte]i de ai mei voi, [i
cuvântul meu asculta]i, lua]i capetele
b\rba]ilor fiilor domnului vostru, [i le
aduce]i la mine în ceasul acesta mâine în
Iezreel. {i fiii împ\ratului erau [aptezeci
de b\rba]i, pe ace[tia boga]ii cet\]ii îi
hr\neau.
7. {i a fost dac\ a sosit cartea la ei, au
luat pe fiii împ\ratului, [i au junghiat pe
cei [aptezeci de b\rba]i, [i au pus capetele
în co[ni]e, [i le-au trimis la Iu în Iezreel.
8. {i a venit solul [i i-a spus lui, zicând>
au adus capetele fiilor împ\ratului, iar el a
zis> pune]i-le dou\ gr\mezi la poarta
cet\]ii pân\ diminea]\.
9. {i a fost diminea]a a ie[it [i a st\tut, [i
a zis c\tre tot poporul> drep]i sunte]i voi,
iat\ eu m-am sculat asupra domnului meu,
[i l-am omorât pe el, dar pe ace[tia cine i-
a omorât?
10. Vede]i acum, c\ nimica nu va c\dea
din cuvântul Domnului pe p\mânt, c\ au
gr\it Domnul asupra casei lui Ahaav, [i
Domnul au f\cut câte au gr\it prin mâna
robului s\u Ilie.
11. {i a ucis Iu pe to]i cei ce au r\mas în
casa lui Ahaav în Iezreel, [i pe to]i boierii
lui [i pe rudele lui [i pe popii lui, c\ nu a
r\mas nimeni de ai lui.
12. {i s-a sculat Iu, [i a mers în Samaria,
[i venind la coliba unor p\stori în cale, a
aflat pe fra]ii lui Ohozia împ\ratul Iudei,
[i a zis>
13. Cine sunte]i voi? Iar ei au zis> fra]ii lui
Ohozia noi, [i ne ducem s\ ne închin\m
fiilor împ\ratului [i fiilor împ\r\tesei.
14. {i a zis Iu> prinde]i pe ei vii, [i i-au
prins pe ei vii, [i i-au junghiat pe ei la acea
 CARTEA A PATRA A :MP|RA}ILOR
colib\ patruzeci [i doi de oameni, [i nu a
l\sat om dintr-în[ii.
15. {i s-a dus de acolo, [i a aflat pe
Ionadav feciorul lui Rihav în cale întru
întâmpinarea sa, [i l-a binecuvântat pe el,
[i a zis c\tre el Iu> este inima ta cu inima
mea dreapt\, precum este inima mea cu
inima ta? {i a zis Ionadav> este, [i a zis Iu>
de este d\-mi mâna ta, [i i-a dat lui mâna
sa, [i l-a suit pe el în car lâng\ dânsul.
16. {i a zis c\tre dânsul> vino cu mine [i
vezi râvna mea pentru Domnul Savaot, [i
l-a f\cut pe el s\ [az\ în carul lui.
17. {i au intrat în Samaria, [i au ucis pe
to]i cei ce r\m\seser\ din ai lui Ahaav în
Samaria, pân\ i-au stins, dup\ cuvântul
Domnului, care l-au gr\it c\tre Ilie.
18. {i a adunat Iu tot poporul, [i a zis c\tre
ei> Ahaav a slujit lui Vaal pu]in, iar Iu va
sluji lui mult.
19. {i acum to]i proorocii lui Vaal, pe to]i
robii lui [i pe to]i popii lui s\-i chema]i la
mine, nici unul s\ nu lipseasc\, c\ jertf\
mare voiu s\ fac lui Vaal, tot cel ce nu va
veni va muri. {i Iu a f\cut aceasta cu
în[el\ciune, ca s\ piarz\ pe robii lui Vaal.
20. {i a zis Iu> face]i serbare lui Vaal, [i o
vesti]i pe ea.
21. {i a trimis Iu în tot Israilul zicând>
acum to]i robii lui Vaal [i to]i popii [i to]i
proorocii lui, nimeni s\ nu r\mân\, c\
jertf\ mare fac, cel ce nu va veni, nu va
tr\i, [i au venit to]i robii lui Vaal.
22. {i to]i popii lui [i to]i proorocii lui,
nici unul nu a r\mas, care s\ nu fi venit, [i
au intrat în casa lui Vaal, [i s-a umplut
casa lui Vaal de la u[\ pân\ în fund.
23. {i a zis Iu celor ce erau mai mari peste
casa cea cu hainele> scoate]i haine tuturor
robilor lui Vaal, [i le-au scos haine.
24. {i au intrat Iu [i Ionadav fiul lui Rihav
473
în casa lui Vaal, [i au zis robilor lui Vaal>
cerca]i [i vede]i, oare nu cumva este cu voi
cineva din robii Domnului?
25. {i scoate]i pe to]i robii Domnului, care
se afl\ acolo, [i a fost dup\ ce au spus lui
Iu, c\ nu sunt din robii Domnului, ci
numai robii lui Vaal singuri,
26. A intrat ca s\ fac\ t\mâieri [i jertfe, iar
Iu [i-a rânduit afar\ optzeci de oameni, [i
a zis> de va sc\pa vreunul din oamenii,
care voiu aduce eu în mâinile voastre,
sufletul lui va fi pentru sufletul aceluia.
27. {i a fost dup\ ce a sfâr[it a face jertfa,
a zis Iu slujitorilor [i mai marilor> intra]i [i
îi omorâ]i pe ei, [i s\ nu scape din ei om,
[i i-au ucis pe ei cu ascu]itul sabiei, [i i-au
aruncat slujitorii [i mai marii, [i s-au dus
pân\ la cetatea casei lui Vaal.
28. {i au scos stâlpul lui Vaal, [i l-au ars,
[i au doborât stâlpii lui Vaal.
29. {i au stricat casa lui Vaal, [i o a f\cut
s\ fie ie[itoare pân\ în ziua aceasta.
30. {i a pierdut Iu pe Vaal din Israil.
31. Iar de la p\catele lui Ierovoam feciorul
lui Navat, care a f\cut pe Israil a p\c\tui,
nu s-a dep\rtat Iu, a umblat dup\ junincile
cele de aur din Vetil [i din Dan.
32. {i au zis Domnul c\tre Iu> pentru c\
bine ai f\cut ce este drept întru ochii mei,
[i toate cele ce erau în inima mea ai f\cut
casei lui Ahaav, fiii t\i pân\ la al patrulea
neam vor [edea pe scaunul lui Israil.
33. {i Iu nu a p\zit ca s\ umble în legea
Domnului Dumnezeului lui Israil cu toat\
inima sa, nu s-a dep\rtat de p\catele lui
Ierovoam feciorul lui Navat, care a f\cut
pe Israil a p\c\tui.
34. În zilele acelea au început Domnul a
t\ia pe Israil, [i i-a b\tut pe ei Azail în tot
hotarul lui Israil.
35. De la Iordan c\tre r\s\ritul soarelui tot
 CARTEA A PATRA A :MP|RA}ILOR
p\mântul Galaadului, al lui Gad [i al lui
Ruvin [i al lui Manasi de la Aroir, care
este în marginea v\ii lui Arnon, [i
Galaadul [i Vasanul.
36. Iar celelalte întâmpl\ri ale lui Iu, [i
toate câte a f\cut [i toat\ domnia lui [i
r\zboaiele lui, care a f\cut, au nu iat\
acestea scrise sunt în cartea împ\ra]ilor lui
Israil?
37. {i a adormit Iu cu p\rin]ii s\i, [i l-a
îngropat în Samaria, [i a împ\r\]it Ioahaz
fiul lui în locul lui.
38. Iar zilele în care a împ\r\]it Iu peste
Israil au fost dou\zeci [i opt de ani în
Samaria.
CAP. 11.
Gotolia. Ungerea lui Ioas.
Iar Gotolia mama lui Ohozia v\zând c\ au
murit fiii ei, s-a sculat, [i pierdu toat\
s\mân]a împ\r\teasc\.
2. {i a luat Iozavee fata împ\ratului
Ioram sora lui Ohozia pe Ioas feciorul
fratelui s\u, [i l-a furat dintre fiii
împ\ratului, cei hot\râ]i mor]ii, pe el [i
hr\nitoarea lui, [i l-a ascuns în c\mara
paturilor de la fa]a Gotoliei, [i nu a fost
omorât.
3. {i a fost cu ea ascuns în casa domnului
[ase ani, [i Gotolia împ\r\]ea în ]ar\.
4. {i în anul al [aptelea a trimis Iodae
Preotul, [i a luat suta[i ai Horilor [i ai
Razimilor, [i i-au b\gat pe ei la sine în
casa Domnului [i a f\cut cu ei leg\tur\
înaintea Domnului, [i i-a jurat pe ei [i le-a
ar\tat lor Iodae pe feciorul împ\ratului.
5. {i le-a poruncit lor, zicând> lucrul
acesta ave]i s\ face]i> a treia parte din voi
s\ intre Sâmb\ta, [i face]i straja casei
împ\ratului la poart\,
474
6. {i a treia parte la poarta c\ilor, [i a
treia parte dinapoi la poarta alerg\torilor,
[i face]i paza casei Mesae.
7. Iar dou\ p\r]i dintre voi to]i ie[ind
Sâmb\ta s\ p\zeasc\ casa Domnului pe
lâng\ împ\ratul.
8. {i face]i cerc împrejurul împ\ratului
fiecare cu arma în mân\, [i cel ce va intra
în rânduri va muri, [i fi]i cu împ\ratul
când va ie[i [i când va intra el.
9. {i au f\cut suta[ii toate câte a poruncit
în]eleptul Iodae, [i a luat fiecare pe
oamenii s\i pe cei ce intr\ Sâmb\ta [i pe
cei ce ies Sâmb\ta, [i au intrat la Iodae
Preotul.
10. {i a dat preotul suta[ilor suli]ele [i
armele împ\ratului David cele ce erau în
casa Domnului.
11. {i stau osta[ii fiecare cu arma în mân\
din col]ul casei cel drept, pân\ la col]ul
casei cel stâng c\tre jertfelnic [i c\tre cas\
împrejurul împ\ratului.
12. {i au adus înainte pe fiul împ\ratului,
[i i-au pus lui cunun\ [i m\rturia, [i l-au
f\cut pe el împ\rat [i l-au uns, [i plesnir\
cu mâinile, [i ziser\> s\ tr\iasc\ împ\ratul!
13. {i a auzit Gotolia glasul poporului ce
alerga, [i a intrat la popor în casa
Domnului.
14. {i a v\zut, [i iat\ împ\ratul sta pe
scaunul judec\]ii, [i cânt\re]ii [i
trâmbi]ele lâng\ împ\ratul, [i tot poporul
locului bucurându-se [i trâmbi]ând cu
trâmbi]e, [i [i-a rupt Gotolia hainele sale,
[i a strigat> r\zvr\tire! R\zvr\tire!
15. {i a poruncit Iodae Preotul suta[ilor [i
mai marilor puterii, [i a zis c\tre ei>
scoate]i-o afar\ din rânduri, [i cel ce va
merge dup\ ea, s\ fie omor=t cu sabie, c\
a zis preotul s\ nu moar\ în casa
Domnului.
 CARTEA A PATRA A :MP|RA}ILOR
16. {i puser\ mâinile pe ea, [i o au împins
pe calea intr\rii cailor la casa împ\ratului,
[i a murit acolo.
17. {i a f\cut Iodae leg\tur\ între Domnul
[i între împ\ratul [i între popor, ca s\ fie
popor Domnului.
18. {i a intrat tot poporul ]\rii în casa lui
Vaal, [i l-a stricat pe el [i jertfelnicele lui
[i chipurile lui le-a sf\râmat bine, [i pe
Matan Preotul lui Vaal l-a omorât înaintea
fe]ei jertfelnicelor, [i a pus preotul str\jeri
în casa Domnului.
19. {i a luat pe suta[i [i pe Hori [i pe
Razimi [i pe tot poporul locului, [i au
pogorât pe împ\ratul din casa Domnului,
[i au intrat pe calea por]ii alerg\torilor în
casa împ\ratului, [i l-au a[ezat pe scaunul
împ\ra]ilor.
20. {i s-a bucurat tot poporul locului, [i
cetatea s-a odihnit, [i pe Gotolia o au
omorât cu sabie în casa împ\ratului.
21. În vârst\ de [apte ani era Ioas, când a
început a împ\r\]i.
CAP. 12.
Împ\r\]ia lui Ioas.
În anul al [aptelea al lui Iu s-a f\cut
împ\rat Ioas, [i patruzeci de ani a
împ\r\]it în Ierusalim, [i numele mamei
lui era Savia din Versava.
2. {i a f\cut Ioas ce este drept înaintea
Domnului în toate zilele în care l-a
luminat pe el Iodae Preotul.
3. Iar în\l]imile nu le-a stricat, c\ acolo
înc\ jertfea poporul [i t\mâia pe în\l]imi.
4. {i a zis Ioas c\tre preo]i> tot argintul
celor sfinte care se aduce în casa
Domnului, argintul de pre]uiri, argintul
care ;l aduce omul pre]uire, tot argintul
care din inim\ îl aduce omul în casa
475
Domnului.
5. S\-[i ia loru[i preo]ii fiecare pentru
pre]\luirea sa, [i ei s\ dreag\ stric\ciunea
casei, peste tot oriunde s-ar afla acolo
stric\ciune.
6. C\ în timp de dou\zeci [i trei de ani ai
împ\r\]iei lui Ioas nu au dres preo]ii
stric\ciunea casei.
7. {i a chemat împ\ratul Ioas pe Iodae
Preotul [i pe preo]i, [i a zis c\tre ei> pentru
ce nu drege]i stric\ciunea casei? De acum
s\ nu mai lua]i argint pentru pre]\luirile
voastre, ci s\-l da]i pentru dregerea casei.
8. {i se învoir\ preo]ii ca s\ nu ia argint
de la popor, nici s\ dreag\ stric\ciunea
casei.
9. {i a luat Iodae Preotul o lad\ [i a f\cut
deasupra gaur\ prin scândura ei, [i o a pus
în partea dreapt\ a intr\rii în casa
Domnului, [i au dat preo]ii cei ce p\zeau
pragul, tot argintul care s-a aflat în casa
Domnului.
10. {i a fost dac\ a v\zut, c\ este mult
argint în sicriu, s-a suit logof\tul
împ\ratului [i preotul cel mare [i
argintarii, [i au strâns [i au num\rat
argintul, care s-a aflat în casa Domnului.
11. {i au dat argintul ce s-a g\sit în
mâinile priveghetorilor celor ce fac
uneltele casei Domnului, [i au dat
teslarilor de lemne [i cl\ditorilor celor ce
lucrau în casa Domnului,
12. {i zidarilor [i me[terilor [i
cioplitorilor de pietre, ca s\ cumpere
lemne [i pietre cioplite, ca s\ dreag\
stric\ciunea casei Domnului, la toate câte
s-au cheltuit la cas\, ca s\ se înt\reasc\.
13. Îns\ nu se vor face casei Domnului u[i
de argint, cuie, pahare [i trâmbi]e, tot
vasul de aur [i tot vasul de argint, din
argintul care s-a b\gat în casa Domnului.
 CARTEA A PATRA A :MP|RA}ILOR
14. C\ lucr\torilor îl da ca s\ fac\
îmbun\t\]iri casei Domnului.
15. {i nu lua seam\ de la oamenii, în
mâinile c\rora da argintul ca s\-l dea
lucr\torilor, c\ aveau credin]\ într-în[ii.
16. Argint pentru p\cat [i argint pentru
gre[eal\ nu se b\ga în casa Domnului, ci
preo]ilor se da.
17. Atunci s-a suit Azail împ\ratul Siriei,
[i a dat r\zboi asupra Ghetei, [i o a luat [i
o a b\tut pe ea, [i [i-a întors Azail fa]a ca
s\ mearg\ asupra Ierusalimului.
18. {i a luat Ioas împ\ratul Iudei toate
cele afierosite, care le d\ruiser\ Iosafat [i
Ioram [i Ohozia, p\rin]ii lui [i împ\ra]ii
Iudei, [i cele afierosite de el, [i tot aurul
care s-a aflat în vistieriile casei Domnului
[i ale casei împ\ratului, [i l-a trimis lui
Azail împ\ratul Siriei, [i a[a s-a dus de la
Ierusalim.
19. Iar celelalte întâmpl\ri ale lui Ioas [i
toate câte a f\cut, au nu iat\ acestea scrise
sunt în cartea cuvintelor anilor împ\ra]ilor
Iudei?
20. {i s-au r\sculat slugile lui, [i se legar\
între ele, [i au ucis pe Ioas în casa lui
Mallon, cea de la Sela.
21. {i Iezehar feciorul lui Iemuat [i
Iezevut feciorul lui Somir slugile lui l-au
ucis pe el, [i a murit [i l-au îngropat pe el
cu p\rin]ii lui în cetatea lui David, [i a
împ\r\]it Amesia feciorul lui în locul lui.
CAP. 13.
Împ\ra]ii Ioahaz [i Ioas.
În anul al dou\zeci [i treilea al lui Ioas
feciorul lui Ohozia împ\ratul Iudei, a
împ\r\]it Ioahaz feciorul lui Iu peste Israil
în Samaria [aptesprezece ani.
2. {i a f\cut rele înaintea Domnului, [i a
476
umblat dup\ p\catele lui Ierovoam
feciorul lui Navat, care a f\cut pe Israil a
p\c\tui, nu s-a ab\tut de la acelea.
3. {i s-a mâniat Domnul cu iu]ime pe
Israil, [i i-au dat pe ei în mâna lui Azail
împ\ratul Siriei [i în mâna lui Ader
feciorul lui Azail în toat\ via]a lui.
4. {i s-a rugat Ioahaz fe]ei Domnului, [i
l-a ascultat pe el Domnul, c\ a v\zut
necazul lui Israil, cum i-a nec\jit pe ei
împ\ratul Siriei.
5. {i au dat Domnul m=ntuire lui Israil,
[i au ie[it de sub mâna Siriei, [i au [ezut
fiii lui Israil în l\ca[urile sale, ca mai
înainte.
6. Îns\ nu s-a ferit de p\catele casei lui
Ierovoam feciorul lui Navat, care a f\cut
pe Israil a p\c\tui, într-acelea a umblat,
înc\ [i desi[ul a d\inuit în Samaria.
7. C\ nu a r\mas lui Ioahaz popor, f\r\
numai cincizeci de c\l\re]i [i zece care [i
zece mii de pede[tri, c\ i-a pierdut pe ei
împ\ratul Siriei, [i i-a f\cut pe ei ca praful
de pe cale.
8. Iar celelalte întâmpl\ri ale lui Ioahaz,
[i toate câte a f\cut [i domniile lui, au nu
sunt acestea scrise în cartea cuvintelor
anilor împ\ra]ilor lui Israil?
9. {i a adormit Ioahaz cu p\rin]ii s\i, [i l-
au îngropat pe el cu p\rin]ii lui în Samaria,
[i a împ\r\]it Ioas feciorul lui în locul lui.
10. În anul al treizeci [i [aptelea al lui Ioas
împ\ratul Iudei a împ\r\]it Ioas feciorul
lui Ioahaz peste Israil în Samaria
[aisprezece ani.
11. {i a f\cut rele înaintea Domnului, nu
s-a ab\tut de la toate p\catele lui Ierovoam
feciorul lui Navat, care a f\cut pe Israil a
p\c\tui, într-acelea a umblat.
12. Iar celelalte cuvinte ale lui Ioas, [i
toate câte a f\cut [i domniile lui, care a
 CARTEA A PATRA A :MP|RA}ILOR
f\cut cu Amesia împ\ratul Iudei, au nu
acestea scrise sunt în cartea cuvintelor
anilor împ\ra]ilor lui Israil?
13. {i a adormit Ioas cu p\rin]ii s\i, [i
Ierovoam a [ezut pe scaunul lui, [i s-a
îngropat Ioas în Samaria cu împ\ra]ii lui
Israil.
14. {i Elisei era bolnav de boala sa, de
care a [i murit, [i s-a pogorât la el Ioas
împ\ratul lui Israil, [i a plâns înaintea fe]ei
lui, [i a zis> p\rinte! P\rinte! Carul lui
Israil [i c\l\re]ul lui.
15. {i a zis Elisei lui> ia arc [i s\ge]i, [i i-
a adus lui arc [i s\ge]i.
16. {i a zis împ\ratului lui Israil> pune
mâna ta pe arc, [i a pus Ioas mâna sa pe
arc, [i a pus [i Elisei mâinile sale peste
mâinile împ\ratului.
17. {i a zis> deschide fereastra dinspre
r\s\rit, [i o a deschis, [i a zis Elisei>
s\geteaz\, [i a s\getat.
18. {i a zis Elisei> s\geata mântuirii
Domnului [i s\geata mântuirii în Siria, [i
vei bate pe Siri la Afec pân\ îi vei sfâr[i.
{i a zis Elisei lui> ia arc, [i a luat, [i a zis
împ\ratului lui Israil> love[te în p\mânt, [i
a lovit împ\ratul de trei ori [i a st\tut.
19. {i s-a mâhnit pe el omul lui
Dumnezeu, [i a zis> de ai fi lovit de cinci
ori sau de [ase ori, atunci ai fi b\tut Siria
pân\ în sfâr[it, iar acum de trei ori vei bate
Siria.
20. {i a murit Elisei, [i l-a îngropat pe el.
Iar tâlharii Moavului au venit în p\mântul
acela la începutul anului aceluia.
21. {i a fost când îngropau unii pe un om,
iat\ au v\zut pe tâlhari [i au aruncat pe om
în groapa lui Elisei, [i fiind înl\untru
omul, s-a atins de oasele lui Elisei, [i a
înviat [i s-a sculat pe picioarele sale.
22. Iar Azail împ\ratul Siriei a nec\jit pe
477
Israil în toate zilele lui Ioahaz.
23. {i s-au f\cut mil\ Domnului de
Israilteni, [i s-au îndurat spre ei [i au
c\utat spre ei pentru leg\tura lui cea cu
Avraam [i cu Isaac [i cu Iacov< [i nu au
vrut Domnul s\-i piarz\ pe ei, [i nu i-au
lep\dat pe ei de la fa]a sa pân\ acum.
24. {i a murit Azail împ\ratul Siriei, [i a
împ\r\]it Ader fiul lui în locul lui.
25. {i s-a întors Ioas feciorul lui Ioahaz, [i
a luat din mâna lui Ader feciorul lui Azail
cet\]ile care le luase cu r\zboi din mâna
lui Ioahaz tat\l s\u, de trei ori l-a b\tut pe
el Ioas, [i a întors cet\]ile lui Israil.
CAP. 14.
Împ\ra]ii Amesia [i Azaria.
În anul al doilea al lui Ioas feciorul lui
Ioahaz împ\ratul lui Israil a împ\r\]it
Amesia feciorul lui Ioas împ\ratul Iudei.
2. În vârst\ de dou\zeci [i cinci de ani
era când s-a f\cut împ\rat, [i dou\zeci [i
nou\ de ani a împ\r\]it în Ierusalim, [i
numele mamei lui, Ioadim din Ierusalim.
3. {i a f\cut ce este drept întru ochii
Domnului, îns\ nu ca David tat\l lui, dup\
toate câte a f\cut Ioas tat\l s\u a f\cut.
4. Îns\ în\l]imile nu le-a stricat, înc\
poporul jertfea [i t\mâia pe în\l]imi.
5. {i dup\ ce s-a înt\rit împ\r\]ia în
mâna lui, a ucis pe slugile cele ce au
omorât pe tat\l s\u.
6. Iar pe fiii celor ce au omorât nu i-a
omorât, precum este scris în cartea legii
lui Moisi, cum au poruncit Domnul,
zicând> nu vor muri p\rin]ii pentru fii [i
fiii nu vor muri pentru p\rin]i, ci fiecare
pentru p\catele sale va muri.
7. Acesta a b\tut zece mii de Edomi]i în
Valea S\rii, [i a luat înt\ritura în r\zboiul
 CARTEA A PATRA A :MP|RA}ILOR
acela, [i a chemat numele ei Ietoil pân\ în
ziua aceasta.
8. Atunci a trimis Amesia soli la Ioas
feciorul lui Ioahaz al feciorului lui Iu
împ\ratul lui Israil, zicând> vino s\ ne
vedem fa]\ cu fa]\.
9. {i a trimis Ioas împ\ratul lui Israil la
Amesia împ\ratul Iudei, zicând> spinul cel
din Livan, a trimis la chedrul din Livan,
zicând> d\ fata ta fiului meu s\-i fie
femeie, [i au trecut hiarile ]arinii cele din
Livan, [i au c\lcat spinul.
10. Ai b\tut tare Edomeea, [i te-a în\l]at
inima ta, m\re[te-te [ezând în casa ta, c\
pentru ce s\ faci r\zboi spre r\ul t\u? S\
cazi [i tu [i Iuda cu tine.
11. {i nu a ascultat Amesia, [i s-a suit Ioas
împ\ratul lui Israil, [i s-a v\zut unul cu
altul, el [i Amesia împ\ratul Iudei în
Vitsamesul Iudei.
12. {i a c\zut Iuda înaintea fe]ei lui Israil,
[i a fugit fiecare om la l\ca[ul s\u.
13. {i pe Amesia feciorul lui Ioas al
feciorului lui Ohozia împ\ratul Iudei, l-a
prins Ioas fiul lui Ioahaz împ\ratul lui
Israil în Vitsames, [i a venit la Ierusalim,
[i a surpat zidul Ierusalimului de la poarta
lui Efraim pân\ la poarta unghiurilor patru
sute de co]i.
14. {i a luat aurul [i argintul [i toate
uneltele ce s-au aflat în casa Domnului [i
în vistieriile casei împ\ratului [i pe fiii s\i,
z\log, [i s-a întors în Samaria.
15. Iar celelalte întâmpl\ri ale lui Ioas
câte a f\cut în domnia lui, [i cum s-a b\tut
cu Amesia împ\ratul Iudei, au nu sunt
acestea scrise în cartea cuvintelor anilor
împ\ra]ilor lui Israil?
16. {i a adormit Ioas cu p\rin]ii s\i, [i s-a
îngropat în Samaria cu împ\ra]ii lui Israil,
[i a împ\r\]it Ierovoam feciorul lui în
478
locul lui.
17. {i a tr\it Amesia fiul lui Ioas împ\ratul
Iudei dup\ ce a murit Ioas feciorul lui
Ioahaz împ\ratul lui Israil cincisprezece
ani.
18. {i celelalte întâmpl\ri ale lui Amesia
[i toate câte a f\cut, au nu sunt scrise
acestea în cartea cuvintelor anilor
împ\ra]ilor Iudei?
19. {i s-a sculat asupra lui cu sfat viclean
în Ierusalim, [i a fugit în Lahis, [i a trimis
dup\ el în Lahis, [i l-a omorât pe el acolo.
20. {i l-a pus pe el pe cal, [i fu îngropat în
Ierusalim cu p\rin]ii s\i în cetatea lui
David.
21. {i a luat tot poporul Iudei pe Azaria, [i
acesta era în vârst\ de [aisprezece ani, [i l-
a f\cut pe el împ\rat în locul lui Amesia
tat\l s\u.
22. Acesta a zidit Elotul, [i o a întors Iudei
dup\ ce a adormit împ\ratul cu p\rin]ii
s\i.
23. În anul al cincisprezecelea al lui
Amesia feciorul lui Ioas împ\ratul Iudei, a
împ\r\]it Ierovoam fiul lui Ioas peste
Israil în Samaria patruzeci [i unu de ani.
24. {i a f\cut rele înaintea Domnului, nu
s-a ab\tut de la toate p\catele lui Ierovoam
fiul lui Navat, care a f\cut pe Israil a
p\c\tui.
25. Acesta a luat înapoi hotarul lui Israil
de la intrarea Ematului pân\ la Marea
Araviei, dup\ cuvântul Domnului
Dumnezeului lui Israil, care l-au gr\it prin
mâna robului s\u Iona fiul lui Amati
Proorocul cel din Ghethofer.
26. C\ au v\zut Domnul smerenia lui
Israil amar\ foarte, [i sl\biciunea [i lipsa
[i p\r\sirea, [i nu era cine s\ ajute lui
Israil.
27. {i nu au gr\it Domnul s\ sting\
 CARTEA A PATRA A :MP|RA}ILOR
s\mân]a lui Israil de sub cer, [i i-au
mântuit pe ei prin mâna lui Ierovoam
feciorul lui Ioas.
28. {i celelalte întâmpl\ri ale lui
Ierovoam, [i toate câte a f\cut [i t\ria lui
cu care s-a r\zboit, [i cum a întors
Damascul [i Ematul Iudei în Israil, au nu
sunt scrise acestea în cartea cuvintelor
anilor împ\ra]ilor lui Israil?
29. {i a adormit Ierovoam cu p\rin]ii s\i
cu împ\ra]ii lui Israil, [i a împ\r\]it
Zaharia feciorul lui în locul lui.
CAP. 15.
Al]i împ\ra]i în Iuda [i Israil.
În anul al dou\zeci [i [aptelea al lui
Ierovoam împ\ratul lui Israil a împ\r\]it
Azaria feciorul lui Amesia împ\ratul
Iudei.
2. În vârst\ de [aisprezece ani era când a
început a împ\r\]i el, [i cincizeci [i doi de
ani a împ\r\]it în Ierusalim, [i numele
mamei lui era Iehelia din Ierusalim.
3. {i a f\cut ce este drept înaintea
Domnului dup\ toate câte a f\cut Amesia
tat\l lui.
4. Îns\ în\l]imile nu le-a stricat, c\
poporul înc\ jertfea [i t\mâia pe în\l]imi.
5. {i s-au atins Domnul de împ\ratul, [i
a fost lepros pân\ în ziua mor]ii sale, [i a
locuit în cas\ deosebi, iar Ioatam fiul
împ\ratului [edea în cas\ [i judeca
poporul ]\rii.
6. Iar celelalte întâmpl\ri ale Azariei [i
toate câte a f\cut, au nu sunt acestea scrise
în cartea cuvintelor anilor împ\ra]ilor
Iudei?
7. {i a adormit Azaria cu p\rin]ii s\i, [i l-
au îngropat pe el cu p\rin]ii lui în cetatea
lui David, [i a împ\r\]it Ioatam fiul lui în
479
locul lui.
8. În anul treizeci [i opt al lui Azaria
împ\ratul Iudei a împ\r\]it Zaharia fiul lui
Ierovoam peste Israil în Samaria [ase luni.
9. {i a f\cut rele întru ochii Domnului,
dup\ cum au f\cut p\rin]ii lui, nu s-a
ab\tut de la toate p\catele lui Ierovoam
feciorul lui Navat, cel ce a f\cut pe Israil a
p\c\tui.
10. {i asupra lui s-au sculat Selum
feciorul lui Iavis [i Kievdaam [i Selum
tat\l lui, [i l-au b\tut pe el [i l-au omorât,
[i a împ\r\]it Selum în locul lui.
11. Iar celelalte întâmpl\ri ale lui Zaharia,
iat\ sunt acestea scrise în cartea cuvintelor
anilor împ\ra]ilor lui Israil.
12. Acesta este cuvântul Domnului, care
au gr\it c\tre Iu, zicând> fiii t\i pân\ la a
patra s\mân]\ vor [edea dup\ tine pe
scaunul lui Israil, [i s-a f\cut a[a.
13. {i Selum feciorul lui Iavis a împ\r\]it
întru Israil în anul al treizeci [i nou\lea al
lui Azaria împ\ratul Iudei, [i a împ\r\]it
Selum o lun\ de zile în Samaria.
14. {i s-a suit Manaim feciorul lui Gadi
din Tarsila, [i a venit în Samaria [i a b\tut
pe Selum feciorul lui Iavis în Samaria, [i
l-a omorât pe el, [i a împ\r\]it în locul lui.
15. Iar celelalte întâmpl\ri ale lui Selum [i
r\zvr\tirea ce a f\cut el, iat\ sunt scrise în
cartea cuvintelor anilor împ\ra]ilor lui
Israil.
16. Atunci a b\tut Manaim Tersa, [i toate
câte erau într-însa [i hotarele ei de la
Tersa, pentru c\ nu i-a deschis, [i o a b\tut
pe ea [i pe to]i cei din ea, [i pe femeile
îngrecate le-a spintecat.
17. În anul treizeci [i nou\ al lui Azaria
împ\ratul Iudei a împ\r\]it Manaim
feciorul lui Gadi peste Israil în Samaria
zece ani.
 CARTEA A PATRA A :MP|RA}ILOR
18. {i a f\cut rele înaintea Domnului, nu
s-a ab\tut de la toate p\catele lui Ierovoam
feciorul lui Navat, care a f\cut pe Israil a
p\c\tui.
19. În zilele acestuia s-a sculat Ful
împ\ratul Asiriei asupra ]\rii, [i Manaim a
dat lui Ful o mie de talan]i de argint ca s\
fie mâna lui cu el, ca s\ se înt\reasc\
împ\r\]ia în mâna lui.
20. {i a scos Manaim argintul de la Israil,
tot cel puternic cu avu]ia a dat împ\ratului
Asirienilor cincizeci de sicli de fiecare
om. {i s-a întors împ\ratul Asirienilor, [i
nu a st\tut acolo în ]ar\.
21. {i celelalte întâmpl\ri ale lui Manaim
[i toate câte a f\cut, au nu sunt acestea
scrise în cartea cuvintelor anilor
împ\ra]ilor lui Israil?
22. {i a adormit Manaim cu p\rin]ii s\i, [i
a împ\r\]it Fachesia fiul lui în locul lui.
23. În anul cincizeci al lui Azaria
împ\ratul Iudei a împ\r\]it Fachesia
feciorul lui Manaim peste Israil în
Samaria doi ani.
24. {i a f\cut rele înaintea Domnului, nu
s-a ab\tut de la toate p\catele lui Ierovoam
feciorul lui Navat, care a f\cut pe Israil a
p\c\tui.
25. Iar Fachee feciorul lui Romelie cel al
treilea dup\ el cu Argov [i cu Aria [i
cincizeci de oameni cu el din Galaadi]i s-
au sculat asupra lui [i l-au b\tut pe el în
Samaria înaintea casei împ\ratului, [i l-au
omorât acolo, [i a împ\r\]it el în locul lui.
26. Iar celelalte întâmpl\ri ale lui
Fachesia [i toate câte a f\cut, iat\ sunt
scrise în cartea cuvintelor anilor
împ\ra]ilor lui Israil.
27. În anul cincizeci [i doi al lui Azaria
împ\ratul Iudei, a împ\r\]it Fachee
feciorul lui Romelie peste Israil în
480
Samaria dou\zeci de ani.
28. {i a f\cut rele întru ochii Domnului,
nu s-a ab\tut de la toate p\catele lui
Ierovoam feciorul lui Navat, care a f\cut
pe Israil a p\c\tui.
29. În zilele lui Fachee împ\ratul lui Israil
a venit Telgat-fellasar ;mp\ratul
Asirienilor, [i a luat Aia [i Avel [i
Tamaaha [i Anioh [i Kenez [i Asor [i
Galaad [i Galileea tot p\mântul
Neftalimului, [i i-au mutat pe ei în Asiria.
30. {i s-a r\zvr\tit Osie feciorul lui Ila
asupra lui Fachee feciorul lui Romelie, [i
l-a b\tut pe el [i l-a omorât, [i a împ\r\]it
în locul lui în anul dou\zeci al lui Ioatam
feciorul lui Ozie.
31. Iar celelalte întâmpl\ri ale lui Fachee
[i toate câte a f\cut el, iat\ acestea scrise
sunt în cartea cuvintelor anilor împ\ra]ilor
lui Israil.
32. În anul al doilea al lui Fachee feciorul
lui Romelie împ\ratul lui Israil a împ\r\]it
Ioatam feciorul lui Ozie împ\ratul Iudei.
33. În vârst\ de dou\zeci [i cinci de ani
era când a ;nceput a împ\r\]i el, [i
[aisprezece ani a împ\r\]it în Ierusalim, [i
numele mamei lui Ierusa fata lui Sadoc.
34. {i a f\cut ce este drept înaintea
Domnului, dup\ toate câte a f\cut Ozie
tat\l s\u.
35. Îns\ în\l]imile nu le-a stricat, c\
poporul înc\ jertfea [i t\mâia pe în\l]imi.
Acesta a zidit poarta casei Domnului cea
din sus.
36. Iar celelalte întâmpl\ri ale lui Ioatam
[i toate câte a f\cut, au nu sunt acestea
scrise în cartea cuvintelor anilor
împ\ra]ilor Iudei?
37. În zilele acelea au început Domnul a
trimite asupra Iudei pe Raason împ\ratul
Siriei [i pe Fachee fiul lui Romelie.
 CARTEA A PATRA A :MP|RA}ILOR
38. {i a adormit Ioatam cu p\rin]ii s\i, [i
s-a îngropat cu p\rin]ii s\i în cetatea lui
David tat\l s\u, [i a împ\r\]it Ahaz fiul lui
în locul lui.
CAP. 16.
Împ\r\]ia lui Ahaz.
În anul [aptesprezece al lui Fachee
feciorul lui Romelie a împ\r\]it Ahaz
feciorul lui Ioatam împ\ratul Iudei.
2. În vârst\ de dou\zeci de ani era Ahaz
când a început a împ\r\]i, [i [aisprezece
ani a împ\r\]it în Ierusalim, [i nu a f\cut
ce este drept întru ochii Domnului
Dumnezeului lui cu credin]\, ca David
tat\l s\u.
3. {i a umblat pe calea împ\ra]ilor lui
Israil, înc\ [i pe fiul s\u l-a trecut prin foc,
dup\ urâciunile neamurilor pe care le-au
scos Domnul de la fa]a fiilor lui Israil.
4. {i jertfea [i t\mâia pe în\l]imi [i pe
dealuri [i sub tot desi[ul.
5. Atunci s-a dus Raason împ\ratul Siriei
[i Fachee feciorul lui Romelie împ\ratul
lui Israil la Ierusalim s\ dea r\zboi, [i au
împresurat pe Ahaz, [i nu l-au putut bate.
6. În vremea aceea a întors Raason
împ\ratul Siriei Elatul la Siria, [i a scos pe
Evrei din Elat, [i Idumei au venit în Elat,
[i au locuit acolo pân\ în ziua aceasta.
7. {i a trimis Ahaz soli la Telgat-fellasar
împ\ratul Asirienilor, zicând> robul t\u [i
fiul t\u sunt eu, vino [i m\ mântuie[te din
mâna împ\ratului Siriei [i din mâna
împ\ratului lui Israil, care s-au sculat
asupra mea.
8. {i a luat Ahaz argintul [i aurul, care s-
a aflat în vistieriile casei Domnului [i în
vistieriile casei împ\ratului, [i l-a trimis
împ\ratului Asirienilor dar.
481
9. {i l-a ascultat pe el împ\ratul
Asirienilor, [i s-a dus împ\ratul
Asirienilor la Damasc, [i l-a luat [i l-a
d\râmat pe el, iar pe Raason împ\ratul l-a
omorât.
10. {i a mers împ\ratul Ahaz întru
întâmpinarea lui Telgat-fellasar împ\ratul
Sirilor la Damasc, [i a v\zut jertfelnicul
din Damasc, [i a trimis împ\ratul Ahaz la
Uria Preotul asem\narea jertfelnicului, [i
tocmeala lui [i toat\ f\ptura lui.
11. {i a cl\dit Uria Preotul jertfelnicul
dup\ toate câte a trimis împ\ratul Ahaz
din Damasc, a[a a f\cut Uria Preotul pân\
a venit împ\ratul de la Damasc.
12. {i venind împ\ratul Ahaz din Damasc,
a v\zut împ\ratul jertfelnicul, [i s-a
apropiat de jertfelnic [i s-a suit pe el.
13. {i a t\mâiat arderea sa [i jertfa sa, [i a
f\cut turnarea sa, [i a v\rsat peste
jertfelnic sângele jertfelor de pace ale sale.
14. Iar jertfelnicul cel de aram\, care era
înaintea Domnului l-a mutat dinaintea
fe]ei casei Domnului, [i din mijlocul
altarului [i din mijlocul casei Domnului, [i
l-a pus în latura altarului dinspre
miaz\noapte.
15. {i a poruncit Ahaz împ\ratul lui Uria
Preotul, zicând> pe jertfelnicul cel mare
vei aduce arderea de tot cea de diminea]\
[i jertfa cea de sear\, [i arderea cea de tot
a împ\ratului [i jertfa lui, [i arderea cea de
tot a tot poporul, [i jertfa lor [i turnarea
lor, [i tot sângele arderii de tot [i tot
sângele jertfei vei turna peste el< iar
jertfelnicul cel de aram\ va fi mie s\ v\z
ce trebuie a face.
16. {i a f\cut Uria Preotul dup\ toate câte
i-a poruncit Ahaz împ\ratul.
17. {i a t\iat împ\ratul Ahaz închiderile
temeliilor, [i a mutat de la ele
 CARTEA A PATRA A :MP|RA}ILOR
sc\ld\toarea, [i marea o a stricat de pe boii
cei de aram\, care erau dedesubtul ei, [i o
a pus pe temelie de piatr\<
18. {i temelia [ederii cea zidit\ în casa
Domnului [i intrarea împ\ratului cea
dinafar\, o a întors în casa Domnului de la
fa]a împ\ratului Asirienilor.
19. Iar celelalte întâmpl\ri ale lui Ahaz
câte a f\cut, au nu sunt acestea scrise în
cartea cuvintelor anilor împ\ra]ilor Iudei?
20. {i a adormit Ahaz cu p\rin]ii s\i, [i s-
a îngropat cu p\rin]ii s\i în cetatea lui
David, [i a împ\r\]it Ezechia feciorul lui
în locul lui.
CAP. 17.
Ezechia [i robia Asirienilor.
În anul doisprezece al lui Ahaz împ\ratul
Iudei a împ\r\]it Osie feciorul lui Ila în
Samaria peste Israil nou\ ani.
2. {i a f\cut rele înaintea Domnului, îns\
nu ca împ\ra]ii lui Israil, care au fost mai
înainte de el.
3. Asupra acestuia s-a suit Salmanasar
împ\ratul Asirienilor, [i s-a f\cut Osie rob
lui, [i da lui daruri.
4. {i a aflat împ\ratul Asirienilor întru
Osie vicle[ug, c\ a trimis sol la Sigor
împ\ratul Eghipetului, [i nu a dat daruri
împ\ratului Asirienilor în anul acela, [i l-a
înconjurat pe el împ\ratul Asirienilor, [i l-
a legat pe el în temni]\.
5. {i a n\v\lit împ\ratul Asirienilor în
toat\ ]ara, [i s-a dus în Samaria, [i o a
înconjurat cu oaste trei ani.
6. În anul al nou\lea al lui Osie a luat
împ\ratul Asirienilor Samaria, [i a mutat
pe Israil în Asiria, [i i-a rânduit pe ei s\
locuiasc\ în Alae [i în Avor la râurile
Gozanului [i în Mun]ii Midilor.
482
7. {i s-a f\cut aceasta pentru c\ au
p\c\tuit fiii lui Israil Domnului
Dumnezeului lor celui ce i-au scos pe ei
din p\mântul Eghipetului, de sub mâna lui
Faraon împ\ratul Eghipetului, [i au cinstit
dumnezei str\ini.
8. {i au umblat întru îndrept\rile
neamurilor pe care le-au scos Domnul de
la fa]a fiilor lui Israil, [i împ\ra]ii lui Israil
câte au f\cut.
9. {i câte cuvinte nedrepte au f\cut fiii
lui Israil asupra Domnului Dumnezeului
s\u, [i [i-au zidit loru[i în\l]imi în toate
cet\]ile sale, de la turnul p\zitorilor pân\
la cetatea cea tare.
10. {i [i-au f\cut loru[i stâlpi [i desi[uri
pe tot dealul înalt [i sub tot lemnul stufos.
11. {i au t\mâiat pe toate în\l]imile ca [i
neamurile pe care le-au mutat Domnul de
la fa]a lor, [i au f\cut lucruri rele
înt\râtând pe Domnul.
12. {i au slujit idolilor, de care le-au zis
lor Domnul, s\ nu fac\ cuvântul acesta
Domnului.
13. {i au m\rturisit Domnul în Israil [i în
Iuda, prin mâna tuturor proorocilor s\i, cel
ce toate vede, zicând> întoarce]i-v\ de la
c\ile voastre cele rele, [i p\zi]i poruncile
mele [i îndrept\rile mele, [i toat\ legea
care o am poruncit p\rin]ilor vo[tri, câte
am trimis lor prin mâna robilor mei
proorocilor.
14. {i nu au ascultat, ci [i-au învârto[at
cerbicea sa mai tare decât cerbicea
p\rin]ilor lor, care nu au crezut Domnului
Dumnezeului lor.
15. {i au lep\dat leg\tura, care o a f\cut
cu p\rin]ii lor, [i m\rturiile lui, care le-au
m\rturisit lor, nu le-au p\zit, [i au umblat
dup\ de[ert\ciuni [i s-au f\cut de[er]i, [i
au urmat neamurilor celor de primprejurul
 CARTEA A PATRA A :MP|RA}ILOR
lor, de care le-au poruncit Domnul lor, ca
s\ nu fac\ unele ca acestea.
16. {i au p\r\sit poruncile Domnului
Dumnezeului s\u, [i [i-a turnat sie[i dou\
juninci, [i au f\cut desi[uri [i s-au închinat
la toat\ puterea cerului, [i au slujit lui
Vaal.
17. {i au trecut pe feciorii lor [i pe fetele
lor prin foc, [i f\ceau vr\ji [i se desc=ntau,
[i au ispitit a face rele întru ochii
Domnului, ca s\-l înt\râte pe el.
18. {i s-au mâniat Domnul foarte pe
Israil, [i i-au lep\dat pe ei de la fa]a sa, [i
nu a r\mas f\r\ numai semin]ia lui Iuda
singur\.
19. Înc\ [i Iuda nu a p\zit poruncile
Domnului Dumnezeului s\u, ci a umblat
întru îndrept\rile lui Israil, care le f\cuse,
[i a lep\dat pe Domnul.
20. {i s-au mâniat Domnul pe toat\
s\m=n]a lui Israil, [i i-au nec\jit pe ei, [i i-
au dat în mâna celor ce ;i jefuiesc pe ei,
pân\ ce i-au lep\dat de la fa]a sa.
21. Pentru c\ Israil împotriva casei lui
David [i-a f\cut lui[i împ\rat pe Ierovoam
feciorul lui Navat, [i a ab\tut Ierovoam pe
Israil, ca s\ nu mearg\ dup\ Domnul, [i i-
a f\cut pe ei s\ caz\ în p\cat mare.
22. {i au umblat fiii lui Israil în tot p\catul
lui Ierovoam, care l-a f\cut, nu s-au ab\tut
de la el.
23. Pân\ ce au lep\dat Domnul pe Israil
de la fa]a sa, precum au gr\it Domnul prin
mâna tuturor robilor s\i proorocilor, [i s-a
mutat Israil din p\mântul s\u la Asirieni,
pân\ în ziua aceasta.
24. {i a adus împ\ratul Asirienilor din
Vavilon [i din Hut [i de la Aiea [i de la
Emat [i de la Sipfaroaim, [i i-au a[ezat în
cet\]ile Samariei în locul fiilor lui Israil, [i
au mo[tenit Samaria, [i au locuit în
483
cet\]ile ei.
25. {i a fost la începutul [ederii lor nu s-
au temut de Domnul, [i au trimis Domnul
asupra lor lei, [i îi omorau pe ei.
26. {i a gr\it c\tre împ\ratul Asirienilor,
zicând> neamurile care le-ai mutat [i le-ai
a[ezat în cet\]ile Samariei nu [tiu judecata
Dumnezeului p\mântului acestuia, pentru
aceea au trimis asupra lor lei, [i ;i omoar\
pe ei, pentru c\ nu [tiu judecata
Dumnezeului p\mântului.
27. {i a poruncit împ\ratul Asirienilor,
zicând> duce]i acolo pe unul din preo]ii
care a]i adus de acolo, [i s\ mearg\ s\
locuiasc\ acolo [i s\-i înve]e pe ei
judecata Dumnezeului p\mântului
aceluia.
28. {i a adus unul din preo]ii cei adu[i de
la Samaria, [i a [ezut în Vetil, [i i-a înv\]at
preotul pe ei, ca s\ se team\ de Domnul.
29. {i ;[i f\ceau neamurile dumnezei
loru[i, [i-i puneau în capi[tea de pe
în\l]imi pe care le-au f\cut Samarinenii,
fiecare neam în cet\]ile sale, în care
locuia.
30. {i oamenii Vavilonului au f\cut pe
Sochot Venit, [i oamenii Hutului au f\cut
pe Erghel [i oamenii Ematului au f\cut pe
Asimat.
31. {i Eveii au f\cut pe Evlazer [i Tartac
[i Sipfaroaim, ardeau pe fiii s\i cu foc lui
Adrameleh [i lui Animeleh dumnezeilor
Sipfaroaimilor.
32. Ei se temeau de Domnul, dar a[ezar\
[i urâciunile lor în capi[tile de pe în\l]imi
pe care le-au f\cut în Samaria, fiecare
neam în cetatea ;n care locuia.
33. Se temeau de Domnul, dar [i-au f\cut
lor preo]i pentru în\l]imi [i [i-au f\cut
loru[i în capi[tea de pe în\l]imi.
34. {i de Domnul se temeau, [i idolilor se
 CARTEA A PATRA A :MP|RA}ILOR
închinau dup\ judecata neamurilor de
unde i-au mutat pe ei.
35. Pân\ în ziua aceasta ei fac dup\
obiceiul lor cel de demult, nu se închin\,
nici nu fac îndrept\rile lor [i judec\]ile lor,
dup\ legea [i dup\ porunca, care o au
poruncit Domnul fiilor lui Iacov, c\ruia i-
au pus numele Israil.
36. {i au pus Domnul cu dân[ii leg\tur\,
[i le-au poruncit lor, zicând> s\ nu cinsti]i
dumnezei str\ini, [i s\ nu v\ închina]i lor
[i s\ nu sluji]i lor [i s\ nu jertfi]i lor,
37. F\r\ numai Domnului celui ce v-au
scos pe voi din p\mântul Eghipetului cu
putere mare [i cu bra] înalt, de acesta s\ v\
teme]i, [i lui s\ v\ închina]i [i lui s\
jertfi]i.
38. {i îndrept\rile lui [i judec\]ile lui [i
legea lui [i poruncile lui, care le-au scris
vou\ s\ le face]i, p\zi]i-le în toate zilele, [i
s\ nu v\ teme]i de al]i dumnezei.
39. {i leg\tura care o au pus cu voi, s\ nu
o uita]i, [i s\ nu v\ teme]i de al]i
dumnezei,
40. F\r\ numai de Domnul Dumnezeul
vostru s\ v\ teme]i, [i el v\ va scoate pe
voi din mâna tuturor vr\jma[ilor vo[tri.
41. {i s\ nu asculta]i de judecata lor, care
fac ei.
42. {i se temeau neamurile acestea de
Domnul, [i slujeau [i idolilor lor, [i fiii lor
[i fiii fiilor lor precum au f\cut p\rin]ii lor,
a[a fac [i ei pân\ în ziua aceasta.
CAP. 18.
Împ\r\]ia lui Ezechia. Asirienii
înconjur\ Ierusalimul.
{i a fost în anul al treilea al lui Osie,
feciorul lui Ila împ\ratul lui Israil, a
împ\r\]it Ezechia feciorul lui Ahaz
484
împ\ratul Iudei.
2. În vârst\ de dou\zeci [i cinci de ani a
fost când a început a împ\r\]i, [i dou\zeci
[i nou\ de ani a împ\r\]it în Ierusalim, [i
numele mamei lui Av, fata lui Zaharia.
3. {i a f\cut ce este drept întru ochii
Domnului, dup\ toate câte a f\cut David
tat\l lui.
4. Acesta a stricat în\l]imile, [i a
sf\râmat to]i stâlpii [i a surpat desi[urile [i
[arpele cel de aram\, care l-a f\cut Moisi,
c\ pân\ în zilele acelea t\mâiau fiii lui
Israil lui, [i l-a chemat pe el Neestan.
5. :ntru Domnul Dumnezeul lui Israil a
n\d\jduit, [i dup\ el nu a fost asemenea
lui între împ\ra]ii Iudei [i între cei ce au
fost înaintea lui.
6. {i s-a lipit de Domnul, [i nu s-a ab\tut
de la dânsul, [i a p\zit poruncile lui, câte a
poruncit Moisi.
7. {i Domnul era cu el, [i toate care le
f\cea el, în]elep]e[te le f\cea, [i a dat
r\zboi asupra împ\ratului Asirienilor, [i
nu i-a slujit lui.
8. Acesta a b\tut pe cei de alt neam pân\
la Gaza [i pân\ la hotarul ei, de la turnul
p\zitorilor pân\ la cetatea cea tare.
9. {i a fost în anul patru al împ\ratului
Ezechia, acesta este anul al [aptelea al lui
Osie feciorul lui Ila împ\ratul lui Israil, s-
a suit Salmanasar împ\ratul Asirienilor
asupra Samariei, [i o a b\tut [i o a luat pe
ea.
10. Când se sfâr[ea al treilea an în anul al
[aselea al lui Ezechia, al nou\lea an al lui
Osie împ\ratul lui Israil, s-a luat Samaria.
11. {i a mutat împ\ratul Asirienilor pe
Samarineni în Asiria, [i i-a pus pe ei la
Alae [i la Avor râurile Gozanului [i Mun]ii
Midilor.
12. Pentru c\ nu au ascultat cuvântul
 CARTEA A PATRA A :MP|RA}ILOR
Domnului Dumnezeului lor, [i au c\lcat
a[ez\mântul de lege al lui, toate câte a
poruncit Moisi robul Domnului, nici le-au
ascultat, nici le-au f\cut.
13. {i în anul paisprezece al împ\ratului
Ezechia, s-a suit Senaherim împ\ratul
Asirienilor asupra cet\]ilor celor tari ale
Iudei, [i le-a luat.
14. {i a trimis Ezechia împ\ratul Iudei
soli la împ\ratul Asirienilor în Lahis,
zicând> gre[it-am, întoarce-te de asupra
mea, orice vei pune peste mine, voiu
purta< [i a pus împ\ratul Asirienilor peste
Ezechia împ\ratul Iudei trei sute de talan]i
de argint [i treizeci de talan]i de aur.
15. {i a dat Ezechia tot argintul, care s-a
aflat în casa Domnului [i în vistieriile
casei împ\ratului.
16. În vremea aceea a despuiat Ezechia
împ\ratul Iudei por]ile bisericii Domnului
[i rezem\torile, care le-a aurit Ezechia
împ\ratul Iudei, [i le-a dat împ\ratului
Asirienilor.
17. {i a trimis împ\ratul Asirienilor pe
Tartan [i pe Rafis [i pe Rapsachi din Lahis
la împ\ratul Ezechia cu putere grea foarte
asupra Ierusalimului, [i s-au suit aceia [i
au venit la Ierusalim, [i au st\tut lâng\
drumul apei sc\ld\torii celei din sus, care
este în calea ]arinii n\lbitorului.
18. {i au strigat c\tre Ezechia, [i a ie[it la
ei Eliachim feciorul lui Helchie dreg\torul
casei, [i Somna logof\tul [i Ioas feciorul
lui Safat scriitorul.
19. {i a zis c\tre ei Rapsachi> spune]i lui
Ezechia> acestea zice împ\ratul cel mare,
împ\ratul Asirienilor.
20. Ce este n\dejdea aceasta, care
n\d\jduie[ti? Doar ai gr\it cuvintele
buzelor sfat [i putere a face r\zboi, acum
dar în cine n\d\jduind, ai ridicat r\zboi
485
asupra mea?
21. Acum iat\ te n\d\jduie[ti în toiagul
cel de trestie frânt\ în Eghipet? Pe care de
se va rezema omul, va intra în mâna lui [i
o va g\uri, a[a este Faraon împ\ratul
Eghipetului tuturor celor ce n\d\jduiesc
într-însul.
22. Iar de ve]i zice c\tre mine> întru
Domnul Dumnezeul nostru n\d\jduim, au
nu însu[i Ezechia acesta a stricat
în\l]imile lui [i jertfelnicele lui? {i a zis
Iudei [i Ierusalimului> înaintea
jertfelnicului acestuia v\ închina]i în
Ierusalim?
23. {i acum da]i r\zboi cu domnul meu
împ\ratul Asirienilor, [i ;]i voiu da ]ie
dou\ mii de cai, de vei putea s\-]i dai tu ]ie
c\l\re]i pentru ei.
24. {i cum vei c\uta tu la un pov\]uitor de
loc din slujitorii cei mai mici ai domnului
meu? Ci ai n\d\jduit în Eghipet pentru
care [i pentru c\l\re]i?
25. {i acum au f\r\ de Domnul ne-am suit
noi asupra locului acestuia ca s\-l
stric\m? Domnul au zis c\tre mine> mergi
asupra p\mântului acestuia, [i-l stric\.
26. {i a zis Eliachim feciorul lui Helchie
[i Somna [i Ioas, c\tre Rapsachi> gr\ie[te
c\tre slugile tale siriene[te, c\ în]elegem
noi, [i nu gr\i c\tre noi evreie[te, c\ te
aude poporul cel de pe zid.
27. {i a zis c\tre ei Rapsachi> au doar la
domnul t\u [i la tine m-a trimis domnul
meu s\ gr\iesc cuvintele acestea? {i nu la
oamenii cei ce [ed pe zid, ca s\-[i
m\nânce baliga [i s\-[i bea udul s\u
împreun\ cu voi?
28. {i a st\tut Rapsachi [i a strigat cu glas
mare evreie[te, [i a zis> asculta]i cuvintele
împ\ratului celui mare, ale împ\ratului
Asirienilor, acestea zice împ\ratul>
 CARTEA A PATRA A :MP|RA}ILOR
29. Nu v\ seme]easc\ pe voi Ezechia, c\
nu va putea s\ v\ scoat\ pe voi din mâna
mea.
30. {i nu v\ fac\ Ezechia pe voi s\
n\d\jdui]i spre Domnul, zicând> sco]ând,
ne va scoate pe noi Domnul, [i nu se va da
cetatea aceasta în mâna împ\ratului
Asirienilor.
31. Nu asculta]i pe Ezechia, c\ acestea
zice împ\ratul Asirienilor> face]i cu mine
cuvântare bun\, [i ie[i]i la mine, [i va bea
omul vinul s\u, [i smochinele sale va
mânca, [i va bea ap\ din fântâna sa.
32. Pân\ când voiu veni [i voiu muta pe
voi la p\mânt, ca p\mântul vostru,
p\mântul grâului [i al vinului [i al pâinii [i
al viilor, p\mântul m\slinilor de
untdelemn [i al mierii, [i ve]i tr\i [i nu ve]i
muri< [i nu asculta]i pe Ezechia, c\ v\
în[al\ pe voi, zicând> Domnul ne va
mântui pe noi.
33. Au mântuit-au vreodat\ dumnezeii
neamurilor fiecare ]ara sa din mâna
împ\ratului Asirienilor?
34. Unde este dumnezeul lui Emat [i al lui
Arfad? Unde este dumnezeul lui
Sipfaroaim, Anna [i Ava? Au doar au scos
pe Samaria din mâna mea?
35. Cine este între to]i dumnezeii
p\mânturilor, care s\ fi scos p\mânturile
lor din mâna mea? Cum va scoate Domnul
Ierusalimul din mâna mea?
36. Iar poporul a t\cut [i nu i-a r\spuns lui
cuvânt, c\ era porunca împ\ratului,
zicând> s\ nu-i r\spunde]i lui.
37. {i a intrat Eliachim feciorul lui
Helchie dreg\torul casei [i Somna
logof\tul [i Ioas feciorul lui Safat
scriitorul la Ezechia cu hainele rupte, [i
spuser\ lui cuvintele lui Rapsachi.
486
CAP. 19.
Ezechia prin rug\ciune înfrânge pe
Senaherim.
{i a fost dac\ a auzit împ\ratul Ezechia,
[i-a rupt hainele sale, [i s-a îmbr\cat cu
sac [i a intrat în casa Domnului.
2. {i a trimis pe Eliachim dreg\torul
casei [i pe Somna logof\tul [i pe b\trânii
preo]ilor îmbr\ca]i cu saci la Isaia
Proorocul fiul lui Amos.
3. {i a zis c\tre el> acestea zice Ezechia>
ziua necazului [i a cert\rii [i a mâniei este
ziua aceasta, c\ a venit vremea s\ se nasc\
fii, [i ceea ce na[te nu are putere.
4. Doar va auzi Domnul Dumnezeul t\u
toate cuvintele lui Rapsachi, pe care l-a
trimis împ\ratul Asirienilor domnul lui, s\
oc\rasc\ pe Dumnezeul cel viu [i s\-l
huleasc\ cu cuvintele, care le-au auzit
Domnul Dumnezeul t\u, f\ rug\ciune
pentru r\m\[i]a ce mai este.
5. {i au venit slugile împ\ratului Ezechia
la Isaia.
6. {i le-a zis lor Isaia> acestea s\ spune]i
domnului vostru> acestea zice Domnul, s\
nu te sperii de cuvintele, care le-ai auzit,
cu care m-au hulit pe mine slugile
împ\ratului Asirienilor.
7. Iat\ eu dau întru dânsul duh, [i va auzi
veste, [i se va întoarce în p\mântul s\u, [i-
l voiu surpa cu sabie în p\mântul s\u.
8. {i s-a înapoiat Rapsachi, [i a aflat pe
împ\ratul Asirienilor dând r\zboi asupra
Lovnei, c\ a auzit cum c\ s-a dus din
Lahis.
9. {i a auzit de Tarac împ\ratul
Etiopienilor, zicând> iat\ a ie[it s\ dea
r\zboi cu tine, [i s-a întors [i a trimis soli
la Ezechia zicând>
10. A[a s\ spune]i lui Ezechia împ\ratul
 CARTEA A PATRA A :MP|RA}ILOR
Iudei> s\ nu te seme]easc\ Dumnezeul t\u,
întru care tu n\d\jduie[ti, zicând> nu se va
da Ierusalimul în mâinile împ\ratului
Asirienilor.
11. Iat\ tu ai auzit toate câte au f\cut
împ\ra]ii Asirienilor tuturor ]\rilor, cum
le-au b\tut, [i tu vei sc\pa?
12. Sau izb\vitu-i-au pe ei dumnezeii
neamurilor, pe care le-au pierdut p\rin]ii
mei, pe Gozan [i pe Haran [i pe Rafis [i pe
fiii lui Eden cei din Talasar?
13. Unde este împ\ratul Ematului [i
împ\ratul Arfadului [i unde este împ\ratul
Cet\]ii Sipfaroaim, Anna [i Ava?
14. {i a luat Ezechia c\r]ile din mâna
solilor, [i le-a citit [i s-a suit în casa
Domnului, [i le-a deschis Ezechia înaintea
Domnului.
15. {i s-a rugat Ezechia c\tre Domnul, [i
a zis> Doamne Dumnezeul lui Israil, cel ce
[ezi pe Heruvimi, tu e[ti Dumnezeu singur
în toate împ\r\]iile p\mântului, tu ai f\cut
cerul [i p\mântul.
16. Pleac\ Doamne urechea ta, [i m\
ascult\, deschide Doamne ochii t\i [i vezi,
[i auzi cuvintele lui Senaherim, care a
trimis s\ oc\rasc\ pe Dumnezeul cel viu.
17. C\ cu adev\rat Doamne împ\r\]ia
Asirienilor au pustiit neamurile [i tot
p\mântul lor.
18. {i pe dumnezeii lor i-au b\gat în foc,
c\ nu au fost dumnezei, ci lucruri de mâini
omene[ti, lemne [i pietre, pentru aceea i-
au pierdut pe ei.
19. {i acum Doamne Dumnezeul nostru,
mântuie[te-ne pe noi din mâna lui, ca s\
cunoasc\ toate împ\r\]iile p\mântului, c\
tu singur e[ti Domnul Dumnezeu.
20. {i a trimis Isaia fiul lui Amos la
Ezechia, zicând> acestea zice Domnul
Dumnezeul puterilor, Dumnezeul lui
487
Israil> auzit-am cele ce te-ai rugat c\tre
mine pentru Senaherim împ\ratul
Asirienilor.
21. Acesta este cuvântul, care au gr\it
Domnul pentru dânsul> te defaim\ [i te
batjocore[te fecioara fata Sionului, asupra
ta capul s\u cl\te[te fata Ierusalimului.
22. Pe cine ai oc\rât [i pe cine ai hulit? {i
asupra cui ai în\l]at glasul [i ai ridicat spre
în\l]ime ochii t\i, asupra sfântului lui
Israil.
23. Prin mâna solilor t\i ai def\imat pe
Domnul, [i ai zis> cu mul]imea carelor
mele eu m\ voiu sui întru în\l]imea
mun]ilor în partea Livanului, [i am t\iat
chedrii cei mari [i chiparo[ii lui cei ale[i,
[i am intrat pân\ la mijlocul dumbr\vii
Karmilului.
24. Eu sap [i beau ape str\ine, [i am
pustiit cu urma piciorului meu toate
râurile îngr\dite.
25. Au nu ai auzit c\ aceasta de departe o
am f\cut, din zilele cele din început o am
zidit [i o am adus pe ea, [i am venit la
partea s\vâr[irii lui, dumbrava Karmilului
o am p\zit, [i au fost ridic\rile nemerniciei
r\zboinici cet\]i tari.
26. {i cei ce locuiesc într-însele au sl\bit
cu mâna, sp\imântatu-s-au, [i s-au ru[inat
[i s-au f\cut ca iarba ]arinii [i ca iarba ce
cre[te pe acoperi[ul casei, c\lcare înaintea
celui ce st\.
27. {i [ederea ta [i intrarea ta [i ie[irea ta
am cunoscut, [i mânia ta, c\ te-ai mâniat
asupra mea.
28. {i trufia ta s-a suit în urechile mele, [i
voiu pune belciugul meu în n\rile tale [i
z\bale în buzele tale, [i te voiu abate în
calea pe care ai venit.
29. {i aceasta va fi ]ie semn> vei mânca
într-acest an cele strânse, [i în anul al
 CARTEA A PATRA A :MP|RA}ILOR
doilea cele ce r\sar, [i în anul al treilea
s\mân]\< [i secera]i [i r\s\di]i vii, [i
mânca]i roada lor.
30. {i va ad\uga ce va r\mâne din casa
Iudei, va slobozi r\d\cini în jos, [i va face
road\ sus.
31. C\ din Ierusalim va ie[i r\m\[i]\ [i
mântuire din Muntele Sionului, râvna
Domnului puterilor va face aceasta.
32. Pentru aceasta a[a zice Domnul c\tre
împ\ratul Asirienilor> nu va intra în
cetatea aceasta, zice Domnul, [i nu va
arunca într-însa s\geat\, nici va pune
asupra ei pav\z\, nici va v\rsa asupra ei
movil\.
33. Pe calea pe care a venit, pe aceea se va
întoarce, [i în cetatea aceasta nu va intra,
zice Domnul.
34. {i voiu ap\ra cetatea aceasta ca s\ o
mântuiesc pe dânsa pentru mine [i pentru
David robul meu.
35. {i a fost în noaptea aceea a ie[it
Îngerul Domnului, [i a ucis în tab\ra
Asirienilor o sut\ [i optzeci [i cinci de mii,
[i s-a sculat diminea]a, [i iat\ to]i erau
trupuri moarte.
36. {i s-a ridicat [i s-a dus, [i s-a întors
Senaherim împ\ratul Asirienilor, [i a
locuit în Ninevi.
37. {i a fost când se închina el în casa lui
Meserah dumnezeul s\u, Adrameleh [i
Sarasar fiii lui, l-au ucis cu sabie, [i ei au
sc\pat în p\mântul Ararat, [i a împ\r\]it
Asordan fiul lui în locul lui.
CAP. 20.
Boala lui Ezechia< lungirea vie]ii lui [i
moartea lui.
În zilele acelea s-a boln\vit Ezechia de
moarte, [i a intrat la el Isaia Proorocul
488
feciorul lui Amos, [i a gr\it c\tre el>
acestea zice Domnul, f\ rânduial\ casei
tale, c\ tu vei muri, [i nu vei tr\i.
2. {i a întors Ezechia fa]a sa la perete, [i
s-a rugat c\tre Domnul, zicând>
3. Adu-]i aminte Doamne de mine, c\ am
umblat înaintea ta întru adev\r [i cu inim\
plin\, [i am f\cut ce este bine întru ochii
t\i, [i a plâns Ezechia cu plângere mare.
4. {i când era Isaia în curtea cea din
mijloc, a fost cuvântul Domnului c\tre el,
zicând>
5. Întoarce-te [i zi c\tre Ezechia
pov\]uitorul poporului meu> acestea zice
Domnul Dumnezeul lui David tat\l t\u>
auzit-am rug\ciunea ta, [i am v\zut
lacrimile tale, iat\ eu te voiu îns\n\to[i pe
tine, [i în ziua a treia te vei sui în casa
Domnului.
6. {i voiu ad\uga peste anii t\i
cincisprezece ani, [i din mâna împ\ratului
Asirienilor te voiu mântui pe tine [i
cetatea aceasta, [i te voiu scuti pentru
cetatea aceasta, pentru mine [i pentru
David robul meu.
7. {i a zis Isaia> s\ ia o leg\tur\ de
smochine [i s\ pun\ peste ran\, [i se va
îns\n\to[i.
8. {i a zis Ezechia c\tre Isaia> ce semn
este c\ m\ va îns\n\to[i Domnul, [i m\
voiu sui în casa Domnului în ziua a treia.
9. {i a zis Isaia> acest semn va fi ]ie de la
Domnul, c\ va face Domnul cuvântul,
care au gr\it> vrei s\ mearg\ umbra zece
trepte înainte, au s\ se întoarc\ zece trepte
înapoi?
10. {i a zis Ezechia> u[or este a abate
umbra zece trepte, nu a[a, ci s\ se întoarc\
umbra zece trepte înapoi.
11. {i a strigat Isaia Proorocul c\tre
Domnul, [i s-a întors umbra de la semn
 CARTEA A PATRA A :MP|RA}ILOR
înapoi zece trepte.
12. În vremea aceea a trimis Merodah
Valadan fiul lui Valadan împ\ratul
Vavilonului carte [i daruri la Ezechia, c\ a
auzit c\ s-a boln\vit.
13. {i i-a p\rut bine lui Ezechia de
dânsele, [i le-a ar\tat lor toat\ casa
vistieriei, argintul [i aurul [i unsorile [i
untuldelemn cel bun [i casa vaselor sale [i
câte s-a aflat în vistieriile sale< nu a fost
loc în casa sa [i întru toat\ obl\duirea sa,
care s\ nu-l fi ar\tat Ezechia lor.
14. {i a intrat Isaia Proorocul la împ\ratul
Ezechia, [i a zis c\tre el> ce au gr\it
oamenii ace[tia? {i de unde au venit la
tine? {i a zis Ezechia> din p\mânt de
departe au venit la mine de la Vavilon.
15. {i a zis> ce au v\zut în casa ta? {i a zis
Ezechia> toate câte sunt în casa mea au
v\zut, nimic nu a fost în casa mea, ce s\
nu fi ar\tat lor, înc\ [i cele ce sunt în
vistieriile mele au v\zut.
16. {i a zis Isaia c\tre Ezechia> ascult\
cuvântul Domnului.
17. Iat\ vor veni zile, zice Domnul, [i se
vor lua în Vavilon toate câte sunt în casa ta
[i câte au câ[tigat p\rin]ii t\i pân\ în ziua
aceasta, [i nu va r\mâne cuvântul care au
zis Domnul.
18. {i fiii t\i, care vor ie[i din tine, pe care
vei na[te se vor lua, [i vor fi slujitori în
casa împ\ratului Vavilonului.
19. {i a zis Ezechia c\tre Isaia> bun este
cuvântul Domnului, care l-au gr\it, fie
pace în zilele mele.
20. Iar celelalte întâmpl\ri ale lui Ezechia
[i toat\ domnia lui [i câte a f\cut, fântâna
[i drumul apei, prin care a b\gat ap\ în
cetate, au nu iat\ acestea scrise sunt în
cartea cuvintelor anilor împ\ra]ilor Iudei?
21. {i a adormit Ezechia cu p\rin]ii s\i, [i
489
s-a îngropat în cetatea lui David, [i a
împ\r\]it Manasi fiul lui în locul lui.
CAP. 21.
Manasi [i Amon împ\ra]ii Iudei.
În vârst\ de doisprezece ani era Manasi
când a început a împ\r\]i, [i cincizeci [i
cinci de ani a împ\r\]it în Ierusalim, [i
numele mamei lui Apsiva.
2. {i a f\cut rele întru ochii Domnului, [i
a mers dup\ urâciunile neamurilor, care
le-au scos Domnul de la fa]a fiilor lui
Israil.
3. {i s-a întors [i a zidit în\l]imile care
le-a stricat Ezechia tat\l lui, [i a ridicat
jertfelnic lui Vaal, [i a f\cut desi[urile, în
ce chip a f\cut Ahaav împ\ratul lui Israil,
[i s-a închinat la toat\ puterea cerului, [i a
slujit lor.
4. {i a zidit jertfelnic în casa Domnului,
precum au zis Domnul> în Ierusalim voiu
pune numele meu.
5. {i a zidit jertfelnic la toat\ puterea
cerului într-amândou\ cur]ile casei
Domnului.
6. {i trecea pe fiii s\i prin foc, [i se
descânta [i se vr\jea, [i a f\cut gr\itori din
pântece [i ghicitori, [i a înmul]it a face ce
este r\u întru ochii Domnului, ca s\-l
înt\râte pe el.
7. {i a pus idol al desi[ului în casa de
care au zis Domnul c\tre David [i c\tre
Solomon fiul lui> în casa aceasta [i în
Ierusalim, care l-am ales din toate
neamurile lui Israil, ca s\ fie numele meu
acolo în veac.
8. {i nu voiu mai ad\uga a urni piciorul
lui Israil din p\mântul, care l-am dat
p\rin]ilor lor, care vor p\zi toate câte am
poruncit dup\ toat\ porunca, care a
 CARTEA A PATRA A :MP|RA}ILOR
poruncit lor robul meu Moisi.
9. {i nu au ascultat, [i i-a în[elat pe ei
Manasi a face rele întru ochii Domnului,
mai mult decât toate neamurile, care le-au
pierdut Domnul de la fa]a fiilor lui Israil.
10. {i au gr\it Domnul prin mâna robilor
s\i proorocilor, zicând>
11. Pentru toate câte a f\cut Manasi
împ\ratul Iudei urâciunile acestea mai rele
decât toate câte a f\cut Amoreul cel
dinaintea lui, f\când pe Iuda s\
p\c\tuiasc\ întru idolii s\i.
12. Pentru acestea a[a zice Domnul
Dumnezeul lui Israil> iat\ eu voiu aduce
rele peste Ierusalim [i peste Iuda, c\ tot
celui ce va auzi îi vor r\suna amândou\
urechile.
13. {i voiu întinde peste Ierusalim funia
de m\sur\ a Samariei, [i cântarul casei lui
Ahaav, [i voiu [terge Ierusalimul cum se
[terge urciorul cel ce se vars\ [i se
întoarce cu gura în jos.
14. {i voiu goni r\m\[i]a mo[tenirii mele,
[i voiu da pe ei în mâinile vr\jma[ilor lor,
[i vor fi de jaf [i de prad\ tuturor
vr\jma[ilor lor.
15. Pentru c\ ei au f\cut ce este r\u întru
ochii mei, [i m-au înt\râtat cu mânie din
ziua în care am scos pe p\rin]ii lor din
Eghipet, pân\ în ziua aceasta.
16. Înc\ [i sânge nevinovat a v\rsat
Manasi mult foarte, pân\ ce a umplut
Ierusalimul din gur\ pân\ în gur\, afar\ de
p\catele sale, cu care a pus pe Iuda, ca s\
fac\ rele întru ochii Domnului.
17. Iar celelalte întâmpl\ri ale lui Manasi
[i toate câte a f\cut [i p\catul lui care a
s\vâr[it, au nu sunt acestea scrise în cartea
cuvintelor anilor împ\ra]ilor Iudei?
18. {i a adormit Manasi cu p\rin]ii s\i, [i
s-a îngropat în gr\dina casei sale, în
490
gr\dina lui Oza, [i a împ\r\]it Amon fiul
lui în locul lui.
19. În vârst\ de dou\zeci [i doi de ani era
Amon, când a început a împ\r\]i, [i doi
ani a împ\r\]it în Ierusalim, [i numele
mamei lui Mesolam fata lui Arus din
Ieteva.
20. {i a f\cut rele întru ochii Domnului, în
ce chip a f\cut Manasi tat\l lui, [i a mers
pe toat\ calea, pe care a mers tat\l lui, [i a
slujit idolilor, c\rora a slujit tat\l lui, [i s-
a închinat lor.
21. {i a p\r\sit pe Domnul Dumnezeul
p\rin]ilor lui, [i nu a umblat în calea
Domnului,
22. {i s-au sculat slugile lui Amon asupra
lui, [i au omorât pe împ\ratul în casa lui.
23. {i a b\tut poporul locului pe to]i cei ce
s-au fost sculat asupra împ\ratului Amon,
[i a f\cut poporul ]\rii împ\rat pe Iosia fiul
lui în locul lui.
24. Iar celelalte întâmpl\ri ale lui Amon
câte a f\cut, au nu sunt acestea scrise în
cartea cuvintelor anilor împ\ra]ilor Iudei?
25. {i l-au îngropat pe el în mormântul lui
în gr\dina lui Oza, [i a împ\r\]it Iosia fiul
lui în locul lui.
CAP. 22.
Cartea legii aflat\ sub Iosia.
În vârst\ de opt ani era Iosia, când a
început a împ\r\]i, [i treizeci [i unu de ani
a împ\r\]it în Ierusalim, [i numele mamei
lui Iedia fata lui Edeia din Vasurot.
2. {i a f\cut ce este drept întru ochii
Domnului, [i a mers pe toat\ calea lui
David tat\l s\u, nu s-a ab\tut de-a dreapta,
nici de-a stânga.
3. {i a fost în anul al optsprezecelea al
împ\ratului Iosia în luna a [aptea, a trimis
 CARTEA A PATRA A :MP|RA}ILOR
împ\ratul pe Safan logof\tul casei
Domnului feciorul lui Ezelia fiul lui
Mesolam, zicând>
4. Suie-te la Helchia Preotul cel mare, [i
pecetluie[te argintul, care s-a b\gat în casa
Domnului, care l-au b\gat cei ce p\zesc
pragul de la popor.
5. {i s\-l dea în mâinile celor ce fac
lucrurile cele ce sunt în casa Domnului, [i
l-a dat celor ce fac lucrurile în casa
Domnului, [i ei s\ dreag\ stric\ciunea
casei.
6. Teslarilor [i cl\ditorilor [i zidarilor, ca
s\ cumpere lemne [i pietre cioplite, s\
dreag\ stric\ciunea casei.
7. Nu lua de la ei seam\ de argintul ce ;l
da lor, c\ cu credin]\ lucrau.
8. {i a zis Helchia Preotul cel mare c\tre
Safan logof\tul> cartea legii am aflat în
casa Domnului, [i a dat Helchia lui Safan
cartea, [i o a citit.
9. {i a intrat în casa Domnului la
împ\ratul, [i a adus împ\ratului cuvânt,
zicând> topit-au robii t\i argintul, care s-a
aflat în casa Domnului, [i l-a dat în mâna
celor ce fac lucrurile cele ce sunt în casa
Domnului.
10. {i a spus Safan logof\tul c\tre
împ\ratul, zicând> o carte mi-a dat mie
Helchia Preotul.
11. {i o a citit Safan înaintea împ\ratului,
[i a fost dac\ a auzit împ\ratul cuvintele
c\r]ii legii, [i-a rupt hainele sale.
12. {i a poruncit împ\ratul lui Helchia
Preotul [i lui Ahicam feciorul lui Safan [i
lui Ahovor feciorul lui Miheu [i lui Safan
logof\tul [i lui Asaia sluga împ\ratului,
zicând>
13. Merge]i [i întreba]i pe Domnul pentru
mine [i pentru tot poporul [i pentru tot
Iuda [i pentru cuvintele c\r]ii acesteia,
491
care s-a aflat, c\ tare s-a aprins mânia
Domnului asupra noastr\, pentru c\ nu au
ascultat p\rin]ii no[tri cuvintele c\r]ii
acesteia, ca s\ fac\ toate câte s-au scris
nou\.
14. {i a mers Helchia Preotul [i Ahicam [i
Ahovor [i Safan [i Asaia la Olda
Prooroci]a femeia lui Selim feciorul lui
Tecoe fiul lui Aras p\zitorul de haine, [i ea
locuia în Ierusalim în Masena, [i a gr\it
c\tre dânsa.
15. Iar ea a zis lor> acestea zice Domnul
Dumnezeul lui Israil, spune]i omului celui
ce v-a trimis pe voi la mine.
16. Acestea zice Domnul> iat\ eu voiu
aduce rele peste locul acesta [i peste cei ce
locuiesc într-însul toate cuvintele c\r]ii,
care o a citit împ\ratul Iudei.
17. Pentru c\ m-au p\r\sit pe mine, [i au
jertfit la dumnezei str\ini, ca s\ m\ mânie
pe mine întru toate faptele mâinilor lor, [i
se va aprinde mânia mea în locul acesta, [i
nu se va stinge.
18. {i împ\ratul Iudei, care v-a trimis pe
voi s\ întreba]i pe Domnul, aceasta s\-i
spune]i, acestea zice Domnul Dumnezeul
lui Israil>
19. Cuvintele care le-ai auzit, pentru care
s-a mâhnit inima ta, [i te-ai smerit de fa]a
Domnului, auzind câte am gr\it asupra
locului acestuia [i asupra celor ce locuiesc
într-însul, c\ se vor stinge [i se vor osândi,
[i ]i-ai rupt hainele tale, [i ai plâns înaintea
mea, [i eu înc\ am auzit, zice Domnul.
20. Pentru aceasta iat\ eu te voiu ad\uga
pe tine la p\rin]ii t\i, [i te vei aduna la
mormântul t\u cu pace, [i nu vor vedea
ochii t\i toate relele, care le voiu aduce eu
peste locul acesta [i peste cei ce locuiesc
pe el, [i spuser\ împ\ratului cuvântul.
 CARTEA A PATRA A :MP|RA}ILOR
CAP. 23.
Iosia cur\]e[te casa Domnului [i
împ\r\]ia de idoli. Ioas [i Ioachim
împ\ra]i.
{i a trimis împ\ratul, [i a adunat la sine pe
to]i b\trânii Iudei [i ai Ierusalimului.
2. {i s-a suit împ\ratul în casa
Domnului, [i tot omul Iudei [i to]i cei ce
locuiesc în Ierusalim împreun\ cu el, [i
preo]ii [i proorocii [i tot poporul de la mic
pân\ la mare, [i a citit în auzul lor toate
cuvintele c\r]ii legii, care s-a aflat în casa
Domnului.
3. {i a st\tut împ\ratul pe loc înalt, [i a
f\cut leg\tur\ înaintea Domnului, c\ vor
umbla dup\ Domnul, [i vor p\zi poruncile
lui [i m\rturiile lui [i îndrept\rile lui, cu
toat\ inima [i cu tot sufletul, [i vor face
cuvintele leg\turii acesteia, care sunt
scrise în cartea aceasta, [i a primit tot
poporul leg\tura aceasta.
4. {i a poruncit împ\ratul lui Helchia
Preotul cel mare [i preo]ilor celor de al
doilea rând [i celor ce p\zesc pragul, s\
scoat\ din biserica Domnului toate vasele
cele f\cute lui Vaal [i desimii [i la toat\
puterea cerului, [i le-au ars afar\ de
Ierusalim în valea chedrilor, [i cenu[a lor
o au pus în Vetil.
5. {i au ars pe homarimi, pe care i-au
fost pus împ\ra]ii Iudei s\ t\mâieze pe
în\l]imi [i în cet\]ile Iudei [i împrejurul
Ierusalimului, a[ijderea [i pe cei ce
t\mâiau lui Vaal [i soarelui [i lunii [i
planetelor [i la toat\ puterea cerului.
6. {i au scos desi[ul din casa Domnului
afar\ de Ierusalim în valea chedrilor, [i l-
au ars [i l-au f\cut cenu[\, [i au aruncat
cenu[a lui peste morm=nturile fiilor
poporului.
492
7. {i au stricat casa desfrâului celor din
casa Domnului, unde ]eseau femeile
podoabele desi[ului.
8. {i au adus pe to]i preo]ii din cet\]ile
Iudei, [i au spurcat în\l]imile unde au
t\mâiat preo]ii de la Gheval [i pân\ la
Virsavee, [i au stricat [i casa por]ilor, care
era la u[a por]ii lui Isus mai marele cet\]ii,
care era de-a stânga cum intra omul pe
poarta cet\]ii.
9. Îns\ nu se suiau preo]ii în\l]imilor la
jertfelnicul Domnului în Ierusalim, ci
numai mâncau azime între fra]ii lor.
10. {i au spurcat tofetul cel din valea
fiului lui Enom, ca nimeni s\ nu-[i treac\
pe feciorul s\u sau pe fata sa lui Moloh
prin foc.
11. {i au dep\rtat caii, care i-au fost dat
împ\ra]ii Iudei soarelui, la intrarea în casa
Domnului, la c\mara lui Natan famenul în
Farurim, [i carul soarelui l-a ars cu foc.
12. {i jertfelnicele cele de pe casa cea
înalt\ a lui Ahaz, care le-au f\cut împ\ra]ii
Iudei, [i jertfelnicele care le-a f\cut
Manasi într-amândou\ cur]ile casei
Domnului, împ\ratul le-a stricat [i le-a
rupt de acolo, [i a aruncat cenu[a lor în
pârâul chedrilor.
13. {i casa cea din fa]a Ierusalimului de-a
dreapta muntelui lui Mostat, care o a fost
zidit Solomon împ\ratul lui Israil, Astartei
urâciunii Sidonenilor [i lui Hamos [i
desfrân\rii lui Moav [i lui Moloh urâciunii
fiilor lui Amon, le-a spurcat împ\ratul.
14. {i a sf\râmat stâlpii [i a stricat
desi[urile [i a umplut locurile lor cu oase
de oameni.
15. Înc\ [i jertfelnicul cel din Vetil, cel
înalt care l-a f\cut Ierovoam feciorul lui
Navat, cel ce a f\cut pe Israil a p\c\tui, [i
jertfelnicul cel înalt [i acela l-a stricat, [i a
 CARTEA A PATRA A :MP|RA}ILOR
zdrobit pietrele lui [i le-a sf\râmat ca
]\râna, [i a ars desi[ul.
16. {i s-a ab\tut Iosia, [i a v\zut
mormânturile cele ce erau acolo în cetate,
[i a trimis [i a luat oasele din mormânturi,
[i le-a ars peste jertfelnic [i l-a spurcat pe
el, dup\ cuvântul Domnului, care l-a gr\it
omul lui Dumnezeu, când sta Ierovoam la
s\rb\toare lâng\ jertfelnic. {i întorcându-
se Iosia a ridicat ochii s\i spre mormântul
omului lui Dumnezeu, cel ce a gr\it
cuvintele acestea.
17. {i a zis> ce este mormântul acela care
;l v\z eu? {i au r\spuns lui oamenii cet\]ii>
omul lui Dumnezeu este, cel ce a ie[it din
Iuda, [i mai înainte a spus cuvintele
acestea, care le-ai f\cut cu jertfelnicul din
Vetil.
18. {i a zis> l\sa]i-l, nimeni s\ nu ating\
oasele lui, [i s-au p\strat oasele lui cu
oasele proorocului, cel ce a venit din
Samaria.
19. Înc\ [i toate casele în\l]imilor din
cet\]ile Samariei, care le-au f\cut
împ\ra]ii lui Israil, ca s\ mânie pe
Domnul, le-a stricat Iosia, [i a f\cut lor
toate lucrurile, care le-a f\cut în Vetil.
20. {i a junghiat pe to]i preo]ii în\l]imilor,
care erau acolo pe jertfelnice, [i a ars oase
de oameni peste ele, [i s-a întors în
Ierusalim.
21. {i a poruncit împ\ratul la tot poporul,
zicând> face]i Pa[tile Domnului
Dumnezeului vostru, precum este scris în
cartea legii acesteia.
22. C\ nu s-au f\cut Pa[tile acestea din
zilele judec\torilor, care judecau pe Israil
[i în toate zilele împ\ra]ilor lui Israil [i a
împ\ra]ilor Iudei.
23. F\r\ numai în anul al optsprezecelea
al lui Iosia împ\ratul s-a f\cut Pa[tile
493
acestea Domnului în Ierusalim.
24. Înc\ [i pe gr\itori din pântece [i pe
ghicitori [i terafinii [i idolii [i toate
urâciunile cele ce s-au f\cut în p\mântul
Iudei [i în Ierusalim le-a scos împ\ratul
Iosia, ca s\ înt\reasc\ cuvintele legii cele
scrise în cartea, care o a aflat Helchia
Preotul în casa Domnului.
25. Asemenea lui nu a fost mai înainte de
el împ\rat, care s\ se fi întors c\tre
Domnul cu toat\ inima sa [i cu tot sufletul
s\u [i cu toat\ virtutea sa, dup\ toat\ legea
lui Moisi, nici dup\ el nu s-a sculat
asemenea lui.
26. Ci tot nu s-au întors Domnul de c\tre
mânia iu]imii sale celei mari cu care s-au
mâniat pe Iuda, pentru toate înt\rât\rile,
cu care l-a înt\râtat pe el Manasi.
27. {i au zis Domnul> [i pe Iuda îl voiu
lep\da de la fa]a mea, precum am lep\dat
pe Israil, [i voiu p\r\si cetatea aceasta,
care o am ales Ierusalimul, [i casa de care
am zis> fi-va numele meu acolo.
28. Iar celelalte întâmpl\ri ale lui Iosia [i
toate câte a f\cut, au nu sunt acestea scrise
în cartea cuvintelor anilor împ\ra]ilor
Iudei?
29. În zilele lui s-a suit Faraon Nehao
împ\ratul Eghipetului asupra împ\ratului
Asirienilor la râul Efratului, [i a mers
Iosia împ\ratul întru întâmpinarea lui, [i l-
a omorât pe el Nehao în Maghedo, dac\ l-
a v\zut pe el.
30. {i l-au suit pe el slugile lui mort din
Maghedo, [i l-au adus în Ierusalim, [i l-au
îngropat în mormântul lui în cetatea lui
David. {i a luat poporul p\mântului pe
Ioahaz feciorul lui Iosia, [i l-a uns pe el [i
l-a f\cut împ\rat în locul tat\lui s\u.
31. În vârst\ de dou\zeci [i trei de ani era
Ioahaz, când a început a împ\r\]i, [i trei
 CARTEA A PATRA A :MP|RA}ILOR
luni a împ\r\]it în Ierusalim, [i numele
mamei lui era Amital fata lui Ieremia din
Lovna.
32. {i a f\cut rele înaintea Domnului,
dup\ toate câte au f\cut p\rin]ii lui.
33. {i l-a mutat pe el Faraon Nehao în
Revla în p\mântul Ematului, ca s\ nu
împ\r\]easc\ în Ierusalim, [i a poruncit s\
pl\teasc\ p\mântul dajdie o sut\ de talan]i
de argint [i o sut\ de talan]i de aur.
34. {i a pus Faraon Nehao peste ei
împ\rat pe Eliachim feciorul lui Iosia
împ\ratul Iudei în locul lui Iosia tat\l s\u,
[i i-a schimbat numele în Ioachim, [i pe
Ioahaz l-a luat [i l-a dus în Eghipet, [i a
murit acolo.
35. {i argintul [i aurul l-a dat Ioachim lui
Faraon, îns\ a pus bir p\mântului, ca s\
dea argintul precum a poruncit Faraon,
fiecare dup\ puterea sa, [i a strâns argintul
[i aurul de la poporul p\mântului, ca s\-l
dea lui Faraon Nehao.
36. În vârst\ de dou\zeci [i cinci de ani
era Ioachim, când a început a împ\r\]i, [i
unsprezece ani a împ\r\]it în Ierusalim, [i
numele mamei lui Ieldaf fata lui Fadail din
Rama.
37. {i a f\cut rele întru ochii Domnului,
dup\ toate câte au f\cut p\rin]ii lui.
CAP. 24.
Ioachim, Ioahin [i Sedechia împ\ra]i
Iudei.
În zilele lui s-a suit Navuhodonosor
împ\ratul Vavilonului, [i s-a f\cut Ioachim
rob lui trei ani, [i s-a întors [i s-a scos de
sub el.
2. {i i-au trimis lui Domnul pe tâlharii
Haldeilor [i pe tâlharii Siriei [i pe tâlharii
lui Moav [i pe tâlharii fiilor lui Amon, [i i-
494
au trimis pe ei în p\mântul Iudei, ca s\-i
piarz\ pe ei, dup\ cuvântul Domnului,
care l-au gr\it prin mâna robilor s\i
proorocilor.
3. Îns\ mânia Domnului era asupra
Iudei, ca s\-l lepede pe el de la fa]a sa
pentru p\catele lui Manasi, dup\ toate câte
a f\cut.
4. C\ [i sânge nevinovat a v\rsat [i a
umplut Ierusalimul de sânge nevinovat, [i
nu au voit Domnul s\ se milostiveasc\
spre el.
5. Iar celelalte întâmpl\ri ale lui Ioachim
[i toate câte a f\cut, au nu iat\ acestea
scrise sunt în cartea cuvintelor anilor
împ\ra]ilor Iudei?
6. {i a adormit Ioachim cu p\rin]ii s\i, [i
a împ\r\]it Ioahin feciorul lui în locul lui.
7. {i mai mult nu a mai ad\ugat
împ\ratul Eghipetului a ie[i din p\mântul
s\u, c\ a fost luat împ\ratul Vavilonului de
la râul Eghipetului pân\ la râul Efratului
toate câte erau ale împ\ratului
Eghipetului.
8. În vârst\ de optsprezece ani era
Ioahin, când a început a împ\r\]i, [i trei
luni a împ\r\]it în Ierusalim, [i numele
mamei lui Nesta fata lui Elanastan din
Ierusalim.
9. {i a f\cut rele întru ochii Domnului,
dup\ toate câte a f\cut tat\l lui.
10. {i în vremea aceea s-a suit
Navuhodonosor împ\ratul Vavilonului
asupra Ierusalimului, [i a înconjurat
cetatea.
11. {i a venit Navuhodonosor împ\ratul
Vavilonului la cetate, [i slugile lui o
b\teau pe ea.
12. {i a ie[it Ioahin împ\ratul Iudei la
împ\ratul Vavilonului, el [i slugile lui [i
mama lui [i boierii lui [i famenii lui, [i i-
 CARTEA A PATRA A :MP|RA}ILOR
au luat pe ei împ\ratul Vavilonului în al
optulea an al împ\r\]iei lui.
13. {i a scos toate vistieriile de acolo cele
din casa Domnului [i vistieriile casei
împ\ratului, [i a t\iat toate vasele cele de
aur, care le-a f\cut Solomon împ\ratul lui
Israil în biserica Domnului, dup\ cuvântul
Domnului.
14. {i a dus Ierusalimul [i pe to]i boierii [i
pe cei tari la virtute, zece mii de robi, [i pe
tot teslarul [i fierarul, [i nu au r\mas f\r\
numai s\racii p\mântului.
15. {i a dus pe Ioahin în Vavilon, [i pe
mama lui [i pe femeile lui [i pe famenii lui
[i pe cei tari ai p\mântului i-a dus în
str\in\tate, din Ierusalim în Vavilon.
16. {i pe to]i b\rba]ii o[tii [apte mii [i pe
me[terii cei de lemn [i pe me[terii cei de
fier o mie, pe to]i cei tari, care f\ceau
r\zboi, [i i-a dus pe ei împ\ratul
Vavilonului în str\in\tate în Vavilon.
17. {i a pus împ\ratul Vavilonului pe
Vatania feciorul lui Ioahin împ\rat în locul
lui, [i i-a pus numele Sedechia.
18. În vârst\ de dou\zeci [i unu de ani era
Sedechia, când a început a împ\r\]i [i
unsprezece ani a împ\r\]it în Ierusalim, [i
numele mamei lui Amital fata lui Ieremia
din Lovna.
19. {i a f\cut rele întru ochii Domnului,
dup\ toate câte a f\cut Ioahin.
20. C\ mânia Domnului era peste
Ierusalim [i peste Iuda, pân\ ce i-au
lep\dat pe ei de la fa]a sa. {i nu a vrut s\
asculte Sedechia de împ\ratul Vavilonului.
CAP. 25.
D\râmarea Ierusalimului. Robia
Vavilonului.
{i a fost în anul al nou\lea al împ\r\]iei
495
lui, în luna a zecea, în unsprezece ale
lunii, a venit Navuhodonosor împ\ratul
Vavilonului, cu toat\ puterea lui asupra
Ierusalimului.
2. {i a f\cut zid împrejurul lui, [i a
înconjurat cetatea pân\ la al unsprezecelea
an al împ\ratului Sedechia.
3. În ziua a noua a lunii s-a înt\rit
foametea în cetate, [i nu avea pâine
poporul locului.
4. {i s-a rupt cetatea [i to]i oamenii cei
r\zboinici au ie[it noaptea pe calea por]ii
celei din mijlocul zidurilor, aceasta este a
gr\dinii împ\ratului, [i au fugit pe calea
Aravei, fiind Haldeii împrejurul cet\]ii.
5. {i a alergat o[tirea Haldeilor dup\
împ\ratul, [i l-a ajuns în Aravotul
Ierihonului, [i toat\ puterea lui o a risipit
de la el.
6. {i au prins pe împ\ratul [i l-au adus la
împ\ratul Vavilonului în Revlata, [i i-a
f\cut lui judecat\.
7. {i pe fiii lui Sedechia i-a junghiat
înaintea ochilor lui, [i ochii lui Sedechia i-
a scos [i l-au legat pe el cu lan]uri, [i l-au
dus în Vavilon.
8. Iar în luna a cincea în [apte zile ale
lunii, acesta este anul al nou\sprezecelea
al lui Navuhodonosor împ\ratul
Vavilonului, a venit Navuzardan cel mai
mare peste buc\tari, care sta înaintea
împ\ratului Vavilonului în Ierusalim.
9. {i a ars casa Domnului [i casa
împ\ratului [i toate casele Ierusalimului [i
toat\ casa mare o a ars cel mai mare peste
buc\tari.
10. {i zidul Ierusalimului împrejur l-a
stricat puterea Haldeilor.
11. Iar pe cel\lalt popor, care a r\mas în
cetate [i pe cei fugi]i, care au fugit la
împ\ratul Vavilonului [i o[tirea cea
 CARTEA A PATRA A :MP|RA}ILOR
r\mas\, i-a dus Navuzardan cel mai mare
peste buc\tari.
12. {i din s\racii p\mântului a l\sat cel
mai mare peste buc\tari, ca s\ grijeasc\ de
vii [i de ]arini.
13. {i stâlpii cei de aram\ din casa
Domnului [i temeliile [i marea cea de
aram\ din casa Domnului le-au sf\râmat
Haldeii, [i arama o au dus ;n Vavilon.
14. {i c\ld\rile [i furcu]ele [i topitorile [i
c\]uile [i toate vasele de aram\, cu care
slujea, le-au luat.
15. {i c\delni]ele [i paharele cele de aur [i
de argint le-a luat buc\tarul cel mare.
16. Doi stâlpi [i o mare [i temeliile, care
le-a f\cut Solomon casei Domnului, nu
era m\sur\ aramei tuturor vaselor.
17. De optsprezece co]i era în\l]imea unui
stâlp, [i deasupra lui era cunun\ de aram\
de trei co]i de înalt\, [i mreaja [i rodiile
împrejurul cununii toate de aram\,
asemenea era [i la stâlpul cel\lalt, [i rodii
o sut\ peste mreje împrejur.
18. {i a luat cel mai mare peste buc\tari
pe Saraia Preotul cel dint=i, [i pe Sofonia
feciorul, care era al doilea [i pe cei trei,
care p\zesc pragul.
19. {i din cetate a luat un famen, care era
ocârmuitor peste b\rba]ii cei de oaste, [i
cinci oameni de cei ce vedeau fa]a
împ\ratului, care s-au aflat în cetate, [i pe
logof\tul c\pitanul o[tii, care ;ntocmea
poporul ]\rii, [i [aizeci de oameni din
poporul ]\rii, care s-au aflat în cetate.
20. {i i-a luat pe ei Navuzardan cel mai
mare peste buc\tari, [i i-a dus la împ\ratul
Vavilonului în Revlata.
21. {i i-a b\tut pe ei împ\ratul
Vavilonului, [i i-a omorât în Revlata în
p\mântul Ematului, [i Iuda a fost
str\mutat din p\mântul s\u.
496
22. {i poporului, care a r\mas în p\mântul
Iudei, pe care l-a l\sat Navuhodonosor
împ\ratul Vavilonului, a pus mai mare pe
Godolia feciorul lui Ahicam fiul lui Safan.
23. {i auzind to]i mai marii puterii, ei [i
oamenii lor, cum c\ a pus mai mare
împ\ratul Vavilonului pe Godolia, au venit
la Godolia în Masifat [i Ismail feciorul lui
Natanie [i Iona feciorul lui Karit [i Saraia
feciorul lui Tanamat Netofatiteanul [i
Iezonia feciorul lui Mahati, ei [i oamenii
lor.
24. {i a jurat Godolia lor [i oamenilor lor,
[i a zis lor> nu v\ teme]i a sluji Haldeilor,
[ede]i pe p\mântul acesta, [i sluji]i
împ\ratului Vavilonului, [i bine va fi vou\.
25. {i a fost în luna a [aptea, venit-a
Ismail feciorul lui Natanie fiul lui Elisama
din s\mân]a împ\ra]ilor [i zece oameni cu
el, [i au b\tut pe Godolia [i a murit, [i pe
Jidovii [i pe Haldeii, care erau cu el în
Masifat.
26. {i s-a sculat tot poporul de la mic pân\
la mare [i boierii puterii, [i s-au dus în
Eghipet, c\ se temeau de fa]a Haldeilor.
27. {i a fost în anul al treizeci [i [aptelea
al str\in\t\]ii lui Ioahin împ\ratul Iudei în
luna a dou\sprezecea în ziua a dou\zeci [i
[aptea a lunii, Evilmerodah împ\ratul
Vavilonului în anul împ\r\]iei sale, a
ridicat fruntea lui Ioahin împ\ratul Iudei,
[i l-a scos pe el din temni]\.
28. {i a gr\it c\tre el bune, [i a pus
scaunul lui mai sus decât scaunele
împ\ra]ilor, celor ce erau cu el în Vavilon.
29. {i i-a schimbat hainele, care le-a avut
în temni]\, [i mânca pâine pururea
înaintea lui în toate zilele vie]ii sale.
30. {i hrana lui, hran\ de-a pururea s-a dat
lui din casa împ\ratului, pe fiecare zi în
toate zilele vie]ii lui.
 CARTEA :NT+I PARALIPOMENE
CARTEA ÎNTÂI PARALIPOMENE
P=n\ aici nu e ro[u !
CAP. 1.
Neamul patriarhilor pân\ la Iacov.
Adam, Sit, Enos.
2. Cainan, Maleleil, Iared.
3. Enoh, Matusala, Lameh.
4. Noe, Sim, Ham [i Iafet.
5. Fiii lui Iafet> Gamer, Magog, Madi,
Iovan, Elisa, Tovel, Mosoh [i Tiras.
6. {i fiii lui Gamer> Ashanaz, Rifat [i
Torgama.
7. {i fiii lui Iovan> Elisa, Tarsis, Kitii [i
Dodanii.
8. {i fiii lui Ham> Hus, Mesraim, Fud [i
Hanaan.
9. {i fiii lui Hus> Sava, Evila, Savata,
Regma [i Savataca< [i fiii lui Regma> Sava
[i Dadan.
10. Iar Hus a n\scut pe Nevrod, acesta a
început a fi uria[ vân\tor pe p\mânt.
11. Mesraim a n\scut pe Ludiimi, pe
Enomiimi, pe Laviimi [i pe Netoseimi.
12. Pe Fafteroimi, pe Fetrosoneimi, pe
Hasloimi, din care au ie[it Filisteni [i
Caftoriimi.
13. {i Hanaan a n\scut pe Sidon cel întâi
n\scut al s\u.
14. {i pe Heteu, pe Ievuseu, pe Amoreu [i
pe Ghergheseu.
15. {i pe Eveu, [i pe Arucheu [i pe
Eseneu.
16. {i pe Aradeu, pe Samareu [i pe Amati.
17. Fiii lui Sim> Elam, Asur, Arfaxad,
Lud, Aram, Uz, Ul, Gater [i Mosoh.
18. {i Arfaxad a n\scut pe Cainan, [i
Cainan a n\scut pe Sala, [i Sala a n\scut
pe Ever.
19. Iar lui Ever s-au n\scut doi feciori,
497
numele unuia Faleg, c\ci în zilele lui s-a
împ\r]it p\mântul, [i numele fratelui lui
Iectan.
20. {i Iectan a n\scut pe Elmodad, pe
Salef, pe Arsemot [i pe Iader.
21. {i pe Adoram, pe Uzal [i pe Dekla.
22. {i pe Gamosal, pe Avimael [i pe Sava.
23. {i pe Ufir, pe Eveila [i pe Iovav, to]i
ace[tia sunt feciorii lui Iectan.
24. Feciorii lui Sim> Arfaxad, Cainan,
Sala.
25. Ever, Faleg, Ragav.
26. Seruh, Nahor, Tara.
27. Avram, care este Avraam.
28. Fiii lui Avraam, Isaac [i Ismail.
29. Iar neamurile lor sunt> cel întâi n\scut
Ismail, Naveot, Kidar, Navdeil [i Masam.
30. {i Masma, Duma, Masi, Hodan,
Teman, Ietur, Nafes [i Kedma, ace[tia sunt
fiii lui Ismail.
31. Iar fiii Heturei ]iitoarei lui Avraam> ea
i-a n\scut pe Zemvram, pe Iochsan, pe
Madiam, pe Madal, pe Iezvoc [i pe Soie.
32. {i fiii lui Iochsan> Sava [i Dedan, [i
fiii lui Dedan> Raguil, Navdeil, Asuriim,
Latusiim [i Laomim.
33. {i fiii lui Madiam> Ghefar, Ofer, Enoh,
Avida [i Eldaga, to]i ace[tia feciorii
Heturei.
34. {i a n\scut Avraam pe Isaac. Iar fiii lui
Isaac sunt> Isav [i Israil.
35. Fiii lui Isav> Elifas, Raguil, Ieus,
Eglom [i Kore.
36. Fiii lui Elifas> Teman, Omar, Sofar,
Gotom [i Kenez, iar Tamna ]iitoarea lui
Elifas, a n\scut lui pe Amalic.
37. Fiii lui Raguil> Nahot, Zare, Some [i
Moze.
 CARTEA :NT+I PARALIPOMENE
38. Fiii lui Seir> Lotan, Soval, Sevegon,
Ana, Dison, Asar [i Rison.
39. {i fiii lui Lotan> Hori, Eman< iar sora
lui Lotan, Tamna.
40. Fiii lui Soval> Alon, Manahat, Ghevil,
Sofar [i Onan. Iar fiii lui Sevegon> Aie [i
Sonan.
41. Fiii lui Sonan> Dison< iar fiii lui Dison>
Emeron, Asvan, Itran [i Harran.
42. Fiii lui Asar> Valaam, Zucam [i Iucam<
fiii lui Rison> Os [i Aran.
43. Ace[tia sunt împ\ra]ii lor, care au
împ\r\]it în p\mântul Edomului, mai
înainte de ce a împ\r\]it împ\rat întru fiii
lui Israil, Valac feciorul lui Veor, [i numele
cet\]ii Denava.
44. {i a murit Valac, [i în locul lui a
împ\r\]it Iovav feciorul lui Zara din
Vosora.
45. {i a murit Iovav, [i în locul lui a
împ\r\]it Asom din p\mântul Temanion.
46. {i a murit Asom, [i în locul lui a
împ\r\]it Adad feciorul lui Varad, care a
b\tut pe Madiam în câmpul Moav, [i
numele cet\]ii lui Ghetem.
47. {i a murit Adad, [i ;n locul lui a
;mp\r\]it Sevla din Maseca.
48. {i a murit Sevla, [i în locul lui a
împ\r\]it Saul din Roovotul cel de lâng\
râu.
49. {i a murit Saul, [i în locul lui a
împ\r\]it Vallenon feciorul lui Ahovor.
50. {i a murit Vallenon, [i în locul lui a
împ\r\]it Arad feciorul lui Varad, [i
numele cet\]ii lui Fogor, [i numele femeii
lui Meteveil fata lui Mezaad.
51. {i a murit Arad, [i s-au f\cut domni în
Edom> domnul Tamna, domnul Golla,
domnul Ieter,
52. Domnul Olivemas, domnul Ilas,
domnul Finon.
498
53. Domnul Kenez, domnul Teman,
domnul Mazar.
54. Domnul Maghediil, domnul Zafoin,
ace[tia sunt domnii Edomului.
CAP. 2.
Fiii lui Iacov [i ai lui Iuda.
{i ace[tia sunt fiii lui Israil> Ruvin,
Simeon, Levi, Iuda, Isahar, Zavulon,
2. Dan, Iosif, Veniamin, Neftalim, Gad [i
Asir.
3. Fiii lui Iuda> Ir, Avnan, Silom. Ace[ti
trei s-au n\scut lui din fata lui Sava
Hananeanca, [i a fost Ir cel întâi n\scut al
lui Iuda r\u înaintea Domnului, [i l-a
omorât pe el.
4. {i Tamar nora lui a n\scut lui pe Fares
[i pe Zara, to]i fiii lui Iuda, cinci.
5. Fiii lui Fares> Asron [i Iemuil.
6. {i fiii lui Zara> Zamvri, Etam, Emuan,
Kalhal [i Darad, to]i cinci.
7. {i fiii lui Harmi> Ahar cel ce a tulburat
pe Israil, pentru c\ a luat din cele
afierosite.
8. {i fiii lui Etam> Azarias.
9. {i fiii lui Asron, care s-au n\scut lui>
Ieremeil, Aram [i Halev.
10. {i Aram a n\scut pe Aminadav, [i
Aminadav a n\scut pe Naason, mai marele
casei Iudei.
11. {i Naason a n\scut pe Salmon, [i
Salmon a n\scut pe Vooz,
12. {i Vooz a n\scut pe Ovid, [i Ovid a
n\scut pe Iese.
13. {i Iese a n\scut pe Eliav cel întâi
n\scut al s\u, pe Aminadav cel al doilea,
pe Sama cel al treilea,
14. Pe Natanail cel al patrulea, pe Radai
cel al cincilea<
15. Pe Asam cel al [aselea, pe David cel al
 CARTEA :NT+I PARALIPOMENE
[aptelea<
16. {i surorile lor> Saruia [i Avighea, [i
feciorii Saruiei> Avesa, Ioav [i Asail, trei.
17. {i Avigail a n\scut pe Amesai, [i tat\l
lui Amesai a fost Ieter Ismailteanul.
18. {i Halev feciorul lui Asron a luat
femeie pe Azuva [i pe Ieriot, [i ace[tia
sunt fiii ei> Iasar, Suvav [i Ardon.
19. {i a murit Azuva, [i [i-a luat Halev
femeie pe Efrat, [i i-a n\scut lui pe Or.
20. {i Or a n\scut pe Urie, [i Urie a n\scut
pe Veseleil.
21. {i dup\ aceasta a intrat Asron la fata
lui Mahir tat\l lui Galaad, [i o a luat lui[i
femeie când era de [aizeci de ani, [i i-a
n\scut lui pe Seruh.
22. {i Seruh a n\scut pe Iair, [i a avut el
dou\zeci [i trei de cet\]i în p\mântul
Galaad.
23. {i a luat Ghedsur [i Aram satele lui
Iair de la ei, Kanatul [i satele lui [aizeci de
cet\]i, toate acestea erau ale fiilor lui
Mahir tat\l lui Galaad.
24. {i dup\ ce a murit Asron a venit Halev
în Efrata [i femeia lui în Asron, Avia [i i-
a n\scut lui pe Ashon tat\l lui Tecoe.
25. {i fiii lui Ieremeil celui întâi n\scut al
lui Asron, cel întâi n\scut> Ram, Vanaa,
Aram [i Ason fratele lui.
26. {i a avut Ieremeil alt\ femeie, [i
numele ei era Atara, aceasta este mama lui
Onam.
27. {i fiii lui Ram cel întâi n\scut al lui,
Ieremeil> Maa, Iamin [i Acor.
28. {i fiii lui Onam> Samae [i Iadae, [i fiii
lui Samae> Nadav [i Avisur.
29. {i numele femeii lui Avisur era
Avihea, [i i-a n\scut lui pe Ahavar [i pe
Moil.
30. {i fiii lui Nadav> Salod [i Apfain, [i a
murit Salod f\r\ de fii.
499
31. {i fiii lui Apfain> Iese, [i fiii lui Iese>
Sosan, [i fiii lui Sosan> Ade.
32. {i fiii lui Ade> Ahisamas, Ieter,
Ionatan, [i a murit Ieter neavând prunci.
33. {i fiii lui Ionatan> Falet [i Zazam,
ace[tia au fost feciori lui Ieremeil.
34. {i Sosan nu avea feciori ci numai fete,
[i Sosan avea un Eghiptean slug\, cu
numele Iohil.
35. {i a dat Sosan pe fata sa lui Iohil slugii
sale s\-i fie femeie, [i i-a n\scut lui pe Eti,
36. {i Eti a n\scut pe Natan, [i Natan a
n\scut pe Zavad.
37. {i Zavad a n\scut pe Afamil, [i Afamil
a n\scut pe Ovid.
38. {i Ovid a n\scut pe Iu, [i Iu a n\scut
pe Azaria.
39. {i Azaria a n\scut pe Hellis, [i Hellis
a n\scut pe Eliasa.
40. {i Eliasa a n\scut pe Sosomai, [i
Sosomai a n\scut pe Salum.
41. {i Salum a n\scut pe Iehemia, [i
Iehemia a n\scut pe Elisama.
42. {i fiii lui Halev fratele lui Ieremeil
Marisa cel întâi n\scut al lui, acesta este
tat\l lui Zif, [i fiii lui Marisa tat\l lui
Hevron.
43. {i fiii lui Hevron> Kore, Tapfus,
Recom [i Samaa.
44. {i Samaa a n\scut pe Raem tat\l lui
Ieclan, [i Ieclan a n\scut pe Sama.
45. {i fiul lui Sama, Maon, [i Maon tat\l
lui Vitsur.
46. {i Efa posadnica lui Halev a n\scut pe
Aram, pe Mosa [i pe Ghezue.
47. {i fiii lui Adai> Raghem, Ioatam,
Sogar, Falec, Ghefa [i Sagae.
48. {i Moha posadnica lui Halev a n\scut
pe Saver [i pe Taram.
49. {i a n\scut [i pe Sagae tat\l lui
Madmina [i pe Sau tat\l lui Mahvina [i pe
 CARTEA :NT+I PARALIPOMENE
tat\l lui Gheval, [i fata lui Halev, Asha.
50. Ace[tia au fost fiii lui Halev, fiii lui Or
cel întâi n\scut din Efrat, Soval tat\l lui
Kariatiarim.
51. Salma tat\l lui Vitleem [i Arif tat\l lui
Vitghedor.
52. {i Soval tat\l lui Kariatiarim a avut fii
pe Araa, pe Esic [i Amanit.
53. {i casele Kariatiarimului> Etalim,
Mefitim, Isamatim [i Imasaraim, dintr-
ace[tia au ie[it Sarateii [i fiii lui Estaam.
54. Fiii lui Salma> Vitleem, Netofati,
cununa casei lui Ioav [i jum\tate ai
Malati, Isari.
55. {i semin]iile c\rturarilor, care locuiau
în Iavis, Targatiim, Samatiim [i Sahatim,
ace[tia sunt Kinii, care au ie[it din Emat
tat\l casei lui Rihav.
CAP. 3.
Neamul împ\ra]ilor din Iuda.
Ace[tia au fost fiii lui David, care s-au
n\scut lui în Hevron, cel întâi n\scut
Amnon, din Ahinaam Iezreelteanca, al
doilea Daluia din Avigail Karmiliteanca.
2. Al treilea, Avesalom feciorul Maahei
fetei lui Tolmi împ\ratului Ghedsur, al
patrulea Adonia feciorul Aghitei.
3. Al cincilea, Safatia din Avitalia, al
[aselea Ieteraam din Egla femeia sa.
4. Ace[ti [ase s-au n\scut lui în Hevron,
[i a împ\r\]it acolo [apte ani [i [ase luni,
[i treizeci [i trei de ani a împ\r\]it în
Ierusalim.
5. {i ace[tia s-au n\scut lui în Ierusalim>
Samaa, Sovav, Natan [i Solomon, patru
din Virsavia fata lui Amiil.
6. {i Evaar, Elisa [i Elifalit.
7. {i Naghe, Nafec, [i Iafie.
8. {i Elisama, Eliada [i Elifala, nou\.
500
9. To]i fiii lui David afar\ de fiii
]iitoarelor, [i Tamar sora lor.
10. Fiii lui Solomon> Rovoam, Avia fiul
lui, Asa fiul lui, Iosafat fiul lui.
11. Ioram fiul lui, Ohozia fiul lui, Ioas fiul
lui.
12. Amesia fiul lui, Azaria fiul lui, Ioatam
fiul lui.
13. Ahaz fiul lui, Ezechia fiul lui, Manasi
fiul lui.
14. Amon fiul lui, Iosia fiul lui.
15. {i fiii lui Iosia cel întâi n\scut Ioahaz,
al doilea Ioachim, al treilea Sedechia, al
patrulea Salum.
16. {i fiii lui Ioachim> Iehonia fiul lui,
Sedechia fiul lui.
17. {i fiii lui Iehonia> Asir, Salatiil fiul lui.
18. Melhiram, Fadeas, Sanesar, Iechimia,
Osamat [i Navadia.
19. {i fiii lui Fadeas> Zorovavel [i Semei,
[i fiii lui Zorovavel> Mosolam, Anania [i
Solometi sora lor.
20. {i Asuve, Ool, Varahia, Asadia [i
Asoved, cinci.
21. {i fiii lui Anania> Faletia, Iesia fiul lui,
Sehenia fiul lui.
22. {i fiul lui Sehenia> Samaia, [i fiii lui
Samaia> Hatus, Ioil, Verri, Noadia [i Safat,
[ase.
23. {i fiii lui Noadia> Elitenan, Ezechia [i
Ezricam, trei.
24. {i fiii lui Elitenan> Odolia, Eliasevon,
Fadia, Acuv, Ioanan, Dalaaia [i Anan,
[apte.
CAP. 4.
Urma[ii lui Iuda [i ai lui Simeon.
Fiii lui Iuda> Fares, Asron, Harmi, Or,
Soval.
2. {i Reia fiul lui Soval a n\scut pe Iet, [i
 CARTEA :NT+I PARALIPOMENE
Iet a n\scut pe Ahemai [i pe Laad [i
acestea sunt casele lui Arati.
3. {i ace[tia sunt fiii> Aitam, Iezreel,
Iezman [i Ievdas, numele surorii lor
Esilevvon.
4. {i Fanuil tat\l lui Ghedor [i Iazir tat\l
lui Osan, ace[tia sunt fiii lui Or celui întâi
n\scut al Efratei tat\l lui Vitleem.
5. {i Asur tat\l lui Tecoe a avut dou\
femei> Hala [i Nara.
6. {i Nara i-a n\scut pe Ohaia, pe Ifal, pe
Teman [i pe Aastir, ace[tia sunt fiii Narei.
7. {i fiii Halei> Seret, Saar [i Estanam.
8. {i Kozu a n\scut pe Enov [i pe Savata,
[i casele fratelui lui Rihav fiul lui Iarin.
9. {i a fost Igavis mai m\rit decât fra]ii
s\i, [i mama sa a chemat numele lui
Igavis, zicând> am n\scut cu durere.
10. {i a chemat Igavis pe Dumnezeul lui
Israil, zicând> binecuvântând, m\ vei
binecuvânta [i vei înmul]i hotarele mele,
[i va fi mâna ta cu mine, [i vei face
cuno[tin]\, ca s\ nu m\ smere[ti< [i i-au
f\cut Dumnezeu lui toate câte a cerut.
11. {i Halev tat\l lui Asha a n\scut pe
Mahir, acesta este tat\l lui Asaton.
12. {i Asaton a n\scut pe Vatrean, pe
Vesie [i pe Teman tat\l cet\]ii lui Naas,
fratele lui Eselom, al lui Kenez, ace[tia
sunt b\rba]ii lui Rihav.
13. {i fiii lui Kenez> Gotoniil [i Saraia, [i
fiii lui Gotoniil> Atat.
14. {i Manati a n\scut pe Gofera, iar
Saraia a n\scut pe Ioav, tat\l lui
Agheadair, c\ teslari erau.
15. {i fiii lui Halev fiul lui Iefoni> Ir, Ada
[i Noom, [i fiii lui Ada> Kenez.
16. {i fiii lui Aleil> Ziv, Zefa, Tiria [i
Eseril.
17. {i fiii lui Esri> Ieter, Morad, Afer [i
Iamon, [i a n\scut Ieter pe Maron, pe
501
Semei [i pe Esva tat\l lui Estemon.
18. {i femeia lui Adia a n\scut pe Iared
tat\l lui Ghedor, pe Aver tat\l lui Sohon [i
pe Hetiil tat\l lui Samon, ace[tia sunt fiii
Vetiei fetei lui Faraon, pe care o a luat
Morid.
19. {i fiii femeii Iduiei surorii lui Nahaim
tat\l lui Keila> Garmi, Estemon, [i Nohati.
20. {i fiii lui Semon> Amnon [i Ana,
Belhanan [i Inon< [i fiii lui Sei> Zoan [i
Bel Zoav.
21. Fiii lui Silom fiul lui Iuda> Ir tat\l lui
Lihav, [i Laada tat\l lui Marisa, [i
neamurile lui Evdadavuz din casa lui
Esova.
22. {i Ioahim [i oamenii lui Hoziva, Ioas
[i Saraf, care au locuit în Moav, [i i-au
întors pe ei Avedirin, Atuchiim.
23. Ace[tia sunt c\r\midari, care locuiesc
în Ataim [i în Gadira cu împ\ratul, întru
împ\r\]ia lui s-au înt\rit [i au locuit acolo.
24. Fiii lui Simeon> Namuil, Iamin, Iariv,
Sares, Saul.
25. Salem fiul lui, Mavasam fiul lui,
Masma fiul lui.
26. Amuil fiul lui, Savud fiul lui, Zachur
fiul lui, Semei fiul lui.
27. {i Semei a avut [aisprezece feciori [i
[ase fete, [i fra]ii lui nu au avut fii mul]i,
[i toate casele lor nu s-au înmul]it ca fiii
lui Iuda.
28. {i au locuit ;n Virsavee, în Molada [i
în Esersual.
29. În Valaa, în Aisem [i în Tolad.
30. {i în Vatuil, în Erma [i în Sichelag.
31. {i în Vitmarimot [i în Imisuseosin, [i a
casei Varuseorim, acestea sunt cet\]ile lor
pân\ la împ\ratul David.
32. {i satele lor> Etan [i In, Remnon [i
Toca [i Esar, cet\]i cinci.
33. {i toate satele lor primprejurul
 CARTEA :NT+I PARALIPOMENE
cet\]ilor acestora pân\ la Vaal, acesta este
]inutul lor [i socoteala lor.
34. {i Mosovav, Iemoloh [i Iosia fiul lui
Amasia.
35. {i Ioil [i Iu fiul lui Asavia [i fiul lui
Saraia [i fiul lui Asiil.
36. {i Elione, Iocava, Iasuia, Asaia, Iediil,
Ismail [i Vaneas.
37. {i Zuza fiul lui Safai al fiului lui Alon,
al fiului lui Iedia, al fiului lui Semri, al
fiului lui Sameu.
38. Ace[tia sunt care s-au numit c\petenii
întru neamurile lor, când casele lor
p\rinte[ti s-au înmul]it foarte.
39. {i au mers pân\ aproape de Gherara,
pân\ la r\s\ritul Gheii, ca s\ cerce p\[une
dobitoacelor sale.
40. {i au aflat p\[une mult\ [i bun\ [i
p\mântul larg înaintea lor, [i pace [i
lini[te, pentru c\ erau din fiii lui Ham,
acelora ce locuiau acolo mai dinainte.
41. {i au venit ace[tia care erau scri[i pe
nume în zilele lui Ezechia împ\ratul Iudei,
[i au b\tut l\ca[urile lor [i pe Mineii, pe
care i-au aflat acolo, i-au pierdut pe ei
pân\ în ziua aceasta, [i au locuit în locul
lor, c\ p\[une era acolo vitelor lor.
42. {i din fiii lui Simeon au mers la
Muntele Seir cinci sute de b\rba]i>
Filaetia, Noadia, Rafaia [i Oziil, fiii lui
Iesi erau pov\]uitorii lor.
43. {i au b\tut pe ceilal]i, care au r\mas
lui Amalic, [i au locuit acolo pân\ în ziua
aceasta.
CAP. 5.
Urma[ii lui Ruvin, Gad [i Manasi.
Fiii lui Ruvin celui întâi n\scut al lui
Israil, c\ acesta este cel întâi n\scut. Iar
suindu-se el în patul tat\lui s\u, Israil a dat
502
binecuvântarea fiului s\u lui Iosif, [i nu s-
a socotit ca cel întâi n\scut.
2. C\ Iuda a fost cel mai puternic întru
fra]ii s\i [i pov\]uitor dintru el, iar
binecuvântarea a fost a lui Iosif.
3. Fiii lui Ruvin celui întâi n\scut al lui
Israil> Enoh [i Fales, Asron [i Harmi.
4. Fiii lui Ioil> Semei [i Vanea feciorul
lui, [i fiii lui Guga al feciorului lui Semei.
5. Fiul lui Miha, fiul lui Riha, fiul lui
Ioil.
6. Fiul lui Veil, pe care l-a mutat Telgat-
fellasar împ\ratul Asiriei, acesta a fost
c\petenie celor din Ruvin.
7. {i fra]ii lui [i rudenia lui când s-au
num\rat dup\ na[terile lor au avut
c\petenie pe Ioil [i pe Zaharia.
8. {i Valec fiul lui Azuz, fiul lui Sama,
fiul lui Ioil, acesta a locuit în Aroir [i la
Navau [i Veelmeon.
9. {i c\tre r\s\rit a locuit pân\ aproape
de pustie, lâng\ râul Efratului, c\ vitele lor
s-au fost înmul]it în p\mântul Galaad.
10. {i în zilele lui Saul au f\cut r\zboi
asupra nemernicilor, [i au c\zut aceia în
mâinile lor, [i ei au locuit în corturile lor
în tot locul cel dinspre r\s\ritul
Galaadului.
11. Fiii lui Gad din preajma lor au locuit
în p\mântul Vasanului pân\ la Selha.
12. Ioil cel întâi n\scut [i Safam cel al
doilea [i Ianin [i Safat din Vasan.
13. {i fra]ii lor dup\ casele lor p\rinte[ti>
Mihail, Mosolam, Sevee, Ioree, Ioahan,
Zue [i Ovid, [apte.
14. Ace[tia sunt fiii lui Avihea, fiul lui
Uri, fiul lui Idai, fiul lui Galaad, fiul lui
Mihail, fiul lui Iesae, fiul lui Ieddai, fiul
lui Vuz.
15. A fratelui feciorului lui Avdiil, a fiului
lui Guni c\petenia casei p\rinte[ti.
 CARTEA :NT+I PARALIPOMENE
16. Locuit-au în Galaad, în Vasan [i în
satele lor, [i în toate împrejurimile
Saronului pân\ la margini.
17. To]i ace[tia s-au num\rat în zilele lui
Ioatam împ\ratul Iudei [i în zilele lui
Ierovoam împ\ratul lui Israil.
18. Fiii lui Ruvin [i ai lui Gad [i jum\tatea
neamului lui Manasi b\rba]i viteji, care
purtau pav\z\ [i sabie [i încordau arcul, [i
înv\]a]i la r\zboi patruzeci [i patru de mii
[i [apte sute [i [aizeci, care ie[eau la
r\zboi.
19. {i au f\cut r\zboi cu Agarenii, cu
Eturenii, cu Nafisenii [i cu Nadevenii.
20. {i i-au biruit pe ei, [i s-au dat în
mâinile lor Agarenii [i toate l\ca[urile lor,
pentru c\ au strigat c\tre Dumnezeu în
r\zboi, [i i-au auzit pe ei, c\ au n\d\jduit
spre dânsul.
21. {i au pr\dat averile lor, c\mile cinci
mii [i oi dou\ sute [i cincizeci de mii [i
asini dou\ mii, [i suflete de oameni o sut\
de mii au robit.
22. {i mul]i au c\zut r\ni]i, c\ci de la
Dumnezeu era r\zboi, [i au locuit în locul
lor, pân\ când s-au mutat în robie.
23. {i cei din jum\tatea neamului lui
Manasi au locuit de la Vasan pân\ la Vaal,
Ermonul [i Sanirul [i pân\ la Muntele
Ermonului, [i în Livan s-au înmul]it ei.
24. {i ace[tia sunt mai marii casei lor
p\rinte[ti> Ofer, Sei, Eliil, Ieremia, Odonia
[i Iediil b\rba]i viteji, b\rba]i numi]i mai
mari caselor lor p\rinte[ti.
25. {i au def\imat pe Dumnezeul
p\rin]ilor lor, [i au curvit mergând dup\
dumnezeii neamurilor p\mântului, pe care
le-au ridicat Dumnezeu de la fa]a lor.
26. {i au ridicat Dumnezeul lui Israil
duhul lui Ful împ\ratul Asiriei [i duhul lui
Telgat-fellasar împ\ratul Asiriei, [i a
503
mutat pe Ruvin, pe Gad [i jum\tatea
semin]iei lui Manasi, [i i-a dus pe ei la
Haah [i la Havor [i la râul lui Gozan pân\
în ziua aceasta.
CAP. 6.
Urma[ii lui Levi [i ai lui Aaron.
Cet\]ile lor.
Fiii lui Levi> Gherson, Kaat [i Merari.
2. {i fiii lui Kaat> Amram, Isaar, Hevron
[i Oziil.
3. {i fiii lui Amram> Aaron, Moisi [i
Mariam, [i fiii lui Aaron> Nadav, Aviud,
Eleazar [i Itamar.
4. Eleazar a n\scut pe Finees, Finees a
n\scut pe Avis.
5. Avis a n\scut pe Vochi, [i Vochi a
n\scut pe Ozi.
6. Ozi a n\scut pe Zarea, Zarea a n\scut
pe Mariil.
7. Mariil a n\scut pe Amaria [i Amaria a
n\scut pe Ahitov.
8. Ahitov a n\scut pe Sadoc, [i Sadoc a
n\scut pe Ahimaas.
9. Ahimaas a n\scut pe Azaria [i Azaria
a n\scut pe Ioanan.
10. Ioanan a n\scut pe Azaria, acesta a
preo]it în casa, care o a zidit Solomon în
Ierusalim.
11. {i a n\scut Azaria pe Amaria [i
Amaria a n\scut pe Ahitov.
12. Ahitov a n\scut pe Sadoc [i Sadoc a
n\scut pe Salom.
13. Salom a n\scut pe Helchia [i Helchia
a n\scut pe Azaria.
14. Azaria a n\scut pe Sarea [i Sarea a
n\scut pe Iosadac.
15. {i Iosadac a mers, când au mutat
Domnul pe Iuda [i Ierusalimul, prin mâna
lui Navuhodonosor.
 CARTEA :NT+I PARALIPOMENE
16. Fiii lui Levi> Gherson, Kaat [i Merari.
17. {i acestea sunt numele fiilor lui
Gherson> Loveni [i Semei.
18. Fiii lui Kaat> Amram, Isaar, Hevron [i
Oziil.
19. Fiii lui Merari> Mooli [i Musi, acestea
sunt neamurile lui Levi dup\ casele lor
p\rinte[ti.
20. Fiul lui Gherson, Loveni fiul lui Iet,
fiul lui Zamat.
21. Ioav fiul lui, Adi fiul lui, Zara fiul lui,
Ietri fiul lui.
22. Fiii lui Kaat> Aminadav fiul lui, Kore
fiul lui, Asir fiul lui.
23. Elcana fiul lui, Avisaf fiul lui, Asir fiul
lui, Kaat fiul lui.
24. Uriil fiul lui, Ozia fiul lui, Saul fiul lui.
25. {i fiii lui Elcana> Amessi [i Ahimot.
26. Elcana fiul lui, Sufi fiul lui, Kenaat
fiul lui.
27. Eliav fiul lui, Ierovoam fiul lui, Elcana
fiul lui, Samuil fiul lui.
28. Fiii lui Samuil, cel întâi n\scut> Sani [i
Avia.
29. Fiii lui Merari> Mooli, Loveni fiul lui,
Semei fiul lui, Oza fiul lui.
30. Samaa fiul lui, Agghia fiul lui, Asea
fiul lui.
31. Ace[tia sunt pe care i-a rânduit David
s\ cânte în casa Domnului, când s-a a[ezat
sicriul.
32. {i slujeau înaintea cortului m\rturiei
cu organe, pân\ când a zidit Solomon casa
Domnului în Ierusalim, [i au st\tut dup\
rânduiala lor la slujbele lor.
33. {i ace[tia sunt cei ce stau, [i fiii lor din
fiii lui Kaat, Eman cânt\re]ul fiul lui Ioil,
fiul lui Samuil.
34. Fiul lui Elcana, fiul lui Ieroham, fiul
lui Eliil, fiul lui Toa.
35. Fiul lui Suf, fiul lui Elcana, fiul lui
504
Maat, fiul lui Amati.
36. Fiul lui Elcana, fiul lui Ioil, fiul lui
Azaria, fiul lui Safania.
37. Fiul lui Kaat, fiul lui Asir, fiul lui
Aviasaf, fiul lui Kore.
38. Fiul lui Isaar, fiul lui Kaat, fiul lui
Levi, fiul lui Israil.
39. {i fratele lui Asaf, care sta de-a
dreapta lui> Asaf fiul lui Varahia, fiul lui
Samaa.
40. Fiul lui Mihail, fiul lui Vaasia, fiul lui
Melhia,
41. Fiul lui Atani, fiul lui Zaarai, fiul lui
Adai,
42. Fiul lui Etam, fiul lui Zammam, fiul
lui Semei,
43. Fiul lui Ieet, fiul lui Gherson, fiul lui
Levi.
44. {i fiii lui Merari fra]ii lor de-a stânga>
Etam fiul lui Kisa, fiul lui Avai, fiul lui
Maloh,
45. Fiul lui Asevi,
46. Fiul lui Amesia, fiul lui Vani, fiul lui
Semir,
47. Fiul lui Mooli, fiul lui Musi, fiul lui
Merari, fiul lui Levi.
48. {i fra]ii lor dup\ casele lor p\rinte[ti
Levi]ii cei rândui]i la tot lucrul slujbei
cortului casei Domnului.
49. {i Aaron [i fiii lui a t\mâia la
jertfelnicul arderilor de tot [i la
jertfelnicul t\mâierilor la tot lucrul sfânt al
sfintelor, [i a se ruga pentru Israil, dup\
toate câte a poruncit Moisi robul lui
Dumnezeu.
50. {i ace[tia sunt fiii lui Aaron> Eleazar
fiul lui, Finees fiul lui, Avis fiul lui.
51. Vochi fiul lui, Ozi fiul lui, Sarea fiul
lui.
52. Mariil fiul lui, Amaria fiul lui, Ahitov
fiul lui,
 CARTEA :NT+I PARALIPOMENE
53. Sadoc fiul lui, Ahimaas fiul lui.
54. {i acestea sunt cet\]ile în care locuiau
ei, hotarele fiilor lui Aaron rudeniei, celor
ce sunt ai lui Kaat, c\ lor le-au c\zut cu
sor]i.
55. {i le-au dat lor Hevronul în p\mântul
Iudei, [i cele de primprejurul lui.
56. Iar câmpurile cet\]ii [i satele ei le-au
dat lui Halev fiul lui Iefoni.
57. {i fiilor lui Aaron s-a dat cetatea de
sc\pare> Hevronul< Levna cu
împrejurimile ei [i Selna cu împrejurimile
ei [i Estamenul cu împrejurimile lui.
58. {i Ietarul cu împrejurimile lui, [i
Davirul cu împrejurimile lui,
59. {i Asanul cu împrejurimile lui [i
Vitsamesa cu împrejurimile ei [i Vetilul cu
împrejurimile lui.
60. Iar din semin]ia lui Veniamin>
Gavaonul cu împrejurimile lui [i
Galemata cu împrejurimile ei [i Lavee cu
împrejurimile ei [i Anatotul cu
împrejurimile lui, toate cet\]ile lor
treisprezece cet\]i dup\ casele lor.
61. Iar celorlal]i fii ai lui Kaat dup\ casele
lor p\rinte[ti au dat de la jum\tatea
semin]iei lui Manasi cu sor]i cet\]i zece.
62. {i fiilor lui Gherson dup\ casele lor
din semin]ia lui Isahar, din semin]ia lui
Asir, din semin]ia lui Neftalim [i din
semin]ia lui Manasi în Vasan cet\]i
treisprezece.
63. {i fiilor lui Merari dup\ casele lor din
semin]ia lui Ruvin, din semin]ia lui Gad [i
din semin]ia lui Zavulon, cu sor]i
dou\sprezece cet\]i.
64. {i au dat fiii lui Israil Levi]ilor cet\]ile
cu împrejurimile lor.
65. {i le-au dat cu sor]i din semin]ia fiilor
lui Iuda, din semin]ia fiilor lui Simeon [i
din semin]ia fiilor lui Veniamin, cet\]ile
505
acestea c\rora ei le-au dat nume.
66. {i celor din rudenia fiilor lui Kaat le-
au c\zut cet\]ile din hotarele semin]iei lui
Efraim.
67. {i le-au dat lor cet\]ile cele de
sc\pare> Sihemul cu împrejurimile lui în
muntele lui Efraim, [i Gazerul cu
împrejurimile lui,
68. {i Iecmanul cu împrejurimile lui [i
Vitoronul cu împrejurimile lui,
69. {i Aialonul cu împrejurimile lui [i
Ghetrimonul cu împrejurimile lui.
70. Iar de la jum\tatea semin]iei lui
Manasi> Anarul cu împrejurimile lui [i
Iemvlaanul cu împrejurimile lui, dup\
rudenia r\m\[i]ei fiilor lui Kaat.
71. Fiilor lui Gherson din casa jum\t\]ii
semin]iei lui Manasi> Golanul din Vasan
cu împrejurimile lui [i Asirotul cu
împrejurimile lui.
72. Iar din semin]ia lui Isahar> Ghedesa cu
împrejurimile ei [i Devera cu
împrejurimile ei [i Davorul cu
împrejurimile lui,
73. {i Ramotul [i Enanul, cu
împrejurimile lor.
74. Iar din semin]ia lui Asir> Maasal cu
împrejurimile ei [i Avdonul cu
împrejurimile lui,
75. {i Ucoc cu împrejurimile lui, [i Roov
cu împrejurimile lui.
76. Iar din semin]ia lui Neftalim> Kedesul
în Galileea cu împrejurimile lui [i
Hamonul cu împrejurimile lui [i
Kariatiarimul cu împrejurimile lui.
77. {i r\m\[i]ei fiilor lui Merari de la
semin]ia lui Zavulon> Remonul cu
împrejurimile lui [i Tavorul cu
împrejurimile lui.
78 {i dincolo de Iordan, Ierihonul dinspre
apusul Iordanului de la semin]ia lui
 CARTEA :NT+I PARALIPOMENE
Ruvin> Vosorul în pustie [i împrejurimile
lui [i Iasa cu împrejurimile ei,
79. {i Kadimotul cu împrejurimile lui [i
Mefaat cu împrejurimile lui.
80. {i de la semin]ia lui Gad> Ramot în
Galaad cu împrejurimile lui [i Maanaim
cu împrejurimile lui,
81. {i Esevon cu împrejurimile lui [i
Iazirul cu împrejurimile lui.
CAP. 7.
Urma[ii lui Isahar, ai lui Veniamin, ai
lui Neftalim, ai lui Manasi, ai lui
Efraim, ai lui Asir.
Fiii lui Isahar erau ace[tia> Tola, Fua,
Iasuv [i Semeron, patru.
2. Fiii lui Tola> Ozi, Rafea, Ieriil, Iamai,
Iemasan [i Samuil, care au fost mai marii
caselor semin]iilor din rudenia lui Tola,
b\rba]i viteji în neamurile lor, num\rul lor
pe vremea lui David dou\zeci [i dou\ de
mii [i [ase sute.
3. Fiii lui Ozi> Iezraia, [i fiii lui Iezraia>
Mihail, Avdie, Ioil [i Iesia, cinci, to]i
ace[tia c\petenii.
4. {i împreun\ cu ei dup\ casele
p\rin]ilor lor, dup\ casele semin]iilor lor,
b\rba]i viteji la r\zboi treizeci [i [ase de
mii, c\ au avut multe femei [i feciori.
5. {i fra]ii lor în toate neamurile lui
Isahar b\rba]i viteji, optzeci [i [apte de
mii, dup\ num\rul lor.
6. Fiii lui Veniamin> Vale, Vahir, [i Iediil,
trei.
7. Iar fiii lui Vale> Esevon, Ozi, Oziil,
Ierimut [i Uri, cinci c\petenii caselor
p\rinte[ti celor viteji, [i num\rul lor
dou\zeci [i dou\ de mii [i treizeci [i patru.
8. {i fiii lui Vahir> Zemira, Ioas, Eliezer,
Elitenan, Amaria, Ierimut, Aviud, Anatot
506
[i Eliemet, to]i ace[tia fiii lui Vahir.
9. {i num\rul lor dup\ semin]iile lor,
c\petenii ai caselor p\rinte[ti, viteji
dou\zeci de mii [i dou\ sute.
10. {i fiii lui Iediil> Valaan, [i fiii lui
Valaan> Iaus, Veniamin, Aot, Hanana,
Zetan, Tarsi [i Ahisaar.
11. To]i ace[tia fiii lui Iediil c\peteniile
caselor p\rinte[ti, viteji [aptesprezece mii
[i dou\ sute, puternici la r\zboi.
12. {i Sapfin [i Apfin [i fiii lui Ior, Asom
fiul lui Aor.
13. {i fiii lui Neftalim> Iasiil, Goni [i Asir,
Selum fiul lui, Valaam fiul lui.
14. Fiii lui Manasi> Esriil pe care i l-a
n\scut ]iitoarea lui Sira, [i i-a n\scut lui [i
pe Mahir tat\l lui Galaad.
15. {i Mahir a luat femeie lui Apfin [i lui
Sapfin, [i numele surorii lui Mooha, [i
numele celeilalte Sapfaad, [i s-au n\scut
lui Sapfaad fete.
16. {i a n\scut Mooha femeia lui Mahir
fiu, [i a chemat numele lui Fares, [i
numele fratelui lui Suros, fiii lui Ulam [i
Recom.
17. {i fiii lui Ulam, Vadam, ace[tia sunt
fiii lui Galaad fiul lui Mahir, fiul lui
Manasi.
18. {i sora lui Melehet, a n\scut pe Isud,
pe Aviezer [i pe Maela.
19. {i au fost fiii lui Semira> Aim, Sihem,
Lachim [i Anian.
20. {i fiii lui Efraim> Sotalat, Varad fiul
lui, Taat fiul lui, Elada fiul lui, Saat fiul
lui,
21. {i Zavad fiul lui, Sotele fiul lui, Azer
[i Elead, [i i-au ucis pe ei oamenii din
Ghet, cei n\scu]i în p\mântul acela, pentru
c\ s-au pogorât, ca s\ le ia vitele lor.
22. {i i-a plâns Efraim tat\l lor zile multe,
[i au venit fra]ii lui s\-l mângâie.
 CARTEA :NT+I PARALIPOMENE
23. {i a intrat la femeia sa, [i a luat în
pântece [i a n\scut fiu, [i a chemat numele
lui Veria, pentru c\ întru necazuri s-a
n\scut în casa mea.
24. {i fata lui Saraa, [i întru cei r\ma[i, [i
a zidit Vitoronul, [i cel de jos [i cel de sus,
[i fiii lui Ozan, Seira.
25. {i Rafi fiul lui Saraf, Talees fiii lui, [i
Taen fiul lui.
26. Laadan fiul lui, fiul lui Amiud, fiul lui
Elisamai.
27. Fiul lui Nun, fiul lui Isue.
28. {i ]inutul lor [i l\ca[ul lor> Vetilul [i
satele lui, dinspre r\s\rit Noaranul,
dinspre apus Gazerul cu satele lui [i
Sihemul cu satele lui, pân\ la Gaza [i
satele ei.
29. {i pân\ la hotarele fiilor lui Manasi>
Vitsanul cu satele lui, Tanahul cu satele
lui, Maghedonul cu satele lui, Dorul cu
satele lui, într-acestea locuiau fiii lui Iosif
fiul lui Israil.
30. Fiii lui Asir> Iemna, Suia, Isui, Veria [i
Sore sora lor.
31. {i fiii lui Veria> Haver [i Melhiil,
acesta este tat\l lui Vertait.
32. {i Haver a n\scut pe Iaflit, pe Samir,
pe Hotan [i pe Sola sora lor.
33. {i fiii lui Iaflit> Fasec, Vamail [i Asit.
Ace[tia sunt fiii lui Iaflit,
34. {i fiii lui Samir> Ahir, Rooga, Iava [i
Aram.
35. {i fiii lui Elem fratele s\u> Sofa,
Imana, Selis [i Amal.
36. Fiii lui Sofa> Sue, Arnafar, Suda, Varin
[i Imran.
37. {i Vasan, Ola, Sama, Salisa, Ietra [i
Veira.
38. {i fiii lui Ietir, Iefina, Fasfa [i Ara.
39. {i fiii lui Ola> Oreh, Aniil [i Rasia,
40. To]i ace[tia sunt fiii lui Asir, to]i
507
c\peteniile caselor lor, ale[i întru vitejie,
mai mari pov\]uitori, num\rul lor acelor
iscusi]i la r\zboi, b\rba]i dou\zeci [i [ase
de mii.
CAP. 8.
Urma[ii lui Veniamin [i ai lui Saul.
Veniamin a n\scut pe Vale cel întâi n\scut
al s\u, pe Asvil cel al doilea [i pe Ara cel
al treilea.
2. Pe Noa cel al patrulea [i pe Rafa cel al
cincilea.
3. {i au fost feciorii lui Vale> Adir, Ghira
[i Aviud.
4. Avesua, Noama [i Ahia.
5. Ghera, Sefufam [i Uram.
6. Ace[tia sunt fiii lui Aod, ace[tia sunt
mai marii caselor celor ce locuiesc în
Gavee, [i i-au mutat pe ei la Mahanati>
7. Naama, Ahia [i Ghira, acesta este
Ieglaam, [i a n\scut pe Aza [i pe Iahiho.
8. {i pe Saarin l-a n\scut în câmpul lui
Moav, dup\ ce a slobozit el pe Osin [i pe
Vaada femeile sale.
9. {i a n\scut din Ada femeia sa pe Iolav,
pe Sevia, pe Misa [i pe Melha.
10. Pe Ievus, pe Zavia [i pe Marma,
ace[tia au fost mai marii caselor.
11. {i din Osin a n\scut pe Avitol [i pe
Alfaal.
12. {i fiii lui Alfaal, Ovid, Misaal [i
Semir, acesta a zidit Onanul, Lodul [i
satele lui.
13. {i Veria [i Sama, ace[tia sunt mai
marii caselor celor ce locuiesc în Elam, [i
ace[tia au gonit pe cei ce locuiau în Ghet.
14. {i fra]ii lui Sosic [i Arimot.
15. Zavadia, Orid [i Eder.
16. Mihail, Iesfa [i Ioda, fiii lui Veria.
17. Zavadia, Mosolam, Azachi [i Avar.
 CARTEA :NT+I PARALIPOMENE
18. Isamari, Iecslia [i Iovav fiii lui Elfaal.
19. Iachim, Zahri [i Zavdi.
20. Elionai, Salati [i Eliili.
21. Adaia, Varaia [i Samarat fiii lui
Samait.
22. Iesfan, Ovid [i Eleil.
23. Avdon, Zehri [i Anan.
24. Anania, Amvri, Elam [i Anatot.
25. Iatin, Iefadia [i Fanuil, fiii lui Sosic.
26. Samsrai, Saaria [i Gotolia.
27. Iarasia, Eria [i Zehri fiii lui Iroam.
28. Ace[tia sunt mai marii caselor dup\
neamurile lor< frunta[ii ace[tia au locuit în
Ierusalim.
29. {i în Gavaon a locuit tat\l lui Gavaon,
[i numele femeii lui Mooha.
30. {i fiul ei cel întâi n\scut Avdon, Sur,
Kis, Vaal, Nadav [i Nir.
31. {i Ghedur, cu fra]ii lui Zachur [i
Machelot.
32. {i Machelot a n\scut pe Samaa,
ace[tia au locuit în preajma fra]ilor s\i în
Ierusalim cu fra]ii lor.
33. {i Nir a n\scut pe Kis, [i Kis a n\scut
pe Saul [i Saul a n\scut pe Ionatan, pe
Melhisue, pe Aminadav [i pe Asaval.
34. {i fiul lui Ionatan> Merivaal,
Memfivoste< [i Merivaal a n\scut pe Miha.
35. {i fiii lui Miha> Fiton, Meloh, Tarah [i
Ahaz.
36. Ahaz a n\scut pe Iada [i Iada a n\scut
pe Salemat, pe Asmot [i pe Zamvri, iar
Zamvri a n\scut pe Mesa.
37. {i Mesa a n\scut pe Vaana, Rafea fiul
lui, Elasa fiul lui, Esil fiul lui.
38. Esil a avut [ase fii, [i acestea sunt
numele lor> Ezricam cel întâi n\scut al lui,
Ismail, Saria, Avdie, Anan [i Asa< to]i
ace[tia fiii lui Esil.
39. {i fiii lui Asil fratele lui, Elam cel întâi
n\scut al lui, Ias al doilea [i Elifalet al
508
treilea.
40. {i au fost fiii lui Elam b\rba]i viteji,
tr\g\tori cu arcul, [i cu mul]i fii, [i fiii
fiilor o sut\ [i cincizeci, to]i ace[tia din fiii
lui Veniamin.
CAP. 9.
Locuitorii din Ierusalim [i Gavaon.
Tot Israilul s-a num\rat dup\ semin]iile
lor, [i ace[tia sunt scri[i în cartea
împ\ra]ilor lui Israil [i a Iudei, cu cei ce s-
au mutat în Vavilon pentru f\r\delegile
lor.
2. {i cei ce au locuit mai întâi în mo[iile
sale, în cet\]ile sale, din Israil, preo]ii [i
Levi]ii [i cei afierosi]i.
3. {i în Ierusalim au locuit din fiii lui
Iuda [i din fiii lui Veniamin [i din fiii lui
Efraim [i dintr-ai lui Manasi.
4. {i Gnoti [i fiul lui Amiud, fiul lui
Amvri, fiul lui Amvraim, fiul lui Vuni, fiul
fiilor lui Fares, al fiului lui Iuda.
5. {i din Siloni/Silom, Asaia cel întâi
n\scut al lui [i fiii lui.
6. Din fiii lui Zara, Ieil [i fra]ii lor [ase
sute [i nou\zeci.
7. {i din fiii lui Veniamin, Salom fiul lui
Mosolam, fiul lui Oduia, fiul lui Asanua.
8. {i Iemnaa fiul lui Ieroham [i Ilo.
Ace[tia sunt fiii lui Ozi, fiul lui Mahir [i
Mosolam fiul lui Safatia, fiul lui Raguil,
fiul lui Iemnai.
9. {i fra]ii lor dup\ na[terile lor, nou\
sute [i cincizeci [i [ase, to]i b\rba]i mai
mari ai caselor, dup\ casele lor p\rinte[ti.
10. {i dintre preo]i Iodae, Ioarim [i Iahin.
11. {i Azaria fiul lui Helchia, fiul lui
Mosolam, fiul lui Sadoc, fiul lui Maraiot,
fiul lui Ahitov pov\]uitorul casei lui
Dumnezeu.
 CARTEA :NT+I PARALIPOMENE
12. {i Adaia fiul lui Iraam, fiul lui Fahor,
fiul lui Melhia [i Maasaia fiul lui Adiil,
fiul lui Ezira, fiul lui Mosolam, fiul lui
Maselmot, fiul lui Emir.
13. {i fra]ii lor mai marii caselor lor
p\rinte[ti o mie [i [apte sute [i [aizeci,
vrednici la slujba casei lui Dumnezeu.
14. {i din Levi]i> Samaia fiul lui Asov, fiul
lui Ezricam, fiul lui Asavia din fiii lui
Merari.
15. {i Vacvacar, Aris, Galaal [i Mattania
fiul lui Miha, fiul lui Zehri, fiul lui Asaf.
16. {i Avdie fiul lui Samia, fiul lui Galaal,
fiul lui Iditum [i Varahia fiul lui Osa, fiul
lui Elcana, care locuia în satele lui
Notefati.
17. {i portarii> Salom, Acum, Telman,
Diman [i fra]ii lor< Salom c\petenie.
18. {i ace[tia pân\ acum în poarta
împ\ratului spre r\s\rituri, ace[tia sunt
portarii la taberele fiilor lui Levi.
19. {i Selum fiul lui Kore, fiul lui Aviasaf,
fiul lui Kore [i fra]ii lui dup\ casa tat\lui
s\u, Koritenii peste lucrurile slujbei,
p\zind intr\rile cortului, [i p\rin]ii lor
p\zind intrarea la casa Domnului.
20. {i Finees fiul lui Eleazar pov\]uitor
era peste dân[ii înaintea Domnului, iar
dup\ acesta,
21. Zaharia fiul lui Mosolam portar u[ii
cortului m\rturiei.
22. To]i portarii cei ale[i portari la por]i
dou\ sute [i doisprezece, ace[tia num\ra]i
dup\ s\la[ele lor, pe ace[tia i-a rânduit [i
i-a pus David [i Samuil V\z\torul întru
credin]a lor.
23. Ace[tia [i fiii lor erau la por]ile casei
Domnului [i în casa cortului, ca s\
p\zeasc\ pe rând.
24. Spre cele patru vânturi erau por]ile>
spre r\s\rit, spre apus, spre miaz\zi [i spre
509
miaz\noapte.
25. {i fra]ii lor în s\la[ele lor petreceau, [i
veneau în ziua a [aptea, din vreme în
vreme, când le era vremea pe rând.
26. Pentru c\ paza acestor patru por]i era
încredin]at\ Levi]ilor, [i ei erau peste
c\m\rile [i peste vistieriile casei
Domnului.
27. {i primprejurul casei lui Dumnezeu,
c\ în seama lor era paza [i cheile ca s\
deschiz\ diminea]a por]ile bisericii.
28. {i din ei erau peste uneltele slujbei, c\
cu num\r le b\ga [i cu num\r le scotea.
29. {i dintru ei erau pu[i peste vase [i
peste toate ve[mintele cele sfinte [i peste
f\ina de grâu [i peste vin [i peste
untuldelemn [i peste t\mâie [i peste
mirodenii.
30. {i din fiii preo]ilor erau f\c\tori de mir
cu aromate.
31. Mattatia din Levi]i, acesta este cel
întâi n\scut al lui Salom Koriteanului, cu
credin]\ peste jertfa ce se f\cea în tigaia
marelui preot.
32. {i din fiii Katitenilor, dintre fra]ii lor,
erau peste pâinile punerii înainte, ca s\ se
g\teasc\ din Sâmb\t\ în Sâmb\t\.
33. {i ace[tia sunt cânt\re]i mai mari
caselor Levi]ilor celor rândui]i pe rând la
slujba cea de zi [i cea de noapte, a
lucrurilor.
34. Ace[tia sunt mai marii caselor
Levi]ilor dup\ neamurile lor< c\peteniile
acestea au locuit în Ierusalim.
35. {i în Gavaon a locuit tat\l lui Gavaon
Ieil, [i numele femeii lui Mooha.
36. {i fiul lui cel întâi n\scut> Avdon, Sur,
Kis, Vaal, Nir [i Nadav.
37. Ghedur [i fra]ii lor Aiun, Zachur [i
Machelot.
38. {i Machelot a n\scut pe Samaa, [i
 CARTEA :NT+I PARALIPOMENE
ace[tia cu fra]ii lor au locuit în Ierusalim.
39. {i Nir a n\scut pe Kis [i Kis a n\scut
pe Saul [i Saul a n\scut pe Ionatan, pe
Melhisue, pe Aminadav [i pe Asaval.
40. {i fiul lui Ionatan, Merivaal [i
Merivaal a n\scut pe Miha.
41. {i fiii lui Miha> Fiton, Maloh, Tarah [i
Ahaz.
42. {i Ahaz a n\scut pe Iada, [i Iada a
n\scut pe Galemet [i pe Gazmot [i pe
Zamvri, [i Zamvri a n\scut pe Massa.
43. {i Massa a n\scut pe Vaana, fiul
acestuia Rafaia, fiul acestuia Elasa, fiul
acestuia Esil.
44. {i Esil a avut [ase fii, [i acestea sunt
numele lor> Ezricam cel întâi n\scut al lui,
Ismail, Saraia, Avdie, Anan [i Asa< ace[tia
sunt fiii lui Esil.
CAP. 10.
Moartea lui Saul în lupt\ cu Filistenii.
Cei de alt neam au f\cut r\zboi asupra lui
Israil, [i au fugit Israiltenii de c\tre fa]a
celor de alt neam, [i au c\zut r\ni]i în
Muntele Ghelvoe.
2. {i au urm\rit cei de alt neam pe Saul
[i pe fiii lui, [i au b\tut cei de alt neam pe
Ionatan pe Aminadav [i pe Melhisue, fiii
lui Saul.
3. {i s-a îngreuiat r\zboiul asupra lui
Saul, [i l-au aflat pe el s\get\torii, [i l-au
r\nit cu s\ge]i.
4. {i a zis Saul purt\torului armelor sale>
scoate sabia ta, [i m\ str\punge cu ea, ca
nu cumva s\ vin\ ace[ti net\ia]i împrejur,
[i m\ vor batjocori< [i nu a vrut purt\torul
armelor lui s\ fac\ aceasta, c\ se temea
foarte, [i a luat Saul sabia, [i a c\zut peste
ea.
5. {i a v\zut purt\torul armelor lui c\ a
510
murit Saul, [i a c\zut [i el peste sabia sa,
[i a murit.
6. A murit Saul [i trei feciori ai lui în
ziua aceea [i toat\ casa lui deodat\.
7. {i a v\zut tot omul lui Israil, care
locuia în vale, c\ a fugit Israil, [i cum c\ a
murit Saul [i fiii lui, [i au l\sat cet\]ile lor,
[i au fugit [i au venit cei de alt neam, [i au
locuit în ele.
8. {i a fost a doua zi, au venit cei de alt
neam, ca s\ prade pe cei r\ni]i, [i au aflat
pe Saul [i pe fiii lui c\zu]i în Muntele
Ghelvoe.
9. {i l-au dezbr\cat pe el, [i i-au luat
capul lui [i armele lui, [i le-au trimis în
p\mântul celor de alt neam împrejur, ca s\
binevesteasc\ în casa idolilor lor [i
poporului.
10. {i au pus armele lui în casa
Dumnezeului lor, [i capul lui l-au pus în
casa lui Dagon.
11. {i au auzit to]i cei ce locuiau în Iavis
Galaad, toate câte au f\cut cei de alt neam
lui Saul [i fiilor lui Israil.
12. {i venind din Galaad oameni
puternici, au luat trupul lui Saul [i
trupurile fiilor lui, [i le-au adus în Iavis, [i
au îngropat oasele lor sub stejar în Iavis, [i
au postit [apte zile.
13. {i a murit Saul întru f\r\delegile sale,
care a f\cut înaintea lui Dumnezeu, dup\
cuvântul Domnului pentru c\ nu l-a p\zit,
ci a întrebat pe cea cu duh pitonicesc, ca
s\ cerce, [i i-a r\spuns lui Samuil
Proorocul, [i nu a întrebat pe Domnul, [i l-
au omorât pe el, [i au mutat împ\r\]ia la
David fiul lui Iese.
CAP. 11.
David împ\rat.
 CARTEA :NT+I PARALIPOMENE
{i s-a adunat tot Israilul la David în
Hevron, zicând> iat\ oasele tale [i carnea
ta suntem noi.
2. {i ieri [i alalt\ieri când era Saul
împ\rat, tu erai care scoteai [i aduceai pe
Israil, [i au zis Domnul Dumnezeul t\u
]ie, tu vei pa[te pe poporul meu Israil, [i tu
vei fi pov\]uitor peste poporul meu Israil.
3. {i au venit to]i b\trânii lui Israil la
împ\ratul în Hevron, [i le-a pus lor
împ\ratul David leg\tur\ în Hevron
înaintea Domnului, [i a uns pe David
împ\rat peste Israil dup\ cuvântul
Domnului prin mâna lui Samuil.
4. {i s-a dus împ\ratul David [i tot
Israilul în Ierusalim, acesta era Ievus, [i
acolo Ievuseii erau care locuiau p\mântul.
5. {i au zis locuitorii din Ievus lui David>
nu vei intra aici, [i a luat David Cetatea
Sionului, aceasta este cetatea lui David.
6. {i a zis David> oricine va lovi întâi pe
Ievuseu, va fi boier [i c\petenie, [i s-a suit
asupra ei întâi Ioav fiul Saruiei, [i s-a f\cut
c\petenie.
7. {i a [ezut David în cetate, pentru
aceea s-a chemat cetatea lui David.
8. {i a f\cut zid împrejurul cet\]ii.
9. {i mergea David sporind [i m\rindu-
se, [i Domnul Atot]iitorul era cu el.
10. {i ace[tia sunt c\peteniile vitejilor lui
David, c\ l-a ajutat s\ fie împ\rat peste tot
Israilul dup\ cuvântul Domnului, care l-au
gr\it c\tre Israil.
11. {i acesta este num\rul vitejilor ai lui
David> Iesevada feciorul lui Ahaman
c\pitanul peste treizeci, acesta a scos sabia
sa deodat\ asupra a trei sute, pe care i-a
r\nit deodat\.
12. {i dup\ el Eleazar feciorul lui Dodai
al lui Ahohi, care erau între cei trei viteji.
13. Acesta era cu David în Fasodamin,
511
când cei de alt neam s-au adunat acolo la
r\zboi, [i era o parte de ]arin\ plin\ de orz,
[i poporul a fugit dinaintea celor de alt
neam.
14. {i a st\tut în mijlocul ]arinii, [i o a
ap\rat [i a b\tut pe cei de alt neam, [i au
f\cut Domnul mântuire mare.
15. {i s-au pogorât cei trei din treizeci,
care erau c\petenie la piatra lui David, la
pe[tera lui Odolam, [i tab\ra celor de alt
neam t\b\râse în valea uria[ilor.
16. {i David era atunci în cetate, [i tab\ra
celor de alt neam era atunci în Vitleem.
17. {i a poftit David, [i a zis> cine m\ va
ad\pa cu ap\ din fântâna Vitleemului cea
de lâng\ poart\?
18. {i rupser\ acei trei viteji tab\ra celor
de alt neam, [i scoaser\ ap\ din fântâna
cea din Vitleem de lâng\ poart\, [i o luar\
[i venir\ la David, [i nu a vrut David s\ o
bea, ci o a v\rsat Domnului.
19. {i a zis> departe s\ fie de la mine
Doamne a face cuvântul acesta, au sângele
oamenilor acestora voiu bea? Sufletele
lor? C\ci cu sufletele lor o au adus, [i nu a
vrut s\ o bea, aceasta au f\cut cei trei
viteji.
20. {i Avesa fratele lui Ioav, acesta era cel
mai mare între cei trei, acesta a scos sabia
sa asupra a trei sute, pe care i-a r\nit
deodat\, [i acesta era vestit între cei trei.
21. {i el cel al treilea a fost mai m\rit
decât cei doi, [i le-a fost lor c\petenie, [i
pân\ la cei trei nu a ajuns.
22. {i Vaneas feciorul lui Iodae fecior de
viteaz, multe sunt faptele lui din Kavasail,
acesta a ucis pe doi foarte tari Moaviteni,
[i el s-a pogorât de a ucis pe leu în groap\
într-o zi cu z\pad\.
23. {i acesta a ucis pe un b\rbat
Eghiptean chipe[, de cinci co]i, [i în mâna
 CARTEA :NT+I PARALIPOMENE

Eghipteanului era suli]\ ca sulul 41. Uria Hemtineanul, Zavet fiul lui Ahia,
pânzarului, [i s-a pogorât Vaneas asupra 42. Adina fiul lui Seza al lui Ruvin
lui cu toiagul, [i a luat din mâna c\petenie, [i cu el treizeci.
Eghipteanului suli]a [i l-a omorât cu suli]a 43. Anan feciorul lui Mooha [i Iosafat
lui. Matanineanul,
24. Acestea a f\cut Vaneas feciorul lui 44. Ozia Astarotineanul, Samata, [i Ieiil
Iodae, [i numele lui este între cei trei fiii lui Hotam al lui Arari,
viteji. 45. Iediil fiul lui Sameri [i Iozae fratele lui
25. Decât cei treizeci era mai m\rit acesta, Tosaiteanul,
[i la cei trei nu a ajuns, [i l-a pus pe el 46. Eliil Maoiteanul [i Iarivi [i Iosia fiul
David peste casa sa. lui,
26. Ace[tia sunt vitejii o[tirii> Asail fratele 47. Elaam [i Ietama Moaviteanul, Daliil,
lui Ioav, Eleanan feciorul lui Dodoe din Ovid [i Iesiil Mesoviateanul.
Vitleem,
27. Samaot al lui Arori, Hellis al lui CAP. 12.
Afelloni, Vitejii care au urmat pe David.
28. Ora feciorul lui Echis Tecoiteanul,
Aviezer Anatotineanul, Ace[tia sunt care au venit la David în
29. Sovahai Usatineanul, Ili Ahoniteanul, Sichelag, când înc\ fugea de fa]a lui Saul
30. Marai Netofatiteanul, Htaod feciorul feciorul lui Kis, [i ace[tia împreun\ cu
lui Nooza Netofatiteanul, ceilal]i viteji i-au ajutat la r\zboi<
31. Eri feciorul lui Revee din muntele lui 2. {i din arc [i cu dreapta [i cu stânga
Veniamin, Vaneas Faratoniteanul, zvârlind pietre [i s\ge]i. Dintre fra]ii lui
32. Uri din Nahaliglas, Aviil Saul din Veniamin>
Garavetineanul, 3. Mai marele Ahiezer [i Ioas fiul lui
33. Azvon Varomiteanul, Eliava Asma Gavatineanul, Ioil [i Iofalit fii lui
Salavoniteanul, Asmot [i Verhia [i Iiul din Anatot.
34. Fiul lui Asam Gazoniteanul, Ionatan 4. {i Samaia Gavaoniteanul viteaz dintre
fiul lui Sola Arariteanul, cei treizeci, [i peste cei treizeci> Ieremia [i
35. Ahim fiul lui Ahar Arariteanul, Elfat Ieziil [i Ioanan [i Ioazavat
fiul lui Tirofar, Gadaratineanul,
36. Afer Mehoratrineanul, Ahia 5. Azai, Arimut, Vaalia, Samaria [i
Feloniteanul, Safatia Harefiileanul,
37. Isere Harmadaiteanul, Naare fiul lui 6. Elcana, Isuni, Ozriil, Iozara,
Azove, Sovocam, Koritenii.
38. Ioil fratele lui Natan, Mevaal fiul lui 7. {i Ielia [i Zavadia fiii lui Ieroam din
Agari, Ghedor.
39. Seli Amoniteanul, Naahor 8. Iar din Gad au trecut la David în pustie
Virotineanul purt\torul de armele lui Ioav b\rba]i tari [i puternici, osta[i gata de
fiul Saruiei, r\zboi cu scuturi [i cu suli]e, [i fe]ele lor
40. Ira Ietrineanul, Gariv Ietorineanul, ca fa]a leului, [i sprinteni [i iu]i ca

512
 CARTEA :NT+I PARALIPOMENE
c\prioarele în mun]i.
9. Aza c\petenia întâi, Avdie al doilea,
Eliav al treilea,
10. Masmana al patrulea, Ieremia al
cincilea,
11. Ieti al [aselea, Eliav al [aptelea,
12. Ioanan al optulea, Eleazar al nou\lea.
13. Ieremia al zecelea, Melhavane al
unsprezecelea.
14. Ace[tia au fost din fiii lui Gad
c\petenie o[tirii, peste o sut\ cel mai mic,
[i cel mai mare peste o mie.
15. Ace[tia au fost care au trecut Iordanul
în luna cea dint=i, când era plin din mal în
mal, [i au gonit pe to]i cei ce locuiau v\ile
de la r\s\rit pân\ la apus.
16. {i au venit din fiii lui Veniamin [i ai
lui Iuda în ajutorul lui David.
17. {i David a ie[it întru întâmpinarea lor,
[i le-a zis lor> de a]i venit cu pace la mine
ca s\ m\ ajuta]i, inima mea uneasc\-se cu
voi< iar de este s\ fiu dat vr\jma[ilor mei,
nu prin adev\rul mâinii, vaz\ Dumnezeul
p\rin]ilor vo[tri, [i s\ mustre.
18. {i duh a cuprins pe Amase c\petenia
celor treizeci, [i a zis> mergi Davide fiul
lui Iese [i poporul t\u cu pace, pace ]ie [i
pace celor ce ;]i ajut\ ]ie, c\ ]i-au ajutat ]ie
Dumnezeul t\u< [i i-a primit pe ei David,
[i i-a pus pe ei c\petenie o[tirii.
19. {i din Manasi au venit la David, când
s-au ridicat cei de alt neam asupra lui Saul
cu r\zboi, [i nu le-a ajutat lor David c\ s-
au sf\tuit mai marii celor de alt neam
zicând> cu capetele b\rba]ilor acestora se
va întoarce la Saul domnul s\u.
20. {i mergând David în Sichelag s-au
lipit de el cei din Manasi> Edna, Iosavat,
Rodiil, Mihail, Iosavet, Elimut [i Semati
c\peteniile miilor lui Manasi.
21. {i ace[tia au ajutat lui David asupra
513
lui Ghedur, c\ erau to]i puternici la virtute,
[i pov\]uiau o[tirea.
22. C\ din zi în zi veneau în ajutorul lui
David, pân\ ce s-a f\cut o[tire mare, ca
o[tirea lui Dumnezeu.
23. {i acestea sunt numele c\peteniilor
o[tirii, care au venit la David în Hevron,
ca s\ dea lui împ\r\]ia lui Saul dup\
cuvântul Domnului.
24. Fiii lui Iuda, care purtau scuturi [i
suli]e, [ase mii [i opt sute, iscusi]i la
r\zboi.
25. Din fiii lui Simeon viteji iscusi]i în
r\zboi, [apte mii [i o sut\.
26. Din fiii lui Levi, patru mii [i [ase sute.
27. Iodae pov\]uitorul celor din neamul
lui Aaron, [i cu dânsul trei mii [i [apte
sute.
28. {i Sadoc cel tân\r puternic la virtute,
[i ai casei tat\lui s\u c\petenii dou\zeci [i
doi.
29. Din fiii lui Veniamin din fra]ii lui Saul
trei mii, c\ mai mul]i din ei erau înc\
p\zitorii casei lui Saul.
30. Din fiii lui Efraim dou\zeci de mii [i
opt sute, puternici la virtute, oameni
numi]i dup\ casele lor p\rinte[ti.
31. Din jum\tatea neamului lui Manasi
optsprezece mii, [i ace[tia s-au hot\rât
anume ca s\ vin\ s\ fac\ pe David
împ\rat.
32. Din fiii lui Isahar, care pricepeau [i
cuno[teau la vreme ce trebuie s\ fac\
Israil, c\peteniile lor dou\ sute [i to]i fra]ii
lor cu dân[ii.
33. De la Zavulon, care au ie[it gata la
r\zboi cu toate armele cele de r\zboi
cincizeci de mii, ca s\ ajute lui David nu
cu mâinile goale.
34. De la Neftalim c\petenii o mie, [i cu
ei de cei cu scuturi [i cu suli]e treizeci [i
 CARTEA :NT+I PARALIPOMENE
[apte de mii.
35. {i de la Dan gata la r\zboi dou\zeci [i
opt de mii [i opt sute.
36. De la Asir, care ie[ise s\ ajute la
r\zboi patruzeci de mii.
37. {i de cea parte de Iordan de la Ruvin,
de la Gad [i de la jum\tatea semin]iei lui
Manasi cu toate uneltele de lupt\ la r\zboi
o sut\ [i dou\zeci de mii.
38. To]i ace[tia oameni r\zboinici g\ti]i la
rânduiala ost\[easc\ cu suflet de pace, [i
au venit în Hevron, ca s\ fac\ pe David
împ\rat peste tot Israilul, [i ceilal]i din
Israil cu un suflet ca s\ fac\ împ\rat pe
David.
39. {i au fost acolo cu David trei zile
mâncând [i bând, c\ le-au fost g\tit lor
fra]ii lor,
40. {i vecinii lor pân\ la Isahar, Zavulon
[i Neftalim, le aduceau lor cu c\mile, cu
asini, cu mu[coi [i cu boi> mânc\ri, f\in\,
leg\turi de smochine, stafide, vin,
untdelemn [i mul]ime de vi]ei [i oi, c\
bucurie era întru Israil.
CAP. 13.
Aducerea [i a[ezarea sicriului
m\rturiei.
{i s-a sf\tuit David cu boierii [i cu cei mai
mari peste mii [i peste sute [i cu toate
c\peteniile.
2. {i a zis David c\tre toat\ adunarea lui
Israil> de v\ place vou\ [i de va voi
Domnul Dumnezeul nostru, s\ trimitem la
fra]ii no[tri cei r\ma[i în tot p\mântul lui
Israil, [i împreun\ cu ei preo]ii [i Levi]ii
din cet\]ile mo[iilor sale s\ se adune la
noi,
3. {i s\ mut\m sicriul Dumnezeului
nostru la noi, c\ nu l-am mai cercetat din
514
zilele lui Saul.
4. {i a zis toat\ adunarea s\ fac\ a[a c\
bun este cuvântul acesta înaintea a tot
poporul.
5. {i a adunat David pe tot Israilul de la
hotarele Eghipetului [i pân\ la intrarea
Ematului, ca s\ aduc\ sicriul lui
Dumnezeu din Cetatea Iarim.
6. {i l-a adus David, [i tot Israilul s-a suit
în cetatea lui David, care era a Iudei, ca s\
duc\ de acolo sicriul lui Dumnezeu,
Domnului cel ce [ade pe Heruvimi unde s-
a chemat numele lui.
7. {i a adus sicriul lui Dumnezeu în car
nou din casa lui Aminadav [i Oza [i fra]ii
lui aduceau carul.
8. Iar David [i tot Israilul de bucurie
jucau înaintea lui Dumnezeu din toat\
puterea cu al\ute, cu cobze, cu timpine, cu
chimvale [i cu trâmbi]e.
9. {i a venit pân\ la aria lui Kidon, [i a
tins Oza mâna sa ca s\ ]in\ sicriul, c\ci
cârmise vi]elul.
10. {i s-a mâniat Domnul cu urgie pe Oza,
[i l-a lovit pe el acolo, pentru c\ a tins
mâna sa la sicriu, [i a murit acolo înaintea
lui Dumnezeu.
11. {i s-a întristat David c\ci au f\cut
Domnul t\iere în Oza, [i a numit locul
acela t\ierea lui Oza, pân\ în ziua aceasta.
12. {i s-a temut David de Dumnezeu în
ziua aceea, zicând> cum voiu b\ga la mine
sicriul lui Dumnezeu?
13. {i nu a b\gat David la sine sicriul în
cetatea lui David, ci l-a ab\tut în casa lui
Avedara Heteul.
14. {i a [ezut sicriul lui Dumnezeu în casa
lui Avedara trei luni, [i bine a cuvântat
Dumnezeu pe Avedara [i toate ale lui.
CAP. 14.
 CARTEA :NT+I PARALIPOMENE
Femeile [i fiii lui David. Biruin]a lui
David asupra Filistenilor.
A trimis Hiram împ\ratul Tirului la David
soli [i lemne de chedru [i zidari [i teslari
de lemne, ca s\-i zideasc\ lui cas\.
2. {i a cunoscut David c\ l-au f\cut pe el
Domnul împ\rat peste Israil, c\ s-a
preaîn\l]at împ\r\]ia lui pentru poporul
s\u Israil.
3. {i [i-a mai luat David femei în
Ierusalim, [i i s-a mai n\scut lui fii [i fete.
4. {i acestea sunt numele celor n\scu]i în
Ierusalim> Samaa, Sovav, Natan [i
Solomon,
5. Vaar, Elisa [i Elifalit,
6. Naghet, Nafat [i Iafie,
7. Elisamae, Valiada [i Elifala.
8. {i auzind cei de alt neam c\ s-a uns
David împ\rat peste tot Israilul, s-au suit
to]i cei de alt neam s\ cerce pe David, [i
auzind David, a ie[it întru întâmpinarea
lor.
9. {i a întrebat David pe Dumnezeu,
zicând> de m\ voiu ridica asupra celor de
alt neam, da-i-vei pe ei în mâinile mele?
{i au zis Dumnezeu lui> mergi, [i voiu da
pe ei în mâinile tale.
10. {i au venit cei de alt neam, [i au
t\b\rât în valea uria[ilor.
11. {i s-a suit în Vaal-Farasin, [i i-a lovit
pe ei acolo David, [i a zis David> t\iat-au
în dou\ Dumnezeu pe vr\jma[ii mei în
mâna mea, cum se taie apa, pentru aceea a
chemat numele locului aceluia t\ierea lui
Vaal-Farasin.
12. {i cei de alt neam au l\sat acolo pe
dumnezeii s\i, [i a zis David s\-i arz\ cu
foc.
13. {i au mai ad\ugat înc\ cei de alt neam,
[i au mai t\b\rât în valea uria[ilor.
515
14. {i iar\[i a întrebat David pe
Dumnezeu, [i i-au zis lui Dumnezeu> nu
merge asupra lor, întoarce-te de la ei, [i fii
în preajma lor aproape de peri.
15. {i va fi când vei auzi zgomot în
marginea perilor, atunci s\ intri ;n lupt\,
c\ au ie[it Dumnezeu înaintea ta, ca s\
bat\ tab\ra celor de alt neam.
16. {i a f\cut David cum i-au poruncit
Dumnezeu, [i a lovit tab\ra celor de alt
neam de la Gavaon pân\ la Gazira.
17. {i s-a vestit numele lui David în tot
p\mântul, [i Domnul au dat frica lui în
toate neamurile.
CAP. 15.
A[ezarea sicriului în Ierusalim.
{i [i-a f\cut sie[i cas\ în cetatea lui David,
[i a g\tit loc sicriului lui Dumnezeu, [i i-a
f\cut lui cort.
2. Atunci a zis David> nu se cade s\
ridice sicriul lui Dumnezeu f\r\ numai
Levi]ii, c\ pe ei i-au ales Dumnezeu ca s\
ridice sicriul Domnului, [i s\ slujeasc\ lui
pân\ în veac.
3. {i a adunat David pe tot Israilul în
Ierusalim, ca s\ duc\ sicriul Domnului în
locul, care l-a g\tit lui.
4. {i a adunat David pe fiii lui Aaron [i
pe Levi]i.
5. Din fiii lui Kaat> Uriil c\petenia [i
fra]ii lui, o sut\ [i dou\zeci.
6. Din fiii lui Merari> Asea c\petenia [i
fra]ii lui, dou\ sute [i dou\zeci.
7. Din fiii lui Gherson> Ioil c\petenia [i
fra]ii lui, o sut\ [i treizeci.
8. Din fiii lui Elisafat> Semea c\petenia
[i fra]ii lui, dou\ sute.
9. Din fiii lui Hevron> Eliil c\petenia [i
fra]ii lui, optzeci.
 CARTEA :NT+I PARALIPOMENE
10. Din fiii lui Oziil> Aminadav c\petenia
[i fra]ii lui, o sut\ [i doisprezece.
11. {i a chemat David pe Sadoc [i pe
Aviatar Preo]ii [i Levi]ii [i pe Ioil, pe
Uriil, pe Asea, pe Semea, pe Eliil [i pe
Aminadav.
12. {i le-a zis lor> voi sunte]i c\peteniile
caselor Levi]ilor, cur\]i]i-v\ voi [i fra]ii
vo[tri, ca s\ aduce]i sicriul Dumnezeului
lui Israil, unde i-am g\tit loc lui.
13. Pentru c\ mai înainte nefiind voi gata,
ne-au t\iat în dou\ Domnul Dumnezeul
nostru pentru c\ nu am cercat cu judecat\.
14. {i s-au cur\]it preo]ii [i Levi]ii, ca s\
suie sicriul Dumnezeului lui Israil.
15. {i au luat fiii Levi]ilor sicriul lui
Dumnezeu, cu drugi pe umeri precum le-a
poruncit Moisi, cu cuvântul lui Dumnezeu
dup\ scriptur\.
16. {i a zis David c\peteniilor Levi]ilor>
pune]i pe fra]ii vo[tri cânt\re]ii cu organe,
cu cobze, cu al\ut\ [i cu chimvale, ca s\
strige sus cu glas de bucurie.
17. {i au pus Levi]ii pe Eman fiul lui Ioil
[i dintre fra]ii lui Asaaf feciorul lui
Varahia, [i din fiii lui Merari fra]ii lui,
Etan feciorul lui Kiseu.
18. {i cu ei fra]ii lor cei de al doilea>
Zaharia, Oziil, Semiramot, Ieil, Elioil,
Eliav, Vanea, Maasia, Matatia, Elifena,
Machelia, Avdedom Ieil [i Ozia portarii.
19. {i cânt\re]ii> Eman, Asaf [i Etan cu
chimvale de aram\ ca s\ fac\ s\ se auz\.
20. Zaharia, Oziil, Semiramot, Ieiil, Oni,
Eliav, Maasia, Vanea cu cobze
r\sun\toare,
21. {i Mattatia, Elifalul, Machenia,
Avdedom, Ieiil [i Ozia cu chitare cu opt
coarde ca s\ sune tare.
22. {i Honenia mai marele Levi]ilor,
pov\]uitor cânt\re]ilor, c\ era priceput.
516
23. {i Varahia [i Elcana portarii sicriului.
24. {i Somnia, Iosafat, Natanail, Amasai,
Zaharia, Vaneas [i Eliezer Preo]ii
trâmbi]au cu trâmbi]ele înaintea sicriului
lui Dumnezeu, [i Avdedom [i Ieia portarii
sicriului lui Dumnezeu.
25. {i era David [i b\trânii lui Israil [i
c\peteniile peste mii, mergeau s\ ridice
sicriul legii din casa lui Avedara cu
bucurie.
26. {i a fost dac\ au înt\rit Dumnezeu pe
Levi]i a ridica sicriul legii Domnului, au
junghiat [apte vi]ei [i [apte berbeci.
27. {i David era îmbr\cat cu haine de
vison, [i to]i Levi]ii care ridicau sicriul
legii Domnului, [i cânt\re]ii [i Honenia
pov\]uitorul cânt\re]ilor celor ce cântau<
iar David avea efod de vison.
28. {i tot Israilul ducea sicriul Domnului
cu strigare [i cu glas de bucurie, cu
trâmbi]e, cu chimvale r\sun\toare, cu
al\ute [i cu cobze.
29. {i a fost când a venit sicriul legii
Domnului pân\ la cetatea lui David,
Melhol fata lui Saul, s-a plecat pe
fereastr\, [i a v\zut pe împ\ratul David
s\ltând [i jucând, [i l-a def\imat pe el în
inima ei.
CAP. 16.
Cântarea lui David [i rânduiala slujbei
dumnezeie[ti.
{i au adus sicriul lui Dumnezeu, [i l-au
a[ezat în mijlocul cortului care l-a întins
David lui, [i a adus arderi de tot [i jertfe de
mântuire înaintea lui Dumnezeu.
2. {i dup\ ce a sfâr[it David a aduce
arderi de tot [i jertfe de mântuire, a
binecuvântat pe popor întru numele
Domnului.
 CARTEA :NT+I PARALIPOMENE
3. {i a împ\r]it la tot omul lui Israil de la
b\rbat pân\ la femeie fiec\ruia om o
bucat\ de pâine, o bucat\ de carne [i o
scovard\.
4. {i a pus înaintea sicriului legii
Domnului din Levi]i s\ slujeasc\, s\
strige, s\ m\rturiseasc\ [i s\ laude pe
Domnul Dumnezeul lui Israil.
5. Asaf a fost mai întâi, [i al doilea dup\
el> Zaharia, Ieil, Semiramot, Ieil, Mattatia,
Eliav, Vanaia, Avdedom< Ieil cu organe, cu
al\ute [i cu cobze< iar Asav/f cu chimvale
r\sun\toare.
6. {i Vanea [i Oziil, Preo]ii cu trâmbi]e
pururea înaintea sicriului legii lui
Dumnezeu.
7. În ziua aceea atunci a rânduit întâi
David pe Asaf [i fra]ii s\i a l\uda pe
Domnul, cântând>
8. M\rturisi]i-v\ Domnului [i chema]i
numele lui, vesti]i întru neamuri lucrurile
lui.
9. Cânta]i lui [i-l l\uda]i pe el, spune]i la
to]i minunile lui, care le-au f\cut Domnul.
10. L\uda]i-v\ întru numele cel sfânt al
lui, veseleasc\-se inima celor ce caut\
bun\voia lui.
11. C\uta]i pe Domnul, [i v\ înt\ri]i,
c\uta]i fa]a lui pururea.
12. Aduce]i-v\ aminte de minunile lui
care au f\cut, de semnele lui [i de
judec\]ile gurii lui.
13. S\mân]a lui Israil slugii sale, fiii lui
Iacov ale[ii s\i.
14. Acesta este Domnul Dumnezeul
nostru, în tot p\mântul judec\]ile lui.
15. Aduce]i-v\ aminte în veac de
a[ez\mântul de lege al lui, de cuvântul lui,
care l-au poruncit întru o mie de neamuri,
16. Care l-au a[ezat lui Avraam, [i
jur\mântul s\u lui Isaac.
517
17. {i l-au pus pe el lui Iacov spre
porunc\, [i lui Israil spre leg\tur\ ve[nic\,
18. Zicând> ]ie voiu da p\mântul lui
Hanaan funia mo[tenirii voastre.
19. Când erau ei la num\r pu]ini,
împu]ina]i [i nemernici într-însul.
20. {i au trecut din neam în neam, [i de la
o împ\r\]ie la alt popor.
21. Nu au l\sat om s\ le fac\ lor
strâmb\tate, [i au certat pentru dân[ii
împ\ra]i.
22. Nu v\ atinge]i de un[ii mei, [i întru
proorocii mei nu vicleni]i.
23. Cânta]i Domnului tot p\mântul,
binevesti]i din zi în zi mântuirea lui.
24. Vesti]i întru neamuri slava lui, ;n toate
noroadele minunile lui.
25. C\ mare este Domnul, [i l\udat foarte,
înfrico[at este mai presus decât to]i
dumnezeii.
26. C\ to]i dumnezeii neamurilor sunt
idoli, iar Dumnezeul nostru cerurile au
f\cut.
27. M\rirea [i lauda este înaintea lui, t\rie
[i frumuse]e este în locul s\u.
28. Da]i Domnului mo[tenirile
neamurilor, da]i Domnului slav\ [i t\rie,
29. Da]i Domnului slav\, numelui lui<
lua]i daruri [i aduce]i înaintea fe]ei lui, [i
v\ închina]i Domnului în cur]ile cele
sfinte ale lui.
30. S\ se team\ de fa]a lui tot p\mântul, s\
se îndrepteze p\mântul [i s\ nu se
cl\teasc\.
31. S\ se veseleasc\ cerul, [i s\ se bucure
p\mântul, [i s\ spun\ întru neamuri>
Domnul au împ\r\]it.
32. R\suna-va marea cu plinirea ei, [i
lemnul câmpului [i toate cele ce sunt într-
însul.
33. Atunci se vor bucura lemnele
 CARTEA :NT+I PARALIPOMENE
dumbr\vii de fa]a Domnului, c\ au venit
s\ judece p\mântul.
34. M\rturisi]i-v\ Domnului c\ este bun,
c\ în veac este mila lui.
35. {i zice]i> mântuie[te-ne pe noi
Dumnezeul mântuirii noastre, [i ne adun\
pe noi [i ne scoate din neamuri, ca s\
l\ud\m numele t\u cel sfânt, [i s\ ne
m\rim întru laudele tale.
36. Binecuvântat este Domnul
Dumnezeul lui Israil din veac [i pân\ în
veac, [i tot poporul a zis Amin, [i a[a au
l\udat pe Domnul.
37. {i a l\sat acolo înaintea sicriului legii
Domnului pe Asaf [i pe fra]ii lui ca s\
slujeasc\ înaintea sicriului pururea din zi
în zi.
38. {i Avdedom [i fra]ii lui [aizeci [i opt,
[i Avdedom fiul lui Iditum [i Osa rândui]i
portari,
39. {i pe Sadoc Preotul [i pe fra]ii lui
preo]ii înaintea cortului Domnului pe
culmea din Gavaon.
40. Ca s\ aduc\ arderi de tot Domnului
peste jertfelnicul arderilor de tot pururea
diminea]a [i seara, [i dup\ toate cele scrise
în legea Domnului, câte au poruncit fiilor
lui Israil prin mâna lui Moisi robul lui
Dumnezeu.
41. {i cu dânsul Eman [i Iditum [i ceilal]i
ale[i anume, ca s\ laude pe Domnul c\ în
veac este mila lui.
42. {i cu dân[ii trâmbi]e, [i chimvale
r\sun\toare [i organe ale cânt\rilor lui
Dumnezeu, iar fiii lui Iditum portari.
43. {i s-a dus tot poporul fiecare la casa
sa, [i s-a întors David ca s\ binecuvinteze
casa sa.
CAP. 17.
Zidirea templului de David se amân\.
518
Proorocie despre Mesia.
A fost când locuia David în casa sa, a zis
David c\tre Natan Proorocul> iat\ eu
locuiesc în cas\ de chedru, [i sicriul legii
Domnului sub piei.
2. {i a zis Natan c\tre David> tot ce este
în sufletul t\u, f\, c\ Dumnezeu este cu
tine.
3. {i a fost în noaptea aceea, s-a f\cut
cuvântul Domnului c\tre Natan, zicând>
4. Mergi [i zi c\tre David robul meu> a[a
zice Domnul, nu vei zidi tu cas\ mie, ca s\
locuiesc eu într-însa.
5. C\ nu am locuit în cas\ din ziua care
am scos pe Israil pân\ în ziua aceasta, ci
eram în cort [i în popas.
6. Ori pe unde am trecut în tot Israilul,
gr\it-am eu vreodat\ vreunei semin]ii a lui
Israil sau unuia din judec\torii, c\rora am
poruncit s\ pasc\ pe poporul meu, zicând>
c\ci nu mi-a]i f\cut cas\ de chedru?
7. {i acum a[a vei zice robului meu
David> acestea zice Domnul Atot]iitorul>
eu te-am luat pe tine de la stân\ [i de la
turme, ca s\ fii pov\]uitor poporului meu
Israil.
8. {i am fost cu tine ori încotro ai mers,
[i am ucis pe to]i vr\jma[ii t\i de la fa]a ta,
[i ]i-am f\cut ]ie nume, ca numele celor
mari, care au fost pe p\mânt.
9. {i voiu pune loc poporului meu Israil,
[i-l voiu r\s\di pe dânsul, [i va locui
însu[i, [i nu se va griji mai mult, [i nu va
mai ad\uga fiul strâmb\t\]ii a-l smeri pe
dânsul ca la început.
10. {i din zilele care am pus judec\tori
peste poporul meu Israil, am smerit pe to]i
vr\jma[ii t\i, [i te voiu cre[te pe tine [i ;]i
va zidi ]ie Domnul cas\.
11. {i va fi dup\ ce se vor plini zilele tale
 CARTEA :NT+I PARALIPOMENE
[i vei adormi cu p\rin]ii t\i, voiu ridica
s\mân]a ta dup\ tine, care va fi unul din
fiii t\i, [i voiu g\ti împ\r\]ia lui.
12. Acesta va zidi mie cas\, [i voiu
îndrepta scaunul lui pân\ în veac.
13. Eu voiu fi lui tat\ [i el va fi mie fiu, [i
mila mea nu o voiu dep\rta de la el,
precum o am dep\rtat de la cei ce au fost
mai înainte de tine.
14. {i-l voiu încredin]a pe el în casa mea
[i întru împ\r\]ia lui pân\ în veac, [i
scaunul lui va fi îndreptat pân\ în veac.
15. Toate cuvintele acestea [i toat\
vederea aceasta întocmai a[a le-a spus
Natan c\tre David.
16. {i a venit împ\ratul David [i a [ezut
înaintea Domnului, [i a zis> cine sunt eu
Doamne Dumnezeule? {i ce este casa
mea, c\ m-ai iubit pe mine pân\ în veac?
17. Pu]ine au fost acestea înaintea ta
Dumnezeule! {i ai gr\it de casa slugii tale
de departe, [i m-ai socotit ca o vedere a
omului, [i m-ai în\l]at Doamne
Dumnezeule!
18. Ce va mai ad\uga înc\ David c\tre
tine, ca s\-l m\re[ti? C\ tu [tii pe robul
t\u.
19. Doamne, pentru robul t\u ai f\cut
toat\ m\rimea aceasta, [i dup\ inima ta, ca
s\ ar\]i toate m\ririle tale.
20. Doamne, nu este asemenea ]ie [i nu
este Dumnezeu afar\ de tine, dup\ toate
câte am auzit întru urechile noastre.
21. {i nu este ca poporul t\u Israil neam
pe p\mânt, pe care s\-l fi pov\]uit tu
Dumnezeule, ca s\-l r\scumperi popor ]ie,
ca s\ pui lui nume mare [i str\lucit,
sco]ând neamuri de la fa]a poporului t\u,
pe care l-ai r\scump\rat din Eghipet.
22. {i ai dat pe poporul t\u Israil popor ]ie
pân\ în veac, [i tu Doamne te-ai f\cut lor
519
Dumnezeu.
23. {i acum, Doamne, cuvântul t\u care l-
ai gr\it c\tre robul t\u [i peste casa lui, s\
se adevereasc\ pân\ în veac, [i f\ precum
ai gr\it.
24. {i s\ se adevereasc\ [i s\ se m\reasc\
numele t\u pân\ în veac, zicând> Doamne!
Doamne Atot]iitorule! Dumnezeul lui
Israil, [i casa lui David robul t\u va
r\mâne îndreptat\ înaintea ta.
25. C\ tu Doamne Dumnezeul meu ai
deschis urechea robului t\u, c\ vei zidi lui
cas\, pentru aceea a aflat îndr\zneal\
robul t\u a se ruga înaintea fe]ei tale.
26. {i acum Doamne, tu e[ti însu]i
Dumnezeu, [i ai gr\it robului t\u
bun\t\]ile acestea.
27. {i acum ai început a binecuvânta casa
robului t\u, ca s\ fie în veac înaintea ta, c\
tu Doamne ai binecuvântat [i
binecuvintezi în veac.
CAP. 18.
Biruin]ele lui David. A[ezarea
dreg\torilor.
Dup\ acestea a b\tut David pe cei de alt
neam, [i i-a pus pe fug\, [i a luat Ghetul [i
satele ei din mâna celor de alt neam.
2. {i a b\tut pe Moav, [i au fost
Moavitenii slugi lui David, aducând
daruri.
3. {i a b\tut David pe Adraazar
împ\ratul Suvei ;n Emat, când mergea s\-
[i tinz\ puterea sa peste râul Efratului.
4. {i a luat de la el David o mie de care
[i [apte mii de cai [i dou\zeci de mii de
oameni pede[tri, [i a stricat David toate
carele, [i a l\sat dintr-însele o sut\ de care.
5. {i au venit Sirii din Damasc s\ ajute
lui Adraazar împ\ratul Suvei, [i a b\tut
 CARTEA :NT+I PARALIPOMENE
David dou\zeci [i dou\ de mii de oameni
ai Sirilor.
6. {i a pus David o[tirea în Siria cea
dinspre Damasc, [i au fost lui David slugi
aducând daruri, [i ajuta Domnul pe David
ori încotro mergea.
7. {i a luat David lan]urile cele de aur
care erau peste slugile lui Adraazar, [i le-a
adus în Ierusalim.
8. {i din Matavet [i din cet\]ile cele alese
ale lui Adraazar a luat David aram\ mult\
foarte, din care a f\cut Solomon marea cea
de aram\ [i stâlpii [i uneltele cele de
aram\.
9. {i a auzit Toa împ\ratul Ematului, c\ a
b\tut David toat\ puterea lui Adraazar
împ\ratul Suvei.
10. {i a trimis pe Aduram fiul s\u la
împ\ratul David s\-l întrebe de cele de
pace, [i s\-l binecuvinteze pe el, pentru c\
s-a r\zboit asupra lui Adraazar, [i l-a b\tut
pe el, c\ om potrivnic era Toa lui
Adraazar.
11. {i toate uneltele cele de aur, de argint
[i de aram\, le-a afierosit împ\ratul David
Domnului împreun\ cu argintul [i cu aurul
care l-a luat de la toate neamurile, de la
Idumeea, de la Moav, de la fiii lui Amon,
de la cei de alt neam [i de la Amalic.
12. {i Avesa fiul Saruiei a b\tut
optsprezece mii de Idumei în Valea
S\rilor.
13. {i a pus în vale o[tire, [i au fost to]i
Idumeii slugi lui David, [i ajuta Domnul
pe David ori încotro mergea.
14. {i a împ\r\]it David peste tot Israilul,
[i f\cea judecat\ [i dreptate la tot poporul
s\u.
15. {i Ioav feciorul Saruiei era peste
o[tire, [i Iosafat feciorul lui Ahilud scriitor
pentru aducere aminte.
520
16. {i Sadoc fiul lui Ahitov [i Avimeleh
fiul lui Aviatar preo]i, [i Susa scriitor.
17. {i Vaneas feciorul lui Iodae era peste
Hereti [i peste Feleti, [i fiii lui David erau
cei dint=i ajut\tori împ\ratului.
CAP. 19.
R\zbunarea lui David asupra
Amonitenilor.
{i a fost dup\ acestea a murit Naas
împ\ratul fiilor lui Amon, [i a împ\r\]it
Anan fiul lui în locul lui.
2. {i a zis David> face-voiu mil\ cu Anan
feciorul lui Naas, precum a f\cut tat\l lui
cu mine mil\, [i a trimis David soli, ca s\-
l mângâie pe el pentru moartea tat\lui s\u,
[i au venit slugile lui David în p\mântul
fiilor lui Amon la Anan, ca s\-l mângâie
pe el.
3. {i au zis boierii fiilor lui Amon c\tre
Anan> au doar pentru c\ cinste[te David
pe tat\l t\u, a trimis s\ te mângâie? Au nu
pentru ca s\ cerce cetatea, [i s\ iscodeasc\
p\mântul au venit slugile lui la tine?
4. {i a prins Anan pe slugile lui David, [i
i-a ras pe dân[ii [i a t\iat hainele lor
jum\tate pân\ la brâu, [i i-a slobozit pe ei.
5. {i au venit s\ spun\ lui David de
oameni< [i a trimis David înaintea lor, c\
erau oamenii batjocori]i foarte, [i le-a zis
împ\ratul> [ede]i în Ierihon pân\ vor
cre[te b\rbile voastre, [i apoi v\ ve]i
întoarce.
6. {i au v\zut fiii lui Amon, c\ s-a
ru[inat poporul lui David, [i a trimis Anan,
[i fiii lui Amon o mie de talan]i de argint,
ca s\ le n\imeasc\ lor din Siria
Mesopotamiei [i din Siria Maaha [i din
Suva care [i c\l\re]i.
7. {i [i-a n\imit treizeci [i dou\ de mii de
 CARTEA :NT+I PARALIPOMENE
care [i pe împ\ratul din Maaha [i pe
poporul lui, [i a venit [i a t\b\rât în
preajma Midavei< [i fiii lui Amon s-au
adunat din cet\]ile lor, [i au venit ca s\ se
bat\.
8. {i a auzit David, [i a trimis pe Ioav [i
toat\ oastea celor tari.
9. {i au ie[it fiii lui Amon, [i s-au rânduit
la r\zboi lâng\ poarta cet\]ii, [i împ\ra]ii
care au venit au t\b\rât deosebi în câmp.
10. {i v\zând Ioav, c\ sunt în fa]\ unii cu
al]ii, ca s\ dea r\zboi asupra sa dinainte [i
dinapoi, a ales din to]i voinicii lui Israil, [i
s-au rânduit împotriva Sirilor.
11. {i cel\lalt popor l-a dat pe mâna lui
Avesa fratele s\u, [i s-au rânduit împotriva
fiilor lui Amon.
12. {i a zis> de m\ vor învinge Sirii, vei fi
mie ajutor, iar de te vor învinge pe tine fiii
lui Amon, te voiu ajuta eu.
13. Îmb\rb\teaz\-te [i s\ ne înt\rim,
pentru poporul nostru [i pentru cet\]ile
Dumnezeului nostru, [i Domnul ce este
bun întru ochii lui va face.
14. {i s-a rânduit Ioav [i tot poporul lui cu
el împotriva Sirilor la r\zboi, [i a fugit de
c\tre dân[ii.
15. {i fiii lui Amon v\zând c\ au fugit
Sirii, au fugit [i ei de la fa]a lui Avesa [i de
la fa]a lui Ioav fratele lui, [i au venit în
cetate, [i a venit Ioav în Ierusalim.
16. {i v\zând Sirii c\ i-a biruit pe ei Israil,
a trimis soli, [i a adus pe Sirii cei dincolo
de râu, [i Sofat mai marele o[tirii lui
Adraazar era pov\]uitor înaintea lor.
17. {i s-a spus lui David, [i a adunat
David pe tot Israilul, [i a trecut Iordanul,
[i a venit asupra lor [i s-a rânduit asupra
lor, [i a st\tut David în preajma Sirilor la
r\zboi, [i i-a b\tut pe ei.
18. {i au fugit Sirii de la fa]a lui Israil, [i
521
a zdrobit David din Siri [apte mii de care
[i patruzeci de mii de pede[tri, [i pe Sofat
mai marele puterii l-a ucis.
19. {i v\zând slugile lui Adraazar, c\ au
c\zut dinaintea fe]ei lui Israil, a f\cut cu
David pace, [i i-a slujit lui, [i nu au vrut
Sirii s\ ajute mai mult fiilor lui Amon.
CAP. 20.
R\zboiul [i biruin]a lui David asupra
Amonitenilor [i Filistenilor.
A fost în anul al doilea când ie[ir\
împ\ra]ii la r\zboi, a scos Ioav toat\
puterea o[tirii, [i a stricat ]ara fiilor lui
Amon, [i a venit [i a înconjurat Ravva, [i
David a [ezut în Ierusalim, [i a b\tut Ioav
Ravva, [i o a stricat.
2. {i a luat David cununa împ\ratului lor
de pe capul lui, [i s-a aflat c\ trage un
talant de aur, [i era într-însa piatr\
scump\, [i a fost pus\ pe capul lui David,
[i pr\zi din cetate a adus multe foarte.
3. {i pe poporul cel dintr-însa l-a scos, [i
l-a t\iat cu fier\str\u [i cu tesle de fier [i
cu securi< a[a a f\cut David tuturor fiilor
lui Amon, [i s-a întors David [i tot poporul
lui în Ierusalim.
4. {i a fost dup\ acestea, [i iar s-a f\cut
r\zboi în Gazer cu cei de alt neam, atunci
a b\tut Sovohe Sosati pe Sefei cel din fiii
uria[ilor, [i l-a smerit pe el.
5. {i s-a mai f\cut înc\ r\zboi cu cei de
alt neam, [i a b\tut Eleanan feciorul lui
Iair pe Lahmi fratele lui Goliat Gheteul, [i
lemnul suli]ei lui era ca sulul pânzarilor.
6. {i s-a mai f\cut înc\ r\zboi în Ghet [i
era un om peste seam\ mare [i avea câte
[ase degete, toate degetele lui erau
dou\zeci [i patru, [i acesta era str\nepot
uria[ilor.
 CARTEA :NT+I PARALIPOMENE
7. {i a oc\rât pe Israil, [i l-a b\tut pe el
Ionatan, feciorul lui Sama fratele lui
David.
8. Ace[tia s-au n\scut lui Rafa în Ghet,
to]i erau patru uria[i, [i au c\zut în mâna
lui David [i în mâna slugilor lui.
CAP. 21.
Ciuma de trei zile pentru num\rarea
poporului.
{i s-a sculat diavol în Israil, [i a îndemnat
pe David, ca s\ numere pe Israil.
2. {i a zis împ\ratul David c\tre Ioav [i
c\tre mai marii o[tirii> merge]i, num\ra]i
pe Israil de la Virsavee [i pân\ la Dan, [i
aduce]i la mine, ca s\ [tiu num\rul lor.
3. {i a zis Ioav> s\ înmul]easc\ Domnul
pe poporul s\u cu o sut\ de p\r]i mai mult
decât sunt ace[tia [i ochii domnului meu
împ\ratului s\ vaz\, au nu doamne al meu
;mp\rate, to]i suntem slugi domnului
meu? C\ci cearc\ domnul meu aceasta?
De ce s\ fie spre p\cat lui Israil.
4. Ci cuvântul împ\ratului a biruit pe
Ioav, [i a ie[it Ioav, [i a umblat prin tot
Israilul, [i a venit în Ierusalim.
5. {i a dat Ioav num\rul cercet\rii
poporului lui David, [i era tot Israilul o
mie de mii [i o sut\ de mii de b\rba]i care
purtau sabie [i fiii Iudei patru sute [i
[aptezeci de mii de b\rba]i care purtau
sabie.
6. {i pe Levi [i pe Veniamin, nu i-a
num\rat între ei, c\ nu pl\cea cuvântul
împ\ratului, lui Ioav.
7. {i r\u s-a ar\tat înaintea lui
Dumnezeu lucrul acesta, [i au b\tut pe
Israil.
8. {i a zis David c\tre Dumnezeu>
p\c\tuit-am foarte, f\când acest lucru, [i
522
acum [terge r\utatea robului t\u, c\
nebune[te am lucrat foarte.
9. {i au gr\it Domnul c\tre Gad
V\z\torul, zicând>
10. Mergi [i gr\ie[te lui David, zicând>
a[a zice Domnul, trei voiu aduce eu
asupra ta, alege-]i ]ie una dintru ele, [i
voiu face ]ie.
11. {i a venit Gad la David, [i i-a zis lui>
12. A[a zice Domnul> alege-]i ]ie sau trei
ani foamete sau trei luni s\ fugi tu de fa]a
vr\jma[ilor t\i, [i sabia vr\jma[ilor t\i s\
te apuce pe tine, sau trei zile sabia
Domnului, [i moarte pe p\mânt [i Îngerul
Domnului s\ omoare întru toat\
mo[tenirea lui Israil< [i acum vezi ce
cuvânt voiu r\spunde celui ce m-au trimis
pe mine.
13. {i a zis David c\tre Gad> sunt în mare
strâmtorare de câte[itrele, ci mai bine voiu
c\dea în mâinile Domnului, c\ multe sunt
îndur\rile lui foarte< iar în mâinile
oamenilor nu voiu c\dea.
14. {i au dat Domnul moarte în Israil, [i
au c\zut din Israil [aptezeci de mii de
oameni.
15. {i au trimis Dumnezeu Înger în
Ierusalim, ca s\-l piarz\, [i când îl pierdea,
au v\zut Domnul [i i-au p\rut r\u pentru
r\ul acela, [i au zis Îngerului celui ce
pierdea> ajung\-]i, trage-]i mâna ta, [i
Îngerul Domnului sta în aria lui Orna
Ievuseul.
16. {i a ridicat David ochii s\i, [i a v\zut
pe Îngerul Domnului stând între p\mânt [i
între cer, [i sabia lui scoas\ în mâna lui, [i
tins\ asupra Ierusalimului, [i au c\zut
David [i b\trânii lui Israil pe fa]a lor
îmbr\ca]i cu saci.
17. {i a zis David c\tre Dumnezeu> au nu
eu am zis ca s\ se numere poporul? Eu
 CARTEA :NT+I PARALIPOMENE
sunt cel ce am p\c\tuit, [i mult r\u am
f\cut, dar aceast\ turm\ ce a f\cut?
Doamne Dumnezeule fie mâna ta peste
mine [i peste casa tat\lui meu, [i nu peste
poporul t\u, ca s\-l pierzi Doamne.
18. {i Îngerul Domnului a zis lui Gad, s\
spun\ c\tre David, ca s\ se suie s\ fac\
jertfelnic Domnului în aria lui Orna
Ievuseul.
19. {i s-a suit David dup\ cuvântul lui
Gad, care l-a gr\it întru numele
Domnului.
20. {i întorcându-se Orna, a v\zut pe
Înger< [i el cu cei patru fii ai lui s-a ascuns,
c\ Orna treiera grâu.
21. {i a venit David la Orna, [i Orna a
ie[it din arie, [i s-a închinat lui David cu
fa]a pe p\mânt.
22. {i a zis David c\tre Orna> d\ mie locul
t\u cel de arie, [i voiu zidi într-însul
jertfelnic Domnului, pe argint cât
pre]uie[te mi-l d\, ca s\ înceteze b\taia
din popor.
23. {i a zis Orna c\tre David> ia-l [i fac\
domnul meu împ\ratul ce este bine
înaintea lui< iat\ am dat vi]ei pentru ardere
de tot [i plugul pentru lemne [i grâul
pentru jertf\, toate le-am dat.
24. {i a zis împ\ratul David lui Orna> nu,
ci voiu s\ cump\r cu argint, cât pre]uie[te,
c\ nu voiu lua ale tale Domnului, ca s\
aduc ardere de tot în dar Domnului.
25. {i a dat David lui Orna pentru locul lui
sicli de aur cump\ni]i [ase sute.
26. {i a zidit acolo David jertfelnic
Domnului, [i a adus arderi de tot [i jertfe
de mântuire, [i a strigat c\tre Domnul, [i l-
au auzit pe el cu foc din cer peste
jertfelnicul arderii de tot, [i a mistuit
arderea de tot.
27. {i au zis Domnul c\tre Înger [i a b\gat
523
sabia în teaca ei.
28. În vremea aceea dac\ a v\zut David c\
l-au ascultat Domnul în aria lui Orna
Ievuseul, a jertfit acolo.
29. {i cortul Domnului care l-a f\cut
Moisi în pustie, [i jertfelnicul arderilor de
tot în vremea aceea era în culmea cea din
Gavaon.
30. {i nu a putut David s\ mearg\ pân\
acolo s\ întrebe pe Dumnezeu, pentru c\
se gr\bea la vederea sabiei Îngerului
Domnului.
CAP. 22.
Preg\tiri pentru zidirea casei
Domnului.
{i a zis David> aceasta este casa Domnului
Dumnezeu, [i acesta este jertfelnicul spre
arderea de tot a lui Israil.
2. {i a zis David> s\ adune pe to]i
veneticii cei din p\mântul lui Israil, [i a
pus cioplitori s\ ciopleasc\ pietre netezite,
ca s\ zideasc\ cas\ lui Dumnezeu.
3. {i fier mult pentru cuiele u[ilor [i ale
por]ilor, [i pentru ]â]âni a g\tit David, [i
aram\ mult\ f\r\ m\sur\.
4. {i lemne de chedru f\r\ de num\r, c\
aduceau Sidonenii [i Tirienii lemne de
chedru mul]ime lui David.
5. {i a zis David> Solomon fiul meu
prunc tân\r este, [i casa care se va zidi
Domnului trebuie s\ fie foarte m\rit\ [i
vestit\, [i o voiu g\ti lui sl\vit\ în tot
p\mântul< [i a g\tit David o mul]ime
înainte de moartea sa.
6. {i a chemat pe Solomon fiul s\u, [i i-
a poruncit lui ca s\ zideasc\ casa
Domnului Dumnezeului lui Israil.
7. {i a zis David lui Solomon> fiule! Eu
am avut în suflet, ca s\ zidesc cas\
 CARTEA :NT+I PARALIPOMENE
numelui Domnului Dumnezeu.
8. {i a fost c\tre mine cuvântul
Domnului zicând> sânge mult ai v\rsat, [i
r\zboaie mari ai f\cut, nu vei zidi cas\
numelui meu, pentru c\ sânge mult ai
v\rsat pe p\mânt înaintea mea.
9. Iat\ fiu se na[te ]ie, acesta va fi
b\rbatul odihnei, [i-l voiu odihni pe el de
to]i vr\jma[ii lui de primprejur, c\
Solomon va fi numele lui, [i pace [i lini[te
voiu da peste Israil în zilele lui.
10. Acesta va zidi cas\ numelui meu, [i el
va fi mie fiu, [i eu voiu fi lui tat\, [i voiu
îndrepta scaunul împ\r\]iei lui ;n Israil
pân\ în veac.
11. {i acum fiul meu, va fi cu tine
Domnul, [i te va spori [i vei zidi cas\
Domnului Dumnezeului t\u, precum au
gr\it de tine.
12. Deci, dea ]ie Domnul în]elepciune [i
în]elegere, [i s\ te înt\reasc\ peste Israil,
[i s\ p\ze[ti [i s\ faci legea Domnului
Dumnezeului t\u.
13. Atunci te vei spori, de vei p\zi s\ faci
poruncile [i judec\]ile, care le-au poruncit
Domnul lui Moisi pentru Israil,
îmb\rb\teaz\-te [i te înt\re[te, [i nu te
teme, nici te speria.
14. {i eu din s\r\cia mea am g\tit pentru
casa Domnului talan]i de aur o sut\ de mii
[i de argint talan]i o mie de mii, [i aram\
[i fier f\r\ de m\sur\, c\ cu gr\mada este,
[i lemne [i pietre am g\tit, [i la acestea vei
ad\uga.
15. {i cu tine sunt mul]i lucr\tori, me[teri
[i cioplitori de pietre [i teslari de lemne,
to]i înv\]a]i la tot lucrul.
16. La aur, la argint, la aram\ [i la fier nu
este num\r, scoal\-te [i f\, [i Domnul va fi
cu tine.
17. {i a poruncit David tuturor boierilor
524
lui Israil s\ ajute lui Solomon fiul s\u.
18. Au nu este Domnul cu voi? {i au dat
odihn\ primprejur, c\ au dat în mâinile
voastre pe cei ce locuiesc p\mântul, [i s-a
supus p\mântul înaintea Domnului [i
înaintea poporului lui.
19. Acum da]i inimile voastre [i sufletele
voastre, ca s\ c\uta]i pe Domnul
Dumnezeul vostru, [i v\ scula]i [i zidi]i
biserica Domnului Dumnezeului vostru,
ca s\ b\ga]i sicriul legii Domnului [i
uneltele cele sfinte ale lui Dumnezeu în
casa, care se va zidi în numele Domnului.
CAP. 23.
Num\rul, rânduiala [i slujba Levi]ilor.
David fiind b\trân [i plin de zile, a f\cut
împ\rat pe Solomon fiul lui în locul s\u
peste Israil.
2. {i a adunat pe to]i boierii lui Israil [i
pe preo]i [i pe Levi]i.
3. {i s-au num\rat Levi]ii de la treizeci
de ani în sus, [i a fost num\rul lor pe cap,
b\rba]i treizeci [i opt de mii.
4. Dintr-ace[tia au fost ocârmuitori peste
lucrurile casei Domnului dou\zeci [i patru
de mii, [i logofe]i [i judec\tori [ase mii.
5. {i patru mii portari [i patru mii
cânt\re]i ai Domnului cu uneltele care le-
au f\cut s\ laude pe Domnul.
6. {i i-a împ\r]it pe ei David f\cându-le
rând pe zi fiilor lui Levi> lui Gherson, lui
Kaat [i lui Merari,
7. {i lui Gherson, lui Edan [i lui Semei.
8. Fiii lui Edan, c\petenia Ieil, Zitan [i
Ioil, trei.
9. {i fiii lui Semei> Salomit, Ieil [i Aran,
trei, ace[tia sunt c\peteniile familiilor lui
Edan.
10. {i fiilor lui Semei> Iet, Ziza, Ioas [i
 CARTEA :NT+I PARALIPOMENE
Veria, ace[ti patru sunt fiii lui Semei.
11. {i era Iet c\petenia [i Ziza al doilea,
Ioas [i Veria nu au înmul]it fii, pentru
aceea s-a num\rat într-o cas\ [i într-o
rudenie.
12. Fiii lui Kaat> Amvram, Iezaar/Isaar,
Hevron, Oziil, patru.
13. Fiii lui Amvram> Aaron [i Moisi [i s-a
osebit Aaron a sfin]i sfintele sfintelor, el [i
fiii lui pân\ în veac, ca s\ t\mâieze
înaintea Domnului, s\ slujeasc\ lui [i s\ se
roage numelui lui pân\ în veac.
14. {i Moisi omul lui Dumnezeu, fiii lui s-
au chemat ;n neamul lui Levi.
15. Fiii lui Moisi> Ghirsam [i Eliezer.
16. Fiii lui Ghirsam> Suvail c\petenia.
17. {i erau fiii lui Eliezer> Ravia
c\petenia, [i nu a avut Eliezer al]i fii, [i fiii
lui Ravia s-au înmul]it foarte.
18. Fiii lui Isaar> Salomot c\petenia.
19. Fiii lui Hevron> Ieria c\petenia,
Amaria al doilea, Ieziil al treilea,
Iechemias al patrulea.
20. Fiii lui Oziil> Miha c\petenia [i Isia al
doilea.
21. Fiii lui Merari> Mooli [i Musi< fiii lui
Mooli> Eleazar [i Kis.
22. {i a murit Eleazar, [i nu a avut feciori,
f\r\ numai fete, [i le-au luat pe ele fiii lui
Kis fra]ii lor.
23. Fiii lui Musi> Mooli, Eder [i Iarimot,
trei.
24. Ace[tia sunt fiii lui Levi, dup\ casele
familiilor lor, c\peteniile familiilor lor,
dup\ socoteala lor, dup\ num\rul numelor
lor, dup\ capul lor, care fac lucrurile
slujbei casei Domnului, de la dou\zeci de
ani în sus.
25. C\ a zis David> odihnit-au Domnul
Dumnezeul lui Israil pe poporul s\u, [i va
locui în Ierusalim pân\ în veac.
525
26. {i Levi]ii nu mai purtau cortul [i toate
vasele cele de slujba lui.
27. C\ întru poruncile lui David cele mai
de pe urm\ este num\rul fiilor lui Levi de
la dou\zeci de ani în sus.
28. C\ i-a pus pe ei sub mâna lui Aaron,
ca s\ slujeasc\ în casa Domnului, în cur]i
[i în c\m\ri [i la cur\]irea tuturor celor
sfinte [i la lucrurile slujbei casei lui
Dumnezeu,
29. {i la pâinile punerii înainte [i la f\ina
jertfei [i la pl\cintele cele de azime [i la
tig\i [i la cele fr\mântate [i la toat\
m\sura.
30. {i a sta diminea]a [i seara, a l\uda [i a
se m\rturisi Domnului.
31. {i peste toate cele ce se aduc spre
ardere de tot Domnului în Sâmbete [i la
lunile noi [i la s\rb\tori dup\ num\r [i
dup\ rânduiala lor, totdeauna înaintea
Domnului.
32. {i s\ fac\ paza la cortul m\rturiei, [i
paza sfintei [i paza fiilor lui Aaron fra]ilor
lor, ca s\ slujeasc\ în casa Domnului.
CAP. 24.
Cetele preo]ilor.
{i cetele fiilor lui Aaron, fiii lui Aaron>
Nadav, Aviud, Eleazar [i Itamar.
2. {i a murit Nadav [i Aviud înaintea
tat\lui lor, [i ace[tia nu au avut fii, [i au
preo]it Eleazar [i Itamar fiii lui Aaron.
3. {i i-a împ\r]it pe ei David [i Sadoc din
fiii lui Eleazar [i Ahimeleh din fiii lui
Itamar, dup\ rânduiala lor, dup\ slujba lor
[i dup\ casele lor p\rinte[ti.
4. {i s-au aflat din fiii lui Eleazar mai
mul]i între boierii puterilor, decât fiii lui
Itamar, [i i-au rânduit din fiii lui Eleazar
c\petenii peste casele p\rinte[ti,
 CARTEA :NT+I PARALIPOMENE
[aisprezece, [i fiii lui Itamar dup\ casele
p\rinte[ti, opt.
5. {i i-a împ\r]it pe ei cu sor]i, pe unii [i
pe al]ii dintre fiii lui Eleazar [i dintre fiii
lui Itamar, c\ erau c\petenii celor sfinte [i
mai marii Domnului.
6. {i i-a scris pe ei Samea fiul lui
Natanail logof\tul din Levi înaintea
împ\ratului [i a boierilor, Sadoc Preotul [i
Ahimeleh fiul lui Aviatar [i c\peteniile
p\rinte[ti a preo]ilor [i a Levi]ilor ai casei
p\rinte[ti câte unul lui Eleazar [i câte unul
lui Itamar.
7. {i a ie[it sor]ul cel dint=i lui Ioarim,
lui Iedia al doilea,
8. Lui Hariv al treilea, lui Seorim al
patrulea,
9. Lui Melhia al cincilea, lui Meiamin al
[aselea,
10. Lui Kos al [aptelea, lui Avia al
optulea,
11. Lui Iisu al nou\lea, lui Sehenia al
zecelea,
12. Lui Eleavi al unsprezecelea, lui
Iachim al doisprezecelea,
13. Lui Opfa al treisprezecelea, lui Iesvaal
al paisprezecelea,
14. Lui Velga al cincisprezecelea, lui Emir
al [aisprezecelea,
15. Lui Hizin al [aptesprezecelea, lui
Afesi al optsprezecelea,
16. Lui Fetea al nou\sprezecelea, lui
Ezechil al dou\zecilea,
17. Lui Ahim al dou\zeci [i unulea, lui
Gamul al dou\zeci [i doilea,
18. Lui Adale al dou\zeci [i treilea, lui
Maase al dou\zeci [i patrulea.
19. Acesta este num\rul lor, dup\ slujba
lor a intra în casa Domnului dup\
rânduiala lor, prin mâna lui Aaron tat\l lor,
precum au poruncit Domnul Dumnezeul
526
lui Israil.
20. {i fiilor celorlal]i ai lui Levi, fiilor lui
Amvram, c\petenia Sovail, fiilor lui
Sovail, Iedia.
21. {i lui Raavia, Iesia,
22. {i lui Isaar, Salomot< fiilor lui
Salomot, Iat.
23. Fiii lui Ecdiu> Amadea al doilea, Iaziil
al treilea, Iecmoam al patrulea.
24. Fiilor lui Oziil> Miha, fiii lui Miha>
Samir.
25. Fratele lui Miha> Isia [i fiul lui Isia>
Zaharia.
26. Fiii lui Merari> Mooli [i Musi, fiii lui
Ozia, fiii lui Voni,
27. Fiii lui Merari din Ozia, fiii lui Isoam,
[i Sachur [i Avai.
28. Lui Mooli> Eleazar [i Tamar, [i a murit
Eleazar, [i nu a avut feciori.
29. Lui Kis, fiii lui Kis> Ieremeil.
30. {i fiii lui Musi> Mooli, Eder [i
Ierimot/Iarimot, ace[tia sunt fiii Levi]ilor,
dup\ casele lor p\rinte[ti.
31. {i au luat [i ei sor]i ca [i fra]ii lor fiii
lui Aaron înaintea împ\ratului, [i Sadoc [i
Ahimeleh [i c\peteniile p\rinte[ti ale
preo]ilor [i ale Levi]ilor< c\petenia de
p\rin]i Araav, ca [i fra]ii lui cei mai tineri.
CAP. 25.
Cetele cânt\re]ilor.
{i David împ\ratul cu c\peteniile puterii a
pus la slujbe pe fiii lui Asaf, ai lui Eman [i
ai lui Iditum, care s\ cânte cu cobze, cu
al\ute [i cu chimvale, [i a fost num\rul lor
pe cap al celor ce slujesc dup\ slujbele lor.
2. Fiii lui Asaf> Sachur, Iosif [i Natanias
[i Erail> fiii lui Asaf care, erau la
împ\ratul.
3. Lui Iditum, fiii lui Iditum> Godolia,
 CARTEA :NT+I PARALIPOMENE
Suri, Isia, Asavia [i Mattatia dup\ tat\l lor
Iditum, cu cobze r\sunând m\rturisire [i
laud\ Domnului.
4. Lui Eman, fiii lui Eman> Vuchia,
Mattania, Oziil, Suvail, Ierimot, Anania,
Anan, Eliata, Godolati, Remeviezer,
Iesvasaca, Maliti, Oviri [i Meazot.
5. To]i ace[tia sunt fiii lui Eman celui ce
r\spunde împ\ratului cu cuvintele lui
Dumnezeu a în\l]a cornul, [i au dat
Dumnezeu lui Eman paisprezece feciori [i
trei fete.
6. To]i ace[tia cu tat\l lor l\udând în casa
lui Dumnezeu în chimvale [i în al\ute [i în
cobze spre slujba casei lui Dumnezeu
lâng\ împ\ratul Asaf, Iditum [i Eman.
7. {i a fost num\rul lor cu fra]ii lor cei
înv\]a]i a cânta Domnului, to]i cei ce erau
iscusi]i, dou\ sute [i optzeci [i opt.
8. {i au luat [i ei sor]i s\ fie în rând cel
mic, [i cel mare din cei des\vâr[i]i [i din
cei ce înv\]au.
9. {i a ie[it sor]ul cel dint=i a fiilor lui [i
a fra]ilor lui, din Asaf> Iosif, al doilea
Godolia cu fiii lui [i fra]ii lui doisprezece.
10. Al treilea Zachur, fiii lui [i fra]ii lui,
doisprezece.
11. Al patrulea Iesri, fiii lui [i fra]ii lui,
doisprezece.
12. Al cincilea Natan, fiii lui [i fra]ii lui,
doisprezece.
13. Al [aselea Vuchia, fiii lui [i fra]ii lui,
doisprezece.
14. Al [aptelea Iseriil, fiii lui [i fra]ii lui,
doisprezece.
15. Al optulea Iosia, fiii lui [i fra]ii lui,
doisprezece.
16. Al nou\lea Mattania, fiii lui [i fra]ii
lui, doisprezece.
17. Al zecelea Semeia, fiii lui [i fra]ii lui,
doisprezece.
527
18. Al unsprezecelea Asriil, fiii lui [i fra]ii
lui, doisprezece.
19. Al doisprezecelea Asavia, fiii lui [i
fra]ii lui, doisprezece.
20. Al treisprezecelea Suvail, fiii lui [i
fra]ii lui, doisprezece.
21. Al paisprezecelea Mattatia, fiii lui [i
fra]ii lui, doisprezece.
22. Al cincisprezecelea Ierimot, fiii lui [i
fra]ii lui, doisprezece.
23. Al [aisprezecelea Anania, fiii lui [i
fra]ii lui, doisprezece.
24. Al [aptesprezecelea Iesvasaca, fiii lui
[i fra]ii lui, doisprezece.
25. Al optsprezecelea Anania, fiii lui [i
fra]ii lui, doisprezece.
26. Al nou\sprezecelea Maliti/Malliti, fiii
lui [i fra]ii lui, doisprezece.
27. Al dou\zecilea Eliata, fiii lui [i fra]ii
lui, doisprezece.
28. Al dou\zeci [i unulea Oviri/Otiri, fiii
lui [i fra]ii lui, doisprezece.
29. Al dou\zeci [i doilea
Godolati/Gotolati, fiii lui [i fra]ii lui,
doisprezece.
30. Al dou\zeci [i treilea Meazot/Miazot,
fiii lui [i fra]ii lui, doisprezece.
31. Al dou\zeci [i patrulea
Remeviezer/Romettiezer, fiii lui [i fra]ii
lui, doisprezece.
CAP. 26.
Portarii, c\m\ra[ii [i judec\torii.
{i cetele por]ilor, fiii lui Koreim>
Moselamia din fiii lui Asaf.
2. {i lui Moselamia fiul cel întâi n\scut
era Zaharia, Iadiil al doilea, Zavadia al
treilea, Ienuil al patrulea, Iolam al
cincilea,
3. Ionatan al [aselea, Elionai al [aptelea,
 CARTEA :NT+I PARALIPOMENE
Avdedom al optulea.
4. {i fiii lui Avdedom erau> Samias întâi
n\scut, Iozavat al doilea, Ioat al treilea,
Sahar al patrulea, Natanail al cincilea,
5. Amiil al [aselea, Isahar al [aptelea,
Felati al optulea, c\ l-au binecuvântat pe
el Dumnezeu.
6. {i lui Samea fiul lui s-a n\scut fiu a
celui întâi n\scut al lui Rose casa cea
p\rinteasc\ a lui, c\ puternici erau.
7. Fiii lui Samei> Otni, Rafail, Ovid,
Elzavat, Ahiud, oameni tari, Eliu, Savahia
[i Isvacom.
8. To]i din fiii lui Avdedom, ei [i fiii lor
[i fra]ii lor îndemânatici la slujb\, to]i ai
lui Avdedom [aizeci [i doi.
9. {i lui Moselamia, fiii [i fra]ii
optsprezece voinici.
10. {i lui Osa din fiii lui Merari, c\petenia
Semri, c\ nu era întâi n\scut, dar l-a f\cut
pe el tat\l lui c\petenie cetei a doua.
11. Helchia al doilea, Tavle al treilea,
Zaharia al patrulea, to]i ace[tia fii [i fra]i
lui Osa, treisprezece.
12. Ace[tia sunt cei rândui]i la por]i, din
c\peteniile celor tari la slujbe zilnice ca [i
fra]ii lui la slujb\ în casa Domnului.
13. {i a aruncat sor]i pe mic [i pe mare,
dup\ casele lor p\rinte[ti pentru fiecare
poart\.
14. {i a c\zut sor]ul celor dinspre r\s\rit
lui Selemia< iar lui Zaharia fiul lui Soaz, al
lui Melhia, i-a aruncat sor]i [i a ie[it sor]ul
spre miaz\noapte.
15. Lui Avdedom spre miaz\zi, dinaintea
casei lui Esefim.
16. Iar Sefrim/Semri al lui Osa spre apus
dup\ poarta treptelor spre c\mar\, str\ji în
preajma str\jii.
17. Spre r\s\rit Levi]i [ase pe zi, spre
miaz\noapte patru pe zi, spre miaz\zi
528
patru pe zi [i la Esefim câte doi, cu
schimbul.
18. {i lui Osa spre apus dup\ poarta
c\m\rii trei str\ji în preajma str\jii suirii,
spre r\s\rit [ase pe zi [i spre miaz\noapte
patru [i spre miaz\zi patru [i la Esefim doi
cu schimbul [i spre apus patru [i la c\rare
doi cu schimbul.
19. Acestea sunt cetele portarilor fiilor lui
Kore [i fiilor lui Merari.
20. {i Levi]ii fra]ii lor erau peste
vistieriile casei Domnului [i peste
vistieriile celor sfin]ite.
21. Fiii lui Ladan, ace[tia, fii lui Gherson<
lui Ladan c\peteniile caselor p\rinte[ti a
lui Ladan, lui Gherson, Ieil.
22. Fiii lui Ieil> Zeton [i Ioil fra]ii, peste
vistieriile casei Domnului.
23. Lui Amvram [i Isaar, Hevron [i Oziil.
24. {i Suvail al lui Ghirsam al lui Moisi
peste vistierii.
25. {i fratelui s\u Eliezer> Revia fiu, Iosia,
Ioram, Zehri [i Salomot.
26. Acest Salomot [i fra]ii lui peste toate
vistieriile sfintelor, care le-a afierosit
David împ\ratul [i c\peteniile caselor
p\rinte[ti cei peste mii [i peste sute [i mai
marii o[tirii,
27. Care le-a luat din cet\]i [i din pr\zi, [i
a afierosit dintr-însele, ca s\ nu se întârzie
zidirea casei lui Dumnezeu.
28. {i peste toate cele sfinte ale lui
Dumnezeu, care le-a sfin]it Samuil
Proorocul [i Saul fiul lui Kis [i Avenir fiul
lui Nir [i Ioav fiul Saruiei, tot ce s-a sfin]it
prin mâna lui Salomot [i a fra]ilor lui.
29. Lui Isaar Honenia [i fiii lui la lucrul
cel dinafar\ peste Israil a logofe]i [i a
judeca.
30. Lui Hevron, Asavia [i fra]ii lui, b\rba]i
puternici, o mie [i [apte sute, spre
 CARTEA :NT+I PARALIPOMENE
pov\]uirea lui Israil dincolo de Iordan
dinspre apus la toat\ slujba Domnului [i
lucrul împ\ratului.
31. Lui Hevroni, Uria c\petenia
Hevronenilor dup\ na[terile lor, dup\
casele p\rinte[ti, în anul al patruzecilea al
împ\r\]iei lui s-a c\utat, [i s-a aflat om
tare întru ei în Iasirul Galaaditei.
32. {i fra]ii lui feciori tari dou\ mii [i
[apte sute c\peteniile caselor p\rinte[ti, [i
i-a pus pe ei David împ\ratul peste Ruvin,
peste Gadi [i peste jum\tatea neamului lui
Manasi, spre toat\ porunca Domnului [i
cuvântul împ\ratului.
CAP. 27.
Al]i dreg\tori ai lui David.
{i fiii lui Israil dup\ num\rul lor
c\peteniile caselor p\rinte[ti cei peste mii
[i peste sute, [i logofe]ii, care slujesc
împ\ratului [i ;n tot cuvântul împ\ratului
dup\ cete, [i la toat\ porunca ce intr\ [i
iese din lun\ în lun\, în toate lunile anului,
o ceat\ dou\zeci [i patru de mii.
2. {i peste ceata cea dint=i a lunii dint=i,
Ievoaz al lui Zavdiil peste ceata sa
dou\zeci [i patru de mii.
3. Din fiii lui Fares c\petenie peste toate
c\peteniile o[tirii ;n luna dint=i.
4. {i peste ceata lunii a doua era Dodia al
lui Hoc, [i pov\]uitorul cetei lui Machelot,
într-a c\ruia ceat\ erau dou\zeci [i patru
de mii de viteji.
5. A treia c\petenie în luna a treia era
Vaneas al lui Iodae Preotul într-a c\ruia
ceat\ erau dou\zeci [i patru de mii.
6. Acest Vaneas era mai tare între cei
treizeci, [i era peste cei treizeci, [i peste
ceata lui era Zovad fiul lui.
7. Al patrulea în luna a patra era Asail
529
fratele lui Ioav [i Zavadia fiul lui [i fra]ii,
într-a c\ruia ceat\ erau dou\zeci [i patru
de mii.
8. Al cincilea în luna a cincea era
pov\]uitor Samaot al lui Iesrae, într-a
c\ruia ceat\ erau dou\zeci [i patru de mii.
9. Al [aselea în luna a [asea era Oduias
al lui Echis Techuianul într-a c\ruia ceat\
erau dou\zeci [i patru de mii.
10. Al [aptelea în luna a [aptea era Hellis
cel din Fales din fiii lui Efraim, într-a
c\ruia ceat\ erau dou\zeci [i patru de mii.
11. Al optulea în luna a opta Sovohai
Usatiteanul al lui Zarai, într-a c\ruia ceat\
erau dou\zeci [i patru de mii.
12. Al nou\lea în luna a noua
Aviazer/Aviezer cel din Anatot din
p\mântul lui Veniamin într-a c\ruia ceat\
erau dou\zeci [i patru de mii.
13. Al zecelea în luna a zecea Meira cel
din Netofat al lui Zarai, într-a c\ruia ceat\
erau dou\zeci [i patru de mii.
14. Al unsprezecelea în luna a
unsprezecea Vaneas cel din Faraton, din
fiii lui Efraim într-a c\ruia ceat\ erau
dou\zeci [i patru de mii.
15. Al doisprezecelea în luna a
dou\sprezecea Holdia cel din Netofati al
lui Gotoniil, într-a c\ruia ceat\ erau
dou\zeci [i patru de mii.
16. Peste semin]iile lui Israil, peste ale lui
Ruvin era pov\]uitor Eliezer al lui Zehri,
peste ale lui Simeon era Safatia al lui
Maaha.
17. Peste ale lui Levi era Asavia al lui
Kamuil< peste ale lui Aaron, Sadoc.
18. Peste ale lui Iuda era Eliav din fra]ii
lui David< peste ale lui Isahar era Amvri al
lui Mihail.
19. Peste ale lui Zavulon era Samaia al lui
Avdie< peste ale lui Neftalim era Ierimot al
 CARTEA :NT+I PARALIPOMENE
lui Oziil.
20. Peste ale lui Efraim era Ozi al lui
Oziu< peste jum\tatea semin]iei lui
Manasi era Ioil feciorul lui Fadaia.
21. Peste cealalt\ jum\tate din semin]ia
lui Manasi, care era în p\mântul
Galaadului era Iadai al lui Zadeu< peste fiii
lui Veniamin era Iasiil al lui Avenir.
22. Peste ale lui Dan era Azariil al lui
Iroav. Ace[tia sunt c\peteniile p\rinte[ti
ale semin]iilor lui Israil.
23. {i nu a num\rat David pe ei de la
dou\zeci de ani în jos, c\ au zis Domnul
c\ va înmul]i pe Israil ca stelele cerului.
24. {i Ioav al Saruiei a început a num\ra
în popor, [i nu a s\vâr[it, [i s-a f\cut într-
acestea urgie peste Israil, [i nu s-a osebit
num\rul în cartea cuvintelor anilor
împ\ratului David.
25. {i peste vistieriile împ\ratului era
Asmot al lui Odiil, [i peste vistieriile cele
din ]arin\ [i cele din sate, cele din s\la[e,
cele din turnuri era Ionatan al lui Ozia.
26. {i peste plugarii, lucr\tori de p\mânt
era Ezdri al lui Heluv.
27. {i peste vii era Semei cel din Rail, [i
peste vistieriile cele de vin era Zavdei al
lui Sefni.
28. {i peste m\slinii [i smochinii cei din
câmp era Valean Ghedoriteanul, iar peste
vistieriile untuluidelemn era Ioas.
29. {i peste boii cei p\sc\tori din Saron
era Satrai Saroniteanul, [i peste boii cei
din v\i era Sofat al lui Adai.
30. Peste c\mile era Avia Ismailteanul< iar
peste asini era Iadia cel din Meraton.
31. {i peste oi era Iaziz Agariteanul, to]i
ace[tia erau ocârmuitori boierilor lui
David împ\ratul.
32. Ionatan fratele tat\lui lui David era
sfetnic om în]elept [i c\rturar, [i Ieil al lui
530
Ahami cu fiii împ\ratului.
33. {i Ahitofel era sfetnic împ\ratului, [i
Husi era cel dint=i prieten al împ\ratului.
34. {i dup\ Ahitofel era Iodae al lui
Vaneu, [i Aviatar [i Ioav mai marele o[tirii
împ\ratului.
CAP. 28.
Sf\tuirea cea din urm\ a lui David
pentru zidirea casei Domnului.
{i a adunat David pe to]i boierii lui Israil,
pe c\peteniile judec\torilor [i ale
neamurilor pe fiecare zi, [i pe toate
c\peteniile cetelor celor rânduite pentru
paza împ\ratului, [i pe mai marii peste mii
[i peste sute [i pe cei ce p\zeau vistieriile
[i pe cei ce erau peste averile lui [i peste
toat\ agonisita împ\ratului [i a fiilor lui, [i
pe fameni [i pe cei puternici [i pe
r\zboinicii o[tirii în Ierusalim.
2. {i a st\tut David în mijlocul adun\rii,
[i a zis> asculta]i-m\ fra]ii mei [i poporul
meu, eu am avut în inim\ s\ zidesc cas\ de
odihn\ sicriului legii Domnului, [i reazem
picioarelor Domnului nostru, [i am g\tit
cele de lips\ la l\ca[.
3. {i Dumnezeu au zis> nu vei zidi mie
cas\, ca s\ se numeasc\ numele meu peste
ea, c\ om r\zboinc e[ti tu [i sânge ai
v\rsat.
4. {i m-au ales Domnul Dumnezeul lui
Israil din toat\ casa tat\lui meu s\ fiu
împ\rat peste Israil în veac, c\ întru Iuda
au ales împ\r\]ia, [i din casa Iudei casa
tat\lui meu [i din fiii tat\lui meu pe mine
m-au voit s\ fiu împ\rat peste tot Israilul.
5. {i din to]i fiii mei, c\ mul]i fii mi-au
dat mie Domnul, au ales pe Solomon fiul
meu s\ [az\ pe scaunul împ\r\]iei
Domnului peste Israil.
 CARTEA :NT+I PARALIPOMENE
6. {i mi-au zis mie Dumnezeu> Solomon
fiul t\u va zidi casa mea [i curtea mea, c\
l-am ales pe el s\-mi fie mie fiu, [i eu s\-i
fiu lui tat\.
7. {i voiu îndrepta împ\r\]ia lui pân\ în
veac, de va fi tare întru paza poruncilor
mele [i a judec\]ilor mele, ca în ziua
aceasta.
8. {i acum înaintea a toat\ adunarea
Domnului [i în urechile Dumnezeului
nostru, p\zi]i [i c\uta]i toate poruncile
Domnului Dumnezeului nostru, ca s\
mo[teni]i p\mântul cel bun, [i s\ da]i
mo[tenire fiilor vo[tri dup\ voi pân\ în
veac.
9. {i acum Solomoane fiule! Cunoa[te
pe Dumnezeul p\rin]ilor t\i, [i sluje[te lui
din toat\ inima [i cu suflet voitor, c\ toate
inimile le cearc\ Domnul, [i tot gândul
[tie< de ;l vei c\uta pe el, se va afla ]ie, [i
de ;l vei p\r\si pe el, te va p\r\si pân\ în
sfâr[it.
10. Vezi acum, c\ Domnul te-au ales pe
tine, ca s\ zide[ti lui cas\ de sfin]enie,
înt\re[te-te [i s\ faci.
11. {i a dat David lui Solomon fiului s\u
forma bisericii [i a caselor [i a chiliilor [i
a foi[oarelor [i a c\m\rilor celor
dinl\untru [i a casei împ\c\rii.
12. {i forma, care a avut întru duhul s\u, a
cur]ilor casei Domnului [i a tuturor
c\m\rilor celor de primprejur, cea a
c\m\rilor casei Domnului [i a c\m\rilor
celor sfinte [i a celor de odihn\.
13. {i ale preo]ilor [i Levi]ilor de rând la
tot lucrul slujbei casei Domnului, [i al
c\m\rilor uneltelor celor trebuitoare la
slujba casei Domnului.
14. {i m\sura de greutate, toate uneltele
trebuincioase fiec\rui lucru [i la toate
uneltele cele de argint [i de aur, la toate
531
uneltele fiec\rei slujbe.
15. {i greutatea sfe[nicelor celor de aur [i
a ramurilor lui, dup\ greutatea fiec\rui
sfe[nic.
16. I-a dat lui asemenea m\sura meselor
punerii înainte a fiec\rei mese de aur,
a[ijderea [i a celor de argint.
17. {i a furcu]elor [i a c\u[elor [i a
paharelor celor de aur, greutatea lor de aur
[i argint pentru c\]ui [i vase dup\
greutatea fiec\reia.
18. {i i-a ar\tat lui m\sura altarului
t\mâierilor din aur l\murit [i forma
carului Heruvimilor celor cu aripile
întinse umbrind peste sicriul legii
Domnului.
19. Toate le-a dat David lui Solomon
scrise cu mâna Domnului spre a pricepe
cum s\ le aduc\ la plinire forma.
20. {i a zis David lui Solomon fiului s\u>
înt\re[te-te [i te îmb\rb\teaz\, [i s\ le faci,
nu te teme nici te speria, c\ Domnul
Dumnezeul meu va fi cu tine, [i nu te va
l\sa [i nu te va p\r\si pân\ ce vei sfâr[i tu
tot lucrul slujbei casei Domnului, [i iat\
forma bisericii [i a casei [i a chiliilor [i
foi[oarele [i c\m\rile cele dinl\untru [i
casa împ\c\rii [i forma casei Domnului.
21. {i iat\ rânduielile preo]ilor [i ale
Levi]ilor la toat\ slujba casei Domnului
Dumnezeu, [i cu tine sunt me[teri cu
în]elepciune întru tot lucrul, dup\ tot
me[te[ugul, [i boierii [i tot poporul sunt
gata la toate cuvintele tale.
CAP. 29.
Dare pentru zidirea casei Domnului.
Ungerea lui Solomon [i a lui Sadoc.
Moartea lui David.
{i a zis David împ\ratul la toat\ adunarea>
 CARTEA :NT+I PARALIPOMENE
Solomon fiul meu este singurul pe care l-
au ales Domnul din fraged\ pruncie, [i
lucrul este mare, c\ nu este la om zidirea,
ci la Domnul Dumnezeu.
2. Pe cât am putut am g\tit la casa
Domnului meu> aur, argint, aram\, fier,
lemne, pietre, onix [i pietre scumpe pentru
împodobire de multe feluri, [i tot felul de
piatr\ scump\ [i marmur\ mult\.
3. {i fiindc\ mare dragoste am eu c\tre
casa Dumnezeului meu, cât aur [i argint
am, iat\-l dau la casa Dumnezeului meu
spre prisosin]\, afar\ de cel ce l-am g\tit la
casa Sfintelor.
4. Trei mii de talan]i de aur de la Ofir [i
[apte mii de talan]i de argint l\murit ca s\
se îmbrace cu acesta pere]ii casei
Domnului.
5. La cel de aur cu aur, la cel de argint,
cu argint< tot s\ fie lucrat prin mâna
me[terilor. {i cine vrea s\ vin\ acum cu
mâna plin\ la Domnul?
6. {i s-au îndemnat c\peteniile caselor
p\rinte[ti [i c\peteniile fiilor lui Israil, [i
cei peste mii [i cei peste sute [i
ocârmuitorii lucrurilor [i dreg\torii casei
împ\ratului.
7. {i au dat pentru lucrurile casei
Domnului cinci mii de talan]i de aur [i
zece mii de galbeni de aur [i zece mii de
talan]i de argint [i optsprezece mii de
talan]i de aram\ [i o sut\ de mii de talan]i
de fier.
8. {i la care dintre dân[ii s-a aflat pietre,
le-a dat la vistieria casei Domnului prin
mâinile lui Ieil al lui Gherson.
9. {i s-a bucurat poporul pentru
bun\voin]a, c\ cu inim\ plin\ bine a voit a
da Domnului, [i David împ\ratul s-a
bucurat foarte.
10. {i a binecuvântat împ\ratul David pe
532
Domnul înaintea adun\rii, zicând> bine
e[ti cuvântat Doamne Dumnezeul lui
Israil, tat\l nostru cel din veac [i pân\ în
veac.
11. }ie Doamne m\rirea [i puterea [i
lauda [i biruin]a [i t\ria, c\ tu st\pâne[ti
toate cele din cer [i cele de pe p\mânt, de
fa]a ta se cutremur\ tot împ\ratul [i
neamul.
12. De la tine este avu]ia [i m\rirea, tu pe
to]i st\pâne[ti Doamne, c\ tu e[ti st\pânul
a toat\ st\pânia, [i ;n m=na ta este puterea
[i domnia, [i în mâna ta Atot]iitorule este
a m\ri [i a înt\ri toate.
13. {i acum Doamne ne m\rturisim ]ie, [i
l\ud\m numele laudei tale.
14. {i cine sunt eu [i cine este poporul
meu, c\ am putut s\ ne învrednicim a-]i
aduce ]ie acestea? C\ ale tale sunt toate, [i
dintr-ale tale am dat ]ie.
15. C\ nemernici suntem înaintea ta, [i
str\ini ca to]i p\rin]ii no[tri, ca umbra sunt
zilele noastre pe p\mânt, [i nu este stare.
16. Doamne Dumnezeul nostru! Toat\
mul]imea aceasta care o am g\tit, ca s\
zidim cas\ numelui t\u celui sfânt, din
mâna ta este, [i ale tale sunt toate.
17. {i am cunoscut Doamne c\ tu e[ti cel
ce cercetezi inimile [i iube[ti dreptatea< cu
inim\ curat\ am adus toate acestea, [i am
v\zut acum pe poporul t\u, care s-a aflat
aici, c\ cu bucurie ]i-a adus ]ie.
18. Doamne Dumnezeul lui Avraam [i al
lui Isaac [i al lui Israil p\rin]ilor no[tri!
P\ze[te acestea întru cugetul inimii
poporului t\u în veac, [i îndrepteaz\
inimile lor c\tre tine.
19. {i lui Solomon fiul meu d\-i inim\
bun\, ca s\ fac\ poruncile tale [i m\rturiile
tale [i înv\]\turile tale, [i ca s\ s\vâr[easc\
facerea casei tale, pentru care am f\cut
 CARTEA :NT+I PARALIPOMENE

g\tire. [i peste toate împ\r\]iile lui Israil [i peste

20. {i a zis David c\tre toat\ adunarea> toate împ\r\]iile p\mântului.
binecuvânta]i pe Domnul Dumnezeul
nostru< [i bine a cuvântat toat\ adunarea
pe Domnul Dumnezeul p\rin]ilor s\i, [i
plecând genunchile s-a închinat Domnului
[i împ\ratului.
21. {i a jertfit David Domnului jertf\, [i a
adus arderi de tot lui Dumnezeu a doua zi,
vi]ei o mie, berbeci o mie, miei o mie, [i
turn\rile lor [i jertfe întru mul]ime la tot
Israilul.
22. {i au mâncat [i au b\ut înaintea
Domnului în ziua aceea cu bucurie mare,
[i a doua oar\ au f\cut împ\rat pe
Solomon fiul lui David, [i l-au uns pe el
Domnului împ\rat [i pe Sadoc preot.
23. {i a [ezut Solomon pe scaunul lui
David tat\l s\u, [i bine au voit, [i a
ascultat de dânsul tot Israilul.
24. {i c\peteniile [i domnii [i to]i fiii lui
David împ\ratul tat\l s\u, s-au supus lui.
25. {i au m\rit Domnul pe Solomon
înaintea a tot Israilul, [i i-au dat lui m\rire
împ\r\teasc\, care nu a avut nici un
împ\rat mai înainte de el în Israil.
26. {i David fiul lui Iese a împ\r\]it peste
tot Israilul, [i zilele în care a împ\r\]it
peste Israil au fost patruzeci de ani.
27. În Hevron [apte ani [i în Ierusalim
treizeci [i trei de ani.
28. {i a murit întru b\trâne]i bune plin de
zile, cu avu]ie [i cu m\rire, [i a împ\r\]it
Solomon fiul lui în locul lui.
29. Iar celelalte fapte ale împ\ratului
David cele dint=i [i cele de pe urm\, scrise
sunt în cartea lui Samuil V\z\torul [i în
cartea lui Natan Proorocul [i în cartea lui
Gad V\z\torul,
30. De toat\ împ\r\]ia lui [i puterea lui, [i
vremile care au fost peste el [i peste Israil

533
 CARTEA A DOUA PARALIPOMENE
CARTEA A DOUA PARALIPOMENE
CAP. 1.
În]elepciunea [i avu]ia lui Solomon.
{i s-a înt\rit Solomon fiul lui David întru
împ\r\]ia sa, [i Domnul Dumnezeul lui
era cu el, [i l-au m\rit pe el foarte.
2. {i a zis Solomon c\tre tot Israilul,
c\tre cei peste mii [i peste sute, [i c\tre
judec\tori [i c\tre to]i boierii înaintea lui
Israil, c\tre c\peteniile caselor p\rinte[ti.
3. {i a mers Solomon [i toat\ adunarea
pe culmea Gavaonului, unde era cortul
m\rturiei lui Dumnezeu, care l-a f\cut
Moisi robul lui Dumnezeu în pustie.
4. Iar sicriul lui Dumnezeu l-a fost adus
David din Cetatea Kariatiarim în locul,
care i-a fost g\tit David, când i-a întins
cort în Ierusalim.
5. {i jertfelnicul cel de aram\, care l-a
f\cut Veseleil feciorul lui Urie fiul lui Or
era înaintea cortului Domnului, [i l-a
cercetat Solomon [i adunarea.
6. {i a adus Solomon pe jertfelnicul cel
de aram\, care era înaintea Domnului în
cort, a adus pe el arderi de tot o mie.
7. În noaptea aceea s-au ar\tat
Dumnezeu lui Solomon, [i i-au zis lui>
cere ce s\-]i dau.
8. {i a zis Solomon c\tre Dumnezeu> tu
ai f\cut cu David tat\l meu mil\ mare, [i
m-ai pus pe mine împ\rat în locul lui.
9. {i acum Doamne Dumnezeule!
Credincios s\ fie numele t\u peste David
tat\l meu, c\ tu m-ai f\cut împ\rat peste
popor mult ca ]\râna p\mântului.
10. Acum în]elepciune [i pricepere d\ mie
ca s\ ies [i s\ intru înaintea poporului
acestuia, c\ cine va judeca pe acest mare
534
popor al t\u?
11. {i au zis Dumnezeu c\tre Solomon>
pentru c\ ai f\cut aceasta în inima ta, [i nu
ai cerut avu]ie de argint, nici m\rire, nici
sufletul vr\jma[ilor, [i nu ai cerut zile
multe, ci ai cerut în]elepciune [i pricepere,
ca s\ judeci pe poporul meu, peste care te-
am pus împ\rat,
12. În]elepciunea [i priceperea dau ]ie, [i
avu]ie [i bani [i m\rire voiu da ]ie, în ce
chip nu s-a f\cut întru împ\ra]ii cei înainte
de tine precum ]ie, [i dup\ tine nu va fi
a[a.
13. {i a venit Solomon de pe culmea
Gavaonului în Ierusalim înaintea cortului
m\rturiei, [i a împ\r\]it peste Israil.
14. {i a adunat Solomon care [i c\l\re]i, [i
a avut o mie [i patru sute de care [i
dou\sprezece mii de c\l\re]i, [i le-a l\sat
acelea în cetatea carelor< iar poporul era
cu împ\ratul în Ierusalim.
15. {i împ\ratul a f\cut ca argintul [i aurul
în Ierusalim s\ fie ca pietrele, [i chedrii s-
au aflat în Iudeea ca smochinii s\lbatici
care cresc mul]ime în câmp.
16. {i se aducea lui Solomon cai din
Eghipet cu bani, [i negu]\torii împ\ratului
cump\rau cu bani.
17. {i aduceau [i scoteau din Eghipet un
car cu [ase sute de argin]i [i un cal cu o
sut\ [i cincizeci de argin]i, [i a[a prin
mâinile lor aduceau tuturor împ\ra]ilor
Heteilor [i împ\ra]ilor Siriei.
CAP. 2.
Preg\tire pentru zidirea casei
Domnului.
 CARTEA A DOUA PARALIPOMENE
{i a zis Solomon, ca s\ zideasc\ cas\
numelui Domnului [i cas\ împ\r\]iei sale.
2. {i a adunat împ\ratul Solomon
[aptezeci de mii de oameni c\r\tori cu
um\rul [i treizeci de mii t\ietori în munte,
[i priveghetori peste dân[ii trei mii [i [ase
sute.
3. {i a trimis Solomon la Hiram
împ\ratul Tirului, zicând> precum ai f\cut
cu David tat\l meu, [i i-ai trimis lui
chedri, ca s\-[i zideasc\ cas\, s\ locuiasc\
într-însa,
4. Iat\ [i eu fiul lui zidesc cas\ numelui
Domnului Dumnezeului meu, s\ o sfin]esc
pe ea lui, ca s\ se t\mâieze înaintea lui
t\mâie de mirosuri [i aduceri înainte
pururea [i aducerea arderi de tot pururea
diminea]a [i seara [i Sâmb\ta [i la luni
nou\ [i la s\rb\torile Domnului
Dumnezeului nostru, în veac aceasta este
peste Israil.
5. {i casa care eu o zidesc este mare, c\
mare este Domnul Dumnezeul nostru
peste to]i dumnezeii.
6. {i cine va putea s\ zideasc\ lui cas\?
C\ cerul [i cerul cerului nu cuprind slava
lui, [i cine sunt eu, ca s\-i zidesc lui cas\?
F\r\ numai ca s\ t\mâieze înaintea lui.
7. {i acum trimite mie om în]elept, [i
care s\ [tie lucra cu aur [i cu argint [i cu
aram\ [i cu fier [i cu mohorât [i cu ro[u [i
cu vân\t, [i care s\ [tie s\pa s\p\tur\ cu
me[terii cei iscusi]i, care sunt cu mine în
Iuda [i în Ierusalim, pe care i-a g\tit David
tat\l meu.
8. {i-mi trimite lemne de chedru [i de
brad [i de pini din Livan, c\ [tiu eu c\
slugile tale [tiu t\ia lemne din Livan.
9. {i iat\ slugile tale cu slugile mele vor
merge, ca s\-mi g\teasc\ mie lemne
multe, c\ci casa care eu o zidesc este mare
535
[i m\rit\.
10. {i iat\ celor ce lucreaz\, celor ce taie
lemne, de mâncare le-am dat grâu în dar
slugilor tale dou\zeci de mii de m\suri de
grâu [i dou\zeci de mii de m\suri de orz [i
dou\zeci de mii de m\suri de vin [i
dou\zeci de mii de m\suri de untdelemn.
11. {i r\spunzând Hiram împ\ratul
Tirului cu scrisoare, a trimis la Solomon,
zicând> pentru c\ au iubit Domnul pe
poporul s\u, te-au dat pe tine împ\rat
peste dânsul.
12. {i a zis Hiram> binecuvântat este
Domnul Dumnezeul lui Israil, cel ce au
f\cut cerul [i p\mântul, cel ce au dat lui
David împ\ratul fiu în]elept, [tiutor [i
pricep\tor, care va zidi cas\ Domnului [i
cas\ împ\r\]iei sale.
13. {i acum am trimis ]ie om în]elept,
[tiutor [i pricep\tor pe Hiram sluga mea.
14. {i mama lui este din fetele lui Dan, [i
tat\l lui a fost om Tirian, care a [tiut lucra
cu aur [i cu argint [i cu aram\ [i cu fier [i
cu pietre [i cu lemne, [i a ]ese cu mohorât
[i cu vân\t [i cu vison [i cu ro[u, [i a ciopli
s\p\turi, [i a în]elege tot ce se poate
pl\nui, [i orice vei da lui cu în]elep]ii t\i [i
cu în]elep]ii lui David domnul meu tat\l
t\u.
15. {i acum grâul [i orzul [i vinul [i
untuldelemn, care a zis domnul meu
trimite-le slugilor sale.
16. {i noi vom t\ia lemne din Livan spre
toat\ treaba ta, [i le vom aduce pe ele plute
pe Marea Iopiei, [i tu le vei duce pe ele în
Ierusalim.
17. {i a adunat Solomon pe to]i oamenii
venetici cei din p\mântul lui Israil dup\
num\rul, cu care i-a num\rat pe ei David
tat\l lui, [i s-au aflat o sut\ [i cincizeci [i
trei de mii [i [ase sute.
 CARTEA A DOUA PARALIPOMENE
18. {i a f\cut dintru dân[ii [aptezeci de
mii c\r\tori cu um\rul [i optzeci de mii
cioplitori în munte [i trei mii [i [ase sute
priveghetori peste popor.
CAP. 3.
Zidirea casei Domnului.
{i a început Solomon a zidi casa
Domnului în Ierusalim în muntele lui
Amoria, unde s-au ar\tat Domnul lui
David tat\l s\u, în locul care l-a g\tit
David în aria lui Orna Ievuseul.
2. {i a început a zidi în luna a doua în
anul al patrulea al împ\r\]iei sale.
3. {i a[a a început Solomon a zidi casa
Domnului> lungimea dup\ m\sura cea
dint=i [aizeci co]i [i l\rgimea dou\zeci
co]i.
4. {i pridvorul cel dinaintea casei lung
cât era de lat\ fa]a casei, de dou\zeci co]i,
[i în\l]imea de o sut\ [i dou\zeci co]i, [i l-
a ferecat pe dinl\untru cu aur curat.
5. {i casa cea mare o a c\ptu[it cu lemne
de chedru, [i o a aurit cu aur curat, [i a
cioplit pe dânsa finici [i lan]uri.
6. {i a împodobit casa cu pietre scumpe
spre m\rire, [i o a aurit cu aur din Faruim.
7. {i a aurit cu aur casa [i pere]ii ei [i
por]ile [i podurile [i u[ile ei, [i a s\pat
Heruvimi pe pere]i.
8. {i a f\cut casa Sfintei Sfintelor
lungimea ei dup\ l\]imea casei de
dou\zeci de co]i [i l\rgimea ei de dou\zeci
de co]i, [i o a aurit cu aur curat, cu
Heruvimi cu [ase sute de talan]i.
9. {i greutatea cuielor, fiecare cui
cânt\rea cincizeci de sicli de aur, [i casa
de sus o a ferecat cu aur.
10. {i a f\cut în casa Sfintei Sfintelor doi
Heruvimi, lucra]i din lemne, [i i-a ferecat
536
pe ei cu aur.
11. {i aripile Heruvimilor erau de
dou\zeci de co]i de lungi< o arip\ era de
cinci co]i [i se atingea de peretele casei, [i
cealalt\ arip\ de cinci co]i, [i se atingea de
aripa celuilalt Heruvim.
12. {i aripile Heruvimilor întinse erau de
dou\zeci de co]i, [i ace[tia stau pe
picioarele lor, [i fe]ele lor c\tre cas\.
13. {i a f\cut catapeteasm\ de vân\t [i de
mohorât [i de ro[u [i de vison, [i a ]esut în
ea Heruvimi.
14. {i a f\cut înaintea casei doi stâlpi, de
treizeci [i cinci de co]i de înal]i, [i
capetele lor de cinci co]i.
15. {i a f\cut l\n]u[oare ca la engolpion [i
le-a pus peste capetele stâlpilor [i a f\cut
rodioare o sut\, [i le-a pus peste l\n]u[e.
16. {i a pus stâlpii înaintea bisericii, unul
de-a dreapta [i altul de-a stânga, [i a
chemat numele celui de-a dreapta> înt\rire
[i numele celui de-a stânga> putere.
CAP. 4.
Sfintele vase.
{i a f\cut jertfelnic de aram\ de dou\zeci
de co]i de lung [i de dou\zeci de co]i de
larg [i de zece co]i de înalt.
2. {i a f\cut mare turnat\ de zece co]i,
dintr-o margine pân\ la cealalt\, rotund\
împrejur [i de cinci co]i de înalt\, [i
împrejur înconjurul ei era de treizeci de
co]i.
3. {i chipuri de vi]ei pe dedesubtul ei de
jur împrejur de zece co]i împrejurul
sc\ld\torii, dou\ rânduri de vi]ei erau
turna]i.
4. Doisprezece vi]ei au f\cut> trei
c\utând la miaz\noapte, trei c\utând la
apus, trei c\utând la miaz\zi [i trei
 CARTEA A DOUA PARALIPOMENE
c\utând la r\s\rit, [i marea deasupra lor, [i
dosurile lor erau înl\untru.
5. {i grosimea ei era de un pumn, [i
marginea ei ca o margine de pahar s\pat\
în chipul crinului, [i înc\pea într-însa trei
mii de m\suri, a[a o au s\vâr[it.
6. {i a f\cut zece sc\ld\tori, [i a pus
cinci de-a dreapta [i cinci de-a stânga, ca
s\ spele într-însele lucrurile arderilor de
tot, [i s\ le cur\]easc\ într-însele< iar
marea, ca s\ se spele preo]ii într-însa.
7. {i a f\cut sfe[nice de aur zece dup\
forma lor, [i le-a pus în biseric\ cinci de-a
dreapta [i cinci de-a stânga.
8. {i a f\cut zece mese, [i le-a pus în
biseric\, cinci de-a dreapta [i cinci de-a
stânga, [i a f\cut n\strape de aur o sut\.
9. {i a f\cut curtea preo]ilor [i curtea cea
mare, [i u[i fiec\rei cur]i, [i u[ile lor
c\ptu[ite cu aram\.
10. {i marea o a pus la unghiul casei de-a
dreapta spre r\s\rit c\tre miaz\zi.
11. {i a f\cut Hiram cârligele [i c\ld\rile
[i gratia jertfelnicului [i toate uneltele lui,
[i a sfâr[it Hiram a face tot lucrul, care l-a
f\cut împ\ratului Solomon în casa lui
Dumnezeu.
12. Stâlpi doi, [i peste ei c\p\]âni cu
cununi peste capetele amândurora
stâlpilor, [i mreje dou\, care acopereau
capetele cununilor celor deasupra
stâlpilor.
13. {i clopo]ei de aur patru sute la
amândou\ mrejele, [i dou\ rânduri de
rodioare la mreaj\, ca s\ acopere cele
dou\ c\p\]âni ale cununilor celor ce sunt
deasupra stâlpilor.
14. {i a f\cut zece c\p\tâie, [i sc\ld\torile
le-a pus pe c\p\tâie.
15. {i marea cu vi]eii cei doisprezece sub
ea, cu podul [i toartele ei.
537
16. {i c\ld\rile [i cârligele [i n\strapele [i
toate uneltele lor de aram\ curat\, care le-
a f\cut Hiram [i le-a adus împ\ratului
Solomon în casa Domnului.
17. În [esul Iordanului le-a turnat
împ\ratul în p\mânt cleios între Sochot [i
între Saridata.
18. {i a f\cut Solomon toate uneltele
acestea multe foarte, c\ nu a lipsit
greutatea aramei.
19. {i a f\cut Solomon toate uneltele casei
Domnului [i altarul t\mâierii cel de aur, [i
mesele cu pâinile punerii înainte pe ele.
20. {i sfe[nicele [i candelele de aur curat,
ca s\ arz\ dup\ rânduial\ înaintea
scaunului împ\c\rii.
21. {i muc\rile [i candelele [i n\strapele
[i c\delni]ele [i c\]uile de aur curat.
22. {i u[a casei cea mai dinl\untru de la
Sfânta Sfintelor, [i u[ile casei bisericii de
aur. A[a s-a s\vâr[it tot lucrul care l-a
f\cut Solomon în casa Domnului.
CAP. 5.
Sfin]irea bisericii.
{i a adus Solomon, argintul, aurul [i
uneltele cele afierosite de David tat\l s\u,
[i le-a dat la vistieria casei Domnului.
2. Atunci a adunat Solomon în Ierusalim
pe to]i b\trânii lui Israil [i pe toate
c\peteniile semin]iilor [i pe to]i mai marii
caselor p\rinte[ti ale fiilor lui Israil, ca s\
aduc\ sicriul legii Domnului din cetatea
lui David, care este Sionul.
3. {i s-a adunat la împ\ratul tot Israilul
la s\rb\toare, care este în luna a [aptea.
4. {i au venit to]i b\trânii lui Israil, [i au
luat to]i Levi]ii sicriul.
5. {i cortul m\rturiei [i toate uneltele
cele sfinte, care erau în cort le-au adus
 CARTEA A DOUA PARALIPOMENE
preo]ii [i Levi]ii.
6. Iar împ\ratul Solomon cu toat\
adunarea lui Israil, to]i cei care veniser\ la
el mergeau înaintea sicriului, jertfind vi]ei
[i oi f\r\ de num\r, c\ nu se putea socoti
mul]imea lor.
7. Deci au dus preo]ii sicriul legii
Domnului la locul s\u, înl\untrul casei în
Sfânta Sfintelor sub aripile Heruvimilor.
8. {i aripile Heruvimilor erau întinse
peste locul sicriului, [i umbreau
Heruvimii peste sicriu [i peste drugii lui
deasupra.
9. {i se întindeau drugii, cât se vedeau
capetele drugilor din sfânta înl\untru, iar
afar\ nu se vedea, [i a fost acolo pân\ în
ziua aceasta.
10. Nu era în sicriu alt f\r\ numai dou\
table, care le-a pus Moisi în Horiv, când
au pus Domnul leg\tur\ cu fiii lui Israil,
dup\ ie[irea lor din p\mântul Eghipetului.
11. {i a fost dup\ ce au ie[it preo]ii din
sf=nta, c\ to]i preo]ii care s-au aflat s-au
sfin]it, c\ nu s-a ]inut rândul.
12. {i Levi]ii [i cânt\re]ii to]i cu fiii lui
Asaf, cu Eman, cu Iditum [i cu fiii lui [i cu
fra]ii lui îmbr\ca]i cu ve[minte de vison,
cu chimvale [i cu al\ute [i cu cobze stau
înaintea jertfelnicului, [i cu dân[ii o sut\ [i
dou\zeci de preo]i sunând cu trâmbi]ele.
13. {i s-a f\cut un glas trâmbi]ând [i
cântând [i gl\suind într-un glas, ca s\ se
m\rturiseasc\ [i s\ laude pe Domnul, [i
dac\ au în\l]at glas ;n trâmbi]e [i în
chimvale [i în organe de cânt\ri, au zis>
14. M\rturisi]i-v\ Domnului, c\ este bun,
c\ în veac este mila lui, [i casa s-a umplut
de norul slavei Domnului, [i nu puteau sta
preo]ii s\ slujeasc\ de nor, c\ umpluse
slava Domnului casa lui Dumnezeu.
538
CAP. 6.
Rug\ciunea lui Solomon.
Atunci a zis Solomon> Domnul au zis c\
locuie[te în negur\.
2. {i eu am zidit cas\ numelui t\u sfânt\
]ie, [i gata, ca s\ locuie[ti într-însa în veac.
3. {i [i-a întors împ\ratul fa]a sa, [i bine
a cuvântat toat\ adunarea lui Israil, [i toat\
adunarea lui Israil sta înainte.
4. {i a zis> bine este cuvântat Domnul
Dumnezeul lui Israil cel ce au gr\it cu
gura sa c\tre David tat\l meu, [i cu
mâinile sale au plinit zicând>
5. Din ziua care am scos pe poporul meu
din p\mântul Eghipetului, nu am ales
cetate din toate semin]iile lui Israil, întru
care s\ se zideasc\ cas\, ca s\ fie numele
meu acolo, [i nu am ales pe alt om s\ fie
pov\]uitor peste poporul meu Israil<
6. Ci am ales Ierusalimul, ca s\ fie
numele meu acolo, [i am ales pe David, ca
s\ fie peste poporul meu Israil.
7. {i a avut în inim\ David tat\l meu, ca
s\ zideasc\ cas\ numelui Domnului
Dumnezeului lui Israil.
8. {i au zis Domnul c\tre David tat\l
meu> pentru c\ ai gândit în inima ta ca s\
zide[ti cas\ numelui meu, bine ai f\cut c\
ai gândit aceasta în inima ta.
9. Îns\ tu nu-mi vei zidi cas\, ci fiul t\u,
care va ie[i din coapsele tale, acela va zidi
cas\ numelui meu.
10. {i au plinit Domnul cuvântul acesta,
care l-au gr\it, [i eu m-am sculat în locul
lui David tat\l meu, [i am [ezut pe scaunul
lui Israil, precum au gr\it Domnul, [i am
zidit cas\ numelui Domnului
Dumnezeului lui Israil.
11. {i am pus într-însa sicriul, în care este
legea Domnului care o au pus lui Israil.
 CARTEA A DOUA PARALIPOMENE
12. {i a st\tut în preajma jertfelnicului
Domnului înaintea a toat\ adunarea lui
Israil, [i a tins mâinile sale.
13. C\ f\cuse Solomon amvon de aram\
de cinci co]i de lung [i de cinci co]i de larg
[i de trei co]i de înalt, [i l-a pus în mijlocul
cur]ii sfintei, [i a st\tut peste el [i a
îngenuncheat înaintea a toat\ adunarea lui
Israil, [i a tins mâinile sale spre cer, [i a
zis>
14. Doamne Dumnezeul lui Israil! Nu este
asemenea ]ie Dumnezeu în cer [i pe
p\mânt, cel ce p\ze[ti leg\tura [i mila cu
slugile tale cele ce umbl\ înaintea ta cu
toat\ inima sa.
15. Cel ce ai p\zit slugii tale lui David
tat\lui meu, cuvintele câte i-ai gr\it lui, [i
ai gr\it cu rostul t\u [i cu mâinile tale ai
plinit, precum este în ziua aceasta.
16. {i acum Doamne Dumnezeul lui
Israil! P\ze[te slugii tale, lui David tat\lui
meu cele ce i-ai gr\it lui, zicând> nu va
lipsi din tine b\rbat înaintea mea, care s\
[az\ pe scaunul lui Israil, îns\ de vor p\zi
fiii t\i calea sa, [i vor umbla în legea mea,
cum ai umblat tu.
17. {i acum Doamne Dumnezeul lui
Israil, credincios s\ fie cuvântul t\u, care
l-ai gr\it slugii tale lui David.
18. C\ cu adev\rat, au locui-va Dumnezeu
cu oamenii pe p\mânt? De vreme ce cerul
[i cerul cerului, nu sunt destule ]ie, cum va
fi casa aceasta care am zidit?
19. Caut\ spre rug\ciunea slugii tale [i
spre cererea mea Doamne Dumnezeule!
Ca s\ auzi cererea mea [i rug\ciunea cu
care se roag\ sluga ta înaintea ta ast\zi.
20. Ca s\ fie ochii t\i deschi[i spre casa
aceasta ziua [i noaptea [i spre locul acesta,
care ai zis s\ se cheme numele t\u într-
însul, ca s\ ascul]i rug\ciunea cu care se
539
roag\ sluga ta în locul acesta.
21. {i s\ auzi rug\ciunea slugii tale [i a
poporului t\u Israil, care se vor ruga în
locul acesta, [i tu s\ ascul]i din locul
l\ca[ului t\u din cer, [i s\ auzi, [i milostiv
s\ fii.
22. De va gre[i cineva aproapelui s\u, [i
va lua asupra sa jur\mânt, ca s\ fac\
jur\mânt, s\ vin\ [i s\ jure înaintea
jertfelnicului în casa aceasta,
23. Tu s\ ascul]i din cer, [i s\ faci [i s\
judeci pe robii t\i, ca s\ r\spl\te[ti celui
f\r\delege [i s\ întorci c\ile lui în capul
lui, [i s\ îndreptezi pe cel drept r\spl\tind
fiec\ruia dup\ dreptatea lui.
24. De se va frânge poporul t\u Israil
înaintea vr\jma[ilor, de vor gre[i ]ie, [i se
vor întoarce [i se vor m\rturisi numelui
t\u, [i se vor ruga [i se vor cuceri înaintea
ta în casa aceasta,
25. Tu s\ auzi din cer, [i milostiv s\ fii
p\catelor poporului t\u Israil, [i s\-i
întorci pe ei în p\mântul care l-ai dat lor [i
p\rin]ilor lor.
26. Când se va închide cerul [i nu va
ploua pentru c\ au gre[it ]ie, [i se vor ruga
în locul acesta [i vor l\uda numele t\u, [i
se vor întoarce de la p\catele lor pentru c\
i-ai smerit pe ei,
27. Tu s\ ascul]i din cer, [i milostiv s\ fii
p\catelor robilor [i poporului t\u Israil, [i
s\ le ar\]i lor calea cea bun\ pe care s\
umble, [i s\ dai ploaie pe p\mântul t\u,
care l-ai dat mo[tenire poporului t\u.
28. Foamete de va fi pe p\mânt, moarte de
va fi, stric\ciune de aer, p\litur\, l\custe [i
omid\ de va fi, [i de ;i va nec\ji vr\jma[ul
înaintea cet\]ilor lor, sau orice b\taie [i
necaz,
29. Toat\ rug\ciunea [i toat\ cererea, care
se va face ori de ce om, sau de tot poporul
 CARTEA A DOUA PARALIPOMENE
lui Israil, de ;[i va cunoa[te omul b\taia sa
[i p\catul s\u, [i va tinde mâinile sale spre
casa aceasta,
30. Tu s\-l auzi din cer din l\ca[ul t\u cel
gata, [i s\ te milostive[ti [i s\ dai omului
dup\ c\ile lui, precum vei cunoa[te inima
lui, c\ tu singur cuno[ti inima fiilor
oamenilor.
31. Ca s\ se team\ de tine [i s\ umble
întru toate c\ile tale, în toate zilele în care
vor tr\i pe fa]a p\mântului ce l-ai dat
p\rin]ilor no[tri.
32. {i tot str\inul care nu este din poporul
t\u Israil, [i va veni din p\mânt de departe
pentru numele t\u cel mare [i mâna ta cea
tare [i bra]ul t\u cel înalt, de va veni [i se
va închina la locul acesta,
33. Tu s\-l auzi din cer din l\ca[ul t\u cel
gata, [i s\ faci toate oricâte te va ruga cel
str\in, ca s\ cunoasc\ toate neamurile
p\mântului numele t\u, [i s\ se team\ de
tine, ca [i poporul t\u Israil, [i s\ cunoasc\
c\ numele t\u s-a chemat peste casa
aceasta, care am zidit.
34. Iar când va ie[i poporul t\u la r\zboi
asupra vr\jma[ilor s\i, în calea care vei
trimite pe ei, de se vor ruga c\tre tine pe
calea cet\]ii acesteia, care o ai ales întru
ea, [i a casei care o am zidit numelui t\u,
35. Tu s\ ascul]i din cer rug\ciunea lor [i
cererea lor, [i s\ le faci lor dreptate.
36. Când vor gre[i ]ie, c\ nu este om care
s\ nu gre[easc\, [i vei bate pe dân[ii [i-i
vei da pe dân[ii în mâinile vr\jma[ilor, [i-
i vor duce în robie, cei ce i-au robit în
p\mântul vr\jma[ilor, în p\mânt departe
sau aproape<
37. De ;[i vor întoarce inimile lor în
p\mântul unde sunt robi, [i acolo se vor
întoarce [i se vor ruga ]ie în robia lor,
zicând> p\c\tuit-am, f\cut-am f\r\delege
540
[i nedreptate<
38. {i se vor întoarce c\tre tine cu toat\
inima lor [i cu tot sufletul lor în p\mântul
robiei lor, unde i-au dus pe ei, cei ce i-au
robit pe ei, [i se vor ruga întor[i c\tre calea
ce duce la p\mântul lor, care l-ai dat
p\rin]ilor lor, [i la cetatea care o ai ales [i
la casa, care o am zidit numelui t\u,
39. S\ auzi din cer, din l\ca[ul t\u cel gata
rug\ciunea lor [i cererea lor, [i s\ faci
judecat\, [i milostiv s\ fii poporului celui
ce a p\c\tuit ]ie.
40. {i acum Doamne! S\ fie ochii t\i
deschi[i [i urechile tale s\ auz\
rug\ciunea locului acestuia.
41. {i acum scoal\-te Doamne
Dumnezeule la odihna ta, tu [i sicriul
puterii tale< preo]ii t\i Doamne
Dumnezeule s-au îmbr\cat întru mântuire,
[i cuvio[ii t\i s\ se bucure cu cele bune.
42. Doamne Dumnezeule! S\ nu întorci
fa]a unsului t\u, adu-]i aminte de milele
tale care le-ai f\cut lui David robului t\u.
CAP. 7.
S\vâr[irea sfin]irii Bisericii.
Dup\ ce a încetat Solomon a se ruga, s-a
pogorât foc din cer, [i a mistuit arderile de
tot [i jertfele, [i s-a umplut casa de slava
Domnului.
2. {i nu puteau preo]ii s\ intre în casa
Domnului în vremea aceea, c\ se umpluse
casa de slava Domnului.
3. {i to]i fiii lui Israil când au v\zut
pogorându-se focul [i slava lui Dumnezeu
pe cas\, au c\zut cu fa]a la p\mânt pe
pardoseala pietrei, [i s-au închinat [i au
l\udat pe Domnul, c\ este bun, c\ în veac
este mila lui.
4. {i împ\ratul [i tot poporul aducea
 CARTEA A DOUA PARALIPOMENE
jertfe înaintea Domnului.
5. {i a jertfit împ\ratul Solomon,
dou\zeci [i dou\ de mii de vi]ei [i o sut\ [i
dou\zeci de mii de oi, [i a sfin]it casa lui
Dumnezeu împ\ratul [i tot poporul.
6. {i preo]ii stau la pazele lor, [i Levi]ii
cu uneltele cele de cânt\ri ale Domnului,
care le-a f\cut David împ\ratul, ca s\ se
m\rturiseasc\ înaintea Domnului, c\ în
veac este mila lui, [i cântau cânt\rile care
le-a dat David în mâna lor, iar preo]ii
sunau cu trâmbi]ele înaintea lor, [i tot
Israilul sta.
7. {i a sfin]it Solomon mijlocul cur]ii
celei din casa Domnului, pentru c\ a f\cut
acolo arderile de tot [i jertfele cele de
mântuire, c\ jertfelnicul cel de aram\, care
l-a f\cut Solomon nu putea cuprinde
arderile de tot [i jertfele [i seul.
8. {i a f\cut Solomon praznic în vremea
aceea [apte zile, [i tot Israilul cu el
adunare mare foarte de la intrarea
Ematului [i pân\ la pârâul Eghipetului.
9. {i a f\cut în ziua a opta sfâr[it, c\
sfin]irea jertfelnicului a ]inut [apte zile [i
serbarea [apte zile.
10. {i în dou\zeci [i trei ale lunii a [aptea
a slobozit poporul la l\ca[urile lor veseli [i
cu inim\ bun\ pentru toate bun\t\]ile, care
au f\cut Domnul lui David [i lui Solomon
[i lui Israil poporului s\u.
11. {i a sfâr[it Solomon casa Domnului [i
casa împ\ratului [i toate câte a voit întru
inima sa Solomon a face în casa Domnului
[i în casa sa, [i a sporit.
12. {i s-au ar\tat Domnul lui Solomon
noaptea, [i i-au zis lui> auzit-am
rug\ciunea ta, [i am ales casa aceasta, ca
s\ fie mie cas\ de jertf\.
13. De voiu închide cerul, [i nu va fi
ploaie, [i de voiu porunci l\custei s\
541
m\nânce sadurile [i de voiu trimite moarte
în poporul meu,
14. {i de se va smeri poporul meu peste
care se cheam\ numele meu asupra lor, [i
se vor ruga [i vor c\uta fa]a mea, [i se vor
întoarce din c\ile lor cele rele, eu voiu
auzi din cer, [i milostiv voiu fi p\catelor
lor, [i voiu vindeca p\mântul lor.
15. {i acum ochii mei vor fi deschi[i [i
urechile mele ascult\toare spre rug\ciunea
locului acestuia.
16. {i acum am ales [i am sfin]it casa
aceasta, ca s\ fie numele meu într-însa
pân\ în veac, [i vor fi ochii mei [i inima
mea acolo în toate zilele.
17. {i tu de vei umbla înaintea mea, cum
a umblat David tat\l t\u, [i vei face toate
câte am poruncit ]ie, [i poruncile mele [i
judec\]ile mele de le vei p\zi,
18. Voiu ridica scaunul împ\r\]iei tale
cum am f\g\duit lui David tat\lui t\u,
zicând> nu va lipsi din tine b\rbat
pov\]uitor întru Israil.
19. Iar de v\ ve]i abate voi, [i ve]i p\r\si
poruncile mele [i rânduielile mele, care le-
am dat înaintea voastr\, [i ve]i merge [i
ve]i sluji la al]i dumnezei, [i v\ ve]i
închina lor,
20. Voiu muta pe voi din p\mântul, care l-
am dat vou\ [i casa aceasta, care o am
sfin]it numelui meu, o voiu lep\da de la
fa]a mea, [i o voiu da pe ea de pild\ [i de
poveste întru toate neamurile.
21. {i de casa aceasta, care acum este
înalt\, tot cel ce va trece pe lâng\ ea, se va
sp\imânta, [i va zice, pentru ce au f\cut
Domnul a[a p\mântului acestuia [i casei
acesteia?
22. {i vor r\spunde> pentru c\ au p\r\sit
pe Domnul Dumnezeul p\rin]ilor s\i, care
i-au scos pe ei din p\mântul Eghipetului,
 CARTEA A DOUA PARALIPOMENE
[i s-au lipit de al]i dumnezei, [i s-au
închinat lor [i au slujit lor, [i pentru aceea
au adus peste ei toat\ r\utatea aceasta.
CAP. 8.
Zidirile din timpul împ\r\]iei lui
Solomon. Jertfele [i cor\biile lui.
{i a fost dup\ dou\zeci de ani, întru care a
zidit Solomon casa Domnului [i casa sa,
2. {i cet\]ile care le-a dat Hiram lui
Solomon, le-a zidit Solomon, [i a f\cut a
locui acolo pe fiii lui Israil.
3. {i a venit Solomon în Visova, [i o a
biruit.
4. {i a zidit Toedmorul în pustie [i toate
cet\]ile tari, care le-a zidit în Emat.
5. {i a zidit Vitoronul cel de sus [i
Vitoronul cel de jos, cet\]i tari, ziduri,
por]i [i z\voare.
6. {i Valaatul [i toate cet\]ile cele tari,
care le avea Solomon, [i toate cet\]ile
carelor [i cet\]ile c\l\re]ilor [i câte a poftit
Solomon a zidi în Ierusalim [i în Livan [i
întru toat\ împ\r\]ia sa.
7. Tot poporul r\mas de la Heteu, de la
Amoreu, de la Ferezeu, de la Eveu [i de la
Ievuseu, care nu sunt din Israil,
8. Ci erau din fiii lor, cei r\ma[i cu ei pe
p\mânt, pe care nu i-au pierdut de tot fiii
lui Israil, i-a supus pe ei Solomon sub
dajdie pân\ în ziua aceasta.
9. {i din fiii lui Israil nu a pus Solomon
slugi împ\r\]iei sale, pentru c\ ace[tia
erau oameni de r\zboi, [i c\petenii [i
puternici, [i mai mari peste care [i peste
c\l\re]i.
10. {i ace[tia sunt mai marii
ocârmuitorilor împ\ratului Solomon, dou\
sute [i cincizeci, care pov\]uiau la lucru
pe popor.
542
11. {i pe fata lui Faraon o a adus Solomon
din cetatea lui David, în casa care i-a zidit
ei, c\ a zis> nu va locui femeia mea în
cetatea lui David împ\ratul lui Israil, c\
este sfânt\, pentru c\ a intrat într-însa
sicriul Domnului.
12. Atunci a adus Solomon arderi de tot
Domnului pe jertfelnicul, care l-a zidit
Domnului înaintea bisericii.
13. C\ dup\ rânduial\ în fiecare zi s\ se
aduc\, dup\ poruncile lui Moisi, Sâmb\ta
[i la lun\ nou\ [i la s\rb\tori, la trei vremi
ale anului> la s\rb\toarea azimelor, la
s\rb\toarea s\pt\mânilor [i la s\rb\toarea
corturilor.
14. {i a a[ezat dup\ rânduiala lui David
tat\lui s\u cetele preo]ilor dup\ slujbele
lor, [i Levi]ii la pazele sale, ca s\ laude [i
s\ slujeasc\ înaintea preo]ilor dup\
rânduial\ în fiecare zi, [i portarii dup\
cetele lor la fiecare poart\, c\ a[a a
poruncit David omul lui Dumnezeu.
15. Nu a l\sat nimic din poruncile
împ\ratului pentru preo]i [i pentru Levi]i
[i pentru vistierie.
16. {i s-a g\tit tot lucrul din ziua care s-a
pus temelia pân\ când a sfâr[it Solomon
casa Domnului.
17. Atunci s-a dus Solomon în Gasion
Gaver [i în Elatul cel de lâng\ mare în
p\mântul Idumeei.
18. {i a trimis Hiram prin mâna robilor s\i
cor\bii [i slugi cunosc\tori ai m\rii, [i au
mers cu slugile lui Solomon în Ofir, [i au
adus de acolo patru sute [i cincizeci de
talan]i de aur, [i au venit la împ\ratul
Solomon.
CAP. 9.
Împ\r\teasa Sava cerceteaz\ pe
Solomon.
 CARTEA A DOUA PARALIPOMENE
Împ\r\teasa Sava a auzit de numele lui
Solomon, [i a venit s\ ispiteasc\ pe
Solomon cu cuvinte întunecoase în
Ierusalim, cu mare str\lucire [i cu c\mile,
care purtau mul]ime de miresme, [i aur [i
piatr\ scump\, [i a venit la Solomon [i i-a
gr\it lui toate câte era în sufletul ei.
2. {i i-a spus ei Solomon toate cuvintele
ei, [i nu a r\mas nici un cuvânt la care s\
nu fi r\spuns ei Solomon.
3. {i a v\zut împ\r\teasa Sava
în]elepciunea lui Solomon [i casa care o a
zidit,
4. {i bucatele meselor lui [i [ederea
slugilor lui [i starea slujitorilor lui [i
îmbr\c\mintea lor [i paharnicii lui [i
podoaba lor, [i arderile de tot, care le
aducea în casa Domnului, [i minunându-
se a zis c\tre împ\ratul>
5. Adev\rat este cuvântul, care l-am
auzit în p\mântul meu despre faptele tale
[i despre în]elepciunea ta.
6. {i nu am crezut cuvintele lor pân\
când am venit, [i au v\zut ochii mei, [i
iat\ nu mi s-a spus mie jum\tate din
mul]imea în]elepciunii tale, întreci auzul
care l-am auzit.
7. Ferici]i sunt oamenii t\i, [i fericite
sunt slugile tale acestea, care stau înaintea
ta pururea [i aud în]elepciunea ta.
8. Fie Domnul Dumnezeul t\u
binecuvântat, cel ce bine au voit întru tine
ca s\ te dea pe scaunul s\u împ\rat
poporului t\u, pentru c\ au iubit Domnul
Dumnezeul t\u pe Israil, ca s\-l înt\reasc\
în veac, te-au dat pe tine peste el împ\rat,
ca s\ faci judecat\ [i dreptate.
9. {i a dat împ\ratului o sut\ [i dou\zeci
de talan]i de aur, [i miresme multe foarte
[i piatr\ scump\, [i nu se afla miresme ca
543
acelea, care le-a dat împ\r\teasa Sava
împ\ratului Solomon.
10. {i slugile lui Solomon [i slugile lui
Hiram aduceau aur lui Solomon din Ofir [i
lemne de pini [i piatr\ scump\.
11. {i a f\cut împ\ratul lemnele cele de
pini trepte la casa Domnului [i la casa
împ\ratului, [i chitare [i al\ute
cânt\re]ilor, cum nu s-a v\zut mai înainte
în p\mântul Iudei.
12. {i împ\ratul Solomon a dat
împ\r\tesei Savei toate câte a voit [i a
cerut, cu mult mai mult decât toate care a
adus ea împ\ratului Solomon, [i s-a întors
în p\mântul s\u.
13. {i era greutatea aurului, care se
aducea lui Solomon într-un an, [ase sute [i
[aizeci [i [ase de talan]i de aur,
14. Afar\ de ce aduceau oamenii cei
supu[i [i cei ce negu]\toreau, [i to]i
împ\ra]ii Araviei [i domnii p\mântului,
care to]i aduceau aur [i argint împ\ratului
Solomon.
15. {i a f\cut împ\ratul Solomon dou\
sute de scuturi de aur b\tute, [ase sute de
auri cura]i erau pe un scut.
16. {i trei sute de paveze de aur b\tute,
trei sute de auri s-au cheltuit pe fiecare
pav\z\, [i le-a pus împ\ratul în casa
dumbr\vii Livanului.
17. {i a f\cut împ\ratul scaun mare de
din]i de elefant [i l-a îmbr\cat cu pl\ci de
aur,
18. {i [ase trepte scaunului îmbr\cate cu
aur, [i reazem de aur sub picioare a pus
scaunului, [i reazeme unul de o parte, altul
de cealalt\ parte la scaunul [ederii, [i doi
lei stând lâng\ reazeme,
19. {i doisprezece lei stând pe cele [ase
trepte de o parte [i de alta, nu a mai fost
a[a întru toat\ împ\r\]ia.
 CARTEA A DOUA PARALIPOMENE
20. {i toate vasele casei împ\ratului
Solomon erau de aur, [i toate vasele casei
dumbr\vii Livanului cu aur erau poleite,
nu era argintul socotit întru nimica în
zilele împ\ratului Solomon.
21. C\ corabia împ\ratului mergea în
Tarsis cu slugile lui Hiram< odat\ în trei
ani venea corabia din Tarsis împ\ratului,
plin\ de aur, de argint, de din]i de elefant,
de maimu]e [i de p\uni.
22. {i s-a m\rit Solomon mai mult decât
to]i împ\ra]ii, cu avu]ie [i cu în]elepciune.
23. {i to]i împ\ra]ii p\mântului c\utau
fa]a lui Solomon, ca s\ auz\ în]elepciunea
lui, care o au dat Dumnezeu în inima lui.
24. {i ei fiecare aduceau daruri lui> vase
de argint, vase de aur, haine, smirn\
aleas\, dulce]uri, cai [i catâri în fiecare an.
25. {i erau la împ\ratul Solomon patru
mii de iepe la care [i dou\sprezece mii
c\l\re]i, [i i-a pus pe ei în cet\]ile carelor
[i cu împ\ratul în Ierusalim.
26. {i a fost pov\]uitor tuturor împ\ra]ilor
de la râu [i pân\ la p\mântul celor de alt
neam [i pân\ la hotarele Eghipetului.
27. {i a f\cut împ\ratul s\ fie aur [i argint
în Ierusalim ca pietrele, [i chedrii ca duzii
de pe [es cu mul]imea.
28. {i se aducea lui Solomon cai din
Eghipet [i din tot p\mântul.
29. {i celelalte fapte ale lui Solomon cele
dint=i [i cele de apoi, iat\ acestea scrise
sunt în cartea lui Natan Proorocul, în
cartea lui Ahia Silomiteanul [i în vedeniile
lui Ioil V\z\torul asupra lui Rovoam
feciorul lui Natan.
30. {i a împ\r\]it Solomon peste tot
Israilul patruzeci de ani.
31. {i a adormit Solomon cu p\rin]ii lui, [i
l-a îngropat în cetatea lui David tat\l s\u,
[i a împ\r\]it Rovoam feciorul lui în locul
544
s\u.
CAP. 10.
Rovoam [i dezbinarea împ\r\]iei.
{i a venit Rovoam în Sihem, c\ în Sihem
s-a adunat tot Israilul, ca s\-l fac\ pe el
împ\rat.
2. {i s-a f\cut dac\ a auzit Ierovoam
feciorul lui Navat, care era în Eghipet,
unde fugise de fa]a lui Solomon împ\ratul,
[i locuia Ierovoam în Eghipet< deci s-a
întors Ierovoam din Eghipet.
3. {i a trimis [i l-a chemat pe dânsul, [i a
venit Ierovoam [i toat\ adunarea la
Rovoam zicând>
4. Tat\l t\u a îngreuiat jugul nostru, [i
acum u[ureaz\-l de sarcinile aspre ale
tat\lui t\u [i de jugul lui cel greu, care l-a
pus peste noi, [i vom sluji ]ie.
5. {i le-a zis lor> merge]i [i a[tepta]i pân\
în trei zile, [i veni]i la mine, [i s-a dus
poporul.
6. {i a adunat împ\ratul Rovoam pe
b\trânii cei ce stau înaintea lui Solomon
tat\l s\u, când tr\ia el, zicând> cum m\
sf\tui]i voi, ca s\ r\spunz norodului
acestuia cuvânt?
7. {i i-au gr\it lui, zicând> de vei face
bine ast\zi poporului acestuia, [i le vei
pl\cea [i le vei gr\i lor cuvinte bune, vor fi
]ie slugi în toate zilele.
8. {i a l\sat sfatul b\trânilor, care l-au
dat ei lui, [i s-a sf\tuit cu tinerii, care au
crescut împreun\ cu el, cei ce stau înaintea
lui.
9. {i a zis lor> ce sfat îmi da]i voi ca s\
r\spunz cuvânt poporului acestuia, care a
gr\it c\tre mine, zicând> u[ureaz\ jugul
care l-a pus tat\l t\u peste noi.
10. {i au gr\it lui tinerii cei ce crescuser\
 CARTEA A DOUA PARALIPOMENE
cu el, zicând> a[a s\ zici poporului celui ce
a gr\it c\tre tine, zicând> tat\l t\u a
îngreuiat jugul nostru, iar tu u[ureaz\-l de
pe noi, a[a s\ gr\ie[ti c\tre dân[ii> degetul
meu cel mic mai gros este decât coapsele
tat\lui meu.
11. {i acum tat\l meu v-a pedepsit pe voi
cu jug greu, [i eu voiu ad\uga peste jugul
vostru< tat\l meu v-a b\tut pe voi cu bice,
iar eu v\ voiu bate cu scorpii.
12. {i a venit Ierovoam [i tot poporul la
Rovoam în ziua a treia, precum le-a gr\it
împ\ratul, zicând> întoarce]i-v\ la mine în
ziua a treia.
13. {i a r\spuns împ\ratul aspru, [i a l\sat
împ\ratul Rovoam sfatul b\trânilor.
14. {i a gr\it c\tre ei dup\ sfatul tinerilor,
zicând> tat\l meu a îngreuiat jugul vostru,
[i eu voiu ad\uga peste el< tat\l meu v-a
b\tut pe voi cu bice, [i eu v\ voiu bate pe
voi cu scorpii.
15. {i nu a ascultat împ\ratul de popor, c\
a[a era rânduit de la Dumnezeu ca s\ se
înt\reasc\ cuvântul Domnului, care l-au
gr\it prin mâna lui Ahia Silomiteanul de
Ierovoam feciorul lui Navat.
16. {i v\zând tot Israilul, c\ nu a ascultat
împ\ratul de ei, a r\spuns poporul c\tre
împ\ratul, zicând> ce parte este nou\ întru
David, [i ce mo[tenire întru fiul lui Iese?
Mergi la l\ca[urile tale Israile, acum vezi
de casa ta Davide, [i s-a dus tot Israilul la
l\ca[urile sale.
17. {i oamenii lui Israil, cei ce locuiau în
cet\]ile Iudei au f\cut pe Rovoam împ\rat
peste ei.
18. {i a trimis la ei Rovoam împ\ratul pe
Adoniram, care era mai mare peste d\ri, [i
l-au ucis pe el fiii lui Israil cu pietre, [i a
murit, [i a auzit împ\ratul Rovoam, [i a
gr\bit a se sui în car, [i a fugit în
545
Ierusalim.
19. {i s-a dezbinat Israil de casa lui David
pân\ în ziua aceasta.
CAP. 11.
Rovoam se g\te[te de r\zboi.
{i a venit Rovoam în Ierusalim, [i
adunând semin]ia Iudei [i a lui Veniamin,
o sut\ [i optzeci de mii de voinici, care pot
face r\zboi, a pornit r\zboi asupra lui
Israil, ca s\ întoarc\ împ\r\]ia lui
Rovoam.
2. {i au fost cuvântul Domnului c\tre
Samea omul lui Dumnezeu, zicând>
3. Gr\ie[te c\tre Rovoam fiul lui
Solomon [i c\tre tot Iuda [i Veniamin, [i le
spune>
4. Acestea zice Domnul> s\ nu v\ sui]i,
nici s\ da]i r\zboi asupra fra]ilor vo[tri, ci
s\ se întoarc\ fiecare la casa sa, c\ de la
mine s-au f\cut lucrul acesta, [i au ascultat
cuvântul Domnului, [i întorcându-se nu au
mai mers asupra lui Ierovoam.
5. {i a locuit Rovoam în Ierusalim, [i a
zidit cet\]i tari în Iudeea.
6. {i a zidit Vitleemul, Etanul [i Tecoia,
7. {i Vitsura, Sochotul [i Odolamul,
8. {i Ghetul, Marisanul [i Ziful,
9. {i Adorea, Lahisul [i Azica,
10. {i Saraa, Elomul [i Hevronul. Acestea
sunt cet\]ile tari ale lui Iuda [i ale lui
Veniamin.
11. {i le-a înt\rit cu ziduri, [i a pus într-
însele pov\]uitori [i strânsuri de bucate,
untdelemn [i vin.
12. {i prin fiecare cetate scuturi [i suli]e,
înt\rindu-le foarte mult, [i a împ\r\]it
peste Iuda [i peste Veniamin.
13. {i preo]ii [i Levi]ii, care erau întru tot
Israilul, s-au adunat la el din toate
 CARTEA A DOUA PARALIPOMENE
hotarele.
14. C\ au l\sat Levi]ii l\ca[urile mo[iilor
lor, [i au mers la Iuda în Ierusalim, c\ i-au
scos pe ei Ierovoam [i fiii lui, ca s\ nu
slujeasc\ Domnului.
15. {i a pus lui[i preo]i în\l]imilor [i
idolilor [i de[ert\ciunilor [i vi]eilor, pe
care le-a f\cut Ierovoam.
16. {i a scos dintre semin]iile lui Israil pe
cei c\rora le da în cuget a c\uta pe
Domnul Dumnezeul lui Israil, [i care
venir\ în Ierusalim, ca s\ jertfeasc\
Domnului Dumnezeului p\rin]ilor lor.
17. {i au înt\rit împ\r\]ia Iudei [i au
înt\rit pe Rovoam feciorul lui Solomon în
trei ani, c\ a umblat în c\ile lui David [i
ale lui Solomon trei ani.
18. {i a luat lui[i Rovoam femeie pe
Moolat fata lui Ierimut, fiul lui David [i pe
Avighea fata lui Eliav, fiul lui Iese.
19. {i i-a n\scut lui fiu pe Ieus [i pe
Samoria [i pe Zaam.
20. {i dup\ aceasta a luat lui[i femeie pe
Maaha fata lui Avesalom, [i a n\scut lui pe
Avia, pe Ieti, pe Ziza [i pe Salimot.
21. {i a iubit Rovoam pe Maaha fata lui
Avesalom mai mult decât pe toate femeile
[i ]iitoarele sale, c\ optsprezece femei
avea [i ]iitoare/]iitori [aizeci, [i a n\scut
dou\zeci [i opt de feciori [i [aizeci de fete.
22. {i a pus Rovoam c\petenie pe Avia al
Maahei ca s\ pov\]uiasc\ pe fra]ii s\i, c\
cugetau s\-l fac\ pe el împ\rat.
23. {i a crescut mai mult decât to]i fra]ii
s\i, [i a împ\r]it pe to]i fiii s\i în toate
hotarele lui Iuda [i ale lui Veniamin [i în
toate cet\]ile cele tari, [i le-a dat lor hran\
mult\ foarte [i multe femei.
CAP. 12.
Rovoam în r\zboi cu Susachim.
546
Moartea lui.
{i a fost dup\ ce s-a g\tit împ\r\]ia lui
Rovoam, [i dup\ ce s-a înt\rit el, a p\r\sit
poruncile lui Dumnezeu [i tot Israilul cu
dânsul.
2. {i a fost în anul al cincilea al
împ\r\]iei lui Rovoam, s-a suit Susachim
împ\ratul Eghipetului asupra
Ierusalimului, pentru c\ a gre[it înaintea
Domnului,
3. Cu o mie [i dou\ sute de care [i [aizeci
de mii de c\l\re]i, [i nu era num\r
mul]imii care a venit cu dânsul de la
Eghipet> Livieni, Trogoditeni [i Etiopieni.
4. {i a b\tut cet\]ile cele tari, care erau în
Iuda, [i a venit în Ierusalim.
5. {i Samea Proorocul a venit la Rovoam
[i la boierii lui Iuda, care s-au adunat în
Ierusalim de c\tre fa]a lui Susachim, [i le-
a zis lor> a[a zice Domnul, voi m-a]i l\sat
pe mine, [i eu voiu l\sa pe voi în mâna lui
Susachim.
6. {i s-au ru[inat boierii lui Iuda [i
împ\ratul, [i au zis> drept este Domnul.
7. {i dac\ au v\zut Domnul c\ s-au
umilit, au fost cuvântul Domnului c\tre
Samea zicând> s-a umilit, nu-i voiu pierde
pe ei, ci peste pu]in voiu mântui pe ei, [i
nu va veni mânia mea peste Ierusalim,
prin mâna lui Susachim,
8. Ci vor sluji lui, ca s\ cunoasc\ slujba
mea [i slujba împ\r\]iei p\mântului.
9. {i s-a suit Susachim împ\ratul
Eghipetului asupra Ierusalimului, [i a luat
vistieriile cele din casa Domnului [i
vistieriile cele din casa împ\ratului, toate
le-a luat< luat-a [i scuturile cele de aur care
le-a f\cut Solomon.
10. {i a f\cut împ\ratul Rovoam scuturi
de aram\ în locul lor< iar peste el a pus
 CARTEA A DOUA PARALIPOMENE
Susachim pe mai marii alerg\torilor,
p\zitorii por]ii împ\ratului.
11. {i era când intra împ\ratul în casa
Domnului, intrau p\zitorii [i alerg\torii, [i
întorcându-se întâlneau pe arca[i.
12. Deci pentru c\ s-a umilit el, s-a întors
de la el mânia Domnului, [i nu a pierit
des\vâr[it, c\ se mai g\sea ceva bun în
Iuda.
13. {i s-a înt\rit împ\ratul Rovoam în
Ierusalim, [i a împ\r\]it, [i de patruzeci [i
unul de ani era Rovoam când s-a f\cut
împ\rat, [i [aptesprezece ani a împ\r\]it în
Ierusalim în cetatea care o au ales Domnul
ca s\ se numeasc\ numele lui acolo de
toate semin]iile fiilor lui Israil, [i numele
mamei lui era Nooma Amoniteanca.
14. {i a f\cut r\u, c\ nu a îndreptat inima
sa s\ caute pe Domnul.
15. {i întâmpl\rile lui Rovoam cele dint=i
[i cele de apoi [i faptele lui au nu sunt
scrise în c\r]ile lui Semea/Samea
Proorocul [i ale lui Addo V\z\torul, [i s-a
r\zboit Rovoam asupra lui Ierovoam în
toat\ via]a.
16. {i a murit Rovoam cu p\rin]ii s\i, [i s-
a îngropat în cetatea lui David, [i a
împ\r\]it Avia feciorul lui în locul lui.
CAP. 13.
Avia împ\ratul Iudeei. R\zboiul lui cu
Ierovoam, împ\ratul lui Israil.
În anul al optsprezecelea al împ\r\]iei lui
Ierovoam, s-a f\cut Avia împ\rat peste
Iuda.
2. Trei ani a împ\r\]it în Ierusalim, [i
numele mamei lui era Maaha fata lui Uriil
din Gavaon, [i r\zboi era între Avia [i între
Ierovoam.
3. {i a rânduit Avia la r\zboi o o[tire
547
puternic\, de patru sute de mii de b\rba]i
tari< iar Ierovoam a rânduit asupra lui la
r\zboi o o[tire de opt sute de mii de
r\zboinici tari.
4. {i s-a sculat Avia de pe culmea
Somoron, care este în muntele lui Efraim,
[i a zis> asculta]i Ierovoam [i tot Israilul.
5. Nu [ti]i voi, c\ Domnul Dumnezeul
lui Israil au dat împ\r\]ie peste Israil în
veac lui David, [i fiilor lui a[ez\mânt
ve[nic?
6. {i s-a sculat Ierovoam feciorul lui
Navat sluga lui Solomon fiul lui David, [i
s-a desp\r]it de la Domnul s\u.
7. {i s-au adunat la el b\rba]i pierz\tori
fii f\r\delege, [i au st\tut împotriva lui
Rovoam fiul lui Solomon, [i Rovoam era
mai tân\r [i fricos cu inima, [i nu au st\tut
împotriva fe]ei lui.
8. {i acum voi zice]i, s\ sta]i împotriva
împ\r\]iei Domnului cei/celeia dat\ fiilor
lui David, pentru c\ voi sunte]i mul]ime
mare, [i cu voi sunt vi]ei de aur, pe care i-
a f\cut vou\ Ierovoam dumnezei,
9. Ci a]i lep\dat preo]ii Domnului pe fiii
lui Aaron [i pe Levi]i, [i v-a]i f\cut vou\
preo]i din popor de rând al p\mântului<
oricine ar veni având mâinile pline cu vi]ei
din boi [i cu [apte berbeci, se face preot
celui ce nu este dumnezeu.
10. Iar noi pe Domnul Dumnezeul nostru
nu l-am p\r\sit, [i preo]ii lui slujesc
Domnului, fiii lui Aaron [i Levi]ii.
11. {i dup\ rânduielile lor jertfesc
Domnului arderi de tot diminea]a [i seara,
[i miresmele t\mâierii [i pun pâini înainte
peste masa cea curat\, [i sfe[nicul cel de
aur [i candele aprinse, ca s\ arz\ seara, c\
p\zim noi rânduielile Domnului
Dumnezeului p\rin]ilor no[tri, iar voi l-a]i
p\r\sit pe dânsul.
 CARTEA A DOUA PARALIPOMENE
12. {i iat\ cu noi este în frunte Domnul [i
preo]ii lui, [i trâmbi]ele sun\toare care ne
dau nou\ semn. Fiii lui Israil nu da]i
r\zboi asupra Domnului Dumnezeului
p\rin]ilor no[tri, c\ nu ve]i spori.
13. Iar Ierovoam a întors pe cei ce stau la
pând\ ca s\ vin\ dind\r\tul lui Iuda, [i el
a venit dinaintea lui< iar cei ce pândeau,
dind\r\t.
14. {i întorcându-se Iuda, iat\ era lui
r\zboiul dinainte [i dinapoi, [i a strigat
c\tre Domnul, [i preo]ii au trâmbi]at cu
trâmbi]ele.
15. {i au strigat b\rba]ii Iudei, [i a fost
când strigau b\rba]ii Iudei, Domnul au
b\tut pe Ierovoam [i pe Israil înaintea lui
Avia [i a Iudei.
16. {i au fugit fiii lui Israil de c\tre fa]a
Iudei, [i i-au dat pe ei Domnul în mâinile
lor.
17. {i i-au b\tut pe ei Avia [i poporul lui
b\taie mare, [i au c\zut r\ni]i din Israil
cinci sute de mii de b\rba]i tari.
18. {i s-au smerit fiii lui Israil în ziua
aceea, [i s-au înt\rit fiii Iudei, pentru c\ au
n\d\jduit spre Domnul Dumnezeul
p\rin]ilor lor.
19. {i a gonit Avia dinapoia lui Ierovoam,
[i a luat de la el cet\]ile acestea> Vetilul [i
satele lui, Iesina [i satele ei [i Efronul [i
satele lui.
20. {i nu a mai putut Ierovoam înc\ a se
împotrivi în toat\ via]a sa lui Avia, [i l-au
lovit pe el Domnul, [i a murit.
21. {i s-a înt\rit Avia, [i [i-a luat lui[i
paisprezece femei, [i a n\scut feciori
dou\zeci [i doi [i [aisprezece fete.
22. {i celelalte întâmpl\ri ale lui Avia [i
faptele lui [i cuvintele lui, scrise sunt în
cartea Proorocului Addo.
548
CAP. 14.
Asa sf\râm\ idolii [i biruie[te pe
Etiopieni.
{i a murit Avia cu p\rin]ii s\i, [i l-a
îngropat pe el în cetatea lui David, [i a
împ\r\]it Asa fiul s\u în locul lui< în zilele
lui Asa s-a odihnit p\mântul Iudei zece
ani.
2. {i a f\cut Asa ce este bun [i drept
înaintea Domnului Dumnezeului s\u.
3. {i a stricat jertfelnicele str\inilor [i
cele de pe în\l]imi, [i a sf\râmat stâlpii [i
a t\iat desi[urile.
4. {i a zis Iudei ca s\ caute pe Domnul
Dumnezeul p\rin]ilor lor, [i s\ p\zeasc\
legea [i poruncile lui.
5. {i a stricat din toate cet\]ile Iudei
jertfelnicele [i idolii, [i a fost în pace
împ\r\]ia lui.
6. {i a zidit cet\]i tari în p\mântul Iudei,
c\ a fost în pace p\mântul< [i nu a avut el
r\zboi în anii ace[tia, c\ l-au odihnit pe el
Domnul.
7. {i a zis Iudei> s\ zidim cet\]ile
acestea, [i s\ facem ziduri [i turnuri [i
por]i [i z\voare în p\mântul care îl
st\pânim< c\ precum noi am cercetat pe
Domnul Dumnezeul nostru, a[a ne-au
cercetat [i el pe noi, [i ne-au dat pace
primprejur, [i bine ne-a mers nou\.
8. {i a avut Asa osta[i care purtau arme,
[i ridicau scuturi [i suli]e în p\mântul
Iudei, trei sute de mii, [i în p\mântul lui
Veniamin p\v\za[i [i arca[i dou\ sute [i
optzeci de mii< to]i ace[tia erau r\zboinici
tari.
9. {i s-a sculat asupra lor Zare
Etiopianul cu oaste de o mie de mii [i cu
trei sute de care, [i a venit pân\ la Marisa.
10. {i a ie[it Asa înaintea lui, [i a rânduit
 CARTEA A DOUA PARALIPOMENE
r\zboiul în valea dinspre miaz\noapte la
Marisa.
11. {i a strigat Asa c\tre Domnul
Dumnezeul s\u, [i a zis> Doamne, nu este
cu neputin]\ ]ie a mântui cu mul]i sau cu
pu]ini< înt\re[te-ne pe noi Doamne
Dumnezeul nostru, c\ spre tine
n\d\jduim, [i întru numele t\u am venit
asupra mul]imii acesteia mari< Doamne tu
e[ti Dumnezeul nostru, s\ nu se înt\reasc\
omul asupra ta.
12. {i au b\tut Domnul pe Etiopieni
înaintea Iudei, [i au fugit Etiopienii.
13. {i i-a gonit pe ei Asa [i poporul lui
pân\ la Ghedor, [i au c\zut Etiopienii, cât
nu era întru ei sc\pare, c\ s-au frânt
înaintea Domnului [i înaintea puterii lui<
[i luar\ pr\zi multe.
14. {i au t\iat satele lor împrejurul
Ghedorului, c\ au fost spaima Domnului
peste dân[ii, [i au pr\dat toate cet\]ile lor,
c\ multe pr\zi au adus ei cu sine.
15. Înc\ [i s\la[ele agoniselilor lor, [i pe
Alimazoni au t\iat, [i au luat oi multe [i
c\mile, [i s-au întors în Ierusalim.
CAP. 15.
Asa face alte îndrept\ri în biseric\.
{i au fost Duhul Domnului peste Azaria
feciorul lui Odid.
2. {i a ie[it înaintea lui Asa [i înaintea a
tot Iuda [i a lui Veniamin, [i a zis>
asculta]i-m\ pe mine Asa [i tot Iuda [i
Veniamin, Domnul este cu voi, pentru c\
voi sunte]i cu el< [i de ;l ve]i c\uta pe el, se
va ar\ta vou\< [i de ;l ve]i p\r\si pe el,
p\r\si-va pe voi.
3. {i zile multe au trecut lui Israil, f\r\
de Dumnezeul cel adev\rat [i f\r\ de preot
înv\]\tor [i f\r\delege.
549
4. {i când se vor întoarce c\tre Domnul
Dumnezeul lui Israil, [i-l vor c\uta pe el,
îl vor afla.
5. Ci în vremea aceea nu este pace celui
ce iese [i celui ce intr\, c\ spaima
Domnului este peste to]i cei ce locuiesc în
]\ri.
6. {i va da r\zboi neam asupra neamului,
[i cetate asupra cet\]ii< c\ Dumnezeu i-au
sp\imântat pe ei cu tot necazul.
7. Iar voi înt\ri]i-v\, [i s\ nu sl\beasc\
mâinile voastre, c\ este plata lucrului
vostru.
8. {i dac\ a auzit Asa cuvintele acestea [i
proorocia lui Azaria Proorocul, s-a înt\rit
[i a scos toate urâciunile din tot p\mântul
Iudei [i al lui Veniamin [i din cet\]ile care
le-a ]inut Ierovoam în muntele lui Efraim,
[i a înnoit jertfelnicul Domnului, care era
înaintea bisericii Domnului.
9. {i a adunat pe Iuda [i pe Veniamin [i
pe veneticii care locuiau cu el de la Efraim
[i de la Manasi [i de la Simeon, c\ s-au
lipit c\tre el mul]i din Israil dac\ au v\zut
ei, c\ Domnul Dumnezeul lui este cu el.
10. {i s-au adunat în Ierusalim în luna a
treia în anul al cincisprezecelea al
împ\r\]iei lui Asa.
11. {i au jertfit Domnului în ziua aceea
din pr\zile care le-au adus, vi]ei [apte sute
[i oi [apte mii.
12. {i au f\cut leg\tur\, ca s\ caute pe
Domnul Dumnezeul p\rin]ilor lor, din
toat\ inima [i din tot sufletul lor.
13. {i tot care nu va c\uta pe Domnul
Dumnezeul lui Israil, cu moarte s\ moar\
de la tân\r pân\ la b\trân [i de la b\rbat
pân\ la femeie.
14. {i au jurat întru Domnul cu glas mare
[i cu strigare [i cu trâmbi]\ [i cu buciumi,
[i s-a veselit tot Iuda pentru jur\mânt,
 CARTEA A DOUA PARALIPOMENE
15. C\ din tot sufletul au jurat, [i cu toat\
voia l-au c\utat pe el, [i s-au aflat lor, [i i-
au odihnit pe ei Domnul primprejur.
16. {i pe Maaha mama sa o a mutat, ca s\
nu slujeasc\ Astartei, [i a t\iat idolul, [i l-
a ars în pârâul chedrilor.
17. Îns\ cele de pe în\l]imi nu le-a stricat,
c\ înc\ erau în Israil< iar Asa a fost drept
cu inima în toat\ via]a sa.
18. {i a b\gat în casa Domnului cele sfinte
ale lui David tat\lui s\u, [i cele sfinte ale
casei lui Dumnezeu, argint [i aur [i vase.
19. {i r\zboi nu a fost pân\ la anul al
treizeci [i cincilea al împ\r\]iei lui Asa.
CAP. 16.
P\catul întreit al lui Asa.
În anul al treizeci [i optulea al împ\r\]iei
lui Asa s-a suit Vaasa împ\ratul lui Israil
asupra lui Iuda, [i a zidit Rama spre a nu
l\sa s\ ias\ nici s\ intre la Asa împ\ratul
lui Iuda.
2. {i a luat Asa argint [i aur din vistieriile
casei Domnului [i a casei împ\ratului, [i a
trimis la fiul lui Ader împ\ratul Siriei, care
locuia în Damasc, zicând>
3. Pune leg\tur\ între mine [i între tine,
[i între tat\l meu [i între tat\l t\u, iat\ am
trimis ]ie aur [i argint, vino de ia de asupra
mea pe Vaasa împ\ratul lui Israil, [i s\ se
duc\ de la mine.
4. {i a ascultat fiul lui Ader de împ\ratul
Asa, [i a trimis pe c\peteniile o[tii sale
asupra cet\]ilor lui Israil, [i a b\tut Aionul
[i Danul [i Avelmainul [i toate ]inuturile
lui Neftalim.
5. {i a fost dac\ a auzit Vaasa, a p\r\sit a
zidi Rama, [i a încetat lucrul lui.
6. {i Asa împ\ratul a luat pe tot Iuda, [i
a luat pietrele Ramei [i lemnele ei, care le-
550
a zidit Vaasa, [i a zidit cu ele Gavae [i
Masfa.
7. {i în vremea aceea a venit Anania
Proorocul la Asa împ\ratul Iudei, [i i-a zis
lui> pentru c\ ai n\d\jduit în împ\ratul
Siriei, [i nu ai n\d\jduit spre Domnul
Dumnezeul t\u, pentru aceea s-a luat
puterea Siriei din mâna ta.
8. Au nu erau Etiopienii [i Livienii,
putere mult\ viteaz\, [i c\l\re]i mul]i
foarte, [i pentru c\ ai n\d\jduit spre
Domnul i-au dat în mâinile tale.
9. C\ ochii Domnului privesc peste tot
p\mântul, ca s\ înt\reasc\ pe cei ce cu
toat\ inima deplin sunt c\tre dânsul, nu ai
[tiut aceasta? De acum vei avea r\zboi.
10. {i s-a mâniat Asa pe prooroc, [i l-a
pus în temni]\, c\ se mâniase, [i a pierdut
Asa pe unii din popor în vremea aceea.
11. {i iat\ faptele lui Asa cele dint=i [i
cele de apoi scrise sunt în cartea
împ\ra]ilor lui Iuda [i a lui Israil.
12. {i s-a boln\vit Asa în anul al treizeci [i
nou\lea al împ\r\]iei sale de picioare
foarte tare, [i în boala sa nu a c\utat pe
Domnul, ci pe doftori.
13. {i a adormit Asa cu p\rin]ii s\i, [i a
murit în anul al patruzeci [i unulea al
împ\r\]iei sale.
14. {i l-au îngropat pe dânsul în
mormântul care l-au s\pat în cetatea lui
David.
15. {i l-au pus pe el pe pat, [i l-au umplut
de mirosituri [i cu feluri de miruri, a
f\c\torilor de miruri, [i i-au f\cut lui
îngrop\ciune mare foarte.
CAP. 17.
Iosafat este fericit pentru evlavia lui.
{i a împ\r\]it Iosafat fiul s\u în locul lui,
 CARTEA A DOUA PARALIPOMENE
[i s-a înt\rit Iosafat peste Israil.
2. {i a pus oaste în toate cet\]ile înt\rite
ale Iudei, [i a rânduit c\petenii în toate
cet\]ile Iudei [i în cet\]ile lui Efraim, care
le-a fost luat Asa tat\l s\u.
3. {i au fost Domnul cu Iosafat, pentru
c\ a umblat în c\ile cele dint=i ale lui
David tat\l s\u, [i nu a c\utat idolii,
4. Ci pe Domnul Dumnezeul tat\lui s\u
a c\utat, [i întru poruncile tat\lui s\u a
umblat, [i nu dup\ faptele lui Israil.
5. {i au îndreptat Domnul împ\r\]ia în
mâna lui, [i a dat tot Iuda daruri lui
Iosafat, [i a dobândit avu]ie [i slav\ mult\.
6. {i s-a în\l]at inima lui în calea
Domnului, înc\ a stricat [i cele de pe
în\l]imi [i desi[urile din p\mântul Iudei.
7. {i în anul al treilea al împ\r\]iei lui a
trimis pe c\peteniile sale pe cei mai viteji>
pe Avdie/Avdia, pe Zaharia, pe Natanail [i
pe Miheea ca s\ înve]e în cet\]ile Iudei.
8. {i împreun\ cu ei pe Levi]ii> Semea,
Natania, Zavdia, Asiil, Semeramot,
Ionatan, Adonia, Tovia, Tovadonia, [i
împreun\ cu ace[ti Levi]i pe Elisama [i
Ioram Preo]ii.
9. {i înv\]au în Iuda, [i aveau cu dân[ii
cartea legii Domnului, [i umblau prin
cet\]ile Iudei, [i înv\]au poporul.
10. {i frica Domnului a cuprins toate
împ\r\]iile p\mântului cele de
primprejurul Iudei, [i nu dau r\zboi asupra
lui Iosafat.
11. {i cei de alt neam aduceau lui Iosafat
daruri, argint [i d\ri, [i Aravii aduceau lui
berbeci de oi [apte mii [i [apte sute, [i ]api
[apte mii [i [apte sute.
12. {i Iosafat a sporit [i s-a în\l]at mult, [i
a zidit în Iudeea l\ca[uri [i cet\]i tari.
13. {i lucruri multe a f\cut el în Iudeea, [i
osta[i viteji [i puternici erau în Ierusalim.
551
14. {i acesta este num\rul lor dup\ casele
lor p\rinte[ti< în Iuda mai mari peste mii>
Edna cel dint=i, care avea trei sute de mii
de osta[i viteji.
15. {i dup\ el Ioanan pov\]uitorul, care
avea dou\ sute [i optzeci de mii.
16. Apoi Amasia al lui Zari, care de
bun\voie s-a afierosit Domnului, [i avea
dou\ sute de mii osta[i viteji.
17. {i din Veniamin viteazul Eliada, care
avea s\getari [i p\v\za[i dou\ sute de mii.
18. {i dup\ el Iozavad, care avea o sut\ [i
optzeci de mii de r\zboinici viteji.
19. Ace[tia sunt slujitorii împ\ratului,
afar\ de cei ce i-a pus împ\ratul în cet\]ile
cele tari în toat\ Iudeea.
CAP. 18.
Iosafat [i Ahaav în r\zboi cu
Sirii/Sirienii.
{i a dobândit Iosafat avu]ie [i m\rire
mult\, [i s-a f\cut ginere lui Ahaav.
2. {i s-a pogorât dup\ câ]iva ani la Ahaav
în Samaria, [i a junghiat Ahaav lui oi [i
vi]ei mul]i, [i poporului celui cu dânsul, c\
îl iubea pe el, [i s-a suit cu el la Ramot
Galaad.
3. {i a zis Ahaav împ\ratul lui Israil c\tre
Iosafat împ\ratul Iudei> merge-vei cu
mine la Ramot Galaad? {i i-a r\spuns lui>
cum sunt eu, a[a [i tu, [i cum este poporul
t\u, a[a [i poporul meu, cu tine la r\zboi.
4. {i a zis Iosafat c\tre împ\ratul lui
Israil> întreab\ ast\zi pe Domnul.
5. {i a adunat împ\ratul lui Israil pe
prooroci patru sute de b\rba]i, [i le-a zis
lor> merge-voiu în Ramot Galaad s\ dau
r\zboi, au l\sa-m\-voiu? Iar ei au zis>
suie-te [i-l va da Dumnezeu în mâinile
împ\ratului.
 CARTEA A DOUA PARALIPOMENE
6. Iar Iosafat a zis> nu mai este aici vreun
prooroc al Domnului, ca s\-l întreb\m pe
el?
7. {i a r\spuns împ\ratul lui Israil c\tre
Iosafat> este înc\ un b\rbat, prin care
putem întreba pe Domnul, ci eu l-am urât,
pentru c\ nu prooroce[te bune pentru
mine, ci în toate zilele sale rele, acesta este
Miheea feciorul lui Iemvla, [i a zis
Iosafat> s\ nu gr\iasc\ împ\ratul a[a.
8. {i a chemat împ\ratul lui Israil pe un
famen, [i i-a zis> degrab\ cheam\ pe
Miheea feciorul lui Iemvla.
9. {i împ\ratul lui Israil [i Iosafat
împ\ratul Iudei [edeau fiecare pe scaunul
s\u, [i îmbr\ca]i cu ve[minte, [edeau
înaintea por]ii Samariei, [i to]i proorocii
prooroceau înaintea lor.
10. {i Sedechia feciorul lui Hanaan, [i-a
f\cut lui[i coarne de fier, [i a zis> acestea
zice Domnul> cu aceste coarne voiu
împunge Siria pân\ se va s\vâr[i.
11. {i to]i proorocii prooroceau a[a
zicând> suie-te la Ramot Galaad, [i vei fi
norocos, [i-l va da Domnul în mâinile
împ\ratului.
12. Iar solul care a mers s\ cheme pe
Miheea, i-a gr\it lui zicând> iat\ au gr\it
proorocii cu o gur\ bune pentru împ\ratul,
s\ fie dar [i cuvintele tale, ca ale lor, [i s\
gr\ie[ti bune.
13. {i a zis Miheea> viu este Domnul, c\
orice va zice Dumnezeu c\tre mine,
acestea voiu gr\i.
14. {i a venit la împ\ratul, [i i-a zis lui
împ\ratul> Mihee, merge-voiu la Ramot
Galaad s\ dau r\zboi, au nu? {i a r\spuns>
mergi [i vei fi norocos, [i se vor da în
mâinile voastre.
15. {i a zis c\tre el împ\ratul> de câte ori
te jur ca s\ nu gr\ie[ti c\tre mine, f\r\
552
numai adev\rul în numele Domnului.
16. {i a r\spuns> v\zut-am pe Israil risipi]i
în mun]i ca oile, care nu au p\stor, [i au zis
Domnul> nu au pov\]uitor ace[tia, s\ se
întoarc\ fiecare la casa sa cu pace.
17. {i a zis împ\ratul lui Israil c\tre
Iosafat> nu ]i-am spus, c\ nu prooroce[te
pentru mine bune, ci rele.
18. {i a zis Miheea, nu a[a, asculta]i
cuvântul Domnului> v\zut-am pe Domnul
[ezând pe scaunul s\u, [i toat\ oastea
cerului sta împrejur de-a dreapta [i de-a
stânga lui.
19. {i au zis Domnul> cine va în[ela pe
Ahaav împ\ratul lui Israil ca s\ se suie [i
s\ caz\ în Ramot Galaad? {i zicea unul
a[a, [i unul a[a.
20. Deci a ie[it un duh, [i a st\tut înaintea
Domnului, [i a zis> eu voiu în[ela pe el, [i
au zis Domnul> cu ce?
21. Iar el a zis> voiu ie[i, [i voiu fi duh
mincinos în gura tuturor proorocilor lui, [i
au zis> în[ela-l-vei, [i-l vei birui, ie[i [i f\
a[a.
22. {i acum iat\ au dat Domnul duh
mincinos în gura tuturor proorocilor t\i
acestora, iar Domnul au gr\it asupra ta
rele.
23. {i s-a apropiat Sedechia feciorul lui
Hanaan, [i a lovit pe Miheea peste falc\,
zicându-i lui> pe care cale au trecut Duhul
Domnului de la mine, ca s\ gr\iasc\ c\tre
tine.
24. {i a zis Miheea> iat\ vei vedea în ziua
aceea când vei intra din c\mar\ în c\mar\,
ca s\ te ascunzi.
25. {i a zis împ\ratul lui Israil> lua]i pe
Miheea, [i-l duce]i la Emir mai marele
cet\]ii [i la Ioas mai marele fiu al
împ\ratului.
26. {i ve]i zice, a[a a zis împ\ratul> pune]i
 CARTEA A DOUA PARALIPOMENE
pe acesta în temni]\, [i s\ m\nânce pâine
de necaz [i s\ bea ap\ de necaz, pân\ m\
voiu întoarce cu pace.
27. {i a zis Miheea> dac\ te vei întoarce cu
pace, nu au gr\it Domnul întru mine, [i a
zis> auzi]i noroadele toate.
28. {i s-a suit împ\ratul lui Israil [i Iosafat
împ\ratul Iudei la Ramot Galaad.
29. {i a zis împ\ratul lui Israil c\tre
Iosafat> m\ voiu acoperi [i voiu intra în
r\zboi, iar tu îmbrac\ haina ta< [i s-a
acoperit împ\ratul lui Israil, [i a intrat ;n
r\zboi.
30. {i împ\ratul Siriei a poruncit celor
mai mari peste care, care erau cu dânsul,
zicând> nu bate]i pe cel mic sau pe cel
mare, f\r\ numai pe împ\ratul lui Israil
singur.
31. {i a fost dac\ au v\zut mai marii
carelor pe Iosafat, au zis> împ\ratul lui
Israil este, [i l-au înconjurat s\-l bat\, [i a
strigat Iosafat, [i Domnul l-au mântuit, [i
i-au întors pe ei Dumnezeu de la el.
32. {i a fost dac\ au v\zut mai marii
carelor, c\ nu era împ\ratul lui Israil, s-au
întors de la dânsul.
33. {i un b\rbat întinzând arcul, bine
chibzuind, a lovit pe împ\ratul lui Israil
între pl\mâni [i între piept, [i a zis
c\r\u[ului s\u> întoarce mâna ta, [i m\
scoate din r\zboi c\ sunt r\nit.
34. {i a încetat r\zboiul în ziua aceea, [i
împ\ratul lui Israil a st\tut în car în
preajma Siriei pân\ seara, [i a murit când
apunea soarele.
CAP. 19.
Iosafat mustrat de Iu. Rânduie[te
pov\]uitori pentru lucrurile biserice[ti
[i politice[ti.
553
{i s-a întors Iosafat împ\ratul Iudei cu
pace la casa sa în Ierusalim.
2. {i a ie[it întru întâmpinarea lui Iu al
lui Anan Proorocul, [i i-a zis lui> împ\rate
Iosafat, cum aju]i p\c\tosului [i iube[ti pe
cel urât de Domnul? Pentru aceea s-au
mâniat asupra ta Domnul.
3. Dar ai [i fapte bune, c\ ai stricat
desi[urile în p\mântul Iudei [i ai îndreptat
inima ta ca s\ caute pe Domnul.
4. {i a locuit Iosafat în Ierusalim, [i
iar\[i a ie[it la poporul cel din Virsavee,
pân\ la muntele lui Efraim, [i i-a întors pe
ei c\tre Domnul Dumnezeul p\rin]ilor lor.
5. {i a pus judec\tori în toate cet\]ile tari
ale Iudei, în fiecare cetate.
6. {i a zis judec\torilor> vede]i ce face]i
voi, c\ nu omului judeca]i, ci Domnului, [i
cu voi cuvintele judec\]ii.
7. {i acum s\ fie frica Domnului peste
voi, [i p\zi]i [i face]i, c\ nu este la
Domnul Dumnezeul nostru nedreptate,
nici caut\ la fa]\, nici ia daruri.
8. {i în Ierusalim a pus Iosafat din preo]i
[i din Levi]i [i din c\peteniile p\rinte[ti
ale lui Israil la judecata Domnului, ca s\
judece pe cei ce locuiau în Ierusalim.
9. {i le-a poruncit lor zicând> a[a s\
face]i, cu frica Domnului, [i cu adev\r [i
cu inim\ dreapt\.
10. C\ oricine va veni s\ se judece la voi
dintre fra]ii vo[tri, care locuiesc în cet\]i,
fie pentru sânge, fie pentru porunc\, fie
pentru rânduial\, fie pentru îndrept\ri [i
judec\]i, pov\]ui]i-i ca s\ nu gre[easc\
Domnului, [i s\ nu vin\ urgie peste voi [i
peste fra]ii vo[tri, a[a s\ face]i, [i nu ve]i
gre[i.
11. {i iat\ Amaria Preotul va fi pov\]uitor
peste voi întru tot lucrul Domnului, [i
Zavdia fiul lui Ismail va fi pov\]uitor în
 CARTEA A DOUA PARALIPOMENE
casa Iudei întru tot lucrul împ\ratului, [i
c\rturarii [i Levi]ii sunt înaintea fe]ei
voastre, înt\ri]i-v\ [i face]i, [i va fi
Domnul cu cel bun.
CAP. 20.
Iosafat biruie[te pe Amoniteni [i
Moaviteni.
Dup\ acestea au venit fiii lui Moav [i fiii
lui Amon, [i împreun\ cu ei din Amaniteni
asupra lui Iosafat ca s\ dea r\zboi.
2. {i au venit [i au spus lui Iosafat
zicând> venit-au asupra ta mul]ime mult\
de peste mare, de la Siria, [i iat\ sunt în
Asasan-Tamar, care este Engadi.
3. {i s-a speriat Iosafat [i [i-a îndreptat
fa]a sa, ca s\ caute pe Domnul, [i a hot\rât
post în tot Iuda.
4. {i s-a adunat Iuda ca s\ cheme pe
Domnul, [i au venit de la toate cet\]ile
Iudei s\ cheme pe Domnul.
5. {i s-a sculat Iosafat întru adunarea
Iudei în Ierusalim în casa Domnului
înaintea cur]ii celei nou\.
6. {i a zis> Doamne Dumnezeul
p\rin]ilor mei, au nu tu e[ti Dumnezeu în
cer sus, [i domne[ti peste toate împ\r\]iile
neamurilor, [i în mâna ta este t\ria [i
puterea? {i nu este cine s\ stea împotriva
ta.
7. Au nu e[ti tu Domnul cel ce ai pierdut
pe cei ce locuiau p\mântul acesta
dinaintea norodului t\u Israil, [i l-ai dat pe
el semin]iei lui Avraam celui iubit al t\u în
veac?
8. {i au locuit într-însul [i au zidit întru
el cas\ sfânt\ numelui t\u, zicând>
9. De vor veni asupra noastr\ rele, sabie,
judecat\, moarte, foamete, s\ st\m
înaintea casei acesteia [i înaintea ta, c\
554
numele t\u este peste casa aceasta, [i s\
strig\m c\tre tine din necazul nostru, [i ne
vei auzi, [i ne vei mântui.
10. {i acum iat\ fiii lui Amon [i ai lui
Moav [i cei din Muntele Seir, printre care
nu ai l\sat pe Israil, ca s\ treac\ când a
ie[it din p\mântul Eghipetului, ci s-a
ab\tut de la ei, [i nu i-a pierdut pe ei.
11. {i acum iat\ ei s-au pornit a veni
asupra noastr\, s\ ne scoat\ pe noi din
mo[tenirea noastr\ care ne-ai dat nou\.
12. Doamne Dumnezeul nostru, au nu vei
judeca pe dân[ii? C\ nu putem noi sta
împotriva acestei mul]imi multe, care a
venit asupra noastr\.
13. {i nu [tim ce vom face lor, ci numai
c\tre tine sunt ochii no[tri.
14. {i tot Iuda sta înaintea Domnului, [i
pruncii lor [i femeile lor.
15. {i peste Oziil al lui Zaharia, al lui
Vaneu, al lui Eleiil, al lui Mattania Levitul
cel din fiii lui Asaf peste el s-a f\cut Duhul
Domnului întru adunare.
16. {i a zis> asculta]i tot Iuda [i cei ce
locui]i în Ierusalim [i împ\ratul Iosafat,
acestea zice Domnul vou\ în[iv\> s\ nu v\
speria]i, nici s\ v\ teme]i de fa]a acestei
gloate multe, c\ nu este al vostru r\zboiul,
ci al lui Dumnezeu.
17. Mâine s\ v\ pogorâ]i asupra lor, c\
iat\ se vor sui spre culmea Asis, [i ve]i afla
pe ei la obâr[ia râului din Pustia Ieriil.
18. Nu voi v\ ve]i r\zboi, acestea
în]elege]i [i ve]i vedea mântuirea
Domnului cu voi, Iuda [i Ierusalimul, s\
nu v\ teme]i, nici s\ v\ sp\imânta]i a ie[i
mâine întru întâmpinarea lor, c\ Domnul
va fi cu voi.
19. {i plecându-se Iosafat pe fa]a sa, [i tot
Iuda [i locuitorii Ierusalimului au c\zut
înaintea Domnului, ca s\ se închine lui.
 CARTEA A DOUA PARALIPOMENE
20. {i s-au sculat Levi]ii din fiii lui Kaat [i
din fiii lui Kore, s\ laude pe Domnul
Dumnezeul lui Israil cu glas mare foarte.
21. {i mânecând diminea]a au ie[it la
Pustia Tecoe, [i când ie[eau ei a st\tut
Iosafat, [i a strigat [i a zis> asculta]i-m\
Iuda [i cei ce locui]i în Ierusalim, crede]i
Domnului Dumnezeului nostru, [i v\ ve]i
înt\ri, crede]i proorocului lui, [i ve]i avea
noroc.
22. {i sf\tuindu-se cu poporul, a pus pe
psal]i [i pe cânt\re]i, s\ m\rturiseasc\ [i s\
laude sfin]enia sa, mergând înaintea o[tii
[i zicând> m\rturisi]i-v\ Domnului c\ în
veac este mila lui.
23. {i când au început ei a l\uda [i a
m\rturisi, au dat Domnul r\zboi între fiii
lui Amon [i ai lui Moav [i ai celor din
Muntele Seir, care ie[iser\ asupra Iudei, [i
au fost b\tu]i.
24. C\ s-au sculat fiii lui Amon [i Moav
asupra celor ce locuiesc în Muntele Seir,
ca s\-i piarz\ [i s\-i sf\r=me pe ei, [i dup\
ce au sfâr[it pe cei ce locuiesc în Seir, s-au
sculat unii pe al]ii s\ se piarz\.
25. {i cei din Iuda au venit la culmea
pustiei, [i au privit [i au v\zut mul]imea, [i
iat\ erau to]i mor]i c\zu]i pe p\mânt, nici
unul nu era sc\pat.
26. {i a ie[it Iosafat [i poporul lui, ca s\ ia
pr\zile lor, [i au aflat dobitoace multe [i
unelte [i ve[minte [i vase de pre], [i i-au
pr\dat pe ei, [i în trei zile au luat ei
pr\zile, c\ erau multe.
27. {i a fost în ziua a patra s-au adunat în
valea binecuvânt\rii, c\ acolo au
binecuvântat pe Domnul, pentru aceea au
chemat numele locului aceluia> valea
binecuvânt\rii pân\ în ziua aceasta.
28. {i s-a întors tot b\rbatul Iudei în
Ierusalim [i Iosafat pov\]uitorul lor cu
555
bucurie mare, c\ i-au bucurat pe ei
Domnul pentru vr\jma[ii lor.
29. {i au intrat în Ierusalim cu al\ute [i cu
cobze [i cu trâmbi]e în casa Domnului.
30. {i a cuprins frica Domnului pe toate
împ\r\]iile p\mântului, auzind c\ Domnul
au dat r\zboi asupra vr\jma[ilor lui Israil.
31. {i a fost în pace împ\r\]ia lui Iosafat,
[i l-au odihnit pe el Dumnezeul lui despre
cei dimprejur.
32. {i a împ\r\]it Iosafat peste Iuda, [i a
fost de treizeci [i cinci de ani când a
început a împ\r\]i, [i dou\zeci [i cinci de
ani a împ\r\]it în Ierusalim, [i numele
mamei lui era Azuva fata lui Sali.
33. {i a umblat în c\ile tat\lui s\u Asa, [i
nu s-a ab\tut de la ele ci a f\cut ce este
drept înaintea Domnului.
34. Îns\ cele de pe în\l]imi mai erau, [i
poporul înc\ nu-[i îndreptase inima sa
c\tre Domnul Dumnezeul p\rin]ilor s\i.
35. Iar celelalte fapte ale lui Iosafat, cele
dint=i [i cele de apoi, iat\ scrise sunt în
c\r]ile lui Iu al lui Anani, care a scris
cartea împ\ra]ilor lui Israil.
36. {i dup\ acestea s-a unit Iosafat
împ\ratul Iudei cu Ohozia împ\ratul lui
Israil care nu înceta de a s\vâr[i
f\r\delegi.
37. S-a în]eles cu el ca s\ fac\ cor\bii s\
mearg\ în Tarsis, [i au f\cut cor\bii în
Gasion-Gaver.
38. {i a proorocit Eliezer al lui Dodia din
Marisis asupra lui Iosafat, zicând> pentru
c\ te-ai înso]it cu Ohozia, au rupt Domnul
lucrul t\u [i au sf\râmat cor\biile tale, [i
nu a putut merge în Tarsis.
CAP. 21.
Ioram uciga[ al fra]ilor s\i. Închin\tor
de idoli. Pedeapsa [i moartea lui.
 CARTEA A DOUA PARALIPOMENE
{i a adormit Iosafat cu p\rin]ii s\i, [i s-a
îngropat lâng\ ei în cetatea lui David, [i a
împ\r\]it Ioram fiul s\u în locul lui.
2. {i a avut el [ase fra]i, fii ai lui Iosafat>
Azaria, Ieil, Zaharia, Azaria, Mihail [i
Zafatia, to]i ace[tia erau fiii lui Iosafat
împ\ratul Iudei.
3. {i le-a dat tat\l lor daruri multe, argint
[i aur [i arme cu cet\]ile cele înt\rite în
p\mântul Iudei, iar împ\r\]ia o a dat lui
Ioram, c\ acesta era cel dint=i n\scut.
4. {i luând Ioram împ\r\]ia tat\lui s\u, s-
a înt\rit, [i a ucis pe to]i fra]ii s\i cu sabia
[i dintre boierii lui Israil.
5. De treizeci [i doi de ani era Ioram,
când a început a împ\r\]i [i opt ani a
împ\r\]it în Ierusalim.
6. {i a umblat în calea împ\ra]ilor lui
Israil, precum a f\cut casa lui Ahaav, c\
fata lui Ahaav era femeie lui, [i a f\cut rele
înaintea Domnului.
7. Ci nu au vrut Domnul s\ piarz\ de tot
casa lui David pentru leg\tura, care au
f\cut cu David, [i precum au zis lui, c\ îi
va da lui [i fiilor lui lumin\tor
întotdeauna.
8. În zilele acelea s-a desp\r]it Edom de
Iuda, [i [i-a pus lui[i împ\rat.
9. {i a mers Ioram cu boierii s\i [i cu
toat\ c\l\rimea, [i sculându-se noaptea au
b\tut pe Edom, care îl înconjurase pe el [i
c\peteniile carelor, [i a fugit poporul la
l\ca[urile sale.
10. {i s-a desp\r]it Edom de Iuda pân\ în
ziua aceasta, [i s-a desp\r]it Lovna în
vremea aceea de la mâna lui pentru c\ au
p\r\sit pe Domnul Dumnezeul p\rin]ilor
s\i.
11. {i pentru c\ [i el a f\cut în\l]imi în
cet\]ile Iudei, [i pe cei ce locuiau în
556
Ierusalim i-a f\cut s\ curveasc\, [i a
am\git pe Iuda.
12. {i a venit la el scrisoare de la Ilie
Proorocul, zicând> acestea zice Domnul
Dumnezeul lui David tat\lui t\u, pentru c\
nu ai umblat pe calea lui Iosafat tat\l t\u [i
pe c\ile lui Asa împ\ratul lui Iuda,
13. Ci ai umblat pe c\ile împ\ra]ilor lui
Israil, [i ai f\cut pe Iuda s\ curveasc\ [i pe
cei ce locuiesc în Ierusalim, precum a
curvit casa lui Ahaav, [i ai ucis pe fra]ii
t\i, fiii tat\lui t\u cei mai buni decât tine.
14. Iat\ Domnul te va bate pe tine cu ran\
mare, întru poporul t\u [i întru fiii t\i [i
întru femeile tale [i întru toat\ casa ta.
15. {i tu vei c\dea în boal\ grea, în boala
pântecelui, pân\ când î]i vor ie[i
m\runtaiele tale cu boala din zi în zi.
16. {i au ridicat Domnul asupra lui Ioram
pe cei de alt neam [i pe Arapi, cei ce sunt
în hotar cu Etiopienii.
17. {i s-au suit asupra lui Iuda, [i l-au
asuprit, [i au luat toat\ averea, care au
aflat în casa împ\ratului, [i pe fiii lui [i pe
fetele lui, [i nu i-a r\mas lui fecior, f\r\
numai Ohozia cel mai mic dintre fiii s\i.
18. {i dup\ acestea toate, l-au lovit pe el
Domnul cu o boal\ de pântece f\r\ leac.
19. {i a fost din zi în zi, [i când s-au plinit
doi ani de zile, i-a ie[it m\runtaiele de
boal\, [i a murit de boal\ rea, [i nu i-a
f\cut lui poporul îngrop\ciune, ca
îngrop\ciunea p\rin]ilor lui.
20. De treizeci [i doi de ani era când a
început a împ\r\]i, [i opt ani a împ\r\]it în
Ierusalim, [i s-a dus f\r\ laud\, [i s-a
îngropat în cetatea lui David, dar nu ;n
mormânturile împ\ra]ilor.
CAP. 22.
Pieirea lui Ohozia.
 CARTEA A DOUA PARALIPOMENE
Cei ce locuiau în Ierusalim, au f\cut
împ\rat în locul lui pe Ohozia fiul lui cel
mic, pentru c\ pe to]i cei mai mari i-au
ucis tâlharii Araviei [i Alimazonii, ce
veniser\ asupra lor, [i a împ\r\]it Ohozia
fiul lui Ioram împ\ratul Iudei.
2. De dou\zeci de ani era Ohozia, când a
început a împ\r\]i, [i un an a împ\r\]it în
Ierusalim, [i numele mamei lui Gotolia
fata lui Amvri.
3. {i acesta a umblat pe calea casei lui
Ahaav, c\ mama sa era lui sfetnic la p\cat.
4. {i a f\cut rele înaintea Domnului, ca [i
casa lui Ahaav, care erau lui sfetnici, dup\
ce a murit tat\l s\u, ca s\-l piarz\ pe el.
5. {i în sfaturile lor a umblat [i a mers cu
Ioram feciorul lui Ahaav împ\ratul lui
Israil la r\zboi asupra lui Azail împ\ratul
Siriei la Ramot-Galaad, [i au lovit
s\get\torii pe Ioram.
6. {i s-a întors Ioram în Iezreel s\ se
vindece de r\ni, dup\ ce l-au lovit pe el
Sirii la Ramot când da el r\zboi asupra lui
Azail împ\ratul Siriei, [i Ohozia fiul lui
Ioram împ\ratul Iudei s-a pogorât s\ vaz\
pe Ioram fiul lui Ahaav în Iezreel, pentru
c\ era bolnav.
7. {i de la Dumnezeu a fost pieirea lui
Ohozia venind la Ioram, c\ dup\ ce a venit
el, a ie[it împreun\ cu el Ioram la Iu
feciorul lui Namesi unsul Domnului
asupra casei lui Ahaav.
8. {i a fost dup\ ce a f\cut Iu izbând\
asupra casei lui Ahaav, a aflat pe boierii
Iudei [i pe rudeniile lui Ohozia, slujind lui
Ohozia, [i i-a ucis pe ei.
9. {i a zis Iu> s\ caute pe Ohozia, care
era ascuns în Samaria, [i l-au prins [i l-au
adus la Iu, [i l-au ucis pe el, [i l-au
îngropat pe el, c\ a zis> feciorul lui Iosafat
557
este, care a c\utat pe Domnul cu toat\
inima sa, [i nu era în casa lui Ohozia cine
s\ poat\ împ\r\]i.
10. Iar Gotolia mama lui Ohozia v\zând
c\ a murit fiul ei, s-a sculat [i a pierdut
toat\ s\mân]a împ\r\teasc\ în casa Iudei.
11. {i a luat Iosaveet, fata împ\ratului, pe
Ioas fiul lui Ohozia, [i l-a furat pe el dintre
fiii împ\ratului, pe când îi ucideau, [i l-a
dat pe el [i hr\nitoarea lui în c\mara de
dormit, [i l-a ascuns pe el Iosaveet fata
împ\ratului Ioram, sora lui Ohozia,
femeia lui Iodae Preotul, [i l-a ascuns pe
el de la fa]a Gotoliei, [i nu l-a omorât pe
el.
12. {i a fost cu ei în casa lui Dumnezeu
ascuns [ase ani, [i Gotolia a împ\r\]it în
]ar\.
CAP. 23.
Iodae unge pe Ioas împ\rat. Gotolia
ucis\. Vaal d\râmat.
Iar în anul al [aptelea s-a îmb\rb\tat
Iodae, [i a luat pe cei mai mari peste sute>
pe Azaria fiul lui Ioram, pe Ismail fiul lui
Ionan, pe Azaria fiul lui Ovid, pe Maasia
fiul lui Adia [i pe Elisafan fiul lui Zaharia,
împreun\ cu sine în casa Domnului.
2. {i a cutreierat prin Iuda, [i a adunat pe
Levi]i din toate cet\]ile Iudei [i pe mai
marii caselor p\rinte[ti din Israil, [i a venit
în Ierusalim.
3. {i a f\cut toat\ adunarea Iudei
leg\tur\ în casa lui Dumnezeu cu
împ\ratul, [i le-a ar\tat lor pe fiul
împ\ratului, [i le-a zis lor> iat\ fiul
împ\ratului, s\ împ\r\]easc\ precum au
gr\it Domnul de casa lui David.
4. {i acum iat\ ce ave]i s\ face]i> a treia
parte dintre voi, s\ intre Sâmb\ta dintre
 CARTEA A DOUA PARALIPOMENE
preo]i [i dintre Levi]i la por]ile intr\rilor,
5. {i a treia parte în casa împ\ratului, [i
a treia parte în poarta cea din mijloc, [i tot
poporul în cur]ile casei Domnului.
6. {i s\ nu intre în casa Domnului, f\r\
numai preo]ii [i Levi]ii [i care slujesc din
Levi]i, ei s\ intre c\ sfin]i sunt, [i tot
poporul s\ p\zeasc\ rânduielile
Domnului.
7. {i Levi]ii vor înconjura pe împ\ratul
fiecare cu arma în mân\, [i s\ ucig\ ori pe
cine va intra în cas\ [i vor fi cu împ\ratul
c=nd iese [i când intr\.
8. {i au f\cut Levi]ii [i tot Iuda, precum
le-a poruncit lor Iodae Preotul, [i a luat
fiecare pe b\rba]ii s\i care intrau în
s\pt\mân\ [i pe cei ce ie[eau din
s\pt\mân\, c\ nu a slobozit Iodae Preotul
pe cei rândui]i.
9. {i a dat Iodae Preotul la cei peste sute
rândui]i s\biile [i scuturile [i armele, care
erau ale împ\ratului David în casa
Domnului.
10. {i a pus pe tot poporul pe fiecare cu
armele sale de la col]ul cel drept al casei,
pân\ la col]ul cel stâng al casei, înaintea
jertfelnicului [i înaintea casei împrejurul
împ\ratului.
11. {i au scos pe fiul împ\ratului, [i i-au
pus lui cunun\ împ\r\teasc\ [i m\rturia, [i
l-au f\cut pe el împ\rat, [i l-au uns pe el
Iodae Preotul [i fiii lui, [i a zis> s\ tr\iasc\
împ\ratul!
12. {i a auzit Gotolia glasul poporului
celui ce alerga, [i al celui ce m\rturisea [i
l\uda pe împ\ratul, [i a intrat la împ\ratul
în casa Domnului.
13. {i c\utând, iat\ împ\ratul sta pe
scaunul s\u, [i la intrare boierii [i
trâmbi]a[ii [i boierii în jurul împ\ratului,
[i tot poporul p\mântului se veselea [i
558
sunau cu trâmbi]ele, [i cânt\re]ii cântau în
organe cânt\ri de laud\, [i [i-a rupt
Gotolia haina sa, [i a strigat [i a zis> sfat
viclean!
14. {i a ie[it Iodae Preotul, [i a poruncit
suta[ilor [i mai marilor o[tii, [i le-a zis lor>
scoate]i-o afar\ din cas\, [i ie[i]i dup\ ea
[i o omorâ]i cu sabia, c\ a zis preotul> s\
nu moar\ în casa Domnului.
15. {i au pus mâinile pe ea [i sco]ând-o pe
poarta c\l\re]ilor casei împ\ratului, o a
omorât pe ea acolo.
16. {i a pus Iodae leg\tur\ între sine [i
între popor [i între împ\ratul, ca s\ fie
popor Domnului.
17. {i a intrat tot poporul p\mântului în
casa lui Vaal, [i o a stricat pe ea, [i altarele
ei [i idolii lui i-au sf\râmat [i pe Mattan
Preotul lui Vaal l-au omorât înaintea
jertfelnicelor lui.
18. {i a a[ezat Iodae Preotul rânduielile
casei Domnului prin mâna preo]ilor [i a
Levi]ilor cum le-a hot\rât David în casa
Domnului, [i a adus arderi de tot
Domnului, precum este scris în legea lui
Moisi, cu veselie [i cu cânt\ri cum
rânduise David.
19. {i a pus portari la por]ile casei
Domnului, ca s\ nu intre cel ce este
necurat la tot lucrul.
20. {i a luat pe c\petenii [i pe osta[i [i pe
boierii poporului [i pe tot poporul
p\m=ntului, [i a suit pe împ\ratul în casa
Domnului, [i a intrat prin poarta cea mai
dinl\untru în casa împ\ratului, [i a pus pe
împ\ratul s\ [az\ pe scaunul împ\r\]iei.
21. {i s-a bucurat tot poporul p\mântului,
[i cetatea s-a odihnit, [i pe Gotolia o a
omorât cu sabia.
CAP. 24.
 CARTEA A DOUA PARALIPOMENE
Domnia lui Ioas. Închinarea de idoli.
Pedeapsa [i moartea lui.
De [apte ani era Ioas când a început a
împ\r\]i, [i patruzeci de ani a împ\r\]it în
Ierusalim, [i numele mamei lui era Savia
din Virsavee.
2. {i a f\cut Ioas cele bune înaintea
Domnului, cât a vie]uit Iodae Preotul.
3. {i i-a luat Iodae dou\ femei, [i i-au
n\scut lui fii [i fete.
4. {i a fost dup\ acestea, [i-a pus în gând
Ioas, ca s\ dreag\ casa Domnului.
5. {i a adunat pe preo]i [i pe Levi]i, [i le-
a zis lor> ie[i]i prin cet\]ile Iudei, [i
aduna]i de la tot Israilul argint ca s\
înt\rim casa Domnului din an în an, [i
gr\bi]i la lucru, [i nu au gr\bit Levi]ii.
6. {i a chemat împ\ratul Ioas pe Iodae
c\petenia, [i i-a zis lui> pentru ce nu a]i
avut grij\? S\ sile[ti pe Levi]i ca s\ aduc\
de la Iuda [i de la Ierusalim darea care o a
rânduit Moisi robul lui Dumnezeu, ca s\
aduc\ Israil la cortul m\rturiei.
7. C\ Gotolia era f\r\delege, [i fiii ei au
jefuit casa lui Dumnezeu, pentru c\ [i cele
sfinte ale casei Domnului le-a h\r\zit
Vaalimilor.
8. {i a zis împ\ratul> s\ se fac\ o lad\, [i
s\ se pun\ la poarta casei Domnului afar\.
9. {i s\ strige în Iuda [i în Ierusalim, ca
s\ aduc\ Domnului, precum a zis Moisi
robul lui Dumnezeu lui Israil în pustie.
10. {i au dat to]i boierii [i tot poporul, [i
aduceau [i b\gau în l\di]\ pân\ se umplea.
11. {i a fost dup\ ce se aducea lada la
ocârmuitorii împ\ratului prin mâna
Levi]ilor, [i dac\ vedeau c\ este mult
argint, venea logof\tul împ\ratului [i
ocârmuitorul preotului cel mare, [i de[erta
lada, [i o ridica [i o punea la locul ei< a[a
559
f\cea în toate zilele, [i aduna argint mult.
12. {i l-a dat pe el împ\ratul [i Iodae
Preotul celor ce lucrau la lucrul casei
Domnului, [i n\imea pietrari [i teslari, ca
s\ dreag\ casa Domnului, [i fauri de fier [i
de aram\ ca s\ dreag\ casa Domnului.
13. {i s-au apucat lucr\torii de lucru, [i au
sfâr[it a drege lucrurile cu mâinile lor, [i
au adus casa Domnului în starea ei, [i o a
dres.
14. {i dac\ o au sfâr[it, au adus la
împ\ratul [i la Iodae r\m\[i]a argintului,
[i au f\cut vase în casa Domnului, vase de
slujb\ la arderile de tot, [i c\delni]e de aur
[i de argint, [i a adus arderi de tot în casa
Domnului totdeauna, în toate zilele lui
Iodae.
15. {i a îmb\trânit Iodae [i era plin de
zile, [i a murit fiind de o sut\ [i treizeci de
ani.
16. {i l-au îngropat pe el în cetatea lui
David cu împ\ra]ii, pentru c\ a f\cut bine
cu Israil, cu Dumnezeu [i cu casa lui.
17. {i a fost dup\ moartea lui Iodae au
intrat boierii Iudei, [i s-au închinat
împ\ratului, atunci a ascultat de ei
împ\ratul.
18. {i au l\sat calea Domnului
Dumnezeului p\rin]ilor lor, [i au slujit
astartelor [i idolilor, [i s-a f\cut urgie
peste Iuda [i peste Ierusalim în ziua
aceasta.
19. {i a trimis la ei prooroci ca s\-i
întoarc\ pe ei c\tre Domnul [i nu au
ascultat [i le-au m\rturisit lor [i nu au
ascultat.
20. {i Duhul Domnului au umplut pe
Azaria al lui Iodae Preotul, [i s-a sculat
asupra poporului, [i a zis> acestea zice
Domnul, pentru ce v\ abate]i voi de la
poruncile Domnului? Nu ve]i spori, c\ a]i
 CARTEA A DOUA PARALIPOMENE
p\r\sit pe Domnul, [i el v\ va p\r\si pe
voi.
21. {i s-au sculat asupra lui, [i l-au ucis cu
pietre din porunca lui Ioas împ\ratul în
curtea casei Domnului.
22. {i nu [i-a adus aminte Ioas de mila,
care a f\cut Iodae tat\l lui cu dânsul, [i a
omorât pe fiul lui, [i când murea a zis>
vaz\ Domnul [i s\ judece.
23. {i a fost dup\ sfâr[itul anului, s-a
sculat asupra lui puterea Siriei, [i a venit
asupra Iudei [i asupra Ierusalimului, [i a
pierdut pe to]i boierii din popor, [i toate
pr\zile lor le-a trimis la împ\ratul
Damascului.
24. C\ cu pu]ini oameni a venit puterea
Siriei, [i Dumnezeu au dat în mâinile lor
putere mult\ foarte, pentru c\ au l\sat ei
pe Domnul Dumnezeul p\rin]ilor s\i, [i cu
Ioas au f\cut judec\]i.
25. {i dup\ ce s-au dus ei de la dânsul
l\sându-l în boli mari, s-au ridicat asupra
lui slugile lui, pentru sângele fiului lui
Iodae Preotul, [i l-au omorât pe el pe patul
lui, [i a murit< [i l-au îngropat în cetatea
lui David, îns\ nu l-au îngropat în
mormântul împ\ra]ilor.
26. {i cei ce s-au ridicat asupra lui, au fost
Zaved al lui Samaat Amaniteanul [i
Iozaved al lui Samarit Moaviteanul,
27. {i fiii lui to]i, [i au venit la el to]i
cinci, [i l-au omorât pe el< [i celelalte
fapte ale lui, iat\ scrise sunt în cartea
împ\ra]ilor, [i a împ\r\]it Amasia fiul s\u
în locul lui.
CAP. 25.
Împ\r\]ia lui Amasia împ\ratul Iudei.
De dou\zeci [i cinci de ani era Amasia,
când a început a împ\r\]i, [i dou\zeci [i
560
nou\ de ani a împ\r\]it în Ierusalim, [i
numele mamei lui era Ioadim din
Ierusalim.
2. {i a f\cut ce este pl\cut înaintea
Domnului, îns\ nu cu toat\ inima.
3. {i a fost dup\ ce a întemeiat împ\r\]ia
în mâna sa, a omorât pe slugile sale, care
omorâser\ pe împ\ratul tat\l s\u.
4. Iar pe fiii lor nu i-a omorât dup\
porunca legii Domnului, cum este scris în
lege în cartea lui Moisi, precum au
poruncit Domnul, zicând> s\ nu moar\
p\rin]ii pentru fii, nici fiii s\ nu moar\
pentru p\rin]i, ci fiecare pentru p\catul
s\u s\ moar\.
5. {i a adunat Amasia casa Iudei, [i a pus
pe ei dup\ casele lor p\rinte[ti peste mii [i
peste sute întru tot Iuda [i în Ierusalim, [i
i-a num\rat pe ei de la dou\zeci de ani în
sus, [i a aflat trei sute de mii ale[i, care
puteau ie[i la r\zboi ]inând suli]a [i
pav\za.
6. {i au n\imit de la Israil o sut\ de mii
puternici la virtute pentru o sut\ de talan]i
de argint.
7. {i a venit un om al lui Dumnezeu la el,
zicând> împ\rate, s\ nu mearg\ cu tine
oastea lui Israil, c\ nu este Domnul cu
Israil [i cu to]i fiii lui Efraim.
8. C\ de gânde[ti c\ vei birui cu ace[tia,
te va înfrânge Domnul înaintea
vr\jma[ilor, c\ de la Domnul este s\ te
înt\re[ti [i s\ biruie[ti.
9. {i a zis Amasia c\tre omul lui
Dumnezeu> ce voiu face cu suta cea de
talan]i, care o am dat o[tii lui Israil? {i a
zis omul lui Dumnezeu> poate Domnul s\
dea ]ie mai mult decât ace[tia.
10. {i a desp\r]it Amasia oastea care a
venit la dânsul de la Efraim, ca s\ se duc\
la locul lor, iar ei s-au mâniat foarte pe
 CARTEA A DOUA PARALIPOMENE
Iuda, [i s-au întors la locul lor cu urgie [i
mânie.
11. {i Amasia s-a înt\rit, [i a luat pe
poporul s\u, [i s-a dus în Valea S\rii, [i a
b\tut acolo pe fiii lui Seir, zece mii.
12. {i zece mii au prins vii fiii Iudei, [i i-
au adus pe ei în vârful stâncii, [i i-au
aruncat pe ei din vârful stâncii, [i to]i au
cr\pat.
13. Iar osta[ii pe care i-a întors Amasia, s\
nu mearg\ cu el la r\zboi, au n\v\lit
asupra cet\]ilor Iudei, de la Samaria pân\
la Vitoron, [i au b\tut într-însele trei mii,
[i au luat pr\zi multe.
14. {i a fost dup\ ce a venit Amasia de la
b\taia Idumeei, [i a adus la el pe
dumnezeii fiilor lui Seir, i-au pus pe ei
loru[i dumnezei, [i s-au închinat înaintea
lor [i le-au jertfit lor.
15. {i s-au mâniat Domnul pe Amasia, [i
au trimis la el un prooroc, [i au zis lui>
pentru ce ai c\utat pe dumnezeii poporului
care nu au scos pe poporul s\u din mâna
ta.
16. {i a fost dup\ ce au gr\it c\tre dânsul
i-au zis lui> au doar sfetnic împ\ratului te-
am pus pe tine? Ia seama s\ nu fii b\tut, [i
a t\cut proorocul, zicând> cunosc c\ vrea
Domnul s\ te piarz\, pentru c\ ai f\cut
aceasta, [i nu ai ascultat de sfatul meu.
17. {i s-a sf\tuit Amasia împ\ratul Iudei,
[i a trimis la Ioas fiul lui Ioahaz, fiul lui Iu,
împ\ratul lui Israil, zicând> vino [i s\ ne
vedem de fa]\.
18. {i a trimis Ioas împ\ratul lui Israil la
Amasia împ\ratul Iudei, zicând> spinul cel
din Livan a trimis la chedrul cel din Livan,
zicând> d\ fata ta feciorului meu de
femeie, [i iat\ vor veni hiarele ]arinii cele
din Livan< [i au venit hiarele, [i au c\lcat
pe spin.
561
19. Ai zis, iat\ am b\tut Idumeea, [i te
seme]e[te inima ta cea grea, acum [ezi în
casa ta, pentru ce înt\râ]i r\utate asupra
ta? C\ vei c\dea tu [i Iuda cu tine.
20. {i nu a ascultat Amasia, c\ de la
Domnul s-au f\cut ca s\-l dea pe el în
mâna lui Ioas, pentru c\ a c\utat pe
dumnezeii Idumeilor.
21. {i s-a suit Ioas împ\ratul lui Israil, [i
s-a v\zut unul cu altul, el [i Amasia
împ\ratul Iudei în Vitsames, care este a
Iudei.
22. {i Iuda fiind b\tut de c\tre Israil, a
fugit fiecare la l\ca[ul s\u.
23. {i pe Amasia împ\ratul Iudei, fiul lui
Ioas, fiul lui Ioahaz, l-a prins Ioas
împ\ratul lui Israil în Vitsames, [i l-a dus
la Ierusalim, [i a surpat din zidul
Ierusalimului de la poarta lui Efraim, pân\
la poarta unghiului, patru sute de co]i.
24. {i a luat tot aurul [i argintul [i toate
uneltele, care s-au aflat în casa Domnului,
la Avdedom, [i vistieriile casei
împ\ratului, [i pe fiii celor lua]i z\log, [i
s-a întors în Samaria.
25. {i a tr\it Amasia fiul lui Ioas împ\ratul
Iudei dup\ ce a murit Ioas feciorul lui
Ioahaz împ\ratul lui Israil, cincisprezece
ani.
26. {i celelalte fapte ale lui Amasia, cele
dint=i [i cele de pe urm\, scrise sunt în
cartea împ\ra]ilor Iudei [i ai lui Israil.
27. În vremea în care s-a dep\rtat Amasia
de la Domnul s-a f\cut asupra lui sfat
viclean, [i el a fugit din Ierusalim în Lahis,
[i a trimis dup\ dânsul în Lahis, [i l-a
omorât pe dânsul acolo.
28. {i l-au luat pe el pe cai, [i l-au
îngropat pe el cu p\rin]ii lui în cetatea lui
David.
 CARTEA A DOUA PARALIPOMENE
CAP. 26.
Ozie t\mâiaz\ [i se umple de lepr\.
{i a luat tot poporul p\mântului pe Ozie,
care era în vârst\ de [aisprezece ani, [i l-a
f\cut pe el împ\rat în locul lui
Amesia/Amasia tat\l s\u.
2. Acesta a zidit Elatul, pe care l-a întors
Iudei dup\ ce a adormit împ\ratul cu
p\rin]ii s\i.
3. De [aisprezece ani era Ozie, când a
început a împ\r\]i, [i cincizeci [i doi de
ani a împ\r\]it în Ierusalim, [i numele
mamei lui era Iehelia din Ierusalim.
4. {i a f\cut ce este pl\cut înaintea
Domnului precum a f\cut Amesia/Amasia
tat\l s\u.
5. {i el a c\utat pe Domnul cât a tr\it
Zaharia cel ce înv\]a frica Domnului, [i
cât timp a c\utat pe Domnul, i-au ajutat lui
Domnul.
6. {i a ie[it [i a dat r\zboi asupra celor de
alt neam, [i a stricat zidurile Ghetei,
zidurile Iavnirei [i zidurile Azotului, [i a
zidit cet\]i în Azot [i întru cei de alt neam.
7. {i l-au înt\rit pe el Domnul asupra
celor de alt neam [i asupra Aravilor, care
locuiesc în pietre [i asupra Mineilor.
8. {i au dat Mineii daruri lui Ozie, [i a
ie[it vestea lui pân\ la hotarul Eghipetului,
c\ se înt\rise foarte.
9. {i a zidit Ozie turnuri în Ierusalim, la
poarta unghiului, la poarta v\ii [i la
unghiuri, [i le-a înt\rit.
10. {i a zidit turnuri în pustie, [i a s\pat
pu]uri multe, c\ avea vite multe la Sefila
în vale [i la [es, plugari [i vieri în mun]i [i
în Karmil, c\ era iubitor de plug\rie.
11. {i avea Ozie o[tire a face r\zboi, [i a
ie[i cu rânduial\ la r\zboi [i a intra cu
rânduial\ la num\r, [i era num\rul lor prin
562
mâna lui Ieil logof\tul, prin m=na lui
Maasin judec\torul, [i prin mâna lui
Anania ajut\torul împ\ratului.
12. Num\rul c\peteniilor între r\zboinicii
cei viteji era dou\ mii [i [ase sute.
13. {i cu dân[ii oaste de r\zboi trei sute [i
[apte mii [i cinci sute, ace[tia erau care
f\ceau r\zboi, cu putere mult\ [i ajutau
împ\ratului asupra vr\jma[ilor.
14. {i a f\cut Ozie la toat\ oastea scuturi,
suli]e, coifuri, plato[e, arce [i pra[tii de
pietre.
15. {i a f\cut în Ierusalim unelte cu
me[te[ug n\scocite, ca s\ fie în turnuri [i
în unghiuri a azvârli cu s\ge]i [i cu pietre
mari, [i s-a auzit me[te[ugul lor pân\
departe, c\ el se ajuta minunat cu dânsele
pân\ ce s-a înt\rit.
16. {i dup\ ce s-a înt\rit, s-a în\l]at inima
lui cât s-a stricat pe sine, [i a p\c\tuit
împotriva Domnului Dumnezeului s\u, [i
a intrat în biserica lui Dumnezeu ca s\
t\mâieze peste jertfelnicul t\mâierilor.
17. {i a intrat dup\ el Azaria Preotul [i cu
el preo]ii Domnului optzeci de oameni
vârto[i, [i au st\tut împotriva lui Ozie
împ\ratul, [i i-au zis lui>
18. Nu se cuvine ]ie Ozie a t\mâia
Domnului, ci preo]ilor fiilor lui Aaron,
celor sfin]i]i s\ t\mâieze> ie[i din acest loc
sfânt, c\ te-ai dep\rtat de la Domnul, [i nu
va fi ]ie aceasta spre m\rire de la Domnul
Dumnezeu.
19. {i s-a mâniat Ozie, [i avea în mâna sa
c\delni]a, ca s\ t\mâieze în biseric\, [i
când s-a mâniat el pe preo]i, s-a ivit lepra
pe fruntea lui înaintea preo]ilor în casa
Domnului lâng\ jertfelnicul t\mâierilor.
20. {i s-a întors c\tre dânsul Azaria
Preotul cel mare [i preo]ii, [i iat\ el era
lepros în frunte, [i l-a scos pe el de acolo,
 CARTEA A DOUA PARALIPOMENE
c\ [i el gr\bea s\ ias\, c\ l-au mustrat pe
el Domnul.
21. {i Ozie împ\ratul a fost lepros pân\ la
ziua mor]ii sale, [i în cas\ osebit\ [edea
lepros, c\ a fost scos din casa Domnului,
iar Ioatam fiul lui ocârmuia împ\r\]ia,
judecând poporul p\mântului.
22. {i celelalte fapte ale lui Ozie cele
dint=i [i cele de pe urm\, sunt scrise de
Isaia Proorocul fiul lui Amos.
23. {i a adormit Ozie cu p\rin]ii s\i, [i l-
au îngropat pe el cu p\rin]ii lui în câmpul
morm=nturilor împ\ra]ilor, c\ a zis> lepros
este, [i a împ\r\]it Ioatam fiul s\u în locul
lui.
CAP. 27.
Ioatam supune pe Amoniteni la bir.
De dou\zeci [i cinci de ani era Ioatam,
când a început a împ\r\]i, [i [aisprezece
ani a împ\r\]it în Ierusalim, [i numele
mamei lui era Ierusa fata lui Sadoc.
2. {i a f\cut ce este pl\cut înaintea
Domnului, precum a f\cut Ozie tat\l lui,
dar nu a intrat în biserica Domnului [i
poporul înc\ p\c\tuia.
3. Acesta a zidit poarta casei Domnului
cea înalt\, [i la zidul Opel a zidit multe.
4. {i a zidit cet\]i în Muntele Iudei, [i în
dumbr\vi l\ca[uri [i turnuri.
5. Acesta a f\cut r\zboi asupra
împ\ratului fiilor lui Amon, [i l-a biruit pe
el, [i-i dau lui fiii lui Amon pe an o sut\ de
talan]i de argint [i zece mii de m\suri de
grâu, [i de orz zece mii, acestea i-a dat lui
împ\ratul fiilor lui Amon pe an, în anul
dint=i [i în anul al doilea [i al treilea.
6. {i s-a înt\rit Ioatam pentru c\ [i-a
îndreptat c\ile înaintea Domnului
Dumnezeului s\u.
563
7. {i celelalte întâmpl\ri ale lui Ioatam,
[i r\zboiul [i faptele lui, iat\ scrise sunt în
cartea împ\ra]ilor lui Iuda [i ai lui Israil.
8. În vârst\ de dou\zeci [i cinci de ani
era, când a început a împ\r\]i, [i
[aisprezece ani a ;mp\r\]it în Ierusalim.
9. {i a adormit Ioatam cu p\rin]ii s\i, [i
s-a îngropat în cetatea lui David, [i a
împ\r\]it Ahaz fiul s\u în locul lui.
CAP. 28.
Ahaz împ\ratul Iudei [i nelegiuirile
lui.
De dou\zeci de ani era Ahaz, când a
început a împ\r\]i, [i [aisprezece ani a
împ\r\]it în Ierusalim, [i nu a f\cut ce este
drept înaintea Domnului ca David tat\l
lui.
2. Ci a umblat pe c\ile împ\ra]ilor lui
Israil, c\ [i cioplite a f\cut.
3. {i idolilor a jertfit în Valea Venenom,
[i a trecut pe fiii s\i prin foc dup\
urâciunile neamurilor, pe care le-au scos
Domnul de la fa]a fiilor lui Israil.
4. {i t\mâia peste cele înalte [i pe dealuri
[i sub tot desi[ul.
5. {i l-au dat pe el Domnul Dumnezeu în
mâna împ\ratului Siriei, [i l-a b\tut pe el,
[i a robit din împ\r\]ia lui robime mult\, [i
o a dus în Damasc, [i l-au dat pe el în
mâinile împ\ratului lui Israil, [i l-a b\tut
pe el cu ran\ mare.
6. {i a ucis Fachee fiul lui Romelie
împ\ratul lui Israil din Iuda într-o zi o sut\
[i dou\zeci de mii de b\rba]i puternici la
virtute, pentru c\ au p\r\sit ei pe Domnul
Dumnezeul p\rin]ilor lor.
7. {i a ucis Zehri viteazul lui Efraim pe
Maasia fiul împ\ratului [i pe Ezrica
pov\]uitorul casei lui [i pe Elcana
 CARTEA A DOUA PARALIPOMENE
ajut\torul împ\ratului.
8. {i au robit fiii lui Israil din fra]ii lor
trei sute de mii, femei [i fii [i fete, [i pr\zi
multe au luat de la ei, [i au dus pr\zile în
Samaria.
9. {i era acolo un prooroc al Domnului,
Oded numele lui, [i a ie[it întru
întâmpinarea o[tii celor ce veneau la
Samaria, [i le-a zis lor> iat\ mânia
Domnului Dumnezeului p\rin]ilor vo[tri
peste Iuda, [i i-au dat pe ei în mâinile
voastre, [i a]i ucis dintru ei cu atâta
cruzime c\ a ajuns pân\ la ceruri.
10. {i acum pe fiii lui Iuda [i Ierusalimul
voi zice]i s\-i supune]i s\ v\ fie robi [i
roabe, au nu iat\ eu sunt cu voi, s\
m\rturisesc Domnului Dumnezeului
vostru?
11. {i acum asculta]i-m\ pe mine, [i
întoarce]i robimea care a]i robit din fra]ii
vo[tri, c\ urgia mâniei Domnului este
peste voi.
12. {i s-au sculat cei mai mari din fiii lui
Efraim, Udia al lui Ioan, Varahia al lui
Mosolamot, Ezechia al lui Sellim [i
Amasia al lui Eldan, asupra celor ce
veneau de la r\zboi.
13. {i au zis lor> nu b\ga]i la noi robimea
aceasta, ca s\ nu p\c\tuim Domnului,
pentru ce vre]i s\ ad\uga]i peste p\catele
noastre [i peste necuno[tin]a noastr\? C\
mult este p\catul nostru [i mânia
Domnului peste Israil.
14. {i au l\sat r\zboinicii robimea [i
pr\zile înaintea boierilor [i înaintea a toat\
adunarea.
15. {i s-au sculat b\rba]ii care chemau
numele Domnului, [i au luat robimea, [i
pe to]i cei goi i-au îmbr\cat din pr\zi, i-au
îmbr\cat [i i-au înc\l]at, [i le-au dat lor s\
m\nânce [i s\ bea, [i i-au uns pe ei, [i au
564
ajutorat cu vite pe tot cel neputincios, [i i-
au dus pe ei în Ierihon cetatea Finichenilor
la fra]ii lor, [i s-au întors în Samaria.
16. În vremea aceea a trimis împ\ratul
Ahaz la împ\ratul Asur, s\-i ajute lui [i
întru aceasta.
17. C\ se ridicaser\ Idumeii, [i au lovit în
Iuda, [i au robit robime.
18. {i cei de alt neam s-au ridicat, [i
robeau cet\]ile [esului dinspre miaz\zi a
Iudei, [i au luat Vitsamesul [i cele din casa
Domnului [i cele din casa împ\ratului [i
dintr-ale boierilor, [i a dat împ\ratul lui,
Ailonul [i Galironul, Sohonul [i satele lui,
Tamna [i satele ei, Gamza [i satele ei, [i a
locuit acolo.
19. C\ au smerit Domnul pe Iuda pentru
Ahaz împ\ratul Iudei, pentru c\ foarte s-a
dep\rtat de la Domnul.
20. {i a venit la el Telgat-fellasar
împ\ratul lui Asur, [i l-a b\tut pe el.
21. {i a luat Ahaz cele din casa Domnului
[i cele din casa împ\ratului [i dintr-ale
boierilor, [i le-a dat împ\ratului lui Asur,
m\car c\ acela nu i-a fost lui într-ajutor.
22. Ci numai ca s\-l nec\jeasc\ pe el, [i a
ad\ugat a se dep\rta de la Domnul, [i a zis
împ\ratul Ahaz>
23. C\uta-voiu pe dumnezeii Damascului,
care m\ bat pe mine, [i a zis> c\ dumnezeii
împ\ratului Siriei ajut\ lor, pentru aceea
voiu jertfi lor, [i-mi vor ajuta mie, iar ei au
fost spre piedic\ lui [i la tot Israilul.
24. {i a dep\rtat Ahaz vasele casei
Domnului, [i le-a stricat, [i a închis u[ile
casei Domnului, [i [i-a f\cut lui[i
jertfelnice în tot unghiul în Ierusalim.
25. {i în fiecare cetate din Iuda a f\cut
în\l]imi, ca s\ t\mâieze dumnezeilor
str\ini, [i au mâniat pe Domnul
Dumnezeul p\rin]ilor lor.
 CARTEA A DOUA PARALIPOMENE
26. {i celelalte întâmpl\ri ale lui, [i
faptele lui cele dint=i [i cele de apoi, iat\
scrise sunt în cartea împ\ra]ilor lui Iuda [i
ai lui Israil.
27. {i a adormit Ahaz cu p\rin]ii s\i, [i s-
a îngropat în cetatea lui David, [i nu l-au
pus pe el în morm=nturile împ\ra]ilor lui
Israil, [i a împ\r\]it Ezechia fiul s\u în
locul lui.
CAP. 29.
Ezechia înnoie[te slujba cea adev\rat\.
Ezechia a început a împ\r\]i, când era de
dou\zeci [i cinci de ani, [i dou\zeci [i
nou\ de ani a împ\r\]it în Ierusalim, [i
numele mamei lui era Avia fata lui
Zaharia.
2. {i a f\cut ce este drept înaintea
Domnului precum a f\cut David tat\l lui.
3. {i a fost dup\ ce a st\tut împ\rat în
luna dint=i, a deschis u[ile casei
Domnului, [i le-a grijit.
4. {i a b\gat pe preo]i [i pe Levi]i, [i i-a
pus la latura cea de c\tre r\s\rit.
5. {i le-a zis lor> asculta]i-m\ Levi]i,
acum v\ cur\]i]i [i cur\]i]i casa Domnului
Dumnezeului p\rin]ilor vo[tri, [i scoate]i
necur\]ia dintru cele sfinte.
6. C\ s-au dep\rtat p\rin]ii no[tri [i au
f\cut ce este r\u înaintea Domnului
Dumnezeului nostru, [i l-au p\r\sit pe el [i
[i-au întors fa]a sa de c\tre l\ca[ul
Domnului, [i au dat dosul.
7. {i au închis u[ile bisericii [i au stins
luminile, [i t\mâie nu au t\mâiat [i arderi
de tot nu au adus în biserica Dumnezeului
lui Israil.
8. {i s-au mâniat cu mânie Domnul pe
Iuda [i pe Ierusalim, [i i-au dat pe ei întru
spaim\, întru stingere [i întru [uierare,
565
cum vede]i voi cu ochii vo[tri.
9. {i iat\ s-au r\nit p\rin]ii no[tri cu
sabie, fiii no[tri, fetele noastre [i femeile
noastre s-au robit în p\mânt str\in pentru
acestea.
10. Acum dar pune]i în inima voastr\, ca
s\ face]i leg\tur\ cu Domnul Dumnezeul
lui Israil, [i el va întoarce iu]imea mâniei
sale de c\tre noi.
11. {i acum nu l\sa]i, c\ pe voi v-au ales
Domnul s\ sta]i înaintea lui, s\ sluji]i lui [i
s\-i fi]i lui slujitori, [i s\-i t\mâia]i.
12. {i s-au sculat Levi]ii Maat al lui
Amasi [i Ioil al lui Azaria, din fiii lui Kaat
[i din fiii lui Merari Kis al lui Avdi, [i
Azaria al lui Ilaelil, [i din fiii lui Gherson
Iodaad al lui Zemat [i Ioadam, ace[tia sunt
fiii lui Ioaha.
13. {i din fiii lui Elisafan> Zamvri [i Ieil.
{i din fiii lui Asaf> Zaharia [i Mattania.
14. {i din fiii lui Eman> Ieil [i Semei, [i
din fiii lui Iditum> Samea [i Oziil.
15. {i au adunat ei pe fra]ii s\i, [i s-au
cur\]it din porunca împ\ratului dup\
porunca Domnului, ca s\ cur\]easc\ casa
Domnului.
16. {i au intrat preo]ii înl\untru în casa
Domnului, ca s\ cur\]easc\, [i au scos
toat\ necur\]ia, care s-a aflat în casa [i în
curtea casei Domnului, [i o au luat Levi]ii,
[i o au dus în pâr=ul chedrilor afar\.
17. {i au început în ziua dint=i a lunii
nou\ celei dint=i a se cur\]i, [i în ziua a
opta a lunii au intrat în biserica Domnului
[i au cur\]it casa Domnului în opt zile, [i
în ziua a [aisprezecea a lunii celei dint=i
au s\vâr[it.
18. {i au intrat înl\untru la Ezechia
împ\ratul [i au zis> cur\]it-am toate cele
din casa Domnului, jertfelnicul arderii de
tot [i vasele lui, masa punerii înainte [i
 CARTEA A DOUA PARALIPOMENE
vasele ei.
19. {i toate vasele, care le-a pâng\rit
împ\ratul Ahaz întru împ\r\]ia sa, dup\ ce
s-a dep\rtat de la Domnul, le-am g\tit [i
le-am cur\]it, iat\ sunt înaintea
jertfelnicului Domnului.
20. {i a mânecat Ezechia împ\ratul, [i a
adunat pe mai marii cet\]ii, [i s-a suit în
casa Domnului.
21. {i a adus vi]ei [apte, berbeci [apte,
miei [apte, iezi de capre [apte, jertf\
pentru p\cat, pentru împ\r\]ie, pentru cele
sfinte [i pentru Israil, [i a zis fiilor lui
Aaron preo]ilor s\ se suie pe jertfelnicul
Domnului.
22. {i au jertfit vi]ei, [i au luat preo]ii
sângele, [i l-au turnat peste jertfelnic, [i au
junghiat berbecii, [i au turnat sângele
peste jertfelnic, [i au junghiat mieii [i au
v\rsat sângele peste jertfelnic.
23. {i au adus iezii cei pentru p\cat
înaintea împ\ratului [i a adun\rii, [i au
pus mâinile lor peste ei.
24. {i i-au junghiat pe ei preo]ii [i au
stropit cu sângele lor peste jertfelnic, ca s\
fac\ cur\]ire pentru tot Israilul, c\ a zis
împ\ratul> pentru tot Israilul s\ fie arderea
de tot, [i cele pentru p\cat.
25. {i a pus pe Levi]i în casa Domnului,
cu chimvale [i cu al\ute [i cu cobze dup\
porunca lui David împ\ratul [i a lui Gad
V\z\torul împ\ratului [i a lui Natan
Proorocul, c\ din porunca Domnului era
rânduiala aceea dat\ prin prooroci,
26. {i au st\tut Levi]ii cu organele lui
David [i preo]ii cu trâmbi]ele.
27. {i a zis Ezechia> s\ aduc\ arderea de
tot peste jertfelnic, [i când a început a
aduce arderea de tot, au început a cânta
Domnului, [i trâmbi]ele [i organele lui
David împ\ratul lui Israil.
566
28. {i toat\ adunarea se închina, [i
cânt\re]ii cântau, [i trâmbi]ele r\sunau
pân\ ce s-a s\vâr[it arderea de tot.
29. {i dup\ ce au s\vâr[it aducerea, s-a
plecat împ\ratul [i to]i câ]i erau cu dânsul,
[i s-au închinat Domnului.
30. {i a zis Ezechia împ\ratul [i mai marii
Levi]ilor, s\ laude pe Domnul cu cuvintele
lui David [i ale lui Asaf Proorocul, [i
l\udau cu veselie, [i c\zur\ [i se închinar\
Domnului.
31. {i a r\spuns Ezechia, [i a zis> acum a]i
umplut mâinile voastre Domnului,
apropia]i-v\ [i aduce]i jertfe de laud\ în
casa Domnului, [i a adus adunarea jertfe [i
laude în casa Domnului, [i tot cel ce ;l l\sa
inima a adus arderi de tot.
32. {i a fost num\rul arderii de tot care a
adus adunarea> vi]ei [aptezeci, berbeci o
sut\, miei dou\ sute, toate acestea spre
ardere de tot Domnului.
33. {i se afierosir\ vi]ei [ase sute, oi trei
mii.
34. Iar preo]ii erau pu]ini, [i nu puteau s\
jupoaie arderea de tot, [i le ajuta lor fra]ii
lor Levi]ii pân\ ce s-a s\vâr[it lucrul [i
pân\ ce s-au cur\]it preo]ii, c\ Levi]ii mai
lesne se cur\]esc decât preo]ii.
35. {i arderi de tot erau multe, cu seul
jertfei celei de împ\care [i cu turn\rile
arderii de tot, [i s-a ispr\vit lucrul în casa
Domnului.
36. {i s-a bucurat Ezechia [i tot poporul,
pentru c\ a îmblânzit poporul pe
Dumnezeu, c\ci f\r\ de veste s-a f\cut
slujba.
CAP. 30.
Vestirea [i serbarea Pa[telui.
A trimis Ezechia la tot Israilul [i la Iuda,
 CARTEA A DOUA PARALIPOMENE
[i a scris c\r]i la Efraim [i la Manasi s\
vin\ la casa Domnului în Ierusalim, s\
fac\ Pa[tile Domnului Dumnezeului lui
Israil.
2. {i s-au sf\tuit împ\ratul [i boierii [i
toat\ adunarea din Ierusalim ca s\ fac\
Pa[tile în luna a doua.
3. C\ nu au putut s\-l fac\ în vremea
aceea, c\ preo]ii nu se cur\]iser\ de ajuns,
[i poporul nu se adunase în Ierusalim.
4. {i a pl\cut cuvântul înaintea
împ\ratului [i înaintea adun\rii.
5. {i a dat porunc\ s\ se fac\ vestire în
tot Israilul, de la Virsavee pân\ la Dan, ca
s\ vin\ s\ fac\ Pa[tile Domnului
Dumnezeului lui Israil în Ierusalim, c\ de
mult\ vreme nu se f\cuse precum era
scris.
6. {i au mers vestitorii cu scrisorile de la
împ\ratul [i de la boieri în tot Israilul [i
Iuda, dup\ porunca împ\ratului zicând>
fiii lui Israil! Întoarce]i-v\ la Domnul
Dumnezeul lui Avraam, al lui Isaac [i al
lui Israil, [i ve]i întoarce pe cei sc\pa]i, cei
r\ma[i din mâna împ\ratului din Asur.
7. {i nu fi]i ca p\rin]ii vo[tri [i ca fra]ii
vo[tri, care s-au dep\rtat de la Domnul
Dumnezeul p\rin]ilor s\i, [i i-au dat pe ei
în pustiire precum vede]i voi.
8. {i nu v\ învârto[a]i cerbicile voastre
ca p\rin]ii vo[tri< da]i slav\ Domnului
Dumnezeu, [i intra]i în sfânt\ casa lui,
care o au sfin]it în veac, [i sluji]i
Domnului Dumnezeului vostru, [i el va
întoarce de la voi iu]imea mâniei sale.
9. C\ de v\ ve]i întoarce voi la Domnul,
fra]ii vo[tri [i fiii vo[tri vor avea mil\
înaintea tuturor celor ce i-au robit pe ei, [i
el va întoarce pe voi în p\mântul vostru,
c\ milostiv [i îndurat este Domnul
Dumnezeul nostru, [i nu va întoarce fa]a
567
sa de c\tre voi, de ne vom întoarce la
dânsul.
10. {i vestitorii mergeau din cetate în
cetate în muntele lui Efraim, [i pân\ la
Manasi [i la Zavulon, dar erau batjocori]i
[i lua]i în râs.
11. Numai oamenii de la Asir [i de la
Manasi [i de la Zavulon, s-au umilit, [i au
venit în Ierusalim [i în Iuda.
12. {i au fost mâna Domnului, [i le-au dat
lor o inim\, ca s\ vin\ s\ fac\ dup\
porunca împ\ratului [i a boierilor cu
cuvântul Domnului.
13. {i s-a adunat în Ierusalim popor mult,
ca s\ fac\ s\rb\toare a azimelor în luna a
doua, adunare mult\ foarte.
14. {i s-a sculat [i a stricat jertfelnicele
cele din Ierusalim, [i toate întru care
t\mâia minciunilor, le-au surpat [i le-au
aruncat în pârâul chedrilor.
15. {i a junghiat mielul pascal în a
paisprezecea a lunii a doua, [i preo]ii [i
Levi]ii s-au m\rturisit [i s-au cur\]it, [i au
adus ardere de tot în casa Domnului.
16. {i au st\tut la locul lor dup\ rânduiala
lor, dup\ porunca lui Moisi omul lui
Dumnezeu, [i preo]ii luau sângele din
mâna Levi]ilor.
17. Mul]i din adunare nefiind cur\]i]i,
Levi]ii junghiau mielul pascal în locul
celor ce nu s-au putut cur\]i Domnului.
18. C\ mai mul]i din norod de la Efraim [i
de la Manasi [i de la Isahar [i de la
Zavulon nu se cur\]iser\, ci mâncaser\
Pa[tile împotriva scripturii, deci s-a rugat
Ezechia pentru ei zicând>
19. Domnul este bun s\ se milostiveasc\
spre toat\ inima, care se îndrepteaz\ s\
caute pe Domnul Dumnezeul p\rin]ilor
s\i, [i nu dup\ cur\]enia celor sfinte.
20. {i au ascultat Domnul pe Ezechia, [i
 CARTEA A DOUA PARALIPOMENE
au iertat poporul.
21. {i au f\cut fiii lui Israil cei ce s-au
aflat în Ierusalim s\rb\toarea azimelor
[apte zile cu bucurie mare, l\udând pe
Domnul din zi în zi, [i preo]ii [i Levi]ii cu
organe Domnului.
22. {i a gr\it Ezechia la inima tuturor
Levi]ilor care în]elegeau mai bine ale
Domnului, [i au s\vâr[it s\rb\toarea
azimelor [apte zile jertfind jertfe de
mântuire, [i m\rturisindu-se Domnului
Dumnezeului p\rin]ilor lor.
23. {i s-a sf\tuit adunarea împreun\, s\
fac\ alte [apte zile, [i a f\cut alte [apte zile
cu bucurie.
24. C\ Ezechia a dat adun\rii o mie de
vi]ei [i [apte mii de oi, [i boierii au dat
poporului o mie de vi]ei [i zece mii de oi,
[i mul]ime din cele afierosite preo]ilor.
25. C\ s-a veselit toat\ adunarea, [i preo]ii
[i Levi]ii, [i toat\ adunarea Iudei, [i cei ce
s-au aflat din Ierusalim, [i nemernicii care
au venit din p\mântul lui Israil, [i cei ce
locuiesc în Iuda.
26. {i s-a f\cut veselie mare în Ierusalim,
c\ din zilele lui Solomon fiul lui David
împ\ratul lui Israil, nu s-a f\cut praznic ca
acesta în Ierusalim.
27. {i s-au sculat preo]ii [i Levi]ii, [i au
binecuvântat pe Dumnezeu, [i s-au auzit
glasul lor [i rug\ciunea lor în l\ca[ul cel
sfânt al lui în cer.
CAP. 31.
Stârpirea închin\rii de idoli. Grijirea
de preo]i [i Levi]i.
Dup\ ce au sf\tuit toate acestea, a ie[it tot
Israilul, cei ce s-au aflat în cet\]ile Iudei,
[i au zdrobit stâlpii [i au t\iat desi[urile [i
au stricat cele înalte [i capi[tile din toat\
568
Iudeea [i din Veniamin [i din Efraim [i din
Manasi pân\ în sfâr[it, [i s-a întors tot
Israilul, fiecare la mo[ia sa [i la cet\]ile
sale.
2. {i a a[ezat Ezechia rânduielile
preo]ilor [i ale Levi]ilor, [i rânduielile
fiec\ruia, dup\ slujba lui, preo]ilor [i
Levi]ilor, la arderea de tot [i la jertfa
mântuirii, [i a l\uda [i a m\rturisi [i a sluji
în por]ile cur]ii casei Domnului.
3. Precum [i partea împ\ratului din
averile lui la arderea de tot cea de
diminea]a [i cea de seara, [i arderile de tot
cele de Sâmb\ta [i de lun\ nou\, [i la
s\rb\tori scrise în legea Domnului.
4. {i a zis poporului [i celor ce locuiesc
în Ierusalim> s\ dea partea preo]ilor [i a
Levi]ilor, ca s\ se înt\reasc\ întru slujba
casei Domnului.
5. {i dup\ ce a dat porunca, au adus fiii
lui Israil pârga grâului [i a vinului [i a
untuluidelemn [i a mierii [i a toat\ roada
]arinii< zeciuiala toat\ au adus o mul]ime.
6. {i fiii lui Israil [i ai lui Iuda [i cei ce
locuiau în cet\]ile Iudei, au adus [i ei
zeciuial\ din vi]ei [i din oi [i zeciuial\ din
capre, afierosindu-le Domnului
Dumnezeului lor, le-au adus [i le-au pus
gr\mezi, gr\mezi.
7. În luna a treia a început gr\mezile a se
face, [i în luna a [aptea s-au s\vâr[it.
8. {i au venit Ezechia [i boierii, [i au
v\zut gr\mezile, [i au binecuvântat pe
Domnul [i pe poporul lui Israil.
9. {i a întrebat Ezechia pe preo]i [i pe
Levi]i despre gr\mezi.
10. {i a r\spuns c\tre el Azaria Preotul
mai marele casei lui Sadoc zicând> de
când a început a se aduce pârga aceasta în
casa Domnului am mâncat [i am b\ut, [i a
mai r\mas foarte mult, c\ Domnul au
 CARTEA A DOUA PARALIPOMENE
binecuvântat pe poporul s\u, [i mul]imea
r\m\[i]elor este aceasta.
11. {i a zis Ezechia> s\ g\teasc\ c\m\ri în
casa Domnului, [i au g\tit.
12. {i a b\gat acolo pârga [i zeciuielile cu
credin]\ [i a pus peste ele ocârmuitor pe
Honenia Levitul [i pe Semei/Semea
fratele lui, al doilea dup\ dânsul.
13. {i Ieil, Ozia, Naet, Asail,
Ierimut/Ierimot, Iozavad, Eliil, Samahia,
Maat, Vanaia/Vaneas [i fiii lui erau pu[i
prin Honenia [i prin Semei/Semea fratele
lui precum a poruncit Ezechia împ\ratul [i
Azaria pov\]uitorul casei Domnului.
14. {i Kore al lui Iemna Levitul, portarul
dinspre r\s\rit, era peste daruri, ca s\ dea
pârga Domnului [i cele preasfinte.
15. {i prin mâna lui Odom, a lui
Veniamin, a lui Isus, a lui Semei, a lui
Amaria [i a lui Sohonia prin mâna
preo]ilor cu credin]\, s\ dea fra]ilor s\i pe
rând celui mare [i celui mic.
16. Afar\ de partea b\rb\teasc\ cea de trei
ani [i mai sus, la tot cel ce intr\ în casa
Domnului la lucrul cel de toate zilele, la
slujba rânduielii rândului lor.
17. Aceasta este socoteala preo]ilor dup\
casele lor p\rinte[ti> Levi]ii întru
rânduielile lor de la dou\zeci de ani [i mai
sus la rând.
18. Punându-se în socoteal\ la fiecare
na[tere> fiii [i fetele lor, la toat\ mul]imea,
pentru c\ cu credin]\ cur\]eau locul cel
sfânt.
19. {i pentru fiii lui Aaron cei ce preo]esc
[i cei din cet\]i, în fiecare cetate s-au
numit b\rba]i anume, care s\ dea parte la
toat\ partea b\rb\teasc\ dintre preo]i, [i la
tot cel num\rat dintre Levi]i.
20. A[a a f\cut Ezechia în tot Iuda, [i a
f\cut ce este bun [i ce este drept înaintea
569
Domnului Dumnezeului s\u.
21. {i întru tot lucrul, care a început a
lucra în casa Domnului, [i în lege [i în
porunci a c\utat pe Dumnezeul s\u din tot
sufletul s\u [i a f\cut [i a sporit.
CAP. 32.
Ezechia scap\ prin minune de
Senaherim.
{i dup\ cuvintele acestea, [i adev\rul lor,
s-a sculat Senaherim împ\ratul
Asirienilor, [i a venit asupra Iudei, [i a
t\b\rât asupra cet\]ilor celor cu ziduri, [i a
zis ca s\ le ia.
2. {i v\zând Ezechia c\ a venit
Senaherim, [i hot\rârea lui, ca s\ dea
r\zboi asupra Ierusalimului,
3. S-a sf\tuit cu b\trânii s\i [i cu vitejii
s\ astupe apele izvoarelor, care erau afar\
de cetate, [i l-au ajutat pe el.
4. {i a adunat popor mult, [i a astupat
apele izvoarelor [i râul care curge prin
cetate zicând> s\ nu vin\ împ\ratul lui
Asur, [i s\ afle ap\ mult\, [i s\ biruiasc\.
5. {i s-a înt\rit Ezechia, [i a zidit tot
zidul cel surpat [i turnuri, [i afar\ înainte
alt zid, [i a înt\rit turnul cet\]ii lui David,
[i a g\tit arme multe.
6. {i a pus pe mai marii r\zboiului peste
popor, [i s-au strâns la dânsul în uli]a
por]ii v\ii, [i le-a gr\it lor zicând>
7. Înt\ri]i-v\ [i v\ îmb\rb\ta]i, [i nu v\
teme]i, nici v\ speria]i de fa]a împ\ratului
lui Asur, [i de fa]a tuturor neamurilor celor
ce sunt cu el, c\ mai mul]i sunt cu noi
decât cu el.
8. Cu el sunt bra]e trupe[ti, iar cu noi
Domnul Dumnezeul nostru, ca s\ ne
mântuiasc\ [i s\ bat\ r\zboiul nostru< [i s-
a înt\rit poporul cu cuvintele acestea ale
 CARTEA A DOUA PARALIPOMENE
lui Ezechia împ\ratul Iudei.
9. {i dup\ aceasta a trimis Senaherim
împ\ratul Asirienilor pe slugile sale
asupra Ierusalimului, [i el era la Lahis, [i
toat\ o[tirea lui cu el, [i a trimis la Ezechia
împ\ratul Iudei [i la tot Iuda cel din
Ierusalim zicând>
10. A[a gr\ie[te Senaherim împ\ratul
Asirienilor> spre cine n\d\jdui]i voi de
[ede]i în cetate în Ierusalim?
11. Au nu Ezechia v\ în[al\ pe voi ca s\
v\ dea pe voi la moarte, la foamete [i la
sete, zicând> Domnul Dumnezeul nostru
ne va mântui pe noi din mâna împ\ratului
lui Asur?
12. Au nu acesta este Ezechia, care a
stricat jertfelnicele lui, [i cele înalte ale
lui, [i a zis Iudeilor [i celor ce locuiesc în
Ierusalim> înaintea jertfelnicului acestuia
s\ v\ închina]i, [i peste el s\ t\mâia]i?
13. Au nu [ti]i ce am f\cut eu [i p\rin]ii
mei tuturor noroadelor ]\rii lor? Putut-au
dumnezeii neamurilor a tot p\mântul, s\
mântuiasc\ pe poporul s\u din mâna mea?
14. Cine întru to]i dumnezeii neamurilor
acestora, pe care le-au pierdut p\rin]ii mei
a putut s\ mântuiasc\ pe poporul s\u din
mâna mea, cum dar va putea Dumnezeul
vostru s\ v\ mântuiasc\ din mâna mea?
15. Acum dar s\ nu v\ am\geasc\ pe voi
Ezechia, [i s\ nu v\ fac\ s\ n\d\jdui]i
dup\ acestea, [i s\ nu-i crede]i lui c\ nu va
putea Dumnezeul a tot neamul [i al
împ\r\]iei s\ mântuiasc\ pe poporul s\u
din mâna mea, precum din mâna p\rin]ilor
mei, c\ Dumnezeul vostru nu v\ va sc\pa
pe voi din mâna mea.
16. {i mai multe au gr\it slugile lui asupra
Domnului Dumnezeu, [i asupra lui
Ezechia slugii lui.
17. {i carte a scris cu care def\ima pe
570
Domnul Dumnezeul lui Israil, [i a gr\it de
dânsul zicând> precum dumnezeii
neamurilor p\mântului nu au scos pe
popoarele sale din mâna mea, a[a nu va
scoate Dumnezeul lui Ezechia pe poporul
s\u din mâna mea.
18. {i au strigat cu glas mare evreie[te
c\tre poporul Ierusalimului cel de peste
zid, ca s\ le ajute lor, [i s\ surpe ca s\ ia
cetatea.
19. {i au gr\it de Dumnezeul
Ierusalimului, ca [i de dumnezeii
popoarelor p\m=ntului, lucruri de m=ini
omene[ti.
20. {i s-a rugat Ezechia împ\ratul [i Isaia
Proorocul fiul lui Amos pentru acestea, [i
a strigat la cer.
21. {i au trimis Domnul Înger, [i a
sf\râmat pe tot cel tare [i r\zboinic [i pe
cei mai mari, [i pe c\petenii în tab\ra
împ\ratului Asur, [i [i-a întors fa]a sa cu
ru[ine în p\mântul s\u, [i a intrat în casa
Dumnezeului s\u, [i fiii lui cei ce au ie[it
din coapsele lui l-au omorât pe el cu sabie.
22. {i au mântuit Domnul pe Ezechia [i
pe cei ce locuiau în Ierusalim din mâna lui
Senaherim împ\ratul lui Asur, [i din mâna
tuturor, [i i-au odihnit pe ei primprejur.
23. {i mul]i aduceau daruri Domnului în
Ierusalim, [i daruri lui Ezechia împ\ratul
Iudei, [i foarte s-au în\l]at întru ochii
tuturor neamurilor dup\ acestea.
24. În zilele acelea s-a boln\vit Ezechia
împ\ratul de moarte, [i s-a rugat c\tre
Domnul, [i l-au ascultat pe el, [i semn i-au
dat lui.
25. {i nu dup\ darul ce i-au f\cut lui a
r\spl\tit Ezechia, c\ s-a în\l]at inima lui,
[i a fost asupra lui mânie [i asupra Iudei [i
asupra Ierusalimului.
26. {i s-a smerit Ezechia din seme]ia
 CARTEA A DOUA PARALIPOMENE
inimii sale, el [i cei ce locuiau în
Ierusalim, [i nu a venit peste ei mânia
Domnului în zilele lui Ezechia.
27. {i a avut Ezechia avu]ie [i m\rire
mult\ foarte, [i [i-a f\cut lui[i vistierii de
argint, de aur, de piatr\ scump\, de
mirodenii, de arme [i de vase de mult pre].
28. {i jitni]e de roadele grâului, ale
vinului [i ale untuluidelemn, [i sate [i
ocoale de tot felul de vite, [i stâne la
munte.
29. {i cet\]i [i-a zidit lui[i [i agoniseal\ de
oi [i de boi mul]i, c\ i-au dat lui Domnul
avere mult\ foarte.
30. Ezechia acesta a astupat ie[irea apei
cea de sus, [i o a îndreptat în jos c\tre
miaz\zi a cet\]ii lui David, [i a sporit
Ezechia întru toate lucrurile sale.
31. {i când b\trânii boierilor din Vavilon
au fost trimi[i la dânsul, ca s\ întrebe de
semnul ce s-a f\cut în ]ar\, au îng\duit
Dumnezeu s\-l ispiteasc\ pe dânsul, ca s\
[tie cele din inima lui.
32. {i celelalte fapte ale lui Ezechia, [i
mila lui, iat\ scrise sunt în proorocia lui
Isaia Proorocul fiul lui Amos, [i în cartea
împ\ra]ilor lui Iuda [i ai lui Israil.
33. {i a adormit Ezechia cu p\rin]ii s\i, [i
l-au îngropat pe dânsul în partea cea de
sus a mormânturilor fiilor lui David, [i
m\rire [i cinste i-a dat lui la moartea lui
tot Iuda, [i cei ce locuiesc în Ierusalim, [i
a împ\r\]it Manasi fiul s\u în locul lui.
CAP. 33.
Împ\r\]ia lui Manasi [i Amon.
De doisprezece ani era Manasi, când a
început a împ\r\]i, [i cincizeci [i cinci de
ani a împ\r\]it în Ierusalim.
2. {i a f\cut rele înaintea Domnului,
571
dup\ toate urâciunile neamurilor, pe care
le-au pierdut Domnul de la fa]a fiilor lui
Israil.
3. {i s-a întors, [i a zidit cele înalte, care
le-a stricat Ezechia tat\l lui, [i a pus stâlpii
Vaalimilor, [i a f\cut desi[uri, [i s-a
închinat la toat\ oastea cerului, [i a slujit
lor.
4. {i a zidit jertfelnic în casa Domnului,
de care au zis Domnul> în Ierusalim va fi
numele meu în veac.
5. {i a zidit jertfelnice la toat\ oastea
cerului într-amândou\ cur]ile casei
Domnului.
6. {i trecea pe fiii s\i prin foc în Valea
Venenom, [i se descânta [i se vr\jea [i se
fermeca, [i a f\cut gr\itori din pântece [i
vr\jitori [i multe rele a f\cut înaintea
Domnului, ca s\-l înt\râte pe el.
7. {i a pus idolul [i chipul cel cioplit,
care l-a f\cut, în casa lui Dumnezeu, de
care au zis Dumnezeu c\tre David [i c\tre
Solomon fiul lui> în casa aceasta [i în
Ierusalim care l-am ales din toate
neamurile lui Israil, ca s\ pun numele meu
în veac.
8. {i mai mult nu voiu mi[ca piciorul lui
Israil din p\mântul care l-am dat p\rin]ilor
lor, îns\ de vor p\zi a face toate, câte am
poruncit lor, dup\ toat\ legea [i poruncile
[i judec\]ile cele prin mâna lui Moisi.
9. {i a în[elat Manasi pe Iuda [i pe cei ce
locuiau în Ierusalim, ca s\ fac\ ce este r\u
mai mult decât toate neamurile, care le-au
pierdut Domnul de la fa]a fiilor lui Israil.
10. {i au gr\it Domnul c\tre Manasi [i
c\tre poporul lui, [i nu au ascultat.
11. {i au adus Domnul asupra lor
c\peteniile o[tirii împ\ratului lui Asur, [i
au prins pe Manasi în leg\turi, [i l-au legat
cu obezi, [i l-au dus în Vavilon.
 CARTEA A DOUA PARALIPOMENE
12. {i fiind în necaz a c\utat fa]a
Domnului Dumnezeului s\u, [i s-a smerit
foarte înaintea fe]ei Dumnezeului
p\rin]ilor s\i.
13. {i s-a rugat c\tre dânsul, [i l-au auzit
pe el, [i au ascultat strigarea lui, [i l-au
întors pe el în Ierusalim, la împ\r\]ia lui,
[i a cunoscut Manasi, c\ Domnul însu[i
este Dumnezeu.
14. {i dup\ acestea a zidit zid afar\ de
cetatea lui David, de la amiaz\zi c\tre
r\s\ritul lui Ghion pân\ în pârâu, [i c\tre
intrarea cea prin poarta pe[telui, [i a
înconjurat Ofla spre poarta cea de
primprejur, [i a pus în ea arme, [i o a
în\l]at foarte, [i a pus c\petenii de o[tire
peste toate cet\]ile cele tari ale Iudei.
15. {i a stricat pe dumnezeii cei str\ini, [i
cel cioplit din casa Domnului, [i toate
altarele care le-a zidit în muntele casei
Domnului în Ierusalim [i afar\ de cetate.
16. {i a dres jertfelnicul Domnului, [i a
adus pe el jertfe de mântuire [i de laud\, [i
a zis Iudei, ca s\ slujeasc\ Domnului
Dumnezeului lui Israil.
17. Îns\ poporul t\mâia [i pe în\l]imi, nu
numai Domnului Dumnezeului lor.
18. {i celelalte fapte ale lui Manasi, [i
rug\ciunea lui cea c\tre Dumnezeu, [i
cuvintele v\z\torilor care le gr\ia c\tre
dânsul cu numele Dumnezeului lui Israil,
iat\ sunt în c\r]ile împ\ra]ilor lui Israil.
19. {i rug\ciunea lui, [i cum l-au ascultat
pe el Dumnezeu, toate p\catele lui [i
f\r\delegile lui, [i locurile în care a zidit
cele înalte, [i a pus desi[uri [i idoli mai
înainte de a se întoarce el, iat\ s-au scris în
c\r]ile v\z\torilor.
20. {i a adormit Manasi cu p\rin]ii s\i, [i
l-au îngropat pe el în gr\dina casei lui, [i a
împ\r\]it Amon fiul s\u în locul lui.
572
21. De dou\zeci [i doi de ani era Amon,
când a început a împ\r\]i, [i doi ani a
împ\r\]it în Ierusalim.
22. {i a f\cut rele înaintea Domnului, cum
a f\cut Manasi tat\l lui, [i tuturor idolilor,
care i-a f\cut Manasi tat\l lui, jertfea
Amon [i slujea lor.
23. {i nu s-a smerit înaintea Domnului,
cum s-a smerit Manasi tat\l s\u, c\ fiul
s\u Amon a înmul]it p\catul.
24. {i s-au sculat asupra lui slugile lui, [i
l-au ucis pe el în casa lui.
25. {i au b\tut poporul p\mântului pe cei
ce s-au sculat asupra împ\ratului Amon, [i
au f\cut împ\rat pe Iosia fiul lui în locul
lui.
CAP. 34.
Împ\r\]ia lui Iosia.
De opt ani era Iosia, când a început a
împ\r\]i, [i treizeci [i unu de ani a
împ\r\]it în Ierusalim.
2. {i a f\cut ce este pl\cut înaintea
Domnului, [i a umblat întru toate c\ile lui
David tat\l s\u, [i nu s-a ab\tut de-a
dreapta sau de-a stânga.
3. În anul al optulea al împ\r\]iei sale
fiind înc\ prunc a început a c\uta pe
Domnul Dumnezeul lui David tat\l s\u<
iar în anul al doisprezecelea al împ\r\]iei
sale, a început a cur\]i pe Iuda [i
Ierusalimul de cele înalte, de desi[uri, de
capi[ti [i de idoli.
4. {i a stricat înaintea lui jertfelnicele
Vaalimilor [i cele înalte de pe ele, [i a t\iat
desi[urile [i cele cioplite, [i cele v\rsate
le-a sf\râmat [i le-a m\run]it [i le-a topit,
[i le-a aruncat peste mormânturile celor ce
au jertfit lor.
5. {i oase de preo]i au ars pe jertfelnicele
 CARTEA A DOUA PARALIPOMENE
lor, [i a cur\]it pe Iuda [i Ierusalimul.
6. {i în cet\]ile lui Manasi [i ale lui
Efraim [i ale lui Simeon [i ale lui
Neftalim, [i în locurile lor primprejur.
7. {i a stricat jertfelnicele lor [i
desi[urile lor, [i idolii i-a sf\râmat m\runt,
[i toate cele înalte le-a t\iat din tot
p\mântul lui Israil, [i s-a întors în
Ierusalim.
8. {i în anul al optsprezecelea al
împ\r\]iei sale, dup\ ce a cur\]it p\mântul
[i casa, a trimis pe Safan fiul lui Eselia [i
pe Maasia mai marele cet\]ii [i pe Iuah
fiul lui Iohaz scriitorul, s\ înt\reasc\ casa
Domnului Dumnezeului s\u.
9. {i a venit la Helchia Preotul cel mare,
[i a dat argintul s\-l pun\ în casa lui
Dumnezeu, care l-au adunat Levi]ii cei ce
p\zesc poarta din mâna lui Manasi [i a lui
Efraim [i de la boieri [i de la to]i ceilal]i
din Israil [i de la fiii Iudei [i ai lui
Veniamin [i de la cei ce locuiau în
Ierusalim.
10. {i l-au dat în mâna lucr\torilor, care
sunt rândui]i în casa Domnului, [i l-au dat
celor ce fac lucrurile în casa Domnului, ca
s\ tocmeasc\ [i s\ înt\reasc\ casa.
11. {i au dat teslarilor [i zidarilor s\
cumpere pietre în patru muchii [i lemne
de grinzi, s\ c\ptu[easc\ casele, care le-au
surpat împ\ra]ii Iudei.
12. {i oamenii aceia erau cu credin]\
peste lucruri, [i peste ei erau priveghetori
Iet [i Avdie Levi]ii din fiii lui Merari [i
Zaharia [i Mosolam din fiii lui Kaat, [i tot
Levitul [i tot cel ce [tia s\ cânte cu organe.
13. {i peste purt\torii cu um\rul [i peste
lucr\torii de felurite lucruri, din Levi]i
erau logofe]i [i judec\tori [i portari.
14. {i când scoteau ei argintul, care se
punea în casa Domnului, a aflat Helchia
573
Preotul cartea legii Domnului dat\ prin
mâna lui Moisi.
15. {i a r\spuns Helchia, [i a zis c\tre
Safan logof\tul> cartea legii am aflat în
casa Domnului, [i a dat Helchia cartea lui
Safan.
16. {i a adus Safan cartea la împ\ratul, [i
a dat împ\ratului seam\, zicând> tot
argintul s-a dat în mâna slugilor tale celor
ce fac lucrurile.
17. {i a topit argintul care s-a aflat în casa
Domnului, [i l-a dat în mâna
priveghetorilor [i în mâna celor ce fac
lucrul.
18. {i a dat de [tire Safan logof\tul
împ\ratului, zicând> o carte mi-a dat mie
Helchia Preotul, [i o a citit Safan înaintea
împ\ratului.
19. {i a fost dac\ a auzit împ\ratul
cuvintele legii, [i-a rupt hainele sale.
20. {i a poruncit împ\ratul lui Helchia [i
lui Ahicam feciorul lui Safan, [i lui
Avdom feciorul lui Miheea [i lui Safan
logof\tul [i lui Asaia slugii împ\ratului,
zicând>
21. Merge]i [i întreba]i pe Domnul pentru
mine [i pentru tot ce a r\mas în Israil [i în
Iuda, pentru cuvintele c\r]ii ce s-a aflat, c\
mare este mânia Domnului, care s-a a]â]at
asupra noastr\, pentru c\ nu au ascultat
p\rin]ii no[tri cuvintele Domnului, ca s\
fac\ dup\ toate cele scrise în cartea
aceasta.
22. {i a mers Helchia, [i cei ce le-a zis
împ\ratul la Olda Prooroci]a femeia lui
Selim, feciorul lui Tecoe, fiul lui Aras,
care p\zea ve[mintele, acela locuia în
Ierusalim în Masena, [i i-au gr\it ei
acestea.
23. Iar ea le-a zis lor> a[a zice Domnul
Dumnezeul lui Israil> spune]i omului celui
 CARTEA A DOUA PARALIPOMENE
ce v-a trimis pe voi la mine.
24. Acestea zice Domnul> iat\ eu voiu
aduce peste locul acesta rele, [i peste cei
ce locuiesc într-însul toate cuvintele cele
scrise în cartea cea citit\ înaintea
împ\ratului Iudei.
25. Pentru c\ m-au p\r\sit pe mine, [i au
t\mâiat la dumnezei str\ini, ca s\ m\
mânie pe mine întru toate faptele mâinilor
sale, [i se va aprinde mânia mea în locul
acesta, [i nu se va stinge.
26. {i c\tre împ\ratul Iudei, care v-a
trimis pe voi s\ întreba]i pe Domnul, a[a
s\-i zice]i lui> acestea zice Domnul
Dumnezeul lui Israil>
27. Cuvintele care le-ai auzit, [i s-a înfrânt
inima ta, [i te-ai smerit de fa]a mea, dac\
ai auzit cuvintele mele asupra locului
acestuia [i asupra celor ce locuiesc într-
însul, [i te-ai umilit înaintea mea, [i ]i-ai
rupt hainele tale [i ai plâns înaintea mea,
[i eu am auzit, zice Domnul.
28. Iat\ te adaug pe tine la p\rin]ii t\i, [i te
vei s\l\[lui în mormânturile tale cu pace,
[i nu vor vedea ochii t\i toate r\ut\]ile,
care le voiu aduce eu peste locul acesta, [i
peste cei ce locuiesc pe dânsul, [i au dus
împ\ratului cuvântul.
29. {i a trimis împ\ratul, [i a adunat pe
b\trânii Iudei [i ai Ierusalimului.
30. {i s-a suit împ\ratul în casa
Domnului, [i tot Iuda, [i cei ce locuiesc în
Ierusalim [i preo]ii [i Levi]ii [i tot poporul
de la mic pân\ la mare, [i a citit la auzul
lor toate cuvintele c\r]ii legii, care s-a
aflat în casa Domnului.
31. {i a st\tut împ\ratul la locul s\u, [i a
pus leg\tur\ înaintea Domnului, c\ vor
umbla dup\ Domnul, [i vor p\zi poruncile
lui [i m\rturiile lui [i îndrept\rile lui cu
toat\ inima [i cu tot sufletul, [i vor face
574
cuvintele legii cele scrise în cartea
aceasta.
32. {i a pus pe to]i cei ce se aflau în
Ierusalim [i în Iuda [i în Veniamin, [i au
f\cut locuitorii Ierusalimului leg\tur\ în
casa Domnului Dumnezeului p\rin]ilor
lor.
33. {i a scos Iosia, toate urâciunile din tot
p\mântul fiilor lui Israil, [i a f\cut pe to]i
cei ce s-au aflat în Ierusalim [i în Israil, ca
s\ slujeasc\ Domnului Dumnezeului lor,
în toate zilele lui, nu s-au ab\tut de la
Domnul Dumnezeul p\rin]ilor lor.
CAP. 35.
Iosia serbeaz\ Pa[tele. Moartea sa.
{i a f\cut Iosia Pa[tele Domnului
Dumnezeului s\u în Ierusalim [i a jertfit
mielul pascal în ziua a paisprezecea a lunii
celei dint=i.
2. {i a pus pe preo]i la rânduiala lor, [i i-
a înt\rit pe ei la lucrurile casei Domnului.
3. {i a zis Levi]ilor celor tari în tot
Israilul ca s\ se sfin]easc\ pe sine
Domnului, [i a pus sicriul cel sfânt în casa
care o a zidit Solomon fiul lui David
împ\ratul lui Israil, [i a zis împ\ratul> nu
ave]i a ridica pe um\r nimica, acum dar
sluji]i Domnului Dumnezeului vostru [i
poporului s\u Israil.
4. {i v\ g\ti]i dup\ casele voastre
p\rinte[ti [i dup\ rândul vostru dup\
scrisoarea lui David împ\ratul lui Israil, [i
prin mâna lui Solomon fiul lui.
5. {i sta]i în Biseric\ dup\ cetele caselor
voastre p\rinte[ti, între fra]ii vo[tri fiii
poporului, [i rânduiala casei p\rinte[ti
întru Levi]i.
6. {i jertfi]i Pa[tele [i g\ti]i fra]ilor
vo[tri, ca s\ face]i dup\ cuvântul
 CARTEA A DOUA PARALIPOMENE
Domnului prin mâna lui Moisi.
7. {i Iosia a dat pârg\ fiilor poporului oi
[i miei [i iezi din capre, toate pentru Pa[ti,
[i num\rul tuturor a fost treizeci de mii, [i
vi]ei trei mii. Acestea din averea
împ\ratului.
8. {i boierii au dat pârg\ poporului [i
preo]ilor [i Levi]ilor< iar Helchia [i
Zaharia [i Ieil, mai marii casei lui
Dumnezeu, au dat [i ei preo]ilor pentru
Pa[ti, oi [i miei [i iezi, dou\ mii [i [ase
sute, [i vi]ei trei sute.
9. {i Honenia, Vanea, Samea [i Natanail
fratele lui, [i Asavia, Ieil [i Iozavad mai
marii Levi]ilor, au dat pârg\ [i ei Levi]ilor
pentru Pa[ti, oi cinci mii [i vi]ei cinci sute.
10. A[a s-a întocmit slujba, [i au st\tut
preo]ii la locul lor [i Levi]ii la cetele lor,
dup\ porunca împ\ratului.
11. {i au jertfit Pa[tele [i au turnat preo]ii
sângele din mâna lor, [i Levi]ii au jupuit.
12. {i a întocmit arderea de tot ca s\ le dea
lor dup\ împ\r]ire, dup\ casele lor
p\rinte[ti fiilor poporului, ca s\ aduc\
Domnului precum este scris în cartea lui
Moisi, a[a [i diminea]a.
13. {i au fript mielul pascal la foc dup\
rânduial\< iar jertfele cele sfinte le-au fiert
în c\ld\ri [i în oale, [i bine s-au ispr\vit, [i
în grab\ le-au împ\r]it la to]i fiii
poporului.
14. {i dup\ aceea a g\tit lui[i [i preo]ilor,
c\ preo]ii fiii lui Aaron avuseser\ de lucru
cu arderile de tot [i cu seurile pân\ în
noapte, pentru aceea Levi]ii au g\tit loru[i
[i fra]ilor s\i fiilor lui Aaron.
15. {i cânt\re]ii fiii lui Asaf la locul lor
dup\ poruncile lui David [i Asaf [i Eman
[i Iditum Proorocii împ\ratului, [i
c\peteniile [i portarii fiec\rei por]i, nu era
lor slobod s\ se mi[te de la slujba
575
Sfintelor, c\ fra]ii lor Levi]ii le g\teau lor.
16. A[a s-a rânduit [i s-a întocmit toat\
slujba Domnului în ziua aceea a s\vâr[i
Pa[tele, [i au adus arderi de tot pe
jertfelnicul Domnului dup\ porunca
împ\ratului Iosia.
17. {i fiii lui Israil care erau de fa]\ au
f\cut Pa[tele în vremea aceea [i
s\rb\toarea azimelor, [apte zile.
18. {i nu au fost Pa[ti asemenea acestuia
întru Israil din zilele lui Samuil Proorocul,
[i nici un împ\rat din Israil nu a f\cut Pa[ti
Domnului precum a f\cut Iosia, [i preo]ii
[i Levi]ii [i tot Iuda [i Israilul aflându-se
de fa]\ [i cei ce locuiau în Ierusalim.
19. În anul al optsprezecelea al împ\r\]iei
lui Iosia s-a f\cut Pa[tele acesta.
20. Dup\ ce Iosia a f\cut toate acestea în
Biseric\, a ars împ\ratul Iosia [i pe cei ce
gr\iau din pântece [i pe ghicitori [i pe
terafini, [i idolii [i carusim, care erau în
p\mântul Iudei [i în Ierusalim, ca s\
înt\reasc\ cuvintele legii cele scrise, în
cartea care o a aflat Helchia Preotul în
casa Domnului. Asemenea lui nu a fost
mai înainte de el, care s\ se fi întors c\tre
Domnul cu toat\ inima sa [i cu tot sufletul
s\u [i cu toat\ virtutea sa, dup\ toat\ legea
lui Moisi, [i dup\ el nu a fost altul
asemenea lui. Ci tot nu s-au întors
Domnul de c\tre iu]imea mâniei sale celei
mari, c\ s-au mâniat cu iu]ime Domnul pe
Iuda, pentru toate înt\rât\rile cu care l-a
înt\râtat pe el Manasi. {i au zis Domnul>
[i pe Iuda voiu lep\da de la fa]a mea,
precum am lep\dat pe Israil, [i voiu p\r\si
cetatea care o am ales Ierusalimul [i casa
de care am zis, va fi numele meu acolo. {i
s-a suit Faraon Nehao împ\ratul
Eghipetului asupra împ\ratului Asirienilor
la râul Efratului ca s\-i dea r\zboi în
 CARTEA A DOUA PARALIPOMENE
Harmis, [i a mers împ\ratul Iosia întru
întâmpinarea lui.
21. {i a trimis la el soli, zicând> ce este
mie [i ]ie împ\ratul Iudei? Nu asupra ta
vin ast\zi s\ fac r\zboi, ci asupra altuia
care îmi face r\zboi, [i Dumnezeu au zis
c\ foarte s\ gr\besc, p\ze[te-te de
Dumnezeul cel ce este cu mine, ca s\ nu te
piarz\.
22. {i nu a întors Iosia fa]a sa de c\tre
dânsul, ci s-a g\tit s\ dea asupra lui r\zboi,
[i nu a ascultat de cuvintele lui Nehao,
cele din partea lui Dumnezeu, [i a venit s\
se r\zboiasc\ în câmpul lui Maghedo.
23. {i au s\getat arca[ii asupra
împ\ratului Iosia, [i a zis împ\ratul
slugilor sale> lua]i-m\ c\ sunt greu r\nit.
24. {i l-au luat pe el slugile lui din car, [i
l-au pus în carul al doilea care avea, [i l-au
adus în Ierusalim, [i a murit [i s-a îngropat
cu p\rin]ii s\i, [i tot Iuda [i Ierusalimul au
plâns pentru Iosia.
25. {i a f\cut Ieremia plângere pentru
Iosia, [i to]i boierii [i jupânesele au rostit
plângere pentru Iosia pân\ ast\zi, [i s-a
dat porunc\ pentru ea întru Israil, [i iat\ s-
a scris la plângeri.
26. Iar celelalte fapte ale lui Iosia [i mila
lui dup\ cele scrise în legea Domnului [i
întâmpl\rile lui cele dint=i [i cele de apoi,
iat\ scrise sunt în cartea împ\ra]ilor lui
Israil [i ai lui Iuda.
CAP. 36.
Urma[ii lui Iosia. Robia Vavilonului.
{i a luat poporul p\mântului pe Ioahaz
feciorul lui Iosia, [i l-a uns pe el, [i l-a
f\cut împ\rat în locul tat\lui s\u în
Ierusalim.
2. În vârst\ de dou\zeci [i trei de ani era
576
Ioahaz, când a început a împ\r\]i, [i trei
luni a împ\r\]it în Ierusalim, [i numele
mamei lui Amital fata lui Ieremia din
Lovna, [i a f\cut rele înaintea Domnului,
precum au f\cut p\rin]ii lui< [i l-a legat pe
el Faraon Nehao în Delvata în p\mântul
Ematului ca s\ nu împ\r\]easc\ în
Ierusalim.
3. {i l-a mutat împ\ratul la Eghipet, [i a
pus bir pe ]ar\ o sut\ de talan]i de argint [i
un talant de aur.
4. {i a pus Faraon Nehao pe Eliachim
fiul lui Iosia, împ\rat peste Iuda în locul
lui Iosia tat\l lui, [i i-a schimbat numele
lui Ioachim, [i pe Ioahaz fratele lui l-a luat
Faraon Nehao, [i l-a dus în Eghipet, [i a
murit acolo. {i argintul [i aurul l-a dat lui
Faraon< atunci a început ]ara a da bir dup\
socoteal\, ca s\ dea argintul precum a
poruncit Faraon, [i fie[tecine dup\ putere
cere argintul [i aurul de la poporul ]\rii, ca
s\-l dea lui Faraon Nehao.
5. De dou\zeci [i cinci de ani era
Ioachim, când a început a împ\r\]i, [i
unsprezece ani a împ\r\]it în Ierusalim,
numele mamei lui Zehora, fata lui Nirim
din Rama. {i a f\cut rele înaintea
Domnului precum au f\cut p\rin]ii lui. În
zilele acelea a venit Navuhodonosor
împ\ratul Vavilonului la p\mântul acesta,
[i i s-a supus lui trei ani, apoi s-a desp\r]it
de la el. {i au trimis Domnul asupra lor pe
Haldei [i pe tâlharii Sirilor [i pe tâlharii
Moavitenilor [i ai fiilor lui Amon [i ai
Samariei, [i s-au desp\r]it dup\ cuvântul
acesta, dup\ cuvântul Domnului, care l-au
gr\it prin mâna robilor s\i prooroci. Îns\
mânia Domnului era peste Iuda, ca s\-l
lepede pe el de la fa]a sa pentru toate
p\catele pe care le-a s\vâr[it Manasi, [i
pentru sângele cel nevinovat care l-a
 CARTEA A DOUA PARALIPOMENE
v\rsat Ioachim, [i a umplut Ierusalimul cu
sânge nevinovat, ci nu au vrut Domnul s\-
i piarz\ de tot pe ei.
6. {i s-a sculat Navuhodonosor
împ\ratul Vavilonului asupra lui, [i l-a
legat pe el cu lan]uri de aram\, [i l-a dus în
Vavilon.
7. {i o parte din vasele casei Domnului
le-a dus în Vavilon, [i le-a pus în capi[tea
sa în Vavilon.
8. {i celelalte întâmpl\ri ale lui Ioachim
[i toate câte a f\cut iat\ acestea scrise sunt
în cartea întâmpl\rilor anilor împ\ra]ilor
Iudei, [i a adormit Ioachim cu p\rin]ii s\i,
[i s-a îngropat în Ganozai cu p\rin]ii s\i, [i
a împ\r\]it Iehonia fiul s\u în locul lui.
9. În vârst\ de optsprezece ani era
Iehonia, când a început a împ\r\]i, [i trei
luni [i zece zile a împ\r\]it în Ierusalim, [i
a f\cut rele înaintea Domnului.
10. {i trecând anul a trimis împ\ratul
Navuhodonosor, [i l-a adus pe el în
Vavilon cu vasele cele scumpe ale casei
Domnului, [i a f\cut împ\rat pe Sedechia
fratele tat\lui s\u, peste Iuda [i peste
Ierusalim.
11. În vârst\ de dou\zeci [i unu de ani era
Sedechia, când a început a împ\r\]i, [i
unsprezece ani a împ\r\]it în Ierusalim.
12. {i a f\cut rele înaintea Domnului
Dumnezeului s\u, [i nu s-a ru[inat de fa]a
lui Ieremia Proorocul [i de cuvintele
gr\ite de Domnul.
13. {i a viclenit asupra lui
Navuhodonosor împ\ratul împotriva
jur\mântului ce ;i f\cuse pe Dumnezeu, [i
[i-a învârto[at cerbicea sa, [i inima sa o a
împietrit ca s\ nu se întoarc\ c\tre
Domnul Dumnezeul lui Israil.
14. {i to]i frunta[ii lui Iuda [i preo]ii [i
poporul p\mântului au înmul]it a face
577
f\r\delege, dup\ toate urâciunile
neamurilor, [i au pâng\rit casa Domnului
cea din Ierusalim.
15. {i au trimis Domnul Dumnezeul
p\rin]ilor lor la ei prin mâna proorocilor
s\i, degrab\ [i trimi]ând solii s\i, c\ nu se
îndura de poporul s\u [i de l\ca[ul cel
sfânt al lui.
16. Iar ei batjocoreau pe solii lui [i
def\imau cuvintele lui [i râdeau de
proorocii lui, pân\ ce s-a suit mânia
Domnului asupra poporului s\u cât nu era
leac.
17. {i a adus asupra lor pe împ\ratul
Haldeilor, [i a ucis pe tinerii lor cu sabie în
casa cea sfânt\ a lui, [i nu i s-au f\cut mil\
de Sedechia, [i spre fecioarele lor nu s-au
milostivit, [i pe b\trânii lor i-au dus, toate
le-au dat în mâinile lor.
18. {i toate uneltele casei lui Dumnezeu,
cele mari [i cele mici [i vistieriile casei
Domnului [i toate vistieriile împ\ratului [i
ale boierilor, toate le-au dus în Vavilon.
19. {i au ars casa Domnului [i au surpat
zidul Ierusalimului, [i turnurile lui le-au
ars cu foc [i toate vasele scumpe s-au
pierdut.
20. {i au mutat pe cei r\ma[i în Vavilon, [i
i-au fost lui [i fiilor lui robi, pân\ la
împ\r\]ia Midilor.
21. Ca s\ se plineasc\ cuvântul Domnului
prin gura lui Ieremia, pân\ când p\mântul
s-a îndestulat a serba Sâmbetele sale,
odihnindu-se tot timpul pustiirii sale, pân\
s-au plinit [aptezeci de ani.
22. În anul dint=i al lui Kir împ\ratul
Per[ilor, dup\ ce s-a plinit cuvântul
Domnului prin gura lui Ieremia, au
de[teptat Domnul duhul lui Kir împ\ratul
Per[ilor, [i a poruncit s\ vesteasc\ ;n toat\
împ\r\]ia sa cu scrisoare, zicând>
 CARTEA A DOUA PARALIPOMENE

23. Acestea zice Kir împ\ratul Per[ilor>

toate împ\r\]iile p\mântului le-au dat mie
Domnul Dumnezeul cerului, [i el au
poruncit mie s\-i zidesc lui cas\ în
Ierusalimul cel din Iudeea< oricare din voi
este din poporul lui, fie Dumnezeul lui cu
dânsul, [i s\ plece.

578
 CARTEA LUI ESDRA {I A LUI NEEMIA
CARTEA LUI ESDRA {I A LUI NEEMIA
CAP. 1.
Kir sloboze[te pe Iudei din robie.
În anul dint=i al lui Kir împ\ratul Per[ilor,
dup\ ce s-a plinit cuvântul Domnului prin
gura lui Ieremia, au de[teptat Domnul
duhul lui Kir împ\ratul Per[ilor, [i a
poruncit s\ vesteasc\ în toat\ împ\r\]ia sa,
înc\ [i cu scrisoare, zicând>
2. A[a zice Kir împ\ratul Per[ilor> toate
împ\r\]iile p\mântului le-au dat mie
Domnul Dumnezeul cerului, [i el mi-au
poruncit mie, ca s\-i zidesc lui cas\ în
Ierusalimul cel din Iudeea.
3. Oricare dintre voi este din poporul
Domnului, fie Dumnezeul lui cu dânsul [i
s\ se duc\ în Ierusalimul cel din Iudeea [i
s\ zideasc\ casa Dumnezeului lui Israil,
c\ci el este Dumnezeul cel din Ierusalim.
4. {i tot cel r\mas din toate locurile unde
locuie[te, s\-l ajute pe el oamenii locului
aceluia cu argint, cu aur, cu avere, cu vite
[i cu ce va voi la casa lui Dumnezeu cea
din Ierusalim.
5. {i s-au sculat c\peteniile p\rinte[ti ale
Iudei [i ale lui Veniamin [i to]i preo]ii [i
Levi]ii, la câ]i le-au de[teptat Dumnezeu
duhul lor, ca s\ se suie s\ zideasc\ casa
Domnului cea din Ierusalim.
6. {i to]i cei de primprejur au ajutat cu
mâinile lor, cu vase de argint, cu aur, cu
avere, cu vite [i cu lucruri scumpe, afar\
de cele ce de bun\voie au dat.
7. {i împ\ratul Kir a scos vasele casei
Domnului, care le-a luat Navuhodonosor
din Ierusalim, [i le pusese în capi[tea
Dumnezeului s\u.
8. {i le-a scos Kir împ\ratul Per[ilor prin
579
mâna lui Mitridat Gazvareanul, [i le-a dat
pe seama lui Sasavasar c\petenia Iudei.
9. {i acesta este num\rul lor> n\strape de
aur treizeci, n\strape de argint o mie,
c\delni]e dou\zeci [i nou\,
10. {i c\]ui de aur treizeci [i de argint de
al doilea rând patru sute [i zece [i alte vase
o mie.
11. Toate vasele de aur [i de argint cinci
mii [i patru sute, toate s-au suit cu
Sasavasar din robie din Vavilon în
Ierusalim.
CAP. 2.
Num\rul [i catagrafia Jidovilor întor[i
din robie. Dajdia lor.
Ace[tia sunt fiii ]\rii, care s-au suit din
robia str\in\t\]ii, cu care îi înstr\inase
Navuhodonosor împ\ratul Vavilonului în
Vavilon, [i s-au întors în Ierusalim [i în
Iudeea fiecare în cetatea sa.
2. Cei ce au venit cu Zorovavel> Isus,
Neemia, Saraia, Reelia, Mardoheu,
Valasan, Masfar, Vagus, Reum, Vaana,
num\rul b\rba]ilor poporului lui Israil>
3. Fiii din Fares, dou\ mii [i o sut\ [i
[aptezeci [i doi.
4. Fiii din Safatie, trei sute [i [aptezeci [i
doi.
5. Fiii din Ares, [apte sute [i [aptezeci [i
cinci.
6. Fiii din Faat Moav cu fiii din Iisue,
Ioav, dou\ mii [i opt sute [i doisprezece.
7. Fiii din Elam, o mie [i dou\ sute [i
cincizeci [i patru.
8. Fiii din Zattua, nou\ sute [i patruzeci
[i cinci.
 CARTEA LUI ESDRA {I A LUI NEEMIA
9. Fiii din Zachu, [apte sute [i [aizeci.
10. Fiii din Vanui, [ase sute [i patruzeci [i
doi.
11. Fiii din Vavai, [ase sute [i dou\zeci [i
trei.
12. Fiii din Asgad, o mie [i dou\ sute [i
dou\zeci [i doi.
13. Fiii din Adonicam, [ase sute [i [aizeci
[i [ase.
14. Fiii din Vague, dou\ mii [i cincizeci [i
[ase.
15. Fiii din Addin, patru sute [i cincizeci
[i patru.
16. Fiii din Atir, din Ezechia, nou\zeci [i
opt.
17. Fiii din Vassu, trei sute [i dou\zeci [i
trei.
18. Fiii din Iora, o sut\ [i doisprezece.
19. Fiii din Asum, dou\ sute [i dou\zeci [i
trei.
20. Fiii din Gaver, nou\zeci [i cinci.
21. Fiii din Vitleem, o sut\ [i dou\zeci [i
trei.
22. Fiii din Netofa, cincizeci [i [ase.
23. Fiii din Anatot, o sut\ [i dou\zeci [i
opt.
24. Fiii din Azmot, patruzeci [i trei.
25. Fiii din Kariatiarim, Hafira [i Virot,
[apte sute [i patruzeci [i trei.
26. Fiii din Rama [i Gavaa, [ase sute [i
dou\zeci [i unu.
27. Oameni din Mahmas, o sut\ [i
dou\zeci [i doi.
28. Oameni din Vetil [i din Aia, patru sute
[i dou\zeci [i trei.
29. Fiii din Navu, cincizeci [i doi.
30. Fiii din Maghevis, o sut\ [i cincizeci
[i [ase.
31. Fiii din Ilamar, o mie [i dou\ sute [i
cincizeci [i patru.
32. Fiii din Ilam, trei sute [i dou\zeci.
580
33. Fiii din Lodadi [i Ono, [apte sute [i
dou\zeci [i cinci.
34. Fiii din Ierihon, trei sute [i patruzeci [i
cinci.
35. Fiii din Senaa, trei mii [i [ase sute [i
treizeci.
36. {i preo]ii, fiii lui Iedua din casa lui
Iisi, nou\ sute [i [aptezeci [i trei.
37. Fiii din Emir, o mie [i cincizeci [i doi.
38. Fiii din Fasur, o mie [i dou\ sute [i
patruzeci [i [apte.
39. Fiii din Irem, o mie [i [aptesprezece.
40. {i Levi]ii fiii lui Iisu [i ai lui Kadmiil
din fiii lui Oduia, [aptezeci [i patru.
41. Cânt\re]i fiii lui Asaf, o sut\ [i
dou\zeci [i opt.
42. Fiii portarilor, fiii lui Sellum, fiii lui
Atir, fiii lui Telmon, fiii lui Acuv, fiii lui
Atita, fiii lui Sovai, to]i o sut\ [i treizeci [i
nou\.
43. Natinimi, fiii lui Sutia, fiii lui Asufa,
fiii lui Tavaot.
44. Fiii lui Kadis, fiii lui Siaa, fiii lui
Fadon.
45. Fiii lui Lavano, fiii lui Agava, fiii lui
Acuv.
46. Fiii lui Agav, fiii lui Selami, fiii lui
Anan.
47. Fiii lui Gheddil, fiii lui Gaar, fiii lui
Raia.
48. Fiii lui Rason, fiii lui Necoda, fiii lui
Gazem.
49. Fiii lui Azao, fiii lui Fasi, fiii lui Vasi.
50. Fiii lui Asena, fiii lui Mounim, fiii lui
Nefusim.
51. Fiii lui Vaivuc, fiii lui Acufa, fiii lui
Arur.
52. Fiii lui Vasalot, fiii lui Mida, fiii lui
Arsa.
53. Fiii lui Varcos, fiii lui Sisara, fiii lui
Tema.
 CARTEA LUI ESDRA {I A LUI NEEMIA
54. Fiii lui Natie, fiii lui Atufa.
55. Fiii robilor lui Solomon, fiii lui Sote,
fiii lui Sefira, fiii lui Fadura.
56. Fiii lui Ieila, fiii lui Darcon, fiii lui
Ghedil.
57. Fiii lui Safatie, fiii lui Atil, fiii lui
Faherat, fiii lui Asevoim, fiii lui Imei.
58. To]i Natinimi [i fiii lui Avdiselma, trei
sute [i nou\zeci [i doi.
59. {i cei care s-au suit de la Telmeleh,
Telarisa, Heruv, Idan, Emir, [i nu au putut
s\ spun\ casa lor p\rinteasc\ [i neamul
lor, [i dac\ sunt din Israil.
60. Fiii din Dalaia, fiii lui Vua, fiii lui
Tovie, fiii lui Necoda, [ase sute [i
cincizeci [i doi.
61. {i din fiii preo]ilor, fiii lui Lavia, fiii
lui Accus, fiii lui Verzeli, care [i-au luat
din fetele lui Verzeli Galaaditului femeie,
[i s-au chemat pe numele lor.
62. Ace[tia au c\utat scrisoarea neamului
lor, [i nu s-a aflat, [i s-au scos de la
preo]ie.
63. {i a zis lor Atirsata, s\ nu m\nânce din
Sfintele Sfintelor, pân\ ce se va scula
preot luminat [i des\vâr[it.
64. Deci toat\ adunarea, împreun\ ca la
patruzeci [i dou\ de mii [i trei sute [i
[aizeci.
65. Afar\ de slugile lor [i de slujnicele lor,
ace[tia [apte mii [i trei sute [i treizeci [i
[apte, [i între ace[tia erau cânt\re]i [i
cânt\re]e dou\ sute.
66. Caii lor [apte sute [i treizeci [i [ase,
catârii lor dou\ sute [i patruzeci [i cinci.
67. C\milele lor patru sute [i treizeci [i
cinci, asinii lor [ase mii [i [apte sute [i
dou\zeci.
68. {i din c\peteniile p\rinte[ti, dac\ au
venit ei la casa Domnului cea din
Ierusalim, au voit ca s\ zideasc\ casa lui
581
Dumnezeu în locul s\u.
69. Dup\ puterea lor au dat la vistieria
lucrului drahme de aur, [aizeci [i una de
mii, [i talan]i de argint cinci mii [i
îmbr\c\min]i preo]ilor o sut\.
70. {i au [ezut preo]ii [i Levi]ii [i cei din
popor [i cânt\re]ii [i portarii [i Natinimii
în cet\]ile lor [i tot Israilul în cet\]ile sale.
CAP. 3.
Jertfelnicul arderii de tot. S\rb\toarea
corturilor. Punerea temeliei Bisericii.
{i a sosit luna a [aptea, [i fiii lui Israil erau
în cet\]ile lor, [i s-a adunat poporul ca un
om în Ierusalim.
2. {i s-a sculat Isus al lui Iosedec [i fra]ii
lui preo]ii [i Zorovavel al lui Salatiil [i
fra]ii lui, [i au zidit jertfelnicul
Dumnezeului lui Israil, ca s\ aduc\ peste
el arderea de tot, dup\ cum este scris în
legea lui Moisi omul lui Dumnezeu.
3. {i au a[ezat jertfelnicul în locul s\u,
m\car c\ îi speriau pe ei popoarele
p\mântului, [i au adus pe el ardere de tot
Domnului, diminea]a [i seara.
4. {i au f\cut s\rb\toarea corturilor,
dup\ cum este scris, [i ardere de tot au
adus în fiecare zi, dup\ num\rul ce este
rânduit în fiecare zi.
5. {i dup\ aceasta arderi de tot zilnic, [i
la lun\ nou\ [i la toate s\rb\torile
Domnului cele sfin]ite, [i toate care de
bun\voie le aducea fiecare Domnului.
6. În ziua întâi a lunii a [aptea a început
a aduce ardere de tot Domnului, iar casa
Domnului înc\ nu se întemeiase.
7. {i au dat argint pietrarilor [i teslarilor,
[i bucate [i b\uturi, [i untdelemn
Sidonenilor [i Tirienilor, ca s\ scoat\
lemne de chedru din Livan la Marea
 CARTEA LUI ESDRA {I A LUI NEEMIA
Iopiei, dup\ cum le-a poruncit Kir
împ\ratul Per[ilor.
8. Iar în anul al doilea dup\ ce au venit ei
la casa lui Dumnezeu cea din Ierusalim, în
luna a doua a început Zorovavel al lui
Salatiil [i Isus al lui Iosedec [i ceilal]i din
fra]ii lor, preo]ii [i Levi]ii [i to]i cei ce
veniser\ din robie în Ierusalim, [i au pus
pe Levi]ii care erau de dou\zeci de ani [i
mai mari, ca s\ fie priveghetori peste cei
ce f\ceau lucrurile în casa Domnului.
9. {i a st\tut Isus cu fiii lui [i fra]ii lui
Kadmiil cu fiii lui, fiii lui Iuda, to]i
împreun\ ca s\ îndemne pe cei ce f\ceau
lucrurile în casa lui Dumnezeu< fiii lui
Inadad, fiii lor [i fra]ii lor Levi]i.
10. {i când a pus temelie, ca s\ zideasc\
casa Domnului, au st\tut preo]ii în od\jdii
cu trâmbi]e [i Levi]ii fiii lui Asaf cu
chimvale s\ laude pe Domnul dup\
poruncile lui David împ\ratul lui Israil.
11. {i au r\spuns cu laud\ [i cu
m\rturisire Domnului c\ este bun, c\ în
veac este mila lui peste Israil, [i tot
poporul striga cu glas mare l\udând pe
Domnul pentru întemeierea casei
Domnului.
12. {i mul]i din preo]i [i din Levi]i [i din
c\peteniile caselor p\rinte[ti, cei b\trâni
care v\zuser\ casa cea dint=i, [i acum
vedeau cu ochii lor c\ se pune temelia
acestei case, plângeau cu glas mare, [i
gloata cu strigare [i cu veselie în\l]a
cântarea.
13. A[a cât poporul nu putea cunoa[te
glasul cel ce însemna veselie de glasul
plângerii/pl=nsorii poporului, c\ striga
poporul cu glas mare, [i glasul se auzea de
departe.
CAP. 4.
582
Vr\jma[ii Iudeilor împiedic\ zidirea
Bisericii.
{i au auzit cei ce nec\jeau pe Iuda [i pe
Veniamin, c\ fiii robiei zidesc casa
Domnului Dumnezeului lui Israil.
2. {i au venit la Zorovavel [i la
c\peteniile caselor p\rinte[ti [i le-au zis
lor> s\ zidim împreun\ cu voi, c\ci ca [i
voi c\ut\m pe Dumnezeul vostru [i jertfim
lui, din zilele lui Asaradan împ\ratul lui
Asur, care ne-a adus pe noi aici.
3. {i au zis c\tre ei Zorovavel [i Isus [i
ceilal]i mai mari ai caselor p\rinte[ti a lui
Israil> nu se cuvine s\ zidim noi împreun\
cu voi casa Dumnezeului nostru, ci noi
singuri ca un om vom zidi Domnului
Dumnezeului nostru, precum ne-a
poruncit Kir împ\ratul Per[ilor.
4. Iar poporul p\mântului acestuia oprea
mâinile Iudei, [i împiedica zidirea.
5. {i da mit\ ca s\ strice sfatul lor în
toate zilele lui Kir împ\ratul Per[ilor pân\
la împ\r\]ia lui Darie împ\ratul Per[ilor.
6. Iar în împ\r\]ia lui Asuir la începutul
împ\r\]iei lui a scris carte împotriva celor
ce locuiesc în Iudeea [i în Ierusalim.
7. {i în zilele lui Artaxerx a scris ;n pace
Mitridat, Teveil [i ceilal]i dimpreun\ cu ei
robi la Artaxerx împ\ratul Per[ilor, scris-
au [i cel mai mare peste d\ri carte
sirieneasc\ [i t\lm\cit\.
8. Reum-Valtaam [i Sampsa logof\tul
scris-au o carte asupra Ierusalimului, lui
Artaxerx împ\ratul.
9. Acestea a socotit Reum-Valtaam [i
Sampsa logof\tul [i cei dimpreun\ cu noi
robi> Dinei, Afarsatahei, Tarfalei, Afarsei,
Arhiei, Vavilonei, Susanahei, Daniei,
Elamitei.
10. {i ceilal]i din neamurile, care le-a
 CARTEA LUI ESDRA {I A LUI NEEMIA
mutat Asenafar cel mare [i cinstit, [i i-a
pus s\ locuiasc\ în cet\]ile Samoronului,
[i r\m\[i]a cea dincolo de râu.
11. Aceasta este cuprinderea c\r]ii, care o
a trimis la el, la Artaxerx împ\ratul,
slugile tale oamenii cei dincolo de râu>
12. În [tire s\ fie împ\ratului, c\ Jidovii,
care s-au suit de la tine la noi, au venit în
Ierusalim cetatea cea viclean\ [i rea, care
o zidesc, [i zidurile ei le-au întemeiat, [i
temeliile ei le-au în\l]at.
13. Acum s\ [tie împ\ratul, c\ de se va
zidi iar\[i cetatea aceea, [i zidurile ei se
vor înt\ri, biruri nu vor fi ]ie, nici vor da,
[i aceasta împ\ra]ilor face r\u.
14. {i acum ru[inarea împ\ratului a o
vedea nou\ nu ne este slobod, pentru
aceea am trimis [i am dat de [tire
împ\ratului.
15. Ca s\ cau]i în cartea pomenirii
p\rin]ilor t\i, [i vei afla [i vei cunoa[te, c\
cetatea aceea este cetate viclean\ [i r\u
f\c\toare împ\ra]ilor [i ]\rilor, [i fugiri de
robi s-au f\cut în mijlocul ei din vechime,
pentru aceea cetatea aceasta s-a pustiit.
16. Facem dar noi [tire împ\ratului, c\ de
se va zidi cetatea aceea [i zidurile ei se vor
s\vâr[i, nu va fi ]ie pace.
17. {i a trimis împ\ratul la Reum-Valtaam
[i la Sampsa logof\tul [i la robii cei
dimpreun\ cu ei, care locuiau în Samaria
[i la cei dincolo de râu, pace, zicând>
18. Mai marele peste d\ri pe care l-a]i
trimis la noi s-a chemat înaintea mea.
19. {i am poruncit, [i a c\utat [i a aflat, c\
tot acea cetate din vechime s-a ridicat
asupra împ\ra]ilor, [i a viclenit, [i
pribegiri s-au f\cut într-însa.
20. {i împ\ra]i tari au fost în Ierusalim,
care au st\pânit tot ]inutul cel dincolo de
râu, [i biruri grele [i partea lui se da lor.
583
21. {i acum ave]i porunc\ s\ opri]i pe
oamenii aceia, ca s\ nu se mai zideasc\
cetatea aceea pân\ ce de la mine va fi
porunc\.
22. Lua]i aminte s\ nu fi]i lene[i într-
aceasta, ca nu cumva s\ se înmul]easc\
neb\garea de seam\ spre paguba
împ\ra]ilor.
23. Atunci mai marele d\rilor împ\ratului
Artaxerx a citit înaintea lui Reum-Valtaam
[i a lui Sampsa logof\tul [i a celor
dimpreun\ cu ei robi, [i îndat\ au mers la
Ierusalim [i la Iuda, [i i-au oprit pe ei cu
cai [i cu o[tire.
24. Atunci a încetat lucrul casei lui
Dumnezeu cel din Ierusalim, [i a r\mas
a[a pân\ la al doilea an al împ\r\]iei lui
Darie împ\ratul Per[ilor.
CAP. 5.
Iar\[i începe zidirea Bisericii.
{i a proorocit Agheu Proorocul [i Zaharia
al lui Adda Jidovilor celor din Iuda [i din
Ierusalim cu numele Dumnezeului lui
Israil.
2. Atunci s-au sculat Zorovavel al lui
Salatiil [i Isus fiul lui Iosedec, [i a început
a zidi casa lui Dumnezeu cea din
Ierusalim, [i împreun\ cu dân[ii erau
proorocii lui Dumnezeu ajutându-le lor.
3. :ntr-acea vreme a venit asupra lor
Tantanai domnul cel dincolo de râu [i
Satarvuzanai [i cei împreun\ cu dân[ii
robi, [i acestea a zis lor> cine v-a dat vou\
sfat s\ zidi]i casa aceasta [i s\ face]i
cheltuiala aceasta?
4. Atunci ace[tia au zis lor> care sunt
numele oamenilor, celor ce zidesc cetatea
aceasta?
5. {i ochii lui Dumnezeu au fost peste
 CARTEA LUI ESDRA {I A LUI NEEMIA
robii Iudei, [i nu i-a oprit pe ei, pân\ ce a
f\cut [tire lui Darie împ\ratul, [i atunci a
trimis mai marelui d\rilor pentru aceasta.
6. Tâlcuirea c\r]ii, care o a trimis
Tantanai domnul cel dincolo de râu [i
Satarvuzanai [i cei ;mpreun\ cu ei robi,
Afarsahii cei dincolo de râu, lui Darie
împ\ratului.
7. În scrisoarea cea trimis\ lui erau
aceste cuvinte> lui Darie împ\ratul pacea
toat\.
8. {tire s\ fie împ\ratului, c\ am mers în
]ara jidoveasc\, la casa Dumnezeului celui
mare, [i aceea se zide[te cu pietre alese, [i
lemne se pun în pere]i, [i lucrul acela
ar\tat se face [i spore[te în mâinile lor.
9. Atunci am întrebat pe b\trânii aceia, [i
a[a am zis lor> cine v-a dat vou\ sfat s\
zidi]i casa aceasta [i s\ face]i cheltuiala
aceasta?
10. {i de numele lor i-am întrebat pe
dân[ii ca s\ te în[tiin]\m pe tine, ca s\
scriem ]ie numele oamenilor celor mari ai
lor.
11. {i cuvânt ca acesta, au r\spuns nou\
zicând> noi suntem robi Dumnezeului
cerului [i al p\mântului, [i zidim casa,
care era zidit\ mai înainte de aceasta cu
mul]i ani, [i un împ\rat mare al lui Israil o
a zidit [i o a fost ispr\vit.
12. Îns\ de când au mâniat p\rin]ii no[tri
pe Dumnezeul cerului, [i i-au dat pe ei în
mâinile lui Navuhodonosor împ\ratul
Vavilonului Haldeului, [i casa aceasta o a
stricat [i poporul l-au mutat în Vavilon.
13. Iar în anul cel dint=i al lui Kir
împ\ratul Vavilonenilor, acest împ\rat a
pus gând s\ zideasc\ casa lui Dumnezeu
aceasta.
14. {i vasele casei lui Dumnezeu cele de
aur [i de argint, care le-a adus
584
Navuhodonosor din casa cea de la
Ierusalim, [i le-a b\gat în capi[tea
împ\ratului, le-a scos împ\ratul Kir de
acolo, [i le-a dat lui Sasavasar/Savanasar
p\zitorul vistieriei, care era peste vistierie.
15. {i i-a zis lui> ia toate vasele, [i mergi
de le pune în casa cea din Ierusalim la
locul lor.
16. Atunci Sasavasar/Savanasar acela a
venit [i a pus temeliile casei lui Dumnezeu
în Ierusalim, [i de atunci pân\ acum se
zide[te, [i nu s-a s\vâr[it.
17. {i acum de este bine înaintea
împ\ratului, s\ se cerceteze în casa
c\m\rii împ\ratului Vavilonului, ca s\ [tie
c\ de la împ\ratul Kir a fost porunc\ a se
zidi casa lui Dumnezeu cea din Ierusalim,
[i dup\ ce va [ti împ\ratul despre aceasta,
s\ trimit\ la noi.
CAP. 6.
S\vâr[irea [i sfin]irea Bisericii.
Atunci Darie împ\ratul a poruncit [i a
c\utat în l\zile scrisorilor care erau în
vistieriile din Vavilon.
2. {i s-a aflat în Cetatea Amata, care este
c\petenia ]inutului Mitiei, o scrisoare în
care era scris spre aducerea aminte>
3. În anul dint=i al lui Kir împ\ratul, Kir
împ\ratul a poruncit pentru casa lui
Dumnezeu cea din Ierusalim, s\ se
zideasc\ casa [i loc unde s\ jertfeasc\
jertfele, [i a pus s\ fie în\l]imea ei de
[aizeci de co]i [i l\rgimea de [aizeci de
co]i.
4. {i s\ fie trei rânduri de c\m\ri de
pietre tari [i un rând de lemn, [i cheltuiala,
din casa împ\ratului se va da.
5. {i vasele casei lui Dumnezeu cele de
argint [i cele de aur, care le-a luat
 CARTEA LUI ESDRA {I A LUI NEEMIA
Navuhodonosor din casa cea din Ierusalim
[i le-a adus în Vavilon, s\ se dea [i s\ le
duc\ în biserica cea din Ierusalim, la locul
unde au fost în casa lui Dumnezeu.
6. Acum dar voi domnii cei dincolo de
râu Satarvuzanai, [i cei împreun\ cu
dân[ii robii Afarsahei cei dincolo de râu,
dep\rta]i-v\ de acolo.
7. {i l\sa]i s\ se fac\ lucrul casei lui
Dumnezeu, [i mai marii [i b\trânii
Jidovilor casa aceea a lui Dumnezeu s\ o
zideasc\ în locul s\u.
8. {i de la mine porunc\ s-a dat, ca nu
cumva s\ face]i ceva cu b\trânii Jidovilor,
ca s\ nu se zideasc\ casa aceea a lui
Dumnezeu, [i din averea împ\ratului [i
din birurile cele dincolo de râu cu
deadinsul cheltuiala s\ fie, s\ se dea
oamenilor acelora, ca s\ nu înceteze.
9. {i orice le va trebui, vi]ei, berbeci [i
miei la arderi de tot Domnului cerului<
grâu, sare, vin, untdelemn, dup\ cuvântul
preo]ilor celor din Ierusalim, s\ se dea lor
în toate zilele, când vor cere.
10. Pentru ca s\ aduc\ miresme bune
Dumnezeului cerului, [i s\ se roage pentru
via]a împ\ratului [i a fiilor lui.
11. {i de la mine s-a dat porunc\, ca tot
omul care va schimba cuvântul acesta, se
va lua lemn din casa lui, [i ridicându-l se
va înfige într-însul, [i casa lui va fi de jaf.
12. {i Dumnezeu al c\ruia nume locuie[te
acolo s\ surpe pe tot împ\ratul [i poporul,
care va tinde mâna sa s\ schimbe sau s\
piarz\ casa lui Dumnezeu cea din
Ierusalim, eu Darie poruncesc, degrab\ s\
fie.
13. Atunci Tantanai domnul cel dincolo
de râu [i Satarvuzanai [i cei dimpreun\ cu
ei robi, cele ce le-au trimis la ei împ\ratul
Darie, foarte cu grab\ le-au plinit.
585
14. {i b\trânii Jidovilor zideau, [i Levi]ii,
dup\ proorocia lui Agheu Proorocul [i a
lui Zaharia fiul lui Adda/Addo, din nou
zideau [i sporeau, [i au s\vâr[it zidirea din
porunca Dumnezeului lui Israil [i din
porunca lui Kir, a lui Darie [i a lui
Artaxerx împ\ra]ii Per[ilor.
15. {i au s\vâr[it casa aceasta pân\ în ziua
a treia a lunii Adar când era al [aselea an
al împ\r\]iei lui Darie împ\ratul.
16. {i au f\cut fiii lui Israil, preo]ii [i
Levi]ii [i ceilal]i din fiii mut\rii, sfin]irea
casei lui Dumnezeu cu bucurie.
17. {i au adus la sfin]irea casei lui
Dumnezeu vi]ei o sut\, berbeci dou\ sute,
miei patru sute, iezi de capre pentru
p\catul a tot Israilul doisprezece dup\
num\rul semin]iilor lui Israil.
18. {i au pus pe preo]i întru cetele lor [i pe
Levi]i întru rânduielile lor spre slujba
casei lui Dumnezeu în Ierusalim, dup\
cum este scris în cartea lui Moisi.
19. {i au f\cut fiii mut\rii Pa[tele, în a
paisprezecea zi a lunii dint=i.
20. C\ s-au cur\]it preo]ii [i Levi]ii pân\
la unul to]i cura]i, [i au junghiat Pa[tele
pentru to]i fiii mut\rii, [i pentru fra]ii s\i
preo]ii [i pentru sine.
21. {i au mâncat fiii lui Israil Pa[tele, to]i
cei ce s-au întors din robie [i tot cel ce s-a
osebit de necur\]ia neamurilor
p\mântului, s-au lipit de ei ca s\ caute pe
Domnul Dumnezeul lui Israil.
22. {i au f\cut s\rb\toarea azimelor [apte
zile cu veselie, c\ i-au veselit pe ei
Domnul, [i au întors inima împ\ratului lui
Asur spre dân[ii, ca s\ înt\reasc\ mâinile
lor la lucrurile casei Dumnezeului lui
Israil.
CAP. 7.
 CARTEA LUI ESDRA {I A LUI NEEMIA
Esdra întocme[te slujba dumnezeiasc\.
Dup\ cuvintele acestea întru împ\r\]ia lui
Artaxerx împ\ratul Per[ilor, s-a suit Esdra
fiul lui Saraiu, fiul lui Azaria, fiul lui
Helchia.
2. Fiul lui Selum, fiul lui Sadoc, fiul lui
Ahitov.
3. Fiul lui Samaria, fiul lui Esria, fiul lui
Mareot.
4. Fiul lui Zaraia, fiul lui Ozie, fiul lui
Vokki.
5. Fiul lui Avisue, fiul lui Finees, fiul lui
Eleazar, fiul lui Aaron Preotul cel dint=i.
6. Esdra acesta a venit din Vavilon, [i era
el c\rturar iscusit în legea lui Moisi, care o
au dat Domnul Dumnezeul lui Israil, [i i-a
dat lui împ\ratul, c\ mâna Domnului
Dumnezeul lui era cu dânsul întru toate
cele ce a cerut de la dânsul.
7. {i s-au suit din fiii lui Israil [i din
preo]i [i din Levi]i [i cânt\re]i [i portari [i
Natinimi în Ierusalim, în anul al [aptelea
al împ\ratului Artaxerx.
8. {i au venit în Ierusalim în luna a
cincea, acesta este al [aptelea an al
împ\ratului.
9. C\ în ziua dint=i a lunii dint=i el a
f\cut de a început a pleca din Vavilon< iar
în ziua dint=i a lunii a cincea a sosit în
Ierusalim, c\ mâna Dumnezeului lui cea
bun\ era cu dânsul.
10. C\ Esdra a pus în inima sa a c\uta
legea, [i a o face [i a o înv\]a în Israil,
poruncile [i judec\]ile.
11. {i acesta este în]elesul poruncii, care o
a dat Artaxerx lui Esdra Preotul scriitorul
c\r]ii cuvintelor poruncite de la Domnul,
[i rânduielilor lui întru Israil.
12. Artaxerx împ\ratul împ\ra]ilor, lui
Esdra Preotul [tiutorul legii Domnului
586
Dumnezeului cerului, sfâr[itu-s-a
cuvântul [i r\spunsul.
13. Eu am pus gând ca tot cel ce de
bun\voie va vrea întru împ\r\]ia mea din
poporul lui Israil, [i din preo]i [i din Levi]i
s\ mearg\ în Ierusalim, cu tine s\ mearg\.
14. De la fa]a împ\ratului [i a celor [apte
sfetnici ai lui te trimit ca s\ vezi în Iudeea
[i în Ierusalim de legea Dumnezeului lor,
care este în mâna ta.
15. {i s\ duc\ la casa Domnului argintul [i
aurul, care împ\ratul [i sfetnicii lui bine
au voit a da Dumnezeului lui Israil, celui
ce în Ierusalim locuie[te.
16. {i tot argintul [i aurul, care vei afla în
toat\ ]ara Vavilonului, cu darurile cele de
bun\voie ale poporului [i ale preo]ilor,
care de bun\voie le dau la casa lui
Dumnezeu cea din Ierusalim.
17. {i pe tot cel ce va merge, pe acesta
îndat\ îl pune în cartea aceasta, vi]ei,
berbeci, miei [i jertfele lor [i turn\rile lor,
le vei aduce acestea pe jertfelnicul casei
celei din Ierusalim a Dumnezeului vostru.
18. {i ce se va p\rea bine ]ie [i fra]ilor t\i,
cu cel\lalt argint [i aur s\ faci cum place
Dumnezeului vostru, face]i.
19. {i vasele cele date ]ie spre slujba casei
lui Dumnezeu, d\-le înaintea lui
Dumnezeu în Ierusalim.
20. {i ce va mai fi de lips\ la casa
Dumnezeului t\u, care vei socoti tu s\ dai,
vei da din casa vistieriei împ\r\te[ti [i de
la mine.
21. Eu Artaxerx împ\ratul poruncesc la
toate vistieriile cele dincolo de râu, ca tot
ce va cere de la voi Esdra Preotul [i
[tiutorul legii Dumnezeului cerului, îndat\
s\-i da]i.
22. Pân\ la o sut\ de talan]i de argint [i
pân\ la o sut\ de care de grâu [i pân\ la o
 CARTEA LUI ESDRA {I A LUI NEEMIA
sut\ de m\suri de vin [i pân\ la o sut\ de
m\suri de untdelemn, iar sare f\r\ de
m\sur\.
23. Tot ce este din porunca Dumnezeului
cerului, s\ se fac\< lua]i aminte, ca nu
cumva fie[tecine s\ se ating\ de casa
Dumnezeului cerului, ca s\ nu se mânie
asupra împ\ratului [i a fiilor lui.
24. {i vou\ v\ facem [tire, c\ asupra
preo]ilor, Levi]ilor, cânt\re]ilor, portarilor,
Natinimilor [i slujitorilor casei acesteia a
lui Dumnezeu bir s\ nu pune]i, s\ nu fie
slobod a-i robi pe ei.
25. {i tu Esdra dup\ în]elepciunea lui
Dumnezeu cea din mâna ta, pune logofe]i
[i judec\tori, ca s\ judece pe tot poporul
cel dincolo de râu, pe to]i cei ce [tiu legea
Dumnezeului t\u, [i pe cel ce nu va [ti, s\-
l înv\]a]i.
26. {i tot care nu va plini legea lui
Dumnezeu [i legea împ\ratului, îndat\ s\
judeca]i pe acela ori la moarte, ori la
pedeaps\, ori la globire de averi, ori la
leg\turi.
27. Bine este cuvântat Domnul
Dumnezeul p\rin]ilor no[tri, cel ce au dat
în inima împ\ratului a[a a m\ri casa
Domnului cea din Ierusalim.
28. {i mie mi-au dat har, ca s\ aflu mil\ în
ochii împ\ratului [i a sfetnicilor lui [i a
tuturor boierilor împ\ratului celor tari, [i
eu m-am înt\rit, precum au fost peste
mine mâna cea bun\ a lui Dumnezeu, [i
am adunat din Israil mai mari, care s\ se
suie cu mine.
CAP. 8.
C\l\toria lui Eleazar la Ierusalim.
Ace[tia sunt c\peteniile caselor p\rinte[ti
pov\]uitori, care au plecat cu mine întru
587
împ\r\]ia lui Artaxerx împ\ratul
Vavilonului.
2. Din fiii lui Finees> Gherson, din fiii lui
Itamar> Daniil, din fiii lui David> Attus.
3. Din fiii lui Sahania [i din fiii lui Foros>
Zaharia [i cu dânsul o sut\ [i cincizeci de
b\rba]i.
4. Din fiii lui Faat> Moav, Eliana, fiii lui
Saraia [i cu dânsul dou\ sute de b\rba]i.
5. Din fiii lui Zatois> Zehenia, fiii lui
Aziil [i cu dânsul trei sute de b\rba]i.
6. Din fiii lui Adin> Ovid fiul lui Ionatan
[i cu dânsul cincizeci de b\rba]i.
7. Din fiii lui Ilam> Isaiea fiul lui Atelia
[i cu dânsul [aptezeci de b\rba]i.
8. Din fiii lui Safatia> Zavadias fiul lui
Mihail [i cu dânsul optzeci de b\rba]i.
9. Din fiii lui Ioav> Avdie fiul lui Ieil [i
cu dânsul dou\ sute [i optsprezece b\rba]i.
10. Din fiii lui Vaanii> Selimut fiul lui
Iosefia [i cu dânsul o sut\ [i [aizeci de
b\rba]i.
11. Din fiii lui Vavi> Zaharia fiul lui Vavi,
cu dânsul dou\zeci [i opt de b\rba]i.
12. Din fiii lui Asgad> Ioanan fiul lui
Accatan [i cu dânsul o sut\ [i zece b\rba]i.
13. Din fiii lui Adonicam cei de pe urm\,
ale c\ror [i nume sunt> Elifalat, Ieil [i
Samaia [i cu dân[ii [aizeci de b\rba]i.
14. {i din fiii lui Vague> Utai [i Zavud [i
cu dânsul [aptezeci de b\rba]i.
15. {i i-am adunat pe ei la râul, care
curgea c\tre Evi, [i am t\b\rât acolo trei
zile, [i am cercat în popor [i în preo]i, [i
din fiii lui Levi nu am aflat acolo.
16. {i am trimis la Eleazar, la Ariil, la
Semeia, la Alonam, la Iariv, la Eliatam, la
Natan, la Zaharia [i la Mesolam frunta[ii
[i la Ioarim, [i la Eliatan în]elep]ii.
17. {i i-am trimis pe ei la c\petenii în
]inutul Casfia, [i am pus în gura lor
 CARTEA LUI ESDRA {I A LUI NEEMIA
cuvinte, care s\ le gr\iasc\ c\tre Adai [i
c\tre fra]ii lui Natinimii din ]inutul Casfia,
ca s\ ne aduc\ nou\ cânt\re]i în casa
Dumnezeului nostru.
18. {i ne-au adus nou\, c\ mâna
Dumnezeului nostru bun\ era cu noi,
b\rbat înv\]at din fiii lui Moli, fiul lui
Levi, fiul lui Israil [i întâi au venit fiii lui
[i fra]ii lui optsprezece.
19. {i pe Asevil [i Isaia din fiii lui Merari
fra]ii lui [i fiii lui dou\zeci.
20. {i din fiii Natinimilor, pe care i-a dat
David [i boierii spre slujba Levi]ilor,
Natinimii dou\ sute [i dou\zeci, to]i s-au
adunat anume.
21. {i am vestit acolo post la râul Aue, ca
s\ ne smerim înaintea Dumnezeului
nostru, s\ cerem de la dânsul cale dreapt\
nou\ [i pruncilor no[tri [i la toat\
agonisita noastr\.
22. C\ mi-a fost ru[ine a cere de la
împ\ratul oaste [i c\l\re]i, s\ ne
mântuiasc\ de vr\jma[i pe cale, c\ am
gr\it împ\ratului zicând> mâna
Dumnezeului nostru este spre bine cu to]i
cei ce îl caut\ pe el [i puterea lui, [i mânia
este asupra tuturor, celor ce ;l p\r\sesc pe
el.
23. {i am postit, [i am cerut de la
Dumnezeul nostru aceasta, [i ne-au
ascultat pe noi.
24. {i am osebit din c\peteniile preo]ilor
doisprezece, pe Saraia, pe Asavia [i cu ei
din fra]ii lor zece.
25. {i am dat lor argintul [i aurul [i vasele
ca dar casei Dumnezeului nostru, care le-
au d\ruit împ\ratul [i sfetnicii lui [i boierii
lui [i tot Israilul cel de fa]\.
26. {i am pus în mâinile lor [ase sute [i
cincizeci de talan]i de argint, [i vase de
argint o sut\ [i talan]i de aur o sut\,
588
27. {i vase de aur dou\zeci de o mie de
drahme, [i vase de aram\ bun\ str\lucind
în multe feluri frumoase ca aurul.
28. {i am zis c\tre ei> voi sfin]i sunte]i
Domnului Dumnezeu, [i vasele sfinte [i
argintul [i aurul, darul cel de bun\voie
Domnului Dumnezeului p\rin]ilor no[tri.
29. Priveghea]i [i le p\zi]i, pân\ ce le ve]i
pune înaintea mai marilor preo]ilor [i
Levi]ilor [i a c\peteniilor caselor
p\rinte[ti ale lui Israil în Ierusalim în
corturile casei Domnului.
30. {i au luat preo]ii [i Levi]ii m\sura de
argint [i de aur [i vasele, s\ le duc\ în
Ierusalim la casa Dumnezeului nostru.
31. {i am purces de la râul lui Aue, în
dou\sprezece zile ale lunii dint=i, ca s\
venim în Ierusalim, [i mâna Dumnezeului
nostru a fost cu noi, [i ne-au mântuit de
mâna vr\jma[ului [i a potrivnicului pe
cale.
32. {i am sosit în Ierusalim, [i am [ezut
acolo trei zile.
33. {i a fost în ziua a patra am pus argintul
[i aurul [i vasele în casa Dumnezeului
nostru în mâna lui Marimot fiul lui Uria
Preotul [i lui Eleazar fiul lui Finees, cu
care erau Iozavad fiul lui Isus [i Noadia
fiul lui Vania Levi]ii.
34. Cu num\r [i cu m\sur\ toate, [i s-a
scris toat\ m\sura.
35. În vremea aceea, cei ce au venit din
robie fiii mut\rii, au adus ardere de tot
Dumnezeului lui Israil vi]ei doisprezece
pentru tot Israilul, berbeci nou\zeci [i
[ase, miei [aptezeci [i [ase, iezi pentru
p\cat doisprezece, toate arderi de tot
Domnului.
36. {i a dat poruncile împ\ratului
dreg\torilor împ\ratului [i domnilor celor
dincolo de râu, [i a m\rit pe popor [i casa
 CARTEA LUI ESDRA {I A LUI NEEMIA
lui Dumnezeu.
CAP. 9.
Poc\in]a [i rug\ciunea lui Esdra.
Dup\ ce s-au s\vâr[it acestea, au venit la
mine c\peteniile zicând> nu s-a osebit
poporul lui Israil, [i preo]ii [i Levi]ii de
noroadele p\mânturilor [i de necur\]iile
Hananeilor, ale Heteilor, ale Ferezeilor,
ale Ievuseilor, ale Amonitenilor, ale
Moavitenilor, ale Moserinilor [i ale
Amoreilor.
2. C\ au luat din fetele lor pentru ei [i
feciorii lor, [i au amestecat s\mân]a cea
sfânt\ cu noroadele p\mântului, [i mâna
boierilor [i a c\peteniilor a fost mai întâi
întru f\r\delegea aceasta.
3. {i dup\ ce am auzit cuvântul acesta,
mi-am rupt hainele mele [i ve[mântul, [i
am rupt din perii capului meu [i din barba
mea, [i am [ezut mâhnit.
4. {i s-a adunat la mine tot cel ce se
temea de cuvântul Dumnezeului lui Israil
pentru f\r\delegile robiei, [i eu am [ezut
mâhnit pân\ la jertfa cea de seara.
5. {i la jertfa cea de seara, m-am sculat
din smerenia mea, [i dup\ ce am rupt
hainele mele [i ve[mântul, am plecat
genunchele mele [i am tins mâinile mele
c\tre Domnul Dumnezeul meu, [i am zis>
6. Doamne Dumnezeul meu, ru[ine-mi
este, [i nu îndr\znesc Dumnezeul meu, a
ridica fa]a mea c\tre tine, c\ f\r\delegile
noastre s-au înmul]it mai mult decât perii
capului nostru, [i p\catele noastre s-au
m\rit pân\ la cer.
7. Din zilele p\rin]ilor no[tri suntem în
p\cat mare pân\ în ziua aceasta, [i pentru
f\r\delegile noastre ne-am dat noi [i
împ\ra]ii no[tri [i fiii no[tri în mâna
589
împ\ra]ilor neamurilor în sabie [i în robie
[i în prad\, [i întru ru[inea fe]ei noastre,
precum suntem în ziua de ast\zi.
8. {i acum pu]in s-au milostivit spre noi
Dumnezeul nostru, ca s\ ni se lase nou\
mântuire, [i s\ ni se dea nou\ întemeiere
în locul sfin]eniei lui, ca s\ lumineze ochii
no[tri, [i s\ ne dea nou\ pu]in\ r\suflare în
robia noastr\.
9. C\ robi suntem, [i în robia noastr\ nu
ne-au p\r\sit pe noi Domnul Dumnezeul
nostru, [i au plecat spre noi mil\ înaintea
împ\ra]ilor Per[ilor, ca s\ ne dea nou\
îng\duire, ca s\ în\l]\m casa
Dumnezeului nostru [i s\ ridic\m
pustiirile ei, [i s\ ne facem nou\ îngr\dire
în Iuda [i în Ierusalim.
10. {i acum ce vom zice Dumnezeul
nostru dup\ aceasta? C\ am p\r\sit
poruncile tale,
11. Care ne-ai dat nou\ prin mâna robilor
t\i proorocilor, zicând> p\mântul întru
care intra]i s\-l mo[teni]i, este p\mânt
necurat de necur\]ia neamurilor acestor
]\ri, pentru spurc\ciunile [i necur\]iile lor,
cu care l-au umplut pe el de la o margine
la alta.
12. {i acum fetele voastre s\ nu le da]i
fiilor lor, [i din fetele lor nu lua]i fiilor
vo[tri, [i nu c\uta]i pace lor [i binele lor
pân\ în veac, ca s\ v\ înt\ri]i [i s\ mânca]i
bun\t\]ile p\mântului, [i s\-l da]i
mo[tenire fiilor vo[tri pân\ în veac.
13. {i dup\ toate câte au venit asupra
noastr\, pentru faptele noastre cele rele [i
pentru p\catul nostru cel mare, c\ nu este
ca Dumnezeul nostru, c\ ne-au u[urat de
f\r\delegile noastre [i ne-au dat nou\
mântuire,
14. C\ ne-am întors a strica poruncile [i a
ne încuscri cu noroadele p\mânturilor
 CARTEA LUI ESDRA {I A LUI NEEMIA
acestora, s\ nu te mânii pe noi pân\ în
sfâr[it, încât s\ nu fie r\m\[i]\ [i mântuit.
15. Doamne Dumnezeul lui Israil, drept
e[ti tu, c\ am r\mas mântui]i, precum în
ziua aceasta< iat\ noi suntem înaintea ta în
p\catele noastre, c\ nu putem sta înaintea
ta pentru acestea.
CAP. 10.
Femeile str\ine sunt desp\r]ite de
Israil.
Dup\ ce s-a rugat Esdra [i s-a m\rturisit
plângând [i rugându-se înaintea casei lui
Dumnezeu, s-a adunat la el din Israil
adunare mult\ foarte, b\rba]i, femei [i
prunci, c\ a plâns poporul, plângere mare.
2. {i a r\spuns Sehenia fiul lui Ieil din
fiii lui Ilam, [i a zis lui Esdra> noi am
p\c\tuit Dumnezeului nostru, luând
muieri de alt neam din noroadele
p\mântului, [i acum Israil se poc\ie[te
pentru aceasta.
3. Deci acum s\ facem leg\tur\ cu
Dumnezeul nostru, lep\dând toate femeile
[i pe cei n\scu]i din ele, precum vrei,
scoal\-te [i-i înfrico[eaz\ pe ei cu
poruncile Dumnezeului nostru, [i cum
este legea, s\ se fac\.
4. Scoal\-te c\ întru tine st\ cuvântul, [i
noi cu tine vom fi, înt\re[te-te [i f\.
5. {i s-a sculat Esdra, [i a jurat pe
c\petenii, pe preo]i, pe Levi]i [i pe tot
Israilul, ca s\ fac\ dup\ cuvântul acesta, [i
au jurat.
6. {i s-a sculat Esdra dinaintea fe]ei
casei lui Dumnezeu, [i s-a dus în c\mara
lui Ioanan fiul lui Eliasiv, [i pâine nu a
mâncat [i ap\ nu a b\ut, c\ plângea pentru
p\catul celor str\muta]i.
7. {i s-a vestit glas în Iuda [i în Ierusalim
590
[i la to]i fiii robiei, ca s\ se adune în
Ierusalim.
8. Tot care nu va veni pân\ a treia zi,
precum este sfatul c\peteniilor [i al
b\trânilor, anatema va fi toat\ averea lui,
[i el se va lep\da din adunarea celor
înapoia]i.
9. {i s-au adunat to]i b\rba]ii lui Iuda [i
ai lui Veniamin la Ierusalim într-acele trei
zile. În a dou\zecea zi a lunii a noua, a
[ezut tot poporul în fa]a casei lui
Dumnezeu din pricina tulbur\rii lor pentru
cuvântul acela [i din pricina iernii.
10. {i s-a sculat Esdra Preotul, [i a zis
c\tre ei> voi nu a]i b\gat seam\, [i a]i ]inut
femei de alt neam, ca s\ ad\uga]i peste
p\catul lui Israil.
11. {i acum da]i laud\ Domnului
Dumnezeului p\rin]ilor no[tri, [i face]i ce
este pl\cut înaintea lui, [i v\ osebi]i de
noroadele p\mântului [i de femeile cele
de alt neam.
12. {i a r\spuns toat\ adunarea [i a zis cu
glas mare> mare este cuvântul acesta peste
noi, ca s\ facem.
13. Ci poporul este mult [i vremea este de
iarn\, [i nu este cu putin]\ a sta afar\, [i
lucrul nu este de o zi sau de dou\, c\
foarte mul]i am p\c\tuit în lucrul acesta.
14. Ci s\ stea c\peteniile noastre a toat\
adunarea aceasta, [i to]i cei ce sunt în
cet\]ile noastre, care au luat muieri de alt
neam, s\ vin\ la vremi hot\râte, [i cu
dân[ii b\trânii fiec\rei cet\]i [i judec\torii,
ca s\ întoarc\ urgia mâniei Dumnezeului
nostru de la noi cea pentru lucrul acesta.
15. Deci numai Ionatan fiul lui Asail [i
Iazia fiul lui Tecoe au st\tut la lucrul
acesta, [i Mesolam [i Savatai Levitul le-au
ajutat lor.
16. {i au f\cut a[a fiii robiei, [i s-a osebit
 CARTEA LUI ESDRA {I A LUI NEEMIA

Esdra Preotul [i b\rba]ii frunta[i ai casei Zavad, Elifalet, Ierami, Manasi [i Semei.
p\rin]ilor lor [i to]i anume, [i au [ezut în 34. Din fiii lui Vani> Moodia, Amram, Uil,
ziua dint=i a lunii a zecea, ca s\ cerce 35. Vanea, Vadea, Helchia,
lucrul. 36. Uania, Marimot, Eliasid,
17. {i au sfâr[it cu to]i b\rba]ii, care [i-au 37. Mattania, Mattanai [i Easan,
fost luat femei de alt neam, pân\ în ziua 38. Fiii lui Vanui [i fiii lui Semei>
dint=i a lunii dint=i. 39. Selemia, Natan [i Adaia,
18. {i s-au aflat din fiii preo]ilor, care au 40. Mahadnavu, Sesei, Sariu,
luat muieri de alt neam, din fiii lui Isus 41. Ezriil, Selemia [i Samaria.
feciorul lui Iosedec [i fra]ii lui Maasia, 42. Selum, Amaria [i Iosif.
Eliezer, Iariv [i Gadalia. 43. Din fiii lui Navu> Iail, Mattania, Zavat,
19. {i au dat mâna lor c\ ;[i vor lep\da Zevena, Iadai, Ioail [i Vanea.
muierile lor, [i jertf\ pentru p\cat un 44. To]i ace[tia au fost luat femei de alt
berbec din oi vor aduce, pentru p\catul lor. neam, [i au n\scut din ele fii.
20. Din fiii lui Emir> Anini [i Zavdia.
21. Din fiii lui Iram> Masail, Elia, Samaia,
Ieil [i Ozia.
22. Din fiii lui Fasur> Elionai, Maasia,
Iemaia, Natanail, Iosavad [i Ilasa.
23. Din Levi]i> Iosavad, Samu [i Kolia,
acesta este Kolitas, Feteia, Iuda [i Eliezer.
24. Din cânt\re]i, Elisav, [i din portari>
Solmin, Telmin [i Odut.
25. De la Israil din fiii lui Foros> Ramia,
Azia, Melhia, Meamin, Eleazar, Asavia [i
Vanea.
26. Din fiii lui Ilam> Matania, Zaharia,
Iail, Avdie, Iarimot [i Ilia.
27. Din fiii lui Zatul> Elionail, Eliasiv,
Mattania, Armot, Zovad [i Oziza.
28. Din fiii lui Vavei> Ioanan, Anania,
Zavu [i Tali.
29. Din fiii lui Vanui> Mosolam, Maluh,
Adaia, Iasuv, Saal [i Rimot.
30. Din fiii lui Faat> Moav, Edne, Halil,
Vanea, Maasia, Mattania, Veseleil, Vanui
[i Manasi.
31. Din fiii lui Iram> Eliezer, Iosia,
Melhia, Sameas, Semein,
32. Veniamin, Meluh, Samarie.
33. Din fiii lui Asim> Mettanie, Mattata,

591
 CARTEA LUI NEEMIA
CARTEA LUI NEEMIA
CAP. l.
Rug\ciunea lui Neemia.
Cuvintele lui Neemia fiul lui Helchia.
Fost-a în luna lui Haselev în anul al
dou\zecilea, [i eu eram în Susan-Avira.
2. {i a venit Anani unul dintre fra]ii mei,
el [i ni[te b\rba]i din Iuda, [i i-am întrebat
pe ei de cei r\ma[i, ce sc\paser\ de robie
[i despre Ierusalim.
3. {i au zis c\tre mine> cei r\ma[i, care
au sc\pat din robie, acolo în ]ara aceea
sunt în r\utate mare [i în batjocur\, [i
zidurile Ierusalimului s-au risipit [i por]ile
lui s-au ars cu foc.
4. {i a fost dup\ ce am auzit eu cuvintele
acestea, am [ezut [i am plâns [i am jelit
zile multe [i am postit [i m-am rugat
înaintea Dumnezeului cerului, [i am zis>
5. Doamne Dumnezeul cerului cel tare [i
mare [i înfrico[at, cel ce p\ze[ti leg\tura
[i mila ta, celor ce te iubesc pe tine [i celor
ce p\zesc poruncile tale.
6. Fie urechea ta luând aminte [i ochii t\i
deschi[i, ca s\ auzi rug\ciunea robului t\u,
cu care eu m\ rog înaintea ta ast\zi ziua [i
noaptea pentru fiii lui Israil robii t\i, [i
voiu m\rturisi p\catele fiilor lui Israil, cu
care am p\c\tuit ]ie, eu [i casa tat\lui meu.
7. Dep\rtatu-ne-am de tine, [i nu am
p\zit poruncile [i îndrept\rile [i judec\]ile,
care le-ai poruncit lui Moisi robului t\u.
8. Adu-]i aminte de cuvântul, care ai
poruncit lui Moisi robului t\u, zicând> de
v\ ve]i r\zvr\ti, eu v\ voiu împr\[tia pe
voi în noroade.
9. Iar de v\ ve]i întoarce la mine, [i ve]i
p\zi poruncile mele [i le ve]i face pe ele,
592
de ve]i fi împr\[tia]i pân\ la marginea
cerului, de acolo voiu aduna pe voi [i v\
voiu duce în locul pe care am ales, ca s\
locuiasc\ numele meu acolo.
10. {i acestea sunt slugile tale [i poporul
t\u, pe care i-ai mântuit cu puterea ta cea
mare [i cu mâna ta cea tare.
11. Fie dar Doamne urechile tale luând
aminte spre rug\ciunea robului t\u [i spre
rug\ciunea slugilor tale, celor ce voiesc a
se teme de numele t\u, [i îndrepteaz\ pe
robul t\u ast\zi, [i-i d\ s\ dobândeasc\
mil\ înaintea b\rbatului acestuia, [i eu
eram paharnic împ\ratului.
CAP. 2.
Neemia împuternicit a zidi
Ierusalimul.
{i a fost în luna Nisan în anul al
dou\zecilea al lui Artaxerx împ\ratul, [i
era vinul înaintea mea, [i am luat vinul [i
l-am dat împ\ratului, [i nu era altul
înaintea lui.
2. {i mi-a zis împ\ratul> pentru ce este
fa]a ta trist\ [i nu e[ti mai cu fire? {i nu
este aceasta, f\r\ numai r\utatea inimii, [i
m-am temut mult foarte.
3. {i am zis împ\ratului> împ\ratul în
veac s\ tr\iasc\< cum s\ nu fie trist\ fa]a
mea, c\ cetatea, casa mormânturilor
p\rin]ilor mei s-a pustiit [i por]ile ei s-au
ars cu foc.
4. {i a zis mie împ\ratul> pentru cine ceri
tu aceasta? {i m-am rugat c\tre Domnul
Dumnezeul cerului.
5. {i am zis împ\ratului> de este bine
înaintea împ\ratului, [i de place sluga ta
 CARTEA LUI NEEMIA
înaintea ta, s\-l trimi]i în Iudeea la cetatea
mormânturilor p\rin]ilor mei, [i o voiu
zidi pe ea.
6. {i mi-a zis împ\ratul [i ]iitoarea, care
[edea lâng\ el, pân\ când va fi c\l\toria ta,
[i când te vei înapoia? {i a pl\cut înaintea
împ\ratului [i m-a trimis [i i-am pus lui
soroc.
7. {i am zis împ\ratului> de se pare
împ\ratului bine s\-mi dea c\r]i la domnii
cei dincolo de r=u, ca s\ m\ treac\ pân\
voiu sosi la Iuda.
8. {i carte la Asaf p\zitorul p\durii, care
este a împ\ratului, s\-mi dea lemne, s\
acop\r por]ile turnului casei [i la zidul
cet\]ii [i la casa în care voiu intra. {i mi-a
dat mie împ\ratul, c\ mâna lui Dumnezeu
cea bun\ era cu mine.
9. {i am venit la domnii cei dincolo de
r=u, [i le-am dat lor c\r]ile împ\ratului, [i
a trimis cu mine împ\ratul c\pitani de
oaste [i c\l\re]i.
10. {i a auzit Sanavalat al lui Aroni [i
Tovia sluga lui Amoni, [i le-au p\rut r\u [i
s-au întristat, c\ci a venit om s\ caute
binele fiilor lui Israil.
11. {i am venit în Ierusalim [i am fost
acolo trei zile.
12. {i m-am sculat noaptea eu [i pu]ini
oameni cu mine, [i nu am spus nici unui
om, ce au dat Dumnezeu în inima mea s\
fac cu Israil, [i alt\ vit\ nu a fost cu mine,
f\r\ numai dobitocul pe care eu am
înc\lecat.
13. {i am ie[it pe poarta v\ii c\tre gura
izvorului smochinilor [i la poarta
gunoiului, [i socoteam zidul Ierusalimului
cel stricat [i por]ile lui cele arse cu foc.
14. {i am trecut la poarta fântânii [i la
sc\ld\toarea împ\ratului, [i nu avea loc
dobitocul meu pe unde s\ m\ treac\.
593
15. {i m-am suit pe zidul pâr=ului
noaptea, [i am socotit zidul [i iar am venit
la poarta v\ii [i m-am înapoiat.
16. Iar p\zitorii nu au [tiut, unde am mers
[i ce fac, [i Jidovilor [i preo]ilor [i celor
cinsti]i [i c\peteniilor [i celorlal]i, care
f\ceau lucrurile, pân\ atunci nu am spus.
17. {i am zis c\tre ei> voi vede]i r\ul
acesta întru care suntem, cum s-a pustiit
Ierusalimul, [i por]ile lui s-au dat focului,
veni]i [i s\ zidim zidul Ierusalimului [i s\
nu mai fim de ocar\.
18. {i le-am spus lor mâna lui Dumnezeu
cea bun\, care este cu mine [i cuvintele
împ\ratului, care mi-a gr\it mie, [i am zis>
s\ ne scul\m [i s\ zidim, [i s-au înt\rit
mâinile lor spre bine.
19. {i auzind Sanavalat al lui Aroni [i
Tovia sluga lui Amoni [i Ghisam al lui
Aravi, ne-au batjocorit [i au venit la noi, [i
au zis> ce este lucrul acesta, care îl face]i,
au asupra împ\ratului vre]i voi s\ v\
scula]i?
20. {i le-am r\spuns lor cuvânt, [i le-am
zis> Dumnezeul cerului, acela ne va ajuta
nou\, [i noi slugile lui cura]i, deci vom
zidi< iar vou\ nu este parte, dreptate [i
pomenire în Ierusalim.
CAP. 3.
Zidirea Ierusalimului.
{i s-a sculat Eliasiv Preotul cel mare [i
fra]ii lui preo]ii, [i zidir\ poarta oilor [i o
sfin]ir\ pân\ la turnul Mea, [i puser\ por]i
la dânsa [i o sfin]ir\ pân\ la turnul lui
Anameil.
2. {i al\turi cu dânsul au zidit oamenii,
fiii Ierihonului [i lâng\ ace[tia fiii lui
Zachur, fiul lui Amari.
3. Iar poarta pe[tilor o au zidit fiii lui
 CARTEA LUI NEEMIA
Asana, ace[tia o au acoperit pe ea, [i au
a[ezat por]ile ei [i încuietorile ei [i
z\voarele ei.
4. {i al\turi cu dân[ii au zidit Ramot fiul
lui Uria, fiul lui Acos, [i l=ng\ ace[tia au
zidit Mosolam fiul lui Varahie, fiul lui
Mazevil, [i lâng\ dân[ii a zidit Sadoc fiul
lui Vaana.
5. {i al\turi cu ace[tia au zidit Tecoitenii,
iar mai marii lor nu [i-au plecat grumazul
lor la lucrul Domnului s\u.
6. {i poarta cea veche o a zidit Ioida fiul
lui Fasec [i Mesolam fiul lui Vasodia, ei o
au acoperit [i au pus por]ile ei [i
încuietorile [i z\voarele ei.
7. {i lâng\ dân[ii au zidit Maltia
Gavaoniteanul [i Evaron Mironotitul,
oamenii Gavaonului [i ai Masfei p=n\ la
scaunul dreg\torului de acea parte de r=u.
8. {i al\turi cu el a zidit Ezeil fiul lui
Arahie Zl\tarul, [i lâng\ el a zidit Anania
fiul lui Rochim, [i au l\sat Ierusalimul
pân\ la zidul cel lat.
9. {i al\turi cu ei a zidit Rafaia fiul lui
Sur, care era mai mare peste jum\tate din
împrejurimile Ierusalimului.
10. {i lâng\ dân[ii a zidit Iedaia fiul lui
Eromaf, înaintea casei sale, [i al\turi cu el
a zidit Atut fiul lui Asavania.
11. {i cealalt\ parte o au zidit Melhia fiul
lui Iram [i Asuv fiul lui Faat Moav, pân\ la
turnul Tanarim.
12. {i lâng\ dânsul a zidit Salum fiul lui
Allois, care era mai mare peste jum\tatea
împrejurimilor Ierusalimului, el [i fetele
lui.
13. Poarta v\ii o au zidit Anun [i cei ce
locuiau în Zano, ei o au zidit [i au pus
por]ile ei [i lac\tele ei [i z\voarele ei [i o
mie de co]i în zid pân\ la poarta gunoiului.
14. {i poarta gunoiului o a zidit Melhia
594
fiul lui Rihav, care era mai mare peste
]inutul Vitacran, el cu fiii lui, [i o au
acoperit pe ea, [i au pus por]ile ei [i
încuietorile ei [i z\voarele ei.
15. Iar poarta izvorului o a zidit Salomon
fiul lui Holeze, care era mai mare peste o
parte din Masfa< acesta o a zidit [i o a
acoperit [i a pus por]ile ei [i z\voarele ei
[i zidul sc\ld\torii Siloam spre gr\dina
împ\ratului pân\ la treptele cele ce se
pogorau de la cetatea lui David.
16. Dup\ el a zidit Neemia fiul lui
Azavuh, care era mai mare peste jum\tate
din ]inutul Vitsur pân\ la gr\dina
mormântului lui David [i pân\ la
sc\ld\toarea, ce s-a f\cut [i p;n\ la
Vitaggarim.
17. Dup\ el au zidit Levi]ii, Raum fiul lui
Vanea< lâng\ el a zidit Asavia, care era mai
mare peste jum\tate din ]inutul Keila, cu
împrejurimea ei.
18. {i dup\ el au zidit fra]ii lor Venei, fiul
lui Inadad, care era mai mare peste
jum\tate din ]inutul Keila.
19. {i a zidit lâng\ el Azur fiul lui Isus,
care era mai mare peste Masfe, o jum\tate
din dreptul sui[ului la turnul unghiului.
20. Dup\ el a zidit Varuh fiul lui Zavu,
cealalt\ jum\tate de la unghi pân\ la u[a
lui Viteliasiv Preotul cel mare.
21. Dup\ el a zidit Meramot fiul lui Uria,
fiul lui Accos, partea a doua de la u[a lui
Viteliasiv pân\ la hotarul lui Viteliasiv.
22. {i dup\ el au zidit preo]ii locuitori în
Ekhehar.
23. {i dup\ el au zidit Veniamin [i Asuv în
preajma casei lor, [i dup\ el a zidit Azaria
fiul lui Maasia, fiul lui Anania aproape de
casa sa.
24. Dup\ el a zidit Vaani fiul lui Adad
partea de la Vitazaria, pân\ la unghi [i
 CARTEA LUI NEEMIA
pân\ la cotitur\.
25. Falah feciorul lui Uze din preajma
unghiului [i turnul care iese din casa
împ\ratului, mai sus de cuprinsul
închisorii, [i dup\ acesta Fadaia, feciorul
lui Foros.
26. {i Natinimii locuiau în Ofla pân\ în
preajma gr\dinii por]ii apei spre r\s\rit [i
pân\ la turnul cel înalt.
27. {i dup\ el a zidit Tecoitenii, alt\
bucat\ din preajma turnului celui mare [i
înalt, pân\ la zidul lui Ofla.
28. Din sus de poarta cailor au zidit
preo]ii fiecare în preajma casei sale.
29. {i dup\ ei a zidit Saduc fiul lui Emir,
în preajma casei sale, [i dup\ el a zidit
Samaia fiul lui Sehenia p\zitorul por]ii
dinspre r\s\rit.
30. Dup\ acesta au zidit Anania fiul lui
Selemia [i Anom fiul lui Selef cel al
[aselea, alt\ parte, dup\ el a zidit
Mesolam fiul lui Varahia în preajma
c\m\rii sale.
31. Dup\ acesta a zidit Melhia fiul lui
Sarefi pân\ la casa Natinimilor [i a
vânz\torilor de unelte, în preajma por]ii
lui Mafecud [i pân\ la sui[ul cotiturii.
32. {i între poarta oilor au zidit c\ld\rarii
[i negustorii.
CAP. 4.
Zidirea înainteaz\ cu toate piedicile.
{i a fost dac\ a auzit Sanavalat, c\ noi
zidim zidul, i-a p\rut r\u, [i s-a mâniat
foarte [i a batjocorit pe Jidovi.
2. {i a zis înaintea fra]ilor s\i> r\zboinicii
din Somoria, Jidovii ace[tia zidesc cetatea
lor? Oare jertfesc? Oare putea-vor? {i
ast\zi închega-vor pietrele din cenu[a
p\mântului celui ce a fost ars?
595
3. {i Tovia Amoniteanul al\turi cu el a
venit, [i a zis c\tre dân[ii> au jertfesc? Sau
vor mânca în locul lor? Au nu se va sui o
vulpe [i va surpa zidul pietrelor lor?
4. Auzi Dumnezeul nostru, c\ ne-am
f\cut batjocur\, întoarce ocara lor în capul
lor, [i-i d\ pe ei batjocur\ în p\mântul
robiei.
5. {i s\ nu acoperi f\r\delegea lor, [i
p\catul lor de la fa]a ta s\ nu se [tearg\, c\
au batjocorit pe cei ce zideau.
6. {i am zidit zidul [i s-a încheiat tot
zidul pân\ la jum\tatea lui, [i s-a f\cut
inima poporului ca s\ zideasc\.
7. {i a fost dac\ au auzit Sanavalat [i
Tovia [i Aravii [i Amonitenii [i Azutenii,
c\ s-au în\l]at zidurile Ierusalimului, [i au
început a se astupa sp\rturile, le-au p\rut
lor r\u foarte.
8. {i s-au adunat ei to]i împreun\ s\ vin\
[i s\ t\b\rasc\ în Ierusalim, ca s\-l piarz\.
9. {i ne-am rugat c\tre Dumnezeul
nostru, [i am pus str\ji împotriva lor, ziua
[i noaptea.
10. {i a zis Iuda> zdrobeasc\-se t\ria
vr\jma[ilor, c\ p\mânt este mult [i noi nu
putem zidi.
11. {i au zis cei ce ne nec\jeau pe noi> nu
vor [ti [i nu vor vedea pân\ când vom veni
în mijlocul lor, [i îi vom ucide pe ei [i îi
vom face a înceta din lucru.
12. {i a fost dac\ venir\ Jidovii, cei ce
locuiau aproape de ei, ne-au zis nou\> se
suie din toate locurile asupra noastr\.
13. {i am pus la cele mai de jos ale locului
de dup\ zid spre ap\rare, [i am pus
poporul dup\ neamuri cu s\biile sale [i cu
l\ncile sale [i cu arcele sale.
14. {i am v\zut, [i m-am sculat, [i am zis
c\tre cei cinsti]i [i c\tre mai marii o[tirii [i
c\tre cel\lalt popor> nu v\ teme]i de fa]a
 CARTEA LUI NEEMIA
lor, aduce]i-v\ aminte de Dumnezeul
nostru cel mare [i înfrico[at, [i v\ o[ti]i
pentru fra]ii vo[tri, pentru fiii vo[tri,
pentru fetele voastre, pentru femeile
voastre [i pentru casele voastre.
15. {i a fost dac\ au auzit vr\jma[ii no[tri
c\ am prins de veste, au risipit Dumnezeu
sfatul lor, [i ne-am întors to]i la zid,
fiecare la lucrul s\u.
16. {i a fost din ziua aceea jum\tate din
cei rândui]i f\ceau lucrul, [i jum\tate
dintr-în[ii stau gata de b\taie, cu fu[ti, cu
paveze, cu arce [i cu plato[e, [i dinapoi
erau c\peteniile a toat\ casa Iudei.
17. {i cei ce c\rau erau întrarma]i, cu o
mân\ f\ceau lucrul lor [i cu alta ]ineau
arma.
18. {i zidarii fiecare era încins cu sabia sa
peste coapsa sa când zidea, [i cel ce
trâmbi]a avea buciumul lâng\ el.
19. {i am zis c\tre cei cinsti]i [i c\tre
boieri [i c\tre cel\lalt popor> lucrul este
larg [i mult, [i noi ne împr\[tiem pe zid
fiecare departe de fratele s\u.
20. Ori în ce loc ve]i auzi glasul
buciumului, acolo s\ v\ aduna]i la noi, [i
Dumnezeul nostru se va r\zboi pentru noi.
21. Iar noi s\ facem lucrul, [i jum\tate
dintr-în[ii s\ ]in\ l\ncile din rev\rsatul
zorilor pân\ la ie[irea stelelor.
22. {i în vremea aceea am zis poporului>
fiecare cu sluga sa r\mâne]i peste noapte
în Ierusalim, [i s\ fi]i voi noaptea straj\ [i
ziua la lucru.
23. {i eram eu [i fra]ii mei [i slugile [i
oamenii, care str\juiau dup\ mine, nici
unul dintre noi nu se dezbr\ca de hainele
sale, [i la ap\ cu arma.
CAP. 5.
Neemia opre[te cam\ta.
596
{i strigarea poporului [i a femeilor lor era
mare c\tre fra]ii lor Jidovi.
2. {i erau unii care ziceau> suntem mul]i
cu fiii no[tri [i cu fetele noastre, s\ lu\m
grâu [i s\ mânc\m [i s\ tr\im.
3. Iar al]ii erau care ziceau> ]arinile
noastre [i viile noastre [i casele noastre s\
le z\logim, ca s\ lu\m grâu [i s\ mânc\m.
4. {i al]ii ziceau> s\ lu\m împrumut bani
pentru birurile împ\ratului, ca s\ d\m
]arinile noastre [i viile noastre [i casele
noastre.
5. {i acum ca trupul fra]ilor no[tri trupul
nostru, ca fiii lor fiii no[tri, [i iat\ noi
silim pe fiii no[tri [i pe fetele noastre la
robie, [i sunt din fetele noastre supuse, [i
nu este în puterea mâinilor noastre, c\
]arinile noastre [i viile noastre sunt la cei
cinsti]i.
6. {i m-am mâhnit foarte, dac\ am auzit
strigarea lor [i cuvintele acestea.
7. {i am cugetat întru inima mea, [i m-
am certat cu cei cinsti]i [i cu boierii,
zicându-le lor> au cere-va fiecare de la
fratele s\u, ceea ce voi cere]i? {i am f\cut
pentru dân[ii adunare mare.
8. {i le-am zis lor> noi am r\scump\rat
pe fra]ii no[tri pe Jidovii cei vându]i
neamurilor, dup\ putin]a noastr\, [i voi
vinde]i pe fra]ii vo[tri, [i se dau nou\, [i au
t\cut [i nu au avut ce s\ r\spunz\.
9. {i am zis> nu este bun lucrul care
face]i voi, pentru ce nu umbla]i întru frica
Dumnezeului nostru, mai bine decât în
ocara neamurilor vr\jma[ilor no[tri?
10. {i fra]ii mei [i cunoscu]ii mei [i eu le-
am dat lor argint [i grâu, [i nu am mai
cerut s\-mi pl\teasc\ aceasta.
11. Întoarce]i dar lor ast\zi ]arinile lor [i
viile lor [i m\slinii lor [i casele lor [i din
 CARTEA LUI NEEMIA
argint, grâul [i vinul [i untuldelemn, care
scoate]i vou\.
12. {i au zis> le vom întoarce, [i de la ei nu
vom cere, a[a vom face precum zici, [i am
chemat pe preo]i [i i-am jurat pe ei, s\ fac\
dup\ cuvântul acesta.
13. {i îmbr\c\mintea mea am scuturat, [i
am zis> a[a scuture Dumnezeu pe tot
omul, care nu va înt\ri cuvântul acesta din
casa lui [i din osteneala lui, [i s\ fie a[a
scuturat [i de[ert. {i a zis toat\ adunarea>
Amin, [i a l\udat pe Domnul, [i a f\cut
poporul cuvântul acesta.
14. Din ziua în care mi-au poruncit mie s\
fiu mai marele lor în p\mântul Iudei, din
anul al dou\zecilea pân\ la anul al treizeci
[i doilea al împ\ratului Artaxerx,
doisprezece ani eu [i fra]ii mei averile lor
nu am mâncat.
15. C\ cei mai mari, care au fost înainte
de mine, i-au îngreuiat pe ei, luând de la ei
pâine [i vin, mai pe urm\ patruzeci de
drahme de argint, înc\ [i slugile lor
st\pâneau peste popor, iar eu nu am f\cut
a[a de frica fe]ei lui Dumnezeu.
16. {i la lucrul zidului acestuia am zidit, [i
]arin\ nu am cump\rat, [i to]i slujba[ii mei
erau aduna]i acolo la lucru.
17. {i Jidovii [i boierii o sut\ [i cincizeci
de b\rba]i, care veneau la noi din
neamurile cele de primprejurul nostru, la
masa mea.
18. {i se g\tea zilnic un vi]el [i [ase oi
alese [i un ied, se g\tea la mine din zece în
zece zile felurite vinuri cu îmbel[ugare, [i
cu toate acestea pâinea domniei mele nu o
am cerut, c\ foarte se îngreuiase slujba
poporului acestuia.
19. Adu-]i aminte de mine Dumnezeule
spre bine pentru toate câte am f\cut
poporului acestuia.
597
CAP. 6.
Neemia s\vâr[e[te zidirea
Ierusalimului.
{i a fost dup\ ce a auzit Sanavalat [i Tovia
[i Ghisam Aravul [i ceilal]i vr\jma[i ai
no[tri, c\ am zidit zidul, [i nici o sp\rtur\
nu a r\mas într-însul, [i cum c\ eu pân\ în
vremea aceea nu am pus por]ile,
2. A trimis Sanavalat [i Ghisam la mine,
zicând> vino [i s\ ne adun\m într-un loc în
sate în câmpul lui Ono, [i ei socoteau s\
fac\ asupra mea vicle[ug.
3. {i am trimis la dân[ii soli, zicând>
lucru mare fac eu, [i nu m\ pot pogorî, ca
s\ nu înceteze lucrul, iar dup\ ce ;l voiu
sfâr[i, m\ voiu pogorî la voi.
4. {i au trimis la mine cu cuvântul acesta
de patru ori, [i le-am r\spuns lor acelea[i.
5. {i a trimis la mine Sanavalat cu
cuvântul acesta a cincea oar\ pe sluga sa,
[i carte deschis\ în mâna lui, [i era într-
însa scris>
6. :ntru neamuri s-a auzit, [i Ghisam a
zis, c\ tu [i Jidovii socoti]i s\ vicleni]i,
pentru aceea zide[ti tu zidul, c\ vrei tu s\
fii lor împ\rat.
7. Înc\ [i prooroci ]i-ai pus ]ie c\ vrei s\
[ezi în Ierusalim împ\rat peste Iuda, [i
acum se vor spune împ\ratului cuvintele
acestea, deci acum vino s\ ne sfátuim
împreun\.
8. {i am trimis la el, zicând> nu sunt
adev\rate cuvintele acestea, care tu zici, ci
din inima ta tu le n\scoce[ti,
9. C\ to]i ne sperie pe noi zicând> c\ vor
înceta mâinile lor de la lucrul acesta, [i nu
se va face, [i acum am înt\rit mâinile
mele.
10. {i eu am intrat în casa lui Semei
 CARTEA LUI NEEMIA
feciorul lui Dalaia, feciorul lui Metaveil,
c\ el sta închis, [i a zis s\ ne adun\m în
casa lui Dumnezeu în mijlocul ei, [i s\
închidem u[ile ei, c\ vor veni s\ te ucig\
pe tine noaptea.
11. {i am zis> cine este om ca mine, [i va
fugi? Sau cine este ca mine, ca s\ intre în
cas\ [i va tr\i? Nu voiu intra.
12. {i am cunoscut, c\ Dumnezeu nu l-au
trimis pe el, c\ proorocea cuvânt asupra
mea.
13. {i Tovia [i Sanavalat au n\imit asupra
mea gloat\, ca s\ m\ sp\imântez, [i s\ fac
a[a [i s\ p\c\tuiesc [i s\-mi fac la ei nume
r\u, ca s\ m\ batjocoreasc\ pe mine.
14. Adu-]i aminte Dumnezeul meu de
Tovia [i de Sanavalat, c\ faptele lor sunt
acestea, [i de Noadia Proorocul [i de
ceilal]i prooroci, care m\ sp\imântau.
15. {i s-a sfâr[it zidul în dou\zeci [i cinci
de zile ale lunii lui Elul, în cincizeci [i
dou\ de zile.
16. {i a fost dac\ au auzit to]i vr\jma[ii
no[tri, s-au sp\imântat toate neamurile de
primprejurul nostru, [i a c\zut fric\ mare
foarte întru ochii lor, [i au cunoscut c\ de
la Dumnezeul nostru s-au fácut, ca s\ se
s\vâr[easc\ lucrul acesta.
17. {i în zilele acelea de la mul]i frunta[i
ai Iudei mergeau c\r]i la Tovia, [i de la
Tovia veneau la dân[ii.
18. C\ mul]i din Iuda erau jura]i lui, c\ era
ginere lui Sehenia feciorul lui Irae, c\
Ionan feciorul lui a luat pe fata lui
Mesolam, fiul lui Varahia femeie lui[i.
19. {i cuvintele lui le gr\ia c\tre mine, [i
cuvintele mele le spunea lui, [i c\r]i a
trimis Tovia s\ m\ sp\imânteze.
CAP. 7.
P\zitorii cet\]ii.
598
{i a fost dup\ ce s-a zidit zidul, [i am pus
por]ile, s-a num\rat portarii [i cânt\re]ii [i
Levi]ii.
2. {i am poruncit lui Anania fratele meu
[i lui Anania mai marele casei celei din
Ierusalim, c\ era om adev\rat [i tem\tor
de Dumnezeu mai mult decât al]ii.
3. {i le-am zis lor> s\ nu se deschiz\
por]ile Ierusalimului f\r\ numai când
r\sare soarele, [i înc\ fiind voi de[tep]i s\
închiz\ por]ile [i s\ le z\vorasc\ [i s\
rânduiasc\ str\ji din cei ce locuiesc în
Ierusalim, fiecare s\ str\juiasc\ înaintea
casei sale.
4. {i cetatea era larg\ [i mare, [i popor
pu]in într-însa, [i nu era cas\ zidit\.
5. {i au dat Dumnezeu în inima mea, [i
am adunat pe cei frunta[i [i pe c\petenii [i
pe popor în adun\ri, [i am aflat cartea
adun\rii, care venise întâi, [i am aflat scris
într-însa>
6. Ace[tia sunt fiii ]\rii, care s-au suit din
robia înstr\in\rii, pe care i-a mutat
Navuhodonosor împ\ratul Vavilonului [i
s-au întors în Ierusalim [i în Iudeea fiecare
la cetatea sa.
7. Cei ce au venit cu Zorovavel> Isus,
Neemia, Azaria, Reelma, Naemani,
Mardoheu, Valsan, Masfarat, Esdra,
Voguia, Inaum, Vaana, Masfar b\rba]ii
poporului lui Israil.
8. Fiii lui Foros, dou\ mii [i o sut\ [i
[aptezeci [i doi.
9. Fiii lui Safatia, trei sute [i [aptezeci [i
doi.
10. Fiii lui Ira, [ase sute [i cincizeci [i doi.
11. Fiii lui Faat> Moav, din fiii lui Isus [i
ai lui Ioav, dou\ mii [i [ase sute [i
optsprezece.
12. Fiii lui Elam, o mie [i dou\ sute [i
 CARTEA LUI NEEMIA
cincizeci [i patru.
13. Fiii lui Zatuia, opt sute [i patruzeci [i
cinci.
14. Fiii lui Zachu, [apte sute [i [aizeci.
15. Fiii lui Vanui, [ase sute [i patruzeci [i
opt.
16. Fiii lui Vivi, [ase sute [i dou\zeci [i
opt.
17. Fiii lui Asgad, dou\ mii [i trei sute [i
dou\zeci [i doi.
18. Fiii lui Adonicam, [ase sute [i [aizeci
[i [apte.
19. Fiii lui Vagoi, dou\ mii [i [aizeci [i
[apte.
20. Fiii lui Idin, [ase sute [i cincizeci [i
cinci.
21. Fiii lui Atir din Ezechia, cincizeci [i
opt.
22. Fiii lui Isam, trei sute [i dou\zeci [i
opt.
23. Fiii lui Vesei, trei sute [i dou\zeci [i
patru.
24. Fiii lui Arif, o sut\ [i doisprezece. Fiii
lui Asen, dou\ sute [i dou\zeci [i trei.
25. Fiii din Gavaon, nou\zeci [i cinci.
26. Fiii din Vitalem, o sut\ [i dou\zeci [i
trei. Fiii lui Atofa, cincizeci [i [ase.
27. Fiii din Anatot, o sut\ [i dou\zeci [i
opt.
28. B\rba]ii din Vitasmot, patruzeci [i doi.
29. B\rba]ii din Kariatiarim, Kafira [i
Virot, [apte sute [i patruzeci [i trei.
30. B\rba]ii din Arama [i din Gavaa, [ase
sute [i dou\zeci [i unu.
31. B\rba]ii din Mahemas, o sut\ [i
dou\zeci [i doi.
32. B\rba]ii din Vetil [i din Ai, o sut\ [i
dou\zeci [i trei.
33. B\rba]ii lui Navia, o sut\ [i cincizeci
[i doi.
34. B\rba]ii lui Ilamaar, o mie [i dou\ sute
599
[i cincizeci [i doi.
35. Fiii lui Iram, trei sute [i dou\zeci.
36. Fiii din Ierihon, trei sute [i patruzeci [i
cinci.
37. Fiii din Lodadi [i din Ono, [apte sute
[i dou\zeci [i unu.
38. Fiii din Sanana, trei mii [i nou\ sute [i
treizeci.
39. Preo]ii fiii lui Iodae, din casa lui Isus,
nou\ sute [i [aptezeci [i trei.
40. Fiii lui Emir, o mie [i cincizeci [i doi.
41. Fiii lui Faseur, o mie [i dou\ sute [i
patruzeci [i [apte.
42. Fiii lui Iram, o mie [i [aptesprezece.
43. Levi]ii fiii lui Isus al lui Kadmiil din
fiii lui Uduia, [aptezeci [i patru.
44. Cânt\re]ii fiii lui Asaf, o sut\ [i
patruzeci [i opt.
45. Portarii fiii lui Salum, fiii lui Atir, fiii
lui Telmon, fiii lui Acuv, fiii lui Atita, fiii
lui Savi, o sut\ [i treizeci [i opt.
46. Natinimii fiii lui Sia, fiii lui Asfa, fiii
lui Tavaot,
47. Fiii lui Kira, fiii lui Asuia, fiii lui
Fadon,
48. Fiii lui Lavana, fiii lui Asava, fiii lui
Selmai,
49. Fiii lui Anan, fiii lui Gadil, fiii lui
Gaar,
50. Fiii lui Raaia, fiii lui Rasson, fiii lui
Necoda,
51. Fiii lui Ghizam, fiii lui Ozi, fiii lui
Fesi,
52. Fiii lui Visi, fiii lui Meinon, fiii lui
Nefosasi,
53. Fiii lui Vacvuc, fiii lui Ahifa, fiii lui
Arur,
54. Fiii lui Vasalot, fiii lui Mida, fiii lui
Adasan,
55. Fiii lui Varcue, fiii lui Sisarat, fiii lui
Tima,
 CARTEA LUI NEEMIA
56. Fiii lui Nisia, fiii lui Atifa,
57. Fiii slugilor lui Solomon, fiii lui Suti,
fiii lui Safaram, fiii lui Ferida.
58. Fiii lui Ieil, fiii lui Dorcon, fiii lui
Gadail,
59. Fiii lui Safatia, fiii lui Ettil, fiii lui
Facarat, fiii lui Savaia, fiii lui Imim.
60. To]i Natinimii [i fiii slugilor lui
Solomon, trei sute [i nou\zeci [i doi.
61. Ace[tia s-au suit de la Telmelet,
Telasar, Heruv, Iron, Iemir, [i nu au putut
s\ spun\ casele lor p\rinte[ti [i s\mân]a
lor, care din Israil sunt.
62. Fiii lui Dalia, fiii lui Tovia, fiii lui
Necoda, [ase sute [i patruzeci [i doi.
63. {i din preo]i fiii lui Evia, fiii lui Acos,
fiii lui Verzeli, c\ au luat din fetele lui
Verzeli Galaaditul femei, [i s-au chemat
pe numele lor.
64. Ace[tia au c\utat scrisoarea lor de
c\l\torie, cea împreun\, [i nu s-a aflat, [i
s-au scos de la preo]ie.
65. {i a zis Artaxita lor> s\ nu m\nânce
din Sfintele Sfintelor pân\ când se va
scula preot luminat.
66. {i a fost toat\ adunarea ca la patruzeci
[i dou\ de mii [i trei sute [i [aizeci.
67. Afar\ de slugile lor [i de slujnicele lor,
acestea [apte mii [i trei sute [i treizeci [i
[apte, [i cânt\re]i [i cânt\re]e, dou\ sute [i
patruzeci [i cinci.
68. Cai [apte sute [i treizeci, catâri dou\
sute [i patruzeci [i cinci.
69. C\mile patru sute [i treizeci [i cinci,
asini [ase mii [i [apte sute [i dou\zeci.
70. {i din partea c\peteniilor caselor
p\rinte[ti au dat pentru lucrul lui Neemia
la vistierie auri o mie, blide cincizeci [i
ve[minte preo]ilor treizeci.
71. Iar al]ii din c\peteniile caselor
p\rinte[ti, au dat la vistierii pentru lucru
600
bani de aur dou\zeci de mii [i de argint
dou\ mii [i trei sute.
72. {i a dat cel\lalt popor drahme de aur
dou\zeci de mii [i bani de argint dou\ mii
[i dou\ sute [i haine preo]ilor [aizeci [i
[apte.
CAP. 8.
Neemia [i Esdra întocmesc slujba
dumnezeiasc\.
{i au [ezut preo]ii [i Levi]ii [i portarii [i
cânt\re]ii [i unii din popor [i Natinimii [i
tot Israilul în cet\]ile sale.
2. {i a sosit luna a [aptea, când erau fiii
lui Israil în cet\]ile lor.
3. {i s-a adunat tot poporul, ca un om la
pia]a cea dinaintea por]ii apei, [i am zis lui
Esdra c\rturarul, s\ aduc\ cartea legii lui
Moisi, care o au poruncit Domnul lui
Israil.
4. {i a adus Esdra Preotul legea înaintea
adun\rii [i a b\rba]ilor [i a femeilor [i a
tuturor, care pricepeau ca s\ o asculte în
ziua dintâi a lunii a [aptea.
5. {i a citit într-însa în locul cel dinaintea
por]ii apelor, de cum a r\s\rit soarele pân\
la amiaz\, înaintea b\rba]ilor [i a femeilor
[i a celor ce în]elegeau, [i tot poporul
asculta cu luare aminte cartea legii.
6. {i a st\tut Esdra c\rturarul pe un pod
de lemn, pe care ;l f\cuse pentru
cuvântare, [i a st\tut al\turi cu el> Matatia,
Samaia, Anania, Uria, Helchia [i Maasia
de-a dreapta lui, [i de-a stânga> Fadaia,
Misail, Melhia, Asom, Asavadma, Zaharia
[i Mesolam.
7. {i a deschis Esdra cartea înaintea
poporului, c\ el era mai sus decât tot
poporul, [i a fost dup\ ce o a deschis, [i a
st\tut tot poporul.
 CARTEA LUI NEEMIA
8. {i a binecuvântat Esdra pe Domnul
Dumnezeul cel mare, [i a r\spuns tot
poporul, [i a zis Amin, ridicând mâinile
sale [i plecându-se s-a închinat Domnului
cu fa]a la p\mânt.
9. {i Isus [i Vaneas [i Saravia [i Acuv [i
Savateos [i Kamptas [i Azaria [i Iozavad
[i Anifanes, [i a[a Levi]ii înv\]au pe popor
legea [i poporul sta la locul s\u.
10. {i a citit în cartea legii lui Dumnezeu,
[i înv\]a Esdra [i le tâlcuia înv\]\tura
Domnului, [i în]elegea poporul cele ce se
citea.
11. {i a zis Neemia, care era ocârmuitor [i
Esdra Preotul [i c\rturarul [i Levi]ii [i cei
ce înv\]au poporul, [i au zis c\tre tot
poporul> zi sfânt\ Domnului Dumnezeului
nostru nu jeli]i, nici plânge]i, c\ plângea
tot poporul când a auzit cuvintele legii.
12. {i le-au zis lor> merge]i [i mânca]i
gr\simi [i be]i dulce]uri [i trimite]i p\r]i
celor ce nu au, c\ ziua aceasta sfânt\ este
Domnului Dumnezeului nostru, s\ nu v\
mâhni]i, c\ bucuria Domnului este t\ria
voastr\.
13. {i Levi]ii lini[tea pe tot poporul,
zicând> t\ce]i [i nu v\ mâhni]i, c\ zi sfânt\
este aceasta.
14. {i s-a dus poporul s\ m\nânce [i s\
bea [i s\ trimit\ p\r]i celor ce nu au [i s\
fac\ veselie mare, pentru c\ au în]eles
cuvintele, care le-a ar\tat lor.
15. Iar a doua zi s-au adunat mai marii
caselor p\rinte[ti cu tot poporul, preo]ii [i
Levi]ii la Esdra c\rturarul, s\ le tâlcuiasc\
toate cuvintele legii.
16. {i au aflat scris în legea, care o au
poruncit Domnul lui Moisi, ca s\
locuiasc\ fiii lui Israil în colibe în
s\rb\toarea cea din luna a [aptea.
17. {i s\ trâmbi]eze cu trâmbi]\ în toate
601
cet\]ile lor [i în Ierusalim, [i a zis Esdra>
ie[i]i la munte [i aduce]i frunz\ de m\slin,
frunz\ de lemne de chiparos, frunz\ de
mirsin\, frunz\ de finic [i frunz\ de lemn
tufos, s\ facem colibe, dup\ cum este
scris.
18. {i a ie[it poporul, [i a adus [i [i-a f\cut
colibe fiecare peste podul casei sale [i în
cur]ile sale [i în cur]ile casei lui
Dumnezeu [i în uli]ele cet\]ii, pân\ la
poarta Efraim.
19. {i a fácut colibe toat\ adunarea, care
s-a întors din robie, [i a [ezut în colibe, c\
din zilele lui Isus fiul lui Navi nu f\cuser\
a[a fiii lui Israil pân\ în ziua aceea, [i s-a
f\cut veselie mare foarte.
20. {i a citit în cartea legii lui Dumnezeu
în toate zilele, din ziua cea dintâi, pân\ în
ziua cea mai de pe urm\, [i au pr\znuit
[apte zile, [i în ziua a opta se sfâr[i dup\
rânduial\.
CAP. 9.
Poc\in]a de ob[te a poporului.
În ziua a dou\zeci [i patra a lunii acesteia
s-au adunat fiii lui Israil cu post [i cu saci
[i cu cenu[\ pe capul lor.
2. {i s-au osebit fiii lui Israil de c\tre tot
fiul cel de alt neam, [i au st\tut [i au
m\rturisit p\catele lor [i f\r\delegile
p\rin]ilor lor.
3. {i au st\tut la locul lor [i au citit în
cartea legii Domnului Dumnezeului lor, [i
s-au m\rturisit Domnului [i s-au închinat
Domnului Dumnezeului lor.
4. {i au st\tut la treptele Levi]ilor Isus [i
fiii lui Kadmiil, Sehenia fiul lui Saravia,
fiul lui Hanani, [i au strigat cu glas mare
c\tre Domnul Dumnezeul s\u.
5. {i au zis Levi]ii Isus [i Kadmiil,
 CARTEA LUI NEEMIA
Vanea, Saravia, Savania, Oduia, Sehenia,
Fezia, scula]i-v\ binecuvânta]i pe Domnul
Dumnezeul nostru din veac [i pân\ în
veac, [i vor binecuvânta numele slavei tale
[i-l vor în\l]a mai presus decât toat\
binecuvântarea [i lauda.
6. {i a zis Esdra> tu însu[i e[ti Domnul
singur cel ce ai f\cut cerul [i cerul cerului
[i toat\ starea lor, p\mântul [i toate câte
sunt într-însul, m\rile [i toate câte sunt
într-însele, [i tu ;nviezi toate, [i ]ie ]i se
închin\ o[tile cerurilor.
7. Tu e[ti Domnul Dumnezeu, tu ai ales
pe Avram, [i l-ai scos din ]ara Haldeilor, [i
i-ai pus numele lui Avraam.
8. {i ai aflat inima lui credincioas\
înaintea ta, [i ai f\cut cu el leg\tura, ca s\-
i dai lui [i semin]iei lui, p\mântul
Hananeilor, al Heteilor, al Amoreilor, al
Ferezeilor, al Ievuseilor [i al
Ghergheseilor, [i ai înt\rit cuvintele tale,
c\ drept e[ti tu.
9. {i ai v\zut necazul p\rin]ilor no[tri ;n
Eghipet, [i ai auzit strigarea lor la Marea
Ro[ie.
10. {i ai f\cut semne [i minuni, în Eghipet
[i în Faraon [i în toate slugile lui [i întru
tot poporul p\mântului lui, c\ ai cunoscut,
c\ s-a seme]it asupra lor, [i ]i-ai f\cut ]ie
nume ca în ziua aceasta.
11. {i ai desp\r]it marea înaintea lor, [i au
trecut prin mijlocul m\rii ca pe uscat, [i pe
cei ce îi goneau pe dân[ii, i-ai aruncat în
adâncime, ca o piatr\ în ap\ mare.
12. {i cu stâlp de nor i-ai pov\]uit pe ei
ziua [i cu stâlp de foc noaptea, ca s\ le
lumineze lor calea pe care mergeau.
13. {i pe Muntele Sinai te-ai pogor=t [i ai
gr\it c\tre dân[ii din cer [i le-ai dat lor
judec\]i drepte [i legile adev\rului,
porunci [i îndrept\ri bune.
602
14. {i Sâmb\ta ta cea sfânt\ le-ai ar\tat
lor, porunci [i îndrept\ri [i lege le-ai dat
lor, prin mâna lui Moisi robul t\u.
15. {i pâine din cer le-ai dat spre hrana
lor, [i ap\ din piatr\ le-ai scos întru setea
lor, [i le-ai zis lor> s\ intre s\ mo[teneasc\
p\mântul, la care ai tins mâna ta s\-l dai
lor.
16. {i aceia [i p\rin]ii no[tri s-au seme]it
[i [i-au înt\rit cerbicea lor, [i nu au
ascultat de poruncile tale.
17. {i nu au luat aminte s\ asculte, [i nu
[i-au adus aminte de minunile, care ai
f\cut întru ei, [i [i-au înt\rit cerbicea lor [i
[i-au f\cut loru[i c\petenie s\ se întoarc\
la robia lor în Eghipet, iar tu cel ce e[ti
îndelung r\bd\tor Dumnezeul milelor [i al
îndur\rilor [i mult milostiv, nu i-ai p\r\sit
pe ei.
18. {i iar\[i [i-au f\cut loru[i vi]el turnat,
[i au zis> ace[tia sunt dumnezeii cei ce ne-
au scos pe noi din Eghipet, [i au f\cut hule
mari.
19. Ci tu cu îndur\rile tale cele multe nu i-
ai p\r\sit pe ei în pustie, stâlpul cel de nor
nu l-ai ab\tut de la ei ziua, ca s\-i
pov\]uiasc\ pe cale, [i stâlpul cel de foc
noaptea, ca s\ lumineze calea lor pe care
mergeau.
20. {i duhul t\u cel bun le-ai dat, ca s\-i
în]elep]e[ti pe ei, [i mana ta nu a lipsit din
gura lor, [i ap\ le-ai dat întru setea lor.
21. {i patruzeci de ani i-ai hr\nit pe ei în
pustie, nu le-a lipsit lor nimica, hainele lor
nu s-au învechit [i înc\l]\mintele lor nu s-
au spart.
22. {i le-ai dat lor împ\r\]ie, [i noroade
le-ai împ\r]it lor, [i au mo[tenit p\mântul
lui Sion împ\ratul Esevonului [i p\mântul
lui Og împ\ratul Vasanului.
23. {i pe fiii lor i-ai înmul]it ca stelele
 CARTEA LUI NEEMIA
cerului, [i i-ai b\gat pe ei în p\mântul care
l-ai f\g\duit p\rin]ilor lor, [i l-au mo[tenit
pe el.
24. {i au intrat fiii lor, [i au mo[tenit
p\mântul, [i ai pierdut dinaintea lor pe cei
ce locuiau p\mântul Hananeilor, [i i-ai dat
pe ei în mâinile lor, [i pe împ\ra]ii lor [i pe
noroadele p\mântului, s\ le fac\ lor dup\
cum va pl\cea înaintea lor.
25. {i au luat cet\]i înalte [i p\mânt gras,
[i au mo[tenit case pline de toate
bun\t\]ile, pu]uri s\pate, vii [i m\slineturi
[i tot lemnul de mâncat în mul]ime, [i au
mâncat [i s-au s\turat [i s-au îngr\[at [i s-
au desf\tat cu bun\tatea ta cea mare.
26. {i s-au schimbat [i s-au dep\rtat de la
tine, [i au lep\dat legea ta la spatele lor, [i
pe proorocii t\i i-au ucis, care le
m\rturiseau lor, ca s\-i întoarc\ pe ei la
tine, [i au f\cut hule mari.
27. {i i-ai dat pe ei în mâna celor ce ;i
nec\jesc pe dân[ii, [i i-au nec\jit pe dân[ii
[i au strigat c\tre tine ;n vremea necazului
lor, [i tu din cerul t\u i-ai auzit, [i cu
îndur\rile tale cele mari le-ai dat lor
mântuire, [i i-ai scos pe ei din mâna celor
ce ;i nec\jeau pe ei.
28. {i dac\ s-au odihnit, iar\[i s-au întors
a face ce este r\u înaintea ta, [i i-ai l\sat pe
ei în mâinile vr\jma[ilor lor, [i i-au
st\pânit pe ei, [i iar\[i au strigat c\tre tine,
[i tu din cer i-ai auzit [i i-ai izb\vit pe ei
cu îndur\rile tale cele multe.
29. {i le-ai m\rturisit lor, ca s\-i întorci pe
ei la legea ta< iar ei s-au seme]it [i nu au
ascultat, ci împotriva poruncilor tale [i a
judec\]ilor tale au p\c\tuit, care de le va
face omul, viu va fi într-însele, [i [i-au tras
um\rul înapoi [i cerbicea lor [i-au
învârto[at [i nu au ascultat.
30. {i i-ai îng\duit pe ei ani mul]i, [i le-ai
603
m\rturisit lor cu duhul t\u prin proorocii
t\i, [i nu au ascultat [i i-ai dat pe ei în
mâna poporului p\mântului.
31. Ci tu pentru îndur\rile tale cele multe,
nu i-ai f\cut pe ei s\ se sfâr[easc\ [i nu i-
ai p\r\sit pe ei, c\ puternic e[ti [i milostiv
[i îndurat.
32. {i acum Dumnezeul nostru cel tare,
cel mare, cel puternic [i înfrico[at, cel ce
p\ze[ti leg\tura ta [i mila ta, s\ nu fie
pu]in înaintea ta tot necazul, care ne-a
aflat pe noi [i pe împ\ra]ii no[tri [i pe
c\peteniile noastre [i pe preo]ii no[tri [i pe
proorocii no[tri [i pe p\rin]ii no[tri [i pe
tot poporul t\u, din zilele împ\ra]ilor lui
Asur [i pân\ în ziua aceasta.
33. {i tu drept e[ti întru toate cele ce vin
asupra noastr\, c\ tu ai f\cut adev\rul [i
noi am p\c\tuit.
34. {i împ\ra]ii no[tri [i c\peteniile
noastre [i preo]ii no[tri [i p\rin]ii no[tri nu
au plinit legea ta [i nu au b\gat în seam\
poruncile tale [i m\rturiile tale, care le-ai
m\rturisit lor.
35. {i ei întru ;mp\r\]ia ta [i întru
bun\tatea ta cea mult\, care le-ai dat lor, [i
în p\mântul cel larg [i gras, care l-ai dat
înaintea lor, nu au slujit ]ie [i nu s-au
întors de la n\ravurile lor cele rele.
36. Iat\ ast\zi suntem robi, [i p\mântul
care l-ai dat p\rin]ilor no[tri ca s\
m\nânce rodul lui [i bun\t\]ile lui, iat\
suntem robi pe el.
37. {i rodurile lui cele multe se aduc
împ\ra]ilor, pe care i-ai pus peste noi
pentru p\catele noastre, [i peste trupurile
noastre st\pânesc [i peste vitele noastre,
precum le place, [i suntem în necaz mare.
38. {i toate acestea le adeverim [i le
scriem [i le pecetluiesc c\peteniile
noastre, Levi]ii no[tri [i preo]ii no[tri.
 CARTEA LUI NEEMIA

lui Dumnezeu, femeile lor, fiii lor [i fetele

CAP. 10. lor.
Pecetluirea leg\turii celei nou\. 29. Tot cel ce [tia [i pricepea, se înt\rea
asupra fra]ilor s\i, [i i-a jurat pe ei, [i s-au
{i cei ce au pecetluit erau> Neemia legat cu blestem [i jur\mânt, ca s\ umble
ocârmuitorul fiul lui Ahalia, în legea lui Dumnezeu, care s-a dat prin
2. {i Sedechia fiul lui Araia [i Azaria [i mâna lui Moisi robul lui Dumnezeu, ca s\
Ierimia [i Fasur. p\zeasc\ [i s\ fac\ toate poruncile
3. Amaria, Melhia, Domnului Dumnezeului nostru, [i
4. Attus, Sevani, Maluh, judec\]ile lui [i ;ndrept\rile lui.
5. Iram, Meromot, Avdie, 30. {i ca s\ nu d\m fetele noastre
6. Daniil, Ganaton, Varuh, neamurilor p\mântului, [i fetele lor nu le
7. Mesolam, Avia, Miamin, vom lua fiilor no[tri.
8. Maazia, Velgai, Samaia, ace[tia sunt 31. {i de la noroadele p\mântului care
preo]ii. aduc nego]uri [i orice marf\ în ziua
9. Iar Levi]ii sunt> Isus fiul lui Azania Sâmbetei ca s\ vânz\, s\ nu cump\r\m de
fiul lui Vaneu, între fiii lui Inadad, la dân[ii Sâmb\ta [i în zi sfânt\, [i vom
Kadmiil, l\sa anul al [aptelea, [i cererea a toat\
10. {i fra]ii lor Savonia, Oduia Kalitan, datoria.
Felia, Anan, 32. {i s\ punem asupra noastr\ îndatoriri,
11. Miha, Roov, Asevia, ca s\ d\m a treia parte de drahm\ pe an la
12. Zakhor, Saravia, Savania, slujba casei Dumnezeului nostru.
13. Oduia, fiii lui Vanuia. 33. Pentru pâinile punerii înainte [i pentru
14. C\peteniile poporului lui Foros, Faat, jertfa cea necurmat\ [i pentru toat\
Moav, Ilam, Zatuia. arderea cea de-a pururea a Sâmbetelor [i a
15. Fiii luiVani> Asgad, Vivai, lunilor nou\ la s\rb\tori, [i pentru cele
16. Adania, Vagoi, Idin, sfinte [i la cele pentru p\cate, ca s\ se
17. Atir, Ezechia, Azur, cur\]easc\ Israil, [i pentru lucrurile casei
18. Oduia, Isam, Visi, Dumnezeului nostru.
19. Arif, Anatot, Navai, 34. {i am aruncat sor]i cine s\ aduc\
20. Megafis, Mesolam, Izir, lemne pentru jertf\< preo]ii [i Levi]ii [i
21. Mesozevil, Saduc, Iedua, poporul s\ aduc\ în casa Dumnezeului
22. Faltia, Anan, Anea, nostru fiecare din casele noastre p\rinte[ti
23. Osie, Anania, Asuv, la vremi peste an s\ arz\ pe jertfelnicul
24. Alois, Falai, Sovic, Domnului Dumnezeului nostru precum
25. Reum, Esavana, Maasia, este scris în lege.
26. Aia, Ainan, Iram, 35. {i s\ aducem pârga roadelor
27. Maluh, Iram, Vaana. p\mântului nostru [i pârga rodului a tot
28. {i cel\lalt popor preo]ii, Levi]ii [i pomul pe fiecare an în casa Domnului.
portarii, cânt\re]ii [i Natinimii [i tot cel ce 36. {i pe cei întâi n\scu]i din fiii no[tri [i
mergea de la poporul p\mântului, la legea din vitele noastre, precum este scris în

604
 CARTEA LUI NEEMIA
lege, [i pe cei întâi n\scu]i din boii no[tri
[i din turmele noastre, s\ aducem în casa
Dumnezeului nostru preo]ilor [i celor ce
slujesc în casa Dumnezeului nostru.
37. Pârga grânelor noastre [i cele dintâi
roduri ale noastre din tot pomul, din vin [i
din untuldelemn s\ le aducem preo]ilor la
c\mara casei Dumnezeului nostru, [i
zeciuielile p\mântului nostru Levi]ilor,
care le vor zeciui Levi]ii în toate cet\]ile
robiei noastre.
38. {i va fi preotul fiul lui Aaron cu
Levitul întru zeciuiala Levitului, [i Levi]ii
vor aduce zeciuial\ din zeciuial\ în casa
Dumnezeului nostru în vistierie în casa lui
Dumnezeu.
39. C\ în c\m\ri vor b\ga fiii lui Israil [i
fiii lui Levi pârga grâului [i a vinului [i a
untuluidelemn, unde sunt vasele cele
sfinte, [i preo]ii [i slujitorii [i portarii [i
cânt\re]ii, [i nu vom p\r\si casa
Dumnezeului nostru.
CAP. 11.
Scrierea locuitorilor din Ierusalim [i
din celelalte cet\]i.
{i au [ezut c\peteniile poporului în
Ierusalim, [i cel\lalt popor a aruncat sor]i
s\ aduc\ unul din zece, s\ [az\ în
Ierusalim cetatea cea sfânt\, iar celelalte
nou\ p\r]i într-alte cet\]i.
2. {i bine a cuvântat poporul pe to]i
oamenii, care au voit a [edea în Ierusalim.
3. {i acestea sunt c\peteniile ]\rii care au
[ezut în Ierusalim, iar în celelalte cet\]i ale
Iudei au [ezut fiecare în mo[ia sa, în
cet\]ile sale Israil, preo]ii, Levi]ii [i
Natinimii [i fiii slugilor lui Solomon.
4. {i în Ierusalim au [ezut din fiii lui
Iuda [i din fiii lui Veniamin. Din fiii lui
605
Iuda, Ataia fiul lui Azia, fiul lui Zaharia,
fiul lui Samaria, fiul lui Safatia, fiul lui
Maleleil.
5. {i din fiii lui Fares> Maasia fiul lui
Varuh, fiul lui Halaza, fiul lui Ozia, fiul lui
Adaia, fiul lui Ioariv, fiul lui Zaharia, fiul
lui Siloni.
6. To]i fiii lui Fares, care [ed în
Ierusalim, patru sute [i [aizeci [i opt
b\rba]i de oaste.
7. {i ace[tia sunt fiii lui Veniamin> Silo
fiul lui Mesolam, fiul lui Ioad, fiul lui
Fadaia, fiul lui Koleia, fiul lui Maasia, fiul
lui Etiil, fiul lui Iesia.
8. {i dup\ el Ghive, Sili, nou\ sute [i
dou\zeci [i opt.
9. {i Ioil fiul lui Zehri priveghetor peste
dân[ii, [i Iuda fiul lui Asana, al doilea
peste cetate.
10. Din preo]i> Iadia fiul lui Ioariv, Iahin.
11. Sarea fiul lui Elhia, fiul lui Mesolam,
fiul lui Saduc, fiul lui Mariot, fiul lui
Ahitov în preajma casei lui Dumnezeu.
12. {i fra]ii lor, care fac lucrul casei, opt
sute [i dou\zeci [i doi, [i Adaia fiul lui
Ieroam, fiul lui Falalia, fiul lui Amasi, fiul
lui Zaharia, fiul lui Fassur, fiul lui Melhia.
13. {i fra]ii lui c\peteniile caselor
p\rinte[ti, dou\ sute [i patruzeci [i doi, [i
Amasia fiul lui Esdriil, fiul lui Zahiu, fiul
lui Mesarimit, fiul lui Emir.
14. {i fra]ii lui osta[i viteji o sut\ [i
dou\zeci [i opt, [i priveghetori peste
dân[ii Vadiil, fiul lui Ghedolim.
15. {i din Levi]i Samaia fiul lui Asuv, fiul
lui Esri, fiul lui Asavie, fiul lui Vuni.
16. {i Savateos [i Iozavat din c\peteniile
Levi]ilor peste lucrurile casei lui
Dumnezeu cele dinafar\.
17. {i Mattania feciorul lui Miha, fiul lui
Zavdi, fiul lui Asaf, mai mare peste
 CARTEA LUI NEEMIA
cânt\re]i [i Iuda peste rug\ciuni [i
Vacvuchia al doilea dintre fra]ii lui, [i
Avda fiul lui Samuia, fiul lui Galel, fiul lui
Iedudun.
18. To]i Levi]ii în cetatea cea sfânt\, dou\
sute [i optzeci [i patru.
19. {i portari> Acuv, Telamin [i fra]ii lor,
care p\zesc la por]i, o sut\ [i [aptezeci [i
doi.
20. Iar ceilal]i Israilteni [i preo]ii [i Levi]ii
în toate cet\]ile Iudei fiecare la mo[ia sa.
21. {i Natinimii care au locuit în Ofla [i
Sia [i Gusfa peste Natinimi.
22. {i priveghetori Levi]ilor în Ierusalim
Ozi fiul lui Vani, feciorul lui Asavia,
feciorul lui Matania, Miha din fiii lui Asaf,
cei ce cânt\ la slujba casei lui Dumnezeu,
23. C\ era porunc\ de la împ\ratul pentru
dân[ii, ca s\ r\mân\ statornic\ pentru
cânt\re]ii ce se cuvenea s\ cânte în fiecare
zi.
24. {i Fataia feciorul lui Vasiza din fiii lui
Azara, fiul lui Iuda, era dreg\torul
împ\ratului întru tot ce era de trebuin]\
poporului.
25. {i din fiii lui Iuda care aveau s\la[ele
la sate în ]arina lui au locuit în Kariatarvoc
[i în satele lui [i ;n Davon, [i în satele lui
[i ;n Kavziil [i ;n satele lui.
26. {i în Iisu [i în Moloda [i în Vitfalat,
27. {i în Asarsual [i în Virsavee [i în
satele ei,
28. {i în Sichelag [i în Mainime [i în
satele ei,
29. {i în Ieremon [i în Saraa [i în Ierimut.
30. {i în Zanua [i în Odolam [i în satele
lor [i în Lahis [i în ]arinile lui, în Azeca [i
în satele ei, [i au t\b\r=t în Virsavee pân\
la râpa Enom.
31. {i fiii lui Veniamin de la Gavaa, în
Mahmas, în Ghea, în Vetil [i în satele lui,
606
32. {i în Anatot, în Nov, în Ania.
33. În Asor, în Rama, în Ghetaim.
34. În Adod, în Sevoim, în Navalat, în
Lida,
35. {i în Ono [i în Ghiorasim.
36. {i din Levi]i în p\r]ile lui Iuda [i ale
lui Veniamin.
CAP. 12.
Numele preo]ilor [i Levi]ilor. Sfin]irea
cet\]ii. Rândul îngrijitorilor de cele
sfinte.
Ace[tia sunt preo]ii [i Levi]ii, care s-au
suit cu Zorovavel fiul lui Salatiil [i cu
Isus> Saraia, Ieremia, Esdra,
2. Amaria, Maluh, Attus,
3. Sehenia, Reum, Marimot,
4. Addaia, Ghiniton, Avia,
5. Miamin, Maadia, Velga,
6. Samaia, Ioariv, Iedea,
7. Salau, Ammoc, Helchia, Oduia,
ace[tia sunt c\peteniile preo]ilor [i fra]ii
lor în zilele lui Isus.
8. {i Levi]ii> Isus, Vanui, Kadmiil,
Saravia, Iodae, Mattania, peste cânt\re]i el
[i fra]ii lui.
9. {i Vacvut, Kias [i Umni [i fra]ii lor,
fiecare în slujba sa.
10. {i Isus a n\scut pe Ioachim, [i
Ioachim a n\scut pe Eliasav, [i Eliasav a
n\scut pe Iodae,
11. {i Iodae a n\scut pe Ionatan, [i
Ionatan a n\scut pe Adu.
12. {i în zilele lui Ioachim erau fra]ii lui
preo]ii [i c\peteniile caselor p\rinte[ti> a
lui Saraia, Amaria< a lui Ieremia, Anania,
13. A lui Esdra, Mesolam< a lui Amaria,
Ioanan<
14. A lui Amaluh, Ionatan< a lui Sehenia,
Iosif<
 CARTEA LUI NEEMIA
15. A lui Are, Manas< a lui Mariot, Elcan<
16. A lui Adadai, Zaharia< a lui Ganatot,
Mesolam<
17. A lui Avia, Zehri< a lui Miamin,
Moadai, Feleti<
18. A lui Valgas, Samue< a lui Semia,
Ionatan<
19. A lui Ioariv, Mettanai< a lui Edio, Ozi<
20. A lui Salai, Calai< a lui Ameh, Aved<
21. A lui Helchia, Asavia< a lui Oduia,
Natanail.
22. Levi]ii> în zilele lui Eliasiv, Ioada [i
Ioa [i Ioanan [i Idua, scri[i c\petenii ale
caselor p\rinte[ti [i preo]ii întru împ\r\]ia
lui Darie Persul.
23. Fiii lui Levi c\petenii caselor
p\rinte[ti scri[i în cartea faptelor anilor [i
pân\ în zilele lui Ioanan fiul lui Eliasiv.
24. {i c\peteniile Levi]ilor> Asavia,
Saravia [i Isus< iar în preajma lor fiii lui
Kadmiil [i fra]ii lor rândui]i fiecare a cânta
[i a l\uda dup\ porunca lui David omul lui
Dumnezeu.
25. Mattania [i Vacvuchia, Avdia,
Mesolam, Telmon.
26. Acuv p\zitorii por]ilor, când am
adunat eu pe portarii ace[tia era în zilele
lui Ioachim feciorul lui Isus, feciorul lui
Iosedec, [i în zilele lui Neemia mai marele
[i a lui Esdra Preotul [i c\rturarul.
27. {i la sfin]irea zidului Ierusalimului au
c\utat pe Levi]i în locurile lor, ca s\-i
aduc\ în Ierusalim s\ fac\ sfin]ire [i
veselie, cu mul]umit\, cu cânt\ri, cu
chimvale, cu psaltire [i cu al\ute.
28. {i s-au adunat fiii cânt\re]ilor cei
dimprejurul Ierusalimului, [i cei de la
s\la[ele lui Netofati.
29. {i de la Vitgalgal [i din ]arinile lui
Gava [i Azmot, c\ s\la[e au fost zidit
loru[i cânt\re]ii în Ierusalim.
607
30. {i s-au cur\]it preo]ii [i Levi]ii, [i au
cur\]it pe popor [i pe portari [i zidul.
31. {i aduser\ pe boierii Iudei pe zid, [i au
a[ezat dou\ cete mari spre laud\, [i trecur\
de-a dreapta pe zidul por]ii gunoiului.
32. {i au mers dinapoia lor Osaia [i
jum\tate din boierii Iudei.
33. {i Azaria, Esdra [i Mesolam.
34. {i Iuda, Veniamin, Samaia [i Ieremia.
35. {i din fiii preo]ilor cu trâmbi]e Zaharia
fiul lui Ionatan, fiul lui Samaia, fiul lui
Mattania, fiul lui Miheea, fiul lui Zachur,
fiul lui Asaf.
36. {i fra]ii lui Samaia [i Oziil, Ghelol,
Iama, Natanail, Iuda [i Anani cântând cu
uneltele cânt\rilor lui David omul lui
Dumnezeu [i Esdra c\rturarul, înaintea lor
pe poart\ cântând în preajma lor.
37. {i s-au suit pe sc\rile cet\]ii lui David
pe sui[ul zidului deasupra casei lui David,
[i pân\ la poarta apei dinspre r\s\rit.
38. {i a doua ceat\ de cânt\re]i se ducea
întâmpinându-i, [i eu dup\ dânsa [i
jum\tate din popor deasupra zidului pe
deasupra turnului Tanurimi, [i pân\ la
zidul cel lat.
39. {i deasupra por]ii lui Efraim [i pe la
poarta cea veche [i pe la poarta pe[tilor [i
pe la turnul lui Anameil, [i de la turnul
Mea pân\ la poarta oii, [i au st\tut la
poarta închisorii.
40. {i au st\tut amândou\ cetele
cânt\re]ilor în casa lui Dumnezeu [i eu [i
jum\tate din c\petenii cu mine,
41. {i preo]ii> Eliachim, Maasia, Miamin,
Miheea, Elion, Zaharia, Anania cu
trâmbi]\.
42. {i Maasia, Simias, Eleazar, Ozi,
Ioanan, Melhia, Eliamia [i Ezur, [i s-au
auzit cânt\re]ii [i Ezria ocârmuitorul lor
cântând [i l\udând.
 CARTEA LUI NEEMIA
43. {i au junghiat în ziua aceea jertfe
multe, [i s-au veselit, c\ Dumnezeu i-au
veselit pe dân[ii tare, [i femeile lor [i fiii
lor s-au veselit, [i s-a auzit de departe
veselia din Ierusalim.
44. {i au rânduit în ziua aceea b\rba]i
peste c\m\rile vistieriei, peste pârg\ [i
peste zeciuial\, ca s\ adune într-însele din
]arinile cet\]ilor, p\r]ile preo]ilor [i
Levi]ilor, c\ veselie era în Iuda, pentru
preo]i [i pentru Levi]ii cei ce stau.
45. {i au p\zit rânduielile casei
Dumnezeului lor [i rânduielile cur\]irii, [i
pe cânt\re]i [i pe portari, precum a
poruncit David [i Solomon fiul lui.
46. C\ în zilele lui David, Asaf din
început a fost rânduit c\petenie
cânt\re]ilor spre cântarea [i lauda lui
Dumnezeu.
47. {i tot Israilul în zilele lui Zorovavel [i
în zilele lui Neemia, da p\r]i cânt\re]ilor [i
portarilor ce se cuvenea pe fiecare zi [i
împ\r]ea Levi]ilor, [i Levi]ii împ\r]eau
fiilor lui Aaron.
CAP. 13.
Râvna lui Neemia pentru îndreptarea
n\ravurilor.
În ziua aceea s-a citit în cartea lui Moisi la
auzul poporului, [i s-a aflat scris într-însa,
ca s\ nu intre Amonitenii [i Moavitenii în
adunarea lui Dumnezeu pân\ în veac.
2. Pentru c\ nu au ie[it înaintea fiilor lui
Israil cu pâine [i cu ap\, [i au n\imit
asupra lor pe Valaam ca s\-i blesteme, [i
au întors Dumnezeul nostru blestemul
întru binecuvântare.
3. {i a fost dup\ ce au auzit legea, s-a
osebit toat\ amestec\tura ;n Israil.
4. {i mai înainte de aceasta Eliasiv
608
Preotul care locuia în vistieria casei
Dumnezeului nostru de aproape fiind lui
Tovia,
5. I-a fácut lui c\mar\ mare, [i punea
acolo mai înainte pâinea [i t\mâia [i
vasele [i zeciuiala grâului [i a vinului [i a
untuluidelemn, care erau hot\r=te pentru
Levi]i [i pentru cânt\re]i [i pentru portari,
[i pârga preo]ilor.
6. Ci la toate acestea nu am fost în
Ierusalim, c\ în anul al treizeci [i doilea al
lui Artaxerx împ\ratul Vavilonului, am
venit la împ\ratul, [i dup\ pu]in\ vreme
m-am cerut la împ\ratul.
7. {i am venit în Ierusalim [i am în]eles
de r\utatea, care o a f\cut Eliasiv, f\când
lui Tovia c\mara în curtea casei lui
Dumnezeu.
8. {i r\u mi-a p\rut foarte, [i am aruncat
toate uneltele casei lui Tovia afar\ din
vistierie.
9. {i am zis s\ cur\]easc\ vistieriile, [i
am întors acolo vasele casei lui
Dumnezeu, pâinea [i t\mâia.
10. {i am cunoscut c\ p\r]ile Levi]ilor nu
s-au dat, [i s-a dus fiecare la ]arina sa,
Levi]ii [i cânt\re]ii, care f\ceau slujba.
11. {i m-am certat cu mai marii o[tirii, [i
am zis> pentru ce s-a p\r\sit casa lui
Dumnezeu? {i i-am adunat pe ei, [i i-am
pus pe ei la starea lor.
12. {i tot Iuda a adus zeciuiala grâului [i a
vinului [i a untuluidelemn la vistierie.
13. {i am pus peste vistierii pe Selemia
Preotul [i pe Sadoc c\rturarul, [i dintru
Levi]i, pe Fadeia [i sub mâna lor pe Anan
fiul lui Zachur, fiul lui Mattanie, c\
credincio[i s-au socotit având sarcina s\
împ\r]easc\ fra]ilor lor.
14. Adu-]i aminte Dumnezeule de mine
;ntru aceasta, [i s\ nu se [tearg\ mila mea,
 CARTEA LUI NEEMIA
care am f\cut cu casa Domnului
Dumnezeului meu [i cu rânduielile ei.
15. {i în zilele acelea am v\zut în Iuda
c\lcând teascuri Sâmb\ta, [i aducând
snopi [i înc\rcând pe m\gari, vin, struguri
[i smochine [i alte sarcini aducând în
Ierusalim în ziua Sâmbetei, [i i-am
mustrat c\ vindeau în acea zi cele de
mâncare.
16. {i Tirienii, care [edeau în Ierusalim,
aduceau pe[te [i alte lucruri de vânzare,
vindeau Sâmb\ta fiilor Iudei [i în
Ierusalim.
17. {i m-am certat cu cei mai de frunte ai
fiilor lui Iuda, [i le-am zis lor> ce este acest
lucru r\u, care face]i voi de spurca]i ziua
Sâmbetei?
18. Au nu a[a au f\cut p\rin]ii no[tri, [i au
adus peste dân[ii Dumnezeul nostru [i
peste noi [i peste cetatea aceasta, toate
relele acestea? {i voi ad\uga]i mânie peste
Israil, spurcând Sâmb\ta.
19. {i a fost când se puser\ por]i în
Ierusalim, mai înainte de Sâmb\t\, [i am
zis de s-au închis por]ile< [i am zis> s\ nu
le deschiz\ pân\ dup\ Sâmb\t\, [i din
slugile mele am pus la por]i, ca s\ nu
aduc\ sarcini în ziua Sâmbetei.
20. {i au r\mas peste noapte to]i
schimb\torii [i cei ce vindeau afar\ de
Ierusalim de câteva ori.
21. {i i-am mustrat pe ei, [i am zis c\tre
ei> pentru ce voi r\mâne]i în preajma
zidului? De ve]i mai face aceasta, voiu
tinde mâna mea asupra voastr\. Din
vremea aceea nu au mai venit Sâmb\ta.
22. {i am zis Levi]ilor care se cur\]eau, s\
vin\ s\ p\zeasc\ por]ile [i s\ sfin]easc\
ziua Sâmbetei. Pentru aceasta adu-]i
aminte de mine Dumnezeul meu, iart\-m\
dup\ mul]imea milei tale.
609
23. În zilele acelea am v\zut Jidovi, care
[i-au luat femei Azotinence, Amonitence
[i Moavitence.
24. {i fiii lor jum\tate gr\iau azotine[te, [i
nu [tiau gr\i jidove[te, ci dup\ limba
fiec\rui norod.
25. {i m-am certat cu dân[ii [i i-am
blestemat pe dân[ii, [i am b\tut dintru ei
b\rba]i [i le-am smuls p\rul [i i-am jurat
pe Dumnezeu, s\ nu da]i fetele voastre
feciorilor lor, [i s\ nu lua]i din fetele lor
feciorilor vo[tri [i vou\.
26. Au nu a[a a p\c\tuit Solomon
împ\ratul lui Israil? :n neamuri multe nu
era împ\rat asemenea lui, [i iubit lui
Dumnezeu era, [i l-a fost pus pe el
Dumnezeu împ\rat peste tot Israilul, [i pe
acesta l-au ab\tut muierile cele de alt
neam.
27. :ncai de voi s\ nu auzim c\ face]i toat\
r\utatea aceasta, ca s\ p\c\tui]i împotriva
Dumnezeului nostru ]in=nd muieri de alt
neam.
28. {i unul din fiii lui Ioada a lui Eliasiv
Preotul cel mare era ginere lui Sanavalat
Uraniteanul, [i l-am gonit pe el de la mine.
29. Adu-]i aminte de ei Dumnezeul meu,
pentru c\ au spurcat preo]ia [i
a[ez\mântul preo]iei [i pe Levi]i.
30. {i i-am cur\]it pe ei de tot cel de alt
neam, [i am pus rânduial\ preo]ilor [i
Levi]ilor, fiec\ruia dup\ slujba lui.
31. {i pentru lemnele ce se aduc la jertfe
în vremi hot\r=te [i pentru cele de pârg\<
adu-]i aminte de mine Dumnezeul nostru
spre bine.
 CARTEA ESTIREI
CARTEA ESTIREI
Visul lui Mardoheu.
În anul al doilea al împ\r\]iei lui Artaxerx
cel mare, în ziua dint=i a lunii lui Nisan,
vis a v\zut Mardoheu fiul lui Iair, al lui
Semei, al lui Kiseu din neamul lui
Veniamin, un Jidov, care locuia în Cetatea
Susis, om mare slujitor în curtea
împ\ratului, [i era din robii pe care i-a dus
în robie Navuhodonosor împ\ratul
Vavilonului din Ierusalim, împreun\ cu
Iehonia împ\ratul Iudei, [i acesta era visul
lui> ,,iat\ glasuri [i gâlceav\, tr\snete [i
cutremur [i tulburare pe p\mânt, [i iat\
doi balauri mari gata au venit înainte
amândoi s\ se lupte, [i a fost glasul lor
mare, [i la glasul lor s-au g\tit toate
neamurile de r\zboi, ca s\ bat\ neamul
celor drep]i, [i iat\ a fost ziua aceea zi de
întuneric, de necaz, de nevoie [i de chin, [i
tulburare mare a fost pe p\mânt, [i s-a
tulburat tot neamul cel drept temându-se
de relele lor, [i s-a g\tit de pieire [i a
strigat c\tre Dumnezeu, [i de strigarea lor,
p\rea c\ s-a f\cut dintr-un izvor mic, râu
mare, ap\ mult\ [i lumin\, [i soarele a
r\s\rit, [i cei smeri]i s-au în\l]at [i au
mâncat pe cei mândri”. {i s-a de[teptat
Mardoheu dup\ ce a v\zut acest vis, [i
gândea ce vrea Dumnezeu s\ fac\, [i avea
visul acesta în inim\, [i vrea s\-l cunoasc\
cu de am\nuntul pân\ în noapte, [i s-a
a[ezat Mardoheu în curte cu Gavata [i cu
Tara, amândoi fameni ai împ\ratului, care
p\zeau curtea, [i a auzit gândurile lor, [i
grijile lor a cercat [i a în]eles c\ ei se
g\tesc s\ pun\ mâinile pe împ\ratul
Artaxerx, [i a spus împ\ratului, [i a
610
;ntrebat ;mp\ratul pe amândoi famenii s\i,
[i ei m\rturisind, i-a spânzurat< [i a scris
împ\ratul cuvintele acestea spre
pomenire, [i Mardoheu ;nc\ a scris
cuvintele acestea, [i a poruncit împ\ratul
lui Mardoheu s\ slujeasc\, [i i-a dat lui
daruri pentru aceasta. {i era Aman al lui
Aminadat Vugheul, m\rit înaintea
împ\ratului, [i cerca s\ fac\ r\u lui
Mardoheu [i poporului lui, pentru cei doi
fameni ai împ\ratului.
CAP. 1.
Astina lep\dat\ de Artaxerx.
{i a fost dup\ cuvintele acestea în zilele
lui Artaxerx> acest Artaxerx st\pânea de la
India o sut\ [i dou\zeci [i [apte de ]\ri.
2. :ntr-acele zile când a [ezut în scaun
împ\ratul Artaxerx în Cetatea Susis,
3. În anul al treilea al împ\r\]iei sale,
f\cut-a osp\] mare prietenilor s\i [i
celorlalte neamuri [i celor m\ri]i ai
Per[ilor [i ai Midilor, boierilor [i
domnilor.
4. {i dup\ aceasta le-a ar\tat lor avu]ia
împ\r\]iei sale [i m\rirea desf\t\rii
bog\]iei sale, într-o sut\ [i optzeci de zile.
5. Iar când s-au plinit zilele nun]ii, a
f\cut împ\ratul osp\] neamurilor, celor ce
s-au aflat în cetate [ase zile, în curtea casei
împ\ratului.
6. Împodobit\ cu perdele de vison [i cu
verzi întinse pe funii de in [i de mohorâte,
pe belciuge de aur [i de argint, pe stâlpi de
marmur\ [i de piatr\.
7. Paturi de aur [i de argint pe pardoseal\
de piatr\ de smaragd [i de pinin [i de
 CARTEA ESTIREI
piatr\ de parin, [i a[ternuturi str\lucite cu
împestri]\turi înflorite împrejur trandafiri
rev\rsa]i.
8. Pahar de aur [i de argint [i de antracs
pahar pus înainte de treizeci de mii de
talan]i, vin mult [i dulce care bea însu[i
împ\ratul, iar b\utura aceasta nu dup\
legea cea obi[nuit\ se f\cea, ci a[a a vrut
împ\ratul, [i a poruncit dreg\torilor casei,
ca s\ fac\ voia lui [i a oamenilor.
9. {i Astina împ\r\teasa a f\cut osp\]
femeilor în cur]ile împ\r\te[ti unde era
împ\ratul Artaxerx.
10. Iar în ziua a [aptea vesel fiind
împ\ratul a zis lui Aman, Vazan, Tarra,
Varazi, Zatolta, Avataza, Tarava, celor
[apte fameni slujitori ai s\i.
11. S\ aduc\ pe împ\r\teasa la dânsul s\ o
fac\ pe ea ;mp\r\teas\, [i s\-i pun\ ei
diadem\, [i s\ arate boierilor [i neamurilor
frumuse]ile ei, c\ era frumoas\.
12. {i nu a ascultat de el împ\r\teasa ca s\
vin\ cu famenii, [i s-a mâhnit împ\ratul [i
s-a mâniat.
13. {i a zis prietenilor s\i, c\ acestea a
gr\it Astina> face]i dar pentru aceasta lege
[i judecat\.
14. {i au venit la el Archezes [i Sarsates [i
Malesear c\peteniile Per[ilor [i ale
Midilor, cei de aproape ai împ\ratului,
care întâi [edeau lâng\ împ\ratul.
15. {i au spus lui dup\ legi, cum se cade a
face Astinei împ\r\tesei, pentru c\ nu a
f\cut cele ce i-a poruncit împ\ratul prin
fameni.
16. {i a zis Muheu c\tre împ\ratul [i c\tre
c\petenii> nu numai împ\ratului a f\cut
strâmb\tate Astina împ\r\teasa, ci [i
tuturor boierilor [i pov\]uitorilor
împ\ratului,
17. C\ a spus lor cuvintele împ\r\tesei [i
611
cum a gr\it împotriva împ\ratului, deci
dac\ a gr\it împotriva împ\ratului
Artaxerx,
18. A[a ast\zi doamnele celelalte ale
boierilor Per[ilor [i ale Midilor auzind
cele ce a gr\it ea împ\ratului, vor cuteza
asemenea a necinsti pe b\rba]ii lor.
19. Deci de i se pare bun\ împ\ratului
porunca împ\r\teasc\, s\ scrie dup\ legile
Midilor [i ale Per[ilor, [i într-alt chip s\ nu
fac\, nici s\ mai intre împ\r\teasa la
dânsul, [i împ\r\]ia ei s\ o dea împ\ratul
la o femeie mai bun\ decât dânsa.
20. {i s\ se auz\ legea cea de la împ\ratul
care va face întru împ\r\]ia sa, [i a[a toate
femeile vor da cinste b\rba]ilor lor de la
s\rac pân\ la bogat.
21. {i a pl\cut cuvântul acesta împ\ratului
[i boierilor, [i a f\cut împ\ratul dup\ cum
a gr\it Muheu.
22. {i a trimis în toat\ împ\r\]ia prin
fiecare ]ar\ dup\ graiul lor, ca s\ le fie lor
fric\ în casele lor.
CAP. 2.
Estir în casa împ\ratului.
Dup\ cuvintele acestea a încetat mânia
împ\ratului, [i nu a mai pomenit de
Astina, aducându-[i aminte ce a gr\it [i
cum o a judecat pe ea.
2. {i au zis slugile împ\ratului>
3. S\ se caute împ\ratului feti[oare
curate, frumoase la chip [i s\ pun\
împ\ratul dreg\tori în toate ]\rile
împ\r\]iei sale, [i s\ aleag\ feti[oare
frumoase la chip, în Cetatea Susan la casa
femeilor, [i s\ le dea famenului
împ\ratului p\zitorul femeilor, [i s\ le dea
s\pun [i celelalte care sunt de lips\.
4. {i femeia care va pl\cea împ\ratului,
 CARTEA ESTIREI
va fi împ\r\teas\ în locul Astinei, [i a
pl\cut împ\ratului lucrul, [i a f\cut a[a.
5. {i era un Jidov în Cetatea Susis, [i
numele lui Mardoheu al lui Iair, al lui
Semia, al lui Kiseu, din neamul lui
Veniamin.
6. El era din robii cei din Ierusalim, pe
care i-a fost robit Navuhodonosor
împ\ratul Vavilonului.
7. {i era la el o copil\ crescut\, fata lui
Aminadav fratele tat\lui s\u, [i numele ei
Estir, [i dup\ ce au murit p\rin]ii ei, o a
înv\]at pe ea ca s\-i fie lui femeie, [i era
feti[oar\ frumoas\ la chip.
8. {i când s-a auzit porunca împ\ratului
s-au adunat multe feti[oare la Susa cetatea
cea de sub mâna lui Gai, [i s-a dus Estir la
Gai p\zitorul femeilor.
9. {i i-a pl\cut lui feti[oara, [i a aflat har
înaintea lui, [i a gr\bit a da ei s\punul [i
partea, [i pe cele [apte fete alese ei de la
împ\r\]ie, [i o a împodobit pe ea bine [i pe
roabele ei în casa femeilor.
10. {i nu a ar\tat Estir neamul s\u, nici
mo[ia sa, c\ Mardoheu poruncise ei s\ nu
spun\.
11. {i în toate zilele umbla Mardoheu prin
curtea femeilor, ca s\ vaz\ ce se va
întâmpla Estirei.
12. Iar vremea fetei a intra la împ\ratul
era, dup\ ce treceau dou\sprezece luni, c\
a[a se plinesc zilele socotin]ei, în [ase luni
se ungea cu ulei de mirsin, [i în [ase luni
cu alte mirodenii [i cu s\punurile
femeilor.
13. {i atunci intra la împ\ratul, [i de ;i
zicea s\ o dea pe ea s\ mearg\ cu el de la
casa femeilor pân\ la casa împ\ratului.
14. Seara intra [i diminea]a se ducea la
casa femeilor cea a doua, unde era Gai
famenul împ\ratului p\zitorul femeilor, [i
612
mai mult nu intra la împ\ratul f\r\ numai
când o chema anume.
15. {i când s-a plinit vremea Estirei, fetei
lui Aminadav fratele tat\lui lui Mardoheu,
ca s\ intre la împ\ratul, nu a lep\dat
nimica de cele ce i-a poruncit ei famenul
p\zitorul femeilor, c\ Estir aflase har la
to]i cei ce o vedeau.
16. {i a intrat Estir la împ\ratul Artaxerx
în luna a dou\sprezecea, care este Adar în
anul al [aptelea al împ\r\]iei lui.
17. {i a iubit împ\ratul pe Estir, [i a aflat
har mai mult decât toate fecioarele, [i i-a
pus ei diadema cea femeiasc\.
18. {i a f\cut împ\ratul osp\] tuturor
prietenilor s\i [i c\peteniilor în [apte zile,
în\l]ând nunta Estirei, [i a u[urat d\rile la
to]i cei de sub împ\r\]ia lui.
19. {i Mardoheu slujea în curte.
20. Iar Estir nu a spus mo[ia sa, c\ a[a i-a
poruncit ei Mardoheu, s\ se team\ de
Dumnezeu [i s\ p\zeasc\ poruncile lui
precum f\cea când era la el, [i Estir nu a
schimbat via]a sa.
21. {i s-au mâniat cei doi fameni ai
împ\ratului, care erau mai mari p\zitorilor
lui, c\ a pus înainte pe Mardoheu, [i cerca
s\ omoare pe împ\ratul Artaxerx.
22. Aflând Mardoheu lucrul acela, l-a
spus Estirei, [i ea a spus împ\ratului sfatul
lor.
23. Iar împ\ratul a cercetat pe cei doi
fameni, [i i-a spânzurat [i a poruncit
împ\ratul s\ însemne în cartea cea de
pomenire, care era în biblioteca
împ\r\teasc\, acest lucru bun al lui
Mardoheu spre laud\.
CAP. 3.
Uneltirile lui Aman.
 CARTEA ESTIREI
Dup\ acestea a m\rit împ\ratul Artaxerx
pe Aman al lui Amadat Vugheul, [i l-a
în\l]at pe el, [i [edea mai sus decât to]i
prietenii lui.
2. {i to]i cei din curte se închinau lui, c\
a[a a poruncit împ\ratul s\ fac\, iar
Mardoheu nu se închina lui.
3. {i au zis cei din curtea împ\ratului lui
Mardoheu> pentru ce nu ascul]i de cele ce
zice împ\ratul?
4. În toate zilele ziceau lui, [i nu asculta,
[i a spus lui Aman, c\ Mardoheu se
împotrive[te cuvintelor împ\ratului, [i le-
a spus lor Mardoheu c\ este Jidov.
5. {i în]elegând Aman, cum c\
Mardoheu nu se închin\ lui, s-a mâniat
foarte.
6. {i a vrut s\ piarz\ pe to]i Jidovii, câ]i
erau sub împ\r\]ia lui Artaxerx.
7. {i a f\cut sfat în anul al doisprezecelea
al împ\r\]iei lui Artaxerx, [i a aruncat
sor]i pe zile [i pe luni, ca într-o zi s\ piarz\
neamul lui Mardoheu, [i a c\zut sor]ul pe
ziua a paisprezecea a lunii lui Adar.
8. {i a gr\it c\tre împ\ratul Artaxerx,
zicând> este un neam risipit în neamuri în
toat\ împ\r\]ia ta, [i legile lor sunt str\ine
de ale tuturor neamurilor, [i de legile
împ\ratului nu ascult\, [i nu folose[te
împ\ratului a-i l\sa pe ei.
9. De se pare împ\ratului porunceasc\
s\-i piarz\ pe ei, [i eu voiu da la vistieria
împ\ratului zece mii de talan]i de argint.
10. {i sco]ând împ\ratul inelul l-a dat în
mâna lui Aman s\ pecetluiasc\ cele ce s-
au scris asupra Jidovilor.
11. {i a zis împ\ratul lui Aman> argintul
]ine-]i-l, iar cu neamul jidovesc f\ cum
vrei.
12. {i s-au chemat scriitorii împ\ratului în
luna întâi a treisprezecea zi, [i au scris
613
cum a poruncit Aman mai marilor o[tirii [i
c\peteniilor în toate ]\rile de la India pân\
la Etiopia la cele o sut\ [i dou\zeci [i
[apte de ]\ri, c\peteniilor neamurilor în
limbile lor, cu numele lui Artaxerx
împ\ratul.
13. {i s-au trimis prin purt\torii de c\r]i în
toat\ împ\r\]ia lui Artaxerx, s\ piarz\
neamul Jidovilor în ziua dint=i a lunii a
dou\sprezecea, care este Adar, [i s\
jefuiasc\ averile lor.
Iar izvodul c\r]ii este acesta> ,,Marele
împ\rat Artaxerx celor de la India pân\ la
Etiopia, a o sut\ [i dou\zeci [i [apte de
]\ri, domnilor [i c\peteniilor celor supu[i
împ\r\]iei lui acestea scrie> peste multe
neamuri st\pânind [i toat\ lumea biruind,
am vrut nu cu seme]ia m\ririi s\ m\ înal],
ci mai vârtos cu lini[te [i cu blânde]e
pururea petrecând pe cei supu[i în via]\ cu
lini[te totdeauna a-i a[eza, [i împ\r\]ia am
vrut s\ o fac pa[nic\, [i în ea s\ poat\
umbla pân\ la margini, [i s\ înnoiesc
pacea cea dorit\ tuturor oamenilor. Am
întrebat pe sfetnicii mei, cum s-ar putea
duce aceasta la plinire? Cel ce la noi
întrece pe ceilal]i cu în]elepciunea [i cu
neschimbat\ bun\voin]\ [i cu adeverit\
credin]\ s-a dovedit [i al doilea dup\
împ\r\]ia mea cinstit, anume Aman, ne-a
spus nou\ cum c\ între toate neamurile
din lume este amestecat un neam cu legile
împotrivitor tuturor neamurilor, [i
poruncile împ\ra]ilor pururea
nesocotindu-le, a[a cât împ\r\]ia noastr\,
care f\r\ de ponos ne nevoim s\ o
ocârmuim, nu se poate a[eza. Socotind dar
acest neam singuratic [i osebit [i celorlal]i
oameni potrivnic, [i dup\ legi str\ine
petrecând, împotrivindu-se lucrurilor
noastre, [i foarte rele r\ut\]i s\vâr[ind,
 CARTEA ESTIREI
încât împ\r\]ia noastr\ pace [i statornicie
s\ nu poat\ avea, am poruncit ca oricare se
vor însemna vou\ în c\r]ile cele scrise de
Aman, care este pus mai mare peste
lucruri, [i al doilea al nostru p\rinte, to]i
cu femei [i cu prunci s\ piar\ cu toat\
s\mân]a de sabiile vr\jma[ilor f\r\ nici o
mil\ [i îng\duin]\, în ziua a paisprezecea
a lunii a dou\sprezecea Adar anul acesta.
Ca cei ce [i mai înainte au fost, [i
acum sunt vr\jma[i într-o zi cu sila
pogorându-se la Iad< de aci înainte necl\tit
[i des\vâr[it s\ ni se a[eze lucrurile”.
14. Iar izvoadele c\r]ilor s-au dat în
fiecare ]ar\, [i s-a poruncit la toate
neamurile s\ fie gata în ziua aceasta.
15. {i se gr\bea lucrul la Susa, iar
împ\ratul [i Aman se desf\tau, [i cetatea
se tulbura.
CAP. 4.
Jalea [i postul Jidovilor.
Mardoheu în]elegând ce s-a f\cut, [i-a
rupt hainele sale [i s-a îmbr\cat cu sac [i
s-a pres\rat cu cenu[\, [i ie[ind pe uli]ele
cet\]ii, striga cu glas mare> piere neamul
care nici o strâmb\tate nu a f\cut.
2. {i a venit pân\ la poarta împ\ratului,
[i a st\tut, c\ nu era lui slobod s\ intre în
curte, având sac [i cenu[\.
3. {i în toat\ ]ara unde se vestiser\
c\r]ile, strigare [i tânguire [i plângere
mare era Jidovilor, sac [i cenu[\ au
a[ternut loru[i.
4. {i au intrat slujnicele [i famenii
împ\r\tesei, [i îi spuser\ ei, iar ea s-a
întristat dac\ a auzit ce s-a f\cut, [i a
trimis s\ îmbrace pe Mardoheu, [i s\ ia de
la el sacul, dar el nu a crezut.
5. Deci Estir a chemat pe Ahrateu
614
famenul s\u, care sta la ea, [i l-a trimis, ca
s\ în]eleag\ de la Mardoheu adev\rul.
6. Iar Mardoheu i-a spus lui ce s-a f\cut,
[i f\g\duin]a ce a f\cut Aman împ\ratului
s\ dea la vistierie zece mii de talan]i, ca s\
piarz\ pe Jidovi.
7. {i izvodul poruncii dat\ în Susa, ca s\-
i piarz\ pe ei, l-a dat lui ca s\-l arate
Estirei, [i a zis lui> s\-i porunceasc\ ei s\
intre s\ se roage împ\ratului, [i s\-l roage
pentru popor aducându-]i aminte de zilele
smereniei tale, cum te-ai hr\nit cu mâinile
mele, c\ Aman cel ce este al doilea dup\
împ\ratul a gr\it asupra noastr\ spre
moarte, roag\ pe Domnul, [i gr\ie[te
împ\ratului pentru noi, [i ne izb\ve[te de
moarte.
8. {i intrând Ahrateu, i-a gr\it ei toate
cuvintele acestea.
9. {i a zis Estir c\tre Ahrateu> mergi la
Mardoheu, [i zi>
10. C\ toate neamurile împ\r\]iei [tiu,
cum c\ tot omul, sau femeia, care va intra
la împ\ratul în curtea cea mai dinl\untru
nechemat, nu este lui mântuire, afar\ de
acela, c\ruia va tinde împ\ratul toiagul cel
de aur, acela se va mântui, [i eu nu sunt
chemat\ s\ intru la împ\ratul de sunt
treizeci de zile.
11. {i a spus Ahrateu lui Mardoheu, toate
cuvintele Estirei.
12. {i a zis Mardoheu c\tre Ahrateu,
mergi [i zi ei> Estir, s\ nu zici întru sine]i,
c\ te vei mântui singur\ întru împ\r\]ie
afar\ din to]i Evreii,
13. C\ de nu vei asculta într-aceast\
vreme, din alt\ parte ajutor [i sprijineal\
va fi Evreilor, iar tu [i casa tat\lui t\u ve]i
pieri, c\ cine [tie c\ tu te-ai f\cut
împ\r\teas\ în vremea aceasta.
14. {i a trimis Estir pe cel ce a venit la ea
 CARTEA ESTIREI
s\ spun\ lui Mardoheu>
15. Mergi [i adun\ pe Evreii cei din Susa,
[i posti]i pentru mine, [i s\ nu mânca]i nici
s\ be]i în trei zile, noaptea [i ziua, [i eu [i
roabele mele nu vom mânca, [i atunci voiu
intra la împ\ratul împotriva legii f\când,
m\car de va trebui s\ [i pier.
16. {i ducându-se Mardoheu, a f\cut cum
i-a poruncit lui Estir.
{i s-a rugat Domnului, Mardoheu,
pomenind toate lucrurile Domnului, [i a
zis> ,,Doamne, Doamne :mp\rate
Atot]iitorule, toate sunt sub st\pânirea ta,
[i nu este cine s\ stea împotriva ta de vei
vrea s\ mântuie[ti pe Israil. C\ tu ai f\cut
cerul [i p\mântul [i tot ce este minunat
sub cer, [i e[ti Domn tuturor, [i nu este
cine s\ stea împotriv\ ]ie Doamne. Tu
toate le cuno[ti. Tu Doamne [tii c\ nu din
seme]ie, nici din trufie, nici din iubire de
m\rire am f\cut aceasta, ca s\ nu m\
închin trufa[ului Aman. C\ a[ fi voit a
s\ruta [i t\lpile picioarelor lui pentru
mântuirea lui Israil. Ci am f\cut aceasta,
ca s\ nu pun m\rirea omului mai presus de
m\rirea lui Dumnezeu, [i ca s\ nu m\
închin nim\nui, f\r\ numai ]ie Domnul
meu, nef\când eu acestea din trufie. {i
acum Doamne Dumnezeule Împ\ratul [i
Dumnezeul lui Avraam, fie-]i mil\ de
poporul t\u, c\ caut\ s\ ne strice pe noi, [i
poftesc s\ piarz\ mo[tenirea ta cea dint=i,
nu trece cu vederea partea ta, care o ai
r\scump\rat ]ie din Eghipet. Ascult\
rug\ciunea mea, [i te îmblânze[te spre
mo[tenirea ta, întoarce plânsul nostru
întru bun\ petrecere, ca fiind vii, s\
l\ud\m numele t\u Doamne, [i s\ nu
astupi gura celor ce te laud\ pe tine. {i tot
Israilul a strigat cu putere, c\ moartea lor
este dinaintea ochilor lor”. {i Estir
615
împ\r\teasa a alergat la Domnul fiind
cuprins\ de frica mor]ii, [i lep\dându-[i
hainele m\ririi sale, s-a îmbr\cat cu haine
de plâns [i de jale, [i în locul unsorilor
celor frumoase, cu cenu[\ [i cu gunoi [i-a
umplut capul s\u, [i trupul s\u l-a smerit
foarte, [i tot locul desf\t\rii sale l-a
umplut de p\rul s\u cel smuls, [i rugându-
se Domnului Dumnezeului lui Israil, a zis>
,,Domnul meu [i Împ\ratul nostru tu e[ti
singur, ajut\-mi mie celei singure, care nu
am alt ajutor, f\r\ numai pe tine, c\ pieirea
mea este înaintea mea. Eu am auzit de la
tat\l meu în neamul p\rin]ilor mei, c\ tu
Doamne ai luat pe Israil din toate
neamurile [i pe p\rin]ii no[tri din to]i
str\mo[ii lor întru mo[tenire ve[nic\, [i le-
ai f\cut lor câte ai gr\it.
{i acum am p\c\tuit înaintea ta, [i ne-
ai dat pe noi în mâinile vr\jma[ilor no[tri.
Pentru c\ am m\rit pe dumnezeii lor, drept
e[ti Doamne. {i acum nu s-au îndestulat
cu am\r\ciunea robiei noastre, ci tu ai pus
mâinile lor peste mâinile idolilor lor. S\
strice f\g\duin]a gurii tale, [i s\ piarz\
pomenirea ta [i s\ astupe gura celor ce te
laud\ pe tine [i s\ sting\ m\rirea casei tale
[i a jertfelnicului t\u. {i s\ deschiz\ gura
neamurilor spre bun\t\]ile celor de[arte, [i
s\ laude pe împ\ratul cel trupesc în veac.
Nu da Doamne schiptrul t\u celor ce nu
sunt, ca s\ nu râz\ de c\derea noastr\, ci
;ntoarce sfatul lor asupra lor, [i pe cel ce a
început asupra noastr\, pune-l spre pild\.
Adu-]i aminte Doamne, [i te arat\ nou\ în
vremea necazului nostru, [i-mi d\ mie
îndr\zneal\ Împ\rate al dumnezeilor [i a
toat\ domnia St\pâne. D\ cuvânt bine
întocmit în gura mea înaintea leului, [i
schimb\ inima lui spre ura celui ce se
lupt\ asupra noastr\, [i spre pierderea lui
 CARTEA ESTIREI
[i a celor ce sunt într-un gând cu el. Iar pe
noi ne mântuie[te cu mâna ta, [i-mi ajut\
mie celei singure, care nu am pe altul
afar\ de tine Doamne cel ce pe to]i cuno[ti
[i [tii c\ am urât m\rirea celor f\r\delege,
[i ur\sc patul celor net\ia]i împrejur [i al
tuturor celor de alt neam. Tu [tii nevoia
mea, c\ ur\sc semnul trufiei mele care
este pe capul meu în zilele vederii mele,
ur\scu-l ca pe o cârp\ a unei femei, care
are cele de peste lun\, [i nu-l port în zilele
lini[tii mele. {i nu a mâncat roaba ta la
masa lui Aman, [i nu am m\rit osp\]ul
împ\ratului, nici am b\ut vin din turn\ri.
{i nu s-a veselit roaba ta din ziua în care
m-am mutat aici pân\ acum, f\r\ numai
întru tine Doamne Dumnezeul lui Avraam.
Dumnezeule cel puternic peste to]i,
ascult\ glasul celor f\r\ de n\dejde, [i ne
mântuie[te pe noi din mâna celor ce caut\
s\ ne fac\ r\u, [i m\ mântuie[te de frica
mea”.
CAP. 5.
Estir la împ\ratul. Aman unelte[te
moartea lui Mardoheu.
{i a fost în ziua a treia dup\ ce a fost în
lini[te rugându-se, s-a dezbr\cat de
hainele cele de întristare [i s-a îmbr\cat în
cele de m\rire.
2. {i f\cându-se str\lucit\, chemând pe
v\z\torul tuturor [i mântuitorul
Dumnezeu, a luat pe cele dou\ slujnice, [i
pe una se rezema, ca [i cum s-ar ging\[i,
iar cealalt\ mergea dup\ dânsa ridicând
hainele ei.
3. {i ea rumenindu-se ca în floarea
frumuse]ii sale, [i fa]a ei blând\ [i foarte
iubit\, iar inima ei încremenit\ de fric\.
4. {i intrând prin toate u[ile, a st\tut
616
înaintea împ\ratului, [i el [edea pe
scaunul împ\r\]iei sale, cu toate hainele
împ\r\te[ti îmbr\cat tot cu aur [i cu pietre
scumpe, [i era sp\imânt\tor foarte.
5. {i ridicând el fa]a sa aprins\ de mânie,
foarte mânios s-a uitat, [i a c\zut
împ\r\teasa [i s-a schimbat fa]a ei, ;nc=t a
le[inat [i s-a plecat pe capul slujnicei, care
mergea cu ea.
6. {i au mutat Dumnezeu duhul
împ\ratului întru blânde]e, [i speriindu-se
a s\rit din scaunul s\u, [i o a luat pe ea în
bra]ele sale pân\ ce [i-a venit în fire, [i o
mângâia pe ea cu cuvinte de pace, [i a zis
c\tre ea> ce ;]i este Estir? Eu sunt fratele
t\u, îndr\zne[te, nu vei muri, c\ de ob[te
este porunca noastr\ apropie-te.
7. {i ridicând toiagul cel de aur, l-a pus
peste grumajii ei, [i o a îmbunat pe ea, [i
i-a zis> gr\ie[te-mi.
8. {i ea a zis lui> v\zutu-te-am doamne,
ca pe Îngerul lui Dumnezeu, [i s-a tulburat
inima mea de groaza m\ririi tale, c\
minunat e[ti doamne, [i fa]a ta este plin\
de daruri.
9. {i gr\ind ea, iar a c\zut le[inat\, iar
împ\ratul s-a tulburat, [i toat\ curtea lui o
mângâia pe ea.
10. {i a zis împ\ratul> ce vrei Estir, [i ce
ceri? Pân\ la jum\tate de împ\r\]ia mea,
voiu da ]ie.
11. Zis-a Estir> zi însemnat\ este mie
ast\zi, deci de se pare împ\ratului s\ vin\
[i împ\ratul [i Aman la osp\]ul, care voiu
face eu ast\zi.
12. {i a zis împ\ratul> gr\bi]i de chema]i
pe Aman, ca s\ facem cuvântul Estirei, [i
au mers amândoi la osp\]ul, care a zis
Estir.
13. Iar la b\utur\ a zis împ\ratul c\tre
Estir> ce vrei împ\r\teas\ Estiro? {i voiu
 CARTEA ESTIREI
face ]ie ca unor vrednici.
14. Iar ea a zis> cererea mea [i rug\ciunea
mea este, c\ de am aflat har înaintea
împ\ratului, s\ vin\ împ\ratul [i Aman [i
mâine la osp\]ul, care voiu face lor, [i
mâine voiu spune acestea.
15. {i a ie[it Aman de la împ\ratul foarte
vesel [i voios, îns\ v\zând Aman pe
Mardoheu Jidovul în curte, s-a mâniat
foarte.
16. {i mergând la ale sale, a chemat pe
prieteni [i pe Zosara femeia sa.
17. {i le-a ar\tat lor avu]ia sa [i m\rirea,
care împ\ratul o a dat lui, [i cum l-a f\cut
pe el mai mare [i pov\]uitor împ\r\]iei.
18. {i a zis Aman> nu a chemat
împ\r\teasa cu împ\ratul pe nimeni la
osp\], f\r\ numai pe mine, înc\ [i mâine
m-a chemat.
19. Ci aceasta mie nu-mi place, când v\z
pe Mardoheu Jidovul în curte.
20. {i a zis c\tre el Zosara femeia lui [i
prietenii> porunce[te s\ se taie un lemn de
cincizeci de co]i, [i mâine zi împ\ratului,
[i s\ se spânzure Mardoheu pe lemn, iar tu
intr\ la osp\] cu împ\ratul [i te vesele[te.
21. {i a pl\cut lui Aman cuvântul, [i a
g\tit lemnul.
CAP. 6.
Mardoheu în mare cinste.
Iar Domnul au dep\rtat somnul de la
împ\ratul în noaptea aceea, [i a zis
slujitorului s\u, s\ aduc\ scrisorile cele de
pomenire ale zilelor, s\-i citeasc\ lui.
2. {i a aflat scrisorile cele ce s-au scris
pentru Mardoheu, cum a spus împ\ratului
pe cei doi fameni ai împ\ratului, când
p\zeau ei [i c\utau s\-[i pun\ mâinile lor
pe Artaxerx.
617
3. {i a zis împ\ratul> ce cinste sau dar am
f\cut lui Mardoheu? {i au zis slujitorii
împ\ratului> nu i-ai f\cut lui nimica.
4. Iar când întreba împ\ratul pentru
bun\voirea lui Mardoheu, iat\ Aman era
în curte, [i a zis împ\ratul> cine este în
curte? C\ venise Aman în curte, ca s\ zic\
împ\ratului, s\ spânzure pe Mardoheu pe
lemnul care l-a g\tit.
5. {i au zis slujitorii împ\ratului> iat\
Aman st\ în curte, [i a zis împ\ratul>
chema]i-l pe el.
6. {i a zis împ\ratul lui Aman> ce voiu
face omului, pe care vreau eu s\-l
cinstesc?
7. {i a zis Aman întru sine> pe cine vrea
împ\ratul s\ cinsteasc\, f\r\ numai pe
mine?
8. {i a zis c\tre împ\ratul> omul pe care
vrea împ\ratul s\-l cinsteasc\, s\ aduc\
slugile împ\ratului ve[mânt de vison, cu
care se îmbrac\ împ\ratul, [i cal pe care
încalec\ împ\ratul.
9. {i s\-i dea unuia din prietenii cei
cinsti]i ai împ\ratului, [i s\ îmbrace pe
omul pe care iube[te împ\ratul, [i s\-l
pun\ c\lare pe cal, [i s\ strige pe uli]ele
cet\]ii, zicând> a[a va fi la tot omul pe care
împ\ratul voie[te a-l m\ri.
10. {i a zis împ\ratul lui Aman> bine ai
gr\it, a[a f\ lui Mardoheu Jidovul, cel ce
sluje[te în curte, [i s\ nu la[i s\ treac\ nici
un cuvânt din cele ce ai gr\it.
11. {i a luat Aman ve[mântul [i calul, [i a
îmbr\cat pe Mardoheu, [i l-a suit pe el pe
cal, [i a trecut pe uli]ele cet\]ii, [i a strigat
zicând> a[a va fi la tot omul, pe care
împ\ratul vrea s\-l m\reasc\.
12. {i s-a înapoiat Mardoheu la curte, iar
Aman s-a întors întru ale sale sup\rat
asupra capului s\u.
 CARTEA ESTIREI
13. {i a povestit Aman Zosarei femeii sale
[i prietenilor, cele ce s-au întâmplat, [i au
zis c\tre el prietenii [i femeia> de este din
neamul Jidovilor Mardoheu, [i ai început
a te smeri înaintea lui, vei c\dea cu
adev\rat, [i nu vei putea s\-]i izbânde[ti
asupra lui, c\ Dumnezeul cel viu este cu
dânsul.
14. Înc\ gr\ind ei, au venit famenii [i au
gr\bit pe Aman s\ mearg\ la osp\]ul, care
l-a g\tit Estir.
CAP. 7.
Aman spânzurat.
{i au intrat împ\ratul [i Aman s\ osp\teze
împreun\ cu împ\r\teasa.
2. {i a zis împ\ratul Estirei a doua zi
când osp\ta, ce este Estir împ\r\teas\? {i
ce este cererea ta? {i ce este rug\ciunea
ta? Eu voiu da ]ie pân\ la jum\tate de
împ\r\]ia mea.
3. {i r\spunzând Estir, a zis> de am aflat
har înaintea împ\ratului, d\ruiasc\-mi mie
[i poporului meu iertarea pentru care m\
rog.
4. C\ vându]i suntem, eu [i poporul meu
spre pieire, spre jefuire [i spre robie, noi [i
pruncii no[tri s\ fim robi [i roabe, [i am
cunoscut, c\ nu este vrednic vr\jma[ul de
curtea împ\ratului.
5. {i a zis împ\ratul> cine este acesta,
care a îndr\znit a face lucrul acesta?
6. {i a zis Estir> omul vr\jma[ Aman cel
r\u acesta este, iar Aman s-a cutremurat
de împ\ratul [i de împ\r\teasa.
7. Deci împ\ratul sculându-se de la mas\
a mers în gr\din\, iar Aman se ruga de
împ\r\teasa [i cerea mil\, pentru c\ se
vedea pe sine în primejdie.
8. {i s-a întors împ\ratul din gr\din\, iar
618
Aman c\zuse jos rugând pe împ\r\teasa,
[i a zis împ\ratul> înc\ [i pe femeia mea o
sile[te în casa mea? Iar Aman auzind s-a
tulburat.
9. {i a zis Vugatan unul din fameni,
fiindc\ acesta [tia lemnul cel de spânzurat,
c\ l-a fost v\zut în casa lui Aman, când l-
a chemat la cina împ\ratului, [i întrebând
de acela, a în]eles de la unul din slugi ce se
g\te[te. Deci a zis c\tre împ\ratul> iat\ [i
lemn a g\tit Aman lui Mardoheu, celui ce
a gr\it pentru împ\ratul, [i este ridicat de
Aman lemnul de cincizeci de co]i, [i a zis
împ\ratul> s\ fie spânzurat el pe dânsul.
10. {i a fost spânzurat Aman de lemnul
care l-a fost g\tit lui Mardoheu, [i atunci a
încetat mânia împ\ratului.
CAP. 8.
R\zbunarea Jidovilor.
În ziua aceea împ\ratul Artaxerx a d\ruit
Estirei tot ce avea Aman vr\jma[ul, [i a
chemat împ\ratul pe Mardoheu, c\ a spus
Estir, c\ este rudenie cu el.
2. {i a luat împ\ratul inelul, care l-a luat
de la Aman [i l-a dat lui Mardoheu.
3. {i a pus Estir pe Mardoheu peste toate
ale lui Aman, [i ad\ugând a gr\it c\tre
împ\ratul [i a c\zut la picioarele lui, [i s-a
rugat ca s\ strice r\utatea lui Aman [i câte
a f\cut el Jidovilor.
4. {i a tins împ\ratul Estirei toiagul cel
de aur, [i sculându-se Estir a st\tut
înaintea împ\ratului.
5. {i a zis Estir> de ]i se pare ]ie, [i de am
aflat har, s\ se trimit\ [i s\ se întoarc\
c\r]ile cele trimise de Aman, care le-a
scris s\ piarz\ pe Evreii cei din împ\r\]ia
ta.
6. C\, cum voiu putea vedea eu chinuirea
 CARTEA ESTIREI
poporului meu, [i cum voiu putea s\ m\
mântuiesc, când piere neamul meu?
7. {i a zis împ\ratul c\tre Estir> dac\
toate câte are Aman ]i-am dat [i ]i-am
d\ruit ]ie, [i pe el l-am spânzurat pe lemn,
pentru c\ a ridicat mâinile asupra
Jidovilor, ce înc\ mai ceri?
8. Scrie]i [i voi cu numele meu, cum v\
place, [i pecetlui]i cu inelul meu, c\, câte
se scriu din porunca împ\ratului [i se
pecetluiesc cu inelul meu, nimeni nu se
poate împotrivi acelora.
9. {i s-a chemat scriitorii în luna dint=i,
care este Nisan în dou\zeci [i trei a anului
acestuia, [i s-au scris Evreilor, câte a
poruncit dreg\torilor casei [i c\peteniilor
domnilor de la India pân\ la Etiopia, la o
sut\ [i dou\zeci [i [apte de domni în
fiecare ]ar\ în limba lor.
10. {i s-a scris în numele împ\ratului [i s-
a pecetluit cu inelul lui, [i a trimis
scrisorile prin purt\torii de c\r]i,
11. {i le-a poruncit lor, ca s\ tr\iasc\ dup\
legile lor în toat\ cetatea, [i s\-[i
izbândeasc\, [i vr\jma[ilor s\i s\ le fac\
ce vreau, s\-i piarz\, s\-i omoare cum vor
socoti, s\ le jefuiasc\ lucrurile [i s\
pustiasc\ ]\rile vr\jma[ilor s\i [i s\
împ\r]easc\ pr\zile lor.
12. Pe care i-au ucis într-o zi în toat\
împ\r\]ia lui Artaxerx, în ziua a
treisprezecea a lunii a dou\sprezecea care
este Adar.
13. Acesta este izvodul c\r]ilor celor
scrise> marele împ\rat Artaxerx celor ce
sunt pu[i c\petenii peste o sut\ [i dou\zeci
[i [apte de ]\ri, de la India pân\ la Etiopia,
[i celor ce ale noastre cuget\, bucurie>
,,Mul]i cu prea multa f\c\torilor de
bine bun\tate mai adesea cinstindu-se mai
mult se trufesc. {i nu numai celor supu[i
619
nou\ caut\ a le face r\u, ei neputând
suferi, ci [i asupra f\c\torilor s\i de bine
se silesc a me[te[ugi. {i mul]umirea nu
numai dintre oameni stricând-o, ci [i cu
bun\t\]ile, care le au seme]indu-se [i
în\l]ându-se, de certarea cea urâtoare de
rele a lui Dumnezeu, celui ce toate
pururea le vede socotesc a fugi. {i de
multe ori se întâmpl\, ca pe care
st\pânitorul mai prieteni [i mai
credincio[i i-a f\cut, c\rora cârma
împ\r\]iei o a încredin]at, pe domnii s\i în
foarte mari primejdii i-au b\gat, fiindc\ ar
vrea a se folosi cu ei, pentru ca s\-[i
izbândeasc\ strâmb\t\]ile sale, cele
deosebi, vars\ sângele nevinova]ilor. {i
în[al\ mintea st\pânitorilor lor, care nu
[tie de în[el\ciune, [i în]elepciunea cu
viclenie [i cu minciuni o am\gesc. Care
lucru [i din istoriile cele vechi, precum am
ar\tat, [i din cele ce sunt înaintea ochilor
no[tri se dovede[te, cum c\ cu rele
îndemn\ri ale unora bun\voin]\ a
împ\ra]ilor se întoarce spre r\u. Pentru
aceea purtând grij\, ca cu to]i oamenii din
împ\r\]ia noastr\ s\ se ]in\ pacea,
neb\gând seam\ de pârele, cu care se
nevoiesc s\ ne în[ele pe noi, osebind cele
ce se pun înaintea ochilor no[tri,
socotindu-le cu blând\ cercetare. Pentru
aceea nu trebuie s\ gândi]i, c\ din
u[urarea min]ii noastre vine, de d\m
porunci osebite, ci cum c\ dup\
întâmplarea [i lipsa vremilor, precum
pofte[te folosul de ob[te, judec\m. {i ca
mai bine s\ în]elege]i ce zicem, Aman fiul
lui Amadat, [i cu mintea [i cu neamul
Machedonean, [i str\in de sângele
Per[ilor, [i bun\tatea noastr\ cu tirania
întinând-o ca pe un nemernic l-am fost
primit. {i f\cându-se prieten nou\, a
 CARTEA ESTIREI
cunoscut iubirea noastr\ de oameni, care
aveam spre tot neamul atâta, cât tat\l
nostru s-a chemat, [i de to]i s-a cinstit al
doilea dup\ noi. {i într-atâta s-a în\l]at cu
seme]ia, încât a vrut s\ ne lipseasc\ [i de
împ\r\]ie [i de via]\. {i pe Mardoheu
mântuitorul, [i foarte marele f\c\tor de
bine al nostru, [i pe cea f\r\ de prihan\
so]ia împ\r\]iei noastre Estir cu tot
neamul lor cu multe minciuni [i
me[te[ugiri de în[el\ciune i-a cerut spre
pierzare. Gândind c\ dac\ îi va omorî pe
ei, ne va afla pe noi singuri, [i împ\r\]ia
Per[ilor o va muta la Machedoneni. Iar noi
pe Jidovii, pe care cel de trei ori spurcat i-
a dat spre moarte, i-am aflat nu f\c\tori de
rele, ci prea cu drepte legi vie]uind [i fiind
fii Preaînaltului [i prea marelui Dumnezeu
celui viu, celui ce cu bun\ vrerea sa ne-au
dat nou\ [i str\mo[ilor no[tri împ\r\]ia.
Nu ve]i asculta de c\r]ile cele trimise de
Aman al lui Amadat, pentru care r\utate a
lui înaintea por]ilor cet\]ii Susilor s-a
spânzurat cu toat\ casa, Dumnezeu
Atot]iitorul degrab\ dând lui judecat\, de
ce a fost vrednic. Iar scrisoarea c\r]ii
acesteia s\ o vesti]i în tot locul cu
îndr\zneal\, s\ l\sa]i pe Jidovi s\ tr\iasc\
dup\ legile lor.
{i s\ le ajuta]i lor, ca pe cei ce din
vremea primejdiei s-au sculat asupra lor,
s\-[i izbândeasc\ în treisprezece zile ale
lunii a dou\sprezecea, care este Adar,
pentru c\ aceast\ zi, care era s\ fie de
pieirea neamului celui ales
Atotputernicului Dumnezeu, o au f\cut lor
de bucurie. Pentru aceea dar [i voi între
s\rb\torile voastre cele numite s\ o ]ine]i
[i s\ o serba]i cu toat\ desf\tarea, ca [i
acum [i dup\ aceasta mântuire s\ fie vou\
[i celor ce binevoiesc Per[ilor, iar celor ce
620
ne viclenesc nou\, pomenire de pieire. Iar
toat\ cetatea sau ]ara, care nu va face a[a,
cu sabie [i cu foc s\ piar\ cu urgie, ca nu
numai oamenilor nec\lcat\, ci [i hiarelor
[i p\s\rilor în toat\ vremea urât\ s\ fie. Iar
izvoadele s\ se pun\ la vederea ochilor în
toat\ împ\r\]ia, [i gata s\ fie to]i Evreii
într-aceast\ zi, s\ bat\ pe vr\jma[ii lor”.
14. {i au ie[it c\l\re]ii gr\bind s\ fac\ cele
zise de ;mp\ratul, [i au vestit porunca [i ;n
Cetatea Susa.
15. {i Mardoheu a ie[it ;mbr\cat cu
ve[m=nt ;mp\r\tesc, [i av=nd cunun\ de
aur [i diadem\ de vison mohor=t\, [i
v\z=nd cei din Susa s-au veselit.
16. Iar Jidovilor s-a f\cut lumin\ [i
veselie.
17. Prin cet\]i [i prin ]\ri oriunde s-a dat
porunca bucuriei [i veseliei Jidovilor,
desf\tare [i veselie, [i mul]i din neamuri
se t\iau ;mprejur [i se f\ceau Jidovi pentru
frica Jidovilor.
CAP. 9.
Jidovii rânduiesc s\rb\toare.
Iar în luna a dou\sprezecea în treisprezece
zile ale lunii care este Adar, au venit
c\r]ile cele scrise de la împ\ratul.
2. {i în ziua aceea au pierit cei ce erau
împotriva Jidovilor, c\ nimeni nu a st\tut
împotriv\-le, temându-se de dân[ii.
3. C\ boierii domnilor [i tiranii [i
scriitorii cei împ\r\te[ti cinsteau pe
Jidovi.
4. C\ frica lui Mardoheu era peste ei.
5. {i Mardoheu din zi în zi se m\rea, c\
poruncise împ\ratul, ca numele lui în toat\
împ\r\]ia s\ se vesteasc\.
6. {i în Cetatea Susis au ucis Jidovii
cinci sute de oameni.
 CARTEA ESTIREI
7. Pe Farsanes, pe Delfon [i pe Fasga,
8. Pe Faradata, pe Varea [i pe Sarvaca,
9. Pe Marmasima, pe Rufeon, pe Aseon
[i pe Zavuteon.
10. Cei zece feciori ai lui Aman, fiul lui
Amadat Vugheul vr\jma[ul Jidovilor, [i i-
a jefuit în ziua aceea.
11. {i s-a dat împ\ratului num\rul celor
pieri]i în Susa.
12. {i a zis împ\ratul c\tre Estir> omorât-
au Jidovii în Cetatea Susa cinci sute de
oameni, dar împrejur ce socote[ti c\ vor fi
f\cut? Ce te mai rogi înc\, [i va fi ]ie?
13. {i a zis Estir împ\ratului> s\ se dea
Evreilor, s\ se fac\ a[a [i mâine, ca s\
spânzure pe cei zece feciori ai lui Aman.
14. {i a poruncit împ\ratul a[a s\ fie, [i a
dat Jidovilor cet\]ii trupurile fiilor lui
Aman s\ le spânzure.
15. {i s-au adunat Jidovii în Susa în
paisprezece zile ale lunii lui Adar, [i au
ucis trei sute de oameni, [i nimica nu au
jefuit.
16. {i ceilal]i Jidovi dintru împ\r\]ie s-au
adunat [i le-au ajutat lor, [i au încetat de la
r\zboi, c\ au omorât dintr-în[ii
cincisprezece mii, în treisprezece zile ale
lui Adar, [i nimica nu au jefuit.
17. {i în ziua a paisprezecea a acestei luni
au odihnit, [i o au ]inut zi de odihn\ cu
bucurie [i cu veselie.
18. Iar Jidovii cei din Cetatea Susis s-au
adunat, [i în a paisprezecea zi s-au
odihnit, [i în a cincisprezecea a[ijderea
petreceau cu bucurie [i cu veselie.
19. Pentru aceea Jidovii cei risipi]i prin
]ar\ afar\ de cet\]i, petrec ziua a
paisprezecea a lunii lui Adar, zi bun\ cu
veselie, trimi]ând daruri fiecare aproapelui
s\u< iar cei ce locuiesc la scaunele
cet\]ilor, la cincisprezece zile ale lunii lui
621
Adar fac veselie, trimi]ând daruri celor de
aproape.
20. {i a scris Mardoheu cuvintele acestea
în carte, [i le-a trimis Jidovilor celor din
împ\r\]ia lui Artaxerx, celor de aproape [i
celor de departe,
21. S\ statorniceasc\ aceste zile bune, [i
s\ ]in\ s\rb\toare ziua într-a paisprezecea
[i a cincisprezecea a lunii lui Adar.
22. Pentru c\ într-aceste zile s-au odihnit
Evreii de vr\jma[ii lor, [i luna lui Adar,
întru care s-a întors lor plânsul întru
bucurie [i întristarea în zi bun\ s\ o
petreac\ ca ni[te zile bune de nunt\ [i de
veselie, trimi]ând daruri prietenilor [i
s\racilor.
23. {i au f\cut Evreii precum le-a scris lor
Mardoheu<
24. Cum Aman a lui Amadat Vugheul le
vr\jm\[ea lor, cum a pl\nuit [i a aruncat
sor]i ca s\-i piarz\ pe ei.
25. {i cum a intrat la împ\ratul zicând s\
spânzure pe Mardoheu, [i câte rele a ispitit
s\ aduc\ asupra Jidovilor, care apoi s-au
întors asupra lui, [i fu spânzurat el [i
feciorii lui.
26. Pentru aceea s-au chemat zilele
acestea purim, adic\ sor]i, c\ în limba lor
sor]ii se chemau purim pentru cuvintele
c\r]ii acesteia, [i câte au p\]it pentru
acestea [i câte li s-au f\cut lor [i li s-au
împ\r]it.
27. {i au primit Jidovii asupra lor [i
asupra semin]iei lor [i asupra tuturor celor
ce ]in legea jidoveasc\, ca nicidecum într-
alt chip s\ nu petreac\ zilele acestea,
pomenire f\când din neam în neam, [i în
cetate [i în mo[tenire [i în ]ar\.
28. Iar zilele acestea ce se zic purim, se
vor ]ine în toat\ vremea, [i pomenirea lor
nu va lipsi din neam.
 CARTEA ESTIREI

29. {i a scris Estir împ\r\teasa fata lui minuni mari, care nu s-au f\cut la nici un
Aminadav [i Mardoheu Jidovul câte a neam.
f\cut atunci, înt\rind cartea despre cele ce 11. Pentru aceea au f\cut doi sor]i, unul
se zic purim< pentru poporul lui Dumnezeu, [i altul
30. Cum Mardoheu [i Estir împ\r\teasa pentru toate neamurile.
hot\râse asupra lor. 12. {i au venit amândoi sor]ii ace[tia la
31. {i atunci s-a rânduit post, dup\ sfatul ceas [i la vreme [i la zi de judecat\
lor. înaintea lui Dumnezeu întru toate
32. {i Estir a poruncit s\ se înt\reasc\ în neamurile.
veci [i s\ scrie aceasta spre pomenire. 13. {i [i-au adus aminte Dumnezeu de
poporul s\u, [i au îndreptat mo[tenirea sa.
CAP. 10. 14. {i vor fi lor zilele acestea în luna lui
Lauda lui Mardoheu. Adar, în paisprezece [i cincisprezece zile
ale lunii acesteia cu adunare [i cu bucurie
{i a scris împ\ratul peste toat\ împ\r\]ia [i cu veselie înaintea lui Dumnezeu în
p\mântului [i a m\rii. neamuri în veac întru poporul s\u Israil.
2. {i t\ria [i b\rb\]ia, avu]ia [i m\rirea 15. În anul al patrulea împ\r\]ind
împ\r\]iei lui, iat\ s-a scris spre pomenire Ptolomeu [i Cleopatra, a adus Dositei,
în cartea împ\ra]ilor Per[ilor [i a Midilor. care a zis c\ este preot [i Levit, [i
3. C\ Mardoheu era al doilea dup\ Ptolomeu feciorul lui, cartea cea înainte
împ\ratul Artaxerx, [i mare era întru pus\ a celor ce se zic purim, care a zis c\
împ\r\]ie, [i m\rit de Jidovi [i iubit, [i este, [i o a t\lm\cit Lisimah Ptolomeu cel
povestea petrecerea la tot neamul s\u. din Ierusalim.
4. {i a zis Mardoheu> de la Dumnezeu s-
au f\cut acestea,
5. C\ mi-am adus aminte de visul care l-
am v\zut despre cuvintele acestea, c\ nu a
trecut dintr-însele nimic.
6. Izvorul cel mic, care s-a f\cut râu, [i
era lumin\ [i soare, [i era ap\ mult\, Estir
este râul pe care o a luat împ\ratul, [i o a
f\cut împ\r\teas\.
7. Iar cei doi balauri, eu sunt [i Aman.
8. Iar neamurile cele ce s-au adunat, sunt
cei ce au vrut s\ piarz\ numele Jidovilor.
9. Iar neamul meu, acesta este Israil, cel
ce a strigat c\tre Dumnezeu, [i s-a
mântuit, [i au mântuit Domnul pe poporul
s\u, [i ne-au izb\vit Domnul pe noi din
toate relele acestea.
10. {i au f\cut Dumnezeu semne [i

622
 CARTEA LUI IOV
CARTEA LUI IOV
CAP. 1.
Relele întâmpl\ri ale lui Iov.
Un om oarecare era ;n ]ara Avsitidei,
c\ruia era numele Iov, [i era omul acela
f\r\ de prihan\, drept, adev\rat, cinstitor
de Dumnezeu, [i se ferea de tot lucrul r\u.
2. {i s-a n\scut lui [apte feciori [i trei
fete.
3. {i erau vitele lui oi [apte mii, c\mile
trei mii, perechi de boi cinci sute, [i cinci
sute de asine ce se p\[teau, [i slugi multe
foarte, [i lucruri mari erau lui pe p\mânt,
[i era omul acela de bun neam dinspre
r\s\ritul soarelui.
4. {i adunându-se feciorii lui unul la
altul, f\ceau ospe]e în toate zilele, luând
împreun\ cu sine [i pe cele trei surori ale
lor, s\ m\nânce [i s\ bea cu dân[ii.
5. {i dup\ ce se sfâr[eau zilele osp\]ului,
trimitea Iov, [i-i cur\]ea sculându-se de
diminea]\, [i aducea pentru dân[ii jertfe,
dup\ num\rul lor, [i un vi]el pentru p\cat,
pentru sufletele lor, c\ zicea Iov> ca nu
cumva s\ fi gândit feciorii rele spre
Dumnezeu întru inimile lor, a[a f\cea Iov
în toate zilele.
6. {i a fost în ziua aceea, [i iat\ au venit
Îngerii lui Dumnezeu, s\ stea înaintea
Domnului, [i a venit împreun\ cu dân[ii [i
diavolul.
7. {i au zis Domnul diavolului> de unde
ai venit? {i r\spunzând diavolul, a zis
c\tre Domnul> înconjurând p\mântul [i
str\b\tând cele de sub cer, iat\ de fa]\
sunt.
8. {i au zis lui Domnul> socotit-ai în
cugetul t\u de robul meu Iov? C\ nu este
623
asemenea lui din cei de pe p\mânt, om
nevinovat, drept, adev\rat, tem\tor de
Dumnezeu, ferindu-se de tot lucrul r\u.
9. Iar diavolul a r\spuns, [i a zis înaintea
Domnului> au doar în zadar se teme Iov de
Dumnezeu?
10. Au nu ai ocrotit tu toate cele dinafar\
[i cele dinl\untru ale casei lui? {i toate
cele ce sunt primprejurul lui? Lucrurile
mâinilor lui le-ai binecuvântat [i
dobitoacele lui le-ai înmul]it pe p\mânt,
11. Ci trimite mâna ta [i te atinge de toate
câte are< nici în fa]\ te va binecuvânta.
12. Atunci zise Domnul diavolului> iat\
toate câte are el le dau în mâna ta, dar de
el s\ nu te atingi, [i a ie[it diavolul de la
Domnul.
13. {i au fost într-o zi feciorii lui Iov, [i
fetele lui beau vin în casa fratelui lor celui
mai mare.
14. {i iat\ vestitor a venit la Iov, [i a zis
lui> perechile de boi arau, [i asinele
p\[teau aproape de dân[ii.
15. {i venind pr\d\torii le-au luat, [i pe
slugi i-au ucis cu sabia, [i sc\pând eu
singur, am venit s\-]i spun ]ie.
16. Înc\ gr\ind acesta, venit-a alt vestitor
la Iov, [i i-a zis lui> foc a c\zut din cer, [i
a mistuit oile [i pe p\stori a[ijderea i-a ars,
[i sc\pând eu singur, am venit s\-]i spun
]ie.
17. Înc\ gr\ind acesta, a venit alt vestitor
la Iov, [i i-a zis lui> Haldeii au f\cut asupra
noastr\ trei cete, [i au înconjurat c\milele
[i le-au luat, [i pe slugi i-au ucis cu sabia,
[i am sc\pat eu singur, [i am venit s\-]i
spun ]ie.
18. Înc\ acesta gr\ind, alt vestitor a venit,
 CARTEA LUI IOV
zicând lui Iov> feciorii t\i [i fetele tale
mâncând [i bând la feciorul t\u fratele lor
cel mai mare,
19. F\r\ de veste a venit un vânt mare
dinspre pustie, [i a zguduit cele patru
unghiuri ale casei, [i a c\zut casa peste
feciorii t\i, [i au murit, [i am sc\pat eu
singur, [i am venit s\-]i spun ]ie.
20. Atunci Iov sculându-se, [i-a rupt
hainele sale, [i-a tuns p\rul capului s\u, [i
a pres\rat ]\rân\ peste capul s\u, [i c\zând
jos s-a închinat Domnului, [i a zis>
21. Gol am ie[it din pântecele maicii
mele, gol m\ voiu [i întoarce acolo,
Domnul au dat, Domnul au luat, cum au
pl\cut Domnului, a[a s-au [i f\cut, fie
numele Domnului binecuvântat.
22. :ntru toate acestea ce s-au întâmplat
lui, nu a p\c\tuit Iov înaintea Domnului,
nici nu a socotit neîn]elep]ie la Dumnezeu.
CAP. 2.
R\bdarea lui Iov.
{i a fost într-o zi, venind Îngerii lui
Dumnezeu s\ stea înaintea Domnului,
venit-a [i diavolul în mijlocul lor, ca s\
stea înaintea Domnului.
2. {i au zis Domnul c\tre diavolul> de
unde vii tu? Atunci zise diavolul înaintea
Domnului> str\b\tând cele de sub cer [i
înconjurând tot p\mântul am venit.
3. {i au zis Domnul c\tre diavolul> luat-
ai aminte spre robul meu Iov, c\ nu este ca
dânsul din cei de pe p\mânt, om f\r\ de
prihan\, drept, adev\rat, nevinovat,
tem\tor de Dumnezeu, ferindu-se de tot
r\ul, [i înc\ st\ruie[te în cuvio[ie, iar tu ai
zis s\ pierzi în zadar averile lui.
4. {i r\spunzând diavolul, a zis c\tre
Domnul> piele pentru piele, [i toate câte
624
are omul le va da pentru sufletul s\u.
5. Dar nu a[a, ci trimite mâna ta, [i te
atinge de oasele [i de carnea lui, [i nici în
fa]\ te va binecuvânta.
6. {i au zis Domnul diavolului> iat\ ]i-l
dau ]ie, numai de sufletul lui s\ te fere[ti.
7. {i a ie[it diavolul de la fa]a Domnului,
[i a lovit pe Iov cu bub\ rea de la picioare
pân\ la cap.
8. {i a luat Iov un hârb de [i-a ras
puroaiele sale, [i a [ezut în gunoi afar\ de
cetate.
9. {i trecând vreme mult\, zis-a c\tre Iov
femeia lui> pân\ când vei r\bda, zicând
iat\ voiu a[tepta înc\ pu]in\ vreme
n\dejdea mântuirii mele? C\ iat\ a pierit
pomenirea ta de pe p\mânt, feciorii t\i [i
fetele tale, durerile [i chinurile pântecelui
meu, cu care în zadar m-am ostenit cu
nevoin]\, ca vai de ei au pierit, [i tu însu]i
în putrejunea viermilor [ezi, r\mân=nd
afar\ sub v\zduh, [i eu r\t\cesc ca o
slujnic\ umblând din loc în loc [i din cas\
în cas\, a[teptând pân\ va apune soarele,
ca s\ m\ odihnesc de ostenelile, de trudele
[i de durerile mele, care acum m\ cuprind,
ci zi vreun cuvânt c\tre Domnul, [i mori.
10. Iar el c\utând la dânsa, a zis> pentru ce
ca o femeie f\r\ de minte ai gr\it? Dac\
am luat cele bune din mâna Domnului, s\
nu r\bd\m [i cele rele? :ntru toate acestea
ce s-au întâmplat lui, nu a gre[it Iov cu
buzele sale înaintea lui Dumnezeu.
11. {i auzind trei prieteni ai lui toate
relele ce au dat peste el, a venit fiecare din
]ara sa la el, Elifas împ\ratul Temanilor,
Valdad domnul Savheilor [i Sofar
împ\ratul Mineilor, [i au venit la el to]i
odat\, ca s\-l mângâie [i s\-l cerceteze pe
el.
12. {i v\zându-l pe el de departe nu l-au
 CARTEA LUI IOV
cunoscut, [i strigând cu glas mare, au
plâns [i [i-a rupt fiecare haina sa, [i au
aruncat p\mânt pe capetele lor.
13. Au [ezut lâng\ el [apte zile [i [apte
nop]i, [i nici unul dintre ei nu i-a gr\it
cuvânt, pentru c\ vedea c\ era rana
groaznic\ [i mare foarte.
CAP. 3.
Plângerea lui Iov.
Dup\ acestea a deschis Iov gura sa.
2. {i a blestemat ziua sa, zicând>
3. Piar\ ziua în care m-am n\scut [i
noaptea aceea, în care s-a zis> iat\ b\rbat.
4. Noaptea aceea s\ fie întuneric, [i s\ nu
o cerce pe ea Domnul de sus, [i s\ nu vin\
peste ea lumin\.
5. S\ o cuprinz\ pe ea întunericul [i
umbra mor]ii, s\ vin\ peste ea negur\,
blestemat\ s\ fie ziua aceea.
6. {i noaptea aceea s\ o cuprinz\
întunericul, s\ nu fie în zilele anului, nici
s\ se numere în zilele lunilor.
7. Ci noaptea aceea s\ fie cu dureri, [i s\
nu vin\ peste dânsa veselie, nici bucurie.
8. Ci s\ o blesteme pe ea, cel ce blestem\
ziua aceea, cel ce va s\ prinz\ chitul cel
mare.
9. Întunece-se stelele nop]ii aceleia, s\
a[tepte, [i la lumin\ s\ nu vin\ [i s\ nu
vaz\ luceaf\rul r\s\rind.
10. Pentru c\ nu a închis por]ile
pântecelui maicii mele, c\ ar fi dep\rtat
durerea de la ochii mei.
11. Pentru ce nu am murit în pântece? {i
dup\ ce am ie[it din pântece, c\ci nu am
murit îndat\?
12. {i pentru ce m-a pus pe genunche? {i
pentru ce am supt ]=]ele?
13. Acum dormind a[ t\cea, [i z\când m-
625
a[ odihni,
14. Cu împ\ra]ii sfetnicii p\mântului, care
se seme]eau în arme,
15. Sau cu boierii care au mult aur, care au
umplut casele lor de argint,
16. Sau ca o lep\d\tur\, care iese din
mitrasul mamei sale, sau ca pruncii care
nu au v\zut lumina.
17. Acolo necredincio[ii au ars iu]imea
mâniei, acolo au odihnit cei osteni]i cu
trupul.
18. {i împreun\ cei ve[nici nu au auzit
glasul celui ce cere birul.
19. Mic [i mare acolo este, [i sluga nu se
teme de domnul s\u.
20. Pentru ce au dat celor din am\r\ciune
lumin\, [i via]\ sufletelor celor ce sunt în
dureri?
21. Care poftesc moartea, [i nu o nimeresc
scurmând-o ca ni[te comori.
22. {i se bucur\ de o nimeresc.
23. Moartea este odihna omului, c\ l-au
acoperit pe el Dumnezeu.
24. C\ mai înainte de a mânca îmi vine
suspin, [i l\crimez cuprins fiind de fric\.
25. C\ frica de care m-am temut, a venit
asupra mea, [i de ce m-am speriat, aceea
m-a întâmpinat.
26. Nici am avut pace, nici mi-a tihnit,
nici m-am odihnit, [i mi-a venit mie
mânie.
CAP. 4.
Elifas mustr\ pe Iov.
{i r\spunzând Elifas Temaniteanul a zis>
2. Au doar de multe ori ]i s-a gr\it ]ie cu
necaz? Dar greutatea cuvintelor tale cine o
va suferi?
3. C\ de vreme ce tu pe mul]i ai înv\]at,
[i mâini slabe ai ajutat.
 CARTEA LUI IOV
4. {i pe cei neputincio[i i-ai îmb\rb\tat
cu cuvântul, [i genunchele cele slabe le-ai
înt\rit.
5. Acum a venit asupra ta durere, [i s-a
atins de tine, [i te-ai tulburat.
6. Oare evlavia ta este în nebunie, [i
n\dejdea ta, în r\utatea c\ii tale?
7. Adu-]i aminte dar, cine a pierit fiind
nevinovat, sau care drep]i cu tot neamul s-
au stins?
8. Ba înc\ am v\zut c\ cei ce ar\ cele
f\r\ de cale, [i cei ce le seam\n\, dureri î[i
secer\ loru[i.
9. Din porunca Domnului vor pieri, [i de
Duhul mâniei lui se vor stinge.
10. T\ria leului [i glasul leoaicei [i
seme]ia balaurilor s-a stins.
11. Leul a pierit neavând mâncare, [i puii
leilor s-au p\r\sit unul pe altul.
12. C\ de ar fi fost vreun cuvânt adev\rat
întru cuvintele tale, nimica dintr-aceste
r\ut\]i nu te-ar fi întâmpinat, deci cum nu
va primi urechea mea cele minunate de la
dânsul?
13. De frica [i de r\sunarea de noapte a
c\zut fric\ peste oameni.
14. Fric\ m-a întâmpinat [i cutremur, [i
oasele mele tare le-au cl\tinat.
15. {i duh peste fa]a mea a venit, [i mi s-
au încre]it perii [i carnea.
16. Sculatu-m-am [i nu am cunoscut,
v\zut-am [i nu era chip înaintea ochilor
mei, ci numai vânt [i glas lin auzeam.
17. Au doar mai curat va fi omul decât
Domnul? Au doar f\ptura va fi mai
dreapt\ decât F\c\torul?
18. Slugilor sale nu crede< asupra
Îngerilor s\i au gândit strâmb\tate.
19. Cu cât mai vârtos cei ce locuiesc în
cas\ de lut, dintre care [i noi dintru acela[i
lut suntem, se vor sfâr[i ca viermii.
626
20. Nici de diminea]\ pân\ seara nu sunt,
c\ pier neputând s\-[i ajute loru[i.
21. Suflat-au asupra lor, [i s-au uscat,
pierit-au pentru c\ nu au avut ei
în]elepciune.
CAP. 5.
Urmare.
Strig\ acum de te va auzi cineva, sau de
vei vedea vreun Înger din cei sfin]i,
2. C\ pe cel f\r\ de minte îl ucide mânia,
iar pe cel r\t\cit îl omoar\ râvna.
3. Iar eu am v\zut pe cei f\r\ de minte
prinzând r\d\cin\, ci îndat\ a pierit
petrecerea lor.
4. Departe de mântuire vor fi fiii lor, [i se
vor smeri pe la u[ile celor mai mici, [i nu
va fi cel ce izb\ve[te,
5. C\ cele ce au adunat ei, drep]ii le vor
mânca, [i ei din r\ut\]i nu vor fi sco[i,
risipeasc\-se t\ria lor.
6. C\ nu va ie[i din p\mânt osteneal\,
nici din mun]i va odr\sli durere.
7. Omul se na[te spre osteneal\, precum
puii vulturului zboar\ la în\l]ime.
8. Îns\ eu m\ voiu ruga Domnului, [i pe
Dumnezeul Atot]iitorul voiu chema.
9. Pe cel ce face mari [i necuprinse,
m\rite [i minunate, c\rora nu este num\r.
10. Pe cel ce d\ ploaie pe p\mânt, [i
trimite ap\ peste cele de sub cer.
11. Pe cel ce înal]\ pe cei smeri]i [i ridic\
la mântuire pe cei pieri]i.
12. Pe cel ce schimb\ sfaturile celor
vicleni, [i nu le vor plini mâinile lor.
13. Cel ce prinde pe în]elep]i întru
vicle[ug, [i r\stoarn\ sfatul celor strica]i.
14. Ziua va fi pentru ei întuneric, [i în
amiaz\ vor pip\i ca noaptea.
15. S\ piar\ ei în r\zboi< iar cel
 CARTEA LUI IOV
neputincios s\ scape din mâna celui
puternic.
16. {i s\ fie celui neputincios n\dejdea,
iar gura celui n\p\stuitor s\ se astupe.
17. Iar fericit este omul, pe care ;l ceart\
Domnul, [i dojenirea celui Atot]iitor nu o
leap\d\,
18. C\ el r\ne[te [i vindec\, bate, [i
mâinile lui t\m\duiesc.
19. De [ase ori din nevoi te va scoate, iar
a [aptea oar\ nu se va atinge de tine r\ul.
20. În foamete te va izb\vi de moarte, iar
în r\zboi te va scoate din mâna fierului.
21. De biciul limbii te va ascunde, [i de
r\ut\]ile viitoare nu te vei teme.
22. De cei nedrep]i [i f\r\delege vei râde,
[i de hiarele s\lbatice nu te vei teme.
23. Iar hiarele ]arinii vor avea pace cu
tine.
24. Dup\ aceea vei cunoa[te, c\ va fi casa
ta în pace, [i petrecerea cortului t\u nu va
p\c\tui.
25. {i vei cunoa[te c\ mult\ este s\mân]a
ta, [i fiii t\i ca iarba ]arinii.
26. {i vei merge la groap\ ca grâul cel
copt, care în vreme s-a secerat sau ca un
stog la arie în vreme bun\ adunat.
27. Iat\ acestea a[a le-am cercat, acestea
sunt care le-am auzit, iar tu cunoa[te ce ai
f\cut.
CAP. 6.
Iov r\spunde lui Elifas.
{i r\spunzând Iov a zis>
2. De ar [ti cineva s\-mi opreasc\ mânia
mea, [i durerile mele s\ le ridice cu jugul
împreun\.
3. Decât nisipul m\rii mai greu va fi, ci
precum se pare, cuvintele mele sunt rele.
4. C\ s\ge]ile Domnului în trupul meu
627
sunt, a c\rora iu]ime bea sângele meu, [i
m\ împung când încep a gr\i,
5. Au doar în zadar va striga asinul
s\lbatic, [i nu când caut\ mâncare? Sau
muge[te boul la iesle, când are de mâncat?
6. Au mânca-se-va pâinea f\r\ de sare?
Sau este gust în cuvinte de[arte?
7. C\ nu poate înceta mânia mea, c\ v\z
c\ bucatele mele, au miros ca mirosul
leului.
8. Dea Domnul s\ asculte cererea mea, [i
n\dejdea mea s\ o plineasc\.
9. Dac\ au început Domnul, r\neasc\-
m\, iar pân\ în sfâr[it s\ nu m\ omoare.
10. {i s\-mi fie mie mormânt cetatea peste
a c\reia ziduri s\ream, nu m\ voiu în\l]a,
c\ nu am min]it cuvintele cele sfinte ale
Dumnezeului meu.
11. C\ ce putere am eu ca s\ rabd? Sau
câte zile ca s\ îng\duie sufletul meu?
12. Au t\rie de piatr\ este t\ria mea? Au
de aram\ este trupul meu?
13. Au nu întru dânsul n\d\jduim? Iar
ajutorul s-a dep\rtat de la mine.
14. Mila s-a dep\rtat de la mine, [i
cercetarea Domnului m-a trecut cu
vederea.
15. Cei de aproape ai mei nu au c\utat
spre mine, ca pe un pârâu sec m-au
p\r\sit, sau ca pe un val m-au trecut.
16. Cei ce se temeau de mine, acum au
n\v\lit asupra mea ca ni[te z\pad\, sau ca
ni[te bulg\r de ghea]\,
17. Care se tope[te, când se face c\ldur\,
[i nu se cunoa[te unde a fost.
18. A[a [i eu de to]i sunt p\r\sit, [i m\
pierz [i m-am înstr\inat din casa mea.
19. Vede]i c\ile celor din Tema, uita]i-v\
la c\r\rile celor din Savo.
20. {i ru[ine vor pl\ti cei ce n\d\jduiesc
în cet\]i [i în bani.
 CARTEA LUI IOV
21. Voi m-a]i asuprit pe mine f\r\ de mil\,
ci v\zând rana mea teme]i-v\.
22. C\ ce? Au doar am cerut ceva de la
voi?
23. Au de t\ria voastr\ îmi este lips\, ca s\
m\ mântui]i de vr\jma[i? Sau din mâinile
puternicilor s\ m\ izb\vi]i pe mine?
24. Înv\]a]i-m\ [i eu voiu amu]i, de m-am
în[elat întru ceva spune]i-mi.
25. Ci cum v\z, rele sunt cuvintele celui
drept.
26. C\ nu cer t\ria voastr\, nici mustrarea
voastr\ m\ va face s\ încetez a gr\i, c\ nu
voiu suferi vorba graiului vostru,
27. Ci c\de]i numai asupra celui s\rman,
[i v\ bate]i joc de prietenul vostru.
28. {i acum c\utând în fa]a voastr\ nu
voiu min]i.
29. {ede]i dar, [i nu fi]i nedrep]i, [i iar\[i
asculta]i îndreptarea mea,
30. C\ nu este în gura mea strâmb\tate, [i
gâtlejul meu au nu va cugeta în]elepciune?
CAP. 7.
Iov se tânguie[te de tic\lo[ia omului.
Au nu este lupt\ via]a omului pe p\mânt?
{i ca a muncitorului cu ziua via]a lui?
2. Sau ca o slug\, care se teme de
domnul s\u, [i caut\ umbr\, sau ca un
n\imit, care a[teapt\ plata sa?
3. A[a [i eu am ajuns luni de[arte, [i
nop]i de dureri s-au dat mie.
4. De m\ culc zic> când va fi ziu\, [i dac\
m\ scol, iar\[i când va fi sear\, [i m\
umplu de dureri de seara pân\ diminea]a.
5. {i se fr\mânt\ trupul meu de
putrejunea viermilor, [i ;nmoi grunzii
p\mântului r\zându-mi puroiul.
6. Via]a mea este mai scurt\ decât graiul,
[i a pierit întru n\dejde de[art\.
628
7. Adu-]i aminte dar c\ via]a mea este
duh, [i nu se va mai întoarce ochiul meu,
ca s\ vaz\ bune.
8. Nu m\ va mai vedea ochiul celui ce
m\ privea, ochii t\i spre mine, [i eu nu
mai sunt.
9. Ca un nor ce trece pe cer, a[a se va
pogorî omul în Iad, [i nu se va mai sui.
10. Nici se va întoarce la casa sa, nici îl va
mai cunoa[te pe el în locul lui.
11. Nici eu dar voiu cru]a gura mea, ci
voiu gr\i fiind în necaz, deschide-o-voiu
de am\r\ciunea sufletului meu fiind
cuprins.
12. Au doar marea sunt eu, au balaur? C\
m-ai îngr\dit?
13. C\ am zis> mângâia-m\-va pe mine
patul meu, [i voiu gr\i deosebi în
a[ternutul meu.
14. M\ înfrico[ezi cu visuri, [i cu vedenii
m\ îngroze[ti.
15. Dezlega-vei de duhul meu sufletul
meu, [i de moarte oasele mele.
16. C\ nu voiu gr\i în veac, ca s\ rabd,
dep\rteaz\-te de la mine, c\ de[art\ este
via]a mea.
17. C\ ce este omul, c\ l-ai m\rit pe el?
Sau c\ iei aminte spre el?
18. C\-l cercetezi pe el pân\ diminea]a?
{i la odihn\ îl judeci pe el?
19. Pân\ când nu m\ sloboze[ti, nici m\
la[i? Pân\ când voiu înghi]i scuipatul meu
cu durere?
20. De am p\c\tuit eu, ce voiu putea face,
cel ce [tii gândul oamenilor? Pentru ce m-
ai pus potrivnic ]ie? {i sunt ]ie sarcin\?
21. Pentru ce nu ai uitat f\r\delegea mea,
[i nu ai cur\]it p\catul meu? {i acum în
p\mânt voiu merge, [i mâine diminea]\ nu
voiu mai fi.
 CARTEA LUI IOV
CAP. 8.
Valdad mustr\ pe Iov.
{i r\spunzând Valdad Savhitul a zis>
2. Pân\ când vei gr\i de acestea, cu gura
ta duh mult gr\itor?
3. Au face Domnul strâmb\tate, când
judec\? Sau cel ce au f\cut toate, tulbur\
ce este drept?
4. De au p\c\tuit fiii t\i înaintea lui, i-au
dat în mâna nelegiuirii lor.
5. Iar tu mânec\ c\tre Domnul
Atot]iitorul, rugându-te.
6. De vei fi curat [i adev\rat, va asculta
rug\ciunea ta, [i ;]i va întoarce ]ie
petrecerea drept\]ii.
7. {i vor fi cele dint=i ale tale pu]ine, iar
cele de pe urm\ ale tale nepovestite.
8. C\ întreab\ pe neamul cel dint=i, [i
cearc\ dup\ neamul p\rin]ilor.
9. C\ noi suntem de ieri [i nu [tim, c\
umbr\ este pe p\mânt via]a noastr\.
10. Au nu acestea te vor înv\]a pe tine, [i
vor spune ]ie [i din inim\ vor scoate
cuvinte?
11. Au odr\sle[te papura f\r\ de ap\, au
în\l]a-se-va trestia f\r\ umezeal\?
12. Înc\ fiind în r\d\cin\, [i mai înainte
de a se t\ia, nu se usuc\ iarba neavând
umezeal\?
13. A[a vor fi cele de apoi ale tuturor
celor ce uit\ pe Domnul, c\ n\dejdea celui
necurat va pieri.
14. C\ nelocuit\ va fi casa lui, [i p\ianjen
va fi cortul lui.
15. De va propti casa sa, nu va sta, [i când
o va înt\ri, nu va r\mâne.
16. C\ este verde sub soare, [i din
putrejunea lui va ie[i ramura lui.
17. Pe gr\mad\ de pietre va sta, [i în
mijlocul pietricelelor va tr\i.
629
18. {i de se va înghi]i, locul nu i se va
cunoa[te.
19. Nu ai v\zut ca aceasta, c\ surparea
necredinciosului, ca aceasta este, [i din
p\mânt alta va odr\sli.
20. C\ Domnul nu va lep\da pe cel f\r\ de
r\utate, [i tot darul necredinciosului nu va
primi.
21. Iar gura celor adev\ra]i se va umple de
râs, [i buzele lor de veselie.
22. Iar vr\jma[ii lor se vor îmbr\ca cu
ru[ine, [i l\ca[ul celui necredincios nu va
sta.
CAP. 9.
Ap\rarea lui Iov.
{i r\spunzând Iov, a zis>
2. Adev\rat [tiu c\ a[a este, cum va fi
drept muritorul la Domnul?
3. C\ de va vrea s\ se judece cu el, nu-l
va asculta pe el, ca s\ nu gr\iasc\
împotriv\ la nici un cuvânt al lui din o
mie.
4. C\ este în]elept cu inima, puternic [i
mare< cine s-a împotrivit lui [i a izbutit?
5. Cel ce înveche[te mun]ii, [i ei nu [tiu,
cel ce surp\ pe ei cu mânie.
6. Cel ce cl\te[te cele de sub cer din
temelii [i stâlpii lui se vor cl\tina.
7. Cel ce zice soarelui, [i nu r\sare, [i
stelele le pecetluie[te.
8. Cel ce a întins cerul singur, [i umbl\
pe mare ca pe p\mânt.
9. Cel ce face g\inu[a [i luceaf\rul de
sear\ [i rali]a de miaz\noapte [i luceaf\rul
dimine]ii.
10. Cel ce face mari [i neurmate, sl\vite [i
minunate, c\rora nu este num\r.
11. De va veni spre mine, nu-l voiu vedea,
[i de va trece, nici a[a nu am [tiut.
 CARTEA LUI IOV
12. De va da mor]ii, cine va opri sau cine
va zice lui, ce ai f\cut?
13. Nimeni nu se poate împotrivi mâniei
lui [i to]i cei seme]i se pleac\ sub dânsul.
14. De m-ar asculta sau ar lua aminte
cuvintele mele.
15. Chiar de a[ fi drept, nu m\ va asculta,
ci voiu cere mil\ judec\]ii lui.
16. {i de ;l voiu chema [i va r\spunde, nu
crez c\ au auzit glasul meu.
17. C\ m-au sf\râmat în vârtej [i
sf\râm\rile mele cele multe s-au f\cut în
zadar.
18. C\ nu m\ las\ s\ r\suflu, ci m\ umplu
de am\r\ciune.
19. El poate ca un puternic, cine se va
împotrivi judec\]ii lui?
20. C\ de voiu fi [i drept, gura mea m\ va
osândi, [i de voiu fi f\r\ prihan\, nedrept
voiu fi socotit.
21. C\ de am f\cut f\r\delege, nu [tiu cu
sufletul, f\r\ numai c\ mi se ia via]a.
22. Pentru aceea au zis> pe cel mare [i
puternic îl pierde mânia.
23. C\ cei r\i în moarte cuvioas\ vor fi, iar
drep]ii sunt batjocori]i.
24. C\ s-a dat în mâinile celui nelegiuit,
ochii judec\torilor leag\, de nu este el,
cine este?
25. Iar via]a mea mai repede este decât un
alerg\tor, fuge [i nu se vede.
26. Au r\mâne dup\ cor\bii urme de cale,
sau dup\ vulturul ce zboar\, c\utând
mâncare?
27. C\ de a[ zice, voiu uita gr\ind,
plecându-m\ cu fa]a voiu suspina.
28. Cl\tescu-m\ din toate m\dularele, c\
[tiu c\ nevinovat nu m\ vei l\sa.
29. {i fiindc\ sunt necuvios, pentru ce nu
am murit?
30. C\ de m\ voiu sp\la cu z\pad\, [i de
630
m\ voiu cur\]i cu mâini curate,
31. Tot m-ai ;nmuiat cu gunoi, [i mi-ai
f\cut urât ve[mântul de pe mine.
32. C\ nu e[ti om ca mine, c\ruia voiu sta
împotriv\, ca deodat\ s\ venim la
judecat\.
33. O! De ar fi între noi mijlocitor, [i care
s\ mustre [i s\ auz\ între amândoi.
34. S\ dep\rteze de la mine toiagul, [i
frica lui s\ nu m\ îngrozeasc\.
35. {i nu m\ voiu teme, ci voiu gr\i, c\
a[a nu îndr\znesc.
CAP. 10.
Iov se tânguie[te de necazul s\u.
Sl\be[te sufletul meu, suspinând voiu
slobozi c\tre el cuvintele mele, de
am\r\ciunea sufletului meu fiind cuprins,
voiu gr\i.
2. {i voiu zice c\tre Domnul> nu m\
înv\]a a fi necredincios, [i pentru ce m-ai
judecat a[a?
3. Au bine este de voiu face strâmb\tate?
C\ nu bagi seam\ de lucrul mâinilor tale,
[i la sfatul celor necura]i ai luat aminte.
4. Au cum vede muritorul, vezi? Au cum
vede omul, vei vedea?
5. Au omeneasc\ este via]a ta? Au anii
t\i, ca ai omului?
6. C\ ai cercetat f\r\delegea mea, [i
p\catele mele le-ai cercat.
7. C\ [tii c\ nimic f\r\delege nu am
f\cut, dar cine este, care din mâinile tale
s\ scoat\?
8. Mâinile tale m-au zidit [i m-au f\cut,
dup\ aceasta schimbându-m\ m-ai b\tut.
9. Adu-]i aminte c\ din lut m-ai f\cut, [i
iar\[i în p\mânt m\ vei întoarce.
10. Au nu ca laptele m-ai muls? {i m-ai
închegat ca ca[ul.
 CARTEA LUI IOV
11. Cu piele [i cu carne m-ai îmbr\cat, [i
cu oase [i cu vine m-ai ]esut.
12. {i via]\ [i mil\ mi-ai dat mie, [i
cercetarea ta mi-a p\zit duhul meu.
13. Acestea avându-le întru tine, [tiu c\
toate le po]i, [i nimica nu este ]ie cu
neputin]\.
14. C\ de voiu p\c\tui, m\ vei p\zi, [i de
f\r\delegea mea nu m-ai f\cut nevinovat.
15. {i de voiu lucra f\r\delege, vai de
mine, [i de voiu fi drept nu-mi pot ridica
capul, c\ sunt plin de f\r\delege.
16. C\ sunt prins ca un leu spre junghiere,
[i iar\[i schimbându-m\ greu m\ pierzi.
17. Înnoind asupra mea cercetarea mea, [i
cu mânie mare te-ai mâniat asupra mea, [i
ai adus peste mine ispit\.
18. Pentru ce dar m-ai scos din pântece, [i
nu am murit? {i ochi pe mine s\ nu m\ fi
v\zut.
19. {i a[ fi ca [i cum nu a[ fi fost, pentru
ce dar din pântece nu m-ai mutat în
mormânt?
20. Au nu este pu]in\ vreme a vie]ii mele?
Las\-m\ s\ m\ odihnesc pu]in.
21. Mai înainte de ce voiu merge, de unde
nu m\ voiu mai întoarce.
22. În p\mânt întunecos [i neguros, în
p\mântul întunericului celui ve[nic, unde
nu este lumin\, nici se vede via]\
muritorilor.
CAP. 11.
Iov învinov\]it de f\]\rnicie.
{i r\spunzând Sofar Mineul a zis>
2. Cel ce gr\ie[te multe, va auzi [i
r\spuns, [i cel bine vorbitor au se va p\rea
c\ drept este?
3. Bine este cuvântat n\scutul din femeie
cel cu via]\ scurt\, nu fi/fii mult în
631
cuvinte, c\ nu este cine s\ se priceasc\ cu
tine.
4. S\ nu zici, c\ curat sunt cu faptele, [i
f\r\ de prihan\ înaintea lui.
5. Ci cum va gr\i Domnul c\tre tine, [i
va deschide buzele sale ]ie?
6. {i dup\ aceea va povesti ]ie puterea
în]elepciunii, c\ cu mult este mai presus
de priceperea ta, [i atunci vei cunoa[te, c\
vrednice de cele ce ai p\c\tuit s-au
întâmplat ]ie de la Domnul.
7. Au urma Domnului vei afla, au la
marginile care au f\cut Atot]iitorul ai
ajuns?
8. Înalt este cerul, [i ce vei face? {i mai
adânci decât cele din Iad, ce [tii?
9. Sau mai departe decât m\sura
p\mântului, sau l\rgimea m\rii?
10. {i de le va strica toate, cine va zice lui,
ce ai f\cut?
11. C\ el [tie lucrurile celor f\r\delege, [i
v\zând cele f\r\decale, nu le va trece cu
vederea.
12. Omul în de[ert lunge[te cuvântul, [i
muritorul cel n\scut din femeie este ca un
asin s\lbatic în pustie.
13. C\ de ai cur\]it tu inima ta, [i tinzi
mâinile tale c\tre el.
14. De este ceva f\r\delege în mâinile
tale, dep\rteaz-o de la tine, [i strâmb\tate
în casa ta s\ nu r\mân\.
15. C\ a[a va str\luci fa]a ta, ca apa cea
limpede, [i te vei dezbr\ca de întin\ciune,
[i nu te vei teme.
16. {i osteneala o vei uita ca un val ce a
trecut, [i nu te vei îngrozi.
17. {i rug\ciunea ta ca luceaf\rul va fi, [i
ca amiaz\zi va r\s\ri ]ie via]\.
18. {i vei fi n\d\jduind, c\ este ]ie
n\dejde, [i din griji [i din purtare de grij\
va r\s\ri ]ie pace.
 CARTEA LUI IOV
19. C\ vei avea lini[te, [i nu va fi cine s\
se r\zboiasc\ cu tine, [i schimbându-se
mul]i se vor ruga ]ie.
20. {i mântuirea va p\r\si pe ei, c\
n\dejdea lor este pierzare, [i ochii
necredincio[ilor se vor topi.
CAP. 12.
Iov se ap\r\ înaintea lui Sofar [i a
prietenilor s\i.
{i r\spunzând Iov a zis>
2. Apoi voi oameni sunte]i, au cu voi se
va sfâr[i ;n]elepciunea?
3. C\ [i eu am inim\ ca [i voi.
4. C\ b\rbatul cel drept [i f\r\ de prihan\
s-a f\cut de batjocur\.
5. C\ în vreme norocit\ a fost g\tit s\
caz\ sub al]ii, [i casele lui s\ se prade de
cei f\r\delege.
6. Dar cu adev\rat nici unul r\u fiind, s\
nu n\d\jduiasc\, nevinovat a fi, câ]i
p\r\sesc pe Domnul, ca [i cum nu ar fi
certare lor.
7. Ci întreab\ pe cele cu patru picioare,
de ;]i vor spune, [i pe p\s\rile cerului, de
;]i vor povesti.
8. Gr\ie[te p\mântului de ;]i va spune ]ie
[i ;]i vor tâlcui ]ie.
9. Cine dar nu a cunoscut întru toate
acestea, c\ mâna Domnului au f\cut
acestea?
10. {i cum c\ în mâna lui este sufletul
tuturor celor ce vie]uiesc [i duhul a tot
omul.
11. Urechea osebe[te cuvintele, iar
gâtlejul gust\ bucatele.
12. În mult\ vreme este în]elepciunea, iar
în mult\ via]\ este [tiin]a.
13. La el este în]elepciunea [i puterea, la
el este sfatul [i priceperea.
632
14. De va surpa, cine va zidi?
15. De va închide pe oameni, cine le va
deschide?
16. De va opri apa, va usca p\mântul, iar
de o va slobozi, îl va pierde surpându-l.
17. La el este puterea [i t\ria, la el este
[tiin]a [i priceperea, cel ce robe[te pe
sfetnici [i pe judec\torii p\mântului
îngroze[te.
18. Cel ce pune pe împ\ra]i pe scaune, [i
încinge cu brâu mijlocul lor.
19. Cel ce trimite pe preo]i în robie [i
surp\ pe puternicii p\mântului.
20. Cel ce schimb\ buzele credincio[ilor
[i cunoa[te priceperea b\trânilor.
21. Cel ce vars\ necinste peste boieri, [i
înal]\ pe cei smeri]i.
22. Cel ce descoper\ adâncurile
întunericului [i preface în lumin\ umbra
mor]ii.
23. Cel ce m\re[te neamuri [i le pierde,
cel ce împr\[tie neamuri [i le adun\.
24. Cel ce schimb\ inimile boierilor
noroadelor p\mântului, [i i-au f\cut pe ei
s\ r\t\ceasc\ în calea, care nu au [tiut.
25. S\ pip\ie întuneric, [i nu lumin\, [i s\
r\t\ceasc\ ca cel beat.
CAP. 13.
Urmare.
Iat\ acestea toate a v\zut ochiul meu, [i a
auzit urechea mea.
2. {tiu câte [i voi [ti]i, [i nu sunt mai
neîn]elept decât voi.
3. Îns\ nu, ci voiu gr\i c\tre Domnul, [i
m\ voiu îndrepta înaintea lui de va vrea.
4. C\ voi sunte]i doftori strâmbi, [i to]i
t\m\duitori r\ilor.
5. {i o! De a]i amu]i, ca s\ v\ socoti]i a fi
în]elep]i.
 CARTEA LUI IOV
6. {i asculta]i îndreptarea gurii mele, [i
la judecata buzelor mele lua]i aminte.
7. Au doar nu înaintea Domnului gr\i]i,
[i înaintea lui zice]i în[el\ciune.
8. Au doar v\ îndoi]i? {i voi în[iv\
judec\tori v\ face]i?
9. C\ binele va urma pe voi, c\ de le ve]i
face toate, v\ ve]i lipi de dânsul.
10. {i tot v\ va mustra pe voi, iar dac\ va
ascunde fa]a lui, v\ ve]i mira.
11. Au nu mânia lui v\ va îngrozi pe voi,
[i frica lui va c\dea peste voi?
12. {i se va face trufia voastr\ ca cenu[a,
[i trupul lut.
13. T\ce]i ca s\ gr\iesc, [i s\-mi potolesc
mânia.
14. Apucând c\rnurile mele cu din]ii, iar
sufletul meu voiu pune în mâna mea.
15. M\car de m\ va asupri cel Puternic,
cum au [i început, tot voiu gr\i, [i înaintea
lui m\ voiu îndrepta.
16. {i aceasta se va socoti mie spre
mântuire, c\ înaintea lui vicle[ug nu va
intra.
17. Asculta]i, asculta]i cuvintele mele, c\
de ve]i asculta, voiu spune vou\.
18. Iat\ eu aproape sunt de judecata mea,
[tiu eu c\ drept m\ voiu ar\ta.
19. Cine este cel ce se judec\ cu mine? C\
eu tac [i încetez.
20. Dou\ s\-mi faci [i atunci de c\tre fa]a
ta nu m\ voiu ascunde.
21. Mâna ta o dep\rteaz\ de la mine, [i
frica ta s\ nu m\ îngrozeasc\.
22. Apoi m\ vei chema, [i eu voiu auzi,
sau vei gr\i, [i eu î]i voiu r\spunde.
23. Câte sunt p\catele mele [i f\r\delegile
mele? Înva]\-m\, care sunt?
24. Pentru ce ascunzi de c\tre mine, [i m\
socote[ti potrivnic ]ie?
25. Sau ca de o frunz\ ce se cl\te[te de
633
vânt te vei speria? Sau ca unei buruieni, ce
se poart\ de vânt stai împotriva mea?
26. C\ ai scris asupra mea rele, [i mi-ai
pus mie p\catele tinere]ilor.
27. {i ai pus în opreal\ piciorul meu, [i
mi-ai p\zit toate faptele mele, [i ai luat
aminte la urma picioarelor mele.
28. Cel ce m\ învechesc ca un foale, sau
ca o hain\ mâncat\ de molii.
CAP. 14.
Nimicnicia vie]ii omene[ti.
P\mânteanul n\scut din femeie, este cu
via]\ scurt\ [i plin de necaz.
2. {i ca o floare înflorind, cade, [i ca
umbra fuge [i nu st\.
3. Au nu [i acestuia i-ai f\cut certare, [i
l-ai f\cut s\ vin\ la judecat\ înaintea ta?
4. C\ cine va fi curat de întin\ciune?
5. Nimeni, m\car [i o zi de va fi via]a lui
pe p\mânt, c\ num\rate sunt de tine lunile
lui, hot\rât-ai vreme, [i nu întrece.
6. Dep\rteaz\-te de la dânsul, ca s\ se
odihneasc\, [i va pl\cea lui via]a, ca [i
n\imitului.
7. C\ copacul de se va t\ia, este n\dejde
c\ iar va înflori, [i odrasla lui nu va lipsi.
8. C\ de va îmb\trâni în p\mânt r\d\cina
lui, [i în piatr\ se va s\vâr[i buciumul lui.
9. De umezeala apei va odr\sli, [i va da
ramuri ca un r\sad tân\r.
10. Iar omul murind s-a dus, [i c\zând
muritorul, mai mult nu mai este.
11. C\ cu vreme scade marea, [i râul
pustiindu-se a secat.
12. Omul adormind nu se va mai scula [i
nici se va trezi, pân\ când cerul se va
trece, nici se vor de[tepta din somnul lor.
13. {i m\car de m-ai fi p\zit în Iad [i m-ai
fi ascuns pe mine, pân\ ]i s-ar fi potolit
 CARTEA LUI IOV
mânia ta, [i s\-mi fi rânduit vreme, în care
s\-]i aduci aminte de mine.
14. C\ de va muri omul, va tr\i dup\ ce ;[i
va sfâr[i zilele vie]ii sale, a[tepta-voiu
pân\ ce iar\[i voiu fi.
15. Apoi m\ vei chema, [i eu te voiu auzi,
[i lucrurile mâinilor tale nu le dep\rta.
16. {i ai num\rat deprinderile mele, [i nu-
]i va sc\pa nimic din p\catele mele.
17. Pecetluit-ai în s\cule] f\r\delegile
mele, [i ai însemnat, tot ce f\r\ de voie am
gre[it.
18. {i muntele c\zând se pr\bu[e[te, [i
piatra se înveche[te în locul s\u.
19. Apele au dumicat pietre, [i apele cele
întinse au închegat lutul p\mântului, iar
r\bdarea omului o ai pierdut.
20. Întinsu-l-ai pân\ la sfâr[it, [i s-a dus,
mutat-ai fa]a lui, [i l-ai trimis.
21. {i de au fost mul]i fii lui, nu [tie, [i de
au fost pu]ini nu [tie.
22. Ci numai trupul lui l-a durut, [i
sufletul lui a plâns.
CAP. 15.
Elifas vrea s\ fac\ pe Iov f\]arnic.
{i r\spunzând Elifas Temaniteanul, a zis>
2. Oare în]eleptul va vorbi cuvinte
seme]e, [i pântecele s\u se va umple de
vorbe goale.
3. Mustrând cu cuvinte, care nu se cuvin,
[i cu cuvinte de care nici un folos nu este.
4. Au nu [i tu ai dep\rtat frica, [i cuvinte
ca acestea ai rostit înaintea Domnului?
5. Vinovat e[ti cu cuvintele gurii tale, [i
nu ai ales cuvintele celor puternici.
6. Mustra-te-va gura ta, [i nu eu, buzele
tale vor m\rturisi asupra ta.
7. C\ ce este, au e[ti cel întâi n\scut între
oameni? Au mai înainte decât dealurile te-
634
ai alc\tuit?
8. Au rânduiala Domnului ai auzit? Au
trebuin]\ având Dumnezeu te-au luat pe
tine sfetnic al lui? {i numai tu ai
în]elepciunea?
9. C\ ce [tii tu, ce noi nu [tim? {i ce
pricepi tu, [i noi nu pricepem?
10. Ci [i b\trân [i vechi este între noi, mai
înc\rcat de zile decât tat\l t\u.
11. Pu]ine b\t\i ai luat pentru cele ce ai
p\c\tuit, peste seam\ mult ai gre[it.
12. Ce a îndr\znit inima ta? Sau ce au
a[teptat ochii t\i?
13. C\ ai izbucnit mânia ta înaintea
Domnului, [i ai scos din gur\ cuvinte ca
acestea?
14. C\ cine fiind muritor va fi f\r\ de
prihan\, sau cum va fi drept cel n\scut din
femeie?
15. Dac\ sfin]ilor nu crede, [i cerul nu
este curat înaintea lui.
16. Cu cât mai vârtos urât [i necurat este
omul care bea nedreptatea ca apa.
17. Voiu spune ]ie, ascult\-m\< cele ce am
v\zut, voiu povesti ]ie.
18. Cele ce au zis în]elep]ii, [i nu au
ascuns de c\tre p\rin]ii lor.
19. Lor singuri s-au dat p\mântul, [i
nimeni/nimenea de alt neam nu a venit
peste ei.
20. Toat\ via]a celui necredincios în grij\
este, iar celui puternic ani num\ra]i i s-au
dat.
21. {i frica lui în urechile lui, când va
gândi c\ este în pace, va veni lui pieire.
22. Nu crede, c\ se poate întoarce din
întuneric, c\ s-au dat în mâinile sabiei.
23. {i s-a rânduit spre hran\ vulturilor, [i
a v\zut întru sine, c\ r\mâne spre c\dere,
[i ziua cea întunecoas\ pe el îl va acoperi.
24. {i nevoie [i necaz îl va ]ine pe el, ca un
 CARTEA LUI IOV
pov\]uitor de o[tire care st\ în fruntea
taberei, va c\dea.
25. C\ a ridicat mâinile înaintea
Domnului [i înaintea lui Dumnezeu
Atot]iitorul a st\tut împotriv\.
26. {i a alergat înaintea lui cu ocar\, cu
cerbicea cea groas\ a scutului s\u.
27. C\ a acoperit fa]a sa cu seul s\u, [i a
f\cut r\zor peste coapse [i lauda lui
sudalma.
28. S\ r\mân\ în cet\]i pustii [i s\ intre în
case nelocuite, iar cele ce au g\tit ei, al]ii
le vor c\ra.
29. Nu se va îmbog\]i, nici vor r\mâne
averile lui, nici va face umbr\ p\mântului.
30. Nici va sc\pa de întuneric, ci stâlparea
lui o va usca vântul, [i floarea ei va c\dea.
31. Nu creaz\ c\ va r\mâne, c\
de[ert\ciuni vor veni lui.
32. Trunchiul lui mai înainte de vreme se
va strica, [i ramul lui nu se va înt\ri.
33. Se va culege ca [i strugurul cel acru
mai înainte de vreme, [i va c\dea ca
floarea m\slinului.
34. C\ m\rturia celui necredincios este
moartea, [i foc va arde casa celor ce iau
daruri.
35. {i în pântece va z\misli dureri, [i se
vor na[te lui de[arte, [i pântecele lui va
g\ti vicle[ug.
CAP. 16.
Iov dovede[te nevinov\]ia sa.
{i r\spunzând Iov, a zis>
2. Multe de acestea am auzit,
mângâietori de rele sunte]i to]i.
3. C\ ce este? Oare au vreo rânduial\
aceste vorbe în vânt? Sau ce te împinge a
r\spunde?
4. {i eu ca voi a[ gr\i, de ar fi pus
635
sufletul vostru în locul sufletului meu, [i
eu v-a[ gr\i vou\ cuvinte, a[ cl\ti capul ca
[i voi.
5. {i s\ fie t\rie în gura mea, [i nu voiu
întârzia a deschide buzele mele.
6. C\ de voiu gr\i, nu m\ va durea rana,
[i de voiu t\cea, au mai pu]in m\ voiu
r\ni?
7. Iar acum trudit, m-ai f\cut nebun, [i
istovit, te-ai pornit asupra mea.
8. :ntru m\rturie m-am f\cut [i m-am
ridicat împotriva celui ce min]e[te de
mine, împotriva celui ce ;mi r\spunde în
fa]\.
9. C\ mânia pornindu-se m-au oborât,
scrâ[nit-au asupra mea cu din]ii, s\ge]ile
tiranilor peste mine au c\zut.
10. Cu c\utarea ochilor au n\v\lit, cu
ascu]itul m-au lovit în genunche, [i odat\
au alergat asupra mea.
11. C\ m-au dat Domnul în mâinile celor
nedrep]i, [i la cei nelegiui]i m-au aruncat.
12. În pace fiind m-au risipit, [i apucându-
m\ de p\r, m-au smuls, pusu-m-au ca un
semn.
13. :nconjuratu-m-au cu l\nci, care le-au
aruncat în r\runchii mei, f\r\ de mil\ au
v\rsat pe p\mânt fierea mea.
14. Oborâtu-m-a durere peste durere,
alergat-au asupra mea cei puternici.
15. Sac au cusut peste pielea mea, [i t\ria
mea în p\mânt s-a stins.
16. Pântecele meu s-a op\rit de plâns, [i
peste genele mele a venit umbra mor]ii.
17. C\ strâmb nimica nu era în mâinile
mele, [i rug\ciunea mea era curat\.
18. P\mântule s\ nu acoperi sângele
trupului meu, [i s\ nu fie loc strig\rii
mele.
19. {i acum iat\ în ceruri este martorul
meu, [i [tiutorul meu întru cei de sus.
 CARTEA LUI IOV
20. Sosit-a rug\ciunea mea la Domnul, [i
înaintea lui caut\ ochiul meu.
21. {i s\ fie mustrare omului înaintea
Domnului, [i fiului omului cu aproapele
s\u.
22. {i anii ce ;mi mai sunt num\ra]i trec,
[i voiu merge pe calea, pe care nu m\ voiu
mai întoarce.
CAP. 17.
Iov poveste[te mai departe tic\lo[ia sa.
M\ pierz de duh purtându-m\, m\ rog s\
m\ îngroape, [i nu dobândesc.
2. M\ ostenesc rugându-m\, ce voiu
face? Str\inii mi-au furat averile.
3. Cine este acesta? Cu mâna mea s\ fie
legat.
4. C\ ai ascuns inima lor de în]elepciune,
pentru aceea nu-i vei în\l]a pe ei.
5. Unei p\r]i se vor vesti rele, [i ochii se
scurg pentru fii.
6. {i m-ai pus de poveste în neamuri, [i
de râs m-am f\cut lor.
7. C\ s-au întunecat de mânie ochii mei,
înconjurat sunt tare de c\tre to]i.
8. S-au mirat de aceasta drep]ii, [i cel
drept peste cel f\r\delege s\ se ridice.
9. {i s\ ]in\ cel credincios calea sa, [i cel
curat cu mâinile s\ ia îndr\zneal\.
10. Îns\ nu, ci to]i v\ înt\ri]i [i veni]i, dar
nu voiu afla întru voi adev\r.
11. Zilele mele degrab\ au trecut, [i s-au
rupt încheieturile inimii mele.
12. Noaptea mi-a fost în loc de zi, lumina
s-a apropiat de fa]a întunericului.
13. De voiu mai a[tepta, Iad casa mea va
fi, [i în cea]\ s-a a[ternut mie a[ternutul.
14. Moartea o am chemat s\-mi fie tat\, [i
putrejunea s\-mi fie mam\ [i sor\.
15. Unde dar înc\ mai este mie n\dejde?
636
Au bun\t\]ile mele le voiu vedea?
16. Au se vor pogorî cu mine în Iad? Au
cu toate odat\ în ]\rân\ ne vom pogorî?
CAP. 18.
Valdad socote[te pe Iov între cei
f\r\delege.
{i r\spunzând Valdad Savhitul, a zis>
2. Pân\ când nu vei înceta? Taci ca s\
gr\im [i noi.
3. Pentru ce am t\cut ca ni[te vite
înaintea ta?
4. Mânia ]i-a f\cut ]ie acestea, c\ de vei
muri tu, fi-va nelocuit cel de sub cer? Au
surpa-se-vor mun]ii din temelia lor?
5. {i lumina celor necredincio[i se va
stinge, [i nu le va str\luci lor flac\r\.
6. Lumina lui întuneric s\ fie în l\ca[ul
lui, [i f\clia cea de pe el se va stinge.
7. Vâneze cei mai mici averile lui [i s\
r\t\ceasc\ sfatul lui.
8. Pun\-se piciorul lui în la], [i în mreaj\
s\ se încurce.
9. {i s\ vin\ peste dânsul la]uri, s\ se
înt\reasc\ peste ei cei înseta]i.
10. {i s\ ascunz\ în p\mânt funia lui [i
cursa lui pe c\r\ri.
11. Dureri s\-l piarz\ pe el împrejur, [i
mul]i de pe lâng\ dânsul s\ vin\ în
strâmtorare mare.
12. {i c\derea lui s-a g\tit minunat\.
13. S\ m\nânce reazemele picioarelor lui.
14. {i cele frumoase ale lui s\ le m\nânce
moartea.
15. S\ se rup\ din l\ca[ul lui s\n\tatea, [i
s\ vin\ peste el nevoie de vin\
împ\r\teasc\.
16. Locui-vor în l\ca[ul s\u în lipsa lui,
risipi-se-vor cele frumoase ale lui cu
pucioas\.
 CARTEA LUI IOV
17. R\d\cinile lui se vor usca dedesubt, [i
deasupra va c\dea seceri[ul lui.
18. Pomenirea lui s\ piar\ de pe p\mânt,
[i numele lui s\ nu fie în uli]e.
19. Împing\-l pe el din lumin\ întru
întuneric, [i din lume s\-l mute pe el.
20. {i nu va fi cunoscut întru poporul s\u,
nici se va mântui sub cer casa lui, ci întru
ale lui vor vie]ui al]ii.
21. Peste el au suspinat cei de pe urm\, iar
cei dint=i s-au mirat.
22. Acestea sunt casele nedrept\]ilor, [i
acesta este locul celor ce nu [tiu pe
Domnul.
CAP. 19.
Iov în tic\lo[ia sa se mângâie cu
n\dejdea învierii.
{i r\spunzând Iov, a zis>
2. Pân\ când nec\ji]i sufletul meu, [i m\
mâhni]i cu cuvinte? S\ [ti]i numai, c\
Domnul m-au f\cut pe mine a[a.
3. Gr\i]i împotriva mea, [i f\r\ de ru[ine
m\ asupri]i.
4. Dac\ cu adev\rat am gre[it, a mea este
gre[eala< de am gr\it cuvinte care nu se
cuvenea, m-am în[elat gr\ind [i nici la
vreme.
5. Deci acum asupra mea v\ m\ri]i, [i m\
înfrunta]i cu oc\ri.
6. S\ [ti]i c\ Domnul este, cel ce m-au
tulburat, [i t\ria sa peste mine o au în\l]at.
7. Iat\ îmi râz de ocar\, [i nu voiu gr\i,
striga-voiu [i nic\ieri judecat\ nu este.
8. Împrejur sunt zidit, [i nu voiu trece,
peste fa]a mea a pus întuneric.
9. {i m-au dezbr\cat de m\rire, [i au luat
cununa din capul meu.
10. Ruptu-m-au împrejur, [i m-am dus, [i
au t\iat ca un copac n\dejdea mea.
637
11. Cu urgie s-au pornit asupra mea, [i m-
au socotit pe mine ca pe un vr\jma[.
12. {i totodat\ au venit cetele lui spre
mine, [i c\ile mele le-au înconjurat
pânditorii.
13. Fra]ii mei s-au dep\rtat de la mine, [i
au voit mai mult a cunoa[te pe cei str\ini
decât pe mine.
14. {i prietenii mei nemilostivi s-au f\cut,
nu s-au apropiat de mine cei de aproape ai
mei.
15. {i m-au uitat cei ce [tiau numele meu,
vecinii casei [i slujnicele< str\in eram
înaintea lor.
16. Pe sluga mea o am chemat, [i nu a
ascultat, [i gura mea se ruga.
17. {i rugam pe femeia mea, [i chemam
cu blânde]e pe fiii ]iitoarelor mele.
18. Iar ei cu totul m-au p\r\sit, când eu
m\ scol, asupra mea gr\iesc.
19. Cei ce m\ [tiau m-au urât, [i pe care i-
am iubit, aceia s-au sculat asupra mea.
20. În pielea mea s-au topit c\rnurile
mele, [i oasele mele în încheieturi se ]in.
21. Fie-v\ mil\ de mine! Fie-v\ mil\ de
mine o prieteni! C\ mâna Domnului este
care s-a atins de mine.
22. Pentru ce m\ goni]i ca [i Domnul? {i
de trupul meu nu v\ s\tura]i?
23. C\ cine va da s\ se scrie graiurile
mele, [i s\ se pun\ în carte în veac?
24. Cu condei de fier [i de plumb, sau în
pietre s\ se sape?
25. C\ [tiu c\ ve[nic este cel ce m\ va
risipi, [i care va scula pe p\mânt pielea
mea, ce sufer\ acestea.
26. C\ de la Domnul mi s-au s\vâr[it
acestea, care eu mi le [tiu.
27. Pe care ochiul meu le-a v\zut, [i nu
altul, [i toate s-au s\vâr[it în sânul meu.
28. Iar de ve]i zice, ce vom gr\i împotriva
 CARTEA LUI IOV
lui, c\ r\d\cina cuvântului vom afla într-
însul?
29. Teme]i-v\ dar [i voi de asupreal\, c\
mânie va veni peste cei f\r\delege, [i
atunci vor cunoa[te unde le este averea lor.
CAP. 20.
Cuvântul lui Sofar c\ fericirea
necredincio[ilor este nestatornic\.
{i r\spunzând Sofar Mineul a zis>
2. Nu gândeam eu c\ tu a[a vei r\spunde
împotriv\, [i nu în]elegi mai mult decât
mine.
3. Înv\]\tur\ de mustrare am auzit [i
duhul din priceperea mea r\spunde.
4. Au doar acestea le [tii înc\ de când s-
a ivit om pe p\mânt?
5. C\ veselia celor necredincio[i este
c\dere minunat\, [i bucuria celor
f\r\delege, pierzare.
6. De se vor sui în cer darurile lui, [i de
se va atinge de nori jertfa lui.
7. Când i se va p\rea, c\ este întemeiat,
atunci de tot va pieri, [i cei ce l-au [tiut pe
el, vor zice> unde este?
8. Ca un vis ce a zburat, nu se va afla, [i
a pierit ca o n\luc\ de noapte.
9. Ochiul care a v\zut, nu va mai vedea
[i nu-l va mai cunoa[te pe el locul s\u.
10. Pe fiii lui îi va pierde cei mai de jos, [i
mâinile lui se vor aprinde de dureri.
11. Oasele lui pline de tinere]e vor dormi
cu dânsul în ]\rân\.
12. De s-ar îndulci în gura lui r\utatea,
ascunde-o-va pe ea sub limba sa.
13. Nu se va îndura de ea, [i nu o va p\r\si
pe ea, [i o va aduna pe ea în mijlocul
grumazului s\u.
14. {i nu va putea s\-[i ajute lui[i, fiere de
aspid\ este în pântecele lui.
638
15. Avu]ia cu nedreptul adunat\ se va
scoate din casa lui, scoate-o-va pe ea
Îngerul.
16. Venin de balauri va suge, [i s\-l
omoare pe el limba [arpelui.
17. S\ nu vaz\ mulgerea vitelor, nici
strânsura mierii [i a untului.
18. În zadar [i în de[ert s-a ostenit spre
avu]ie, din care nu va gusta, ca ceva vârtos
ce nu se poate mesteca, nici înghi]i.
19. C\ci casele multor puternici le-a
stricat, [i l\ca[ul l-a jefuit [i nu l-a înt\rit.
20. Nu este mântuirea lui în avu]ii, [i în
pofta lui nu se va mântui.
21. Nu va fi r\m\[i]\ din bucatele lui,
pentru aceea nu vor înflori bun\t\]ile lui.
22. {i când i se va p\rea c\ este plin, se va
nec\ji [i toat\ nevoia va veni peste el.
23. De ;[i va umple cumva pântecele s\u,
trimite-va peste el iu]imea mâniei, s\ verse
peste dânsul dureri.
24. {i s\ nu scape din c\tu[a fierului, s\-l
r\neasc\ pe el s\geat\ de aram\.
25. S\geat\ s\ treac\ prin trupul lui, [i
stele s\ umple în l\ca[urile lui, [i frica
vin\ peste el.
26. {i tot întunericul s\-l acopere pe el,
mânca-l-va pe el foc nestins, [i s\ sparg\
nemernicul casa lui.
27. S\ descopere cerul f\r\delegile lui, [i
p\mântul s\ se scoale asupra lui.
28. Pierzarea s\ cuprinz\ casa lui pân\ în
sfâr[it, ziua m=niei s\ vin\ peste el.
29. Aceasta este partea omului
necredincios de la Domnul, [i agonisita
averilor lui de la cercet\tor.
CAP. 21.
Iov r\spunde împotriva lui Sofar
despre fericirea [i pedeapsa
necredincio[ilor.
 CARTEA LUI IOV
{i r\spunzând Iov, a zis>
2. Asculta]i, asculta]i cuvintele mele, ca
s\ nu fie mie de la voi a[a mângâiere.
3. Suferi]i-m\ [i voiu gr\i, [i apoi nu m\
ve]i râde.
4. C\ ce este? Au de la om este mustrarea
mea? Sau pentru ce s\ nu m\ mânii?
5. C\utând la mine v\ mira]i, punând
mâna pe obraz.
6. C\ dac\ ;mi aduc aminte, m\ tulbur, [i
m\ dor c\rnurile mele.
7. Pentru ce necredincio[ii tr\iesc,
îmb\trânesc [i în avu]ie?
8. S\mân]a lor dup\ suflet, [i fiii lor
înaintea ochilor.
9. Casele lor sporesc, [i fric\ nic\ieri, [i
bici de la Domnul nu este peste ei.
10. Vaca lor nu a n\scut crud înainte de
vreme, nu a lep\dat ce a avut în pântece, [i
nu e stearp\.
11. Ei tr\iesc ve[nic ca ni[te oi, [i pruncii
lor pe aproape salt\.
12. Luând al\ut\ [i chitar\, se veselesc cu
glas de cânt\ri.
13. {i a sfâr[it întru bun\t\]i via]a lor, [i în
odihna Iadului au dormit.
14. {i au zis Domnului, dep\rteaz\-te de
la mine, c\ nu voiesc s\ [tiu c\ile tale.
15. Au doar destul este ca s\ slujim lui? {i
ce folos c\ vom ie[i înaintea lui?
16. C\ în mâinile lor nu erau cele bune, iar
lucrurile necredincio[ilor nu le vedeau.
17. Înc\ [i lumina necredincio[ilor se va
stinge, [i surparea de tot va veni peste ei,
[i dureri din mânie va apuca pe ei.
18. {i vor fi ca ni[te pleav\ înaintea
vântului, sau ca ni[te praf pe care îl
spulber\ viforul.
19. Lipsi-va pe fii de averile lui, izbândi-
va asupra lui, [i va cunoa[te.
639
20. Vaz\ ochii lui c\derea sa, [i de la
Domnul s\ nu se mântuiasc\.
21. C\ ce ;i este lui aminte de casa lui
dup\ dânsul, când num\rul lunilor lui s-au
înjum\t\]it?
22. Au nu este Domnul cel ce înva]\
în]elegerea [i [tiin]a? El judec\ pe cei
puternici.
23. Acesta va muri întru t\ria puterii sale,
[i de tot îmbel[ugat [i odihnit.
24. {i cele dinl\untru ale lui pline de seu,
[i m\duva lui se va v\rsa.
25. {i acela moare de am\r\ciunea
sufletului negustând nici un bine.
26. {i to]i asemenea pe p\mânt vor dormi,
[i putrejunea va acoperi pe ei.
27. Deci v\ [tiu pe voi, c\ cu îndr\zneal\
sta]i împotriva mea.
28. C\ zice]i> unde este casa boierului? {i
unde este acoper\mântul l\ca[urilor celor
necredincio[i?
29. Întreba]i pe cei ce merg pe cale, [i
semnele lor nu le înstr\ina]i.
30. C\ pentru ziua pieirii se ]ine cel r\u, [i
la ziua urgiei se va aduce.
31. Cine va spune înaintea fe]ei lui calea
lui, [i pentru faptele lui cine ;i va r\spl\ti?
32. {i el în groap\ s-a dus, [i în mormânt
a d\inuit.
33. Îndulcitu-s-au lui pietrele pârâului, [i
tot omul va merge dup\ dânsul, [i înaintea
lui nenum\ra]i.
34. Cum dar m\ mângâia]i în de[ert? {i
cum voiu t\cea eu înaintea voastr\ ceva?
CAP. 22.
Elifas se îndoie[te iar\[i de evlavia lui
Iov.
{i r\spunzând Elifas Temaniteanul a zis>
2. Au nu Domnul este cel ce înva]\
 CARTEA LUI IOV
în]elegerea [i [tiin]a?
3. C\ ce folose[te Domnului de ai fost tu
întru lucruri f\r\ de prihan\? Sau ce câ[tig
de vei fi drept în calea ta?
4. Sau b\gându-te în seam\ mustra-te-
va, [i va veni cu tine la judecat\?
5. Au nu este mult\ r\utatea ta? {i
nenum\rate sunt p\catele tale?
6. C\ ai z\logit pe fra]ii t\i pe nedrept, [i
ai luat îmbr\c\mintea celor goi.
7. {i cu ap\ nu ai ad\pat pe cei seto[i, [i
pe cei fl\mânzi i-ai lipsit de pâine.
8. {i ai c\utat în fe]ele unora, [i ai culcat
pe cei s\raci la p\mânt.
9. {i pe v\duve le-ai scos afar\ de[arte,
[i pe s\rmani i-ai nec\jit.
10. Pentru aceea te-au înconjurat curse, [i
degrab\ te-a apucat r\zboi groaznic.
11. Lumina ]i s-a întors întru întuneric, [i
dormind tu, te-a acoperit apa.
12. Au cel ce locuie[te întru cele înalte, nu
prive[te? Pe cei ce se purtau cu seme]ie i-
au smerit.
13. {i ai zis> ce au cunoscut cel tare? Au
prin negur\ judec\?
14. Nor este ascunderea lui, [i nu se va
vedea, [i împrejurul cerului umbl\.
15. Au p\zi-vei calea cea veche pe care au
c\lcat b\rba]ii cei nedrep]i?
16. Care au fost lua]i înainte de vreme, râu
curg\tor temeliile lor.
17. Care zic> ce va face nou\ Domnul?
Sau ce va aduce nou\ Atot]iitorul?
18. El au umplut casele lor de bun\t\]i, [i
sfatul celor necredincio[i departe este de
la dânsul.
19. V\zând drep]ii au râs, [i cel f\r\ de
prihan\ i-au batjocorit pe ei.
20. Au nu a pierit starea lor? {i r\m\[i]a
lor o va mânca focul.
21. Fii vârtos, de vei r\bda [i dup\ aceea,
640
roada ta va fi întru bun\t\]i.
22. Prime[te din gura lui porunc\, [i pune
graiurile lui în inima ta.
23. Iar de te vei întoarce, [i te vei smeri
înaintea Domnului, [i vei dep\rta din
l\ca[ul t\u ce nu este drept,
24. Va pune piatr\ scump\ ca pulberea [i
ofirul ca piatra pârâului.
25. Fi-va ]ie cel Atot]iitor ajutor de c\tre
vr\jma[i, [i te va face curat ca argintul cel
l\murit cu foc.
26. Dup\ aceea vei îndr\zni înaintea
Domnului, c\utând la cer vesel.
27. {i când te vei ruga, te va asculta, [i va
da ]ie ca s\-]i pline[ti f\g\duin]ele tale.
28. {i va rândui ]ie iar\[i locuin]a
drept\]ii, [i în c\ile tale va fi lumin\.
29. C\ te-ai smerit pe tine, [i va zice>
seme]itu-s-au, dar pe cel cu ochii pleca]i
va mântui.
30. Izb\vi-va pe cel nevinovat, [i tu te
mântuie[te întru cur\]ia mâinilor tale.
CAP. 23.
Iov m\rturise[te cur\]enia cugetului
s\u [i se las\ la judecata lui
Dumnezeu.
{i r\spunzând Iov, a zis>
2. {tiu c\ din mâna mea mustrarea mea
este, [i mâna lui s-a îngreuiat spre
suspinul meu.
3. Oare cine m-ar înv\]a, ca s\ ;l aflu pe
el, [i s\ vin la sfâr[it?
4. Zice-voiu mie judecat\, [i gura mea
voiu umple de mustr\ri.
5. {i voiu cunoa[te cuvintele, care mi le
va gr\i, [i voiu sim]i ce ;mi va spune.
6. {i de va veni asupra mea cu virtute
mult\, apoi cu pu]ine nu m\ va înfrico[a.
7. C\ la el este adev\rul, [i va scoate la
 CARTEA LUI IOV
sfâr[it judecata mea.
8. C\ de voiu merge întâi, nu mai sunt<
iar de cele de pe urm\, ce [tiu?
9. La stânga de va apuca, nu-l voiu
prinde, de se va întoarce la dreapta, nu-l
voiu vedea.
10. C\ [tie acum calea mea, alesu-m-au ca
aurul.
11. {i voiu merge întru poruncile lui, c\
am p\zit c\ile lui, [i nu m\ voiu abate.
12. De la poruncile lui nu m\ voiu dep\rta
[i în sânul meu am ascuns graiurile lui.
13. Iar de a judecat el a[a, cine este care
va sta lui împotriv\? C\ ce au vrut el, au [i
f\cut.
14. Pentru aceea am n\zuit la el, [i dojenit
fiind, m-am ;ngrijat de el.
15. Pentru aceasta de la fa]a lui voiu gr\bi,
voiu socoti, [i m\ voiu înfrico[a de el.
16. {i Domnul au ;nmuiat inima mea, [i
Atot]iitorul au sârguit spre mine.
17. C\ nu am [tiut, c\ va veni mie
întuneric, [i fa]a mea o a acoperit negur\.
CAP. 24.
Despre rânduiala lui Dumnezeu cea
ascuns\, dar dreapt\, pentru
nefericirea celor drep]i [i fericirea
celor p\c\to[i.
Pentru ce vremile nu sunt ascunse de
Domnul ca cei necredincio[i s\ nu vaz\
zilele lui.
2. Hotarul au mutat, turma cu p\storul au
jefuit.
3. Asinul s\racului au luat, [i vaca
v\duvei o au z\logit.
4. Ab\tut-au pe cei neputincio[i de la
calea cea dreapt\, [i cei blânzi ai
p\mântului împreun\ s-au ascuns.
5. {i au n\v\lit ca ni[te asini în ]arin\
641
asupra mea, ie[ind dup\ obiceiul lor,
luând fiecare pâine pentru fiii s\i.
6. Mai înainte de vreme au secerat ]arina,
nu a sa, cei neputincio[i au lucrat viile
celor necredincio[i f\r\ plat\ [i f\r\
mâncare.
7. {i pe mul]i goi i-au f\cut s\ doarm\
f\r\ haine, [i îmbr\c\mintea sufletului lor
o au luat.
8. De roua mun]ilor se umezesc<
neavând acoper\mânt, cu piatr\ s-au
înv\lit.
9. R\pit-au de la ]â]\ pe cel s\rman, [i pe
cel c\zut l-au smerit.
10. {i pe cei goi i-au adormit cu
strâmb\tate, [i pâinea celor fl\mânzi au
luat.
11. În strâmtori cu strâmb\tate au pândit,
[i calea drep]ilor nu au [tiut,
12. Care din cetate [i din casele sale au
fost sco[i, [i sufletul pruncilor au suspinat
tare, [i el pentru ce nu i-au cercetat pe
ace[tia cât au fost ei pe p\mânt?
13. Pe p\mânt fiind ei, nu au cunoscut,
nici au [tiut calea drept\]ii, nici pe c\r\rile
lor nu au umblat.
14. {i cunoscând lucrurile lor, datu-i-au
pe ei întru întuneric, [i noaptea va fi ca un
fur.
15. {i ochiul preacurvarului p\ze[te
întunericul, zicând> nu m\ va lua aminte
ochii, [i î[i ascunde fa]a.
16. S\pat-a întru întuneric cas\, ziua s-a
ascuns pe sine, nu a cunoscut lumina.
17. C\ diminea]a lor umbr\ de moarte, c\
va cunoa[te tulbur\rile umbrei mor]ii.
18. Mai u[or este decât fa]a apei,
blesteme-se partea lor pe p\mânt, [i s\ se
vaz\ oasele lor pe p\mânt uscate.
19. C\ din sânul s\racilor au r\pit.
20. Dup\ aceea s-a pomenit p\catul lor, [i
 CARTEA LUI IOV
ca o cea]\ de rou\ nev\zut\ s-a f\cut, s\ se
dea lui dup\ cum a lucrat, [i s\ se
zdrobeasc\ tot cel nedrept ca lemnul cel
f\r\ de vindecare.
21. C\ celei sterpe nu i-au f\cut bine, [i pe
femeia s\rac\ nu au miluit.
22. {i cu mânie au surpat pe cei
neputincio[i, sculatu-s-au, dar nu va crede
asupra vie]ii sale.
23. Când se va boln\vi, s\ nu
n\d\jduiasc\ s\n\tate, ci va c\dea în
boal\.
24. C\ la mul]i r\u a f\cut în\l]area lui, [i
s-au ve[tejit ca [i nalba la ar[i]\, sau ca un
spic uscat, care de sine[i cade.
25. Iar de nu este a[a, cine este cel ce zice,
c\ minciuni gr\iesc eu? {i va socoti întru
nimic cuvintele mele.
CAP. 25.
Înaintea lui Dumnezeu, to]i oamenii
sunt p\c\to[i.
{i r\spunzând Valdad Savhitul, a zis>
2. Ce este dar? Încep\toria sau frica este
de la cel ce face totul întru cele înalte.
3. C\ au socote[te cineva, c\ va fi
îng\duire tâlharilor? {i asupra cui nu vor
veni pândiri de la el?
4. C\ cum va fi drept muritorul înaintea
Domnului, sau cum se va cur\]i cel n\scut
din femeie?
5. De va porunci lunii, nu va lumina, [i
stelele nu sunt curate înaintea lui.
6. Cu cât mai mult omul, c\ este
putrejune [i fiul omului vierme.
CAP. 26.
Iov laud\ puterea lui Dumnezeu mai
presus decât Valdad.
642
{i r\spunzând Iov, a zis>
2. De cine te apropii, sau pe cine vrei s\
aju]i? Au doar pe cel ce are t\rie mult\, [i
pe cel ce are bra] puternic?
3. Cui ai dat sfat? Au nu celui ce are
toat\ în]elepciunea?
4. Pe care urmezi? Au nu pe cel ce are
virtute foarte mare? Cui ai spus cuvinte?
{i suflarea, care iese din tine, a cui este?
5. Au doar uria[ii se vor chinui sub ape,
[i cei ce locuiesc cu ei acolo?
6. Gol este Iadul înaintea lui, [i nu este
înv\litur\ pierz\rii.
7. Cel ce întinde miaz\noaptea pe nimic,
[i spânzur\ p\mântul pe nimic.
8. Cel ce leag\ apa ;n norii s\i, [i nu a
rourat norul dedesubtul s\u.
9. Cel ce acoper\ fa]a scaunului, [i
întinde peste el norul s\u.
10. Hotar a pus peste fa]a apei, pân\ unde
se m\rgine[te lumina cu întunericul.
11. Stâlpii cerului s-au cutremurat [i s-au
sp\imântat de certarea lui.
12. Cu virtutea a potolit marea, [i cu
[tiin]a a lini[tit valurile.
13. {i încuietorile cerului se tem de el, [i
cu porunca au omorât pe [arpele cel
viclean.
14. Iat\ acestea sunt p\r]ile c\ii lui, [i
pu]in vom auzi din cuvântul lui, [i puterea
tr\snetului, cine [tie când o va face?
CAP. 27.
Iov ap\rând nevinov\]ia sa, pune fa]\
în fa]\ pe cei cuvio[i cu f\]arnicii.
{i ad\ugând Iov, a gr\it în pild\ zicând>
2. Viu este Dumnezeu, care a[a m-au
judecat, [i Atot]iitorul cel ce au am\rât
sufletul meu.
3. C\ pân\ va fi în mine suflet [i duh
 CARTEA LUI IOV
dumnezeiesc în n\rile mele,
4. Nu vor gr\i buzele mele f\r\delege,
nici sufletul meu va cugeta nedrept\]i.
5. S\ nu fie, ca s\ v\ zic eu pe voi drep]i,
pân\ când voiu muri, c\ nu voiu dep\rta
de la mine ner\utatea mea.
6. {i la dreptate luând aminte nu voiu
înceta, c\ nu [tiu s\ fi f\cut ceva f\r\ de
cuviin]\.
7. Ci s\ nu fie vr\jma[ii ca surparea celor
necredincio[i, [i cei ce se ridic\ asupra
mea ca pieirea celor f\r\delege.
8. {i ce n\dejde este celui necredincios?
C\ a[teapt\ [i n\d\jduie[te spre Domnul,
au doar mântui-se-va?
9. Au asculta-va Dumnezeu rug\ciunea
lui? Sau nevoie va veni lui?
10. Au are vreo îndr\zneal\ înaintea lui?
Sau când îl va chema el, îl va asculta?
11. Deci voiu spune vou\ ce este în mâna
Domnului, cele ce sunt la Atot]iitorul nu
voiu min]i.
12. Iat\ to]i [ti]i, c\ de[arte spre de[arte
ad\uga]i.
13. Aceasta este partea omului
necredincios de la Domnul, [i agoniseala
celor puternici va veni de la Atot]iitorul
peste ei.
14. {i de vor fi mul]i fiii lor, spre
junghiere vor fi, [i de vor ajunge s\ se fac\
b\rba]i, vor cer[i.
15. {i cei ce sunt pe lâng\ el, cu moarte
vor muri, [i v\duvele lor nimeni nu le va
milui.
16. {i de va aduna ca p\mânt argintul, [i
ca lut va g\ti aurul,
17. Acestea toate drep]ii le vor mo[teni,
cei adev\ra]i vor ]ine banii lui.
18. {i va fi casa lui ca moliile [i ca
p\ianjenul.
19. Bogatul va adormi, [i nu va mai
643
ad\uga, ochii s\i a deschis, [i nu este.
20. :nconjura-l-vor pe el ca apa durerile,
[i noaptea îl va r\pi pe el cea]a.
21. {i-l va lua pe el arsura, [i se va duce,
[i-l va vântura pe el din locul lui.
22. {i va arunca peste el, [i nu-i va fi mil\,
din mâna lui cu fuga va sc\pa.
23. Plesni-vor peste el mâinile sale, [i-l va
sufla pe el din locul lui.
CAP. 28.
Izvorul în]elepciunii.
C\ este loc argintului unde se face, [i este
loc aurului unde se l\mure[te.
2. C\ fierul din p\mânt se face, [i arama
ca piatra se ciople[te.
3. Rânduial\ a pus întunericului, [i
socote[te sfâr[itul a toate, chiar piatra din
întuneric [i din umbra mor]ii.
4. Ruperea pârâului este din nisip, iar cei
ce uit\ calea cea dreapt\ au sl\bit, [i din
oameni s-au ab\tut.
5. P\mântul din care a ie[it pâine, s-a
str\mutat dedesubt ca focul.
6. În pietrele lui locul sapfirului, [i lutul
lui aurul.
7. C\rarea aceasta nu o a cunoscut
pas\rea, [i nu o a v\zut ochiul vulturului,
8. {i nu o au c\lcat fiii mândrilor, nici o
a trecut leul.
9. În piatr\ col]uroas\ a tins mâna sa, [i
o a sf\râmat dezr\d\cinând mun]ii.
10. Vârtejurile râurilor au rupt, [i tot ce
este scump a v\zut ochiul meu.
11. {i adâncurile râurilor au descoperit, [i
au ar\tat puterea sa la lumin\.
12. {i în]elepciunea unde s-a aflat? {i care
este locul [tiin]ei?
13. Nu a v\zut om calea ei, nici s-a g\sit
întru oameni.
 CARTEA LUI IOV
14. Adâncul a zis> nu este întru mine, [i
marea a zis> nu este cu mine.
15. Nu se va da aurul închis pentru ea, [i
nu va sta argint de schimbarea ei.
16. Nu va fi mai prejos decât aurul ofir,
onixul scump [i sapfirul.
17. Nu se va potrivi cu ea aurul [i
cristalul, nici se schimb\ pe vase de aur.
18. Ramot [i Gavis, nu se vor pomeni< c\
trage în]elepciunea mai mult decât
m\rg\ritarul.
19. Nu se va potrivi cu ea piatra topaz din
Etiopia, nu va fi mai prejos decât aurul cel
curat.
20. {i în]elepciunea de unde s-a aflat? {i
care este locul priceperii?
21. Ascuns\ este de tot omul, [i de
p\s\rile cerului este ascuns\.
22. Pierzarea [i moartea au zis> am auzit
m\rirea ei.
23. Dumnezeu bine au înt\rit calea ei, [i
[tie locul ei.
24. C\ el vede pe tot cel de sub cer, [i [tie
toate cele de pe p\mânt câte au f\cut.
25. El au pus cump\na vânturilor [i
m\surile apei.
26. El au pus lege ploii [i calea fulgerului
[i a tr\snetului.
27. Atunci o a v\zut pe ea [i o a spus pe
ea, g\tit-au [i o a cercetat.
28. {i a zis omului> iat\ frica lui
Dumnezeu este în]elepciunea, iar a se feri
de rele, este [tiin]a.
CAP. 29.
Iov aminte[te fericirea sa.
{i Iov a ad\ugat a gr\i în pilde zicând>
2. Cine m\ va pune în lunile zilelor celor
mai dinainte, în care m\ p\zea
Dumnezeu?
644
3. Când str\lucea lumina lui peste capul
meu, [i cu lumina lui umblam întru
întuneric.
4. Cum eram în c\ile tinere]ii mele, când
Dumnezeu cerceta casa mea.
5. Când eram bogat foarte, [i împrejurul
meu slugile mele.
6. Când curgea pe c\ile mele unt, [i
mun]ii mei izvorau lapte.
7. Când ie[eam diminea]a în cetate [i în
uli]\, [i se punea mie scaun.
8. Când m\ vedeau cei tineri, se
ascundeau, iar cei b\trâni to]i se sculau.
9. {i boierii încetau a gr\i punând
degetul la gur\.
10. {i cei ce auzeau m\ fericeau, [i limba
lor se lipea de gâtlejul lor.
11. Cu urechea auzeau [i m\ fericeau, [i
ochiul v\zându-m\ se întorcea.
12. C\ am mântuit pe cel s\rac din mâna
celui puternic, [i s\rmanului care nu avea
ajutor, am ajutat.
13. Binecuvântarea celui ce era s\ piar\,
peste mine venea, [i gura v\duvei m-a
binecuvântat.
14. {i cu dreptatea m\ îmbr\cam, [i m\
înv\leam cu judecata, ca cu o hain\.
15. Ochi eram orbilor [i picior [chiopilor.
16. Eu eram tat\ celor neputincio[i, [i
judecata care nu o am [tiut, o am cercat.
17. {i am zdrobit m\selele celor nedrep]i,
din din]ii lor am scos prada.
18. {i am zis> voiu înainta în vârst\ ca
tulpina de finic, mult\ vreme voiu tr\i.
19. R\d\cina mea s-a întins pe ap\, [i roua
va r\mâne în seceri[ul meu.
20. M\rirea mea se înnoia în mine [i arcul
meu în mâna mea se înt\rea.
21. Pe mine auzindu-m\ luau aminte, [i la
sfatul meu t\ceau.
22. La cuvintele mele nu ad\ugau, ci se
 CARTEA LUI IOV
bucurau, când le gr\iam lor.
23. Precum p\mântul cel înseto[at
a[teapt\ ploaia, a[a ace[tia a[teptau graiul
meu.
24. De râdeam c\tre ei, nu credeau, [i
lumina fe]ei mele nu sl\bea.
25. Dac\ voiam a merge cu ei, [edeam în
frunte, [i locuiam ca un împ\rat înconjurat
de voinici, ca cel ce mângâiam pe cei
sup\ra]i.
CAP. 30.
Iov plânge nenorocirea lui.
Iar acum m\ batjocoresc cei mai tineri,
acum m\ dojenesc acei pe ai c\rora p\rin]i
nu-i b\gam în seam\ [i nu-i socoteam
vrednici s\-i pun cu câinii vitelor mele.
2. {i t\ria mâinilor lor era ca o nimica
înaintea mea, pentru ei au pierit sfâr[itul.
3. Cei ce se luptau cu lipsa [i cu
foametea, cei ce fugeau în locuri f\r\ de
ap\, ieri nec\ji]i [i chinui]i,
4. Cei ce rodeau coaja copacilor, [i
r\d\cina buruienilor era hrana lor.
5. Cei necinsti]i [i lep\da]i [i lipsi]i de
tot binele, care [i r\d\cinile lemnelor le
rodeau de foamete mare, s-au sculat
asupra mea furi.
6. A c\rora casele erau pe[teri de pietre.
7. În mijlocul locurilor celor ce r\sunau
strigau, [i sub usc\turi s\lbatice petreceau.
8. Fiii celor f\r\ de minte [i necinsti]i, a
c\rora numele [i m\rirea au pierit de pe
p\mânt.
9. Iar acum eu sunt batjocur\ lor, [i m\
]in de poveste.
10. {i m-au urât dep\rtându-se departe, [i
asupra fe]ei mele au scuipat.
11. C\ deschizând tulba sa m-au chinuit,
[i au l\sat frâul înaintea mea.
645
12. Odrasle s-au sculat de-a dreapta mea,
tins-au picioarele lor, [i au f\cut peste
mine cale de pierzare.
13. B\tutu-s-au c\r\rile mele, c\ m-au
dezbr\cat de ve[mântul meu.
14. Cu s\ge]ile lui m-au s\getat, [i face cu
mine cum îi este voia, întru dureri m-am
fr\mântat.
15. Întoarc\-mi-se durerile, dusu-s-a ca
un vânt n\dejdea mea, [i ca un nor
mântuirea mea.
16. {i acum îmi iese sufletul, [i m\ ]in pe
mine zilele durerilor.
17. Noaptea oasele mi se sf\râm\ [i vinele
mi se desfac.
18. Cu mult\ t\rie se apuc\ de haina mea,
ca gulerul c\m\[ii m\ cuprind pe mine.
19. Socotitu-m-ai pe mine ca pe p\mânt,
[i în ]\rân\ partea mea.
20. Strigat-am c\tre tine, [i nu m\ ascul]i,
st\tut-am [i nu m-ai socotit.
21. {i s-a suit peste mine f\r\ de mil\, cu
mân\ tare m-ai b\tut.
22. {i m-ai înconjurat cu dureri [i m-ai
lep\dat de la mântuirea mea.
23. C\ [tiu c\ moartea m\ va surpa, c\ci
casa a tot muritorul este p\mântul.
24. {i o! De a[ putea pe mine s\ m\ omor,
sau s\ rog pe altul, ca s\ fac\ mie aceasta.
25. Iar eu peste tot neputinciosul am
plâns, suspinat-am când am v\zut om în
nevoie.
26. {i când a[teptam eu bun\t\]i, iat\ m-
au ajuns mai multe zile de r\ut\]i.
27. Inima mea s-a înfierbântat, [i nu va
t\cea, apucatu-m-au zilele s\r\ciei.
28. Suspinând am mers f\r\ de frâu, [i am
st\tut întru adunare strigând.
29. {i m-am f\cut frate sirinilor [i prieten
stru]ilor.
30. Pielea mea [i oasele mele s-au negrit
 CARTEA LUI IOV
foarte, de arsur\.
31. {i s-a întors în jale chitara mea, [i
cântarea mea în plâns.
CAP. 31.
Via]a cea curat\ a lui Iov.
Leg\tur\ am f\cut cu ochii mei, [i nu voiu
c\uta spre fecioar\.
2. {i ce mi-au împ\r]it Dumnezeu de
sus? {i ce am mo[tenit din cele înalte?
3. Vai! Pieire este celui nedrept, [i
înstr\inare celor ce fac f\r\delege.
4. Au nu va vedea el calea mea [i toate
c\r\rile mele va num\ra?
5. {i de am umblat cu batjocoritorii, sau
de s-a gr\bit piciorul meu spre vicle[ug.
6. C\ am st\tut în cump\n\ dreapt\, [i au
v\zut Domnul ner\utatea mea.
7. De s-a ab\tut piciorul meu din cale, [i
de a urmat ochiul lui inima mea, [i de m-
am atins cu mâinile mele de daruri,
8. S\ sem\n, [i al]ii s\ m\nânce, [i f\r\
de r\d\cin\ s\ fiu pe p\mânt!
9. Sau de s-a plecat inima mea la femeia
altui b\rbat sau de am pândit la u[ile ei,
10. S\ plac\ [i femeia mea altuia, [i fiii
mei s\ se smereasc\.
11. C\ iu]imea mâniei este neînfrânat\ a
pâng\ri femeia altuia.
12. C\ foc arz\tor este în toate zilele, [i la
care vine, din r\d\cin\ îl pierde.
13. Sau de nu am b\gat în seam\ judecata
slugii sau a slujnicei mele, când s-au
judecat la mine.
14. C\ ce voiu face când m\ va cerceta
Domnul? {i când va fi întrebare, ce voiu
r\spunde?
15. Ce este? Au nu precum eu am fost în
pântece, [i ei au fost? {i asemenea am fost
în pântece.
646
16. Pe cei neputincio[i, care aveau lips\,
nu i-am în[elat [i ochiul v\duvei nu am
topit.
17. De am mâncat pâinea mea singur [i nu
am dat [i celui s\rac dintr-însa.
18. C\ din tinere]ile mele am hr\nit ca un
p\rinte, [i din pântecele maicii mele am
pov\]uit.
19. Sau de am trecut pe cel gol, care
pierea, [i nu l-am îmbr\cat.
20. {i cei neputincio[i de nu m-au
binecuvântat, [i din tunderea mieilor mei
s-au înc\lzit umerii lor.
21. De am ridicat asupra s\racului mâna
cu n\dejde, c\ mult ajutor îmi este mie.
22. S\ se desp\r]easc\ um\rul meu din
încheietur\, [i bra]ul meu din cot s\ se
zdrobeasc\.
23. C\ frica Domnului m-a st\pânit, [i de
povara lui nu voiu suferi.
24. De am socotit aurul puterea mea, sau
de am n\d\jduit în piatr\ scump\,
25. Sau de m-am bucurat când mi s-a
f\cut avu]ie mult\ [i când am pus mâna pe
cele f\r\ num\r.
26. Au doar nu vedeam eu cum soarele,
str\lucitor lipse[te, [i luna scade, c\ nu
este într-însele lumin\,
27. {i de s-a în[elat pe ascuns inima mea,
ca s\ pun mâna mea pe gura mea, [i s\ o
s\rut.
28. {i aceasta s\ mi se socoteasc\, cea mai
mare f\r\delege, c\ am min]it înaintea
Domnului celui înalt.
29. De m-am bucurat de c\derea
neprietenilor mei, [i de a zis inima mea
bine, bine.
30. S\ auz\ urechea mea blestemul meu,
[i s\ fiu de ocar\ în poporul meu,
def\imat.
31. {i de au zis de multe ori slujnicele
 CARTEA LUI IOV
mele, cine ne-ar da nou\ din c\rnurile lui
s\ ne s\tur\m, fiind eu foarte bun.
32. {i afar\ nu r\mânea str\in, [i u[a mea
la tot cel ce venea, se deschidea.
33. {i de am p\c\tuit f\r\ de voie [i am
ascuns p\catul meu.
34. C\ nu m-am ru[inat de mult\
mul]imea gloatei, ca s\ nu m\rturisesc
înaintea lor.
35. {i de am l\sat pe cel neputincios s\
ias\ din u[a mea cu sânul de[ert de nu m\
temeam.
36. Cine ;mi va da auzitor? {i de nu m-am
temut de mâna Domnului, [i scrisoarea
care aveam asupra cuiva, pe umeri
punând-o ca o cunun\, o citeam.
37. {i o rupeam sau o dam înapoi, nimic
luând de la datornic.
38. De a suspinat p\mântul vreodinioar\
asupra mea, sau de au plâns r\zoarele lui
împreun\.
39. Sau de am mâncat vlaga lui singur
f\r\ de pre], [i de am în[elat sufletul
Domnului p\mântului întristându-l.
40. În loc de grâu s\-mi r\sar\ urzic\, [i în
loc de orz spini, [i a încetat Iov a gr\i.
CAP. 32.
Eliu se mânie pentru t\cerea
prietenilor lui Iov.
{i au încetat [i cei trei prieteni a mai gr\i
împotriva lui Iov, c\ era Iov drept înaintea
lor.
2. {i s-a mâniat Eliu al lui Varahiil
Vuziteanul din neamul lui Ram din ]ara
Avsitidei, [i s-a mâniat pe Iov foarte, c\ci
se adeverea pe sine drept înaintea
Domnului.
3. {i asupra celor trei prieteni s-a mâniat
foarte, pentru c\ nu au putut s\ r\spunz\
647
împotriva lui Iov, [i tot l-a socotit a fi
necredincios.
4. {i Eliu a[tepta s\ r\spunz\ ei lui Iov,
pentru c\ erau mai b\trâni de zile decât el.
5. {i a v\zut Eliu c\ nu este r\spuns în
gura celor trei b\rba]i, [i s-a mâniat foarte.
6. {i r\spunzând Eliu al lui Varahiil
Vuziteanul, a zis> fiindc\ eu sunt mai tân\r
cu anii, iar voi sunte]i mai b\trâni, pentru
aceea am t\cut temându-m\ a v\ spune
vou\ [tiin]a mea.
7. {i am zis, nu este vremea, ceea ce
gr\ie[te, cei de mul]i ani [tiu
în]elepciunea.
8. Ci duh este în oameni, [i suflarea
Atot]iitorului este ceea ce înva]\.
9. Nu cei cu ani mul]i sunt în]elep]i, nici
cei b\trâni [tiu judecata.
10. Pentru aceea am zis> asculta]i-m\, [i
voiu spune vou\ cele ce [tiu.
11. B\ga]i în urechi graiurile mele, c\
voiu gr\i de ve]i asculta< pân\ când v\
prici]i cu cuvintele?
12. {i pân\ gândeam c\ ve]i zice ceva,
socoteam< dar iat\ nu este cine din voi s\
poat\ mustra pe Iov, [i s\ r\spunz\
cuvintelor lui.
13. Ca s\ nu zice]i aflat-am în]elepciunea,
al\turându-ne Domnului.
14. {i v-a]i întors la omul \sta a gr\i
cuvinte ca acestea.
15. S-au sp\imântat, nu au r\spuns mai
mult, le lipsesc cuvintele.
16. Am a[teptat [i nu am gr\it, c\ au
încetat, [i nu au r\spuns< voiu s\ r\spunz
[i eu în parte.
17. {i r\spunzând Eliu, a zis> iar\[i voiu
gr\i.
18. C\ plin sunt de cuvinte, c\ m\
îmbolde[te duhul inimii mele.
19. {i inima mea este ca un foale legat
 CARTEA LUI IOV
plin de must ce fierbe, sau ca un foale de
aram\ ce sufl\.
20. Gr\i-voiu ca s\ m\ odihnesc,
deschizând buzele.
21. C\ de om nu m\ voiu ru[ina, [i de
muritori nu m\ sfiesc.
22. C\ nu [tiu a c\uta în fa]\, iar de nu, [i
pe mine viermii s\ m\ m\nânce.
CAP. 33.
Eliu ap\r\ dreptatea lui Dumnezeu.
Ascult\ o Iov cuvintele mele, [i bag\ în
urechi graiul meu.
2. C\ iat\ am deschis gura mea, [i a gr\it
limba mea.
3. Curat\ este inima mea întru cuvinte, [i
priceperea buzelor mele curate va gândi.
4. Duhul cel dumnezeiesc este, cel ce m-
au f\cut pe mine, [i suflarea Atot]iitorului
este ceea ce m\ înva]\ pe mine.
5. De po]i d\-mi r\spuns la acestea,
a[teapt\, caut\ la mine [i eu la tine.
6. Din lut e[ti tu f\cut ca [i mine, dintr-
acela[i amândoi suntem f\cu]i.
7. S\ nu te îngrozeasc\ frica mea, nici
mâna mea grea s\ fie peste tine.
8. C\ ai gr\it întru urechile mele, glasul
cuvintelor tale am auzit c\ ai zis>
9. Curat sunt eu, [i nu am p\c\tuit, f\r\
de prihan\ sunt, nu am f\cut f\r\delege.
10. {i a aflat asupra mea ponos, [i m\
socote[te ca pe un vr\jma[.
11. {i a pus în lemn piciorul meu, [i au
p\zit toate c\ile mele.
12. Cum dar zici, drept sunt, [i nu m-au
ascultat? C\ ve[nic este cel deasupra
p\mântenilor.
13. {i zici, pentru ce nu au ascultat tot
cuvântul drept\]ii mele.
14. C\ o dat\ va gr\i Domnul, [i a doua
648
oar\<
15. Prin vis sau prin vedere de noapte, sau
ca [i când cade groaznic\ fric\ peste
oameni, când sunt adormi]i pe pat.
16. Atunci descopere mintea oamenilor,
cu chipuri de fric\ ca acestea îi
înfrico[eaz\ pe ei.
17. Ca s\ întoarc\ pe om de la
strâmb\tate, [i trupul lui s\-l mântuiasc\
de c\dere.
18. {i sufletul lui s\-l scoat\ de la moarte,
[i s\ nu caz\ el în r\zboi.
19. {i iar îl va certa pe el cu boal\ pe pat,
[i amor]e[te mul]imea oaselor lui.
20. {i toat\ mâncarea de grâu nu o va
primi, iar sufletul lui mâncare pofte[te.
21. Pân\ ce vor putrezi c\rnurile lui, [i se
vor vedea oasele lui goale.
22. {i se apropie de moarte sufletul lui, [i
via]a lui de Iad.
23. De vor fi o mie de Îngeri, aduc\tori de
moarte, nici unul dintre ei nu-l va r\ni pe
el, de va cugeta cu inima s\ se întoarc\
c\tre Domnul, [i va spune omului p\catul
lui, [i f\r\delegea lui o va ar\ta,
24. Va sprijini s\ nu caz\ în moarte, [i va
întineri trupul lui ca spoiala pe perete, [i
oasele lui le va umple de m\duv\.
25. {i va ;nmuia carnea lui ca a unui
prunc, [i-l va t\m\dui pe el, [i-l va face
b\rbat între oameni.
26. {i se va ruga c\tre Domnul, [i-l va
asculta, [i va intra cu fa]\ lin\ cu
m\rturisire, [i va da oamenilor dreptate.
27. {i apoi atunci se va vinov\]i omul pe
sine, zicând c\ acestea am f\cut [i nu m-
au pedepsit cu b\t\i vrednice de p\catele,
care le-am f\cut.
28. Mântuie[te sufletul meu, ca s\ nu vin\
întru stric\ciune, [i via]a mea s\ vaz\
lumin\.
 CARTEA LUI IOV
29. Iat\ acestea toate trei c\i le lucreaz\
cel puternic cu omul.
30. {i au izb\vit sufletul meu de moarte,
c\ via]a mea întru lumin\ va l\uda pe el.
31. Bag\ în urechi Iov [i m\ ascult\,
amu]e[te [i eu voiu gr\i.
32. De ai cuvinte, r\spunde mie, gr\ie[te,
c\ ;mi este voia s\ te îndreptezi tu.
33. Iar de nu, ascult\-m\ tu, taci, [i te voiu
înv\]a pe tine în]elepciunea.
CAP. 34.
Eliu înfrunt\ pe Iov.
{i r\spunzând Eliu, a zis>
2. Asculta]i-m\ în]elep]ilor, cei ce ave]i
[tiin]\ b\ga]i în urechi.
3. C\ urechea ispite[te cuvintele, [i
gâtlejul gust\ bucatele.
4. S\ ne judec\m noi în[ine, ca s\
cunoa[tem între noi ce este bun.
5. C\ a zis Iov> drept sunt, Domnul au
schimbat judecata mea.
6. Domnul au min]it în judecat\, silnic\
este s\geata mea f\r\ de strâmb\tate.
7. Cine este om ca Iov? Care bea
batjocura ca apa.
8. Care nici a p\c\tuit, nici a f\cut
f\r\delege, nici s-a înso]it cu cei ce
lucreaz\ f\r\delege, ca s\ umble cu cei
necredincio[i.
9. S\ nu zici> c\ nu va fi cercetare
omului, [i cercetarea lui de la Domnul.
10. Pentru aceea cei cu inim\
în]eleg\toare asculta]i-m\, s\ nu-mi fie
mie înaintea Domnului a face p\gân\tate
[i înaintea Atot]iitorului a tulbura
dreptatea.
11. C\ r\spl\te[te omului dup\ cum face
fiecare dintru ei, [i în c\rarea omului afla-
va pe el.
649
12. Au socote[ti c\ Domnul f\r\ de cale
face? Sau cum c\ Atot]iitorul cel ce au
f\cut p\mântul va încurca judecata?
13. {i cine este cel ce au f\cut p\mântul,
[i toate cele ce sunt într-însul?
14. C\ de va vrea s\ opreasc\, [i Duhul s\-
l ]in\ la sine.
15. Tot trupul va muri deodat\, c\ tot
p\mânteanul în p\mânt va merge, de unde
s-a [i zidit.
16. Iar de nu pricepi, ascult\ acestea, bag\
în urechi glasul cuvintelor.
17. Vezi tu pe cel ce ur\[te f\r\delegea, [i
pierde pe cei r\i, c\ este ve[nic drept.
18. Necredincios este cel ce zice
împ\ratului, f\r\delege faci, prea
necredincios boierilor.
19. Care nu se ru[ineaz\ de fa]a celui
cinstit, nici [tie a da cinste boga]ilor s\ se
laude fe]ele lor.
20. {i de[arte se vor întâmpla lor strigând
[i rugându-se omului, c\ s-au purtat
f\r\delege, sco]ând afar\ pe cei
neputincio[i.
21. C\ el vede faptele oamenilor, [i nici
una din câte fac nu trec nev\zute de el.
22. Nu este loc unde s\ se ascunz\, cei ce
fac f\r\delege.
23. C\ nu va mai în[ela pe om, c\ Domnul
peste to]i prive[te.
24. Cel ce cunoa[te cele necunoscute,
sl\vite [i minunate, c\rora nu este num\r.
25. Cel ce [tie lucrurile lor, [i va întoarce
noaptea, [i se vor smeri.
26. {i au stins pe cei necredincio[i, [i
v\zu]i sunt înaintea lui.
27. C\ s-au ab\tut de la legea lui
Dumnezeu, [i drept\]ile lui nu le-au
cunoscut.
28. Ca s\ aduc\ peste el strigarea s\racilor
[i suspinul mi[eilor va auzi.
 CARTEA LUI IOV
29. El va da lini[te, cine va osândi? Va
ascunde fa]a, [i cine ;l va vedea? Pentru
neam [i pentru om deopotriv\.
30. El face s\ împ\r\]easc\ om f\]arnic,
pentru înd\r\tnicia poporului.
31. Oare cine zice c\tre Dumnezeu> luat-
am, nu z\logesc.
32. Aceasta întrece vederea mea, arat\-mi
tu dac\ am f\cut strâmb\tate, [i nu voiu
ad\uga.
33. Nu de la tine a[teapt\ r\spuns, c\ tu ai
nesocotit acestea< tu ai început [i nu eu, de
[tii ceva gr\ie[te.
34. Pentru aceea cei în]elep]i cu inima vor
gr\i acestea, [i b\rbatul în]elept va asculta
cuvintele mele.
35. Iar Iov cu neîn]elepciune a gr\it, [i
cuvintele lui nu sunt cu [tiin]\.
36. Îns\ înva]\ o Iov! C\ mai mult s\ nu
r\spunzi, ca cei neîn]elep]i.
37. Ca s\ nu ad\ug\m peste p\catele
noastre, c\ f\r\delege se va socoti nou\,
gr\ind multe cuvinte înaintea Domnului.
CAP. 35.
Eliu urmeaz\ a gr\i despre dreptatea
lui Dumnezeu.
{i Eliu urmând, a zis>
2. Ce ai adus aceasta în judecat\? Tu cine
e[ti, de ai zis> drept sunt înaintea
Domnului.
3. Sau de zici> ce ;]i folose[te ]ie? Ce
voiu face p\c\tuind?
4. Eu voiu r\spunde ]ie [i la câte[itrei
prietenii t\i.
5. Caut\ la cer, [i vezi [i socote[te norii,
cât sunt de sus de tine.
6. De ai gre[it, ce vei face, [i de ai f\cut
[i multe f\r\delegi, ce po]i face?
7. De vreme dar ce e[ti drept, ce vei da
650
lui? Sau ce va lua din mâna ta?
8. Omului celui asemenea ]ie necredin]a
ta [i fiului omului dreptatea ta.
9. De mul]ime asuprindu-se vor striga [i
vor r\cni din bra]ul a multora.
10. {i nu a zis unde este Dumnezeu, cel ce
m-au f\cut pe mine, [i au împ\r]it str\jile
nop]ii.
11. Cel ce m\ osebe[te de vitele
p\m=ntului [i de p\s\rile cerului.
12. Acolo vor striga, [i nu se va auzi de
ocara celor r\i.
13. C\ cele f\r\decale nu voie[te a le
vedea Domnul, c\ însu[i cel Atot]iitor
vede pe cei ce fac f\r\delege, [i m\ va
mântui.
14. {i te judec\ înaintea lui, de po]i pe el
s\-l lauzi, precum este [i acum.
15. C\ nu cerceteaz\ mânia sa, [i nu au
cunoscut gre[elile foarte.
16. {i Iov în de[ert a deschis gura sa, întru
ne[tiin]\ înmul]e[te cuvintele.
CAP. 36.
Urmarea vorbirii lui Eliu.
{i ad\ugând înc\ Eliu a zis>
2. Îng\duie[te-m\ înc\ pu]in, s\ te înv\],
c\ mai am ceva de gr\it.
3. Luând [tiin]a mea cea de departe [i cu
faptele mele cele ce sunt drepte voiu gr\i
cu adev\rat.
4. {i de nu sunt drepte graiurile, nedrept
le vei în]elege.
5. S\ [tii c\ Domnul nu va lep\da pe cel
f\r\ de r\utate, pe cel tare cu virtutea
inimii.
6. Nu va învia pe cel necredincios [i
judecata s\racilor o va da.
7. Nu va lua de la cel drept ochii s\i, [i
pe scaunul împ\ra]ilor va pune pe ei întru
 CARTEA LUI IOV
biruin]\ [i se vor în\l]a.
8. {i cei lega]i cu c\tu[e se vor prinde cu
funia s\r\ciei.
9. {i se vor povesti lor faptele lor [i
gre[elile lor, când se vor înt\ri.
10. Ci pe cel drept va auzi, [i au zis c\ se
vor întoarce de la nedreptate.
11. De vor asculta [i vor sluji, vor plini
zilele sale întru bun\t\]i [i anii s\i întru
bun\-cuviin]\.
12. Iar pe cei necredincio[i nu-i va
mântui, pentru c\ ei nu au vrut s\ [tie pe
Domnul, [i când s-au dojenit nu au
ascultat.
13. {i cei f\]arnici cu inima vor rândui
mânie, nu vor striga c\ i-au legat pe ei.
14. S\ moar\ dar în tinere]e sufletul lor, [i
via]a lor s\ se r\neasc\ de Îngeri.
15. C\ au nec\jit pe cel slab [i
neputincios, [i judecata celor blânzi va
rândui.
16. {i te-au scos pe tine din gura
vr\jma[ului, adânc s\ se verse sub ea, [i s\
se pogoare masa ta plin\ de gr\sime.
17. Nu va lipsi de la cei drep]i judecata.
18. {i peste cei necredincio[i mânia va fi
pentru necur\]ia darurilor, care le-au luat
cu strâmb\tate.
19. S\ nu se abat\ de bun\voie mintea ta
de la rug\ciunea celor neputincio[i, când
sunt în nevoie.
20. {i pe to]i cei ce au putere, s\ nu-i sco]i
noaptea, ca s\ se suie noroade în locul lor.
21. Ci p\ze[te s\ nu lucrezi f\r\decale, c\
cu acestea vei ie[i din s\r\cie.
22. Iat\ cel Tare va înt\ri cu puterea sa, c\
cine este puternic ca el?
23. {i cine este cel ce ispite[te lucrurile
lui? Sau cine este care s\ zic\> f\cut-au
strâmb\tate.
24. Adu-]i aminte c\ mari sunt lucrurile
651
lui, care le-au l\udat oamenii.
25. Tot omul a v\zut întru sine, câ]i
p\mânteni sunt r\ni]i.
26. Iat\ cel Tare este peste tot, [i nu vom
cunoa[te, [i num\rul anilor lui este
nesfâr[it.
27. {i la el sunt num\rate pic\turile ploii,
care pic\ din nor.
28. C\dea-vor puhoaie, [i norii vor umbri
peste nespus\ mul]ime de oameni, vreme
a pus dobitoacelor, [i [tiu rânduiala
culcu[ului, de toate acestea nu se uime[te
cugetul t\u? Nici se bate inima ta în trup?
29. {i de vei pricepe întinderea norului [i
întocmirea cortului lui.
30. Iat\ tinde peste el raz\, [i au acoperit
marginile m\rii.
31. C\ într-acestea va judeca noroade, [i
va da hran\ celui puternic.
32. Cu mâinile au ascuns lumin\.
33. {i i-a poruncit s\ se arate iar\[i, s\
spun\ so]ul ei, f\ptura Domnului pentru
dânsa [i pentru nedreptate.
CAP. 37.
Slava lui Dumnezeu se cunoa[te din
cartea firii.
{i de aceasta s-a sp\imântat inima mea [i
s-a mi[cat din locul s\u.
2. Ascult\, auzi întru iu]imea mâniei
Domnului, [i cercetarea din rostul lui va
ie[i.
3. Sub tot cerul începutul lui [i lumina
lui peste aripile p\mântului.
4. Dinapoia lui va striga cu glas, tuna-va
cu glasul m\rimii sale, [i nu va întârzia a
se auzi glasul lui.
5. Tuna-va cel Tare cu glasul s\u
minunat, c\ au f\cut lucruri mari, care nu
le-am [tiut.
 CARTEA LUI IOV
6. El porunce[te z\pezii s\ fie pe
p\mânt, [i iarna s\ plou\, [i s\ fie ploi
mari iarna.
7. Cu mâna sa pecetluie[te pe tot omul,
ca s\-[i cunoasc\ fiecare sl\biciunea sa.
8. {i au intrat hiarele sub acoper\mânt [i
s-au odihnit în culcu[.
9. Din locuri ascunse ies vijelii [i din
în\l]imi frig.
10. {i din suflarea celui Tare ghea]\, [i
ocârmuie[te apa cum îi este voia.
11. El sparge norii prin scurgere, [i
lumina sa împr\[tie negura.
12. {i le întoarce împrejur cum voie[te la
lucrurile lor, oricâte le-ar porunci, toate
acestea se rânduiesc de el pe p\mânt.
13. Ori spre certare, ori pentru p\mânt, ori
cum va afla mila lui.
14. Bag\ în urechi acestea o Iov, stai,
înva]\-te puterea Domnului.
15. {tii tu cum au pus Domnul lucrurile
sale, când au f\cut lumin\ din întuneric?
16. {tii tu cum se împr\[tie norii [i
c\derea minunat\ a celor r\i?
17. Cum ve[mântul t\u înc\lze[te [i se
potole[te pe p\mânt vântul de amiaz\zi?
18. :nt\ri-vei cu el cerurile ca o oglind\
turnat\.
19. Înva]\-m\, ce voiu gr\i lui? {i voiu
înceta de a gr\i multe.
20. Au carte sau scriitor st\ lâng\ mine, ca
s\ fac pe om s\ stea [i s\ tac\?
21. {i nu to]i v\d lumina, care str\luce[te
în ceruri, ca [i cea care iese de la el în nori.
22. De la miaz\noapte norii cu fa]\ de aur,
într-ace[tia este m\rimea, slava [i cinstea
Atot]iitorului.
23. {i nu afl\m pe altul asemenea puterii
lui, cel ce judec\ cele drepte, nu gânde[ti
s\-l ascul]i pe el?
24. Pentru aceea se vor teme de el
652
oamenii, [i se vor teme de el cei în]elep]i
cu inima.
CAP. 38.
Dumnezeu însu[i laud\ atotputernicia
[i în]elepciunea sa.
Dup\ ce a încetat Eliu a vorbi, zis-au
Domnul lui Iov prin vifor [i prin nor.
2. Cine este cel ce ascunde de mine
sfatul [i ]ine cuvintele mele în inim\, [i
socote[te s\ le ascunz\ de mine?
3. Încinge ca un b\rbat mijlocul t\u, [i te
voiu întreba, iar tu s\-mi r\spunzi.
4. Unde ai fost când am întemeiat
p\mântul? Spune-mi de ai cuno[tin]\?
5. Cine au pus m\surile lui, de [tii? Sau
cine este cel ce au întins funie peste
dânsul?
6. Pe ce s-au înt\rit stâlpii lui, [i cine este
acela ce au pus peste dânsul piatra cea din
marginea unghiului?
7. Când s-au f\cut stelele, l\udatu-m-au
cu glas mare to]i Îngerii mei.
8. {i am ocolit marea cu îngr\diri, când
se v\rsa afar\ [i ie[ea din pântecele maicii
sale.
9. {i am pus îmbr\c\mintea ei nor, o am
înf\[urat pe ea cu negur\.
10. {i i-am pus ei hotar înconjurând-o cu
încuietori [i cu por]i.
11. {i i-am zis ei> pân\ aici s\ vii [i s\ nu
treci, ci întru tine s\ se sf\râme valurile
tale.
12. Au doar în zilele tale am tocmit
lumina cea de diminea]\, [i luceaf\rul [i-a
v\zut rândul s\u?
13. Apucatu-te-ai de aripile p\mântului,
ca s\ scuturi pe cei necredincio[i de pe
dânsul?
14. Au tu ai luat din p\mânt lut, [i ai f\cut
 CARTEA LUI IOV
vie]uitor, [i l-ai pus pe el ca s\ poat\
cuvânta pe p\mânt?
15. Au tu ai luat de la cei necredincio[i
lumina, [i bra]ul mândrilor l-ai sf\râmat?
16. Au venit-ai la izvoarele m\rii [i
urmele adâncului umblatu-le-ai?
17. Deschisu-]i-s-au ]ie de fric\ por]ile
mor]ii, [i portarii Iadului v\zându-te pe
tine s-au sp\imântat?
18. Au aflat-ai l\]imea cea de sub cer,
spune-mi dar cum este [i cât\ este?
19. {i în ce p\mânt locuie[te lumina, [i
întunericul ce loc are?
20. De m\ vei duce la hotarele lor? De [tii
c\r\rile lor?
21. {tii când aveai s\ te na[ti [i cât de
mult este num\rul anilor t\i?
22. Au doar ai venit la vistieriile z\pezii,
[i vistieriile grindinei v\zutu-le-ai?
23. Au doar tu por]i grij\ de ceasul
vr\jma[ilor? Sau de ziua r\zboiului [i a
b\t\ii?
24. De unde iese bruma? {i de unde se
risipe[te austrul sub cer?
25. {i cine au g\tit ploii iu]i curgeri [i
calea fulgerului [i a tunetului?
26. Ca s\ plou\ pe p\mânt unde nu este
b\rbat [i în pustie unde nu este om.
27. Ca s\ sature p\mântul cel nec\lcat [i
nelocuit, [i s\ fac\ s\ r\sar\ iarb\ de
p\[une.
28. Cine este tat\l ploii? {i cine este cel ce
au n\scut pic\turi de rou\.
29. Dintr-al cui pântece iese ghea]a, [i
bruma în cer cine o au n\scut?
30. Au pogoar\-se ca o ap\ curgând? Fa]a
adâncului cine o au rânduit?
31. Cunoscut-ai leg\tura g\inu[ei? {i
îngr\direa orionului deschis-ai?
32. Au deschide-vei zodiile în vremea sa,
[i luceaf\rul de seara de p\r aduce-l-vei?
653
33. {tii schimb\rile cerului [i cele de sub
cer, care împreun\ se fac?
34. Chema-vei norul cu glas, [i cu v\rsare
de ap\ iute asculta-te-va?
35. Trimite-vei tr\snete [i vor merge?
Gr\i-vor ]ie ce este?
36. Cine au dat femeilor înv\]\tura
]es\turii? Sau [tiin]a ales\turii?
37. Cine este cel ce num\r\ norii cu
în]elepciunea? {i cerul l-au plecat c\tre
p\mânt?
38. {i este rev\rsat ca p\mântul cu
pulberea, [i l-am lipit pe el ca pe o piatr\
cu patru muchii.
39. Vâna-vei leilor mâncare? {i sufletele
balaurilor s\tura-le-vei?
40. Când stau în culcu[urile lor pândind,
[i [ed în p\duri într-ascuns?
41. {i cine au g\tit corbului mâncare? C\
puii lui c\tre Domnul strig\ r\t\cind [i
mâncare c\utând.
CAP. 39.
Urmare. Iov î[i cunoa[te gre[eala.
Cunoscut-ai vremea na[terii cerbilor?
Care vie]uiesc în mun]i pietro[i? {i p\zit-
ai na[terile cerboaicelor?
2. Num\rat-ai lunile în care se plinesc
na[terile lor, [i durerile lor dezlegatu-le-
ai?
3. Hr\nit-ai puii lor f\r\ de fric\? {i
chinurile lor vei alina?
4. Lep\da-vor fiii lor, înmul]i-se-vor
întru na[tere, ie[i-vor [i nu se vor mai
întoarce la ele.
5. Cine este cel ce au l\sat slobod asinul
s\lbatic? {i leg\turile lui cine le-au
dezlegat?
6. Pus-am petrecerea lui pustia [i
l\ca[urile lui s\r\tura.
 CARTEA LUI IOV
7. Cel ce râde de mul]imea gloatei
cet\]ii, [i strigarea strâng\torului de bir nu
aude.
8. Caut\ în mun]i p\[unea sa, [i dup\
toat\ verdea]a umbl\.
9. Vrea-va s\ slujeasc\ ]ie inorogul? Sau
s\ doarm\ la ieslea ta?
10. Lega-vei cu curele jugul lui, sau trage-
va brazd\ în câmp?
11. N\d\jduie[ti întru el, pentru c\ mult\
este puterea lui? {i l\sa-vei lui faptele
tale?
12. Crede-vei c\ ;]i va da ]ie s\mân]a, [i o
va aduce în aria ta?
13. Aripile stru]ilor se întind< cât de
frumoase sunt aripile stru]ului.
14. C\ el las\ în p\mânt ou\le sale, [i în
]\rân\ se clocesc.
15. {i a uitat c\ piciorul le va risipi [i
hiarele câmpului le vor c\lca.
16. Nu i se face mil\ de fiii s\i, ca [i cum
nu ar fi ai s\i, ;n de[ert s-au ostenit f\r\ de
fric\.
17. C\ nu i-au dat Dumnezeu
în]elepciune, [i nu i-au împ\rt\[it
pricepere.
18. Când vine vremea întru în\l]ime se
înal]\, [i batjocore[te pe cal [i pe c\l\re]ul
lui.
19. Au tu ai dat calului putere? {i ai pus în
grumazul lui fric\?
20. Când pui peste el armele toate,
m\rirea pieptului lui îndr\znire.
21. B\tând în p\mânt se trufe[te< [i iese la
câmp cu virtute.
22. De s\ge]ile ce ;i vin asupr\ nu bag\
seam\ [i nu se fere[te de arm\.
23. Pe el luce[te arcul [i sabia.
24. Mânios love[te p\mântul [i nu-[i afl\
loc pân\ ce nu va suna trâmbi]a.
25. Iar când sun\ trâmbi]a, zice bine, de
654
departe simte r\zboiul, cu chiotul [i
strigare.
26. Sau dintru a ta [tiin]\ a st\tut [oimul
cu aripile întinse nemi[cat c\utând spre
austru?
27. {i din porunca ta se înal]\ vulturul?
28. {i pe cuibul s\u [ezând grip]orul
r\mâne pe col]i de piatr\, [i ascuns.
29. Acolo fiind caut\ de mâncare, ochii
lui de departe str\juiesc.
30. {i puii lui se t\v\lesc în sânge, [i
oriunde vor fi stârvuri, acolo se afl\.
31. {i iar\[i au zis Domnul Dumnezeu lui
Iov, gr\ind>
32. Au vei sc\pa de judecata din destul
mustrând pe Dumnezeu? Se va da r\spuns
lui.
33. {i r\spunzând Iov, a zis Domnului.
34. De ce m\ judec eu dojenindu-m\ [i
mustrându-m\ de Domnul, auzind de
acestea de vreme ce sunt nimic? {i ce voiu
r\spunde la acestea? Mâna voiu pune
peste gura mea.
35. O dat\ am gr\it [i a doua oar\ nu voiu
ad\uga.
CAP. 40.
Ar\tarea atotputerniciei lui Dumnezeu
la balaur.
{i r\spunzând Domnul, au zis lui Iov din
vifor>
2. Nu, ci încinge ca un b\rbat mijlocul
t\u, [i te voiu întreba pe tine, iar tu s\-mi
r\spunzi.
3. Au strici judecata mea, [i m\ faci pe
mine vinovat, ca s\ te ar\]i pe tine drept?
4. Au bra]ul t\u este ca al Domnului? Au
cu glas ca el tuni?
5. Împodobe[te-te acum cu în\l]ime, cu
t\rie [i m\rire [i cu cinste te îmbrac\.
 CARTEA LUI IOV
6. Trimite vestitori întru mânia ta, [i
smere[te pe tot cel seme].
7. {i pe cel mândru stinge-l, [i stric\ pe
cei necredincio[i îndat\.
8. {i ascunde-i deodat\ în p\mânt, [i
fe]ele lor le umple de ocar\.
9. {i eu voiu m\rturisi, c\ poate dreapta
ta s\ m=ntuiasc\.
10. Ci iat\ este hiar\ la tine, care m\nânc\
iarba ca boii.
11. Iat\ t\ria ei în coapsele ei este, [i
puterea ei pe buricul pântecelui.
12. Pus-a coada ca un chiparos, [i vinele
ei s-au împleticit.
13. Coastele ei pl\ci de aram\ [i spinarea
ei fier v\rsat.
14. Aceasta este încep\tura zidirii
Domnului, f\cut\ ca s\ se batjocoreasc\
de Îngerii lui.
15. {i venind la munte încol]urat, a f\cut
veselie celor cu patru picioare în tartar.
16. Sub tot felul de copaci doarme lâng\
papur\, lâng\ trestie [i lâng\ rogoz.
17. {i o umbresc pe dânsa copaci mari cu
stâlp\ri [i ramuri din ]arin\.
18. De se va face ;nec\tur\, nu va sim]i,
n\d\jduie[te c\ va curge Iordanul în gura
ei.
19. În ochiul s\u va prinde pe el,
întorcându-se, g\uri-va nasul.
20. Aduce-vei balaurul cu undi]a, vei
pune c\p\stru împrejurul nasului lui?
21. Sau lega-vei belciug de nara lui, [i cu
br\]ar\ vei g\uri buza lui?
22. Gr\i-va ]ie cu rug\ciune [i cu cuvinte
de umilin]\?
23. Pune-va cu tine leg\tur\? {i lua-vei pe
el slug\ ve[nic\?
24. Juca-te-vei cu el ca cu o pas\re? Sau
lega-l-vei ca pe o vrabie unui copil?
25. {i se vor hr\ni dintr-însul neamuri, [i-
655
l vor împ\r]i pe el neamurile Finichenilor.
26. {i tot cel ce cor\bie[te adunându-se
nu va aduce o piele a coadei lui, nici în
luntrele pescarilor capul lui.
27. {i pune peste el mâinile, [i ;]i adu
aminte de r\zboiul, care faci în gura lui, [i
mai mult s\ nu se fac\.
28. Nu l-ai v\zut pe el, [i de cele ce se zic
au nu te-ai mirat? Nu te temi c\ acestea s-
au g\tit mie? C\ cine este cel ce mi-a
st\tut mie împotriv\?
CAP. 41.
Puterea balaurului.
Sau cine va sta mie împotriv\ [i va suferi?
Au nu tot ce este sub cer este al meu?
2. Nu voiu t\cea pentru el, [i cu cuvântul
puterii voiu milui pe cel întocmai cu el.
3. Cine va descoperi fa]a îmbr\c\mintei
lui, [i la încheierea zalei lui cine va intra?
4. Por]ile fe]ei lui cine le va deschide?
Împrejurul din]ilor lui este fric\.
5. Fica]ii lui paveze de aram\, iar
leg\turile lui ca piatra smiritului.
6. Unul de altul se lipesc, [i vânt nu trece
printr-însul, cum se lipe[te un om de
fratele s\u.
7. Împreuna-se-vor [i nu se vor desp\r]i.
8. :ntru str\nutarea lui va str\luci
lumin\, [i ochii lui chip de luceaf\r.
9. Din gura lui iese ca ni[te f\clii aprinse
[i scap\r\ ca ni[te gratii de foc.
10. Din n\rile lui iese ca ni[te fum de
cuptor arzând cu foc de c\rbuni.
11. Sufletul lui ca c\rbunii [i ca para
focului din gura lui iese.
12. {i în cerbicea lui st\ putere, înaintea
lui vars\ pierzare.
13. {i c\rnurile trupului lui sunt lipite,
toarn\ peste el, nu se va cl\ti.
 CARTEA LUI IOV
14. Inima lui este înfipt\ ca o piatr\, [i st\
ca o nicoval\ necl\tit\.
15. {i când se întoarce el, se înfrico[eaz\
hiarele cele cu patru picioare, care sar pe
p\mânt.
16. De ;l vor întâmpina pe el l\nci, nimica
nu-l vor înfrico[a, suli]a ridicat\ [i zaua.
17. C\ socote[te fierul ca paiele [i arama
ca lemnul putred.
18. Nu-l va v\t\ma pe el arc de aram\, [i
lovitura de piatr\ o socote[te ca iarba.
19. Ca trestia a socotit ciocanele, [i râde
de frica purt\torului de foc.
20. A[ternutul lui ]epu[e ascu]ite [i tot
aurul m\rii sub el, ca ni[te tin\ nespus\.
21. Fierbe adâncul ca o c\ldare, [i marea o
socote[te ca un vas de unsoare.
22. {i pe portarul adâncului ca pe un rob,
socotit-au adâncul ca un loc de plimbare.
23. Nimic nu este pe p\mânt asemenea lui
f\cut, s\ se batjocoreasc\ de Îngerii mei.
24. Pe tot cel înalt vede, [i pe el Împ\ratul
tuturor celor din ape.
CAP. 42.
Umilirea [i îndreptarea lui Iov.
{i r\spunzând Iov, a zis c\tre Domnul>
2. {tiu c\ toate le po]i [i nu este ]ie nimic
cu neputin]\.
3. C\ cine este, care ascunde de tine
sfatul, [i ;[i t\inuie[te cuvintele [i
socote[te s\ le ascunz\ de tine, cine ;mi va
spune mie cele ce nu am [tiut lucruri mari
[i minunate, care nu am cunoscut.
4. Ascult\-m\ Doamne! Ca s\ gr\iesc [i
eu, [i te voiu întreba, iar tu m\ înva]\.
5. Cu auzul urechii te-am auzit mai
înainte, iar acum te-a v\zut ochiul meu.
6. Pentru aceea m-am smerit pe mine, [i
m-am topit [i m-am socotit pe mine
656
p\mânt [i ]\rân\.
7. {i a fost dup\ ce au gr\it Domnul toate
cuvintele acestea lui Iov, zis-au Domnul
c\tre Elifas Temaniteanul> gre[it-ai tu [i
cei doi prieteni ai t\i, c\ nu a]i gr\it
înaintea mea nimic adev\rat, precum
robul meu Iov.
8. {i acum lua]i [apte vi]ei [i [apte
berbeci, [i merge]i la robul meu Iov, [i va
face jertf\ pentru voi, [i Iov robul meu se
va ruga pentru voi, c\ de nu a[ primi eu
fa]a lui, [i de nu ar fi pentru el, v-a[ fi
pierdut pe voi, pentru c\ nu a]i gr\it
adev\rat asupra robului meu Iov.
9. {i au mers Elifas Temaniteanul [i
Valdad Savhitul [i Sofar Mineul, [i au
f\cut precum le-au poruncit lor Domnul,
[i au iertat p\catul lor pentru Iov.
10. Iar Domnul au ad\ugat pe Iov, [i
rugându-se [i el pentru prietenii s\i le-au
iertat lor p\catul, [i au dat Domnul îndoite
câte erau mai înainte lui Iov, de dou\ ori
atâtea câte avusese mai înainte.
11. {i au auzit to]i fra]ii lui [i surorile lui
toate câte s-au întâmplat lui, [i au venit la
el [i to]i câ]i [tiau pe el mai înainte, [i
mâncând [i bând la el, l-au mângâiat pe el,
[i s-au mirat de toate câte au adus peste el
Domnul, [i i-a dat lui fiecare câte o
mielu[i]\ [i câte un aur de patru drahme [i
nepecetluit.
12. {i au binecuvântat Domnul cele de
apoi ale lui Iov, mai mult decât cele dint=i,
[i erau dobitoacele lui> oi paisprezece mii,
c\mile [ase mii, perechi de boi o mie,
asine de ciread\ o mie.
13. {i s-au n\scut lui [apte feciori [i trei
fete.
14. {i a chemat pe cea dint=i Zio, [i pe cea
de a doua Kassia, iar pe cea de a treia
Cornul Amaltiei.
 CARTEA LUI IOV

15. {i nu s-a aflat asemenea cu

frumuse]ea fetelor lui Iov sub cer, [i le-a
dat lor tat\l lor mo[tenire între fra]i.
16. {i a tr\it Iov dup\ b\taia aceea ani o
sut\ [i [aptezeci, iar peste tot a tr\it ani
dou\ sute [i patruzeci [i opt, [i a v\zut Iov
pe fiii s\i [i pe fiii fiilor s\i pân\ la al
patrulea neam.
17. {i a murit Iov b\trân [i plin de zile, [i
este scris, c\ iar se va scula el împreun\ cu
care Domnul îi va învia.
Aceasta s-a tâlcuit din cartea
sirieneasc\, când a locuit Iov în p\mântul
Avsitidei în hotarele Idumeei [i ale
Araviei, [i mai înainte era numele lui
Iovav, [i luând femeie din Aravia a n\scut
fiu, al c\ruia numele Enon, [i pe tat\l s\u
l-a chemat Zare, fecior din feciorii lui
Isav. Iar pe mama sa Vosorra, [i a fost el al
cincilea de la Avraam, [i ace[tia sunt
împ\ra]ii, care au împ\r\]it în Edom, unde
a împ\r\]it Iov> cel dint=i Valac feciorul
lui Veor, [i numele cet\]ii Denava< [i dup\
Valac, Iovav, care s-a chemat Iov, [i dup\
el Asom, acesta era domn din ]ara
Temanitidei, [i dup\ acesta Adad feciorul
lui Varad, care a t\iat pe Madiam în
câmpul lui Moav, [i numele cet\]ii lui
Ghetem< iar prietenii, care au venit la el>
Elifas din fiii lui Isav împ\ratul Temanilor,
Valdad împ\ratul Savheilor [i Sofar
împ\ratul Mineilor.

657
 PSALTIREA PROOROCULUI {I :MP|RATULUI DAVID
PSALTIREA
PROOROCULUI {I ÎMP|RATULUI DAVID
Psalmul lui David, 1.
Fericit b\rbatul, care nu a umblat în sfatul
necredincio[ilor [i în calea p\c\to[ilor nu
a st\tut, [i pe scaunul pierz\torilor nu a
[ezut<
2. Ci în legea Domnului voia lui, [i în
legea lui va cugeta ziua [i noaptea.
3. {i va fi ca un pom r\s\dit lâng\
izvoarele apelor, care rodul s\u va da în
vremea sa< [i frunza lui nu va c\dea, [i
toate oricâte va face vor spori.
4. Nu a[a necredincio[ii, nu a[a< ci ca
praful ce ;l spulber\ vântul de pe fa]a
p\mântului.
5. Pentru aceasta nu vor învia
necredincio[ii la judecat\, nici p\c\to[ii în
sfatul drep]ilor<
6. C\ [tie Domnul calea drep]ilor [i calea
necredincio[ilor va pieri.
Psalmul lui David, 2.
Pentru ce s-au înt\râtat neamurile [i
noroadele au cugetat cele de[arte? St\tut-
au de fa]\ împ\ra]ii p\mântului, [i boierii
s-au adunat întru una asupra Domnului [i
asupra Unsului lui.
2. S\ rupem leg\turile lor [i s\ lep\d\m
de la noi jugul lor.
3. Cel ce locuie[te în ceruri va râde de
dân[ii, [i Domnul va batjocori pe ei.
4. Atunci va gr\i c\tre dân[ii întru
iu]imea sa, [i întru mânia sa va tulbura pe
ei.
5. Iar eu sunt pus împ\rat de dânsul peste
Sion, muntele cel sfânt al lui, vestind
porunca Domnului. Domnul au zis c\tre
mine> fiul meu e[ti tu, eu ast\zi te-am
n\scut<
6. Cere de la mine, [i voiu da ]ie
neamurile mo[tenirea ta, [i biruin]a ta
marginile p\mântului.
7. Pa[te-vei pe dân[ii cu toiag de fier< ca
vasele olarului vei zdrobi pe dân[ii.
8. {i acum împ\ra]i în]elege]i< înv\]a]i-
v\ to]i care judeca]i p\mântul.
9. Sluji]i Domnului cu fric\, [i v\
bucura]i lui cu cutremur.
10. Lua]i înv\]\tur\, ca nu cândva s\ se
mânie Domnul, [i s\ pieri]i din calea cea
dreapt\.
11. Când se va aprinde degrab\ mânia lui<
ferici]i to]i care n\d\jduiesc spre dânsul.
Psalmul lui David, 3.
David urm\rit de vr\jma[i,
n\d\jduie[te ;n Dumnezeu.
Doamne, c\ci s-au înmul]it cei ce m\
nec\jesc< mul]i se scoal\ asupra mea.
2. Mul]i zic sufletului meu> nu este
mântuire lui întru Dumnezeul lui.
3. Iar tu Doamne, sprijinitorul meu e[ti,
slava mea, [i cela ce înal]i capul meu.
4. Cu glasul meu c\tre Domnul am
strigat, [i m-au auzit din muntele cel sfânt
al lui.
5. {i eu m-am culcat [i am adormit<
sculatu-m-am c\ Domnul m\ va sprijini.
6. Nu m\ voiu teme de mii de popoare,
care împrejur m\ împresoar\< scoal\
Doamne, mântuie[te-m\ Dumnezeul meu.
7. C\ tu ai b\tut pe to]i cei ce ;mi
vr\jm\[esc mie în de[ert< din]ii
p\c\to[ilor ai zdrobit.
658
 PSALTIREA PROOROCULUI {I :MP|RATULUI DAVID
8. A Domnului este mântuirea, [i peste
poporul t\u binecuvântarea ta.
:ntru sfâr[it, în laude.
Psalmul lui David, 4.
Când am strigat eu, auzitu-m-ai
Dumnezeul drept\]ii mele< întru necaz m-
ai desf\tat< milostive[te-te spre mine [i
ascult\ rug\ciunea mea.
2. Fiii oamenilor, pân\ când grei la
inim\? Pentru ce iubi]i de[ert\ciunea [i
c\uta]i minciuna?
3. {i s\ [ti]i, c\ minunat au f\cut Domnul
pe cel cuvios al s\u. Domnul m\ va auzi,
când voiu striga c\tre dânsul.
4. Mânia]i-v\ [i nu gre[i]i< cele ce zice]i
în inimile voastre, întru a[ternuturile
voastre v\ umili]i.
5. Jertfi]i jertfa drept\]ii [i n\d\jdui]i
spre Domnul.
6. Mul]i zic> cine va ar\ta nou\ cele
bune? Însemnatu-s-au peste noi lumina
fe]ei tale Doamne.
7. Dat-ai veselie în inima mea, din rodul
grâului, al vinului [i al untuluidelemn, al
lor s-au înmul]it.
8. Cu pace împreun\ m\ voiu culca [i
voiu adormi, c\ tu Doamne deosebi întru
n\dejde m-ai a[ezat.
:ntru sfâr[it, pentru cea mo[tenitoare.
Psalmul lui David, 5.
Graiurile mele ascult\-le Doamne,
în]elege strigarea mea.
2. Ia aminte glasul rug\ciunii mele,
Împ\ratul meu [i Dumnezeul meu< c\ci
c\tre tine m\ voiu ruga Doamne.
3. Diminea]a vei auzi glasul meu,
diminea]a voiu sta înaintea ta [i m\ vei
659
vedea.
4. C\ Dumnezeu, cel ce nu voie[ti
f\r\delege, tu e[ti. Nu va locui lâng\ tine
cel ce viclene[te.
5. Nici vor petrece c\lc\torii de lege în
preajma ochilor t\i< urât-ai pe to]i cei ce
lucreaz\ f\r\delege.
6. Pierde-vei pe to]i cei ce gr\iesc
minciun\. Pe b\rbatul sângiurilor [i
vicleanul, ur\[te Domnul.
7. Iar eu întru mul]imea milei tale voiu
intra în casa ta, închina-m\-voiu spre
sfânt\ Biserica ta, întru frica ta.
8. Doamne, pov\]uie[te-m\ întru
dreptatea ta< pentru vr\jma[ii mei,
îndrepteaz\ înaintea ta calea mea<
9. C\ nu este în gura lor adev\r, inima lor
este de[art\, groap\ deschis\ gâtlejul lor,
cu limbile sale vicleneau.
10. Judec\-i pe ei Dumnezeule, caz\ din
cugetele sale, dup\ mul]imea
p\gân\t\]ilor lor, leap\d\-i pe dân[ii, c\
te-au am\rât Doamne.
11. {i s\ se veseleasc\ to]i cei ce
n\d\jduiesc întru tine, în veac se vor
bucura, [i te vei s\l\[lui întru dân[ii, [i se
vor l\uda întru tine cei ce iubesc numele
t\u.
12. C\ tu vei binecuvânta pe cel drept
Doamne, c\ cu arma bunei voiri ne-ai
încununat pe noi.
:ntru sfâr[it, în laude, pentru cea cu
opt. Psalmul lui David, 6.
Doamne, nu cu mânia ta s\ m\ mustri pe
mine, nici cu iu]imea ta s\ m\ cer]i.
2. Miluie[te-m\ Doamne, c\ neputincios
sunt, vindec\-m\ Doamne, c\ s-au
tulburat oasele mele.
3. {i sufletul meu s-a tulburat foarte, [i
 PSALTIREA PROOROCULUI {I :MP|RATULUI DAVID
tu Doamne, pân\ când?
4. Întoarce-te Doamne, izb\ve[te
sufletul meu, mântuie[te-m\ pentru mila
ta.
5. C\ nu este întru moarte cel ce te
pomene[te pe tine, [i în Iad cine se va
m\rturisi ]ie?
6. Ostenit-am întru suspinul meu, sp\la-
voiu în toate nop]ile patul meu, cu
lacrimile mele a[ternutul meu voiu uda.
7. Tulburatu-s-a de mânie ochiul meu,
învechitu-m-am întru to]i vr\jma[ii mei.
8. Dep\rta]i-v\ de la mine to]i cei ce
lucra]i f\r\delege, c\ au auzit Domnul
glasul plângerii mele.
9. Auzit-au Domnul cererea mea,
Domnul rug\ciunea mea au primit.
10. S\ se ru[ineze [i s\ se tulbure to]i
vr\jma[ii mei< s\ se întoarc\ [i s\ se
ru[ineze foarte degrab\.
Psalmul lui David, care l-a cântat
Domnului, pentru cuvintele lui Husi
feciorul lui Iemeni< 7.
Doamne Dumnezeul meu, spre tine am
n\d\jduit< mântuie[te-m\ de to]i cei ce m\
gonesc, [i m\ izb\ve[te.
2. Ca nu cândva s\ r\peasc\, ca un leu
sufletul meu, nefiind cel ce izb\ve[te, nici
cel ce mântuie[te.
3. Doamne Dumnezeul meu, de am f\cut
aceasta, de este nedreptate întru mâinile
mele,
4. De am r\spl\tit celor ce ;mi r\spl\tesc
mie rele,
5. S\ caz adic\ de la vr\jma[ii mei
de[ert< s\ goneasc\ dar vr\jma[ul sufletul
meu [i s\-l prinz\< [i s\ calce în p\mânt
via]a mea, [i slava mea în ]\rân\ s\ o
a[eze.
660
6. Scoal\-te Doamne, întru mânia ta<
înal]\-te întru hotarele vr\jma[ilor t\i.
7. {i te scoal\ Doamne Dumnezeul meu,
cu porunca care ai poruncit.
8. {i adunare de noroade te va înconjura.
9. {i pentru aceasta la în\l]ime te
întoarce. Domnul va judeca pe noroade.
Judec\ mie Doamne dup\ dreptatea mea [i
dup\ ner\utatea mea asupra mea.
10. Sfâr[easc\-se r\utatea p\c\to[ilor, [i
vei îndrepta pe cel drept, cel ce cerci
inimile [i r\runchii Dumnezeule, cu
dreptul.
11. Ajutorul meu de la Dumnezeu, cel ce
mântuie[te pe cei drep]i la inim\.
12. Dumnezeu este judec\tor drept [i tare
[i îndelung r\bd\tor, [i neaducând mânie
în toate zilele.
13. De nu v\ ve]i întoarce, sabia sa o va
luci< arcul s\u au încordat [i l-au g\tit pe
el.
14. {i într-însul au g\tit vasele mor]ii<
s\ge]ile sale celor ce se ard le-au lucrat.
15. Iat\ a chinuit nedreptate, z\mislit-a
durere [i a n\scut f\r\delege.
16. Groap\ a s\pat [i o a deschis pe ea, [i
va c\dea în groapa care o a f\cut.
17. Întoarce-se-va durerea lui la capul lui,
[i pe cre[tetul lui nedreptatea lui se va
pogorî.
18. M\rturisi-m\-voiu Domnului, dup\
dreptatea lui, [i voiu cânta numele
Domnului celui ;nalt.
:ntru sfâr[it, pentru teascuri.
Psalmul lui David, 8.
Doamne Domnul nostru, cât este de
minunat numele t\u în tot p\mântul!
2. C\ s-au în\l]at mare cuviin]a ta mai
presus de ceruri.
 PSALTIREA PROOROCULUI {I :MP|RATULUI DAVID
3. Din gura pruncilor [i a celor ce sug, ai
s\vâr[it laud\, pentru vr\jma[ii t\i, ca s\
sf\râmi pe vr\jma[ul [i izbânditorul.
4. C\ voiu vedea cerurile, lucrul
degetelor tale, luna [i stelele, care tu le-ai
întemeiat.
5. Ce este omul, c\ ;l pomene[ti pe el?
Sau fiul omului, c\ ;l cercetezi pe el?
6. Mic[oratu-l-ai pe dânsul pu]in oarece
decât Îngerii, cu slav\ [i cu cinste l-ai
încununat pe el, [i l-ai pus pe dânsul peste
lucrurile mâinilor tale.
7. Toate le-ai supus sub picioarele lui>
oile [i boii, toate, înc\ [i dobitoacele
câmpului.
8. P\s\rile cerului [i pe[tii m\rii, cele ce
str\bat c\r\rile m\rilor.
9. Doamne Domnul nostru, cât este de
minunat numele t\u în tot p\mântul!
:ntru sfâr[it, pentru cele ascunse ale
fiului lui. Psalmul lui David, 9.
M\rturisi-m\-voiu ]ie Doamne, cu toat\
inima mea, spune-voiu toate minunile
tale.
2. Veseli-m\-voiu [i m\ voiu bucura
întru tine, cânta-voiu numelui t\u
Preaînalte.
3. Când se vor întoarce vr\jma[ii mei
înapoi, sl\bi-vor [i vor pieri de c\tre fa]a
ta<
4. C\ ai f\cut judecata mea [i îndreptarea
mea< [ezut-ai pe scaun, cela ce judeci
dreptatea.
5. Certat-ai neamurile [i a pierit
necredinciosul< numele lui l-ai stins în
veac [i în veacul veacului.
6. Vr\jma[ului i-a lipsit s\biile întru
sfâr[it, [i cet\]i i-a sf\râmat< pierit-a
pomenirea lui cu sunet.
661
7. {i Domnul în veac r\mâne< g\tit-au la
judecat\ scaunul s\u.
8. {i el va judeca lumea întru dreptate<
judeca-va noroadele cu îndreptare.
9. {i s-au f\cut Domnul sc\pare
s\racului, ajutor în vremi cuvioase întru
necazuri.
10. {i s\ n\d\jduiasc\ spre tine cei ce
cunosc numele t\u< c\ nu ai p\r\sit pe cei
ce te caut\ pe tine Doamne.
11. Cânta]i Domnului celui ce locuie[te în
Sion, vesti]i întru neamuri ispr\vile lui.
12. C\ cel ce caut\ sângiurile lor, [i-au
adus aminte, nu au uitat strigarea
s\racilor.
13. Miluie[te-m\ Doamne, vezi smerenia
mea de c\tre vr\jma[ii mei, cela ce m\
înal]i pe mine din por]ile mor]ii<
14. Ca s\ vestesc toate laudele tale, în
por]ile fetei Sionului veseli-ne-vom de
mântuirea ta.
15. Afundatu-s-au neamurile întru
stric\ciunea care o au f\cut< în cursa
aceasta care o au ascuns s-au prins
piciorul lor.
16. Cunoa[te-se Domnul, judec\]i f\când<
întru faptele mâinilor sale, s-a prins
p\c\tosul.
17. Întoarc\-se p\c\to[ii la Iad, toate
neamurile cele ce uit\ pe Dumnezeu.
18. C\ nu pân\ în sfâr[it va fi uitat
s\racul< r\bdarea s\racilor nu va pieri
pân\ în sfâr[it.
19. Scoal\-te Doamne, s\ nu se înt\reasc\
omul, s\ se judece neamurile înaintea ta.
20. Pune Doamne, d\t\tor de lege peste
ei, s\ cunoasc\ neamurile, c\ oameni sunt.
21. Pentru ce Doamne, stai departe, treci
cu vederea în vremi cuvioase întru
necazuri?
22. Când se mândre[te necredinciosul, se
 PSALTIREA PROOROCULUI {I :MP|RATULUI DAVID
aprinde s\racul< prinz\-se întru sfaturile
care gândesc,
23. C\ se laud\ p\c\tosul întru poftele
sufletului s\u, [i cel ce face strâmb\tate
bine se cuvinteaz\.
24. :nt\râtat-a pe Domnul cel p\c\tos,
dup\ mul]imea mâniei lui nu va c\uta, nu
este Dumnezeu înaintea lui.
25. Spurce-se c\ile lui în toat\ vremea<
lepede-se judec\]ile tale de c\tre fa]a lui<
peste to]i vr\jma[ii s\i va st\pâni.
26. C\ a zis întru inima sa> nu m\ voiu
cl\ti din neam în neam, f\r\ de r\u.
27. A c\ruia de blestem gura lui este
plin\, [i de am\r\ciune [i de vicle[ug.
28. Sub limba lui osteneal\ [i durere< [ade
întru pitulare cu cei boga]i întru ascunsuri,
ca s\ ucig\ pe cel nevinovat< ochii lui spre
cel s\rac se uit\.
29. Pânde[te întru ascuns, ca leul în
culcu[ul s\u< pânde[te ca s\ apuce pe
s\racul< s\ apuce pe s\racul, când îl va
trage pe el.
30. În la]ul s\u îl va smeri pe el< pleca-se-
va [i va c\dea, când va st\pâni el pe cei
s\raci.
31. C\ a zis întru inima sa> uitat-au
Dumnezeu, întors-au fa]a sa, ca s\ nu vaz\
pân\ în sfâr[it.
32. Scoal\-te Doamne Dumnezeul meu,
înal]e-se mâna ta, nu uita pe s\racii t\i
pân\ în sfâr[it.
33. Pentru ce a mâniat necredinciosul pe
Dumnezeu? C\ a zis întru inima sa> nu va
întreba.
34. Vezi, c\ tu la durere [i la mânie
prive[ti, ca s\-l dea pe el în mâinile tale<
]ie s-au l\sat s\racul> s\rmanului tu fii
ajutor.
35. Zdrobe[te bra]ul celui p\c\tos [i r\u<
c\uta-se-va p\catul lui [i nu se va afla.
662
36. Domnul este Împ\rat în veac [i în
veacul veacului< pieri]i neamuri din
p\mântul lui.
37. Pofta s\racilor o ai auzit, Doamne< la
g\tirea inimii lor au luat aminte urechea
ta.
38. Judec\ s\racului [i smeritului, ca s\ nu
adauge înc\ a se m\ri omul pe p\mânt.
:ntru sfâr[it.
Psalmul lui David, 10.
Spre Domnul am n\d\jduit, cum ve]i zice
sufletului meu, mut\-te în mun]i ca o
pas\re?
2. C\ iat\ p\c\to[ii au încordat arcul,
g\tit-au s\ge]i în tolb\, ca s\ s\geteze
întru întuneric pe cei drep]i la inim\.
3. C\ cele ce tu ai s\vâr[it, ei le-au
stricat< dar dreptul ce a f\cut?
4. Domnul în Biserica cea sfânt\ a sa,
Domnul în cer scaunul lui, ochii lui spre
cel s\rac privesc, genele lui întreab\ pe fiii
oamenilor.
5. Domnul întreab\ pe cel drept [i pe cel
necredincios< iar cel ce iube[te
nedreptatea, ur\[te sufletul s\u.
6. Ploua-va peste cei p\c\to[i la]uri, foc
[i iarb\ pucioas\ [i duh de vifor partea
paharului lor.
7. C\ drept este Domnul, [i drept\]i au
iubit, ;ndrept\ri au v\zut fa]a lui.
:ntru sfâr[it, pentru cea cu opt.
Psalmul lui David, 11.
Mântuie[te-m\ Doamne, c\ a lipsit cel
cuvios, c\ s-au împu]inat adev\rul de c\tre
fiii omene[ti.
2. De[arte a gr\it fiecare c\tre vecinul
s\u, buze viclene în inim\, [i în inim\ au
 PSALTIREA PROOROCULUI {I :MP|RATULUI DAVID
gr\it rele.
3. Pierde-va Domnul toate buzele cele
viclene, limba cea mare gr\itoare.
4. Pe cei ce au zis> limba noastr\ o vom
m\ri, buzele noastre la noi sunt, cine este
nou\ Domn?
5. Pentru necazul s\racilor [i suspinul
mi[eilor, acum m\ voiu scula, zice
Domnul, pune-m\-voiu întru mântuire,
îndr\zni-voiu întru el.
6. Cuvintele Domnului, cuvinte curate,
argint cu foc l\murit, ispitit p\mântului,
cur\]it de [apte ori.
7. Tu Doamne ne vei p\zi pe noi [i ne vei
feri de neamul acesta, [i în veac.
8. Împrejur necredincio[ii umbl\< dup\
în\l]imea ta ai înmul]it pe fiii omene[ti.
:ntru sfâr[it.
Psalmul lui David, 12.
Pân\ când Doamne, m\ vei uita pân\ în
sfâr[it? Pân\ când întorci fa]a ta de la
mine?
2. Pân\ când voiu pune sfaturi în sufletul
meu, dureri în inima mea, ziua [i noaptea?
3. Pân\ când se va în\l]a vr\jma[ul meu
asupra mea?
4. Caut\, auzi-m\ Doamne Dumnezeul
meu< lumineaz\ ochii mei, ca nu cândva
s\ adorm întru moarte.
5. Ca nu cândva s\ zic\ vr\jma[ul meu>
înt\ritu-m-am asupra lui. Cei ce m\
nec\jesc se vor bucura de m\ voiu cl\ti.
6. Iar eu spre mila ta am n\d\jduit,
bucura-se-va inima mea de mântuirea ta,
cânta-voiu Domnului celui ce au f\cut
bine mie, [i voiu cânta numelui Domnului
celui ;nalt.
:ntru sfâr[it.
663
Psalmul lui David, 13.
Zis-a cel nebun întru inima sa> nu este
Dumnezeu. Stricatu-s-au [i urâ]i s-au
f\cut întru me[te[uguri< nu este cel ce face
bun\tate, nu este pân\ la unul.
2. Domnul din cer au privit peste fiii
oamenilor, ca s\ vaz\ de este cel ce
în]elege, sau cel ce caut\ pe Dumnezeu.
3. To]i s-au ab\tut, împreun\ netrebnici
s-au f\cut< nu este cel ce face bun\tate, nu
este pân\ la unul.
4. Au nu vor cunoa[te to]i cei ce lucreaz\
f\r\delegea? Cei ce m\nânc\ pe norodul
meu întru mâncare de pâine, pe Domnul
nu l-au chemat.
5. Acolo s-au temut de fric\, unde nu era
fric\, c\ Domnul este în neamul drep]ilor.
6. Sfatul s\racului l-a]i ru[inat, iar
Domnul n\dejdea lui este.
7. Cine va da din Sion mântuirea lui
Israil? Când va întoarce Domnul robia
norodului s\u, bucura-se-va Iacov, [i se va
veseli Israil.
:ntru sfâr[it.
Psalmul lui David, 14.
Doamne, cine va locui în l\ca[ul t\u? Sau
cine se va s\l\[lui în muntele cel sfânt al
t\u?
2. Cel ce umbl\ f\r\ prihan\ [i face
dreptate, cel ce gr\ie[te adev\r în inima
sa,
3. Care nu a viclenit în limba sa, [i nu a
f\cut vecinului s\u r\u, [i ocar\ nu a luat
spre cei de aproape ai s\i.
4. Def\imeze-se înaintea lui cel ce
viclene[te< iar pe cei ce se tem de Domnul
îi sl\ve[te, cel ce se jur\ vecinului s\u [i
nu se leap\d\.
 PSALTIREA PROOROCULUI {I :MP|RATULUI DAVID
5. Argintul s\u nu au dat în cam\t\, [i
daruri asupra celor nevinova]i nu a luat.
6. Cel ce face acestea nu se va cl\ti în
veac.
Scrisoarea stâlpului lui David, 15.
P\ze[te-m\ Doamne, c\ spre tine am
n\d\jduit.
2. Zis-am Domnului> Domnul meu e[ti
tu, c\ bun\t\]ile mele nu-]i trebuiesc.
3. Sfin]ilor celor din p\mântul lui,
minunate au f\cut Domnul toate voile sale
într-în[ii.
4. Înmul]itu-s-au sl\biciunile lor< dup\
aceea au sârguit. Nu voiu aduna adun\rile
lor din sângiuri, nici voiu pomeni numele
lor prin buzele mele.
5. Domnul este partea mo[tenirii mele [i
a paharului meu. Tu e[ti cela ce iar\[i
a[ezi mo[tenirea mea mie.
6. Funii au c\zut mie întru cei puternici
ai mei, c\ mo[tenirea mea sub puterea
mea este.
7. Bine voiu cuvânta pe Domnul cel ce
m-au în]elep]it pe mine, [i înc\ [i pân\ în
noapte m-au pedepsit r\runchii mei.
8. Mai înainte am v\zut pe Domnul
înaintea mea pururea, c\ de-a dreapta mea
este, ca s\ nu m\ cl\tesc.
9. Pentru aceasta s-a veselit inima mea [i
s-a bucurat limba mea< [i înc\ [i trupul
meu se va s\l\[lui spre n\dejde.
10. C\ nu vei l\sa sufletul meu în Iad, nici
vei da pe cel cuvios al t\u s\ vaz\
stric\ciune.
11. Cunoscute ai f\cut mie c\ile vie]ii<
umple-m\-vei de veselie cu fa]a ta<
frumuse]e în dreapta ta întru sfâr[it.
Rug\ciunea lui David, 16.
664
Auzi Doamne dreptatea mea, ia aminte
cererea mea, ascult\ rug\ciunea mea nu
întru buze viclene.
2. De la fa]a ta judecata mea s\ ias\.
Ochii mei vaz\ drept\]i.
3. Cercat-ai inima mea, cercetatu-o-ai
noaptea< cu foc m-ai l\murit, [i nu s-a
aflat întru mine nedreptate<
4. Ca s\ nu gr\iasc\ gura mea lucruri
omene[ti< pentru cuvintele buzelor tale, eu
am p\zit c\i nesilnice.
5. S\vâr[e[te pa[ii mei întru c\r\rile tale,
ca s\ nu se cl\teasc\ pa[ii mei.
6. Eu am strigat, c\ m-ai auzit
Dumnezeule< pleac\ urechea ta mie [i auzi
cuvintele mele.
7. Minunate f\ milele tale, cel ce
mântuie[ti pe cei ce n\d\jduiesc spre tine,
de cei ce stau împotriva dreptei tale.
8. P\ze[te-m\ Doamne, ca lumina
ochiului< întru acoper\mântul aripilor tale
m\ vei acoperi.
9. De c\tre fa]a necredincio[ilor care m-
au nec\jit pe mine, vr\jma[ii mei sufletul
meu au cuprins.
10. Gr\simea sa o au încuiat, gura lor a
gr\it mândrie.
11. Izgonindu-m\ acum m-au înconjurat,
ochii s\i [i-au pus ca s\-i plece la p\mânt.
12. Apucatu-m-au ca un leu gata la vânat,
[i ca un pui de leu ce locuie[te întru
ascunsuri.
13. Scoal\-te Doamne, întâmpin\-i pe ei
[i-i împiedic\< izb\ve[te sufletul meu de
cel necurat, sabia ta de la vr\jma[ii mâinii
tale.
14. Doamne, din pu]in de pe p\mânt
împ\r]e[te-i pe ei în via]a lor, [i de cele
ascunse ale tale s-a umplut pântecele lor<
s\turatu-s-au de fii, [i au l\sat r\m\[i]e
 PSALTIREA PROOROCULUI {I :MP|RATULUI DAVID
pruncilor lor.
15. Iar eu întru dreptate m\ voiu ar\ta
fe]ei tale, s\tura-m\-voiu când mi se va
ar\ta slava ta.
Psalmul 17. :ntru sfâr[it, slugii
Domnului lui David, care a gr\it
Domnului cuvintele cânt\rii acesteia,
în ziua în care l-au izb\vit pe el
Domnul din mâna tuturor vr\jma[ilor
lui [i din mâna lui Saul, [i a zis>
Iubi-te-voiu Doamne, virtutea mea.
Domnul este înt\rirea mea [i sc\parea
mea [i izb\vitorul meu<
2. Dumnezeul meu, ajutorul meu, [i voiu
n\d\jdui spre dânsul<
3. Ap\r\torul meu [i cornul mântuirii
mele, [i sprijinitorul meu.
4. L\udând voiu chema pe Domnul, [i de
vr\jma[ii mei m\ voiu mântui.
5. Cuprinsu-m-au durerile mor]ii< [i
râurile f\r\delegii m-au tulburat.
6. Durerile Iadului m-au înconjurat,
întâmpinatu-m-au la]urile mor]ii.
7. {i când m\ nec\jeam, am chemat pe
Domnul, [i c\tre Dumnezeul meu am
strigat.
8. Auzit-au din Biserica cea sfânt\ a sa
glasul meu< [i strigarea mea înaintea lui,
va intra în urechile lui.
9. {i s-a cl\tit [i s-a cutremurat
p\mântul, [i temeliile mun]ilor s-au
tulburat [i s-au cl\tit< c\ s-au mâniat pe
dânsele Dumnezeu.
10. Suitu-s-a fum întru mânia lui, [i foc de
la fa]a lui se va aprinde< c\rbuni s-au a]â]at
de la dânsul.
11. {i au plecat cerurile [i s-au pogorât< [i
negur\ sub picioarele lui.
12. {i s-au suit peste Heruvimi [i au
665
zburat, zburat-au pe aripile vânturilor.
13. {i au pus întuneric ascunderea lui,
împrejurul lui cortul lui< întunecoas\ ap\
în norii v\zduhurilor.
14. Dintru str\lucire înaintea lui nori au
trecut, grindin\ [i c\rbuni de foc.
15. {i au tunat din cer Domnul, [i cel Înalt
[i-au dat glasul s\u.
16. Trimis-au s\ge]i, [i i-au risipit pe ei< [i
fulgere au înmul]it, [i i-au tulburat pe ei.
17. {i s-au ar\tat izvoarele apelor, [i s-au
descoperit temeliile lumii.
18. De certarea ta Doamne, de suflarea
duhului mâniei tale.
19. Trimis-au dintru în\l]ime [i m-au luat<
ridicatu-m-au din ape multe.
20. Mântui-m\-va de vr\jma[ii mei cei
tari, [i de cei ce m\ ur\sc pe mine< c\ s-au
mai înt\rit decât mine.
21. Întâmpinatu-m-au ei în ziua r\ut\]ii
mele< [i au fost Domnul înt\rirea mea.
22. {i m-au scos întru l\rgime< izb\vi-m\-
va c\ m-au voit.
23. {i îmi va r\spl\ti mie Domnul, dup\
dreptatea mea< [i dup\ cur\]ia mâinilor
mele va r\spl\ti mie.
24. C\ am p\zit c\ile Domnului, [i nu am
f\cut p\gân\tate despre Dumnezeul meu.
25. C\ toate judec\]ile lui înaintea mea, [i
îndrept\rile lui nu s-au dep\rtat de la
mine.
26. {i voiu fi f\r\ prihan\ cu dânsul, [i m\
voiu p\zi de f\r\delegea mea.
27. {i îmi va r\spl\ti mie Domnul dup\
dreptatea mea< [i dup\ cur\]ia mâinilor
mele înaintea ochilor lui.
28. Cu cel cuvios, cuvios vei fi< [i cu omul
nevinovat, nevinovat vei fi<
29. {i cu cel ales, ales vei fi< [i cu cel
înd\r\tnic te vei înd\r\tnici.
30. C\ tu pe norodul cel smerit vei
 PSALTIREA PROOROCULUI {I :MP|RATULUI DAVID
mântui, [i ochii mândrilor vei smeri.
31. C\ tu vei lumina lumin\torul meu
Doamne, Dumnezeul meu lumina-vei
întunericul meu.
32. C\ întru tine m\ voiu izb\vi de ispit\,
[i întru Dumnezeul meu voiu trece zidul.
33. Dumnezeul meu, f\r\ prihan\ este
calea lui. Cuvintele Domnului cu foc
l\murite, scutitor este tuturor celor ce
n\d\jduiesc spre dânsul.
34. C\ cine este Dumnezeu afar\ de
Domnul? Sau cine este Dumnezeu f\r\
numai Dumnezeul nostru?
35. Dumnezeul cel ce m\ încinge cu
putere, [i au pus f\r\ prihan\ calea mea.
36. Cel ce s\vâr[e[ti picioarele mele ca
ale cerbului, [i peste cele înalte m\ pui.
37. Care înve]i mâinile mele la r\zboi, [i
ai pus arc de aram\ ;n bra]ele mele.
38. {i ai dat mie scuteal\ de mântuire, [i
dreapta ta m-a sprijinit.
39. {i certarea ta m-a îndreptat întru
sfâr[it, [i certarea ta aceasta m\ va înv\]a.
40. L\rgit-ai pa[ii mei sub mine, [i nu au
sl\bit urmele mele.
41. Goni-voiu pe vr\jma[ii mei, [i-i voiu
prinde pe dân[ii, [i nu m\ voiu întoarce
pân\ ce se vor sfâr[i.
42. Nec\ji-voiu pe dân[ii, [i nu vor putea
s\ stea< c\dea-vor sub picioarele mele.
43. {i m-ai încins cu putere spre r\zboi<
împiedicat-ai pe to]i cei ce se sculau
asupra mea, sub mine.
44. {i al vr\jma[ilor mei mi-ai dat mie
dosul, [i pe cei ce m\ ur\sc pe mine i-ai
pierdut.
45. Strigat-au [i nu era cel ce mântuie[te,
c\tre Domnul, [i nu i-au auzit pe ei.
46. {i-i voiu zdrumica pe ei ca praful în
fa]a vântului, ca tina uli]elor voiu [terge pe
dân[ii.
666
47. Izb\vi-m\-vei de pricirea norodului<
pune-m\-vei cap neamurilor.
48. Norodul pe care nu l-am cunoscut, mi-
a slujit mie< întru auzul urechii m-a auzit.
49. Fiii str\ini au min]it mie< fiii str\ini s-
au învechit [i au [chiopat din c\r\rile lor.
50. Viu este Domnul [i bine este cuvântat
Dumnezeu< [i s\ se înal]e Dumnezeul
mântuirii mele.
51. Dumnezeule, cela ce dai izbândire mie
[i ai supus noroade sub mine, izb\vitorul
meu de vr\jma[ii mei cei mânio[i.
52. De la cei ce se scoal\ asupra mea m\
vei în\l]a< de omul nedrept, m\ vei izb\vi.
53. Pentru aceasta m\ voiu m\rturisi ]ie
întru neamuri Doamne, [i numelui t\u
voiu cânta.
54. Cel ce m\re[ti mântuirile împ\ratului
[i faci mil\ unsului t\u lui David, [i
semin]iei lui pân\ în veac.
:ntru sfâr[it, Psalmul lui David 18.
Cerurile spun slava lui Dumnezeu, [i
facerea mâinilor lui o veste[te t\ria.
2. Ziua zilei spune cuvânt, [i noaptea
nop]ii veste[te [tiin]\.
3. Nu sunt graiuri, nici cuvinte, ale
c\rora s\ nu se auz\ glasurile lor.
4. În tot p\mântul a ie[it vestirea lor, [i la
marginile lumii cuvintele lor.
5. În soare au pus l\ca[ul s\u, [i el ca un
mire ce iese din c\mara sa.
6. Bucura-se-va, ca un uria[ s\ alerge
cale, din marginea cerului ie[irea lui.
7. {i întâmpinarea lui pân\ la marginea
cerului< [i nu este cine s\ se ascunz\ de
c\ldura lui.
8. Legea Domnului f\r\ prihan\, care
întoarce sufletele< m\rturia Domnului
credincioas\, care în]elep]e[te pruncii.
 PSALTIREA PROOROCULUI {I :MP|RATULUI DAVID
9. Drept\]ile Domnului drepte, cele ce
veselesc inima< porunca Domnului
str\lucit\, care lumineaz\ ochii.
10. Frica Domnului curat\, care r\mâne în
veacul veacului< judec\]ile Domnului
adev\rate, îndreptate împreun\.
11. Dorite sunt mai vârtos decât aurul [i
decât piatra scump\ mult, [i mai dulci
decât mierea [i fagurul<
12. Pentru c\ robul t\u p\ze[te acestea< [i
când p\ze[te acestea, r\spl\tire este mult\.
13. Gre[elile cine le va pricepe? De cele
ascunse ale mele, cur\]e[te-m\< [i de cele
str\ine, iart\ pe robul t\u.
14. De nu m\ vor st\pâni, atunci f\r\
prihan\ voiu fi [i m\ voiu cur\]i de p\cat
mare.
15. {i vor fi întru bun\ pl\cere cuvintele
gurii mele, [i cugetul inimii mele înaintea
ta pururea. Doamne, ajutorul meu [i
izb\vitorul meu.
:ntru sfâr[it, Psalmul lui David, 19.
Auz\-te Domnul în ziua necazului,
scuteasc\-te numele Dumnezeului lui
Iacov.
2. Trimit\ ]ie ajutor dintru cel sfânt, [i
din Sion sprijineasc\-te pe tine.
3. Pomeneasc\ toat\ jertfa ta, [i arderea
cea de tot a ta, s\ se îngra[e.
4. Dea ]ie Domnul dup\ inima ta, [i tot
sfatul t\u s\-l plineasc\.
5. Bucura-ne-vom de mântuirea ta, [i
întru numele Domnului Dumnezeului
nostru ne vom m\ri.
6. Plineasc\ Domnul toate cererile tale<
acum am cunoscut c\ au mântuit Domnul
pe unsul s\u.
7. Auzi-l-va pe dânsul din cerul cel sfânt
al s\u< întru puteri este mântuirea dreptei
667
lui.
8. Ace[tia în c\ru]e [i ace[tia pe cai, iar
noi numele Domnului Dumnezeului
nostru vom chema.
9. Ace[tia s-au împiedicat [i au c\zut, iar
noi ne-am sculat [i ne-am îndreptat.
10. Doamne, mântuie[te pe împ\ratul [i
ne auzi pe noi, ori în ce zi te vom chema.
:ntru sfâr[it, Psalmul lui David, 20.
Doamne, întru puterea ta se va veseli
împ\ratul, [i de mântuirea ta se va bucura
foarte.
2. Pofta inimii lui i-ai dat lui, [i de voia
buzelor lui, nu l-ai lipsit pe dânsul<
3. C\ l-ai întâmpinat pe el cu
binecuv=nt\rile bun\t\]ii< pus-ai pe capul
lui cunun\ de piatr\ scump\.
4. Via]\ a cerut de la tine, [i i-ai dat lui
lungime de zile în veacul veacului.
5. Mare este slava lui întru mântuirea ta<
slav\ [i mare cuviin]\ vei pune peste el<
6. C\ ;i vei da lui blagoslovenie în veacul
veacului< veseli-l-vei pe dânsul întru
bucurie, cu fa]a ta<
7. C\ împ\ratul n\d\jduie[te spre
Domnul, [i întru mila celui ;nalt nu se va
cl\ti.
8. Afle-se mâna ta tuturor vr\jma[ilor
t\i< dreapta ta s\ afle pe to]i cei ce te ur\sc
pe tine<
9. C\ ;i vei pune pe ei ca un cuptor de foc
în vremea fe]ei tale.
10. Domnul întru mânia sa va tulbura pe
ei, [i-i va mânca pe ei focul.
11. Rodul lor de pe p\mânt îl vei pierde, [i
s\mân]a lor din fiii oamenilor<
12. C\ au plecat asupra ta rele< cugetat-au
sfaturi, care nu vor putea s\ stea<
13. C\ ;i vei pune pe dân[ii dos< întru cei
 PSALTIREA PROOROCULUI {I :MP|RATULUI DAVID
r\ma[i ai t\i vei g\ti fa]a lor.
14. Înal]\-te, Doamne, întru puterea ta<
cânta-vom [i vom l\uda puterile tale.
:ntru sfâr[it, pentru sprijineala cea de
diminea]\, Psalmul lui David, 21.
Dumnezeule, Dumnezeul meu, ia aminte
spre mine, pentru ce m-ai l\sat? Departe
de mântuirea mea, cuvintele gre[elilor
mele.
2. Dumnezeul meu, striga-voiu ziua, [i
nu vei auzi, [i noaptea, [i nu spre
nepricepere mie.
3. Iar tu în cel sfânt locuie[ti, lauda lui
Israil.
4. Spre tine au n\d\jduit p\rin]ii no[tri,
n\d\jduit-au [i i-ai izb\vit pe dân[ii.
5. C\tre tine au strigat [i s-au mântuit,
spre tine au n\d\jduit [i nu s-au ru[inat.
6. Iar eu sunt vierme, [i nu om< ocara
oamenilor [i def\imarea norodului.
7. To]i cei ce m-au v\zut m-au batjocorit,
gr\it-au cu buzele, cl\tit-au cu capul>
8. N\d\jduit-a spre Domnul, izb\veasc\-
l pe dânsul, mântuiasc\-l, c\ îl voie[te pe
el.
9. C\ tu e[ti cel ce m-ai tras din pântece,
n\dejdea mea de la ]=]ele maicii mele,
spre tine m-am aruncat din mitras.
10. Din pântecele maicii mele,
Dumnezeul meu e[ti tu, nu te dep\rta de la
mine<
11. C\ necazul este aproape< c\ nu este
cine s\-mi ajute mie.
12. Înconjuratu-m-au vi]ei mul]i, tauri
gra[i m-au cuprins.
13. Deschis-au asupra mea gura lor, ca un
leu ce r\pe[te [i r\cne[te.
14. Ca apa m-am v\rsat, [i s-au risipit
toate oasele mele.
668
15. F\cutu-s-a inima mea ca ceara ce se
tope[te, în mijlocul pântecelui meu.
16. Uscatu-s-a ca un vas de lut virtutea
mea, [i limba mea s-a lipit de grumazul
meu, [i în ]\râna mor]ii m-ai pogorât.
17. C\ m-au înconjurat câini mul]i<
adunarea celor vicleni m-a cuprins.
18. S\pat-au mâinile mele [i picioarele
mele.
19. Num\rat-au toate oasele mele [i aceia
priveau [i se uitau la mine.
20. Împ\r]it-au hainele mele loru[i, [i
pentru c\ma[a mea au aruncat sor]i.
21. Iar tu Doamne, nu dep\rta ajutorul t\u
de la mine< spre sprijineala mea ia aminte.
22. Izb\ve[te de sabie sufletul meu, [i din
mâna câinelui, pe cea una n\scut\ a mea.
23. Mântuie[te-m\ din gura leului, [i din
coarnele inorogilor smerirea mea.
24. Spune-voiu numele t\u fra]ilor mei< în
mijlocul adun\rii te voiu l\uda.
25. Cei ce v\ teme]i de Domnul, l\uda]i-l
pe el< toat\ s\mân]a lui Iacov sl\vi]i-l pe
dânsul.
26. Teme]i-v\ de dânsul toat\ s\mân]a lui
Israil.
27. C\ nu au def\imat, nici au lep\dat
ruga s\racului.
28. Nici au întors fa]a sa de la mine< [i
când am strigat c\tre dânsul, m-au auzit.
29. De la tine este lauda mea< întru
adunare mare m\ voiu m\rturisi ]ie<
rug\ciunile mele voiu da înaintea celor ce
se tem de dânsul.
30. Mânca-vor s\racii [i se vor s\tura< [i
vor l\uda pe Domnul cei ce ;l caut\ pe
dânsul, vii vor fi inimile lor în veacul
veacului.
31. Aduce-[i-vor aminte [i se vor întoarce
la Domnul toate marginile p\mântului.
32. {i se vor închina înaintea lui toate
 PSALTIREA PROOROCULUI {I :MP|RATULUI DAVID
mo[tenirile neamurilor.
33. C\ a Domnului este împ\r\]ia [i el
st\pâne[te pe neamuri.
34. Mâncat-au [i s-au închinat to]i gra[ii
p\mântului< înaintea lui vor c\dea to]i cei
ce se pogoar\ în p\mânt.
35. {i sufletul meu lui viaz\, [i semin]ia
mea va sluji lui.
36. Vesti-se-va Domnului neamul cel ce
vine< [i vor vesti dreptatea lui norodului ce
se va na[te, pe care l-au f\cut Domnul.
Psalmul lui David, 22.
Domnul m\ pa[te, [i nimic nu-mi va lipsi.
2. În locul p\[unii, acolo m-au s\l\[luit<
la apa odihnei m-au hr\nit, sufletul meu l-
au întors.
3. Pov\]uitu-m-au pe c\r\rile drept\]ii,
pentru numele lui.
4. C\ de voiu [i umbla în mijlocul
umbrei mor]ii, nu m\ voiu teme de rele, c\
tu cu mine e[ti.
5. Toiagul t\u [i varga ta, acestea m-au
mângâiat.
6. G\tit-ai înaintea mea mas\, împotriva
celor ce m\ nec\jesc.
7. Uns-ai cu untdelemn capul meu [i
paharul t\u este ad\pându-m\ ca un
puternic.
8. {i mila ta m\ va urma în toate zilele
vie]ii mele< [i ca s\ locuiesc eu în casa
Domnului întru îndelungare de zile.
Psalmul lui David, 23 al uneia din
Sâmbete.
Al Domnului este p\mântul [i plinirea lui,
lumea [i to]i cei ce locuiesc într-însa.
2. Acesta pe m\ri l-au întemeiat pe el, [i
pe râuri l-au g\tit pe el.
669
3. Cine se va sui în muntele Domnului?
Sau cine va sta în locul cel sfânt al lui?
4. Cel nevinovat cu mâinile, [i curat cu
inima, care nu [i-a luat în de[ert sufletul
s\u, [i nu s-a jurat întru vicle[ug vecinului
s\u.
5. Acesta va lua blagoslovenie de la
Domnul, [i milostenie de la Dumnezeu
Mântuitorul s\u.
6. Acesta este neamul celor ce caut\ pe
Domnul, a celor ce caut\ fa]a
Dumnezeului lui Iacov.
7. Ridica]i boieri por]ile voastre, [i v\
ridica]i por]ile cele ve[nice, [i va intra
Împ\ratul slavei.
8. Cine este acesta Împ\ratul slavei?
Domnul cel tare [i puternic, Domnul cel
tare în r\zboi.
9. Ridica]i boieri por]ile voastre, [i v\
ridica]i por]ile cele ve[nice, [i va intra
Împ\ratul slavei.
10. Cine este acesta Împ\ratul slavei?
Domnul puterilor, acesta este Împ\ratul
slavei.
:ntru sfâr[it, Psalmul lui David, 24.
C\tre tine Doamne am ridicat sufletul
meu< Dumnezeul meu, spre tine am
n\d\jduit, s\ nu m\ ru[inez în veac.
2. Nici s\-[i râz\ de mine vr\jma[ii mei,
pentru c\ to]i cei ce te rabd\ pe tine, nu se
vor ru[ina.
3. S\ se ru[ineze cei ce fac f\r\delege în
de[ert.
4. C\ile tale Doamne arat\-mi, [i c\r\rile
tale m\ înva]\.
5. Îndrepteaz\-m\ spre adev\rul t\u [i
m\ înva]\, c\ tu e[ti Dumnezeu,
Mântuitorul meu, [i pe tine te-am a[teptat
toat\ ziua.
 PSALTIREA PROOROCULUI {I :MP|RATULUI DAVID
6. Adu-]i aminte de îndur\rile tale
Doamne, [i de milele tale, c\ din veac
sunt.
7. P\catele tinere]ilor mele [i ale
ne[tiin]ei mele nu le pomeni.
8. Dup\ mila ta pomene[te-m\ tu, pentru
bun\tatea ta Doamne.
9. Bun [i drept este Domnul< pentru
aceasta lege va pune celor ce gre[esc în
cale.
10. Îndrepta-va pe cei blânzi la judecat\,
înv\]a-va pe cei blânzi c\ile sale.
11. Toate c\ile Domnului, mila [i
adev\rul, celor ce caut\ a[ez\mântul lui [i
m\rturiile lui.
12. Pentru numele t\u Doamne, [i
cur\]e[te p\catul meu, c\ mult este.
13. Cine este omul, cel ce se teme de
Domnul? Lege va pune lui în calea care a
ales.
14. Sufletul lui întru bun\t\]i se va
s\l\[lui, [i s\mân]a lui va mo[teni
p\mântul.
15. Înt\rire este Domnul celor ce se tem
de dânsul, [i f\g\duin]a lui va ar\ta lor.
16. Ochii mei pururea spre Domnul, c\ el
va scoate din la] picioarele mele.
17. Caut\ spre mine [i m\ miluie[te, c\
unul n\scut [i s\rac sunt eu.
18. Necazurile inimii mele s-au înmul]it<
din nevoile mele scoate-m\.
19. Vezi smerirea mea [i osteneala mea, [i
las\ toate p\catele mele.
20. Vezi pe vr\jma[ii mei c\ s-au înmul]it
[i cu urâciune nedreapt\ m-au urât.
21. P\ze[te sufletul meu [i m\ izb\ve[te,
ca s\ nu m\ ru[inez c\ am n\d\jduit spre
tine.
22. Cei f\r\ de r\utate [i cei drep]i s-au
lipit de mine, c\ te-am a[teptat Doamne.
23. Izb\ve[te Dumnezeule pe Israil, din
670
toate necazurile lui.
:ntru sfâr[it. Psalmul lui David, 25.
Judec\-m\ Doamne, c\ eu întru ner\utatea
mea am umblat, [i spre Domnul
n\d\jduind, nu voiu sl\bi.
2. Ispite[te-m\ Doamne [i m\ cearc\<
aprinde r\runchii mei [i inima mea.
3. C\ mila ta înaintea ochilor mei este< [i
bine am pl\cut întru adev\rul t\u.
4. Nu am [ezut cu adunarea
de[ert\ciunii, [i cu c\lc\torii de lege nu
voiu intra.
5. Urât-am adunarea celor ce viclenesc,
[i cu cei necredincio[i nu voiu [edea.
6. Sp\la-voiu întru cei nevinova]i
mâinile mele, [i voiu înconjura jertfelnicul
t\u Doamne.
7. Ca s\ auz glasul laudei tale [i s\
povestesc toate minunile tale.
8. Doamne iubit-am bun\cuviin]a casei
tale [i locul l\ca[ului slavei tale.
9. S\ nu pierzi cu cei necredincio[i
sufletul meu, [i cu b\rba]ii sângiurilor
via]a mea.
10. :ntru ale c\rora mâini sunt
f\r\delegile, dreapta lor s-a umplut de
daruri.
11. Iar eu întru ner\utatea mea am umblat<
izb\ve[te-m\ Doamne, [i m\ miluie[te.
12. Piciorul meu a st\tut întru îndreptare<
întru adun\ri bine te voiu cuvânta
Doamne.
Psalmul lui David, 26.
Mai ;nainte de a se unge.
Domnul este luminarea mea [i
Mântuitorul meu, de cine m\ voiu teme?
2. Domnul este scutitorul vie]ii mele, de
 PSALTIREA PROOROCULUI {I :MP|RATULUI DAVID
cine m\ voiu înfrico[a?
3. Când se vor apropia asupra mea cei ce
;mi fac r\u, ca s\ m\nânce c\rnurile mele.
4. Cei ce m\ nec\jesc [i vr\jma[ii mei,
aceia au sl\bit [i au c\zut.
5. De s-ar rândui asupra mea tab\r\, nu
se va înfrico[a inima mea.
6. De s-ar scula asupra mea r\zboi, întru
aceasta eu n\d\jduiesc.
7. Una am cerut de la Domnul, aceasta
voiu c\uta, ca s\ locuiesc în casa
Domnului, în toate zilele vie]ii mele.
8. Ca s\ v\z frumuse]ea Domnului [i s\
cercetez Biserica cea sfânt\ a lui.
9. C\ m-au ascuns în cortul s\u, în ziua
r\ut\]ilor mele< acoperitu-m-au întru
ascunsul cortului s\u.
10. Pe piatr\ m-au în\l]at< [i acum iat\ au
în\l]at capul meu peste vr\jma[ii mei.
11. Înconjurat-am [i am jertfit în cortul
lui, jertf\ de laud\ [i de strigare< gl\sui-
voiu [i voiu cânta Domnului.
12. Auzi Doamne glasul meu, cu care am
strigat< miluie[te-m\ [i m\ ascult\.
13. }ie a zis inima mea> pe Domnul voiu
c\uta< c\utat-a pe tine fa]a mea< fa]a ta
Doamne, voiu c\uta.
14. S\ nu întorci fa]a ta de c\tre mine, [i
s\ nu te aba]i întru mânie de la robul t\u.
15. Ajutorul meu fii, s\ nu m\ lepezi pe
mine [i s\ nu m\ la[i Dumnezeule,
Mântuitorul meu<
16. C\ tat\l meu [i maica mea m-au
p\r\sit pe mine, iar Domnul m-au luat.
17. Lege pune-mi mie Doamne în calea ta,
[i m\ îndrepteaz\ în c\rare dreapt\, pentru
vr\jma[ii mei.
18. Nu m\ da pe mine în sufletele celor ce
m\ nec\jesc, c\ s-au sculat asupra mea
m\rturii nedrepte, [i a min]it strâmb\tatea
ei[i.
671
19. Cred c\ voiu vedea bun\t\]ile
Domnului în p\mântul celor vii.
20. A[teapt\ pe Domnul, îmb\rb\teaz\-te,
[i s\ se înt\reasc\ inima ta, [i a[teapt\ pe
Domnul.
Psalmul lui David, 27.
C\tre tine Doamne, voiu striga>
Dumnezeul meu, s\ nu taci de c\tre mine<
ca nu cândva s\ taci de c\tre mine, [i m\
voiu asem\na celor ce se pogoar\ în
groap\.
2. Auzi Doamne glasul rug\ciunii mele,
când m\ rog c\tre tine, când ridic mâinile
mele c\tre Biserica cea sfânt\ a ta.
3. S\ nu m\ tragi pe mine cu cei
p\c\to[i, [i cu cei ce lucreaz\ strâmb\tate
s\ nu m\ pierzi.
4. Cu cei ce gr\iesc pace c\tre vecinii
s\i, iar cele rele în inimile lor.
5. D\-le lor Doamne, dup\ lucrurile lor
[i dup\ vicle[ugul izvodirilor lor.
6. Dup\ faptele mâinilor lor d\-le lor,
r\spl\te[te-le lor r\spl\tirea lor.
7. C\ nu au în]eles lucrurile Domnului [i
lucrurile mâinilor lui< surpa-vei pe dân[ii
[i nu-i vei zidi.
8. Bine este cuvântat Domnul, c\ au
auzit glasul rug\ciunii mele.
9. Domnul este ajutorul meu [i scutitorul
meu< spre dânsul a n\d\jduit inima mea [i
m-au ajutat.
10. {i a înflorit trupul meu, [i din voia
mea m\ voiu m\rturisi lui.
11. Domnul este înt\rirea norodului s\u,
[i scutitor mântuirilor unsului s\u este.
12. Mântuie[te pe norodul t\u, [i
blagoslove[te mo[tenirea ta, [i-i pa[te pe
ei, [i-i ridic\ pe ei pân\ în veac.
 PSALTIREA PROOROCULUI {I :MP|RATULUI DAVID
Psalmul lui David, 28.
La scoaterea cortului.
Aduce]i Domnului fiii lui Dumnezeu<
aduce]i Domnului pe fiii berbecilor.
2. Aduce]i Domnului slav\ [i cinste<
aduce]i Domnului slav\ numelui lui<
închina]i-v\ Domnului în curtea cea sfânt\
a lui.
3. Glasul Domnului peste ape,
Dumnezeul slavei au tunat< Domnul peste
ape multe.
4. Glasul Domnului întru t\rie< glasul
Domnului întru mare cuviin]\.
5. Glasul Domnului cel ce sf\râm\
chedrii< [i va zdrobi Domnul chedrii
Livanului.
6. {i-i va zdrumica pe dân[ii ca pe vi]elul
Livanului, [i cel iubit ca fiul inorogilor.
7. Glasul Domnului celui ce taie para
focului.
8. Glasul Domnului celui ce cl\te[te
pustiul< [i va cl\ti Domnul Pustiul
Kadisului.
9. Glasul Domnului celui ce s\vâr[e[te
cerbii, [i va descoperi dumbr\vile, [i în
Biserica lui tot care gr\ie[te m\rire.
10. Domnul potopul va locui< [i va [edea
Domnul :mp\rat în veac.
11. Domnul t\rie norodului s\u va da<
Domnul va blagoslovi pe norodul s\u cu
pace.
:ntru sfâr[it, cântarea înnoirii casei lui
David. Psalmul 29.
:n\l]a-te-voiu Doamne, c\ m-ai ridicat pe
mine, [i nu ai veselit pe vr\jma[ii mei
asupra mea.
2. Doamne Dumnezeul meu, strigat-am
c\tre tine [i m-ai vindecat.
672
3. Doamne scos-ai din Iad sufletul meu<
mântuitu-m-ai de cei ce se pogoar\ în
groap\.
4. Cânta]i Domnului cei cuvio[i ai lui, [i
v\ m\rturisi]i pomenirii sfin]eniei lui.
5. C\ iu]ime este întru mânia lui, [i via]\
în voia lui< seara se va s\l\[lui plângere, [i
diminea]a bucurie.
6. Iar eu am zis întru prisosin]a mea> nu
m\ voiu cl\ti în veac.
7. Doamne întru voia ta d\ frumuse]ii
mele putere< [i ]i-ai întors fa]a ta [i m-am
tulburat.
8. C\tre tine Doamne voiu striga, [i c\tre
Dumnezeul meu m\ voiu ruga.
9. Ce folos este întru sângele meu, când
m\ pogor eu întru stric\ciune? Au doar se
va m\rturisi ]ie ]\râna? Sau va vesti
adev\rul t\u?
10. Auzit-au Domnul [i m-au miluit<
Domnul au fost ajutorul meu.
11. Întors-ai plângerea mea spre bucurie
mie< rupt-ai sacul meu [i m-ai încins cu
veselie.
12. Ca s\ cânte ]ie m\rirea mea, [i nu m\
voiu mâhni Doamne Dumnezeul meu, în
veac m\ voiu m\rturisi ]ie.
Psalmul lui David, 30.
:ntru sfâr[it, pentru uimire.
Spre tine Doamne am n\d\jduit, s\ nu m\
ru[inez în veac< întru dreptatea ta
izb\ve[te-m\ [i m\ scoate.
2. Pleac\ spre mine urechea ta, gr\be[te
de m\ scoate< fii mie Dumnezeu scutitor,
[i spre cas\ de sc\pare, ca s\ m\
mântuie[ti.
3. C\ puterea mea [i sc\parea mea e[ti
tu, [i pentru numele t\u m\ vei pov\]ui [i
m\ vei hr\ni.
 PSALTIREA PROOROCULUI {I :MP|RATULUI DAVID
4. Scoate-m\-vei din cursa aceasta, care
au ascuns mie, c\ tu e[ti scutitorul meu
Doamne.
5. În mâinile tale voiu pune duhul meu<
izb\vitu-m-ai Doamne Dumnezeul
adev\rului.
6. Urât-ai pe cei ce p\zesc de[ert\ciunile
în zadar< iar eu spre Domnul am n\d\jduit.
7. Bucura-m\-voiu [i m\ voiu veseli de
mila ta, c\ ai c\utat spre smerenia mea<
mântuit-ai din nevoi sufletul meu.
8. {i nu m-ai l\sat în mâinile
vr\jma[ilor< pus-ai în loc desf\tat
picioarele mele.
9. Miluie[te-m\ Doamne, c\ m\
nec\jesc< tulburatu-s-a întru mânie ochiul
meu, sufletul meu [i inima mea.
10. C\ s-a stins întru durere via]a mea, [i
anii mei în suspinuri< sl\bit-a întru s\r\cie
virtutea mea, [i oasele mele s-au tulburat.
11. La to]i vr\jma[ii mei m-am f\cut
ocar\, [i vecinilor mei foarte, [i fric\
cunoscu]ilor mei.
12. Cei ce m\ vedeau afar\, au fugit de la
mine< uitat am fost de la inim\ ca un mort<
f\cutu-m-am ca un vas pierdut.
13. C\ am auzit ocara a multora din cei ce
locuiesc împrejur, când se adunau ei
împreun\ asupra mea, ca s\ ia sufletul
meu s-au sf\tuit.
14. Iar eu spre tine Doamne am n\d\jduit,
zis-am> tu e[ti Dumnezeul meu.
15. În mâinile tale sor]ii mei< izb\ve[te-
m\ din mâna vr\jma[ilor mei [i de cei ce
m\ gonesc.
16. Arat\ fa]a ta peste robul t\u<
mântuie[te-m\ cu mila ta< Doamne s\ nu
m\ ru[inez, c\ te-am chemat pe tine.
17. S\ se ru[ineze necredincio[ii, [i s\ se
pogoare în Iad.
18. Mute s\ se fac\ buzele cele viclene,
673
care gr\iesc asupra dreptului f\r\delege,
cu mândrie [i cu def\imare.
19. Cât este de mare mul]imea bun\t\]ii
tale Doamne, care ai ascuns celor ce se
tem de tine! V\dit-ai celor ce n\d\jduiesc
spre tine, înaintea fiilor omene[ti.
20. Ascunde-vei pe dân[ii întru ascunsul
fe]ei tale, de tulburarea oamenilor.
21. Acoperi-vei pe ei în cort de gr\irea
împotriv\ a limbilor.
22. Bine este cuvântat Domnul, c\
minunat\ au f\cut mila sa în cetatea
îngr\dirii.
23. Iar eu am zis întru uimirea mea>
lep\dat sunt de c\tre fa]a ochilor t\i.
24. Pentru aceasta ai auzit glasul
rug\ciunii mele, când am strigat c\tre tine.
25. Iubi]i pe Domnul to]i cuvio[ii lui, c\
adev\rurile caut\ Domnul [i r\spl\te[te
celor ce de prisosit fac mândrie.
26. Îmb\rb\ta]i-v\ [i s\ se înt\reasc\
inima voastr\, to]i cei ce n\d\jdui]i spre
Domnul.
Psalmul lui David, 31. Al în]elegerii.
Ferici]i c\rora s-au iertat f\r\delegile [i
c\rora s-au acoperit p\catele.
2. Fericit b\rbatul c\ruia nu-i va socoti
Domnul p\catul, nici este în gura lui
vicle[ug.
3. C\ am t\cut, învechitu-s-au oasele
mele, când strigam eu toat\ ziua.
4. C\ ziua [i noaptea s-au îngreuiat peste
mine mâna ta< întorsu-m-am spre chinuire
când s-a înfipt mie ghimpul.
5. F\r\delegea mea am cunoscut, [i
p\catul meu nu l-am acoperit.
6. Zis-am> m\rturisi-voiu asupra mea
f\r\delegea mea Domnului< [i tu ai l\sat
p\gân\tatea inimii mele.
 PSALTIREA PROOROCULUI {I :MP|RATULUI DAVID
7. Pentru aceasta se va ruga c\tre tine tot
cuviosul, în vreme bine primit\, îns\ în
potop de ape multe, c\tre dânsul nu se vor
apropia.
8. Tu e[ti sc\parea mea de necazul ce m\
cuprinde< bucuria mea, izb\ve[te-m\ de
cei ce m-au înconjurat.
9. În]elep]i-te-voiu [i te voiu îndrepta în
calea aceasta în care vei merge< a]inti-voiu
spre tine ochii mei.
10. Nu fi]i ca calul [i ca mu[coiul, la care
nu este pricepere< cu z\bal\ [i cu frâu
f\lcile lor vei strânge, ale celor ce nu se
apropie c\tre tine.
11. Multe sunt b\t\ile p\c\tosului< iar pe
cel ce n\d\jduie[te spre Domnul, mila îl
va înconjura.
12. Veseli]i-v\ întru Domnul [i v\
bucura]i drep]ilor, [i v\ l\uda]i to]i cei
drep]i la inim\.
Psalmul lui David, 32.
Bucura]i-v\ drep]ilor întru Domnul< celor
drep]i se cuvine lauda.
2. M\rturisi]i-v\ Domnului în al\ut\, în
psaltire cu zece strune cânta]i lui.
3. Cânta]i lui cântare nou\, bine cânta]i
lui întru strigare<
4. C\ drept este cuvântul Domnului [i
toate lucrurile lui întru credin]\.
5. Iube[te Domnul milostenia [i
judecata< de mila Domnului este plin
p\mântul.
6. Cu cuvântul Domnului cerurile s-au
înt\rit, [i cu Duhul gurii lui toat\ puterea
lor.
7. Adunând ca un foale apele m\rii,
punând în vistierii adâncurile.
8. S\ se team\ de Domnul tot p\mântul,
[i de dânsul s\ se cutremure to]i cei ce
674
locuiesc în lume<
9. C\ el au zis, [i s-au f\cut< el au
poruncit, [i s-au zidit.
10. Domnul risipe[te sfaturile neamurilor,
[i leap\d\ sfaturile boierilor.
11. Iar sfatul Domnului r\mâne în veac< [i
gândurile inimii lui, în neam [i în neam.
12. Fericit este neamul, c\ruia este
Domnul Dumnezeul lui, norodul pe care l-
au ales spre mo[tenire lui[i.
13. Din cer au privit Domnul, v\zut-au pe
to]i fiii oamenilor.
14. Din l\ca[ul s\u cel gata, privit-au spre
to]i cei ce locuiesc p\mântul.
15. Cel ce au zidit deosebi inimile lor, cel
ce cunoa[te toate lucrurile lor.
16. Nu se mântuie[te împ\ratul prin mult\
putere, [i uria[ul nu se va mântui întru
mul]imea virtu]ii lui.
17. Mincinos este calul spre mântuire, [i
întru mul]imea puterii sale nu se va
mântui.
18. Iat\ ochii Domnului spre cei ce se tem
de dânsul, [i spre cei ce n\d\jduiesc întru
mila lui.
19. Ca s\ izb\veasc\ din moarte sufletele
lor [i s\-i hr\neasc\ pe dân[ii în foamete.
20. {i sufletul nostru a[teapt\ pe Domnul,
c\ ajutorul [i scutitorul nostru este<
21. C\ întru dânsul se va veseli inima
noastr\, [i întru numele cel sfânt al lui am
n\d\jduit.
22. Fie Doamne mila ta spre noi, precum
am n\d\jduit întru tine.
Psalmul lui David, 33.
Când [i-a schimbat fa]a sa înaintea lui
Avimeleh, [i l-a slobozit pe dânsul, [i s-
a dus (I :mp\ra]i 21, 13).
Bine voiu cuvânta pe Domnul în toat\
 PSALTIREA PROOROCULUI {I :MP|RATULUI DAVID
vremea, pururea lauda lui în gura mea.
2. :ntru Domnul se va l\uda sufletul
meu< auz\ cei blânzi [i s\ se veseleasc\.
3. Sl\vi]i pe Domnul cu mine, [i s\
în\l]\m numele lui împreun\.
4. C\utat-am pe Domnul [i m-au auzit, [i
din toate necazurile mele m-au izb\vit.
5. Apropia]i-v\ c\tre dânsul [i v\
lumina]i, [i fe]ele voastre nu se vor ru[ina.
6. S\racul acesta a strigat, [i Domnul l-
au auzit pe dânsul, [i din toate necazurile
lui l-au mântuit.
7. T\b\rî-va Îngerul Domnului
împrejurul celor ce se tem de dânsul, [i-i
va izb\vi pe ei.
8. Gusta]i [i vede]i, c\ bun este Domnul<
fericit b\rbatul care n\d\jduie[te spre
dânsul.
9. Teme]i-v\ de Domnul to]i sfin]ii lui,
c\ nu este lips\ celor ce se tem de dânsul.
10. Boga]ii au s\r\cit [i au fl\mânzit< iar
cei ce caut\ pe Domnul, nu se vor lipsi de
tot binele.
11. Veni]i fiilor asculta]i-m\ pe mine,
frica Domnului voiu înv\]a pe voi.
12. Cine este omul cel ce voie[te via]a?
Care iube[te s\ vaz\ zile bune? Opre[te-]i
limba ta de la r\u, [i buzele tale ca s\ nu
gr\iasc\ vicle[ug.
13. Fere[te-te de r\u [i f\ bine, caut\
pacea [i o urmeaz\ pe ea.
14. Ochii Domnului spre cei drep]i, [i
urechile lui spre rug\ciunea lor.
15. Iar fa]a Domnului asupra celor ce fac
rele, ca s\ piarz\ de pe p\mânt pomenirea
lor.
16. Strigat-au drep]ii, [i Domnul i-au auzit
pe ei, [i din toate necazurile lor i-au
izb\vit.
17. Aproape este Domnul de cei umili]i la
inim\, [i pe cei smeri]i cu duhul, îi va
675
mântui.
18. Multe sunt necazurile drep]ilor, [i din
toate acelea va izb\vi pe ei Domnul.
19. P\ze[te Domnul toate oasele lor, nici
unul dintr-însele nu se va zdrobi.
20. Moartea p\c\tosului este cumplit\, [i
cei ce ur\sc pe dreptul vor gre[i.
21. Mântui-va Domnul sufletele robilor
s\i, [i nu vor gre[i to]i cei ce n\d\jduiesc
spre dânsul.
Psalmul lui David, 34.
Judec\ Doamne pe cei ce ;mi fac mie
strâmb\tate< d\ r\zboi ;mpotriva celor ce
se o[tesc asupra mea.
2. Apuc\ arm\ [i pav\z\, [i te scoal\
întru ajutorul meu.
3. Vars\ sabie, [i m\ ap\r\ împotriva
celor ce m\ gonesc< zi sufletului meu>
mântuirea ta sunt eu.
4. S\ se ru[ineze [i s\ se înfrunteze cei ce
caut\ sufletul meu< întoarc\-se înapoi [i s\
se ru[ineze cei ce ;mi gândesc mie rele.
5. S\ fie ca praful înaintea fe]ei vântului,
[i Îngerul Domnului nec\jindu-i pe ei<
fac\-se calea lor întuneric [i alunecare, [i
Îngerul Domnului gonindu-i pe dân[ii.
6. C\ în zadar a ascuns mie stric\ciunea
la]ului s\u, în de[ert a oc\rât sufletul meu.
7. S\-i vin\ lui cursa, pe care nu o [tie, [i
prinz\toarea pe care o a ascuns, s\-l prinz\
pe el, [i în la] s\ caz\ într-însul.
8. Iar sufletul meu se va bucura de
Domnul, veseli-se-va de mântuirea lui.
9. Toate oasele mele vor zice> Doamne,
Doamne, cine este asemenea ]ie? Cel ce
izb\ve[ti pe s\racul, din mâna celor mai
tari dec=t el, [i pe s\racul [i mi[elul de la
cei ce ;l r\pesc pe dânsul.
10. Sculându-se asupra mea m\rturii
 PSALTIREA PROOROCULUI {I :MP|RATULUI DAVID
nedrepte, de cele ce nu [tiam m-au
întrebat.
11. R\spl\tit-au mie rele pentru bune, [i
nerodire sufletului meu.
12. Iar eu când m\ sup\rau aceia, m-am
îmbr\cat cu sac, [i am smerit cu post
sufletul meu, [i rug\ciunea mea în sânul
meu se va întoarce.
13. Ca unui vecin, ca unui frate al nostru,
a[a bine am f\cut spre pl\cere< ca [i cum
m-a[ jeli [i m-a[ mâhni, a[a m-am smerit.
14. {i asupra mea s-au veselit [i s-au
adunat< adunatu-s-au peste mine b\t\i [i
nu am [tiut.
15. Desp\r]itu-s-au [i nu s-au umilit<
ispititu-m-au, batjocoritu-m-au cu
batjocur\, scrâ[nit-au asupra mea cu din]ii
lor.
16. Doamne, când vei vedea? Întoarce
sufletul meu de la fapta lor cea rea, de la
lei, pe cea una n\scut\ a mea.
17. M\rturisi-m\-voiu ]ie întru adunare
mult\< întru norod mult te voiu l\uda.
18. S\ nu se bucure de mine cei ce ;mi
vr\jm\[esc mie cu nedreptate, cei ce m\
ur\sc în zadar [i fac semn cu ochii<
19. C\ mie adic\ cele de pace îmi gr\iau,
[i spre mânie vicle[uguri gândeau.
20. L\rgit-au asupra mea gura lor, zis-au>
bine, bine! V\zut-au ochii no[tri.
21. V\zut-ai Doamne< s\ nu taci!
Doamne, nu te dep\rta de la mine.
22. Scoal\-te Doamne, ia aminte spre
judecata mea, Dumnezeul meu [i Domnul
meu, spre îndreptarea mea.
23. Judec\-m\ Doamne dup\ dreptatea ta,
Dumnezeul meu, [i s\ nu se bucure de
mine.
24. S\ nu zic\ întru inimile lor> bine, bine,
este sufletului nostru< nici s\ zic\>
înghi]itu-l-am pe dânsul.
676
25. S\ se ru[ineze [i s\ se înfrunteze
împreun\ cei ce se bucur\ de relele mele<
îmbrace-se cu ru[ine [i înfruntare, cei ce
gr\iesc mari asupra mea.
26. S\ se bucure [i s\ se veseleasc\ cei ce
voiesc dreptatea mea, [i s\ zic\ pururea>
sl\veasc\-se Domnul, cei ce voiesc pacea
robului lui.
27. {i limba mea se va înv\]a dreptatea ta,
toat\ ziua lauda ta.
Psalmul 35. :ntru sfâr[it lui David,
slugii Domnului.
Zis-a c\lc\torul de lege, gre[ind întru sine>
nu este frica lui Dumnezeu înaintea
ochilor lui.
2. C\ a viclenit înaintea lui, ca s\ afle
f\r\delegea lui, [i s\ urasc\.
3. Graiurile gurii lui, f\r\delege [i
vicle[ug< nu a vrut s\ priceap\ ca s\ fac\
bine.
4. F\r\delege a gândit întru a[ternutul
s\u< ;n toat\ calea bun\ nu au st\tut, [i
r\utatea nu au urât.
5. Doamne în cer este mila ta [i adev\rul
t\u pân\ la nori.
6. Dreptatea ta ca mun]ii lui Dumnezeu<
judec\]ile tale adânc mult< oamenii [i
dobitoacele vei mântui, Doamne.
7. C\ ai înmul]it mila ta, Dumnezeule, [i
fiii oamenilor în umbra aripilor tale vor
n\d\jdui.
8. S\tura-se-vor din gr\simea casei tale,
[i cu izvorul desf\t\rii tale vei ad\pa pe
dân[ii.
9. C\ la tine este izvorul vie]ii, întru
lumina ta vom vedea lumin\.
10. Tinde mila ta celor ce te cunosc pe
tine, [i dreptatea ta celor drep]i la inim\.
11. S\ nu-mi vin\ mie piciorul mândriei,
 PSALTIREA PROOROCULUI {I :MP|RATULUI DAVID
[i mâna p\c\tosului s\ nu m\ cl\teasc\.
12. Acolo au c\zut to]i cei ce lucreaz\
f\r\delegea, scosu-s-au afar\ [i nu vor
putea s\ stea.
Psalmul lui David, 36.
Nu râvni celor ce viclenesc, nici urma
celor ce fac f\r\delege.
2. C\ci ca iarba curând se vor usca, [i ca
verdea]a buruienii degrab\ vor c\dea.
3. N\d\jduie[te spre Domnul, [i f\
bun\tate, [i locuie[te p\mântul, [i te vei
pa[te întru bog\]ia lui.
4. Desf\teaz\-te în Domnul, [i ;]i va da
]ie cererile inimii tale.
5. Descopere spre Domnul calea ta, [i
n\d\jduie[te întru dânsul, [i el va face.
6. {i va scoate ca lumina dreptatea ta, [i
judecata ta ca amiaz\zi.
7. Supune-te Domnului, [i-l roag\ pe
dânsul< nu râvni celui ce spore[te în calea
sa, omului ce face c\lcare de lege.
8. P\r\se[te-te de iu]ime [i las\ mânia<
nu râvni ca s\ viclene[ti<
9. C\ cei ce viclenesc, de tot vor pieri<
iar cei ce a[teapt\ pe Domnul, aceia vor
mo[teni p\mântul.
10. {i înc\ pu]in, [i nu va fi p\c\tosul< [i
vei c\uta locul lui, [i nu-l vei afla.
11. Iar cei blânzi vor mo[teni p\mântul [i
se vor desf\ta întru mul]imea p\cii.
12. Pândi-va p\c\tosul pe cel drept, [i va
scrâ[ni asupra lui cu din]ii s\i.
13. Iar Domnul va batjocori pe el< c\ mai
înainte vede, c\ va veni ziua lui.
14. Sabie au smuls p\c\to[ii, întins-au
arcul lor ca s\ surpe pe s\racul [i pe
mi[elul, ca s\ junghie pe cei drep]i la
inim\.
15. Sabia lor s\ intre în inimile lor, [i
677
arcele lor s\ se zdrobeasc\.
16. Mai bun este pu]inul celui drept, decât
bog\]ia mult\ a p\c\to[ilor.
17. C\ bra]ele p\c\to[ilor se vor zdrobi, [i
înt\re[te pe cei drep]i Domnul.
18. Cunoa[te Domnul c\ile celor f\r\
prihan\, [i mo[tenirea lor în veac va fi.
19. Nu se vor ru[ina în vremea cea rea, [i
în zilele foametei se vor s\tura, c\
p\c\to[ii vor pieri.
20. Iar vr\jma[ii Domnului, îndat\ ce s-au
m\rit ei [i s-au în\l]at, stingându-se, ca
fumul s-au stins.
21. Împrumuteaz\-se p\c\tosul, [i nu va
pl\ti, iar dreptul se îndur\ [i d\.
22. C\ cei ce ;l binecuvinteaz\ pe el, vor
mo[teni p\mântul< iar cei ce ;l blestem\
vor pieri.
23. De la Domnul pa[ii omului se
îndrepteaz\, [i calea lui o va voi foarte.
24. Când va c\dea nu se va zdruncina, c\
Domnul înt\re[te mâna lui.
25. Mai tân\r am fost, [i am [i îmb\trânit,
[i nu am v\zut pe dreptul p\r\sit, nici
s\mân]a lui cerând pâine.
26. Toat\ ziua miluie[te [i împrumuteaz\
dreptul, [i s\mân]a lui întru blagoslovenie
va fi.
27. Fere[te-te de r\u [i f\ bine, [i locuie[te
în veacul veacului.
28. C\ Domnul iube[te judecata, [i nu va
p\r\si pe cei cuvio[i ai s\i, în veac se vor
p\zi< iar cei f\r\delege se vor goni, [i
s\mân]a celor necredincio[i, de tot se va
pierde.
29. Iar drep]ii vor mo[teni p\mântul, [i se
vor s\l\[lui în veacul veacului pe dânsul.
30. Gura dreptului va deprinde
în]elepciune, [i limba lui va gr\i judecat\.
31. Legea Dumnezeului lui în inima lui, [i
nu se vor poticni pa[ii lui.
 PSALTIREA PROOROCULUI {I :MP|RATULUI DAVID
32. Pânde[te p\c\tosul pe cel drept [i
caut\ s\-l omoare pe el<
33. Iar Domnul nu-l va l\sa pe el în
mâinile lui, nici îl va osândi, când se va
judeca el.
34. A[teapt\ pe Domnul [i p\ze[te calea
lui [i te va în\l]a, ca s\ mo[tene[ti
p\mântul< când vor pieri p\c\to[ii vei
vedea.
35. V\zut-am pe cel necurat
preaîn\l]ându-se, [i ridicându-se ca
chedrii Livanului.
36. {i am trecut, [i iat\ nu era< [i l-am
c\utat pe el, [i nu s-a aflat locul lui.
37. P\ze[te ner\utatea [i vezi dreptatea, c\
este r\m\[it\ omului f\c\tor de pace.
38. Iar cei f\r\delege vor pieri deodat\<
r\m\[itele celor necura]i vor pieri.
39. Iar mântuirea drep]ilor de la Domnul,
[i scutitorul lor este în vremea necazului.
40. {i le va ajuta lor Domnul, [i-i va
izb\vi pe dân[ii, [i-i va scoate pe ei de la
cei p\c\to[i, [i-i va mântui pe ei, c\ au
n\d\jduit spre dânsul.
Psalmul lui David, 37.
:ntru pomenire pentru Sâmb\t\.
Doamne nu cu mânia ta s\ m\ mustri pe
mine, nici cu iu]imea ta s\ m\ cer]i<
2. C\ s\ge]ile tale s-au înfipt în mine, [i
ai înt\rit peste mine mâna ta< nu este
vindecare în trupul meu de c\tre fa]a
mâniei tale.
3. Nu este pace întru oasele mele de
c\tre fa]a p\catelor mele.
4. C\ f\r\delegile mele au covâr[it capul
meu, ca o sarcin\ grea s-au îngreuiat peste
mine.
5. Împu]itu-s-au [i au putrezit r\nile
mele de c\tre fa]a nebuniei mele.
678
6. Chinuitu-m-am [i m-am gârbovit pân\
în sfâr[it, toat\ ziua mâhnindu-m\
umblam.
7. C\ [alele mele s-au umplut de oc\ri, [i
nu este vindecare în trupul meu.
8. Nec\jitu-m-am [i m-am smerit foarte,
r\cnit-am din suspinarea inimii mele.
9. Doamne, înaintea ta este toat\ dorirea
mea< [i suspinul meu de la tine nu s-a
ascuns.
10. Inima mea s-a tulburat, p\r\situ-m-a
virtutea mea [i lumina ochilor mei, [i
aceasta nu este cu mine.
11. Prietenii mei [i vecinii mei, în preajma
mea s-au apropiat [i au st\tut.
12. {i cei mai de aproape ai mei, departe
au st\tut, [i se sileau cei ce c\utau sufletul
meu.
13. {i cei ce c\utau cele rele mie, gr\iau
de[ert\ciuni, [i vicle[uguri toat\ ziua
cugetau< iar eu ca un surd nu auzeam, [i ca
un mut ce nu-[i deschide gura sa.
14. {i m-am f\cut ca un om ce nu aude, [i
nu are în gura lui mustr\ri.
15. C\ spre tine Doamne am n\d\jduit, tu
vei auzi Doamne Dumnezeul meu<
16. C\ am zis, ca nu cândva s\ se bucure
de mine vr\jma[ii mei< [i când s-au cl\tit
picioarele mele, asupra mea mari au gr\it.
17. C\ eu spre b\t\i gata sunt, [i durerea
mea înaintea mea este pururea.
18. C\ f\r\delegea mea eu voiu vesti, [i
m\ voiu griji pentru p\catul meu.
19. Iar vr\jma[ii mei tr\iesc, [i s-au mai
înt\rit decât mine, [i s-au înmul]it cei ce
m\ ur\sc f\r\ dreptate.
20. Cei ce ;mi r\spl\tesc mie rele pentru
bune, m\ cleveteau, c\ci urmam
bun\tatea.
21. Nu m\ l\sa Doamne Dumnezeul meu,
nu te dep\rta de la mine.
 PSALTIREA PROOROCULUI {I :MP|RATULUI DAVID
22. Ia aminte spre ajutorul meu, Doamne
al mântuirii mele.
Psalmul lui David, 38.
:ntru sfâr[it, lui Iditum.
Zis-am, p\zi-voiu c\ile mele, ca s\ nu
gre[esc eu cu limba mea.
2. Pus-am gurii mele paz\, când a st\tut
p\c\tosul împotriva mea.
3. Amu]it-am [i m-am smerit, [i am t\cut
de bun\t\]i, [i durerea mea s-a înnoit.
4. Înfierbântatu-s-a inima mea înl\untrul
meu, [i în cugetul meu se va aprinde foc.
5. Gr\it-am cu limba mea> spune-mi
Doamne sfâr[itul meu.
6. {i num\rul zilelor mele care este? Ca
s\ [tiu de ce m\ lipsesc eu.
7. Iat\ cu palme m\surate ai pus zilele
mele, [i statul meu ca o nimica înaintea ta.
8. Îns\ toate sunt de[ert\ciune, tot omul
ce viaz\.
9. De[i ca un chip trece omul, dar în
zadar se tulbur\.
10. Strânge comori, [i nu [tie cui le adun\
pe ele.
11. {i acum cine este r\bdarea mea? Au
nu este Domnul? {i statul meu de la tine
este.
12. De toate f\r\delegile mele izb\ve[te-
m\. Ocar\ celui f\r\ de minte m-ai dat.
13. Amu]it-am, [i nu am deschis gura
mea, c\ tu ai f\cut< dep\rteaz\ de la mine
b\t\ile tale.
14. C\ de la t\ria mâinii tale eu m-am
lipsit. :ntru mustr\ri pentru f\r\delege ai
pedepsit pe om.
15. {i ai sub]iat ca un p\ianjen sufletul
lui< îns\ în de[ert se tulbur\ tot omul.
16. Auzi cererea mea Doamne, [i
rug\ciunea mea ascult\. Lacrimile mele s\
679
nu le treci.
17. C\ nemernic sunt eu la tine, [i str\in
ca [i to]i p\rin]ii mei.
18. Sl\be[te-m\ ca s\ m\ odihnesc, mai
înainte de a m\ duce, [i mai mult nu voiu
fi.
Psalmul lui David, 39. :ntru sfâr[it.
A[teptând am a[teptat pe Domnul, [i au
c\utat spre mine.
2. {i au auzit rug\ciunea mea [i m-au
scos din groapa tic\lo[iei [i din tina
noroiului.
3. {i au pus pe piatr\ picioarele mele, [i
au îndreptat pa[ii mei.
4. {i au dat în gura mea cântare nou\,
cântare a Dumnezeului nostru.
5. Vedea-vor mul]i [i se vor teme, [i vor
n\d\jdui spre Domnul.
6. Fericit b\rbatul a c\ruia n\dejde este
numele Domnului, [i nu a privit la
de[ert\ciuni [i la nebunii ;n[el\toare.
7. Multe ai f\cut tu Doamne Dumnezeul
meu< minunile tale [i la gândurile tale nu
este cine s\ se asemene ]ie.
8. Vestit-am [i am gr\it< înmul]itu-s-au
peste num\r.
9. Jertfa [i prinosul nu ai voit< iar trupul
mi-ai s\vâr[it.
10. Arderile de tot [i pentru p\cat nu ai
c\utat< atunci am zis> iat\ viu.
11. În capul c\r]ii scris este pentru mine,
ca s\ fac voia ta, Dumnezeul meu, am
voit, [i legea ta înl\untrul inimii mele.
12. Bine am vestit dreptatea întru adunare
mare, iat\ buzele mele nu le voiu opri,
Doamne tu ai cunoscut.
13. Dreptatea ta nu am ascuns în inima
mea, adev\rul t\u [i mântuirea ta am spus.
14. Nu am ascuns mila ta [i adev\rul t\u
 PSALTIREA PROOROCULUI {I :MP|RATULUI DAVID
de c\tre adunare mult\.
15. Iar tu Doamne s\ nu dep\rtezi
îndur\rile tale de la mine< mila ta [i
adev\rul t\u pururea s\ m\ sprijineasc\<
16. C\ m-au cuprins rele, c\rora nu este
num\r< apucatu-m-au f\r\delegile mele, [i
nu am putut s\ v\z.
17. Înmul]itu-s-au mai mult decât perii
capului meu, [i inima mea m-a p\r\sit.
18. Binevoie[te Doamne, ca s\ m\
izb\ve[ti< Doamne, ca s\-mi aju]i mie ia
aminte.
19. S\ se ru[ineze [i s\ se înfrunteze
împreun\ cei ce caut\ sufletul meu ca s\-l
ia pe dânsul.
20. S\ se întoarc\ înapoi [i s\ se ru[ineze
cei ce ;mi voiesc mie rele.
21. S\-[i poarte îndat\ ru[inea lor cei ce
;mi zic mie> bine, bine.
22. S\ se bucure [i s\ se veseleasc\ de tine
to]i cei ce te caut\ Doamne, [i s\ zic\
pururea> m\reasc\-se Domnul, cei ce
iubesc mântuirea ta.
23. Iar eu s\rac sunt [i mi[el< Domnul se
grije[te de mine.
24. Ajutorul meu [i scutitorul meu e[ti tu
Dumnezeul meu, nu z\bovi.
Psalmul lui David 40. :ntru sfâr[it.
Fericit este cel ce se uit\ spre s\racul [i
mi[elul< în ziua cea rea, va izb\vi pe el
Domnul.
2. Domnul s\-l p\zeasc\ pe el, [i s\-l
vieze pe el, [i s\-l fericeasc\ pe p\mânt, [i
s\ nu-l dea în mâinile vr\jma[ilor lui.
3. Domnul va ajuta lui pe patul durerii
lui< tot a[ternutul lui l-ai întors c=nd z\cea
el.
4. Eu am zis> Doamne miluie[te-m\,
vindec\ sufletul meu, c\ am gre[it ]ie.
680
5. Vr\jma[ii mei au zis rele mie> când va
muri [i va pieri numele lui?
6. {i intra s\ vaz\, în de[ert gr\ia inima
lui, adunat-a f\r\delege lui[i. Ie[ea afar\ [i
gr\ia împreun\.
7. Asupra mea [opteau to]i vr\jma[ii
mei, asupra mea gândeau rele mie.
8. Cuvânt f\r\delege au pus asupra mea>
au doar, cel ce doarme, nu va ad\uga a se
scula?
9. Pentru c\ omul p\cii mele, spre care
am n\d\jduit, cel ce m\nânc\ pâinile
mele, a m\rit asupra mea vicle[ug.
10. Iar tu Doamne miluie[te-m\, [i m\
scoal\, [i voiu r\spl\ti lor.
11. :ntru aceasta am cunoscut c\ m-ai
voit< c\ nu se va bucura vr\jma[ul meu de
mine.
12. {i pe mine pentru ner\utate m-ai
sprijinit [i m-ai înt\rit înaintea ta în veac.
13. Bine este cuvântat Domnul
Dumnezeul lui Israil, din veac [i pân\ în
veac> fie, fie.
Psalm 41, ;ntru sfâr[it.
Spre în]elegerea fiilor lui Kore.
:n ce chip dore[te cerbul spre izvoarele
apelor, a[a dore[te sufletul meu spre tine
Dumnezeule.
2. Însetat-a sufletul meu spre Dumnezeul
cel tare, cel viu< când voiu veni [i m\ voiu
ar\ta fe]ei lui Dumnezeu.
3. F\cutu-s-au lacrimile mele mie pâine
ziua [i noaptea, când mi se zicea mie în
toate zilele, unde este Dumnezeul t\u?
4. Acestea mi-am adus aminte [i am
v\rsat spre mine sufletul meu, c\ voiu
trece în locul cortului celui minunat, pân\
la casa lui Dumnezeu.
5. În glasul bucuriei [i al m\rturisirii
 PSALTIREA PROOROCULUI {I :MP|RATULUI DAVID
sunetului ce pr\znuie[te.
6. Pentru ce e[ti mâhnit sufletul meu? {i
pentru ce m\ tulburi?
7. N\d\jduie[te spre Dumnezeu, c\ m\
voiu m\rturisi lui, mântuirea fe]ei mele, [i
Dumnezeul meu.
8. Spre mine însumi sufletul meu s-a
tulburat< pentru aceasta îmi voiu aduce
aminte de tine din p\mântul Iordanului [i
al Ermonului, din munte mic.
9. Adânc pe adânc cheam\, întru glasul
jgheaburilor tale.
10. Toate în\l]\rile tale [i valurile tale
peste mine au trecut.
11. Ziua va porunci Domnul mila sa, [i
noaptea cântarea lui de la mine.
12. Rug\ciunea Dumnezeului vie]ii mele,
zice-voiu lui Dumnezeu> sprijinitorul meu
e[ti.
13. Pentru ce m-ai uitat? {i pentru ce
mâhnindu-m\ umblu, când m\ nec\je[te
vr\jma[ul?
14. Când se sf\râm\ oasele mele, m\
oc\rau vr\jma[ii mei.
15. Când ziceau ei mie în toate zilele>
unde este Dumnezeul t\u?
16. Pentru ce e[ti mâhnit sufletul meu? {i
pentru ce m\ tulburi?
17. N\d\jduie[te spre Dumnezeu, c\ m\
voiu m\rturisi lui< mântuirea fe]ei mele [i
Dumnezeul meu.
Psalmul lui David 42.
Nescris deasupra la Evrei.
Judec\ mie Dumnezeule, [i alege judecata
mea< de neamul necuvios, de omul
nedrept [i viclean izb\ve[te-m\.
2. C\ tu e[ti Dumnezeule înt\rirea mea,
pentru ce m-ai lep\dat? {i pentru ce
mâhnindu-m\ umblu, când m\ nec\je[te
681
vr\jma[ul meu.
3. Trimite lumina ta [i adev\rul t\u<
acestea m-au pov\]uit [i m-au adus la
muntele cel sfânt al t\u [i la l\ca[urile
tale.
4. {i voiu intra la jertfelnicul lui
Dumnezeu, la Dumnezeu cel ce vesele[te
tinere]ile mele.
5. M\rturisi-m\-voiu ]ie întru al\ut\,
Dumnezeule Dumnezeul meu.
6. Pentru ce e[ti mâhnit sufletul meu, [i
pentru ce m\ tulburi?
7. N\d\jduie[te spre Dumnezeu, c\ m\
voiu m\rturisi lui< mântuirea fe]ei mele [i
Dumnezeul meu.
Psalm 43. :ntru sfâr[it,
fiilor lui Kore, spre în]elegere.
Dumnezeule cu urechile noastre am auzit<
p\rin]ii no[tri ne-au spus nou\.
2. Lucruri care ai lucrat în zilele lor, în
zilele cele de demult.
3. Mâna ta neamuri a pierdut [i i-ai s\dit
pe dân[ii< chinuit-ai noroade [i le-ai g\tit
pe ele.
4. C\ nu cu sabia lor au mo[tenit
p\mântul, [i bra]ul lor nu i-a mântuit pe ei.
5. Ci dreapta ta [i bra]ul t\u [i luminarea
fe]ei tale, c\ bine ai voit întru dân[ii.
6. Tu e[ti însu]i :mp\ratul meu [i
Dumnezeul meu, cel ce porunce[ti
mântuirea lui Iacov.
7. :ntru tine pe vr\jma[ii no[tri cu cornul
vom împunge, [i întru numele t\u de
nimic vom face pe cei ce se scoal\ asupra
noastr\.
8. Pentru c\ nu spre arcul meu voiu
n\d\jdui, [i sabia mea nu m\ va mântui<
9. C\ ne-ai mântuit pe noi de cei ce ne
nec\jesc pe noi, [i pe cei ce ne ur\sc i-ai
 PSALTIREA PROOROCULUI {I :MP|RATULUI DAVID
ru[inat.
10. :ntru Dumnezeu ne vom l\uda toat\
ziua, [i întru numele t\u ne vom m\rturisi
în veac.
11. Iar acum ne-am lep\dat, [i ne-ai
ru[inat pe noi, [i nu vei ie[i Dumnezeule,
întru puterile noastre.
12. Întorsu-ne-ai pe noi înapoi înaintea
vr\jma[ilor no[tri, [i cei ce ne urau pe noi
ne-au jefuit loru[i.
13. Datu-ne-ai pe noi ca oile de mâncare,
[i în neamuri ne-ai risipit.
14. Vândut-ai pe poporul t\u f\r\ pre], [i
nu era mul]ime întru strig\rile noastre.
15. Pusu-ne-ai pe noi ocar\ vecinilor
no[tri, batjocur\ [i râs celor dimprejurul
nostru.
16. Pusu-ne-ai pe noi spre pild\ întru
neamuri, cl\tire de cap întru popoare.
17. Toat\ ziua înfruntarea mea înaintea
mea este, [i ru[inea obrazului meu m-a
acoperit.
18. De c\tre glasul celui ce oc\r\[te [i
clevete[te, de c\tre fa]a vr\jma[ului [i a
celui ce gone[te.
19. Acestea toate au venit peste noi, [i nu
te-am uitat pe tine [i nu am f\cut
nedreptate întru a[ez\mântul de lege al
t\u.
20. {i nu s-au dep\rtat înapoi inimile
noastre, [i ai ab\tut c\r\rile noastre de la
calea ta.
21. C\ ne-ai smerit pe noi în locul
dos\dirii, [i ne-a acoperit pe noi umbra
mor]ii.
22. De am uitat numele Dumnezeului
nostru, [i de am tins mâinile noastre c\tre
dumnezeu str\in.
23. Au nu Dumnezeu va c\uta acestea? C\
el [tie ascunsurile inimii.
24. C\ pentru tine ne omorâm toat\ ziua,
682
socotitu-ne-am ca ni[te oi de junghiere.
25. De[teapt\-te, pentru ce dormi
Doamne? Scoal\-te [i s\ nu ne lepezi pân\
în sfâr[it.
26. Pentru ce fa]a ta întorci? Ui]i s\r\cia
noastr\ [i necazul nostru.
27. C\ s-a plecat în ]\rân\ sufletul nostru<
lipitu-s-a de p\mânt pântecele nostru.
28. Scoal\-te Doamne, ajut\ nou\ [i ne
izb\ve[te pe noi, pentru numele t\u.
Psalm 44. :ntru sfâr[it, pentru cei ce se
vor schimba, fiilor lui Kore spre
în]elegere. Cântare pentru cel iubit.
R\spuns-a inima mea cuvânt bun, gr\iesc
eu lucrurile mele împ\ratului.
2. Limba mea este trestia scriitorului ce
scrie degrab\.
3. Împodobit cu frumuse]ea mai mult
decât fiii oamenilor< v\rsatu-s-a dar în
buzele tale, pentru aceasta te-au
binecuv=ntat pe tine Dumnezeu în veac.
4. Încinge sabia ta peste coapsa ta
Puternice,
5. Cu podoaba ta [i cu frumuse]ea ta< [i
încordeaz\ [i bine spore[te [i împ\r\]e[te,
6. Pentru adev\rul [i blânde]ea [i
dreptatea< [i te va pov\]ui minunat dreapta
ta.
7. S\ge]ile tale ascu]ite sunt Puternice,
noroadele sub tine vor c\dea, în inima
vr\jma[ilor împ\ratului.
8. Scaunul t\u Dumnezeule în veacul
veacului, toiagul drept\]ii, toiagul
împ\r\]iei tale.
9. Iubit-ai dreptatea [i ai urât
f\r\delegea< pentru aceasta te-au uns pe
tine Dumnezeule, Dumnezeul t\u, cu
untuldelemn al bucuriei mai mult decât pe
p\rta[ii t\i.
 PSALTIREA PROOROCULUI {I :MP|RATULUI DAVID
10. Smirna [i stacti [i casia din hainele
tale, din palaturi de filde[ din care te-au
veselit. Fetele împ\ra]ilor întru cinstea ta.
11. Înainte a st\tut ;mp\r\teasa de-a
dreapta ta, în hain\ aurit\ îmbr\cat\,
împodobit\.
12. Ascult\ fiic\, [i vezi [i pleac\ urechea
ta, [i uit\ poporul t\u [i casa p\rintelui t\u.
13. {i va pofti Împ\ratul frumuse]ea ta, c\
acesta este Domnul t\u, [i te vei închina
lui.
14. {i fata Tirului cu daruri< fe]ei tale se
vor ruga boga]ii norodului.
15. Toat\ m\rirea fiicei Împ\ratului
dinl\untru, cu lan]uri de aur înf\[urat\,
împodobit\.
16. Aduce-se-vor Împ\ratului fecioare în
urma ei, [i cele de aproape ale ei se vor
aduce ]ie.
17. Aduce-se-vor întru veselie [i bucurie.
18. Aduce-se-vor în Biserica Împ\ratului.
19. În locul p\rin]ilor t\i s-au n\scut fiii
t\i< pune-vei pe dân[ii boieri peste tot
p\mântul.
20. Pomeni-voiu numele t\u întru tot
neamul [i neamul.
21. Pentru aceasta popoarele se vor
m\rturisi ]ie în veacul veacului.
Psalm 45. :ntru sfâr[it fiilor lui Kore,
pentru cele de tain\.
Dumnezeu este sc\parea noastr\ [i
puterea, ajutor întru necazurile cele ce ne-
au aflat pe noi foarte.
2. Pentru aceasta nu ne vom teme când
se va tulbura p\mântul [i se vor muta
mun]ii în inimile m\rilor.
3. Sunat-au [i s-au tulburat apele lor,
tulburatu-s-au mun]ii, întru t\ria lui.
4. Pornirile râurilor veselesc cetatea lui
683
Dumnezeu< sfin]it-au l\ca[ul s\u cel
Preaînalt.
5. Dumnezeu în mijlocul ei [i nu se va
cl\ti, ajuta-va ei Dumnezeu diminea]a de
diminea]\.
6. Tulburatu-s-au neamurile, plecatu-s-
au ;mp\r\]iile, dat-au glasul s\u cel
Preaînalt, cl\titu-s-a p\mântul.
7. Domnul puterilor cu noi, sprijinitorul
nostru, Dumnezeul lui Iacov.
8. Veni]i [i vede]i lucrurile lui
Dumnezeu, minunile care au pus pe
p\mânt, stricând r\zboaie pân\ la
marginile p\mântului.
9. Arcul va sf\râma [i va frânge arma, [i
pavezele le va arde cu foc.
10. Îndeletnici]i-v\ [i cunoa[te]i, c\ eu
sunt Dumnezeu< în\l]a-m\-voiu întru
neamuri, în\l]a-m\-voiu pe p\mânt.
11. Domnul puterilor cu noi, sprijinitorul
nostru, Dumnezeul lui Iacov.
Psalm 46.
:ntru sfâr[it, pentru fiii lui Kore.
Toate neamurile plesni]i cu mâinile<
striga]i lui Dumnezeu cu glas de bucurie,
2. C\ Domnul este Preaînalt, înfrico[at,
:mp\rat mare peste tot p\mântul.
3. Supus-au noroade nou\, [i neamuri
sub picioarele noastre.
4. Ales-au nou\ mo[tenirea sa,
frumuse]ea lui Iacov pe care o au iubit.
5. Suitu-s-au Dumnezeu întru strigare,
Domnul în glas de trâmbi]\.
6. Cânta]i Dumnezeului nostru, cânta]i<
cânta]i Împ\ratului nostru, cânta]i,
7. C\ este Împ\rat a tot p\mântul
Dumnezeu< cânta]i cu în]elegere.
8. Împ\r\]it-au Dumnezeu peste
neamuri, Dumnezeu [ade pe scaunul cel
 PSALTIREA PROOROCULUI {I :MP|RATULUI DAVID
sfânt al s\u.
9. Boierii noroadelor s-au adunat cu
Dumnezeul lui Avraam, c\ ai lui
Dumnezeu cei puternici ai p\mântului
foarte s-au în\l]at.
Psalm 47. Cântarea fiilor lui Kore,
la a doua a Sâmbetei.
Mare este Domnul [i l\udat foarte în
cetatea Dumnezeului nostru, în muntele
cel sfânt al lui.
2. Cu bucurie bine înr\d\cinat\ a tot
p\mântul, Mun]ii Sionului, coastele
criv\]ului, cetatea Împ\ratului celui mare.
3. Dumnezeu, în palaturile ei se
cunoa[te, când o sprijine[te pe ea.
4. C\ iat\ împ\ra]ii p\mântului s-au
adunat, strânsu-s-au împreun\.
5. Ace[tia v\zând a[a, s-au mirat, s-au
tulburat, s-au cl\tit, cutremur i-a cuprins
pe ei.
6. Acolo sunt dureri ca ale celeia ce
na[te< cu duh silnic va sf\râma cor\biile
Tarsisului.
7. Precum am auzit, a[a am [i v\zut, în
cetatea Domnului puterilor, în cetatea
Dumnezeului nostru.
8. Dumnezeu o au întemeiat pe ea în
veac< luat-am Dumnezeule mila ta în
mijlocul norodului t\u.
9. Dup\ numele t\u, Dumnezeule a[a [i
lauda ta peste marginile p\mântului< de
dreptate plin\ este dreapta ta.
10. Veseleasc\-se Muntele Sionului [i s\
se bucure fetele Iudeei, pentru judec\]ile
tale Doamne.
11. Înconjura]i Sionul, [i-l cuprinde]i pe
dânsul, povesti]i în turnurile lui.
12. Pune]i inimile voastre întru puterea
lui, [i împ\r]i]i casele lui, ca s\ povesti]i la
684
alt neam.
13. C\ acesta este Dumnezeul nostru în
veac [i în veacul veacului, acesta ne va
pa[te pe noi în veci.
Psalm 48. :ntru sfâr[it, fiilor lui Kore.
Auzi]i acestea toate neamurile, asculta]i
to]i cei ce locui]i în lume>
2. P\mântenii [i fiii oamenilor, împreun\
bogatul [i s\racul.
3. Gura mea va gr\i în]elepciune, [i
cugetul inimii mele pricepere.
4. Pleca-voiu în pild\ urechea mea,
deschide-voiu în psaltire gândul meu.
5. Pentru ce m\ tem în ziua cea rea?
F\r\delegea c\lcâiului meu m\ va
înconjura,
6. Cei ce n\d\jduiesc spre puterea sa, [i
întru mul]imea bog\]iei lor se f\lesc.
7. Fratele nu izb\ve[te< au izb\vi-va
omul? Nu va da lui Dumnezeu îmblânzire
pentru sine,
8. {i pre]ul r\scump\r\rii sufletului s\u<
[i s-a ostenit în veac [i va fi viu pân\ în
sfâr[it.
9. Nu va vedea stric\ciune, când va
vedea pe cei în]elep]i murind< împreun\
cel nebun [i cel nepriceput vor pieri<
10. {i vor l\sa str\inilor bog\]ia sa [i
mormânturile lor, casele lor în veac.
11. L\ca[urile lor în neam [i în neam<
numitu-[i-au numele lor pe p\mânturi.
12. {i omul în cinste fiind nu a priceput,
al\turatu-s-a cu dobitoacele cele f\r\ de
minte, [i s-a asem\nat lor.
13. Aceast\ cale a lor sminteal\ este lor, [i
dup\ acestea în gurile lor bine vor voi.
14. Ca ni[te oi în Iad s-au pus, moartea îi
va pa[te pe dân[ii.
15. {i vor st\pâni pe ei cei drep]i
 PSALTIREA PROOROCULUI {I :MP|RATULUI DAVID
diminea]a, [i ajutorul lor se va învechi în
Iad, din slava lor s-au scos.
16. Îns\ Dumnezeu va izb\vi sufletul meu
din mâna Iadului, când m\ va apuca.
17. S\ nu te temi când se va îmbog\]i
omul, sau când se va înmul]i slava casei
lui.
18. C\ci când va muri el nu va lua toate,
nici se va pogorî cu dânsul slava lui.
19. C\ sufletul lui în via]a lui se va
binecuv=nta< m\rturisi-se-va ]ie când vei
face bine lui.
20. Intra-va pân\ la neamul p\rin]ilor s\i<
pân\ în veac nu va vedea lumin\.
21. {i omul în cinste fiind nu a priceput,
al\turatu-s-a cu dobitoacele cele f\r\ de
minte, [i s-a asem\nat lor.
Psalm 49. Lui Asaf.
Dumnezeul Dumnezeilor, Domnul au
gr\it [i au chemat p\mântul,
2. De la r\s\riturile soarelui pân\ la
apusuri. Din Sion este bun\-cuviin]a
frumuse]ii lui.
3. Dumnezeu ar\tat va veni, Dumnezeul
nostru, [i nu va t\cea.
4. Foc înaintea lui va arde, [i împrejurul
lui vifor foarte.
5. Chema-va cerul de sus [i p\mântul, ca
s\ aleag\ pe norodul s\u.
6. Aduna]i-i lui pe cuvio[ii lui, pe cei ce
a[eaz\ a[ez\mântul de lege al lui pentru
jertfe.
7. {i vor vesti cerurile dreptatea lui, c\
Dumnezeu judec\tor este.
8. Ascult\ norodul meu, [i voiu gr\i ]ie
Israile, [i voiu m\rturisi ]ie> Dumnezeu,
Dumnezeul t\u sunt eu.
9. Nu pentru jertfele tale te voiu mustra<
[i arderile cele de tot ale tale înaintea mea
685
sunt pururea.
10. Nu voiu primi din casa ta vi]ei, nici
din turmele tale ]api,
11. C\ ale mele sunt toate hiarele ]arinii,
dobitoacele în mun]i [i boii.
12. Cunoscut-am toate p\s\rile cerului, [i
frumuse]ea ]arinii cu mine este.
13. De voiu fl\mânzi, nu voiu spune ]ie,
c\ a mea este lumea [i plinirea ei.
14. Au doar voiu mânca carne de tauri,
sau sânge de ]api voiu bea?
15. Jertfe[te lui Dumnezeu jertf\ de laud\,
[i d\ celui Preaînalt rugile tale.
16. {i m\ cheam\ pe mine în ziua
necazului t\u, [i te voiu scoate [i m\ vei
preasl\vi.
17. Iar p\c\tosului i-au zis Dumnezeu>
pentru ce tu poveste[ti drept\]ile mele [i
iei a[ez\mântul meu de lege prin gura ta?
18. Iar tu ai urât înv\]\tura, [i ai lep\dat
cuvintele mele înapoi.
19. De vedeai furul, alergai cu el, [i cu cel
preacurvar partea ta puneai.
20. Gura ta a înmul]it r\utate, [i limba ta a
împletit vicle[uguri.
21. {ezând împotriva fratelui t\u ai
clevetit, [i împotriva fiului maicii tale ai
pus sminteal\, acestea ai f\cut [i am t\cut.
22. Ai socotit f\r\delege, c\ voiu fi ]ie
asemenea< mustra-te-voiu [i voiu pune
înaintea fe]ei tale p\catele tale.
23. În]elege]i dar acestea, cei ce uita]i pe
Dumnezeu, ca nu cumva s\ r\peasc\, [i nu
va fi cel ce izb\ve[te.
24. Jertfa laudei m\ va sl\vi, [i acolo este
calea în care voiu ar\ta lui mântuirea mea.
:ntru sfâr[it. Psalmul lui David, 50.
Când a intrat la dânsul Natan
Proorocul dup\ ce intrase el la
Virsavia muierea lui Urie.
 PSALTIREA PROOROCULUI {I :MP|RATULUI DAVID
Miluie[te-m\ Dumnezeule dup\ mare
mila ta,
2. {i dup\ mul]imea îndur\rilor tale,
[terge f\r\delegea mea.
3. Mai vârtos m\ spal\ de f\r\delegea
mea, [i de p\catul meu m\ cur\]e[te,
4. C\ f\r\delegea mea eu o cunosc, [i
p\catul meu înaintea mea este pururea.
5. }ie unuia am gre[it, [i r\u înaintea ta
am f\cut, ca s\ te îndreptezi întru
cuvintele tale [i s\ biruie[ti când vei
judeca tu.
6. C\ iat\ întru f\r\delegi m-am z\mislit,
[i în p\cate m-a n\scut maica mea.
7. C\ iat\ adev\rul ai iubit, cele near\tate
[i cele ascunse ale în]elepciunii tale mi-ai
ar\tat mie.
8. Stropi-m\-vei cu isop, [i m\ voiu
cur\]i< sp\la-m\-vei [i mai vârtos decât
z\pada m\ voiu albi.
9. Auzului meu vei da bucurie [i veselie,
bucura-se-vor oasele cele smerite.
10. Întoarce fa]a ta de c\tre p\catele mele,
[i toate f\r\delegile mele [terge.
11. Inim\ curat\ zide[te întru mine
Dumnezeule, [i duh drept înnoie[te întru
cele dinl\untru ale mele.
12. Nu m\ lep\da de la fa]a ta, [i Duhul
t\u cel Sfânt nu-l lua de la mine.
13. D\-mi mie bucuria mântuirii tale, [i cu
duh st\pânitor m\ înt\re[te.
14. Înv\]a-voiu pe cei f\r\delege c\ile
tale, [i cei necredincio[i la tine se vor
întoarce.
15. Izb\ve[te-m\ de sângiuri
Dumnezeule, Dumnezeul mântuirii mele<
bucura-se-va limba mea de dreptatea ta.
16. Doamne buzele mele vei deschide, [i
gura mea va vesti lauda ta.
17. C\ de ai fi voit jertf\, a[ fi dat, arderile
686
de tot nu le vei binevoi.
18. Jertfa lui Dumnezeu> duh umilit,
inim\ înfrânt\ [i smerit\ Dumnezeu nu o
va urgisi.
19. F\ bine Doamne, întru bun\voirea ta
Sionului, [i s\ se zideasc\ zidurile
Ierusalimului.
20. Atunci bine vei voi jertfa drept\]ii,
prinosul [i arderile de tot< atunci vor pune
pe altarul t\u vi]ei.
Psalm 51. :ntru sfâr[it, ;n]elegerii lui
David, când a venit Doic Idumeul, [i a
vestit lui Saul, zicând lui> venit-a David
în casa lui Avimeleh (I :mp\ra]i 22, 9).
Ce te f\le[ti întru r\utate puternice?
F\r\delege toat\ ziua, nedreptate a g=ndit
limba ta. Ca un brici ascu]it ai f\cut
vicle[ug.
2. Iubit-ai r\utatea mai mult decât
bun\tatea< nedreptatea mai vârtos decât a
gr\i dreptate.
3. Iubit-ai toate cuvintele pierz\rii, limb\
viclean\.
4. Pentru aceasta Dumnezeu te va
sf\râma pân\ în sfâr[it< smulge-te-va [i te
va muta de la l\ca[ul t\u, [i r\d\cina ta din
p\mântul celor vii.
5. Vedea-vor drep]ii [i se vor teme, [i de
dânsul vor râde [i vor zice> iat\ omul, care
nu a pus pe Dumnezeu ajutor lui[i.
6. Ci a n\d\jduit spre mul]imea bog\]iei
sale, [i s-a înt\rit întru de[ert\ciunea sa.
7. Iar eu ca un m\slin roditor în casa lui
Dumnezeu. N\d\jduit-am spre mila lui
Dumnezeu, în veac [i în veacul veacului.
8. M\rturisi-m\-voiu ]ie în veac, c\ ai
f\cut< [i voiu a[tepta numele t\u, c\ este
bun înaintea cuvio[ilor t\i.
 PSALTIREA PROOROCULUI {I :MP|RATULUI DAVID
Psalmul 52. :ntru sfâr[it, pentru
Maelet, în]elegerii lui David.
Zis-a cel nebun întru inima sa> nu este
Dumnezeu.
2. Stricatu-s-au [i urâ]i s-au f\cut întru
f\r\delegi, nu este cel ce face bine.
3. Dumnezeu din cer s-au uitat peste fiii
oamenilor, ca s\ vaz\ de este cel ce
în]elege sau cel ce caut\ pe Dumnezeu.
4. To]i s-au ab\tut, împreun\ netrebnici
s-au f\cut< nu este cel ce face bine, nu este
pân\ la unul.
5. Au nu vor cunoa[te to]i cei ce lucreaz\
f\r\delegea? Cei ce m\nânc\ pe norodul
meu întru mâncare de pâine?
6. Pe Domnul nu l-au chemat< acolo s-au
temut de fric\, unde nu era fric\.
7. C\ Dumnezeu au risipit oasele celor
ce plac oamenilor< ru[inatu-s-au c\
Dumnezeu i-au urgisit pe dân[ii.
8. Cine va da din Sion mântuire lui
Israil? Când va întoarce Dumnezeu robia
norodului s\u, bucura-se-va Iacov [i se va
veseli Israil.
Psalm 53.
:ntru sfâr[it, întru cânt\rile în]elegerii
lui David, când au venit Zifeii, [i au zis
lui Saul> au nu iat\ David s-a ascuns la
noi? (I :mp\ra]i 23, 19< [i 26, 1)
Dumnezeule întru numele t\u mântuie[te-
m\, [i întru puterea ta m\ judec\.
2. Dumnezeule ascult\ rug\ciunea mea,
auzi graiurile gurii mele.
3. C\ str\inii s-au sculat asupra mea, [i
cei tari au c\utat sufletul meu [i nu au pus
pe Dumnezeu înaintea lor.
4. C\ iat\ Dumnezeu ajut\ mie, [i
Domnul este sprijinitorul sufletului meu.
687
5. Întoarce-va cele rele vr\jma[ilor mei<
întru adev\rul t\u pierde-i pe dân[ii.
6. De bun\voie voiu jertfi ]ie< m\rturisi-
m\-voiu numelui t\u Doamne, c\ este
bun.
7. C\ din tot necazul m-ai izb\vit< [i spre
vr\jma[ii mei a privit ochiul meu.
Psalm 54. :ntru sfâr[it, întru cânt\ri,
în]elegerii lui David.
Auzi Dumnezeule rug\ciunea mea, [i nu
trece cu vederea ruga mea.
2. Ia aminte spre mine [i m\ ascult\<
mâhnitu-m-am întru îngrijarea mea [i m-
am tulburat de c\tre glasul vr\jma[ului [i
de necazul p\c\tosului.
3. C\ a ab\tut asupra mea f\r\delege, [i
întru mânie a vr\jm\[it mie.
4. Inima mea s-a tulburat întru mine, [i
frica mor]ii a c\zut asupra mea.
5. Temere [i cutremur au venit asupra
mea, [i m-a acoperit întunericul.
6. {i am zis> cine ;mi va da mie aripi ca
de porumb [i voiu zbura, [i m\ voiu
odihni?
7. Iat\ m-am dep\rtat fugind, [i m-am
s\l\[luit în pustie.
8. A[teptat-am pe Dumnezeu, cel ce m\
mântuie[te de împu]inarea sufletului [i de
vifor.
9. Potope[te Doamne, [i împ\r]e[te
limbile lor, c\ am v\zut f\r\delege [i
pricire în cetate.
10. Ziua [i noaptea o va înconjura pe ea
peste zidurile ei< [i f\r\delegea [i
osteneala, în mijlocul ei, [i nedreptatea.
11. {i nu au lipsit din uli]ele ei cam\ta [i
vicle[ugul.
12. C\ de m-ar fi oc\rât vr\jma[ul, a[ fi
r\bdat.
 PSALTIREA PROOROCULUI {I :MP|RATULUI DAVID
13. {i cel ce m\ ur\[te, de ar fi gr\it mari
asupra mea, m-a[ fi ascuns de dânsul.
14. Iar tu omule, cel întocmai la suflet,
dreg\torul meu [i cunoscutul meu,
15. Care împreun\ cu mine te-ai îndulcit
în mânc\ri, în casa lui Dumnezeu am
umblat cu un gând.
16. S\ vin\ dar moartea peste ei, [i s\ se
pogoare la Iad de vii,
17. C\ vicle[ug este în l\ca[urile lor, în
mijlocul lor.
18. Eu c\tre Dumnezeu am strigat, [i
Domnul m-au auzit pe mine.
19. Seara [i diminea]a [i la amiaz\zi
spune-voiu [i voiu vesti, [i va auzi glasul
meu.
20. Izb\vi-va cu pace sufletul meu de cei
ce se apropie de mine, c\ întru mul]i era
cu mine.
21. Auzi-va Dumnezeu, [i-i va smeri pe
dân[ii, cel ce este mai înainte de veci,
22. C\ nu este lor schimbare, c\ nu s-au
temut de Dumnezeu, tins-au mâna sa spre
r\spl\tire.
23. Spurcat-au a[ez\mântul lui, împ\r]i-
tu-s-au de mânia fe]ei lui, [i s-au apropiat
inimile lor.
24. :nmuiatu-s-au cuvintele lor mai mult
decât untuldelemn, [i acelea sunt s\ge]i.
25. Arunc\ spre Domnul grija ta, [i el te
va hr\ni< nu va da în veac cl\tire dreptului.
26. Iar tu Dumnezeule, pogorî-vei pe
dân[ii în pu]ul stric\ciunii.
27. B\rba]ii sângiurilor [i ai vicle[ugului,
nu ;[i vor înjum\t\]i zilele lor< iar eu
Doamne, voiu n\d\jdui spre tine.
Psalm 55. :ntru sfâr[it, pentru norodul
ce se dep\rtase de la cele sfinte, lui
David, spre scrisoarea stâlpului, când
l-a prins pe el cei de alt neam în Ghet.
688
Miluie[te-m\ Dumnezeule, c\ m-a c\lcat
omul, toat\ ziua dând r\zboi m-a nec\jit.
2. C\lcatu-m-au vr\jma[ii mei toat\
ziua, c\ mul]i sunt cei ce se lupt\ cu mine
de la în\l]ime.
3. Ziua nu m\ voiu teme, [i eu voiu
n\d\jdui spre tine.
4. :ntru Dumnezeu voiu l\uda cuvintele
mele< întru Dumnezeu am n\d\jduit, nu
m\ voiu teme, ce ;mi va face mie trupul?
5. Toat\ ziua cuvintele mele au urât
împotriva mea toate gândurile lor spre r\u.
6. Locui-vor [i se vor ascunde, aceia
c\lcâiul meu vor p\zi, în ce chip au
a[teptat ei sufletul meu.
7. Pentru nimica vei mântui pe dân[ii<
întru mânie noroadele vei sf\râma.
8. Dumnezeule, via]a mea am spus ]ie<
pus-ai lacrimile mele înaintea ta, ca [i în
f\g\duin]a ta.
9. Întoarce-se-vor vr\jma[ii mei înapoi<
ori în ce zi te voiu chema, iat\ am
cunoscut c\ Dumnezeul meu e[ti tu.
10. :ntru Dumnezeu voiu l\uda graiul,
întru Domnul voiu l\uda cuvântul.
11. Spre Dumnezeu am n\d\jduit, nu m\
voiu teme, ce ;mi va face mie omul?
12. :ntru mine sunt Dumnezeule
rug\ciunile, care voiu r\spl\ti laudei tale.
13. C\ ai izb\vit sufletul meu din moarte,
ochii mei de lacrimi, [i picioarele mele din
alunecare< bine voiu pl\cea înaintea
Domnului în lumina celor vii.
Psalm 56. :ntru sfâr[it, s\ nu strici, lui
David întru scrisoarea stâlpului, când
a fugit el de c\tre fa]a lui Saul în
pe[ter\ (I :mp\ra]i 22, 1< [i 24, 4).
Miluie[te-m\ Dumnezeule, miluie[te-m\,
 PSALTIREA PROOROCULUI {I :MP|RATULUI DAVID
c\ spre tine a n\d\jduit sufletul meu.
2. {i în umbra aripilor tale voiu n\d\jdui,
pân\ ce va trece f\r\delegea.
3. Striga-voiu c\tre Dumnezeul cel
Preaînalt, Dumnezeul cel ce au f\cut bine
mie.
4. Trimis-au din cer [i m-au mântuit< dat-
au spre ocar\ pe cei ce m\ calc\ pe mine.
5. Trimis-au Dumnezeu mila sa [i
adev\rul s\u, [i au izb\vit sufletul meu din
mijlocul puilor de lei, adormit-am
tulburat.
6. Fiii oamenilor, din]ii lor arme [i
s\ge]i, [i limba lor sabie ascu]it\.
7. Înal]\-te peste ceruri Dumnezeule, [i
peste tot p\mântul slava ta.
8. Curs\ au g\tit picioarelor mele, [i au
împilat sufletul meu.
9. S\pat-au înaintea fe]ei mele groap\, [i
au c\zut într-însa.
10. Gata este inima mea Dumnezeule,
gata este inima mea< cânta-voiu [i voiu
l\uda întru slava mea.
11. De[teapt\-te slava mea, de[teapt\-te
psaltire [i al\ut\< de[tepta-m\-voiu
diminea]a.
12. M\rturisi-m\-voiu ]ie întru noroade
Doamne, cânta-voiu ]ie întru neamuri.
13. C\ s-au m\rit pân\ la ceruri mila ta, [i
pân\ la nori adev\rul t\u.
14. Înal]\-te peste ceruri Dumnezeule, [i
peste tot p\mântul slava ta.
Psalm 57. :ntru sfâr[it, s\ nu strici, lui
David întru scrisoarea stâlpului.
De gr\i]i adic\ dup\ adev\r dreptate, cele
drepte judeca]i fiii oamenilor.
2. Pentru c\ în inim\ f\r\delege lucra]i
pe p\mânt< nedreptate mâinile voastre
împletesc.
689
3. Înstr\inatu-s-au p\c\to[ii din mitras,
r\t\cit-au din pântece, gr\it-au minciuni.
4. Mânia lor este dup\ asem\narea
[arpelui, ca a unei aspide surde, [i ;[i
astup\ urechile sale.
5. Care nu va auzi glasul vân\torilor,
vânându-se, se vâneaz\ de la cel în]elept.
6. Dumnezeu va zdrobi din]ii lor în gura
lor< m\selele leilor le-au sf\râmat
Domnul.
7. De nimica se vor face ca apa ce trece<
;ntinde-va arcul s\u pân\ unde vor sl\bi.
8. Ca ceara ce se tope[te se vor pierde,
c\zut-a foc peste dân[ii [i nu au v\zut
soarele.
9. Mai ;nainte pân\ ce vor cunoa[te
spinii vo[tri ramnul< ca pe ni[te vii, ca
întru mânie va înghi]i pe dân[ii.
10. Veseli-se-va dreptul, când va vedea
izbând\< mâinile sale va sp\la în sângele
p\c\tosului.
11. {i va zice omul, dac\ este adic\ road\
dreptului, este dar Dumnezeu judecându-i
pe dân[ii pe p\mânt.
Psalm 58. :ntru sfâr[it, s\ nu strici, lui
David întru scrisoarea stâlpului, când
a trimis Saul [i a p\zit casa lui ca s\-l
omoare pe el.
Scoate-m\ de la vr\jma[ii mei
Dumnezeule, [i de cei ce se scoal\ asupra
mea mântuie[te-m\.
2. Izb\ve[te-m\ de cei ce lucreaz\
f\r\delegea, [i de b\rba]ii sângiurilor m\
mântuie[te.
3. C\ iat\ au vânat sufletul meu, pusu-s-
au asupra mea cei tari.
4. Nici f\r\delegea mea, nici p\catul
meu Doamne< f\r\ de nelegiuire am
alergat [i am îndreptat.
 PSALTIREA PROOROCULUI {I :MP|RATULUI DAVID
5. Scoal\-te întru întâmpinarea mea [i
vezi. {i tu Doamne, Dumnezeul puterilor,
Dumnezeul lui Israil.
6. Ia aminte a cerceta toate neamurile, s\
nu te milostive[ti spre to]i cei ce lucreaz\
f\r\delegea.
7. Întoarce-se-vor c\tre sear\, [i vor
fl\mânzi ca un câine, [i vor înconjura
cetatea.
8. Iat\ aceia vor r\spunde cu gura lor, [i
sabie în buzele lor< c\ cine a auzit?
9. {i tu Doamne vei râde de dân[ii,
urgisi-vei toate neamurile.
10. Puterea mea spre tine voiu p\zi< c\ tu
Dumnezeule sprijinitorul meu e[ti,
Dumnezeul meu, mila ta m\ va întâmpina.
11. Dumnezeul meu va ar\ta mie întru
vr\jma[ii mei.
12. S\ nu-i omori pe dân[ii, ca nu cândva
s\ uite legea ta.
13. Risipe[te-i pe ei întru puterea ta, [i-i
pogoar\ pe dân[ii scutitorul meu Doamne.
14. P\catul gurii lor, cuvântul buzelor lor,
[i s\ se prinz\ întru mândria lor.
15. {i din blestem [i minciun\ se vor vesti
întru sfâr[it, întru mânia sfâr[itului, [i nu
vor fi.
16. {i vor cunoa[te c\ Dumnezeu
st\pâne[te pe Iacov [i marginile
p\mântului.
17. Întoarce-se-vor c\tre sear\, [i vor
fl\mânzi ca un câine, [i vor înconjura
cetatea.
18. Aceia se vor risipi s\ m\nânce, iar de
nu se vor s\tura, vor [i r\p[ti.
19. Iar eu voiu l\uda puterea ta, [i m\ voiu
bucura diminea]a de mila ta.
20. C\ te-ai f\cut sprijinitorul meu, [i
sc\parea mea în ziua necazului meu.
21. Ajutorul meu e[ti, ]ie voiu cânta< c\ tu
Dumnezeule sprijinitorul meu e[ti,
690
Dumnezeul meu mila mea.
Psalm 59. :ntru sfâr[it, celor ce se vor
schimba, întru scrisoarea stâlpului lui
David, spre înv\t\]ur\, când au ars
Mesopotamia Siriei, [i Soval-Siria, [i s-
a întors Ioav, [i a b\tut pe Edom în
Valea S\rilor dou\sprezece mii.
Dumnezeule, lep\datu-ne-ai pe noi, [i ne-
ai surpat< mâniatu-te-ai [i te-ai milostivit
spre noi.
2. Cutremurat-ai p\mântul [i l-ai tulburat
pe dânsul< vindec\ sf\râm\rile lui, c\ s-a
cl\tit.
3. Ar\tat-ai norodului t\u cele nesilnice,
ad\patu-ne-ai pe noi cu vinul umilin]ei.
4. Dat-ai celor ce se tem de tine semn, ca
s\ fug\ de la fa]a arcului.
5. Pentru ca s\ se izb\veasc\ cei iubi]i ai
t\i, mântuie[te-m\ cu dreapta ta [i m\
auzi.
6. Dumnezeu au gr\it întru cel sfânt al
s\u> bucura-m\-voiu [i voiu împ\r]i
Sihemul, [i Valea L\ca[urilor voiu
m\sura.
7. Al meu este Galaad [i al meu este
Manasi, [i Efraim t\ria capului meu.
8. Iuda împ\ratul meu, Moav c\ldarea
n\dejdii mele.
9. Spre Idumeea voiu tinde înc\l]\mintea
mea, mie cei de alt neam s-au supus.
10. Cine m\ va duce la cetatea îngr\dirii?
Sau cine m\ va pov\]ui pân\ la Idumeea?
11. Au nu tu Dumnezeule cel ce ne-ai
lep\dat pe noi? {i au, nu vei ie[i
Dumnezeule întru puterile noastre?
12. D\-ne nou\ ajutor din necaz, [i de[art\
este mântuirea omului.
13. :ntru Dumnezeu vom face putere, [i el
va urgisi pe cei ce ne nec\jesc pe noi.
 PSALTIREA PROOROCULUI {I :MP|RATULUI DAVID
Psalm 60.
:ntru sfâr[it, întru cânt\ri lui David.
Auzi Dumnezeule cererea mea, ia aminte
rug\ciunea mea.
2. De la marginile p\mântului c\tre tine
am strigat când s-a mâhnit inima mea, pe
piatr\ m-ai în\l]at.
3. Pov\]uitu-m-ai c\ te-ai f\cut n\dejdea
mea, turn de t\rie de c\tre fa]a
vr\jma[ului.
4. Locui-voiu întru l\ca[ul t\u în veci,
acoperi-m\-voiu întru acoper\mântul
aripilor tale.
5. C\ tu Dumnezeule ai auzit rug\ciunile
mele, dat-ai mo[tenire celor ce se tem de
numele t\u.
6. Zile peste zile împ\ratului vei ad\uga,
anii lui pân\ la ziua neamului [i a
neamului.
7. R\mâne-va în veac înaintea lui
Dumnezeu< mila [i adev\rul lui, cine îl va
c\uta?
8. A[a voiu cânta numelui t\u în veci, ca
s\ dau eu rug\ciunile mele din zi în zi.
Psalmul lui David, 61.
:ntru sfâr[it, pentru Iditum.
Au nu lui Dumnezeu se va supune sufletul
meu? C\ de la dânsul este mântuirea mea.
2. Pentru c\ el este Dumnezeul meu [i
Mântuitorul meu, sprijinitorul meu, nu m\
voiu cl\ti mai mult.
3. Pân\ când v\ ridica]i asupra omului?
Ucide]i to]i voi, ca pe un perete povârnit [i
gard surpat.
4. Îns\ pre]ul meu s-au sf\tuit s\-l
lepede, alergat-au cu sete, cu gura lor
binecuvântau, [i cu inima lor blestemau.
691
5. Îns\ lui Dumnezeu te supune sufletul
meu, c\ de la dânsul este r\bdarea mea.
6. C\ el este Dumnezeul meu [i
Mântuitorul meu, sprijinitorul meu, nu m\
voiu muta.
7. Întru Dumnezeu este mântuirea mea [i
slava mea, Dumnezeu ajutorul meu, [i
n\dejdea mea este spre Dumnezeu.
8. N\d\jdui]i spre dânsul toat\ adunarea
noroadelor, v\rsa]i înaintea lui inimile
voastre, c\ Dumnezeu este ajutorul nostru.
9. Îns\ de[er]i sunt fiii oamenilor,
mincino[i fiii oamenilor, în cumpene a
face strâmb\tate ei din de[ert\ciune,
împreun\.
10. Nu n\d\jdui]i spre nedreptate [i spre
jefuire nu pofti]i, bog\]ia de ar curge, nu
v\ lipi]i inima.
11. O dat\ au gr\it Dumnezeu, dou\
acestea am auzit, c\ puterea este a lui
Dumnezeu, [i a ta este Doamne mila, c\ tu
vei r\spl\ti fiec\ruia dup\ faptele lui.
Psalmul lui David, 62. Când a fost el în
Pustia Idumeei (I :mp\ra]i 22, 5).
Dumnezeule Dumnezeul meu, c\tre tine
mânec.
2. Însetat-a de tine sufletul meu, de câte
ori trupul meu ]ie.
3. În p\mânt pustiu [i neumblat [i f\r\ de
ap\< a[a întru cel sfânt m-am ar\tat ]ie, ca
s\ v\z puterea ta [i slava ta.
4. C\ mai bun\ este mila ta decât vie]ile.
Buzele mele te vor l\uda.
5. A[a bine te voiu cuvânta în via]a mea,
[i în numele t\u voiu ridica mâinile mele.
6. Ca din seu [i din gr\sime s\ se umple
sufletul meu, [i cu buze de bucurie te va
l\uda gura mea.
7. De mi-am adus aminte de tine în
 PSALTIREA PROOROCULUI {I :MP|RATULUI DAVID
a[ternutul meu, în dimine]i am cugetat
spre tine, c\ ai fost ajutorul meu.
8. {i întru acoper\mântul aripilor tale m\
voiu bucura, lipitu-s-a sufletul meu dup\
tine, [i pe mine m-a sprijinit dreapta ta.
9. Iar ei în de[ert au c\utat sufletul meu,
intra-vor în cele mai de jos ale
p\mântului, da-se-vor în mâinile sabiei,
p\r]i vulpilor vor fi.
10. Iar împ\ratul se va veseli de
Dumnezeu, l\uda-se-va tot cel ce se jur\
întru el, c\ s-a astupat gura celor ce
gr\iesc nedrept\]i.
Psalmul lui David, 63. :ntru sfâr[it.
Auzi Dumnezeule glasul meu, când m\
rog c\tre tine, de la frica vr\jma[ului
scoate sufletul meu.
2. Acoper\-m\ de adunarea celor ce
viclenesc, de mul]imea celor ce lucreaz\
nedreptate.
3. Care [i-au ascu]it ca o sabie limbile
lor, întins-au arcul lor lucru amar, ca s\
s\geteze întru ascunsuri pe cel nevinovat.
4. F\r\ veste îl vor s\geta pe el, [i nu se
vor teme, înt\rit-au loru[i cuvânt viclean.
5. Vorbit-au ca s\ ascunz\ curs\, zis-au>
cine îi va vedea pe dân[ii?
6. Iscodit-au f\r\delege, stinsu-s-au
n\scocind iscodiri.
7. Apropia-se-va omul [i inima adânc\,
[i se va în\l]a Dumnezeu.
8. S\geata pruncilor s-a f\cut r\nile lor,
[i au sl\bit asupra lor limbile lor.
9. Tulburatu-s-au to]i care i-au v\zut pe
dân[ii, [i s-a temut tot omul.
10. {i au povestit lucrurile lui Dumnezeu,
[i faptele lui le-au în]eles.
11. Veseli-se-va cel drept întru Domnul [i
va n\d\jdui spre dânsul, [i se vor l\uda
692
to]i cei drep]i la inim\.
Psalm 64. :ntru sfâr[it lui David,
cântarea Ieremiei [i a lui Iezechiil [i a
nemerniciei norodului când vrea s\
ias\ din robia Vavilonului.
}ie se cuvine cântare Dumnezeule în
Sion, [i ]ie se va da rug\ciune în
Ierusalim.
2. Auzi rug\ciunea mea, c\tre tine tot
trupul va veni.
3. Cuvintele celor f\r\delege ne-au biruit
pe noi [i p\gân\t\]ile noastre tu le vei
cur\]i.
4. Fericit este pe care l-ai ales [i l-ai
primit, locui-va în cur]ile tale.
5. Umple-ne-vom de bun\t\]ile casei
tale< sfânt\ este Biserica ta, minunat\ întru
dreptate.
6. Auzi-ne pe noi Dumnezeule
mântuitorul nostru, n\dejdea tuturor
marginilor p\mântului [i a celor de pe
mare departe.
7. Cela ce g\te[ti mun]ii întru t\ria ta,
încins fiind cu putere< cela ce tulburi
adâncul m\rii, sunetele valurilor ei cine le
va suferi?
8. Tulbura-se-vor neamurile [i se vor
sp\imânta cei ce locuiesc pe margini de
semnele tale< ie[irile dimine]ii [i ale serii
le vei veseli.
9. Cercetat-ai p\mântul [i l-ai îmb\tat pe
dânsul, înmul]it-ai a-l îmbog\]i pe el.
10. Râul lui Dumnezeu s-a umplut de ape<
g\tit-ai hran\ lor, c\ a[a este g\tirea.
11. Brazdele lui îmbat\-le, înmul]e[te
rodurile lui, întru pic\turile lui veseli-se-
va r\s\rind.
12. Bine vei cuvânta cununa anului
bun\t\]ii tale, [i câmpii t\i se vor umple de
 PSALTIREA PROOROCULUI {I :MP|RATULUI DAVID

gr\sime. 12. Intra-voiu în casa ta cu arderi de tot,

13. Îngr\[a-se-vor cele frumoase ale da-voiu ]ie rug\ciunile mele, care le-au
pustiei, [i cu bucurie dealurile se vor osebit buzele mele.
încinge. 13. {i a gr\it gura mea întru necazul meu.
14. Îmbr\catu-s-au berbecii oilor, [i v\ile 14. Arderi de tot cu m\duv\ voiu aduce ]ie
vor înmul]i grâul, striga-vor pentru c\ vor cu t\mâie [i cu berbeci, aduce-voiu ]ie boi
cânta. cu ]api.
15. Veni]i de auzi]i, [i voiu povesti vou\,
Psalm 65. :ntru sfâr[it, cântarea to]i cei ce v\ teme]i de Dumnezeu, câte au
Psalmului :nvierii. f\cut sufletului meu.
16. C\tre dânsul cu gura mea am strigat [i
Striga]i Domnului tot p\mântul, cânta]i l-am în\l]at sub limba mea.
numelui lui, da]i slav\ laudei lui. 17. Nedreptate de am v\zut în inima mea,
2. Zice]i lui Dumnezeu> cât sunt de s\ nu m\ auz\ Domnul.
înfrico[ate lucrurile tale! :ntru mul]imea 18. Pentru aceasta m-au auzit Dumnezeu,
puterii tale, min]i-vor ]ie vr\jma[ii t\i. luat-au aminte la glasul rug\ciunii mele.
3. Tot p\mântul s\ se închine ]ie [i s\ 19. Bine este cuvântat Dumnezeu care nu
cânte ]ie, s\ cânte adic\ numelui t\u au dep\rtat rug\ciunea mea [i mila sa de la
Preaînalte. mine.
4. Veni]i [i vede]i lucrurile lui
Dumnezeu, cât este de înfrico[at în Psalm 66. :ntru sfâr[it, întru laude,
sfaturi, mai mult decât fiii oamenilor. cântarea lui David.
5. Cel ce întoarce marea în uscat, prin
râu vor trece cu piciorul. Acolo ne vom Dumnezeule milostive[te-te spre noi [i ne
veseli de dânsul. binecuvinteaz\, lumineaz\ fa]a ta spre noi
6. De cel ce st\pâne[te întru puterea sa [i ne miluie[te,
veacul, ochii lui spre neamuri privesc< cei 2. Ca s\ cunoa[tem pe p\mânt calea ta,
ce am\r\sc s\ nu se înal]e întru sine. în toate neamurile mântuirea ta.
7. Binecuvânta]i neamuri pe Dumnezeul 3. M\rturiseasc\-se ]ie noroadele
nostru, [i auzit face]i glasul laudei lui! Dumnezeule, m\rturiseasc\-se ]ie
8. Al celui ce au pus sufletul meu întru noroadele toate.
via]\, [i nu au dat spre cl\tire picioarele 4. Veseleasc\-se [i s\ se bucure
mele. neamurile, c\ vei judeca noroadele întru
9. C\ ne-ai cercat pe noi Dumnezeule, cu dreptate, [i neamurile pe p\mânt vei
foc ne-ai l\murit pe noi, precum se pov\]ui.
l\mure[te argintul. 5. M\rturiseasc\-se ]ie noroadele
10. B\gatu-ne-ai pe noi în curs\, pus-ai Dumnezeule, m\rturiseasc\-se ]ie
necazuri pe um\rul nostru, ridicat-ai noroadele toate< p\mântul [i-a dat rodul
oameni pe capetele noastre. s\u.
11. Trecut-am prin foc [i prin ap\ [i ne-ai 6. Binecuvinteaz\-ne pe noi
scos pe noi întru repaus. Dumnezeule, Dumnezeul nostru<

693
 PSALTIREA PROOROCULUI {I :MP|RATULUI DAVID
binecuvinteaz\-ne pe noi Dumnezeule, [i
s\ se team\ de dânsul toate marginile
p\mântului.
Psalm 67.
:ntru sfâr[it, cânt\rii lui David.
S\ se scoale Dumnezeu [i s\ se risipeasc\
vr\jma[ii lui, [i s\ fug\ de la fa]a lui cei ce
;l ur\sc pe dânsul.
2. Precum se stinge fumul, s\ se sting\,
cum se tope[te ceara de fa]a focului< a[a s\
piar\ p\c\to[ii de la fa]a lui Dumnezeu.
3. {i drep]ii s\ se veseleasc\ [i s\ se
bucure înaintea lui Dumnezeu, s\ se
desf\teze întru veselie.
4. Cânta]i lui Dumnezeu, cânta]i
numelui lui< cale face]i celui ce s-au suit
peste apusuri< Domnul este numele lui.
5. {i v\ bucura]i înaintea lui, s\ se
tulbure de fa]a lui, a P\rintelui celor s\raci
[i a Judec\torului v\duvelor.
6. Dumnezeu este în locul cel sfânt al
s\u, Dumnezeu face a locui pe cei ce sunt
într-un fel în cas\,
7. Sco]ând pe cei din obezi cu vitejie,
a[ijderea pe cei ce am\r\sc, pe cei ce
locuiesc în mormânturi.
8. Dumnezeule când ie[eai tu înaintea
norodului t\u, când treceai tu în pustie.
9. P\mântul s-a cutremurat, c\ cerurile
au picat de c\tre fa]a Dumnezeului Sinai,
de c\tre fa]a Dumnezeului lui Israil.
10. Ploaie de bun\voie vei osebi
Dumnezeule mo[tenirii tale, [i a sl\bit, iar
tu o ai s\vâr[it pe dânsa.
11. Dobitoacele tale locuiesc într-însa,
g\tit-ai întru bun\tatea ta s\racului,
Dumnezeule.
12. Domnul va da cuvânt celor ce
binevestesc cu putere mult\.
694
13. Împ\ratul puterilor al celui iubit, cu
înfrumuse]area casei s\ împ\r]easc\ pr\zi.
14. De a]i dormi în mijlocul hotarelor,
aripile porumbi]ei sunt cu argint poleite,
întru umerile ei cu str\lucire de aur,
15. Când osebe[te cel ceresc împ\ra]i
peste dânsa, ca z\pada se vor albi în
Selmon.
16. Muntele lui Dumnezeu munte gras,
munte închegat, munte gras, pentru ce
gândi]i de mun]ii cei închega]i?
17. Muntele care bine au voit Dumnezeu a
locui într-însul, pentru c\ Domnul va locui
pân\ în sfâr[it.
18. Carul lui Dumnezeu cu miile înmul]it,
mii de cei ce prisosesc< Domnul întru ei,
în Sinai în cel sfânt.
19. Suitu-te-ai la în\l]ime, robit-ai
robime, luat-ai daruri întru oameni, pentru
c\ pe cei ce nu se plecau a se s\l\[lui.
20. Domnul Dumnezeu bine este
cuvântat, bine este cuvântat Domnul din zi
în zi. S\ sporeasc\ nou\ Dumnezeul
mântuirilor noastre.
21. Dumnezeul nostru Dumnezeu a
mântui, [i ale Domnului, ale Domnului
sunt ie[irile mor]ii.
22. Îns\ Dumnezeu va sf\râma capetele
vr\jma[ilor s\i, cre[tetul p\rului celor ce
umbl\ întru gre[elile lor.
23. Zis-au Domnul> din Vasan m\ voiu
întoarce, întoarce-m\-voiu întru
adâncurile m\rii,
24. Pentru ca s\ se afunde piciorul t\u în
sânge< limba câinilor t\i din vr\jma[ii de
lâng\ el.
25. V\zutu-s-au umbletele tale
Dumnezeule, umbletele Dumnezeului
meu, ale Împ\ratului celui din cel sfânt.
26. Mai ;nainte au apucat boierii ]in=ndu-
se de cei ce cântau, în mijlocul fecioarelor
 PSALTIREA PROOROCULUI {I :MP|RATULUI DAVID
celor ce ziceau în timpine.
27. :ntru adun\ri binecuvânta]i pe
Dumnezeu, pe Domnul din izvoarele lui
Israil.
28. Acolo Veniamin cel mai tân\r în
uimire, boierii Iudei pov\]uitorii lor,
boierii Zavulonului, boierii Neftalimului.
29. Porunce[te Dumnezeule puterii tale<
înt\re[te Dumnezeule aceasta care o ai
f\cut întru noi.
30. De la Biserica ta în Ierusalim, ]ie vor
aduce împ\ra]ii daruri.
31. Ceart\ hiarele trestiei, adunarea
taurilor întru junincile popoarelor, ca s\ se
încuie cei ispiti]i cu argint.
32. Risipe[te neamurile cele ce voiesc
r\zboaie, veni-vor soli de la Eghipet<
Etiopia mai înainte va apuca mâna ei la
Dumnezeu.
33. Împ\r\]iile p\mântului cânta]i lui
Dumnezeu, cânta]i Domnului.
34. Celui ce s-au suit peste cerul cerului,
spre r\s\rituri.
35. Iat\ va da glasul s\u, glas de putere.
Da]i slav\ lui Dumnezeu, peste Israil mare
este cuviin]a lui, [i puterea lui în nori.
36. Minunat este Dumnezeu întru sfin]ii
s\i, Dumnezeul lui Israil< însu[i va da
putere [i înt\rire norodului s\u. Bine este
cuvântat Dumnezeu.
Psalmul lui David 68.
:ntru sfâr[it, pentru cei ce se vor
schimba (Ioan 2, 17< Rom. 10, 11).
Mântuie[te-m\ Dumnezeule, c\ au intrat
ape pân\ la sufletul meu.
2. Afundatu-m-am în noroiul adâncului
[i nu este stare.
3. Venit-am întru adâncurile m\rii [i
viforul m-a potopit.
695
4. Ostenit-am strigând, amor]it-a g=tlejul
meu, sl\bit-au ochii mei, n\d\jduind eu
spre Dumnezeul meu.
5. Înmul]itu-s-au mai presus decât perii
capului meu cei ce m\ ur\sc în zadar.
6. Înt\ritu-s-au vr\jma[ii mei, cei ce m\
goneau pe mine cu nedreptate< cele ce nu
am jefuit, atunci am pl\tit.
7. Dumnezeule tu ai cunoscut
nepriceperea mea, [i gre[elile mele de la
tine nu s-au ascuns, s\ nu se ru[ineze
pentru mine cei ce te a[teapt\ pe tine
Doamne, Doamne al puterilor.
8. Nici s\ se înfrunteze pentru mine cei
ce te caut\ pe tine Dumnezeul lui Israil.
9. C\ pentru tine am suferit ocar\,
acoperit-a ru[inea obrazul meu.
10. Înstr\inat am fost fra]ilor mei, [i
nemernic fiilor maicii mele.
11. C\ râvna casei tale m-a mâncat, [i
oc\rile celor ce te oc\r\sc pe tine au c\zut
asupra mea.
12. {i am acoperit cu post sufletul meu, [i
s-au f\cut spre ocar\ mie.
13. {i am pus îmbr\c\mintea mea sac, [i
m-am f\cut lor spre pild\.
14. Împotriva mea limbu]eau cei ce
[edeau în por]i, [i împotriva mea cântau
cei ce beau vin.
15. Iar eu cu rug\ciunea mea c\tre tine
Doamne, vremea este de bun\voin]\.
16. Dumnezeule, întru mul]imea milei
tale auzi-m\, întru adev\rul mântuirii tale.
17. Mântuie[te-m\ de tin\, ca s\ nu m\
afund< izb\ve[te-m\ de cei ce m\ ur\sc [i
de adâncurile apelor.
18. Ca s\ nu m\ înece pe mine viforul
apei, nici s\ m\ înghit\ adâncul, nici s\-[i
închiz\ peste mine pu]ul gura sa.
19. Auzi-m\ Doamne, c\ bun\ este mila
ta< dup\ mul]imea îndur\rilor tale caut\
 PSALTIREA PROOROCULUI {I :MP|RATULUI DAVID
spre mine.
20. S\ nu întorci fa]a ta de la sluga ta, c\
m\ nec\jesc, degrab\ m\ auzi.
21. Ia aminte spre sufletul meu, [i-l
mântuie[te pe el< pentru vr\jma[ii mei
izb\ve[te-m\.
22. C\ tu cuno[ti ocara mea [i ru[inea
mea [i înfruntarea mea.
23. Înaintea ta sunt to]i cei ce m\
nec\jesc, ocar\ a a[teptat sufletul meu [i
tic\lo[ie.
24. {i am a[teptat pe cel ce s-ar mâhni cu
mine, [i nu era, [i pe cel ce m-ar mângâia,
[i nu am aflat.
25. {i au dat spre mâncarea mea fiere, [i
spre setea mea m-au ad\pat cu o]et.
26. Fac\-se masa lor înaintea lor spre
curs\ [i spre r\spl\tire [i spre sminteal\.
27. Întunece-se ochii lor ca s\ nu vaz\, [i
spinarea lor pururea o gârbove[te.
28. Vars\ peste dân[ii iu]imea ta, [i mânia
iu]imii tale s\-i cuprinz\ pe ei.
29. Fac\-se curtea lor pustie< [i în
l\ca[urile lor s\ nu fie locuitori.
30. C\ pe care tu l-ai b\tut, ei l-au gonit, [i
spre durerea r\nilor mele au ad\ugat.
31. Adauge f\r\delege spre f\r\delegea
lor< [i s\ nu intre întru dreptatea ta.
32. {tearg\-se din cartea celor vii, [i cu
cei drep]i s\ nu se scrie.
33. S\rac [i cu durere sunt eu< mântuirea
ta Dumnezeule s\ m\ sprijineasc\.
34. L\uda-voiu numele Dumnezeului meu
cu cântare, m\ri-l-voiu pe el întru laud\.
35. {i va pl\cea lui Dumnezeu mai mult
decât vi]elul tân\r, ce ;i r\sar coarne [i
unghii.
36. Vaz\ s\racii [i s\ se veseleasc\< c\uta]i
pe Dumnezeu [i va fi viu sufletul vostru.
37. C\ au auzit pe cei s\raci Domnul, [i pe
cei în obezi fereca]i ai s\i nu i-au urgisit.
696
38. Laude-l pe dânsul cerurile [i
p\mântul, marea [i toate câte se târ\sc
într-însa.
39. C\ Dumnezeu va mântui Sionul [i se
vor zidi cet\]ile Iudeei.
40. {i vor locui acolo [i-l vor mo[teni pe
dânsul, [i semin]ia robilor t\i va st\pâni pe
el, [i cei ce iubesc numele t\u vor locui
într-însul.
Psalm 69. :ntru sfâr[it, lui David, spre
aducerea aminte, ca s\ m\ mântuie[ti
Doamne.
Dumnezeule spre ajutorul meu ia aminte<
Doamne ca s\-mi aju]i mie gr\be[te.
2. S\ se ru[ineze [i s\ se înfrunteze cei ce
caut\ sufletul meu.
3. S\ se întoarc\ înapoi [i s\ se ru[ineze
cei ce ;mi voiesc mie rele.
4. Întoarc\-se îndat\ ru[inându-se, cei ce
;mi gr\iesc mie> bine este, bine este.
5. S\ se bucure [i s\ se veseleasc\ de
tine, to]i cei ce te caut\ pe tine
Dumnezeule, [i s\ zic\ pururea>
sl\veasc\-se Domnul, cei ce iubesc
mântuirea ta.
6. Iar eu s\rac sunt [i mi[el, Dumnezeule
ajut\-mi.
7. Ajutorul meu [i izb\vitorul meu e[ti
tu< Doamne nu z\bovi.
Psalm 70. Lui David. Psalmul fiilor lui
Ionadav [i al celor ce s-au robit mai
întâi< nescris deasupra la Evrei.
Spre tine Doamne am n\d\jduit, s\ nu m\
ru[inez în veac, întru dreptatea ta
izb\ve[te-m\ [i m\ scoate.
2. Pleac\ c\tre mine urechea ta [i m\
mântuie[te.
 PSALTIREA PROOROCULUI {I :MP|RATULUI DAVID
3. Fii mie Dumnezeu scutitor [i spre loc
tare, ca s\ m\ mântuie[ti.
4. C\ înt\rirea mea [i sc\parea mea e[ti
tu.
5. Dumnezeul meu izb\ve[te-m\ din
mâna p\c\tosului, din mâna c\lc\torului
de lege [i a celui ce face strâmb\tate.
6. C\ tu e[ti a[teptarea mea Doamne,
Doamne n\dejdea mea din tinere]ile mele.
7. :ntru tine m-am înt\rit din pântece, din
mitrasul maicii mele tu e[ti acoperitorul
meu.
8. :ntru tine este lauda mea pururea, ca o
minune m-am f\cut multora, [i tu e[ti
ajutorul meu cel tare.
9. S\ se umple gura mea de laud\, ca s\
laud slava ta, toat\ ziua mare cuviin]a ta.
10. S\ nu m\ lepezi în vremea
b\trâne]ilor, când va lipsi virtutea mea, s\
nu m\ la[i pe mine.
11. C\ au zis vr\jma[ii mei mie, [i cei ce
p\zesc sufletul meu s-au sf\tuit împreun\.
12. Zicând> Dumnezeu l-au p\r\sit pe
dânsul, goni]i-l [i-l prinde]i pe el, c\ nu
este cel ce izb\ve[te.
13. Dumnezeul meu, s\ nu te dep\rtezi de
la mine, Dumnezeul meu, spre ajutorul
meu ia aminte.
14. S\ se ru[ineze [i s\ lipseasc\ cei ce
clevetesc sufletul meu< s\ se îmbrace cu
ru[ine [i cu înfruntare cei ce caut\ cele
rele mie.
15. Iar eu pururea voiu n\d\jdui spre tine,
[i voiu ad\uga spre toat\ lauda ta.
16. Gura mea va vesti dreptatea ta, toat\
ziua mântuirea ta.
17. C\ nu am cunoscut cele din c\r]i<
intra-voiu întru puterea Domnului,
Doamne aduce-mi-voiu aminte de
dreptatea ta numai.
18. Dumnezeul meu, cela ce m-ai înv\]at
697
din tinere]ile mele, [i pân\ acum voiu vesti
minunile tale.
19. {i pân\ la b\trâne]e [i c\runte]e<
20. Dumnezeul meu s\ nu m\ p\r\se[ti.
21. Pân\ voiu vesti bra]ul t\u la tot
neamul cel viitor.
22. Puterea ta [i dreptatea ta Dumnezeule,
pân\ la cele înalte care ai f\cut mie m\riri
Dumnezeule! Cine este asemenea ]ie?
23. Câte ai ar\tat mie, necazuri multe [i
rele, [i întorcându-te m-ai înviat, [i din
adâncurile p\mântului m-ai scos.
24. Înmul]it-ai spre mine m\rirea ta, [i
întorcându-te m-ai mângâiat, [i din
adâncurile p\mântului iar\[i m-ai scos.
25. C\ eu m\ voiu m\rturisi ]ie întru
noroade Doamne, întru unelte de cântare
adev\rul t\u Dumnezeule, cânta-voiu ]ie
întru al\ut\, sfântul lui Israil.
26. Bucura-se-vor buzele mele când voiu
cânta ]ie, [i sufletul meu pe care l-ai
mântuit.
27. {i înc\ limba mea toat\ ziua va cugeta
dreptatea ta, când se vor ru[ina [i se vor
înfrunta cei ce caut\ cele rele mie.
Psalm 71. Psalmul lui David.
Spre Solomon.
Dumnezeule judecata ta d\-o împ\ratului,
[i dreptatea ta fiului împ\ratului.
2. S\ judece pe norodul t\u întru
dreptate, [i pe s\racii t\i întru judecat\.
3. S\ ia mun]ii pacea norodului, [i
dealurile dreptate.
4. Judeca-va pe s\racii norodului, [i va
mântui pe fiii s\racilor, [i va smeri pe cel
clevetitor.
5. {i va r\mâne cu soarele, [i mai înainte
de luna neamului neamurilor.
6. Pogorî-se-va ca ploaia pe lân\, [i ca o
 PSALTIREA PROOROCULUI {I :MP|RATULUI DAVID
pic\tur\ ce pic\ pe p\mânt.
7. R\s\ri-va în zilele lui dreptatea, [i
mul]imea p\cii, pân\ ce se va lua luna.
8. {i va domni de la mare pân\ la mare,
[i de la râuri pân\ la marginile lumii.
9. Înaintea lui vor c\dea Etiopienii, [i
vr\jma[ii lui ]\rân\ vor linge.
10. Împ\ra]ii Tarsisului [i ostroavele
daruri vor aduce, împ\ra]ii Aravilor [i
Sava daruri vor aduce.
11. {i se vor închina lui toate împ\r\]iile
p\mântului, toate neamurile vor sluji lui.
12. C\ au izb\vit pe s\racul de la cel
puternic, [i pe mi[elul c\ruia nu-i era
ajutor.
13. Nu se va îndura de cel s\rac [i mi[el,
sufletele s\racilor va mântui.
14. De cam\t\ [i de strâmb\tate va izb\vi
sufletul lor, [i cinstit numele lui înaintea
lor.
15. {i va fi viu [i se va da lui din aurul
Araviei, [i se vor ruga împrejurul lui
pururea, toat\ ziua bine vor cuvânta pe
dânsul.
16. Fi-va înt\rire pe p\mânt peste
vârfurile mun]ilor, prea se va în\l]a mai
presus decât Livanul rodul lui. {i vor
înflori din cetate ca iarba p\mântului.
17. Fi-va numele lui binecuvântat în veci,
mai înainte de soare r\mâne numele lui.
18. {i se vor binecuv=nta întru el toate
semin]iile p\mântului, toate neamurile îl
vor ferici pe el.
19. Bine este cuvântat Domnul
Dumnezeul lui Israil, cel ce face minuni
însu[i.
20. {i blagoslovit este numele m\ririi lui
în veac [i în veacul veacului.
21. {i se va umple de slava lui tot
p\mântul< fie, fie.
698
Psalm 72. Sfâr[itu-s-au cânt\rile lui
David fiul lui Iese. Psalmul lui Asaf.
Cât este de bun Dumnezeul lui Israil celor
drep]i la inim\.
2. Iar mie pu]in de nu mi s-au alunecat
picioarele, pu]in de nu s-au v\rsat pa[ii
mei.
3. C\ am râvnit asupra celor f\r\delege,
pacea p\c\to[ilor v\zând.
4. C\ nu este privire spre moartea lor, [i
înt\rire întru b\taia lor.
5. :ntru ostenelile oamenilor nu sunt, [i
cu oamenii nu vor lua b\t\i.
6. Pentru aceasta i-a cuprins pe ei
mândria lor pân\ în sfâr[it, îmbr\catu-s-au
cu nedreptatea [i p\gân\tatea lor.
7. Ie[it-a ca din seu nedreptatea lor<
trecut-au întru dragostea inimii.
8. Gândit-au [i au gr\it întru vicle[ug,
nedreptate spre în\l]ime au gr\it.
9. Pus-au asupra cerului gura lor, [i
limba lor a trecut pe p\mânt.
10. Pentru aceasta se va întoarce norodul
meu aicea, [i zile pline se vor afla întru
dân[ii.
11. {i au zis> cum au cunoscut
Dumnezeu? {i de este cuno[tin]\ întru cel
;nalt?
12. Iat\ ace[tia p\c\to[ii [i care se
îndestuleaz\ în veac, au cuprins avu]ie.
13. {i am zis> au doar în de[ert am
îndreptat inima mea? {i am sp\lat întru
cei nevinova]i mâinile mele.
14. {i am fost b\tut toat\ ziua, [i
mustrarea mea în dimine]i.
15. De am gr\it, voiu spune a[a> iat\
neamul fiilor t\i am f\g\duit.
16. {i am socotit c\ va cunoa[te< aceasta
osteneal\ este înaintea mea.
17. Pân\ ce voiu intra la sfin]itorul lui
 PSALTIREA PROOROCULUI {I :MP|RATULUI DAVID
Dumnezeu, [i voiu în]elege spre cele de
apoi ale lor.
18. Îns\ pentru vicle[ugurile lor le-ai pus
lor rele, oborâtu-i-ai pe ei când s-au
în\l]at.
19. Cum s-au f\cut întru pustiire, îndat\ s-
au stins, pierit-a f\r\delegea lui.
20. Ca visul celui ce se de[teapt\,
Doamne în cetatea ta chipul lor de nimic îl
vei face.
21. C\ s-a aprins inima mea, [i r\runchii
mei s-au schimbat.
22. {i eu def\imat, [i nu am cunoscut.
Dobitoc m-am f\cut la tine< [i eu pururea
cu tine.
23. }inutu-m-ai de mâna dreptei mele, [i
în sfatul t\u m-ai pov\]uit, [i cu m\rire m-
ai primit.
24. C\ ce ;mi este mie în cer? {i de la tine
ce am voit pe p\mânt?
25. Stinsu-s-au inima mea [i trupul meu<
Dumnezeul inimii mele, [i partea mea
Dumnezeule în veac.
26. C\ iat\ cei ce se dep\rteaz\ pe sine[i
de la tine, vor pieri< pierdut-ai de la tine pe
tot cel ce curve[te.
27. Iar mie a m\ lipi de Dumnezeu bine
este, a pune întru Domnul n\dejdea mea,
ca s\ vestesc eu toate laudele tale în
por]ile fetei Sionului.
Psalm 73. Al ;n]elegerii lui Asaf.
Pentru ce Dumnezeule ne-ai lep\dat pân\
în sfâr[it? Iu]itu-s-a mânia ta peste oile
p\[unii tale.
2. Adu-]i aminte de adunarea ta, care o ai
câ[tigat din început.
3. Mântuit-ai toiagul mo[tenirii tale<
muntele Sionul acesta, întru care ai locuit.
4. Ridic\ mâinile tale peste mândriile lor
699
;ntru sfâr[it< câte a viclenit vr\jma[ul întru
cel sfânt al t\u.
5. {i s-au f\lit cei ce te ur\sc pe tine în
mijlocul praznicului t\u.
6. Pus-au semnele sale semne, [i nu au
cunoscut, ca întru o ie[ire mai presus.
7. Ca întru o dumbrav\ de lemne, cu
topoare au t\iat u[ile lui deodat\, cu
secure [i cu bard\ l-au surpat pe el.
8. Ars-au cu foc sfin]itorul t\u< în
p\mânt au spurcat l\ca[ul numelui t\u.
9. Zis-au întru inima lor, rudeniile lor
dimpreun\> veni]i [i s\ stingem toate
praznicele lui Dumnezeu de pe p\mânt.
10. Semnele lor nu am v\zut. Nu este înc\
prooroc, [i pe noi nu ne va mai cunoa[te.
11. Pân\ când Dumnezeule va oc\rî
vr\jma[ul, va înt\râta cel potrivnic
numele t\u pân\ în sfâr[it?
12. Pentru ce întorci mâna ta, [i dreapta ta
din mijlocul sânului t\u pân\ în sfâr[it?
13. Iar Dumnezeu împ\ratul nostru, mai
înainte de veac au f\cut mântuire în
mijlocul p\mântului.
14. Tu ai înt\rit întru puterea ta marea< tu
ai zdrobit capetele balaurilor în ap\.
15. Tu ai sf\râmat capul balaurului, datu-
l-ai pe el mâncare noroadelor Arapilor.
16. Tu ai rupt izvoarele [i pâraiele, tu ai
uscat râurile Itamului.
17. A ta este ziua [i a ta este noaptea< tu ai
s\vâr[it zorile [i soarele.
18. Tu ai f\cut toate cele frumoase ale
p\mântului< vara [i prim\vara tu le-ai zidit
pe ele.
19. Adu-]i aminte de aceasta> vr\jma[ul a
oc\rât pe Domnul, [i norodul cel f\r\ de
minte a înt\râtat numele t\u.
20. S\ nu dai hiarelor sufletul ce se
m\rturise[te ]ie< sufletele s\racilor t\i s\
nu le ui]i pân\ în sfâr[it.
 PSALTIREA PROOROCULUI {I :MP|RATULUI DAVID
21. Caut\ spre a[ez\mântul t\u, c\ s-au
umplut cei întuneca]i ai p\mântului de
casele f\r\delegilor.
22. S\ nu se întoarc\ smerit [i înfruntat<
s\racul [i mi[elul vor l\uda numele t\u.
23. Scoal\-te Dumnezeule, alege judecata
ta< adu-]i aminte de ocara ta, cea de c\tre
cel nepriceput toat\ ziua.
24. Nu uita glasul slugilor tale< mândria
celor ce te ur\sc pe tine, s-a în\l]at
pururea.
Psalm 74. :ntru sfâr[it, s\ nu strici.
Psalmul cânt\rii lui Asaf.
M\rturisi-ne-vom ]ie Dumnezeule,
m\rturisi-ne-vom ]ie [i vom chema
numele t\u.
2. Povesti-voiu toate minunile tale, când
voiu lua vreme, eu dreptate voiu judeca.
3. Topitu-s-a p\mântul [i to]i cei ce
locuiesc pe dânsul, eu am înt\rit stâlpii
lui.
4. Zis-am celor f\r\delege> nu face]i
f\r\delege, [i celor ce gre[esc> nu v\
în\l]a]i cornul.
5. Nu v\ ridica]i asupra în\l]imii cornul
vostru, [i nu gr\i]i împotriva lui
Dumnezeu nedreptate.
6. C\ nici de la r\s\rituri, nici de la
apusuri, nici de la mun]i pustii, c\
Dumnezeu judec\tor este.
7. Pe acesta smere[te [i pe acesta înal]\,
c\ paharul este în mâna Domnului cu vin
neamestecat, plin de amestec\tur\.
8. {i a turnat din cesta în cela, îns\
drojdiile lui nu s-au de[ertat, bea-vor to]i
p\c\to[ii p\mântului.
9. Iar eu m\ voiu bucura în veac, cânta-
voiu Dumnezeului lui Iacov.
10. {i toate coarnele p\c\to[ilor voiu
700
zdrobi, [i se va în\l]a cornul dreptului.
Psalm 75. :ntru sfâr[it, întru cânt\ri,
Psalmul lui Asaf, cântare asupra
Asirienilor.
Cunoscut este în Iudeea Dumnezeu, în
Israil mare este numele lui.
2. {i s-a f\cut în pace locul lui, [i l\ca[ul
lui în Sion.
3. Acolo au zdrobit t\riile arcelor, arma
[i sabia [i r\zboiul.
4. Luminezi tu minunat din mun]ii cei
ve[nici< tulburatu-s-au to]i cei nepricepu]i
la inim\.
5. Adormit-au cu somnul lor, [i nu au
aflat nimic, to]i b\rba]ii bog\]iei în
mâinile lor.
6. De certarea ta Dumnezeul lui Iacov,
adormit-au cei ce înc\lecaser\ pe cai.
7. Tu înfrico[at e[ti, [i cine va sta
împotriv\ ]ie? De atunci este mânia ta.
8. Din cer auzit\ ai f\cut judecat\<
p\mântul s-a temut [i a alinat.
9. Când se va scula la judecat\
Dumnezeu, ca s\ mântuiasc\ pe to]i
blânzii p\mântului.
10. C\ gândirea omului se va m\rturisi ]ie,
[i r\m\[i]a gândului va pr\znui ]ie.
11. Ruga]i-v\ [i r\spl\ti]i Domnului
Dumnezeului nostru< to]i cei dimprejurul
lui vor aduce daruri.
12. Celui înfrico[at [i celui ce ia duhurile
boierilor, celui groaznic mai vârtos decât
împ\ra]ii p\mântului.
Psalm 76. :ntru sfâr[it, pentru Iditum,
Psalmul lui Asaf.
Cu glasul meu c\tre Domnul am strigat,
cu glasul meu c\tre Dumnezeu, [i au
 PSALTIREA PROOROCULUI {I :MP|RATULUI DAVID
c\utat spre mine.
2. În ziua necazului meu pe Dumnezeu
am c\utat, cu mâinile mele noaptea
înaintea lui, [i nu m-am am\git.
3. Lep\datu-s-a a se mângâia sufletul
meu, adusu-mi-am aminte de Dumnezeu,
[i m-am veselit< gândit-am [i a sl\bit
duhul meu.
4. Apucat-au înainte str\ji ochii mei,
tulburatu-m-am [i nu am gr\it.
5. Gândit-am la zilele cele de demult, [i
de anii cei ve[nici mi-am adus aminte.
6. {i cugetam noaptea cu inima mea,
g=ndeam, [i se mâhnea duhul meu.
7. Au doar în veci va lep\da Domnul, [i
nu va ad\uga bine a voi înc\?
8. Au p=n\ în sfâr[it mila sa o va t\ia?
Sfâr[it-au cuvânt din neam în neam?
9. Au doar va uita a se milostivi
Dumnezeu< sau va ]ine întru mânia sa
îndur\rile sale?
10. {i am zis> acum am început< aceasta
este schimbarea dreptei celui Preaînalt.
11. Adusu-mi-am aminte de lucrurile
Domnului< c\ ;mi voiu aduce aminte din
început de minunile tale.
12. {i voiu cugeta întru toate lucrurile
tale, [i întru ispr\vile tale m\ voiu
deprinde.
13. Dumnezeule întru cel sfânt este calea
ta. Cine este Dumnezeu mare ca
Dumnezeul nostru? Tu e[ti Dumnezeu
care faci minuni.
14. Cunoscut\ ai f\cut întru popoare
puterea ta, mântuit-ai cu bra]ul t\u pe
poporul t\u, pe fiii lui Iacov [i ai lui Iosif.
15. V\zutu-te-au apele Dumnezeule,
v\zutu-te-au apele [i s-au sp\imântat<
tulburatu-s-au adâncurile.
16. Mul]imea sunetului apelor, glas au dat
norii, c\ s\ge]ile tale trec, glasul tunetului
701
t\u în roat\.
17. Luminat-au fulgerele tale lumea,
cl\titu-s-a [i s-a cutremurat p\mântul.
18. În mare c\ile tale, [i c\r\rile tale în
ape multe, [i urmele tale nu se vor
cunoa[te.
19. Pov\]uit-ai ca pe ni[te oi pe norodul
t\u, cu mâna lui Moisi [i a lui Aaron.
Psalm 77. Al în]elegerii lui Asaf.
Lua]i aminte norodul meu la legea mea,
pleca]i urechea voastr\ spre graiurile gurii
mele.
2. Deschide-voiu în pilde gura mea<
spune-voiu vorbele cele din început.
3. Câte am auzit [i le-am cunoscut pe
ele, [i p\rin]ii no[tri ne-au povestit nou\.
4. Nu s-au ascuns de la fiii lor, întru alt
neam.
5. Vestind laudele Domnului [i puterile
lui [i minunile lui, care au f\cut.
6. {i au ridicat m\rturie întru Iacov, [i
lege au pus în Israil.
7. Câte au poruncit p\rin]ilor no[tri, ca
s\ le arate pe ele fiilor s\i, ca s\ cunoasc\
alt neam.
8. Fiii cei ce se vor na[te [i se vor scula,
[i le vor spune fiilor s\i.
9. Ca s\ pun\ întru Dumnezeu n\dejdea
lor, [i s\ nu uite lucrurile lui Dumnezeu, [i
poruncile lui s\ le caute.
10. Ca s\ nu fie ca p\rin]ii lor, neam
;nd\r\tnic [i am\râtor.
11. Neam care nu [i-a îndreptat inima sa,
[i nu [i-a încredin]at cu Dumnezeu duhul
s\u.
12. Fiii lui Efraim încordând [i s\getând
cu arcele, întorsu-s-au în ziua de r\zboi.
13. Nu au p\zit a[ez\mântul lui
Dumnezeu, [i în legea lui nu au vrut s\
 PSALTIREA PROOROCULUI {I :MP|RATULUI DAVID
umble.
14. {i au uitat facerile de bine ale lui [i
minunile lui, care au ar\tat lor.
15. Înaintea p\rin]ilor lor, care au f\cut
minuni în p\mântul Eghipetului, în
câmpul Taneos.
16. Desf\cut-au marea [i i-au trecut pe ei<
pus-au apele ca un foale.
17. {i i-au pov\]uit pe dân[ii în nor ziua,
[i toat\ noaptea întru lumin\ de foc.
18. Desf\cut-au piatra în pustie, [i i-au
ad\pat pe ei, ca întru adânc mult.
19. {i au scos ap\ din piatr\, [i au pogorât
ca ni[te râuri ape.
20. {i au ad\ugat înc\ a gre[i lui< am\rât-
au pe cel Preaînalt în loc f\r\ de ap\.
21. {i au ispitit pe Dumnezeu întru
inimile lor, a cere bucate sufletelor lor.
22. {i au gr\it împotriva lui Dumnezeu, [i
au zis> au doar va putea Dumnezeu s\
g\teasc\ mas\ în pustie?
23. Pentru c\ au lovit piatra, [i a curs ap\,
[i pâraiele s-au umplut de ap\.
24. Au doar [i pâine poate s\ dea? Sau s\
g\teasc\ mas\ norodului s\u?
25. Pentru aceasta au auzit Domnul, [i au
mai r\bdat< [i foc s-a aprins întru Iacov, [i
mânie s-a suit peste Israil.
26. C\ci nu a crezut întru Dumnezeu, nici
a n\d\jduit spre mântuirea lui.
27. {i au poruncit norilor deasupra, [i
u[ile cerului au deschis.
28. {i le-au plouat lor man\ s\ m\nânce,
pâine cereasc\ le-au dat lor.
29. Pâine ;ngereasc\ a mâncat omul,
bucate le-au trimis lor din destul.
30. Ridicat-au austrul din cer, [i au adus
întru puterea sa vântul Liviei.
31. {i au plouat peste dân[ii ca pulberea
c\rnuri, [i ca nisipul m\rii p\s\ri
zbur\toare.
702
32. {i au c\zut în mijlocul taberei lor,
împrejurul l\ca[urilor lor.
33. {i au mâncat [i s-au s\turat foarte, [i
pofta lor le-au plinit lor< nu s-au lipsit de
pofta lor.
34. Înc\ mâncarea fiind în gura lor, [i
mânia lui Dumnezeu s-a suit peste dân[ii.
35. {i au ucis pe cei mai mul]i ai lor, [i pe
cei ale[i ai lui Israil i-au împiedicat.
36. :ntru toate acestea au mai gre[it înc\,
[i nu au crezut întru minunile lui.
37. {i s-au sf=r[it întru de[ert\ciune zilele
lor, [i anii lor cu degrab\.
38. Când îi ucidea pe dân[ii, atunci îl
c\utau pe el, [i se întorceau, [i mânecau la
Dumnezeu.
39. {i [i-au adus aminte, c\ Dumnezeu
ajutorul lor este, [i Dumnezeul cel
Preaînalt izb\vitorul lor este.
40. {i l-au iubit pe dânsul în gura lor, [i cu
limba lor au min]it lui.
41. {i inima lor nu era dreapt\ cu dânsul,
nici s-au încredin]at întru a[ez\mântul de
lege al lui.
42. Iar el este îndurat [i cur\]e[te p\catele
lor, [i nu va strica.
43. {i va înmul]i a întoarce mânia sa, [i nu
va aprinde toat\ iu]imea sa.
44. {i [i-au adus aminte c\ trup sunt, duh
ce trece [i nu se întoarce.
45. De câte ori l-au am\rât pe dânsul în
pustie, mâniatu-l-au pe dânsul în p\mânt
f\r\ de ap\.
46. {i s-au întors [i au ispitit pe
Dumnezeu, [i pe cel sfânt al lui Israil l-au
înt\râtat.
47. {i nu [i-au adus aminte de mâna lui în
ziua în care i-au izb\vit pe ei din mâna
celui ce ;i nec\jea.
48. Cum au pus în Eghipet semnele sale,
[i minunile sale în câmpul Taneos.
 PSALTIREA PROOROCULUI {I :MP|RATULUI DAVID
49. {i au întors în sânge râurile lor [i
fântânile lor ca s\ nu bea.
50. Trimis-au asupra lor mu[te câine[ti, [i
i-au mâncat pe ei, [i broa[te, [i i-au stricat
pe dân[ii.
51. {i au dat p\liciunii rodurile lor, [i
ostenelile lor l\custelor.
52. B\tut-au cu grindin\ viile lor, [i duzii
lor cu brum\.
53. {i au dat la grindin\ dobitoacele lor, [i
averea lor focului.
54. Trimis-au asupra lor iu]imea mâniei
sale, mânie [i iu]ime [i necaz, trimitere
prin Îngeri r\i.
55. Cale au f\cut c\r\rii mâniei sale, [i nu
au cru]at de moarte sufletele lor, [i
dobitoacele lor spre moarte le-au dat.
56. {i au b\tut pe tot cel întâi n\scut în
p\mântul Eghipetului, încep\tura a toat\
osteneala lor în l\ca[urile lui Ham.
57. {i au ridicat ca pe ni[te oi pe norodul
s\u, [i i-au dus pe ei ca pe o turm\ în
pustie.
58. {i i-au pov\]uit spre n\dejde [i nu s-au
înfrico[at, [i pe vr\jma[ii lor i-a acoperit
marea.
59. {i i-au b\gat pe dân[ii în muntele
sfin]eniei sale, în muntele acesta pe care l-
au câ[tigat dreapta lui.
60. {i au gonit de la fa]a lor neamuri [i le-
au dat cu sor]i lor p\mântul, cu funii de
împ\r]ire.
61. {i au a[ezat întru l\ca[urile lor
semin]iile lui Israil.
62. {i au ispitit [i au am\rât pe
Dumnezeul cel Preaînalt, [i m\rturiile lui
nu le-au p\zit.
63. {i s-au întors [i s-au lep\dat ca [i
p\rin]ii lor, întorsu-s-au întru arc strâmb.
64. {i l-au mâniat pe dânsul în dealurile
lor, [i întru cele cioplite ale lor l-au
703
înt\râtat pe dânsul.
65. Auzit-au Dumnezeu, [i au trecut cu
vederea, [i au urgisit foarte pe Israil.
66. {i au lep\dat cortul Silomului, l\ca[ul
în care au locuit întru oameni.
67. {i au dat în robie t\ria lor, [i
frumuse]ea lor în mâinile vr\jma[ilor.
68. {i au închis în sabie pe norodul s\u, [i
mo[tenirea sa o au trecut cu vederea.
69. Pe tinerii lor i-au mâncat focul, [i
fecioarele lor nu s-au jelit.
70. Preo]ii lor în sabie au c\zut, [i
v\duvele lor nu vor plânge.
71. {i s-au de[teptat ca cel ce doarme
Domnul, ca un tare [i ame]it de vin.
72. {i au lovit pe vr\jma[ii s\i dinapoi,
ocar\ ve[nic\ le-au dat lor.
73. {i au lep\dat l\ca[ul lui Iosif, [i
semin]ia lui Efraim nu au ales.
74. Ci au ales semin]ia Iudei, Muntele
Sionului pe care l-au iubit.
75. {i au zidit ca a inorogului sfin]enia sa
pe p\mânt, întemeiatu-o-au pe dânsa în
veac.
76. {i au ales pe David sluga sa, [i l-au
luat pe el de la turmele oilor, de la cele
f\t\toare l-au luat pe dânsul
77. Ca s\ pasc\ pe Iacov sluga sa, [i pe
Israil mo[tenirea sa.
78. {i i-au p\scut pe dân[ii întru
ner\utatea inimii sale, [i întru priceperile
mâinilor sale i-a pov\]uit pe dân[ii.
Psalm 78. Psalmul lui Asaf.
Dumnezeule, venit-au neamurile în
mo[tenirea ta, spurcat-au sfânt\ biserica
ta.
2. Pus-au Ierusalimul ca o p\zitoare de
poame< pus-au stârvurile robilor t\i
mânc\ri p\s\rilor cerului< trupurile celor
 PSALTIREA PROOROCULUI {I :MP|RATULUI DAVID
cuvio[i ai t\i hiarelor p\mântului.
3. V\rsatu-s-au sângele lor ca apa
împrejurul Ierusalimului, [i nu era cine s\-
i îngroape.
4. F\cutu-ne-am ocar\ vecinilor no[tri,
batjocur\ [i râs celor dimprejurul nostru.
5. Pân\ când Doamne te vei mânia, pân\
în sfâr[it se va aprinde ca focul râvna ta?
6. Vars\ mânia ta peste neamurile care
nu te cunosc, [i peste împ\r\]iile care
numele t\u nu l-au chemat.
7. C\ au mâncat pe Iacov, [i locul lui l-au
pustiit.
8. S\ nu pomene[ti f\r\delegile noastre
cele de demult< degrab\ s\ ne întâmpine
pe noi îndur\rile tale Doamne, c\ am
s\r\cit foarte.
9. Ajut\-ne nou\ Dumnezeule
mântuitorul nostru, pentru slava numelui
t\u< Doamne izb\ve[te-ne pe noi, [i
cur\]e[te p\catele noastre pentru numele
t\u.
10. Ca nu cândva s\ zic\ neamurile> unde
este Dumnezeul lor? {i s\ cunoasc\ întru
neamuri, înaintea ochilor no[tri, izbânda
sângelui robilor t\i, celui v\rsat.
11. S\ intre înaintea ta suspinul celor
fereca]i< dup\ m\rirea bra]ului t\u, p\ze[te
pe fiii celor omorâ]i.
12. R\spl\te[te vecinilor no[tri de [apte
ori în sânul lor ocara lor, cu care te-au
oc\rât pe tine Doamne.
13. Iar noi norodul t\u, [i oile p\[unii tale,
m\rturisi-ne-vom ]ie Dumnezeule în veac.
:n neam [i în neam vom vesti lauda ta.
Psalm 79. :ntru sfâr[it pentru cei ce se
vor schimba< m\rturia lui Asaf.
Psalmul pentru Asirieni.
Cela ce pa[ti pe Israil, ia aminte< cela ce
704
pov\]uie[ti ca pe o oaie pe Iosif,
2. Cela ce [ezi pe Heruvimi, arat\-te
înaintea lui Efraim [i Veniamin [i Manasi.
3. De[teapt\ puterea ta, [i vino s\ ne
mântuie[ti pe noi.
4. Dumnezeule întoarce-ne pe noi, [i
arat\ fa]a ta, [i ne vom mântui.
5. Doamne Dumnezeul puterilor, pân\
când te vei mânia spre ruga robilor t\i?
6. Hr\ni-ne-vei pe noi cu pâine de
lacrimi, [i ne vei ad\pa cu lacrimi întru
m\sur\.
7. Pusu-ne-ai pe noi întru prigonire
vecinilor no[tri, [i vr\jma[ii no[tri ne-au
batjocorit pe noi.
8. Doamne Dumnezeul puterilor,
întoarce-ne pe noi, [i arat\ fa]a ta [i ne
vom mântui.
9. Via din Eghipet o ai mutat, gonit-ai
neamurile [i o ai r\s\dit pe ea.
10. Cale ai f\cut înaintea ei [i ai s\dit
r\d\cinile ei, [i a umplut p\mântul.
11. Acoperit-au mun]ii umbra ei, [i
ml\di]ele ei chedrii lui Dumnezeu.
12. Întins-a vi]ele sale pân\ la mare, [i
pân\ la râuri odraslele sale.
13. Pentru ce ai surpat gardul ei, [i o culeg
pe ea to]i cei ce trec pe cale?
14. O a stricat pe ea vierul din p\dure, [i
porcul s\lbatic o a p\scut pe ea.
15. Dumnezeul puterilor întoarce-te dar,
[i caut\ din cer, [i vezi [i cerceteaz\ via
aceasta.
16. {i o s\vâr[e[te pe ea, pe care o a s\dit
dreapta ta< [i spre fiul omenesc, pe care l-
ai înt\rit ]ie.
17. Ars\ fiind cu foc [i s\pat\ afar\< de
certarea fe]ei tale vor pieri.
18. S\ fie mâna ta peste b\rbatul dreptei
tale [i peste fiul omenesc, pe care l-ai
înt\rit ]ie.
 PSALTIREA PROOROCULUI {I :MP|RATULUI DAVID
19. {i nu ne vom dep\rta de la tine< via-
ne-vei pe noi, [i numele t\u vom chema.
20. Doamne Dumnezeul puterilor,
întoarce-ne pe noi, [i arat\ fa]a ta [i ne
vom mântui.
Psalm 80. :ntru sfâr[it< pentru
teascuri, cântarea lui Asaf.
Bucura]i-v\ lui Dumnezeu, ajutorului
nostru< striga]i Dumnezeului lui Iacov.
2. Lua]i psalmi [i da]i timpin\, psaltire
înfrumuse]at\ cu al\ut\.
3. Trâmbi]a]i în lun\ nou\ cu trâmbi]\, în
ziua cea binevestit\ a s\rb\torii voastre.
4. C\ porunca lui Israil este, [i judecata
Dumnezeului lui Iacov, m\rturie în Iosif
au pus lui, când a ie[it el din p\mântul
Eghipetului, limba care nu a [tiut, a auzit.
5. Scos-a de sub sarcin\ spinarea lui<
mâinile lui în co[ni]\ au slujit.
6. :ntru necaz m-ai chemat [i te-am
izb\vit, auzitu-te-am întru ascundere de
vifor, cercatu-te-am la apa prigonirii.
7. Ascult\ norodul meu, [i voiu m\rturisi
]ie, Israile! De m\ vei asculta pe mine,
8. Nu va fi întru tine dumnezeu nou, nici
te vei închina la dumnezeu str\in.
9. C\ eu sunt Domnul Dumnezeul t\u,
cel ce te-am scos din p\mântul
Eghipetului< l\rge[te gura ta [i o voiu
umple pe ea.
10. {i nu a ascultat norodul meu glasul
meu, [i Israil nu s-a uitat la mine.
11. {i i-am slobozit pe dân[ii dup\
me[te[ugirile inimilor lor, merge-vor întru
me[te[ugirile lor.
12. De m-ar fi ascultat norodul meu, Israil
de ar fi umblat în c\ile mele,
13. :ntru nimic a[ fi smerit pe vr\jma[ii
lor, [i asupra celor ce ;i nec\jea pe dân[ii
705
a[ fi pus mâna mea.
14. Vr\jma[ii Domnului au min]it lui, [i
va fi vremea lor în veac.
15. {i i-au hr\nit pe ei din gr\simea
grâului, [i cu miere din piatr\ i-au s\turat
pe dân[ii.
Psalm 81. Cântarea lui Asaf.
Dumnezeu au st\tut întru adunarea
dumnezeilor, [i în mijloc pe dumnezei va
judeca.
2. Pân\ când judeca]i nedreptate, [i
fe]ele p\c\to[ilor le lua]i înainte?
3. Judeca]i s\rmanului [i s\racului< pe
cel smerit [i pe cel s\rac îndrepta]i.
4. Scoate]i pe cel s\rac [i pe cel mi[el,
din mâna p\c\tosului izb\vi]i-l pe dânsul.
5. Nu au cunoscut, nici au priceput, întru
întuneric umbl\< cl\teasc\-se toate
temeliile p\mântului.
6. Eu am zis> dumnezei sunte]i, [i fii ai
celui Preaînalt to]i.
7. Iar voi ca ni[te oameni muri]i, [i ca
unul din boieri c\de]i.
8. Scoal\-te Dumnezeule, judec\
p\mântul, c\ tu vei mo[teni întru toate
neamurile.
Psalm 82. Cântarea lui Asaf.
Dumnezeule, cine se va asem\na ]ie? S\
nu taci, nici s\ te îmblânze[ti
Dumnezeule!
2. C\ iat\ vr\jma[ii t\i s-au înt\râtat< [i
cei ce te ur\sc pe tine au ridicat capul.
3. Asupra norodului t\u au me[te[ugit
gând, [i s-au sf\tuit împotriva sfin]ilor t\i.
4. Zis-au> veni]i [i s\-i pierdem pe dân[ii
din neam, [i s\ nu se mai pomeneasc\
numele lui Israil înc\.
 PSALTIREA PROOROCULUI {I :MP|RATULUI DAVID
5. C\ s-au sf\tuit în unire dimpreun\,
împotriva ta a[ez\mânt au pus l\ca[urile
Idumeilor [i Ismailtenii.
6. Moav [i Agarenii, Gheval [i Amon [i
Amalic, cei de alt neam cu cei ce locuiesc
în Tir.
7. C\ [i Asur a venit împreun\ cu dân[ii,
f\cutu-s-au spre ajutor fiilor lui Lot.
8. F\-le lor ca lui Madiam [i Sisarii, ca
lui Iavin la râul Chison.
9. Pierit-au în Aendor< f\cutu-s-au ca
gunoiul p\mântului.
10. Pune pe boierii lor ca pe Oriv [i Ziv [i
Zevee [i Salmana.
11. Pe to]i boierii lor care au zis> s\
mo[tenim nou\ jertfelnicul lui Dumnezeu.
12. Dumnezeul meu, pune-i pe ei ca o
roat\, ca trestia înaintea fe]ei vântului.
13. Ca focul care arde p\durea, ca v\paia
care arde mun]ii.
14. A[a vei goni pe dân[ii întru viforul
t\u, [i întru mânia ta vei tulbura pe ei.
15. Umple fe]ele lor de ocar\, [i vor c\uta
numele t\u Doamne.
16. S\ se ru[ineze [i s\ se tulbure în
veacul veacului, [i s\ se înfrunteze [i s\
piar\.
17. {i s\ cunoasc\ c\ numele î]i este
Domnul< tu însu]i cel Preaînalt peste tot
p\mântul.
Psalm 83. :ntru sfâr[it, pentru
teascuri, fiilor lui Kore.
Cât sunt de iubite l\ca[urile tale Doamne
al puterilor! Dore[te [i se sfâr[e[te sufletul
meu spre cur]ile Domnului.
2. Inima mea [i trupul meu s-au bucurat
de Dumnezeul cel viu.
3. C\ pas\rea [i-a aflat ei[i cas\, [i
turtureaua cuib ei[i, unde î[i va pune puii
706
s\i.
4. Altarele tale Doamne al puterilor,
Împ\ratul meu [i Dumnezeul meu.
5. Ferici]i care locuiesc în casa ta, în
vecii vecilor te vor l\uda.
6. Fericit este b\rbatul, c\ruia este
ajutorul lui de la tine< sui[uri în inima sa a
pus în Valea Plângerii, în locul care a pus.
7. C\ binecuv=ntare va da cel ce pune
lege, merge-vor din putere în putere,
ar\ta-se-va Dumnezeul dumnezeilor în
Sion.
8. Doamne Dumnezeul puterilor, auzi
rug\ciunea mea, ascult\ Dumnezeul lui
Iacov.
9. Scutitorul nostru vezi Dumnezeule, [i
caut\ la fa]a unsului t\u.
10. C\ mai bun\ este o zi în cur]ile tale,
decât mii.
11. Ales-am a fi lep\dat în casa
Dumnezeului meu, mai vârtos decât a
locui în l\ca[urile p\c\to[ilor.
12. C\ mila [i adev\rul iube[te Domnul<
Dumnezeu dar [i slav\ va da.
13. Domnul nu va face lipsi]i de bun\t\]i
pe cei ce umbl\ întru ner\utate. Doamne
Dumnezeul puterilor, fericit este omul cel
ce n\d\jduie[te întru tine.
Psalm 84. :ntru sfâr[it, fiilor lui Kore.
Bine ai voit Doamne p\mântului t\u<
întors-ai robimea ta lui Iacov.
2. L\sat-ai f\r\delegile poporului t\u,
acoperit-ai toate p\catele lor.
3. Potolit-ai toat\ mânia ta, întorsu-te-ai
de c\tre iu]imea mâniei tale.
4. Întoarce-ne pe noi Dumnezeul
mântuirilor noastre< [i ;]i întoarce mânia ta
de la noi.
5. Au doar în veci te vei mânia spre noi?
 PSALTIREA PROOROCULUI {I :MP|RATULUI DAVID
Sau vei tinde mânia ta din neam în neam?
6. Dumnezeule! Tu întorcându-te ne vei
via pe noi, [i norodul t\u se va veseli de
tine.
7. Arat\ nou\ Doamne mila ta, [i
mântuirea ta o d\ nou\.
8. Auzi-voiu ce va gr\i întru mine
Domnul Dumnezeu< c\ va gr\i pace peste
norodul s\u,
9. {i peste cei cuvio[i ai s\i, [i peste cei
ce î[i întorc inima spre dânsul.
10. Îns\ aproape este de cei ce se tem de
dânsul mântuirea lui, ca s\ se s\l\[luiasc\
slava în p\mântul nostru.
11. Mila [i adev\rul s-au întâmpinat,
dreptatea [i pacea s-au s\rutat.
12. Adev\rul din p\mânt a r\s\rit, [i
dreptatea din cer a privit.
13. C\ Domnul va da bun\tate, [i
p\mântul nostru î[i va da rodul s\u.
14. Dreptatea înaintea lui va merge, [i va
pune în cale pa[ii s\i.
Psalm 85. Rug\ciunea lui David.
Pleac\ Doamne urechea ta, [i m\ auzi, c\
s\rac [i lipsit sunt eu.
2. P\ze[te sufletul meu, c\ cuvios sunt,
mântuie[te pe robul t\u Dumnezeul meu,
pe cel ce n\d\jduie[te spre tine.
3. Miluie[te-m\ Doamne, c\ci, c\tre tine
voiu striga toat\ ziua, vesele[te sufletul
robului t\u, c\ci, c\tre tine am ridicat
sufletul meu.
4. C\ tu Doamne e[ti bun, blând [i mult
milostiv, tuturor celor ce te cheam\ pe
tine.
5. Ascult\ Doamne rug\ciunea mea, [i ia
aminte glasul cererii mele.
6. În ziua necazului meu am strigat c\tre
tine, c\ m-ai auzit.
707
7. Nu este asemenea ]ie întru dumnezei
Doamne, [i nu este dup\ faptele tale.
8. Toate neamurile câte ai f\cut vor veni,
[i se vor închina înaintea ta Doamne, [i
vor sl\vi numele t\u.
9. C\ mare e[ti tu [i cel ce faci minuni, tu
e[ti Dumnezeu însu]i.
10. Pov\]uie[te-m\ Doamne în calea ta, [i
voiu merge întru adev\rul t\u, veseleasc\-
se inima mea, ca s\ se team\ de numele
t\u.
11. M\rturisi-m\-voiu ]ie Doamne
Dumnezeul meu cu toat\ inima mea, [i
voiu sl\vi numele t\u în veac.
12. C\ci mila ta mare este spre mine, [i ai
izb\vit sufletul meu din Iadul cel mai de
jos.
13. Dumnezeule, c\lc\torii de lege s-au
sculat asupra mea, [i adunarea celor tari
au c\utat sufletul meu, [i nu te-au pus pe
tine înaintea lor.
14. {i tu Doamne Dumnezeul meu e[ti
îndurat [i milostiv, îndelung r\bd\tor [i
mult milostiv [i adev\rat.
15. Caut\ spre mine [i m\ miluie[te, d\
t\ria ta slugii tale.
16.{i mântuie[te pe fiul slujnicei tale, f\
cu mine semn spre bine, [i s\ vaz\ cei ce
m\ ur\sc [i s\ se ru[ineze< c\ tu Doamne
mi-ai ajutat mie, [i m-ai mângâiat.
Psalm 86. Fiilor lui Kore, Psalmul
cânt\rii.
Temeliile lui în mun]ii cei sfin]i< iube[te
Domnul por]ile Sionului, mai mult decât
toate s\la[ele lui Iacov.
2. Preasl\vite s-au gr\it pentru tine,
cetatea lui Dumnezeu.
3. Aduce-mi-voiu aminte de Raav [i de
Vavilon< de cei ce m\ cunosc pe mine.
 PSALTIREA PROOROCULUI {I :MP|RATULUI DAVID
4. {i iat\ cei de alt\ semin]ie [i Tirul [i
norodul Arapilor, ace[tia s-au n\scut
acolo.
5. Maic\ Sionul va zice omul, [i om s-a
n\scut într-însul, [i însu[i cel Preaînalt l-
au întemeiat pe dânsul.
6. Domnul va povesti în scriptura
noroadelor [i a boierilor acelora ce s-au
n\scut într-însul.
7. Precum al tuturor celor ce se veselesc,
le este l\ca[ul la tine.
Psalm 87. Cântarea Psalmului fiilor lui
Kore, întru sfâr[it< pentru Maelet, ca
s\ r\spunz\ cuvântul priceperii lui
Etam Israilteanul.
Doamne Dumnezeul mântuirii mele, ziua
am strigat, [i noaptea înaintea ta.
2. S\ intre înaintea ta rug\ciunea mea,
pleac\ urechea ta spre ruga mea.
3. C\ s-au umplut de rele sufletul meu, [i
via]a mea de Iad s-a apropiat.
4. Socotit am fost cu cei ce se pogoar\ în
groap\< f\cutu-m-am ca un om neajutorit,
întru cei mor]i slobod.
5. Ca ni[te r\ni]i ce dorm în mormânt, de
care nu ]i-ai mai adus aminte< [i ei de la
mâna ta s-au lep\dat.
6. Pusu-m-au în groapa cea mai
dedesubt, întru cele întunecate [i în umbra
mor]ii.
7. Asupra mea s-a înt\rit mânia ta, [i
toate valurile tale le-ai adus peste mine.
8. Dep\rtat-ai pe cunoscu]ii mei de la
mine, pusu-m-au urâciune loru[i.
9. Datu-m-am [i nu am ie[it< ochii mei
au sl\bit de s\r\cie.
10. Strigat-am c\tre tine Doamne toat\
ziua, tins-am c\tre tine mâinile mele.
11. Au doar mor]ilor vei face minuni? Sau
708
doftorii vor scula [i se vor m\rturisi ]ie?
12. Au doar va spune cineva în mormânt
mila ta, [i adev\rul t\u întru pierzare?
13. Au cunoa[te-se-vor întru întuneric
minunile tale, [i dreptatea ta în p\mânt
uitat?
14. {i eu c\tre tine Doamne am strigat, [i
diminea]a rug\ciunea mea te va
întâmpina.
15. Pentru ce Doamne lepezi sufletul
meu? :ntorci fa]a ta de la mine?
16. S\rac sunt eu [i întru osteneli din
tinere]ile mele< [i în\l]ându-m\ m-am
smerit [i m-am mâhnit.
17. Peste mine au venit mâniile tale,
înfrico[\rile tale m-au tulburat.
18. Înconjuratu-m-au ca apa, toat\ ziua m-
au cuprins împreun\.
19. Dep\rtat-ai de la mine pe prietenul [i
pe vecinul [i pe cunoscu]ii mei din
tic\lo[ie.
Psalm 88. Al în]elegerii lui Etam
Israilteanul.
Milele tale Doamne în veac voiu l\uda.
2. :n neam [i în neam voiu vesti adev\rul
t\u în gura mea.
3. C\ ai zis> în veac mila se va zidi, în
ceruri se va g\ti adev\rul t\u.
4. Pus-am a[ez\mânt de lege celor ale[i
ai mei< juratu-m-am lui David slugii mele,
pân\ în veac voiu g\ti s\mân]a ta.
5. {i voiu zidi în neam [i în neam
scaunul t\u.
6. M\rturisi-vor cerurile minunile tale
Doamne, [i adev\rul t\u întru adunarea
sfin]ilor.
7. C\ cine în nori se va potrivi cu
Domnul, se va asem\na Domnului întru
fiii lui Dumnezeu?
 PSALTIREA PROOROCULUI {I :MP|RATULUI DAVID
8. Dumnezeu cel ce se preasl\ve[te în
sfatul sfin]ilor, mare [i înfrico[at este
peste to]i cei dimprejurul lui.
9. Doamne Dumnezeul puterilor, cine
este asemenea ]ie? Tare e[ti Doamne, [i
adev\rul t\u împrejurul t\u.
10. Tu st\pâne[ti puterea m\rii, [i
pornirea valurilor ei tu o potole[ti.
11. Tu ai smerit ca pe un r\nit pe cel
mândru< întru bra]ul puterii tale ai risipit
pe vr\jma[ii t\i.
12. Ale tale sunt cerurile [i al t\u este
p\mântul, lumea [i plinirea ei tu o ai
întemeiat< miaz\noapte [i marea tu ai
zidit.
13. Tavorul [i Ermonul întru numele t\u
se vor bucura, bra]ul t\u este cu putere.
14. S\ se înt\reasc\ mâna ta, înal]e-se
dreapta ta, dreptatea [i judecata este
g\tirea scaunului t\u.
15. Mila [i adev\rul vor merge înaintea
fe]ei tale, fericit este norodul care [tie
strigare.
16. Doamne întru lumina fe]ei tale vor
merge, [i întru numele t\u se vor bucura
toat\ ziua, [i întru dreptatea ta se vor
în\l]a.
17. C\ lauda puterii lor tu e[ti, [i întru
bun\vrerea ta se va în\l]a cornul nostru.
18. C\ a Domnului este sprijineala, [i a
sfântului lui Israil ;mp\ratului nostru.
19. Atunci ai gr\it în vedenii fiilor t\i, [i ai
zis> pus-am ajutor spre cel tare, în\l]at-am
pe cel ales din norodul meu.
20. Aflat-am pe David sluga mea, cu
untdelemn sfânt al meu l-am uns pe el.
21. Pentru c\ mâna mea va ajuta lui, [i
bra]ul meu va înt\ri pe dânsul.
22. Nu se va folosi vr\jma[ul întru el, [i
fiul f\r\delegii nu va ad\uga a-i face lui
r\u.
709
23. {i voiu t\ia de la fa]a lui pe vr\jma[ii
lui, [i pe cei ce ;l ur\sc pe el îi voiu
înfrânge.
24. {i adev\rul meu [i mila mea cu
dânsul< [i întru numele meu se va în\l]a
cornul lui.
25. {i voiu pune în mare mâna lui, [i în
râuri dreapta lui.
26. Acela m\ va chema pe mine< Tat\l
meu e[ti tu, Dumnezeul meu [i
sprijinitorul mântuirii mele.
27. {i eu întâi n\scut voiu pune pe dânsul,
înalt mai mult decât împ\ra]ii p\mântului.
28. În veac voiu p\zi lui mila mea, [i
a[ez\mântul de lege al meu credincios lui.
29. {i voiu pune în veacul veacului
s\mân]a lui, [i scaunul lui ca zilele
cerului.
30. De vor l\sa fiii lui legea mea, [i dup\
judec\]ile mele nu vor umbla.
31. De vor spurca drept\]ile mele, [i
poruncile mele de nu le vor p\zi.
32. Certa-voiu cu toiag f\r\delegile lor, [i
cu b\t\i strâmb\t\]ile lor.
33. Iar mila mea nu o voiu dep\rta de la
dân[ii, nici voiu face strâmb\tate întru
adev\rul meu.
34. Nici voiu spurca a[ez\mântul meu< [i
cele ce ies prin buzele mele, nu le voiu
def\ima.
35. Odat\ m-am jurat întru cel sfânt al
meu, au min]i-voiu lui David?
36. S\mân]a lui în veac va r\mâne, [i
scaunul lui ca soarele înaintea mea, [i ca
luna s\vâr[it\ în veac, [i martor în cer
credincios.
37. Iar tu ai lep\dat [i ai def\imat,
z\bovit-ai pe unsul t\u.
38. Surpat-ai a[ez\mântul robului t\u,
spurcat-ai în p\mânt sfin]enia lui.
39. Stricat-ai toate gardurile lui, pus-ai
 PSALTIREA PROOROCULUI {I :MP|RATULUI DAVID
t\riile lui fric\.
40. Jefuitu-l-au pe el to]i cei ce c\l\toreau
în cale, f\cutu-s-a ocar\ vecinilor s\i.
41. În\l]at-ai dreapta celor ce ;l nec\jesc
pe dânsul< veselit-ai pe to]i vr\jma[ii lui.
42. Întors-ai ajutorul sabiei lui, [i nu l-ai
ap\rat pe el în r\zboi.
43. Stricatu-l-ai din cur\]enia lui, scaunul
lui în p\mânt l-ai surpat.
44. Mic[orat-ai zilele vremii lui< v\rsat-ai
peste dânsul ru[ine.
45. Pân\ când Doamne te întorci, pân\ în
sfâr[it se va aprinde ca focul mânia ta?
46. Adu-]i aminte ce este statul meu, c\ au
doar în de[ert ai zidit pe to]i fiii
oamenilor?
47. Cine este omul, care va fi viu, [i s\ nu
vaz\ moarte? S\-[i izb\veasc\ sufletul s\u
din mâna Iadului?
48. Unde sunt milele tale cele din început
Doamne, cu care te-ai jurat lui David întru
adev\rul t\u?
49. Adu-]i aminte Doamne de ocara
robilor t\i, pe care am ]inut în sânul meu,
a multe neamuri.
50. Cu care au oc\rât vr\jma[ii t\i
Doamne, cu care au oc\rât schimbarea
unsului t\u.
51. Bine este cuvântat Domnul în veac,
fie, fie.
Psalm 89. Rug\ciunea lui Moisi, omul
lui Dumnezeu.
Doamne, sc\pare te-ai f\cut nou\ în neam
[i în neam.
2. Mai înainte de ce s-au f\cut mun]ii [i
s-au zidit p\mântul [i lumea< [i din veac [i
pân\ în veac tu e[ti.
3. Nu întoarce pe om întru smerenie, [i ai
zis> întoarce]i-v\ fiii oamenilor.
710
4. C\ o mie de ani înaintea ochilor t\i
Doamne, ca ziua de ieri care a trecut.
5. {i straja ;n noapte, urgisire anii lor vor
fi< diminea]a ca iarba va trece.
6. Diminea]a va înflori [i va trece<
decusear\ va c\dea, învârto[a-se-va [i se
va usca.
7. C\ ne-am sfâr[it întru iu]imea ta, [i
întru mânia ta ne-am tulburat.
8. Pus-ai f\r\delegile noastre înaintea ta,
veacul nostru întru luminarea fe]ei tale.
9. C\ toate zilele noastre s-au împu]inat,
[i întru mânia ta ne-am stins.
10. Anii no[tri ca un p\ianjen s-au socotit,
zilele anilor no[tri întru dân[ii [aptezeci
de ani.
11. Iar de vor fi în puteri, optzeci de ani< [i
ce este mai mult decât ace[tia, osteneal\ [i
durere.
12. C\ au venit blânde]e peste noi [i ne
vom pedepsi.
13. Cine [tie puterea iu]imii tale? {i de
frica ta mânia ta s\ o numere?
14. Dreapta ta a[a cunoscut\ o f\ mie, [i
pe cei fereca]i cu inima întru în]elepciune.
15. Întoarce-te Doamne, pân\ când? {i te
umile[te spre robii t\i.
16. Umplutu-ne-am diminea]a de mila ta
Doamne, [i ne-am bucurat [i ne-am veselit
în toate zilele noastre.
17. Veselitu-ne-am pentru zilele în care
ne-ai smerit pe noi, anii întru care am
v\zut rele.
18. {i caut\ spre robii t\i [i spre lucrurile
tale, [i îndrepteaz\ pe fiii lor.
19. {i fie lumina Domnului Dumnezeului
nostru peste noi, [i lucrurile mâinilor
noastre le îndrepteaz\ spre noi, [i lucrul
mâinilor noastre îndrepteaz\-l.
Psalm 90. Lauda cânt\rii lui David,
 PSALTIREA PROOROCULUI {I :MP|RATULUI DAVID
nescris deasupra la Evrei.
Cel ce locuie[te întru ajutorul celui
Preaînalt, întru acoper\mântul
Dumnezeului cerului se va s\l\[lui.
2. Zice-va Domnului> sprijinitorul meu
e[ti, sc\parea mea, Dumnezeul meu, [i
voiu n\d\jdui spre dânsul.
3. C\ el te va izb\vi din cursa vân\torilor
[i de cuvântul tulbur\tor.
4. Cu spatele sale va umbri ]ie, [i sub
aripile lui vei n\d\jdui.
5. Cu arm\ te va înconjura adev\rul lui<
nu te vei teme de frica de noapte.
6. De s\geata ce zboar\ ziua, de lucrul ce
umbl\ întru întuneric, de întâmplare [i de
dracul cel de amiaz\zi.
7. C\dea-va despre latura ta o mie, [i
zece mii de-a dreapta ta, [i spre tine nu se
vor apropia.
8. Îns\ cu ochii t\i vei privi, [i r\spl\tirea
p\c\to[ilor vei vedea.
9. C\ tu Doamne n\dejdea mea, pe cel
Preaînalt ai pus sc\pare ]ie.
10. Nu vor veni c\tre tine rele, [i b\taie nu
se va apropia întru l\ca[ul t\u.
11. C\ Îngerilor s\i va porunci pentru tine,
ca s\ te p\zeasc\ în toate c\ile tale.
12. Pe mâini te vor ridica, ca nu cândva s\
împiedici de piatr\ piciorul t\u.
13. Peste aspid\ [i vasilisc vei înc\leca, [i
vei c\lca peste leu [i peste balaur.
14. C\ spre mine a n\d\jduit, [i-l voiu
izb\vi pe el< acoperi-voiu pe el, c\ a
cunoscut numele meu.
15. Striga-va c\tre mine, [i-l voiu auzi pe
el, cu dânsul sunt în necaz< scoate-l-voiu
pe dânsul [i-l voiu m\ri.
16. Cu lungime de zile îl voiu umple pe el,
[i voiu ar\ta lui mântuirea mea.
711
Psalm 91. Psalmul cânt\rii la ziua
Sâmbetei.
Bine este a se m\rturisi Domnului, [i a
cânta numelui t\u Preaînalte.
2. A vesti diminea]a mila ta, [i adev\rul
t\u în toat\ noaptea.
3. În psaltire cu zece strune, cu cântare în
al\ut\.
4. C\ m-ai veselit Doamne întru f\ptura
ta, [i întru lucrurile mâinilor tale m\ voiu
bucura.
5. Cât s-au m\rit lucrurile tale Doamne,
foarte s-au adâncit gândurile tale.
6. B\rbatul cel nepriceput nu va
cunoa[te, [i cel neîn]eleg\tor nu va
în]elege acestea.
7. Când au r\s\rit p\c\to[ii ca iarba, [i s-
au ivit to]i cei ce fac f\r\delegea.
8. Ca s\ piar\ în veacul veacului, iar tu
Preaînalt e[ti în veac Doamne.
9. C\ iat\ vr\jma[ii t\i Doamne, c\ iat\
vr\jma[ii t\i vor pieri, [i se vor risipi to]i
cei ce lucreaz\ f\r\delegea.
10. {i se va în\l]a ca al inorogului cornul
meu, [i b\trâne]ile mele în untdelemn
gras.
11. {i a privit ochiul meu întru vr\jma[ii
mei [i întru cei vicleni ce se scoal\ asupra
mea va auzi urechea mea.
12. Dreptul ca finicul va înflori, [i ca
chedrul cel din Livan se va înmul]i.
13. R\s\di]i fiind în casa Domnului, în
cur]ile Dumnezeului nostru vor înflori.
14. Înc\ se vor înmul]i întru b\trâne]i
unse, [i bine petrec=nd vor fi, ca s\
vesteasc\,
15. C\ drept este Domnul Dumnezeul
nostru, [i nu este nedreptate întru dânsul.
Psalm 92. În ziua cea mai înainte de
 PSALTIREA PROOROCULUI {I :MP|RATULUI DAVID
Sâmb\t\, când s-a locuit p\mântul,
lauda cânt\rii lui David.
Domnul au împ\r\]it, întru podoab\ s-au
îmbr\cat, îmbr\catu-s-au Domnul întru
putere [i s-au încins.
2. Pentru c\ au înt\rit lumea, care nu se
va cl\ti.
3. Gata este scaunul t\u de atunci, din
veac e[ti tu.
4. Ridicat-au râurile Doamne, ridicat-au
râurile glasurile lor.
5. Ridica-vor râurile valurile lor, de
glasuri de ape multe.
6. Minunate sunt în\l]\rile m\rii,
minunat este întru cele înalte Domnul.
7. M\rturiile tale s-au încredin]at foarte<
casei tale se cuvine sfin]enie Doamne,
întru lungime de zile.
Psalm 93. Psalmul lui David, ;ntru a
patra a Sâmbetei.
Dumnezeul izbândirilor, Domnul
Dumnezeul izbândirilor cu îndr\zneal\ au
st\tut.
2. Înal]\-te cela ce judeci p\mântul,
r\spl\te[te r\spl\tirea celor mândri.
3. Pân\ când p\c\to[ii Doamne, pân\
când p\c\to[ii se vor f\li?
4. Vor spune [i vor gr\i nedreptate, vor
gr\i to]i cei ce lucreaz\ f\r\delege.
5. Pe norodul t\u Doamne l-au împilat, [i
mo[tenirea ta o au dos\dit.
6. Pe v\duv\ [i pe s\rac au omorât, [i pe
nemernic au ucis.
7. {i au zis> nu va vedea Domnul, nici va
pricepe Dumnezeul lui Iacov.
8. În]elege]i dar cei neîn]elep]i întru
popor, [i cei nebuni în]elep]i]i-v\
vreodat\.
712
9. Cel ce au s\dit urechea, au nu aude?
Sau cel ce au zidit ochiul, au nu prive[te?
10. Cel ce pedepse[te neamurile, au nu va
certa? Cel ce înva]\ pe om minte.
11. Domnul cunoa[te gândurile
oamenilor, c\ sunt de[arte.
12. Fericit este omul pe care vei certa
Doamne, [i din legea ta îl vei înv\]a pe el.
13. Ca s\-l îmblânze[ti pe el din zilele
cele rele, pân\ ce se va s\pa p\c\tosului
groap\.
14. C\ nu va lep\da Domnul pe norodul
s\u, [i mo[tenirea sa nu o va p\r\si.
15. Pân\ ce dreptatea se va întoarce la
judecat\, [i cei ce se ]in de dânsa to]i cei
drep]i la inim\.
16. Cine se va scula cu mine asupra celor
ce viclenesc? Sau cine va sta împreun\ cu
mine asupra celor ce lucreaz\ f\r\delege?
17. De nu mi-ar fi ajutat mie Domnul,
pu]in nu s-ar fi s\l\[luit în Iad sufletul
meu.
18. De am zis> s-a cl\tit piciorul meu, mila
ta Doamne mi-a ajutat mie.
19. Dup\ mul]imea durerilor mele în
inima mea, mângâierile tale au veselit
sufletul meu.
20. S\ nu fie împreun\ cu tine scaunul
f\r\delegii, cel ce zide[te osteneal\ peste
porunc\.
21. Vâna-vor asupra sufletului dreptului,
[i sânge nevinovat vor osândi.
22. {i s-au f\cut mie Domnul spre
sc\pare, [i Dumnezeul meu spre ajutorul
n\dejdii mele.
23. {i va r\spl\ti lor Domnul f\r\delegea
lor< [i dup\ r\utatea lor îi va pierde pe
dân[ii Domnul Dumnezeul nostru.
Psalm 94. Lauda cânt\rii lui David,
nescris deasupra la Evrei.
 PSALTIREA PROOROCULUI {I :MP|RATULUI DAVID
Veni]i s\ ne bucur\m Domnului, [i s\
strig\m lui Dumnezeu Mântuitorului
nostru.
2. S\ întâmpin\m fa]a lui întru
m\rturisire, [i în psalmi s\-i strig\m lui.
3. C\ Dumnezeu mare este Domnul [i
Împ\rat mare peste tot p\mântul.
4. C\ în mâna lui sunt marginile
p\mântului, [i în\l]\rile mun]ilor ale lui
sunt.
5. C\ a lui este marea, [i el o au f\cut pe
ea, [i uscatul mâinile lui l-au zidit.
6. Veni]i s\ ne închin\m [i s\ c\dem lui,
[i s\ plângem înaintea Domnului celui ce
ne-au f\cut pe noi.
7. C\ el este Dumnezeul nostru, [i noi
norodul p\[unii lui, [i oile mâinii lui.
8. Ast\zi de ve]i auzi glasul lui, s\ nu v\
învârto[a]i inimile voastre.
9. Ca întru înt\râtare, precum în ziua
ispitirii în pustie.
10. Unde m-au ispitit p\rin]ii vo[tri,
ispititu-m-au [i au v\zut lucrurile mele.
11. Patruzeci de ani am urât pe neamul
acesta, [i am zis> pururea r\t\cesc cu
inima.
12. {i ei nu au cunoscut c\ile mele, c\ m-
am jurat întru mânia mea, de vor intra
întru odihna mea.
Psalm 95. Lauda cânt\rii lui David,
când s-a zidit casa dup\ robie< nescris
deasupra la Evrei.
Cânta]i Domnului cântare nou\, cânta]i
Domnului tot p\mântul.
2. Cânta]i Domnului, binecuvânta]i
numele lui, binevesti]i din zi în zi
mântuirea lui.
3. Vesti]i întru neamuri slava lui, în toate
713
noroadele minunile lui.
4. C\ mare este Domnul [i l\udat foarte,
înfrico[at este mai presus decât to]i
dumnezeii.
5. C\ to]i dumnezeii p\gânilor sunt
draci< iar Domnul cerurile au f\cut.
6. M\rturisire [i frumuse]e este înaintea
lui, sfin]enie [i mare cuviin]\ întru
sfin]irea lui.
7. Aduce]i Domnului mo[tenirile
neamurilor< aduce]i Domnului slav\ [i
cinste, aduce]i Domnului slav\ numelui
lui.
8. Ridica]i jertfe [i intra]i în cur]ile lui,
;nchina]i-v\ Domnului în curtea cea sfânt\
a lui.
9. S\ se cl\teasc\ de fa]a lui tot
p\mântul< spune]i întru neamuri, c\
Domnul au împ\r\]it.
10. Pentru c\ au înt\rit lumea, care nu se
va cl\ti, judeca-va noroade întru dreptate.
11. S\ se veseleasc\ cerurile [i s\ se
bucure p\mântul, cl\teasc\-se marea [i
plinirea ei, bucura-se-vor câmpii [i toate
cele ce sunt întru dân[ii.
12. Atunci se vor bucura toate lemnele
p\durii de fa]a Domnului, c\ vine, c\ vine
s\ judece p\mântul.
13. Judeca-va lumea întru dreptate, [i
noroadele întru adev\rul s\u.
Psalm 96. Psalmul lui David, când
p\mântul lui s-a a[ezat, nescris
deasupra la Evrei.
Domnul au împ\r\]it, s\ se bucure
p\mântul, veseleasc\-se ostroave multe.
2. Nor [i negur\ împrejurul lui, dreptatea
[i judecata este îndreptarea scaunului lui.
3. Foc înaintea lui va merge, [i va arde
împrejur pe vr\jma[ii lui.
 PSALTIREA PROOROCULUI {I :MP|RATULUI DAVID
4. Str\lucit-au fulgerele lui lumii, v\zut-
a [i s-a cl\tit p\mântul.
5. Mun]ii ca ceara s-au topit de fa]a
Domnului, de fa]a Domnului a tot
p\mântul.
6. Vestit-au cerurile dreptatea lui, [i au
v\zut toate noroadele slava lui.
7. S\ se ru[ineze to]i cei ce se închin\
celor ciopli]i, cei ce se laud\ în idolii lor.
8. :nchina]i-v\ lui to]i Îngerii lui< auzit-a
[i s-a veselit Sionul.
9. {i s-au bucurat fetele jidovimii, pentru
judec\]ile tale Doamne.
10. C\ tu Domnul cel Preaînalt peste tot
p\mântul, foarte te-ai preaîn\l]at mai
presus decât to]i dumnezeii.
11. Cei ce iubi]i pe Domnul, urâ]i cele
rele< p\ze[te Domnul sufletele cuvio[ilor
s\i, din mâna p\c\tosului ;i va izb\vi pe
dân[ii.
12. Lumin\ au r\s\rit dreptului, [i celor
drep]i cu inima veselie.
13. Veseli]i-v\ drep]ilor întru Domnul, [i
v\ m\rturisi]i pomenirii sfin]eniei lui.
Psalm 97. Lui David.
Cânta]i Domnului cântare nou\< c\
minunate au f\cut Domnul.
2. Mântuitu-l-au pe el dreapta lui [i
bra]ul cel sfânt al lui.
3. Cunoscut\ au f\cut Domnul mântuirea
sa, înaintea neamurilor au descoperit
dreptatea sa.
4. Pomenit-au mila sa lui Iacov, [i
adev\rul s\u casei lui Israil.
5. V\zut-au toate marginile p\mântului
mântuirea Dumnezeului nostru.
6. Striga]i lui Dumnezeu tot p\mântul,
cânta]i [i v\ bucura]i [i cânta]i.
7. Cânta]i Domnului cu al\ut\, cu al\ut\
714
[i glas de psalm, cu trâmbi]e ferecate [i cu
glas de trâmbi]\ de corn.
8. Striga]i înaintea Împ\ratului
Domnului, cl\teasc\-se marea [i plinirea
ei, lumea [i to]i cei ce locuiesc într-însa.
9. Râurile vor bate cu mâna deodat\,
mun]ii se vor bucura de fa]a Domnului, c\
vine, c\ vine s\ judece p\mântul.
10. Judeca-va lumea întru dreptate [i
noroadele cu îndreptare.
Psalm 98. Lui David.
Domnul au împ\r\]it, s\ se mânie
noroadele, cela ce [ade pe Heruvimi
cl\teasc\-se p\mântul.
2. Domnul în Sion este mare, [i înalt este
peste toate noroadele.
3. M\rturiseasc\-se numelui t\u celui
mare, c\ înfrico[at [i sfânt este< [i cinstea
împ\ratului judecat\ iube[te.
4. Tu ai g\tit îndrept\rile, judecata [i
dreptatea întru Iacov tu o ai f\cut.
5. În\l]a]i pe Domnul Dumnezeul nostru,
[i v\ închina]i a[ternutului picioarelor lui,
c\ sfânt este.
6. Moisi [i Aaron întru preo]ii lui, [i
Samuil întru cei ce cheam\ numele lui.
7. Chemat-au pe Domnul, [i el i-au auzit
pe ei, în stâlp de nor au gr\it c\tre dân[ii.
8. C\ p\zeau m\rturiile lui [i poruncile
lui, care le-au dat lor.
9. Doamne Dumnezeul nostru, tu i-ai
auzit pe ei< Dumnezeule tu milostiv te-ai
f\cut lor, [i izbândind spre toate izvodirile
lor.
10. În\l]a]i pe Domnul Dumnezeul nostru
[i v\ închina]i în muntele cel sfânt al lui,
c\ sfânt este Domnul Dumnezeul nostru.
Psalm 99. Spre m\rturisire.
 PSALTIREA PROOROCULUI {I :MP|RATULUI DAVID
Striga]i lui Dumnezeu tot p\mântul, sluji]i
Domnului întru veselie, intra]i înaintea lui
întru bucurie.
2. Cunoa[te]i c\ Domnul acesta este
Dumnezeul nostru, el ne-au f\cut pe noi,
[i nu noi.
3. Iar noi norodul lui [i oile p\[unii lui,
intra]i în por]ile lui întru m\rturisire, în
cur]ile lui întru laude, m\rturisi]i-v\ lui.
4. L\uda]i numele lui, c\ este bun
Domnul, în veac este mila lui, [i pân\ în
neam [i în neam adev\rul lui.
Psalm 100. Lui David.
Mil\ [i judecat\ voiu cânta ]ie Doamne.
2. Cânta-voiu [i voiu în]elege în cale f\r\
prihan\, când vei veni c\tre mine.
3. Umblat-am întru ner\utatea inimii
mele, în mijlocul casei mele.
4. Nu am pus înaintea ochilor mei lucru
f\r\delege< pe cei ce f\ceau c\lc\ri de lege
i-am urât.
5. Nu s-a lipit de mine inima înd\r\tnic\<
pe cel ce se abate de la mine, pe cel r\u nu
l-am cunoscut.
6. Pe cel ce clevetea întru ascuns pe
vecinul s\u, pe acela l-am gonit.
7. Cu cel mândru cu ochiul [i cu cel
nes\]ios la inim\, cu acesta nu am mâncat.
8. Ochii mei peste credincio[ii
p\mântului, ca s\ [az\ ei împreun\ cu
mine. Cel ce umbl\ în cale f\r\ prihan\,
acela îmi slujea.
9. Nu va locui în mijlocul casei mele cel
ce face mândrie< cel ce gr\ie[te nedrept\]i,
nu s-a îndreptat înaintea ochilor mei.
10. În dimine]i am ucis pe to]i p\c\to[ii
p\mântului, ca s\ pierz din cetatea
Domnului pe to]i cei ce lucreaz\
715
f\r\delege.
Psalm 101. Rug\ciunea s\racului când
se mâhne[te, [i înaintea Domnului
vars\ rug\ciunea sa.
Doamne auzi rug\ciunea mea, [i strigarea
mea la tine s\ vin\.
2. S\ nu întorci fa]a ta de la mine, ori în
ce zi m\ nec\jesc, pleac\ c\tre mine
urechea ta.
3. Ori în ce zi te voiu chema, degrab\ m\
auzi.
4. C\ s-au stins ca fumul zilele mele, [i
oasele mele ca usc\ciunea s-au uscat.
5. P\lit am fost ca iarba, [i s-a uscat
inima mea< c\ mi-am uitat a mânca pâinea
mea.
6. De glasul suspinului meu, s-a lipit
osul meu de carnea mea.
7. Asem\natu-m-am cu pelicanul de
pustie, f\cutu-m-am ca corbul de noapte
în loc nelocuit.
8. Privegheat-am [i m-am f\cut ca o
pas\re ce este osebit\ pe cas\.
9. Toat\ ziua m-au oc\rât vr\jma[ii mei,
[i cei ce m\ l\udau, asupra mea se jurau.
10. C\ cenu[\ ca pâinea am mâncat, [i
b\utura mea cu plângere am amestecat,
11. De c\tre fa]a iu]imii tale [i a mâniei
tale, c\ în\l]ându-m\ m-ai surpat.
12. Zilele mele ca umbra s-au plecat, [i eu
ca iarba m-am uscat.
13. Iar tu Doamne în veac r\mâi, [i
pomenirea ta în neam [i în neam.
14. Tu sculându-te vei milui Sionul< c\
vremea este a te milostivi spre el, c\ a
venit vremea.
15. C\ bine au voit robii t\i ;n pietrele lui,
[i de ]\râna lui le va fi mil\.
16. {i se vor teme neamurile de numele
 PSALTIREA PROOROCULUI {I :MP|RATULUI DAVID
Domnului, [i to]i împ\ra]ii p\mântului de
slava ta.
17. C\ va zidi Domnul Sionul, [i se va
ar\ta întru slava sa.
18. C\utat-au spre rug\ciunea celor
smeri]i, [i nu au def\imat cererea lor.
19. S\ se scrie aceasta întru alt neam, [i
norodul ce se zide[te va l\uda pe Domnul.
20. C\ au privit dintru în\l]imea cea sfânt\
a lui, Domnul din cer pe p\mânt s-au uitat.
21. Ca s\ auz\ suspinul celor fereca]i, [i
s\ dezlege pe fiii celor omorâ]i.
22. Ca s\ vesteasc\ în Sion numele
Domnului, [i lauda lui în Ierusalim.
23. Când se vor aduna noroadele
dimpreun\ [i împ\ra]ii ca s\ slujeasc\
Domnului.
24. R\spuns-au lui în calea t\riei lui<
împu]inarea zilelor mele spune-mi.
25. Nu m\ duce pe mine întru
înjum\t\]irea zilelor mele, în neamul
neamurilor anii t\i.
26. :ntru început tu Doamne p\mântul l-ai
întemeiat, [i lucrurile mâinilor tale sunt
cerurile.
27. Acelea vor pieri, iar tu vei r\mâne< [i
to]i ca o hain\ se vor învechi, [i ca un
ve[mânt vei înv\li pe ei, [i se vor schimba.
28. Iar tu acela[i e[ti [i anii t\i nu vor
lipsi.
29. Fiii robilor t\i vor locui, [i s\mân]a lor
în veac se va îndrepta.
Psalm 102. Lui David.
Binecuvinteaz\ suflete al meu pe Domnul,
[i toate cele dinl\untrul meu numele cel
sfânt al lui.
2. Binecuvinteaz\ suflete al meu pe
Domnul, [i nu uita toate r\spl\tirile lui.
3. Pe cel ce cur\]e[te toate f\r\delegile
716
tale, pe cel ce vindec\ toate bolile tale.
4. Pe cel ce izb\ve[te din stric\ciune
via]a ta, pe cel ce te încununeaz\ cu mil\
[i cu îndur\ri.
5. Pe cel ce umple de bun\t\]i pofta ta<
înnoi-se-vor ca ale vulturului tinere]ile
tale.
6. Cel ce face milostenie Domnul, [i
judecat\ tuturor celor ce li se face
strâmb\tate.
7. Cunoscute au f\cut c\ile sale lui
Moisi, fiilor lui Israil voile sale.
8. Îndurat [i milostiv este Domnul,
îndelung r\bd\tor [i mult milostiv.
9. Nu pân\ în sfâr[it se va iu]i, nici în
veac se va mânia.
10. Nu dup\ f\r\delegile noastre au f\cut
nou\, nici dup\ p\catele noastre au
r\spl\tit nou\.
11. C\ dup\ în\l]imea cerului de la
p\mânt au înt\rit Domnul mila sa spre cei
ce se tem de el.
12. Pe cât sunt departe r\s\riturile de
apusuri, dep\rtat-au de la noi f\r\delegile
noastre.
13. În ce chip miluie[te tat\l pe fii, a[a au
miluit Domnul pe cei ce se tem de dânsul.
14. C\ el au cunoscut zidirea noastr\<
adusu-[i-au aminte c\ ]\rân\ suntem.
15. Omul ca iarba, zilele lui ca floarea
câmpului< a[a va înflori.
16. C\ duh a trecut într-însul, [i nu va fi, [i
nu-[i va mai cunoa[te înc\ locul s\u.
17. Iar mila Domnului din veac [i pân\ în
veac, spre cei ce se tem de dânsul.
18. {i dreptatea lui spre fiii fiilor, spre cei
ce p\zesc a[ez\mântul de lege al lui.
19. {i ;[i aduc aminte de poruncile lui, ca
s\ le fac\ pe ele.
20. Domnul în cer au g\tit scaunul s\u, [i
;mp\r\]ia lui pe to]i st\pâne[te.
 PSALTIREA PROOROCULUI {I :MP|RATULUI DAVID
21. Binecuvânta]i pe Domnul to]i Îngerii
lui, cei puternici la virtute, care face]i
cuvântul lui, a auzi glasul cuvintelor lui.
22. Binecuvânta]i pe Domnul toate
puterile lui, slugile lui, care face]i voia lui.
23. Binecuvânta]i pe Domnul toate
lucrurile lui, în tot locul st\pânirii lui,
binecuvinteaz\ suflete al meu pe Domnul.
Psalm 103. Psalmul lui David pentru
facerea lumii.
Binecuvinteaz\ suflete al meu pe Domnul<
Doamne Dumnezeul meu, m\ritu-te-ai
foarte.
2. :ntru m\rturisire [i în mare podoab\
te-ai îmbr\cat, cel ce te îmbraci cu lumina
ca cu o hain\.
3. Cel ce întinzi cerul ca o piele, cel ce
acoperi cu ape cele mai pe deasupra ale
lui.
4. Cel ce pui norii suirea ta, cel ce umbli
peste aripile vânturilor.
5. Cel ce faci Îngerii t\i duhuri, [i slugile
tale par\ de foc.
6. Cel ce întemeiezi p\mântul peste
înt\rirea lui, nu se va pleca în veacul
veacului.
7. Adâncul ca o hain\ este
îmbr\c\mintea lui, peste mun]i vor sta
ape.
8. De certarea ta vor fugi, de glasul
tunetului t\u se vor înfrico[a.
9. Se suie mun]ii [i se pogoar\ câmpii, în
locul în care le-a întemeiat pe ele.
10. Hotar ai pus, care nu-l vor trece, nici
se vor întoarce s\ acopere p\mântul.
11. Cel ce trimi]i izvoare în v\i< prin
mijlocul mun]ilor vor trece ape.
12. Ad\pa-se-vor toate hiarele câmpului,
a[tepta-vor colunii întru setea lor.
717
13. Peste acelea p\s\rile cerului vor locui,
din mijlocul pietrelor vor da glas.
14. Cel ce ad\pi mun]ii din cele mai pe
deasupra ale tale, din rodul lucrurilor tale
se va s\tura p\mântul.
15. Cel ce r\sari iarb\ dobitoacelor [i
verdea]\ spre slujba oamenilor.
16. Ca s\ scoat\ pâine din p\mânt, [i vinul
vesele[te inima omului.
17. Ca s\ veseleasc\ fa]a cu untuldelemn,
[i pâinea inima omului o înt\re[te.
18. S\tura-se-vor lemnele câmpului,
chedrii Livanului, pe care i-ai r\s\dit,
acolo p\s\rile se vor încuiba.
19. L\ca[ul Erodiului pov\]uie[te pe ele,
mun]ii cei înal]i cerbilor, piatra sc\parea
iepurilor.
20. F\cut-au luna spre vremi, soarele [i-a
cunoscut apusul s\u.
21. Pus-ai întuneric [i s-a f\cut noapte,
întru aceea vor trece toate hiarele p\durii.
22. Puii leilor r\cnind ca s\ apuce, [i s\
cear\ de la Dumnezeu mâncare lor.
23. R\s\rit-a soarele, [i s-au adunat< [i în
culcu[urile lor vor z\cea.
24. Ie[i-va omul la lucrul s\u [i la lucrarea
sa pân\ seara.
25. Cât s-au m\rit lucrurile tale Doamne!
Toate întru în]elepciune le-ai f\cut<
umplutu-s-a p\mântul de zidirea ta.
26. Marea aceasta este mare [i larg\<
acolo sunt jig\nii c\rora nu este num\r.
27. Viet\]i mici cu mari< acolo cor\biile
umbl\.
28. Balaurul acesta, pe care l-ai zidit a-l
batjocori pe el, toate c\tre tine a[teapt\ s\
le dai lor hran\ la bun\ vreme.
29. Dându-le tu lor, vor aduna< deschizând
tu mâna ta, toate se vor umple de bun\tate.
30. Iar întorcându-]i tu fa]a ta, se vor
tulbura< lua-vei duhul lor [i se vor sfâr[i, [i
 PSALTIREA PROOROCULUI {I :MP|RATULUI DAVID
în ]\râna sa se vor întoarce.
31. Trimite-vei Duhul t\u, [i se vor zidi, [i
vei înnoi fa]a p\mântului.
32. Fie slava Domnului în veci, veseli-se-
va Domnul de lucrurile sale.
33. Cel ce caut\ spre p\mânt, [i-l face pe
el de se cutremur\< cel ce se atinge de
mun]i [i fumeg\.
34. Cânta-voiu Domnului în via]a mea,
cânta-voiu Dumnezeului meu pân\ ce
voiu fi.
35. Îndulceasc\-se lui vorba mea, [i eu m\
voiu veseli de Domnul.
36. Lipseasc\ p\c\to[ii de pe p\mânt, [i
cei f\r\delege ca s\ nu fie ei<
binecuvinteaz\ suflete al meu pe Domnul.
Psalm 104. Pentru m\rturisire, ca ;n
chip de via]\.
M\rturisi]i-v\ Domnului, [i chema]i
numele lui, vesti]i întru neamuri lucrurile
lui.
2. Cânta]i lui [i-l l\uda]i pe el, spune]i
toate minunile lui.
3. L\uda]i-v\ întru numele cel sfânt al
lui< veseleasc\-se inima celor ce caut\ pe
Domnul.
4. C\uta]i pe Domnul [i v\ înt\ri]i,
c\uta]i fa]a lui pururea.
5. Aduce]i-v\ aminte de minunile lui,
care au f\cut, de minunile lui [i de
judec\]ile gurii lui.
6. S\mân]a lui Avraam robii lui< fiii lui
Iacov, ale[ii lui.
7. Acesta este Domnul Dumnezeul
nostru, în tot p\mântul judec\]ile lui.
8. Adusu-[i-au aminte în veac de
a[ez\mântul legii lui, de cuvântul care au
poruncit întru o mie de neamuri.
9. Care au a[ezat lui Avraam, [i
718
jur\mântul s\u lui Isaac.
10. {i l-au pus pe el lui Iacov spre
porunc\, [i lui Israil spre leg\tur\ ve[nic\.
11. Zicând> ]ie voiu da p\mântul lui
Hanaan, funia mo[tenirii voastre.
12. Când erau ei la num\r pu]ini,
împu]ina]i [i nemernici într-însul.
13. {i au trecut din neam în neam, [i de la
o împ\r\]ie la alt popor.
14. Nu au l\sat om s\ le fac\ lor
strâmb\tate, [i au certat pentru dân[ii
împ\ra]i.
15. Nu v\ atinge]i de un[ii mei, [i întru
proorocii mei nu vicleni]i.
16. {i au chemat foamete pe p\mânt< toat\
înt\rirea pâinii o au sf\râmat.
17. Trimis-au înaintea lor om, rob s-a
vândut Iosif.
18. Smerit-au în obezi picioarele lui, prin
fier a trecut sufletul lui, pân\ ce a venit
cuvântul lui.
19. Cuvântul Domnului l-au aprins pe el,
trimis-a împ\ratul [i l-a slobozit pe el,
boierul poporului, [i l-a l\sat pe el.
20. Pusu-l-a pe el domn casei lui, [i boier
a toat\ avu]ia lui.
21. Ca s\ înve]e pe boierii lui ca însu[i pe
sine [i pe cei b\trâni ai lui s\-i
în]elep]easc\.
22. {i a intrat Israil în Eghipet, [i Iacov a
nemernicit în p\mântul lui Ham.
23. {i au înmul]it pe norodul s\u foarte, [i
l-au înt\rit pe el mai mult decât pe
vr\jma[ii lui.
24. Întors-au inima lor, ca s\ urasc\ pe
poporul lui, ca s\ vicleneasc\ întru slugile
lui.
25. Trimis-au pe Moisi sluga sa, [i pe
Aaron pe care l-au ales lui[i.
26. Pus-au întru dân[ii cuvintele semnelor
sale, [i ale minunilor sale în p\mântul lui
 PSALTIREA PROOROCULUI {I :MP|RATULUI DAVID
Ham.
27. Trimis-au întuneric [i i-a întunecat<
c\ci au am\rât cuvintele lui.
28. Întors-au apele lor în sânge, [i au
omorât pe[tii lor.
29. Scos-a p\mântul lor broa[te în
c\m\rile împ\ra]ilor lor.
30. Zis-au [i au venit musc\ câineasc\ [i
mu[i]\ în toate hotarele lor.
31. Pus-au ploile lor grindin\, foc arzând
în p\mântul lor.
32. {i au b\tut viile lor [i smochinii lor, [i
au sf\râmat tot lemnul hotarului lor.
33. Zis-au [i au venit l\cust\ [i omid\,
c\rora nu era num\r.
34. {i au mâncat toat\ iarba în p\mântul
lor, [i au mâncat tot rodul p\mântului lor.
35. {i au b\tut pe tot n\scutul întâi în
p\mântul lor, pârga a toat\ osteneala lor.
36. {i i-au scos pe ei cu argint [i cu aur, [i
nu era întru semin]iile lor bolnav.
37. Veselitu-s-a Eghipetul întru ie[irea lor,
c\ci c\zuse frica lor peste dân[ii.
38. Întins-au nor spre acoperirea lor, [i foc
ca s\ lumineze lor noaptea.
39. Cerut-au [i au venit cârstei< [i cu pâine
cereasc\ i-au s\turat pe ei.
40. Desf\cut-au piatra [i au curs ape<
curs-au întru cele f\r\ de ap\ râuri.
41. C\ [i-au adus aminte de cuvântul cel
sfânt al s\u, cel c\tre Avraam sluga sa.
42. {i au scos pe poporul s\u întru
bucurie, [i pe cei ale[i ai s\i întru veselie.
43. {i le-au dat lor ]\rile p\gânilor, [i
ostenelile popoarelor au mo[tenit.
44. Ca s\ p\zeasc\ drept\]ile lui, [i legea
lui s\ caute.
Psalm 105. Aliluia.
M\rturisi]i-v\ Domnului c\ este bun< c\ în
719
veac este mila lui.
2. Cine va gr\i puterile Domnului, auzite
va face toate laudele lui.
3. Ferici]i cei ce p\zesc judecata [i fac
dreptate în toat\ vremea.
4. Adu-]i aminte de noi Doamne întru
bun\vrerea poporului t\u, cerceteaz\-ne
pe noi întru mântuirea ta.
5. Ca s\ vedem bun\tatea ale[ilor t\i, s\
ne veselim întru veselia neamului t\u, [i
s\ ne l\ud\m cu mo[tenirea ta.
6. Gre[it-am cu p\rin]ii no[tri, nelegiuit-
am, f\cut-am strâmb\tate.
7. P\rin]ii no[tri în Eghipet nu au în]eles
minunile tale, nu [i-au adus aminte de
mul]imea milei tale.
8. {i te-au am\rât suindu-se la Marea
Ro[ie.
9. {i i-au mântuit pe dân[ii pentru
numele s\u, ca s\ cunoasc\ puterea lui.
10. {i au certat Marea Ro[ie [i a secat, [i
i-au pov\]uit pe dân[ii întru adânc ca în
pustie.
11. {i i-au mântuit pe ei din mâna celui ce
îi ura, [i i-au izb\vit pe ei din mâna
vr\jma[ilor.
12. Acoperit-a apa pe cei ce îi nec\jea pe
ei, nici unul dintr-în[ii nu a r\mas.
13. {i au crezut cuvântului lui, [i au cântat
laudei lui.
14. Sârguit-au, uitat-au lucrurile lui, nu au
suferit sfatul lui.
15. {i au poftit poft\ în pustie, [i au ispitit
pe Dumnezeu în loc f\r\ de ap\.
16. {i le-au dat lor cererea lor, trimis-au
sa]iu în sufletele lor.
17. {i au mâniat pe Moisi în tab\r\, [i pe
Aaron sfântul Domnului.
18. S-a deschis p\mântul [i a înghi]it pe
Datan, [i a acoperit întru adunare pe
Aviron.
 PSALTIREA PROOROCULUI {I :MP|RATULUI DAVID
19. {i s-a aprins foc întru adunarea lor,
v\paie a ars pe p\c\to[i.
20. {i au f\cut vi]el în Horiv, [i s-au
închinat celui cioplit.
21. {i au schimbat slava lui întru
asem\nare de vi]el, ce m\nânc\ iarb\.
22. {i au uitat pe Dumnezeu cel ce i-au
mântuit pe dân[ii< pe cel ce au f\cut mari
în Eghipet.
23. Minunate în p\mântul lui Ham,
înfrico[ate în Marea Ro[ie.
24. {i au zis s\-i piarz\ pe dân[ii, de nu ar
fi st\tut Moisi cel ales al lui întru zdrobire
înaintea lui.
25. Ca s\ întoarc\ mânia lui, ca s\ nu-i
piarz\ pe ei.
26. {i au def\imat p\mântul cel dorit, nu
au crezut cuvântul lui< [i au cârtit în
s\la[ele sale, nu au ascultat glasul
Domnului.
27. {i au ridicat mâna sa asupra lor, ca s\-
i surpe pe ei în pustie.
28. Ca s\ surpe s\mân]a lor întru neamuri,
[i s\-i risipeasc\ prin ]\ri.
29. {i au jertfit lui Velfegor, [i au mâncat
jertfele mor]ilor.
30. {i l-au înt\râtat pe el întru izvodirile
sale, [i s-a înmul]it întru dân[ii c\derea.
31. {i a st\tut Finees, [i l-au îmblânzit, [i
a încetat b\taia.
32. {i i s-a socotit lui întru dreptate, în
neam [i în neam pân\ în veac.
33. {i l-au mâniat pe el la apa prigonirii, [i
s-a dos\dit Moisi pentru dân[ii, c\ au
am\rât duhul lui.
34. {i au osebit întru buzele sale, nu a
pierdut neamurile care au zis Domnul lor.
35. {i s-au amestecat între p\gâni, [i au
deprins lucrurile lor, [i au slujit celor
ciopli]i ai lor, [i li s-au f\cut lor spre
sminteal\.
720
36. {i au jertfit pe fiii s\i [i pe fetele sale
dracilor.
37. {i au v\rsat sânge nevinovat, sângele
fiilor s\i [i al fetelor, pe care i-au jertfit
celor ciopli]i ai lui Hanaan.
38. {i s-a omorât p\mântul lor întru
sângiuri, [i s-au spurcat în faptele lor, [i au
curvit întru izvodirile lor.
39. {i s-au mâniat cu iu]ime Domnul
asupra norodului s\u, [i au urât
mo[tenirea sa.
40. {i i-au dat pe dân[ii în mâinile
vr\jma[ilor, [i i-au st\pânit pe ei cei ce îi
urau pe ei.
41. {i i-au nec\jit pe ei vr\jma[ii lor, [i i-
au împilat sub mâinile lor, de multe ori i-
au izb\vit pe dân[ii.
42. Iar ei l-au am\rât pe el întru sfatul lor,
[i s-au împilat întru f\r\delegile lor.
43. {i au v\zut Domnul când se nec\jeau
ei, când au auzit el rug\ciunea lor.
44. {i [i-au adus aminte de a[ez\mântul
de lege al s\u, [i s-au c\it dup\ mul]imea
milei sale.
45. {i i-au dat pe ei spre milostivire
înaintea tuturor celor ce i-au robit pe
dân[ii.
46. Mântuie[te-ne pe noi Doamne
Dumnezeul nostru, [i ne adun\ din
neamuri.
47. Ca s\ ne m\rturisim numelui t\u celui
sfânt, ca s\ ne f\lim întru lauda ta.
48. Bine este cuvântat Domnul
Dumnezeul lui Israil, din veac [i pân\ în
veac, [i va zice tot norodul> fie, fie.
Psalm 106. Aliluia.
M\rturisi]i-v\ Domnului, c\ este bun, c\
în veac este mila lui.
2. S\ zic\ cei mântui]i de la Domnul, pe
 PSALTIREA PROOROCULUI {I :MP|RATULUI DAVID
care i-au izb\vit din mâna vr\jma[ului, [i
din ]\ri i-au adunat pe dân[ii.
3. De la r\s\rituri [i de la apusuri [i de la
miaz\noapte [i de la mare.
4. R\t\cit-au în pustie f\r\ de ap\< calea
cet\]ii celei de locuit nu au aflat.
5. Fl\mânzind [i însetând, sufletul lor
într-în[ii se sfâr[ea.
6. {i au strigat c\tre Domnul, când se
nec\jeau ei, [i din nevoile lor i-au izb\vit
pe ei.
7. {i i-au pov\]uit pe ei la cale dreapt\,
ca s\ mearg\ în cetatea cea de locuit.
8. M\rturiseasc\-se Domnului milele lui,
[i minunile lui fiilor oamenilor.
9. C\ au s\turat suflet de[ert, [i suflet
fl\mând au umplut de bun\t\]i.
10. Pe cei ce [edeau întru întuneric [i în
umbra mor]ii, pe cei fereca]i cu s\r\cia [i
cu fier.
11. C\ au am\rât cuvintele lui Dumnezeu,
[i sfatul celui Preaînalt l-au înt\râtat.
12. {i s-au împilat întru osteneli inimile
lor, sl\bit-au [i nu era cine s\ le ajute.
13. {i au strigat c\tre Domnul când se
nec\jeau ei, [i din nevoile lor i-au mântuit
pe dân[ii.
14. {i i-au scos pe ei dintru întuneric [i
din umbra mor]ii, [i leg\turile lor le-au
rupt.
15. M\rturiseasc\-se Domnului milele lui,
[i minunile lui fiilor oamenilor.
16. C\ au sf\râmat por]i de aram\, [i
z\voare de fier au frânt.
17. Sprijinitu-i-au pe ei din calea
f\r\delegii lor, c\ pentru f\r\delegile lor s-
au împilat.
18. Toat\ mâncarea o a urât sufletul lor< [i
s-au apropiat pân\ la por]ile mor]ii.
19. {i au strigat c\tre Domnul când se
nec\jeau ei, [i din nevoile lor i-au mântuit
721
pe d=n[ii.
20. Trimis-au cuvântul s\u, [i i-au
vindecat pe ei, [i i-au scos din
stric\ciunile lor.
21. M\rturiseasc\-se Domnului milele lui,
[i minunile lui fiilor oamenilor.
22. {i s\ jertfeasc\ lui jertf\ de laud\, [i s\
vesteasc\ lucrurile lui întru bucurie.
23. Cei ce se pogoar\ la mare în vase, cei
ce fac lucrare în ape multe,
24. Aceia au v\zut lucrurile Domnului, [i
minunile lui întru adânc.
25. Zis-au, [i au st\tut duhul viforului, [i
s-au în\l]at valurile ei.
26. Se suie pân\ la ceruri [i se pogoar\
pân\ la adâncuri< sufletul lor întru r\ut\]i
se topea.
27. Tulburatu-s-au, cl\titu-s-au ca cel ce
se îmbat\, [i toat\ în]elepciunea lor s-a
înghi]it.
28. {i au strigat c\tre Domnul când se
nec\jeau ei, [i din nevoile lor i-au scos pe
dân[ii.
29. {i au poruncit viforului, [i a st\tut
întru lini[te, [i au încetat valurile ei.
30. {i s-au veselit c\ci s-au alinat< [i i-au
pov\]uit pe dân[ii la limanul voii lui.
31. M\rturiseasc\-se Domnului milele lui,
[i minunile lui fiilor oamenilor.
32. S\-l înal]e pe dânsul întru adunarea
poporului, [i în scaunul b\trânilor s\-l
laude pe el.
33. Pus-au râurile întru pustiire, [i
curgerile apelor întru sete.
34. P\mântul cel roditor întru s\r\tur\ de
r\utatea celor ce locuiesc pe dânsul.
35. Pus-au pustiul întru iezer de ap\, [i
p\mântul cel f\r\ de ap\, întru curgeri de
ape.
36. {i au s\l\[luit acolo pe cei fl\mânzi< [i
au a[ezat cet\]i de locuit.
 PSALTIREA PROOROCULUI {I :MP|RATULUI DAVID
37. {i au sem\nat ]arini, [i au s\dit vie, [i
au f\cut rod de s\mân]\.
38. {i i-au binecuv=ntat pe ei, [i s-au
înmul]it foarte< [i dobitoacele lor nu le-au
împu]inat.
39. {i s-au împu]inat, [i s-au dos\dit de
necazul relelor [i de durere.
40. V\rsatu-s-au urgisire peste boierii lor,
[i i-au f\cut pe ei s\ r\t\ceasc\ în loc
neumblat, [i nu în cale.
41. {i au ajutat s\racului din s\r\cie, [i i-
au pus pe ei ca pe ni[te oi de mo[tenire.
42. Vedea-vor drep]ii [i se vor veseli, [i
toat\ f\r\delegea î[i va astupa gura sa.
43. Cine este în]elept, [i va p\zi acestea, [i
va pricepe milele Domnului?
Psalm 107. Cântare lui David.
Gata este inima mea Dumnezeule, gata
este inima mea, cânta-voiu [i voiu l\uda
întru m\rirea mea.
2. De[teapt\-te m\rirea mea, de[teapt\-
te psaltire [i al\ut\< de[tepta-m\-voiu
diminea]a.
3. M\rturisi-m\-voiu ]ie întru popoare
Doamne, cânta-voiu ]ie întru neamuri.
4. C\ mare este deasupra cerurilor mila
ta, [i pân\ la nori adev\rul t\u.
5. Înal]\-te peste ceruri Dumnezeule, [i
peste tot p\mântul slava ta, pentru ca s\ se
izb\veasc\ cei iubi]i ai t\i.
6. Mântuie[te cu dreapta ta, [i m\ auzi,
Dumnezeu au gr\it în cel sfânt al s\u.
7. :n\l]a-m\-voiu [i voiu împ\r]i
Sihemul, [i Valea L\ca[urilor voiu
m\sura.
8. Al meu este Galaad, [i al meu este
Manasi, [i Efraim sprijinirea capului meu.
9. Iuda împ\ratul meu, Moav c\ldarea
n\dejdii mele.
722
10. Spre Idumeea voiu pune înc\l]\mintea
mea, mie cei de alt neam s-au supus.
11. Cine m\ va duce la cetatea îngr\dirii?
Sau cine m\ va pov\]ui pân\ la Idumeea?
12. Au nu tu Dumnezeule, cel ce ne-ai
lep\dat pe noi? {i au nu vei ie[i
Dumnezeule întru puterile noastre?
13. D\-ne nou\ ajutor din necaz, [i de[art\
este mântuirea omului.
14. :ntru Dumnezeu vom face putere, [i el
va urgisi pe vr\jma[ii no[tri.
Psalm 108. :ntru sfâr[it, lui David.
Dumnezeule lauda mea s\ nu o taci, c\
gura p\c\tosului [i gura vicleanului
asupra mea s-au deschis.
2. Gr\it-au împotriva mea cu limb\
viclean\, [i cu cuvinte de urâciune m-au
înconjurat, [i s-au luptat cu mine în zadar.
3. În loc ca s\ m\ iubeasc\, m\
cleveteau, iar eu m\ rugam.
4. {i au pus împotriva mea rele în loc de
bune, [i urâciune în locul iubirii mele.
5. Pune peste dânsul pe cel p\c\tos, [i
diavolul s\ stea de-a dreapta lui.
6. Când se va judeca el, s\ ias\ osândit.
{i rug\ciunea lui s\ se fac\ întru p\cat.
7. Fie zilele lui pu]ine, [i episcopia lui s\
o ia altul.
8. S\ fie feciorii lui s\raci [i femeia lui
v\duv\.
9. Mi[cându-se s\ se mute fiii lui, [i s\
cear\< s\ se scoat\ din cur]ile casei lor.
10. S\ scurme datornicul toate câte sunt
ale lui, [i s\ jefuiasc\ str\inii ostenelile
lui.
11. S\ nu-i fie lui sprijinitor, nici s\ fie
milostivitor spre s\racii lui.
12. S\ fie feciorii lui întru pierzare, într-
un neam s\ se sting\ numele lui.
 PSALTIREA PROOROCULUI {I :MP|RATULUI DAVID
13. Pomeneasc\-se f\r\delegea p\rin]ilor
lui înaintea Domnului, [i p\catul maicii
lui s\ nu se [tearg\.
14. S\ fie înaintea Domnului pururea, [i
s\ piar\ dup\ p\mânt pomenirea lor,
pentru c\ nu [i-au adus aminte a face mil\.
15. {i au gonit pe omul cel s\rac [i mi[el
[i umilit la inim\, ca s\-l omoare.
16. {i a iubit blestemul, [i-i va veni lui< [i
nu a voit binecuv=ntarea, [i se va dep\rta
de la dânsul.
17. {i s-a îmbr\cat cu blestemul ca cu o
hain\, [i a intrat ca apa în ma]ele lui, [i ca
untuldelemn în oasele lui.
18. S\-i fie lui ca o hain\ cu care se
îmbrac\, [i ca un brâu cu care pururea se
încinge.
19. Acesta este lucrul al celor ce m\
clevetesc pe mine la Domnul, [i al celor ce
gr\iesc rele asupra sufletului meu.
20. {i tu Doamne, Doamne, f\ cu mine
pentru numele t\u, c\ bun\ este mila ta.
21. Izb\ve[te-m\, c\ s\rac [i mi[el sunt
eu, [i inima mea s-a tulburat înl\untrul
meu.
22. Ca umbra când se abate ea m-am luat
în laturi, scuturatu-m-am ca l\custele.
23. Genunchile mele au sl\bit de post, [i
carnea mea s-a schimbat pentru
untuldelemn.
24. {i eu m-am f\cut ocar\ lor, v\zutu-m-
au, cl\tit-au cu capetele lor.
25. Ajut\-mi mie Doamne Dumnezeul
meu< [i m\ mântuie[te dup\ mila ta.
26. {i s\ cunoasc\, c\ mâna ta este
aceasta, [i tu Doamne o ai f\cut pe dânsa.
27. Blestema-vor ei, [i tu vei binecuv=nta<
cei ce se scoal\ asupra mea s\ se ru[ineze,
iar sluga ta se va veseli.
28. Îmbrace-se cei ce m\ clevetesc pe
mine în ocar\, [i s\ se înv\leasc\ ca [i cu
723
un ve[mânt cu ru[inea sa.
29. M\rturisi-m\-voiu Domnului foarte
cu gura mea, [i în mijlocul a multora voiu
l\uda pe el.
30. C\ au st\tut de-a dreapta s\racului, ca
s\ mântuiasc\ de cei ce gonesc sufletul
meu.
Psalm 109. Lui David.
Zis-au Domnul Domnului meu> [ezi de-a
dreapta mea.
2. Pân\ ce voiu pune pe vr\jma[ii t\i
a[ternut picioarelor tale.
3. Toiagul puterii va trimite ]ie Domnul
din Sion, [i vei birui în mijlocul
vr\jma[ilor t\i.
4. Cu tine este încep\tura în ziua puterii
tale, întru str\lucirile sfin]ilor t\i< din
pântece mai înainte de luceaf\r te-am
n\scut.
5. Juratu-s-au Domnul, [i nu-i va p\rea
r\u< tu e[ti preot în veac dup\ rânduiala lui
Melhisedec.
6. Domnul este de-a dreapta ta<
sf\râmat-au în ziua mâniei sale împ\ra]i.
7. Judeca-va întru neamuri, plini-va
c\derile, zdrobi-va capete pe p\mânt ale
multora.
8. Din pârâu pe cale va bea, pentru
aceasta va în\l]a capul.
Psalm 110. Aliluia.
M\rturisi-m\-voiu ]ie Doamne, cu toat\
inima mea, în sfatul celor drep]i [i în
adunare.
2. Mari sunt lucrurile Domnului,
dovedite întru toate voile lui.
3. M\rturisire [i mare cuviin]\ este
lucrul lui< [i dreptatea lui r\mâne în veacul
 PSALTIREA PROOROCULUI {I :MP|RATULUI DAVID
veacului.
4. Pomenire au f\cut minunilor sale.
Milostivul [i înduratul Domnul, hran\ au
dat celor ce se tem de dânsul.
5. Aduce-[i-va aminte în veac de
a[ez\mântul de lege al s\u< t\ria lucrurilor
sale o au vestit poporului s\u.
6. Ca s\ le dea lor mo[tenirea
neamurilor< lucrurile mâinilor lui,
adev\rul [i judecata.
7. Credincioase sunt toate poruncile lui,
înt\rite în veacul veacului, f\cute întru
adev\r [i întru îndreptare.
8. Izb\vire au trimis poporului s\u<
poruncit-au în veac a[ez\mântul de lege al
s\u.
9. Sfânt [i înfrico[at este numele lui<
;ncep\tura în]elepciunii este frica
Domnului.
10. {i în]elegerea bun\ este tuturor celor
ce o fac pe dânsa< lauda lui r\mâne în
veacul veacului.
Psalm 111. Lui David, ;n]elegerea lui
Agheu [i a Zahariei.
Fericit b\rbatul care se teme de Domnul<
întru poruncile lui va voi foarte.
2. Puternic\ pe p\mânt va fi s\mân]a lui,
neamul drep]ilor se va binecuv=nta.
3. M\rire [i bog\]ie în casa lui< [i
dreptatea lui r\mâne în veacul veacului.
4. R\s\rit-a întru întuneric lumin\
drep]ilor, cel milostiv, îndurat [i drept.
5. Bun este b\rbatul care se îndur\ [i
împrumuteaz\< tocmi-va cuvintele sale la
judecat\< c\ în veac nu se va cl\ti.
6. :ntru pomenire ve[nic\ va fi dreptul,
de auzul r\u nu se va teme.
7. Gata este inima lui a n\d\jdui întru
Domnul< ;nt\ritu-s-a inima lui, nu se va
724
teme, pân\ ce va privi asupra vr\jma[ilor
s\i.
8. Risipit-au, dat-au s\racilor< dreptatea
lui r\mâne în veacul veacului.
9. Cornul lui se va în\l]a întru m\rire,
p\c\tosul va vedea [i se va mânia< cu
din]ii s\i va scrâ[ni [i se va topi< pofta
p\c\tosului va pieri.
Psalm 112. Aliluia.
L\uda]i tineri pe Domnul, l\uda]i numele
Domnului.
2. Fie numele Domnului binecuvântat,
de acum [i pân\ în veac.
3. De la r\s\riturile soarelui pân\ la
apusuri, l\udat este numele Domnului.
4. Înalt este peste toate neamurile
Domnul, peste ceruri este slava lui.
5. Cine este ca Domnul Dumnezeul
nostru? Cel ce locuie[te întru cele înalte,
[i spre cele smerite prive[te, în cer [i pe
p\mânt.
6. Cel ce scoal\ de la p\mânt pe cel
s\rac, [i din gunoi ridic\ pe cel mi[el.
7. Ca s\-l a[eze pe el cu boierii, cu
boierii poporului s\u, cel ce face a locui
cea stearp\ în cas\, maica ce se vesele[te
de feciori.
Psalm 113. Aliluia.
:ntru ie[irea lui Israil din Eghipet, a casei
lui Iacov din popor varvar.
2. F\cutu-s-au Iudeea sfin]irea lui, Israil
st\pânirea lui.
3. Marea a v\zut [i a fugit< Iordanul s-a
întors înapoi.
4. Mun]ii au s\ltat ca berbecii, [i
dealurile ca mieii oilor.
5. Ce este ]ie mare, c\ ai fugit? {i tu
 PSALTIREA PROOROCULUI {I :MP|RATULUI DAVID
Iordane, c\ te-ai întors înapoi?
6. Mun]i, c\ a]i s\ltat ca berbecii, [i
dealuri ca mieii oilor?
7. De fa]a Domnului s-a cl\tit p\mântul,
de fa]a Dumnezeului lui Iacov.
8. A celui ce au întors piatra în iezer de
ap\, [i cea vârtoas\ în izvoare de ape.
9. Nu nou\ Doamne, nu nou\, ci numelui
t\u d\ slav\.
10. Pentru mila ta [i adev\rul t\u, ca nu
cândva s\ zic\ neamurile> unde este
Dumnezeul lor.
11. Iar Dumnezeul nostru în cer [i pe
p\mânt< toate câte au vrut au f\cut.
12. Idolii p\gânilor, argint [i aur< lucruri
de mâini omene[ti.
13. Gur\ au, [i nu vor gr\i< ochi au, [i nu
vor vedea< urechi au, [i nu vor auzi< n\ri
au, [i nu vor mirosi,
14. Mâini au, [i nu vor pip\i< picioare au,
[i nu vor umbla< nu vor gl\sui cu gâtlejul
lor.
15. Asemenea lor s\ fie cei ce ;i fac pe ei,
[i to]i cei ce n\d\jduiesc spre dân[ii.
16. Casa lui Israil a n\d\jduit spre
Domnul< ajutorul [i scutitorul lor este.
17. Casa lui Aaron a n\d\jduit spre
Domnul< ajutorul [i scutitorul lor este.
18. Cei ce se tem de Domnul, au n\d\jduit
spre Domnul< ajutorul [i scutitorul lor
este.
19. Domnul pomenindu-ne pe noi, ne-au
binecuv=ntat.
20. Binecuv=ntat-au casa lui Israil,
binecuv=ntat-au casa lui Aaron.
21. Binecuv=ntat-au pe cei ce se tem de
Domnul, pe cei mici cu cei mari.
22. Adauge Domnul spre voi, spre voi [i
spre fiii vo[tri.
23. Binecuv=nta]i sunte]i voi Domnului,
celui ce au f\cut cerul [i p\mântul.
725
24. Cerul cerului Domnului< iar p\mântul
l-au dat fiilor oamenilor.
25. Nu cei mor]i te vor l\uda Doamne,
nici to]i cei ce se pogoar\ în Iad.
26. Ci noi cei vii bine vom cuvânta pe
Domnul de acum [i pân\ în veac.
Psalm 114. Aliluia.
Iubit-am, c\ va auzi Domnul glasul
rug\ciunii mele.
2. C\ au plecat urechea sa mie, [i în
zilele mele îl voiu chema.
3. Cuprinsu-m-au durerile mor]ii,
primejdiile Iadului m-au aflat.
4. Necaz [i durere am aflat, [i numele
Domnului am chemat.
5. O Doamne izb\ve[te sufletul meu<
milostiv este Domnul [i drept [i
Dumnezeul nostru miluie[te.
6. Cel ce p\ze[te pe prunci Domnul,
smeritu-m-am [i m-au mântuit.
7. Întoarce-te suflete al meu la odihna ta<
c\ Domnul bine au f\cut ]ie.
8. C\ au scos sufletul meu din moarte,
ochii mei din lacrimi [i picioarele mele
din alunecare.
9. Bine voiu pl\cea înaintea Domnului în
latura celor vii.
Psalm 115. Aliluia.
Crezut-am, pentru aceea am gr\it, iar eu
m-am smerit foarte.
2. {i eu am zis întru uimirea mea> tot
omul este mincinos.
3. Ce voiu r\spl\ti Domnului, pentru
toate care mi-au dat mie?
4. Paharul mântuirii voiu lua, [i numele
Domnului voiu chema.
5. Rug\ciunile mele Domnului voiu da
 PSALTIREA PROOROCULUI {I :MP|RATULUI DAVID
înaintea a tot poporului lui< scump\ este
înaintea Domnului moartea cuvio[ilor lui.
6. O Doamne, eu sluga ta, eu sluga ta [i
fiul slujnicei tale.
7. Rupt-ai leg\turile mele< ]ie voiu jertfi
jertf\ de laud\, [i întru numele Domnului
voiu chema.
8. Rug\ciunile mele Domnului voiu da,
înaintea a tot norodului lui, ;n cur]ile casei
Domnului, în mijlocul t\u Ierusalime.
Psalm 116. Aliluia.
L\uda]i pe Domnul toate neamurile,
l\uda]i-l pe el toate popoarele.
2. C\ s-a înt\rit mila lui peste noi, [i
adev\rul Domnului r\mâne în veac.
Psalm 117. Aliluia.
M\rturisi]i-v\ Domnului, c\ este bun, c\
în veac este mila lui.
2. Zic\ dar casa lui Israil c\ este bun< c\
în veac este mila lui.
3. Zic\ casa lui Aaron, c\ este bun< c\ în
veac este mila lui.
4. Zic\ to]i cei ce se tem de Domnul, c\
este bun< c\ în veac este mila lui.
5. Din necaz am chemat pe Domnul, [i
m-au auzit întru desf\tare.
6. Domnul este mie ajutor, [i nu m\ voiu
teme, ce ;mi va face mie omul?
7. Domnul este mie ajutor, [i eu voiu
privi asupra vr\jma[ilor mei.
8. Bine este a n\d\jdui spre Domnul,
decât a n\d\jdui spre om.
9. Bine este a n\d\jdui spre Domnul,
decât a n\d\jdui spre boieri.
10. Toate neamurile m-au înconjurat, [i
întru numele Domnului i-am înfrânt pe ei.
11. Înconjurând m-au înconjurat, [i întru
726
numele Domnului i-am înfrânt pe ei.
12. Înconjuratu-m-au ca albinele fagurul,
[i s-au aprins ca focul în spini, [i întru
numele Domnului i-am biruit pe ei.
13. Împins fiind, m-am povârnit s\ caz, [i
Domnul m-au sprijinit.
14. T\ria mea [i lauda mea este Domnul,
[i s-au f\cut mie spre mântuire.
15. Glas de bucurie [i de mântuire în
corturile drep]ilor.
16. Dreapta Domnului a f\cut putere,
dreapta Domnului m-a în\l]at, dreapta
Domnului a f\cut putere.
17. Nu voiu muri, ci voiu fi viu, [i voiu
povesti lucrurile Domnului.
18. Certând m-au certat Domnul, [i mor]ii
nu m-au dat.
19. Deschide]i mie por]ile drept\]ii, [i
intrând într-însele m\ voiu m\rturisi
Domnului< aceasta este poarta Domnului,
drep]ii vor intra într-însa.
20. M\rturisi-m\-voiu ]ie, c\ m-ai auzit, [i
te-ai f\cut mie spre mântuire.
21. Piatra, care nu o au socotit ziditorii,
aceasta s-a f\cut în capul unghiului.
22. De la Domnul s-au f\cut aceasta, [i
este minunat\ întru ochii no[tri.
23. Aceasta este ziua care o au f\cut
Domnul, s\ ne bucur\m [i s\ ne veselim
într-însa.
24. O Doamne mântuie[te! O Doamne
spore[te! Bine este cuvântat cel ce vine
întru numele Domnului.
25. Binecuv=ntat-am pe voi din casa
Domnului, Dumnezeu este Domnul [i s-au
ar\tat nou\.
26. Tocmi]i s\rb\toare întru cele
frumoase, pân\ la cornurile altarului.
27. Dumnezeul meu e[ti tu, [i m\ voiu
m\rturisi ]ie< Dumnezeul meu e[ti tu [i te
voiu în\l]a.
 PSALTIREA PROOROCULUI {I :MP|RATULUI DAVID
28. M\rturisi-m\-voiu ]ie c\ m-ai auzit, [i
te-ai f\cut mie spre mântuire.
29. M\rturisi]i-v\ Domnului, c\ este bun,
c\ în veac este mila lui.
Psalm 118. Aliluia.
Ferici]i cei f\r\ prihan\ în cale, care
umbl\ în legea Domnului.
2. Ferici]i cei ce cearc\ m\rturiile lui, cu
toat\ inima vor c\uta pe dânsul.
3. C\ nu cei ce lucreaz\ f\r\delege, în
c\ile lui au umblat.
4. Tu ai poruncit poruncile tale, ca s\ le
p\zeasc\ foarte.
5. O de s-ar îndrepta c\ile mele, s\
p\zeasc\ îndrept\rile tale!
6. Atunci nu m\ voiu ru[ina, când voiu
c\uta spre toate poruncile tale.
7. M\rturisi-m\-voiu ]ie întru
îndreptarea inimii, ca s\ m\ înv\]
judec\]ile drept\]ii tale.
8. Îndrept\rile tale voiu p\zi, nu m\
p\r\si pân\ în sfâr[it.
9. :ntru ce ;[i va îndrepta tân\rul calea
sa< când va p\zi cuvintele tale.
10. Cu toat\ inima mea te-am c\utat pe
tine, s\ nu m\ lepezi de la poruncile tale.
11. :ntru inima mea am ascuns cuvintele
tale, ca s\ nu gre[esc ]ie.
12. Bine e[ti cuvântat Doamne, înva]\-m\
îndrept\rile tale.
13. Cu buzele mele am vestit toate
judec\]ile gurii tale.
14. În calea m\rturiilor tale m-am
desf\tat, ca întru toat\ bog\]ia.
15. :ntru poruncile tale m\ voiu deprinde,
[i voiu cunoa[te c\ile tale.
16. :ntru îndrept\rile tale voiu cugeta, nu
voiu uita cuvintele tale.
17. R\spl\te[te robului t\u, viaz\-m\ [i
727
voiu p\zi cuvintele tale.
18. Descoper\ ochii mei [i voiu cunoa[te
minunile din legea ta.
19. Nemernic sunt eu pe p\mânt, s\ nu
ascunzi de la mine poruncile tale.
20. Iubit-a sufletul meu, ca s\ doreasc\ de
judec\]ile tale în toat\ vremea.
21. Certat-ai pe cei mândri< blestema]i cei
ce se abat de la poruncile tale.
22. Ia de la mine ocara [i def\imarea, c\
m\rturiile tale am c\utat.
23. Pentru c\ au [ezut boierii, [i asupra
mea cleveteau< iar robul t\u se înv\]a
îndrept\rile tale.
24. C\ m\rturiile tale cugetarea mea este<
[i sfaturile mele îndrept\rile tale.
25. Lipitu-s-a de p\mânt sufletul meu<
viaz\-m\ dup\ cuvântul t\u.
26. C\ile mele le-am m\rturisit [i m-ai
auzit< înva]\-m\ îndrept\rile tale.
27. Calea îndrept\rilor tale f\ s\ o în]eleg<
[i m\ voiu deprinde întru minunile tale.
28. Dormitat-a sufletul meu de trând\vie<
înt\re[te-m\ întru cuvintele tale.
29. Calea nedrept\]ii dep\rteaz-o de la
mine, [i cu legea ta m\ miluie[te.
30. Calea adev\rului am ales, [i judec\]ile
tale nu am uitat.
31. Lipitu-m-am de m\rturiile tale
Doamne, nu m\ ru[ina.
32. Pe calea poruncilor tale am alergat<
când ai desf\tat inima mea.
33. Lege pune mie Doamne în calea
îndrept\rilor tale, [i o voiu c\uta pe dânsa
totdeauna.
34. În]elep]e[te-m\ [i voiu c\uta legea ta<
[i o voiu p\zi pe ea cu toat\ inima mea.
35. Pov\]uie[te-m\ în c\rarea poruncilor
tale, c\ aceea am voit.
36. Pleac\ inima mea la m\rturiile tale, [i
nu la l\comie.
 PSALTIREA PROOROCULUI {I :MP|RATULUI DAVID
37. Întoarce ochii mei s\ nu vaz\
de[ert\ciune< în calea ta m\ viaz\.
38. Pune robului t\u cuvântul t\u întru
frica ta.
39. {terge ocara mea de care îmi pare r\u,
c\ judec\]ile tale sunt bune.
40. Iat\ am dorit de poruncile tale, întru
dreptatea ta m\ viaz\.
41. {i s\ vin\ peste mine mila ta Doamne,
mântuirea ta dup\ cuvântul t\u.
42. {i voiu r\spunde cuvânt celor ce m\
oc\r\sc, c\ am n\d\jduit întru cuvintele
tale.
43. {i s\ nu iei din gura mea cuvântul
adev\rului pân\ în sfâr[it< c\ întru
judec\]ile tale am n\d\jduit.
44. {i voiu p\zi legea ta pururea în veac,
[i în veacul veacului.
45. {i am umblat întru l\rgime< c\
poruncile tale am c\utat.
46. {i am gr\it întru m\rturiile tale
înaintea împ\ra]ilor, [i nu m-am ru[inat.
47. {i am cugetat la poruncile tale, care
le-am iubit foarte.
48. {i am ridicat mâinile mele spre
poruncile tale, care le-am iubit, [i m-am
deprins întru îndrept\rile tale.
49. Pomene[te cuvintele tale robului t\u,
de care mi-ai dat n\dejde.
50. Aceasta m-a mângâiat întru smerenia
mea, c\ cuvântul t\u m-a viat.
51. Cei mândri au f\cut c\lcare de lege
foarte< iar eu de la legea ta nu m-am
ab\tut.
52. Adusu-mi-am aminte de judec\]ile
tale cele din veac Doamne, [i m-am
mângâiat.
53. Mâhnire m-a cuprins despre cei
p\c\to[i, care p\r\sesc legea ta.
54. L\udate erau de mine îndrept\rile tale,
în locul nemerniciei mele.
728
55. Adusu-mi-am aminte noaptea de
numele t\u Doamne, [i am p\zit legea ta.
56. Aceasta s-a f\cut mie, c\ îndrept\rile
tale am c\utat.
57. Partea mea e[ti Doamne, zis-am s\
p\zesc legea ta.
58. Rugatu-m-am fe]ei tale cu toat\ inima
mea< miluie[te-m\ dup\ cuvântul t\u.
59. Cugetat-am la c\ile tale, [i am întors
picioarele mele la m\rturiile tale.
60. G\titu-m-am [i nu m-am tulburat a
p\zi poruncile tale.
61. Funiile p\c\to[ilor s-au înf\[urat
împrejurul meu, [i legea ta nu am uitat.
62. În miezul nop]ii m-am sculat, s\ m\
m\rturisesc ]ie, spre judec\]ile drept\]ii
tale.
63. P\rta[ sunt eu tuturor celor ce se tem
de tine, [i celor ce p\zesc poruncile tale.
64. De mila ta Doamne este plin
p\mântul, îndrept\rile tale m\ înva]\.
65. Bun\tate ai f\cut cu robul t\u
Doamne, dup\ cuvântul t\u.
66. Bun\tate [i înv\]\tur\ [i cuno[tin]\ m\
înva]\< c\ poruncile tale am crezut.
67. Mai înainte de ce m-am smerit eu am
gre[it< pentru aceasta cuvântul t\u am
p\zit.
68. Bun e[ti Doamne, [i întru bun\tatea ta
m\ înva]\ îndrept\rile tale.
69. Înmul]itu-s-a asupra mea nedreptatea
mândrilor< iar eu cu toat\ inima voiu cerca
poruncile tale.
70. Închegatu-s-a ca laptele inima lor< iar
eu la legea ta am cugetat.
71. Bine este mie c\ m-ai smerit, ca s\ m\
înv\] îndrept\rile tale.
72. Bun\ este mie legea gurii tale, mai
vârtos decât mii de aur [i de argint.
73. Mâinile tale m-au f\cut [i m-au zidit,
în]elep]e[te-m\ [i m\ voiu înv\]a
 PSALTIREA PROOROCULUI {I :MP|RATULUI DAVID
poruncile tale.
74. Cei ce se tem de tine m\ vor vedea, [i
se vor veseli, c\ întru cuvintele tale am
n\d\jduit.
75. Cunoscut-am Doamne c\ drepte sunt
judec\]ile tale, [i întru adev\r m-ai smerit.
76. Fac\-se dar mila ta ca s\ m\ mângâie,
dup\ cuvântul t\u robului t\u.
77. S\-mi vin\ mie îndur\rile tale, [i voiu
fi viu< c\ legea ta cugetarea mea este.
78. S\ se ru[ineze cei mândri, c\ cu
nedreptate au f\cut f\r\delege asupra
mea< iar eu m\ voiu înv\]a întru poruncile
tale.
79. S\ m\ întoarc\ pe mine cei ce se tem
de tine, [i cei ce cunosc m\rturiile tale.
80. Fie inima mea f\r\ prihan\ întru
îndrept\rile tale, ca s\ nu m\ ru[inez.
81. Sting\-se spre mântuirea ta sufletul
meu< întru cuvintele tale am n\d\jduit.
82. Sfâr[itu-s-au ochii mei întru cuvântul
t\u, zicând> când m\ vei mângâia?
83. C\ m-am f\cut ca un foale în brum\<
îndrept\rile tale nu le-am uitat.
84. Câte sunt zilele robului t\u? Când vei
face mie judecat\ de c\tre cei ce m\
gonesc?
85. Spusu-mi-au mie c\lc\torii de lege
bârfele< ci nu sunt ca legea ta Doamne.
86. Toate poruncile tale sunt adev\rul<
f\r\ dreptate m-au gonit, ajut\-mi.
87. Pu]in de nu m-au sfâr[it pe mine pe
p\mânt< iar eu nu am p\r\sit poruncile
tale.
88. Dup\ mila ta viaz\-m\< [i voiu p\zi
m\rturiile gurii tale.
89. În veac Doamne cuvântul t\u r\mâne
în cer.
90. În neam [i în neam adev\rul t\u<
întemeiat-ai p\mântul [i r\mâne.
91. Cu rânduiala ta r\mâne ziua< c\ toate
729
sunt slujitoare ]ie.
92. C\ de nu ar fi fost legea ta gândirea
mea, atunci a[ fi pierit întru smerenia mea.
93. În veac nu voiu uita îndrept\rile tale,
c\ într-însele m-ai viat.
94. Al t\u sunt eu mântuie[te-m\, c\
îndrept\rile tale am c\utat.
95. Pe mine m-au a[teptat p\c\to[ii s\ m\
piarz\, m\rturiile tale am cunoscut.
96. A tot sfâr[itul am v\zut sfâr[it,
desf\tat\ este porunca ta foarte.
97. Cât am iubit legea ta Doamne, toat\
ziua gândirea mea este.
98. Mai mult decât pe vr\jma[ii mei m-ai
în]elep]it cu porunca ta, c\ în veac a mea
este.
99. Mai mult decât to]i cei ce m\ înva]\
am în]eles< c\ m\rturiile tale gândirea mea
este.
100.Mai mult decât cei b\trâni am
priceput, c\ poruncile tale am c\utat.
101.Despre toat\ calea rea am oprit
picioarele mele, ca s\ p\zesc cuvintele
tale.
102.De la judec\]ile tale nu m-am ab\tut,
c\ tu ai pus lege mie.
103.Cât sunt de dulci gâtlejului meu
cuvintele tale, mai mult decât mierea gurii
mele.
104.Din poruncile tale am cunoscut,
pentru aceasta am urât toat\ calea
nedrept\]ii.
105.F\clie picioarelor mele este legea ta,
[i lumin\ c\r\rilor mele.
106.Juratu-m-am [i am pus ca s\ p\zesc
judec\]ile drept\]ii tale.
107.Smeritu-m-am pân\ în sfâr[it
Doamne, viaz\-m\ dup\ cuvântul t\u.
108.Cele de bun\voie ale gurii mele bine
le voie[te Doamne, [i judec\]ile tale m\
înva]\.
 PSALTIREA PROOROCULUI {I :MP|RATULUI DAVID
109.Sufletul meu în mâinile tale este
pururea, [i legea ta nu am uitat.
110.Pus-au p\c\to[ii curs\ mie, [i de la
poruncile tale nu am r\t\cit.
111.Mo[tenit-am m\rturiile tale în veac<
c\ bucurie inimii mele sunt.
112.Plecat-am inima mea ca s\ fac\
îndrept\rile tale în veac, pentru r\spl\tire.
113.Pe c\lc\torii de lege i-am urât, [i
legea ta am iubit.
114.Ajutorul meu [i sprijinitorul meu e[ti
tu< întru cuvintele tale am n\d\jduit.
115.Dep\rta]i-v\ de la mine cei ce
vicleni]i, [i voiu cerca poruncile
Dumnezeului meu.
116.Ap\r\-m\ dup\ cuvântul t\u [i m\
viaz\< [i nu m\ ru[ina pe mine de la
a[teptarea mea.
117.Ajut\-mi [i m\ voiu mântui< [i voiu
cugeta întru îndrept\rile tale pururea.
118.Def\imat-ai pe to]i cei ce se
dep\rteaz\ de la îndrept\rile tale, c\
nedrept este gândul lor.
119.C\lc\tori de lege am socotit pe to]i
p\c\to[ii p\mântului, pentru aceasta am
iubit m\rturiile tale.
120.P\trunde cu frica ta c\rnurile mele, c\
de judec\]ile tale m-am temut.
121.F\cut-am judecat\ [i dreptate< nu m\
da pe mine celor ce ;mi fac strâmb\tate.
122.Prime[te pe robul t\u întru bun\tate,
ca s\ nu m\ cleveteasc\ cei mândri.
123.Ochii mei s-au stins spre mântuirea
ta, [i spre cuvântul drept\]ii tale.
124.F\ cu robul t\u dup\ mila ta, [i întru
îndrept\rile tale m\ înva]\.
125.Robul t\u sunt eu, în]elepte[te-m\ [i
voiu cunoa[te m\rturiile tale.
126.Vremea este a face Domnului< stricat-
au legea ta.
127.Pentru aceasta am iubit poruncile tale,
730
mai mult decât aurul [i topazul.
128.Pentru aceasta spre toate poruncile
tale m-am îndreptat< toat\ calea nedreapt\
am urât.
129.Minunate sunt m\rturiile tale< pentru
aceasta le-a cercat pe ele sufletul meu.
130.Ar\tarea cuvintelor tale lumineaz\, [i
în]elep]e[te pe prunci.
131.Gura mea am deschis, [i am tras duh,
c\ de poruncile tale am dorit.
132.Caut\ spre mine [i m\ miluie[te, dup\
judecata celor ce iubesc numele t\u.
133.Pa[ii mei îndrepteaz\-i dup\ cuvântul
t\u, [i s\ nu m\ st\pâneasc\ toat\
f\r\delegea.
134.Izb\ve[te-m\ de clevetirea oamenilor<
[i voiu p\zi poruncile tale.
135.Fa]a ta arat-o peste robul t\u, [i m\
înva]\ îndrept\rile tale.
136.Izvoare de ape au izvorât ochii mei,
pentru c\ nu am p\zit legea ta.
137.Drept e[ti Doamne, [i drepte sunt
judec\]ile tale.
138.Poruncit-ai dreptatea a fi m\rturiile
tale, [i adev\rul foarte.
139.Topitu-m-a râvnirea ta, c\ au uitat
cuvintele tale vr\jma[ii mei.
140.Cu foc l\murit este cuvântul t\u
foarte, [i robul t\u l-a iubit pe el.
141.Mai tân\r sunt eu [i def\imat,
îndrept\rile tale nu le-am uitat.
142.Dreptatea ta este dreptate în veac, [i
legea ta adev\rul.
143.Necazuri [i nevoi m-au aflat<
poruncile tale sunt gândirea mea.
144.Drepte sunt m\rturiile tale în veac<
în]elep]e[te-m\ [i voiu fi viu.
145.Strigat-am cu toat\ inima mea, auzi-
m\ Doamne, îndrept\rile tale voiu c\uta.
146.Strigat-am c\tre tine, mântuie[te-m\<
[i voiu p\zi m\rturiile tale.
 PSALTIREA PROOROCULUI {I :MP|RATULUI DAVID
147.Apucat-am înainte f\r\ de vreme, [i
am strigat< întru cuvintele tale am
n\d\jduit.
148.Întâmpinat-au ochii mei c\tre
diminea]\, ca s\ cuget la cuvintele tale.
149.Glasul meu auzi-l Doamne dup\ mila
ta< dup\ judecata ta m\ viaz\.
150.Apropiatu-s-au cei ce m\ goneau
f\r\delege< [i de la legea ta s-au dep\rtat.
151.Aproape e[ti tu Doamne, [i toate c\ile
tale sunt adev\rul.
152.Din început am cunoscut dintru
m\rturiile tale, c\ în veac le-ai întemeiat
pe ele.
153.Vezi smerenia mea, [i m\ scoate< c\
legea ta nu am uitat.
154.Judec\ judecata mea, [i m\ izb\ve[te<
pentru cuvântul t\u m\ viaz\.
155.Departe este de la p\c\to[i mântuirea,
c\ îndrept\rile tale nu au c\utat.
156.Îndur\rile tale multe sunt Doamne,
dup\ judecata ta m\ viaz\.
157.Mul]i sunt cei ce m\ gonesc, [i m\
nec\jesc< de la m\rturiile tale nu m-am
ab\tut.
158.V\zut-am pe cei neîn]eleg\tori, [i m\
topeam, c\ cuvintele tale nu le-au p\zit.
159.Vezi c\ poruncile tale am iubit
Doamne, întru mila ta m\ viaz\.
160.Încep\tura cuvintelor tale este
adev\rul< [i în veac toate judec\]ile
drept\]ii tale.
161.Boierii m-au gonit în zadar, [i de
cuvintele tale s-a înfrico[at inima mea.
162.Bucura-m\-voiu eu de cuvintele tale,
ca cel ce afl\ dobânzi multe.
163.Nedreptatea am urât [i m-am scârbit,
iar legea ta am iubit.
164.De [apte ori în zi te-am l\udat, pentru
judec\]ile drept\]ii tale.
165.Pace este mult\ celor ce iubesc legea
731
ta, [i nu este lor sminteal\.
166.A[teptat-am mântuirea ta Doamne, [i
poruncile tale am iubit.
167.P\zit-a sufletul meu m\rturiile tale, [i
le-a iubit foarte.
168.P\zit-am poruncile tale [i m\rturiile
tale, c\ toate c\ile mele înaintea ta sunt
Doamne.
169.S\ se apropie rug\ciunea mea înaintea
ta Doamne, dup\ cuvântul t\u m\
în]elep]e[te.
170.S\ intre cererea mea înaintea ta
Doamne, dup\ cuvântul t\u m\ izb\ve[te.
171.R\spunde-vor buzele mele laud\,
când m\ vei înv\]a îndrept\rile tale.
172.Spune-va limba mea cuvintele tale, c\
toate poruncile tale sunt dreptatea.
173.Fie mâna ta s\ m\ mântuiasc\, c\
poruncile tale am voit.
174.Dorit-am de mântuirea ta Doamne, [i
legea ta cugetarea mea este.
175.Viu va fi sufletul meu, [i te va l\uda<
[i judec\]ile tale vor ajuta mie,
176.R\t\cit-am ca o oaie pierdut\< caut\
pe robul t\u, c\ poruncile tale nu le-am
uitat.
Cântarea treptelor. Psalm 119.
C\tre Domnul când m-am nec\jit am
strigat [i m-au auzit.
2. Doamne izb\ve[te sufletul meu de
buzele nedrepte [i de limba viclean\.
3. Ce se va da ]ie? {i ce se va ad\uga ]ie
spre limba viclean\?
4. S\ge]ile celui puternic sunt ascu]ite cu
c\rbuni pustnice[ti.
5. Vai mie! C\ nemernicia mea s-a
îndelungat, s\l\[luitu-m-am cu s\la[ele
lui Kidar, mult a nemernicit sufletul meu.
6. Cu cei ce urau pacea, eram f\c\tor de
 PSALTIREA PROOROCULUI {I :MP|RATULUI DAVID
pace, când gr\iam lor, se luptau cu mine în
zadar.
Cântarea treptelor. Psalm 120.
Ridicat-am ochii mei la mun]i de unde va
veni ajutorul meu.
2. Ajutorul meu de la Domnul, cel ce au
f\cut cerul [i p\mântul.
3. S\ nu dai întru cl\tire piciorul t\u< nici
s\ dormiteze cel ce te p\ze[te.
4. Iat\ nu va dormita, nici va adormi cel
ce p\ze[te pe Israil< Domnul te va p\zi pe
tine.
5. Domnul este acoper\mânt ]ie peste
mâna ta cea dreapt\.
6. Ziua soarele nu te va arde, nici luna
noaptea.
7. Domnul te va p\zi pe tine de tot r\ul,
p\zi-va sufletul t\u Domnul.
8. Domnul va p\zi intrarea ta [i ie[irea
ta, de acum [i pân\ în veac.
Cântarea treptelor. Psalm 121.
Veselitu-m-am de cei ce mi-au zis mie> în
casa Domnului vom merge.
2. Stând era picioarele noastre în cur]ile
tale Ierusalime, Ierusalimul cel ce se
zide[te ca o cetate< a c\ruia împ\rt\[irea
lui este dimpreun\.
3. C\ acolo s-au suit semin]iile,
semin]iile Domnului, m\rturia lui Israil.
4. Ca s\ se m\rturiseasc\ numelui
Domnului.
5. C\ acolo au [ezut scaunele la
judecat\< scaunele asupra casei lui David.
6. Întreba]i dar cele ce sunt spre pacea
Ierusalimului, [i îndestulare celor ce te
iubesc pe tine.
7. Fie pace întru puterea ta, [i îndestulare
732
întru zidurile turnului t\u.
8. Pentru fra]ii mei [i pentru vecinii mei,
am gr\it adic\ pace de tine.
9. Pentru casa Domnului Dumnezeului
nostru, am c\utat cele bune ]ie.
Cântarea treptelor. Psalm 122.
C\tre tine am ridicat ochii mei, cela ce
locuie[ti în cer.
2. Iat\ precum sunt ochii slugilor în
mâinile st\pânilor s\i.
3. Precum sunt ochii slujnicei în mâinile
st\pânei sale< a[a ochii no[tri c\tre
Domnul Dumnezeul nostru, pân\ ce se va
milostivi spre noi.
4. Miluie[te-ne pe noi Doamne,
miluie[te-ne pe noi< c\ prea mult ne-am
umplut de hul\.
5. Prea mult s-a umplut sufletul nostru<
ocar\ celor ce sunt întru îndestulare [i
hul\ celor mândri.
Cântarea treptelor. Psalm 123.
De nu ar fi c\ Domnul era întru noi, zic\
adic\ Israil.
2. De nu ar fi c\ Domnul era întru noi,
când s-au ridicat oamenii asupra noastr\,
iat\ de vii ne-ar fi înghi]it pe noi, când s-a
iu]it mânia lui peste noi.
3. Iat\ apa ne-ar fi înecat pe noi.
4. Pârâu a trecut sufletul nostru, iat\ a
trecut sufletul nostru apa cea f\r\ de stare.
5. Bine este cuvântat Domnul, care nu
ne-au dat pe noi spre vânarea din]ilor lor.
6. Sufletul nostru ca o pas\re s-a izb\vit
din cursa vân\torilor.
7. Cursa s-a sf\râmat [i noi ne-am
izb\vit.
8. Ajutorul nostru este întru numele
 PSALTIREA PROOROCULUI {I :MP|RATULUI DAVID
Domnului, celui ce au f\cut cerul [i
p\mântul.
Cântarea treptelor. Psalm 124.
Cei ce se n\d\jduiesc întru Domnul ca
Muntele Sionului< nu se va cl\ti în veac,
cel ce locuie[te în Ierusalim.
2. Mun]i împrejurul lui, [i Domnul
împrejurul poporului s\u, de acum [i pân\
în veac.
3. C\ nu va l\sa Domnul toiagul
p\c\to[ilor peste soarta drep]ilor< ca s\
nu-[i tinz\ drep]ii întru f\r\delegi mâinile
lor.
4. F\ bine Doamne celor buni [i celor
drep]i cu inima.
5. Iar pe cei ce se abat la înd\r\tnicii,
duce-i-va Domnul cu cei ce lucreaz\
f\r\delege, pace peste Israil.
Cântarea treptelor. Psalm 125.
Când au întors Domnul robia Sionului,
f\cutu-ne-am ca ni[te mângâia]i.
2. Atunci s-a umplut de bucurie gura
noastr\, [i limba noastr\ de veselie.
3. Atunci vor gr\i între neamuri.
4. M\rit-au Domnul a face cu dân[ii,
m\rit-au Domnul a face cu noi< fost-am
veselindu-ne.
5. Întoarce Doamne robia noastr\, ca
pâraiele în austru.
6. Cei ce seam\n\ cu lacrimi, cu bucurie
vor secera.
7. Mergând mergea [i plângea, aruncând
semin]ele sale.
8. {i venind vor veni cu bucurie, luându-
[i m\nunchile sale.
Cântarea treptelor. Psalm 126.
733
De nu ar zidi Domnul casa, în de[ert s-ar
osteni cei ce zidesc.
2. De nu ar p\zi Domnul cetatea< în
de[ert ar priveghea cel ce o p\ze[te, ;n
de[ert este vou\ a mâneca.
3. Scula]i-v\ dup\ ce a]i [ezut, cei ce
mânca]i pâinea durerii.
4. Când va da iubi]ilor s\i somn, iat\
mo[tenirea Domnului, fiii, plata rodului
pântecelui.
5. Ca ni[te s\ge]i în m=na celui tare, a[a
fiii celor scutura]i.
6. Fericit este, care î[i va plini pofta sa
dintr-în[ii nu se vor ru[ina, când vor gr\i
vr\jma[ilor s\i în por]i.
Cântarea treptelor. Psalm 127.
Ferici]i to]i cei ce se tem de Domnul, care
umbl\ în c\ile lui.
2. Ostenelile rodurilor tale vei mânca<
fericit e[ti, [i bine va fi ]ie.
3. Femeia ta ca o vie rodit\ în laturile
casei tale.
4. Fiii t\i ca ni[te tinere odrasle de
m\slin împrejurul mesei tale.
5. Iat\ a[a se va binecuvânta omul cel ce
se teme de Domnul.
6. Binecuvânta-te-va Domnul din Sion,
[i vei vedea bun\t\]ile Ierusalimului în
toate zilele vie]ii tale.
7. {i vei vedea pe fiii fiilor t\i, pace peste
Israil.
Cântarea treptelor. Psalm 128.
De multe ori s-au luptat cu mine din
tinere]ile mele, zic\ adic\ Israil.
2. De multe ori s-au luptat cu mine din
tinere]ile mele, [i nu m-au biruit.
 PSALTIREA PROOROCULUI {I :MP|RATULUI DAVID
3. Peste spatele mele au lucrat p\c\to[ii,
îndelungat-au f\r\delegea sa.
4. Domnul cel drept au t\iat grumajii
p\c\to[ilor.
5. S\ se ru[ineze [i s\ se întoarc\ înapoi
to]i, cei ce ur\sc Sionul.
6. Fac\-se ca iarba pe cas\, care mai
înainte de smulgere s-a uscat.
7. De care nu [i-a umplut mâna sa cel ce
secer\, [i sânul s\u cel ce adun\
m\nunchile.
8. {i nu au zis cei ce treceau,
binecuv=ntarea Domnului peste voi<
binecuv=ntat-am pe voi întru numele
Domnului.
Cântarea treptelor. Psalm 129.
Dintru adâncuri am strigat c\tre tine
Doamne, Doamne auzi glasul meu.
2. Fie urechile tale luând aminte spre
glasul rug\ciunii mele.
3. De te vei uita la f\r\delegi Doamne,
Doamne cine va suferi?
4. C\ la tine este milostivirea, pentru
numele t\u te-am r\bdat Doamne.
5. A[teptat-a sufletul meu spre cuvântul
t\u, n\d\jduit-a sufletul meu spre
Domnul.
6. Din straja dimine]ii pân\ în noapte,
din straja dimine]ii s\ n\d\jduiasc\ Israil
spre Domnul.
7. C\ la Domnul este mila [i mult\
mântuire la el, [i el va izb\vi pe Israil de
toate f\r\delegile lui.
Cântarea treptelor. Psalm 130.
Doamne nu s-a în\l]at inima mea, nici s-
au în\l]at ochii mei.
2. Nici am umblat întru cele mari, nici
734
întru cele mai minunate decât mine.
3. De nu m-am smerit cu gândul, ci am
în\l]at sufletul meu.
4. Precum este cel în]\rcat spre maica
lui, a[a vei r\spl\ti spre sufletul meu.
5. N\d\jduiasc\ Israil spre Domnul, de
acum [i pân\ în veac.
Cântarea treptelor. Psalm 131.
Adu-]i aminte Doamne de David [i de
toate blânde]ele lui<
2. Cum s-a jurat Domnului, s-a f\g\duit
Dumnezeului lui Iacov.
3. De voiu intra în l\ca[urile casei mele,
de m\ voiu sui pe patul a[ternutului meu.
4. De voiu da somn ochilor mei, [i
genelor mele dormitare.
5. {i odihn\ tâmplelor mele, pân\ ce
voiu afla locul Domnului, l\ca[ul
Dumnezeului lui Iacov.
6. Iat\ o am auzit pe ea în Efrata< aflat-o-
am pe ea în câmpii dumbr\vii.
7. Intra-vom în l\ca[urile lui, închina-ne-
vom la locul unde au st\tut picioarele lui.
8. Scoal\-te Doamne întru odihna ta, tu
[i sicriul sfin]irii tale.
9. Preo]ii t\i se vor îmbr\ca cu dreptate,
[i cuvio[ii t\i se vor bucura.
10. Pentru David sluga ta, s\ nu întorci
fa]a unsului t\u.
11. Juratu-s-au Domnul lui David cu
adeverin]\, [i nu se va lep\da de dânsa<
din rodul pântecelui t\u voiu pune pe
scaunul t\u.
12. De vor p\zi fiii t\i a[ez\mântul de
lege al meu, [i m\rturiile mele acestea
care voiu înv\]a pe ei.
13. {i fiii lor pân\ în veac vor [edea pe
scaunul t\u.
14. C\ au ales Domnul Sionul, osebitu-l-
 PSALTIREA PROOROCULUI {I :MP|RATULUI DAVID
au pe el spre l\ca[ lui[i.
15. Aceasta este odihna mea în veacul
veacului< aici voiu locui, c\ l-am ales pe
el.
16. Vânatul lui binecuv=nt=ndu-l, voiu
binecuv=nta< pe s\racii lui voiu s\tura de
pâine.
17. Preo]ii lui voiu îmbr\ca cu mântuire<
[i cuvio[ii lui cu bucurie se vor bucura.
18. Acolo voiu r\s\ri cornul lui David,
g\tit-am lumin\tor unsului meu.
19. Pe vr\jma[ii lui voiu îmbr\ca cu
ru[ine, [i peste dânsul va înflori sfin]enia
mea.
Cântarea treptelor. Psalm 132.
Iat\ acum ce este bun sau ce este frumos,
f\r\ numai a locui fra]ii împreun\.
2. Ca mirul pe cap, cel ce se pogoar\ pe
barb\, pe barba lui Aaron.
3. Care se pogoar\ pe marginea
îmbr\c\mintei lui, ca roua Ermonului, ce
se pogoar\ pe Mun]ii Sionului.
4. C\ acolo au poruncit Domnul
binecuvântarea [i via]a pân\ în veac.
Cântarea treptelor. Psalm 133.
Iat\ acum binecuvânta]i pe Domnul toate
slugile Domnului.
2. Care sta]i în casa Domnului< în cur]ile
casei Dumnezeului nostru.
3. În nop]i ridica]i mâinile voastre la cele
sfinte, [i binecuvânta]i pe Domnul.
4. Binecuvânta-te-va Domnul din Sion,
cel ce au f\cut cerul [i p\mântul.
Psalm 134. Aliluia.
L\uda]i numele Domnului< l\uda]i slugi
735
pe Domnul.
2. Cei ce sta]i în casa Domnului, în
cur]ile casei Dumnezeului nostru.
3. L\uda]i pe Domnul, c\ este bun
Domnul.
4. Cânta]i numelui lui, c\ este bun.
5. C\ pe Iacov au ales lui[i Domnul.
6. Pe Israil spre mo[tenire lui[i.
7. C\ eu am cunoscut c\ este mare
Domnul.
8. {i Domnul nostru peste to]i
dumnezeii.
9. Toate câte au vrut Domnul au f\cut.
10. :n cer [i pe p\mânt.
11. În m\ri [i întru toate adâncurile.
12. Ridicând nori de la marginea
p\mântului.
13. Fulgerele spre ploaie le-au f\cut.
14. Cel ce scoate vânturile din vistieriile
sale.
15. Care au b\tut cele întâi n\scute ale
Eghipetului.
16. De la om pân\ la dobitoc.
17. Trimis-au semne [i minuni în mijlocul
t\u Eghipete.
18. :ntru Faraon [i întru toate slugile lui.
19. Care au b\tut neamuri multe.
20. {i au ucis împ\ra]i tari.
21. Pe Sion împ\ratul Amoreilor.
22. {i pe Og împ\ratul Vasanului.
23. {i toate împ\ra]iile lui Hanaan.
24. {i au dat p\mântul lor mo[tenire.
25. Mo[tenirea lui Israil poporului s\u.
26.Doamne numele t\u este în veac.
27.{i pomenirea ta în neam [i în neam.
28. C\ va judeca Domnul pe poporul s\u.
29. {i spre slugile sale se va umili.
30. Idolii neamurilor argint [i aur< lucruri
de mâini omene[ti.
31. Gur\ au [i nu vor gr\i.
32. Ochi au [i nu vor vedea.
 PSALTIREA PROOROCULUI {I :MP|RATULUI DAVID
33. Urechi au [i nu vor auzi.
34. C\ nu este duh în gura lor.
35. Asemenea lor s\ fie cei ce fac acestea.
36. {i to]i cei ce se n\d\jduiesc într-în[ii.
37. Casa lui Israil, binecuvânta]i pe
Domnul.
38. Casa lui Aaron, binecuvânta]i pe
Domnul.
39. Casa lui Levi, binecuvânta]i pe
Domnul.
40. Cei ce v\ teme]i de Domnul,
binecuvânta]i pe Domnul.
41.Bine este cuvântat Domnul din Sion
cel ce locuie[te în Ierusalim.
Psalm 135. Aliluia.
M\rturisi]i-v\ Domnului, c\ este bun< c\
în veac este mila lui.
2. M\rturisi]i-v\ Dumnezeului
dumnezeilor< c\ în veac este mila lui.
3. M\rturisi]i-v\ Domnului domnilor< c\
în veac este mila lui.
4. Celui ce face minuni mari unuia< c\ în
veac este mila lui.
5. Celui ce au f\cut cerurile cu
în]elegere< c\ în veac este mila lui.
6. Celui ce au înt\rit p\mântul peste ape<
c\ în veac este mila lui.
7. Celui ce au f\cut lumin\torii cei mari<
c\ în veac este mila lui.
8. Soarele spre st\pânirea zilei< c\ în
veac este mila lui.
9. Luna [i stelele spre st\pânirea nop]ii<
c\ în veac este mila lui.
10. Celui ce au b\tut Eghipetul cu cei întâi
n\scu]i ai lor< c\ în veac este mila lui.
11. {i au scos pe Israil din mijlocul lor< c\
în veac este mila lui.
12.Cu mân\ tare [i cu bra] înalt< c\ în
veac este mila lui.
736
13. Celui ce au împ\r]it Marea Ro[ie ;ntru
desp\r]ituri< c\ în veac este mila lui.
14. {i au trecut pe Israil prin mijlocul ei<
c\ în veac este mila lui.
15. {i au scuturat pe Faraon [i puterea lui
în Marea Ro[ie< c\ în veac este mila lui.
16. Celui ce au trecut norodul s\u în
pustie< c\ în veac este mila lui.
17. Celui ce au b\tut împ\ra]i mari< c\ în
veac este mila lui.
18. {i au omorât împ\ra]i tari< c\ în veac
este mila lui.
19. Pe Sion împ\ratul Amoreilor< c\ în
veac este mila lui.
20. {i pe Og împ\ratul Vasanului< c\ în
veac este mila lui.
21. {i le-au dat p\mântul lor mo[tenire< c\
în veac este mila lui.
22. Mo[tenirea lui Israil slugii sale< c\ în
veac este mila lui.
23. C\ întru smerenia noastr\ ne-au
pomenit pe noi Domnul, c\ în veac este
mila lui.
24.{i ne-au izb\vit pe noi de vr\jma[ii
no[tri< c\ în veac este mila lui.
25. Cel ce d\ hran\ la tot trupul< c\ în veac
este mila lui.
26.M\rturisi]i-v\ Dumnezeului ceresc< c\
în veac este mila lui.
Psalm 136. Lui David prin Ieremia.
La râul Vavilonului, acolo am [ezut [i am
plâns, când ne-am adus noi aminte de
Sion.
2. În s\lcii în mijlocul lui am spânzurat
organele noastre.
3. C\ acolo ne-au întrebat pe noi, cei ce
ne-au robit pe noi, cuvinte de cânt\ri.
4. {i cei ce ne-au dus pe noi, cântare,
cânta]i nou\ din cânt\rile Sionului.
 PSALTIREA PROOROCULUI {I :MP|RATULUI DAVID
5. Cum vom cânta cântarea Domnului în
p\mânt str\in?
6. De te voiu uita Ierusalime, uitat\ s\ fie
dreapta mea.
7. S\ se lipeasc\ limba mea de grumazul
meu, de nu-mi voiu aduce aminte de tine.
8. De nu voiu pune înainte Ierusalimul,
ca întru începutul veseliei mele.
9. Adu-]i aminte Doamne de fiii lui
Edom, în ziua Ierusalimului.
10. Care ziceau> strica]i-l, strica]i-l pân\ la
temeliile lui.
11. Fata Vavilonului tic\loas\< fericit este
cel ce va r\spl\ti ]ie r\spl\tirea ta, care ai
r\spl\tit nou\.
12. Fericit este care va apuca, [i va lovi
pruncii t\i de piatr\.
Psalm 137. Lui David prin Agheu [i
Zaharia.
M\rturisi-m\-voiu ]ie Doamne cu toat\
inima mea< [i înaintea Îngerilor voiu cânta
]ie, c\ ai auzit toate graiurile gurii mele.
2. Închina-m\-voiu la Biserica ta cea
sfânt\, [i m\ voiu m\rturisi numelui t\u.
3. :ntru mila ta [i adev\rul t\u< c\ ai
m\rit peste tot numele cel sfânt al t\u.
4. Ori în ce zi te voiu chema, degrab\ m\
auzi< înmul]i-m\-vei în sufletul meu cu
puterea ta.
5. M\rturiseasc\-se ]ie Doamne to]i
împ\ra]ii p\mântului, c\ au auzit toate
graiurile gurii tale,
6. {i s\ cânte întru c\ile Domnului, c\
mare este slava Domnului.
7. C\ înalt este Domnul, [i la cele
smerite prive[te, [i cele înalte de departe
le cunoa[te.
8. De voiu merge în mijlocul necazului,
m\ vei via< peste mânia vr\jma[ilor mei
737
tins-ai mâinile tale, [i m-a mântuit dreapta
ta.
9. Domnul va r\spl\ti pentru mine<
Doamne mila ta este în veac, lucrurile
mâinilor tale nu le trece cu vederea.
Psalm 138. Lui David ;ntru sfâr[it, al
Zahariei întru risipire.
Doamne cercatu-m-ai [i m-ai cunoscut, tu
ai cunoscut [ederea mea [i scularea mea.
2. Tu ai priceput gândurile mele de
departe< c\rarea [i funia mea tu ai iscodit.
3. {i toate c\ile mele mai înainte le-ai
v\zut, c\ nu este vicle[ug în limba mea.
4. Iat\ Doamne, tu ai cunoscut toate cele
de pe urm\, [i cele de demult< tu m-ai
zidit, [i ai pus peste mine mâna ta.
5. Minunat\ s-a f\cut [tiin]a ta de c\tre
mine, înt\ritu-s-a, nu voiu putea spre
dânsa.
6. Unde m\ voiu duce de la Duhul t\u?
{i de la fa]a ta unde voiu fugi?
7. De m\ voiu sui în cer, tu acolo e[ti< de
m\ voiu pogorî ;n Iad, de fa]\ e[ti.
8. De voiu lua aripile mele de diminea]\,
[i m\ voiu s\l\[lui la marginile m\rii,
9. {i acolo mâna ta m\ va pov\]ui, [i m\
va ]ine dreapta ta.
10. {i am zis> au doar întunericul m\ va
acoperi? {i noaptea este luminare întru
desf\tarea mea.
11. C\ întunericul nu se va întuneca de la
tine, [i noaptea ca ziua se va lumina<
precum este întunericul ei, a[a [i lumina
ei.
12. C\ tu ai zidit r\runchii mei, sprijinitu-
m-ai din pântecele maicii mele.
13. M\rturisi-m\-voiu ]ie, c\ cu
înfrico[are te-ai minunat< minunate sunt
lucrurile tale, [i sufletul meu le cunoa[te
 PSALTIREA PROOROCULUI {I :MP|RATULUI DAVID
foarte.
14. Nu s-a ascuns osul meu de la tine, care
l-ai f\cut întru ascuns< [i statul meu întru
cele mai de jos ale p\mântului.
15. Cel nelucrat al meu l-au v\zut ochii
t\i, [i în cartea ta to]i se vor scrie< zile se
vor zidi, [i nici una întru dân[ii.
16. Iar mie foarte sunt cinsti]i prietenii t\i
Dumnezeule, foarte s-au înt\rit st\pâniile
lor.
17. Num\ra-voiu pe dân[ii, [i mai mult
decât nisipul se vor înmul]i< sculatu-m-
am, [i înc\ sunt cu tine.
18. De vrei s\ omori pe p\c\to[i
Dumnezeule< b\rba]ii sângiurilor
dep\rta]i-v\ de la mine.
19. C\ pricinuitori sunte]i întru gânduri,
lua-vor întru de[ert\ciuni cet\]ile tale.
20. Au nu pe cei ce te ur\sc pe tine
Doamne am urât? {i asupra vr\jma[ilor
t\i m-am topit?
21. Cu urâciune des\vâr[it i-am urât pe ei,
neprieteni mi s-a f\cut mie.
22. Ispite[te-m\ Dumnezeule, [i cunoa[te
inima mea, cearc\-m\, [i cunoa[te c\r\rile
mele.
23. {i vezi, de este calea f\r\delegii întru
mine, [i m\ îndrepteaz\ în calea cea
ve[nic\.
Psalm 139. :ntru sfâr[it lui David.
Scoate-m\ Doamne de la omul viclean< de
la b\rbatul nedrept m\ izb\ve[te.
2. Care gândeau nedreptate în inim\,
toat\ ziua rânduiau razboaie.
3. Ascu]it-a limba sa ca de [arpe< otrav\
de aspid\ sub buzele lor.
4. P\ze[te-m\ Doamne de mâna
p\c\tosului, de la oamenii nedrep]i m\
scoate.
738
5. Care au gândit s\ împiedice pa[ii mei,
ascuns-au mândrii curs\ mie.
6. {i cu funii au întins curs\ picioarelor
mele, pe lâng\ c\rare sminteli mi-au pus
mie.
7. Zis-am Domnului> Dumnezeul meu
e[ti tu, ascult\ Doamne glasul rug\ciunii
mele.
8. Doamne, Doamne, puterea mântuirii
mele, umbrit-ai peste capul meu în ziua de
r\zboi.
9. S\ nu m\ dai Doamne de la dorirea
mea celui p\c\tos, gândit-a împotriva
mea, s\ nu m\ p\r\se[ti, ca nu cândva s\
se înal]e.
10. Capul înconjur\rii lor, osteneala
buzelor lor va acoperi pe dân[ii.
11. C\dea-vor peste dân[ii c\rbuni cu foc,
surpa-vei pe ei în tic\lo[ie, [i nu vor putea
r\bda.
12. B\rbatul limbut nu se va îndrepta pe
p\mânt< pe b\rbatul nedrept relele îl vor
vâna spre stric\ciune.
13. Cunoscut-am, c\ va face Domnul
judecat\ s\racilor, [i izbând\ lipsi]ilor.
14. Îns\ drep]ii se vor m\rturisi numelui
t\u, [i vor locui drep]ii cu fa]a ta.
Psalm 140. Lui David.
Doamne strigat-am c\tre tine, auzi-m\< ia
aminte glasul rug\ciunii mele, când strig
c\tre tine.
2. S\ se îndrepteze rug\ciunea mea, ca
t\mâia înaintea ta< ridicarea mâinilor
mele, jertf\ de seara.
3. Pune Doamne straj\ gurii mele, [i u[\
de îngr\dire împrejurul buzelor mele.
4. S\ nu aba]i inima mea spre cuvinte de
vicle[ug, ca s\ t\g\duiesc r\spunsurile
cele din p\cate.
 PSALTIREA PROOROCULUI {I :MP|RATULUI DAVID
5. Cu oamenii cei ce lucreaz\ f\r\delege<
[i nu m\ voiu înso]i cu ale[ii lor.
6. Certa-m\-va dreptul cu mil\ [i m\ va
mustra< [i untuldelemn al p\c\tosului s\
nu ung\ capul meu.
7. C\ înc\ [i rug\ciunea mea este întru
bune vrerile lor< înghi]itu-s-au lâng\ piatr\
judec\torii lor.
8. Auzi-se-vor graiurile mele, c\ s-au
îndulcit, ca o brazd\ de p\mânt s-au rupt
pe p\mânt, risipitu-s-au oasele lor lâng\
Iad.
9. C\ci c\tre tine Doamne, Doamne
ochii mei, spre tine au n\d\jduit, s\ nu iei
sufletul meu.
10. P\ze[te-m\ de cursa, care mi-au pus
mie, [i de smintelile celor ce fac
f\r\delege.
11. C\dea-vor în mreaja sa p\c\to[ii,
deosebi sunt eu, pân\ ce voiu trece.
Psalm 141. :n]elegerii lui David, când a
fost el în pe[ter\ rugându-se.
Cu glasul meu c\tre Domnul am strigat<
cu glasul meu c\tre Domnul m-am rugat.
2. V\rsa-voiu înaintea lui rug\ciunea
mea, necazul meu înaintea lui voiu spune.
3. Când lipsea dintru mine duhul meu, tu
ai cunoscut c\r\rile mele.
4. În calea aceasta, în care am umblat,
ascuns-au curs\ mie.
5. Luat-am seama de-a dreapta [i am
privit, [i nu era cine s\ m\ cunoasc\.
6. Pierit-a fuga de la mine, [i nu este cel
ce caut\ sufletul meu.
7. Strigat-am c\tre tine Doamne, zis-am>
tu e[ti n\dejdea mea, partea mea e[ti în
p\mântul celor vii.
8. Ia aminte spre rug\ciunea mea c\ m-
am smerit foarte.
739
9. Izb\ve[te-m\ de cei ce m\ gonesc< c\
s-au înt\rit mai vârtos decât mine.
10. Scoate din temni]\ sufletul meu ca s\
se m\rturiseasc\ numelui t\u.
11. Pe mine m\ a[teapt\ drep]ii pân\ ce
vei r\spl\ti mie.
Psalm 142. Lui David.
Când îl gonea pe el Avesalom fiul s\u.
Doamne auzi rug\ciunea mea, ascult\
cererea mea, întru adev\rul t\u, auzi-m\
întru dreptatea ta.
2. {i s\ nu intri la judecat\ cu robul t\u,
c\ nu se va îndrepta înaintea ta tot cel viu.
3. C\ a gonit vr\jma[ul sufletul meu,
împilat-a la p\mânt via]a mea.
4. A[ezatu-m-a întru întuneric ca pe
mor]ii veacului, [i s-a mâhnit întru mine
duhul meu.
5. :ntru mine s-a tulburat inima mea,
adusu-mi-am aminte de zilele cele din
început< cugetat-am la toate lucrurile tale,
la faptele mâinilor tale am gândit.
6. Tins-am c\tre tine mâinile mele<
sufletul meu ca ni[te p\mânt f\r\ de ap\
]ie.
7. Degrab\ auzi-m\ Doamne, sl\bit-a
duhul mie.
8. S\ nu întorci fa]a ta de la mine [i m\
voiu asem\na celor ce se pogoar\ în
groap\,
9. Auzit\ f\ mie diminea]a mila ta, c\
spre tine am n\d\jduit.
10. Arat\ mie Doamne calea, în care voiu
merge< c\ la tine am ridicat sufletul meu.
11. Scoate-m\ de la vr\jma[ii mei,
Doamne la tine am sc\pat< ;nva]\-m\ s\
fac voia ta, c\ tu e[ti Dumnezeul meu.
12. Duhul t\u cel bun m\ va pov\]ui la
p\mântul cel drept< pentru numele t\u
 PSALTIREA PROOROCULUI {I :MP|RATULUI DAVID
Doamne m\ vei via întru dreptatea ta.
13. Scoate-vei din necaz sufletul meu, [i
întru mila ta vei sfâr[i pe vr\jma[ii mei.
14. {i vei pierde pe to]i cei ce nec\jesc
sufletul meu, c\ eu sunt robul t\u.
Psalm 143, lui David, ;mpotriva lui
Goliat.
Bine este cuvântat Domnul Dumnezeul
meu, cel ce înva]\ mâinile mele spre
o[tire, [i degetele mele la r\zboi.
2. Mila mea, sc\parea mea, sprijinitorul
meu [i izb\vitorul meu.
3. Scutitorul meu, [i întru el am
n\d\jduit< cel ce supune poporul meu sub
mine.
4. Doamne! Ce este omul? C\ te-ai f\cut
cunoscut lui, sau fiul omului? C\ îl
socote[ti pe el.
5. Omul de[ert\ciunii s-a asem\nat<
zilele lui ca umbra trec.
6. Doamne pleac\ cerurile, [i te pogoar\,
atinge-te de mun]i, [i vor fumega.
7. Fulger\ fulgere, [i vei risipi pe dân[ii,
trimite s\ge]ile tale [i-i vei tulbura pe ei.
8. Trimite mâna ta dintru în\l]ime<
scoate-m\ [i m\ izb\ve[te din ape multe,
din mâna fiilor celor str\ini.
9. A c\rora gur\ a gr\it de[ert\ciune, [i
dreapta lor este dreapta strâmb\t\]ii.
10. Dumnezeule, cântare nou\ voiu cânta
]ie, în psaltire cu zece strune voiu cânta
]ie.
11. Celui ce dai mântuire împ\ra]ilor,
celui ce izb\ve[te pe David robul t\u de
sabie cumplit\.
12. Izb\ve[te-m\ [i m\ scoate din mâna
fiilor celor str\ini< a c\rora gur\ a gr\it
de[ert\ciune, [i dreapta lor este dreapta
strâmb\t\]ii.
740
13. Ai c\rora fiii lor ca ni[te tinere odrasle
înfipte întru tinere]ile lor.
14. Fetele lor înfrumuse]ate, împodobite
ca asem\narea Bisericii.
15. C\m\rile lor pline, v\rsându-se din
ceasta în ceea.
16. Oile lor mult f\t\toare, înmul]indu-se
întru ie[irile lor< boii lor gra[i.
17. Nu este c\dere de gard, nici
trec\toare, nici strigare în uli]ele lor.
18. Fericit-au pe poporul, c\ruia sunt
acestea< fericit este poporul, c\ruia
Domnul este Dumnezeul lui.
Psalm 144. Laudei lui David.
:n\l]a-te-voiu Dumnezeul meu ;mp\ratul
meu, [i bine voiu cuvânta numele t\u în
veac [i în veacul veacului.
2. În toate zilele bine te voiu cuvânta, [i
voiu l\uda numele t\u în veac [i în veacul
veacului.
3. Mare este Domnul [i l\udat foarte, [i
slavei lui nu este sfâr[it.
4. Neamul [i neamul vor l\uda lucrurile
tale, [i puterea ta vor vesti.
5. Mare cuviin]a slavei sfin]irii tale vor
gr\i, [i minunile tale vor povesti.
6. {i puterea celor înfrico[ate ale tale vor
spune, [i slava ta vor povesti.
7. Pomenirea mul]imii bun\t\]ii tale vor
vesti, [i de dreptatea ta se vor bucura.
8. Îndurat [i milostiv este Domnul,
îndelung r\bd\tor [i mult milostiv.
9. Bun este Domnul tuturor, [i îndur\rile
lui peste toate lucrurile lui.
10. M\rturiseasc\-se ]ie Doamne toate
lucrurile tale, [i cuvio[ii t\i bine s\ te
cuvinteze.
11. Slava împ\r\]iei tale vor spune, [i
puterea ta vor gr\i.
 PSALTIREA PROOROCULUI {I :MP|RATULUI DAVID
12. Ca s\ fac\ cunoscut\ fiilor omene[ti
puterea ta, [i slava marii cuviin]ei
împ\r\]iei tale.
13. Împ\r\]ia ta este împ\r\]ia tuturor
veacurilor, [i st\pânia ta întru tot neamul
[i neamul.
14. Credincios este Domnul întru toate
cuvintele sale, [i cuvios întru toate
lucrurile sale.
15. Sprijine[te Domnul pe to]i cei ce cad,
[i îndrepteaz\ pe to]i cei surpa]i.
16. Ochii tuturor spre tine n\d\jduiesc, [i
tu le dai lor hran\ în vreme bun\.
17. Deschizi tu mâna ta, [i saturi pe tot cel
viu de buna-voin]\.
18. Drept este Domnul întru toate c\ile
sale, [i cuvios întru toate lucrurile sale.
19. Aproape este Domnul de to]i cei ce ;l
cheam\ pe el, de to]i cei ce ;l cheam\ pe el
întru adev\r.
20. Voia celor ce se tem de el va face, [i
rug\ciunea lor va auzi [i-i va mântui pe
dân[ii.
21. P\ze[te Domnul pe to]i cei ce ;l iubesc
pe el, [i pe to]i p\c\to[ii va pierde.
22. Lauda Domnului va gr\i gura mea, [i
bine s\ cuvinteze tot trupul numele cel
sfânt al lui în veac [i în veacul veacului.
Psalm 145. Aliluia. Al lui Agheu [i al
Zahariei.
Laud\ suflete al meu pe Domnul, l\uda-
voiu pe Domnul în via]a mea, cânta-voiu
Dumnezeului meu pân\ ce voiu fi.
2. Nu v\ n\d\jdui]i spre boieri, spre fiii
oamenilor, întru care nu este mântuire.
3. Ie[i-va duhul lui, [i se va întoarce în
p\mântul s\u.
4. În ziua aceea vor pieri toate gândurile
lui.
741
5. Fericit este c\ruia Dumnezeul lui
Iacov este ajutorul lui, n\dejdea lui spre
Domnul Dumnezeul lui.
6. Spre cel ce au f\cut cerul [i p\mântul,
marea [i toate cele ce sunt într-însele.
7. Spre cel ce p\ze[te adev\rul în veac,
spre cel ce face judecat\ celor n\p\stui]i,
spre cel ce d\ hran\ celor fl\mânzi.
8. Domnul dezleag\ pe cei fereca]i în
obezi, Domnul în]elep]e[te orbii, Domnul
ridic\ pe cei surpa]i, Domnul iube[te pe
cei drep]i, Domnul p\ze[te pe cei
nemernici.
9. Pe s\racul [i pe v\duva va primi, [i
calea p\c\to[ilor o va pierde.
10. Împ\r\]i-va Domnul în veac,
Dumnezeul t\u Sioane în neam [i în neam.
Psalm 146. Aliluia. Al lui Agheu [i al
Zahariei.
L\uda]i pe Domnul, c\ este bun psalmul<
Dumnezeului nostru s\ se îndulceasc\
lauda.
2. Zidind Ierusalimul Domnul, risipirile
lui Israil va aduna.
3. Cel ce vindec\ pe cei zdrobi]i la inim\
[i leag\ zdruncin\rile lor.
4. Cel ce num\r\ mul]imea stelelor, [i lor
tuturor numele le cheam\.
5. Mare este Domnul nostru [i mare este
t\ria lui, [i priceperii lui nu este num\r.
6. Cel ce prime[te pe cei blânzi Domnul,
[i smere[te pe cei p\c\to[i pân\ la p\mânt.
7. Începe]i a cânta Domnului întru
m\rturisire< cânta]i Dumnezeului nostru
întru al\ut\.
8. Celui ce îmbrac\ cerul cu nori, celui
ce g\te[te p\mântului ploaie.
9. Celui ce r\sare în mun]i iarb\ [i
p\[une spre slujba oamenilor.
 PSALTIREA PROOROCULUI {I :MP|RATULUI DAVID
10. Celui ce d\ dobitoacelor hran\ [i
puilor corbilor celor ce ;l cheam\ pe el.
11. Nu întru puterea calului va voi, nici în
pulpele b\rbatului bine-i va pl\cea.
12. Bine va voi Domnul întru cei ce se
tem de dânsul [i întru cei ce n\d\jduiesc
spre mila lui.
Psalm 147. Aliluia. Al lui Agheu [i al
Zahariei.
Laud\ Ierusalime pe Domnul, laud\ pe
Dumnezeul t\u Sioane.
2. C\ au înt\rit încuietorile por]ilor tale,
binecuv=ntat-au pe fiii t\i întru tine.
3. Cel ce pune hotarele tale pace [i cu
gr\sime de grâu te-au s\turat.
4. Cel ce trimite cuvântul s\u
p\mântului< degrab\ alearg\ cuvântul lui.
5. Al celui ce d\ z\pada sa ca lâna, al
celui ce presar\ negura ca cenu[a.
6. Al celui ce pune ghea]a sa ca pâinile,
împotriva fe]ei gerului lui cine va suferi?
7. Trimite-va cuvântul s\u, [i le va topi
pe ele, sufla-va Duhul lui, [i vor curge
ape.
8. Cel ce veste[te cuvântul s\u lui Iacov,
îndrept\rile [i judec\]ile sale lui Israil.
9. Nu au f\cut a[a la tot neamul, [i
judec\]ile sale nu le-au ar\tat lor.
Psalm 148. Aliluia. Al lui Agheu [i al
Zahariei.
L\uda]i pe Domnul din ceruri, l\uda]i pe
el întru cele înalte.
2. L\uda]i pe el to]i Îngerii lui, l\uda]i pe
el toate puterile lui.
3. L\uda]i pe el soarele [i luna, l\uda]i
pe el toate stelele [i lumina.
4. L\uda]i pe el cerurile cerurilor, [i apa
742
cea mai presus de ceruri s\ laude numele
Domnului.
5. C\ el au zis [i s-au f\cut< el au
poruncit [i s-au zidit.
6. Pusu-le-au pe ele în veac [i în veacul
veacului, porunc\ au pus [i nu va trece.
7. L\uda]i pe Domnul de pe p\mânt,
balaurii [i toate adâncurile,
8. Focul, grindina, z\pada, ghea]a, duhul
cel de vifor, cele ce fac cuvântul lui.
9. Mun]ii [i toate dealurile, lemnele cele
roditoare [i to]i chedrii.
10. Hiarele [i toate dobitoacele, cele ce se
târ\sc, [i p\s\rile cele zbur\toare.
11. Împ\ra]ii p\mântului [i toate
popoarele, domnii [i to]i judec\torii
p\mântului.
12. Tinerii [i fecioarele, b\trânii cu cei
mai tineri s\ laude numele Domnului, c\
s-a în\l]at numele lui al unuia.
13. M\rturisirea lui pe p\mânt [i în cer, [i
va în\l]a cornul norodului s\u.
14. Cântare tuturor cuvio[ilor lui, fiilor lui
Israil, norodului ce se apropie de dânsul.
Psalm 149. Aliluia.
Cânta]i Domnului cântare nou\, lauda lui
în Biserica cuvio[ilor.
2. Veseleasc\-se Israil de cel ce l-au
f\cut pe el< [i fiii Sionului s\ se bucure de
;mp\ratul lor.
3. S\ laude numele lui în hor\, în timpin\
[i în psaltire s\-i cânte lui.
4. C\ binevoie[te Domnul întru norodul
s\u, [i va în\l]a pe cei blânzi întru
mântuire.
5. L\uda-se-vor cuvio[ii întru slav\, [i se
vor bucura întru a[ternuturile lor.
6. În\l]\rile lui Dumnezeu în gâtlejul lor,
[i s\bii de amândou\ p\r]ile ascu]ite în
 PSALTIREA PROOROCULUI {I :MP|RATULUI DAVID

mâinile lor. 7. Iar eu smulgând sabia de la dânsul, i-

7. Ca s\ fac\ izbând\ întru neamuri [i am t\iat capul lui, [i am ridicat ocara
mustr\ri întru noroade. dintre fiii lui Israil.
8. Ca s\ lege pe împ\ra]ii lor cu obezi, [i
pe sl\vi]ii lor cu c\tu[e de fier.
9. Ca s\ fac\ întru dân[ii judecat\ scris\<
m\rirea aceasta este tuturor cuvio[ilor lui.

Psalm 150. Aliluia.

L\uda]i pe Dumnezeu întru sfin]ii lui,

l\uda]i pe el întru t\ria puterii lui.
2. L\uda]i pe el întru puterile lui, l\uda]i
pe el dup\ mul]imea slavei lui.
3. L\uda]i pe el în glas de trâmbi]\,
l\uda]i pe el în psaltire [i în al\ut\.
4. L\uda]i pe el în timpin\ [i în hor\,
l\uda]i pe el în strune [i în organe.
5. L\uda]i pe el în chimvale bine
r\sun\toare, l\uda]i pe el în chimvale de
strigare< toat\ suflarea s\ laude pe
Domnul.

Acest Psalm, deosebi este scris de

David [i afar\ de num\rul celor 150 de
Psalmi când singur s-a b\tut cu Goliat.

Mic eram între fra]ii mei, [i mai tân\r în

casa tat\lui meu< p\scut-am oile tat\lui
meu.
2. Mâinile mele au f\cut organul, [i
degetele mele au alc\tuit psaltirea.
3. {i cine va vesti Domnului meu? Însu[i
Domnul, însu[i va auzi.
4. Însu[i au trimis pe Îngerul s\u, [i m-a
luat de la oile tat\lui meu, [i m-a uns cu
untuldelemn al ungerii sale.
5. Fra]ii mei buni [i mari, [i nu au
binevoit întru dân[ii Domnul.
6. Ie[it-am întru întâmpinarea celui de
alt neam, [i m-a blestemat întru idolii s\i.

743
 PILDELE LUI SOLOMON
PILDELE LUI SOLOMON
CAP. 1.
Cum se dobânde[te [i se pierde
în]elepciunea.
Pildele lui Solomon fiul lui David care a
împ\r\]it în Israil.
2. A cunoa[te în]elepciunea, înv\]\tura, a
în]elege cuvintele m\iestriei.
3. A pricepe înv\luielile vorbelor [i
dezlegarea cuvintelor celor întunecoase, [i
a socoti dreptatea [i adev\rul, [i judecat\ a
face.
4. A da celor f\r\ de r\utate iste]ime, [i
pruncului tân\r sim]ire [i în]elegere.
5. Acestea auzindu-le în]eleptul, mai
în]elept va fi, [i cel în]eleg\tor ocârmuire
va dobândi.
6. {i va cunoa[te pilda [i cuvântul
întunecos, [i vorbele în]elep]ilor [i
întreb\rile cele ascunse.
7. Începerea în]elepciunii este frica
Domnului [i cuno[tin]\ bun\ este tuturor
celor ce o fac pe ea, credin]a întru
Dumnezeu este începerea priceperii, iar
cei necredincio[i def\imeaz\
în]elepciunea [i înv\]\tura.
8. Ascult\ fiule înv\]\tura tat\lui t\u, [i
nu lep\da legile maicii tale.
9. C\ cununa darurilor vei lua pe
cre[tetul t\u, [i lan] de aur împrejurul
grumazului t\u.
10. Fiule! S\ nu te în[ele pe tine oamenii
cei necredincio[i, nici s\ voie[ti lor.
11. De te vor ruga zicând> vino cu noi
înso]e[te-te la sânge, [i cu strâmb\tate s\
ascundem în p\mânt pe omul cel drept<
12. S\-l înghi]im pe el ca Iadul de viu, [i
s\ stingem pomenirea lui de pe p\mânt<
744
13. Agoniseala lui cea de mult pre] s\ o
apuc\m, [i vom umple casele noastre de
pr\zi<
14. Pune-]i soarta ta cu noi, [i o pung\ de
ob[te s\ avem to]i, [i un sac s\ fie nou\>
15. S\ nu mergi în cale cu dân[ii, ci s\-]i
aba]i piciorul t\u de la c\r\rile lor.
16. C\ picioarele lor la r\utate alearg\, [i
grabnice sunt a v\rsa sânge.
17. C\ nu f\r\ de dreptate se întind
mrejele p\s\rilor.
18. C\ cei ce se înso]esc sângiurilor, ;[i
agonisesc loru[i rele, [i sf\râmarea
oamenilor celor f\r\delege este rea.
19. Acestea sunt c\ile tuturor celor ce fac
f\r\delegi, c\, cu necredin]a î[i r\pesc
sufletul lor.
20. În]elepciunea în r\spântie se laud\, [i
prin uli]e îndr\zneal\ aduce.
21. Pe vârfurile zidurilor se veste[te, la
por]ile celor puternici [ade, [i la por]ile
cet\]ii cutezând gr\ie[te.
22. Cât\ vreme cei nevinova]i se vor ]ine
de dreptate, nu se vor ru[ina< iar cei
nebuni, fiind poftitori de batjocur\,
necredincio[i f\cându-se, au urât [tiin]a.
23. {i vinova]i s-au f\cut mustr\rilor, iat\
v\ spun înainte graiul sufl\rii mele, [i voiu
înv\]a pe voi cuvântul meu.
24. C\ am strigat [i nu m-a]i ascultat, [i
am întins cuvinte, [i nu a]i luat aminte.
25. Ci a]i def\imat sfaturile mele, [i nu a]i
luat aminte cert\rile mele.
26. Pentru aceea [i eu voiu râde de pieirea
voastr\, [i m\ voiu bucura când va veni
vou\ pierderea.
27. {i când va n\v\li asupra voastr\ f\r\
de veste nevoie, [i va veni sup\rare
 PILDELE LUI SOLOMON
asemenea viforului, [i când va veni vou\
necazuri [i înconjurarea cet\]ii sau când
va veni vou\ pieirea.
28. C\ va fi, când m\ ve]i chema, [i eu nu
voiu auzi pe voi, c\uta-m\-vor cei r\i, [i
nu m\ vor afla.
29. C\ au urât în]elepciunea, [i cuvântul
Domnului nu au ales.
30. Nici au voit s\ ia aminte sfaturile
mele, [i au batjocorit mustr\rile mele.
31. Pentru aceea vor mânca roadele c\ii
sale, [i se vor s\tura de necur\]ia sa.
32. C\ci, c\ f\cea strâmb\tate pruncilor,
se vor omorî, [i cercetarea pierde pe cei
necura]i.
33. Iar cel ce m\ va asculta pe mine, va
locui spre n\dejde, [i se va odihni f\r\
fric\ de tot r\ul.
CAP. 2.
Înv\]area în]elepciunii.
Fiule! De vei primi graiurile mele, [i de
vei ascunde poruncile mele la tine,
2. Va auzi urechea ta în]elepciunea, [i vei
lipi inima ta de cuno[tin]\, [i o vei pune
fiului t\u spre înv\]\tur\.
3. C\ de vei chema în]elepciunea, [i de
vei da glasul t\u cuno[tin]ei,
4. {i de o vei c\uta pe dânsa ca argintul,
[i de o vei cerca ca comorile,
5. Atunci vei cunoa[te frica Domnului, [i
cuno[tin]a lui Dumnezeu vei afla.
6. C\ Domnul d\ în]elepciune, [i de la
fa]a lui iese cuno[tin]a [i [tiin]a.
7. {i adun\ vistierie celor ce lucreaz\
mântuire, [i ap\r\ mergerea lor.
8. Ca s\ p\zeasc\ c\ile drept\]ilor, [i
calea celor ce se tem de dânsul o va p\zi.
9. Atunci vei cunoa[te dreptatea [i
judecata, [i vei face toate c\ile bune.
745
10. C\ de va veni în]elepciunea în cugetul
t\u, [i sim]irea sufletului t\u bun\ a fi ]i se
va p\rea.
11. Sfatul bun te va p\zi, [i cugetul drept
te va ap\ra.
12. Ca s\ te izb\veasc\ de calea rea, [i de
omul ce nu gr\ie[te nimic de crezut.
13. O! Cei ce au l\sat c\ile cele drepte, [i
umbl\ în c\ile întunericului.
14. Cei ce se veselesc de rele, [i se bucur\
de r\zvr\tirea rea.
15. Ale c\rora c\r\ri sunt întoarse, [i
strâmbe umbletele lor.
16. Aceia te vor dep\rta de la calea
dreapt\, [i te vor înstr\ina de la gândul
bun.
17. Fiule! S\ nu te apuce pe tine sfatul
r\u, care las\ înv\]\tura tinere]ilor [i uit\
legea lui Dumnezeu.
18. C\ [i-a pus lâng\ moarte casa sa, [i
lâng\ Iad cu p\mântenii c\r\rile sale.
19. To]i cei ce umbl\ pe dânsa nu se vor
întoarce, nici vor ajunge la c\r\ri drepte,
c\ nu-i vor apuca pe ei anii vie]ii.
20. C\ de ar fi umblat pe c\i bune, ar fi
aflat c\r\rile drept\]ii netede.
21. C\ cei buni vor locui p\mântul, [i cei
cuvio[i vor r\mâne pe el.
22. Iar c\ile celor necredincio[i vor pieri
de pe p\mânt, [i cei f\r\delege vor pieri de
pe dânsul.
CAP. 3.
Îndemnare la fapte bune. Lauda
în]elepciunii.
Fiule! Nu uita legile mele, [i cuvintele
mele s\ le p\zeasc\ inima ta.
2. C\ lungimea vie]ii [i anii zilelor, [i
pace vor ad\uga ]ie.
3. Milostenia [i credin]a s\ nu-]i
 PILDELE LUI SOLOMON
lipseasc\, înf\[oar\-le pe ele împrejurul
grumajilor t\i, [i le scrie pe lespezile
inimii tale, [i vei afla har.
4. {i s\ gânde[ti bune înaintea Domnului
[i a oamenilor.
5. Fii n\d\jduind cu toat\ inima spre
Dumnezeu, iar cu în]elepciunea ta nu te
m\ri.
6. :ntru toate c\ile tale s\ o cuno[ti pe
dânsa, ca s\ îndrepteze c\ile tale.
7. Nu fi în]elept întru tine singur, ci te
teme de Dumnezeu [i te fere[te de tot r\ul.
8. Atunci va fi vindecare trupului t\u [i
odihn\ oaselor tale.
9. Cinste[te pe Domnul din ostenelile
tale cele drepte, [i-i d\ lui pârg\ din toate
rodurile tale cele drepte.
10. Ca s\ se umple jitni]ele tale de
mul]ime de grâu, [i s\ se verse teascurile
tale de vin.
11. Fiule! Nu def\ima înv\]\turile
Domnului, nici sl\bi fiind certat de dânsul.
12. C\ pe care iube[te Domnul, îl ceart\ [i
bate pe tot fiul pe care prime[te.
13. Fericit este omul, care a aflat
în]elepciunea [i muritorul, care a cunoscut
[tiin]a.
14. C\ mai bun\ este negu]\toria acesteia,
decât vistieriile aurului [i ale argintului.
15. C\ mai scump\ este decât pietrele cele
de mult pre], nu st\ ei nimic împotriv\ ce
este r\u, cunoscut\ este tuturor celor ce se
apropie de ea, [i tot ce este scump nu este
ei vrednic.
16. Lungimea zilelor [i anii vie]ii sunt în
dreapta ei, [i în stânga ei bog\]ie [i m\rire,
[i din gura ei iese dreptatea< legea [i mila
pe limb\ le poart\.
17. C\ile ei sunt c\i bune, [i toate c\r\rile
ei cu pace.
18. Pom de via]\ este tuturor celor ce se
746
lipesc de d=nsa, [i celor ce se reazem\ de
ea ca pe Domnul ;ntemeia]i.
19. Dumnezeu cu în]elepciunea a
întemeiat p\mântul, [i au g\tit cerurile cu
priceperea.
20. :ntru cuno[tin]a lui adâncurile s-au
deschis, [i norii au izvorât ap\.
21. Fiule! S\ nu treci, ci p\ze[te sfatul
meu [i gândul.
22. Ca s\ fie viu sufletul t\u, [i s\ fie har
împrejurul grumazului t\u, [i va fi
vindecare trupului t\u, [i purtare de grij\
de oasele tale.
23. Ca s\ umble în pace având n\dejde în
toate c\ile tale, [i ca s\ nu se poticneasc\
piciorul t\u.
24. C\ de vei [edea, f\r\ de fric\ vei fi, [i
de vei dormi, dulce vei dormi.
25. {i nu te vei teme de frica, ce va veni
asupr\-]i, nici de n\v\lirile
necredincio[ilor cele împresur\toare.
26. C\ Domnul va fi întru toate c\ile tale,
[i va înt\ri piciorul t\u, ca s\ nu te cl\te[ti.
27. Nu te lep\da a face bine celui lipsit,
când poate a ajuta mâna ta.
28. Nu zice> du-te [i s\ te întorci [i mâine
î]i voiu da, putând tu face bine, c\ nu [tii
ce va aduce ziua ce vine.
29. Nu me[te[ugi rele asupra prietenului
t\u, care vine de aiurea [i n\d\jduie[te
spre tine.
30. Nu fi iubitor de vrajb\ împotriva
omului în zadar, ca s\ nu-]i fac\ ]ie ceva
r\u.
31. Nu-]i agonisi oc\rile oamenilor r\i,
nici urma c\ilor lor.
32. C\ necurat este înaintea Domnului tot
c\lc\torul de lege, [i cu cei drep]i nu se
împreun\.
33. Blestemul Domnului în casele celor
necredincio[i, iar cur]ile drep]ilor bine se
 PILDELE LUI SOLOMON
cuvinteaz\.
34. Domnul mândrilor le st\ împotriv\, iar
celor smeri]i le d\ dar.
35. Cei în]elep]i vor mo[teni m\rire, iar
cei necredincio[i au în\l]at ocar\.
CAP. 4.
Înl\turarea prilejului spre p\cat.
Asculta]i fii înv\]\tura p\rintelui, [i lua]i
aminte s\ cunoa[te]i [tiin]a.
2. C\ dar bun d\ruiesc vou\, legea mea
s\ nu o p\r\si]i.
3. C\ [i eu am fost ascult\tor tat\lui meu,
[i iubit înaintea fe]ei maicii mele.
4. Care m\ înv\]au [i ziceau> s\ se
înt\reasc\ cuvântul nostru în inima ta,
p\ze[te poruncile, [i nu le uita.
5. Agonise[te-]i în]elepciune, câ[tig\-]i
[tiin]\, nu uita, nici trece cu vederea
cuvintele gurii mele, nici te abate de la
graiurile gurii mele.
6. Nu o p\r\si pe dânsa, [i te va ]ine pe
tine, iube[te-o, [i te va p\zi.
7. Începerea în]elepciunii este a câ[tiga
în]elepciune, [i întru toat\ agoniseala ta,
agonise[te-]i [tiin]\.
8. Prime[te-o, [i o cuprinde pe ea, [i te
va în\l]a, cinste[te-o ca s\ te cuprinz\.
9. Ca s\ dea capului t\u cunun\ de
daruri, [i s\ te acopere cununa mângâierii.
10. Auzi fiule [i prime[te cuvintele mele,
[i se vor înmul]i anii vie]ii tale, ca s\ fie
multe c\ile vie]ii tale.
11. C\ te înv\] c\ile în]elepciunii [i te
îndreptez pe c\r\ri drepte,
12. C\ de vei umbla, nu se vor împiedica
pa[ii t\i, [i de vei alerga nu te vei osteni.
13. }ine-te de înv\]\tura mea, [i nu o l\sa,
ci p\ze[te-o pe ea ]ie spre via]a ta.
14. În c\ile necredincio[ilor nu merge,
747
nici s\ râvne[ti c\ile celor f\r\delege.
15. Ori în care loc se adun\ tab\ra, s\ nu
mergi acolo, fugi de la dân[ii [i te
dep\rteaz\.
16. C\ nu dorm pân\ nu fac r\u [i se ia
somnul de la dân[ii, [i nu adorm.
17. C\ aceia se hr\nesc cu bucatele
necur\]iei, [i se îmbat\ cu vinul c\lc\rii de
lege.
18. Iar c\ile drep]ilor, ca lumina
lumineaz\, merg [i lumineaz\ pân\ când
se pline[te ziua.
19. Iar c\ile necredincio[ilor sunt
întunecate, c\ nu [tiu cum se împiedic\.
20. Fiule! Ia aminte graiurile mele [i de
cuvintele mele al\tur\-]i urechea ta.
21. Ca s\ nu scaz\ izvoarele tale, p\ze[te-
le în inima ta.
22. C\ via]\ sunt tuturor celor ce le afl\ pe
ele, [i vindecare a tot trupul.
23. Cu toat\ paza p\ze[te inima ta, c\
dintr-acestea sunt ie[irile vie]ii.
24. Leap\d\ de la tine gura cea
înd\r\tnic\, [i buzele cele nedrepte le
dep\rteaz\ de la tine.
25. Ochii t\i drept s\ caute, [i genele tale
drept s\ clipeasc\.
26. Drepte umbl\ri f\ cu picioarele tale, [i
c\ile tale le îndrepteaz\.
27. S\ nu te aba]i în dreapta, nici în
stânga, [i ;]i abate piciorul t\u de la calea
cea rea.
28. C\ci c\ile cele de-a dreapta le [tie
Domnul, iar cele de-a stânga sunt
r\zvr\tite.
29. {i el drepte va face umbletele tale, [i
c\l\toriile tale în pace le va pov\]ui.
CAP. 5.
Ferirea de desfrânare. Îndemnarea
spre cur\]ie.
 PILDELE LUI SOLOMON
Fiule! Ia aminte la în]elepciunea mea, [i la
cuvintele mele pleac\ urechea ta.
2. Ca s\ p\ze[ti cugetul bun [i [tiin]a
buzelor mele poruncesc ]ie.
3. Nu te uita la muierea rea, c\ miere
pic\ din buzele muierii curve, care pân\ la
o vreme îndulce[te gâtlejul t\u.
4. Iar mai pe urm\ mai amar\ decât
fierea o vei afla [i mai t\ioas\ dec=t sabia
cea de amândou\ p\r]ile ascu]it\.
5. C\ picioarele nebuniei pogoar\ pe cei
ce se lipesc de dânsa cu moarte la Iad.
6. {i urmele ei nu sunt st\t\toare, c\ pe
c\ile vie]ii nu umbl\, [i r\t\ci]i sunt pa[ii
ei, [i nu binecunoscu]i.
7. Deci fiule ascult\-m\ pe mine, [i s\ nu
faci netrebnice cuvintele mele.
8. Dep\rteaz\-]i calea ta de la dânsa, [i
nu te apropia de u[ile casei ei.
9. Ca s\ nu dai altora via]a ta, [i zilele
tale celor nemilostivi.
10. Ca s\ nu se sature str\inii de averea ta,
[i s\ nu intre ostenelile tale în cas\ str\in\.
11. {i ;]i va p\rea r\u pe urm\, când se va
topi carnea trupului t\u.
12. {i vei zice> cum am urât înv\]\tura, [i
de la mustr\ri s-a dep\rtat inima mea.
13. Nu am ascultat glasul celui ce m\
certa, [i la cel ce m\ înv\]a nu mi-am
plecat urechea mea.
14. În pu]in\ vreme m-am f\cut întru tot
r\ul, în mijlocul adun\rii [i al soborului.
15. Fiule! Bea ap\ din vasele tale, [i din
izvorul fântânilor tale.
16. S\ se verse ]ie apele din izvorul t\u, [i
prin uli]ele tale s\ treac\ apele tale.
17. S\-]i fie averea numai ]ie singur, [i
nimeni str\in s\ nu se împ\rt\[easc\ cu
tine.
18. Izvorul apei tale, s\ fie al t\u, [i te
748
vesele[te cu femeia cea din tinere]ile tale.
19. Cerbul dragostei [i pui de cerb al
darurilor tale s\ vorbeasc\ cu tine, [i a ta
s\-]i urmeze ]ie, [i s\ fie cu tine în toat\
vremea.
20. C\ petrecând împreun\ întru
dragostea ei te vei înmul]i, nu fi mult cu
cea str\in\, nici s\ te cuprinzi cu bra]ele
celeia ce nu este a ta.
21. C\ înaintea ochilor lui Dumnezeu sunt
c\ile omului, [i toate urmele lui le
socote[te.
22. F\r\delegile vâneaz\ pe om, [i se
strânge fiecare cu lan]urile p\catelor sale.
23. Acesta se sfâr[e[te cu cei neînv\]a]i, [i
din mul]imea averii sale s-a lep\dat [i a
pierit pentru nebunie.
CAP. 6.
Îndemnare la munc\ [i la via]\ curat\.
Fiule! De vei lua în chez\[ie pe prietenul
t\u, vei da vr\jma[ului mâna ta.
2. C\ curs\ tare sunt omului buzele lui, [i
se prinde cu cuvintele gurii sale.
3. F\ fiule cele ce ;]i poruncesc eu [i te
vei mântui, c\ vei merge în mâinile celor
r\i pentru prietenul t\u, nu sl\bi, ci las\ s\
se mânie prietenul t\u, pe care l-ai luat în
chez\[ie.
4. S\ nu dai somn ochilor t\i, nici s\
dormitezi cu genele tale.
5. Ca s\ te mântuie[ti ca o c\prioar\ din
curs\, [i ca o pas\re din la].
6. Mergi la furnic\, o lene[ule! {i
urmeaz\ v\zând c\ile ei, [i fii mai în]elept
decât dânsa.
7. C\ aceea nefiind lucr\toare de
p\mânt, nici având pe cineva s\ o
îndemne, nici sub st\pân fiind,
8. Î[i g\te[te vara hran\, [i mult\
 PILDELE LUI SOLOMON
strânsoare face în vremea seceri[ului. Sau
mergi la albin\, [i vei cunoa[te cât este de
lucr\toare [i cât de curat lucru face, ale
c\reia osteneli împ\ra]ii [i pro[tii le
întrebuin]eaz\ spre s\n\tate, [i de to]i este
iubit\ [i m\rit\, m\car de este [i slab\ de
putere, ci pentru în]elepciune cinstind-o, o
au adus înainte.
9. Pân\ când o lene[ule zaci? {i când te
vei scula din somn?
10. Pu]in s\ dormi [i pu]in s\ [ezi [i pu]in
s\ dormitezi [i pu]in s\-]i îmbr\]i[ezi
pieptul cu mâinile.
11. C\ apoi î]i va veni ]ie ca un c\l\tor r\u
s\r\cia, [i lipsa ca un bun alerg\tor.
12. Iar de nu vei fi lene[, veni-va ca un
izvor seceri[ul t\u, [i s\r\cia ca un c\l\tor
r\u va fugi de la tine.
13. Omul cel f\r\ de minte [i f\r\delege
umbl\ în c\i rele, [i acela face semn cu
ochiul, [i bate cu piciorul, [i înva]\
amenin]ând cu degetul.
14. {i inima înd\r\tnic\ me[te[uge[te
rele< în toat\ vremea unul ca acela
tulbur\ri face cet\]ii.
15. Pentru aceea f\r\ de veste va veni la
pieire, la t\iere [i la sf\râmare
nevindecat\.
16. C\ se bucur\ de toate cele ce ur\[te
Dumnezeu, [i se va sf\râma pentru
necur\]ia sufletului.
17. Ochiul seme]ului, limba nedreapt\,
mâinile cele ce vars\ sânge nevinovat.
18. {i inima ceea ce me[te[uge[te gânduri
rele, [i picioarele cele grabnice a face r\u,
se vor pierde.
19. A]â]\ minciun\ m\rturia nedreapt\, [i
scorne[te judec\]i între fra]i.
20. Fiule! P\ze[te legile tat\lui t\u, [i nu
lep\da înv\]\turile maicii tale.
21. {i le lipe[te de sufletul t\u pururea, [i
749
le înf\[oar\ împrejurul grumazului t\u.
22. Când umbli le poart\, [i cu tine s\ fie,
ca s\ te p\zeasc\ când vei dormi [i când te
vei scula s\ vorbeasc\ cu tine.
23. C\ porunca legii este sfe[nic [i lumin\
[i calea vie]ii [i mustrare [i înv\]\tur\.
24. Ca s\ te p\zeasc\ de femeia cu b\rbat,
[i de pâra limbii str\ine.
25. Fiule! S\ nu te biruiasc\ pofta
frumuse]ii, nici s\ te vânezi cu ochii t\i,
nici s\ te în[ele genele ei.
26. C\ pre]ul curvei este cât [i al unei
pâini, [i muierea vâneaz\ sufletele
b\rba]ilor celor de cinste.
27. Au doar va ascunde cineva foc în sân,
[i nu-[i va arde hainele?
28. Au c\lca-va cineva pe c\rbuni de foc
aprin[i, [i nu-[i va arde picioarele?
29. A[a cel ce intr\ la femeie cu b\rbat nu
va fi f\r\ de vin\, nici tot cel ce se atinge
de dânsa.
30. Nu este minune de se va prinde cineva
furând, c\ fur\ ca s\ sature suflet fl\mând.
31. {i de se va prinde, va pl\ti de [apte ori,
[i toate averile sale dându-le se va
r\scump\ra pe sine.
32. Iar preacurvarul pentru lipsa min]ii
pieire sufletului s\u câ[tig\.
33. Dureri [i ocar\ p\time[te, [i batjocura
lui în veac nu se va [terge.
34. C\ plin\ este de râvn\ mânia
b\rbatului ei, [i nu-i va fi mil\ de el în ziua
judec\]ii.
35. Nu va l\sa vrajba pentru nici o plat\,
nici se va îmblânzi pentru multe daruri.
CAP. 7.
Ferirea de preacurvie.
Fiule! P\ze[te cuvintele mele, [i ascunde
la tine poruncile mele.
 PILDELE LUI SOLOMON
2. Fiule! Cinste[te pe Domnul, [i te vei
înt\ri, [i afar\ de dânsul nu te teme de
altul.
3. P\ze[te poruncile mele, [i vei tr\i, [i
cuvintele mele ca lumina ochilor
înf\[oar\-le la degetele tale, [i le scrie pe
l\]imea inimii tale.
4. Zi s\ fie în]elepciunea sora ta, [i minte
în]eleg\toare î]i câ[tig\ ]ie.
5. Ca s\ te p\zeasc\ de femeia str\in\ [i
viclean\, care te am\ge[te cu cuvinte
dulci.
6. C\ privind pe fereastr\ din casa ei la
uli]\,
7. Ori pe care tân\r dintre fiii cei
neîn]elep]i va vedea lipsit de minte,
8. Trecând pe lâng\ unghiul casei ei, [i
gr\ind.
9. Seara întru întuneric, când este lini[te
de noapte [i negur\.
10. Iese înaintea lui muierea având chip
de curv\, care face s\ sar\ inima tinerilor.
11. {i este r\sf\]at\ [i neastâmp\rat\, [i în
cas\ nu se a[eaz\ picioarele ei.
12. C\ în cât\va vreme afar\ se
dezmiard\, [i cât\va vreme în uli]\ prin tot
unghiul pânde[te.
13. Dup\ aceea se apuc\ [i-l s\rut\ pe el,
[i cu fa]\ f\r\ de ru[ine zice c\tre el>
14. Jertf\ de pace este mie, ast\zi dau
f\g\duin]ele mele.
15. Pentru aceea am ie[it înaintea ta,
poftind fa]a ta, [i te-am aflat.
16. Pânzeturi am întins pe patul meu, cu
a[ternuturi de cele din Eghipet am
a[ternut.
17. Am stropit a[ternutul meu cu [ofran,
[i casa mea cu scor]i[oare.
18. Vino s\ ne desf\t\m cu iubire pân\
diminea]\, vino, [i cu dragoste s\ ne
îmbr\]i[\m.
750
19. C\ nu este b\rbatul meu acas\, s-a dus
cale departe.
20. Leg\tur\ de argint luând în mâinile
sale, dup\ multe zile se va întoarce la casa
sa.
21. {i l-a ab\tut pe el cu mult\ vorb\, [i cu
la]urile buzelor ei, l-a tras pe el.
22. {i el a mers dup\ ea degrab\, [i ca un
bou la junghiere se aduce, [i ca un câine la
leg\tur\.
23. Sau ca un cerb r\nit cu s\geata la ficat,
[i sârguie[te ca pas\rea la la], ne[tiind c\
pentru suflet alearg\.
24. Acum dar fiule ascult\-m\! {i ia
aminte cuvintele gurii mele.
25. S\ nu se abat\ la c\ile ei inima ta, [i s\
nu te r\t\ce[ti în c\r\rile ei, c\ pe mul]i
r\nindu-i i-a pierdut, [i nenum\ra]i sunt pe
care i-a omorât.
26. C\ile Iadului este casa ei, care duc la
c\m\rile mor]ii.
CAP. 8.
Despre adev\rata în]elepciune, Fiul lui
Dumnezeu.
Pentru aceea tu m\rturise[te
în]elepciunea, ca în]elepciunea s\ te
asculte pe tine.
2. C\ pe vârfurile cele înalte este, [i st\
în mijlocul c\r\rilor.
3. {i la por]ile celor puternici [ade, [i
întru intr\ri se laud\.
4. Pe voi o oamenilor v\ rog, [i dau
glasul meu fiilor omene[ti.
5. În]elege]i cei f\r\ de r\utate m\iestria,
[i cei neînv\]a]i pune]i la inim\.
6. Asculta]i-m\ pe mine, c\ lucruri de
cinste voiu gr\i, [i voiu scoate din buze
cele drepte.
7. C\ adev\rul va înv\]a gâtlejul meu, [i
 PILDELE LUI SOLOMON
urâte sunt înaintea mea buzele
mincinoase.
8. Cu dreptate sunt toate graiurile gurii
mele, nimic nu este întru dânsele strâmb,
nici încâlcit.
9. Toate sunt netede celor ce cunosc, [i
drepte celor ce afl\ [tiin]a.
10. Lua]i înv\]\tur\, [i nu argint, [i [tiin]a
mai vârtos decât aurul l\murit, [i agonisi]i
cuno[tin]a mai mult decât aurul curat.
11. C\ mai bun\ este în]elepciunea decât
pietrele cele de mult pre], [i tot ce este
scump nu este vrednic ei.
12. Eu în]elepciunea am s\l\[luit sfatul [i
cuno[tin]a, [i gândul eu l-am chemat.
13. Frica Domnului ur\[te nedreptatea [i
seme]ia [i mândria [i c\ile viclenilor [i
gura cea necredincioas\ o am urât eu, [i
c\ile cele r\zvr\tite ale celor r\i.
14. Al meu este sfatul [i îndreptarea, a
mea este în]elepciunea [i a mea este t\ria.
15. Prin mine împ\ra]ii împ\r\]esc, [i cei
puternici scriu dreptatea.
16. Prin mine cei mari se m\resc, [i
st\pânii prin mine st\pânesc p\mântul.
17. Eu iubesc pe cei ce m\ iubesc pe
mine, [i cei ce m\ caut\ vor afla dar.
18. Bog\]ia [i m\rirea a mea este, [i
agoniseala a multora [i dreptatea.
19. Mai bine este a m\ înmul]i pe mine,
decât aurul [i piatra scump\, c\ rodurile
mele mai bune sunt decât argintul cel ales.
20. În c\ile drept\]ii umblu, [i în mijlocul
c\r\rilor adev\rului petrec.
21. Ca s\ împ\r]esc avu]ia celor ce m\
iubesc, [i s\ umplu vistieriile lor de
bun\t\]i< de voiu spune vou\ cele ce se fac
în toate zilele< voiu pomeni cele din veac
s\ le num\r.
22. Domnul m-au zidit pe mine început
c\ilor sale spre lucrurile sale.
751
23. Mai înainte de veci m-au întemeiat pe
mine, întru început mai înainte de a face
p\mântul.
24. {i mai înainte de a face adâncurile,
mai înainte de a ie[i izvoarele apelor.
25. Mai înainte de ce s-au înfipt mun]ii,
mai înainte decât toate dealurile m-au
n\scut pe mine.
26. Domnul au f\cut laturile [i pustiile [i
marginile lumii sub cer.
27. Când g\tea cerul cu dânsul eram, [i
când [i-au a[ezat scaunul s\u peste
vânturi.
28. {i când au înt\rit norii cei de sus, [i ca
ni[te t\rii au pus izvoarele cele de sub cer.
29. Când au pus m\rii hotar [i apelor, ca
s\ nu treac\ ]\rmurile sale, [i tari au f\cut
temeliile p\mântului.
30. Eram la dânsul tocmind, eu eram de
care se bucura, [i în toate zilele m\
veseleam înaintea fe]ei lui în toat\
vremea.
31. Când se veselea lumea s\vâr[ind, [i se
veselea întru fiii oamenilor.
32. Acum dar fiule ascult\-m\ pe mine! {i
ferici]i sunt, care p\zesc c\ile mele.
33. Asculta]i în]elepciunea, [i v\
în]elep]i]i, [i nu v\ dep\rta]i de la dânsa.
34. Fericit este b\rbatul cel ce m\ ascult\,
[i omul, care va p\zi c\ile mele, [i
privegheaz\ la u[ile mele pururea, [i
p\ze[te pragurile u[ilor mele.
35. C\ ie[irile mele sunt ie[iri de via]\, [i
se g\te[te vrerea de la Domnul.
36. Iar cei ce gre[esc asupra mea, fac
p\gân\tate în sufletele lor, [i cei ce m\
ur\sc pe mine, iubesc moartea.
CAP. 9.
Chemarea prieteneasc\ a în]elepciunii.
 PILDELE LUI SOLOMON
În]elepciunea [i-a zidit ei[i cas\, [i a
înt\rit [apte stâlpi.
2. Junghiat-a jertfele sale, [i a dres în
paharul s\u vin, [i a g\tit ei mas\.
3. Trimis-a pe slugile sale s\ cheme cu
înalt\ strigare la pahar, gr\ind>
4. Cel ce este neîn]elept s\ se abat\ la
mine, [i celor lipsi]i de în]elepciune le-a
zis>
5. Veni]i de mânca]i pâinea mea [i be]i
vinul, care l-am dres vou\.
6. L\sa]i neîn]elepciunea [i ve]i fi vii, ca
în veac s\ împ\r\]i]i, [i c\uta]i
în]elepciunea ca s\ tr\i]i, [i v\ îndrepta]i
mintea întru cuno[tin]\.
7. Cel ce înva]\ pe cei r\i ia lui[i ocar\,
[i cel ce ceart\ pe cel necurat se oc\r\[te
pe sine, c\ cert\rile la cel necurat sunt r\ni
lui.
8. Nu mustra pe cei r\i, ca s\ nu te
urasc\, mustr\ pe cel în]elept, [i te va iubi
pe tine.
9. D\ pricin\ în]eleptului, [i mai în]elept
va fi, arat\ dreptului, [i va ad\uga a primi.
10. Începutul în]elepciunii este frica
Domnului, [i sfatul sfin]ilor priceperea<
iar a cunoa[te legea, este a cugetului bun.
11. C\ într-acest chip mult\ vreme vei
tr\i, [i se vor ad\uga ]ie anii vie]ii tale.
12. Fiule! De vei fi în]elept, ]ie vei fi
în]elept, [i vecinilor t\i< iar de vei fi r\u,
numai tu singur vei lua cele rele. Fiul
înv\]at în]elept va fi, [i pe cel neînv\]at
slug\ îl va avea. Cel ce se reazem\ de
minciuni, acela pa[te vânturile [i gone[te
p\s\ri zbur\toare, c\ [i-a p\r\sit c\ile viei
sale, [i a r\t\cit din c\r\rile agonisirii sale,
[i umbl\ prin pustie f\r\ de ap\, [i prin
p\mânt desf\tat întru sete, [i adun\ cu
mâinile nerodire.
13. Femeia nebun\ [i f\r\ de omenie, care
752
nu [tie de ru[ine, se va lipsi de pâine.
14. {ade în u[ile casei sale pe scaun afar\
în uli]\.
15. Chemând pe cei ce trec pe cale, [i ;[i
fac c\ile lor< cel ce este întru voi f\r\ de
minte, abat\-se la mine.
16. {i celor lipsi]i de minte, le porunce[te
zicând>
17. Atinge]i-v\ cu dulcea]\ de pâine
ascuns\, [i be]i ap\ dulce de furti[ag.
18. {i el nu [tie, c\ p\mântenii la dânsa
pier, [i îi duce în fundul Iadului.
19. Ci fugi, nu te z\bovi la locul ei, nici
întoarce ochiul t\u spre dânsa, c\ a[a o vei
trece ca o ap\ str\in\.
20. {i treci izvorul str\in, [i te dep\rteaz\
de apa altora, [i nu bea din fântâna str\in\,
ca s\ tr\ie[ti mult\ vreme, [i s\ se adauge
]ie anii vie]ii.
CAP. 10.
Dreptatea.
Fiul în]elept vesele[te pe tat\l s\u, iar fiul
nebun întristeaz\ pe mama sa.
2. Nu vor folosi avu]iile celor f\r\delege<
iar dreptatea îi va izb\vi din moarte.
3. Nu va omorî Domnul cu foame
sufletul dreptului< iar via]a
necredincio[ilor o va surpa.
4. S\r\cia smere[te pe om< iar mâinile
celor vrednici se îmbog\]esc.
5. Fiul certat în]elept va fi, [i pe cel
neînv\]at slug\ ;l va avea.
6. Scap\ de z\duf fiul în]elept< iar fiul cel
c\lc\tor de lege se stric\ de vânt în vremea
seceri[ului.
7. Binecuvântarea Domnului pe capul
dreptului< iar gura necredincio[ilor o
acoper\ plângere f\r\ de vreme.
8. Pomenirea drep]ilor cu laude< iar
 PILDELE LUI SOLOMON
numele necredincio[ilor se stinge.
9. Cel în]elept cu inima prime[te
poruncile< iar cel neascult\tor
împiedicându-se cu buzele alunec\.
10. Cel ce umbl\ drept, umbl\ cu n\dejde<
iar cel ce strâmb\ c\ile sale, se va
cunoa[te.
11. Cel ce face cu ochiul cu în[el\ciune,
adun\ întristare oamenilor< iar cel ce
mustr\ cu îndr\zneal\, face pace.
12. Izvor de via]\ este în mâna dreptului<
iar gurile necredincio[ilor le va acoperi
pieirea.
13. Ura scorne[te sfad\< iar dragostea
acoper\ pe to]i cei ce nu iubesc sfezile.
14. Cel ce scoate din buze în]elepciune,
bate cu toiag pe omul cel f\r\ de inim\.
15. În]elep]ii t\inuiesc în sine [tiin]a< iar
gura celui f\r\ de socoteal\ se apropie de
sf\râmare.
16. Agoniseala boga]ilor, este cetate tare<
iar sf\râmarea necredincio[ilor este
s\r\cia.
17. Faptele drep]ilor via]\ fac< iar roadele
necredincio[ilor p\cate.
18. C\ile vie]ii le p\ze[te înv\]\tura< iar
înv\]\tura nemustrat\ r\t\ce[te.
19. Buzele cele drepte acoper\ vrajba< iar
cei ce gr\iesc oc\ri, prea f\r\ de minte
sunt.
20. Din vorba mult\ nu vei sc\pa de p\cat<
iar cel ce ;[i ]ine buzele în]elept va fi.
21. Argint l\murit este limba dreptului<
iar inima necredinciosului se va stinge.
22. Buzele drep]ilor [tiu lucruri înalte< iar
cei f\r\ de minte întru lips\ se vor sfâr[i.
23. Binecuvântarea Domnului pe capul
dreptului, aceasta îl îmbog\]e[te, [i nu se
va ad\uga lui întristare în inim\.
24. Cu râs nebunul face rele< iar înv\]\tura
la om na[te în]elepciune.
753
25. Cel necredincios cu pieirea se poart\<
iar pofta dreptului este primit\.
26. Mergând viforul piere cel
necredincios< iar dreptul ab\tându-se se
mântuie[te în veac.
27. În ce chip este agurida la din]i
stric\toare [i fumul la ochi, a[a este
f\r\delegea celor ce o fac pe ea.
28. Frica Domnului adaug\ zile< iar anii
necredincio[ilor se vor împu]ina.
29. Petrece cu drep]ii veselia, iar n\dejdea
necredincio[ilor va pieri.
30. Înt\rirea cuviosului este frica
Domnului< iar celor ce fac rele sf\râmare.
31. Dreptul în veac nu se va cl\ti< iar
necredincio[ii nu vor locui p\mântul.
32. Din gura dreptului pic\ în]elepciune<
iar limba nedreptului va pieri.
33. Din buzele oamenilor drep]i pic\
daruri< iar gura celor necredincio[i se
r\zvr\te[te.
CAP. 11.
Folosul [i piedicile drept\]ii.
Cumpenele viclene urâciune sunt înaintea
Domnului< iar cump\na dreapt\ primit\
este lui.
2. Oriunde intr\ sudalma, acolo [i ocara<
iar gura smeri]ilor cuget\ în]elepciune.
3. S\vâr[irea drep]ilor va îndrepta pe
dân[ii< iar împiedicarea c\lc\torilor de
lege, îi va pr\da pe ei.
4. Nu vor folosi averile în ziua mâniei,
iar dreptatea va izb\vi din moarte< murind
dreptul las\ grija, iar pieirea
necredincio[ilor este urât\ [i de râs.
5. Dreptatea nevinovatului îndrepteaz\
c\ile< iar necredin]a cade întru nedreptate.
6. Dreptatea oamenilor drep]i va izb\vi
pe ei< iar cei f\r\delege se vâneaz\ de
 PILDELE LUI SOLOMON
p\gân\tatea lor.
7. Sfâr[indu-se omul drept nu-i piere
n\dejdea< iar lauda necredincio[ilor va
pieri.
8. Dreptul din curs\ va sc\pa, [i în locul
lui se va da cel necredincios.
9. În gura celor necredincio[i la]ul
cet\]enilor< iar chibzuirea drep]ilor cu
bun\ sporire.
10. :ntru bun\t\]ile drep]ilor se îndrept\
cetatea, [i întru pieirea necredincio[ilor
bucurie.
11. :ntru binecuvântarea drep]ilor se va
în\l]a cetatea< iar cu gura necredincio[ilor
se va s\pa.
12. Batjocore[te pe cet\]eni cel lipsit de
minte< iar b\rbatul în]elept lini[te aduce.
13. Omul cel cu dou\ limbi descopere
sfaturi întru adunare< iar cel credincios cu
duhul ascunde lucrurile.
14. Cei ce nu au ocârmuire cad ca
frunzele< iar mântuirea este întru mult sfat.
15. Cel r\u, r\u face când se împreun\ cu
dreptul, [i ur\[te sunetul adeverin]ei.
16. Femeia cinstit\ face b\rbatului m\rire<
iar femeia care ur\[te cele drepte este
scaun de ocar\< cei lene[i sunt nevrednici
de avu]ii, iar cei harnici se reazem\ ;n
bog\]ii.
17. Omul milostiv bine face sufletului
s\u< iar cel nemilostiv pierde trupul s\u.
18. Cel necredincios face lucruri
nedrepte< iar s\mân]a drep]ilor plata
adev\rului.
19. Fiul drept se na[te spre via]\< iar
urmarea celui necredincios spre moarte.
20. Urâciune sunt înaintea Domnului c\ile
strâmbe< iar primi]i sunt lui to]i cei
nevinova]i în cale.
21. Cel ce ;[i pune mâinile în mân\ cu
strâmb\tate, nu va fi necertat< iar cel ce
754
seam\n\ dreptate, va lua plata drep]ilor.
22. Precum este cercelul de aur în n\rile
porcului, a[a este frumuse]ea femeii celei
cu n\rav r\u.
23. Pofta drep]ilor toat\ este bun\< iar
n\dejdea necredincio[ilor va pieri.
24. Sunt care sem\nând ale sale mai multe
fac< sunt [i care adunând cele str\ine
s\r\cesc.
25. Tot sufletul drept este binecuvântat<
iar omul mânios nu este cu bun\-cuviin]\.
26. Cel ce strânge grâul îl ]ine neamurilor,
[i pe cel ce vinde grâul scump îl blestem\
poporul< iar binecuvântarea este peste
capul celui darnic.
27. Cel ce face bine, caut\ dar bun< iar cel
ce caut\ rele, relele îl vor ajunge pe el.
28. Cel ce n\d\jduie[te întru avu]ia sa,
acela va c\dea< iar cel ce sprijine[te pe cei
drep]i, acela va r\s\ri.
29. Cel ce nu poart\ grij\ de casa sa, va
mo[teni vânturi, [i va sluji cel neîn]elept
celui în]elept.
30. Din rodul drept\]ii, cre[te pomul
vie]ii< iar sufletele c\lc\torilor de lege se
vor lua f\r\ de vreme.
31. C\ de vreme ce dreptul abia se
mântuie[te, dar necredinciosul [i
p\c\tosul unde se va afla?
CAP. 12.
Sfaturi folositoare pentru via]\.
Cel ce iube[te înv\]\tura, iube[te [tiin]a<
iar cel ce ur\[te certarea, este f\r\ de
minte.
2. Cel bun afl\ mil\ de la Domnul
Dumnezeu< iar omul cel f\r\delege, uitat
va fi.
3. Nu se va ferici omul din f\r\delege<
iar r\d\cinile drep]ilor nu se vor smulge.
 PILDELE LUI SOLOMON
4. Femeia harnic\ cunun\ este b\rbatului
s\u< c\ precum este viermele în lemn, a[a
femeia cea f\c\toare de r\u î[i pierde
b\rbatul.
5. Gândurile drep]ilor sunt adev\ruri< iar
necredincio[ii ispr\vesc în[el\ciuni.
6. Cuvintele necredincio[ilor sunt cu
vicle[ug spre sânge< iar gura drep]ilor va
izb\vi pe dân[ii.
7. Oriunde se va întoarce cel
necredincios, se va stinge< iar casele
drep]ilor vor r\mâne.
8. Gura în]eleptului o laud\ omul< iar pe
cel împietrit la inim\ îl batjocore[te.
9. Mai bun este omul f\r\ de boierie,
care sluje[te lui[i, decât cel cu boieria [i
lipsit de pâine.
10. Dreptul are mil\ de via]a dobitoacelor
sale< iar r\runchii necredincio[ilor sunt
nemilostivi.
11. Cel ce lucreaz\ p\mântul s\u, se va
s\tura de pâine< iar cei ce umbl\ dup\
de[ert\ciuni sunt lipsi]i de minte.
12. Celui ce ;i place a-[i petrece cu vinul,
în cur]ile sale las\ ocar\.
13. Poftele necredincio[ilor sunt rele< iar
r\d\cina credincio[ilor întru t\rii.
14. Pentru p\catul buzelor cade în la]
p\c\tosul, iar dreptul scap\ de el< cel ce se
uit\ lin se va mântui, iar cel ce întâmpin\
în por]i, nec\je[te sufletele.
15. Din rodurile gurii, sufletul omului se
va s\tura de bun\t\]i, [i plata buzelor lui
se va da lui.
16. C\ile nebunilor drepte sunt înaintea
lor< iar cel în]elept ascult\ sfaturile.
17. Nebunul numaidecât î[i arat\ mânia
sa< iar cel iscusit î[i ascunde ocara sa.
18. Credin]a adev\rat\ o spune dreptul<
iar m\rturia nedrep]ilor este în[el\toare.
19. Sunt care gr\iesc [i r\nesc ca cu sabia<
755
iar limbile în]elep]ilor vindec\.
20. Buzele adev\rate îndrepteaz\
m\rturisirea< iar martorul grabnic are
limb\ nedreapt\.
21. Vicle[ug este în inima celui ce
me[te[uge[te rele< iar cei ce voiesc pace,
se vor veseli.
22. Nu place dreptului nimic ce este
strâmb< iar cei necredincio[i se vor umple
de rele.
23. Urâciune sunt Domnului buzele
mincinoase< iar cel ce face credin]\ primit
este la dânsul.
24. Omul priceput este omul [tiin]ei< iar
inima nebunilor va înt=mpina blestemuri,
25. Mâna celor ale[i lesne st\pâne[te< iar
cei vicleni vor fi de prad\.
26. Cuvântul cel înfrico[at tulbur\ inima
omului drept< iar vestea bun\ îl vesele[te
pe dânsul.
27. Cunosc\torul drept lui însu[i va fi
prieten< iar gândurile necredincio[ilor f\r\
blânde]e< pe cei ce p\c\tuiesc îi vor ajunge
relele, [i calea necredincio[ilor îi va în[ela
pe dân[ii.
28. Nu va dobândi vicleanul vânat< iar
omul curat agoniseal\ scump\.
29. În c\ile drept\]ii este via]a< iar c\ile
celor ce ]in minte r\ul, sunt spre moarte.
CAP. 13.
Alte sfaturi.
Fiul în]elept ascult\ pe tat\l s\u< iar cel
neascult\tor întru pierzare.
2. Din rodurile drept\]ii va mânca cel
bun< iar sufletele c\lc\torilor de lege vor
pieri f\r\ de vreme.
3. Cel ce ;[i p\ze[te gura sa, î[i p\ze[te
sufletul s\u< iar cel ce nu-[i opre[te
buzele, fric\ ;[i va face lui[i.
 PILDELE LUI SOLOMON
4. :ntru pofte este tot cel lene[< iar
mâinile celor harnici sunt întru nevoin]\.
5. Ur\[te dreptul cuvântul nedrept< iar
necredinciosul se ru[ineaz\, [i nu are
îndr\zneal\.
6. Dreptatea p\ze[te pe cei f\r\ de
r\utate< iar pe cei necredincio[i îi face r\i
p\catul.
7. Sunt care se îmbog\]esc singuri pe
sine nimic având< [i sunt care se smeresc
pe sine ;n mult\ bog\]ie.
8. R\scump\rarea sufletului omului este
bog\]ia lui< iar s\racul nu sufer\ certarea.
9. Lumin\ drep]ilor este pururea< iar
lumina necredincio[ilor se va stinge.
Sufletele viclene r\t\cesc întru p\cate< iar
drep]ii se îndur\ [i miluiesc.
10. Cel r\u cu sudalm\ face rele< iar cei ce
se cunosc pe sine sunt în]elep]i.
11. Averea adunat\ cu f\r\delege se va
împu]ina< iar a celui ce strânge cu
credin]\, se va înmul]i.
12. Dreptul se îndur\ [i împrumuteaz\<
mai bun este cel ce începe a ajuta cu
inima, decât cel ce f\g\duie[te, [i la
n\dejde aduce< c\ pomul vie]ii este pofta
bun\.
13. Cel ce nu bag\ în seam\ lucrul,
neb\ga-se-va în seam\ de el< iar cel ce se
teme de porunc\, acela este s\n\tos.
14. Fiului viclean nimic nu este bun< iar
lucrurile slugii în]elepte vor spori, [i se va
îndrepta calea lui.
15. Legea în]eleptului este izvorul vie]ii<
iar cel f\r\ de minte în la] va muri.
16. În]elegerea bun\ d\ dar< iar a cunoa[te
legea este a cugetului bun< [i c\ile celor
neb\g\tori de seam\ întru pieire.
17. Tot cel iste] lucreaz\ cu cuno[tin]\< iar
cel f\r\ de minte î[i întinde lui[i rele.
18. Împ\ratul îndr\zne] va c\dea în rele,
756
iar sluga în]eleapt\ va izb\vi pe el.
19. S\r\cia [i ocara o stric\ înv\]\tura< iar
cel ce p\ze[te mustr\rile se va m\ri.
20. Poftele credincio[ilor îndulcesc
sufletul< iar lucrurile necredincio[ilor
departe sunt de cuno[tin]\.
21. Cel ce umbl\ împreun\ cu cei
în]elep]i, în]elept va fi< iar cel ce umbl\ cu
cei f\r\ de minte, se va cunoa[te.
22. Pe cei ce p\c\tuiesc îi vor ajunge
relele< iar pe cei drep]i îi va ajunge binele.
23. Omul bun va l\sa mo[teni pe fiii fiilor<
iar bog\]ia necredincio[ilor se strânge
drep]ilor.
24. Drep]ii vor petrece mul]i ani întru
bog\]ie< iar nedrep]ii vor pieri degrab\.
25. Cel ce cru]\ toiagul ur\[te pe fiul s\u<
iar cela ce ;l iube[te, îl ceart\ cu deadinsul.
26. Dreptul mâncând va s\tura sufletul
s\u< iar sufletele necredincio[ilor vor fi
lipsite.
CAP. 14.
Lauda iscusin]ei în via]\.
Femeile cele în]elepte au zidit case< iar
cea f\r\ de minte le-a surpat cu mâinile
sale.
2. Cel ce umbl\ drept, se teme de
Domnul< iar cel ce umbl\ strâmb pe c\ile
sale, se va def\ima.
3. Din gura nebunilor toiag de ocar\< iar
buzele în]elep]ilor îi p\zesc pe ei.
4. Unde nu sunt boi ieslea este de[art\<
iar unde sunt holde multe, ar\tat\ este
t\ria boului.
5. M\rturia credincioas\ nu minte, iar
m\rturia strâmb\ a]â]\ minciuni.
6. C\uta-vei în]elepciunea la cei r\i, [i
nu o vei afla< iar la cei în]elep]i lesne este
sim]irea.
 PILDELE LUI SOLOMON
7. Toate sunt împotriv\ omului f\r\ de
minte< iar armele sim]irii sunt buzele cele
în]elepte.
8. În]elepciunea celor înv\]a]i este a-[i
cunoa[te c\ile sale< iar gândul celor f\r\
de minte este în r\t\cire.
9. Caselor celor f\r\delege le trebuie[te
cur\]enia< iar casele drep]ilor sunt pl\cute.
10. Inima sim]itoare a omului, mâhne[te
sufletul s\u, iar când se vesele[te, nu se
amestec\ cu ocara.
11. Casele celor necura]i se vor stinge< iar
l\ca[urile celor drep]i se vor înt\ri.
12. Este cale, care se pare oamenilor
dreapt\< iar sfâr[itul ei duce în fundul
Iadului.
13. În veselii nu se amestec\ întristarea<
iar mai pe urm\ bucuria se întoarce în
plâns.
14. De c\ile sale se va s\tura cel îndr\zne]
cu inima< iar din cugetele sale este omul
bun.
15. Omul cel f\r\ de r\utate crede tot
cuvântul< iar cel în]elept vine la poc\in]\.
16. În]eleptul temându-se, se fere[te de
r\u< iar cel f\r\ de minte n\d\jduindu-se
în sine, se amestec\ cu cel f\r\delege.
17. Cel grabnic la mânie lucreaz\ f\r\ de
socoteal\< iar omul în]elept multe rabd\.
18. Nebunii împ\r]esc r\utatea< iar cei cu
minte se ]in de [tiin]\.
19. Luneca-vor cei r\i înaintea celor buni<
[i cei necredincio[i vor sluji la u[ile celor
drep]i.
20. Prietenii vor urî pe prietenii cei s\raci<
iar prietenii celor boga]i sunt mul]i.
21. Cel ce nu cinste[te pe cel mi[el,
p\c\tuie[te< iar cel ce miluie[te pe s\raci
fericit este.
22. Fiind r\t\ci]i cei nedrep]i, lucreaz\
rele< iar cei buni fac mil\ [i adev\r.
757
23. Nu [tiu mila [i credin]a f\c\torii de
rele< iar mila [i credin]a, este la cei ce
lucreaz\ cele bune.
24. Tot cel ce poart\ grij\, are de prisosit<
iar cel dezmierdat [i nepurt\tor de grij\ în
lips\ va fi.
25. Cunun\ în]elep]ilor este bog\]ia lor<
iar via]a nebunilor este rea.
26. Mântuie[te din rele sufletul m\rturia
credincioas\< iar cel viclean a]â]\
minciun\.
27. :ntru frica Domnului este n\dejdea
celui tare, [i fiilor s\i va l\sa reazem de
pace.
28. Frica Domnului este izvor de via]\, [i
pe cel ce o are îl face a se feri de la]ul
mor]ii.
29. M\rirea împ\ratului este în popor
mult< iar în poporul pu]in, este pierderea
celui puternic.
30. Omul cel mult r\bd\tor este cu mare
în]elepciune, iar cel foarte fricos este
neîn]elept.
31. Omul blând este doftor inimii< iar
cariul oaselor este inima sim]itoare.
32. Cel ce gr\ie[te de r\u pe s\racul,
mânie pe cel ce l-au f\cut pe el< iar cel ce
miluie[te pe s\rac, cinste[te pe cel ce l-au
f\cut pe el.
33. :ntru r\utatea sa va pieri
necredinciosul< iar cel ce n\d\jduie[te
spre Domnul, drept este întru bun\tatea sa.
34. Inima cea bun\ a b\rbatului odihne[te
în]elepciunea< iar inima nebunilor nu se
cunoa[te.
35. Dreptatea înal]\ neamul< iar p\catele
împu]ineaz\ semin]iile.
36. Primit\ este împ\ratului sluga
în]eleapt\< [i cu p\strarea sa leap\d\ de la
sine ocara.
 PILDELE LUI SOLOMON
CAP. 15.
Roadele iscusin]ei. Mijloace împotriva
p\catelor.
Mânia pierde [i pe cei în]elep]i< iar
r\spunsul cucernic întoarce mânia [i
cuvântul aspru aprinde mânia.
2. Limba în]elep]ilor [tie cele bune< iar
gura celor neîn]elep]i spune rele.
3. În tot locul ochii Domnului v\d pe cei
r\i [i pe cei buni.
4. Vindecarea limbii este pom de via]\, [i
cel ce o p\ze[te acesta se va umple de duh.
5. Cel f\r\ de minte batjocore[te
înv\]\tura tat\lui s\u< iar cel ce ]ine
porunca este mai în]elept. În prisosirea
drept\]ii putere mult\ este< iar cei
necredincio[i cu toat\ r\d\cina vor pieri
de pe p\mânt.
6. :n casele drep]ilor t\rie este mult\, iar
rodurile necredincio[ilor vor pieri.
7. Buzele drep]ilor se leag\ cu pricepere<
iar inima celor neîn]elep]i nu este înt\rit\.
8. Jertfele necredincio[ilor urâciune sunt
Domnului< iar rug\ciunile celor ce se
îndrepteaz\ sunt primite de dânsul.
9. Urâciune sunt Domnului c\ile
necredincio[ilor< iar pe cei ce umbl\ dup\
dreptate îi iube[te.
10. Înv\]\tura celui f\r\ de r\utate se
cunoa[te de la cei ce trec< iar cei ce ur\sc
certarea se sfâr[esc grozav.
11. Iadul [i pierzarea de fa]\ sunt la
Domnul, cum dar nu [i inimile oamenilor?
12. Cel neînv\]at nu va iubi pe cei ce ;l
ceart\ pe el< [i cu cei în]elep]i nu va vorbi.
13. Inima veselindu-se înflore[te fa]a< iar
fiind întru scârb\ se mâhne[te.
14. Inima dreapt\ caut\ [tiin]\< iar gura
celor neînv\]a]i caut\ cele rele.
15. În toat\ vremea ochii celor r\i primesc
758
cele rele, iar cei buni sunt în lini[te
pururea.
16. Mai bun\ este o p\rticic\ mic\ cu frica
Domnului, decât vistierii mari f\r\ de
fric\.
17. Mai bun este osp\]ul cu legume spre
dragoste [i spre priete[ug, decât vi]elul de
la iesle cu vrajb\.
18. Omul mânios a]â]\ gâlcevi< iar cel ce
rabd\ mult, potole[te [i ceea ce va s\ fie.
19. Omul cel îndelung r\bd\tor împac\
vrajbele< iar cel necredincios mai vârtos le
înt\rât\.
20. C\ile celor lene[i sunt a[ternute cu
spini< iar ale celor harnici sunt netede.
21. Fiul în]elept vesele[te pe tat\l s\u< iar
fiul neîn]elept batjocore[te pe mama sa.
22. C\r\rile celui nebun sunt lipsite de
în]elepciune< iar omul cel în]elept drept
umbl\.
23. Schimb\ g=ndurile cei ce nu cinstesc
adunarea< iar ;n inimile celor ce se
sf\tuiesc r\m=ne sfatul.
24. C\ nu-l ascult\ pe el cel r\u, nici va
zice ceva de folos, [i bun adun\rii de
ob[te.
25. C\ile vie]ii sunt cugetele celui
în]eleg\tor, ca s\ se fereasc\ de Iad, [i s\
se mântuiasc\.
26. Casele def\im\torilor le surp\
Domnul, [i înt\re[te hotarul v\duvei.
27. Urâciune este Domnului gândul
nedrept< iar cuvintele celor cura]i sunt
cuvioase.
28. Piarz\-se pe sine cel ce ia daruri< iar
cel ce ur\[te luarea de daruri viu va fi.
29. Cu milosteniile [i cu credin]a se
cur\]esc p\catele, [i cu frica Domnului se
fere[te fiecare de r\u.
30. Inimile drep]ilor se înva]\ credin]\< iar
gura necredincio[ilor r\spunde rele.
 PILDELE LUI SOLOMON
31. Primite sunt la Domnul c\ile
oamenilor drep]i, c\ prin acelea [i
vr\jma[ii prieteni se fac.
32. Departe st\ Dumnezeu de cei
necredincio[i< iar rug\ciunile drep]ilor le
ascult\.
33. Mai bun\ este pu]in\ luare cu dreptate<
decât roduri multe cu nedreptate.
CAP. 16.
Îndemn\ri pentru smerenie, dreptate [i
înfrânare.
Inima omului s\ gândeasc\ lucruri drepte<
ca s\ se îndrepteze de Dumnezeu c\ile lui.
2. Ochiul v\zând bune vesele[te inima<
[i vestea cea bun\ îngra[\ oasele< cel ce
ascult\ mustr\rile vie]ii, va petrece între
cei în]elep]i.
3. Cel ce leap\d\ înv\]\tura, se ur\[te pe
sine< iar cel ce p\ze[te înv\]\turile î[i
iube[te sufletul s\u.
4. Frica Domnului este înv\]\tur\ [i
în]elepciune [i începutul m\ririi r\spunde
ei< [i merge m\rirea înaintea celor smeri]i.
La om este voirea inimii, iar de la Domnul
r\spunsul limbii.
5. Toate lucrurile celui smerit ar\tate
sunt înaintea lui Dumnezeu< iar cei
necura]i în ziua cea rea vor pieri. Cât e[ti
de mare atâta te smere[te [i vei afla mil\
înaintea Domnului Dumnezeu.
6. Necurat este înaintea lui Dumnezeu
tot cel cu inim\ înalt\, [i cel ce ;[i pune
mâna în mân\ cu nedreptate, nu se va
îndrepta.
7. Începutul c\ii celei bune este a face
dreptate, c\ primit\ este la Dumnezeu mai
mult decât aducerea de jertfe.
8. Cel ce caut\ pe Domnul va afla minte
cu dreptate, [i cei ce ;l caut\ pe el, cu
759
dreptate vor afla pace.
9. Toate lucrurile Domnului sunt cu
dreptate, [i se ]ine cel necredincios la ziua
cea rea.
10. Ghicire este în buzele împ\ratului, [i
la judecat\ nu va r\t\ci gura lui.
11. Pornirea cumpenei dreptate este la
Domnul, [i lucrurile lui cumpene drepte.
12. Urât este împ\ratului acela ce face
rele, c\, cu dreptate se g\te[te scaunul
domniei.
13. Primite sunt împ\ratului buzele
drepte, [i cuvintele drepte le iube[te.
14. Mânia împ\ratului este solul mor]ii<
iar omul în]elept îl va îmblânzi pe el.
15. :ntru lumina vie]ii fiul împ\ratului< iar
cei primi]i lui ca norul târziu.
16. Cuiburile în]elepciunii mai alese sunt
decât aurul, [i cuiburile în]elegerii mai
alese sunt decât argintul.
17. C\r\rile vie]ii abat de la rele< iar
lungimea vie]ii sunt c\ile drept\]ii.
18. Cel ce prime[te înv\]\tura, întru
bun\t\]i va fi< [i cel ce p\ze[te cert\rile, se
va în]elep]i.
19. Cel ce î[i p\ze[te c\ile sale, p\ze[te
sufletul s\u< [i cel ce ;[i iube[te via]a sa,
opre[te gura sa.
20. Mai înainte de sf\râmare merge ocara<
[i mai înainte de c\dere gândul cel r\u.
21. Mai bun este cel blând cu smerenie,
decât cel ce împ\r]e[te pr\zi cu cei ce fac
strâmb\tate.
22. Cel în]elept în lucruri este afl\tor de
bun\t\]i, [i cel ce n\d\jduie[te întru
Dumnezeu, fericit este.
23. Pe cei în]elep]i [i pe cei pricep\tori îi
cheam\ r\i< iar cei cu cuvinte dulci mai
mult se vor auzi.
24. Izvor de via]\ este priceperea celor ce
o agonisesc< iar înv\]\tura nebunilor este
 PILDELE LUI SOLOMON
rea.
25. Inima în]eleptului cunoa[te cele din
gura sa, [i în buze poart\ pricepere.
26. Fagur de miere sunt cuvintele bune< [i
dulcea]a lor t\m\duire sufletului.
27. Sunt c\i, care se par omului a fi
drepte< iar cele mai de pe urm\ ale lor
caut\ în fundul Iadului.
28. Omul întru osteneli se ostene[te lui[i,
[i abate de la sine pieirea sa< iar cel
înd\r\tnic în gura sa î[i poart\ pieirea.
29. Omul f\r\ de minte î[i sap\ lui[i rele,
[i în buzele sale adun\ foc.
30. Omul înd\r\tnic împ\r]e[te rele< [i
celor r\i aprinde f\clia în[el\ciunii, [i
desp\r]e[te pe prieteni.
31. Omul f\r\delege am\ge[te pe prieteni,
[i îi duce pe ei la c\i nu bune.
32. Cel ce ;[i înt\re[te ochii s\i, gânde[te
înd\r\tnicii, [i cel ce ;[i mu[c\ buzele sale
alege toate relele, acesta este cuptorul
r\ut\]ii.
33. Cunun\ de laud\ sunt b\trâne]ile, [i în
c\ile drept\]ii se afl\.
34. Mai bun este omul cel mult r\bd\tor,
decât cel tare, [i omul cel ce are minte,
decât lucr\torul cel mare de p\mânt< [i cel
ce ;[i st\pâne[te mânia mai bun este decât
cel ce ia cetate tare.
35. În sânul celor nedrep]i intr\ toate cele
nedrepte< iar cele drepte toate sunt de la
Domnul.
CAP. 17.
Ceart\ [i vrajb\.
Mai bun\ este o bucat\ de pâine cu
dulcea]\ în pace, decât casa plin\ de multe
bun\t\]i, [i decât jertfe nedrepte cu vrajb\.
2. Sluga cu minte st\pâne[te pe st\pânii
cei neîn]elep]i, [i împ\r]e[te p\r]i între
760
fra]i.
3. Precum se l\mure[te în cuptor aurul [i
argintul< a[a inimile cele alese de la
Domnul.
4. Cel r\u ascult\ de limba c\lc\torilor
de lege< iar dreptul nu se uit\ la buzele
mincinoase.
5. Cel ce râde de s\rac, mânie pe cel ce l-
au f\cut pe el< iar cel ce ;l miluie[te se va
milui< cel ce ;i pare bine de cel ce piere, nu
va fi f\r\ de vin\,
6. Cununa b\trânilor sunt fiii fiilor, [i
lauda fiilor sunt p\rin]ii lor. Celui
credincios toat\ lumea îi este câ[tigare< iar
celui necredincios nici un ban.
7. Nu sunt cuvioase celui nebun buzele
drepte, nici celui drept buzele mincinoase.
8. Plata darurilor este înv\]\tura la cei ce
se ]in cu dânsa, [i ori încotro se întorc îi
îndrepteaz\ pe ei.
9. Cel ce acoper\ strâmb\t\]ile caut\
priete[ug< iar cel ce ur\[te a le acoperi
desp\r]e[te prietenii [i casnicii.
10. Groaza umile[te inima în]eleptului< iar
cel neîn]elept b\tut fiind nu simte.
11. Pricini scorne[te tot cel r\u< iar
Domnul Înger nemilostiv va trimite lui.
12. Cade purtarea de grij\ pe omul cel
în]elept< iar cei nepricepu]i cuget\ rele.
13. Cel ce r\spl\te[te rele pentru bune, nu
se va muta r\ul din casa lui.
14. Putere d\ cuvintelor începerea
drept\]ii< iar împerecherea [i r\zboiul
merge înaintea scumpetei.
15. Cel ce judec\ pe cel drept a fi strâmb,
[i pe cel strâmb a fi drept, necurat este [i
urât înaintea lui Dumnezeu.
16. Pentru ce sunt avu]ii celui neîn]elept?
C\ a dobândi în]elepciune cel r\u la inim\,
nu va putea.
17. Cel ce ;[i face cas\ înalt\, caut\
 PILDELE LUI SOLOMON
sf\râmare. {i cel ce se leneve[te a înv\]a
va c\dea în rele.
18. În toat\ vremea s\ ai tu prieten, fra]ii
în nevoi de treab\ s\ fie, c\ pentru aceea se
fac.
19. Omul f\r\ de minte bate în palme [i se
vesele[te lui[i, ca [i cheza[ul ce ia în
chez\[ie pe prietenul s\u.
20. Cel iubitor de p\cate se bucur\ de
vrajbe [i cei ce ;[i înal]\ u[ile sale, caut\
surpare.
21. Cel cu inima vârtoas\ nu va afla
bun\t\]i, [i omul cel ce lesne î[i schimb\
limba va c\dea în rele< [i inima de nebun
durere este celui ce o are.
22. Nu se vesele[te tat\l de fiul cel
neînv\]at< iar fiul în]elept vesele[te pe
mama sa.
23. Inima vesel\ bun\ via]\ face< iar
omului trist i se usuc\ oasele.
24. C\ile celui ce ia daruri cu nedreptate
în sânuri, nu sporesc, [i cel necurat se
abate din c\ile drept\]ii.
25. Fa]\ în]eleg\toare este a omului
în]elept< iar ochii nebunului la marginile
p\mântului.
26. Mânie tat\lui este fiul nebun, [i durere
celei ce l-a n\scut pe el.
27. A p\gubi pe omul drept nu este bine,
nici este cu cuviin]\ a sf\tui r\u asupra
puternicilor drep]i.
28. Cel ce opre[te a gr\i cuvântul greu, cu
minte este< [i omul cel ce rabd\ mult, este
în]elept.
29. Cel ce nu [tie, de va întreba de
în]elepciune, în]elepciune i se va socoti< [i
cel ce se face pe sine mut, în]elept se va
socoti a fi.
CAP. 18.
Prietenie [i înfrânarea limbii.
761
Pricini caut\ omul cel ce va s\ se
desp\r]easc\ de prieteni, [i în toat\
vremea oc\rât va fi.
2. Nu trebuie[te în]elepciune omului
lipsit de minte, c\ mai vârtos se ]ine cu
nebunia.
3. Când vine necredinciosul întru
adâncul r\ut\]ilor, nu bag\ seam\< [i îi
vine lui necinste [i ocar\.
4. Ap\ adânc\ este cuvântul în inima
omului< [i izvor ce se vars\ [i fântân\ de
via]\.
5. A te mira de fa]a necredinciosului nu
este bine< nici este cu cuviin]\ a fugi de
dreptate la judecat\.
6. Buzele celui f\r\ de minte îl aduc pe el
la rele, [i gura lui cea îndr\znea]\ cheam\
moartea.
7. Gura nebunului pieirea lui este< iar
buzele lui sunt la] sufletului lui.
8. Pe cei lene[i îi biruie[te frica, [i
sufletele oamenilor muieratici vor
fl\mânzi.
9. Cel ce nu se vindec\ pe sine întru
faptele sale, frate este celui ce se r\ne[te
pe sine.
10. Din m\rimea t\riei, numele
Domnului< [i alergând la el drep]ii, se
înal]\.
11. Averea omului bogat este cetate tare,
[i m\rirea ei mult umbre[te.
12. Mai înainte de surpare se înal]\ inima
omului, [i mai înainte de m\rire se
smere[te.
13. Cel ce r\spunde cuvânt mai înainte de
ce aude, nebun [i de ocar\ se face pe sine.
14. Mânia omului o potole[te sluga
în]eleapt\< iar pe cel ner\bd\tor cine îl va
suferi?
15. Inima celui cu minte, câ[tig\ [tiin]\<
 PILDELE LUI SOLOMON
iar urechile în]elep]ilor cearc\ gândurile.
16. Darul omului îl veste[te pe el, [i cu cei
puternici îl a[eaz\ pe el.
17. Dreptul singur este pârâ[ul s\u de la
întâiul cuvânt, [i dac\ îl va asupri pârâ[ul,
se mustr\.
18. Pricinile le potole[te soarta, [i între
domni hot\r\[te.
19. Frate de frate ajutat, ca o cetate tare [i
înalt\, [i are putere ca o împ\r\]ie
întemeiat\.
20. Din rodurile gurii umple omul
pântecele s\u, [i din roadele buzelor sale
se va s\tura.
21. Moartea [i via]a sunt în mâna limbii<
iar cei ce ;[i st\pânesc limba vor mânca
roadele ei.
22. Cel ce a aflat femeie bun\, aflat-a
daruri, [i a luat de la Dumnezeu desf\tare.
23. Cel ce leap\d\ femeia bun\, leap\d\
bun\t\]ile, [i cel ce ]ine pe cea preacurv\,
este nebun [i necredincios.
24. Rug\ciuni r\spunde s\racul< iar cel
bogat r\spunde aspru.
25. Omul dr\g\stos în adunare mai
prieten este decât fratele.
CAP. 19.
S\racii cinsti]i [i fiii binecrescu]i.
Mai bun este s\racul, care umbl\ întru
prostia sa, decât cel viclean cu buzele sale,
[i este f\r\ de minte.
2. Unde nu este [tiin]a sufletului, acolo
nu este binele< [i cel ce gr\be[te cu
picioarele, se va împiedica.
3. Nebunia omului strâmb\ c\ile lui, [i
pe Dumnezeu vinuie[te cu inima lui.
4. Avu]ia adaug\ prieteni mul]i, iar cel
s\rac, [i de prietenul care îl are se lipse[te.
5. M\rturia mincinoas\ nu va fi f\r\ de
762
pedeaps\< [i cel ce pâr\[te cu strâmb\tate,
nu va sc\pa.
6. Mul]i cinstesc fe]ele împ\ra]ilor< iar
tot cel r\u se va face de ocar\ omului.
7. Tot cel ce ur\[te pe fratele s\rac,
departe va fi [i de priete[ug, gândul bun se
va apropia de cei ce îi cunosc priete[ugul,
[i omul în]elept îl va afla pe el, cel ce face
multe rele ispr\ve[te r\utatea< iar cel ce se
sf\de[te cu cuvinte, nu se va mântui.
8. Cel ce câ[tig\ în]elepciune, se iube[te
pe sine, [i care p\ze[te în]elegerea, afla-va
cele bune.
9. M\rturia mincinoas\ nu va fi
necertat\, [i cel ce a]â]\ r\utate, pieri-va
de ea.
10. Nici de un folos nu este celui f\r\ de
minte desf\tarea, [i de va începe sluga cu
seme]ie a st\pâni.
11. Omul milostiv mult îng\duie[te, [i
lauda lui va veni asupra celor f\r\delege.
12. Înfrico[area împ\ratului asemenea
este r\cnirii leului, [i ca roua pe iarb\ a[a
este îmblânzirea lui.
13. Ru[inea tat\lui este fiul f\r\ de minte,
[i nu sunt curate darurile din simbria
curvei.
14. Cas\ [i avere împ\r]esc p\rin]ii fiilor<
iar femeia b\rbatului de la Domnul se
rânduie[te.
15. Frica opre[te pe b\rbatul muieratic<
iar sufletul celui lene[ va fl\mânzi.
16. Cel ce p\ze[te porunca, î[i p\ze[te
sufletul s\u< iar cel ce nu-[i p\ze[te c\ile
sale va pieri.
17. Cel ce miluie[te pe s\rac, d\
împrumut lui Dumnezeu, [i dup\ darea lui
se va r\spl\ti lui.
18. Ceart\ pe fiul t\u, c\ a[a va fi de bun\
n\dejde< iar la mândrie nu în\l]a sufletul
t\u.
 PILDELE LUI SOLOMON
19. Omul cel gânditor de r\u mult va
p\gubi< iar de va fi [i lacom, [i sufletul î[i
va ad\uga a-l pierde.
20. Ascult\ fiule înv\]\tura tat\lui t\u, ca
s\ fii în]elept întru cele mai de apoi ale
tale.
21. Multe gânduri sunt în inima omului<
iar sfatul Domnului în veac r\mâne.
22. Rod omului este milostenia, [i mai
bun este s\racul drept decât bogatul
mincinos.
23. Frica Domnului este spre via]\
omului< iar cel f\r\ de fric\ se va z\bovi în
locuri unde nu se afl\ [tiin]\.
24. Cel ce ascunde mâinile sale în sân cu
nedreptate, nici la gura sa nu le va duce pe
ele.
25. B\tând pe f\c\torul de r\u, cel
nepriceput mai în]elept se va face, [i de
vei certa pe omul în]elept, va cunoa[te
înv\]\tura.
26. Cel ce nu cinste[te pe tat\l s\u, [i se
leap\d\ de mama sa, ru[ina-se-va [i oc\rât
va fi.
27. Fiul care p\r\se[te a p\zi înv\]\tura
tat\lui s\u, va deprinde graiuri rele.
28. Cel ce chez\[uie[te copilul f\r\ de
minte, ru[ina-va dreptatea, [i gura celor
necredincio[i înghi]i-va judecata.
29. Se g\tesc celor neastâmp\ra]i bice [i
cazne, asemenea [i celor f\r\ de minte.
CAP. 20.
Împ\ratul în]elept.
Neastâmp\rat lucru este vinul, [i de ocar\
be]ia, [i tot cel stricat de el, nu va fi
în]elept.
2. Nu se osebe[te înfrico[area
împ\ratului de mânia leului< iar cel ce ;l
înt\rât\ pe el gre[e[te asupra sufletului
763
s\u.
3. M\rire este omului a urî
neîn]elegerile< iar tot cel f\r\ de minte cu
unele ca acestea se împletice[te.
4. Oc\rându-se lene[ul nu se va ru[ina<
a[a este [i cel ce împrumuteaz\ grâu la
secer\.
5. Ap\ adânc\ este sfatul în inima
omului< iar omul în]elept îl va scoate.
6. Mare [i cinstit lucru este omul
milostiv< iar cu anevoie este a afla om
credincios.
7. Cel ce petrece nevinovat întru
dreptate, ferici]i va l\sa pe fiii s\i.
8. Când va [edea împ\rat drept pe scaun,
nu va sta înaintea ochilor lui tot r\ul.
9. Cine se poate l\uda, c\ are inim\
curat\? Sau cine va cuteza a zice, c\ este
curat de p\cate?
10. Lumina celui ce gr\ie[te de r\u pe tat\
sau pe mam\, stinge-se-va, [i luminile
ochilor lui vedea-vor întuneric.
11. Partea ce gr\be[te întru cele dint=i,
întru cele mai de pe urm\ nu se va
binecuvânta.
12. S\ nu zici> pl\ti-voiu neprietenului, ci
a[teapt\ pe Domnul, ca s\-]i ajute.
13. Cântarul mare [i mic, [i m\surile
îndoite, necurate sunt înaintea Domnului
amândou\, [i cel ce face acestea, întru
tocmelile sale se împiedic\.
14. Tân\rul cu cel cuvios [i drept calea
lui.
15. Urechea aude [i ochiul vede, lucrurile
Domnului sunt amândou\.
16. Nu iubi a cleveti, ca s\ nu pieri, ci
deschide ochii t\i, [i te satur\ de pâine.
17. R\u este, r\u este, zice cel ce
cump\r\, [i dac\ se va duce atunci se va
f\li.
18. Aur [i mul]ime de pietre scumpe [i
 PILDELE LUI SOLOMON
vase cinstite sunt buzele în]elepciunii.
19. Ia haina celui ce s-a pus cheza[ pentru
cel necunoscut, [i ia de la el z\log pentru
cei str\ini.
20. Dulce este omului pâinea minciunii<
iar dup\ aceea se va umple gura lui de
alice.
21. Gândurile cu sfatul se întemeiaz\< [i
cu ocârmuiri se face r\zboiul.
22. Cel ce descoper\ sfaturi întru adunare
umbl\ cu dou\ limbi, [i cu cel ce l\rge[te
buzele sale nu te amesteca.
23. Urâciune este Domnului cântarul
îndoit, [i cump\na viclean\ nu este bun\
înaintea lui.
24. De la Domnul se îndrepteaz\ pa[ii
omului< iar p\mânteanul, cum ar putea
pricepe c\ile sale?
25. La] este omului curând a afierosi ceva
dintru ale sale, [i dup\ ce s-a f\g\duit s\-i
par\ r\u.
26. Vântur\torul celor necredincio[i este
împ\ratul în]elept, [i-i va învârti pe ei
roat\.
27. Lumina Domnului, suflarea
oamenilor, care cerceteaz\ adâncurile
inimii.
28. Milostenia [i adev\rul, paz\ sunt
împ\ratului, [i vor înconjura cu dreptate
scaunul lui.
29. Podoaba tinerilor este în]elepciunea [i
m\rirea b\trânilor c\runte]ele,
zdruncin\turi [i sf\râm\turi întâmpin\ în
rele, iar r\ni întru c\m\rile pântecelui.
CAP. 21.
Pronia lui Dumnezeu.
Precum pornirea apei a[a inima
împ\ratului este în mâna lui Dumnezeu,
ori încotro va vrea s\ o plece acolo o
764
pleac\.
2. Tot omul se pare lui[i c\ este drept, iar
Domnul îndrepteaz\ inimile.
3. A face dreptate [i a gr\i adev\rat, mai
mult place lui Dumnezeu decât sângele
jertfelor.
4. Omul cel m\re] este cu inim\
îndr\znea]\ spre ocar\, [i f\clia
necredincio[ilor este p\catul.
5. Gândurile celui b\rbat pururea întru
prisosin]\, iar cel lene[ totdeauna în lips\
este.
6. Cel ce face vistierii cu limb\
mincinoas\ dup\ de[ert\ciuni umbl\, [i
merge în la]urile mor]ii.
7. Porni-se-va toat\ pieirea asupra celor
necredincio[i, c\ nu vor s\ fac\ cele
drepte.
8. La cei înd\r\tnici c\i înd\r\tnice
trimite Dumnezeu, c\ curate [i drepte sunt
lucrurile lui.
9. Mai bine este a locui într-un ungher
descoperit decât în cele v\ruite [i în casa
de ob[te cu nedreptate.
10. Sufletul necredinciosului pofte[te
rele, [i nu-l va milui nici un om.
11. P\gubindu-se c\m\tarnicul, mai
în]elept se va face cel f\r\ de r\utate [i
în]eleptul cel ce pricepe va primi
cuno[tin]\.
12. Cunoa[te dreptul inimile
necredincio[ilor, [i defaim\ pe cei
necredincio[i pentru rele.
13. Cel ce ;[i astup\ urechile sale ca s\ nu
auz\ pe cel neputincios, [i acela va striga
[i nu va fi cine s\-l auz\.
14. Darul pe ascuns întoarce mâniile, iar
cel ce nu d\ dar, ridic\ mânie mare.
15. Veselia drep]ilor este a face judecat\<
iar cel cuvios necurat este la f\c\torii de
r\u.
 PILDELE LUI SOLOMON
16. Omul cel ce r\t\ce[te din calea
drept\]ii, se va odihni întru adunarea
uria[ilor.
17. Omul cui este drag în ospe]e, în lips\
va fi< [i cel ce iube[te vinul [i
untuldelemn, nu se va îmbog\]i.
18. Cur\]ire dreptului este cel f\r\delege<
în locul celui drept se va da cel vinovat.
19. Mai bine este a locui în pustie, decât
cu femeia sfadnic\ [i mânioas\ [i limbut\.
20. Comoar\ dorit\ odihne[te în gura
în]eleptului< iar oamenii cei f\r\ de minte
o înghit pe ea.
21. Calea drept\]ii [i a milosteniei afla-va
via]\ [i m\rire.
22. Cet\]i tari calc\ în]eleptul, [i surp\
t\ria spre care n\d\jduia necredincio[ii.
23. Cel ce ;[i p\ze[te gura [i limba, î[i
p\ze[te sufletul s\u de necazuri.
24. Cel îndr\zne], cel seme] [i cel mândru
pierz\tor se cheam\, iar cel ce ]ine minte
r\ul, f\r\delege este.
25. Poftele omoar\ pe cel lene[, c\ nu
voiesc mâinile lui s\ fac\ ceva.
26. Necredinciosul în toate zilele pofte[te
pofte rele, iar dreptul miluie[te [i se
îndur\ f\r\ de scumpete.
27. Jertfele necredincio[ilor urâciune sunt
Domnului, pentru c\ le aduc cu
f\r\delege.
28. M\rturia mincinoas\ va pieri< iar omul
ascult\tor ia seama ce gr\ie[te.
29. Omul necredincios st\ cu fa]\ f\r\ de
ru[ine< iar cel drept însu[i î[i cunoa[te
c\ile sale.
30. Nu este în]elepciune, nu este b\rb\]ie,
nu este sfat la omul cel necredincios.
31. Calul se g\te[te la ziua de r\zboi< iar
de la Domnul este ajutorul.
CAP. 22.
765
Osebite sfaturi.
Mai ales este numele bun decât bog\]ia
mult\< [i darul bun decât argintul [i aurul.
2. Bogatul [i s\racul s-au întâmpinat
unul cu altul, iar pe amândoi i-au f\cut
Domnul.
3. Cel iscusit v\zând pe cel r\u
muncindu-se tare, însu[i se înva]\< iar cei
nepricepu]i trecând nu se folosesc.
4. Neamul în]elepciunii este frica
Domnului, [i bog\]ie [i m\rire [i via]\.
5. Ciulini [i la]uri în c\ile cele strâmbe<
iar cel ce ;[i p\ze[te sufletul s\u, se va feri
de ele.
6. Înva]\ pruncul pe calea sa, c\ [i dup\
ce va îmb\trâni nu se va dep\rta de la
aceea.
7. Boga]ii vor st\pâni pe cei s\raci, [i
slugile de la st\pânii s\i se vor împrumuta.
8. Cel ce seam\n\ rele, rele va [i secera,
[i rana faptelor sale îl va sfâr[i< pe omul
blând [i d\t\tor, îl binecuvinteaz\
Dumnezeu, [i de[ertarea lucrurilor îl va
pierde.
9. Cel ce miluie[te pe s\racul, hr\ni-se-
va, pentru c\ din pâinea sa a dat s\racului<
biruin]\ [i cinste câ[tig\ cel ce d\ daruri,
îns\ ia sufletul celor ce le au.
10. Scoate din adunare pe cel pierz\tor, [i
va ie[i cu dânsul pricirea, c\ [ezând în
adunare, pe to]i necinste[te.
11. Iube[te Domnul inimile cuvioase, [i
primi]i sunt lui to]i cei f\r\ prihan\ în c\ile
lor< cu buzele va ocârmui împ\ratul.
12. Ochii Domnului p\zesc sim]irea [i
defaim\ cuvintele cele f\r\delege.
13. Pune pricini [i zice lene[ul> leul este
în cale [i uciga[ul în uli]\.
14. Groap\ adânc\ este gura celui
f\r\delege, [i pe care l-au urât Domnul,
 PILDELE LUI SOLOMON
acela va c\dea într-însa< sunt c\i rele
înaintea omului, [i nu iube[te a se întoarce
de la ele, [i trebuie a se abate din calea
strâmb\ [i rea.
15. Nepriceperea face s\ zboare inima
tân\rului, [i toiagul înv\]\turii departe
este de la dânsul.
16. Cel ce n\p\stuie[te pe s\rac,
înmul]e[te relele sale, [i d\ bogatului pe
mai pu]in.
17. La cuvintele în]elep]ilor apropie
urechea ta, [i ascult\ cuvintele mele, [i
a[eaz\ inima ta, ca s\ cuno[ti, c\ bune
sunt.
18. {i de le vei pune pe ele la inima ta,
veseli-te-vor împreun\ cu buzele tale.
19. Ca s\ fie întru Domnul n\dejdea ta, [i
va ar\ta ]ie calea ta.
20. {i tu ]i le scrie întreit, în sfat [i în gând
[i în cuno[tin]\ [i pe l\]imea inimii tale.
21. Înva]\-te dar cuvinte adev\rate, [i
minte bun\ ca s\ auzi [i s\ r\spunzi tu
cuvinte adev\rate celor ce te întreab\.
22. Nu sili pe mi[el, c\ s\rac este [i s\ nu
necinste[ti pe cel slab în por]i.
23. C\ Domnul va judeca lui judecat\, [i
vei mântui sufletul t\u nevinovat.
24. Nu fi prieten cu omul mânios, [i cu
prieten mânios nu te amesteca.
25. Ca s\ nu te aba]i din c\ile lui, [i vei lua
la]uri la sufletul t\u.
26. Nu te da cheza[ ru[inându-te de fa]\.
27. C\ de nu vei avea de unde s\ pl\te[ti,
lua-vor a[ternutul cel de sub coastele tale.
28. Nu trece hotarele vechi, care le-au pus
p\rin]ii t\i.
29. Omul vederos [i iute la lucrurile lui, la
împ\ra]i trebuie a sta< iar s\ nu stea la
oameni lene[i.
CAP. 23.
766
Sfaturi pentru mâncare [i b\utur\.
De vei [edea la masa celui puternic,
în]elep]e[te m\nânc\ din cele ce ]i se pun
înainte.
2. {i pune mâna ta [tiind c\ [i tu ca
acestea trebuie s\ g\te[ti.
3. Iar de e[ti mai nes\]ios, nu pofti
bucatele lui, c\ acestea se ]in de via]\
mincinoas\.
4. Nu te asem\na, fiind s\rac cu cel
bogat< ci te strânge pe tine cu gândul t\u.
5. De vei c\uta cu ochiul t\u spre el,
nicidecum nu se va vedea, c\ s-a f\cut lui
aripi ca unui vultur, [i se întoarce spre
casa celui ce st\ înaintea lui.
6. Nu cina cu omul pizm\t\re], nici pofti
din bucatele lui.
7. C\ precum înghite cineva p\r, a[a
m\nânc\ [i bea< nici îl b\ga la tine pe el,
ca s\ m\nânci pâinea ta cu el.
8. C\ o va v\rsa pe ea, [i va strica
cuvintele tale cele bune.
9. La urechea celui f\r\ de minte nimic
nu zice, ca nu cumva s\ râz\ de cuvintele
tale cele în]elepte.
10. S\ nu mu]i hotarele cele vechi, [i în
agonisita s\racilor s\ nu intri.
11. C\ cel ce ;i ap\r\ pe ei este Domnul,
tare este, [i va judeca judecata lor cu tine.
12. D\ la înv\]\tur\ inima ta, [i urechile
tale le g\te[te spre cuvintele în]elegerii.
13. Nu înceta a certa pruncul, pentru c\ de
;l vei lovi pe el cu nuia, nu va muri. C\ tu
îl vei bate pe el cu nuia< iar sufletul lui de
la moarte ;l vei mântui.
14. Fiule! De va fi în]eleapt\ inima ta, vei
veseli [i inima mea.
15. {i se vor înv\]a buzele tale din
cuvintele buzelor mele, de vor fi drepte.
16. Nu râvneasc\ inima ta la p\c\to[i< ci
 PILDELE LUI SOLOMON
fii toat\ ziua în frica Domnului.
17. C\ de vei p\zi acestea, vei avea nepo]i,
[i n\dejdea ta nu se va dep\rta.
18. Ascult\ fiule, [i fii în]elept [i ;]i
îndrepteaz\ gândurile inimii tale.
19. Nu fi be]iv, nici te întinde la sfaturi [i
la cump\r\turi de c\rnuri.
20. C\ tot curvarul [i be]ivul va s\r\ci, [i
tot somnorosul se va îmbr\ca în haine rele
[i rupte.
21. Ascult\ fiule pe tat\l t\u cel ce te-a
n\scut, [i nu neb\ga în seam\ pe mama ta,
pentru c\ a îmb\trânit.
22. Câ[tig\-]i adev\rul [i nu lep\da
în]elepciunea, înv\]\tura [i [tiin]a.
23. Bine hr\ne[te tat\l drept, [i de fiul cel
în]elept se vesele[te sufletul lui.
24. Veseleasc\-se tat\l t\u [i mama ta de
tine, [i s\ se bucure ceea ce te-a n\scut.
25. D\-mi fiule inima ta, [i ochii t\i s\
p\zeasc\ c\ile mele.
26. C\ vas g\urit este casa str\in\, [i
strâmt\ fântâna str\in\.
27. C\ acesta degrab\ va pieri, [i tot
c\lc\torul de lege se va stinge.
28. Cui este vai? Cui sunt gâlcevi? Cui
judec\]i? Cui necazuri [i sfezi? Cui
zdrobirea în zadar? Cui sunt ochii
urduro[i?
29. Au nu celor ce se z\bovesc la vin, [i
celor ce p\zesc unde se fac ospe]e? Nu v\
îmb\ta]i cu vin, ci umbla]i cu oameni
drep]i, [i vorbi]i la preumbl\ri.
30. C\ de vei da ochii t\i spre urcioare [i
spre pahare, la urm\ vei umbla mai gol
decât pilugul.
31. {i apoi te vei t\v\li ca cel mu[cat de
[arpe, [i precum se vars\ de la Cherast
veninul lui.
32. Când ochii t\i vor vedea str\in\,
atunci gura ta va gr\i înd\r\tnicii.
767
33. {i vei z\cea ca în inima m\rii, [i ca un
cârmaci în mult\ volbur\.
34. {i vei zice> b\tutu-m-a [i nu m-a
durut, oc\râtu-m-a [i eu nu am [tiut când
se va face ziu\, ca s\ vin s\ întreb cu care
s\ m\ împreun.
CAP. 24.
Sf\tuire a izb\vi pe cei în primejdie de
moarte [i ferire de neîn]elep]ie [i
u[ur\tate de minte.
Fiule! Nu urma oamenilor r\i, nici pofti a
fi cu dân[ii.
2. C\ minciuni cuget\ inima lor, [i dureri
gr\iesc buzele lor.
3. Cu în]elepciune se zide[te casa [i cu
pricepere se ispr\ve[te.
4. Cu [tiin]a se umplu c\m\rile de toat\
bog\]ia scump\ [i bun\.
5. Mai bun este în]eleptul decât cel tare,
[i omul cel în]elept, decât un lucr\tor mare
de p\mânt.
6. Cu ocârmuirea se face r\zboiul, iar
ajutorul cu inima cea cu sfat.
7. În]elepciunea [i gândul bun în por]ile
în]elep]ilor, în]elep]ii nu se abat de la
legea Domnului<
8. Ci gândesc întru adun\ri< pe cei
neînv\]a]i îi întâmpin\ moartea.
9. {i moare cel f\r\ de minte întru
p\cate, iar necur\]ia este la omul
pierz\tor.
10. Pâng\ri-se-va în ziua cea rea, [i în
ziua necazului pân\ ce se va sfâr[i.
11. A izb\vi pe cei du[i la moarte [i a
r\scump\ra pe cei prin[i, nu te scumpi.
12. Iar de vei zice> nu-l [tiu pe acesta, afl\
c\ Domnul cunoa[te inimile tuturor, [i cel
ce au dat suflare la to]i, acela [tie toate< el
va r\spl\ti fiec\ruia dup\ faptele lui.
 PILDELE LUI SOLOMON
13. M\nânc\ miere fiule, c\ este bun
fagurul, ca s\ se îndulceasc\ gâtlejul t\u.
14. C\ a[a vei sim]i în]elepciunea în
sufletul t\u, care de o vei afla, bun\ va fi
s\vâr[irea ta, [i n\dejdea nu te va p\r\si.
15. S\ nu apropii de cel necredincios
partea drep]ilor, nici s\ te am\ge[ti cu
sa]iul pântecelui.
16. C\ de [apte ori va c\dea dreptul, [i se
va scula< iar cei necredincio[i se vor sfâr[i
în rele.
17. De va c\dea vr\jma[ul t\u, s\ nu te
bucuri de el, [i pentru împiedicarea lui nu
te în\l]a.
18. C\ va vedea Domnul, [i nu-i va pl\cea
lui, [i va întoarce mânia sa de la dânsul,
19. Nu te bucura de cei ce fac r\u< nici
râvni celor p\c\to[i.
20. C\ cei r\i nu vor avea nepo]i [i lumina
celor necredincio[i se va stinge.
21. Teme-te de Dumnezeu fiule [i de
împ\ratul, [i de nici unul s\ nu fii
neascult\tor.
22. C\ f\r\ de veste vor r\spl\ti celor
necredincio[i, [i caznele am=ndurora, cine
le [tie?
23. {i iar acestea zic vou\ în]elep]ilor> a
cunoa[te fa]a la judecat\, nu este bine.
24. Cel ce zice celui necredincios c\ este
drept, blestemat va fi popoarelor, [i urât
neamurilor.
25. Iar cei ce mustr\, mai buni se vor
ar\ta, [i peste ei binecuvântare va veni.
26. {i buzele vor iubi a r\spunde cuvinte
bune.
27. G\te[te spre ie[ire lucrurile tale, [i te
g\te[te la ]arina ta, [i vino dup\ mine, [i
din nou vei zidi casa ta.
28. Nu fi m\rturie mincinoas\ împotriva
cet\]eanului t\u, nici te l\rgi cu buzele
tale.
768
29. S\ nu zici> cum mi-a f\cut el mie,
face-voiu [i eu lui, [i voiu r\spl\ti lui cu
cele ce m-a n\p\stuit.
30. Ca o ar\tur\ este b\rbatul neîn]elept [i
ca via este omul cel lipsit de minte.
31. De o vei l\sa se va ]elini, [i se va
îmburuiena toat\, [i va fi p\r\sit\, [i
pietrele cu care este îngr\dit\ se vor s\pa.
32. Apoi mie mi-a p\rut r\u, [i am c\utat,
ca s\ aleg înv\]\tura.
33. Pu]in s\ dormitezi, [i pu]in s\ dormi,
[i pu]in s\ îmbr\]i[ezi cu mâinile tale
pieptul.
34. C\ de vei face aceasta, veni-va înainte
mergând s\r\cia ta, [i lipsa, ca un bun
alerg\tor.
CAP. 25.
Cuviin]a în adun\ri [i m\sura în vorb\
[i în mânc\ri.
Acestea sunt pildele lui Solomon, pe care
f\r\ alegere le-au scris prietenii lui
Ezechia împ\ratul Iudei.
2. Slava lui Dumnezeu ascunde
cuvântul, iar m\rirea împ\ratului cinste[te
porunca.
3. Înalt este cerul [i adânc este p\mântul<
iar inima împ\ratului este ne[tiut\.
4. Bate argintul nel\murit [i se va cur\]i
tot curat.
5. Ucide pe cei necredincio[i dinaintea
împ\ratului, [i va îndrepta întru dreptate
scaunul lui.
6. Nu te mândri înaintea împ\ratului, [i
nu sta în locurile celor puternici.
7. C\ mai bine este s\ ]i se zic\, suie
lâng\ mine< decât s\ te smere[ti înaintea
celui puternic, cele ce au v\zut ochii t\i
gr\ie[te.
8. Nu începe curând la sfad\, ca s\ nu te
 PILDELE LUI SOLOMON
c\ie[ti mai pe urm\, când te va înfrunta
prietenul t\u.
9. Te trage înapoi nu gr\i de r\u, ca s\ nu
te oc\rasc\ prietenul.
10. {i sfada ta [i vrajba ta nu se va
dep\rta, ci va fi ]ie întocmai cu moartea.
Harul [i priete[ugul mântuie[te, pe care
]ine-le tare la tine, ca s\ nu fii de ocar\, ci
p\ze[te c\ile tale în bun\ prietenie.
11. M\r de aur în fir de sardion, a[a este a
zice cuvântul la cel ce se cuvine lui.
12. La cercel de aur sardion de mult pre]
este legat, [i cuvântul în]elept la urechea
ascult\toare.
13. Precum r\coreala la secer\ când este
z\duf folose[te omului, a[a solul
credincios la cei ce l-au trimis pe el
folose[te sufletele celor ce tr\iesc cu el.
14. Cum se arat\ vânturile [i norii [i
ploile, a[a sunt cei ce se f\lesc cu dare
mincinoas\.
15. :ntru ;ndelungarea mâniei sporul
împ\ratului< iar limba moale zdrobe[te
oase.
16. Miere aflând m\nânc\ cu m\sur\, ca
nu cumva s\turându-te s\ o ver[i.
17. Rar s\ mergi la prietenul t\u, ca nu
cumva s\turându-se de tine s\ te urasc\.
18. M\ciuc\ [i sabie [i s\geat\ ascu]it\,
a[a este [i omul, cel ce m\rturise[te asupra
prietenului s\u m\rturie mincinoas\.
19. Calea celui r\u [i piciorul celui
f\r\delege, pieri-va în ziua cea rea.
20. Precum o]etul la ran\ [i fumul la ochi
nu folose[te, a[a boala c\zând în trup,
mâhne[te inima.
21. Precum molia în hain\ [i carii în lemn,
a[a voia omului cea rea stric\ inima.
22. De este fl\mând vr\jma[ul t\u, d\-i s\
m\nânce, de ;i este sete adap\-l.
23. C\ f\când aceasta, c\rbuni de foc
769
gr\m\de[ti pe capul lui, iar Domnul va
r\spl\ti ]ie bune.
24. Vântul de la miaz\noapte ridic\ nori,
iar fa]a f\r\ de ru[ine înt\rât\ limba.
25. Mai bine este a locui într-un unghi în
pod, decât cu femeie sfadnic\ în cas\ de
ob[te.
26. Precum apa rece sufletului setos este
dulce, a[a este vestea bun\ din p\mânt de
departe.
27. Precum de va astupa cineva izvorul, [i
curgerea apei o va strica, a[a nu este cu
cuviin]\ a c\dea dreptul înaintea
necredinciosului.
28. A mânca miere mult\ nu este bine, iar
cuvintele cele m\rite trebuie a le cinsti.
29. Precum este cetatea cea cu ziduri
surpate [i nezidit\, a[a este b\rbatul care
face ceva f\r\ de sfat.
CAP. 26.
Sfaturi împotriva leneviei [i a vicleniei.
Precum în vremea seceri[ului nu este
rou\, [i precum vara nu este ploaie, a[a [i
la cel f\r\ de minte nu se afl\ cinste.
2. Precum p\s\rile zboar\ [i vr\biile, a[a
blestemul în de[ert nu va veni asupra
nim\nui.
3. Precum biciul la cal [i boldul la asin,
a[a este toiagul la poporul cel f\r\delege.
4. Nu r\spunde nebunului dup\ nebunia
lui, ca s\ nu fii asemenea lui.
5. Ci r\spunde nebunului la nebunia lui,
ca s\ nu aib\ p\rere în sine c\ el este
în]elept.
6. Din c\ile sale ocar\ face, cel ce a
trimis cuvânt prin sol nebun.
7. Opre[te mergerea vinelor [i
f\r\delegea din rostul celor f\r\ de minte.
8. Cel ce leag\ piatra în pra[tie,
 PILDELE LUI SOLOMON
asemenea este celui ce d\ celui f\r\ de
minte m\rire.
9. Spini cresc în mâna be]ivului< iar robie
în mâna celor f\r\ de minte.
10. Mult se bate de valuri tot trupul celor
f\r\ de minte, c\ se zdrobe[te uimirea lor.
11. Ca câinele care se întoarce la
v\rs\tura sa, [i se face urât, a[a [i cel f\r\
de minte în r\utatea sa se întoarce la
p\catul s\u< este ru[ine care aduce p\cat,
[i este ru[ine, care aduce m\rire [i dar.
12. V\zut-am om, c\ruia i s-a p\rut întru
sine a fi în]elept, îns\ mai mult\ n\dejde a
avut cel nebun decât acesta.
13. Zice cel lene[ când se trimite în cale>
leu este în c\i, [i în uli]\ uciga[.
14. Cum se întoarce u[a în ]=]=n\, a[a
lene[ul pe patul s\u.
15. Lene[ul care ascunde mâna în sânul
s\u, nu poate s\ o duc\ la gur\.
16. Mai în]elept se pare lui[i lene[ul,
decât cel ce în s\turare duce veste.
17. Ca [i cel ce ]ine câinele de coad\, a[a
[i cel ce [ade mai întâi în judecata str\in\.
18. În ce chip cei ce ispitesc pun înainte
cuvinte la oameni< iar cel ce va întâmpina
întâi cuvântul se va împiedica<
19. A[a to]i cei ce pândesc într-ascuns pe
prietenii s\i< [i când se v\d, zic> c\
glumind am f\cut.
20. În multe lemne se aprinde focul< iar
unde nu este om iute la mânie, se potole[te
sfada.
21. Gr\tar pe c\rbuni, [i lemne în foc< a[a
omul gâlcevitor spre a]â]area sfezii.
22. Cuvintele m\gulitorilor sunt moi, ele
p\trund în adâncurile fica]ilor.
23. Argintul dat cu în[el\ciune, ca un hârb
s\ se socoteasc\< buzele blânde ascund
inima trist\.
24. Cu buzele toate le prime[te jeluindu-
770
se vr\jma[ul< iar în inim\ me[te[uge[te
vicle[uguri.
25. De te-ar ruga vr\jma[ul cu glas mare,
s\ nu-l ascul]i, c\ [apte vicle[uguri sunt în
sufletul lui.
26. Cel ce ascunde vrajba, încheag\
vicle[ugul, [i cel ce ;[i acoper\ p\catele
sale, binecunoscut se face întru adun\ri.
27. Cel ce sap\ groap\ aproapelui s\u, va
c\dea însu[i într-însa, [i cel ce pr\v\le[te
piatr\, peste el se va pr\v\li.
28. Limba mincinoas\ ur\[te adev\rul, [i
gura neacoperit\ face nea[ez\ri.
CAP. 27.
Sfaturi pentru mânie, adev\rata
prietenie [i grijirea turmelor.
Nu te l\uda pentru cele de mâine, c\ nu
[tii ce va na[te cea viitoare.
2. S\ te laude aproapele, [i nu gura ta,
str\inul, [i nu buzele tale.
3. Grea este piatra, [i cu anevoie de
purtat nisipul< iar mânia celui f\r\ de
minte mai grea este decât amândou\.
4. Cumplit\ este mânia, [i iute urgia< iar
pizma nimic nu rabd\.
5. Mai bune sunt mustr\rile f\]i[e, decât
prietenia ascuns\.
6. Mai vrednice de credin]\ sunt r\nile
prietenului, decât s\rut\rile cele de
bun\voie ale vr\jma[ului.
7. Sufletul s\tul batjocore[te fagurii< iar
sufletului celui fl\mând [i cele amare
dulci i se par.
8. Precum pas\rea când zboar\ din
cuibul s\u< a[a se face omul slug\, când se
înstr\ineaz\ de la locurile sale.
9. Cu miruri [i cu vinuri [i cu mirosuri se
desf\teaz\ inima< iar cu nevoile se
mâhne[te sufletul.
 PILDELE LUI SOLOMON
10. Pe prietenul t\u sau pe prietenul
p\rintesc s\ nu-l p\r\se[ti, [i în casa
fratelui t\u s\ nu intri în ziua necazului
t\u, mai bun este prietenul cel de aproape,
decât fratele care locuie[te departe.
11. În]elept fii fiule, ca s\ veseleasc\
inima ta, [i întoarce de la tine cuvintele
cele de ocar\.
12. Iste]ul când îi vin rele se ascunde< iar
cei f\r\ de minte umblând se p\gubesc.
13. Ia haina lui, c\ a trecut seme]ul, care
stric\ cele str\ine.
14. Cel ce binecuvinteaz\ pe prieten
diminea]a cu glas mare, nimic nu se vede
a se osebi de cel ce blestem\.
15. Pic\turile scot pe om în zi de iarn\ din
casa lui< a[a [i femeia sfadnic\ din casa sa.
16. Vântul cel de c\tre miaz\noapte aspru
este< iar pe nume iscusit se cheam\.
17. Fier pe fier ascute< [i omul înt\rât\
fa]a prietenului.
18. Cine s\de[te smochin, va mânca
roadele lui, [i cine p\ze[te pe Domnul s\u
se va cinsti.
19. Precum nu seam\n\ fa]a cu fa]\, a[a
nici inimile oamenilor nu sunt totuna.
20. Iadul [i pieirea nu se satur\, a[a [i
ochii oamenilor sunt nes\]io[i< urâciune
este înaintea Domnului, cel ce se uit\
ponci[ cu ochii, [i cei neînv\]a]i care nu-[i
contenesc limba.
21. Cercarea argintului [i a aurului este
l\murirea, iar omul se cearc\ prin gura
celor ce ;l laud\ pe el. Inima celui
f\r\delege caut\ rele< iar inima cea
dreapt\ caut\ cuno[tin]\.
22. De vei bate pe cel f\r\ de minte în
mijlocul adun\rii necinstindu-l, nu vei lua
nebunia lui.
23. Cu cuno[tin]\ s\ cuno[ti sufletele
turmei tale, [i s\ înt\re[ti inima cirezilor
771
tale.
24. C\ nu este în veac la om puterea [i
t\ria, nici se d\ din neam în neam.
25. Poart\ grij\ de fâne]ele cele din câmp,
[i vei tunde buruiana [i adun\ iarba de
munte.
26. Ca s\ ai oi de îmbr\c\minte< grije[te-
]i câmpul, ca s\ fie ]ie miei.
27. Fiule! De la mine ai cuvinte tari spre
via]a ta [i spre via]a slugilor tale.
CAP. 28.
Iubirea de lege [i lauda binefacerii.
Fuge necredinciosul negonindu-l nimeni<
iar dreptul ca un leu îndr\zne[te.
2. Pentru p\catele necredincio[ilor
judec\]i se scornesc< iar omul iste] le va
potoli.
3. Cel tare între cei necredincio[i
n\p\stuie[te pe s\raci, ca o ploaie mare [i
nefolositoare.
4. A[a cei ce au p\r\sit legea, laud\
necur\]ia< iar cei ce iubesc legea, se
îngr\desc cu zid.
5. Oamenii cei r\i nu gândesc judecat\<
iar cei ce caut\ pe Domnul, la toate iau
aminte.
6. Mai bun este s\racul care umbl\ cu
adev\r, decât bogatul mincinos.
7. Fiul în]eleg\tor p\ze[te legea< iar cel
ce pa[te necur\]ia, necinste[te pe tat\l s\u.
8. Cel ce înmul]e[te avu]ia sa cu cam\t\
[i cu l\comie, o adun\ pe ea celui ce
miluie[te pe s\raci.
9. Cel ce ;[i întoarce urechea sa, ca s\ nu
auz\ legea, el însu[i î[i defaim\
rug\ciunea sa.
10. Cel ce face pe cei drep]i s\ r\t\ceasc\
pe cale rea, el însu[i va c\dea în pieire< iar
cei f\r\delege vor trece cele bune, [i nu
 PILDELE LUI SOLOMON
vor intra la ele.
11. Omul bogat se pare lui[i c\ este
în]elept, iar s\racul cel în]elept îl va
def\ima pe dânsul.
12. Pentru ajutorul drep]ilor mult\ laud\
se face< iar în locurile necredincio[ilor se
prind oamenii.
13. Cel ce acoper\ necur\]ia sa, nu se va
îndrepta< iar cel ce spune mustr\rile, iubi-
se-va.
14. Fericit este omul care se teme de toate
pentru evlavie< iar cel vârtos la inim\
c\dea-va în rele.
15. Leu fl\mând [i lup setos este cel ce te
r\ne[te, s\rac fiind de neam s\rac.
16. Împ\ratul cel lipsit de venituri, mare
asupritor este< iar cel ce ur\[te
nedreptatea, mult\ vreme va tr\i.
17. Cel ce ia în chez\[ie pe omul cel ce
este în vin\ de moarte, fugar va fi, [i nu în
lini[te. Ceart\ pe fiul t\u, [i te va iubi, [i
va da podoab\ sufletului t\u, [i nu va
asculta de neamul cel f\r\delege.
18. Cel ce umbl\ drept, se va ajuta< iar cel
ce umbl\ în c\i strâmbe, se va încurca.
19. Cel ce lucreaz\ p\mântul s\u, se va
s\tura de pâine< iar cel lene[, se va umple
de s\r\cie.
20. Omul cel vrednic de credin]\, cu
multe se va binecuvânta< iar cel r\u nu va
fi nepedepsit.
21. Cel ce nu se ru[ineaz\ de fe]ele
drep]ilor, nu este bun, unul ca acesta
pentru o bucat\ de pâine va vinde pe om.
22. Gr\be[te a se îmbog\]i omul cel
pizm\t\re], [i nu [tie, c\ cel milostiv îl va
st\pâni pe el.
23. Cel ce mustr\ c\ile omului, har va
avea mai mult decât cel ce se îmbuneaz\
cu limba.
24. Cine leap\d\ pe tat\ sau pe mam\, [i i
772
se pare c\ nu p\c\tuie[te, acesta este
p\rta[ omului necredincios.
25. Omul nes\]ios, va judeca în de[ert< iar
cel ce n\d\jduie[te spre Domnul, cu grij\
va fi.
26. Cel ce n\d\jduie[te cu inim\
îndr\znea]\, unul ca acesta este nebun< iar
cel ce umbl\ cu în]elepciune, mântui-se-
va.
27. Cel ce d\ s\racilor, nu se va lipsi< iar
cel ce întoarce ochiul s\u, în mult\ lips\
va fi.
28. În locurile necredincio[ilor suspin\
drep]ii< iar întru pieirea acelora se vor
înmul]i drep]ii.
CAP. 29.
Lauda dreptei judec\]i.
Mai bun este omul cel ce mustr\, decât
omul cel tare în cerbice, c\ f\r\ de veste
arzându-se el nu este vindecare.
2. Când se laud\ drep]ii, se veselesc
popoarele< iar de boierii cei necredincio[i
suspin\ b\rba]ii.
3. De omul cel ce iube[te înv\]\tura se
vesele[te tat\l lui< iar cel ce pa[te curve,
pierde-va avu]ia.
4. Împ\ratul drept ridic\ ]ara< iar
b\rbatul f\r\delege o stric\.
5. Cel ce g\te[te înaintea fe]ei
prietenului s\u mreaj\, în picioarele sale o
pune pe ea.
6. Omului celui ce p\c\tuie[te, mare este
la]ul< iar dreptul în bucurie [i desf\tare va
fi.
7. {tie dreptul a face judecat\ s\racilor<
iar cel necredincios nu va pricepe
judecata, [i cel s\rac nu are pricepere a se
cunoa[te pe sine.
8. Oamenii cei f\r\delege au aprins
 PILDELE LUI SOLOMON
cetatea< iar cei în]elep]i au întors m=nia.
9. B\rbatul în]elept judec\ pe neamuri<
iar omul r\u mâniindu-se se face de
batjocur\, [i nu se îngroze[te.
10. B\rba]ii cei p\rta[i la sângiuri vor urî
pe cel cuvios< iar cei drep]i vor c\uta
sufletul lui.
11. Toat\ mânia sa [i-o arat\ cel
neîn]elept< iar cel în]elept [i-o ]ine pe
rând.
12. Împ\ratul care ascult\ cuvântul
nedrept, to]i cei supu[i lui sunt f\r\delege.
13. Împrumut\torul [i datornicul unul cu
altul s-au întâlnit< iar Domnul pe amândoi
îi va cerceta.
14. Împ\ratul cel ce cu adev\r judec\ pe
s\raci, scaunul lui întru m\rturie se va
pune.
15. B\t\ile [i mustr\rile dau în]elepciune<
iar pruncul cel ce umbl\ dup\ voia sa,
ru[ineaz\ pe p\rin]ii s\i.
16. Unde sunt mul]i necredincio[i, multe
p\cate se fac< iar când cad aceia, drep]ii se
umplu de fric\.
17. Ceart\ pe fiul t\u, [i te va odihni, [i va
da podoab\ sufletului t\u.
18. S\ nu fii tâlcuitor neamului celui
f\r\delege< iar cel ce p\ze[te legea, fericit
este.
19. Cu cuvintele nu se va înv\]a sluga
înd\r\tnic\, c\ de va [i în]elege, tot nu va
asculta.
20. De vei vedea pe vreun om grabnic la
cuvinte, s\ [tii c\ mai mult\ n\dejde are
cel f\r\ de minte decât el.
21. Cel desfrânat din pruncie slug\ va fi [i
mai târziu îi va p\rea r\u de aceasta.
22. Omul mânios ridic\ pricini< iar
b\rbatul cel greu la mânie, ocole[te
p\catul.
23. Seme]ia pe om smere[te< iar pe cei ce
773
gândesc cu smerenie, îi înt\re[te cu m\rire
Domnul.
24. Cel ce se împ\rt\[e[te cu furul, ur\[te
sufletul s\u, [i de se va pune jur\mânt,
auzind nu vor spune.
25. Cel ce se teme [i se ru[ineaz\ de
oameni, se împiedic\< iar cel ce
n\d\jduie[te spre Domnul, veseli-se-va.
26. Necur\]ia la om d\ gre[eal\< iar cel ce
n\d\jduie[te spre Domnul, se va mântui.
27. Mul]i slujesc fe]elor pov\]uitorilor< iar
de la Domnul se face dreptate omului.
28. Urât este înaintea dreptului omul
nedrept, [i urât\ este celui f\r\delege
calea cea dreapt\.
CAP. 30.
Alte pilde.
Acestea a zis b\rbatul celor ce cred în
Dumnezeu, [i înceteaz\>
2. C\ mai neîn]elept sunt decât to]i
oamenii, [i în]elepciune de om nu este
întru mine.
3. Iar Dumnezeu m-au înv\]at
în]elepciune, [i am cunoscut [tiin]a
sfin]ilor.
4. Cine s-a suit în cer [i s-a pogorât?
Cine a adunat vânturile în sân? Cine a
întors toat\ apa întru o hain\? Cine a ]inut
toate marginile p\mântului? Care este
numele lui? Sau care este numele fiilor
lui? Ca s\ cunoasc\.
5. C\ toate cuvintele lui Dumnezeu sunt
cu foc l\murite, [i ajut\ el celor ce se
cuceresc lui.
6. Nu ad\uga la cuvintele lui, ca s\ nu te
mustre, [i s\ fii mincinos.
7. Dou\ cer de la tine> s\ nu iei harul
meu mai înainte de ce voiu muri eu.
8. Cuvântul de[ert [i mincinos
 PILDELE LUI SOLOMON
dep\rteaz\-l de la mine, bog\]ie [i s\r\cie
nu-mi da.
9. Ci ;mi rânduie[te cele de lips\ [i cele
de ajuns.
10. Ca nu s\turându-m\, s\ m\ fac
mincinos [i s\ zic> cine m\ vede? Sau
fiind s\rac, s\ fur, [i s\ jur pe numele lui
Dumnezeu.
11. S\ nu dai pe slug\ în mâinile
st\pânului, ca nu cumva s\ te blesteme [i
s\ pieri.
12. Fiul r\u blestem\ pe tat\l s\u, [i pe
mama sa nu o binecuvinteaz\.
13. Fiul r\u pe sine se judec\ a fi drept, [i
ie[irea sa nu o a sp\lat.
14. Fiul r\u trufa[i ochi are [i cu genele
lui se înal]\< fiul r\u din]ii are sabie [i
m\selele bard\, ca s\ mistuiasc\ [i s\
m\nânce de tot pe cei slabi de pe p\mânt
[i pe s\racii lor dintre oameni.
15. Lipitoarea trei fete avea foarte iubite,
[i aceste trei nu o s\tura, [i a patra nu
ajungea a zice> destul este.
16. Iadul [i dragostea muierii, [i p\mântul
neumplut de ap\, [i apa [i focul nu vor
zice> destul este.
17. Ochiul cel ce batjocore[te pe tat\, [i
nu cinste[te b\trâne]ile maicii, s\-l
scobeasc\ pe el corbii din v\i, [i s\-l
m\nânce puii vulturilor.
18. Trei sunt mie cu neputin]\ a le pricepe,
[i a patra nu o [tiu>
19. Urmele vulturului când zboar\, c\ile
[arpelui pe piatr\ [i calea corabiei când
merge pe mare, [i c\ile omului în
tinere]ile lui.
20. Tot a[a este calea muierii preacurve,
care dac\ face, se spal\ zicând> c\ nimic
nu a f\cut f\r\decale.
21. Pentru trei lucruri se cl\te[te p\mântul
[i al patrulea nu-l poate suferi>
774
22. De va împ\r\]i sluga, [i nebunul de se
va s\tura de bucate,
23. {i slujnica de va scoate pe st\pâna sa,
[i femeia urâcioas\ de va nimeri b\rbat
bun.
24. {i patru sunt pe p\mânt mai mici,
acestea sunt mai în]elepte decât cele
în]elepte>
25. Furnicile, care nu au putere, [i ;[i
g\tesc vara hran\<
26. {i aricii neam slab, care î[i fac în
pietre casele lor<
27. L\custa împ\rat nu are, [i dintr-o
porunc\ merge la tab\r\ cu bun\
rânduial\<
28. {i nev\stuica care se reazem\ pe
mâini [i lesne se poate prinde, [i locuie[te
în polatiile împ\ra]ilor.
29. {i trei sunt care fericit umbl\, [i a
patra care bine merge>
30. Puiul de leu cel ce este mai tare între
dobitoace, care nu se întoarce nici se teme
de dobitoc<
31. {i coco[ul care umbl\ între g\ini cu
sfat bun< [i ]apul care pov\]uie[te turma< [i
împ\ratul care gr\ie[te în neamuri.
32. De te vei da pe tine la veselie [i vei
tinde mâna ta cu sfad\, te vei necinsti.
33. Mulge lapte [i va fi unt, [i de vei
stoarce n\rile va ie[i sânge< iar de vei
trage afar\ cuvinte, vor ie[i vrajbe [i sfezi.
CAP. 31.
Lauda femeii harnice.
Cuvintele mele sunt gr\ite de la
Dumnezeu, înv\]\tura împ\ratului, care l-
a înv\]at pe el mama lui.
2. Ce vei p\zi fiule? Ce? Graiurile lui
Dumnezeu< ]ie zic fiule cel întâi n\scut,
ce, fiul pântecelui meu? Ce, fiul
 PILDELE LUI SOLOMON
rug\ciunilor mele?
3. Nu da muierilor avu]ia ta [i mintea ta
[i via]a, c\ mai pe urm\ î]i vei muta sfatul.
4. Toate le f\ cu socoteal\, cu m\sur\
bea vin, cei puternici sunt mânio[i< deci
vin s\ nu bea.
5. Ca nu bând s\-[i uite de în]elepciune,
[i nu vor putea judeca drept pe cei slabi.
6. Da]i b\utur\, care îmbat\, celor ce
sunt în sup\r\ri [i vin s\ bea celor ce sunt
în dureri.
7. Ca s\-[i uite de s\r\cie, [i de osteneli
s\ nu-[i mai aduc\ aminte.
8. Fiule! Deschide gura ta cu cuvântul
lui Dumnezeu, [i judec\ pe to]i cum se
cade.
9. Deschide gura ta, [i judec\ drept, [i f\
dreptate s\racului [i mi[elului.
10. Femeie vrednic\ cine va afla, mai
scump\ este una ca aceasta decât pietrele
cele de mult pre].
11. N\d\jduie[te spre dânsa inima
b\rbatului ei, una ca aceasta nu se va lipsi
de bune agoniseli.
12. C\ lucreaz\ b\rbatului s\u lucruri
bune în toat\ via]a.
13. Agonisind lân\ [i in, face cu mâinile
sale lucru de treab\.
14. Este ca o corabie, ce face negu]\torie,
de departe adun\ avu]ia sa.
15. {i se scoal\ de noapte, [i g\te[te
bucate casei, [i d\ de lucru slujnicelor,
16. V\zând mo[ie o cump\r\ [i din
rodurile mâinilor sale s\de[te vie.
17. Încingându-[i mijlocul s\u cu t\rie, î[i
înt\re[te bra]ul s\u la lucru.
18. A prins gust c\ bine este a lucra, [i nu
se stinge lumânarea ei toat\ noaptea.
19. Mâinile sale tinde spre cele de folos, [i
coatele sale le înt\re[te la fus.
20. Mâinile sale le deschide s\racului, [i
775
hran\ d\ celui lipsit.
21. Nu poart\ grij\ de cele din cas\
b\rbatul ei, când se z\bove[te undeva, c\
to]i ai ei sunt îmbr\ca]i.
22. Câte dou\ haine a f\cut b\rbatului s\u,
[i ei[i îmbr\c\minte de vison [i de porfir\.
23. Cinstit este în por]i b\rbatul ei,
oricând merge întru adunare cu cei b\trâni
[i cu locuitorii p\mântului.
24. Pânzeturi a f\cut, [i le-a vândut
Finichenilor [i cing\tori Hananeilor.
25. :ntru t\rie [i întru bun\ podoab\ s-a
îmbr\cat, [i s-a veselit în zilele de apoi.
26. Gura sa deschide cu socoteal\ [i dup\
lege< [i rânduial\ pune limbii sale.
27. Str=mte sunt c\r\rile casei sale [i
bucatele nu le m\nânc\ cu lene.
28. Crescutu-[i-a fiii s\i, [i s-au
îmbog\]it, [i b\rbatul ei o a l\udat pe ea.
29. Multe fete au agonisit bog\]ie, multe
fete au f\cut putere< iar tu le-ai întrecut [i
le-ai covâr[it pe toate.
30. Pl\ceri mincinoase [i frumuse]i
de[arte femeie[ti nu sunt întru tine, femeia
cu minte se va binecuvânta< iar ea s\ laude
frica Domnului.
31. Da]i ei din rodurile mâinilor sale, [i s\
se laude în por]i b\rbatul ei.
 ECLESIASTUL
ECLESIASTUL
CAP. 1.
Nimicnicia lucrurilor omene[ti.
Cuvintele Eclesiastului fiul lui David
împ\ratul lui Israil din Ierusalim.
2. De[ert\ciunea de[ert\ciunilor a zis
Eclesiastul, de[ert\ciunea de[ert\ciunilor,
toate sunt de[ert\ciune.
3. Ce prisose[te omului din toat\
osteneala sa, care se trude[te sub soare?
4. Neam trece [i neam vine, [i p\mântul
în veac st\.
5. R\sare soarele [i apune, [i la locul s\u
se trage, el acolo r\s\rind, merge c\tre
miaz\zi, [i înconjur\ c\tre miaz\noapte.
6. Înconjurând înconjur\, merge duhul,
[i întru înconjur\rile sale se întoarce
duhul.
7. Toate pâraiele intr\ în mare, [i marea
nu se umple, la locul de unde iese râurile,
acolo se întorc, ca iar s\ ias\.
8. Toate cuvintele sunt cu anevoie, nu le
va putea omul gr\i, [i nu se va s\tura
ochiul a vedea nici urechea a auzi.
9. Ce este ce a fost? Ceea ce va s\ fie, [i
ce este ce s-a f\cut? Aceea ce se va face<
[i nimic nu este nou sub soare.
10. Nici va gr\i [i va zice> iat\ acesta este
nou, c\ a fost în veacurile care au fost
înaintea noastr\.
11. Nu este pomenire de cei dint=i, [i înc\
nici de cei ce dup\ aceea au fost, nu-[i vor
aduce aminte, cei ce vor fi pe urm\.
12. Eu Eclesiastul am fost împ\rat peste
Israil în Ierusalim.
13. {i am pus în inima mea a cerca [i a
socoti cu în]elepciune despre toate câte se
fac sub soare, c\ îndeletnicire anevoioas\
776
au dat Dumnezeu fiilor oamenilor, ca s\
mig\iasc\ cu dânsa.
14. V\zut-am toate lucrurile, care se fac
sub soare, [i iat\ toate sunt de[ert\ciune [i
vânare de vânt.
15. Ce este strâmb nu se va putea
îndrepta, [i ce lipse[te nu se va putea
num\ra.
16. Gr\it-am eu întru inima mea, zicând>
iat\ m-am m\rit, [i am întrecut cu
în]elepciunea pe to]i, care au fost mai
înainte de mine în Ierusalim [i inima mea
a v\zut mult\ în]elepciune [i [tiin]\.
17. {i am pus inima mea, s\ cunoasc\
în]elepciunea [i cuno[tin]a, pilde [i [tiin]\.
{i am cunoscut eu, c\ [i aceasta este
vânare de vânt.
18. C\ci întru mul]imea în]elepciunii,
mul]imea cuno[tin]ei este< [i cel ce adaug\
[tiin]a, adaug\ durere.
CAP. 2.
Z\d\rnicia lucrurilor lume[ti.
Zis-am eu întru inima mea> vino acum s\
te ispitesc în veselie [i vezi binele, [i iat\
[i aceasta este de[ert\ciune.
2. Râsului i-am zis nebunie, [i bucuriei,
c\ci faci aceasta?
3. {i am socotit> oare inima mea trage-va
ca vinul trupul meu, [i inima mea m-a
pov\]uit întru în]elepciune, ca s\
st\pânesc peste desf\tare pân\ voiu vedea,
care este binele fiilor oamenilor, care s\-l
fac\ sub soare în num\rul zilelor vie]ii lor.
4. M\rit-am lucrurile mele, ziditu-mi-am
case, s\ditu-mi-am vii.
5. F\cutu-mi-am gr\dini [i livezi, [i am
 ECLESIASTUL
s\dit într-însele tot felul de pom roditor.
6. F\cutu-mi-am lacuri de ape ca s\ ud
dintr-însele dumbrava de lemne
odr\slitoare.
7. Avut-am slugi [i slujnice, [i robi am
avut, [i cirezi [i turme multe am avut, mai
mult decât to]i cei ce au fost mai înainte de
mine în Ierusalim.
8. Adunatu-mi-am argint [i aur, [i
avu]iile împ\ra]ilor [i ale ]\rilor. F\cutu-
mi-am cânt\re]i [i cânt\re]e, [i desf\t\rile
fiilor omene[ti, amestec\tori [i
amestec\toare de vin.
9. {i m-am m\rit, [i am sporit mai mult
decât to]i, cei ce au fost mai înainte de
mine în Ierusalim, ci [i în]elepciunea mea
a fost cu mine.
10. {i tot ce a poftit ochii mei nu am
dep\rtat de la d=n[ii, [i nu am oprit inima
mea de la nici o desf\tare, c\ s-a desf\tat
inima mea cu toat\ osteneala mea, [i
aceasta mi-a fost partea mea din toat\
osteneala mea.
11. {i am c\utat eu spre toate lucrurile
mele, care le-au f\cut mâinile mele, [i
spre truda, care m-am ostenit a o face, [i
iat\ toate sunt de[ert\ciune [i vânare de
vânt, [i nimic nu este prisosire sub soare.
12. {i am c\utat s\ v\z în]elepciunea [i
r\t\cirea [i nebunia, c\ cine este omul,
care va urma sf\tuirea? Oricâte a f\cut
aceasta.
13. {i am v\zut eu, c\ covâr[e[te
în]elepciunea pe nebunie, precum
covâr[e[te lumina pe întuneric.
14. Ochii în]eleptului în capul lui, iar cel
f\r\ de minte întru întuneric umbl\, [i am
cunoscut eu, c\ o întâmplare va întâmpina
pe to]i ace[tia.
15. {i am zis eu întru inima mea, c\
precum se întâmpl\ celui nebun, [i mie mi
777
se va întâmpla, [i pentru ce mai mult m-
am str\duit eu? {i am gr\it întru inima
mea, c\ cel nebun din prisosin]\ gr\ie[te,
ci [i aceasta este de[ert\ciune.
16. C\ nu este pomenirea celui în]elept cu
cel nebun în veac, pentru c\ în zilele cele
viitoare pe toate le va acoperi uitarea, [i
cum va muri cel în]elept cu cel nebun?
17. {i am urât via]a, c\ viclean\ este
asupra mea fapta cea f\cut\ sub soare, c\
toate sunt de[ert\ciune [i vânare de vânt.
18. {i am urât eu toat\ osteneala mea, care
am ostenit sub soare, pentru c\ o las pe ea
omului, care s-a n\scut dup\ mine.
19. {i cine [tie, oare în]elept va fi au
nebun? {i oare st\pâni-va toat\ osteneala
mea, care m-am ostenit [i m-am str\duit
sub soare? Ci [i aceasta este de[ert\ciune.
20. {i m-am întors eu, ca s\ încetez cu
inima mea de la toat\ osteneala, care m-
am ostenit sub soare.
21. C\ este om, care se ostene[te cu
în]elepciune [i cu [tiin]\ [i cu b\rb\]ie, [i
va da partea sa omului, care nu s-a ostenit
întru aceea, ci [i aceasta este de[ert\ciune
[i r\utate mare.
22. C\ ce are omul din toat\ osteneala sa,
[i din alegerea inimii sale, cu care s-a
ostenit el sub soare?
23. C\ toate zilele lui sunt ale durerilor, [i
a mâniei mig\iala lui, cât nici noaptea nu
doarme inima lui, [i aceasta de[ert\ciune
este.
24. Nu este bine omului, f\r\ numai ce
m\nânc\ [i ce bea, [i arat\ sufletului s\u
din osteneala sa< ci [i aceasta am v\zut eu
c\ din mâna lui Dumnezeu este.
25. C\ cine va mânca [i va bea, afar\ de
dânsul?
26. C\ omului celui bun înaintea fe]ei lui
i-au dat în]elepciune [i minte [i veselie< iar
 ECLESIASTUL
celui p\c\tos i-au dat grij\ s\ umble [i s\
adune, ca s\ dea celui bun înaintea fe]ei
lui Dumnezeu< ci [i aceasta este
de[ert\ciune [i vânare de vânt.
CAP. 3.
Vremea tuturor lucrurilor. Osebirea
omului de dobitoc.
De toate este vreme, [i tot lucrul sub soare
are vreme.
2. Vreme este a na[te, [i vreme este a
muri, vreme este a s\di, [i vreme este a
smulge ce este s\dit.
3. Vreme este a ucide, [i vreme este a
vindeca, vreme este a surpa, [i vreme este
a zidi.
4. Vreme este a plânge, [i vreme este a
râde, vreme este a se tângui, [i vreme este
a juca.
5. Vreme este a zvârli pietre, [i vreme
este a strânge pietre< vreme este a
îmbr\]i[a [i vreme este a se dep\rta de
îmbr\]i[are.
6. Vreme este a c\uta [i vreme este a
pierde, vreme este a ]ine [i vreme este a
lep\da.
7. Vreme este a rupe [i vreme este a
coase, vreme este a t\cea [i vreme este a
vorbi.
8. Vreme este a iubi [i vreme este a urî.
Vreme este de r\zboi [i vreme este de
pace.
9. Ce are mai mult cel ce lucreaz\ din
osteneala sa?
10. V\zut-am toat\ mig\iala, care o au dat
Dumnezeu fiilor oamenilor, ca s\
mig\iasc\ într-însa.
11. Toate câte le-au f\cut, bune sunt în
vremea sa, [i tot veacul l-au dat în inimile
lor, ca s\ nu afle omul f\ptura, care au
778
f\cut Dumnezeu din început pân\ în
sfâr[it.
12. Cunoscut-am c\ nu este bine, f\r\
numai a se veseli [i a face bine în via]a sa.
13. {i tot omul, care m\nânc\ [i bea, [i
vede binele întru toat\ osteneala sa, darul
lui Dumnezeu este.
14. Cunoscut-am c\ toate câte au f\cut
Dumnezeu, acestea vor fi în veac, la
acelea nu se poate ad\uga, [i de la ele nu
se poate lua, [i Dumnezeu au f\cut ca s\
se team\ de fa]a lui.
15. Ce s-a f\cut, iat\ este, [i toate câte vor
s\ fie, iat\ au fost, [i Dumnezeu va c\uta
pe cel ce se gone[te.
16. {i am v\zut înc\ sub soare locul
judec\]ii [i acolo este cel f\r\delege, [i
locul dreptului, acolo este cel credincios.
17. {i am zis eu întru inima mea> pe cel
drept împreun\ [i pe cel f\r\delege va
judeca Dumnezeu< c\ de tot lucrul [i de
toat\ fapta va fi acolo vreme.
18. Zis-am eu întru inima mea de vorba
fiilor omene[ti> c\ îi va osebi pe ei
Dumnezeu, ca s\ arate c\ dobitoace sunt.
19. {i cum c\ întâmplarea fiilor omene[ti,
[i întâmplarea dobitocului, o întâmplare
este< precum este moartea acestuia, a[a [i
moartea aceluia, [i un duh este în toate, [i
cu ce covâr[e[te omul pe dobitoc? Cu
nimic, c\ toate sunt de[ert\ciune.
20. Toate merg la un loc, toate s-au f\cut
din ]\rân\, [i toate se vor întoarce în
]\rân\.
21. {i cine [tie< oare duhul fiilor
oamenilor se suie în sus? {i duhul
dobitocului oare se pogoar\ în jos în
p\mânt?
22. {i am v\zut, c\ nu este bine, f\r\
numai a se veseli omul întru lucrul s\u, c\
acesta este partea lui< c\ cine ;l va duce pe
 ECLESIASTUL
el, ca s\ vaz\ ceea ce va fi dup\ el?
CAP. 4.
Z\d\rnicia avu]iei.
{i m-am întors eu, [i am v\zut toate
n\pastele, cele ce se fac sub soare, [i iat\
lacrimile celor ce se n\p\stuiesc, [i nu este
cine s\-i mângâie pe ei, [i din mâna celor
ce ;i nec\jesc pe ei, putere, [i nu este lor
mângâietori.
2. {i am fericit eu pe to]i cei mor]i, care
au murit, mai mult decât pe cei vii, care
tr\iesc pân\ acum.
3. {i decât amândoi ace[tia mai bun este,
cel ce înc\ nu s-a n\scut, care înc\ nu a
v\zut lucrul cel r\u, care s-a f\cut sub
soare.
4. {i am v\zut eu toat\ osteneala, [i
împreun\ toat\ b\rb\]ia lucrului, c\
aceasta este râvna omului de la prietenul
s\u< [i aceasta înc\ este de[ert\ciune [i
vânare de vânt.
5. Cel f\r\ de minte ]ine mâinile în sân,
[i ;[i m\nânc\ c\rnurile sale.
6. Mai bun este un pumn plin cu odihn\,
decât doi pumni cu osteneal\ [i cu vânare
de vânt.
7. {i m-am întors eu, [i am v\zut
de[ert\ciune sub soare.
8. Este unul, [i nu este al doilea, [i nici
fiu, nici frate nu are [i tot nu înceteaz\ de
la toat\ osteneala sa, [i ochiul lui nu se
satur\ de avu]ii< [i pentru cine m\ ostenesc
eu, [i-mi lipsesc sufletul meu de bun\tate?
Ci [i aceasta este de[ert\ciune, [i mig\ial\
rea este.
9. Mai buni sunt doi decât unul, care au
plat\ bun\ pentru osteneala lor< c\ de va
c\dea unul, cel\lalt va ridica pe so]ul s\u.
10. {i vai celui ce este singur când va
779
c\dea, c\ nu este altul care s\-l ridice.
11. {i de vor dormi doi, le va fi [i cald lor<
iar unul cum se va înc\lzi?
12. {i de se va scula asupra lui unul, cei
doi vor sta asupra aceluia, [i funia cea
întreit\ nu curând se rupe.
13. Mai bun este pruncul s\rac [i în]elept,
decât împ\ratul b\trân [i f\r\ de minte,
care mai mult nu [tie purta grij\.
14. C\ din temni]\ iese s\ împ\r\]easc\,
iar întru împ\r\]ia sa s-a f\cut s\rac.
15. V\zut-am pe to]i cei vii, care umbl\
sub soare cu tân\rul cel al doilea, care va
fi în locul lui.
16. Nu este sfâr[it la tot poporul lui, la to]i
câ]i au fost înaintea lor, [i cei de pe urm\
nu se vor veseli de dânsul, ci [i aceasta
este de[ert\ciune [i vânare de vânt.
17. P\ze[te piciorul t\u, când mergi în
casa lui Dumnezeu [i te apropie, ca s\ auzi
c\ mai bun\ este jertfa ta, decât darul celor
f\r\ de minte, c\ ei nu cunosc r\ul care ;l
fac.
CAP. 5.
Folosul avu]iei.
Nu te gr\bi cu gura ta, [i inima ta s\ nu
gr\beasc\ a gr\i cuvânt înaintea lui
Dumnezeu, c\ Dumnezeu este în cer sus,
[i tu pe p\mânt jos< pentru aceasta fie
cuvintele tale pu]ine.
2. C\ vine visul, când e[ti mult îngrijat [i
glasul nebunului în cuvinte multe.
3. Când vei f\g\dui f\g\duin]\ lui
Dumnezeu, nu z\bovi a o da pe ea, c\ nu
este voie întru cei nebuni< tu dar oricâte
vei f\g\dui d\.
4. Mai bine este a nu f\g\dui, decât a
f\g\dui [i a nu da.
5. Nu da gura ta, ca s\ faci s\ p\c\tuiasc\
 ECLESIASTUL
trupul t\u, [i s\ nu zici înaintea fe]ei lui
Dumnezeu, c\ este ne[tiin]\, ca s\ nu se
mânie Dumnezeu pentru cuvântul t\u, [i
s\ strice lucrul mâinilor tale.
6. C\ întru mul]imea visurilor [i a
de[ert\ciunilor [i a cuvintelor celor multe<
tu te teme de Dumnezeu.
7. De vei vedea în ]ar\ n\pasta s\racului
[i jefuirea judec\]ii, [i a drept\]ii, nu te
mira de lucrul acesta, c\ cel înalt peste cel
înalt ia aminte, [i este mai înalt decât ei.
8. {i prisosin]a p\mântului întru toate
este împ\rat ]arinii lucrate.
9. Cel ce iube[te argintul, nu se va s\tura
de argint, [i cel ce iube[te rodurile întru
mul]imea lor nu se va desf\ta cu ele< [i
aceasta este de[ert\ciune.
10. Unde este mul]ime de bun\t\]i, mul]i
sunt, care o m\nânc\ pe ea, [i ce este
b\rb\]ia celui ce o are pe ea? F\r\ numai
s\ vaz\ cu ochii s\i.
11. Dulce este somnul slugii, ori pu]intel,
ori mult m\nânce, iar pe cel s\tul de se va
îmbog\]i nu-l las\ s\ doarm\.
12. Este boal\ care o am v\zut sub soare,
a se p\zi avu]ie spre r\ul celui ce o are.
13. {i piere avu]ia aceea întru mig\ial\
rea, [i a n\scut fiu, [i nimic nu este în
mâna lui.
14. Precum a ie[it din pântecele mamei
sale gol, se va întoarce, ca s\ mearg\
precum a venit, [i nimic nu va lua din
osteneala sa, ca s\ duc\ în mâna sa.
15. Ci [i aceasta este boal\ rea, c\ precum
a venit, a[a se va [i duce [i ce are el mai
mult? Pentru c\ s-a ostenit în vânt.
16. {i în toate zilele sale întru întuneric [i
în jale, [i în mânie mult\ [i în boal\ [i în
necaz.
17. Iat\ binele, care l-am v\zut eu c\ este
bun> a mânca [i a bea, [i a vedea bun\tate
780
întru toat\ osteneala sa, care s-a trudit sub
soare în num\rul zilelor vie]ii sale, care le-
au dat Dumnezeu lui, c\ aceasta este
partea lui.
18. Ci tot omul, c\ruia i-au dat Dumnezeu
bog\]ie [i avere, [i i-a dat lui volnicie, ca
s\ m\nânce dintr-însele, [i s\-[i ia partea
sa, [i s\ se veseleasc\ dintru osteneala sa,
acesta darul lui Dumnezeu este.
19. C\ nu mult î[i va aduce aminte de
zilele vie]ii sale, c\ Dumnezeu îl cuprinde
pe el întru veselia inimii lui.
CAP. 6.
De[ert\ciunea iubirii de avu]ie.
Este r\utate, care o am v\zut sub soare, [i
mult\ este la oameni.
2. Om, c\ruia îi d\ Dumnezeu bog\]ie [i
avere [i m\rire, [i nimic nu este ce s\
lipseasc\ sufletului lui din toate câte
pofte[te, [i nu-l va învrednici Dumnezeu
ca s\ m\nânce dintru aceea, c\ om str\in
m\nânc\ aceea< aceasta de[ert\ciune [i
boal\ rea este.
3. De ar na[te cineva o sut\ de fii [i mul]i
ani ar tr\i, [i cât de multe ar fi zilele anilor
lui, sufletul lui nu se va s\tura de bun\tate,
[i înc\ nici îngrop\ciune nu va avea [i am
zis> mai bine este a fi o stârpitur\, decât
acela.
4. C\ întru de[ert\ciune a venit, [i întru
întuneric se duce, [i întru întuneric numele
lui se va acoperi.
5. {i înc\ soarele nu l-a v\zut, nici l-a
cunoscut, odihna acestuia mai mult\ este
decât a aceluia.
6. {i de ar tr\i de dou\ ori o mie de ani,
[i bun\tate nu a v\zut, au nu toate la un loc
vor merge?
7. Toat\ osteneala omului de ar veni în
 ECLESIASTUL
gura lui [i înc\ sufletul lui nu se va s\tura.
8. C\ ce are în]eleptul mai mult decât
nebunul? C\ s\racul [tie a umbla în
preajma vie]ii.
9. Mai bun\ este vederea ochilor, decât
ceea ce ai în gând< ci [i aceasta este
de[ert\ciune [i vânare de vânt.
10. Ori[ice fie, iat\ s-a chemat numele lui,
[i s-a cunoscut, c\ el este om, [i nu se va
putea judeca cu cel mai tare decât el.
11. C\ sunt cuvinte multe, care înmul]esc
de[ert\ciunea.
CAP. 7.
Folosul în]elepciunii. Viclenia femeii.
Ce folose[te omului? C\ cine [tie care este
binele omului în via]\, în num\rul zilelor
vie]ii de[ert\ciunii lui, [i le-a f\cut pe ele
ca umbra? C\ cine va spune omului ce va
fi dup\ el sub soare?
2. Mai bun este numele bun, decât
untuldelemn bun, [i ziua mor]ii decât ziua
na[terii.
3. Mai bine este a merge la casa
plângerii, decât la casa osp\]ului< pentru
c\ acesta este sfâr[itul a tot omul, [i cel
viu va pune ce este bun întru inima sa.
4. Mai bun\ este mâhnirea decât râsul, c\
prin întristarea fe]ei se îndrepteaz\ inima.
5. Inima în]elep]ilor în casa plângerii< iar
inima nebunilor în casa veseliei.
6. Mai bine este a auzi certarea
în]eleptului, decât omul care aude
cântecele nebunilor.
7. C\ precum este trosnetul spinilor sub
c\ldare, a[a este râsul nebunilor< ci [i
aceasta este de[ert\ciune.
8. N\pasta împresoar\ pe cel în]elept, [i
stric\ inima celui de bun neam.
9. Mai bun este sfâr[itul cuvântului,
781
decât începutul lui< mai bun este cel
r\bd\tor, decât cel trufa[ cu inima.
10. S\ nu gr\be[ti cu duhul t\u a te mânia,
c\ mânia în sânul nebunilor se odihne[te.
11. S\ nu zici> ce este c\ zilele cele mai
dinainte, erau mai bune decât acestea? C\
nu în]elep]e[te ai întreba aceasta.
12. Bun\ este în]elepciunea cu avu]ie, [i
mai mult folose[te celor ce v\d soarele.
13. C\ în umbra ei în]elepciunea ca umbra
argintului, [i prisosin]a cuno[tin]ei
în]elepciunii ;nviaz\ pe cel ce o are pe ea.
14. Vezi lucrurile lui Dumnezeu, c\ cine
va putea înfrumuse]a, pe care Dumnezeu
îl va strica?
15. În ziua bun\t\]ii tr\ie[te în bine, [i
vezi în ziua r\ut\]ii, vezi înc\ [i tu cu
aceasta tocmirea acestora, care au
f\cut/t\cut Dumnezeu pentru grai, ca s\
nu afle omul dup\ dânsul nimic.
16. Toate le-am v\zut în zilele
de[ert\ciunii mele< este drept, care piere
întru dreptatea sa, [i este nedrept, care
mult\ vreme tr\ie[te întru r\utatea sa.
17. Nu fi drept prea mult, nici în]elept de
prisosit, ca nu cumva s\-]i ie[i din fire.
18. {i nu fi mult f\r\delege, [i nu fi aspru,
ca s\ nu mori f\r\ vreme.
19. Bine este a se ]ine pe sine întru
aceasta, iar cu aceasta s\ nu-]i pâng\re[ti
mâna ta, c\ celor ce se tem de Dumnezeu
vor ie[i toate.
20. În]elepciunea va ajuta în]eleptului mai
mult decât zece puternici, care sunt în
cetate.
21. C\ nu este om drept pe p\mânt, care
s\ fac\ bine [i s\ nu gre[easc\.
22. {i la toate cuvintele, care vor gr\i cei
f\r\delege, s\ nu pui inima ta, ca s\ nu
auzi [i tu pe sluga ta blestemându-te.
23. C\ de multe ori te va vicleni pe tine, [i
 ECLESIASTUL
în multe chipuri va nec\ji inima ta, pentru
c\ [i tu ai blestemat pe al]ii mul]i.
24. Toate acestea le-am ispitit cu
în]elepciunea, [i am zis>
25. În]elep]i-m\-voiu, [i s-a dep\rtat de la
mine mai departe decât era, c\ este adânc\
adâncime, [i cine o va afla pe ea?
26. Înconjurat-am eu [i inima mea, ca s\
[tiu, [i s\ socotesc, [i s\ caut în]elepciunea
[i pricina, [i s\ cunosc f\r\delegea
nebunului, [i gre[eala [i r\t\cirea.
27. {i o aflu eu pe ea mai amar\ decât
moartea, cu muierea care este la] vân\tor,
[i inima ei mreje, leg\tur\ sunt mâinile ei,
cel bun înaintea fe]ei lui Dumnezeu se va
izb\vi de ea< iar cel p\c\tos se va prinde
întru ea.
28. Vezi, aceasta am aflat, zis-a
Eclesiastul, o dat\, [i mai de multe ori am
cercat, ca s\ aflu pricina.
29. Care a cercat sufletul meu, [i nu a
aflat, un om dintru o mie am aflat, iar
muiere din toate acestea nu am aflat.
30. Îns\ vezi, aceasta am aflat, c\ au f\cut
Dumnezeu pe om drept< iar oamenii ei au
c\utat multe cuget\ri, cine [tie
în]elepciunea? {i cine [tie dezlegarea
cuvântului?
CAP. 8.
Nestatornicia vie]ii.
În]elepciunea omului va lumina fa]a lui<
iar cel f\r\ de obraz, va fi urât.
2. Gura împ\ratului p\ze[te [i cuvântul
jur\mântului lui Dumnezeu.
3. Nu te gr\bi a merge de la fa]a lui, [i s\
nu stai în cuvânt r\u, c\ tot ce va vrea va
face.
4. Precum va zice împ\ratul, putere are,
[i cine va zice lui, ce faci?
782
5. Cel ce p\ze[te porunca nu va cunoa[te
cuvântul r\u, [i vremea judec\]ii o
cunoa[te inima în]eleptului.
6. C\ tot lucrul are vreme [i judecat\, c\
[tiin]a mult\ a omului este mai presus de
el.
7. C\ nu este cine s\ [tie ceea ce va fi, c\
în ce chip va fi, cine va spune lui?
8. Nu este om, care s\ aib\ putere peste
duh, ca s\ opreasc\ duhul< [i nu este
putere în ziua mor]ii, [i nu este r\gaz în
ziua r\zboiului, [i f\r\delegea nu va
mântui pe cel ce o are pe ea.
9. {i toate acestea le-am v\zut, [i am dat
inima mea spre tot lucrul, care s-a f\cut
sub soare, ca s\ v\z toate, câte cu putere a
f\cut omul împotriva omului, ca s\-l
nec\jeasc\ pe el.
10. {i atunci am v\zut pe cei f\r\delege
îngropa]i, înc\ [i din locul cel sfânt, [i au
mers, [i au fost l\uda]i în cetate, pentru c\
a[a au f\cut, ci [i aceasta este
de[ert\ciune.
11. C\ de vreme ce nu se face curând
judecat\ celor ce fac r\u, pentru aceea s-a
umplut inima fiilor omene[ti, ca s\ fac\
r\u.
12. Cel ce a p\c\tuit, a f\cut r\u de atunci,
[i din tinere]ile sale, c\ [tiu [i eu, c\ va fi
bine celor ce se tem de Dumnezeu,
precum se tem de fa]a lui.
13. {i bine nu va fi celui f\r\delege, [i nu
va petrece multe zile la umbr\, cel ce nu se
teme de fa]a lui Dumnezeu.
14. Este de[ert\ciune, care se face pe
p\mânt< c\ sunt drep]i, peste care vin rele,
ca [i cum ar fi f\cut faptele nedrep]ilor, [i
sunt nedrep]i, c\rora le vin bune, ca [i cum
ar fi f\cut faptele drep]ilor. Zis-am> c\ [i
aceasta este de[ert\ciune.
15. {i am l\udat veselia, c\ nu este bine
 ECLESIASTUL
omului sub soare, f\r\ numai a mânca [i a
bea [i a se veseli, [i numai aceasta va avea
din osteneala sa cea din toate zilele vie]ii
sale, care i le-au dat Dumnezeu lui sub
soare.
16. Pentru care am dat inima mea, ca s\
cunosc în]elepciunea, [i s\ v\z mig\iala,
care s-a f\cut pe p\mânt, c\ este om, care
ziua [i noaptea nu vede somn în ochii s\i.
17. {i am v\zut toate lucrurile lui
Dumnezeu, c\ nu va putea omul afla
lucrul cel f\cut sub soare, oricât se va
osteni omul a c\uta, nu va afla [i oricâte
va zice în]eleptul, c\ le cunoa[te, tot nu le
va putea afla.
CAP. 9.
Cei buni [i cei r\i au aceea[i soart\.
În]elep]ii dispre]ui]i.
Toate acestea le-am cugetat cu inima mea,
[i inima mea toate acestea le-a v\zut, cum
sunt drep]ii [i în]elep]ii, [i faptele lor în
mâna lui Dumnezeu, [i iubirea [i ura, nu
este om care s\ le [tie, toate sunt înaintea
fe]ei lor.
2. De[ert\ciune este întru toate. O
întâmplare este dreptului, [i
necredinciosului, celui bun [i celui r\u,
celui curat [i celui necurat, celui ce
jertfe[te [i celui ce nu jertfe[te, precum
este cel bun, a[a este [i cel p\c\tos,
precum este cel ce jur\, a[a este [i cel ce
se teme de jur\mânt.
3. Aceasta este r\u întru toate cele ce se
fac sub soare, c\ o întâmplare este tuturor,
înc\ [i inima fiilor oamenilor s-a umplut
de r\utate, [i r\t\cire în inima lor pân\
tr\iesc, [i mai pe urm\ la cei mor]i.
4. C\ cine este, care s\ se împ\rt\[easc\
cu to]i cei vii? Este n\dejde, c\ mai bun
783
este câinele cel viu, decât leul cel mort.
5. C\ cei vii [tiu c\ vor s\ moar\< iar cei
mor]i nu [tiu nimic, [i mai mult\ plat\ lor
nu este, c\ s-a stins pomenirea lor.
6. Înc\ [i iubirea lor [i ura lor [i râvna lor
acum au pierit, [i nu mai au ei parte în
veac de toate cele ce se fac sub soare.
7. Vino m\nânc\ cu veselie pâinea ta, [i
bea cu inim\ bun\ vinul t\u, c\ au pl\cut
lui Dumnezeu faptele tale.
8. În toat\ vremea s\ fie hainele tale
albe, [i untuldelemn de pe capul t\u s\ nu
lipseasc\.
9. {i ;]i petrece via]a cu femeia, pe care o
iube[ti în toate zilele vie]ii de[ert\ciunii
tale, care s-a dat ]ie sub soare, c\ aceasta
este partea ta, în via]a ta [i întru osteneala
ta, care te ostene[ti tu sub soare.
10. Toate, oricâte î]i d\ mâna ta a face, cât
po]i, f\, pentru c\ în Iad unde mergi tu,
nici lucru, nici gând, nici [tiin]\, nici
în]elepciune nu este.
11. Întorsu-m-am, [i am v\zut sub soare,
c\ nu este alerg\tura celor sprinteni, nici
r\zboiul acelor tari, nici pâinea acelor
în]elep]i, nici avu]iile acelor cu minte, nici
harul acelor [tiutori, c\ vremea [i
întâmplarea va întâmpina pe to]i ace[tia.
12. {i nu a cunoscut omul, vremea sa, ca
pe[tii ce se vâneaz\ în mreaj\ rea, [i ca
p\s\rile, care se prind în la]< a[a se prind
fiii oamenilor în vremea rea, când cade
peste ei f\r\ de veste.
13. Ci [i aceast\ în]elepciune am v\zut
sub soare, care mare este înaintea mea.
14. Cetate mic\, [i oameni pu]ini într-
;nsa, [i vine asupra ei împ\rat mare, [i o
înconjur\, [i face împrejurul ei [an]uri
mari.
15. {i se afl\ într-însa un om s\rac
în]elept, [i acesta mântuie[te cetatea cu
 ECLESIASTUL
în]elepciunea sa, [i dup\ aceea nimeni nu-
[i mai aduce aminte de omul acela s\rac.
16. {i am zis eu> mai bun\ este
în]elepciunea decât puterea, [i
în]elepciunea s\racului cea neb\gat\ în
seam\, [i cuvintele lui, care nu se ascult\.
17. Cuvintele în]elep]ilor în lini[te se aud,
mai mult decât strigarea celui ce
st\pâne[te peste nebuni.
18. Mai bun\ este în]elepciunea decât
uneltele r\zboiului, [i unul, care gre[e[te,
va pierde bun\tate mult\.
CAP. 10.
Urm\rile nedrept\]ii omene[ti [i ale
trând\viei.
Mu[tele murind stric\ dulcea]a cea
tocmit\ a untuluidelemn, mai scump\ este
pu]in\ în]elepciune, decât slava mare a
nebuniei.
2. Inima în]eleptului la dreapta lui este<
iar inima celui nebun la stânga lui este.
3. Înc\ [i când umbl\ nebunul pe cale,
inima lui f\r\ de minte este, [i toate câte
gânde[te nebunie sunt.
4. De se va sui peste tine duhul celui
puternic, s\ nu la[i locul t\u, c\ t\m\duire
este ce face s\ înceteze p\cate mari.
5. Este r\u, care l-am v\zut sub soare, ca
[i cum f\r\ de voie ar fi ie[it de la fa]a
celui puternic.
6. Pe cel nebun pus întru în\l]imi mari, [i
pe cei boga]i [ezând în smerenie.
7. V\zut-am pe slugi c\l\ri, [i pe domni
umblând ca ni[te slugi pe jos.
8. Cel ce sap\ groap\ el va c\dea într-
însa, [i cel ce cur\]e[te gardul, mu[ca-l-va
pe el [arpele.
9. Cel ce scoate pietre osteni-se-va cu
ele, [i cel ce despic\ lemne, primejdui-se-
784
va cu ele.
10. De se toce[te fierul, [i nu are t\i[ul
ascu]it, trebuie îndoit\ putere< a[a omul
s\-[i îndoiasc\ osteneala spre
în]elepciune.
11. De va mu[ca [arpele nu într-ascuns, [i
nu este folos celui ce descânt\.
12. Cuvintele gurii în]elepte sunt har, [i
buzele celui f\r\ de minte îl vor pr\p\di pe
dânsul.
13. Începutul cuvintelor gurii lui este
nebunie, [i sfâr[itul gurii lui r\t\cire rea.
14. {i cel nebun înmul]e[te cuvinte< nu
[tie omul ce este [i ce va fi dup\ el, cine îi
va spune lui?
15. Osteneala nebunilor îi nec\je[te pe ei,
ca cei ce nu [tiu a merge în cetate.
16. Vai ]ie cetate, a c\reia împ\rat este
tân\r, [i boierii t\i m\nânc\ de diminea]\.
17. Fericit e[ti tu p\mântule, al c\reia
împ\rat este fecior de bun neam, [i boierii
t\i m\nânc\ în vremea sa, ca s\ se
înt\reasc\, [i nu se vor ru[ina.
18. :ntru lene se vor povârni grinzile, [i
întru întârzierea mâinilor, va picura în
cas\.
19. Pentru râs fac pâinea, [i vinul
vesele[te pe cei vii< [i de argint ascult\
toate.
20. În cugetul t\u s\ nu blestemi pe
împ\rat, [i întru ascunsul c\m\rii tale s\
nu blestemi pe cel bogat, c\ pas\rea
cerului va duce glasul t\u, [i care are aripi,
va spune cuvântul t\u.
CAP. 11.
Aducerea aminte de moarte [i de
judecat\.
Arunc\ pâinea ta pe fa]a apei, c\ întru
mul]imea zilelor o vei afla.
 ECLESIASTUL
2. F\ parte la [apte [i la opt, c\ nu [tii ce
r\u va fi pe p\mânt.
3. De se vor umple norii de ploaie, pe
p\mânt o vor v\rsa< [i de va c\dea lemnul
c\tre amiaz\zi sau c\tre miaz\noapte, în
care loc va c\dea lemnul, acolo va fi.
4. Cel ce p\ze[te vântul nu va sem\na, [i
cel ce se uit\ la nori nu va secera.
5. Precum nu este, care s\ [tie, care este
calea duhului, nici în ce chip se încheag\
oasele în pântecele femeii îngrecat\, a[a
nu [tii lucrurile lui Dumnezeu, oricâte va
face.
6. Diminea]a seam\n\ s\mân]a ta, [i
seara s\ nu înceteze mâna ta, c\ nu [tii ce
va rodi mai vârtos, aceasta sau aceea, [i de
vor rodi amândou\ mai bine va fi.
7. {i dulce este lumina, [i bine ochilor a
vedea soarele.
8. C\ de va tr\i ani mul]i omul, [i întru
to]i ace[tia se va veseli< îns\ s\-[i aduc\
aminte de zilele întunericului, c\ foarte
multe vor fi, tot ce vine de[ert\ciune este.
9. Vesele[te-te tân\rule în tinere]ile tale,
[i cu cele bune s\ se desf\teze inima ta în
zilele tinere]ilor tale, [i umbl\ în c\ile
inimii tale f\r\ de prihan\, [i nu dup\
vederea ochilor t\i, [i s\ [tii, c\ pentru
toate acestea te va aduce Dumnezeu la
judecat\.
10. {i dep\rteaz\ mânia de la inima ta [i
gone[te r\ul de la trupul t\u, c\ tinere]ile
[i nebunia de[ert\ciune sunt.
CAP. 12.
Vârsta b\trâne]ii [i sfâr[itul vie]ii.
Adu-]i aminte de f\c\torul t\u în zilele
tinere]ilor tale, mai înainte de ce vor veni
zilele r\ut\]ii, [i se vor apropia anii, întru
care vei zice> nu este mie întru ace[tia
785
voie.
2. Mai înainte de ce se va întuneca
soarele [i lumina [i luna [i stelele, [i se vor
întoarce norii dup\ ploaie.
3. În ziua în care se vor cl\ti p\zitorii
casei, [i se vor cutremura b\rba]ii puterii,
[i vor înceta cele ce macin\, c\ s-au
împu]inat [i se vor întuneca cele ce v\d în
gaur\.
4. {i vor închide u[ile în uli]\ întru
sl\biciunea glasului cei/celei ce macin\, [i
se vor scula la glasul p\s\rii, [i vor smeri
toate fetele cânt\rii.
5. Înc\ [i din în\l]ime vor vedea, [i va fi
sp\imântare în cale, [i va înflori migdalul,
[i se va îngr\[a l\custa, [i se va risipi
chiparosul, c\ va merge omul în casa
veacului s\u, [i vor înconjura pe uli]\ cei
ce plâng.
6. Mai înainte de ce se va rupe funia
argintului, [i se va zdrobi floarea aurului [i
se va sparge vadra la izvor [i se va învârti
roata la groap\.
7. {i mai înainte de ce se va întoarce
]\râna în p\mânt, precum a fost, [i duhul
se va întoarce la Dumnezeu, la cel ce l-au
dat pe el.
8. De[ert\ciunea de[ert\ciunilor, zis-a
Eclesiastul, toate sunt de[ert\ciune.
9. {i fiindc\ de prisosit s-a f\cut
Eclesiastul în]elept, [i a înv\]at pe om
[tiin]\, [i urechea a cercat mult frumuse]ea
pildelor.
10. A cercat Eclesiastul ca s\ afle
cuvintele voii, [i s\ scrie drept cuvintele
adev\rului.
11. Cuvintele în]elep]ilor, ca str\mur\rile
[i ca cuiele înfocate care din tocmeli s-a
dat de la un p\stor.
12. {i mai mult decât acestea fiul meu, ia
aminte< c\ a face c\r]i multe nu este
 SF+NTA SCRIPTUR|

sfâr[it, [i cugetarea cea mult\ este

osteneal\ trupului.
13. Sfâr[itul cuvântului tot, auzi-l< teme-
te de Dumnezeu, [i poruncile lui le
p\ze[te, c\ aceasta este tot omul.
14. C\ toat\ fapta o va aduce Dumnezeu
la judecat\, cu tot lucrul trecut cu vederea,
ori bun, ori r\u fie.

786
 C+NTAREA C+NT|RILOR LUI SOLOMON
CÂNTAREA CÂNT|RILOR LUI SOLOMON
CAP. 1.
Iubirea între mire [i mireas\.
S\rut\-m\ cu s\rutarea gurii sale< mai
bune sunt ]â]ele tale decât vinul.
2. {i mirosul mirurilor tale mai mult
decât toate mirosurile. Mir v\rsat este
numele t\u, pentru aceea te-au iubit pe
tine fecioarele, trasu-te-au dinapoi.
3. La mirosul mirurilor tale vom alerga.
B\gatu-m-a împ\ratul în c\mara sa,
bucura-ne-vom, [i ne vom veseli de tine,
iubi-vom ]â]ele tale mai mult decât vinul,
dreptatea te-a iubit pe tine.
4. Neagr\ sunt [i frumoas\, o fetele
Ierusalimului! Ca s\la[ele lui Kidar, ca
corturile lui Solomon.
5. Nu v\ uita]i la mine, c\ m-am negrit,
c\ m-a ars soarele, fiii maicii mele s-au
r\zboit asupra mea, pusu-m-au p\zitoare
în vii, via mea nu o am p\zit.
6. Spune mie o tu, pe care iube[te
sufletul meu, unde pa[ti? Unde ]i-ai pus
l\ca[ul întru amiaz\zi, ca s\ nu fiu ca
aceea ce r\t\ce[te dup\ turmele prietenilor
t\i?
7. De nu te cuno[ti pe tine, cea frumoas\
între femei, ie[i tu pe urma turmelor, [i
pa[te iedele tale lâng\ s\la[ele p\storilor.
8. Cu c\l\rimea în carele lui Faraon te-
am asem\nat pe tine iubita mea.
9. Cât de frumoase sunt f\lcile tale, ca
ale turturelei, grumazul t\u ca m\rgelele
scumpe.
10. Asem\n\ri de aur vom face ]ie, cu
flori de argint.
11. Pân\ este împ\ratul în culcu[ul s\u,
nardul meu dat-a mirosul s\u.
787
12. M\nunchi de stactie, fr\]iorul meu
mie, între ]â]ele mele va petrece.
13. Strugur din chipru este fr\]iorul meu
mie, din viile Engadi.
14. Iat\ frumoas\ e[ti iubita mea, iat\
frumoas\ e[ti, ochii t\i porumbi.
15. Iat\ bun e[ti fr\]iorul meu, [i frumos.
16. Patul nostru este umbros, [i grinzile
noastre de chedru, podurile caselor
noastre de chiparos.
CAP. 2.
Mirele laud\ frumuse]ea miresei.
Eu floarea câmpului, crinul v\ilor.
2. Ca crinul între spini, a[a este iubita
mea între fete.
3. Ca m\rul între lemnele p\durii, a[a
este fr\]iorul meu între feciori, sub umbra
lui am dorit [i am [ezut, [i dulce este rodul
lui în gâtlejul meu.
4. Duce]i-m\ în casa vinului, gr\m\di]i
peste mine dragoste.
5. Înt\ri]i-m\ cu miruri, r\cori]i-m\ cu
mere, c\ sunt aprins\ de dragoste.
6. Stânga lui sub capul meu, [i dreapta
lui m\ va îmbr\]i[a.
7. Juratu-v-am pe voi fetele
Ierusalimului pe puteri [i pe t\riile
câmpului ]arinii, s\ nu de[tepta]i, nici s\
scula]i pe iubita, pân\ când va vrea ea.
8. Glasul fr\]iorului meu, iat\ el vine
s\rind peste mun]i, s\ltând peste dealuri.
9. Asemenea este fr\]iorul meu
c\prioarei, sau puiului de cerb pe Mun]ii
Vetel< iat\ el st\ dup\ peretele nostru
privind pe ferestre, uitându-se prin mreje.
10. R\spunde fr\]iorul meu [i zice mie>
 C+NTAREA C+NT|RILOR LUI SOLOMON
scoal\-te vino iubita mea, frumoasa mea,
porumbi]a mea.
11. C\ iat\ iarna a trecut, ploaia s-a dus, a
încetat.
12. Florile s-au ivit pe p\mânt, vremea
plivelii a sosit, glasul turturelei s-a auzit în
p\mântul nostru.
13. Smochinul a scos mugurii s\i, viile
înfloresc [i dau miros, scoal\, vino iubita
mea, frumoasa mea, porumbi]a mea [i
vino.
14. Tu porumbi]a mea în despic\tura
pietrei, stând pe zidul dinainte, arat\-mi
fa]a ta, [i m\ f\ s\ auz glasul t\u, c\ dulce
este glasul t\u, [i fa]a ta frumoas\.
15. Prinde]i-ne nou\ vulpile cele mici,
care stric\ viile, c\ viile noastre înfloresc.
16. Fr\]iorul meu mie [i eu lui, cel ce
pa[te între crini.
17. Pân\ ce va înceta ziua, [i se vor pleca
umbrele, întoarce-te fr\]iorul meu [i te
aseam\n\ c\priorului sau puiului de cerb
în v\ile mun]ilor.
CAP. 3.
Mireasa arat\ iubirea sa c\tre mire.
În patul meu noaptea am c\utat, pe cel ce
iube[te sufletul meu, c\utatu-l-am, [i nu l-
am aflat, strigatu-l-am [i nu m-a auzit.
2. Scula-m\-voiu dar [i voiu înconjura
cetatea, în târguri [i pe uli]e voiu c\uta, pe
cel ce iube[te sufletul meu, c\utatu-l-am
pe el, [i nu l-am aflat, strigatu-l-am [i nu
m-a auzit.
3. Aflatu-m-au str\jile, care înconjur\
prin cetate< nu a]i v\zut cumva pe cel ce
iube[te sufletul meu?
4. Pu]in trecând de la ei, am aflat pe cel
ce ;l iube[te sufletul meu. }inutu-l-am [i
nu l-am l\sat, pân\ nu l-am dus în casa
788
maicii mele, [i în c\mara celei ce m-a
z\mislit.
5. Juratu-v-am pe voi fetele
Ierusalimului pe puteri, [i pe t\riile ]arinii,
s\ nu de[tepta]i, nici s\ scula]i pe iubita,
pân\ când va vrea ea.
6. Cine este acesta, care se suie din
pustie, ca stâlpul de fum ce ;l face smirna
[i t\mâia din toate prafurile f\c\torului de
mir?
7. Iat\ patul lui Solomon> [aizeci osta[i
împrejurul lui din viteji ai lui Israil.
8. To]i ]inând sabie, înv\]a]i la r\zboi,
fiecare cu sabia la coapsa sa pentru frica
nop]ii.
9. Pat [i-a f\cut lui[i împ\ratul Solomon
din lemnele Livanului.
10. Stâlpii lui i-a f\cut de argint [i
c\p\tâiul lui de aur, sui[ul lui de porfir\,
înl\untrul lui ]es\tur\ aleas\ din dragostea
fetelor Ierusalimului.
11. Ie[i]i fetele Sionului [i vede]i pe
împ\ratul Solomon cu cununa, cu care l-a
încununat pe el mama lui, în ziua nun]ii
lui [i în ziua veseliei inimii lui.
CAP. 4.
Frumuse]ea miresei.
Iat\ frumoas\ e[ti iubita mea, iat\
frumoas\ e[ti< ochii t\i de porumbi]\, sub
v\lul t\u, p\rul t\u ca turmele caprelor ce
se urc\ pe Galaad.
2. Din]ii t\i ca turmele tunse, ce ies din
sc\ld\toare, toate gemeni au [i stearp\ nu
este întru ele.
3. Ca tortul cel ro[u buzele tale [i graiul
t\u frumos, ca coaja rodiei obrazul t\u,
sub v\lul t\u.
4. Grumazul t\u, ca turnul lui David cel
zidit spre înt\rire< mii de scuturi atârn\ pe
 C+NTAREA C+NT|RILOR LUI SOLOMON
el, toate arme de viteji.
5. Amândou\ ]â]ele tale, ca doi pui
gemeni de c\prioar\ care pasc în crini,
6. Pân\ va lumina ziua [i vor trece
umbrele, duce-m\-voiu la muntele
smirnei, [i la piscul Livanului.
7. Toat\ frumoas\ e[ti, iubita mea [i
întin\ciune nu este întru tine.
8. Vino din Livan mireas\, vino din
Livan, veni-vei [i vei trece de pe culmea
Amona, de pe capul Sanir [i Ermon, de la
pe[terile leilor, de la mun]ii pardo[ilor.
9. Mi-ai robit inima, sora mea, mireasa
mea, mi-ai robit inima cu o privire a
ochilor t\i, [i cu un [irag de la grumazul
t\u.
10. Cât de frumoase s-au f\cut ]â]ele tale,
sora mea mireas\! Mai frumoase sunt
]â]ele tale decât vinul, [i mirosul hainelor
tale întrece toate miresmele.
11. Fagur ce pic\ sunt buzele tale mireas\,
miere [i lapte este sub limba ta, [i mirosul
hainelor tale, ca mirosul Livanului.
12. Gr\din\ închis\ este sora mea
mireas\, gr\din\ închis\, izvor pecetluit.
13. Odraslele tale gr\din\ cu rodii, cu rod
din m\guri, chipri cu narduri.
14. Nard [i [ofran, trestie [i scor]i[oar\ cu
toate lemnele Livanului, smirn\ [i aloi cu
toate mirosurile cele de frunte.
15. Izvor de gr\din\ [i fântân\ de ap\ vie,
ce curge zgomotos din Livan.
16. Scoal\-te vântule cel de la
miaz\noapte, [i vino boare de la amiaz\zi,
[i sufl\ prin gr\dina mea, [i s\ curg\
mirosurile.
CAP. 5.
Frumuse]ea mirelui.
Pogoare-se fr\]iorul meu în gr\dina sa, [i
789
s\ m\nânce din rodul poamelor sale.
2. Intrat-am în gr\dina mea, sora mea
mireas\ cules-am smirna mea cu
mirosurile mele, mâncat-am pâinea mea
cu mierea mea, b\ut-am vinul meu cu
laptele meu< mânca]i prieteni [i be]i, [i v\
îmb\ta]i fra]ilor.
3. Eu dorm [i inima mea privegheaz\,
glasul fr\]iorului meu bate la u[\.
Deschide-mi sora mea, iubita mea,
porumbi]a mea, des\vâr[ita mea, c\ s-a
umplut capul meu de rou\ [i p\rul meu de
pic\turi de noaptea.
4. Dezbr\catu-m-am de haina mea, cum
m\ voiu îmbr\ca cu ea? Sp\lat-am
picioarele mele, cum le voiu întina?
5. Fr\]iorul meu tins-a mâna sa prin
fereastr\ [i cele dinl\untru ale mele s-au
mi[cat spre el.
6. Sculatu-m-am eu s\ deschiz
fr\]iorului meu, din mâinile mele a picat
smirn\, degetele mele pline sunt de
smirn\.
7. Pus-am mâinile mele pe încuietoare, [i
am deschis fr\]iorului meu, iar fr\]iorul
meu se dusese< sufletul meu s-a topit de
cuvântul lui, c\utatu-l-am pe el [i nu l-am
aflat, strigatu-l-am [i nu m-a auzit.
8. Aflatu-m-au p\zitorii cei ce înconjur\
cetatea, b\tutu-m-au [i m-au r\nit, luatu-
mi-au brobodelnicul meu de la mine
p\zitorii zidurilor.
9. Juratu-v-am pe voi fetele
Ierusalimului, pe puterile [i pe t\riile
]arinii, de ve]i afla pe fr\]iorul meu,
spune]i lui, c\ r\nit\ de dragoste sunt eu.
10. Ce osebire are fr\]iorul t\u de altul?
Cea frumoas\ între femei? Ce osebire are
fr\]iorul t\u de altul, c\ ne-ai jurat a[a?
11. Fr\]iorul meu este alb [i rumen, ales
din zeci de mii.
 C+NTAREA C+NT|RILOR LUI SOLOMON
12. Capul lui aur l\murit, pletele lui
valuri, negru ca corbul.
13. Ochii lui ca porumbi]ele pe malul
apelor, spal\-te cu lapte, [ezând la
mul]imea apelor.
14. Obrajii lui ca n\strapele cele de miros,
care dau mirosuri, buzele lui crini, din
care pic\ smirn\ aleas\.
15. Mâinile lui verigi de aur împodobite
cu pietre de Tarsis, pântecele lui tabl\ de
filde[ cu piatr\ de sapfir.
16. Pulpele lui stâlpi de marmur\ în
temeiuri de aur.
17. Fa]a lui ca Livanul, aleas\ ca chedrii,
grumajii lui dulcea]\, [i cu totul pl\cut.
Acesta este fr\]iorul meu, acesta este
iubitul meu, o fetele Ierusalimului.
18. Unde s-a dus fr\]iorul t\u, cea
frumoas\ între femei, încotro a c\utat
fr\]iorul t\u, [i-l vom c\uta pe el împreun\
cu tine.
CAP. 6.
Iar\[i se laud\ frumuse]ea miresei.
Fr\]iorul meu s-a pogorât în gr\dina sa la
n\strapele cu miresme, s\ pasc\ în gr\dini
[i s\ culeag\ crini.
2. Eu fr\]iorului meu [i fr\]iorul meu
mie, cel ce pa[te între crini.
3. Frumoas\ e[ti iubita mea, ca un loc
desf\tat, mândr\ ca Ierusalimul,
îngrozitoare ca o[tile rânduite la r\zboi.
4. Întoarce-]i ochii t\i de la mine, c\ ei
mi-au dat aripi, p\rul t\u ca turmele
caprelor, care se urc\ pe Galaad.
5. Din]ii t\i ca turmele celor tunse, ce ies
din sc\ld\toare, [i toate au gemeni, [i
stearp\ nici una nu este între ele.
6. Ca tortul ro[u buzele tale, [i graiul t\u
frumos, ca coaja rodiei obrazul t\u, sub
790
v\lul t\u.
7. Sunt [aizeci împ\r\tese, optzeci
]iitoare [i fete f\r\ de num\r.
8. Una este porumbi]a mea, des\vâr[it a
mea, este una a maicii sale, aleas\ celei ce
o a n\scut pe ea, v\zutu-o-au pe ea fetele
[i o au fericit< împ\r\tesele [i ]iitoarele o
vor l\uda pe ea.
9. Cine este aceasta, care se ive[te ca
zorile, frumoas\ ca luna, aleas\ ca soarele,
îngrozitoare ca o[tile rânduite la r\zboi.
10. În gr\dina nucului m-am pogorât s\
v\z izvorul pârâului, s\ v\z de a dat via,
de au înflorit rodiile, acolo voiu da ]â]ele
mele ]ie.
11. Nu a cunoscut sufletul meu, f\cutu-m-
am asemenea carelor lui Aminadav.
12. Întoarce-te, întoarce-te,
Sunamiteanc\, întoarce-te, [i s\ te vedem.
CAP. 7.
Urmare.
Ce ve]i vedea la Sunamiteanca, care vine
ca jocul unor cete? Cât de frumo[i sunt
pa[ii t\i cu înc\l]\mintele tale fiica lui
Nadav! Rotunjimea coapselor tale este
asemenea lan]urilor de aur, lucru de
me[ter.
2. Buricul t\u este ca o cup\ rotund\ din
care nu lipse[te vinul dres, pântecele t\u
stog de grâu îngr\dit\ cu crini.
3. Amândou\ ]â]ele tale, ca doi pui
gemeni de c\prioar\.
4. Grumazul t\u ca un turn de filde[,
ochii t\i ca lacurile din Esevon, la por]ile
mul]imii de fete, nasul t\u ca turnul
Livanului, ce caut\ spre Damasc.
5. Capul t\u sus ca [i Karmilul, [i
cosi]ele capului t\u ca purpura
împ\ratului ce cade în foi.
 C+NTAREA C+NT|RILOR LUI SOLOMON
6. Cât de frumoas\ e[ti, [i cât de dulce,
iubit\, în desf\t\rile tale.
7. Statul t\u se aseam\n\ cu finicul, [i
]â]ele tale cu strugurii.
8. Zis-am> sui-m\-voiu în finic, ]ine-m\-
voiu de ramurile lui, [i fi-vor ]â]ele tale ca
strugurii viei, [i suflarea n\rilor tale ca
mirosul merelor.
9. {i gâtlejul t\u ca vinul cel bun, ce
curge lin pentru iubitul meu [i
îndestuleaz\ buzele mele [i din]ii.
10. Eu fr\]iorului meu, [i spre mine
întoarcerea lui.
11. Vino fr\]iorul meu s\ ie[im la ]arin\,
s\ r\mânem în sate.
12. S\ mânec\m la vii, s\ vedem de a
înflorit via, florile fac rod? Înflorit-au
rodiile? Acolo voiu da ]â]ele mele ]ie.
13. Mandragorele au dat miros [i la u[ile
noastre tot felul de poame, nou\ [i vechi
fr\]iorul meu, le-am p\strat pentru tine.
CAP. 8.
Dragostea cea des\vâr[it\.
Cine te va da mie pe tine fr\]iorul meu, cel
ce sugi ]â]ele maicii mele, ca s\ te aflu
afar\, [i s\ te s\rut, [i mai mult nimeni s\
nu m\ defaime?
2. Apuca-te-voiu [i te voiu b\ga în casa
maicii mele, [i în c\mara celei ce m-a
z\mislit, acolo m\ vei înv\]a, [i te voiu
ad\pa cu vin mirositor de la curgerea
rodiilor mele.
3. Stânga lui sub capul meu, [i dreapta
lui m\ va îmbr\]i[a pe mine.
4. Juratu-v-am pe voi fetele
Ierusalimului pe puterile [i pe t\riile
]arinii, s\ nu de[tepta]i [i s\ nu scula]i pe
iubita mea, pân\ ce va vrea ea.
5. Cine este aceasta care se suie albit\,
791
înflorit\, rezemându-se pe fr\]iorul s\u?
Sub m\r te-am de[teptat pe tine, acolo cu
dureri te-a n\scut maica ta, acolo au
cuprins durerile na[terii pe ceea ce te-a
n\scut pe tine.
6. Pune-m\ ca o pecete pe inima ta, ca o
pecete pe bra]ul t\u, c\ tare este ca
moartea dragostea, grea ca Iadul râvna,
aripile ei ca aripile focului, c\rbuni
înfoca]i flac\rile ei.
7. Ap\ mult\ nu va putea stinge
dragostea, [i râurile nu o vor îneca pe ea,
de va da omul toat\ avu]ia casei sale
pentru dragoste, cu def\imare se va
def\ima.
8. Sora noastr\ mic\ este, [i ]â]e nu are,
ce vom face surorii noastre în ziua în care
se va gr\i pentru ea.
9. De este zid, s\ zidim peste el c\m\ri
de argint, [i de este u[\ s\ o astup\m cu
scânduri de chedru.
10. Eu sunt zid, [i ]â]ele mele ca turnurile,
eu eram înaintea ochilor lui aflând pace.
11. Vie a avut Solomon în Veelamon, dat-
a via sa p\zitorilor, omul va aduce pentru
roada ei o mie de argin]i.
12. Via mea este înaintea mea, o mie lui
Solomon, [i dou\ sute celor ce p\zesc
rodul ei.
13. Cel ce [ezi în gr\dini, când prietenii
ascult\ glasul t\u, f\ ca s\-l auz [i eu.
14. Fugi fr\]iorul meu, [i te aseam\n\ cu
c\prioara sau cu puiul cerbului pe mun]ii
cei mirositori.
 ISAIA
ISAIA
CAP. 1.
Proorocia lui Isaia despre adev\ratele
jertfe.
Vedenia, care o a v\zut Isaia feciorul lui
Amos, care o a v\zut asupra Iudei [i
asupra Ierusalimului întru împ\r\]ia lui
Ozie, lui Ioatam, a lui Ahaz [i a lui
Ezechia, care au împ\r\]it în Iudeea.
2. Auzi cerule [i ascult\ p\mântule, c\
Domnul au gr\it> fii am n\scut [i am
crescut< iar aceia s-au lep\dat de mine.
3. Cunoscut-a boul pe st\pânul [i asinul
ieslea domnului s\u, iar Israil nu m-a
cunoscut pe mine [i poporul meu nu m-a
în]eles.
4. Vai! Neam p\c\tos, popor plin de
p\cate, s\mân]\ rea, fii f\r\delege<
p\r\sit-a]i pe Domnul [i a]i mâniat pe
sfântul lui Israil, înstr\inatu-v-a]i înapoi.
5. C\ci v\ r\ni]i iar\[i, ad\ugând
f\r\delege? Tot capul spre durere [i toat\
inima spre întristare.
6. De la picioare pân\ la cap nu este într-
însul întregime, nici bub\, nici vine]eal\,
nici ran\ cu puroi, nu este a pune leacuri,
nici untdelemn, nici leg\turi.
7. P\mântul vostru pustiu, cet\]ile
voastre arse cu foc, ]ara voastr\ înaintea
voastr\ str\inii o m\nânc\, [i s-a pustiit,
stricat\ fiind de popoare str\ine.
8. P\r\si-se-va fata Sionului ca o colib\
în vie, ca un p\tul în gr\din\ [i ca o cetate
înconjurat\.
9. {i de nu ne-ar fi l\sat nou\ Domnul
Savaot s\mân]\, am fi fost ca Sodoma [i
ne-am fi asem\nat Gomorei.
10. Asculta]i cuvântul Domnului domnii
792
Sodomei, [i lua]i aminte la legea lui
Dumnezeu poporul Gomorei.
11. Ce ;mi este mie de mul]imea jertfelor
voastre? Zice Domnul> s\tul sunt de
arderile de tot ale berbecilor [i seul
mieilor, [i sângele junincilor [i al ]apilor
nu voiesc.
12. Nici s\ veni]i s\ v\ ar\ta]i mie, c\ cine
a cerut acestea din mâinile voastre? Nu
ve]i mai ad\uga a c\lca curtea mea.
13. De ve]i aduce mie f\in\ de grâu,
t\mâie în de[ert, urâciune este mie.
14. Lunile cele nou\ ale voastre, [i
Sâmbetele, [i ziua cea mare nu le voiu
suferi< postul [i s\rb\torile [i praznicele
voastre le-a urât sufletul meu, f\cutu-v-a]i
mie spre sa]iu, nu voiu mai suferi p\catele
voastre.
15. Când ve]i tinde mâinile voastre c\tre
mine, întoarce-voiu ochii mei de c\tre voi,
[i de ve]i înmul]i rug\ciunea voastr\, nu
voiu asculta pe voi, c\ mâinile voastre
sunt pline de sânge.
16. Sp\la]i-v\, cur\]i]i-v\, [terge]i
r\ut\]ile din sufletele voastre, dinaintea
ochilor mei, p\r\si]i-v\ de r\ut\]ile
voastre.
17. Înv\]a]i-v\ a face bine< c\uta]i
judecata, mântui]i pe cel n\p\stuit,
judeca]i s\racului [i face]i dreptate
v\duvei.
18. {i veni]i s\ ne întreb\m, zice Domnul>
[i de vor fi p\catele voastre ca
mohorâciunea, ca z\pada le voiu albi< iar
de vor fi ca ro[eala, ca lâna le voiu albi.
19. {i de ve]i vrea [i m\ ve]i asculta,
bun\t\]ile p\mântului ve]i mânca.
20. Iar de nu ve]i vrea [i de nu m\ ve]i
 ISAIA
asculta, sabia v\ va mânca pe voi, c\ gura
Domnului a gr\it acestea.
21. Cum s-a f\cut curv\ cetatea cea
credincioas\ Sionul, cea plin\ de judecat\,
întru care a adormit dreptatea, [i acum
sunt uciga[i.
22. Argintul vostru nu este l\murit<
cârciumarii t\i amestec\ vinul cu ap\.
23. Domnii t\i sunt neascult\tori p\rta[i
furilor, iubitori de daruri [i umbl\ dup\
mit\, s\racilor nu fac judecat\, [i judecata
v\duvelor nu o au socotit.
24. Pentru aceasta a[a zice st\pânul
Domnul Savaot, vai! Cei puternici ai lui
Israil, c\ nu va înceta mânia mea asupra
celor potrivnici, [i judecat\ din vr\jma[ii
mei voiu face.
25. {i voiu aduce mâna mea peste tine, [i
te voiu l\muri spre cur\]enie< iar pe cei
neascult\tori voiu pierde [i voiu lep\da pe
to]i cei f\r\delege de la tine, [i pe to]i
seme]ii voiu smeri.
26. {i voiu pune judec\torii t\i ca mai
înainte, [i sfetnicii t\i ca din început, [i
dup\ acestea te vei chema cetatea
drept\]ii, Mitropolie credincioas\ Sion.
27. C\ cu judecat\ [i cu milostenie se va
mântui robia lui.
28. {i se vor sf\râma cei f\r\delege [i
p\c\to[ii împreun\, [i cei ce au p\r\sit pe
Domnul se vor sfâr[i.
29. C\ se vor ru[ina pentru idolii s\i, pe
care i-au voit, [i se vor ru[ina pentru
gr\dinile sale, care le-au poftit.
30. C\ vor fi ca un terevint, c\ruia i-a
c\zut frunzele, [i ca o gr\din\ f\r\ de ap\.
31. {i va fi t\ria lor ca puzderiile câl]ilor,
[i lucrurile lor ca scânteile focului< [i vor
arde cei f\r\delege, [i p\c\to[ii împreun\,
[i nu va fi cine s\-i sting\.
793
CAP. 2.
Proorocie despre Iuda [i Ierusalim.
Cuvântul care s-a f\cut c\tre Isaia feciorul
lui Amos pentru Iudeea [i pentru
Ierusalim.
2. C\ va fi în zilele cele de apoi ar\tat
muntele Domnului, [i casa lui Dumnezeu
pe vârfurile mun]ilor, [i se va în\l]a mai
presus de dealuri, [i vor veni la dânsul
toate neamurile.
3. {i vor merge neamuri multe, [i vor
zice> veni]i s\ ne suim în muntele
Domnului, [i în casa Dumnezeului lui
Iacov, [i ne va spune nou\ calea sa, [i vom
merge pe dânsa, c\ din Sion va ie[i legea
[i cuvântul Domnului din Ierusalim.
4. {i va judeca între neamuri, [i va
mustra popor mult, [i ;[i vor face s\biile
sale fiare de plug, [i suli]ele seceri, [i nu
va ridica neam împotriva altui neam sabie,
[i nu se vor mai înv\]a a se bate.
5. {i acum, casa lui Iacov, veni]i s\
umbl\m întru lumina Domnului.
6. C\ au lep\dat pe poporul s\u, pe casa
lui Iacov, pentru c\ s-a umplut ]ara lor de
vr\ji ca [i mai înainte, ca [i a celor de alt
neam, [i fii mul]i de alt neam s-au f\cut
lor.
7. Pentru c\ s-a umplut ]ara lor de argint
[i de aur, [i nu era num\r vistieriei lor.
8. {i s-a umplut p\mântul lor de cai, [i
nu au num\r c\ru]ele lor, [i s-a umplut
p\mântul de urâciunile lucrurilor mâinilor
lor, [i s-au închinat celor f\cute de
degetele lor.
9. {i s-a plecat omul, [i s-a smerit
b\rbatul, [i nu voiu ierta lor.
10. {i acum intra]i în pietre [i v\
ascunde]i în p\mânt de fa]a fricii
Domnului [i de m\rirea t\riei lui, când se
 ISAIA
va scula s\ piarz\ p\mântul.
11. C\ ochii Domnului sunt înal]i, iar
omul este smerit, [i se va smeri seme]ia
oamenilor, [i se va în\l]a Domnul însu[i în
ziua aceea.
12. C\ ziua Domnului Savaot peste tot
seme]ul [i trufa[ul, [i peste tot cel înalt [i
m\re], [i se vor smeri.
13. {i peste tot chedrul Livanului cel înalt
[i ridicat, [i peste tot stejarul Vasanului.
14. {i peste tot muntele înalt, [i peste tot
dealul înalt.
15. {i peste tot turnul înalt, [i peste tot
zidul înalt.
16. {i peste toat\ corabia m\rii, [i peste
toat\ vederea frumuse]ii cor\biilor.
17. {i se va smeri tot omul [i va c\dea
în\l]imea oamenilor, [i se va în\l]a
Domnul singur în ziua aceea.
18. {i vor ascunde toate cele f\cute de
mân\ ale sale.
19. B\gându-le în pe[teri [i în cr\p\turile
pietrelor, [i în g\urile p\mântului de fa]a
înfrico[\rii Domnului [i de slava t\riei lui,
când se va scula s\ piarz\ p\mântul.
20. C\ în ziua aceea va lep\da omul
urâciunile sale cele de argint [i de aur,
care [i-a f\cut, ca s\ se închine celor
de[arte [i liliecilor.
21. Ca s\ intre în g\uri de piatr\ vârtoas\
[i în cr\p\turile pietrelor de fa]a fricii
Domnului [i de slava puterii lui, când se
va scula s\ piarz\ p\mântul.
22. Înceta]i dar de la om, al c\ruia duh
este în n\rile lui, pentru c\ în ce s-a socotit
el?
CAP. 3.
Pedeapsa mândriei [i a podoabelor
de[arte.
794
Iat\ st\pânul Domnul Savaot va lep\da din
Iudeea [i din Ierusalim pe cel tare [i pe cea
tare, [i puterea pâinii [i puterea apei.
2. Pe uria[ [i pe cel puternic [i pe omul
osta[ [i pe judec\tor [i pe prooroc [i pe
vr\jitor [i pe b\trân [i pe c\petenia peste
cincizeci [i pe sfetnicul cel minunat [i pe
mai marele me[ter de lemn cel în]elept [i
pe ascult\torul cel [tiutor.
3. {i voiu pune lor domni tineri, [i cei
batjocoritori îi vor st\pâni pe ei.
4. {i va n\v\li popor, om asupra omului
[i om asupra vecinului s\u, [i se va scula
cu sfad\ pruncul asupra celui b\trân, [i cel
necinstit asupra celui de cinste.
5. C\ se va apuca omul de fratele s\u sau
de casnicul tat\lui s\u, zicând> hain\ ai, fii
c\petenie nou\, [i bucatele mele s\ fie sub
tine.
6. {i r\spunzând acela în ziua aceea va
zice> nu voiu fi ]ie c\petenie, c\ în casa
mea nu este pâine, nici hain\, nu voiu fi
c\petenie poporului acestuia.
7. C\ s-a pustiit Ierusalimul, [i Iudeea a
c\zut, [i limbile lor sunt cu f\r\delege,
neascultând de Domnul, pentru c\ acum s-
a smerit m\rirea lor.
8. {i ru[inea fe]ei lor a st\tut împotriv\
lor, [i p\catul s\u ca al Sodomei l-a vestit
[i l-a ar\tat. Vai sufletului lor! C\ au
sf\tuit sfat r\u ei asupra sa,
9. Zicând> s\ leg\m pe cel drept, c\ nu ne
este nou\ de nici o treab\< drept aceea,
rodurile mâinilor sale vor mânca.
10. Vai celui f\r\delege! C\ rele îi vor
veni dup\ lucrul mâinilor lui.
11. Poporul meu! Ocârmuitorii vo[tri v\
jefuiesc pe voi, [i cei ce v\ silesc v\
st\pânesc pe voi< poporul meu! Cei ce v\
fericesc v\ în[al\ pe voi, [i c\rarea
picioarelor voastre o stric\.
 ISAIA
12. Ci acum va sta Domnul la judecat\, [i
va pune la judecat\ pe poporul s\u.
13. Însu[i Domnul va veni s\ se judece cu
b\trânii poporului [i cu domnii lui< iar voi
pentru ce a]i ars via mea, [i prada
s\racului în casele voastre?
14. Pentru ce face]i strâmb\tate poporului
meu, [i ru[ina]i fa]a s\racilor? Zice
Domnul o[tilor.
15. Acestea zice Domnul> pentru c\ s-au
în\l]at fetele Sionului, [i au umblat cu
grumajii ridica]i, [i clipind cu ochii [i cu
p\[itul picioarelor împreun\ târ\sc hainele
[i împreun\ joac\ cu picioarele.
16. Va smeri Dumnezeu pe doamnele
fetele Sionului, [i Domnul va dezv\li
chipul lor în ziua aceea.
17. {i va lua Domnul m\rirea
îmbr\c\mintei lor [i podoabele lor [i
g\telile p\rului lor.
18. {i podoaba grumajilor lor [i ]intele lor
[i podoaba fe]ei lor [i tocmirea podoabei
celei de m\rire.
19. {i gherdanele [i br\]\rile [i
împletiturile p\rului [i verigile mâinii
drepte [i inelele [i cerceii.
20. {i podoabele de porfir\ [i
a[ternuturile cele de cas\.
21. {i oglinzile cele str\lucitoare [i
pânzeturile cele sub]iri [i turbanele cele
u[oare.
22. {i hainele ro[ii [i visonul cel cu aur [i
cu vân\t ]esut, [i paturile cu a[ternuturile
lor.
23. {i în locul mirosului celui frumos va fi
praf, [i în loc de brâu te vei încinge cu
funie, [i în locul podoabei celei de aur a
capului, vei avea ple[uvire pentru faptele
tale, [i în locul hainei celei de porfir\ te
vei îmbr\ca cu sac.
24. {i fiul t\u cel preafrumos, pe care
795
iube[ti, de sabie va c\dea, [i cei mai
puternici ai vo[tri, de sabie vor c\dea [i se
vor smeri.
25. {i vor plânge sicriele podoabelor
voastre, [i vei r\mâne singur\ [i te vei lovi
de p\mânt.
CAP. 4.
Urmare.
{i se vor apuca [apte femei de un om, în
ziua aceea zicând> pâinea noastr\ vom
mânca [i cu hainele noastre ne vom
îmbr\ca, numai numele t\u s\ se cheme
peste noi, ia ocara noastr\.
2. În ziua aceea va lumina Dumnezeu
întru sfat cu m\rire pe p\mânt, ca s\ înal]e
[i s\ m\reasc\ r\m\[i]a lui Israil.
3. {i va fi cel r\mas în Sion, [i cel r\mas
în Ierusalim, sfin]i se vor chema to]i, cei
ce s-au scris spre via]\ în Ierusalim.
4. C\ va sp\la Domnul spurc\ciunea
fiilor [i a fetelor Sionului, [i sângele
Ierusalimului va cur\]i din mijlocul lor cu
duhul judec\]ii [i cu duhul c\ldurii.
5. {i va veni, [i va fi tot locul Muntelui
Sionului, [i toate cele dimprejurul lui le va
umbri nor ziua, [i, ca fumul [i ca lumina
focului ce arde noaptea.
6. Cu toat\ m\rirea se va acoperi, [i va fi
umbr\ ziua asupra c\ldurii, [i
acoper\mânt [i ascundere de vifor [i de
ploaie.
CAP. 5.
Via neroditoare.
Cânta-voiu acum celui iubit cântarea
iubitului meu, viei mele< vie s-a f\cut
iubitului în corn, de loc gras.
2. {i o am îngr\dit [i am f\cut împrejur
 ISAIA
[an], [i am s\dit vi]\ aleas\, [i am zidit
turn în mijlocul ei, [i teasc am s\pat într-
însa< [i am a[teptat s\ fac\ struguri [i a
f\cut spini.
3. {i acum omule cel din Iuda [i cei ce
locui]i în Ierusalim, judeca]i între mine [i
între via mea.
4. Ce voiu face înc\ viei mele, [i nu i-am
f\cut ei? C\ am a[teptat s\ fac\ struguri [i
a f\cut spini.
5. {i acum voiu spune vou\, ce voiu face
viei mele> lua-voiu gardul ei [i va fi de jaf,
[i voiu surpa [an]ul ei [i va fi spre c\lcare.
6. {i voiu p\r\si via mea [i nu se va t\ia,
nici se va s\pa, [i vor cre[te într-însa spini
ca întru o ]elin\, [i voiu porunci norilor s\
nu plou\ peste dânsa ploaie.
7. C\ via Domnului Savaot casa lui Israil
este, [i omul din Iuda odrasl\ tân\r\ [i
iubit\.
8. A[teptat-am ca s\ fac\ judecat\ [i au
f\cut f\r\delege, [i nu dreptate, ci ]ip\t.
9. Vai! Celor ce lipesc cas\ lâng\ cas\ [i
împreun\ ]arin\ lâng\ ]arin\, ca s\ ia ceva
de la vecin< au doar ve]i locui voi singuri
pe p\mânt?
10. C\ s-au auzit acestea în urechile
Domnului Savaot< c\ de se vor [i face case
multe, mari [i frumoase, spre pustiire vor
fi [i nu vor fi locuitori într-însele.
11. C\ unde lucreaz\ zece perechi de boi,
vor face un urcior [i cel ce seam\n\ [ase
obroace, va face trei m\suri.
12. Vai! Celor ce se scoal\ diminea]a [i
umbl\ dup\ b\utur\ be]iv\, a[teptând pân\
seara, c\ vinul îi va arde pe ei.
13. C\ cu chitare, cu al\ute, cu timpine [i
cu fluiere beau vinul< iar spre lucrurile
Domnului nu caut\, [i lucrurile mâinilor
lui nu le socotesc.
14. Pentru aceasta s-a luat în robie
796
poporul meu, c\ nu a cunoscut pe Domnul
[i mul]i au murit de foame [i de sete de
ap\.
15. {i [i-a l\rgit Iadul sufletul s\u, [i [i-a
deschis gura sa f\r\ de încetare, [i se vor
pogorî în ea cei m\ri]i [i cei mari [i cei
avu]i [i cei ce se bucur\, [i se va smeri
omul, [i se va def\ima b\rbatul, [i se vor
smeri ochii cei seme]i.
16. {i se va în\l]a Domnul Savaot întru
judecat\, [i Dumnezeul cel sfânt se va
sl\vi întru dreptate.
17. {i vor pa[te cei risipi]i ca taurii, [i
pustiile celor robi]i le vor mânca mieii.
18. Vai de cei ce ;[i trag p\catele sale ca [i
cu o funie lung\, [i ca [i cu o curea a unui
jug de boi f\r\delegile lor.
19. Cei ce zic> degrab\ s\ se apropie cele
ce va face, ca s\ le vedem [i s\ vin\ sfatul
sfântului lui Israil, ca s\-l cunoa[tem.
20. Vai celor ce zic r\ului c\ este bun [i
bunului c\ este r\u, celor ce pun lumina
întuneric [i întunericul lumin\, celor ce
pun amarul dulce [i dulcele amar.
21. Vai celor în]elep]i întru sine singuri [i
înaintea lor [tiu]i.
22. Vai celor puternici ai vo[tri, celor ce
beau vinul [i celor tari care amestec\
b\utura be]iv\.
23. Cei ce îndrepteaz\ pe cel nedrept
pentru daruri, lep\dând dreptatea
dreptului.
24. Pentru aceasta în ce chip arde trestia
de c\rbunii focului, [i se aprinde de
flac\r\< a[a r\d\cina lor ca ]\râna va fi [i
floarea lor ca pulberea se va în\l]a< c\ nu
au voit s\ fac\ legea Domnului Savaot, ci
cuvântul sfântului lui Israil l-a înt\râtat.
25. {i s-au mâniat Domnul Savaot cu
iu]ime asupra poporului s\u, [i [i-au pus
mâna sa peste dân[ii, [i i-au b\tut [i s-au
 ISAIA
înt\râtat mun]ii, [i s-au f\cut mor]ii lor ca
gunoiul în mijlocul drumului, [i întru toate
acestea nu s-a întors mânia lui, ci înc\
mâna lui este înalt\.
26. Pentru aceasta va ridica semn întru
neamurile cele de departe, [i le va chema
pe ele de la marginea p\mântului [i iat\
degrab\ u[or vor veni.
27. Nu vor fl\mânzi, nici se vor osteni,
nici vor dormita, nici vor dormi, nici vor
dezlega brânele sale de la mijloacele sale,
nici se vor rupe curelele înc\l]\mintelor
lor.
28. Ale c\rora s\ge]ile sunt ascu]ite [i
arcele lor încordate [i picioarele cailor lor
ca o piatr\ tare s-a socotit, roatele carelor
lor ca un vifor.
29. N\v\lesc ca leii [i au st\tut ca puii
leului.
30. {i va apuca [i va striga ca o hiar\, [i se
va arunca, [i nu va fi cine s\-i mântuiasc\
pe ei< [i va striga pentru ei în ziua aceea,
ca glasul m\rii ce se înv\luie[te, [i vor
c\uta la cer sus [i jos, [i iat\ întuneric tare
întru lipsa lor.
CAP. 6.
Isaia vede slava Domnului.
{i a fost în anul, în care a murit împ\ratul
Ozie, v\zut-am pe Domnul [ezând pe
scaun înalt [i preaîn\l]at, [i plin\ casa de
slava lui.
2. {i Serafimi stau împrejurul lui, [ase
aripi la unul [i [ase aripi la altul [i cu dou\
î[i acopereau fa]a, [i cu dou\ î[i acopereau
picioarele, [i cu dou\ zburau.
3. {i striga unul c\tre altul [i zicea> sfânt,
sfânt, sfânt, Domnul Savaot, plin este tot
p\mântul de slava lui.
4. {i s-a ridicat pragul cel de sus al u[ii
797
de glasul cu care striga [i casa s-a umplut
de fum.
5. {i am zis> o tic\losul de mine! C\ m-
am umilit, fiindc\ sunt om< [i buze
necurate având [i locuiesc între popor,
care are buze necurate, [i pe împ\ratul
Domnul Savaot l-am v\zut cu ochii mei.
6. {i s-a trimis la mine unul din Serafimi,
[i în mân\ avea un c\rbune de foc, care îl
luase cu cle[tele din altar.
7. {i l-a atins de gura mea [i a zis> iat\ s-
a atins acesta de buzele tale, [i va [terge
f\r\delegile tale, [i p\catele tale va cur\]i.
8. {i am auzit glasul Domnului zicând>
pe cine voiu trimite? {i cine va merge la
poporul acesta? {i am zis> iat\ eu sunt,
trimite-m\.
9. {i au zis> mergi [i zi poporului
acestuia> cu auzul ve]i auzi [i nu ve]i
în]elege, [i uitându-v\ v\ ve]i uita [i nu
ve]i vedea.
10. C\ s-a îngro[at inima poporului
acestuia [i cu urechile sale greu au auzit [i
ochii s\i i-au închis, ca nu cumva s\ vaz\
cu ochii [i cu urechile s\ auz\, [i cu inima
s\ în]eleag\ [i s\ se întoarc\, [i s\-i vindec
pe ei.
11. {i am zis> pân\ când Doamne? {i au
zis> pân\ când se vor pustii cet\]ile, ca s\
nu fie cine s\ locuiasc\ într-însele, [i
casele ca s\ nu fie cu oameni, [i p\mântul
va r\mâne pustiu.
12. {i dup\ aceasta va îndelunga
Dumnezeu oamenii [i se vor înmul]i cei ce
au r\mas pe p\mânt.
13. {i mai este înc\ întru el zeciuire [i
iar\[i va fi de prad\, ca terevintul [i ca
ghinda când cade din g\oacea sa, s\mân]\
sfânt\ starea ei.
CAP. 7.
 ISAIA
Profe]ia despre na[terea Mântuitorului
din Fecioara.
{i a fost în zilele lui Ahaz feciorul lui
Ioatam, feciorul lui Ozie împ\ratul Iudei,
sculatu-s-au Rasin împ\ratul Aramului [i
Fachee feciorul lui Romelie împ\ratul lui
Israil, asupra Ierusalimului ca s\-l bat\, [i
nu a putut s\-l biruiasc\.
2. {i a vestit în casa lui David zicând>
sf\tuitu-s-a Aram cu Efraim [i s-a
sp\imântat sufletul lui [i sufletul
poporului lui, cum se cl\te[te în p\dure
copacul de vânt.
3. {i au zis Domnul c\tre Isaia> ie[i
înaintea lui Ahaz, tu [i feciorul t\u cel
r\mas Iasuv, la fântâna drumului celui de
sus a ]arinii n\lbitorului.
4. {i s\-i zici> ia aminte s\ taci [i nu te
teme, nici s\ sl\beasc\ sufletul t\u pentru
ace[ti doi t\ciuni de lemne, ce fumeg\,
c\ci când va fi înt\râtarea mâniei mele, iar
voiu t\m\dui.
5. {i feciorul lui Aram [i feciorul lui
Romelie, pentru c\ au sf\tuit sfat r\u
împotriva ta Efraim [i fiul lui Romelie,
zicând>
6. S\ ne scul\m asupra Iudeei [i vorbind
cu ei, s\-i întoarcem pe ei la noi, [i vom
pune împ\rat peste dânsa pe feciorul lui
Taveil.
7. A[a zice Domnul Savaot> nu va
r\mâne sfatul acesta nici va fi.
8. Ci capul Aramului Damascul [i capul
Damascului Rasin< [i înc\ [aizeci [i cinci
de ani [i va lipsi împ\r\]ia lui Efraim din
popor.
9. {i capul lui Efraim Somoron, [i capul
Somoronului feciorul lui Romelie [i de nu
ve]i crede, nici nu ve]i în]elege.
10. {i a ad\ugat Domnul a gr\i c\tre
798
Ahaz, zicând> cere ]ie semn de la Domnul
Dumnezeul t\u întru adânc sau întru
în\l]ime.
11. {i a zis Ahaz> nu voiu cere, nici voiu
ispiti pe Domnul.
12. {i a zis Isaia> asculta]i dar casa lui
David, au doar pu]in este vou\ a da
împotrivire oamenilor? {i c\ci Domnului
da]i împotrivire?
13. Pentru aceasta însu[i Domnul va da
vou\ semn> iat\ fecioara în pântece va lua
[i va na[te fiu, [i vei chema numele lui
Emanuil.
14. Unt [i miere va mânca, mai înainte de
ce va [ti a osebi cele rele, va alege binele.
15. C\ mai înainte de ce va cunoa[te
pruncul binele sau r\ul, lep\da-va r\ul ca
s\ aleag\ binele, [i va r\mâne p\mântul,
de care tu te temi, de la fa]a celor doi
împ\ra]i.
16. Ci va aduce Dumnezeu peste tine [i
peste poporul t\u [i peste casa tat\lui t\u,
zile ce fel nu au venit din ziua, în care a
luat Efraim de la Iuda pe împ\ratul
Asirienilor.
17. {i va fi în ziua aceea, [uiera-va
Domnul mu[telor, care domnesc o parte a
râului Eghipetului, [i albinei, care este în
]ara Asirienilor.
18. {i vor veni toate [i se vor a[eza în
v\ile ]\rii [i în g\urile pietrelor [i în
pe[teri, [i în toat\ surp\tura [i în tot
lemnul.
19. {i în ziua aceea rade-va Domnul cu
briciul cel închiriat de dincolo de râul
împ\ratului Asirienilor, capul [i perii
picioarelor, înc\ [i barba o va lua.
20. {i va fi în ziua aceea hr\ni-va omul o
juninc\ [i dou\ oi.
21. {i va face mult lapte, [i va mânca unt
[i miere tot cel r\mas pe p\mânt.
 ISAIA
22. {i va fi în ziua aceea tot locul, în care
sunt o mie de vi]e de o mie de sicli, ]elin\
va fi [i spini.
23. Cu s\geat\ [i cu arce vor intra acolo,
c\ ]elin\ [i spini va fi tot p\mântul.
24. {i tot muntele de arat se va ara, [i nu
va veni acolo fric\, c\ va fi din ]elin\ [i din
spini p\[une oii [i c\lc\tur\ boului.
CAP. 8.
Surparea împ\r\]iei Siriei [i a lui
Israil. Vremea lui Mesia.
{i au zis Domnul c\tre mine> ia ]ie o hârtie
nou\ mare [i scrie într-însa cu condei
omenesc> degrab\ la prad\ s\ faci
dobânzi, c\ a sosit.
2. {i-mi f\ mie m\rturii oameni
credincio[i, pe Urie Preotul [i pe Zaharia
fiul lui Varahie.
3. {i m-am apropiat de prooroci]\ [i a
luat în pântece, [i a n\scut fiu, [i mi-au zis
Domnul mie, cheam\ numele lui> degrab\
prad\, curând jefuie[te.
4. Pentru c\ mai înainte de a [ti pruncul
s\ zic\> tat\ sau mam\, va lua puterea
Damascului [i pr\zile Samariei, înaintea
împ\ratului Asirienilor.
5. {i au ad\ugat Domnul a gr\i înc\ mie,
zicând>
6. C\ nu vrea poporul acesta apa
Siloamului care curge lin, ci vrea s\ aib\
pe Rasin [i pe fiul lui Romelie împ\rat
peste voi.
7. Pentru aceea iat\ Domnul va aduce
peste voi apa râului cea tare [i mult\, pe
împ\ratul Asirienilor [i m\rirea lui, [i se
va sui în toat\ valea voastr\ [i va umbla
peste tot zidul vostru.
8. {i va lua din Iudeea pe omul, care va
putea s\ ridice capul, sau va putea s\
799
s\vâr[easc\ ceva, [i va fi tab\ra lui, ca s\
umple ]\rile tale.
9. Cu noi este Dumnezeu, în]elege]i
neamuri [i v\ pleca]i. Auzi]i pân\ la
marginile p\mântului, cei puternici
pleca]i-v\, c\ de v\ ve]i înt\ri iar\[i, iar\[i
ve]i fi birui]i.
10. {i orice sfat ve]i sf\tui, risipi-l-va
Domnul, [i cuvântul, care ve]i gr\i, nu va
r\mâne întru voi< c\ cu noi este
Dumnezeu.
11. A[a zice Domnul> cu mân\ tare s\ nu
asculte a merge pe calea poporului
acestuia, zicând>
12. Ca nu cândva s\ zic\> greu, pentru c\
tot ce zice poporul acesta, greu este, ci de
frica lui s\ nu v\ teme]i, nici s\ v\
tulbura]i.
13. Pe Domnul puterilor însu[i, pe acela
sfin]i]i, [i de acela v\ teme]i, [i de vei
n\d\jdui într-însul, acela va fi ]ie spre
sfin]enie.
14. {i nu v\ ve]i apropia de el, ca de piatra
cea de sminteal\, nici ca de piatra cea de
c\dere< iar casa lui Iacov, cei ce [ed în
Ierusalim în la] [i în surp\tur\.
15. Pentru aceasta vor sl\bi mul]i dintr-
în[ii, [i vor c\dea [i se vor sf\râma [i se
vor încurca, [i se vor prinde oamenii, cei
ce sunt întru înt\rire.
16. Atunci se vor v\di cei ce pecetluiesc
legea, ca s\ nu înve]e.
17. {i va zice> a[tepta-voiu pe Dumnezeu,
cel ce [i-au întors fa]a sa de la casa lui
Iacov, [i voiu n\d\jdui întru dânsul.
18. Iat\ eu [i pruncii, care mi-au dat
Dumnezeu, [i vor fi semne [i minuni în
casa lui Israil de la Domnul Savaot, cel ce
locuie[te în Muntele Sionului.
19. {i de vor zice c\tre voi> întreba]i pe
vr\jitori [i pe cei ce strig\ din p\mânt, pe
 ISAIA
cei ce gr\iesc de[ert\ciuni, care gl\suiesc
din pântece. Au doar nu întreab\ un popor
pe Dumnezeul s\u? Pentru ce s\ întrebe
pe cei mor]i despre cei vii?
20. C\ legea o au dat spre ajutor, ca s\ nu
zic\, precum este cuvântul acesta, c\
atunci nu vor mai fi daruri pentru el.
21. {i va veni asupra voastr\ foamete grea
[i va fi dac\ ve]i fl\mânzi, v\ ve]i mâhni [i
ve]i blestema pe boieri [i pe cele
p\rinte[ti, [i vor c\uta la cer sus [i pe
p\mânt jos vor privi.
22. {i iat\ necaz, îmbulzeal\, scârb\,
nevoie [i întuneric, ca s\ nu vaz\ [i nu va
lipsi cel ce este în necaz pân\ la o vreme.
CAP. 9.
Na[terea, numele [i împ\r\]ia lui
Mesia.
Aceasta întâi bea, degrab\ f\ ]ara
Zavulonului, p\mântul Neftalimului [i
ceilal]i, care locuiesc pe lâng\ mare [i de
cea parte de Iordan Galileea neamurilor.
2. Poporul cel ce umbla întru întuneric a
v\zut lumin\ mare, cei ce locui]i în latura
[i în umbra mor]ii, lumin\ va str\luci
peste voi.
3. Mul]imea poporului o ai scos întru
veselia ta, [i se vor veseli înaintea ta, ca
cei ce se veselesc la seceri[ [i ca cei ce
împ\r]esc dobânzi.
4. C\ se va lua jugul cel pus peste dân[ii
[i toiagul cel pus peste grumajii lor< c\
toiagul celor silnici l-au sf\râmat Domnul,
ca [i în zilele lui Madiam.
5. C\ toat\ haina luat\ cu vicle[ug [i
îmbr\c\mintea jefuit\, o vor da înapoi, [i
ar fi dorit s\ fi fost arse cu foc.
6. C\ci prunc s-a n\scut nou\, fiul, [i s-a
dat nou\, a c\ruia st\pânire s-a f\cut peste
800
um\rul lui, [i se cheam\ numele lui Înger
de mare sfat, sfetnic minunat, Dumnezeu
tare biruitor, Domn p\cii, p\rinte veacului
ce va s\ fie, c\ voiu aduce pace peste
domni [i s\n\tate lui.
7. {i mare va fi st\pânirea lui, [i p\cii lui
nu va fi hotar, pe scaunul lui David [i întru
împ\r\]ia lui va [edea, ca s\ o îndrepteze
[i s\ apere cu judecat\ [i cu dreptate, de
acum [i pân\ în veac, râvna Domnului
Savaot va face acestea.
8. Moarte au trimis Domnul peste Iacov,
[i va veni peste Israil.
9. {i va cunoa[te tot poporul lui Efraim
[i cei ce locuiesc în Samaria cu seme]ie [i
cu inim\ înalt\, zicând>
10. C\r\mizile au c\zut, ci veni]i s\
cioplim pietre, [i s\ t\iem duzi [i chedri, [i
s\ ne zidim nou\ turnuri.
11. {i va sf\râma Dumnezeu pe cei ce se
scoal\ asupra Muntelui Sionului [i pe
vr\jma[ii lui va risipi.
12. Pe Siria cea dinspre r\s\ritul soarelui
[i pe Elinii cei dinspre apusul soarelui, cei
ce m\nânc\ pe Israil cu toat\ gura, întru
toate acestea nu s-a întors mânia, ci înc\
mâna este înalt\.
13. {i poporul nu s-a întors pân\ când s-a
r\nit [i pe Domnul nu l-a c\utat.
14. {i va lua Domnul de la Israil capul [i
coada, [i pe cel mare [i pe cel mic într-o
zi.
15. Pe cel b\trân [i pe cei ce se minuneaz\
de fe]e, acesta este capul, [i pe proorocul,
care înva]\ f\r\delegi, acesta este coada.
16. {i vor fi cei ce fericesc pe poporul
acesta, am\gindu-l îl vor am\gi pân\ ;l vor
înghi]i pe el.
17. Pentru aceea de tinerii lor nu se va
veseli Domnul, [i pe s\racii lor [i pe
v\duvele lor nu va milui, c\ to]i sunt
 ISAIA
f\r\delege [i r\i, [i toat\ gura gr\ie[te
nedreptate. :ntru toate acestea nu s-a
întors mânia, ci înc\ mâna este înalt\.
18. {i va arde ca focul f\r\delegea, [i ca
ni[te buruieni uscate se va mistui de foc, [i
va arde întru desi[urile p\durii, [i va
mânca toate cele de primprejurul
dealurilor.
19. De iu]imea mâniei Domnului a ars tot
p\mântul, [i va fi poporul ca de foc ars<
omului de fratele s\u nu-i va fi mil\.
20. Ci se va pleca spre dreapta, c\ va
fl\mânzi [i va mânca din cele de-a stânga,
[i nu se va s\tura omul mâncând carnea
bra]ului s\u.
21. C\ va mânca Manasi a lui Efraim [i
Efraim a lui Manasi< c\ împreun\ se vor
r\zboi asupra lui Iuda. {i întru toate
acestea nu s-a întors mânia, ci înc\ mâna
este înalt\.
CAP. 10.
Pedeapsa nedrept\]ii. Pieirea
Asirienilor.
Vai celor ce rostesc porunci nedrepte [i
celor ce scriu hot\râri viclene.
2. Ab\tând judecata mi[eilor [i r\pind
dreptatea s\racilor poporului meu< ca s\ le
fie lor v\duva de jaf [i s\racul de prad\.
3. {i ce vor face în ziua cercet\rii? C\
necaz vou\ de departe va veni, [i c\tre
cine ve]i fugi s\ v\ ajute? {i unde ve]i l\sa
m\rirea voastr\, ca s\ nu c\de]i în robie?
4. {i sub cei uci[i vor c\dea. {i întru
toate acestea nu s-a întors mânia lui, ci
înc\ mâna este înalt\.
5. Vai Asirienilor! Toiagul iu]imii mele,
[i mânie este în mâinile lor.
6. Urgia mea o voiu trimite asupra
neamului celui f\r\delege, [i poporului
801
meu voiu porunci s\ fac\ pr\zi [i jefuire,
[i s\ calce cet\]ile [i s\ le fac\ pulbere.
7. Iar el nu a gândit a[a, [i cu sufletul nu
a socotit a[a< ci a mutat gândul s\u, ca s\
piarz\ neamuri nu pu]ine.
8. {i de vor zice lui> tu singur e[ti domn?
9. Va r\spunde> nu am luat ]ara cea
deasupra Vavilonului [i a Halanului, unde
s-a zidit turnul? {i am luat Aravia [i
Damascul [i Samaria.
10. În ce chip am luat acestea, voiu lua [i
toate domniile. V\ita]i-v\ cele cioplite din
Ierusalim [i din Samaria.
11. C\ precum am f\cut Samariei [i celor
f\cute de mâinile ei, a[a voiu face [i
Ierusalimului [i idolilor lui.
12. {i va fi dac\ va plini Domnul a face
toate în Muntele Sionului [i în Ierusalim,
va c\uta spre mintea cea mare spre
împ\ratul Asirienilor [i spre în\l]imea
m\ririi ochilor lui.
13. C\ au zis> cu t\ria voiu face, [i cu
în]elepciunea min]ii voiu lua hotarele
neamurilor, [i puterea lor voiu pr\da [i
voiu cl\ti cet\]ile în care locuiesc.
14. {i toat\ lumea cu mâna o voiu lua ca
un cuib, [i ca ni[te ou\ p\r\site voiu
ridica, [i nu va fi cine s\ scape de mine sau
s\-mi gr\iasc\ împotriv\ [i s\-[i deschiz\
gura [i s\ gr\iasc\.
15. Au m\ri-se-va securea f\r\ de cel ce
taie cu ea? Au în\l]a-se-va fier\str\ul f\r\
de cel ce ;l trage pe el? A[ijderea de ar lua
cineva toiag sau lemn, în\l]a-se-va
lemnul? {i nu a[a.
16. Ci va trimite Domnul Savaot spre
cinstea ta ocar\, [i spre m\rirea ta, foc
arz\tor se va aprinde.
17. {i va fi lumina lui Israil ca focul, [i-l
va sfin]i pe el cu foc arz\tor, [i va mânca
p\durea ca fânul.
 ISAIA
18. În ziua aceea se vor stinge mun]ii [i
dealurile [i p\durile, [i va mânca de la
suflet pân\ la trup, [i va fi cel ce va fugi,
ca cel ce fuge de par\ arz\toare.
19. {i cei ce vor r\mâne dintr-în[ii, în
num\r pu]in vor fi, [i un prunc îi va scrie
pe ei.
20. {i va fi în ziua aceea, nu se va mai
ad\uga r\m\[i]a lui Israil, [i cei mântui]i
ai lui Iacov nu vor mai n\d\jdui spre cei
ce le f\ceau strâmb\tate< ci vor n\d\jdui
spre Dumnezeul cel sfânt al lui Israil întru
adev\r.
21. {i va fi r\m\[i]a lui Iacov spre
Dumnezeul cel puternic.
22. {i de va fi poporul lui Israil ca nisipul
m\rii, r\m\[i]a lui se va mântui, cuvânt ce
sfâr[e[te [i scurteaz\ întru dreptate.
23. C\ cuvânt scurt va face Domnul în
toat\ lumea.
24. Pentru aceea acestea zice Domnul
Savaot> nu te teme poporul meu, cel ce
locuie[ti în Sion, de Asirieni, pentru c\ cu
toiagul te va bate, c\ ran\ voiu aduce peste
tine, ca s\ vezi calea Eghipetului.
25. C\ înc\ pu]in, [i va înceta urgia, iar
mânia mea peste sfatul lor.
26. {i va ridica Domnul Dumnezeul
puterilor peste ei ca r\nile lui Madiam, în
locul necazului, [i mânia lui în calea cea
dinspre mare, în calea Eghipetului.
27. {i va fi în ziua aceea, lua-se-va jugul
lui dup\ um\rul t\u [i frica lui de la tine,
[i se va strica jugul de la umerii vo[tri.
28. C\ va veni la Cetatea Anghe, [i va
trece la Maghedo, [i în Mahmas va pune
vasele sale.
29. {i va trece valea [i va veni la Anghe,
fric\ va apuca pe Rama cetatea lui Saul, va
fugi.
30. Înal]\-]i glasul t\u fata lui Gallim, auzi
802
în Laisa, auzi-se-va în Anatot.
31. {i s-a sp\imântat Madevina [i cei ce
locuiesc în Ghevim.
32. Mângâia]i ast\zi în cale, ca s\ r\mân\<
cu mâna mângâia]i muntele, pe fata
Sionului [i dealurile cele din Ierusalim.
33. Iat\ st\pânitorul Domnul Savaot va
tulbura pe cei m\ri]i cu t\rie, [i cei înal]i
cu seme]ie sf\râma-se-vor, [i cei trufa[i se
vor smeri.
34. {i vor c\dea cei înal]i de sabie [i
Livanul împreun\ cu cei înal]i va c\dea.
CAP. 11.
Puterea lui Mesia.
{i va ie[i toiag din r\d\cina lui Iese [i
floare din r\d\cina lui se va în\l]a.
2. {i va odihni peste dânsul Duhul lui
Dumnezeu, Duhul în]elepciunii [i al
în]elegerii, Duhul sfatului [i al puterii,
Duhul cuno[tin]ei [i al bunei-credin]e.
3. Duhul temerii de Dumnezeu îl va
umple pe dânsul, nu dup\ m\rire va
judeca, nici dup\ grai va mustra.
4. Ci va judeca smeritului judecat\ [i va
mustra pe smeri]ii p\mântului, [i va bate
p\mântul cu cuvântul gurii sale [i cu
Duhul buzelor sale va omorî pe cel
necurat.
5. {i va fi cu dreptate încins mijlocul lui,
[i cu adev\r înv\lite coastele lui.
6. {i va pa[te împreun\ lupul cu mielul [i
pardosul va odihni împreun\ cu iedul, [i
vi]elul [i leul [i taurul împreun\ vor pa[te
[i un prunc mic îi va pa[te pe ei.
7. {i boul [i ursul împreun\ se vor pa[te,
[i fiii lor împreun\ vor fi, [i leul ca boul va
mânca paie.
8. {i un prunc mic peste vizuina
aspidelor, [i în culcu[ul puilor aspidelor
 ISAIA
mâna î[i va pune.
9. {i nu-i vor face r\u, nici vor putea s\
piarz\ pe nici unul în muntele cel sfânt al
meu, pentru c\ s-a umplut tot p\mântul a
cunoa[te pe Domnul, ca apa mult\, care
acoper\ m\rile.
10. {i va fi în ziua aceea r\d\cina lui Iese,
[i cel ce se va scula s\ st\pâneasc\
neamurile< spre dânsul neamurile vor
n\d\jdui [i va fi odihna lui, cinstea.
11. {i va fi în ziua aceea, ad\uga-va
Domnul a-[i ar\ta mâna sa, ca s\
râvneasc\ r\m\[i]a poporului s\u, care va
r\mâne de la Asirieni, de la Eghipet, de la
Vavilon, de la Etiopia, de la Elamiteni, de
la r\s\riturile soarelui [i de la Aravia.
12. {i va ridica semn întru neamuri [i va
aduna pe cei pierdu]i ai lui Israil< [i pe cei
risipi]i ai lui Iuda îi va strânge din patru
laturi ale p\mântului.
13. {i se va [terge pizma de la Efraim [i
vr\jma[ii lui Iuda vor pieri. Efraim nu va
mai pizmui asupra lui Iuda [i Iuda nu va
mai nec\ji pe Efraim.
14. {i vor zbura în cor\biile celor de alt
neam. Marea împreun\ vor pr\da [i pe cei
de la r\s\ritul soarelui [i Idumeea, [i întâi
pe Moav î[i vor pune mâinile, fiii lui
Amon întâi se vor supune.
15. {i va pustii Domnul Marea
Eghipetului, [i ;[i va pune mâna sa peste
râu cu vânt iute, [i va lovi [apte v\i, cât va
trece el înc\l]at.
16. {i va fi trecere poporului meu celui
r\mas în Eghipet, [i va fi lui Israil, ca în
ziua când a ie[it din p\mântul Eghipetului.
CAP. 12.
Cântare de mul]umire.
{i vei zice în ziua aceea> bine te voiu
803
cuvânta Doamne< c\ te-ai mâniat pe mine
[i ]i-ai întors mânia ta, [i m-ai miluit pe
mine.
2. Iat\ Dumnezeul meu, mântuitorul
meu, n\d\jdui-voiu spre dânsul [i m\ voiu
mântui [i nu m\ voiu teme, pentru c\
m\rirea mea [i lauda mea este Domnul [i
s-au f\cut mie spre mântuire.
3. Scoate]i ap\ cu veselie din izvoarele
mântuitorului.
4. {i vei zice în ziua aceea> l\uda]i pe
Domnul< striga]i numele lui< vesti]i întru
neamuri m\ririle lui, aduce]i-v\ aminte, c\
s-a în\l]at numele lui.
5. L\uda]i numele Domnului, c\ înalte
au f\cut, vesti]i acestea în tot p\mântul.
6. Bucura]i-v\ [i v\ veseli]i cei ce locui]i
în Sion, c\ s-a în\l]at sfântul lui Israil în
mijlocul lui.
CAP. 13.
Vedenia lui Isaia.
Vedenia, care o a v\zut Isaia fiul lui Amos
asupra Vavilonului.
2. Ridica]i semn pe vârful muntelui,
în\l]a]i glas lor, nu v\ teme]i, chema]i cu
mâna, deschide]i boieri.
3. Eu voiu rândui [i voiu pov\]ui pe
dân[ii, uria[i vor veni s\ plineasc\ mânia
mea, bucurându-se [i seme]indu-se.
4. Glas de neamuri multe pe mun]i
asemenea cu neamuri multe, glas de
împ\ra]i [i de neamuri adunate.
5. Domnul Savaot au poruncit neamului
întrarmat, ca s\ vin\ din p\mânt de
departe, de la marginea temeliei cerului,
Domnul [i întrarma]ii lui s\ strice toat\
lumea.
6. Plânge]i, c\ aproape este ziua
Domnului [i sf\râmare de la Dumnezeu va
 ISAIA
veni.
7. Pentru aceea toat\ mâna va sl\bi [i tot
sufletul omului se va sp\imânta.
8. Tulbura-se-vor solii, [i-i vor cuprinde
dureri, ca pe femeia ceea ce na[te, [i se
vor plânge unul c\tre altul [i se vor
sp\imânta, [i ;[i vor schimba fa]a sa în
chipul focului.
9. C\ iat\ ziua Domnului vine
nevindecat\ de mânie [i de iu]ime, ca s\
fac\ lumea pustie [i s\ piarz\ pe p\c\to[i
dintr-însa.
10. C\ stelele cerului [i Orionul [i toat\
podoaba cerului nu-[i vor da lumina, [i se
va întuneca soarele r\s\rind [i luna nu-[i
va da lumina sa.
11. {i voiu porunci la toat\ lumea r\ut\]i
[i celor necura]i p\catele lor, [i voiu
pierde seme]ia celor f\r\delege [i trufia
mândrilor o voiu smeri.
12. {i vor fi cei r\ma[i mai scumpi decât
aurul nel\murit [i omul mai scump va fi
decât piatra sapfirului.
13. C\ cerul se va tulbura [i p\mântul se
va cl\ti din temeliile sale pentru
aprinderea mâniei Domnului Savaot, în
ziua în care va veni mânia lui.
14. {i vor fi cei r\ma[i ca o c\prioar\ ce
fuge [i ca o oaie ce r\t\ce[te, [i nu este
cine s\ o adune, ca omul la poporul s\u s\
se întoarc\ [i omul în ]ara sa s\ fug\.
15. C\ cine se va prinde, birui-se-va [i cei
aduna]i vor c\dea de sabie.
16. {i pe fiii lor înaintea lor îi vor ucide, [i
casele lor le vor pr\da [i pe femeile lor le
vor lua.
17. Iat\ eu voiu ridica asupra voastr\ pe
Midi, care de argint nu bag\ seam\, nici
de aur nu au lips\.
18. Arcele tinerilor vor sf\râma [i de fiii
vo[tri nu le va fi mil\, nici fiilor t\i vor
804
p\rtini ochii lor.
19. {i va fi Vavilonul, care se cheam\
m\rit pentru împ\ratul Haldeilor, în ce
chip au pr\p\dit Dumnezeu Sodoma [i
Gomora.
20. Nu se va locui în veci, nici vor intra
într-însul pân\ ce vor trece multe neamuri,
nici vor trece printr-însul Aravii, nici
p\storii nu se vor odihni într-însul.
21. {i vor odihni acolo hiare, [i se vor
umple casele de sunet, acolo se vor odihni
sirini [i demoni acolo vor juca.
22. {i onochentauri acolo vor locui [i se
vor încuiba arici în casele lor.
CAP. 14.
Proorocia împotriva Vavilonului.
Curând vine [i nu z\bove[te [i zilele lor
nu se vor îndelunga, [i va milui Domnul
pe Iacov, [i va alege înc\ pe Israil, [i se vor
odihni în p\mântul s\u [i cel nemernic se
va lipi de ei [i se va lipi de casa lui Iacov.
2. {i-i vor lua pe ei neamurile, [i-i vor
b\ga la locul lor, [i-i vor mo[teni, [i se vor
înmul]i pe p\mântul lui Dumnezeu cu
slugi [i cu slujnice, [i le vor fi robi cei ce
i-au robit pe ei, [i se vor st\pâni cei ce i-
au st\pânit pe ei.
3. {i va fi în ziua aceea odihni-te-va
Dumnezeu de durerea [i de mânia ta, [i de
robia ta cea grea, care ai robit lor.
4. {i vei lua plângerea aceasta asupra
împ\ratului Vavilonului, [i vei zice în ziua
aceea> cum a încetat cel ce cere, [i s-a
odihnit cel sârguitor?
5. Sf\râmat-au Domnul jugul p\c\to[ilor
[i jugul domnilor, b\tând neamul cu
mânie, cu ran\ nevindecat\.
6. B\tând neamul cu rana mâniei, nu a
p\rtinit, odihnit-a cel ce a n\d\jduit.
 ISAIA
7. Tot p\mântul strig\ cu veselie.
8. {i lemnele Livanului s-au bucurat de
tine, [i chedrul Livanului, de când tu ai
adormit, nu s-a suit cel ce ne taie pe noi.
9. Iadul jos s-a am\rât întâmpinându-te
pe tine, sculatu-s-au împreun\ cu tine, to]i
uria[ii cei ce au st\pânit p\mântul, care au
scos din scaunele sale pe to]i împ\ra]ii
neamurilor.
10. To]i vor r\spunde [i vor zice ]ie> [i tu
te-ai robit ca [i noi, [i te-ai socotit între
noi.
11. Pogorâtu-s-a la Iad m\rirea ta [i mult\
veselia ta< sub tine vor a[terne putrejune [i
r\m\[i]a ta vierme.
12. Cum a c\zut din cer luceaf\rul cel ce
r\s\rea diminea]a, zdrobitu-s-a pe p\mânt,
cel ce trimitea la toate neamurile.
13. {i tu ai zis întru cugetul t\u> în cer m\
voiu sui, deasupra stelelor cerului voiu
pune scaunul meu, [edea-voiu pe muntele
cel înalt, peste mun]ii cei înal]i, care sunt
spre miaz\noapte.
14. Sui-m\-voiu deasupra norilor, fi-voiu
asemenea celui Preaînalt.
15. Iar acum în Iad te vei pogorî, [i în
temeliile p\mântului.
16. Cei ce te vor vedea, se vor mira de tine
[i vor zice> acesta este omul, cel ce tulbura
p\mântul [i zguduia împ\r\]ii.
17. Cel ce a pustiit lumea toat\, [i cet\]ile
ei le-a surpat, [i pe cei ce i-a dus în robie
nu i-a slobozit.
18. To]i împ\ra]ii neamurilor au adormit
cu cinste, fiecare în casa sa<
19. Iar tu te vei lep\da în mun]i ca un mort
urât cu mul]i mor]i t\ia]i de sabie care se
pogoar\ în Iad.
20. Precum haina în sânge încruntat\ nu
este curat\< a[a nici tu nu e[ti curat, pentru
c\ p\mântul meu l-ai pierdut [i pe poporul
805
meu l-ai omorât, nu vei r\mâne în vreme
ve[nic\, s\mân]\ rea.
21. G\te[te-]i fiii t\i, ca s\ fie omorâ]i
pentru p\catele tat\lui s\u, ca s\ nu se
scoale, [i s\ mo[teneasc\ p\mântul, [i s\
umple p\mântul de r\zboaie.
22. {i m\ voiu scula asupra lor, zice
Domnul Savaot [i voiu pierde numele lor,
[i r\m\[i]a [i s\mân]a, acestea zice
Domnul.
23. {i voiu pustii Vavilonia, ca s\
locuiasc\ într-însa arici [i va fi de nimic, [i
o voiu face pe ea groap\ de tin\ spre
pierzare.
24. Acestea zice Domnul Savaot, precum
am zis, a[a va fi [i în ce chip am sf\tuit,
a[a va r\mâne.
25. Ca s\ pierz pe Asirieni din p\mântul
meu, [i din mun]ii mei, [i vor fi spre
c\lcare, [i se va lua de la ei jugul lor, [i se
va lua sarcina lor de pe umerii lor.
26. Acesta este sfatul, care l-au sf\tuit
Domnul asupra a toat\ lumea, [i aceasta
este mâna cea înalt\ asupra tuturor
neamurilor.
27. C\ cele ce au sf\tuit Dumnezeu cel
sfânt, cine le va strica? {i mâna lui cea
înalt\, cine o va întoarce?
28. În anul, în care a murit împ\ratul
Ahaz, s-a f\cut cuvântul acesta.
29. Nu v\ veseli]i to]i cei de alt neam, c\
s-a sf\râmat jugul celui ce v\ b\tea pe voi<
c\ din s\mân]a [arpelui vor ie[i pui de
aspid\, [i puii lor vor ie[i [erpi zbur\tori.
30. {i se vor pa[te cei s\raci printr-însul,
[i oamenii cei s\raci în pace se vor odihni,
[i va omorî cu foamea s\mân]a ta [i
r\m\[i]a ta o va pierde.
31. V\ita]i-v\ por]ile cet\]ilor, s\ strige
cet\]ile cele tulburate, cei de alt neam to]i,
c\ fum vine de la miaz\noapte [i nu este
 ISAIA
sc\pare.
32. {i ce vor r\spunde împ\ra]ii
neamurilor? Pentru c\ Domnul au
întemeiat Sionul [i printr-însul se vor
mântui cei smeri]i ai poporului.
CAP. 15.
Proorocia împotriva lui Moav.
Cuvântul cel asupra Moavului> noaptea va
pieri Moavul, c\ noaptea va pieri zidul
Moavului.
2. Mâhni]i-v\ întru voi în[iv\, c\ va pieri
[i Divon, unde este capi[tea voastr\, acolo
v\ ve]i sui s\ plânge]i pentru Navaul
Moavului, v\ita]i-v\ pentru tot capul
ple[uv, toate bra]ele t\iate.
3. În uli]ele ei îmbr\ca]i-v\ cu saci [i
plânge]i peste acoperi[urile ei, în
r\spântiile ei to]i v\ v\ita]i cu plângere.
4. C\ a strigat Esevon [i Eleali, pân\ la
Iassa s-a auzit glasul lor, pentru aceea
[alele Moavului strig\, sufletul ei va
cunoa[te.
5. Inima Moavului strig\ întru sine pân\
la Sigor, ca o juninc\ de trei ani este. La
suirea Luitului c\tre tine plângând se vor
sui pe calea Aroniimului< strig\ zdrobire [i
cutremur.
6. Apa Nemirim pustiu va fi [i iarba va
lipsi, pentru c\ iarb\ verde nu va fi.
7. Au doar [i a[a se va mântui? C\ voiu
aduce pe vale Aravi, [i o vor lua pe ea.
8. C\ a ajuns strigarea la hotarul
Moavului, plângerea ei pân\ la Agaliim [i
vaietul ei pân\ la fântâna Elim.
9. {i apa Dimonului se va umple de
sânge, c\ voiu aduce asupra Dimonului
Aravi, [i voiu pierde s\mân]a lui Moav [i
a lui Ariil, [i r\m\[i]a Adamei.
806
CAP. 16.
Urmare.
Voiu trimite ca jivinele pe p\mânt. Au
piatr\ pustie este muntele fetei Sionului?
2. C\ vei fi, ca puiul cel luat de pas\re ce
zboar\, fata lui Moav.
3. {i dup\ aceea Arnonule mai multe
sf\tuie[te, [i f\ lui acoper\mânt plânsului
pururea, întru întuneric la amiaz\zi vor
fugi, sp\imântatu-s-a< s\ nu te ar\]i.
4. Locui-vor lâng\ tine pribegii lui
Moav, fi-vor acoper\mânt vou\ de c\tre
fa]a celui ce gone[te, pentru c\ s-a luat
ajutorul t\u, [i a pierit boierul, cel ce c\lca
p\mântul.
5. {i se va g\ti cu mil\ scaunul [i va
[edea pe el cu adev\r în cortul lui David
judecând [i c\utând judecat\, [i curând
f\când dreptate.
6. Auzit-am seme]ia lui Moav, seme]
este foarte, trufia [i seme]ia lui [i pizma
lui< nu este a[a vraja ta.
7. V\ita-se-va Moav, c\ în Moavita to]i
se vor v\ita< iar pe cei ce locuiesc în Deset
vei cerceta, [i nu te vei ru[ina.
8. Câmpii Esevonului vor plânge, via din
Sevama, cei ce înghi]i]i neamurile, c\lca]i
viile ei, pân\ la Iazir, s\ nu v\ împreuna]i,
r\t\ci]i-v\ prin pustie, cei trimi[i de la ea
s-au p\r\sit, c\ au trecut marea.
9. Pentru aceea voiu plânge, ca
plângerea Iazirului via din Sevama.
Copacii t\i i-a oborât Esevon [i Eleali,
pentru c\ secera [i culesul t\u voiu c\lca [i
toate vor c\dea.
10. {i se va lua bucuria [i veselia din vii [i
;n viile tale nu se vor veseli, [i nu vor
c\lca vinuri în teascuri, c\ a încetat.
11. Pentru aceea pântecele meu asupra lui
Moav, ca o al\ut\ va suna [i cele
 ISAIA
dinl\untrul meu ca un zid le-ai înnoit.
12. {i va fi ]ie spre ru[inare, pentru c\ s-a
ostenit Moav în capi[ti, [i va intra la cele
f\cute de mâna sa, ca s\ se roage, [i nu-l
vor putea mântui pe el.
13. Acesta este cuvântul, care l-au gr\it
Domnul asupra lui Moav, când au gr\it.
14. {i acum au gr\it Domnul zicând> în
trei ani ai anilor n\imitului, se va necinsti
m\rirea lui Moav cu toat\ avu]ia cea mult\
[i va r\mâne foarte mic [i necinstit.
CAP. 17.
Proorocia pentru Damasc.
Cuvântul cel asupra Damascului. Iat\
Damascul se va lua dintre cet\]i, [i va fi
spre c\dere.
2. P\r\sit în veac, spre z\cere [i odihn\
turmelor, c\ nu va fi cine s\ le alunge.
3. {i nu va mai fi înt\rit, ca s\ scape
acolo Efraim, [i mai mult împ\r\]ie nu va
fi în Damasc, [i r\m\[i]a Sirilor, c\ nu e[ti
tu mai bun decât fiii lui Israil [i decât
m\rirea lor, acestea zice Domnul Savaot.
4. Fi-va în ziua aceea sc\dere m\ririi lui
Iacov, [i cele grase ale m\ririi lui se vor
cutremura.
5. {i va fi ca [i cum ar aduna cineva
secer\tur\ stând, [i s\mân]a spicelor ar
secera, [i va fi în ce chip ar aduna cineva
spic în vale seac\.
6. {i vor r\mâne într-însa paie, sau ca
dou\, sau trei boabe de m\slin pe vârf
înalt, sau patru sau cinci, care r\mân pe
stâlp\rile sale, acestea zice Domnul
Dumnezeul lui Israil.
7. În ziua aceea va n\d\jdui omul spre
cel ce l-au f\cut pe el, [i ochii lui spre
sfântul lui Israil vor c\uta.
8. {i nu vor n\d\jdui spre capi[ti, nici
807
spre lucrurile mâinilor sale, care le-au
f\cut degetele lor, [i nu vor c\uta la
copaci, nici la urâciunile sale.
9. În ziua aceea fi-vor cet\]ile tale
p\r\site, precum au p\r\sit Amoreii [i
Eveii de fa]a fiilor lui Israil [i vor fi pustii.
10. Pentru c\ ai l\sat pe Dumnezeu
mântuitorul t\u, [i nu ]i-ai adus aminte de
Domnul ajutorul t\u, pentru aceea vei s\di
r\sad necredincios [i s\mân]\
necredincioas\.
11. {i în ziua în care vei s\di, vei îngr\di,
[i diminea]a de vei sem\na, înflori-va spre
secer\, în care zi vei mo[teni, [i ca un tat\
vei împ\r]i fiilor t\i mo[ie.
12. Vai mul]imii neamurilor celor multe!
Ca marea ce se înv\luie[te, a[a v\ ve]i
tulbura, [i spatele neamurilor celor multe
ca apa va r\suna.
13. Ca apa mult\ neamurile multe, ca apa
mult\, care se porne[te cu sil\, [i-l va
scoate pe el, [i departe ;l va goni, ca praful
din pleav\, când se vântur\ asupra
vântului, [i ca pulberea roatei, ce se
învârte[te de volbur\.
14. Seara va fi plângere [i pân\ a nu se
face diminea]\, nu va fi, aceasta va fi
partea celor ce v-au jefuit pe voi, [i
mo[tenirea celor ce v-au mo[tenit pe voi.
CAP. 18.
Urmare.
Vai de p\mântul c\ruia sunt aripile
cor\biilor dincolo de râurile Etiopiei.
2. Cel ce trimite pe mare z\loage [i c\r]i
de hârtie deasupra apei, c\ vor merge soli
u[ori la neam înalt [i la popor str\in [i
nesilnic, ce este dincolo de el? Neam
dezn\d\jduit [i c\lcat acum.
3. Pe care neam toate râurile p\mântului
 ISAIA
l-au pustiit, ca o ]ar\ locuit\ se va locui<
]ara lor, ca un semn de la munte se va
ridica, ca glasul trâmbi]ei se va auzi.
4. C\ a[a mi-au zis mie Domnul> nu va fi
fric\ în cetatea mea, ca lumina soarelui la
amiaz\zi, [i ca norul cel de rou\ în ziua
secerii va fi.
5. Înainte de secer\, când se va sfâr[i
floarea, [i strugurul cel necopt va înflori,
floarea odr\slind, [i va t\ia strugura[ii cei
mici cu cosoarele, [i ramurile le va lua [i
le va t\ia.
6. {i le va l\sa împreun\ p\s\rilor
cerului [i hiarelor p\mântului [i se vor
aduna la ele p\s\rile cerului [i hiarele
p\mântului vor veni acolo peste dânsa.
7. În vremea aceea se vor aduce daruri
Domnului Savaot de la poporul cel nec\jit
[i mult, [i de la popor mare, de acum [i în
veacul vremii neam n\d\jduitor [i c\lcat
de tot, care este în partea râului ]\rii lui, în
locul unde este numele Domnului Savaot,
muntele cel sfânt.
CAP. 19.
Proorocie pentru Eghipet.
Vedenia Eghipetului. Iat\ Domnul [ade pe
nor u[or, [i va veni în Eghipet, [i cele
f\cute de mân\ ale Eghipetului se vor cl\ti
de fa]a lui, [i inima lor se va sfâr[i într-
în[ii.
2. {i se vor scula Eghiptenii asupra
Eghiptenilor, [i se va r\zboi asupra
fratelui s\u, [i fiecare asupra vecinului
s\u, [i se va scula cetate asupra cet\]ii, [i
]inut asupra ]inutului.
3. {i se va tulbura duhul Eghiptenilor
într-în[ii, [i sfatul lor voiu risipi, [i vor
întreba pe dumnezeii lor [i pe chipurile
lor, [i pe cei ce din p\mânt gl\suiesc, [i pe
808
cei ce din pântece gr\iesc [i pe ghicitori.
4. {i voiu da Eghipetul în mâini de
oameni, care vor fi domni silnici. {i
împ\ra]i grei îi vor st\pâni pe ei, acestea
zice Domnul Savaot.
5. {i vor bea Eghiptenii apa cea de la
mare, [i râul va seca [i se va usca.
6. {i vor seca râurile [i izvoarele râului,
[i va seca toat\ adunarea apei, [i tot lacul
cel cu trestie [i cu papur\.
7. {i toat\ iarba verde împrejurul râului,
[i tot ce se seam\n\ lâng\ râu se va usca,
p\lit de vânt.
8. {i vor suspina pescarii [i vor suspina
to]i cei ce arunc\ undi]a în râu, [i cei ce
umbl\ a pescui cu n\voade [i cu mreje,
vor jeli.
9. {i ru[inea va cuprinde pe cei ce
lucreaz\ inul periat, [i pe cei ce lucreaz\
visonul.
10. {i vor fi cei ce lucreaz\ acestea întru
durere, [i to]i cei ce fac bere se vor sup\ra
[i li se vor mâhni sufletele.
11. {i vor fi nebuni domnii Taneosului,
sfetnicii cei în]elep]i ai împ\ratului, [i
sfatul lor va nebuni, cum ve]i gr\i
împ\ratului, fii în]elep]ilor, noi fiii
împ\ra]ilor celor din început?
12. Unde sunt acum în]elep]ii t\i? {i s\
spun\ ]ie [i s\-]i zic\> ce au sf\tuit
Domnul Savaot asupra Eghipetului?
13. Sfâr[itu-s-au domnii Taneosului, [i s-
au în\l]at domnii Memfisului, [i vor în[ela
Eghipetul [i neamurile.
14. C\ Domnul au turnat lor duh de
în[el\ciune, [i au f\cut s\ r\t\ceasc\
Eghipetul întru toate lucrurile lui, precum
r\t\ce[te cel beat, care totdeodat\ vars\.
15. {i nici un lucru nu va fi la Eghipteni,
care s\ fac\ cap [i coad\, început [i sfâr[it.
16. {i în ziua aceea fi-vor Eghiptenii ca
 ISAIA
femeile în fric\ [i în cutremur de c\tre fa]a
mâinii Domnului Savaot, care o va pune
peste ei.
17. {i va fi ]ara Iudeilor înfrico[are
Eghiptenilor, [i când va pomeni cineva
despre ea înaintea lor, se vor înfrico[a
pentru sfatul, care l-au sf\tuit Domnul
Savaot asupra ei.
18. În ziua aceea vor fi cinci cet\]i din
Eghipet gr\ind cu limba hananeanc\, [i
jurându-se pe numele Domnului Savaot<
Cetatea Asedec se va chema o cetate.
19. În ziua aceea fi-va jertfelnic Domnului
în ]ara Eghipetului [i stâlp la hotarul ei
Domnului.
20. {i va fi spre semn în veac Domnului în
]ara Eghipetului, c\ vor striga c\tre
Domnul pentru cei ce îi nec\jesc pe ei, [i
va trimite lor om, care va mântui pe ei,
judecând îi va mântui pe ei.
21. {i cunoscut va fi Domnul
Eghiptenilor, [i vor cunoa[te Eghiptenii pe
Domnul în ziua aceea, [i vor aduce jertfe
[i dar, [i vor face f\g\duin]e Domnului [i
le vor plini.
22. {i va bate Domnul cu ran\ pe
Eghipteni, [i îi va vindeca pe ei, [i se vor
întoarce c\tre Domnul, [i-i va asculta pe
ei, [i-i va vindeca pe ei cu vindecare.
23. În ziua aceea fi-va calea Eghipetului
c\tre Asirieni [i vor intra Asirienii în
Eghipet, [i Eghiptenii vor merge la
Asirieni, [i vor sluji Eghiptenii
Asirienilor.
24. În ziua aceea fi-va Israil al treilea între
Eghipteni [i între Asirieni, binecuvântat
pe p\mântul, pe care l-au binecuvântat
Domnul Savaot, zicând>
25. Bine este cuvântat poporul meu cel
din Eghipet, lucrul mâinii mele din Asiria
[i mo[tenirea mea Israil.
809
CAP. 20.
Robia Eghiptenilor [i Etiopienilor.
În anul, în care a intrat Tanatan în Azot,
când a fost trimis de Arna împ\ratul
Asirienilor, [i a b\tut Azotul [i l-a luat.
2. Atunci au gr\it Domnul c\tre Isaia fiul
lui Amos, zicând> mergi [i dezbrac\ sacul
de la [alele tale [i scoate înc\l]\mintele
tale de la picioarele tale, [i a f\cut a[a,
umblând gol [i descul].
3. {i au zis Domnul> precum umbl\
robul meu Isaia gol [i descul], trei ani vor
fi semne [i minuni Eghiptenilor [i
Etiopienilor.
4. C\ a[a va duce împ\ratul Asirienilor
robimea Eghipetului [i a Etiopienilor, pe
tineri [i pe b\trâni goi [i descul]i,
descoperind ru[inea Eghipetului.
5. {i se vor ru[ina Eghiptenii fiind birui]i
împreun\ cu Etiopienii, spre care
n\d\jduiau Eghiptenii, pentru c\ le era lor
m\rire.
6. {i vor zice locuitorii ostrovului
acestuia în ziua aceea> iat\ noi am
n\d\jduit, ca s\ alerg\m la ei spre ajutor,
care nu au putut s\ se mântuiasc\ de
împ\ratul Asirienilor, [i cum ne vom
mântui noi?
CAP. 21.
Proorocie pentru Vavilon.
Vedenia pustiului. Ca un vârtej prin pustie
trece, din pustie vine, din p\mânt.
2. Vedenie groaznic\ [i grea s-a vestit
mie, cel def\im\tor defaim\, [i cel
f\r\delege face f\r\delege. Asupra mea
Elamitenii [i solii Per[ilor asupra mea vin,
acum voiu suspina, [i m\ voiu mângâia pe
 ISAIA
mine însumi.
3. Pentru aceea s-au umplut [alele mele
de sl\biciune, [i dureri m-au cuprins pe
mine, ca pe ceea ce na[te< nedreptate am
f\cut, ca s\ nu auz, sârguit-am, ca s\ nu
v\z.
4. Inima mea r\t\ce[te, [i f\r\delegea
mea m\ afund\, sufletul meu este cuprins
de fric\.
5. G\ti]i masa, mânca]i, be]i, scula]i-v\
boierilor, g\ti]i scuturi.
6. C\ a[a au zis c\tre mine Domnul>
mergând stai de straj\, [i ce vei vedea,
spune.
7. {i am v\zut doi c\l\re]i, unul c\lare pe
asin, [i altul c\lare pe c\mil\.
8. Ascult\ cu mult\ luare aminte [i
cheam\ pe Urie la straja Domnului [i a
zis> st\tut-am toat\ ziua [i în tab\r\ am
st\tut toat\ noaptea,
9. {i iat\ el vine suit pe doi [i r\spunzând
a zis> c\zut-a, c\zut-a Vavilonul [i to]i
idolii lui, [i cele f\cute de mân\ ale lui s-
au zdrobit pe p\mânt.
10. Asculta]i cei r\ma[i [i cei nec\ji]i,
asculta]i cele ce am auzit de la Domnul
Savaot, Dumnezeul lui Israil ne-au spus
nou\.
11. Vedenia Idumeei. C\tre mine strig\
din Seir, p\zi]i înt\riturile, p\zesc
diminea]a [i noaptea.
12. De vrei s\ cau]i, caut\ [i lâng\ mine
[ezi.
13. Vedenia Araviei. În dumbrav\ seara
vei dormi, sau în calea Dedan.
14. :ntru întâmpinarea celui setos de ap\
aduce]i cei ce locui]i în ]ara Temanului, cu
pâine întâmpina]i pe cei ce fug.
15. Pentru mul]imea celor omorâ]i [i
pentru mul]imea celor ce r\t\cesc, pentru
mul]imea s\biilor [i pentru mul]imea
810
arcelor s\get\toare [i pentru mul]imea
celor c\zu]i în r\zboi.
16. C\ a[a mi-au zis mie Domnul> înc\ un
an, ca anul celui n\imit, lipsi-va m\rirea
lui Kidar, [i r\m\[i]a s\get\torilor celor
tari ai fiilor lui Kidar se va împu]ina, c\
Domnul Dumnezeul lui Israil au gr\it.
CAP. 22.
Proorocie pentru Ierusalim.
Vedenia V\ii Sionului. Ce ;]i este ]ie, c\
acum v-a]i suit to]i în poduri în de[ert?
2. Este plin\ cetatea de cei ce strig\,
r\ni]ii t\i nu sunt r\ni]i de sabie, nici
mor]ii t\i mor]i de r\zboi.
3. To]i boierii t\i au fugit [i cei prin[i
cumplit sunt lega]i [i cei tari din tine
departe au fugit.
4. Pentru aceea am zis> l\sa]i-m\, amar
voiu plânge, nu m\ ve]i putea mângâia de
sup\rarea fetei neamului meu.
5. C\ ziua tulbur\rii [i a pierz\rii [i a
c\lc\rii este [i r\t\cire de la Domnul
Savaot, în Valea Sionului r\t\cesc de la cel
mic pân\ la cel mare prin mun]i,
6. Iar Elamitenii au luat tulbe, [i s-au suit
oameni pe cai, [i s-au adunat la b\taie.
7. {i vor fi v\ile tale cele alese se vor
umple de care, [i c\l\re]ii vor împresura
por]ile tale.
8. {i vor deschide por]ile lui Iuda, [i vor
privi în ziua aceea la casele cele alese ale
cet\]ii.
9. {i vor descoperi ascunsele caselor
marginii lui David. {i au v\zut c\ mai
mul]i sunt, [i cum c\ au ab\tut apa
sc\ld\torii celei vechi în cetate.
10. {i cum c\ au stricat casele
Ierusalimului, ca s\ înt\reasc\ zidurile
cet\]ii.
 ISAIA
11. {i v-a]i f\cut vou\ ap\ între dou\
ziduri mai înl\untru de sc\ld\toarea cea
veche, [i nu a]i c\utat la cel ce de la
început o au f\cut, [i pe cel ce o au zidit pe
ea nu l-a]i v\zut.
12. {i au chemat Domnul Savaot în ziua
aceea plângere [i tânguire [i radere [i
încingere de saci.
13. Iar ei au f\cut veselie [i bucurie
junghiind vi]ei [i jertfind oi, ca s\
m\nânce c\rnuri [i s\ bea vin, zicând> s\
mânc\m [i s\ bem c\ mâine vom muri.
14. {i descoperite sunt acestea în urechile
Domnului Savaot, c\ nu se va ierta vou\
p\catul acesta, pân\ ce ve]i muri, zice
Domnul puterilor.
15. Acestea zice Domnul Savaot> mergi în
c\mar\ la Somna c\m\ra[ul, [i zi lui>
16. De ce e[ti tu aici [i ce ;]i este ]ie aici?
C\ ]i-ai cioplit aici morm=nt, [i ]i-ai f\cut
în loc înalt mormânt, [i ]i-ai s\pat în piatr\
l\ca[?
17. Iat\ Domnul Savaot va lep\da [i va
sf\râma pe a[a om, [i va lua
îmbr\c\mintea ta [i cununa ta cea m\rit\,
18. {i te va lep\da în ]ar\ mare [i
nem\surat\, [i acolo vei muri [i va pune
carul t\u cel frumos spre necinste, [i casa
boierului t\u spre c\lcare.
19. {i te vei lep\da din dreg\toria casei
tale [i din starea ta.
20. {i va fi în ziua aceea chema-voiu pe
sluga mea Eliachim al lui Helchie.
21. {i-l voiu îmbr\ca pe el cu
îmbr\c\mintea ta, [i cununa ta o voiu da
lui, [i puterea [i dreg\toria ta o voiu da în
mâinile lui [i va fi ca un p\rinte celor ce
locuiesc în Ierusalim, [i celor ce locuiesc
în Iuda.
22. {i voiu da lui cheia casei lui David
peste um\rul lui, [i va deschide [i nu va fi
811
cine s\ închiz\, [i va închide [i nu va fi
cine s\ deschiz\< [i voiu da lui m\rirea lui
David, [i va st\pâni, [i nu va fi cine s\-i
gr\iasc\ împotriv\.
23. {i-l voiu pune pe el st\pânitor în loc
credincios, [i va [edea pe scaunul m\ririi
casei tat\lui s\u.
24. {i va n\d\jdui spre el tot cel m\rit în
casa tat\lui s\u de la cel mic pân\ la cel
mare, tot vasul cel mic, de la vasul
Aganotilor, [i vor fi supu[i lui în ziua
aceea.
25. Acestea zice Domnul Savaot> mi[ca-
se-va omul cel întemeiat în loc credincios,
[i se va lua, [i va c\dea [i se va pierde
m\rirea lui, c\ Domnul au gr\it.
CAP. 23.
Proorocie pentru Tir.
Vedenia Tirului. V\ita]i-v\ cor\biile
Carhidonului, c\ au pierit, [i mai mult nu
vor veni din p\mântul Chiteilor, dusu-s-au
robi.
2. Cui s-au f\cut asemenea cei ce
locuiesc în ostrov, negu]\torii Finichiei,
cei ce trec marea prin ap\ mult\,
3. S\mân]a negu]\torilor? Ca secer\tura
cea adunat\ negu]\torii neamurilor.
4. Ru[ineaz\-te Sidoane, zis-a marea, iar
t\ria m\rii a zis> nu m-au cuprins durerile
na[terii, nici am n\scut, nici am hr\nit
tineri, nici am crescut fecioare.
5. {i când se va auzi în Eghipet
cuprinde-i-va pe ei durere pentru Tir.
6. Merge]i la Carhidon, v\ita]i-v\ cei ce
locui]i în ostrovul acesta.
7. Au doar aceasta a fost seme]ia voastr\
din început, mai înainte de ce s-a dat el?
8. Cine a sf\tuit acestea asupra Tirului?
Au mai slab este? Au nu poate?
 ISAIA
Negu]\torii ei cei m\ri]i boierii
p\mântului.
9. Domnul Savaot au sf\tuit s\ strice
toat\ seme]ia celor m\ri]i, [i s\ fac\ de
necinste pe tot cel m\rit pe p\mânt.
10. Lucreaz\ p\mântul t\u, c\ mai mult
nu vor veni cor\bii de la Carhidon.
11. {i mâna ta, care înt\rât\ pe împ\ra]i,
mai mult nu va putea pe mare, Domnul
Savaot au poruncit pentru Hanaan, ca s\
piarz\ t\ria lui.
12. {i vor zice> s\ nu ad\uga]i mai mult a
v\ seme]i, [i a face strâmb\tate fetei
Sionului, [i de vei merge la Chiteni, nici
acolo nu te vei odihni.
13. {i în p\mântul Haldeilor [i acesta s-a
pustiit de Asirieni, [i nici acolo te vei
odihni, c\ zidul lui a c\zut.
14. V\ita]i-v\ cor\biile Carhidonului, c\ a
pierit t\ria voastr\.
15. {i va fi în ziua aceea, p\r\si-se-va
Tirul [aptezeci de ani, ca vremea unui
împ\rat, ca vremea unui om, [i va fi dup\
[aptezeci de ani, va fi Tirul ca un cântec de
curv\.
16. Ia al\ut\, înconjur\ cetate curv\ uitat\,
zi bine cu al\uta, zi mult, ca s\-]i r\mân\
pomenirea ta.
17. {i va fi dup\ acei [aptezeci de ani, va
cerceta Dumnezeu Tirul, [i iar\[i va fi
cum a fost înt=i< [i va fi loc de negu]\torie
tuturor împ\r\]iilor lumii pe fa]a
p\mântului.
18. {i va fi negu]\toria [i plata lui sfânt\
Domnului, nu lor se va aduna toat\
negu]\toria lui< ci celor ce locuiesc
înaintea Domnului, ca s\ m\nânce [i s\
bea, [i s\ se sature, [i s\ fie semn de
aducere aminte înaintea Domnului.
CAP. 24.
812
Pustiirea Iudeei.
Iat\ Domnul va strica toat\ lumea [i o va
pustii pe ea, [i va descoperi fa]a ei, [i va
risipi pe cei ce locuiesc într-însa.
2. {i va fi poporul ca preotul [i sluga ca
domnul [i slujnica ca doamna< fi-va cel ce
cump\r\ ca cel ce vinde [i cel ce d\
împrumut ca cel ce ia împrumut, [i cel
dator ca acela cui este dator.
3. Cu stricare se va strica p\mântul [i cu
pierdere se va pierde p\mântul< c\ gura
Domnului a gr\it acestea.
4. Plâns-a p\mântul [i s-a stricat lumea,
plâns-au cei înal]i ai p\mântului.
5. {i p\mântul a f\cut f\r\delege pentru
cei ce locuiesc pe dânsul, pentru c\ legea
Domnului o au c\lcat [i o au risipit, [i au
schimbat poruncile [i au stricat leg\tura
cea ve[nic\.
6. Pentru aceea blestem va mânca
p\mântul, c\ au p\c\tuit cei ce locuiesc pe
dânsul< pentru aceea s\raci vor fi cei ce
locuiesc pe p\mânt, [i vor r\mâne oameni
pu]ini.
7. Plânge-va vinul, plânge-va via,
suspina-vor to]i cei ce ;[i veseleau
sufletul.
8. Încetat-a veselia timpinelor, încetat-a
îndr\zneala [i avu]ia necura]ilor, încetat-a
glasul al\utei.
9. Ru[inatu-s-au, nu au b\ut vin, amar\
s-a f\cut b\utura celor ce beau.
10. Pustiitu-s-a toat\ cetatea, închide-va
casa, ca s\ nu intre.
11. V\ita]i-v\ pentru vin pretutindenea,
încetat-a veselia, trecut-a toat\ bucuria
p\mântului.
12. {i vor r\mâne cet\]i pustii [i case
p\r\site vor pieri.
13. Acestea toate vor fi pe p\mânt în
 ISAIA
mijlocul neamurilor, precum oarecine
culege m\slinul, a[a îi vor culege pe ei< [i
de va înceta culesul.
14. Ace[tia cu glas vor striga, iar cei ce
vor fi r\ma[i pe p\mânt se vor veseli
împreun\ cu m\rirea Domnului, tulbura-
se-va apa m\rii.
15. Pentru aceasta m\rirea Domnului va fi
în ostroavele m\rii [i numele Domnului va
fi m\rit.
16. Doamne Dumnezeul lui Israil de la
marginile p\mântului minuni am auzit,
n\dejdea celui binecredincios.
17. {i vor gr\i> vai neascult\torilor celor
ce calc\ legea. Fric\ [i groap\ [i la] peste
voi cei ce locui]i pe p\mânt.
18. {i va fi cel ce va fugi de fric\, va c\dea
în groap\, [i cel ce va sc\pa de groap\,
prinde-se-va de la], c\ ferestrele cerului s-
au deschis [i se vor cl\ti temeliile
p\mântului.
19. Cu tulburare se va tulbura p\mântul, [i
cu lips\ se va lipsi p\mântul.
20. Plecatu-s-a [i se va cutremura ca o
colib\ p\mântul, ca cel beat [i ame]it [i va
c\dea [i nu va putea s\ se scoale, pentru c\
l-a biruit pe el f\r\delegea.
21. {i va fi în ziua aceea, va pune
Dumnezeu mâna peste podoaba cerului, [i
peste împ\ra]ii p\mântului.
22. {i adunarea lui vor strânge, [i o vor
închide în groap\ [i în temni]\< dup\
multe neamuri cercetare va fi lor, [i se va
topi c\r\mida, [i va c\dea zidul.
23. {i se va înfrunta luna [i se va ru[ina
soarele c\ va împ\r\]i Domnul în Sion [i
în Ierusalim [i înaintea celor b\trâni se va
m\ri.
CAP. 25.
Cântare de mul]umire.
813
Doamne Dumnezeul meu, m\ri-te-voiu [i
voiu l\uda numele t\u, c\ ai f\cut lucruri
minunate< sfatul cel din început adev\rat,
fie Doamne.
2. C\ ai pref\cut cet\]i în ]\rân\, cet\]i
tari, ca s\ nu stea pe temeliile lor< cetatea
necredincio[ilor în veac nu se va zidi.
3. Pentru aceasta bine te va cuvânta
poporul cel s\rac [i cet\]ile oamenilor
celor n\p\stui]i te vor binecuvânta.
4. C\ te-ai f\cut ajutor la toat\ cetatea
smerit\, [i acoper\mânt celor sl\bi]i de
lips\, izb\vi-vei pe ei de oameni r\i,
r\coreal\ celor înseta]i [i duhul oamenilor
celor nec\ji]i, bine te va cuvânta.
5. Ca ni[te oameni pu]ini la suflet,
înseta]i în Sion, c\ îi vei mântui pe ei de
oamenii cei f\r\delege c\rora ne-ai dat pe
noi.
6. {i va face Domnul Savaot tuturor
neamurilor în muntele acesta osp\ta-vor
întru veselie, bea-vor vin.
7. Unge-se-vor cu mir în muntele acesta<
d\ acestea toate neamurilor c\ sfatul
acesta este peste toate neamurile.
8. Înghi]it-a moartea biruind, [i iar\[i au
luat Dumnezeu toat\ lacrima de la toat\
fa]a, ocara poporului o au luat de peste tot
p\mântul, c\ gura Domnului a gr\it
acestea.
9. {i vor zice în ziua aceea> iat\
Dumnezeul nostru întru care am
n\d\jduit, [i ne va mântui pe noi, acesta
este Domnul, a[teptatu-l-am pe el, [i ne
vom bucura, [i ne vom veseli de mântuirea
noastr\.
10. Odihn\ va da Dumnezeu în muntele
acesta, [i se va c\lca Moavul, precum
calc\ aria cu care.
11. {i ;[i va tinde mâinile sale, în ce chip
 ISAIA
[i el a smerit spre a pierde [i va smeri
seme]ia lui, peste cele ce a pus mâna sa.
12. {i în\l]imea zidului celui de sc\pare
va smeri, [i se va pogorî pân\ la p\mânt.
CAP. 26.
Cântarea celor r\scump\ra]i.
În ziua aceea cânta-voiu cântarea aceasta
în p\mântul Iudei, zicând> iat\ cetate tare
[i mântuire va pune nou\ zidul [i
împrejurul zidului.
2. Deschide]i por]ile s\ intre poporul, cel
ce p\ze[te dreptatea [i cel ce p\ze[te
adev\rul.
3. Cel ce ap\r\ adev\rul [i p\ze[te pacea,
c\ spre tine Doamne am n\d\jduit pân\ în
veac.
4. Dumnezeule cel mare, cel ve[nic
5. Cel ce smerind ai pogorât pe cei ce
locuiesc întru cele înalte, cet\]i tari vei
strica [i le vei surpa pân\ la fa]a
p\mântului.
6. {i le vor c\lca pe ele picioarele celor
blânzi [i pa[ii celor smeri]i.
7. Calea celor binecredincio[i neted\ s-a
f\cut [i gata este calea celor
binecredincio[i.
8. C\ci calea Domnului este judecata,
n\d\jduit-am întru numele t\u, [i întru
pomenirea, de care dore[te sufletul nostru.
9. De noapte mânec\ duhul meu c\tre
tine Dumnezeule, pentru c\ lumin\ sunt
poruncile tale pe p\mânt, dreptate v\
înv\]a]i, cei ce locui]i pe p\mânt.
10. C\ a încetat cel necurat, tot cel ce nu
va înv\]a dreptate pe p\mânt, adev\r nu va
face, ridice-se cel necurat, ca s\ nu vaz\
slava Domnului.
11. Doamne, înalt este bra]ul t\u, [i nu a
[tiut, iar cunoscând se vor ru[ina,
814
pizmuire va lua pe poporul cel neînv\]at,
[i acum focul pe cei potrivnici îi va
mânca.
12. Doamne Dumnezeul nostru, pace d\
nou\, c\ toate ne-ai dat nou\.
13. Doamne Dumnezeul nostru,
mo[tene[te-ne pe noi< Doamne pe altul
afar\ de tine nu [tim, numele t\u numim.
14. Iar mor]ii via]\ nu vor vedea, nici
doftorii nu vor învia, pentru aceasta le-ai
adus asupr\ [i ai pierdut, [i ai ridicat toat\
partea b\rb\teasc\ a lor.
15. Adaug\ lor rele Doamne, adaug\ rele
celor m\ri]i ai p\mântului.
16. Doamne, întru necaz ne-am adus
aminte de tine, întru necaz mic pedepsirea
ta este nou\.
17. {i precum ceea ce se chinuie[te când
se apropie s\ nasc\, [i strig\ întru durerea
sa, a[a ne-am f\cut celui iubit al t\u.
18. Pentru frica ta Doamne, în pântece am
luat, [i am chinuit [i am n\scut duhul
mântuirii tale, care am f\cut pe p\mânt,
nu vom c\dea< ci vor c\dea cei ce locuiesc
pe p\mânt.
19. Învia-vor mor]ii [i se vor scula cei din
mormânturi [i se vor veseli cei de pe
p\mânt, c\ roua cea de la tine vindecare
lor este, [i p\mântul necredincio[ilor va
c\dea.
20. Mergi poporul meu, intr\ în c\mara ta,
închide u[a ta, ascunde-te pu]in cât de cât,
pân\ va trece mânia Domnului.
21. C\ iat\ Domnul din cel sfânt va aduce
mânia sa peste cei ce locuiesc pe p\mânt,
[i va descoperi p\mântul sângele s\u, [i
nu va mai ascunde pe cei uci[i.
CAP. 27.
Înainte vestire pentru a[ezarea
poporului lui Dumnezeu.
 ISAIA
În ziua aceea aduce-va Dumnezeu sabia
cea sfânt\ [i mare [i tare asupra
balaurului, [arpele ce fuge, [i asupra
balaurului celui încol\cit [i va ucide pe
balaurul cel din mare.
2. În ziua aceea via cea bun\, dorirea lui,
ca s\ o st\pâneasc\ pe ea.
3. Eu cetate tare, cetate înconjurat\ de
o[tire, în zadar o voiu ad\pa pe ea, c\ se va
lua noaptea [i ziua va c\dea zidul ei.
4. C\ nu este care s\ nu se fi apucat de
ea< cine m\ va pune s\ p\zesc paiele în
]arin\? Pentru b\taia aceasta o am lep\dat
pe ea.
5. Pentru aceasta f\cut-au Domnul toate,
câte au rânduit, arsu-m-am, striga-vor to]i,
cei ce locuiesc într-însa, s\ facem pace cu
dânsul, s\ facem pace.
6. Fiii lui Iacov, cei ce vin, va odr\sli [i
va înflori Israil, [i se va umple lumea de
rodul lui.
7. Au nu precum el a b\tut, [i el însu[i
a[a se va r\ni? Sau precum el a ucis, a[a [i
el se va omorî?
8. Certându-i [i oc\rându-i va slobozi pe
ei. Nu erai tu, cel ce cugetai cu duh aspru
s\-i ucizi pe ei cu duh de mânie?
9. Pentru aceasta se va lua f\r\delegea
lui Iacov, [i aceasta este binecuvântarea
lui, când voiu lua p\catul lui, când vor
zdrobi toate pietrele capi[tilor ca praful
m\runt, [i nu vor r\mâne copacii lor, [i
idolii lor t\ia]i ca o dumbrav\ departe.
10. Turma cea locuit\ se va l\sa ca o
turm\ p\r\sit\, [i va fi mult\ vreme la
p\[une, [i acolo vor odihni turme.
11. {i dup\ cât\va vreme nu va fi într-însa
nimic verde, pentru c\ se va usca. Femei
cele ce veni]i de la vedere veni]i. C\ nu
este popor, care are în]elegere, pentru
815
aceea nu se va îndura spre ei cel ce i-au
f\cut pe ei, nici cel ce i-au pl\smuit pe ei
nu-i va milui.
12. {i va fi în ziua aceea, astupa-va
Domnul de la iezerul râului pân\ la
Rinocuron, iar voi aduna]i pe fiii lui Israil
unul câte unul.
13. {i va fi în ziua aceea vor trâmbi]a cu
trâmbi]a cea mare, [i vor veni cei pieri]i în
]ara Asirienilor [i cei pierdu]i în Eghipet,
[i se vor închina Domnului în muntele cel
sfânt în Ierusalim.
CAP. 28.
Proorocie împotriva lui Efraim.
Amenin]\ri [i mângâieri.
Vai cununii seme]iei, n\imi]ii lui Efraim,
floarea, care a c\zut din m\rire pe vârful
muntelui celui gras cei ce se îmbat\ f\r\
de vin.
2. Iat\ tare [i grea este mânia Domnului,
ca grindina ce cade jos, care nu are
acoper\mânt, silnic cade, ca mul]ime de
ap\ mult\, care târ\[te ]ara pe p\mânt, va
face odihn\ cu mâinile.
3. {i cu picioarele se va c\lca cununa
seme]iei, n\imi]ii lui Efraim.
4. {i va fi floarea, care a c\zut din
n\dejdea m\ririi pe vârful muntelui celui
înalt, ca cel ce alearg\ înainte la smochin,
care v\zând-o, mai înainte de a o lua în
mân\, pofte[te s\ o înghit\.
5. În ziua aceea fi-va Domnul Savaot
cununa n\dejdii, cea împletit\ cu m\rire, a
poporului meu celui r\mas.
6. {i va r\mâne întru duh de judecat\ la
judecat\, [i t\rie celor ce opresc a omorî.
7. C\ ace[tia cu vinul au r\t\cit, pentru
b\utur\ be]iv\ au r\t\cit, preotul [i
proorocul [i-au ie[it din minte pentru
 ISAIA
be]ie< înghi]itu-s-au pentru vin,
cutremuratu-s-au de be]ie de sicher\,
r\t\cit-au< aceasta este ar\tarea.
8. Blestemul va mânca sfatul acesta, c\
sfatul acesta este pentru l\comie.
9. Cui am vestit rele? {i cui am adus
veste? Cei în]\rca]i de lapte, cei smul[i de
la ]=]e.
10. Necaz peste necaz a[teapt\, n\dejde
peste n\dejde, înc\ pu]in, înc\ pu]in.
11. Pentru def\imarea buzelor printr-alt\
limb\, c\ vor gr\i poporului acestuia
zicând>
12. Aceasta este odihna celui fl\mând, [i
aceasta este sf\râmarea, [i nu a vrut s\
asculte.
13. {i va fi lor cuvântarea lui Dumnezeu
necaz peste necaz, n\dejde peste n\dejde,
înc\ pu]in, înc\ pu]in ca s\ mearg\ [i s\
caz\ înapoi, [i s\ se primejduiasc\ [i s\ se
zdrobeasc\ [i s\ se prinz\.
14. Pentru aceea asculta]i cuvântul
Domnului b\rba]i nec\ji]i, [i boierii
poporului celui din Ierusalim.
15. C\ a]i zis> f\cut-am leg\tur\ cu Iadul,
[i a[ez\mânt cu moartea< vifor iute de va
trece, nu va veni peste noi, pus-am
minciuna n\dejdea noastr\, [i cu minciun\
nu vom acoperi.
16. Pentru aceasta a[a zice Domnul> iat\
eu voiu pune în temeliile Sionului piatr\
de mult pre], aleas\ în capul unghiului,
cinstit\ întru temeliile ei, [i cel ce va crede
într-însa nu se va ru[ina.
17. {i voiu pune judecat\ întru n\dejde<
iar mila mea în cumpene, [i cei ce
n\d\jdui]i în zadar spre minciun\, c\ nu
va trece peste voi vifor.
18. {i nu va strica leg\tura voastr\ cea cu
moartea, [i n\dejdea voastr\ cea cu Iadul
nu va r\mâne, vifor înv\luindu-se de va
816
veni, ve]i fi lui spre c\lcare.
19. Când va trece, va ridica pe voi<
diminea]a de diminea]\ va trece ziua, [i
noaptea va fi n\dejde rea< înv\]a]i-v\ a
auzi cei din necaz.
20. Nu putem s\ ne batem, [i în[ine am
sl\bit a ne aduna.
21. Ca un munte al necura]ilor scula-se-va
Domnul, [i va fi în Valea Gavaonului, cu
mânie va face lucrurile sale, lucruri de
am\r\ciune [i mânia lui str\in va lucra, [i
am\r\ciunea lui str\in\.
22. {i voi nu v\ veseli]i, nici s\ se
înt\reasc\ leg\turile voastre, pentru c\
lucruri s\vâr[ite [i rânduite am auzit de la
Domnul Dumnezeul Savaot, care va face
peste tot p\mântul.
23. B\ga]i în urechi [i auzi]i glasul meu,
lua]i aminte [i asculta]i cuvintele mele.
24. Au doar toat\ ziua va ara cel ce ar\?
Sau nu va g\ti s\mân]a sa mai înainte de
ce lucreaz\ p\mântul?
25. Au nu când va netezi fa]a lui, atunci va
sem\na pu]in mac au chimin? {i apoi va
sem\na grâu [i orz [i mei [i hri[c\, în
hotarele tale?
26. {i te vei certa cu judecata
Dumnezeului t\u [i te vei veseli.
27. C\ nu cu greutate se cur\]e[te macul,
nici cu roat\ de car se calc\ chiminul, ci
cu toiag se scutur\ macul, iar chiminul cu
pâine se m\nânc\.
28. C\ nu în veac m\ voiu mânia eu pe
voi, nici glasul am\r\ciunii mele va c\lca
pe voi.
29. {i minunile acestea de la Domnul
Savaot au ie[it, sf\tui]i-v\ [i în\l]a]i
de[art\ mângâiere.
CAP. 29.
Proorocie împotriva Ierusalimului.
 ISAIA
Vai Cetatea Ariil, care o a b\tut David!
Aduna]i roduri din an în an, pentru c\ ve]i
mânca cu Moav.
2. C\ voiu nec\ji pe Ariil, [i va fi t\ria [i
avu]ia lui a mea.
3. {i te voiu înconjura ca David [i te voiu
încinge cu [an], [i voiu zidi, [i voiu pune
împrejurul t\u turnuri.
4. {i se vor smeri la p\mânt cuvintele
tale, [i în p\mânt cuvintele tale se vor
afunda, [i glasul t\u va fi ca al celor ce
gr\iesc din p\mânt [i la fa]a p\mântului
glasul t\u va sl\bi.
5. {i va fi ca pulberea roatei, avu]ia celor
f\r\delege, [i ca ]\râna ce se spulber\,
mul]imea celor ce te supun pe tine< [i va fi
ca o împuns\tur\ repede de la Domnul
Savaot.
6. C\ va fi cercetare cu tunet [i cu
cutremur [i cu glas mare, volbur\
înv\luindu-se iute, [i par\ de foc mistuind.
7. {i va fi ca a celui ce viseaz\ în somn
avu]ia tuturor neamurilor, care au dat
r\zboi asupra Ariilului [i to]i câ]i s-au
r\zboit asupra Ierusalimului [i to]i câ]i s-
au adunat asupra lui, [i câ]i l-au nec\jit.
8. {i vor fi ca [i cei ce beau [i m\nânc\
în vis, [i dup\ ce se de[teapt\, de[ert le
este visul< [i în ce chip viseaz\ cel setos s\
bea, [i dup\ ce se de[teapt\ tot îi este sete
[i sufletul lui în de[ert a n\d\jduit, a[a va
fi avu]ia tuturor neamurilor, care s-au
r\zboit asupra Muntelui Sionului.
9. Sl\bi]i [i v\ sp\imânta]i, [i v\ îmb\ta]i
nu de sicher\, nici de vin.
10. C\ v-au ad\pat pe voi Domnul cu
duhul umilin]ei, [i va închide ochii lor [i
ai proorocilor lor [i ai boierilor lor, care
v\d cele ascunse.
11. {i vor fi vou\ toate cuvintele acestea,
817
ca cuvintele c\r]ii celei pecetluite, care o
vor da omului, ce [tie carte, zicând> cite[te
aceasta, iar el va zice> nu pot s\ o citesc c\
este pecetluit\.
12. {i se va da cartea aceasta în mâna
omului, ce nu [tie carte, [i vor zice lui,
cite[te cartea aceasta [i el va zice> nu [tiu
carte.
13. {i au zis Domnul> apropie-se de mine
poporul acesta cu gura sa, [i cu buzele sale
m\ cinste[te, iar inima lor departe este de
la mine< iar în zadar m\ cinste[te înv\]ând
porunci omene[ti [i înv\]\turi.
14. Pentru aceasta iat\ eu voiu ad\uga a
muta pe poporul acesta [i îi voiu muta pe
ei, [i voiu pierde în]elepciunea
în]elep]ilor, [i mintea celor pricepu]i o
voiu ascunde.
15. Vai celor ce fac sfat adânc! {i nu prin
Domnul, vai celor ce fac sfat într-ascuns!
{i vor fi întru întuneric lucrurile lor, [i vor
zice> cine ne-a v\zut pe noi? {i cine ne va
cunoa[te pe noi? Sau cele ce le facem noi?
16. Au doar nu v\ ve]i socoti ca lutul
olarului? Au doar va zice zidirea celui ce o
au zidit pe ea> nu m-ai zidit tu? Sau
f\ptura celui ce o au f\cut> nu în]elep]e[te
m-ai f\cut?
17. Au nu înc\ pu]in, [i se va muta
Livanul ca Muntele Hermel [i Hermelul
ca o dumbrav\ se va socoti?
18. {i vor auzi în ziua aceea surzii
cuvintele c\r]ii, [i cei dintru întuneric [i
cei din negur\> ochii orbilor vor vedea.
19. {i se vor bucura s\racii pentru
Domnul cu veselie, [i cei f\r\ de n\dejde
dintru oameni se vor umple de bucurie.
20. Lipsit-a cel f\r\delege, [i s-a sfâr[it
cel trufa[, [i au pierit cei ce fac f\r\delege
întru r\utate.
21. {i cei ce fac de p\c\tuiesc oamenii cu
 ISAIA
cuvântul, [i pe to]i cei ce mustr\ în por]i
piedic\ le vor pune, pentru c\ au ab\tut pe
cel drept la cei nedrep]i.
22. Pentru aceasta a[a zice Domnul
asupra casei lui Iacov, care o au ales din
Avraam< nu acum se va ru[ina Iacov, nici
î[i va schimba acum fa]a Israil.
23. Ci când vor vedea fiii lor, lucrurile
mele, pentru mine vor sfin]i numele meu,
[i vor sfin]i pe sfântul lui Iacov, [i de
Dumnezeul lui Israil se vor teme.
24. {i cei ce r\t\cesc cu duhul vor
cunoa[te în]elegerea, [i cei ce cârtesc vor
înv\]a a asculta [i limbile cele gângave vor
înv\]a a gr\i pace.
CAP. 30.
Amenin]\ri asupra Iudeei.
Vai fii r\zvr\ti]i zice Domnul> f\cut-a]i
sfat nu prin mine, [i tocmeal\ nu prin
duhul meu, ca s\ ad\uga]i p\cate peste
p\cate.
2. Cei ce merg ca s\ se pogoare în
Eghipet, [i pe mine nu m-au întrebat, ca s\
capete ajutor de la Faraon, [i s\ se acopere
de la Eghipteni.
3. C\ va fi vou\ ocrotirea lui Faraon spre
ru[ine, [i celor ce n\d\jduiesc spre
Eghipet, ocar\.
4. C\ sunt în Tani c\petenii vestitori r\i.
5. În de[ert vor osteni c\tre popor, care
nu le va folosi lor spre ajutor, ci spre
ru[ine [i ocar\. Vedenia hiarelor celor cu
patru picioare din pustie.
6. :ntru necaz [i întru strâmtorare leul [i
puiul de leu, de acolo [i aspide [i pui de
aspid\ zbur\toare, care aduceau pe asini [i
pe c\mile avu]ia sa la neam, care nu le va
folosi lor spre ajutor, ci spre ru[ine [i
ocar\.
818
7. Eghiptenii nimic, [i în zadar vor folosi
vou\, veste[te-le lor, c\ de[art\ este
mângâierea voastr\ aceasta.
8. Acum dar [ezând scrie acestea pe
lespede [i în carte, c\ vor fi acestea la
zilele vremii [i pân\ în veac.
9. C\ popor neascult\tor este, fii
mincino[i, care nu vor s\ asculte legea lui
Dumnezeu.
10. Cei ce zic proorocilor> nu vesti]i nou\
[i celor ce v\d vedenii> nu ne gr\i]i nou\,
ci ne gr\i]i nou\ [i ne vesti]i alt\ r\t\cire.
11. {i ne întoarce]i pe noi din calea
aceasta, lua]i de la noi c\rarea aceasta, [i
lua]i de la noi cuvânt\torul lui Israil.
12. Pentru aceea, acestea zice Domnul
sfântul lui Israil> pentru c\ nu a]i ascultat
de cuvintele acestea, ci a]i n\d\jduit întru
minciun\, [i pentru c\ ai cârtit, [i te-ai
încrezut cuvântului acestuia,
13. Pentru aceea fi-va vou\ p\catul acesta
ca un zid, care cade îndat\, a unei cet\]i
tari ce s-a luat, a c\reia îndat\ de fa]\ este
c\derea.
14. {i c\derea ei va fi ca sf\râmarea unui
vas de lut, din c\r\mid\ sub]ire, cât s\ nu
se afle întru ele hârb, cu care s\ aduci foc,
[i cu care s\ iei pu]in\ ap\.
15. A[a zice Domnul, Domnul sfântul lui
Israil, când te vei întoarce, [i vei suspina,
atunci te vei mântui, [i vei cunoa[te unde
ai fost, când n\d\jduiai întru cele de[arte.
De[art\ s-a f\cut t\ria voastr\, [i nu a]i
vrut s\ auzi]i, ci a]i zis>
16. Pe cai vom fugi, pentru aceea ve]i
fugi, [i a]i zis> pe cai iu]i vom înc\leca,
pentru aceea iu]i vor fi cei ce v\ vor goni
pe voi.
17. O mie vor fugi de glasul unuia, [i de
glasul a cinci vor fugi mul]i, pân\ ce ve]i
r\mâne ca un catarg de corabie pe munte,
 ISAIA
[i ca un steag, ce se poart\ pe deal.
18. {i iar\[i va a[tepta Dumnezeu, ca s\
se îndure spre voi, [i pentru aceea se va
în\l]a, ca s\ v\ miluiasc\ pe voi, c\
judec\tor este Domnul Dumnezeul vostru,
unde a]i l\sat slava voastr\? Ferici]i to]i
cei ce r\mâne]i într-însul.
19. Pentru c\ popor sfânt va locui în Sion,
[i în Ierusalim cu plângere a plâns,
miluie[te-m\, milui-te-va, glasul strig\rii
tale când l-au v\zut, te-au ascultat.
20. {i va da vou\ Domnul pâinea
necazului [i apa nevoii, [i mai mult nu se
vor apropia de tine cei ce te în[al\ pe tine,
c\ ochii t\i vor vedea pe cei ce te în[al\.
21. {i urechile tale vor auzi cuvintele
celor ce te-au în[elat, care zic> aceasta este
calea, s\ mergem pe ea ori de-a dreapta
sau de-a stânga.
22. {i vei pâng\ri idolii cei fereca]i cu
argint, [i cei fereca]i cu aur [i-i vei zdrobi
m\runt, [i-i vei arunca ca o cârp\ lep\dat\,
[i ca ni[te gunoi îi vei lep\da.
23. Atunci va fi ploaie semin]ei câmpului
t\u, [i pâinea rodului p\mântului t\u va fi
mult\ [i gras\, [i se vor pa[te vitele tale în
ziua aceea în loc gras [i larg.
24. Taurii vo[tri [i boii, cei ce lucreaz\
p\mântul, vor mânca paie mestecate cu
orz vânturat.
25. {i va fi în tot muntele înalt, [i în tot
dealul înalt va curge ap\ în ziua aceea,
când vor pieri mul]i [i când vor c\dea
turnuri.
26. {i va fi lumina lunii ca lumina
soarelui, [i lumina soarelui va fi de [apte
ori mai mare în ziua aceea, când va
vindeca Domnul zdrobirea poporului s\u,
[i durerea r\nii tale va vindeca.
27. Iat\ numele Domnului vine dup\
mult\ vreme, arz\toare mânie, cu m\rire
819
cuvântarea buzelor lui, cuvântare plin\ de
mânie, [i iu]imea mâniei lui ca focul va
mânca.
28. {i duhul lui, ca apa în vale curgând, va
veni pân\ la grumaz, [i se va împ\r]i, ca s\
tulbure neamurile pentru r\t\cirea lor cea
de[art\, [i-i va goni pe ei r\t\cirea, [i-i va
prinde înaintea fe]ei lor.
29. Au totdeauna se cade s\ v\ veseli]i
voi, [i s\ intra]i întru cele sfinte ale mele
totdeauna, ca [i când a]i pr\znui, [i ca [i
când v-a]i veseli, s\ intra]i cu fluier în
muntele Domnului, la Dumnezeul lui
Israil?
30. {i auzit\ va face Domnul m\rirea
glasului s\u, [i mânia bra]ului s\u, o va
ar\ta cu mânie [i cu urgie, [i cu flac\r\
mistuitoare, tuna-va tare, [i ca apa [i ca
grindina care cu sil\ se pogoar\.
31. C\ prin glasul Domnului se vor birui
Asirienii, cu rana, cu care va bate pe ei.
32. {i va fi primprejurul lui, de unde avea
n\dejde de ajutor, întru care au n\d\jduit,
aceia cu timpine [i cu al\ute vor da r\zboi
asupra lui din schimbare.
33. C\ tu mai înainte de zile te vei
pedepsi, au doar [i ]ie s-a g\tit s\
împ\r\]e[ti? Vale adânc\, lemne z\când,
foc [i lemne multe mânia Domnului, ca o
vale de iarb\ pucioas\ aprins\.
CAP. 31.
Blestem întreit asupra leg\turii cu
Eghipetul [i Asiria. Dumnezeu însu[i
va izb\vi Israilul.
Vai celor ce se pogoar\ în Eghipet pentru
ajutor! Celor ce n\d\jduiesc în cai [i în
care, pentru c\ sunt multe, [i de c\l\re]i
mul]ime mult\, [i nu au n\d\jduit întru
sfântul lui Israil, nici au c\utat pe
 ISAIA
Dumnezeu.
2. Iar el în]elep]e[te au adus asupra lor
rele, [i cuvântul lui nu va fi în de[ert, [i se
va scula asupra caselor oamenilor r\i, [i
asupra n\dejdii lor celei de[arte.
3. Spre Eghiptean om [i nu Dumnezeu,
spre trupuri de cai, [i nu este ajutor, iar
Domnul va pune mâna sa peste ei, [i vor
osteni cei ce ajut\, [i to]i împreun\ vor
pieri de sabie.
4. C\ a[a mi-au zis mie Domnul> precum
când strig\ leul, sau puiul de leu pentru
vânatul, care l-a prins, [i strig\ pentru el
pân\ se umplu mun]ii de glasul lui, [i se
biruiesc, [i de mul]imea mâniei lui se
sperie< a[a se va pogorî Domnul Savaot,
ca s\ dea r\zboi pe Muntele Sionului, pe
mun]ii lui.
5. Ca p\s\rile ce zboar\, a[a va acoperi
Domnul Savaot Ierusalimul, [i-l va scuti,
[i-l va scoate, [i-l va ocroti, [i-l va mântui.
6. Întoarce]i-v\ cei ce sf\tui]i sfat adânc
[i f\r\delege, fii lui Israil.
7. Pentru c\ în ziua aceea vor lep\da
oamenii cele f\cute de mâini, din argint, [i
cele f\cute de mâini, din aur, care le-au
f\cut mâinile lor.
8. {i va c\dea Asur nu de sabie de
b\rbat, nici sabie de om îl va mânca pe el,
[i va fugi nu de fa]a sabiei, [i tinerii lui vor
fi birui]i.
9. C\ cu piatr\ se vor înconjura ca [i cu
[an], [i se vor birui, iar cel ce va fugi se va
prinde. Acestea zice Domnul> fericit este
cel ce are în Sion s\mân]\, [i casnici în
Ierusalim.
CAP. 32.
F\g\duin]\ despre timpuri fericite.
C\ iat\ împ\rat drept va împ\r\]i [i boierii
820
cu judecat\ vor st\pâni.
2. {i va fi omul ascunzând cuvintele
sale, [i se va ascunde, ca apa ce curge, [i
se va ar\ta în Sion ca un râu curg\tor m\rit
în p\mânt setos.
3. {i mai mult nu vor fi n\d\jduind spre
oameni, ci vor da urechile sale spre auzire.
4. {i inima celor slabi va lua aminte, ca
s\ auz\, [i limbile celor gângavi, curând
vor înv\]a a gr\i pace.
5. {i mai mult nu vor zice celui nebun s\
st\pâneasc\, [i nu vor mai zice slugile
tale, taci.
6. C\ cel nebun, nebune va gr\i, [i inima
lui de[arte va gândi ca s\ s\vâr[easc\
f\r\delege, [i s\ gr\iasc\ c\tre Domnul
în[el\ciune, ca s\ risipeasc\ sufletele cele
fl\mânde [i sufletele cele setoase s\ le
fac\ de[arte,
7. C\ sfatul celor r\i f\r\delege va sf\tui,
ca s\ strice pe cei smeri]i cu cuvinte
nedrepte, [i s\ risipeasc\ cuvintele celor
smeri]i la judecat\.
8. Iar cei credincio[i în]elepte au sf\tuit
[i sfatul acesta va r\mâne.
9. Femei bogate scula]i-v\ [i auzi]i
glasul meu, fete întru n\dejde auzi]i
cuvintele mele.
10. Zilei anului pomenire face]i întru
durere cu n\dejde. Sfâr[itu-s-a culesul,
încetat-a sem\n\tura, mai mult nu va veni.
11. Sp\imânta]i-v\ [i v\ întrista]i cele ce
nu ave]i grij\, dezbr\ca]i-v\, fi]i goale,
încinge]i-v\ cu saci mijloacele voastre.
12. {i bate]i-v\ pieptul, de dorul ]arinii [i
pentru rodul vi]ei.
13. În p\mântul poporului meu spini [i
buruian\ va r\s\ri, [i din toat\ casa se va
lua veselia.
14. Cetate bogat\, case p\r\site bog\]ia
cet\]ii vor l\sa, case poftite, [i vor fi satele
 ISAIA
pe[ter\ pân\ în veac, veselie colunilor [i
p\[une turmelor.
15. Pân\ când va veni peste noi duh din
în\l]ime. {i va fi pustiu Hermelul, [i
Hermelul ca o dumbrav\ se va socoti.
16. {i se va odihni în pustie judecata, [i
dreptatea în Karmil va locui.
17. {i vor fi faptele drept\]ii pace [i va
avea dreapt\ odihn\, [i vor fi n\d\jduind
pân\ în veac.
18. {i va locui poporul lui în cetatea p\cii,
[i va locui n\d\jduind [i se va odihni cu
avu]ie.
19. {i grindin\ de va c\dea, nu va veni
peste voi, [i vor fi cei ce locuiesc în p\duri
n\d\jduind, ca [i cei de la câmpie.
20. Ferici]i cei ce seam\n\ tot pe lâng\
ap\, unde boul [i asinul calc\.
CAP. 33.
Izb\virea f\g\duit\ poporului lui
Dumnezeu.
Vai celor ce v\ chinuiesc pe voi! C\ pe voi
nimeni nu v\ va chinui, [i cei ce v\
defaim\ pe voi, nu pe voi v\ defaim\,
prinde-se-vor def\im\torii, [i se vor da, [i
ca molia în hain\, a[a se vor birui.
2. Doamne miluie[te-ne, c\ întru tine am
n\d\jduit, f\cutu-s-a s\mân]a celor
neascult\tori spre pierzare< iar mântuirea
noastr\ în vremea necazului.
3. Pentru glasul fricii tale s-au
sp\imântat popoarele [i s-au risipit
neamurile de frica ta.
4. Iar acum se vor aduna pr\zile voastre
de la mic [i de la mare, precum adun\
cineva l\custe, a[a v\ vor batjocori pe voi,
5. Sfânt este Dumnezeu cel ce locuie[te
în ceruri înalte, umplutu-s-a Sionul de
judecat\ [i de dreptate.
821
6. În lege se vor da, în vistierii mântuirea
noastr\, acolo este în]elepciune [i [tiin]\,
[i cucernicie c\tre Domnul, acestea sunt
vistieriile drept\]ii.
7. Iat\ de frica voastr\ se vor teme aceia,
de care voi v-a]i temut, ajutor vor avea de
la voi< soli vor trimite, amar plângând [i
cerând pace.
8. C\ se vor pustii c\ile lor, încetat-a
frica neamurilor, [i a[ez\mântul cel f\cut
cu ei s-a stricat, [i nu-i ve]i socoti pe ei
oameni.
9. Plâns-a p\mântul, ru[inatu-s-a
Livanul, pustiu s-a f\cut Saronul, ar\tat\
va fi Galileea [i Karmilul.
10. Acum m\ voiu scula zice Domnul,
acum m\ voiu m\ri, [i m\ voiu în\l]a.
11. Acum ve]i vedea, acum ve]i sim]i,
de[art\ va fi t\ria duhului vostru, foc v\ va
mânca pe voi.
12. {i vor fi neamurile arse, ca spinul cel
aruncat în ]arin\ [i ars.
13. Auzi-vor cei de departe, cele ce am
f\cut, [i cei de aproape vor cunoa[te
puterea mea.
14. Dep\rtatu-s-au din Sion cei
f\r\delege, apuca-va cutremur pe cei
necura]i, cine va spune vou\, c\ foc arde?
Cine va spune vou\ locul cel ve[nic?
15. Cel ce umbl\ întru dreptate, cel ce
gr\ie[te cale dreapt\, cel ce ur\[te
f\r\delegea [i nedreptatea, cel ce ;[i
fere[te mâinile de daruri, cel ce ;[i astup\
urechile, ca s\ nu auz\ judecata sângelui,
cel ce ;[i închide ochii, ca s\ nu vaz\
nedreptate.
16. Acesta va locui în pe[ter\ înalt\ de
piatr\ tare, pâine se va da lui, [i ap\ lui de
b\ut.
17. Împ\rat cu m\rire ve]i vedea [i ochii
vo[tri vor vedea p\mânt departe.
 ISAIA
18. Sufletul vostru va cugeta frica
Domnului< unde sunt c\rturarii? Unde
sunt sfetnicii? Unde este cel ce num\r\ pe
cei ce hr\nesc popor mic [i mare?
19. Cui nu ai dat sfat, nici a [tiut glas
adânc gr\itor, ca s\ nu auz\< popor
def\imat [i cel ce aude nu are pricepere.
20. Iat\ Sionul cetatea, mântuirea noastr\,
ochii t\i vor vedea Ierusalimul, cetatea cea
bogat\, corturile care nu se vor cl\ti, nici
se vor cl\ti parii cortului lui în vreme
ve[nic\, nici sforile lui nu se vor rupe.
21. C\ numele Domnului mare este vou\,
în locul vostru va fi râuri [i v\i late [i largi,
nu vei umbla pe calea aceasta, nici va
umbla corabie vâslind, c\ Dumnezeul meu
mare este, nu m\ va trece.
22. Domnul este judec\torul nostru,
Domnul este st\pânul nostru, Domnul este
împ\ratul nostru, Domnul însu[i ne va
mântui pe noi.
23. Ruptu-s-au funiile tale, c\ nu au biruit,
catargul t\u s-a plecat, nu va slobozi
vetrelele, nu va ridica semn, pân\ ce se va
da spre prad\< pentru aceea mul]i [chiopi
prad\ vor face.
24. {i nu va zice> ostenesc poporul cel ce
locuie[te într-însele, c\ s-a iertat lor
p\catul.
CAP. 34.
Proorocie împotriva Idumeei.
Apropia]i-v\ neamuri, [i auzi]i boieri,
auz\ p\mântul, [i cei ce locuiesc pe
dânsul, lumea [i poporul cel dintru dânsa.
2. C\ mânia Domnului este peste toate
neamurile [i urgia lui peste num\rul lor, ca
s\-i prinz\ pe ei, [i s\-i dea pe ei la
junghiere.
3. {i r\ni]ii lor [i mor]ii se vor lep\da, [i
822
se va sui putoarea lor, [i se vor uda mun]ii
cu sângele lor.
4. {i se vor cutremura toate puterile
cerului, [i se va înv\lui cerul ca o hârtie, [i
toate stelele vor c\dea ca frunzele de pe
vi]\, [i cum cad frunzele din smochin.
5. Îmb\tatu-s-a sabia mea în cer, iat\
peste Idumeea se va pogorî, [i peste
poporul pierz\rii cu judecat\.
6. Sabia Domnului s-a umplut de sânge,
îngr\[atu-s-a din gr\simea de sânge de
]api [i de miei, [i de seu de tauri [i de
berbeci, c\ jertf\ este lui Dumnezeu în
Vosor, [i junghiere mare în Idumeea.
7. {i vor c\dea cei gra[i împreun\ cu ei,
[i berbecii [i taurii, [i se va îmb\ta
p\mântul de sânge, [i lutul lui, [i se va
umple de gr\simea lor.
8. C\ ziua judec\]ii Domnului este [i
anul izbândirii judec\]ii Sionului.
9. {i se vor preface v\ile ei în smoal\, [i
p\mântul ei în pucioas\ [i va fi p\mântul
ei arzând ca r\[ina,
10. Noaptea [i ziua, [i nu se va stinge în
vreme ve[nic\, [i se va sui fumul ei în sus,
întru neamuri [i în vreme mult\ se va
pustii.
11. {i vor locui într-însa p\s\ri, [i arici [i
stârci [i corbi, [i se va arunca peste ea
funia de m\sur\ a pustiei, [i onochentauri
vor locui într-însa.
12. Domnii ei nu vor fi, c\ împ\ra]ii ei [i
cei mai mari ai ei vor pieri.
13. {i vor r\s\ri în cet\]ile ei lemne
spinoase, [i în [an]urile ei, [i vor fi s\la[e
sirinilor [i cuib stru]ilor.
14. {i se vor întâmpina demonii cu
onochentauri, [i vor striga unul c\tre altul,
acolo se vor odihni onochentauri, c\ [i-au
aflat lor odihn\.
15. Acolo [i-a f\cut cuib ariciul, [i a
 ISAIA
mântuit p\mântul pe fiii lui cu temei.
Acolo s-au întâmpinat cerbii, [i [i-au
v\zut fe]ele lor.
16. Cu num\r au trecut, [i nici unul dintru
ei nu a pierit, unul pe altul nu c\uta, c\
Domnul au poruncit lor, [i duhul lui i-a
adunat pe ei.
17. {i el va arunca lor sor]i [i mâna lui a
împ\r]it lor ca s\ se pasc\, în vreme
ve[nic\ ve]i mo[teni, în neamurile
neamurilor se vor odihni într-însul.
CAP. 35.
Starea de fericire a Bisericii.
Vesele[te-te pustia cea însetat\, [i s\ se
bucure pustia [i s\ înfloreasc\ ca crinul.
2. {i vor înflori [i se vor bucura pustiile
Iordanului. M\rirea Livanului s-a dat ei [i
cinstea Karmilului, [i poporul meu va
vedea slava Domnului, [i în\l]imea lui
Dumnezeu.
3. Înt\ri]i-v\ mâini slabe, [i genunchi
sl\b\noage mângâia]i-v\.
4. Cei slabi de inim\ cu cugetul înt\ri]i-
v\ [i nu v\ teme]i< iat\ Dumnezeul nostru
cu judecat\ r\spl\te[te [i va r\spl\ti, acela
va veni [i ne va mântui pe noi.
5. Atunci se vor deschide ochii orbilor, [i
urechile surzilor vor auzi.
6. Atunci va s\ri [chiopul ca cerbul, [i
limpede va fi limba gângavilor, c\ s-a
v\rsat în pustie ap\, [i vale în p\mânt
însetat.
7. {i vor fi cele f\r\ de ap\ b\l]i, [i în
p\mântul cel însetat izvor de ap\ va fi,
acolo va fi veselia p\s\rilor [i l\ca[uri de
turme, de trestie [i b\l]i.
8. Acolo va fi cale curat\, [i cale sfânt\
se va chema, [i nu va trece acolo necurat,
nici va fi acolo cale spurcat\, cei risipi]i
823
vor merge pe dânsa [i nu vor r\t\ci.
9. {i nu va fi acolo leu, nici hiar\
cumplit\ nu se va sui pe dânsa, nici se va
afla acolo< ci vor merge pe dânsa cei
mântui]i [i ale[i de Domnul.
10. {i se vor întoarce [i vor veni în Sion
cu veselie [i cu bucurie [i desf\tare
ve[nic\ peste capul lor, lauda [i bucuria [i
veselia îi va ajunge pe dân[ii, [i va fugi
durerea [i întristarea [i suspinarea.
CAP. 36.
N\v\lirea lui Senaherim în Iudeea.
Amenin]\rile lui Rapsachi.
{i a fost în anul al paisprezecelea al
împ\r\]iei lui Ezechia, suitu-s-a
Senaherim împ\ratul Asirienilor asupra
cet\]ilor celor tari ale Iudeei [i le-a luat.
2. {i a trimis împ\ratul Asirienilor pe
Rapsachi din Lahis în Ierusalim la
împ\ratul Ezechia cu putere mult\, [i a
st\tut la ducerea apei lacului celui din sus
în calea ]arinii n\lbitorului.
3. {i a ie[it la el Eliachim al lui Helchie
dreg\torul casei, Somna scriitorul, [i Ioah
al lui Asaf hronograful.
4. {i le-a zis lor Rapsachi> spune]i lui
Ezechia> acestea zice împ\ratul cel mare,
împ\ratul Asirienilor.
5. În ce n\d\jduie[ti? Au doar cu sfatul,
sau cu cuvintele buzelor se face r\zboiul?
{i acum întru cine n\d\jduie[ti, de nu
ascul]i de mine?
6. Iat\ n\d\jduie[ti în toiagul de trestie
cel frânt, în Eghipet, pe care de se va
rezema omul, va intra prin mâna lui [i o va
g\uri< a[a este Faraon împ\ratul
Eghipetului, [i to]i cei ce n\d\jduiesc într-
însul.
7. Iar de zice]i> întru Domnul
 ISAIA
Dumnezeul nostru n\d\jduim, au nu acela
este, c\ruia a luat Ezechia cele înalte ale
lui [i jertfelnicele lui? {i a zis Iudei [i
Ierusalimului> înaintea jertfelnicului
acestuia s\ v\ închina]i.
8. Acum alipi]i-v\ de Domnul meu
împ\ratul Asirienilor [i voiu da vou\ dou\
mii de cai, de ve]i putea s\ da]i c\l\re]i pe
ei.
9. {i cum ve]i putea s\ v\ ar\ta]i înaintea
fe]ei biruitorilor locurilor? Robi sunt cei
ce n\d\jduiesc în Eghipteni [i în cal [i în
c\l\re].
10. {i acum au f\r\ de Domnul ne-am suit
asupra ]\rii acesteia, ca s\ o batem pe ea?
Domnul au zis c\tre mine> suie-te asupra
p\mântului acestuia, [i-l stric\ pe el.
11. {i a zis Eliachim [i Somna scriitorul [i
Ioah c\tre Rapsachi> gr\ie[te slugilor tale
siriene[te, c\ în]elegem noi, [i nu ne gr\i
nou\ jidove[te, [i pentru ce gr\ie[ti de aud
oamenii cei de pe zid?
12. Iar Rapsachi a zis c\tre ei> au doar la
Domnul vostru, sau la voi m-a trimis pe
mine Domnul meu, s\ gr\iesc cuvintele
acestea? Au nu la oamenii cei ce [ed pe
zid, ca s\ m\nânce balig\ [i s\ bea pi[at
împreun\ cu voi?
13. {i a st\tut Rapsachi, [i a strigat cu glas
mare jidove[te, [i a zis> auzi]i cuvintele
împ\ratului celui mare, ale împ\ratului
Asirienilor.
14. Acestea zice împ\ratul> s\ nu v\ în[ele
pe voi Ezechia cu cuvinte, nu va putea s\
v\ mântuiasc\ pe voi.
15. {i s\ nu zic\ vou\ Ezechia, c\ v\ va
mântui pe voi Dumnezeu, [i nu se va da
cetatea aceasta în mâinile împ\ratului
Asirienilor.
16. S\ nu asculta]i de Ezechia, acestea
zice împ\ratul Asirienilor> de vre]i s\ fi]i
824
ferici]i, ie[i]i la mine [i mânca]i fiecare via
sa [i smochinii s\i, [i be]i ap\ din fântânile
voastre.
17. Pân\ ce voiu veni [i v\ voiu muta pe
voi în p\mânt, care este ca [i p\mântul
vostru, p\mânt de grâu [i de vin, [i de
pâine [i de vii.
18. S\ nu v\ în[ele pe voi Ezechia, zicând>
Dumnezeu v\ va izb\vi pe voi, au doar a
izb\vit vreunul din dumnezeii neamurilor
]ara sa din mâna împ\ratului Asirienilor?
19. Unde este dumnezeul lui Emat? {i al
lui Arfad? {i unde este dumnezeul Cet\]ii
Sipfaroaimului? Au putut-a mântui
Samaria din mâna mea?
20. Cine din dumnezeii tuturor neamurilor
acestora au mântuit p\mântul s\u din
mâna mea? Cum va mântui Dumnezeu
Ierusalimul din mâna mea?
21. {i au t\cut, [i nimeni nu i-au r\spuns
lui cuvânt, c\ a fost poruncit împ\ratul, ca
nimic s\ nu-i r\spunz\.
22. {i a intrat Eliachim al lui Helchie
dreg\torul casei, [i Somna scriitorul
o[tirii, [i Ioah al lui Asaf hronograful la
Ezechia, cu hainele rupte [i spuser\ lui
cuvintele lui Rapsachi.
CAP. 37.
Rug\ciunea lui Ezechia. Izb\virea
Ierusalimului.
{i a fost dac\ a auzit împ\ratul Ezechia,
[i-a rupt hainele [i s-a îmbr\cat cu sac, [i
s-a suit în casa Domnului.
2. {i a trimis pe Eliachim dreg\torul
casei, [i pe Somna scriitorul, [i pe cei mai
b\trâni dintre preo]i îmbr\ca]i cu saci la
Isaia Proorocul fiul lui Amos [i ziser\ lui>
3. Acestea zice Ezechia> ziua necazului
[i a oc\rii [i a mustr\rii [i a mâniei este
 ISAIA
ziua de ast\zi< c\ a sosit durerea celei ce
va s\ nasc\ [i nu poate na[te.
4. Doar va auzi Domnul Dumnezeul t\u
cuvintele lui Rapsachi, care le-a trimis
împ\ratul Asirienilor, ca s\ oc\rasc\ pe
Dumnezeul cel viu [i s\ oc\rasc\
cuvintele, care le-au auzit Domnul
Dumnezeul t\u, [i te roag\ c\tre Domnul
Dumnezeul t\u pentru r\ma[ii ace[tia.
5. {i au venit slugile împ\ratului Ezechia
la Isaia.
6. {i le-a zis lor Isaia> a[a s\ zice]i c\tre
domnul vostru> acestea zice Domnul> s\
nu te temi de cuvintele, care ai auzit, cu
care m-au oc\rât solii împ\ratului
Asirienilor.
7. Iat\ eu trimit într-însul duh, [i auzind
veste, se va întoarce în ]ara sa, [i va c\dea
de sabie în p\mântul s\u.
8. {i s-a întors Rapsachi, [i a aflat pe
împ\ratul Asirienilor dând r\zboi asupra
Lovnei.
9. {i a auzit c\ a purces de la Lahis, [i a
ie[it Tarac împ\ratul Etiopienilor, ca s\-l
înconjure pe el, [i auzind aceasta s-a întors
[i a trimis soli la Ezechia zicând>
10. A[a ve]i gr\i lui Ezechia împ\ratul
Iudeei> s\ nu te în[ele pe tine Dumnezeul
t\u, întru care n\d\jduie[ti zicând> nu se
va da Ierusalimul în mâna împ\ratului
Asirienilor.
11. Au nu ai auzit tu, cele ce au f\cut
împ\ra]ii Asirienilor, cum tot p\mântul l-
au stricat? {i tu doar vei sc\pa?
12. Au doar mântuitu-i-au pe ei
dumnezeii neamurilor, pe care i-au pierdut
p\rin]ii mei, pe Gozan [i pe Haran [i pe
Rasem, care sunt în ]ara Teemat.
13. Unde sunt împ\ra]ii Ematului [i ai
Arfadului [i ai Cet\]ii Sipfaroaimului,
Anna [i Ava.
825
14. {i a luat Ezechia cartea de la soli, [i o
a citit, [i s-a suit în casa Domnului, [i o a
deschis înaintea Domnului.
15. {i s-a rugat Ezechia c\tre Domnul
zicând>
16. Doamne Savaot Dumnezeul lui Israil,
cel ce [ezi pe Heruvim, tu singur e[ti
Dumnezeu a toat\ împ\r\]ia lumii, tu ai
f\cut cerul [i p\mântul.
17. Pleac\ Doamne urechea ta, ascult\
Doamne, deschide Doamne ochii t\i,
caut\ Doamne [i vezi, [i auzi toate
cuvintele lui Senaherim, care le-a trimis,
ca s\ oc\rasc\ pe Dumnezeul cel viu.
18. C\ cu adev\rat Doamne, au pustiit
toat\ lumea împ\ra]ii Asirienilor [i ]ara
lor.
19. {i au aruncat idolii lor în foc, pentru
c\ nu erau dumnezei, ci lucru de mâini
omene[ti, lemne [i pietre, i-au pierdut pe
ei.
20. {i acum Doamne Dumnezeul nostru,
mântuie[te-ne de mâna lor, ca s\ cunoasc\
toat\ împ\r\]ia p\mântului, c\ tu singur
e[ti Dumnezeu.
21. {i trimis au fost Isaia fiul lui Amos la
Ezechia, [i i-a zis lui> acestea zice Domnul
Dumnezeul lui Israil> auzit-am cele ce te-
ai rugat c\tre mine pentru Senaherim
împ\ratul Asirienilor.
22. Acesta este cuvântul, care l-au gr\it
despre el Dumnezeu> def\imatu-te-a [i te-
a batjocorit fecioar\ fata Sionului, asupra
ta a cl\tit capul fiica Ierusalimului.
23. Pe cine ai oc\rât [i ai înt\râtat? Sau
asupra cui ai în\l]at glasul t\u? {i nu ai
ridicat spre în\l]ime ochii t\i, c\tre sfântul
lui Israil?
24. C\ prin soli ai oc\rât pe Domnul, c\ ai
zis> cu mul]imea carelor eu m-am suit la
în\l]imea mun]ilor, [i la cele de pe urm\
 ISAIA
ale Livanului, [i am t\iat în\l]imea
chedrului lui, [i frumuse]ea chiparosului [i
am intrat în partea cea înalt\ a p\durii.
25. {i am pus pod, [i am pustiit ape [i
toat\ adunarea apei.
26. Au nu ai auzit demult cele ce am f\cut
eu? Din zilele cele de demult am rânduit,
[i acum am ar\tat, ca s\ pustiesc
neamurile întru t\rii, [i pe cei ce locuiesc
în cet\]i tari.
27. Slobozit-am mâinile [i s-au uscat, [i s-
au f\cut ca iarba uscat\ de pe acoperi[ [i
ca troscotul.
28. {i acum odihna ta [i ie[irea ta [i
intrarea ta eu o [tiu.
29. {i mânia ta, cu care te-ai mâniat, [i
am\r\ciunea ta s-au suit la mine, [i voiu
pune c\p\stru în nasul t\u [i z\bale în
buzele tale, [i te voiu întoarce înapoi pe
calea, pe care ai venit.
30. {i acesta va fi ]ie semn, m\nânc\ în
anul acesta cele ce ai sem\nat, [i în anul al
doilea r\m\[i]ele, iar în anul al treilea
sem\nând, secera]i, [i s\di]i vii [i mânca]i
roada lor.
31. {i vor fi cei r\ma[i în Iudeea, vor
slobozi r\d\cini în jos, [i vor face s\mân]\
în sus.
32. C\ din Ierusalim vor fi cei r\ma[i, [i
cei mântui]i din Muntele Sionului, râvna
Domnului Savaot va face acestea.
33. Pentru aceea a[a zice Domnul asupra
împ\ratului Asirienilor> nu va intra în
cetatea aceasta, nici va slobozi asupra ei
s\geat\, nici va pune asupra ei pav\z\,
nici o va înconjura cu [an].
34. Ci pe calea, pe care a venit, pe aceea
se va înapoia, [i în cetatea aceasta nu va
intra.
35. Acestea zice Domnul> ap\ra-voiu
cetatea aceasta, ca s\ o mântuiesc pentru
826
mine [i pentru David sluga mea.
36. {i a ie[it Îngerul Domnului, [i a ucis
din o[tirea Asirienilor o sut\ [i optzeci [i
cinci de mii, [i sculându-se diminea]a a
aflat toate trupurile moarte.
37. {i înapoindu-se s-a dus Senaherim
împ\ratul Asirienilor [i a locuit în Ninevi.
38. {i când s-a închinat el în casa lui
Meserah dumnezeul lui, domn al
p\rin]ilor lui, Adrameleh [i Sarasar
feciorii lui l-au omorât cu s\biile [i ei au
fugit în Armenia, [i a împ\r\]it Asordan
feciorul lui în locul lui.
CAP. 38.
Boala [i vindecarea lui Ezechia.
Rug\ciunea lui.
{i a fost în vremea aceea boln\vitu-s-a
Ezechia de moarte, [i a venit la dânsul
Proorocul Isaia feciorul lui Amos, [i i-a
zis lui, a[a zice Domnul> rânduie[te-]i casa
ta, c\ vei muri tu [i nu vei tr\i.
2. {i s-a întors Ezechia cu fa]a la perete,
[i s-a rugat c\tre Domnul zicând>
3. Adu-]i aminte Doamne, cum am
umblat înaintea ta cu dreptate [i cu inim\
curat\, [i cele pl\cute înaintea ta am f\cut<
[i a plâns Ezechia cu plângere mare.
4. {i a fost cuvântul Domnului c\tre
Isaia, zicând>
5. Mergi [i zi lui Ezechia> acestea zice
Domnul Dumnezeul tat\lui t\u David>
auzit-am rug\ciunea ta, [i am v\zut
lacrimile tale, [i iat\ adaug vie]ii tale
cincisprezece ani.
6. {i din mâna împ\ratului Asirienilor te
voiu izb\vi pe tine [i cetatea aceasta, [i te
voiu scuti pentru cetatea aceasta.
7. {i acesta va fi ]ie semn de la Domnul,
c\ va face Dumnezeu cuvântul acesta,
 ISAIA
precum au gr\it.
8. Iat\ eu voiu întoarce umbra treptelor
pe care s-a pogorât soarele cu zece trepte
în casa tat\lui t\u, întoarce-voiu soarele cu
zece trepte, pe care s-a pogorât umbra, [i
s-a suit soarele cele zece trepte, pe care s-
a pogorât umbra.
9. Rug\ciunea lui Ezechia împ\ratul
Iudeei, când s-a boln\vit [i s-a sculat din
boala sa.
10. Eu am zis întru în\l]imea zilelor mele>
merge-voiu la por]ile Iadului, p\r\si-voiu
anii cei r\ma[i.
11. Zis-am> nu voiu mai vedea mântuirea
lui Dumnezeu pe p\mântul celor vii, mai
mult nu voiu vedea mântuirea lui Israil pe
p\mânt, nu voiu mai vedea om cu cei ce
locuiesc.
12. Lipsitu-m-am de rudenia mea, p\r\sit-
am r\m\[i]a vie]ii mele, ie[it-a [i s-a dus
de la mine, precum stric\ cortul cel ce l-a
întins, duhul meu s-a f\cut la mine ca
pânza pânzarului, care este aproape de
t\iat.
13. În ziua aceea datu-m-am pân\
diminea]\, ca un leu a[a a zdrobit toate
oasele mele, c\ de diminea]\ pân\ în
noapte m-am dat.
14. Ca o rândunea, a[a voiu gl\sui, [i ca
porumbi]a a[a voiu geme.
15. C\ s-a sfâr[it ochii mei, c\utând la
în\l]imea cerului c\tre Domnul, cel ce m-
au mântuit pe mine, [i au luat de la mine
durerea sufletului meu.
16. Doamne, despre dânsul s-a spus ]ie, [i
ai de[teptat duhul meu, [i mângâindu-m\
m-ai înviat.
17. Iat\ în pace este am\r\ciunea mea, c\
ai scos sufletul meu ca s\ nu piar\, [i ai
lep\dat dinapoia mea toate p\catele mele.
18. C\ nu cei din Iad te vor l\uda pe tine,
827
nici cei mor]i te vor binecuvânta, nici vor
n\d\jdui cei din Iad mila ta.
19. Ci cei vii bine te vor cuvânta, precum
[i eu, pentru c\ din ziua de ast\zi, voiu
face pe prunci spre a vesti dreptatea ta.
20. Doamne al mântuirii mele, [i nu voiu
înceta a te binecuvânta cu cântare în toate
zilele vie]ii mele înaintea casei lui
Dumnezeu.
21. {i a zis Isaia c\tre Ezechia> ia o
leg\tur\ de smochine, [i le zdrobe[te, [i f\
aluat, [i-l pune deasupra, [i te vei
îns\n\to[i.
22. {i a zis Ezechia> acesta va fi semn lui
Ezechia, c\ m\ voiu sui în casa lui
Dumnezeu.
CAP. 39.
Ezechia arat\ vistieriile sale solilor din
Vavilon. Pedeapsa lui.
În vremea aceea trimis-a Merodah
Valadan feciorul lui Valadan împ\ratul
Vaviloniei c\r]i [i soli [i daruri la Ezechia.
2. C\ auzise> cum c\ a fost bolnav de
moarte, [i cum c\ s-a îns\n\to[it, [i s-a
bucurat de ei Ezechia bucurie mare, [i le-
a ar\tat lor casa vistieriilor lui, [i a
argintului [i a aurului [i a smirnei celei
alese, [i a aromatelor [i a mirului [i toate
c\m\rile vaselor vistieriei, [i toate câte
erau în vistieriile lui, [i nimic nu a fost,
care s\ nu fi ar\tat lor Ezechia în casa sa,
[i în toat\ st\pânirea sa.
3. {i a venit Isaia Proorocul la împ\ratul
Ezechia [i a zis c\tre el> ce zic oamenii
ace[tia? {i de unde au venit la tine? {i au
zis Ezechia> din p\mânt departe au venit la
mine din Vavilon.
4. {i a zis Isaia> ce au v\zut în casa ta? {i
a zis Ezechia> toate cele din casa mea au
 ISAIA
v\zut, [i nimic nu este în casa mea, ce s\
nu fi v\zut, înc\ [i cele din vistieriile mele
le-au v\zut.
5. {i a zis Isaia lui> ascult\ cuvântul
Domnului Savaot.
6. Iat\ vor veni zile zice Domnul, [i vor
lua toate din casa ta, [i câte au strâns
p\rin]ii t\i pân\ în ziua aceasta în Vavilon
vor veni, [i nimic nu vor l\sa.
7. {i au zis Dumnezeu, c\ [i din fiii t\i,
care vei na[te tu, vor lua [i vor face fameni
în casa împ\ratului Vavilonenilor.
8. {i a zis Ezechia c\tre Isaia> bun este
cuvântul Domnului, care l-au gr\it, dar s\
fie pace [i dreptate în zilele mele.
CAP. 40.
Proorocia despre Merg\torul Înainte.
Mâng=ia]i, mângâia]i pe poporul meu,
zice Dumnezeul vostru.
2. Preo]i gr\i]i la inima Ierusalimului,
mângâia]i-l pe dânsul, c\ s-a plinit
smerenia lui, dezlegatu-s-a p\catul lui, c\
a luat din mâna Domnului îndoite p\catele
sale.
3. Glasul celui ce strig\ în pustie> g\ti]i
calea Domnului, drepte face]i c\r\rile
Dumnezeului nostru.
4. Toat\ valea se va umple, [i tot muntele
[i dealul se va pleca [i vor fi cele strâmbe
drepte [i cele col]uroase c\i netede.
5. {i se va ar\ta slava Domnului [i va
vedea tot trupul mântuirea lui Dumnezeu,
c\ Domnul au gr\it.
6. Glasul celui ce zice> strig\, [i am zis>
ce voiu striga?
7. Tot trupul iarb\, [i toat\ m\rirea
omului ca floarea ierbii.
8. Uscatu-s-a iarba [i floarea a c\zut, iar
cuvântul Dumnezeului nostru r\mâne în
828
veac.
9. În munte înalt te suie, cel ce
bineveste[ti Sionului, înal]\ întru t\rie
glasul t\u, cel ce bineveste[ti
Ierusalimului, în\l]a]i-v\ nu v\ teme]i, zi
cet\]ilor Iudei>
10. Iat\ Dumnezeul vostru, iat\ Domnul,
Domnul cu t\rie vine, [i bra]ul lui cu
st\pânire, iat\ plata lui cu el [i lucrul
înaintea lui.
11. Ca p\storul va pa[te turma sa, [i cu
bra]ul s\u va aduna mieii, [i va mângâia
pe cele ce au în pântece.
12. Cine a m\surat cu mâna apa [i cerul cu
palma, [i tot p\mântul cu pumnul? Cine a
pus mun]ii cu cântarul [i dealurile cu
cump\na.
13. Cine a cunoscut gândul Domnului, [i
cine a fost sfetnicul lui care s\-l înve]e pe
el?
14. Sau cu cine s-a sf\tuit [i l-a înv\]at pe
el? Sau cine i-a ar\tat lui judecata, sau
cine i-a ar\tat lui calea în]elegerii? Sau
cine i-a dat mai înainte lui [i se va
r\spl\ti?
15. De vreme ce toate neamurile ca o
pic\tur\ din cad\, [i ca o plecare de
cump\n\ s-au socotit [i ca scuipatul se vor
socoti.
16. Iar Livanul nu este destul spre ardere,
toate vitele nu sunt de ajuns spre ardere de
tot.
17. Toate neamurile ca o nimic sunt [i
întru nimic s-au socotit.
18. Cu cine a]i asem\nat pe Domnul? {i
cu ce asem\nare l-a]i asem\nat pe el? Au
doar teslarul a f\cut chipul?
19. Au doar argintarul topind aurul l-a
poleit pe el, [i asem\nare l-a f\cut pe
dânsul?
20. C\ teslarul alege lemn neputreg\ios, [i
 ISAIA
în]elep]e[te chibzuie[te cum va tocmi
chipul lui ca s\ nu se cl\teasc\.
21. Nu a]i [tiut? Nu a]i auzit? Nu s-a vestit
vou\ din început? Nu a]i cunoscut
temeliile p\mântului?
22. Cel ce ]ine înconjurarea p\mântului, [i
au pus pe cei ce locuiesc pe dânsul ca ni[te
l\custe< cel ce au pus cerul ca o bolt\, [i l-
a întins ca un cort spre locuin]\.
23. Cel ce au dat pe Domnul, ca [i cum
nimic nu ar st\pâni, [i p\mântul l-a f\cut
ca o nimic.
24. C\ nu vor sem\na, nici vor s\di, nici
se va r\d\cina în p\mânt r\d\cina lor<
suflat-au asupra lor [i s-au uscat, [i viforul
ca pe ni[te pleav\ îi va ridica pe dân[ii.
25. Acum dar cu cine m-a]i asem\nat, [i
m\ voiu în\l]a? Zis-au cel sfânt.
26. C\uta]i în sus cu ochii vo[tri, [i vede]i
cine au f\cut acestea toate? Cel ce scoate
dup\ num\r podoaba sa, [i toate pe nume
le cheam\ dintru multa m\rire, [i cu
puterea t\riei sale nimic nu au ascuns de
tine.
27. C\ au doar zice-vei Iacove, [i ce,
gr\it-ai Israile? Ascunsu-s-a calea mea de
la Dumnezeu, [i Dumnezeul meu au luat
judecata mea, [i s-au dep\rtat?
28. {i acum au nu ai cunoscut, sau nu ai
auzit? Dumnezeu cel ve[nic, Dumnezeu
cel ce au a[ezat marginile p\mântului, nu
va fl\mânzi, nici se va osteni, nici este
aflare în]elepciunii lui.
29. Cel ce d\ fl\mânzilor înt\rire, [i celor
f\r\ de durere, întristare.
30. C\ vor fl\mânzi pruncii, [i vor osteni
tinerii [i cei ale[i vor sl\bi.
31. Iar cei ce a[teapt\ pe Dumnezeu vor
muta t\ria, [i vor lua aripi ca vulturii,
alerga-vor [i nu vor osteni, umbla-vor [i
nu vor fl\mânzi.
829
CAP. 41.
Puterea lui Dumnezeu [i de[ert\ciunea
slujirii de idoli.
Înnoi]i-v\ c\tre mine ostroave, c\ boierii
[i-au înt\rit virtutea, apropie-se, [i s\
gr\iasc\ împreun\, atunci judecat\ vor
vesti.
2. Cine au sculat de la r\s\rituri dreptate,
chematu-o-au pe ea la picioarele sale, [i
va merge< da-va înaintea neamurilor, [i pe
împ\ra]i va sp\imânta, [i va da la p\mânt
s\biile lor, [i ca ni[te puzderii lep\date
arcele lor.
3. {i va goni pe ei, trece-va cu pace calea
picioarelor lui.
4. Cine au lucrat [i au f\cut acestea?
Chematu-o-au pe ea cel ce o cheam\ pe ea
de la începutul neamurilor, eu sunt
Dumnezeul cel dint=i, [i la cele viitoare eu
sunt.
5. V\zut-au neamurile [i s-au temut [i
marginile p\mântului s-au sp\imântat [i s-
au apropiat, [i au venit împreun\.
6. Judecând fiecare s\ ajute vecinului s\u
[i fratelui, [i va zice>
7. Înt\ritu-s-a omul me[ter, [i fierarul ce
bate cu ciocanul, împreun\ lucrând, c\
atunci va zice> încheietur\ bun\ este,
înt\ritu-o-a pe ea cu cuie, pune-vor
acestea, [i nu se vor cl\ti.
8. Iar tu Israile sluga mea, Iacove pe care
te-am ales, s\mân]a lui Avraam, care am
iubit.
9. Pe care l-am luat de la marginile
p\mântului, [i de la locurile dep\rtate ale
lui te-am chemat, [i ]i-am zis ]ie> sluga
mea e[ti tu, alesu-te-am [i nu te-am
p\r\sit.
10. Nu te teme, c\, cu tine sunt nu te
 ISAIA
în[ela, c\ eu sunt Dumnezeul t\u, cel ce
te-am înt\rit pe tine, [i ]i-am ajutat ]ie, [i
te-am întemeiat cu dreapta mea cea cu
dreptate.
11. Iat\ se vor ru[ina [i se vor înfrunta to]i
vr\jma[ii t\i, c\ vor fi, ca [i cum nu ar fi,
[i vor pieri to]i potrivnicii t\i.
12. C\uta-vei pe ei [i nu vei afla oameni,
care s\ te batjocoreasc\ pe tine, c\ vor fi,
ca [i cum nu ar fi, [i nu vor fi cine s\ se
lupte cu tine.
13. C\ eu sunt Dumnezeul t\u, cel ce ]in
dreapta ta, care zic ]ie> nu te teme.
14. Nu te teme vierme Iacove, Israile cel
pu]in la suflet, eu ]i-am ajutat, zice
Dumnezeul t\u, cel ce te izb\vesc pe tine,
sfântul lui Israil.
15. Iat\ te-am f\cut pe tine, ca pe ni[te
roate nou\ de car, care treier\, asemenea
fier\str\ului, [i vei treiera mun]i, [i vei
m\run]i dealuri [i le vei face ca ]\râna.
16. {i-i vei vântura, [i-i va lua pe ei vântul
[i volbura va risipi pe ei< iar tu te vei veseli
întru sfin]ii lui Israil, [i se vor bucura
s\racii [i lipsi]ii.
17. C\ vor c\uta ap\ [i nu va fi [i limba lor
de sete s-a uscat< eu sunt Domnul
Dumnezeu, eu îi voiu auzi pe ei
Dumnezeul lui Israil, [i nu-i voiu l\sa pe
ei.
18. Ci voiu deschide din mun]i râuri, [i în
mijlocul câmpiilor fântâni, [i voiu face
pustia b\l]i de ape [i p\mântul cel însetat
izvoare de ape.
19. Pune-voiu în p\mântul cel f\r\ de ap\
chedru [i tis\ [i mirsin\, [i chiparos [i
plop.
20. Ca s\ vaz\ [i s\ cunoasc\, [i s\
gândeasc\ [i s\ [tie împreun\ c\ mâna
Domnului au f\cut toate acestea, [i sfântul
lui Israil le-au ar\tat.
830
21. Apropie-se judecata voastr\, zice
Domnul Dumnezeu, apropiatu-s-au
sfaturile voastre, zice împ\ratul lui Iacov.
22. Apropie-se [i s\ v\ spun\ vou\, cele
ce vor s\ fie, sau cele ce au fost mai
înainte spune]i, [i vom lua aminte [i vom
cunoa[te cele de pe urm\ [i cele ce vor s\
fie.
23. Spune]i-ne nou\, vesti]i-ne cele ce vor
fi mai pe urm\ [i vom cunoa[te c\
dumnezei sunte]i, face]i bine [i face]i r\u,
[i ne vom mira [i împreun\ vom vedea.
24. De unde sunte]i voi? {i de unde sunt
lucrurile voastre? Din p\mânt urâciune v-
au ales pe voi.
25. Iar eu am ridicat pe cel de la
miaz\noapte, [i pe cel de la r\s\ritul
soarelui< chema-se-vor cu numele meu,
vin\ domnii [i ca lutul olarului [i ca
olarul, cel ce calc\ lutul, a[a v\ ve]i c\lca.
26. C\ cine va spune cele ce au fost din
început? Ca s\ cunoa[tem [i cele ce vor s\
fie [i vom zice> c\ adev\rate sunt? Nimeni
nu este, care mai înainte s\ spun\, nici
care s\ auz\ cuvintele voastre.
27. Încep\tur\ Sionului voiu da, [i
Ierusalimul îl voiu mângâia în cale.
28. C\ dintru neamuri iat\ nimeni nu este,
[i din idolii lor nu era cine s\ spun\, [i de
voiu întreba pe ei de unde sunte]i? Nu vor
r\spunde mie.
29. C\ cei ce v\ fac pe voi, [i cei ce v\
în[al\ pe voi sunt de[ert\ciune.
CAP. 42.
Proorocie despre Mesia.
Iacov sluga mea sprijini-l-voiu pe el, Israil
alesul meu, primitu-l-a pe el sufletul meu,
dat-am duhul meu peste el, judecat\
neamurilor va face.
 ISAIA
2. Nu va striga, nici va l\sa, nici se va
auzi afar\ glasul lui.
3. Trestia frânt\ nu o va zdrobi, [i inul ce
fumeg\ nu-l va stinge, ci întru adev\r va
face judecat\.
4. Str\luci-va [i nu se va frânge, pân\ ce
va pune pe p\mânt judecat\ [i întru
numele lui neamurile vor n\d\jdui.
5. A[a zice Domnul Dumnezeu, cel ce au
f\cut cerul [i l-au a[ezat, cel ce au înt\rit
p\mântul [i cele de pe el, [i d\ suflare
poporului, ce este pe dânsul [i duh celor
ce umbl\ pe dânsul.
6. Eu Domnul Dumnezeu chematu-te-
am întru dreptate, [i te voiu ]ine de mâna
ta, [i te voiu înt\ri, [i te-am dat spre
leg\tur\ neamului meu, spre luminare
p\gânilor.
7. Ca s\ deschizi ochii orbilor, s\ sco]i
din leg\turi pe cei lega]i, [i din casa
temni]ei pe cei ce [ed întru întuneric.
8. Eu sunt Domnul Dumnezeu, acesta
îmi este numele< slava mea altuia nu o
voiu da, nici bun\t\]ile mele celor ciopli]i.
9. Cele din început iat\ au venit, [i cele
nou\, care eu le vestesc [i mai înainte
pân\ a se vesti, s-au ar\tat vou\.
10. Cânta]i Domnului cântare nou\<
st\pânirea lui, sl\vi]i numele lui de la
marginile p\mântului, cei ce v\ pogorâ]i
în mare [i umbla]i cu cor\bii printr-însa,
ostroavele [i cei ce locui]i într-însele.
11. Vesele[te-te pustie [i satele ei, s\la[ele
[i cei ce locuiesc în Kidar, veseli-se-vor
cei ce locuiesc în pietre, din vârful
mun]ilor vor striga.
12. Da-vor lui Dumnezeu slav\, bun\t\]ile
lui în ostroave le vor vesti.
13. Domnul Dumnezeul puterilor va ie[i
[i va sf\râma r\zboiul, de[tepta-va râvn\
[i va striga asupra vr\jma[ilor s\i cu t\rie.
831
14. T\cut-am din veci, au doar [i pururea
voiu t\cea [i voiu r\bda? R\bdat-am ca
ceea ce na[te, dezr\d\cina-voiu [i voiu
usca ;mpreun\.
15. Pustii-voiu mun]i [i dealuri, [i toat\
iarba lor voiu usca [i voiu pune râurile
ostroave, [i b\l]ile le voiu usca.
16. {i voiu scoate orbii la calea care nu au
[tiut, [i voiu face pe ei s\ umble pe
c\r\rile care nu le-au cunoscut< face-voiu
lor întunericul lumin\ [i cele col]uroase
netede, acestea sunt cele ce le voiu face lor
[i nu-i voiu p\r\si pe ei.
17. {i ei s-au întors înapoi. Ru[ina]i-v\ cu
ru[ine, cei ce n\d\jdui]i spre cele cioplite,
cei ce zice]i celor turnate> voi sunte]i
dumnezeii no[tri.
18. Cei surzi auzi]i [i cei orbi privi]i s\
vede]i.
19. {i cine este orb, f\r\ numai slugile
mele, [i surzi, f\r\ numai cei ce st\pânesc
pe ei? Cine este orb ca cel dep\rtat? {i s-
au orbit slugile lui Dumnezeu.
20. V\zut-a]i de multe ori [i nu a]i p\zit,
deschisu-vi-s-au urechile [i nu a]i auzit.
21. Domnul Dumnezeu au voit ca s\ fie
drept [i s\ m\reasc\ laud\.
22. {i am v\zut, [i poporul a fost pr\dat [i
jefuit, c\ la] în c\m\ri pretutindenea [i în
case împreun\, unde i-au ascuns pe ei,
f\cutu-s-au prad\, [i nu era cel ce s\
scoat\ prada, [i nu era cel ce s\ zic\>
întoarce.
23. Cine este între voi, care va b\ga în
urechi acestea? Asculta]i cele viitoare.
24. Cine a dat spre jaf pe Iacov [i pe Israil
la cei ce ;l prad\ pe el? Au nu Dumnezeu,
c\ruia a p\c\tuit [i nu a vrut s\ umble în
c\ile lui, nici s\ asculte de legea lui?
25. {i au adus peste ei iu]imea mâniei
sale, [i i-a r\zbit pe ei r\zboiul, [i cei ce îi
 ISAIA
ardeau pe ei primprejur, [i nici unul dintr-
în[ii nu a cunoscut, nici a pus în inim\.
CAP. 43.
Mângâierea Bisericii ;n Hristos [i în
patimile lui.
{i acum a[a zice Domnul Dumnezeu, cel
ce te-au f\cut pe tine Iacove, cel ce te-au
pl\smuit pe tine Israile< nu te teme, c\ te-
am mântuit pe tine, chematu-te-am pe
numele t\u, al meu e[ti tu.
2. {i de vei trece prin ap\, cu tine sunt, [i
râurile nu te vor acoperi< [i de vei trece
prin foc, nu te vei arde, flac\ra nu te va
arde pe tine.
3. C\ eu sunt Domnul Dumnezeul t\u,
sfântul lui Israil, cel ce te mântuiesc pe
tine, f\cut-am schimbarea ta Eghipetul [i
Etiopia [i Soina în locul t\u.
4. De când te-ai f\cut cinstit înaintea
mea, m\ritu-te-ai, [i eu te-am iubit [i voiu
da oameni pentru tine, [i boieri pentru
capul t\u.
5. Nu te teme, c\ eu cu tine sunt, de la
r\s\rit voiu aduce s\mân]a ta [i de la apus
te voiu aduna.
6. Zice-voiu criv\]ului> adu, [i austrului>
nu opri, adu pe fiii mei din p\mânt
departe, [i pe fetele mele de la marginile
p\mântului.
7. Pe to]i, câ]i se cheam\ cu numele meu,
pentru c\ cu m\rirea mea l-am zidit pe el,
[i l-am pl\smuit [i l-am f\cut pe el.
8. {i am scos popor orb, [i ochii lor
a[ijderea sunt orbi, [i au urechi surde.
9. Toate neamurile s-au adunat
împreun\, [i se vor aduna boierii dintru
ele. Cine va vesti acestea, sau cine va
spune vou\ cele ce sunt din început?
Aduc\ m\rturiile sale [i s\ se îndrepteze,
832
[i s\ asculte, [i s\ zic\ adev\rate.
10. Fi]i mie m\rturii, [i eu sunt martor,
zice Domnul Dumnezeu, [i pruncul meu,
pe care l-am ales, ca s\ [ti]i [i s\ crede]i [i
s\ cunoa[te]i c\ eu sunt, mai înainte de
mine nu a fost alt Dumnezeu, [i dup\ mine
nu va fi.
11. Eu sunt Dumnezeu [i afar\ de mine nu
este mântuitor.
12. Eu am vestit [i am mântuit< def\imat-
am, [i nu a fost întru voi str\in, voi mie
m\rturii [i eu Domnul Dumnezeu.
13. Înc\ din început eu sunt [i nu este cine
s\ scoat\ din mâinile mele, face-voiu, [i
cine va întoarce aceasta?
14. A[a zice Domnul Dumnezeu,
r\scump\r\torul vostru, sfântul lui Israil>
pentru voi voiu trimite în Vavilon, [i voiu
scula pe to]i cei ce au fugit, [i Haldeii în
cor\bii se vor lega.
15. Eu sunt Domnul Dumnezeu sfântul
vostru, cel ce am ar\tat pe Israil împ\rat
vou\.
16. A[a zice Domnul cel ce d\ cale în
mare, [i c\rare în ap\ tare.
17. Cel ce au scos care [i c\l\rime [i
mul]ime tare, ci au dormit, [i nu se vor
scula, stinsu-s-au ca inul stins.
18. S\ nu v\ aduce]i aminte de cele dint=i,
[i de cele de demult s\ nu gândi]i.
19. Iat\ eu fac nou\, care acum vor r\s\ri,
[i le ve]i cunoa[te pe ele, [i voiu face în
pustie cale, [i cele f\r\ de ap\ râuri.
20. Binecuvânta-m\-vor hiarele ]arinii [i
sirenele [i puii stru]ilor, c\ am dat în
pustie ap\, [i în cele f\r\ de ap\ râuri, ca
s\ ad\p pe neamul meu cel ales.
21. Pe poporul meu, pe care l-am agonisit,
ca s\ povesteasc\ bun\t\]ile mele.
22. Nu acum te-am chemat pe tine Iacove,
nici te-am f\cut s\ ostene[ti Israile.
 ISAIA
23. Nu ai adus mie oile tale arderi de tot,
nici cu jertfele tale m-ai sl\vit, nici ai
slujit cu aducerile tale, nici te-ai ostenit în
Livan.
24. Nici mi-ai cump\rat mie cu argint
t\mâiere, nici gr\simea jertfelor tale am
poftit< ci în p\catele tale ai st\tut înaintea
mea, [i întru nedrept\]ile tale.
25. Eu sunt, eu sunt, cel ce [terg
f\r\delegile tale pentru mine, [i p\catele
tale, [i nu le voiu pomeni.
26. Iar tu adu-]i aminte [i s\ ne judec\m
împreun\, spune tu f\r\delegile tale întâi,
ca s\ te îndreptezi.
27. P\rin]ii vo[tri cei dint=i au p\c\tuit, [i
boierii, f\r\delege, au f\cut asupra mea.
28. {i au pâng\rit boierii sfintele mele, [i
am dat s\ pierz pe Iacov [i pe Israil spre
ocar\.
CAP. 44.
Slava lui Dumnezeu [i de[ert\ciunea
idolilor. F\g\duin]e de mântuire.
Iar acum ascult\ Iacove sluga mea [i
Israile, pe care te-am ales.
2. A[a zice Domnul Dumnezeu, cel ce
te-au f\cut pe tine, [i te-au urzit din
pântece, înc\ vei avea ajutor> nu te teme
sluga mea Iacove! {i iubite Israile! Pe care
am ales.
3. C\ eu voiu da ap\, când va fi sete celor
ce umbl\ în loc f\r\ de ap\, pune-voiu
Duhul meu peste s\mân]a ta [i
binecuvânt\rile mele peste fiii t\i.
4. {i vor r\s\ri ca iarba în mijlocul apei,
[i ca salcia lâng\ ap\ curg\toare.
5. Acesta va zice> al lui Dumnezeu sunt,
[i acesta va striga pe numele lui Iacov [i
altul va scrie cu mâna sa, al lui Dumnezeu
sunt [i pe numele lui Israil va striga.
833
6. A[a zice Dumnezeu împ\ratul lui
Israil, [i cel ce l-au mântuit pe el
Dumnezeu Savaot> eu sunt întâi [i eu dup\
acestea, afar\ de mine nu este Dumnezeu.
7. Cine este cum sunt eu? S\ stea [i s\
cheme [i s\ spun\ [i s\ g\teasc\ mie de
când am f\cut pe om în veac, [i cele
viitoare mai înainte de ce vor fi, s\ v\
spun\ vou\.
8. Nu v\ ascunde]i, nici r\t\ci]i, au nu
din început a]i b\gat în urechi [i am vestit
vou\? Martori voi sunte]i, de este
Dumnezeu afar\ de mine.
9. Cei ce fac idoli [i cei ce cioplesc, to]i
de[er]i sunt, cei ce fac cele ce le plac lor,
care nu vor folosi lor< martorii lor nu vor
vedea [i nu vor cunoa[te, ci ca s\ se
ru[ineze.
10. Cine zide[te pe cel tare, [i vars\ pe cel
cioplit spre nefolosin]\.
11. Iat\ to]i cei ce se împreun\ cu el, se
vor ru[ina, cei ce ;[i fac dumnezeu [i
cioplesc cele nefolositoare, [i to]i de când
s-au f\cut, s-au uscat [i surzi de la oameni,
adune-se to]i [i s\ stea împreun\, [i s\ se
ru[ineze [i s\ se înfrunteze împreun\.
12. C\ a ascu]it me[terul securea [i cu
barda l-a cioplit, [i cu sfredelul l-a g\urit,
[i l-a lucrat pe el cu t\ria bra]ului s\u, [i va
fl\mânzi [i va sl\bi, [i nu va bea ap\.
13. Dup\ ce me[terul a ales lemnul, l-a
m\surat, l-a însemnat cu condeiul, [i l-a
f\cut pe el în unghiuri, [i l-a cleit cu clei,
[i l-a f\cut în chip de om, [i ca o
frumuse]e de om, ca s\-l pun\ în cas\.
14. T\iat-a lui[i chedrii, [i [i-a luat ghind\
s\lbatic\ [i stejar [i [i-a ales lemn din
p\dure, care l-au s\dit Domnul, pin pe
care ploaia l-a crescut,
15. Ca s\ fie oamenilor de ars în foc, [i
luând dintr-însul s-au înc\lzit [i arzând au
 ISAIA
copt pâine cu el< iar r\m\[i]a o au f\cut
dumnezei, [i s-au închinat lor, f\cutu-[i-au
din el chip cioplit [i s-au închinat lui.
16. Din care jum\tate au ars în foc [i au
copt pe c\rbunii lui pâine, [i cu jum\tate
au fript carne [i au mâncat [i s-au s\turat,
[i înc\lzindu-se, au zis> place-mi, c\ m\
înc\lzii [i v\zui foc.
17. Iar ce a r\mas l-au f\cut dumnezeu
cioplit, îngenuncheaz\ înaintea lui, [i se
închin\ lui [i se roag\ zicând> m=ntuie[te-
m\, c\ dumnezeul meu e[ti tu.
18. Nu au cunoscut, ca s\ în]eleag\, c\ s-
au întunecat, ca s\ nu vaz\ cu ochii s\i, [i
s\ nu priceap\ cu inima sa.
19. {i nu au socotit cu sufletul s\u nici au
cunoscut cu în]elepciunea, c\ jum\tate
dintr-însul a ars în foc [i au copt pe
c\rbunii lui pâine, [i au fript carne de
mâncare< iar din r\m\[i]a lui au f\cut
urâciune, [i i s-au închinat.
20. Cunoa[te]i, c\ cenu[\ este inima lor, [i
se în[al\ [i nimeni nu poate s\-[i
mântuiasc\ sufletul s\u< vede]i s\ nu
zice]i> c\ minciun\ este în dreapta mea.
21. Adu-]i aminte de acestea Iacove [i
Israile, c\ sluga mea e[ti tu, f\cutu-te-am
pe tine sluga mea, [i tu Israile nu m\ uita.
22. C\ iat\ am [ters ca un nor f\r\delegile
tale, [i ca o cea]\ p\catele tale< întoarce-te
la mine [i te voiu mântui pe tine.
23. Veseli]i-v\ ceruri, c\ au miluit
Dumnezeu pe Israil, trâmbi]a]i temeliile
p\mântului, striga]i mun]i veselie,
dealurile [i toate lemnele cele dintr-însele,
c\ au izb\vit Dumnezeu pe Iacov, [i Israil
se va m\ri.
24. A[a zice Domnul cel ce te-au izb\vit
pe tine, [i te-au pl\smuit din pântece> eu
Domnul cel ce s\vâr[esc toate, întins-am
cerul singur, [i am înt\rit p\mântul.
834
25. Cine altul va risipi semnele celor
gr\itori din pântece? {i vr\jile de la
inim\? Cel ce întoarce pe cei în]elep]i la
cele dinapoi, [i nebune[te sfatul lor?
26. {i înt\re[te cuvântul slugii sale, [i
adevere[te sfatul Îngerilor s\i. Cel ce zice
Ierusalimului> locui-te-vei [i cet\]ilor
Iudei> zidi-v\-ve]i [i pustiile lui vor
odr\sli.
27. Cel ce zice adâncului> pustii-te-vei [i
râurile tale le voiu usca.
28. Cel ce zice lui Kir s\ în]eleag\ [i toate
voile mele va face, cel ce zice
Ierusalimului> zidi-te-vei [i casa mea cea
sfânt\ o voiu întemeia.
CAP. 45.
Mai înainte vestire despre Kir.
Mântuirea cea de la Dumnezeu vestit\
poporului s\u.
A[a zice Domnul Dumnezeu unsului meu
Kir, pe care l-am ]inut de-a dreapta ca s\
supun înaintea lui neamuri, [i puterea
împ\ra]ilor voiu rupe, deschide-voiu
înaintea lui por]i, [i cet\]i nu se vor
închide.
2. Eu înaintea ta voiu merge [i mun]ii
voiu face [es, u[ile cele de aram\ voiu
zdrobi [i z\voarele cele de fier voiu
sf\râma.
3. {i voiu da ]ie vistierii întunecate,
ascunse, nev\zute voiu deschide ]ie, ca s\
cuno[ti, c\ eu sunt Domnul Dumnezeul
t\u, cel ce chem numele t\u, Dumnezeul
lui Israil.
4. Pentru sluga mea Iacov [i pentru Israil
alesul meu, eu te voiu chema pe numele
t\u [i te voiu primi> iar tu nu m-ai
cunoscut.
5. C\ eu sunt Domnul Dumnezeu [i afar\
 ISAIA
de mine nu este Dumnezeu, înt\ritu-te-
am, [i nu m-ai cunoscut pe mine.
6. Ca s\ cunoasc\ cei de la r\s\ritul
soarelui [i cei de la apus, c\ nu este
Dumnezeu afar\ de mine.
7. Eu sunt Domnul Dumnezeu [i nu este
înc\, eu sunt cel ce am f\cut lumina [i am
zidit întunericul, cel ce fac pace [i zidesc
rele, eu sunt Domnul Dumnezeu, cel ce
fac toate acestea.
8. Veseleasc\-se cerul deasupra, [i norii
s\ roureze dreptate< s\ r\sar\ p\mântul [i
s\ odr\sleasc\ mil\, [i dreptate s\ r\sar\
împreun\, eu sunt Dumnezeu, cel ce te-am
zidit pe tine.
9. Pe care mai bine te-am g\tit, decât
lutul olarului. Au doar cel ce ar\, ara-va
p\mântul toat\ ziua? Au doar va zice lutul
olarului> ce faci de nu lucrezi? Au nu ai
mâini? Au r\spunde-va zidirea c\tre cel ce
o au pl\smuit pe ea?
10. Vai celui ce zice tat\lui> ce vei pr\si?
{i mamei> ce chinuie[ti?
11. C\ a[a zice Domnul Dumnezeu
sfântul lui Israil, cel ce au f\cut cele
viitoare, m\ întreba]i pe mine de fiii mei,
[i-mi porunci]i mie de lucrul mâinilor
mele.
12. Eu am f\cut p\mântul [i pe om pe
dânsul, eu cu mâna mea am înt\rit cerul,
eu tuturor stelelor am poruncit.
13. Eu l-am ridicat pe el cu dreptate
împ\rat, [i toate c\ile lui drepte, acesta va
zidi cetatea mea, [i va întoarce robia
poporului meu< nu cu pre], nici cu daruri,
zice Domnul Savaot.
14. A[a zice Domnul Savaot> ostenit-a
Eghipetul [i negu]\toria Etiopienilor, [i
oamenii cei înal]i din Savaim la tine vor
trece [i ]ie vor fi robi, [i dup\ tine vor
umbla lega]i de mâini cu c\tu[e, [i vor
835
veni [i se vor închina ]ie, [i c\tre tine se
vor ruga, c\ întru tine este Dumnezeu, [i
nu este Dumnezeu afar\ de tine.
15. C\ tu e[ti Dumnezeu [i nu am [tiut,
Dumnezeul lui Israil mântuitorul.
16. Înfrunta-se-vor [i se vor ru[ina to]i
potrivnicii lui, [i vor umbla ;ntru ru[ine.
Înnoi]i-v\ c\tre mine ostroave.
17. Israil se mântuie[te de la Domnul cu
mântuire ve[nic\, nu se vor înfrunta, nici
se vor ru[ina mai mult pân\ în veac.
18. A[a zice Domnul cel ce au f\cut cerul>
acesta este Dumnezeu cel ce au ar\tat
p\mântul, [i l-au f\cut pe el, [i l-au tocmit
pe el, nu în de[ert l-au f\cut, ci ca s\ fie
locuit l-au f\cut. Eu sunt Domnul [i nu
este altul.
19. Nu într-ascuns am gr\it, nici în loc
întunecos al p\mântului, nu am zis
semin]iei lui Iacov, de[ert cerca]i, eu sunt
Domnul cel ce gr\iesc dreptatea [i spun
adev\rul.
20. Aduna]i-v\ [i veni]i, sf\tui]i-v\
împreun\ cei ce v\ mântui]i din neamuri<
nu au cunoscut cei ce ridic\ lemnul
cioplitura sa, [i cei ce se roag\ c\tre
dumnezei, care nu mântuiesc.
21. Cei ce vestesc, s\ se apropie, ca s\ [tie
împreun\ cine au f\cut acestea auzite din
început< atunci s-a spus vou\> eu sunt
Dumnezeu, [i nu este altul afar\ de mine,
drept [i mântuitor nu este afar\ de mine.
22. Întoarce]i-v\ c\tre mine [i v\ ve]i
mântui, cei de la marginile p\mântului< eu
sunt Dumnezeu [i nu este altul.
23. Pe mine însumi m\ jur, de nu va ie[i
din gura mea dreptate, cuvintele mele nu
se vor întoarce, c\ mie se va pleca tot
genunchiul.
24. {i va jura toat\ limba pe Dumnezeu,
zicând> dreptate [i slav\ c\tre el vor veni,
 ISAIA
[i se vor ru[ina to]i cei ce se desp\r]esc pe
sine, de la Domnul se vor îndrepta,
25. {i întru Dumnezeu se va m\ri toat\
s\mân]a fiilor lui Israil.
CAP. 46.
Vavilonul d\râmat [i Israil mântuit de
Domnul.
C\zut-a Vil, zdrobitu-s-a Dagon, f\cutu-s-
au cele cioplite ale lor ca ni[te hiare [i
dobitoace.
2. Le purta]i legate, ca sarcina la cel
ostenit [i fl\mând [i slab [i neputincios,
care nu vor putea s\ scape de la r\zboi, iar
ei s-au dus robi.
3. Asculta]i-m\ casa lui Iacov [i toat\
r\m\[i]a lui Israil, cei ce sunte]i purta]i din
pântece, [i cei ce sunte]i pov\]ui]i din
pruncie pân\ la b\trâne]e.
4. Eu sunt, [i pân\ ce ve]i îmb\trâni eu
sunt, eu v\ suf\r pe voi, eu am f\cut, [i eu
voiu l\sa pe voi, [i eu voiu sprijini [i voiu
mântui pe voi.
5. Cu cine m-a]i asem\nat? Vede]i [i
me[te[ugi]i-v\ cei ce r\t\ci]i.
6. {i cei ce scoate]i aurul din s\cule] [i
argintul în cump\n\ îl m\sura]i, [i
n\imind me[ter de aur au f\cut f\ptur\ de
mân\ [i plecându-se, s-au închinat lui.
7. Pe umeri îi ridic\, [i se duc< [i de ;l
pun jos, într-acela[i loc r\mâne< nu se
mi[c\, [i pe cel ce strig\ c\tre el nu-l aude,
[i de rele nu-l va mântui.
8. Aduce]i-v\ aminte de acestea [i
suspina]i, poc\i]i-v\ cei ce a]i r\t\cit,
întoarce]i-v\ din inim\.
9. {i v\ aduce]i aminte de cele mai
dinainte din veac, c\ eu sunt Dumnezeu [i
nu este altul afar\ de mine.
10. Care spun cele ce vor fi mai pe urm\,
836
mai înainte de ce se fac [i de ce se
s\vâr[esc, [i am zis> tot sfatul meu va sta,
[i toate câte am sf\tuit, voiu face.
11. Care chem de la r\s\rit pas\re [i din
p\mânt de departe, pentru care am sf\tuit
[i am gr\it [i am adus, zidit-am [i am
f\cut, pov\]uitu-l-am pe el [i am îndreptat
calea lui.
12. Auzi]i-m\ cei ce a]i pierdut inima, cei
ce sunte]i departe de dreptate.
13. Apropiat-am dreptatea mea, [i nu este
departe, [i mântuirea celor de lâng\ mine
nu o voiu întârzia, dat-am în Sion
mântuire lui Israil spre m\rire.
CAP. 47.
Proorocie pentru c\derea Vavilonului.
Pogoar\-te, [ezi pe p\mânt fecioar\ fata
Vavilonului, [ezi pe p\mânt, nu este scaun
fata Haldeilor, c\ mai mult nu te vei
chema moale [i ginga[\.
2. Ia moar\, macin\ f\in\, dezv\le[te
acoper\mântul t\u, descoper\-]i
c\runte]ele, gole[te-]i pulpele, treci
râurile.
3. Descoperi-se-va ru[inea ta, vedea-se-
vor cele de ru[ine ale tale, ce este drept
voiu lua de pe tine, mai mult nu te voiu da
oamenilor.
4. Zice cel ce te-au mântuit pe tine,
Domnul Savaot, numele lui, sfântul lui
Israil.
5. {ezi umilit\, intr\ întru întuneric fata
Haldeilor, mai mult nu te vei chema
puterea împ\r\]iei.
6. Mâniatu-m-am asupra poporului meu,
spurcat-am mo[tenirea mea, eu i-am dat
pe ei în mâna ta, iar tu nu le-ai dat lor
mil\, jugul celui b\trân foarte l-ai
îngreuiat.
 ISAIA
7. {i ai zis> în veac voiu fi st\pân\, nu ai
gândit acestea în inima ta? Nici ]i-ai adus
aminte de cele dup\ urm\?
8. Acum dar ascult\ acestea ginga[e,
ceea ce [ezi [i n\d\jduie[ti, [i zici întru
inima ta> eu sunt, [i nu este alta, nu voiu
[edea v\duv\, nici voiu cunoa[te s\r\cia.
9. Iar acum f\r\ de veste vor veni peste
tine aceste dou\ într-o zi, [i v\duvia [i
s\r\cia f\r\ de veste vor veni asupra ta,
pentru fermec\toria ta [i pentru vr\jitoriile
tale cele multe foarte.
10. Pentru n\dejdea, care ai avut întru
r\utatea ta, c\ tu ai zis> eu sunt, [i nu este
alta, s\ [tii, c\ în]elepciunea [i curvia
acestora va fi ]ie spre ru[ine, [i ai zis întru
inima ta> eu sunt, [i nu este alta.
11. {i va veni asupra ta pieire, [i nu vei
[ti< groap\, [i vei c\dea într-însa< [i va
veni asupra ta tic\lo[ie, [i nu te vei putea
cur\]i< [i f\r\ de veste va veni asupra ta
pieire, [i nu vei [ti.
12. Stai acum cu vr\jile tale [i cu
fermec\toriile tale cele multe, care le-ai
înv\]at din tinere]ile tale, de ;]i vor putea
]ie folosi, sau de te vei mai putea înt\ri.
13. Ostenit-ai întru sfaturile tale< s\ stea
dar [i s\ te mântuiasc\ pe tine cuvânt\torii
de stelele cerului, care semuiesc stelele,
spun\ ]ie ce va s\ vin\ asupra ta?
14. Iat\ to]i ca ni[te puzderii se vor arde în
foc, [i nu vor mântui sufletul lor din para
focului, pentru c\ ai c\rbuni de foc, [edea-
vei pe ei.
15. Ace[tia vor fi ]ie ajutor, ostenit-ai
întru schimbare din tinere]e, omul întru
sine a r\t\cit [i ]ie nu va fi mântuire.
CAP. 48.
Darul lui Dumnezeu asupra lui Israil.
837
Auzi]i acestea casa lui Iacov, cei ce v\
chema]i cu numele lui Israil [i din Iuda a]i
ie[it, cei ce v\ jura]i cu numele Domnului
Dumnezeului lui Israil, cei ce v\ aduce]i
aminte nu cu adev\r, nici cu dreptate.
2. {i cei ce v\ sprijini]i cu numele cet\]ii
celei sfinte [i pe Dumnezeul lui Israil
sunte]i întemeia]i, Domnul Savaot este
numele lui.
3. Cele mai dinainte iat\ le-am spus, [i
din gura mea au ie[it, [i s-au auzit,
degrab\ am f\cut [i au venit.
4. {tiu c\ v=rtos e[ti, [i v=n\ de fier este
grumazul t\u, [i fruntea ta de aram\.
5. {i am spus ]ie de demult, mai înainte
de ce au venit peste tine, auzite ]ie le-am
f\cut, ca s\ nu zici> c\ idolii mi-au f\cut
mie, [i s\ nu zici> c\ cele cioplite [i cele
v\rsate mi-au poruncit mie.
6. Auzit-a]i toate [i voi nu a]i cunoscut,
înc\ [i acum auzite ]ie ]i-am f\cut cele
nou\, care de acum înainte vor s\ fie, [i nu
ai zis>
7. Acum s\ fac [i nu mai de demult, [i nu
în zilele cele mai dinainte ai auzit acelea,
s\ nu zici, [tiu-le pe ele.
8. Nici ai cunoscut, nici ai [tiut, nici din
început am deschis urechile tale, c\ am
cunoscut, c\ def\imând vei def\ima, [i
înc\ din pântece te vei chema f\r\delege.
9. Pentru numele meu voiu ar\ta ]ie
mânia mea, [i cele m\rite ale mele le voiu
aduce peste tine, ca s\ nu te pierz de tot.
10. Iat\ te-am vândut pe tine, nu pentru
argint, [i te-am scos din cuptorul s\r\ciei.
11. Pentru mine face-voiu ]ie, c\ numele
meu se necinste[te [i slava mea altuia nu o
voiu da.
12. Ascult\-m\ Iacove [i Israile, pe care
eu te chem, eu sunt cel dint=i [i eu sunt în
veac.
 ISAIA
13. {i mâna mea a întemeiat p\mântul, [i
dreapta mea a înt\rit cerul< chema-voiu pe
ei [i vor sta împreun\,
14. {i se vor aduna to]i [i vor auzi> cine le-
a spus lor acestea? Cel ce te iubesc pe tine
am f\cut voia ta asupra Vavilonului, ca s\
pierz s\mân]a Haldeilor.
15. Eu am gr\it, eu am chemat, adusu-l-
am pe el [i am îndreptat calea lui.
16. Apropia]i-v\ c\tre mine [i asculta]i
acestea> nu de la început întru ascuns am
gr\it, când s-a f\cut acolo eram, [i acum
Domnul m-au trimis pe mine [i Duhul lui.
17. A[a zice Domnul, cel ce te-au izb\vit
pe tine, sfântul lui Israil> eu sunt Domnul
Dumnezeul t\u, cel ce ]i-am ar\tat ]ie, ca
s\ afli tu calea, pe care s\ umbli.
18. {i de ai fi ascultat poruncile mele, s-ar
fi f\cut ]ie ca un râu pacea ta, [i dreptatea
ta ca valul m\rii.
19. {i ca nisipul s-ar fi înmul]it s\mân]a
ta, [i fiii pântecelui t\u ca ]\râna
p\mântului< ci nici acum nu te vei stinge,
nici va pieri numele t\u înaintea mea.
20. Ie[i din Vavilon, fugi de la Haldei, glas
de veselie s\ vesti]i [i s\ se auz\ aceasta<
vesti]i pân\ la marginile p\mântului, [i
zice]i> izb\vit-au Domnul pe robul s\u
Iacov.
21. {i de vor înseta, în pustie îi va duce pe
ei, ap\ din piatr\ le va scoate lor, despica-
va piatra [i va curge ap\, [i va bea poporul
meu.
22. Nu este bucurie nedrep]ilor zice
Domnul.
CAP. 49.
Slujitorul Domnului lumin\
neamurilor.
Asculta]i-m\ ostroave, [i lua]i aminte
838
neamuri, dup\ mult\ vreme va sta, zice
Domnul> din pântecele maicii mele au
numit numele meu.
2. {i a pus gura mea ca o sabie ascu]it\,
[i sub acoper\mântul mâinii sale m-au
acoperit, pusu-m-au ca o s\geat\ aleas\ [i
în tolba sa m-au ascuns.
3. {i mi-au zis mie> sluga mea e[ti tu
Israile, [i întru tine m\ voiu m\ri.
4. {i eu am zis> în de[ert m-am ostenit, în
zadar [i întru nimic am dat t\ria mea,
pentru aceasta judecata mea la Domnul
este, [i osteneala mea înaintea
Dumnezeului meu.
5. {i acum a[a zice Domnul> cel ce din
pântece m-a pl\smuit slug\ lui[i, ca s\
adune pe Iacov la Domnul [i pe Israil.
Aduna-m\-voiu [i m\ voiu m\ri înaintea
Domnului, [i Dumnezeul meu va fi mie
t\rie.
6. {i au zis mie> mare lucru este s\ te
chemi sluga mea, ca s\ scoli semin]iile lui
Iacov [i s\ întorci pe cei risipi]i ai lui
Israil< iat\ te-am pus pe tine spre împ\care
poporului, spre lumin\ neamurilor, ca s\
fii tu mântuire pân\ la marginile
p\mântului.
7. A[a zice Domnul cel ce te-au izb\vit
pe tine, Dumnezeul lui Israil> sfin]i]i pe
cel ce nu bag\ seam\ de sufletul s\u, pe
cel ce este urât neamurilor, pe cel ce este
rob domnilor< împ\ra]ii îl vor vedea pe el,
[i se vor scula c\peteniile [i se vor închina
lui pentru Domnul, c\ credincios este
sfântul lui Israil, [i te-am ales pe tine.
8. A[a zice Domnul> în vreme pl\cut\ te-
am ascultat pe tine, [i în ziua mântuirii ]i-
am ajutat [i te-am f\cut, [i te-am dat spre
împ\care neamurilor, ca s\ a[ezi
p\mântul, [i s\ mo[tene[ti mo[tenirea
pustiei.
 ISAIA
9. {i s\ zici celor din leg\turi> ie[i]i, [i
celor dintru întuneric> lumina]i-v\, în toate
c\ile se vor pa[te, [i în toate c\r\rile
p\[unea lor.
10. Nu vor fl\mânzi, nici vor înseta, nici îi
va bate pe ei c\ldura, nici soarele, ci cel ce
miluie[te pe ei, va mângâia pe ei, ci prin
izvoare de ape duce-i-va pe ei.
11. {i voiu face, ca tot muntele s\ fie cale,
[i toat\ c\rarea p\[une lor.
12. Iat\ ace[tia de departe vor veni,
ace[tia de la miaz\noapte [i de la mare,
al]ii din p\mântul Per[ilor.
13. Veseli]i-v\ ceruri [i s\ se bucure
p\mântul, s\ strige mun]ii veselie [i
dealurile dreptate, c\ au miluit Dumnezeu
pe poporul s\u [i pe cei smeri]i ai
poporului s\u i-au mângâiat.
14. C\ a zis Sionul> p\r\situ-m-au
Domnul [i Domnul m-au uitat pe mine,
15. Au doar va uita femeia pe pruncul
s\u? Sau nu-i va fi mil\ de fiii pântecelui
s\u? C\ de va [i uita femeia pe ace[tia< dar
eu nu te voiu uita pe tine, zice Domnul.
16. Iat\ pe mâinile mele am zugr\vit
zidurile tale, [i înaintea mea e[ti pururea.
17. {i curând te vei zidi de la cei ce te-au
surpat, [i cei ce te-au pustiit pe tine, vor
ie[i din tine.
18. Ridic\ împrejur ochii t\i, [i vezi pe
to]i< iat\ s-au adunat [i au venit la tine. Viu
sunt eu, zice Domnul, c\ cu to]i cu ace[tia,
ca [i cu o podoab\ te vei îmbr\ca [i vei
pune pe ei împrejurul t\u, ca o mireas\
podoaba.
19. C\ cele pustii ale tale [i cele risipite [i
cele c\zute, acum se vor strâmta de cei ce
locuiesc, [i se vor dep\rta de tine cei ce te
m\nânc\ pe tine.
20. C\ vor zice la urechile tale fiii t\i, pe
care i-ai pierdut> strâmt este mie locul, f\-
839
mi loc ca s\ locuiesc,
21. {i vei zice întru inima ta> cine a n\scut
pe ace[tia mie, c\ eu f\r\ de fii am fost [i
v\duv\, nemernic\ [i închis\, [i pe ace[tia
cine i-a hr\nit mie? Eu am r\mas singur\<
dar ace[tia unde au fost?
22. A[a zice Domnul Domnul> iat\ ridic
spre neamuri mâna mea [i spre ostroave
voiu în\l]a semnul meu [i vor aduce pe fiii
t\i în sân [i pe fetele tale pe umeri le vor
purta.
23. {i te vor hr\ni pe tine împ\ra]i, [i
împ\r\tesele lor te vor apleca< pe fa]a
p\mântului se vor închina ]ie, [i praful
picioarelor tale vor linge [i vei cunoa[te,
c\ eu sunt Domnul Dumnezeu, [i nu se
vor ru[ina cei ce m\ a[teapt\ pe mine.
24. Au lua-va cineva de la uria[ pr\zi? {i
cel ce va robi pe altul cu nedreptate,
mântui-se-va?
25. C\ a[a zice Domnul> de va prinde
cineva pe uria[, va lua pr\zi, [i luând de la
cel tare, va sc\pa< iar eu judecata ta voiu
judeca, [i eu voiu izb\vi pe fiii mei.
26. {i cei ce te-au nec\jit pe tine, vor
mânca c\rnurile sale, [i ca vinul cel nou
vor bea sângele s\u [i se vor îmb\ta, [i va
cunoa[te tot trupul, c\ eu sunt Domnul cel
ce te-am izb\vit pe tine [i am ajutat t\ria
lui Iacov.
CAP. 50.
Mesia nesocotit [i biruitor.
A[a zice Domnul> care este cartea cea de
slobozenie a maicii voastre cu care o am
l\sat pe ea? Sau c\ruia datornic a celor ce
m\ vând pe mine v-am vândut pe voi? Iat\
pentru p\catele voastre v-a]i vândut [i
pentru f\r\delegile voastre am l\sat pe
mama voastr\.
 ISAIA
2. Ce este? C\ am venit [i nu era om, am
strigat [i nu era cine s\ auz\. Au nu poate
mâna mea s\ mântuiasc\? Sau nu poate s\
scoat\? Iat\ cu mânia mea voiu pustii
marea [i voiu de[erta râurile [i se vor usca
pe[tii lor nefiind ap\, [i vor muri de sete.
3. Îmbr\ca-voiu cerul cu întuneric, [i ca
un sac voiu pune acoper\mântul lui.
4. Domnul, Domnul mi-au dat mie limb\
de înv\]\tur\, ca s\ cunosc când se cade a
gr\i cuvântul.
5. Pusu-m-au diminea]a, diminea]a mi-
au pus mie ureche, ca s\ auz.
6. {i înv\]\tura Domnului Domnului îmi
deschide mie urechile< iar eu nu stau
împotriv\, nici m\ pricesc.
7. Spatele mele le-am dat spre b\t\i [i
f\lcile mele spre p\lmuiri, [i fa]a mea nu o
am întors de c\tre ru[inea scuip\rilor,
8. {i Domnul, Domnul ajutor s-au f\cut
mie, pentru aceea nu m-am ru[inat, ci am
pus fa]a mea ca o piatr\ vârtoas\, [i am
cunoscut, c\ nu m\ voiu ru[ina.
9. Pentru c\ aproape este cel ce m-au
îndreptat pe mine, cine este cel ce se
judec\ cu mine? S\ stea cu mine
împreun\, [i cine este cel ce se judec\ cu
mine? S\ se apropie de mine< iat\
Domnul, Domnul va ajuta mie< cine îmi va
face mie r\u? Iat\ voi to]i ca o hain\ v\
ve]i învechi [i ca molia va mânca pe voi,
10. Cine este întru voi, care se teme de
Domnul? S\ auz\ glasul slugii lui< cei ce
umbl\ întru întuneric, [i nu este lor
lumin\, n\d\jdui]i întru numele
Domnului, [i v\ înt\ri]i întru Dumnezeu.
11. Iat\ voi to]i aprinde]i foc [i înt\ri]i
flac\r\, umbla]i ;ntru lumina focului
vostru, [i întru flac\ra care a]i aprins, [i
pentru mine s-au f\cut acestea vou\, întru
durere ve]i adormi.
840
CAP. 51.
F\g\duin]e celor credincio[i.
Auzi]i-m\ cei ce urma]i dreptatea [i cei ce
c\uta]i pe Domnul, c\uta]i la piatra cea
tare, care o a]i cioplit [i la gaura gropii,
care o a]i s\pat.
2. C\uta]i la Avraam tat\l vostru [i la
Sarra, care v-au n\scut pe voi< c\ unul era
[i l-am chemat pe el, [i l-am binecuvântat
pe el, [i l-am iubit pe el [i l-am înmul]it pe
el.
3. {i pe tine acum te voiu mângâia
Sioane, [i am mângâiat toate pustiile lui [i
voiu pune pustiile lui ca Raiul [i cele de la
apusurile lui ca Raiul Domnului, veselie [i
bucurie va afla într-însul, m\rturisire [i
glas de laud\.
4. Asculta]i-m\, asculta]i-m\ poporul
meu, [i împ\ra]i la mine lua]i aminte, c\
lege va ie[i de la mine, [i judecata mea
spre luminarea neamurilor.
5. Apropie-se curând dreptatea mea [i va
ie[i ca o lumin\ mântuirea mea, [i întru
bra]ul meu neamurile vor n\d\jdui, pe
mine m\ vor a[tepta ostroavele [i întru
bra]ul meu vor n\d\jdui.
6. Ridica]i la cer ochii vo[tri, [i privi]i la
p\mânt jos, c\ cerul, ca fumul se va stinge,
[i p\mântul ca o hain\ se va învechi, [i cei
ce locuiesc ca ace[tia vor muri< iar
mântuirea mea în veac va fi, [i dreptatea
mea nu va lipsi.
7. Asculta]i-m\ cei ce [ti]i judecata,
poporul meu, la care legea mea este în
inima voastr\, nu v\ teme]i de mustrarea
oamenilor [i cu hulirea lor s\ nu v\ birui]i.
8. C\ vor fi ca o hain\, care cu vreme se
stric\, [i ca lâna, care se m\nânc\ de
molii< iar dreptatea mea în veac va fi [i
 ISAIA
mântuirea mea în neamurile neamurilor.
9. Scoal\-te, scoal\-te Ierusalime [i te
îmbrac\ cu t\ria bra]ului t\u, scoal\-te, ca
întru începutul zilei, ca neamul veacului,
au nu e[ti tu cel ce ai cioplit l\]imea? Au
nu e[ti tu cel ce ai rupt pe balaur?
10. Au nu e[ti tu cel ce ai pustiit marea,
apa cea mult\ a adâncului, cel ce ai pus
adâncul m\rii cale de trecut celor ce s-au
izb\vit [i s-au mântuit?
11. C\ Domnul va întoarce pe ei, [i vor
veni în Sion cu veselie [i cu bucurie
ve[nic\, c\ pe capul lor laud\, [i veselie va
apuca pe ei, fugit-au durerea, întristarea [i
suspinarea.
12. Eu sunt, eu sunt cel ce te mângâi pe
tine, cunoa[te cine ai fost tu, c\ te-ai temut
de omul muritor [i de fiul omului, care ca
iarba s-au uscat.
13. {i ai uitat pe Dumnezeu cel ce te-au
f\cut pe tine, pe cel ce au f\cut cerul [i au
întemeiat p\mântul, [i te-ai temut pururea
în toate zilele de fa]a mâniei celui ce te
nec\jea pe tine< c\ în ce chip a gândit ca s\
te piarz\ pe tine, [i acum unde este mânia
celui ce te nec\jea pe tine?
14. Pentru c\ mântuindu-te tu, nu va sta,
nici va z\bovi, [i nu va omorî spre stricare,
[i nu va lipsi pâinea lui.
15. C\ eu sunt Dumnezeul t\u, cel ce
tulbur marea [i fac de sun\ valurile ei.
Domnul Savaot numele meu.
16. Pune-voiu cuvintele mele în gura ta, [i
te voiu acoperi sub umbra mâinii mele, cu
care am înt\rit cerul [i am întemeiat
p\mântul, [i va zice Sionul> poporul meu
e[ti tu.
17. De[teapt\-te, de[teapt\-te, scoal\-te
Ierusalime, cel ce ai b\ut din mâna
Domnului paharul mâniei lui, c\ paharul
c\derii [i paharul mâniei l-ai b\ut [i l-ai
841
de[ertat.
18. {i nu era cine s\ te mângâie din to]i
fiii t\i, care ai n\scut, [i nu era cine s\ te
]in\ de mân\ dintre to]i fiii t\i, pe care ai
crescut.
19. Dou\ acestea sunt împotriv\ ]ie, cine
se va mâhni împreun\ cu tine? C\dere [i
zdrobire, foamete [i sabie, cine te va
mângâia?
20. Fiii t\i cei lipsi]i, care dorm la
marginea a toat\ ie[irea, ca o hiar\ în
curs\, plini de mânia Domnului, sl\bi]i
prin Domnul Dumnezeu.
21. Pentru aceea ascult\ smerit\ [i
îmb\tat\, nu de vin.
22. A[a zice Domnul Dumnezeu, cel ce
judec\ pe poporul s\u> iat\ am luat din
mâna ta paharul c\derii, paharul mâniei
mele [i nu vei mai ad\uga înc\ a-l bea.
23. {i îl voiu da pe el în mâinile celor ce
cu nedreptul te-au asuprit [i te-au smerit,
care au zis sufletului t\u> pleac\-te, ca s\
trecem, [i ai pus asemenea cu p\mântul
[alele tale, celor ce treceau afar\.
CAP. 52.
F\g\duin]e de mântuire [i de
întemeierea Ierusalimului.
Scoal\-te, scoal\-te Sioane, îmbrac\ t\ria
ta Sioane, [i tu Ierusalime cetate sfânt\
îmbrac\ m\rirea ta, nu va trece mai mult
prin tine cel net\iat împrejur [i cel
necurat.
2. Scutur\ praful [i te scoal\, [i [ezi
Ierusalime, dezleag\ leg\tura grumazului
t\u, ceea ce e[ti roab\ fata Sionului.
3. C\ acestea zice Domnul> în zadar v-a]i
vândut, [i nu cu argint v\ ve]i r\scump\ra.
4. A[a zice Domnul Dumnezeu> în
Eghipet s-a pogorât poporul meu mai
 ISAIA
înainte ca s\ locuiasc\ acolo, [i la Asirieni
cu sila a fost dus.
5. {i acum ce va fi aici? Acestea zice
Domnul> c\ s-a luat poporul meu în zadar,
mira]i-v\ [i v\ v\ita]i, acestea zice
Domnul> pentru voi numele meu pururea
se hule[te întru neamuri.
6. Pentru aceea va cunoa[te poporul meu
numele meu în ziua aceea, c\ eu însumi
sunt cel ce gr\iam, de fa]\ sunt.
7. Ca frumuse]ea în mun]i, ca picioarele
celui ce bineveste[te auzirea p\cii, ca cel
ce bineveste[te cele bune, c\ auzit\ voiu
face mântuirea ta, zicând> Sioane!
Împ\r\]i-va Dumnezeul t\u.
8. C\ glasul celor ce te p\zesc pe tine s-
a în\l]at, [i cu glasul împreun\ se vor
veseli, c\ ochi la ochi vor vedea, când va
milui Domnul Sionul.
9. Strige veselie împreun\ pustiile
Ierusalimului, c\ l-au miluit Domnul pe el
[i au mântuit Ierusalimul.
10. {i va descoperi Domnul bra]ul s\u cel
sfânt înaintea tuturor neamurilor, [i vor
vedea toate marginile p\mântului
mântuirea cea de la Dumnezeul nostru.
11. Dep\rta]i-v\, dep\rta]i-v\, ie[i]i de
acolo, [i de necurat s\ nu v\ atinge]i, ie[i]i
din mijlocul lui, osebi]i-v\ cei ce purta]i
vasele Domnului.
12. C\ nu ve]i ie[i cu gâlceav\, nici cu
fug\ ve]i merge, c\ va merge înaintea
voastr\ Domnul, cel ce v\ adun\ pe voi
Domnul Dumnezeul lui Israil.
13. Iat\ va cunoa[te fiul meu [i se va
în\l]a, se va m\ri [i se va ridica foarte.
14. În ce chip se vor mira de tine mul]i,
a[a se va necinsti de oameni chipul t\u, [i
m\rirea ta de fiii oamenilor.
15. A[a se vor mira de dânsul neamuri
multe, [i împ\ra]ii vor astupa gura sa, c\
842
celor ce nu s-au vestit despre dânsul, aceia
vor vedea, [i care nu au auzit, vor
cunoa[te.
CAP. 53.
Patimile, moartea [i preasl\virea lui
Mesia.
Doamne! Cine a crezut auzului nostru, [i
bra]ul Domnului, cui s-a descoperit?
2. Vestit-am ca un prunc înaintea lui, [i
ca o r\d\cin\ în p\mânt însetat< nu are
chip el, nici m\rire, [i l-am v\zut pe el, [i
nu avea chip, nici frumuse]e.
3. Ci chipul lui necinstit, [i mai sfâr[it
decât al fiilor omene[ti, om ce era întru
b\taie, [i [tiind r\bda durere, c\ s-a
schimbat fa]a lui, def\imat a fost [i
nesocotit.
4. Acesta p\catele noastre le poart\, [i
pentru noi rabd\ durere, [i noi am gândit,
c\ de la Dumnezeu este el întru durere, în
chin [i în necaz.
5. Iar el s-a r\nit pentru p\catele noastre,
[i a p\timit pentru f\r\delegile noastre,
certarea împ\c\rii noastre pe dânsul, [i cu
rana lui noi to]i ne-am vindecat.
6. To]i ca ni[te oi am r\t\cit, fiecare din
calea sa s-a ab\tut, [i Domnul l-au dat pe
el pentru p\catele noastre.
7. {i el, pentru ce s-a chinuit, nu [i-a
deschis gura sa< ca o oaie la junghiere s-au
adus, [i ca un miel f\r\ de glas înaintea
celui ce ;l tunde, a[a nu-[i deschide gura
sa.
8. :ntru smerenie judecata lui s-a ridicat,
[i neamul lui cine ;l va spune? C\ s-a luat
de pe p\mânt via]a lui, pentru f\r\delegile
poporului meu s-au adus la moarte.
9. {i voiu da pe cei r\i în locul îngrop\rii
lui, [i pe cei boga]i în locul mor]ii lui< c\
 ISAIA
f\r\delege nu au f\cut, nici s-au aflat
vicle[ug în gura lui.
10. {i Domnul va s\-l cur\]easc\ pe el de
r\ni, de se va da pentru p\cat< sufletul
vostru va vedea s\mân]\ îndelungat\.
11. {i va Domnul cu mâna sa s\ scoat\ din
durere sufletul lui, [i s\-i arate lui lumin\,
[i s\-l fac\ cu [tiin]\, [i s\ îndrepteze pe
cel drept, care bine sluje[te multora, [i
p\catele lor el le va purta.
12. Pentru aceasta el va mo[teni pe mul]i,
[i va împ\r]i dobânzile celor tari, pentru
c\ s-a dat la moarte sufletul lui, [i cu cei
f\r\delege s-au socotit, [i el p\catele
multora au purtat, [i pentru f\r\delegile
lor s-au dat.
CAP. 54.
Slava noului Ierusalim.
Vesele[te-te cea stearp\, care nu na[ti, d\
glas [i strig\, ceea ce nu aveai dureri de
na[tere, c\ mai mul]i sunt fiii celei pustii,
decât a celei ce are b\rbat.
2. C\ au zis Domnul> l\rge[te locul
cortului t\u [i pieile corturilor tale le
întinde, nu te scumpi, lunge[te funiile tale,
[i ]\ru[ii t\i împuternice[te-i.
3. Înc\ [i de-a dreapta [i de-a stânga
l\]e[te, [i s\mân]a ta va mo[teni neamuri,
[i cet\]i pustii vei locui.
4. Nu te teme, pentru c\ te-ai ru[inat,
nici s\-]i fie ru[ine, pentru c\ te-ai oc\rât,
c\ de ru[inea cea ve[nic\ vei uita, [i de
ocara v\duviei tale mai mult nu-]i vei
aduce aminte.
5. C\ Domnul cel ce te-au f\cut pe tine,
Domnul Savaot este numele lui, [i cel ce
te izb\ve[te pe tine, el este Dumnezeul lui
Israil, Dumnezeu a tot p\mântul se va
chema.
843
6. Nu ca pe o femeie p\r\sit\ [i slab\ la
inim\ te-au chemat pe tine Domnul, nici
ca pe o femeie din tinere]e urât\, zis-au
Dumnezeul t\u.
7. Pu]in\ vreme te-am p\r\sit, [i cu mil\
mare te voiu milui.
8. :ntru mânie pu]in\ am întors fa]a mea
de c\tre tine, [i cu mil\ ve[nic\ te voiu
milui, zis-au cel ce te-au izb\vit pe tine
Domnul.
9. De la apa care a fost pe vremea lui
Noe, aceasta este mie, precum m-am jurat
lui în vremea aceea, c\ mai mult nu m\
voiu mânia asupra p\mântului pentru tine.
10. Nici cu înfrico[area ta voiu muta
mun]ii, [i dealurile nu se vor cl\ti< a[a nici
mila mea nu va lipsi de la tine, nici
leg\tura p\cii mele nu se va lua, c\ au zis
Domnul cel milostiv ]ie>
11. Smerit\ [i nea[ezat\ ai fost, nu ai avut
mângâiere, iat\ eu g\tesc ]ie piatra ta,
rubinul [i temeliile tale sapfir.
12. {i voiu pune z\brelele tale iaspis, [i
por]ile tale pietre de cristal, [i zidul t\u
pietre alese.
13. {i pe to]i fiii t\i înv\]a]i lui
Dumnezeu, [i întru mult\ pace vor fi fiii
t\i.
14. {i cu dreptate te vei zidi, dep\rteaz\-te
de nedreptate, [i nu te vei teme, [i
cutremur nu se va apropia la tine.
15. Iat\ nemernici vor veni pentru mine la
tine, [i vor locui la tine, [i vor sc\pa la
tine.
16. Iat\ eu te-am zidit pe tine, nu ca
fierarul suflând c\rbuni, [i sco]ând unelte
la lucru, [i eu te-am zidit, nu ca s\ te stric
cu pierzare.
17. Tot lucrul f\cut împotriva ta, nu va
spori, [i tot glasul se va scula asupra ta la
judecat\, pe to]i aceia vei birui, [i cei
 ISAIA
supu[i ai t\i vor fi într-însul< este
mo[tenire celor ce slujesc Domnului, [i
voi ve]i fi mie drep]i, zice Domnul.
CAP. 55.
Sf\tuire pentru primirea mântuirii.
Cei înseta]i merge]i la ap\, [i câ]i nu ave]i
argint mergând cump\ra]i, [i mânca]i, [i
merge]i [i cump\ra]i f\r\ de argint [i f\r\
de pre], vin [i gr\sime.
2. Pentru ce cheltui]i argintul, nu spre
hran\, [i osteneala voastr\ nu spre sa]iu.
3. Asculta]i-m\ pe mine [i ve]i mânca
cele bune, [i se va desf\ta întru bun\t\]i
sufletul vostru< lua]i aminte cu urechile
voastre [i urma]i c\ilor mele. Asculta]i-m\
pe mine [i va fi viu întru bun\t\]i sufletul
vostru, [i voiu pune vou\ lege ve[nic\,
sfintele lui David cele credincioase.
4. Iat\ m\rturie întru neamuri l-am dat
pe dânsul Domn [i poruncitor neamurilor.
5. Neamurile, care nu te [tiau pe tine, te
vor chema [i popoarele care nu te
cuno[teau, la tine vor alerga pentru
Domnul Dumnezeul t\u sfântul lui Israil,
c\ te-au m\rit pe tine.
6. C\uta]i pe Domnul, [i dac\ ;l ve]i afla,
s\-l chema]i pe el, când se va apropia de
voi.
7. S\-[i lase cel necredincios c\ile sale [i
omul cel f\r\delege sfaturile sale, [i s\ se
întoarc\ la Domnul [i-l va milui, [i la
Dumnezeul vostru, c\ mult va ierta
p\catele voastre.
8. C\ nu sunt sfaturile mele ca sfaturile
voastre, nici c\ile mele, ca c\ile voastre,
zice Domnul.
9. Ci cât este cerul departe de p\mânt,
a[a sunt departe c\ile mele de c\ile
voastre, [i cugetele mele de cugetele
844
voastre.
10. C\ precum se pogoar\ ploaia sau
z\pada din cer [i nu se întoarce pân\ când
adap\ p\mântul, [i-l face de r\sare [i
rode[te [i d\ s\mân]\ sem\n\torului [i
pâine de mâncare,
11. A[a va fi cuvântul meu, care va ie[i
din gura mea, nu se va întoarce c\tre mine
de[ert, pân\ când va plini toate câte am
voit, [i voiu spori c\ile tale [i poruncile
mele.
12. C\, cu veselie ve]i ie[i [i cu bucurie v\
ve]i pov\]ui, c\ mun]ii [i dealurile vor
s\lta a[teptându-v\ pe voi cu bucurie, [i
toate lemnele ]arinii vor bate cu ramurile.
13. {i în locul scaiului se va în\l]a
chiparos, [i în locul urzicii va cre[te
mirsina, [i va fi Domnul numit [i întru
semn ve[nic, [i nu va lipsi.
CAP. 56.
Chemarea neamurilor la mântuire.
Acestea zice Domnul, p\zi]i judecata [i
face]i dreptate, c\ s-a apropiat mântuirea
mea, ca s\ vin\, [i mila mea ca s\ se
descopere.
2. Fericit b\rbatul, care face acestea [i
omul, care ]ine acestea [i p\ze[te
Sâmbetele, ca s\ nu le spurce pe ele, [i ;[i
fere[te mâinile sale, ca s\ nu fac\
nedreptate.
3. S\ nu zic\ cel de alt neam, care s-a
ad\ugat Domnului zicând> doar cu osebire
m\ va osebi Domnul de la poporul s\u, [i
s\ nu zic\ famenul> c\ lemn sec sunt eu.
4. Acestea zice Domnul famenilor>
oricâ]i vor p\zi Sâmbetele mele [i vor
alege cele ce vreau eu, [i vor ]ine legea
mea,
5. Da-voiu lor în casa mea [i în zidul
 ISAIA
meu loc numit, mai bun decât fii [i decât
fete. Nume ve[nic voiu da lor [i nu va
lipsi.
6. {i celor de alt neam, care s-au ad\ugat
la Domnul, ca s\ slujeasc\ lui [i s\
iubeasc\ numele Domnului, ca s\ fie lui
slugi [i slujnice< [i pe to]i cei ce p\zesc
Sâmbetele mele, s\ nu le spurce< [i pe cei
ce ]in legea mea,
7. Voiu b\ga pe ei în muntele cel sfânt al
meu, [i îi voiu desf\ta pe ei în casa mea de
rug\ciune, arderile de tot ale lor [i jertfele
lor vor fi primite pe jertfelnicul meu, c\ci
casa mea, cas\ de rug\ciune se va chema
la toate neamurile.
8. Zis-au Domnul, cel ce adun\ pe cei
risipi]i ai lui Israil, c\ voiu ad\uga la el
adunare.
9. Toate hiarele s\lbatice veni]i, mânca]i
toate hiarele p\durii.
10. Vede]i, c\ au orbit to]i, nu au
cunoscut, to]i câini mu]i sunt, care nu pot
l\tra, care viseaz\ în culcu[ [i iubesc a
dormita.
11. {i ca ni[te câini f\r\ de ru[ine, cu
sufletul, care nu [tiu sa]iul [i sunt r\i,
ne[tiind în]elegerea, to]i au urmat c\ile
sale, fiecare dup\ pofta averilor pân\ la cei
din urm\.
12. Veni]i s\ bem vin [i s\ ne îmb\t\m, [i
s\ facem a[a mâine înc\ [i mai mult
foarte.
CAP. 57.
Mustrare necredin]ei lui Israil.
Vede]i cum a pierit dreptul [i nimeni nu ia
aminte, [i b\rba]i drep]i pier [i nimeni nu
socote[te c\ de c\tre fa]a nedrept\]ii a
pierit dreptul.
2. Fi-va în pace îngroparea lui, luatu-s-a
845
din mijloc.
3. Iar voi apropia]i-v\ aici fii f\r\delege,
neam de preacurvari [i de curv\.
4. :ntru cine v-a]i desf\tat? {i asupra cui
a]i deschis gura voastr\, [i asupra cui a]i
scos limba voastr\? Au nu voi sunte]i fii
pierz\tori, s\mân]\ f\r\delege?
5. Cei ce v\ ruga]i la idoli sub copaci
de[i, cei ce junghia]i pe fiii vo[tri în v\i, în
mijlocul pietrelor.
6. Aceasta este partea ta, aceasta este
soarta ta [i acelora ai v\rsat turn\ri, [i
acestora ai adus jertfe, pentru acestea, au
nu m\ voiu mânia?
7. În munte înalt [i sus, acolo este
a[ternutul t\u, [i acolo ai suit jertfele tale.
8. {i dup\ stâlpii u[ii tale pus-ai
pomenirea ta, gândeai, c\ de te vei dep\rta
de la mine, mai mult ceva vei avea, iubit-
ai pe cei ce dorm cu tine.
9. {i ai înmul]it curvia ta cu ei, [i pe
mul]i ai dep\rtat de la mine< [i ai trimis
soli peste hotarele tale [i te-ai întors, [i te-
ai smerit pân\ la Iad.
10. De c\ile tale cele multe te-ai ostenit [i
nu ai zis> înceta-voiu, înt\ritu-te-ai, pentru
c\ ai f\cut acestea, pentru aceea nu m-ai
rugat pe mine.
11. De care temându-te te-ai înfrico[at [i
ai min]it mie [i nu ]i-ai adus aminte de
mine, [i nu m-ai luat pe mine întru cugetul
t\u, nici întru inima ta, [i eu v\zându-te pe
tine te trec cu vederea, [i de mine nu te-ai
temut.
12. {i eu voiu vesti dreptatea ta [i relele
tale, care nu vor folosi ]ie.
13. Când vei striga, scoat\-te din necazul
t\u, c\ pe to]i ace[tia îi va lua vântul, [i-i
va duce volbura< iar cei ce se ]in de mine,
vor agonisi p\mântul [i vor mo[teni
muntele cel sfânt al meu.
 ISAIA
14. {i vor zice> cur\]i]i de c\tre fa]a lui
c\ile, [i lua]i împiedic\rile din calea
poporului meu.
15. Acestea zice cel Preaînalt, cel ce
locuie[te întru cele de sus în veac, cel
sfânt întru sfin]i, numele lui Domnul cel
Preaînalt, care întru sfin]i odihne[te, [i cel
ce d\ celor slabi de suflet r\bdare [i celor
cu inima zdrobit\ le d\ via]\.
16. Nu în veci voiu face izbând\ spre voi,
nici pururea m\ voiu mânia pe voi, c\ de
la mine iese duh, [i toat\ suflarea eu o am
f\cut.
17. Pentru p\cat pu]in l-am întristat pe el
[i l-am b\tut, [i am întors fa]a mea de la el,
[i s-a întristat, [i a umblat sup\rat pe c\ile
sale.
18. C\ile lui le-am v\zut [i l-am t\m\duit
pe el, [i l-am mângâiat pe el, [i mângâiere
adev\rat\ i-am dat lui.
19. Pace peste pace celor departe [i celor
de aproape, [i au zis Domnul> vindeca-
voiu pe ei.
20. Iar cei nedrep]i se vor înv\lui [i nu vor
putea odihni.
21. Nu este bucurie celor necura]i, zis-au
Domnul Dumnezeu.
CAP. 58.
Postul cel adev\rat.
Strig\ cu t\rie [i nu înceta, ca o trâmbi]\
înal]\ glasul t\u [i spune poporului meu
p\catele lor, [i casei lui Iacov f\r\delegile
lor.
2. Pe mine din zi în zi m\ caut\ [i doresc
s\ [tie c\ile mele, ca un popor, care a f\cut
dreptate [i nu a p\r\sit judecata
Dumnezeului s\u< cer acum de la mine
judecat\ dreapt\ [i doresc s\ se apropie de
Dumnezeu,
846
3. Zicând> ce este, c\ am postit [i nu ai
v\zut< smerit-am sufletele noastre [i nu ai
[tiut? Pentru c\ în zilele posturilor voastre
face]i voile voastre [i nec\ji]i pe to]i
supu[ii vo[tri.
4. Spre judec\]i [i sfezi posti]i [i bate]i
cu pumni pe cel smerit< pentru ce posti]i
mie ca s\ se auz\ ast\zi cu strigare glasul
vostru?
5. Nu acest post am ales eu, [i ziua ca s\-
[i smereasc\ omul sufletul s\u, de ]i-ai
strâmba ca un cerc grumazul t\u [i de ai
a[terne sub tine sac [i cenu[\, nici a[a nu
ve]i chema post primit.
6. Nu de acest fel de post am ales eu,
zice Domnul> ci dezleag\ toat\ leg\tura
nedrept\]ii, dezleag\ leg\turile cele cu sil\
f\cute, las\ pe cei prin[i întru slobozenie
[i rupe toat\ scrisoarea cea cu nedreptate.
7. Frânge celui fl\mând pâinea ta [i pe
s\racii cei f\r\ de cas\, adu-i în casa ta< de
vezi pe cel gol, îmbrac\-l, [i nu trece cu
vederea pe cei ce sunt din s\mân]a
neamului t\u.
8. Atunci va ie[i de diminea]\ lumina ta,
[i s\n\tatea ta curând va r\s\ri, [i va
merge înaintea ta dreptatea ta, [i slava lui
Dumnezeu te va înconjura.
9. Atunci vei striga [i Dumnezeu te va
auzi, [i înc\ gr\ind tu, va zice> aici sunt< [i
vei lep\da de la tine leg\tura [i tinderea
mâinii [i cuvântul cel de cârtire.
10. {i de vei da fl\mândului pâine din
sufletul t\u, [i de vei s\tura sufletul cel
nec\jit, atunci va str\luci întru întuneric
lumina ta [i întunericul t\u ca amiaz\zi.
11. {i va fi Dumnezeul t\u cu tine
pururea, [i te vei s\tura în ce chip pofte[te
sufletul t\u, [i oasele tale se vor îngr\[a [i
vor fi ca o gr\din\ ad\pat\ [i ca un izvor,
c\ruia nu-i scade apa, [i oasele tale ca
 ISAIA
iarba vor r\s\ri [i se vor îngr\[a, [i vor
mo[teni neamurile neamurilor.
12. {i se vor zidi d\râm\turile tale cele
vechi, [i vor fi temeliile tale ve[nice în
neamurile neamurilor, [i te vei chema
tocmitor de cele stricate, [i c\r\rile tale
cele de prin mijloc le vei face umblate.
13. De vei întoarce piciorul t\u de la
Sâmbete, ca s\ nu faci voile tale în ziua
cea sfânt\, [i vei chema Sâmbetele
desf\tare, sfinte Dumnezeului t\u, [i nu
vei mi[ca piciorul t\u la lucru, nici vei gr\i
cuvânt cu mânie din gura ta,
14. {i vei fi n\d\jduind spre Domnul, [i te
va sui la bun\t\]ile p\mântului, [i te va
hr\ni cu mo[tenirea lui Iacov tat\lui t\u.
C\ gura Domnului au gr\it acestea.
CAP. 59.
Nelegiuirile poporului Israil.
F\g\duin]a Mântuitorului.
Au nu poate mâna Domnului mântui? Au
îngreuiatu-s-a urechea lui, ca s\ nu auz\?
2. Ci p\catele voastre fac osebire între
voi [i între Dumnezeu, [i pentru p\catele
voastre au întors Domnul fa]a de c\tre voi,
ca s\ nu v\ miluiasc\.
3. C\ mâinile voastre sunt spurcate cu
sânge [i degetele voastre cu p\cate, [i
buzele voastre au gr\it f\r\delege, [i limba
voastr\ cuget\ strâmb\tate.
4. Nimeni nu gr\ie[te drepte, nici este
judecat\ adev\rat\, n\d\jduiesc întru cele
de[arte [i gr\iesc de[ert\ciuni, c\
z\mislesc durere [i nasc f\r\delege.
5. Ou\ de aspid\ au spart [i pânz\ de
p\ianjen ]es, [i cel ce vrea s\ m\nânce din
ou\le lor sp\rgându-le, afl\ clocitur\ [i
într-însa vasilisc.
6. Pânza lor nu se va face hain\, nici se
847
vor îmbr\ca din lucrurile sale, pentru c\
lucrurile lor sunt lucrurile f\r\delegii.
7. Iar picioarele lor spre r\utate alearg\,
grabnice sunt a v\rsa sânge, [i gândurile
lor sunt gânduri de ucideri, sf\râmare [i
tic\lo[ie în c\ile lor.
8. {i calea p\cii nu o au cunoscut, nu
este judecat\ întru c\ile lor< c\ci c\r\rile
lor pe care trec, sunt întortocheate [i nu
[tiu pacea.
9. Pentru aceea s-a dep\rtat judecata de
la ei, [i nu-i va apuca pe ei dreptatea, când
a[teptau ei lumin\, s-a f\cut lor întuneric,
a[teptând zorile, în cea]\ au umblat.
10. Pip\i-vor ca orbii peretele, [i ca [i cei
f\r\ de ochi vor pip\i, [i la amiaz\ vor
c\dea ca în miezul nop]ii, ca cei ce mor
vor suspina.
11. Ca ursul [i ca porumbi]a împreun\ vor
umbla, a[teptat-am judecat\ [i nu este,
mântuirea s-a dep\rtat de la noi.
12. C\ mult\ este f\r\delegea noastr\
înaintea ta, [i p\catele noastre s-au
împotrivit nou\, c\ f\r\delegile noastre
sunt întru noi, [i nedrept\]ile noastre le-
am cunoscut.
13. P\gâne[te am lucrat [i am min]it, [i
ne-am dep\rtat de la Dumnezeul nostru<
gr\it-am strâmb\t\]i [i am fost
neascult\tori, z\mislit-am [i am cugetat
din inima noastr\ cuvinte nedrepte.
14. {i am ;ntors înapoi judecata, [i
dreptatea departe a st\tut, c\ s-a sfâr[it
întru c\ile lor adev\rul, [i pe cale dreapt\
nu au putut s\ umble.
15. {i adev\rul s-a ridicat [i [i-a mutat
cugetul, ca s\ nu în]eleag\< [i au v\zut
Domnul [i nu i-au pl\cut, c\ nu era
judecat\.
16. {i au v\zut [i nu era b\rbat, [i au
socotit, [i nu era cine s\ apere, [i i-au
 ISAIA
ap\rat pe ei cu bra]ul s\u, [i cu mila sa i-
au înt\rit.
17. {i s-au îmbr\cat cu dreptatea ca [i cu
o plato[\, [i coiful mântuirii au pus pe
capul s\u, [i s-au îmbr\cat cu hain\ de
izbând\ [i cu ve[mântul s\u.
18. Ca r\spl\tind s\ r\spl\teasc\ ocar\
potrivnicilor.
19. {i se vor teme cei de la apus de
numele Domnului, [i cei de la r\s\ritul
soarelui de numele cel sl\vit, c\ va veni ca
un râu silnic mânia Domnului, veni-va cu
iu]ime.
20. {i va veni pentru Sion izb\vitorul, [i
va întoarce p\gân\t\]ile de la Iacov.
21. {i aceasta este leg\tur\ lor de la mine,
zice Domnul> Duhul meu, care este întru
tine, [i graiurile mele, care le-am dat în
gura ta, nu vor lipsi din gura ta [i din gura
semin]iei tale, c\ au zis Domnul de acum
[i pân\ în veac.
CAP. 60.
Slava poporului lui Dumnezeu.
Lumineaz\-te, lumineaz\-te Ierusalime,
c\ vine lumina ta, [i slava Domnului peste
tine a r\s\rit.
2. C\ iat\ întuneric va acoperi p\mântul,
[i negur\ peste neamuri< iar peste tine se
va ar\ta Domnul, [i m\rirea lui întru tine
se va vedea.
3. {i vor umbla împ\ra]ii întru lumina ta,
[i neamurile întru str\lucirea ta.
4. Ridic\ împrejur ochii t\i, [i vezi
aduna]i pe to]i fiii t\i întru tine< venit-au
to]i fiii t\i de departe, [i fetele tale pe
umeri se vor ridica.
5. Atunci vei vedea [i te vei bucura, te
vei teme [i te vei sp\imânta cu inima, c\
se va muta la tine bog\]ia m\rii, a
848
neamurilor [i a popoarelor.
6. {i vor veni la tine cirezi de c\mile, [i
te vor acoperi c\milele Madiamului [i ale
Ghefarului< to]i din Sava vor veni aducând
aur, t\mâie vor aduce [i piatr\ scump\, [i
bine vor vesti mântuirea Domnului.
7. {i toate oile Kidarului se vor aduna la
tine, [i berbecii Navaotului vor veni, [i se
vor aduce primite pe jertfelnicul meu, [i
casa rug\ciunii mele se va m\ri.
8. Cine sunt ace[tia? Care ca norii
zboar\, [i ca porumbii cu puii?
9. Pe mine ostroavele m-au a[teptat, [i
cor\biile de la Tarsis întâi, ca s\ aduc\ pe
fiii t\i de departe [i argintul [i aurul lor cu
dân[ii, pentru numele Domnului cel sfânt,
[i pentru ca s\ se m\reasc\ sfântul lui
Israil.
10. {i cei de alt neam vor zidi zidurile tale
[i împ\ra]ii lor vor sta înaintea ta, c\
pentru m=nia mea te-am b\tut [i pentru
mila mea te-am iubit.
11. {i se vor deschide por]ile tale pururea,
ziua [i noaptea nu se vor închide, ca s\
vin\ întru tine puterea neamurilor [i
împ\ra]ii lor s\ se aduc\.
12. C\ neamurile [i împ\ra]ii, care nu vor
sluji ]ie, vor pieri, [i neamurile cu pustiire
se vor pustii.
13. {i m\rirea Livanului la tine va veni, cu
chiparos [i cu pevg [i cu chedru împreun\,
ca s\ se m\reasc\ locul cel sfânt al meu [i
locul picioarelor mele voiu m\ri.
14. {i vor merge la tine temându-se fiii
celor ce te-au smerit pe tine, [i se vor
închina la urmele picioarelor tale to]i cei
ce te-au înt\râtat, [i te vei chema cetatea
Domnului, Sionul sfântului lui Israil.
15. Pentru c\ ai fost tu p\r\sit\ [i urât\ [i
nu era cine s\-]i ajute ]ie, [i te voiu pune
pe tine bucurie ve[nic\, veselie neamului
 ISAIA
neamurilor.
16. {i vei suge laptele neamurilor, [i
bog\]ia împ\ra]ilor vei mânca, [i vei
cunoa[te, c\ eu sunt Domnul cel ce te
mântuiesc pe tine [i cel ce te r\scump\r
Dumnezeul lui Israil.
17. {i pentru aram\ aduce-voiu aur, [i
pentru fier aduce-voiu argint [i pentru
lemne aduce-voiu aram\, [i pentru pietre
fier< [i voiu pune pe domnii t\i în pace, [i
pe episcopii t\i întru dreptate.
18. {i mai mult nu se va auzi nedreptate în
p\mântul t\u, nici zdrobire, nici tic\lo[ie
în hotarele tale< ci se vor chema mântuire
zidurile tale [i por]ile tale cu s\p\turi.
19. {i mai mult nu va fi ]ie soarele spre
luminarea zilei, nici r\s\ritul lunii va
lumina noaptea ta< ci va fi ]ie Domnul
lumin\ ve[nic\ [i Dumnezeu m\rirea ta.
20. C\ nu va apune soarele ]ie, [i luna nu
va sc\dea< c\ va fi ]ie Domnul lumin\
ve[nic\, [i se vor sfâr[i zilele plângerii
tale.
21. {i poporul t\u tot drept, [i în veac va
mo[teni p\mântul, p\zind s\direa
lucrurilor mâinilor sale spre m\rire.
22. Cel pu]in la num\r va fi cu miile [i cel
mai mic va fi neam mare. Eu Domnul la
vreme voiu aduna pe ei.
CAP. 61.
Vestirea mântuirii prin Mesia.
Duhul Domnului peste mine, pentru aceea
m-au uns pe mine bine a vesti s\racilor,
m-au trimis a vindeca pe cei zdrobi]i la
inim\, a propov\dui robilor iertare [i
orbilor vedere.
2. A chema anul Domnului primit [i ziua
r\spl\tirii, a mângâia pe to]i cei ce plâng.
3. Ca s\ se dea celor ce plâng Sionul
849
m\rire în loc de cenu[\, ungere de veselie
celor întrista]i, podoaba m\ririi în locul
duhului mâhnirii, [i se vor chema neamul
drept\]ii, s\direa Domnului întru m\rire.
4. {i vor zidi cele pustiite din vechime,
cele mai dinainte pustiite se vor ridica, [i
vor înnoi cet\]ile cele pustii, care s-au
pustiit din neam în neam.
5. {i vor veni cei de alte neamuri, care
vor pa[te oile tale, [i cei de alt\ semin]ie
vor fi plugari [i vieri.
6. Iar voi preo]i Domnului v\ ve]i
chema, slujitori Dumnezeului vostru se va
zice vou\, t\ria neamurilor ve]i mânca [i
întru bog\]ia lor minuna]i ve]i fi.
7. Pentru înfruntarea voastr\ cea îndoit\
[i pentru ru[ine se va bucura partea lor, [i
a[a a doua oar\ vor mo[teni p\mântul [i
bucurie ve[nic\ va fi peste capul lor.
8. C\ eu sunt Domnul cel ce iubesc
dreptatea [i ur\sc jefuirile cele din
nedreptate, [i voiu da osteneala lor
drep]ilor [i leg\tur\ ve[nic\ voiu lega cu
dân[ii.
9. {i se va cunoa[te întru neamuri
s\mân]a lor [i a fiilor lor în mijlocul
popoarelor, tot cel ce va vedea pe ei îi va
cunoa[te, c\ ace[tia sunt s\mân]\
binecuvântat\ de Dumnezeu.
10. {i cu veselie se vor veseli întru
Domnul. S\ se bucure sufletul meu ;ntru
Domnul, c\ m-au îmbr\cat pe mine în
haina mântuirii, [i cu ve[mântul veseliei
m-au acoperit, ca unui mire mi-au pus mie
cunun\ [i ca pe o mireas\ m-au împodobit
cu podoab\.
11. {i ca p\mântul ce ;i cre[te floarea lui
[i ca o gr\din\ ce ;i r\sare s\mân]a ei, a[a
va r\s\ri Domnul dreptatea [i bucuria
înaintea tuturor neamurilor.
 ISAIA
CAP. 62.
A[teptarea mântuirii.
Pentru Sion nu voiu t\cea [i pentru
Ierusalim nu voiu înceta, pân\ când va ie[i
ca o lumin\ dreptatea mea [i mântuirea
mea ca o f\clie va arde.
2. {i vor vedea neamurile dreptatea ta, [i
to]i împ\ra]ii slava ta, [i te va chema pe
tine cu nume nou, pe care ;l va da
Domnul.
3. {i vei fi cununa frumuse]ii în mâna
Domnului, [i stema împ\r\]iei în mâna
Dumnezeului t\u.
4. {i mai mult nu te vei chema p\r\sit\<
[i p\mântul t\u nu se va mai numi pustiu,
c\ te vei chema bun\voirea mea [i
p\mântul t\u locuit, c\ bine au voit
Domnul întru tine [i p\mântul t\u se va
locui.
5. {i în ce chip locuie[te tân\rul cu fata,
a[a vor locui fiii t\i cu tine< [i în ce chip se
vesele[te mirele de mireas\, a[a se va
veseli de tine Domnul.
6. {i peste zidurile tale Ierusalime pus-
am p\zitori toat\ ziua [i toat\ noaptea,
care nu vor t\cea pân\ ;n sfâr[it aducându-
[i aminte de Domnul.
7. C\ nu este vou\ asemenea, de se va
îndrepta, [i va face Ierusalimul seme]ie pe
p\mânt.
8. Jurat-au Domnul pe dreapta sa [i pe
t\ria bra]ului s\u< de voiu da mai mult
grâul t\u [i bucatele tale vr\jma[ilor t\i, [i
de vor bea mai mult fiii cei str\ini vinul
t\u, pentru care te-ai ostenit,
9. Ci numai cei ce le-au adunat, aceia le
vor mânca [i vor l\uda pe Domnul, [i cei
ce le-au cules, aceia le vor bea în cur]ile
mele cele sfinte.
10. Merge]i prin por]ile mele [i face]i cale
850
poporului meu, [i pietrele de pe cale le
da]i în laturi, ridica]i semn spre neamuri.
11. C\ iat\ Domnul au f\cut de s-a auzit
pân\ la marginile p\mântului< zice]i fetei
Sionului> iat\ mântuitorul t\u vine având
plata sa cu sine, [i lucrul s\u înaintea fe]ei
sale.
12. {i-l va numi pe el popor sfânt
r\scump\rat de Domnul, iar tu te vei numi
cetate c\utat\ [i nep\r\sit\.
CAP. 63.
Ziua izbândirii.
Cine este acesta care a venit din Edom?
Ro[eala hainelor lui din Vosor? Acesta
este împodobit în haina sa, strig\ cu t\rie>
eu gr\iesc dreptate [i judecat\ de
mântuire.
2. Pentru ce sunt hainele tale ro[ii, [i
îmbr\c\mintele tale ca ale unui ce calc\ în
teasc? Fiind plin l-am c\lcat de tot.
3. {i din neamuri nu este b\rbat cu mine,
[i i-am c\lcat pe ei întru mânia mea, [i i-
am zdrobit pe ei ca p\mântul, [i am v\rsat
sângele lor pe p\mânt [i toate hainele
mele le-am stropit.
4. C\ ziua r\spl\tirii a venit lor [i anul
r\scump\r\rii este de fa]\.
5. {i am c\utat, [i nu era ajut\tor, [i am
privit, [i nimeni nu ajuta, [i i-a mântuit pe
ei bra]ul meu [i mânia mea a sosit.
6. {i i-am c\lcat pe ei întru mânia mea, [i
am v\rsat sângele lor pe p\mânt.
7. De mila Domnului mi-am adus
aminte, de bun\t\]ile Domnului întru
toate, care ne-au r\spl\tit nou\. Domnul
este judec\tor bun casei lui Israil, r\spl\ti-
ne-va nou\ dup\ mila sa [i dup\ mul]imea
drept\]ii sale.
8. {i au zis> acesta este poporul meu, fiii
 ISAIA
nu se vor lep\da< [i le-au fost lor spre
mântuire din tot necazul lor.
9. Nu sol, nici Înger, ci însu[i Domnul i-
au mântuit pe ei, pentru c\ i-au iubit pe ei,
[i i s-au f\cut mil\ de ei, însu[i i-au
r\scump\rat pe ei, [i i-au primit, [i i-au
în\l]at în toate zilele veacului.
10. Iar ei nu au ascultat, [i au înt\râtat pe
Duhul cel sfânt al lui, [i s-au întors
Domnul spre vrajb\, însu[i au dat r\zboi
asupra lor.
11. {i [i-au adus aminte de zilele cele de
demult, unde este cel ce au scos din
p\mânt pe p\storul oilor? Unde este cel ce
au pus într-în[ii Duhul cel sfânt?
12. Cel ce au scos cu dreapta pe Moisi,
bra]ul slavei sale< care au închegat apa de
la fa]a lui, ca s\-[i fac\ lui[i nume sl\vit în
veci.
13. Dusu-i-au pe ei prin adânc, ca pe un
cal prin pustie, [i nu s-au ostenit.
14. {i ca pe ni[te dobitoace pe câmp,
pogorâtu-s-au Duh de la Domnul, [i i-au
pov\]uit pe ei, a[a ai pov\]uit pe poporul
t\u, ca s\-]i faci ]ie nume sl\vit.
15. Caut\ din cer [i vezi din casa cea
sfânt\ a ta [i a slavei tale< unde este râvna
ta [i t\ria ta? Unde este mul]imea milei
tale [i a îndur\rilor tale, c\ ne-ai r\bdat pe
noi?
16. Pentru c\ tu e[ti P\rintele nostru, c\
Avraam nu ne-a [tiut pe noi, [i Israil nu
ne-a cunoscut< ci tu Doamne P\rintele
nostru mântuie[te-ne pe noi, din început
numele t\u peste noi este.
17. Pentru ce ne-ai f\cut pe noi Doamne
de am r\t\cit de la calea ta? Învârto[at-ai
inimile noastre, ca s\ nu ne temem de
tine? Întoarce-te pentru robii t\i, pentru
neamurile mo[tenirii tale.
18. Ca s\ mo[tenim cât de pu]in muntele
851
t\u cel sfânt, potrivnicii no[tri c\lcat-au
sfin]itorul t\u.
19. F\cutu-ne-am ca din început când nu
ne-ai st\pânit pe noi, nici s-a chemat
numele t\u peste noi.
CAP. 64.
Rug\ciunea poporului.
De vei deschide cerul, se vor cutremura de
tine mun]ii [i se vor topi, cum se tope[te
ceara de fa]a focului.
2. {i va arde focul pe potrivnici, [i se va
ar\ta numele t\u potrivnicilor, de fa]a ta
neamurile se vor tulbura.
3. Când vei face cele m\rite, se vor
cutremura de tine mun]ii.
4. Din veac nu am auzit, nici ochii no[tri
nu au v\zut Dumnezeu afar\ de tine, [i
lucrurile tale care vei face, celor ce
a[teapt\ mil\.
5. C\ va întâmpina mila pe cei ce fac
dreptate, [i ;[i aduc aminte de c\ile tale.
Iat\ tu te-ai mâniat, [i noi am p\c\tuit,
pentru aceea am r\t\cit.
6. {i ne-am f\cut ca ni[te necura]i to]i, [i
ca o cârp\ lep\dat\ toat\ dreptatea
noastr\, [i am c\zut ca frunzele pentru
f\r\delegile noastre, a[a ne va lua pe noi
vântul.
7. {i nu este cel ce s\ cheme numele t\u,
[i cel ce s\-[i aduc\ aminte, ca s\ se ]in\
de tine, c\ ai întors fa]a ta de c\tre noi, [i
ne-ai dat pe noi pentru f\r\delegile
noastre.
8. {i acum Doamne Tat\l nostru tu e[ti<
iar noi tin\, lucrul mâinilor tale to]i.
9. Nu te mânia pe noi foarte, [i în vreme
s\ nu pomene[ti p\catele noastre< [i acum
caut\ Doamne, c\ poporul t\u suntem noi
to]i.
 ISAIA
10. Cetatea ta cea sfânt\ s-a f\cut pustie,
Sionul ca o pustie s-a f\cut, Ierusalimul
spre blestem.
11. Casa noastr\ cea sfânt\, [i slava pe
care o au binecuvântat p\rin]ii no[tri, s-a
ars cu foc, [i toate cele m\rite ale noastre
au c\zut.
12. {i peste toate acestea, suferit-ai
Doamne, [i ai t\cut, [i ne-ai smerit pe noi
foarte.
CAP. 65.
R\spl\tirile Domnului.
Ar\tatu-m-am celor ce nu m\ c\utau,
aflatu-m-am celor ce nu întrebau de mine,
zis-am> iat\ sunt la neamul, care nu a
chemat numele meu.
2. Tins-am mâinile mele toat\ ziua c\tre
poporul cel neascult\tor [i împotriv\
gr\itor, care nu a umblat pe calea cea
bun\, ci dup\ p\catele sale.
3. Poporul acesta, care m\ înt\rât\ pe
mine înaintea mea pururea, ace[tia jertfesc
în gr\dini, [i pe lespezi t\mâiaz\
demonilor celor ce nu sunt.
4. {i în mormânturi [i în pe[teri dorm
pentru visuri, care m\nânc\ carne de porc
[i zeama jertfelor< spurcate sunt toate
vasele lor.
5. Care zic> departe de la mine, nu te
apropia de mine, c\ curat sunt< acesta este
fumul mâniei mele, foc arde întru el în
toate zilele.
6. Iat\ scris este înaintea mea, nu voiu
t\cea pân\ ce voiu r\spl\ti, [i voiu
întoarce în sânul lor p\catele lor [i ale
p\rin]ilor lor, zice Domnul. Cei ce au
t\mâiat în mun]i [i în dealuri m-au oc\rât
pe mine, întoarce-voiu faptele lor în sânul
lor.
852
7. A[a zice Domnul> în ce chip se va afla
broboana în strugur, [i vor zice> s\ nu o
strici pe ea, c\ binecuvântare este într-
însa< a[a voiu face pentru cel ce sluje[te
mie, pentru acesta nu voiu pierde pe to]i.
8. {i voiu scoate s\mân]\ din Iacov [i din
Iuda, [i va mo[teni muntele cel sfânt al
meu, [i vor mo[teni ale[ii mei [i slugile
mele, [i vor locui acolo.
9. {i în p\dure vor fi stâne de oi, [i Valea
Ahorului spre odihna cirezilor poporului
meu, care m-a c\utat pe mine.
10. Iar voi cei ce m-a]i p\r\sit pe mine, [i
a]i uitat muntele meu cel sfânt, [i cei ce
g\ti]i mas\ diavolului [i face]i turn\ri
norocului,
11. Eu v\ voiu da pe voi sabiei, to]i
junghia]i ve]i c\dea, pentru c\ v-am strigat
pe voi [i nu a]i auzit, gr\it-am [i nu a]i
ascultat, [i a]i f\cut r\u înaintea mea, [i a]i
ales cele ce nu am voit.
12. Pentru aceea acestea zice Domnul>
iat\ cei ce slujesc mie vor mânca, iar voi
ve]i fl\mânzi< iat\ cei ce slujesc mie vor
bea, iar voi ve]i înseto[a<
13. Iat\ cei ce slujesc mie se vor veseli, iar
voi v\ ve]i ru[ina<
14. Iat\ cei ce slujesc mie cu bucurie se
vor bucura, iar voi ve]i striga pentru
durerea inimii voastre, [i v\ ve]i v\ita
pentru zdrobirea duhului vostru.
15. C\ ve]i l\sa numele vostru spre sa]iu
ale[ilor mei, iar pe voi v\ va pierde
Domnul< iar celor ce slujesc mie se va
pune nume nou.
16. Care se vor binecuvânta pe p\mânt, se
vor binecuvânta de Dumnezeul cel
adev\rat, [i cei ce jur\ pe p\mânt, vor jura
pe Dumnezeul cel adev\rat, c\ vor uita
necazul lor cel dint=i, [i nu va intra în
inima lor.
 ISAIA
17. C\ va fi cerul nou [i p\mântul nou, [i
nu-[i vor aduce aminte de cele dint=i, nici
vor veni în inima lor.
18. Ci veselie [i bucurie vor afla într-
însul, c\ iat\ eu fac Ierusalimul bucurie, [i
poporul meu veselie.
19. {i m\ voiu bucura de Ierusalim, [i m\
voiu veseli de poporul meu, [i mai mult nu
se va auzi întru dânsul glas de plângere,
nici glas de strigare.
20. Nici va fi acolo tân\r [i b\trân, care s\
nu-[i plineasc\ vremea sa, c\ va fi cel
tân\r de o sut\ de ani, iar p\c\tosul de va
fi [i de o sut\ de ani, când va muri
blestemat va fi.
21. {i vor zidi case, [i ei vor locui într-
însele, [i vor s\di vii, [i ei vor mânca
rodurile lor [i vinul lor vor bea.
22. Nu vor zidi ei, [i al]ii s\ locuiasc\, nici
vor s\di ei, [i al]ii s\ m\nânce< c\ci ca
zilele lemnului vie]ii vor fi zilele
poporului meu, c\ lucrurile ostenelilor lor
se vor învechi.
23. Iar ale[ii mei nu vor osteni în de[ert,
nici vor na[te fii spre blestem< c\ s\mân]\
binecuvântat\ de Dumnezeu este, [i fiii lor
cu ei împreun\ vor fi.
24. {i va fi mai înainte de ce vor striga ei,
eu voiu auzi pe ei, înc\ gr\ind ei, voiu
zice> ce este?
25. Atunci lupii [i mieii se vor pa[te
împreun\, [i leul ca boul va mânca paie [i
[arpele p\mânt ca pâinea< nu vor face
nedreptate, nici stric\ciune în muntele cel
sfânt al meu, zice Domnul.
CAP. 66.
Lep\darea jertfelor. Judecata [i
împ\r\]ia Domnului.
A[a zice Domnul> cerul este mie scaun [i
853
p\mântul reazem picioarelor mele, ce cas\
ve]i zidi mie? {i care este locul odihnei
mele?
2. C\ toate acestea le-a f\cut mâna mea
[i ale mele sunt toate acestea, zice
Domnul< [i spre cine voiu c\uta, f\r\
numai spre cel smerit [i blând, [i care
tremur\ de cuvintele mele.
3. Iar cel f\r\delege, care jertfe[te mie
vi]el, ca cel ce bate om< [i cel ce jertfe[te
din turm\, ca cel ce ucide câine< iar cel ce
aduce f\in\ de grâu, ca sângele de porc<
cel ce face t\mâiere spre pomenire, ca cel
ce blestem\< [i ei au ales c\ile lor [i
urâciunile lor care sufletul lor le-a voit.
4. {i eu voiu alege batjocurile lor, [i
p\catele lor voiu r\spl\ti lor, c\ i-am
chemat pe ei, [i nu m-au ascultat, gr\it-am
[i nu au auzit, [i au f\cut ce este r\u
înaintea mea, [i cele ce nu am voit au ales.
5. Auzi]i cuvântul Domnului, cei ce
tremura]i de graiul lui, zice]i fra]i ai no[tri,
celor ce v\ ur\sc pe voi [i se scârbesc de
voi, ca numele Domnului s\ se m\reasc\
[i s\ se arate întru veselia lor, [i ei se vor
ru[ina.
6. Glasul strig\rii din cetate, glas din
Biseric\, glasul Domnului cel ce
r\spl\te[te r\spl\tire celor împotrivitori.
7. Mai înainte de a na[te ceea ce s-a
apropiat s\ nasc\, mai înainte de a veni
durerea na[terii a fugit [i a n\scut fecior.
8. Cine a auzit ca aceasta? {i cine a v\zut
asemenea? Au n\scut-au p\mântul într-o
zi? Sau n\scutu-s-a un neam deodat\? C\
s-a chinuit [i a n\scut Sionul pruncii s\i?
9. Iar eu am dat a[teptarea aceasta, [i nu
]i-ai adus aminte de mine zis-au Domnul>
au nu am f\cut eu [i pe ceea ce na[te [i pe
cea stearp\? Zis-au Dumnezeul t\u.
10. Vesele[te-te Ierusalime [i pr\znui]i
 ISAIA

într-însul to]i cei ce ;l iubi]i pe el, [i cei ce [i vor aduce pe fra]ii vo[tri din toate
locui]i în el bucura]i-v\ cu bucurie neamurile dar Domnului, cu cai [i cu
împreun\ cu dânsul to]i, câ]i plânge]i c\ru]e, [i cu paturile cele de purtat ale
pentru dânsul. mu[coilor, cu umbrare în sfânta cetate a
11. Ca s\ suge]i [i s\ v\ s\tura]i din ]â]ele Ierusalimului, zis-au Domnul< ca [i cum ar
mângâierii lui, [i dup\ ce ve]i suge s\ v\ aduce fiii lui Israil jertfele sale mie cu
desf\ta]i de intrarea slavei lui. veselie [i cu cânt\ri în casa Domnului.
12. C\ acestea zice Domnul> iat\ eu voiu 21. {i dintr-în[ii voiu lua preo]i [i Levi]i,
abate spre dân[ii ca un râu de pace [i ca un zice Domnul.
pârâu ce se vars\ m\rirea neamurilor< 22. C\ precum cerul nou [i p\mântul nou,
pruncii lor pe umeri se vor ridica [i pe care eu le fac, r\mân înaintea mea, zice
genunchi se vor mângâia. Domnul, a[a va sta s\mân]a voastr\ [i
13. În ce chip mângâie pe cineva mama numele voastre.
lui, a[a [i eu v\ voiu mângâia pe voi, [i în 23. {i va fi din lun\ în lun\, [i din
Ierusalim v\ ve]i mângâia. Sâmb\t\ în Sâmb\t\, veni-va tot trupul de
14. {i ve]i vedea, [i se va veseli inima se va închina înaintea mea în Ierusalim,
voastr\ [i oasele voastre ca iarba vor zice Domnul.
odr\sli [i se va cunoa[te mâna Domnului, 24. {i vor ie[i, [i vor vedea stârvurile
celor ce se tem de el, [i va înfrico[a pe cei oamenilor, care au c\lcat poruncile mele,
neascult\tori. c\ viermele lor nu va muri, [i focul lor nu
15. C\ iat\ Domnul ca focul va veni, [i ca se va stinge, [i vor fi priveal\ la tot trupul.
viforul carele lui, s\ dea r\spl\tire întru
mânie, [i întru desp\r]irea sa cu v\paie de
foc.
16. C\, cu focul Domnului se va judeca
tot p\mântul [i cu sabia lui tot trupul,
mul]i r\ni]i vor fi de la Domnul.
17. Cei ce se cur\]esc [i se sfin]esc în
gr\dini [i înaintea u[ilor, care m\nânc\
carne de porc [i urâciuni [i [oareci,
împreun\ vor pieri, zice Domnul.
18. {i eu faptele lor [i gândurile lor le [tiu,
iat\ vin s\ adun toate neamurile [i limbile,
[i vor veni [i vor vedea slava mea.
19. {i voiu l\sa peste dânsele semn [i voiu
trimite pe cei mântui]i dintr-în[ii la
neamuri în Tarsis [i în Fud [i în Lud [i în
Mosoh [i în Tovel [i în Elada, [i în
ostroavele cele de departe, care nu au auzit
numele meu, [i nu au v\zut slava mea.
20. {i vor spune slava mea întru neamuri,

854
 IEREMIA
IEREMIA
CAP. 1.
Chemarea proorocului.
Cuvântul lui Dumnezeu, care s-a f\cut
c\tre Ieremia fiul lui Helchia din preo]i,
care locuia în Anatot în p\mântul lui
Veniamin.
2. Cum s-a f\cut cuvântul lui Dumnezeu
c\tre dânsul în zilele lui Iosia fiul lui
Amos împ\ratul Iudei, în anul al
treisprezecelea al împ\r\]iei lui.
3. {i a fost în zilele lui Ioachim fiul lui
Iosia împ\ratul Iudei, pân\ la al
unsprezecelea an al lui Sedechia fiul lui
Iosia împ\ratul Iudei, pân\ la robia
Ierusalimului ;n luna a cincea.
4. {i a fost cuvântul Domnului c\tre
mine, zicând>
5. Mai înainte de a te z\misli tu în
pântece te [tiu, [i mai înainte de ce ai ie[it
tu din mitras te-am sfin]it, prooroc spre
neamuri te-am pus.
6. {i am zis> o Doamne! Cel ce e[ti
St\pân, iat\ nu [tiu gr\i, c\ tân\r sunt eu.
7. {i au zis Domnul c\tre mine> nu zice,
c\ tân\r sunt eu, c\ci c\tre to]i, care te
voiu trimite, vei merge, [i toate câte voiu
porunci ]ie vei gr\i.
8. S\ nu te temi de fa]a lor, c\ eu cu tine
sunt, ca s\ te scot pe tine, zice Domnul.
9. {i au tins Domnul mâna sa c\tre mine,
[i s-au atins de gura mea [i au zis Domnul
c\tre mine>
10. Iat\ am dat cuvintele mele în gura ta,
iat\ te-am pus ast\zi peste neamuri [i
peste împ\r\]ii, ca s\ smulgi [i s\ strici [i
s\ risipe[ti, [i iar s\ zide[ti [i s\ r\s\de[ti.
11. {i a fost cuvântul Domnului c\tre
855
mine, zicând> ce vezi tu Ieremia? {i am
r\spuns> toiag de nuc.
12. {i au zis Domnul c\tre mine> bine ai
v\zut, pentru c\ am privegheat eu peste
cuvintele mele, ca s\ le fac pe ele.
13. {i a fost cuvântul Domnului a doua
oar\ c\tre mine, zicând> ce vezi tu? {i am
r\spuns> c\ldare dedesubt arzând v\z eu [i
fa]a ei dinspre miaz\noapte.
14. {i au zis Domnul c\tre mine> dinspre
miaz\noapte se vor a]=]a relele peste to]i
cei ce locuiesc pe p\mânt.
15. Pentru c\ iat\ eu chem toate
împ\r\]iile p\mântului de la miaz\noapte,
zice Domnul< [i vor veni, [i vor pune
fiecare scaunul s\u înaintea u[ilor por]ilor
Ierusalimului, [i peste toate zidurile cele
dimprejurul lui, [i peste toate cet\]ile
Iudei.
16. {i voiu gr\i c\tre ei cu judecat\ pentru
toat\ r\utatea lor, c\ci m-au p\r\sit pe
mine, [i au jertfit dumnezeilor str\ini [i s-
au închinat lucrurilor mâinilor sale.
17. {i tu încinge mijlocul t\u [i te scoal\,
[i gr\ie[te c\tre ei toate câte voiu porunci
]ie, nu te teme de fa]a lor, nici te înfrico[a
înaintea lor, c\ cu tine sunt eu, ca s\ te scot
pe tine, zice Domnul.
18. Iat\ te-am pus pe tine ast\zi ca o cetate
tare [i ca un zid de aram\, tare la to]i
împ\ra]ii Iudei [i la boierii lui, [i la
poporul p\mântului.
19. {i vor da r\zboi asupra ta, [i nu te vor
putea birui, pentru c\ cu tine sunt eu, ca s\
te scot pe tine, zice Domnul.
CAP. 2.
Mustr\ri poporului Israil.
 IEREMIA
{i s-a f\cut cuvântul Domnului c\tre mine
zicând> mergi [i strig\ în urechile
Ierusalimului gr\ind> acestea zice
Domnul>
2. Adusu-mi-am aminte de mila
tinere]ilor tale [i de dragostea s\vâr[irii
tale, pentru c\ urmai tu sfântului lui Israil,
zice Domnul.
3. Sfânt este Israil Domnului, pârga
rodurilor lui, to]i cei ce ;l m\nânc\ pe el
vor gre[i, rele vor veni asupra lor, zice
Domnul.
4. Auzi]i cuvântul Domnului casa lui
Iacov, [i toat\ semin]ia casei lui Israil.
5. Acestea zice Domnul> ce gre[eal\ au
aflat p\rin]ii vo[tri întru mine, c\ s-au
dep\rtat de la mine [i au umblat dup\
de[ert\ciuni, [i s-au f\cut netrebnici?
6. {i nu au zis> unde este Domnul cel ce
ne-au scos pe noi din p\mântul
Eghipetului, cel ce ne-au pov\]uit în
pustie prin p\mânt uscat [i neumblat [i
prin p\mânt f\r\ de ap\ [i f\r\ de road\,
prin p\mânt, întru care nu a umblat
cândva b\rbat, nici a locuit om acolo?
7. {i v-am dus pe voi în Karmil ca s\
mânca]i roadele lui [i bun\t\]ile lui, [i a]i
intrat [i a]i pâng\rit p\mântul meu, [i
mo[tenirea mea o a]i pus întru urâciune.
8. Preo]ii nu au zis> unde este Domnul?
{i cei ce se ]ineau de lege nu m-au [tiut< [i
p\storii au f\cut f\r\delege împotriva
mea, [i proorocii au proorocit în Vaal [i au
umblat dup\ cele netrebnice.
9. Pentru aceasta înc\ m\ voiu judeca cu
voi, zice Domnul< [i cu fiii fiilor vo[tri m\
voiu judeca.
10. Trece]i în ostroavele Hetimului [i
vede]i, [i în Kidar trimite]i, [i socoti]i
foarte, [i vede]i, de s-au f\cut unele ca
856
acestea.
11. De [i-au schimbat p\gânii dumnezeii
s\i, [i aceia nu sunt dumnezei, iar poporul
meu, a schimbat m\rirea sa întru aceia de
la care nu se vor folosi.
12. Sp\imântatu-s-a cerul de aceasta [i s-
a înfrico[at mult foarte, zice Domnul.
13. C\ dou\ [i rele a f\cut poporul meu>
m-a p\r\sit pe mine izvorul apei vie]ii, [i
[i-a s\pat lui[i fântâni surpate, care nu vor
putea ]ine ap\.
14. Au rob este Israil? Au în cas\ n\scut?
Pentru ce s-a f\cut de prad\?
15. Asupra lui au r\cnit leii, [i au dat
glasul lor, cei ce au rânduit p\mântul lui
spre pustiire [i cet\]ile lui le-au s\pat, ca
s\ nu se locuiasc\ într-însele.
16. {i fiii Memfiei [i ai Tafnei te-au
cunoscut pe tine, [i te-au batjocorit.
17. Au nu au f\cut acestea ]ie pentru c\ tu
m-ai p\r\sit pe mine? Zice Domnul
Dumnezeul t\u.
18. {i acum ce este ]ie [i c\ii Eghipetului,
ca s\ bei apa Ghionului? {i ce este ]ie [i
c\ii Asirienilor, ca s\ bei apa râurilor?
19. Certa-te-va viclenia ta [i r\utatea ta te
va mustra, [i cunoa[te [i vezi, c\ amar ]ie
a m\ p\r\si tu pe mine, zice Domnul
Dumnezeul t\u< [i nu am binevoit întru
tine, zice Domnul Dumnezeul t\u.
20. C\ din veac ai zdrobit jugul t\u [i ai
rupt leg\turile tale, [i ai zis> nu voiu sluji
]ie, ci voiu merge pe tot dealul înalt [i sub
tot copacul umbros, acolo m\ voiu r\sf\]a
întru curvia mea.
21. {i eu te-am s\dit vi]\ roditoare toat\
adev\rat\< cum te-ai întors întru
am\r\ciune, vi]\ str\in\?
22. De te vei sp\la cu salitru, [i ;]i vei
înmul]i iarba, spurcat\ e[ti cu nedrept\]ile
tale înaintea mea, zice Domnul.
 IEREMIA
23. Cum vei gr\i> nu m-am spurcat [i pe
urma lui Vaal nu am mers? Vezi c\ile tale
întru mul]ime de b\rba]i, [i cunoa[te ce ai
f\cut, c\tre sear\ glasul ei s-a v\itat.
24. C\ile sale le-au l\]it spre apa pustiei,
întru pofta sufletului s\u se purta de vânt,
datu-s-a, cine o va întoarce pe ea? To]i cei
ce o caut\ pe ea nu vor osteni, întru
smerenia ei o vor afla pe ea.
25. Întoarce piciorul t\u de la calea
col]uroas\ [i gâtlejul t\u de la sete, iar ea
a zis> îmb\rb\ta-m\-voiu, c\ am iubit
str\ini [i dup\ ei am umblat.
26. Cum se ru[ineaz\ furul, când se
prinde, a[a se vor ru[ina fiii lui Israil, ei [i
împ\ra]ii lor [i boierii lor [i preo]ii lor [i
proorocii lor.
27. Lemnului a zis> c\ tat\l meu e[ti tu, [i
pietrei> tu m-ai n\scut pe mine< [i au întors
c\tre mine spatele, [i nu fe]ele lor< [i în
vremea r\ut\]ilor lor vor zice> scoal\-te [i
ne mântuie[te pe noi.
28. {i unde sunt dumnezeii t\i? Pe care ]i-
ai f\cut ]ie? Au scula-se-vor [i te vor
mântui în vremea r\ut\]ii tale? C\ dup\
num\rul cet\]ilor tale erau dumnezeii t\i o
Iudo, [i dup\ num\rul desp\r]irii c\ilor
Ierusalimului jertfeau lui Vaal.
29. Pentru ce gr\i]i c\tre mine? To]i voi
a]i lucrat p\gâne[te [i to]i voi a]i f\cut
f\r\delege asupra mea, zice Domnul.
30. În de[ert am b\tut pe fiii vo[tri,
înv\]\tura nu a]i primit, sabie a mâncat pe
proorocii vo[tri, ca leul cel pierz\tor, [i nu
v-a]i înfrico[at.
31. Auzi]i cuvântul Domnului, acestea
zice Domnul> au doar pustietate m-am
f\cut lui Israil? Au p\mânt ]elinit? Pentru
c\ a zis poporul meu> nu ne vei st\pâni, [i
mai mult nu vom veni c\tre tine?
32. Au uita-va mireasa podoaba sa [i
857
fecioara leg\tura pieptului ei? Iar poporul
meu m-a uitat în zile nenum\rate.
33. Ce bine vei mai ispr\vi înc\ întru c\ile
tale, ca s\ cerci iubire? Nu a[a, ci [i tu ai
viclenit, ca s\ spurci c\ile tale.
34. {i în mâinile tale s-au aflat sângiuri de
suflete nevinovate, nu în scorburi i-am
aflat pe ei, ci în tot stejarul.
35. {i ai zis> nevinovat sunt, ci s\ se
întoarc\ mânia lui de la mine.
36. Iat\ eu m\ judec cu tine, pentru c\ zici
tu> nu am p\c\tuit, c\ ai def\imat foarte a
îndoi c\ile tale, [i de la Eghipet te vei
ru[ina, precum te-ai ru[inat de la Asur.
37. C\ [i de aici vei ie[i, [i mâinile tale
peste capul t\u, c\ au dep\rtat Domnul
n\dejdea ta, [i nu vei spori într-însa.
CAP. 3.
Mustr\ri [i îndemn\ri la poc\in]\.
De va slobozi b\rbatul pe femeia sa, [i se
va duce de la el, [i se va m\rita dup\ alt
b\rbat, au întorcându-se, va mai veni la
el? {i nu pâng\rindu-se va fi pâng\rit\
femeia aceea? {i tu ai curvit cu p\stori
mul]i, dar întoarce-te c\tre mine, zice
Domnul.
2. Ridic\ ochii t\i spre în\l]ime, [i vezi
unde nu te-ai pâng\rit, în c\i ai [ezut la ei,
ca o cioar\ în pustie, [i ai spurcat
p\mântul cu curviile tale [i cu r\ut\]ile
tale.
3. {i ai avut p\stori mul]i spre piedic\
]ie, fa]\ de curv\ s-a f\cut fa]a ta, f\r\ de
ru[ine ai fost c\tre to]i.
4. Nu ca pe un casnic m-ai chemat, tat\,
[i pov\]uitor tinere]ii tale?
5. Au r\mâne-va în veac? Au p\zi-se-va
spre izbândire? A[a ai gr\it, dar ai f\cut
relele acestea cât ai putut.
 IEREMIA
6. {i au zis Domnul c\tre mine în zilele
lui Iosia împ\ratul> v\zut-ai cele ce a f\cut
mie casa lui Israil? S-a dus întru tot
muntele înalt, [i sub tot lemnul frunzos, [i
a curvit acolo.
7. {i am zis dup\ ce a f\cut ea toate
aceste nelegiuiri> întoarce-te la mine, dar
nu s-a întors [i a v\zut netocmeala ei Iuda
sora sa cea necredincioas\.
8. {i am v\zut, c\ de[i am lep\dat casa
lui Israil cea r\zvr\tit\ [i o am dep\rtat pe
ea din pricina tuturor nelegiuirilor sale, [i
i-am dat carte de desp\r]ire la mâinile ei,
sora sa Iuda cea necredincioas\ nu s-a
temut, [i a mers, s\ se pâng\reasc\ [i ea.
9. {i s-a nimicnicit întru curvia ei,
nelegiuind cu lemn [i piatr\.
10. {i în toate acestea casa cea r\zvr\tit\ a
Iudei nu s-a întors din toat\ inima sa la
mine, ci la minciuni.
11. {i au zis Domnul c\tre mine>
îndreptat-a sufletul s\u Israil fa]\ de
r\zvr\tirea casei lui Iuda.
12. Mergi [i cite[te cuvintele acestea c\tre
miaz\noapte, [i vei zice> întoarce-te c\tre
mine l\ca[ul lui Israil, zice Domnul< [i nu
voiu c\uta cu asprime spre voi, c\ milostiv
sunt eu zice Domnul< [i în veci nu voiu
]ine mânie asupra voastr\.
13. Îns\ cunoa[te strâmb\tatea ta, c\
asupra Domnului Dumnezeului t\u ai
f\cut p\gân\tate, [i ]i-ai îndreptat pa[ii t\i
spre str\ini, sub tot lemnul frunzos, [i nu
ai auzit glasul meu, zice Domnul.
14. Întoarce]i-v\ fii dep\rta]i, zice
Domnul< c\ eu voiu st\pâni pe voi [i voiu
lua pe voi, pe unul din o cetate [i pe doi
din o rudenie, [i voiu aduce pe voi în Sion.
15. {i voiu da vou\ p\stori dup\ inima
mea, [i v\ vor p\stori pe voi pov\]uindu-
v\ cu [tiin]\.
858
16. {i va fi de v\ ve]i înmul]i [i ve]i cre[te
pe p\mânt, zice Domnul< în zilele acelea
nu vor mai vorbi despre chivotul legii
Domnului, nu se va mai sui la inim\, nu se
va numi, nici se va socoti, [i nu se va face
altul.
17. În zilele acelea [i în vremea aceea
numi-vor Ierusalimul scaunul Domnului,
[i se vor aduna toate neamurile la dânsul,
[i mai mult nu vor merge dup\ poftele cele
rele ale inimii lor.
18. În zilele acelea veni-va casa lui Israil
la casa lui Iuda, [i împreun\ vor veni din
p\mântul de miaz\noapte [i din toate
]\rile la p\mântul, care l-am dat mo[tenire
p\rin]ilor lor.
19. {i eu am zis> fie Doamne, înc\ rândui-
te-voiu spre fii, [i voiu da ]ie p\mânt ales,
mo[tenirea lui Dumnezeu Atot]iitorul
neamurilor [i am zis> P\rinte m\ chema]i
pe mine [i de la mine s\ nu v\ întoarce]i.
20. Îns\ precum nu este credincioas\
femeia iubitului s\u, a[a nu m-a b\gat pe
mine în seam\ casa lui Israil, zice
Domnul.
21. Glas mare s-a auzit de plângere [i de
rug\ciune al fiilor lui Israil, c\ci au f\cut
strâmb\tate întru c\ile lor, uitat-au pe
Dumnezeul s\u cel sfânt.
22. Întoarce]i-v\ fii înapoi [i voiu vindeca
zdrobiturile voastre< iat\ noi robi vom fi
]ie, c\ tu e[ti Domnul Dumnezeul nostru,
cu adev\rat o minciun\ erau mun]ii [i
puterea m\gurilor< îns\ prin Domnul
Dumnezeul nostru mântuirea lui Israil.
23. {i ru[inea a mâncat ostenelile
p\rin]ilor no[tri din tinere]ile lor, oile lor
[i vi]eii lor, [i pe fiii lor [i pe fetele lor.
24. Dormit-am întru ru[inea noastr\, [i
ne-a acoperit pe noi necinstea noastr\,
pentru c\ înaintea Dumnezeului nostru am
 IEREMIA
p\c\tuit noi [i p\rin]ii no[tri din tinere]ile
noastre pân\ în ziua aceasta, [i nu am
ascultat glasul Domnului Dumnezeului
nostru.
CAP. 4.
Sf\tuiri [i amenin]\ri.
De se va întoarce Israil c\tre mine, zice
Domnul, s\ se întoarc\, [i de va lua
dimprejurul s\u urâciunile lui din gura lui,
[i de c\tre fa]a mea se va smeri.
2. {i va jura> viu este Domnul cu
adev\rat, cu judecat\ [i cu dreptate, [i vor
binecuvânta întru el limbi [i întru el vor
l\uda pe Dumnezeu în Ierusalim.
3. C\ acestea zice Domnul b\rba]ilor
Iudei [i celor ce locuiesc Ierusalimul>
4. Ara]i p\mânt nou, [i s\ nu sem\na]i în
spini, t\ia]i-v\ împrejur Dumnezeului
vostru, [i t\ia]i împrejur învârto[area
inimii voastre b\rba]ii Iudei [i cei ce
locui]i în Ierusalim< s\ nu ias\ ca focul
mânia mea, [i s\ se aprinz\, [i nu va fi cel
ce s\ o sting\ pentru vicle[ugul tocmelilor
voastre.
5. Vesti]i în Iuda, [i s\ se auz\ în
Ierusalim, zice]i> da]i semn cu trâmbi]a pe
p\mânt [i striga]i tare, zice]i> aduna]i-v\,
s\ intr\m la cet\]ile cele înt\rite, luând
semn, fugi]i în Sion.
6. Gr\bi]i-v\, nu sta]i, c\ rele aduc eu de
la miaz\noapte [i surpare mare.
7. Se suie leul din culcu[ul s\u, [i cel ce
pierde limbile se ridic\ [i a ie[it din locul
s\u, ca s\ pustiasc\ p\mântul t\u, [i
cet\]ile tale se vor surpa r\mânând pustii.
8. Pentru aceasta încinge]i saci [i v\
tângui]i [i v\ v\ita]i, pentru c\ nu s-a
întors iu]imea mâniei Domnului de la voi.
9. {i va fi în ziua aceea zice Domnul>
859
pierde-se-va inima împ\ratului [i inima
boierilor, [i preo]ii se vor sp\imânta [i
proorocii se vor mira.
10. {i am zis> o St\pâne Doamne! Oare
în[elând, ai în[elat pe poporul acesta [i
Ierusalimul, zicând pace va fi vou\? {i
iat\ sabia a ajuns pân\ la sufletul lor.
11. În vremea aceea zice-vor poporului
acestuia [i Ierusalimului> duhul r\t\cirii în
pustie, calea fetei poporului meu nu spre
cur\]ire, nici spre sfin]ire.
12. Duh de plinire îmi va veni, [i acum eu
voiu gr\i judec\]ile mele c\tre ei.
13. Iat\ ca norul se vor sui, [i ca viforul
carele lor, mai sprinteni decât vulturii caii
lor, vai nou\, c\ pierim.
14. Spal\ de r\utate inima ta Ierusalime,
ca s\ te mântuie[ti< pân\ când sunt întru
tine gândurile r\ut\]ii tale?
15. Pentru c\ glasul celui ce se suie de la
Dan va veni mie, [i se va auzi durerea din
muntele lui Efraim.
16. Pomeni]i limbi, iat\ au venit, vesti]i în
Ierusalim, vârtejuri vin din p\mânt de
departe, [i au dat spre cet\]ile lui Iuda
glasul lor.
17. Ca cei ce p\zesc ]arin\ o au înconjurat
pe ea, pentru c\ te-ai lenevit spre mine,
zice Domnul.
18. C\ile tale [i tocmelile tale au f\cut ]ie
acestea, aceasta este r\utatea ta, c\ci este
amar\, pentru c\ au ajuns pân\ la inima ta.
19. Pântecele meu m\ doare, [i sim]irile
inimii mele tulbur\ sufletul meu, sl\be[te
inima mea, nu voiu t\cea, c\ glas de
trâmbi]\ a auzit sufletul meu, strigare de
r\zboi.
20. {i veste[te zdrobire peste zdrobire, c\
tot p\mântul s-a pustiit, f\r\ de veste s-a
stricat cortul, ruptu-s-au pieile mele.
21. Pân\ când voiu vedea fugind? Auzind
 IEREMIA
glasul trâmbi]elor.
22. Pentru c\ pov\]uitorii poporului meu
pe mine nu m-au [tiut, fii f\r\ de minte
sunt [i nepricepu]i, m\ie[tri sunt a face
r\u< iar a face bine nu au cunoscut.
23. C\utat-am spre p\mânt, [i iat\ nimic,
[i la cer, [i nu erau luminile lui.
24. V\zut-am mun]ii [i erau tremurând, [i
toate dealurile cl\tinându-se.
25. C\utat-am [i iat\ nu era om [i toate
p\s\rile cerului se sp\imântaser\.
26. V\zut-am, [i iat\ Karmilul pustiu [i
toate cet\]ile arse cu foc de fa]a
Domnului, [i de fa]a iu]imii mâniei lui s-a
stins.
27. Acestea zice Domnul> pustiu va fi tot
p\mântul [i contenire nu voiu face.
28. {i peste acestea plâng\ p\mântul [i s\
se întunece cerul de sus, pentru c\ am
gr\it [i nu m\ voiu c\i, pornitu-m-am [i nu
m-am întors de la el.
29. De glas de c\l\re]i [i arc întins s-a ferit
toat\ ]ara, intrat-a în pe[teri [i în desi[uri
s-a ascuns [i pe pietre s-a suit, toate
cet\]ile s-au p\r\sit, nu locuie[te în ele
om.
30. {i tu ce vei face de te vei îmbr\ca cu
ro[u? {i de te vei împodobi cu podoab\ de
aur, de vei unge cu r\stic ochii t\i, în
de[ert este frumuse]ea ta, lep\datu-te-au
ibovnicii t\i, sufletul t\u caut\.
31. C\ glas ca al celei ce se chinuie[te, am
auzit suspinul t\u, ca al celei ce dint=i
na[te, glasul fetei Sionului se va sl\bi, [i
va slobozi mâinile sale, vai mie, c\ mi se
sfâr[e[te sufletul pentru cei omorâ]i.
CAP. 5.
Plinirea m\surii f\r\delegilor
Ierusalimului.
860
Alerga]i primprejur în c\ile Ierusalimului,
[i vede]i [i cunoa[te]i [i cerca]i în uli]ele
lui, de ve]i afla b\rbat, care s\ fac\
judecat\, [i s\ cerce credin]a, [i blând voiu
fi lor, zice Domnul.
2. Viu este Domnul, zic> pentru aceea nu
întru minciuni se jur\.
3. Doamne ochii t\i spre credin]\ b\tutu-
i-ai pe ei, [i nu i-au durut, istovitu-i-ai pe
ei, [i nu au vrut s\ primeasc\ înv\]\tura,
înt\ritu-[i-au fe]ele lor mai mult decât
piatra, [i nu au vrut s\ se întoarc\.
4. {i eu am zis> poate c\ s\raci sunt,
pentru c\ nu au putut, nici au cunoscut
calea Domnului [i judecata lui Dumnezeu.
5. Merge-voiu c\tre cei mai ale[i [i voiu
gr\i lor, pentru c\ ei au cunoscut calea
Domnului [i judecata lui Dumnezeu, [i
iat\ cu to]i dimpreun\ stricat-au jugul,
rupt-au leg\turile.
6. Pentru aceea i-a lovit pe ei leul din
dumbrav\, [i lupul, pân\ la case i-a
pierdut pe ei, [i pardosul pândea spre
cet\]ile lor, to]i cei ce ies de la ei vor fi
sfâ[ia]i, pentru c\ au înmul]it necur\]iile
lor, înt\ritu-s-au urechile lor.
7. Pentru care dintr-acestea voiu fi ]ie
milostiv? Fiii t\i m-au p\r\sit pe mine, [i
se jurau întru cei ce nu sunt dumnezei, [i
i-am s\turat pe ei, [i preacurveau, [i în
casele curvelor se ab\teau.
8. Cai nebuni spre partea femeiasc\ s-au
f\cut, fiecare spre femeia aproapelui s\u
râncheza.
9. Au pentru acestea nu voiu cerceta?
Zice Domnul< au întru limb\ ca aceasta nu
va izbândi sufletul meu?
10. Sui]i-v\ pe înt\riturile ei, [i surpa]i de
tot, [i contenire s\ nu face]i, l\sa]i
proptelele ei, c\ ale Domnului sunt.
11. C\ def\imând, au def\imat spre mine
 IEREMIA
zice Domnul, casa lui Israil [i casa lui
Iuda.
12. Min]it-au Domnului lor, [i au zis> nu
au s\ fie acestea, nu vor veni peste noi
rele, sabie [i foamete nu vom vedea.
13. Proorocii no[tri erau în vânt, [i
cuvântul Domnului nu era în ei, a[a va fi
cu ei.
14. Drept aceea acestea zice Domnul
Atot]iitorul> pentru care lucru a]i gr\it
cuvântul acesta? Iat\ eu am dat cuvintele
mele foc în gura ta, [i pe norodul acesta
lemne, [i-i va mistui pe ei.
15. Iat\ eu aduc un neam de departe peste
voi, casa lui Israil, zice Domnul< un neam
a c\ruia limb\ nu o vei în]elege.
16. Tolba lui ca un mormânt deschis. To]i
puternici.
17. {i vor mânca secer\tura voastr\ [i
pâinile voastre, [i vor mânca de tot pe fiii
vo[tri [i pe fetele voastre, [i vor mânca de
tot oile voastre [i vi]eii vo[tri, [i vor
mânca viile voastre [i smochinii vo[tri [i
m\slinii vo[tri, [i vor treiera cu sabie
cet\]ile cele tari ale voastre spre care voi
a]i n\d\jduit în ele.
18. {i va fi în zilele acelea, zice Domnul
Dumnezeul t\u> nu voiu face pe voi spre
sfâr[ire.
19. {i va fi, când ve]i zice> pentru ce ne-au
f\cut Domnul Dumnezeul nostru toate
acestea? Le vei r\spunde> pentru c\ m-a]i
p\r\sit pe mine, [i a]i slujit la dumnezei
str\ini în p\mântul vostru, a[a ve]i sluji la
str\ini în p\mântul, care nu va fi al vostru.
20. Vesti]i acestea la casa lui Iacov, [i s\
se auz\ în casa lui Iuda.
21. Asculta]i dar acestea norod nebun [i
f\r\ de inim\, ochi au ei [i nu v\d, urechi
[i nu aud.
22. Au de mine nu v\ ve]i teme, zice
861
Domnul? Au de fa]a mea nu v\ ve]i sfii?
De cel ce au pus nisipul hotar m\rii,
porunc\ ve[nic\, [i nu va trece peste ea, [i
se va tulbura, [i nu va putea, [i vor suna
valurile ei, [i nu va trece peste el.
23. {i la norodul acesta s-a f\cut inim\
neascult\toare [i neb\g\toare în seam\, [i
s-a ab\tut [i s-a dus.
24. {i nu au zis întru inima lor> s\ ne
temem dar de Domnul Dumnezeul nostru,
cel ce ne d\ nou\ ploaie timpurie [i târzie
dup\ plinirea vremii hot\râte pentru
seceri[, [i au p\zit nou\ acestea.
25. F\r\delegile voastre au adus acestea,
[i p\catele voastre au dep\rtat bun\t\]ile
de c\tre voi.
26. C\ s-au aflat în poporul meu
necredincio[i, care la]uri au întins, ca s\
strice oameni [i prindeau.
27. Ca la]ul întins plin de p\s\ri, a[a
casele lor pline de vicle[ug, pentru aceea
s-au m\rit [i s-au îmbog\]it.
28. S-au îngr\[at [i au c\lcat judecata, nu
au f\cut judecata s\racului, [i judecata
v\duvei o au nesocotit.
29. Au nu voiu c\uta spre acestea, zice
Domnul? Au asupra unui neam ca acesta
nu va izbândi sufletul meu?
30. Sp\imântare [i înfrico[are s-a f\cut pe
p\mânt.
31. Proorocii proorocesc minciuni, [i
preo]ii au b\tut în palmele lor, [i poporul
meu a iubit a[a, [i ce ve]i face la cele dup\
acestea?
CAP. 6.
Vestirea n\v\lirii unui neam str\in.
Înt\ri]i-v\ fiii lui Veniamin din mijlocul
Ierusalimului, [i în Tecoe trâmbi]a]i cu
trâmbi]\, [i peste Vitaharma ridica]i semn,
 IEREMIA
c\ rele s-au ivit de la miaz\noapte [i
zdrobire mare se face.
2. {i se va lua în\l]imea ta fata Sionului.
3. La ea vor veni p\stori [i turmele lor, [i
vor face lâng\ ea colibe împrejur, [i vor
pa[te fiecare partea lui.
4. Rândui]i-v\ asupra ei, la r\zboi
scula]i-v\, [i s\ ne suim asupra ei în
amiaz\zi, vai nou\, c\ s-a plecat ziua, c\
se sfâr[esc umbrele zilei.
5. Scula]i-v\, [i s\ ne suim asupra ei
noaptea [i s\ stric\m temeliile ei.
6. C\ acestea zice Domnul puterilor>
t\ia]i lemnele ei, face]i înt\rire împotriva
Ierusalimului. O cetate mincinoas\! Toat\
silnicia este întru dânsa.
7. În ce chip izvor\[te apa în fântân\, a[a
izbucne[te r\utatea ei, necur\]ie [i
tic\lo[ie se va auzi întru ea peste fa]a ei
pururea, cu durere [i cu b\taie.
8. Certa-te-vei Ierusalime, s\ nu se
dep\rteze sufletul meu de la tine, s\ nu te
fac\ p\mânt neumblat, care nu se va locui.
9. C\ acestea zice Domnul puterilor>
culege]i, culege]i, ca o vie r\m\[i]ele lui
Israil, întoarce]i-v\, ca cel ce culege ;n
co[ni]a sa.
10. C\tre cine voiu gr\i [i m\ voiu
m\rturisi, [i va auzi? Iat\ net\iate,
împrejur sunt urechile lor, [i nu pot s\
auz\< iat\ cuvântul Domnului s-a f\cut lor
spre ocar\, nu vor voi s\-l asculte pe el.
11. {i mânia mea o am plinit, [i o am
oprit, [i nu i-am pierdut pe ei, o vom v\rsa
peste prunci de afar\ [i peste adunarea
tinerilor împreun\, c\ b\rbat [i femeie vor
fi prin[i, b\trân cu cel plin de zile.
12. {i se vor înturna casele lor la al]ii,
]arinile [i femeile lor deodat\, pentru c\
voiu tinde mâna mea peste cei ce locuiesc
p\mântul acesta, zice Domnul.
862
13. Pentru c\ de la cel mic al lor pân\ la
cel mare, to]i au f\cut f\r\delege, de la
preot [i pân\ la proorocul cel mincinos,
to]i au lucrat cele mincinoase.
14. {i vindeca cu nep\sare sf\râmarea
poporului meu, [i zicând pace, pace< [i
unde este pace?
15. Ru[ina-se-vor c\ci au s\vâr[it
f\r\delege, [i nu s-au ru[inat ca cei ce se
ru[ineaz\, [i necinstea sa nu o a cunoscut,
pentru aceea vor c\dea în c\derea lor, [i în
vremea cercet\rii lor vor pieri, zice
Domnul.
16. Acestea zice Domnul> sta]i la drumuri
[i vede]i, [i întreba]i c\r\rile Domnului
cele ve[nice, [i vede]i care este calea cea
bun\, [i merge]i pe ea, [i ve]i afla odihn\
sufletelor voastre, [i au zis> nu ne vom
duce.
17. Pus-am peste voi str\jeri, asculta]i
glasul trâmbi]ei [i au zis> nu vom asculta.
18. Pentru aceea auzit-au neamurile [i cei
ce pasc turmele lor.
19. Ascult\ p\mântule, iat\ eu aduc peste
poporul acesta rele, roada r\zvr\tirii lor,
pentru c\ la cuvintele mele nu au luat
aminte, [i legea mea o au lep\dat.
20. Pentru ce ;mi aduce]i t\mâie de la
Sava, [i scor]i[oar\ din ]ar\ dep\rtat\? C\
arderile cele de tot ale voastre nu sunt
primite [i jertfele voastre nu m-au îndulcit
pe mine.
21. Pentru aceea acestea zice Domnul>
iat\ eu aduc peste poporul acesta boal\, [i
vor boli p\rin]ii [i fiii împreun\, vecinul [i
cel de aproape al lui vor pieri.
22. Acestea zice Domnul> iat\ vine popor
de la miaz\noapte, [i se vor ridica neamuri
de la marginile p\mântului.
23. Arc [i fu[ti vor ]ine, nesilnic este, [i
nu-i va fi mil\, glasul lui ca marea, ce
 IEREMIA
aduce valuri, cu cai [i cu care se va rândui,
ca focul spre r\zboi, c\tre tine fata
Sionului.
24. Auzit-am auzul lor, sl\bit-au mâinile
noastre, necaz ne-a cuprins pe noi, chinuri
ca ale celei ce na[te.
25. S\ nu ie[i]i afar\ la ]arin\ [i în c\i s\
nu umbla]i, c\ sabia vr\jma[ilor este
primprejur.
26. Fata poporului meu încinge-te cu sac,
[i presar\ cenu[\< jele[te-]i iubitul,
tânguie[te-te cu mil\, c\ f\r\ de veste va
veni chinul peste voi.
27. Socotitor te-am pus pe tine între
popoare de cercetat, [i vei cunoa[te când
voiu ispiti eu calea lor, to]i neascult\tori
mergând strâmb, aram\ [i fier.
28. To]i strica]i sunt.
29. Încetat-au foii de la foc, sfâr[itu-s-a
plumbul în de[ert, argintarul bate argintul,
vicle[ugurile lor nu s-au topit.
30. Argint lep\dat chema]i-i pe ei, pentru
c\ i-au gonit pe ei Domnul.
CAP. 7.
De[arta încredere a lui Israil.
Amenin]\rile lui Dumnezeu.
Cuvântul care s-a f\cut de la Domnul
c\tre Ieremia zicând> stai la poarta casei
Domnului [i propov\duie[te cuvântul
acesta [i zi> asculta]i cuvântul Domnului
toat\ Iudeea.
2. Acestea zice Domnul puterilor,
Dumnezeul lui Israil> de ve]i îndrepta c\ile
voastre [i tocmelile voastre, [i eu v\ voiu
face pe voi s\ locui]i în locul acesta.
3. Nu v\ n\d\jdui]i voi spre cuvinte
mincinoase, c\ mai mult nimic nu vor
folosi vou\ când zice]i> Biserica
Domnului, Biserica Domnului este.
863
4. C\ dac\ îndreptând ve]i îndrepta c\ile
voastre [i tocmelile voastre, [i f\când ve]i
face judecat\ între om [i între aproapele
lui,
5. {i pe nemernic [i pe v\duv\ [i pe
s\rmani de nu-i ve]i asupri [i sânge
nevinovat de nu ve]i v\rsa în locul acesta,
[i dup\ dumnezei str\ini de nu ve]i merge
spre r\u vou\,
6. Voiu face pe voi s\ locui]i în locul
acesta, în p\mântul care l-am dat
p\rin]ilor vo[tri din veac [i pân\ în veac<
7. Iar de ve]i n\d\jdui voi întru cuvinte
mincinoase, de unde nu v\ ve]i folosi,
8. {i ucide]i [i preacurvi]i [i fura]i, [i
jura]i strâmb, [i t\mâia]i lui Vaal, [i
merge]i dup\ dumnezei str\ini, pe care nu-
i [ti]i, ca s\ v\ fie vou\ r\u.
9. {i a]i venit, [i a]i st\tut înaintea mea în
casa în care se cheam\ numele meu întru
ea [i a]i zis> feritu-ne-am, ca s\ nu facem
toate urâciunile acestea.
10. Au pe[ter\ tâlharilor este casa mea,
unde se nume[te numele meu întru ea
acolo înaintea voastr\? {i iat\ eu am
v\zut, zice Domnul,
11. C\ merge]i la locul meu cel de la
Silom, unde am s\l\[luit numele meu
întru el acolo înainte, [i vede]i cele ce am
f\cut lui de c\tre fa]a r\ut\]ii poporului
meu Israil.
12. {i acum pentru ce a]i f\cut toate
aceste lucruri, [i am gr\it c\tre voi, [i nu
m-a]i ascultat pe mine, [i v-am chemat pe
voi [i nu a]i r\spuns.
13. Deci, face-voiu [i eu casei acesteia,
unde se cheam\ numele meu peste ea, spre
care voi n\d\jdui]i întru ea, [i locului care
l-am dat vou\ [i p\rin]ilor vo[tri, în ce
chip am f\cut Silomului.
14. {i voiu lep\da pe voi de la fa]a mea,
 IEREMIA
precum am lep\dat pe fra]ii vo[tri toat\
s\mân]a lui Efraim.
15. {i tu nu te ruga pentru norodul acesta,
[i nu te ruga ca s\ fie milui]i ei, [i nu te
ruga nici mijloci c\tre mine pentru ei, c\
nu te voiu asculta.
16. Au nu vezi ce fac ei în cet\]ile lui Iuda
[i în c\ile Ierusalimului?
17. Fiii lor adun\ lemne [i p\rin]ii lor ard
foc, [i femeile lor f\râm\ aluat, ca s\ fac\
turte o[tii cerului, [i au v\rsat turn\ri la
dumnezei str\ini, pentru ca s\ m\ mânie.
18. Au doar pe mine m\ scârbesc ei? Zice
Domnul, nu pe sine pentru ca s\ se
ru[ineze obrajii lor?
19. Pentru care acestea zice Domnul> iat\
iu]imea [i mânia mea se vars\ peste locul
acesta, [i peste oameni [i peste dobitoace,
[i peste tot lemnul ]arinii lor, [i peste
roadele p\mântului, [i va arde [i nu se va
stinge.
20. Acestea zice Domnul> arderile cele de
tot ale voastre aduna]i cu jertfele voastre [i
mânca]i carne.
21. C\ nu am gr\it c\tre p\rin]ii vo[tri [i
nu am poruncit lor, în ziua în care i-am
scos pe ei din p\mântul Eghipetului
pentru arderi de tot [i pentru jertfe.
22. F\r\ numai cuvântul acesta l-am
poruncit lor zicând> asculta]i glasul meu [i
voiu fi vou\ Dumnezeu, [i voi ve]i fi mie
popor, [i umbla]i întru toate c\ile mele, pe
care voiu porunci vou\ ca s\ umbla]i> ca
s\ v\ fie vou\ bine.
23. {i nu m-au ascultat pe mine nici au
plecat urechea lor, ci au umblat întru
cugetele inimii lor celei rele, [i au dat
înd\r\t [i nu au mers înainte, din ziua în
care au ie[it p\rin]ii lor din p\mântul
Eghipetului [i pân\ în ziua aceasta.
24. {i am trimis la ei pe to]i robii mei
864
proorocii, diminea]a [i la amiaz\zi, [i am
trimis.
25. {i nu m-au ascultat pe mine [i nu au
plecat urechea lor, [i [i-au învârto[at
cerbicea lor mai mult decât p\rin]ii lor.
26. {i vei gr\i lor cuvântul acesta, [i nu te
vor asculta pe tine, [i îi vei chema pe ei, [i
nu-]i vor r\spunde.
27. {i vei gr\i c\tre ei limba aceasta, care
nu au auzit glasul Domnului Dumnezeului
lor, nici au primit înv\]\tura, sfâr[itu-s-a
credin]a din gura lor.
28. Tunde p\rul t\u [i leap\d\, plângi cu
strigare, c\ au gonit Domnul [i au lep\dat
pe neamul, care f\cea acestea, pentru c\
fiii lui Iuda au f\cut r\u înaintea mea, zice
Domnul.
29. Pus-au urâciunile lor în casa în care s-
a chemat numele meu întru ea, ca s\ o
spurce pe ea< [i au zidit capi[te lui Tofet,
cel ce este în Valea Venenom, ca s\ arz\ de
tot pe fiii lor, [i pe fetele lor cu foc, care
nu am poruncit lor, [i nu am gândit întru
inima mea.
30. Pentru aceea iat\ zile vin, zice
Domnul< [i mai mult nu vor chema
capi[tea lui Tofet [i Valea Venenom, ci
valea celor omorâ]i, [i-i vor îngropa în
Tofet nefiind loc.
31. {i mor]ii poporului acestuia vor fi
mâncare p\s\rilor cerului [i hiarelor
p\mântului, [i nu va fi cine s\-i apere.
32. {i voiu face s\ înceteze din cet\]ile lui
Iuda [i din r\spântiile Ierusalimului glasul
celor ce se veselesc [i glasul celor ce se
bucur\, glasul mirelui [i glasul miresei, c\
spre pustiire va fi tot p\mântul.
CAP. 8.
Orbirea poporului [i pedeapsa lui.
 IEREMIA
În vremea aceea zice Domnul> scoate-voiu
oasele împ\ra]ilor lui Iuda [i oasele
boierilor lui, [i oasele preo]ilor, [i oasele
proorocilor lor, [i oasele celor ce locuiesc
în Ierusalim din mormânturile lor.
2. {i le vor zbici la soare, la lun\ [i la
toate stelele [i la toat\ oastea cerului, pe
care le-au iubit, [i c\rora au slujit, [i dup\
care au mers, [i de care se ]ineau, [i la care
s-au închinat ei< nu se vor t\ia, nici se vor
îngropa, [i vor fi spre pild\ peste fa]a a tot
p\mântul.
3. C\ au ales mai bine moartea decât
via]a, [i la to]i ceilal]i, care au r\mas de la
neamul acela, în tot locul, oriunde voiu
scoate pe ei acolo.
4. C\ acestea zice Domnul> au doar cel
ce cade nu se scoal\? Sau cel ce se abate
nu se întoarce?
5. Pentru c\ s-a fost ab\tut poporul meu
acesta, abatere f\r\ de ru[ine, [i s-au biruit
de tot întru voia lor, [i nu au vrut a se
întoarce.
6. B\ga]i dar în urechi [i auzi]i, nu a[a
vor gr\i? Nu este om, care s\ se poc\iasc\
de r\utatea lui zicând> ce am f\cut?
R\mas-a cel ce alearg\ de la alerg\tura lui,
ca [i calul ce se fr\mânt\ întru
rânchezarea lui.
7. {i erodiul a cunoscut pe cer vremea
lui, turtureaua [i rânduneaua, p\s\rile
]arinii, p\zit-au vremile intr\rii lor< iar
norodul meu acesta nu a cunoscut
judec\]ile Domnului.
8. Cum ve]i gr\i, c\ în]elep]i suntem noi
[i legea Domnului cu noi este? În de[ert s-
a f\cut condeiul mincinos la scriitor.
9. Ru[inatu-s-au în]elep]ii, acoperit-au
capul s\u, [i s-au sp\imântat [i s-au prins,
pentru c\ au lep\dat cuvântul Domnului<
ce în]elepciune este la dân[ii?
865
10. Pentru aceea voiu da femeile lor [i
]arinile lor mo[tenire altora, pentru c\ de
la cel mic pân\ la cel mare to]i sunt
iubitori de argint, [i de la prooroc pân\ la
preot to]i spun minciuni.
11. {i vindec\ cu nep\sare sf\râmarea
poporului meu, zicând> pace, pace [i pace
nu era.
12. Ru[inatu-s-au, c\ci au f\cut urâciune,
[i cu ru[ine nu s-au ru[inat, [i a se ru[ina
nu [tiu, pentru aceea c\zând vor c\dea, în
vremea cercet\rii lor vor c\dea, zice
Domnul>
13. {i vor aduna roadele lor, zice Domnul>
nu este strugur în vie [i smochine în
smochin, [i frunzele au c\zut de tot.
14. {i pentru ce noi [edem? Aduna]i-v\ [i
s\ intr\m în cet\]ile cele tari, [i s\ pierim
acolo, c\ Dumnezeu ne-au lep\dat pe noi,
[i ne-au ad\pat pe noi cu ap\ de fiere,
pentru c\ am p\c\tuit înaintea lui.
15. A[teptat-am pace [i nu era nimic bun,
vremea vindec\rii, [i iat\ era spaim\.
16. De la Dan vom auzi glasul iu]imii
cailor lui, de glasul rânchez\rii cailor
c\l\rimii lui s-a cl\tit tot p\mântul, [i va
veni [i va mânca de tot p\mântul [i
plinirea lui, cetatea, [i pe cei ce locuiesc
întru dânsa.
17. Pentru c\ iat\ eu trimit la voi [erpi
omorâtori, c\rora nu este descântare.
18. {i v\ vor mu[ca pe voi f\r\ de
vindecare cu durerea inimii voastre celei
slabe.
19. Iat\ glasul strig\rii fetei poporului
meu din p\mânt departe, au nu este Domn
în Sion? Sau împ\rat nu este acolo?
Pentru c\ m-au urgisit cu cele cioplite ale
lor, [i întru de[ert\ciuni str\ine.
20. Petrecutu-s-a vara, trecut-a secera [i
noi nu ne-am mântuit.
 IEREMIA
21. De surparea fetei poporului meu m-
am întunecat, [i întru sl\biciunea min]ii
m\ înt\rir\ dureri, ca a celei ce na[te.
22. {i au nu este r\[in\ în Galaad? Au
doftor nu este acolo? Pentru ce nu s-a suit
vindecarea fetei poporului meu?
CAP. 9.
Plângerea proorocului. Amenin]\ri de
la Dumnezeu.
Cine va da capului meu ap\ [i ochilor mei
izvoare de lacrimi? Ca s\ plâng pe poporul
meu acesta ziua [i noaptea, pe cei r\ni]i ai
fetei poporului meu.
2. Cine ;mi va da în pustie s\la[ mai de
margine [i voiu p\r\si pe poporul meu, [i
m\ voiu duce de la ei, c\ to]i preacurvesc,
adunare de def\im\tori.
3. {i a întins limba sa ca un arc
mincinos, [i nu credin]a a st\pânit pe
p\mânt, c\ merg din rele în rele, [i pe
mine nu m-a cunoscut, zice Domnul.
4. Fiecare s\ v\ p\zi]i de c\tre aproapele
s\u, [i spre fra]ii lor nu n\d\jdui]i, pentru
c\ tot fratele cu am\gitur\ va am\gi [i tot
prietenul cu vicle[ug umbl\.
5. Fiecare pe prietenul s\u va în[ela,
adev\rul nu vor gr\i, înv\]atu-s-au limba
lor a gr\i minciuni, n\p\stuit-au [i nu au
voit a se întoarce.
6. Cam\t\ peste cam\t\, vicle[ug peste
vicle[ug, nu au vrut s\ m\ [tie pe mine,
zice Domnul.
7. Pentru aceea a[a zice Domnul
puterilor> iat\ eu voiu l\muri pe ei, [i voiu
ispiti pe ei, c\ voiu face pentru vicle[ugul
fetei poporului meu.
8. S\geat\ r\nitoare este limba lor,
viclene sunt graiurile gurii lor, cu
aproapele s\u gr\ie[te de pace, [i întru
866
sine are vrajb\.
9. Au asupra acestora nu voiu socoti,
zice Domnul? Sau la norod ca acesta nu va
izbândi sufletul meu?
10. Peste m\guri face]i tânguire [i pe c\ile
pustiei plângere, c\ s-a s\vâr[it pentru c\
nu sunt oameni, nu au auzit glasul
st\pânirii, de la p\s\rile cerului [i pân\ la
dobitoace, sp\imântatu-s-au, dusu-s-au.
11. {i voiu da Ierusalimul spre înstr\inare,
spre locuin]\ balaurilor, [i cet\]ile Iudei
spre stingere le voiu pune, nelocuindu-se<
cine este omul cel în]eleg\tor [i s\
în]eleag\ acestea? {i acela c\tre care este
cuvântul gurii Domnului, vesteasc\ vou\,
pentru care lucru a pierit p\mântul?
Aprinsu-s-a ca pustiul cel neumblat.
12. {i au zis Domnul c\tre mine> pentru
ce au p\r\sit ei legea mea, care o am dat
înaintea fe]ei lor, [i nu au ascultat glasul
meu.
13. Ci au mers dup\ cele alese ale inimii
lor celei rele, [i dup\ idolii, care i-au
înv\]at pe ei p\rin]ii lor.
14. Pentru aceea a[a zice Domnul
puterilor Dumnezeul lui Israil> iat\ eu
hr\nesc pe ei cu nevoi [i voiu ad\pa pe ei
cu ap\ de fiere.
15. {i voiu risipi pe ei întru neamurile, pe
care nu le-au cunoscut ei, nici p\rin]ii lor,
[i voiu trimite la dân[ii sabie pân\ voiu
sfâr[i pe ei cu dânsa.
16. Acestea zice Domnul puterilor>
chema]i pe cele ce plâng, [i s\ vin\, [i
c\tre cele în]elepte trimite]i.
17. {i s\ r\spunz\ [i s\ plâng\ pentru voi,
[i s\ slobozeasc\ ochii vo[tri lacrimi [i
genele voastre s\ curg\ ap\.
18. C\ s-a auzit în Sion glasul cel de jale,
cum am chinuit? Ne-am ru[inat foarte,
c\ci am p\r\sit p\mântul [i am lep\dat
 IEREMIA
s\la[ele noastre.
19. Asculta]i dar femei cuvântul lui
Dumnezeu, [i s\ primeasc\ urechile
voastre cuvintele gurii lui, [i înv\]a]i fetele
voastre jale, [i femeia pe cea de aproape a
ei plângere.
20. C\ s-a suit moartea prin ferestrele
voastre, intrat-a la p\mântul vostru, ca s\
zdrobeasc\ prunci de pe afar\, [i pe tineri
de prin uli]\.
21. {i vor fi mor]ii oamenilor spre pild\
peste fa]a câmpului p\mântului vostru, [i
ca iarba dinapoia celui ce cose[te.
22. {i nu va fi cel ce s\ adune acestea, zice
Domnul> s\ nu se laude cel în]elept întru
în]elepciunea lui, [i s\ nu se laude cel tare
întru t\ria lui, [i s\ nu se laude cel bogat
întru bog\]ia lui.
23. Ci într-aceasta s\ se laude cel ce se
laud\, c\ în]elege [i cunoa[te, c\ eu sunt
Domnul cel ce fac mil\ [i judecat\ [i
dreptate pe p\mânt, c\ într-acestea este
voia mea, zice Domnul.
24. Iat\ zile vin, zice Domnul, [i voiu
izbândi peste to]i cei ce au t\iat împrejur
marginea acoperirii lor.
25. Peste Eghipet [i peste Idumeea [i
peste Edom [i peste fiii lui Amon [i peste
fiii lui Moav, [i peste tot cel ce tunde
împrejur cele de la fa]a lui, cei ce locuiesc
în pustie, c\ toate neamurile sunt net\iate
împrejur la trup, [i toat\ casa lui Israil
net\ia]i împrejur sunt cu inima.
CAP. 10.
De[ert\ciunea idolilor. Pustiirea
Ierusalimului.
Auzi]i cuvântul Domnului, care au gr\it
c\tre voi, casa lui Israil.
2. Acestea zice Domnul> dup\ c\ile
867
neamurilor nu înv\]a]i, [i de semnele
cerului nu v\ teme]i, pentru c\ se tem de
ele cu fe]ele sale.
3. C\ legiuirile neamurilor de[arte sunt<
lemn este din dumbrav\ t\iat, lucru de
teslar [i turnat.
4. Cu argint [i cu aur înfrumuse]ate sunt,
cu ciocane [i cu cuie le-a înt\rit pe ele,
pune-le-vor pe ele, [i nu se vor mi[ca.
5. Argint b\tut este, nu vor umbla, fiind
ridica]i se vor ridica, c\ nu vor p\[i, nu v\
teme]i de acelea, c\ nu vor face r\u, [i
bine nu este întru ele.
6. Nu este asemenea cu tine Doamne,
mare e[ti tu, [i mare este numele t\u întru
t\rie.
7. Cine nu se va teme de tine Împ\rate al
neamurilor, pentru c\ ]ie se cuvine, c\
întru to]i în]elep]ii neamurilor, [i întru
toate împ\r\]iile lor nu este asemenea ]ie.
8. Cei f\r\ de minte, [i cei nesocotitori
sunt împreun\, d\sc\lia de[ert\ciunilor
lor, lemn este.
9. Table de argint se aduc de la Tarsis, iar
aurul vine din Ofaz, [i mâna argintarilor,
lucruri de me[teri, toate cu vân\t [i
mohorât le vor îmbr\ca pe ele.
10. Dar Domnul este Dumnezeu adev\rat.
El este Dumnezeul cel viu [i Împ\rat
ve[nic. De mânia lui se va cl\ti p\mântul
[i limbile nu pot suferi urgia lui.
11. A[a s\ zice]i lor> dumnezeii care cerul
[i p\mântul nu au f\cut, s\ piar\ de pe
p\mânt, [i de sub cerul acesta.
12. Dumnezeu cel ce au f\cut p\mântul cu
puterea sa, cel ce au îndreptat lumea cu
în]elepciunea sa, [i cu mintea sa au întins
cerul.
13. {i mul]ime de ape în cer, [i au ridicat
nori de la marginea p\mântului, fulgerele
spre ploaie au f\cut, [i au scos vânturile
 IEREMIA
din vistieriile sale.
14. Nebunit-a tot omul de minte, ru[inatu-
s-a tot argintarul de cele s\pate ale lui, c\
mincinoase a topit, nu este duh întru ele.
15. De[arte sunt, lucruri batjocorite, în
vremea cercet\rii lor vor pieri.
16. Nu este parte ca aceasta la Iacov, c\
cel ce au zidit toate, acela este mo[tenirea
lui, Domnul este numele lui.
17. Adunat-au de afar\ statul t\u, cel ce
locuie[te întru cei ale[i, c\ acestea zice
Domnul>
18. Iat\ eu dep\rtez pe cei ce locuiesc
p\mântul acesta în strâmtorare, [i voiu
nec\ji pe ei, ca s\ se afle rana ta.
19. Vai de zdrobirea ta, dureroas\ este
rana ta, [i eu am zis> cu adev\rat aceasta
este rana ta [i te ]ine pe tine.
20. Cortul t\u au stricat, pierit-au [i toate
pieile tale s-au spintecat, fiii mei [i oile
mele nu sunt, nu este înc\ loc cortului
meu, loc pieilor mele.
21. Pentru c\ p\storii au ie[it din minte, [i
pe Domnul nu l-au c\utat, pentru aceea nu
au socotit toat\ p\[unea [i s-au risipit.
22. Se aude zgomot, iat\ vine [i cutremur
mare din p\mântul miezului nop]ii, ca s\
pun\ cet\]ile lui Iuda spre stingere, [i spre
culcu[ p\s\rilor.
23. {tiu Doamne, c\ nu este a omului
calea lui, nici b\rbat va merge [i va ispr\vi
c\l\toria sa.
24. Ceart\-ne pe noi Doamne, îns\ cu
judecat\ [i nu cu mânie, ca s\ nu ne
împu]inezi pe noi.
25. Vars\ mânia ta peste neamurile cele ce
nu te [tiu pe tine, [i peste împ\r\]iile, care
nu au chemat numele t\u, c\ au mâncat pe
Iacov, [i au mistuit pe Israil, [i p\[unea lui
o au pustiit.
868
CAP. 11.
Ruperea leg\turii cu Dumnezeu. Sfat
viclean asupra proorocului.
Cuvântul, care s-a f\cut de la Domnul
c\tre Ieremia zicând>
2. Auzi cuvintele leg\turii acesteia, [i vei
gr\i c\tre b\rba]ii lui Iuda [i c\tre cei ce
locuiesc în Ierusalim [i vei zice c\tre ei>
3. Acestea zice Domnul Dumnezeul lui
Israil> blestemat este omul cel ce nu va
asculta de cuvintele leg\turii acesteia, care
am poruncit p\rin]ilor vo[tri, în ziua în
care i-am scos pe ei din p\mântul
Eghipetului, din cuptorul cel de fier,
zicând>
4. Asculta]i glasul meu, [i face]i toate,
câte voiu porunci vou\, [i ve]i fie mie
popor [i eu voiu fi vou\ Dumnezeu.
5. Ca s\ înt\resc jur\mântul meu, care
am jurat p\rin]ilor vo[tri, ca s\ le dau lor
p\mânt, din care curge lapte [i miere,
precum este ziua aceasta [i am r\spuns [i
am zis> fie Doamne.
6. {i au zis Domnul c\tre mine> cite[te
toate cuvintele acestea în cet\]ile lui Iuda
[i afar\ de Ierusalim zicând>
7. Auzi]i cuvintele leg\turii acesteia, [i
le face]i pe ele, c\ m\rturisind am
m\rturisit p\rin]ilor vo[tri în ziua în care i-
am scos pe ei din p\mântul Eghipetului,
pân\ în ziua aceasta, mânecând am
m\rturisit, zicând>
8. Asculta]i glasul meu, [i nu au ascultat,
nici au plecat urechea sa, ci au mers
fiecare întru r\utatea inimii sale celei rele,
[i am adus peste ei toate cuvintele
leg\turii acesteia, care le-am poruncit s\ o
fac\, [i nu o au f\cut.
9. {i au zis Domnul c\tre mine> se afl\
un sfat viclean întru b\rba]ii lui Iuda, [i
 IEREMIA
întru cei ce locuiesc în Ierusalim.
10. Întorsu-s-au la nedrept\]ile p\rin]ilor
lor celor mai dinainte, care nu au vrut s\
asculte cuvintele mele, [i iat\ ei merg
dup\ dumnezei str\ini, ca s\ le slujeasc\
lor, [i casa lui Israil [i casa lui Iuda au
stricat leg\tura mea, care am pus c\tre
p\rin]ii lor.
11. Pentru aceea acestea zice Domnul>
iat\ eu aduc peste norodul acesta rele, din
care nu vor putea ie[i, [i vor striga c\tre
mine, [i nu voiu asculta pe ei.
12. {i vor merge cet\]ile lui Iuda, [i cei ce
locuiesc Ierusalimul, [i vor striga c\tre
dumnezeii lor, c\rora le t\mâiaz\, dar ei
nu-i vor mântui pe dân[ii în vremea
necazului lor.
13. C\ dup\ num\rul cet\]ilor tale erau
dumnezeii t\i Iudo, [i dup\ num\rul
ie[irilor Ierusalimului a pus capi[ti a
t\mâia lui Vaal.
14. {i tu nu te ruga pentru norodul acesta,
[i nu face pentru ei cerere [i rug\ciune c\
nu-i voiu asculta pe ei în vremea, în care
m\ vor chema pe mine în vremea
necazului lor.
15. Pentru ce cea iubit\ în casa mea a
f\cut urâciune? Au rug\ciunile [i c\rnurile
sfinte vor lua de la tine r\ut\]ile tale? Au
sc\pa-vei de aceasta?
16. M\slin cu bun\ umbr\, frumos la chip
au numit Domnul numele t\u, la glasul
t\ierii lui, s-a aprins foc peste el, mare este
necazul peste tine, stricatu-s-au ramurile
lui.
17. {i Domnul puterilor, cel ce te-au s\dit
pe tine, gr\it-au asupra ta rele pentru
r\utatea casei lui Israil, [i a casei lui Iuda,
pentru c\ [i-au f\cut lor ca s\ m\
urgiseasc\ pe mine t\mâind lui Vaal.
18. Doamne arat\-mi mie, [i voiu
869
cunoa[te< atunci am v\zut me[te[ugirile
lor.
19. Iar eu ca un miel f\r\ de r\utate ce ;l
duc spre junghiere, nu am cunoscut, c\
gândeau asupra mea gând r\u, zicând>
veni]i s\ b\g\m lemn în pâinea lui, [i s\-l
pierdem de pe p\mântul celor vii, [i
numele lui s\ nu se mai pomeneasc\.
20. Doamne al puterilor cel ce judeci cu
dreptul, care ispite[ti inimile [i r\runchii,
d\-mi s\ v\z de la tine r\spl\tire asupra
lor< c\ ]ie am descoperit îndreptarea mea.
21. Pentru aceea a[a zice Domnul asupra
oamenilor din Anatot, cei ce caut\ sufletul
meu, zicând> nu vei prooroci în numele
Domnului< iar de nu, vei muri în mâinile
noastre.
22. Pentru aceea a[a zice Domnul
puterilor> iat\ eu voiu cerceta asupra lor,
tinerii lor vor muri de sabie, [i feciorii lor
[i fetele lor se vor stinge de foame.
23. {i nu vor avea r\m\[i]\, pentru c\ voiu
aduce rele asupra celor ce locuiesc în
Anatot, în anul cercet\rii lor.
CAP. 12.
Fericirea am\gitoare a celor r\i.
Drept e[ti tu Doamne, c\ voiu r\spunde
c\tre tine. Îns\ judec\]i voiu gr\i c\tre
tine, ce este c\, calea necredincio[ilor
spore[te? Înmul]itu-s-au to]i cei ce
leap\d\ poruncile tale.
2. S\ditu-i-ai pe ei, [i au prins r\d\cin\,
odrasl\ au f\cut, [i au f\cut road\< aproape
e[ti tu Doamne de gura lor, [i departe de
r\runchii lor.
3. {i tu Doamne m\ [tii pe mine, ispitit-
ai inima mea înaintea ta< adun\-i pe
dân[ii, ca pe ni[te oi spre junghiere, [i-i
cur\]e[te pe ei spre ziua junghierii lor.
 IEREMIA
4. Pân\ când va plânge p\mântul, [i toat\
iarba ]arinii se va usca de r\ut\]ile celor ce
locuiesc pe dânsul? Pierit-au dobitoacele
[i p\s\rile, c\ au zis> nu va vedea
Dumnezeu c\ile noastre.
5. Picioarele tale alearg\, [i te sl\besc pe
tine, cum te vei ]ine de cei pe cai? {i în
p\mântul p\cii tale n\d\jduie[ti, ce vei
face în furia Iordanului?
6. C\ [i fra]ii t\i [i casa tat\lui t\u, [i
ace[tia s-au lep\dat de tine, [i ace[tia au
strigat, dinapoia ta s-au adunat, s\ nu te
încrezi întru ei, când vor gr\i c\tre tine
bune.
7. P\r\sit-am casa mea, l\sat-am
mo[tenirea mea, dat-am sufletul meu cel
iubit în mâinile vr\jma[ilor ei.
8. F\cutu-s-a mie mo[tenirea mea, ca un
leu în dumbrav\, dat-a asupra mea glasul
s\u, pentru aceea o am urât pe ea, au
pe[tera leoaicei îmi este mo[tenirea mea?
9. Au pe[ter\ este împrejurul ei?
Merge]i, aduna]i toate hiarele ]arinii, [i s\
vin\, [i s\ o m\nânce pe ea.
10. P\stori mul]i au stricat via mea,
spurcat-au partea mea, f\cut-au partea
mea cea dorit\ pustie neumblat\.
11. Pusu-o-au pe ea întru piericiunea
pierz\rii< pentru mine cu stingere s-a stins
tot p\mântul, c\ nu este om, care s\ pun\
în inim\.
12. Peste toat\ ie[irea în pustie au venit
nevoi, c\ sabia Domnului va mânca de la
marginea p\mântului pân\ la marginea
p\mântului, nu este pace la tot trupul.
13. Sem\nat-a]i grâu, [i spini a]i secerat,
sor]ii lor nu vor folosi lor, ru[ina]i-v\ de
fala voastr\, de ocar\ înaintea Domnului.
14. C\ a[a zice Domnul pentru to]i vecinii
cei r\i, care se ating de mo[tenirea mea,
care o am împ\r]it poporului meu Israil>
870
iat\ eu îi voiu smulge pe ei din p\mântul
lor, [i pe Iuda îl voiu scoate din mijlocul
lor.
15. {i va fi, dup\ ce îi voiu scoate pe ei,
m\ voiu întoarce, [i îi voiu milui pe ei, [i
voiu face pe fiecare s\ locuiasc\ în mo[ia
sa, [i pe fiecare în p\mântul s\u.
16. {i va fi, dac\ înv\]ând vor înv\]a calea
poporului meu, a jura întru numele meu,
viu este Domnul, în ce chip a înv\]at pe
poporul meu a jura pe Vaal, se vor zidi în
mijlocul poporului meu.
17. Iar de nu se vor întoarce, voiu ridica
neamul acela cu ridicare [i cu pierzare,
zice Domnul.
CAP. 13.
Mai înainte vestirea robiei Jidovilor
închipuit\ prin brâul de in [i foalele
sparte.
Acestea zice Domnul> mergi [i ;]i
agonise[te ]ie cing\toare de in, [i te
încinge peste mijlocul t\u, [i în ap\ s\ nu-
l speli.
2. {i mi-am agonisit cing\toare dup\
cuvântul Domnului, [i o am pus peste
mijlocul meu.
3. {i a fost cuvântul Domnului c\tre
mine, zicând>
4. Ia cing\toarea cea de peste mijlocul
t\u, [i te scoal\, [i mergi la Efrat, [i o
ascunde pe ea acolo în cr\p\tura unei
pietre.
5. {i am mers, [i o am ascuns pe ea la
Efrat, precum mi-au poruncit mie
Domnul.
6. {i a fost dup\ zile multe, au zis
Domnul c\tre mine> scoal\-te [i mergi la
Efrat, [i ia de acolo cing\toarea, care am
poruncit ]ie, ca s\ o ascunzi acolo.
 IEREMIA
7. {i am mers la apa Efratului, [i am
s\pat, [i am luat cing\toarea din locul
unde o am îngropat pe ea, [i iat\ era
stricat\, cât nu era bun\ de nimic.
8. {i a fost cuvântul Domnului c\tre
mine, zicând>
9. Acestea zice Domnul> a[a voiu strica
seme]ia lui Iuda [i seme]ia Ierusalimului,
pe aceast\ seme]ie mare, pe poporul cel
r\u.
10. Pe cei ce nu vor s\ asculte de cuvintele
mele, [i au mers dup\ dumnezei str\ini, ca
s\ slujeasc\ lor [i s\ se închine lor, [i vor
fi ca cing\toarea aceasta, care la nimic nu
este de folos.
11. C\ precum se lipe[te cing\toarea
împrejurul mijlocului omului, a[a am lipit
c\tre mine casa lui Israil [i toat\ casa lui
Iuda, ca s\ fie mie popor numit spre laud\
[i spre m\rire, [i nu a ascultat de mine.
12. {i vei zice c\tre poporul acesta> tot
foalele se va umple de vin, [i va fi, de vor
zice c\tre tine> au cunoscând, nu vom
cunoa[te, c\ tot foalele se va umple de
vin?
13. {i vei zice c\tre ei> acestea zice
Domnul> iat\ eu voiu umple de îmb\tare
pe to]i cei ce locuiesc pe p\mântul acesta,
[i pe împ\ra]ii lor fiii lui David, cei ce [ed
pe scaunul lui, [i pe preo]i [i pe prooroci
[i pe Iuda, [i pe to]i cei ce locuiesc în
Ierusalim.
14. {i îi voiu risipi pe ei< pe b\rbat [i pe
fratele lui, [i pe p\rin]ii lor, [i pe fiii lor
deodat\, [i nu voiu dori zice Domnul< [i
nu-i voiu cru]a, [i nu-mi va fi mil\ de
strigarea lor.
15. Auzi]i [i b\ga]i în urechi, [i nu v\
ridica]i, c\ Domnul au gr\it.
16. Da]i Domnului Dumnezeului vostru
m\rire mai înainte de a întuneca [i mai
871
înainte de ce se vor împiedica picioarele
voastre de mun]i întuneco[i, [i ve]i a[tepta
lumin\, [i acolo umbra mor]ii, [i se vor
pune întru întuneric.
17. Iar de nu ve]i auzi, plânge-va întru
ascuns sufletul vostru de fa]a seme]iei, [i
vor slobozi ochii vo[tri lacrimi, pentru c\
se surp\ turma Domnului.
18. Zice]i împ\ratului [i boierilor> smeri]i-
v\ [i [ede]i, c\ a c\zut de pe capul vostru
cununa m\ririi voastre.
19. Cet\]ile cele de c\tre austru s-au
închis, [i nu este cine s\ le deschiz\,
înstr\inatu-s-a Iuda, s\vâr[it-a înstr\inare
deplin.
20. Ridic\ ochii t\i Ierusalime, [i vezi pe
cei ce vin de la miaz\noapte, unde este
turma cea dat\ ]ie? Oile m\ririi tale.
21. Ce vei zice, când te vor cerceta pe
tine? {i tu i-ai înv\]at pe ei asupra ta
înv\]\turi întru început? Dureri te vor
apuca, ca pe femeia care na[te.
22. {i de vei zice întru inima ta> pentru ce
mi-au venit mie acestea? Pentru mul]imea
nedrept\]ilor tale, descoperitu-s-au cele
dinapoi ale tale, ca s\ se vaz\ c\lcâiele
tale.
23. Când va schimba Arapul pielea sa [i
pardosul împestri]\turile sale, [i voi ve]i
putea face bine, fiind înv\]a]i r\u.
24. {i-i voiu împr\[tia pe ei ca usc\turile,
care se duc de vânt spre pustie.
25. Aceasta este soarta ta [i partea
neascult\rii tale de mine, zice Domnul>
cum m-ai uitat pe mine [i ai n\d\jduit spre
minciuni.
26. {i eu voiu descoperi cele dinapoi ale
tale asupra fe]ei tale.
27. {i se va vedea necinstea ta,
preacurviile tale [i rânchezarea ta, [i
înstr\inarea curviei tale. Pe dealuri [i în
 IEREMIA
]arini am v\zut urâciunile tale, vai ]ie
Ierusalime, c\ nu te-ai cur\]it dup\ mine,
pân\ când înc\?
CAP. 14.
Pedeapsa cu secet\ [i foamete.
Rug\ciunea proorocului.
Cuvântul Domnului, care s-a f\cut c\tre
Ieremia pentru neplouare.
2. Plâns-a Iudeea [i por]ile ei s-au
de[ertat [i s-au întunecat pe p\mânt, [i
strigarea Ierusalimului s-a suit.
3. {i cei mai mari din ea trimis-au pe cei
mai tineri dintre dân[ii la ap\, venit-au la
fântâni, [i nu au aflat ap\, [i s-au întors cu
vasele goale.
4. {i lucrurile p\mântului au încetat,
pentru c\ nu era ploaie, plugarii s-au
mâhnit, acoperit-au capetele lor.
5. {i cerbii cei cu pui în ]arin\ i-au
p\r\sit, pentru c\ nu era iarb\.
6. Colunii de prin codri au st\tut [i au
tras vânt, sl\bit-au ochii lor pentru c\ nu
era verdea]\.
7. P\catele noastre ne-au st\tut nou\
împotriv\, Doamne, d\-ne nou\ pentru
numele t\u, c\ multe sunt p\catele noastre
înaintea ta, c\ci am p\c\tuit ]ie.
8. N\dejdea lui Israil, Doamne, [i
mântuitor în vremea r\ut\]ilor.
9. Pentru ce te-ai f\cut ca un nemernic
pe p\mânt? {i ca un p\mântean care se
abate la popas? Au doar vei fi ca un om ce
doarme? {i ca un b\rbat ce nu poate
mântui? {i tu întru noi e[ti Doamne, [i
numele t\u s-a chemat peste noi, s\ nu ne
ui]i pe noi.
10. A[a zice Domnul norodului acestuia>
iubit-a s\ alerge cu picioarele sale, [i nu a
încetat< iar Dumnezeu nu au binevoit întru
872
ei, acum î[i va aduce aminte de
nedreptatea lor.
11. {i au zis Domnul c\tre mine> nu te
ruga pentru norodul acesta spre bine.
12. C\ de vor posti, nu voiu auzi
rug\ciunile lor, [i de vor aduce arderi de
tot [i jertfe, nu voiu binevoi întru ei, c\, cu
sabie [i cu foamete [i cu moarte îi voiu
pierde pe ei.
13. {i am zis> cel ce e[ti Doamne, iat\
proorocii lor vor prooroci, [i zic> nu ve]i
vedea sabie, nici foamete nu va fi întru
voi, c\ adev\r [i pace voiu da pe p\mânt [i
în locul acesta.
14. {i au zis Domnul c\tre mine> minciuni
proorocesc întru numele meu proorocii,
nu i-am trimis pe ei [i nu le-am poruncit
lor, [i nu am gr\it c\tre ei, c\ vedenii
mincinoase [i vr\ji [i descânt\turi, [i voile
inimilor sale proorocesc ei vou\.
15. Pentru aceea, a[a zice Domnul de
proorocii cei ce proorocesc întru numele
meu minciuni> [i eu nu i-am trimis pe ei,
cei ce zic> sabie [i foamete nu va fi pe
p\mântul acesta. Cu boal\ de moarte vor
muri, [i cu foamete se vor topi proorocii.
16. {i norodul c\ruia îi proorocesc ei, va fi
lep\dat în uli]ele Ierusalimului de fa]a
sabiei [i a foametei, [i nu va fi cine s\-i
îngroape pe ei [i femeile lor [i fiii lor [i
fiicele lor, [i voiu v\rsa peste ei r\ut\]ile
lor.
17. {i vei zice c\tre ei cuvântul acesta>
v\rsa]i din ochii vo[tri lacrimi ziua [i
noaptea, [i s\ nu înceteze, c\, cu zdrobire
mare s-a zdrobit fata poporului meu, [i cu
ran\ dureroas\ foarte.
18. De voiu ie[i la câmp, iat\ r\ni]i de
sabie< de voiu intra în cetate, iat\ durere de
foamete, pentru c\ [i preot [i prooroc au
mers pe p\mânt pe care nu l-au [tiut.
 IEREMIA
19. Au doar lep\dând, ai lep\dat pe Iuda?
{i de Sion s-a dep\rtat sufletul t\u? Pentru
ce ne-ai b\tut pe noi, [i nu este nou\
vindecare? A[teptat-am pace, [i nu era
nimic bun, vreme de vindecare, [i iat\
tulburare.
20. Cunoscut-am Doamne p\catele
noastre, nedrept\]ile p\rin]ilor no[tri, c\
am p\c\tuit înaintea ta.
21. Pentru numele t\u, înceteaz\ s\ nu
pierzi scaunul slavei tale< adu-]i aminte, ca
s\ nu strici leg\tura ta cea cu noi.
22. Au este în idolii neamurilor cel ce d\
ploaie? Sau cerul va da sa]iul s\u? Au nu
tu însu]i e[ti? {i întru tine Doamne
n\d\jduim, c\ tu ai f\cut toate acestea.
CAP. 15.
R\spunsul Domnului. Plângerea
proorocului.
{i au zis Domnul c\tre mine> de va sta
Moisi [i Samuil înaintea fe]ei mele, nu
este sufletul meu c\tre ei, dep\rteaz\ pe
norodul acesta, [i s\ ias\.
2. {i va fi, de vor zice c\tre tine> unde
vom ie[i? Vei zice c\tre ei> acestea zice
Domnul Dumnezeu> câ]i la moarte, la
moarte, câ]i la sabie, la sabie, [i câ]i la
foamete, la foamete, [i câ]i la robie, la
robie.
3. {i voiu izbândi asupra lor în patru
chipuri, zice Domnul> sabia spre junghiere
[i câinii spre rupere, [i hiarele p\mântului
[i p\s\rile cerului spre mâncare [i spre
stricare.
4. {i-i voiu da pe ei în nevoi, la toate
împ\r\]iile p\mântului, pentru Manasi
feciorul lui Ezechia împ\ratul Iudei,
pentru toate câte a f\cut în Ierusalim.
5. Cui îi va fi mil\ de tine Ierusalime?
873
Sau cine se va întrista pentru tine? Sau
cine va întreba de pacea ta?
6. Tu m-ai urât, zice Domnul> înapoi vei
merge, [i voiu tinde mâna mea, [i te voiu
strica pe tine, [i nu-mi voiu mai aduce
aminte de ei.
7. {i-i voiu împr\[tia pe ei cu împr\[tiere
în por]ile poporului meu, f\cutu-s-au f\r\
de fii, pierdut-au pe poporul meu pentru
r\ut\]ile lor.
8. Înmul]itu-s-au v\duvele lor mai mult
decât nisipul m\rii, adus-a asupra mamei
durerea pruncului întru amiaz\zi, chin a
aruncat peste ea f\r\ de veste, cutremur [i
spaim\.
9. R\mas-a str\in\ ceea ce a n\scut
[apte, chinuitu-s-a sufletul ei, apus-a
soarele peste ea înc\ fiind amiaz\zi,
ru[inat-a, [i a f\cut de ocar\ pe cei r\ma[i
ai s\i, spre sabie îi voiu da înaintea
vr\jma[ilor lor, zice Domnul.
10. Vai mie maic\! De ce m-ai n\scut
b\rbat, osândit [i jelit în tot p\mântul?
Nici am folosit, nici mi-a folosit mie
nimeni, t\ria mea a lipsit întru cei ce m\
blestem\.
11. F\ st\pâne s\ se îndrepteze ei, de nu
am st\tut lâng\ tine în vremea r\ut\]ilor
lor, [i în vremea necazului lor spre cele
bune c\tre vr\jma[i.
12. De se va cunoa[te fierul, învelitur\ de
aram\ puterea ta.
13. {i comorile tale spre prad\ le voiu da
în schimb pentru toate p\catele tale, [i în
toate hotarele tale.
14. Rob te voiu face vr\jma[ilor t\i, în
p\mântul care nu l-ai [tiut, c\ foc s-a
a]â]at dintru mânia mea, care peste voi va
arde.
15. Doamne, adu-]i aminte de mine, [i m\
cerceteaz\, [i m\ ap\r\ de cei ce m\
 IEREMIA
gonesc, nu-i r\bda îndelung, cunoa[te, c\
am luat pentru tine ocar\.
16. De la cei ce defaim\ cuvintele tale,
pierde-i pe ei, [i va fi cuvântul t\u mie
spre veselie, [i bucurie inimii mele, c\ s-a
chemat numele t\u peste mine, Doamne
Atot]iitorule!
17. Nu am [ezut întru adunarea celor
batjocoritori, ci m\ temeam de c\tre fa]a
mâniei tale, deosebi [edeam, c\ de
am\r\ciune m-am s\turat.
18. Pentru ce se înt\resc asupra mea cei ce
m\ mâhnesc? Rana mea este tare, de unde
m\ voiu vindeca? F\cându-se, mi s-a f\cut
ca o ap\ mincinoas\ în care nu este
credin]\.
19. Pentru aceea a[a zice Domnul> de te
vei întoarce [i te vei a[eza, [i înaintea fe]ei
mele vei sta, [i vei osebi pe cel ce este
cinstit, de cel ce nu este cinstit, ca gura
mea vei fi, [i ei se vor întoarce c\tre tine,
[i nu tu te vei întoarce c\tre ei.
20. {i te voiu da la poporul acesta, ca un
zid de aram\ tare, [i vor da r\zboi asupra
ta, [i nu te vor birui, pentru c\ cu tine sunt,
ca s\ te mântuiesc.
21. {i te voiu scoate, zice Domnul< [i te
voiu mântui pe tine din mâinile celor r\i,
[i te voiu izb\vi din mâna pierz\torilor.
CAP. 16.
Proorocie din nou despre judec\]ile lui
Dumnezeu. Robia [i izb\virea
poporului.
{i tu s\ nu iei femeie, zice Domnul
Dumnezeul lui Israil, [i s\ nu se nasc\ ]ie
fecior [i fat\ în locul acesta.
2. C\ acestea zice Domnul Dumnezeu,
de fiii [i de fetele, care s-au n\scut în locul
acesta, [i de maicile lor, cele ce i-au
874
n\scut pe ei, [i de p\rin]ii lor, cei ce i-au
pl\m\dit pe ei în p\mântul acesta>
3. Cu boal\ de moarte vor muri, nu vor fi
jeli]i, nici se vor îngropa< spre pild\ vor fi
pe fa]a p\mântului, cu sabie [i cu foamete
se vor topi, [i stârvurile lor vor fi mâncare
hiarelor p\mântului [i p\s\rilor cerului.
4. Acestea zice Domnul> s\ nu intri în
adunarea lor, [i s\ nu mergi s\-i tânguie[ti
[i s\-i jele[ti pe ei< c\ am dep\rtat pacea
mea de la poporul acesta, zice Domnul,
mila [i milostivirile.
5. {i vor muri cei mari [i cei mici în
p\mântul acesta< nu se vor îngropa, nici
vor fi plân[i [i nu va fi tânguire pentru ei,
[i nici t\ieturi nu vor face, nici se vor rade.
6. {i nu se va frânge pâine întru
plângerea lor spre mângâiere pentru cel
mort< [i nu va fi ad\pat fie[tecine cu pahar
spre mângâiere pentru tat\l [i pentru
mama lui< la casa osp\]ului s\ nu intri tu,
ca s\ [ezi împreun\ cu ei, [i s\ m\nânci [i
s\ bei.
7. Pentru c\ acestea zice Domnul
Dumnezeul lui Israil>
8. Iat\ eu voiu lua din locul acesta
înaintea ochilor vo[tri [i în zilele voastre,
glasul cel de bucurie [i glasul cel de
veselie, [i glasul cel de mire [i glasul cel
de mireas\.
9. {i va fi, când vei vesti norodului
acestuia toate cuvintele acestea, [i vor zice
c\tre tine> pentru ce au gr\it Domnul
asupra noastr\ toate relele acestea? Care
este nedreptatea noastr\? {i care este
p\catul, ce am s\vâr[it noi înaintea
Domnului Dumnezeului nostru?
10. Vei zice c\tre ei> pentru c\ m-au
p\r\sit p\rin]ii vo[tri, zice Domnul [i au
mers dup\ dumnezei str\ini, [i au slujit lor
[i s-au închinat lor, s-au dep\rtat de la
 IEREMIA
mine [i legea mea nu au p\zit.
11. {i voi mai r\u a]i f\cut decât p\rin]ii
vo[tri, [i iat\ voi fiecare umbla]i dup\
pl\cerile inimii voastre celei rele, ca s\ nu
m\ asculta]i pe mine.
12. {i v\ voiu dep\rta din p\mântul
acesta, la p\mântul, care nu l-a]i [tiut voi
nici p\rin]ii vo[tri, [i ve]i sluji acolo la al]i
dumnezei, care nu vor avea mil\ de voi.
13. Pentru aceea iat\ vin zile, zice
Domnul, [i mai mult nu vor zice> viu este
Domnul cel ce au scos pe fiii lui Israil din
p\mântul Eghipetului.
14. Ci viu este Domnul cel ce au suit casa
lui Israil din p\mântul cel dinspre
miaz\noapte [i din toate ]\rile unde au
fost du[i< [i voiu a[eza pe ei în p\mântul
lor, care l-am dat p\rin]ilor lor.
15. {i iat\ eu trimit pescari mul]i zice
Domnul, [i îi vor pescui pe ei, [i dup\
aceea voiu trimite mul]i vân\tori, [i-i vor
vâna pe ei de pe tot muntele, [i de pe tot
dealul [i din cr\p\turile pietrelor.
16. C\ ochii mei sunt peste toate c\ile lor,
[i nedrept\]ile lor nu s-au ascuns dinaintea
ochilor mei.
17. {i voiu r\spl\ti îndoit r\ut\]ile lor [i
p\catele lor, cu care au spurcat p\mântul
meu întru mort\ciunile urâciunilor sale, [i
întru f\r\delegile sale, cu care au umplut
mo[tenirea mea.
18. Doamne, tu e[ti puterea mea [i
ajutorul meu [i sc\parea mea în zilele
r\ut\]ilor, c\tre tine neamurile vor veni de
la marginea p\mântului, [i vor zice> cum
idoli mincino[i au agonisit p\rin]ii no[tri,
[i nu este întru ei folos?
19. Au face-[i-va omul lui[i dumnezei?
C\ aceia nu sunt dumnezei.
20. Pentru aceea iat\ eu voiu ar\ta lor în
vremea aceasta mâna mea, [i voiu ar\ta
875
lor puterea mea, [i vor cunoa[te, c\
numele meu este Domnul.
CAP. 17.
Pedeapsa celor r\zvr\ti]i. Cinstirea
zilei a [aptea.
P\catul lui Iuda scris este cu condei de fier
cu vârf de diamant s\pat pe lespedea
inimii lor, [i pe coarnele capi[tilor lor.
2. Când [i-au adus aminte fiii lor de
capi[tile lor [i de desi[urile lor [i de
lemnele cele frunzoase pe mun]ii cei înal]i
jertfind în câmp.
3. T\ria ta [i toate vistieriile tale spre
prad\ le voiu da, cele înalte ale tale pentru
p\cate întru toate hotarele tale.
4. {i vei r\mâne de mo[tenirea ta, care
am dat ]ie, [i a sluji te voiu face
vr\jma[ilor t\i în p\mântul care nu-l [tii,
c\ foc a]i aprins întru mânia mea, pân\ în
veac va arde.
5. Acestea zice Domnul> blestemat este
omul, care are n\dejde spre om, [i va
rezema de dânsul trupul bra]ului s\u, [i de
la Domnul se va dep\rta inima lui.
6. {i va fi ca mirsinul cel s\lbatic care
este în pustie, nu va vedea, când va veni
binele [i se va s\l\[lui în locuri f\r\ de ap\
[i în pustie, în p\mânt sterp, care nu se va
locui.
7. {i binecuvântat este omul cel ce
n\d\jduie[te spre Domnul, [i va fi
Domnul n\dejdea lui.
8. {i va fi ca pomul cel s\dit lâng\ ape, [i
pe umezeal\ pune r\d\cinile sale [i nu se
va teme când va veni z\duful, [i va fi într-
însul odrasle frunzoase, în anul cel f\r\ de
ploaie nu se va teme, [i nu va lipsi a face
road\.
9. Adânc\ este inima decât toate, [i este
 IEREMIA
om, cine ;l va cunoa[te pe el?
10. Eu sunt Domnul cel ce cerc inimile, [i
ispitesc r\runchii, ca s\ dau fiec\ruia dup\
c\ile lui [i dup\ rodurile izvodirilor lui.
11. Precum potârnichea cloce[te f\r\ s\
scoat\ pui, a[a cel ce adun\ avu]ia sa cu
nedreptate, la jum\tatea zilelor lui o va
pierde [i în cele mai de pe urm\ va fi
nebun.
12. Scaun ;nalt de m\rire, sfin]irea
noastr\,
13. A[teptarea lui Israil, Doamne to]i cei
ce te p\r\sesc pe tine s\ se ru[ineze, cei ce
se dep\rteaz\ s\ se scrie pe p\mânt, pentru
c\ au p\r\sit pe Domnul izvorul vie]ii.
14. Vindec\-m\ Doamne [i m\ voiu
t\m\dui, m=ntuie[te-m\ [i m\ voiu
mântui, c\ lauda mea tu e[ti.
15. Iat\ ei zic c\tre mine> unde este
cuvântul Domnului? Vin\.
16. {i eu nu m-am ostenit venind dup\
tine, [i ziua omului nu o am poftit, tu [tii
cele ce ies prin buzele mele, înaintea fe]ei
tale sunt.
17. S\ nu fii mie str\in cru]ându-m\ în
ziua cea rea.
18. S\ se ru[ineze cei ce m\ gonesc, [i s\
nu m\ ru[inez eu, înfrico[eze-se ei, [i s\
nu m\ înfrico[ez eu, adu peste ei zi rea, cu
îndoit\ zdrobire sf\râm\-i pe ei.
19. Acestea zice Domnul c\tre mine>
mergi [i stai în por]ile fiilor poporului t\u,
prin care intr\ împ\ra]ii lui Iuda [i prin
care ies, [i în toate por]ile Ierusalimului, [i
vei zice c\tre ei>
20. Auzi]i cuvântul Domnului împ\ra]ii
lui Iuda [i toat\ Iudeea [i tot Ierusalimul,
cei ce intra]i prin por]ile acestea.
21. A[a zice Domnul> p\zi]i sufletele
voastre [i nu ridica]i sarcini în ziua
Sâmbetelor, [i nu le b\ga]i prin por]ile
876
Ierusalimului.
22. {i nu scoate]i sarcini din casele
voastre în ziua Sâmbetelor, [i tot lucrul s\
nu face]i, sfin]i]i ziua Sâmbetelor, în ce
chip am poruncit p\rin]ilor vo[tri.
23. {i nu au ascultat, [i nu au plecat
urechea sa, [i au învârto[at cerbicea sa mai
mult decât p\rin]ii lor, ca s\ nu m\ asculte
pe mine, [i s\ nu primeasc\ înv\]\tura.
24. {i va fi, de m\ ve]i asculta pe mine,
zice Domnul, ca s\ nu b\ga]i sarcini prin
por]ile cet\]ii acesteia în ziua Sâmbetelor,
[i s\ sfin]i]i ziua Sâmbetelor, ca s\ nu
face]i întru dânsa tot lucrul.
25. Vor intra prin por]ile cet\]ii acesteia
împ\ra]i [i boieri, [ezând pe scaunul lui
David [i suindu-se pe carele [i pe caii s\i,
ei [i boierii lor, oamenii lui Iuda [i cei ce
locuiesc în Ierusalim, [i se va locui cetatea
aceasta în veac.
26. {i vor veni din cet\]ile lui Iuda [i
dimprejurul Ierusalimului, [i din p\mântul
lui Veniamin [i de la câmpie [i de la munte
[i de la austru, aducând arderi de tot, [i
jertfe [i t\mâieri [i man\ [i t\mâie
aducând laud\ în casa Domnului.
27. {i va fi, de nu m\ ve]i asculta pe mine,
ca s\ sfin]i]i ziua Sâmbetelor, ca s\ nu
ridica]i sarcini [i s\ nu b\ga]i prin por]ile
Ierusalimului în ziua Sâmbetelor, voiu
aprinde foc în por]ile ei, [i va arde uli]ele
Ierusalimului, [i nu se va stinge.
CAP. 18.
Vasul olarului [i cerbicea poporului.
Cuvântul care s-a f\cut de la Domnul
c\tre Ieremia, zicând>
2. Scoal\-te [i te pogoar\ la casa
olarului, [i acolo vei auzi cuvintele mele.
3. {i m-am pogorât la casa olarului, [i
 IEREMIA
iat\ el f\cea lucru pe pietre.
4. {i am v\zut vasul, care ;l f\cea el în
mâinile lui, [i iar\[i l-a f\cut pe acela alt
vas, precum a pl\cut înaintea lui a face.
5. {i a fost cuvântul Domnului c\tre
mine, zicând>
6. Au doar nu v-a[ putea face ca olarul
acesta casa lui Israil? Iat\ ca lutul olarului
sunte]i voi în mâinile mele.
7. Îndat\ voiu gr\i asupra neamului [i
asupra împ\r\]iei, ca s\-i ridic pe ei [i s\-
i pierz.
8. {i se va întoarce neamul acela de la
toate r\ut\]ile sale, [i m\ voiu c\i pentru
relele care am socotit s\ le fac lor.
9. {i iar\[i voiu gr\i despre neam [i
despre împ\r\]ie, ca s\ se zideasc\ de
iznoav\ [i s\ se r\s\deasc\.
10. De vor face cele rele înaintea mea, ca
s\ nu auz\ glasul meu, m\ voiu c\i pentru
bun\t\]ile, care am gr\it s\ le fac lor.
11. {i acum zi c\tre oamenii lui Iuda [i
c\tre cei ce locuiesc în Ierusalim> iat\ eu
urzesc asupra voastr\ rele, [i pun asupra
voastr\ gând< s\ se întoarc\ dar fiecare de
la calea lui cea rea, [i mai bune face]i
lucrurile voastre [i c\ile voastre.
12. {i au zis> ne împotrivim, c\ dup\
urâciunile noastre vom merge [i fiecare
cele ce plac inimii sale celei rele, vom
face.
13. Pentru aceea a[a zice Domnul>
întreba]i întru neamuri, cine a auzit ca
acestea înfrico[ate foarte ce a f\cut
fecioara lui Israil?
14. Au lipsi-vor de la piatr\ col]uri, sau
z\pad\ din Livan, au abate-se-va apa cu
sila în sus ducându-se?
15. Dar poporul meu m-a uitat pe mine,
t\mâiat-a în de[ert [i a ocolit în c\ile lor,
potecile ve[nice, ca s\ bat\ c\r\rile, ce nu
877
au cale de umblat.
16. Ca s\ fac\ p\mântul lor spre pustiire [i
spre batjocur\ ve[nic\, to]i cei ce merg
printr-însul se vor uimi [i vor cl\ti cu
capul lor.
17. Ca vântul cel arz\tor îi voiu risipi pe ei
înaintea fe]ei vr\jma[ilor lor, ar\ta-voiu
lor ziua pieirii lor.
18. {i au zis> veni]i s\ facem sfat
împotriva lui Ieremia, c\ nu va pieri legea
pentru un preot, [i sfatul pentru un
în]eleg\tor, [i cuvântul pentru un prooroc>
veni]i [i s\-l batem pe el cu limb\, [i toate
cuvintele lui s\ nu le ascult\m.
19. Auzi-m\ Doamne [i ascult\ glasul
îndrept\rii mele.
20. Au s\ r\spl\tesc pentru bune, rele? C\
împreun\ au vorbit graiuri asupra
sufletului meu [i certarea lor mi-au
ascuns-o< adu-]i aminte Doamne, c\ am
st\tut înaintea ta, ca s\ gr\iesc bune pentru
ei, [i s\ întorci mânia ta de c\tre ei.
21. Pentru aceea d\ pe fiii lor spre
foamete, [i-i adun\ pe ei spre mâna sabiei,
fac\-se femeile lor f\r\ de fii [i v\duve, [i
b\rba]ii lor cu moarte s\ fie omorâ]i, [i
tinerii lor c\zu]i de sabie la r\zboi.
22. Fie strigare în casele lor, adu asupra
lor tâlhari f\r\ de veste, c\ au uneltit
cuvânt ca s\ m\ prinz\, [i la]uri au ascuns
asupra mea.
23. {i tu Doamne ai cunoscut tot sfatul lor
cel spre moarte asupra mea, [i s\ nu ier]i
nedrept\]ile lor, [i p\catele lor s\ nu le
[tergi de la fa]a ta< fie sl\biciunea lor
înaintea ta, lucreaz\ împotriva lor în
vremea mâniei tale.
CAP. 19.
Prevestirea d\râm\rii Ierusalimului.
 IEREMIA
Atunci au zis Domnul c\tre mine> mergi [i
ia un vas de lut, [i vei aduce din cei mai
b\trâni ai poporului [i ai preo]ilor.
2. {i vei ie[i la locul de înmormântare al
fiilor fiilor lor, care este înaintea u[ilor
por]ii Harsit, [i cite[te acolo toate
cuvintele acestea, care voiu gr\i c\tre tine.
3. {i vei gr\i lor> auzi]i cuvântul
Domnului împ\ra]ii lui Iuda [i b\rba]ii lui
Iuda [i cei ce locui]i în Ierusalim, [i cei ce
intra]i prin por]ile acestea, acestea zice
Domnul Dumnezeul lui Israil> iat\ eu aduc
peste locul acesta rele, cât tot cine va auzi
acestea, îi vor ]iui urechile lui.
4. Pentru care lucru m-au p\r\sit [i au
înstr\inat locul acesta [i au t\mâiat întru el
la dumnezei str\ini, pe care ei nu i-au
[tiut, nici p\rin]ii lor, [i împ\ra]ii lui Iuda
au umplut locul acesta de sângiuri
nevinovate.
5. {i au zidit în\l]imi lui Vaal, ca s\ arz\
pe fiii s\i cu foc, cele ce nu am poruncit,
nici am gândit în inima mea.
6. Pentru aceea iat\ vin zile zice
Domnul, [i locul acesta nu se va mai
chema Tofet, nici loc de înmormântare
Venenom, ci mormântul pierz\rii.
7. {i voiu pierde sfatul lui Iuda [i al
Ierusalimului în locul acesta, [i-i voiu
surpa pe ei cu sabie înaintea vr\jma[ilor
lor, [i în mâinile celor ce cearc\ sufletele
lor, [i voiu da pe mor]ii lor mâncare
p\s\rilor cerului [i hiarelor p\mântului.
8. {i voiu pune cetatea aceasta spre
pustiire [i spre batjocur\, tot cel ce va
merge aproape de ea se va mâhni, [i va
[uiera pentru toat\ b\taia aceasta a ei.
9. {i vor mânca trupurile fiilor s\i [i
trupurile fetelor sale, [i fiecare trupurile
aproapelui s\u vor mânca întru
împresurarea [i întru înconjurarea, cu care
878
îi vor înconjura pe ei vr\jma[ii lor.
10. {i vei zdrobi vasul cel de lut înaintea
ochilor oamenilor celor ce vor ie[i cu tine,
[i vei zice c\tre ei>
11. Acestea zice Domnul> a[a voiu zdrobi
pe norodul acesta [i cetatea aceasta, cum
se zdrobe[te vasul cel de lut, care nu se
mai poate drege, [i în Tofet se vor îngropa,
pentru c\ nu este alt loc de îngrop\ciune.
12. A[a voiu face locului acestuia [i celor
ce locuiesc întru el, zice Domnul, ca s\ se
dea cetatea aceasta ca p\mântul cel surpat.
13. {i casele Ierusalimului, [i casele
împ\ra]ilor lui Iuda vor fi ca locul cel ce se
surp\ pentru necur\]iile lor prin toate
casele, întru care au t\mâiat prin podurile
lor la toat\ oastea cerului, [i au v\rsat
turn\ri la dumnezeii cei str\ini.
14. {i a venit Ieremia din Valea Tofet,
unde l-au fost trimis pe el Domnul ca s\
prooroceasc\, [i a st\tut în curtea casei
Domnului [i a zis c\tre tot poporul.
15. Acestea zice Domnul> iat\ eu aduc
peste cetatea aceasta [i peste toate cet\]ile
ei [i peste satele ei, toate relele, care am
gr\it asupra ei, pentru c\ a înt\rit cerbicea
sa, ca s\ nu asculte de poruncile mele.
CAP. 20.
Ieremia în temni]\. Plângerea lui.
{i a auzit Pashor fiul lui Emir Preotul, cel
ce era pus pov\]uitor casei Domnului, pe
Ieremia proorocind cuvintele acestea.
2. {i l-a lovit pe el, [i l-a b\gat pe el în
locul cel de chin, care era lâng\ poarta
casei celei de sus rânduite în casa
Domnului.
3. Iar a doua zi a scos Pashor pe Ieremia
din închisoare, [i a zis Ieremia c\tre el> nu
Pashor a chemat Domnul numele t\u, ci
 IEREMIA
nemernic.
4. Pentru c\ acestea zice Domnul> iat\ eu
te dau pe tine la nemernicie împreun\ cu
to]i prietenii t\i, [i vor c\dea de sabia
vr\jma[ilor s\i, [i ochii t\i vor vedea, [i pe
tine [i pe tot Iuda voiu da în mâinile
împ\ratului Vavilonului, [i-i va face pe ei
nemernici, [i cu s\bii îi va t\ia pe ei.
5. {i voiu da toat\ puterea cet\]ii acesteia
[i toate ostenelile ei [i toate vistieriile
împ\ratului Iudei, în mâinile vr\jma[ilor
lui, [i-l vor duce pe el în Vavilon.
6. {i tu Pashor [i to]i cei ce locuiesc în
casa ta, ve]i merge în robie, [i în Vavilon
vei muri, [i acolo te vei îngropa tu [i to]i
prietenii t\i, c\rora ai proorocit minciuni.
7. Am\gitu-m-ai Doamne, [i m-am
am\git, biruit-ai [i te-ai înt\rit, f\cutu-m-
am spre râs, toat\ ziua am fost batjocorit.
8. Pentru c\ cu cuvântul meu cel amar
voiu râde, def\imare [i becisnicie voiu
chema, c\ s-a f\cut cuvântul Domnului
spre ocar\ mie, [i spre batjocur\ în toat\
ziua mea.
9. {i am zis> nu voiu numi numele
Domnului, [i mai mult nu voiu gr\i întru
numele lui, [i s-a f\cut ca focul ce arde
pârjol în oasele mele, [i m-am p\r\sit de
pretutindenea [i nu pot suferi.
10. C\ am auzit hula multora, care s-au
adunat de primprejur, ridica]i-v\ [i s\
mergem asupra lui, to]i b\rba]ii prietenii
lui, lua]i aminte ce este în gândul lui,
poate se va în[ela, [i-l vom birui, [i ne
vom lua izbânzi asupra lui.
11. Dar Domnul este cu mine ca un
r\zboinic puternic> pentru aceea m-au
urm\rit dar nu au putut în]elege, ru[inatu-
s-au foarte, c\ nu au în]eles ocara lor, care
în veac nu se va [terge.
12. Doamne, cel ce ispite[ti cele drepte [i
879
cuno[ti r\runchii [i inimile, s\ v\z izbânda
ta asupra lor, c\ci ]ie ]i-am încredin]at
ap\rarea mea.
13. Cânta]i Domnului, l\uda]i-l pe el, c\
au scos sufletul s\racului din mâna celor
mai r\i.
14. Blestemat\ fie ziua întru care m-am
n\scut, ziua întru care m-a n\scut maica
mea, s\ nu fie binecuvântat\.
15. Blestemat s\ fie omul cel ce a vestit
tat\lui meu, zicând> c\ s-a n\scut ]ie
fecior, bucur\-te.
16. Fie omul acela, ca cet\]ile, care le-au
pr\p\dit Domnul cu mânie, [i nu i-a p\rut
r\u, auz\ strigare diminea]a, [i gl\suire
întru amiaz\zi.
17. C\ci nu m-a ucis în mitrasul maicii
mele, [i s\ se fi f\cut mie maica mea
groap\, [i mitrasul ei z\mislire ve[nic\.
18. Pentru ce am ie[it din mitras, ca s\ v\z
osteneli [i dureri? {i s\ se sfâr[easc\ întru
ru[ine zilele mele.
CAP. 21.
Sedechia cere sfat lui Ieremia care
veste[te robia Ierusalimului.
Cuvântul, care s-a f\cut de la Domnul
c\tre Ieremia, când a trimis la el împ\ratul
Sedechia pe Pashor fiul lui Melhie, [i pe
Sofonia fiul lui Vaseu Preotul, zicând>
2. Întreab\ pentru noi pe Domnul, c\
;mp\ratul Vavilonului st\ asupra noastr\,
doar va face Domnul dup\ toate minunile
sale, [i se va duce de la noi.
3. {i a zis c\tre ei Ieremia> a[a ve]i gr\i
c\tre Sedechia împ\ratul lui Iuda,
4. Acestea zice Domnul> iat\ eu întorc
armele cele de r\zboi, cu care voi da]i
r\zboi asupra Haldeilor celor ce v-au
închis pe voi dinafar\ de zid, [i-i voiu
 IEREMIA
aduna pe ei la mijlocul cet\]ii acesteia.
5. {i v\ voiu bate eu pe voi cu mân\ tare
[i cu bra] înalt, [i cu mânie [i cu urgie
mare.
6. {i voiu lovi pe to]i cei ce locuiesc în
cetatea aceasta pe oameni, [i pe dobitoace
cu ucidere mare, [i vor muri.
7. {i dup\ acestea, a[a zice Domnul> da-
voiu pe Sedechia împ\ratului lui Iuda [i pe
fiii lui [i pe poporul, care a r\mas în
cetatea aceasta, de moarte [i de foamete [i
de sabie, în mâna vr\jma[ilor lor, care
caut\ sufletele lor, [i cu ascu]itul sabiei de
tot îi voiu t\ia pe ei, nu voiu cru]a pe ei, [i
nu m\ voiu milostivi spre ei.
8. {i c\tre poporul acesta vei gr\i>
acestea zice Domnul> iat\ eu am dat
înaintea fe]ei voastre calea vie]ii [i calea
mor]ii.
9. Cel ce st\ în cetatea aceasta va muri de
sabie [i de foamete< iar cel ce va ie[i [i va
merge la Haldeii cei ce v-au împresurat pe
voi, tr\i-va dar, [i va tr\i.
10. Pentru c\ am înt\rit fa]a mea asupra
cet\]ii acesteia spre rele [i nu spre bune,
zice Domnul, în mâinile împ\ratului
Vavilonului se va da, [i de tot o va arde pe
ea cu foc,
11. Casa împ\ratului lui Iuda auzi]i
cuvântul Domnului casa lui David,
acestea zice Domnul>
12. Judeca]i diminea]a judecat\, [i
îndrepta]i [i scoate]i pe cel jefuit din mâna
celui ce ;l n\p\stuie[te pe el, pentru ca s\
nu se descopere ca focul iu]imea mea, [i
va arde, [i nu va fi cine s\ o sting\.
13. Iat\ eu asupra ta cel ce locuie[ti Valea
Sorului cea câmpoas\, cei ce zice]i> cine
ne va înfrico[a pe noi? Sau cine va intra în
l\ca[ul nostru?
14. {i voiu aprinde foc în dumbrava ei, [i
880
va mistui toate cele de primprejurul ei.
CAP. 22.
Proorocie împotriva împ\r\]iei lui
Iuda.
Acestea zice Domnul> du-te [i te pogoar\
la casa împ\ratului lui Iuda, [i vei gr\i
acolo cuvântul acesta, [i vei zice>
2. Ascult\ cuvântul Domnului împ\rate
al lui Iuda, cel ce [ezi pe scaunul lui
David, tu [i casa ta, poporul t\u, [i cei ce
intr\ prin por]ile acestea.
3. Acestea zice Domnul> face]i judecat\
[i dreptate [i scoate]i pe cel jefuit din
mâna celui ce ;l n\p\stuie[te pe el, [i pe
cel nemernic [i pe cel s\rac [i pe v\duv\,
s\ nu-i asupri]i, [i nu fi]i necredincio[i, [i
sânge nevinovat s\ nu v\rsa]i în locul
acesta.
4. C\ dac\ în adev\r ve]i face cuvântul
acesta, împ\ra]ii cei ce [ed pe scaunul lui
David, vor intra prin por]ile casei acesteia
stând în care [i pe cai vor fi ei [i slujitorii
lor.
5. Iar de nu ve]i face cuvintele acestea,
asupra mea m-am jurat, zice Domnul> c\
spre pustiire va fi casa aceasta.
6. C\ acestea zice Domnul asupra casei
împ\ratului lui Iuda> Galaadule, tu îmi e[ti
c\petenie în Livan, de nu te voiu pune pe
tine spre pustiire, cet\]i nelocuite.
7. {i voiu aduce asupra ta om pierz\tor [i
securea lui, [i vor t\ia chedrii cei ale[i ai
t\i, [i-i vor arunca în foc.
8. {i vor trece neamuri multe prin cetatea
aceasta, [i va zice fiecare c\tre aproapele
s\u> pentru ce au f\cut Domnul a[a acestei
cet\]i mari?
9. {i vor r\spunde> pentru c\ au p\r\sit
a[ez\mântul de lege al Domnului
 IEREMIA
Dumnezeului lor, [i s-au închinat la
dumnezei str\ini [i au slujit lor.
10. Nu plânge]i pe cel mort, nici v\
tângui]i pentru el, plânge]i cu plângere pe
cel ce iese, c\ nu se va mai întoarce, nici
va vedea p\mântul mo[iei sale.
11. Pentru c\ acestea zice Domnul asupra
lui Selim fiul lui Iosia, cel ce împ\r\]e[te
în locul lui Iosia tat\lui s\u, care a ie[it din
locul acesta.
12. Nu se va mai întoarce acolo, ci în
locul acela unde l-am mutat pe el, acolo va
muri, [i p\mântul acesta nu-l va mai
vedea.
13. O cel ce zide[te casa sa nu cu dreptate
[i foi[oarele sale nu cu judecat\, la el
aproapele lui lucreaz\ în dar, [i plat\ nu-i
d\ lui.
14. Zidit-ai ]ie cas\ cu m\sur\, foi[oare
largi [i cu ferestre osebite [i c\ptu[ite cu
chedru [i vopsite cu ro[u.
15. Au împ\r\]i-vei pentru c\ tu te f\le[ti
în chedrii tat\lui t\u? Nu mâncare, nici
b\utur\, ci mai bine era s\ faci tu judecat\
[i dreptate bun\.
16. A nu cunoa[te nici a face judecat\
smeritului, nici dreptate s\racului< au nu
este aceasta, c\ tu nu m\ cuno[ti pe mine?
Zice Domnul.
17. Iat\ nu sunt ochii t\i drep]i, nici inima
ta bun\, ci la l\comia ta [i la sângele cel
nevinovat, ca s\-l ver[i pe el, [i la
strâmb\t\]i [i la ucideri, ca s\ le faci pe
ele.
18. Pentru aceea acestea zice Domnul
asupra lui Ioachim feciorul lui Iosia
împ\ratul lui Iuda, asupra b\rbatului
acestuia> nu-l vor plânge pe el o frate! Nici
se vor tângui pentru el, vai Doamne!
19. Nu i se va face îngroparea, ci putred se
va lep\da afar\ de poarta Ierusalimului.
881
20. Suie-te în Livan [i strig\ [i spre Vasan
d\ glasul t\u, [i strig\ dincolo de mare, c\
to]i cei ce te iubesc, s-au sf\râmat.
21. Gr\it-am c\tre tine întru c\derea ta [i
ai zis> nu voiu asculta. Aceasta este calea
ta din tinere]ile tale, nu ai ascultat glasul
meu.
22. Pe to]i p\storii t\i îi va pa[te vântul, [i
amorezii cei ce iubesc în robie vor merge<
c\ atunci te vei ru[ina de to]i cei ce te
iubesc pe tine.
23. Ceea ce locuie[ti în Livan, ceea ce faci
cuiburi în chedri, foarte vei suspina, când
vor veni ]ie dureri, ca ceea ce na[te.
24. Viu sunt eu, zice Domnul< dac\
Iehonia feciorul lui Ioachim împ\ratul lui
Iuda s-ar face chiar o pecete în mâna mea
cea dreapt\, de acolo te voiu smulge.
25. {i te voiu da pe tine în mâna celor ce
caut\ sufletul t\u, de care tu te temi de fa]a
lor, în mâna Haldeilor.
26. {i te voiu lep\da pe tine [i pe mama ta,
care te-a n\scut pe tine în p\mânt, în care
tu nu te-ai n\scut, [i acolo vei muri.
27. Iar în p\mântul, pe care ei îl doresc în
sufletul lor, nu se vor mai întoarce.
28. Necinstitu-s-a Iehonia ca un vas de
nici o treab\, pentru c\ s-a lep\dat, [i s-a
scos la p\mântul, pe care nu l-a [tiut.
29. P\mântule, p\mântule auzi cuvântul
Domnului.
30. Scrie pe b\rbatul acesta, om izgonit,
pentru c\ din semin]ia lui, nu va mai [edea
nimeni pe scaunul lui David, domn în
Iuda.
CAP. 23.
Pedeaps\ asupra p\storilor
necredincio[i [i a proorocilor
mincino[i.
 IEREMIA
O p\stori! Cei ce pierde]i [i risipi]i oile
p\[unii mele.
2. Pentru aceea a[a zice Domnul asupra
celor ce pasc poporul meu> voi a]i risipit
oile mele [i le-a]i scos afar\, [i nu le-a]i
cercetat pe ele, iat\ eu voiu izbândi asupra
voastr\ dup\ me[te[ugirile voastre cele
rele.
3. {i eu voiu primi pe cei r\ma[i ai
poporului meu de peste tot p\mântul unde
i-am scos pe ei, [i îi voiu a[eza pe ei la
p\[unea lor, [i vor cre[te [i se vor înmul]i.
4. {i voiu da lor p\stori, care îi vor pa[te
pe ei, [i mai mult nu se vor teme, nici se
vor înfrico[a, zice Domnul.
5. Iat\ vin zile, zice Domnul< [i voiu
ridica lui David odrasl\ dreapt\ [i va
împ\r\]i împ\rat, [i va în]elege, [i va face
judecat\ [i dreptate pe p\mânt.
6. În zilele lui se va mântui Iuda, [i Israil
va locui cu n\dejde, [i acesta este numele
lui, cu care îl va chema pe el> Domnul,
dreptatea noastr\.
7. Pentru aceea iat\ vin zile, zice
Domnul, [i nu vor mai zice> viu este
Domnul, cel ce au scos casa lui Israil din
p\mântul Eghipetului<
8. Ci viu este Domnul cel ce au scos, [i
au adunat toat\ s\m=n]a lui Israil de la
p\mântul dinspre miaz\noapte, [i din
toate ]\rile de unde i-au scos pe ei [i i-au
a[ezat în p\mântul lor.
9. Pentru prooroci zdrobitu-s-a inima
mea întru mine, cl\titu-s-au toate oasele
mele, f\cutu-m-am ca un b\rbat zdrobit, [i
ca un om ame]it de vin, de fa]a Domnului
[i de fa]a bunei-cuviin]ei slavei lui.
10. C\ de c\tre fa]a acestora a plâns
p\mântul, uscatu-s-au p\[unile pustiei [i
s-a f\cut dumbrava lor rea, [i t\ria lor a[a.
11. C\ preotul [i proorocul s-au pâng\rit,
882
[i în casa mea am v\zut r\ut\]ile lor.
12. Pentru aceea fac\-se lor calea lor spre
lunecare întru negur\ [i se vor împiedica,
[i vor c\dea întru ea, pentru c\ voiu aduce
peste ei rele în anul cercet\rii lor.
13. {i întru proorocii Samariei am v\zut
f\r\delegi, proorocit-au prin Vaal [i au
f\cut pe poporul meu Israil s\ r\t\ceasc\.
14. {i întru proorocii Ierusalimului am
v\zut lucruri groaznice, preacurvind [i
mergând întru minciuni [i sprijinind mâini
multe, ca s\ nu se întoarc\ fiecare de la
calea sa cea rea, f\cutu-s-au mie to]i ca
Sodoma [i cei ce locuiesc într-însa ca
Gomora.
15. Pentru aceea a[a zice Domnul> iat\ eu
hr\nesc pe ei cu durere, [i voiu ad\pa pe ei
cu ap\ amar\, c\ de la proorocii
Ierusalimului a ie[it spurc\ciune în tot
p\mântul.
16. A[a zice Domnul Atot]iitorul> nu
asculta]i cuvintele proorocilor, c\ în de[ert
î[i fac lor vedenii, din inima lor gr\iesc [i
nu din gura Domnului.
17. Zic celor ce leap\d\ cuvântul
Domnului, pace va fi vou\ [i tuturor celor
ce umbl\ întru poftele lor, [i la tot cel ce
umbl\ întru în[el\ciunea inimii sale, nu
vor veni asupra ta rele.
18. C\ cine a st\tut înaintea Domnului, [i
a v\zut cuvântul lui? Cine a pus în urechi
[i a auzit?
19. Iat\ cutremur de la Domnul, [i iu]ime
iese spre cutremur, învârtindu-se peste cei
necredincio[i va veni.
20. {i mai mult nu se va întoarce mânia
Domnului, pân\ când o va face pe ea, [i
p=n\ c=nd o va ;nt\ri pe ea, de la sfatul
inimii lui< la sfâr[itul zilelor în]elege-vor
pe ea.
21. Nu am trimis prooroci, [i ei alergau,
 IEREMIA
nici am gr\it c\tre ei, [i ei prooroceau.
22. {i de au [ezut la sfatul meu, [i de au
auzit cuvintele mele [i pe poporul meu ar
fi întors de la tocmelile lor cele rele.
23. Dumnezeu de aproape sunt eu, zice
Domnul< [i nu Dumnezeu departe.
24. Au ascunde-se-va cineva întru cele
ascunse, [i eu nu-l voiu vedea pe el? Au nu
umplu eu cerul [i p\mântul? Zice
Domnul.
25. Auzit-am cele ce gr\iesc proorocii, cei
ce proorocesc întru numele meu minciuni,
zicând> vis am visat.
26. Pân\ când va fi în inima proorocilor
celor ce proorocesc minciuni? Proorocind
ei voile inimilor sale.
27. Celor ce socotesc întru visele sale, pe
care le povestea fiecare aproapelui s\u, ca
s\ uite legea mea în ce chip au uitat
p\rin]ii lor numele meu întru Vaal?
28. Proorocul care a visat, povesteasc\
visul s\u, [i cel c\tre care este cuvântul
meu, povesteasc\ cuvântul meu întru
adev\r. Ce sunt paiele la grâu, a[a sunt
cuvintele mele, zice Domnul.
29. Iat\, au nu sunt cuvintele mele ca
focul, zice Domnul, [i ca ciocanul care
taie piatra?
30. Pentru aceea zice Domnul Dumnezeu,
iat\ eu c\tre proorocii cei ce fur\ cuvintele
mele, fiecare de la aproapele s\u.
31. Iat\ eu c\tre proorocii cei ce scot
vorbe de proorocii [i dormiteaz\ în
uimirea lor.
32. Pentru aceea iat\ eu c\tre proorocii cei
ce proorocesc vise mincinoase, [i
povestindu-le pe ele, în[al\ pe poporul
meu cu minciunile lor [i cu în[el\ciunile
lor< dar eu nu i-am trimis pe ei, [i nu le-am
poruncit lor [i nu vor fi de nici un folos
poporului acestuia.
883
33. {i dac\ te vor întreba poporul acesta,
au preot, au prooroc, zicând> ce este
sarcina de la Domnul? Vei spune lor> voi
sunte]i sarcina, v\ voiu risipi pe voi, zice
Domnul.
34. Proorocul [i preo]ii [i poporul, care
vor zice> sarcina de la Domnul, îmi voiu
izbândi pe omul acela, [i pe casa lui.
35. A[a ve]i gr\i fiecare c\tre aproapele
s\u, [i fiecare c\tre fratele s\u, ce au
r\spuns Domnul, [i ce au zis Domnul?
36. {i s\ nu mai numi]i sarcin\ de la
Domnul, c\ cuvântul omului fi-va sarcin\
de la el, voi a]i întors cuvintele
Dumnezeului celui viu, Domnul puterilor,
Dumnezeul nostru.
37. A[a ve]i gr\i c\tre prooroc> ce au
r\spuns ]ie Domnul [i ce au zis Domnul?
38. {i de vei mai zice sarcina Domnului,
atunci a[a zice Domnul, Dumnezeul
nostru> pentru c\ zici cuvântul acesta>
sarcina Domnului, de[i am trimis c\tre voi
zicând> nu ve]i zice> sarcina Domnului,
39. Pentru aceea iat\ eu v\ iau, [i v\
risipesc pe voi [i cetatea pe care o am dat
vou\ [i p\rin]ilor vo[tri.
40. {i voiu da peste voi ocar\ ve[nic\ [i
necinste ve[nic\, care nu se va uita.
CAP. 24.
Cele dou\ co[uri de smochine [i soarta
viitoare a poporului.
Ar\tatu-mi-au mie Domnul dou\ co[ni]e
de smochine puse înaintea Bisericii
Domnului, dup\ ce a înstr\inat
Navuhodonosor împ\ratul Vavilonului pe
Iehonia feciorul lui Ioachim împ\ratul lui
Iuda, [i pe boieri [i pe me[teri [i pe cei
lega]i [i pe cei boga]i din Ierusalim, [i i-a
adus pe ei în Vavilon.
 IEREMIA
2. În una din co[ni]e erau smochine bune
foarte, ca smochinele cele timpurii, iar în
cealalt\ co[ni]\, smochine rele foarte, care
nu se puteau mânca pentru r\utatea lor.
3. {i au gr\it Domnul c\tre mine> ce vezi
Ieremie? {i am zis, smochine, smochinele
cele bune, sunt bune foarte< [i cele rele,
sunt rele foarte, care nu se pot mânca
pentru r\utatea lor.
4. {i a fost cuvântul Domnului c\tre
mine, zicând>
5. Acestea zice Domnul Dumnezeul lui
Israil> ca smochinele cele bune acestea,
a[a voiu cunoa[te spre bine pe cei
înstr\ina]i ai lui Iuda, pe care i-am trimis
din locul acesta în p\mântul Haldeilor
spre bun\t\]i.
6. {i voiu îndrepta ochii mei spre ei întru
bun\t\]i, [i-i voiu a[eza pe ei în p\mântul
acesta spre binele lor, [i de iznoav\ îi voiu
zidi pe ei, [i nu-i voiu surpa pe ei, [i-i voiu
s\di pe ei, [i nu-i voiu smulge.
7. {i voiu da lor inim\, ca s\ m\ [tie pe
mine, c\ eu sunt Domnul, [i ei vor fi mie
popor [i eu voiu fi lor Dumnezeu, pentru
c\ se vor întoarce c\tre mine din toat\
inima lor.
8. {i precum smochinele cele rele care
nu se pot mânca pentru r\utatea lor, zice
Domnul< a[a voiu da pe Sedechia
împ\ratul lui Iuda, [i pe dreg\torii lui, [i
r\m\[i]a Ierusalimului ce a r\mas în
p\mântul acesta [i pe cei ce locuiesc în
Eghipet.
9. {i-i voiu da pe ei spre risipire la toate
împ\r\]iile p\mântului, [i vor fi spre ocar\
[i spre pild\, [i spre ur\ [i spre blestem în
tot locul, unde îi voiu scoate pe ei.
10. {i voiu trimite la ei foamete [i moarte
[i sabie, pân\ ce se vor sfâr[i din
p\mântul, care l-am dat lor.
884
CAP. 25.
Robia Vavilonului [i pedeapsa tuturor
neamurilor.
Cuvântul, care s-a f\cut c\tre Ieremia
pentru tot poporul lui Iuda în anul al
patrulea al lui Ioachim fiul lui Iosia
împ\ratul lui Iuda, acesta este anul cel
dint=i al lui Navuhodonosor împ\ratul
Vavilonului,
2. Ce au gr\it c\tre tot poporul lui Iuda [i
c\tre cei ce locuiesc în Ierusalim, zicând>
3. În al treisprezecelea an al lui Iosia, fiul
lui Amos, împ\ratul lui Iuda, [i pân\ în
ziua aceasta dou\zeci [i trei de ani, [i am
gr\it c\tre voi mânecând [i zicând>
4. {i am trimis la voi pe robii mei
proorocii de noapte trimi]ându-i, [i nu a]i
ascultat, [i nu a]i luat aminte cu urechile
voastre.
5. Întoarce]i-v\ fiecare de la calea sa cea
rea [i de la cugetele voastre, [i ve]i locui în
p\mântul, care l-am dat vou\ [i p\rin]ilor
vo[tri din veac [i pân\ în veac.
6. Nu merge]i dup\ dumnezei str\ini, ca
s\ sluji]i lor [i ca s\ v\ închina]i lor, ca s\
nu m\ porni]i pe mine spre mânie cu
faptele mâinilor voastre, ca s\ v\ fac vou\
r\u.
7. Dar nu m-a]i ascultat pe mine.
8. Pentru aceea a[a zice Domnul> de
vreme ce nu a]i crezut cuvintelor mele,
9. Iat\ eu voiu trimite [i voiu lua
mo[tenirea de la miaz\noapte, [i-i voiu
aduce pe ei peste p\mântul acesta [i peste
cei ce locuiesc pe el, [i peste toate
neamurile cele de primprejurul lui, [i-i
voiu pustii pe ei, [i-i voiu da spre stingere
[i spre batjocur\ [i spre ocar\ ve[nic\.
10. {i voiu pierde de la ei glasul cel de
 IEREMIA
bucurie [i glasul cel de veselie, glasul cel
de mire [i glasul cel de mireas\, mirosul
cel de mir [i lumina din sfe[nic.
11. {i va fi tot p\mântul spre stingere, [i
vor sluji întru neamuri [aptezeci de ani.
12. Iar dup\ ce se vor umple acei
[aptezeci de ani, voiu izbândi asupra
neamului acestuia, [i îi voiu pune pe ei
spre stingere ve[nic\.
13. {i voiu aduce peste p\mântul acesta
toate cuvintele mele, care le-am gr\it
asupra lui, toate câte sunt scrise în cartea
aceasta, care le-a proorocit Ieremia asupra
tuturor neamurilor.
14. C\ au slujit lor, când erau neamuri
multe [i împ\ra]i mari< [i voiu r\spl\ti lor
dup\ faptele lor [i dup\ lucrurile mâinilor
lor.
15. A[a au zis Domnul Dumnezeul lui
Israil> ia paharul acesta de vin din mâna
mea, [i vei ad\pa toate neamurile, la care
eu te trimit pe tine.
16. {i vor bea, [i vor v\rsa, [i vor nebuni
de fa]a sabiei, care eu voiu trimite în
mijlocul lor.
17. {i am luat paharul din mâna
Domnului, [i am ad\pat toate neamurile,
la care m-au trimis pe mine Domnul.
18. Ierusalimul [i cet\]ile lui Iuda [i pe
împ\ra]ii lui Iuda [i pe boierii lui, ca s\-i
dea pe ei spre pustiire [i spre stingere [i
spre batjocur\.
19. {i pe Faraon împ\ratul Eghipetului [i
pe slugile lui [i pe boierii lui, [i pe tot
poporul lui.
20. {i pe to]i cei dinspre apus de el, [i pe
to]i împ\ra]ii celor de alt neam, [i
Ascalonul [i Gaza, [i Acaronul [i r\m\[i]a
Azotului.
21. {i Idumeea [i Moavul, [i pe fiii lui
Amon.
885
22. {i pe împ\ra]ii Tirului, [i pe împ\ra]ii
Sidonului, [i pe împ\ra]ii cei de dincolo
de mare.
23. {i pe Dedan [i pe Teman [i pe Ros, [i
pe tot cel tuns dinaintea fe]ei lui.
24. {i pe to]i împ\ra]ii, cei ce poposesc în
pustie.
25. {i pe to]i împ\ra]ii Elamului, [i pe to]i
împ\ra]ii Per[ilor.
26. {i pe to]i împ\ra]ii de la miaz\noapte,
pe cei de departe [i pe cei de aproape, pe
fiecare împotriva fratelui s\u, [i toate
împ\r\]iile cele de pe fa]a p\mântului.
27. {i vei gr\i lor> a[a zice Domnul
Dumnezeu Atot]iitorul, Dumnezeul lui
Israil> be]i, îmb\ta]i-v\ [i v\rsa]i, [i ve]i
c\dea, [i nu v\ ve]i scula de c\tre fa]a
sabiei, care o voiu trimite în mijlocul
vostru.
28. {i va fi când nu vor vrea s\ primeasc\
paharul din mâna ta, ca s\ bea, vei gr\i
c\tre ei> a[a au zis Domnul, s\ be]i.
29. C\ iat\ în cetatea care se nume[te cu
numele meu, eu vin a chinui, [i voi cu
cur\]enie nu v\ ve]i cur\]i, c\ sabie eu
chem asupra tuturor celor ce locuiesc pe
p\mânt.
30. {i tu vei prooroci c\tre ei toate
cuvintele acestea, [i vei zice> Domnul din
în\l]ime va striga, din l\ca[ul cel sfânt al
s\u va da glasul s\u, cuvânt va r\spunde
peste locul s\u împotriva tuturor
locuitorilor p\mântului, ca strig\tul celor
ce calc\ în lin.
31. Vine pieire pân\ la marginea
p\mântului, c\ judecata Domnului este
întru neamuri, judece-se el cu tot trupul, [i
cei necredincio[i s-au dat sabiei, zice
Domnul.
32. A[a gr\ie[te Domnul> iat\ rele vin de
la neam asupra neamului, [i volbur\ mare
 IEREMIA
iese de la marginea p\mântului.
33. {i vor fi r\ni]i de Domnul în ziua
Domnului, de la marginea p\mântului [i
pân\ la marginea p\mântului, nu se vor
îngropa, în gunoi pe fa]a p\mântului vor
fi.
34. Striga]i p\stori [i gl\sui]i, [i v\
tângui]i pov\]uitorii turmelor, c\ s-au
plinit zilele voastre spre junghiere, [i ve]i
c\dea ca vasele cele pre]ioase.
35. {i nu va mai fi sc\pare pentru p\stori,
nici mântuire pentru pov\]uitorii turmelor.
36. Se aude strigarea p\storilor [i strig\tul
pov\]uitorilor turmelor, pentru c\ au
pierdut Domnul p\[unile lor.
37. {i se vor strica s\la[ele pa[nice, de
c\tre fa]a iu]imii mâniei mele.
38. P\r\sit-a ca un leu culcu[ul s\u,
pentru c\ s-a f\cut pustiu p\mântul lor de
la fa]a sabiei celei mari.
CAP. 26.
Proorocie despre surparea
Ierusalimului [i a casei Domnului.
Ieremia în primejdie de moarte.
La începutul împ\r\]iei lui Ioachim fiul lui
Iosia, s-a f\cut cuvântul acesta de la
Domnul.
2. A[a au zis Domnul> stai în curtea casei
Domnului, [i vei gr\i c\tre to]i Jidovii [i
c\tre to]i cei ce vin s\ se închine în casa
Domnului, toate cuvintele, care ]i-am
poruncit ]ie, ca s\ le gr\ie[ti lor, s\ nu taci
nici un cuvânt.
3. Ca doar vor auzi, [i se vor întoarce
fiecare de la calea sa cea rea< atunci voiu
înceta de la relele, care eu socotesc, ca s\
le fac lor, pentru lucrurile lor cele rele.
4. {i vei gr\i, a[a au zis Domnul> de nu
m\ ve]i asculta, ca s\ umbla]i întru legile
886
mele, care le-am dat înaintea fe]ei voastre.
5. S\ asculta]i cuvintele slugilor mele
proorocilor, pe care eu trimit la voi de
noapte mânecând, c\ i-am trimis, [i nu m-
a]i ascultat.
6. {i voiu da casa aceasta ca Silomul, [i
cetatea aceasta o voiu da spre blestem la
toate neamurile din tot p\mântul.
7. {i au auzit preo]ii [i proorocii cei
mincino[i, [i tot poporul pe Ieremia gr\ind
cuvintele acestea în casa Domnului.
8. {i a fost dup\ ce a încetat Ieremia a
gr\i toate câte i-au poruncit lui Domnul,
ca s\ gr\iasc\ c\tre tot poporul, l-a prins
pe el preo]ii [i proorocii cei mincino[i [i
tot poporul, zicând> cu moarte vei muri.
9. Pentru c\ ai proorocit întru numele
Domnului, zicând> ca Silomul va fi casa
aceasta, [i cetatea aceasta va r\mâne
pustie de cei ce o locuiesc, deci s-a adunat
tot poporul asupra lui Ieremia în casa
Domnului.
10. {i auzind boierii lui Iuda cuvintele
acestea, s-au suit din casa împ\ratului la
casa Domnului, [i au st\tut înaintea u[ilor
por]ii Domnului celei nou\.
11. {i au zis preo]ii [i proorocii cei
mincino[i c\tre boieri [i c\tre tot poporul>
judecat\ de moarte este omului acestuia,
pentru c\ a proorocit asupra cet\]ii
acesteia, în ce chip a]i auzit cu urechile
voastre.
12. {i a zis Ieremia c\tre to]i boierii [i
c\tre tot poporul, zicând> Domnul m-au
trimis pe mine s\ proorocesc asupra casei
acesteia [i asupra cet\]ii acesteia toate
cuvintele, care le-a]i auzit.
13. {i acum, mai bune face]i c\ile voastre
[i faptele voastre, [i asculta]i glasul
Domnului Dumnezeu, [i Domnul va opri
relele, care au gr\it asupra voastr\.
 IEREMIA
14. Iat\ eu în mâinile voastre sunt, face]i
cu mine cum crede]i de folos, [i cum vi se
pare vou\ mai bine.
15. Ci cunoscând, s\ cunoa[te]i, c\ de m\
ve]i omorî pe mine, sânge nevinovat lua]i
asupra voastr\ [i asupra cet\]ii acesteia [i
asupra celor ce locuiesc într-însa, c\ cu
adev\rat m-au trimis pe mine Domnul la
voi s\ gr\iesc în urechile voastre toate
cuvintele acestea.
16. {i au zis boierii [i tot poporul c\tre
preo]i [i c\tre proorocii cei mincino[i> s\
nu fie omului acestuia judecat\ de moarte,
c\ întru numele Domnului Dumnezeului
nostru a gr\it c\tre noi.
17. {i s-au sculat b\rba]i dintre cei mai
b\trâni ai p\mântului, [i au zis la toat\
adunarea poporului>
18. Miheea Morasitul proorocea în zilele
lui Ezechia împ\ratul lui Iuda, [i a gr\it la
tot poporul lui Iuda, a[a zice Domnul>
Sionul ca o ]arin\ se va ara, [i Ierusalimul
ca o movil\ de pietre va fi, [i muntele
casei desi[ de p\dure.
19. Au omorâtu-l-a pe el Ezechia [i tot
Iuda? Nu, c\ s-au temut de Domnul, ci
rugându-se fe]ei Domnului, au încetat
Domnul de la relele, care au gr\it asupra
lor< noi am f\cut r\ut\]i mari asupra
sufletelor noastre.
20. {i era un om proorocind întru numele
Domnului, Urie feciorul lui Samei de la
Kariatiarim, [i a proorocit pentru
p\mântul acesta dup\ toate cuvintele lui
Ieremia.
21. {i a auzit împ\ratul Ioachim [i to]i
boierii toate cuvintele lui, [i c\uta s\-l
omoare pe el, [i a auzit Urie [i a intrat în
Eghipet.
22. {i a trimis împ\ratul b\rba]i în
Eghipet.
887
23. {i l-au scos pe el de acolo, [i l-au adus
pe el la împ\ratul [i l-au lovit pe el cu
sabie, [i l-au aruncat pe el în groapa de
ob[te a norodului.
24. Îns\ mâna lui Ahicam fiul lui Safan
era cu Ieremia, ca s\ nu-l dea pe el în
mâinile poporului, [i s\ nu-l omoare pe el.
CAP. 27.
Sfatul lui Ieremia de a se supune
;mp\ratului Vavilonului.
A[a au zis Domnul> f\ ]ie leg\turi [i
lan]uri, [i le pune împrejurul grumazului
t\u.
2. {i le vei trimite pe ele la împ\ratul
Idumeei [i la împ\ratul Moavului [i la
împ\ratul fiilor lui Amon [i la împ\ratul
Tirului [i la împ\ratul Sidonului, prin
mâinile trimi[ilor celor ce vin spre
întâmpinare la Ierusalim, c\tre Sedechia
împ\ratul lui Iuda.
3. {i le vei porunci ca s\ spun\ domnilor
lor> a[a au zis Domnul Dumnezeul lui
Israil< a[a ve]i gr\i c\tre domnii vo[tri.
4. C\ eu am f\cut p\mântul cu puterea
mea cea mare [i cu bra]ul meu cel înalt, [i-
l voiu da pe el oricui va fi pl\cut înaintea
ochilor mei.
5. Dat-am p\mântul lui Navuhodonosor
împ\ratul Vavilonului s\ slujeasc\ lui, [i
hiarele ]arinii s\ lucreze lui.
6. {i neamul [i împ\r\]ia, câ]i nu vor
pune grumajii s\i sub jugul împ\ratului
Vavilonului, cu sabie [i cu foamete îi voiu
cerceta pe ei, zis-au Domnul< pân\ ce se
vor sfâr[i în mâna lui.
7. {i voi s\ nu asculta]i de proorocii cei
mincino[i ai vo[tri [i de cei ce v\ vr\jesc,
[i de cei ce viseaz\ vou\, [i de
descânt\torii vo[tri, [i de fermec\torii
 IEREMIA
vo[tri, cei ce zic nu ve]i sluji împ\ratului
Vavilonului.
8. C\ minciuni proorocesc ei vou\, ca s\
v\ dep\rteze pe voi din p\mântul vostru.
9. {i neamul, care va b\ga grumazul s\u
sub jugul împ\ratului Vavilonului, [i va
sluji lui, îl voiu l\sa pe el în p\mântul s\u
[i va lucra, [i va locui întru el.
10. {i c\tre Sedechia împ\ratul lui Iuda
am gr\it dup\ toate cuvintele acestea,
zicând> pleca]i cerbicea voastr\,
11. {i sluji]i împ\ratului Vavilonului, c\
minciuni proorocesc ei vou\.
12. C\ nu i-am trimis pe ei, zice Domnul
s\ prooroceasc\ în numele meu minciuni,
ca s\ v\ piarz\ pe voi, [i ve]i pieri voi [i
proorocii vo[tri cei ce proorocesc vou\ cu
strâmb\tate minciuni.
13. {i preo]ilor [i la tot poporul acesta am
gr\it zicând> a[a zice Domnul>
14. Nu asculta]i cuvintele proorocilor
celor ce proorocesc vou\, zicând> iat\
vasele casei Domnului se vor întoarce din
Vavilon, c\ minciuni proorocesc ei vou\.
15. Nu i-am trimis pe ei, [i apoi prooroci
sunt? {i de este cuvântul Domnului întru
ei, întâmpine-se cu mine, c\ a[a au zis
Domnul.
16. {i celelalte vase, care nu le-a luat
împ\ratul Vavilonului, când a mutat pe
Iehonia din Ierusalim, în Vavilon vor intra,
au zis Domnul.
CAP. 28.
Ieremia [i Anania Proorocul cel
mincinos.
{i a fost în al patrulea an al împ\r\]iei lui
Sedechia împ\ratul lui Iuda, în luna a
cincea, [i a zis mie Anania fiul lui Azor
proorocul cel mincinos de la Gavaon, în
888
casa Domnului, înaintea preo]ilor [i a tot
poporul, zicând>
2. A[a gr\ie[te Domnul> sf\râmat-am
jugul împ\ratului Vavilonului.
3. Înc\ doi ani de zile, [i eu voiu întoarce
la locul acesta toate vasele casei
Domnului.
4. {i pe Iehonia [i pe cei înstr\ina]i ai lui
Iuda, c\ voiu sf\râma jugul împ\ratului
Vavilonului.
5. {i a zis Ieremia c\tre Anania înaintea
preo]ilor [i în fa]a a tot norodul, care sta în
casa Domnului.
6. {i a zis Ieremia> adev\rat a[a s\ fac\
Domnul, s\ înt\reasc\ cuvântul t\u, care
tu prooroce[ti, ca s\ se întoarc\ vasele
casei Domnului, [i to]i cei înstr\ina]i din
Vavilon la locul acesta.
7. Îns\ auzi]i cuvântul Domnului, care
zic eu în urechile voastre [i în auzul a tot
poporul.
8. Proorocii cei ce au fost mai înainte de
mine [i mai înainte de voi din veac, [i au
proorocit pentru r\zboi la multe ]\ri [i la
împ\ra]i mari.
9. Proorocul cel ce a proorocit pentru
pace, plinindu-se cuvântul, cunoa[te-vor
pe proorocul, pe care l-au trimis lor
Dumnezeu cu adev\rat.
10. Atunci a luat Anania în fa]a a tot
poporul lan]urile din grumazul lui Ieremia
[i le-a zdrobit.
11. {i a zis Anania în fa]a a tot poporul,
gr\ind> a[a zice Domnul> a[a voiu sf\râma
jugul împ\ratului Vavilonului de la
grumajii tuturor neamurilor.
12. {i s-a dus Ieremia în calea sa [i s-a
f\cut cuvântul Domnului c\tre Ieremia,
dup\ ce a sf\râmat Anania lan]urile de la
grumajii lui, zicând>
13. Mergi [i gr\ie[te c\tre Anania [i-i
 IEREMIA
spune>
14. A[a au zis Domnul> lan]uri de lemn ai
sf\râmat, [i voiu face în locul lor lan]uri
de fier, c\ a[a au zis Domnul> eu jug de
fier am pus peste cerbicea tuturor
neamurilor s\ slujeasc\ împ\ratului
Vavilonului.
15. {i a zis Ieremia lui Anania> nu te-au
trimis pe tine Domnul, [i tu ai f\cut pe
poporul acesta a n\d\jdui spre minciun\.
16. Pentru aceea a[a au zis Domnul> iat\
eu te pierz pe tine de pe fa]a p\mântului,
în anul acesta vei muri.
17. {i a murit în luna a [aptea.
CAP. 29.
Scrisoarea lui Ieremia c\tre cei din
robie.
{i acestea sunt cuvintele c\r]ii, care o a
trimis Ieremia din Ierusalim c\tre cei
b\trâni ai lui, care erau în înstr\inare, [i
c\tre preo]i [i c\tre proorocii cei
mincino[i, carte în Vavilon la cei din
înstr\inare [i la tot poporul.
2. Mai pe urm\ ie[ind Iehonia împ\ratul
[i împ\r\teasa [i famenii [i tot volnicul [i
me[terul [i legatul din Ierusalim.
3. Cu mâna lui Eliasan fiul lui Safan [i al
lui Gamarie fiul lui Helchie, pe care l-a
trimis Sedechia împ\ratul lui Iuda la
împ\ratul Vavilonului în Vavilon, zicând>
4. A[a au zis Domnul Dumnezeul lui
Israil peste înstr\inarea, care o au
înstr\inat de la Ierusalim.
5. Zidi]i case [i locui]i, [i s\di]i gr\dini [i
mânca]i rodurile lor.
6. {i lua]i femei [i na[te]i feciori [i fete,
[i lua]i fiilor vo[tri femei, [i fetele voastre
le m\rita]i [i v\ înmul]i]i [i nu v\
împu]ina]i.
889
7. {i c\uta]i pacea p\mântului, la care v-
am înstr\inat pe voi, [i v\ ruga]i pentru ei
c\tre Domnul, c\ întru pacea lor va fi pace
vou\.
8. C\ a[a au zis Domnul> s\ nu v\ în[ele
pe voi proorocii cei mincino[i, care sunt
între voi, [i s\ nu v\ în[ele pe voi vr\jitorii
vo[tri, s\ nu asculta]i de visele voastre,
care voi le visa]i.
9. C\ neadev\rate proorocesc ei vou\
întru numele meu, [i eu nu i-am trimis pe
ei.
10. C\ a[a au zis Domnul> când se vor
umple în Vavilon [aptezeci de ani, voiu
cerceta pe voi [i voiu pune cuvintele mele
peste voi, ca s\ întoarce]i poporul vostru la
locul acesta.
11. {i voiu gândi spre voi gând de pace [i
nu rele, ca s\ v\ dau vou\ acestea.
12. {i v\ ruga]i c\tre mine [i v\ voiu auzi
pe voi.
13. {i m\ c\uta]i pe mine, [i m\ ve]i afla
de m\ ve]i c\uta cu toat\ inima voastr\.
14. {i m\ voiu ar\ta vou\.
15. C\ a]i zis> pus-au nou\ Domnul
prooroci în Vavilon.
16. A[a au zis Domnul asupra lui Ahaav [i
asupra lui Sedechia> iat\ eu dau pe ei în
mâinile împ\ratului Vavilonului [i va lovi
pe ei înaintea ochilor vo[tri.
17. {i vor lua de la ei blestem întru toat\
înstr\inarea lui Iuda în Vavilon, zicând> s\
te fac\ pe tine Domnul, cum au f\cut pe
Sedechia [i ca pe Ahaav, pe care i-a ars
împ\ratul Vavilonului cu foc.
18. Pentru f\r\delegea, care a f\cut în
Ierusalim, [i preacurveau femeile cet\]ilor
lor, [i cuvânt a gr\it cu numele meu, care
eu nu am poruncit lor, [i eu martor zice
Domnul.
19. {i c\tre Sameia Elamiteanul, vei gr\i>
 IEREMIA
20. Nu te-am trimis cu numele meu, [i
c\tre Sofonia Preotul fiul lui Manasi a zis>
21. Domnul te-au dat pe tine preot în locul
lui Iodae Preotul, s\ te faci ocârmuitor în
casa Domnului la tot omul ce prooroce[te
[i la tot omul ce nebune[te< [i vei da pe el
la închisoare [i la locul muncii.
22. {i acum pentru ce a]i batjocorit pe
Ieremia cel din Anatot, pe cel ce a
proorocit vou\?
23. Nu pentru aceasta l-am trimis? C\ prin
luna aceasta a trimis la voi în Vavilon
zicând> departe este, zidi]i case [i locui]i [i
r\s\di]i gr\dini [i ve]i mânca roada lor.
24. {i a citit Sofonie cartea aceasta la
urechile lui Ieremia.
25. {i s-a f\cut cuvântul Domnului c\tre
Ieremia zicând> trimite c\tre cei din
înstr\inare, zicând>
26. A[a zice Domnul asupra lui Sameia
Elamiteanul, de vreme ce a proorocit vou\
Sameia, [i eu nu l-am trimis pe el, [i v-a
f\cut pe voi s\ n\d\jdui]i spre minciun\.
27. Pentru aceea a[a au zis Domnul> iat\
eu voiu cerceta asupra lui Sameia [i
asupra neamului lui, [i nu va fi dintru ei
om întru voi, care s\ vaz\ bun\t\]ile, pe
care eu le voiu face vou\.
CAP. 30.
Dumnezeu f\g\duie[te Iudeilor
întoarcerea din robie.
Cuvântul, care s-a f\cut c\tre Ieremia de
la Domnul s\ zic\>
2. A[a au zis Domnul Dumnezeul lui
Israil, zicând> scrie toate cuvintele, care
am gr\it c\tre tine pe carte.
3. C\ iat\ vin zile, zice Domnul, [i voiu
întoarce înstr\inarea poporului meu Israil
[i a lui Iuda, zis-au Domnul Atot]iitorul<
890
[i-i voiu întoarce pe ei la p\mântul care l-
am dat p\rin]ilor lor, [i-l vor st\pâni pe el.
4. {i acestea sunt cuvintele care au gr\it
Domnul asupra lui Israil [i asupra lui Iuda.
5. A[a au zis Domnul> glasul înfrico[\rii
ve]i auzi cu fric\, [i nu este pace.
6. Întreba]i [i vede]i, de s-a n\scut fiu? {i
pentru frica întru care voiu ]ine mijlocul [i
mântuirea? Pentru c\ am v\zut pe tot
omul [i mâinile lui peste mijlocul lui,
întorsu-s-au fe]ele spre g\lbinare.
7. C\ mare s-a f\cut ziua aceea, [i nu
este ca aceea, [i vreme strâmt\ este lui
Iacov, [i dintru aceasta se va mântui.
8. În ziua aceea zis-au Domnul> sf\râma-
voiu jugul de la grumazul lor, [i leg\turile
lor voiu rupe [i mai mult nu vor lucra ei la
str\ini.
9. {i vor lucra Domnului Dumnezeului
lor, [i pe David împ\ratul lor voiu scula
lor.
10. A[a au zis Domnul> ridicat-am
zdrobire, dureroas\ este rana ta.
11. Nu este cine s\ judece judecata ta,
spre durere te-ai vindecat, folos nu este
]ie.
12. To]i prietenii t\i te-au uitat pe tine, pe
tine nu te vor întreba cele de pacea ta, c\,
cu rana vr\jma[ului te-am lovit, certare
înt\rit\ asupra a toat\ nedreptatea ta,
înmul]itu-s-au p\catele tale.
13. Pentru aceea to]i cei ce te m\nânc\ pe
tine, mânca-se-vor, [i to]i vr\jma[ii t\i
carnea lor toat\ o vor mânca, mai mult
decât nedrept\]ile tale s-au înmul]it
p\catele tale< f\cut-au acestea ]ie, [i vor fi
cei ce te înfrico[eaz\ pe tine spre
înfrico[are, [i pe to]i cei ce te-au pr\dat pe
tine, da-i-voiu la prad\.
14. C\ voiu aduce vindecarea ta, de rana
ta cea cu dureri vindeca-te-voiu, zice
 IEREMIA
Domnul, c\ risipit te-ai chemat, vânatul
vostru este, c\ nu este cel ce ;l caut\ pe el.
15. A[a zice Domnul> iat\ eu voiu
întoarce înstr\inarea lui Iacov, [i robimea
lui voiu milui, [i se va zidi cetate deasupra
în\l]imii ei, [i poporul dup\ judecata sa va
dormi.
16. {i vor ie[i de la ei cântând, glasul
celor ce joac\, [i-i voiu înmul]i pe ei, [i nu
se vor împu]ina.
17. {i vor umbla fiii lor ca mai înainte, [i
m\rturiile lor în preajma fe]ei mele se vor
îndrepta, [i voiu cerceta pe to]i cei ce ;i
nec\jesc pe ei.
18. {i vor fi mai tari ai lui decât ei, [i
domn al lui dintr-însul va ie[i, [i-i voiu
aduna pe ei, [i se vor întoarce la mine, c\
cine este acesta, care a dat inima lui ca s\
se întoarc\ c\tre mine, zice Domnul.
19. C\ urgia Domnului a ie[it mânioas\,
ie[it-a urgie hr\nindu-se, peste cei
necredincio[i va veni.
20. Nu se va întoarce urgia mâniei
Domnului, pân\ ce va face [i pân\ ce va
a[eza întreprinderea inimii lui, în zilele
cele de apoi ve]i cunoa[te acestea.
CAP. 31.
Proorocie privitoare la Mesia.
În vremea aceea zis-au Domnul> fi-voiu
Dumnezeu neamului lui Israil, [i ei vor fi
mie popor.
2. A[a au zis Domnul> afla-voiu c\ldur\
în pustie cu cei pieri]i de sabie, merge]i [i
s\ nu pierde]i pe Israil.
3. Domnul de departe se va ar\ta lui, cu
iubire ve[nic\ te-au iubit pe tine, pentru
aceea te-am tras pe tine spre îndurare.
4. C\ te voiu zidi, [i te vei zidi fecioara
lui Israil, înc\ vei lua timpina ta [i vei ie[i
891
cu adunarea celor ce joac\.
5. Pentru c\ ai s\dit vii în dealurile
Samariei, s\dind, s\di]i în dealurile lui
Efraim [i l\uda]i.
6. Pentru c\ este zi de chemare celor ce
r\spund în dealurile lui Efraim, scula]i-v\
[i v\ sui]i în Sion la Domnul Dumnezeul
vostru,
7. C\ a[a au zis Domnul lui Iacov>
veseli]i-v\, veseli]i-v\ [i striga]i peste
capul neamurilor, auzite face]i [i l\uda]i,
zice]i> mântuit-au Domnul pe poporul s\u,
pe r\m\[i]a lui Israil.
8. Iat\ eu îi aduc pe ei de la miaz\noapte
[i voiu aduce pe ei de la marginea
p\mântului la serbarea Fasec-Pa[telui, [i
va na[te fii mul]i [i se vor întoarce aici.
9. Cu plângere a ie[it, [i cu mângâiere
voiu scoate pe ei ab\tându-i pe la curgeri
de ape la cale dreapt\, [i nu vor r\t\ci întru
ea, c\ m-am f\cut lui Israil tat\ [i Efraim
cel întâi n\scut al meu este.
10. Auzi]i cuvintele Domnului neamuri [i
vesti]i la ostroavele cele de departe, zice]i>
cel ce au risipit pe Israil îl va [i aduna pe
el, [i-l va p\zi pe el, ca cel ce pa[te turma
sa.
11. C\ au mântuit Domnul pe Iacov,
scosu-l-au pe el din mâna celor mai tari
decât el, [i vor veni [i se vor veseli în
Muntele Sionului.
12. {i vor veni la bun\t\]ile Domnului la
p\mântul grâului [i al vinului [i al
roadelor [i al vitelor [i al oilor, [i va fi
sufletul lor ca un pom rodit [i mai mult nu
vor fl\mânzi.
13. Atunci se vor bucura fecioarele întru
adunare de tineri, [i cei b\trâni se vor
bucura, [i voiu întoarce plângerea lor întru
bucurie, [i-i voiu face pe ei veseli.
14. Voiu m\ri [i voiu îmb\ta sufletul
 IEREMIA
preo]ilor fiilor lui Levi, [i poporul meu de
bun\t\]ile mele s\tura-se-va.
15. A[a zice Domnul> glas în Rama s-a
auzit, plâns [i tânguire [i jale a Rahilei,
care plângea pe fiii s\i, [i nu a vrut s\ se
mângâie, c\ nu sunt.
16. A[a zice Domnul> s\ înceteze glasul
t\u de la plâns [i ochii t\i de la lacrimile
tale, c\ este plat\ lucrurilor tale, [i se vor
întoarce din p\mântul vr\jma[ilor.
17. Statornic fiilor t\i.
18. Auzind am auzit pe Efraim plângând,
pedepsitu-m-ai pe mine [i m-am pedepsit,
eu ca un vi]el nu m-am înv\]at, întoarce-
m\ pe mine [i m\ voiu întoarce, c\ tu e[ti
Domnul Dumnezeul meu.
19. C\ dup\ robia mea m-am poc\it [i
dup\ ce am cunoscut, am suspinat pentru
zilele ru[in\rii [i am ar\tat ]ie, c\ am luat
ocar\ din tinere]ile mele.
20. Fiu iubit Efraim, mie prunc, pentru c\
sunt cuvintele mele întru el, aducându-mi
aminte îmi voiu aduce aminte de el, pentru
aceea am sârguit spre el, miluind voiu
milui pe el, zice Domnul.
21. Înt\re[te-te pe tine Sioane, f\
poc\in]\, d\ inima ta pe umerii t\i pe calea
care ai umblat, întoarce-te fecioar\ Israil,
întoarce-te în cet\]ile tale plângând.
22. Pân\ când te vei întoarce fat\ f\r\ de
cinste? C\ au f\cut Domnul mântuire spre
s\dire nou\, întru mântuire vor umbla
împrejur oamenii.
23. C\ a[a au zis Domnul> înc\ vor gr\i
cuvântul acesta în p\mântul lui Iuda [i în
cet\]ile lui, când voiu întoarce robia lui,
bine este cuvântat Domnul peste drept
muntele cel sfânt al lui.
24. {i cei ce locuiesc în cet\]ile lui Iuda [i
în tot p\mântul lui împreun\ cu plugarul,
[i se va ridica întru turm\.
892
25. C\ am îmb\tat pe tot sufletul setos, [i
pe tot sufletul fl\mând l-am s\turat.
26. Pentru aceea m-am sculat [i am v\zut
[i somnul meu dulce mi s-a f\cut.
27. Pentru aceea iat\ vin zile, zice
Domnul> [i voiu sem\na pe Israil [i pe
Iuda s\mân]\ de om [i s\mân]\ de
dobitoc.
28. {i va fi precum am privegheat asupra
lor, ca s\-i surp [i ca s\-i chinuiesc, a[a
voiu priveghea peste ei, ca s\-i zidesc [i ca
s\-i r\s\desc zice Domnul.
29. În zilele acelea nu vor mai zice>
p\rin]ii au mâncat agurid\, [i din]ii fiilor
s-au strepezit<
30. Ci fiecare întru p\catul s\u va muri, [i
celui ce a mâncat agurida se vor strepezi
din]ii lui.
31. Iat\ vin zile, zice Domnul> [i voiu
pune casei lui Israil [i casei lui Iuda
leg\tur\ nou\ de pace.
32. Nu dup\ f\g\duin]a care am f\cut cu
p\rin]ii lor în ziua în care i-am luat pe ei
de mân\ [i i-am scos din p\mântul
Eghipetului< pentru c\ aceia nu au r\mas
întru a[ez\mântul meu [i eu nu am grijit
de dân[ii, zice Domnul.
33. C\ acesta este a[ez\mântul meu de
pace, care voiu a[eza cu casa lui Israil
dup\ zilele acelea, zice Domnul> da-voiu
legile mele în gândurile lor [i în inimile
lor le voiu scrie, [i le voiu fi lor Dumnezeu
[i ei vor fi mie popor.
34. {i nu va mai înv\]a nimeni pe vecinul
s\u [i pe fratele s\u, zicând> cunoa[te pe
Domnul, c\ to]i m\ vor cunoa[te de la cel
mic pân\ la cel mare al lor, pentru c\
milostiv voiu fi nedrept\]ilor lor, [i
p\catele lor nu le voiu mai pomeni.
35. De se va în\l]a cerul mai sus zice
Domnul< [i de se va smeri fa]a p\mântului
 IEREMIA
mai jos.
36. {i eu nu voiu izgoni neamul lui Israil,
zice Domnul, pentru toate câte a f\cut.
37. A[a au zis Domnul, cel ce au dat
soarele spre lumina zilei, luna [i stelele
spre lumina nop]ii, [i strigare în mare [i
sun\ valurile ei, Domnul Atot]iitor este
numele lui.
38. De vor înceta legile acestea de la fa]a
mea, zice Domnul< [i neamul lui Israil va
înceta a fi neam înaintea fe]ei mele în
toate zilele.
39. Iat\ vin zile, zice Domnul, [i se va zidi
cetatea Domnului de la turnurile lui
Anameil pân\ la poarta unghiului, [i va
ie[i m\sura ei în preajma lui pân\ la
dealurile lui Gariv, [i se va înconjura
împrejur din pietre alese.
40. {i to]i Asarimotii pân\ la pârâul
chedrilor, pân\ la unghiul por]ii cailor
dinspre r\s\rit, sfin]ire Domnului, [i mai
mult nu se va smulge [i nu se va strica
pân\ în veac.
CAP. 32.
}arina cump\rat\ de Ieremia.
Cuvântul Domnului, care s-a f\cut c\tre
Ieremia în anul al zecelea al împ\ratului
Sedechia, acesta este anul al
optsprezecelea al lui Navuhodonosor
împ\ratul Vavilonului.
2. {i puterea împ\ratului Vavilonului a
f\cut [an] asupra Ierusalimului [i Ieremia
se p\zea în curtea temni]ei, care este la
casa împ\ratului.
3. :ntru care l-a închis pe el împ\ratul
Sedechia, zicând> pentru ce tu prooroce[ti,
zicând> a[a au zis Domnul, iat\ eu dau
cetatea aceasta în mâinile împ\ratului
Vavilonului [i o va lua pe ea?
893
4. {i Sedechia împ\ratul lui Iuda nu va
sc\pa din mâna Haldeilor, c\ dându-se se
va da în mâinile împ\ratului Vavilonului,
[i va gr\i gura lui la gura aceluia, [i ochii
lui, ochii aceluia vor vedea.
5. {i va intra Sedechia în Vavilon [i
acolo va muri.
6. {i cuvântul Domnului s-a f\cut c\tre
Ieremia, zicând>
7. Iat\ Anameil fiul lui Salom fratele
tat\lui t\u vine c\tre tine, zicând> cump\r\
]ie ]arina mea cea din Anatot, c\ dup\
rudenie ]ie se cuvine s\ o cumperi.
8. {i a venit la mine Anameil feciorul lui
Salom fratele tat\lui meu, dup\ cuvântul
Domnului la curtea temni]ei [i a zis>
cump\r\ ]ie ]arina mea cea din Anatot din
p\mântul lui Veniamin, c\ ]ie se cade a o
cump\ra pe ea, c\ tu e[ti b\trân [i am
cunoscut c\ cuvântul Domnului este.
9. {i am cump\rat ]arina lui Anameil fiul
fratelui tat\lui meu, [i i-am dat lui [apte
sicli [i zece argin]i.
10. {i am scris în carte, [i am pecetluit [i
am pus m\rturii [i am pus argintul în
cump\n\.
11. {i am luat cartea cea de cump\rare,
cea citit\ [i pecetluit\.
12. {i o am dat pe ea lui Varuh, feciorul
lui Nirie, fiul lui Maasia înaintea ochilor
lui Anameil, fiul fratelui tat\lui meu [i
înaintea b\rba]ilor celor ce stau m\rturie,
[i scria în cartea cea de cump\rare, [i
înaintea ochilor Iudeilor celor ce [edeau în
curtea temni]ei.
13. {i am poruncit lui Varuh înaintea lor,
zicând>
14. A[a au zis Domnul Atot]iitorul
Dumnezeul lui Israil> ia cartea cump\r\rii
acesteia [i cartea cea citit\ [i o vei pune în
vas de strachin\, ca s\ r\mân\ zile multe.
 IEREMIA
15. C\ a[a au zis Domnul> înc\ se vor mai
cump\ra case [i ]arini [i vii în p\mântul
acesta.
16. {i m-am rugat c\tre Domnul, dup\ ce
am dat cartea cump\r\rii lui Varuh fiul lui
Nirie, zicând>
17. Doamne cel ce e[ti, tu ai f\cut cerul [i
p\mântul cu puterea ta cea mare, [i cu
bra]ul t\u cel înalt [i ridicat, nimic de tine
nu se va ascunde.
18. Cel ce la mii faci mil\ [i r\spl\te[ti
p\catele p\rin]ilor în sânul fiilor dup\ ei,
Dumnezeule cel mare [i tare.
19. Domnul sfatului celui mare [i puternic
întru lucruri, Dumnezeul cel mare [i
Atot]iitor [i Domnul cel cu nume mare,
ochii t\i sunt deschi[i spre toate c\ile fiilor
oamenilor, ca s\ dai fiec\ruia dup\ faptele
lui.
20. Cel ce ai f\cut semne [i minuni în
p\mântul Eghipetului [i pân\ în ziua
aceasta [i în Israil [i întru p\mânteni, [i ]i-
ai f\cut ]ie nume, ca în ziua aceasta.
21. {i ai scos pe poporul t\u Israil din
p\mântul Eghipetului cu semne [i cu
minuni, cu mân\ tare [i cu bra] înalt [i cu
vederi mari.
22. {i le-ai dat lor p\mântul acesta, care ai
jurat p\rin]ilor lor, p\mânt, din care curge
lapte [i miere.
23. {i au intrat [i l-au mo[tenit pe el, [i nu
au ascultat glasul t\u, [i întru poruncile
tale nu au umblat< toate câte ai poruncit lor
s\ fac\, nu au f\cut, [i ai f\cut ca s\ vin\
asupra lor toate relele acestea.
24. Iat\ gloata a venit la cetate, ca s\ o ia
pe dânsa, [i cetatea s-a dat în mâinile
Haldeilor, celor ce o bat pe ea, de fa]a
sabiei [i a foametei, precum ai zis, a[a s-a
f\cut.
25. {i tu zici c\tre mine> cump\r\-]i ]ie
894
]arin\ cu argint, [i am scris carte [i o am
pecetluit, [i am pus m\rturii, [i cetatea s-a
dat în mâinile Haldeilor.
26. {i a fost cuvântul Domnului c\tre
mine, zicând>
27. Eu Domnul Dumnezeu a tot trupul, au
ascunde-se-va ceva de mine?
28. Pentru aceea a[a au zis Domnul
Dumnezeul lui Israil> dându-se, se va da
cetatea aceasta în mâinile împ\ratului
Vavilonului, [i el o va lua pe ea.
29. {i vor veni Haldeii dând r\zboi asupra
cet\]ii acesteia [i vor arde cetatea aceasta
cu foc, [i vor arde casele, întru care au
t\mâiat pe podurile lor lui Vaal, [i au
turnat turn\ri la dumnezei str\ini, ca s\ m\
am\rasc\ pe mine.
30. Pentru c\ erau fiii lui Israil [i fiii lui
Iuda singuri f\când ce este r\u înaintea
ochilor mei din tinere]ile lor.
31. C\ spre iu]ime [i spre mânia mea era
cetatea aceasta, din ziua în care o a zidit
pe ea [i pân\ în ziua aceasta, ca s\ o mut
pe ea de la fa]a mea.
32. Pentru toate r\ut\]ile fiilor lui Israil [i
ai lui Iuda, care le-au f\cut ca s\ m\
am\rasc\ ace[tia pe mine [i împ\ra]ii lor
[i boierii lor [i cei mai mari ai lor [i preo]ii
lor [i proorocii lor, b\rba]ii lui Iuda [i cei
ce locuiau în Ierusalim.
33. {i au întors c\tre mine dosul [i nu fa]a,
[i i-am înv\]at pe ei s\ m=nece de
diminea]\, [i nu au ascultat mai mult, ca s\
ia înv\]\tur\.
34. {i au pus spurc\ciunile lor în casa în
care s-a chemat numele meu peste ea,
întru necur\]iile lor.
35. {i au zidit capi[tile lui Vaal cele din
valea fiului lui Enom, ca s\ aduc\ pe fiii
s\i [i pe fetele sale lui Moloh împ\ratului,
cele ce nu am poruncit lor [i nu s-a suit
 IEREMIA
întru inima mea, ca s\ fac\ urâciunea
aceasta, ca s\ gre[easc\ Iuda.
36. {i acum a[a au zis Domnul Dumnezeu
lui Israil pentru cetatea de care tu zici, da-
se-va în mâinile împ\ratului Vavilonului
cu sabie [i cu foamete [i cu ducere<
37. Iat\ eu îi adun pe ei din tot p\mântul,
unde i-am risipit pe ei întru mânia mea [i
întru iu]imea mea [i întru înt\râtare mare,
[i-i voiu întoarce pe ei la locul lor, [i-i
voiu a[eza pe ei cu n\dejde.
38. {i vor fi mie popor [i eu voiu fi lor
Dumnezeu.
39. {i voiu da lor alt\ cale [i alt\ inim\, ca
s\ se team\ de mine în toate zilele spre
binele lor [i al fiilor lor dup\ ei.
40. {i voiu pune lor leg\tur\ ve[nic\, care
nu o voiu întoarce dup\ ei [i voiu da frica
mea în inima lor, ca s\ nu se dep\rteze ei
de la mine.
41. {i voiu cerceta a le face bine lor [i îi
voiu s\di pe ei pe p\mântul acesta întru
credin]\ [i întru toat\ inima mea [i întru
tot sufletul.
42. C\ a[a zice Domnul> în ce chip am
adus asupra poporului acestuia toate
r\ut\]ile aceste mari, a[a eu voiu aduce
peste ei toate bun\t\]ile, care am zis lor.
43. {i se vor cump\ra înc\ ]arini în
p\mântul de care tu zici, c\ va fi nec\lcat
de oameni [i de vite [i s-a dat în mâinile
Haldeilor.
44. {i vor cump\ra ]arini cu argint, [i vei
scrie în carte [i vei pecetlui, [i vei pune
m\rturii în p\mântul lui Veniamin [i
împrejurul Ierusalimului [i în cet\]ile lui
Iuda [i în cet\]ile muntelui [i în cet\]ile
Sefilei [i în cet\]ile Naghevei, c\ voiu
întoarce înstr\in\rile lor.
CAP. 33.
895
Proorocia despre luarea Ierusalimului.
{i a fost cuvântul Domnului c\tre Ieremia
a doua oar\, [i el era înc\ legat în curtea
temni]ei, zicând>
2. A[a au zis Domnul> cel ce au f\cut
p\mântul [i l-au urzit pe el ca s\-l
îndrepteze pe el, Domnul este numele lui,
3. {i au strigat c\tre mine [i voiu
r\spunde ]ie, [i voiu spune ]ie lucruri mari
[i tari, care nu le-ai [tiut.
4. C\ a[a au zis Domnul Dumnezeul lui
Israil pentru casele cet\]ii acesteia, [i
pentru casele împ\ratului lui Iuda cele ce
sunt spre [an],
5. {i spre înt\riri, ca s\ se bat\ asupra
Haldeilor, [i o voiu umple pe ea de oameni
mor]i, pe care i-am lovit cu iu]imea mea [i
cu mânia mea, [i am întors fa]a mea de
c\tre ei, pentru toate r\ut\]ile lor.
6. Iat\ eu aduc ei închegare de ran\ [i
leac, [i o voiu vindeca pe ea, [i o voiu
ar\ta lor ca s\ asculte, [i îi voiu preo]i pe
ei [i voiu face pace [i credin]\.
7. {i voiu întoarce înstr\inarea lui Iuda [i
înstr\inarea lui Israil, [i-i voiu zidi pe ei ca
[i mai înainte.
8. {i-i voiu cur\]i pe ei de toate
strâmb\t\]ile lor, care au gre[it mie [i nu-
mi voiu aduce aminte de gre[elile lor, care
au gre[it mie [i s-au dep\rtat de la mine.
9. {i va fi spre veselie [i spre laud\ [i
spre m\rire la tot poporul p\mântului, care
vor auzi toate bun\t\]ile, care eu voiu face
[i se vor teme, [i se vor am\rî pentru toate
bun\t\]ile [i pentru toat\ pacea, care eu
voiu face lor.
10. A[a zice Domnul> înc\ se vor mai auzi
în locul acesta, pe care ;l numi]i voi,
pustiu este de oameni [i de vite întru
cet\]ile lui Iuda, [i dinafar\ a
 IEREMIA
Ierusalimului cele pustiite, nefiind oameni
[i vite< glas de veselie [i glas de bucurie,
glas de mire [i glas de mireas\, glasul
celor ce zic>
11. M\rturisi]i-v\ Domnului
Atot]iitorului, c\ este bun Domnul, c\ în
veac este mila lui, [i vor aduce daruri în
casa Domnului, c\ voiu întoarce toat\
înstr\inarea p\mântului acestuia, ca mai
înainte, zis-au Domnul.
12. A[a au zis Domnul puterilor> înc\ vor
fi în locul acesta în pustia, întru care nu
este om [i vit\ în toate cet\]ile lui,
popasuri de p\stori ad\postind oile.
13. În cet\]ile muntelui [i în cet\]ile
Sefilei [i în cet\]ile Naghevei [i în
p\mântul lui Veniamin [i întru cele de
primprejurul Ierusalimului [i în cet\]ile lui
Iuda, înc\ vor trece oile pe mâna celui ce
num\r\, zis-au Domnul.
CAP. 34.
Proorocie despre robia Vavilonului.
Cuvântul care s-a f\cut c\tre Ieremia de la
Domnul, când Navuhodonosor împ\ratul
Vavilonului [i toat\ o[tirea lui [i tot
p\mântul împ\r\]iei lui da r\zboi asupra
Ierusalimului [i asupra tuturor cet\]ilor lui
Iuda, zicând>
2. A[a au zis Domnul> mergi la Sedechia
împ\ratul lui Iuda [i vei zice lui> dându-se,
se va da cetatea aceasta în mâinile
împ\ratului Vavilonului, [i o va lua pe ea
[i o va arde pe ea cu foc.
3. {i tu nu vei sc\pa din mâna lui [i cu
prinsoare te va prinde [i în mâinile lui te
vei da [i ochii t\i vor vedea ochii lui, [i
gura lui cu gura ta va gr\i [i în Vavilon vei
intra.
4. Ci ascult\ cuvântul Domnului
896
Sedechie împ\ratul lui Iuda, a[a zice
Domnul> nu vei muri de sabie.
5. Cu pace vei muri, [i precum au plâns
pe p\rin]ii t\i [i pe cei ce au împ\r\]it mai
înainte de tine, plânge-te-vor [i pe tine,
vai! Doamne< [i pân\ la Iad te vor plânge,
pentru c\ cuvânt am gr\it eu, zis-au
Domnul.
6. {i a gr\it Ieremia c\tre împ\ratul
Sedechia toate cuvintele acestea în
Ierusalim.
7. {i puterea împ\ratului Vavilonului da
r\zboi asupra Ierusalimului [i asupra
cet\]ilor lui Iuda, [i asupra Lahisului [i
asupra Azichei, pentru c\ acestea au fost
r\mas între cet\]ile lui Iuda cet\]i tari.
8. Cuvântul care s-a f\cut c\tre Ieremia
de la Domnul, dup\ ce a s\vâr[it împ\ratul
Sedechia a[ez\mântul c\tre popor, ca s\
cheme slobozire,
9. Ca s\ slobozeasc\ fiecare pe sluga sa
[i fiecare pe slujnica sa, pe Evreu [i pe
Evreic\, ca s\ nu robeasc\ b\rbat din casa
lui Israil.
10. {i s-au întors to]i cei mai mari [i tot
poporul, care au intrat la a[ez\mânt,
11. Ca s\ slobozeasc\ fiecare pe sluga sa
[i fiecare pe slujnica sa, [i i-a l\sat pe ei,
ca s\ nu fie slugi [i slujnice.
12. {i s-a f\cut cuvântul Domnului c\tre
Ieremia, zicând>
13. A[a au zis Domnul Dumnezeul lui
Israil> eu am pus leg\tur\ cu p\rin]ii
vo[tri, în ziua în care i-am scos pe ei din
p\mântul Eghipetului din casa robiei,
zicând>
14. Când se vor plini [ase ani, vei slobozi
pe fratele t\u pe Evreul, care se va vinde
]ie [i va lucra ]ie [ase ani [i s\-l la[i pe el
slobod, [i nu m-au ascultat pe mine [i nu
au plecat urechea lor.
 IEREMIA
15. {i ast\zi s-au întors s\ fac\ ce este
drept înaintea ochilor mei, ca s\ dea
slobozire fiecare aproapelui s\u< [i a f\cut
f\g\duin]a înaintea fe]ei mele, în casa, în
care s-a chemat numele meu întru ea.
16. {i v-a]i întors [i a]i necinstit numele
meu, ca s\ întoarc\ fiecare pe sluga sa [i
fiecare spre slujnica sa, pe care i-a]i l\sat
slobozi cu sufletul lor, ca s\ v\ fie vou\
slugi [i slujnice.
17. Pentru aceea au zis Domnul> voi nu m-
a]i ascultat pe mine, ca s\ cheme fiecare
slobozenie fratelui s\u [i fiecare
aproapelui s\u, iat\ eu chem slobozire
vou\ spre sabie [i spre moarte [i spre
foamete, [i v\ voiu da pe voi risipire la
toate împ\r\]iile p\mântului.
18. {i voiu da pe b\rba]ii cei ce au c\lcat
leg\tura mea, pe cei ce nu au ;nt\rit
leg\tura mea, care au f\cut înaintea fe]ei
mele, vi]elul care l-au f\cut înaintea fe]ei
mele, ca s\-i slujeasc\ lui.
19. Pe boierii lui Iuda [i pe puternici [i pe
preo]i [i pe popor.
20. {i-i voiu da pe ei vr\jma[ilor lor [i vor
fi mort\ciunile lor mâncare p\s\rilor
cerului [i hiarelor p\mântului.
21. {i pe Sedechia împ\ratul Iudei [i pe
boierii lor da-i-voiu în mâinile vr\jma[ilor
lor [i puterilor împ\ratului Vavilonului,
care se duc de la ei.
22. Iat\ eu poruncesc, zice Domnul, [i îi
voiu întoarce pe ei la p\mântul acesta, [i
vor da r\zboi asupra lui [i-l vor lua pe el
[i-l vor arde cu foc, [i cet\]ile lui Iuda [i le
voiu da pe ele pustii de locuitori.
CAP. 35.
Cei din casa lui Arhavin nu voiesc s\
bea vin.
897
Cuvântul, care s-a f\cut c\tre Ieremia de
la Domnul în zilele lui Ioachim împ\ratul
lui Iuda, zicând>
2. Mergi în casa lui Arhavin, [i-i vei
aduce pe ei în casa Domnului întru una din
cur]i, [i le vei da vin s\ bea.
3. {i am scos pe Iehonia fiul lui Ieremia
fiul lui Havasin, [i pe fra]ii lui [i pe fiii lui
[i toat\ casa lui Arhavin.
4. {i i-am adus pe ei în casa Domnului,
în c\mara fiilor lui Ionan fiul lui Anania,
fiul lui Godolia omul lui Dumnezeu, care
este aproape de casele boierilor deasupra
casei lui Maasia fiul lui Selom celui ce
p\ze[te calea.
5. {i am dat înaintea fe]ei lor urcior cu
vin [i pahar, [i am zis> be]i vin.
6. {i ei au zis> nu vom bea vin, pentru c\
Ionadav fiul lui Rihav tat\l nostru ne-a
poruncit nou\, zicând> s\ nu be]i vin voi [i
fiii vo[tri pân\ în veac.
7. Cas\ s\ nu zidi]i [i s\mân]\ s\ nu
sem\na]i, [i vie s\ nu fie vou\, ci în corturi
ve]i locui în toate zilele vie]ii voastre,
pentru ca s\ tr\i]i zile multe pe p\mântul,
în care locui]i voi.
8. {i am ascultat glasul lui Ionadav tat\l
nostru, ca s\ nu bem vin în toate zilele
vie]ii noastre, noi [i femeile noastre [i fiii
no[tri [i fetele noastre.
9. {i cas\ s\ nu zidim, ca s\ locuim
acolo.
10. {i vie [i ]arin\ [i s\mân]\ nu au fost
nou\, [i am locuit în corturi, [i am
ascultat, [i am f\cut dup\ toate câte ne-a
poruncit nou\ Ionadav tat\l nostru.
11. {i a fost când s-a suit Navuhodonosor
asupra p\mântului, am zis> s\ ne suim s\
intr\m în Ierusalim de c\tre fa]a Haldeilor
[i de c\tre fa]a puterii Asirienilor, [i am
locuit acolo.
 IEREMIA
12. {i a fost cuvântul Domnului c\tre
mine, zicând>
13. A[a zice Domnul> mergi, [i zi omului
lui Iuda [i celor ce locuiesc în Ierusalim>
au nu ve]i lua înv\]\tur\, ca s\ asculta]i
cuvintele mele?
14. Pus-au cuvinte fiii lui Ionadav fiul lui
Rihav, cum a poruncit fiilor s\i, ca s\ nu
bea vin, [i nu au b\ut, [i eu am gr\it c\tre
voi de noapte mânecând, [i am zis, [i nu
m-a]i ascultat pe mine.
15. {i am trimis la voi slugile mele pe
prooroci, zicând> întoarce]i-v\ fiecare de
la calea sa cea rea, [i mai bune face]i
lucrurile voastre, [i nu merge]i dup\
dumnezei str\ini, ca s\ sluji]i lor, [i locui]i
pe p\mântul care l-am dat vou\ [i
p\rin]ilor vo[tri, [i nu a]i plecat urechile
voastre, [i nu a]i ascultat.
16. {i au înt\rit fiii lui Ionadav fiul lui
Rihav, porunca tat\lui lor, [i poporul
acesta nu m-a ascultat pe mine.
17. Pentru aceea a[a au zis Domnul> iat\
eu aduc peste Iuda [i peste cei ce locuiesc
în Ierusalim, toate r\ut\]ile care am gr\it
asupra lor.
18. Pentru aceea a[a au zis Domnul> de
vreme ce au ascultat fiii lui Ionadav fiul
lui Rihav porunca tat\lui lor, ca s\ fac\
câte a poruncit lor tat\l lor.
19. Nu va lipsi b\rbat din fiii lui Ionadav
fiul lui Rihav, care s\ stea înaintea fe]ei
mele în toate zilele p\mântului.
CAP. 36.
Cartea lui Ieremia, ars\ ;n foc de
Ioachim.
În anul al patrulea al lui Ioachim, fiul lui
Iosia, împ\ratul lui Iuda, fost-a cuvântul
Domnului c\tre mine, zicând>
898
2. Ia ]ie hârtie de carte, [i scrie pe ea
toate cuvintele, care am gr\it c\tre tine
asupra Ierusalimului [i asupra lui Iuda [i
asupra tuturor neamurilor din ziua în care
am gr\it eu c\tre tine, din zilele lui Iosia
împ\ratul lui Iuda [i pân\ în ziua aceasta.
3. Ca doar va auzi casa lui Iuda toate
relele, care gândesc eu s\ le fac lor, [i se
va întoarce fiecare din calea sa cea rea, ca
s\ fiu milostiv strâmb\t\]ilor lor [i
p\catelor lor.
4. {i a chemat Ieremia pe Varuh feciorul
lui Nirie, [i a scris din gura lui Ieremia,
toate cuvintele Domnului, care le-au gr\it
c\tre el într-o hârtie de carte.
5. {i a poruncit Ieremia lui Varuh,
zicând> eu sunt sub paz\, [i nu pot s\ intru
în casa Domnului.
6. {i vei citi de pe hârtia aceasta la
urechile poporului în casa Domnului, în zi
de post, [i la urechile a tot Iuda, cei ce vin
din cet\]ile lor.
7. Ca doar va c\dea mila lor înaintea
fe]ei Domnului [i se vor întoarce de la
calea lor cea rea, c\ mare este mânia [i
urgia Domnului, care au gr\it asupra
poporului acestuia.
8. {i a f\cut Varuh dup\ toate câte i-a
poruncit Ieremia lui, citind de pe carte
toate cuvintele acestea în casa Domnului.
9. {i a fost în anul al optulea al
împ\ratului Ioachim, în luna a noua,
rânduit-au post înaintea fe]ei Domnului,
tot poporul în Ierusalim, [i casa lui Iuda.
10. {i citea Varuh de pe carte cuvintele lui
Ieremia în casa Domnului, în casa lui
Gamarie fiul lui Safan scriitorul, sus
înaintea u[ilor por]ii casei Domnului cea
nou\ la urechile a tot poporul.
11. {i au auzit Miheea fiul lui Gamarie al
fiului lui Safan toate cuvintele Domnului
 IEREMIA
din carte.
12. {i s-a pogorât la casa împ\ratului [i la
casa scriitorului, [i iat\ acolo to]i boierii
[edeau> Elisama scriitorul [i Daleas
feciorul lui Selemia [i Ionatan fiul lui
Achovor [i Gamarie feciorul lui Safan [i
Sedechia feciorul lui Anania, [i to]i
boierii.
13. {i le-a spus lor Miheea toate
cuvintele, care le-a auzit citindu-le Varuh
în auzul poporului.
14. {i trimiser\ to]i boierii la Varuh
feciorul lui Nirie pe Iudin feciorul lui
Natanie, fiul lui Selemiu al fiului lui Husi,
zicând> hârtie scris\ cite[ti tu la urechile
poporului, ia-o în mâna ta, [i vino< [i a luat
Varuh hârtia, [i s-a pogorât la ei.
15. {i ziser\ lui> cite[te iar\[i în auzul
nostru, [i a citit Varuh.
16. {i a fost, dac\ au auzit toate cuvintele,
se sf\tuir\ fiecare cu aproapele s\u, [i
ziser\>
17. S\ vestim împ\ratului toate cuvintele
acestea, [i au întrebat pe Varuh, zicând> de
unde ai scris toate cuvintele acestea?
18. {i a zis Varuh> din gura lui mi-a spus
mie Ieremia toate cuvintele acestea, [i eu
le-am scris pe hârtie.
19. {i a zis lui Varuh> mergi, [i ascunde-te
bine, tu [i Ieremia, [i om s\ nu [tie unde
sunte]i voi.
20. {i a intrat la împ\ratul în curte, [i
hârtia o au dat s\ o p\zeasc\ în casa lui
Elisama, [i au spus împ\ratului toate
cuvintele acestea.
21. {i a trimis împ\ratul pe Iudin s\ ia
hârtia, [i o a luat pe ea din casa lui
Elisama, [i o au citit Iudin la urechile
împ\ratului [i la urechile tuturor boierilor,
care stau împrejurul lui.
22. {i împ\ratul [edea în cas\ de iarn\, [i
899
un gr\tar cu foc era înaintea lui.
23. {i a fost, dup\ ce a citit Iudin trei foi
sau patru, le-au t\iat cu cu]ita[ul
scriitorului, [i le-au aruncat în focul, care
era pe gr\tar, pân\ ce s-a sfâr[it toat\
hârtia.
24. {i nu s-a tulburat, nici [i-a rupt hainele
sale împ\ratul [i slugile lui, care auzeau
toate cuvintele acestea.
25. {i Ionatan [i Godolia [i Daleas [i
Gamarie au sf\tuit pe împ\ratul, ca s\ nu
arz\ de tot cartea, [i nu i-a ascultat.
26. {i a poruncit împ\ratul lui Ieremeil
fiul împ\ratului, [i lui Sarea fiul lui Esriil,
s\ prinz\ pe Varuh [i pe Ieremia, [i ei
foarte s-au ascuns.
27. {i s-a f\cut cuvântul Domnului c\tre
Ieremia, dup\ ce a ars împ\ratul hârtia [i
toate cuvintele care le-a scris Varuh din
gura lui Ieremia, zicând>
28. Ia tu alt\ hârtie, [i scrie toate cuvintele
cele ce erau pe hârtia care o a ars
împ\ratul Ioachim.
29. {i vei zice> a[a au zis Domnul, tu ai
ars hârtia aceasta zicând> pentru c\ci ai
scris pe ea> c\ intrând, va intra împ\ratul
Vavilonului, [i va pierde p\mântul acesta,
[i va lipsi de pe el om [i dobitoc.
30. Pentru aceea a[a zice Domnul asupra
lui Ioachim împ\ratul lui Iuda> nu va fi lui,
care s\ [az\ pe scaunul lui David, [i
stârvul lui va fi lep\dat în arsura zilei [i în
înghe]ul nop]ii.
31. {i voiu cerceta asupra lui [i asupra
neamului lui [i asupra fiilor lui, [i voiu
aduce peste el [i peste cei ce locuiesc
Ierusalimul [i peste p\mântul lui Iuda,
toate r\ut\]ile care am gr\it c\tre ei, [i nu
au ascultat.
32. {i a luat Varuh alt\ hârtie, [i a scris pe
ea din gura lui Ieremia toate cuvintele
 IEREMIA
c\r]ii, care o a ars Ioachim împ\ratul
Iudei, [i a ad\ugat lui mai multe cuvinte
decât acelea.
CAP. 37.
Sedechia închide pe Ieremia în
temni]\.
A împ\r\]it Sedechia fiul lui Iosia în locul
lui Ioachim, pe care l-a pus împ\rat
Navuhodonosor împ\ratul Vavilonului, ca
s\ împ\r\]easc\ în p\mântul lui Iuda.
2. {i nu a ascultat el [i slugile lui [i
poporul p\mântului, cuvintele Domnului,
care le-au gr\it prin mâna lui Ieremia.
3. {i a trimis împ\ratul Sedechia pe
Ioahaz fiul lui Selemie, [i pe Sofonia fiul
lui Maasia Preotul la Ieremia, zicând>
roag\-te dar pentru noi c\tre Domnul.
4. {i Ieremia a venit [i a trecut prin
mijlocul cet\]ii, [i nu l-a dat pe el la casa
temni]ei, [i puterea lui Faraon a ie[it de la
Eghipet, [i au auzit Haldeii auzul lor, [i s-
au suit de la Ierusalim.
5. {i s-a f\cut cuvântul Domnului c\tre
Ieremia, zicând>
6. A[a zice Domnul> a[a vei gr\i c\tre
împ\ratul lui Iuda cel ce te-a trimis pe
tine, ca s\ m\ cau]i pe mine.
7. Iat\ puterea lui Faraon, care a ie[it
vou\ spre ajutor, se va întoarce în
p\mântul Eghipetului, [i Haldeii ace[tia se
vor întoarce [i vor da r\zboi asupra
p\mântului acestuia, [i-l vor lua [i-l vor
arde cu foc.
8. C\ a[a au zis Domnul> s\ nu gândi]i cu
sufletele voastre, c\ ducându-se se vor
duce de la voi Haldeii, c\ci nu se vor duce.
9. {i de ve]i bate toat\ puterea Haldeilor,
care dau r\zboi asupra voastr\, [i vor
r\mâne unii împun[i fiecare în locul s\u,
900
ace[tia se vor scula [i vor arde cetatea
aceasta cu foc.
10. {i a fost, când s-a suit puterea
Haldeilor de la Ierusalim, de fa]a puterii
lui Faraon,
11. A ie[it Ieremia din Ierusalim, ca s\
mearg\ în p\mântul lui Veniamin, ca s\
gr\iasc\ de acolo în mijlocul poporului.
12. {i a fost el în poarta lui Veniamin, [i
acolo era un om, la care g\zduia Saruia
feciorul lui Selemie feciorul lui Anania, [i
a prins pe Ieremia, zicând> la Haldei fugi
tu.
13. {i a zis> minciun\ este, c\ nu la Haldei
fug eu, [i nu l-a ascultat pe el, [i a prins
Saruia pe Ieremia, [i l-a dus pe el la boieri.
14. {i s-au scârbit boierii asupra lui
Ieremia [i l-au b\tut pe el [i l-au trimis la
casa lui Ionatan scriitorul, c\ pe aceasta o
au f\cut cas\ de închisoare.
15. {i a venit Ieremia la casa gropii [i la
închisoare, [i a [ezut acolo zile multe.
16. {i a trimis Sedechia împ\ratul [i l-a
chemat pe el, [i l-a întrebat pe el împ\ratul
pe ascuns s\-i spun\, de este cuvânt de la
Domnul? {i a zis> este, în mâna
împ\ratului Vavilonului te vei da.
17. {i a zis Ieremia c\tre împ\ratul> ce
strâmb\tate am f\cut ]ie [i slugilor tale [i
poporului acestuia, de m\ dai tu la casa
închisorii?
18. {i unde sunt proorocii vo[tri, care
prooroceau vou\, zicând> c\ nu va veni
împ\ratul Vavilonului la p\mântul acesta?
19. {i acum doamne al meu împ\rate!
Caz\ mila mea înaintea fe]ei tale, [i nu m\
întoarce la casa lui Ionatan scriitorul, ca s\
nu mor acolo.
20. {i a poruncit împ\ratul [i l-a pus pe el
la casa cea de închisoare, [i-i da lui o
pâine pe zi, de dinafar\ unde fr\mânta,
 IEREMIA
pân\ s-au sfâr[it pâinile din cetate, [i a
[ezut Ieremia în curtea temni]ei.
CAP. 38.
Ieremia aruncat [i scos din groap\.
{i a auzit Safania feciorul lui Natan [i
Godolia feciorul lui Pashor, [i Ioahaz
feciorul lui Selemie cuvintele, care le-a
gr\it Ieremia c\tre popor, zicând>
2. A[a au zis Domnul> cel ce locuie[te în
cetatea aceasta va muri de sabie [i de
foame, [i cel ce va ie[i la Haldei va tr\i [i
va fi viu sufletul lui spre aflare [i va tr\i.
3. C\ a[a au zis Domnul> dându-se, se va
da cetatea aceasta în mâinile puterii
împ\ratului Vavilonului, [i o va lua pe ea.
4. {i ziser\ împ\ratului> s\ se omoare dar
omul acela, pentru c\ el sl\be[te mâinile
oamenilor celor ce se r\zboiesc, care au
r\mas în cetate, [i mâinile a tot poporul,
gr\ind c\tre ei cuvintele acestea, c\ omul
acesta nu pacea, care este de folos gr\ie[te
poporului acestuia, ci cele rele.
5. {i a zis împ\ratul> iat\ el în mâinile
voastre, pentru c\ nu putea împ\ratul
asupra lor.
6. {i l-au aruncat pe el în groapa lui
Melhiu feciorul împ\ratului, care era în
curtea temni]ei [i l-au slobozit pe el în
groap\, [i în groap\ nu era ap\ ci numai
tin\, [i [edea în tin\.
7. {i a auzit Avdemeleh arapul, [i el era
de casa împ\ratului, cum c\ au dat pe
Ieremia în groap\, [i împ\ratul era la
poarta lui Veniamin.
8. {i a venit la el [i a gr\it c\tre
împ\ratul, [i a zis>
9. R\u ai f\cut a omorî pe omul acesta cu
foamea, c\ nu mai sunt înc\ pâini în
cetate.
901
10. {i a poruncit împ\ratul lui Avdemeleh,
zicând> ia cu tine de aici treizeci de
oameni, [i-l scoate pe el din groap\, ca s\
nu moar\.
11. {i a luat Avdemeleh pe oameni [i au
intrat la casa împ\ratului cea de jos, [i au
luat de acolo obiele vechi [i funii vechi, [i
le-au aruncat la Ieremia în groap\.
12. {i a zis c\tre el> acestea pune-le
dedesubtul funiilor, [i a f\cut Ieremia a[a.
13. {i l-au tras pe el cu funiile, [i l-au scos
din groap\, [i a [ezut Ieremia în curtea
temni]ei.
14. {i a trimis împ\ratul [i l-a chemat pe
el la casa lui Aselisil cea din casa
Domnului, [i a zis c\tre el împ\ratul>
întreba-te-voiu cuvânt [i s\ nu ascunzi de
c\tre mine cuvânt.
15. {i a zis Ieremia împ\ratului> de ;]i
voiu spune ]ie, nu m\ vei omorî pe mine
cu moarte? {i de ;]i voiu da sfat, nu vei
asculta de mine?
16. {i s-a jurat împ\ratul, zicând> viu este
Domnul, cel ce ne-au f\cut nou\ sufletul
acesta, de te voiu ucide pe tine [i de te
voiu da în mâinile oamenilor acestora.
17. {i Ieremia i-a zis lui> a[a au zis
Domnul, dac\ ie[ind vei ie[i la domnii
împ\ratului Vavilonului, viu va fi sufletul
t\u, [i cetatea aceasta nu se va arde cu foc
[i vei tr\i tu [i casa ta.
18. Iar de nu vei ie[i, da-se-va cetatea
aceasta în mâna Haldeilor, [i o vor arde cu
foc, [i tu nu vei sc\pa.
19. {i a zis împ\ratul lui Ieremia> eu am
cuvântul Evreilor, care au fugit la Haldei,
ca s\ nu m\ dea în mâinile lor, ca s\ m\
batjocoreasc\.
20. {i a zis Ieremia> nu te vor da, ascult\
cuvântul Domnului, care ;l zic eu c\tre
tine, [i mai bine va fi ]ie [i va fi viu
 IEREMIA
sufletul t\u.
21. {i de nu vrei tu a ie[i, acesta este
cuvântul, care l-au ar\tat mie Domnul.
22. Iat\ toate femeile, care au r\mas în
casa împ\ratului lui Iuda, se scoteau la
boierii împ\ratului Vavilonului, [i ele
ziceau> te în[elar\, [i vor putea ]ie oameni
de pace ai t\i [i vor strica întru alunec\ri
piciorul t\u, înturnatu-s-au de la tine.
23. {i pe femeile tale [i pe fiii t\i scoate-
i-vor la Haldei [i tu nu vei sc\pa, c\ cu
mâna împ\ratului Vavilonului te vei
prinde [i cetatea aceasta se va arde de tot.
24. {i a zis lui împ\ratul> om s\ nu [tie de
cuvintele acestea, [i tu nu vei muri.
25. {i boierii de vor auzi c\ am gr\it ]ie, [i
vor veni la tine [i vor zice ]ie> spune tu
nou\, ce a gr\it ]ie împ\ratul? Nu ascunde
de c\tre noi [i nu te vom omorî pe tine,
26. Vei zice lor> arunc eu mila mea
înaintea ochilor împ\ratului, ca s\ nu m\
întorc la casa lui Ionatan, s\ mor acolo.
27. {i au venit to]i boierii la Ieremia [i l-
au întrebat pe el [i a spus lor dup\ toate
cuvintele acestea, care a poruncit lui
împ\ratul, [i t\cur\, c\ nu s-a auzit
cuvântul Domnului.
28. {i a [ezut Ieremia în curtea temni]ei,
pân\ la vremea în care s-a luat
Ierusalimul.
CAP. 39.
Luarea Ierusalimului.
{i a fost în luna a zecea a anului al nou\lea
al lui Sedechia împ\ratul lui Iuda, mers-a
Navuhodonosor împ\ratul Vavilonului [i
toat\ puterea lui asupra Ierusalimului [i-l
b\tea pe el.
2. {i în al zecelea an în zilele lui
Sedechia, în luna a patra în nou\ ale lunii
902
s-a spart cetatea.
3. {i au intrat to]i domnii împ\ratului
Vavilonului [i au [ezut în poarta cea din
mijloc> Marganasar, Samagot, Navusahar,
Navusaris, Nagargas, Naserravamat [i
ceilal]i domni ai împ\ratului Vavilonului.
4. {i au trimis [i a luat pe Ieremia din
temni]a cur]ii împ\r\te[ti, [i l-au dat lui
Godolia feciorul lui Ahicam fiul lui Safan
[i l-a scos pe el [i l-a pus în mijlocul
poporului.
5. {i c\tre Ieremia s-a f\cut cuvântul
Domnului în curtea temni]ei zicând>
6. Mergi [i zi c\tre Avdemeleh arapul,
a[a au zis Domnul Dumnezeul lui Israil>
iat\ eu aduc cuvintele mele asupra cet\]ii
acesteia spre rele [i nu spre bune.
7. {i te voiu mântui în ziua aceea, [i nu
te voiu da pe tine în mâna oamenilor, de
care te temi tu de fa]a lor.
8. C\ mântuind, te voiu mântui pe tine, [i
în sabie nu vei c\dea, [i va fi sufletul t\u
la aflare, c\ ai n\d\jduit spre mine, zice
Domnul.
CAP. 40.
Ieremia l\sat slobod.
Cuvântul care s-a f\cut de la Domnul
c\tre Ieremia, dup\ ce l-a trimis pe el
Navuzardan cel mai mare peste buc\tari
din Radaman, când l-a luat pe el cu c\tu[e
în mijlocul înstr\in\rii lui Iuda a celor ce
se duceau în Vavilon.
2. {i l-a luat pe el cel mai mare peste
buc\tari [i a zis lui> Domnul Dumnezeul
t\u au gr\it relele acestea peste locul
acesta.
3. {i au f\cut Domnul, pentru c\ a]i
p\c\tuit lui [i nu a]i auzit glasul lui.
4. Iat\ te-am dezlegat pe tine din c\tu[ele
 IEREMIA
cele ce sunt în mâinile tale, de este bine
înaintea ta s\ vii cu mine în Vavilon, vino,
[i voiu pune ochii mei peste tine, iar de nu,
purcede<
5. {i te întoarce la Godolia feciorul lui
Ahicam feciorul lui Safan, pe care l-a pus
împ\ratul Vavilonului în p\mântul lui
Iuda, [i locuie[te cu el în mijlocul
poporului< toate bun\t\]ile sunt înaintea
ochilor t\i, ca s\ mergi acolo< [i i-a dat lui
cel mai mare peste buc\tari daruri, [i l-a
slobozit.
6. {i a venit la Godolia în Masifa [i a
[ezut în mijlocul poporului celui ce a
r\mas în ]ar\.
7. {i au auzit to]i pov\]uitorii puterii cei
din ]arin\, ei [i puterea lor, c\ a pus
împ\ratul Vavilonului pe Godolia mai
mare ]\rii, [i înc\ cum c\ i-a dat pe seama
lui b\rba]i [i femei, pe care nu i-a
înstr\inat în Vavilon.
8. {i a venit la Godolia în Masifa Ismail
feciorul lui Natanie, [i Ioanan feciorul lui
Carie, [i Saria feciorul lui Tanamet, [i
feciorii lui Iofe al lui Netofat, [i Ezonie
feciorul lui Mahat, ei [i oamenii lor.
9. {i s-au jurat lor Godolia [i oamenilor
lor, zicând> nu v\ teme]i de fa]a slugilor
Haldeilor, locui]i pe p\mânt [i lucra]i
împ\ratului Vavilonului, [i mai bine va fi
vou\.
10. Iat\ eu [ez înaintea voastr\ la Masifa
s\ stau înaintea Haldeilor, când vor veni
asupra voastr\, [i voi aduna]i vin [i
poame, [i untdelemn lua]i în vasele
voastre, [i locui]i în cet\]ile care le-a]i
st\pânit.
11. {i to]i Evreii cei din p\mântul
Moavului [i cei din fiii lui Amon, [i cei
din Idumeea [i cei din tot p\mântul au
auzit, c\ a dat împ\ratul Vavilonului
903
r\m\[i]\ lui Iuda, [i înc\ a pus peste ei pe
Godolia feciorul lui Ahicam.
12. {i a venit la Godolia în Masifa în
p\mântul lui Iuda, [i a adunat vin [i
poame multe foarte, [i untdelemn.
13. {i Ioanan feciorul lui Carie [i to]i
pov\]uitorii puterii cei din ]arin\ au venit
la Godolia în Masifa, [i au zis lui> [tiind s\
[tii, c\ Velisa împ\ratul fiilor lui Amon a
trimis la tine pe Ismail, ca s\ loveasc\
sufletul t\u.
14. {i nu i-a crezut pe ei Godolia, [i a zis
Ioanan lui Godolia pe ascuns în Masifa>
15. Merge-voiu dar [i voiu lovi pe Ismail,
[i nimeni s\ nu [tie, pentru ca s\ nu
loveasc\ sufletul t\u, [i se vor risipi to]i
Evreii, care s-au adunat la tine, [i vor pieri
cei r\ma[i ai lui Iuda.
16. {i a zis Godolia c\tre Ioanan> s\ nu
faci tu cuvântul acesta, c\ minciuni
gr\ie[ti tu asupra lui Ismail.
CAP. 41.
Uciderea lui Godolia.
A fost în luna a [aptea, venit-a Ismail
feciorul lui Natanie, fiul lui Elisama cel
din neamul împ\r\tesc [i zece b\rba]i cu
el, la Godolia în Masifa, [i au mâncat
acolo pâine împreun\.
2. {i s-a sculat Ismail, feciorul lui
Natanie [i cei zece b\rba]i care erau cu el,
[i lovir\ cu sabia pe Godolia feciorul lui
Ahicam, feciorul lui Safan [i l-a ucis pe el,
pe care l-a fost pus împ\ratul Vavilonului
peste p\mântul acela.
3. {i pe to]i Evreii care erau cu el în
Masifa, [i pe to]i Haldeii care s-au aflat
acolo, [i pe to]i b\rba]ii de r\zboi i-au
b\tut Ismail.
4. {i a fost în ziua a doua dup\ ce a lovit
 IEREMIA
el pe Godolia, [i om nu a [tiut.
5. {i au venit b\rba]i de la Sihem [i de la
Salim [i de la Samaria, optzeci de b\rba]i
ra[i la b\rbi, [i cu hainele lor rupte
plângând, [i daruri [i t\mâie în mâinile
lor, ca s\ aduc\ în casa Domnului.
6. {i a ie[it întru întâmpinarea lor Ismail,
feciorul lui Natanie din Masifa, [i ei
mergeau [i plângeau< a fost dup\ ce s-a
apropiat de dân[ii le-a zis lor> intra]i la
Godolia, feciorul lui Ahicam.
7. {i a fost dup\ ce au intrat ei în
mijlocul cet\]ii, i-a junghiat pe ei Ismail,
feciorul lui Natanie, la fântân\.
8. {i zece oameni s-au aflat acolo [i au
zis lui Ismail> s\ nu ne omori pe noi, c\
avem noi jitni]e în ]arin\, grâu [i orz [i
miere [i untdelemn, [i i-a trecut [i nu i-a
omorât pe ei între fra]ii lor.
9. {i fântâna, în care a aruncat Ismail pe
to]i pe care i-a b\tut, fântân\ mare este,
aceasta este, care o a f\cut împ\ratul Asa
de c\tre fa]a lui Vaasa împ\ratul lui Israil,
aceasta o a umplut Ismail de trupuri r\nite.
10. {i a întors Ismail pe tot poporul, care
a r\mas în Masifa, [i pe fetele împ\ratului,
pe care mai marele peste buc\tari le-a
adus la Godolia feciorul lui Ahicam, [i s-a
dus dincolo la fiii lui Amon.
11. {i a auzit Ioanan feciorul lui Carie [i
to]i pov\]uitorii puterii cei împreun\ cu el,
toate relele care le-a f\cut Ismail.
12. {i a adunat toat\ tab\ra lor [i au mers
s\ dea r\zboi asupra lui, [i l-a aflat pe el la
apa cea mult\ în Gavaon.
13. {i a fost dac\ a v\zut tot poporul cel
ce era cu Ismail pe Ioanan, feciorul lui
Carie [i pe pov\]uitorii puterii lui, cei ce
erau cu dânsul.
14. {i s-a bucurat [i s-a întors tot poporul
pe care îl robise Ismail din Masifa, [i
904
întorcându-se au venit la Ioanan, feciorul
lui Carie.
15. {i Ismail feciorul lui Natanie a sc\pat
cu opt oameni, [i s-a dus la fiii lui Amon.
16. {i a luat Ioanan feciorul lui Carie [i
to]i pov\]uitorii puterii, care erau cu el, pe
to]i cei r\ma[i ai poporului, pe care i-a
întors de la Ismail, feciorul lui Natanie,
b\rba]i tari la r\zboi, [i pe femei [i pe
celelalte, [i pe fameni, pe care i-a întors de
la Gavaon.
17. {i s-au dus, [i au [ezut în p\mântul
Virotoamului cel dinspre Vitleem, ca s\
mearg\ la Eghipet de c\tre fa]a Haldeilor.
18. C\ s-au speriat de fa]a lor, pentru c\ a
lovit Ismail pe Godolia, pe care l-a pus
împ\ratul Vavilonului mai mare peste
p\mântul acela.
CAP. 42.
Ieremia întreab\ pe Dumnezeu.
{i au venit to]i domnii puterii [i Ioanan [i
Azaria fiul lui Maseu [i tot poporul de la
mic pân\ la mare, la Ieremia Proorocul.
2. {i au zis lui> caz\ dar mila noastr\
înaintea fe]ei tale, [i te roag\ c\tre
Domnul Dumnezeul t\u pentru cei ce au
r\mas, c\ am r\mas din mul]i pu]ini,
precum ochii t\i v\d.
3. {i s\ ne spun\ nou\ Domnul
Dumnezeul t\u calea, pe care s\ mergem,
[i cuvântul care s\-l facem.
4. {i le-a zis lor Ieremia> auzit-am< iat\,
eu m\ voiu ruga pentru voi c\tre Domnul
Dumnezeul vostru, dup\ cuvintele
voastre, [i va fi cuvântul care ;l va
r\spunde Domnul Dumnezeu, îl voiu
spune vou\, nu voiu ascunde de la voi
nimic.
5. {i ei ziser\ c\tre Ieremia> fie Domnul
 IEREMIA
întru noi spre m\rturie dreapt\ [i
credincioas\, de nu vom face a[a dup\ tot
cuvântul, care ;l va trimite Domnul c\tre
noi.
6. {i ori bine, ori r\u, glasul Domnului
Dumnezeului nostru, la care noi te
trimitem, vom auzi ca s\ fie nou\ mai
bine, c\ vom auzi glasul Domnului
Dumnezeului nostru.
7. {i a fost dup\ zece zile, s-a f\cut
cuvântul Domnului c\tre Ieremia.
8. {i a chemat pe Ioanan [i pe
pov\]uitorii puterii [i pe tot poporul, de la
mic pân\ la mare.
9. {i le-a zis lor, a[a au zis Domnul
Dumnezeu>
10. De ve]i [edea în p\mântul acesta, v\
voiu zidi pe voi, [i nu v\ voiu risipi, [i v\
voiu s\di pe voi, [i nu v\ voiu smulge, c\
am încetat de la relele, care am f\cut vou\.
11. S\ nu v\ teme]i de fa]a împ\ratului
Vavilonului, de care voi v\ sp\imânta]i,
zice Domnul, c\ cu voi sunt eu ca s\ v\
scot pe voi, [i s\ v\ mântuiesc din mâna
lui.
12. {i v\ voiu da vou\ mil\, [i v\ voiu
milui pe voi, [i v\ voiu întoarce pe voi la
p\mântul vostru.
13. {i de ve]i zice> nu vom [edea în
p\mântul acesta, ca s\ nu auzim glasul
Domnului.
14. C\ la p\mântul Eghipetului vom intra
[i nu vom vedea r\zboi, [i glas de trâmbi]\
nu vom auzi, [i de pâini nu vom fl\mânzi,
[i acolo vom locui.
15. Pentru aceea auzi]i cuvântul
Domnului, c\ a[a au zis> de ve]i da voi fa]a
voastr\ spre Eghipet, [i ve]i intra s\ locui]i
acolo,
16. Sabia de a c\reia fa]\ voi v\ teme]i, v\
va afla pe voi în p\mântul Eghipetului< [i
905
foametea de care voi gr\i]i, v\ va apuca pe
voi dinapoia voastr\ în Eghipet, [i acolo
ve]i muri.
17. {i vor fi to]i oamenii [i to]i cei str\ini
de neam, cei ce au pus fa]a lor spre
p\mântul Eghipetului, ca s\ locuiasc\
acolo, sfâr[i-se-vor de sabie [i de foamete,
[i nu va fi lor nimeni, care s\-i mântuiasc\
de r\ut\]ile, care le aduc eu peste ei.
18. C\ a[a au zis Domnul> în ce chip a
picat mânia mea peste cei ce locuiau
Ierusalimul, a[a va pica mânia mea peste
voi, de ve]i intra voi în Eghipet, [i ve]i fi
spre loc neumblat, [i supu[i, [i spre
blestem [i spre ocar\, [i mai mult nu ve]i
vedea locul acesta.
19. Gr\it-au Domnul de voi cei r\ma[i ai
lui Iuda, ca s\ nu intra]i în Eghipet, [i
acum cunoscând ve]i cunoa[te.
20. C\ a]i f\cut r\u întru sufletele voastre,
trimi]ându-m\ pe mine, zicând> roag\-te
pentru noi c\tre Domnul, [i dup\ toate
oricâte va gr\i ]ie Domnul, vom face.
21. {i nu a]i auzit cuvântul Domnului,
care l-au trimis la voi.
22. {i acum de sabie [i de foame v\ ve]i
sfâr[i în locul, la care voi v\ ruga]i s\
intra]i, ca s\ locui]i acolo.
CAP. 43.
Evreii împotriva lui Ieremia.
{i a fost, dup\ ce a încetat Ieremia a zice
c\tre popor toate cuvintele Domnului,
care au trimis Domnul c\tre ei.
2. Au zis Azaria feciorul lui Maseu, [i
Ioanan feciorul lui Carie, [i to]i oamenii
cei seme]i lui Ieremia, zicând> min]i, nu
te-au trimis pe tine Domnul la noi ca s\ ne
zici> s\ nu intr\m în Eghipet, ca s\ locuim
acolo<
 IEREMIA
3. Ci Varuh feciorul lui Nirie te
îndeamn\ pe tine asupra noastr\, ca s\ ne
dai pe noi în mâinile Haldeilor s\ ne
omoare, [i s\ ne înstr\ineze pe noi în
Vavilon.
4. {i nu au ascultat Ioanan [i to]i
pov\]uitorii puterii cei împreun\ cu el [i
tot poporul glasul Domnului, ca s\
locuiasc\ în p\mântul lui Iuda.
5. Ci au luat Ioanan [i to]i pov\]uitorii
puterii pe to]i r\ma[ii lui Iuda, care s-au
întors a locui în p\mânt.
6. Pe b\rba]ii cei tari [i pe femei [i pe
prunci [i pe celelalte, [i pe fetele
împ\ratului [i sufletele care le-a l\sat
Navuzardan cu Godolia fiul lui Ahicam [i
pe Ieremia Proorocul [i pe Varuh feciorul
lui Nirie.
7. {i au intrat în Eghipet, c\ nu au
ascultat glasul Domnului, [i au mers în
Tafnas.
8. {i s-a f\cut cuvântul Domnului c\tre
Ieremia în Tafnas, zicând>
9. Ia ]ie pietre mari [i le ascunde pe ele
înaintea u[ii în poarta casei lui Faraon în
Tafnas înaintea ochilor b\rba]ilor lui Iuda.
10. {i vei gr\i, a[a au zis Domnul> iat\ eu
trimit [i voiu aduce pe Navuhodonosor
împ\ratul Vavilonului, [i va pune scaunul
s\u deasupra pietrelor acestora, care le-ai
ascuns [i va ridica arme peste ele.
11. {i va intra [i va lovi p\mântul
Eghipetului, pe care la moarte, la moarte,
[i pe care la robie, la robie, [i pe care la
sabie, la sabie.
12. {i va arde foc în casele dumnezeilor
lor, [i le va arde pe ele, [i-i va înstr\ina pe
ei, [i va strica p\mântul Eghipetului, în ce
chip stric\ p\storul haina sa, [i va ie[i cu
pace.
13. {i va zdrobi stâlpii Cet\]ii Iliopoliei
906
celei de la Enom [i casele lor le vor arde
de tot cu foc.
CAP. 44.
Ieremia mustr\ pe Evreii din Eghipet.
Cuvântul, care s-a f\cut c\tre Ieremia,
tuturor Evreilor celor ce locuiesc în
p\mântul Eghipetului [i celor ce [ed în
Magdol [i în Tafnas [i în p\mântul Paturis,
zicând>
2. A[a zice Domnul puterilor,
Dumnezeul lui Israil> voi a]i v\zut toate
r\ut\]ile, care le-am adus peste Ierusalim
[i peste cet\]ile lui Iuda, [i iat\ sunt pustii
de locuitori.
3. De c\tre fa]a r\ut\]ilor lor, care au
f\cut, ca s\ m\ am\rasc\, mergând a
t\mâia la dumnezei str\ini pe care nu i-au
cunoscut nici ei, nici p\rin]ii lor.
4. {i am trimis la voi pe slugile mele
proorocii de noapte mânecând [i zicând>
s\ nu face]i lucrul spurc\ciunii acesteia,
care o am urât.
5. {i nu m-au ascultat pe mine [i nu au
plecat urechea lor, ca s\ se întoarc\ de la
r\ut\]ile lor, ca s\ nu jertfeasc\ la
dumnezei str\ini.
6. {i a picat mânia mea [i urgia mea, [i s-
a a]â]at în por]ile lui Iuda [i dinafara
Ierusalimului [i s-a f\cut spre pustiire [i
spre nec\lcare, ca în ziua aceasta.
7. {i acum a[a au zis Domnul
Atot]iitorul Dumnezeul lui Israil> pentru
ce face]i voi r\ut\]i mari asupra sufletelor
voastre? A t\ia dintru voi om [i femeie,
prunc [i sugar din mijlocul lui Iuda, ca s\
nu r\mân\ dintru voi nimeni.
8. S\ m\ am\râ]i pe mine întru faptele
mâinilor voastre a t\mâia la dumnezei
str\ini în p\mântul Eghipetului în care a]i
 IEREMIA
intrat, ca s\ locui]i acolo, pentru ca s\ v\
t\ia]i [i pentru ca s\ v\ face]i spre blestem
[i spre ocar\ întru toate neamurile
p\mântului.
9. Au a]i uitat voi relele p\rin]ilor vo[tri
[i ale împ\ra]ilor lui Iuda, [i relele
boierilor vo[tri [i ale femeilor voastre,
care au f\cut în p\mântul lui Iuda [i afar\
de Ierusalim?
10. {i nu au încetat pân\ în ziua aceasta, [i
nu se ]ineau de poruncile mele, care le-am
dat înaintea p\rin]ilor lor.
11. Pentru aceea a[a au zis Domnul> iat\
eu dep\rtez fa]a mea,
12. Ca s\ pierz pe to]i cei r\ma[i în
Eghipet, [i vor c\dea de sabie [i de
foamete [i se vor sfâr[i de la mic pân\ la
mare [i vor fi spre ocar\, spre pieire [i spre
blestem.
13. {i voiu cerceta asupra celor ce
locuiesc în p\mântul Eghipetului în ce
chip am cercetat asupra Ierusalimului, cu
sabie [i cu foamete [i cu moarte.
14. {i nu va sc\pa nimeni din cei r\ma[i ai
lui Iuda, care nemernicesc în p\mântul
Eghipetului, ca s\ se întoarc\ la p\mântul
lui Iuda întru care ei n\d\jduiesc cu
sufletul lor, c\ nu se vor întoarce, f\r\
numai cei sc\pa]i.
15. {i au r\spuns lui Ieremia to]i b\rba]ii
cei ce [tiau c\ t\mâiaz\ femeile lor la
dumnezei str\ini, toate femeile [i tot
poporul cel ce [edea în p\mântul
Eghipetului în Paturis, zicând>
16. Pentru cuvântul care l-ai gr\it c\tre
noi cu numele Domnului, nu te vom
asculta pe tine.
17. C\ f\când vom face tot cuvântul, care
va ie[i din gura noastr\, ca s\ t\mâiem
împ\r\tesei cerului [i s\ turn\m ei turn\ri,
în ce chip am f\cut noi [i p\rin]ii no[tri [i
907
împ\ra]ii no[tri [i boierii no[tri în cet\]ile
lui Iuda, [i dinafara Ierusalimului, [i ne-
am s\turat de pâine [i ne-au fost bine, [i
rele nu am v\zut.
18. {i dup\ ce am p\r\sit a t\mâia
împ\r\tesei cerului, ne lipsim de pâine
to]i, [i de sabie [i de foamete ne sfâr[im.
19. {i pentru c\ noi t\mâiem împ\r\tesei
cerului, [i am turnat ei turn\ri, au f\r\ de
b\rba]ii no[tri am f\cut ei turte, [i am
turnat turn\ri?
20. {i a zis Ieremia c\tre to]i cei tari [i
c\tre femei [i c\tre tot poporul, cel ce i-a
r\spuns lui cuvinte, zicând>
21. Au nu de t\mâia care a]i t\mâiat în
cet\]ile lui Iuda, [i dinafara Ierusalimului
voi [i p\rin]ii vo[tri, [i împ\ra]ii vo[tri [i
boierii vo[tri, [i tot poporul p\mântului [i-
au adus Domnul aminte, [i s-au suit întru
inima lui?
22. {i nu au putut Domnul mai mult suferi
de c\tre fa]a r\ut\]ii lucrurilor voastre [i
de c\tre urâciunile voastre, care a]i f\cut [i
s-a f\cut p\mântul vostru spre pustiire,
spre nec\lcare [i spre blestem, ca în ziua
aceasta.
23. De c\tre fa]a celor ce t\mâia]i [i a
celor ce a]i p\c\tuit Domnului, [i nu a]i
auzit glasul Domnului, [i întru poruncile
lui [i în legea lui [i întru m\rturiile lui nu
a]i umblat, v-au apucat pe voi r\ut\]ile
acestea.
24. {i a zis Ieremia c\tre tot poporul [i
c\tre femei> auzi]i cuvintele Domnului, tot
Iuda din p\mântul Eghipetului.
25. A[a au zis Domnul Dumnezeul lui
Israil> voi femei cu gura voastr\ a]i gr\it,
[i cu mâinile voastre a]i plinit zicând>
f\când s\ facem m\rturisirile noastre, care
le-am m\rturisit a t\mâia împ\r\tesei
cerului, s\-i turn\m ei turn\ri, stând a]i
 IEREMIA
st\tut întru m\rturiile voastre [i f\când a]i
f\cut.
26. Pentru aceea auzi]i cuvântul
Domnului tot Iuda, cei ce [ede]i în
p\mântul Eghipetului, iat\ am m\rturisit
numelui meu celui mare, au zis Domnul<
de va fi mai mult numele meu în gura a tot
Iuda, zicând> viu este Domnul în tot
p\mântul Eghipetului.
27. C\ iat\ eu am privegheat peste ei, ca
s\ le fac lor r\u [i s\ nu le fac bine, [i se
vor sfâr[i tot Iuda, cei ce locuiesc în
p\mântul Eghipetului de sabie [i de
foamete, pân\ ce se vor sfâr[i.
28. {i cei mântui]i de sabie, se vor
întoarce în p\mântul lui Iuda împu]ina]i
cu num\rul, [i vor cunoa[te cei r\ma[i ai
lui Iuda, care s-au a[ezat în p\mântul
Eghipetului, ca s\ locuiasc\ acolo, al cui
cuvânt va r\mâne, al meu ori al lor?
29. {i acesta este vou\ semn zice Domnul,
c\ voiu cerceta eu asupra voastr\ spre rele,
ca s\ cunoa[te]i c\ cuvintele mele vor fi
negre[it plinite asupra voastr\ spre r\u.
30. A[a au zis Domnul> iat\ eu dau pe
Uarfi împ\ratul Eghipetului în mâinile
vr\jma[ului lui [i în mâinile celui ce caut\
sufletul lui, ;n ce chip am dat pe Sedechia
împ\ratul lui Iuda în mâinile lui
Navuhodonosor împ\ratul Vavilonului
vr\jma[ului s\u, [i a celui ce c\uta sufletul
lui.
CAP. 45.
Ieremia mustr\ pe Varuh.
Cuvântul care a gr\it Ieremia Proorocul
c\tre Varuh fiul lui Nirie, când a scris
cuvintele acestea în carte din gura lui
Ieremia, în anul al patrulea al lui Ioachim
fiul lui Iosia împ\ratul lui Iuda.
908
2. A[a au zis Domnul spre tine Varuh.
3. Pentru c\ ai zis> vai! Vai! Pentru c\ au
ad\ugat Domnul osteneal\ cu durere mie,
adormit-am întru suspinuri, odihn\ nu am
aflat.
4. Zis-am lui> a[a au zis Domnul, iat\ pe
care eu l-am zidit, îl voiu risipi, [i pe care
eu l-am s\dit, îl voiu smulge.
5. {i tu vei cere ]ie mari? S\ nu ceri, c\
iat\ eu aduc rele peste tot trupul, zice
Domnul, [i voiu da sufletul t\u spre aflare
în tot locul, oriunde vei merge.
CAP. 46.
Proorocie pentru pustiirea Eghipetului.
La începutul împ\r\]iei lui Sedechia
împ\ratul, fost-a cuvântul acesta.
2. Pentru Elam al Eghipetului peste
puterea lui Faraon Nehao împ\ratul
Eghipetului, care era la râul Efratului în
Harmis, pe care l-a b\tut Navuhodonosor
împ\ratul Vavilonului în anul al patrulea
al lui Ioachim împ\ratul lui Iuda.
3. Lua]i arme [i paveze, [i v\ apropia]i la
r\zboi.
4. {i în[eua]i caii, înc\leca]i c\l\re]ii [i
v\ tocmi]i coifurile voastre, pune]i înainte
suli]ele [i îmbr\ca]i zalele voastre.
5. Pentru aceea ace[tia se tem [i se feresc
înapoi, pentru c\ cei tari ai lor se vor t\ia,
cu fuga au fugit [i nu s-au întors,
înconjura]i-i primprejur, zice Domnul.
6. S\ nu fug\ cel sprinten [i s\ nu scape
cel tare spre miaz\noapte, cele de lâng\
Efrat au sl\bit [i au c\zut.
7. Cine este acesta, care ca un râu se va
sui, [i ca râurile, care înv\luiesc apa?
8. Apele Eghipetului ca un râu se vor sui,
[i a zis sui-m\-voiu, [i voiu acoperi
p\mântul, [i cetatea [i pe cei ce locuiesc
 IEREMIA
întru ea.
9. Înc\leca]i pe cai, g\ti]i carele, ie[i]i
cei r\zboinici ai Etiopienilor [i ai Liviei,
întrarma]i-v\ cu arme, [i Lidii sui]i-v\,
întinde]i arcul.
10. {i ziua aceea Domnului Dumnezeului
nostru este zi de izbândire, ca s\
izbândeasc\ asupra vr\jma[ilor s\i, [i-i va
mânca pe ei sabia Domnului, [i se va
s\tura, [i se va îmb\ta de sângele lor,
pentru c\ jertf\ este Domnului de la
p\mântul cel dinspre miaz\noapte la râul
Efratului.
11. Suie-te Galaad, [i ia r\[in\ fecioarei
fetei Eghipetului< în de[ert s-au înmul]it
vindec\rile tale, folos nu este ]ie.
12. Auzit-au neamurile glasul t\u, [i de
strigarea ta s-a umplut p\mântul, pentru c\
r\zboinic asupra r\zboinicului a sl\bit,
împreun\ au c\zut amândoi.
13. Care au gr\it Domnul lui Ieremia, ca
s\ vin\ împ\ratul Vavilonului s\ taie
p\mântul Eghipetului.
14. Vesti]i în Magdolon, [i porunci]i în
Memfis, zice]i> stai [i te g\te[te, c\ a
mâncat sabia cele de primprejurul t\u.
15. Pentru ce a fugit de la tine Apis?
Vi]elul t\u cel ales nu a r\mas, pentru c\
Domnul l-au deznodat pe el.
16. {i mul]imea ta a sl\bit [i a c\zut, [i
fiecare c\tre aproapele s\u gr\ia, s\ ne
scul\m, [i s\ ne înapoiem la poporul
nostru, la mo[ia noastr\, de la fa]a sabiei
eline[ti.
17. Chema]i numele lui Faraon Nehao
împ\ratul Eghipetului, Saon Esvie Moid.
18. Viu sunt eu, zice Domnul Dumnezeu<
c\ci ca Tavorul între mun]i [i ca Karmilul
cel din mare va veni.
19. Vas de înstr\inare f\ ]ie ceea ce
locuie[ti fata Eghipetului, pentru c\
909
Memfisul spre stingere va fi, [i se va
chema vai, pentru c\ nu va fi locuitor întru
el.
20. Juninc\ împodobit\ este Eghipetul,
smulgere de la miaz\noapte va veni peste
el.
21. {i arga]ii lui întru el, ca vi]eii cei
hr\ni]i, care se hr\nesc spre junghiere,
pentru c\ [i ei s-au întors, [i au fugit to]i
dimpreun\, nu au st\tut, pentru c\ ziua
pierz\rii a venit peste ei [i vremea
izbândirii lor.
22. Glasul lor ca al [arpelui ce [uier\, c\
;n nisip vor merge, cu topoarele vor veni
asupra lui, ca cei ce taie lemne.
23. T\ia-va dumbrava lui, zice Domnul,
c\ci nu se va putea socoti, c\ mai mult
decât l\custa se va înmul]i, [i nu este lor
num\r.
24. Ru[inatu-s-a fata Eghipetului, datu-s-
a în mâinile poporului de la miaz\noapte.
25. Iat\ eu izbândesc pe Amon fiul lui
asupra Eghipetului, asupra dumnezeilor
lui, asupra împ\ra]ilor lui, asupra lui
Faraon [i asupra celor ce n\d\jduiesc întru
el.
26. {i tu s\ nu te temi robul meu Iacov,
nici s\ te sperii Israil, c\ iat\ te mântuiesc
de departe, [i s\mân]a ta din robia lor, [i se
va întoarce Iacov, [i va odihni [i va
adormi, [i nu va fi cine s\-l sperie pe el.
27. Nu te teme sluga mea Iacove, zice
Domnul, c\ cu tine sunt eu, cea
neînfrico[at\ [i ginga[\ s-a dat, c\ voiu
face sfâr[ire în tot neamul la care te voiu
scoate pe tine< iar pe tine nu te voiu face s\
te sfâr[e[ti, [i te voiu pedepsi spre
judecat\, [i nevinovat nu te voiu face.
CAP. 47.
Proorocie pentru pieirea celor de alt
 IEREMIA
neam.
Asupra celor de alt neam, acestea zice
Domnul>
2. Iat\ ape se ridic\ de la miaz\noapte, [i
se vor face pârâu, care îneac\, [i va îneca
p\mântul [i plinirea lui, cetatea [i pe cei
ce locuiesc întru ea, [i vor striga oamenii,
3. {i vor r\cni to]i cei ce locuiesc
p\mântul de glasul pornirii lui, de armele
picioarelor lui, [i de tremurul carelor lui,
[i de sunetul roatelor lui.
4. Nu s-au întors p\rin]ii spre fiii s\i
pentru sl\birea mâinilor sale în ziua aceea,
care vine, ca s\ piarz\ pe to]i cei de alt
neam, [i voiu stinge Tirul [i Sidonul [i pe
to]i cei r\ma[i ai ajutorului lor, c\ va
pierde de tot Domnul pe cei r\ma[i ai
ostroavelor.
5. Vine ple[uvia peste Gaza, lepede-se
Ascalonul [i cei r\ma[i ai lui Enachim.
6. Pân\ când va t\ia sabia Domnului?
Pân\ când nu vei înceta? A[eaz\-te în
teaca ta,
7. {i te odihne[te [i te ridic\< cum va
înceta? C\ Domnul au poruncit ei asupra
Ascalonului [i asupra celor de lâng\ mare
[i asupra celor r\mase a se ridica.
CAP. 48.
Proorocie pentru pustiirea Moavului.
Asupra lui Moav a[a au zis Domnul> vai
de Navav, c\ a pierit! Luatu-s-a Kariataim,
ru[inatu-s-a Masigat, [i s-a biruit.
2. Nu mai este vindecare lui Moav,
seme]ie în Esevon, gândit-a asupra lui
rele, veni]i s\-l t\iem pe el din neamuri, [i
încetarea va înceta, dinapoia ta va umbla
sabia.
3. Pentru c\ glasul celor ce au strigat din
910
Oranaim pieire [i zdrobire mare.
4. Zdrobitu-s-a Moav, vesti]i în Zogora.
5. C\ s-a umplut Alot de plângere, sui-
se-va plângând în calea Oranaimului,
strigare de sf\râmare a]i auzit.
6. Fugi]i [i v\ mântui]i sufletele voastre
[i ve]i fi ca un colun în pustie.
7. De vreme ce ai n\d\jduit întru t\ria ta
[i tu te vei prinde [i va ie[i Hamos întru
înstr\inare [i preo]ii lui [i boierii lui
împreun\.
8. {i va veni pieire peste toat\ cetatea, nu
va sc\pa [i va pieri z\podia [i va pieri
câmpia, în ce chip au zis Domnul.
9. Da]i semne lui Moav, c\, cu aprindere
se va aprinde [i toate cet\]ile lui
neumblate vor fi, de unde locuitor lui?
10. Blestemat este cel ce face lucrurile
Domnului cu lene, cel ce scoate sabia sa
din sânge.
11. Odihnitu-s-a Moav de prunc mic [i
n\d\jduind era întru m\rirea sa, nu a
turnat din vas în vas, [i la înstr\inare nu a
mers, pentru aceea a st\tut gustarea lui
întru el [i mirosul lui nu a lipsit.
12. Pentru aceea iat\ vin zilele lui, zice
Domnul [i voiu trimite lui pe cei ce pleac\
[i-l vor pleca pe el [i vasele lui le vor
de[erta [i oasele lui le vor zdrobi.
13. {i se va ru[ina Moav de Hamos, în ce
chip s-a ru[inat casa lui Israil de Vetil
n\dejdea lor, care se n\d\jduia întru
dân[ii.
14. Cum ve]i zice, tari suntem, [i om tare
spre cele de r\zboi?
15. Pierit-a cetatea lui Moav, [i tinerii cei
ale[i lui pogorâtu-s-au spre junghiere.
16. Aproape este ziua lui Moav, ca s\ vin\
[i r\utatea lui degrab\ foarte.
17. Porni]i la el to]i de primprejurul lui,
to]i da]i numele lui, zice]i> cum s-a zdrobit
 IEREMIA
varga cea de bun\ cinste, toiagul cel de
m\rire?
18. Pogoar\-te de la m\rire [i [ezi în
umezeal\ ceea ce [ezi, Divonul sf\râma-
se-va, c\ a pierit Moav, suie-se la tine cel
ce stric\ t\ria ta.
19. În cale stai [i prive[te, ceea ce [ezi în
Aroir, [i întreab\ pe cel ce fuge [i pe cel
mântuit [i zi> ce s-a f\cut?
20. Ru[inatu-s-a Moav, c\ s-a zdrobit,
vait\-te [i strig\, veste[te în Arnon, c\ a
pierit Moav.
21. {i judecat\ vine spre p\mântul lui,
Misor asupra lui Helon, asupra lui Refas [i
asupra lui Mofas,
22. {i asupra lui Divon, asupra lui Navav,
asupra casei lui Devlataim.
23. {i asupra Kariataimului, asupra casei
lui Ghemol [i asupra casei lui Maon.
24. {i asupra Cariotului, asupra Vosorului
[i asupra tuturor cet\]ilor lui Moav, celor
de departe [i celor de aproape.
25. Frântu-s-a cornul lui Moav, [i bra]ul
lui se va zdrobi.
26. Îmb\ta]i-l, c\ asupra Domnului s-a
m\rit [i va bate pe Moav cu mâna sa [i va
fi de râs [i el.
27. C\ci spre râs a fost ]ie Israil [i întru
furti[agurile tale se afl\, c\ ai b\tut r\zboi
asupra lui.
28. L\sat-au cet\]ile [i au locuit în pietre,
cei ce locuiesc în Moav, f\cutu-s-au ca
ni[te porumbi]e, ce ;[i fac cuibul în pietre
la intrarea g\urii.
29. {i am auzit seme]ia lui Moav, [i s-a
ridicat foarte seme]ia lui [i mândria lui,
în\l]atu-s-a inima lui.
30. {i eu am cunoscut faptele lui, au nu
îndestularea lui nu a f\cut a[a?
31. Pentru aceea, v\ita]i-v\ de toate
p\r]ile pentru Moav, striga]i pentru
911
b\rba]ii cei tun[i ai prafului.
32. Ca plânsul lui Iazir plânge-te-voiu vie
Aserima, vi]ele tale au trecut marea, peste
roadele tale pieire a c\zut.
33. S\ fie ars\ bucuria [i veselia de la
Moavita, [i vin era în teascurile tale,
diminea]a nu a c\lcat, nici îndesear\ nu a
f\cut.
34. {i cele de strigare Esevonului pân\ la
Eleali, [i pân\ la Iasa, pân\ la Etam
cet\]ile lor au dat glasul s\u de la Zogora
pân\ la Oranaim [i veste la Salasia, ca [i
apa Nemvrim spre pustiire va fi.
35. {i voiu pierde pe Moav zice Domnul,
cel ce se suie la capi[te [i t\mâiaz\
dumnezeilor s\i.
36. Pentru aceea inima lui Moav ca ni[te
fluiere va suna, inima mea peste oamenii
cei tun[i ca un fluier va suna, pentru aceea
cele ce a câ[tigat, pierit-au de la om.
37. Tot capul în tot locul va rade [i toat\
barba se va rade [i toate mâinile se vor
tângui [i peste tot mijlocul va fi sac.
38. {i peste toate podurile Moavului [i
peste uli]ele lui va fi tânguire, c\ am
zdrobit pe Moav, zice Domnul, ca pe un
vas netrebnic.
39. Cum s-a împ\cat? Cum a întors dosul
Moav? Ru[inatu-s-a [i s-a f\cut Moav
spre râs [i spre pizm\ la to]i cei de
primprejurul lui.
40. C\ a[a au zis Domnul> iat\ ca un
vultur va porni [i va tinde mâna sa peste
Moav.
41. Luatu-s-a Cariotul [i t\riile lui
împreun\, [i va fi inima lui Moav în ziua
aceea, ca inima femeii care se chinuie[te
s\ nasc\.
42. {i va pieri Moav de gloat\, pentru c\
asupra Domnului s-a m\rit.
43. La] [i fric\ [i groap\ peste tine, cel ce
 IEREMIA
[ezi peste Moav.
44. Cel ce fuge de c\tre fa]a înfrico[\rii
c\dea-va în groap\, [i cel ce va sc\pa din
groap\, prinde-se-va în la], c\ voiu aduce
acestea peste Moav, ca în anul cercet\rii
lui.
CAP. 49.
Alt\ proorocie pentru cei de alt neam.
Fiilor lui Amon a[a au zis Domnul> au fii
nu sunt în Israil? Au mo[tenitor nu este la
ei? Pentru ce a luat Melhol pe Galaad [i
poporul lor în cet\]ile lor locuie[te?
2. Pentru aceea iat\ vin zile, zice
Domnul< [i voiu da în auzul Ravatei
tulburare de r\zboi [i vor fi spre nec\lcare
[i spre pieire [i capi[tile ei cu foc se vor
arde, [i va lua Israil biruin]a sa.
3. Vaite-se Esevonul, c\ a pierit Gai,
striga]i fete din Ravat, încinge]i-v\
mijloacele, c\ Melhol va merge în
str\in\tate, preo]ii lui [i boierii lui
împreun\.
4. Ce v\ bucura]i în câmpii lui Enachim
fata Itamiei? Ceea ce n\d\jduie[te întru
vistierii, ceea ce zice> cine va intra asupra
mea?
5. Iat\ eu aduc fric\ peste tine, zis-au
Domnul, de c\tre tot împrejurul t\u, [i v\
ve]i risipi fiecare de la fa]a lui, [i nu este
cel ce s\ v\ adune.
6. Idumeei acestea zice Domnul> nu este
înc\ în]elepciune în Teman, pierit-a sfatul
de la cei pricepu]i, dusu-s-a în]elepciunea
lor.
7. Am\gitu-s-a locul lor, afunda]i-v\
spre [edere cei ce locui]i în Dedan, c\
grele a f\cut< adus-a peste el în vremea, în
care l-am cercetat pe el.
8. C\ leg\turi au venit, ace[tia nu vor
912
l\sa ]ie r\m\[i]\, ca furii noaptea vor pune
mâinile lor.
9. C\ eu am tras pe Isav, descoperit-am
cele ascunse ale lor, a se ascunde nu vor
putea, pierit-a prin mâna fratelui s\u,
vecinului meu [i nu este.
10. S\ lase pe s\rmanul t\u, ca s\ tr\iasc\
[i eu voiu tr\i [i v\duvele spre mine
n\d\jduiesc, c\ acestea au zis Domnul.
11. C\rora nu era lege a bea paharul, au
b\ut [i tu nevinovat\? Nu vei fi
nevinovat\, c\ venind vei bea.
12. C\ asupra mea m-am jurat, zice
Domnul, c\ spre nec\lcare [i spre ocar\ [i
spre blestem vei fi în mijlocul ei [i toate
cet\]ile ei vor fi pustii în veac.
13. Am auzit de la Domnul [i vestitori la
neamuri au trimis, aduna]i-v\ [i merge]i la
ea [i s-a sculat la r\zboi.
14. Mic te-am dat pe tine întru neamuri,
def\imat întru oameni.
15. Juc\ria ta a dat în mâna ta,
înd\r\tnicia inimii tale locuit-a în g\urile
pietrelor, luat-a virtutea m\gurii celei
înalte, c\ a în\l]at ca vulturul cuibul s\u,
de acolo te voiu surpa pe tine.
16. {i va fi Idumeea spre nec\lcare, tot cel
ce va merge la ea se va întrista [i va fluiera
de toat\ rana ei.
17. În ce chip s-a surpat Sodoma [i
Gomora [i vecinele lor, au zis Domnul
Atot]iitorul< nu va [edea acolo om [i nu va
locui acolo fiul omului.
18. Iat\ ca un leu se va sui din mijlocul
Iordanului la locul Ematului, c\ degrab\
voiu goni pe ei de la dânsa [i pe cei tineri
pune]i-i asupra ei, c\ cine este ca mine? {i
cine va sta mie împotriv\? {i cine este
p\storul acesta, care va sta înaintea fe]ei
mele?
19. Pentru aceea auzi]i sfatul Domnului,
 IEREMIA
care au sf\tuit asupra Idumeei [i gândul
lui, care au gândit asupra celor ce locuiesc
în Teman, de nu se vor în\l]a împreun\
cele mai mici ale oilor, de nu va c\dea
peste ei surparea lor.
20. C\ de glasul strig\rii lor s-a
cutremurat p\mântul, [i vuietul m\rii nu s-
a auzit.
21. Iat\ ca vulturul va vedea [i va întinde
aripile sale peste t\riile ei [i va fi inima
celor tari ai Idumeei în ziua aceea, ca
inima femeii care se chinuie[te s\ nasc\.
22. Cu Damascul s-a ru[inat, Ematul [i
Arfadul, c\ au auzit auz r\u [i-au ie[it din
fire, mâniatu-s-au [i a se odihni nu pot.
23. Sl\bit-a Damascul, întorsu-s-a spre
fug\, cutremur l-a cuprins pe el.
24. Cum nu a p\r\sit cetatea mea, satul a
îndr\git?
25. Pentru aceea vor c\dea tinerii în
uli]ele tale [i to]i b\rba]ii cei r\zboinici ai
t\i vor c\dea, zice Domnul.
26. {i voiu arde foc în zidul Damascului [i
va mânca r\spântiile fiului lui Ader.
27. La Kidar împ\r\teasa cur]ii, pe care o
a lovit Navuhodonosor împ\ratul
Vavilonului, a[a au zis Domnul> scula]i-v\
[i v\ sui]i asupra Kidarului [i umple]i pe
fiii lui Chedem.
28. Corturile lor [i oile lor vor lua, hainele
[i toate vasele lor [i c\milele lor le vor lua
loru[i [i chema]i peste ei pieire de
primprejur.
29. Fugi]i, foarte afunda]i spre [edere, cei
ce [ede]i în curte, c\ a sf\tuit asupra
voastr\ împ\ratul Vavilonului sfat [i a
gândit gând.
30. Scoal\-te [i te ridic\ asupra neamului,
care este bine a[ezat, cel ce [ade spre
odihn\, la care nu sunt u[i, nu sunt
z\voare, nu sunt încuietori, singuri
913
locuiesc.
31. {i vor fi c\milele lor spre prad\ [i
mul]imea dobitoacelor lor spre pieire, [i îi
voiu vântura pe ei cu tot vântul, tun[i
înaintea fe]ei lor dintru tot hotarul lor,
aduce-voiu sf\râmarea lor, zice Domnul.
32. {i va fi curtea l\ca[ p\s\rilor [i
nec\lcat pân\ în veac, nu va locui acolo
om [i nu va [edea acolo fiul omului.
CAP. 50.
Proorocie pentru întoarcerea din robia
Vavilonului.
Cuvântul Domnului, care au gr\it asupra
Vavilonului.
2. Vesti]i întru neamuri [i auzite face]i, [i
s\ nu ascunde]i, zice]i> luat-a Vavilonul,
ru[inatu-s-a Vil cel f\r\ de fric\, cel
ginga[ s-a dat lui Merodah.
3. C\ s-a suit asupra lui neam de la
miaz\noapte, acesta va pune p\mântul lui
spre stingere [i nu va fi cine s\ locuiasc\
într-însul de la om pân\ la dobitoc.
4. În zilele acelea [i în vremea aceea,
veni-vor fiii lui Israil ei [i fiii lui Iuda
împreun\, mergând [i plângând vor
merge, pe Domnul Dumnezeul lor
c\utând.
5. Pân\ la Sion întreba-vor calea pentru
c\ aici vor ar\ta fa]a lor [i vor veni, [i vor
sc\pa la Domnul Dumnezeu, pentru c\
leg\tura ve[nic\ nu se va uita.
6. Oi pierite s-au f\cut poporul meu,
p\storii lor i-au scos pe ei, în mun]i i-au
f\cut pe ei s\ r\t\ceasc\, din munte în
munte au mers, uitat-au a[ternutul s\u.
7. To]i cei ce i-au aflat pe ei i-au mâncat
[i vr\jma[ii lor au zis> nu am p\c\tuit, în
loc de a zice c\ au p\c\tuit Domnului,
împ\r]irea drept\]ii celui ce au adunat pe
 IEREMIA
p\rin]ii lor.
8. :nstr\ina]i-v\ din mijlocul Vavilonului
[i de la p\mântul Haldeilor, [i ie[i]i [i v\
face]i ca berbecii înaintea oilor.
9. C\ iat\ eu ridic asupra Vavilonului
adun\ri de neamuri din p\mântul cel
dinspre miaz\noapte, [i se va rândui
r\zboi asupra lui, de acolo se vor lua,
precum zvârlitura r\zboinicului iscusit nu
se va întoarce de[art\.
10. {i va fi ]ara haldeeasc\ spre prad\, to]i
cei ce o prad\ pe ea s\tura-se-vor, c\ v\
veseli]i [i v\ preaf\li]i jefuind mo[tenirea
mea.
11. Pentru c\ a]i jucat ca boii în paji[te [i
împungea]i ca taurii, ru[inatu-s-a maica
voastr\ foarte.
12. Înfruntatu-s-a ceea ce v-a n\scut pe
voi, maic\ întru bun\t\]i, cea de apoi
pustie de neamuri.
13. De urgia Domnului nu se va locui [i va
fi spre stingere toat\, [i tot cel ce va trece
prin Vavilon se va mâhni [i vor [uiera de
toat\ rana lui.
14. Rândui]i-v\ asupra Vavilonului
împrejur to]i încordând arcul, s\geta]i
asupra lui, nu cru]a]i s\get\turile voastre
cele de mai înainte.
15. {i-l birui]i de tot pe el, sl\bit-au
mâinile lui, c\zut-au înt\riturile lui [i s-a
s\pat de tot zidul lui c\ izbândire de la
Dumnezeu este, cel ce izbânde[te asupra
lui, în ce chip el au f\cut, face]i lui.
16. Pierzând de tot s\mân]a din Vavilon,
to]i cei ce îi aflau pe ei îi pierdea de tot,
vr\jma[ii lor au zis> nu îi vom p\r\si pe ei,
pentru c\ au gre[it Domnului ]inând
secera în timpul secer\turii, de c\tre fa]a
sabiei eline[ti, fiecare la poporul s\u se va
întoarce [i fiecare la p\mântul s\u va fugi.
17. Oaie r\t\cit\ este în Israil, leii l-au
914
scos pe el, cel dintâi l-a mâncat pe el
împ\ratul Asur [i acesta apoi oasele lui
împ\ratul Vavilonului.
18. Pentru aceea acestea zice Domnul>
iat\ eu izbândesc asupra împ\ratului
Vavilonului [i asupra p\mântului lui în ce
chip am izbândit asupra împ\ratului Asur.
19. {i voiu a[eza pe Israil la p\[unea lui [i
se va pa[te în Karmil [i în muntele lui
Efraim [i în Galaad, [i se va s\tura sufletul
lui.
20. În zilele acelea [i în vremea aceea,
zice Domnul> vor c\uta strâmb\tatea lui
Israil [i nu va fi, [i p\catele lui Iuda, [i nu
se vor afla< c\ milostiv voiu fi celor r\ma[i
pe p\mânt, zice Domnul.
21. Cu amar te suie peste el [i peste cei ce
locuiesc întru el, izbânde[te cu sabie [i
pierde, zice Domnul [i f\ dup\ toate [i
câte poruncesc ]ie.
22. Glas de r\zboi [i zdrobire mare în
p\mântul Haldeilor.
23. Cum s-a frânt [i s-a surpat ciocanul
cel a tot p\mântul? Cum s-a f\cut spre
stingere Vavilonul întru neamuri?
24. Ridica-se-vor asupra ta [i nu vei
cunoa[te, în ce chip te vei [i lua Vaviloane,
te afla[i [i te lua[i, pentru c\ Domnului ai
st\tut împotriv\.
25. Deschis-au Domnul vistieria sa, [i au
scos armele urgiei sale, c\ lucrul
Domnului Dumnezeu este în p\mântul
Haldeilor.
26. C\ au venit vremile lui, deschide]i
jitni]ele lui, cerca]i-l pe el ca o pe[ter\ [i-l
pierde]i de tot, s\ nu-i fie lui r\m\[i]\.
27. Seca]i-i lui toate roadele [i s\ se
pogoare la junghiere, vai de ei! C\ a venit
ziua lor [i vremea izbândirii lor.
28. Glasul celor ce fug [i a celor ce scap\
din p\mântul Vavilonului, ca s\ vesteasc\
 IEREMIA
în Sion izbândirea de la Domnul
Dumnezeul nostru.
29. Porunci]i asupra Vavilonului la mul]i,
la tot cel ce încordeaz\ arcul, t\b\r=]i
asupra lui împrejur, ca s\ nu scape nimeni
de la el, r\spl\ti]i dup\ faptele lui, dup\
toate câte a f\cut, face]i lui, pentru c\
asupra Domnului Dumnezeu sfântul lui
Israil s-a împotrivit.
30. Pentru aceea c\dea-vor tinerii lui în
uli]ele lui, [i to]i b\rba]ii cei r\zboinici ai
lui se vor lep\da, zis-au Domnul.
31. Iat\ eu asupra ta seme]ule, zice
Domnul, c\ ]i-a venit ziua ta [i vremea
izbândirii tale.
32. {i va sl\bi seme]ia ta, [i va c\dea, [i
nimeni nu va fi, care s\ o ridice pe ea, [i
voiu aprinde foc în dumbrava lui, [i va
mistui toate cele de primprejurul ei.
33. Acestea zice Domnul puterilor>
asupritu-s-au de tot fiii lui Israil [i fiii lui
Iuda, împreun\ to]i cei ce i-au robit pe ei,
[i i-au silit pe ei, [i nu au vrut s\-i
slobozeasc\ pe ei.
34. {i cel ce ;i mântuie[te pe ei tare este
Domnul, Atot]iitorul numele lui, judecat\
va judeca asupra potrivnicilor s\i, pentru
ca s\ ridice p\mântul, [i a înt\râtat pe cei
ce locuiesc Vavilonul.
35. Sabie asupra Haldeilor, asupra celor
ce locuiesc Vavilonul, asupra dreg\torilor
lui, [i asupra în]elep]ilor lui.
36. Sabie peste r\zboinicii lui, [i vor sl\bi.
37. Sabie peste caii lor [i peste carele lor
[i peste amestec\tura cea din mijlocul lui,
[i vor fi ca femeile< sabie peste vistieriile
lui, [i se vor risipi.
38. Peste apa lui, în care n\d\jduia, [i se
vor ru[ina, c\ p\mântul celor cioplite este,
[i în ostroave se preaf\lea.
39. Pentru aceea locuiesc n\luciri în
915
ostroave, [i vor locui întru ele fetele
sirenelor, nu se va mai locui înc\ în veac.
40. În ce chip au surpat Domnul Sodoma
[i Gomora [i celelalte, care erau în
hotarele lor, zis-au Domnul, nu va locui
acolo om, nici va nemernici acolo fiul
omului.
41. Iat\, popor vine de la miaz\noapte, [i
neam mare, [i împ\ra]i mul]i se vor scula
de la marginea p\mântului.
42. Care are arc [i sabie, silnic este, [i nu-
i va fi mil\, glasul lui ca marea va suna, pe
cai vor înc\leca g\ti]i, ca focul spre r\zboi
asupra ta fata Vavilonului.
43. Auzit-a împ\ratul Vavilonului auzul
lor, [i au sl\bit mâinile lui, necazul l-a
biruit pe el cu dureri ca ale celei ce na[te.
44. Iat\, ca un leu se va sui de la Iordan la
Ghetan, c\ curând îi voiu goni pe ei de la
el, [i pe tot tân\rul asupra lui îl voiu pune<
c\ cine este ca mine? {i cine va sta
împotriva mea? {i cine este p\storul
acesta, care va sta înaintea fe]ei mele?
45. Pentru aceea auzi]i sfatul Domnului,
care l-au sf\tuit asupra Vavilonului, [i
gândurile lui, care le-au gândit asupra
celor ce locuiesc Haldeea, de nu se vor
strica mieii oilor lor, de nu va pieri
p\[unea de la ei.
46. C\ de glasul lu\rii Vavilonului se va
cutremura p\mântul, [i strigare întru
neamuri se va auzi.
CAP. 51.
Proorocie pentru pieirea Vavilonului.
Acestea zice Domnul> iat\ eu ridic asupra
Vavilonului [i asupra celor ce locuiesc
Haldeea, vânt [i arsur\ stric\toare.
2. {i voiu trimite asupra Vavilonului
batjocoritor, [i-l vor necinsti pe el [i va
 IEREMIA
strica p\mântul lui, vai asupra Vavilonului
de primprejur în ziua chinuirii lui!
3. Asupra lui s\ întinz\ cel ce încordeaz\
arcul s\u, [i asupra lui s\ pun\ armele
sale, [i s\ nu v\ fie mil\ de tinerii lui, [i
stinge]i toat\ puterea lui.
4. {i vor c\dea r\ni]i în p\mântul
Haldeilor, [i împun[i dinafara lui.
5. Pentru c\ nu a v\duvit Israil, [i Iuda
de la Dumnezeu Atot]iitorul, c\ p\mântul
lor s-a umplut de strâmb\tate de sfin]ii lui
Israil.
6. Fugi]i din mijlocul Vavilonului, [i s\-
[i mântuiasc\ fiecare sufletul s\u, [i s\ nu
v\ lep\da]i întru strâmb\tatea lui, c\
vremea izbândirii lui este de la Domnul,
r\spl\tire r\spl\te[te lui.
7. Pahar de aur este Vavilonul în mâna
Domnului, care îmbat\ tot p\mântul, din
vinul lui au b\ut neamuri, pentru aceea s-
au cl\tit.
8. {i f\r\ de veste a c\zut Vavilonul, [i s-
a zdrobit, plânge]i-l pe el, lua]i r\[in\ la
stric\ciunea lui, c\ doar se va vindeca.
9. Vindecat-am Vavilonul, [i nu s-a
vindecat, p\r\sit-am pe el, [i s\ mergem
fiecare în p\mântul s\u, c\ s-a apropiat la
cer judecata lui, ridicatu-s-a pân\ la stele.
10. Scos-au Domnul judecata lui, veni]i [i
s\ vestim în Sion lucrurile Domnului
Dumnezeului nostru.
11. G\ti]i s\ge]ile, umple]i tolbele,
ridicat-au Domnul duhul împ\ratului
Midilor, c\ asupra Vavilonului este urgia
lui, ca s\-l piarz\ de tot pe el, c\ izbânda
Domnului este, izbânda poporului lui este.
12. Peste zidurile Vavilonului ridica]i
semn, tocmi]i tolbele, ridica]i p\zi, g\ti]i
arme, c\ s-a apucat, [i va face Domnul
cele ce au gr\it asupra celor ce locuiesc
Vavilonul.
916
13. Cel ce locuie[te peste ape multe [i pe
mul]imea vistieriilor sale, venit-a sfâr[itul
t\u cu adev\rat la ficatul t\u.
14. C\ s-au jurat Domnul pe bra]ul s\u, c\
te va umple de oameni ca de l\custe [i vor
r\spunde asupra ta cei ce se pogoar\.
15. Domnul cel ce au f\cut p\mântul cu
puterea sa, cel ce g\te[te lumea cu
în]elepciunea sa, cu priceperea sa au întins
cerul.
16. Spre glas au pus sunetul apei în cer [i
au ridicat nori de la marginea p\mântului,
fulgerele spre ploaie le-au f\cut [i au scos
lumin\ din vistieriile sale.
17. Nebunit-a omul de minte, ru[inatu-s-a
tot argintarul de cele cioplite ale lui, c\
minciuni a topit [i nu este duh întru ele.
18. În de[ert sunt faptele def\imate, în
vremea cercet\rii lor vor pieri.
19. Nu este ca aceasta partea lui Iacov, c\
cel ce au zidit toate, acela este mo[tenirea
lui, Domnul este numele lui.
20. Risipe[ti tu mie vase de r\zboi [i eu
voiu risipi întru tine neamuri [i voiu ridica
dintru tine împ\ra]i.
21. {i voiu risipi întru tine calul [i
c\l\re]ul lui [i voiu risipi întru tine care [i
c\l\re]ii lor.
22. {i voiu risipi întru tine tân\r [i
fecioar\ [i voiu risipi întru tine b\rbat [i
femeie.
23. {i voiu risipi întru tine p\storul [i
turma lui, [i voiu risipi întru tine plugarul
[i ar\tura lui, [i voiu risipi întru tine
domnii [i pov\]uitorii t\i.
24. {i voiu r\spl\ti Vavilonului [i tuturor
celor ce locuiesc Haldeea toate r\ut\]ile
lor, care au f\cut asupra Sionului, înaintea
ochilor vo[tri, zice Domnul.
25. Iat\ eu c\tre tine muntele cel stricat,
care stric\ tot p\mântul, [i voiu tinde
 IEREMIA
mâna mea asupra ta, [i te voiu pr\v\li de
la pietre [i te voiu da pe tine ca un munte
pârlit.
26. {i nu vor lua de la tine piatr\ la unghi
[i piatr\ la temelie, c\ spre stingere vei fi
în veac, zice Domnul.
27. Ridica]i semn deasupra p\mântului,
trâmbi]a]i întru neamuri cu trâmbi]\,
sfin]i]i peste el neamuri, vesti]i peste el,
împ\ra]i ridica]i de la mine, [i
Ahanazeilor, pune]i peste el tocmire de
s\get\turi sui]i asupra lui c\l\rime, ca
mul]imea l\custelor.
28. Sui]i asupra lui neam, pe împ\ratul
Midilor [i a tot p\mântul [i pe to]i
pov\]uitorii lui [i pe to]i domnii lui.
29. Cutremuratu-s-a p\mântul [i l-a durut,
c\ s-a ridicat asupra Vavilonului gândul
Domnului, ca s\ pun\ p\mântul
Vavilonului spre pustiire [i spre nelocuire.
30. Sfâr[itu-s-a r\zboinicul Vavilonului,
cel ce d\ r\zboi, [edea-vor acolo întru
înconjurare, sf\râmatu-s-a t\ria lor,
f\cutu-o-a ca ni[te femei, ars-a l\ca[urile
lui, frânt-a z\voarele lui.
31. Cel ce gone[te spre întâmpinarea celui
ce gone[te va goni [i cel ce veste[te spre
întâmpinarea celui ce veste[te, ca s\
vesteasc\ împ\ratului Vavilonului, c\ s-a
luat cetatea lui.
32. La cea de pe urm\ a trec\torilor lui s-
a luat, [i adun\rile lui le-a ars cu foc, [i
b\rba]ii lui cei r\zboinici ies.
33. C\ acestea zice Domnul> casa
împ\ratului Vavilonului ca spicele cele
coapte se va treiera, înc\ pu]in [i va veni
secera ei.
34. Mâncatu-m-a pe mine, împ\r]itu-m-a
Navuhodonosor împ\ratul Vavilonului,
apucatu-m-a întuneric sub]ire, înghi]itu-
m-a ca un balaur, umplutu-[i-a pântecele
917
s\u, din desf\tarea mea m-a scos.
35. Trudele mele [i chinurile mele asupra
Vavilonului, gr\i-va ceea ce locuie[te
Sionul [i sângele meu asupra celor ce
locuiesc Haldeea, gr\i-va Ierusalimul.
36. Pentru aceea aceasta zice Domnul>
iat\ eu voiu judeca pe potrivnicul t\u [i
voiu izbândi izbânda ta, [i voiu pustii
marea lui [i voiu usca izvorul lui.
37. {i va fi Vavilonul spre pustiire [i nu se
va locui.
38. C\ împreun\ ca leii s-au sculat [i ca
puii leilor.
39. :ntru înfierbântarea lor da-voiu
ad\pare lor [i-i voiu îmb\ta pe ei ca s\
ame]easc\ [i s\ doarm\ somn ve[nic, [i nu
se vor scula, zice Domnul.
40. {i pogoar\ pe ei, ca mieii la junghiere
[i ca berbecii cu iezii.
41. Cum s-a prins [i s-a vânat fala a tot
p\mântul? Cum s-a f\cut Vavilonul spre
pustiire întru neamuri?
42. Suitu-s-a asupra Vavilonului marea cu
sunetul valurilor ei [i s-a acoperit.
43. F\cutu-s-au cet\]ile lui ca p\mântul
cel f\r\ de ap\ [i neumblat, nu va locui
întru el nici un fiu de om, nici va r\mâne
întru el fiul omului.
44. {i voiu izbândi asupra Vavilonului [i
voiu scoate din gura lui cele ce a înghi]it,
[i nu se vor mai aduna la el neamurile [i în
Vavilon vor c\dea r\ni]ii a tot p\mântul.
45. Cei sc\pa]i din p\mânt merge]i [i nu
sta]i, cei de departe pomeni]i pe Domnul,
[i Ierusalimul s\ se suie asupra inimii
voastre.
46. Ru[inatu-ne-am, c\ am auzit ocara
noastr\, acoperit-a necinstea obrazului
nostru, c\ au venit cei de alt neam la
sfintele noastre, la casa Domnului.
47. Pentru aceea iat\ vin zile, zice
 IEREMIA
Domnul [i voiu izbândi asupra celor
cioplite ale lui [i în tot p\mântul lui c\dea-
vor r\ni]i.
48. C\ de se va în\l]a Vavilonul ca cerul,
[i de se va înt\ri în\l]imea virtu]ii lui, de la
mine vor veni cei ce ;l vor pierde pe el zice
Domnul.
49. Glasul strig\rii în Vavilon [i zdrobire
mare în p\mântul Haldeilor.
50. C\ au pierdut Domnul Vavilonul [i au
pierdut de la el glas mare, care r\suna ca
apele cele multe, dat-a spre pieire glasul
lui.
51. C\ a venit asupra Vavilonului
chinuire, prinsu-s-au r\zboinicii lui,
înfrico[atu-s-a arcul lor, c\ Dumnezeu
este cel ce r\spl\te[te lor.
52. {i va îmb\ta pe pov\]uitorii lui [i pe
în]elep]ii lui, [i pe domnii lui, zice
împ\ratul, Domn Atot]iitor numele lui.
53. Acestea zice Domnul> zidul
împ\ratului Vavilonului s-a l\]it, s\pându-
se de tot se va s\pa [i por]ile lui cele înalte
se vor arde, ostenesc popoarele în de[ert [i
neamuri de la început se vor strica.
54. Cuvântul, care au poruncit Domnul lui
Ieremia Proorocul, ca s\-l spun\ lui Saraia
feciorul lui Nirie fiul lui Maasia, când
mergea de la Sedechia împ\ratul lui Iuda
în Vavilon, în anul al patrulea al împ\r\]iei
lui [i Saraia era boierul darurilor.
55. {i a scris Ieremia toate relele care vor
veni peste Vavilon, întru o carte toate
cuvintele acestea, care sunt scrise asupra
Vavilonului.
56. {i a zis Ieremia c\tre Saraia> când vei
veni în Vavilon [i vei vedea [i vei citi toate
cuvintele acestea,
57. Vei zice> Doamne! Doamne! Tu ai
gr\it asupra locului acestuia, ca s\-l pierzi
pe el [i ca s\ nu fie întru el locuitori de la
918
om pân\ la dobitoc, c\ pustiire în veac va
fi.
58. {i va fi c=nd vei t\cea a citi cartea
aceasta, vei lega de ea o piatr\ [i o vei
arunca în mijlocul Efratului [i vei zice>
59. A[a se va surpa Vavilonul [i nu se va
scula de c\tre fa]a relelor, care eu le aduc
asupra lui.
CAP. 52.
Pustiirea Ierusalimului. Evreii du[i
robi în Vavilon.
Fiind de dou\zeci [i unu de ani Sedechia,
când împ\r\]ea el [i unsprezece ani a
împ\r\]it în Ierusalim [i numele mamei lui
Amital fata lui Ierie din Lovna.
2. {i a fost în anul al nou\lea al
împ\r\]iei lui în luna a noua, în zece ale
lunii, venit-a Navuhodonosor împ\ratul
Vavilonului, [i toat\ puterea lui asupra
Ierusalimului, [i a f\cut [an] împrejur, [i l-
a zidit cu pietre de patru picioare.
3. {i a venit cetatea la strânsoare pân\ în
al unsprezecelea an al împ\ratului
Sedechia.
4. În luna a patra, la nou\ ale lunii, s-a
înt\rit foametea în cetate [i nu avea pâine
poporul locului.
5. {i s-a rupt cetatea [i to]i oamenii cei
de r\zboi au ie[it noaptea dinspre calea
por]ii între mijlocul zidului [i între cel\lalt
dinaintea zidului, care era în preajma
gr\dinii împ\ratului, [i Haldeii împrejurul
cet\]ii, [i a mers la calea cea dinspre
Arava.
6. {i a alergat puterea Haldeilor dinapoia
împ\ratului [i l-a ajuns pe el dincolo de
Ierihon [i toate slugile lui s-au risipit de la
el.
7. {i a prins pe împ\ratul [i l-a adus pe el
 IEREMIA
la împ\ratul Vavilonului în Devlata [i i-a
gr\it lui cu judecat\.
8. {i a junghiat împ\ratul Vavilonului pe
fiii lui Sedechia înaintea ochilor lui, [i pe
to]i boierii lui Iuda i-a junghiat în Devlata.
9. {i ochii lui Sedechia i-a scos [i l-a
adus pe el împ\ratul Vavilonului în
Vavilon [i l-a dat pe el la casa morii, pân\
în ziua în care a murit.
10. {i în luna a cincea în zece ale lunii
venit-a Navuzardan cel mai mare peste
buc\tari, care sta înaintea fe]ei împ\ratului
Vavilonului, în Ierusalim.
11. {i a ars casa Domnului [i casa
împ\ratului, [i toate casele cet\]ii, [i toat\
casa mare o a ars cu foc.
12. {i tot zidul Ierusalimului de
primprejur l-a surpat puterea Haldeilor,
care era cu mai marele peste buc\tari.
13. {i pe cei r\ma[i ai poporului i-a l\sat
mai marele peste buc\tari, s\ fie vieri [i
plugari.
14. {i stâlpii cei de aram\ din casa
Domnului i-au zdrobit [i marea cea de
aram\ din casa Domnului o au zdrobit
Haldeii, [i au luat arama ei [i o au dus în
Vavilon, [i cununa.
15. {i paharele [i toate vasele cele de
aram\, cu care slujea.
16. {i amfoturile [i masmaroturile [i
turn\rile cele dedesubt [i sfe[nicele [i
c\]uile [i c\u[ele cele de aur [i cele de
argint, le-a luat mai marele peste buc\tari.
17. {i doi stâlpi [i o mare, [i doisprezece
vi]ei de aram\ cei dedesubtul m\rii, care i-
a f\cut împ\ratul Solomon la casa
Domnului, c\rora nu era cump\nire
aramei lor.
18. {i stâlpii de treizeci [i cinci de co]i
în\l]imea unuia, [i funie de doisprezece
co]i prin împrejurul lui, [i grosimea ei de
919
patru degete împrejur.
19. {i c\p\]ân\ peste ei de aram\, [i de
cinci co]i de înalt\ covâr[irea unei
c\p\]âni [i mreje [i rodie peste c\p\]ân\
prin ;mprejur, toate de aram\.
20. A[ijderea al doilea opt rodii la un cot
la cei doisprezece co]i, [i erau rodiile
nou\zeci [i [ase o parte, [i erau toate
rodiile o sut\ peste mreje împrejur.
21. {i a luat cel mare peste buc\tari pe
preotul cel dint=i [i pe preotul al doilea, [i
pe cei trei, care p\zesc calea.
22. {i din cetate a luat pe un famen, care
era ocârmuitor oamenilor celor r\zboinici,
[i [apte oameni numi]i, care erau în fa]a
împ\ratului, care s-au aflat în cetate< [i pe
scriitorul puterilor, [i pe scriitorul
poporului a tot p\mântul, [i [aizeci de
oameni din poporul p\mântului, care s-au
aflat în cetate.
23. {i i-a luat pe ei Navuzardan cel mai
mare peste buc\tari, [i i-a adus pe ei la
împ\ratul Vavilonului în Devlata în
p\mântul Ematului.
24. {i i-a omorât pe ei împ\ratul
Vavilonului în Devlata în p\mântul
Ematului.
25. {i a fost în al treizeci [i [aptelea an,
dup\ ce s-a ;nstr\inat Ioachim împ\ratul
lui Iuda în luna a dou\sprezecea, în
dou\zeci [i patru ale lunii, a luat
Ulemadahar împ\ratul Vavilonului în anul
în care s-a f\cut împ\rat, pe Ioachim
împ\ratul lui Iuda, în luna a zecea la
dou\zeci [i patru ale lunii, [i l-a scos pe el
din casa în care se p\zea.
26. {i i-a gr\it lui bune, [i a pus scaunul
lui deasupra împ\ra]ilor, care erau
împreun\ cu el în Vavilon.
27. {i a schimbat îmbr\c\mintea temni]ei
lui, [i mânca pâine pururea înaintea fe]ei
 IEREMIA

lui în toate zilele care a tr\it, [i rânduial\

era lui s\ se dea pururea de la împ\ratul
Vavilonului, în fiecare zi, pân\ în ziua în
care a murit.

920
 PL+NGERILE PROOROCULUI IEREMIA
PLÂNGERILE PROOROCULUI IEREMIA
CAP. 1.
Nevoile [i pricinile lor.
ALEF
{i a fost dup\ ce s-a robit Israil [i
Ierusalimul s-a pustiit, [ezut-a Ieremia
plângând [i a plâns plângerea aceasta spre
Ierusalim [i a zis> cum a [ezut singur\
cetatea aceasta cea cu multe popoare,
f\cutu-s-a ca o v\duv\ cea cu multe
neamuri, care domnea peste ]\ri, ajuns-a
birnic\.
BET
2. Plângând, a plâns noaptea [i lacrimile
ei pe obrazul ei, [i nu era cine s\ o
mângâie pe ea, din to]i cei ce o iubeau pe
ea, to]i cei ce o iubeau pe ea s-au lep\dat
de ea, f\cutu-s-au vr\jma[ii ei.
GHIMEL
3. Înstr\inatu-s-a Iudeea de smerenia sa,
[i de mul]imea robirii sale a [ezut întru
neamuri, nu a aflat odihn\ to]i cei ce o
gonesc pe ea, o au prins pe ea în mijlocul
celor ce o nec\jesc.
DALET
4. C\ile Sionului plâng, pentru c\ nu
sunt cei ce veneau la serbare, toate por]ile
lui pierite sunt, preo]ii lui suspin\,
fecioarele lui duse sunt, [i el se am\r\[te
întru sine.
HE
5. F\cutu-s-au cei ce ;l nec\jesc pe el
spre c\petenie, [i vr\jma[ii lui spre
ocârmuire, c\ Domnul l-au smerit pe el,
pentru mul]imea p\gân\t\]ilor lui, pruncii
lui mers-au în robie, înaintea fe]ei celui ce
;i nec\je[te.
VAV
921
6. {i s-a ridicat de la fata Sionului toat\
podoaba ei, f\cutu-s-au boierii ei ca
berbecii, care nu au aflat p\[une [i
mergeau cu neputin]\ spre fa]a celui ce ;i
gone[te.
ZAIN
7. Adusu-[i-a aminte Ierusalimul de
zilele smereniei sale [i ale împingerilor
sale, de toate poftele sale câte erau din
zilele cele din început, când a c\zut
poporul lui în mâinile celui ce ;l nec\je[te,
[i nu este cine s\-i ajute lui, v\zând
vr\jma[ii lui au râs de înstr\inarea lui.
HET
8. P\cat a s\vâr[it Ierusalimul, pentru
aceea spre cl\tire s-a f\cut, to]i cei ce ;l
m\reau pe el, smeritu-l-a pe el, pentru c\
au v\zut ru[inarea lui, [i înc\ suspinând el
s-a întors în trud\.
TET
9. Necur\]ia lui înaintea por]ilor lui, nu
[i-a adus aminte de cele de pe urm\ ale
sale, pogorât-a cele preaîn\l]ate, nu este
cine s\-l mângâie pe el, vezi Doamne
smerenia mea c\ s-a m\rit vr\jma[ul.
IOD
10. Mâna sa a tins cel ce îl nec\je[te la
toate poftele lui, pentru c\ a v\zut neamuri
intrând la sfin]irea lui, de care a poruncit,
s\ nu intre ele la biserica ta.
CAF
11. Tot poporul lui prea suspinând,
c\utând pâine, dat-a cele poftite ale sale
întru mâncare, ca s\ înt\reasc\ sufletul,
vezi Doamne [i prive[te, c\ s-a f\cut
necinstit.
LAMED
12. To]i cei ce merg la voi pe cale,
 PL+NGERILE PROOROCULUI IEREMIA
întoarce]i-v\ [i vede]i de este durere, ca
durerea mea, care s-a f\cut, r\spunzând
întru mine smeritu-m-au Domnul în ziua
urgiei iu]imii mâniei sale.
MEM
13. Dintru în\l]imea sa trimis-au foc, în
oasele mele pogorâtu-l-au pe el, întins-au
mreje picioarelor mele, întorsu-m-am
înapoi, datu-m-au Domnul spre pieire,
toat\ ziua spre durere.
NUN
14. Privegheatu-s-a spre necur\]iile mele,
;n m=inile mele s-a încle[tat, suitu-s-a
peste cerbicea mea, sl\bit-a virtutea mea,
c\ au dat Domnul în mâna mea dureri, nu
voiu putea s\ stau.
SAMECH
15. Ridicat-au pe to]i cei tari ai mei
Domnul din mijlocul meu, chemat-au
peste mine vreme, ca s\ zdrobeasc\ pe cei
ale[i ai mei, c\lcat-au Domnul teascul
fecioarei fetei lui Iuda, pentru acestea eu
plâng.
AIN
16. Ochiul meu a izvorât ap\, pentru c\ s-
a dep\rtat de la mine cel ce m\ mângâie,
cel ce întoarce sufletul meu, pierit-au fiii
mei, pentru c\ s-a înt\rit vr\jma[ul.
PE
17. Tins-a Sionul mâna sa, nu este cine s\-
l mângâie pe el, poruncit-au Domnul lui
Iacov, c\ împrejurul lui vor fi cei ce ;l
nec\jesc pe el, f\cutu-s-a Ierusalimul, ca
cel ce este în mijlocul lor.
}ADE
18. Drept este Domnul, c\ gura lui am
am\rât, auzi]i dar toate popoarele [i vede]i
durerea mea< fecioarele mele [i tinerii mei
au mers în robie.
COF
19. C\ am chemat pe iubi]ii mei, iar ei m-
922
au am\git, preo]ii mei [i b\trânii mei, în
cetate s-au sfâr[it, c\ au cerut mâncare lor,
pentru ca s\ se întoarc\ sufletele lor [i nu
au aflat.
RE{
20. Vezi Doamne c\ m\ nec\jesc,
pântecele meu s-a tulburat [i inima mea s-
a întors întru mine, c\ am\rându-m\ m-am
am\rât, dinafar\ m-a f\cut f\r\ de fii sabia
ca moartea în cas\.
{IN
21. Auzi]i dar c\ suspin eu, nu este cine s\
m\ mângâie pe mine, to]i vr\jma[ii mei au
auzit r\ut\]ile mele [i s-au bucurat, c\ tu ai
f\cut, adus-ai zi, numit-ai timp, f\cutu-s-a
mie vai! Vai!
THAV
22. S\ intre toat\ r\utatea lor înaintea fe]ei
tale [i-i gre[e[te pe ei, în ce chip au f\cut
ei gre[eli pentru toate p\catele mele, c\
multe sunt suspinurile mele [i inima mea
se mâhne[te.
CAP. 2.
Stricarea cet\]ii [i a Bisericii.
ALEF
Cum au întunecat cu iu]imea sa Domnul
pe fata Sionului? Aruncat-au din cer pe
p\mânt m\rirea lui Israil, [i nu [i-a adus
aminte de cel de sub picioarele sale.
BET
2. În ziua urgiei sale pr\p\dit-au
Domnul, necru]ând, toate cele frumoase
ale lui Iacov le-au surpat cu mânia sa,
t\riile fetei lui Iuda le-au lipit la p\mânt,
surpat-au împ\r\]ia ei [i pe domnii ei.
GHIMEL
3. Sf\râmat-au cu iu]imea mâniei sale tot
cornul lui Israil, întors-au înapoi dreapta
sa de c\tre fa]a vr\jma[ului [i a a]â]at întru
 PL+NGERILE PROOROCULUI IEREMIA
Iacov ca focul v\paia [i a mâncat toate
cele dimprejur.
DALET
4. Întins-au arcul s\u ca un vr\jma[,
înt\rit-au dreapta sa ca un neprieten [i au
omorât toate cele poftite ale ochilor mei în
cortul fetei Sionului, v\rsat-au ca focul
mânia sa.
HE
5. F\cutu-s-au Domnul ca un vr\jma[,
pr\p\dit-au pe Israil, pr\p\dit-au toate
înt\ririle lui, stricat-au t\riile lui [i au
înmul]it fetei lui Iuda smerit [i smerit\.
VAV
6. {i au întins ca o vie s\la[ul lui, stricat-
au s\rb\toarea lui, uitat-au Domnul cele
ce au f\cut în Sion serbarea lui [i a
Sâmbetei [i au înt\râtat cu pornirea
mâniei sale pe împ\rat [i pe preot [i pe
boier.
ZAIN
7. Lep\dat-au Domnul jertfelnicul lui,
scuturat-au sfin]enia lui, sf\râmat-au cu
mâna vr\jma[ului zidul înt\ririlor lui, glas
de r\zboi au dat în casa Domnului, ca în
ziua s\rb\torii.
HET
8. Gândit-au Domnul s\ strice zidul fetei
Sionului, întins-au m\sur\, nu au întors
mâna sa de la c\lcarea de tot [i a plâns cea
dinaintea zidului, [i tot zidul deodat\ a
sl\bit.
TET
9. Înfiptu-s-au în p\mânt por]ile lui,
pierdutu-s-au [i s-au zdrobit z\voarele lui,
pe împ\ratul lui [i pe boierul lui întru
neamuri, nu este lege, [i prooroc nu a
v\zut vedere de la Domnul.
IOD
10. {ezut-au pe p\mânt, f\cut-au b\trânii
fetei Sionului, pus-au ]\rân\ pe capul lor,
923
încinsu-s-au cu saci, pogorât-au în p\mânt
pe fecioarele cele de c\petenie ale
Ierusalimului.
CAF
11. Sfâr[itu-s-au în lacrimi ochii mei,
tulburatu-s-a inima mea, v\rsatu-s-a în
p\mânt m\rirea mea pentru zdrobirea fetei
poporului meu, când murea pruncul [i
sug\torul în uli]ele cet\]ii.
LAMED
12. Maicilor lor am zis> unde este grâu [i
vin? Când le[inau ei ca ni[te r\ni]i în
uli]ele cet\]ii v\rsându-se sufletele lor în
sânul maicilor lor.
MEM
13. Ce voiu m\rturisi ]ie, sau ce voiu
asem\na ]ie fat\ Ierusalime? Cine te va
mântui, sau cine te va mângâia fecioar\
fat\ Sioane? C\ s-a m\rit paharul zdrobirii
tale, cine te va vindeca?
NUN
14. Proorocii t\i au v\zut ]ie de[arte [i
nebunie, [i nu au descoperit nedreptatea
ta, ca s\ întoarc\ robia ta, [i au v\zut ]ie
lu\ri de[arte, [i scoateri afar\.
SAMECH
15. Plesnit-au de tine mâinile to]i cei ce
merg pe cale, [uierat-au [i au cl\tit capul
lor de fa]a Ierusalimului. Aceasta este
cetatea, gr\i-vor, cununa m\ririi, veselia a
tot p\mântul?
AIN
16. Deschis-au asupra ta gura lor, to]i
vr\jma[ii t\i [uierar\ [i scr=[nir\ din]ii [i
ziser\> s\ o înghi]im pe ea, c\ aceasta este
ziua, care o a[teptam pe ea, aflat-o-am pe
ea, v\zut-o-am.
PE
17. F\cut-au Domnul cele ce au gândit,
sfâr[it-au graiul s\u, care au poruncit din
zilele cele de la început, surpat-au [i nu s-
 PL+NGERILE PROOROCULUI IEREMIA

au milostivit, [i au veselit de tine pe 2. Luatu-m-a [i m-a dus la întuneric [i nu

vr\jma[i, [i au în\l]at cornul celor ce te la lumin\.
nec\jesc pe tine. 3. Îns\ întru mine a întors mâna sa toat\
}ADE ziua.
18. Strigat-a inima lor c\tre Domnul, 4. Învechit-a trupul meu [i pielea mea,
zidurile Sionului s\ pogoare lacrimi ca oasele mele le-a zdrobit.
pâraiele ziua [i noaptea, nu-]i da trezie ]ie, BET
nici s\ tac\ lumina ochilor t\i. 5. Zidit-a în preajma mea [i a înconjurat
COF capul meu, [i a ostenit întru cele
19. Scoal\-te, bucur\-te noaptea, la întunecoase.
încep\turile str\jii tale vars\ ca apa inima 6. A[ezatu-m-a ca pe mor]ii cei din veac.
ta înaintea fe]ei Domnului, ridic\ c\tre el GHIMEL
mâinile tale pentru sufletele pruncilor t\i 7. Zidit-a în preajma mea [i nu voiu ie[i,
celor ce le[in\ de foame la începutul îngreuiat-a arama mea.
tuturor ie[irilor. 8. {i voiu striga [i voiu gl\sui, astupat-a
RE{ gura mea.
20. Vezi Doamne [i prive[te pe cine ai DALET
pr\p\dit a[a? Au mânca-vor femeile rodul 9. Zidit-a din nou c\ile mele, astupatu-
pântecelor lor? Piericiune f\cu buc\tarul, le-a, c\r\rile mele le-a tulburat.
omorî-se-vor pruncii cei ce sug ]â]\? Au 10. Urs, care pânde[te este acesta mie ca
ucide-vei întru sfin]enia Domnului pe leul într-ascuns.
preot [i pe prooroc? 11. Gonit-a pe cel dep\rtat [i m-a încetat,
{IN pusu-m-a stins.
21. Adormit-au la ie[iri pruncul mic [i HE
b\trânul< fecioarele mele [i tinerii mei 12. Întins-a arcul s\u [i m-a stâlpit, ca
merser\ în robie, cu sabie [i cu foamete i- arcul la s\geat\.
ai ucis în ziua mâniei tale, fiert-ai [i nu ai 13. B\gat-a în r\runchii mei tulbele sale.
cru]at. 14. F\cutu-m-am ocar\ la tot poporul
THAV meu, cântare lor toat\ ziua.
22. Chemat-a ziua s\rb\torii nemerniciei VAV
mele de primprejur [i nu a fost în ziua 15. S\turatu-m-a de am\r\ciune,
mâniei Domnului mântuit [i r\mas, îmb\tatu-m-a de fiere.
precum am biruit, [i am înmul]it pe to]i 16. {i a scos cu num\r din]ii mei, hr\nitu-
vr\jma[ii mei. m-a cu cenu[\.
17. {i a dep\rtat de la pace sufletul meu,
CAP. 3. uitat-am cele bune.
Plângerea [i rug\ciunea proorocului. 18. {i am zis> pierit-a puterea mea [i
n\dejdea mea de la Domnul.
ALEF ZAIN
Eu b\rbat v\zând s\r\cia, cu toiagul 19. Adusu-mi-am aminte de s\r\cia mea
mâniei lui asupra mea. [i de goana am\r\ciunii, [i a fierii mele.

924
 PL+NGERILE PROOROCULUI IEREMIA
20. Cu pomenire voiu pomeni [i va cârti
asupra mea sufletul meu.
21. Pe aceasta voiu pune la inima mea [i
voiu r\bda.
HET
22. Milele Domnului, c\ nu m-au p\r\sit
pe mine, c\ nu s-au sfâr[it îndur\rile lui.
23. Lunile spre dimine]i miluie[te
Doamne, c\ nu ne-am sfâr[it, c\ nu s-au
sfâr[it îndur\rile lui, de[arte în dimine]i,
mult\ este credin]a ta.
24. Partea mea este Domnul, zis-a sufletul
meu< pentru aceea îl voiu a[tepta pe el.
TET
25. Bun este Domnul celor ce ;l a[teapt\
pe el, sufletul, care ;l va c\uta pe el.
26. Bine este [i va a[tepta [i va odihni
întru mântuirea lui Dumnezeu.
27. Bine este b\rbatului, când va ridica
jug în tinere]ile sale.
28. {edea-va singur? Va t\cea, pentru c\ a
ridicat jug peste sine.
29. Î[i va da falca sa celui ce ;l love[te pe
el, s\tura-se-va de oc\ri.
IOD
30. C\ în veac nu se va dep\rta Domnul.
31. C\ cel ce au smerit, milostivi-se-va
dup\ mul]imea milei sale.
CAF
32. Nu a r\spuns de la inima sa, [i a smerit
pe fiii b\rbatului.
33. Ca s\ smereasc\ sub picioarele sale pe
to]i lega]ii p\mântului.
LAMED
34. Ca s\ abat\ judecata b\rbatului în
preajma fe]ei celui înalt.
35. Ca s\ osândeasc\ pe om, când se
judec\ el, Domnul nu au zis.
36. Cine a zis a[a [i s-a f\cut? Domnul nu
au poruncit.
37. Din gura celui înalt nu vor ie[i cele
925
rele, ci ce este bun.
MEM
38. Au cârti-va cel ce tr\ie[te, b\rbatul
pentru p\catul s\u?
NUN
39. Cercetatu-s-a calea noastr\ [i s-a
cercat [i ne vom întoarce pân\ la Domnul.
40. S\ lu\m inimile noastre în mâinile
noastre în sus c\tre cer.
41. P\c\tuit-am, p\gânit-am, nu ne-am
poc\it.
SAMECH
42. Acoperitu-ne-ai întru mânie [i ne-ai
gonit pe noi, omorâtu-ne-ai, [i nu te-ai
milostivit.
43. Acoperitu-te-ai cu nor pe tine pentru
rug\ciune,
AIN
44. Ca s\ clipesc eu [i ca s\ ne dep\rt\m
ne-ai pus pe noi în mijlocul popoarelor.
45. Deschis-au asupra noastr\ gura lor,
to]i vr\jma[ii no[tri.
46. Fric\ [i spaim\ s-au f\cut nou\,
ridicare [i sf\râmare.
47. Slobozirile apelor înaintea ochilor
mei, pentru sf\râmarea fetei poporului
meu.
PE
48. Ochiul meu s-a orbit, nu voiu t\cea, ca
s\ nu fie trezire.
49. Pân\ când se va pleca [i va vedea
Domnul din cer.
50. Ochiul meu va tânji asupra sufletului
meu pentru toate fetele cet\]ii.
}ADE
51. Vânând m-au vânat ca pe o pas\re<
to]i vr\jma[ii mei în zadar.
52. Omorât-au în groap\ via]a mea [i au
pus piatr\ peste mine.
53. V\rsatu-s-a ap\ peste capul meu, zis-
am> lep\dat sunt.
 PL+NGERILE PROOROCULUI IEREMIA
COF
54. Chemat-am numele t\u Doamne din
groapa cea prea adânc\.
55. Glasul meu ai ascultat, s\ nu ascunzi
urechile tale la rug\ciunea mea.
56. Spre ajutorul meu te-ai apropiat, în
ziua în care te-am chemat pe tine, mi-ai
zis mie> nu te teme.
RE{
57. Judecat-ai Doamne toate judec\]ile
sufletului meu, mântuit-ai via]a mea.
58. V\zut-ai Doamne tulbur\rile mele,
judecat-ai judecata mea.
59. V\zut-ai toat\ izbânda lor [i toate
gândurile lor întru mine.
{IN
60. Auzit-ai ocara lor, toate gândurile lor
asupra mea.
61. Buzele celor ce se ridic\ asupra mea [i
cugetele lor asupra mea toat\ ziua.
62. {ederea lor [i scularea lor, prive[te
spre ochii lor.
63. R\spl\ti-vei lor r\spl\tire, Doamne,
dup\ faptele mâinilor lor.
THAV
64. Da-vei lor scuteal\, a inimii mele
osteneal\.
65. Tu pe ei îi vei goni cu mânie [i-i vei
pierde pe ei de sub cer Doamne.
CAP. 4.
Pricina cert\rii [i n\dejdea izb\virii.
ALEF
Cum se va negri aurul? Schimba-se-va
argintul cel bun? V\rsatu-s-au pietrele
cele sfinte la începuturile tuturor ie[irilor.
BET
2. Fiii Sionului cei cinsti]i, cei ridica]i cu
aur, cum s-au socotit între vase de lut, care
sunt lucruri de mâinile olarului?
926
GHIMEL
3. {i balaurii dezbr\car\ ]â]ele, aplecat-
au puii lor, fetele poporului meu spre
nevindecare, ca pas\rea în pustie.
DALET
4. Lipitu-s-a limba sug\torului de
gâtlejul s\u pentru sete, pruncii au cerut
pâine, nu este cine s\ o frâng\ lor.
HE
5. Cei ce mâncau desf\t\rile s-au stins
întru ie[iri, cei ce se apleac\ în fe[i,
îmbr\catu-s-au cu gunoi.
VAV
6. {i s-a m\rit f\r\delegea fetei
poporului meu, mai mult decât
f\r\delegea Sodomului, celui surpat ca o
nevoin]\ [i nu i-a durut întru ea mâinile.
ZAIN
7. Cur\]itu-s-au cei sfin]i]i ai ei mai mult
decât z\pada, luminatu-s-au mai mult
decât laptele, închegatu-s-a mai mult
decât piatra sapfirului smulgerea lor.
HET
8. Întunecatu-s-a mai mult decât spuza
chipul lor, nu s-au cunoscut întru ie[iri,
închegatu-s-a pielea lor peste oasele lor,
uscatu-s-a, f\cutu-s-a ca un lemn.
TET
9. Mai buni erau r\ni]ii cei de sabie,
decât cei r\ni]i de foamete, mers-au
împin[i de la roadele ]arinilor.
IOD
10. Mâinile femeilor celor neîndur\toare
au fiert pe pruncii lor, fost-au lor spre
mâncare întru surparea fetei poporului
meu.
CAF
11. Sfâr[it-au Domnul mânia sa, v\rsat-au
iu]imea mâniei sale [i au aprins foc în
Sion [i au ars de tot temeliile lui.
LAMED
 PL+NGERILE PROOROCULUI IEREMIA
12. Nu au crezut împ\ra]ii p\mântului,
to]i cei ce locuiesc lumea, c\ va intra
vr\jma[ul [i nec\jitorul prin por]ile
Ierusalimului.
MEM
13. Pentru p\catele proorocilor lui, pentru
strâmb\t\]ile preo]ilor lui, celor ce au
v\rsat sânge drept în mijlocul lui.
NUN
14. Cl\titu-s-au priveghetorii lui întru
ie[iri, pâng\ritu-s-au cu sânge, neputând
ei, atins-au îmbr\c\mintele lor.
SAMECH
15. Feri]i-v\ de la cele necurate, chema]i
pe ei, feri]i-v\! Feri]i-v\! Nu v\ atinge]i,
c\ s-au a]â]at [i s-au [i tulburat, zice]i întru
neamuri> nu vor mai ad\uga a nemernici.
AIN
16. Fa]a Domnului este partea lor, nu va
ad\uga a privi la ei, fa]a preo]ilor nu au
luat, pe prooroci nu au miluit.
PE
17. Îns\ fiind noi s-au sfâr[it ochii no[tri,
spre ajutorul nostru în de[ert privind noi
am privit la neam, care nu mântuie[te.
}ADE
18. Vânat-am pe cei mai mici ai no[tri, ca
s\ nu mearg\ în uli]ele noastre, apropiatu-
s-a vremea noastr\, plinitu-s-au zilele
noastre, sosit-a sfâr[itul nostru.
COF
19. Sprinteni s-au f\cut cei ce ne goneau
pe noi, mai mult decât vulturii cerului,
peste mun]i s-au a]â]at, în pustiu ne-au
pândit pe noi.
RE{
20. Duhul fe]ei noastre unsul Domnul s-
au prins întru stric\ciunile noastre, c\ruia
am zis> întru umbra lui vom tr\i întru
neamuri.
{IN
927
21. Bucur\-te [i te vesele[te fata Idumeei,
ceea ce locuie[ti pe p\mânt< c\ [i peste
tine va trece paharul Domnului, îmb\ta-te-
vei [i vei v\rsa.
THAV
22. Sfâr[itu-s-a f\r\delegea ta fat\ Sion,
nu va ad\uga înc\ a te înstr\ina pe tine,
cercetat-a f\r\delegile tale iat\ Edom,
descoperit-a necur\]iile tale.
CAP. 5.
Rug\ciunea proorocului.
Adu-]i aminte Doamne, ce s-a f\cut nou\,
prive[te [i vezi ocara noastr\.
2. Mo[tenirea noastr\ s-a mutat la al]ii,
casele noastre la str\ini.
3. S\rmani ne-am f\cut, nu este tat\,
maicile noastre ca v\duvele.
4. Apa noastr\ cu argint o am b\ut,
lemnele noastre cu schimb au venit.
5. Peste cerbicea noastr\ ne-am gonit,
ostenit-am, nu ne-am odihnit.
6. Eghipetul a dat mâna, Asur spre
s\turarea lor.
7. P\rin]ii no[tri au p\c\tuit [i nu sunt,
noi f\r\delegile lor am purtat.
8. Robi ne-au st\pânit pe noi, mântuit nu
este din mâinile lor.
9. Cu sufletele noastre vom aduce pâinea
noastr\ de c\tre fa]a sabiei pustiului.
10. Pielea noastr\ ca un cuptor s-a afumat,
smulsu-s-a de c\tre fa]a viforului
foametei.
11. Pe femei în Sion au smerit, pe fecioare
în cet\]ile lui Iuda.
12. Boierii cu mâinile lor s-au spânzurat,
b\trânii nu s-au cinstit.
13. Cei ale[i plângere au luat [i tinerii cu
lemn au sl\bit.
14. {i b\trânii de la poart\ s-au p\r\sit, cei
 PL+NGERILE PROOROCULUI IEREMIA

ale[i de la cânt\rile lor au încetat.

15. Stricatu-s-a bucuria inimii noastre,
întorsu-s-a întru plângere jocul nostru.
16. C\zut-a cununa capului nostru [i vai
nou\, c\ am p\c\tuit.
17. Pentru aceasta s-a f\cut durere,
întristat\ este inima noastr\, pentru
aceasta s-au întunecat ochii no[tri.
18. Pe Muntele Sionului, c\ s-a stins,
vulpi au trecut printr-însul.
19. Tu Doamne în veac vei r\mâne,
scaunul t\u în neam [i în neam.
20. Pentru ce pân\ în sfâr[it ne vei uita pe
noi? P\r\si-ne-vei pe noi întru
îndelungare de zile?
21. Întoarce-ne pe noi Doamne c\tre tine
[i ne vom întoarce, [i înnoie[te zilele
noastre ca [i mai înainte.
22. C\ lep\dând, ne-ai lep\dat pe noi,
mâniatu-te-ai spre noi foarte.

928
 IEZECHIIL
IEZECHIIL
CAP. 1.
Vedeniile Proorocului Iezechiil.
{i a fost în anul al treizecilea în luna a
patra, în ziua a cincea a lunii, eram eu în
mijlocul robiei la râul Hovar [i s-au
deschis cerurile [i am v\zut vedenia lui
Dumnezeu.
2. În ziua a cincea a lunii, acesta era anul
al cincilea al robiei împ\ratului Ioachim.
3. S-a f\cut cuvântul Domnului c\tre
Iezechiil feciorul lui Vuzi Preotul, în
p\mântul Haldeilor la râul Hovar, [i a fost
peste mine mâna Domnului.
4. {i am v\zut, [i iat\ un vânt ridicându-
se ie[ea dinspre miaz\noapte, [i un nor
mare într-însul, [i lumin\ împrejurul lui [i
foc str\lucitor, [i în mijlocul lui ca o
vedere de chihribar în mijlocul focului, [i
lumin\ într-însul.
5. {i în mijloc ca o asem\nare de patru
hiare, [i aceasta este vederea lor,
asem\nare de om într-însele.
6. {i patru fe]e la una, [i patru aripi la
una.
7. {i fluierele picioarelor lor drepte, [i
picioarele lor cu pene, [i scântei ca arama
ce luce[te, [i u[oare aripile lor.
8. {i mân\ de om sub aripile lor de câte
patru p\r]ile lor.
9. {i fe]ele lor [i aripile acelor patru
]inându-se una de alta, [i fe]ele celor patru
nu se întorceau când umblau ele, fiecare în
preajma fe]ei sale umbla.
10. {i asem\narea fe]elor lor fa]\ de om,
[i fa]\ de leu din dreapta celor patru, [i
fa]\ de vi]el din stânga celor patru, [i fa]\
de vultur la cele patru.
929
11. {i aripile lor întinse deasupra celor
patru, la fiecare dou\ aripi erau
împreunate una cu alta, [i dou\ acopereau
deasupra trupului lor.
12. {i fiecare mergea în preajma fe]ei
sale, [i ori încotro mergea vântul, mergeau
[i ele, [i nu se întorceau.
13. {i în mijlocul hiarelor vedere era ca de
c\rbuni de foc arz\tor, [i ca o vedere de
f\clii învârtindu-se în mijlocul hiarelor, [i
lumin\ de foc, [i din foc ie[ea ca un fulger.
14. {i hiarele mergeau [i se învârteau ca o
vedere de fulger.
15. {i am v\zut, [i iat\ o roat\ era pe
p\mânt, care se ]inea de cele patru hiare.
16. {i chipul roatelor [i f\ptura lor în
chipul Tarsisului, [i asem\narea acelor
patru, [i chipul lor [i f\ptura lor era ca [i
cum ar fi roat\ în roat\.
17. Spre patru p\r]i ale sale mergeau, [i nu
se învârteau când mergeau ele.
18. Nici aveau ele spate, [i în\l]ime era la
dânsele, [i le-am v\zut pe ele, [i spatele
acelor patru erau pline de ochi împrejur.
19. {i când mergeau hiarele, mergeau [i
roatele, care se ]ineau de ele, [i când se
ridicau hiarele de pe p\mânt, se ridicau [i
roatele.
20. {i oriunde era norul, acolo era [i
vântul de mergea, [i mergeau [i hiarele, [i
roatele se ridicau cu dânsele, pentru c\
duh de via]\ era în roate.
21. Când mergeau hiarele, mergeau [i
roatele, [i când stau ele, stau [i roatele< [i
când se ridicau ele de pe p\mânt, se
ridicau cu ele [i roatele, c\ duh de via]\
era în roate.
22. {i asem\nare peste capul hiarelor ca o
 IEZECHIIL
înt\rire ca vederea cristalului, [i întins\
peste aripile lor deasupra.
23. {i sub înt\ritur\ aripile lor întinse
b\tând una spre alta, fiecare cu dou\
împreunate î[i acoperea trupurile sale.
24. {i am auzit glasul aripilor lor, când
zburau, ca un glas de ape multe< când
mergeau ele, glasul cuvântului era ca un
glas de tab\r\, [i când stau ele, încetau
aripile lor.
25. {i iat\ glas era deasupra înt\riturii ce
era peste capul lor, când stau ele, se l\sau
aripile lor.
26. {i deasupra înt\riturii care era peste
capul lor, ca vederea pietrei sapfirului, [i
asem\nare de scaun pe dânsul, [i peste
asem\narea scaunului, asem\nare ca un
chip de om deasupra.
27. {i am v\zut ca o vedere de chihribar,
[i ca o închipuire de foc dinl\untrul lui
împrejur, de la vederea mijlocului [i în
sus, [i de la vederea mijlocului [i pân\ jos,
v\zut-am vedere de foc, [i lucirea lui
împrejur.
28. Ca vederea curcubeului când este pe
nori în zi de ploaie< a[a era vederea lucirii
primprejur.
CAP. 2.
Vedenia c\r]ii.
Aceasta este vederea asem\n\rii slavei
Domnului, [i am v\zut [i am c\zut pe fa]a
mea, [i am auzit glas gr\ind.
2. {i au zis c\tre mine> fiul omului! Stai
pe picioarele tale, [i voiu gr\i c\tre tine.
3. {i a venit la mine Duh, [i m-a luat pe
mine, [i m-a ridicat, [i m-a pus pe
picioarele mele, [i l-am auzit pe el gr\ind
c\tre mine, [i a zis c\tre mine> fiul
omului! Te voiu trimite eu pe tine la casa
930
lui Israil, la cei ce m-au am\rât pe mine,
care m-au am\rât pe mine ei [i p\rin]ii lor
pân\ în ziua de ast\zi.
4. {i fii tari de obraz [i vârto[i la inim\
sunt< eu te voiu trimite pe tine la dân[ii, [i
vei zice lor> acestea zice Domnul>
5. Doar, cândva vor auzi, [i se vor teme,
pentru c\ este cas\ am\râtoare, [i vor
cunoa[te c\ prooroc e[ti tu între dân[ii.
6. {i tu fiul omului! S\ nu te temi de ei,
[i s\ nu te sp\imântezi de fa]a lor< pentru
c\ s\lbatici se vor face, [i se vor aduna
asupra ta împrejur, [i în mijlocul
scorpiilor tu locuie[ti< de cuvintele lor s\
nu te temi, [i de fa]a lor s\ nu te
sp\imântezi, pentru c\ este cas\
am\râtoare.
7. {i vei gr\i cuvintele mele c\tre ei,
doar cândva vor auzi sau se vor teme,
pentru c\ este cas\ am\râtoare.
8. {i tu fiul omului! Ascult\ pe cel ce
gr\ie[te c\tre tine, [i nu fii am\râtor ca [i
casa cea am\râtoare, deschide gura ta, [i
m\nânc\ ceea ce ;]i dau eu ]ie.
9. {i am v\zut, [i iat\ mân\ tins\ c\tre
mine, [i într-însa începutul c\r]ii.
10. {i o au desf\cut înaintea mea, [i era
scris înl\untru [i dinafar\, [i era scris într-
însa plângere, cântare [i vai.
CAP. 3.
Vedenia proorocului.
{i au zis c\tre mine> fiul omului! M\nânc\
cartea aceasta, [i mergi [i gr\ie[te fiilor lui
Israil.
2. {i am deschis gura mea, [i mi-a b\gat
în gur\ cartea aceea.
3. {i au zis c\tre mine> fiul omului! Gura
ta va mânca, [i pântecele t\u se va s\tura
de cartea aceasta, care se d\ ]ie. {i o am
 IEZECHIIL
mâncat, [i s-a f\cut gura mea dulce ca
mierea.
4. {i a zis c\tre mine> fiul omului! Mergi,
[i intr\ la casa lui Israil, [i gr\ie[te
cuvintele mele c\tre ei.
5. C\ nu te trimit eu la popor adânc la
cuvânt [i greu la limb\< ci la casa lui Israil.
6. Nici la popoare multe de alt\ vorb\
sau de alt\ limb\, nici la cei grei la limb\
a c\ror cuvinte s\ nu le în]elegi, c\ de te-
a[ fi trimis la aceia, f\r\ îndoial\ te-ar fi
ascultat.
7. Iar casa lui Israil nu va vrea s\ te
asculte, pentru c\ nu vor s\ m\ asculte pe
mine, c\ toat\ casa lui Israil este
înd\r\tnic\ [i vârtoas\ la inim\.
8. {i iat\ am dat fa]a ta mai tare decât
fe]ele lor, [i biruin]a ta mai vârtoas\ decât
biruin]a lor.
9. C\ va fi pururea mai tare decât piatra
biruin]a ta< s\ nu te temi de ei, nici s\ te
sperii de fa]a lor, pentru c\ este cas\
am\râtoare.
10. {i au zis c\tre mine> fiul omului!
Toate cuvintele mele, care le-am gr\it
c\tre tine, le ia în inima ta, [i cu urechile
tale s\ le auzi.
11. {i mergi, intr\ la robie la fiii poporului
t\u, [i vei gr\i c\tre ei, [i vei zice> acestea
zice Domnul, doar vor auzi [i se vor
înmuia.
12. {i m-a luat Duh, [i am auzit dinapoia
mea glas de cutremur mare, zicând>
binecuvântat\ este m\rirea Domnului din
locul s\u.
13. {i am v\zut glasul aripilor hiarelor,
care zbura una c\tre alta, [i glasul roatelor
]inându-se de ele, [i glasul cutremurului.
14. {i Duhul Domnului m-a ridicat pe
mine, [i m-a luat, [i am mers pe sus întru
pornirea duhului meu, [i mâna Domnului
931
a fost cu mine tare.
15. {i am intrat în robie pe sus, [i am
înconjurat pe cei ce locuiesc la râul Hovar,
care erau acolo, [i am [ezut acolo [apte
zile amestecându-m\ în mijlocul lor.
16. {i a fost dup\ acele [apte zile, s-a
f\cut cuvântul Domnului c\tre mine,
zicând>
17. Fiul omului! Socotitor te-am dat pe
tine casei lui Israil, [i vei auzi din gura
mea cuvânt, [i-i vei înfrico[a pe ei de la
mine.
18. Când voiu zice eu celui f\r\delege> cu
moarte vei muri, [i nu ai osebit, nici ai
gr\it celui f\r\delege, ca s\ se întoarc\ de
la c\ile sale, [i s\ fie viu< cel f\r\delege
acela întru nedreptatea sa va muri, [i
sângele lui din mâna ta îl voiu cere.
19. {i de vei osebi [i vei gr\i celui
f\r\delege, [i nu se va întoarce de la
f\r\delegea sa [i de la calea sa< cel
f\r\delege acela întru nedreptatea sa va
muri, [i tu vei mântui sufletul t\u.
20. {i de se va abate dreptul de la
drept\]ile sale, [i va face f\r\delege, [i
voiu da chin înaintea fe]ei lui, el va muri,
pentru c\ nu i-ai vestit lui, [i întru p\catele
lui va muri, c\ nu se vor pomeni drept\]ile
lui, care a f\cut, [i sângele lui din mâna ta
îl voiu cere.
21. Iar de vei spune tu dreptului, ca s\ nu
p\c\tuiasc\, [i el nu va p\c\tui, cel drept
cu via]\ va vie]ui, c\ ai spus lui, [i tu vei
mântui sufletul t\u.
22. {i au fost peste mine mâna Domnului,
[i au zis c\tre mine> scoal\-te [i ie[i la
câmp, [i acolo se va gr\i c\tre tine.
23. {i m-am sculat [i am ie[it la câmp, [i
iat\ acolo m\rirea Domnului sta, în ce
chip era vederea, [i precum era m\rirea
Domnului, care o am v\zut la râul Hovar,
 IEZECHIIL
[i am c\zut pe fa]a mea.
24. {i au venit peste mine Duh, [i m-au
pus pe picioarele mele, [i au gr\it c\tre
mine, [i mi-au zis mie> intr\ [i te închide
în mijlocul casei tale.
25. {i tu fiul omului! Iat\ s-au dat asupra
ta leg\turi, [i te vor lega cu ele, [i nu vei
ie[i din mijlocul lor.
26. {i voiu lega limba ta, [i vei asurzi, [i
nu vei fi ca omul cel ce ;i mustr\ pe ei,
pentru c\ este cas\ am\râtoare.
27. {i când voiu gr\i c\tre tine voiu
deschide gura ta, [i vei zice c\tre ei,
acestea zice Domnul> cel ce aude, auz\, [i
cel ce nu crede, nu creaz\, pentru c\ este
cas\ am\râtoare.
CAP. 4.
Proorocia foametei Cet\]ii
Ierusalimului.
Iar tu fiul omului! Ia ]ie c\r\mid\ [i o vei
pune înaintea fe]ei tale, [i vei scrie pe
dânsa Cetatea Ierusalimului.
2. {i vei face ei îngr\dire [i vei zidi la ea
înt\ritur\, [i o vei înconjura cu [an], [i vei
pune asupra ei tabere, [i vei a[eza arunc\ri
împrejur.
3. {i tu ia-]i ]ie o tigaie de fier, [i o vei
pune pe ea zid de fier între tine [i între
cetate, [i vei g\ti fa]a ta asupra ei, [i va fi
încuiat\, [i o vei închide pe ea. Semn va fi
acesta fiilor lui Israil.
4. {i tu vei dormi pe coasta ta cea stâng\,
[i vei pune nedrept\]ile casei lui Israil
peste ea, dup\ num\rul zilelor una sut\ [i
cincizeci, care vei dormi pe ea, [i vei lua
nedrept\]ile lor.
5. {i eu am dat ]ie nedrept\]ile lor spre
num\r de zile, una sut\ [i nou\zeci de zile,
[i vei lua nedrept\]ile casei lui Israil.
932
6. {i dup\ ce vei s\vâr[i acestea vei
dormi pe coasta ta cea dreapt\, [i vei lua
nedrept\]ile casei lui Iuda, patruzeci de
zile, o zi pentru un an am pus ]ie.
7. {i spre închiderea Ierusalimului vei
g\ti fa]a ta, [i bra]ul t\u vei înt\ri [i vei
prooroci asupra lui.
8. {i eu iat\ am pus peste tine leg\turi, [i
s\ nu te întorci de pe o coast\ a ta pe
cealalt\ coast\ a ta, pân\ ce se vor s\vâr[i
zilele închiderii tale.
9. {i ;]i ia ]ie grâu [i orz [i bob [i linte [i
m\lai [i ov\z, [i le vei face acestea ]ie
pâini dup\ num\rul zilelor, care vei dormi
tu pe coasta ta, în una sut\ [i nou\zeci de
zile le vei mânca pe ele.
10. {i mâncarea ta, care vei mânca s\ fie
cu m\sur\, de dou\zeci de sicli pe zi, din
vreme în vreme le vei mânca pe ele.
11. {i apa cu m\sur\ vei bea [i a [asea
parte de hin, din vreme în vreme vei bea.
12. {i ca o turt\ de orz le vei mânca, în
balig\ de murd\rie omeneasc\ le vei
ascunde înaintea ochilor lor.
13. {i vei zice> acestea zice Domnul
Dumnezeul lui Israil, a[a vor mânca fiii lui
Israil necurate întru neamurile, la care îi
voiu risipi pe ei.
14. {i am zis> nicidecum Doamne
Dumnezeul lui Israil, c\ nu s-a pâng\rit
sufletul meu cu necur\]ie [i mort\ciune, [i
mâncat de hiar\ nu am mâncat de la
na[terea mea pân\ acum, nici a intrat în
gura mea toat\ carnea spurcat\.
15. {i au zis Domnul c\tre mine> iat\ am
dat ]ie balig\ de bou în locul baligilor de
om [i vei face pâinile tale într-însele.
16. {i au zis Domnul c\tre mine> fiul
omului! Iat\ eu voiu zdrobi t\ria pâinii în
Ierusalim [i vor mânca pâinea cu cântar [i
cu grij\ [i apa cu m\sur\ [i cu necaz o vor
 IEZECHIIL
bea.
17. Ca s\ se lipseasc\ de pâine [i de ap\,
[i se va stinge omul [i fratele lui, [i se vor
topi întru nedrept\]ile lor.
CAP. 5.
Pedeapsa poporului.
Iar tu fiul omului! Ia ]ie sabie mai ascu]it\
decât briciul b\rbierului, agonise[te-]i
aceasta ]ie [i o vei aduce peste capul t\u [i
peste barba ta, [i vei lua cump\n\ de
dramuri [i le vei împ\r]i pe ele.
2. A patra parte cu foc vei arde în
mijlocul cet\]ii dup\ plinirea zilelor
închiderii [i vei lua a patra parte, [i o vei
arde în mijlocul ei, [i a patra parte o vei
t\ia cu sabia împrejurul ei, [i a patra parte
o vei risipi în vânt [i sabia o vei goli
dinapoia lor.
3. {i vei lua de acolo pu]ine cu num\rul
[i le vei lega în marginea ve[mântului t\u.
4. {i dintr-acestea iar vei mai lua, [i le
vei arunca în mijlocul focului [i le vei arde
pe ele cu foc, dintr-acestea va ie[i foc la
toat\ casa lui Israil.
5. Acestea zice Domnul, acesta este
Ierusalimul, pusu-l-am pe el în mijlocul
neamurilor, [i în ]\rile cele dimprejurul
lui.
6. {i vei gr\i îndrept\rile mele celui
f\r\delege dintru neamuri [i legiuirile
mele din ]\rile cele de primprejurul lui< c\
îndrept\rile mele le-au lep\dat [i întru
legiuirile mele nu au umblat.
7. Pentru aceea acestea zice Domnul>
pentru c\ prilejul vostru este din
neamurile cele ce sunt împrejurul vostru,
[i întru legiuirile mele nu a]i umblat, [i
îndrept\rile mele nu le-a]i f\cut, ci nici
dup\ îndrept\rile neamurilor celor
933
dimprejurul vostru nu a]i f\cut.
8. Pentru aceea acestea zice Domnul>
iat\ eu vin asupra ta [i voiu face în
mijlocul t\u judecat\ înaintea neamurilor.
9. {i voiu face întru tine cele ce nu am
f\cut [i care mai mult nu voiu face lor
pentru toate spurc\ciunile tale.
10. Pentru aceea p\rin]ii vor mânca pe fii
în mijlocul t\u, [i fiii vor mânca pe p\rin]i,
[i voiu face întru tine judec\]i [i voiu risipi
pe to]i cei r\ma[i ai t\i la tot vântul.
11. Pentru aceea viu sunt eu, zice
Domnul< pentru c\ ai spurcat cele sfinte
ale mele cu toate ale tale cele nepl\cute [i
cu toate urâciunile tale, [i eu te voiu
lep\da pe tine [i nu te va cru]a ochiul meu
[i nu-mi va fi mil\ de tine.
12. A patra parte a ta cu moarte va pieri, [i
a patra parte a ta de foamete se va sfâr[i în
mijlocul t\u, [i a patra parte a ta la tot
vântul o voiu risipi, [i a patra parte a ta de
sabie va c\dea împrejurul t\u, [i voiu goli
sabia dinapoia lor.
13. {i se va sfâr[i mânia mea [i urgia mea
asupra lor, [i vor cunoa[te, c\ eu Domnul
am gr\it întru râvna mea, când voiu sfâr[i
mânia mea asupra lor.
14. {i te voiu pune pe tine spre pustiire, [i
pe fetele tale împrejurul t\u înaintea a tot
c\lc\torului.
15. {i vei suspina [i vei fi fricoas\ întru
neamurile cele dimprejurul t\u, când voiu
face întru tine judec\]i cu urgia [i cu
iu]imea [i cu izbândirea mâniei mele, eu
Domnul am gr\it.
16. {i când voiu trimite s\ge]ile cele de
foamete asupra lor [i vor fi la sfâr[ire [i
voiu zdrobi t\ria pâinii tale.
17. {i voiu trimite asupra ta foamete [i
hiare rele, [i te voiu certa pe tine, [i
moarte [i sânge va trece prin tine, [i sabie
 IEZECHIIL
voiu aduce peste tine de primprejur, eu
Domnul am gr\it.
CAP. 6.
Proorocia împotriva Iudeei.
{i s-a f\cut cuvântul Domnului c\tre
mine, zicând>
2. Fiul omului! Înt\re[te fa]a ta asupra
mun]ilor lui Israil [i prooroce[te c\tre ei.
3. {i vei zice> mun]ii lui Israil, auzi]i
cuvântul Domnului, acestea zice Domnul,
mun]ilor [i dealurilor [i v\ilor [i codrilor>
iat\ aduc asupra voastr\ sabie, [i vor pieri
cele înalte ale voastre.
4. {i se vor zdrobi jertfelnicele voastre [i
capi[tile voastre, [i voiu lep\da pe cei
uci[i ai vo[tri înaintea idolilor vo[tri.
5. {i voiu da stârvurile fiilor lui Israil
înaintea fe]ei idolilor lor, [i voiu risipi
oasele voastre împrejurul jertfelnicelor
voastre.
6. {i în toat\ locuin]a voastr\, cet\]ile se
vor pustii, [i cele înalte se vor strica, ca s\
se piarz\ de tot jertfelnicele voastre, [i se
vor sf\r=ma idolii vo[tri, [i se vor surpa
capi[tile voastre, [i se vor strica faptele
voastre.
7. {i vor c\dea uci[i în mijlocul vostru, [i
ve]i cunoa[te c\ eu sunt Domnul.
8. {i voiu l\sa întru voi pe cei ce au
sc\pat de sabie întru neamuri, când voiu
risipi pe voi prin ]\ri.
9. {i ;[i vor aduce aminte de mine cei
sc\pa]i dintru voi întru neamurile la care
s-au dus robi, jurat-am inimii lor, care
curve[te de la mine, [i ochilor lor, care
curvesc dup\ izvodirile lor, [i vor plânge
fe]ele lor pentru r\ut\]ile care au f\cut
întru toate urâciunile lor.
10. {i vor cunoa[te c\ eu Domnul nu în
934
zadar am gr\it, ca s\ le fac lor toate relele
acestea.
11. Acestea zice Domnul> bate cu mâna [i
love[te cu piciorul, [i zi> bine, bine peste
toate urâciunile casei lui Israil, c\ de sabie
[i de foamete [i de moarte vor c\dea.
12. Cel de aproape de sabie va c\dea, iar
cel de departe de moarte va muri< [i cel ce
a r\mas cuprins de foame se va sfâr[i, [i
voiu sfâr[i mânia mea asupra lor.
13. {i ve]i cunoa[te c\ eu sunt Domnul,
când uci[ii vo[tri vor fi în mijlocul idolilor
vo[tri, împrejurul jertfelnicelor voastre în
tot muntele înalt, [i în toate vârfurile
m\gurilor, [i sub tot copacul umbros, [i
sub tot stejarul tufos, unde au dat miros de
bun\ mireasm\ idolilor lor.
14. {i voiu tinde mâna mea asupra lor, [i
voiu pune p\mântul lor spre pustiire, [i
spre pieire de la Pustia Devlata dintru
toat\ locuin]a lor, [i ve]i cunoa[te c\ eu
sunt Domnul.
CAP. 7.
Urmarea proorociei.
{i a fost cuvântul Domnului c\tre mine,
zicând>
2. {i tu fiul omului! Zi> acestea zice
Domnul p\mântului lui Israil> sfâr[itul
vine peste cele patru aripi ale p\mântului.
3. Vine sfâr[itul, acum este sfâr[itul
peste tine, [i voiu trimite eu la tine, [i voiu
izbândi întru toate c\ile tale, [i voiu pune
înaintea ta toate urâciunile tale.
4. Nu va p\rtini ]ie ochiul meu, nici m\
voiu milostivi spre tine, ci c\ile tale asupra
ta le voiu pune, [i urâciunile tale în
mijlocul t\u vor fi, [i vei cunoa[te c\ eu
sunt Domnul.
5. Pentru c\ acestea zice Domnul>
 IEZECHIIL
r\utate una, r\utate iat\ vine.
6. Sfâr[itul vine, vine sfâr[itul, ridicatu-
s-a asupra ta, iat\ vine.
7. Vine împletitur\ peste tine celor ce
locuiesc pe p\mânt, venit-a vremea,
apropiatu-s-a ziua, nu cu gâlcevi, nici cu
chinuri.
8. Acum de aproape voiu v\rsa mânia
mea peste tine, [i voiu sfâr[i urgia mea
întru tine, [i te voiu judeca pe tine întru
c\ile tale, [i voiu pune peste tine toate
urâciunile tale.
9. Nu va p\rtini ochiul meu, nici m\ voiu
milostivi, ci voiu pune asupra ta c\ile tale,
[i urâciunile tale în mijlocul t\u vor fi, [i
vei cunoa[te c\ eu sunt Domnul cel ce bat.
10. Iat\ ziua Domnului, iat\ sfâr[itul vine,
ie[it-a împletirea [i a înflorit toiagul,
sculatu-s-a trufia.
11. {i va sf\râma t\ria celui f\r\delege, [i
nu cu gâlceav\, nici cu grab\, [i nu din ei
sunt, nici este frumuse]e întru ei.
12. Vine vremea, iat\ ziua, cel ce cump\r\
s\ nu se bucure, [i cel ce vinde s\ nu
plâng\, c\ urgie este peste toat\ mul]imea
ei.
13. Pentru c\ cel ce va cump\ra, la cel ce
va vinde nu se va mai întoarce, [i nu este
înc\ în via]\ a tr\i lui, c\ vedere la toat\
mul]imea ei nu se va întoarce, [i omul
întru ochii vie]ii sale nu va birui.
14. Trâmbi]a]i cu trâmbi]\ [i judeca]i
toate, [i nu va fi cine s\ mearg\ la r\zboi,
c\ urgia mea este peste toat\ mul]imea ei.
15. R\zboiul cu sabie din afar\, [i
foametea [i moartea dinl\untru, cei din
câmp de sabie vor muri< iar pe cei din
cetate foametea [i moartea îi va pierde.
16. {i vor sc\pa cei ce vor fugi dintru ei,
[i vor fi în mun]i, ca ni[te porumbi]e
cercet\toare, [i pe to]i îi voiu omorî, pe
935
fiecare întru nedrept\]ile sale.
17. Toate mâinile se vor sl\b\nogi, [i
toate coapsele se vor spurca cu umezeal\.
18. {i se vor încinge cu saci, [i-i va
acoperi pe ei spaim\, [i peste toat\ fa]a
ru[ine peste ei [i peste tot capul ple[uvie<
argintul lor lep\da-se-va în uli]e, [i aurul
lor se va trece cu vederea.
19. Argintul lor [i aurul lor nu va putea s\-
i mântuiasc\ pe ei în ziua mâniei
Domnului, sufletele lor nu se vor s\tura, [i
pântecele lor nu se va umple, c\ chin
nedrept\]ilor lor s-au f\cut.
20. Cele alese ale lumii spre trufie le-au
pus, [i icoane urâciunilor sale au f\cut
dintru aceia, pentru aceasta dat-am lor
acestea spre necur\]ie.
21. {i le voiu da pe ele în mâinile
str\inilor, ca s\ le jefuiasc\ [i omorâtorilor
p\mântului prad\, [i le vor spurca pe ele.
22. {i voiu întoarce fa]a mea de c\tre ei, [i
vor spurca cercetarea mea, [i vor intra
într-însele f\r\ de paz\, [i le vor spurca pe
ele.
23. {i vor face tulburare, c\ p\mântul este
plin de popor, [i cetatea este plin\ de
f\r\delege.
24. {i voiu aduce pe cei foarte r\i din
neamuri [i vor mo[teni casele lor, [i voiu
întoarce înfierbântarea t\riei lor, [i se vor
spurca sfintele lor.
25. {i cur\]enia va veni, [i va cerca pacea,
[i nu va fi.
26. Vai peste vai va fi, [i veste peste veste
va fi [i se va c\uta vedenie de la prooroc,
[i legea va pieri de la preot, [i sfatul de la
cei b\trâni.
27. Împ\ratul va plânge [i boierul se va
îmbr\ca cu întristare, [i mâinile poporului
p\mântului se vor sl\b\nogi, dup\ c\ile
lor face-voiu lor, [i întru judec\]ile lor îmi
 IEZECHIIL
voiu izbândi pe ei, [i vor cunoa[te c\ eu
sunt Domnul.
CAP. 8.
Iezechiil r\pit cu Duhul din Haldeea în
Ierusalim.
{i a fost în al [aselea an în luna a cincea,
în cinci zile ale lunii, eu [edeam în casa
mea, [i b\trânii Iudei [edeau înaintea mea.
{i s-a f\cut peste mine mâna Domnului.
2. {i am v\zut, [i iat\ asem\nare ca un
chip de b\rbat de la mijlocul lui [i pân\ jos
foc, [i de la mijlocul lui [i în sus ca
vederea aburului, ca chipul chihribarului.
3. {i a tins asem\nare de mân\, [i m-a
luat de cre[tetul meu, [i m-a ridicat Duhul
între p\mânt [i între cer, [i m-a adus în
Ierusalim întru vedenia lui Dumnezeu la
tinda por]ii celei mai dinl\untru, care
caut\ c\tre miaz\noapte unde era stâlpul
câ[tig\torului.
4. {i iat\ era acolo slava Domnului
Dumnezeului lui Israil, precum era
vedenia, care o am v\zut în câmp.
5. {i au zis c\tre mine> fiul omului!
Caut\ cu ochii t\i c\tre miaz\noapte, [i
am c\utat cu ochii mei c\tre miaz\noapte,
[i iat\ de la miaz\noapte c\tre poarta cea
de la r\s\rit a altarului, idolul râvnei întru
intrare.
6. {i au zis c\tre mine> fiul omului!
V\zut-ai ce fac ace[tia? F\r\delegi mari,
care casa lui Israil le face aici, ca s\ se
dep\rteze de cele sfinte ale mele? {i înc\
mai mari f\r\delegi vei vedea.
7. {i m-a b\gat la tindele cur]ii, [i am
v\zut, [i iat\ o gaur\ în perete.
8. {i au zis c\tre mine> fiul omului! Sap\
în perete, [i am s\pat în perete, [i iat\ o
u[\.
936
9. {i au zis c\tre mine> intr\, [i vezi
f\r\delegile cele rele, care le fac ace[tia
ast\zi aici.
10. {i am intrat, [i am v\zut to]i idolii
casei lui Israil zugr\vi]i pe perete împrejur
peste tot.
11. {i [aptezeci de b\rba]i din b\trânii
casei lui Israil [i Iehonia al lui Safan în
mijlocul lor sta înaintea fe]ei lor, [i fiecare
dintru ei avea c\delni]\ în mâna sa, [i se
suia fumul t\mâiei.
12. {i a zis c\tre mine> fiul omului! V\zut-
ai cele ce fac aici b\trânii casei lui Israil?
Fiecare dintru ei în c\mara sa cea ascuns\,
c\ a zis> nu vede Domnul, p\r\sit-au
Domnul p\mântul.
13. {i au zis c\tre mine> înc\ mai mari
f\r\delegi vei vedea, care fac ace[tia.
14. {i m-au b\gat la tindele por]ii casei
Domnului, care caut\ c\tre miaz\noapte,
[i iat\ acolo erau femei [ezând, [i
plângând pe Tammuz.
15. {i au zis c\tre mine> v\zut-ai fiul
omului? Înc\ vei vedea izvodiri mai rele
decât acestea.
16. {i m-au b\gat în curtea casei
Domnului cea mai dinl\untru, [i iat\ la
tindele Bisericii Domnului între elamuri [i
între jertfelnic, ca la vreo dou\zeci [i cinci
de b\rba]i, cu spatele c\tre Biserica
Domnului, [i cu fe]ele c\tre r\s\rit, [i
ace[tia se închinau soarelui.
17. {i au zis c\tre mine> v\zut-ai fiul
omului? Au doar pu]ine sunt casei lui Iuda
a face f\r\delegile, care le-a f\cut aici, c\
a umplut p\mântul de f\r\delegi [i s-a
întors s\ m\ mânie, [i iat\ ei ca [i cum [i-
ar bate joc?
18. {i eu voiu face lor cu mânie, nu va
cru]a ochiul meu, nici m\ voiu milostivi,
[i când vor striga la urechile mele cu glas
 IEZECHIIL
mare, nu-i voiu asculta pe ei.
CAP. 9.
Pierderea nelegiui]ilor [i cru]area celor
însemna]i.
{i a strigat la urechile mele glas mare,
zicând> apropiatu-s-a izbânda cet\]ii [i
fiecare avea unelte de pierzare în mâna sa.
2. {i iat\ [ase b\rba]i veneau de pe calea
por]ii celei înalte, care caut\ c\tre
miaz\noapte, [i fiecare avea secure în
m=na sa, [i era un om în mijlocul lor
îmbr\cat cu hain\ pân\ în p\mânt [i brâu
de sapfir peste mijlocul lui, [i a intrat [i a
st\tut lâng\ jertfelnicul cel de aram\.
3. {i slava Dumnezeului lui Israil s-a suit
de pe Heruvim, care era peste el la pragul
casei [i a chemat pe b\rbatul cel îmbr\cat
cu hain\ pân\ în p\mânt, care avea pe
mijlocul s\u brâu.
4. {i a zis c\tre el> treci prin mijlocul
Ierusalimului [i pune semn peste frun]ile
oamenilor celor ce suspin\, [i ale celor ce
se nec\jesc pentru toate f\r\delegile, care
se fac în mijlocul lor.
5. Iar acelora a zis, auzind eu> merge]i
dup\ el în cetate [i t\ia]i [i nu cru]a]i cu
ochii vo[tri [i nu v\ milostivi]i.
6. B\trân [i tân\r [i fecioar\ [i prunci [i
femei omorâ]i pân\ ce ;i ve]i pierde< iar de
tot cel ce are semn s\ nu v\ atinge]i, [i de
la cei sfin]i ai mei începe]i. {i au început
de la b\rba]ii cei b\trâni, care erau
înl\untru în cas\.
7. {i a zis c\tre ei> spurca]i casa [i
umple]i c\ile de mor]i< [i au mers [i au
t\iat.
8. {i a fost când t\iau aceia pe ei, am
c\zut pe fa]a mea [i am strigat [i am zis>
vai Doamne! Au doar vei pierde toate
937
r\m\[i]ele lui Israil, v\rsându-]i mânia
peste Ierusalim?
9. {i au zis c\tre mine> nedreptatea casei
lui Israil [i a lui Iuda s-a m\rit foarte, c\ s-
a umplut p\mântul de popoare multe [i
cetatea s-a umplut de nedreptate [i de
necur\]enie, c\ a zis> p\r\sit-au Domnul
p\mântul [i nu va vedea Domnul.
10. {i ochiul meu nu va cru]a, nici m\
voiu milostivi, c\ile lor în capetele lor le
voiu întoarce.
11. {i iat\ b\rbatul cel îmbr\cat cu hain\
pân\ în p\mânt, [i încins cu brâu peste
mijlocul s\u, [i a r\spuns, zicând> f\cut-
am precum mi-ai poruncit mie.
CAP. 10.
Vedenia focului [i a Heruvimilor.
{i am v\zut, [i iat\ deasupra t\riei celei
peste capul Heruvimilor, ca piatra
sapfirului, asem\nare de scaun peste ei.
2. {i au zis c\tre b\rbatul cel îmbr\cat cu
ve[mântul> intr\ în mijlocul roatelor celor
de sub Heruvimi, [i umple mâinile tale de
c\rbuni de foc din mijlocul Heruvimilor,
[i risipe[te peste cetate, [i intr\ înaintea
mea.
3. {i Heruvimii stau de-a dreapta casei,
când intra b\rbatul, [i nor a umplut curtea
cea mai dinl\untru.
4. {i s-a ridicat slava Domnului de pe
Heruvimi la pragul casei, [i a umplut
norul casa, [i curtea s-a umplut de lumina
slavei Domnului.
5. {i glasul aripilor Heruvimilor se auzea
pân\ dinaintea cur]ii celei dinafar\, ca
glasul Dumnezeului celui Atotputernic
gr\ind>
6. {i au poruncit b\rbatului celui
îmbr\cat cu ve[mântul cel sfânt, zicând> ia
 IEZECHIIL
foc din mijlocul roatelor celor din
mijlocul Heruvimilor, [i a intrat, [i a st\tut
lâng\ roate.
7. {i a tins Heruvimul mâna sa în
mijlocul focului celui din mijlocul
Heruvimilor, [i a luat, [i a dat în mâinile
b\rbatului celui îmbr\cat cu ve[mântul cel
sfânt, care luând a ie[it.
8. {i am v\zut la Heruvimi asem\nare de
mâini de om dedesubtul aripilor lor.
9. {i am v\zut, [i iat\ patru roate lâng\
Heruvimi, o roat\ lâng\ un Heruvim, [i
vederea roatelor, ca vederea hrisolitului.
10. {i vederea lor asemenea în cele patru,
ca [i cum ar fi roat\ în roat\.
11. {i când umblau ele la patru p\r]i ale
lor mergeau, [i nu se învârteau când
mergeau ele, ci la locul la care se ab\teau
a merge, cea dint=i mergea dup\ ea [i
celelalte, [i nu se învârteau, când mergeau
ele.
12. {i umerii lor [i mâinile lor [i aripile
lor, [i roatele pline de ochi primprejurul
celor patru roate.
13. {i roatele acestea s-au chemat
Ghelghel, auzind eu.
14. {i patru fe]e erau la una> fa]a cea
dint=i era fa]\ de Heruvim, [i fa]a cea de a
doua era fa]\ de om, [i cea de a treia era
fa]\ de leu, [i a patra era fa]\ de vultur.
15. {i s-au ridicat Heruvimii< aceasta este
hiara, care o am v\zut la râul Hovar.
16. {i când mergeau Heruvimii, mergeau
[i roatele al\turi cu ei, [i când ridicau
Heruvimii aripile lor, ca s\ se înal]e de pe
p\mânt, nu se întorceau roatele lor, ci [i
ele se ]ineau de ei.
17. Când stau ei, stau, [i când se în\l]au
ei, se în\l]au [i ele< c\ duh de via]\ era
întru ele.
18. {i a ie[it slava Domnului din cas\, [i a
938
st\tut peste Heruvimi.
19. {i au ridicat Heruvimii aripile lor, [i s-
au în\l]at de pe p\mânt înaintea mea, [i
când au ie[it ei, [i roatele s-au ]inut de ei,
[i au st\tut la tinda por]ii casei Domnului
celei din preajm\, [i slava Dumnezeului
lui Israil era peste ei deasupra.
20. Aceasta este hiara, care o am v\zut
dedesubtul Dumnezeului lui Israil la râul
Hovar, [i am cunoscut, c\ Heruvim este.
21. Patru fe]e la unul, [i opt aripi la unul,
[i asem\nare de mâini de om sub aripile
lor.
22. {i asem\narea fe]elor lor sunt îns\[i
fe]ele, care le-am v\zut dedesubtul slavei
Dumnezeului lui Israil la râul Hovar, [i pe
ei pe fiecare dup\ fa]a sa mergând.
CAP. 11.
Vedenia c\ld\rii.
{i m-au luat Duh, [i m-au adus la poarta
casei Domnului celei din preajm\, care
caut\ c\tre r\s\rit, [i iat\ la tinda por]ii, ca
la vreo dou\zeci [i cinci de b\rba]i, [i am
v\zut în mijlocul lor pe Iezonia fiul lui
Ezer, [i pe Faltia fiul lui Vaneu
pov\]uitorii poporului.
2. {i au zis Domnul c\tre mine> fiul
omului! Ace[tia sunt b\rba]ii cei ce cuget\
cele de[arte, [i sf\tuiesc sfat r\u în cetatea
aceasta.
3. Cei ce zic> au de curând s-au zidit
casele? Aceasta este c\ldarea, iar noi
c\rnurile.
4. Pentru aceea prooroce[te asupra lor,
prooroce[te fiul omului!
5. {i au c\zut peste mine Duhul
Domnului, [i au zis c\tre mine, gr\ie[te,
acestea zice Domnul> a[a zice]i casa lui
Israil, [i sfaturile duhului vostru eu le [tiu.
 IEZECHIIL
6. Înmul]it-a]i mor]ii vo[tri în cetatea
aceasta, [i a]i umplut c\ile ei de r\ni]i.
7. Pentru aceea acestea zice Domnul>
mor]ii vo[tri, pe care i-a]i ucis în mijlocul
ei, ace[tia sunt c\rnurile, iar ea este
c\ldarea, [i pe voi v\ voiu scoate din
mijlocul ei.
8. De sabie v\ teme]i, [i sabie voiu aduce
asupra voastr\, zice Domnul.
9. {i v\ voiu scoate pe voi din mijlocul
ei, [i v\ voiu da pe voi în mâinile
str\inilor, [i voiu face întru voi judec\]i.
10. De sabie ve]i c\dea, [i întru mun]ii lui
Israil v\ voiu judeca pe voi, [i ve]i
cunoa[te, c\ eu sunt Domnul.
11. Aceasta nu va fi vou\ c\ldare, [i voi
nu ve]i fi în mijlocul ei c\rnuri, întru
mun]ii lui Israil v\ voiu judeca pe voi.
12. {i ve]i cunoa[te, c\ eu sunt Domnul.
C\ întru poruncile mele nu a]i umblat, [i
judec\]ile mele nu le-a]i f\cut< ci dup\
judec\]ile neamurilor celor dimprejurul
vostru, a]i lucrat.
13. {i a fost când prooroceam eu, [i Faltia
fiul lui Vaneu a murit, [i am c\zut pe fa]a
mea, [i am strigat cu glas mare, [i am zis>
vai! Vai! Doamne, sfâr[it faci tu
r\m\[i]elor lui Israil?
14. {i s-a f\cut cuvântul Domnului c\tre
mine, zicând>
15. Fiul omului! Fra]ii t\i [i b\rba]ii robiei
tale [i toat\ casa lui Israil s-au sfâr[it,
c\rora au zis locuitorii Ierusalimului,
departe v-a]i dep\rtat de la Domnul, nou\
s-a dat p\mântul spre mo[tenire.
16. Pentru aceea acestea zice Domnul> c\
voiu lep\da pe ei întru neamuri, [i îi voiu
risipi pe ei peste tot p\mântul, [i voiu fi lor
spre sfin]enie mic\ în ]\rile, în care vor
intra.
17. Pentru aceea acestea zice Domnul> [i
939
îi voiu lua pe ei dintru neamuri, [i îi voiu
aduna pe ei de prin ]\rile, în care i-am
risipit pe ei, [i voiu da lor p\mântul lui
Israil.
18. {i vor intra acolo, [i vor ridica toate
urâciunile lui, [i toate f\r\delegile lui
dintr-însul.
19. {i voiu da lor alt\ inim\, [i duh nou
voiu da întru dân[ii, [i voiu smulge inima
lor cea de piatr\ din trupul lor, [i voiu da
lor inim\ de carne.
20. Ca întru poruncile mele s\ umble, [i
îndrept\rile mele s\ le p\zeasc\ [i s\ le
fac\ pe ele, [i vor fie mie popor [i eu voiu
fi lor Dumnezeu, zice Domnul.
21. Iar a c\rora inim\ dup\ urâciunile sale
[i dup\ f\r\delegile sale umbl\, calea
acestora în capetele lor o voiu pune, zice
Domnul.
22. {i au ridicat Heruvimii aripile lor, [i
roatele ]inându-se de ei, [i slava
Dumnezeului lui Israil peste ei deasupra
lor.
23. {i s-a suit slava Domnului din
mijlocul cet\]ii, [i a st\tut pe muntele care
era în preajma cet\]ii.
24. {i m-a luat Duhul [i m-a dus în
p\mântul Haldeilor la robie întru vedenie
cu Duhul lui Dumnezeu, [i m-am suit de
la vedenia care am v\zut.
25. {i am gr\it c\tre robime toate
cuvintele Domnului, care mi-au ar\tat
mie.
CAP. 12.
Robia Ierusalimului.
{i a fost cuvântul Domnului c\tre mine,
zicând>
2. Fiul omului! În mijlocul nedrept\]ilor
lor tu locuie[ti, care au ochi a vedea, [i nu
 IEZECHIIL
v\d, [i urechi au a auzi, [i nu aud, pentru
c\ este cas\ am\râtoare.
3. {i tu fiul omului! F\ ]ie unelte de
robie, [i te robe[te ziua înaintea lor, [i te
robe[te din locul t\u într-alt loc ;naintea
lor, ca s\ vaz\ c\ este cas\ am\râtoare.
4. {i vei scoate uneltele tale, uneltele
cele de robie ziua în vederea lor, [i tu vei
ie[i seara înaintea lor, cum iese cel robit.
5. G\ure[te-]i peretele [i ie[i prin el.
6. Înaintea lor pe umeri te vei lua, [i
ascuns vei ie[i, fa]a ta s\ o acoperi, [i s\
nu vezi p\mântul< c\ semn te-am dat pe
tine casei lui Israil.
7. {i am f\cut a[a toate, câte mi-au
poruncit mie, [i am scos uneltele, ca
uneltele cele de robie ziua< [i seara mi-am
g\urit mie peretele cu mâna, [i pe ascuns
am ie[it, pe umeri m-am luat înaintea lor.
8. {i a fost cuvântul Domnului diminea]a
c\tre mine, zicând>
9. Fiul omului! Nu a zis c\tre tine casa
lui Israil, casa cea am\râtoare> ce faci tu?
10. Zi c\tre ei, acestea zice Domnul
Domnul> celui ce st\pâne[te [i celui ce
pov\]uie[te în Ierusalim, [i la toat\ casa
lui Israil, care sunt în mijlocul lor.
11. Zi> c\ eu semne fac în mijlocul lor, în
ce chip am f\cut, a[a va fi lor, întru
înstr\inare [i în robie vor merge.
12. {i st\pânitorul lor în mijlocul lor pe
umeri se va ridica, pe ascuns va ie[i prin
perete, g\uri-va s\ ias\ el printr-însul, fa]a
sa va acoperi, ca s\ nu se vaz\ cu ochiul,
[i el s\ nu vaz\ p\mântul.
13. {i voiu întinde plasa mea peste el, [i
se va prinde în mreaja mea, [i-l voiu duce
pe el în Vavilon în p\mântul Haldeilor, [i
p\mântul nu-l va vedea, [i acolo va muri.
14. {i pe to]i cei dimprejurul lui, pe
ajutorii lui [i pe to]i sprijinitorii lui risipi-
940
i-voiu la tot vântul, [i sabie voiu scoate
dinapoia lor.
15. {i vor cunoa[te, c\ eu sunt Domnul,
când îi voiu risipi pe ei întru neamuri, [i îi
voiu sem\na pe ei prin ]\ri.
16. {i voiu l\sa dintru ei cu num\r b\rba]i
din sabie [i din foamete [i din moarte, ca
s\ spun\ toate f\r\delegile lor la
neamurile, la care vor merge, [i vor
cunoa[te, c\ eu sunt Domnul.
17. {i s-a f\cut cuvântul Domnului c\tre
mine, zicând>
18. Fiul omului! Pâinea ta cu durere o vei
mânca, [i apa ta cu chin [i cu necaz o vei
bea.
19. {i vei gr\i c\tre poporul p\mântului,
acestea zice Domnul, celor ce locuiesc în
Ierusalim pe p\mântul lui Israil> pâinile
lor cu lips\ le vor mânca, [i apa lor cu
pr\p\dire o vor bea, ca s\ se pr\p\deasc\
p\mântul [i plinirea lui, c\ întru
necredin]\ sunt to]i cei ce locuiesc pe
dânsul.
20. {i cet\]ile lor, cele ce se locuiesc se
vor pustii, [i p\mântul se va pr\p\di, [i
ve]i cunoa[te, c\ eu sunt Domnul.
21. {i a fost cuvântul Domnului c\tre
mine, zicând>
22. Fiul omului! Care este vou\ pilda
aceasta pe p\mântul lui Israil, zicând>
îndelungatu-s-au zilele, pierit-a toat\
vederea?
23. Pentru aceea zi c\tre ei, acestea zice
Domnul> [i voiu întoarce pilda aceasta, [i
mai mult casa lui Israil nu va zice pilda
aceasta, c\ vei zice c\tre ei> apropiatu-s-au
zilele [i cuvântul a toat\ vedenia.
24. C\ nu va fi mai mult toat\ vedenia
mincinoas\, nici cel ce vr\je[te pentru dar
în mijlocul fiilor lui Israil.
25. Pentru c\ eu Domnul voiu gr\i
 IEZECHIIL
cuvintele mele, gr\i-voiu, [i voiu face, [i
mai mult nu voiu îndelunga, c\ în zilele
voastre este cas\ am\râtoare, voiu gr\i
cuvântul, [i-l voiu face, zice Domnul.
26. {i a fost cuvântul Domnului c\tre
mine, zicând>
27. Fiul omului! Iat\ casa lui Israil cea
am\râtoare, zicând, zic> vedenia, care o
vede acesta dup\ zile multe [i dup\ vremi
îndelungate, acesta va prooroci.
28. Pentru aceea zi c\tre ei, acestea zice
Domnul> mai mult nu se vor îndelunga
toate cuvintele mele oricâte voiu gr\i, c\
cuvântul care ;l voiu gr\i, îl voiu [i face,
zice Domnul.
CAP. 13.
Prooroci mincino[i.
{i a fost cuvântul Domnului c\tre mine,
zicând>
2. Fiul omului! Prooroce[te asupra
proorocilor lui Israil [i vei zice celor ce
proorocesc din inima sa, [i vei prooroci [i
vei gr\i c\tre ei> auzi]i cuvântul
Domnului.
3. Acestea zice Domnul> vai celor ce
proorocesc din inima sa [i nimic nu v\d.
4. Ca vulpile în pustie proorocii t\i
Israile!
5. Nu au st\tut întru t\rie [i au adunat
turme peste casa lui Israil, nu s-au sculat
la r\zboi cei ce zic în ziua Domnului.
6. Cei ce v\d minciuni [i vr\jesc de[arte,
cei ce zic> zice Domnul< [i Domnul nu i-
au trimis pe ei, [i au început a ridica
cuvânt.
7. Au nu vedenie mincinoas\ a]i v\zut?
{i vr\ji de[arte a]i gr\it? {i zice]i> zice
Domnul, [i eu nu am gr\it.
8. Pentru aceea zi> acestea zice Domnul,
941
pentru c\ sunt cuvintele voastre
mincinoase [i vr\jile voastre de[arte<
pentru aceea iat\ eu peste voi, zice
Domnul.
9. {i voiu tinde mâna mea peste
proorocii cei ce v\d minciun\ [i cei ce
gr\iesc de[arte< întru înv\]\tura poporului
meu nu vor fi, nici în scrisoarea casei lui
Israil nu se vor scrie, [i în p\mântul lui
Israil nu vor intra, [i vor cunoa[te c\ eu
sunt Domnul.
10. Pentru c\ au în[elat pe poporul meu,
zicând> pace, pace, [i pace nu este< [i
acesta zide[te peretele [i ei îl spoiesc, de
va c\dea.
11. Zi c\tre cei ce ;l spoiesc> c\dea-va [i
va fi ploaie înecând, [i voiu da pietre,
zvârlituri de pietre la încheieturile lor [i
vor c\dea, [i vânt ridic\tor [i se va sparge.
12. {i iat\ a c\zut peretele [i nu vor zice
c\tre voi> unde este spoiala voastr\, care
a]i spoit?
13. Pentru aceea acestea zice Domnul> [i
voiu sparge vântul, care se ridic\ cu
mânie, [i ploaie înec\toare întru mânia
mea va fi [i pietrele cele zvârlitoare cu
mânie le voiu aduce spre pierdere.
14. {i voiu s\pa pe dedesubt peretele care
l-a]i spoit, [i va c\dea, [i-l voiu pune pe el
pe p\mânt, [i se vor descoperi temeliile
lui, [i va c\dea, [i v\ ve]i sfâr[i cu
mustr\ri, [i ve]i cunoa[te c\ eu sunt
Domnul.
15. {i voiu sfâr[i mânia mea peste perete
[i peste cei ce ;l spoiesc c\dea-va, [i am
zis c\tre voi> nu este peretele, nici cei ce ;l
spoiesc pe el.
16. Proorocii lui Israil, care proorocesc
pentru Ierusalim [i care v\d lui pace, [i
pace nu este, zice Domnul.
17. {i tu fiul omului! Înt\re[te-]i fa]a ta
 IEZECHIIL
asupra fetelor poporului t\u cele ce
proorocesc din inima sa [i prooroce[te
asupra lor.
18. {i vei gr\i> acestea zice Domnul> vai
celor ce ;[i coase perne sub tot cotul
mâinii [i fac acoperituri peste tot capul a
toat\ vârsta, ca s\ r\zvr\teasc\ suflete,
sufletele poporului meu s-au r\zvr\tit [i
suflete ocrotea.
19. {i spurcându-m\ pe mine c\tre
poporul meu pentru o mân\ de orz [i
pentru o buc\]ic\ de pâine, ca s\ omoare
sufletele care nu se c\dea s\ moar\, [i
ocrotea sufletele care nu se c\dea s\
tr\iasc\< când gr\ia]i c\tre poporul care
asculta cuvinte de[arte.
20. Pentru aceea acestea zice Domnul
Domnul> iat\ eu asupra pernelor voastre,
cu care voi r\zvr\ti]i sufletele, rupe-le-
voiu pe ele de la bra]ele voastre [i voiu
slobozi sufletele, care le-a]i r\zvr\tit,
sufletele lor întru risipire.
21. {i voiu rupe acoperiturile voastre [i
voiu mântui pe poporul meu din mâinile
voastre, [i nu vor fi mai mult în mâinile
voastre spre r\zvr\tire, [i ve]i cunoa[te c\
eu sunt Domnul.
22. Pentru c\ r\zvr\ti]i inima dreptului
spre nedreptate [i eu nu-l r\zvr\team pe
el, [i înt\rea]i mâinile celui f\r\delege, ca
nicidecum s\ nu se abat\ el de la
f\r\delegea sa [i de la calea sa cea rea, [i
s\ fie viu.
23. Pentru aceea minciuni nu ve]i mai [ti,
[i vr\ji nu ve]i mai vr\ji, [i voiu mântui pe
poporul meu din mâna voastr\ [i ve]i
cunoa[te c\ eu sunt Domnul.
CAP. 14.
Iar\[i proorocii mincino[i.
942
{i au venit la mine b\rba]i din b\trânii
poporului lui Israil, [i au [ezut înaintea
fe]ei mele.
2. {i a fost c\tre mine cuvântul
Domnului, zicând>
3. Fiul omului! B\rba]ii ace[tia au pus
cugetele sale întru inimile sale, [i certarea
strâmb\t\]ilor sale, au pus înaintea fe]ei
sale, au r\spunzând, r\spunde-voiu lor?
4. Pentru aceea gr\ie[te c\tre ei, [i vei
zice c\tre ei, acestea zice Domnul> om din
casa lui Israil, care va pune cugetele sale
în inima sa, [i chinul strâmb\t\]ii sale va
pune înaintea fe]ei sale, [i va veni la
prooroc, eu Domnul voiu r\spunde lui,
întru cele cu care se ]ine cugetul lui.
5. Pentru ca s\ abat\ casa lui Israil dup\
inimile sale cele înstr\inate de la mine în
cugetele lor.
6. Pentru aceea zi c\tre casa lui Israil,
acestea zice Domnul Dumnezeu>
întoarce]i-v\ [i v\ abate]i de la izvodirile
voastre, [i de la toate p\gân\t\]ile voastre,
[i întoarce]i fe]ele voastre c\tre mine.
7. C\ om, om din casa lui Israil, [i din
nemernicii, care nemernicesc întru Israil,
care se va înstr\ina de la mine, [i va pune
gândurile întru inima sa, [i chinul
nedrept\]ii sale va pune înaintea fe]ei sale<
[i va veni la prooroc s\-l întrebe pe el întru
mine, eu Domnul voiu r\spunde lui întru
aceea, cu care se ]ine întru el.
8. {i voiu înt\ri fa]a mea asupra omului
aceluia, [i îl voiu pune pe el întru pustiire
[i întru pierdere, [i-l voiu ridica pe el din
mijlocul poporului meu, [i ve]i cunoa[te,
c\ eu sunt Domnul.
9. {i proorocul de va r\t\ci, [i va gr\i
cuvântul, eu Domnul am f\cut pe
proorocul acela s\ r\t\ceasc\, [i voiu tinde
mâna mea peste el, [i-l voiu pierde pe el
 IEZECHIIL
din mijlocul poporului meu Israil.
10. {i vor lua nedreptatea sa dup\
nedreptatea celui ce întreab\, [i a[ijderea
[i proorocului dup\ nedreptate va fi.
11. Ca s\ nu mai r\t\ceasc\ casa lui Israil
de la mine, [i ca s\ nu se mai spurce cu
toate gre[elile sale, [i vor fi mie popor, [i
eu voiu fi lor Dumnezeu, zice Domnul.
12. {i a fost cuvântul Domnului c\tre
mine zicând>
13. Fiul omului! P\mântul de va p\c\tui
mie, ca s\-mi gre[easc\ gre[eal\, voiu
tinde mâna mea peste el, [i sf\râmând
voiu sf\râma înt\rirea pâinii lui, [i voiu
trimite foamete peste el, [i voiu pierde de
pe el pe om [i pe dobitoace.
14. {i de vor fi ace[ti trei b\rba]i în
mijlocul lui, Noe [i Daniil [i Iov, ace[tia
cu dreptatea lor se vor mântui, zice
Domnul.
15. Iar de voiu aduce [i hiare rele pe
p\mânt, [i-l voiu certa pe el, [i va pieri, [i
nu va fi cine s\-l calce de fa]a hiarelor.
16. {i de vor fi ace[ti trei b\rba]i în
mijlocul lui, viu sunt eu, zice Domnul< de
se vor mântui fii sau fete, ci numai ei
singuri se vor mântui, iar p\mântul va
pieri.
17. Iar [i sabie de voiu aduce pe p\mântul
acela, [i voiu zice> sabie s\ treac\ peste
p\mânt, [i voiu pierde dintr-însul pe om,
[i pe dobitoc.
18. {i de vor fi ace[ti trei b\rba]i în
mijlocul lui, viu sunt eu, zice Domnul< c\
nu vor mântui pe fii, nici pe fete, ci numai
ei singuri se vor mântui.
19. Iar de voiu trimite [i moarte pe
p\mântul acela, [i voiu v\rsa mânia mea
peste el întru sânge, ca s\ pierz dintru el
pe om [i pe dobitoc.
20. {i Noe [i Daniil [i Iov de vor fi în
943
mijlocul lui, viu sunt eu, zice Domnul< de
se vor mântui fii sau fete, ei întru dreptatea
lor vor mântui sufletele lor.
21. Acestea zice Domnul> iar de voiu
trimite [i aceste patru izbândiri, rele ale
mele> sabie [i foamete [i hiarele rele [i
moarte peste Ierusalim, ca s\ pierz dintru
el pe om [i pe dobitoc.
22. {i iat\ vor r\mâne întru el cei mântui]i
ai lui, ace[tia vor scoate pe fii [i fete, iat\
ace[tia vor ie[i la voi, [i ve]i vedea c\ile
lor [i izvodirile lor, [i v\ ve]i c\i pentru
relele, care am adus peste Ierusalim,
pentru toate relele care le-am adus asupra
lui.
23. {i v\ vor mângâia pe voi, pentru c\
ve]i vedea c\ile lor [i gândurile lor, [i ve]i
cunoa[te, c\ nu în de[ert am f\cut toate,
câte am f\cut întru el, zice Domnul.
CAP. 15.
Ierusalimul ar\tat prin lemnul vi]ei.
{i a fost cuvântul Domnului c\tre mine
zicând>
2. {i tu fiul omului! Ce s-ar face lemnul
vi]ei din toate lemnele tufelor celor ce
sunt în lemnele p\durii?
3. Au lua-vor dintr-însul lemn, ca s\ fie
de lucru? Au lua-vor dintr-însul cui, ca s\
aga]e într-însul vase?
4. F\r\ numai, ce s-a dat focului de s-a
ars, cur\]irea ei cea de peste an o arde
focul, [i o face cenu[\, au de treab\ va fi
la lucru?
5. Înc\ nici când este ea întreag\, nu va fi
de lucru, au doar dup\ ce o va topi focul
pân\ în sfâr[it fi-va mai mult de lucru?
6. Pentru aceea zi> acestea zice Domnul<
în ce chip este lemnul vi]ei între lemnele
p\durii, care le-am dat focului s\ le arz\,
 IEZECHIIL
a[a am dat pe cei ce locuiesc Ierusalimul.
7. {i voiu pune fa]a mea asupra lor, din
foc vor ie[i [i focul îi va mistui pe ei, [i
vor cunoa[te c\ eu sunt Domnul cel ce am
înt\rit fa]a mea asupra lor.
8. {i voiu da p\mântul spre pustiire,
pentru c\ a c\zut la gre[eal\, zice
Domnul.
CAP. 16.
Darurile lui Dumnezeu asupra
Ierusalimului.
{i a fost cuvântul Domnului c\tre mine
zicând>
2. Fiul omului! M\rturise[te
Ierusalimului f\r\delegile lui.
3. {i vei gr\i, acestea zice Domnul
Ierusalimului> r\d\cina ta [i na[terea ta
este din p\mântul lui Hanaan, tat\l t\u
Amoreu [i mama ta Heteanc\.
4. {i la na[terea ta, în care zi te-ai n\scut,
buricul t\u nu s-a t\iat [i nu ai legat ]â]ele
tale, [i cu ap\ nu te-ai sc\ldat, nici cu sare
te-ai s\rat [i cu scutece nu te-ai înf\[at.
5. Nici s-a îndurat ochiul meu spre tine,
ca s\-]i fac\ ]ie una dintru toate acestea [i
s\ p\timeasc\ ceva pentru tine, [i te-ai
aruncat pe fa]a câmpului cu înd\r\tnicirea
sufletului t\u în ziua în care te-ai n\scut.
6. {i am trecut prin tine [i te-am v\zut
cruntat\ în sângele t\u, [i am zis ]ie> din
sângele t\u vei tr\i.
7. Înmul]it\ ca r\s\ritul ]arinii te-am dat
pe tine [i te-ai înmul]it [i te-ai m\rit, [i ai
intrat în cet\]ile cet\]ilor, ]â]ele tale s-au
ridicat, [i p\rul t\u a r\s\rit, iar tu erai
goal\ [i grozav\.
8. {i am trecut prin tine [i te-am v\zut pe
tine, [i iat\ vremea ta [i vremea celor ce se
abat, [i am întins aripile mele peste tine [i
944
am acoperit groz\via ta, [i m-am jurat ]ie,
[i am intrat la leg\tur\ cu tine, zice
Domnul> [i te-ai f\cut mie.
9. {i te-am sc\ldat pe tine cu ap\ [i am
sp\lat sângele t\u de la tine [i te-am uns
cu untdelemn.
10. {i te-am îmbr\cat cu împestri]ate [i te-
am înc\l]at cu vân\t, [i te-am încins cu
vison, [i te-am îmbr\cat cu hain\ de p\r
]esut\.
11. {i te-am împodobit cu podoab\ [i am
pus br\]\ri la mâinile tale [i gherdan la
grumazul t\u.
12. {i am pus cercel peste n\rile tale [i
verigu]e în urechile tale [i cunun\ de
m\rire pe capul t\u.
13. {i te-ai împodobit cu aur [i cu argint,
[i hainele tale de vison [i de p\r ]esute [i
împestri]ate, f\in\ aleas\ de grâu [i miere,
[i untdelemn ai mâncat, [i te-ai
înfrumuse]at foarte.
14. {i a ie[it numele t\u întru neamuri
pentru frumuse]ea ta, c\ plinire era întru
frumuse]ea care am pus pe tine, zice
Domnul.
15. {i n\d\jduindu-te întru frumuse]ile
tale ai curvit întru numele t\u, [i ai pus
curvia ta la tot trec\torul, ca s\ fii a lui.
16. {i ai luat din hainele tale [i ai f\cut ]ie
idoli cusu]i, [i ai curvit întru ei, [i nu vei
intra, nici va fi.
17. {i ai luat vasele laudei tale din aurul
meu [i din argintul meu, care l-am dat ]ie,
[i ]i-ai f\cut ]ie chipuri b\rb\te[ti [i ai
curvit întru ele.
18. {i ai luat îmbr\c\mintea ta cea
pestri]\, [i le-ai îmbr\cat pe ele, [i
untuldelemn al meu [i t\mâia mea le-ai
pus înaintea fe]ei lor.
19. {i pâinile mele, care le-am dat ]ie,
f\ina de grâu [i untuldelemn [i mierea, cu
 IEZECHIIL
care te-am hr\nit pe tine, le-ai pus înaintea
fe]ei lor spre miros de bun\ mireasm\, [i
s-a f\cut zice Domnul.
20. {i ai luat pe fiii t\i [i pe fetele tale,
care ai n\scut, [i i-ai junghiat lor spre
mâncare, au mic\ este curvia ta?
21. {i ai sugrumat pe fiii t\i [i i-ai dat
când descântai tu pe ei lor.
22. Aceasta este mai mult decât toat\
curvia ta [i urâciunile tale, [i nu ]i-ai adus
aminte de zilele prunciei tale, când erai
goal\ [i grozav\, cruntat\ în sângele t\u ai
tr\it.
23. {i s-a f\cut dup\ toate r\ut\]ile tale
zice Domnul.
24. {i ai zidit ]ie cas\ de curvie [i ]i-ai
f\cut ]ie punere de curvie în toat\ uli]a.
25. {i la începutul a toat\ calea ai zidit
casele tale de curvie [i ai stricat
frumuse]ile tale, [i ai desf\cut picioarele
tale la tot cel ce trecea [i ai înmul]it curvia
ta.
26. {i ai curvit cu fiii Eghipetului, cei în
apropiere de hotar cu tine, care sunt mari
la trup, [i în multe feluri ai curvit, ca s\ m\
mânii pe mine.
27. Iar de voiu tinde mâna mea asupra ta
[i voiu lua legiuirile tale, [i te voiu da pe
tine în sufletele celor ce te ur\sc pe tine al
fetelor celor de alt neam, care te-au ab\tut
pe tine de la calea ta.
28. {i ai p\gânit [i ai curvit mai mult
decât fetele lui Asur, [i nici a[a nu te-ai
s\turat.
29. {i ai curvit [i nu te-ai umplut, [i ai
înmul]it a[ez\mânturile tale c\tre
p\mântul lui Hanaan [i al Haldeilor, [i nici
cu acestea nu te-ai s\turat.
30. Ce voiu pune fata ta zice Domnul?
Fiindc\ ai f\cut toate aceste fapte de
femeie curv\, [i ai curvit întreit întru
945
fetele tale.
31. Când ai zidit casa ta de curvie la
începutul a toat\ calea [i vatra ta o ai f\cut
în toat\ uli]a, te-ai f\cut ca o curv\ care
adun\ plat\.
32. Femeia preacurv\ este asemenea ]ie,
care ia de la b\rbatul s\u plat\,
33. {i tuturor celor ce curveau cu ea le da
plat\, [i tu ai dat plat\ tuturor iubi]ilor t\i,
[i-i înc\rcai pe ei, ca s\ vin\ la tine
primprejur întru curvia ta.
34. {i s-a f\cut întru tine înd\r\tnicire mai
mult\ decât la femei întru curvia ta, [i
dup\ tine nu a curvit a[a, pentru c\ tu dai
plat\ [i ]ie plat\ nu s-a dat [i s-a f\cut întru
tine înd\r\tnicii.
35. Pentru aceea curv\! Auzi cuvântul
Domnului.
36. Acestea zice Domnul> pentru c\ ]i-ai
v\rsat arama ta [i se va descoperi ru[inea
ta întru curvia ta c\tre iubi]ii t\i [i spre
toate gândurile f\r\delegilor tale, [i în
sângele fiilor t\i, pe care i-ai dat lor.
37. Pentru aceea iat\ eu voiu aduna asupra
ta pe to]i iubi]ii t\i, cu care te-ai
amestecat, [i pe to]i pe care i-ai iubit
împreun\ cu to]i pe care i-ai urât< [i îi voiu
aduna pe ei asupra ta de primprejur, [i
voiu descoperi r\ut\]ile tale c\tre ei, [i vor
vedea toat\ groz\via ta.
38. {i voiu izbândi asupra ta izbânda
preacurvei [i a celor ce vars\ sânge, [i te
voiu pune pe tine întru sânge de mânie [i
de râvn\.
39. {i te voiu da în mâinile lor [i vor surpa
casa ta de curvie, [i vor strica vatra ta [i te
vor dezbr\ca pe tine de îmbr\c\mintea ta,
[i vor lua vasele m\ririi tale [i te vor l\sa
goal\ [i grozav\.
40. {i vor aduce asupra ta mul]ime [i te
vor ucide cu pietre, [i te vor t\ia cu s\biile
 IEZECHIIL
lor.
41. {i vor arde casele tale cu foc [i vor
face întru tine izbând\ înaintea a multor
femei, [i te voiu abate pe tine de la curvie
[i plat\ nu vei mai da.
42. {i voiu slobozi mânia mea asupra ta,
[i se va lua râvna mea de la tine [i m\ voiu
odihni, [i nu voiu mai avea grij\.
43. C\ nu ]i-ai adus aminte de ziua
prunciei tale, [i m-ai întristat pe mine cu
toate acestea, [i iat\ eu voiu da c\ile tale în
capul t\u, zice Domnul, c\ a[a ai f\cut
necredin]a ta peste toate f\r\delegile tale.
44. Acestea sunt toate care a zis asupra ta
cu pild\, zicând> cum este mama a[a este
[i fata.
45. Fata mamei tale e[ti [i tu, care a
lep\dat pe b\rbatul s\u [i pe fiii lor, [i sor\
e[ti surorilor tale, care au lep\dat pe
b\rba]ii lor [i pe fiii lor< mama voastr\
este Heteanc\ [i tat\l vostru Amoreu.
46. Sora voastr\ cea mai b\trân\ Samaria
este [i fetele ei, care locuiesc de-a stânga
ta, [i sora ta cea mai tân\r\ decât tine, care
locuie[te de-a dreapta ta, Sodoma [i fetele
ei.
47. {i nici a[a în c\ile lor nu ai umblat,
nici dup\ f\r\delegile lor ai f\cut, cu pu]in
[i le-ai covâr[it pe ele întru toate c\ile tale.
48. Viu sunt eu zice Domnul< de a f\cut
Sodoma sora ta acestea [i fetele ei,
precum ai f\cut tu [i fetele tale.
49. Îns\ f\r\delegea Sodomei surorii tale
a fost mândria întru s\turare de pâine [i
întru prisosin]\ cu desf\t\ri se r\sf\]a ea [i
fetele ei, aceasta avea ea [i fetele ei, [i
mâna s\racului [i a celui lipsit nu o
sprijinea.
50. {i se m\rea [i au f\cut f\r\delegi
înaintea mea [i le-am luat pe ele precum ai
v\zut.
946
51. {i Samaria jum\tate din p\catele tale
nu a p\c\tuit, [i ai înmul]it f\r\delegile
tale mai mult decât ele, [i ai îndreptat pe
surorile tale întru toate f\r\delegile tale,
care ai f\cut.
52. {i tu poart\ chinul t\u, pentru c\ ai
stricat pe surorile tale întru p\catele tale [i
întru f\r\delegile tale care le-ai f\cut mai
mult decât ele, [i le-ai îndreptat pe ele mai
mult decât pe tine, [i tu ru[ineaz\-te [i
prime[te ocara ta< pentru c\ ai îndreptat pe
surorile tale.
53. {i voiu întoarce întoarcerile lor
întoarcerea Sodomei [i a fetelor ei, [i voiu
întoarce întoarcerea Samariei [i a fetelor
ei, [i voiu întoarce întoarcerea ta în
mijlocul lor.
54. Ca s\ por]i chinul t\u [i s\ ai ocar\ din
toate, care ai f\cut, ca s\ m\ mânii pe
mine.
55. {i sora ta Sodoma [i fetele ei se vor
a[eza precum au fost de la început, [i
Samaria [i fetele ei se vor a[eza precum au
fost de la început, [i tu [i fetele tale v\ ve]i
a[eza, precum a]i fost de la început.
56. {i de nu ar fi fost Sodoma sora ta, ca
s\ auzi în gura ta în zilele trufiei tale,
57. Mai ;nainte de ce s-au descoperit
r\ut\]ile tale, precum acum e[ti ocar\
fetelor Siriei [i tuturor celor de
primprejurul ei fetelor celor de alt neam,
care te-au înconjurat împrejur.
58. P\gân\t\]ile tale [i f\r\delegile tale tu
le poart\, zice Domnul.
59. Acestea zice Domnul> [i voiu face cu
tine precum ai f\cut, precum ai urgisit
acestea, ca s\ calci leg\tura mea.
60. {i-mi voiu aduce aminte de leg\tura
mea, care am f\cut cu tine în zilele
tinere]ilor tale, [i voiu ridica ]ie leg\tur\
ve[nic\.
 IEZECHIIL
61. {i ;]i vei aduce aminte de calea ta, [i te
vei urgisi, când vei primi pe surorile tale
cele mai b\trâne decât tine, împreun\ cu
cele mai tinere decât tine, [i le voiu da pe
ele ]ie spre ispitire, [i nu din leg\tura ta.
62. {i voiu ridica eu leg\tura mea cu tine,
[i vei cunoa[te, c\ eu sunt Domnul.
63. Ca s\-]i aduci aminte, [i s\ te ru[inezi,
[i s\ nu-]i fie ]ie mai mult a deschide gura
de fa]a oc\rii tale, când m\ voiu milostivi
eu spre tine dup\ toate câte ai f\cut, zice
Domnul.
CAP. 17.
Pilda vulturului [i a chedrului.
{i a fost cuvântul Domnului c\tre mine,
zicând>
2. Fiul omului! Poveste[te povestire [i
gr\ie[te pild\ c\tre casa lui Israil.
3. {i vei zice, acestea zice Domnul>
vulturul cel mare cu aripi mari, cel cu
întindere lung\ [i plin de unghii, care are
pov\]uire ca s\ intre în Livan, [i a luat cele
alese ale chedrului.
4. Vârfurile odraslelor le-a smuls [i le-a
adus în p\mântul lui Hanaan, în cetate
zidit\ le-a pus pe ele.
5. {i a luat din s\mân]a p\mântului, [i o
a dat pe ea în câmp r\sad spre ape multe,
[i r\d\cinile ei sub ea vor fi, ca s\ se vaz\
o a pus pe ea.
6. {i a r\s\rit [i s-a f\cut vi]\ slab\, [i
mic\ la m\rime, ca s\ se vaz\ ramurile ei
peste ea, [i r\d\cinile ei sub ea erau, [i s-a
f\cut vie mare, [i a f\cut l\stari, [i a întins
coardele sale.
7. {i s-a f\cut alt vultur mare cu aripi
mari [i cu multe unghii, [i iat\ vi]a aceasta
era împletit\ c\tre el, [i r\d\cinile ei c\tre
el, [i ramurile sale le-a întins c\tre el, ca
947
s\-l adape pe el cu roua r\s\diturii sale.
8. În câmp bun spre ape multe s-a prins
ea, ca s\ fac\ odrasl\ [i s\ aduc\ rod, ca s\
fie vi]\ mare.
9. Pentru aceea acestea zice Domnul> au
îndrepta-se-va? Au nu r\d\cinile odraslei
ei [i rodul va putrezi, [i se vor usca toate
cele întâi r\s\rite ale ei? {i nu cu bra]
mare, nici cu popor mult, ca s\ o smulg\
pe ea din r\d\cinile ei.
10. {i iat\ se prinde, au îndrepta-se-va?
Au nu îndat\ cât o va atinge vântul cel
arz\tor, cu usc\ciune se va usca? Cu
mu[uroiul r\s\ririi sale va seca?
11. {i a fost cuvântul Domnului c\tre
mine, zicând>
12. Fiul omului! Zi c\tre casa lui Israil cea
am\râtoare, nu [ti]i ce sunt acestea, care
am zis? Când va veni împ\ratul
Vavilonului asupra Ierusalimului, [i-l va
lua pe el [i pe împ\ratul lui [i pe boierii
lui, [i-i va aduce pe ei la sine în Vavilon.
13. {i va lua din s\mân]a împ\r\]iei, [i va
pune cu el leg\tur\, [i va b\ga pe el la
ocar\ [i pe pov\]uitorii p\mântului va lua.
14. Ca s\ se fac\ împ\r\]ie slab\, [i s\ nu
se înal]e, ci s\ p\zeasc\ leg\tura lui, [i s\
o înt\reasc\.
15. {i s-a dep\rtat de la el, [i a trimis soli
la Eghipet, s\-i dea lui cai [i popor mult,
au mântui-se-va cel ce face împotriv\, [i
calc\ leg\tura? Au sc\pa-va?
16. Viu sunt eu, zice Domnul> c\ în locul
celui ce l-au f\cut pe el împ\rat, care a
necinstit jur\mântul meu, [i a c\lcat
leg\tura mea cea cu el, în mijlocul
Vavilonului va muri.
17. {i nu cu putere mare, nici cu gloat\
mult\ va face Faraon asupra lui r\zboi,
punere de [an] [i cu zidire punerilor de
s\ge]i, ca s\ omoare suflete multe.
 IEZECHIIL
18. {i a necinstit jur\mântul, ca s\ calce
leg\tura, [i iat\ a dat mâna sa, [i toate
acestea f\când nu va sc\pa.
19. Pentru aceea zi, acestea zice Domnul>
viu sunt eu, c\ jur\mântul meu, care l-a
necinstit, [i leg\tura mea, care o a c\lcat,
le voiu da în capul lui.
20. {i voiu întinde peste el mreaja mea, [i
se va prinde în îngr\direa ei, [i-l voiu duce
pe el în Vavilon, [i m\ voiu judeca acolo
cu el, pentru strâmb\tatea lui, care a f\cut
asupra mea.
21. {i to]i fugi]ii lui întru toat\ rânduiala
de sabie vor c\dea, [i pe cei r\ma[i ai lui
la tot vântul îi voiu risipi, [i ve]i cunoa[te,
c\ eu Domnul am gr\it.
22. Pentru aceea acestea zice Domnul> [i
voiu lua eu din cele alese ale chedrului din
vârf, [i voiu da din capul odraslelor lui,
din inima lor voiu lua [i voiu r\s\di pe
munte înalt.
23. {i-l voiu spânzura pe el în munte înalt
al lui Israil, [i-l voiu r\s\di, [i va scoate
odrasle, [i va face rod, [i va fi chedru
mare, [i se va odihni sub el toat\ hiara, [i
toat\ pas\rea sub umbra lui se va odihni, [i
ramurile lui se vor a[eza.
24. {i vor cunoa[te toate lemnele
câmpului, c\ eu sunt Domnul cel ce
smeresc lemnul cel înalt, [i înal] lemnul
cel smerit, [i usuc lemnul cel verde, [i
înverzesc lemnul cel uscat< eu Domnul am
gr\it, [i voiu face.
CAP. 18.
Îndemnare la poc\in]\.
{i a fost cuvântul Domnului c\tre mine,
zicând>
2. Fiul omului! Ce este vou\ pilda
aceasta întru fiii lui Israil, care zic> p\rin]ii
948
au mâncat agurid\, [i din]ii fiilor au
strepezit?
3. Viu sunt eu, zice Domnul> de se va
mai gr\i pilda aceasta în Israil!
4. C\ toate sufletele ale mele sunt,
precum sufletul tat\lui, a[a [i sufletul
fiului al meu este, [i sufletul, care
p\c\tuie[te, acela va muri.
5. Iar omul cel drept, care face judecat\
[i dreptate.
6. În mun]i nu va mânca, [i ochii s\i nu-
i va ridica c\tre idolii casei lui Israil, [i pe
femeia aproapelui s\u nu o va pâng\ri, [i
de femeia în curgerea sângelui nu se va
apropia.
7. {i pe om nu-l va asupri, z\logul
datornicului va da înapoi, [i jaf nu va
jefui, pâinea sa o va da celui fl\mând, [i
pe cel gol îl va îmbr\ca cu hain\.
8. {i argintul s\u nu va da în cam\t\, [i
adaos nu va lua, [i de la strâmb\tate î[i va
întoarce mâna sa, judecat\ dreapt\ va face
între b\rbat [i între aproapele lui.
9. {i întru poruncile mele va umbla, [i
îndrept\rile mele va p\zi, ca s\ le fac pe
ele, acesta este drept cu via]\ va vie]ui,
zice Domnul.
10. {i de va na[te fiu pierz\tor, v\rs\tor de
sânge, [i f\c\tor de p\cate,
11. În calea tat\lui s\u celui drept nu va
umbla, ci [i în mun]i a mâncat, [i femeia
aproapelui s\u a spurcat.
12. {i pe s\rac [i pe mi[el a asuprit, [i jaf
a jefuit, [i z\logul nu l-a dat înapoi, [i la
idoli a pus ochii s\i, f\r\delege a f\cut.
13. Cu cam\t\ a dat, [i adaos a luat, acesta
cu via]\ nu va vie]ui, pentru c\ toate
f\r\delegile acestea a f\cut, cu moarte va
muri, sângele lui asupra lui va fi.
14. Iar de va na[te fiu, [i va vedea toate
p\catele tat\lui s\u, care le-a f\cut, [i se
 IEZECHIIL
va teme, [i nu va face dup\ ele,
15. În mun]i nu a mâncat, ochii s\i nu [i-a
pus la poftele casei lui Israil, [i femeia
aproapelui nu a spurcat.
16. {i pe om nu a asuprit, [i z\log nu a
z\logit, [i jaf nu a jefuit, pâinea sa celui
fl\mând a dat, [i pe cel gol l-a îmbr\cat cu
hain\.
17. {i de la nedreptate a întors mâna sa,
cam\t\ [i adaos nu a luat, dreptate a f\cut,
[i întru poruncile mele a umblat, acesta nu
va muri întru nedrept\]ile tat\lui s\u, cu
via]\ va fi viu.
18. Iar tat\l lui de va nec\ji cu necaz, [i va
jefui jaf, împotriv\ a f\cut în mijlocul
poporului meu, [i va muri întru
nedreptatea sa.
19. {i ve]i zice> pentru ce nu a purtat fiul
nedreptatea tat\lui s\u? Pentru c\ fiul
dreptate [i mil\ a f\cut, toate legiuirile
mele a p\zit [i le-a f\cut, cu via]\ va tr\i.
20. Iar sufletul cel ce p\c\tuie[te, acela va
muri, iar fiul nu va purta nedreptatea
tat\lui s\u, [i tat\l nu va purta nedreptatea
fiului s\u, dreptatea dreptului peste el va
fi, [i f\r\delegea celui f\r\delege peste el
va fi.
21. {i cel f\r\delege de se va întoarce de
la toate f\r\delegile sale, care a f\cut, [i va
p\zi toate poruncile mele, [i va face
dreptate, [i mil\, cu via]\ va tr\i, [i nu va
muri.
22. Toate nedrept\]ile lui câte a f\cut nu
se vor pomeni, ci întru dreptatea sa, care a
f\cut va fi viu.
23. Au cu vrere voiesc moartea celui
f\r\delege, zice Domnul, [i nu mai vârtos
s\ se abat\ el de la calea lui cea rea, [i s\
fie viu?
24. {i de se va abate dreptul de la
dreptatea sa, [i va face nedreptate, dup\
949
toate f\r\delegile, care a f\cut cel
f\r\delege, toate drept\]ile lui, care le-a
fost f\cut, nu se vor pomeni, întru gre[eala
sa, care a gre[it, [i întru p\catele sale, care
a p\c\tuit, întru acelea va muri.
25. {i a]i zis> nu este dreapt\ calea
Domnului, asculta]i dar toat\ casa lui
Israil, au nu este dreapt\ calea mea? Au
doar calea voastr\ este dreapt\?
26. C\ oricând se va abate dreptul de la
dreptatea sa, [i va face f\r\delege, [i va
muri întru f\r\delegea, care a f\cut, într-
aceea va muri.
27. {i oricând se va întoarce cel
f\r\delege de la f\r\delegea sa, care a
f\cut [i va face judecat\ [i dreptate, acesta
sufletul s\u a p\zit.
28. {i a v\zut [i s-a întors de la toate
p\gân\t\]ile sale care a f\cut, cu via]\ va
fi viu [i nu va muri.
29. {i zice casa lui Israil> nu este dreapt\
calea Domnului, au c\ile mele nu sunt
drepte casa lui Israil? Au doar c\ile
voastre sunt drepte?
30. Pentru aceasta pe fiecare dup\ calea
lui v\ voiu judeca pe voi casa lui Israil,
zice Domnul< întoarce]i-v\ [i v\ abate]i de
la toate p\gân\t\]ile voastre [i nu voiu fi
vou\ spre certare de nedreptate.
31. Lep\da]i de la voi toate p\gân\t\]ile
voastre, care a]i f\cut asupra mea, [i v\
face]i vou\ inim\ nou\ [i duh nou, [i face]i
toate poruncile mele, [i pentru ce muri]i
casa lui Israil? Zice Domnul.
32. C\ nu voiesc moartea celui ce moare,
zice Domnul< ci v\ întoarce]i [i ve]i fi vii.
CAP. 19.
Pilda leoaicei [i a viei.
{i tu ia plângere pentru boierul lui Israil.
 IEZECHIIL
2. {i vei zice> ce este mama ta pui de leu
în mijlocul leilor s-a n\scut? În mijlocul
leilor a înmul]it puii s\i.
3. {i a s\rit unul din puii ei< leu s-a f\cut
[i s-a înv\]at a r\pi r\pituri [i oameni a
mâncat.
4. {i au auzit asupra lui neamuri, cu
stricarea lor s-au prins el, [i l-au adus pe el
cu c\p\stru în p\mântul Eghipetului.
5. {i a v\zut c\ s-a luat de la ea, [i a
pierit statul ei. {i a luat altul din puii s\i,
[i l-a pus pe el leu.
6. {i petrecea între lei, leu s-a f\cut [i s-
a înv\]at a r\pi r\piri, oameni a mâncat.
7. {i p\[tea întru îndr\znirea sa [i
cet\]ile lor a pustiit [i a pr\p\dit p\mântul
[i plinirea lui de glasul r\cnirii sale.
8. {i a dat asupra lui neamurile din ]\rile
de primprejur [i a întins peste el mreaja sa,
cu stricarea lor s-a prins el.
9. {i l-a pus pe el în lan], [i în c\tu[e a
venit la împ\ratul Vavilonului, [i l-a b\gat
pe el în temni]\, ca s\ nu se auz\ glasul lui
în mun]ii lui Israil.
10. Mama ta ca o vi]\, ca o floare de rodie
în ap\ r\s\dit\ roada ei [i odrasla ei s-a
f\cut din ap\ mult\.
11. {i s-a f\cut ei toiag de putere peste
neamul pov\]uitorilor [i s-a în\l]at cu
m\rimea sa în mijlocul r\d\cinilor, [i a
v\zut m\rimea sa întru mul]imea
stâlp\rilor sale.
12. {i s-a frânt cu mânie, la p\mânt s-a
lep\dat, [i vântul arz\tor a uscat cele alese
ale ei< izbândit-a, [i s-a uscat toiagul
puterii ei, focul o a mistuit pe ea.
13. {i acum o a s\dit pe ea în pustie, în
p\mânt f\r\ de ap\.
14. {i a ie[it foc din toiagul celor ale[i ai
ei [i o a mâncat pe ea, [i nu era întru ea
toiagul puterii. Neamul spre pild\ de plâns
950
este [i va fi spre plâns.
CAP. 20.
Mustr\ri poporului lui Israil.
{i a fost în anul al [aptelea în luna a
cincea, în zece zile ale lunii, venit-au
b\rba]i din b\trânii casei lui Israil, ca s\
întrebe pe Domnul [i a [ezut înaintea fe]ei
mele.
2. {i a fost cuvântul Domnului c\tre
mine, zicând>
3. Fiul omului! Gr\ie[te c\tre b\trânii
casei lui Israil [i vei zice c\tre dân[ii,
acestea zice Domnul> au ca s\ m\ întreba]i
pe mine voi a]i venit? Viu sunt eu, de voiu
r\spunde vou\, zice Domnul.
4. Au izbândi-voiu pe ei cu izbândire,
fiul omului? F\r\delegile p\rin]ilor lor
m\rturise[te-le lor.
5. {i vei gr\i c\tre ei, acestea zice
Domnul> din ziua în care am ales casa lui
Israil [i m-am f\cut cunoscut semin]iei
casei lui Iacov, [i m-am cunoscut lor în
p\mântul Eghipetului [i i-am prins pe ei
cu mâna mea, zicând> eu sunt Domnul
Dumnezeul vostru.
6. În ziua aceea i-am prins pe ei cu mâna
mea, ca s\-i scot din p\mântul Eghipetului
la p\mântul care l-am g\tit lor, la
p\mântul din care curge lapte [i miere,
fagur este mai mult decât tot p\mântul.
7. {i am zis c\tre ei> fiecare s\ lepede
urâciunile ochilor s\i [i cu izvodirile
Eghipetului s\ nu v\ pâng\ri]i< eu sunt
Domnul Dumnezeul vostru.
8. {i s-au dep\rtat de la mine [i nu au
vrut s\ m\ asculte, urâciunile ochilor lor
nu le-au lep\dat [i izvodirile Eghipetului
nu le-au p\r\sit, [i am zis ca s\ v\rs m=nia
mea peste ei [i s\ sfâr[esc urgia mea întru
 IEZECHIIL
ei în mijlocul Eghipetului.
9. {i am f\cut ca numele meu mai mult
s\ nu se pâng\reasc\ înaintea neamurilor,
între care sunt ei, întru care m-am ar\tat
c\tre ei înaintea lor, ca s\-i scot pe ei din
p\mântul Eghipetului.
10. {i i-am scos pe ei din p\mântul
Eghipetului, [i i-am adus pe ei în pustie.
11. {i le-am dat lor poruncile mele, [i
îndrept\rile mele le-am ar\tat lor, care s\
le fac\ omul, [i s\ fie viu întru ele.
12. {i Sâmbetele mele le-am dat lor, ca s\
fie semn între mine [i între ei, [i s\
cunoasc\ ei, c\ eu sunt Domnul cel ce ;i
sfin]esc pe ei.
13. {i am zis c\tre casa lui Israil în pustie>
umbla]i întru poruncile mele [i p\zi]i
îndrept\rile mele, ca s\ le face]i pe ele,
care f\cându-le omul, va fi viu întru ele< [i
m-a am\rât pe mine casa lui Israil în
pustie, întru poruncile mele nu a umblat,
[i îndrept\rile mele le-a lep\dat, care
f\cându-le omul va tr\i întru ele. {i
Sâmbetele mele le-a spurcat foarte, [i am
zis> ca s\ v\rs mânia mea peste ei în
pustie, ca s\-i pierz pe ei.
14. {i am f\cut, ca numele meu mai mult
s\ nu se spurce înaintea neamurilor, din
care i-am scos pe ei înaintea ochilor lor.
15. {i eu am ridicat mâna mea asupra lor
în pustie, ca mai mult s\ nu-i duc pe ei în
p\mântul, care l-am dat lor, în p\mântul,
din care curge lapte [i miere, fagur este
mai mult decât tot p\mântul.
16. Pentru c\ îndrept\rile mele le-au
lep\dat, [i întru poruncile mele nu au
umblat, [i Sâmbetele mele le-au spurcat,
ci dup\ gândurile inimilor lor au mers.
17. {i nu s-a îndurat ochiul meu de ei, ca
s\-i pierz pe ei, [i nu am f\cut ca s\-i
sfâr[esc pe ei în pustie.
951
18. {i am zis c\tre fiii lor în pustie> întru
legiuirile p\rin]ilor vo[tri s\ nu umbla]i, [i
îndrept\rile lor s\ nu le p\zi]i, [i cu
gândurile lor s\ nu v\ amesteca]i, [i s\ nu
v\ pâng\ri]i.
19. Eu sunt Domnul Dumnezeul vostru,
întru poruncile mele umbla]i, [i
îndrept\rile mele p\zi]i-le [i le face]i pe
ele.
20. {i Sâmbetele mele sfin]i]i-le, [i s\ fie
semn între mine [i între voi, ca s\
cunoa[te]i, c\ eu sunt Domnul Dumnezeul
vostru.
21. {i m-au am\rât [i fiii lor întru
poruncile mele nu au umblat, [i
îndrept\rile mele nu le-au p\zit, ca s\ le
fac\ pe ele, care f\cându-le omul va fi viu
întru ele< [i Sâmbetele mele le-au spurcat
foarte, [i am zis, ca s\ v\rs mânia mea
peste ei, ca s\ sfâr[esc urgia mea asupra
lor în pustie.
22. {i am f\cut, ca numele meu mai mult
s\ nu se spurce înaintea neamurilor, din
care i-am scos pe ei înaintea ochilor lor.
23. Am ridicat mâna mea asupra lor în
pustie, ca s\-i risipesc pe ei între neamuri,
[i s\-i împr\[tii pe ei prin ]\ri.
24. C\ îndrept\rile mele nu le-au f\cut, [i
poruncile mele le-au lep\dat, [i Sâmbetele
mele le-au spurcat, ci dup\ gândurile
p\rin]ilor lor au fost ochii lor.
25. {i le-am dat lor porunci nu bune, [i
îndrept\ri, întru care nu vor fi vii.
26. {i îi voiu pâng\ri pe ei întru
obiceiurile lor, când vor aduce pe tot cel
ce deschide mitrasul, pentru ca s\-i sting
pe ei, [i vor [ti, c\ eu sunt Domnul.
27. Pentru aceea gr\ie[te c\tre casa lui
Israil fiul omului! {i vei zice c\tre ei>
acestea zice Domnul, pân\ la aceasta m-au
mâniat pe mine p\rin]ii vo[tri cu p\catele
 IEZECHIIL
lor, care au p\c\tuit asupra mea.
28. {i i-am b\gat pe ei în p\mântul, pentru
care am ridicat mâna mea, ca s\-l dau pe
el lor, [i au v\zut tot dealul înalt [i tot
lemnul umbros, [i au jertfit acolo
dumnezeilor lor, [i au pus acolo miros de
bun\ mireasm\ lor, [i au turnat acolo
turn\rile lor.
29. {i am zis c\tre ei> ce este Avama, de
intra]i voi acolo? {i au chemat numele lui
Avama pân\ în ziua de ast\zi.
30. Pentru aceea zi c\tre casa lui Israil,
acestea zice Domnul> de vreme ce întru
f\r\delegile p\rin]ilor vo[tri v\ pâng\ri]i,
[i dup\ urâciunile voastre voi curvi]i.
31. {i cu pârga darurilor voastre, cu
trecerea fiilor vo[tri prin foc voi v\
pâng\ri]i, cu toate gândurile voastre pân\
în ziua de ast\zi, [i eu oare voiu r\spunde
vou\ casa lui Israil? Viu sunt eu, zice
Domnul, de v\ voiu r\spunde vou\, [i de
se va sui peste duhul vostru acesta.
32. {i nu va fi în ce chip zice]i voi, fi-vom
ca limbile [i ca neamurile p\mântului, ca
s\ slujim lemnelor [i pietrelor.
33. {i pentru aceea viu sunt eu, zice
Domnul, c\ cu mân\ tare [i cu bra] înalt [i
cu mânie v\rsat\ voiu împ\r\]i peste voi.
34. {i v\ voiu scoate pe voi din popoare,
[i v\ voiu aduna pe voi din ]\rile, întru
care v-am risipit cu mân\ tare [i cu bra]
înalt [i cu mânie v\rsat\.
35. {i v\ voiu aduce pe voi în pustia
popoarelor, [i m\ voiu judeca cu voi acolo
fa]\ c\tre fa]\.
36. În ce chip m-am judecat cu p\rin]ii
vo[tri în pustie, când i-am scos pe ei din
p\mântul Eghipetului, a[a v\ voiu judeca
pe voi zice Domnul.
37. {i v\ voiu pune pe voi sub toiagul
meu, [i v\ voiu b\ga pe voi în num\r.
952
38. {i voiu alege dintre voi pe cei
necredincio[i [i pe cei c\lc\tori de lege,
pentru c\ din nemernicirea lor voiu scoate
pe ei, [i în p\mântul lui Israil nu vor intra,
[i ve]i cunoa[te, c\ eu sunt Domnul
Dumnezeu.
39. {i voi casa lui Israil, acestea zice
Domnul Dumnezeu> fiecare s\-[i ia
izvodirile sale, [i dup\ acestea de m\ ve]i
asculta pe mine, [i numele meu cel sfânt
nu-l ve]i spurca mai mult cu darurile
voastre, [i cu izvodirile voastre.
40. C\ în muntele cel sfânt al meu, în
muntele cel înalt al lui Israil, zice Domnul
Dumnezeu, acolo vor sluji mie toat\ casa
lui Israil des\vâr[it, [i acolo voiu primi, [i
acolo voiu privi pârga voastr\, [i pârga
aducerilor voastre, întru toate sfin]irile
voastre.
41. :ntru miros de bun\ mireasm\ v\ voiu
primi pe voi, când v\ voiu scoate pe voi
din popoare, [i v\ voiu aduna pe voi din
]\rile în care v-a]i risipit, [i m\ voiu sfin]i
întru voi înaintea ochilor popoarelor.
42. {i ve]i cunoa[te, c\ eu sunt Domnul,
când v\ voiu b\ga pe voi în p\mântul lui
Israil, în p\mântul, pentru care am ridicat
mâna mea, ca s\-l dau p\rin]ilor vo[tri.
43. {i v\ ve]i aduce aminte acolo de c\ile
voastre, întru care v-a]i pâng\rit, [i ve]i
bate fe]ele voastre întru toate r\ut\]ile
voastre.
44. {i ve]i cunoa[te, c\ eu sunt Domnul,
când v\ voiu face vou\ a[a, ca numele
meu s\ nu se spurce dup\ c\ile voastre
cele rele [i dup\ izvodirile voastre cele
stricate, casa lui Israil, zice Domnul.
45. {i a fost cuvântul Domnului c\tre
mine zicând>
46. Fiul omului! Înt\re[te-]i fa]a ta peste
Teman, [i caut\ spre Darom, [i
 IEZECHIIL
prooroce[te asupra dumbr\vii celei
pov\]uitoare a Naghevului.
47. {i vei gr\i dumbr\vii Naghevului>
auzi cuvântul Domnului, acestea zice
Domnul Dumnezeu> iat\ eu voiu aprinde
întru tine foc, [i va mânca întru tine tot
lemnul verde [i tot lemnul uscat, nu se va
stinge flac\ra cea aprins\, [i va arde întru
ea toat\ fa]a de la miaz\zi pân\ la
miaz\noapte.
48. {i va cunoa[te tot trupul, c\ eu
Domnul l-am aprins pe el, [i nu se va
stinge.
49. {i am zis> nicidecum Doamne!
Doamne! Ei zic c\tre mine> au nu este
pild\, care s\ zic\ aceasta?
CAP. 21.
Proorocie pentru luarea Ierusalimului.
{i s-a f\cut cuvântul Domnului c\tre
mine, zicând>
2. Pentru aceea fiul omului! Prooroce[te,
[i întoarce fa]a ta asupra Ierusalimului, [i
prive[te la sfintele lor, [i prooroce[te
asupra p\mântului lui Israil.
3. {i vei zice c\tre p\mântul lui Israil,
acestea zice Domnul Dumnezeu> iat\ eu
asupra ta, [i voiu scoate sabia mea din
teaca sa, [i voiu pierde dintru tine pe cel
f\r\delege [i pe cel nedrept.
4. Pentru c\ voiu pierde din tine pe cel
nedrept [i pe cel f\r\delege, a[a va ie[i
sabia mea din teaca sa peste tot trupul de
la miaz\zi pân\ la miaz\noapte.
5. {i va cunoa[te tot trupul, c\ eu
Domnul am scos sabia mea din teaca sa, [i
mai mult nu se va întoarce.
6. {i tu fiul omului! Suspin\ întru
zdrobirea [alelor tale, [i întru dureri geme
înaintea ochilor lor.
953
7. {i va fi de vor zice c\tre tine> pentru ce
suspini? {i vei zice> pentru vestea, c\ vine,
[i se va umple de fric\ toat\ inima, [i toate
mâinile vor sl\bi, [i va în]epeni tot trupul,
[i tot duhul [i toate coapsele se vor
pâng\ri de umezeal\< iat\ vine, [i va fi
zice Domnul Dumnezeu.
8. {i a fost cuvântul Domnului c\tre
mine zicând>
9. Fiul omului! Prooroce[te, [i gr\ie[te,
acestea zice Domnul, zi> sabie, sabie
ascute-te [i te mânie.
10. Ca s\ junghii junghieri, ascute-te s\
sclipe[ti gata spre deznodare, junghie,
oc\r\[te, leap\d\ tot lemnul.
11. {i o au dat pe ea gata a se ]ine în
mâinile lui. Ascu]itu-s-a sabia, este gata a
se da în mâinile celui ce taie.
12. Strig\ [i te vait\ fiul omului! Pentru c\
s-a f\cut aceasta întru poporul meu,
aceasta întru to]i pov\]uitorii lui Israil< vor
nemernici, spre sabie s-a f\cut poporul
meu, pentru aceea plesne[te cu mâna ta.
13. C\ s-a îndreptat, [i înc\ de se va
lep\da [i neamul? Nu va fi, zice Domnul
Domnul.
14. {i tu fiul omului! Prooroce[te, [i
plesne[te mân\ peste mân\, [i îndoie[te
sabia, a treia sabie de r\ni este, sabia
r\nilor cea mare, [i îi vei sp\imânta pe ei.
15. Pentru ca s\ se înfrâng\ inima, [i se
vor înmul]i cei ce sl\besc în toat\ poarta
lor, se dau spre junghierea sabiei, bine s-a
f\cut spre sclipire, bine s-a f\cut spre
junghiere.
16. {i treci, ascute-te de-a dreapta [i de-a
stânga, oriunde se va ridica fa]a ta.
17. {i eu înc\ voiu plesni mâna mea c\tre
mâna mea [i voiu v\rsa mânia mea, eu
Domnul am gr\it.
18. {i s-a f\cut cuvântul Domnului c\tre
 IEZECHIIL
mine, zicând>
19. {i tu fiul omului! Rânduie[te ]ie dou\
c\i, prin care s\ intre sabia împ\ratului
Vavilonului, dintru o ]ar\ s\ ias\
amândou\, [i mâna vor g\ti la încep\tura
c\ii cet\]ii, la începutul c\ii vei rândui.
20. {i tu g\te[te [i rânduie[te cale ca s\
intre sabie în Ravatul fiilor lui Amon [i în
Iudeea [i în Ierusalim în mijlocul lui.
21. C\ va sta împ\ratul Vavilonului în
calea cea veche la începutul celor dou\
c\i, ca s\ vr\jeasc\ vraj\, ca s\ undeze
toiag [i s\ întrebe cele cioplite [i s\
socoteasc\ de-a dreapta lui.
22. {i s-a f\cut vraja asupra Ierusalimului,
ca s\ pun\ [an] [i s\ deschiz\ gura întru
strigare, s\ înal]e glas cu plângere, a pune
[an] la por]ile ei [i a pune p\mânt [i a zidi
st\ri de s\ge]i.
23. {i el lor ca [i cum ar vr\ji vraj\
înaintea lor [i el pomenind nedrept\]ile lui
le va pomeni.
24. Pentru aceea acestea zice Domnul>
pentru c\ a]i pomenit nedrept\]ile voastre,
descoperindu-v\ necur\]iile voastre, ca s\
se vaz\ p\catele voastre, întru toate
necur\]iile voastre [i întru izvodirile
voastre, pentru c\ a]i pomenit, întru acelea
v\ ve]i prinde.
25. {i tu pâng\rite f\r\delege
pov\]uitorule al lui Israil! A c\ruia vine
ziua, în vremea nedrept\]ii, sfâr[itul.
26. Acestea zice Domnul> ia chidara [i
leap\d\ cununa, aceea nu va fi ca aceasta,
smerit-ai pe cel înalt [i ai în\l]at pe cel
smerit.
27. Nedreptate, nedreptate, nedreptate
pune-o-voiu pe ea, nici ea ca aceasta va fi,
pân\ când va veni cui i se cade [i voiu da
lui.
28. {i tu fiul omului! Prooroce[te [i vei
954
zice> acestea gr\ie[te Domnul c\tre fiii lui
Amon [i c\tre ocara lor [i vei zice> sabie,
sabie smulge-te spre junghiere [i te
smulge spre omorâre, ridic\-te, ca s\
sclipe[ti.
29. Când vedeai tu de[arte [i vr\jeai
minciuni, ca s\ te dai pe tine peste
grumajii r\ni]ilor celor f\r\delege, c\rora
le-au venit ziua, în vremea nedrept\]ii,
sfâr[itul.
30. Întoarce-te în teaca ta [i s\ nu
popose[ti în locul acesta, în care te-ai
n\scut în p\mântul t\u, judeca-te-voiu pe
tine.
31. {i voiu v\rsa peste tine urgia mea, cu
focul urgiei mele voiu sufla peste tine [i te
voiu da în mâinile oamenilor varvari, care
lucreaz\ stric\ciune.
32. În foc vei fi mâncare, sângele t\u va fi
în mijlocul p\mântului t\u, nu va fi ]ie
pomenire, c\ eu Domnul am gr\it.
CAP. 22.
Proorocie împotriva Ierusalimului.
{i a fost cuvântul Domnului c\tre mine,
zicând>
2. {i tu fiul omului! Au judeca-vei
cetatea sângiurilor? {i-i arat\ ei toate
f\r\delegile ei [i vei gr\i.
3. Acestea zice Domnul Dumnezeu> o
cetate, care vars\ sângiuri în mijlocul s\u,
ca s\ vin\ vremea ei, [i care a f\cut asupra
sa, ca s\ se pâng\reasc\.
4. Cu sângiurile lor, care ai v\rsat, ai
c\zut [i cu gânduri care f\ceai te-ai
pâng\rit [i ai apropiat zilele tale, [i ai adus
vremea anilor t\i, pentru aceea te-am dat
pe tine spre ocar\ neamurilor [i spre
batjocur\ la toate ]\rile.
5. Cele aproape de tine [i cele departe de
 IEZECHIIL
tine, [i te vor batjocori pe tine necurat\,
numit\ [i mult\ întru f\r\delegi.
6. Iat\ pov\]uitorii casei lui Israil fiecare
c\tre rudeniile sale s-a adunat întru tine,
ca s\ verse sânge.
7. Pe tat\ [i pe mam\ gr\ia de r\u întru
tine [i c\tre nemernic s-au purtat cu
nedreptate întru tine< pe s\rman [i pe
v\duv\ asuprea întru tine.
8. {i sfintele mele le def\ima [i
Sâmbetele mele le spurca întru tine.
9. B\rba]i tâlhari erau întru tine, ca s\
verse întru tine sânge, [i peste m\guri
mâncau întru tine, necurate f\ceau întru
tine.
10. Ru[inea tat\lui au descoperit întru
tine, [i necur\]ia celei ce avea curgerea
sângelui, a smerit întru tine.
11. Fiecare pe femeia aproapelui s\u a
spurcat, [i fiecare pe nora sa o a pâng\rit
întru necur\]ie< [i fiecare pe sora sa [i pe
fata tat\lui s\u, a smerit întru tine.
12. Daruri au luat întru tine, ca s\ verse
sânge, cam\t\ [i adaos au luat întru tine, [i
ai s\vâr[it s\vâr[irea r\ut\]ii tale cea cu
asupreal\, [i pe mine m-ai uitat, zice
Domnul.
13. Iar de voiu lovi mâna mea c\tre mâna
mea asupra celor ce ai s\vâr[it [i ai f\cut,
[i asupra sângiurilor tale, care s-au f\cut
în mijlocul t\u,
14. Au suferi-va inima ta? Au birui-vor
mâinile tale în zilele, care eu le voiu face
întru tine? Eu Domnul am gr\it, [i voiu
face.
15. {i te voiu risipi întru neamuri, [i te
voiu împr\[tia în ]\ri, [i va lipsi necur\]ia
ta dintru tine.
16. {i te voiu mo[teni pe tine în fa]a
neamurilor, [i ve]i cunoa[te, c\ eu sunt
Domnul.
955
17. {i a fost cuvântul Domnului c\tre
mine, zicând>
18. Fiul omului! Iat\, f\cutu-s-a mie casa
lui Israil amesteca]i to]i cu aram\ [i cu
cositor [i cu fier [i cu plumb, în mijlocul
cuptorului argintului amestecat\ este.
19. Pentru aceea acestea zice Domnul
Dumnezeu> pentru c\ v-a]i f\cut to]i într-o
amestec\tur\, pentru aceea iat\ eu v\ voiu
aduna pe voi în mijlocul Ierusalimului<
20. Precum se adun\ argintul [i arama [i
fierul [i cositorul [i plumbul în mijlocul
cuptorului, ca s\ suflu întru el focul s\ se
topeasc\< a[a v\ voiu primi întru urgia
mea, [i întru mânia mea v\ voiu aduna, [i
v\ voiu topi pe voi.
21. {i voiu sufla peste voi cu focul urgiei
mele, [i v\ ve]i topi în mijlocul lui<
22. Cum se tope[te argintul în mijlocul
cuptorului, a[a v\ ve]i topi în mijlocul lui,
[i ve]i cunoa[te, c\ eu Domnul am v\rsat
mânia mea peste voi.
23. {i s-a f\cut cuvântul Domnului c\tre
mine, zicând>
24. Fiul omului! Zi lui> tu e[ti p\mântul,
care nu s-a udat, nici ploaie s-a pogorât
peste tine în ziua urgiei.
25. A c\reia pov\]uitori în mijlocul ei, ca
leii cei ce r\cnesc au apucat r\piri, [i au
mâncat sufletele cu asupreal\, cinste au
luat cu strâmb\tate, [i v\duvele tale
înmul]itu-s-au în mijlocul t\u.
26. {i preo]ii ei nu au b\gat în seam\
legea mea, [i au spurcat sfintele mele<
între cel sfânt [i între cel spurcat nu au
f\cut osebire< [i între cel necurat [i între
cel curat nu au osebit< [i de c\tre
Sâmbetele mele [i-au întors ochii s\i, [i
Sâmbetele mele le-au spurcat în mijlocul
lor.
27. Boierii ei în mijlocul ei ca lupii cei
 IEZECHIIL
r\pitori de prad\, au v\rsat sânge, ca, cu
l\comie s\ l\comeasc\.
28. {i proorocii ei ungând pe ei, vor c\dea
v\zând de[arte, vr\jind minciuni, zicând>
acestea zice Domnul, [i Domnul nu au zis.
29. Pe poporul p\mântului storcându-l cu
strâmb\tate, [i r\pindu-l cu r\piri, pe s\rac
[i pe mi[el asuprindu-l, [i pe cel str\in
n\p\stuia cu judecat\.
30. {i am c\utat dintru ei b\rbat, care s\
se poarte drept, [i s\ stea înaintea fe]ei
mele cu tot deadinsul în vremea mâniei
mele, ca nu de tot s\ o pierz pe ea, [i nu
am aflat.
31. {i am v\rsat peste ea mânia mea întru
focul urgiei mele, ca s\-i pierz pe ei. C\ile
lor în capetele lor le-am dat, zice Domnul
Domnul.
CAP. 23.
Pilda a dou\ femei p\c\toase [i
pedepsirea lor.
{i a fost cuvântul Domnului c\tre mine
zicând>
2. Fiul omului! Dou\ femei erau fiicele
unei mame.
3. {i au curvit în Eghipet, întru tinere]ile
lor curvit-au, acolo au c\zut ]â]ele lor, [i
acolo [i-au stricat fecioria.
4. {i numele lor erau Oola cea mai
b\trân\ [i Ooliva sora ei, [i s-au f\cut mie,
[i au n\scut fii [i fete, [i numele lor,
Samaria era Oola, [i Ierusalimul era
Ooliva.
5. {i a curvit Oola asupra mea, [i s-a dus
la iubi]ii s\i la Asirieni, care se apropiau
de ea.
6. Îmbr\ca]i cu haine vinete, pov\]uitori
[i c\petenii, voinici ale[i, to]i c\l\re]i
c\l\rind pe cai.
956
7. {i a f\cut curvia ei cu to]i cei ale[i fii
ai Asirienilor, [i peste to]i la care s-a dus,
cu toat\ izvodirea lor s-a pâng\rit.
8. {i curvia sa cea din Eghipet nu o a
p\r\sit, c\ dormea cu ea în tinere]ile ei, [i
ei i-au stricat fecioria, [i au v\rsat curvia
sa peste ea.
9. Pentru aceea o am dat pe ea în mâinile
iubi]ilor ei, în mâinile fiilor Asirienilor,
dup\ care a umblat.
10. Ace[tia au descoperit ru[inea ei,
feciorii [i fetele ei le-au luat, [i pe ea cu
sabie o au omorât, [i s-a f\cut de vorb\ la
femei, [i au f\cut izbândiri întru ea la
fetele ei.
11. {i o a v\zut pe ea sora sa Ooliva, [i a
stricat cur\]enia sa mai mult decât ea, [i
curvia sa mai mult dec=t curvia surorii
sale.
12. Peste fiii Asirienilor au pus pov\]uitori
[i c\petenii aproape de dânsa, îmbr\ca]i
cu frumoase ]es\turi, c\l\re]i c\l\rind pe
cai, to]i tineri ale[i.
13. {i am v\zut, c\ s-a pâng\rit o cale
dintru dou\.
14. {i a ad\ugat la curvia sa, [i a v\zut
b\rba]i zugr\vi]i pe perete, chipurile
Haldeilor zugr\vite cu condeiul,
15. Încin[i cu împestri]\turi peste
mijloacele lor, [i chivere vopsite peste
capetele lor, vedere întreit\ tuturor,
asem\narea fiilor Haldeilor ai p\mântului
mo[iei lor.
16. {i s-a pus asupra lor cu vederea
ochilor s\i, [i a trimis soli la ei în
p\mântul Haldeilor.
17. {i au venit la ea fiii Vavilonului la
a[ternutul popositorilor, [i o pâng\reau pe
ea întru curvia ei, [i s-a pâng\rit cu ei, [i
s-a dep\rtat sufletul ei de la dân[ii.
18. {i a descoperit curvia sa, [i a
 IEZECHIIL
descoperit ru[inea sa, [i s-a dep\rtat
sufletul meu de la ea, precum s-a dep\rtat
sufletul meu de la sora ei.
19. {i ai înmul]it curvia ta, ca s\-]i aduci
aminte de zilele tinere]ilor tale, întru care
ai curvit în Eghipet.
20. {i te-ai pus peste Haldei, a c\rora
trupuri erau ca trupurile m\garilor, [i
boa[ele lor, ca boa[ele cailor.
21. {i ai cercetat f\r\delegea tinere]ilor
tale, care ai f\cut în Eghipet la poposirea
ta, unde au c\zut ]â]ele tinere]ilor tale.
22. Pentru aceea Oolivo! Acestea zice
Domnul Dumnezeu> iat\ eu voiu scula pe
iubi]ii t\i asupra ta, de la care s-a dep\rtat
sufletul t\u, [i îi voiu aduce pe ei asupra ta
de primprejur.
23. Pe fiii Vavilonului [i pe to]i Haldeii
Facuc [i Sie [i Cut [i pe to]i fiii Asirienilor
cu ei, tineri ale[i, pov\]uitori [i c\petenii,
pe to]i întrei]i [i numi]i, c\l\rind pe cai
to]i.
24. {i to]i vor veni asupra ta de la
miaz\noapte, care [i roate cu mul]ime de
popoare, scuturi [i paveze, [i vor pune
paz\ peste tine împrejur, [i voiu da
înaintea fe]ei lor judecat\, [i vor izbândi
asupra ta cu judec\]ile sale.
25. {i voiu da râvna mea întru tine, [i vor
face cu tine întru urgia mâniei> nasul t\u [i
urechile tale vor t\ia, [i pe cei r\ma[i ai t\i
cu sabie îi vor ucide< ace[tia pe fiii t\i [i pe
fetele tale vor lua, [i pe cei r\ma[i ai t\i cu
foc îi vor topi.
26. {i te vor dezbr\ca de îmbr\c\mintea
ta, [i vor lua vasele cele de m\rirea ta.
27. {i voiu întoarce p\gân\t\]ile tale de la
tine, [i curvia ta din p\mântul Eghipetului,
[i nu vei ridica ochii t\i spre ei, [i de
Eghipet mai mult nu-]i vei aduce aminte.
28. C\ acestea zice Domnul Dumnezeu>
957
iat\ eu te dau pe tine în mâinile celor ce ;i
ur\[ti, de la care s-a dep\rtat sufletul t\u.
29. {i vor face întru tine cu ur\, [i vor lua
toate trudele tale [i ostenelile tale, [i vei fi
goal\ [i de ocar\< [i se va descoperi
ru[inea curviei tale, [i p\gân\tatea ta [i
curvia ta.
30. F\cut-a ]ie acestea, când curveai tu
dup\ neamuri, [i te pâng\reai întru
izvodirile lor.
31. În calea surorii tale ai umblat, [i eu
voiu da paharul ei în mâinile tale, acestea
zice Domnul Dumnezeu.
32. Paharul surorii tale cel adânc [i larg
vei bea, [i va fi spre râs [i spre batjocur\
cel ce prisose[te a se s\vâr[i.
33. De be]ie [i de ame]eal\ te vei umple,
[i paharul pieirii [i al pustiirii, paharul
surorii tale Samariei.
34. {i-l vei bea pe el, [i-l vei scurge, [i
s\rb\torile [i lunile nou\ ale ei le voiu lua,
c\ eu am gr\it, zice Domnul.
35. Pentru aceea acestea zice Domnul>
c\ci m-ai uitat pe mine, [i m-ai lep\dat
dup\ trupul t\u, [i tu ia p\gân\tatea ta [i
curvia ta.
36. {i au zis Domnul c\tre mine> fiul
omului! Au nu vei judeca pe Oola [i pe
Ooliva, [i s\ le veste[ti lor f\r\delegile
lor?
37. C\ preacurve sunt, [i sânge în mâinile
lor, [i cu izvodirile lor au preacurvit [i pe
fiii lor, pe care i-au n\scut mie, i-au trecut
prin foc.
38. Pân\ [i aceasta au f\cut mie, sfintele
mele le-au pâng\rit în ziua aceea, [i
Sâmbetele mele le-au spurcat.
39. {i când junghiau pe fiii lor idolilor lor,
[i intrau întru sfintele mele în zilele
acelea, ca s\ le spurce pe ele, [i pentru c\
a[a f\ceau în mijlocul casei mele.
 IEZECHIIL
40. {i pentru c\ au trimis la b\rba]ii care
veneau de departe, la care soli trimiteau, [i
cum veneau ei, îndat\ te sp\lai [i ungeai
ochii t\i, [i te împodobeai cu podoab\.
41. {i [edeai pe pat a[ternut, [i mas\
împodobit\ înaintea fe]ei ei, [i t\mâia mea
[i untuldelemn al meu se veselea cu
acestea.
42. {i glas întocmit r\spundea, [i c\tre
b\rba]i din mul]imea oamenilor ce erau
veni]i veseli din pustie, [i le punea br\]\ri
la mâinile lor, [i cunun\ de m\rire pe
capetele lor.
43. {i am zis> au nu într-acestea
preacurvesc, [i faptele curviei [i ea a
curvit?
44. {i mergeau c\tre ea, în ce chip merg la
femeia curv\, a[a intrau la Oola [i la
Ooliva, ca s\ fac\ f\r\delege.
45. {i b\rba]i drep]i, aceia vor izbândi pe
ele cu izbânda celor preacurve [i cu
izbândirea sângelui, c\ preacurve sunt [i
sânge în mâinile lor.
46. Acestea zice Domnul Dumnezeu>
scoate asupra lor gloat\ [i d\ peste ele
tulburare [i jefuire.
47. {i s\ se ucig\ cu pietrele popoarelor [i
le vor împunge cu s\biile lor, pe fiii lor [i
pe fetele lor vor omorî [i casele lor cu foc
le vor arde.
48. {i voiu lua p\gân\tatea de pe p\mânt
[i se vor pedepsi toate femeile, [i nu vor
face dup\ p\gân\tatea sa.
49. {i se va da p\gân\tatea voastr\ peste
voi [i p\catele izvodirilor voastre ve]i lua,
[i ve]i cunoa[te c\ eu sunt Domnul
Dumnezeu.
CAP. 24.
Pilda cu fierberea c\ld\rii.
958
{i s-a f\cut cuvântul Domnului c\tre mine
în anul al nou\lea, în luna a zecea în a
zecea a lunii, zicând>
2. Fiul omului! Scrie ]ie zi din ziua
aceasta, din care s-a înt\rit împ\ratul
Vavilonului asupra Ierusalimului din ziua
de ast\zi.
3. {i zi c\tre casa cea am\râtoare pild\ [i
vei gr\i c\tre ei.
4. Acestea zice Domnul Dumnezeu>
pune c\ldarea [i toarn\ într-însa ap\ [i
bag\ într-însa despic\turile, toat\
despic\tura bun\, fluierul [i um\rul t\iate
de pe lâng\ oase.
5. Din dobitoace alese fiind luate< [i arde
dedesubtul lor oasele [i clocotind s-au
fiert oasele ei în mijlocul ei.
6. Pentru aceea acestea zice Domnul
Dumnezeu> o cetatea sângiurilor! C\ldare
întru care este rugin\ într-însa, [i rugina
nu a ie[it dintr-însa, pe rând dup\
m\dularul ei a scos, nu au c\zut peste ea
sor]i.
7. C\ sângele ei în mijlocul ei este, pe
piatr\ neted\ o am pus pe ea, nu o am
v\rsat pe ea pe p\mânt, ca s\ se acopere
p\mântul.
8. Ca s\ se suie mânie spre izbânda
r\spl\tirii< pus-am sângele ei pe piatr\
neted\, ca s\ nu-l acopere.
9. Pentru aceea acestea zice Domnul
Dumnezeu> vai cetatea sângiurilor! {i eu
voiu m\ri t\ciunele.
10. {i voiu înmul]i lemnele [i voiu
aprinde focul, ca s\ se topeasc\ c\rnurile
[i s\ se împu]ineze zeama, [i oasele s\ se
sf\râme.
11. {i s\ stea pe c\rbunii s\i, aprinsu-s-a
ca s\ se arz\ [i s\ se frig\ arama ei, [i s\
arz\ în mijlocul ei necur\]ia ei, [i s\ se
sfâr[easc\ rugina ei.
 IEZECHIIL
12. {i nu va ie[i dintru ea, mult\ este
rugina ei [i se va ru[ina rugina ei.
13. Pentru care te pâng\reai tu [i nu te-ai
cur\]it de necur\]ia ta, [i ce va fi de nu te
vei cur\]i înc\ pân\ ce voiu umple mânia
mea întru tine?
14. Eu Domnul am gr\it [i vor/voiu veni,
[i voiu face, nu voiu osebi, nici m\ voiu
îndura, nici m\ voiu milostivi. Dup\ c\ile
tale [i dup\ izvodirile tale te voiu judeca,
zice Domnul Dumnezeu< pentru aceea eu
te voiu judeca dup\ sângele t\u, [i dup\
gândurile tale te voiu judeca pe tine cea
necurat\ [i vestit\, [i prea am\râtoare.
15. {i a fost cuvântul Domnului c\tre
mine, zicând>
16. Fiul omului! Iat\ eu iau de la tine
poftele ochilor întru rânduiala r\zboiului,
nu te vei t\ia, nici vei plânge.
17. Suspinul sângelui, plânsul r\runchilor
este, nu va fi p\rul t\u împletit peste tine
[i înc\l]\mintele tale în picioarele tale, nu
te vei mângâia cu buzele lor [i pâinea
oamenilor nu vei mânca.
18. Gr\it-am c\tre popor diminea]a,
precum au poruncit mie, [i a murit femeia
mea seara, [i am f\cut diminea]a precum
mi-au poruncit mie.
19. {i a zis c\tre mine poporul> pentru ce
nu ne spui nou\, ce sunt acestea ce faci tu?
20. {i am zis c\tre ei> cuvântul Domnului
a fost c\tre mine, zicând>
21. Gr\ie[te c\tre casa lui Israil, acestea
zice Domnul Dumnezeu> iat\ eu spurc
sfintele mele seme]ia t\riei voastre,
poftele ochilor vo[tri, [i c\rora p\rtinesc
sufletele voastre, [i fiii vo[tri [i fetele
voastre, pe care a]i p\r\sit, de sabie vor
c\dea.
22. {i ve]i face în ce chip am f\cut, cu
gura lor nu v\ ve]i mângâia [i pâinea
959
b\rba]ilor nu ve]i mânca.
23. {i p\rul vostru pe capul vostru [i
înc\l]\mintele voastre în picioarele
voastre, nu v\ ve]i tângui, nici ve]i plânge
[i v\ ve]i sfâr[i întru nedrept\]ile voastre
[i nu va mângâia fiecare pe fratele s\u.
24. {i va fi Iezechiil vou\ întru minune,
dup\ toate câte a f\cut face]i, [i când vor
veni acestea ve]i cunoa[te, c\ eu sunt
Domnul Dumnezeu.
25. {i tu fiul omului! Au nu în ziua în care
voiu lua de la ei t\ria, în\l]area m\ririi lor
[i poftele ochilor lor, [i seme]ia sufletului
lor, pe fiii lor [i pe fetele lor.
26. În ziua aceea veni-va la tine cel ce va
sc\pa, ca s\-]i spun\ la urechi?
27. În ziua aceea deschide-se-va gura ta
c\tre cel ce a sc\pat [i vei gr\i [i nu vei
t\cea mai mult, [i vei fi lor întru minune [i
vor cunoa[te c\ eu sunt Domnul.
CAP. 25.
Proorocii asupra celor de alt neam.
{i a fost cuvântul Domnului c\tre mine,
zicând>
2. Fiul omului! Întoarce fa]a ta asupra
fiilor lui Amon [i prooroce[te asupra lor.
3. {i vei zice fiilor lui Amon, auzi]i
cuvântul Domnului, acestea zice Domnul>
pentru c\ v-a]i bucurat de sfintele mele, c\
s-au spurcat, [i de p\mântul lui Israil c\ s-
a pustiit [i de casa lui Iuda, c\ s-a dus în
robie.
4. Pentru aceea iat\ eu voiu da pe voi
fiilor lui Chedem spre mo[tenire, [i vor
a[eza s\la[ele sale întru tine, [i vor pune
întru tine corturile sale< ei vor mânca
rodurile tale, [i ei vor bea gr\simea ta.
5. {i voiu da cetatea lui Amon spre
p\[une de c\mile [i pe fiii lui Amon spre
 IEZECHIIL
p\[une de oi, [i ve]i cunoa[te c\ eu sunt
Domnul.
6. C\ acestea zice Domnul Dumnezeu>
pentru c\ ai b\tut cu mâna ta, [i ai lovit cu
piciorul t\u [i te-ai bucurat din sufletul t\u
de p\mântul lui Israil,
7. Pentru aceea tinde-voiu mâna mea
peste tine [i te voiu da de jaf la neamuri [i
te voiu pierde de tot dintru popoare [i cu
pierzare te voiu pierde din ]\ri, [i vei
cunoa[te c\ eu sunt Domnul.
8. Acestea zice Domnul> pentru c\ au zis
Moav [i Seir> iat\ ca toate neamurile casa
lui Israil [i a lui Iuda?
9. Pentru aceea iat\ eu deznod um\rul lui
Moav de la cet\]ile hotarelor lui p\mântul
cel ales casa Iasimutului deasupra
izvorului cet\]ii celei de la mare.
10. Pe fiii lui Chedem asupra fiilor lui
Amon dat-am lui mo[tenire, ca s\ nu fie
pomenirea fiilor lui Amon întru neamuri.
11. Asupra lui Moav voiu face izbând\ [i
vor cunoa[te, c\ eu sunt Domnul.
12. Acestea zice Domnul> pentru c\ a
f\cut Idumeea, ca s\ izbândeasc\ izbând\
de pe casa lui Iuda, [i a ]inut minte r\ul [i
a izbândit dreptate,
13. Pentru aceea acestea zice Domnul> [i
voiu tinde mâna mea asupra Idumeei [i
voiu pierde dintr-însa omul [i vita, [i o
voiu pustii pe ea, [i cei ce vor fugi de la
Teman de sabie vor c\dea.
14. {i voiu da izbânda mea asupra
Idumeei în mâna poporului meu Israil, [i
vor face în Idumeea dup\ mânia mea [i
dup\ iu]imea mea, [i vor cunoa[te izbânda
mea, zice Domnul.
15. Pentru aceea acestea zice Domnul>
pentru c\ a f\cut celui de alt neam izbând\
[i a ridicat izbând\ bucurându-se din
suflet, ca s\ se sting\ pân\ în veac.
960
16. Pentru aceea acestea zice Domnul>
iat\ eu tinz mâna mea peste cei de alt
neam [i voiu pierde pe Criteni [i voiu
pierde pe cei r\ma[i care locuiesc lâng\
mare.
17. {i voiu face întru ei izbândiri mari, [i
vor cunoa[te c\ eu sunt Domnul, când
voiu da izbânda mea peste ei.
CAP. 26.
Proorocie pentru pustiirea Tirului.
{i a fost în anul al unsprezecelea în ziua
dint=i a lunii, fost-a cuvântul Domnului
c\tre mine, zicând>
2. Fiul omului! Pentru c\ a zis Tir de
Ierusalim, bine este, sf\râmatu-s-au,
pierit-au neamurile, întorsu-s-au c\tre
mine, cea plin\ s-a pustiit.
3. Pentru aceea acestea zice Domnul>
iat\ eu asupra ta Tir! {i voiu face s\ se
suie peste tine neamuri multe, cum se suie
marea cu valurile sale.
4. {i vor surpa zidurile Cet\]ii Tir [i vor
surpa turnurile tale, [i voiu vântura ]\râna
ei de la ea, [i o voiu pune pe ea piatr\
neted\.
5. Zbicire de mreje va fi în mijlocul
m\rii, c\ eu am gr\it zice Domnul
Dumnezeu< [i va fi de prad\ neamurilor.
6. {i fetele ei cele din câmp cu sabie se
vor omorî [i vor cunoa[te c\ eu sunt
Domnul.
7. C\ acestea zice Domnul> iat\ eu voiu
aduce peste tine Tir, pe Navuhodonosor
împ\ratul Vavilonului de la miaz\noapte,
împ\rat împ\ra]ilor este, cu cai [i cu care
[i cu c\l\re]i [i cu adunare de neamuri
foarte mult\.
8. Acesta pe fetele tale cele din câmp cu
sabie le va omorî [i va pune împrejurul t\u
 IEZECHIIL
paz\, [i va zidi împrejur [i va face asupr\-
]i [an] [i împresurare de arme.
9. {i l\ncile lui în preajma ta le va pune
asupra zidurilor tale [i turnurile tale le va
surpa cu ciocanele sale.
10. De mul]imea cailor lui acoperi-te-va
praful lor, de glasul c\l\re]ilor [i al
roatelor carelor lui, cl\ti-se-vor zidurile
tale, când va intra el prin por]ile tale, ca [i
cum ar intra în cetate de câmp.
11. Copitele cailor lui c\lca-vor toate
uli]ele tale, pe poporul t\u cu sabie ;l va
omorî, [i statul t\riei tale în p\mânt îl va
duce.
12. {i va pr\da puterea ta [i va jefui avu]ia
ta, [i va surpa zidurile tale, [i casele tale
cele poftite le va strica, [i pietrele tale [i
lemnele tale [i ]\râna ta în mijlocul m\rii
le va arunca.
13. {i va face s\ înceteze mul]imea
cânt\re]ilor t\i, [i glasul organelor tale nu
se va mai auzi întru tine.
14. {i te voiu pune s\ fii piatr\ neted\,
zbicire mrejelor vei fi, mai mult nu te vei
mai zidi, c\ eu am gr\it, zice Domnul.
15. C\ acestea zice Domnul Dumnezeu
c\tre Tir> au nu de glasul c\derii tale, când
vor geme r\ni]ii t\i, când se va scoate
sabia în mijlocul t\u, se vor cl\ti
ostroavele?
16. {i se vor pogorî de pe scaunele sale
to]i domnii din neamurile m\rii, [i vor lua
mitrele de pe capetele lor, [i de
îmbr\c\mintea sa cea pestri]\ se vor
dezbr\ca, cu sp\imântare se vor
sp\imânta, pe p\mânt vor z\cea, [i se vor
teme de pierzarea lor, [i vor suspina
asupra ta.
17. {i vor începe a plânge pentru tine, [i
î]i vor zice> cum ai pierit, [i te-ai surpat
din mare? Cetatea cea l\udat\, care a fost
961
tare în mare, ea [i locuitorii ei, care au pus
frica sa peste to]i locuitorii s\i.
18. {i se vor teme ostroavele din ziua
c\derii tale, [i se vor tulbura ostroavele în
mare de ie[irea ta.
19. C\ acestea zice Domnul Dumnezeu>
când te voiu pune pe tine cetate pustiit\,
ca cet\]ile cele ce nu se locuiesc, [i voiu
aduce asupra ta adâncul, [i te va acoperi
ap\ mult\.
20. {i te voiu pogorî la cei ce se pogoar\
în groap\ la poporul veacului, [i te voiu
pune s\ locuie[ti întru adâncul
p\mântului, ca o pustie ve[nic\, cu cei ce
se pogoar\ în groap\, ca s\ nu te locuie[ti,
nici s\ te scoli pe p\mântul vie]ii.
21. Pierzare te voiu da [i nu vei mai fi, [i
te vei c\uta, [i nu te vei afla în veac, zice
Domnul Dumnezeu.
CAP. 27.
Negu]\toria Tirului [i c\derea lui.
{i a fost cuvântul Domnului c\tre mine,
zicând>
2. {i tu fiul omului! Ia plâns asupra lui
Tir.
3. {i vei zice c\tre Tir! Care locuie[te la
intrarea m\rii negu]\toriei popoarelor, de
la multe ostroave, acestea zice Domnul
c\tre Tir> tu ai zis, eu mi-am pus mie
frumuse]ea mea.
4. În inima m\rii lui Veelim fiii t\i ]i-au
pus ]ie frumuse]ea.
5. Chedrul din Senir s-a zidit ]ie, table
sub]iri de chiparos din Livan au adus, ca
s\-]i fac\ ]ie catarguri.
6. De brad din Vasan au f\cut vâslele
tale, [i altarele tale le-au f\cut de os de
elefant, [i case frunzoase din ostroavele
Hetimilor.
 IEZECHIIL
7. Vison cu ]es\turi împestri]ate din
Eghipet ]i-au a[ternut ]ie, ca s\ te îmbrace
cu m\rire, [i s\ te acopere cu vân\t [i cu
mohorât, din ostroavele Elise s-au f\cut
ve[mintele tale.
8. {i boierii t\i, care locuiesc în Sidon [i
în Aradii au fost vâsla[ii t\i, în]elep]ii t\i,
Tir, care erau întru tine, ace[tia au fost
ocârmuitorii t\i.
9. B\trânii c\r]ilor [i în]elep]ii lor, care
erau întru tine, ace[tia înt\reau sfatul t\u,
[i toate cor\biile m\rii [i vâsla[ii lor s-au
f\cut ]ie întru apusurile apusurilor.
10. Per[ii [i Lidii [i Livii erau întru oastea
ta, b\rba]ii cei r\zboinici ai t\i, scuturile [i
coifurile au ag\]at întru tine, ace[tia au dat
m\rirea ta.
11. Fiii Aradiilor [i puterea ta peste
zidurile tale, împrejur în turnurile tale erau
p\zitori, tulbele tale le-au ag\]at de
z\brelele tale împrejur, ace[tia au plinit
frumuse]ea ta.
12. Carhidonii negu]\torii t\i de mul]imea
a toat\ t\ria ta, de argint [i de aur [i de
aram\ [i de fier [i de cositor [i de plumb
au umplut târgul t\u.
13. Elada toat\ [i cele de primprejurul ei,
ace[tia negu]\toreau ]ie cu suflete de
oameni, [i vase de aram\ au adus la târgul
t\u.
14. Din casa Torgama cai [i c\l\re]i, au
adus la târgul t\u.
15. Fiii Rodienilor, negu]\torii t\i de la
ostroave au înmul]it negu]\toria ta, din]i
de elefant, [i celor ce se aduceau înl\untru
le dai pl\]ile tale.
16. Oamenii negu]\toriei tale de mul]imea
târguirii tale în Afec smirn\ aleas\, [i
împestri]\turi de la Tars [i Ramot [i
Horhor au adus ]ie de cump\rat.
17. Iuda [i fiii lui Israil, ace[tia sunt
962
negu]\torii t\i, care vindeau grâu [i miruri
[i casie [i miere de frunte, [i untdelemn [i
r\[in\ au adus la târgul t\u.
18. Damascul, negu]\torii t\i din
mul]imea a toat\ puterea ta, vin de la
Helvon, [i lâni sclipicioase de la Melit.
19. {i vin de la Dan [i de la Ioian [i de la
Moezel au adus la târgul t\u, de la Asiil
fier lucrat, [i roat\ întru amestecarea ta
este.
20. Dedanul negu]\torii t\i cu vite alese la
care.
21. Aravia [i to]i boierii Kidarului ace[tia
sunt negu]\torii mâinii tale, c\mile [i miei
[i berbeci au adus la tine.
22. Negu]\torii de la Sava [i de la Rama,
ace[tia sunt negu]\torii t\i, dulce]i de
frunte [i pietre scumpe, [i aur au adus la
târgul t\u.
23. Harran [i Hanaan ace[tia sunt
negu]\torii t\i, Asur [i Harman negu]\torii
t\i.
24. Care aduceau pentru nego], vân\t [i
mohorât, [i odoare alese în l\zi de
chiparos legate cu funii.
25. Cor\bii întru ei Carhidonenii
negu]\torii t\i întru mul]ime, întru
amestec\tura ta, [i te-ai umplut [i te-ai
îngreuiat foarte în inima m\rii.
26. În ap\ mult\ te aduceau pe tine
vâsla[ii t\i, vântul austrului te-a sf\râmat
în inima m\rii.
27. Erau puterile tale, [i plata ta [i a
amestec\torilor t\i [i vâsla[ii t\i [i
cârmacii t\i [i sfetnicii t\i [i amestec\torii
t\i dintru amestec\torii t\i, [i to]i b\rba]ii
t\i cei r\zboinici întru tine< [i toat\
adunarea ta în mijlocul t\u vor c\dea în
inima m\rii, în ziua c\derii tale.
28. De glasul strig\rii tale cârmacii t\i cu
fric\ se vor sp\imânta.
 IEZECHIIL
29. {i se vor pogorî din cor\biile lor to]i
vâsla[ii t\i, cor\bierii [i pescarii m\rii pe
p\mânt vor sta.
30. {i vor r\cni asupra ta cu glasul s\u, [i
vor striga amar, [i vor pune p\mânt pe
capetele lor, [i cenu[\ î[i vor a[terne.
31. {i vor rade asupra ta ple[uvire, [i se
vor încinge cu saci, [i te vor plânge pe tine
cu am\r\ciunea sufletului [i cu tânguire
amar\.
32. {i vor lua fiii lor peste sine plângere,
[i vor plânge plângere ]ie, care este ca
Tirul, care a amu]it în mijlocul m\rii?
33. Ce fel de plat\ ai aflat din mare?
Umplut-ai neamuri de mul]imea ta, [i din
negu]\toria ta ai îmbog\]it pe to]i
împ\ra]ii p\mântului.
34. Acum te-ai zdrobit în mare în adâncul
apei, negu]\toria ta [i toat\ adunarea ta în
mijlocul t\u au c\zut.
35. To]i vâsla[ii t\i, to]i cei ce locuiesc
ostroavele s-au mâhnit pentru tine, [i
împ\ra]ii lor cu sp\imântare s-au
sp\imântat, [i a l\crimat fa]a lor de tine.
36. Negu]\torii neamurilor te-au [uierat,
pierzare te-ai f\cut, [i nu vei mai fi în
veac, zice Domnul Dumnezeu.
CAP. 28.
Proorocie împotriva Tirului [i a
Sidonului.
{i s-a f\cut cuvântul Domnului c\tre
mine, zicând>
2. {i tu fiul omului! Gr\ie[te domnului
Tirului, acestea zice Domnul> pentru c\ s-
a în\l]at inima ta, [i ai zis Dumnezeu sunt
eu< locuin]a lui Dumnezeu am locuit în
inima m\rii< iar tu e[ti om, [i nu
Dumnezeu, [i ai dat inima ta, ca inima lui
Dumnezeu.
963
3. Au mai în]elept e[ti tu decât Daniil?
În]elep]ii nu te-au înv\]at pe tine cu
înv\]\tura lor?
4. Au cu [tiin]a ta, au cu în]elepciunea ta
ai f\cut ]ie putere? {i ai f\cut aur [i argint
în vistieriile tale?
5. Au întru mult\ [tiin]a ta, [i întru
negu]\toria ta ai înmul]it puterea ta?
În\l]atu-s-a inima ta întru puterea ta.
6. Pentru aceea acestea zice Domnul>
pentru c\ ai dat inima ta, ca inima lui
Dumnezeu,
7. Pentru aceea iat\ eu voiu aduce asupra
ta str\ini pierz\tori din neamuri, [i vor
scoate s\biile lor asupra ta [i asupra
frumuse]ii [tiin]ei tale, [i vor pierde
frumuse]ile tale.
8. {i te vor pogorî [i vei muri cu moartea
r\ni]ilor în inima m\rii.
9. Au gr\ind vei zice înaintea celor ce te
vor omorî, Dumnezeu sunt eu! {i tu e[ti
om, [i nu Dumnezeu, întru mul]imea celor
ce te r\nesc.
10. Cu moartea celor net\ia]i împrejur vei
muri în mâinile str\inilor< c\ eu am gr\it,
zice Domnul.
11. {i a fost cuvântul Domnului c\tre
mine, zicând>
12. Fiul omului! Ia plângere asupra
domnului Tirului, [i zi lui, acestea zice
Domnul Dumnezeu> tu pecetea asem\n\rii
plin de în]elepciune, [i cununa frumuse]ii.
13. În desf\tarea Raiului lui Dumnezeu
te-ai n\scut, cu toat\ piatra bun\ te-ai
îmbr\cat, de sardiu [i de topaz [i de
smaragd [i de antracs [i de sapfir [i de
iaspis [i de argint [i de aur [i de lighiriu [i
de ahatis [i de ametist [i de hrisolit [i de
viriliu [i de onih, ai umplut vistieriile tale
[i raclele tale întru tine.
14. Din ziua în care te-ai zidit tu, cu
 IEZECHIIL
Heruvim te-am dat, [i te-am pus pe tine în
muntele cel sfânt al lui Dumnezeu< fost-ai
în mijlocul pietrelor înfocate.
15. Fost-ai f\r\ de prihan\ în zilele tale,
din ziua în care te-ai zidit, pân\ când s-au
aflat nedrept\]i întru tine.
16. De mul]imea negu]\toriei tale umplut-
ai c\m\rile tale de f\r\delege, [i ai
p\c\tuit, [i te-ai r\nit de la muntele lui
Dumnezeu, [i te-a adus pe tine Heruvimul
din mijlocul pietrelor celor înfocate.
17. În\l]atu-s-a inima ta pentru
frumuse]ea ta, stricatu-s-a [tiin]a ta cu
frumuse]ea ta, pentru mul]imea p\catelor
tale pe p\mânt te-am lep\dat, înaintea
împ\ra]ilor te-am dat pe tine, ca s\ te ar\]i.
18. Pentru mul]imea p\catelor tale [i
pentru strâmb\t\]ile negu]\toriei tale ai
spurcat sfintele tale, [i voiu scoate foc din
mijlocul t\u, acesta te va mânca pe tine, [i
te voiu face cenu[\ pe p\mântul t\u
înaintea tuturor celor ce te vor vedea.
19. {i to]i cei ce te-au [tiut pe tine, întru
neamuri se vor întrista pentru tine, pierit-
ai, [i mai mult nu vei fi în veac.
20. {i a fost cuvântul Domnului c\tre
mine, zicând>
21. Fiul omului! Înt\re[te fa]a ta spre
Sidon, [i prooroce[te asupra lui, [i zi>
22. Acestea zice Domnul> iat\ eu asupra
ta Sidoane, [i m\ voiu sl\vi întru tine, [i
vei cunoa[te, c\ eu sunt Domnul, cel ce
fac întru tine judec\]i, [i m\ voiu sfin]i
întru tine.
23. {i voiu trimite asupra ta moarte, [i
sânge va fi în uli]ele tale, c\dea-vor r\ni]i
de sabie întru tine împrejurul t\u, [i vor
cunoa[te, c\ eu sunt Domnul.
24. {i nu vor fi mai mult casei lui Israil
piedic\ de am\r\ciune, [i ghimpe de
durere de c\tre cei ce de primprejurul lor,
964
care i-au oc\rât pe ei, [i vor cunoa[te, c\
eu sunt Domnul.
25. Acestea zice Domnul Dumnezeu> [i
voiu aduna casa lui Israil dintru neamurile
la care s-a risipit, [i m\ voiu sfin]i întru ei
înaintea popoarelor [i a neamurilor, [i vor
locui pe p\mântul s\u, care l-am dat
robului meu Iacov.
26. {i vor locui pe dânsul în n\dejde, [i
vor zidi case [i vor s\di vii, [i vor locui cu
n\dejde, când voiu face judecat\ asupra
tuturor celor ce i-au oc\rât pe ei, asupra
celor dimprejurul lor< [i vor cunoa[te, c\
eu sunt Domnul Dumnezeul lor, [i
Dumnezeul p\rin]ilor lor.
CAP. 29.
Proorocie asupra Eghipetului.
În anul al doisprezecelea, în luna a zecea,
în ziua dint=i a lunii, fost-a cuvântul
Domnului c\tre mine, zicând>
2. Fiul omului! Înt\re[te fa]a ta asupra
lui Faraon împ\ratul Eghipetului, [i
prooroce[te asupra lui, [i asupra a tot
Eghipetul gr\ie[te, [i zi>
3. Acestea zice Domnul> iat\ eu asupra
ta Faraoane împ\ratul Eghipetului,
balaurule cel mare, care [ezi în mijlocul
râurilor Eghipetului, cel ce zici> ale mele
sunt râurile, [i eu le-am f\cut pe ele.
4. {i eu voiu pune la] în f\lcile tale, [i
voiu lipi pe[tii râului t\u la aripile tale, [i
te voiu scoate pe tine din mijlocul râului
t\u, [i pe to]i pe[tii râului.
5. {i te voiu surpa pe tine în prip\, [i pe
to]i pe[tii râului t\u, peste fa]a câmpului
vei c\dea, [i nu te vei aduna, nici te vei
ocroti, hiarelor p\mântului [i p\s\rilor
cerului te-am dat de mâncare.
6. {i vor cunoa[te to]i cei ce locuiesc în
 IEZECHIIL
Eghipet, c\ eu sunt Domnul, pentru c\ ai
fost toiag de trestie casei lui Israil.
7. Când te-a prins pe tine cu mâna sa, te-
ai frânt, [i când plesnea asupra sa toat\
mâna, [i când s-a rezemat pe tine, te-ai
sf\râmat, [i ai frânt toate [alele lor.
8. Pentru aceea acestea zice Domnul>
iat\ eu voiu aduce asupra ta sabie [i voiu
pierde de la tine pe oameni [i vitele.
9. {i va fi p\mântul Eghipetului pierzare
[i pustiu, [i vor cunoa[te c\ eu sunt
Domnul, pentru c\ ai zis> ale mele sunt
râurile [i eu le-am f\cut pe ele.
10. Pentru aceea iat\ eu asupra ta [i
asupra tuturor râurilor tale, [i voiu da
p\mântul Eghipetului spre pustietate [i
spre sabie [i spre pieire de la Magdol [i
Siin, [i pân\ la hotarele Etiopienilor.
11. Nu va trece printr-însul picior de om,
nici picior de vit\ nu va trece printr-însul,
[i nu se va locui patruzeci de ani.
12. {i voiu da p\mântul Eghipetului spre
pieire în mijlocul p\mântului celui pustiu,
[i cet\]ile lui în mijlocul cet\]ilor celor
pustiite vor fi patruzeci de ani [i voiu risipi
pe Eghipteni întru neamuri, [i voiu
vântura pe ei prin ]\ri.
13. C\ acestea zice Domnul Dumnezeu>
dup\ patruzeci de ani voiu aduna pe
Eghipteni din neamurile întru care s-au
risipit.
14. {i voiu întoarce robia Eghiptenilor, [i
îi voiu a[eza pe ei în p\mântul Faturi, în
p\mântul, din care s-au luat, [i vor fi acolo
încep\tur\ smerit\.
15. Decât toate c\peteniile va fi mai
smerit\, [i nu se va în\l]a mai mult peste
neamuri, [i îi voiu împu]ina pe ei, ca s\ nu
fie ei mai mul]i între neamuri.
16. {i mai mult nu vor fi casei lui Israil
spre n\dejde, aducându-le lor aminte
965
f\r\delegea, ca s\-i urmeze pe ei, [i vor
cunoa[te c\ eu sunt Domnul.
17. {i a fost în anul al dou\zeci [i
[aptelea, în ziua dint=i a lunii dint=i, fost-
a cuvântul Domnului c\tre mine, zicând>
18. Fiul omului! Navuhodonosor
împ\ratul Vavilonului a f\cut pe o[tirea sa
s\ slujeasc\ slujb\ mare asupra Tirului, [i
tot capul a ple[uvit, [i tot um\rul a smuls,
[i plat\ nu s-a dat lui, nici o[tirii lui pentru
Tir [i pentru slujba, care a slujit peste el.
19. Pentru aceea acestea zice Domnul
Dumnezeu> iat\ eu dau lui
Navuhodonosor împ\ratul Vavilonului
p\mântul Eghipetului, [i va lua mul]imea
lui, [i va pr\da pr\zile lui, [i va jefui jaful
lui, [i va fi plat\ o[tirii lui.
20. Pentru slujba lui, care a slujit asupra
Tirului, dat-am lui p\mântul Eghipetului,
acestea zice Domnul Dumnezeu.
21. În ziua aceea r\s\ri-va corn la toat\
casa lui Israil [i voiu da ]ie gur\ deschis\
în mijlocul lor, [i vor cunoa[te c\ eu sunt
Domnul.
CAP. 30.
Urmare proorociei asupra Eghipetului.
{i a fost cuvântul Domnului c\tre mine,
zicând>
2. Fiul omului! Prooroce[te [i zi> acestea
zice Domnul> o, ce zi!
3. C\ aproape este ziua [i aproape ziua
Domnului< ziua norului, sfâr[itul
neamurilor va fi.
4. {i va veni sabie peste Eghipteni [i va
fi tulburare în Etiopia, [i vor c\dea r\ni]i
în Eghipet, [i vor lua mul]imea lui, [i vor
c\dea temeliile lui.
5. Per[ii [i Critenii, Lidii [i Livii [i to]i
cei amesteca]i, [i din fiii a[ez\mântului
 IEZECHIIL
meu de lege, de sabie vor c\dea.
6. {i vor c\dea proptelele Eghipetului< [i
se va pogorî seme]ia t\riei lui de la
Magdol pân\ la Siin de sabie vor c\dea
întru el, zice Domnul.
7. {i se va pustii în mijlocul ]\rilor
pustiite, [i cet\]ile lor în mijlocul cet\]ilor,
pustii vor fi.
8. {i vor cunoa[te c\ eu sunt Domnul,
când voiu da foc peste Eghipet, [i se vor
zdrobi to]i cei ce ;i ajut\ lui.
9. În ziua aceea ie[i-vor vestitori de la
fa]a mea, care vor gr\bi a pierde Etiopia,
[i va fi tulburare întru ei în ziua
Eghipetului, c\ iat\ vine.
10. Acestea zice Domnul Dumnezeu> [i
voiu pierde mul]imea Eghiptenilor prin
mâna lui Navuhodonosor împ\ratul
Vavilonului.
11. Printr-a lui [i printr-a poporului lui cel
cu el, pierz\tori de la neamuri trimi[i, ca
s\ piarz\ p\mântul, [i vor scoate toate
s\biile lor asupra Eghipetului, [i se va
umple p\mântul de r\ni]i.
12. {i voiu da râurile lor pustii, [i voiu da
p\mântul în mâna celor r\i [i voiu pierde
p\mântul [i plinirea lui cu mâinile celor
de alt neam, eu Domnul am gr\it.
13. C\ acestea zice Domnul Dumnezeu> [i
voiu pierde urâciunile, [i voiu pierde pe
boierii din Memfis [i pe boierii din
p\mântul Eghipetului [i mai mult nu vor
fi, [i voiu da fric\ în p\mântul
Eghipetului.
14. {i voiu pierde p\mântul Paturii [i voiu
da foc peste Tanin [i voiu face izbând\ în
Diospoli.
15. {i voiu v\rsa mânia mea peste Sain
t\ria Eghipetului, [i voiu pierde mul]imea
Memfii.
16. {i voiu da foc peste Eghipet [i cu
966
tulburare se va tulbura Sais, [i în Diospoli
va fi surp\tur\ [i se vor v\rsa ape.
17. Tinerii Iliopolei [i a Vuvastiei de sabie
vor c\dea [i femeile lor în robie vor
merge.
18. {i în Tafne se va întuneca ziua, când
voiu zdrobi eu acolo schiptrurile
Eghipetului, [i va pieri acolo seme]ia
t\riei lui [i pe el nor îl va acoperi, [i fetele
lui se vor duce în robie.
19. {i voiu face judecat\ în Eghipet [i vor
cunoa[te c\ eu sunt Domnul.
20. {i a fost în anul al unsprezecelea, în
luna dint=i, în [apte zile ale lunii, fost-a
cuvântul Domnului c\tre mine zicând>
21. Fiul omului! Bra]ele lui Faraon
împ\ratul Eghipetului le-am zdrobit [i iat\
nu s-a rugat, ca s\ i se dea leac ca s\ se
pun\ peste el unsoare, ca s\ i se dea
virtute, ca s\ apuce sabia.
22. Pentru aceea acestea zice Domnul
Dumnezeu> iat\ eu asupra lui Faraon
împ\ratul Eghipetului, [i voiu zdrobi
bra]ele lui cele tari, [i voiu surpa sabia lui
din mâna lui,
23. {i voiu risipi Eghipetul întru neamuri
[i voiu vântura pe ei prin ]\ri.
24. {i voiu înt\ri bra]ele împ\ratului
Vavilonului, [i voiu da sabia mea în mâna
lui [i o va aduce pe ea peste Eghipet [i va
pr\da prada lui, [i va jefui jafurile lui.
25. {i voiu înt\ri bra]ele împ\ratului
Vavilonului, iar bra]ele lui Faraon vor
c\dea [i vor cunoa[te c\ eu sunt Domnul,
când voiu da sabia mea în mâna
împ\ratului Vavilonului, [i o va tinde pe ea
peste p\mântul Eghipetului.
26. {i voiu risipi Eghipetul întru neamuri,
[i voiu vântura pe ei prin ]\ri, [i vor
cunoa[te to]i Eghiptenii c\ eu sunt
Domnul.
 IEZECHIIL
CAP. 31.
Proorocie pentru pieirea Eghipetului.
{i a fost în anul al unsprezecelea în luna a
treia, în ziua dint=i a lunii, f\cutu-s-a
cuvântul Domnului c\tre mine zicând>
2. Fiul omului! Zi c\tre Faraon împ\ratul
Eghipetului [i poporului lui> cui te-ai f\cut
asemenea întru în\l]imea ta?
3. Iat\ Asur ca un chiparos din Livan,
frumos cu ramurile [i des cu frunzele [i
înalt cu m\rimea [i pân\ la mijlocul
norilor a ajuns vârful lui.
4. Apa l-a hr\nit pe el, adâncul l-a
crescut pe el, râurile lui curgeau
împrejurul r\d\cinilor lui, [i râurile sale
le-a trimis la toate lemnele câmpului.
5. Pentru aceasta s-a în\l]at m\rirea lui
mai mult decât toate lemnele câmpului, [i
s-au înmul]it ramurile lui [i s-au în\l]at
odraslele lui peste ap\ mult\.
6. {i întinzându-se odraslele lui, în
ramurile lui au f\cut cuiburi toate p\s\rile
cerului [i sub crengile lui p\[teau toate
hiarele câmpului [i la umbra lui a locuit
toat\ mul]imea neamurilor.
7. {i a fost foarte frumoas\ în\l]imea lui
pentru mul]imea ramurilor lui, c\ au fost
r\d\cinile lui lâng\ ap\ mult\.
8. Chiparo[i ca ace[tia nu au fost în
Raiul lui Dumnezeu [i pinii nu au ajuns la
vârful lui, [i brazii nu au fost asemenea cu
ramurile lui< nici un pom în Raiul lui
Dumnezeu nu a fost asemenea lui [i
frumuse]ii lui.
9. C\ frumos l-am f\cut pe el pentru
mul]imea ramurilor lui [i i-au râvnit lui
pomii Raiului lui Dumnezeu.
10. Pentru aceea acestea zice Domnul
Dumnezeu> pentru c\ te-ai m\rit cu
967
în\l]imea [i a ajuns vârful t\u în mijlocul
norilor [i am v\zut când s-a în\l]at el,
11. {i l-am dat pe el în mâinile c\peteniei
neamurilor [i-l va pierde pe el<
12. {i l-au pierdut de tot pe el str\inii [i
pierz\torii neamurilor, [i l-au surpat pe el
peste mun]i, în toate v\ile au c\zut
ramurile lui [i s-au sf\râmat odraslele lui
în tot câmpul p\mântului, [i s-au dus din
umbra lui toate popoarele neamurilor [i l-
au surpat pe el.
13. {i s-au odihnit toate p\s\rile cerului
întru c\derea lui [i la r\d\cina lui au fost
toate hiarele ]arinii.
14. Ca s\ nu se înal]e întru m\rimea sa
toate lemnele din ap\, [i nu a ajuns cu
vârful s\u la mijlocul norilor [i nu vor sta
întru în\l]imea sa toate cele ce se ud\ cu
ape< c\ to]i s-au dat la moarte întru
adâncul p\mântului, în mijlocul fiilor
oamenilor, la cei ce se pogoar\ în groap\.
15. Acestea zice Domnul Dumnezeu> în
ziua, în care s-a pogorât la Iad l-a plâns pe
el adâncul, [i am oprit râurile lui [i am
contenit mul]imea apei [i s-a întunecat
peste el Livanul [i toate lemnele câmpului
într-însul s-au sl\bit.
16. De glasul c\derii lui s-au cutremurat
neamurile, când îl pogora pe el la Iad cu
cei ce se pogoar\ în groap\ [i l-au
mângâiat pe el în p\mântul cel mai de jos
toate lemnele desf\t\ciunii, [i cele alese [i
cele mai frumoase ale Livanului, [i toate
cele ce se ud\ cu ap\.
17. C\ [i ei s-au pogorât cu el în Iad la cei
r\ni]i de sabie [i s\mân]a lui, cei ce
locuiau sub umbra lui în mijlocul vie]ii lor
au pierit.
18. Cui te-ai asem\nat cu m\rirea [i cu
puterea, [i cu m\rimea întru lemnele
desf\t\rii? Pogoar\-te [i s\ te pogori cu
 IEZECHIIL
lemnele desf\t\rii întru adâncul
p\mântului, în mijlocul celor net\ia]i
împrejur vei dormi cu cei r\ni]i de sabie,
a[a Faraon [i toat\ mul]imea puterii lui,
zice Domnul Dumnezeu.
CAP. 32.
Plângere asupra Eghipetului.
{i a fost în anul al doisprezecelea, în luna
a dou\sprezecea, în ziua dint=i a lunii,
fost-a cuvântul Domnului c\tre mine,
zicând>
2. Fiul omului! Ia plângere asupra lui
Faraon împ\ratul Eghipetului [i vei zice
c\tre el> leului neamurilor te-ai asem\nat
tu [i balaurului celui din mare, [i
împungeai cu cornul în râurile tale [i
tulburai apa cu picioarele tale [i c\lcai
râurile tale.
3. Acestea zice Domnul> întinde-voiu
peste tine mreaja mea, întru adunare de
neamuri multe [i te voiu scoate pe tine cu
undi]a mea.
4. {i te voiu întinde pe p\mânt, câmpiile
se vor umple, [i voiu a[eza peste tine toate
p\s\rile cerului, [i voiu s\tura dintru tine
toate hiarele a tot p\mântul.
5. {i voiu da c\rnurile tale peste mun]i [i
voiu s\tura de sângele t\u tot p\mântul.
6. {i se va ad\pa p\mântul de gunoaiele
tale de mul]imea ta peste mun]i, v\ile voiu
umple de tine.
7. {i voiu acoperi cerul, când te voiu
stinge [i voiu întuneca stelele lui, soarele
cu nor îl voiu acoperi [i luna nu va da
lumina sa.
8. Toate stelele cerului [i tot ce
lumineaz\ lumin\ din cer, se vor întuneca
peste tine, [i voiu da întuneric peste
p\mântul t\u zice Domnul Dumnezeu.
968
9. {i voiu înt\râta inima a multor
popoare, când te voiu duce rob la neamuri,
în p\mântul care nu l-ai [tiut.
10. {i se vor mâhni pentru tine neamuri
multe, [i ;mp\ra]ii lor cu ;ntristare se vor
întrista, când va zbura sabia mea peste
fe]ele lor, a[teptând c\derea lor de la ziua
c\derii tale.
11. C\ acestea zice Domnul Dumnezeu>
sabia împ\ratului Vavilonului va veni ]ie.
12. Cu s\biile uria[ilor voiu surpa t\ria ta,
to]i pierz\torii din toate neamurile [i vor
pierde seme]ia Eghipetului, [i se va
sf\râma toat\ t\ria lui.
13. {i voiu pierde toate vitele lui de la apa
cea mult\, [i picior de om mai mult nu o
va tulbura, [i urm\ de vit\ nu o va c\lca.
14. Atunci vor înceta apele lor, [i râurile
lor ca untuldelemn vor curge, zice
Domnul.
15. Când voiu da Eghipetul spre pierdere,
[i se va pustii p\mântul cu plinirea lui,
când voiu risipi pe to]i cei ce locuiesc într-
însul, [i vor cunoa[te, c\ eu sunt Domnul.
16. Plângere este, [i-l vor plânge pe el<
fetele neamurilor îl vor plânge pe el pentru
Eghipet [i pentru toat\ t\ria lui, plânge-l-
vor pe el, zice Domnul Domnul.
17. {i a fost în anul al doisprezecelea în
luna dint=i, în cincisprezece ale lunii, fost-
a cuvântul Domnului c\tre mine, zicând>
18. Fiul omului! Plânge peste t\ria
Eghipetului, [i vor pogorî neamurile pe
fetele lui moarte întru adâncul p\mântului,
la cei ce se pogoar\ în groap\.
19. Din ap\ limpede pogoar\-te, [i dormi
cu cei net\ia]i împrejur.
20. În mijlocul celor r\ni]i de sabie vor
c\dea cu el, [i va dormi toat\ t\ria lui.
21. {i vor zice ]ie uria[ii> întru adâncul
gropii te pogoar\, cu cât e[ti mai bun?
 IEZECHIIL
Pogoar\-te [i dormi cu cei net\ia]i
împrejur în mijlocul celor r\ni]i de sabie.
22. Acolo este Asur [i toat\ adunarea lui.
To]i r\ni]i acolo s-au dat.
23. {i mormântul lor întru adâncul gropii,
[i s-a f\cut adunarea lui, împrejurul
mormântului lui to]i cei r\ni]i, care au
c\zut de sabie, care au pus mormânturile
lui în coastele gropii, [i s-a f\cut adunare
împrejurul mormântului lui, to]i ace[tia
r\ni]i, [i care au c\zut de sabie, care au dat
frica sa în p\mântul vie]ii.
24. Acolo este Elam [i toat\ puterea lui
împrejurul mormântului lui, to]i cei r\ni]i
[i care au c\zut de sabie [i cei ce se
pogoar\ net\ia]i împrejur întru adâncul
p\mântului, care au dat frica sa în
p\mântul vie]ii, [i au luat chinul s\u cu cei
ce se pogoar\ în groap\ în mijlocul celor
r\ni]i.
25. Acolo s-a dat Mosoh [i Tovel [i toat\
t\ria lui împrejurul mormântului lui, to]i
r\ni]ii lui, to]i acei net\ia]i împrejur [i cei
r\ni]i de sabie, care au dat frica lor în
p\mântul celor vii.
26. {i nu au dormit cu uria[ii cei ce au
c\zut din veac, care s-au pogorât în Iad cu
armele sale cele de r\zboi, [i au pus
s\biile lor sub capetele sale, [i s-au f\cut
f\r\delegile lor întru oasele lor< c\ au
înfrico[at pe to]i în via]a lor.
27. {i tu în mijlocul celor net\ia]i
împrejur te vei zdrobi [i vei dormi cu cei
r\ni]i de sabie.
28. Acolo Edom [i împ\ra]ii lui [i to]i
boierii lui Asur, cei ce au dat t\ria lui spre
ran\ de sabie, ace[tia cu cei r\ni]i au
dormit cu cei ce s-au pogorât în groap\.
29. Acolo boierii miezului nop]ii to]i
c\petenii ai lui Asur, care s-au pogorât
r\ni]i cu frica sa, [i întru t\ria sa au
969
adormit net\ia]i împrejur cu cei r\ni]i de
sabie, [i au luat chinul s\u cu cei ce se
pogoar\ în groap\.
30. Pe aceia va vedea împ\ratul Faraon, [i
se va mângâia întru toat\ t\ria lor< r\ni]i
de sabia lui Faraon, [i toat\ t\ria lui, zice
Domnul Dumnezeu.
31. Pentru c\ am dat frica lui peste
p\mântul vie]ii, [i va dormi în mijlocul
celor net\ia]i împrejur cu cei r\ni]i de
sabia lui Faraon [i toat\ mul]imea lui cu
dânsul, zice Domnul Dumnezeu.
CAP. 33.
Dreg\toria proorocilor.
{i s-a f\cut cuvântul Domnului c\tre
mine, zicând>
2. Fiul omului! Gr\ie[te c\tre fiii
poporului t\u, [i vei zice c\tre ei>
p\mântul peste care voiu aduce sabie, [i
va lua poporul p\mântului pe un om dintr-
ai s\i, [i-l va pune pe el loru[i straj\.
3. {i acela va vedea sabia venind pe
p\mânt, [i va trâmbi]a cu trâmbi]a, [i va da
semn poporului.
4. {i va auzi cel ce aude glasul trâmbi]ei,
[i nu se va p\zi, [i va veni sabia, [i-l va
apuca pe el, sângele lui peste capul lui va
fi.
5. Pentru c\ a auzit glasul trâmbi]ei, [i nu
s-a p\zit, sângele lui peste el va fi, iar
acesta pentru c\ s-a p\zit, sufletul s\u [i-a
mântuit.
6. {i str\jerul de va vedea sabia venind,
[i nu va trâmbi]a cu trâmbi]a, [i poporul
nu se va p\zi, [i venind sabia va lua dintru
ei suflet, el pentru f\r\delegea sa s-a prins,
[i sângele din mâna str\jerului îl voiu
cere.
7. {i tu fiul omului! Str\jer te-am pus pe
 IEZECHIIL
tine casei lui Israil, [i vei auzi din gura
mea cuvânt, [i vei vesti lor de la mine.
8. De cumva zicând eu celui p\c\tos, cu
moarte vei muri, [i nu vei gr\i, ca s\ se
p\zeasc\ cel necredincios de la calea lui [i
cel f\r\delege întru f\r\delegea sa va
muri< iar sângele lui din mâna ta îl voiu
cere.
9. Iar de vei spune tu celui p\c\tos calea
lui, ca s\ se întoarc\ de la ea, [i nu se va
întoarce de la calea sa, el întru f\r\delegea
sa va muri< iar tu sufletul t\u ]i-ai mântuit.
10. {i tu fiul omului! Zi casei lui Israil>
a[a a]i gr\it zicând> în[el\ciunile noastre
[i f\r\delegile noastre peste noi sunt, [i
întru ele noi ne topim [i cum vom tr\i?
11. Zi lor> viu sunt eu zice Domnul< nu
voiesc moartea p\c\tosului, ci s\ se
întoarc\ p\c\tosul de la calea sa [i s\ fie
viu. Cu întoarcere întoarce]i-v\ de la calea
voastr\ cea rea< [i pentru ce muri]i casa lui
Israil?
12. {i tu fiul omului! Zi c\tre fiii
poporului t\u> dreptatea dreptului nu-l va
mântui pe el, ori în ce zi va r\t\ci, [i
f\r\delegea celui f\r\delege nu-i va strica
lui, ori în ce zi se va întoarce de la
f\r\delegea sa, [i dreptul nu se va putea
mântui în ziua p\catului s\u.
13. {i de voiu zice dreptului, cu via]\ vei
fi viu, [i el n\d\jduindu-se întru dreptatea
sa va face f\r\delege, toate drept\]ile lui
vor fi uitate, întru strâmb\tatea sa, care a
f\cut, într-aceea va muri.
14. {i de voiu zice celui p\c\tos cu moarte
vei muri, [i se va întoarce de la p\catul s\u
[i va face judecat\ [i dreptate,
15. {i va da înapoi z\logul, [i va pl\ti ce a
jefuit, [i va umbla întru poruncile vie]ii, ca
s\ nu fac\ nedreptate, cu via]\ va fi viu [i
nu va muri.
970
16. Toate p\catele lui, care a p\c\tuit nu
se vor pomeni, pentru c\ judecat\ [i
dreptate a f\cut, într-acelea va fi viu.
17. {i vor gr\i fiii poporului t\u> nu este
dreapt\ calea Domnului, [i aceasta calea
lor nu este dreapt\.
18. C\ de se va abate cel drept de la
dreptatea sa [i va face f\r\delegi, va muri
întru ele.
19. {i de se va abate cel p\c\tos de la
f\r\delegea sa, [i va face judecat\ [i
dreptate, viu va fi întru ele.
20. {i aceasta este, care a]i zis> nu este
dreapt\ calea Domnului. Pe fiecare întru
c\ile sale voiu judeca pe voi, casa lui
Israil.
21. {i a fost în anul al doisprezecelea în
luna a zecea, în ziua a cincea a lunii a
robiei noastre, venit-a la mine cel ce a
sc\pat de la Ierusalim, zicând> s-a luat
cetatea.
22. {i mâna Domnului fusese peste mine
seara mai înainte de ce a venit el [i a
deschis gura mea, pân\ ce a venit el
diminea]a la mine, [i dup\ ce s-a deschis
gura mea, nu s-a mai oprit.
23. {i s-a f\cut cuvântul Domnului c\tre
mine, zicând>
24. Fiul omului! Cei ce locuiesc cele
pustiite în p\mântul lui Israil, zic> unul era
Avraam, [i a mo[tenit p\mântul< iar noi
mai mul]i suntem, nou\ s-au dat p\mântul
mo[tenire.
25. Pentru aceea zi c\tre ei, a[a au zis
Domnul> cei ce cu sânge mânca]i, [i ochii
vo[tri ridica]i la spurc\ciunile voastre, [i
v\rsa]i sânge, au mo[teni-ve]i p\mântul?
26. St\tut-a]i întru sabia voastr\, f\cut-a]i
urâciuni, [i fiecare pe femeia aproapelui
s\u a]i pâng\rit, [i p\mântul ve]i mo[teni
a[a?
 IEZECHIIL
27. Pentru aceea zi lor, acestea zice
Domnul Dumnezeu> viu sunt eu, c\ cei ce
locuiesc cele pustiite, de sabie vor c\dea,
[i cei de pe fa]a câmpului, hiarelor ]arinii
se vor da mâncare, [i pe cei din cele zidite
[i pe cei din pe[teri, cu moarte voiu omorî.
28. {i voiu da p\mântul pustiu, [i va pieri
seme]ia t\riei lui, [i se vor pustii mun]ii lui
Israil, nefiind c\l\tor.
29. {i vor cunoa[te, c\ eu sunt Domnul,
când voiu face p\mântul lor pustiu, [i se
va pustii pentru toate urâciunile lor, care
au f\cut.
30. {i tu fiul omului! Fiii poporului t\u cei
ce gr\iesc de tine pe lâng\ ziduri [i în u[ile
caselor< [i gr\ie[te om c\tre fratele s\u,
zicând> s\ ne adun\m [i s\ auzim cele ce
ies de la Domnul.
31. {i vor veni la tine, cum se adun\
poporul, [i va [edea înaintea ta poporul
meu, [i vor auzi cuvintele tale, [i nu le vor
face, c\ minciun\ este în gura lor, [i dup\
spurc\ciunile lor umbl\ inima lor.
32. {i te vei face lor ca glasul organului
cel cu dulce glas, bine întocmit, [i vor auzi
cuvintele, [i nu le vor face.
33. {i când va veni, c\ iat\ vine< atunci
vor cunoa[te, c\ prooroc era în mijlocul
lor.
CAP. 34.
P\storii necredincio[i [i f\g\duin]a
p\storului bun.
{i a fost cuvântul Domnului c\tre mine,
zicând>
2. Fiul omului! Prooroce[te c\tre p\storii
lui Israil, prooroce[te [i zi p\storilor>
acestea zice Domnul Dumnezeu, o
p\storii lui Israil! Au pasc\-se p\storii pe
sine? Au nu pe oi le pasc p\storii?
971
3. Iat\ laptele îl mânca]i [i cu lân\ v\
îmbr\ca]i, [i ce este gras junghia]i, [i oile
mele nu le pa[te]i<
4. Pe cea slab\ nu o a]i înt\rit [i pe cea
bolnav\ nu o a]i vindecat [i pe cea
zdrobit\ nu o a]i legat [i pe cea r\t\cit\ nu
o a]i întors [i pe cea pierit\ nu o a]i c\utat
[i pe cea tare o a]i asuprit cu osteneal\.
5. {i s-au risipit oile mele nefiind p\stor
[i s-au f\cut mâncare hiarelor ]arinii.
6. {i s-au risipit oile mele în tot muntele
[i în tot dealul înalt, [i peste fa]a a tot
p\mântul s-au risipit, [i nu era cine s\ le
caute [i cine s\ le întoarc\.
7. Pentru aceea p\stori! Auzi]i cuvântul
Domnului>
8. Viu sunt eu, zice Domnul Dumnezeu,
pentru c\ s-au f\cut oile mele prad\, [i au
fost oile mele mâncare tuturor hiarelor
câmpului nefiind p\stor, [i nu au c\utat
p\storii oile mele, ci s-au p\scut p\storii
pe sine< iar oile mele nu le-au p\scut.
9. Pentru aceea p\stori! Auzi]i cuvântul
Domnului>
10. Acestea zice Domnul Dumnezeu> iat\
eu asupra p\storilor, [i voiu cere oile mele
din mâinile lor, [i voiu întoarce pe ei, ca s\
nu pasc\ oile mele, [i nu le vor mai pa[te
p\storii pe ele< scoate-voiu oile mele din
gura lor, [i nu le vor fi lor mai mult
mâncare.
11. Pentru aceea acestea zice Domnul
Dumnezeu> iat\ eu voiu c\uta oile mele, [i
le voiu cerceta pe ele.
12. În ce chip cearc\ p\storul turma sa în
ziua r\t\cirii, când este negur\ [i nor în
mijlocul oilor, când sunt osebite, a[a voiu
cerceta oile mele, [i le voiu mâna din tot
locul unde s-au p\r\sit în zi de nor [i de
negur\.
13. {i voiu scoate pe ei din neamuri, [i
 IEZECHIIL
voiu aduna pe ei din ]\ri, [i-i voiu duce pe
ei în p\mântul lor, [i-i voiu pa[te pe ei în
mun]ii lui Israil, [i în râpe [i în toat\
locuin]a p\mântului.
14. :ntru p\[une bun\ voiu pa[te pe ei, în
muntele cel înalt al lui Israil, [i vor fi
stânele lor acolo [i vor dormi, [i se vor
odihni întru desf\tare bun\, [i întru p\[une
gras\ se vor pa[te în mun]ii lui Israil.
15. Eu voiu pa[te oile mele [i le voiu
odihni pe ele, [i vor cunoa[te, c\ eu sunt
Domnul, acestea zice Domnul Dumnezeu.
16. Pe cea pierdut\ voiu c\uta [i pe cea
r\t\cit\ voiu întoarce [i pe cea zdrobit\
voiu lega [i pe cea slab\ voiu înt\ri [i pe
cea tare voiu p\zi, [i le voiu pa[te pe ele
cu judecat\.
17. {i voi oile mele, acestea zice Domnul
Dumnezeu> iat\ eu voiu osebi între oaie [i
între oaie, între berbeci [i între ]api.
18. {i nu v-a fost destul vou\, c\ p\[unea
cea bun\ p\[tea]i [i r\m\[i]ele p\[unii le
c\lca]i cu picioarele voastre? {i apa cea
limpede a]i b\ut, [i cea r\mas\, cu
picioarele voastre o tulbura]i?
19. {i oile mele c\lc\turile picioarelor
voastre p\[teau, [i apa cea tulburat\ de
picioarele voastre au b\ut.
20. Pentru aceea acestea zice Domnul
Dumnezeu> iat\ eu voiu osebi între oaie
tare [i între oaie slab\.
21. Cu coastele [i cu umerile voastre
împingea]i, [i cu coarnele voastre
împungea]i pe cea slab\.
22. {i voiu mântui oile mele [i nu vor fi
mai mult prad\, [i voiu judeca între berbec
[i berbec.
23. {i voiu scula peste ei un p\stor, [i-i va
pa[te pe ei robul meu David, [i va fi lor
p\stor.
24. {i eu Domnul voiu fi lor Dumnezeu, [i
972
David c\petenie în mijlocul lor< eu
Domnul am gr\it.
25. {i voiu face cu David leg\tur\ de
pace, [i voiu pierde hiarele cele rele de pe
p\mânt, [i vor locui în pustie [i vor dormi
în dumbr\vi.
26. {i voiu da lor binecuvântare
împrejurul muntelui meu, [i voiu da ploaie
vou\, ploaie de binecuvântare.
27. {i lemnele câmpului vor da roada lor,
[i p\mântul va da t\ria sa, [i vor locui în
p\mântul lor cu n\dejde de pace, [i vor
cunoa[te, c\ eu sunt Domnul, când voiu
zdrobi eu jugul lor, [i-i voiu scoate pe ei
din mâna celor ce ;i ur\sc pe ei.
28. {i nu vor mai fi prad\ neamurilor, [i
hiarele p\mântului nu-i vor mai mânca pe
ei, [i vor locui întru n\dejde, [i nu va fi
cine s\-i sperie pe ei.
29. {i voiu ridica lor r\s\ditur\ de pace, [i
nu vor mai fi pu]ini cu num\rul pe p\mânt,
[i nu vor mai pieri de foamete pe p\mânt,
[i ocara neamurilor nu vor mai suferi.
30. {i vor cunoa[te, c\ eu sunt Domnul
Dumnezeul lor, [i ei poporul meu, casa lui
Israil, zice Domnul Dumnezeu.
31. {i voi oile mele, [i oile turmei sunte]i,
[i eu sunt Domnul Dumnezeul vostru, zice
Domnul Dumnezeu.
CAP. 35.
Proorocie împotriva Idumeei.
Fost-a cuvântul Domnului c\tre mine,
zicând>
2. Fiul omului! Întoarce fa]a ta asupra
Muntelui Seir, [i prooroce[te asupra lui.
3. {i zi lui, acestea zice Domnul
Dumnezeu> iat\ eu sunt asupra ta Munte
Seir, [i voiu tinde mâna mea peste tine, [i
te voiu da pustiu, [i te voiu pustii.
 IEZECHIIL
4. {i în cet\]ile tale voiu face pustiire, [i
tu vei fi pustiu, [i vei cunoa[te c\ eu sunt
Domnul.
5. Pentru c\ ai fost vr\jma[ ve[nic, [i ai
[ezut înaintea casei lui Israil cu vicle[ug,
în mâna vr\jma[ilor sabiei, în vremea
strâmb\t\]ii celei mai de pe urm\.
6. Pentru aceea viu sunt eu, zice Domnul
Dumnezeu< pentru c\ ai p\c\tuit asupra
sângelui, [i sângele te va goni pe tine.
7. {i voiu da Muntele Seir spre pustiire [i
va fi pustiu, [i voiu pierde din el oameni [i
dobitoace.
8. {i voiu umple de r\ni]i dealurile tale [i
v\ile tale, [i în toate câmpurile tale vor
c\dea r\ni]i de sabie.
9. Pustietate ve[nic\ te voiu face, [i
cet\]ile tale nu se vor mai locui, [i vor
cunoa[te c\ eu sunt Domnul.
10. Pentru c\ ai zis> cele dou\ neamuri [i
cele dou\ ]\ri, ale mele vor fi, [i le voiu
mo[teni pe ele, [i Domnul acolo este.
11. Pentru aceea viu sunt eu, zice
Domnul, [i voiu face ]ie dup\ vr\jm\[ia
ta, [i m\ voiu cunoa[te ]ie, când te voiu
judeca.
12. {i vei cunoa[te, c\ eu sunt Domnul,
auzit-am glasul blestemurilor tale, c\ ai
gr\it, mun]ii lui Israil pustii s-au dat nou\
spre mâncare.
13. {i mari ai gr\it asupra mea cu gura ta,
[i eu am auzit.
14. Pentru aceea acestea zice Domnul>
când se va veseli tot p\mântul, pustiu te
voiu face pe tine.
15. Precum te-ai bucurat de mo[tenirea
casei lui Israil, c\ s-a risipit, a[a te voiu
face pe tine. Pustiu vei fi Munte Seir, [i
toat\ Idumeea va pieri, [i vor cunoa[te, c\
eu sunt Domnul Dumnezeul lor.
973
CAP. 36.
F\g\duin]a mântuirii lui Israil.
{i tu fiul omului! Prooroce[te de mun]ii
lui Israil, [i zi> mun]ilor lui Israil! Auzi]i
cuvântul Domnului.
2. Acestea zice Domnul Dumnezeu>
pentru c\ a zis de voi vr\jma[ul> bine este,
pustiiri ve[nice spre mo[teniri nou\ ni s-
au f\cut,
3. Pentru aceea prooroce[te, [i zi>
acestea zice Domnul Dumnezeu, pentru
c\ci v-a]i necinstit voi, [i v-a]i urât voi de
toate neamurile cele de primprejurul
vostru, ca s\ fi]i mo[tenire celorlalte
neamuri, [i v-a]i suit, [i v-a]i f\cut grai
limbii [i ocar\ neamurilor,
4. Pentru aceea mun]ii lui Israil! Auzi]i
cuvântul Domnului, acestea zice Domnul>
mun]ilor [i dealurilor [i v\ilor [i pâraielor
[i celor pustiite [i stinse, [i cet\]ilor celor
p\r\site, care au fost prad\ [i c\lcare
neamurilor celor de primprejur.
5. Pentru aceea acestea zice Domnul
Dumnezeu> pentru c\ întru focul mâniei
mele am gr\it asupra celorlalte neamuri [i
asupra a toat\ Idumeea, pentru c\ au dat
p\mântul meu loru[i spre mo[tenire cu
bucurie necinstind sufletele, ca s\ le
piarz\ cu pustiire.
6. Pentru aceea prooroce[te de p\mântul
lui Israil, [i zi> mun]ilor [i dealurilor [i
v\ilor [i codrilor, acestea zice Domnul>
iat\ eu întru râvna mea [i întru mânia mea
am gr\it, pentru c\ a]i suferit voi oc\rile
neamurilor,
7. Pentru aceea iat\ eu voiu ridica mâna
mea peste neamurile cele dimprejurul
vostru, acestea ocara lor vor lua.
8. Iar voi mun]ii lui Israil, strugurul [i
roada voastr\ va mânca poporul meu, c\ci
 IEZECHIIL
n\d\jduiesc s\ vin\.
9. C\ iat\ eu voiu c\uta spre voi, [i ve]i
lucra [i ve]i sem\na.
10. {i voiu înmul]i întru voi oamenii [i
casa lui Israil toat\ des\vâr[it, [i se vor
locui cet\]ile voastre, [i cele pustiite se vor
zidi.
11. {i voiu înmul]i întru voi oamenii [i
vite, [i voiu face s\ locui]i ca din începutul
vostru, [i bine voiu face vou\, mai mult
decât mai înainte, [i ve]i cunoa[te, c\ eu
sunt Domnul.
12. {i voiu na[te întru voi oameni pe
poporul meu Israil, [i vor mo[teni pe voi,
[i ve]i fi lor mo[ie, [i nu v\ ve]i ad\uga
mai mult, ca s\ v\ fac\ pe voi f\r\ de fii
dintru ei.
13. Acestea zice Domnul Dumnezeu,
pentru c\ au zis ]ie> p\mânt, care m\nânc\
oameni e[ti tu, [i f\r\ de fii de neamul t\u
te-ai f\cut.
14. Pentru aceea oameni mai mult nu vei
mânca, [i neamul t\u nu-l vei mai face mai
mult f\r\ de fii, zice Domnul Domnul.
15. {i nu se va auzi mai mult întru voi
def\imarea neamurilor, [i ocara
popoarelor mai mult nu o ve]i suferi, zice
Domnul Domnul.
16. {i s-a f\cut cuvântul Domnului c\tre
mine, zicând>
17. Fiul omului! Casa lui Israil a locuit în
p\mântul s\u, [i l-a spurcat pe el cu calea
sa< [i cu idolii s\i, [i cu necur\]iile sale, ca
necur\]ia femeii, care are curgerea
sângelui cea de pe lun\, s-a f\cut calea lor
înaintea fe]ei mele.
18. {i am v\rsat mânia mea peste dân[ii,
pentru sângele care l-au v\rsat ei pe
p\mânt [i cu idolii lor l-au spurcat pe el.
19. {i i-am risipit pe ei întru neamuri, [i i-
am vânturat pe ei prin ]\ri< dup\ calea lor
974
[i dup\ p\catul lor i-am judecat pe ei.
20. {i au umblat dup\ neamurile la care
au mers [i au spurcat numele cel sfânt al
meu, c\ se zicea de ei> poporul Domnului
sunt ace[tia [i din p\mântul lui au ie[it.
21. {i nu m-am îndurat de ei pentru
numele meu cel sfânt, care l-a spurcat casa
lui Israil întru neamurile la care a mers.
22. Pentru aceea zi casei lui Israil, acestea
zice Domnul Domnul> nu pentru voi voiu
face eu vou\ casa lui Israil, ci pentru
numele meu cel sfânt care l-a]i spurcat
întru neamurile, la care a]i mers.
23. {i voiu sfin]i numele meu cel mare,
care s-a spurcat întru neamuri, care l-a]i
spurcat în mijlocul lor< [i vor cunoa[te
neamurile, c\ eu sunt Domnul, zice
Domnul, când m\ voiu sfin]i întru voi
înaintea ochilor lor.
24. {i voiu lua pe voi dintru neamuri [i
voiu aduna pe voi din toate ]\rile, [i voiu
b\ga pe voi în p\mântul vostru.
25. {i voiu stropi peste voi ap\ curat\ [i
v\ ve]i cur\]i de toate necur\]iile voastre,
[i de to]i idolii vo[tri voiu cur\]i pe voi.
26. {i voiu da vou\ inim\ nou\, [i duh nou
voiu da întru voi, [i voiu lua inima cea de
piatr\ din trupul vostru [i voiu da vou\
inim\ de carne.
27. {i duhul meu voiu da întru voi, [i voiu
face ca s\ umbla]i întru îndrept\rile mele,
[i judec\]ile mele s\ le p\zi]i [i s\ le
face]i.
28. {i ve]i locui pe p\mântul care l-am dat
p\rin]ilor vo[tri [i ve]i fi mie popor [i eu
voiu fi vou\ Dumnezeu.
29. {i v\ voiu mântui pe voi dintru toate
necur\]iile voastre [i voiu chema grâul, [i-
l voiu înmul]i pe el, [i nu voiu aduce
asupra voastr\ foamete.
30. {i voiu înmul]i roada lemnului [i
 IEZECHIIL
roadele ]arinii, ca s\ nu purta]i ocara
foametei întru neamuri.
31. {i v\ ve]i aduce aminte de c\ile
voastre cele rele [i de izvodirile voastre
cele ce nu erau bune, [i nu vor pl\cea vou\
f\r\delegile voastre [i spurc\ciunile
voastre.
32. Nu pentru voi voiu face, zice Domnul
Domnul< s\ [ti]i voi, ru[ina]i-v\ [i v\
abate]i de la c\ile voastre casa lui Israil.
33. Acestea zice Domnul Domnul> în ziua
în care voiu cur\]i pe voi de toate
f\r\delegile voastre [i voiu face s\ se
locuiasc\ cet\]ile [i cele pustiite se vor
zidi.
34. {i p\mântul cel stricat se va lucra,
care mai înainte era stricat înaintea ochilor
a tot c\l\torul.
35. {i vor zice> p\mântul cel stricat s-a
f\cut ca o gr\din\ desf\tat\, [i cet\]ile cele
pustii [i stricate [i s\pate, tari s-au a[ezat.
36. {i vor cunoa[te neamurile cele r\mase
împrejurul vostru, c\ eu sunt Domnul< am
zidit cele surpate [i am r\s\dit cele
stricate. Eu Domnul am gr\it [i am f\cut.
37. Acestea zice Domnul Dumnezeu> înc\
întru aceasta m\ va c\uta casa lui Israil, ca
s\ le fac lor< înmul]i-voiu pe ei de oameni
ca oile.
38. Ca oile cele sfinte, ca oile
Ierusalimului< întru s\rb\torile lui, a[a vor
fi cet\]ile cele pustii pline de oameni [i
vor cunoa[te c\ eu sunt Domnul.
CAP. 37.
Vedenia oaselor uscate [i învierea
mor]ilor.
Fost-a peste mine mâna Domnului [i m-a
scos Duhul Domnului [i m-a pus în
mijlocul unui câmp, [i acela era plin de
975
oase de oameni,
2. {i m-a purtat pe mine împrejurul lor<
[i iat\ erau multe foarte pe fa]a câmpului,
[i iat\ uscate foarte.
3. {i a zis c\tre mine> fiul omului! Oare
învia-vor oasele acestea? {i am zis,
Doamne! Doamne! Tu [tii acestea.
4. {i au zis c\tre mine> fiul omului!
Prooroce[te spre oasele acestea [i s\ le
zici lor> oase uscate, asculta]i cuvântul
Domnului.
5. Acestea zice Domnul Dumnezeu
oaselor acestora> iat\ eu voiu aduce întru
voi duh de via]\,
6. {i voiu da peste voi vine [i voiu pune
peste voi carne [i voiu întinde peste voi
piele, [i voiu da întru voi duhul meu [i ve]i
învia, [i ve]i cunoa[te c\ eu sunt Domnul.
7. {i am proorocit precum mi-au
poruncit mie Domnul, [i s-a f\cut glas
când am proorocit, [i iat\ cutremur s-a
f\cut [i s-au apropiat oasele, fiecare os la
încheietura sa.
8. {i am v\zut [i iat\ cre[teau peste
dânsele vine [i carne, [i se întindea piele
peste dânsele deasupra [i duh nu era într-
însele.
9. {i au zis c\tre mine> prooroce[te
pentru duhul, prooroce[te fiul omului! {i
zi duhului> acestea zice Domnul
Dumnezeu din patru vânturi vino duhule
[i sufl\ peste mor]ii ace[tia [i s\ învieze.
10. {i am proorocit precum mi-au
poruncit mie Domnul, [i a intrat într-în[ii
duhul, [i au înviat, [i au st\tut pe
picioarele lor mul]ime mult\ foarte.
11. {i au gr\it Domnul c\tre mine, zicând>
fiul omului! Oasele acestea toat\ casa lui
Israil este. Ace[tia zic> uscatu-s-au oasele
noastre, pierit-au n\dejdea noastr\, [i ne-
am stins.
 IEZECHIIL
12. Pentru aceea prooroce[te, [i zi>
acestea zice Domnul, iat\ eu voiu
deschide mormânturile voastre, [i voiu
scoate pe voi din mormânturile voastre
poporul meu, [i v\ voiu duce pe voi în
p\mântul lui Israil,
13. {i ve]i cunoa[te c\ eu sunt Domnul,
când voiu deschide eu mormânturile
voastre, ca s\ v\ scot pe voi din
morm=nturile voastre poporul meu.
14. {i voiu da duhul meu întru voi, [i ve]i
învia, [i voiu pune pe voi pe p\mântul
vostru, [i ve]i cunoa[te, c\ eu sunt
Domnul, gr\it-am, [i voiu face, zice
Domnul.
15. {i a fost cuvântul Domnului c\tre
mine, zicând>
16. Fiul omului! Ia-]i ]ie un toiag, [i scrie
peste el pe Iuda [i pe fiii lui Israil, care s-
au ad\ugat la el, [i ;]i vei lua al doilea
toiag, [i vei scrie peste el pe Iosif, toiagul
lui Efraim [i pe to]i fiii lui Israil, care s-au
ad\ugat la el.
17. {i le vei împreuna pe ele unul la altul
s\-]i fie un toiag, ca s\ le legi pe ele, [i vor
fi în mâna ta.
18. {i va fi când vor zice c\tre tine fiii
poporului t\u> au nu vei spune nou\, ce
sunt acestea ]ie?
19. {i vei zice c\tre ei> acestea zice
Domnul> iat\ eu voiu lua neamul lui Iosif
cel din mâna lui Efraim, [i neamurile lui
Israil cele ce s-au ad\ugat la el, [i voiu da
pe ei peste neamul lui Iuda, [i vor fi un
toiag în mâna Iudei.
20. {i vor fi toiegele, pe care tu ai scris în
mâna ta înaintea lor.
21. {i vei gr\i c\tre ei, acestea zice
Domnul Domnul> iat\ eu voiu lua toat\
casa lui Israil din mijlocul neamurilor, la
care a mers, [i-i voiu aduna pe ei dintru
976
to]i cei dimprejurul lor, [i-i voiu b\ga pe ei
în p\mântul lui Israil,
22. {i-i voiu face pe ei un neam în
p\mântul meu în mun]ii lui Israil< un
Domn va fi lor, [i nu vor fi mai mult dou\
neamuri, nici se vor mai împ\r]i mai mult
în dou\ împ\r\]ii,
23. Ca s\ nu se spurce mai mult întru
idolii lor [i întru urâciunile lor [i întru
toate necur\]iile lor< [i-i voiu mântui pe ei
de toate f\r\delegile lor, cu care au
p\c\tuit, [i-i voiu cur\]i pe ei, [i vor fi mie
popor, [i eu voiu fi lor Dumnezeu.
24. {i robul meu David împ\rat în
mijlocul lor, [i un p\stor va fi tuturor, c\
întru poruncile mele vor umbla, [i
judec\]ile mele vor p\zi [i le vor face pe
ele,
25. {i vor locui în p\mântul lor, care l-am
dat robului meu Iacov, unde au locuit
p\rin]ii lor< [i vor locui pe dânsul ei [i fiii
lor [i fiii fiilor lor pân\ în veac, [i David
robul meu împ\rat va fi lor în veac.
26. {i voiu pune lor leg\tur\ de pace, [i
leg\tur\ ve[nic\ va fi cu ei, [i voiu pune
Sfintele mele în mijlocul lor.
27. {i va fi l\ca[ul meu întru ei, [i voiu fi
lor Dumnezeu, [i ei vor fi mie popor.
28. {i vor cunoa[te neamurile, c\ eu sunt
Domnul, cel ce ;i sfin]esc pe ei, când vor
fi Sfintele mele în mijlocul lor în veac.
CAP. 38.
Proorocie asupra lui Gog [i Magog.
Fost-a cuvântul Domnului c\tre mine,
zicând>
2. Fiul omului! Înt\re[te fa]a ta spre Gog
[i spre p\mântul lui Magog, spre
biruitorul c\peteniei lui Mesoh [i Tovel, [i
prooroce[te pentru dânsul.
 IEZECHIIL
3. {i zi lui> acestea zice Domnul
Domnul> iat\ eu asupra ta Gog [i asupra
p\mântului lui Magog biruitorul
c\peteniei Mesohului [i Tovelului.
4. {i te voiu aduna pe tine [i toat\
puterea ta, cai [i c\l\re]i îmbr\ca]i în
plato[e to]i, adunare mult\, scuturi [i
coifuri [i s\bii.
5. Per[i [i Etiopieni [i Livii [i Lidii, to]i
cu coifuri [i cu scuturi.
6. Gamer [i to]i cei dimprejurul lui, casa
lui Torgama de la marginea miezului
nop]ii, [i to]i cei dimprejurul lui, [i
neamuri multe cu tine.
7. G\te[te-te, g\te[te-te pe tine însu]i tu,
[i toat\ adunarea ta cea adunat\ cu tine, [i
vei fi mie înainte straj\.
8. Din zile multe se va g\ti, în anii cei de
pe urm\ va veni, [i va veni la p\mântul cel
stricat de sabie, aduna]i din neamuri multe
în p\mântul lui Israil, care s-a pustiit de
toate p\r]ile, [i acesta dintru neamuri a
ie[it, [i vor locui în pace to]i.
9. {i te vei sui ca ploaia, [i vei veni ca
norul, [i vei acoperi p\mântul, [i vei fi tu
[i to]i cei dimprejurul t\u, [i neamuri
multe cu tine.
10. Acestea zice Domnul Domnul> [i va fi
în ziua aceea, sui-se-va cuvânt în inima ta,
[i vei gândi gânduri rele.
11. {i vei gr\i> sui-m\-voiu pe p\mântul
cel lep\dat, veni-voiu la cei ce se odihnesc
cu lini[te [i la cei ce locuiesc în pace, la
to]i cei ce locuiesc p\mântul, întru care nu
este zid, nici z\voare, [i u[i nu sunt la ei.
12. A pr\da prad\ [i jafuri a jefui, a
întoarce mâinile mele spre cea pustiit\,
care s-a locuit, [i peste neamurile cele
adunate din neamuri multe, peste cei ce au
f\cut mo[ii [i locuiesc în mijlocul
p\mântului.
977
13. Sava [i Dedan [i negu]\torii
Carhidoniei [i toate satele lor vor gr\i ]ie>
spre prad\ a pr\da vii tu [i a jefui jefuiri,
[i ai adunat adunarea ta, s\ iei argint [i aur,
s\ iei mo[ii, s\ jefuie[ti jefuiri mari?
14. Pentru aceea prooroce[te fiul omului!
{i zi lui Gog, acestea zice Domnul> au nu
în ziua aceea, când va locui poporul meu
Israil în pace te vei ridica?
15. {i vei veni de la locul t\u, de la
marginea miezului nop]ii [i neamuri multe
cu tine, c\l\re]i de cai, to]i adunare mare [i
putere mult\.
16. {i te vei sui asupra poporului meu
Israil, ca un nor, s\ acoperi p\mântul. În
zilele cele de pe urm\ va fi, [i te voiu
aduce în p\mântul meu ca s\ cunoasc\
toate neamurile, când m\ voiu sfin]i eu
întru tine înaintea lor.
17. Acestea zice Domnul Domnul, lui
Gog> tu e[ti, de care am gr\it mai înainte,
în zilele cele mai dint=i prin mâna robilor
mei proorocii lui Israil, în zilele acelea [i
în anii aceia, ca s\ te aduc pe tine asupra
lor.
18. {i va fi în ziua aceea, în ziua în care va
veni Gog asupra p\mântului lui Israil, zice
Domnul Domnul> sui-se-va mânia mea.
19. {i în râvna mea cu focul mâniei mele
am gr\it, c\ va fi în ziua aceea cutremur
mare pe p\mântul lui Israil,
20. {i se vor cl\ti de fa]a Domnului pe[tii
m\rii [i p\s\rile cerului [i hiarele
câmpului, [i toate jivinele cele ce se târ\sc
pe p\mânt, [i to]i oamenii cei de pe fa]a
p\mântului, [i se vor sparge mun]ii, [i se
vor afunda v\ile, [i tot zidul pe p\mânt se
va surpa.
21. {i voiu chema asupra lui toat\ frica
sabiei, zice Domnul Domnul> sabia
omului va fi asupra fratelui s\u.
 IEZECHIIL
22. {i-l voiu judeca pe el cu moarte [i cu
sânge [i cu ploaie înec\toare [i cu pietre
de grindine [i foc, [i piatr\ pucioas\ voiu
ploua peste el [i peste to]i cei ce sunt cu el,
[i peste neamuri multe, care sunt cu el.
23. {i m\ voiu sl\vi [i m\ voiu sfin]i, [i
m\ voiu cunoa[te înaintea a multe
neamuri [i vor cunoa[te, c\ eu sunt
Domnul.
CAP. 39.
Urmarea proorociei contra lui Gog [i
Magog.
{i tu fiul omului! Prooroce[te asupra lui
Gog [i zi> acestea zice Domnul> iat\ eu
asupra ta Gog c\petenia lui Mesoh [i
Tovel.
2. {i te voiu aduna pe tine [i te voiu
pov\]ui pe tine, [i te voiu sui pe tine de la
marginea miezului nop]ii [i te voiu aduce
pe mun]ii lui Israil.
3. {i voiu pierde arcul t\u din mâna ta
cea stâng\, [i s\ge]ile tale din mâna ta cea
dreapt\.
4. {i te voiu surpa peste mun]ii lui Israil
[i vei c\dea tu [i to]i cei dimprejurul t\u,
[i neamurile cele ce sunt cu tine, da-se-vor
la mul]ime de p\s\ri [i la toat\
zbur\toarea, [i la toate hiarele câmpului
te-am dat pe tine s\ te m\nânce.
5. Pe fa]a câmpului vei c\dea, c\ eu am
gr\it, zice Domnul Domnul.
6. {i voiu trimite foc peste Magog [i se
vor locui ostroavele în pace, [i vor
cunoa[te c\ eu sunt Domnul.
7. {i numele meu cel sfânt se va
cunoa[te în mijlocul poporului meu Israil,
[i nu se va mai spurca numele meu cel
sfânt, [i vor cunoa[te toate neamurile, c\
eu sunt Domnul cel sfânt întru Israil.
978
8. Iat\ vine [i vei cunoa[te c\ va fi zice
Domnul Domnul> aceasta este ziua întru
care am gr\it.
9. {i vor ie[i cei ce locuiesc în cet\]ile lui
Israil [i vor arde armele [i pavezele [i
suli]ele [i arcele [i s\ge]ile [i toiegele de
mâini [i l\ncile [i vor a]â]a cu ele foc în
[apte ani.
10. {i nu vor lua lemne din câmp, nici vor
t\ia din dumbr\vi, ci armele le vor arde cu
foc [i vor pr\da pe cei ce i-au pr\dat pe ei,
[i vor jefui pe cei ce i-au jefuit pe ei, zice
Domnul.
11. {i va fi în ziua aceea, da-voiu lui Gog
loc numit mormânt întru Israil, îngropare
celor ce au venit la mare, [i vor zidi
împrejur gura v\ii,
12. {i vor îngropa acolo pe Gog [i toat\
mul]imea lui, [i se va chema atunci
îngroparea lui Gog.
13. {i-i vor îngropa pe ei casa lui Israil, ca
s\ se cur\]easc\ p\mântul în luna a [aptea,
[i-i va îngropa pe ei tot poporul
p\mântului, [i va fi lor numit\ ziua în care
m-am sl\vit, zice Domnul.
14. {i pururea vor trimite oameni, care
vor umbla prin tot p\mântul [i vor c\uta
ca s\ îngroape pe cei r\ma[i pe fa]a
p\mântului [i s\-l cur\]easc\ pe el, dup\
luna a [aptea vor cerca.
15. {i tot cel ce umbl\ pe p\mânt [i va
vedea os de om, va pune lâng\ el semn,
pân\ când îl vor îngropa îngrop\torii ;n
Ghe în cimitirul lui Gog.
16. C\ [i numele cet\]ii se va chema
cimitir, [i se va cur\]i p\mântul.
17. {i tu fiul omului! Acestea zice
Domnul Domnul> gr\ie[te c\tre toat\
pas\rea zbur\toare [i c\tre toate hiarele
câmpului> aduna]i-v\ [i veni]i, aduna]i-v\
din toate laturile de primprejur la jertfa
 IEZECHIIL
mea cea mare, care am jertfit vou\ în
mun]ii lui Israil, [i ve]i mânca carne [i ve]i
bea sânge.
18. C\rnurile uria[ilor ve]i mânca [i
sângele domnilor p\mântului ve]i bea,
berbeci [i ]api [i vi]ei, to]i gra[i.
19. {i ve]i mânca gr\sime de v\ ve]i
s\tura, [i ve]i bea sânge de v\ ve]i îmb\ta,
din jertfa mea care am junghiat vou\.
20. {i v\ ve]i s\tura din masa mea, de cal
[i de c\l\re], de uria[ [i de tot b\rbatul
r\zboinic, zice Domnul.
21. {i voiu da slava mea întru voi, [i vor
vedea toate neamurile judecata care am
f\cut, [i mâna mea care am adus peste ei.
22. {i va cunoa[te casa lui Israil, c\ eu
sunt Domnul Dumnezeul lor din ziua
aceasta [i înainte.
23. {i vor cunoa[te toate neamurile, c\
pentru p\catele lor s-a robit casa lui Israil,
c\ s-a lep\dat de mine [i am întors fa]a
mea de c\tre ei [i i-am dat pe ei în mâinile
vr\jma[ilor lor [i au c\zut to]i de sabie.
24. Dup\ necur\]iile lor [i dup\
f\r\delegile lor am f\cut lor [i am întors
fa]a mea de c\tre ei.
25. Pentru aceea acestea zice Domnul
Domnul> acum voiu întoarce robia lui
Iacov [i voiu milui casa lui Israil [i voiu
râvni pentru numele meu cel sfânt.
26. {i vor lua ocara lor [i strâmb\tatea
care au f\cut, când au locuit ei în
p\mântul lor în pace, [i nu va fi cine s\-i
înfrico[eze.
27. Când îi voiu întoarce eu pe ei din
neamuri [i-i voiu aduna din mâinile
neamurilor, m\ voiu sfin]i întru ei înaintea
neamurilor,
28. {i vor cunoa[te c\ eu sunt Domnul
Dumnezeul lor, când m\ voiu ar\ta eu
întru neamuri [i îi voiu aduna pe ei pe
979
p\mântul lor, [i nu voiu l\sa mai mult pe
nici unul dintru ei.
29. {i nu voiu mai întoarce fa]a mea de
c\tre ei, pentru c\ am v\rsat mânia mea
peste casa lui Israil, zice Domnul Domnul.
CAP. 40.
Vedenia zidirii bisericii.
{i a fost în anul al dou\zeci [i cincilea al
robiei noastre în luna dint=i, în zece zile
ale lunii, în anul al paisprezecelea, dup\
ce s-a luat cetatea, în ziua aceea fost-a
peste mine mâna Domnului, [i m-a adus
acolo,
2. :ntru vederea lui Dumnezeu m-a adus
pe mine în p\mântul lui Israil [i m-a pus
într-un munte foarte înalt [i peste el era ca
o cetate zidit\ în preajm\.
3. {i m-a b\gat pe mine acolo, [i iat\ un
b\rbat [i vederea lui era ca vederea aramei
sclipitoare, [i în mâna lui era a]\ de
ziditori [i trestie de m\surat, [i el sta în
poart\.
4. {i a zis c\tre mine b\rbatul> v\zut-ai
fiul omului! Vezi cu ochii t\i [i cu urechile
tale auzi, [i pune în inima ta toate câte eu
ar\t ]ie, pentru ca s\ ar\t ]ie ai intrat aici,
[i vei ar\ta toate câte tu vezi, casei lui
Israil.
5. {i iat\ zid afar\ din cas\ primprejur, în
mâna b\rbatului trestie de m\surat de [ase
co]i [i o palm\, [i a m\surat zidul, l\]imea
[i în\l]imea lui era întocmai cu trestia,
6. {i a intrat pe poarta, care caut\ spre
r\s\rit, [apte trepte, [i a m\surat Tee [ase
de o parte [i [ase de alt\ parte, [i pridvorul
por]ii întocmai cu trestia.
7. {i tind\ întocmai cu trestia de lung\ [i
de lat\, [i pridvor în mijlocul foi[orului de
[ase co]i.
 IEZECHIIL
8. {i tinda a doua întocmai cu trestia de
lat\ [i de lung\ [i pridvorul de cinci co]i.
9. {i tinda a treia întocmai cu trestia de
lung\ [i de lat\.
10. {i pridvorul por]ii cel aproape de
pridvorul u[ii de opt co]i [i fruntea de doi
co]i, [i pridvorul por]ii dinl\untru.
11. {i tinda por]ii în preajm\, trei de o
parte [i trei de alta, [i o m\sur\ la
câte[itrele, [i o m\sur\ la pridvor de o
parte [i de alta.
12. {i a m\surat l\rgimea u[ii por]ii de
zece co]i, [i l\rgimea por]ii de treisprezece
co]i.
13. {i un cot se aduna înaintea tindei, [i
hotarul unui cot de o parte [i de alta, [i
tinda de [ase co]i de o parte [i de [ase de
alta.
14. {i a m\surat poarta de la zidul tindei
pân\ la peretele tindei, l\]imea de
dou\zeci [i cinci de co]i, aceasta este
poart\ în preajma por]ii.
15. {i descoper\mântul pridvorului por]ii
de [aizeci de co]i dinafar\, [i de dou\zeci
[i cinci tinda por]ii primprejur.
16. {i descoper\mântul cur]ii dinafar\ la
descoper\mântul pridvorului por]ii celei
dinl\untru de cincizeci de co]i.
17. {i ferestre ascunse la tinde [i la
pridvoare pe dinl\untrul por]ii cur]ii
primprejur, a[ijderea la foi[oare ferestre
împrejur pe dinl\untru [i peste pridvor
finici de o parte [i de alta.
18. {i m-a b\gat în curtea cea mai
dinl\untru, [i iat\ c\m\ri [i stâlpi
împrejurul cur]ii, treizeci de c\m\ri întru
împrejurarea stâlpilor.
19. {i foi[oare în dosul por]ilor dup\
lungimea por]ilor celor dinaintea stâlpilor
dedesubt.
20. {i a m\surat l\rgimea de la
980
descoper\mântul por]ii celei mai dinafar\
pe dinl\untru c\tre descoper\mântul por]ii
care caut\ spre r\s\rit.
21. {i m-a b\gat spre miaz\noapte, [i iat\
poarta, care caut\ spre miaz\noapte c\tre
curtea cea mai dinafar\, [i o a m\surat cât
este de lung\ [i de lat\.
22. {i tinde trei de o parte [i trei de alta, [i
fruntea [i foi[orul [i finicii ei, [i s-a f\cut
dup\ m\sura por]ii, care caut\ c\tre
r\s\rit, de cincizeci de co]i lungimea ei, [i
de dou\zeci [i cinci l\rgimea.
23. {i ferestrele ei [i foi[oarele [i finicii
ei, ca [i poarta, care caut\ c\tre r\s\rit, [i
pe [apte trepte se suia la ea, [i foi[or pe
dinl\untru.
24. {i poarta cur]ii cea mai dinl\untru,
care caut\ spre poarta miezului nop]ii, ca
[i poarta, care caut\ spre r\s\rit, [i a
m\surat curtea de la o poart\ pân\ la alt\
poart\ o sut\ de co]i.
25. {i m-a dus dinspre austru, [i iat\ o
poart\ c\utând spre austru, [i o a m\surat
pe ea, [i tinda [i fruntea, [i foi[oarele dup\
m\surile acestea.
26. {i ferestrele ei, [i foi[oarele împrejur,
ca [i ferestrele pridvorului, de cincizeci de
co]i lungimea ei, [i de dou\zeci [i cinci
l\rgimea.
27. {i [apte trepte erau la ea, [i foi[or pe
dinl\untru, [i finici la ea, unul dincoace, [i
altul dincolo peste frunte.
28. {i poarta în preajma por]ii cur]ii celei
mai dinl\untru dinspre austru< [i a m\surat
curtea de la o poart\ pân\ la alt\ poart\,
l\rgimea co]i o sut\ c\tre austru.
29. {i m-a b\gat în curtea cea mai
dinl\untru a por]ii de c\tre austru, [i a
m\surat poarta dup\ m\surile acestea.
30. {i tinda [i frun]ile [i foi[oarele [i
ferestrele ei [i la foi[or împrejur co]i
 IEZECHIIL
cincizeci lungimea ei, [i l\rgimea ei
dou\zeci [i cinci.
31. {i foi[or împrejur lungimea de
dou\zeci [i cinci de co]i, [i l\]imea cinci.
32. {i foi[or la u[a cea mai dinafar\, [i
finici pe frunte, [i opt trepte.
33. {i m-a b\gat la poarta, care caut\ c\tre
r\s\rit, [i o a m\surat pe ea dup\ m\surile
acestea.
34. {i tinda [i frun]ile [i foi[oarele [i
ferestrele la ea, [i foi[or împrejur cincizeci
de co]i lungimea ei, [i l\rgimea ei
dou\zeci [i cinci.
35. {i foi[or la curtea cea mai dinafar\, [i
finici peste frunte dincoace [i dincolo, [i
opt trepte la ea.
36. {i m-a b\gat la poarta cea de c\tre
miaz\noapte, [i o a m\surat dup\ m\surile
acestea.
37. {i tindele ei [i frun]ile [i foi[oarele [i
ferestre la ea împrejur, de cincizeci de co]i
lungimea ei, [i l\rgimea de dou\zeci [i
cinci.
38. {i foi[oarele la curtea cea mai
dinafar\, [i finici la frunte dincoace [i
dincolo, [i opt trepte la ea.
39. {i c\m\rile ei [i u[ile ei [i foi[oarele ei
spre poarta a doua, curgere de ap\, acolo
spal\ arderea de tot.
40. {i la pridvorul por]ii dou\ mese
dincoace, ca s\ junghie pe ele arderea de
tot cea pentru p\cate, [i cea pentru
ne[tiin]\.
41. {i dinapoia curgerii arderilor de tot,
care caut\ spre miaz\noapte, dou\ mese
c\tre r\s\rituri din dosul celei a doua, [i la
pridvorul por]ii dinspre r\s\rit opt mese.
42. Patru mese de o parte, [i patru mese de
alt\ parte din dosul por]ii, peste acelea
junghiau jertfele, [i arderile de tot în
preajma celor opt mese ale jertfelor.
981
43. {i patru mese ale arderilor de tot de
piatr\ cioplit\, lungimea de un cot [i
jum\tate, [i un cot de înalt.
44. Peste ele vor pune uneltele cu care
junghiau acolo arderile de tot [i jertfele.
45. {i de o palm\ vor avea strea[in\
cioplit\ pe dinl\untru împrejur, [i
deasupra meselor acoper\mânt, ca s\ se
acopere de ploaie [i de usc\ciune.
46. {i m-a b\gat pe mine la curtea cea mai
dinl\untru, [i iat\ dou\ c\m\ri în curtea
cea mai dinl\untru, una din dosul por]ii,
care caut\ c\tre miaz\noapte [i aduce
c\tre austru, [i una din dosul por]ii celei
de c\tre austru, care caut\ c\tre
miaz\noapte.
47. {i a zis c\tre mine> c\mara aceasta,
care caut\ c\tre austru este a preo]ilor,
care p\zesc paza casei.
48. Iar c\mara, care caut\ c\tre
miaz\noapte este a preo]ilor celor ce
p\zesc paza jertfelnicului, aceia sunt fiii
lui Saduc, care se apropie din fiii lui Levi
la Domnul ca s\-i slujeasc\ lui.
49. {i a m\surat curtea, lungimea de o
sut\ de co]i, [i l\rgimea de o sut\ la patru
p\r]i ale ei, [i jertfelnicul înaintea casei.
50. {i m-a b\gat pe mine la pridvorul
casei, [i a m\surat pridvorul de cinci co]i
l\rgimea de o parte, [i de cinci de alt\
parte, [i l\rgimea u[ii de paisprezece co]i,
[i ]â]ânile u[ii pridvorului de trei co]i de o
parte, [i de trei co]i de alt\ parte, [i
lungimea pridvorului de dou\zeci de co]i.
51. {i l\rgimea de dou\zeci co]i, [i pe
zece trepte se suia la el, [i, stâlpi erau la
pridvor unul dincoace [i altul dincolo.
CAP. 41.
Rânduiala zidirii Bisericii.
 IEZECHIIL
{i m-a b\gat în Biseric\, [i a m\surat
pridvorul de [ase co]i l\rgimea dincoace [i
de [ase dincolo.
2. {i l\rgimea por]ii de zece co]i, ]â]ânile
por]ii de cinci co]i de o parte [i de cinci de
alt\ parte, [i lungimea lui de patruzeci co]i
[i l\rgimea de dou\zeci.
3. {i m-a b\gat în curtea cea mai
dinl\untru, [i a m\surat pridvorul u[ii de
doi co]i [i u[a de [ase co]i, [i ]â]ânile u[ii
de [apte co]i dincoace [i de [apte dincolo.
4. {i a m\surat lungimea u[ilor de
patruzeci de co]i [i l\rgimea de dou\zeci
dinspre fa]a Bisericii, [i a zis c\tre mine>
aceasta este Sfânta Sfintelor.
5. {i a m\surat peretele casei de [ase
co]i, [i l\rgimea coastei de patru co]i
împrejur.
6. {i coastele, coast\ c\tre coast\ de
dou\ ori câte treizeci [i trei, [i osebirea în
peretele casei în coaste împrejur, ca s\ fie
celor ce se prind a vedea, ca, cu nimic s\
nu se ating\ de pere]ii casei.
7. {i l\rgimea coastei celei mai de sus,
dup\ ad\ugirea din perete c\tre cea mai de
sus, împrejurul casei, ca s\ se l\rgeasc\
deasupra, [i din cele de jos se vor sui la
cele de sus, [i din cele din mijloc spre cele
cu trei poduri.
8. {i înconjurul casei în\l]imea împrejur
[i osebirea coastelor întocmai cu trestia de
[ase co]i.
9. {i l\rgimea coastei peretelui dinafar\
de cinci co]i, iar celelalte între coastele
casei.
10. {i între c\m\ri l\rgimea de dou\zeci
de co]i înconjurul casei primprejur.
11. {i u[ile c\m\rilor c\tre r\m\[i]a unei
u[i, care este de c\tre miaz\noapte, [i o
u[\ c\tre austru, [i l\rgimea luminii
celeilalte de cinci co]i împrejur.
982
12. {i zidul care este de c\tre fa]a
celeilalte, cam spre mare, de [aptezeci de
co]i de lat, iar peretele care desp\r]e[te, de
cinci co]i de lat împrejur, [i lungimea lui
de nou\zeci.
13. {i a m\surat în preajma casei o sut\ de
co]i lungimea, [i celelalte [i care
desp\r]esc [i pere]ii lor lungimea de o sut\
de co]i.
14. {i l\rgimea dinaintea casei [i celelalte
din preajm\ de o sut\ de co]i.
15. {i a m\surat lungimea celui ce
desp\r]e[te, [i în preajma fe]ei r\m\[i]ei
celor dinapoia casei aceleia, [i celeilalte
r\m\[i]e dincoace [i dincolo de o sut\ de
co]i lungimea, [i Biserica [i unghiurile [i
pridvorul cele mai dinafar\ podit.
16. {i ferestrele mrejuite, ca s\ lumineze,
s\ se poat\ vedea prin ele. {i casa [i cele
de aproape c\ptu[ite cu lemne toate
împrejur, [i pardoseala [i din pardoseal\
pân\ la ferestre. {i ferestrele se
deschideau în trei feluri,
17. Ca s\ se poat\ privi prin ele, [i pân\ la
casa cea mai dinl\untru, [i pân\ la cea mai
dinafar\, [i peste tot peretele împrejur
dinl\untru [i dinafar\ m\sur\.
18. {i Heruvimi s\pa]i [i finici, câte un
finic între un Heruvim [i între alt
Heruvim, dou\ fe]e la un Heruvim.
19. Fa]\ de om c\tre finic de o parte [i de
alta, [i fa]\ de leu c\tre finic de o parte [i
de alta, s\pat\ toat\ casa primprejur.
20. Din pardoseal\ pân\ la podine erau
Heruvimi [i finici s\pa]i.
21. {i cel Sfânt [i Biserica se deschidea
prin patru unghiuri în preajma fe]ei
Sfintelor, vederea ca a unui jertfelnic de
lemn.
22. De trei co]i în\l]imea lui, [i lungimea
de doi co]i, [i l\rgimea de doi, [i coarne
 IEZECHIIL
avea, [i temeiul lui [i pere]ii lui. {i a zis
c\tre mine> aceasta este masa cea
dinaintea fe]ei Domnului.
23. {i dou\ u[i erau la Biseric\, [i dou\
u[i la cel Sfânt.
24. {i între acele dou\ u[i erau dou\
u[cioare de amândou\ p\r]ile, care se
deschideau una c\tre alta, c\ dou\
u[cioare erau la una, [i dou\ la cealalt\.
25. {i s\p\turi erau peste ele, [i peste u[ile
Bisericii Heruvimi [i finici, dup\ s\p\tura
Sfintelor, [i lemne de treab\ dinspre fa]a
pridvorului pe dinafar\.
26. {i ferestre ascunse, [i m\sur\
dincoace [i dincolo spre acoper\mânturile
pridvorului, [i coastele casei întocmite.
CAP. 42.
Urmarea m\surilor Bisericii.
{i m-a b\gat în curtea cea mai dinafar\
c\tre r\s\rit în preajma por]ii celei de c\tre
miaz\noapte.
2. {i m-a b\gat înl\untru, [i iat\ cinci
c\m\ri lâng\ partea zidului, [i aproape de
zidul cel desp\r]it c\tre miaz\noapte
dinspre fa]\ de o sut\ de co]i lungimea
c\tre miaz\noapte, [i lungimea de
cincizeci, scrise ca [i por]ile cur]ii celei
mai dinl\untru, [i ca stâlpii cei de
primprejur ai cur]ii celei mai dinafar\, în
rând c\m\ri întreite cu fa]a c\utând una
c\tre alta.
3. {i înaintea c\m\rilor loc de preumblat
de zece co]i de lat [i de o sut\ de lung, nici
un cot lips\, [i u[ile lor c\tre miaz\noapte.
4. {i preumbl\rile foi[oarelor asemenea,
c\ întreceau în sus stâlpii din stâlpii cei
dedesubt, [i loc asemenea era.
5. {i foi[oare întreite erau, [i stâlpi nu
aveau, ca stâlpii celor mai dinafar\.
983
6. Pentru aceea erau mai înal]i decât cei
dedesubt [i decât cei din mijloc de la
p\mânt.
7. {i lumin\ dinafar\, precum erau
c\m\rile cur]ii celei mai dinafar\, care
c\uta spre c\m\rile cele de c\tre
miaz\noapte, lungi de cincizeci de co]i.
8. C\ lungimea c\m\rilor, care c\utau
spre curtea cea mai dinafar\ era de
cincizeci de co]i, [i acestea sunt care
c\utau cu fa]a una c\tre alta, peste tot o
sut\ de co]i.
9. {i u[ile c\m\rilor acestora ale intr\rii
celei de c\tre r\s\rit, ca s\ intre prin ele
din curtea cea mai dinafar\.
10. Dup\ lumina locului celui dint=i al
preumbl\rii [i cea spre austru de c\tre fa]a
austrului, [i de c\tre fa]a celuilalt zid, [i de
c\tre fa]a celui ce desp\r]e[te.
11. {i c\m\rile [i foi[oarele în preajma
fe]ei sale dup\ m\surile c\m\rilor celor de
c\tre miaz\noapte dup\ lungimea lor [i
dup\ l\rgimea lor [i dup\ toate ie[irile lor
[i dup\ toate intr\rile lor [i dup\ luminile
lor.
12. {i dup\ u[ile lor ale c\m\rilor celor de
c\tre austru, [i dup\ u[ile preumbl\rii
celei de la început, ca lumina unei
desp\r]ituri de o trestie, [i dinspre r\s\rit,
ca s\ intre prin ele.
13. {i a zis c\tre mine> c\m\rile cele de
c\tre miaz\noapte [i cele de c\tre austru,
cele dinspre fa]a zidului ce desp\r]e[te,
acestea sunt c\m\rile Sfântului, întru care
vor mânca preo]ii fiii lui Saduc, cei ce se
apropie c\tre Domnul, Sfintele Sfintelor,
[i acolo vor pune Sfintele Sfintelor, [i
jertfa [i cele pentru p\cat [i cele pentru
ne[tiin]\, c\ locul este sfânt.
14. Nu vor intra acolo afar\ de preo]i, [i
nu vor ie[i din cel sfânt în curtea cea mai
 IEZECHIIL
dinafar\, pentru ca pururea s\ fie sfin]i cei
ce se apropie< [i s\ nu se ating\ de haina
lor, cu care slujesc, pentru c\ sfinte sunt, [i
se vor îmbr\ca cu alte haine când se ating
de popor.
15. {i dup\ ce s-a sfâr[it m\surarea casei
dinl\untru, m-a scos pe mine pe calea
por]ii care caut\ spre r\s\rit, [i a m\surat
asem\narea casei primprejur în rând.
16. {i a st\tut de c\tre dosul por]ii, care
caut\ c\tre r\s\rit, [i a m\surat cinci sute
de co]i cu trestia cea de m\sur\.
17. {i s-a întors c\tre miaz\noapte, [i a
m\surat cea de c\tre fa]a miezului nop]ii
cinci sute de co]i cu trestia m\surii.
18. {i s-a întors c\tre mare [i a m\surat
cea de c\tre fa]a m\rii cinci sute de co]i cu
trestia m\surii.
19. {i s-a întors c\tre austru, [i a m\surat
cea de c\tre fa]a austrului cinci sute cu
trestia m\surii.
20. În patru p\r]i tot cu acea trestie, [i o a
rânduit pe ea, [i îngr\direa lor primprejur
de cinci sute de co]i c\tre r\s\rit, [i cinci
sute l\rgimea, care desp\r]ea între cele
sfinte [i între zidul cel dinainte din rândul
casei.
CAP. 43.
Vedenia slavei lui Dumnezeu.
{i m-a adus pe mine la poarta, care caut\
c\tre r\s\rit, [i m-a scos afar\.
2. {i iat\ slava Dumnezeului lui Israil
venea pe calea cea de c\tre r\s\rit, [i
glasul taberei ca glasul îndoit al multora,
[i p\mântul str\lucea ca fulger de m\rire
primprejur.
3. {i vederea care am v\zut, era ca
vederea care am v\zut când am intrat s\
ung cetatea< [i vederea carului care am
984
v\zut, era ca vederea care am v\zut la râul
Hovar, [i am c\zut peste fa]a mea.
4. {i slava Domnului a intrat în cas\ pe
calea por]ii, care caut\ c\tre r\s\rit.
5. {i m-a luat pe mine duh, [i m-a b\gat
în curtea cea mai dinl\untru, [i iat\ era
casa plin\ de slava Domnului.
6. {i am st\tut, [i iat\ glas din cas\
gr\ind c\tre mine [i b\rbatul sta lâng\
mine.
7. {i a zis c\tre mine> fiul omului! V\zut-
ai locul scaunului meu [i locul urmei
picioarelor mele, întru care va locui
numele meu în mijlocul casei lui Israil în
veac? Mai mult nu va spurca casa lui Israil
numele cel sfânt al meu, ei [i pov\]uitorii
lor întru curvia lor [i întru uciderile
pov\]uitorilor în mijlocul s\u.
8. Când punea ei tinda mea în tindele lor
[i pragurile mele al\turi cu pragurile lor [i
au f\cut peretele meu ca [i cum ar fi
împreunare între mine [i între ei< [i au
spurcat numele cel sfânt al meu cu
f\r\delegile care le f\ceau, [i i-am zdrobit
pe ei cu mânia mea [i cu ucidere.
9. {i acum lepede curvia lor [i uciderile
pov\]uitorilor lor de la mine, [i voiu locui
în mijlocul lor în veac.
10. {i tu fiul omului! Arat\ casei lui Israil
casa, [i vor înceta de la p\catele lor [i
vederea ei [i rânduiala ei.
11. {i ei vor lua certarea lor pentru toate
care au f\cut, [i vei scrie casa [i g\tirea ei
[i ie[irea ei [i starea ei [i toate poruncile
ei, [i toate legiuirile ei vei ar\ta lor, [i le
vei scrie înaintea lor, [i vor p\zi toate
îndrept\rile mele [i toate poruncile mele,
[i le vor face pe ele.
12. {i scrisoarea casei pe vârful muntelui,
toate hotarele ei primprejur Sfintele
Sfintelor sunt> aceasta este legea casei.
 IEZECHIIL
13. {i acestea sunt m\surile jertfelnicului
în co]i, de un cot [i o palm\ sânul<
în\l]imea lui primprejur de un cot, [i de un
cot l\rgimea, [i strea[ina pe buzele ei
împrejur de o palm\.
14. {i aceasta este în\l]imea jertfelnicului
de la fundul începutului gropii lui c\tre
cur\]itorul cel mare dedesubt de doi co]i [i
l\rgimea de un cot, [i cel de la cur\]itorul
cel mic peste cur\]itorul cel mare patru
co]i [i l\]imea de un cot.
15. {i ariilul de patru co]i, [i de la ariil
pân\ deasupra coarnelor un cot.
16. {i ariilul de doisprezece co]i în lung [i
de doisprezece co]i l\rgimea, în patru
muchii de toate p\r]ile lui, [i cur\]itorul de
paisprezece co]i de lung [i de paisprezece
co]i de larg, în patru muchii de patru p\r]i
ale lui, [i strea[ina lui jur împrejurul lui de
o jum\tate de cot, [i împrejurarea ei de un
cot împrejur [i treptele lui c\utând c\tre
r\s\rit.
17. {i au zis c\tre mine> fiul omului!
Acestea zice Domnul Dumnezeul lui
Israil> acestea sunt poruncile
jertfelnicului, în ziua în care se va face, ca
s\ se aduc\ peste el arderi de tot, [i s\ se
verse peste el sânge.
18. {i vei da preo]ilor Levi]ilor celor din
s\mân]a lui Saduc, celor ce se apropie
c\tre mine ca s\-mi slujeasc\ mie, zice
Domnul Dumnezeu, vi]el de vaci pentru
p\cat.
19. {i vor lua din sângele lui [i vor pune
pe cele patru cornuri ale jertfelnicului [i
pe cele patru unghiuri ale cur\]itorului, [i
pe vatr\ împrejur vei stropi, [i-l vor cur\]i
pe el.
20. {i vor lua vi]elul cel pentru p\cat, [i se
va arde în locul cel osebit al casei dinafar\
de cele sfinte.
985
21. {i în ziua a doua vor lua doi iezi de
capre cura]i pentru p\cat [i vor cur\]i
jertfelnicul, în ce chip au cur\]it cu vi]elul.
22. {i dup\ ce se va s\vâr[i cur\]irea vor
aduce un vi]el de vaci curat [i un berbec
de oi curat.
23. {i le ve]i aduce înaintea Domnului [i
vor pres\ra peste ele preo]ii sare, [i le vor
aduce pe ele arderi de tot Domnului.
24. {apte zile vei face ied pentru p\cat în
toat\ ziua, [i vi]el de vaci [i berbec de oi
f\r\ prihan\ vor face în [apte zile.
25. {i vor cur\]i jertfelnicul, [i-l vor
l\muri [i vor umple mâinile lor [i vor
s\vâr[i zilele.
26. {i va fi în ziua a opta [i înainte vor
face preo]ii peste jertfelnic arderile cele de
tot ale voastre [i cele de mântuire ale
voastre, [i voiu primi pe voi, zice Domnul.
CAP. 44.
Rânduiala [i portul preo]ilor.
{i m-a întors pe mine la calea u[ii
Sfintelor celei mai dinafar\ ce c\uta c\tre
r\s\rit, [i aceasta era încuiat\.
2. {i au zis Domnul c\tre mine> u[a
aceasta încuiat\ va fi, [i nu se va deschide,
[i nimeni nu va trece printr-însa.
3. C\ Domnul Dumnezeul lui Israil va
trece printr-însa, [i va fi încuiat\, c\
pov\]uitorul acesta va [edea într-însa s\
m\nânce pâine înaintea Domnului, pe
calea u[ii pridvorului va intra, [i pe calea
lui va ie[i.
4. {i m-a dus pe mine pe calea u[ii celei
dinspre miaz\noapte în preajma casei, [i
am v\zut, [i iat\ era plin\ de slav\ casa
Domnului, [i am c\zut pe fa]a mea.
5. {i au zis Domnul c\tre mine> fiul
omului! Pune întru inima ta, [i vezi cu
 IEZECHIIL
ochii t\i, [i auzi cu urechile tale toate câte
gr\iesc eu cu tine de toate poruncile casei
Domnului [i de toate legile ei, [i vei pune
inima ta la intrarea casei pe la toate ie[irile
ei, [i întru toate Sfintele.
6. {i vei gr\i c\tre casa cea am\râtoare,
c\tre casa lui Israil> acestea zice Domnul
Dumnezeu> destul fie vou\ toate
f\r\delegile voastre casa lui Israil.
7. Pentru c\ b\ga]i voi fii de alt neam
net\ia]i împrejur la inim\, [i net\ia]i
împrejur la trup, ca s\ fie întru Sfintele
mele, s\ le pâng\reasc\ pe ele, [i aduce]i
voi pâine, gr\sime [i sânge, [i c\lca]i
leg\tura mea cu toate f\r\delegile voastre.
8. {i nu a]i avut grij\, ca s\ p\zi]i paze
întru Sfintele mele.
9. Pentru aceea acestea zice Domnul
Dumnezeu> tot fiul cel de alt neam net\iat
împrejur la inim\, [i net\iat împrejur la
trup, nu va intra în Sfintele mele dintru to]i
fiii celor de alt neam, care sunt în mijlocul
casei lui Israil.
10. Dar [i Levi]ii, care s-au dep\rtat de la
mine, când r\t\cea Israil de la mine dup\
gândurile sale, [i vor lua nedreptatea sa.
11. {i vor fi întru Sfintele mele slujind,
portari la por]ile casei, [i slujind în cas\<
ace[tia vor junghia jertfele [i arderile cele
de tot ale poporului, [i ace[tia vor sta
înaintea poporului, ca s\ le slujeasc\ lor.
12. Pentru c\ le-au slujit lor înaintea fe]ei
idolilor lor, [i s-a f\cut casei lui Israil spre
certare de nedreptate, pentru aceasta am
ridicat mâna mea asupra lor, zice Domnul
Dumnezeu< [i vor lua nedreptatea lor.
13. {i nu se vor apropia c\tre mine, ca s\-
mi preo]easc\ mie, nici se vor apropia la
Sfintele fiilor lui Israil, nici la Sfintele
Sfintelor mele, [i vor purta ocara lor cu
r\t\cirea care au r\t\cit.
986
14. {i-i vor pune pe ei a p\zi pazele casei
la toate lucrurile ei, [i la toate oricâte vor
face.
15. Preo]ii Levi]ii fiii lui Saduc, care au
p\zit pazele Sfintelor mele, când r\t\cea
casa lui Israil de la mine, ace[tia se vor
apropia la mine, ca s\ slujeasc\ mie, [i vor
sta înaintea fe]ei mele, ca s\-mi aduc\
jertf\ [i gr\sime [i sânge, zice Domnul
Dumnezeu.
16. Ace[tia vor intra în Sfintele mele, [i
ace[tia se vor apropia la masa mea, ca s\-
mi slujeasc\ mie, [i s\ p\zeasc\ pazele
mele.
17. {i va fi când vor intra ei pe por]ile
cur]ii celei mai dinl\untru, cu ve[minte de
in se vor îmbr\ca, [i nu se vor îmbr\ca cu
de lân\, când vor sluji ei de la poarta cur]ii
cea mai dinl\untru.
18. {i chidare de in vor avea pe capetele
lor, [i îmbr\c\minte de in vor avea peste
mijloacele lor, [i nu se vor încinge cu sil\.
19. {i când vor ie[i ei în curtea cea mai
dinafar\ la popor, se vor dezbr\ca de
ve[mintele lor, cu care au slujit, [i le vor
pune în c\m\rile Sfintelor, [i se vor
îmbr\ca cu alte ve[minte, [i nu vor sfin]i
poporul în ve[mintele lor.
20. {i capetele lor nu-[i vor rade [i p\rul
lor nu-l vor goli, acoperind vor acoperi
capetele lor.
21. {i vin nu va bea tot preotul, când va
intra în curtea cea mai dinl\untru.
22. {i v\duv\ [i l\sat\ nu-[i vor lua loru[i
femei< ci numai fecioar\ din s\mân]a casei
lui Israil< iar de va fi v\duva de la preot, o
vor lua.
23. {i pe poporul meu vor înv\]a între cel
sfânt [i între cel spurcat, [i între cel
necurat [i între cel curat vor ar\ta lor.
24. {i când va fi judecat\ despre sânge,
 IEZECHIIL
ace[tia se vor pune judec\tori, [i
îndrept\rile mele vor îndrepta, [i
judec\]ile mele vor judeca, [i legiuirile
mele [i poruncile mele, întru toate
s\rb\torile mele vor p\zi, [i Sâmbetele
mele vor sfin]i.
25. {i la om mort nu vor intra, ca s\ nu se
spurce, f\r\ numai la tat\ [i la mam\ [i la
fecior [i la fat\ [i la frate [i la sora sa, care
nu s-a m\ritat, se vor spurca.
26. {i dup\ ce se vor cur\]i, [apte zile s\-
[i numere lor.
27. {i în ziua, în care intr\ în curtea cea
mai dinl\untru, ca s\ slujeasc\ întru cel
sfânt, vor aduce cur\]enie, zice Domnul
Dumnezeu.
28. {i va fi lor mo[tenire< eu sunt
mo[tenirea lor, [i st\pânire lor nu se va da
întru fiii lui Israil< c\ eu sunt st\pânirea
lor.
29. {i jertfa [i cele pentru p\cate [i cele
pentru ne[tiin]\, ace[tia le vor mânca, [i
toat\ osebirea întru Israil a lor va fi.
30. Pârga din toate, [i cele întâi n\scute
din toate, [i toate aducerile din toat\ pârga
voastr\, ale preo]ilor vor fi, [i cele întâi
n\scute ale voastre ve]i da preotului, ca s\
pun\ binecuvânt\rile voastre peste casele
voastre.
31. {i toat\ mort\ciunea, [i prins de hiare
din p\s\ri [i din vite, nu vor mânca preo]ii.
CAP. 45.
Împ\r]irea ]\rii [i rânduiala jertfelor.
Iar când ve]i m\sura vou\ p\mântul în
mo[tenire, osebi]i pârg\ Domnului sfânt\
din p\mânt, dou\zeci [i cinci de mii
lungime [i dou\zeci mii l\]ime, sfânt\ va
fi întru toate hotarele lui împrejur.
2. {i va fi dintru aceasta sfin]it\ cinci
987
sute peste cinci sute în patru unghiuri
primprejur, [i cincizeci de co]i osebirea lor
primprejur.
3. {i din m\sura aceasta vei m\sura
lungimea de dou\zeci [i cinci de mii, [i
l\]ime de dou\zeci mii, [i într-aceasta va fi
Sfânta Sfintelor.
4. De la p\mânt va fi preo]ilor celor ce
slujesc întru cel sfânt, [i va fi celor ce se
apropie s\ slujeasc\ Domnului, [i va fi lor
loc de cas\ osebit sfin]eniei lor.
5. De dou\zeci [i cinci de mii de lung, [i
de dou\zeci de mii de larg, [i Levi]ii cei ce
slujesc casei, ei vor ]ine cetatea ca s\
locuiasc\ într-însa.
6. {i st\pânirii cet\]ii vei da l\]imea
cinci mii [i lungimea dou\zeci [i cinci de
mii, dup\ încep\tura Sfintelor la toat\ casa
lui Israil vor fi.
7. {i c\peteniei dintr-aceasta [i de la
aceasta spre încep\turile Sfintelor lâng\
st\pânirea cet\]ii ;n fa]a ;ncep\turilor
Sfintelor [i ;n fa]a st\p=nirii cet\]ii, cele
de c\tre mare [i cele dinspre mare c\tre
r\s\rituri, [i lungimea ca una din p\r]ile de
la hotarele cele de c\tre mare [i lungimea
spre hotarele cele de c\tre r\s\riturile
p\mântului,
8. {i va fi lui de mo[tenire întru Israil, [i
nu vor asupri mai mult pov\]uitorii lui
Israil pe poporul meu, [i p\mântul îl va
mo[teni casa lui Israil dup\ neamurile
sale.
9. Acestea zice Domnul Dumnezeu>
destul fie vou\ pov\]uitorii lui Israil,
nedreptatea [i nevoia lep\da]i [i judecat\
[i dreptate face]i, lua]i asuprelile de la
poporul meu, zice Domnul Dumnezeu.
10. Cump\n\ dreapt\ [i m\sur\ dreapt\ [i
hinic drept s\ fie vou\ când m\sura]i.
11. {i hinicul a[ijderea unul s\ fie când
 IEZECHIIL
lua]i, a zecea parte de gomor un hinic, [i a
zecea parte de gomor s\ fie întocmai.
12. {i m\sura cea de dou\zeci de oboli,
cinci sicli< cincisprezece sicli [i cincizeci
sicli o mna va fi vou\.
13. {i aceasta este pârga, care ve]i osebi> a
[asea parte de m\sur\ din gomorul de grâu
[i a [asea parte de ifi din coriul de orz.
14. {i porunca untuluidelemn, un pahar
de la zece pahare, c\ zece pahare sunt un
gomor.
15. {i o oaie din zece oi luare din toate
neamurile lui Israil spre jertf\ [i spre
ardere de tot [i spre mântuire, ca s\ se
roage pentru voi, zice Domnul Dumnezeu.
16. {i tot poporul va da pârga aceasta
pov\]uitorului lui Israil.
17. {i prin pov\]uitor vor fi arderile cele
de tot, [i jertfele [i turn\rile în s\rb\tori [i
în lunile nou\ [i în Sâmbete [i în toate
s\rb\torile casei lui Israil, acestea va face
cele pentru p\cat, [i jertfa [i arderile de tot
[i cele de mântuire, ca s\ se roage pentru
casa lui Israil.
18. Acestea zice Domnul Dumnezeu> în
luna cea dint=i, în ziua cea dint=i ve]i lua
un vi]el de vaci f\r\ prihan\, ca s\ se
cur\]easc\ cel sfânt.
19. {i va lua preotul din sângele
cur\]eniei, [i va pune pe stâlpii u[ii casei
[i întru cele patru unghiuri ale Bisericii [i
pe jertfelnic [i pe stâlpii por]ii cur]ii celei
mai dinl\untru.
20. A[a vei face [i în luna a [aptea în ziua
dintâi a lunii, vei aduce pentru fiecare,
care nu [tie, [i pentru prunc [i ve]i cur\]i
casa.
21. {i în luna dint=i în paisprezece ale
lunii vor fi vou\ Pa[tele s\rb\toare, [apte
zile azime ve]i mânca.
22. {i va aduce c\petenia în ziua aceea
988
pentru sine [i pentru cas\ [i pentru tot
poporul p\mântului, un vi]el de vaci
pentru p\cat.
23. {i în [apte zile ale serb\rii va face
arderi de tot Domnului, [apte vi]ei [i [apte
berbeci f\r\ de prihan\, în toat\ ziua în
cele [apte zile [i pentru p\cat un ied de
capre în toate zilele.
24. {i coptur\ vi]elului [i berbecului vei
face, [i un hin de untdelemn la coptur\.
25. {i în luna a [aptea în cincisprezece ale
lunii la s\rb\toare, vei face ca acestea în
[apte zile, ca [i cele pentru p\cat, [i ca
arderile de tot [i ca mana [i ca
untuldelemn.
CAP. 46.
Jertfa pov\]uitorului.
Acestea zice Domnul Dumnezeu> poarta
cea din curtea cea mai dinl\untru, care
caut\ c\tre r\s\rituri, va fi închis\ în cele
[ase zile de lucru, iar în ziua Sâmbetelor
se va deschide.
2. {i în ziua lunii nou\ se va deschide [i
va intra pov\]uitorul pe calea pridvorului
por]ii celei dinafar\, [i va sta înaintea
u[ilor por]ii, [i vor face preo]ii arderile de
tot ale lui, [i cele de mântuire ale lui.
3. {i se va închina înaintea u[ii por]ii, [i
va ie[i, [i poarta nu se va închide pân\
seara.
4. {i se va închina poporul p\mântului
înaintea u[ii por]ii aceleia în Sâmbete [i în
lunile cele nou\, înaintea Domnului.
5. {i arderile cele de tot, pov\]uitorul le
va aduce Domnului în ziua Sâmbetelor,
[ase miei f\r\ de prihan\, [i un berbec f\r\
de prihan\.
6. {i darul de pâine mana [i coptura
berbecului [i jertfa mieilor, darea mâinii
 IEZECHIIL
lui, [i un hin de untdelemn la coptur\.
7. {i în ziua dint=i a lunii nou\, un vi]el
de ciread\ f\r\ de prihan\ [i [ase miei [i
berbec f\r\ de prihan\ vor fi.
8. {i coptur\ berbecului [i vi]elului va fi
darul [i mieilor, cât îi va da mâna, [i un
hin de untdelemn la coptur\.
9. {i când va intra pov\]uitorul, pe calea
pridvorului por]ii va intra, [i pe calea
por]ii va ie[i.
10. {i când va intra poporul p\mântului
înaintea Domnului la s\rb\tori, cel ce va
intra pe calea por]ii celei dinspre
miaz\noapte s\ se închine, va ie[i pe calea
por]ii celei dinspre miaz\zi, [i cel ce va
intra pe calea por]ii celei dinspre miaz\zi,
va ie[i pe calea por]ii celei dinspre
miaz\noapte, nu se va înapoia pe calea
por]ii pe care a intrat, ci în dreptul ei va
ie[i.
11. {i pov\]uitorul în mijlocul lor când
vor intra ei, va intra împreun\ cu ei, [i
când vor ie[i ei, va ie[i [i el.
12. {i în s\rb\tori [i în bâlciuri va fi darul
coptura vi]elului [i coptura berbecului [i
mieilor, cum îi va da mâna, [i un hin de
untdelemn la coptur\.
13. Iar când va face pov\]uitorul
m\rturisire ardere de tot de mântuire
Domnului [i va deschide lui poarta, care
caut\ c\tre r\s\rit, [i va face arderea cea
de tot a sa [i cele de mântuire ale sale,
precum face în ziua Sâmbetelor, [i va ie[i,
[i se vor închide u[ile dup\ ce va ie[i el.
14. {i un miel de un an f\r\ de prihan\ va
face ardere de tot în toate zilele Domnului,
diminea]a îl va face pe el.
15. {i darul va face peste el diminea]a, a
[asea parte de m\sur\, [i din untdelemn a
treia parte de hin, ca s\ amestece f\ina cea
de grâu darul Domnului, porunc\ ve[nic\
989
pururea.
16. Ve]i face mielul [i darul [i
untuldelemn, ve]i face diminea]a ardere de
tot pururea.
17. Acestea zice Domnul Dumnezeu> de
va da pov\]uitorul dar unuia dintru fiii s\i
din mo[tenirea sa, aceasta va fi fiilor lui
]inut de mo[tenire.
18. Iar de va da dar dintru mo[tenirea sa
unuia dintru casnicii s\i, va fi a lui pân\ la
anul slobozirii, [i se va da înapoi
pov\]uitorului, afar\ din mo[tenirea fiilor
lui, care va fi a lor.
19. {i nu va lua pov\]uitorul din
mo[tenirea poporului ca s\-i asupreasc\
pe ei< din ]inutul s\u [i din mo[tenirea sa
s\ dea mo[tenire fiilor s\i, ca s\ nu se
risipeasc\ poporul meu fiecare de la
mo[tenirea sa.
20. {i m-a b\gat pe mine pe calea cea
dinspre austru a por]ii la c\mara Sfintelor
preo]ilor, care caut\ c\tre miaz\noapte, [i
iat\ acolo loc osebit.
21. {i a zis c\tre mine> acesta este locul
unde vor fierbe preo]ii cele pentru
f\r\delege [i pentru p\cat< [i acolo vor
fierbe darul mai mult, ca s\ nu scoat\ la
curtea cea mai dinafar\, ca s\ sfin]easc\
poporul.
22. {i m-a scos la curtea cea mai dinafar\,
[i m-a purtat împrejur pe la cele patru p\r]i
ale cur]ii, [i iat\ curte dinspre laturile
cur]ii.
23. Curte mic\ de patruzeci de co]i de
lung\ [i de treizeci de co]i de larg\, o
m\sur\ era întru cele patru.
24. {i c\m\ri împrejur într-însele
împrejurul celor patru [i buc\t\rii f\cute
dedesubtul c\m\rilor împrejur.
25. {i a zis c\tre mine> acestea sunt casele
buc\tarilor, întru care vor fierbe cei ce
 IEZECHIIL
slujesc casei, jertfele poporului.
CAP. 47.
Hotarele ]\rii.
{i m-a b\gat pe mine în tinda casei, [i iat\
ap\ ie[ea de sub pragul casei dinspre
r\s\rit, c\ fa]a casei c\uta c\tre r\s\rituri
[i ap\ curgea din latura cea dreapt\
dinspre miaz\zi peste jertfelnic.
2. {i m-a scos pe calea por]ii celei
dinspre miaz\noapte, [i m-a înapoiat pe
calea por]ii celei dinafar\ c\tre poarta
cur]ii, care caut\ c\tre r\s\rituri, [i iat\
apa curgea din latura cea de-a dreapta.
3. Ca ie[irea unui om din preajm\, [i
m\sur\ era în mâna lui, [i a m\surat o mie
cu m\sura [i a trecut prin ap\, apa iert\rii.
4. {i a m\surat o mie cu m\sura, [i a
intrat în ap\ pân\ la coapse, [i a m\surat o
mie, [i a intrat în ap\ pân\ la brâu.
5. {i a m\surat o mie [i nu a putut s\
treac\ apa, c\ era repede, ca un pârâu iute,
care nu se poate trece.
6. {i a zis c\tre mine> v\zut-ai fiul
omului?
7. {i m-a adus [i m-a întors la marginea
râului.
8. {i dup\ ce m-a întors, iat\ pe
marginea râului copaci mul]i foarte
dincoace [i dincolo.
9. {i a zis c\tre mine> apa aceasta care
iese în Galileea cea c\tre r\s\rit [i pogoar\
în Aravia, va intra în mare [i va ie[i [i va
îns\n\to[i apele.
10. {i va fi tot sufletul celor vii, care se
târ\sc, ori peste care va curge râul, vor
vie]ui [i va fi acolo pe[te mult foarte, c\ va
curge pe acolo apa aceasta, [i va
îns\n\to[i [i va vie]ui tot acela, peste care
va curge râul.
990
11. {i vor sta acolo pescarii de la Ingadin,
pân\ la Enagalim zbicire de n\voade va fi,
osebit\ va fi, [i pe[tii ei ca pe[tii m\rii
celei mari, mul]ime mult\ foarte.
12. Iar întru ceea ce se vars\ [i se face
b\l]i, [i întru ceea ce întrece peste
]\rmurile lui, nu se vor îns\n\to[i, la sare
se vor da.
13. {i la râu vor cre[te pe ]\rmurile lui de
amândou\ p\r]ile tot pomul roditor de
mâncat, nu se va învechi dintr-însul, nici
se va sfâr[i rodul lui, întru înnoirea lui va
da pârg\, pentru c\ apele lor din cele sfinte
ies, [i va fi roada lor de mâncat [i suirea
lor de s\n\tate.
14. Acestea zice Domnul Dumnezeu>
acestea sunt hotarele, care ve]i mo[teni ale
p\mântului celor dou\sprezece neamuri
ale fiilor lui Israil, ad\ugirea funiei.
15. {i-l ve]i mo[teni pe el fiecare întocmai
ca [i fratele s\u, spre care am ridicat mâna
mea, ca s\-l dau p\rin]ilor vo[tri, [i va
c\dea p\mântul acesta vou\ întru
mo[tenire.
16. {i acestea sunt hotarele p\mântului
c\tre miaz\noapte de la marea cea mare,
care se pogoar\, [i împrejur spintec\
intrarea Sedadei.
17. Emat, Virota, Savarim, care sunt între
hotarele Damascului [i între hotarele
Ematului, cur]ile lui Savnan, care sunt
deasupra hotarelor Avranitidei.
18. Acestea sunt hotarele de la mare, de la
curtea lui Enan, hotarele Damascului [i
cele c\tre miaz\noapte.
19. {i cele c\tre r\s\rit între Avranitida [i
între Damasc [i între Galaaditida, [i între
p\mântul lui Israil, Iordanul, hot\r\[te la
marea cea dinspre r\s\riturile
Finichetului< acestea sunt cele de c\tre
r\s\rituri.
 IEZECHIIL
20. {i cele dinspre austru c\tre miaz\zi de
la Teman [i de la Finichet pân\ la apa
Marimot Kadis, care se l\]e[te c\tre marea
cea mare< aceasta este partea austrului
c\tre miaz\zi.
21. Aceasta este partea m\rii celei mari,
care hot\r\[te pân\ în preajma intr\rii
Ematului pân\ la intrarea lui< acestea sunt
cele dinspre Marea Ematului. {i ve]i
împ\r]i p\mântul acesta vou\ neamurilor
lui Israil.
22. Pune-l-ve]i pe el mo[tenire vou\ [i
nemernicilor, care nemernicesc între voi,
care au n\scut fii între voi, [i vor fi vou\
ca cei mo[teni întru fiii lui Israil,
împreun\ cu voi vor mânca întru
mo[tenire între neamurile lui Israil.
23. {i vor fi întru neamul nemernicilor,
întru nemernicii cei ce sunt cu ei acolo
ve]i da mo[tenire lor, zice Domnul
Dumnezeu.
CAP. 48.
Împ\r]irea p\mântului celui sfânt la
cele dou\sprezece neamuri.
Acestea sunt numele neamurilor de la
începutul cel de c\tre miaz\noapte [i de la
partea pogorârii, care desp\r]e[te împrejur
la intrarea Ematului curtea Elamului,
hotarul Damascului c\tre miaz\noapte,
dinspre partea Ematului cur]ii, [i va fi lor
cele c\tre r\s\rituri pân\ la mare> Dan,
una.
2. {i de la hotarele lui Dan cele de c\tre
r\s\rituri, pân\ la mare> Asir, una.
3. {i de la hotarele lui Asir cele dinspre
r\s\rituri, pân\ la cele dinspre mare>
Neftalim, una.
4. {i de la hotarele lui Neftalim cele
dinspre r\s\rituri, pân\ la cele dinspre
991
mare> Manasi, una.
5. {i de la hotarele lui Manasi cele
dinspre r\s\rituri pân\ la cele dinspre
mare> Efraim, una.
6. {i de la hotarele lui Efraim cele
dinspre r\s\rituri pân\ la cele dinspre
mare> Ruvin, una.
7. {i de la hotarele lui Ruvin cele dinspre
r\s\rituri, pân\ la cele dinspre mare> Iuda,
una,
8. {i de la hotarele lui Iuda cele dinspre
r\s\rituri pân\ la cele dinspre mare va fi
pârga, care o ve]i osebi dou\zeci [i cinci
de mii l\rgimea, [i lungimea ca una din
p\r]ile cele de c\tre r\s\rituri [i pân\ la
cele dinspre mare, [i va fi cel Sfânt în
mijlocul lor.
9. Pârga, care vor osebi Domnului
lungimea de dou\zeci [i cinci de mii, [i
l\rgimea de dou\zeci [i cinci de mii.
10. Acestora va fi pârga Sfintelor
preo]ilor, c\tre miaz\noapte dou\zeci [i
cinci de mii, [i c\tre mare l\rgimea zece
mii, [i c\tre r\s\rituri l\]imea zece mii, [i
c\tre austru lungimea dou\zeci [i cinci de
mii, [i muntele Sfintelor va fi în mijlocul
lui.
11. Preo]ilor celor sfin]i]i fiilor lui Saduc,
celor ce p\zesc pazele casei, care nu au
r\t\cit cu r\t\cirea fiilor lui Israil, precum
au r\t\cit Levi]ii.
12. {i se va da lor pârg\ din pârga
p\mântului sfânt\ a Sfintelor din hotarele
Levi]ilor.
13. Iar Levi]ilor cele ce sunt al\turi cu
hotarele preo]ilor, lungimea dou\zeci [i
cinci de mii [i l\rgimea zece mii, toat\
lungimea dou\zeci [i cinci de mii [i
l\rgimea zece mii.
14. Nu se va vinde dintr-însa, nici se va
m\sura, nici se vor lua cele întâi n\scute
 IEZECHIIL
ale p\mântului, c\ sfinte vor fi Domnului.
15. Iar cele cinci mii, care prisosesc în
l\]ime la cele dou\zeci [i cinci de mii, zid
înainte va fi cet\]ii de locuit [i de împ\r]it
lui, [i va fi cetatea în mijlocul lui.
16. {i acestea sunt m\surile lui> de c\tre
miaz\noapte trei mii [i cinci sute, [i de
c\tre austru patru mii [i cinci sute, [i de
c\tre r\s\rit patru mii [i cinci sute, [i de
c\tre mare patru mii [i cinci sute.
17. {i va fi de împ\r]it cet\]ii c\tre
miaz\noapte dou\ sute [i cincizeci, [i
c\tre austru dou\ sute [i cincizeci, [i c\tre
r\s\rit dou\ sute [i cincizeci, [i c\tre mare
dou\ sute [i cincizeci.
18. Iar ce prisose[te în lungime al\turi cu
pârga Sfintelor> zece mii c\tre r\s\rit, [i
zece mii c\tre mare, [i va fi pârga celui
sfânt, [i vor fi roadele ei spre pâini celor
ce lucreaz\ cet\]ii.
19. Iar cei ce lucreaz\ cet\]ii, vor lucra
dintru toate neamurile lui Israil.
20. Toat\ pârga dou\zeci [i cinci de mii
peste dou\zeci [i cinci de mii în patru
unghiuri< ve]i osebi pârga celui sfânt de la
mo[tenirea cet\]ii.
21. Iar ce va prisosi pov\]uitorului din
aceasta [i din cea de la pârga celui Sfânt [i
de la mo[tenirea cet\]ii dinspre fa]\ peste
dou\zeci [i cinci de mii lungimea, pân\ la
hotarele cele de c\tre r\s\rit [i c\tre mare
dinspre fa]\ dou\zeci [i cinci de mii, pân\
la hotarele cele dinspre mare al\turi cu
p\r]ile pov\]uitorului, [i va fi pârga
Sfintelor [i sfin]enia casei în mijlocul ei.
22. {i din mo[tenirea Levi]ilor [i din
mo[tenirea cet\]ii în mijlocul
pov\]uitorilor, va fi între hotarele lui Iuda
[i între hotarele lui Veniamin, [i a
pov\]uitorilor va fi.
23. {i celelalte neamuri de la cele dinspre
992
r\s\rit pân\ la cele dinspre mare>
Veniamin, una.
24. {i de la hotarele lui Veniamin, de la
cele dinspre r\s\rit, pân\ la cele dinspre
mare> Simeon, una.
25. {i de la hotarele lui Simeon cele
dinspre r\s\rit, pân\ la cele de c\tre mare>
Isahar, una.
26. {i de la hotarele lui Isahar cele dinspre
r\s\rit, pân\ la cele dinspre mare>
Zavulon, una.
27. {i de la hotarele lui Zavulon cele
dinspre r\s\rit, pân\ la cele dinspre mare>
Gad, una.
28. {i de la hotarele lui Gad cele de c\tre
r\s\rit, pân\ la cele de c\tre amiaz\zi< [i
vor fi hotarele lui de la Teman, [i apa
Varemot Kadis de mo[tenire pân\ la
marea cea mare.
29. Acesta este p\mântul, care ve]i
împ\r]i cu sor]i neamurilor lui Israil, [i
acestea sunt împ\r]irile lor, zice Domnul
Dumnezeu.
30. {i acestea sunt trec\torile cet\]ii cele
de c\tre miaz\noapte patru mii [i cinci
sute cu m\sura.
31. {i por]ile cet\]ii pe numele neamurilor
lui Israil, trei por]i c\tre miaz\noapte,
poarta lui Ruvin una, poarta lui Iuda una [i
poarta lui Levi una.
32. {i cele de c\tre r\s\rit patru mii [i
cinci sute, [i trei por]i> poarta lui Iosif una,
poarta lui Veniamin una [i poarta lui Dan
una.
33. {i cele de c\tre austru patru mii [i
cinci sute cu m\sura, [i trei por]i> poarta
lui Simeon una, poarta lui Isahar una [i
poarta lui Zavulon una.
34. {i cele de c\tre mare, patru mii [i cinci
sute cu m\sura, [i trei por]i> poarta lui Gad
una, poarta lui Asir una [i poarta lui
 IEZECHIIL

Neftalim una.
35. Împrejurare de optsprezece mii< [i
numele cet\]ii din ziua în care se va face>
Domnul acolo, va fi numele ei.

993
 PROOROCIA LUI DANIIL
PROOROCIA LUI DANIIL
CAP. 1.
Tinerii Evrei ale[i de Navuhodonosor
p\zesc legea.
În anul al treilea al împ\r\]iei lui Ioachim
împ\ratul Iudei, a venit Navuhodonosor
împ\ratul Vavilonului la Ierusalim, [i l-a
înconjurat pe el.
2. {i au dat Domnul în mâna lui pe
Ioachim împ\ratul Iudei, [i din partea
vaselor casei lui Dumnezeu, [i le-au dus
pe ele în p\mântul Senaar a casei
Dumnezeului s\u, [i vasele le-au
desc\rcat în casa vistieriei Dumnezeului
s\u.
3. {i a zis împ\ratul lui Asfanez cel ce
era mai mare peste famenii s\i, s\ bage
din fiii robiei lui Israil [i din s\mân]a
împ\r\]iei [i din boieri,
4. Tineri întru care nu este prihan\, [i
frumo[i la chip, [i în]eleg\tori întru toat\
în]elepciunea, [i cunosc\tori de [tiin]\, [i
cuget\tori de în]elepciune, care s\ poat\
sta în cas\ înaintea ;mp\ratului, [i s\-i
înve]e pe ei carte [i limba Haldeilor.
5. {i le-a rânduit lor împ\ratul zilnic din
masa împ\r\teasc\ [i din vinul care bea el,
[i s\-i hr\neasc\ pe ei trei ani, [i dup\
aceea s\ stea înaintea împ\ratului.
6. {i au fost întru ei din fiii lui Iuda>
Daniil [i Anania [i Azaria [i Misail.
7. {i le-a pus lor mai marele famenilor
nume, lui Daniil> Valtasar, [i lui Anania>
Sidrah, [i lui Misail> Misah, [i lui Azaria>
Avdenago.
8. {i a pus Daniil în inima sa, ca s\ nu se
pâng\reasc\ cu masa împ\ratului [i cu
vinul b\uturii lui, [i a rugat pe mai marele
994
famenilor, ca s\ nu se pâng\reasc\.
9. {i au dat Dumnezeu pe Daniil spre
mil\ [i spre îndurare înaintea mai marelui
famenilor.
10. {i a zis mai marele famenilor lui
Daniil> m\ tem de domnul meu împ\ratul,
cel ce v-a rânduit vou\ mâncare [i
b\utur\, ca nu cumva s\ vaz\ fa]a voastr\
mai sc\zut\ decât a tinerilor celor de o
vârst\ cu voi, [i ve]i pune capul meu în
pieire înaintea împ\ratului.
11. {i a zis Daniil c\tre Amelsad, pe care
pusese mai marele famenilor peste Daniil,
Anania, Misail [i Azaria>
12. Cearc\ rogu-te cu slugile tale zece
zile, [i s\ ne dea nou\ din semin]ele
p\mântului, [i s\ mânc\m [i ap\ s\ bem.
13. {i s\ se arate înaintea ta fe]ele noastre
[i fe]ele tinerilor celor ce m\nânc\ din
masa împ\ratului, [i precum vei vedea f\
cu slugile tale.
14. {i i-a ascultat pe ei, [i i-a cercat pe ei
zece zile.
15. {i dup\ ce s-au sfâr[it zece zile, s-au
ar\tat fe]ele lor frumoase, [i trupurile lor
mai cu putere decât tinerii cei ce mâncau
din masa împ\ratului.
16. {i Amelsad lua el mâncarea lor [i
vinul b\uturii lor, [i lor le da semin]e.
17. {i acestor patru tineri le-au dat lor
Dumnezeu în]elegere [i pricepere întru
toat\ [tiin]a [i în]elepciunea, [i Daniil
în]elegea toat\ vedenia [i visurile.
18. {i dup\ ce s-au sfâr[it zilele, dup\ care
a zis împ\ratul, s\-i aduc\ pe ei înl\untru,
mai marele famenilor i-a adus înaintea lui
Navuhodonosor.
19. {i a vorbit cu ei împ\ratul, [i dintru ei
 PROOROCIA LUI DANIIL
to]i nu s-a aflat asemenea lui Daniil [i lui
Anania, lui Misail [i lui Azaria, [i au st\tut
înaintea împ\ratului.
20. {i întru tot cuvântul în]elepciunii [i
[tiin]ei de care i-a întrebat pe ei împ\ratul,
i-a aflat pe ei cu zece p\r]i mai înv\]a]i
decât to]i descânt\torii [i maghii, care
erau în toat\ împ\r\]ia lui.
21. {i a fost Daniil pân\ la anul dint=i al
împ\ratului Kir.
CAP. 2.
Visul împ\ratului descoperit de Daniil.
În anul al doilea al împ\r\]iei lui
Navuhodonosor, visat-a Navuhodonosor
vis, [i s-a sp\imântat duhul lui, [i somnul
lui s-a dep\rtat de la el.
2. {i a zis împ\ratul> chema]i pe
descânt\tori [i pe maghi [i pe fermec\tori
[i pe Haldei, ca s\ spun\ împ\ratului visul
lui, [i au venit [i au st\tut înaintea
împ\ratului.
3. {i le-a zis lor împ\ratul> visat-am, [i s-
a sp\imântat duhul meu a [ti visul.
4. {i au gr\it Haldeii împ\ratului
siriene[te> împ\rate, în veci s\ tr\ie[ti, tu
spune visul nou\ slugilor tale, [i noi vom
spune tâlcul lui.
5. R\spuns-a împ\ratul, [i a zis
Haldeilor> cuvântul de la mine s-a dep\rtat
de nu-mi ve]i ar\ta mie visul [i tâlcul lui,
voi ve]i pieri, [i casele voastre se vor jefui.
6. Iar de ;mi ve]i ar\ta visul [i tâlcul lui,
daruri [i cinste mult\ ve]i lua de la mine,
numai spune]i-mi visul [i tâlcul lui.
7. R\spuns-au a doua oar\, [i au zis>
spun\ împ\ratul slugilor sale visul [i
tâlcul lui vom spune.
8. {i a r\spuns împ\ratul, [i a zis> cu
adev\rat v\z eu c\ voi r\scump\ra]i
995
vremea, c\ a]i v\zut c\ s-a dep\rtat de la
mine cuvântul.
9. De nu ve]i spune mie visul, v\z c\
cuvânt mincinos [i stricat a]i tocmit s\
zice]i înaintea mea, pân\ va trece vremea,
spune]i-mi visul, [i voiu [ti, c\ [i tâlcul lui
ve]i spune mie.
10. {i r\spunser\ Haldeii înaintea
împ\ratului, [i ziser\> nu este om pe
p\mânt, care va putea s\ [tie cuvântul
împ\ratului, c\ tot împ\ratul mare, [i
domnul, cuvânt ca acesta nu întreab\ de
maghi [i de Haldei.
11. C\ cuvântul, care ;l întreab\ împ\ratul
este greu, [i altul nu-l poate spune înaintea
împ\ratului, f\r\ numai zeii, a c\rora l\ca[
nu este cu tot trupul.
12. Atunci împ\ratul cu mânie [i cu urgie
mult\, a zis> s\ piarz\ pe to]i în]elep]ii
Vavilonului.
13. {i a ie[it porunca, [i omora pe
în]elep]i, [i c\uta [i pe Daniil [i pe
prietenii lui s\-i omoare.
14. Atunci Daniil a r\spuns sfat [i cuget
lui Arioh celui mai mare peste buc\tarii
împ\ratului, care ie[ise s\ omoare pe
în]elep]ii Vavilonului.
15. {i l-a întrebat pe el zicând> boierule al
împ\ratului, pentru ce a ie[it aceast\
judecat\ f\r\ de ru[ine de la fa]a
împ\ratului? {i a spus Arioh cuvântul lui
Daniil.
16. {i Daniil a intrat, [i a rugat pe
împ\ratul, ca s\-i dea lui vreme, [i va
spune împ\ratului tâlcul visului.
17. {i intrând Daniil în casa sa, a spus
cuvântul lui Anania [i lui Misail [i lui
Azaria prietenilor s\i.
18. {i cerea mil\ de la Dumnezeul cerului
pentru taina aceasta, ca s\ nu piar\ Daniil
[i prietenii lui împreun\ cu ceilal]i
 PROOROCIA LUI DANIIL
în]elep]i ai Vavilonului.
19. Atunci, lui Daniil în vedenia nop]ii s-
a descoperit taina, [i bine a cuvântat
Daniil pe Dumnezeul cerului.
20. {i a zis s\ fie numele lui Dumnezeu
binecuvântat din veac [i pân\ în veac, c\ a
lui este în]elepciunea [i în]elegerea.
21. {i el schimb\ vremile [i anii, pune
împ\ra]i [i mut\, d\ în]elepciune celor
în]elep]i [i în]elegere celor ce [tiu
în]elegere.
22. El descoper\ adâncurile [i ascunsele,
[i cunoa[te cele dintru întuneric, [i lumina
cu el este.
23. }ie Dumnezeul p\rin]ilor mei m\
m\rturisesc, [i pe tine te laud, c\ mi-ai dat
mie în]elepciune [i putere, [i mi-ai ar\tat
mie cele ce am cerut de la tine, [i visul
împ\ratului l-ai ar\tat mie.
24. {i a venit Daniil la Arioh, pe care îl
rânduise împ\ratul s\ piarz\ pe în]elep]ii
Vavilonului, [i a zis lui> s\ nu pierzi pe
în]elep]ii Vavilonului, ci m\ bag\ pe mine
înaintea împ\ratului, [i voiu spune
împ\ratului tâlcul.
25. Atunci Arioh îndat\ a b\gat pe Daniil
înaintea împ\ratului, [i a zis lui> aflat-am
om din fiii robiei evreie[ti, care va spune
împ\ratului tâlcul.
26. {i a r\spuns împ\ratul, [i a zis lui
Daniil, c\ruia era numele Valtasar> au po]i
s\-mi spui visul care l-am v\zut, [i tâlcul
lui?
27. {i a r\spuns Daniil înaintea
împ\ratului [i a zis> taina, care întreab\
împ\ratul în]elept, maghii, descânt\torii,
Gazarinii nu pot s\ o spun\ împ\ratului.
28. Ci este Dumnezeu în cer, care
descoper\ tainele, [i au ar\tat împ\ratului
Navuhodonosor, cele ce vor s\ fie în zilele
cele de pe urm\, visul t\u, [i vedenia
996
capului t\u întru a[ternutul t\u acesta este.
29. Tu împ\rate gândeai întru a[ternutul
t\u, ce va fi dup\ aceasta, [i cel ce
descoper\ tainele, au ar\tat ]ie, cele ce vor
s\ fie.
30. {i mie nu pentru în]elepciunea, care
este întru mine mai mult\ decât to]i cei vii,
s-a descoperit taina aceasta, ci ca s\ spun
împ\ratului tâlcul, ca s\ cuno[ti gândurile
inimii tale.
31. Tu împ\rate ai v\zut [i iat\ un chip, [i
chipul acela era mare, [i vederea lui
în\l]at\ stând înaintea fe]ei tale, [i vederea
lui groaznic\.
32. Chipul, al c\ruia era capul de aur
curat, mâinile [i pieptul [i bra]ele lui de
argint, pântecele [i armurile de aram\.
33. Iar fluierele de fier> o parte a
picioarelor lui de fier, o parte de lut.
34. V\zut-ai pân\ s-a t\iat o piatr\ din
munte f\r\ de mân\, [i a lovit chipul peste
picioarele cele de fier [i cele de lut, [i le-a
zdrumicat pe dânsele de tot.
35. Atunci s-au sf\râmat deodat\ lutul,
fierul, arama, argintul, aurul, [i s-a f\cut
ca praful cel din arie vara, [i le-a ridicat pe
dânsele mul]ime de vânt, [i loc nu s-a aflat
lor> iar piatra care a lovit chipul s-a f\cut
munte mare, [i a umplut tot p\mântul.
36. Acesta este visul, [i tâlcul lui vom
spune înaintea împ\ratului.
37. Tu împ\rate e[ti împ\ratul împ\ra]ilor,
c\ruia Dumnezeul cerului împ\r\]ie tare [i
puternic\ [i cinstit\ au dat.
38. În tot locul unde locuiesc fiii
oamenilor, [i hiarele ]arinii [i p\s\rile
cerului [i pe[tii m\rii au dat în mâna ta [i
te-a pus pe tine domn tuturor, tu e[ti capul
cel de aur.
39. {i dup\ tine se va scula alt\ împ\r\]ie
mai mic\ decât a ta [i împ\r\]ia a treia,
 PROOROCIA LUI DANIIL
care este arama care va domni peste tot
p\mântul.
40. {i împ\r\]ia a patra, care va fi tare ca
fierul, precum fierul m\run]e[te [i supune
toate, a[a toate le va m\run]i [i le va
supune.
41. {i pentru c\ ai v\zut picioarele [i
degetele o parte de lut [i o parte de fier<
împ\r\]ie împ\r]it\ va fi [i din r\d\cin\ de
fier va fi întru ea, precum ai v\zut fierul
amestecat cu lutul.
42. {i degetele picioarelor o parte de fier
[i o parte de lut, o parte din împ\r\]ia
aceea va fi tare, [i dintru ea se va sf\râma
ceva.
43. Iar c\ ai v\zut fierul amestecat cu
lutul, se vor amesteca întru s\mân]a
oamenilor [i nu se vor lipi, precum nu se
amestec\ fierul cu lutul.
44. {i în zilele împ\ra]ilor acelora va
scula Dumnezeul cerului împ\r\]ie, care
în veci nu se va strica< [i împ\r\]ia lui altui
popor nu se va l\sa, m\run]i-va [i va
vântura toate împ\r\]iile, iar aceea va sta
în veci.
45. În ce chip ai v\zut, c\ din munte s-a
t\iat piatra f\r\ de mân\ [i a sf\râmat
lutul, fierul, arama, argintul [i aurul,
Dumnezeul cel mare au ar\tat împ\ratului
cele ce vor s\ fie dup\ acestea, [i adev\rat
este visul [i credincioas\ tâlcuirea lui.
46. Atunci împ\ratul Navuhodonosor a
c\zut pe fa]a sa, [i s-a închinat lui Daniil
[i darul [i miros bun a zis s\-i toarne lui.
47. {i r\spunzând împ\ratul, a zis lui
Daniil> cu adev\rat Dumnezeul vostru,
acela este Dumnezeul dumnezeilor [i
Domnul împ\ra]ilor, cel ce descoper\
tainele, c\ci ai putut descoperi taina
aceasta.
48. {i a m\rit împ\ratul pe Daniil, [i
997
daruri mari [i multe i-a dat lui [i l-a pus pe
el peste toat\ ]ara Vavilonului [i domn
domnilor peste to]i în]elep]ii Vavilonului.
49. {i Daniil a cerut de la împ\ratul, [i a
pus peste lucrurile ]\rii Vavilonului pe
Sidrah, Misah [i Avdenago, iar Daniil era
în curtea împ\ratului.
CAP. 3.
Chipul cel de aur [i cei trei tineri în
cuptorul cu foc.
În anul al optsprezecelea Navuhodonosor
împ\ratul a f\cut un chip de aur> în\l]imea
lui de [aizeci de co]i [i l\rgimea lui de
[ase co]i, [i l-a pus pe el în câmpul Deira
în ]ara Vavilonului.
2. {i a trimis s\ strâng\ pe to]i domnii cei
mari [i mai marii o[tirilor [i pov\]uitorii [i
c\peteniile [i ocârmuitorii [i pe to]i boierii
]\rilor, ca s\ vin\ la înnoirea chipului care
îl ridicase Navuhodonosor împ\rat.
3. {i s-au adunat domnii de prin ]\ri [i
c\peteniile [i mai marii o[tirilor [i
pov\]uitorii [i biruitorii cei mari [i
ocârmuitorii [i to]i boierii ]\rilor la
înnoirea chipului, care îl ridicase
Navuhodonosor împ\rat [i au st\tut
înaintea chipului.
4. {i strig\torul striga cu t\rie> vou\ se
zice limbilor, popoarelor, neamurilor,
semin]iilor>
5. În ce ceas ve]i auzi glasul trâmbi]ei [i
al fluierului [i al al\utei [i al surlei [i al
canonului [i al organului [i al versurilor [i
a tot felul de cântare, s\ c\de]i s\ v\
închina]i chipului celui de aur, care l-a
ridicat Navuhodonosor împ\rat.
6. Iar cela ce nu va c\dea s\ se închine,
într-acel ceas se va arunca în cuptorul ce
arde cu foc.
 PROOROCIA LUI DANIIL
7. {i au fost dup\ ce au auzit toate
popoarele glasul trâmbi]ei [i al fluierului
[i al al\utei [i al surlei [i al canonului [i al
organului [i al versurilor [i a tot felul de
cântare, au c\zut toate popoarele,
neamurile, semin]iile, de s-au închinat
chipului celui de aur, pe care ridicase
Navuhodonosor împ\rat înaintea lor.
8. Atunci s-au apropiat ni[te oameni
Haldei, de au pârât pe Evrei,
9. La împ\ratul Navuhodonosor, zicând>
împ\rate, în veci s\ tr\ie[ti.
10. Tu împ\rate ai pus porunc\ ca tot
omul, oricare va auzi glasul trâmbi]ei [i al
fluierului [i al al\utei [i al surlei [i al
canonului [i al organului [i al versurilor [i
a tot felul de cântare,
11. De nu va c\dea s\ se închine chipului
celui de aur, care ai ridicat, s\ se arunce în
cuptorul ce arde cu foc.
12. Deci, sunt aici ni[te oameni Evrei pe
care i-ai pus peste lucrurile ]\rii
Vavilonului, Sidrah, Misah [i Avdenago,
care nu ascult\ porunca ta împ\rate, [i
dumnezeilor t\i nu slujesc [i chipului
celui de aur, care ai pus nu i se închin\.
13. Atunci Navuhodonosor împ\ratul, cu
tulburare [i cu mânie a zis s\ aduc\ pe
Sidrah, Misah [i Avdenago< [i oamenii
aceia s-au adus înaintea împ\ratului.
14. {i gr\ind Navuhodonosor împ\ratul a
zis lor> oare a[a este cu adev\rat Sidrah,
Misah [i Avdenago, c\ dumnezeilor mei
nu sluji]i, [i chipului celui de aur, care am
ridicat, nu v\ închina]i?
15. Acum dar s\ fi]i gata, dac\ ve]i auzi
glasul trâmbi]ei [i al fluierului [i al al\utei
[i al surlei [i al canonului [i al versurilor [i
a tot felul de cântare, s\ c\de]i s\ v\
închina]i chipului celui de aur, care am
f\cut< iar de nu v\ ve]i închina, într-acel
998
ceas v\ vor arunca în cuptorul ce arde cu
foc, [i cine este Dumnezeu care v\ va
scoate pe voi din mâinile mele?
16. {i r\spunzând Sidrah, Misah [i
Avdenago, au zis împ\ratului
Navuhodonosor> nu este lucrul nostru s\
r\spundem ]ie pentru graiul acesta.
17. C\ este Dumnezeul nostru în ceruri,
c\ruia noi slujim, puternic s\ ne scoat\ pe
noi din cuptorul ce arde cu foc, [i s\ ne
izb\veasc\ din mâinile tale împ\rate.
18. {i de nu, s\ [tii o împ\rate, c\
dumnezeilor t\i nu vom sluji, [i chipului
celui de aur, care ai ridicat, nu ne vom
închina.
19. Atunci Navuhodonosor se umplu de
mânie, [i [i-a schimbat vederea fe]ei lui
asupra lui Sidrah, Misah [i Avdenago, [i a
zis> arde]i cuptorul de [apte ori mai mult
pân\ ce va arde de tot.
20. {i la oameni tari a poruncit cu mare
t\rie s\ lege pe Sidrah, Misah [i
Avdenago, [i s\-i arunce în cuptorul ce
arde cu foc.
21. Atunci pe b\rba]ii aceia i-au legat, [i
cu n\dragii [i cu i[licele lor [i cu
înc\l]\mintele [i cu hainele lor, i-au
aruncat în mijlocul cuptorului ce ardea cu
foc.
22. Pentru c\ cuvântul împ\ratului se
înt\rea, [i cuptorul arsese foarte, iar pe
oamenii aceia care pârâser\ pe Sidrah,
Misah [i pe Avdenago, i-a ars v\paia
focului împrejur.
23. {i acei trei b\rba]i Sidrah, Misah [i
Avdenago au c\zut lega]i în mijlocul
cuptorului ce ardea cu foc [i umblau prin
mijlocul v\p\ii, l\udând pe Dumnezeu.
24. {i Navuhodonosor i-a auzit pe ei
l\udând, [i s-a mirat [i s-a sculat cu grab\
[i a zis boierilor s\i> au nu trei b\rba]i am
 PROOROCIA LUI DANIIL
b\gat în mijlocul focului lega]i? {i a zis
împ\ratului> adev\rat împ\rate.
25. {i a zis împ\ratul> acum eu v\z patru
b\rba]i dezlega]i, [i umblând în mijlocul
focului, [i nimic lor nu le stric\, [i chipul
celui de al patrulea asemenea fiului lui
Dumnezeu.
26. Atunci s-a apropiat Navuhodonosor la
u[a cuptorului focului ce ardea, [i a zis>
Sidrah, Misah [i Avdenago, robii
Dumnezeului celui Preaînalt, ie[i]i [i
veni]i< [i au ie[it Sidrah, Misah [i
Avdenago, din mijlocul focului.
27. {i s-au strâns domnii [i mai marii
o[tirilor [i c\peteniile locurilor [i boierii
împ\ratului, [i au v\zut pe b\rba]i, c\ nu a
ars focul trupul lor, [i p\rul capului lor nu
s-au pârlit, [i hainele lor nu s-au v\t\mat,
[i miros de foc nu era întru ei, [i s-a
închinat împ\ratul Domnului înaintea lor.
28. {i r\spunzând împ\ratul
Navuhodonosor, a zis> binecuvântat este
Dumnezeul lui Sidrah, Misah [i
Avdenago, cel ce au trimis pe Îngerul s\u,
[i au scos pe slugile sale, pentru c\
n\d\jduia întru el, [i nu au ascultat de
cuvântul împ\ratului, [i [i-au dat trupurile
sale focului, ca s\ nu slujeasc\, nici s\ se
închine la tot dumnezeul, f\r\ numai
Dumnezeului lor.
29. {i eu pun porunc\> tot poporul,
neamul, limba oricare vor gr\i hul\ asupra
Dumnezeului lui Sidrah, Misah [i
Avdenago, vor pieri, [i casele lor se vor
jefui, c\ nu este alt Dumnezeu, care poate
s\ izb\veasc\ a[a.
30. Atunci împ\ratul a îndreptat pe
Sidrah, Misah [i Avdenago, în ]ara
Vavilonului, [i i-a crescut pe ei, [i i-a
învrednicit pe ei a pov\]ui pe to]i Evreii,
cei dintru împ\r\]ia lui.
999
31. Navuhodonosor împ\rat> tuturor
popoarelor, neamurilor [i limbilor, care
locuiesc în tot p\mântul, pace vou\ s\ se
înmul]easc\.
32. Semnele [i minunile, care au f\cut cu
mine Dumnezeul cel Preaînalt, pl\cut-au
înaintea mea s\ le vestesc vou\.
33. Cât sunt de mari [i de puternice,
împ\r\]ia lui împ\r\]ie ve[nic\ este, [i
st\pânia lui în neam [i în neam.
CAP. 4.
Visul lui Navuhodonosor [i tâlcuirea
lui.
Eu Navuhodonosor bine petrecând eram
în casa mea, [i bine odr\slind pe scaunul
meu.
2. Vis am v\zut [i m-a înfrico[at, [i m-
am tulburat întru a[ternutul meu, [i
vederile capului meu m-au tulburat pe
mine.
3. {i prin mine s-a pus porunc\, ca s\
aduc înaintea mea pe to]i în]elep]ii
Vavilonului, ca s\-mi arate tâlcul visului.
4. {i au intrat descânt\torii, maghii,
Gazarinii, Haldeii [i le-am spus lor visul,
[i tâlcuirea lui nu mi-au ar\tat mie,
5. Pân\ ce a venit Daniil, c\ruia este
numele Valtasar dup\ numele
Dumnezeului meu, care are Duh Sfânt al
lui Dumnezeu întru sine, [i i-am spus lui
visul.
6. Valtasar mai marele descânt\torilor,
pe care te-am cunoscut, c\ Duh Sfânt al
lui Dumnezeu este întru tine, [i toat\ taina
nu este ]ie cu neputin]\, auzi vederea
visului meu, care l-am v\zut, [i tâlcuirea
lui spune-mi mie.
7. {i vederile capului meu întru
a[ternutul meu< v\zut-am [i iat\ un copac
 PROOROCIA LUI DANIIL
în mijlocul p\mântului, [i în\l]imea lui
mult\.
8. {i s-a m\rit copacul, [i s-a înt\rit, [i
în\l]imea lui a ajuns pân\ la cer, [i tulpina
lui la marginile a tot p\mântul.
9. Frunzele lui frumoase, [i roada lui
mult\, [i hran\ tuturor întru dânsul, [i sub
dânsul locuiau hiarele cele s\lbatice, [i în
ramurile lui locuiau p\s\rile cerului, [i
dintr-însul se hr\nea tot trupul.
10. V\zut-am în vederea nop]ii întru
a[ternutul meu, [i iat\ Ir, [i cel sfânt din
cer s-au pogorât.
11. {i au strigat cu t\rie, [i a[a au zis>
t\ia]i copacul [i smulge]i ramurile lui [i
scutura]i frunzele lui [i risipi]i roadele lui,
s\ fug\ hiarele de sub el, [i p\s\rile din
ramurile lui.
12. Îns\ odrasla r\d\cinilor lui în p\mânt
o l\sa]i, [i în leg\tur\ de fier [i de aram\,
în iarba cea de afar\, [i în roua cerului va
r\mâne, [i cu hiarele partea lui în buruiana
p\mântului.
13. Inima lui cea de om se va schimba, [i
inim\ de hiar\ se va da lui, [i [apte vremi
se vor muta peste el.
14. Prin tâlcuirea lui Ir, este cuvântul, [i
graiul sfin]ilor este întrebarea, ca s\
cunoasc\ cei vii, c\ Domnul este cel
Preaînalt al împ\r\]iei oamenilor, [i oricui
va vrea o va da pe ea, [i pe cel ce este
ocar\ la oameni îl va în\l]a peste ea.
15. Acesta este visul, care am v\zut eu
Navuhodonosor împ\rat, [i tu Valtasar
tâlcuirea lui spune-mi< c\ to]i în]elep]ii
împ\r\]iei mele, nu-mi pot ar\ta tâlcuirea
lui< iar tu Daniile po]i, c\ Duhul lui
Dumnezeu cel Sfânt, este întru tine.
16. Atunci Daniil al c\ruia nume era
Valtasar, a st\tut amu]it ca la un ceas, [i
gândurile lui îl tulburau pe el, [i r\spunse
1000
împ\ratul [i zise> Valtasare! Visul [i tâlcul
lui s\ nu te sârguiasc\, [i a r\spuns
Valtasar, [i a zis> doamne! Visul acesta s\
fie celor ce te ur\sc pe tine, [i tâlcul lui
vr\jma[ilor t\i.
17. Copacul, care l-ai v\zut, cel ce s-a
m\rit [i s-a înt\rit, a c\ruia în\l]imea a
ajuns la cer, [i tulpina lui peste tot
p\mântul,
18. {i frunzele lui bine înverzite, [i roada
lui mult\, [i hran\ tuturor într-însul, [i sub
dânsul locuiau hiare s\lbatice, [i în
ramurile lui locuiau p\s\rile cerului,
19. Tu e[ti împ\rate, c\ te-ai m\rit [i te-ai
înt\rit, [i m\rimea ta s-a în\l]at, [i a ajuns
la cer, [i st\pânia ta la marginile
p\mântului.
20. {i c\ a v\zut împ\ratul pe Ir, [i pe cel
sfânt pogorându-se din cer, [i a zis>
smulge]i copacul [i-l strica]i pe el< îns\
odrasla r\d\cinilor lui l\sa]i-o în p\mânt<
[i în leg\tur\ de fier [i de aram\ [i ;n iarba
cea de afar\, [i în roua cerului va petrece,
[i cu hiarele s\lbatice va fi partea lui, pân\
ce se vor muta peste el [apte vremi.
21. Acesta este tâlcul lui împ\rate, [i
judecata celui Preaînalt aceasta este, care
a sosit asupra domnului meu împ\ratului.
22. {apte ani te vor scoate de la oameni, [i
cu hiarele s\lbatice va fi petrecerea ta, [i
cu iarb\ ca pe un bou te vor hr\ni, [i roua
cerului peste tine va c\dea, [i [apte vremi
se vor muta peste tine, pân\ vei cunoa[te
c\ cel Preaînalt st\pâne[te peste împ\r\]ia
oamenilor, [i cui va vrea o va da pe ea.
23. {i pentru c\ a zis> l\sa]i odrasla
r\d\cinilor copacului în p\mânt, împ\r\]ia
ta ]ie va r\mâne, dintru care vei cunoa[te
puterea cea cereasc\.
24. Pentru aceea împ\rate! Sfatul meu s\-
]i plac\ ]ie, [i p\catele tale cu milostenie le
 PROOROCIA LUI DANIIL
r\scump\r\, [i nedrept\]ile tale cu îndur\ri
s\racilor, doar va fi Dumnezeu mult
îng\duitor p\catelor tale.
25. Acestea toate a venit asupra lui
Navuhodonosor împ\ratul.
26. Dup\ dou\sprezece luni la Biserica
împ\r\]iei lui în Vavilon umblând.
27. R\spuns-a împ\ratul, [i a zis> au nu
este acesta Vavilonul cel mare, care l-am
zidit eu cas\ împ\r\]iei întru t\ria puterii
mele, spre cinstea m\ririi mele?
28. Înc\ cuvântul în gura împ\ratului
fiind, glas din cer s-a f\cut> ]ie se zice
Navuhodonosoare împ\rate< împ\r\]ia ta a
trecut de la tine.
29. {i dintre oameni te vor scoate pe tine,
[i cu hiarele câmpului va fi locuin]a ta, [i
cu iarb\, ca pe un bou te vor hr\ni pe tine,
[i [apte vremi se vor premeni peste tine,
pân\ ce vei cunoa[te, c\ cel Preaînalt
st\pâne[te peste împ\r\]ia oamenilor, [i
cui va vrea o va da pe ea.
30. :ntr-acela[i ceas s-a plinit cuvântul
asupra lui Navuhodonosor, [i s-a scos
dintre oameni, [i iarb\ ca un bou a mâncat,
[i din roua cerului s-a vopsit trupul lui,
pân\ a crescut perii lui, ca perii leilor, [i
unghiile lui ca ale p\s\rilor.
31. {i dup\ sfâr[itul zilelor, eu
Navuhodonosor, ridicat-am ochii mei spre
cer, [i mintea mea s-a întors la mine, [i
bine am cuvântat pe cel Preaînalt, [i pe cel
viu în veci l-am l\udat [i l-am sl\vit, c\
puterea lui este putere ve[nic\, [i
împ\r\]ia lui în neam [i în neam.
32. {i to]i locuitorii p\mântului, ca o
nimic sunt înaintea lui, [i dup\ voia lui
face întru t\ria cerului [i întru l\ca[ul
p\mântului, [i nu este cine s\ stea
împotriva mâniei lui, [i s\ zic\ lui> ce ai
f\cut?
1001
33. :ntr-acea vreme mintea mea s-a întors
la mine< [i la cinstea împ\r\]iei mele am
venit, [i chipul meu s-a întors la mine< [i
sfetnicii mei [i boierii mei m-au c\utat pe
mine, [i întru împ\r\]ia mea m-am înt\rit<
[i m\rire mai mult\ s-a ad\ugat mie.
34. Acum dar eu Navuhodonosor laud [i
preaînal] [i sl\vesc pe Împ\ratul cerului,
c\ toate lucrurile lui sunt adev\rate [i
c\r\rile lui judec\]i, [i pe to]i cei ce umbl\
cu trufie poate s\-i smereasc\.
CAP. 5.
Osp\]ul lui Valtasar, scrierea minunat\
[i tâlcuirea ei.
Valtasar împ\ratul f\cut-a cin\ mare
boierilor s\i o mie, [i înaintea celor o mie
vin era.
2. {i bând Valtasar a zis când a gustat
vinul, ca s\ aduc\ vasele cele de aur [i cele
de argint, care le-a fost adus
Navuhodonosor tat\l lui din Biserica
Ierusalimului, ca s\ bea dintr-însele
împ\ratul [i boierii lui [i ]iitoarele lui [i
cele ce se culcau cu el.
3. {i au adus vasele cele de aur [i argint,
care le-a fost adus din Biserica lui
Dumnezeu cea din Ierusalim, [i au b\ut
dintr-însele împ\ratul [i boierii lui [i
]iitoarele lui [i cele ce se culcau cu el.
4. Beau vin [i l\udau pe dumnezeii cei
de aur, de argint, de aram\, de fier, de
lemn [i de piatr\< iar pe Dumnezeul cel
ve[nic nu l-au binecuvântat, cel ce are
putere peste duhul lor.
5. :ntr-acela[i ceas au ie[it degete de
mân\ de om [i scriau în preajma luminii
peste spoiala peretelui casei împ\r\te[ti<
împ\ratul vedea încheieturile mâinii, care
scria.
 PROOROCIA LUI DANIIL
6. Atunci fa]a împ\ratului s-a schimbat,
[i gândurile lui l-au tulburat [i
încheieturile [oldurilor lui se dezlegau [i
genunchii lui tremurau.
7. {i a strigat împ\ratul tare, s\ aduc\
maghi, Haldei, Gazarini, [i a zis
în]elep]ilor Vavilonului> oricine va citi
scrisoarea aceasta [i tâlcuirea ei îmi va
ar\ta, cu porfir\ se va îmbr\ca, [i lan] de
aur împrejur de grumajii lui, [i al treilea
întru împ\r\]ia mea va domni.
8. {i au intrat to]i filozofii împ\ratului [i
nu au putut s\ citeasc\ scrisoarea, nici s\
arate împ\ratului tâlcul.
9. {i împ\ratul Valtasar s-a tulburat, [i
chipul lui s-a mutat într-însul, [i sfetnicii
lui s-au sp\imântat.
10. {i a intrat împ\r\teasa în casa
osp\]ului [i a zis> împ\rate! În veci s\
tr\ie[ti, s\ nu te tulbure pe tine gândurile
tale [i fa]a ta s\ nu se schimbe.
11. Este om întru împ\r\]ia ta, întru care
este Duhul lui Dumnezeu. {i în zilele
tat\lui t\u de[tept\ciune [i pricepere s-a
aflat într-însul, [i împ\ratul
Navuhodonosor tat\l t\u l-a pus pe el mai
mare peste descânt\tori [i peste maghi [i
peste Haldei [i peste Gazarini.
12. C\ duh mult este întru el [i
în]elepciune [i în]elegere, [i tâlcuie[te
visele [i spune cele ascunse [i dezleag\
leg\turile, Daniil, [i împ\ratul i-a pus lui
nume Valtasar< acum dar cheam\-l pe el, [i
;]i va spune tâlcul lui, ]ie.
13. Atunci Daniil a fost adus înaintea
împ\ratului, [i a zis împ\ratul c\tre
Daniil> tu e[ti Daniil cel din fiii robimii
evreie[ti, care o a adus împ\ratul tat\l
meu?
14. Auzit-am de tine, c\ Duhul lui
Dumnezeu este întru tine, [i de[tept\ciune
1002
[i pricepere [i în]elepciune mult\ s-a aflat
întru tine.
15. {i acum au venit înaintea mea
în]elep]ii, maghii, Gazarinii, s\ citeasc\
mie scrisoarea aceasta [i tâlcuirea s\ mi-o
spun\, [i nu au putut s\ mi-o spun\.
16. {i eu am auzit de tine, c\ po]i a tâlcui
tâlcuiri< acum dar de vei putea citi
scrisoarea aceasta [i s\-mi spui tâlcul ei,
cu porfir\ te vei îmbr\ca [i lan] de aur va
fi împrejur de grumajii t\i, [i al treilea
întru împ\r\]ia mea vei domni.
17. {i a zis Daniil înaintea împ\ratului>
darurile tale fie pentru tine [i d\ruirea
casei tale d\-o altuia< iar eu voiu citi
împ\ratului scriitura [i tâlcul ei voiu spune
]ie.
18. Împ\rate! Dumnezeul cel Preaînalt au
dat împ\r\]ie [i m\rime [i cinste [i m\rire
lui Navuhodonosor tat\l t\u.
19. {i de m\rirea care i-au dat lui, toate
popoarele, neamurile [i limbile tremurau
[i se temeau de fa]a lui, pe care vrea el
omora, [i pe care vrea el b\tea, [i pe care
vrea el în\l]a, [i pe care vrea smerea.
20. {i când s-a în\l]at inima lui [i duhul
lui s-a înt\rit a se trufi, s-a pogorât de pe
scaunul împ\r\]iei sale [i cinstea lui s-a
luat de la el.
21. {i el s-a scos dintre oameni, [i inima
lui cu hiarele s-a dat, [i cu asinii cei
s\lbatici a fost locuin]a lui, [i cu iarb\, ca
pe un bou l-au hr\nit pe el, [i din roua
cerului trupul lui s-a vopsit, pân\ când a
cunoscut, c\ Dumnezeu cel Preaînalt
st\pâne[te peste împ\r\]ia oamenilor, [i
cui vrea el aceluia o d\.
22. {i tu dar Valtasar fiul lui nu ai smerit
inima ta înaintea lui Dumnezeu, [i au nu ai
[tiut tu toate acestea?
23. {i asupra Domnului Dumnezeului
 PROOROCIA LUI DANIIL
cerului te-ai în\l]at, [i vasele casei lui le-ai
adus înaintea ta, [i tu [i sfetnicii t\i [i
]iitoarele tale, [i cele ce se culc\ cu tine a]i
b\ut vin din ele, [i pe dumnezeii cei de aur
[i de argint [i de fier [i de lemn [i de
piatr\, care nu v\d, nici aud, nici cunosc,
ai l\udat< [i pe Dumnezeu, într-a c\ruia
mân\ este suflarea ta [i toate c\ile tale, pe
acela nu l-ai sl\vit.
24. Pentru aceea de la fa]a lui s-a trimis
încheietur\ de mân\, [i a scris aceast\
scrisoare.
25. {i aceasta este scrisoarea cea scris\>
Mani, Techel, Fares.
26. {i aceasta este tâlcuirea cuvântului,
Mani> m\surat-au Dumnezeu împ\r\]ia ta,
[i o au plinit pe ea.
27. Techel> pusu-s-a în cump\n\, [i s-a
aflat cu sc\dere.
28. Fares> împ\r]itu-s-a împ\r\]ia ta, [i s-
a dat Midilor [i Per[ilor.
29. {i a zis Valtasar, [i a îmbr\cat pe
Daniil cu porfir\, [i lan] de aur a pus
împrejurul grumazului lui, [i l-a vestit pe
el c\ este al treilea biruitor întru împ\r\]ie.
30. :ntr-aceast\ noapte s-a omorât
împ\ratul Valtasar Haldeul.
31. {i Darie Medul a luat împ\r\]ia, de
[aizeci [i doi de ani fiind.
CAP. 6.
Daniil în groapa leilor [i sc\parea lui.
{i a pl\cut înaintea lui Darie, [i a pus
peste împ\r\]ie o sut\ [i dou\zeci de
domni, ca s\ fie întru toat\ împ\r\]ia lui.
2. {i peste ace[tia a pus trei rânduitori,
dintru care unul era Daniil, ca s\ gr\iasc\
cu el domnii, s\ nu supere pe împ\ratul.
3. {i a fost Daniil peste ei, c\ duh mult
era întru el, [i împ\ratul l-a pus pe el peste
1003
toat\ împ\r\]ia sa.
4. {i rânduitorii [i domnii c\utau s\ afle
vin\ asupra lui Daniil, [i nici o vin\ [i
gre[eal\ [i p\cat nu au aflat întru el, c\ era
credincios.
5. {i au zis rânduitorii> nu vom afla
asupra lui Daniil vin\, f\r\ numai pentru
legea Dumnezeului lui.
6. Atunci rânduitorii [i domnii au st\tut
înaintea împ\ratului, [i au zis lui> Darie
împ\rate! În veci s\ tr\ie[ti.
7. Sfat au f\cut to]i cei ce sunt peste
împ\r\]ia ta mai marii o[tirilor [i domnii,
boierii [i ocârmuitorii, ca s\ a[eze cu
a[ez\mânt împ\r\tesc, [i s\ înt\reasc\
porunc\, ca oricare va cere de la vreun
Dumnezeu sau om cerere, pân\ în treizeci
de zile, f\r\ numai de la tine împ\rate, s\
se arunce în groapa leilor.
8. Acum dar împ\rate pune porunc\, [i
d\ scrisoare, ca s\ nu se schimbe
a[ez\mântul Per[ilor [i al Midilor.
9. Atunci împ\ratul Darie a poruncit a se
scrie porunca.
10. {i Daniil când a cunoscut, c\ s-a scris
porunca, a intrat în casa sa, [i ferestrele
deschise în foi[orul lui c\tre Ierusalim, [i
de trei ori în zi plecând genunchile sale [i
se ruga [i se m\rturisea înaintea
Dumnezeului s\u, precum se obi[nuise [i
mai înainte a face.
11. Atunci b\rba]ii aceia au p\zit, [i au
aflat pe Daniil rugându-se [i umilindu-se
Dumnezeului s\u.
12. {i ducându-se au zis împ\ratului>
împ\rate! Au nu ai pus porunc\, ca tot
omul, care va cere de la vreun Dumnezeu,
[i de la om cerere pân\ în treizeci de zile,
f\r\ numai de la tine împ\rate, s\ se
arunce în groapa leilor? {i a zis împ\ratul,
adev\rat, cuvântul [i a[ez\mântul Midilor
 PROOROCIA LUI DANIIL
[i al Per[ilor nu va trece.
13. Atunci au r\spuns, [i au zis înaintea
împ\ratului> Daniil, care este dintre fiii
robiei evreie[ti, nu s-a supus poruncii tale,
[i de trei ori în zi cere de la Dumnezeul
s\u cererile sale.
14. Atunci împ\ratul auzind cuvântul
acela, foarte s-a întristat de aceasta, [i
pentru Daniil s-a nevoit, s\-l izb\veasc\
pe el, [i pân\ seara s-a silit s\-l scoat\ pe
el.
15. Atunci b\rba]ii aceia au zis
împ\ratului, s\ [tii împ\rate, c\ Midilor [i
Per[ilor, nu se cade s\ mute legea [i
a[ez\mântul care a a[ezat împ\ratul.
16. Atunci împ\ratul a poruncit, [i au adus
pe Daniil, [i l-au aruncat în groapa leilor,
[i a zis împ\ratul lui Daniil> Dumnezeul
t\u, c\ruia tu sluje[ti totdeauna, acela te va
izb\vi pe tine.
17. {i au adus o piatr\, [i o a pus pe gura
gropii, [i o a pecetluit împ\ratul cu inelul
s\u [i cu inelul sfetnicilor s\i, ca s\ nu se
fac\ ceva vicle[ug asupra lui Daniil.
18. {i s-a dus împ\ratul la casa sa, [i s-a
culcat necinat, [i bucate nu i s-au adus, [i
somnul s-a dep\rtat de la dânsul< [i au
încuiat Dumnezeu gurile leilor, [i nu au
v\t\mat pe Daniil.
19. Atunci împ\ratul sculându-se
diminea]a la ziu\, cu gr\bire a venit la
groapa leilor.
20. {i apropiindu-se el de groap\, a strigat
pe Daniil cu glas mare> Daniile! Robul
Dumnezeului celui viu, Dumnezeul t\u,
c\ruia tu sluje[ti totdeauna, au doar au
putut s\ te scoat\ din gura leilor?
21. Iar Daniil r\spunzând a zis c\tre
împ\ratul> împ\rate în veci s\ tr\ie[ti.
22. Dumnezeul meu au trimis pe Îngerul
s\u, [i au închis gurile leilor, [i nu m-au
1004
sfâ[iat pe mine, c\ s-a aflat dreptate întru
mine înaintea lui, [i înaintea ta împ\rate
gre[eal\ nu am f\cut.
23. Atunci împ\ratul s-a bucurat foarte de
dânsul, [i a poruncit s\ scoat\ pe Daniil
din groap\, [i nici o stric\ciune nu s-a
aflat întru el, pentru c\ a crezut întru
Dumnezeul s\u.
24. {i a poruncit împ\ratul, [i au adus pe
b\rba]ii cei ce au pârât pe Daniil, [i i-au
aruncat pe ei în groapa leilor, [i pe fiii lor
[i pe femeile lor< [i nu au ajuns la fundul
gropii, pân\ ce i-au sfâ[iat pe ei leii, [i
toate oasele lor le-au m\run]it.
25. Atunci Darie împ\ratul a scris la toate
popoarele, neamurile [i limbile, care
locuiau în tot p\mântul> pace vou\ s\ se
înmul]easc\.
26. De la mine s-a dat porunc\, ca întru
toat\ st\pânirea împ\r\]iei mele, s\ se
cutremure, [i s\ se team\ fiecare de fa]a
Dumnezeului lui Daniil, c\ acesta este
Dumnezeul cel viu, care r\mâne în veci, [i
împ\r\]ia lui nu se va strica, [i st\pânirea
lui va fi pân\ în sfâr[it.
27. Cel ce ap\r\ [i face semne [i minuni în
cer [i pe p\mânt, care au scos pe Daniil
din gura leilor.
28. {i Daniil a înaintat întru împ\r\]ia lui
Darie, [i întru împ\r\]ia lui Kir Persul.
CAP. 7.
Vedenia lui Daniil pentru cele patru
hiare.
În anul dint=i al lui Valtasar împ\ratul
Haldeilor, Daniil a v\zut vis, [i vederile
capului lui întru a[ternutul lui, [i visul lui
l-a scris> începutul cuvintelor lui.
2. Eu Daniil v\zut-am întru vedenia mea
noaptea, [i iat\ patru vânturi ale cerului au
 PROOROCIA LUI DANIIL
lovit în marea cea mare.
3. {i patru hiare mari ie[eau din mare,
osebite între sine.
4. Cea dint=i era asemenea leoaicei, [i
aripile ei ca aripile vulturului, v\zut-am
pân\ s-au smuls aripile ei [i s-a ridicat de
pe p\mânt, [i pe picioare de om a st\tut, [i
inim\ de om s-a dat ei.
5. {i iat\ a doua hiar\ asemenea
ursoaicei, [i într-o parte a st\tut, [i trei
coaste în gura ei, [i între din]ii ei [i a[a se
zicea ei> scoal\-te, m\nânc\ c\rnuri multe.
6. Dup\ aceasta am v\zut, [i iat\ a treia
hiar\, ca un pardos, [i patru aripi de pas\re
avea pe sine, [i patru capete [i putere s-a
dat ei.
7. Dup\ aceasta am v\zut, [i iat\ a patra
hiar\ sp\imânt\toare, [i minunat\ [i tare
foarte, [i din]ii ei de fier [i mari, unghiile
ei de aram\, mâncând [i sf\râmând, [i ce
r\mânea cu picioarele sale c\lca> [i
aceasta era cu mult mai într-alt chip decât
toate hiarele cele mai dinainte, [i avea
zece coarne.
8. {i m\ uitam la coarnele ei, [i iat\ alt
corn mic a ie[it din mijlocul lor, [i trei
coarne ale ei din cele dint=i s-au smuls
dinaintea fe]ei aceluia< [i iat\ ochi ca ochii
omului erau în cornul acela, [i gur\ mare
gr\itoare, [i f\cea r\zboi cu sfin]ii.
9. V\zut-am pân\ ce s-au pus scaunele,
[i au [ezut cel vechi de zile< [i
îmbr\c\mintea lui era alb\ ca z\pada, [i
p\rul capului lui ca lâna curat\< scaunul
lui par\ de foc, roatele lui foc arz\tor.
10. Râu de foc curgea ie[ind dinaintea lui,
mii de mii slujeau lui [i întunerice de
întunerice stau înaintea lui< Judec\torul au
[ezut, [i c\r]ile s-au deschis.
11. V\zut-am atunci pentru glasul
cuvintelor celor mari, ce le-a gr\it cornul
1005
acela< [i am v\zut pân\ s-a omorât hiara,
[i a pierit, iar trupul ei s-a dat s\ se arz\ ;n
foc,
12. {i a celorlalte hiare li s-au luat
st\pânirea, [i lungime vie]ii s-a dat lor
pân\ la vreme [i vreme.
13. V\zut-am întru vedenia nop]ii, [i iat\
cu norii cerului, ca un fiu omenesc venea,
[i pân\ la cel vechi de zile a sosit, [i
înaintea lui s-a adus.
14. {i s-a dat lui st\pânirea, cinstea [i
împ\r\]ia, [i toate popoarele [i neamurile
[i limbile, lui, vor sluji, [i st\pânirea lui
st\pânire ve[nic\, care nu va trece, [i
împ\r\]ia lui nu se va strica.
15. Îngrozitu-s-a duhul meu întru mine,
eu Daniil, [i vederile capului meu
împreun\ m\ tulburau.
16. {i m-am apropiat la unul din cei ce
sta, [i adev\rul cercam de la el pentru
toate acestea, [i mi-a spus adev\rul, [i
tâlcuirea cuvintelor mi-a ar\tat mie.
17. Aceste patru hiare, patru împ\r\]ii se
vor scula pe p\mânt, care se vor strica.
18. {i vor lua împ\r\]ia sfin]ii celui
Preaînalt [i o vor ]ine pân\ în veacul
veacurilor.
19. {i am cercat cu deadinsul pentru hiara
cea de a patra, care era cu mult mai într-alt
chip decât toate hiarele [i groaznic\
foarte> din]ii ei de fier, unghiile ei de
aram\, mâncând [i sf\râmând, [i ce
r\mânea, cu picioarele sale c\lca.
20. {i pentru cele zece coarne din capul
ei, [i pentru cel\lalt care a ie[it [i a smuls
trei din cele mai dint=i, [i pentru cornul în
care erau ochi [i gur\ gr\ind mare, [i
vederea lui era mai mare decât a
celorlalte.
21. V\zut-am [i cornul acela f\cea r\zboi
cu sfin]ii [i s-a înt\rit mai mult decât ei.
 PROOROCIA LUI DANIIL
22. Pân\ ce au venit cel vechi de zile [i au
dat judecat\ sfin]ilor celui Preaînalt [i
vremea a sosit [i împ\r\]ia o au ]inut
sfin]ii.
23. {i a zis> hiara a patra, împ\r\]ia a patra
va fi pe p\mânt, care va întrece toate
împ\r\]iile [i va mânca tot p\mântul< [i-l
va c\lca, [i-l va t\ia pe el.
24. {i cele zece coarne ale ei, zece
împ\ra]i se vor scula [i dup\ ei se va scula
altul, care va întrece cu r\ut\]ile pe to]i cei
mai dinainte, [i pe trei împ\ra]i va smeri.
25. {i cuvinte va gr\i asupra celui
Preaînalt, [i pe sfin]ii celui Preaînalt va
am\gi [i va cugeta s\ schimbe vremile [i
legea, [i se va da în mâinile lui pân\ la
vreme [i vremi [i jum\tate de vreme.
26. {i judecata va [edea [i st\pânirea lui o
vor muta, ca s\ o strice [i s\ o piarz\ pân\
în sfâr[it.
27. {i împ\r\]ia [i puterea [i m\rimea
împ\ra]ilor celor de sub tot cerul s-au dat
sfin]ilor celui Preaînalt, [i împ\r\]ia lui
este împ\r\]ie ve[nic\< [i toate st\pânirile
vor sluji lui [i vor asculta de ei.
28. Pân\ aici este sfâr[itul cuvântului. Eu
Daniil> gândurile mele mult m-au tulburat
[i fa]a mea s-a schimbat [i cuvântul în
inima mea l-am p\zit.
CAP. 8.
Vedenia berbecului [i a ]apului.
În anul al treilea al împ\r\]iei lui Valtasar
împ\ratul, vedenie s-a ar\tat mie> eu
Daniil, dup\ ce mi s-a ar\tat mie la
început,
2. {i eram în Susa cetatea cea
împ\r\teasc\, care este în ]ara Elamului [i
am v\zut vedenie [i eu eram la Uval.
3. {i am ridicat ochii mei [i v\zui [i iat\
1006
un berbec sta înaintea lui Uval> [i avea
coarne [i coarnele erau înalte [i unul mai
înalt decât altul [i cel mai înalt a crescut
al\turi.
4. {i am v\zut berbecul împungând
asupra m\rii [i asupra miezului nop]ii [i a
austrului [i toate hiarele nu puteau sta
înaintea lui, [i nu era cine s\ le scoat\ din
mâna lui, [i a f\cut dup\ voia sa [i s-a
m\rit.
5. {i eu priveam, [i iat\ un ]ap de capre
venea de c\tre amiaz\zi peste fa]a a tot
p\mântul, [i ]apul avea un corn, care se
vedea între ochii lui.
6. {i a venit ]apul pân\ la berbecul care
avea coarne, pe care l-am v\zut stând
înaintea lui Uval, [i a alergat la el întru
pornirea puterii sale.
7. {i l-am v\zut pe el pân\ ce a ajuns la
berbec, [i s-a repezit asupra lui [i a lovit
pe berbec, [i i-a zdrobit amândou\
coarnele lui, [i nu a putut berbecul s\ stea
înaintea lui, [i l-a aruncat pe p\mânt [i l-a
c\lcat, [i nu a fost cine s\ scoat\ berbecul
din mâna lui.
8. {i ]apul caprelor s-a m\rit foarte [i s-a
înt\rit, [i s-a zdrobit cornul lui cel mare, [i
au crescut alte patru coarne dedesubtul lui
spre patru vânturi ale cerului.
9. {i dintru unul dintr-însele a ie[it un
corn tare, [i s-a m\rit foarte c\tre austru [i
c\tre r\s\rit.
10. {i s-a m\rit pân\ la puterea cerului, [i
a aruncat jos pe p\mânt din puterea
cerului [i din stele, [i le-a c\lcat pe ele.
11. {i pân\ la mai marele puterii s-a m\rit,
[i pentru el s-a tulburat jertfa [i el a sporit
[i Biserica s-a pustiit.
12. {i s-a dat peste jertf\ p\cat, [i s-a
lep\dat jos dreptatea, [i a f\cut [i a sporit
el.
 PROOROCIA LUI DANIIL
13. {i am auzit pe un sfânt gr\ind, [i a zis
un sfânt lui Felmon celui ce gr\ia> pân\
când vederea va sta, [i jertfa ceea ce s-a
luat [i p\catul pustiirii cel ce s-a dat, [i
Biserica [i puterea se va c\lca?
14. {i i-a zis lui> pân\ seara [i diminea]a,
zile dou\ mii [i patru sute, [i se va cur\]i
Biserica.
15. {i a fost dac\ am v\zut eu Daniil
vedenia, [i am cercat în]elegerea, iat\ a
st\tut înaintea mea ca o vedere de b\rbat.
16. {i am auzit glas de b\rbat între Uval,
[i a chemat [i a zis> Gavriile! F\ pe acela
s\ în]eleag\ vedenia.
17. {i a venit [i a st\tut lâng\ mine, [i
când a venit el m-am uimit, [i c\zui pe fa]a
mea, [i a zis c\tre mine> în]elege fiul
omului! C\ înc\ la sfâr[itul vremii va fi
vedenia.
18. {i gr\ind el cu mine, am c\zut cu fa]a
mea pe p\mânt, [i s-a atins de mine, [i m-
a pus pe picioarele mele.
19. {i a zis> iat\ eu ar\t ]ie cele ce vor s\
fie în zilele cele de pe urm\ ale mâniei,
înc\ la sfâr[itul vremii.
20. Berbecul care l-ai v\zut, care avea
coarne, este împ\ratul Midilor [i al
Per[ilor<
21. Iar ]apul caprelor împ\ratul Elenilor
este, [i cornul cel mare, care era între ochii
lui, acesta este împ\ratul cel dint=i.
22. {i cel ce s-a zdrobit, [i au crescut
patru coarne dedesubtul lui, patru împ\ra]i
din neamul lui se vor scula, [i nu cu
puterea lui.
23. {i la zilele cele de pe urm\ ale
împ\r\]iei lor, când se vor plini p\catele
lor, se va scula un împ\rat f\r\ de ru[ine la
fa]\, [i care va în]elege ghiciturile,
24. {i puterea lui se va înt\ri, m\car c\ nu
cu puterea sa, [i minunat va strica [i va
1007
spori [i va face [i va pierde pe cei tari [i pe
poporul cel sfânt.
25. {i jugul sarcinii lui se va spori,
vicle[ug va fi în mâna lui, [i cu inima sa se
va m\ri, [i cu vicle[ug va strica pe mul]i,
[i spre pierderea multora va sta, [i ca pe
ni[te ou\ în mâini îi va zdrobi pe ei.
26. {i vedenia cea de seara [i cea de
diminea]a, ce s-a zis, adev\rat\ este, [i tu
pecetluie[te vedenia, c\ dup\ zile multe va
fi.
27. {i eu Daniil am adormit, [i am fost
bolnav vreo câteva zile, [i m-am sculat, [i
f\ceam lucrurile împ\ratului, [i m\ miram
de vedenie, [i nu era cine s\ o în]eleag\.
CAP. 9.
Rug\ciunea lui Daniil [i proorocia
celor [aptezeci de s\pt\mâni de ani.
În anul dint=i al lui Darie, fiul lui Asuir din
s\mân]a Midilor, care a împ\r\]it peste
împ\r\]ia Haldeilor.
2. Eu Daniil am în]eles din c\r]i num\rul
anilor, de care a fost cuvântul Domnului
c\tre Ieremia Proorocul, ca s\ se plineasc\
pustiirea Ierusalimului în [aptezeci de ani.
3. {i am dat fa]a mea c\tre Domnul
Dumnezeu, ca s\ cerc cu cerere, cu
rug\ciune, cu posturi, cu sac [i cu cenu[\.
4. M-am rugat c\tre Domnul Dumnezeul
meu, [i m-am m\rturisit, [i am zis>
Doamne Dumnezeule cel mare [i minunat,
care p\ze[ti leg\tura [i mila ta celor ce te
iubesc pe tine [i celor ce p\zesc poruncile
tale.
5. P\c\tuit-am, f\cut-am nedreptate [i
f\r\delege, ne-am dep\rtat [i ne-am ab\tut
de la poruncile [i de la judec\]ile tale.
6. {i nu am ascultat pe robii t\i
proorocii, care gr\iau cu numele t\u c\tre
 PROOROCIA LUI DANIIL
împ\ra]ii no[tri, boierii no[tri [i c\tre
p\rin]ii no[tri [i c\tre tot poporul
p\mântului.
7. }ie Doamne dreptatea [i nou\ ru[inea
fe]ei, precum este în ziua aceasta omului
Iudei [i celor ce locuiesc în Ierusalim, [i
tot Israilului [i celor de aproape [i celor de
departe în tot p\mântul unde i-ai risipit pe
ei pentru urgisirea, cu care te-au urgisit pe
tine.
8. }ie Doamne dreptatea noastr\, [i nou\
ru[inea fe]ei, [i împ\ra]ilor no[tri [i
boierilor no[tri [i p\rin]ilor no[tri, care am
gre[it ]ie.
9. }ie Domnului Dumnezeului nostru
îndur\rile [i milele, c\ ne-am dep\rtat de
la Dumnezeu.
10. {i nu am ascultat glasul Domnului
Dumnezeului nostru, [i nu am umblat în
legile lui, care le-au dat nou\ prin mâinile
robilor s\i proorocilor.
11. {i tot Israilul a c\lcat legea ta, [i s-a
ab\tut, ca s\ nu auz\ glasul t\u, [i a venit
peste noi osânda [i blestemul, cel scris în
legea lui Moisi robul lui Dumnezeu,
pentru c\ am p\c\tuit lui.
12. {i a înt\rit cuvintele sale, care a gr\it
asupra noastr\ [i asupra judec\torilor
no[tri, care ne-au judecat pe noi, ca s\
aduc\ peste noi r\ut\]i mari, care nu au
fost sub tot cerul, ca cele ce s-a f\cut în
Ierusalim.
13. Precum este scris în legea lui Moisi,
toate r\ut\]ile acestea au venit peste noi, [i
nu ne-am rugat fe]ei Domnului
Dumnezeului nostru, ca s\ ne întoarcem
de la strâmb\t\]ile noastre, [i s\ umbl\m
întru tot adev\rul t\u.
14. {i au privit Domnul Dumnezeul
nostru peste r\utatea noastr\, [i au adus
peste noi pedeaps\, c\ drept este Domnul
1008
Dumnezeul nostru întru toate lucrurile lui,
care au f\cut, iar noi nu am ascultat
cuvântul lui.
15. {i acum Doamne Dumnezeul nostru,
cel ce ai scos pe poporul t\u din p\mântul
Eghipetului cu mân\ tare, [i ai f\cut ]ie
nume, precum este în ziua aceasta,
p\c\tuit-am, nelegiuit-am.
16. Doamne cu toat\ mila ta, întoarce
mânia ta [i urgia ta de la cetatea ta
Ierusalimul [i de la muntele cel sfânt al
t\u, c\ am p\c\tuit cu strâmb\t\]ile
noastre [i ale p\rin]ilor no[tri, Ierusalimul
[i poporul t\u ocar\ s-a f\cut la to]i cei
dimprejurul nostru.
17. {i acum ascult\ Doamne Dumnezeul
nostru rug\ciunile robului t\u [i cererile
lui, [i arat\ fa]a ta peste sfin]enia ta cea
pustie pentru tine Doamne.
18. Pleac\ Dumnezeul meu urechea ta, [i
auzi, deschide ochii t\i, [i vezi pieirea
noastr\ [i a cet\]ii tale, în care s-a chemat
numele t\u, c\ nu pentru drept\]ile noastre
c\dem înaintea ta rugându-ne, ci pentru
îndur\rile tale cele multe Doamne.
19. Ascult\ Doamne, cur\]e[te Doamne,
ia aminte Doamne, f\ [i nu z\bovi pentru
tine Doamne Dumnezeul meu, c\ numele
t\u s-a chemat peste cetatea ta, [i peste
poporul t\u.
20. {i înc\ gr\ind eu, [i rugându-m\, [i
m\rturisind p\catele mele [i p\catele
poporului meu Israil, [i v\rsând
rug\ciunea mea înaintea Domnului
Dumnezeului meu pentru muntele cel
sfânt,
21. {i gr\ind înc\ eu rug\ciunea, [i iat\
b\rbatul Gavriil, pe care l-am v\zut la
începutul vedeniei, zburând, [i s-a atins de
mine ca în ceasul jertfei de seara.
22. {i m-a f\cut s\ în]eleg, [i a gr\it cu
 PROOROCIA LUI DANIIL
mine, [i a zis> Daniile! Acum am ie[it, ca
s\ te fac s\ în]elegi.
23. La începutul rug\ciunii tale a ie[it
cuvânt, [i eu am venit s\-]i vestesc ]ie, c\
b\rbatul doririlor e[ti tu, [i ia aminte la
cuvânt, [i în]elege vedenia.
24. {aptezeci de s\pt\mâni s-au t\iat
peste poporul t\u [i peste cetatea cea
sfânt\, ca s\ se sfâr[easc\ p\catul, [i s\ se
pecetluiasc\ p\catele, [i s\ se [tearg\
f\r\delegile, [i s\ se cur\]easc\
nedrept\]ile, [i s\ se aduc\ dreptate
ve[nic\, [i s\ se pecetluiasc\ vedenia, [i
proorocul, [i s\ se ung\ Sfântul sfin]ilor.
25. S\ [tii, [i s\ cuno[ti, c\ de la ie[irea
cuvântului, ca iar\[i s\ se zideasc\
Ierusalimul pân\ la pov\]uitorul cel uns,
s\pt\mâni [apte [i s\pt\mâni [aizeci [i
dou\ [i se va întoarce, [i se va zidi uli]a [i
zidul, [i se vor de[erta vremile.
26. {i dup\ cele [aizeci [i dou\ de
s\pt\mâni va pieri ungerea, [i judecat\ nu
va fi întru dânsa< iar cetatea [i Biserica o
va strica cu pov\]uitorul cel viitor, [i se
vor t\ia întru potop, [i dup\ sfâr[itul
r\zboiului celui t\iat, rânduit-a pustiire.
27. {i va înt\ri leg\tura la mul]i o
s\pt\mân\, [i în mijlocul s\pt\mânii va
înceta jertfa [i turnarea, [i în Biseric\ va fi
urâciunea pustiirilor, [i pân\ la sfâr[itul
vremii nu va înceta pustiirea.
CAP. 10.
Urmarea vedeniilor.
În anul al treilea al lui Kir împ\ratul
Per[ilor, cuvânt s-a descoperit lui Daniil,
care s-a numit Valtasar, [i adev\rat era
cuvântul, [i putere mare [i în]elegere s-a
dat lui întru vedenie.
2. În zilele acelea eu Daniil am plâns trei
1009
s\pt\mâni de zile.
3. Pâinea doririlor nu am mâncat, [i
carne [i vin nu au intrat în gura mea, [i cu
unsoare nu m-am uns, pân\ ce s-au plinit
trei s\pt\mâni de zile.
4. În ziua a dou\zeci [i patra a lunii
dint=i eram eu lâng\ râul cel mare, acesta
este Tigris Edechel.
5. {i am ridicat ochii mei, [i am v\zut, [i
iat\ b\rbat îmbr\cat cu vadin, [i mijlocul
lui încins cu aur ofaz.
6. {i trupul lui ca Tarsisul, [i fa]a lui ca
fulgerul, [i ochii lui ca f\cliile de foc, [i
bra]ele lui [i coapsele lui ca arama ce
sclipe[te, [i glasul cuvintelor lui, ca glas
de mul]ime.
7. {i am v\zut eu Daniil singur vedenia,
[i b\rba]ii cei ce erau cu mine nu au v\zut
vedenia, ci sp\imântare mare c\zând peste
ei au fugit cu fric\.
8. {i am r\mas eu singur, [i am v\zut
aceast\ vedenie mare, [i nu a r\mas întru
mine t\rie, [i m\rirea mea s-a schimbat
întru stric\ciune, [i mi-a pierit t\ria.
9. {i am auzit glasul cuvintelor lui, [i
când am auzit eu glasul cuvintelor lui, m-
am umilit, [i am c\zut cu fa]a pe p\mânt.
10. {i iat\ mân\ s-a atins de mine, [i m-a
ridicat pe genunchele mele, [i pe palmele
mâinilor mele.
11. {i a zis c\tre mine> Daniile! B\rbatul
doririlor, în]elege cuvintele cele ce le voiu
gr\i eu c\tre tine, [i stai întru starea ta, c\
acum sunt eu trimis la tine, [i dup\ ce a
gr\it el cuvântul acesta, m-am sculat
tremurând.
12. {i a zis c\tre mine> nu te teme Daniile!
C\ din ziua dint=i în care ai dat inima ta ca
s\ în]elegi [i s\ te nec\je[ti pe tine înaintea
Domnului Dumnezeului t\u, s-au auzit
cuvintele tale, [i eu am venit întru
 PROOROCIA LUI DANIIL
cuvintele tale.
13. {i mai marele împ\r\]iei Per[ilor a
st\tut înaintea mea dou\zeci [i una de zile,
[i iat\ Mihail unul din cei mai dint=i dintre
cei mai mari a venit s\-mi ajute mie, [i pe
el l-am l\sat acolo cu mai marele
împ\r\]iei Per[ilor.
14. {i am venit s\ spun ]ie oricâte se vor
întâmpla poporului t\u în zilele cele de
apoi, c\ înc\ vedenia dup\ zile multe se va
plini.
15. {i când gr\ia el cu mine cuvintele
acestea, m-am umilit c\zând cu fa]a mea
pe p\mânt.
16. {i iat\ ca asem\narea fiului omului s-
a atins de buzele mele, [i a deschis gura
mea [i am gr\it, [i am zis c\tre cel ce sta
înaintea mea> Doamne! V\zându-te eu pe
tine s-au întors cele dinl\untru ale mele
întru mine [i nu am putere.
17. {i cum va putea robul t\u Doamne a
gr\i cu Domnul meu acesta? {i de acum
nu va fi întru mine t\rie, [i suflare nu a
r\mas întru mine.
18. {i a ad\ugat [i m-a atins pe mine ca o
vedere de om, [i m-a înt\rit.
19. {i a zis mie> nu te teme b\rbatul
doririlor, pace ]ie! Îmb\rb\teaz\-te [i te
înt\re[te< [i gr\ind el cu mine m-am înt\rit
[i am zis> gr\iasc\ Domnul meu, c\ m-ai
înt\rit pe mine.
20. {i a zis> dar [tii pentru ce am venit la
tine? {i acum m\ voiu întoarce ca s\ m\
r\zboiesc cu mai marele Per[ilor. {i eu
ie[eam [i mai marele Elinilor venea.
21. Îns\ voiu spune ]ie, ce este rânduit în
scriptura adev\rului, [i nimeni nu este
care s\ m\ ajute într-acestea, f\r\ numai
Mihail mai marele vostru.
CAP. 11.
1010
Proorocie despre împ\ra]ii Persiei,
Eghipetului [i Siriei.
{i în anul cel dint=i al lui Kir, eu am st\tut
în virtute [i în t\rie.
2. {i acum adev\rul vestesc ]ie> iat\ înc\
trei împ\ra]i se vor scula în Persia [i al
patrulea se va îmbog\]i cu bog\]ie mare
mai mult decât to]i, [i dup\ ce va st\pâni
el avu]ia sa, se va scula asupra tuturor
împ\ra]ilor eline[ti.
3. {i se va scula împ\rat tare [i va
st\pâni mult\ vreme [i va face dup\ voia
sa.
4. {i dup\ ce va sta împ\r\]ia lui, se va
sf\râma [i se va împ\r]i la cele patru
vânturi ale cerului, [i nu la cei dup\ el,
nici dup\ domnia lui, care a domnit, c\ se
va smulge împ\r\]ia lui [i altora afar\
dintr-ace[tia se va da.
5. {i se va înt\ri împ\ratul austrului, [i
unul din boierii lui se va înt\ri asupra lui
[i va domni mult\ vreme.
6. {i dup\ ce vor trece anii lui, se vor
amesteca [i fata împ\ratului austrului va
intra la împ\ratul miezului nop]ii, ca s\
fac\ tocmeli cu el, [i nu va birui puterea
bra]ului [i nu va sta s\mân]a lui, [i se va
da ea, [i cei ce o aduc pe ea, [i tân\ra [i cel
ce o înt\re[te pe ea,
7. {i întru vremi scula-se-va întru floarea
r\d\cinii ei asupra g\tirii lui [i va veni
spre putere [i va intra c\tre înt\ririle
împ\ratului miezului nop]ii, [i va face
întru ei, [i se va înt\ri.
8. {i înc\ pe dumnezeii lor cu topitorii
lor, tot vasul poftit al lor de argint [i de aur
cu robire va duce la Eghipet, [i el va sta
mai mult decât împ\ratul miezului nop]ii.
9. {i va intra la împ\r\]ia împ\ratului
austrului, [i se va înapoia la p\mântul s\u.
 PROOROCIA LUI DANIIL
10. {i fiii lui vor aduna multe puteri, [i va
veni înecând [i va trece [i va [edea, [i
împreun\ înainte se va încle[ta pân\ la
virtutea lui.
11. {i se va s\lb\tici împ\ratul austrului,
[i va ie[i [i se va bate cu împ\ratul
miezului nop]ii, [i va pune mul]ime mult\,
[i se va da mul]imea în mâna lui.
12. {i va lua mul]imea [i se va în\l]a
inima lui, [i va surpa zeci de mii [i nu se
va înt\ri.
13. {i se va înapoia împ\ratul miezului
nop]ii, [i va aduce mul]ime mai mult\
decât întâi, [i la sfâr[itul vremilor veni-vor
intr\ri cu putere mare [i cu avere mult\.
14. {i în vremile acelea mul]i se vor ridica
asupra împ\ratului austrului, [i fiii
omorâtorii poporului t\u, ridica-se-vor a
înt\ri vedere [i vor sl\bi.
15. {i va intra împ\ratul miezului nop]ii,
[i va v\rsa turnare de p\mânt, [i va lua
cet\]i tari, [i bra]ele împ\ratului austrului
nu vor sta, [i se vor scula ale[ii lui, [i nu
va fi în putere a sta.
16. {i va face cel ce intr\ la el dup\ voia
lui, [i nu va fi cine s\ stea înaintea fe]ei
lui, [i va sta în p\mântul Savi, [i se va
sfâr[i în mâna lui.
17. {i va pune fa]a sa, ca s\ intre cu toat\
t\ria împ\r\]iei sale, [i dreptate toate
împreun\ cu el va face, [i pe fata femeilor
o va da lui s\ o strice pe ea, [i nu va
r\mâne [i nu va fi a lui.
18. {i va întoarce fa]a sa la ostroave, [i va
lua multe, [i pe boieri mari va face s\
înceteze de la ocara lor, îns\ ocara lui se
va întoarce la el.
19. {i va întoarce fa]a sa la puterea
p\mântului, [i va sl\bi, [i va c\dea, [i nu
se va afla.
20. {i se va scula din r\d\cina lui odrasl\
1011
de împ\r\]ie peste g\tirea lui îndreptând,
f\când m\rirea împ\r\]iei [i în zilele
acelea se va surpa, [i nu cu fe]e nici cu
r\zboi.
21. Sta-va pe g\tirea lui, oc\râtu-s-a, [i nu
a dat spre el m\rire de împ\r\]ie, [i va veni
cu bun\ tocmeal\, [i va înt\ri împ\r\]iile
întru alunec\ri.
22. {i bra]ele celui ce îneac\ se vor îneca
de c\tre fa]a lui, [i se vor zdrobi [i
pov\]uitorul a[ez\mântului.
23. {i dintru amestec\tur\ va face
vicle[ug tat\lui s\u, [i se va sui, [i se va
înt\ri asupra lui cu pu]in neam,
24. {i cu bun\ tocmeal\< [i va veni în
]\rile cele de aproape, [i va face, care nu a
f\cut p\rin]ii lui [i p\rin]ii p\rin]ilor lui,
pr\zi [i jefuiri, [i averea lor o va risipi, [i
asupra Eghipetului va gândi gândurile sale
pân\ la o vreme.
25. {i va ridica puterea sa cea mare, [i
inima sa asupra împ\ratului austrului, [i
împ\ratul austrului va da r\zboi cu putere
mare [i tare foarte, îns\ nu va sta, c\ vor
gândi asupra lui gânduri.
26. {i vor mânca cele trebuincioase ale
lui, [i-l vor sf\râma pe el, [i puteri va
acoperi, [i vor c\dea r\ni]i mul]i.
27. {i amândoi împ\ra]ii, inimile lor spre
r\u, [i la o mas\ minciuni vor gr\i, [i nu se
va îndrepta, c\ci sfâr[itul va fi la vreme.
28. {i se va întoarce în p\mântul s\u cu
avere mult\, [i inima lui spre a[ez\mântul
de lege cel sfânt.
29. La vreme se va întoarce, [i va veni la
austru, [i nu va fi ca cea dint=i [i ca cea de
apoi.
30. {i vor intra întru el Ki]ii cei ce ies, [i
se va smeri, [i se va întoarce, [i se va
mânia pe a[ez\mântul de lege cel sfânt, [i
va face [i se va întoarce, [i va în]elege spre
 PROOROCIA LUI DANIIL
cei ce p\r\sesc a[ez\mântul cel sfânt.
31. {i bra]e [i semin]ii dintru el se vor
scula, [i vor spurca sfin]irea puterniciei, [i
vor muta neîncetarea, [i vor da urâciunea
celor stin[i.
32. {i cei ce fac f\r\delegile a[ez\mântul
de lege vor aduce întru alunec\ri, [i
popoarele cele ce cunosc pe Dumnezeul
lui se vor înt\ri [i vor face.
33. {i cei pricepu]i ai poporului pricepe-
se-vor la multe, [i vor sl\bi întru sabie [i
întru par\ de foc [i întru robie [i întru jaf
de zile.
34. {i sl\bind ei se vor ajuta cu ajutor mic,
[i se vor ad\uga la ei mul]i întru alunec\ri.
35. {i din cei ce în]eleg vor sl\bi a-i
l\muri pe ei, [i a-i alege [i a-i n\lbi pân\
la sfâr[itul vremii, c\ înc\ va fi vreme.
36. {i va face dup\ voia lui, [i împ\ratul
se va în\l]a [i se va m\ri peste tot
dumnezeul [i peste dumnezeul
dumnezeilor, [i va gr\i cu seme]ie, [i va
îndrepta pân\ unde se va sfâr[i m=nia, c\
spre sfâr[ire va fi.
37. {i spre to]i dumnezeii p\rin]ilor s\i nu
va în]elege, [i pofta femeilor, [i spre tot
dumnezeul nu va în]elege, peste to]i se va
m\ri.
38. {i pe dumnezeul Maozin în locul s\u
va m\ri, [i pe dumnezeul care nu l-au
cunoscut p\rin]ii lui îl va m\ri, cu aur [i cu
argint [i cu pietre scumpe [i întru pofte.
39. {i va face acestea, ca s\ înt\reasc\
t\riile cu dumnezeu str\in, c\ruia va
cunoa[te, [i va înmul]i m\rirea, [i va
supune pe mul]i, [i p\mânt va împ\r]i în
daruri.
40. {i la sfâr[itul vremii se va împunge cu
împ\ratul austrului, [i se va aduna la el
împ\ratul miezului nop]ii cu care [i cu
c\l\re]i [i cu cor\bii multe, [i va intra în
1012
]ar\ [i va sf\râma [i va trece.
41. {i va intra la p\mântul Savain, [i mul]i
vor sl\bi, [i ace[tia vor sc\pa din mâna lui,
Edomul [i Moavul [i biruin]a fiilor lui
Amon.
42. {i va tinde mâna sa peste p\mânt, [i
p\mântul Eghipetului nu va fi spre
mântuire.
43. {i va domni întru cele ascunse ale
aurului [i ale argintului, [i întru toate
poftele Eghipetului [i ale Livilor, ale
Etiopienilor, întru t\riile lor.
44. {i auzuri [i sârguieli îl vor tulbura pe
el de la r\s\rituri [i de la miaz\noapte, [i
va veni cu mânie mult\, ca s\ strice [i s\
piarz\ pe mul]i.
45. {i va întinde cortul s\u la Efadano
între m\ri spre Muntele Savain cel sfânt, [i
va veni pân\ la partea lui, [i nu va fi cel ce
;l mântuie[te pe el.
CAP. 12.
Vedenie despre învierea mor]ilor [i
despre Antihrist.
În vremea aceea scula-se-va Mihail
Voievodul cel mare, cel ce st\ pentru fiii
poporului t\u, [i va fi vreme de necaz,
care nu a fost ca aceasta de când a fost
neam pe p\mânt pân\ în vremea aceasta,
[i în vremea aceea se va mântui poporul
t\u tot, care s-a aflat scris în carte.
2. {i mul]i din cei ce dormeau în ]\râna
p\mântului se vor scula, unii la via]\
ve[nic\ [i unii la ocar\ [i la ru[ine ve[nic\.
3. {i cei ce au fost în]eleg\tori vor
str\luci ca lumina t\riei, [i dintru drep]ii
cei mul]i ca stelele în veac, [i înc\.
4. {i tu Daniile astup\ cuvintele, [i
pecetluie[te cartea pân\ la vremea
sfâr[irii, pân\ se vor înv\]a mul]i, [i se va
 PROOROCIA LUI DANIIL

înmul]i mintea.
5. {i am v\zut eu Daniil, [i iat\ al]i doi
stau unul dincoace de malul râului [i unul
dincolo de malul râului.
6. {i am zis b\rbatului celui îmbr\cat cu
vadin, care era deasupra apei râului, pân\
când va fi sfâr[itul minunilor celor ce ai
zis?
7. {i am auzit pe b\rbatul cel îmbr\cat
cu cele de vadin, care era deasupra apei
râului, [i a în\l]at dreapta sa [i stânga sa la
cer, [i s-a jurat pe cel ce în veac este viu,
c\ în vreme [i în vremi [i în jum\tate de
vreme, când se va sfâr[i risipirea mâniei
poporului celui sfin]it, cunoa[te-vor toate
acestea.
8. {i eu am auzit, [i nu am în]eles, [i am
zis> Doamne! Ce sunt cele de apoi ale
acestora?
9. {i au zis> vino Daniile, c\ astupate [i
pecetluite sunt cuvintele pân\ la vremea
sfâr[irii.
10. Alege-se-vor, [i se vor n\lbi, [i se vor
l\muri, [i se vor sfin]i mul]i, [i vor
nelegiui cei f\r\delege, [i nu vor în]elege
to]i cei f\r\delege, ci cei în]elep]i vor
în]elege.
11. {i de la vremea, în care va înceta jertfa
cea f\r\ de curmare, [i se va da urâciunea
pustiirii, zile o mie [i dou\ sute [i
nou\zeci. Fericit este cel ce a[teapt\, [i a
ajuns la zile o mie [i trei sute [i treizeci [i
cinci.
12. {i tu mergi [i te odihne[te, c\ înc\ zile
[i ceasuri sunt pân\ la plinirea sfâr[irii, [i
te vei odihni, [i te vei scula întru soarta ta
la sfâr[itul zilelor.

1013
 PROOROCIA LUI OSIE
PROOROCIA LUI OSIE
CAP. 1.
Proorocie despre f\r\delegea
poporului Israil.
Cuvântul Domnului, care s-a f\cut c\tre
Osie fiul lui Veiri în zilele lui Ozie [i ale
lui Ioatam [i ale lui Ahaz [i ale lui Ezechia
împ\ra]ii Iudei, [i în zilele lui Ierovoam
fiul lui Ioas împ\ratul lui Israil.
2. Începutul cuvântului Domnului c\tre
Osie. {i au zis Domnul c\tre Osie> mergi,
ia ]ie muiere de curvie, [i na[te fii de
curvie, c\ curvind va curvi p\mântul,
dinapoia Domnului.
3. {i a mers, [i a luat pe Gomer fata lui
Devilaim, [i a purces grea, [i i-a n\scut lui
fiu.
4. {i au zis Domnul c\tre el> cheam\
numele lui Iezreel, c\ înc\ pu]in, [i voiu
izbândi sângele lui Iezreel asupra casei
Iudei, [i voiu face s\ înceteze împ\r\]ia
casei lui Israil.
5. {i va fi în ziua aceea, voiu zdrobi arcul
lui Israil în valea lui Iezreel.
6. {i a mai purces înc\ grea, [i a n\scut
fat\, [i i-au zis lui> cheam\ numele ei>
Nemiluita, pentru c\ nu voiu mai ad\uga a
milui casa lui Israil, ci împotrivindu-m\
m\ voiu împotrivi lor.
7. Iar pe fiii lui Iuda voiu milui, [i voiu
mântui pe ei întru Domnul Dumnezeul lor,
[i nu voiu mântui pe ei cu arc, nici cu
sabie, nici cu r\zboi, nici cu care, nici cu
cai, nici cu c\l\re]i.
8. {i a în]\rcat pe aceea ce se chema>
Nemiluita, [i a purces înc\ grea, [i a
n\scut fiu.
9. {i au zis> cheam\ numele lui> Nu
1014
poporul meu, c\ voi nu sunte]i poporul
meu [i eu nu sunt Dumnezeul vostru.
10. {i va fi num\rul fiilor lui Israil ca
nisipul m\rii, care nu se va m\sura, nici se
va num\ra, [i va fi în locul, în care s-au zis
lor, nu sunte]i poporul meu voi, chema-se-
vor [i ei fiii lui Dumnezeu celui viu.
11. {i se vor aduna fiii lui Iuda [i fiii lui
Israil împreun\, [i vor pune loru[i o
domnie, [i se vor sui de pe p\mânt, c\
mare este ziua lui Iezreel.
CAP. 2.
Pedepsirea f\r\delegii lui Israil.
Dumnezeu f\g\duie[te întoarcerea.
Zice]i fratelui vostru> Poporul meu, [i
surorii voastre> Miluita.
2. Judeca]i-v\ cu mama voastr\,
judeca]i-v\, c\ ea nu-mi este mie femeie,
[i eu nu sunt ei b\rbat, [i voiu ridica curvia
ei de la fa]a mea, [i preacurvia ei din
mijlocul ]â]elor ei.
3. Ca s\ o dezbrac pe ea goal\, [i s\ o fac
pe ea cum a fost în ziua na[terii ei, [i o
voiu pune pe ea ca pustia, [i o voiu a[eza
pe ea ca p\mântul cel f\r\ de ap\, [i o voiu
omorî pe ea cu sete.
4. {i pe fiii ei nu-i voiu milui, c\ci fii din
curvie sunt, c\ a curvit mama lor, [i i-a
f\cut de ru[ine, ceea ce i-a n\scut pe ei.
5. C\ a zis> merge-voiu dup\ ibovnicii
mei, care îmi dau mie pâinile mele [i apa
mea [i hainele mele [i îmbr\c\mintele
mele cele de pânz\, [i untuldelemn al
meu, [i toate câte se cuvin mie.
6. Pentru aceea iat\ eu îngr\desc calea ei
cu curs\, [i voiu astupa c\ile ei [i c\rarea
 PROOROCIA LUI OSIE
sa nu va afla.
7. {i va alerga dup\ ibovnicii ei, [i nu-i
va ajunge pe ei, [i îi va c\uta pe ei, [i nu-i
va afla, [i va zice> merge-voiu [i m\ voiu
întoarce la b\rbatul meu cel dint=i, c\ mai
bine îmi era atunci decât acum.
8. {i ea nu a cunoscut, c\ eu i-am dat ei
grâul [i vinul [i untuldelemn, [i i-am
înmul]it ei argintul, iar ea din argint [i din
aur a f\cut idoli lui Vaal.
9. Pentru aceea m\ voiu întoarce, [i voiu
c\ra grâul meu în vremea lui [i vinul meu
în timpul s\u, [i voiu lua hainele mele [i
îmbr\c\mintele mele cele de pânz\, ca s\
nu-i acopere ru[inea ei.
10. {i acum voiu descoperi necur\]ia ei
înaintea ibovnicilor ei, [i nimeni nu o va
scoate pe ea din mâna mea.
11. {i voiu întoarce toate veseliile ei,
praznicele ei [i lunile nou\ ale ei, [i
Sâmbetele [i toate s\rb\torile ei.
12. {i voiu strica via ei [i smochinii ei, de
câte a zis, c\ simbria mea sunt acestea,
care mi-au dat mie ibovnicii mei, [i le voiu
pune pe ele întru m\rturie, [i le vor mânca
pe ele p\s\rile cerului [i hiarele ]arinii [i
cele ce se târ\sc pe p\mânt.
13. {i voiu izbândi asupra ei zilele
Vaalimilor, întru care jertfea lor [i ;[i
punea cerceii s\i [i m\rgelele sale, [i
mergea dup\ ibovnicii s\i, iar pe mine m-
a uitat, zice Domnul.
14. Pentru aceea iat\ eu o fac pe ea s\
r\t\ceasc\, [i o voiu aduce pe ea la pustiire
[i voiu gr\i dup\ inima ei.
15. {i voiu da ei agoniselile ei de acolo [i
Valea Ahor, ca s\ deschiz\ în]elegerea ei,
[i se va smeri acolo ca în zilele tinere]ilor
sale [i în zilele suirii sale din p\mântul
Eghipetului.
16. {i va fi în ziua aceea zice Domnul, m\
1015
va chema b\rbatul meu, [i nu m\ va
chema mai mult Vaalim.
17. {i voiu scoate numele Vaalimilor din
gura ei, [i mai mult nu-[i vor aduce aminte
de numele lor.
18. {i voiu pune lor în ziua aceea leg\tur\
cu hiarele ]arinii [i cu p\s\rile cerului [i cu
cele ce se târ\sc pe p\mânt, [i arcul [i
sabia [i r\zboiul voiu strica de pe p\mânt,
[i te voiu face s\ locuie[ti întru n\dejde [i
te voiu logodi pe tine mie în veac.
19. {i te voiu logodi pe tine mie întru
dreptate [i întru judecat\ [i întru mil\ [i
întru îndur\ri.
20. {i te voiu logodi pe tine mie întru
credin]\, [i vei cunoa[te c\ eu sunt
Domnul.
21. {i va fi în ziua aceea, zice Domnul,
voiu asculta cerul, [i cerul va asculta
p\mântul.
22. {i p\mântul va asculta grâul [i vinul [i
untuldelemn, [i acestea vor asculta pe
Iezreel.
23. {i o voiu sem\na pe ea mie pe p\mânt,
[i voiu milui pe Nemiluita, [i voiu zice>
Nepoporului meu, poporul meu e[ti tu, [i
el va zice> Domnul Dumnezeul meu e[ti
tu.
CAP. 3.
Despre necredin]a poporului [i
îndelunga r\bdare a lui Dumnezeu.
{i au zis Domnul c\tre mine> mergi înc\ [i
iube[te femeie, care iube[te rele [i
preacurv\, precum au iubit Dumnezeu pe
fiii lui Israil, [i ei caut\ spre dumnezei
str\ini, [i iubesc fr\mânt\turi cu stafide.
2. {i o am n\imit mie cu cincisprezece
argin]i, [i un gomor de orz [i un nevel de
vin.
 PROOROCIA LUI OSIE
3. {i am zis c\tre ea> zile multe vei [edea
la mine, [i s\ nu curve[ti, nici s\ fii cu alt
b\rbat, [i eu voiu fi la tine.
4. C\ zile multe vor [edea fiii lui Israil
f\r\ de ;mp\rat [i f\r\ de c\petenie [i f\r\
de jertf\ [i f\r\ de altar [i f\r\ de preo]ie [i
f\r\ de ar\t\tori.
5. {i dup\ aceasta se vor întoarce fiii lui
Israil, [i vor c\uta pe Domnul Dumnezeul
lor [i pe David împ\ratul lor, [i se vor
minuna întru Domnul [i întru bun\t\]ile
lui în zilele cele de apoi.
CAP. 4.
Mustrarea lui Dumnezeu pentru
necredin]a Israiltenilor.
Asculta]i cuvântul Domnului fiii lui Israil,
c\ va s\ judece Domnul pe cei ce locuiesc
p\mântul, c\ nu este adev\r, nici mil\, nici
cuno[tin]a lui Dumnezeu pe p\mânt.
2. Blestem [i minciun\ [i ucidere [i
furti[ag [i preacurvie s-a rev\rsat pe
p\mânt, [i sângiuri cu sângiuri se
amestec\.
3. Pentru aceea va plânge p\mântul, [i se
va împu]ina cu to]i cei ce locuiesc pe
dânsul, cu hiarele ]arinii, cu cele ce se
târ\sc pe p\mânt, [i cu p\s\rile cerului, [i
pe[tii m\rii se vor împu]ina.
4. Ca nimeni nici s\ judece, nici s\
mustre, iar poporul meu este ca un preot,
c\ruia se zice împotriv\.
5. {i va sl\bi din zi în zi, [i va sl\bi
proorocul cu tine, nop]ii am asem\nat pe
mama ta.
6. Asem\natu-s-a poporul meu, ca, cum
nu ar avea pricepere, pentru c\ ai lep\dat
[tiin]a, [i eu te voiu lep\da pe tine, ca s\
nu preo]e[ti mie, [i pentru c\ ai uitat legea
Dumnezeului t\u, [i eu voiu uita pe fiii t\i,
1016
7. Dup\ mul]imea lor, a[a au p\c\tuit
mie, m\rirea lor întru necinste o voiu
pune.
8. P\catele poporului meu vor mânca, [i
întru nedrept\]ile lor vor lua sufletele lor.
9. {i va fi precum poporul, a[a [i preotul<
[i voiu izbândi asupra lui c\ile lui [i
sfaturile lui voiu r\spl\ti lui.
10. {i vor mânca [i nu se vor s\tura,
curvit-au [i nu se vor îndrepta, c\ au
p\r\sit pe Domnul a-l p\zi.
11. Curvie [i vin [i b\utur\ be]iv\ a primit
inima poporului meu.
12. :ntru semne întreba, [i întru toiegele
sale spunea lui, c\ cu duhul curviei a
r\t\cit, [i au curvit de la Dumnezeul lor.
13. Peste vârfurile mun]ilor jertfea, [i
peste dealuri junghia sub stejar [i sub plop
[i sub copacul umbros, c\ bun\ este
umbra.
14. Pentru aceea curvi-vor fetele voastre,
[i miresele voastre vor preacurvi.
15. {i nu voiu cerceta asupra fetelor
voastre când vor curvi, [i asupra mireselor
voastre când vor preacurvi< pentru c\ ei cu
curve se amestecau, [i cu cei închina]i
idolilor jertfeau [i poporul cunoscând se
lipea de curv\.
16. Iar tu Israile nu fi ne[tiutor [i Iuda, s\
nu intra]i în Galgala, [i s\ nu v\ sui]i în
casa nedrept\]ii, [i s\ nu jura]i pe
Dumnezeul, cel viu.
17. C\ci ca juninca ce streche a strecheat
Israil, acum va pa[te pe ei Domnul, ca pe
miel întru l\rgime.
18. P\rta[ul idolilor lui Efraim a pus sie[i
piedici.
19. Ales-a pe Hananei, curvind au curvit,
[i a iubit ocara din fierbântarea ei.
20. Volbura vântului tu e[ti în aripile ei, [i
se vor ru[ina pentru jertfelnicele lor.
 PROOROCIA LUI OSIE
CAP. 5.
F\r\delegea lui Israil [i a lui Iuda.
Prezicerea pedepsei lor.
Auzi]i acestea preo]ii [i lua]i aminte casa
lui Israil, [i casa împ\ratului b\ga]i în
urechi, c\ci asupra voastr\ este judecata,
pentru c\ v-a]i f\cut la] priveli[tii [i ca o
mreaj\ întins\ peste Itavirion, care o au
întins cei ce vâneaz\ vânat.
2. Iar eu sunt cel ce cu certare v\ înv\] pe
voi.
3. Eu am cunoscut pe Efraim, [i Israil nu
s-a dep\rtat de la mine, pentru c\ acum a
curvit Efraim, [i s-a pâng\rit Israil.
4. Nu a pus sfaturile sale, ca s\ se
întoarc\ c\tre Dumnezeul lor, c\ duhul
curviei este întru ei, iar pe Domnul nu l-au
cunoscut.
5. {i se va smeri seme]ia lui Israil
înaintea fe]ei lui, [i Israil [i Efraim vor
sl\bi întru nedrept\]ile sale, [i va sl\bi [i
Iuda cu dân[ii.
6. Cu oile [i cu vi]eii vor merge ca s\
caute pe Domnul, [i nu-l vor afla pe el, c\
s-au dep\rtat de la ei.
7. C\ pe Domnul l-au p\r\sit [i fii str\ini
s-au n\scut lor, acum va mânca pe ei
p\liciunea, [i pe sor]ii lor.
8. Trâmbi]a]i cu trâmbi]\ peste mun]i,
r\suna]i întru cele înalte, propov\dui]i în
casa nedrept\]ii de care s-a întristat
Veniamin.
9. Efraim spre pustiire s-a f\cut în zilele
mustr\rii, întru neamurile lui Israil ar\tat-
am lucruri credincioase.
10. F\cutu-s-au boierii Iudei, ca cei ce
mut\ hotarele, peste ei voiu v\rsa ca apa
pornirea mea.
11. Asuprit-a Efraim pe vr\jma[ul s\u [i a
1017
c\lcat judecata, c\ a început a merge dup\
de[ert\ciuni.
12. {i eu ca o tulburare lui Efraim, [i ca un
bold casei Iudei.
13. {i a v\zut Efraim boala sa, [i Iuda
durerea sa, [i a mers Efraim la Asirieni, [i
a trimis soli la împ\ratul lui Iarim, [i
acesta nu v-a putut mântui pe voi, [i nu va
face s\ înceteze dintru voi durerea.
14. C\ eu sunt ca un pantir lui Efraim, [i
ca un leu casei Iudei, [i eu voiu r\pi [i
voiu merge, [i voiu lua, [i nu va fi cine s\
scoat\.
15. Duce-m\-voiu [i m\ voiu întoarce la
locul meu pân\ ce vor pieri, [i vor c\uta
fa]a mea.
CAP. 6.
Pedeapsa lui Dumnezeu îndeamn\ spre
poc\in]\.
:ntru necazul lor mâneca-vor c\tre mine,
zicând> s\ mergem, [i s\ ne întoarcem
c\tre Domnul Dumnezeul nostru, c\
acesta ne-au lovit, [i ne va vindeca, bate-
ne-va, [i ne va t\m\dui.
2. Îns\n\to[i-ne-va dup\ dou\ zile, în
ziua a treia ne vom scula [i vom fi vii
înaintea lui.
3. {i vom cunoa[te, [i vom alerga s\
cunoa[tem pe Domnul, ca ni[te zori gata îl
vom afla pe el, [i va veni nou\ ca o ploaie
timpurie [i târzie p\mântului.
4. Ce voiu face ]ie Efraime? Ce voiu face
]ie Iudo? Iar mila voastr\ ca norul de
diminea]\ [i ca roua de zori trece.
5. Pentru aceea am secerat pe proorocii
vo[tri, ucisu-i-am pe ei cu cuvântul gurii
mele, [i judecata mea ca lumina va ie[i.
6. C\ mil\ voiesc, [i nu jertf\, [i
cuno[tin]a lui Dumnezeu mai mult decât
 PROOROCIA LUI OSIE
arderile de tot.
7. Iar ei sunt ca omul cel ce calc\ legea.
8. Acolo m-au hulit pe mine Galaad
cetatea, care lucreaz\ de[arte, [i a tulburat
apa.
9. {i t\ria ta este de om tâlhar de mare.
Ascuns-au preo]ii calea Domnului, ucis-
au Sikima, c\ f\r\delege au f\cut.
10. În casa lui Israil v\zut-am lucruri
groaznice< acolo, cu curvia lui Efraim<
pâng\ritu-s-a Israil.
11. Iuda, începe a culege ]ie, când întorc
eu robia poporului meu.
CAP. 7.
Tânguirea asupra lui Israil [i vestirea
dreptelor pedepse.
Când vindec eu pe Israil, [i se va
descoperi strâmb\tatea lui Efraim, [i
r\utatea Samariei, c\ a lucrat minciuni, [i
furul va intra la el, [i-l va dezbr\ca
tâlharul în calea lui.
2. Ca s\ cânte împreun\ ca cei ce cânt\
în inima lor, de toate r\ut\]ile lor, mi-am
adus aminte, acum i-au înconjurat pe ei
sfaturile lor, înaintea fe]ei mele s-a f\cut.
3. Cu r\ut\]ile lor au veselit pe împ\ra]i,
[i cu minciunile lor pe boieri.
4. To]i preacurvind, ca cuptorul arzând
spre mistuirea arsurii de para focului, de
fr\mântarea aluatului pân\ se va fr\mânta
el tot.
5. În zilele împ\ra]ilor vo[tri, început-au
boierii a se mânia din vin, tins-au mâna sa
cu cei pierz\tori.
6. C\ s-a aprins ca un cuptor inima lor,
când blestemau ei, toat\ noaptea de somn
s-a s\turat Efraim, diminea]\ s-a f\cut, [i
s-a aprins ca lumina focului.
7. To]i s-au înfierbântat ca un cuptor
1018
arzând, [i focul a mâncat pe judec\torii
lor, to]i împ\ra]ii lor au c\zut, nu era între
ei cel ce s\ strige c\tre mine.
8. Efraim între popoarele sale se
amesteca, Efraim s-a f\cut ca o azim\
neîntoars\.
9. Mâncat-au str\inii t\ria lui [i el nu a
cunoscut [i c\runte]ele i-au înflorit [i el nu
a cunoscut.
10. {i se va smeri seme]ia lui Israil
înaintea fe]ei lui, [i nu s-au întors c\tre
Domnul Dumnezeul lor, [i nu l-au c\utat
pe el întru toate acestea.
11. {i era Efraim ca o porumbi]\ f\r\ de
minte, ce nu are inim\. Pe Eghipet chema,
[i la Asirieni au mers.
12. Când vor merge voiu pune peste ei
mreaja mea, ca pe p\s\rile cerului voiu
trage pe ei, certa-voiu pe ei cu auzul
necazului lor.
13. Vai lor! C\ s-au ab\tut de la mine,
tic\lo[i sunt! C\ au p\gânit asupra mea, [i
eu i-am r\scump\rat pe ei, iar ei au gr\it
asupra mea minciuni.
14. {i nu au strigat c\tre mine inimile lor,
ci se v\itau întru a[ternuturile lor. Peste
grâu [i peste vin se sfâ[iau, pedepsitu-s-au
întru mine.
15. {i eu am înt\rit bra]ele lor, [i asupra
mea au cugetat rele, întorsu-s-au întru
nimic, f\cutu-s-au ca un arc întins, c\dea-
vor în sabie boierii lor pentru neînfrânarea
limbii lor, aceasta este def\imarea lor în
p\mântul Eghipetului.
CAP. 8.
Cei f\r\ de Dumnezeu [i cei
necredincio[i se vor stinge.
În sânul lor, ca p\mântul nec\lcat, ca
vulturul pe casa Domnului.
 PROOROCIA LUI OSIE
2. Pentru c\ au c\lcat leg\tura mea, [i
împotriva legii mele au f\cut p\gân\tate.
3. Pe mine m\ vor strica, Dumnezeule,
cunoscutu-te-am pe tine, pentru c\ Israil a
lep\dat cele bune, pe vr\jma[ a gonit.
4. Sie[i a împ\r\]it, iar nu prin mine a
împ\r\]it< [i nu a ar\tat mie argintul s\u, [i
aurul s\u l-a f\cut sie[i idoli, ca s\ piar\
de tot.
5. Zdrobe[te vi]elul t\u Samarie! C\ s-a
aprins mânia mea asupra lui, pân\ când nu
vor putea s\ se cur\]easc\ întru Israil?
6. {i pe acesta l-a f\cut me[terul, [i nu
este Dumnezeu, c\ în[el\tor era vi]elul t\u
Samarie!
7. C\ stricate de vânt au sem\nat, [i
surparea lor va primi pe ele, snop, care nu
poate face f\in\, iar de va face, str\inii o
vor mânca pe ea.
8. Înghi]itu-s-a Israil, acum s-a f\cut
întru neamuri ca un vas de nici o treab\.
9. C\ ei s-au suit la Asirieni, înflorit-a
prin sine Efraim, daruri au iubit.
10. Pentru aceea se vor da întru neamuri,
acum voiu primi pe ei, [i vor înceta pu]in
a unge, împ\ra]i [i domni.
11. C\ a înmul]it Efraim jertfelnice, spre
p\cate f\cutu-s-au lui jertfelnice iubite.
12. Scrie-voiu lui mul]ime, [i legiuirile
lui, între str\ine s-au socotit lui
jertfelnicele cele iubite.
13. C\ de vor jertfi jertf\, [i vor mânca
c\rnuri, Domnul nu le va primi pe ele<
acum î[i va aduce aminte de strâmb\t\]ile
lor, [i va izbândi p\catele lor< iar ei la
Eghipet s-au întors, [i întru Asirieni
necurate vor mânca.
14. {i a uitat Israil pe cel ce l-au f\cut pe
el, [i a zidit capi[ti, [i Iuda a înmul]it cet\]i
zidite, [i voiu trimite foc asupra cet\]ilor
lui, [i va mânca temeliile lor.
1019
CAP. 9.
P\catelor grele urmeaz\ pedepse grele.
Nu te bucura Israile! Nici te veseli ca
popoarele, c\ ai curvit de la Dumnezeul
t\u, iubit-ai d\ri peste toate ariile grâului.
2. Arie [i teasc nu au cunoscut pe ei, [i
vinul i-a în[elat pe ei.
3. Nu au locuit în p\mântul Domnului,
locuit-a Efraim Eghipetul, [i întru Asirieni
necurate vor mânca.
4. Nu au adus Domnului vin, [i nu au
pl\cut lui< jertfele lor ca pâinea plângerii
lor, to]i cei ce m\nânc\ acelea, se vor
spurca, c\ pâinile lor sufletelor lor, nu vor
intra în casa Domnului.
5. Ce ve]i face în ziua adun\rii [i în ziua
s\rb\torii Domnului?
6. Pentru aceea iat\ vor ie[i din tic\lo[ia
Eghipetului, [i-i va primi pe ei Memfis, [i-
i va îngropa pe ei Mahmas.
7. C\ argintul lor îl va mo[teni pierderea<
spini în l\ca[urile lor.
8. Venit-au zilele izbândirii, venit-au
zilele r\spl\tirii tale, [i se va chinui Israil,
ca proorocul cel ie[it din fire, ca omul cel
purt\tor de duh.
9. Pentru mul]imea nedrept\]ilor tale, s-a
înmul]it nebunia ta.
10. Scopul lui Efraim cu Dumnezeu,
proorocul e la] încâlcit peste toate c\ile
lui, nebunie în casa lui Dumnezeu au
înfipt.
11. Stricatu-s-a dup\ zilele dealului,
aduce-[i-va aminte de nedreptatea lor,
izbândi-va p\catele lor.
12. Ca strugurul în pustie am aflat pe
Israil, [i ca smochina timpurie în smochin,
am v\zut pe p\rin]ii lor< iar ei au intrat la
Veelfegor, [i s-au înstr\inat spre ru[ine, [i
 PROOROCIA LUI OSIE
s-au f\cut urâ]i, ca cei desfrâna]i.
13. Efraim ca pas\rea a zburat, m\ririle
lor din na[teri [i din dureri [i din z\misliri.
14. Pentru aceea de vor [i hr\ni pe fiii s\i,
f\r\ de fii vor fi dintre oameni, c\ [i vai lor
este lipsa c\rnii mele dintru ei.
15. Efraim, în ce chip am v\zut, spre
vânat a dat pe fiii s\i, ca s\ scoat\ spre
junghiere pe fiii s\i.
16. D\-le lor Doamne< ce le vei da lor?
17. D\-le lor zg\u f\r\ de fii [i ]â]e uscate.
18. Toate r\ut\]ile lor în Galgal, c\ acolo
i-am urât pe ei pentru r\ut\]ile izvodirilor
lor, din casa mea voiu scoate pe ei, nu voiu
mai ad\uga a-i iubi pe ei, to]i boierii lor
sunt neascult\tori.
19. P\rut-a r\u lui Efraim, c\ r\d\cinile
sale s-au uscat, mai mult rod nu va aduce,
c\ de vor [i na[te, voiu ucide rodurile
pântecelui lor.
20. Lep\da-va pe ei Dumnezeu, c\ nu l-au
ascultat pe el, [i vor fi r\t\ciri între
neamuri.
CAP. 10.
Dojana Israiltenilor pentru r\ut\]ile
lor.
Vie cu vi]\ bun\ Israil, rodul ei mult, dup\
mul]imea rodurilor sale a înmul]it
jertfelnicele, dup\ bun\t\]ile p\mântului
s\u a zidit stâlpi.
2. Împ\r]it-au inimile lor, acum se vor
stinge, el va surpa jertfelnicele lor,
d\râma-se-vor stâlpii lor.
3. Pentru aceea acum vor zice> nu este
împ\rat nou\, pentru c\ nu ne-am temut
de Domnul< iar împ\ratul ce va face nou\?
4. Gr\ind cuvinte, prilejuri mincinoase,
pune-va leg\tur\, r\s\ri-va ca troscotul
judecata pe ]elina ]arinii.
1020
5. Vi]elului casei Nedrept\]ii, nemernicii
vor locui Samaria, c\ a plâns poporul lui
de el, [i precum l-au am\rât pe el, se vor
bucura de m\rirea lui, c\ s-a înstr\inat de
la el.
6. {i pe el legat l-au dus la Asirieni,
daruri împ\ratului Iarim, dar pe Efraim va
primi, [i se va ru[ina Israil întru sfatul s\u.
7. Lep\dat-a Samaria pe împ\ratul s\u
ca un g\tej pe fa]a apei.
8. {i se vor strica altarele On, p\catele
lui Israil, spini [i ciulini se vor sui peste
jertfelnicele lor, [i vor zice mun]ilor>
acoperi]i-ne pe noi, [i dealurilor> c\de]i
peste noi.
9. De când mun]ii sunt, a p\c\tuit Israil,
acolo a st\tut< nu va apuca pe ei în deal
r\zboi, peste fiii nedrept\]ii venit-au a-i
pedepsi pe ei.
10. {i se vor aduna asupra lor popoarele,
când se vor pedepsi ei în dou\ nedrept\]i
ale sale.
11. Efraim juninc\ înv\]at\ a iubi pricea<
iar eu voiu veni peste frumuse]ea
grumazului ei, înc\leca-voiu peste Efraim,
[i voiu molcomi pe Iuda, înt\ri-va lui[i pe
Iacov.
12. Sem\na]i vou\ spre dreptate, culege]i
spre road\ de via]\.
13. Lumina]i-v\ vou\ lumina [tiin]ei c\
este înc\ vreme, c\uta]i pe Domnul pân\
vor veni vou\ rodurile drept\]ii.
14. Pentru ce a]i f\cut necur\]ia, [i a]i
cules nedrept\]ile ei? Mâncat-a]i road\
mincinoas\, pentru c\ ai n\d\jduit în
carele tale, întru mul]imea t\riei tale.
15. {i se va scula pieire întru poporul t\u,
[i toate cele zidite ale tale vor trece, ca
st\pânitorul Salaman din casa lui
Ierovoam, în zilele r\zboiului pe mam\
peste fii o a trântit.
 PROOROCIA LUI OSIE
16. A[a voiu face vou\ casa lui Israil de
c\tre fa]a nedrept\]ii r\ut\]ilor voastre.
CAP. 11.
M\rirea milei dumnezeie[ti, ce o au
primit nemul]umitorii Israilteni.
Diminea]a s-a lep\dat, lep\datu-s-a
împ\ratul lui Israil.
2. C\ prunc a fost Israil, [i eu l-am iubit
pe el, [i din Eghipet am chemat pe fiii lui.
3. Cum i-am chemat pe ei, a[a s-au dus
de la fa]a mea, jertfeau Vaalimilor, [i au
t\mâiat idolilor.
4. {i eu am împiedicat pe Efraim, [i l-am
sprijinit pe bra]ul meu, [i nu au cunoscut,
ca s\-i vindec pe ei.
5. :ntru stricarea oamenilor, trasu-i-am
pe ei în leg\turile iubirii mele, [i voiu fi
lor ca omul cel ce d\ palme peste f\lcile
lui, [i voiu c\uta spre el, [i-l voiu birui.
6. Locuit-a Efraim în Eghipet, [i Asur
împ\ratul lui, c\ nu au vrut s\ se întoarc\.
7. {i a sl\bit sabia în cet\]ile lui, [i a
încetat în mâinile lui, [i vor mânca din
sfaturile lor.
8. {i poporul lui s-a lipsit de l\ca[ul s\u,
[i Dumnezeu peste cele cinstite ale lui se
va mânia, [i nu-l va în\l]a pe el.
9. Ce ;]i voiu face Efraime? Scuti-te-voiu
Israile, ce ;]i voiu face? Ca pe Adama te
voiu pune pe tine, [i ca pe Sevoim<
întorsu-s-a inima mea întru aceasta,
împreun\ s-a tulburat p\rerea mea cea rea.
10. Nu voiu face ]ie dup\ iu]imea mâniei
mele, [i nu voiu l\sa s\ piar\ Efraim, c\ eu
sunt Dumnezeu, [i nu om, întru tine sfânt,
[i nu voiu intra în cetate.
11. Dup\ Domnul voiu umbla, ca leul va
r\cni, c\ însu[i va r\cni, [i se vor
sp\imânta fiii apelor.
1021
12. Zbura-vor ca pas\rea din Eghipet [i ca
porumbul din p\mântul Asirienilor, [i-i
voiu a[eza pe ei în casele lor, zice
Domnul.
13. :nconjuratu-m-a cu minciuni Efraim,
[i cu p\gân\t\]i casa lui Israil [i a lui Iuda.
Acum i-au cunoscut pe ei Dumnezeu, [i
popor sfânt se va chema al lui Dumnezeu.
CAP 12.
Necredin]a lui Efraim [i judecata lui
Dumnezeu împotriva lui Iuda.
Iar Efraim duh r\u, urmat-a c\ldura, toat\
ziua de[arte [i netrebnice a înmul]it, [i
leg\tur\ cu Asirienii a f\cut, [i cu
untdelemn în Eghipet mergea.
2. {i se va judeca Domnul cu Iuda, ca s\
izbândeasc\ pe Iacov, dup\ c\ile lui, [i
dup\ izvodirile lui va r\spl\ti lui.
3. În pântece a în[elat pe fratele s\u, [i
cu osteneala sa a biruit asupra lui
Dumnezeu.
4. {i s-a luptat cu Îngerul, [i a biruit, ei
au plâns, [i s-au rugat mie, în Vetil m-au
aflat, [i acolo s-a gr\it c\tre ei.
5. Iar Domnul Dumnezeu Atot]iitorul va
fi pomenire lui.
6. {i tu la Dumnezeul t\u te vei întoarce,
mila [i judecata p\ze[te, [i te apropie c\tre
Dumnezeul t\u pururea.
7. Hanaan în mâna lui este cump\na
nedrept\]ii, a asupri cu sila a iubit.
8. {i a zis Efraim> îns\ m-am îmbog\]it,
aflatu-mi-am odihn\ mie, toate ostenelile
lui nu se vor afla pentru nedrept\]ile, cu
care a p\c\tuit.
9. Iar eu Domnul Dumnezeul t\u te-am
scos pe tine din p\mântul Eghipetului<
înc\ te voiu face s\ locuie[ti în corturi, ca
în zilele s\rb\torii.
 PROOROCIA LUI OSIE
10. {i voiu gr\i c\tre prooroci, [i eu am
înmul]it vedeniile, [i în mâinile
proorocilor m-am asem\nat.
11. De nu este Galaad, a[adar mincino[i
erau în Galgala boierii, care jertfeau, [i
jertfelnicele lor ca broa[tele ]estoase pe
]elina ]arinii.
12. {i s-a dus Iacov în câmpul Siriei, [i a
slujit Israil pentru muiere, [i întru muiere
s-a p\zit.
13. {i prin prooroc au scos Domnul pe
Israil din p\mântul Eghipetului, [i prin
prooroc s-a p\zit.
14. Mâniatu-s-a Efraim, [i s-a înt\râtat, [i
sângele lui peste el se va v\rsa, [i ocara lui
o va r\spl\ti lui Domnul.
CAP. 13.
Amenin]area Domnului împotriva
fiilor lui Israil. Prezicere despre
mântuire.
Dup\ cuvântul lui Efraim drept\]ile lui le-
a luat el întru Israil, [i le-a pus pe ele lui
Vaal, [i a murit.
2. {i acum a ad\ugat a p\c\tui, [i [i-au
f\cut loru[i idol v\rsat din aurul [i din
argintul lor dup\ chipul idolilor, lucruri de
me[teri s\vâr[ite lor, ace[tia zic lui> jertfi]i
oameni, c\ vi]eii s-au sfâr[it.
3. Pentru aceea vor fi ca norul de
diminea]\ [i ca roua de diminea]\, care
trece, [i ca praful care ;l spulber\ vântul
de pe arie, [i ca aburul din hornul de fum.
4. Iar eu sunt Domnul Dumnezeul t\u,
cel ce înt\resc cerul [i zidesc p\mântul, a
c\ruia mâini au zidit toat\ o[tirea cerului,
[i nu le-am ar\tat ]ie acestea, ca s\ mergi
dup\ ele.
5. {i eu te-am scos pe tine din p\mântul
Eghipetului, [i Dumnezeu afar\ de mine
1022
s\ nu cuno[ti, [i mântuitor afar\ de mine
nu este, eu te-am hr\nit pe tine în pustie,
în p\mânt nelocuit.
6. Dup\ hrana lor, [i s-au s\turat cu sa]iu
[i s-au în\l]at inimile lor, pentru aceea m-
au uitat pe mine.
7. {i voiu fi lor ca pantirul [i ca pardosul,
în calea Asirienilor, ie[i-voiu înaintea lor,
ca ursoaica nec\jit\.
8. {i voiu rupe cele dinl\untrul inimii
lor, [i-i vor mânca pe ei acolo puii leilor
p\durii, [i hiarele ]arinii vor sparge pe ei.
9. Stric\rii tale Israile cine va ajuta?
10. Unde este împ\ratul t\u acesta, [i s\ te
mântuiasc\ pe tine în toate cet\]ile tale,
judece-te pe tine acela despre care ai zis>
d\-mi împ\rat [i domn.
11. {i ]i-am dat ]ie împ\rat întru urgia
mea, [i am suferit întru mânia mea volbura
strâmb\t\]ii lui Efraim, ascuns este
p\catul lui.
12. Dureri ca ale celei ce na[te vor veni
lui, acesta este fiul t\u cel în]elept, c\ nu
va suferi întru zdrobirea fiilor.
13. Din mâna Iadului îi voiu izb\vi pe ei,
[i din moarte îi voiu mântui pe ei.
14. Unde este biruin]a ta moarte? Unde
este boldul t\u Iadule? Mângâierea s-a
ascuns de la ochii mei.
15. C\ acesta va osebi între fra]i, aduce-va
vânt p\litor Domnul din pustie peste el, [i
va usca vinele lui, [i va pustii izvoarele
lui, [i va usca p\mântul lui [i toate vasele
cele poftite ale lui.
CAP. 14.
Îndemnarea lui Israil la poc\in]\.
F\g\duin]a lui Dumnezeu.
Pieri-va Samaria, c\ a st\tut împotriva
Dumnezeului s\u, de sabie vor c\dea ei, [i
 PROOROCIA LUI OSIE

cei de la ]â]ele lor se vor trânti de p\mânt,

[i cele ce au ;n pântecele lor vor plesni.
2. Întoarce-te Israile c\tre Domnul
Dumnezeul t\u, c\ ai sl\bit întru
nedrept\]ile tale.
3. Lua]i cu voi cuvinte [i v\ întoarce]i
c\tre Domnul Dumnezeul vostru, zice]i
lui, ca s\ nu purta]i strâmb\tate, [i s\ lua]i
bun\t\]i, [i s\ r\spl\tim roada buzelor
noastre.
4. Asur nu ne va mântui pe noi, pe cal nu
vom înc\leca, nu vom zice mai mult<
dumnezeii no[tri, lucrurile mâinilor
noastre, cel ce este întru tine va milui pe
s\rac.
5. T\m\dui-voiu l\ca[urile lor, iubi-voiu
pe ei aievea, c\ am întors mânia mea de
c\tre ei.
6. {i vei fi ca roua lui Israil, înflori-va ca
crinul, [i va slobozi r\d\cinile sale ca
Livanul.
7. Întinde-se-vor ramurile lui, [i va fi ca
m\slinul roditor, [i mirosul lui ca al
Livanului.
8. Întoarce-se-vor [i vor [edea sub umbra
lui, tr\i-vor [i se vor s\tura de grâu, [i va
înflori ca via pomenirea lui, ca vinul
Livanului lui Efraim.
9. Ce este lui înc\ [i idolilor? Eu l-am
smerit pe el, [i eu îl voiu înt\ri pe el, eu ca
un archevt copt, dintru mine roada ta s-a
aflat.
10. Cine este în]elept, [i va în]elege
acestea? Sau în]eleg\tor [i va cunoa[te
acestea? C\ drepte sunt c\ile Domnului, [i
drep]ii vor umbla într-însele, iar cei
necredincio[i vor sl\bi într-însele.

1023
 PROOROCIA LUI IOIL
PROOROCIA LUI IOIL
CAP. 1.
Prezicerea pustiirii Iudeei [i
îndemnarea la poc\in]\.
Cuvântul Domnului, care s-a f\cut c\tre
Ioil fiul lui Vatuil.
2. Auzi]i acestea cei b\trâni [i b\ga]i în
urechi to]i cei ce locui]i p\mântul, de s-a
f\cut ca acestea în zilele voastre sau în
zilele p\rin]ilor vo[tri.
3. Spune]i acestea fiilor vo[tri [i fiii
vo[tri fiilor s\i, [i fiii lor la alt neam.
4. R\m\[i]ele omizii le-au mâncat
l\custele [i r\m\[i]ele l\custei le-a mâncat
gândacul, [i r\m\[i]ele gândacului le-a
mâncat p\liciunea.
5. Trezi]i-v\ cei be]i de vinul vostru [i
plânge]i, tângui]i-v\ to]i cei ce be]i vin
pân\ la be]ie, c\ s-a luat din gura voastr\
veselia [i bucuria.
6. C\ neam tare [i nenum\rat se suie pe
p\mântul meu, din]ii lui ca din]ii leului [i
m\selele lui ca ale puiului de leu.
7. Pus-a via mea întru pustiire [i
smochinii mei întru d\râmare, cercând o a
cercat pe ea [i o a dezr\d\cinat, albit-au
ramurile ei.
8. Plânge c\tre mine mai mult decât
mireasa cea îmbr\cat\ cu sac pentru
b\rbatul ei cel din fetie.
9. Încetat-au jertfa [i turnarea din casa
Domnului, plânge]i preo]i, care sluji]i
altarului Domnului.
10. C\ s-au pustiit câmpurile, s\ plâng\
p\mântul, c\ s-a stricat grâul, vinul s-a
uscat, untuldelemn s-a împu]inat.
11. Uscatu-s-au plugarii, plânge]i mo[iile
pentru grâu [i pentru orz, c\ a pierit
1024
culesul din ]arin\.
12. Via s-a uscat [i smochinii s-au
împu]inat, rodiile [i finicul [i m\rul [i to]i
copacii ]arinii s-au uscat, c\ au ru[inat
bucuria fiii oamenilor.
13. Încinge]i-v\ [i plânge]i preo]ilor,
plânge]i cei ce sluji]i altarului, intra]i,
dormi]i în saci cei ce sluji]i lui Dumnezeu,
c\ au încetat din casa Dumnezeului vostru
jertfa [i turnarea.
14. Sfin]i]i post, vesti]i slujb\, aduna]i pe
b\trâni, pe to]i cei ce locuiesc p\mântul în
casa Domnului Dumnezeului vostru, [i
striga]i c\tre Domnul întins.
15. Vai mie! Vai mie! Vai mie! În zi, c\
aproape este ziua Domnului, [i tic\lo[ie
din tic\lo[ie va veni.
16. C\ înaintea ochilor vo[tri au pierit
bucatele, din casa Dumnezeului vostru
veselia [i bucuria.
17. S\rit-au junincile în ieslele lor, pierit-
au vistieriile, surpatu-s-au teascurile, c\ a
secat grâul.
18. Ce ne vom aduna nou\? Plâns-au
cirezile boilor, c\ nu aveau p\[une [i
turmele oilor au pierit.
19. C\tre tine Doamne voiu striga, c\
focul a ars cele frumoase ale pustiului [i
para focului a aprins toate lemnele ]arinii.
20. {i dobitoacele câmpului au c\utat spre
tine, c\ au secat izvoarele apelor [i focul a
mâncat cele frumoase ale pustiei.
CAP. 2.
Pedeapsa, îndemnarea la poc\in]\ [i
f\g\duin]a mântuirii.
Trâmbi]a]i cu trâmbi]\ în Sion, striga]i în
 PROOROCIA LUI IOIL
muntele cel sfânt al meu, [i s\ se tulbure
to]i cei ce locuiesc p\mântul, c\ a sosit
ziua Domnului.
2. C\ aproape este ziua întunericului [i a
ce]ii, ziua cea de nor [i de negur\, ca
zorile se va v\rsa peste mun]i popor mult
[i tare, asemenea lui nu a fost din veac, [i
dup\ el nu va fi pân\ la ani în neamurile
neamurilor.
3. Înaintea lui foc arz\tor, [i dup\ el
flac\r\ aprins\, ca Raiul desf\t\rii
p\mântul înaintea fe]ei lui, [i cele de pe
urma lui ca câmpii pustiirii, [i nimeni nu
va sc\pa de el.
4. Ca vederea cailor vederea lor, [i ca
c\l\re]ii a[a vor alerga.
5. Ca glasul carelor peste vârfurile
mun]ilor vor s\ri, [i ca glasul fl\c\rii
focului, care mistuie[te trestia, [i ca
poporul cel mult [i tare [i gata de r\zboi.
6. De fa]a lui se vor sf\râma popoarele,
toat\ fa]a, ca arsura oalei.
7. Ca ni[te r\zboinici vor alerga, [i ca
ni[te b\rba]i viteji se vor sui pe ziduri, [i
fiecare pe calea sa va umbla, [i nu se vor
abate din c\r\rile lor.
8. {i fiecare de la fratele s\u nu se va
desp\r]i, îngreuia]i cu armele lor vor
merge, [i întru zvârliturile lor vor c\dea, [i
nu se vor sfâr[i.
9. De cetate se vor apuca, [i peste ziduri
vor alerga, peste case se vor sui, [i prin
ferestre vor intra ca furii.
10. Înaintea fe]ei lui se va tulbura
p\mântul, [i se va cl\ti cerul, soarele [i
luna se vor întuneca, [i stelele vor ascunde
lumina lor.
11. {i Domnul va da glasul s\u înaintea
fe]ei puterii sale, c\ mult\ este foarte
tab\ra lui, c\ tari sunt faptele cuvintelor
lui, c\ mare este ziua Domnului, luminat\
1025
foarte, [i cine va fi vrednic ei?
12. {i acum zice Domnul Dumnezeul
nostru> întoarce]i-v\ la mine din toat\
inima voastr\, cu post, cu plângere [i cu
tânguire.
13. {i v\ rupe]i inimile voastre, iar nu
hainele voastre< [i v\ întoarce]i la Domnul
Dumnezeul vostru, c\ milostiv [i îndurat
este, îndelung r\bd\tor [i mult milostiv, [i
îi pare r\u de r\ut\]i.
14. Cine [tie, doar se va întoarce, [i se va
c\i, [i va l\sa dup\ sine binecuvântare, [i
aducere de jertf\ [i de dar Domnului
Dumnezeului vostru.
15. Trâmbi]a]i cu trâmbi]\ în Sion, sfin]i]i
post, vesti]i vindecare.
16. Aduna]i poporul, sfin]i]i adunare,
alege]i b\trâni, aduna]i pruncii care sug
]â]\< s\ ias\ mirele din a[ternutul s\u [i
mireasa din c\mara sa.
17. :ntre tind\ [i între altar vor plânge
preo]ii care slujesc Domnului, [i vor zice>
nu te îndura Doamne de poporul t\u, [i nu
da mo[tenirea ta spre ocar\, ca s\ o
st\pâneasc\ pe dânsa p\gânii< ca s\ nu
zic\ în popoare, unde este Dumnezeul lor?
18. {i i s-au f\cut mil\ Domnului de
p\mântul s\u, [i nu s-au îndurat de
poporul s\u.
19. {i au r\spuns Domnul, [i au zis
poporului s\u> iat\ eu v\ voiu trimite vou\
grâu [i vin [i untdelemn, [i v\ ve]i s\tura
de dânsele, [i nu v\ voiu mai da pe voi
spre ocar\ între neamuri.
20. {i pe cel ce este dinspre miaz\noapte
îl voiu goni de la voi, [i-l voiu izgoni în
p\mânt f\r\ de ap\, [i voiu pierde fa]a lui
la marea cea dint=i, [i dosul lui în marea
cea de apoi, [i se va în\l]a putrejunea lui,
[i se va ridica putoarea lui, c\ [i-au m\rit
Domnul lucrurile sale.
 PROOROCIA LUI IOIL
21. Cuteaz\ p\mântule, bucur\-te [i te
vesele[te, c\ au m\rit Domnul ca s\ fac\.
22. Îndr\zni]i dobitoacele câmpului, c\ au
încol]it câmpii pustiei, c\ pomul [i-a dat
rodul s\u, via [i smochinul [i-au dat t\ria
lor.
23. {i fiii Sionului bucura]i-v\ [i v\
veseli]i întru Domnul Dumnezeul vostru,
c\ va da vou\ bucate întru dreptate, [i va
trimite vou\ ploaie timpurie [i târzie, ca [i
mai înainte.
24. {i se vor umple ariile de grâu, [i se vor
v\rsa teascurile de vin [i de untdelemn.
25. {i voiu r\spl\ti vou\ pentru anii, care
i-au mâncat l\custele [i omizile [i
gândacii [i p\litura, puterea mea cea mare,
care o am trimis asupra voastr\.
26. {i mâncând ve]i mânca, [i v\ ve]i
s\tura, [i ve]i l\uda numele Domnului
Dumnezeului vostru, care au f\cut minuni
cu voi, [i nu se va ru[ina poporul meu în
veac.
27. {i ve]i cunoa[te c\ în mijlocul lui
Israil eu sunt, [i eu Domnul Dumnezeul
vostru, [i nu este altul afar\ de mine, [i nu
se va mai ru[ina poporul meu în veac.
28. {i va fi dup\ acestea voiu turna din
duhul meu peste tot trupul, [i vor prooroci
feciorii vo[tri, [i fetele voastre [i b\trânii
vo[tri visuri vor visa, [i tinerii vo[tri
vedenii vor vedea.
29. {i peste slugile mele [i peste
slujnicele mele în zilele acelea voiu turna
din duhul meu, [i vor prooroci.
30. {i voiu da minuni în cer sus [i semne
pe p\mânt jos, sânge [i foc [i abur de fum.
31. Soarele se va schimba întru întuneric,
[i luna în sânge mai înainte de venirea
zilei Domnului celei mari [i luminate.
32. {i va fi tot, care va chema numele
Domnului, se va mântui, c\ în Muntele
1026
Sionului [i în Ierusalim va fi cel mântuit,
precum au zis Domnul< [i cei ce
binevestesc, pe care i-au chemat Domnul.
CAP. 3.
Judecata împotriva neamurilor [i
f\g\duin]a pentru Iudeea.
Iat\ eu în zilele acelea [i în vremea aceea,
când voiu întoarce robia Iudei [i a
Ierusalimului.
2. {i voiu aduna toate neamurile, [i le
voiu pogorî în valea lui Iosafat, [i m\ voiu
prici cu ei acolo pentru poporul meu [i
pentru mo[tenirea mea Israil, pe care i-a
risipit în neamuri, [i p\mântul meu l-au
împ\r]it.
3. {i pentru poporul meu au aruncat
sor]i, [i pruncii s\i i-au dat curvelor, [i
fetele le vindeau pe vin, [i beau.
4. {i ce este mie [i vou\ Tirule [i
Sidonule! {i toat\ Galileea celor de alt
neam? Au r\spl\tire r\spl\ti]i mie? Au
]ine]i mânie asupra mea? Degrab\ [i
curând voiu r\spl\ti r\spl\tirea voastr\ în
capetele voastre.
5. Pentru c\ argintul meu [i aurul meu a]i
luat, [i cele alese ale mele, [i cele bune le-
a]i b\gat în capi[tile voastre.
6. Pe fiii Iudei [i pe fiii Ierusalimului i-
a]i vândut fiilor Elinilor, ca s\-i dep\rta]i
pe ei de la hotarele lor.
7. {i iat\ eu îi voiu scula pe ei din locul
unde i-a]i vândut pe ei acolo, [i voiu
r\spl\ti r\spl\tirea voastr\ în capetele
voastre.
8. {i voiu da pe fiii vo[tri [i pe fetele
voastre în mâinile fiilor Iudei, [i îi vor
vinde pe ei în robie la neam departe, c\
Domnul au gr\it.
9. Striga]i acestea întru neamuri, sfin]i]i
 PROOROCIA LUI IOIL

r\zboi, scula]i r\zboinici, apropia]i-v\ [i Ierusalimul din neam în neam.

v\ sui]i to]i b\rba]ii r\zboinici. 21. {i voiu cere înapoi sângele lor, [i nu-l
10. T\ia]i plugurile voastre [i face]i s\bii, voiu cur\]i, [i Domnul va locui în Sion.
[i coasele voastre [i face]i l\nci, cel
neputincios s\ zic\> pot eu.
11. Aduna]i-v\ [i intra]i toate neamurile
de primprejur, [i v\ strânge]i acolo, cel
blând s\ fie r\zboinic.
12. S\ se scoale [i s\ se suie toate
neamurile la valea lui Iosafat, c\ acolo
voiu [edea s\ judec toate neamurile
dimprejur.
13. Trimite]i seceri, c\ a sosit seceri[ul,
intra]i [i c\lca]i, c\ este plin jgheabul, se
vars\ tocitorile, c\ s-au înmul]it r\ut\]ile
lor.
14. Glasuri au r\sunat în valea judec\]ii,
c\ aproape este ziua Domnului în valea
judec\]ii.
15. Soarele [i luna se vor întuneca, [i
stelele î[i vor ascunde lumina lor.
16. {i Domnul din Sion va striga, [i din
Ierusalim î[i va da glasul s\u, [i se va cl\ti
cerul [i p\mântul, [i Domnul nu se va
îndura de poporul s\u, [i va înt\ri pe fiii
lui Israil.
17. {i ve]i cunoa[te c\ eu sunt Domnul
Dumnezeul vostru, cel ce locuiesc în Sion,
în muntele cel sfânt al meu, [i va fi
Ierusalimul sfânt, [i cei de alt neam nu vor
mai trece printr-însul.
18. {i va fi în ziua aceea, pica-va din
mun]i dulcea]\, [i din dealuri va curge
lapte, [i din toate izvoarele Iudei vor curge
ape, [i izvor din casa Domnului va ie[i [i
va ad\pa pârâul Shinilor.
19. Eghipetul pierdere va fi, [i Idumeea
câmp de piericiune pentru r\ut\]ile fiilor
Iudei, pentru c\ au v\rsat sânge nevinovat
în p\mântul s\u.
20. {i Iudeea în veci va avea locuitori, [i

1027
 PROOROCIA LUI AMOS
PROOROCIA LUI AMOS
CAP. 1.
Preziceri asupra neamurilor pentru
p\gân\t\]ile lor.
Cuvintele lui Amos, care s-au f\cut ;n
Accarimul din Tecoe, care le-au v\zut
asupra Ierusalimului în zilele lui Ozie
împ\ratul Iudei, [i în zilele lui Ierovoam
feciorul lui Ioas împ\ratul lui Israil, mai
înainte de cutremur cu doi ani.
2. {i au zis> Domnul din Sion au gr\it, [i
din Ierusalim au dat glasul s\u, [i au plâns
p\[unile p\storilor, [i s-a uscat vârful
Karmilului.
3. {i au zis Domnul asupra celor trei
p\gân\t\]i ale Damascului, [i asupra celor
patru> nu-l voiu întoarce pe el, pentru c\ a
t\iat cu fer\straie de fier pe cele din
Galaad, care aveau în pântece.
4. {i voiu trimite foc la casa lui Azail, [i
va mânca temeliile fiului lui Ader.
5. {i voiu zdrobi z\voarele Damascului,
[i voiu pierde pe cei ce locuiesc în câmpul
On, [i voiu t\ia neam din b\rba]ii
Haranului, [i se va robi poporul Siriei cel
ales, zice Domnul.
6. Acestea zice Domnul asupra celor trei
p\gân\t\]i ale Gazei [i asupra celor patru,
nu îi voiu întoarce pe ei, pentru c\ au robit
ei robia lui Solomon, ca s\-i încuie la
Idumeea.
7. {i voiu trimite foc asupra zidurilor
Gazei, [i va mânca temeliile ei.
8. {i voiu pierde pe cei ce locuiesc în
Azot, [i voiu lua un neam de la Ascalon, [i
voiu pune mâna mea peste Acaron, [i vor
pieri cei r\ma[i ai celor de alte neamuri,
zice Domnul.
1028
9. Acestea zice Domnul asupra celor trei
p\gân\t\]i ale Tirului, [i asupra celor
patru> nu-l voiu întoarce pe el, pentru c\ a
închis robia lui Solomon la Idumeea, [i nu
[i-a adus aminte de leg\tura fra]ilor.
10. {i voiu trimite foc peste zidurile
Tirului, [i va mânca de tot temeliile lui.
11. Acestea zice Domnul asupra celor trei
p\gân\t\]i ale Idumeei, [i asupra celor
patru> nu-i voiu întoarce pe ei, pentru c\ a
gonit cu sabie pe fratele s\u, [i a necinstit
maic\ pe p\mânt, [i a g\tit spre m\rturie
frica sa, [i pornirea sa o a p\zit spre
pricire.
12. {i voiu trimite foc asupra Temanului,
[i va mânca temeliile zidurilor lui.
13. Acestea zice Domnul asupra celor trei
p\gân\t\]i ale fiilor lui Amon, [i asupra
celor patru> nu îi voiu întoarce pe ei,
pentru c\ spintecau pe Galaaditele cele ce
aveau în pântece, ca s\-[i l\rgeasc\
hotarele lor.
14. {i voiu aprinde foc pe zidurile
Ravatei, [i va mânca temeliile ei cu
strigare în ziua r\zboiului, [i se va cl\ti în
ziua s\vâr[irii ei.
15. {i vor merge împ\ra]ii ei în robie,
preo]ii lor [i boierii lor împreun\, zice
Domnul.
CAP. 2.
Pedeapsa lui Dumnezeu asupra lui
Moav, Iuda [i Israil.
Acestea zice Domnul asupra celor trei
p\gân\t\]i ale lui Moav, [i asupra celor
patru> nu voiu întoarce pe ei, pentru c\ au
ars oasele împ\ratului Idumeei în cenu[\.
 PROOROCIA LUI AMOS
2. {i voiu trimite foc asupra lui Moav, [i
va mânca temeliile cet\]ilor lui, [i va muri
întru neputin]\ Moav cu glas [i cu strigare
de trâmbi]\.
3. {i voiu pierde pe judec\tor dintr-însul,
[i pe to]i boierii lui voiu omorî împreun\
cu el, zice Domnul.
4. Acestea zice Domnul asupra celor trei
p\gân\t\]i ale fiilor lui Iuda, [i asupra
celor patru> nu voiu întoarce pe ei, pentru
c\ au lep\dat legea Domnului, [i poruncile
lui nu le-au p\zit, [i i-au în[elat pe ei
de[ert\ciunile lor, care le-au f\cut, c\rora
au urmat p\rin]ii lor dup\ ei.
5. {i voiu trimite foc asupra Iudei, [i va
mânca temeliile Ierusalimului.
6. Acestea zice Domnul pentru cele trei
p\gân\t\]i ale lui Israil, [i pentru cele
patru> nu voiu întoarce pe ei, pentru c\ au
vândut cu argint pe cel drept [i pe cel
s\rac pentru înc\l]\minte.
7. Pe cel ce c\lca pe ]\râna p\mântului,
[i b\tea cu pumni capetele s\racilor, [i
calea celor smeri]i o a ab\tut, [i fiul [i tat\l
au intrat la aceea[i slujnic\ ca s\
necinsteasc\ numele Dumnezeului s\u.
8. {i hainele sale legându-le cu funii,
acoperiri f\ceau împrejurul jertfelnicului<
[i beau vin din n\paste în casa
Dumnezeului s\u.
9. {i eu am gonit pe Amoreu de la fa]a
lor, a c\ruia în\l]ime era ca în\l]imea
chedrului, [i tare era ca stejarul, [i am
uscat roada lui deasupra, [i r\d\cinile lui
dedesubt.
10. {i eu v-am scos pe voi din p\mântul
Eghipetului, [i v-am pov\]uit pe voi prin
pustie patruzeci de ani, ca s\ mo[teni]i
p\mântul Amoreilor.
11. {i am luat din fiii vo[tri, care s\ fie
prooroci, [i din tinerii vo[tri spre sfin]enie,
1029
au nu sunt acestea, fiii lui Israil? Zice
Domnul.
12. {i voi ad\pa]i pe cei sfin]i]i ai mei cu
vin, [i proorocilor porunci]i, zicând> s\ nu
prooroci]i.
13. Pentru aceea, iat\ eu r\storn
dedesubtul vostru, precum se r\stoarn\
carul cel înc\rcat de trestie.
14. {i va pieri fuga de la cel ce alearg\, [i
cel tare nu-[i va ]ine t\ria sa, [i cel
r\zboinic nu-[i va mântui sufletul s\u.
15. {i s\get\torul nu va sta, [i cel iute cu
picioarele sale nu va sc\pa [i cel c\l\re]
nu-[i va mântui sufletul s\u.
16. {i cel puternic nu va afla inima sa
întru puternici< cel gol va fugi în ziua
aceea, zice Domnul.
CAP. 3.
F\r\delegea Israiltenilor [i prezicerea
pedepsei lor.
Asculta]i cuvântul acesta, care au gr\it
Domnul asupra voastr\, casa lui Israil [i
asupra a tot neamul, pe care l-a scos din
p\mântul Eghipetului, zicând>
2. Numai pe voi v-am cunoscut din toate
neamurile p\mântului, pentru aceasta voiu
izbândi asupra voastr\ toate p\catele
voastre.
3. Au c\l\tori-vor doi împreun\, de nu se
vor cunoa[te unul cu altul?
4. Au r\cni-va leul din dumbrava sa
neavând vânat? Au da-va puiul de leu
glasul s\u din culcu[ul s\u de nu va r\pi
ceva?
5. Au c\dea-va pas\re pe p\mânt, f\r\ de
vân\tor? Au pune-se-va la]ul pe p\mânt,
f\r\ numai pentru ca s\ prinz\ ceva?
6. Au suna-va trâmbi]\ în cetate [i
poporul nu se va sp\imânta? Au fi-va
 PROOROCIA LUI AMOS
r\utate în cetate, care nu o au îng\duit
Domnul?
7. C\ nu va face Domnul Dumnezeu
lucru, de nu va descoperi înv\]\tura lui
c\tre slugile sale c\tre prooroci.
8. Leul va r\cni [i cine nu se va
sp\imânta? Domnul Dumnezeu au gr\it [i
cine nu va prooroci?
9. Vesti]i prin ]\ri întru Asirieni [i în ]\ri
în p\mântul Eghipetului, [i zice]i> aduna]i-
v\ în Muntele Samariei [i vede]i lucruri
minunate multe în mijlocul ei, [i asupreala
cea dintr-însa.
10. {i nu au cunoscut cele ce vor fi
împotriva ei, zice Domnul< cei ce adun\
comori de nedrept\]i [i tic\lo[ie în ]\rile
lor.
11. Pentru aceea acestea zice Domnul
Dumnezeu, Tir! Împrejur p\mântul t\u se
va pustii [i se va trage de la tine t\ria ta, [i
se vor jefui ]\rile tale.
12. Acestea zice Domnul> precum va
scoate p\storul din gura leului dou\
armuri, sau marginea urechii, a[a se vor
scoate fiii lui Israil cei ce locuiesc în
Samaria înaintea neamului [i în Damasc.
13. Preo]i auzi]i [i m\rturisi]i casei lui
Iacov, zice Domnul Dumnezeu
Atot]iitorul.
14. Pentru c\ în ziua, când voiu izbândi
p\gân\t\]ile lui Israil asupra lui [i voiu
izbândi asupra jertfelnicelor lui Vetil, [i se
vor surpa coarnele jertfelnicului [i vor
c\dea pe p\mânt,
15. Amesteca-voiu [i voiu bate casa cea
înalt\ peste casa cea de var\, [i vor pieri
casele cele de elefant [i se vor ad\uga alte
case multe, zice Domnul.
CAP. 4.
Mustrarea [i amenin]area celor r\i din
1030
poporul lui Israil.
Auzi]i cuvântul acesta junincile Vasanului
cele din Muntele Samariei, cele ce asupri]i
pe s\raci [i c\lca]i pe mi[ei, cele ce zic
st\pânilor s\i> da]i-ne nou\ ca s\ bem.
2. Jur\-se Domnul pe cele sfinte ale sale,
c\ iat\ vor veni zile peste voi, [i v\ vor lua
pe voi cu arme, [i pe cei ce sunt cu voi în
c\ld\ri arzând dedesubt îi vor b\ga
negu]\tori uciga[i.
3. {i v\ ve]i scoate goale una împotriva
alteia, [i v\ ve]i lep\da în Muntele
Armana, zice Domnul.
4. Venit-a]i în Vetil [i p\gâne[te a]i lucrat
[i în Galgala [i a]i înmul]it a lucra
p\gâne[te, [i a]i adus diminea]a jertfele
voastre, a treia zi zeciuielile voastre.
5. {i a citit afar\ legea, [i au chemat
m\rturisiri, spune]i, c\ acestea au iubit fiii
lui Israil, zice Domnul Dumnezeu.
6. {i eu voiu da vou\ strepezire din]ilor
în toate cet\]ile voastre, [i lips\ de pâine
în toate locurile voastre, [i nu v-a]i întors
la mine, zice Domnul.
7. {i am oprit de la voi ploaia cu trei luni
mai înainte de seceri[, [i voiu ploua peste
o cetate, iar peste o cetate nu voiu ploua, o
parte se va uda, [i partea peste care nu
voiu ploua, se va usca.
8. {i se vor aduna dou\ [i trei cet\]i la o
cetate, ca s\ bea ap\, [i nu se vor s\tura [i
nu v-a]i întors c\tre mine, zice Domnul.
9. B\tutu-v-am pe voi cu pârjol [i cu
g\lbinare, înmul]it-a]i gr\dinile voastre, [i
viile voastre [i smochinetul vostru,
m\slinetul vostru le-au mâncat omida, [i
nici a[a nu v-a]i întors la mine, zice
Domnul.
10. Trimis-am asupra voastr\ moarte în
calea Eghipetului, [i am omorât cu sabie
 PROOROCIA LUI AMOS
pe tinerii vo[tri, cu robimea cailor vo[tri,
[i am adus în foc taberele voastre întru
mânia mea, [i nici a[a nu v-a]i întors la
mine, zice Domnul.
11. Pr\p\ditu-v-am pe voi, precum au
pr\p\dit Dumnezeu Sodoma [i Gomora,
v-a]i f\cut ca t\ciunele cel scos din foc< [i
nici a[a nu v-a]i întors la mine, zice
Domnul.
12. Pentru aceea a[a voiu face ]ie Israile!
Îns\ pentru c\ voiu face ]ie a[a, g\te[te-te,
ca s\ chemi pe Dumnezeul t\u Israile.
13. Pentru aceea iat\ eu cel ce înt\resc
tunetul [i fac vântul, [i cel ce vestesc la
oameni pe unsul lui, cel ce fac zorile [i
negura, [i cel ce m\ sui peste în\l]imile
p\mântului, Domnul Dumnezeu
Atot]iitorul numele lui.
CAP. 5.
Tânguirea proorocului< chemarea la
poc\in]\ [i c\derea lui Israil.
Auzi]i cuvântul Domnului, care îl iau eu
asupra voastr\ ca plângere, casa lui Israil.
2. A c\zut, [i mai mult nu va ad\uga a se
scula, fata lui Israil lep\datu-s-a pe
p\mântul s\u, nu este cine s\ o scoale pe
ea.
3. C\ acestea zice Domnul Dumnezeu>
cetatea din care ie[ea o mie, se vor l\sa o
sut\, [i din care ie[ea o sut\, se vor l\sa
zece la casa lui Israil.
4. C\ acestea zice Domnul c\tre casa lui
Israil> c\uta]i-m\ [i ve]i fi vii.
5. {i nu c\uta]i Vetilul, [i în Galgala nu
intra]i, [i pe la fântâna jur\mântului nu
trece]i, c\ Galgala robindu-se se va robi, [i
Vetilul va fi ca [i cum nu ar fi.
6. C\uta]i pe Domnul, [i fi]i vii, ca s\ nu
str\luceasc\ ca focul casa lui Iosif, [i o va
1031
mânca pe ea, [i nu va fi cine s\ sting\ casa
lui Israil.
7. Cel ce face întru în\l]ime judecat\, [i
pe p\mânt au pus dreptate.
8. Cel ce face toate [i le tocme[te, [i
întoarce umbra în diminea]\, [i ziua în
noapte o întunec\, cel ce cheam\ apa
m\rii, [i o vars\ pe fa]a p\mântului,
Domnul Dumnezeu Atot]iitorul numele
lui.
9. Cel ce împ\r]e[te sf\râmare peste
t\rie, [i tic\lo[ie peste t\rie aduce.
10. Urât-a în por]i pe cel ce mustr\, [i de
cuvântul cel cuvios s-a scârbit.
11. Pentru c\ a]i dat palme s\racilor, [i
daruri alese a]i luat de la ei, case netede a]i
zidit, [i nu ve]i locui într-însele, vii poftite
a]i s\dit, [i nu ve]i bea vinul lor.
12. C\ am cunoscut p\gân\t\]ile voastre
cele multe, [i p\catele voastre cele tari,
c\ci c\lca]i pe cel drept, [i lua]i schimb\ri,
[i în por]i v\ feri]i de cei s\raci.
13. Pentru aceea cel ce în]elege, în vremea
aceea va t\cea, c\ vreme rea este.
14. C\uta]i binele, [i nu r\ul, ca s\ fi]i vii,
[i a[a va fi cu voi Domnul Dumnezeu
Atot]iitorul, precum a]i zis>
15. Urât-am noi cele rele, [i am iubit cele
bune, [i a[eza]i în por]i judecata, ca s\
miluiasc\ Domnul Dumnezeu Atot]iitorul
pe cei r\ma[i ai lui Iosif.
16. Pentru aceea acestea zice Domnul
Dumnezeu Atot]iitorul>
17. În toate uli]ele plângere, [i în toate
c\ile se va zice vai! Vai! Chema-se-va
plugarul la plângere [i la tânguire, [i la cei
ce [tiu plângere, [i în toate c\ile plângere,
c\ voiu trece prin mijlocul t\u, zis-au
Domnul.
18. Vai celor ce dori]i de ziua Domnului,
c\ este vou\ ziua aceea a Domnului, [i
 PROOROCIA LUI AMOS
aceasta este întuneric, [i nu lumin\.
19. Precum când fuge omul dinaintea
leului, [i-i iese înainte ursul, [i sare în
cas\, [i ;[i reazem\ mâinile sale pe perete
[i-l mu[c\ [arpele.
20. Au nu este întuneric ziua Domnului, [i
nu lumin\ [i cea]\, care nu are str\lucire?
21. Urât-am, lep\dat-am s\rb\torile
voastre, [i nu voiu mirosi întru adun\rile
voastre.
22. C\ de ve]i aduce mie arderi de tot, [i
jertfele voastre nu le voiu primi, [i la cele
de mântuire ale ar\t\rii nu voiu c\uta.
23. Str\mut\ de la mine glasul cânt\rilor
tale, [i cântarea organelor tale nu voiu
auzi.
24. {i se va rostogoli ca apa judecata, [i
dreptatea ca pârâul cel nec\lcat.
25. Au junghieri [i jertfe mi-a]i adus mie
casa lui Israil în patruzeci de ani în pustie?
26. {i a]i purtat cortul lui Moloh [i steaua
dumnezeului vostru Remfan, chipurile
acelora, care v-a]i f\cut vou\.
27. {i v\ voiu muta pe voi dincolo de
Damasc, zice Domnul Dumnezeu
Atot]iitor numele lui.
CAP. 6.
Amenin]area celor mândri [i
dezmierda]i cu pieire [i robie.
Vai celor ce ur\sc Sionul [i celor ce
n\d\jduiesc în Muntele Samariei, cules-au
st\pânirile neamurilor, [i au intrat ei.
2. Casa lui Israil, trece]i to]i, [i vede]i la
Calani, [i trece]i de acolo la Ematrava, [i
v\ pogorâ]i de acolo la Ghetul celor de alt
neam, cele mai tari dintre toate împ\r\]iile
acestea, de sunt mai multe hotarele lor
decât hotarele voastre.
3. Cei ce vin la ziua cea rea, [i celor ce se
1032
apropie, [i se ating de Sâmbetele cele
mincinoase.
4. Celor ce dorm în paturi de elefant, [i
se r\sfa]\ întru a[ternuturile lor, [i celor ce
m\nânc\ iezi din turme [i vi]ei sug\tori
din mijlocul cirezilor.
5. Celor ce bat în palme la glasul
organelor, ca [i cum ar sta au socotit, [i nu
ca cum ar fugi.
6. Celor ce beau vinul strecurat, [i cu
mirurile cele mai de frunte se ung, [i nu
p\timeau nimic pentru sf\râmarea lui
Iosif.
7. Pentru aceea acum robi vor fi de la
începutul celor puternici, [i se va lua
rânchezatul cailor din Efraim.
8. C\ s-au jurat Domnul pe sine, zice
Domnul Dumnezeul puterilor, c\ am urât
eu toat\ trufia lui Iacov, [i ]\rile lui le-am
urât, [i voiu pierde cetatea cu to]i cei ce
locuiesc într-însa.
9. {i va fi de vor r\mâne zece b\rba]i
într-o cas\, [i vor muri.
10. {i vor r\mâne ceilal]i, [i se vor prinde
casnicii lor, [i-i va sili s\ scoat\ oasele lor
din cas\, [i va zice ocârmuitorilor casei>
mai sunt înc\ la tine? {i va zice> ba nu mai
sunt. {i va zice> taci, ca s\ nu nume[ti
numele Domnului.
11. C\ iat\ Domnul va porunci, [i va bate
casa cea mare cu sf\râm\ri [i casa cea
mic\ cu surp\turi.
12. Au doar vor alerga în pietre caii? Au
t\cea-vor între iepe? C\ a]i întors întru
mânie judecata, [i roada drept\]ii întru
am\r\ciune.
13. Cei ce se veselesc prin nici un cuvânt
bun, cei ce zic> au nu cu t\ria noastr\ avem
putere?
14. Pentru aceea iat\ eu voiu ridica asupra
voastr\ casa lui Israil, neam, zice Domnul
 PROOROCIA LUI AMOS
puterilor, [i v\ va nec\ji pe voi, ca s\ nu
intra]i în Emat, [i pân\ la pârâul apusului.
CAP. 7.
Vedeniile Proorocului Amos despre
pedepsele urm\toare.
A[a mi-au ar\tat mie Domnul Dumnezeu,
[i iat\ pr\sil\ de l\custe venind de
diminea]\, [i iat\ un gândac era Gog
împ\ratul.
2. {i va fi dup\ ce va sfâr[i a mânca iarba
p\mântului, am zis> Doamne! Doamne!
Fie-]i mil\. Cine va scula pe Iacov? C\ s-
a împu]inat.
3. Par\-]i r\u Doamne de aceasta, [i nu
va fi aceasta, zice Domnul.
4. A[a mi-au ar\tat mie Domnul
Dumnezeu, [i iat\ au chemat judecata cu
foc Domnul Domnul, [i a mistuit adâncul
cel mult, [i a mâncat partea Domnului.
5. {i am zis, Doamne Dumnezeule,
înceteaz\. Cine va scula pe Iacov, c\ s-a
împu]inat?
6. Par\-]i r\u Doamne de aceasta, [i
aceasta nu va fi, zice Domnul.
7. A[a mi-au ar\tat mie Domnul, [i iat\
un b\rbat stând pe zid de diamant, [i în
mâna lui diamant.
8. {i au zis Domnul c\tre mine> ce vezi
tu Amos? {i am zis> diamant< [i au zis
Domnul c\tre mine> iat\ eu pun diamant
în mijlocul poporului meu Israil, mai mult
nu voiu ad\uga a-l trece pe el.
9. {i se vor strica capi[tile cele de râs, [i
s\rb\torile lui Israil se vor pustii, [i m\
voiu scula asupra casei lui Ierovoam cu
sabie.
10. {i a trimis Amasia Preotul în Vetil la
Ierovoam împ\ratul lui Israil, zicând>
tulbur\ri face asupra ta Amos în mijlocul
1033
casei lui Israil, nu va putea suferi
p\mântul toate cuvintele lui.
11. C\ acestea zice Amos> de sabie va
muri Ierovoam, iar Israil rob se va duce
din p\mântul s\u.
12. {i a zis Amasia c\tre Amos> cel ce
vezi, mergi [i te du în p\mântul Iudei, [i
acolo s\ petreci [i acolo vei prooroci.
13. Iar în Vetil nu vei mai ad\uga a
prooroci, c\ sfin]itorul împ\ratului este, [i
casa împ\r\]iei este.
14. {i a r\spuns Amos, [i a zis c\tre
Amasia> nu eram eu prooroc, nici fecior
de prooroc, ci p\stor eram scuturând dude.
15. {i m-au luat Domnul de la oi, [i au zis
Domnul c\tre mine> mergi [i prooroce[te
asupra poporului meu Israil.
16. {i acum auzi cuvântul Domnului, tu
zici> nu prooroci asupra lui Israil, [i s\ nu
faci tulburare asupra casei lui Iacov.
17. Pentru aceea acestea zice Domnul>
femeia ta în cetate va curvi, [i fiii t\i [i
fetele tale de sabie vor c\dea, [i p\mântul
t\u cu funia se va m\sura, [i tu vei muri în
p\mânt necurat, iar Israil se va duce rob
din p\mântul s\u< a[a mi-au ar\tat mie
Domnul.
CAP. 8.
Vedenie despre pieirea casei lui Israil [i
foamete duhovniceasc\.
A[a au ar\tat mie Domnul Domnul, [i iat\
un vas de p\s\rar.
2. {i au zis Domnul> ce vezi tu Amos? {i
am zis> un vas de p\s\rar, [i au zis
Domnul c\tre mine> venit-a sfâr[itul
asupra poporului meu Israil, [i mai mult
nu voiu ad\uga a trece printr-însul.
3. {i se vor v\ita podurile Bisericii în
ziua aceea, zice Domnul, mult este cel
 PROOROCIA LUI AMOS
c\zut în tot locul, voiu aduce t\cerea.
4. Auzi]i acestea cei ce zdrobi]i în
diminea]\ pe cel s\rac [i asupri]i pe cei
mi[ei de pe p\mânt.
5. Zicând> când va trece luna [i vom
vinde? {i Sâmbetele, [i vom deschide
vistieria? Ca s\ facem m\sur\ mic\, [i s\
m\rim cump\na, [i s\ facem cump\n\
nedreapt\.
6. Ca s\ agonisim cu argint pe cei s\raci
[i pe cel lipsit pentru înc\l]\minte [i din
toat\ vânzarea ne vom negu]\tori?
7. Jur\-se Domnul asupra seme]iei lui
Iacov, de se vor uita întru biruin]\ toate
lucrurile voastre.
8. {i pentru acestea, au nu se va tulbura
p\mântul? {i va plânge tot cel ce locuie[te
într-însul? {i se va sui ca un râu pieirea, [i
se va pogorî ca râul Eghipetului?
9. {i va fi în ziua aceea zice Domnul
Dumnezeu> soarele va apune în amiaz\zi,
[i lumina se va întuneca ziua pe p\mânt.
10. {i voiu întoarce s\rb\torile voastre
întru plângere, [i toate cânt\rile întru
tânguire [i voiu pune peste tot mijlocul
sac, [i peste tot capul ple[uvire. {i-l voiu
pune pe el ca plânsul celui iubit, [i pe cei
cu el ca ziua durerii.
11. Iat\ vin zile, zice Domnul> [i voiu
trimite foamete pe p\mânt, nu foamete de
pâine, nici sete de ap\, ci foamete de a
auzi cuvântul Domnului.
12. {i se vor cl\ti apele de la mare pân\ la
mare, [i de la miaz\noapte pân\ la r\s\rit
vor alerga împrejur cercând cuvântul
Domnului, [i nu-l vor afla.
13. În ziua aceea vor pieri fecioarele cele
frumoase [i tinerii de sete.
14. Cei ce se jur\ pe cur\]irea Samariei [i
cei ce zic> viu este Dumnezeul t\u Dan, [i
viu este Dumnezeul t\u Virsavee, vor
1034
c\dea, [i nu se vor scula mai mult.
CAP. 9.
Amenin]area cu pedeapsa
necredincio[ilor [i întoarcerea
poporului din robie.
V\zut-am pe Domnul stând pe jertfelnic,
[i au zis> love[te peste cur\]itor, [i se vor
cl\ti cele dinaintea por]ii, [i taie spre
capetele tuturor, [i pe cei r\ma[i ai lor cu
sabie îi voiu omorî, [i nu va sc\pa dintre
dân[ii fugind, [i nu va sc\pa dintre ei cel
ce scap\.
2. De se vor îngropa în Iad, de acolo îi va
scoate pe ei mâna mea, [i de se vor sui în
cer, de acolo îi voiu pogorî pe ei.
3. De se vor ascunde în vârful
Karmilului, de acolo îi voiu cerca, [i îi
voiu lua pe ei< [i de se vor afunda
dinaintea ochilor mei întru adâncurile
m\rii, acolo voiu porunci balaurului, [i-i
va mu[ca pe ei.
4. {i de se vor duce în robie înaintea fe]ei
vr\jma[ilor s\i, acolo voiu porunci sabiei,
[i-i va omorî pe ei, [i voiu pune ochii mei
asupra lor spre rele, [i nu spre bune.
5. {i Domnul Dumnezeu Atot]iitorul, cel
ce se atinge de p\mânt, [i-l cl\te[te, [i vor
plânge to]i cei ce locuiesc pe el, [i se va
sui ca un râu pieirea lui, [i se va pogorî ca
râul Eghipetului.
6. Cel ce zide[te spre cer suirea sa, [i
f\g\duin]a sa pe p\mânt o întemeiaz\, cel
ce cheam\ apa m\rii, [i o vars\ peste fa]a
p\mântului, Domnul Atot]iitorul numele
lui.
7. Au nu ca fiii Etiopienilor sunte]i voi
mie fiii lui Israil? Zice Domnul, au nu pe
Israil am scos din p\mântul Eghipetului, [i
pe cei de alt neam din Kapadochia, [i pe
 PROOROCIA LUI AMOS

Siri din groap\?

8. Iat\ ochii Domnului Dumnezeu peste
împ\r\]ia p\c\to[ilor, [i o voiu pierde pe
ea de pe fa]a p\mântului, îns\ nu pân\ în
sfâr[it voiu pierde casa lui Iacov, zice
Domnul.
9. C\ iat\ eu poruncesc, [i voiu vântura
întru toate neamurile casa lui Israil,
precum se vântur\ la vânturare, [i nu va
c\dea zdrobitur\ pe p\mânt.
10. De sabie vor muri to]i p\c\to[ii
poporului meu, cei ce zic> nu se vor
apropia, nici vor veni peste noi rele.
11. În ziua aceea ridica-voiu cortul lui
David cel c\zut, [i din nou voiu zidi cele
c\zute ale lui, [i cele r\sturnate ale lui le
voiu ridica [i iar\[i îl voiu zidi, ca în zilele
veacului.
12. Ca s\ m\ caute pe mine r\m\[i]ele
oamenilor [i toate neamurile, peste care se
cheam\ numele meu, zice Domnul, cel ce
face toate acestea.
13. Iat\ vin zile zice Domnul> [i va apuca
treieri[ul pe cules, [i se va coace strugurul
întru s\mân]\, [i vor pica mun]ii dulcea]\,
[i toate dealurile împreun\ odr\slite vor fi.
14. {i voiu întoarce robia poporului meu
Israil, [i vor zidi cet\]ile cele surpate, [i
vor locui [i vor s\di vii, [i vor bea vinul
lor, [i vor face gr\dini, [i vor mânca
roadele lor.
15. {i îi voiu s\di pe ei în p\mântul lor, [i
mai mult nu se vor scoate din p\mântul
lor, care l-am dat lor, zice Domnul
Dumnezeu Atot]iitorul.

1035
 PROOROCIA LUI AVDIE
PROOROCIA LUI AVDIE
CAP. 1.
Vedenie despre pedeapsa Idumeilor [i
mântuirea Israiltenilor.
Vedenia lui Avdie. Acestea zice Domnul
Dumnezeu Idumeei> auzit-am de la
Domnul, [i înt\rire la neamuri au trimis,
scula]i-v\, [i s\ ne scul\m asupra ei cu
r\zboi.
2. Iat\ mic te-am dat pe tine întru
neamuri, necinstit e[ti tu foarte.
3. Trufia inimii tale te-a ridicat pe tine
cel ce locuie[ti în g\urile pietrelor, cel ce
înal]i l\ca[ul t\u, cel ce zici întru inima ta>
cine m\ va arunca la p\mânt?
4. De te vei în\l]a ca vulturul, [i de vei
pune între stele cuibul t\u, de acolo te voiu
surpa, zice Domnul.
5. De ar fi intrat la tine furi, sau tâlhari
noaptea, unde te-ai fi ascuns? Au nu ar fi
furat destule loru[i? {i de ar fi venit
culeg\tori la tine, au nu ar fi l\sat struguri?
6. Cum s-a cercetat Isav, [i s-a aflat
ascunsele lui?
7. Pân\ la hotare te-a trimis pe tine, to]i
oamenii leg\turii tale au st\tut împotriv\
]ie, sl\bit-au de c\tre tine oamenii t\i cei
de pace, pus-au pândiri sub tine, nu este
în]elegere într-în[ii.
8. În ziua aceea, zice Domnul> pierde-
voiu în]elep]ii din Idumeea, [i în]elegerea
din muntele lui Isav.
9. {i se vor speria r\zboinicii t\i din
Teman, ca s\ se piarz\ omul din muntele
lui Isav.
10. Pentru junghierea [i pentru
p\gân\tatea cea împotriva fratelui t\u
Iacov, acoperi-te-va ru[inea, [i vei pieri în
1036
veac.
11. Din ziua în care ai st\tut împotriv\, în
ziua în care robea cei de alt neam puterea
lui, [i str\inii au intrat în por]ile lui, [i au
aruncat sor]i pentru Ierusalim, [i tu erai ca
unul dintr-în[ii.
12. S\ bagi în seam\ ziua fratelui t\u în
ziua str\inilor, [i s\ nu te vesele[ti de fiii
lui Iuda în ziua pierz\rii lor, [i s\ nu
gr\ie[ti mari în ziua necazului.
13. Nici s\ intri în por]ile popoarelor în
ziua durerilor lor, [i s\ nu bagi ;n seam\ [i
tu adunarea lor în ziua pieirii lor, [i s\ nu
te pui [i tu cu puterea lor în ziua pieirii lor.
14. Nici s\ stai la ie[irile lor, ca s\ pierzi
pe cei ce scap\ dintru ei, nici s\ opre[ti pe
cei ce fug de la ei în ziua necazului.
15. C\ aproape este ziua Domnului peste
toate neamurile, precum ai f\cut, a[a va fi
]ie, r\spl\tirea ta se va r\spl\ti în capul
t\u.
16. C\ precum ai b\ut în muntele cel sfânt
al meu, bea-vor toate neamurile vin, bea-
vor [i vor înghi]i, [i vor fi, ca [i cum nu ar
fi fost.
17. Iar în Muntele Sionului va fi mântuire,
[i va fi sfânt, [i va mo[teni casa lui Iacov
pe cei ce o au mo[tenit pe dânsa.
18. {i va fi casa lui Iacov foc, [i casa lui
Iosif, flac\r\< iar casa lui Isav trestie, [i se
vor aprinde asupra lor, [i-i vor mânca pe
ei, [i nu va fi purt\tor de foc la casa lui
Isav, c\ Domnul au gr\it.
19. {i vor mo[teni cei din Naghev
muntele lui Isav [i cei din Sefila pe cei de
alt neam, [i vor mo[teni muntele lui
Efraim, [i câmpul Samariei, [i pe
Veniamin, [i pe Galaadita.
 PROOROCIA LUI AVDIE

20. {i al mut\rii începutul acesta fiilor lui

Israil, p\mântul Hananeilor pân\ la
Sarepta, [i mutarea Ierusalimului pân\ la
Efrata, [i vor mo[teni cet\]ile Naghevului.
21. {i se vor sui mântui]i din Muntele
Sionului, ca s\ izbândeasc\ asupra
muntelui lui Isav, [i va fi a Domnului
împ\r\]ia.

1037
 PROOROCIA LUI IONA
PROOROCIA LUI IONA
CAP. 1
Chemarea, neascultarea [i pedeapsa lui
Iona.
{i a fost cuvântul Domnului c\tre Iona
feciorul lui Amati, zicând>
2. Scoal\ [i mergi la Ninevi cetatea cea
mare, [i propov\duie[te într-însa, c\ s-a
suit strigarea r\ut\]ii ei la mine.
3. {i s-a sculat Iona s\ fug\ de la fa]a
Domnului în Tarsis, [i s-a pogorât la Iopia,
[i a aflat o corabie, care mergea în Tarsis,
[i [i-a dat chiria sa, [i a intrat într-însa, s\
se duc\ cu dân[ii în Tarsis de la fa]a
Domnului.
4. {i au ridicat Domnul mare vânt pe
mare [i s-a f\cut mare furtun\ pe mare, [i
corabia se cump\nea de valuri, vrând s\ se
sf\r=me.
5. {i s-au sp\imântat cor\bierii, [i au
strigat fiecare la Dumnezeul s\u< [i
lep\dau vasele din corabie în mare ca s\ o
u[ureze< [i Iona se pogorâse în fundul
corabiei, [i dormea [i hr\pea.
6. {i a venit cârmaciul la el, [i i-a zis lui>
ce hr\pe[ti tu? Scoal\ [i roag\ pe
Dumnezeul t\u, c\ doar ne va mântui
Dumnezeu, [i nu vom pieri.
7. {i a zis fiecare c\tre vecinul s\u>
veni]i s\ arunc\m sor]i, [i s\ cunoa[tem
pentru cine este r\utatea aceasta asupra
noastr\, [i au aruncat sor]i, [i a c\zut
soarta pe Iona.
8. {i a zis lui> spune nou\, pentru cine
este r\utatea aceasta asupra noastr\? Ce
este lucrul t\u? {i de unde vii [i încotro
mergi? {i din ce ]ar\ [i din care popor e[ti
tu?
1038
9. {i a zis c\tre ei> robul Domnului sunt
eu, [i pe Domnul Dumnezeul cerului
cinstesc eu, care au f\cut marea [i uscatul.
10. {i s-au înfrico[at oamenii cu fric\
mare, [i i-au zis lui> c\ci ai f\cut aceasta?
Pentru c\ cunoscuser\ oamenii, c\ fugea
de la fa]a Domnului, c\ le spusese lor.
11. {i i-au zis lui> ce ;]i vom face ]ie, [i s\
se alineze marea deasupra noastr\? Pentru
c\ marea se în\l]a [i ridica mai mari
valuri.
12. {i a zis c\tre ei Iona> lua]i-m\ [i m\
arunca]i în mare, [i se va alina marea
deasupra voastr\< c\ am cunoscut eu c\
pentru mine s-a f\cut aceast\ furtun\ mare
asupra voastr\.
13. {i se sileau oamenii s\ se întoarc\ la
uscat, [i nu puteau c\ marea se în\l]a, [i se
ridica mai vârtos asupra lor.
14. {i au strigat c\tre Domnul [i au zis>
nicicum Doamne s\ nu pierim pentru
sufletul omului acestuia, [i s\ nu dai
asupra noastr\ sânge drept, pentru c\ tu
Doamne, precum ai vrut ai f\cut.
15. {i au luat pe Iona, [i l-au aruncat în
mare, [i a încetat marea de valurile sale.
16. {i s-au temut oamenii cu mare temere
de Domnul, [i au adus jertf\ lui
Dumnezeu, [i s-au rugat cu rug\ciuni.
CAP. 2.
Rug\ciunea lui Iona pentru mântuire.
{i au poruncit Domnul unui chit mare s\
înghit\ pe Iona< [i a fost Iona în pântecele
chitului trei zile [i trei nop]i.
2. {i s-a rugat Iona c\tre Domnul
Dumnezeul s\u din pântecele chitului, [i a
 PROOROCIA LUI IONA
zis>
3. Strigat-am întru necazul meu c\tre
Domnul Dumnezeul meu, [i m-au auzit<
din pântecele Iadului strigarea mea, [i au
auzit glasul meu.
4. Aruncatu-m-ai întru adâncul inimii
m\rii, [i ape m-au înconjurat.
5. Toate în\l]\rile tale, [i valurile tale
peste mine au trecut.
6. {i eu am zis> lep\datu-m-am de la
ochii t\i< au doar voiu ad\uga ca s\ mai
privesc eu la Biserica cea sfânt\ a ta?
7. Turnatu-s-au ape pân\ la sufletul meu<
adâncul cel din fund m-a înconjurat,
afundatu-s-a capul meu< întru cr\p\turile
mun]ilor m-am pogorât, în p\mântul ale
c\ruia încuietorile sunt z\voare ve[nice, [i
s\ ias\ din stric\ciune via]a mea c\tre tine
Doamne Dumnezeul meu.
8. Când se sfâr[ea din mine sufletul meu,
de Domnul mi-am adus aminte> [i s\ vin\
c\tre tine rug\ciunea mea, la sfânt\
Biserica ta.
9. Cei ce p\zesc cele de[arte [i
mincinoase, [i-au p\r\sit mila lor.
10. Iar eu cu glas de laud\ [i de
m\rturisire, voiu jertfi ]ie< câte am
f\g\duit voiu da ]ie Domnului pentru
mântuirea mea.
11. {i au poruncit Domnul chitului, [i a
lep\dat pe Iona la uscat.
CAP. 3.
Mustrarea cea roditoare a lui Iona.
Poc\in]a Ninevitenilor.
{i s-a f\cut cuvântul Domnului c\tre Iona
a doua oar\, zicând>
2. Scoal\, [i mergi în Ninevi, cetatea cea
mare, [i propov\duie[te într-însa dup\
cuvântul cel dint=i, care am zis ]ie.
1039
3. {i s-a sculat Iona, [i a mers în Ninevi,
precum i-au zis Domnul< [i Ninevi era
cetate mare lui Dumnezeu, cale ca de trei
zile.
4. {i a început Iona a intra în cetate cale
ca de o zi, [i a propov\duit, [i a zis>
5. Înc\ trei zile, [i Ninevi se va pr\p\di,
[i au crezut oamenii din Ninevi lui
Dumnezeu, [i au propov\duit post, [i s-au
îmbr\cat cu saci de la mare pân\ la cel mic
al lor.
6. {i a venit cuvântul la împ\ratul
Ninevii, [i s-a sculat de pe scaunul s\u, [i
s-a dezbr\cat de hainele sale, [i s-a
îmbr\cat cu sac [i a [ezut în cenu[\.
7. {i s-a spus, [i s-a poruncit în Ninevi
de la împ\ratul [i de la boierii lui, zicând>
oamenii [i dobitoacele [i boii [i oile s\ nu
guste nimic, nici s\ pasc\, [i ap\ s\ nu
bea.
8. {i s-au îmbr\cat cu saci oamenii, [i
vitele nu au p\scut, [i au strigat c\tre
Dumnezeu cu deadinsul, [i s-au întors
fiecare din calea sa cea rea, [i de la
strâmb\tatea ce era în mâinile lor, zicând>
9. Cine [tie, doar de va p\rea r\u lui
Dumnezeu, [i se va milostivi [i se va
întoarce de la înt\râtarea mâniei sale, [i nu
vom pieri.
10. {i au v\zut Dumnezeu lucrurile lor, c\
s-au întors de la c\ile lor cele rele, [i au
p\rut r\u lui Dumnezeu pentru r\ul, care
au zis s\ le fac\ lor [i nu au f\cut.
CAP. 4.
Întristarea lui Iona [i mustrarea lui
Dumnezeu.
{i s-a întristat Iona cu întristare mare, [i s-
a tulburat.
2. {i s-a rugat Domnului, [i a zis> o
 PROOROCIA LUI IONA

Doamne! Au nu sunt acestea cuvintele mult decât o sut\ [i dou\zeci de mii de

mele, care am gr\it înc\ fiind eu în oameni, care nu-[i cuno[teau dreapta lor,
p\mântul meu? nici stânga lor, [i dobitoacele lor multe?
3. Pentru aceasta apucasem mai înainte
s\ fug la Tarsis, c\ am [tiut c\ tu milostiv
e[ti [i îndurat, îndelung r\bd\tor [i mult
milostiv, [i ;]i pare r\u de r\ut\]i.
4. {i acum st\pâne Doamne! Ia sufletul
meu de la mine, c\ mai bine este mie a
muri decât a fi viu.
5. {i au zis Domnul c\tre Iona> foarte te-
ai sup\rat tu?
6. {i a ie[it Iona din cetate, [i a [ezut în
preajma cet\]ii, [i [i-a f\cut lui[i acolo
umbrar, [i a [ezut sub dânsul la umbr\,
pân\ când va vedea ce va fi cet\]ii.
7. {i au poruncit Domnul Dumnezeu
unei cucurbete, [i a crescut peste capul lui
Iona, ca s\ fie umbr\ deasupra capului lui,
[i s\-l umbreasc\ de necazurile lui, [i s-a
bucurat Iona pentru cucurbet\, bucurie
mare.
8. {i au poruncit Dumnezeu unui vierme
a doua zi de diminea]\, [i a ros pe
dedesubt cucurbeta, [i s-a uscat.
9. {i a fost dup\ ce a r\s\rit soarele, au
poruncit Dumnezeu unui vânt cald cu
z\duf, [i a lovit soarele peste capul lui
Iona, [i sl\bea, [i nu mai tr\gea n\dejde de
sufletul s\u, [i a zis> mai bine este mie a
muri, decât a tr\i.
10. {i au zis Domnul Dumnezeu c\tre
Iona> foarte te-ai mâhnit tu pentru
cucurbet\? {i a zis> foarte m-am mâhnit
pân\ la moarte.
11. {i au zis Domnul> tu nu te-ai îndurat
de o cucurbet\, pentru care nu te-ai
ostenit, nici o ai crescut pe ea, care într-o
noapte a crescut, [i într-o noapte a pierit.
12. Dar eu, cum s\ nu m\ îndur de Ninevi
cetatea cea mare, întru care locuiesc mai

1040
 PROOROCIA LUI MIHEEA
PROOROCIA LUI MIHEEA
CAP. 1.
Proorocie despre pustiirea Iudeei [i
Samariei pentru dep\rtarea de la
Dumnezeu.
{i a fost cuvântul Domnului c\tre Miheea
Morasitul în zilele lui Ioatam [i ale lui
Ahaz [i ale lui Ezechia împ\ra]ilor Iudei,
pentru cele ce a v\zut de Samaria [i de
Ierusalim.
2. Auzi]i popoare cuvintele [i s\ ia
aminte p\mântul, [i to]i cei de pe dânsul,
[i va fi Domnul Dumnezeu întru voi spre
m\rturie, Domnul din casa cea sfânt\ a sa.
3. C\ iat\ Domnul va ie[i din locul s\u,
[i se va pogorî [i se va sui peste în\l]imile
p\mântului.
4. {i se vor cutremura mun]ii sub dânsul
[i v\ile se vor topi ca ceara de fa]a focului,
[i ca apa ce curge în jos.
5. Pentru p\gân\tatea lui Iacov toate
acestea [i pentru p\catul casei lui Israil,
care este p\gân\tatea lui Iacov? Au nu este
Samaria? {i care este p\catul casei lui
Iuda? Au nu este Ierusalimul?
6. {i voiu pune Samaria spre paz\
poamelor ]arinii [i spre s\dire viei [i voiu
surpa în pr\pastie pietrele ei, [i voiu
descoperi temeliile ei.
7. {i toate cele cioplite ale ei le vor
sf\râma, [i toate agonisitele ei le vor arde
cu foc, [i pe to]i idolii ei îi voiu pune întru
pierdere, c\ din pl\]ile curviei le-a adunat,
[i din pl\]ile curviei le-a întors.
8. Pentru aceasta va plânge [i se va
tângui, umbla-va descul]\ [i goal\, face-va
tânguire ca a balaurilor [i plângere ca a
fetelor sirinilor.
1041
9. C\ s-a l\]it rana ei, pentru c\ a venit
pân\ la Iuda, [i a atins pân\ la poarta
poporului meu, pân\ la Ierusalim.
10. Cei din Ghet s\ nu v\ m\ri]i [i cei din
Enachim nu pl\nui]i din cas\ râs, cu
p\mânt pres\ra]i râsul vostru.
11. Ceea ce locuie[te bine cet\]ile ei, nu a
ie[it ceea ce locuie[te în Senaar s\ plâng\
casa, care este lipit\ de ea, lua-va de la voi
rana durerii.
12. Cine a început întru bune celeia ce
locuie[te dureri? C\ s-a pogorât rele de la
Domnul peste por]ile Ierusalimului.
13. Ropotul carelor [i al c\l\re]ilor, celeia
ce locuie[te în Lahis, încep\toare este
p\catului fetei Sionului, c\ întru tine s-au
aflat p\gân\t\]ile lui Israil.
14. Pentru aceea va da pe cei ce se trimit
pân\ la mo[tenirea Ghetului, case de[arte
în de[ert s-au f\cut împ\ra]ilor lui Israil.
15. Pân\ ce mo[teni vor aduce ]ie ceea ce
locuie[ti în Lahis< mo[tenire pân\ la
Odolam va veni m\rirea fetei lui Israil.
16. Rade-te [i te tunde pentru fiii cei iubi]i
ai t\i, l\]e[te-]i ple[uvirea ta, ca vulturul,
c\ robi s-au dus din tine.
CAP. 2.
F\r\delegile fiilor lui Israil [i
prezicerea robiei lor.
F\cutu-s-au gândind osteneli, [i lucrând
rele întru a[ternuturile lor [i odat\ cu ziua
le s\v=r[eau acelea, c\ nu au ridicat c\tre
Dumnezeu mâinile lor.
2. {i poftea ]arini, [i jefuia pe s\raci, [i
case asuprea, [i pr\da pe b\rbat [i casa lui,
pe b\rbat [i mo[tenirea lui.
 PROOROCIA LUI MIHEEA
3. Pentru aceea acestea zice Domnul>
iat\ eu gândesc asupra neamului acestuia
rele, din care nu ve]i ridica grumajii vo[tri
[i nu ve]i umbla drep]i, c\ vremea rea este.
4. În ziua aceea lua-se-va asupra voastr\
pild\, [i se va plânge plângere cu viers
zicând> cu necaz ne-am nec\jit, partea
poporului meu se m\sura cu funia, [i nu
era cine s\-l opreasc\, ca s\-l abat\ pe el,
]arinile voastre s-au împ\r]it.
5. Pentru aceea nu va fi ]ie cel ce arunc\
funie întru mo[tenire, întru adunarea
Domnului.
6. Nu plânge]i cu lacrimi, nici s\ se
tânguiasc\ pentru acestea, pentru c\ nu va
lep\da oc\rile.
7. Cel ce zice> casa lui Iacov a mâniat pe
Duhul Domnului, au nu sunt acestea
izvodirile lui? Au nu sunt cuvintele lui
bune cu el? {i drepte a umblat?
8. {i mai întâi poporul meu a st\tut întru
vrajb\ asupra p\cii lui, pielea lui o au
jupuit, ca s\ ia n\dejdea zdrobiturilor
r\zboiului.
9. Pentru aceea pov\]uitorii poporului
meu se vor lep\da din casele desf\t\rilor
sale, pentru izvodirile cele rele ale lor s-au
lep\dat. Apropia]i-v\ de mun]ii cei
ve[nici.
10. Scoal\-te [i umbl\, c\ nu este ]ie
aceasta odihn\< pentru necur\]ie v-a]i
stricat cu stricare.
11. Fugit-a]i negonindu-v\ nimeni, duhul
minciuna a oprit, picat-a ]ie în vin [i în
be]ie, [i va fi din pic\tura poporului
acestuia.
12. Adunându-se se va aduna Iacov cu
to]i, a[teptând voiu a[tepta pe cei r\ma[i
ai lui Israil, într-un loc voiu pune urârea
lor, ca oile întru strâmtoare, ca turma în
mijlocul z\cerii sale, scoate-se-vor din
1042
oameni.
13. Suie-te prin ruptur\ înaintea fe]ei lor,
t\iat-au, [i au trecut poarta, [i au ie[it prin
ea, [i a ie[it [i împ\ratul lor înaintea fe]ei
lor, [i Domnul îi va pov\]ui pe ei.
CAP. 3.
F\r\delegile c\peteniilor lume[ti [i
preo]e[ti.
{i va zice> auzi]i acestea c\peteniile casei
lui Iacov, [i cei r\ma[i ai casei lui Israil,
au nu este vou\ a cunoa[te judecata?
2. Cei ce urâ]i cele bune, [i c\uta]i cele
rele, [i jefui]i pieile lor de la ei, [i
c\rnurile lor de pe oasele lor.
3. Precum au mâncat c\rnurile poporului
meu, [i pieile lor le-au jupuit de pe dân[ii,
[i oasele lor le-au frânt [i le-au împ\r]it ca
trupurile în c\ld\ri, [i ca carnea în oal\,
4. A[a vor striga c\tre Domnul, [i nu-i va
auzi pe ei, [i va întoarce fa]a sa de c\tre ei
în vremea aceea, pentru c\ au f\cut
vicle[ug întru izvodirile sale asupra lor.
5. Acestea zice Domnul asupra
proorocilor celor ce am\gesc pe poporul
meu> cei ce mu[c\ cu din]ii s\i, [i
m\rturisesc pace peste ei, [i nu s-au dat în
gura lor, ridicat-au asupra lui r\zboi.
6. Pentru aceea noapte va fi vou\ din
vedere, [i întuneric va fi vou\ din vr\ji, [i
va apune soarele peste prooroci, [i va
întuneca peste ei ziua.
7. {i se vor ru[ina cei ce v\d vise, [i se
vor batjocori vr\jitorii, [i vor gr\i asupra
lor to]i, c\ nu este cine s\-i asculte pe ei.
8. De nu voiu umple eu t\ria cu Duhul
Domnului [i cu judecat\ [i cu putere, ca s\
vestesc lui Iacov p\gân\t\]ile sale [i lui
Israil p\catele sale.
9. Auzi]i acestea pov\]uitorii casei lui
 PROOROCIA LUI MIHEEA
Iacov [i ceilal]i ai casei lui Israil, cei ce
ur=]i judecata [i toate cele drepte le
r\zvr\ti]i.
10. Cei ce zidi]i Sionul cu sângiuri, [i
Ierusalimul cu strâmb\t\]i.
11. Pov\]uitorii lui pentru daruri judecau,
[i preo]ii lui pentru plat\ r\spundeau, [i
proorocii lui pentru argint vr\jeau, [i pe
Domnul se odihneau, zicând> au nu este
Domnul întru noi? Nu vor veni asupra
noastr\ rele.
12. Pentru aceea pentru voi, Sionul ca o
]arin\ se va ara, [i Ierusalimul ca o
p\zitoare de poame va fi, [i muntele casei
întru desi[ de dumbrav\.
CAP. 4.
Proorocie despre chemarea neamurilor
[i izb\virea din robie.
{i va fi în zilele cele de apoi ar\tat
muntele Domnului, gata pe vârfurile
mun]ilor, [i se va în\l]a mai presus de
dealuri, [i vor alerga la dânsul popoarele.
2. {i vor merge popoare multe, [i vor
zice> veni]i s\ ne suim în muntele
Domnului [i în casa Dumnezeului lui
Iacov, [i vor ar\ta nou\ calea lui, [i vom
umbla pe c\r\rile lui, c\ din Sion va ie[i
legea, [i cuvântul Domnului din
Ierusalim.
3. {i va judeca între popoare multe, [i va
mustra neamuri tari, pân\ departe, [i vor
t\ia s\biile lor s\ fac\ pluguri, [i suli]ele
s\ fac\ seceri, [i mai mult neam peste
neam nu va lua sabie, [i nicidecum nu vor
înv\]a a se r\zboi.
4. {i se va odihni fiecare sub vi]a sa [i
fiecare sub smochinul s\u, [i nu va fi cine
s\ înfrico[eze, c\ gura Domnului
Atot]iitorului a gr\it acestea.
1043
5. C\ toate popoarele vor umbla fiecare
în calea sa, iar noi vom umbla întru
numele Domnului Dumnezeului nostru în
veac, [i mai departe.
6. În ziua aceea, zice Domnul> aduna-
voiu pe cea sf\râmat\, [i pe cea lep\dat\
voiu lua [i pe care i-am lep\dat.
7. {i voiu pune pe cea sf\râmat\ întru
r\m\[i]\, [i pe cea lep\dat\ întru neam
tare, [i va împ\r\]i Domnul peste ei în
Muntele Sionului de acum [i pân\ în veac.
8. {i tu turnul turmei cel pr\fuit, fata
Sionului, la tine va veni [i va intra
st\pânia cea dint=i, împ\r\]ia din Vavilon
la fata Ierusalimului.
9. {i acum pentru ce ai cunoscut rele?
Au nu era împ\rat ]ie? Sau sfatul t\u a
pierit, c\ te-au cuprins pe tine dureri, ca
ale celeia ce na[te?
10. Chinuie[te-te [i te îmb\rb\teaz\ [i te
apropie fata Sionului, ca ceea ce na[te, c\
acum vei ie[i din cetate, [i vei locui în
câmp, [i vei veni pân\ la Vavilon, de acolo
te va izb\vi [i de acolo te va r\scump\ra
Domnul Dumnezeul t\u din mâna
vr\jma[ilor t\i.
11. {i acum s-au adunat asupra ta neamuri
multe, zicând> bucura-ne-vom [i vor vedea
în Sion ochii no[tri.
12. Iar ei nu au cunoscut gândul
Domnului, [i nu au în]eles sfatul lui, c\ i-
au adunat pe ei ca snopii în arie.
13. Scoal\-te [i-i treier\ pe ei fata
Sionului, c\ voiu pune coarnele tale de
fier, [i unghiile tale le voiu pune de aram\,
[i vei sf\râma cu ele popoare multe, [i vei
sfin]i Domnului mul]imea lor [i t\ria lor
Domnului a tot p\mântul.
CAP. 5.
Proorocie despre na[terea lui Mesia [i
 PROOROCIA LUI MIHEEA
întoarcerea neamurilor.
Acum se va îngr\di cu gard fata lui
Efraim, strâmtoare a pus asupra noastr\,
cu toiag vor lovi peste obraz pe neamurile
lui Israil.
2. {i tu Vitleeme casa Efratului, mic e[ti
a fi întru miile Iudei, c\ dintru tine va ie[i
mie, ca s\ fie pov\]uitor lui Israil, [i
ie[irile lui din început, din zilele veacului.
3. Pentru aceasta da-i-va pe ei pân\ la
vremea când n\sc\toarea va na[te, [i
r\m\[i]ele fra]ilor lor se vor întoarce la fiii
lui Israil.
4. {i va sta [i va vedea, [i va pa[te turma
sa cu t\rie Domnul, [i întru slava numelui
Domnului Dumnezeului s\u vor fi, pentru
c\ acum se vor m\ri pân\ la marginile
p\mântului.
5. {i va fi aceast\ pace, când va veni
Asur pe p\mântul vostru, [i când va intra
în ]ara voastr\, [i se vor scula asupra lui
[apte p\stori [i opt c\petenii de oameni.
6. {i vor pa[te pe Asur cu sabie, [i
p\mântul lui Nevrod cu [an]ul lui< [i va
mântui de Asur, când va veni pe p\mântul
vostru [i când va intra în hotarele voastre.
7. {i va fi r\m\[i]a lui Iacov întru
neamuri în mijloc de popoare multe, ca
roua ce cade de la Domnul [i ca mieii pe
troscot, ca s\ nu se adune nici unul, nici s\
stea întru fiii oamenilor.
8. {i va fi r\m\[i]a lui Iacov întru
popoare în mijloc de popoare multe, ca
leul între vite în codru, [i ca puiul de leu
întru turme de oi, ca [i cum ar trece, [i
împ\r]ind va r\pi [i nu va fi cine s\ scoat\.
9. În\l]a-se-va mâna ta peste cei ce te
nec\jesc pe tine, [i to]i vr\jma[ii t\i vor
pieri.
10. {i va fi în ziua aceea, zice Domnul>
1044
voiu ucide caii t\i din mijlocul t\u [i voiu
pierde carele tale.
11. {i voiu surpa cet\]ile p\mântului t\u,
[i voiu strica toate înt\ririle tale.
12. {i voiu pierde fermec\toriile tale din
mâinile tale [i nu vor fi întru tine cine s\
vorbeasc\.
13. {i voiu pierde cele cioplite ale tale, [i
stâlpii t\i din mijlocul t\u, [i nu te vei
închina mai mult lucrurilor mâinilor tale.
14. {i voiu t\ia desi[urile din mijlocul t\u,
[i voiu strica cet\]ile tale.
15. {i voiu face cu mânie [i cu iu]ime
izbând\ întru neamuri, pentru c\ nu au
ascultat.
CAP. 6.
Jertfele pl\cute Domnului [i
amenin]area cu pedepse pentru
f\r\delegi.
Auzi]i dar, cele ce au zis Domnul> scoal\-
te [i te judec\ asupra mun]ilor, [i s\ auz\
dealurile glasul t\u.
2. Auzi]i mun]i judecata Domnului, [i
v\ile temeliile p\mântului, c\ judecat\
este Domnului asupra poporului s\u, [i cu
Israil se va întreba.
3. Poporul meu, ce am f\cut ]ie, sau cu
ce te-am întristat, sau cu ce te-am
îngreuiat? R\spunde mie.
4. Pentru c\ te-am scos din p\mântul
Eghipetului [i din casa robiei te-am
mântuit, [i am trimis înaintea fe]ei tale pe
Moisi [i pe Aaron [i pe Mariam.
5. Poporul meu adu-]i aminte ce a sf\tuit
asupra ta Valac împ\ratul Moavului? {i ce
i-a r\spuns Valaam feciorul lui Veor de la
Shini pân\ la Galgal, ca s\ se cunoasc\
dreptatea Domnului.
6. Cu ce voiu întâmpina pe Domnul?
 PROOROCIA LUI MIHEEA
Primi-voiu pe Dumnezeul meu cel înalt?
Au îndupleca-l-voiu pe el cu arderi de tot,
cu vi]ei de un an?
7. Au va binevoi Domnul întru mii de
berbeci, au întru zeci de mii de ]api gra[i?
Au da-voiu cele întâi n\scute ale mele
pentru p\gân\tate, rodul pântecelui meu
pentru p\catul sufletului meu?
8. Au spusu-]i-au ]ie omule ce este bun?
Sau ce cere Domnul de la tine f\r\ numai
s\ faci judecat\ [i s\ iube[ti mila, [i s\ fii
gata a merge cu Domnul Dumnezeul t\u?
9. Glasul Domnului peste cetate se va
striga, [i va mântui pe cei ce se tem de
numele lui, ascult\ neamule, [i cine va
împodobi cetatea?
10. Au focul [i casa celui f\r\delege, care
strânge avu]ii nedrepte, [i cu seme]ie
nedreapt\?
11. Au îndrepta-se-va în cump\n\ cel
f\r\delege? {i în sac m\surile
în[el\ciunii?
12. Dintru care [i-a umplut de p\gân\tate
avu]iile sale, [i cei ce locuiesc într-însa au
gr\it minciuni, [i limba lor s-a în\l]at în
gura lor.
13. {i eu voiu începe a te bate pe tine,
pierde-te-voiu pentru p\catele tale.
14. Tu vei mânca [i nu te vei s\tura [i te
voiu lep\da pe tine întru tine, [i vei apuca
[i nu vei sc\pa, [i oricâ]i vor sc\pa, la
sabie se vor da.
15. Tu vei sem\na, [i nu vei secera, tu vei
stoarce m\slina, [i nu te vei unge cu
untdelemn, [i strugurul, [i nu vei bea vin,
[i vor pieri legiuirile poporului meu.
16. {i ai p\zit îndrept\rile lui Zamvri, [i
toate lucrurile casei lui Ahaav, [i a]i
umblat în c\ile lor, ca s\ te dau pe tine în
pieire, [i pe cei ce locuiesc într-însa spre
[uierare, [i oc\rile popoarelor ve]i lua.
1045
CAP. 7.
Mustrarea Iudeilor [i f\g\duin]a
Domnului pentru izb\virea de robie.
Vai mie! C\ m-am f\cut ca cel ce adun\
paie la secer\, [i ca cel ce poghirce[te la
cules, când nu este strugur de mâncat, cele
dint=i rodite sunt, care a poftit sufletul
meu.
2. Vai mie suflete! C\ a pierit cel
credincios de pe p\mânt, [i cel ce face
dreptate întru oameni nu este, to]i spre
sângiuri judec\, fiecare pe aproapele s\u
nec\je[te cu necaz.
3. Spre r\u mâinile sale le g\tesc, cel mai
mare cere, [i judec\torul cuvinte de pace a
gr\it, pofta sufletului s\u este.
4. {i voiu lua bun\t\]ile lor, ca molia ce
m\nânc\, [i umbl\ spre îndreptare în ziua
cercet\rii, vai! Vai! R\spl\tirile tale au
venit, acum vor fi plângerile lor.
5. Nu v\ încrede]i în prieteni, nici
n\d\jdui]i în pov\]uitori, [i celeia ce se
culc\ într-un pat cu tine, p\ze[te-te s\ nu-
i încredin]ezi ceva.
6. C\ feciorul oc\r\[te pe tat\, fata se va
scula asupra mamei sale, nora asupra
soacrei sale, vr\jma[ii omului to]i cei ce
sunt în casa lui.
7. Iar eu spre Domnul voiu c\uta,
a[tepta-voiu întru Dumnezeu mântuitorul
meu, auzi-m\-va Dumnezeul meu.
8. Nu te bucura asupra mea vr\jma[a
mea, c\ am c\zut [i m\ voiu scula, c\ de
voiu [edea întru întuneric, Domnul m\ va
lumina.
9. Mânia Domnului o voiu suferi, c\ am
p\c\tuit lui, pân\ va îndrepta el dreptatea
mea, [i va face judecata mea, [i m\ va
scoate la lumin\, [i voiu vedea dreptatea
 PROOROCIA LUI MIHEEA

lui. Avraam, precum s-au jurat p\rin]ilor

10. {i va vedea vr\jma[a mea, [i se va no[tri în zilele cele mai dinainte.
îmbr\ca cu ru[ine, ceea ce zicea c\tre
mine> unde este Domnul Dumnezeul t\u?
Ochii mei o vor vedea pe ea, acum va fi
spre c\lcare, ca tina în c\i.
11. Ziua ungerii c\r\mizii, pieirea ta ziua
aceea, [i va lep\da legiuirile tale ziua
aceea.
12. {i cet\]ile tale vor veni spre risipire [i
spre împ\r]eal\ Asirienilor, [i cet\]ile tale
cele tari la împ\r]eal\ de la Tir pân\ la râu,
[i de la mare pân\ la mare, [i de la munte
pân\ la munte.
13. {i va fi p\mântul spre pustiire
împreun\ cu cei ce locuiesc pe el pentru
rodurile izvodirilor lor.
14. Pa[te poporul t\u cu toiagul t\u, oile
mo[tenirii tale, cele ce locuiesc de sine[i
la dumbrav\ în mijlocul Karmilului,
pa[te-vor Vasanitida, [i Galaaditida ca
zilele veacului.
15. {i ca în zilele ie[irii tale din Eghipet,
ve]i vedea lucruri minunate.
16. Vedea-vor neamurile, [i se vor ru[ina,
[i din toat\ virtutea lor pune-vor mâinile
peste gura sa, urechile lor vor asurzi.
17. Linge-vor ]\râna ca [erpii ce se târ\sc
pe p\mânt, tulbura-se-vor întru închiderea
sa, de Domnul Dumnezeul nostru se vor
sp\imânta [i se vor teme de tine.
18. Cine este Dumnezeu precum e[ti tu?
Cel ce [tergi f\r\delegile, [i covâr[e[ti
p\gân\t\]ile celor r\ma[i ai mo[tenirii lui,
nu au ]inut întru m\rturie mânia sa, c\
voitor de mil\ este.
19. Întoarce-se-va, [i ne va milui pe noi,
afunda-va nedrept\]ile noastre [i se vor
lep\da în fundurile m\rii toate p\catele
noastre.
20. Da-va spre adev\r lui Iacov, mil\ lui

1046
 PROOROCIA LUI NAUM
PROOROCIA LUI NAUM
CAP. 1.
M\rirea [i puterea lui Dumnezeu
împotriva vr\jma[ilor s\i.
Luarea Ninevii, cartea vedeniei lui Naum
al lui Elcheseu.
2. Dumnezeu este râvnitor, [i Domnul
izbânditor, Domnul cel ce izbânde[te cu
mânie, Domnul izbânde[te asupra
vr\jma[ilor s\i, [i pierde pe potrivnicii s\i.
3. Domnul este îndelung r\bd\tor, [i
mare este t\ria lui, [i pe cel nevinovat nu-
l va face vinovat Domnul, întru sfâr[it [i
întru cutremur este calea lui, [i norii sunt
praful picioarelor lui.
4. Cel ce înfrico[eaz\ marea, [i o usuc\
pe ea, [i toate râurile le de[art\,
împu]inatu-s-a Vasanitida [i Karmilul, [i
cele înflorite ale Livanului s-au sfâr[it.
5. Mun]ii s-au cutremurat de el, [i
dealurile s-au cl\tit, [i s-a îngrozit
p\mântul de fa]a lui, toat\ lumea [i to]i cei
ce locuiesc într-însa.
6. De fa]a mâniei lui cine va putea
suferi? {i cine va sta înaintea iu]imii
mâniei lui? Mânia lui tope[te st\pâniri, [i
pietrele s-au sf\râmat dinaintea lui.
7. Bun este Domnul celor ce ;l a[teapt\
pe el în ziua necazului, [i cunoa[te pe cei
ce se tem de el.
8. {i întru potopul ce trece, sfâr[it va
face pe cei ce se scoal\ asupr\, [i pe
vr\jma[ii lui goni-i-va întunericul.
9. Ce socoti]i asupra Domnului? Sfâr[it
el va face, nu va izbândi de dou\ ori întru
aceea[i întru necaz.
10. C\ pân\ la temeiul lui se va ]elini, [i ca
o fasole înv\luindu-se se va mânca, [i ca
1047
trestia cea plin\ de usc\ciune.
11. Dintru tine va ie[i gând de rele asupra
Domnului, sf\tuindu-se împotrivitoare.
12. Acestea zice Domnul, cel ce
st\pâne[te peste ape multe, [i a[a se vor
împ\r]i, [i auzul t\u nu se va auzi mai
mult.
13. {i acum voiu zdrobi toiagul lui de la
tine, [i leg\turile tale voiu rupe.
14. {i va porunci pentru tine Domnul, nu
se va sem\na mai mult din numele t\u, din
casa Dumnezeului t\u pierde-voiu cele
cioplite [i cele v\rsate, pune-le-voiu
mormântul t\u, c\ grabnice sunt.
15. Iat\ peste mun]i picioarele celui ce
bineveste[te, [i ale celui ce veste[te pace.
Serbeaz\ Iudo s\rb\torile tale, pline[te
f\g\duin]ele tale, c\ nu vor ad\uga mai
mult a trece prin tine spre vechime,
sfâr[itu-s-au, pierit-au.
CAP. 2.
Proorocie despre d\râmarea Cet\]ii
Ninevi.
Suitu-s-au suflând în fa]a ta cel ce scoate
din necaz, str\juie[te calea, înt\re[te-]i
mijlocul, îmb\rb\teaz\-te cu virtute
foarte.
2. C\ au întors Domnul ocara lui Iacov,
ca ocara lui Israil, c\ scuturând i-a
scuturat pe ei [i vi]ele lor.
3. Stricat-au armele puterniciei lor din
oameni, b\rba]i tari batjocorind în foc,
frânele carelor lor în ziua g\tirii lui, [i
c\l\re]ii se vor gâlcevi în c\i.
4. {i se vor amesteca carele, [i se vor
lovi în uli]e. Vederea lor ca f\cliile focului
 PROOROCIA LUI NAUM
[i ca fulgerele ce alearg\.
5. {i ;[i vor aduce aminte boierii lor, [i
vor fugi ziua, [i vor sl\bi întru c\l\toria sa,
[i se vor gr\bi la ziduri, [i vor g\ti
ap\r\rile lor.
6. Por]ile cet\]ilor s-au deschis, [i casele
cele împ\r\te[ti au c\zut, [i temelia s-a
descoperit, [i nimeni nu se suia.
7. {i slujnicele ei se aduceau ca
porumbi]ele, gr\ind întru inimile lor.
8. {i Ninevi, ca o sc\ld\toare de ap\
apele ei, [i ei fugind nu au st\tut, [i nu era
cine s\ priveasc\.
9. Jefuia argintul, jefuia aurul, [i nu era
sfâr[it podoabei ei< îngreuiatu-s-a mai
mult decât toate vasele cele poftite ale ei.
10. Scuturare [i smâncitur\ [i undezare [i
frângerea inimii [i sl\birea genunchilor [i
dureri peste tot [oldul, [i fa]a tuturor ca
arsura oalei.
11. Unde este l\ca[ul leilor [i p\[unea
puilor leilor? Unde a mers leul ca s\ intre
acolo puiul leului, [i nu este cine s\
sperie?
12. Leul a r\pit de ajuns puilor s\i, [i a
sugrumat leilor s\i, [i a umplut de vânat
cuibul s\u [i l\ca[ul s\u de jaf.
13. Iat\ eu asupra ta, zice Domnul
Atot]iitorul< [i voiu arde cu foc mul]imea
ta, [i pe leii t\i îi va mânca sabia, [i voiu
pierde de pe p\mânt vânatul t\u, [i nu se
vor auzi mai mult faptele tale.
CAP. 3.
F\r\delegile Ninevii [i pustiirea ei.
O cetatea sângiurilor! Toat\ mincinoas\
plin\ de strâmb\tate, nu se va pip\i
vânatul.
2. Glasul biciurilor [i glasul
cutremurului roatelor [i al calului ce fuge
1048
[i al carului ce hurduie[te.
3. {i al c\l\re]ului ce încalec\, [i al
sabiei ce luce[te, [i al armelor ce fulger\,
[i al mul]imii celor r\ni]i, [i al grelei
c\deri, [i nu era sfâr[it neamurilor ei< [i
vor sl\bi în trupurile sale de mul]imea
curviei.
4. Curv\ frumoas\ [i vesel\
pov\]uitoarea farmecelor, care vinde
neamuri cu curvia sa [i popoare cu
fermec\toriile sale.
5. Iat\ eu asupra ta, zice Domnul
Atot]iitorul< [i voiu descoperi cele
dinapoia ta înaintea fe]ei tale, [i voiu ar\ta
neamurilor ru[inea ta [i împ\r\]iilor ocara
ta.
6. {i voiu lep\da peste tine urâciune
dup\ necur\]iile tale, [i te voiu pune spre
pild\.
7. {i va fi tot cel ce te va vedea, se va
pogorî de la tine [i va zice> tic\loasa
Ninevi, cine o va plânge pe ea? De unde
voiu cerca mângâiere ei?
8. G\te[te parte, întocme[te coard\,
g\te[te partea lui Amon, ceea ce locuie[te
în râuri, ap\ este împrejurul ei, a c\reia
început este marea [i apa zidurile ei,
9. {i Etiopia t\ria ei, [i Eghipetul, [i nu
este sfâr[it fugirii tale [i Livienii s-au
f\cut ajutor ei.
10. {i ea în str\in\tate se va duce roab\, [i
pe pruncii ei îi vor trânti la începutul
tuturor c\ilor ei, [i pentru toate cele
scumpe ale ei, vor arunca sor]i, [i to]i
boierii ei se vor lega cu c\tu[e.
11. {i tu te vei îmb\ta [i vei fi trecut\ cu
vederea, [i tu vei cerca ]ie stare de la
vr\jma[i.
12. Toate t\riile tale ca smochinul, care
are priveghetor, de se vor cl\ti vor c\dea în
gura celui ce m\nânc\.
 PROOROCIA LUI NAUM

13. Iat\ poporul t\u ca muierile întru tine,

vr\jma[ilor t\i deschizându-se, se vor
deschide por]ile p\mântului t\u, [i va
mânca focul z\voarele tale.
14. Ap\ de înconjurare trage-]i ]ie, [i ]ine
înt\ririle tale, intr\ în tin\ [i calc\ cu paie,
[i f\ mai tare decât c\r\mida.
15. Acolo te va mânca focul, pierde-te-va
sabia, mânca-te-va ca l\custa, [i te vei
îngreuia ca gândacul.
16. Înmul]it-ai negu]\toriile tale mai mult
decât stelele cerului. Gândacul s-a pornit
[i a zburat.
17. S\rit-a ca greierul, amestec\tura ta ca
l\custa, care se suie pe gard în ziua
frigului, soarele a r\s\rit [i ea a zburat, [i
nu a cunoscut locul ei. Vai lor!
18. Dormitat-au p\storii t\i, împ\ratul
Asirienilor a adormit pe cei tari ai t\i,
mers-a poporul t\u în mun]i, [i nu era cine
s\-i sprijineasc\.
19. Nu este vindecare zdrobirii tale,
umflatu-s-a rana ta. To]i cei ce au auzit
vestea ta, vor bate în palme asupra ta, c\
asupra cui nu a venit r\utatea ta pururea?

1049
 PROOROCIA LUI AVACUM
PROOROCIA LUI AVACUM
CAP. 1.
Plângerea proorocului pentru
f\r\delegile Iudei. Pedeapsa lui
Dumnezeu prin Haldeii n\v\litori.
Vedenia care a v\zut Avacum Proorocul.
2. Pân\ când Doamne voiu striga [i nu
vei auzi? Striga-voiu c\tre tine asuprindu-
m\ [i nu vei mântui?
3. Pentru ce mi-ai ar\tat mie osteneli [i
dureri? Ca s\ v\z necaz [i p\gân\tate?
Înaintea mea s-a f\cut judecat\ [i
judec\torul ia daruri.
4. Pentru aceea s-a c\lcat legea, [i nu
iese la sfâr[it judecata, pentru c\ cel
necredincios biruie[te asupra celui drept,
pentru aceea va ie[i judecat\ înd\r\tnic\.
5. Vede]i def\im\torilor, [i privi]i [i v\
minuna]i de cele minunate, [i pieri]i, c\
lucrul lucrez eu în zilele voastre, care nu-l
ve]i crede, de ;l va povesti fie[tecine.
6. C\ iat\ eu ridic pe Haldei neamul cel
amar [i iute, cel ce umbl\ peste l\]imile
p\mântului, ca s\ mo[teneasc\ l\ca[urile
nu ale sale.
7. Înfrico[at [i luminat este, dintru
dânsul judecata lui va fi, [i luarea lui
dintru dânsul va ie[i,
8. {i vor s\ri mai tare decât pardo[ii caii
lui, [i mai iu]i decât lupii Araviei, [i vor
înc\leca c\l\re]ii lui [i se vor porni de
departe, [i vor zbura ca vulturul cel gata a
mânca.
9. Pieire asupra celor necredincio[i va
veni, stând împotriv\ cu fe]ele lor din
preajm\, [i va aduna ca nisipul robimea.
10. {i el întru împ\ra]i se va desf\ta, [i
tiranii de batjocur\ vor fi lui [i el de toat\
1050
t\ria va râde, [i va pune [an], [i o va
supune lui[i.
11. Atunci va schimba duhul, [i va trece [i
se va milostivi, aceasta este t\ria
Dumnezeului meu.
12. Au nu tu din început Doamne
Dumnezeul cel sfânt al meu? {i nu vom
muri< Doamne! :ntru judecat\ l-ai pus pe
el, [i m-a f\cut ca s\ ar\t înv\]\tura lui.
13. Curat este ochiul, ca s\ nu vaz\ rele, [i
s\ nu priveasc\ peste ostenelile durerii,
pentru ce prive[ti peste cei hulitori? Au
t\cea-vei când va înghi]i cel necredincios
pe cel drept?
14. {i vei face pe oameni ca pe[tii m\rii,
[i ca jivinele care nu au pov\]uitor.
15. Pieirea cu undi]a a smuls, [i l-a tras pe
el cu mreaja, [i l-a adunat pe el cu
n\voadele sale, pentru aceasta veseli-se-
va, [i se va bucura inima lui.
16. Pentru aceasta jertfi-va n\vodului s\u,
[i va t\mâia mrejei sale, c\, cu ele a
îngr\[at partea sa, [i mânc\rile lui alese.
17. Pentru aceea arunca-va mreaja sa, [i
pururea a ucide neamuri nu se va
milostivi.
CAP. 2.
Vedenia proorocului despre relele
viitoare [i pedeapsa Haldeilor pentru
p\gân\tatea lor.
La straja mea voiu sta, [i m\ voiu sui pe
piatr\, [i voiu socoti, ca s\ v\z ce va gr\i
întru mine, [i ce voiu r\spunde asupra
mustr\rii mele.
2. {i au r\spuns c\tre mine Domnul, [i
au zis> scrie vedenia [i aievea pe tabl\, ca
 PROOROCIA LUI AVACUM
s\ urmeze cel ce va citi acestea.
3. C\ înc\ dup\ mult\ vreme va fi
vedenia, [i se va ar\ta la sfâr[it, [i nu în
de[ert, de va z\bovi, a[teapt\-l pe el, c\
venind va veni, [i nu va întârzia.
4. De se va feri, nu va binevoi sufletul
meu întru el, iar cel drept al meu din
credin]\ va fi viu.
5. Iar cel ce este m\re] [i hulitor, omul
trufa[ nimic nu va s\vâr[i, cel ce a l\rgit
ca Iadul sufletul s\u, [i acesta ca moartea
nu se satur\, [i va aduna la sine toate
neamurile, [i va primi la sine toate
popoarele.
6. Au nu toate acestea pild\ vor lua
asupra lui, [i întrebare spre povestirea lui?
{i vor zice> vai celui ce ;[i înmul]e[te lui[i
cele ce nu sunt ale lui! Pân\ când? {i
îngreuiaz\ asupra sa la]ul s\u.
7. C\ f\r\ de veste se vor scula cei ce ;l
mu[c\ pe el, [i vor priveghea pânditorii
t\i, [i vei fi de jaf lor.
8. Pentru c\ tu ai pr\dat neamuri multe,
pr\da-te-vor pe tine to]i cei r\ma[i ai
poporului, pentru sângiurile oamenilor [i
p\gân\tatea p\mântului [i a cet\]ii [i a
tuturor celor ce locuiesc într-însa.
9. Vai celui ce înmul]e[te l\comie rea
casei sale! Ca s\-[i pun\ întru în\l]ime
cuibul s\u, ca s\ scape din mâinile
r\ut\]ilor.
10. Sf\tuit-ai ru[ine casei tale, omorât-ai
popoare multe, [i a p\c\tuit sufletul t\u.
11. Pentru care piatra din perete va striga,
[i gândacul din lemn va gr\i acestea>
12. Vai celui ce zide[te cetate cu sânge! {i
;[i g\te[te cetate cu nedreptate.
13. Nu sunt acestea de la Domnul
Atot]iitorul, [i s-au sfâr[it popoare multe
de foc, [i neamuri multe s-au împu]inat.
14. C\ se va umple p\mântul a cunoa[te
1051
slava Domnului, ca apa mult\ va acoperi
pe ei.
15. Vai celui ce adap\ pe aproapele s\u cu
b\utur\ viclean\! {i-l îmbat\ ca s\ vaz\
cele ascunse ale sale.
16. S\turare de ocar\ din m\rire bea [i tu,
[i te mi[c\ [i te cl\te[te, înconjuratu-te-a
pe tine paharul dreptei Domnului, [i s-a
adunat ocar\ asupra m\ririi tale.
17. C\ p\gân\tatea Livanului te va
acoperi pe tine [i tic\lo[ia hiarelor te va
sp\imânta pe tine pentru sângiurile
oamenilor [i p\gân\t\]ile p\mântului, [i
ale cet\]ii [i ale tuturor celor ce locuiesc
într-însa.
18. Ce folose[te idolul, c\ l-a cioplit pe el,
l-a f\cut v\rsat< n\lucire mincinoas\, c\
cel ce l-a f\cut n\d\jduie[te în f\ptura sa,
ca s\ fac\ idoli mu]i.
19. Vai de cel ce zice lemnului> de[teapt\-
te, scoal\-te< [i pietrei> ridic\-te< [i aceasta
este n\lucire, [i aceasta este lucru de aur [i
de argint, [i nici o suflare nu este întru el.
20. Iar Domnul este în Biserica cea sfânt\
a sa, s\ se team\ de fa]a lui tot p\mântul.
CAP. 3.
Rug\ciunea [i cântarea Proorocului
Avacum pentru mântuirea poporului.
Rug\ciunea lui Avacum Proorocul cu
cântare.
2. Doamne! Auzit-am auzul t\u, [i m-am
temut, în]eles-am lucrurile tale, [i m-am
sp\imântat. În mijlocul a doi vie]uitori te
vei cunoa[te, când se vor apropia anii, te
vei cunoa[te, când va veni vremea, te vei
ar\ta, când se va tulbura sufletul meu,
întru mânie de mil\ ;]i vei aduce aminte.
3. Dumnezeu de la amiaz\zi va veni, [i
cel sfânt din munte umbros cu desime.
 PROOROCIA LUI AVACUM

Acoperit-au cerurile bun\tatea lui, [i de multe.

lauda lui este plin p\mântul. 16. P\zit-am [i s-a sp\imântat inima mea
4. {i str\lucirea lui ca lumina va fi, de glasul rug\ciunii buzelor mele, [i a
coarne în mâinile lui, [i a pus iubirea cea intrat cutremur în oasele mele, [i întru
tare a virtu]ii lui. mine s-a tulburat virtutea mea< odihni-
5. Înaintea fe]ei lui va merge cuvânt, [i voiu în ziua necazului meu, ca s\ m\ sui
va ie[i la câmp dinapoia lui. eu la poporul nemerniciei mele.
6. St\tut-au, [i s-a cl\tit p\mântul. Privit- 17. Pentru c\ smochinul nu va rodi, [i nu
au, [i s-au topit neamurile< zdrumicatu-s- vor fi roduri în vii< min]i-va lucrul
au mun]ii cu sil\, topitu-s-au dealuri m\slinului, [i câmpii nu vor face mâncare<
ve[nice, c\l\torii ve[nice ale lui. lipsit-au de la mâncare oile, [i nu vor fi boi
7. În loc de osteneli a v\zut corturile lâng\ iesle.
Etiopienilor, se vor sp\imânta [i corturile 18. Iar eu întru Domnul m\ voiu bucura,
p\mântului lui Madiam. veseli-m\-voiu de Dumnezeu mântuitorul
8. Au doar întru râuri te vei mânia meu.
Doamne? Sau întru râuri este iu]imea ta? 19. Domnul Dumnezeu puterea mea, [i va
Ori în mare este pornirea ta? C\ vei rândui picioarele mele spre s\vâr[ire,
înc\leca pe caii t\i, [i înc\lecarea ta este peste cele înalte m\ suie pe mine, ca s\
mântuire. biruiesc întru cântarea lui.
9. Încordând vei încorda arcul t\u asupra
schiptrurilor, gr\ie[te Domnul, de râuri va
cr\pa p\mântul.
10. Vedea-vor, [i în durere vor fi
popoarele, risipind apele mergerile, dat-a
adâncul glasul s\u, în\l]imea n\lucirile
sale.
11. Ridicatu-s-a soarele, [i luna a st\tut
întru rânduiala sa, întru lumin\ s\ge]ile
tale vor merge, întru str\lucirea fulgerului
armelor tale.
12. Cu înfrico[are vei împu]ina p\mântul,
[i întru mânie vei surpa neamurile.
13. Ie[it-ai spre mântuirea poporului t\u,
ca s\ mântuie[ti unsul t\u, pus-ai pe
capetele celor f\r\delege moarte, ridicat-
ai leg\turi pân\ la grumaz.
14. T\iat-ai întru uimire capetele celor
puternici, cutremura-se-vor într-însele,
deschide-vor frânele sale, ca s\racul cel ce
m\nânc\ întru ascuns.
15. {i ai suit la mare caii t\i tulburând ape

1052
 PROOROCIA LUI SOFONIE
PROOROCIA LUI SOFONIE
CAP. 1.
Proorocie împotriva Iudei [i
Ierusalimului. Ziua mâniei Domnului.
Cuvântul Domnului, care s-a f\cut c\tre
Sofonie al lui Husi, al fiului lui Godolia, al
fiului lui Amorie, al fiului lui Ezechia, în
zilele lui Iosia fiul lui Amon împ\ratul
Iudei.
2. Cu sfâr[ire s\ se sfâr[easc\ de pe fa]a
p\mântului, zice Domnul.
3. Sfâr[easc\-se omul [i dobitoacele,
sfâr[easc\-se p\s\rile cerului [i pe[tii
m\rii, [i vor sl\bi necredincio[ii, [i voiu
pierde pe cei f\r\delege de pe fa]a
p\mântului, zice Domnul>
4. {i voiu tinde mâna mea peste Iuda [i
peste to]i cei ce locuiesc în Ierusalim, [i
voiu lua din locul acesta numele
Vaalimilor [i numele popilor.
5. {i pe cei ce se închin\ în podurile
caselor o[tirii cerului, [i pe cei ce se
închin\ [i pe cei ce se jur\ pe Domnul [i
pe cei ce se jur\ pe împ\ratul lor.
6. {i pe cei ce se abat de la Domnul [i pe
cei ce nu caut\ pe Domnul [i pe cei ce nu
se ]in de Domnul.
7. Teme]i-v\ de fa]a Domnului
Dumnezeu, c\ aproape este ziua
Domnului, c\ au g\tit Domnul jertfa sa, [i
au sfin]it pe cei chema]i ai s\i.
8. {i va fi în ziua jertfei Domnului, [i
voiu izbândi asupra domnilor [i asupra
casei împ\ratului [i asupra tuturor, care s-
au îmbr\cat cu îmbr\c\minte str\in\.
9. {i voiu izbândi aievea asupra tuturor
celor din por]i în ziua aceea, care umplu
casa Domnului Dumnezeului s\u de
1053
p\gân\tate [i de viclenie.
10. {i va fi în ziua aceea, zice Domnul>
glas de strigare de la poarta
împung\torilor, [i vaiet de la a doua, [i
zdrobire mare de la mun]i.
11. Plânge]i cei ce locui]i lumea, c\ s-a
asem\nat tot poporul cu Hanaan, [i au
pierit to]i cei ce s-au în\l]at cu argint.
12. {i va fi în ziua aceea, cerca-voiu
Ierusalimul cu lumin\, [i voiu izbândi
asupra oamenilor hulitori, asupra str\jilor
lor, cei ce zic întru inimile lor> nu va face
bine Domnul, nici va face r\u.
13. {i va fi puterea lor de jaf, [i casele lor
de stricare, [i vor zidi case, [i nu vor locui
într-însele, [i vor s\di vii, [i nu vor bea
vinul lor.
14. C\ aproape este ziua Domnului cea
mare, aproape [i grabnic\ foarte. Glasul
zilei Domnului amar [i cumplit s-a rânduit
tare.
15. Ziua mâniei este ziua aceea, ziua
necazului [i a nevoii, ziua chinului [i a
pieirii, ziua ce]ii [i a întunericului, ziua
norului [i a negurii.
16. Ziua trâmbi]ei [i a strig\rii peste
cet\]ile cele tari [i peste unghiurile cele
înalte.
17. {i voiu nec\ji pe oameni, [i vor umbla
ca orbii, c\ au p\c\tuit Domnului, [i va
v\rsa sângele lor ca ]\râna, [i trupurile lor
ca baligile de bou.
18. {i argintul lor [i aurul lor nu-i va putea
mântui pe ei în ziua mâniei Domnului, [i
de focul râvnei lui se va topi tot p\mântul,
c\ sfâr[it [i gr\bire va face peste to]i cei ce
locuiesc pe p\mânt.
 PROOROCIA LUI SOFONIE
CAP. 2.
Îndemnare spre poc\in]\. Mustrarea
neamurilor.
Aduna]i-v\ [i v\ lega]i neamul cel
nepedepsit.
2. Mai ;nainte de ce ve]i fi voi, ca o
floare, care trece împreun\ cu ziua, mai
înainte de ce va veni peste voi mânia
Domnului, mai înainte de ce va veni peste
voi ziua mâniei Domnului.
3. C\uta]i pe Domnul to]i smeri]ii
p\mântului, face]i judecat\, [i c\uta]i
dreptatea [i le alege]i pe ele, ca s\ v\
acoperi]i în ziua mâniei Domnului.
4. C\ Gaza se va jefui, [i Ascalonul se va
pustii, [i Azotul la amiaz\zi se va lep\da,
[i Acaronul se va dezr\d\cina.
5. Vai celor ce locui]i funia m\rii!
Nemernicii Critenilor, cuvântul Domnului
peste voi, Hanaan, p\mântul celor de alt
neam, [i v\ voiu pierde pe voi din l\ca[.
6. {i va fi Critul p\[une turmelor [i stân\
oilor.
7. {i va fi funia m\rii celor r\ma[i ai
casei Iudei, peste ei se vor pa[te în casele
Ascalonului, îndesear\ vor poposi de c\tre
fa]a fiilor lui Iuda, c\ i-au cercetat pe ei
Domnul Dumnezeul lor, [i au întors robia
lor.
8. Auzit-am oc\rile lui Moav [i b\t\ile
fiilor lui Amon, cu care au oc\rât pe
poporul meu, [i s-au m\rit peste hotarele
mele.
9. Pentru aceea, viu sunt eu, zice
Domnul puterilor, Dumnezeul lui Israil<
c\ Moav ca Sodoma va fi, [i fiii lui Amon
ca Gomora [i Damascul p\r\sit, ca stogul
din arie [i pierit în veac< [i cei r\ma[i ai
poporului meu îi vor jefui pe ei, [i cei
r\ma[i ai neamului meu îi vor mo[teni pe
1054
ei.
10. Aceasta este lor pentru seme]ia lor,
pentru c\ au oc\rât [i s-au m\rit asupra
Domnului Atot]iitorul.
11. Ar\ta-se-va Domnul peste ei [i va
pierde pe to]i dumnezeii neamurilor
p\mântului, [i se vor închina lui fiecare
din locul s\u, toate ostroavele neamurilor.
12. {i voi Etiopienilor r\pi]i ve]i fi de
sabia mea.
13. {i voiu tinde mâna mea peste
miaz\noapte [i voiu pierde pe Asirieni, [i
voiu pune pe Nineviteni întru pustiire f\r\
de ap\ ca o pustie.
14. {i vor pa[te în mijlocul ei turme, [i
toate hiarele p\mântului, [i hamelii [i
aricii în podurile ei vor z\cea, [i hiarele
vor striga în g\urile ei, [i corbii în por]ile
ei, c\ chedrul este ridicarea ei.
15. Aceasta este cetatea cea def\im\toare,
care locuie[te întru n\dejde, care zice
întru inima sa> eu sunt, [i dup\ mine nu
este mai mult alta, cum s-a pustiit [i s-a
f\cut p\[une hiarelor? Tot cel ce va trece
prin ea, va [uiera [i va mi[ca mâinile sale.
CAP. 3.
Mustrarea Iudeilor pentru f\r\delegi.
F\g\duin]a mântuirii.
O cetatea cea luminat\! {i r\scump\rat\,
porumbi]a
2. Nu a ascultat glasul, nu a primit
înv\]\tura, spre Domnul nu a n\d\jduit, [i
c\tre Dumnezeul ei nu s-a apropiat.
3. Boierii ei întru ea ca leii r\cnind,
judec\torii ei ca lupii Araviei nu l\sau
pân\ diminea]a.
4. Proorocii ei purt\tori de duh, oamenii
hulitori, preo]ii ei spurc\ sfintele [i fac
p\gân\tate împotriva legii.
 PROOROCIA LUI SOFONIE
5. Iar Domnul drept este în mijlocul ei, [i
nu va face strâmb\tate, diminea]a de
diminea]\ va da judecata sa la lumin\, [i
nu s-a ascuns, [i nu [tie nedreptate în
cerere, [i nu spre priciri strâmb\tate.
6. :ntru stric\ciune am tras pe cei trufa[i,
pierit-au înt\riturile lor, pustii-voiu c\ile
lor de tot, ca s\ nu c\l\toreasc\, sfâr[itu-s-
au cet\]ile lor, pentru c\ nimeni nu era,
care s\ stea, [i nici s\ locuiasc\.
7. Zis-am> îns\ teme]i-v\ de mine [i
primi]i certarea, [i nu ve]i pieri din ochii
ei, toate câte am izbândit asupra ei,
g\te[te-te, mânec\, pierit-a tot poghircul
lor.
8. Pentru aceea, a[teapt\-m\ pe mine,
zice Domnul> în ziua învierii mele spre
m\rturie.
9. C\ judecata mea este spre adunarea
neamurilor, ca s\ primesc pe împ\ra]i, ca
s\ v\rs peste ei toat\ iu]imea mâniei mele,
c\ de focul râvnei mele se va topi tot
p\mântul.
10. C\ atunci voiu întoarce la popoare
limb\ în neamul ei, ca s\ cheme to]i
numele Domnului, [i s\-i slujeasc\ lui sub
un jug.
11. De la marginile râurilor Etiopiei voiu
lua dintru cei risipi]i ai mei, [i vor aduce
mie jertfe.
12. În ziua aceea nu te vei ru[ina de toate
izvodirile tale, cu care ai f\cut p\gân\tate
asupra mea, c\ atunci voiu lep\da de la
tine oc\rile mândriei tale, [i mai mult nu
vei ad\uga a te m\ri în muntele cel sfânt al
meu.
13. {i voiu l\sa întru tine popor blând [i
smerit, [i se vor teme de numele
Domnului r\m\[i]ele lui Israil.
14. {i nu vor face strâmb\tate [i nu vor
gr\i de[arte, [i nu se va afla în gura lor
1055
limb\ în[el\toare, pentru c\ aceia se vor
pa[te [i vor dormi [i nu va fi cine s\-i
sperie.
15. Bucur\-te foarte fata Sionului,
veste[te fata Ierusalimului, vesele[te-te [i
te mângâie din toat\ inima ta fata
Ierusalimului.
16. {ters-au Domnul nedrept\]ile tale, [i
te-au izb\vit din mâna vr\jma[ilor t\i.
Împ\ratul lui Israil Domnul în mijlocul
t\u, [i nu vei mai vedea rele.
17. În vremea aceea zice-va Domnul
Ierusalimului> îndr\zne[te Sioane, s\ nu
sl\beasc\ mâinile tale.
18. Domnul Dumnezeul t\u întru tine
puternic este s\ te mântuiasc\, aduce-va
peste tine veselie, [i te va înnoi întru
dragostea sa, [i se va veseli de tine întru
mângâiere, ca în zi de serbare.
19. {i voiu aduna pe cei zdrobi]i ai t\i, vai
de cel ce va ridica asupra ta ocar\.
20. Iat\ eu fac întru tine pentru tine în
vremea aceea zice Domnul< [i voiu mântui
pe cea zdruncinat\ [i pe cea lep\dat\ voiu
primi, [i-i voiu pune pe ei întru m\rire, [i
numi]i în tot p\mântul.
21. {i nu se vor ru[ina în vremea aceea,
când bine voiu face vou\, [i în vremea
când v\ voiu primi pe voi< c\ v\ voiu da pe
voi s\ ave]i nume vestit [i de laud\ la toate
popoarele p\mântului, când voiu întoarce
eu robia voastr\ înaintea voastr\, zice
Domnul.
 PROOROCIA LUI AGHEU
PROOROCIA LUI AGHEU
CAP. 1.
Mustrarea Iudeilor pentru trând\vie.
Îndemnare la rezidirea templului.
În al doilea an pe vremea lui Darie
împ\ratul, în luna a [asea, în ziua dint=i a
lunii, fost-a cuvântul Domnului în mâna
lui Agheu Proorocul, zicând> gr\ie[te c\tre
Zorovavel fiul lui Salatiil din neamul lui
Iuda [i c\tre Isus fiul lui Iosedec Preotul
cel mare, zicând>
2. Acestea gr\ie[te Domnul Atot]iitorul,
zicând> poporul acesta zice, nu a venit
vremea a zidi casa Domnului.
3. {i a fost cuvântul Domnului în mâna
lui Agheu Proorocul, zicând>
4. De este vou\ vreme, ca s\ locui]i în
casele voastre cele înfundate, iar casa mea
aceasta este pustie.
5. {i acum acestea zice Domnul
Atot]iitorul< pune]i inimile voastre întru
c\ile voastre.
6. A]i sem\nat mult [i a]i cules pu]in,
mâncat-a]i [i nu v-a]i s\turat, b\ut-a]i [i nu
v-a]i îmb\tat, îmbr\catu-v-a]i [i nu v-a]i
înc\lzit într-însele, [i cel ce adun\
neamurile le-au adunat într-o leg\tur\
spart\.
7. Acestea zice Domnul Atot]iitorul>
pune]i inimile voastre întru c\ile voastre.
8. Sui]i-v\ în munte, [i t\ia]i lemne, [i
zidi]i casa, [i bine voiu voi întru dânsa, [i
m\ voiu preasl\vi, zice Domnul.
9. C\utat-a]i la multe [i s-au f\cut pu]ine,
s-au adus în cas\ [i le-am suflat pe ele,
pentru aceea acestea zice Domnul
Atot]iitorul< pentru c\ casa mea este
pustie, [i voi v\ duce]i fiecare în casa sa.
1056
10. Pentru aceea va înceta cerul a da rou\,
[i p\mântul î[i va trage odraslele sale.
11. {i voiu aduce sabie peste p\mânt [i
peste mun]i [i peste grâu [i peste vin [i
peste untuldelemn [i peste toate câte
scoate p\mântul, [i peste oameni [i peste
dobitoace [i peste toate lucrurile mâinilor
lor.
12. {i a auzit Zorovavel fiul lui Salatiil din
neamul lui Iuda, [i Isus fiul lui Iosedec
Preotul cel mare, [i to]i ceilal]i ai
poporului glasul Domnului Dumnezeului
s\u, [i cuvintele lui Agheu Proorocul,
precum l-au trimis pe el Domnul
Dumnezeul lor la ei, [i s-a temut poporul
de fa]a Domnului.
13. {i a zis Agheu vestitorul Domnului
din vestitorii Domnului c\tre popor> eu
sunt cu voi, zice Domnul.
14. {i au de[teptat Domnul duhul lui
Zorovavel fiul lui Salatiil din neamul lui
Iuda, [i duhul lui Isus fiul lui Iosedec
Preotul cel mare, [i duhul celorlal]i ai tot
poporului, [i au intrat, [i f\ceau lucrurile
în casa Domnului Atot]iitorul Dumnezeul
s\u.
CAP. 2.
Proorocie despre rezidirea templului al
doilea [i str\lucirea lui.
În ziua a dou\zeci [i patra a lunii a [asea,
în anul al doilea al împ\r\]iei lui Darie
împ\rat.
2. În luna a [aptea în dou\zeci [i una de
zile ale lunii gr\it-au Domnul prin mâna
lui Agheu Proorocul zicând>
3. Gr\ie[te c\tre Zorovavel fiul lui
 PROOROCIA LUI AGHEU
Salatiil din neamul lui Iuda, [i c\tre Isus
feciorul lui Iosedec Preotul cel mare, [i
c\tre to]i ceilal]i ai poporului zicând>
4. Cine dintru voi a v\zut casa aceasta
întru m\rirea sa cea dint=i? {i cum voi o
vede]i pe ea acum, ca [i cum nu ar fi
înaintea voastr\?
5. {i acum înt\re[te-te Zorovavele, zice
Domnul< [i te înt\re[te Isuse fiul lui
Iosedec Preotul cel mare, [i s\ se
înt\reasc\ tot poporul p\mântului, zice
Domnul, [i face]i, pentru c\ eu cu voi sunt,
zice Domnul Atot]iitorul.
6. Cuvântul care am spus vou\, când a]i
ie[it din p\mântul Eghipetului, [i duhul
meu a st\tut în mijlocul vostru, îndr\zni]i.
7. C\ acestea zice Domnul Atot]iitorul,
înc\ o dat\ eu voiu cl\ti cerul [i p\mântul
[i marea [i uscatul.
8. {i voiu cl\ti toate neamurile, [i vor
veni cele alese ale tuturor neamurilor, [i
voiu umple casa aceasta de m\rire, zice
Domnul Atot]iitorul.
9. Al meu este argintul [i al meu este
aurul, zice Domnul Atot]iitorul.
10. C\ m\rirea cea de pe urm\ a casei
acesteia mai mare va fi decât cea dint=i,
zice Domnul Atot]iitorul, [i în locul acesta
voiu da pace zice Domnul Atot]iitorul, [i
pacea sufletului spre ocrotire la tot cel ce
zide[te, ca s\ ridice Biserica aceasta.
11. În dou\zeci [i patru ale lunii a noua, în
anul al doilea în zilele lui Darie, fost-a
cuvântul Domnului c\tre Agheu
Proorocul, zicând>
12. Acestea zice Domnul Atot]iitorul>
întreab\ pe preo]i legea, zicând>
13. De va lua om carne sfânt\ cu marginea
hainei lui, [i se va atinge marginea hainei
lui de pâine, au de fiertur\, au de vin, au
de untdelemn, au ori de ce mâncare, au
1057
sfin]i-se-va? {i au r\spuns preo]ii, [i au
zis> nu.
14. {i a zis Agheu> de se va atinge cel
pâng\rit cu sufletul de acestea, oare
pâng\ri-se-vor? {i au r\spuns preo]ii, [i au
zis> pâng\ri-se-vor.
15. {i a r\spuns Agheu, [i a zis> a[a este
poporul acesta, [i a[a este neamul acesta
înaintea mea, zice Domnul, [i a[a toate
lucrurile mâinilor lor, [i tot care se va
apropia acolo, se va pâng\ri< pentru lu\rile
lor cele de diminea]a, vor avea durere de
c\tre fa]a ostenelilor sale, [i ura]i pe cel ce
mustra în por]i.
16. {i acum pune]i în inimile voastre din
ziua aceasta, [i înainte, mai înainte de a se
pune piatr\ pe piatr\ în Biserica
Domnului.
17. Care a]i fost, când a]i b\gat în groap\
dou\zeci de m\suri de orz, [i s-au f\cut
zece m\suri de orz, [i a]i intrat în teasc, ca
s\ scoate]i cincizeci de vedre, [i s-au f\cut
dou\zeci.
18. B\tutu-v-am pe voi cu nerodire, [i cu
stric\ciunea aerului [i cu grindine toate
lucrurile mâinilor voastre, [i nu v-a]i
întors la mine, zice Domnul.
19. Deci acum pune]i inimile voastre din
ziua aceasta, [i înainte din dou\zeci [i
patru de zile ale lunii a noua, din ziua în
care s-a întemeiat Biserica Domnului,
pune]i în inimile voastre.
20. De se va cunoa[te mai mult în arie, [i
mai mult via [i smochinul [i rodiul, [i
lemnele m\slinului, care nu aduc road\,
din ziua aceasta le voiu binecuvânta.
21. {i a fost cuvântul Domnului a doua
oar\ c\tre Agheu Proorocul în dou\zeci [i
patru ale lunii, zicând>
22. Gr\ie[te c\tre Zorovavel fiul lui
Salatiil din neamul lui Iuda, zicând> eu
 PROOROCIA LUI AGHEU

cutremur cerul [i p\mântul [i marea [i

uscatul.
23. {i voiu pierde scaunele, [i puterea
împ\ra]ilor neamurilor, [i voiu sf\râma
carele [i c\l\re]ii, [i se vor pogorî caii [i
c\l\re]ii lor, fiecare cu sabie asupra
fratelui s\u.
24. În ziua aceea zice Domnul
Atot]iitorul> lua-te-voiu pe tine, Zorovavel
feciorul lui Salatiil sluga mea, zice
Domnul [i te voiu pune ca pe o pecete, c\
pe tine te-am ales zice Domnul
Atot]iitorul.

1058
 PROOROCIA LUI ZAHARIA
PROOROCIA LUI ZAHARIA
CAP. 1.
Îndemnare spre poc\in]\ [i frica lui
Dumnezeu, înt\rit\ prin dou\ vedenii.
În luna a opta în anul al doilea pe vremea
lui Darie, fost-a cuvântul Domnului c\tre
Zaharia Proorocul, fiul lui Varahia, care a
fost fecior lui Ado, zicând>
2. Mâniatu-s-au Domnul pe p\rin]ii
vo[tri cu mânie mare.
3. {i vei zice c\tre ei> acestea zice
Domnul Atot]iitorul> întoarce]i-v\ la
mine, zice Domnul puterilor, [i m\ voiu
întoarce c\tre voi, zice Domnul puterilor.
4. {i nu fi]i ca p\rin]ii vo[tri, pe care i-au
mustrat proorocii cei mai dinainte zicând>
acestea zice Domnul Atot]iitorul>
întoarce]i-v\ de la c\ile [i de la izvodirile
voastre cele rele, [i nu au ascultat, [i nu au
luat aminte ca s\ m\ asculte, zice Domnul
Atot]iitorul.
5. P\rin]ii vo[tri unde sunt, [i proorocii?
Au în veac vor tr\i?
6. Îns\ cuvintele mele [i legiuirile mele
primi]i-le, câte poruncesc eu cu duhul meu
robilor mei proorocilor, care au apucat pe
p\rin]ii vo[tri, [i au r\spuns [i au zis>
precum au rânduit Domnul Atot]iitorul, ca
s\ fac\ nou\ dup\ c\ile noastre [i dup\
izvodirile noastre, a[a au f\cut nou\.
7. În dou\zeci [i patru a lunii a
unsprezecea, aceasta este luna lui Savat, în
anul al doilea sub Darie, fost-a cuvântul
Domnului c\tre Proorocul Zaharia, fiul lui
Varahia, feciorul lui Ado, zicând>
8. V\zut-am noaptea, [i iat\ un b\rbat
înc\lecând pe cal ro[u, [i acesta sta între
doi mun]i umbro[i, [i dinapoia lui cai ro[ii
1059
[i suri [i pestri]i [i albi.
9. {i am zis> ce sunt ace[tia Doamne? {i
a zis c\tre mine Îngerul, care gr\ia întru
mine>
10. Eu voi ar\ta ]ie ce sunt acestea. {i a
r\spuns b\rbatul cel ce sta între mun]i [i a
zis c\tre mine> ace[tia sunt pe care i-au
trimis Domnul s\ înconjure p\mântul.
11. {i au r\spuns ei Îngerului Domnului,
care sta între mun]i, [i au zis> înconjurat-
am tot p\mântul, [i iat\ tot p\mântul se
locuie[te [i se odihne[te.
12. {i a r\spuns Îngerul Domnului [i a zis>
Doamne Atot]iitorule, pân\ când nu te vei
milostivi spre Ierusalim, [i spre cet\]ile
Iudei, pe care le-ai trecut cu vederea?
Acesta este anul al [aptezecilea.
13. {i au r\spuns Domnul Atot]iitorul
Îngerului celui ce gr\ia întru mine, cuvinte
bune [i graiuri de mângâiere.
14. {i au zis c\tre mine Îngerul, cel ce
gr\ia întru mine, strig\, zicând> acestea
zice Domnul Atot]iitorul> râvnit-am
Ierusalimul [i Sionul cu râvn\ mare.
15. {i cu mânie mare m\ mânii eu asupra
neamurilor, care s-au pus acolo, pentru c\
eu m-am mâniat pu]in, iar ei s-au pus
împreun\ spre rele.
16. Pentru aceea acestea zice Domnul>
întoarce-m\-voiu spre Ierusalim cu mil\,
[i casa mea iar\[i se va zidi într-însul, zice
Domnul Atot]iitorul, [i m\sur\ se va
întinde peste Ierusalim înc\.
17. {i a zis c\tre mine Îngerul cel ce gr\ia
întru mine, mai strig\ zicând, acestea zice
Domnul Atot]iitorul> înc\ se vor desf\ta
cet\]ile întru bun\t\]i, [i va milui înc\
Domnul Sionul, [i va alege înc\
 PROOROCIA LUI ZAHARIA
Ierusalimul.
18. {i am ridicat ochii mei, [i am v\zut, [i
iat\ patru coarne.
19. {i am zis c\tre Îngerul cel ce gr\ia
întru mine> ce sunt acestea Doamne? {i au
zis c\tre mine> acestea sunt coarnele care
au risipit pe Iuda [i pe Israil [i Ierusalimul.
20. {i mi-au ar\tat mie Domnul patru
me[teri.
21. {i am zis> ce vin ace[tia s\ fac\? {i au
zis> coarnele acestea, care au risipit pe
Iuda [i pe Israil l-au zdrobit, [i nici unul
dintru ei nu au ridicat capul, [i au ie[it
ace[tia s\ le ascut\ pe ele cu mâinile lor.
Cele patru coarne sunt neamurile, care
ridic\ corn asupra p\mântului Domnului,
ca s\-l risipeasc\ pe el.
CAP. 2.
Vedenia despre rezidirea Ierusalimului
[i chemarea neamurilor.
{i am ridicat ochii mei [i am v\zut, [i iat\
un b\rbat, [i în mâna lui funie m\sur\toare
de p\mânt.
2. {i am zis c\tre el> unde mergi tu? {i el
a zis c\tre mine> s\ m\sor Ierusalimul, [i
s\ v\z cât este l\rgimea lui, [i cât este
lungimea.
3. {i iat\ Îngerul cel ce gr\ia întru mine,
sta, [i alt Înger ie[ea întru întâmpinarea
lui.
4. {i a gr\it c\tre el zicând> alearg\ [i
gr\ie[te c\tre tân\rul acela, zicând> plin de
rod se va locui Ierusalimul de mul]ime de
oameni [i de vite, care vor fi în mijlocul
lui.
5. {i eu voiu fi lui zice Domnul, zid de
foc împrejur, [i cu m\rire în mijlocul lui.
6. O! O! Fugi]i din p\mântul miezului
nop]ii, zice Domnul, c\ de la patru vânturi
1060
ale cerului v\ voiu aduna pe voi, zice
Domnul.
7. În Sion sc\pa]i cei ce locui]i fata
Vavilonului.
8. C\ acestea zice Domnul Atot]iitorul>
pe urma m\ririi m-a trimis pe mine la
neamurile cele ce v-au pr\dat pe voi, c\
cel ce se atinge de voi, ca cel ce se atinge
de lumina ochiului lui.
9. C\ iat\ eu aduc mâna mea peste ei, [i
vor fi prad\ celor ce le-au slujit lor, [i ve]i
cunoa[te c\ Domnul Atot]iitorul m-au
trimis pe mine.
10. Mângâie-te [i te vesele[te fata
Sionului, c\ iat\ eu vin [i voiu locui în
mijlocul t\u, zice Domnul.
11. {i vor alerga neamuri multe la
Domnul în ziua aceea [i vor fi lui popor [i
vor locui în mijlocul t\u, [i vei cunoa[te,
c\ Domnul Atot]iitorul m-au trimis la tine.
12. {i va mo[teni Domnul pe Iuda, partea
sa în p\mântul cel sfânt [i iar\[i va alege
Ierusalimul.
13. S\ se team\ tot trupul de fa]a
Domnului, c\ s-au sculat din norii cei
sfin]i ai s\i.
CAP. 3.
Vedenie> Marele Preot Isus.
Schimbarea ve[mintelor rele în bune [i
f\g\duin]a r\scump\r\rii.
{i mi-au ar\tat Domnul pe Isus Preotul cel
mare stând înaintea fe]ei Îngerului
Domnului, [i diavolul sta de-a dreapta lui,
ca s\ se împotriveasc\ lui.
2. {i au zis Domnul c\tre diavol> ceart\-
te Domnul pe tine diavole, [i s\ te certe pe
tine Domnul cel ce au ales Ierusalimul, au
nu iat\ acesta este ca un t\ciune scos din
foc?
 PROOROCIA LUI ZAHARIA
3. {i Isus era îmbr\cat în haine proaste [i
sta înaintea fe]ei Îngerului Domnului.
4. {i a r\spuns, [i a zis c\tre cei ce stau
înaintea fe]ei sale, zicând> lua]i hainele
cele proaste de la el, [i a zis c\tre el> iat\
am [ters f\r\delegile tale, [i p\catele tale
le voiu cur\]i, [i-l îmbr\ca]i pe el cu hain\
lung\.
5. {i pune]i mitr\ curat\ pe capul lui, [i
au pus mitr\ curat\ pe capul lui, [i l-au
îmbr\cat cu haine.
6. {i Îngerul Domnului sta.
7. {i a m\rturisit Îngerul Domnului c\tre
Isus zicând> acestea zice Domnul
Atot]iitorul> de vei umbla pe c\ile mele, [i
vei p\zi poruncile mele, [i de vei judeca
casa mea [i de vei p\zi curtea mea, voiu da
]ie pe cei ce petrec în mijlocul acestora ce
stau.
8. Auzi dar Isuse Preotule cel mare, tu [i
cei mai aproape de tine, [i cei ce [ed
înaintea fe]ei tale, c\ b\rba]i privitori de
minuni sunt, c\ iat\ eu aduc pe robul meu
r\s\ritul.
9. C\ piatra care o am dat înaintea fe]ei
lui Isus, pe o piatr\ [apte ochi sunt, iat\ eu
sap groap\, zice Domnul Atot]iitorul< [i
voiu [terge toat\ strâmb\tatea p\mântului
aceluia într-o zi.
10. În ziua aceea zice Domnul
Atot]iitorul> chema]i fiecare pe aproapele
s\u sub vi]\ [i sub smochin.
CAP. 4.
Vedenia sfe[nicului celui de aur,
ramurile de m\slin [i rezidirea
templului.
{i s-a întors Îngerul cel ce gr\ia mie, [i m-
a de[teptat pe mine, ca [i cum se de[teapt\
omul din somnul s\u.
1061
2. {i a zis c\tre mine> ce vezi tu? {i am
zis> v\zut-am, [i iat\ un sfe[nic tot de aur,
[i candel\ deasupra lui, [i [apte f\clii pe
el, [i [apte cle[ti la f\cliile cele de pe el.
3. {i doi m\slini deasupra lui, unul de-a
dreapta candelei lui [i altul de-a stânga.
4. {i am întrebat, [i am zis c\tre Îngerul
cel ce gr\ia cu mine, zicând> ce sunt
acestea Doamne?
5. {i a r\spuns Îngerul cel ce gr\ia cu
mine, [i a zis c\tre mine, zicând> nu
cuno[ti ce sunt acestea? {i am zis> nu
Doamne.
6. {i a r\spuns [i a zis c\tre mine,
zicând> acesta este cuvântul Domnului
c\tre Zorovavel, zicând> nu întru putere
mare, nici întru t\rie, ci întru Duhul meu,
zice Domnul Atot]iitorul.
7. Cine e[ti tu muntele cel mare înaintea
lui Zorovavel ca s\ îndreptezi? {i voiu
scoate piatra mo[tenirii, tocmirea harului,
harul ei.
8. {i a fost cuvântul Domnului c\tre
mine zicând>
9. Mâinile lui Zorovavel au întemeiat
casa aceasta, [i mâinile lui o vor s\vâr[i, [i
vei cunoa[te c\ Domnul Atot]iitorul m-au
trimis la tine.
10. C\ cine a trecut cu vederea zilele cele
mici? {i se vor bucura, [i vor vedea piatra
cea de cositor în mâna lui Zorovavel,
ace[ti [apte sunt ochii Domnului, care
privesc peste tot p\mântul.
11. {i am r\spuns [i am zis c\tre el> ce
sunt ace[ti doi m\slini de-a dreapta [i de-
a stânga candelei?
12. {i am întrebat a doua oar\, [i am zis
c\tre el> ce sunt acele dou\ stâlp\ri de
m\slini din mâinile celor dou\ muc\ri de
aur, cele ce vars\ [i aduc iar\[i cle[tile
cele de aur?
 PROOROCIA LUI ZAHARIA
13. {i a zis c\tre mine> nu [tii ce sunt
acestea? {i am zis> nu Doamne.
14. {i au zis> ace[tia sunt doi fii ai ungerii,
ce stau înaintea Domnului a tot p\mântul.
CAP. 5.
Vedenia despre secera zbur\toare,
talantul de plumb, dou\ muieri cu
aripi, preg\tiri pentru casa
Vavilonului.
{i m-am întors [i am ridicat ochii mei [i
am v\zut [i iat\ o secer\ zburând.
2. {i a zis c\tre mine, ce vezi tu? {i eu
am zis> v\z o secer\ zburând de dou\zeci
de co]i de lung\, [i de zece co]i de lat\.
3. {i a zis c\tre mine> aceast\ secer\ este
blestemul, care iese peste fa]a a tot
p\mântul, c\ tot furul de acum înainte
pân\ la moarte se va pedepsi, [i tot cel ce
jur\ strâmb de acum înainte pân\ la
moarte se va pedepsi.
4. {i o voiu scoate pe ea, zice Domnul
Atot]iitorul, [i va intra în casa furului, [i în
casa celui ce jur\ strâmb pe numele meu
cu minciun\, [i va locui în mijlocul casei
lui, [i o va pierde pe ea, [i lemnele ei [i
pietrele ei.
5. {i a ie[it Îngerul cel ce gr\ia cu mine,
[i a zis c\tre mine> caut\ cu ochii t\i [i
vezi ce este aceasta care iese?
6. {i am zis> ce este? {i a zis> aceasta
este m\sura care iese, [i aceasta este
strâmb\tatea lor în tot p\mântul.
7. {i iat\ un talant de plumb ridicat, [i
iat\ o muiere [edea în mijlocul m\surii.
8. {i a zis> aceasta este f\r\delegea, [i o
a aruncat pe ea în mijlocul m\surii, [i a
aruncat piatra cea de plumb în gura ei.
9. {i am ridicat ochii mei, [i am v\zut, [i
iat\ dou\ muieri ie[ind, [i duh era în
1062
aripile lor, [i acestea aveau aripi ca de
pup\z\, [i a ridicat m\sura între p\mânt [i
între cer.
10. {i am zis c\tre Îngerul cel ce gr\ia cu
mine> unde duc acestea m\sura? {i a zis
c\tre mine> s\ zideasc\ ei cas\ în
p\mântul Vavilonului [i s\-i g\teasc\, [i o
vor pune pe ea acolo pe temelia sa.
CAP. 6.
Vedenia despre cele patru care ie[ind
din mun]i< încununarea marelui preot.
{i m-am întors, [i am ridicat ochii mei, [i
am v\zut, [i iat\ patru care ie[ind dintre
doi mun]i, [i mun]ii erau de aram\.
2. La carul cel dint=i erau cai ro[ii [i la
carul al doilea cai negri.
3. {i la carul al treilea cai albi, [i la carul
al patrulea cai pegi [i suri.
4. {i am r\spuns, [i am zis c\tre Îngerul
cel ce gr\ia cu mine> ce sunt acestea
Doamne?
5. {i a r\spuns Îngerul cel ce gr\ia cu
mine, [i a zis> acestea sunt cele patru
vânturi ale cerului, care merg ca s\ stea
înaintea Domnului a tot p\mântul.
6. La cel care erau cai negri, mergeau în
p\mântul miezului nop]ii, [i cei albi
mergeau dup\ ei, [i cei pegi mergeau la
p\mântul austrului.
7. {i cei suri ie[eau [i c\utau, ca s\
mearg\ s\ înconjure p\mântul, [i a zis>
merge]i [i înconjura]i p\mântul, [i au
înconjurat p\mântul.
8. {i a strigat [i a gr\it c\tre mine,
zicând> iat\ cei ce merg la p\mântul
miezului nop]ii, [i a f\cut s\ odihneasc\
mânia mea pe p\mântul miezului nop]ii.
9. {i a fost cuvântul Domnului c\tre
mine, zicând> ia cele din robie de la boieri
 PROOROCIA LUI ZAHARIA
[i de la cei folositori a ei [i de la cei ce o
au cunoscut pe ea.
10. {i vei intra tu în ziua aceea în casa lui
Iosia fiul lui Sofonie, care a venit din
Vavilon.
11. {i vei lua argint [i aur, [i vei face
cununi, [i le vei pune pe capul lui Isus
Preotul cel mare fiul lui Iosedec.
12. {i vei zice c\tre el> acestea zice
Domnul Atot]iitorul> iat\ b\rbat c\ruia
este numele r\s\ritul, [i sub el va r\s\ri [i
va zidi casa Domnului.
13. {i acesta va lua putere, [i va [edea [i
va împ\r\]i pe scaunul s\u, [i va fi preot
de-a dreapta lui, [i sfat de pace va fi între
amândoi.
14. Iar cununa va fi celor ce a[teapt\, [i
celor folositori ei [i celor ce o au cunoscut
pe ea, [i spre har fiul lui Sofonie, [i spre
cântare în casa Domnului.
15. {i cei ce sunt departe de la ei vor veni,
[i vor zidi în casa Domnului, [i ve]i
cunoa[te, c\ Domnul Atot]iitorul m-au
trimis pe mine la voi, [i va fi, auzind ve]i
auzi glasul Domnului Dumnezeului
vostru.
CAP. 7.
Dumnezeu leap\d\ posturile Evreilor
[i sf\tuie[te faptele îndrept\rii.
{i a fost în anul al patrulea sub Darie
împ\ratul, fost-a cuvântul Domnului c\tre
Zaharia în ziua a patra a lunii a noua, care
este Haselev.
2. {i a trimis în Vetil, Sarasar [i Arveseer
împ\ratul [i oamenii lui, ca s\ se roage
Domnului.
3. Zicând c\tre preo]ii cei ce erau în casa
Domnului Atot]iitorul, [i c\tre prooroci
zicând> intrat-a aici în luna a cincea
1063
sfin]irea, precum a f\cut acum în mai
mul]i ani.
4. {i a fost cuvântul Domnului puterilor
c\tre mine zicând>
5. Gr\ie[te c\tre tot poporul p\mântului
[i c\tre preo]i, zicând> de ve]i posti, sau
ve]i plânge în a cincea sau a [aptea, [i iat\
[aptezeci de ani, au post a]i postit mie?
6. {i de ve]i mânca sau ve]i bea, au nu
voi mânca]i [i voi be]i?
7. Au nu sunt acestea cuvintele, care le-
au gr\it Domnul în mâna proorocilor celor
mai dinainte? Când era Ierusalimul locuit
[i îndestulat, [i cet\]ile lui împrejur [i
muntele [i câmpul era locuit?
8. {i a fost cuvântul Domnului c\tre
Zaharia, zicând>
9. Acestea zice Domnul Atot]iitorul>
judeca]i judecat\ dreapt\, [i face]i mil\ [i
îndurare fiecare c\tre fratele s\u.
10. {i pe v\duv\ [i pe s\rman [i pe
nemernic [i pe s\rac nu asupri]i, [i de
r\utatea fratelui s\u fiecare s\ nu v\
aduce]i aminte întru inimile voastre.
11. {i nu au ascultat ca s\ ia aminte, [i au
întors dosul cu înd\r\tnicie, [i urechile lor
le-au îngreuiat, ca s\ nu auz\.
12. {i inima lor [i-au rânduit-o
neascult\toare, ca s\ nu auz\ legea mea, [i
cuvintele, care le-au trimis Domnul
Atot]iitorul întru duhul s\u în mâna
proorocilor celor mai dinainte, [i s-a f\cut
mânie mare de la Domnul Atot]iitorul.
13. {i va fi precum au zis, [i nu au ascultat
de el, a[a vor striga, [i nu-i voiu auzi, zice
Domnul Atot]iitorul.
14. {i-i voiu lep\da pe ei la toate
neamurile, care nu le-au cunoscut, [i
p\mântul se va pustii pe urma lor, pentru
c\ nu va fi cel ce s\ treac\, [i s\ se
întoarc\, [i au pus p\mântul cel ales întru
 PROOROCIA LUI ZAHARIA
pustiire.
CAP. 8.
Binecuvântarea Ierusalimului [i
întoarcerea popoarelor c\tre Domnul.
{i a fost cuvântul Domnului Atot]iitorul,
zicând>
2. Acestea zice Domnul Atot]iitorul>
r=vnit-am Ierusalimul [i Sionul cu râvn\
mare, [i cu mânie mare l-am râvnit.
3. A[a zice Domnul> întoarce-m\-voiu
spre Sion, [i voiu locui în mijlocul
Ierusalimului, [i se va chema Ierusalimul
cetate adev\rat\, [i muntele Domnului
Atot]iitorul, munte sfânt.
4. Acestea zice Domnul Atot]iitorul> înc\
vor [edea b\trânii [i b\trânele în uli]ele
Ierusalimului, fiecare având toiagul s\u în
mâna sa pentru mul]imea zilelor.
5. {i uli]ele cet\]ii se vor umple de
prunci [i de fete, jucându-se în uli]ele ei.
6. Acestea zice Domnul Atot]iitorul> de
va fi cu neputin]\ înaintea r\m\[i]elor
poporului acestuia în zilele acelea, au doar
[i înaintea mea cu neputin]\ va fi? Zice
Domnul Atot]iitorul.
7. Acestea zice Domnul Atot]iitorul>
iat\, eu voiu mântui pe poporul meu din
p\mântul r\s\ritului, [i din p\mântul
apusului.
8. {i-l voiu aduce pe dânsul, [i-l voiu
a[eza în mijlocul Ierusalimului, [i-mi va fi
mie popor, [i eu voiu fi lui Dumnezeu
întru adev\r [i întru dreptate.
9. Acestea zice Domnul Atot]iitorul> s\
se înt\reasc\ mâinile voastre, care auzi]i
în zilele acestea cuvintele acestea din gura
proorocilor, din ziua întru care s-a
întemeiat casa Domnului Atot]iitorul, [i de
când s-a zidit Biserica.
1064
10. Pentru c\ mai înainte de zilele acestea
plata oamenilor nu va fi spre dobând\, [i
pre] nu vor avea vitele, [i nici cel ce va
intra, nici cel ce va ie[i nu va avea pace de
necaz, [i voiu trimite pe to]i oamenii, pe
fiecare asupra vecinului s\u.
11. Iar acum nu dup\ zilele cele dint=i
voiu face eu în zilele acestea r\m\[i]elor
poporului acestuia, zice Domnul
Atot]iitorul.
12. Ci voiu face pace. Via va da rodul s\u,
[i p\mântul va da odraslele sale, [i cerul
va da roua sa, [i voiu face s\ mo[teneasc\
r\m\[i]ele poporului meu toate acestea.
13. {i va fi, în ce chip a]i fost blestem
întru neamuri, casa lui Iuda [i casa lui
Israil, a[a v\ voiu mântui pe voi, [i ve]i fi
întru binecuvântare, îndr\zni]i, [i s\ se
înt\reasc\ mâinile voastre.
14. Pentru c\ a[a zice Domnul
Atot]iitorul> în ce chip am gândit s\ v\
nec\jesc pe voi, când m-au mâniat pe
mine p\rin]ii vo[tri, zice Domnul
Atot]iitorul, [i nu mi-au p\rut r\u.
15. A[a sunt gata, [i am gândit în zilele
acestea s\ fac bine Ierusalimului [i casei
lui Iuda> îndr\zni]i.
16. Acestea sunt cuvintele care s\ le
face]i> gr\i]i adev\rul fiecare c\tre vecinul
s\u, adev\r [i judecat\ de pace, [i drept
judeca]i în por]ile voastre.
17. {i nimeni din voi r\u vecinului s\u s\
nu gândeasc\ în inima sa, [i jur\mântul
cel mincinos s\ nu-l iubi]i, pentru c\ toate
acestea le-am urât, zice Domnul
Atot]iitorul.
18. {i a fost cuvântul Domnului
Atot]iitorul c\tre mine, zicând>
19. Acestea gr\ie[te Domnul Atot]iitorul>
postul al patrulea [i postul al cincilea [i
postul al [aptelea [i postul al zecelea vor fi
 PROOROCIA LUI ZAHARIA
casei Iudei spre bucurie [i spre veselie [i
spre s\rb\tori bune, [i v\ veseli]i, [i
adev\rul [i pacea s\ o iubi]i.
20. Acestea zice Domnul Atot]iitorul> înc\
vor veni popoare multe [i cei ce locuiesc
în cet\]i multe.
21. {i se vor aduna cei ce locuiesc în cinci
cet\]i, într-o cetate, zicând> mergând s\
mergem s\ ne rug\m fe]ei Domnului, [i s\
c\ut\m fa]a Dumnezeului Atot]iitorul,
merge-voiu [i eu.
22. {i vor veni popoare multe [i neamuri
multe, [i vor c\uta fa]a Domnului
Atot]iitorul în Ierusalim, ca s\ fac\
milostiv\ fa]a Domnului.
23. Acestea zice Domnul Atot]iitorul, în
zilele acelea apuca-se-vor zece oameni din
toate limbile neamurilor, [i se vor apuca
de poala hainei b\rbatului Jidov, zicând>
merge-vom cu tine, c\ am auzit c\
Dumnezeu cu voi este.
CAP. 9.
F\g\duin]a binefacerilor dumnezeie[ti<
proorocie despre chemarea p\gânilor.
Luarea cuvântului Domnului în p\mântul
lui Adrah [i a Damascului jertfa lui, c\
Domnul caut\ spre oameni [i spre toate
neamurile lui Israil.
2. {i în Emat în hotarele lui, Tirul [i
Sidonul, c\ au fost preaîn]elep]i.
3. {i Tirul [i-a zidit lui[i t\rie, agonisitu-
[i-a argint ca ]\râna, adunatu-[i-a aur ca
tina drumurilor.
4. Pentru aceea Domnul îl va mo[teni pe
el, [i va bate pe mare t\ria lui, [i el de foc
se va topi.
5. Vedea-va Ascalonul, [i se va
sp\imânta, [i Gaza, [i se va întrista foarte,
[i Acaronul, c\ s-a ru[inat de gre[eala sa,
1065
[i va pieri împ\ratul de la Gaza, [i
Ascalonul nu se va locui.
6. {i vor locui cei de alt neam în Azot, [i
voiu strica seme]ia celor de alt neam.
7. {i voiu lua sângele lor din gura lor, [i
urâciunile lor dintre din]ii lor, [i vor
r\mâne [i ace[tia Dumnezeului nostru, [i
vor fi ca un c\pitan de o mie întru Iuda, [i
Acaronul ca Ievuseul.
8. {i voiu pune sub casa mea ridicare, ca
s\ nu treac\, nici s\ se întoarc\, [i nu va
mai veni peste ei prigonitor, c\ acum am
v\zut cu ochii mei.
9. Bucur\-te foarte fata Sionului, strig\
fata Ierusalimului, iat\ împ\ratul t\u vine
la tine drept [i însu[i mântuitor blând [i
c\lare pe asin [i pe mânz tân\r.
10. {i va pierde c\ru]ele din Efraim [i caii
din Ierusalim, [i va pieri arcul de r\zboi [i
mul]imea [i pacea din neamuri, [i va
st\pâni peste ape de la mare pân\ la mare
[i de la râuri pân\ la marginile
p\mântului.
11. {i tu întru sângele a[ez\mântului t\u
ai slobozit pe cei lega]i ai t\i din groapa ce
nu are ap\.
12. {edea-ve]i întru înt\rire lega]ii
adun\rii< [i pentru o zi a nemerniciei tale,
îndoite voiu r\spl\ti ]ie.
13. Pentru c\ te-am încordat mie pe tine
Iudo, ca pe un arc, umplut-am pe Efraim<
[i voiu ridica pe fiii t\i Sioane asupra fiilor
Elinilor, [i te voiu pip\i ca sabia
r\zboinicului.
14. {i Domnul va fi peste ei [i va ie[i ca
fulgerul s\geata lui, [i Domnul Dumnezeu
Atot]iitorul cu trâmbi]a va trâmbi]a [i va
merge cu cutremurul îngrozirii sale.
15. Domnul Atot]iitorul va ap\ra pe
dân[ii, [i-i vor potopi pe ei, [i-i vor doborî
pe ei cu pietre din pra[tie, [i vor bea
 PROOROCIA LUI ZAHARIA
sângele lor ca vinul [i vor umple ca blidele
jertfelnicului.
16. {i va mântui pe ei Domnul
Dumnezeul lor în ziua aceea, ca pe oi pe
poporul s\u, pentru c\ pietre sfinte se
t\v\lesc pe p\mântul lui.
17. C\ orice este bun al lui este, [i orice
este ales de la el este, grâu tinerilor, [i vin
cu bun miros la fecioare.
CAP. 10.
F\g\duin]a întoarcerii Evreilor din
robie [i sf\râmarea idolilor.
Cere]i de la Domnul ploaie la vreme
timpurie [i târzie, Domnul au f\cut nori, [i
ploaie de iarn\ va da lor, fiec\ruia iarb\ în
]arin\.
2. Pentru c\ gr\ind a gr\it osteneli, [i
vr\jitorii vedenii mincinoase [i vise
mincinoase gr\iau, în de[ert se mângâiau,
pentru aceea s-au dus ca oile [i s-au
chinuit, c\ nu era vindecare.
3. Asupra p\storilor s-a înt\râtat mânia
mea, [i asupra mieilor voiu cerceta, [i va
cerceta Domnul Dumnezeu Atot]iitorul
turma sa casa lui Iuda, [i-i va pune pe ei ca
pe un cal al s\u bine g\tit la r\zboi.
4. {i de pe dânsul a privit, [i de pe el a
a[ezat arcul cu duh de mânie, [i de la el va
ie[i tot cercet\torul întru aceasta.
5. {i vor fi ca r\zboinicii, care calc\ tina
în drumuri la r\zboi [i se vor rândui la
r\zboi, c\ Domnul va fi cu ei, [i se vor
ru[ina de tot c\l\re]ii cailor.
6. {i voiu înt\ri casa lui Iuda, [i casa lui
Iosif voiu mântui, [i voiu face pe ei s\
locuiasc\, c\ i-am iubit pe ei, [i vor fi cum
erau când nu i-am fost lep\dat pe ei, c\ eu
sunt Domnul Dumnezeul lor, [i-i voiu auzi
pe ei.
1066
7. {i vor fi ca ni[te r\zboinici ai lui
Efraim, [i se va bucura inima lor ca de vin,
[i fiii lor vor vedea [i se vor veseli, [i se va
bucura inima lor întru Domnul.
8. Semn le voiu da lor, [i-i voiu primi pe
ei, c\ îi voiu r\scump\ra pe ei, [i se vor
înmul]i, precum erau mul]i.
9. {i voiu sem\na pe ei întru popoare, [i
cei de departe î[i vor aduce aminte de
mine, [i vor hr\ni pe fiii s\i, [i se vor
întoarce.
10. {i-i voiu întoarce pe ei din p\mântul
Eghipetului, [i de la Asirieni voiu primi pe
ei, [i-i voiu b\ga pe ei în p\mântul
Galaadului [i în Livan, [i nu va r\mâne
din ei nici unul.
11. {i vor trece prin mare îngust\, [i vor
lovi în mare valurile [i se vor usca toate
adâncurile râurilor, [i se va lua toat\
seme]ia Asirienilor, [i schiptrul
Eghipetului se va lua.
12. {i-i voiu înt\ri pe ei întru Domnul
Dumnezeul lor, [i întru numele lui se vor
l\uda, zice Domnul.
CAP. 11.
Pustiirea ]\rii evreie[ti< cei treizeci de
argin]i. P\storii cei r\i [i pedepsirea
lor.
Deschide Livane por]ile tale, [i s\
m\nânce focul chedrii t\i.
2. Vaite-se pinul, c\ a c\zut chedrul, c\
foarte dos\di]i s-au f\cut cei m\ri]i.
V\ita]i-v\ stejarii Vasanitidei, c\ s-a smuls
dumbrava cea împreun\ s\dit\.
3. Glasul p\storilor celor ce plâng,
pentru c\ tic\loas\ s-a f\cut m\rirea lor,
glasul leilor celor ce r\cnesc, c\ s-a
dos\dit m\re]ia Iordanului.
4. Acestea zice Domnul Atot]iitorul>
 PROOROCIA LUI ZAHARIA
pa[te]i oile junghierii.
5. Care cei ce le-au câ[tigat le junghiau,
[i nu le p\reau r\u, [i cei ce le vindeau
ziceau> bine este cuvântat Domnul, c\ ne-
am îmbog\]it, [i p\storii lor nu p\timeau
nimic pentru ele.
6. Pentru aceea mai mult nu voiu cru]a
pe cei ce locuiesc p\mântul zice Domnul<
[i iat\ eu dau pe oameni, pe fiecare în
mâinile aproapelui s\u, [i în mâinile
împ\ratului lui, [i vor t\ia p\mântul, [i nu
voiu scoate din mâna lor.
7. {i voiu pa[te oile junghierii în
Hananitida, [i voiu lua mie dou\ toiege, pe
unul l-am numit frumuse]e [i pe cel\lalt l-
am chemat funie, [i voiu pa[te oile.
8. {i voiu lua pe cei trei p\stori întru o
lun\, [i se va îngreuia sufletul meu asupra
lor, c\ [i sufletele lor r\cneau asupra mea.
9. {i am zis> nu voiu pa[te pe voi, ce
moare moar\, [i ce lipse[te lipseasc\, [i
ceilal]i m\nânce fiecare c\rnurile
aproapelui s\u.
10. {i voiu lua toiagul meu cel frumos, [i-
l voiu arunca, ca s\ stric leg\tura mea de
pace, care am legat cu toate popoarele
p\mântului.
11. {i se va strica în ziua aceea, [i vor
cunoa[te to]i Hananeii pe oile cele p\zite
mie< c\ cuvântul Domnului este.
12. {i voiu zice c\tre ei> de este bine
înaintea voastr\, da]i pre]ul meu, sau v\
lep\da]i? {i au pus pre]ul meu treizeci de
argin]i.
13. {i au zis Domnul c\tre mine> arunc\-i
pe ei în topitoare, [i vezi de este lucru
l\murit, în ce chip m-au ispitit ei, [i am
luat cei treizeci de argin]i, [i i-am aruncat
în topitoare în casa Domnului.
14. {i am aruncat al doilea toiag al meu,
care era funie, ca s\ stric leg\tura de pace
1067
între Iuda [i între Israil.
15. {i au zis Domnul c\tre mine> ia-]i înc\
]ie vase p\store[ti, de p\stor nechibzuit.
16. C\ iat\ eu voiu ridica p\stor pe
p\mânt, pe ceea ce lipse[te nu o va
cerceta, [i pe cea r\nit\ nu o va c\uta, [i pe
cea zdruncinat\ nu o va vindeca, [i pe cea
întreag\ nu o va îndrepta, [i c\rnurile
celor alese le va mânca, [i încheieturile lor
le va sf\râma.
17. O cei ce pa[te]i cele de[arte! Cei ce a]i
l\sat oile, sabie peste bra]ul lui [i peste
ochiul cel drept al lui, bra]ul lui uscându-
se se va usca, [i ochiul cel drept al lui
orbindu-se se va orbi.
CAP. 12.
F\g\duin]e pentru cei din Ierusalim.
Duhul Domnului peste casa lui David
[i pedepsirea neamurilor vr\jma[e.
Luarea cuvântului Domnului asupra lui
Israil, zice Domnul cel ce au întins cerul [i
au întemeiat p\mântul [i au f\cut duhul
omului întru el.
2. Iat\ eu pun Ierusalimul ca ni[te tinde,
care se cl\tesc la toate popoarele împrejur,
[i în Iudeea va fi înconjurare asupra
Ierusalimului.
3. {i va fi în ziua aceea voiu pune
Ierusalimul piatr\ c\lcat\ de toate
neamurile, tot cel ce o va c\lca
batjocorind va batjocori, [i se vor aduna
asupra lui toate neamurile p\mântului.
4. În ziua aceea, zice Domnul
Atot]iitorul> voiu bate tot calul cu spaim\,
[i pe c\l\re]ul lui cu nebunie< iar peste
casa lui Iuda voiu deschide ochii mei, [i
pe to]i caii popoarelor îi voiu bate cu
orbire.
5. {i vor gr\i cei mai mari peste miile
 PROOROCIA LUI ZAHARIA
Iudei to]i întru inimile lor, afla-ne-vom
nou\ locuitori în Ierusalim, întru Domnul
Atot]iitorul, Dumnezeul lor.
6. În ziua aceea pune-voiu pe cei mai
mari peste miile Iudei ca t\ciunele focului
în lemne, [i ca f\clia focului în trestie< [i
vor mânca de-a dreapta [i de-a stânga pe
toate popoarele împrejur, [i va mai locui
înc\ Ierusalimul întru sine.
7. {i va mântui Domnul l\ca[urile Iudei,
ca din început, ca s\ nu se m\reasc\ lauda
casei lui David, [i în\l]\rile celor ce
locuiesc Ierusalimul asupra Iudei.
8. {i va fi în ziua aceea acoperi-va
Domnul pe cei ce locuiesc Ierusalimul, [i
va fi cel slab întru ei în ziua aceea ca
David< iar casa lui David ca casa lui
Dumnezeu, ca Îngerul Domnului înaintea
lor.
9. {i va fi în ziua aceea, cerca-voiu s\
scot toate neamurile, care vin asupra
Ierusalimului.
10. {i voiu turna peste casa lui David [i
peste cei ce locuiesc Ierusalimul duhul
darului [i al milei, [i vor c\uta la mine, pe
care au împuns, [i vor plânge de dânsul
plângere, ca de cel iubit, [i se vor v\ita cu
durere ca de cel întâi n\scut.
11. În ziua aceea mare plâns va fi în
Ierusalim, ca plânsul rodiei t\iate în câmp.
12. {i se va tângui p\mântul prin neamuri
[i neamuri, neamurile casei lui David
deosebi [i muierile lor deosebi< neamurile
casei lui Natan deosebi [i muierile lor
deosebi< neamul casei lui Levi deosebi [i
muierile lor deosebi.
13. Neamul casei lui Simeon deosebi [i
muierile lor deosebi.
14. Toate neamurile cele r\mase, fiecare
neam deosebi [i muierile lor deosebi.
1068
CAP. 13.
Izvorul cur\]irii< pedeapsa proorocilor
mincino[i< proorocie mesianic\.
În ziua aceea va fi tot locul ca un izvor
deschis în casa lui David, [i celor ce
locuiesc Ierusalimul, spre schimbare [i
spre cur\]ire.
2. {i va fi în ziua aceea, zice Domnul
Savaot> pierde-voiu numele idolilor de pe
p\mânt, [i mai mult nu va fi pomenirea
lor, [i pe proorocii cei mincino[i, [i duhul
cel necurat voiu lua de pe p\mânt.
3. {i va fi de va prooroci om mai mult, [i
va zice c\tre el tat\l s\u [i mama sa, care
l-au n\scut pe el> nu vei tr\i, c\ minciun\
ai gr\it întru numele Domnului, [i-l vor
împiedica pe el tat\l lui [i mama lui, care
l-au n\scut pe el, când va prooroci el.
4. {i va fi în ziua aceea, ru[ina-se-vor
proorocii, fiecare dintru vedenia sa
proorocind însu[i, [i se vor îmbr\ca cu
hain\ de p\r, pentru c\ au min]it.
5. {i va zice nu sunt prooroc eu, c\ om
lucr\tor de p\mânt sunt eu, c\ om m-au
n\scut pe mine din tinere]ile mele.
6. {i voiu zice c\tre el> ce sunt r\nile
acestea în mijlocul mâinilor tale? {i va
zice> cu care m-am r\nit în casa iubitului
meu.
7. Sabie, scoal\-te asupra p\storilor mei,
[i asupra omului cet\]ean al lui, zice
Domnul atotst\pânitorul< bate p\storul [i
se vor risipi oile, [i voiu întoarce mâna
mea asupra p\storilor.
8. {i va fi în ziua aceea în tot p\mântul,
zice Domnul> dou\ p\r]i ale lui vor pieri [i
vor lipsi, iar a treia va r\mâne într-însul.
9. {i voiu trece a treia parte prin foc, [i-i
voiu l\muri pe ei cum se l\mure[te
argintul, [i-i voiu cerca pe ei, cum se
 PROOROCIA LUI ZAHARIA
cearc\ aurul, acela va chema numele meu,
[i eu îl voiu asculta pe el, [i voiu zice>
poporul meu este acesta< [i el va zice>
Domnul Dumnezeul meu.
CAP. 14.
Proorocii asupra Ierusalimului> apele
vii, pedepsirea vr\jma[ilor [i
întoarcerea neamurilor c\tre Domnul.
Iat\ vin zilele Domnului, [i se vor împ\r]i
pr\zile tale întru tine.
2. {i voiu aduna toate neamurile la
r\zboi asupra Ierusalimului, [i se va lua
cetatea, [i se vor risipi casele, [i muierile
se vor pâng\ri< [i va merge jum\tate din
cetate în robie, iar ceilal]i ai poporului
meu nu vor pieri din cetate.
3. {i va ie[i Domnul, [i se va da r\zboi
întru neamurile acelea ca în ziua rânduielii
lui în ziua r\zboiului.
4. {i vor sta picioarele lui în ziua aceea
pe Muntele M\slinilor cel din preajma
Ierusalimului dinspre r\s\rit, [i se va
desface Muntele M\slinilor> jum\tatea lui
c\tre r\s\rit, [i jum\tate c\tre mare,
pr\pastie mare foarte< [i se va pleca
jum\tate din munte c\tre miaz\noapte [i
jum\tate c\tre austru.
5. {i se va astupa valea mun]ilor mei, [i
se va lipi râpa mun]ilor pân\ la Asail, [i se
va astupa în ce chip s-au astupat de fa]a
cutremurului în zilele lui Osie împ\ratului
Iudei [i va veni Domnul Dumnezeul meu
[i to]i sfin]ii cu el,
6. {i va fi în ziua aceea nu va fi lumin\,
ci frig [i ger.
7. Va fi o zi, [i ziua aceea cunoscut\ va fi
Domnului, [i nu ziu\ nici noapte, [i de
c\tre sear\ va fi lumin\.
8. {i în ziua aceea va ie[i ap\ vie din
1069
Ierusalim> jum\tate de dânsa în marea cea
dintâi, [i jum\tate de ea în marea cea de
apoi, [i prim\vara va fi a[a.
9. {i va fi Domnul împ\rat peste tot
p\mântul, în ziua aceea va fi un Domn [i
numele lui unul.
10. Care va înconjura tot p\mântul [i
pustia de la Gava pân\ la Remon spre
austrul Ierusalimului. Iar Rama în loc va
r\mâne de la poarta lui Veniamin, pân\ la
locul por]ii celei dint=i, pân\ la poarta
unghiurilor [i pân\ la turnul lui Anameil,
pân\ la teascurile împ\ratului.
11. Vor locui întru el, [i anatema mai mult
nu va fi, [i va locui Ierusalimul f\r\ de
fric\.
12. {i aceasta va fi c\derea cu care va bate
Domnul toate popoarele câte s-au o[tit
asupra Ierusalimului, usca-se-vor trupurile
lor stând pe picioarele lor, [i ochii lor se
vor scurge din g\urile lor [i limba lor se va
usca în gura lor.
13. {i va fi în ziua aceea groaza Domnului
mare peste ei, [i se va apuca fiecare de
mâna aproapelui s\u, [i se va încle[ta
mâna lui cu mâna aproapelui s\u.
14. {i Iuda se va r\zboi în Ierusalim, [i va
aduna puterea tuturor popoarelor de
primprejur, aur [i argint [i haine multe
foarte.
15. {i aceasta va fi c\derea cailor [i a
mu[coilor [i a c\milelor [i a asinilor [i a
tuturor vitelor celor ce sunt în taberele
acestea dup\ c\derea aceasta.
16. {i va fi oricâ]i vor r\mâne din toate
neamurile, care au venit asupra
Ierusalimului [i se vor sui în tot anul, ca s\
se închine împ\ratului Domnului
atotst\pânitorului [i ca s\ pr\znuiasc\
s\rb\toarea facerii corturilor.
17. {i va fi, oricâ]i nu se vor sui din toate
 PROOROCIA LUI ZAHARIA

neamurile p\mântului în Ierusalim, ca s\

se închine împ\ratului Domnului
atotst\pânitorului, [i ace[tia la aceia se vor
ad\uga, nu va fi peste ei ploaie.
18. Iar de nu se va sui neamul
Eghipetului, nici va veni, [i peste dân[ii va
fi c\derea, cu care va bate Domnul pe
toate neamurile care nu se vor sui s\
pr\znuiasc\ s\rb\toarea facerii corturilor.
19. Acesta va fi p\catul Eghipetului [i
p\catul tuturor neamurilor, care nu se vor
sui s\ pr\znuiasc\ s\rb\toarea facerii
corturilor.
20. În ziua aceea va fi cea de pe frâul
calului, lucru sfânt Domnului
atotst\pânitorului, [i vor fi c\ld\rile în
casa Domnului ca n\strapele înaintea fe]ei
jertfelnicului.
21. {i va fi toat\ c\ldarea în Ierusalim, [i
în Iuda sfânt\ Domnului
atotst\pânitorului, [i vor veni to]i cei ce
jertfesc, [i vor lua dintr-însele, [i vor
fierbe într-însele< [i nu va mai fi Hananeu
în casa Domnului Atot]iitorului în ziua
aceea.

1070
 PROOROCIA LUI MALEAHI
PROOROCIA LUI MALEAHI
CAP. 1.
Mustrarea lui Israil. Jertfele curate, [i
cinstirea numelui Domnului întru
neamuri.
Luarea cuvântului Domnului asupra lui
Israil în mâna Îngerului, pune]i în inimile
voastre.
2. Iubitu-v-am pe voi, zice Domnul, [i a]i
zis> întru ce ne-ai iubit pe noi? Au nu era
Isav fratele lui Iacov? Zice Domnul< [i am
iubit pe Iacov<
3. Iar pe Isav am urât, [i am rânduit
hotarele lui spre pustiire, [i mo[tenirea lui
spre casele pustiei.
4. C\ va zice> Idumeea s-a stricat, [i s\
ne întoarcem, [i iar\[i s\ zidim cele
pustiite. Acestea zice Domnul Atot]iitorul>
ei vor zidi, [i eu voiu strica< [i se vor
chema lor hotarele f\r\delegii, [i poporul
peste care s-au întins Domnul pân\ în
veac.
5. {i ochii vo[tri vor vedea, [i voi ve]i
zice> m\ritu-s-au Domnul mai presus
decât hotarele lui Israil.
6. Fiul cinste[te pe tat\, [i sluga se teme
de st\pânul s\u< [i de sunt eu tat\, unde
este cinstea mea? {i de sunt eu st\pân,
unde este frica mea? Zice Domnul
Atot]iitorul, voi preo]ii, cei ce def\ima]i
numele meu [i a]i zis> întru ce am
def\imat numele t\u?
7. Care aduce]i la jertfelnicul meu pâini
spurcate, [i zice]i> cu ce le-am spurcat? Cu
aceea, c\ zice]i voi> masa Domnului este
spurcat\, [i mânc\rile care se pun pe ea
sunt def\imate.
8. C\ de aduce]i orb spre jertf\, au nu
1071
este r\u? {i de aduce]i [chiop sau bolnav,
au nu este r\u? Adu pe ea pov\]uitorului
t\u, de te va primi, au de va lua fa]a ta,
zice Domnul Atot]iitorul.
9. {i acum îmblânzi]i fa]a Dumnezeului
vostru, [i v\ ruga]i lui. În mâinile voastre
s-au f\cut acestea< au primi-voiu fa]a
voastr\? Zice Domnul Atot]iitorul.
10. C\ [i vou\ se vor închide u[ile, [i nu
ve]i aprinde jertfelnicul meu în zadar, nu
este voia mea întru voi, zice Domnul
Atot]iitorul, [i nu voiu primi din mâinile
voastre jertfe.
11. C\ de la r\s\ritul soarelui pân\ la apus
numele meu s-a m\rit întru neamuri, [i în
tot locul t\mâie se aduce numelui meu [i
jertf\ curat\< c\ mare este numele meu
întru neamuri, zice Domnul
atotst\pânitorul.
12. Iar voi îl necinsti]i cu aceea, c\ zice]i>
masa Domnului spurcat\ este, [i
mânc\rile care se pun pe ea def\imate
sunt lui.
13. {i a]i zis> acestea din necaz sunt, [i eu
le-am suflat pe ele, zice Domnul
Atot]iitorul. {i aduce]i jafuri [i cele
[chioape [i cele bolnave. {i de le ve]i
aduce jertf\, au primi-le-voiu acestea din
mâinile voastre? Zice Domnul
Atot]iitorul.
14. Blestemat este cel puternic, care are în
turma sa parte b\rb\teasc\, [i este legat cu
f\g\duin]\, [i jertfe[te Domnului ce este
stricat, c\ Împ\rat mare sunt eu, zice
Domnul Atot]iitorul, [i numele meu
înfrico[at este întru neamuri.
CAP. 2.
 PROOROCIA LUI MALEAHI
Mustrarea p\catelor Levi]ilor [i ale
poporului.
{i acum porunca aceasta este c\tre voi o
preo]ilor!
2. De nu ve]i asculta, [i de nu ve]i pune
întru inima voastr\ ca s\ da]i slav\
numelui meu, zice Domnul Atot]iitorul< [i
voiu trimite peste voi blestem [i voiu
blestema binecuvântarea voastr\, [i o voiu
blestema pe ea, [i voiu risipi
binecuvântarea voastr\, [i nu va fi întru
voi, c\ voi nu pune]i întru inima voastr\.
3. Iat\ eu voiu osebi vou\ um\rul [i voiu
risipi vintrecelul peste fe]ele voastre,
vintrecelul s\rb\torilor voastre, [i v\ voiu
lua pe voi împreun\.
4. {i ve]i cunoa[te, c\ eu am trimis la voi
porunca aceasta, ca s\ fie leg\tura mea cu
Levi, zice Domnul Atot]iitorul.
5. Leg\tura mea a fost cu el de via]\ [i de
pace< [i i-am dat lui, ca, cu fric\ s\ se
team\ de mine, [i de c\tre fa]a numelui
meu s\ se cutremure.
6. Legea adev\rului a fost în gura lui [i
strâmb\tate nu s-a aflat în buzele lui< în
pace drept a umblat cu mine [i pe mul]i a
întors de la strâmb\tate.
7. C\ buzele preotului vor p\zi [tiin]a [i
legea vor cerca din rostul lui, c\ Îngerul
Domnului Atot]iitorului este.
8. {i voi v-a]i ab\tut din cale [i a]i sl\bit
pe mul]i în lege, stricat-a]i leg\tura lui
Levi, zice Domnul Atot]iitorul.
9. {i eu v-am dat pe voi s\ fi]i def\ima]i
[i lep\da]i la toate neamurile, pentru c\ nu
a]i p\zit c\ile mele, ci a]i luat fe]ele în
lege.
10. Au nu un tat\ este vou\ tuturor? Au nu
un Dumnezeu v-au f\cut pe voi? Pentru ce
a]i l\sat fiecare pe fratele s\u, ca s\
1072
spurca]i leg\tura p\rin]ilor vo[tri?
11. P\r\situ-s-a Iuda, [i urâciune s-a f\cut
în Israil [i în Ierusalim, pentru c\ a spurcat
Iuda sfintele Domnului, care a iubit, [i a
c\utat spre dumnezei str\ini.
12. Pierde-va Domnul pe omul cel ce face
acestea, pân\ ce se va smeri din l\ca[urile
lui Iacov, [i din cei ce aduc jertf\
Domnului Atot]iitorului.
13. {i acestea, care le-am urât a]i f\cut,
acoperea]i cu lacrimi jertfelnicul
Domnului [i cu plâns [i cu suspin din
osteneli< au este înc\ vrednic a c\uta spre
jertf\, sau a lua primire din mâinile
voastre?
14. {i a]i zis> pentru ce Domnul au
m\rturisit între tine, [i între muierea
tinere]ilor tale, pe care o ai l\sat? {i
aceasta este p\rta[\ cu tine, [i muiere
leg\turii tale.
15. {i nu a f\cut bine [i r\m\[i]a duhului
lui? {i a]i zis> ce alt f\r\ numai s\mân]\
caut\ Dumnezeu? {i p\zi]i cu duhul
vostru, [i femeia tinere]ilor tale s\ nu o
p\r\se[ti.
16. Ci dac\ urând-o o ai gonit, zice
Domnul Dumnezeul lui Israil, va acoperi
p\gân\tatea cugetele tale, zice Domnul
Atot]iitorul, [i p\zi]i cu duhul vostru [i s\
nu o p\r\si]i.
17. Cei ce a]i înt\râtat pe Domnul cu
cuvintele voastre [i a]i zis> cu ce l-am
înt\râtat pe el? Cu aceea c\ zice]i> tot cel
ce face r\u, bine este înaintea Domnului,
[i întru ei el bine au voit, [i unde este
Dumnezeul drept\]ii?
CAP. 3.
Proorocie despre Mesia. Îndemnarea
poporului la poc\in]\. Mustr\ri pentru
neaducerea pârgilor.
 PROOROCIA LUI MALEAHI
Iat\ eu trimit Îngerul meu, [i va g\ti cale
înaintea fe]ei mele [i îndat\ va veni la
Biserica sa Domnul, pe care voi c\uta]i, [i
Îngerul leg\turii, pe care voi îl voi]i, iat\
vine, zice Domnul Atot]iitorul.
2. {i cine va putea suferi ziua intr\rii lui?
Sau cine va putea sta întru vederea lui?
Pentru c\ el va intra ca focul topitorului [i
ca iarba n\lbitorilor.
3. {i va [edea topind [i cur\]ind ca
argintul [i ca aurul, [i va cur\]i pe fiii lui
Levi, [i va v\rsa peste ei, ca aurul [i ca
argintul, [i vor aduce Domnului jertf\
întru dreptate.
4. {i va pl\cea Domnului jertfa lui Iuda
[i a Ierusalimului, ca zilele veacului [i ca
anii cei dinainte.
5. {i voiu veni la voi cu judecat\ [i voiu
fi m\rturie grabnic\ asupra fermec\torilor
[i asupra preacurvelor, [i asupra celor ce
jur\ strâmb cu numele meu pentru
minciun\, [i asupra celor ce trag simbria
slugilor [i asupresc pe v\duve, [i bat cu
palme pe s\rmani, [i asupra celor ce abat
judecata nemernicului, [i asupra celor ce
nu se tem de mine, zice Domnul
Atot]iitorul.
6. C\ eu sunt Domnul Dumnezeul
vostru, [i nu m\ schimb, [i voi fiii lui
Iacov nu v-a]i oprit de la nedrept\]ile
p\rin]ilor vo[tri.
7. V-a]i ab\tut de la legea mea, [i nu o a]i
p\zit, întoarce]i-v\ c\tre mine, [i m\ voiu
întoarce c\tre voi, zice Domnul
Atot]iitorul.
8. {i a]i zis> întru ce ne vom întoarce? Au
în[ela-va omul pe Dumnezeu? Pentru c\
voi m\ am\gi]i pe mine [i zice]i> întru ce
te-am am\git? C\ zeciuirile [i pârga cu noi
sunt.
1073
9. {i c\utând voi c\uta]i, [i pe mine voi
m\ am\gi]i.
10. Anul s-a plinit, [i a]i b\gat toate
rodurile în vistierii, [i va fi jaful lui în casa
lui< întoarce]i-v\ dar întru aceasta, zice
Domnul Atot]iitorul, [i voiu deschide
vou\ jgheaburile cerului, [i voiu v\rsa
binecuvântarea mea vou\ pân\ va fi
destul.
11. {i voiu împ\r]i vou\ de mâncare, [i nu
voiu strica vou\ roada p\mântului vostru,
[i nu va sl\bi via voastr\ cea din ]arin\,
zice Domnul Atot]iitorul.
12. {i v\ vor ferici pe voi toate neamurile,
pentru c\ ve]i fi voi mie p\mânt dorit, zice
Domnul Atot]iitorul.
13. Îngreuiat-a]i asupra mea cuvintele
voastre, zice Domnul, [i a]i zis> întru ce
am gr\it r\u asupra ta?
14. Zis-a]i> de[ert este cel ce sluje[te lui
Dumnezeu, [i ce este mai mult, c\ am
p\zit poruncile lui, [i am umblat cu
cucerie înaintea fe]ei Domnului
Atot]iitorului?
15. {i acum fericim pe cei str\ini, [i se
zidesc de iznoav\ to]i cei ce fac
f\r\delege, [i s-au împotrivit lui
Dumnezeu [i s-au mântuit.
16. Acestea au gr\it împotriv\ cei ce se
tem de Domnul, fiecare c\tre aproapele
s\u, [i au ascultat Domnul [i au auzit, [i au
scris carte de pomenire înaintea sa celor ce
se tem de el [i se sfiesc de numele lui.
17. {i vor fi mie, zice Domnul
Atot]iitorul, în ziua care eu o fac spre
mo[tenire [i îi voiu alege pe ei precum
alege omul pe fiul s\u, care ;i sluje[te lui.
18. {i v\ ve]i întoarce [i ve]i vedea ce este
între cel drept [i între cel f\r\delege, între
cel ce sluje[te lui Dumnezeu, [i între cel
ce nu sluje[te lui.
 PROOROCIA LUI MALEAHI

CAP. 4.
Ziua de judecat\ a Domnului.
R\s\rirea Soarelui drept\]ii. Proorocii
mesianice [i vremi mai bune.

Iat\ vine ziua arzând ca un cuptor, [i-i va

arde pe ei, [i to]i cei de alt neam, [i to]i cei
ce fac f\r\delege vor fi trestie, [i-i va
aprinde pe ei ziua aceea care vine, zice
Domnul Atot]iitorul, [i nu va r\mâne
dintru ei r\d\cin\, nici odrasl\.
2. {i va r\s\ri vou\ celor ce v\ teme]i de
numele meu, soarele drept\]ii [i vindecare
;n aripile lui, [i ve]i ie[i [i ve]i juca ca
vi]eii cei slobozi]i din leg\turi.
3. {i ve]i c\lca pe cei f\r\delege, c\ vor
fi cenu[\ sub picioarele voastre, în ziua
care eu o fac, zice Domnul Atot]iitorul.
4. Aduce]i-v\ aminte de legea lui Moisi
robul meu, precum v-am a[ezat vou\ în
Horiv porunci [i îndrept\ri la tot poporul
lui Israil.
5. Iat\ eu voiu trimite vou\ pe Ilie
Tesviteanul mai înainte pân\ ce va veni
ziua Domnului cea mare [i luminat\.
6. Care va întoarce inima tat\lui spre fiu,
[i inima omului spre vecinul s\u, ca s\ nu
vin [i s\ bat p\mântul de tot.

1074
 CARTEA LUI TOVIT
CARTEA LUI TOVIT
CAP. 1.
Neamul lui Tovit. Frica de Dumnezeu
[i n\pasta b\trânului Tovit.
Cartea cuvintelor lui Tovit al lui Toviil, al
lui Ananiil, al lui Aduil, al lui Gavail,
dintru s\mân]a lui Asiil, din neamul lui
Neftalim.
2. Care s-a robit în zilele lui Enemessar
împ\ratul Asirienilor din Tizvis, care este
de-a dreapta Chidiosului din Neftalim în
Galileea deasupra lui Asir.
3. Eu Tovit pe calea adev\rului [i a
drept\]ii am umblat în toate zilele vie]ii
mele, [i milostenie mult\ am f\cut fra]ilor
mei, [i neamului meu, celor ce erau du[i
cu mine în ]ara Asirienilor la Ninevi.
4. {i când eram în ]ara mea, în p\mântul
lui Israil, tân\r fiind eu, tot neamul lui
Neftalim tat\l meu s-a dep\rtat de la casa
Ierusalimului, care s-a ales din toate
neamurile lui Israil, ca toate neamurile s\
jertfeasc\.
5. Dup\ ce s-a sfin]it Biserica l\ca[ul
celui Preaînalt, [i s-a zidit pentru toate
neamurile veacului, [i toate neamurile,
care împreun\ s-au dep\rtat, [i casa lui
Neftalim tat\l meu jertfea lui Vaal,
junincii.
6. Iar eu singur mergeam de multe ori în
Ierusalim la praznice, precum este scris tot
poporului lui Israil porunc\ ve[nic\> pârga
[i zeciuiala rodurilor [i cele întâi n\scute
ale turmei mele, [i le dam preo]ilor fiilor
lui Aaron la jertfelnicul tuturor rodurilor.
7. Zeciuiala cea dint=i o dam fiilor lui
Levi celor ce slujeau în Ierusalim< iar a
doua zeciuial\ o vindeam [i mergeam [i o
1075
cheltuiam în Ierusalim în tot anul<
8. Iar a treia o dam celor ce se cuvenea,
precum a fost poruncit Devora mama
tat\lui meu, pentru c\ s\rac am r\mas de
tat\l meu.
9. {i dup\ ce m-am f\cut b\rbat am luat
femeie pe Ana din semin]ia neamului
meu, [i am n\scut dintr-însa pe Tovie.
10. {i când am fost dus în robie la Ninevi,
to]i fra]ii mei [i cei din neamul meu,
mâncau din pâinile p\gânilor<
11. Iar eu mi-am p\zit sufletul meu s\ nu
m\nânce, c\ îmi aduceam aminte de
Dumnezeu din tot sufletul meu.
12. {i au dat cel Preaînalt har [i mil\
înaintea lui Enemessar, [i i-am fost lui
cump\r\tor.
13. {i mergând ;n Midia am pus la Gavail
fratele lui Gavria din Raghis al Midiei
zece talan]i de argint.
14. {i dup\ moartea lui Enemessar a
împ\r\]it Senaherim feciorul lui în locul
lui [i nefiind c\ile lui a[ezate, mai mult nu
m-am putut duce în Midia.
15. {i în zilele lui Enemessar milostenii
multe f\ceam fra]ilor mei> pâinile mele le
dam celor fl\mânzi [i hainele mele celor
goi< [i ori pe care din neamul meu îl
vedeam mort [i lep\dat dup\ zidul
Ninevii, îl îngropam.
16. {i ori pe care omora împ\ratul
Senaherim, când a venit fugind din
Iudeea, pe ascuns luându-i îi îngropam, c\
pe mul]i a omorât întru mânia sa [i a
c\utat împ\ratul trupurile lor, [i nu le-a
aflat.
17. {i mergând un Ninevitean a spus
împ\ratului, c\ eu i-am îngropat pe ei, [i
 CARTEA LUI TOVIT
m-am ascuns, [i în]elegând c\ m\ caut\ s\
m\ omoare, temându-m\ m-am dat în
laturi.
18. Atunci mi-a luat tot ce am avut, [i
nimic nu mi-a r\mas mie afar\ de Ana
muierea mea [i Tovie fiul meu.
19. Ci nu au trecut cincizeci [i cinci de
zile, pân\ când l-au omorât pe el doi
feciori ai lui, care au fugit în Mun]ii
Ararat< [i a împ\r\]it Saherdon fiul lui în
locul lui.
20. {i a pus pe Ahiahar feciorul lui Anail
fratelui meu mai mare peste toat\
dreg\toria tat\lui s\u, [i peste toat\
purtarea de grij\< deci rugându-se Ahiahar
pentru mine, m-am întors la Ninevi.
21. {i era Ahiahar [i paharnic [i peste inel,
[i dreg\tor [i purt\tor de grij\.
22. {i l-a pus pe el Saherdon al doilea
dup\ sine, iar el îmi era nepot de frate.
CAP. 2.
Orbirea lui Tovit< mustrarea de casnici
[i r\bdarea lui.
{i dup\ ce m-am întors eu la casa mea, mi
s-a dat mie Ana muierea mea [i Tovie fiul
meu< iar la s\rb\toarea Cincizecimii, care
este sfânt\ a [aptea s\pt\mân\, f\cutu-s-a
prânz bun mie, [i am [ezut s\ m\nânc.
2. {i v\zând c\ sunt bucate multe, am zis
fiului meu> mergi [i adu pe care vei afla
din fra]ii no[tri lipsit, care î[i aduce
aminte de Domnul< [i iat\ eu te a[tept.
3. Iar el venind a zis> tat\! Unul din
neamul nostru sugrumat zace lep\dat în
târg.
4. Atunci eu mai înainte de a gusta,
s\rind l-am luat pe el [i l-am dus la o cas\
pân\ când a apus soarele,
5. {i întorcându-m\ m-am sp\lat [i am
1076
mâncat pâinea mea sup\rat.
6. {i mi-am adus aminte de proorocia lui
Amos, cum a zis> întoarce-se-vor
s\rb\torile voastre întru pl=ngere [i toate
veseliile voastre ;ntru tânguire, [i am
plâns< [i dup\ ce a apus soarele m-am dus,
[i s\pând l-am îngropat.
7. Iar vecinii râdeau zicând> nu se teme
mai mult acesta, c\ se va omorî pentru
lucrul acesta, m\car c\ odat\ cu fuga abia
a sc\pat< [i acum iar îngroap\ pe cei
mor]i?
8. {i într-acea noapte fiind ostenit de
îngrop\ciune, m-am culcat pâng\rit lâng\
peretele cur]ii, cu fa]a descoperit\.
9. {i nu [tiam c\ sunt p\s\ri în perete, [i
fiindu-mi ochii mei deschi[i, s-au g\inat
p\s\rile fierbinte în ochii mei, [i s-au f\cut
albe]i în ochii mei, [i am mers la doftori [i
nu mi-a folosit.
10. {i m-a hr\nit Ahiahar pân\ am mers în
Elemaida.
11. Iar muierea mea Ana f\cea lucruri
muiere[ti, [i le trimitea st\pânilor.
12. {i aceia i-au pl\tit ei, [i i-au dat [i un
ied.
13. {i când a venit la mine a început a
striga, [i i-am zis ei> de unde este iedul?
Au de furat este? D\-l st\pânilor, c\ nu
este slobod a mânca de furat.
14. Iar ea a zis> dar mi s-a dat mie afar\ de
plat\. Ci nu o am crezut, [i am zis s\-l dea
înapoi st\pânilor [i m-am mâniat pe ea.
15. Iar ea r\spunzând mi-a zis mie> unde
sunt milosteniile tale [i drept\]ile tale?
Iat\ cunoscute sunt toate cu tine.
CAP. 3.
Rug\ciunea b\trânului Tovit [i a Sarei
fata lui Raguil< ascultarea rug\ciunii
lor [i trimiterea Îngerului ajut\tor.
 CARTEA LUI TOVIT
{i mâhnindu-m\ am plâns [i m-am rugat
cu durere zicând>
2. Drept e[ti Doamne, [i toate lucrurile
tale [i toate c\ile tale sunt mil\ [i adev\r [i
judecat\ adev\rat\, [i drept judeci în veac.
3. Adu-]i aminte de mine, [i caut\ spre
mine, s\ nu m\ pedepse[ti pe mine pentru
p\catele mele [i pentru ne[tiin]ele mele [i
ale p\rin]ilor mei, care au p\c\tuit înaintea
ta.
4. C\ nu am ascultat poruncile tale, [i ne-
ai dat în jefuire [i în robie [i în moarte [i
în pild\ de ocar\ la toate neamurile la care
suntem risipi]i.
5. {i acum multe sunt judec\]ile tale [i
adev\rate, nu face dup\ p\catele mele [i
ale p\rin]ilor mei, pentru c\ nu am f\cut
poruncile tale, [i nu am umblat cu adev\r
înaintea ta.
6. {i acum, precum este pl\cut înaintea
ta, f\ cu mine> porunce[te s\ ia duhul meu,
ca s\ m\ slobozesc [i s\ m\ fac p\mânt, c\
mai de folos este mie a muri decât a tr\i,
c\ oc\ri mincinoase am auzit [i mâhnire
mult\ este întru mine.
7. Porunce[te dar s\ m\ slobozesc din
nevoia aceasta, în locul cel ve[nic, nu
întoarce fa]a ta de la mine.
8. :ntru aceea[i zi s-a întâmplat Sarei
fetei lui Raguil în Ecvatana Midiei, de o
au oc\rât slujnicele tat\lui ei, c\ a fost
m\ritat\ dup\ [apte b\rba]i< iar Asmodeu
dracul cel r\u, i-a omorât pe ei mai înainte
de a se împreuna ei cu ea, cum este la
muieri.
9. C\ zicea ei> au nu pricepi c\ î]i
sugrumi b\rba]ii t\i? Iat\ [apte ai avut, [i
nici a unuia dintru ei nu te-ai numit?
10. Ce ne ba]i pe noi pentru ei? Dac\ a
murit, du-te cu ei< s\ nu vedem din tine fiu
1077
sau fat\ în veac.
11. Acestea auzindu-le ea, s-a mâhnit
foarte, cât era s\ se sugrume, [i a zis> pe
mine singur\ m\ are tat\l meu, de voiu
face aceasta, ocar\ va fi lui, [i b\trâne]ile
lui le voiu pogorî cu durere în Iad.
12. {i s-a rugat spre fereastr\ [i a zis> bine
e[ti cuvântat Doamne Dumnezeul meu [i
bine este cuvântat numele slavei tale cel
sfânt [i cinstit în veci, bine s\ te cuvinteze
toate f\pturile tale în veac.
13. {i acum Doamne, ochii mei [i fa]a
mea c\tre tine am întors, zicând> s\ m\
sloboze[ti pe mine de pe p\mânt, ca s\ nu
mai auz eu ocar\.
14. Tu cuno[ti Doamne, c\ curat\ sunt de
tot p\catul b\rb\tesc, [i nu am pâng\rit
numele t\u, nici numele tat\lui meu în
p\mântul robiei mele.
15. Una n\scut\ sunt tat\lui meu [i nu are
el alt prunc, care s\ mo[teneasc\ dup\ el,
nici frate aproape, nici are acela fiu ca s\
m\ p\zesc pe mine lui muiere.
16. Iat\ mi-a pierit [apte, pentru ce este
mie a mai tr\i? {i de nu se pare ]ie a m\
omorî pe mine, porunce[te a c\uta spre
mine, [i a m\ milui ca s\ nu mai auz ocar\.
17. {i s-a auzit rug\ciunea am=ndurora
înaintea slavei marelui Dumnezeu, [i s-au
trimis Rafail s\-i vindece pe amândoi> lui
Tovit s\-i cur\]easc\ albe]ile [i pe Sara
fata lui Raguil s\ o dea femeie lui Tovie
fiului lui Tovit [i s\ lege pe Asmodeu
dracul cel r\u, c\ lui Tovie s-a dat ca s\ o
aib\ pe ea femeie.
18. :ntr-acea vreme întorcându-se Tovie a
intrat în casa sa, [i Sara fata lui Raguil s-a
pogorât din foi[orul s\u.
CAP. 4.
Tovit pov\]uie[te pe fiul s\u a p\zi
 CARTEA LUI TOVIT
poruncile lui Dumnezeu [i-i
dest\inuie[te cei zece talan]i depu[i la
Gavail.
În ziua aceea [i-a adus aminte Tovit de
argintul, care l-a pus la Gavail în Raghisul
Midiei.
2. {i a zis întru sine> eu mi-am cerut
moarte, pentru ce nu chem pe Tovie fiul
meu, ca s\ spun lui mai înainte de ce voiu
muri?
3. {i chemându-l pe el a zis> fiule! De
voiu muri, îngroap\-m\, [i s\ ai grij\ de
mama ta, cinste[te-o pe ea în toate zilele
vie]ii tale, [i f\ ce va pl\cea ei, [i s\ nu o
mâhne[ti pe ea.
4. Adu-]i aminte fiule, c\ mult\ nevoie a
avut cu tine în pântece< când va muri,
îngroap-o lâng\ mine într-o groap\.
5. În toate zilele fiule adu-]i aminte de
Domnul Dumnezeul nostru, [i cu voia nu
p\c\tui, [i nu c\lca poruncile lui< [i în
toate zilele vie]ii tale f\ dreptate, [i nu
umbla pe c\ile nedrept\]ii.
6. C\ de vei face tu adev\rul, cu spor vor
fi ]ie c\ile tale întru faptele tale, [i tuturor
celor ce fac dreptate.
7. Din cele ce ai tu f\ milostenie [i s\ nu
pizmuiasc\ ochiul t\u, când faci
milostenie.
8. S\ nu-]i întorci fa]a ta de c\tre nici un
s\rac, [i de c\tre tine nu-[i va întoarce
Dumnezeu fa]a sa.
9. Dup\ cât de mult\ avere ai, f\
milostenie< de ai mult, mult d\.
10. De ai pu]in, dup\ cât ai de pu]in nu te
sfii a face milostenie.
11. C\ comoar\ bun\ agonise[ti ]ie la ziua
cea de lips\, c\ milostenia din moarte
izb\ve[te, [i nu-l las\ s\ intre întru
întuneric.
1078
12. C\ bun dar este milostenia tuturor
celor ce o fac pe ea, înaintea celui
Preaînalt.
13. P\ze[te-te pe tine fiule de toat\ curvia,
[i mai înainte ia ]ie femeie din s\mân]a
p\rin]ilor t\i< [i nu lua femeie str\in\, care
nu este din neamul tat\lui t\u.
14. C\ fii proorocilor suntem> Noe,
Avraam, Isaac, Iacov, ace[tia sunt p\rin]ii
no[tri din veac.
15. Adu-]i aminte fiule! C\ to]i ace[tia au
luat femei din fra]ii s\i, [i s-au
binecuvântat întru fiii s\i, [i s\mân]a lor
va mo[teni p\mântul.
16. {i acum fiule! Iube[te pe fra]ii t\i, [i
nu te trufi cu inima ta de fra]ii t\i, [i de fiii
[i de fetele poporului t\u< ia-]i ]ie dintr-
în[ii femeie.
17. C\ în trufie este pierdere [i nea[ezare
mult\, [i întru fal\ sc\dere [i lips\ mare, [i
necuviin]a este mama foametei.
18. Plata fiec\rui om care ]i-a lucrat ]ie, s\
nu r\mân\ peste noapte la tine, ci o d\
îndat\, [i de vei sluji lui Dumnezeu, ]i se
va r\spl\ti.
19. Ia aminte fiule întru toate lucrurile
tale, [i fii în]elept întru toat\ petrecerea ta<
[i ce ur\[ti tu, nim\nui s\ nu faci.
20. Vin, cât s\ te îmbe]i, s\ nu bei, [i s\ nu
mearg\ cu tine în calea ta be]ia.
21. Din pâinea ta d\ celui fl\mând [i din
hainele tale celor goi.
22. Tot ce prisose[te ]ie f\ milostenie, [i
s\ nu pizmuiasc\ ochiul t\u, când faci
milostenie.
23. Pune pâinile tale peste mormântul
drep]ilor, [i nu da celor p\c\to[i.
24. Sfat de la tot în]eleptul cere, [i
niciodat\ s\ nu lepezi sfatul cel de folos.
25. {i în toat\ vremea binecuvinteaz\ pe
Domnul Dumnezeul t\u, [i cere de la el,
 CARTEA LUI TOVIT
ca s\ se îndrepteze c\ile tale [i toate
c\r\rile tale, [i sfaturile tale vor spori.
26. C\ toate neamurile nu au sfat< ci însu[i
Domnul d\ toate bun\t\]ile, [i ori pe care
vrea, smere[te precum vrea.
27. {i acum fiule ]ine minte poruncile
mele, [i s\ nu se [tearg\ din inima ta.
28. Iar acum ar\t ]ie, c\ sunt zece talan]i
de argint, care i-am pus la Gavail fiul lui
Gavria în Raghisul Midiei.
29. {i nu te teme fiule pentru c\ am
s\r\cit.
30. Ai tu multe, de te vei teme de
Dumnezeu, [i te vei dep\rta de tot p\catul
[i vei face ce este pl\cut înaintea lui.
CAP. 5.
Trimiterea lui Tovie [i înso]irea lui de
c\tre Înger ;n Raghisul Midiei.
{i r\spunzându-i Tovie a zis> tat\! Face-
voiu toate câte ai poruncit mie.
2. Ci, cum voiu putea lua argintul de la
el, de vreme ce nu-l cunosc pe el?
3. {i i-a dat lui scrisoarea mâinii [i i-a zis
lui> caut\-]i om, care s\ mearg\ cu tine, [i
s\-i pl\tesc lui simbrie pân\ sunt viu, [i
ducându-te ia argintul.
4. {i s-a dus c\ caute om, [i a aflat pe
Rafail, care era Înger [i nu [tia, [i i-a zis
lui> po]i merge cu mine în Raghisul
Midiei, [i [tii locurile?
5. {i a zis Îngerul> eu voiu merge cu tine,
[i la Gavail fratele nostru am r\mas.
6. {i a zis Tovie c\tre el> a[teapt\-m\ s\
spun tat\lui meu. {i i-a zis lui> mergi, [i s\
nu z\bove[ti.
7. {i mergând a spus tat\lui s\u> iat\ am
aflat om care va merge cu mine, iar el a
zis> cheam\-l pe el la mine, ca s\ cunosc
din ce neam este, [i de este om credincios,
1079
ca s\ mearg\ cu tine.
8. {i l-a chemat pe el, [i a intrat [i s-a
închinat unul altuia.
9. {i a zis Tovit lui> frate, din ce neam [i
din ce s\mân]\ e[ti tu? Spune-mi.
10. {i i-a zis lui> neam [i semin]ie cerci
tu? Au n\imit, care s\ mearg\ cu fiul t\u?
11. {i i-a zis Tovit lui> voiu frate s\ cunosc
neamul t\u [i numele.
12. Iar el a zis> eu sunt Azaria al lui
Anania celui mare din fra]ii t\i.
13. {i i-a zis Tovit lui> s\n\tos s\ vii frate
[i s\ nu te superi pe mine, pentru c\ am
întrebat s\ [tiu neamul t\u [i s\mân]a ta.
14. {i tu e[ti fratele meu din neam frumos
[i bun, c\ am cunoscut pe Anania [i pe
Ionatan fiii lui Sameu celui mare.
15. C\ mergeam împreun\ la Ierusalim a
ne închina, aducând cele întâi n\scute [i
zeciuielile roadelor, [i nu au r\t\cit cu
r\t\cirea fra]ilor no[tri.
16. Din r\d\cin\ bun\ e[ti frate< ci spune-
mi, ce simbrie s\-]i dau? O drahm\ pe zi,
[i cele de lips\ ]ie, ca [i fiului meu.
17. {i înc\ voiu mai ad\uga ]ie pe
deasupra simbriei, de v\ ve]i întoarce
s\n\to[i.
18. {i s-a tocmit a[a [i a zis c\tre Tovie>
g\te[te-te de cale, [i s\ c\l\tori]i bine.
19. {i a g\tit fiul lui cele de cale.
20. {i i-a zis lui tat\l lui> mergi cu omul
acesta, iar Dumnezeu cel ce locuie[te în
cer, s\ îndrepteze calea voastr\, [i Îngerul
lui Dumnezeu s\ mearg\ împreun\ cu voi.
21. {i au ie[it amândoi s\ mearg\, [i
câinele pruncului a mers cu ei.
22. {i a plâns Ana mama lui, [i a zis c\tre
Tovit> pentru ce ai mânat pe fiul nostru?
23. Au nu era el toiagul mâinii noastre?
Intrând [i ie[ind înaintea noastr\.
24. Argint la argint s\ nu soseasc\, ci el
 CARTEA LUI TOVIT
urâciune fiului nostru s\ se fac\.
25. C\ precum ni s-a dat nou\ a tr\i de la
Domnul, aceasta destul este nou\.
26. {i i-a zis ei Tovit> nu avea grij\ soro!
S\n\tos va veni, [i ochii t\i îl vor vedea pe
el.
27. C\ Înger bun va merge împreun\ cu el,
[i se va îndrepta calea lui, [i se va întoarce
s\n\tos. {i a încetat a mai plânge.
CAP. 6.
C\l\toria lui Tovie< prinderea pe[telui
periculos, luarea m\runtaielor lui
pentru lecuiri [i sfatul Îngerului
pentru c\s\torie.
Iar ei mergând pe cale, au sosit seara la
râul Tigris [i au r\mas acolo.
2. {i pruncul s-a pogor=t s\ se spele, iar
un pe[te din râu a s\rit [i a vrut s\ înghit\
pe prunc.
3. Iar Îngerul i-a zis lui> prinde pe[tele
acesta, [i a prins pruncul pe[tele, [i l-a tras
la p\mânt.
4. {i i-a zis Îngerul> spintec\ pe[tele [i ia
inima, ficatul [i fierea [i le pune bine.
5. {i a f\cut pruncul precum i-a zis
Îngerul, iar pe[tele frigându-l l-a mâncat.
6. {i s-au dus amândoi, pân\ ce s-au
apropiat de Ecvatana.
7. {i a zis pruncul c\tre Înger> Azarie
frate> de ce sunt bune inima, ficatul [i
fierea pe[telui?
8. {i i-a zis lui Îngerul> inima [i ficatul
de va bântui pe cineva drac sau duh r\u,
dintr-acestea trebuie a face fum înaintea
omului sau a femeii, [i mai mult nu se va
bântui.
9. Iar fierea a unge pe omul, care are
albea]\ ;n ochi, [i se va vindeca.
10. {i apropiindu-se de Raghi a zis
1080
Îngerul c\tre prunc> frate, ast\zi vom
r\mâne la Raguil, care î]i este rud\ ]ie, [i
are el o fat\ una n\scut\, anume Sara.
11. Voiu gr\i despre ea, ca s\ o dea ]ie
femeie.
12. C\ ]ie se cuvine mo[tenirea ei, c\ tu
singur e[ti din ruda ei, iar feti[oara este
frumoas\ [i în]eleapt\.
13. Deci acum ascult\-m\, [i voiu gr\i
c\tre tat\l ei, [i când ne vom întoarce de la
Ragon, vom face nunta.
14. C\ [tiu c\ Raguil nu o va da altui
b\rbat dup\ legea lui Moisi< sau va fi
vinovat mor]ii, c\ mo[tenirea ]ie se cuvine
s\ o iei, decât orice alt om.
15. Atunci a zis pruncul c\tre Înger>
Azarie frate! Am auzit eu c\ feti[oara
aceasta a fost dat\ la [apte b\rba]i, [i to]i
în c\mar\ au pierit.
16. {i acum eu unul sunt al tat\lui meu [i
m\ tem, ca nu intrând s\ mor, ca [i cei mai
dinainte, c\ un drac o iube[te pe ea, care
nim\nui nu stric\, f\r\ numai celor ce
intr\ la ea.
17. {i acum eu m\ tem s\ nu mor, [i s\
pogor via]a tat\lui meu [i a mamei mele
de sup\rarea cea pentru mine în groap\, [i
alt fiu nu au ei, care s\-i îngroape.
18. {i i-a zis lui Îngerul> nu-]i aduci
aminte de cuvintele, care ]i-a poruncit ]ie
tat\l t\u, ca s\-]i iei femeie din neamul
t\u?
19. {i acum ascult\-m\ frate, c\ î]i va fi
]ie femeie [i de dracul ei nici o seam\ s\
nu bagi, c\ în noaptea aceasta se va da ea
]ie femeie.
20. {i când vei intra în c\mar\, s\ iei
spuz\ de t\mâieturi, [i pune din inima
pe[telui [i din ficat, [i f\ fum, [i va mirosi
dracul, [i va fugi, [i nu se va mai întoarce
în veacul veacului.
 CARTEA LUI TOVIT
21. {i când vei intra la ea, scula]i-v\
amândoi, [i striga]i c\tre milostivul
Dumnezeu, [i se va milostivi spre voi, [i
v\ va mântui.
22. Nu te teme, c\ din veac s-a g\tit ea ]ie,
[i tu o vei mântui pe ea, [i va merge cu
tine, [i socotesc, c\ vei avea dintr-însa fii.
23. {i dup\ ce a auzit Tovie acestea, o a
îndr\git pe ea, [i sufletul lui foarte s-a lipit
de ea, [i a sosit în Ecvatana.
CAP. 7.
Raguil din îndemnul :ngerului d\ pe
Sara fata sa so]ie lui Tovie [i se face
nunta.
{i au venit la casa lui Raguil, [i i-a
întâmpinat pe ei Sara, [i s-a închinat lor, [i
ace[tia ei, [i i-a b\gat pe dân[ii în cas\.
2. {i a zis Raguil c\tre Edna muierea sa>
cum seam\n\ tinerelul acesta cu Tovit
nepotul meu.
3. {i i-a întrebat pe ei Raguil> de unde
sunte]i fra]ilor?
4. {i ei au zis lui> din fiii lui Neftalim cei
robi]i la Ninevi.
5. {i a zis el c\tre ei> cunoa[te]i pe Tovit
fratele nostru? {i ei ziser\> îl cunoa[tem.
6. {i a zis lor> s\n\tos este? Iar ei i-au zis
lui> tr\ie[te [i este s\n\tos [i a zis Tovie>
tat\ îmi este.
7. {i a s\rit Raguil [i l-a s\rutat pe el [i a
plâns, [i l-a binecuvântat pe el, [i i-a zis
lui> fiu de om bun [i de omenie e[ti.
8. {i auzind c\ Tovit a pierdut ochii s\i,
s-a întristat [i a plâns, [i Edna femeia lui [i
Sara fata lui au plâns.
9. {i i-a primit pe ei cu osârdie [i a t\iat
un berbec din oi, [i a pus înainte bucate
multe.
10. {i a zis Tovie c\tre Rafail> Azarie
1081
frate! Gr\ie[te de cele ce ziceai tu pe cale,
[i s\ se s\vâr[easc\ lucrul, [i a spus
cuvântul lui Raguil.
11. {i a zis Raguil c\tre Tovie> m\nânc\ [i
bea [i fii vesel, c\ ]ie se cuvine s\ iei pe
fata mea.
12. Îns\ voiu spune ]ie adev\rul> dat-am
pe fata mea la [apte b\rba]i, [i în noaptea
în care au intrat ei la ea, au murit. Ci ]ine-
]i firea [i fii vesel.
13. {i a zis Tovie> nu voiu gusta nimic
aici, pân\ când nu o ve]i aduce [i o ve]i
pune înaintea mea.
14. {i a zis Raguil> ia-o pe ea de acum
dup\ lege, c\ tu e[ti ei frate [i ea î]i este ]ie
sor\. Iar milostivul Dumnezeu s\ v\ dea
vou\ cele mai bune.
15. {i a chemat pe Sara fata sa [i luând-o
de mân\, o a dat pe ea muiere lui Tovie [i
a zis> iat\ dup\ legea lui Moisi ia-o pe ea,
[i o du la tat\l t\u, [i i-a binecuvântat pe
ei.
16. {i a chemat pe Edna muierea sa, [i
luând carte a scris leg\tura [i o a pecetluit.
{i au început a mânca.
17. {i a chemat Raguil pe Edna muierea
sa, [i a zis ei> soro! G\te[te cealalt\
c\mar\ [i o bag\ pe ea acolo.
18. {i a f\cut precum i-a zis, [i b\gând-o
pe ea acolo a plâns, a[ijderea [i fata
împreun\ a plâns.
19. {i a zis c\tre ea> cuteaz\ fiic\, Domnul
cerului [i al p\mântului te va bucura pe
tine pentru întristarea ta aceasta, cuteaz\
fiic\.
CAP. 8.
C\s\toria lui Tovie cu Sara<
rug\ciunea lor, osp\]ul nun]ii [i
înzestrarea.
 CARTEA LUI TOVIT
Iar dup\ ce a s\vâr[it cina, a b\gat pe
Tovie la ea.
2. {i intrând el [i-a adus aminte de
cuvintele lui Rafail [i a luat spuz\ de
t\mâieturi [i a pus deasupra inima pe[telui
[i ficatul, [i a f\cut fum, [i mirosind dracul
mirosul a fugit la cele mai din sus ale
Eghipetului, [i l-a legat pe el Îngerul.
3. Iar dup\ ce s-au închis amândoi, s-a
sculat Tovie din pat, [i a zis> scoal\ soro [i
s\ ne rug\m, ca s\ se milostiveasc\ spre
noi Domnul.
4. {i a început Tovie a zice> bine e[ti
cuvântat Dumnezeul p\rin]ilor no[tri [i
bine este cuvântat numele t\u cel sfânt [i
sl\vit în veci.
5. Bine s\ te cuvinteze cerurile [i toate
lucrurile tale.
6. Tu ai f\cut pe Adam [i i-ai dat lui
ajutor pe Eva înt\rire pe femeia lui< dintr-
ace[tia s-a f\cut s\mân]\ oamenilor.
7. Tu ai zis> nu este bine s\ fie omul
singur, s\-i facem lui ajutor asemenea lui.
8. {i acum Doamne! Nu pentru curvie
iau eu pe sora mea aceasta, ci întru adev\r.
9. Porunce[te milostivindu-te spre mine,
ca s\ îmb\trânesc împreun\ cu ea.
10. {i a zis ea cu el> Amin. {i au dormit
amândoi în noaptea aceea.
11. {i sculându-se Raguil s-a dus de a
s\pat groap\, zicând> au nu [i acesta va
muri?
12. {i venind Raguil la casa sa, a zis
Ednei femeii sale> trimite o slujnic\ s\
vaz\ oare tr\ie[te< iar de nu, s\-l îngrop pe
el [i nimeni s\ nu [tie.
13. {i a intrat slujnica, [i deschizând u[a i-
a aflat pe amândoi dormind.
14. {i ie[ind a spus lor c\ tr\ie[te, [i bine
a cuvântat Raguil pe Dumnezeu zicând>
15. Bine e[ti cuvântat Dumnezeule cu
1082
toat\ binecuvântarea curat\ [i sfânt\.
16. {i bine s\ te cuvinteze pe tine sfin]ii
t\i, [i toate f\pturile tale [i to]i Îngerii t\i,
[i cei ale[i ai t\i, bine s\ te cuvinteze pe
tine întru to]i vecii.
17. Bine e[ti cuvântat, pentru c\ m-ai
veselit pe mine [i nu s-a f\cut mie precum
gândeam, ci dup\ mila ta cea mult\ ai
f\cut cu noi.
18. Bine e[ti cuvântat, c\ ai miluit pe
amândoi unii n\scu]i.
19. F\ cu ei Doamne mil\, s\vâr[e[te
via]a lor cu s\n\tate, cu veselie [i cu mil\.
20. {i a poruncit slugilor s\ astupe groapa,
[i le-a f\cut lor nunt\ în paisprezece zile.
21. {i a zis Raguil lui, mai înainte de a se
s\vâr[i zilele nun]ii cu jur\mânt, ca s\ nu
ias\ el, pân\ ce se vor plini paisprezece
zile de nunt\.
22. {i atunci luând jum\tate dintru averea
lui s\ mearg\ s\n\tos la tat\l s\u< [i
celelalte când voiu muri eu [i femeia mea.
CAP. 9.
Tovie trimite pe Azaria la Gavail [i
aduce banii [i pe Gavail la nunt\.
{i a chemat Tovie pe Rafail, [i i-a zis lui>
Azarie frate! Ia cu tine o slug\ [i dou\
c\mile [i mergi în Raghisul Midiei, la
Gavail [i-mi adu mie argintul, [i pe el îl
adu la nunt\, c\ m-a jurat Raguil s\ nu ies
eu.
2. {i tat\l meu num\r\ zilele, [i de voiu
z\bovi mai mult, va dori foarte.
3. {i a mers Rafail, [i a r\mas la Gavail,
[i i-a dat lui scrisoarea< iar Gavail a scos
pungile pecetluite, [i le-a dat lui.
4. {i au mânecat împreun\, [i au venit la
nunt\, [i bine a cuvântat pe Tovie [i pe
femeia lui.
 CARTEA LUI TOVIT
CAP. 10.
Întoarcerea lui Tovie la p\rin]ii s\i cei
întrista]i, luându-[i muierea sa Sara cu
zestrea ei.
Iar Tovit tat\l lui num\ra toate zilele.
2. {i dup\ ce s-au plinit zilele c\l\toriei,
[i nu au venit, a zis Tovit> s\ nu cumva s\
se fi ru[inat? Au nu cumva s\ fi murit
Gavail, [i nimeni nu este, care s\-i dea lui
argintul? {i s-a întristat foarte.
3. {i i-a zis lui muierea> a pierit pruncul,
de vreme ce z\bove[te< [i a început a-l
plânge pe el, [i a zis> vai! R\u îmi pare
fiule, c\ te-am l\sat, lumina ochilor mei.
4. Iar Tovit i-a zis ei> taci nu te sup\ra, c\
s\n\tos este< [i ea a zis lui> taci nu m\
în[ela, a pierit pruncul meu.
5. {i mergea în toate zilele afar\ la
drumul, pe care s-a fost dus, [i ziua pâine
nu mânca, [i nop]ile toate nu înceta a
plânge pe Tovie fiul s\u, pân\ ce s-au
sfâr[it cele paisprezece zile de nunt\, care
s-a jurat Raguil s\ le petreac\ el acolo,
6. {i a zis Tovie lui Raguil> sloboze[te-
m\, c\ tat\l meu [i mama mea mai mult nu
n\d\jduiesc c\ m\ vor mai vedea.
7. {i i-a zis lui socrul s\u> r\mâi la mine,
[i eu voiu trimite la tat\l t\u [i voiu ar\ta
lui cele despre tine.
8. Iar Tovie a zis> nu, ci m\ sloboze[te la
tat\l meu.
9. {i sculându-se Raguil a dat lui pe Sara
muierea lui, [i jum\tate din avu]ii,
oameni, vite [i argint, [i binecuvântându-i
pe ei i-a slobozit, zicând>
10. Dumnezeul cerului s\ v\ fericeasc\ pe
voi fiilor mai înainte de ce voiu muri eu.
11. Iar fetei i-a zis> cinste[te pe socrii t\i,
c\ ei sunt acum p\rin]ii t\i, s\ auz de tine
1083
veste bun\, [i o a s\rutat pe ea.
12. {i Edna a zis c\tre Tovie> frate iubite!
Domnul cerului s\ te a[eze, [i s\-mi dea
mie s\ v\z pe fiii t\i din Sara fata mea, ca
s\ m\ veselesc înaintea Domnului.
13. {i iat\ pun la tine ca pe un odor pe
fiica mea, [i s\ nu o mâhne[ti pe ea.
14. Dup\ aceasta s-a dus [i Tovie
binecuvântând pe Domnul, c\ au îndreptat
calea sa, [i bine au cuvântat pe Raguil [i
pe Edna femeia lui.
15. {i au mers pân\ ce s-au apropiat ei de
Ninevi.
CAP. 11.
Bucuria p\rin]ilor pentru sosirea fiului
lor Tovie. T\m\duirea minunat\ a
ochilor lui Tovit.
{i a zis Rafail c\tre Tovie> [tii frate cum ai
l\sat pe tat\l t\u.
2. S\ mergem noi mai înainte decât
muierea ta, [i s\ g\tim casa< ia dar în mân\
fierea pe[telui.
3. {i purceser\, [i veni împreun\ [i
câinele dup\ ei< iar Ana [edea în drum
c\utând s\ vaz\ venind pruncul pe cale.
4. {i l-a z\rit pe el venind, [i zise tat\lui
lui> iat\ fiul t\u vine, [i omul cel ce a mers
împreun\ cu el.
5. {i a zis Rafail> [tiu eu Tovie c\ va
deschide tat\l t\u ochii s\i, tu dar unge cu
fierea ochii lui, [i usturându-l se va freca,
[i va lep\da albe]ile, [i te va vedea pe tine.
6. Iar Ana alergând a c\zut peste
grumazul fiului s\u, [i i-a zis lui> v\zutu-
te-am fiule, de acum voiu muri, [i au plâns
amândoi.
7. Iar Tovit ie[ea la u[\, [i se împiedica<
iar fiul lui a alergat la el, [i a apucat pe
tat\l s\u, [i a uns cu fierea ochii tat\lui
 CARTEA LUI TOVIT
s\u, zicând> cuteaz\ tat\.
8. {i dac\ l-a usturat a frecat ochii s\i, [i
a ras de pe luminile ochilor lui albe]ile, [i
v\zând pe fiul s\u a c\zut pe grumazul lui
[i a plâns.
9. {i a zis> bine e[ti cuvântat
Dumnezeule, [i bine este cuvântat numele
t\u în veci, [i binecuvânta]i sunt to]i sfin]ii
t\i Îngeri, c\ m-ai b\tut [i m-ai miluit, c\
iat\ v\z pe fiul meu Tovie.
10. {i a intrat fiul lui bucurându-se, [i a
spus tat\lui s\u lucrurile cele mari, care s-
au f\cut în Midia.
11. {i a ie[it Tovit întru întâmpinarea
nurorii sale, bucurându-se [i
binecuvântând pe Dumnezeu la poarta
Ninevii, [i se mirau to]i cei ce ;l vedeau pe
el mergând, c\ au v\zut, iar Tovit
m\rturisea înaintea lor, c\ l-a miluit pe el
Dumnezeu.
12. {i dac\ s-a apropiat Tovit de Sara nora
sa o a binecuvântat pe ea, zicând> bine ai
venit fiic\, bine este cuvântat Dumnezeu,
cel ce te-au adus la noi, [i tat\l t\u [i
mama ta.
13. {i s-a f\cut bucurie tuturor fra]ilor lui
celor din Ninevi.
14. C\ a venit Ahiahar [i Nasvas v\rul lui.
{i a ]inut nunta lui Tovie cu veselie [apte
zile.
CAP. 12.
Îngerul Rafail nu vrea s\ primeasc\
r\splata propus\ [i pov\]uindu-i spre
bine se face nev\zut.
{i a chemat Tovit pe Tovie fiul s\u, [i i-a
zis lui> vezi fiule de pl\te[te simbria
omului celui ce a mers cu tine [i a-i mai
ad\uga lui trebuie.
2. {i Tovie a zis> tat\! Nu-mi pare r\u de
1084
voiu da lui jum\tate din cele ce am adus,
c\ pe mine m-a adus ]ie s\n\tos, [i pe
femeia mea o a t\m\duit [i argintul meu l-
a adus [i pe tine a[ijderea te-a vindecat.
3. {i a zis b\trânul> cu dreptul se cade
lui< [i a chemat pe Înger, [i i-a zis lui> ia
jum\tate din toate câte a]i adus, [i mergi
s\n\tos.
4. Atunci Îngerul chemând pe amândoi
într-ascuns, le-a zis lor> binecuvânta]i pe
Dumnezeu [i v\ m\rturisi]i lui, [i da]i
slav\ lui, [i v\ m\rturisi]i lui înaintea
tuturor celor vii, pentru cele ce au f\cut cu
voi.
5. Bine este a binecuvânta pe Dumnezeu,
[i a preaîn\l]a numele lui, cuvintele
lucrurilor lui Dumnezeu cu cinste
ar\tându-le, [i nu v\ lenevi]i a v\ m\rturisi
lui.
6. Taina împ\ratului bine este a o
ascunde, iar lucrurile lui Dumnezeu a le
descoperi, slav\ este.
7. Face]i bine [i r\ul nu v\ va afla pe voi.
8. Bun\ este rug\ciunea cu post [i cu
milostenie [i cu dreptate< mai bine este
pu]in cu dreptate, decât mult cu
strâmb\tate.
9. Mai bine este a face milostenie, decât
a strânge aur, c\ milostenia din moarte
izb\ve[te, [i aceasta cur\]e[te tot p\catul.
10. Cei ce fac milostenie [i dreptate,
umple-se-vor de via]\< iar cei ce
p\c\tuiesc, vr\jma[i sunt vie]ii lor.
11. Nu voiu ascunde de c\tre voi nici un
cuvânt.
12. C\ am zis> c\ taina împ\ratului bine
este a o ascunde< iar lucrurile lui
Dumnezeu a le descoperi slav\ este.
13. Deci când te rugai tu [i nora ta Sara,
eu am adus pomenirea rug\ciunii voastre
înaintea celui sfânt, [i când îngropai pe cei
 CARTEA LUI TOVIT
mor]i a[ijderea eram de fa]\ cu tine.
14. {i când nu te-ai lenevit a te scula [i a
l\sa prânzul t\u, ca s\ mergi s\ îngropi pe
cel mort nu era necunoscut\ mie fapta ta
cea bun\, ci împreun\ cu tine eram.
15. {i acum m-au trimis pe mine
Dumnezeu s\ te vindec pe tine, [i pe nora
ta Sara.
16. Eu sunt Rafail unul din cei [apte
Îngeri sfin]i, care aduc rug\ciunile
sfin]ilor, [i ies înaintea slavei celui sfânt.
17. {i s-au tulburat amândoi, [i au c\zut
pe fe]ele lor, c\ se înfrico[aser\.
18. {i le-au zis lor> nu v\ teme]i c\ pace
va fi vou\< iar pe Dumnezeu binecuvânta]i
în veac, c\ nu cu darul meu, ci cu voia
Dumnezeului nostru am venit, pentru
aceea bine s\-l cuvânta]i pe el în veci.
19. În toate zilele m\ ar\tam vou\, [i nu
am mâncat nici am b\ut, ci numai vedere
vedea]i voi, iar acum m\rturisi]i-v\ lui
Dumnezeu, c\ m\ sui la cel ce m-au fost
trimis, [i scrie]i în carte toate câte s-au
s\vâr[it.
20. {i s-a sculat, [i mai mult nu l-au v\zut,
[i m\rturiseau lucrurile cele mari [i
minunate ale lui Dumnezeu cum s-a ar\tat
lor Îngerul Domnului.
CAP. 13.
Cântarea de laud\ a lui Tovit [i
prevestirea fericirii Ierusalimului.
{i Tovit a scris rug\ciune de bucurie, [i a
zis.
2. Bine este cuvântat Dumnezeu cel viu
în veci [i împ\r\]ia lui, c\ el bate [i
miluie[te, pogoar\ în Iad [i ridic\, [i nu
este cine s\ scape din mâna lui.
3. M\rturisi]i-v\ lui fiii lui Israil înaintea
neamurilor, c\ el ne-au risipit pe noi întru
1085
ele, acolo ar\ta]i slava lui [i-l în\l]a]i pe el
înaintea a tot cel viu.
4. C\ acesta este Domnul nostru [i
Dumnezeu, el este Tat\l nostru întru to]i
vecii< ne va bate pe noi pentru nedrept\]ile
noastre, [i iar\[i ne va milui [i ne va aduna
dintru toate neamurile, întru care ve]i fi
risipi]i.
5. De v\ ve]i întoarce c\tre el cu toat\
inima voastr\ [i cu tot sufletul vostru, ca
s\ face]i înaintea lui adev\rul, atunci se va
întoarce c\tre voi, [i nu-[i va ascunde fa]a
sa de c\tre voi< ci ve]i vedea cele ce va
face cu voi.
6. Drept aceea m\rturisi]i-v\ lui cu toat\
inima voastr\, [i binecuvânta]i pe Domnul
drept\]ii [i în\l]a]i pe împ\ratul vecilor.
7. Eu în p\mântul robiei mele m\
m\rturisesc lui, [i ar\t puterea [i m\rirea
lui la neamul cel p\c\tos.
8. Întoarce]i-v\ p\c\to[ilor [i face]i
dreptate înaintea lui, cine [tie, doar de v\
va primi, [i v\ va milui pe voi?
9. Pe Dumnezeul meu înal], [i sufletul
meu pe împ\ratul cerului [i se va bucura
de m\rirea lui, zic\ to]i, [i s\ se
m\rturiseasc\ lui cu dreptate.
10. Ierusalime cetate sfânt\! Bate-te-va pe
tine pentru faptele fiilor t\i, [i iar\[i va
milui pe fiii celor drep]i.
11. M\rturise[te-te Domnului, c\ este
bun, [i binecuvinteaz\ pe Împ\ratul
vecilor, ca cortul lui iar\[i s\ se zideasc\
întru tine cu veselie, [i s\ veseleasc\ întru
tine pe robii t\i, [i s\ iubeasc\ pe cei
dos\di]i întru tine întru toate neamurile
veacului.
12. Neamuri multe de departe vor veni la
numele Domnului Dumnezeu, având în
mâini daruri, [i aducând daruri
Împ\ratului cerului< neamurile neamurilor
 CARTEA LUI TOVIT
te vor l\uda pe tine, [i vor da ]ie bucurie.
13. Blestema]i vor fi to]i cei ce te ur\sc pe
tine, [i binecuvânta]i vor fi to]i cei ce te
iubesc pe tine în veac.
14. Bucur\-te [i te vesele[te, pentru c\ fiii
drep]ilor se vor aduna, [i vor binecuvânta
pe Domnul drep]ilor.
15. O! Ferici]i cei ce te iubesc pe tine,
bucura-se-vor de pacea ta, [i ferici]i câ]i s-
au întristat pentru toate b\t\ile tale, c\ de
tine se vor bucura v\zând toat\ slava ta, [i
se vor veseli în veac.
16. Sufletul meu bine s\ cuvinteze pe
Dumnezeu :mp\ratul cel mare, c\ se va
zidi Ierusalimul cu sapfir [i cu smaragd [i
cu piatr\ scump\.
17. Zidurile tale [i turnurile [i b\[tile cu
aur curat, [i uli]ele Ierusalimului cu viriliu
[i cu antracs [i cu piatr\ de la Sufir
m\runt\ se vor a[terne.
18. {i vor zice toate uli]ele lui aliluia, [i
vor l\uda zicând> bine este cuvântat
Dumnezeu cel ce au în\l]at to]i vecii.
CAP. 14.
Sfâr[itul povestirii b\trânului Tovit [i
a tân\rului Tovie.
{i a încetat Tovit a se m\rturisi< [i era de
cincizeci [i opt de ani când a orbit, iar
dup\ opt ani a v\zut.
2. {i f\cea milostenie, [i a ad\ugat a se
teme de Domnul Dumnezeu, [i a se
m\rturisi lui.
3. {i îmb\trânind foarte a chemat pe fiul
s\u [i pe cei [ase fii ai fiului s\u.
4. {i i-a zis lui> fiule! Ia pe fiii t\i, iat\ eu
am îmb\trânit, [i aproape este ie[irea mea
dintr-aceast\ via]\, [i mergi în Midia fiule,
c\ crez eu, c\ toate câte a gr\it Iona
Proorocul de Ninevi sunt adev\rate, c\ îi
1086
va veni ei surpare< iar în Midia mai mult\
pace va fi pân\ la o vreme.
5. {i fra]ii no[tri cei ce sunt în p\mânt se
vor risipi dintr-acel preabun p\mânt, [i
Ierusalimul se va pustii, [i casa lui
Dumnezeu într-însul se va arde de tot, [i
pustie va fi pân\ la o vreme.
6. {i iar\[i va milui pe ei Dumnezeu, [i-
i va întoarce pe ei la p\mântul acela [i vor
zidi casa, nu ca cea dint=i, pân\ ce se vor
plini vremile veacului.
7. {i dup\ aceasta se vor întoarce din
robii, [i vor zidi Ierusalimul cu cinste, [i
casa lui Dumnezeu se va zidi într-însul,
întru toate neamurile veacului cu zidire
m\rit\, precum au gr\it despre aceasta
proorocii.
8. {i toate neamurile se vor întoarce cu
adev\rat, ca s\ se team\ de Domnul
Dumnezeu, [i vor îngropa idolii s\i, [i vor
binecuvânta toate neamurile pe Domnul.
9. {i poporul lui se va m\rturisi lui
Dumnezeu, [i va în\l]a Domnul pe
poporul s\u.
10. {i se vor bucura to]i cei ce iubesc pe
Domnul Dumnezeu, care cu adev\rat [i cu
dreptate, fac mil\ fra]ilor no[tri.
11. {i acum fiule du-te de la Ninevi, c\ cu
adev\rat vor fi cele ce a gr\it Proorocul
Iona< iar tu ]ine legea [i poruncile, [i fii
iubitor de mil\ [i drept, ca s\ fie bine ]ie,
[i m\ îngroap\ pe mine cu cinste, [i pe
mama ta cu mine, [i mai mult nu r\mâne]i
în Ninevi.
12. Fiule! Vezi ce a f\cut Aman lui
Ahiahar, celui ce l-a hr\nit pe el, în ce chip
din lumin\ l-a dus pe el la întuneric, [i
câte i-a r\spl\tit lui, [i Ahiahar s-a
mântuit, iar aceluia r\spl\tirea s-a dat, [i
el s-a pogorât întru întuneric.
13. Manasi a f\cut milostenie, [i s-a
 CARTEA LUI TOVIT

mântuit din la]ul mor]ii, care l-a fost întins

lui< iar Aman a c\zut în la] [i a pierit.
14. {i acum fiule vezi, ce face milostenia,
[i cum mântuie[te dreptatea.
15. {i acestea zicând el s-a sfâr[it sufletul
lui pe pat< [i era de o sut\ [i cincizeci [i
opt de ani.
16. {i l-a îngropat pe el cu cinste, [i dup\
ce a murit [i Ana mama sa, o a îngropat pe
ea lâng\ tat\l s\u.
17. Iar Tovie cu muierea sa [i cu fiii s\i s-
a dus în Ecvatana la Raguil socrul s\u, [i
a îmb\trânit cu cinste.
18. {i a îngropat pe socrii s\i cu cinste, [i
a mo[tenit averea lor [i a lui Tovit tat\lui
s\u. {i a murit când era de o sut\ [i
dou\zeci [i [apte de ani în Ecvatana
Midiei.
19. {i mai înainte de a muri el, a auzit
pierderea Ninevii, pe care o a robit
Navuhodonosor [i Asir, [i s-a bucurat mai
înainte de moarte de Ninevi.

1087
 CARTEA IUDITEI
CARTEA IUDITEI
CAP. 1.
Înt\rirea Cet\]ii Ecvatana [i biruin]a
lui Navuhodonosor asupra lui
Arfacsad.
În anul al doisprezecelea al împ\r\]iei lui
Navuhodonosor, care a împ\r\]it la Ninevi
cetatea cea mare a Asirienilor, în zilele lui
Arfacsad, care a împ\r\]it peste Midi la
Ecvatana.
2. {i a zidit la Ecvatana împrejur ziduri
din pietre cioplite, de trei co]i de late [i de
[ase co]i de lungi< [i a f\cut în\l]imea
zidului de [aptezeci de co]i, [i l\rgimea de
cincizeci de co]i.
3. {i turnurile lui le-a pus peste por]ile ei
de o sut\ de co]i, iar l\]imea temeliilor de
[aizeci de co]i.
4. {i a f\cut por]ile ei, por]i ridicându-se
spre în\l]ime de [aptezeci de co]i, [i
l\]imea lor de patruzeci de co]i, ca s\
poat\ ie[i o[tirile cele tari ale lui, [i
taberele pedestrimii lui.
5. {i a f\cut r\zboi în zilele acelea
împ\ratul Navuhodonosor asupra
împ\ratului Arfacsad în câmpul cel mare,
care câmp este în hotarele Ragavului.
6. {i au venit la el to]i cei ce locuiau
muntele, [i to]i care locuiesc Efratul [i
Tigrul [i Idaspinul [i câmpul Eriohului al
împ\ratului Elimeilor, [i s-au adunat
neamuri multe foarte la tab\ra fiilor lui
Helod.
7. {i a trimis Navuhodonosor împ\ratul
Asirienilor la to]i cei ce locuiau ;n Persida,
[i la to]i cei ce locuiau la apus [i în
Kilichia, [i în Damasc [i în Livan [i în
preajma Livanului, [i la to]i cei ce locuiau
1088
dinspre fa]a marginii m\rii.
8. {i la neamurile Karmilului [i ale
Galaadului [i ale Galileei celei de sus, [i la
locuitorii câmpului celui mare
Esdrilomului, [i la to]i cei din Samaria [i
din cet\]ile ei, [i dincolo de Iordan pân\ la
Ierusalim [i Vitani [i Helus [i Kadis [i râul
Eghipetului.
9. {i Tafnas [i Ramesi, [i tot p\mântul
Ghesemului pân\ unde vine deasupra
Taneosului [i a Memfeosului, [i la to]i cei
ce locuiesc Eghipetul pân\ unde se vine la
hotarele Etiopiei.
10. Ci to]i locuitorii p\mântului nu au
b\gat seam\ de cuvântul lui
Navuhodonosor împ\ratul Asirienilor, [i
nu au mers împreun\ cu el la r\zboi, c\ nu
s-au temut de el< c\ li se p\rea lor, c\ nu
este mai mare decât orice alt om, [i au
trimis înapoi pe solii lui de[er]i, cu
necinste de la fa]a sa.
11. {i s-a mâniat Navuhodonosor foarte
asupra tuturor ]\rilor acestora [i s-a jurat
pe scaunul s\u [i pe împ\r\]ia sa, c\ cu
adev\rat va s\ fac\ izbând\ dinspre toate
hotarele Kilichiei [i ale Damascului [i ale
Siriei.
12. S\ omoare cu sabia sa pe to]i cei ce
locuiesc în p\mântul lui Moav, [i pe fiii lui
Amon [i toat\ Iudeea, [i pe to]i Eghiptenii
pân\ unde se vine la hotarele am=ndurora
m\rilor.
13. {i s-a sculat cu puterea sa asupra
împ\ratului Arfacsad în anul al
[aptesprezecelea [i s-a înt\rit în r\zboiul
lui.
14. {i a b\tut toat\ puterea lui Arfacsad [i
toat\ c\l\rimea lui, [i toate carele lui, [i a
 CARTEA IUDITEI
st\pânit cet\]ile lui.
15. {i a ajuns pân\ la Ecvatana, [i a biruit
turnurile [i a pr\dat uli]ele ei, [i podoaba
ei o a pus spre ocar\ ei, [i a prins pe
Arfacsad în Mun]ii Ragavului, [i l-a
împuns pe el cu suli]ele sale, [i l-a pierdut
pe el de tot în ziua aceea.
16. {i s-a întors cu ei la Ninevi el [i toat\
o[tirea lui, [i mul]imea cea foarte mare de
oameni r\zboinici, [i au fost acolo
desf\tându-se [i osp\tându-se el [i o[tirea
lui într-o sut\ [i dou\zeci de zile.
CAP. 2.
Navuhodonosor trimite pe Olofern s\
jefuiasc\ toate împ\r\]iile [i popoarele.
Iar în anul al optsprezecelea în dou\zeci [i
dou\ ale lunii dint=i f\cutu-s-a cuvânt în
casa lui Navuhodonosor împ\ratul
Asirienilor, ca s\-[i izbândeasc\ peste tot
p\mântul, precum a fost zis.
2. {i chemând pe toate slugile sale [i pe
to]i boierii s\i le-a spus lor taina sfatului
s\u, rostindu-le cu gura sa tot r\ul
p\mântului acestuia.
3. Iar ei au judecat s\ piarz\ tot trupul,
care nu a ascultat de cuvântul gurii lui.
4. {i a fost dup\ ce a sfâr[it sfatul s\u, a
chemat Navuhodonosor împ\ratul
Asirienilor pe Olofern mai marele puterii
sale, care era al doilea dup\ el, [i a zis
c\tre el>
5. Acestea zice împ\ratul cel mare,
domnul a tot p\mântul> iat\ tu dup\ ce vei
ie[i de la fa]a mea, ia împreun\ cu tine
b\rba]i, care n\d\jduiesc în virtutea lor,
pede[tri o sut\ [i dou\zeci de mii, [i
mul]ime de cai cu c\l\re]i dou\sprezece
mii, [i mergi împotriva a tot p\mântul spre
apus, c\ nu au ascultat de cuvântul gurii
1089
mele.
6. {i le veste[te lor> s\-mi g\teasc\ mie
p\mânt [i ap\, c\ voiu ie[i cu mânia mea
asupra lor, [i voiu acoperi toat\ fa]a
p\mântului cu picioarele puterii mele, [i-i
voiu da pe ei spre prad\ lor.
7. {i v\ile lor se vor umple de cei r\ni]i
ai lor, [i pâraiele [i râurile pline fiind de
mor]ii lor se vor v\rsa, [i-i voiu duce pe ei
robi la marginile a tot p\mântul.
8. Deci tu ie[ind, cuprinde-mi mie tot
hotarul lor, [i de se vor da pe sine ei ]ie,
p\ze[te-i pe ei mie pân\ la ziua mustr\rii
lor.
9. Iar de cei ce nu vor asculta, s\ nu fie
mil\ ochiului t\u a-i da spre ucidere [i jaf
în tot p\mântul t\u, c\ viu sunt eu, [i
puterea împ\r\]iei mele, câte am gr\it,
voiu [i face acestea cu mâna mea.
10. Iar tu s\ nu calci nici unul din
cuvintele domnului t\u, ci deplin s\ le faci
precum ]i-am poruncit ]ie, [i nu întârzia a
face acestea.
11. {i ie[ind Olofern de la fa]a domnului
s\u, a chemat toate c\peteniile [i
pov\]uitorii [i mai marii o[tirilor Asiriei.
12. {i a num\rat b\rba]i ale[i la tab\r\,
precum i-a poruncit lui domnul s\u, la o
sut\ [i dou\zeci de mii, [i c\l\re]i arca[i
dou\sprezece mii, [i i-a rânduit pe ei, în ce
chip se rânduie[te mul]imea r\zboiului.
13. {i a luat c\mile [i asini, care s\ poarte
povara lor, mul]ime mult\ foarte, [i oi [i
boi [i capre, f\r\ de num\r, ca s\ fie mai
gata, [i hran\ mult\ pentru tot b\rbatul, [i
aur [i argint din casa împ\ratului mult
foarte.
14. {i a ie[it el [i toat\ puterea lui în cale,
ca s\ mearg\ înaintea împ\ratului
Navuhodonosor, [i s-a acoperit toat\ fa]a
p\mântului c\tre apus de carele [i de
 CARTEA IUDITEI
c\l\re]ii [i de pede[trii cei ale[i ai lor, [i
mult\ amestec\tur\ a ie[it împreun\ cu ei
ca l\custele [i ca nisipul p\mântului,
pentru c\ nu era num\r mul]imii lor.
15. {i ie[ir\ de la Ninevi cale de trei zile
peste fa]a câmpului Vectilet, [i a t\b\rât de
la Vectilet aproape de muntele cel de-a
stânga Kilichiei celei de sus.
16. {i luând toat\ puterea sa, pe pede[tri [i
pe c\l\re]i [i carele sale, [i s-a dus de
acolo la munte.
17. {i a t\iat pe Fud [i pe Lud [i a pr\dat
pe to]i fiii lui Rasis, [i pe fiii lui Ismail, cei
de c\tre fa]a pustiului c\tre amiaz\zi
dinspre Helon.
18. {i a trecut Efratul [i a venit în
Mesopotamia [i a surpat toate cet\]ile cele
înalte de la pârâul Arvonai pân\ unde se
vine la mare, [i a cuprins hotarele
Kilichiei [i a t\iat pe to]i cei ce au st\tut
împotriva lui.
19. {i a venit pân\ la hotarele lui Iafet cele
dinspre austru [i dinspre fa]a Araviei [i a
înconjurat pe to]i fiii lui Madiam, [i a ars
s\la[ele lor [i a pr\dat stânele lor.
20. {i s-a pogorât în câmpul Damascului
pe vremea secerii de grâu [i a ars toate
]arinile lor, [i turmele [i cirezile le-a
omorât.
21. {i cet\]ile lor le-a pr\dat, [i câmpurile
lor le-a vânturat, [i a b\tut pe to]i tinerii
lor cu ascu]itul sabiei.
CAP. 3.
Olofern supune toate popoarele,
silindu-le a se închina lui
Navuhodonosor ca lui Dumnezeu.
{i a c\zut groaza [i frica lui peste to]i cei
ce locuiau pe lâng\ mare care erau în
Sidon [i în Tir, [i peste cei ce locuiau în
1090
Sur [i în Ochina, [i peste to]i cei ce
locuiau în Iemnaan.
2. {i cei ce locuiau în Azot [i în Ascalon
s-au temut de el foarte [i au trimis la el
soli cu cuvinte de pace zicând>
3. Iat\ noi slugile lui Navuhodonosor
împ\ratului celui mare suntem înaintea ta,
f\ cu noi, cum este pl\cut fe]ei tale.
4. Iat\ od\ile noastre, [i tot locul nostru,
[i tot câmpul grânelor, [i turmele [i
cirezile [i toate stânele s\la[elor noastre
aproape sunt, înaintea fe]ei tale sunt, f\ ce
;]i place ]ie.
5. Iat\ [i cet\]ile noastre, [i cei ce
locuiesc întru ele, robii t\i sunt, venind f\
cu ele precum se pare bine înaintea
ochilor t\i.
6. {i s-au dus b\rba]ii la Olofern [i i-au
spus lui dup\ cuvintele acestea.
7. {i s-a pogorât spre marginea m\rii el
[i puterea lui, [i a pus paz\ în cet\]ile cele
înalte.
8. {i a luat dintru dân[ii b\rba]i ale[i de
ajutor, [i l-a primit pe el ei [i to]i cei
dimprejurul ]\rii lor cu cununi [i cu hore [i
cu timpine.
9. {i a stricat toate hotarele lor, [i
desi[urile lor le-a t\iat.
10. {i avea el porunc\ s\ piarz\ de tot pe
to]i dumnezeii p\mântului, ca numai lui
Navuhodonosor singur s\ se închine [i
toate neamurile [i toate limbile lor s\-l
cheme pe el Dumnezeu.
11. {i venind în fa]a Ezdrilenilor aproape
de Doteia, care loc este în preajma
her\str\ului celui mare al Iudeei, [i a
t\b\rât între Gheva [i între cetatea
Schivtilor, [i a fost acolo o lun\ de zile, ca
s\ adune acolo toat\ plinirea puterii sale.
CAP. 4.
 CARTEA IUDITEI
Israiltenii înfrico[a]i de Olofern<
Marele Preot Ioachim îi încurajeaz\ [i
smerindu-se to]i cer ajutorul lui
Dumnezeu.
{i au auzit fiii lui Israil, care locuiau în
Iudeea, toate câte a f\cut neamurilor
Olofern mai marele o[tirilor lui
Navuhodonosor împ\ratul Asirienilor, [i
cum a pr\dat toate jertfelnicele lor, [i le-a
dat spre pieire.
2. {i s-au înfrico[at foarte de fa]a lui, [i
pentru Ierusalim [i pentru Biserica
Domnului Dumnezeului lor s-au tulburat.
3. C\ nu de mult era întors din robie, ci
de curând tot poporul Iudei se adunase, [i
vasele [i jertfelnicul [i casa se sfin]ise de
spurc\ciune.
4. {i a trimis în tot hotarul Samariei, [i în
Conas [i în Vitor [i în Velmen [i în Ierihon
[i Hova [i Esora [i în Valea Salimului, [i a
cuprins toate vârfurile mun]ilor celor
înal]i, [i au înconjurat cu zid satele cele
dintr-însele, [i a pus acolo hran\ pentru
g\tirea r\zboiului, c\ de curând erau
câmpurile lor secerate.
5. {i Ioachim Preotul cel mare, care era
în zilele acelea în Ierusalim, a scris celor
ce locuiau în Vetulia [i din Vetumetam,
care este în preajma Ezdrilenilor dinspre
fa]a câmpului celui aproape de Dotaim
zicând> s\ apuce sui[urile mun]ilor, c\ci
prin ele era intrarea la Iudeea [i lesne era
a-i opri pe ei suindu-se, doi in[i s\ stea
asupra tuturor b\rba]ilor, fiind strâmt\
trec\toarea.
6. {i au f\cut fiii lui Israil precum le-a
poruncit lor Ioachim Preotul cel mare, [i
b\trânimea a tot poporul lui Israil, care
[edea în Ierusalim.
7. {i a strigat tot b\rbatul lui Israil c\tre
1091
Dumnezeu cu osârdie mare, [i [i-au smerit
sufletele lor cu nevoin]\ mare, ei [i
femeile lor.
8. {i pruncii lor [i dobitoacele lor, [i tot
nemernicul [i n\imitul [i cel cump\rat cu
argint al lor au pus saci peste mijloacele
lor [i tot b\rbatul [i toat\ muierea [i
pruncii.
9. {i cei ce locuiau în Ierusalim au c\zut
înaintea fe]ei Bisericii, [i au pres\rat cu
cenu[\ capetele lor [i au întins sacii s\i
înaintea fe]ei Domnului [i jertfelnicul cu
saci l-au înv\lit.
10. {i au strigat c\tre Dumnezeul lui Israil
to]i împreun\ cu strigare mare, ca s\ nu
dea spre jaf pe fiii lor, [i pe femeile lor
spre prad\, [i cet\]ile mo[tenirii lor spre
pieire, [i sfintele spre spurc\ciune [i spre
ocar\ [i spre bucurie neamurilor.
11. {i au ascultat Dumnezeu rug\ciunea
lor, [i au v\zut necazul lor, [i a postit
poporul zile multe în toat\ Iudeea [i în
Ierusalim înaintea sfintelor Domnului
Atot]iitorului.
12. {i Ioachim Preotul cel mare, [i to]i cei
ce stau înaintea Domnului, preo]ii [i cei ce
slujeau Domnului, cu saci încin[i la
mijloacele lor, aduceau arderea de tot a
neîncet\rii, [i rug\ciunile [i darurile cele
de bun\voie ale poporului, [i aveau cenu[\
peste chiverele lor, [i strigau c\tre
Domnul din toat\ puterea, ca s\ caute cu
mil\ spre toat\ casa lui Israil.
CAP. 5.
Olofern întrebând afl\ de la Ahior,
care este starea trecut\ [i cea de fa]\ a
Israiltenilor.
{i s-a dat de [tire lui Olofern mai marele
o[tirilor lui Asur, cum c\ fiii lui Israil s-au
 CARTEA IUDITEI
g\tit de r\zboi, [i au închis trec\torile
mun]ilor, [i au zidit tot vârful muntelui
înalt, [i au pus la câmp piedici.
2. {i s-a mâniat cu mânie foarte, [i a
chemat pe to]i boierii lui Moav [i pe
pov\]uitorii lui Amon [i pe to]i domnii
marginii m\rii, [i le-a zis lor>
3. Spune]i-mi mie fiii lui Hanaan, cine
este poporul acesta, care [ade în munte? {i
ce cet\]i sunt în care locuiesc? {i ce
mul]ime de o[tire au? {i în ce st\ t\ria [i
puterea lor? {i cine este la ei împ\rat, sau
mai mare pov\]uitor al o[tirii lor? {i
pentru ce nu bag\ în seam\, ca s\ vin\
înaintea mea împotrivindu-se mai mult
decât to]i cei ce locuiesc la apus?
4. {i a zis c\tre el Ahior pov\]uitorul
tuturor fiilor lui Amon>
5. Asculte domnul meu cuvânt din gura
slugii tale, [i voiu spune ]ie adev\rul
despre poporul acesta, care locuie[te
muntele acesta, care este aproape de tine,
[i nu va ie[i minciun\ din gura slugii tale.
6. Poporul acesta este din neamul
Haldeilor.
7. {i a nemernicit mai înainte în
Mesopotamia, c\ nu a vrut s\ urmeze
dumnezeilor p\rin]ilor s\i, care au fost în
p\mântul Haldeilor.
8. {i au ie[it din calea p\rin]ilor s\i, [i s-
au închinat Dumnezeului cerului, pe care
l-au cunoscut Dumnezeu< pentru aceea i-
au scos pe ei de la fa]a dumnezeilor lor, [i
au fugit în Mesopotamia, [i au locuit acolo
zile multe.
9. {i au zis Dumnezeul lor s\ ias\ din
l\ca[ul lor, [i s\ mearg\ în p\mântul lui
Hanaan, [i a locuit acolo, [i s-a înmul]it cu
aur [i cu argint [i cu dobitoace multe
foarte.
10. {i dup\ aceea s-a pogorât în Eghipet,
1092
c\ acoperise foametea fa]a p\mântului lui
Hanaan, [i au locuit acolo, pân\ ce s-au
întors, [i s-au înmul]it acolo foarte, [i nu
era num\r neamului lor.
11. {i s-a sculat asupra lor împ\ratul
Eghipetului, [i cu vicle[ug i-a împilat pe
ei, [i cu osteneala c\r\mid\riei i-a asuprit
pe ei, [i i-a f\cut pe ei robi< iar ei au strigat
c\tre Dumnezeul lor, [i au b\tut tot
p\mântul Eghipetului cu r\ni nevindecate.
12. {i i-au scos pe ei Eghiptenii de la fa]a
lor, [i au secat Dumnezeu Marea Ro[ie
înaintea lor, [i i-au adus pe ei c\tre
Muntele Sinai [i Kadis Varni.
13. {i au scos pe to]i cei ce locuiau în
pustie, [i au locuit în p\mântul Amoreilor,
[i pe to]i Esevonenii i-au pierdut cu
puterea lor.
14. {i trecând Iordanul au mo[tenit tot
muntele.
15. {i au scos de la fa]a sa pe Hananeu, pe
Ferezeu, pe Ievuseu, pe Sihem [i pe to]i
Ghergheseii, [i au locuit într-însul zile
multe.
16. {i pân\ nu au p\c\tuit înaintea
Dumnezeului lor, erau toate bun\t\]ile
împreun\ cu ei, c\ Dumnezeu cel ce ur\[te
nedreptatea este cu ei.
17. Iar când s-au ab\tut de la calea, care
le-au pus lor, foarte mult au pierit în multe
r\zboaie, [i s-au dus robi în p\mânt str\in,
[i Biserica Dumnezeului lor s-a stricat
pân\ în p\mânt, [i cet\]ile lor le-au
cuprins vr\jma[ii.
18. {i acum întorcându-se la Dumnezeul
lor, s-au suit din locurile risipirii, unde
erau risipi]i, [i au luat Ierusalimul unde
este sfin]enia lor, [i s-au f\cut locuitori
muntelui acestuia, c\ era pustiu.
19. {i acum st\pâne doamne! De este
necuno[tin]\ întru poporul acesta, [i de
 CARTEA IUDITEI
p\c\tuiesc împotriva Dumnezeului lor, s\
socotim, c\ aceasta va fi lor împiedicare,
[i s\ ne suim, [i s\-i batem pe ei.
20. Iar de nu este f\r\delege în neamul lor,
s\ treac\ domnul meu, ca nu cumva s\-i
scuteasc\ pe ei Domnul lor [i Dumnezeul
lor pentru ei, [i vom fi de ocar\ înaintea a
tot p\mântul.
21. {i a fost dup\ ce a încetat Ahior a gr\i
cuvintele acestea, a cârtit tot poporul, care
sta împrejurul cortului.
22. {i ziceau boierii lui Olofern [i to]i
locuitorii p\mântului de pe lâng\
marginea m\rii, [i a lui Moav, s\-l taie pe
el< c\ nu ne vom teme noi de fa]a fiilor lui
Israil, c\ este popor, care nu are putere,
nici t\rie s\ se poat\ r\zboi.
23. Drept aceea s\ ne suim asupra lor, [i
vor fi de mâncare la toat\ o[tirea ta
doamne Oloferne.
CAP. 6.
Olofern se mânie pe Ahior [i spre
pedeaps\ îl trimite la Vetulia< iar
Israiltenii luându-l îl mângâie [i se
roag\, lui Dumnezeu pentru ajutor.
Iar dup\ ce a încetat gâlceava b\rba]ilor,
celor ce [edeau împrejur la sfat, a zis
Olofern mai marele puterii lui Asur c\tre
Ahior înaintea a tot poporul celor str\ini
de neam [i c\tre to]i fiii lui Moav>
2. {i cine e[ti tu Ahior [i n\imi]ii lui
Efraim, de ai proorocit nou\ ast\zi, s\ nu
ne r\zboim asupra neamului lui Israil
zicând tu> c\ Dumnezeul lor îi ap\r\ pe ei?
3. {i cine este Dumnezeu, f\r\ numai
Navuhodonosor? Acesta va trimite puterea
sa, [i îi va pierde de tot pe ei de pe fa]a
p\mântului, [i nu-i va mântui pe ei
Dumnezeul lor.
1093
4. Ci noi robii lui ;i vom pierde de tot pe
ei, ca pe un om, [i nu vor putea sta
;mpotriva puterii cailor no[tri, c\ îi vom
c\lca pe ei cu d=n[ii, [i mun]ii lor se vor
;mb\ta cu s=ngele lor, [i c=mpii lor se vor
umple de mor]ii lor.
5. {i nu va sta ;mpotriv\ urma
picioarelor lor ;naintea fe]ei noastre, ci cu
pieire vor pieri, zice ;mp\ratul
Navuhodonosor domnul a tot p\m=ntul, c\
a zis> nu vor r\m=ne ;n de[ert graiurile
cuvintelor mele.
6. Iar tu Ahior n\imitul lui Amon, cel ce
ai gr\it cuvintele acestea în ziua
nedrept\]ii tale, nu vei vedea mai mult fa]a
mea din ziua aceasta, pân\ ce voiu izbândi
asupra neamului celor din Eghipet.
7. {i atunci va trece fierul o[tirii mele, [i
poporul slugilor mele prin coastele tale, [i
vei c\dea cu cei r\ni]i ai lor, când m\ voiu
întoarce, [i te vor pune slugile mele la
munte într-una din cet\]ile sui[urilor, [i nu
vei pieri, pân\ ce te vei pr\p\di împreun\
cu ei.
8. {i dac\ n\d\jduie[ti întru inima ta, c\
nu se vor prinde, s\ nu ]i se schimbe fa]a
ta< gr\it-am [i nimic nu va c\dea din
cuvintele mele.
9. {i a poruncit Olofern slugilor sale,
care stau la cortul lui, s\ prinz\ pe Ahior,
[i s\-l pun\ pe el la Vetulia, [i s\-l dea în
mâna fiilor lui Israil.
10. {i-l prinser\ pe el slugile lui, [i-l
duser\ afar\ de tab\r\ la câmp [i din câmp
s-au dus la munte, [i au sosit la izvoarele
cele de sub Vetulia.
11. {i dac\ i-au v\zut pe ei b\rba]ii cet\]ii,
care erau în vârful muntelui, au luat
armele lor [i au ie[it din cetate pe vârful
muntelui, [i tot b\rbatul pr\[tia[, a oprit
suirea lor, aruncând cu pietre asupra lor.
 CARTEA IUDITEI
12. Iar ei sub munte au legat pe Ahior [i l-
au l\sat lep\dat sub r\d\cina muntelui [i
s-au întors la domnul lor.
13. {i pogorându-se fiii lui Israil din
cetatea lor, au mers la el, [i dezlegându-l l-
au dus în Vetulia.
14. {i l-au adus pe el la boierii cet\]ii lor,
care erau în zilele acelea Ozia al lui Miha
din neamul lui Simeon, [i Abris al lui
Gotoniil [i Harmis al lui Melhiil.
15. {i au chemat pe to]i b\trânii cet\]ii [i
au alergat tot tân\rul [i toate femeile lor la
adunare, [i au pus pe Ahior în mijlocul a
tot poporului lor.
16. {i l-a întrebat pe el Ozia, ce s-a
întâmplat cu el? Iar el r\spunzând a spus
lor toate graiurile sfatului lui Olofern [i
toate cuvintele, care le-a gr\it el în
mijlocul boierilor fiilor lui Asur, [i câte s-
a l\udat Olofern asupra casei lui Israil.
17. {i c\zând poporul s-a închinat lui
Dumnezeu, [i a strigat c\tre Dumnezeu
zicând> Doamne Dumnezeul cerului!
Caut\ la trufia lor, [i miluie[te smerenia
neamului nostru, [i vezi fa]a celor sfin]i]i
]ie în ziua aceasta.
18. {i au mângâiat pe Ahior, [i l-a l\udat
pe el foarte.
19. {i l-a luat pe el Ozia din adunare, [i l-
a dus la casa sa, [i a f\cut osp\] celor mai
b\trâni [i a chemat pe Dumnezeul lui
Israil spre ajutor în toat\ noaptea aceea.
CAP. 7.
:nconjurarea Cet\]ii Vetulia< oprirea
izvoarelor, tulburarea Israiltenilor [i
încurajarea lui Ozia.
Iar a doua zi a poruncit Olofern la toat\
o[tirea sa [i la tot poporul s\u, care a venit
într-ajutor lui, s\ purcead\ asupra Cet\]ii
1094
Vetulia, [i s\ apuce sui[urile muntelui, [i
s\ dea r\zboi asupra fiilor lui Israil.
2. {i a purces în ziua aceea tot b\rbatul
cel tare al lor, [i o[tirea lor cea de o sut\ [i
[aptezeci de mii de b\rba]i r\zboinici
pede[tri, [i c\l\re]i dou\sprezece mii,
afar\ de împiedic\ri [i de al]i b\rba]i
pede[tri, care mergeau împreun\ cu ei
mul]ime mult\ foarte.
3. {i a t\b\rât în vale aproape de Vetulia
la izvor, [i s-a întins l\]imea de la Dotaim
pân\ la Veltem, [i în lungime de la Vetulia
pân\ la Chiamon în preajma Ezdrilomului.
4. Iar fiii lui Israil, dac\ au v\zut
mul]imea lor, s-au tulburat foarte, [i a zis
fiecare c\tre aproapele s\u> acum vor
acoperi ace[tia toat\ fa]a p\mântului
acestuia, [i nici mun]ii cei înal]i, nici
v\ile, nici dealurile nu vor suferi greutatea
lor.
5. {i a luat fiecare armele sale cele de
r\zboi, [i au a]â]at foc în turnurile sale, [i
au str\juit toat\ noaptea aceea.
6. Iar în ziua a doua a scos Olofern toat\
c\l\rimea lui în fa]a fiilor lui Israil, care
erau în Vetulia, [i a socotit sui[urile cet\]ii
lor, [i izvoarele apelor lor le-a cercat [i le-
a luat pe ele, [i a pus la ele cete de oameni
r\zboinici, iar el s-a întors la poporul s\u.
7. {i venind la el to]i boierii fiilor lui
Isav [i to]i pov\]uitorii poporului lui Moav
[i domnii cei de pe lâng\ mare, au zis> s\
auz\ acum st\pânul nostru cuvânt, ca s\
nu se fac\ stricare în o[tirea ta.
8. C\ poporul acesta al fiilor lui Israil nu
n\d\jduie[te în suli]ele sale, ci întru
în\l]imea mun]ilor s\i, întru care locuiesc
ei, c\ nu este lesne a te sui pe vârful
mun]ilor lor.
9. {i acum doamne! Nu face r\zboi
asupra lor, cum se face r\zboiul de o[tire,
 CARTEA IUDITEI
[i nu va c\dea din poporul t\u nici un
b\rbat.
10. R\mâi în tab\ra ta p\zind pe fiecare
din o[tirea ta, [i s\ opreasc\ slugile tale
izvorul cel de ap\, care iese din r\d\cina
muntelui, c\ de acolo se adap\ to]i cei ce
locuiesc în Vetulia, [i-i va omorî pe ei
setea, [i vor da cetatea lor.
11. Iar noi [i poporul nostru ne vom sui pe
vârfurile cele de aproape ale mun]ilor, [i
vom t\b\rî peste ele, s\ p\zim, ca s\ nu
ias\ din cetate nici un om.
12. {i se vor topi de foamete ei, femeile
lor [i fiii lor, [i mai înainte de a veni sabia
peste ei, vor pieri în uli]ele locuin]ei lor.
13. {i vei r\spl\ti lor cu r\spl\tire rea,
pentru c\ nu au ascultat de tine, [i nu au
ie[it înaintea fe]ei tale cu pace.
14. {i au pl\cut cuvintele lor înaintea lui
Olofern [i înaintea tuturor slujitorilor lui,
[i a rânduit s\ fac\ precum au gr\it ei.
15. {i s-a ridicat tab\ra fiilor lui Amon, [i
împreun\ cu ei cinci mii din fiii lui Asur,
[i au t\b\rât în vale, [i au cuprins apele [i
izvoarele apelor fiilor lui Israil, [i s-au suit
fiii lui Isav [i fiii lui Amon, [i au t\b\rât în
munte în preajma Dotaimului.
16. {i au trimis dintru ei la austru [i la
r\s\rit la Ecrevil, care este în preajma
Husiei, deasupra pârâului Mohmur, [i
cealalt\ o[tire a Asirienilor a t\b\rât la
câmp [i a acoperit toat\ fa]a p\mântului [i
corturile [i poverile lor a t\b\rât mul]ime
mult\ foarte.
17. {i fiii lui Israil au strigat c\tre Domnul
Dumnezeul lor, c\ s-a împu]inat duhul lor,
pentru c\ i-au înconjurat to]i vr\jma[ii lor,
[i nu era a sc\pa din mijlocul lor.
18. {i a r\mas împrejurul lor toat\ tab\ra
lui Asur, pedestra[ii [i carele [i c\l\re]ii
lor treizeci [i patru de zile.
1095
19. {i celor ce locuiau în Vetulia s-au
sfâr[it toate vasele cele de ap\, [i lacurile
s-au de[ertat, [i nu aveau s\ bea s\ se
sature într-o zi, c\, cu m\sur\ le da lor de
b\ut.
20. {i au sl\bit pruncii lor [i femeile lor, [i
tinerii piereau de sete, [i c\deau în uli]ele
cet\]ii, [i în trec\torile por]ilor, [i nu era
putere mai mult întru ei.
21. {i s-a adunat tot poporul la Ozia [i la
boierii cet\]ii, tinerii [i femeile [i pruncii,
[i au strigat cu glas mare, [i au zis înaintea
tuturor b\trânilor>
22. Judece Dumnezeu între noi [i între
voi, c\ a]i f\cut nou\ strâmb\tate mare,
negr\ind de pace cu fiii lui Asur, [i acum
nu este nou\ ajutor< ci ne-au dat pe noi
Dumnezeu în mâinile lor, ca s\ c\dem
înaintea lor de sete, [i cu pieire mare.
23. {i acum chema]i-i pe ei, [i da]i cetatea
toat\ de prad\ poporului lui Olofern [i la
toat\ o[tirea lui, c\ mai bine este nou\ s\
fim de jaf lor, decât s\ murim de sete.
24. C\ vom fi robi, [i va fi viu sufletul
nostru, [i nu vom vedea moartea pruncilor
no[tri cu ochii no[tri, [i pe femeile [i pe
fiii no[tri sfâr[indu-[i sufletele lor.
25. M\rturisim asupra voastr\ cerul [i
p\mântul, [i pe Dumnezeul nostru [i pe
Domnul p\rin]ilor no[tri cel ce ne
pedepse[te pe noi pentru p\catele noastre
[i pentru p\catele p\rin]ilor no[tri, ca s\
nu fac\ dup\ cuvintele acestea în ziua de
ast\zi.
26. {i s-a f\cut plângere mare în mijlocul
adun\rii tuturor dimpreun\, [i au strigat
c\tre Domnul Dumnezeu cu glas mare.
27. {i a zis c\tre ei Ozia> n\d\jdui]i
fra]ilor, înc\ cinci zile s\ a[tept\m, în care
va întoarce Domnul Dumnezeul nostru
mila sa spre noi, c\ nu ne va p\r\si pe noi
 CARTEA IUDITEI
pân\ în sfâr[it.
28. Iar dup\ ce vor trece acestea, [i nu ne
va veni ajutor, voiu face dup\ cuvântul
vostru.
29. {i a risipit pe popor la tab\ra lui, [i la
ziduri [i la turnurile cet\]ii lor s-au dus, iar
pe femei [i pe prunci la casele lor i-a
trimis, [i au fost foarte cu mare smerenie
în cetate.
CAP. 8.
Iscusitul îndemn [i bunul sfat al Iuditei
c\tre b\trânii poporului Israil.
{i a auzit în zilele acelea Iudita fata lui
Merari fiul lui Ocs, fiul lui Iosif, fiul lui
Oziil, fiul lui Helchia, fiul lui Anania, fiul
lui Ghedeon, fiul lui Rafain, fiul lui
Achiton, fiul lui Ili, fiul lui Eliav, fiul lui
Natanail, fiul lui Samail, fiul lui
Sarasadai, fiul lui Israil.
2. {i b\rbatul ei Manasi care era din
neamul [i din familia ei a fost murit în
zilele secerii orzului.
3. C\ stând, dup\ cei ce legau snopi ;n
câmp, a venit fierbin]eala peste capul lui,
[i s-a culcat pe patul s\u, [i a murit în
Vetulia cetatea sa, [i l-a îngropat pe el cu
p\rin]ii lui în ]arina cea din mijlocul
Dotaimului [i Valamo.
4. {i a fost Iudita v\duv\ în casa sa trei
ani [i patru luni.
5. {i [i-a f\cut cort în podul casei sale, [i
s-a încins cu sac, [i s-a îmbr\cat cu haine
de v\duvie.
6. {i postea în toate zilele v\duviei sale,
afar\ de ziua cea mai înainte de Sâmbete
[i de ziua Sâmbetei, [i de ziua cea mai
înainte de lun\ nou\, [i de ziua în care era
lun\ nou\, [i de s\rb\tori [i de praznicele
cele de veselie ale casei lui Israil.
1096
7. {i era frumoas\ la chip, [i mândr\ la
fa]\ foarte, [i a l\sat ei Manasi b\rbatul ei
aur [i argint [i slugi [i slujnice, [i
dobitoace [i ]arini, care le ]ine ea.
8. {i nu putea nimeni s\ gr\iasc\ de ea
nici un cuvânt r\u, c\ se temea de
Dumnezeu foarte.
9. {i a auzit cuvintele cele rele ale
poporului, care le-a gr\it celor mai mari,
c\ a sl\bit pentru lipsa apelor, [i a auzit
Iudita toate cuvintele, care le-a gr\it c\tre
ei Ozia, cum s-a jurat lor, c\ va da cetatea
dup\ cinci zile Asirienilor.
10. {i trimi]ând pe roaba, care era
ocârmuitoare peste toate averile ei, a
chemat pe Ozia [i pe Havrin [i pe Harmin
b\trânii cet\]ii, [i ei au venit la ea, iar ea a
zis lor>
11. Asculta]i-m\ acum c\peteniile celor
ce locuiesc în Vetulia, c\ nu este drept
cuvântul vostru, care l-a]i gr\it înaintea
poporului în ziua aceasta, cu jur\mânt
înt\rind cele ce a]i gr\it între Dumnezeu [i
între voi, [i a]i zis> s\ da]i cetatea
vr\jma[ilor no[tri, de nu se va întoarce
Domnul întru aceste zile s\ ne ajute nou\.
12. {i acum cine sunte]i voi, care ispiti]i
pe Dumnezeu în ziua de ast\zi, ca [i cum
a]i fi dumnezei între fiii oamenilor?
13. {i acum pe Domnul Atot]iitorul
ispiti]i, [i nimic nu ve]i cunoa[te în veac,
c\ adâncurile inimii omului nu le afla]i [i
cuvintele cugetului lui nu le pricepe]i, [i
cum ve]i ispiti pe Dumnezeu cel ce au
f\cut toate acestea, [i gândul lui cum îl
ve]i cunoa[te, [i cugetul lui cum îl ve]i
pricepe?
14. Nu înt\râta]i fra]ilor pe Domnul
Dumnezeul nostru, c\ de nu va vrea s\ ne
ajute nou\ într-aceste cinci zile, el are
putere când va vrea s\ ne acopere, sau s\
 CARTEA IUDITEI
ne piarz\ înaintea fe]ei vr\jma[ilor no[tri.
15. Iar voi nu z\logi]i sfaturile Domnului
Dumnezeului nostru, c\ nu este ca omul,
Dumnezeu, s\ se înfrico[eze, nici ca fiul
omului s\ se judece, [i s\ i se pun\ lui
hotar.
16. Pentru aceea s\ a[tept\m mântuirea
lui, [i s\-l chem\m pe el spre ajutorul
nostru, [i de va fi lui pl\cut va asculta
glasul nostru.
17. C\ nu întru semin]iile noastre, nici în
ziua de ast\zi este neam sau familie, sau
popor sau cetate dintre noi, care s\ se
închine la dumnezei f\cu]i de mâini,
precum au fost în zilele cele mai dinainte,
pentru care lucru s-a dat sabiei [i jafului
p\rin]ii no[tri, [i au c\zut c\dere mare
înaintea vr\jma[ilor no[tri.
18. Iar noi pe alt Dumnezeu nu am
cunoscut afar\ de el, pentru aceea
n\d\jduim c\ nu ne va trece cu vederea.
19. C\ de ne vom da noi, se va da [i toat\
Iudeea, [i se vor pr\da sfintele noastre, [i
va cere Domnul pâng\riciunea lor din
gura noastr\ [i frica fra]ilor no[tri, [i robia
p\mântului, [i pustiirea mo[tenirii noastre
o va întoarce în capul nostru la neamurile
unde vom fi robi [i vom fi de scandal [i de
batjocur\ înaintea celor ce ne vor st\pâni
pe noi.
20. C\ nu va fi pl\cut\ robia noastr\, ci o
va întoarce întru ocar\ Domnul
Dumnezeul nostru.
21. {i acum fra]ilor! S\ ar\t\m fra]ilor
no[tri, c\ de noi se reazem\ sufletul lor, [i
sfintele [i Biserica [i altarul se proptesc
peste noi.
22. Afar\ de toate acestea s\ mul]umim
Domnului Dumnezeului nostru cel ce ne
ispite[te pe noi, ca [i pe p\rin]ii no[tri.
23. Aduce]i-v\ aminte, câte au f\cut cu
1097
Avraam, [i cu câte au ispitit pe Isaac, [i
câte s-a întâmplat lui Iacov în
Mesopotamia Siriei, când p\[tea oile lui
Lavan fratelui mamei lui, c\ precum pe
aceia i-au ispitit spre l\murirea inimii lor<
a[a [i pe noi, nu pentru ca s\ fac\ izbând\
asupra noastr\, ci pentru ca s\ ne înve]e,
bate Domnul pe to]i cei ce se apropie de
el.
24. {i a zis c\tre ea Ozia> toate câte ai zis,
cu bun\ inim\ ai gr\it, [i nu este cine s\ se
împotriveasc\ cuvintelor tale.
25. C\ nu ast\zi s-a ar\tat în]elepciunea ta
ci de la începutul zilelor tale a cunoscut tot
poporul în]elepciunea ta, c\ bun\ este
zidirea inimii tale.
26. Ci poporul acesta a însetat foarte, [i
ne-a silit pe noi s\ facem precum am gr\it
lor, [i ne-au f\cut s\ ne leg\m cu jur\mânt,
care nu-l putem c\lca.
27. {i acum roag\-te tu pentru noi c\ e[ti
femeie cu frica lui Dumnezeu, [i va
trimite Domnul ploaie, [i se vor umple
lacurile noastre, ca s\ nu pierim mai mult.
28. {i a zis c\tre ei Iudita> asculta]i-m\ pe
mine, [i voiu face lucru, care se va pomeni
din neam în neam la fiii poporului nostru.
29. Voi sta]i la poart\ în noaptea aceasta,
[i voiu ie[i eu cu slujnica mea, [i în zilele
dup\ care a]i zis, s\ da]i cetatea
vr\jma[ilor no[tri, va cerceta Domnul pe
Israil prin mâna mea.
30. Iar voi nu cerca]i s\ [ti]i ce voiu s\ fac
eu, c\ nu voiu spune vou\ pân\ ce se vor
s\vâr[i cele ce voiu s\ fac.
31. {i a zis Ozia [i boierii c\tre ea> mergi
în pace, [i Domnul Dumnezeu s\ mearg\
înaintea ta, [i s\ ne dea nou\ izbând\
asupra vr\jma[ilor no[tri. {i întorcându-se
de la cortul ei, s-au dus la rândurile sale.
 CARTEA IUDITEI
CAP. 9.
Rug\ciunea Iuditei c\tre Dumnezeu,
cerându-i ajutorul pentru zdrobirea
vr\jma[ilor.
Iar Iudita a c\zut pe fa]a sa, [i a pus cenu[\
pe capul s\u, [i s-a dezbr\cat de sacul, cu
care era îmbr\cat\< [i era atunci
aducându-se în Ierusalim în casa
Domnului t\mâierea serii aceleia.
2. {i a strigat cu glas mare Iudita c\tre
Domnul, [i a zis> Doamne Dumnezeul
p\rintelui meu Simeon, c\ruia i-ai dat în
mân\ sabie spre izbândirea celor de alt
neam, care au deschis zg\ul fecioarei spre
pâng\riciune, [i au golit coapsa spre
ru[ine, [i au spurcat zg\ul spre batjocur\.
3. C\ ai zis> c\ nu va fi a[a, [i au f\cut ei
lucruri, pentru care ai dat pe boierii lor la
pieire, care a[ternutul lor, cel cu
în[el\ciune amestecat l-au stropit cu
sânge.
4. {i ai b\tut pe slugi cu cei puternici, [i
pe cei puternici pe scaunele lor, [i ai dat
femeile lor spre prad\, [i fetele lor în
robie, [i toate dobânzile lor spre jaf fiilor
celor iubi]i de tine.
5. Care au [i râvnit râvna ta, [i s-au
scârbit de pâng\riciunea sângelui s\u, [i
te-au chemat pe tine spre ajutor.
6. Dumnezeule Dumnezeul meu,
ascult\-m\ pe mine v\duva.
7. C\ tu ai f\cut cele mai înainte de
acelea [i cele dup\ acelea [i cele de acum
[i cele viitoare le [tii, [i s-au f\cut cele ce
ai sf\tuit, [i au zis> iat\ suntem de fa]\.
8. C\ toate c\ile tale sunt gata, [i
judec\]ile tale mai ;nainte cunoscute.
9. C\ iat\ Asirienii s-au înmul]it întru
puterea lor, [i s-au f\lit în cai [i în c\l\re]i,
[i s-au seme]it întru bra]ul celor pede[tri,
1098
n\d\jduit-au în pav\z\ [i în suli]\ [i în arc
[i în pra[tie, [i nu au cunoscut, c\ tu e[ti
Domnul cel ce sf\râm\ r\zboaiele,
Domnul este numele t\u.
10. Tu zdrobe[te puterea lor cu puterea ta,
[i calc\ t\ria lor cu mânia ta, c\ s-au
sf\tuit s\ spurce sfintele tale, s\
pâng\reasc\ l\ca[ul odihnei numelui
slavei tale, [i s\ surpe cu fier cornul
jertfelnicului t\u.
11. Caut\ spre trufia lor, [i trimite mânia
ta asupra capetelor lor. D\ în mâna mea
v\duvei t\ria care o am cugetat, bate pe
rob cu domn prin buzele în[el\ciunii mele,
[i pe domn cu robul lui, frânge cu mân\ de
femeie cerbicea lor cea ridicat\.
12. C\ nu întru mul]ime este t\ria ta, nici
puterea ta în cei tari, ci al celor smeri]i e[ti
tu Domn, [i al celor mai mici e[ti ajutor, al
celor neputincio[i sprijinitor [i al celor
neb\ga]i în seam\ acoperitor [i al celor
f\r\ de n\dejde mântuitor.
13. A[a! A[a! Dumnezeul p\rintelui meu
[i Dumnezeul mo[tenirii lui Israil,
Doamne al cerului [i al p\mântului,
f\c\torul apelor, Împ\rate a toat\ zidirea
ta, tu ascult\ rug\ciunea mea, [i d\ cuvânt
mie spre în[el\ciune [i spre ran\ [i spre
zdruncin\tur\ celor ce împotriva
a[ez\mântului t\u de lege, [i a casei tale
celei sfinte [i a Muntelui Sionului [i a
casei mo[tenirii fiilor t\i, au sf\tuit rele.
14. {i f\ ca tot neamul [i toat\ semin]ia s\
cunoasc\ [i s\ [tie, c\ tu e[ti Dumnezeu a
toat\ puterea [i t\ria, [i nu este altul, care
acoper\ pe neamul lui Israil, f\r\ numai
tu.
CAP. 10.
Iudita frumos împodobit\ ie[ind din
Vetulia cu roaba sa, [i aflând-o cei ce
 CARTEA IUDITEI
str\juiau o duc la Olofern.
{i a fost dup\ ce a încetat a striga c\tre
Dumnezeul lui Israil, [i a sfâr[it toate
cuvintele acestea, s-a sculat de la c\derea
sa, [i a chemat pe roaba sa.
2. {i s-a pogorât în casa în care petrecea
în zilele Sâmbetelor [i în s\rb\torile sale,
[i dezv\lindu-se de sacul cu care era
îmbr\cat\, s-a dezbr\cat [i de hainele
v\duviei sale.
3. {i [i-a sc\ldat trupul cu ap\, [i s-a uns
cu mir gros, [i [i-a tocmit p\rul capului
s\u, [i [i-a pus cunun\ pe cap, [i s-a
îmbr\cat cu hainele sale cele de veselie,
cu care se împodobea în zilele vie]ii
b\rbatului ei Manasi.
4. {i a luat înc\l]\minte în picioarele
sale, [i a pus împrejurul s\u gherdanurile
[i br\]\rile [i inelele [i cerceii [i toat\
podoaba sa, [i s-a înfrumuse]at foarte, ca
s\ în[ele ochii b\rba]ilor, care o vor vedea.
5. {i a dat roabei sale un foale de vin [i
un urcior de untdelemn, [i a umplut o
traist\ de f\in\ [i de p\pu[i de smochine [i
de pâine curat\, [i a astupat toate vasele
sale, [i le-a pus pe ea.
6. {i a ie[it la poarta Cet\]ii Vetuliei, [i a
g\sit pe Ozia [ezând la poart\, [i pe
b\trânii cet\]ii pe Havrin [i pe Harmin.
7. {i dac\ o au v\zut pe ea la fa]\ [i la
haine schimbat\, s-au mirat foarte mult de
frumuse]ile ei.
8. {i au zis c\tre ea> Dumnezeu,
Dumnezeul p\rin]ilor no[tri s\-]i dea ]ie
dar, [i s\ s\vâr[easc\ tocmelile tale spre
m\rirea fiilor lui Israil [i spre în\l]area
Ierusalimului, [i s-au închinat lui
Dumnezeu.
9. {i a zis ea c\tre ei> porunci]i s\-mi
deschiz\ poarta cet\]ii, [i voiu ie[i s\
1099
plinesc cuvintele cele ce a]i gr\it cu mine,
[i au poruncit tinerilor s\-i deschiz\
precum a zis.
10. {i au f\cut a[a, [i a ie[it Iudita, ea [i
slujnica ei cu ea.
11. {i s-au uitat la ea b\rba]ii cet\]ii, pân\
ce s-a pogorât din munte [i pân\ ce a
trecut valea, [i mai mult nu o au v\zut pe
ea.
12. Iar ea mergea pe vale drept, [i o a
întâmpinat pe ea straja cea mai dinainte a
Asirienilor, [i o a prins [i o a întrebat> cine
e[ti? {i de unde vii? {i unde mergi?
13. {i a r\spuns ea> fat\ de Jidovi sunt, [i
fug de la fa]a lor, c\ vor s\ se dea vou\
spre mâncare.
14. Iar eu merg la fa]a lui Olofern mai
marele puterii voastre, ca s\-i spun
cuvinte adev\rate, [i-i voiu ar\ta lui calea,
pe care s\ mearg\ [i s\ st\pâneasc\ tot
muntele, [i nu va pieri dintre b\rba]ii lui
nici un trup, nici duh de via]\.
15. Iar dac\ au auzit b\rba]ii cuvintele ei,
[i au v\zut fa]a ei, le p\rea lor foarte
minunat\ de frumoas\.
16. {i au zis c\tre ea> mântuit-ai sufletul
t\u gr\bind a te pogorî la fa]a domnului
nostru, deci acum mergi la cortul lui [i
dintre noi te vor petrece, pân\ ce te vor da
în mâinile lui.
17. Iar când vei sta înaintea lui, s\ nu te
temi cu inima ta, ci spune dup\ cuvintele
tale, [i bine va face ]ie.
18. {i a ales dintre sine[i o sut\ de b\rba]i,
[i i-a înso]it cu ea [i cu slujnica ei, [i o au
dus pe ea la cortul lui Olofern.
19. {i s-au strâns din toat\ o[tirea, c\ s-a
auzit la corturi venirea ei, [i venind o
înconjura pe ea, încât a st\tut afar\ de
cortul lui Olofern, pân\ a spus lui despre
ea.
 CARTEA IUDITEI
20. {i se mirau de frumuse]ea ei, [i l\udau
pe fiii lui Israil pentru ea.
21. {i a zis fiecare c\tre aproapele s\u>
cine va huli pe poporul acesta, care are la
sine muieri ca acestea? {i nu este bine a
l\sa s\ r\mân\ vreun b\rbat dintre ei, care
de s-ar l\sa s\ r\mân\, ar putea în[ela tot
p\mântul.
22. {i au ie[it cei ce str\juiau în cortul lui
Olofern [i to]i slujitorii lui, [i o au b\gat
pe ea în cort.
23. Iar Olofern odihnea pe patul s\u cel cu
acoper\mânt de porfir\ [i de aur [i de
smaragd, [i cu pietre scumpe ]esut, [i i-a
spus lui de ea.
24. {i a ie[it în tinda cortului, [i lampade
de argint mergeau înaintea fe]ei lui, [i
venind Iudita înaintea lui [i a slujitorilor
lui, s-au mirat to]i de frumuse]ile fe]ei ei.
25. Iar ea a c\zut peste fa]a sa [i s-a
închinat lui, [i o au ridicat pe ea slujitorii
lui.
CAP. 11.
Întâlnirea Iuditei cu Olofern [i
sf\tuirea ei am\gitoare pentru biruin]a
lui.
{i a zis c\tre ea Olofern> cuteaz\ muiere,
nu te teme întru inima ta, c\ eu nu am
f\cut r\u la nici un om, care a ales a sluji
lui Navuhodonosor împ\ratului a tot
p\mântul.
2. {i acum poporul t\u, cel ce locuie[te
muntele, de nu m-ar fi def\imat pe mine,
nu a[ fi ridicat suli]a mea asupra lor, ci ei
[i-au f\cut loru[i acestea.
3. Iar acum spune-mi, pentru ce ai fugit
de la ei, [i ai venit la noi? Pentru c\ ai
venit la mântuire, ai n\dejde.
4. În noaptea aceasta tu vei tr\i, [i de aci
1100
înainte, c\ nu este cine s\-]i fac\ ]ie r\u, ci
bine î]i va face ]ie, ca robilor domnului
meu împ\ratului Navuhodonosor.
5. {i a zis c\tre el Iudita> prime[te
graiurile roabei tale, [i s\ gr\iasc\ roaba ta
înaintea fe]ei tale, c\ nu voiu spune
minciun\ domnului meu în noaptea
aceasta.
6. {i de vei asculta de cuvintele roabei
tale, des\vâr[it va face Dumnezeu cu tine
lucrul, [i nu va c\dea domnul meu de la
sfaturile sale.
7. C\ viu este Navuhodonosor împ\ratul
a tot p\mântul, [i vie este puterea lui, cel
ce te-a trimis pe tine spre îndreptarea a tot
sufletul, c\ nu numai oamenii prin tine vor
sluji lui, ci [i hiarele câmpului [i
dobitoacele [i p\s\rile cerului, prin
puterea ta vor tr\i sub Navuhodonosor [i
sub toat\ casa lui.
8. C\ am auzit de în]elepciunea ta [i de
me[te[ugurile sufletului t\u, [i în tot
p\mântul s-a vestit, cum c\ tu unul e[ti
mai bun în toat\ împ\r\]ia, [i tare întru
[tiin]\, [i mai minunat întru puterea
r\zboiului.
9. {i acum cuvântul, care l-a gr\it Ahior
la sfatul t\u, am auzit graiurile lui, c\ l-au
luat pe el oamenii din Vetulia, [i le-a spus
lor toate câte a gr\it el înaintea ta.
10. Pentru aceea st\pâne doamne! S\ nu
treci cuvântul lui, ci ;l pune în inima ta, c\
adev\rat este.
11. C\ nu se ia izbând\ de pe neamul
nostru, c\ nu poate sabie asupra lor, de nu
vor p\c\tui Dumnezeului lor.
12. {i acum s\ nu se dezn\d\jduiasc\
domnul meu, [i s\ se întoarc\ cu lucrul
nes\vâr[it, [i va c\dea moartea peste fa]a
lor, c\ i-a cuprins pe ei p\cat, cu care
mânie pe Dumnezeul lor, oricând vor face
 CARTEA IUDITEI
f\r\ de cale.
13. C\ s-au sfâr[it lor bucatele, [i s-a
împu]inat toat\ apa, [i s-au sf\tuit s\-[i
pun\ mâinile pe dobitoacele lor, [i toate
câte au oprit Dumnezeu în legile lui s\ nu
m\nânce, ei au socotit s\ le m\nânce.
14. {i pârga grâului [i zeciuielile vinului
[i ale untuluidelemn, care le-au ]inut
sfin]ite preo]ilor celor ce stau în Ierusalim
înaintea fe]ei Dumnezeului nostru, au
socotit s\ le m\nânce, de care nici cu
mâinile nu se c\dea s\ se ating\ nimeni
din cei din popor.
15. {i a trimis în Ierusalim s\ le aduc\ de
la cei b\trâni slobozenie, c\ [i cei ce
locuiesc acolo au f\cut acestea< [i va fi
când le va veni lor slobozenie de acolo,
vor face [i se vor da ]ie spre pierzare în
ziua aceea.
16. Pentru aceea eu roaba ta cunoscând
toate acestea, am fugit de la fa]a lor [i m-
au trimis Dumnezeu s\ fac cu tine lucruri,
de care se vor minuna în tot p\mântul
oricâ]i vor auzi acestea, c\ roaba ta este
credincioas\ lui Dumnezeu, [i sluje[te
ziua [i noaptea Dumnezeului cerului.
17. {i acum doamne voiu r\mâne la tine,
[i voiu ie[i eu roaba ta noaptea în vale, [i
m\ voiu ruga lui Dumnezeu, [i-mi va
spune mie, când vor face ei p\catele lor, [i
venind voiu spune ]ie.
18. {i vei ie[i cu toat\ puterea ta, [i
nimeni dintru ei nu va fi care s\ stea ]ie
împotriv\, [i te voiu duce pe tine prin
mijlocul Iudeei, pân\ vei ajunge în
preajma Ierusalimului.
19. {i voiu pune scaunul t\u în mijlocul
lui, [i-i vei mâna pe ei ca pe oile care nu
au p\stor, [i nu va l\tra câine cu limba sa
înaintea ta.
20. C\ acestea mi s-a zis mie, dup\ cea
1101
mai înainte cuno[tin]\ a mea, [i s-a vestit
mie, [i sunt trimis\ ca s\-]i vestesc ]ie.
21. {i pl\cur\ cuvintele ei înaintea lui
Olofern [i înaintea tuturor slujitorilor lui,
[i se mirar\ de în]elepciunea ei, [i ziser\,
c\ nu este muiere ca aceasta de la o
margine pân\ la cealalt\ margine a
p\mântului, frumoas\ la fa]\ [i în]eleapt\
la cuvinte.
22. {i a zis c\tre ea Olofern> bine au f\cut
Dumnezeu, c\ te-au trimis pe tine înaintea
poporului acestuia, ca s\ fie în mâinile
noastre t\rie< iar întru cei ce au def\imat
pe domnul meu pieire.
23. Tu acum e[ti frumoas\ la chip [i bun\
la cuvintele tale, de vei face [i precum ai
zis, Dumnezeul t\u va fi mie Dumnezeu,
[i tu în casa împ\ratului Navuhodonosor
vei [edea, [i vei fi numit\ în tot p\mântul.
CAP. 12.
Chemarea Iuditei la Olofern.
Îng\duirea ei a ie[i noaptea la
rug\ciune. Osp\]ul lui Olofern.
{i a poruncit s\ o bage pe ea, unde erau
odoarele lui cele de argint, [i a poruncit s\
i se dea ei de mâncare din bucatele lui, [i
din vinul lui s\-i dea de b\ut.
2. {i a zis Iudita> nu voiu mânca dintr-
acelea, ca s\ nu se fac\ vreo sminteal\, ci
din cele ce am adus cu mine voiu mânca.
3. {i a zis c\tre ea Olofern> dar dac\ se
vor sfâr[i cele ce ai adus cu tine, de unde
vom avea noi ca s\-]i d\m ]ie asemenea
acelora? C\ nimeni nu este cu noi din
neamul t\u.
4. {i a zis Iudita c\tre el> viu este sufletul
t\u domnul meu, c\ nu va sfâr[i roaba ta
cele ce sunt cu mine, pân\ ce va face
Domnul prin mâna mea, cele ce au sf\tuit.
 CARTEA IUDITEI
5. {i o au dus pe ea slugile lui Olofern la
cort, [i a dormit pân\ la miezul nop]ii.
6. Iar la straja cea de c\tre diminea]\ s-a
sculat [i a trimis la Olofern, zicând> s\
porunceasc\ domnul meu, s\ lase pe roaba
sa s\ ias\ la rug\ciune, [i a poruncit
Olofern p\zitorilor trupului s\u s\ nu o
opreasc\ pe ea.
7. {i a r\mas în tab\r\ trei zile, [i ie[ea
ea noaptea în valea Cet\]ii Vetuliei, [i se
sp\la la izvorul apei în tab\r\.
8. {i dup\ ce se suia, se ruga Domnului
Dumnezeului lui Israil, ca s\ îndrepteze
calea ei spre ridicarea fiilor poporului ei,
[i intrând petrecea curat\ în cort, pân\
când îi aducea slujnica de mâncare c\tre
sear\.
9. Iar în ziua a patra a f\cut Olofern
osp\] numai slugilor sale, [i nu a chemat
la acel osp\] nici pe unul din cei ce erau
ocârmuitori peste trebi.
10. {i a zis lui Vagoa famenul, care era
ocârmuitor peste toate ale lui> mergi [i
îndeamn\ [i pe muierea cea de Jidov, care
este la tine, ca s\ vin\ la noi, [i s\
m\nânce [i s\ bea cu noi.
11. C\ ru[ine este fe]ei noastre, de vom
l\sa o muiere ca aceasta s\ nu ne
împreun\m cu ea, c\ de nu o vom atrage
pe ea c\tre noi, va râde de noi.
12. {i a ie[it Vagoa de la fa]a lui Olofern,
[i a intrat la ea, [i a zis> s\ nu se
leneveasc\ aceast\ cucoan\ frumoas\ a
veni la domnul meu, ca s\ se m\reasc\
înaintea fe]ei lui, [i s\ bea vin veselindu-
se cu noi, [i s\ se fac\ în ziua aceasta ca o
fat\ a fiilor lui Asur, care stau în casa lui
Navuhodonosor.
13. {i a zis Iudita c\tre el> [i cine sunt eu?
Ca s\ gr\iesc împotriva domnului meu, c\
tot ce va fi pl\cut înaintea ochilor lui,
1102
sârguindu-m\ voiu face, [i aceasta ;mi va
fi bucurie pân\ la ziua mor]ii mele.
14. {i sculându-se Iudita s-a împodobit cu
îmbr\c\mintea [i cu toat\ podoaba sa cea
muiereasc\, [i a venit [i roaba ei, [i i-a
a[ternut în preajma lui Olofern jos pieile,
care le-a luat de la Vagoa pentru treaba cea
din toate zilele, ca s\ m\nânce [ezând pe
ele.
15. {i venind Iudita a [ezut, [i se minuna
inima lui Olofern de ea [i s-a tulburat
sufletul lui poftind foarte ca s\ se
împreune cu dânsa, [i c\uta vreme, ca s\ o
în[ele pe ea, din ziua în care o v\zuse pe
ea.
16. {i a zis Olofern c\tre ea> bea [i fii
vesel\ cu noi.
17. {i a zis Iudita> bea-voiu doamne, c\ s-
a m\rit via]a mea întru mine ast\zi mai
mult decât în toate zilele de când m-am
n\scut, [i luând a mâncat [i a b\ut înaintea
lui din cele ce i-a g\tit roaba ei.
18. {i s-a bucurat Olofern pentru ea, [i a
b\ut vin mult foarte, încât niciodat\ într-o
zi nu a b\ut atâta de când s-a n\scut.
CAP. 13.
T\ierea capului lui Olofern< aducerea
lui în Vetulia. Mul]umirea [i
binecuvântarea poporului ei.
Iar dac\ a înserat, degrab\ s-au risipit
slugile lui.
2. {i Vagoa a închis cortul pe dinafar\, [i
a slobozit pe str\ji de la fa]a domnului s\u,
[i s-au dus la a[ternuturile lor c\ erau to]i
osteni]i de multa b\utur\.
3. {i a r\mas Iudita singur\ în cort [i
Olofern, care mai înainte se culcase pe
patul s\u, c\ era foarte beat.
4. {i a zis Iudita c\tre roaba sa, s\ stea
 CARTEA IUDITEI
afar\ de a[ternutul ei, [i s\ p\zeasc\ când
va ie[i ea, ca [i în celelalte zile, c\ a zis> c\
va ie[i s\ se roage, [i lui Vagoa a spus
aceasta.
5. {i s-au dus to]i de la fa]a ei, [i nimeni
nu a r\mas la a[ternut de la mic pân\ la
mare.
6. {i stând Iudita lâng\ patul lui, a zis
întru inima sa> Doamne Dumnezeule a
toat\ puterea, caut\ în ceasul acesta spre
faptele mâinilor mele, ca s\ se înal]e
Ierusalimul.
7. Acum este vremea a ajuta mo[tenirii
tale, [i a plini cele ce am a[ezat eu s\ fac
spre surparea vr\jma[ilor, care s-au sculat
asupra noastr\.
8. {i apropiindu-se la stâlpul patului,
care era la capul lui Olofern, a luat sabia
lui de pe el, [i apropiindu-se de pat, l-a
apucat de p\rul capului s\u.
9. {i a zis> înt\re[te-m\ Dumnezeul lui
Israil în ziua aceasta, [i l-a lovit peste
grumaji de dou\ ori, cât a putut, [i i-a luat
capul lui de la el.
10. Iar trupul i l-a r\sturnat de pe a[ternut,
[i a luat acoper\mântul din stâlpi, [i dup\
pu]in a ie[it.
11. {i a dat roabei sale capul lui Olofern,
[i l-a b\gat în traista bucatelor sale, [i au
ie[it amândou\ dup\ obiceiul s\u la
rug\ciune.
12. {i trecând tab\ra au înconjurat valea
aceea, [i s-au suit în m\gura Cet\]ii
Vetuliei, [i au venit la por]ile ei.
13. {i a zis Iudita de departe celor ce
p\zeau la por]i> deschide]i, deschide]i
poarta, cu noi este Dumnezeu, Dumnezeul
nostru, ca s\ fac\ înc\ putere în Ierusalim
[i t\rie asupra vr\jma[ilor, precum au
f\cut [i ast\zi.
14. {i a fost dac\ au auzit oamenii cet\]ii
1103
glasul ei, gr\bir\ a se pogorî la poarta
cet\]ii lor, [i au chemat pe b\trânii cet\]ii,
[i au alergat to]i de la cel mic pân\ la cel
mare, c\ se minunau ei, c\ a venit ea.
15. {i au deschis poarta, [i le-au primit pe
ele, [i aprinzând foc ca s\ lumineze, le-au
înconjurat pe ele.
16. {i a zis Iudita c\tre ei cu glas mare>
l\uda]i pe Dumnezeu! L\uda]i, l\uda]i pe
Dumnezeu! C\ nu au dep\rtat mila sa de
la casa lui Israil< ci a sf\râmat pe vr\jma[ii
no[tri prin mâinile mele în noaptea
aceasta.
17. {i sco]ând capul din traist\ l-a ar\tat,
[i a zis lor> iat\ capul lui Olofern mai
marele puterii lui Asur, [i iat\
acoper\mântul, pe care z\cea beat, unde l-
au b\tut pe el Domnul cu mân\ de femeie.
18. {i viu este Domnul, care m-au p\zit pe
mine în calea mea pe care am umblat, c\ l-
a în[elat pe el fa]a mea spre pieirea lui, [i
nu a f\cut cu mine p\cat spurcat [i de
ru[ine.
19. {i s-a minunat tot poporul foarte, [i
plecându-se s-a închinat lui Dumnezeu, [i
au zis to]i cu o inim\> binecuvântat e[ti
Dumnezeul nostru, cel ce ai f\cut de
batjocur\ în ziua aceasta pe vr\jma[ii
poporului t\u.
20. {i a zis Ozia c\tre ea> binecuvântat\
e[ti tu fiica Dumnezeului celui Preaînalt
mai mult decât toate muierile cele de pe
p\mânt, [i bine este cuvântat Domnul
Dumnezeu cel ce au f\cut cerul [i
p\mântul, care te-au pov\]uit pe tine spre
pierderea capului mai marelui vr\jma[ilor
no[tri.
21. C\ nu se va dep\rta n\dejdea ta de la
inima oamenilor celor ce ;[i aduc aminte
de puterea lui Dumnezeu pân\ în veac, [i
s\ fac\ ]ie aceasta Dumnezeu spre
 CARTEA IUDITEI
în\l]ime ve[nic\, ca s\ te cerceteze pe tine
cu bun\t\]i.
22. C\ nu ai p\rtinit sufletului t\u pentru
smerirea neamului nostru, ci mai înainte ai
întâmpinat c\derea noastr\, drept
umblând înaintea Dumnezeului nostru.
23. {i a zis tot poporul> fie, fie.
CAP. 14.
Sfatul Iuditei despre n\vala celor din
Vetulia, întoarcerea lui Ahior [i spaima
Asirienilor.
{i a zis c\tre ei Iudita> asculta]i-m\
fra]ilor, [i luând capul acesta spânzura]i-l
pe ba[tea zidului vostru.
2. {i va fi dup\ ce se va lumina de ziu\,
[i va ie[i soarele pe p\mânt, ve]i lua
fiecare armele cele de r\zboi ale voastre,
[i va ie[i afar\ din cetate tot b\rbatul, [i
ve]i pune pov\]uitor peste ei ca [i cum v-
a]i pogorî la câmp asupra str\jii celei mai
dinainte a fiilor lui Asur, [i nu v\ ve]i
pogorî.
3. {i luând aceia armele sale toate, se vor
duce în tab\ra sa, [i vor porni pe
pov\]uitorii o[tirii lui Asur, [i vor alerga la
cortul lui Olofern, [i nu-l vor afla pe el, [i
va c\dea peste ei fric\, [i vor fugi de c\tre
fa]a voastr\.
4. {i urmând voi, [i to]i cei ce locuiesc în
hotarul lui Israil, a[terne]i-i pe ei în c\ile
lor.
5. Iar mai înainte de a face acestea,
chema]i pe Ahior Amaniteanul, ca s\ vaz\,
[i s\ cunoasc\ pe cel ce a def\imat casa lui
Israil [i pe cel ce l-a trimis pe el la noi, ca
la moarte, [i a chemat pe Ahior din casa
lui Ozia.
6. {i dac\ a venit, [i a v\zut capul lui
Olofern în mâna unui om din adunarea
1104
poporului, a c\zut pe fa]a sa, [i a le[inat
duhul lui.
7. {i dup\ ce l-a ridicat pe el, a c\zut la
picioarele Iuditei, [i s-a închinat fe]ei ei, [i
a zis> binecuvântat\ e[ti tu în tot s\la[ul lui
Iuda, [i întru tot neamul, care auzind de
numele t\u se vor tulbura.
8. {i acum spune mie, cele ce ai f\cut în
zilele acestea, [i i-a povestit Iudita lui în
mijlocul poporului toate, câte a f\cut din
ziua, în care a ie[it, pân\ când a gr\it cu ei.
9. {i dup\ ce a încetat a gr\i, au strigat
oamenii cu glas mare, [i au dat glas de
veselie în cetatea lor.
10. {i v\zând Ahior toate câte au f\cut
Dumnezeul lui Israil, a crezut în
Dumnezeu foarte, [i [i-a t\iat împrejur
trupul s\u, [i s-a ad\ugat la casa lui Israil
pân\ în ziua aceasta.
11. {i dac\ s-a luminat de ziu\ au
spânzurat capul lui Olofern de zid, [i a
luat tot b\rbatul armele sale, [i a ie[it în
rând la sui[urile muntelui.
12. Iar dac\ i-au v\zut pe ei fiii lui Asur,
au trimis la pov\]uitorii s\i, [i au venit la
pov\]uitori, [i la cei mai mari peste mii, [i
la toate c\peteniile lor.
13. {i a mers la cortul lui Olofern, [i a zis
c\tre ispravnicul lui> scoal\ acum pe
domnul nostru, c\ au îndr\znit robii a se
pogorî asupra noastr\ la r\zboi, ca s\ piar\
des\vâr[it.
14. {i a intrat Vagoa [i a lovit tinda
cortului, c\ gândea c\ el doarme cu Iudita.
15. {i dac\ nimeni nu l-a auzit,
deschizând a intrat la a[ternut, [i l-a aflat
pe el lep\dat peste a[ternut mort, [i capul
lui luat de la el.
16. {i a strigat cu glas mare, cu plângere
[i cu suspin, [i cu strigare tare, [i [i-a rupt
hainele sale, [i a intrat în cortul în care
 CARTEA IUDITEI
dormea Iudita, [i nu o a aflat pe ea acolo.
17. Deci alergând la popor a strigat>
vicle[ug au f\cut robii, f\cut-au ru[ine o
muiere evreic\ în casa împ\ratului
Navuhodonosor, c\ iat\ Olofern zace jos,
[i capul lui nu este la el.
18. Iar dac\ au auzit aceste cuvinte boierii
puterii lui Asur, [i-au rupt hainele lor [i s-
a tulburat sufletul lor foarte, [i strigarea [i
chiotul lor s-au f\cut foarte mare în tab\r\.
CAP. 15.
Pierderea [i fuga Asirienilor.
Binecuvântarea Iuditei [i darurile
f\cute ei.
Iar dac\ au auzit cei din corturi, s-au
îngrozit de lucrul ce s-a f\cut, [i au c\zut
peste ei fric\ [i cutremur.
2. {i nu era om a[teptând de c\tre fa]a
aproapelui s\u înc\, ci împr\[tiindu-se to]i
împreun\ au fugit pe toate c\ile câmpului
[i ale muntelui, [i cei ce t\b\râser\ la
munte împrejurul Vetuliei, s-au întors în
fug\.
3. Atunci tot b\rbatul r\zboinic din fiii
lui Israil a alergat asupra lor, [i a trimis
Ozia la Vetumetam [i Vite [i Hove [i Hola,
[i la tot hotarul lui Israil s\ vesteasc\ cele
ce s-au f\cut, [i pentru ca to]i s\ se scoale
asupra vr\jma[ilor s\-i piarz\.
4. Iar dac\ au auzit fiii lui Israil, to]i
odat\ au alergat asupra lor, [i i-au t\iat pe
ei pân\ la Hova.
5. A[ijderea [i cei din Ierusalim au sosit,
[i din tot muntele, c\ au vestit lor cele ce
s-au f\cut în tab\ra vr\jma[ilor lor.
6. {i cei din Galaad [i din Galileea i-au
b\tut pe ei cu ran\ mare pân\ ce au trecut
Damascul [i hotarul lui.
7. Iar ceilal]i locuitori ai Vetuliei au
1105
n\v\lit asupra taberei lui Asur, [i i-au
pr\dat pe ei, [i s-au îmbog\]it foarte, [i fiii
lui Israil întorcându-se de la t\iere, au
pr\dat cele r\mase.
8. {i satele [i cet\]ile cele din munte, [i
cei din câmpii au cules multe pr\zi, c\ era
mul]ime mult\ foarte.
9. {i Ioachim Preotul cel mare, [i
b\trânimea fiilor lui Israil, care locuiau în
Ierusalim, au venit s\ priveasc\ bun\t\]ile,
care au f\cut Dumnezeu lui Israil, [i s\
vaz\ pe Iudita, [i s\ gr\iasc\ cu ea pace.
10. {i dac\ au intrat la ea, bine o au
cuvântat pe ea to]i împreun\, [i au zis
c\tre ea>
11. Tu e[ti în\l]area Ierusalimului, tu e[ti
laud\ mare lui Israil, tu e[ti m\rire mare
neamului nostru, c\ ai f\cut acestea toate
cu mâna ta, f\cut-ai cele bune lui Israil, [i
bine au voit peste ei Dumnezeu.
12. Binecuvântat\ s\ fii de Domnul cel
Atotputernic în veci, [i a zis tot poporul>
fie.
13. {i a pr\dat tot poporul tab\ra pân\ în
treizeci de zile, [i a dat Iuditei cortul lui
Olofern, [i toat\ argint\ria [i paturile [i
paharele, [i toate lucrurile lui.
14. {i luându-le ea le-a pus pe mu[coaia
sa, [i a înh\mat carele sale, [i le-a
gr\m\dit acelea peste ele.
15. {i s-a strâns tot muieretul lui Israil, ca
s\ o vaz\ pe ea, [i o au binecuvântat pe ea,
[i i-au f\cut ei hor\ dintre ele< [i au luat
stâlp\ri în mâinile lor, [i au dat [i
muierilor, celor ce erau cu ea, [i s-au
încununat cu m\slin, ea, [i cele ce erau cu
ea.
16. {i a mers înaintea a tot poporului cu
hor\ pov\]uind pe toate muierile, [i urmau
to]i b\rba]ii lui Israil întrarma]i, cu cununi
[i cu cânt\ri în gura lor.
 CARTEA IUDITEI
17. {i a început Iudita m\rturisirea
aceasta înaintea a tot Israilul, [i r\spundea
tot poporul lauda aceasta.
CAP. 16.
Cântarea de biruin]\ a Iuditei. Poporul
aduce jertfe de mul]umire în
Ierusalim. Moartea Iuditei.
{i a zis Iudita> ;ncepe]i Dumnezeului meu
cu timpine, cânta]i Domnului meu cu
chimvale, împreuna]i lui cântare [i laud\
în\l]a]i, [i chema]i numele lui.
2. C\ Dumnezeu este cel ce sf\râm\
r\zboaiele, c\ în taberele lui în mijlocul
poporului m-au scos din mâna celor ce m\
gonesc.
3. Venit-a Asur din mun]i de la
miaz\noapte, venit-au cu zeci de mii de
mii ale puterii sale, a c\rora mul]ime a
astupat v\ile, [i mul]imea cailor lor a
acoperit dealurile.
4. Zis-au> s\ arz\ hotarele mele, [i pe
tinerii mei s\-i omoare cu sabie, [i pe cei
sug\tori s\-i trânteasc\ de p\mânt, [i pe
pruncii mei s\-i prade, [i pe fecioarele
mele s\ le jefuiasc\. Iar Domnul
Atot]iitorul i-au sf\râmat pe ei cu mân\ de
femeie.
5. C\ nu a c\zut cel tare de voinici, nici
fiii puterii l-au b\tut pe el, nici înal]i uria[i
s-au ridicat asupra lui, ci Iudita fata lui
Merari cu frumuse]ile fe]ei sale l-a sl\bit
pe el.
6. C\ s-a dezbr\cat de îmbr\c\mintea
v\duviei sale, ca s\ înal]e pe Israiltenii cei
nec\ji]i, uns-a fa]a sa cu mir, [i [i-a legat
p\rul s\u cu cunun\, [i [i-a luat ve[mânt
de in, ca s\-l am\geasc\ pe el.
7. C\l]unii ei r\pir\ ochii lui, [i
frumuse]ile ei robir\ sufletul lui, trecut-a
1106
sabia prin grumazul lui.
8. :ngrozitu-s-au Per[ii de cutezarea ei,
[i Midii de ;ndr\znirea ei s-au tulburat.
9. Atunci au strigat cei smeri]i ai mei, [i
s-au temut cei neputincio[i ai mei, [i s-au
sp\imântat ei, în\l]at-au glasul lor, [i au
fugit.
10. Fiii fetelor i-au t\iat pe ei, [i ca pe
ni[te prunci ce fug i-au r\nit pe ei, pierit-
au de tab\ra Domnului Dumnezeul meu>
cânta-voiu Domnului cântare nou\.
11. Doamne, mare e[ti, [i m\rit [i minunat
în virtute, [i neajuns, ]ie s\ slujeasc\ toat\
f\ptura ta.
12. C\ ai zis, [i s-a f\cut, trimis-ai duhul
t\u, [i a zidit, [i nu este cine s\ poat\ sta
împotriva cuvântului t\u.
13. C\ mun]ii din temelii cu apele se vor
cl\ti, [i pietrele de fa]a ta ca ceara se vor
topi< iar spre cei ce se tem de tine te vei
milostivi.
14. C\ pu]in\ este toat\ jertfa, ca s\-]i fac\
]ie miros de bun\ mireasm\, [i pu]in\ este
toat\ gr\simea spre arderea cea de tot a ta<
iar cel ce se teme de Domnul, mare este
totdeauna.
15. Vai neamurilor! Care se scoal\ asupra
neamului meu, Domnul Atot]iitorul va
izbândi asupra lor, în ziua judec\]ii va da
foc, [i viermi trupurilor lor, [i vor plânge
cu sim]ire pân\ în veac.
16. Iar dac\ au intrat în Ierusalim s-au
închinat Domnului, [i dup\ ce s-a cur\]it
poporul, a adus arderile cele de tot ale
sale, [i cele de voie ale sale [i darurile
sale.
17. {i a adus Iudita toate uneltele lui
Olofern, care le-a dat ei poporul, [i
acoper\mântul, care l-a luat ea de la
a[ternutul lui, dar Domnului le-a sfin]it.
18. {i s-a veselit poporul în Ierusalim
 CARTEA IUDITEI

înaintea celor sfinte în trei luni, [i Iudita a

r\mas cu ei.
19. {i dup\ zilele acestea s-a dus fiecare la
mo[ia sa, [i Iudita s-a dus la Vetulia [i a
r\mas întru averea sa.
20. {i a fost în vremea sa m\rit\ în tot
p\mântul, [i mul]i o a poftit pe ea, îns\
b\rbat pe ea nu o a cunoscut ;n toate zilele
vie]ii sale, din ce ceas a murit Manasi
b\rbatul ei, pân\ când s-a ad\ugat la
poporul s\u.
21. {i tr\ind mult foarte a îmb\trânit în
casa b\rbatului s\u pân\ la o sut\ [i cinci
ani, [i a dat slobozenie roabei sale, [i a
murit la Vetulia.
22. {i o a îngropat pe ea în pe[tera lui
Manasi b\rbatului ei, [i o a plâns pe ea
casa lui Israil [apte zile.
23. {i a împ\r]it averile sale mai înainte
de ce a murit ea la toate rudeniile lui
Manasi b\rbatului s\u, [i la rudeniile sale.
24. {i nu a fost mai mult cine s\ sperie pe
fiii lui Israil în zilele Iuditei, [i dup\ ce a
murit ea, zile multe.

1107
 PROOROCIA LUI VARUH
PROOROCIA LUI VARUH
CAP. 1.
Proorocul veste[te [i cite[te poporului
din Ierusalim cartea primit\ de la
Evreii din Vavilon, care f\când
m\rturisiri, cer rug\ciuni [i jertfe
pentru p\cate.
Acestea sunt cuvintele c\r]ii, care o a scris
Varuh fiul lui Nirie, al fiului lui Maasia, al
fiului lui Sedechia, al fiului lui Asadie, al
fiului lui Helchie în Vavilon.
2. În anul al cincilea, în ziua a [aptea a
lunii, în vremea întru care au luat Haldeii
Ierusalimul, [i l-au ars cu foc.
3. {i a citit Varuh cuvintele c\r]ii
acesteia la urechile lui Iehonia fiul lui
Ioachim împ\ratul lui Iuda, [i la urechile a
tot poporul, care venise s\ auz\ cartea.
4. {i la urechile celor puternici, [i ale
fiilor împ\ra]ilor, [i la urechile celor
b\trâni [i la urechile a tot poporul, de la
cel mic pân\ la cel mare ale tuturor celor
ce locuiau în Vavilon la râul Sud.
5. Care plângeau [i posteau [i se rugau
înaintea Domnului.
6. {i a adunat argint dup\ cât a putut
mâna fiec\ruia.
7. {i a trimis în Ierusalim la Ioachim fiul
lui Helchie, fiul lui Salom Preotul, [i la
preo]i [i la tot poporul, care s-au aflat cu el
în Ierusalim.
8. Când a luat el vasele casei Domnului,
care s-au scos din Biseric\, s\ se întoarc\
în p\mântul lui Iuda în ziua a zecea a lunii
lui siual, vase de argint, care le-a f\cut
Sedechia fiul lui Iosia împ\ratul lui Iuda.
9. Dup\ ce a înstr\inat Navuhodonosor
împ\ratul Vavilonului pe Iehonia [i pe
1108
boieri [i pe cei lega]i [i pe cei puternici [i
pe poporul p\mântului de la Ierusalim, [i
i-a dus în Vavilon.
10. {i a zis> iat\ am trimis la voi argint, cu
care s\ cump\ra]i arderi de tot [i pentru
p\cat [i t\mâie, [i face]i miresme, [i
aduce]i pe jertfelnicul Domnului
Dumnezeului nostru.
11. {i v\ ruga]i pentru via]a lui
Navuhodonosor împ\ratul Vavilonului, [i
pentru via]a lui Valtasar fiul lui, ca s\ fie
zilele lor, ca zilele cerului pe p\mânt.
12. {i va da Domnul virtute nou\, [i va
lumina ochii no[tri, [i vom tr\i sub umbra
lui Navuhodonosor împ\ratul Vavilonului,
[i sub umbra lui Valtasar fiul lui, [i vom
sluji lor zile multe, [i vom afla har
înaintea lor.
13. {i v\ ruga]i pentru noi c\tre Domnul
Dumnezeul nostru, c\ am p\c\tuit
Domnului Dumnezeului nostru, [i nu s-a
întors mânia Domnului [i urgia lui de la
noi pân\ în ziua aceasta.
14. {i ve]i citi cartea aceasta, care o am
trimis la voi, ca s\ o citi]i în casa
Domnului la zilele pr\znuirii [i la zilele
vremii.
15. {i ve]i gr\i Domnului Dumnezeului
nostru dreptatea, [i nou\ ru[inea fe]elor,
ca în ziua aceasta omului Iudeu [i celor ce
locuiesc Ierusalimul.
16. {i împ\ra]ilor no[tri, [i boierilor
no[tri, [i preo]ilor no[tri, [i proorocilor
no[tri, [i p\rin]ilor no[tri.
17. C\ am p\c\tuit înaintea Domnului, [i
nu am ascultat de dânsul.
18. {i nu am ascultat glasul Domnului
Dumnezeului nostru, ca s\ umbl\m întru
 PROOROCIA LUI VARUH
poruncile lui, care le-au dat înaintea fe]ei
noastre.
19. Din ziua, în care au scos Domnul pe
p\rin]ii no[tri din p\mântul Eghipetului, [i
pân\ în ziua aceasta am fost neascult\tori
de Domnul Dumnezeul nostru, [i ne-am
lenevit, ca s\ nu auzim glasul lui.
20. {i s-au lipit de noi r\ut\]ile [i
blestemul, care au rânduit Domnul lui
Moisi slugii sale în ziua, în care au scos pe
p\rin]ii no[tri din p\mântul Eghipetului,
ca s\ ne dea nou\ p\mânt, din care curge
lapte [i miere, precum este în ziua aceasta.
21. {i nu am ascultat glasul Domnului
Dumnezeului nostru dup\ toate cuvintele
proorocilor, pe care i-au trimis la noi.
22. {i am mers fiecare întru cugetul inimii
sale celei rele a lucra dumnezeilor str\ini,
a face rele înaintea ochilor Domnului
Dumnezeului nostru.
CAP. 2.
Evreii în robie m\rturisesc c\ pentru
p\catele lor li s-au întâmplat relele, [i
cer mil\ de la Dumnezeu.
{i au înt\rit Domnul cuvântul s\u, care au
gr\it asupra noastr\ [i asupra judec\torilor
no[tri, care au judecat pe Israil, [i asupra
împ\ra]ilor no[tri [i asupra boierilor no[tri
[i asupra a tot omul din Israil [i din Iuda.
2. Ca s\ aduc\ asupra noastr\ r\ut\]i
mari, care nu s-au f\cut sub tot cerul, în ce
chip au f\cut în Ierusalim, dup\ cele ce
sunt scrise în legea lui Moisi.
3. Ca s\ m\nânce omul c\rnurile fiului
s\u [i c\rnurile fetei sale.
4. {i i-au dat pe ei supu[i tuturor
împ\ra]ilor celor dimprejurul nostru spre
ocar\ [i spre pustiire întru toate popoarele
cele dimprejurul nostru, la care i-au risipit
1109
pe ei Domnul.
5. {i s-au f\cut ei dedesubt, [i nu
deasupra, pentru c\ am p\c\tuit Domnului
Dumnezeului nostru neascultând glasul
lui.
6. Domnului Dumnezeului nostru
dreptatea< iar nou\ [i p\rin]ilor no[tri
ru[inea obrajilor, cum este în ziua aceasta.
7. Toate relele, care au gr\it Domnul
asupra noastr\, acestea au venit peste noi.
8. {i nu ne-am rugat fe]ei Domnului, ca
s\ se întoarc\ fiecare de la cugetele inimii
sale celei rele.
9. {i au privegheat Domnul asupra celor
r\i, [i le-au adus Domnul peste noi, c\
drept este Domnul întru toate lucrurile
sale, care le-au poruncit nou\.
10. {i nu am auzit glasul lui, ca s\
umbl\m întru poruncile Domnului, care
le-au dat înaintea fe]ei noastre.
11. {i acum Doamne Dumnezeul lui
Israil, cel ce ai scos pe poporul t\u din
p\mântul Eghipetului cu mân\ tare [i cu
bra] înalt, cu semne [i cu minuni, [i cu
putere mare, [i ]i-ai f\cut ]ie nume, cum
este în ziua aceasta.
12. P\c\tuit-am, p\gânit-am, f\cut-am
strâmb\tate, Doamne Dumnezeul nostru,
întru toate drept\]ile tale.
13. Întoarc\-se mânia ta de la noi, c\ am
r\mas pu]ini întru neamuri, unde ne-ai
risipit pe noi.
14. Ascult\ Doamne rug\ciunea noastr\ [i
cererea noastr\, [i ne scoate pe noi pentru
tine, [i ne d\ nou\ har înaintea fe]ei celor
ce ne-au înstr\inat pe noi.
15. Ca s\ cunoasc\ tot p\mântul, c\ tu e[ti
Domnul Dumnezeul nostru, c\ numele t\u
s-a chemat peste Israil [i peste neamul lui.
16. Doamne, caut\ din casa ta cea sfânt\,
[i ia aminte spre noi< pleac\ Doamne
 PROOROCIA LUI VARUH
urechea ta [i auzi.
17. {i deschide ochii t\i Doamne, [i vezi,
c\ nu cei mor]i, care sunt în Iad, de la care
s-a luat duhul dintru cele dinl\untru ale
lor, vor da m\rire [i dreptate Domnului.
18. Ci sufletul cel mâhnit pentru m\rimea,
care merge plecându-se, [i sl\bind, [i
ochii cei ce se sfâr[esc, [i sufletul cel
fl\mând vor da slav\ ]ie [i dreptate,
Doamne.
19. C\ nu pentru drept\]ile p\rin]ilor
no[tri [i ale împ\ra]ilor no[tri, cerem mila
pentru noi înaintea fe]ei tale Doamne
Dumnezeul nostru<
20. Ci pentru c\ ai slobozit mânia ta [i
iu]imea ta peste noi, precum ai gr\it prin
mâna slugilor tale proorocilor, zicând>
21. A[a zice Domnul> pleca]i um\rul
vostru, [i lucra]i împ\ratului Vavilonului,
[i [ede]i în p\mântul, care l-am dat
p\rin]ilor vo[tri.
22. {i de nu ve]i asculta glasul Domnului,
ca s\ lucra]i ;mp\ratului Vavilonului,
23. Sfâr[ire voiu face din cet\]ile lui Iuda
[i din afara Ierusalimului< glas de veselie
[i glas de bucurie, glas de mire [i glas de
mireas\, [i va fi tot p\mântul neumblat de
locuitori.
24. {i noi nu am ascultat glasul t\u, ca s\
lucr\m împ\ratului Vavilonului, [i ai
înt\rit cuvintele tale, care ai gr\it în
mâinile slugilor tale proorocilor, ca s\
scoat\ oasele împ\ra]ilor no[tri [i oasele
p\rin]ilor no[tri din locul lor.
25. {i iat\ sunt lep\date la arsura zilei [i la
înghe]ul nop]ii, [i au murit în dureri rele,
în foamete [i în sabie [i în robie.
26. {i ai pus casa, în care s-a chemat
numele t\u, cum este în ziua aceasta,
pentru r\utatea casei lui Israil [i a casei lui
Iuda.
1110
27. {i ai f\cut cu noi Doamne Dumnezeul
nostru dup\ toat\ bun\tatea ta, [i dup\
toat\ îndurarea ta cea mare.
28. Cum ai gr\it prin mâna slugii tale lui
Moisi în ziua, în care ai poruncit lui s\
scrie legea ta înaintea fiilor lui Israil
zicând>
29. De nu ve]i asculta glasul meu cu
adev\rat, sunetul cel mare [i mult, acesta
se va întoarce în mic la neamurile, la care
îi voiu risipi pe ei.
30. C\ am cunoscut, c\ nu m\ vor asculta,
c\ popor tare la cerbice este, [i se vor
întoarce întru inima lor în p\mântul
înstr\in\rii lor.
31. {i vor cunoa[te, c\ eu sunt Domnul
Dumnezeul lor, [i voiu da lor inim\ [i
urechi de auzit.
32. {i m\ vor l\uda pe mine în p\mântul
înstr\in\rii lor, [i vor pomeni numele meu.
33. {i se vor întoarce de la cerbicia lor cea
tare, [i de la lucrurile lor cele rele, c\ ;[i
vor aduce aminte de calea p\rin]ilor s\i,
care au p\c\tuit înaintea Domnului.
34. {i îi voiu întoarce pe ei în p\mântul,
care m-am jurat p\rin]ilor lor, lui Avraam
[i lui Isaac [i lui Iacov, [i-l vor st\pâni pe
el, [i îi voiu înmul]i pe ei, [i nu se vor
împu]ina.
35. {i voiu înt\ri lor leg\tur\ ve[nic\, ca
s\ fiu lor Dumnezeu, [i ei vor fi mie popor,
[i mai mult nu voiu mi[ca pe poporul meu
Israil de la p\mântul, care l-am dat lor.
CAP. 3.
Urmarea m\rturisirii p\catelor. Israil
robit pentru p\r\sirea în]elepciunii lui
Dumnezeu. Proorocie despre Mesia.
Doamne Atot]iitorule, Dumnezeul lui
Israil, sufletul cel ce este în strâmtoare, [i
 PROOROCIA LUI VARUH
duhul cel nec\jit strig\ c\tre tine.
2. Ascult\ Doamne, [i ne miluie[te, c\
am p\c\tuit înaintea ta.
3. C\ tu [ezi în veac, [i noi pierim în
veac.
4. Doamne Atot]iitorule Dumnezeul lui
Israil, auzi rug\ciunea celor ce au murit ai
lui Israil, [i ai fiilor celor ce au p\c\tuit
înaintea ta, care nu au ascultat glasul t\u
Dumnezeului lor, [i s-au lipit de noi relele.
5. Nu-]i aduce aminte de nedrept\]ile
p\rin]ilor no[tri, ci ;]i adu aminte de mâna
ta [i de numele t\u în vremea aceasta.
6. C\ tu e[ti Domnul Dumnezeul nostru,
[i te vom l\uda pe tine Doamne.
7. C\ pentru aceea ai dat frica ta în
inimile noastre, ca s\ chem\m numele t\u,
[i s\ te l\ud\m pe tine întru înstr\inarea
noastr\, c\ am ab\tut de la inima noastr\
toat\ nedreptatea p\rin]ilor no[tri, care au
p\c\tuit înaintea ta.
8. Iat\ noi ast\zi întru înstr\inarea
noastr\, unde ne-ai risipit pe noi spre
ocar\ [i spre blestem, [i spre datorie dup\
toate nedrept\]ile p\rin]ilor no[tri, care s-
au dep\rtat de la Domnul Dumnezeul lor.
9. Auzi Israile poruncile vie]ii, bag\-]i în
urechi a cunoa[te în]elepciunea.
10. Ce este Israile, c\ în p\mântul
vr\jma[ilor e[ti? Învechitu-te-ai în p\mânt
str\in.
11. Te-ai spurcat împreun\ cu cei mor]i,
socotitu-te-ai cu cei ce se pogoar\ în Iad.
12. P\r\sit-ai izvorul în]elepciunii.
13. În calea lui Dumnezeu de ai fi umblat,
ai fi locuit cu pace în veci.
14. Înva]\-te unde este mintea, unde este
t\ria, unde este în]elesul a cunoa[te
împreun\, unde este îndelungarea vie]ii [i
via]a, unde este lumina ochilor [i pacea?
15. Cine a aflat locul ei, [i cine a intrat în
1111
vistieriile ei?
16. Unde sunt boierii neamurilor [i cei ce
st\pânesc hiarele cele de pe p\mânt?
17. Cei ce cu p\s\rile cerului se joac\ [i
argint strâng [i aur, întru care n\d\jduiesc
oamenii, [i nu este sfâr[it agoniselii lor?
18. Cei ce me[te[ugesc argintul, [i grijesc
lucrul lor, [i nu este aflare.
19. Stinsu-s-au, [i în Iad s-au pogorât, [i
al]ii s-au sculat în locul lor.
20. Cei mai tineri au v\zut lumin\, [i au
locuit pe p\mânt, [i calea [tiin]ei nu au
cunoscut.
21. Nici au în]eles c\r\rile ei, nici s-au
]inut de ea, fiii lor departe s-au f\cut de la
calea lor.
22. Nici s-au auzit ;n Hanaan, nici s-au
v\zut ;n Teman.
23. Nici fiii Agarei cei ce caut\
în]elepciune cei de pe p\mânt, negu]\torii
Meranului [i ai Temanului, [i spuitorii de
pove[ti, [i cei ce caut\ pricepere, [i calea
în]elepciunii nu au cunoscut, nici [i-au
adus aminte de c\r\rile ei.
24. O Israile! Cât este de mare casa lui
Dumnezeu, [i cât de lung locul agoniselii
lui.
25. Mare este [i nu are sfâr[it, înalt [i
nem\surat.
26. Acolo au fost uria[ii cei numi]i înal]i
la m\rime, [i [tiutori la r\zboi.
27. Nu pe ace[tia i-au ales Dumnezeu,
nici calea [tiin]ei le-au dat lor, [i au pierit.
28. Pentru c\ nu au avut în]elepciune,
pierit-au pentru nesf\tuirea lor.
29. Cine s-a suit în cer [i o a luat pe ea, [i
o a pogorât pe ea din nori?
30. Cine a trecut marea, [i o a aflat pe ea,
[i o va aduce pe ea mai mult decât aurul
cel ales?
31. Nu este cel ce s\ [tie calea ei, nici cel
 PROOROCIA LUI VARUH
ce s\ cuprinz\ c\rarea ei<
32. Ci cel ce [tie toate, o [tie pe ea, [i o
afl\ pe ea cu în]elepciunea lui, cel ce au
g\tit p\mântul în vreme ve[nic\, [i l-au
umplut pe el de vite cu patru picioare.
33. Cel ce trimite lumina, [i merge [i o
cheam\ pe ea, [i-l ascult\ cu cutremur.
34. {i stele au luminat întru str\jile sale, [i
s-au bucurat.
35. Chematu-le-au pe ele, [i ele au zis> de
fa]\ suntem, luminat-au cu veselie celui ce
le-au f\cut pe ele.
36. Acesta este Dumnezeul nostru, [i nu
se va ad\uga altul spre dânsul.
37. Aflat-au toat\ calea [tiin]ei, [i o au dat
lui Iacov slugii sale [i lui Israil celui iubit
de dânsul.
38. Dup\ aceasta pe p\mânt s-au ar\tat, [i
cu oamenii împreun\ au locuit.
CAP. 4.
Ierusalimul jele[te pustiirea sa.
Îndemn spre r\bdare. Proorocie
despre mântuire.
Aceasta este cartea poruncilor lui
Dumnezeu, [i legea, care este în veac< to]i
cei ce o ]in pe ea, vor fi spre via]\, iar cei
ce o au p\r\sit, vor muri.
2. Întoarce-te Iacove, [i te ]ine de dânsa,
umbl\ prin str\lucire în preajma luminii
ei.
3. Nu da altuia m\rirea ta, [i cele de
folos ]ie limbii str\ine.
4. Ferici]i suntem Israile, c\ cele ce plac
lui Dumnezeu s-au ar\tat nou\.
5. Îndr\zni]i poporul meu, pomenirea lui
Israil.
6. Vândutu-v-a]i neamurilor nu spre
pieire, ci pentru c\ a]i mâniat voi pe
Dumnezeu, v-a]i dat vr\jma[ilor.
1112
7. Pentru c\ a]i înt\râtat pe cel ce v-au
f\cut pe voi jertfind dracilor, [i nu lui
Dumnezeu.
8. {i a]i uitat pe cel ce v-au zidit pe voi,
pe Dumnezeul cel ve[nic, [i a]i întristat pe
cel ce v-au hr\nit pe voi, pe Ierusalim.
9. V\zut-au mânia, care a venit vou\ de
la Dumnezeu, [i au zis> auzi]i nemernicele
Sionului, adus-au mie Dumnezeu
plângere mare.
10. C\ am v\zut robirea fiilor mei [i a
fetelor, care le-au adus lor cel ve[nic.
11. C\ i-am hr\nit pe ei cu bucurie, [i i-
am slobozit cu plângere [i cu jale.
12. Nimeni s\ se bucure de mine ceea ce
sunt v\duv\ [i p\r\sit\ de mul]i< pustiitu-
m-am pentru p\catele fiilor mei, c\ s-au
ab\tut de la legea lui Dumnezeu.
13. {i drept\]ile lui nu le-au cunoscut, nici
au umblat în c\ile poruncilor lui
Dumnezeu, nici pe c\r\rile înv\]\turii
întru dreptatea lui nu au mers.
14. S\ vin\ nemernicele Sionului, [i v\
aduce]i aminte de robia fiilor mei [i a
fetelor, care o au adus lor cel ve[nic.
15. C\ au adus peste ei neam de departe,
neam f\r\ de ru[ine [i de alt\ limb\.
16. C\ nu s-au ru[inat de cel b\trân, nici
le-au fost mil\ de prunc, [i au luat pe cei
iubi]i ai v\duvei [i pe cea f\r\ de fete
singur\ o au pustiit.
17. {i eu ce pot s\ v\ ajut vou\?
18. C\ cel ce v-au adus vou\ relele, v\ va
scoate pe voi din mâna vr\jma[ilor vo[tri.
19. Umbla]i fiilor, umbla]i, c\ eu am
r\mas pustie.
20. Dezbr\catu-m-am de ve[mântul p\cii,
[i m-am îmbr\cat cu sacul rug\ciunii
mele, striga-voiu c\tre cel ve[nic în zilele
mele.
21. Îndr\zni]i fiilor, striga]i c\tre
 PROOROCIA LUI VARUH
Dumnezeu, [i v\ va scoate pe voi din
silnicie din mâna vr\jma[ilor.
22. C\ eu spre cel ve[nic am n\d\jduit
mântuirea voastr\, [i mi-a venit mie
bucurie de la cel sfânt pentru milostenia,
care va veni vou\ degrab\ de la cel ve[nic
Mântuitorul nostru.
23. C\ v-am trimis pe voi cu plângere [i
cu jale, [i v\ va întoarce mie Dumnezeu pe
voi cu bucurie [i cu veselie în veac.
24. C\ în ce chip acum au v\zut
nemernicele Sionului robirea voastr\, a[a
vor vedea curând mântuirea cea de la
Dumnezeul vostru, care va veni vou\ cu
m\rire mare [i cu luminarea celui ve[nic.
25. Fiilor! Îndelung r\bda]i mânia, care v-
a venit vou\ de la Dumnezeu, c\ te-a gonit
pe tine vr\jma[ul t\u, ci degrab\ vei vedea
pieirea lui, [i peste grumajii lor vei c\lca.
26. Cei ginga[i ai mei au mers pe c\i
vârtoase, ridicatu-s-au ca o turm\ risipit\
de vr\jma[i.
27. Îndr\zni]i fiilor [i striga]i c\tre
Dumnezeu, c\ cel ce v-au adus pe voi la
acestea, î[i va aduce aminte de voi.
28. C\ precum a fost cugetul vostru, ca s\
v\ abate]i de la Dumnezeu, cu zece p\r]i
ad\uga]i a v\ întoarce, ca s\-l c\uta]i pe el.
29. C\ cel ce v-au adus vou\ rele, aduce-
va vou\ ve[nic\ veselie împreun\ cu
mântuirea voastr\.
30. Îndr\zne[te Ierusalime, mângâia-te-va
cel ce te-au numit.
31. Mi[ei sunt cei ce te-au nec\jit pe tine,
[i s-au bucurat de c\derea ta.
32. Tic\loase sunt cet\]ile, c\rora au slujit
fiii t\i, tic\loas\ este ceea ce a primit pe
fiii t\i.
33. C\ precum s-a bucurat de c\derea ta,
[i s-a veselit de surparea ta, a[a se va
mâhni pentru pustiirea sa.
1113
34. {i voiu lua de la ea bucuria cea de
mult\ gloat\, [i seme]ia ei va fi spre
plângere.
35. C\ foc va veni peste ea de la cel ve[nic
întru zile îndelungate, [i se va locui de
draci în mult\ vreme.
36. Caut\ împrejur c\tre r\s\rit,
Ierusalime, [i vezi veselia, care ;]i vine ]ie
de la Dumnezeu.
37. Iat\ vin fiii t\i, pe care i-au trimis, vin
aduna]i de la r\s\rituri pân\ la apusuri cu
graiul celui sfânt, bucurându-se de slava
lui Dumnezeu.
CAP. 5.
Chemarea Ierusalimului spre bucurie
pentru întoarcerea fiilor s\i cu m\rire.
Dezbrac\-te Ierusalime de haina întrist\rii
[i a necazului t\u, [i te îmbrac\ cu bun\-
cuviin]a m\ririi, care este de la Dumnezeu
în veac.
2. Îmbrac\ ve[mântul drept\]ii celei de
la Dumnezeu, pune cununa m\ririi celui
ve[nic pe capul t\u.
3. Pentru c\ Dumnezeu va ar\ta la tot cel
de sub cer str\lucirea ta.
4. C\ se va chema numele t\u de la
Dumnezeu în veac, pacea drept\]ii [i slava
cinstei dumnezeie[ti.
5. Scoal\-te Ierusalime [i stai, [i peste
cele înalte caut\ împrejur c\tre r\s\rituri,
[i vezi pe fiii t\i aduna]i de la apusurile
soarelui, pân\ la r\s\rituri, cu graiul celui
sfânt, bucurându-se de aducerea aminte a
lui Dumnezeu.
6. C\ au ie[it de la tine pede[tri du[i de
vr\jma[i iar Dumnezeu îi va aduce pe ei la
tine în\l]a]i întru m\rire ca pe fiii
împ\r\]iei.
7. C\ au rânduit Dumnezeu s\ smereasc\
 PROOROCIA LUI VARUH

tot muntele înalt [i stâncile cele ve[nice [i

v\ile s\ se umple, s\ fie p\mântul neted,
ca s\ umble Israil f\r\ de fric\ întru slava
lui Dumnezeu.
8. {i vor face umbr\ lui Israil [i p\durile,
[i tot lemnul bun mirositor, cu porunca lui
Dumnezeu.
9. Pentru c\ va pov\]ui Dumnezeu pe
Israil cu veselie întru lumina slavei sale,
cu mila [i cu dreptatea cea de la el.

1114
 CARTEA LUI IEREMIA PROOROCUL
CARTEA LUI IEREMIA PROOROCUL
Mai înainte spunerea robiei [i
îndemnare ca s\ p\r\seasc\ închinarea
idolilor.
Izvodul c\r]ii, care a trimis Ieremia c\tre
cei ce erau s\ se duc\ robi]i în Vavilon de
împ\ratul Vavilonenilor, s\ le spun\ lor
dup\ cum s-au poruncit lui de la
Dumnezeu.
2. Pentru p\catele, care a]i p\c\tuit
înaintea lui Dumnezeu, v\ ve]i duce în
Vavilon robi]i de Navuhodonosor
împ\ratul Vavilonenilor.
3. {i dup\ ce ve]i intra în Vavilon, ve]i fi
acolo ani mul]i [i vremi multe, pân\ în
[apte neamuri< iar dup\ aceea v\ voiu
scoate pe voi cu pace de acolo.
4. {i acum ve]i vedea în Vavilon
dumnezei de argint [i de aur [i de lemn
purtându-se pe umeri, ar\tând fric\
neamurilor.
5. P\zi]i-v\ dar, ca nu [i voi
asem\nându-v\ celor de alt neam, s\ v\
asem\na]i, [i s\ v\ cuprinz\ fric\ pentru
ei.
6. Deci când ve]i vedea gloate dinaintea
[i dinapoia lor închinându-se lor, zice]i cu
cugetul> ]ie trebuie a ne închina St\pâne.
7. C\ Îngerul meu cu voi este, el cearc\
sufletele voastre.
8. C\ limba lor este ras\ de teslar, [i ei
sunt de aur împrejur [i de argint împrejur,
[i sunt mincino[i [i nu pot s\ gr\iasc\.
9. Ca la o fecioar\ iubitoare de podoab\
iau aur.
10. {i fac cununi, care le pun pe capetele
dumnezeilor s\i, [i uneori se întâmpl\ de
iau preo]ii de la dumnezeii lor aur [i
1115
argint, [i-l cheltuiesc pentru sine.
11. {i dau dintr-însele [i curvelor, [i-i
împodobesc pe ei ca pe ni[te oameni cu
îmbr\c\minte, dumnezei de argint [i
dumnezei de aur [i de lemn.
12. {i ace[tia nu sunt ap\ra]i de rugin\ [i
de cari.
13. Îmbr\ca]i fiind ei cu îmbr\c\minte
mohorât\, [tergând obrazul lor de praful
cel din cas\, care este mai mult peste
dân[ii.
14. {i are schiptru ca un judec\tor de ]ar\,
care pe cel ce p\c\tuie[te nu-l va omorî.
15. {i are sabie în dreapta [i secure< iar pe
sine din r\zboi, [i de la t=lhari nu se va
scoate, dintru care s\ [ti]i, c\ nu sunt
dumnezei.
16. Drept aceea s\ nu v\ teme]i de ei, c\
precum vasul cel spart al omului, de nici o
treab\ nu este, a[a sunt dumnezeii lor.
17. Fiind ei pu[i în case, ochii lor sunt
plini de praf, de la picioarele celor ce
intr\.
18. {i ca la oarecare, care a f\cut
strâmb\tate împ\ratului, sunt ;nchise
cur]ile, [i ca celui ce se aduce la moarte,
casele lor le înt\resc preo]ii cu u[i [i cu
lac\te [i cu z\voare, pentru ca s\ nu se
fure de tâlhari.
19. Lumini le aprind, [i mai multe decât la
ei, din care nici unii nu pot s\ vaz\, de
vreme ce sunt ca o grind\ din cas\.
20. {i inimile lor zic c\ se rod de cele
t=r=toare, care sunt din p\mânt, [i când îi
m\nânc\ pe ei [i îmbr\c\mintele lor, ei nu
simt.
21. Negrite sunt fe]ele lor de fumul, care
se face în cas\.
 CARTEA LUI IEREMIA PROOROCUL
22. Pe trupul lor [i pe capul lor zboar\
liliecii, rândunelele [i p\s\rile, a[ijderea [i
dihori, de unde ve]i cunoa[te, c\ nu sunt
dumnezei.
23. Nu v\ teme]i dar de ei, pentru c\ cu
aurul, cu care pentru frumuse]e sunt
îmbr\ca]i, de nu va [terge cineva rugina,
nu vor sclipi. C\ci nici când se turnau,
sim]eau.
24. Din tot pre]ul cump\ra]i sunt, întru
care nu este duh.
25. F\r\ de picioare peste um\r se poart\,
ar\tându-[i batjocura sa oamenilor, [i se
ru[ineaz\ [i cei ce slujesc lor, ca nu cumva
s\ caz\ pe p\mânt [i prin ei s\ se ridice.
26. Nici de ;l va pune cineva pe el drept pe
sine se va mi[ca, nici de se va pleca, nu se
va îndrepta.
27. Ci ca la ni[te mor]i pun darurile la ei
înainte, [i jertfele lor vânzându-le preo]ii
lor le cheltuiesc.
28. A[ijderea [i muierile dintr-însele
lucreaz\, nici unui s\rac, nici unui
neputincios dau din jertfele lor, când sunt
în curgerea sângelui, [i lehuze fiind le
ating.
29. Deci cunoscând dintr-acestea, c\ nu
sunt dumnezei, nu v\ teme]i de ei, de unde
dar se vor chema dumnezei? Pentru c\
muierile pun dinainte la dumnezeii cei de
argint [i de aur [i de lemn?
30. În casele lor [ed popii lor având
hainele lor rupte, [i capetele [i b\rbile
rase, ale c\rora capete descoperite sunt.
31. {i zbiar\ strigând înaintea
dumnezeilor lor ca unii la cina mortului,
îmbr\c\mintea lor luând-o popii î[i
îmbrac\ muierile lor [i pruncii. {i nici de
li se va face de la cineva r\u sau bine, vor
putea s\ r\spl\teasc\, nici s\ pun\ împ\rat
pot, nici s\ scoat\.
1116
32. A[ijderea nici avu]ie, nici aram\ nu
vor putea s\ dea. De va f\g\dui lor cineva
f\g\duin]\, [i nu o va da, niciodat\ nu o
vor cere.
33. De la moarte pe om nu-l vor izb\vi,
nici pe cel mai slab de la cel mai tare nu-l
vor scoate. Omului orb vedere nu-i vor da,
nici pe om din nevoie nu-l vor scoate. Pe
v\duv\ nu o vor milui, nici s\racului nu-i
vor face bine.
34. Asemenea pietrelor celor de la munte
sunt aceste de lemn, [i cele ferecate cu aur
[i cu argint, iar cei ce slujesc acestora, se
vor ru[ina.
35. Cum dar trebuie a-i socoti, au a-i
chema dumnezei? De vreme ce [i însu[i
Haldeii îi necinstesc pe ei.
36. Care când v\d pe un mut neputând
gr\i aducând pe Vil, se roag\ s\ gr\iasc\,
ca [i când ar putea s\ simt\, [i acestea
v\zându-le ei tot nu pot s\-i lase, pentru c\
nu au sim]ire.
37. Iar muierile încinse cu funii [ed în c\i
t\mâind t\râ]e< iar când vreuna dintr-
însele de vreunul din cei ce trec tras\ la
curvie oc\r\[te pe cea de aproape, c\ nu s-
a învrednicit ca [i ea, nici funia ei nu s-a
rupt.
38. Toate câte se fac întru ei, minciuni
sunt, cum dar trebuie s\ se socoteasc\, au
s\ se zic\ c\ ei sunt dumnezei?
39. De teslari [i de argintari sunt f\cu]i, [i
nu pot s\ fie alta, f\r\ numai ce vreau
me[terii s\ fac\ cu ei.
40. {i cei ce îi fac pe ei, nu pot s\ aib\
via]\ de mul]i ani, cum dar cele ce se fac
de ei pot s\ fie dumnezei?
41. Pentru c\ au l\sat lucruri minciun\ [i
batjocur\ celor ce li se vor na[te în urm\,
c\ci când vor veni asupra lor r\zboi [i
r\ut\]i, se sf\tuiesc între sine popii, unde
 CARTEA LUI IEREMIA PROOROCUL
se vor ascunde împreun\ cu dân[ii?
42. Cum dar nu este a cunoa[te, c\ nu sunt
dumnezei, cei ce nu se pot pe sine mântui
nici de r\zboi nici de r\ut\]i?
43. Pentru c\ sunt de lemn [i fereca]i cu
aur [i cu argint, mai pe urm\ tuturor
neamurilor vor fi cunoscu]i, c\ sunt
mincino[i, [i împ\ra]ilor aievea va fi c\ nu
sunt dumnezei, ci lucruri de mâini
omene[ti, [i nici un lucru al lui Dumnezeu
întru dân[ii nu este.
44. Cine dar nu cunoa[te, c\ nu sunt
dumnezei? C\ împ\rat ]\rii nu vor ridica,
nici ploaie oamenilor nu vor da.
45. {i judecat\ nu vor judeca lor, nici vor
mântui de strâmb\tate, fiind ei
neputincio[i c\ sunt ca ni[te ciori între cer
[i între p\mânt.
46. C\ci [i când va c\dea foc în casa
dumnezeilor celor de lemn, care sunt
fereca]i cu aur, au cu argint, popii lor vor
fugi [i vor sc\pa, iar ei ca ni[te grinzi în
mijloc vor arde de tot.
47. {i împ\ratului sau vr\jma[ilor nu vor
sta împotriv\, cum dar trebuie s\ se
socoteasc\, au s\ se numeasc\ c\ sunt
dumnezei?
48. Nici de furi, nici de tâlhari nu vor
sc\pa dumnezeii cei de lemn [i fereca]i cu
argint [i cu aur, de la care cei ce pot luând
aurul [i argintul [i îmbr\c\mintea cea de
peste ei, se vor duce avându-le, nici loru[i
nu vor ajuta.
49. Cât mai bun este împ\ratul care î[i
arat\ vitejia sa, sau vasul cel de treab\ în
cas\, cu care se va folosi cel ce ;l are,
decât dumnezeii cei mincino[i.
50. {i u[a casei, care p\ze[te cele ce sunt
într-însa, decât dumnezeii cei mincino[i,
[i stâlpul cel de lemn la împ\r\]ii decât
dumnezeii cei mincino[i.
1117
51. C\ soarele [i luna [i stelele fiind
luminoase, [i trimise la trebi bine
ascult\toare sunt, a[ijderea [i fulgerul,
când se va ivi bun este la vedere, înc\ [i un
vânt în toat\ ]ara bate.
52. {i norii când li se porunce[te de la
Dumnezeu s\ mearg\ peste toat\ lumea,
plinesc porunca, [i focul când se trimite de
sus s\ topeasc\ mun]ii, [i codrii fac
porunca.
53. Iar ace[tia nici cu chipurile, nici cu
puterile lor sunt asem\na]i, pentru aceea
nu trebuie nici s\ se socoteasc\, nici s\ se
numeasc\ dumnezei, de vreme ce nici
judecat\ nu pot judeca, nici a face bine
oamenilor.
54. Cunoscând dar c\ nu sunt dumnezei,
nu v\ teme]i de ei.
55. C\ nici pe împ\ra]i vor blestema, nici
vor binecuvânta, [i semne întru neamuri [i
în cer nu vor ar\ta.
56. Nici ca soarele nu vor str\luci, nici vor
lumina ca luna.
57. Hiarele decât ei sunt mai bune, care
pot fugi sub acoper\mânt s\-[i foloseasc\
lor.
58. Deci fiindc\ nici într-un chip nu este
nou\ dovedit, c\ sunt dumnezei, pentru
aceea s\ nu v\ teme]i de ei.
59. C\ precum la o gr\din\ cu sem\n\turi
este un semn de om, care nimic nu
p\ze[te, a[a sunt dumnezeii lor cei de
lemn [i fereca]i cu aur [i cu argint.
60. {i ca [i spinul cel din gr\din\, pe care
toat\ pas\rea [ade deasupra, a[ijderea [i
cu mortul cel aruncat întru întuneric, sunt
asemenea dumnezeii lor cei de lemn, [i
fereca]i cu aur [i cu argint.
61. De la porfira [i de la str\lucirea care
putreze[te peste ei, îi ve]i cunoa[te pe ei,
c\ nu sunt dumnezei, [i mai pe urm\ [i ei
 CARTEA LUI IEREMIA PROOROCUL

se vor mânca, [i vor fi batjocur\ în ]ar\.

62. Deci mai bun este omul drept, care nu
are idoli, c\ va fi departe de batjocur\.

1118
 C+NTAREA CELOR TREI TINERI :N CUPTORUL VAVILONULUI
CÂNTAREA CELOR TREI TINERI ÎN CUPTORUL VAVILONULUI
{i stând Azaria în mijlocul focului, [i
deschizând gura sa, a[a s-a rugat zicând>
2. Bine e[ti cuvântat Doamne
Dumnezeul p\rin]ilor no[tri [i l\udat [i
preasl\vit este numele t\u în veci.
3. C\ drept e[ti întru toate câte ai f\cut
nou\, [i toate lucrurile tale sunt adev\rate,
[i drepte c\ile tale [i toate judec\]ile tale
adev\rate.
4. {i judec\]ile adev\rului ai f\cut dup\
toate cele ce ai adus asupra noastr\ [i
asupra cet\]ii celei sfinte a p\rin]ilor no[tri
Ierusalimul< c\ întru adev\r [i judecat\ ai
adus acestea toate asupra noastr\ pentru
p\catele noastre.
5. C\ am p\c\tuit [i am f\cut f\r\delege,
dep\rtându-ne de la tine.
6. {i am gre[it întru toate, [i poruncile
tale nu am ascultat, nici le-am p\zit, nici
le-am f\cut, dup\ cum ne-ai poruncit
nou\, ca s\ fie bine nou\.
7. {i toate câte ai adus asupra noastr\, [i
toate câte ai f\cut nou\, întru adev\rat\
judecat\ le-ai f\cut.
8. {i ne-ai dat pe noi în mâinile
vr\jma[ilor celor f\r\delege [i
potrivnicilor celor pizm\t\re]i, [i
împ\ratului celui nedrept [i mai r\u decât
tot p\mântul.
9. {i acum nu este nou\ a deschide gura<
ru[ine [i ocar\ ne-am f\cut robilor t\i [i
celor ce te cinstesc pe tine.
10. Nu ne da pe noi pân\ în sfâr[it pentru
numele t\u, [i nu strica leg\tura ta.
11. {i nu dep\rta mila ta de la noi, pentru
Avraam cel iubit de tine [i pentru Isaac
robul t\u [i pentru Israil sfântul t\u.
12. C\rora ai gr\it s\ le înmul]e[ti
1119
s\mân]a lor, ca stelele cerului [i ca nisipul
cel de pe marginea m\rii.
13. C\ St\pâne ne-am împu]inat mai mult
decât toate neamurile, [i suntem smeri]i în
tot p\mântul ast\zi, pentru p\catele
noastre.
14. {i nu este în vremea aceasta domn [i
prooroc [i c\petenie, nici ardere de tot,
nici jertf\, nici prinos, nici t\mâie, nici loc
a aduce înaintea ta, [i a afla mil\.
15. Ci cu suflet umilit [i cu duh plecat s\
fim primi]i.
16. Ca întru ardere de tot de berbeci [i de
juninci, [i ca întru zeci de mii de miei
gra[i, a[a s\ fie jertfa noastr\ înaintea ta
ast\zi, [i s\ se sfâr[easc\ dup\ tine, c\ nu
este ru[ine celor ce n\d\jduiesc întru tine.
17. {i acum urm\m ]ie cu toat\ inima, [i
ne temem de tine, [i c\ut\m fa]a ta.
18. S\ nu ne ru[inezi pe noi, ci f\ cu noi
dup\ blânde]ele tale, [i dup\ mul]imea
milei tale.
19. {i ne scoate pe noi dup\ minunile tale,
[i d\ m\rire numelui t\u, Doamne< [i s\ se
ru[ineze to]i cei ce arat\ robilor t\i rele.
20. {i s\ se ru[ineze de toat\ puterea ta, [i
t\ria lor s\ se sf\râme.
21. {i s\ cunoasc\ c\ tu e[ti Domn,
Dumnezeu singur, [i m\rit peste toat\
lumea.
22. {i nu au încetat cei ce i-au b\gat pe
dân[ii, slugile împ\ratului, arzând
cuptorul cu catran [i cu smoal\ [i cu câl]i
[i cu vi]\.
23. {i s-a v\rsat para focului deasupra
cuptorului de co]i patruzeci [i nou\.
24. {i s-a v\rsat, [i a ars pe care i-a aflat
împrejurul cuptorului Haldeilor.
 C+NTAREA CELOR TREI TINERI :N CUPTORUL VAVILONULUI
25. Iar Îngerul Domnului s-a pogorât
împreun\ cu cei dimprejurul lui Azaria în
cuptor, [i a scuturat para focului din
cuptor.
26. {i a f\cut mijlocul cuptorului ca un
duh de rou\ suflând, [i nu s-a atins de
dân[ii nicidecum focul, [i nu i-a întristat,
nici i-a mâhnit pe ei.
27. Atunci acei trei, ca dintr-o gur\ au
l\udat, [i au m\rit, [i bine au cuvântat pe
Dumnezeu în cuptor, zicând>
28. Bine e[ti cuvântat Doamne
Dumnezeul p\rin]ilor no[tri [i l\udat, [i
preaîn\l]at în veci.
29. Bine este cuvântat numele slavei tale
cel sfânt, [i preal\udat, [i preaîn\l]at întru
to]i vecii.
30. Bine e[ti cuvântat în Biserica sfintei
slavei tale, [i preacântat [i pream\rit în
veci.
31. Bine e[ti cuvântat cel ce vezi
adâncurile, [i [ezi pe Heruvimi, [i l\udat
[i preaîn\l]at în veci.
32. Bine e[ti cuvântat pe scaunul slavei
împ\r\]iei tale [i preal\udat, [i preaîn\l]at
în veci.
33. Bine e[ti cuvântat întru t\ria cerului [i
preal\udat, [i pream\rit în veci.
34. Binecuvânta]i toate lucrurile
Domnului pe Domnul, l\uda]i-l, [i-l
preaîn\l]a]i pe dânsul în veci.
35. Binecuvânta]i ceruri pe Domnul,
l\uda]i-l [i-l preaîn\l]a]i pe dânsul în veci.
36. Binecuvânta]i Îngerii Domnului pe
Domnul, l\uda]i-l [i-l preaîn\l]a]i pe
dânsul în veci.
37. Binecuvânta]i apele, [i toate cele mai
presus de cer pe Domnul, l\uda]i-l [i-l
preaîn\l]a]i pe dânsul în veci.
38. Bine s\ cuvinteze toate puterile
Domnului pe Domnul, l\uda]i-l [i-l
1120
preaîn\l]a]i pe dânsul în veci.
39. Binecuvânta]i soare [i luna pe
Domnul, l\uda]i-l [i-l preaîn\l]a]i pe
dânsul în veci.
40. Binecuvânta]i stelele cerului pe
Domnul, l\uda]i [i-l preaîn\l]a]i pe dânsul
în veci.
41. Binecuvânta]i toat\ ploaia [i roua pe
Domnul, l\uda]i [i-l preaîn\l]a]i pe el în
veci.
42. Binecuvânta]i toate duhurile pe
Domnul, l\uda]i [i-l preaîn\l]a]i pe dânsul
întru to]i vecii.
43. Binecuvânta]i focul [i z\duful pe
Domnul, l\uda]i [i-l preaîn\l]a]i pe dânsul
în veci.
44. Binecuvânta]i frigul [i c\ldura pe
Domnul, l\uda]i [i-l preaîn\l]a]i pe dânsul
în veci.
45. Binecuvânta]i roua [i z\pada pe
Domnul, l\uda]i [i-l preaîn\l]a]i pe dânsul
în veci.
46. Binecuvânta]i nop]i [i zile pe Domnul,
l\uda]i [i-l preaîn\l]a]i pe dânsul în veci.
47. Binecuvânta]i lumina [i întunericul pe
Domnul, l\uda]i [i-l preaîn\l]a]i pe dânsul
în veci.
48. Binecuvânta]i ghea]a [i gerul pe
Domnul, l\uda]i [i-l preaîn\l]a]i pe dânsul
în veci.
49. Binecuvânta]i brume [i z\pezi pe
Domnul, l\uda]i [i-l preaîn\l]a]i pe dânsul
în veci.
50. Binecuvânta]i fulgere [i nori pe
Domnul, l\uda]i [i-l preaîn\l]a]i pe dânsul
în veci.
51. Binecuvinteaz\ p\mântule pe
Domnul, laud\ [i-l preaînal]\ pe dânsul în
veci.
52. Binecuvânta]i mun]i [i dealuri pe
Domnul, l\uda]i [i-l preaîn\l]a]i pe dânsul
 C+NTAREA CELOR TREI TINERI :N CUPTORUL VAVILONULUI

în veci. c\ în veac este mila lui.

53. Binecuvânta]i toate cele ce r\sar pe 67. Binecuvânta]i to]i credincio[ii pe
p\mânt pe Domnul, l\uda]i [i-l Domnul, Dumnezeul dumnezeilor, l\uda]i
preaîn\l]a]i pe dânsul în veci. [i m\rturisi]i, c\ în veac este mila lui.
54. Binecuvânta]i izvoarele pe Domnul,
l\uda]i [i-l preaîn\l]a]i pe dânsul în veci.
55. Binecuvânta]i m\ri [i râuri pe
Domnul, l\uda]i [i-l preaîn\l]a]i pe dânsul
în veci.
56. Binecuvânta]i chi]i [i toate cele ce se
mi[c\ în ape pe Domnul, l\uda]i [i-l
preaîn\l]a]i pe dânsul în veci.
57. Binecuvânta]i toate p\s\rile cerului pe
Domnul, l\uda]i [i-l preaîn\l]a]i pe dânsul
în veci.
58. Binecuvânta]i toate hiarele [i toate
dobitoacele pe Domnul, l\uda]i [i-l
preaîn\l]a]i pe dânsul în veci.
59. Binecuvânta]i fiii oamenilor pe
Domnul, l\uda]i [i-l preaîn\l]a]i pe dânsul
în veci.
60. Binecuvânta]i Israil pe Domnul,
l\uda]i [i-l preaîn\l]a]i pe dânsul în veci.
61. Binecuvânta]i preo]i pe Domnul,
l\uda]i [i-l preaîn\l]a]i pe dânsul în veci.
62. Binecuvânta]i slugi pe Domnul,
l\uda]i [i-l preaîn\l]a]i pe dânsul în veci.
63. Binecuvânta]i duhurile [i sufletele
drep]ilor pe Domnul, l\uda]i [i-l
preaîn\l]a]i pe dânsul în veci.
64. Binecuvânta]i cei cuvio[i [i smeri]i cu
inima pe Domnul, l\uda]i [i-l preaîn\l]a]i
pe dânsul în veci.
65. Binecuvânta]i Ananie, Azarie [i
Misail pe Domnul, l\uda]i [i-l preaîn\l]a]i
pe dânsul în veci< c\ ne-au scos pe noi din
Iad, [i din mâna mor]ii ne-au mântuit pe
noi, [i ne-au izb\vit pe noi din mijlocul
cuptorului, care ardea cu par\ de foc, [i
din mijlocul v\p\ii ne-au izb\vit pe noi.
66. M\rturisi]i-v\ Domnului, c\ este bun,

1121
 CARTEA A TREIA A LUI ESDRA
CARTEA A TREIA A LUI ESDRA
CAP. 1.
Despre Pa[tile care le-a adus Iosia, [i
despre împ\ra]ii urm\tori lui pân\ la
robia Vavilonului.
{i a adus Iosia Pa[tile în Ierusalim
Domnului s\u [i a jertfit Pasha în
paisprezece zile ale lunii dintâi, tocmind
preo]ii dup\ rândul lor, împodobi]i în
Biserica Domnului.
2. {i a zis Levi]ilor slugilor celor sfinte
ale lui Israil> s\ se sfin]easc\ pe sine
Domnului, ca s\ pun\ sicriul cel sfânt al
Domnului în casa care o a zidit Solomon
fiul lui David împ\ratul.
3. Nu va fi vou\ s\-l ridica]i pe umeri pe
el, [i acum sluji]i Domnului Dumnezeului
vostru [i sluji]i neamului lui Israil.
4. {i g\ti]i dup\ neamurile [i dup\
felurile voastre, dup\ scrisoarea lui David
împ\ratul lui Israil [i dup\ m\rimea lui
Solomon fiul lui.
5. {i stând în Biseric\ dup\ încep\tura
cea p\rinteasc\ a p\r]ii voastre a Levi]ilor
celor dinaintea fra]ilor vo[tri fiilor lui
Israil.
6. Cu rânduial\ jertfi]i Pa[tile, [i g\ti]i
jertfele fra]ilor vo[tri, [i face]i Pa[tile dup\
porunca Domnului, care s-au dat lui
Moisi.
7. {i a d\ruit Iosia poporului celui ce s-a
aflat, din miei [i din iezi treizeci de mii,
vi]ei trei mii, acestea din cele împ\r\te[ti
s-a dat dup\ f\g\duin]a sa, poporului [i
preo]ilor [i Levi]ilor.
8. {i au dat Helchia [i Zaharia [i Siilos,
ispravnicii Bisericii preo]ilor pentru Pa[ti,
oi dou\ mii [i [ase sute, vi]ei trei sute.
1122
9. {i Iehonia [i Samea [i Natanail fratele
s\u, [i Savias [i Ohiil [i Ioram cei peste
mii, au dat Levi]ilor pentru Pa[ti, oi cinci
mii, vi]ei [apte sute.
10. {i dup\ ce s-au f\cut acestea cu bun\-
cuviin]\, st\tut-au preo]ii [i Levi]ii, având
azimele dup\ feluri [i dup\ împ\r]elile
încep\turii p\rin]ilor înaintea poporului,
ca s\ aduc\ Domnului dup\ cele scrise în
cartea lui Moisi, [i a[a de diminea]\.
11. {i au fript Pasha la foc, cum se cade,
[i jertfele le-au fiert în c\ld\ri [i în tingiri,
cu bun miros, [i au adus la to]i cei din
popor.
12. {i dup\ acestea au g\tit lor [i preo]ilor
fra]ilor lor, fiilor lui Aaron, pentru c\
preo]ii aduceau gr\simile pân\ la
miaz\noapte, [i Levi]ii au g\tit loru[i [i
preo]ilor, fra]ilor fiilor lui Aaron.
13. {i cânt\re]ii Bisericii, fiii lui Asaf erau
în rândul lor, dup\ cum a rânduit David.
14. {i Asaf [i Azaria [i Eddinus cel de la
împ\ratul.
15. {i portarii la fiecare poart\, ca s\ nu
treac\ fiecare rânduiala sa, pentru c\ fra]ii
lor Levi]ii au g\tit lor.
16. {i s-a s\vâr[it cele de jertf\ Domnului,
ca întru acea zi s\ se aduc\ Pa[tile, [i s\ se
aduc\ jertfele pe jertfelnicul lui
Dumnezeu dup\ porunca împ\ratului
Iosia.
17. {i au adus fiii lui Israil, cei ce s-au
aflat în vremea aceasta, Pa[tile [i
praznicul azimelor [apte zile.
18. {i nu s-a adus Pa[ti ca acestea întru
Israil din zilele lui Samuil Proorocul.
19. {i to]i împ\ra]ii lui Israil nu au adus
Pa[ti ca acestea, în ce chip au adus Iosia [i
 CARTEA A TREIA A LUI ESDRA
preo]ii [i Levi]ii [i Jidovii, [i tot Israilul,
cel ce s-a aflat în locuin]a lor în Ierusalim.
20. În anul al optsprezecelea al împ\r\]iei
lui Iosia, s-au adus Pa[tile acestea.
21. {i s-au îndreptat faptele lui Iosia
înaintea Domnului, cu inim\ plin\ de
bun\-credin]\.
22. {i lucrurile lui s-au scris întru vremile
cele mai dinainte, pentru cei ce au
p\c\tuit, [i au f\cut p\gân\tate înaintea
Domnului, mai mult decât tot neamul [i
împ\r\]ia, [i cele ce l-au asuprit pe el ca s\
simt\, [i cuvintele Domnului s-a sculat
întru Israil.
23. {i dup\ toate lucrurile acestea ale lui
Iosia, s-a întâmplat Faraon împ\ratul
Eghipetului venind a ridica r\zboi în
Carhamis la Efrat.
24. {i a ie[it întru întâmpinarea lui Iosia,
[i a trimis la el împ\ratul Eghipetului,
zicând> ce este mie [i ]ie împ\rate al lui
Iuda? Nu asupra ta sunt eu trimis de la
Domnul Dumnezeu.
25. C\ asupra lui Efraim r\zboiul meu
este, [i acum Domnul cu mine este, [i
Domnul cu mine sârguind este.
26. Dep\rteaz\-te de la mine, [i nu sta
împotriva Domnului.
27. {i nu a întors de la el Iosia carul s\u,
ci s-a apucat s\ dea r\zboi, neluând aminte
graiurile lui Ieremia Proorocul cele din
gura Domnului, cel ce au pus asupra lui
r\zboi în câmpul lui Maghedaus.
28. {i s-au pogor=t boierii la împ\ratul
Iosia, [i a zis împ\ratul slugilor sale>
dep\rta]i-m\ de la r\zboi, c\ am sl\bit
foarte.
29. {i îndat\ l-au dep\rtat pe el slugile lui
de la rând, [i s-a suit în al doilea car al lui,
[i ajungând la Ierusalim [i-a schimbat
via]a sa [i s-a îngropat în mormântul cel
1123
p\rintesc.
30. {i toat\ Iudeea a jelit pe Iosia, [i a
plâns Ieremia Proorocul pentru Iosia, [i
cei ce [ed mai sus l-au plâns pe el cu
muierile pân\ în ziua aceasta.
31. {i s-a dat aceasta, ca s\ se fac\
pururea la tot neamul lui Israil.
32. {i acestea sunt scrise în cartea celor
ar\tate pentru împ\ra]ii lui Iuda, [i toate
lucrurile care s-au f\cut de Iosia [i de
m\rirea lui [i de în]elegerea lui în legea
Domnului.
33. Iar cele ce s-au f\cut de el mai înainte,
[i cele de acum s-au scris în cartea
împ\ra]ilor lui Israil [i ai lui Iuda.
34. {i luând cei mai ale[i din popor pe
Ioahaz fiul lui Iosia, l-au pus împ\rat în
locul lui Iosia tat\l lui, fiind de dou\zeci [i
trei de ani.
35. {i a împ\r\]it în Iuda [i în Ierusalim
trei luni.
36. {i l-a mutat pe el împ\ratul
Eghipetului, ca s\ nu împ\r\]easc\ în
Ierusalim.
37. {i a p\gubit pe popor cu o sut\ de
talan]i de argint [i cu un talant de aur.
38. {i a pus împ\ratul Eghipetului împ\rat
pe Ioachim fratele lui, împ\rat lui Iuda [i
Ierusalimului.
39. {i a legat Ioachim pe boierii cei mari,
[i pe Zarachi fratele lui prinzându-l l-a
scos din Eghipet.
40. {i era Ioachim de dou\zeci [i cinci de
ani, când s-a f\cut împ\rat în Iudeea [i în
Ierusalim, [i a f\cut r\u înaintea
Domnului.
41. {i asupra acestuia s-a suit
Navuhodonosor împ\ratul Vavilonului, [i
legându-l cu leg\turi de aram\, l-a dus în
Vavilon.
42. {i din sfintele vase ale Domnului
 CARTEA A TREIA A LUI ESDRA
luând Navuhodonosor, [i ducându-le le-a
spânzurat în capi[tea lui în Vavilon.
43. {i cele ce s-au scris de el [i de
necur\]ia lui, [i hula lui s-au scris în cartea
vremilor împ\ra]ilor.
44. {i în locul lui Ioachim a împ\r\]it fiul
lui, care când s-a pus împ\rat era de
optsprezece ani.
45. {i a împ\r\]it trei luni [i zece zile în
Ierusalim, [i a f\cut r\u înaintea
Domnului.
46. {i dup\ un an trimi]ând
Navuhodonosor, l-a mutat pe el în Vavilon
împreun\ cu vasele cele sfinte ale
Domnului.
47. {i a pus pe Sedechia împ\rat lui Iuda
[i Ierusalimului, de dou\zeci [i unu de ani
fiind.
48. {i a împ\r\]it unsprezece ani, [i a
f\cut r\u înaintea Domnului, [i nu s-a
ru[inat de graiurile, care s-a gr\it prin
Ieremia Proorocul din gura Domnului.
49. {i fiind jurat de împ\ratul
Navuhodonosor pe numele Domnului,
c\lcând jur\mântul s-a dep\rtat.
50. {i înv=rto[ându-[i cerbicea sa [i inima
sa, a c\lcat cele legiuite ale Domnului
Dumnezeului lui Israil.
51. {i pov\]uitorii poporului [i ai preo]ilor
multe nelegiuiri au f\cut, mai multe decât
toate necur\]iile tuturor neamurilor, [i au
spurcat Biserica Domnului cea sfin]it\ în
Ierusalim.
52. {i au trimis Dumnezeul p\rin]ilor lor
pe Îngerul s\u s\-i cheme pe ei, c\ nu se
îndura de ei [i de l\ca[ul s\u.
53. Iar ei î[i b\teau joc de vestitorii lui, [i
în ziua în care au gr\it Domnul, ei
batjocoreau pe proorocii lui, pân\ ce
mâniindu-se el pe poporul s\u pentru
p\gân\t\]i, au poruncit împ\ra]ilor
1124
Haldeilor s\ se suie asupra lor.
54. Ace[tia au omorît pe tinerii lor cu
sabie împrejurul sfintei lor Biserici, [i nu
le-au fost mil\ de cel tân\r [i de fecioar\ [i
de b\trân, [i de cel mai tân\r al lor.
55. Ci pe to]i i-au dat în mâinile lor, [i
toate vasele Domnului cele sfinte, cele
mari [i cele mici [i vasele sicriului lui
Dumnezeu.
56. {i l\zile cele împ\r\te[ti luându-le le-
au dus în Vavilon, [i au ars casa
Domnului.
57. {i au surpat zidurile Ierusalimului [i
turnurile lui le-au ars cu foc, [i au sfâr[it
toate cele m\rite ale lui a le face de nimic,
[i pe cei r\ma[i de sabie i-au dus în
Vavilon.
58. {i au fost slugi lui [i fiilor lui, pân\ ce
au împ\r\]it Per[ii, ca s\ se plineasc\
cuvântul Domnului, care a fost în gura lui
Ieremia, pân\ va binevoi p\mântul
Sâmbetele sale, în toat\ vremea pustiirii
sale a serbat întru plinirea anilor [aptezeci.
CAP. 2.
Kir, împ\ratul Per[ilor, d\ voie
Iudeilor robi]i a-[i rezidi Templu [i
Ierusalimul< iar Artaxerx îi opre[te.
Împ\r\]ind Kir peste Per[i în anul dintâi,
ca s\ se plineasc\ cuvântul Domnului,
care a fost în gura lui Ieremia,
2. Ridicat-au Domnul duhul lui Kir
împ\ratul Per[ilor, [i a strigat în toat\
împ\r\]ia sa, [i împreun\ prin scrisori
zicând>
3. Aceasta zice împ\ratul Per[ilor, Kir>
pe mine Domnul lui Israil, Domnul cel
Preaînalt m-au ar\tat împ\rat lumii.
4. {i mi-au ar\tat mie s\ zidesc lui cas\
în Ierusalimul cel din Iudeea.
 CARTEA A TREIA A LUI ESDRA
5. Cine este dar dintre voi din neamul
lui, Domnul lui cu dânsul, [i suindu-se la
Ierusalimul cel din Iudeea, s\ zideasc\
casa Domnului lui Israil, acesta este
Domnul cel ce au s\l\[luit în Ierusalim.
6. Drept aceea, câ]i locuiesc pe alocurea,
s\ ajute lui, cei din locul lui.
7. Cu aur [i cu argint, cu d\ri, cu cai [i cu
vite împreun\ cu ceilal]i, care la rug\ciune
sunt pu[i în Biserica Domnului cea din
Ierusalim.
8. {i a[ezându-se mai marii neamurilor
familiilor lui Iuda, [i neamul lui Veniamin,
[i preo]ii [i Levi]ii, [i a tuturor a c\rora au
ridicat Domnul duhul, ca s\ se suie s\
zideasc\ casa Domnului din Ierusalim, [i
cei de primprejurul lor.
9. Au ajutat întru toate cu argint [i cu
aur, cu cai, cu dobitoace [i cu multe
f\g\duin]e ale multora, a c\rora minte s-a
ridicat.
10. {i împ\ratul Kir a scos vasele
Domnului cele sfinte, care le-a fost adus
Navuhodonosor din Ierusalim, [i le-a fost
spânzurat în capi[tea lui.
11. {i sco]ându-le Kir împ\ratul Per[ilor,
le-a dat lui Mitridat p\zitorului c\m\rii
sale.
12. {i prin acesta s-au dat lui Avasar
ocârmuitorului Iudeei.
13. {i num\rul acestora era> pahare de aur
o mie, [i pahare de argint o mie, c\]ui de
argint dou\zeci [i nou\, n\strape de aur
treizeci, de argint dou\ mii [i patru sute [i
zece, [i alte vase o mie.
14. {i toate vasele, care s-au adus de aur [i
de argint, cinci mii [i patru sute [i [aizeci
[i nou\.
15. {i s-au adunat de la Sanavasar
împreun\ cu cei din robie din Vavilon la
Ierusalim.
1125
16. Iar în anii cei dup\ vremea lui
Artaxerx împ\ratul Per[ilor, a scris la el
împotriv\ asupra celor ce locuiesc în
Ierusalim [i în Iudeea, Vilemos [i Mitridat
[i Tavelios [i Ratimos [i Veeltemos [i
Samelios scriitorul, [i ceilal]i, care cu
ace[tia împreun\ se sf\tuiesc, [i cei ce
locuiesc în Samaria [i în celelalte locuri,
aceast\ isc\lit\ carte.
17. Împ\ratului Artaxerx domnului>
slugile tale Ratim cel peste cele ce se
întâmpl\, [i Samelie scriitorul, [i ceilal]i
ai sfatului lor, [i judec\torii cei din Kilo-
Siria [i din Finichia.
18. {i acum în [tire s\ fie domnului nostru
împ\ratului, c\ Evreii suindu-se de la voi
la noi, venind la Ierusalim cetatea cea
viclean\ [i rea, zidesc uli]ele [i zidurile ei
le tocmesc, [i Biserica asemenea o încep.
19. Deci de se va zidi cetatea aceasta, [i se
vor sfâr[i zidurile, bir nu vor suferi a da, ci
[i împ\ra]ilor vor sta împotriv\.
20. {i de vreme ce se fac ale Bisericii,
bine a fi am socotit, s\ nu trecem aceasta
cu vederea.
21. Ci s\ în[tiin]\m pe domnul nostru
împ\ratul, ca în ce chip se va p\rea ]ie, s\
se cerceteze c\r]ile cele de la p\rin]ii t\i.
22. {i vei afla întru cele de pomenire
scrise despre acestea, [i vei cunoa[te, c\
cetatea aceea era viclean\ [i împ\ra]i [i
cet\]i tulburând.
23. {i Evreii vicleni [i r\zboaie b\tând
întru ea înc\ din veac, pentru care pricin\
[i cetatea aceasta s-a pustiit.
24. Acum dar ar\t\m ]ie doamne
împ\rate, c\ de se va zidi din nou cetatea
aceasta [i se vor ridica zidurile ei, mai
mult ]ie pogor=re nu va fi la Siria cea
gropiloas\, [i la Finichia.
25. Atunci a r\spuns împ\ratul lui Ratim
 CARTEA A TREIA A LUI ESDRA
celui ce scria cele ce se întâmpl\ [i lui
Veeltem [i lui Samelie scriitorului [i
celorlal]i, care împreun\ cu ei se sf\tuiesc
[i locuiesc în Samaria [i în Siria [i în
Finichia, cele mai jos scrise>
26. Citit-am cartea, care o a]i trimis la
mine, drept aceea am poruncit s\ se caute
[i s-a aflat, cum c\ cetatea aceea este din
veac împotrivitoare împ\ra]ilor.
27. {i oamenii, vicle[uguri [i r\zboaie
întru ea f\când, [i împ\ra]i tari [i puternici
erau în Ierusalim st\pânind, [i bir luând de
la Siria cea gropiloas\ [i de la Finichia.
28. Acum dar am poruncit s\ opreasc\ pe
oamenii aceia a zidi cetatea, [i mai înainte
a se socoti ca afar\ de acestea nimic s\ nu
se fac\.
29. {i s\ nu mearg\ înainte mai mult
r\utatea, ca împ\ra]ii s\ se tulbure.
30. Atunci citindu-se cele scrise de
împ\ratul Artaxerx, Ratimos [i Samelios
scriitorul [i cei ce cu ace[tia împreun\ se
sf\tuiau, purcezând la Ierusalim cu
sârguin]\, cu cai [i cu rânduial\ de gloat\,
au început a opri pe cei ce zideau.
31. {i s-a oprit zidirea Bisericii din
Ierusalim pân\ la al doilea an al împ\r\]iei
lui Darie împ\ratul Per[ilor.
CAP. 3.
Dormind Darie dup\ osp\]ul cel mare,
care a f\cut, la de[teptare afl\ sub
pern\ scrise trei întreb\ri> au vinul,
împ\ratul, femeia sau adev\rul este
mai tare? {i cere explicarea lor.
{i împ\r\]ind Darie, a f\cut osp\] mare
tuturor celor de sub ascultarea lui, [i
tuturor celor din cas\ n\scu]i ai lui.
2. {i tuturor boierilor celor mari ai
Midiei [i ai Persiei [i tuturor domnilor [i
1126
pov\]uitorilor [i st\pânitorilor locurilor
celor de la India pân\ la Etiopia, care erau
întru cele o sut\ [i dou\zeci [i [apte de
domnii.
3. {i dup\ ce au mâncat [i au b\ut, [i
dup\ ce s-au s\turat, s-au risipit< atunci
Darie împ\ratul s-a dus la a[ternutul s\u [i
a adormit [i s-a de[teptat.
4. Atunci cei trei tineri p\zitorii trupului
s\u, care p\zeau trupul împ\ratului a zis
unul c\tre altul>
5. S\ zicem fiecare dintre noi un cuvânt,
care va fi mai tare, [i ori al c\ruia cuvânt
se va ar\ta mai în]elept decât cel\lalt, îi va
da lui Darie împ\ratul, daruri mari [i
biruin]e mari.
6. {i cu porfir\ a se îmbr\ca, [i din vase
de aur a bea, [i pe aur a dormi, [i care cu
frâne de aur, [i chiv\r\ de vison [i l\n]u[e
împrejurul grumajilor lui.
7. {i al doilea va [edea dup\ Darie
pentru în]elepciunea lui, [i rud\ lui Darie
se va numi.
8. Atunci scriind fiecare cuvântul s\u, l-
a pecetluit, [i l-a pus sub perna lui Darie
împ\ratul [i au zis>
9. Când se va scula împ\ratul, vor da lui
cartea, [i pe care va judeca împ\ratul [i cei
trei mari dreg\tori ai Persiei, c\ cuvântul
lui este mai în]elept, lui se va da biruin]a
în ce chip s-a scris.
10. Unul a scris> mai tare este vinul.
11. Cel\lalt a scris> mai tare este
împ\ratul.
12. {i al treilea a scris> mai tari sunt
muierile, iar mai mult decât toate biruie[te
adev\rul.
13. {i când s-a sculat împ\ratul din somn,
luând scrisorile le-au dat lui, [i le-a citit.
14. {i trimi]ând, a chemat pe to]i boierii
cei mari ai Persiei [i ai Midiei, [i pe
 CARTEA A TREIA A LUI ESDRA
domnii [i pov\]uitorii [i c\peteniile
locurilor [i dreg\torii.
15. {i a [ezut în divan, [i a citit scrisorile
înaintea lor.
16. {i a zis> chema]i pe tinerii aceia, [i ei
s\-[i arate cuvintele lor.
17. {i s-au chemat, [i au intrat înl\untru [i
le-a zis lor> spune]i nou\ cele ce a]i scris.
18. {i a început cel dintâi, cel ce a zis c\
vinul este mai tare, [i zise a[a> o
b\rba]ilor, cum nu este mai tare vinul? C\
pe to]i oamenii care îl beau îi în[al\.
19. Cugetul [i al împ\ratului [i al
orfanului [i al robului, [i al celui slobod [i
al s\racului [i al bogatului îl face unul.
20. {i tot cugetul îl schimb\ spre bun\
pl\cere [i spre veselie, [i nu-[i aduce
aminte de tot necazul [i de toat\ datoria.
21. {i toate inimile le face bogate, [i nu-[i
aduc aminte de împ\rat sau de domn, [i
toate prin talan]i le face a gr\i.
22. {i nu-[i aduc aminte când beau, a iubi
pe prieteni [i pe fra]i, ci îndat\ dup\ pu]in
timp scot s\biile.
23. {i când se trezesc de vin, nu-[i aduc
aminte de cele ce au f\cut.
24. O b\rba]ilor! Au nu este mai tare
vinul, care sile[te a face a[a? {i dup\ ce a
zis acestea, a t\cut.
CAP. 4.
Biruin]a adev\rului. Darie înapoiaz\
vasele cele sfinte, dând Iudeilor voie [i
de cheltuial\ pentru zidirea
Ierusalimului [i a Bisericii.
{i a început al doilea a gr\i, cel ce a zis, c\
este mai tare împ\ratul.
2. O b\rba]i! Au nu sunt mai tari
oamenii, cei ce st\pânesc p\mântul [i
marea, [i toate câte sunt într-însele?
1127
3. Iar împ\ratul mai tare este, [i
domne[te peste to]i [i-i st\pâne[te, [i tot
orice va zice lor fac, de va zice lor s\ fac\
r\zboi unul asupra altuia, fac.
4. {i de ;i va trimite pe ei asupra
vr\jma[ilor, merg [i surp\ mun]i [i ziduri
[i turnuri.
5. Ucid [i se ucid, [i cuvântul
împ\ratului nu-l calc\, [i de vor birui,
împ\ratului îi aduc toate.
6. {i câte vor pr\da, [i celelalte toate, [i
câ]i nu se o[tesc [i nu dau r\zboi, ci
lucreaz\ p\mântul, iar\[i dup\ ce
seam\n\, secerând aduc împ\ratului.
7. {i unul pe altul silind aduc dajdie
împ\ratului, [i el unul singur este.
8. De va zice> s\ omoare, omoar\, de va
zice> s\ lase, las\, de va zice> s\ bat\, bate.
9. A zis> s\ pustiasc\, pustiesc, a zis> s\
zideasc\, zidesc, a zis> s\ taie, taie, a zis>
s\ r\s\deasc\, r\s\desc.
10. {i tot poporul lui [i puterile lui de el
unul ascult\, [i la toate acestea el [ade,
m\nânc\, bea [i doarme.
11. {i ace[tia îl p\zesc pe el împrejur, [i
nu poate fiecare a merge [i a face lucrurile
sale, nici pot s\ nu-l asculte pe el.
12. O b\rba]ilor! Cum nu este mai tare
împ\ratul, c\ a[a ascultat este? {i a t\cut.
13. Iar al treilea cel ce a zis de muieri [i de
adev\r, acesta este Zorovavel, a început a
gr\i>
14. O b\rba]ilor! Au doar nu este mare
împ\ratul, [i mul]i sunt oamenii? {i vinul
nu este tare?
15. Dar cine este cel ce îi st\pâne[te pe ei,
sau cine este cel ce ;i domne[te pe ei? Au
nu sunt muierile? Muierile au n\scut pe
împ\ratul [i pe tot poporul, care
st\pâne[te marea [i p\mântul.
16. {i din ele s-au f\cut, [i acestea au
 CARTEA A TREIA A LUI ESDRA
crescut pe aceia cei ce s\desc viile, din
care se face vinul.
17. {i acestea fac îmbr\c\mintele
oamenilor, [i acestea fac m\rire
oamenilor, [i f\r\ de muieri nu pot fi
oamenii.
18. {i de vor aduna aur [i argint [i tot
lucrul frumos, au nu iubesc pe o muiere
frumoas\ la chip [i la frumuse]e?
19. {i toate acestea l\sându-le, la dânsa
caut\, [i cu gura c\scat\ se uit\ la ea, [i
to]i pe ea o aleg mai mult decât aurul [i
decât argintul [i decât tot lucrul frumos.
20. Las\ omul pe tat\l s\u, care l-a hr\nit
pe el, [i ]ara sa, [i se lipe[te de femeia sa.
21. {i cu muierea î[i las\ sufletul, [i nici
de tat\l s\u nu-[i aduce aminte, nici de
mama sa, nici de ]ar\.
22. {i dintru acestea se cade s\ [ti]i voi, c\
muierile v\ st\pânesc pe voi.
23. Au nu trudi]i [i osteni]i, [i toate le
aduce]i [i le da]i muierilor, [i ia omul
sabia sa, [i iese la c\i s\ tâlh\reasc\ [i s\
fure, [i pe mare umbl\ [i prin r=uri,
24. {i pe leu vede, [i întru întuneric
merge, [i dup\ ce fur\ [i r\pe[te [i
dezbrac\ de haine, la cea iubit\ aduce.
25. {i mai mult iube[te omul pe muierea
sa, decât pe tat\l s\u [i pe mama sa.
26. {i mul]i s-au fluturat la chipuri pentru
muieri, [i robi s-au f\cut pentru ele.
27. {i mul]i au pierit [i au gre[it [i au
p\c\tuit pentru muieri.
28. {i acum nu-mi crede]i mie? Au nu este
împ\ratul mare cu obl\duirea lui? Au nu
toate ]\rile se tem a se atinge de el?
29. V\zutu-l-am pe el [i pe Apamina fata
lui Vartac celui minunat, ]iitoarea
împ\ratului [ezând de-a dreapta
împ\ratului.
30. {i luând stema de pe capul
1128
împ\ratului, [i pun=nd-o pe capul s\u, da
palme împ\ratului cu stânga.
31. {i la acestea împ\ratul c\scând gura
se uita la ea, [i de ;i va râde lui, râde< iar
de se va mâhni asupra lui, se cucere[te ei,
ca s\ se împace cu el.
32. O b\rba]ilor! Cum nu sunt tari
muierile, de vreme ce fac a[a?
33. Atunci împ\ratul [i dreg\torii c\utau
unul la altul.
34. {i a început a gr\i pentru adev\r. O
b\rba]ilor! Au nu sunt tari muierile? Mare
este p\mântul [i înalt este cerul [i iute la
alergat soarele, c\ într-o zi se întoarce [i
înconjur\ cerul, [i iar\[i alearg\ la locul
s\u.
35. Au nu este mare cel ce face acestea?
Ci adev\rul este mare [i mai tare decât
toate.
36. Tot p\mântul cheam\ adev\rul, [i
cerul pe el bine îl cuvinteaz\, [i toate
lucrurile se cl\tesc [i se cutremur\, [i
nimic la el nu este strâmb.
37. Nedrept este vinul, nedrept este
împ\ratul, nedrepte sunt muierile,
nedrep]i sunt to]i fiii oamenilor [i nedrepte
sunt toate lucrurile lor, cele ce sunt ca
acestea, [i nu este întru ele adev\r, [i cu
nedreptatea lor pier.
38. Iar adev\rul r\mâne [i este tare în
veac, [i tr\ie[te [i biruie[te în veacul
veacului.
39. {i nu este la el privire de fe]e, nici
osebiri, ci cele drepte face de toate
nedrept\]ile, [i relele se fere[te, [i la to]i
sunt pl\cute lucrurile lui.
40. {i la judecata lui nimic nu este
nedrept, [i aceasta este puterea [i
împ\r\]ia [i obl\duirea [i m\rimea tuturor
veacurilor< bine este cuvântat Dumnezeul
adev\rului.
 CARTEA A TREIA A LUI ESDRA
41. {i a încetat a gr\i, [i tot poporul atunci
a r\spuns.
42. {i atunci a zis> mare este adev\rul, [i
mai tare este. Atunci împ\ratul a zis lui>
cere orice vei vrea, mai mult decât cele
scrise, [i voiu da ]ie, pentru c\ te-ai aflat
mai în]elept, [i al\turi cu mine vei [edea,
[i rudenia mea te vei chema.
43. Atunci a zis împ\ratului> adu-]i aminte
de f\g\duin]a, care ai f\g\duit s\ zide[ti
Ierusalimul.
44. În ziua, în care împ\r\]ia ta ai luat
toate vasele cele luate din Ierusalim s\ le
trimi]i, care le-a osebit Kir, când a
f\g\duit s\ taie Vavilonul, [i s-a f\g\duit
c\ le va trimite acolo.
45. {i tu ai f\g\duit s\ zide[ti Biserica,
care o au ars Idumeii, când s-a pustiit
Iudeea de Haldei.
46. {i acum aceasta este, ce te rog doamne
împ\rate, [i ce cer de la tine, [i aceasta
este m\rimea de la tine, rogu-m\ dar
pentru ca s\ faci f\g\duin]a care ai
f\g\duit prin gura ta a face Împ\ratului
cerului.
47. Atunci sculându-se împ\ratul Darie l-
a s\rutat pe el, [i a scris pentru el c\r]i
c\tre to]i dreg\torii [i biruitorii locurilor,
[i pov\]uitorii [i domnii, ca s\-l petreac\
pe el [i pe to]i cei cu el, care se suie s\
zideasc\ Ierusalimul.
48. {i la to]i biruitorii locurilor din Siria
cea gropiloas\ [i din Finichia, [i la cei din
Livan a scris c\r]i, s\ duc\ lemne de
chedru din Livan la Ierusalim, [i împreun\
cu el s\ zideasc\ cetatea.
49. {i a scris la to]i Iudeii, care sunt a se
sui de la împ\r\]ie la Iudeea despre
slobozenie, tot cel tare, [i biruitorul de loc
[i domnul [i dreg\torii de case, s\ nu
mearg\ la u[ile lor.
1129
50. {i toat\ ]ara, care o ]in ei, s\ fie lor
f\r\ de dajdie, [i s\ lase Idumeii satele,
care le opriser\ Iudeilor.
51. {i la zidirea Bisericii s\ dea pe an
talan]i dou\zeci, pân\ ce se va zidi.
52. {i la jertfelnic arderi de tot s\ se ia în
toate zilele, precum au porunc\< al]i
[aptesprezece talan]i s\ aduc\, [i peste an
zece.
53. {i to]i cei ce merg din Vavilon s\
zideasc\ cetatea, s\ fie volnici ei, [i fiii lor
[i to]i preo]ii, care merg.
54. {i a scris [i darea [i podoaba
preo]easc\, cu care slujesc întru ea.
55. {i Levi]ilor a scris s\ le dea dare pân\
în ziua când se va s\vâr[i casa, [i
Ierusalimul a se zidi.
56. {i la to]i cei ce p\zesc cetatea a scris
s\ le dea lor sor]i [i cheltuieli.
57. {i a trimis toate vasele, care le-a
osebit Kir de la Vavilon, [i toate câte a zis
Kir s\ fac\ [i el a poruncit s\ fac\, [i s\
trimit\ la Ierusalim.
58. {i când a ie[it tinerelul Zorovavel,
ridicând fa]a sa la cer înaintea
Ierusalimului, a binecuvântat pe :mp\ratul
cerului, zicând>
59. De la tine este biruin]a, [i de la tine
este în]elepciunea, [i a ta este m\rirea, [i
eu robul t\u sunt.
60. Bine e[ti cuvântat cel ce mi-ai dat mie
în]elepciune, [i ]ie î]i m\rturisesc St\pâne
al p\rin]ilor.
61. {i a luat c\r]ile, [i a ie[it, [i a venit în
Vavilon, [i a vestit tuturor fra]ilor s\i.
62. {i binecuvântar\ pe Dumnezeul
p\rin]ilor s\i, c\ci le-au dat lor slobozire [i
r\suflar\,
63. A se sui [i a zidi Ierusalimul [i
Biserica, întru care s-a numit numele
Domnului, [i s-au desf\tat cu muzici [i cu
 CARTEA A TREIA A LUI ESDRA
bucurie [apte zile.
CAP. 5.
Însemnarea celor întor[i din robia
Vavilonului. Începerea înnoirii cet\]ii
[i a Bisericii.
{i dup\ aceasta s-a ales a se sui c\peteniile
caselor neamurilor dup\ felurile lor, [i
muierile lor [i fiii [i fetele lor, [i slugile [i
slujnicele lor, [i dobitoacele lor.
2. {i Darie a trimis împreun\ cu ei o mie
de c\l\re]i pân\ îi vor a[eza pe ei în
Ierusalim cu pace, [i cu muzici [i cu
timpine [i cu fluiere.
3. {i to]i fra]ii lor jucând, [i i-au f\cut pe
ei s\ se suie împreun\ cu aceia.
4. {i acestea sunt numele b\rba]ilor celor
ce se suiau dup\ neamurile lor la feluri, la
împ\r]eala încep\turii lor.
5. Preo]ii fiii lui Finees, fiii lui Aaron,
Isus al lui Iosedec, al lui Sareu, [i Ioachim
al lui Zorovavel al lui Salatiil din casa lui
David, din s\mân]a lui Fares, [i din
neamul lui Iuda.
6. Care a gr\it la Darie ;mp\ratul
Per[ilor cuvinte în]elepte la al doilea an al
împ\r\]iei lui în luna lui Nisan, luna
dintâi.
7. {i ace[tia sunt din Iudeea, care s-au
suit din robia înstr\in\rii, pe care i-au
înstr\inat Navuhodonosor împ\ratul
Vavilonului la Vavilon, [i s-au înapoiat la
Ierusalim.
8. {i cealalt\ evreime fiecare la a sa
cetate, care au venit cu Zorovavel [i cu
Isus, Neemia, Zaharia, Gheiseu, Eniu,
Mardoheu, Velsar, Asfaros, Reeliu, Roim,
Vaana, a celor dintâi pov\]uitori ai lor.
9. Num\rul celor de la neam, [i
pov\]uitorii lor.
1130
10. Fiii lui Foros dou\ mii [i o sut\ [i
[aptezeci [i doi.
11. Fiii lui Safat patru sute [i [aptezeci [i
doi.
12. Fiii lui Ares [apte sute [i cincizeci [i
[ase.
13. Fiii lui Faat Moav dou\ mii [i opt sute
[i doisprezece.
14. Fiii lui Ilam o mie [i dou\ sute [i
cincizeci [i patru.
15. Fiii lui Zatil nou\ sute [i patruzeci [i
cinci.
16. Fiii lui Horve [apte sute [i cinci.
17. Fiii lui Vani [ase sute [i patruzeci [i
opt.
18. Fiii lui Vive [ase sute [i treizeci [i trei.
19. Fiii lui Sadac trei mii [i dou\ sute [i
dou\zeci [i doi.
20. Fiii lui Adonican [ase sute [i [aizeci [i
[apte.
21. Fiii lui Vagol dou\ mii [i [aizeci [i
[ase.
22. Fiii lui Adinu patru sute [i cincizeci [i
patru.
23. Fiii lui Atiriziu nou\zeci [i doi.
24. Fiii lui Kilan [i Azitas [aizeci [i [apte.
25. Fiii lui Azuran patru sute [i treizeci [i
doi.
26. Fiii lui Anania o sut\ [i unu.
27. Fiii lui Arom treizeci [i doi.
28. Fiii lui Vasa trei sute [i dou\zeci [i
trei.
29. Fiii lui Arsifurit o sut\ [i doi.
30. Fiii lui Metirus trei mii [i cinci.
31. Fiii lui Vitlomon o sut\ [i dou\zeci [i
trei.
32. Cei din Netofas cincizeci [i cinci.
33. Cei din Anatot o sut\ [i cincizeci [i
opt.
34. Cei din Vitsames patruzeci [i doi.
35. Cei din Caritiarios dou\zeci [i cinci.
 CARTEA A TREIA A LUI ESDRA
36. Cei din Cafiras [i din Virot [apte sute
[i patruzeci [i trei.
37. Cei din Piras [apte sute.
38. Cei din Hadias [i Amidii patru sute [i
dou\zeci [i doi.
39. Cei din Kirama [i Gavdis [ase sute [i
dou\zeci [i unu.
40. Cei din Macalon o sut\ [i dou\zeci [i
doi.
41. Cei din Vitolio cincizeci [i doi.
42. Fiii lui Nefis o sut\ [i cincizeci [i [ase.
43. Fiii lui Calamolal [i Onus [apte sute [i
dou\zeci [i cinci.
44. Fiii lui Ierehu dou\ sute [i patruzeci [i
cinci.
45. Fiii lui Anaas trei mii [i trei sute [i
treizeci.
46. Preo]ii fiii lui Ieddu fiul lui Isus, la fiii
lui Sanasiv nou\ sute [i [aptezeci [i doi.
47. Fiii din Esemirot o mie [i cincizeci [i
doi.
48. Fiii lui Fassaron o mie [i patruzeci [i
[apte.
49. Fiii din Carmi dou\ sute [i
[aptesprezece.
50. Iar Levi]ii fiii lui Iesue, [i Cadmiil [i
Van [i Suia [aptezeci [i patru.
51. Cânt\re]ii Bisericii fiii lui Asaf o sut\
[i dou\zeci [i opt.
52. Portarii fiii lui Salum, fiii lui Iatal, fiii
lui Tolman, fiii lui Dacovi, fiii lui Tita, fiii
lui Savi de to]i o sut\ [i treizeci [i nou\.
53. Robii Bisericii fiii lui Isaf, fiii lui
Asifa, fiii lui Tavaot, fiii lui Kiras, fiii lui
Sud, fiii lui Faleu, fiii lui Lavana, fiii lui
Agrava, fiii lui Acua, fiii lui Uta, fiii lui
Kitav, fiii lui Agava, fiii lui Seve.
54. Fiii lui Anan, fiii lui Catua, fiii lui
Ghedur, fiii lui Eru, fiii lui Desan, fiii lui
Noiva, fiii lui Haseva, fiii lui Gazera, fiii
lui Aziu, fiii lui Finees, fiii lui Asara, fiii
1131
lui Vaste, fiii lui Asana, fiii lui Meani, fiii
lui Nafisi, fiii lui Acuv, fiii lui Ancfa, fiii
lui Asur, fiii lui Farachim, fiii lui Vasalot.
55. Fiii lui Meeda, fiii lui Cuta, fiii lui
Harsa, fiii lui Harcus, fiii lui Asirar, fiii lui
Tomi, fiii lui Nasit, fiii lui Atifa.
56. Fiii slugilor lui Solomon, fiii lui
Asapfion, fiii lui Farira, fiii lui Ieli, fiii lui
Lozon, fiii lui Iedail, fiii lui Safet.
57. Fiii lui Aghiei, fiii lui Faharet, fiii lui
Savia, fiii lui Sarotia, fiii lui Masia, fiii lui
Gar, fiii lui Adus, fiii lui Suva, fiii lui
Afera, fiii lui Varodis, fiii lui Savat, fiii lui
Alom.
58. To]i robii Bisericii [i fiii slugilor lui
Solomon trei sute [i [aptezeci [i doi.
59. Ace[tia sunt care s-au suit de la
Termelet [i Telersas pov\]uitorul lor
Harlatalar [i Alar, [i nu puteau s\
vesteasc\ neamurile lor [i semin]iile, c\
sunt din Israil fiii lui Ladan, fiul lui Van,
fiul lui Nicodan [ase sute [i cincizeci [i
doi.
60. {i din preo]ii cei ce se ]in de preo]ie, [i
nu s-au aflat fiii lui Ovdiei, fiii lui Acos,
fiii lui Addu, celui ce a luat pe Avghia
muiere din fetele lui Verzeli, [i s-au numit
pe numele lui.
61. {i cercându-se la socoteal\ scrisoarea
cea de rud\ a acestora, [i neaflându-se s-
au înl\turat a preo]i.
62. {i le-au zis lor Neemia [i Attaria, s\
nu aib\ ei parte din cele sfinte, pân\ ce se
va scula Arhiereu, îmbr\cat cu ar\tarea [i
cu adev\rul.
63. {i ace[tia to]i erau de la Israil, de
doisprezece ani [i mai sus, afar\ de slugi,
[i slujnice patruzeci [i dou\ de mii [i trei
sute [i [aizeci.
64. Slugile lor [i slujnicele [apte mii [i
trei sute [i patruzeci [i [apte.
 CARTEA A TREIA A LUI ESDRA
65. Cânt\re]ii [i cânt\torii dou\ sute [i
patruzeci [i cinci.
66. C\mile patru sute [i treizeci [i cinci.
67. {i cai [apte sute [i treizeci [i [ase.
68. Mu[coi dou\ sute [i patruzeci [i cinci.
69. Asini cinci mii [i cinci sute [i
dou\zeci [i cinci.
70. {i din pov\]uitori dup\ neamuri, când
veneau ei la Biserica lui Dumnezeu cea
din Ierusalim s-au f\g\duit s\ ridice casa
în locul ei dup\ puterea lor, [i s\ se dea la
sfânta c\mar\ pentru lucruri taleri de aur o
mie, [i de argint taleri [ase mii, [i
ve[minte preo]e[ti o sut\.
71. {i s-au s\l\[luit preo]ii [i Levi]ii [i cei
din popor în Ierusalim [i în ]ar\, [i
cânt\re]ii Bisericii [i portarii [i tot Israilul
la satele lor.
72. {i sosind luna a [aptea, [i fiind fiii lui
Israil fiecare întru ale sale, s-au adunat cu
to]ii dimpreun\ la l\rgimea por]ii celei
dintâi, care este c\tre r\s\rit.
73. {i stând Isus al lui Iosedec, [i fra]ii lui
preo]ii [i Zorovavel al lui Salatiil [i fra]ii
lui, au g\tit jertfelnicul Dumnezeului lui
Israil, ca s\ aduc\ pe el arderi de tot, dup\
urmarea celor m\rturisite în cartea lui
Moisi omul lui Dumnezeu.
74. {i s-au adunat la ei din celelalte
neamuri ale p\mântului, [i au a[ezat
jertfelnicul la locul s\u, c\ în vrajb\ erau
ei, [i i-au înt\rit pe ei toate neamurile de
pe p\mânt, [i aduceau jertfe dup\ vremi [i
arderi de tot Domnului diminea]a [i seara.
75. {i au s\vâr[it praznicul înfigerii
corturilor, în ce chip s-a rânduit în lege [i
jertfe în toate zilele cum se cuvenea, [i
dup\ acestea aducerile cele neîncetate [i
jertfa Sâmbetelor [i a lunilor nou\, [i a
tuturor praznicelor celor sfin]ite.
76. {i oricâ]i au f\g\duit f\g\duin]\ lui
1132
Dumnezeu din luna a noua a lunii a
[aptea, au început a aduce jertfe lui
Dumnezeu, c\ Biserica lui Dumnezeu înc\
nu se zidise.
77. {i au dat bani pietrarilor [i me[terilor
de lemn [i mânc\ri [i b\uturi de bucurie.
78. {i care Sidonenilor [i Tirienilor, ca s\
aduc\ ei de la Livan lemne de chedru, ca
s\ le duc\ plute la vadul Iopiei dup\
porunca care s-a scris lor de la Kir
împ\ratul Per[ilor.
79. {i în al doilea an mergând la Biserica
lui Dumnezeu în Ierusalim în luna a doua,
a început Zorovavel al lui Salatiil [i Isus al
lui Iosedec [i fra]ii lor [i preo]ii [i Levi]ii
[i to]i cei ce au venit din robie în
Ierusalim, [i au întemeiat casa lui
Dumnezeu la lun\ nou\ a lunii a doua, în
al doilea an, dup\ ce au venit ei în Iudeea
[i în Ierusalim.
80. {i au pus pe Levi]i de dou\zeci de ani
peste lucrurile Domnului, [i a st\tut Isus [i
fiul lui [i fra]ii, [i Cadmiil fratele [i fiii lui
Madiavun, [i fiii lui Iuda al lui Iliadun,
împreun\ cu fiii [i fra]ii, to]i Levi]ii cei
dimpreun\ ocârmuitori peste lucruri,
f\când la lucruri în casa lui Dumnezeu, [i
au zidit zidarii Biserica lui Dumnezeu.
81. {i au st\tut preo]ii to]i împodobi]i cu
muzici [i cu trâmbi]e, [i Levi]ii fiii lui
Asaf având chimvalele l\udând pe
Domnul, [i binecuvântând dup\ rânduiala
lui David împ\ratul lui Israil.
82. {i au gl\suit prin laude m\rturisind
Domnului, c\ bun\tatea lui [i m\rirea lui
este în veci întru tot Israilul.
83. {i tot poporul a trâmbi]at, [i a strigat
cu glas mare dând laud\ Domnului pentru
ridicarea casei Domnului.
84. {i au venit din preo]i, din Levi]i [i din
cei ce [ed înainte dup\ neamurile lor cei
 CARTEA A TREIA A LUI ESDRA
b\trâni, care au v\zut casa cea mai
dinaintea acesteia, la zidirea acesteia cu
plângere [i cu strigare mare, [i mul]i
pentru trâmbi]e [i pentru bucuria cea cu
glas mare, încât poporul nu auzea
trâmbi]ele pentru plângerea poporului.
85. Pentru c\ era gloat\, care trâmbi]a
foarte tare, ca de departe s\ se auz\.
86. {i auzind vr\jma[ii neamului lui Iuda
[i ai lui Veniamin, au venit ca s\ cunoasc\,
pentru ce este glasul trâmbi]elor.
87. {i au cunoscut, c\ cei din robie zidesc
Biserica Domnului Dumnezeului lui
Israil.
88. {i venind la Zorovavel [i la Isus [i la
pov\]uitorii neamurilor, au zis lor> s\
zidim împreun\ cu voi, c\ asemenea cu
voi ascult\m de Domnul vostru, [i lui
jertfim din zilele lui Asvasaret împ\ratul
Asirienilor, care ne-a mutat pe noi aici.
89. {i au zis Zorovavel [i Isus [i
pov\]uitorii neamurilor lui Israil> nu este
nou\ [i vou\ a zidi casa Domnului
Dumnezeului nostru, c\ noi singuri vom
zidi Domnului lui Israil cu urmare precum
a rânduit vou\ Kir împ\ratul Per[ilor.
90. {i neamurile p\mântului
împotrivindu-se asupra celor din Iudeea [i
b\tând cetatea, oprea zidirea, [i
vicle[uguri [i aduceri de popoare, [i
r\zvr\tiri f\când, au oprit a se s\vâr[i
zidirea în toat\ vremea vie]ii împ\ratului
Kir, [i s-a oprit de la zidire în doi ani, pân\
la împ\r\]ia lui Darie.
CAP. 6.
Evreii zidesc Biserica lui Dumnezeu,
cu slobozenia lui Darie.
Iar în anul al doilea al împ\r\]iei lui Darie,
au proorocit Agheu [i Zaharia al lui Addo
1133
Proorocii asupra Evreilor din Iudeea [i din
Ierusalim, întru numele Domnului
Dumnezeului lui Israil.
2. {i atunci stând Zorovavel al lui
Salatiil [i Isus al lui Iosedec, au început a
zidi casa Domnului cea din Ierusalim fiind
împreun\ cu proorocii Domnului, care le
ajutau lor.
3. Într-aceast\ vreme era la ei de fa]\
Sisinis biruitorul Siriei [i al Finichiei [i
Satravuzan [i cei împreun\ tovar\[i ai lui,
[i ziser\ lor>
4. Cine v-a rânduit vou\, de zidi]i casa
aceasta [i acoper\mântul acesta, [i
celelalte toate s\vâr[i]i? {i care sunt
ziditorii, cei ce s\vâr[esc acestea?
5. {i au avut har b\trânii Iudeilor,
socotin]\ f\cându-se în robie de la
Domnul.
6. {i nu s-a oprit de la zidire pân\ se va
face [tire lui Darie pentru ei, [i pân\ se va
r\spunde.
7. Izvodul c\r]ii, care au scris lui Darie,
[i au trimis Sisinis biruitorul Siriei [i al
Finichiei [i Satravuzan, [i cei împreun\
tovar\[i, [i cei din Siria [i din Finichia
domni, împ\ratului Darie bucurie.
8. Toate [tiute s\ fie domnului nostru
împ\ratului, c\ mergând la ]ara Iudeei, [i
venind în Ierusalim cetatea, am prins pe
Evreii cei b\trâni ai robiei ;n Cetatea
Ierusalimului zidind cas\ nou\ mare,
Domnului.
9. De pietre cioplite de mult pre], lemne
punându-se în ziduri.
10. {i lucrurile acelea în grab\ se fac, [i
bine sporindu-se lucrul în mâinile lor, [i
cu toat\ m\rirea [i nevoin]a s\vâr[indu-se.
11. Atunci am întrebat pe b\trânii aceia,
zicând> cine poruncindu-v\ vou\ zidi]i
casa aceasta, [i întemeia]i lucrurile
 CARTEA A TREIA A LUI ESDRA
acestea?
12. Deci i-am întrebat pe ei pentru ca s\
ar\t\m ]ie [i s\ scriem ]ie pe oamenii cei
ce pov\]uiesc, [i scrisoarea numelor
cerem de la cei ce erau înainte pov\]uitori.
13. {i ei au r\spuns nou\, zicând> noi
suntem slugile Domnului celui ce au f\cut
cerul [i p\mântul.
14. {i era casa aceasta zidit\ mai înainte
cu mul]i ani prin împ\ratul lui Israil cel
mare [i tare, [i s-a sfâr[it.
15. {i de vreme ce p\rin]ii no[tri am\rând
au p\c\tuit asupra Domnului celui ceresc
al lui Israil, i-au dat pe ei în mâinile lui
Navuhodonosor împ\ratul Vavilonului [i a
Haldeilor.
16. {i casa stricând-o o a ars, [i pe popor
l-a dus în robie la Vavilon.
17. Iar în anul dintâi când împ\r\]ea Kir
peste ]ara Vavilonului, a scris împ\ratul
Kir s\ se zideasc\ casa aceasta.
18. {i sfintele vase cele de aur [i de argint,
care le-a scos Navuhodonosor din casa cea
din Ierusalim, [i le-a spânzurat în capi[tea
lui, împ\ratul Kir iar\[i le-a scos din
capi[tea cea din Vavilon, [i s-au dat lui
Zorovavel [i lui Sanavasar biruitorului.
19. {i s-a poruncit lui, ca s\ duc\ aceste
vase, [i s\ le pun\ în Biserica cea din
Ierusalim [i Biserica Domnului aceasta s\
se zideasc\ în locul ei.
20. Atunci Sanavasar acela mergând, a
pus temeliile casei Domnului celei din
Ierusalim, [i de atunci pân\ acum zidindu-
se, nu a luat s\vâr[ire.
21. Acum dar de socote[te împ\ratul s\ se
caute în c\m\rile împ\r\te[ti c\r]ile lui
Kir<
22. {i de se va afla, cum c\ cu [tirea
împ\ratului Kir se face zidirea casei
Domnului celei din Ierusalim, [i de se
1134
pare domnului ;mp\ratului nostru,
r\spunz\ pentru acestea.
23. Atunci împ\ratul Darie a poruncit s\
caute în c\m\rile cele împ\r\te[ti c\r]ile
cele ce se aflau în Vavilon, [i s-a aflat la
Ecvatana în turnul cel din ]ara Midiei loc,
întru care erau pomenite acestea.
24. În anul dintâi al împ\r\]iei lui Kir a
poruncit acesta s\ zideasc\ casa Domnului
cea din Ierusalim, întru care jertfesc cu foc
f\r\ de încetare.
25. A c\reia în\l]imea de [aizeci de co]i,
l\]imea de co]i [aizeci [i trei, case de
pietre cioplite, [i o cas\ de lemn nou\ de
]ar\, [i cheltuial\ s\ se dea din casa
împ\ratului Kir.
26. {i vasele cele sfinte ale casei
Domnului, cele de aur [i cele de argint,
care le-a scos Navuhodonosor din casa cea
din Ierusalim, [i le-a adus în Vavilon, s\ le
a[eze în casa cea din Ierusalim unde erau
stând, ca s\ se pun\ acolo.
27. {i a poruncit lui Sisinis biruitorul
Siriei [i al Finichiei, [i lui Satravuzan [i
celor împreun\ tovar\[i, s\ se nevoiasc\,
[i celor rândui]i în Siria [i în Finichia
pov\]uitori, s\ se fereasc\ de loc, [i s\ lase
pe Zorovavel sluga Domnului [i biruitorul
Iudeei [i pe b\trânii Iudeilor, a zidi în loc
casa aceea a Domnului.
28. {i eu am rânduit cu tot deadinsul, s\
zideasc\ [i s\ ia aminte, pentru ca s\
lucreze împreun\ cu cei din robia Iudeilor,
pân\ se va s\vâr[i casa Domnului.
29. {i din birul Kilo-Siriei [i al Finichiei,
cu nevoin]\ rânduial\ s\ se dea oamenilor
acestora, ce s-a rânduit spre jertfa
Domnului, lui Zorovavel biruitorului, din
tauri [i din berbeci [i din miei.
30. A[ijderea [i grâu [i sare [i vin [i
untdelemn neîncetat peste an, în ce chip
 CARTEA A TREIA A LUI ESDRA
preo]ii cei din Ierusalim vor zice s\ se
cheltuiasc\ în toat\ ziua f\r\ de cârtire.
31. Ca s\ aduc\ turn\ri lui Dumnezeu
celui ;nalt pentru împ\ratul [i pentru
slugile lui, [i s\ se roage pentru via]a lor.
32. {i a poruncit, ca oricâ]i va trece ceva
din cele mai înainte scrise, sau nu vor
plini, s\ se ia lemn dintru ale lui, [i întru
acela s\ se spânzure [i averile lui s\ fie
împ\r\te[ti.
33. Pentru aceea [i Domnul, al c\ruia
nume se cheam\ acolo, s\ sting\ pe tot
împ\ratul [i pe tot neamul, care va tinde
mâna sa s\ opreasc\, au s\ fac\ r\u casei
Domnului celei din Ierusalim.
34. {i eu împ\ratul Darie am poruncit ca,
cu nevoin]\ s\ se fac\ acestea.
CAP. 7.
S\vâr[irea Bisericii< sfin]irea ei [i
serbarea Pa[tilor.
Atunci Sisinis biruitorul Kilo-Siriei [i al
Finichiei [i Satravuzan [i cei împreun\
tovar\[i, urmând celor poruncite de la
împ\ratul Darie,
2. Ocârmuiau peste lucrurile cele sfinte
mai cu nevoin]\ ajutorind b\trânilor,
Iudeilor, preo]ilor [i st\t\torilor Bisericii.
3. {i cu spor se f\ceau lucrurile cele
sfinte, proorocind Agheu [i Zaharia
Proorocii.
4. {i s-au s\vâr[it acestea prin porunca
Domnului Dumnezeului lui Israil, [i cu
voia lui Kir [i a lui Darie [i a lui Artaxerx
împ\ratului Per[ilor.
5. {i s-a s\vâr[it casa cea sfânt\ pân\ în
dou\zeci [i trei de zile ale lunii lui Adar,
întru al [aselea an al lui Darie împ\ratul
Per[ilor.
6. {i au f\cut fiii lui Israil [i preo]ii [i
1135
Levi]ii [i ceilal]i din robime, care s-au
ad\ugat, dup\ cele ce sunt scrise în cartea
lui Moisi.
7. {i au adus la sfin]irea casei Domnului
tauri o sut\, berbeci dou\ sute, miei patru
sute<
8. }api pentru p\catul a tot Israilul
doisprezece dup\ num\rul încep\torilor
de neamurile lui Israil.
9. {i au st\tut preo]ii [i Levi]ii dup\
neamuri împodobi]i la lucrurile Domnului
Dumnezeului lui Israil, dup\ cartea lui
Moisi, [i portarii la fiecare poart\.
10. {i au adus fiii lui Israil împreun\ cu
cei din robie Pa[tile în paisprezece zile, a
lunii dintâi, când s-au cur\]it preo]ii [i
Levi]ii,
11. Împreun\ [i to]i fiii robiei, care s-au
cur\]it.
12. C\ Levi]ii to]i odat\ s-au cur\]it, [i au
junghiat Pa[tile la to]i fiii robiei [i la fra]ii
lor preo]ii, [i loru[i.
13. {i au mâncat fiii lui Israil cei din
robie, to]i câ]i s-au osebit de ur=ciunile
neamurilor p\mântului, c\utând pe
Domnul.
14. {i au adus s\rb\toarea azimelor [apte
zile veselindu-se înaintea Domnului.
15. Pentru c\ au întors sfatul împ\ratului
Asirienilor spre ei, ca s\ înt\reasc\
mâinile lor la lucrurile Domnului
Dumnezeului lui Israil.
CAP. 8.
Esdra se suie în Ierusalim. Scrisoarea
lui Artaxerx. Darurile f\cute Bisericii
Domnului, [i num\rarea poporului
acolo.
{i dup\ acestea, când a împ\r\]it Artaxerx
împ\ratul Per[ilor,
 CARTEA A TREIA A LUI ESDRA
2. Mers-a Esdra al lui Sareu, al lui
Ezeriu, al lui Helchia, al lui Salum, al lui
Saduc, al lui Ahitov, al lui Amariu, al lui
Eziu, al lui Memerot, al lui Zareu, al lui
Saulie, al lui Voca, al lui Avisum, al lui
Finees, al lui Eleazar, al lui Aaron Preotul
celui dintâi.
3. Acest Esdra s-a suit din Vavilon, ca un
c\rturar iscusit fiind în legea lui Moisi, cea
de Dumnezeu dat\ lui Israil.
4. {i i-a dat lui împ\ratul m\rire, aflând
har înaintea lui la toate poftele lui.
5. {i s-au suit împreun\ din fiii lui Israil
[i din preo]i [i din Levi]i [i cânt\re]i de
Biseric\ [i portari [i robi ai bisericii, în
Ierusalim.
6. În anul al [aptelea al împ\r\]iei lui
Artaxerx în luna a cincea, acesta este anul
al [aptelea al împ\ratului, c\ ie[ind de la
Vavilon la lun\ nou\ a lunii dintâi,
7. Au sosit la Ierusalim dup\ c\l\toria
cea bun\, care s-a dat lor de la Domnul.
8. Pentru c\ Esdra mult\ [tiin]\
cuprindea, ca nimic s\ nu lase din cele din
legea Domnului, [i din porunci a înv\]a pe
tot Israilul toate îndrept\rile [i judec\]ile.
9. {i venind porunca, care s-a scris de
Artaxerx împ\ratul la Esdra Preotul, [i
cititorul de legea Domnului, a c\ruia
izvod este scrisoarea cea mai jos scris\>
10. Împ\ratul Artaxerx lui Esdra Preotului
[i cititorului legii Domnului bucurie.
11. {i cele iubitoare de oameni eu
alegând, am poruncit celor ce vor vrea din
neamul Evreilor alegând ei [i din preo]i [i
din Levi]i, [i fiind ei întru împ\r\]ia
noastr\, s\ mearg\ împreun\ cu tine la
Ierusalim<
12. Deci câ]i vor pofti mearg\ împreun\,
cum s-a p\rut [i mie [i celor [apte prieteni
sfetnici.
1136
13. Pentru ca s\ cerceteze cele ce sunt în
Iudeea [i în Ierusalim.
14. Cu urmare în ce chip se afl\ în legea
Domnului.
15. {i s\ aduc\ daruri Domnului lui Israil
care le-am f\g\duit, [i eu [i prietenii în
Ierusalim, [i tot aurul [i argintul care s-ar
afla în ]ara Vavilonului, Domnului în
Ierusalim.
16. Împreun\ cu cel d\ruit de popor la
Biserica Domnului Dumnezeului lor cea
din Ierusalim, s\ se adune [i argint [i aur
pentru junci [i pentru berbeci [i pentru
miei [i pentru cele ce urmeaz\ acestora.
17. Cât s\ aduc\ jertfe Domnului la
jertfelnicul Domnului Dumnezeului lor
cel din Ierusalim.
18. {i toate oricâte vei vrea împreun\ cu
fra]ii t\i s\ faci cu aurul [i cu argintul, f\
dup\ voia Dumnezeului t\u.
19. {i vasele cele sfinte ale Domnului, ce
se dau ]ie la treaba Bisericii celei din
Ierusalim a Dumnezeului t\u, le vei pune
înaintea Dumnezeului t\u în Ierusalim.
20. {i celelalte oricâte vor trebui ]ie la
treaba Bisericii Dumnezeului t\u, vei da
din vistieria cea împ\r\teasc\.
21. {i eu împ\ratul Artaxerx am poruncit
p\zitorilor vistieriilor Siriei [i ai Finichiei,
ca, câte va trimite Esdra Preotul [i cititorul
legii lui Dumnezeu celui de sus, cu gr\bire
s\ i se dea.
22. Pân\ la o sut\ de talan]i de argint,
a[ijderea [i pân\ la o sut\ de cori de grâu,
[i vin vedre o sut\ [i altele cât de multe.
23. Toate dup\ a lui Dumnezeu lege s\ se
s\vâr[easc\ cu nevoin]\ Dumnezeului
celui înalt, pentru ca s\ nu fie urgie întru
împ\r\]ia împ\ratului [i a fiilor lui.
24. {i vou\ vi se zice, ca tuturor preo]ilor
[i Levi]ilor [i cânt\re]ilor Bisericii [i
 CARTEA A TREIA A LUI ESDRA
portarilor [i robilor Bisericii, [i
tocmitorilor Bisericii acesteia.
25. Nici un bir, nici alt r\u s\ se fac\, [i
nimeni s\ nu aib\ volnicie a pune ceva
asupra acestora.
26. {i tu Esdro dup\ în]elepciunea lui
Dumnezeu pune judec\tori [i legiuitori, ca
s\ judece în toat\ Siria [i Finichia pe to]i
cei ce [tiu legea Dumnezeului t\u, [i pe
cei ce nu [tiu îi vei înv\]a.
27. {i to]i câ]i vor c\lca legea
Dumnezeului t\u, [i cea împ\r\teasc\ cu
deadinsul se vor certa, ori cu moarte, ori
cu munc\, sau cu pagub\ de argint, sau cu
izgonire.
28. {i a zis Esdra scriitorul> binecuvântat
este singur Domnul Dumnezeul p\rin]ilor
mei, cel ce au dat acestea în inima
împ\ratului, ca s\ cinsteasc\ casa lui cea
din Ierusalim.
29. {i pe mine m-au cinstit înaintea
împ\ratului [i înaintea sfetnicilor [i
înaintea tuturor prietenilor [i a boierilor
lui.
30. {i eu cu bun\ îndr\znire m-am f\cut
dup\ ajutorul Domnului Dumnezeului
meu [i am adunat b\rba]i din Israil, ca s\
se suie cu mine.
31. {i ace[tia sunt cei mai mari
pov\]uitori dup\ neamurile lor [i dup\
împ\r]irile încep\turilor, cei ce se suie cu
mine din Vavilon împ\r\]ind Artaxerx
împ\ratul.
32. Din fiii lui Finees, Gherson, din fiii lui
Itamar, Gamail.
33. Din fiii lui David, Letus al lui
Seheniu.
34. Din fiii lui Fares, Zaharie [i cu el s-au
scris oameni o sut\ [i cincizeci.
35. Din fiii lui Salomon, Aveli, Acnias al
lui Zaharia, [i cu el oameni dou\ sute.
1137
36. Din fiii lui Zatom, Sehenias al lui
Iezel [i împreun\ cu el oameni trei sute.
37. Din fiii lui Adin, Ovir al lui Ionan [i cu
el împreun\ oameni dou\ sute [i cincizeci.
38. Din fiii lui Elam, Iesias al lui Gotoliu
[i împreun\ cu el b\rba]i [aptezeci.
39. Din fiii lui Safatia, Zaharia al lui
Mihail [i împreun\ cu el b\rba]i [aptezeci.
40. Din fiii lui Ioav, Avadias al lui Iezil, [i
cu el b\rba]i dou\ sute [i doisprezece.
41. Din fiii lui Vanid, Asalimot al lui
Iosafia, [i cu el b\rba]i o sut\ [i [aizeci.
42. Din fiii lui Vavi, Zaharia al lui Vivai [i
cu el b\rba]i dou\zeci [i opt.
43. Din fiii lui Astat, Ioanis Acatan [i cu el
b\rba]i o sut\ [i zece.
44. Din fiii lui Adonicam cei mai de pe
urm\ [i acestea sunt numele lor>
Elifalatos, Ieuil [i Samea [i cu ei b\rba]i
[aptezeci.
45. Din fiii lui Vaguti al lui Istalcuri [i cu
el b\rba]i [aptezeci.
46. {i i-am adunat pe ei la r=ul ce se zice
Teran, [i am t\b\r=t trei zile acolo [i i-am
oblicit pe ei.
47. {i din fiii preo]ilor [i din Levi]i,
neaflând acolo am trimis la Eleazar [i iat\
a venit [i Iduil [i Maia [i Masman [i
Alnatan [i Samean [i Iorivon, Natan,
Eniatan Zaharia [i Mosolamon,
pov\]uitorii [i [tiutorii.
48. {i am zis lor s\ mearg\ la Dadeu
pov\]uitorul, cel din locul pazei vistieriei,
poruncindu-le lor s\ gr\iasc\ cu Dadeu [i
cu fra]ii lui [i cu cei din locul p\zitorilor
de vistierie, s\ ne trimit\ nou\ pe cei ce
vor sluji în casa Domnului nostru.
49. {i am adus nou\ dup\ mâna cea tare a
Domnului nostru, b\rba]ii [tiutori din fiii
lui Mooli al lui Levi al lui Israil, pe
Asevivsa [i pe fiii lui [i pe fra]ii care erau
 CARTEA A TREIA A LUI ESDRA
optsprezece.
50. {i Asevian [i Anuon [i Osean frate din
fiii Hananeului [i fiii lor b\rba]i, dou\zeci.
51. {i din robii Bisericii, care a dat David
[i pov\]uitorii la lucrul Levi]ilor robi ai
Bisericii, dou\ sute [i dou\zeci, a tuturor
s-au ar\tat scrisoarea numelor.
52. {i am f\g\duit acolo post tinerilor
înaintea Domnului Dumnezeului nostru,
s\ cerem de la el bun\ c\l\torie [i nou\ [i
celor ce erau împreun\ cu noi fiilor no[tri
[i dobitoacelor.
53. Pentru c\ m-am ru[inat a cere de la
împ\ratul [i pede[tri [i c\l\re]i [i
petrecere pentru ap\rarea de cei ce ne stau
împotriv\.
54. C\ am zis împ\ratului, cum c\ puterea
Domnului nostru va fi cu cei ce ;l caut\ pe
el întru toat\ îndreptarea.
55. {i iar\[i ne-am rugat Domnului nostru
pentru toate acestea, [i l-am aflat pe el bun
[i blând.
56. Osebit-am din c\peteniile neamurilor
[i ale preo]ilor b\rba]i doisprezece, pe
Esesvria [i pe Asamian [i împreun\ cu ei
dintre fra]ii lor b\rba]i zece.
57. {i le-am pus lor argintul [i aurul [i
sfintele unelte ale casei Domnului nostru,
care le-au d\ruit împ\ratul [i sfetnicii lui,
[i dreg\torii [i tot Israilul.
58. {i când am pus le-am dat lor talan]i de
argint [ase sute [i cincizeci, [i vase de
argint de o sut\ de talan]i, [i de aur de o
sut\ de talan]i, [i ferec\turi de aur
dou\zeci.
59. {i vase de aram\, de aram\ bun\, care
sclipe[te ca aurul, vase dou\sprezece.
60. {i le-am zis lor> [i voi sfin]i sunte]i
Domnului, [i vasele cele sfinte [i aurul [i
argintul este f\g\duin]\ Domnului
p\rin]ilor no[tri.
1138
61. Priveghea]i [i p\zi]i pân\ le ve]i da
c\peteniilor neamului preo]ilor [i
Levi]ilor [i pov\]uitorilor neamurilor lui
Israil în Ierusalim în c\m\rile casei
Dumnezeului nostru.
62. {i preo]ii [i Levi]ii cei ce au luat
argintul [i aurul [i vasele cele din
Ierusalim, le-au b\gat în Biserica
Domnului.
63. {i mergând de la r=ul lui Tera în
dou\sprezece ale lunii dintâi, am intrat în
Ierusalim dup\ mâna cea tare a Domnului
nostru ceea ce era deasupra noastr\, [i ne-
au mântuit pe noi de la intrare de tot
vr\jma[ul, [i am venit în Ierusalim.
64. {i f\cându-se acolo ziua a treia, în
ziua a patra stând, argintul [i aurul s-au
dat în casa Domnului nostru, [i Marimot
fiul lui Iuri Preotului.
65. {i cu el era Eleazar al lui Finees, [i era
cu ei Iosavados al lui Isus [i Moit al lui
Savanu Levi]ii la num\r [i la toat\
cump\nitura.
66. {i au scris tot trasul lor întru acel ceas.
67. {i cei ce au venit din robie, au adus
jertfe Dumnezeului lui Israil, Domnului,
juninci dou\sprezece, [i pentru tot Israilul
berbeci nou\zeci [i [ase.
68. Miei [aptezeci [i doi, ]api pentru
mântuire doisprezece, toate jertf\
Domnului.
69. {i au dat poruncile împ\ratului la
dreg\torii cei împ\r\te[ti ai casei, [i la
biruitorul Kilo-Siriei [i al Finichiei, [i au
sl\vit pe popor [i pe Biserica Domnului.
70. {i dup\ ce s-au s\vâr[it acestea, au
venit la mine pov\]uitorii zicând>
71. Nu au osebit neamul lui Israil [i
boierii [i preo]ii [i Levi]ii neamurile cele
de alt neam ale p\mântului, [i necur\]iile
de la neamurile Hananeilor [i ale Heteilor
 CARTEA A TREIA A LUI ESDRA
[i ale Ferezeilor [i ale Ievuseilor [i ale
Moavitenilor [i ale Eghiptenilor [i ale
Idumeilor.
72. Pentru c\ au locuit împreun\ cu fetele
lor, [i ei [i fiii lor, [i s-a amestecat s\mân]a
cea sfânt\ cu neamurile cele de alt neam
ale p\mântului, [i aveau parte cei mai mari
pov\]uitori, [i dreg\torii din nelegiuirea
aceasta de la începutul lucrului.
73. {i a fost îndat\ când am auzit eu
acestea, mi-am rupt hainele [i ve[mântul
cel sfin]it, [i mi-am smuls p\rul din cap [i
din barb\ [i am [ezut în gânduri [i mâhnit.
74. {i s-au pornit asupra mea, câ]i atunci
erau râvnitori spre cuvântul Domnului
Dumnezeului lui Israil, plângând eu
pentru nelegiuire, [i [edeam trist pân\ la
jertfa cea de seara.
75. {i sculându-m\ de la post rupte având
hainele [i ve[mântul cel sfânt, plecând
genunchile [i tinzând mâinile c\tre
Domnul ziceam>
76. Doamne, ru[inatu-m-am [i m-am
înfruntat înaintea fe]ei tale.
77. Pentru c\ p\catele noastre s-au
înmul]it peste capetele noastre, [i
necuno[tin]ele noastre au ajuns pân\ la
cer.
78. Înc\ din vremea p\rin]ilor no[tri, [i
suntem întru mare p\cat pân\ în ziua
aceasta.
79. {i pentru p\catele noastre [i ale
p\rin]ilor no[tri ne-am dat împreun\ cu
fra]ii no[tri, [i împreun\ cu ;mp\ra]ii
no[tri [i împreun\ cu preo]ii no[tri, cei ce
au împ\r\]it p\mântul spre sabie [i spre
robie [i spre prad\ cu ru[ine pân\ în ziua
aceasta.
80. {i acum întrucât s-au f\cut nou\ mil\
de la tine Doamne, ca s\ r\mân\ nou\
r\d\cin\ [i nume în locul sfin]irii tale.
1139
81. {i a se descoperi nou\ lumin\tor în
casa Domnului Dumnezeului nostru, s\ ne
dea nou\ hran\ în vremea lucrului nostru.
82. {i lucrând noi nu am fost p\r\si]i de
c\tre Dumnezeul nostru, cel ce ne-au f\cut
pe noi, cu har înaintea împ\ra]ilor
Per[ilor, s\ ne dea nou\ hran\.
83. {i a preasl\vi Biserica Domnului
nostru, [i a ridica Sionul cel pustiu, [i a ne
da nou\ înt\rire în Iudeea [i în Ierusalim.
84. {i acum ce vom zice Doamne având
acestea? Pentru c\ am c\lcat poruncile
tale, care le-ai dat în mâna slugilor tale
proorocilor, zicând>
85. C\ p\mântul întru care intra]i s\-l
mo[teni]i, este p\mânt pâng\rit cu
pâng\riciunea celor de alt neam ai
p\mântului, [i de necur\]ia lor l-au umplut
pe el.
86. {i acum fetele lor s\ nu le împreuna]i
la l\ca[ cu fiii vo[tri, [i fetele voastre s\ nu
le da]i la fiii lor.
87. {i nu c\uta]i a v\ uni cu ei în toat\
vremea, ca s\ v\ înt\ri]i [i s\ mânca]i cele
bune ale p\mântului, [i ve]i face mo[tenire
fiilor vo[tri pân\ în veac.
88. {i cele ce se întâmpl\ toate se fac nou\
pentru lucrurile noastre cele rele, [i pentru
p\catele noastre cele mari, pentru c\ tu
Doamne ne-ai u[urat de p\catele noastre.
89. {i ne-ai dat nou\ r\d\cin\ ca aceasta,
iar\[i ne-am întors a c\lca legea ta, ca s\
ne amestec\m întru necur\]ia neamurilor
p\mântului.
90. Au nu te-ai mâniat spre noi? Ca s\ ne
pierzi pe noi? Încât s\ nu r\mân\ r\d\cin\
[i s\mân]\ [i numele nostru?
91. Doamne al lui Israil adev\rat e[ti,
pentru c\ am r\mas r\d\cin\ de ast\zi
înainte.
92. Iat\ acum suntem înaintea ta întru
 CARTEA A TREIA A LUI ESDRA
f\r\delegile noastre, pentru c\ nu mai este
a sta înaintea ta pentru acestea.
93. {i când se ruga Esdra, se m\rturisea
plângând c\zut la p\mânt înaintea
Bisericii, s-a adunat la el din Ierusalim
mul]ime mult\ foarte, b\rba]i [i muieri [i
tineri, pentru c\ mare plângere era întru
mul]ime.
94. {i strigând Iehonia al lui Ieil din fiii
lui Israil a zis> Esdro! Noi am p\c\tuit
Domnului Dumnezeu, c\ci am locuit
împreun\ cu muieri de alt neam din
neamurile p\mântului.
95. {i acum este deasupra a tot Israilul,
întru aceasta fac\-se nou\ jur\mânt c\tre
Domnul, s\ scoatem toate muierile noastre
cele de alt neam împreun\ cu fiii lor.
96. Precum socote[ti tu, [i câ]i se supun
legii Domnului, scoal\-te, s\v=r[e[te.
97. Pentru c\ la tine este lucrul, [i noi cu
tine suntem pururea a face.
98. {i sculându-se Esdra a jurat pe
c\peteniile neamului preo]ilor [i a
Levi]ilor a tot Israilul, ca s\ fac\ acestea,
[i au jurat.
CAP. 9.
Porunca de a lep\da muierile [i copiii
de neam str\in. Numirea Levi]ilor [i a
preo]ilor vinova]i întru aceasta. Esdra
citind legea Domnului, porunce[te ca
to]i s\ se întoarc\ pe acas\ veseli.
{i sculându-se Esdra de la curtea Bisericii,
a mers la c\mara lui Ionan al lui Eliasiv.
2. {i r\mân=nd acolo, pâine nu a gustat,
nici a b\ut ap\, plângând f\r\delegile cele
mari ale mul]imii.
3. {i s-a f\cut strigare în toat\ Iudeea [i
în Ierusalim la to]i cei din robie, ca s\ se
adune în Ierusalim.
1140
4. {i câ]i nu s-ar întâmpla în dou\ sau
trei zile dup\ judecata b\trânilor, care mai
sus [ed, se vor omorî dobitoacele lor, [i el
se va înstr\ina de la mul]imea robiei.
5. {i s-au adunat to]i cei din neamul lui
Iuda [i a lui Veniamin în trei zile în
Ierusalim, aceasta este luna a noua în
dou\zeci ale lunii.
6. {i a [ezut împreun\ toat\ mul]imea în
curtea bisericii tremurând pentru iarna
care era.
7. {i sculându-se Esdra a zis lor> voi a]i
f\cut f\r\delege, [i a]i locuit împreun\ cu
muieri de alt neam, ca s\ ad\uga]i p\catele
lui Israil.
8. {i acum da]i m\rturisire [i slav\
Domnului Dumnezeului nostru.
9. {i face]i voia lui, [i v\ osebi]i de
neamurile p\mântului [i de muierile cele
de alt neam.
10. {i a strigat tot poporul, [i a zis cu glas
mare> a[a dup\ cum ai zis vom face.
11. Ci mul]imea este mult\, [i vreme de
iarn\, [i nu putem s\ st\m descoperi]i, [i
lucrul nostru nu este de o zi sau de dou\,
pentru c\ mult am p\c\tuit întru acestea.
12. {i s\ stea pov\]uitorii cei dinainte ai
mul]imii, [i to]i cei din l\ca[urile noastre,
câ]i au muieri de alt neam.
13. S\ vin\ s\-[i ia vreme din tot locul
b\trânii [i judec\torii, pân\ vor dezlega
mânia Domnului de la noi cea pentru
porunca aceasta.
14. Ionatas al lui Azail [i Ezechia al lui
Teocan au ar\tat dup\ acestea, [i
Mosolamos [i Levi [i Savateu, au
îndemnat împreun\ cu ei,
15. {i a f\cut dup\ toate acestea cei dintru
robime.
16. {i au ales lui Esdra Preotul b\rba]i
pov\]uitori ai p\rin]ilor lor, pe to]i pe
 CARTEA A TREIA A LUI ESDRA
nume, [i au [ezut împreun\ la luna cea
nou\ a lunii a zecea a cerca lucrul.
17. {i s-a adus la s\vâr[it cele pentru
b\rba]ii cei ce ]in la sine muieri de alt
neam pân\ la luna a noua a lunii celei
dintâi.
18. {i s-au aflat din preo]ii cei ce s-au
adunat, care aveau muieri de alt neam.
19. Din fiii lui Isus al lui Iosedec [i ai
fra]ilor lui Matilas [i Eleazar [i Iorivos [i
Ioadanos,
20. {i au pus mâinile s\ scoat\ pe muierile
lor, [i spre cur\]ire berbeci pentru
necur\]ia lor.
21. {i din fiii lui Emir, Anania, Zavdeu,
Ianis, Sameos, Ereil [i Azaria.
22. {i din fiii lui Fesur, Elliona, Masias,
Ismailos, Natanail, Ochodil [i Saluas.
23. {i din Levi]i, Iozavados [i Semie [i
Kolios, acesta este Calitas, Pateu [i Iuda [i
Ionas.
24. Din cânt\re]ii Bisericii, Eliasavos [i
Vakhur.
25. Din portari, Salum [i Tulvanos.
26. Dintr-ai lui Israil, din fiii lui Foros,
Iermas, Edias, Melhias, Mailos, Eleazar,
Asevias [i Vaaneas.
27. Din fiii lui Ila, Mattanias, Zaharia,
Ezreil, Ioavdiu, Ieremot [i Andias.
28. {i din fiii lui Zamot, Eliadas,
Elisimus, Otonia, Iarimot, Savat, [i
Zeralias.
29. Din fiii lui Vivai, Ioan, Anania,
Iosavad [i Amatis.
30. Din fiii lui Mani, Olamos, Mamuhos,
Iedeos, Iasuv, Iasailos [i Ieremot.
31. {i din fiii lui Addi, Naatos, Moosias,
Lacconos, Naidos, Matanias, Sestil,
Valnuos [i Manasia.
32. {i din fiii lui Anan, Elionas, Aseas,
Melhia, Savveos [i Simon al lui Hosameu.
1141
33. {i din fiii lui Asum, Altaneu, Matatias,
Vanias, Elifalat, Manasi [i Semei.
34. {i din fiii lui Vaani, Ieremia, Modis,
Omairos, Ioil, Mavdan, Pedias, Anos,
Caravasion, Enasiv, Mamnitanaim, Eliasi,
Vanus, Eliali, Samis, Selemia [i Natania.
35. {i din fiii lui Ozora, Sesis, Esril, Azail,
Samatos, Zamvri [i Iosifus.
36. {i din fiii lui Etma, Mazighia,
Zavadeia, Ides, Iuil [i Vaneas. To]i ace[tia
au locuit împreun\ cu muieri de alt neam
[i le-au slobozit pe ele împreun\ cu fiii.
37. {i au locuit preo]ii [i Levi]ii [i cei ce
erau din Israil în Ierusalim [i în ]ar\ la
lun\ nou\ a lunii a [aptea, [i fiii lui Israil
întru l\ca[urile lor.
38. {i s-au adunat toat\ mul]imea
împreun\ deodat\ la l\rgimea cea de c\tre
r\s\ritul por]ii Bisericii.
39. {i a zis lui Esdra Preotului [i
cititorului, s\ aduc\ legea lui Moisi, care
s-au dat de Domnul Dumnezeul lui Israil.
40. {i a adus Esdra Arhiereul legea la
toat\ mul]imea de la om pân\ la muiere [i
la to]i preo]ii s\ auz\ legea în lun\ nou\ a
lunii a [aptea.
41. {i a citit la l\rgimea por]ii celei dintâi
a Bisericii din zori pân\ la amiaz\zi,
înaintea b\rba]ilor [i a muierilor [i
ad\ugar\ toat\ mul]imea la lege.
42. {i a st\tut Esdra Preotul [i cititorul
legii pe scaunul judec\]ii cel de lemn, care
s-au tocmit.
43. {i a st\tut lâng\ el Matatias, Samus,
Anania, Azaria, Uria, Ezechia [i Valasam
de-a dreapta.
44. {i de-a stânga Faldeu, Misail, Melhia,
Lotasuf [i Navaria.
45. {i luând Esdra cartea legii înaintea
mul]imii, pentru c\ [edea întâi cu m\rire
înaintea tuturor,
 CARTEA A TREIA A LUI ESDRA

46. {i dezlegând legea, to]i în picioare au

st\tut [i a binecuvântat Esdra pe Domnul
Dumnezeul cel înalt, pe Dumnezeul
Savaot Atot]iitorul.
47. {i a strigat toat\ mul]imea> Amin.
48. {i ridicând în sus mâinile [i c\zând la
p\mânt s-au închinat Domnului.
49. Isus, Anos, Saravia, Adinos, Iacov,
Savatea, Aftea, Meanas, Caletas, Azaria,
Ioazavd, Anania [i Viatas, Levi]ii înv\]au
legea Domnului tâlcuind citirea.
50. {i a zis Ataratis lui Esdra Arhiereului
[i cititorului [i Levi]ilor celor ce citeau
mul]imii, c\tre to]i zicând>
51. Ziua aceasta este sfânt\ Domnului [i
to]i plângeau când auzeau legea.
52. Drept aceea mergând, mânca]i gr\simi
[i be]i dulce]uri [i trimite]i trimiteri la cei
ce nu au.
53. Pentru c\ sf=nt\ este ziua Domnului [i
nu v\ m=hni]i, c\ Domnul v\ va m\ri pe
voi.
54. {i Levi]ii porunceau toate acestea
poporului zicând> ziua aceasta sfânt\ este
Domnului, nu v\ mâhni]i.
55. {i s-au dus to]i s\ m\nânce [i s\ bea [i
s\ se veseleasc\, [i s\ dea trimiteri celor
ce nu au, [i s\ se veseleasc\ foarte pentru
c\ s-au tâlcuit cuvintele, care le-au înv\]at
[i s-au adunat.

1142
 CARTEA :N}ELEPCIUNII LUI SOLOMON
CARTEA ÎN}ELEPCIUNII LUI SOLOMON
CAP. 1.
În]elepciunea adev\rat\. Îndemnare
spre dreptate, f\r\ de care nu este
în]elepciune.
Iubi]i dreptatea cei ce judeca]i p\mântul,
cunoa[te]i pe Domnul întru bun\tate [i
întru smerenia inimii c\uta]i-l pe el.
2. C\ se afl\ celor ce nu-l ispitesc pe el,
[i se arat\ celor ce nu au necredin]\ întru
dânsul.
3. C\ cugetele cele r\zvr\tite desp\r]esc
de la Dumnezeu, iar puterea ce s-a ispitit
mustr\ pe cei f\r\ de minte.
4. C\ în sufletul cel viclean nu va intra
în]elepciunea, nici va locui în trupul cel
supus p\catului.
5. C\ Duhul cel sfânt al înv\]\turii va
fugi de vicle[ug, [i se va dep\rta de la
cugetele cele f\r\ de în]elegere, [i va
mustra venind nedreptatea.
6. C\ duh iubitor de oameni este
în]elepciunea, nu va mântui pe cel hulitor
cu buzele sale, r\runchilor lui martor este
Dumnezeu, [i al inimii lui socotitor
adev\rat [i al limbii auzitor.
7. C\ Duhul Domnului a umplut lumea,
[i cel ce ]ine toate are cuno[tin]a graiului.
8. Pentru aceasta cel ce gr\ie[te cele
nedrepte nu se poate ascunde nici îl va
trece pe el dreptatea cea doveditoare.
9. C\ în sfaturile celui necredincios
cercare va fi, iar auzirea cuvintelor lui la
Domnul va veni, ca s\ dovedeasc\
f\r\delegile lui.
10. C\ urechea râvnirii aude toate [i
gâlceava r\p[titorilor nu se va ascunde.
11. P\zi]i-v\ dar de r\p[tire care nimic nu
1143
folose[te, [i de clevetiri v\ opri]i limba, c\
cuvântul cel întru ascuns în de[ert nu va
trece, [i gura cea mincinoas\ omoar\
sufletul.
12. Nu pofti]i moartea întru necazurile
vie]ii voastre, nici v\ trage]i vou\ pieire cu
lucrul mâinilor voastre.
13. C\ Dumnezeu moarte nu a f\cut, nici
se bucur\ de pieirea celor vii.
14. C\ toate le-au f\cut, ca s\ fie, [i de
mântuire sunt f\pturile lumii, [i nu este
întru ele lecuire de pieire, nici Iadului
împ\r\]ie pe p\mânt.
15. C\ dreptatea este nemuritoare, iar
nedreptatea sluje[te mor]ii.
16. {i cei necredincio[i cu mâinile [i cu
cuvintele o au chemat pe ea, prieten\
socotind-o s-au topit [i leg\tur\ au f\cut
cu ea c\ vrednici sunt s\-i fie parte ei.
CAP. 2.
Petrecerea necredincio[ilor ce nu au
n\dejde în via]a ve[nic\. Prigonirea
celui drept [i urm\rile r\ului.
C\ au zis întru sine cugetând nedrept>
pu]in\ este [i cu necaz via]a noastr\, [i nu
este lecuire împotriva mor]ii omului, [i nu
s-a cunoscut cel ce s-au întors de la Iad.
2. C\ din nimic ne-am f\cut, [i dup\
aceasta vom fi, ca [i cum nu am fi fost, c\
fum este r\suflarea în n\rile noastre, [i
cuvântul scânteie care mi[c\ inima
noastr\.
3. Care stingându-se, cenu[\ se va face
trupul [i duhul se va v\rsa ca aerul cel
moale.
4. {i numele nostru se va uita cu vreme,
 CARTEA :N}ELEPCIUNII LUI SOLOMON
[i nimeni nu-[i va aduce aminte de
lucrurile noastre, [i va trece via]a noastr\
ca urma norului, [i se va risipi ca negura,
când se gone[te de razele soarelui, [i se
îngreuiaz\ de fierbin]eala lui.
5. C\ umbr\ trec\toare este via]a noastr\,
[i nu este întoarcere sfâr[itului nostru, c\
s-au pecetluit [i nimeni nu se va întoarce.
6. Veni]i dar, [i s\ ne desf\t\m cu
bun\t\]ile cele de acum, [i s\ ne slujim cu
f\ptura, ca [i cu tinere]ile degrab\.
7. De vin de mult pre] [i de miruri
binemirositoare s\ ne umplem [i s\ nu ne
treac\ floarea vremii.
8. S\ ne încunun\m cu flori de trandafir
pân\ nu se ve[tejesc.
9. Nimeni dintru noi s\ nu fie
neîmp\rt\[it dezmierd\rii noastre,
pretutindenea s\ l\s\m semne de veselie,
ca aceasta este partea noastr\, [i soarta
aceasta.
10. S\ asuprim pe s\racul cel drept, [i s\
nu ne fie mil\ de v\duv\, nici de
c\runte]ele b\trânului cele de mul]i ani s\
nu ne ru[in\m.
11. {i t\ria noastr\ s\ ne fie nou\ lege
dreapt\, c\ ce este slab de nici o treab\ nu
este.
12. Deci cu vicle[ug s\ vân\m pe cel
drept, c\ de nici un bine nu ne este nou\,
[i se împotrive[te lucrurilor noastre, [i ne
imput\ nou\ p\catele legii, [i dovede[te
p\catele înv\]\turii noastre.
13. Se zice pe sine, c\ are cuno[tin]a lui
Dumnezeu, [i fiul lui Dumnezeu pe sine
se nume[te.
14. F\cutu-s-a nou\ spre dovedirea
cugetelor noastre.
15. Greu ne este nou\ [i a-l vedea, c\ via]a
lui nu este ca a celorlal]i, [i schimbate sunt
c\r\rile lui.
1144
16. Necura]i suntem socoti]i înaintea lui,
[i se fere[te de c\ile noastre ca de ni[te
necur\]ii, ferice[te cele mai de pe urm\ ale
drep]ilor [i se laud\, c\ are tat\ pe
Dumnezeu.
17. Deci s\ vedem de sunt cuvintele lui
adev\rate, [i s\ ispitim cele ce se vor
întâmpla lui.
18. C\ de este dreptul fiul lui Dumnezeu,
îl va ap\ra pe el, [i-l va scoate din mâna
celor ce ;i stau împotriv\.
19. Cu ocar\ [i cu munc\ s\-l cerc\m pe
el, ca s\ cunoa[tem blânde]ele lui, [i s\
ispitim r\bdarea r\ului lui.
20. Cu moarte urât\ s\-l judec\m, pentru
c\ va fi socoteala lui din cuvintele lui.
21. Acestea au gândit [i au r\t\cit, c\ i-au
orbit pe ei r\utatea lor.
22. {i nu au cunoscut tainele lui
Dumnezeu, nici au n\d\jduit plata
drept\]ii, nici au ales cinstea sufletelor
celor curate.
23. C\ Dumnezeu au zidit pe om spre
nestric\ciune, [i dup\ chipul fiin]ei sale l-
au f\cut pe el.
24. Iar prin pizma diavolului moartea a
intrat în lume, [i-l ispitesc pe el cei ce sunt
din partea lui.
CAP. 3.
Fericirea drep]ilor [i pedepsirea
p\c\to[ilor.
Iar sufletele drep]ilor sunt în mâna lui
Dumnezeu, [i nu se va atinge de dânsele
munc\.
2. P\rutu-s-au întru ochii celor
nepricepu]i a muri, [i s-a socotit pedepsire
ie[irea lor.
3. {i mergerea de la noi sf\râmare, iar ei
sunt în pace.
 CARTEA :N}ELEPCIUNII LUI SOLOMON
4. C\ înaintea fe]ei oamenilor de vor [i
lua munci, n\dejdea lor este plin\ de
nemurire.
5. {i pu]in fiind pedepsi]i, cu mari faceri
de bine se vor d\rui, c\ Dumnezeu i-au
ispitit pe dân[ii, [i i-au aflat lui[i vrednici.
6. Ca aurul în topitoare i-au l\murit pe
ei, [i ca o jertf\ de ardere întreag\ i-au
primit.
7. {i în vremea cercet\rii lor vor str\luci,
[i ca scânteile pe paie vor fugi.
8. Judeca-vor limbi, [i vor st\pâni
popoare, [i va împ\r\]i într-în[ii Domnul
în veci.
9. Cei ce n\d\jduiesc spre dânsul vor
în]elege adev\rul, [i credincio[ii în
dragoste vor petrece cu dânsul, c\ dar [i
mil\ este întru cuvio[ii lui, [i cercetare
întru ale[ii lui.
10. Iar cei necredincio[i precum au
socotit, se vor pedepsi< cei ce au p\r\sit pe
cel drept, [i de la Domnul s-au dep\rtat.
11. C\ cel ce defaim\ în]elepciunea [i
înv\]\tura, tic\los este, [i de[art\ este
n\dejdea lor [i ostenelile lor f\r\ de folos
[i netrebnice lucrurile lor.
12. Muierile lor f\r\ de minte, [i fiii lor
r\i.
13. Blestemat\ este na[terea lor, c\
fericit\ este cea stearp\, care nu s-a
pâng\rit, care nu a cunoscut pat cu p\cat,
avea-va road\ la cercetarea sufletelor.
14. {i famenului care nu a f\cut cu
mâinile sale f\r\delege, nici a gândit
împotriva Domnului rele, c\ se va da lui
darul credin]ei cel ales, [i soart\ poftit\ în
Biserica Domnului,
15. C\ roada ostenelilor bune cu bun\
cinste este, [i nec\zut\ este r\d\cina
în]elepciunii.
16. {i fiii preacurvarilor nu vor fi
1145
des\vâr[i]i, [i din patul cel f\r\delege
s\mân]a se va stinge.
17. C\ de vor [i avea via]\ lung\, întru
nimic se vor socoti, [i necinstite vor fi
b\trâne]ile lor cele mai de pe urm\.
18. {i de vor muri curând nu au n\dejde,
nici în ziua judec\]ii mângâiere.
19. C\ al neamului nedrept r\u este
sfâr[itul.
CAP. 4.
Ce trebuie crezut despre moartea cea
timpurie a drep]ilor [i despre soarta
p\c\to[ilor.
Mai bine este a nu avea prunci [i a avea
bun\tate, c\ nemurire este întru pomenirea
ei, c\ [i la Dumnezeu se cunoa[te
bun\tatea, [i la oameni.
2. {i când este de fa]\ o urmeaz\, [i dac\
se duce o doresc, [i în veac cununat\
petrece, biruind nevoin]a celor
nepâng\rite biruin]e.
3. Iar mul]imea pruncilor celor
necredincio[i nu se va folosi, [i din
odraslele pruncilor nu se va înr\d\cina
adânc, nici va fi temei înt\rit.
4. C\ de va [i odr\sli cât\va vreme în
stâlp\ri, cu sminteal\ fiind se vor cl\ti de
vânt [i de puterea vânturilor se vor
dezr\d\cina.
5. Împrejur se vor frânge ramurile lor
nefiind des\vâr[ite, [i rodul lor nefiind
copt, [i nu bun la mâncare [i de nici un
folos.
6. C\ fiii cei ce se nasc din paturile cele
f\r\delege, m\rturii sunt r\ut\]ii asupra
p\rin]ilor întru cercetarea lor.
7. Iar dreptul de se va sfâr[i, mai înainte
întru odihn\ va fi.
8. C\ b\trâne]ile sunt cinstite, nu cele de
 CARTEA :N}ELEPCIUNII LUI SOLOMON
mul]i ani, nici cele ce se num\r\ cu
num\rul anilor<
9. {i c\runte]ele sunt în]elepciunea
oamenilor, [i vârsta b\trâne]ilor via]\
nespurcat\.
10. Pl\cut lui Dumnezeu fiind l-au iubit,
[i vie]uind între p\c\to[i s-a mutat.
11. R\pitu-s-a, ca s\ nu schimbe r\utatea
mintea lui, sau în[el\ciunea s\ în[ele
sufletul lui.
12. C\ râvna r\ut\]ii întunec\ cele bune, [i
neînfrânarea poftei schimb\ gândul cel
f\r\ de r\utate.
13. Sfâr[indu-se curând au plinit ani
îndelunga]i.
14. C\ pl\cut era Domnului sufletul lui,
pentru aceasta s-au gr\bit a-l scoate din
mijlocul r\ut\]ii.
15. Iar popoarele v\zând, nu au cunoscut,
nici au pus în gând una ca aceasta, c\ dar
[i mil\ este întru cuvio[ii lui [i cercetare
întru ale[ii lui.
16. Iar dreptul murind va osândi pe
necredincio[ii cei vii, [i tinere]ile cele
curând s\vâr[ite pe b\trâne]ile nedreptului
cele de mul]i ani.
17. C\ vor vedea sfâr[itul în]eleptului, [i
nu vor cunoa[te ce au sf\tuit pentru
dânsul, [i spre ce l-a întemeiat pe el
Domnul.
18. Vedea-vor [i vor def\ima, iar Domnul
îi va batjocori pe ei, [i dup\ aceasta vor
c\dea cu necinste [i cu ocar\ între cei
mor]i în veac.
19. C\ îi va rupe în dou\ pe ei f\r\ de glas,
[i-i va arunca cu fa]a în jos, [i îi va cl\ti pe
dân[ii din temelie, [i pân\ la cel de pe
urm\ se vor pustii întru durere [i
pomenirea lor va pieri.
20. C\ vor veni întru cugetul gre[elilor
sale sp\imânta]i, [i-i vor mustra pe dân[ii
1146
de fa]\, f\r\delegile lor.
CAP. 5.
C\in]a cea prea târzie a p\c\to[ilor<
fericirea drep]ilor [i pedepsirea
necredincio[ilor.
Atunci va sta cu mult\ îndr\zneal\ dreptul
înaintea fe]ei celor ce l-au nec\jit pe
dânsul, [i a celor ce nu au b\gat în seam\
ostenelile lui.
2. {i v\zându-l pe el, se vor tulbura cu
cumplit\ fric\, [i se vor mira de minunata
lui mântuire.
3. {i vor zice întru sine c\indu-se, [i
pentru împu]inarea duhului vor suspina
zicând> acesta este, pe care noi l-am avut
oarecând de râs [i pild\ de batjocur\.
4. Noi cei f\r\ de minte via]a lui o am
socotit nebunie [i sfâr[itul lui f\r\ de
cinste.
5. {i cum s-a socotit între fiii lui
Dumnezeu, [i între sfin]i soarta lui este?
6. R\t\cit-am dar de la calea adev\rului,
[i lumina drept\]ii nu ne-a str\lucit nou\,
[i soarele nu ne-a r\s\rit nou\.
7. Umplutu-ne-am de c\r\rile f\r\delegii
[i ale pierz\rii, [i am umblat pe c\r\ri
neumblate, iar calea Domnului nu o am
cunoscut.
8. Ce ne-a folosit nou\ trufia? {i avu]ia
cu fal\, ce ne-a adus nou\?
9. Toate acestea ca umbra au trecut, [i ca
o veste ce alearg\ pe aproape.
10. Ca corabia care trece prin valurile
apei, ale c\reia treceri nu se afl\ urma, nici
calea umbl\rii ei în valuri.
11. Sau ca pas\rea ce zboar\ în aer, a
c\reia nici semn de c\l\torie nu se afl\.
12. Ci cu aripile b\tând vânt u[or, [i
despicându-l cu sila pornirii, mi[când
 CARTEA :N}ELEPCIUNII LUI SOLOMON
aripile se preumbl\, [i dup\ aceasta nu se
afl\ semnul umbl\rii într-însul.
13. Sau ca s\geata, s\getând la locul
însemnat, aerul împ\r]indu-se îndat\ iar se
împreun\, încât nu se [tie pe unde a trecut.
14. A[a [i noi dup\ ce ne na[tem ne
sfâr[im, [i nici un semn de fapt\ bun\ nu
avem a ar\ta, ci întru r\utatea noastr\ ne
sfâr[im.
15. C\ n\dejdea celui necredincios este ca
praful ce ;l spulber\ vântul, [i ca bruma
care se gone[te de vifor sub]ire, [i ca
fumul care se împr\[tie de vânt, [i ca
pomenirea unui oaspete, ce trece într-o zi.
16. Iar drep]ii în veac vor fi vii, [i întru
Domnul plata lor, [i purtarea de grij\
pentru dân[ii de la cel Preaînalt.
17. Pentru aceasta vor lua împ\r\]ia
podoabei [i stema frumuse]ii din mâna
Domnului, c\ cu dreapta sa îi va acoperi
pe ei, [i cu bra]ul s\u îi va scuti pe ei.
18. Lua-va toat\ arma râvna lui, [i va
întrarma f\ptura spre izbânda vr\jma[ilor.
19. Îmbr\ca-se-va în zaua drept\]ii, [i ;[i
va pune lui[i coif judecata cea nef\]arnic\.
20. Lua-va pav\z\ nebiruit\, sfin]enia [i
va ascu]i cumplit\ mânie ca o sabie [i va
da r\zboi împreun\ cu el lumea asupra
celor f\r\ de minte.
21. Merge-vor drept nemeritoare s\ge]ile
fulgerelor [i ca dintr-un arc bine încordat
al norilor la ]int\ vor lovi.
22. {i din mânia cea zv=rlitoare de pietre
pline se vor arunca grindinele.
23. Înt\râta-se-va asupra lor apa m\rii [i
râurile îi vor îneca de n\prasn\.
24. Sta-va împotriva lor duhul puterii, [i
ca un vifor îi va vântura pe ei, [i va pustii
tot p\mântul f\r\delegea, [i r\utatea va
r\sturna scaunele puternicilor.
1147
CAP. 6.
Îndemnul st\pânitorilor lumii s\ caute
[i s\ urmeze în]elepciunea [i dreptatea.
Auzi]i dar împ\ra]i [i în]elege]i, înv\]a]i-
v\ judec\torii marginilor p\mântului.
2. B\ga]i în urechi cei ce st\pâni]i
mul]imi [i cei ce v\ trufi]i întru popoarele
neamurilor.
3. C\ de la Domnul s-au dat vou\
st\pânirea [i puterea de la cel Preaînalt,
care va cerceta faptele voastre [i sfaturile
va cerca.
4. C\ ispravnici fiind împ\r\]iei lui, nu
a]i judecat drept, nici a]i p\zit legea [i nici
a]i umblat dup\ sfatul lui Dumnezeu.
5. Cu fric\ [i cu grab\ va sta asupra
voastr\, c\ judecat\ cumplit\ va fi celor
mai mari.
6. C\ celui mai mic se îng\duie[te mil\,
iar cei tari cumplit se vor certa.
7. C\ St\pânul tuturor nu se va ru[ina de
fa]\, nici se va sfii de m\rire, c\ [i pe cel
mic [i pe cel mare el l-au f\cut [i de to]i
asemenea lui este pronie.
8. Iar celor mai mari grea cercare le st\
asupr\.
9. Deci c\tre voi împ\ra]i sunt cuvintele
mele, ca s\ înv\]a]i în]elepciune [i s\ nu
c\de]i.
10. Pentru c\ cei ce au p\zit cu cuviin]\
cele cuvioase, cuvio[i vor fi [i cei ce vor
înv\]a acestea, vor afla r\spuns.
11. Pofti]i dar cuvintele mele [i le dori]i [i
v\ ve]i înv\]a.
12. Luminat\ [i neve[tejit\ este
în]elepciunea [i lesne se vede de cei ce o
iubesc [i se afl\ de cei ce o caut\.
13. Mai înainte alearg\ la cei ce o doresc,
ca mai înainte s\ se cunoasc\.
14. Cel ce mânec\ la ea nu se va osteni, c\
 CARTEA :N}ELEPCIUNII LUI SOLOMON
o va afla [ezând la por]ile lui.
15. C\ a cugeta de dânsa s\vâr[irea
gândului este, [i cel ce va priveghea
pentru ea, curând va fi f\r\ de grij\.
16. C\ ea umbl\ împrejur c\utând pe cei
vrednici de ea [i în c\i se arat\ lor cu bun
har [i întru tot cugetul îi întâmpin\ pe ei.
17. C\ începutul ei este pofta cea
adev\rat\ a înv\]\turii.
18. Iar pofta înv\]\turii este dragostea [i
dragostea este p\zirea legilor ei.
19. Iar p\zirea legilor este temeiul
nevinov\]iei [i nevinov\]ia face a fi
aproape de Dumnezeu.
20. Drept aceea pofta în]elepciunii duce la
împ\r\]ia cea ve[nic\.
21. Deci dar de v\ bucura]i de scaune [i de
schiptruri împ\ra]ii popoarelor, cinsti]i
în]elepciunea, ca în veac s\ împ\r\]i]i.
22. Iar ce este în]elepciunea [i cum s-a
f\cut, spune-voiu vou\.
23. {i nu voiu ascunde de c\tre voi
tainele, ci de la începutul facerii voiu
cerceta.
24. {i voiu pune la ar\tare cuno[tin]a ei [i
nu voiu trece adev\rul.
25. {i nu voiu umbla cu pizma cea
topitoare, c\ aceasta nu se va împreuna cu
în]elepciunea.
26. Iar mul]imea în]elep]ilor mântuire este
lumii [i împ\ratul în]elept este bun\
întemeiere poporului.
27. Drept aceea înv\]a]i-v\ cu cuvintele
mele [i v\ ve]i folosi.
CAP. 7.
În]elepciunea [i foloasele ei. Minunata
în\l]are a omului prin ea.
Sunt [i eu om muritor asemenea tuturor
din neamul celui dint=i zidit din p\mânt.
1148
2. {i în pântecele maicii mele m-am
închipuit, în vreme de zece luni închegatu-
m-am în sânge din s\mân]\ b\rb\teasc\ [i
cu somn de dulcea]\ împreunându-se.
3. {i dup\ ce m-am n\scut, am tras aerul
cel de ob[te, [i asemenea p\tima[ am
c\zut pe acest p\mânt.
4. Glasul cel dint=i, ca [i al tuturor
celorlal]i mi-a fost plânsul, în scutece am
fost hr\nit [i cu griji.
5. C\ nici un împ\rat nu a avut alt
început al na[terii.
6. Ci una este intrarea tuturor în via]\ [i
ie[irea asemenea.
7. Pentru aceea m-am rugat [i minte mi
s-a dat mie, chemat-am [i a venit întru
mine duhul în]elepciunii.
8. Mai mult o am ales pe ea, decât
schiptrurile [i scaunele.
9. {i bog\]ia întru nimic o am socotit
asem\nând-o cu ea.
10. Nici piatra scump\ nu o am asem\nat
cu ea, c\ tot aurul asem\nat cu ea ca pu]in
nisip este, [i argintul înaintea ei ca tina se
va socoti.
11. Mai mult decât s\n\tatea [i
frumuse]ea o am iubit pe ea, [i o am ales
pe ea s\ o am în loc de lumin\, c\ nestins\
este lumina ei.
12. {i mi-au venit mie toate bun\t\]ile
împreun\ cu ea, [i nenum\rat\ bog\]ie
prin mâinile ei, [i m-am veselit de toate,
c\ în]elepciunea le pov\]uie[te pe ele, [i
nu [tiam c\ ea este n\sc\toarea acestora.
13. {i f\r\ de vicle[ug o am înv\]at, [i f\r\
de pizm\ dau [i avu]ia ei nu o ascunz.
14. C\ este comoar\ nesfâr[it\ oamenilor,
cu care cei ce se folosesc, se fac prietenii
lui Dumnezeu, pentru darurile înv\]\turii.
15. Mie mi-au dat Dumnezeu s\ gr\iesc
dup\ gândul meu, [i s\ cuget cum se cade
 CARTEA :N}ELEPCIUNII LUI SOLOMON
de cele ce se dau, c\ el este pov\]uitorul
în]elepciunii [i îndrept\torul în]elep]ilor.
16. C\ în mâna lui suntem [i noi [i
cuvintele noastre, [i toat\ în]elepciunea [i
[tiin]a lucrurilor.
17. C\ el mi-au dat mie cuno[tin]\
adev\rat\ de cele ce sunt, ca s\ [tiu
tocmirea lumii [i lucrarea stihiilor,
18. Începutul [i sfâr[itul [i mijlocul
vremilor, schimb\rile timpurilor [i
mut\rile vremilor, cursurile anilor, [i
rânduiala stelelor,
19. Firile dobitoacelor [i mâniile hiarelor,
puterea vânturilor [i gândurile oamenilor,
osebirile odraslelor [i t\ria r\d\cinilor<
20. {i toate cele ascunse [i cele ar\tate le-
am cunoscut, c\ m-a înv\]at în]elepciunea,
me[tera tuturor.
21. C\ este într-însa duh de în]elegere,
sfânt, curat, de multe feluri, sub]ire,
mi[c\tor, str\lucit, nespurcat, luminat,
f\r\ de patim\, iubitor de bine, ascu]it,
neoprit, de bine f\c\tor.
22. Iubitor de oameni, adev\rat, statornic,
f\r\ de fric\, atotputernic, a toate v\z\tor,
[i care r\zbate pe toate duhurile cele
în]eleg\toare, curate [i foarte sub]iri.
23. C\ decât toat\ mi[carea, mai
mi[c\toare este în]elepciunea, [i p\trunde
[i încape prin toate pentru cur\]ia sa.
24. C\ este aburul puterii lui Dumnezeu,
[i curgere limpede a m\ririi celui
Atotputernic, pentru aceea nimic nu o
;ntineaz\ pe ea.
25. Pentru c\ este str\lucirea luminii celei
ve[nice, [i oglind\ curat\ a lucr\rii lui
Dumnezeu, [i chipul bun\t\]ii lui.
26. {i fiindc\ este una, toate le poate, [i
întru sine r\mân=nd toate le înnoie[te, [i
prin neamuri ;n sufletele cele curate se
mut\, prieteni lui Dumnezeu [i prooroci
1149
întocme[te.
27. C\ nimic nu iube[te Dumnezeu, f\r\
numai pe cel ce petrece cu în]elepciune.
28. C\ mai frumoas\ este ea decât soarele
[i decât toat\ or=nduirea stelelor,
asem\nat\ cu lumina, mai de frunte se afl\
ea.
29. C\ dup\ lumin\ urmeaz\ noaptea, iar
pe în]elepciune nu o biruie[te r\utatea.
CAP. 8.
Trebuin]a în]elepciunii [i cererea ei de
la Dumnezeu.
{i ajunge de la margini pân\ la margini cu
t\rie [i întocme[te toate cu folos.
2. Aceasta o am iubit [i o am c\utat din
tinere]ile mele, [i am cercat s\ mi-o aduc
mie mireas\, [i m-am f\cut iubitor
frumuse]ilor ei.
3. Neamul s\u cel bun îl m\re[te
petrecerea care o are împreun\ cu
Dumnezeu, [i st\pânul tuturor o au iubit
pe ea.
4. Pentru c\ ea înva]\ [tiin]a lui
Dumnezeu, [i alege lucrurile lui.
5. {i de este bog\]ia câ[tigare poftit\ în
via]\, ce este mai bogat decât
în]elepciunea, care toate le lucreaz\?
6. Iar dac\ lucreaz\ în]elepciunea, cine
este mai bun me[ter decât ea, din cele ce
sunt?
7. {i de iube[te cineva dreptatea,
ostenelile ei sunt faptele bune, c\ ;nva]\
trezvirea [i în]elepciunea, dreptatea [i
b\rb\]ia, decât care nimic nu este mai de
folos în via]a oamenilor.
8. {i de pofte[te cineva a [ti multe, [tie
cele trecute, [i cele viitoare le semuie[te,
[tie întorsurile cuvintelor [i dezleg\rile
întreb\rilor celor întunecate, semne [i
 CARTEA :N}ELEPCIUNII LUI SOLOMON
minuni mai înainte cunoa[te, [i
întâmpl\rile vremilor [i ale anilor.
9. Judecat-am drept aceea s\ o aduc pe
aceasta s\ vie]uiasc\ cu mine, c\ [tiu c\
m\ va sf\tui cele bune, [i-mi va fi
mângâiere în griji [i în necazuri.
10. {i voiu avea pentru dânsa m\rire întru
mul]ime, [i cinste la cei b\trâni tân\r fiind
eu.
11. Ascu]it m\ voiu afla la judecat\, [i
înaintea celor puternici minunat voiu fi.
12. Când voiu t\cea vor a[tepta, [i când
voiu gr\i vor lua aminte [i de voiu gr\i eu
mai mult, î[i vor pune mâna la gur\.
13. Avea-voiu pentru dânsa nemurire [i
pomenire ve[nic\ voiu l\sa la cei dup\
mine.
14. Voiu ocârmui popoare [i neamuri se
vor supune mie.
15. Teme-se-vor de mine auzind tiranii cei
groaznici, la mul]ime m\ voiu vedea bun
[i la r\zboi viteaz, intrând în casa mea, m\
voiu odihni cu ea.
16. C\ nu are am\r\ciune petrecerea cu
ea, nici durere vie]uirea cu ea, ci veselie [i
bucurie.
17. Aceasta socotind întru mine [i grijind
în inima mea, c\ este nemurire întru
cunoa[terea în]elepciunii.
18. {i întru priete[ugul ei desf\tare bun\
[i întru ostenelile mâinilor ei avu]ie
nesfâr[it\ [i întru petrecerea vorbei cu ea
în]elepciune, [i cinste împreunarea
cuvintelor ei, înconjurat-am c\utând, ca s\
o iau pe ea la mine.
19. {i am fost prunc iste] [i suflet am avut
bun.
20. {i mai vârtos precum eram bun, am
venit în trup nespurcat.
21. {i am cunoscut eu, c\ nu voiu fi într-
alt chip r\bd\tor, de nu-mi va da
1150
Dumnezeu, [i aceasta era a în]elepciunii, a
[ti al cui este darul, [i m-am rugat
Domnului [i m-am umilit înaintea lui [i
am zis din toat\ inima mea>
CAP. 9.
Rug\ciunea lui Solomon c\tre
Dumnezeu pentru dobândirea
în]elepciunii, care este de folos tuturor
oamenilor.
Dumnezeul p\rin]ilor [i Doamne al milei!
Cel ce ai f\cut toate cu cuvântul t\u.
2. {i cu în]elepciunea ta ai orânduit pe
om, ca s\ st\pâneasc\ peste zidirile cele
f\cute de tine.
3. {i s\ ocârmuiasc\ lumea cu cuviin]\ [i
cu dreptate, [i cu suflet drept s\ fac\
judecat\.
4. D\-mi mie în]elepciunea, care st\
aproape de scaunul t\u [i nu m\ lep\da din
slugile tale.
5. C\ sluga ta sunt eu [i fiul slujnicei
tale, om slab [i cu via]\ scurt\, [i mai
pu]in a în]elege judecata [i legile.
6. C\ de va [i fi cineva des\vâr[it între
fiii oamenilor, de ;i va lipsi în]elepciunea
cea de la tine, întru nimic se va socoti.
7. Tu mai înainte m-ai ales pe mine
împ\rat poporului t\u [i judec\tor fiilor [i
fetelor tale.
8. Zis-ai s\ zidesc Biseric\ în muntele
cel sfânt al t\u [i în cetatea locuin]ei tale
jertfelnic în asem\narea cortului celui
sfânt, care mai înainte l-ai g\tit dintru
început.
9. {i cu tine este în]elepciunea, care [tie
faptele tale [i care era de fa]\ când ai f\cut
lumea [i care [tie, ce este pl\cut înaintea
ochilor t\i [i ce este drept întru poruncile
tale, trimite-o pe ea din sfintele ceruri [i de
 CARTEA :N}ELEPCIUNII LUI SOLOMON
la scaunul slavei tale.
10. Trimite-o pe ea, ca s\ fie cu mine întru
osteneli, [i s\ cunosc ce este binepl\cut
înaintea ta.
11. C\ aceea toate le [tie [i le în]elege [i
m\ va pov\]ui întru lucrurile mele
în]elep]e[te [i m\ va p\zi întru m\rirea sa.
12. {i vor fi primite lucrurile mele, [i voiu
judeca pe poporul t\u cu dreptate, [i voiu
fi vrednic de scaunul tat\lui meu.
13. C\ ce om va cunoa[te sfatul lui
Dumnezeu? Sau cine va pricepe ce voie[te
Dumnezeu?
14. C\ gândurile muritorilor sunt cu fric\,
[i cu gre[eal\ cugetele lor.
15. C\ trupul cel putrezitor îngreuiaz\
sufletul [i locuin]a cea p\mânteasc\ apas\
pe mintea cea cu mult\ grij\.
16. {i abia chibzuim cele de pe p\mânt, [i
cele ce ne sunt în mâini cu osteneal\ le
afl\m< iar cele din ceruri, cine le-a cercat?
17. {i sfatul t\u cine ;l va cunoa[te, de nu
vei da tu în]elepciune? {i de nu vei trimite
pe Duhul t\u cel sfânt dintru cele înalte?
18. C\ a[a s\ se îndrepteze c\r\rile celor
de pe p\mânt,
19. {i s\ se înve]e oamenii cele pl\cute
]ie, [i cu în]elepciunea s\ se mântuiasc\.
CAP. 10.
Minunata sus]inere a celor ce au iubit
în]elepciunea cea de la Dumnezeu.
Aceasta pe p\rintele lumii, cel întâi
pl\smuit, care singur au fost f\cut, l-a
p\zit.
2. {i l-au scos pe el din c\derea sa, [i i-
au dat lui putere s\ st\pâneasc\ peste
toate.
3. {i dep\rtându-se de la ea cel nedrept
cu urgia sa, [i cu mânia cea ucig\toare de
1151
frate, a pierit.
4. Pentru care, când a înecat apa
p\mântul, iar\[i a mântuit în]elepciunea,
prin lemn prost pe cel drept ocârmuind.
5. Aceasta [i întru unirea r\ut\]ii
neamurilor celor împreunate a cunoscut
pe cel drept [i l-a p\zit pe el f\r\ de
prihan\ lui Dumnezeu, [i cu mila cea mare
a Fiului celui tare l-a p\zit.
6. Aceasta pe cel drept, care a fugit când
au pierit cei necredincio[i, l-a mântuit din
focul care s-a pogorât peste cele cinci
cet\]i.
7. A c\rei r\ut\]i m\rturie este înc\
p\mântul cel pustiu, care fum\, [i pomii
lui roduri f\r\ de folos odr\slesc, [i stâlpul
cel de sare, care este mormântul sufletului
celui necredincios.
8. C\ neb\gând seam\ de în]elepciune,
nu numai s-a p\gubit a cunoa[te cele
bune, ci [i pomenirea nebuniei sale a l\sat
în via]a aceasta, ca nici cu lucrurile, care a
p\c\tuit, s\ nu se poat\ ascunde<
9. Iar în]elepciunea a scos din nevoi pe
cei ce i-au slujit ei.
10. Aceasta pe dreptul cel ce fugea de
mânia fratelui s\u l-a pov\]uit pe c\i
drepte [i i-a ar\tat împ\r\]ia lui
Dumnezeu, [i i-a dat cuno[tin]a celor
sfinte [i l-a sporit pe el întru necazuri, [i a
înmul]it ostenelile lui.
11. :ntru l\comia, celor ce ;l st\pâneau pe
el, a st\tut de fa]\ [i l-a îmbog\]it pe el.
12. P\zitu-l-a pe el de vr\jma[i, [i de cei
ce ;l pândeau l-a ap\rat [i biruin]\ tare i-a
dat lui, ca s\ cunoasc\, c\ decât toate este
mai tare buna-credin]\.
13. Aceasta pe dreptul cel vândut nu l-a
p\r\sit, ci de p\cat l-a mântuit.
14. Pogorâtu-s-a cu el în groap\, [i în
leg\turi nu l-a l\sat pe el, pân\ i-a dat
 CARTEA :N}ELEPCIUNII LUI SOLOMON
schiptrul împ\r\]iei [i putere peste cei ce
;l tiraniseau pe el, [i mincino[i a ar\tat pe
cei ce au gr\it r\u de el [i i-a dat lui m\rire
ve[nic\.
15. Aceasta pe poporul cel cuvios [i
s\mân]a cea nevinovat\, l-a izb\vit de la
neamul celor ce ;i nec\jea.
16. Intrat-a în sufletul robului Domnului
[i a st\tut împotriva împ\ra]ilor celor
groaznici, cu minuni [i cu semne.
17. Dat-a celor cuvio[i plata ostenelilor
lor, pov\]uitu-i-a pe ei în cale minunat\ [i
le-a fost lor ziua acoper\mânt [i noaptea
lumin\ de stele.
18. Trecutu-i-a pe ei Marea Ro[ie [i i-a
trecut prin ap\ mult\<
19. Iar pe vr\jma[ii lor i-a înecat, [i din
adâncul cel f\r\ de fund i-a scos pe ei.
20. Pentru aceea drep]ii au jefuit pe cei
necredincio[i, [i au l\udat Doamne
numele t\u cel sfânt [i mâna ta cea
ap\r\toare, to]i împreun\ cu o inim\ o au
l\udat.
21. C\ în]elepciunea a deschis gura
mu]ilor [i limbile pruncilor le-a f\cut
vorbitoare.
CAP. 11.
În]elepciunea pov\]uitoare poporului
ales, Dumnezeu pedepse[te pe
vr\jma[ii lui [i a[teapt\ îndreptarea
p\c\to[ilor.
F\cut-au s\ sporeasc\ lucrurile lor prin
mâna sfântului prooroc.
2. Trecut-au prin pustia cea nelocuit\, [i
în locuri neumblate au întins corturi.
3. St\tut-au împotriva vr\jma[ilor, [i
asupra potrivnicilor, [i au izbândit.
4. Înseto[at-au [i te-au chemat pe tine, [i
s-au dat lor ap\ din piatr\ col]urat\ [i
1152
astâmp\rare setei din piatr\ vârtoas\.
5. C\ prin care s-au pedepsit vr\jma[ii
lor, prin acelea ei în lips\ au luat faceri de
bine.
6. C\ în locul izvorului celui de-a
pururea al râului celui curg\tor, care s-a
fost tulburat cu sânge,
7. Spre dovedirea poruncii celei
omorâtoare de prunci, le-ai dat lor ap\ de
ajuns nen\d\jduind ei.
8. Ar\tând prin setea cea de atunci, cum
ai muncit pe vr\jma[i.
9. C\ci când s-au ispitit, m\car c\ cu
mil\ se certau, au cunoscut, c\ cu mânia
au fost judeca]i cei necredincio[i, [i s-au
pedepsit.
10. C\ pe ace[tia ca un p\rinte dojenindu-
i i-ai cercat< iar pe aceia ca un împ\rat
nesilnic osândindu-i i-ai ispitit.
11. {i cei ce erau de fa]\ [i cei departe
într-un chip se chinuiau.
12. C\ îndoit\ durere i-au cuprins pe ei [i
suspin [i aducerea aminte de lucrurile cele
trecute.
13. C\ auzind, c\ cu pedepsele sale s-au
f\cut acelora bine, [i-au adus aminte de
Domnul.
14. C\ pe care mai înainte lep\dat [i de
batjocur\ l-au avut, mai pe urm\ s-au
minunat de el, nu asemenea cu cei drep]i,
înseto[=nd ei.
15. {i pentru gândurile cele
neîn]eleg\toare ale strâmb\t\]ii lor, întru
care r\t\cind cinsteau jivinele cele
necuvânt\toare [i jig\nii de nimic, trimis-
ai asupra lor mul]ime de hiare
necuvânt\toare, ca s\ fac\ izbând\.
16. Ca s\ [tie, c\ prin care lucruri
p\c\tuie[te cineva, prin acelea se [i
pedepse[te.
17. Nu era cu anevoie mâinii tale celei
 CARTEA :N}ELEPCIUNII LUI SOLOMON
atotputernice, care a zidit lumea din
nimica, a trimite asupra lor mul]ime de
ur[i [i lei îndr\zne]i,
18. Sau hiare de curând n\scute,
necunoscute, pline de mânie, sau care
slobozesc foc când sufl\, sau care ca
vântul sufl\ fum, sau care fulger\ din ochi
scântei groaznice.
19. A c\rora nu numai v\t\marea ar putea
s\-i sf\r=me, ci [i vederea sp\imântându-i,
s\-i piarz\.
20. {i f\r\ de acestea, cu o suflare putea
s\ caz\ gonindu-se ei de dreptate, [i
vânturându-se de vântul puterii tale< ci
toate cu m\sur\ [i cu num\r [i cu cump\n\
le-ai rânduit.
21. C\ tu pururea ai putere mare, [i t\riei
bra]ului t\u cine va sta împotriv\?
22. C\, ca plecarea cumpenei este toat\
lumea înaintea ta, [i ca pic\tura de rou\
cea de diminea]a ce se pogoar\ pe p\mânt.
23. {i miluie[ti pe to]i, c\ toate le po]i, [i
treci cu vederea gre[elile oamenilor, ca s\
se poc\iasc\.
24. Pentru c\ iube[ti toate cele ce sunt, [i
de nimic din cele ce ai f\cut nu te
scârbe[ti, c\ nimic nu ai f\cut, care s\
ur\[ti.
25. {i cum ar fi r\mas ceva de nu ai fi vrut
tu? Sau cum s-ar ]ine, cei ce nu s-au
chemat de la tine?
26. Ci ier]i tuturor, c\ toate ale tale sunt
St\pâne iubitorule de suflete.
CAP. 12.
M\rimea îndelungii r\bd\ri a lui
Dumnezeu [i a drept\]ii dumnezeie[ti.
C\ duhul t\u cel nestricat este întru toate.
2. Pentru aceea pe cei ce cad, câte pu]in
îi mustri, [i aducându-le aminte cu ce
1153
p\c\tuiesc, îi înve]i ca s\ se înstr\ineze de
la r\utate, [i s\ creaz\ întru tine Doamne.
3. C\ pe locuitorii cei de demult ai
sfântului t\u p\mânt i-ai urât.
4. Pentru c\ f\ceau lucruri vr\jm\[e[ti
de fermec\turi [i jertfe necurate.
5. {i pe omorâtorii de prunci cei
nemilostivi, [i pe cei ce m\nânc\ cele
dinl\untru ale trupurilor omene[ti, [i
sânge.
6. {i pe p\rin]ii ucig\torii sufletelor
celor f\r\ de ajutor ai vrut a-i pierde prin
mâinile p\rin]ilor no[tri din mijlocul
dumnezeie[tii tale taine.
7. Ca acest p\mânt, care decât toate este
mai cinstit înaintea ta, locuitori vrednici s\
primeasc\ pe fiii lui Dumnezeu.
8. Ci [i acestora, ca unor oameni ai
iertat, [i ai trimis înainte alerg\tori taberei
tale viespi, ca pe ei pe încet s\-i piarz\.
9. Nu pentru c\ doar cu r\zboi nu ai fi
putut supune pe cei necredincio[i
drep]ilor, sau cu hiare groaznice, sau cu
cuvânt cumplit odat\ s\-i pierzi<
10. Ci judecând pe încet le dai loc de
poc\in]\, nu ne[tiind c\ viclean este
neamul lor [i fireasc\ r\utatea lor, [i
înl\untru r\s\dit\, [i cum c\ nu se va
schimba gândul lor în veac.
11. Pentru c\ din început a fost s\mân]\
blestemat\, nici pentru c\ te temi de
cineva le dai iertare p\catelor lor.
12. C\ cine va zice ]ie> ce ai f\cut? Sau
cine va sta împotriva judec\]ii tale? Sau
cine va face vin\ ]ie de neamurile cele
pierite care le-ai f\cut tu? Sau cine va veni
izbânditor asupra ta pentru oamenii cei
nedrep]i?
13. C\ nu este Dumnezeu afar\ de tine,
care s\ aib\ grij\ de toate, ca s\ ar\]i c\ nu
cu nedreptul ai judecat.
 CARTEA :N}ELEPCIUNII LUI SOLOMON
14. Nici împ\rat, nici tiran va putea s\
caute cu ochii asupra ta pentru cei ce i-ai
pierdut.
15. Ci drept fiind tu, cu dreptate toate le
ocârmuie[ti, c\ str\in lucru socote[ti
puterii tale s\ osânde[ti pe cel ce nu
trebuie a se pedepsi.
16. C\ puterea ta este începutul drept\]ii,
[i pentru c\ e[ti St\pân a toate, acestea
faci ca s\ ier]i tuturor.
17. C\ putere ar\]i tu, cel ce nu te încrezi,
c\ dup\ s\vâr[irea puterii î]i ar\]i t\ria, [i
întru cei ce cunosc, îndr\znirea aceasta o
mustri<
18. Iar tu cel ce st\pâne[ti peste putere, cu
blânde]e judeci, [i cu mult\ îng\duin]\ ne
ocârmuie[ti pe noi, c\ la tine este puterea
când vrei.
19. {i ai înv\]at pe poporul t\u prin lucruri
ca acestea, c\ se cade s\ fie drept [i iubitor
de oameni, [i bun\ n\dejde ai f\cut fiilor
t\i, c\ le dai s\ se poc\iasc\ de p\cate.
20. C\ de vreme ce pe vr\jma[ii fiilor t\i,
cei ce erau vinova]i de moarte, cu atâta
rug\ciune [i umilin]\ i-ai certat, dându-le
vreme [i loc, prin care s\ se mântuiasc\ de
r\utate.
21. Cu cât\ luare aminte ai judecat pe fiii
t\i, cu a c\rora p\rin]i jur\mânturi [i
leg\turi ai f\cut pentru f\g\duin]e bune.
22. Deci când ne cer]i pe noi, pe vr\jma[ii
no[tri de zece mii de ori îi ba]i ca s\ avem
grij\ de bun\tatea ta judecând< iar noi
când ne judec\m, a[tept\m mil\.
23. Pentru aceea [i pe cei ce au tr\it întru
nebunia vie]ii cu strâmb\tate, printr-ale
lor urâciuni i-ai chinuit.
24. C\ pe c\ile r\t\cirii departe au r\t\cit,
dumnezei socotind a fi cele ce [i între
dobitoacele vr\jma[ilor sunt necinstite,
în[elându-se ca pruncii cei f\r\ de
1154
în]elepciune.
25. Pentru aceea ca pruncilor neîn]elep]i,
le-ai trimis judecat\ de batjocur\<
26. Iar cei ce prin necazuri [i prin cert\ri
nu s-au îndreptat, dreapta judecat\ a lui
Dumnezeu vor sim]i.
27. C\ de cele ce ei, când p\]eau rele se
scârbeau de cele ce le socoteau a fi
dumnezei, când au v\zut c\ cu acelea se
ceart\, au cunoscut pe Dumnezeul cel
adev\rat, pe care odinioar\ au fost
t\g\duit c\ l-au cunoscut< pentru aceea
osânda cea mai de pe urm\ a venit asupra
lor.
CAP. 13.
Mustrarea celor f\r\ de Dumnezeu [i
nebunia închin\rii la idoli.
C\ de[er]i sunt to]i oamenii din fire, care
nu cunosc pe Dumnezeu, de vreme ce din
bun\t\]ile cele ce se v\d nu au putut s\
cunoasc\ pe cel ce este, nici luând aminte
la lucruri nu au cunoscut pe me[ter.
2. Ci sau focul, sau vântul, sau aerul cel
iute, sau cursul stelelor, sau apa cea
puternic\, sau lumin\torii cerului au
socotit c\ sunt dumnezei ocârmuitori
lumii.
3. Care lucruri pentru c\ se desf\tau cu
frumuse]ea lor, le socoteau c\ sunt
dumnezei, cunoasc\, cu cât decât acestea
este mai bun St\pânul< c\ el cel ce însu[i
este încep\torul frumuse]ii le-au f\cut pe
acelea<
4. Iar de se minuneaz\ de putere [i de
lucrare, s\ în]eleag\ dintr-acestea, cu cât
este mai puternic cel ce le-au f\cut pe ele.
5. C\ din m\rimea frumuse]ii f\pturilor,
dup\ socoteal\ se cunoa[te f\c\torul lor.
6. Îns\ [i frumuse]ea f\pturilor în
 CARTEA :N}ELEPCIUNII LUI SOLOMON
lucrurile acestea are pu]in ponos, c\ doar
ei r\t\cesc c\utând pe Dumnezeu, [i vrând
s\-l afle.
7. C\ întru lucrurile lui petrecând cearc\,
[i se încredin]eaz\ cu vederea, c\ lucrurile
cele ce se v\d sunt bune.
8. Ci nici ace[tia nu sunt vrednici de
iertare.
9. C\ de au putut atâta cunoa[te, ca s\
poat\ socoti veacul, cum nu au aflat mai
curând pe Domnul acestora.
10. Iar tic\lo[i sunt, [i între cei mor]i
n\dejdea acelora, care numesc dumnezei
lucrurile mâinilor omene[ti, aurul [i
argintul cu me[te[ug lucrat, [i închipuiri
de dobitoace, sau piatr\ de nici o treab\,
lucru de mân\ veche.
11. {i de a t\iat vreun me[ter de lemn din
p\dure vreun lemn bun, [i i-a ras cu
me[te[ug scoar]a, [i cu me[te[ugul s\u
cum se cuvine a f\cut vas de treab\ spre
slujba vie]ii.
12. {i lep\d\turile lucrului spre trebuin]a
hranei cheltuindu-le, s-a s\turat.
13. {i ce a r\mas dintr-acestea, nefiind de
nici o treab\, pentru c\ este lemn strâmb [i
noduros, luându-l pe încet l-a cioplit, [i cu
[tiin]a me[te[ugului l-a închipuit, [i l-a
f\cut asemenea cu chipul de om.
14. Sau l-a f\cut asemenea vreunui
dobitoc prost, [i ungându-l cu ro[eal\, [i
cu vopseal\ rumenindu-i fa]a lui, [i toat\
întin\ciunea lui vopsind-o peste tot.
15. {i f\cându-i a[ez\mânt bun în perete
l-a pus acolo înt\rindu-l cu cuie de fier<
16. Îns\ ca s\ nu caz\, mai înainte a
socotit pentru el, fiindc\ nu-[i poate ajuta,
pentru c\ este chip [i-i trebuie[te ajutor<
17. Iar pentru agoniselile [i nun]ile sale, [i
pentru fiii s\i se roag\ [i nu se ru[ineaz\ a
gr\i c\tre lucrul cel neînsufle]it.
1155
18. {i pentru s\n\tate cheam\ pe cel
neputincios, [i pentru via]\ roag\ pe cel
mort, [i pentru ajutor pe cel ce nu poate
ajuta.
19. {i pentru c\l\torie, pe cel ce nici a sta
nu poate, [i pentru câ[tig [i pentru lucrul
mâinilor [i pentru întâmplare, ajutor cere
de la cel neputincios cu mâinile.
CAP. 14.
Care a fost începutul idolilor [i a
închin\rii lor, [i ce r\ut\]i urmeaz\ din
închinare la idoli?
Iar altul vrând s\ mearg\ pe ap\ [i s\
c\l\toreasc\ prin valuri cumplite, se roag\
la lemn mai putred decât luntrea care ;l
poart\ pe el.
2. C\ pe acela pofta câ[tigului l-a socotit,
[i me[terul cu în]elepciune l-a cioplit.
3. A ta, P\rinte, purtare de grij\
ocârmuie[te aceasta, c\ ai dat în mare
cale, [i în valuri c\rare ner\t\cit\.
4. Ar\tând c\ din tot lucrul po]i mântui,
m\car [i f\r\ de me[te[ug de va intra
cineva.
5. Ci ca s\ nu fie de[arte lucrurile
în]elepciunii tale, pentru aceea [i la un
lemn mic î[i încredin]eaz\ oamenii
sufletele lor, [i trecând furtuna cu plut\ s-
a mântuit.
6. C\ [i la început, când au pierit uria[ii
cei trufa[i, n\dejdea lumii pe plut\
sc\pând au l\sat veacului s\mân]a
neamului, cu a ta mân\ fiind ocârmuit\.
7. C\ binecuvântat este lemnul, prin care
se face dreptate<
8. Iar cel f\cut de mân\ blestemat este el,
[i cel ce l-a f\cut pe el, c\ acesta l-a lucrat<
iar cel putred s-a numit dumnezeu.
9. C\ întocmai sunt urâte lui Dumnezeu,
 CARTEA :N}ELEPCIUNII LUI SOLOMON
[i cel ce p\gâne[te, [i p\gân\tatea lui.
10. C\ ceea ce s-a f\cut, cu cel ce o a f\cut
se vor pedepsi.
11. Pentru aceea [i întru idolii neamurilor
va fi cercetare, c\ întru f\ptura lui
Dumnezeu lucru de urâciune s-a f\cut, [i
împiedicare sufletelor oamenilor, [i curs\
picioarelor celor f\r\ de minte.
12. C\ începutul curviei este gândirea la
idoli< [i aflarea lor este stric\ciunea vie]ii.
13. C\ nici din început nu au fost, nici în
veac nu vor fi.
14. C\ prin de[arta m\rire a oamenilor a
intrat în lume, [i pentru aceea scurt s-a
socotit sfâr[itul lor.
15. C\ cu amar\ jale întristându-se tat\l
pentru fiul s\u cel degrab\ r\pit, i-a f\cut
chipul lui, pe care atunci ca pe un om
mort, iar acum ca pe un dumnezeu l-a
cinstit [i a rânduit celor supu[i taine [i
jertfe.
16. Dup\ aceea cu vreme înt\rindu-se
acest p\gânesc obicei, ca o lege s-a p\zit,
[i din poruncile tiranilor se da cinste celor
cioplite.
17. {i pe cei ce de fa]\ nu puteau s\-i
cinsteasc\ oamenii, pentru c\ locuiau
departe, chipul cel de departe tip\rindu-l,
a f\cut ar\tat chipul împ\ratului, pe care îl
cinstea, ca, cu sârguin]a sa pe cel ce nu era
de fa]\, s\-l cinsteasc\, ca [i cum ar fi de
fa]\.
18. {i spre cinstea acestora, [i pe cei ce nu
[tiau, i-a atras iscusin]a me[terului.
19. Pentru c\ vrând a pl\cea
st\pânitorului, s-a silit cu me[te[ugul s\u
ca s\ fac\ asem\narea mai frumoas\.
20. Iar mul]imea în[elându-se pentru
frumuse]ea lucrului, pe cel ce mai înainte
îl cinstea ca pe un om, acum dumnezeu l-
au socotit.
1156
21. {i acestea au fost în[el\ciune vie]ii
omene[ti, c\ fiind oamenii sau în
primejdie, sau slujind tiraniei, numele
acela, care altor lucruri nu se putea
împ\rt\[i, l-au pus pietrelor [i lemnelor.
22. Apoi, nu a fost destul a r\t\ci întru
cuno[tin]a lui Dumnezeu, ci [i în mare
lupt\ a ne[tiin]ei vie]uind, pe atâtea rele
pace le numeau.
23. C\, sau pe fiii s\i omorând îi jertfeau,
sau taine ascunse, sau nebune[ti be]ii din
obiceiuri str\ine f\ceau.
24. {i nici via]a, nici nun]ile nu le mai
p\zeau curate< ci unul pe altul viclenind
omoar\, sau am\gind fac întristare.
25. Toate amestecate sunt> sângele [i
uciderea, furti[agul [i vicle[ugul,
stric\ciunea [i necredin]a, gâlceava [i
jur\mântul strâmb, [i tulburarea celor
bune<
26. Neaducerea aminte de facerea de bine,
spurc\ciunea sufletelor, schimbarea
neamului, amestecarea nun]ilor,
preacurvia [i necur\]ia.
27. C\ închin\ciunea idolilor, care nici a
se numi nu ar trebui, este începutul a tot
r\ul [i pricina [i sfâr[itul<
28. C\ci, când se veselesc, sau nebunesc,
sau proorocesc minciuni, sau tr\iesc cu
nedreptate, sau curând jur\ strâmb.
29. C\ cei ce n\d\jduiesc în idolii cei f\r\
de suflet, când jur\ strâmb nu se tem c\ li
se va dovedi nedreptatea.
30. {i pentru amândou\, dup\ dreptate se
vor pedepsi, [i pentru c\ r\u au în]eles
despre Dumnezeu, închinându-se idolilor,
[i pentru c\ cu nedreptate au jurat cu
vicle[ug neb\gând seam\ de cuviin]\.
31. Pentru c\ nu puterea a celor pe care se
jur\, ci pedeapsa celor ce gre[esc,
prigone[te pururea c\lcarea nedrep]ilor.
 CARTEA :N}ELEPCIUNII LUI SOLOMON
CAP. 15.
Bun\tatea [i puterea adev\ratului
Dumnezeu. În[el\ciunea idolatriei.
Iar tu Dumnezeul nostru e[ti bun [i drept,
îndelung r\bd\tor, [i cu mil\ ocârmuie[ti
toate.
2. C\ de am [i p\c\tuit, ai t\i suntem noi
cei ce cunoa[tem puterea ta, [i nu vom
p\c\tui, [tiind c\ ai t\i suntem socoti]i.
3. C\ a te cunoa[te pe tine, dreptate
des\vâr[it este, [i a [ti puterea ta, r\d\cina
nemuririi este.
4. C\ nu ne-a în[elat pe noi socoteala
me[te[ugului celui r\u al oamenilor, nici
umbra zugr\viturilor, osteneala cea f\r\
de road\, chipul cel întinat cu multe feluri
de vopsele.
5. A c\rora vedere la cei f\r\ de minte
spre batjocur\ vine, [i pofte[te chipul
mortului, vedere f\r\ suflare.
6. Iubitorii celor rele vrednici sunt s\
aib\ n\dejdea într-acelea, [i cei ce le fac [i
cei ce le poftesc [i cei ce se închin\ lor.
7. C\ olarul p\mânt moale c\lcând cu
osteneal\ face spre slujba noastr\ orice, [i
din acela[i p\mânt a f\cut [i vase curate
de slujb\, [i împotriv\ toate asemenea,
care vase de ce treab\ s\ fie, judec\ olarul.
8. {i cel zadarnic ostenitor face zeu
de[ert dintr-acela[i lut, cel ce cu pu]in mai
înainte din p\mânt au fost f\cut, [i dup\
pu]in se va întoarce iar\[i de unde s-au
luat, când se va cere s\ dea sufletul, cu
care este dator.
9. Ci are el grij\, nu pentru c\ se
ostene[te, sau c\ are via]\ scurt\, ci se
întrece cu me[terii cei de aur [i de argint [i
urmeaz\ pe faurii cei de aram\ [i î[i ]ine
cinste c\ face lucruri de[arte.
1157
10. Cenu[\ este inima lui [i decât
p\mântul mai slab\ n\dejdea lui [i decât
lutul mai necinstit\ este via]a lui.
11. C\ nu a cunoscut pe cel ce l-au f\cut
pe el [i pe cel ce i-au însuflat lui suflet
lucr\tor [i pe cel ce i-au suflat duh de
via]\<
12. Ci a socotit, c\ via]a noastr\ este
juc\rie [i traiul nostru târg de câ[tig, c\ se
cade, zic, ori de unde [i din r\u a câ[tiga.
13. C\ acesta se [tie pe sine, c\ mai mult
decât to]i p\c\tuie[te, cel ce din lucru de
p\mânt face vase s\pate, care lesne se
sparg<
14. Ci to]i ace[tia sunt mai nebuni [i mai
tic\lo[i decât sufletul pruncului, vr\jma[ii
poporului t\u, care îl asupresc pe el.
15. De vreme ce pe to]i idolii neamurilor
i-au socotit dumnezei, care nici cu ochii
nu v\d, nici cu nasul nu trag aer, nici cu
urechile nu aud, nici cu degetele mâinilor
nu pip\ie, nici cu picioarele nu umbl\,
16. Pentru c\ om i-a f\cut pe ei< [i cel ce
s-a împrumutat de duh i-a zidit pe ei, c\
nici un om nu poate s\ fac\ pe Dumnezeu
asemenea sie[i.
17. Ci muritor fiind, mort face cu mâini
f\r\delege, c\ mai bun este el decât idolii
s\i, c\ el este viu, iar aceia nicidecum.
18. {i dobitoacelor celor mai urâte se
închin\, c\ al\turându-se cu nebunia,
decât celelalte sunt mai rele.
19. Nici a[a frumoase sunt la vedere între
dobitoace, cât s\ le poftim< iar ei au fugit
[i de lauda lui Dumnezeu [i de
binecuvântarea lui.
CAP. 16.
Pedepsele Eghiptenilor pentru
închinarea la idoli [i facerile de bine
ale lui Dumnezeu asupra Evreilor.
 CARTEA :N}ELEPCIUNII LUI SOLOMON
Drept aceea pentru unele ca acestea dup\
vrednicie s-au pedepsit, [i prin mul]ime de
jig\nii s-au chinuit.
2. {i în locul pedepsei aceleia bine ai
f\cut poporului t\u, c\ruia când a poftit
gustare nou\, hran\ le-ai g\tit prepeli]e.
3. C\ aceia, poftind hran\, pentru cele ce
li s-au ar\tat [i li s-au trimis, [i de la pofta
cea de lips\ s\ se întoarc\< iar ace[tia pu]in
lipsindu-se, hran\ nou\ au gustat.
4. C\ se c\dea celor ce f\ceau tiranie s\
le vin\ lips\ de care s\ nu poat\ sc\pa< iar
acestora numai s\ li se arate, cum se
chinuiau vr\jma[ii lor.
5. C\ci [i când a venit peste ei înfrico[at\
mânie a hiarelor, [i prin mu[carea [erpilor
celor cumpli]i se pr\p\deau.
6. Ci nu pân\ în sfâr[it a r\mas mânia ta<
dar numai ca s\ se înve]e, în pu]in\ vreme
s-au tulburat, având semnul mântuirii, ca
s\-[i aduc\ aminte de porunca legii tale.
7. C\ cei ce se întorceau, nu prin ceea ce
vedeau se mântuiau, ci prin tine
Mântuitorul tuturor.
8. {i prin aceasta ai ar\tat vr\jma[ilor
no[tri, c\ tu e[ti cel ce mântuie[ti de tot
r\ul.
9. C\ pe aceia i-au omor=t mu[c\rile
l\custelor [i ale mu[telor [i nu s-a aflat
leac sufletului lor, c\ vrednici erau cu
unele ca acestea a se pedepsi<
10. Iar pe fiii t\i nici din]ii balaurilor celor
venina]i nu i-au biruit, c\ci mila ta venind
i-a vindecat pe ei.
11. C\ spre aducerea aminte de cuvintele
tale se împungeau [i degrab\ se mântuiau,
ca nu c\zând întru adânc\ uitare s\ fie
înstr\ina]i de facerea ta de bine.
12. C\ nici iarb\, nici unsoare nu i-a
vindecat pe ei, ci cuvântul t\u Doamne,
1158
cel ce toate le vindec\.
13. C\ tu st\pâne[ti peste via]\ [i peste
moarte [i pogori la por]ile Iadului [i iar
ridici.
14. {i omul ucide cu r\utatea sa, [i ie[ind
duhul nu se va întoarce, nici va aduce
înd\r\t sufletul cel luat.
15. Iar de mâna ta nu este cu putin]\ a
sc\pa.
16. C\ p\gânii care s-au lep\dat a te [ti pe
tine, cu puterea bra]ului t\u au fost b\tu]i
cu ploi str\ine [i cu grindine [i de ploi
gonindu-se neîncetat, [i de foc mistuindu-
se.
17. C\ ce este mai minunat, mai mult
ardea focul în ap\, care toate le stinge,
pentru c\ lumea este ap\r\toare celor
drep]i.
18. C\ uneori se îmblânzea para focului,
ca s\ nu arz\ pe hiarele cele trimise asupra
celor necredincio[i, [i ei v\zând s\
cunoasc\ c\ cu judecata lui Dumnezeu se
gonesc.
19. Iar alteori [i în ap\ mai mult decât este
puterea focului ardea, ca s\ strice roadele
p\mântului celui nedrept.
20. C\ cu hran\ ;ngereasc\ ai hr\nit pe
poporul t\u [i pâine gata ai trimis lor din
cer f\r\ de osteneal\, care avea toat\
dulcea]a dup\ toat\ pl\cerea gustului.
21. C\ statul t\u a ar\tat c\tre fii dulcea]a
ta [i precum poftea cel ce o mânca, a[a se
f\cea, precum fie[tecine voia.
22. Iar z\pada [i ghea]a r\bda focul [i nu
se topea, ca s\ cunoasc\ c\ focul cel
arz\tor care str\lucea în z\pad\ [i în ploi,
a mistuit rodurile vr\jma[ilor.
23. {i iar\[i acela[i foc, ca s\ se hr\neasc\
drep]ii [i-a uitat puterea sa.
24. Pentru c\ f\ptura slujind ]ie celui ce o
ai f\cut, se întinde spre pedeaps\ asupra
 CARTEA :N}ELEPCIUNII LUI SOLOMON
celor nedrep]i, [i se sloboze[te spre
facerea de bine pentru cei ce n\d\jduiesc
spre tine.
25. Pentru aceea [i atunci spre toate
mutându-se, darului t\u celui a toate
hr\nitor slujea, spre vrerea celor ce se
rugau.
26. Ca s\ înve]e pe fiii t\i, care i-ai iubit
Doamne, c\ nu na[terile roadelor hr\nesc
pe om, ci cuvântul t\u ]ine pe cei ce cred
]ie.
27. C\ ceea ce nu se strica de foc, de
pu]in\ raz\ a soarelui înc\lzindu-se se
topea.
28. Ca, cunoscut s\ fie, c\ mai înainte de
soare trebuie a mâneca spre mul]umita ta,
[i la r\s\ritul luminii a se ruga ]ie.
29. C\ n\dejdea celui nemul]umitor, ca
ghea]a de iarn\ se va topi, [i va curge ca
apa cea de nici o treab\.
CAP. 17.
Eghiptenii suferind întuneric de trei
zile cu fric\, [i cu mare groaz\,
cealalt\ parte a lumii str\lucea cu
lumin\.
C\ mari sunt judec\]ile tale Doamne [i
nespuse, pentru aceea sufletele cele
necertate au r\t\cit.
2. C\ socotind s\ asupreasc\ pe neamul
cel sfânt cei f\r\delege, lega]ii
întunericului [i lega]ii nop]ii celei lungi,
închizându-se cu acoper\mânturi, pribegi
de la purtarea de grij\ cea ve[nic\ au
c\zut.
3. C\ci, când gândeau c\ se vor pitula
prin p\catele cele ascunse, acoperi]i cu
întunecatul nor al uit\rii, s-au risipit
sp\imânta]i cu înfrico[are [i cu n\luciri
tulbura]i.
1159
4. C\ nici pe[tera, ceea ce îi ]inea pe ei,
i-a p\zit f\r\ de fric\, ci sunete
tulburându-i pe ei r\sunau primprejur, [i
n\luciri posomorâte se ar\tau fe]elor celor
sup\rate.
5. {i nici o putere de foc nu putea s\
lumineze, nici fl\c\rile cele str\lucite ale
stelelor suferea a lumina acea întunecat\
noapte.
6. Ci se vedea la ei numai foc grabnic
plin de fric\, [i speriindu-se de acea
vedere ce nu se vedea, cele ce se vedeau le
socotea a fi mai rele.
7. {i batjocurile me[te[ugului vr\jitoresc
z\cea, [i seme]ia cea de mare
în]elepciune, le era lor mustrarea cu
batjocur\.
8. C\ cei ce f\g\duiau c\ vor goni frica [i
tulbur\rile de la sufletul sp\imântat,
ace[tia erau cuprin[i de fric\ plin\ de râs.
9. C\ci [i când nici un lucru tulbur\tor
nu-i înfrico[a pe ei, de trecerea hiarelor [i
de [uierarea [erpilor îngrozindu-se,
piereau tremurând [i se lep\dau a vedea
aerul, de care nic\ieri nu puteau sc\pa.
10. C\ înfrico[at lucru este, când îns\[i
r\utatea m\rturise[te [i vinov\]e[te< [i
pururea a luat cele rele ]inându-se
cuno[tin]a.
11. C\ nimic nu este frica, f\r\ numai
lipsirea ajutorin]elor celor de la minte.
12. {i când înl\untru este mai mic\
a[teptarea, mai mare socote[te ne[tiin]a
pricinii, ceea ce d\ munca.
13. Iar aceia care în noaptea cea cu
adev\rat neputincioas\, care [i din
fundurile neputinciosului Iad au venit, tot
acela[i somn dormind.
14. De o parte cu groaza n\lucirilor se
goneau, [i de alt\ parte cu lipsirea
sufletului sl\beau, c\ f\r\ de veste [i când
 CARTEA :N}ELEPCIUNII LUI SOLOMON
nu a[teptau le-a venit lor fric\.
15. {i dup\ aceasta, oricare c\dea acolo,
se p\zea închis în temni]a cea f\r\ de fier.
16. C\ ori plugar de era cineva, ori p\stor,
ori lucr\torul de la pustie fiind apucat,
r\bda aceast\ nevoie de care nu se putea
feri.
17. Pentru c\ cu un lan] al întunericului
to]i erau lega]i.
18. Ori vânt [uierând, sau glasul p\s\rilor
cel cu bun viers de pe ramurile cele dese,
sau repezi[ de ap\ mergând cu sil\, sau
lovitur\ cumplit\ de pietre surpate,
alergare cea nev\zut\ a vitelor celor ce
salt\, au glasul cumplitelor hiare celor ce
r\cnesc i-au f\cut de au le[inat, au
r\sunarea mun]ilor, care se frânge întru
sine, îi f\cea s\ se sfâr[easc\ de fric\.
19. C\ toat\ lumea cu lumin\ limpede se
lumina, [i cu neîmpiedicate lucruri se
]inea.
20. {i numai la aceia s-a întins noapte
grea, care erau chipul întunericului, celui
ce va s\-i primeasc\ pe ei, [i ei loru[i î[i
erau mai grei decât întunericul.
CAP. 18.
Urmarea pedepselor Eghiptenilor [i
ie[irea Evreilor din Eghipet.
{i la cuvio[ii t\i mare lumin\ era, al
c\rora glasul îl auzea, iar chipul nu-l
vedea.
2. {i pentru c\ nu p\timeau [i ei acelea,
îi fericea pe ei, [i mul]umea pentru c\ nu-
[i izbândesc pentru asuprelile cele mai
dinainte [i se rugau s\-i ierte de relele ce
le-au fost f\cut.
3. Pentru care le-ai dat lor stâlp de foc
arz\tor, care s\-i pov\]uiasc\ întru acea
c\l\torie ne[tiut\, [i soare f\r\ de
1160
stric\ciune ai dat acestei c\l\torii
iubitoare de cinste.
4. C\ vrednici erau aceia a se lipsi de
lumin\ [i a se p\zi întru întuneric, cei ce
au p\zit pe fiii t\i închi[i, prin care trebuia
s\ se dea veacului nestricata lumin\ a
legii.
5. {i când s-au sf\tuit ei s\ omoare
pruncii celor cuvio[i, un fiu s-a pus afar\,
[i s-a mântuit, spre mustrarea lor le-ai luat
lor mul]imea fiilor, [i pe to]i odat\ i-ai
pierdut în ap\ mare.
6. Noaptea aceea mai înainte a fost
cunoscut\ p\rin]ilor no[tri, ca, cu adev\rat
s\ [tie la ce jur\mânturi au crezut, [i
n\d\jduind întru acelea, s\ se veseleasc\.
7. Iar poporul t\u a v\zut [i mântuirea
celor drep]i [i pieirea vr\jma[ilor.
8. C\ precum ai pedepsit pe potrivnici cu
aceia, a[a pe noi chemându-ne ne-ai m\rit.
9. C\ întru ascuns jertfeau cuvio[ii fiii
celor buni, [i legea Dumnezeirii într-un
gând o au pus, asemenea acestora [i
bun\t\]ilor [i primejdiilor s\ fie p\rta[i
sfin]ii, cântând laudele p\rin]ilor.
10. Iar strigarea cea neîntocmit\ a
vr\jma[ilor r\suna, [i cu jale se purtau
pruncii plângând.
11. Cu aceea[i pedeaps\ pedepsindu-se
robul [i st\pânul, prostul [i împ\ratul
acelea[i p\timind.
12. To]i împreun\ chemând moartea,
aveau mor]i nenum\ra]i, c\ nu ajungeau
cei vii a-i îngropa, de vreme ce într-o
clipeal\ cea mai mare parte a neamului lor
a pierit.
13. C\ cei ce toate nu le-au crezut pentru
fermec\turi, când le-au pierit cei întâi
n\scu]i au m\rturisit, c\ poporul este fiul
lui Dumnezeu.
14. C\ lina t\cere cuprinzând toate, [i
 CARTEA :N}ELEPCIUNII LUI SOLOMON
noaptea cu repedea ei curgere mijlocind.
15. Cuvântul t\u cel atotputernic din cer,
din scaunele împ\r\te[ti cumplit r\zboinic
în mijlocul p\mântului celui de pierit a
s\rit.
16. Sabie ascu]it\ purtând porunca ta cea
nef\]arnic\, [i stând a umplut toate de
moarte, [i pân\ la cer ajungea, [i sta pe
p\mânt.
17. Atunci îndat\ n\lucirile visurilor
groaznic i-au tulburat pe ei, [i înfrico[\ri
f\r\ de veste au st\tut asupra lor.
18. {i altul aiurea z\când jum\tate mort,
ar\ta pentru ce pricin\ moare.
19. C\ visele care i-au tulburat pe ei, mai
înainte au ar\tat aceasta, ca s\ nu piar\
ne[tiind pentru ce p\timesc r\u.
20. {i s-a atins [i de drep]i ispita mor]ii, [i
au pierit mul]i în pustie, ci nu îndelung a
]inut mânia.
21. C\ gr\bind b\rbatul cel nevinovat, i-a
ap\rat arma slujbei sale rug\ciunea, [i
îmblânzirea t\mâierii aducând a st\tut
împotriva mâniei, [i sfâr[it a pus
primejdiei mor]ii, ar\tându-se pe sine a fi
robul t\u.
22. {i a biruit mul]imea nu cu t\ria
trupului, nici cu lucrarea armelor, ci cu
cuvântul a supus pe ucig\torul, pomenind
jur\mânturile p\rin]ilor [i leg\turile.
23. C\ fiind gr\mad\ de mor]i z\când unii
peste al]ii, stând la mijloc, a potolit mânia
[i a desp\r]it calea cea de c\tre cei vii.
24. C\ în ve[mânt lung pân\ la c\lcâie era
toat\ podoaba [i m\rirea p\rin]ilor în
s\p\tur\ de piatr\ cu patru rânduri, [i
m\rirea ta peste stema capului lui.
25. La acestea a încetat ucig\torul, [i s-a
temut de acestea, c\ numai singur\ ispita
mâniei era destul\.
1161
CAP. 19.
Pieirea celor f\r\delege [i mântuirea
drep]ilor.
Iar celor necredincio[i, pân\ la sfâr[it le-a
st\tut mânie nemilostiv\.
2. C\ [tiau mai înainte ale lor [i cele
viitoare, c\ l\sându-i ei s\ se duc\, [i cu
sârguial\ petrecându-i, p\rându-le r\u, au
alergat dup\ ei.
3. C\ înc\ în mâini având plânsurile, [i
plângând la mormânturile mor]ilor, alt
gând nebunesc au luat, [i pe care rugându-
i, i-au scos pe ace[tia ca pe ni[te fug\tori
îi gonea.
4. C\ ;i tr\gea pe ei la aceasta pedeapsa
de care erau vrednici, [i de cele ce mai
înainte s-au întâmplat, [i-au uitat ca s\ se
plineasc\ pedeapsa ce lipsea din nevoile
lor.
5. {i poporul t\u minunat s\ treac\, iar
aceia neauzit\ moarte s\ afle.
6. C\ toate f\ptura dup\ felul s\u deplin
de sus se ocârmuia, ca s\ slujeasc\
poruncilor tale, ca fiii t\i s\ se p\zeasc\
nev\t\ma]i.
7. Norul umbrea tab\ra, [i din apa, care
mai înainte era acolo s-a v\zut p\mânt
uscat, din Marea Ro[ie cale f\r\ de
piedic\, [i câmp cu paji[te din valuri
silnice.
8. Prin care tot neamul a trecut, pe care i-
a acoperit mâna ta, v\zând minunate
minuni.
9. C\ci ca ni[te cai au p\scut, [i ca mieii
au s\ltat, l\udându-te pe tine Doamne, cel
ce i-ai mântuit pe ei.
10. C\ înc\ î[i aduceau aminte de cele ce
s-au fost întâmplat în p\mântul
nemerniciei lor, cum p\mântul în loc de a
na[te vite, a scos mu[i]e, [i în loc de pe[ti,
 CARTEA :N}ELEPCIUNII LUI SOLOMON

a v\rsat râul mul]ime de broa[te. poporul t\u [i l-ai în\l]at, [i nu l-ai trecut
11. {i mai pe urm\ au v\zut [i na[tere cu vederea, ci în toat\ vremea [i în tot
nou\ de p\s\ri, când fiind purta]i de poft\ locul stai lâng\ el.
au cerut mânc\ri desf\tate.
12. C\ spre mângâierea lor s-au suit de la
mare prepeli]e, [i aceste pedepse au venit
peste cei p\c\to[i nu f\r\ de semne, care
mai înainte au fost cu puterea tr\snetelor,
c\ cu dreptul p\timeau pentru r\ut\]ile lor.
13. C\ foarte grea ur\ a me[te[ugit asupra
nemernicilor, c\ al]ii pe oameni
necunoscu]i ce veneau nu-i primeau, iar
ace[tia pe nemernicii cei de la ei, care le
f\ceau bine i-au supus robiei.
14. {i nu numai aceasta, orice socoteal\
fie despre aceasta, c\ aceia cu pizm\
primeau pe cei str\ini,
15. Iar ace[tia dup\ ce cu bucurie au
primit pe oamenii, care împreun\ cu ei
erau p\rta[i acelora[i drept\]i, cu cumplite
necazuri i-au asuprit.
16. {i au fost b\tu]i [i cu orbire, precum
aceia la u[ile dreptului aceluia când cu
foarte mare întuneric fiind cuprin[i,
fiecare ie[irea u[ilor sale o c\uta.
17. C\ stihiile prin sine împreunându-se,
ca coardele la o al\ut\ schimb\ numele
cântecului, m\car c\ glasul pururea
r\mâne, care lucru din vederea cea
adev\rat\ a celor f\cute se poate vedea.
18. C\ cele de uscat în cele de ap\ se
mutau, [i cele ce înotau, treceau pe
p\mânt.
19. Focul ardea în ap\ peste puterea sa, [i
apa cea sting\toare nu-[i aducea aminte de
puterea sa.
20. Flac\ra c\rnurile dobitoacelor celor
stric\cioase, care umblau împreun\ nu le
topea, nici felul de hran\ nemuritoare,
care se topea ca [i ghea]a.
21. C\ întru toate Doamne ai m\rit pe

1162
 CARTEA :N}ELEPCIUNII LUI ISUS FIUL LUI SIRAH
CARTEA ÎN}ELEPCIUNII LUI ISUS FIUL LUI SIRAH
CAP. 1.
Lauda în]elepciunii [i a temerii de
Dumnezeu.
Toat\ în]elepciunea este de la Domnul, [i
cu el este în veac.
2. Nisipul m\rilor [i pic\turile ploii [i
zilele veacului, cine le va num\ra?
3. În\l]imea cerului [i l\]imea
p\mântului, [i adâncul [i în]elepciunea,
cine le va cerca?
4. Mai înainte de toate s-a zidit
în]elepciunea, [i în]elegerea min]ii din
veac.
5. Izvorul în]elepciunii este cuvântul lui
Dumnezeu întru cele înalte, [i c\ile ei
porunci ve[nice.
6. R\d\cina în]elepciunii, cui s-a
descoperit? {i me[te[ugurile ei, cine le-a
cunoscut?
7. Unul este în]elept înfrico[at foarte, cel
ce [ade pe scaunul s\u.
8. Domnul, el o au zidit pe ea, [i o au
v\zut, [i o au num\rat pe ea, [i o au
rev\rsat peste toate lucrurile sale.
9. {i peste tot trupul dup\ d\ruirea sa, [i
o au dat pe ea celor ce ;l iubesc pe el.
10. Frica Domnului, m\rire [i laud\ [i
veselie [i cunun\ de bucurie.
11. Frica Domnului va desf\ta inima, [i va
da veselie [i bucurie [i lungime de zile.
12. Celui ce se teme de Domnul, bine îi va
fi întru cele mai de pe urm\, [i în ziua
sfâr[itului s\u va afla har.
13. Începutul în]elepciunii este a se teme
de Dumnezeu, [i cu cei credincio[i în
mitras s-a zidit împreun\ cu ei.
14. {i cu oamenii temelia veacului au
1163
încuibat, [i cu s\mân]a lor se încrede.
15. Sa]iul în]elepciunii este a se teme de
Domnul, [i îi îmbat\ pe ei din rodurile
sale.
16. Toat\ casa lui o va umple de cele ce
pofte[te, [i c\m\rile lui de rodurile ei.
17. Cununa în]elepciunii frica Domnului
care odr\sle[te pacea, [i vindecare de
îns\n\to[ire< [i au v\zut [i o au num\rat pe
ea.
18. {tiin]\ [i cuno[tin]\ de în]elegere ca
ploaia a v\rsat, [i a în\l]at m\rirea celor ce
se ]in de dânsa.
19. R\d\cina în]elepciunii este a se teme
de Domnul, [i ramurile ei lungime de zile.
20. Frica Domnului gone[te p\catele, [i la
cine petrece, întoarce de la acela mânia.
21. Mânia nedreapt\ nu se va putea
îndrepta, c\ pripa mâniei lui c\dere este
lui.
22. Pân\ la o vreme va suferi cel îndelung
r\bd\tor, dup\ aceea va r\s\ri lui veselie.
23. Pân\ la o vreme î[i va ascunde
cuvintele sale, [i buzele celor credincio[i
vor gr\i sfatul lui.
24. :ntru vistieriile în]elepciunii sunt
pildele [tiin]ei< iar urâciune este celui
p\c\tos evlavia lui Dumnezeu.
25. Pofte[ti în]elepciune? }ine poruncile,
[i Domnul o va da pe ea ]ie.
26. C\ în]elepciunea [i înv\]\tura este
frica Domnului, [i pl\cute sunt lui
credin]a [i blânde]ele.
27. Nu fii necrez\tor fricii Domnului, [i s\
nu te apropii la el cu inim\ îndoit\.
28. Nu te f\]\rnici în gurile oamenilor, [i
buzelor tale ia aminte.
29. Nu te în\l]a pe tine, ca s\ nu cazi, [i s\
 CARTEA :N}ELEPCIUNII LUI ISUS FIUL LUI SIRAH
aduci necinste sufletului t\u.
30. {i s\ descopere Domnul cele ascunse
ale tale, [i în mijlocul adun\rii s\ te surpe
pe tine.
31. Pentru c\ nu te-ai apropiat la frica
Domnului, [i inima ta este plin\ de
vicle[ug.
CAP. 2.
Îndemnuri la r\bdare< roadele temerii
de Dumnezeu [i pedeapsa
necredincio[ilor.
Fiule! Când vrei s\ te apropii s\ sluje[ti
Domnului Dumnezeu, g\te[te-]i sufletul
t\u spre ispit\.
2. Îndrepteaz\-]i inima ta, [i rabd\ [i s\
nu te gr\be[ti în vremea venirii.
3. Lipe[te-te de dânsul [i nu te dep\rta,
ca s\ cre[ti întru cele de apoi ale tale.
4. Tot ce se va întâmpla ]ie, prime[te, [i
întru schimb\rile smereniei tale
dep\rteaz\ de la tine mânia.
5. C\ în foc se l\mure[te aurul, iar
oamenii cei primi]i, în cuptorul smereniei.
6. Crede lui, [i ;]i va ajuta ]ie,
îndrepteaz\ c\ile tale [i n\d\jduie[te spre
dânsul.
7. Cei ce v\ teme]i de Domnul, a[tepta]i
mila lui, [i nu v\ abate]i ca s\ nu c\de]i.
8. Cei ce v\ teme]i de Domnul, crede]i
lui [i nu va c\dea plata voastr\.
9. Cei ce v\ teme]i de Domnul,
n\d\jdui]i cele bune [i veselia veacului [i
a milei.
10. Uita]i-v\ la neamurile cele din început
[i vede]i, cine a n\d\jduit spre Domnul [i
s-a ru[inat?
11. Sau cine a petrecut în frica lui [i a fost
p\r\sit? Sau cine l-a chemat pe el [i a fost
trecut cu vederea?
1164
12. Pentru c\ îndur\tor [i milostiv este
Domnul [i iart\ p\catele [i mântuie[te în
vremea necazului.
13. Vai inimilor celor fricoase! {i
mâinilor celor slabe [i p\c\tosului, care
umbl\ pe dou\ c\r\ri.
14. Vai inimii celei slabe! C\ nu crede,
pentru aceea nu se va acoperi.
15. Vai vou\ celor ce a]i pierdut r\bdarea!
{i ce ve]i face, când va cerca Domnul?
16. Cei ce se tem de Domnul, nu vor fi
necrez\tori cuvintelor lui, [i cei ce ;l
iubesc pe el, vor p\zi c\ile lui.
17. Cei ce se tem de Domnul, vor c\uta
bun\voin]a lui, [i cei ce ;l iubesc pe el, vor
plini legea.
18. Cei ce se tem de Domnul, vor g\ti
inimile lor, [i înaintea lui vor smeri
sufletele lor.
19. S\ c\dem în mâinile Domnului [i nu
în mâinile oamenilor.
20. C\ precum este slava lui, a[a este [i
mila lui.
CAP. 3.
Datoriile fiilor c\tre p\rin]i [i
binecuvântarea acestora. Inima
împietrit\ se hule[te< iar cea în]eleapt\
[i milostiv\ se laud\.
Pe mine tat\l asculta]i-m\ fiilor [i a[a
face]i, ca s\ v\ mântui]i.
2. C\ Domnul au m\rit pe tat\ întru
feciori [i judecata mamei o au înt\rit întru
fii.
3. Cel ce cinste[te pe tat\, se va cur\]i de
p\cat.
4. {i ca cel ce strânge comori a[a este cel
ce cinste[te pe mama sa.
5. Cel ce cinste[te pe tat\ veseli-se-va de
fii, [i în ziua rug\ciunii sale se va auzi.
 CARTEA :N}ELEPCIUNII LUI ISUS FIUL LUI SIRAH
6. Cel ce m\re[te pe tat\ se va îndelunga
în zile, [i cel ce ascult\ de Domnul va
odihni pe mama sa.
7. Cel ce se teme de Domnul cinsti-va pe
tat\l s\u [i ca st\pânilor va sluji celor ce l-
au n\scut pe el.
8. Cu fapta [i cu cuvântul cinste[te pe
tat\l t\u [i pe mama ta, ca s\ vin\ ]ie
binecuvântare de la dân[ii.
9. C\ binecuvântarea tat\lui înt\re[te
casele fiilor, iar blestemul mamei
dezr\d\cineaz\ temeliile.
10. Nu te m\ri întru necinstea tat\lui t\u,
c\ necinstea tat\lui t\u nu-]i este ]ie
m\rire.
11. C\ m\rirea omului este din cinstea
tat\lui s\u [i ocar\ fiilor este mama
necinstit\.
12. Fiule! Sprijine[te pe tat\l t\u la
b\trâne]e [i nu-l mâhni pe el în via]a lui.
13. {i de ;[i va pierde mintea îng\duie[te-
l [i nu-l necinsti pe dânsul, cu toat\ t\ria
ta.
14. Pentru c\ milostenia tat\lui nu va fi
uitat\, [i în locul p\catelor se va zidi casa
ta.
15. În ziua necazului t\u aduce-[i-va
aminte de tine, ca ghea]a când este senin,
a[a se vor topi p\catele tale.
16. Ca un hulitor este cel ce p\r\se[te pe
tat\, [i blestemat de Domnul este cel ce
mânie pe mama sa.
17. Fiule! Cu blânde]e s\vâr[e[te lucrurile
tale [i de omul cel primit te vei iubi.
18. Cu cât e[ti mai mare, cu atâta mai
mult te smere[te, [i înaintea Domnului vei
afla har.
19. C\ mare este puterea Domnului [i de
c\tre cei smeri]i se m\re[te.
20. Cele mai presus de tine nu le c\uta [i
cele mai tari decât tine nu le cerca
1165
nebune[te.
21. Cele ce s-au poruncit ]ie acelea cu
cuviin]\ le cuget\, c\ nu-]i sunt de treab\
]ie cele ascunse.
22. În lucrurile cele de[arte nu ispiti mult,
c\ mai mult decât este priceperea omului
s-a ar\tat ]ie.
23. C\ pe mul]i i-au în[elat p\rerea lor [i
socoteala rea a f\cut s\ alunece cugetele
lor.
24. Inima vârtoas\ r\u va p\]i mai pe
urm\.
25. {i cel ce iube[te primejdia, va c\dea
într-însa.
26. Inima vârtoas\ îngreuia-se-va de
osteneli, [i cel p\c\tos va ad\uga p\cate
peste p\cate.
27. În aducerea trufa[ului nu este
vindecare, c\ r\sadul p\catului s-a
r\d\cinat într-însul.
28. Inima celui în]elept va cugeta pilda, [i
urechea celui ascult\tor, pofta celui
în]elept.
29. Focul arz\tor îl va stinge apa, [i
milostenia va cur\]i p\catele.
30. Cel ce r\spl\te[te daruri î[i aduce
aminte dup\ aceasta, [i în vremea c\derii
va afla înt\rire.
CAP. 4.
Îndemnare spre milostenie [i spre
în]elepciune, ar\tând folosin]ele lor.
Fiule! Via]a s\racului s\ nu o lipse[ti, [i
ochii celor lipsi]i nu-i face s\ a[tepte.
2. Sufletul fl\mând s\ nu-l întristezi, [i
s\ nu urgise[ti pe om când are lips\.
3. Inima nec\jit\ nu o tulbura, [i nu
întârzia a da celui lipsit.
4. Rug\ciunea celui nec\jit nu o lep\da,
[i nu-]i întoarce fa]a ta de c\tre cel lipsit.
 CARTEA :N}ELEPCIUNII LUI ISUS FIUL LUI SIRAH
5. De c\tre cel s\rac nu-]i întoarce
ochiul, [i nu da loc omului s\ te blesteme.
6. C\ rug\ciunea celui ce te blestem\ pe
tine întru am\r\ciunea sufletului s\u, o va
auzi cel ce l-au f\cut pe el.
7. Iubit te f\ adun\rii, [i celui mai mare
smere[te capul t\u.
8. Pleac\ s\racului urechea ta, [i cu
blânde]e r\spunde lui cele de pace.
9. Scoate pe cel n\p\stuit din mâna celui
ce ;l n\p\stuie[te, [i s\ nu sl\be[ti de
inim\ când judeci.
10. Fii celor s\raci ca un tat\, [i în loc de
b\rbat mamei lor.
11. {i vei fi ca fiul celui Preaînalt, [i te va
iubi mai mult mama ta.
12. În]elepciunea înal]\ pe fiii s\i, [i
prime[te pe cei ce o caut\ pe ea.
13. Cel ce o iube[te pe ea, iube[te via]a, [i
cei ce mânec\ la ea, se vor umple de
veselie.
14. Cel ce o ]ine pe ea, va mo[teni m\rire
[i oriunde va merge, îl va binecuvânta pe
el Domnul.
15. Cei ce slujesc ei, sluji-vor celui sfânt,
[i pe cei ce o iubesc pe ea, îi iube[te
Domnul.
16. Cel ce ascult\ de ea, judeca-va
neamuri, [i cel ce se apropie de ea, va
locui cu n\dejde.
17. De vei crede ei, o vei mo[teni pe ea, [i
vei ]ine rodurile ei.
18. C\ curmezi[ umbl\ cu dânsul întâi,
temere [i fric\ va aduce peste el.
19. {i-l va chinui pe el cu înv\]\tura sa,
pân\ ce va crede sufletului lui, [i-l va ispiti
pe el întru îndrept\rile sale.
20. {i iar\[i se va întoarce drept la el, [i-l
va veseli pe el [i îi va descoperi lui
ascunsele sale.
21. Iar de va r\t\ci, îl va p\r\si pe el, [i-l
1166
va da în mâinile c\derii lui.
22. P\ze[te vremea [i te fere[te de r\u [i
pentru sufletul t\u nu te ru[ina.
23. C\ este ru[ine, care aduce p\cat [i este
ru[ine, care aduce m\rire [i har.
24. Nu lua fa]a asupra sufletului t\u [i nu
te ru[ina de c\derea ta.
25. Nu opri cuvântul în vreme de
mântuire.
26. C\ din cuvânt se cunoa[te
în]elepciunea [i din graiurile limbii
înv\]\tura.
27. Nu gr\i împotriva adev\rului, ci te
ru[ineaz\ pentru neînv\]\tura ta.
28. Nu-]i fie ru[ine a m\rturisi p\catele
tale [i nu te sili împotriva curgerii râului.
29. {i nu te supune omului nebun [i nu lua
fa]a celui puternic.
30. Pân\ la moarte te lupt\ pentru adev\r
[i Domnul Dumnezeu se va lupta pentru
tine.
31. Nu fi aspru cu limba ta [i lene[ întru
lucrurile tale.
32. Nu fi ca un leu în casa ta [i nu nec\ji
cu mânie pe casnicii t\i.
33. S\ nu fie mâna ta tins\ a lua [i strâns\
a da.
CAP. 5.
Nu trebuie a r\mâne în p\cat
n\d\jduind în averi [i în virtute< nu fi
r\t\cind, ci statornic în calea
Domnului [i în]elept în cuvinte< nu fi
clevetitor sau cu dou\ limbi.
Nu n\d\jdui întru avu]iile tale [i s\ nu
zici> am destule.
2. Nu urma sufletului t\u [i t\riei tale, ca
s\ umbli în poftele inimii tale.
3. {i s\ nu zici> cine m\ va smeri, sau
cine m\ va supune? C\ Domnul izbândind
 CARTEA :N}ELEPCIUNII LUI ISUS FIUL LUI SIRAH
va izbândi asupra ta.
4. S\ nu zici> am p\c\tuit [i ce mi s-a
f\cut mie? C\ Domnul este îndelung
r\bd\tor.
5. Pentru cur\]enie s\ nu fii f\r\ de fric\,
ca s\ nu adaugi p\cate peste p\cate.
6. {i s\ nu zici> mila lui este mare, va
cur\]i mul]imea p\catelor mele.
7. C\ mila [i mânia de la el este, [i peste
cei p\c\to[i va odihni mânia lui.
8. Nu întârzia a te întoarce la Domnul [i
nu l\sa din zi în zi.
9. C\ f\r\ de veste va ie[i mânia
Domnului [i în vremea izbândirii te va
pierde.
10. Nu n\d\jdui în avu]iile nedrepte, c\
nimic nu-]i vor folosi în ziua judec\]ii.
11. Nu vântura în tot vântul [i nu merge
pe toat\ calea> a[a este p\c\tosul cel cu
dou\ limbi.
12. Fii statornic întru cugetul t\u [i unul
s\ fie cuvântul t\u.
13. Fii grabnic a auzi [i întru îndelungarea
mâniei gr\ie[te r\spunsul.
14. De [tii, r\spunde aproapelui t\u, iar de
nu, pune-]i mâna ta peste gura ta.
15. M\rirea [i batjocura este în vorb\ [i
limba omului este c\derea lui.
16. S\ nu te chemi [optitor, [i cu limba ta
nu vicleni.
17. C\ peste fur este ru[ine [i însemnare
foarte rea peste cel cu dou\ limbi.
18. :ntre mare [i între mic nu fi
necunosc\tor.
CAP. 6.
Despre ocar\, însu[irile prieteniei celei
adev\rate [i r\splata celor ce iubesc
în]elepciunea.
{i în loc de prieten, nu te face vr\jma[, c\
1167
numele r\u ru[ine [i ocar\ va mo[teni, a[a
este p\c\tosul cel cu dou\ limbi.
2. Nu te m\ri întru sfatul sufletului t\u,
ca s\ nu se r\peasc\ ca un taur sufletul t\u.
3. Frunzele tale vei mânca [i rodurile
tale vei pierde [i vei r\mâne ca un lemn
uscat.
4. Sufletul r\u pierde-va pe cel ce ;l are
pe el, [i-l va face bucurie vr\jma[ilor.
5. Gâtlejul dulce va înmul]i pe prietenii
s\i [i limba cea bine gr\itoare va înmul]i
închin\ciunile cele bune.
6. Mul]i s\ fie, care au pace cu tine, iar
sfetnicii t\i s\ fie dintru o mie unul.
7. De ai prieten, în nevoie s\-l ai pe el [i
nu te încrede curând lui.
8. Pentru c\ este prieten pân\ la o vreme
[i nu va r\mâne în ziua necazului t\u.
9. {i este prieten, care se întoarce la
vrajb\ [i certarea oc\rii tale va descoperi.
10. {i este prieten so] de mas\ [i nu va
r\mâne lâng\ tine în ziua necazului t\u.
11. {i în cele bune ale tale va fi ca [i tine
[i cu slugile tale va îndr\zni.
12. De te vei smeri, va fi împotriva ta [i de
la fa]a ta se va ascunde.
13. De neprietenii t\i te desp\r]e[te [i de
prietenii t\i ia-]i aminte.
14. Prietenul credincios este acoper\mânt
tare> [i cel ce l-a aflat pe el, aflat-a
comoar\.
15. Cu prietenul credincios nimic nu se
poate asem\na [i nu este m\sur\ bun\t\]ii
lui.
16. Prietenul credincios este leacul vie]ii
[i cei ce se tem de Domnul îl vor afla pe
el.
17. Cel ce se teme de Domnul bine va ]ine
priete[ugul s\u, c\ precum el a[a [i
aproapele lui.
18. Fiule! Din tinere]ile tale alege
 CARTEA :N}ELEPCIUNII LUI ISUS FIUL LUI SIRAH
înv\]\tura [i pân\ la c\runte]ele tale vei
afla în]elepciune.
19. Ca [i cel ce ar\ [i seam\n\, apropie-te
la ea [i a[teapt\ rodurile ei cele bune.
20. C\ cu lucrarea ei pu]in te vei osteni [i
curând vei mânca din rodurile ei.
21. Cât de grea este celor neînv\]a]i, [i cel
f\r\ de inim\ nu va r\mâne întru ea.
22. C\ piatra ispitirii tale va fi într-;nsul [i
nu va z\bovi a o lep\da pe ea.
23. C\ în]elepciunea dup\ numele ei este
[i nu la mul]i este ar\tat\.
24. Ascult\ fiule! {i prime[te înv\]\tura
mea [i nu lep\da sfatul meu.
25. {i bag\ picioarele tale în obezile ei [i
în lan]ul ei grumazul t\u.
26. Supune um\rul t\u [i o poart\ pe ea [i
s\ nu-]i fie greu de leg\turile ei.
27. Cu tot sufletul t\u te apropie la ea [i cu
toat\ puterea ta p\ze[te c\ile ei.
28. Cearc-o [i o caut\, [i se va ar\ta ]ie, [i
dac\ o vei afla, s\ nu o la[i pe ea.
29. C\ mai pe urm\ vei afla odihna ei, [i
se va întoarce ]ie întru bucurie.
30. {i vor fi ]ie obezile ei acoper\mânt de
t\rie, [i lan]urile ei podoab\ de m\rire.
31. C\ podoab\ de aur este într-însa, [i
leg\turile ei fire de iachint.
32. Ca [i cu hain\ de m\rire te vei îmbr\ca
cu ea, [i cununa bucuriei vei pune ]ie.
33. De vei vrea fiule, vei înv\]a, [i de vei
pune sufletul t\u, iscusit vei fi.
34. De vei iubi a auzi, vei primi
înv\]\tura, [i de vei pleca urechea ta,
în]elept vei fi.
35. :ntru mul]imea b\trânilor stai, [i cu cel
în]elept te une[te.
36. Tot graiul dumnezeiesc pofte[te a-l
auzi, [i pildele în]elegerii s\ nu treac\ de
la tine.
37. De vei vedea în]elept, mânec\ la el, [i
1168
pragurile u[ilor lui s\ le roaz\ piciorul t\u.
38. Cuget\ întru poruncile Domnului, [i
întru legea lui pururea s\ gânde[ti.
39. El va înt\ri inima ta, [i pofta
în]elepciunii tale se va da ]ie.
CAP. 7.
Pov\]uiri despre ferirea faptelor rele [i
f\]\rnicie. Respectul b\trânilor,
datoriile p\rin]ilor c\tre fii [i a fiilor
c\tre p\rin]i. Îndemnarea la
milostenie.
Nu face rele, [i nu te va prinde pe tine r\ul.
2. Dep\rteaz\-te de la nedrept, [i se va
abate de la tine.
3. Fiule! Nu sem\na pe brazdele
nedrept\]ii, c\ci nu le vei secera pe ele cu
[apte p\r]i mai multe.
4. Nu cerca de la Domnul st\pânire, nici
de la împ\ratul scaun de m\rire.
5. Nu te face drept înaintea Domnului, [i
înaintea împ\ratului nu te ar\ta c\ e[ti
în]elept.
6. Nu cerca s\ fii judec\tor, ca nu cumva
s\ nu po]i ridica nedrept\]ile.
7. Ca nu cumva s\ te sfie[ti de fa]a celui
puternic, [i s\ pui sminteal\ întru
dreptatea ta.
8. Nu p\c\tui asupra mul]imii cet\]ii,
nici te amesteca în gloat\.
9. Nu te lega de dou\ ori cu p\catul, c\ [i
odat\ nu vei fi nevinovat.
10. S\ nu zici> la mul]imea darurilor mele
va c\uta, [i când le voiu aduce acelea
Preaînaltului Dumnezeu, le va primi.
11. Nu sl\bi în rug\ciunea ta, [i nu trece
cu vederea a face milostenie.
12. Nu râde de omul cel ce este întru
am\r\ciunea sufletului s\u, c\ este cel ce
smere[te [i cel ce înal]\.
 CARTEA :N}ELEPCIUNII LUI ISUS FIUL LUI SIRAH
13. Nu sem\na minciuni asupra fratelui
t\u, nici împotriva prietenului t\u s\ nu
faci a[a.
14. Nu voiu a min]i nici o minciun\, c\
minciuna deas\ nu este bun\.
15. Nu fi vorbitor în mul]imea b\trânilor,
[i nu poftori cuvântul în rug\ciunea ta.
16. S\ nu ur\[ti lucrarea cea cu osteneal\,
[i lucrarea p\mântului cea f\cut\ de cel
Preaînalt.
17. Nu te socoti împreun\ cu mul]imea
p\c\to[ilor, adu-]i aminte, c\ mânia nu va
z\bovi.
18. Smere[te sufletul t\u foarte, c\
izbânda celui necredincios foc [i vierme
este.
19. S\ nu schimbi prietenul pentru bani
nicidecum, nici pe fratele cel bun pentru
aurul sufir.
20. Nu te abate de la femeia bun\ [i
în]eleapt\, c\ harul ei este mai bun decât
aurul.
21. Nu nec\ji pe sluga, care lucreaz\ cu
adev\r, nici pe n\imitul, care î[i d\
sufletul s\u.
22. Pe sluga în]eleapt\ s\ o iubeasc\
sufletul t\u< s\ nu-l lipse[ti pe el de
slobozenie.
23. Ai tu dobitoace? Socote[te-le pe ele, [i
de sunt ]ie de folos, r\mân\ la tine.
24. Feciori ai? Înva]\-i pe ei, [i înduplec\
din pruncie grumazul lor.
25. Fete ai? P\ze[te trupul lor, [i s\ nu-]i
ar\]i vesel\ fa]a c\tre ele.
26. M\rit\-]i fata, [i mare lucru vei face, [i
dup\ b\rbat în]elept o m\rit\.
27. Muiere ai dup\ suflet? Nu o lep\da pe
ea.
28. Cu toat\ inima cinste[te pe tat\l t\u, [i
de durerile maicii tale s\ nu-]i ui]i.
29. Adu-]i aminte, c\ prin ei te-ai n\scut,
1169
[i ce vei r\spl\ti lor precum ei ]ie?
30. Cu tot sufletul t\u te teme de Domnul,
[i pe preo]ii lui cinste[te-i.
31. Cu toat\ puterea iube[te pe cel ce te-a
f\cut pe tine, [i pe slugile lui s\ nu le
p\r\se[ti.
32. Teme-te de Domnul, [i cinste[te pe
preot, [i-i d\ parte lui precum s-au
poruncit ]ie.
33. Pârg\, [i pentru p\cat, [i darul
bra]elor, [i jertfele sfin]eniei, [i pârga
celor sfinte.
34. {i celui s\rac tinde mâna ta, ca s\ se
s\vâr[easc\ binecuvântarea ta,
35. Harul d\rii înaintea a tot cel viu, [i de
la cel mort, s\ nu opre[ti darul.
36. Nu te întoarce de c\tre cei ce se jelesc,
[i cu cei ce plâng, plângi.
37. Nu te lenevi a cerceta pe cel bolnav, c\
dintr-acestea vei fi iubit.
38. :ntru toate cuvintele tale adu-]i aminte
de cele mai de pe urm\ ale tale, [i în veac
nu vei p\c\tui.
CAP. 8.
Nu te certa cu nimeni, nu dispre]ui pe
cel ce se poc\ie[te, ascultarea
b\trânilor, certarea p\c\to[ilor,
împrumut [i chez\[ie.
Nu te prici cu cel puternic, ca nu cumva s\
cazi în mâinile lui.
2. Nu te prici cu omul bogat, ca nu
cumva s\ pun\ asupra ta cump\na.
3. C\ pe mul]i i-a pierdut aurul, [i
inimile împ\ra]ilor le-a plecat.
4. Nu te sf\di cu omul limbut, [i nu
gr\m\di lemne peste focul lui,
5. Nu glumi cu omul neînv\]at, ca s\ nu
se necinsteasc\ str\mo[ii t\i.
6. Nu înfrunta pe omul, care se întoarce
 CARTEA :N}ELEPCIUNII LUI ISUS FIUL LUI SIRAH
de la p\cat, adu-]i aminte c\ to]i vinova]i
suntem.
7. S\ nu necinste[ti pe om la b\trâne]ile
lui, c\ [i dintre noi îmb\trânesc.
8. Nu te bucura de moartea vr\jma[ului
t\u, adu-]i aminte c\ to]i murim.
9. Nu trece cu vederea vorbele
în]elep]ilor, ci în pildele lor te amestec\,
10. C\ de la ei vei lua înv\]\tur\, [i a sluji
celor mai mari.
11. Nu trece vorba celor b\trâni, c\ [i ei
au înv\]at de la p\rin]ii lor.
12. C\ de la ei vei înv\]a în]elegere, [i în
vreme de lips\ a da r\spuns.
13. Nu a]â]a c\rbunii p\c\tosului, ca s\ nu
arzi în v\paia focului lui.
14. S\ nu stai împotriv\ de c\tre fa]a
batjocoritorului, ca s\ nu [az\ ca un
pânditor la gura ta.
15. Nu da împrumut omului celui mai tare
decât tine, [i de ;l vei împrumuta,
socote[te ca [i cum ai fi pierdut.
16. Nu chez\[ui peste puterea ta< iar de te
chez\[uie[ti, ai grij\ ca [i cum ai pl\ti.
17. Nu te judeca cu judec\torul, c\ dup\
m\rimea lui vor judeca lui.
18. Cu cel îndr\zne] s\ nu mergi în cale,
ca s\ nu se îngreuieze asupra ta.
19. C\ el dup\ voia sa va face, [i vei pieri
împreun\ cu nebunia lui.
20. Cu cel mânios nu te sf\di, [i nu merge
cu el prin pustie, c\ci ca o nimic este
sângele înaintea ochilor lui, [i unde nu vei
avea ajutor, te va ucide.
21. Cu cel nebun nu te sf\tui, c\ nu va
putea t\inui cuvântul.
22. Înaintea celui str\in nu face lucru de
tain\, c\ nu [tii ce va fi.
23. Nu la tot omul î]i ar\ta inima ta, [i s\
nu-]i aduc\ ]ie har.
1170
CAP. 9.
Pov\]uiri cum s\ se poarte omul cu
muierile, prietenii [i neprietenii.
Nu r=vni muierea care este la sânul t\u, ca
s\ nu o înve]i asupra ta înv\]\tur\ rea.
2. S\ nu dai muierii sufletul t\u, ca s\ se
suie ea peste puterea ta.
3. Nu te întâmpina cu muierea
desfrânat\, ca s\ nu cazi în la]urile ei.
4. Cu muierea cânt\rea]\ s\ nu fii
adesea, ca nu cumva s\ te prinzi cu
me[te[ugurile ei.
5. La fecioar\ nu te uita, ca s\ nu te
sminte[ti întru podoaba ei.
6. S\ nu dai curvelor sufletul t\u, ca s\
nu-]i pierzi mo[tenirea ta.
7. Nu te uita împrejur pe uli]ele cet\]ii,
nici r\t\ci în pustiile ei.
8. Întoarce-]i ochiul t\u de la muierea
frumoas\ [i nu te uita la frumuse]ea
str\in\.
9. Cu frumuse]ea muierii mul]i s-au
în[elat, c\ de la ea iubirea, ca [i focul se
aprinde.
10. Cu muierea m\ritat\ nicidecum s\ nu
[ezi în cas\, [i în pilde s\ nu vorbe[ti cu ea
bând vin,
11. Ca nu cumva s\ se plece sufletul t\u
spre ea, [i cu duhul t\u s\ aluneci în pieire.
12. Nu p\r\si pe prietenul cel vechi, c\ cel
nou nu este asemenea lui.
13. Vin nou este prietenul nou, de se va
învechi, cu veselie îl vei bea.
14. Nu r=vni m\rirea p\c\tosului, c\ nu
[tii ce va fi sfâr[itul lui.
15. S\ nu voie[ti cele ce voiesc cei
necredincio[i< adu-]i aminte, c\ pân\ la
Iad nu se vor îndrepta.
16. Departe te fere[te de omul care are
putere s\ te omoare, [i nu te vei teme de
 CARTEA :N}ELEPCIUNII LUI ISUS FIUL LUI SIRAH
frica mor]ii.
17. {i dac\ te vei apropia de el, s\ nu
gre[e[ti, ca s\ nu-]i ia via]a ta.
18. S\ [tii c\ prin mijlocul la]urilor treci,
[i pe aripile cet\]ii umbli.
19. Dup\ putin]a ta cearc\ pe cei de
aproape, [i cu cei în]elep]i te sf\tuie[te.
20. Cu cei în]elep]i s\ fie cugetul t\u, [i
toat\ vorba ta în legea celui Preaînalt.
21. B\rba]i drep]i s\ fie oaspe]ii t\i, [i în
frica Domnului s\ fie lauda ta.
22. În mâna me[terilor se va l\uda lucrul,
[i pov\]uitorul poporului în]elept întru
cuvântul s\u.
23. Groaznic este în cetatea sa omul
limbut, [i cel dârz în cuvântul s\u, urî-se-
va.
CAP. 10.
Lauda st\pânirii în]elepte. Despre
ferirea de seme]ie. S\ nu se
necinsteasc\ s\racul cel drept, nici s\
se laude bogatul cel p\c\tos.
Judec\torul în]elept va înv\]a pe poporul
s\u, [i pov\]uirea celui în]elept cu
rânduial\ va fi.
2. Dup\ cum este judec\torul poporului,
a[a sunt [i slugile lui, [i cum este mai
marele cet\]ii, a[a sunt to]i cei ce locuiesc
într-însa.
3. Împ\ratul neînv\]at va pierde pe
poporul s\u, [i cetatea se va locui prin
în]elepciunea celor puternici.
4. În mâna Domnului este st\pânirea
p\mântului, [i în vremea sa va ridica pe
cel folositor peste dânsul.
5. În mâna Domnului este sporul omului,
[i pe fa]a c\rturarului va pune m\rirea sa.
6. Pentru toat\ nedreptatea s\ nu te mânii
pe aproapele, [i nimic nu face cu fapte
1171
seme]e.
7. Urât\ este înaintea Domnului [i
înaintea oamenilor trufia, [i de la amândoi
se leap\d\ p\catul nedrept\]ii.
8. Împ\r\]ia de la un neam la alt neam se
mut\ pentru strâmb\t\]i [i pentru seme]ii
[i pentru avu]ii.
9. Pentru ce se trufe[te p\mântul [i
cenu[a, c\ în via]\ am lep\dat cele
dinl\untru ale lui?
10. Boala îndelungat\ o taie doftorul, [i
împ\ratul ast\zi este [i mâine va muri.
11. C\ murind omul, va mo[teni [erpi [i
hiare [i viermi.
12. Începutul trufiei omului este a p\r\si
pe Dumnezeu, [i a-[i întoarce inima sa de
la cel ce l-au f\cut pe el.
13. C\ începutul p\catului este trufia, [i
cel ce o ]ine pe ea va ploua urâciune.
14. Pentru aceea minunate cert\ri au adus
Domnul, [i i-au surpat pe ei p=n\ ;n
sf=r[it.
15. Scaunele celor mai mari le-au surpat
Domnul, [i au pus pe cei blânzi în locul
lor.
16. R\d\cinile neamurilor le-au smuls
Domnul, [i au r\s\dit pe cei smeri]i în
locul lor.
17. }\rile neamurilor le-au surpat
Domnul, [i le-au stricat pe ele pân\ la
temeliile p\mântului.
18. Uscat-au dintru ei, [i i-au pierdut pe
ei, [i au f\cut s\ înceteze de pe p\mânt
pomenirea lor.
19. Nu s-au zidit oamenilor trufia, nici
urgia mâniei la na[terile muierilor.
20. S\mân]\ cinstit\, care este? S\mân]a
omului.
21. S\mân]\ cinstit\, care este? Cei ce se
tem de Domnul.
22. S\mân]\ necinstit\, care este?
 CARTEA :N}ELEPCIUNII LUI ISUS FIUL LUI SIRAH
S\mân]a omului.
23. S\mân]\ necinstit\, care este? Cei ce
nu ]in poruncile.
24. :ntre fra]i pov\]uitorul lor cinstit este,
[i cei ce se tem de Domnul înaintea
ochilor lui.
25. Lauda celui bogat [i a celui cinstit [i a
celui s\rac, este frica Domnului.
26. Nu este drept a batjocori pe s\racul cel
în]elept, [i nu se cade a m\ri pe omul cel
p\c\tos.
27. Cel mare [i judec\torul [i cel puternic
se va m\ri, [i nici unul dintru ei nu este
mai mare decât cel ce se teme de Domnul.
28. Robului celui în]elept îi va sluji cei
slobozi, [i b\rbatul în]elept nu va cârti
când se dojene[te.
29. Nu te face în]elept când faci lucrul t\u,
nu te m\ri în vremea necazului t\u.
30. Mai bun este cel ce lucreaz\ întru
toate decât cel ce umbl\, sau se m\re[te [i
este lipsit de pâine.
31. Fiule, întru blânde]e m\re[te sufletul
t\u [i îi d\ lui cinste dup\ vrednicia lui.
32. Pe cel ce p\c\tuie[te asupra sufletului
s\u, cine ;l va îndrepta? {i cine va cinsti
pe cel ce ;[i face de ocar\ via]a sa?
33. S\racul se cinste[te pentru [tiin]a sa [i
cel bogat se cinste[te pentru avu]iile sale.
34. Iar cel ce se laud\ întru s\r\cie, dar în
avu]ie cu cât? {i cel nel\udat întru avu]ie,
dar în s\r\cie cu cât?
CAP. 11.
Urm\rile în]elepciunii.
În]elepciunea înal]\ capul celui smerit [i-l
face pe el s\ [az\ între cei mari.
2. S\ nu lauzi pe om pentru frumuse]ea
lui [i s\ nu te scârbe[ti de om pentru
chipul lui.
1172
3. Mic\ este între cele zbur\toare albina
[i începutul dulce]ilor este rodul ei.
4. Cu îmbr\c\mintea hainelor s\ nu te
lauzi, nici în ziua m\ririi s\ nu te trufe[ti,
c\ minunate sunt lucrurile Domnului [i
ascunse faptele lui între oameni.
5. Mul]i tirani au st\tut pe p\mânt, iar cel
de care nu se gândea a purtat stema.
6. Mul]i puternici s-au necinstit foarte [i
cei m\re]i s-au dat în mâinile altora.
7. Mai înainte de ce vei cerca, nu huli,
cunoa[te întâi [i atunci dojene[te.
8. Mai înainte de ce nu vei auzi, nu
r\spunde< [i în mijlocul cuvintelor s\ nu
adaugi a vorbi.
9. Pentru lucrul, care nu-]i este de treab\,
nu te prici, [i în judecata p\c\to[ilor nu
[edea împreun\.
10. Fiule! Nu te cuprinde cu multe lucruri,
11. C\ de te vei cuprinde cu multe lucruri,
nu vei fi f\r\ de vin\.
12. {i de vei alerga, nu vei prinde, [i de
vei fugi, nu vei sc\pa.
13. Este om, care se ostene[te [i munce[te
[i se sârguie[te [i cu atâta mai mult se
lipse[te.
14. Este om slab, f\r\ de ajutor, lipsit de
putere [i împov\rat de s\r\cie.
15. {i ochii Domnului au c\utat spre el cu
bine [i l-au ridicat pe el din smerenia lui [i
au în\l]at capul lui [i s-au mirat de el
mul]i.
16. Cele bune [i cele rele, via]a [i
moartea, s\r\cia [i avu]ia de la Domnul
sunt.
17. Darul Domnului r\mâne la cei
binecredincio[i, [i bun\voin]a lui în veac
bine va spori.
18. Este om, care se îmbog\]e[te din grija
[i p\strarea lui [i aceasta este partea
ostenelilor lui.
 CARTEA :N}ELEPCIUNII LUI ISUS FIUL LUI SIRAH
19. Zicând> aflat-am odihn\ [i acum voiu
mânca din bun\t\]ile mele.
20. {i nu [tie, c\ vremea trece [i va muri
[i le va l\sa pe ele altora.
21. Stai în ce te-ai f\g\duit tu [i întru
aceea îndeletnice[te-te, petreci, [i întru
lucrul t\u spore[te.
22. Nu te mira de lucr\rile p\c\tosului,
n\d\jduie[te în Domnul [i r\mâi întru
osteneala ta.
23. C\ lesne este înaintea Domnului
degrab\ [i f\r\ de veste a îmbog\]i pe cel
s\rac.
24. Binecuvântarea Domnului este plata
celui credincios, [i într-un ceas degrab\
r\sare binecuvântarea lui.
25. S\ nu zici> ce lips\ am eu? {i care de
acum vor fi bun\t\]ile mele?
26. S\ nu zici> destule am, pentru ce s\ m\
mai nec\jesc de acum?
27. În ziua bun\t\]ilor este uitare
r\ut\]ilor [i în ziua r\ut\]ilor nu este
pomenirea bun\t\]ilor.
28. C\ lesne este înaintea Domnului, în
ziua sfâr[itului s\ dea omului dup\ c\ile
lui.
29. R\utatea ceasului face uitare
desf\t\rilor [i la sfâr[itul omului se vor
descoperi lucrurile lui.
30. Mai înainte de sfâr[it pe nimeni s\ nu-
l zici fericit, c\ în fiii s\i se va cunoa[te
omul.
31. Nu b\ga pe tot omul în casa ta, c\
multe sunt me[te[ugirile celui viclean.
32. Potârniche vân\toare în co[ni]\, a[a
este inima trufa[ului, [i ca iscoada prive[te
c\derea.
33. C\ cele bune le întoarce în rele [i
viclene[te, [i pentru cele bune te va huli.
34. Dintr-o scânteie de foc se înmul]e[te
jarul, [i omul p\c\tos pânde[te sângele.
1173
35. P\ze[te-te de cel r\u f\c\tor, c\ rele
me[te[uge[te, ca nu cumva s\ te fac\ s\ fii
pururea de batjocur\.
36. Las\ pe cel str\in s\ locuiasc\ la tine,
[i ;]i va face tulbur\ri, [i te va înstr\ina pe
tine de la ale tale.
CAP. 12.
Binefacerile în]elepciunii.
Recunoa[terea prietenului [i a
neprietenului.
De faci bine s\ [tii cui faci, [i vei avea
mul]umit\ pentru facerea ta de bine.
2. F\ bine celui binecredincios, [i vei
afla r\spl\tire, de nu de la el, de la cel
Preaînalt.
3. Nu este bine celui ce pururea petrece
întru r\ut\]i, [i nu d\ milostenie.
4. D\ celui binecredincios, [i s\ nu
ajutore[ti celui p\c\tos.
5. F\ bine celui smerit, [i nu da celui
necredincios.
6. Opre[te pâinile lui [i nu-i da, ca nu cu
acelea s\ se înt\reasc\ asupra ta.
7. C\ îndoite r\ut\]i vei afla întru toate
bun\t\]ile, care vei face lui.
8. C\ci [i cel Preaînalt au urât pe cei
p\c\to[i, [i celor necredincio[i va r\spl\ti
cu izbând\.
9. D\ celui bun, [i nu ajuta pe cel
p\c\tos.
10. Nu se arat\ în fericire, care este
prieten, nici în cele rele nu se ascunde
vr\jma[ul.
11. Când este în bine omul, vr\jma[ii lui
se întristeaz\, iar când este în r\u, [i
prietenul se desp\r]e[te.
12. Nu crede vr\jma[ului t\u în veci< c\ în
ce chip arama se rugine[te, a[a [i r\utatea
lui.
 CARTEA :N}ELEPCIUNII LUI ISUS FIUL LUI SIRAH
13. {i de se va smeri s\ umble plecat,
înt\re[te-]i sufletul t\u, [i te p\ze[te de el.
14. {i vei fi lui, ca cel ce [terge oglinda, [i
vei cunoa[te c\ nu a lep\dat toat\ rugina.
15. Nu-l pune s\ stea lâng\ tine, ca s\ nu
te împing\ pe tine, [i s\ stea el în locul t\u.
16. S\ nu-l pui s\ [az\ de-a dreapta ta, ca
nu cumva s\ caute scaunul t\u, [i mai pe
urm\ vei cunoa[te cuvintele mele, [i de
graiurile mele te vei umili.
17. Cui va fi mil\ de descânt\torul cel
mu[cat de [arpe [i de to]i cei ce se apropie
de hiar\.
18. A[a [i de cel ce merge la omul
p\c\tos, [i se înv\luie[te cu p\catele lui.
19. Un ceas va r\mâne cu tine, iar de vei
fi f\r\ de noroc, nu va r\mâne cu tine.
20. {i cu buzele sale te va îndulci
vr\jma[ul, [i multe ;]i va [opti, [i ;]i va
gr\i bune.
21. Iar în inim\ va sf\tui s\ te surpe în
groap\, cu ochii va l\crima vr\jma[ul.
22. {i de va afla vreme, nu se va s\tura de
sânge.
23. De se vor întâmpla ]ie rele afla-l-vei
pe el acolo înaintea ta, cu ochii s\i va
l\crima vr\jma[ul, [i, ca [i cum ]i-ar ajuta,
va s\pa sub picioarele tale.
24. Cl\ti-va capul s\u, [i va bate în
palmele sale, [i multe va [opti, [i va
schimba fa]a sa.
CAP. 13.
Primejdioas\ este unirea cu cel
mândru [i bogat [i puternic. Iubirea de
Dumnezeu [i aproapele, purtarea
bogatului cu cel s\rac.
Cel ce se atinge de smoal\, mânji-se-va, [i
cel ce se înso]e[te cu cel trufa[, asemenea
lui va fi.
1174
2. Povar\ mai grea decât po]i, s\ nu
ridici< a[a [i cu cel mai tare decât tine, [i
mai bogat nu te înso]i.
3. Ce se împreun\ oala cu c\ldarea? Ea
se va izbi [i ea se va sparge.
4. Bogatul a f\cut strâmb\tate, [i el s-a
mâniat.
5. Celui s\rac s-a f\cut strâmb\tate, [i el
se roag\ de iert\ciune.
6. Pân\ îi vei fi de folos, va lucra cu tine<
iar de te vei lipsi, te va p\r\si.
7. De ai, va tr\i cu tine, [i te va de[erta,
[i nu-i va fi mil\.
8. De e[ti lui de lips\, te va în[ela, [i
zâmbindu-]i a râde, î]i va da n\dejde.
9. Gr\i-va ]ie bune, [i va zice> ce ;]i
trebuie? {i te va ru[ina pe tine cu bucatele
sale de dou\ sau de trei ori, pân\ ce te va
de[erta, [i mai pe urm\ va râde de tine.
10. Dup\ aceea te va vedea pe tine, [i te va
p\r\si, [i va cl\ti cu capul s\u asupra ta.
11. Ia aminte s\ nu te în[eli [i s\ nu te
smere[ti întru veselia ta.
12. Când te cheam\ cel puternic, f\-te ca
[i cum te-ai feri, [i cu atâta mai mult te va
chema.
13. Nu te vârî, ca s\ nu te sco]i afar\, nici
sta departe, ca s\ nu fii uitat.
14. Nu lungi vorba cu el, nici crede
cuvintelor celor multe ale lui.
15. C\, cu vorba cea mult\ te va ispiti, [i
ca [i cum ar râde te va întreba.
16. Nemilostiv este cel ce nu-[i ]ine
cuvintele, [i nu va sc\pa de r\u [i de
leg\turi.
17. P\ze[te-te [i foarte bine î]i ia seama,
c\, cu c\derea ta umbli.
18. Tot dobitocul iube[te pe cel asemenea
sie[i, [i tot omul pe aproapele s\u.
19. Tot trupul se înso]e[te cu cel de felul
s\u, [i omul cu cel asemenea lui[i se va
 CARTEA :N}ELEPCIUNII LUI ISUS FIUL LUI SIRAH
înso]i.
20. Au înso]i-se-va lupul cu mielul? A[a
cel p\c\tos cu cel cuvios.
21. Ce pace este leoaicei cu câinele? {i ce
pace celui bogat cu cel s\rac?
22. Vânatul leilor sunt colunii în pustie<
a[a p\[unea celor boga]i, sunt s\racii.
23. Urât este trufa[ului smerenia< a[a urât
este bogatului s\racul.
24. Pe bogat când se cl\te[te, îl reazem\
prietenii< iar pe cel s\rac când cade, îl scot
afar\ prietenii.
25. Bogatul când alunec\, mul]i sunt care
îl sprijinesc, gr\it-a ce nu se c\dea, [i l-a
îndreptat pe el.
26. Cel smerit a gre[it, [i înc\-l [i ceart\
pe el, gr\it-a în]elep]e[te, [i nu i s-a dat
loc.
27. Bogatul a vorbit, [i to]i au t\cut, [i
cuvântul lui pân\ la nori l-a în\l]at.
28. S\racul a gr\it, [i zic> cine este acesta?
{i de se ;mpiedic\ îl r\stoarn\ pe el.
29. Bun\ este avu]ia la cel ce este f\r\ de
p\cat, [i rea este s\r\cia în gura celui
necredincios.
30. Inima omului schimb\ fa]a lui ori spre
bune, ori spre rele.
31. Fa]a vesel\ este semn, c\ inima întru
cele bune petrece< iar aflarea pildelor este
cugetare cu osteneal\.
CAP. 14.
Întrebuin]area bunurilor vremelnice.
St\pânirea limbii [i deprinderea
în]elepciunii.
Fericit b\rbatul, care nu a alunecat cu gura
sa, [i nu se r\ne[te cu mâhniciunea
p\catului.
2. Fericit este, pe care nu-l vinov\]e[te
sufletul lui, [i care nu a c\zut de la
1175
n\dejdea sa.
3. B\rbatului tic\it nu sunt bune avu]iile,
[i omului pizm\t\re] pentru ce sunt avu]ii?
4. Cel ce adun\ din sufletul s\u, altora
adun\, [i cu bun\t\]ile lui al]ii se vor
desf\ta.
5. Cel ce este lui[i r\u, cui va fi bun? {i
nu se va veseli cu averile sale.
6. Nimic nu este mai r\u, decât cel ce ;[i
pizmuie[te lui[i< [i aceasta este r\spl\tirea
r\ut\]ii lui.
7. {i de face bine, din uitare face< iar mai
pe urm\ arat\ r\utatea sa.
8. R\u este cel ce pizmuie[te cu ochiul,
[i cel ce ;[i întoarce fa]a, [i cel ce trece cu
vederea sufletele.
9. Ochiul lacomului nu se satur\ cu o
parte, [i nedreptatea celui r\u usuc\
sufletul.
10. Ochiul r\u î[i pizmuie[te pentru pâine,
[i la masa sa va fi lipsit.
11. Fiule! Cât vei putea f\-]i bine ]ie [i
adu Domnului aduceri vrednice.
12. Adu-]i aminte, c\ moartea nu
z\bove[te, [i diata Iadului nu s-a ar\tat ]ie.
13. Mai înainte de ce vei muri, f\ bine
prietenului, [i dup\ cât po]i tinde [i d\ lui.
14. S\ nu întârzii în ziua cea bun\, [i
partea poftei celei bune s\ nu te treac\.
15. Au nu altuia vei l\sa trudele tale, [i
ostenelile tale s\ le împ\r]easc\ cu sor]i?
16. D\ [i ia, [i ;]i sfin]e[te sufletul t\u< c\
în Iad nu este a c\uta desf\t\ciuni.
17. Tot trupul ca o hain\ se înveche[te, c\
leg\tur\ din veac este cu moarte a muri.
18. Ca frunzele cele ce înverzesc în copac
des, unele cad, altele r\sar.
19. A[a este rodul trupului [i al sângelui,
unul moare [i altul se na[te.
20. Tot lucrul ce se stric\, se sfâr[e[te, [i
cel ce ;l face pe el se va duce cu el.
 CARTEA :N}ELEPCIUNII LUI ISUS FIUL LUI SIRAH
21. Fericit b\rbatul, care întru
în]elepciune se va sfâr[i, [i care cu
pricepere va vorbi.
22. Cel ce socote[te c\ile ei în inima sa, [i
cele ascunse ale ei le gânde[te.
23. Cel ce alearg\ dup\ ea ca un iscoditor,
[i la c\ile ei privegheaz\.
24. Cel ce se uit\ pe ferestrele ei, [i la
u[ile ei ascult\.
25. Cel ce s\l\[luie[te aproape de casa ei,
va împlânta ]\ru[i în pere]ii ei, întinde-va
cortul s\u dup\ mâinile ei, [i se va s\l\[lui
întru odihna bun\t\]ilor.
26. Pune-va pe fiii s\i sub acoper\mântul
ei, [i sub ramurile ei va petrece.
27. Sc\pa-va sub dânsa de fierbin]eal\, [i
întru m\rirea ei se va odihni.
CAP. 15.
Folosul temerii de Dumnezeu [i al
în]elepciunii. Voin]a omului.
Cel ce se teme de Domnul, va face cele
bune, [i cel ce ]ine legea, o va cuprinde pe
ea.
2. {i-l va înt=mpina pe el ca o mam\, [i
ca muierea tinere]ilor îl va primi pe el,
3. Hr\ni-l-va pe el cu pâinea în]elegerii,
[i cu apa în]elepciunii îl va ad\pa pe el.
4. Rezema-se-va întru ea, [i nu se va
cl\ti, ]ine-se-va de ea [i nu se va ru[ina.
5. {i-l va în\l]a pe el mai mult decât pe
cei de aproape ai lui, [i în mijlocul
adun\rii va deschide gura lui.
6. Desf\tare [i cunun\ de bucurie, [i
nume ve[nic va mo[teni.
7. Oamenii cei nebuni nu o vor cuprinde
pe ea, [i b\rba]ii cei p\c\to[i nu o vor
vedea pe ea.
8. Departe este de trufie, [i oamenii cei
mincino[i nu-[i vor aduce aminte de ea.
1176
9. Nu este frumoas\ lauda în gura
p\c\tosului, c\ nu este de la Domnul
trimis\ lui.
10. C\ întru în]elepciune se va gr\i lauda,
[i Domnul o va îndrepta pe ea.
11. S\ nu zici> c\ pentru Domnul m-am
dep\rtat, c\ cele ce el le-au urât nu le voiu
face.
12. S\ nu zici> c\ el m-au în[elat, c\ nu are
el lips\ de omul p\c\tos.
13. Toat\ urâciunea o au urât Domnul, [i
nu este iubit\ celor ce se tem de dânsul.
14. El din început au f\cut pe om [i l-au
l\sat pe el în mâna sfatului s\u.
15. De vei vrea, vei ]ine poruncile [i
credin]a, [i vei face cele bine pl\cute.
16. Pus-au înaintea ta foc [i ap\, [i ori la
care vei vrea, vei tinde mâna ta.
17. Înaintea oamenilor este via]a [i
moartea [i oricare ;i va pl\cea se va da lui,
18. C\ mult\ este în]elepciunea
Domnului< tare este el întru putere [i vede
toate.
19. {i ochii lui sunt peste cei ce se tem de
el, [i el va cunoa[te tot lucrul omului.
20. {i nim\nui nu au poruncit s\ lucreze
p\g=ne[te, [i nim\nui nu au dat slobozenie
s\ p\c\tuiasc\.
CAP. 16.
Cre[terea rea a copiilor. Mila
Domnului spre cei buni. Pedeapsa
necredincio[ilor.
Nu pofti mul]ime de fii f\r\ de folos, nici
te bucura de fiii necredincio[i.
2. De se vor înmul]i, nu te bucura de ei,
de nu este frica lui Dumnezeu cu ei.
3. Nu crede vie]ii lor, [i nu n\d\jdui întru
mul]imea lor.
4. C\ mai bun este unul, decât o mie, [i a
 CARTEA :N}ELEPCIUNII LUI ISUS FIUL LUI SIRAH
muri f\r\ de fii, decât a avea fii f\r\ de
frica lui Dumnezeu.
5. C\ un în]elept va umple cetatea de
locuitori< iar neamul celor necredincio[i
se va pustii.
6. Multe ca acestea am v\zut cu ochii
mei, [i mai tari decât acestea a auzit
urechea mea.
7. :ntru adunarea p\c\to[ilor a]â]a-se-va
foc< [i în neamul neascult\tor s-a aprins
mânie.
8. Nu s-a milostivit spre uria[ii cei de
demult, care s-au dep\rtat întru t\ria lor.
9. Nu a iertat pentru nemernicia lui Lot
pe cei ce i-au urât pentru trufia lor.
10. Nu s-au f\cut lui mil\ de neamul
pierz\rii, care se în\l]ase întru p\catele
sale.
11. Tot a[a cu cei [ase sute de mii de
pede[tri aduna]i întru învârto[area inimii
lor.
12. De va fi unul vârtos la cerbice, minune
va fi de se va îndrepta.
13. C\ mila [i mânia la el este, el poate s\
se milostiveasc\ [i s\ se mânie.
14. Precum este mult\ mila lui, a[a este
mult\ [i certarea lui, pe om dup\ faptele
lui îl judec\.
15. Nu va sc\pa p\c\tosul cu r\pirea, nici
va întârzia r\bdarea celui binecredincios.
16. La toat\ milostenia va face loc<
fie[tecine dup\ faptele sale va afla.
17. S\ nu zici> de Domnul m\ voiu
ascunde, au dintru în\l]ime aduce-[i-va
cineva aminte de mine?
18. :ntru popor mare nu m\ voiu pomeni,
c\ ce este sufletul meu întru atâta mul]ime
de f\pturi?
19. Iat\ cerul [i cerul cerului lui
Dumnezeu, adâncul [i p\mântul se vor
cl\ti întru cercetarea lui.
1177
20. A[ijderea mun]ii [i temeliile
p\mântului, când va c\uta spre ele de fric\
se vor cutremura.
21. {i de acestea nu va gândi inima [i de
c\ile lui cine ;[i va aduce aminte?
22. {i vifor, care nu-l va vedea om, iar
cele mai multe lucruri ale lui sunt ascunse.
23. Lucrurile drept\]ii cine le va vesti?
Sau cine le va r\bda? C\ departe este
f\g\duin]a.
24. Cel ce se mic[oreaz\ cu inima, cuget\
acestea< iar b\rbatul cel f\r\ de minte [i
r\t\cit, cuget\ cele nebune.
25. Ascult\ fiul meu! {i înva]\ [tiin]\, [i ia
aminte cu inima ta la cuvintele mele.
26. Ar\ta-voiu în cump\n\ înv\]\tura, [i
cu am\nuntul voiu vesti [tiin]a.
27. :ntru judecata Domnului lucrurile lui
din început [i de când le-au f\cut au osebit
p\r]ile lor.
28. Împodobit-au în veac lucrurile sale [i
începuturile lor în neamurile lor, nici au
fl\mânzit, nici s-au ostenit [i nu au încetat
de la lucrurile sale.
29. Nici unul pe aproapele s\u nu l-a
nec\jit [i pân\ în veac nu se va împotrivi
cuvântului lui.
30. {i dup\ aceasta au c\utat Domnul pe
p\mânt [i l-au umplut de bun\t\]ile sale.
31. Cu tot felul de dobitoace vii au
acoperit fa]a lui [i într-însul va fi
întoarcerea lor.
CAP. 17.
Num\rarea binefacerilor lui
Dumnezeu [i îndemnarea spre
poc\in]\.
Domnul au f\cut din p\mânt pe om [i
iar\[i l-au întors în p\mânt.
2. Zile cu num\r [i vreme i-au dat lui [i
 CARTEA :N}ELEPCIUNII LUI ISUS FIUL LUI SIRAH
i-au dat lui st\pânire peste cele ce sunt pe
p\mânt.
3. Dup\ cuviin]a lor i-au îmbr\cat pe ei
cu virtute [i dup\ chipul s\u i-au f\cut pe
ei.
4. {i au pus frica lui peste tot trupul [i l-
au f\cut domn hiarelor [i p\s\rilor.
5. Sfat [i limb\, ochi, urechi [i inim\ le-
au dat lor ca s\ socoteasc\.
6. Cu [tiin]a în]elegerii i-au umplut pe ei,
[i bune [i rele le-au ar\tat lor.
7. Pus-au ochiul s\u peste inimile lor, ca
s\ le arate lor m\rimea lucrurilor sale.
8. {i numele sfin]eniei vor l\uda, ca s\
gr\iasc\ m\rimea lucrurilor lui.
9. Pusu-le-au lor [tiin]\ [i legea vie]ii le-
au dat lor mo[tenire.
10. Leg\tur\ ve[nic\ au f\cut cu ei [i
judec\]ile sale le-au ar\tat lor.
11. M\rimea slavei sale au v\zut ochii lor
[i m\rirea glasului s\u a auzit urechea lor.
12. {i le-au zis lor> feri]i-v\ de toat\
nedreptatea, [i au poruncit lor unuia
fiec\ruia pentru aproapele s\u.
13. C\ile lor înaintea lui sunt pururea, nu
se vor ascunde de la ochii lui.
14. Fiec\rui neam au pus pov\]uitor [i
partea Domnului Israil este.
15. Toate lucrurile lor, ca soarele sunt
înaintea lui< [i ochii lui neînceta]i peste
c\ile lor.
16. Nu sunt ascunse nedrept\]ile lor
înaintea lui, [i toate p\catele lor sunt
înaintea Domnului.
17. Milostenia b\rbatului este ca o pecete
cu el, [i mul]umita omului ca lumina
ochiului o va p\zi.
18. Dup\ aceea se va scula [i va r\spl\ti
lor, [i r\spl\tirea lor în capul lor o va
întoarce.
19. Îns\ celor ce se poc\iesc le-au dat
1178
întoarcere, [i pe cei ce sl\besc îi îndeamn\
la r\bdare.
20. Întoarce-te la Domnul [i p\r\se[te
p\catele, roag\-te înaintea fe]ei lui [i
împu]ineaz\ sminteala ta.
21. Sârguie[te c\tre cel Preaînalt [i te
întoarce de la nedreptate [i foarte te
scârbe[te de lucrul urât.
22. Pe cel Preaînalt, cine ;l va l\uda în
Iad? În locul celor vii [i a celor ce dau
m\rturisire?
23. De la cel mort, ca de la cel ce nu este
a pierit m\rturisirea. Cel viu [i s\n\tos va
l\uda pe Domnul.
24. Cât este de mare milostivirea
Domnului, [i mila spre cei ce se întorc la
el.
25. C\ nu pot toate s\ fie întru oameni< c\
nu este nemuritor fiul omului.
26. Ce este mai luminos decât soarele? {i
acesta scade< [i ce este r\u, va gândi trupul
[i sângele.
27. El prive[te puterea în\l]imii cerului, [i
to]i oamenii sunt p\mânt [i cenu[\.
CAP. 18.
Milostivirea [i îndelung\ r\bdarea lui
Dumnezeu< cump\tarea în vorbe [i
ferirea de poftele rele.
Cel ce tr\ie[te în veac, au zidit toate de
ob[te.
2. Domnul singur este drept.
3. Nim\nui nu au f\cut putere, ca s\
vesteasc\ lucrurile lui, [i cine va cerca
slava lui?
4. Puterea slavei lui, cine o va num\ra?
{i cine va ad\uga a gr\i milele lui?
5. Nu pot împu]ina, nici a ad\uga, nici a
cerca minunile Domnului.
6. Când va sfâr[i omul, atunci va începe,
 CARTEA :N}ELEPCIUNII LUI ISUS FIUL LUI SIRAH
[i când va înceta, atunci nu va fi.
7. Ce este omul, [i ce este folosul lui? Ce
este binele lui, [i ce este r\ul lui?
8. Num\rul zilelor omului mult o sut\ de
ani.
9. Ca o pic\tur\ de ap\ din mare [i ca un
gr\un] de nisip, a[a sunt de pu]ini anii în
ziua veacului.
10. Pentru aceea lor îndelung r\bd\tor
este Domnul, [i au v\rsat peste ei mila sa.
11. V\zut-au, [i au cunoscut pieirea lor, c\
rea este< pentru aceea au înmul]it
milostivirea sa.
12. Mila omului c\tre aproapele s\u, iar
mila Domnului peste tot trupul.
13. Mustrând [i certând [i înv\]ând, [i
întorcând ca un p\stor turma sa.
14. Pe cei ce primesc înv\]\tura îi
miluie[te, [i pe cei ce se sârguiesc spre
judec\]ile lui.
15. Fiule! În cele bune nu da plângere, [i
în toat\ darea nu da întristarea cuvintelor.
16. Au nu roua r\core[te c\ldura? A[a mai
bun este cuvântul decât darea.
17. Au nu este mai bun cuvântul decât
darea cea bun\? {i amândou\ sunt la omul
cel plin de dar.
18. Nebunul cu nemul]umire imput\, [i
darul celui pizma[ sl\be[te ochii lui.
19. Mai înainte de ce vorbe[ti, înva]\, [i
mai înainte de boal\ te grije[te.
20. Mai înainte de judecat\ ispite[te-te pe
tine, [i în ceasul cercet\rii vei afla mil\.
21. Mai înainte de boal\ smere[te-te, [i în
vremea p\catelor arat\ întoarcere.
22. Nu te împiedica a plini f\g\duin]a în
vreme bun\, [i nu a[tepta pân\ la moarte
s\ te îndreptezi.
23. Mai înainte de ce f\g\duie[ti, te
g\te[te pe tine, [i nu fi ca omul cel ce
ispite[te pe Domnul.
1179
24. Adu-]i aminte de mânia cea din ziua
sfâr[itului, [i de vremea izbândei, când va
întoarce Dumnezeu fa]a.
25. Adu-]i aminte de foamete în vremea
s\tur\rii, [i de s\r\cie [i lips\ în zilele
avu]iei.
26. De diminea]a pân\ seara se schimb\
vremea, [i toate sunt grabnice înaintea
Domnului.
27. Omul în]elept, întru toate se va teme,
[i în zilele p\catelor se va feri de gre[eal\.
28. Tot cel în]eleg\tor cunoa[te
în]elepciunea, [i celui ce o a aflat pe ea va
da m\rturisire.
29. Cei în]elep]i la cuvinte [i ei s-au
în]elep]it, [i au plouat pilde alese.
CONTENIREA SUFLETULUI.
30. Dup\ poftele tale nu merge, [i de c\tre
poftele tale te întoarce.
31. De vei da sufletului t\u pl\cerea
poftei, te va face pe tine bucurie
vr\jma[ilor t\i.
32. Nu te veseli cu mult\ desf\t\ciune,
nici te lega cu îngreuiarea ei.
33. Nu te face s\rac f\când ospe]e din
împrumutare, când nu ai nimic în pung\.
CAP. 19.
Despre înfrânare, trezvie, limbu]ie< de
cel ce se bucur\ de nedreptate< de cel
ce nu prime[te dojana< despre dojan\,
smerenia viclean\< din fa]\ se cunoa[te
cel în]elept.
Lucr\torul be]iv nu se va îmbog\]i< cel ce
nu bag\ seam\ de cele mici, prea încet va
c\dea.
2. Vinul [i muierile în[al\ pe cei
în]elep]i.
 CARTEA :N}ELEPCIUNII LUI ISUS FIUL LUI SIRAH
3. {i cel ce se lipe[te de curve, mai
îndr\zne] va fi.
4. Moliile [i viermii îl vor mo[teni pe el,
[i sufletul îndr\zne] va pieri [i se va usca.
5. Cel ce crede curând, u[or de inim\
este, [i cel ce p\c\tuie[te, asupra
sufletului s\u gre[e[te.
6. Cel desf\tat cu inima huli-se-va, [i cel
ce ur\[te vorba, mai pu]in r\u va avea.
7. Niciodat\ nu poftori cuvântul, [i
nimic ]ie nu se va împu]ina.
8. C\tre prieten [i c\tre vr\jma[i nu
povesti, [i de nu este ]ie p\cat, nu-l
descoperi.
9. C\ te-a ascultat pe tine, [i te-a cinstit
pe tine, [i cu vreme te va urî.
10. Auzit-ai cuvânt? S\ moar\ la tine,
cuteaz\ c\ nu te va sparge.
11. De c\tre fa]a cuvântului, cel nebun se
va chinui, ca ceea ce na[te prunc.
12. S\geat\ înfipt\ în coapsele trupului,
a[a este cuvântul în inima nebunului.
13. Mustr\ pe prieten, ca nu cumva s\ fi
f\cut aceea, [i de a f\cut, mai mult s\ nu
fac\.
14. Mustr\ pe prieten, ca nu cumva s\ fi
zis, [i de a zis, mai mult s\ nu zic\.
15. Mustr\ pe prieten, c\ de multe ori este
n\past\, [i nu crede tot cuvântul.
16. Este care alunec\, ci nu din suflet, [i
cine nu a gre[it cu limba sa?
17. Dojene[te pe prietenul t\u, mai înainte
de ce ;l înfrico[ezi, [i d\ loc legii celui
Preaînalt.
18. Toat\ în]elepciunea este frica
Domnului, [i toat\ în]elepciunea este
plinirea legii.
19. {i nu este în]elepciunea [tiin]a
r\ut\]ii< [i unde este sfatul p\c\to[ilor, nu
este în]elepciune.
20. Este r\utate, [i aceasta este urâciune,
1180
[i este nebun care pu]in în]elege.
21. Mai bun este cel ce pu]in în]elege cu
fric\, decât cel ce prisose[te cu mintea, [i
calc\ legea.
22. Este iste]ie v\dit\, [i aceasta este
nedreapt\< [i este care întoarce harul, ca s\
arate judecata.
23. Este care face r\u, [i umbl\ smerit, [i
cele dinl\untru ale lui sunt pline de
vicle[ug.
24. Care ;[i pleac\ fa]a sa, [i se face surd
unde nu-l [tiu, el mai întâi va apuca s\-]i
strice.
25. {i m\car c\ pentru sl\biciunea puterii
nu poate p\c\tui, de va afla vreme va face
r\u.
26. Din vedere se cunoa[te omul, [i din
chipul fe]ei se cunoa[te cel în]elept.
27. Îmbr\c\mintea b\rbatului, râsul
din]ilor, [i c\lcarea omului vestesc de ale
lui.
28. Este mustrare, care nu este cuvioas\,
[i este care tace, [i acesta este în]elept.
CAP. 20.
Despre dreapta întrebuin]are a limbii.
Darurile [i minciuna.
Mai bine este a mustra, decât a se mânia
pe ascuns.
2. {i cel ce se m\rturise[te, de la sc\dere
se va opri.
3. Precum este pofta famenului a strica
fecioria fetei, a[a este cel ce cu sila face
judecat\.
4. Este, care tace [i se afl\ în]elept, [i
este, care se face urât pentru vorba cea
mult\,
5. {i este, care tace pentru c\ nu are ce s\
r\spunz\, [i este care tace pentru c\ [tie
vremea.
 CARTEA :N}ELEPCIUNII LUI ISUS FIUL LUI SIRAH
6. Omul în]elept va t\cea pân\ la vreme,
iar cel îngâmfat [i nebun va trece peste
vreme.
7. Cel ce înmul]e[te cuvintele, urî-se-va,
[i cel ce ;[i ia lui[i putere, se va urî.
8. Este spor omului întru cele rele, [i este
aflare spre sc\dere.
9. Este dare care nu-]i va folosi, [i este
dare, a c\reia îndoit\ este r\spl\tirea.
10. Este mic[orare pentru m\rire, [i este
care din smerenie [i-a ridicat capul.
11. Este care cump\r\ multe cu pu]in, [i
este care pl\te[te cu [apte p\r]i mai mult.
12. Cel în]elept în cuvinte, iubit se va face
pe sine, iar darurile celor nebuni se vor
lep\da.
13. Darul celui f\r\ de minte nu-]i va
folosi ]ie< c\ ochii lui în loc de unul, sunt
mul]i.
14. Pu]ine va da [i multe va imputa, [i va
deschide gura sa ca un pristav.
15. Ast\zi va da împrumut, [i mâine va
cere înapoi. Urât om este unul ca acesta.
16. Nebunul va zice> nu este mie prieten,
[i nu este har întru bun\t\]ile mele.
17. Cei ce m\nânc\ pâinea mea, sunt r\i
cu limba.
18. De câte ori [i câ]i îl vor batjocori pe
el?
19. Mai bun\ este c\derea pe p\mânt,
decât c\derea limbii< a[a c\derea celor r\i
degrab\ va veni.
20. Omul nemul]umitor este poveste f\r\
de vreme, pururea va fi în gura celor
neînv\]a]i.
21. Din gura nebunului se va goni pilda,
c\ nu o va zice în vremea ei.
22. Este care de nevoie se opre[te a
p\c\tui, [i întru odihna sa nu se va umili.
23. Este care ;[i pierde sufletul s\u pentru
ru[ine, [i de c\tre fa]a cea f\r\ de minte îl
1181
va pierde pe el.
24. Este care pentru ru[ine f\g\duie[te har
prietenului, [i-l câ[tig\ pe el vr\jma[ în
zadar.
25. Batjocur\ rea este la om minciuna, în
gura celor neînv\]a]i pururea va fi.
26. Mai bun este furul, decât cel ce
pururea minte< iar amândoi pierzarea vor
mo[teni.
27. N\ravul omului mincinos este ocar\,
[i ru[inea lui este cu el pururea.
CUVINTELE PILDELOR.
28. Cel în]elept la cuvânt se va în\l]a pe
sine, [i omul în]elept va pl\cea celor mari.
29. Cel ce lucreaz\ p\mântul, în\l]a-va
stogul s\u, [i cel ce place celor mari,
cur\]i-se-va de nedreptate.
30. Ospe]ele [i darurile orbesc ochii
în]elep]ilor, [i ca z\bala în gur\ abat
mustr\rile.
31. În]elepciunea ascuns\ [i comoara
ne[tiut\, ce folos este de amândou\?
32. Mai bun este omul, care î[i ascunde
nebunia sa, decât omul, care î[i ascunde
în]elepciunea sa.
CAP. 21.
Îndemnare a se feri de p\cate.
Osebirea între în]elep]i [i nebuni dup\
însu[irile lor.
Fiule, p\c\tuit-ai? S\ nu mai adaugi înc\<
[i pentru cele mai dinainte ale tale te
roag\.
2. Ca de fa]a [arpelui fugi de p\cat< c\ de
te vei apropia de el, te va mu[ca.
3. Din]i de leu sunt din]ii lui, care
omoar\ sufletele oamenilor.
4. Ca sabia cea de amândou\ p\r]ile
 CARTEA :N}ELEPCIUNII LUI ISUS FIUL LUI SIRAH
ascu]it\, este toat\ f\r\delegea< rana ei nu
are vindecare.
5. Batjocura [i seme]ia vor pustii avu]ia<
a[a [i casa celui trufa[ se va pustii.
6. Rug\ciunea s\racului din gur\ pân\ la
urechile lui, [i judecata lui degrab\ va
veni.
7. Cel ce ur\[te mustrarea, urmeaz\ pe
p\c\tos, [i cel ce se teme de Domnul, se
va întoarce din inim\.
8. De departe este cunoscut cel cu limba
tare, [i cel în]elept [tie când alunec\ el.
9. Cel ce î[i zide[te cas\ cu bani str\ini,
asemenea este celui ce î[i adun\ pietre de
mormânt.
10. Câl]i aduna]i este adunarea celor
f\r\delege, [i pieirea lor par\ de foc.
11. Calea p\c\to[ilor este netezit\ cu
pietre, [i la sfâr[itul ei este groapa Iadului.
12. Cel ce p\ze[te legea, î[i st\pâne[te
cugetul s\u< [i sfâr[itul temerii de Domnul
este în]elepciunea.
13. Nu se va înv\]a cel ce nu este iste]<
este iste]ie, care înmul]e[te am\r\ciunea.
14. {tiin]a celui în]elept se va înmul]i ca
un potop, [i sfatul lui ca un izvor de via]\.
15. Inima nebunului ca un vas spart, [i
nici o [tiin]\ nu va ]ine.
16. Cuvânt în]elept de va auzi cel [tiutor,
l\uda-l-va pe el [i peste el va ad\uga.
17. Auzit-a cel r\sf\]at [i nu i-a pl\cut, [i
l-a lep\dat înapoia sa.
18. Vorba nebunului ca sarcina în cale< iar
prin buzele celui în]elept, se va afla har.
19. Gura în]eleptului se va c\uta întru
adunare, [i cuvintele lui le va cugeta în
inim\.
20. Ca o cas\ stricat\, a[a este celui nebun
în]elepciunea, [i [tiin]a celui
neîn]eleg\tor, cuvinte neispitite.
21. Obezi în picioarele celor nebuni este
1182
înv\]\tura [i ca c\tu[ele în mâna cea
dreapt\.
22. Nebunul când râde, î[i înal]\ glasul
s\u< iar omul cuminte abia încet va zâmbi.
23. Ca podoaba cea de aur este înv\]\tura
la cel în]elept [i ca br\]ara în bra]ul drept.
24. Piciorul nebunului grabnic este în
cas\< iar omul cel ce are mult\ [tiin]\, se
va ru[ina de fa]\.
25. Nebunul pe u[\ se uit\ în cas\< iar
omul cel înv\]at st\ afar\.
26. Semn de om prost este a asculta la u[\<
iar cel în]elept se va îngreuia de astfel de
necinste.
27. Buzele limbu]ilor într-acestea se vor
îngreuia< iar cuvintele celor în]elep]i se
vor cump\ni.
28. În gura nebunilor este inima lor< iar în
inima în]elep]ilor este gura lor.
29. Când blestem\ cel necredincios pe
satana, însu[i î[i blestem\ sufletul s\u.
30. Pâng\re[te sufletul s\u cel ce [opte[te,
[i oriunde va locui se va urî.
CAP. 22.
Cel lene[ la to]i este necinstit. Despre
fiii cei neînv\]a]i [i r\u crescu]i< [i de
gre[elile care stric\ priete[ugul.
Pietrei celei întinate s-a asem\nat lene[ul<
[i to]i vor [uiera de batjocura lui.
2. Asemenea baligii celei din gunoi este
lene[ul< tot cel ce o va ridica, î[i va scutura
mâna.
3. Ru[ine tat\lui este fiul neînv\]at< iar
fata spre sc\dere s-a n\scut.
4. Fata în]eleapt\ mo[teni-va pe b\rbatul
s\u< iar cea f\r\ de ru[ine este de întristare
celui ce o a n\scut.
5. Pe tat\ [i pe b\rbat ru[ineaz\ cea
îndr\znea]\, [i de la amândoi va fi
 CARTEA :N}ELEPCIUNII LUI ISUS FIUL LUI SIRAH
necinstit\.
6. Muzica în jale este poveste f\r\ de
vreme< b\t\ile [i certarea în toat\ vremea
sunt în]elepciune.
7. Cel ce înva]\ pe cel nebun, este ca [i
cel ce lipe[te hârbul [i de[teapt\ din somn
greu pe cel ce doarme.
8. Ca [i cum ar povesti celui ce
dormiteaz\, a[a este cel ce poveste[te
celui nebun, [i la sfâr[it va zice, ce este?
9. Pentru mort plânge, c\ i-a lipsit
lumina, [i pentru cel nebun plânge, c\ i-a
lipsit în]elegerea.
10. Mai cu dulcea]\ plânge pe mort,
pentru c\ s-a odihnit< iar via]a nebunului
mai rea este decât moartea.
11. Plânsul pentru mort s\ fie [apte zile<
iar pentru cel nebun [i necredincios, în
toate zilele vie]ii lui.
12. Cu cel nebun nu înmul]i vorba, [i la
cel neîn]eleg\tor nu merge.
13. Fere[te-te de el, ca s\ nu ai necaz [i s\
nu te spurci întru scuturarea lui.
14. Fere[te-te de el [i vei afla odihn\, [i
nu te lenevi întru nebunia lui.
15. Ce este mai greu decât plumbul, [i ce
alt este numele lui f\r\ numai, nebun?
16. Mai lesne este a purta nisip, sare [i
fier, decât a locui cu omul neîn]eleg\tor.
17. Încheietura de lemn legat\ în zidul
casei, nu se va risipi de cutremur< a[a
inima cea înt\rit\ cu cugetul sfatului în
vreme, nu se va teme.
18. Inima cea a[ezat\ pe cugetul
în]elegerii, este ca podoaba nisipoas\ a
peretelui neted.
19. Parii sus pu[i nu pot sta împotriva
vântului< a[a inima fricoas\ în cugetul
nebunului, înaintea a orice fric\ nu va sta.
20. Cel ce împunge ochiul, va scoate
lacrimi, [i cel ce împunge inima, face
1183
sim]ire.
21. Cel ce arunc\ piatr\ asupra celor
zbur\toare, le gone[te pe ele, [i cel ce
oc\r\[te pe prieten, stric\ prietenia.
22. Asupra prietenului de vei scoate [i
sabia, s\ nu te dezn\d\jduie[ti, c\ este
întoarcere.
23. Asupra prietenului de vei deschide
gura, s\ nu te sfie[ti, pentru c\ este
împ\c\ciune.
24. Afar\ de batjocur\ [i de trufie [i de
descoperirea tainei, [i de rana viclean\,
pentru acestea va fugi tot prietenul.
25. S\ ai credin]\ c\tre aproapele t\u întru
s\r\cia lui, ca împreun\ cu el s\ te saturi
de bun\t\]ile lui.
26. În vremea nevoii lui r\mâi la el, ca
întru mo[tenirea lui, împreun\ s\
mo[tene[ti.
27. Înaintea focului abur de cuptor [i fum<
a[a sunt înaintea sângiurilor sud\lmi.
28. Pe prieten a-l acoperi nu m\ voiu
ru[ina, [i de c\tre fa]a lui nu m\ voiu
ascunde.
29. M\car [i rele de mi s-ar întâmpla
pentru el, oricine va auzi, se va feri de el.
30. Cine va da paz\ gurii mele, [i peste
buzele mele pecete de în]elepciune, s\ nu
caz pentru ea, [i s\ nu m\ piarz\ limba
mea.
CAP. 23.
Rug\ciune c\tre Dumnezeu pentru
dobândirea în]elepciunii celei
adev\rate, pentru înfrânarea limbii [i
a poftelor.
Doamne P\rinte [i St\pânul vie]ii mele!
S\ nu m\ p\r\se[ti în sfatul lor, [i s\ nu
m\ la[i s\ caz întru ei.
2. Cine va pune peste cugetul meu b\t\i?
 CARTEA :N}ELEPCIUNII LUI ISUS FIUL LUI SIRAH
{i peste inima mea înv\]\tura
în]elepciunii? C\ peste necuno[tin]ele
mele nu vor cru]a, [i s\ nu se arate de fa]\
p\catele lor.
3. Ca s\ nu creasc\ ne[tiin]a mea, [i
p\catele mele s\ se înmul]easc\, [i s\ caz
înaintea vr\jma[ilor, [i s\ se bucure de
mine vr\jma[ul meu.
4. Doamne P\rinte [i Dumnezeul vie]ii
mele! În\l]area ochilor nu-mi da mie, [i
pofta o întoarce de la mine.
5. Pofta pântecelui [i a împreun\rii
trupului s\ nu m\ cuprinz\ pe mine, [i
sufletului celui f\r\ de ru[ine s\ nu m\ dai
pe mine.
ÎNV|}|TURA GURII.
6. Înv\]\tura gurii auzi]i fiilor, care cine
o va p\zi, nu se va prinde cu buzele sale.
7. Cu nebunia sa se va prinde p\c\tosul<
suduitorul [i trufa[ul se vor sminti întru
acelea.
8. A jura nu-]i înv\]a gura ta, [i a numi
pe cel sfânt, nu te obi[nui.
9. C\ precum sluga, care adesea ori se
cerceteaz\, multe b\t\i ia< a[a [i cel ce
jur\ [i pururea nume[te pe cel sfânt, de
p\cat nu se va cur\]i.
10. B\rbatul, care mult jur\, se va umple
de f\r\delege, [i nu se va dep\rta de la
casa lui biciul.
11. De va gre[i, p\catul lui asupra lui va
fi, [i m\car de va trece cu vederea, îndoit
gre[e[te.
12. {i de a jurat în de[ert, nu se va
îndrepta, c\ se va umple de rele casa lui.
13. Este grai tocmai îmbr\cat cu moartea<
s\ nu se afle acesta întru mo[tenirea lui
Iacov.
14. C\ de la cei binecredincio[i toate
1184
acestea se vor dep\rta, [i în p\cate nu se
vor t\v\li.
15. Cu vorba cea f\r\ de cump\tare nu-]i
obi[nui gura ta, c\ este întru aceea
cuvântul p\catului.
16. Adu-]i aminte de tat\l t\u [i de mama
ta, când [ezi în mijlocul celor mari.
17. Ca nu cumva s\-[i uite de tine
Dumnezeu înaintea lor, [i cu n\ravul t\u te
vei nebuni.
18. {i ai vrea s\ nu te fi n\scut, [i ;]i vei
blestema ziua na[terii tale.
19. Omul, care se obi[nuie[te cu cuvinte
de sudalm\, în toate zilele sale nu se va
în]elep]i.
20. Dou\ feluri înmul]esc p\catele, [i al
treilea aduce urgie.
21. Sufletul fierbinte este ca focul arz\tor,
care nu se stinge pân\ ce se potole[te.
22. Omul curvar în trupul c\rnii sale, nu
va înceta pân\ nu va a]â]a foc.
23. Omului curvar toat\ pâinea este dulce,
nu va înceta pân\ la sfâr[it.
24. Omul care p\[e[te din patul s\u,
zicând întru sufletul s\u> cine m\ va
vedea?
25. Întuneric este împrejurul meu, pere]ii
m\ acoper\ [i nimeni nu m\ vede, pentru
ce m\ sfiesc?
26. P\catele mele nu le va pomeni cel
Preaînalt, dar ochii oamenilor frica lui<
27. {i nu [tie, c\ ochii Domnului de zece
mii de ori sunt mai lumino[i decât soarele,
[i privesc la toate c\ile oamenilor, [i v\d
toate p\r]ile cele ascunse.
28. Mai înainte de ce s-a f\cut, toate sunt
cunoscute lui< a[a [i dup\ ce s-a s\vâr[it.
29. Acesta în uli]ele cet\]ii se va izbândi,
[i unde nu a gândit se va prinde.
30. A[a [i muierea care ;[i las\ b\rbatul, [i
face mo[tenitor din str\ini.
 CARTEA :N}ELEPCIUNII LUI ISUS FIUL LUI SIRAH
31. C\ întâi legea Domnului a c\lcat, a
doua b\rbatului s\u a gre[it, a treia cu
curvie a preacurvit, de la b\rbat str\in a
f\cut copii.
32. Aceasta la adunare se va aduce, [i
pentru fiii ei cercetare va fi.
33. Nu se vor l\]i cu r\d\cina fiii ei, [i
ramurile ei nu vor da rod.
34. R\mâne-va întru blestem pomenirea
ei, [i ocara ei nu se va [terge.
35. {i vor cunoa[te cei r\ma[i, c\ nimic
nu este mai bun decât frica Domnului, [i
nimic nu este mai dulce decât a ]ine
poruncile Domnului.
36. M\rire mare este a urma pe
Dumnezeu, c\ lungimea zilelor vei lua de
la el.
CAP. 24.
Num\r\ laudele în]elepciunii. Folosul
[i începerea ei.
În]elepciunea va l\uda sufletul s\u, [i în
mijlocul poporului se va m\ri.
2. :ntru adunarea celui Preaînalt va
deschide gura sa, [i înaintea puterii lui se
va l\uda.
3. Eu din gura celui Prea;nalt am ie[it, [i
ca negura am acoperit p\mântul.
4. Eu întru cele înalte m-am s\l\[luit, [i
scaunul meu este în stâlp de nor.
5. :nconjurarea cerului am înconjurat
singur\, [i în fundul adâncurilor am
umblat.
6. În valurile m\rii [i în tot p\mântul, [i
în tot poporul [i neamul am câ[tigat.
7. Dup\ toate acestea am cercat odihn\,
într-a cui mo[tenire a[ s\l\[lui.
8. Atunci mi-au poruncit mie F\c\torul
tuturor, [i cel ce m-au f\cut pe mine, au
a[ezat l\ca[ul meu,
1185
9. {i au zis> întru Iacov locuie[te, [i întru
Israil mo[tene[te.
10. Mai înainte de veac dintru început m-
au zidit pe mine, [i pân\ în veac nu m\
voiu sfâr[i.
11. În l\ca[ul cel sfânt înaintea lui am
slujit, [i a[a în Sion m-am înt\rit.
12. În cetatea cea iubit\ a[ijderea m-au
odihnit, [i în Ierusalim puterea mea.
13. {i m-am înr\d\cinat în popor m\rit în
partea Domnului a mo[tenirii lui.
14. Ca un chedru în Livan m-am în\l]at, [i
ca un chiparos în Mun]ii Ermonului,
15. Ca un finic în ]\rmuri m-am în\l]at, [i
ca s\diturile trandafirului în Ierihon.
16. Ca un m\slin frumos în câmp, [i m-am
în\l]at ca un paltin.
17. Ca scor]i[oara [i aspalatul mirosurilor
am dat miros, [i ca smirna cea aleas\ am
slobozit bun miros.
18. Ca halvanul [i ca onixul, [i ca stactia
[i ca aburul Livanului în cort.
19. Eu ca un terevint am tins ramurile
mele, [i ramurile mele sunt ramurile
m\ririi [i ale darului.
20. Eu ca o vi]\ am odr\slit dar, [i florile
mele sunt rodul m\ririi [i al avu]iei.
21. Apropia]i-v\ c\tre mine cei ce m\
pofti]i pe mine, [i v\ s\tura]i din rodurile
mele.
22. C\ pomenirea mea este mai dulce
decât mierea, [i mo[tenirea mea decât
fagurul mierii.
23. Cei ce m\ m\nânc\ pe mine, iar vor
fl\mânzi< [i cei ce m\ beau pe mine, iar
vor înseto[a.
24. Cel ce m\ ascult\ pe mine, nu se va
ru[ina, [i cei ce lucreaz\ întru mine, nu
vor p\c\tui.
25. Toate acestea sunt cartea leg\turii
Dumnezeului celui Preaînalt, legea, care o
 CARTEA :N}ELEPCIUNII LUI ISUS FIUL LUI SIRAH
a poruncit Moisi mo[tenire adun\rilor lui
Iacov.
26. Cel ce umple ca Fisonul
în]elepciunea, [i ca Tigrul în zilele
tinerilor.
27. Cel ce umple ca Efratul în]elegerea, [i
ca Iordanul în zilele secerii.
28. Cel ce arat\ ca lumina înv\]\tura, ca
Ghionul în zilele culesului.
29. Cel dint=i nu o a cunoscut des\vâr[it<
a[ijderea [i cel de pe urm\ nu o va str\bate
pe ea.
30. Decât marea s-a înmul]it cugetul ei, [i
sfatul ei decât adâncul cel mare.
31. {i eu ca o albie de râu [i ca un [ipot de
ap\ am ie[it ;n Rai.
32. Zis-am> ad\pa-voiu gr\dina mea [i
voiu îmb\ta s\direa mea.
33. Iat\ s-a f\cut mie din albie râu, [i din
râul meu s-a f\cut mare.
34. C\ înv\]\tura ca zorile o luminez, [i o
ar\t pe ea pân\ departe.
35. {i ca proorocia voiu turna înv\]\tura,
[i o voiu l\sa pe ea în neamurile
veacurilor.
36. Vede]i c\ nu pentru mine numai m-am
ostenit, ci pentru to]i cei ce o caut\ pe ea.
CAP. 25.
Trei lucruri sunt pl\cute lui
Dumnezeu, [i trei urâte. Nou\ cuget\ri
ferice[te inima. Despre muierea
limbut\ [i rea.
În trei m-am împodobit, [i m-am sculat
frumoas\ înaintea Domnului [i înaintea
oamenilor.
2. Unirea fra]ilor [i priete[ugul vecinilor,
[i b\rbatul cu muierea care se în]eleg bine
unul cu altul.
3. Iar trei lucruri a urât sufletul meu, [i
1186
foarte m-am scârbit de via]a lor>
4. S\racul trufa[, bogatul mincinos [i
b\trânul preacurvar [i lipsit de
în]elepciune.
5. În tinere]ile tale nu ai adunat, [i cum
vei afla la b\trâne]ile tale?
6. Cât de frumos lucru este c\runte]elor
judecata, [i celor b\trâni a cunoa[te sfatul.
7. Cât este de frumoas\ la cei b\trâni
în]elepciunea [i la cei m\ri]i în]elegerea [i
sfatul.
8. Cununa b\trâne]ilor este ispitirea de
multe, [i m\rirea lor frica Domnului.
9. Nou\ cuget\ri am fericit în inima mea
[i a zecea o voiu gr\i cu limba>
10. Omul care are bucurie de fii [i care
tr\ie[te [i vede c\derea vr\jma[ilor.
11. Fericit este cel ce locuie[te cu femeie
în]eleg\toare [i care cu limba nu a
alunecat [i care nu a slujit celui mai
nevrednic decât sine.
12. Fericit este cel ce a aflat în]elepciunea
[i cel ce o gr\ie[te la urechile celor ce o
ascult\.
13. Cât de mare este cel ce a aflat
în]elepciunea? Ci nu este mai mare decât
cel ce se teme de Domnul.
14. Frica Domnului toate le covâr[e[te, [i
cel ce o ]ine pe ea, cui se va asem\na?
15. Toat\ rana nu este ca rana inimii, [i
toat\ r\utatea nu este ca r\utatea muierii.
16. Toat\ asuprirea, nu este ca asuprirea
celor ce te ur\sc [i toat\ izbânda, nu este
ca izbânda vr\jma[ilor.
17. Nu este cap mai veninat decât capul
[arpelui, [i nu este mânie, decât mânia
vr\jma[ului.
18. Mai bine voiesc a locui cu leu [i cu
balaur, decât a locui cu muierea cea rea.
19. R\utatea muierii schimb\ obrazul ei [i
întunec\ fa]a ei ca un sac.
 CARTEA :N}ELEPCIUNII LUI ISUS FIUL LUI SIRAH
20. În mijlocul vecinilor s\i va c\dea
b\rbatul ei, [i auzind va suspina amar.
21. Toat\ r\utatea este mic\ pe lâng\
r\utatea muierii< soarta p\c\tosului s\
caz\ peste ea.
22. Cum este sui[ul nisipos sub picioarele
b\trânului< a[a este muierea limbut\
b\rbatului lini[tit.
23. Nu c\uta la frumuse]ea muierii [i nu
pofti muiere pentru frumuse]e.
24. Mânie [i obr\znicie [i ru[ine mare
este, când muierea agonise[te b\rbatului
s\u.
25. Inim\ smerit\ [i fa]\ trist\ [i rana
inimii este muierea rea.
26. Mâini lene[e [i genunchi sl\b\noage
este muierea rea, care nu-[i ferice[te
b\rbatul s\u.
27. De la muiere este începutul p\catului
[i prin ea to]i murim.
28. Nu da apei loc s\ ias\, nici muierii rele
volnicie.
29. De nu umbl\ dup\ mâna ta, de la
trupul t\u o dep\rteaz\ pe ea.
CAP. 26.
Lauda femeilor celor bune, mustrarea
celor rele [i paza fetelor.
Fericit este b\rbatul muierii celei bune, [i
num\rul anilor lui îndoit este.
2. Muierea vrednic\ vesele[te pe
b\rbatul s\u, [i anii lui îi va umple de
pace.
3. Muierea bun\, parte bun\ în partea
celor ce se tem de Domnul se va da.
4. {i a bogatului [i a s\racului inima este
bun\ [i în toat\ vremea fa]a vesel\.
5. De trei s-a temut inima mea, [i de fa]a
lucrului al patrulea m\ înfrico[ez>
6. De pâra cet\]ii, de adunarea poporului
1187
[i de asuprirea mincinoas\< acestea toate
sunt mai rele decât moartea.
7. Durere inimii [i jale este muierea
r=vnitoare asupra altei muieri, [i biciul
limbii, ceea ce în toate se amestec\.
8. Ca jugul de boi, care se cl\te[te, este
muierea rea< cel ce o ]ine pe ea, ca [i cel
ce prinde scorpie.
9. Urgie mare este muierea be]iv\ [i
ru[inea sa nu o va acoperi.
10. Curvia muierii întru ridicarea ochilor
[i în genele ei se cunoa[te.
11. Peste fata cea f\r\ de ru[ine înt\re[te
paza, ca nu aflând prilej, s\-[i plineasc\
pofta sa.
12. De ochiul neru[inos fere[te-te [i nu te
mira de ;]i va gre[i ]ie.
13. Precum c\l\torul înseto[at î[i
deschide gura sa [i din toat\ apa cea de
aproape bea.
14. În preajma a tot parul va [edea [i
împotriva s\ge]ii va deschide tolba.
15. Harul muierii va veseli pe b\rbatul ei
[i oasele lui le va îngr\[a [tiin]a ei.
16. Darul Domnului este muierea t\cut\,
[i nu este schimbare sufletului înv\]at.
17. Dar peste dar este muierea ru[inoas\
[i nici o cump\nire nu este vrednic\
sufletului celui înfrânat.
18. Soarele când r\sare întru cele înalte
ale Domnului, [i frumuse]ea muierii celei
bune, podoab\ este casei sale.
19. Lumina care lumineaz\ în sfe[nicul
cel sfânt, [i frumuse]ea fe]ei când este în
vârst\ statornic\.
20. Stâlpi de aur pe temeiuri de argint [i
picioarele frumoase peste pieptul celui
bine înt\rit.
21. Fiule! P\ze[te-]i întreag\ floarea
vârstei tale, [i nu da altora t\ria ta.
22. Pentru dou\ lucruri se întristeaz\
 CARTEA :N}ELEPCIUNII LUI ISUS FIUL LUI SIRAH
inima mea, [i pentru al treilea îmi vine
mie mânie>
23. Omul r\zboinic c\ pierde pentru
neavere, [i oamenii cei în]eleg\tori c\ nu
sunt b\ga]i în seam\.
24. Când se abate cineva de la dreptate la
p\cat, Domnul pe acela-l va g\ti spre
sabie.
25. Anevoie va sc\pa negu]\torul de
gre[eal\, [i cârciumarul nu va fi f\r\ de
p\cat.
CAP. 27.
Despre lips\ [i scumpete. Despre
cump\rare [i vânzare. Înfrânarea
limbii< cinstirea prietenilor.
Pentru dobând\ mul]i au p\c\tuit, [i cel ce
cearc\ s\ se îmbog\]easc\, întoarce-[i-va
ochiul s\u.
2. :ntre încheieturile pietrelor se înfige
]\ru[ul, [i între vânzare [i cump\rare se va
strânge p\catul.
3. De nu se va ]ine cineva pe sine cu
deadinsul în frica Domnului, curând se va
strica casa lui.
4. Când se cl\te[te ciurul, r\mân
gunoaiele< a[a [i pleava omului în gândul
lui.
5. Vasele olarului le l\mure[te cuptorul<
iar ispita omului cugetul lui.
6. Cum a fost lucrat pomul, arat\ rodul
lui< a[a [i cuvântul arat\ gândul cel din
inima omului.
7. Înainte de ce gânde[ti, s\ nu lauzi pe
b\rbat, c\ aceasta este ispita oamenilor.
8. De vei alerga dup\ dreptate, o vei
prinde [i te vei îmbr\ca cu ea ca [i cu o
hain\ lung\ de m\rire.
9. P\s\rile la cele ce sunt asemenea lor
poposesc, [i adev\rul la cei ce ;l fac pe el,
1188
se abate.
10. Leul vânatul pânde[te< a[a [i p\catele
pe cei ce fac nedrept\]i.
11. Vorba celui cuvios totdeauna cu
în]elepciune< iar cel nebun se schimb\ ca
luna.
12. :ntre cei neîn]eleg\tori p\ze[te
vremea< iar între cei în]elep]i adeseori s\
fii.
13. Vorba nebunilor urâcioas\ este, [i
râsul lor în desf\tarea p\catului.
14. Vorba celui ce mult se jur\, ridic\
p\rul [i vrajba lor astup\ urechile.
15. V\rsare de sânge vrajba trufa[ilor, [i
sudalma lor grea la auz este.
16. Cel ce descoper\ tainele, a pierdut
credin]a, [i nu va afla prieten dup\ inima
sa.
17. Iube[te pe prieten [i fii credincios cu
el< iar de vei descoperi tainele lui, nu vei
mai fi cu el.
18. C\ precum pierde omul pe vr\jma[ul
s\u< a[a [i tu ai pierdut priete[ugul
aproapelui t\u.
19. {i ca [i cum ai fi slobozit o pas\re din
mâna ta< a[a ai l\sat pe aproapele t\u, [i
nu-l vei mai vâna pe el.
20. Nu alerga dup\ el, c\ departe s-a
dep\rtat [i a fugit ca o c\prioar\ din la].
21. C\ rana se poate lega, [i pentru vrajb\
este pace< iar cel ce a descoperit tainele, a
pierdut încrederea.
22. Cel ce face cu ochiul, me[te[uge[te
rele, [i nimeni nu-l va dep\rta pe el de la
aceea.
23. Înaintea ochilor t\i îndulci-va gura ta,
[i de cuvintele tale se va mira.
24. Iar dup\ aceea î[i va întoarce gura sa,
[i la cuvintele tale va ad\uga poticneal\.
25. Multe am urât, [i pe acesta nu am cu
ce s\-l asem\n< [i Domnul îl va urî pe el.
 CARTEA :N}ELEPCIUNII LUI ISUS FIUL LUI SIRAH
26. Cel ce arunc\ piatr\ în sus, peste capul
s\u o arunc\, [i lovitura viclean\ despica-
va r\nile.
27. Cel ce sap\ groapa altuia, c\dea-va el
într-însa, [i cel ce întinde curs\, prinde-se-
va într-însa.
28. Cel ce face rele, peste el vor c\dea, [i
nu va cunoa[te de unde ;i vin lui.
29. Batjocura, sudalma celor trufa[i, [i
izbânda ca leul va pândi asupra lor.
30. În la] se vor prinde cei ce se bucur\ de
c\derea celor drep]i, [i durerea îi va mistui
pe ei mai înainte de ce vor muri.
31. Mânia [i urgia sunt lucruri urâte< [i
b\rbatul p\c\tos le ]ine minte.
CAP. 28.
A nu pofti izbând\, ci a ierta
strâmb\tatea. R\ut\]ile limbii [i
primejdiile ei, [i pe aceasta a o înfrâna.
Cel ce ;[i izbânde[te de la Domnul, va afla
izbând\, [i p\catele lui ]inând, le va ]ine.
2. Iart\ nedreptatea aproapelui t\u, [i
atunci când te vei ruga tu, se vor ierta ]ie
p\catele.
3. Omul asupra omului ]ine mânie [i de
la Dumnezeu cere vindecare.
4. De omul cel asemenea lui nu-i este
mil\, [i pentru p\catele sale se roag\.
5. El fiind trup ]ine mânie [i cine va
cur\]i p\catele lui?
6. Adu-]i aminte de cele mai de pe urm\>
de stric\ciune [i de moarte [i te p\ze[te de
vrajb\ [i r\mâi întru porunci.
7. Adu-]i aminte de porunci [i de
a[ez\mântul de lege al celui Prea;nalt [i
nu te mânia pe aproapele, iertându-i lui
ne[tiin]a.
8. Dep\rteaz\-te de vrajb\ [i vei
împu]ina p\catele, c\ omul mânios va
1189
a]â]a vrajb\.
9. {i omul p\c\tos va tulbura pe prieten
[i între oamenii cei ce au pace, va arunca
vrajb\.
10. Precum este materia focului, a[a se va
aprinde [i dup\ putere vrajba va cre[te.
11. Dup\ puterea omului va fi mânia lui<
[i dup\ cum este avu]ia lui, va în\l]a
mânia sa.
12. Sfada grabnic\ aprinde foc, [i vrajba
grabnic\ vars\ sânge.
13. De vei sufla în scânteie, se va aprinde
[i de vei scuipa peste ea se va stinge<
amândou\ ies din gura ta.
14. Pe [optitor [i pe cel cu dou\ limbi,
blestema]i-l, c\ pe mul]i care aveau pace i-
a pierdut.
15. Limba a treia pe mul]i i-a cl\tit, [i i-a
risipit dintr-un neam într-alt neam, [i
cet\]i tari a surpat [i casele celor mari a
stricat.
16. Limba a treia pe muieri vrednice a
gonit [i le-a lipsit pe ele de ostenelile lor.
17. Cel ce ascult\ de ea, nu va afla odihn\,
nici va locui cu lini[te.
18. Lovitura biciului face vân\taie, iar
lovitura limbii frânge oasele.
19. Mul]i au pierit de ascu]itul sabiei, ci
nu ca cei ce au c\zut de limb\.
20. Fericit este cel ce a sc\pat de ea [i care
nu a trecut în mânia ei.
21. Care nu a tras jugul ei [i cu leg\turile
ei nu s-a legat.
22. C\ jugul ei jug de fier este [i leg\turile
ei sunt leg\turi de aram\.
23. Moarte rea este moartea ei, [i mai de
folos este Iadul decât ea.
24. Nu va birui pe cei binecredincio[i, [i
în v\paia ei nu se vor arde.
25. Cei ce p\r\sesc pe Domnul, vor c\dea
într-însa [i se va a]â]a întru ei, [i nu se va
 CARTEA :N}ELEPCIUNII LUI ISUS FIUL LUI SIRAH
stinge.
26. Trimite-se-va asupra lor, ca leul [i ca
pardosul, îi va pierde pe ei.
27. Vezi, îngr\de[te mo[ia ta cu spini, [i
argintul t\u [i aurul t\u leag\-l bine.
28. {i cuvintelor tale f\ jug [i cump\n\, [i
gurii tale f\-i u[\ [i încuietoare.
29. Ia aminte ca nu cumva s\ aluneci cu
ea, [i s\ nu cazi înaintea celui ce te
pânde[te cu vicle[ug.
CAP. 29.
Despre împrumutare [i chez\[uire.
Milostenie, oaspe]ii cei nemul]umitori
[i despre nemernici.
Cel ce face milostenie, împrumut\ pe
aproapele s\u< [i cel ce biruie[te cu mâna
sa, ]ine poruncile.
2. Împrumut\ pe aproapele t\u în vremea
lipsei lui< [i iar\[i înapoiaz\ aproapelui la
vremea sa.
3. Înt\re[te cuvântul [i te încrede lui, [i
în toat\ vremea vei afla ce ;]i este ]ie de
lips\.
4. Mul]i ca o aflare au socotit
împrumutarea, [i au f\cut necaz celor ce i-
au ajutat pe ei.
5. Pân\ va lua s\rut\ mâna celui ce ;i d\,
[i pentru banii aproapelui ;[i smere[te
glasul.
6. Iar când este vremea s\ întoarc\,
îndelungheaz\ vremea [i se ap\r\ cu
cuvinte de lene [i vinuie[te vremea.
7. De va putea, abia va întoarce jum\tate
[i aceea o va socoti ca o aflare.
8. Iar de nu, pentru c\ l-a lipsit pe el de
banii s\i, se face lui vr\jma[ ;n dar.
9. Blestemuri [i sud\lmi îi va r\spl\ti lui,
[i în loc de cinste, îi va r\spl\ti lui
necinste.
1190
10. Mul]i pentru aceast\ r\utate se întorc
de c\tre om [i nu împrumut\, temându-se
s\ nu se p\gubeasc\ în zadar.
11. Îns\ cu cel smerit fii îng\duitor [i nu
întârzia a face mil\ cu el.
12. Pentru porunc\ ajut\ pe s\rac [i în
lipsa lui s\ nu-l întorci de[ert.
13. Pierde banii pentru frate [i pentru
prieten, ca s\ nu rugineasc\ sub piatr\ spre
pierzare.
14. Pune-]i comoara ta întru poruncile
celui Prea;nalt, [i mai mult va folosi ]ie
decât aurul.
15. Închide milostenia ta în c\m\rile tale,
[i aceasta te va scoate din tot r\ul.
16. Mai mult decât pav\za puterii [i decât
suli]a t\riei împotriva vr\jma[ului, se va
r\zboi pentru tine.
17. B\rbatul bun se pune cheza[ pentru
aproapele s\u< iar cel ce a pierdut ru[inea,
p\r\si-l-va pe el.
18. Binele, care ]i l-a f\cut cheza[ul s\ nu-
l ui]i, c\ [i-a dat sufletul s\u pentru tine.
19. Binele cheza[ului îl stric\ p\c\tosul, [i
cel nemul]umitor în cuget, p\r\se[te pe cel
ce l-a izb\vit pe el.
20. Chez\[ia pe mul]i drep]i i-a pierdut, [i
i-a cl\tit pe ei ca valurile m\rii.
21. Pe b\rba]i puternici i-a scos din case,
[i i-a f\cut s\ r\t\ceasc\ pe la neamuri
str\ine.
22. P\c\tosul c\zând în chez\[ie [i gonind
prilejuri, va c\dea în judecat\.
23. Ajut\ pe aproapele t\u dup\ puterea
ta, [i ;]i ia aminte ]ie s\ nu cazi.
24. Temeiul vie]ii omului este apa, pâinea,
haina [i casa, care ;l acoper\.
25. Mai bun\ este via]a s\racului sub
acoper\mânt de scânduri, decât ospe]e
luminate în str\ini.
26. Spre mic [i spre mare, fii voitor de
 CARTEA :N}ELEPCIUNII LUI ISUS FIUL LUI SIRAH
bine.
27. Rea via]\ este din cas\ în cas\, [i unde
te vei s\l\[lui, nu vei deschide gura ta.
28. Osp\ta-vei [i vei ad\pa
nemul]umitori, [i pe lâng\ acestea
am\r\ciuni vei auzi>
29. Mergi nemernice, împodobe[te masa,
[i cu ce va fi în mâna ta hr\ne[te-m\.
30. Ie[i nemernice dinaintea cinstei, c\
mi-a venit oaspete fratele meu [i-mi
trebuie[te casa.
31. Grele sunt acestea omului, care are
minte> certarea casei [i imputarea
datornicului.
CAP. 30.
Despre certarea [i înv\]\tura
pruncilor. Grijirea s\n\t\]ii. Veselia [i
înfrânarea.
Cel ce iube[te pe fiul s\u, îl bate, ca mai
pe urm\ s\ se bucure de el.
2. Cel ce ceart\ pe fiul s\u, folos va avea
de el, [i între cei cunoscu]i se va l\uda
pentru el.
3. Cel ce înva]\ pe fiul s\u, înt\rât\ pe
vr\jma[i, [i înaintea prietenilor se va
bucura pentru el.
4. Murit-a tat\l lui, [i ca [i cum nu ar fi
murit, pentru c\ asemenea lui[i a l\sat
dup\ sine.
5. În via]a sa a v\zut [i s-a bucurat, [i la
moartea sa nu s-a întristat.
6. Asupra vr\jma[ilor a l\sat izbânditor,
[i prietenilor r\spl\titor de har.
7. Cel ce este moale cu fiul s\u, va lega
r\nile lui, [i de toat\ strigarea se vor
tulbura cele dinl\untru ale lui.
8. Calul neînv\]at se face nesilnic, [i fiul
slobod se face obraznic.
9. Hr\ne[te pe fiul t\u [i te va înfrico[a,
1191
joac\-te cu el [i te va întrista.
10. Nu râde cu el, ca nu împreun\ cu el s\
te doar\, [i mai pe urm\ s\ ]i se
strepezeasc\ din]ii.
11. Nu-i da lui volnicie la tinere]e, [i nu
trece cu vederea gre[elile lui.
12. Pleac\ grumazul lui la tinere]e, [i
frânge coastele lui pân\ este prunc, ca nu
cumva învârto[=ndu-se s\ nu te asculte.
13. Ceart\ pe fiul t\u, [i-l f\ s\ lucreze, ca
s\ nu se poticneasc\ întru ru[ine.
DESPRE S|N|TATE.
14. Mai bun este s\racul s\n\tos [i tare cu
puterea, decât bogatul care are trupul s\u
r\nit.
15. S\n\tatea [i buna t\rie, mai bun\ este
decât tot aurul, [i trupul cel s\n\tos [i cu
putere, decât avu]ia nenum\rat\.
16. Nu este mai bun\ avu]ia decât
s\n\tatea trupului, [i nu este bucurie mai
mare decât bucuria inimii.
17. Mai bun\ este moartea, decât via]a
amar\ sau decât boala statornic\.
18. Bun\t\]i multe v\rsate împrejurul
gurii celei închise, ca bucatele cele puse la
mormânt,
19. Ce folose[te idolului jertfa? C\ nici nu
m\nânc\, nici nu miroase< a[a este pe care
îl gone[te Domnul.
20. Cel ce vede cu ochii [i suspin\, este ca
[i scopitul, care îmbr\]i[eaz\ pe fecioar\
[i suspin\.
21. Nu da spre întristare sufletul t\u, [i nu
te nec\ji pe tine cu sfatul t\u.
22. Veselia inimii este via]a omului, [i
bucuria omului este îndelungarea zilelor
lui.
23. Iube[te-]i sufletul t\u [i ;]i mângâie
inima ta, [i departe de la tine gone[te
 CARTEA :N}ELEPCIUNII LUI ISUS FIUL LUI SIRAH
întristarea.
24. C\ pe mul]i i-a omorât întristarea, [i
nu este folos întru ea.
25. Pizma [i mânia împu]ineaz\ zilele, [i
grija aduce b\trâne]ile mai înainte de
vreme.
CAP. 31.
Despre bog\]ie [i s\r\cie. Reguli
pentru ospe]e. Grijirea de s\n\tate [i
cump\tarea vinului.
Privegherea avu]iei tope[te trupul, [i grija
ei stric\ somnul.
2. Grija privegherii va cere adormire, [i
boala grea de[teapt\ somnul.
3. Ostenitu-s-a bogatul strângând bani, [i
întru odihna sa se satur\ de desf\t\rile
sale.
4. Se ostene[te s\racul întru împu]inarea
vie]ii, [i în odihn\ lipsit se face.
5. Cel ce iube[te aurul, nu se va îndrepta,
[i cel ce alearg\ dup\ stric\ciune, s\tura-
se-va de ea.
6. Mul]i au c\zut pentru aur, [i înaintea
lor le-a fost pieirea lor.
7. Lemn de împiedicare este celor ce ;i
jertfesc lui< [i tot cel f\r\ de minte se va
prinde într-însul.
8. Fericit este bogatul, care s-a aflat f\r\
de prihan\, [i dup\ aur nu a umblat.
9. Cine este acesta? {i-l vom ferici pe el,
c\ a f\cut minunate întru poporul s\u.
10. Cine s-a l\murit cu el, [i s-a f\cut
des\vâr[it, [i i-a fost lui spre laud\?
11. Cine este care a putut c\lca porunca [i
nu a c\lcat? {i a putut face r\u [i nu a
f\cut?
12. Înt\ri-se-vor bun\t\]ile lui, [i
milosteniile lui le va povesti adunarea.
13. Când [ezi la mas\ mare, s\ nu deschizi
1192
spre ea gâtlejul t\u,
14. {i s\ nu zici> multe sunt puse pe mas\<
adu-]i aminte, c\ r\u lucru este ochiul
viclean.
15. Mai r\u decât ochiul, ce s-a f\cut?
Pentru aceea înaintea a toat\ fa]a
l\crimeaz\,
16. S\ nu-]i tinzi mâna unde el se va uita,
[i s\ nu-]i bagi mâna cu el în blid.
17. Din tine însu]i cunoa[te ale aproapelui
[i de tot lucrul gânde[te.
18. M\nânc\ ca un om cele ce sunt puse
înaintea ta, [i nu clef\i, ca s\ nu te faci
urât.
19. Înceteaz\ mai întâi pentru înv\]\tur\,
[i nu fi nes\]ios ca s\ nu sminte[ti.
20. {i când [ezi între mai mul]i, s\ nu tinzi
mâna ta mai înainte de ei.
21. Omului înv\]at, destul este pu]in [i
întru a[ternutul s\u nu va r\sufla anevoie.
22. Cu somn s\n\tos se odihnesc ma]ele
celui cump\tat< se scoal\ diminea]a, [i
sufletul lui cu el.
23. Truda privegherii [i a gre]ii [i c\pierea
cu omul cel nes\]ios.
24. {i de te-ai silit în mânc\ri, scoal\-te la
mijlocul mânc\rii [i te vei odihni.
25. Ascult\-m\ fiule! {i bag\-m\ de
seam\, [i mai pe urm\ vei afla cuvintele
mele.
26. :ntru toate lucrurile tale fii sârguitor, [i
toat\ neputin]a nu te va întâmpina.
27. Pe cel str\lucit în pâini, bine-l vor
cuvânta buzele [i m\rturia bun\t\]ii lui
este credincioas\.
28. Asupra pâinii celei rele va cârti
cetatea, [i m\rturia r\ut\]ii ei este
adev\rat\.
29. La vin nu te face viteaz, c\ pe mul]i i-
a pierdut vinul.
30. Cuptorul ispite[te c\litura în
 CARTEA :N}ELEPCIUNII LUI ISUS FIUL LUI SIRAH
astâmp\rare< a[a vinul inimile trufa[ilor în
vrajb\.
31. Întocmai cu via]a este omului vinul,
de ;l vei bea pe el cu m\sura sa.
32. Ce via]\ este celui lipsit de vin? C\
acesta s-a f\cut, ca s\ veseleasc\ pe
oameni.
33. Bucuria inimii [i veselia sufletului
este vinul, când se bea la vreme cu
m\sur\.
34. Am\r\ciune sufletului este vinul, când
se bea mult, sfezi [i c\deri face.
35. Be]ia înmul]e[te mânia celui f\r\ de
minte spre împiedicare, [i împu]ineaz\
virtutea [i agonise[te r\ni.
36. La osp\]ul vinului s\ nu mustri pe
aproapele t\u, [i s\ nu-l defaimi pe el la
veselia lui.
37. Cuvânt de batjocur\ s\ nu-i zici lui, [i
s\ nu-l nec\je[ti pe el cerându-i.
CAP. 32.
Urmarea înv\]\turii. Cum se p\streaz\
s\n\tatea. Respectul b\trânilor.
Credin]a în sine [i în Dumnezeu.
Pov\]uitor te-a pus pe tine, nu te ]ine
mare, fii între ei ca [i unul dintre ei.
2. Grije[te de ei [i apoi [ezi, [i dup\ ce
vei face toate cele ce trebuie, culc\-te.
3. Ca s\ te vesele[ti de ei, [i pentru
podoab\ s\ iei cunun\.
4. Gr\ie[te cela ce e[ti mai b\trân, c\ se
cade ]ie, cu bun\-[tiin]\, [i s\ nu împiedici
muzica.
5. Unde nu este ascultare, nu v\rsa
graiuri, [i când nu este vreme, nu te ar\ta
în]elept.
6. Pecete de antracs pe podoab\ de aur
este întocmirea cânt\re]ilor la osp\]ul
vinului.
1193
7. Pecete de smaragd cu me[te[ug de aur
este glasul cânt\re]ilor la vinul cel dulce.
8. Gr\ie[te tân\rule când ai lips\< abia de
dou\ ori de te vei întreba.
9. Strânge-]i cuvântul, cu pu]ine multe,
fii ca [i cum ai [ti [i ca [i cum ai t\cea.
10. :ntre cei mai mari nu te face ca [i cum
ai fi asemenea lor, [i altul gr\ind, nu vorbi
multe.
11. Înaintea tr\snetului gr\be[te fulgerul<
[i înaintea celui ru[inos va merge harul.
12. La vreme te scoal\, [i nu fi cel mai de
pe urm\< alearg\ acas\, [i nu fi lene[.
13. Acolo te joac\ [i ;]i f\ cugetele tale, [i
s\ nu gre[e[ti cu cuvânt trufa[.
14. {i pentru acestea binecuvinteaz\ pe
cel ce te-au f\cut pe tine, [i te vesele[te
din bun\t\]ile lui.
15. Cel ce se teme de Domnul, va primi
înv\]\tura, [i cei ce mânec\, afla-vor
bun\voin]\.
16. Cel ce caut\ legea, s\tura-se-va de la
ea, [i cel ce se f\]\rnice[te, se va
împiedica într-însa.
17. Cei ce se tem de Domnul, afla-vor
judecat\, [i îndrept\ri ca lumina vor
aprinde.
18. Omul p\c\tos se fere[te de mustrare,
[i dup\ voia lui î[i va afla potrivire.
19. B\rbatul cel de sfat nu va p\r\si
cugetarea< iar cel str\in [i trufa[ nu se va
teme de fric\, de va [i face ceva f\r\ de
sfat.
20. F\r\ de sfat nimic s\ nu faci< [i dup\
ce faci, s\ nu-]i par\ r\u.
21. Pe cale surpat\ nu merge, ca s\ nu te
împiedici de pietri[.
22. Nu te încrede c\ii celei neispitite, [i de
fiii t\i te p\ze[te.
23. În tot lucrul crede sufletului t\u, c\
aceasta este paza poruncilor.
 CARTEA :N}ELEPCIUNII LUI ISUS FIUL LUI SIRAH
24. Cel ce crede legii, ascult\ de porunci<
[i cel ce n\d\jduie[te spre Domnul, nu se
va lipsi.
CAP. 33.
Dumnezeiasca în]elepciune pe unii îi
înal]\, iar pe al]ii îi smere[te. Dup\
dreapt\ judecat\, b\rbatul în]elept nu
se supune neîn]elep]e[te fiului s\u, nici
femeii, nici altcuiva.
Pe cel ce se teme de Domnul, nu-l va
întâmpina r\ul, f\r\ numai ispit\, [i iar\[i
îl va izb\vi pe el.
2. B\rbatul în]elept nu va urî legea< iar
cel ce se f\]\rnice[te într-însa, este ca
corabia în furtun\.
3. Omul în]eleg\tor va crede legii, [i
legea va fi lui credincioas\.
4. Ca întrebarea drep]ilor g\te[te
cuvântul, [i a[a te vei asculta, leag\
împreun\ înv\]\tura [i r\spunde.
5. Ca roata carului este inima nebunului,
[i ca osia pe care se întoarce, este gândul
lui.
6. Ca calul arm\sar este prietenul hulitor,
sub tot cel ce [ade pe el râncheaz\.
7. Pentru ce zi pe zi întrece, [i toat\
lumina zilei anului de la soare este?
8. Cu [tiin]a Domnului s-au osebit, [i au
schimbat vremi [i pr\znuiri.
9. Dintru ele unele le-au în\l]at [i le-au
sfin]it< altele le-au pus în num\rul zilelor.
10. {i to]i oamenii sunt din ]\rân\, [i din
p\mânt s-au zidit Adam.
11. Cu mul]imea [tiin]ei Domnul i-au
osebit pe ei, [i au schimbat c\ile lor.
12. Dintru ei au binecuvântat [i au în\l]at,
[i dintru ei au sfin]it [i i-au apropiat la
sine.
13. Dintru ei au blestemat [i au smerit, [i
1194
i-au scos pe ei din l\ca[urile lor.
14. Ca lutul olarului în mâna lui< toate
c\ile lui dup\ bun\ pl\cerea lui.
15. A[a sunt oamenii în mâna celui ce i-au
f\cut pe ei, ca s\ le dea lor dup\ judecata
sa.
16. :mpotriva r\ului este binele, [i
împotriva mor]ii via]a.
17. A[a [i împotriva cuviosului, cel
p\c\tos.
18. A[ijderea prive[te la toate lucrurile
celui Preaînalt, dou\, dou\, [i unul
împotriva altuia.
19. {i eu mai pe urm\ am privegheat, [i
am mo[tenit de tot ca de la început.
20. Ca cel ce adun\ în vie pe urma
culeg\torilor, cu binecuvântarea
Domnului am ajuns, [i ca cel ce culege am
umplut teascul.
21. Socoti]i, c\ nu numai pentru mine
singur m-am ostenit< ci [i pentru to]i cei ce
caut\ înv\]\tura.
22. Asculta]i-m\ pe mine mai marii
poporului, [i pov\]uitorii adun\rii b\ga]i
în urechi.
23. Fiului [i muierii, fratelui [i
prietenului, în via]a ta s\ nu dai putere
asupra ta.
24. {i banii t\i s\ nu-i dai altuia, ca nu
cumva s\-]i par\ r\u [i s\ te rogi pentru ei.
25. Pân\ tr\ie[ti [i este suflet întru tine,
nici unui trup nu te supune.
26. C\ mai bine este, ca fiii t\i s\ se roage
de tine, decât tu s\ cau]i la mâinile lor.
27. :ntru toate lucrurile tale fii s\vâr[itor,
nu da hul\ întru m\rirea ta.
28. În ziua sfâr[itului zilelor vie]ii tale [i
la vremea mor]ii tale, s\ împ\r]e[ti
mo[tenirea ta.
DESPRE SLUGI.
 CARTEA :N}ELEPCIUNII LUI ISUS FIUL LUI SIRAH
29. Mâncare, toiag [i povar\ la m\gar< iar
la slug\ pâine, certare [i lucru.
30. Lucreaz\ cu sluga [i vei afla odihn\<
sloboze[te mâinile lui [i va cerca
slobozenie.
31. Jugul [i hamul pleac\ grumajii [i pe
sluga cea rea leg\turile [i caznele.
32. Pune-l pe el la lucru, ca s\ nu [az\ f\r\
de lucru, c\ mult\ r\utate a înv\]at
lenevirea.
33. La lucru pune-l pe el, precum se cade
lui, [i de nu te va asculta, îngreuiaz\
obezile lui.
34. {i s\ nu prisose[ti peste tot trupul,
afar\ de cale [i f\r\ de judecat\ nimica s\
nu faci.
35. De ai slug\, s\ fie ca tine, c\ cu sânge
l-ai câ[tigat pe el.
36. De ai slug\, grije[te-l pe el ca [i pe
tine însu]i, c\, ca de sufletul t\u vei avea
de el lips\.
37. De ;l vei nec\ji pe el [i sculându-se va
fugi, în care parte de loc îl vei c\uta pe el?
CAP. 34.
De[ert\ciunea visurilor [i a vr\jilor<
n\dejdea în Dumnezeu< ajutorin]a
s\racului [i simbria slugii.
De[arte n\dejdi [i mincinoase sunt omului
celui neîn]eleg\tor, [i visurile fac pe cei
neîn]elep]i s\ zboare.
2. Ca [i cel ce se prinde de umbr\ [i
alearg\ dup\ vânt< a[a este [i cel ce crede
visurilor.
3. Aceasta asemenea acestuia, vederea
visurilor asem\narea fe]ei înaintea fe]ei.
4. De la cel necurat, ce se va cur\]i? {i de
la minciun\, ce se va adeveri?
5. Vr\jile [i descânt\turile [i visurile,
1195
de[arte sunt, precum [i aceea ce este gata
a na[te i se n\luce[te inima.
6. De nu vor fi trimise de la cel Preaînalt,
ca s\ te cerceteze, s\ nu dai inima ta spre
ele.
7. C\ pe mul]i i-au în[elat visurile [i au
c\zut cei ce au n\d\jduit într-însele.
8. F\r\ de minciun\ se va s\vâr[i legea,
[i în]elepciunea este s\vâr[ire gurii celei
credincioase.
9. Omul înv\]at multe a cunoscut [i cel
ce multe [tie, în]elep]e[te va gr\i.
10. Cel ce nu s-a ispitit, pu]ine [tie, iar cel
ce a nemernicit, a înmul]it în]elepciunea.
11. Multe am v\zut întru nemernicia mea
[i mai mult decât cuvintele mele este
în]elegerea mea.
12. De multe ori pân\ la moarte am avut
primejdie [i m-am mântuit prin acestea.
13. Duhul celor ce se tem de Domnul, va
fi viu, pentru c\ n\dejdea lor este spre cel
ce ;i mântuie[te pe ei.
14. Cel ce se teme de Domnul, nu se va
înfrico[a [i nu se va speria, c\ el este
n\dejdea lui.
15. Fericit este sufletul celui ce se teme de
Domnul.
16. {i în cine reazem\ [i cine este
înt\rirea lui?
17. Ochii Domnului peste cei ce ;l iubesc
pe el, scuteal\ puternic\ [i înt\rire
vârtoas\.
18. Acoper\mânt de c\ldur\ [i
acoper\mânt de c\tre amiaz\zi, paz\ de
c\tre împiedicare [i ajutor de c\tre c\dere.
19. Cel ce înal]\ sufletul [i lumineaz\
ochii, dând vindecare, via]\ [i
binecuvântare.
20. Cel ce jertfe[te din nedrept, prinos
hulit este lui [i nu sunt spre bun\ vrere
huliturile celor f\r\ de lege.
 CARTEA :N}ELEPCIUNII LUI ISUS FIUL LUI SIRAH
21. Nu binevoie[te cel Preaînalt în
darurile necredincio[ilor< nici înmul]irea
jertfelor cur\]e[te p\catele.
22. Cel ce aduce jertf\ din averea
s\racilor, junghie pe fiu înaintea tat\lui
s\u.
23. Pâinea celor lipsi]i este via]a s\racilor,
[i cel ce o ia pe aceasta, omul sângiurilor
este.
24. Cel ce ia hrana cea de lips\, este ca cel
ce omoar\ pe aproapele s\u, [i cel ce
opre[te simbria slugii, ca cel ce vars\
sânge.
25. Când unul zide[te [i altul stric\, ce
folos fac, f\r\ numai se ostenesc.
26. Când unul se roag\ [i altul blestem\,
al cui glas va auzi St\pânitorul?
27. Cel ce se spal\ de la mort [i iar\[i se
atinge de el, ce i-a folosit lui sp\larea sa?
28. A[a omul cel ce poste[te întru
p\catele sale [i iar\[i merge [i face
acelea[i.
29. Rug\ciunea lui, cine o va asculta? {i
ce a folosit smerindu-se pe sine?
CAP. 35.
Despre jertfele pl\cute [i nepl\cute lui
Dumnezeu. Mângâierea v\duvelor,
s\racilor [i orfanilor.
Cel ce p\ze[te legea, înmul]e[te jertfele.
2. Jertfe[te jertf\ de mântuire cel ce ia
aminte la porunci.
3. {i cel ce mul]ume[te, ca cel ce aduce
f\in\ curat\ de grâu< [i cel ce face
milostenie, ca cel ce jertfe[te jertf\ de
laud\.
4. Pl\cut este Domnului când te
dep\rtezi de r\utate, [i jertf\ de cur\]enie
este când te desp\r]e[ti de strâmb\tate.
5. S\ nu te ive[ti în fa]a Domnului de[ert,
1196
c\ toate acestea sunt pentru porunc\.
6. Aducerea dreptului, unge jertfelnicul,
[i mirosul ei, bun este înaintea celui
Preaînalt.
7. Jertfa b\rbatului drept este primit\, [i
pomenirea ei nu se va uita.
8. Cu ochi bun sl\ve[te pe Domnul, [i s\
nu împu]inezi pârga mâinilor tale.
9. Totdeauna când dai, fii cu fa]\ voioas\
[i cu bucurie sfin]e[te zeciuiala.
10. D\ celui Preaînalt, precum ]i-au dat el,
[i cu ochi bun, câ[tigul mâinii.
11. C\ Domnul r\spl\titor este, [i cu [apte
p\r]i va r\spl\ti ]ie.
12. Nu osteni cu daruri, c\ nu le va primi.
13. Nu n\d\jdui în jertfa nedreapt\, c\
Domnul judec\tor este, [i nu este la el
m\rirea fe]ei.
14. Nu va primi Domnul fa]a, care este
asupra s\racului, iar rug\ciunea celui
asuprit o va asculta.
15. Nu va trece cu vederea rug\ciunea
s\rmanului, nici pe v\duv\ când va v\rsa
grai.
16. Au nu curg lacrimile v\duvei pe
obraz? {i strigarea ei asupra celui ce le-au
scos pe ele?
17. Cel ce sluje[te lui Dumnezeu, cu
bun\voin]\ primi-se-va, [i rug\ciunea lui
pân\ la nori va ajunge.
18. Rug\ciunea celui smerit, norii va
p\trunde [i nu se va mângâia pân\ nu se va
apropia.
19. {i nu se va dep\rta pân\ ce va socoti
cel Preaînalt, [i va face judecat\ cu
dreptate [i va face judecat\.
20. {i Domnul nu va z\bovi, nici va
îndelunga mânia peste ei, pân\ ce va
zdrobi mijlocul celor nemilostivi.
21. {i neamurilor va r\spl\ti izbând\,
pân\ ce va strica mul]imea
 CARTEA :N}ELEPCIUNII LUI ISUS FIUL LUI SIRAH
batjocoritorilor, [i schiptrurile nedrep]ilor
le va zdrobi.
22. Pân\ ce va r\spl\ti omului dup\
lucrurile lui, [i lucrurilor oamenilor dup\
gândurile lor.
23. Pân\ ce va judeca judecata poporului
s\u, [i-i va veseli pe ei cu mila sa.
24. Frumoas\ este mila în vremea
necazului lui, ca norii cei de ploaie în
vremea secetei.
CAP. 36.
Rug\ciunea pentru Israilteni [i pentru
sfânta cetate cea asuprit\ de neamurile
str\ine. Laudele femeii celei bune [i
în]elepte.
Miluie[te-ne pe noi St\pâne Dumnezeul
tuturor, [i caut\,
2. {i trimite frica ta peste toate
neamurile.
3. Ridic\ mâna ta peste neamurile cele
str\ine, ca s\ vaz\ puterea ta.
4. Precum înaintea lor te-ai sfin]it întru
noi, a[a [i înaintea noastr\ te m\re[te întru
ei.
5. Ca s\ te cunoasc\ pe tine, precum [i
noi te-am cunoscut< c\ nu este Dumnezeu
afar\ de tine Doamne.
6. :nnoie[te semnele [i schimb\
minunile.
7. M\re[te mâna ta [i bra]ul cel drept.
8. De[teapt\ mânia [i vars\ iu]imea.
9. Pierde pe vr\jma[ [i stric\ pe
potrivnic.
10. Gr\be[te vremea [i ;]i adu aminte de
jur\mânt, ca s\ se povesteasc\ m\ririle
tale.
11. De iu]imea focului s\ se mistuiasc\
cel ce a sc\pat, [i cei ce fac r\u poporului
t\u, s\ afle pierzare.
1197
12. Zdrobe[te capetele boierilor
vr\jma[ilor, care zic> nu este afar\ de noi.
13. Adun\ toate neamurile lui Iacov,
inima luminat\ [i bun\ se nevoie[te spre
mânc\rile sale.
14. Miluie[te Doamne poporul, care se
cheam\ cu numele t\u, [i pe Israil, pe care
cu na[terea cea dint=i l-ai asem\nat.
15. Milostive[te-te spre Ierusalim cetatea
sfin]irii tale, cetatea odihnei tale.
16. Umple Sionul, ca s\ înal]e graiurile
tale, [i de m\rire pe poporul t\u.
17. D\ m\rturie lucrurilor tale celor din
început, [i de[teapt\ proorociile cele ce
sunt întru numele t\u.
18. D\ plat\ celor ce te a[teapt\ pe tine, [i
proorocii t\i credincio[i s\ se afle.
19. Ascult\ Doamne rug\ciunea celor ce
se roag\ ]ie pentru poporul t\u, dup\
binecuvântarea lui Aaron, ca s\ cunoasc\
to]i cei de pe p\mânt, c\ tu Doamne e[ti
Dumnezeul veacurilor.
20. Toat\ mâncarea prime[te pântecele,
îns\ este o bucat\ mai bun\ decât alt\
bucat\.
21. Gâtlejul cu gustul alege bucatele
vânatului< a[a inima cea în]eleapt\,
cuvintele cele mincinoase.
22. Inima înd\r\tnic\ aduce mâhnire, îns\
omul cel înv\]at va r\spl\ti ei.
23. Pe tot b\rbatul va primi muierea [i
este fat\ mai bun\ decât alt\ fat\.
24. Frumuse]ea muierii vesele[te fa]a [i
covâr[e[te toat\ pofta omului.
25. De este pe limba ei mil\ [i blânde]e,
nu este b\rbatul ei ca fiii oamenilor.
26. Cel ce ;[i câ[tig\ muiere, începe la
agonisit\ ajutor dup\ sine [i stâlp de
odihn\.
27. Unde nu este gard, se va jefui
agoniseala< [i unde nu este muiere,
 CARTEA :N}ELEPCIUNII LUI ISUS FIUL LUI SIRAH
suspin\ cel r\t\cit.
28. C\ cine va crede tâlharului celui
sprinten, care umbl\ din cetate în cetate?
A[a [i omului care nu are cuib [i
s\l\[luie[te oriunde însereaz\.
CAP. 37.
S\ se osebeasc\ prietenii cei adev\ra]i
de cei mincino[i, [i sfetnicii cei drep]i
de cei f\]arnici< despre înfrânarea în
mânc\ri.
Tot prietenul zice> eu am ]inut priete[ugul
cu el< dar este prieten numai cu numele
prieten.
2. Au nu r\mâne pân\ la moarte
întristare, când so]ul [i prieten se întoarce
la vrajb\?
3. O r\u gând! De unde te r\sturna[i s\
acoperi uscatul cu vicle[ug?
4. So]ul cu prietenul tr\iesc bine în
veselie< iar în vremea necazului se face
potrivnic.
5. So]ul cu prietenul împreun\ se
ostenesc pentru pântece [i înaintea
r\zboiului va lua pav\z\.
6. S\ nu ui]i pe prieten în sufletul t\u [i
s\ nu-l ui]i pe el întru averile tale.
7. Tot sfetnicul î[i laud\ sfatul< ci este
care d\ sfat pentru sine.
8. P\ze[te-]i sufletul t\u de sfetnic [i
cunoa[te întâi, care este lipsa lui, c\ el
pentru sine va sf\tui.
9. Ca nu cumva s\ arunce sor]i asupra ta
[i s\ zic\ ]ie> bun\ este calea ta [i va sta în
preajm\ ca s\ vaz\ ce se va întâmpla ]ie.
10. Nu te sf\tui cu cel ce te trece cu
vederea, [i de cel ce ;]i pizmuie[te soarta,
ascunde-]i sfatul t\u.
11. Cu muierea despre împotriv\
râvnitoarea sa, nici cu cel fricos despre
1198
r\zboi.
12. Nici cu negu]\torul despre schimb,
nici cu cel ce cump\r\ despre vânzare.
13. Nici cu cel pizma[ despre mul]umit\,
nici cu cel nemilostiv despre îndurare.
14. Nici cu cel lene[ despre tot lucrul, nici
cu sluga cea de cas\ despre s\vâr[ire, nici
cu sluga cea lene[\ despre multa lucrare.
15. Despre nimic nu te sf\tui cu ace[tia< ci
cu b\rbatul cel cuvios fii adeseori, pe care
îl vei cunoa[te, c\ ]ine poruncile
Domnului.
16. Al c\ruia suflet este ca [i sufletul t\u,
[i de vei c\dea, îl va durea împreun\ cu
tine.
17. Sfatul inimii ]i-l înt\re[te, c\ nu-]i este
]ie mai credincios altul decât acela.
18. C\ sufletul omului se obi[nuie[te
uneori a vesti mai mult decât [apte
privitori, care [ed în loc înalt la priveli[te.
19. {i întru toate acestea te roag\ celui
Preaînalt, ca s\ îndrepteze întru adev\r
calea ta.
20. Începutul a tot lucrul este cuvântul, [i
înainte de toat\ fapta este sfatul.
21. Urma mut\rii inimii este fa]a, în patru
p\r]i r\sare> binele [i r\ul, via]a [i moartea
[i limba pururea st\pâne[te pe acestea.
22. Este om în]elept, care pe mul]i înva]\
[i sufletului s\u este f\r\ de folos.
23. Cel ce arat\ în]elepciune în cuvinte
urâcioase, acesta se va lipsi de toat\ hrana.
24. C\ nu s-a dat lui dar de la Domnul< c\
de toat\ în]elepciunea este lipsit.
25. C\ este în]elept sufletului s\u, [i
rodurile în]elegerii lui în gur\ sunt
crezute.
26. B\rbatul în]elept înva]\ pe poporul
s\u, [i rodurile în]elegerii lui sunt
credincioase.
27. B\rbatul în]elept umple-se-va de
 CARTEA :N}ELEPCIUNII LUI ISUS FIUL LUI SIRAH
binecuvântare [i-l vor ferici pe el to]i cei
ce ;l vor vedea.
28. Via]a omului în num\rul zilelor, [i
zilele lui Israil nenum\rate.
29. Cel în]elept întru poporul s\u va
mo[teni credin]a [i numele lui în veac va
fi viu.
30. Fiule! În via]a ta ispite[te-]i sufletul
t\u, [i vezi ce este lui r\u [i nu-i da lui.
31. C\ nu toate tuturor folosesc, [i nu tot
sufletul întru tot binevoie[te.
32. Nu fi nes\]ios întru toat\
desf\t\ciunea [i nu te apleca la mânc\ri
multe.
33. C\ în mânc\rile cele multe va fi
durere, [i nesa]iul va veni pân\ la
îngre]o[are.
34. Pentru nesa]iu mul]i au pierit< iar cel
înfrânat î[i va înmul]i via]a.
CAP. 38.
Despre doftori [i leacuri în boal\< cum
trebuie a plânge pentru mor]i, ce s\
gânde[ti la îngrop\ciuni< despre
me[te[uguri [i lucrarea p\mântului.
Cinste[te pe doftor cu cinstea lui pentru
trebuin]e, c\ [i pe el l-au f\cut Domnul.
2. C\ de la cel Preaînalt este leacul, [i de
la împ\rat va lua dar.
3. {tiin]a doftorului în\l]a-va capul lui, [i
înaintea celor mari va fi minunat.
4. Domnul au zidit din p\mânt leacurile,
[i omul în]elept nu se va scârbi de ele.
5. Au nu din lemn s-a îndulcit apa, ca s\
se cunoasc\ puterea lui?
6. {i el au dat oamenilor [tiin]\, ca s\ se
m\reasc\ întru minunile lui.
7. Cu acestea t\m\duie[te [i ridic\
durerea lui.
8. F\c\torul de unsori cu acestea va face
1199
amestecare, [i nu este sfâr[it lucrurilor lui,
[i pace de la el este peste fa]a p\mântului.
9. Fiule! În boala ta nu fi neb\g\tor de
seam\< ci te roag\ Domnului, [i el te va
t\m\dui pe tine.
10. Dep\rteaz\ p\catul [i îndrepteaz\
mâinile, [i de tot p\catul cur\]e[te inima
ta.
11. D\ miros cu bun\ mireasm\ [i
pomenire de f\in\ de grâu, [i unge jertfa ta
ca [i cum nu ar fi nimic.
12. {i doftorului d\-i loc, c\ [i pe el l-au
f\cut Domnul, [i s\ nu se dep\rteze de la
tine, c\ [i de el ai trebuin]\.
13. C\ este vreme când [i în mâinile lor
este miros de bun\ mireasm\.
14. C\ [i ei se vor ruga Domnului, ca s\ le
dea lor odihn\ [i s\n\tate spre via]\.
15. Cel ce p\c\tuie[te împotriva
F\c\torului s\u, c\dea-va în mâinile
doftorului.
16. Fiule! Pentru cel mort sloboze[te
lacrimi, [i ca [i cum ai fi p\timit grele,
începe plângere.
17. {i dup\ obiceiul lui acoper\ trupul lui,
[i nu trece cu vederea îngrop\ciunea lui.
18. Amar\ plângere f\ [i fierbinte
tânguire.
19. {i te jele[te dup\ vrednicia lui, o zi
sau dou\ pentru clevetirea, [i te mângâie
de întristare.
20. C\ din întristare vine moarte, [i
întristarea inimii sl\be[te virtutea.
21. :ntru necaz r\mâne împreun\ [i
întristarea< iar via]a s\racului este dup\
inim\.
22. Nu da întrist\ciunii inima ta, ci o
dep\rteaz\ pe ea, aducându-]i aminte de
cele de pe urm\.
23. {i nu uita, c\ nu este întoarcere, [i
acestuia nu vei folosi, [i ]ie însu]i vei face
 CARTEA :N}ELEPCIUNII LUI ISUS FIUL LUI SIRAH
r\u.
24. Adu-]i aminte de judecata lui, c\ a[a
va fi [i a ta< mie ieri, [i ]ie ast\zi.
25. Cu odihna mortului f\ s\ înceteze
pomenirea lui, [i te mângâie despre el
pentru ie[irea duhului lui.
26. În]elepciunea c\rturarului pe încet se
câ[tig\, [i care pu]in ia aminte la lucrul
s\u se va în]elep]i.
27. De ce în]elepciune se va umple cel ce
]ine plugul, [i se f\le[te cu str\murarea
boldului?
28. Cel ce mân\ boii [i se înv\luie[te în
lucrurile lor [i vorba lui este de fiii
taurilor.
29. Inima lui va da s\ întoarc\ brazda, [i
privegherea lui va fi despre hrana boilor.
30. A[a este fiecare me[ter de lemn, [i
mai marele me[terilor, care noaptea ca [i
ziua o petrece.
31. Cel ce sap\ s\p\turi de pece]i, gândul
lui este cum s\ schimbe chipurile.
32. Inima sa o va sili, ca s\ asemene
zugr\veala [i privegherea lui, ca s\
s\vâr[easc\ lucrul.
33. A[a me[terul de fier [ezând lâng\
n\covaln\ se deprinde cu greutatea
fierului.
34. Aburul focului va învârto[a carnea lui,
[i cu înfierbântarea c\minului se va lupta.
35. Sunetul ciocanului va înnoi urechea
lui, [i ochii lui la asem\narea uneltei.
36. Inima sa o va pune spre s\vâr[irea
lucrurilor, [i privegherea lui este ca s\
împodobeasc\ dup\ ce ;l s\vâr[e[te.
37. A[a olarul [ezând la lucrul s\u, [i
învârtind cu picioarele sale roata,
38. Pururea are grij\ de lucrul s\u, ca
lucrarea lui s\ fie mult\.
39. Cu mâinile sale va închipui lutul, [i
înaintea picioarelor va îndupleca virtutea
1200
sa.
40. Inima sa o va da ca s\ s\vâr[easc\
netezirea [i privegherea lui, ca s\
cur\]easc\ c\minul.
41. To]i ace[tia întru mâinile lor
n\d\jduiesc, [i fiecare întru me[te[ugul
s\u este în]eleg\tor.
42. F\r\ de ace[tia nu se zide[te cetatea,
nici vor locui, nici vor umbla.
43. {i la adunare nu vor trece mai sus< [i
a[ez\mântul judec\]ii nu-l vor socoti, nici
vor ar\ta dreptatea [i judecata.
44. {i în pilde nu se vor afla.
45. Ci zidirea veacului vor înt\ri, [i pofta
lor este lucrarea me[te[ugului.
46. Afar\ de cel ce ;[i d\ sufletul s\u, [i
cuget\ în legea celui Preaînalt.
CAP. 39.
Cel în]elept cearc\ cuvintele [i faptele
celor de demult< se pomenesc datoriile
în]eleptului. Dumnezeu întru toate s\
se laude, lucrurile lui des\vâr[it.
În]elepciunea tuturor celor de demult o va
cerca cel în]elept [i în proorocii se va
îndeletnici.
2. Graiurile b\rba]ilor celor vesti]i le va
p\zi, [i va str\bate cuvintele cele
încurcate.
3. Ascunsele pildelor le va cerca, [i în
tainele ghiciturilor va petrece.
4. În mijlocul celor mari va sluji, [i
înaintea pov\]uitorilor se va ar\ta.
5. În p\mântul neamurilor str\ine va
umbla, c\ cele bune [i cele rele întru
oameni ispite[te.
6. Inima sa o va ad\uga a mâneca c\tre
Domnul cel ce l-au f\cut pe el, [i înaintea
celui Preaînalt se va ruga.
7. Va deschide gura sa întru rug\ciune, [i
 CARTEA :N}ELEPCIUNII LUI ISUS FIUL LUI SIRAH
pentru p\catele sale se va ruga.
8. De va vrea Domnul cel mare, de duhul
în]elegerii se va umple.
9. Acesta ca ploaia va v\rsa cuvintele
în]elepciunii sale, [i întru rug\ciune se va
m\rturisi Domnului.
10. Acesta va îndrepta sfatul lui [i [tiin]a,
[i întru cele ascunse ale lui va cugeta.
11. Acesta va ar\ta înv\]\tura d\sc\liei
sale, [i în legea leg\turii Domnului se va
l\uda.
12. L\uda-vor în]elepciunea lui mul]i<
pân\ în veac nu se va stinge.
13. Nu va pieri pomenirea lui, [i numele
lui va fi viu în neamurile neamurilor.
14. În]elepciunea lui o vor spune
neamurile, [i lauda lui o va vesti adunarea.
15. De va r\mâne, nume ;[i va l\sa mai
mult decât o mie< [i de va odihni, î[i
agonise[te lui[i.
16. Înc\ cele ce le-am gândit le voiu gr\i,
[i ca luna plin\ m-am umplut.
17. Asculta]i-m\ pe mine fiii cei cuvio[i,
[i odr\sli]i ca [i trandafirul ce cre[te spre
curgerea apei.
18. {i ca t\mâia bine mirosi]i miros, [i
înflori]i floare ca crinul.
19. Da]i miros, [i l\uda]i cu cântare,
binecuvânta]i pe Domnul întru toate
lucrurile.
20. Da]i m\rire numelui lui, [i v\
m\rturisi]i întru lauda lui cu cânt\rile
buzelor [i cu al\ute, [i a[a s\ zice]i întru
m\rturisire>
21. Lucrurile Domnului toate sunt foarte
bune, [i toat\ porunca în vremea sa va fi.
22. {i nu este pentru ce s\ zici> ce este
aceasta? C\ toate în vremea sa se vor
cerca.
23. De cuvântul lui a st\tut apa ca stogul,
[i de graiul gurii lui adun\rile apelor.
1201
24. :ntru porunca lui toat\ buna-voin]\
este, [i nu este cine s\ împu]ineze
mântuirea lui.
25. Lucrurile a tot trupul înaintea lui sunt,
[i nimic nu se poate ascunde de c\tre ochii
lui. Din veac în veac au privit, [i nimic nu
este minunat înaintea lui.
26. Nu pot zice> ce este aceasta? Pentru ce
este aceasta? C\ toate pentru folosul lor
sunt f\cute.
27. Binecuvântarea lui a acoperit
p\mântul ca un râu, [i ca un potop uscatul
l-a îmb\tat.
28. A[a mânia lui o vor mo[teni
neamurile, precum au pref\cut apele întru
s\r\tur\.
29. C\ile lui, celor cuvio[i sunt drepte, iar
celor f\r\delege împiedic\ri,
30. Cele bune, celor buni s-au zidit din
început, iar celor p\c\to[i< cele rele.
31. Începutul a toat\ trebuin]a vie]ii
omului este> apa, focul [i fierul [i sarea [i
f\ina de grâu [i mierea [i laptele, sângele
strugurului [i untuldelemn [i haina.
32. Acestea toate celor cuvio[i întru
bun\t\]i vor fi< iar celor p\c\to[i întru cele
rele se vor întoarce.
33. Sunt duhuri f\cute pentru ca s\ fac\
izbând\, [i întru mânia lor au înt\rit
b\t\ile lor.
34. {i în vremea s\vâr[irii vor v\rsa t\ria,
[i mânia celui ce i-au f\cut pe ei o vor
înceta.
35. Focul [i grindina [i foametea [i
moartea, toate acestea spre izbândire sunt
f\cute.
36. Din]ii hiarelor [i scorpiile [i [erpii [i
sabie izbânditoare ca s\ piarz\ pe cei
necredincio[i.
37. :ntru porunca lui se vor veseli, [i pe
p\mânt la trebi se vor g\ti, [i în vremile
 CARTEA :N}ELEPCIUNII LUI ISUS FIUL LUI SIRAH
sale nu vor trece cuvânt.
38. Pentru aceea din început m-am înt\rit
[i am cugetat, [i în scrisoare am l\sat.
39. Toate lucrurile Domnului bune [i tot
folosul în vremea sa îl vor da.
40. {i nu se poate zice> aceasta este mai
rea decât aceea, c\ toate în vremea sa se
vor adeveri.
41. {i acum cu toat\ inima [i gura l\uda]i
[i binecuvânta]i numele Domnului.
CAP. 40.
Îndemnare spre lauda lui Dumnezeu.
Tânguire despre tic\lo[ia oamenilor
r\i.
Necaz mare s-a f\cut la tot omul [i jug
greu peste fiii lui Adam.
2. Din ziua ie[irii din pântecele mamei
lor pân\ în ziua întoarcerii la mama
tuturor.
3. Gândurile lor> frica inimii, cugetarea
a[tept\rii, ziua s\vâr[irii.
4. De la cel ce [ade pe scaun cu m\rire [i
pân\ la cel smerit, în p\mânt [i cenu[\.
5. De la cel ce poart\ iachint [i cunun\ [i
pân\ la cel ce se îmbrac\ cu pânz\ groas\.
6. Mânia [i râvna [i tulburarea,
înv\luiala [i frica mor]ii [i pizma [i
pricirea, [i în vremea odihnei întru
a[ternut somnul nop]ii gândul lui îl
schimb\.
7. Pu]in ca o nimic la odihn\ [i de aici în
somn ca în zilele str\juirii.
8. Mâhnit de vederea inimii sale, ca [i
cum ar fi sc\pat de la fa]a r\zboiului,
9. În vremea mântuirii sale se scoal\, [i
se minuneaz\ nev\zând nici o fric\.
10. Peste tot trupul de la om pân\ la
dobitoc< iar peste p\c\to[i cu [apte p\r]i.
11. La acestea moartea [i sângele, pricirea
1202
[i sabia, asupriri [i foame, zdrobire [i
b\taie.
12. Asupra celor f\r\delege s-au zidit
acestea toate< [i pentru ei s-au f\cut
potopul.
13. Toate câte sunt din p\mânt, în p\mânt
se întorc, [i cele ce sunt din ape, în mare
se întorc.
14. Tot darul [i strâmb\tatea se va [terge<
iar credin]a în veac va sta.
15. Banii nedrep]ilor, ca râul vor seca [i ca
tr\snetul cel mare în ploaie va r\suna.
16. Când va deschide el mâinile sale, se va
veseli, a[a cei ce calc\ legea pân\ în sfâr[it
vor pieri.
17. Semin]iile celor necredincio[i nu vor
înmul]i ramurile< ci ca r\d\cinile cele
necurate pe piatr\ vârtoas\ vor fi.
18. Peste toat\ apa [i ]\rmurile râului, mai
înainte de toat\ buruiana se smulg.
19. Harul ca Raiul întru binecuvânt\ri< [i
milostenia în veac r\mâne.
20. Via]a celui destul lucr\tor se va
îndulci< [i mai mult decât amândou\ cel ce
afl\ comoar\.
21. Fiii [i zidirea cet\]ii înt\resc numele<
iar mai mult decât amândou\ acestea se
socote[te muierea f\r\ de prihan\.
22. Vinul [i muzica veselesc inima, [i mai
mult decât amândou\ iubirea
în]elepciunii,
23. Fluierul [i harfa îndulcesc cântarea, [i
decât amândou\ acestea mai mult limba
cea dulce.
24. Dar [i frumuse]e pofteasc\ ochiul t\u<
iar mai mult decât amândou\, mai pl\cut\
este paji[tea verde.
25. Prietenul [i so]ul la vreme se
întâmpin\, [i mai mult decât amândoi
muierea cu b\rbatul.
26. Fra]ii [i ajutorul la vremea necazului<
 CARTEA :N}ELEPCIUNII LUI ISUS FIUL LUI SIRAH
iar mai mult decât amândoi, va izb\vi
milostenia.
27. Aurul [i argintul înt\resc piciorul< [i
mai mult decât amândou\, sfatul este
pl\cut.
28. Banii [i t\ria înal]\ inima< [i mai mult
decât amândou\, frica Domnului.
29. Temerii de Domnul nimic nu-i
lipse[te, [i nu este pentru ce c\uta cu ea
ajutor.
30. Frica Domnului ca Raiul
binecuvânt\rii, [i mai mult decât toat\
m\rirea l-a acoperit pe el.
31. Fiule! Via]\ cer[etoare s\ nu tr\ie[ti,
mai bine s\ mori decât s\ ceri.
32. Omul care caut\ la masa str\in\, via]a
lui nu se socote[te via]\.
33. Pâng\ri-va sufletul s\u cu mânc\ri
str\ine< iar omul [tiutor [i înv\]at, se va
feri.
34. În gura celui f\r\ de ru[ine, dulce va fi
cer[irea< iar în pântecele lui ca focul va
arde.
CAP. 41.
C\ror oameni este pl\cut\ sau amar\
moartea< trebuie a griji de numele bun
[i de care lucruri anume s\ te ru[inezi?
O moarte! Cât de amar\ este pomenirea ta
omului celui ce are pace întru avu]iile
sale.
2. Omului celui ce este f\r\ de grij\, [i se
spore[te întru toate, [i poate înc\ mânca.
3. O moarte! Bun\ este judecata ta
omului celui lipsit [i sc\zut de putere.
4. Celui cu adânci b\trâne]i [i celui ce de
toate se înv\luie[te [i este neîncrez\tor [i
a pierdut r\bdarea.
5. Nu te teme de judecata mor]ii, adu-]i
aminte de cele dintâi ale tale, [i de cele de
1203
apoi.
6. Aceast\ judecat\ de la Domnul este la
tot trupul.
7. {i pentru ce nu vrei ce place celui
Preaînalt? Ori zece, ori o sut\, ori o mie de
ani, nu este în Iad mustrare pentru via]\.
8. Fii urâ]i se fac fiii p\c\to[ilor [i cei ce
petrec în l\ca[urile necredincio[ilor.
9. Mo[tenirea fiilor p\c\to[ilor va pieri,
[i cu s\mân]a lor pururea va fi ocar\.
10. Pe tat\l necredincios îl vor huli fiii, c\
pentru el sunt de batjocur\.
11. Vai vou\ b\rba]i necredincio[i! Care
a]i p\r\sit legea Dumnezeului celui
Preaînalt.
12. C\ de v\ ve]i na[te, spre blestem v\
ve]i na[te, [i de ve]i muri, spre osând\ v\
ve]i osebi.
13. Toate câte sunt din p\mânt, în p\mânt
se vor întoarce> a[a [i cei necredincio[i,
din blestem ;n pieire.
14. Plânsul oamenilor în trupurile lor< iar
numele cel nu bun al p\c\to[ilor se va
stinge.
15. Ai grij\ de nume, c\ acesta-]i va
r\mâne mai mult decât o mie de comori
mari de aur.
16. A vie]ii celei bune este num\rul
zilelor< iar numele cel bun în veci r\mâne.
17. Înv\]\tura cu pace o p\zi]i fiilor! C\
în]elepciunea ascuns\ [i comoara ne[tiut\,
ce folos este de amândou\?
18. Mai bun este omul, care ascunde
nebunia sa, decât omul, care ascunde
în]elepciunea sa.
19. Drept aceea, ru[ina]i-v\ de cuvântul
meu, c\ nu este bine a te feri de toat\
ru[inea< [i nu toate tuturor plac cu bun\-
credin]\.
20. Ru[ina]i-v\ de tat\ [i de mam\ pentru
curvie, [i de pov\]uitor [i puternic pentru
 CARTEA :N}ELEPCIUNII LUI ISUS FIUL LUI SIRAH
minciun\.
21. De judec\tor [i de Domn pentru p\cat<
de adunare [i de popor pentru f\r\delege.
22. De so] [i de prieten pentru
strâmb\tate< [i de locul în care locuie[ti
pentru furti[ag.
23. {i de adev\rul lui Dumnezeu [i
f\g\duin]a, [i de punerea cotului peste
pâini.
24. De ponosul lu\rii [i al d\rii, [i de
t\cere c\tre cei ce ]i se închin\.
25. De c\utarea la muierea curv\, [i de
întoarcerea fe]ei de c\tre rudenii.
26. De luarea p\r]ii [i a darului, [i de
c\utarea la muierea cu b\rbat.
27. De c\utarea la slujnica lui, [i de
[ederea pe a[ternutul ei.
28. De prieteni pentru cuvintele cele de
imputare, [i de a imputa dup\ ce vei da.
CAP. 42.
A nu descoperi taina< a griji de
lucrurile casei< fetele fecioare s\ se
p\zeasc\< ferirea de tov\r\[ia cu
femei.
De spunerea vorbelor celor din auzit [i de
descoperirea cuvintelor celor ascunse.
2. {i a[a vei fi ru[inos adev\rat [i vei afla
har înaintea a tot omul.
3. Iar de acestea s\ nu te ru[inezi [i nu
c\uta în fa]\, ca s\ gre[e[ti.
4. De legea celui Preaînalt [i de
a[ez\mântul lui [i de judecat\, ca s\
îndreptezi pe cel necredincios.
5. De cuvântul so]ului [i a c\l\torilor [i
de împ\r]irea mo[iei între prieteni.
6. De cumpenele [i de m\surile cele
adev\rate, [i de câ[tigul celor multe [i a
celor pu]ine.
7. De osebirea vânz\rii [i a negu]\torilor,
1204
[i de mult\ certarea fiilor, [i de sângerarea
coastei robului r\u.
8. La muierea rea, bun\ este pecetea, [i
unde sunt mâini multe, încuie.
9. Orice vei da, cu num\r [i cu m\sur\
d\, [i ce dai, [i ce iei, toate le scrie.
10. De înv\]\tura celui f\r\ de minte [i a
celui nebun [i a celui foarte b\trân, care se
price[te cu cei tineri< [i vei fi cu adev\rat
înv\]at [i l\udat înaintea tuturor celor vii.
11. Fata ascuns\, priveghere este tat\lui,
[i grija ei dep\rteaz\ somnul de la el< pân\
este tân\r\, ca nu cumva s\-i treac\ vârsta
[i dup\ ce se m\rit\ s\ nu se urasc\.
12. Pân\ este fecioar\, ca nu cumva s\ se
pâng\reasc\ [i în casa p\rinteasc\ s\ se
îngroa[e.
13. Cu b\rbatul fiind, s\ nu cumva s\ se
sminteasc\.
14. {i împreun\ locuind, s\ nu cumva s\
st=rpeasc\.
15. Spre fata cea neru[inoas\ înt\re[te
paza, ca nu cumva s\ te faci bucurie
vr\jma[ilor.
16. Poveste în cetate [i def\imare
poporului [i înaintea multora s\ te
ru[inezi.
17. Nu c\uta la tot omul pentru frumuse]e,
[i în mijlocul muierilor nu [edea.
18. C\ din hain\ iese molia, [i de la
muiere r\utatea muierii.
19. Mai bun\ este r\utatea b\rbatului,
decât muierea cea f\c\toare de bine, [i
decât muierea care face ru[ine spre
batjocur\.
20. Aduce-mi-voiu dar aminte de lucrurile
Domnului, [i cele ce am v\zut voiu spune
cu cuvintele Domnului lucrurile lui.
21. Soarele luminând, peste toate prive[te,
[i de m\rirea lui plin este lucrul lui.
22. Au nu au dat Domnul sfin]ilor ca s\
 CARTEA :N}ELEPCIUNII LUI ISUS FIUL LUI SIRAH
spun\ toate minunile lui, care le-au înt\rit
Domnul Atot]iitorul, ca s\ se înt\reasc\
întru slava lui toate?
23. Adâncul [i inima cearc\, [i
vicle[ugurile lor le cuget\.
24. C\ au cunoscut Domnul toat\ [tiin]a,
[i au c\utat la semnul veacului.
25. Vestind cele ce au trecut [i cele ce vor
veni, [i descoperind urmele celor ascunse.
26. Nici un gând nu este ne[tiut de el, [i
nici un cuvânt nu s-a ascuns de el.
27. Împodobit-au m\rimile în]elepciunii
sale, cel ce este mai înainte de veac [i în
veac.
28. Nici s-au ad\ugat, nici s-au împu]inat,
[i sfatul nim\nui nu i-a trebuit lui.
29. Cât sunt de dorite lucrurile, [i pân\ la
o scânteie vrednice de a se privi.
30. Toate acestea tr\iesc [i petrec în veac,
întru toate trebuin]ele toate ascult\.
31. Toate sunt pereche, unul împotriva
altuia, [i nu a f\cut nimic cu sc\dere.
32. Una dintru una au înt\rit cele bune, [i
cine se va s\tura v\zând slava lui?
CAP. 43.
Dumnezeu se laud\ pentru zidirea
tuturor f\pturilor< dar decât toat\
lauda, el este mai mare.
M\rimea în\l]imii, t\ria cur\]eniei, forma
cerului întru vederea m\ririi.
2. Soarele în ivire vestind în ie[ire, vas
minunat f\ptura celui Preaînalt.
3. Când este la amiaz\zi usuc\ p\mântul,
[i înaintea ar[i]ei lui, cine va sta?
4. C\minul suflând în lucrurile arsurii,
de trei ori mai tare este soarele arzând
mun]ii.
5. Suflând abur de foc [i str\lucind raz\,
întunec\ ochii.
1205
6. Mare este Domnul cel ce l-au f\cut pe
el, [i cu porunca lui gr\be[te mergerea.
7. {i luna o au f\cut, ca în vremea sa s\
fie ar\tare vremilor [i semn veacului.
8. Din lun\ este semnul s\rb\torii,
lumin\, care scade pân\ la sfâr[it.
9. Luna dup\ numele ei este, minunate
schimb\ri face crescând.
10. Vas taberelor întru în\l]ime, întru t\ria
cerului str\lucind.
11. Frumuse]ea cerului este m\rirea
stelelor, podoab\ luminând întru cele
înalte Domnul.
12. În cuvintele celui sfânt vor sta la
judecat\, nici vor sc\dea în st\rile sale.
13. Vezi curcubeul, [i binecuvinteaz\ pe
cel ce l-au f\cut pe el< c\ foarte frumos
este în str\lucirea sa.
14. :nconjurat-au cerul împrejur cu
m\rire, mâinile celui Preaînalt l-au întins
pe el.
15. Cu porunca lui a gr\bit z\pada, [i
gr\be[te fulgerele dup\ judecata sa.
16. Pentru aceea se deschid vistieriile, [i
norii zboar\ ca p\s\rile.
17. Cu slava sa înt\re[te norii [i sf\r=m\
pietrele grindinei.
18. {i de c\utarea lui se vor cutremura
mun]ii.
19. Cu voia lui sufl\ austrul< glasul
tunetului lui a f\cut ca s\ mugeasc\
p\mântul.
20. {i viforul miezului nop]ii [i volbura
vântului,
21. Presar\ z\pada ca p\s\rile ce zboar\,
[i ca [i cum popose[te l\custa este
pogorârea ei.
22. De frumuse]ea albimii ei se va mira
ochiul, [i de ploaia ei se va sp\imânta
inima.
23. {i bruma ca sarea o vars\ pe p\mânt,
 CARTEA :N}ELEPCIUNII LUI ISUS FIUL LUI SIRAH
care dac\ înghea]\, se face ca vârfurile de
]epu[e.
24. Vânt rece va sufla de la miaz\noapte,
[i va înghe]a apa toat\, adunarea apei va
acoperi, [i se va îmbr\ca ca [i cu o plato[\
apa.
25. Mânca-va mun]ii, [i va arde pustiul, [i
va stinge verdea]a ca focul.
26. Lecuire repede a tuturor acestora va fi
negura, roua întâmpinând va astâmp\ra de
z\duf.
27. C\ cuvântul s\u a f\cut s\ înceteze
adâncul, [i a s\dit într-însul ostroave.
28. Cei ce umbl\ pe mare, povestesc
primejdiile ei, [i cu auzirile urechilor
noastre ne mir\m.
29. {i acolo sunt lucruri pream\rite [i
minunate, felurimea a tot dobitocul,
f\ptura chi]ilor.
30. Printr-însul este sporul s\vâr[itului
lui, [i în cuvântul lui s-au a[ezat toate.
31. Multe vom gr\i, [i nu vom ajunge, [i
sfâr[itul cuvintelor el este întru toate.
32. M\rind, ce vom putea? C\ el este cel
mare decât toate lucrurile sale.
33. Groaznic este Domnul, [i mare foarte,
[i minunat\ este puterea lui.
34. Sl\vind pe Domnul, în\l]a]i-l cât ve]i
putea, pentru c\ va prisosi înc\.
35. {i în\l]ându-l pe el, înt\ri]i-v\ [i nu v\
osteni]i, pentru c\ nu ve]i ajunge.
36. Cine l-a v\zut pe el, [i va povesti? {i
cine ;l m\re[te pe el, precum este?
37. Multe ascunse sunt mai mari decât
acestea< c\ pu]ine am v\zut din lucrurile
lui.
38. C\ toate le-au f\cut Domnul, [i celor
cuvio[i le-au dat în]elepciune.
CAP. 44.
LAUDA PATRIARHILOR VECHI.
1206
Lauda b\rba]ilor celor lumina]i> Enoh,
Noe, Avraam, [i f\g\duin]ele lui Isaac
[i ale lui Iacov.
S\ l\ud\m pe b\rba]ii cei m\ri]i [i pe
p\rin]ii no[tri în neamul lor.
2. Mult\ m\rire au f\cut Domnul, slava
lui din veci.
3. St\pânind întru împ\r\]iile lor, [i
b\rba]i vesti]i în putere,
4. Sf\tui-vor întru în]elegerea lor, vesti]i
fiind întru proorocii.
5. Pov\]uitorii poporului în sfaturi [i în
în]elegerea [tiin]ei norodului.
6. În]elepte cuvinte întru înv\]\tura lor
cercând versurile cânt\re]ilor, [i cânt\ri
scrise gr\ind.
7. B\rba]i boga]i d\rui]i cu putere având
pace în l\ca[urile lor.
8. To]i ace[tia în neamurile sale s-au
m\rit, [i în zilele lor au fost de laud\.
9. Sunt dintre ei, care au l\sat nume, ca
s\ vesteasc\ laudele lor.
10. {i sunt, de care nu este pomenire, [i au
pierit ca [i cum nu ar fi fost, [i s-au n\scut
ca [i cum nu s-ar fi n\scut ei, [i fiii lor
dup\ ei.
11. Ci numai ace[tia sunt b\rba]ii milei,
ale c\rora drept\]i nu s-au uitat.
12. Cu s\mân]a lor va r\mâne bun\
mo[tenire nepo]ilor, întru a[ez\mânturi de
lege a st\tut s\mân]a lor, [i fiii lor în locul
lor.
13. Pân\ în veac va r\mâne s\mân]a lor, [i
m\rirea lor nu va pieri.
14. Trupul lor cu pace s-a îngropat, [i
numele lor tr\ie[te întru neamuri.
15. În]elepciunea lor o povestesc
popoarele, [i lauda lor o veste[te
adunarea.
16. Enoh bine pl\cut Domnului fiind s-a
 CARTEA :N}ELEPCIUNII LUI ISUS FIUL LUI SIRAH
mutat, pild\ de poc\in]\ neamurilor.
17. Noe s-a aflat des\vâr[it, drept< în
vremea mâniei s-a f\cut împ\carea.
18. Pentru aceea a fost lui r\m\[i]\ pe
p\mânt, când s-a f\cut potopul.
19. Leg\tur\ ve[nic\ cu el s-a a[ezat, ca s\
nu se mai piarz\ de potop tot trupul.
20. Avraam a fost mare p\rinte a multe
neamuri, [i nu s-a aflat altul asemenea lui
întru m\rire.
21. Care a p\zit legea celui Preaînalt, [i au
f\cut leg\tur\ cu el.
22. {i în trupul s\u a pus leg\tur\, [i în
ispit\ s-a aflat credincios.
23. Pentru aceea cu jur\mânt au a[ezat
lui< cum c\ întru s\mân]a lui va
binecuvânta neamurile, [i o va înmul]i ca
]\râna p\mântului, [i ca stelele va în\l]a
s\mân]a lui.
24. {i s\ le dea lor mo[tenire de la mare
pân\ la mare, [i de la râu pân\ la marginea
p\mântului.
25. A[ijderea [i întru Isaac au înt\rit
pentru Avraam tat\l lui.
26. Binecuvântarea tuturor oamenilor, [i
a[ez\mântul de lege au odihnit pe capul
lui Iacov.
27. Cunoscutu-l-au pe el întru
binecuvânt\rile sale, [i i-au dat lui
mo[tenire.
28. {i au osebit p\r]ile lui, în
dou\sprezece neamuri le-au împ\r]it.
CAP. 45.
Lauda lui Moisi [i a lui Aaron< râvna
lui Finees.
{i au scos dintru el b\rbat de mil\, care a
aflat har înaintea ochilor a tot trupul, pe
Moisi cel iubit de Dumnezeu [i de
oameni, a c\ruia pomenire este întru
1207
binecuvânt\ri.
2. Asem\natu-l-au pe el cu m\rirea
sfin]ilor, [i l-au m\rit pe el cu fric\ asupra
vr\jma[ilor, [i cu cuvintele lui au f\cut s\
înceteze semnele.
3. M\ritu-l-au pe el înaintea fe]ei
împ\ra]ilor.
4. Dat-au prin el porunci poporului s\u,
[i i-au ar\tat lui slava sa.
5. Pentru credin]a [i pentru blânde]ele lui
l-au sfin]it< alesu-l-au pe el din tot trupul,
f\cutu-l-au pe el s\ auz\ glasul s\u, [i l-au
b\gat pe el în negur\.
6. {i i-au dat lui înaintea fe]ei porunci,
legea vie]ii [i a [tiin]ei, ca s\ înve]e pe
Iacov a[ez\mântul de lege al s\u [i pe
Israil judec\]ile sale.
7. În\l]at-au pe Aaron sfânt asemenea
lui, pe fratele lui din neamul lui Levi.
8. Înt\rit-au cu el leg\tur\ ve[nic\ [i i-au
dat preo]ia poporului.
9. Fericitu-l-au pe el cu bun\ podoab\ [i
l-au încins pe el cu hain\ de m\rire.
10. Îmbr\catu-l-au cu s\vâr[ire de laud\ [i
l-au înt\rit pe el cu armele virtu]ii.
11. N\dragi [i hain\ lung\ pân\ în p\mânt
[i um\rar< [i l-au înconjurat pe el cu
rodioare de aur [i cu clopo]ei mul]i
împrejur.
12. Ca s\ r\sune glas în umblarea lui,
auzit s\ fac\ sunetul în Biseric\ întru
pomenirea fiilor poporului s\u.
13. În ve[mânt sfânt cu aur [i cu vân\t [i
cu mohorât, lucru de împestri]\tor, cu
engolpionul judec\]ii [i cu ar\t\rile
adev\rului.
14. Cu fir r\sucit lucru de me[ter, cu
pietre scumpe s\pate ca pecetea, legate cu
aur, lucru de t\ietor de piatr\ întru
pomenire, cu scrisoare s\pat\ dup\
num\rul neamurilor lui Israil.
 CARTEA :N}ELEPCIUNII LUI ISUS FIUL LUI SIRAH
15. Cunun\ de aur deasupra mitrei,
închipuirea pece]ii sfin]eniei, m\rirea
cinstei, lucrul virtu]ii, poftele ochilor
împodobite înfrumuse]at.
16. Mai înainte de el nu a fost ca acelea
pân\ în veac, nu s-a îmbr\cat dintr-alt
neam, f\r\ numai singuri fiii lui [i nepo]ii
lui totdeauna.
17. Jertfa lui vor aduce de tot în toat\ ziua
de dou\ ori neîncetat.
18. Umplut-a Moisi mâinile, [i l-a uns pe
el cu untdelemn sfânt.
19. A fost lui spre leg\tur\ ve[nic\, [i
semin]iei lui în toate zilele cerului ca s\
slujeasc\ lui împreun\, [i s\ preo]easc\ [i
s\ binecuvinteze pe poporul lui întru
numele lui.
20. Alesu-l-au pe el din to]i cei vii, ca s\
aduc\ jertf\ Domnului< t\mâie [i miros de
bun\ mireasm\ întru pomenire, ca s\ se
roage pentru poporul s\u.
21. Datu-i-au lui poruncile sale, [i putere
peste a[ez\mânturile judec\]ilor, ca s\
înve]e pe Iacov m\rturiile, [i în legea lui s\
lumineze pe Israil.
22. St\tut-au împotriva lui cei str\ini, [i au
pizmuit asupra lui în pustie.
23. Oamenii cei ce erau cu Datan [i cu
Aviron, [i adunarea lui Kore cu mânie [i
cu urgie.
24. V\zut-au Domnul, [i nu i-au pl\cut
lui, [i ei s-au mistuit de iu]imea mâniei.
25. F\cut-au cu ei minuni, mistuindu-i pe
ei cu focul v\p\ii sale.
26. {i au ad\ugat lui Aaron m\rire, [i i-au
dat lui mo[tenire.
27. Pârga roadelor dint=i au împ\r]it lor.
Pâine mai întâi le-au g\tit lor s\ se sature.
28. C\ jertfele Domnului vor mânca, care
le-au dat lui [i semin]iei lui.
29. Iar în p\mântul poporului mo[tenire
1208
nu va avea, [i parte nu este lui întru popor.
30. C\ el este partea mo[tenirii lui.
31. {i Finees, fiul lui Eleazar, al treilea
este întru m\rire râvnind el întru frica
Domnului.
32. C\ a st\tut când s-a întors poporul cu
bun\tatea [i sârguin]a sufletului s\u, [i s-a
rugat pentru Israil.
33. Pentru aceea i-au pus lui leg\tur\ de
pace, înainte st\t\tor celor sfinte, [i
poporului s\u, ca s\ fie lui [i semin]iei lui
m\rirea preo]iei în veci.
34. {i leg\tur\ cu David, fiu din semin]ia
lui Iuda, ca s\ mo[teneasc\ împ\r\]ia fiii
lui, unul dup\ altul singur< a[a mo[tenire
au dat lui Aaron [i semin]iei lui.
35. S\ dea vou\ în]elepciune întru inima
voastr\, ca s\ judeca]i pe poporul lui cu
dreptate, ca s\ nu se sting\ bun\t\]ile lor [i
m\rirea lor în semin]iile lor.
CAP. 46.
Laud\ pe Isus Navi, pe Halev [i pe
judec\torii cei drep]i.
Tare în r\zboaie Isus Navi, [i urm\tor lui
Moisi în proorocii.
2. Care a fost dup\ numele s\u mare spre
mântuirea ale[ilor lui, biruind pe vr\jma[ii
care se sculau asupr\-le, ca s\
mo[teneasc\ pe Israil.
3. Cât de m\rit s-a f\cut ridicând mâinile
sale, [i tinzând sabie asupra cet\]ilor!
4. Cine mai înainte de el a fost a[a? C\
r\zboaiele Domnului el le-a pov\]uit.
5. Au nu prin mâna lui s-a înturnat
soarele, [i o zi s-a f\cut ca dou\?
6. Chemat-a pe cel Preaînalt puternic,
nec\jindu-l pe el vr\jma[ii cei de
primprejur.
7. {i l-au auzit pe el Domnul cel mare cu
 CARTEA :N}ELEPCIUNII LUI ISUS FIUL LUI SIRAH
pietre de grindin\ ale puterii celei tari.
8. Rupt-a r\zboi asupra neamului, [i
când s-a pogorât a pierdut pe cei
potrivnici.
9. Ca s\ cunoasc\ neamurile urmarea lor,
c\ înaintea Domnului este r\zboiul lui, c\
a urmat dup\ cel Puternic.
10. {i în zilele lui Moisi a f\cut mil\ el, [i
Halev fiul lui Iefoni a sta împotriva
vr\jma[ului, a opri pe popor de la p\cat [i
a potoli r\p[tirea r\ut\]ii.
11. {i ei doi fiind s-au mântuit din [ase
sute de mii de pedestra[i, ca s\-i bage
întru mo[tenire în p\mântul din care curge
lapte [i miere.
12. {i au dat Domnul lui Halev t\rie, [i
pân\ la b\trâne]e a r\mas la el, s\ se suie
el în locul cel înalt al p\mântului< [i
s\mân]a lui a ]inut mo[tenire.
13. Ca s\ vaz\ to]i fiii lui Israil, c\ bine
este a asculta de Domnul.
14. {i judec\torii to]i pe numele s\u, a
c\rora inim\ nu a curvit, [i care nu s-au
întors de la Domnul, fie pomenirea lor
întru binecuvântare.
15. Oasele lor s\ odr\sleasc\ din locul
s\u, [i numele lor s\ se înnoiasc\ întru fiii
lor cei m\ri]i.
16. Iubit de Domnul s\u a fost Samuil
Proorocul Domnului, a[ezat-a întru
împ\r\]ie [i a uns domn peste neamul s\u.
17. Cu legea Domnului a judecat
adunarea, [i au cercetat Domnul pe Iacov.
18. :ntru credin]a sa s-a adeverit prooroc,
[i s-a cunoscut întru credin]a sa credincios
vedeniei.
19. {i a chemat pe Domnul cel puternic,
când a b\tut pe vr\jma[ii s\i de primprejur
prin aducerea de miel sugar.
20. {i au tunat din cer Domnul, [i cu sunet
mare auzit au f\cut glasul s\u.
1209
21. {i au înfrânt pe pov\]uitorii Tirienilor
[i pe to]i boierii Filistimului.
22. {i mai înainte de vremea adormirii
veacului, a m\rturisit înaintea Domnului
[i a unsului lui> bani, [i pân\ la
înc\l]\minte de la tot trupul nu a luat, [i nu
l-a învinov\]it pe el nici un om.
23. {i dup\ ce a adormit, a proorocit, [i a
ar\tat împ\ratului sfâr[itul lui, a în\l]at
glasul s\u din p\mânt întru proorocie, ca
s\ piarz\ f\r\delegea poporului.
CAP. 47.
Laud\ pe Natan Proorocul, pe David [i
vârsta cea mai dint=i a lui Solomon [i
îi hule[te b\trâne]ile< nebunia lui
Rovoam< def\imeaz\ închinarea de
idoli a lui Ierovoam.
{i dup\ acesta s-a sculat Natan a prooroci
în zilele lui David.
2. Ca seul cel osebit de la jertfa
mântuirii, a[a David dintre fiii lui Israil.
3. Cu leii s-a jucat ca [i cu iezii [i cu ur[ii
ca [i cu mieii oilor.
4. În tinere]ile sale, au nu a omorât pe
uria[? {i a [ters ocara din neam, când a
ridicat mâna sa cu piatra pra[tiei, [i a
doborât seme]ia lui Goliat?
5. C\ a chemat pe Domnul cel Preaînalt,
cel ce au dat putere în dreapta lui s\
omoare pe omul cel tare în r\zboi, ca s\
înal]e cornul neamului s\u.
6. A[a întru zeci de mii l-a m\rit pe el, [i
l-a l\udat pe el, întru binecuvânt\rile
Domnului, aducând lui stem\ de m\rire.
7. C\ a înfrânt pe vr\jma[i primprejur, [i
a def\imat pe Filistenii cei potrivnici,
pân\ în ziua de ast\zi a sf\râmat cornul
lor.
8. :ntru tot lucrul s\u, da m\rturisire
 CARTEA :N}ELEPCIUNII LUI ISUS FIUL LUI SIRAH
sfântului celui Preaînalt, prin cuvinte de
m\rire.
9. Cu toat\ inima sa a l\udat, [i a iubit pe
cel ce l-au f\cut pe el.
10. {i a pus cânt\re]i înaintea altarului, [i
din glasul lor se îndulceau versurile.
11. Dat-a în s\rb\tori bun\-cuviin]\, [i a
împodobit vremile pân\ la sfâr[it, l\udând
ei numele cel sfânt al lui, [i de diminea]a
r\sunând sfin]irea.
12. Domnul au [ters p\catele lui, [i au
în\l]at în veci cornul lui, [i i-au dat lui
f\g\duin]a împ\ra]ilor [i scaunul m\ririi
întru Israil.
13. Dup\ acesta s-a sculat fiul cel în]elept
[i pentru dânsul a odihnit întru l\rgime.
14. Solomon a împ\r\]it în zilele p\cii,
c\ruia Dumnezeu i-au dat odihn\
primprejur, ca s\ zideasc\ cas\ întru
numele lui [i s\ g\teasc\ sfin]ire în veci.
15. C=t de ;n]elept ai fost ;n tinere]ile tale,
[i te-ai umplut ca un r=u de ;n]elegere.
16. Acoperit-a sufletul t\u p\mântul, [i l-
ai umplut cu pildele ghiciturilor.
17. La ostroave departe a ajuns numele
t\u, [i iubit ai fost întru pacea ta.
18. Pentru cântece, pentru pilde, pentru
parimii [i pentru t\lm\ciri s-au mirat de
tine ]\rile.
19. :ntru numele Domnului Dumnezeului,
cel ce s-au numit> Dumnezeul lui Israil,
20. Adunat-ai ca cositorul aurul, [i ca
plumbul ai înmul]it argintul.
21. Plecat-ai sânurile tale muierilor, [i te-
ai volnicit întru trupul t\u.
22. Dat-ai ocara întru m\rirea ta, [i ai
spurcat s\mân]a ta, ca s\ aduci mânie
peste fiii t\i, [i m-am umilit pentru
nebunia ta, ca s\ se împ\r]easc\ împ\r\]ia
în dou\ p\r]i, [i de la Efraim s\ înceap\
împ\r\]ie neascult\toare.
1210
23. Iar Domnul nu va p\r\si mila sa, [i nu
se va dep\rta de la lucrurile sale.
24. Nici va pierde pe nepo]ii celui ales, [i
s\mân]a celui ce l-a iubit pe el nu o va
stinge.
25. {i a dat r\m\[i]\ lui Iacov [i lui David
dintr-însul r\d\cin\.
26. {i s-a odihnit Solomon cu p\rin]ii s\i.
27. {i a l\sat dup\ sine din s\mân]a sa
nebunie poporului, [i pe Rovoam cel cu
pu]in\ în]elepciune, care cu sfatul s\u a
ab\tut poporul.
28. {i pe Ierovoam feciorul lui Navat, care
a f\cut pe Israil ca s\ p\c\tuiasc\, [i a dat
lui Efraim calea p\catului.
29. {i s-au înmul]it p\catele lor foarte,
încât i-a mutat pe ei din p\mântul lor.
30. {i a cercetat toat\ r\utatea, pân\ ce a
venit izbânda peste ei.
CAP. 48.
Ilie, Elisei, Ezechia, Isaia Prooroc
mare, care pov\]uind s-au mântuit
Evreii de Asirieni.
{i s-a sculat Proorocul Ilie ca focul, [i
cuvântul lui ca f\clia ardea.
2. Care a adus peste ei foamete, [i cu
râvna sa i-a împu]inat pe ei.
3. Cu cuvântul Domnului a oprit cerul, [i
de trei ori a pogorât foc.
4. Cât te-ai m\rit Ilie întru minunile tale?
{i cine este asemenea ]ie, ca s\ se laude?
5. Cel ce ai înviat pe mort din mor]i, [i
din Iad cu cuvântul celui Preaînalt.
6. Cel ce ai pogorât pe împ\ra]i la
pierzare, [i pe cei m\re]i de pe scaunul lor.
7. Cel ce ai auzit în Sina mustrare, [i în
Horiv judec\]ile izbândirii.
8. Cel ce ai uns împ\ra]i spre r\spl\tire,
[i prooroci urm\tori dup\ tine.
 CARTEA :N}ELEPCIUNII LUI ISUS FIUL LUI SIRAH
9. Cel ce te-ai în\l]at prin vifor de foc, [i
cu car de cai de foc.
10. Cel ce e[ti scris în mustr\ri la vremi,
ca s\ potole[ti mânia mai înainte de
mânie, s\ întorci inima tat\lui c\tre fiu, [i
s\ a[ezi semin]iile lui Iacov.
11. Ferici]i cei ce te-au v\zut pe tine, [i
cei ce întru dragoste au adormit, c\ [i noi
cu via]\ vom tr\i.
12. Ilie, care cu viforul s-a acoperit, [i
Elisei s-a umplut de duhul lui.
13. În zilele sale nu s-a cl\tit de biruitori<
[i nimeni nu l-a supus pe el.
14. Tot cuvântul nu a fost ascuns înaintea
lui, [i întru adormire a proorocit trupul lui.
15. {i în via]a sa a f\cut semne, [i la
moarte minunate au fost lucrurile lui.
16. Cu toate acestea nu s-a poc\it poporul,
[i nu a încetat de la p\cate, pân\ ce s-a
pr\dat din p\mântul s\u, [i s-a risipit în tot
p\mântul.
17. {i a r\mas popor pu]in, [i domn în
casa lui David.
18. Unii dintre ei au f\cut ce este pl\cut<
iar unii au înmul]it p\catele.
19. Ezechia a înt\rit cetatea sa, [i a adus în
mijlocul ei ap\.
20. S\pat-a cu fier piatra cea col]urat\, [i
a zidit izvoare de ape.
21. În zilele lui suitu-s-a Senaherim, [i a
trimis pe Rapsachi, [i a ridicat mâna sa
asupra Sionului, [i s-a seme]it cu trufia sa.
22. Atunci s-au cl\tit inimile [i mâinile
lor, [i s-au chinuit, ca cele ce nasc, [i au
chemat pe Domnul cel milostiv, tinzând ei
mâinile lor c\tre el.
23. {i cel sfânt din cer degrab\ i-au auzit
pe ei, [i i-au mântuit pe ei prin mâna lui
Isaia.
24. Lovit-a tab\ra Asirienilor, [i i-a
omorât pe ei Îngerul lui.
1211
25. Pentru c\ a f\cut Ezechia ce a pl\cut
Domnului, [i s-a înt\rit în c\ile lui David
tat\lui s\u, care le-a poruncit Isaia
Proorocul cel mare [i credincios întru
vedenia sa.
26. În zilele lui s-a înturnat soarele, [i a
înmul]it împ\ratului via]a.
27. Cu duh mare a v\zut cele de pe urm\,
[i a mângâiat pe cei ce plângeau în Sion.
28. Pân\ în veci s-au ar\tat cele ce vor s\
fie, [i cele ascunse mai înainte de ce au
venit ele.
CAP. 49.
Despre Iosia [i împ\ra]ii Iudei. Despre
proorocii mari [i mici [i despre al]i
b\rba]i [i patriarhi vesti]i.
Pomenirea lui Iosia întru tocmirea t\mâiei
me[te[ugit\ cu lucrul f\c\torului de mir.
2. În toat\ gura, ca mierea se va îndulci [i
ca muzica la osp\]ul vinului.
3. Acesta s-a îndreptat, când s-a întors
poporul, [i a stricat urâciunile f\r\delegii.
4. Îndreptat-a c\tre Domnul inima sa în
zilele celor f\r\delege, înt\rit-a buna-
credin]\.
5. Afar\ de David [i de Ezechia [i de
Iosia, to]i au p\c\tuit.
6. Pentru c\ au p\r\sit legea celui
Preaînalt< împ\ra]ii lui Iuda au încetat,
pentru c\ au dat cornul s\u altora, [i
m\rirea sa neamului str\in.
7. Ars-au cetatea cea aleas\ a sfin]irii, [i
au pustiit c\ile ei prin mâna lui Ieremia.
8. C\ l-a chinuit pe el [i în mitras s-a
sfin]it prooroc, ca s\ dezr\d\cineze [i s\
nec\jeasc\ [i s\ piarz\, asemenea s\
zideasc\ [i s\ s\deasc\.
9. Iezechiil cel ce a v\zut vedenia
m\ririi, care i-au ar\tat lui pe carul
 CARTEA :N}ELEPCIUNII LUI ISUS FIUL LUI SIRAH
Heruvimilor.
10. C\ [i-au adus aminte de vr\jma[i cu
ploaie, [i bine au f\cut celor ce [i-au
îndreptat c\ile.
11. {i oasele celor doisprezece prooroci,
s\ odr\sleasc\ din locul lor.
12. {i au mângâiat pe Iacov, [i i-au
mântuit pe ei cu credin]a n\dejdii.
13. Cum vom m\ri pe Zorovavel? C\ [i el
este ca o pecete în mâna dreapt\.
14. A[a Isus fiul lui Iosedec, care în zilele
lor au zidit cas\ [i au în\l]at Biseric\
sfânt\ Domnului, g\tit\ spre m\rire
ve[nic\.
15. {i pomenirea lui Neemia este întru
mult\ vreme, cel ce ne-a ridicat nou\
zidurile cele c\zute [i a înt\rit por]i [i
z\voare [i a ridicat casele noastre.
16. Nici unul nu s-a f\cut ca Enoh pe
p\mânt, pentru c\ [i el s-a luat de pe
p\mânt.
17. Nici ca Iosif s-a f\cut b\rbat
pov\]uitor fra]ilor, înt\rire poporului [i
oasele lui s-au cercetat.
18. Sit [i Sim între oameni s-au m\rit, [i
mai mult decât tot vie]uitorul întru zidirea
lui Adam.
CAP. 50.
Pe Simon fiul lui Onie îl laud\, [i
hule[te pe cei de alt neam, pe Sikimi]i
[i pe Samarineni.
Simon fiul lui Onie, Preotul cel mare, care
în via]a sa a sprijinit casa [i în zilele sale a
înt\rit Biserica.
2. {i de el s-a întemeiat în\l]imea a doua,
t\ria cea înalt\ a sfintei împrejur.
3. În zilele lui s-a mic[orat sprijinitorul
apelor cel de aram\ ca marea împrejur.
4. Cel ce a p\zit pe poporul s\u de c\dere
1212
[i a înt\rit cetatea spre înconjurare.
5. Cât s-a m\rit întru întoarcerea
poporului, întru ie[irea acoper\mântului
casei.
6. Ca luceaf\rul de diminea]\ în mijlocul
norului< ca luna plin\ ;n zilele ei.
7. Ca soarele str\lucind peste Biserica
celui Preaînalt [i ca curcubeul luminând în
norii m\ririi.
8. Ca floarea trandafirului în zilele
prim\verii, ca crinii la curgerea apelor.
9. Ca odrasla Livanului în zilele verii, ca
focul [i ca t\mâia pe c\]uie.
10. Ca vasul cel de aur b\tut [i împodobit
cu tot felul de piatr\ scump\.
11. Ca m\slinul ce odr\sle[te roade, [i ca
chiparosul ce se înal]\ în nori.
12. Când a luat el haina m\ririi [i s-a
îmbr\cat cu s\vâr[irea laudei.
13. Când se suia el la altarul cel sfânt,
sl\vea îmbr\c\mintea sfin]eniei< iar când
primea p\r]ile din mâinile preo]ilor [i el
stând lâng\ gr\tarul cuptorului.
14. Împrejurul lui cununa fra]ilor, ca
odrasla chedrului în Livan, [i l-a
înconjurat pe el ca stâlp\rile de finic.
15. {i to]i fiii lui Aaron întru m\rirea sa [i
aducerea Domnului în mâinile lor înaintea
a toat\ adunarea lui Israil.
16. {i slujind la altar s\ împodobeasc\
aducerea celui Preaînalt Atot]iitorului.
17. A tins la vas mâna sa, [i a b\ut din
sângele strugurului.
18. V\rsat-a la temeliile jertfelnicului
miros de bun\ mireasm\ celui Înalt
Împ\ratului tuturor< atunci au strigat fiii
lui Aaron, cu trâmbi]e b\tute au r\sunat.
19. Auzit au f\cut glas mare întru
pomenire înaintea celui Preaînalt.
20. Atunci tot poporul împreun\ s-a gr\bit
[i a c\zut cu fa]a pe p\mânt, ca s\ se
 CARTEA :N}ELEPCIUNII LUI ISUS FIUL LUI SIRAH
închine Domnului s\u Atot]iitorului,
Dumnezeului celui Preaînalt.
21. {i au l\udat cânt\re]ii cu glasurile lor
în casa cea mare, îndulcitu-s-a viersul [i s-
a rugat poporul Domnului celui Preaînalt
cu rug\ciune înaintea celui milostiv, pân\
ce s-a s\vâr[it podoaba Domnului [i
slujba lui a sfâr[it.
22. Atunci pogorându-se, ridicat-a
mâinile sale peste toat\ adunarea fiilor lui
Israil ca s\ dea binecuvântare Domnului
cu buzele sale [i întru numele lui s\ se
laude.
23. {i a îndoit închin\ciunea, ca s\ arate
binecuvântare de la cel Prea;nalt.
24. {i acum binecuvânta]i pe Dumnezeu,
to]i, pe cel ce face mari pretutindenea.
25. Cel ce înal]\ zilele noastre din mitras
[i face cu noi dup\ mila sa.
26. S\ ne dea nou\ veselia inimii, [i s\ fie
pace în zilele noastre întru Israil pân\ ce
vor fi zilele veacului, ca s\ înt\reasc\ la
noi credin]a milei sale [i în zilele lui s\ ne
izb\veasc\ pe noi.
27. Dou\ neamuri a urât sufletul meu [i al
treilea nu este neam>
28. Cei ce [ed în Muntele Samariei
Filistenii [i poporul cel nebun, care
locuie[te în Sikima.
29. Înv\]\tura în]elegerii [i a [tiin]ei am
scris în cartea aceasta eu Isus fiul lui Sirah
Ierusalimneanul, care a v\rsat ploaie de
în]elepciune din inima sa.
30. Fericit este cel ce va petrece întru
acestea< [i cel ce va pune acestea în inima
sa, în]elept va fi.
31. C\ de va face acestea, la toate va
putea, c\ lumina Domnului este urma lui,
[i d\ celor credincio[i în]elepciune. Bine
este cuvântat Domnul în veac, fie! Fie!
1213
CAP. 51.
Mul]umita lui Sirah pentru
binefacerile lui Dumnezeu, [i îndemn
prin pilda sa a cerca în]elepciunea cu
b\rb\]ie.
M\rturisi-m\-voiu ]ie Doamne Împ\rate,
[i te voiu l\uda pe tine Dumnezeule
mântuitorul meu.
2. M\rturisescu-m\ numelui t\u, c\
acoperitor [i ajutor te-ai f\cut mie, [i ai
mântuit trupul meu de la pieire.
3. {i din la]ul limbii oc\râtoare, [i de
buzele celor ce gr\iesc minciun\, [i
înaintea celor ce stau înainte te-ai f\cut
mie ajutor.
4. {i m-ai izb\vit pe mine dup\
mul]imea milei [i a numelui t\u, de la cei
ce r\cneau gata s\ m\ m\nânce.
5. Din mâna celor ce c\utau sufletul
meu, din multe necazuri, care le-am avut.
6. Din n\du[irea v\p\ii de primprejur, [i
din mijlocul focului unde nu m-am ars.
7. Din adâncul pântecelui Iadului [i de
limba necurat\, [i de cuvântul mincinos, [i
de limba cea nedreapt\ cu pâr\ la
împ\ratul,
8. Apropiatu-s-a pân\ la moarte sufletul
meu, [i via]a mea era aproape de Iadul cel
mai de jos.
9. :nconjuratu-m-au de toate p\r]ile, [i
nu era cine s\-mi ajute, c\utat-am ajutorul
oamenilor, [i nu era.
10. {i mi-am adus aminte de mila ta
Doamne, [i de lucrarea ta cea din veac.
11. C\ mântuie[ti pe cei ce te a[teapt\ pe
tine, [i-i izb\ve[ti pe ei din mâna
vr\jma[ilor.
12. {i am în\l]at pe p\mânt rug\ciunea
mea, [i m-am rugat pentru mântuirea mea
din moarte.
 CARTEA :N}ELEPCIUNII LUI ISUS FIUL LUI SIRAH

13. Chemat-am pe Domnul, Tat\l [i cu aceea îl voiu l\uda pe el.

Domnului meu, ca s\ nu m\ p\r\seasc\ în 30. Apropia]i-v\ c\tre mine cei neînv\]a]i,
zilele necazului, [i în vremea trufa[ilor [i r\mâne]i în casa înv\]\turii.
f\r\ de ajutor. 31. Pentru ce întârzia]i la acestea [i
14. L\uda-voiu numele t\u neîncetat, [i-l sufletele voastre înseto[eaz\ foarte?
voiu cânta întru m\rturisire, [i s-a auzit 32. Deschis-am gura mea [i am gr\it>
rug\ciunea mea. agonisi]i-v\ f\r\ de argint.
15. C\ m-ai mântuit pe mine din pieire, [i 33. Supune]i cerbicea voastr\ sub jug, [i
m-ai scos din vreme rea. s\ primeasc\ sufletul vostru înv\]\tur\<
16. Pentru aceea m\ voiu m\rturisi [i te aproape este a o afla pe ea.
voiu l\uda, [i bine voiu cuvânta numele 34. Vede]i cu ochii vo[tri, c\ pu]in m-am
Domnului. ostenit, [i mult\ odihn\ mi-am aflat.
17. Când înc\ eram mai tân\r, mai înainte 35. Lua]i înv\]\tur\, c\ mult num\r de
pân\ a nu r\t\ci am c\utat în]elepciunea a argint, [i mult aur ve]i c=[tiga cu ea.
o avea întru rug\ciunea mea. 36. Veseleasc\-se sufletul vostru de mila
18. Înaintea Bisericii m-am rugat pentru lui [i s\ nu v\ ru[ina]i de lauda lui.
ea, [i pân\ la cele de pe urm\ o voiu c\uta 37. Lucra]i lucrul vostru mai înainte de
pe ea. vreme, [i v\ va da plata voastr\ în vremea
19. Ca de floarea strugurului copt, a[a s-a sa.
veselit inima mea de ea.
20. Înc\lecat-a piciorul meu cu dreptate,
din tinere]ile mele o am cercat pe ea.
21. Plecat-am pu]in urechea mea, [i am
primit, [i mult\ înv\]\tur\ mi-am aflat.
22. Procopsit-am într-însa< celui ce mi-au
dat mie în]elepciune voiu da m\rire.
23. C\ am cugetat ca s\ o fac pe ea, [i am
râvnit binele, [i nu m\ voiu ru[ina.
24. Foarte s-a nevoit sufletul meu pentru
ea, [i întru toat\ fapta mea sârguitor am
fost.
25. Mâinile mele le-am tins spre în\l]ime,
[i de ne[tiin]ele ei m-am tânguit.
26. Sufletul meu l-am îndreptat la dânsa,
[i întru cur\]enie o am aflat pe ea< inima
mea mi-am lipit de ea din început.
27. Pentru aceea nu m\ voiu p\r\si de ea.
28. {i pântecele meu s-a tulburat c\utând-
o pe ea, pentru aceea bun\ comoar\ mi-am
agonisit.
29. Dat-au Domnul limb\ mie plata mea,

1214
 ISTORIA SUSANEI
ISTORIA SUSANEI
Doi b\trâni umbl\ s\ curveasc\ cu
Susana< judecata mor]ii asupra
Susanei< mântuirea ei prin Daniil.
Era un om locuind în Vavilon [i numele lui
Ioachim.
2. {i a luat muiere al c\reia numele îi era
Susana, fata lui Helchia, frumoas\ foarte
[i cu frica lui Dumnezeu,
3. {i p\rin]ii ei drep]i fiind, au înv\]at pe
fata lor dup\ legea lui Moisi.
4. {i era Ioachim bogat foarte, [i avea el
gr\din\ aproape de casa sa.
5. {i se adunau la el Iudeii, pentru c\ era
el mai m\rit decât to]i.
6. {i au fost rândui]i doi mai b\trâni din
popor judec\tori în anul acela, de care
zisese Domnul, c\ a ie[it f\r\delegea din
Vavilon, din b\trânii judec\tori, care se
p\rea c\ ocârmuiesc poporul.
7. Ace[tia r\mâneau la casa lui Ioachim,
[i veneau la ei to]i cei ce voiau s\ aib\
judecat\.
8. {i când se ducea poporul la amiaz\zi,
intra Susana [i umbla în gr\dina
b\rbatului s\u.
9. {i o au v\zut pe ea cei doi b\trâni în
toate zilele intrând [i umblând, [i s-au
aprins cu poft\ asupra ei.
10. {i [i-au r\zvr\tit gândul lor, [i [i-au
ab\tut ochii lor ca s\ nu caute spre cer,
nici [i-au adus aminte de judec\]ile cele
drepte.
11. {i erau amândoi înfierbânta]i pentru
ea, [i nu a spus unul altuia durerea sa, c\
le era ru[ine a-[i spune pofta sa, c\ vrea s\
se împreune cu ea.
12. {i p\zeau cu nevoin]\ în toate zilele a
1215
o vedea pe ea, [i a zis unul c\tre altul> s\
mergem acas\, c\ este vremea prânzului.
13. {i ie[ind s-a desp\r]it unul de altul, [i
întorcându-se au venit la acela[i loc, [i
întrebându-se unul pe altul pricina,
m\rturisir\ pofta lor.
14. Atunci amândoi împreun\ au hot\rât
vremea, când o vor putea afla pe ea
singur\.
15. {i a fost p\zind ei în zi bine ;ntocmit\,
ea a intrat ca [i ieri [i alalt\ieri cu dou\
fete, [i a poftit s\ se scalde în gr\din\, c\
era cald foarte.
16. {i nimeni nu era acolo, afar\ de cei
doi b\trâni ascun[i, care o p\zeau pe ea.
17. {i a zis fetelor> aduce]i-mi mie
untdelemn [i s\pun, [i închide]i por]ile
gr\dinii, ca s\ m\ scald.
18. {i f\cur\ cum le-a zis, [i închiser\
u[ile gr\dinii, [i ie[ir\ pe u[ile cele de
laturi, ca s\ aduc\ cele ce le-a poruncit lor,
[i nu au v\zut pe b\trânii aceia, c\ erau
ascun[i.
19. {i a fost dup\ ce au ie[it fetele, s-au
sculat cei doi b\trâni [i au alergat asupra
ei, [i au zis> iat\ u[ile gr\dinii sunt închise
[i nimeni nu ne vede pe noi, [i suntem
aprin[i cu poft\ asupra ta.
20. Pentru aceea voie[te împreun\ cu noi,
[i te culc\ cu noi< iar de nu, vom m\rturisi
asupra ta, c\ a fost cu tine un tân\r, [i
pentru aceea ai trimis fetele de la tine.
21. {i a suspinat Susana, [i a zis> strâmt
îmi este de toate p\r]ile.
22. C\ de voiu face aceasta, moarte este
mie< iar de nu voiu face, nu voiu sc\pa din
mâinile voastre.
23. Mai bine este mie s\ nu fac [i s\ caz în
 ISTORIA SUSANEI
mâinile voastre, decât s\ p\c\tuiesc
înaintea Domnului.
24. {i a strigat Susana cu glas mare, [i au
strigat [i cei doi b\trâni asupra ei, [i
alergând unul a deschis u[ile gr\dinii.
25. {i dac\ auzir\ cei din cas\ strigarea în
gr\din\, s\rir\ înl\untru pe u[a cea din
coast\, s\ vaz\ ce s-a întâmplat ei.
26. {i dup\ ce au gr\it b\trânii cuvintele
lor, s-au ru[inat slugile foarte, c\ niciodat\
nu s-a gr\it cuvânt ca acesta de Susana.
27. {i a fost a doua zi, dup\ ce s-a adunat
poporul la Ioachim b\rbatul ei, au venit [i
cei doi b\trâni plini de cugetul cel
f\r\delege asupra Susanei, ca s\ o omoare
pe ea.
28. {i au zis înaintea poporului> trimite]i
la Susana fata lui Helchia muierea lui
Ioachim, [i ei au trimis.
29. {i a venit ea [i p\rin]ii ei [i fiii ei [i
toate rudeniile ei.
30. Iar Susana era ginga[\ foarte [i
frumoas\ la chip.
31. Iar ace[ti f\r\delege au poruncit s\ se
descopere ea, c\ era acoperit\, ca s\ se
sature de frumuse]ile ei.
32. {i plângeau cei ce erau lâng\ ea, [i to]i
cei ce o [tiau pe ea.
33. {i sculându-se cei doi b\trâni în
mijlocul poporului, puser\ mâinile pe
capul ei.
34. Iar ea plângând, c\uta la cer, c\ inima
ei era n\d\jduind spre Domnul.
35. {i au zis b\trânii> umblând noi în
gr\din\ singuri, a intrat ea cu dou\
slujnice, [i a închis u[a gr\dinii [i a
slobozit slujnicele.
36. {i a venit la ea un tân\r, care fusese
ascuns [i s-a culcat cu ea.
37. {i noi fiind în unghiul gr\dinii, v\zând
f\r\delegea aceasta, am alergat asupr\-le.
1216
38. {i v\zându-i pe ei împreunându-se, pe
acela nu l-am putut opri c\ era mai tare
decât noi, [i deschizând u[ile a s\rit afar\.
39. {i prinzând pe aceasta o am întrebat,
cine era tân\rul acela, [i nu a vrut s\ ne
spun\.
40. Aceasta m\rturisim.
41. {i i-a crezut pe ei adunarea, ca pe ni[te
b\trâni ai poporului [i judec\tori, [i o au
judecat pe ea spre moarte.
42. {i strigând cu glas mare Susana, a zis>
Dumnezeule cel ve[nic, cunosc\torul
celor ascunse, cela ce [tii toate mai înainte
de ce se fac, tu [tii c\ minciuni au
m\rturisit ace[tia asupra mea.
43. {i iat\ mor, nef\când nimic din cele ce
au viclenit ace[tia asupra mea.
44. {i au auzit Dumnezeu glasul ei, [i
când o ducea pe ea s\ o piarz\, au
de[teptat Dumnezeu pe duhul cel sfânt
într-un prunc tân\r, c\ruia îi era numele
Daniil.
45. {i a strigat pruncul cu glas mare> curat
sunt eu de sângele acesteia.
46. {i s-a întors tot poporul c\tre el, [i a
zis> ce este cuvântul acesta, care tu ai
gr\it?
47. Iar el stând în mijlocul lor, a zis> au
a[a de nebuni sunt to]i fiii lui Israil?
48. C\ci necercetând, nici adev\rul
cunoscând, a]i osândit pe fata lui Israil.
49. Întoarce]i-v\ la judecat\, pentru c\
minciuni au m\rturisit ace[tia asupra ei.
50. {i s-a întors tot poporul cu grab\ [i i-
au zis lui b\trânii> vino de [ezi în mijlocul
nostru, [i ne spune nou\, c\ ]i-au dat
Dumnezeu cinstea b\trâne]ilor.
51. {i a zis c\tre ei Daniil> desp\r]i]i pe ei
unul de c\tre altul, [i-i voiu întreba pe ei.
52. {i dup\ ce s-au desp\r]it unul de altul,
a chemat pe unul din ei, [i a zis c\tre el>
 ISTORIA SUSANEI

învechitule în zile rele! Acum au venit nevinovat în ziua aceea.

p\catele tale, care le f\ceai mai înainte, 63. Iar Helchia [i femeia lui au l\udat pe
judecând judec\]i strâmbe, [i pe cei Dumnezeu pentru Susana fata lor,
nevinova]i vinuind, [i pe cei vinova]i împreun\ cu Ioachim b\rbatul ei [i cu
slobozind, de vreme ce Domnul zice> pe toate rudeniile ei, pentru c\ nu s-a aflat
cel nevinovat [i pe cel drept s\ nu-l omori. întru ea lucru urât.
53. Acum dar de ai v\zut pe aceast\ 64. {i Daniil s-a f\cut mare înaintea
muiere cu acel tân\r, spune sub ce copac i- poporului din ziua aceea [i înainte.
ai v\zut pe ei împreunându-se între sine?
Iar el a zis> sub shin (mesteac\n).
54. Zis-a Daniil> drept ai min]it asupra
capului t\u.
55. C\ acum Îngerul lui Dumnezeu luând
r\spuns de la Dumnezeu, te va spinteca în
dou\.
56. {i punându-l pe acela deosebi a
poruncit s\ aduc\ pe cel\lalt, [i i-a zis lui>
s\mân]a lui Hanaan [i nu a lui Iuda,
frumuse]ile te-au în[elat pe tine [i pofta a
r\zvr\tit inima ta.
57. A[a f\cea]i fetelor lui Israil, care
temându-se, se împreunau cu voi< ci nu a
suferit fata lui Iuda f\r\delegea voastr\.
58. Acum dar spune-mi, sub ce copac i-a]i
prins pe ei împreunându-se între sine? Iar
el a zis> sub prin (salcâm).
59. {i i-a zis Daniil lui> drept ai min]it [i
tu asupra capului t\u.
60. C\ a[teapt\ Îngerul lui Dumnezeu,
având sabie, s\ te taie în dou\, ca s\ v\
piarz\ de tot pe voi.
61. {i a strigat toat\ adunarea cu glas
mare [i bine a cuvântat pe Dumnezeu, cel
ce mântuie[te pe cei ce n\d\jduiesc întru
el.
62. {i s-a sculat asupra celor doi b\trâni,
c\ i-a ar\tat pe ei Daniil din gura lor, c\ au
m\rturisit minciuni, [i le-a f\cut lor dup\
legea lui Moisi, precum cu vicle[ug au
fost gândit s\ fac\ aproapelui s\u, [i i-a
omorât pe ei [i a sc\pat sângele cel

1217
 ISTORIA OMOR+RII BALAURULUI {I A SF|R+M|RII LUI VIL ...

ISTORIA OMORÂRII BALAURULUI {I A SF|RÂM|RII LUI VIL,

DESP|R}IT| DE LA SFÂR{ITUL C|R}II LUI DANIIL
Slujba idolilor. Moartea balaurului [i
mântuirea lui Daniil din groapa leilor.
{i împ\ratul Astiag s-a ad\ugat la p\rin]ii
s\i, [i a luat Kir Persul împ\r\]ia lui.
2. {i a vie]uit Daniil împreun\ cu
împ\ratul acesta [i a întrecut cu m\rirea
pe to]i prietenii lui.
3. {i era un idol la Vaviloneni, c\ruia îi
era numele Vil, [i se cheltuia la el în toat\
ziua f\in\ de grâu artave dou\sprezece, oi
patruzeci, [i vedre de vin [ase.
4. {i împ\ratul îl cinstea pe el, [i mergea
în toate zilele de se închina lui< iar Daniil
se închina Dumnezeului s\u.
5. {i a zis împ\ratul> pentru ce nu te
închini lui Vil?
6. Iar el a zis> pentru c\ nu crez în idolii Daniil slugilor sale, [i aduser\ cenu[\, [i
f\cu]i de mâini, ci în Dumnezeul cel viu,
care au f\cut cerul [i p\mântul, [i are
st\pânire peste tot trupul.
7. {i i-a zis împ\ratul> dar nu ]i se pare
]ie Vil a fi dumnezeu viu? Nu vezi câte
m\nânc\ [i bea în toate zilele?
8. {i a zis Daniil râzând> nu te în[ela
împ\rate, acesta este dinl\untrul lui, [i
dinafar\ aram\, [i nu m\nânc\, nici bea
vreodat\.
9. {i mâniindu-se împ\ratul, a chemat pe
preo]ii lui, [i a zis lor> de nu-mi ve]i spune, 22. {i a fost când a deschis u[a, uitându-
cine este cel ce m\nânc\ cheltuiala
aceasta, ve]i muri<
10. Iar de ;mi ve]i ar\ta, c\ Vil m\nânc\
acestea, Daniil va muri, pentru c\ a hulit
pe Vil.
11. {i a zis Daniil împ\ratului> a[a s\ fie
dup\ cuvântul t\u.
12. {i erau preo]ii lui Vil [aptezeci, afar\
de femei [i de prunci.
13. {i a venit împ\ratul cu Daniil în casa
lui Vil.
14. {i au zis preo]ii lui Vil> iat\ noi ie[im
afar\, iar tu împ\rate pune bucatele [i
vinul, [i închide u[a, [i o pecetluie[te cu
inelul t\u.
15. {i diminea]a când vei veni, de nu vei
afla toate mâncate de Vil, s\ murim noi,
sau împotriv\ Daniil cel ce a min]it asupra
noastr\.
16. Iar ei nu b\gau seam\, pentru c\
f\cuser\ pe sub mas\ intrare ascuns\, [i
printr-aceea intrau totdeauna, [i mâncau
acelea.
17. {i a fost dup\ ce au ie[it ei, [i
împ\ratul a pus bucatele lui Vil, a poruncit
au pres\rat toat\ capi[tea înaintea
împ\ratului singur.
18. {i ie[ind a închis u[a, [i o au pecetluit
cu inelul împ\ratului, [i s-au dus<
19. Iar preo]ii au venit noaptea dup\
obiceiul lor, [i muierile lor [i pruncii lor, [i
mâncar\ toate, [i b\ur\.
20. {i a mânecat diminea]a împ\ratul [i
Daniil împreun\ cu el.
21. {i a zis împ\ratul> întregi sunt pece]ile
Daniile? Iar el a zis> întregi împ\rate.
se pe mas\ împ\ratul, a strigat cu glas
mare> mare e[ti Vil! {i nu este la tine nici
un vicle[ug.
23. {i a râs Daniil, [i a oprit pe împ\ratul
ca s\ nu intre înl\untru, [i a zis> vezi fa]a
p\mântului, [i cunoa[te, ale cui sunt
urmele acestea.
24. {i a zis împ\ratul> v\z c\ sunt urme de

1218
 ISTORIA OMOR+RII BALAURULUI {I A SF|R+M|RII LUI VIL ...
b\rba]i [i de muieri [i de prunci.
25. {i mâniindu-se împ\ratul, atunci a
prins pe preo]i [i pe muieri [i pe fiii lor< [i
i-a ar\tat lui u[ile cele ascunse, prin care
intrau, [i mâncau cele de pe mas\.
26. {i i-a omorât pe ei împ\ratul, [i pe Vil
l-a dat lui Daniil, [i l-a stricat pe el [i
capi[tea lui.
27. {i era un balaur mare într-un loc, [i-l
cinsteau pe el Vavilonenii.
28. {i a zis împ\ratul c\tre Daniil> au doar
vei zice, c\ [i acesta este de aram\?
29. Acesta este viu [i m\nânc\ [i bea, nu
vei mai putea zice, c\ [i acesta nu este
dumnezeu viu< deci închin\-te lui.
30. {i a zis Daniil> Domnului
Dumnezeului meu m\ voiu închina, c\
acela este Dumnezeu viu< iar tu împ\rate
d\-mi slobozenie, [i voiu omorî balaurul
f\r\ de sabie [i f\r\ de toiag.
31. {i a zis împ\ratul> ]i-l dau ]ie< [i a luat
Daniil r\[in\ [i seu [i peri, [i le-a fiert într-
un loc, [i a f\cut cocolo[, [i le-a aruncat în
gura balaurului, [i mâncând a plesnit
balaurul.
32. {i a zis Daniil> iat\ închin\ciunile
voastre.
33. {i a fost dac\ au auzit Vavilonenii s-au
mâhnit foarte, [i s-au pornit asupra
împ\ratului.
34. {i au zis> Iudeu s-a f\cut împ\ratul< pe
Vil l-a stricat, [i pe balaur a omorât, [i pe
preo]i i-a t\iat.
35. {i venind la împ\ratul, au zis> d\-ne
nou\ pe Daniil<
36. Iar de nu, te vom ucide pe tine [i casa
ta.
37. {i v\zând împ\ratul c\ se porniser\
asupra lui foarte, [i silit fiind, a dat lor pe
Daniil.
38. Iar ei l-au aruncat în groapa leilor, [i a
1219
fost acolo [ase zile.
39. {i erau în groap\ [apte lei, [i le da lor
pe zi dou\ trupuri [i dou\ oi< iar atunci nu
le-au dat lor, ca s\ m\nânce pe Daniil.
40. {i era atunci Avacum Prooroc în ]ara
jidoveasc\, [i acela fiersese fiertur\, [i a
dumicat pâine în scaf\, [i mergea la câmp
s\ duc\ secer\torilor.
41. {i a zis Îngerul Domnului c\tre
Avacum> du prânzul care ;l ai în Vavilon
lui Daniil în groapa leilor.
42. {i a zis Avacum> Doamne! Vavilonul
nu l-am v\zut, [i groapa nu o [tiu unde
este?
43. {i l-a luat Îngerul Domnului pe el de
cre[tetul lui, [i ]inându-l de p\rul capului
s\u, l-a pus pe el în Vavilon deasupra
gropii întru repeziciunea duhului s\u.
44. {i a strigat Avacum zicând> Daniile!
Daniile! Ia prânzul, care ]i l-au trimis ]ie
Dumnezeu.
45. {i a zis Daniil> c\ ]i-ai adus aminte de
mine Dumnezeule, [i nu ai p\r\sit pe cei
ce te caut\ [i te iubesc pe tine.
46. {i s-a sculat Daniil, [i a mâncat< iar
Îngerul Domnului îndat\ a pus pe Avacum
la locul s\u.
47. Iar împ\ratul a venit a [aptea zi s\
plâng\ pe Daniil, [i a venit la groap\, [i s-
a uitat înl\untru, [i iat\ Daniil [edea.
48. {i a strigat împ\ratul cu glas mare,
zicând> mare e[ti Doamne Dumnezeul lui
Daniil! {i nu este altul afar\ de tine.
49. {i l-a scos pe el din groap\<
50. Iar pe cei ce erau pricina pierderii lui,
i-a aruncat în groap\, [i i-au mâncat leii
înaintea lui.
 CARTEA :NT+IA A MACAVEILOR
CARTEA ÎNTÂIA A MACAVEILOR
CAP. 1.
Antioh Epifan dup\ ce a b\tut
Eghipetul, venind asupra
Ierusalimului, jefuie[te Biserica,
tir\ne[te poporul, [i-l sile[te s\
p\r\seasc\ legile p\rinte[ti.
{i a fost dup\ ce a b\tut Alexandru
Machedoneanul feciorul lui Filip, care a
ie[it din p\mântul Hetiimului, [i a b\tut pe
Darie împ\ratul Per[ilor [i al Midilor, [i a
împ\r\]it în locul lui, întâi peste grecime.
2. {i a f\cut r\zboaie multe, [i a biruit
cet\]i multe, [i a t\iat pe împ\ra]ii
p\mântului.
3. {i a trecut pân\ la marginile
p\mântului, [i a luat pr\zi de la neamuri
multe, [i s-a alinat p\mântul înaintea lui.
4. {i s-a în\l]at, [i s-a ridicat inima lui, [i
a adunat putere [i o[tire tare foarte.
5. {i a st\pânit ]\ri [i neamuri, [i tirani, [i
i-au fost lui sub bir.
6. {i dup\ aceasta a c\zut pe pat, [i a
cunoscut c\ va s\ moar\.
7. {i a chemat pe slugile sale cele
cinstite, care cu sine erau crescu]i din
tinere]e, [i le-a împ\r]it lor împ\r\]ia sa,
înc\ fiind viu.
8. {i a împ\r\]it Alexandru ani
doisprezece, [i a murit.
9. {i au st\pânit slugile lui fiecare la
locul s\u.
10. {i au pus to]i steme dup\ ce a murit el,
[i fiii lor dup\ dân[ii ani mul]i, [i s-au
înmul]it r\ut\]ile pe p\mânt.
11. {i a ie[it dintr-în[ii o r\d\cin\
p\c\toas\ Antioh Epifan, feciorul lui
Antioh împ\ratul, care fusese la Roma
1220
z\log, [i a împ\r\]it în anul o sut\ [i
treizeci [i [apte al împ\r\]iei Grecilor.
12. În zilele acelea ie[it-au din Israil ni[te
fii f\r\delege, [i au îndemnat pe mul]i
zicând>
13. S\ mergem [i s\ facem leg\tur\ cu
neamurile cele dimprejurul nostru, c\ de
când ne-am desp\r]it de ei, ne-au aflat pe
noi multe r\ut\]i.
14. {i s-a p\rut bun cuvântul înaintea
ochilor lor.
15. {i s-au îndemnat oarecare din popor [i
s-au dus la împ\ratul [i le-a dat lor putere
a face drept\]ile neamurilor.
16. {i a zidit [coal\ în Ierusalim dup\
legile neamurilor.
17. {i nu s-au t\iat împrejur, [i s-au
dep\rtat de legea cea sfânt\, [i s-au
împreunat cu neamurile, [i s-au vândut a
face r\u.
18. {i s-a g\tit împ\r\]ia înaintea lui
Antioh [i a gândit a împ\r\]i Eghipetul, ca
s\ împ\r\]easc\ peste amândou\
împ\r\]iile.
19. {i a intrat în Eghipet cu gloat\ grea, cu
care [i cu elefan]i [i cu c\l\re]i [i cu
cor\bii multe.
20. {i a rânduit r\zboi asupra lui
Ptolomeu împ\ratul Eghipetului, [i s-a
înfrânt Ptolomeu de fa]a lui [i a fugit, [i au
c\zut mul]i r\ni]i.
21. {i a cuprins cet\]ile cele tari în
p\mântul Eghipetului [i a luat pr\zile
p\mântului Eghipetului.
22. {i s-a întors Antioh dup\ ce a b\tut
Eghipetul în anul o sut\ [i patruzeci [i trei.
23. {i s-a suit asupra lui Israil [i a
Ierusalimului, cu popor mult [i a intrat în
 CARTEA :NT+IA A MACAVEILOR
Biseric\ cu mândrie [i a luat jertfelnicul
cel de aur [i sfe[nicul luminii [i toate
vasele ei [i masa punerii înainte [i c\u[ele
[i n\strapele [i c\delni]ele cele de aur [i
catapeteasma [i cununile [i podoaba cea
de aur, care erau în fa]a Bisericii, [i le-a
sf\râmat toate.
24. {i a luat argintul [i aurul [i vasele cele
poftite [i a luat vistieriile cele ascunse,
care le-a aflat< [i luându-le toate, s-a dus
în p\mântul s\u.
25. {i a f\cut ucidere de oameni [i a gr\it
cu trufie mare.
26. {i a fost plângere mare întru Israil în
tot locul.
27. {i au suspinat boierii [i b\trânii,
fecioarele [i tinerii au sl\bit, [i frumuse]ea
muierilor s-a schimbat.
28. Tot mirele a luat plângere [i mireasa
ceea ce [edea în c\mar\ a fost în jale.
29. {i s-a cl\tit p\mântul pentru cei ce
locuiau pe dânsul [i toat\ casa lui Iacov s-
a îmbr\cat cu ru[ine.
30. {i dup\ doi ani de zile trimis-a
împ\ratul pe cel mai mare peste biruri în
cet\]ile Iudei [i a venit în Ierusalim cu
mul]ime mare.
31. {i a gr\it c\tre dân[ii cuvinte de pace
cu vicle[ug, [i i-au crezut lui.
32. {i a c\zut asupra cet\]ii f\r\ de veste
[i o a lovit pe ea cu ran\ mare [i a pierdut
popor mult dintru Israil.
33. {i au pr\dat cetatea [i o au ars cu foc,
[i au surpat casele [i zidurile ei
primprejur.
34. {i au robit muieri [i prunci, [i vite au
st\pânit.
35. {i au zidit cetatea lui David cu zid
mare [i tare [i cu turnuri tari [i le-au fost
lor ap\rare.
36. {i au pus acolo neam p\c\tos, b\rba]i
1221
f\r\delege, [i s-au înt\rit întru ea.
37. {i au pus arme [i hran\, [i adunând
pr\zile Ierusalimului le-au pus acolo.
38. {i au fost ca un la] mare, [i vicle[ug
sfin]eniei [i diavol r\u lui Israil pururea.
39. {i au v\rsat sânge nevinovat
împrejurul sfin]eniei [i au spurcat
sfin]enia.
40. {i au fugit cei ce locuiau în Cetatea
Ierusalimului pentru ei, [i s-a f\cut l\ca[
str\inilor, [i s-a f\cut str\in\ fiilor s\i, [i
pruncii ei o au p\r\sit pe ea.
41. Sfin]enia ei s-a pustiit ca pustia,
praznicele ei s-au întors în jale, Sâmbetele
ei întru batjocur\, cinstea ei întru
def\imare.
42. Dup\ m\rirea ei s-a înmul]it necinstea
ei, [i în\l]imea ei s-a întors în plângere.
43. {i a scris împ\ratul Antioh la toat\
împ\r\]ia sa, s\ fie to]i un popor, [i s\
p\r\seasc\ fiecare legea sa.
44. {i au primit toate neamurile cuvântul
împ\ratului.
45. {i mul]i din Israil au cuprins slujba lui
[i au jertfit idolilor [i au spurcat Sâmb\ta.
46. {i a trimis împ\ratul c\r]i prin mâinile
solilor în Ierusalim [i în cet\]ile Iudeei,
poruncind s\ umble dup\ legile cele
str\ine ale p\mântului.
47. {i s\ opreasc\ arderile de tot [i jertfa
[i turnarea din sfin]enie.
48. {i s\ spurce Sâmbetele [i s\rb\torile.
49. {i s\ spurce sfin]enia [i pe cei sfin]i.
50. S\ zideasc\ jertfelnice [i capi[ti [i
cas\ de idoli, [i s\ jertfeasc\ c\rnuri de
porc [i de vite necurate.
51. {i s\-[i lase pe fiii s\i net\ia]i
împrejur, [i s\ spurce sufletele lor cu toat\
necur\]ia [i pâng\riciunea, ca s\ uite legea
[i s\ schimbe toate îndrept\rile.
52. Iar care nu va face dup\ cuvântul
 CARTEA :NT+IA A MACAVEILOR
împ\ratului, s\ moar\.
53. Dup\ toate cuvintele acestea a scris la
toat\ împ\r\]ia sa, [i a pus lu\tori de
seam\ peste tot poporul.
54. {i a poruncit cet\]enilor Iudeei s\
jertfeasc\ din cetate în cetate.
55. {i s-au adunat la ei mul]i din popor,
to]i care au p\r\sit legea Domnului, [i au
f\cut rele pe p\mânt.
56. {i au pus pe Israil întru ascunsuri, în
toat\ sc\parea lor.
57. Iar în ziua a cincisprezecea a lunii lui
Haselev, în anul o sut\ [i patruzeci [i
cinci, a zidit spurc\ciunea pustiirii pe altar
lui Dumnezeu, [i în cet\]ile Iudei împrejur
au zidit capi[ti.
58. {i înaintea u[ilor caselor [i în uli]e
t\mâiau.
59. {i c\r]ile legii, care le-au aflat, le-au
ars cu foc stricându-le de tot.
60. {i oriunde se afla la cineva cartea
legii, [i oricine ]inea legea, acela din
porunca împ\ratului se omora.
61. Cu puterea sa f\cea a[a Israiltenilor,
care se aflau în toat\ luna [i luna în cet\]i.
62. {i în dou\zeci [i cinci ale lunii, au
jertfit pe jertfelnicul, care era deasupra
altarului.
63. {i pe muierile care ;[i t\iaser\
împrejur pe fiii lor, le-au omorât dup\
porunc\.
64. {i pe prunci i-au spânzurat de
grumajii lor, [i casele lor le-au pr\dat, [i
pe cei ce i-au t\iat împrejur i-au omorât.
65. Iar mul]i din Israil s-au înt\rit, [i au
pus întru sine, ca s\ nu m\nânce necurat.
66. {i mai bine au voit a muri, decât a se
pâng\ri cu mânc\ri spurcate, [i a spurca
legea cea sfânt\, [i au murit.
67. {i s-a f\cut mânie mare asupra lui
Israil foarte.
1222
CAP. 2.
Matatia Preotul cu fiii s\i
împotrivindu-se tiraniei lui Antioh, [i
ducându-se în Muntele Modin adun\
o[tire< care murind, îndeamn\ pe fiii
s\i spre r=vnirea legilor p\rinte[ti.
În zilele acelea sculatu-s-a Matatia fiul lui
Ioan al lui Simeon Preotul din fiii lui
Ioariv de la Ierusalim, [i a [ezut în Modin.
2. {i avea el cinci feciori> pe Ionan care
se poreclea Gadis,
3. Pe Simon, care se numea Tasi,
4. Pe Iuda, care se numea Macaveul,
5. Pe Eleazar, care se numea Avaran,
6. Pe Ionatan, care se numea Apfus.
7. {i v\zând blasfemiile, care se f\ceau
în Iuda [i în Ierusalim,
8. A zis> vai mie! Pentru ce m-am n\scut
a vedea zdrobirea poporului meu [i
zdrobirea cet\]ii celei sfinte, [i a [edea
acolo, când s-a dat în mâinile vr\jma[ilor,
9. {i cele sfinte în mâinile str\inilor,
f\cutu-s-a Biserica ei ca un b\rbat f\r\ de
cinste.
10. Vasele m\ririi ei s-au dus în robie,
omorâtu-s-au pruncii ei în uli]\, tinerii ei
cu sabia vr\jma[ului.
11. Care neam nu a mo[tenit împ\r\]ia ei,
[i nu a st\pânit pr\zile ei?
12. Toat\ podoaba ei s-a luat, în loc de
slobod\, s-a f\cut roab\.
13. {i iat\ sfintele noastre, [i frumuse]ea
noastr\ [i m\rirea noastr\ s-au pustiit, [i
le-au spurcat pe ele neamurile.
14. Pentru ce s\ tr\im mai mult? {i [i-au
rupt Matatia [i fiii lui hainele lor, [i s-au
îmbr\cat cu saci, [i au plâns foarte.
15. {i au venit cei trimi[i de la împ\ratul,
care sileau pe cei din Cetatea Modin s\
 CARTEA :NT+IA A MACAVEILOR
p\r\seasc\ pe Dumnezeu, [i s\ jertfeasc\.
16. {i mul]i din Israil au mers la ei< iar
Matatia [i fiii lui s-au adus.
17. {i r\spunzând cei de la împ\ratul, au
zis lui Matatia> boier mare e[ti [i m\rit în
cetatea aceasta, [i înt\rit cu fii [i cu fra]i.
18. Acum dar vino întâi, [i f\ porunca
împ\ratului, precum au f\cut toate
neamurile, [i b\rba]ii lui Iuda, cei ce au
r\mas în Ierusalim, [i vei fi tu [i casa ta
dintre prietenii împ\ratului, [i tu [i fiii t\i
v\ ve]i m\ri cu argint [i cu aur [i cu daruri
multe.
19. {i r\spunzând Matatia, a zis cu glas
mare> m\car de [i toate neamurile
împ\r\]iei, [i cele din casa împ\ratului vor
asculta de el [i de poruncile lui, [i se vor
dep\rta fiecare de la închin\ciunea
p\rin]ilor lor,
20. Iar eu [i feciorii mei [i fra]ii mei, vom
umbla întru a[ez\mântul legii p\rin]ilor
no[tri.
21. Milostiv fie nou\ Dumnezeu, ca s\ nu
l\s\m legea [i îndrept\rile lui.
22. De cuvintele împ\ratului nu vom
asculta, ca s\ trecem slujba noastr\ la
dreapta sau la stânga.
23. {i dup\ ce a încetat a gr\i cuvintele
acestea, a venit un b\rbat evreu înaintea
tuturor s\ jertfeasc\ în capi[tea cea din
Modin, dup\ porunca împ\ratului.
24. {i a v\zut Matatia, [i s-a aprins de
râvn\, [i s-au cutremurat r\runchii lui, [i
s-a aprins de mânie dup\ judecat\, [i
alergând, l-a junghiat pe el pe jertfelnic.
25. {i pe omul împ\ratului, care silea s\
jertfeasc\, l-a omorât întru aceea[i vreme,
[i jertfelnicul l-a stricat.
26. {i s-a aprins de râvna legii, precum a
f\cut Finees lui Zamvri feciorul lui Salom.
27. {i a strigat Matatia în cetate cu glas
1223
mare, zicând> tot cel ce are râvna legii, [i
se ]ine de leg\tur\, s\ vin\ dup\ mine.
28. {i au fugit el [i fiii lui la mun]i, [i au
l\sat toate câte au avut în cetate.
29. Atunci s-au pogorât mul]i, c\utând
dreptate [i judecat\ în pustie.
30. S\ [az\ acolo ei [i fiii lor [i muierile
lor [i vitele lor, pentru c\ s-au înmul]it
peste ei r\ut\]ile.
31. {i s-a spus oamenilor împ\ratului [i
osta[ilor, care erau în Ierusalim cetatea lui
David, c\ s-au dus oamenii, care nu ]in
porunca împ\ratului, în locuri ascunse în
pustie.
32. {i au alergat dup\ ei mul]i, [i
ajungându-i, au t\b\rât asupra lor [i au
f\cut asupra lor r\zboi în ziua Sâmbetelor.
33. {i au zis c\tre ei> ajung\-v\ pân\
acum! Ie[i]i [i face]i dup\ cuvântul
împ\ratului, [i ve]i tr\i!
34. Iar ei au zis> nu vom ie[i, nici vom
face cuvântul împ\ratului, ca s\ spurc\m
ziua Sâmbetei.
35. {i au sârguit asupra lor cu r\zboi.
36. Ci nu le-au r\spuns lor, nici piatr\ nu
au aruncat asupra lor, nici au astupat
ascunsurile, zicând>
37. S\ murim to]i întru nevinov\]ia
noastr\, [i va m\rturisi pentru noi cerul [i
p\mântul, c\ f\r\ de judecat\ ne pierde]i
pe noi.
38. {i s-au sculat cu r\zboi asupra lor
Sâmb\ta, [i au murit ei [i muierile lor [i
fiii lor [i vitele lor, ca la o mie de suflete
de oameni.
39. {i a în]eles Matatia [i prietenii lui, [i
au plâns pentru ei foarte.
40. {i a zis fiecare c\tre aproapele s\u> de
vom face to]i cum au f\cut fra]ii no[tri, [i
nu vom da r\zboi asupra neamurilor
acestora pentru sufletele [i drept\]ile
 CARTEA :NT+IA A MACAVEILOR
noastre, acum cât mai curând ne vor
pierde de pe p\mânt.
41. {i s-au sf\tuit în ziua aceea, zicând>
tot omul care va veni asupra noastr\ cu
r\zboi Sâmb\ta, s\ d\m r\zboi asupra lui,
[i s\ nu murim to]i, precum au murit fra]ii
no[tri în ascunsuri.
42. Atunci s-a strâns la ei adunarea
Asideilor tari la putere din Israil, tot cel ce
voia legea.
43. {i to]i cei ce fugeau de rele, s-au
ad\ugat la ei, [i s-au f\cut lor spre înt\rire.
44. {i au adunat o[tire, [i au b\tut pe cei
p\c\to[i cu mânia sa, [i pe b\rba]ii cei
f\r\delege cu urgia sa, [i cei r\ma[i au
fugit la neamuri ca s\ scape.
45. {i au înconjurat Matatia [i prietenii lui
[i au stricat jertfelnicele lor.
46. {i au t\iat împrejur pe pruncii cei
net\ia]i împrejur, câ]i au aflat în hotarele
lui Israil cu t\rie.
47. {i au gonit pe fiii trufiei, [i s-a sporit
lucrul în mâinile lor.
48. {i au scos legea din mâinile
neamurilor [i din mâinile împ\ra]ilor, [i
nu au dat corn p\c\tosului.
49. {i s-au apropiat zilele lui Matatia s\
moar\ [i a zis fiilor s\i> acum s-au înt\rit
trufia [i certarea [i vremea sfâr[itului [i
urgia mâniei.
50. Acum dar fiilor, râvnitori fi]i legii, [i
da]i sufletele voastre pentru leg\tura
p\rin]ilor no[tri.
51. Aduce]i-v\ aminte de lucrurile
p\rin]ilor no[tri, care le-au f\cut întru
neamurile sale, [i ve]i lua m\rire mare [i
nume ve[nic.
52. Avraam, au nu întru ispit\ s-a aflat
credincios, [i s-a socotit lui spre dreptate?
53. Iosif în vremea necazului s\u a p\zit
porunca [i s-a f\cut domn Eghipetului.
1224
54. Finees tat\l nostru a r=vnit r=vnirea [i
a luat leg\tura preo]iei celei ve[nice.
55. Isus plinind cuvântul, s-a f\cut
judec\tor în Israil.
56. Halev, pentru c\ a m\rturisit întru
adunare, a luat mo[tenirea p\mântului.
57. David cu mila lui a mo[tenit scaunul
împ\r\]iei în veacul veacului.
58. Ilie r=vnind râvna legii, s-a luat în sus
pân\ ;n cer.
59. Anania, Azaria [i Misail crezând, s-au
mântuit din para focului.
60. Daniil întru nevinov\]ia sa s-a mântuit
din gurile leilor.
61. {i a[a socoti]i întru fiecare neam [i
neam, c\ to]i cei ce n\d\jduiesc într-însul
nu vor sl\bi.
62. {i de cuvintele omului p\c\tos s\ nu
v\ teme]i, c\ m\rirea lui este gunoi [i
viermi.
63. Ast\zi se înal]\ [i mâine nu se va afla,
c\ s-a întors în ]\râna sa, [i gândirea lui a
pierit.
64. Drept aceea voi fiilor, înt\ri]i-v\ [i v\
îmb\rb\ta]i în lege, c\ într-însa v\ ve]i
m\ri.
65. {i iat\ Simon fratele vostru, [tiu c\ om
de sfat este, de el s\ asculta]i în toate
zilele, acesta v\ va fi vou\ în loc de tat\.
66. {i Iuda Macaveul, care este cu putere
tare din tinere]ile sale, acesta va fi
c\petenie o[tirii, ca s\ face]i r\zboi asupra
popoarelor.
67. {i voi aduce]i la voi pe to]i f\c\torii
legii, [i izbândi]i izbânda poporului
vostru.
68. R\spl\ti]i r\spl\tire neamurilor, [i
lua]i aminte la poruncile legii.
69. {i bine i-a cuvântat pe ei, [i s-a
ad\ugat la p\rin]ii s\i, [i a murit în anul o
sut\ [i patruzeci [i [ase.
 CARTEA :NT+IA A MACAVEILOR
70. {i l-au îngropat pe el fiii lui în
mormânturile p\rin]ilor s\i în Modin, [i l-
a plâns pe el tot Israilul cu plângere mare.
CAP. 3.
R\zboaiele lui Iuda Macaveul cu
Apolonie [i cu Siron pov\]uitorii
o[tilor lui Antioh.
{i s-a sculat Iuda, care s-a chemat
Macavei, fiul lui în locul lui.
2. {i ajutându-i to]i fra]ii lui [i to]i câ]i se
lipiser\ de tat\l lui, au b\tut r\zboiul lui
Israil cu veselie.
3. {i a f\cut m\rire poporului s\u, [i s-a
îmbr\cat cu zaua ca un uria[, [i s-a încins
cu armele sale cele de r\zboi, [i a înt\rit
r\zboaie ap\rând tab\ra cu sabie.
4. {i s-a asem\nat leului întru lucrurile
sale, [i ca un pui de leu r\cnind la vânat.
5. {i a gonit pe cei f\r\delege certându-i,
[i pe cei ce tulburau pe poporul s\u, i-a ars
cu foc.
6. {i s-au tras to]i cei f\r\delege de frica
lor, [i to]i lucr\torii f\r\delegii împreun\
s-au tulburat, [i s-a sporit mântuirea în
mâna lui.
7. {i a am\rât împ\ra]i mul]i, [i a veselit
pe Iacov cu faptele sale, [i pân\ în veac
pomenirea lui întru binecuvântare.
8. {i trecând prin cet\]ile Iudei, a pierdut
pe cei necredincio[i dintr-însele, [i a
întors mânia de c\tre Israil.
9. {i s-a vestit pân\ la marginile
p\mântului, [i a adunat pe cei ce piereau.
10. {i a adunat Apolonie neamuri, [i de la
Samaria putere mare, ca s\ dea r\zboi
asupra lui Israil.
11. {i a în]eles Iuda, [i a ie[it înaintea lui,
[i l-a b\tut pe el, [i l-a omorât, [i mul]i au
c\zut r\ni]i, iar ceilal]i au fugit.
1225
12. {i a luat pr\zile lor, [i sabia lui
Apolonie o a luat Iuda, [i cu aceea a f\cut
r\zboi în toate zilele.
13. {i auzind Siron mai marele puterii
Siriei, c\ a strâns Iuda adunare [i ceata
credincio[ilor cu sine [i a celor ce ies la
r\zboi, a zis>
14. Face-voiu mie nume, [i m\ voiu m\ri
întru împ\r\]ie, [i voiu bate pe Iuda [i pe
cei ce sunt cu el, [i pe cei ce nu ascult\ de
cuvântul împ\ratului.
15. {i a ad\ugat a se sui, [i s-a suit cu el
tab\ra necura]ilor cea tare, ca s\-i ajute
lui, [i s\ fac\ izbând\ asupra fiilor lui
Israil.
16. {i când s-a apropiat la suirea
Vitoronului, a ie[it Iuda înaintea lui cu
pu]ini.
17. {i v\zând c\ vine tab\ra întru
întâmpinarea lor, au zis c\tre Iuda> cum
noi pu]ini vom putea s\ d\m r\zboi la
atâta mul]ime tare? {i noi am sl\bit
ajunând ast\zi.
18. {i a zis Iuda> lesne este a se închide
mul]i în mâinile celor pu]ini, [i nu este
osebire înaintea Dumnezeului cerului a
mântui cu mul]i, au cu pu]ini.
19. C\ nu întru mul]imea o[tirii este
biruin]a r\zboiului, ci din cer este puterea.
20. Aceia vin asupra noastr\ cu seme]ie
mult\ [i cu f\r\delege, ca s\ ne piarz\ pe
noi [i pe muierile noastre [i pe fiii no[tri,
ca s\ ne prade pe noi<
21. Iar noi ne r\zboim pentru sufletele
noastre [i pentru legile noastre.
22. {i însu[i Domnul îi va zdrobi pe ei de
c\tre fa]a voastr\, [i voi nu v\ ve]i teme de
ei.
23. {i dup\ ce a încetat a gr\i, au s\rit
asupra lor f\r\ de veste, [i s-a surpat Siron
[i tab\ra lui înaintea lui.
 CARTEA :NT+IA A MACAVEILOR
24. {i i-au gonit pe ei la pogorâ[ul
Vitoronului pân\ la câmp, [i au c\zut
dintru ei ca vreo opt sute de b\rba]i, iar
ceilal]i au fugit la p\mântul Filistimului.
25. {i a început frica lui Iuda [i a fra]ilor
lui [i spaima a c\dea peste neamurile cele
dimprejurul lor.
26. {i a ajuns pân\ la împ\ratul numele
lui, [i de r\zboaiele lui Iuda vorbeau toate
neamurile.
27. Iar dup\ ce a auzit Antioh împ\ratul
cuvintele acestea, s-a mâniat cu iu]ime, [i
trimi]ând a adunat toate o[tirile împ\r\]iei
sale, tab\r\ mare foarte.
28. {i deschizând c\mara sa, a dat lefuri
osta[ilor lui pe un an, [i le-a poruncit lor
într-un an s\ fie gata la toat\ treaba.
29. Iar dac\ a v\zut c\ s-a sfâr[it argintul
din vistierii, [i birurile ]\rii sunt pu]ine
pentru împerecherea [i rana ce a f\cut pe
p\mânt, stricând legile care au fost din
zilele cele dint=i,
30. S-a temut, ca nu cumva s\ nu aib\ ca
o dat\, [i a doua oar\ cheltuieli [i daruri,
care d\duse mai înainte cu mân\ larg\, cât
a întrecut cu d\ruirea pe to]i împ\ra]ii cei
ce au fost mai înainte de el.
31. {i se îndoia cu sufletul s\u foarte, [i s-
a sf\tuit s\ mearg\ la Persida, [i s\ ia
d\jdiile ]\rilor, [i s\ adune argint mult.
32. {i a l\sat pe Lisie, om m\rit [i de
neam împ\r\tesc, mai mare peste lucrurile
împ\ratului de la râul Efratului pân\ la
hotarele Eghipetului.
33. {i s\ creasc\ pe Antioh fiul lui pân\ ce
se va întoarce el.
34. {i i-a dat lui jum\tate din o[tire [i
elefan]ii, [i i-a poruncit lui despre toate
lucrurile, care a voit, [i de locuitorii Iudeei
[i ai Ierusalimului.
35. Ca s\ trimit\ asupra lor o[tire s\
1226
zdrobeasc\ [i s\ nimiceasc\ t\ria lui Israil
[i r\m\[i]a Ierusalimului, [i s\ piarz\
pomenirea lor din loc.
36. {i s\ a[eze oameni de alt neam în toate
hotarele lor, [i s\ le dea cu sor]i p\mântul
lor.
37. Iar împ\ratul a luat cealalt\ jum\tate
de o[tire, care r\m\sese, [i s-a sculat de la
Antiohia din cetatea împ\r\]iei sale în
anul o sut\ [i patruzeci [i [apte.
38. {i a trecut apa Efratului, [i mergea
prin ]\rile cele de sus, [i a ales Lisie pe
Ptolomeu fiul lui Dorimen [i pe Nicanor [i
pe Gorghie b\rba]i tari din prietenii
împ\ratului.
39. {i a trimis cu ei patruzeci de mii de
b\rba]i [i [apte mii de c\l\re]i, ca s\ vin\
în p\mântul Iudei, [i s\-l strice de tot,
dup\ cuvântul împ\ratului.
40. {i s-au sculat cu toat\ puterea lor [i au
venit [i au t\b\rât aproape de Emaum în
p\mântul câmpiei.
41. {i au auzit negu]\torii ]\rii numele lor,
[i au luat argint [i aur mult foarte [i slugi,
[i au venit la tab\r\, ca s\ ia pe fiii lui
Israil robi.
42. {i s-a ad\ugat la el puterea Siriei [i a
p\mântului celor de alt neam.
43. {i a v\zut Iuda [i fra]ii lui c\ s-au
înmul]it r\ut\]ile [i o[tirile t\b\r\sc în
hotarele lor, [i au în]eles de cuvintele
împ\ratului, care a poruncit s\ fac\
poporului spre pierdere [i spre pieire.
44. {i a zis fiecare c\tre aproapele s\u> s\
ridic\m surparea poporului nostru [i s\
d\m r\zboi pentru poporul nostru [i
pentru cele sfinte.
45. {i s-a strâns adunarea, ca s\ fie gata la
r\zboi [i ca s\ se roage [i s\ cear\ mil\ [i
îndur\ri.
46. {i Ierusalimul era nelocuit ca o pustie,
 CARTEA :NT+IA A MACAVEILOR
nu era cine s\ intre [i cine s\ ias\ din cei
n\scu]i ai lui, [i sfin]enia c\lcat\ [i fiii
celor de neam str\in la marginea cet\]ii, [i
acolo era s\la[ul neamurilor, [i s-a luat
bucuria de la Iacov [i s-au sfâr[it fluierul
[i al\uta.
47. {i s-au adunat, [i au venit la Masifa în
preajma Ierusalimului, c\ locul rug\ciunii
lui Israil mai înainte era la Masifa.
48. {i au postit în ziua aceea, [i s-au
îmbr\cat cu saci, [i cenu[\ au pus pe
capetele lor, [i [i-au rupt hainele lor.
49. {i au întins c\r]ile legii, de care cerca
neamurile, ca s\ se scrie într-însele
chipurile idolilor s\i.
50. {i au adus hainele preo]e[ti [i cele
întâi n\scute [i zeciuielile, [i au pus
înainte pe Nazareii cei ce pliniser\ zilele
lor.
51. {i au strigat cu glas mare la cer,
zicând> ce vom face acestora, [i unde îi
vom duce pe ei?
52. {i sfintele tale s-au c\lcat [i s-au
spurcat [i preo]ii t\i în plângere [i în
smerire.
53. {i iat\ neamurile s-au adunat asupra
noastr\, ca s\ ne piarz\ pe noi< tu [tii cele
ce gândesc ei asupra noastr\.
54. Cum vom putea sta împotriva fe]ei lor,
de nu ne vei ajuta tu nou\? {i au trâmbi]at
cu trâmbi]ele [i au strigat cu glas mare.
55. {i dup\ aceasta a pus Iuda pov\]uitori
poporului peste mii [i peste sute, [i peste
cincizeci [i peste zece.
56. {i a zis celor ce zideau case [i celor ce
;[i logodiser\ muieri [i s\diser\ vii [i celor
frico[i, s\ se întoarc\ fiecare la casa sa
dup\ lege.
57. {i a purces tab\ra, [i a t\b\rât la
amiaz\zi a Emaumului.
58. {i a zis Iuda> încinge]i-v\ [i v\ face]i
1227
fii tari [i fi]i gata pe diminea]\, ca s\ da]i
r\zboi asupra neamurilor acestora, care s-
au adunat împotriva noastr\, ca s\ ne
piarz\ pe noi [i sfintele noastre.
59. C\ mai bine este s\ murim noi în
r\zboi, decât s\ vedem r\ut\]ile neamului
nostru [i ale sfintelor.
60. Iar precum va fi voia în cer, a[a s\ fie.
CAP. 4.
Alte dou\ r\zboaie ale lui Iuda
Macaveul împotriva lui Gorghie [i
Lisie [i biruin]ele lui. Cur\]irea
Bisericii.
{i a luat Gorghie cinci mii de b\rba]i [i o
mie de c\l\re]i ale[i, [i a purces tab\ra
noaptea,
2. Ca s\ n\v\leasc\ asupra taberei
Evreilor [i s\-i loveasc\ pe ei f\r\ de
veste, [i fiii marginii erau lui pov\]uitori.
3. {i auzind Iuda, s-a sculat el [i cei
puternici, ca s\ loveasc\ o[tirea
împ\ratului cea din Emaum.
4. C\ înc\ era risipit\ o[tirea din tab\r\.
5. {i a venit Gorghie la tab\ra Iudei
noaptea, [i pe nimeni nu a aflat, [i i-a
c\utat pe ei în mun]i, c\ zicea> fug ace[tia
de noi.
6. {i odat\ cu ziua s-a ivit Iuda în câmp
cu trei mii de b\rba]i, îns\ plato[e [i s\bii
nu aveau, precum le era voia.
7. {i v\zând tab\ra neamurilor tare [i
întrarmat\ [i c\l\rime împrejurul ei [i
ace[tia înv\]a]i la r\zboi.
8. {i a zis Iuda b\rba]ilor celor ce erau cu
el> nu v\ teme]i de mul]imea lor, [i de
n\v\lirea lor nu v\ înfrico[a]i.
9. Aduce]i-v\ aminte, cum s-au mântuit
p\rin]ii no[tri la Marea Ro[ie, când i-a
gonit pe ei Faraon cu putere mult\.
 CARTEA :NT+IA A MACAVEILOR
10. {i acum s\ strig\m la cer, c\ doar se
va milostivi spre noi, [i ;[i va aduce
aminte de leg\tura p\rin]ilor no[tri, [i va
zdrobi tab\ra aceasta ast\zi înaintea fe]ei
noastre.
11. {i vor cunoa[te toate neamurile, c\
este cel ce mântuie[te [i cel ce izb\ve[te
pe Israil.
12. {i au ridicat cei de alt neam ochii lor,
[i i-au v\zut pe ei venind înainte, [i au
ie[it din tab\r\ la r\zboi.
13. {i au trâmbi]at cei ce erau cu Iuda, [i
s-au lovit, [i s-au surpat neamurile, [i au
fugit la câmp< iar cei dind\r\t to]i au c\zut
în sabie.
14. {i i-au gonit pe ei pân\ la Gamron [i
pân\ la câmpii Idumeei [i ai Azotului [i ai
Iamniei.
15. {i c\zur\ dintr-în[ii ca la trei mii de
b\rba]i.
16. {i s-a întors Iuda [i o[tirea lui de la
gonirea lor.
17. {i a zis c\tre popor> s\ nu pofti]i
pr\zile, c\ r\zboiul este în preajma
noastr\, [i Gorghie [i o[tirea lui în munte
aproape de noi<
18. Ci sta]i acum asupra vr\jma[ilor
no[tri, [i da]i r\zboi lor, [i dup\ aceea ve]i
lua pr\zile lor cu îndr\zneal\.
19. {i înc\ gr\ind Iuda acestea, s-a ivit o
parte oarecare privind din munte.
20. {i a v\zut c\ s-a înfrânt, [i cei ce sunt
cu Iuda au aprins tab\ra, c\ fumul, care se
vedea, ar\ta ce s-a f\cut.
21. {i ei v\zând acestea, s-au înfrico[at
foarte, [i v\zând [i tab\ra lui Iuda la câmp
gata de r\zboi,
22. Au fugit to]i la p\mântul celor de alt
neam.
23. {i s-a întors Iuda s\ prade tab\ra< [i a
luat aur mult [i argint [i iachint [i mohorât
1228
de la marea, [i avu]ie mare.
24. {i întorcându-se, a l\udat [i bine a
cuvântat pe Dumnezeul cerului, c\ este
bun, c\ în veac este mila lui.
25. {i s-a f\cut mântuire mare lui Israil în
ziua aceea.
26. Iar câ]i au sc\pat din cei de alt neam,
mergând au spus lui Lisie toate câte s-au
întâmplat.
27. Iar el auzind s-a tulburat [i s-a mâhnit,
c\ nu s-a f\cut lui Israil cele ce a voit el, [i
nu s-a întâmplat cele ce i-a poruncit lui
împ\ratul.
28. Iar în anul viitor a g\tit Lisie b\rba]i
ale[i [aizeci de mii [i cinci mii de c\l\re]i,
ca s\ bat\ Ierusalimul.
29. {i au venit la Idumeea, [i au t\b\rât la
Vitsura, [i a ie[it înaintea lor Iuda cu zece
mii de b\rba]i.
30. {i v\zând tab\ra lor tare, s-au rugat
zicând> bine e[ti cuvântat Mântuitorul lui
Israil, cel ce ai zdrobit pornirea celui
puternic prin mâna robului t\u David, [i ai
dat tab\ra celor de alt neam în mâinile lui
Ionatan fiului lui Saul [i a purt\torului lui
de arme.
31. Închide tab\ra aceasta în mâna
poporului t\u Israil, [i s\ se ru[ineze cu
puterea [i cu c\l\rimea lor.
32. D\-le lor spaim\, [i tope[te
îndr\znirea puterii lor, [i s\ se cl\teasc\ cu
zdrobirea lor.
33. Oboar\-i pe ei cu sabia celor ce te
iubesc, [i s\ te laude pe tine cu cânt\ri to]i
cei ce [tiu numele t\u.
34. {i s-au lovit unii cu al]ii, [i au c\zut
din tab\ra lui Lisie ca la vreo cinci mii de
oameni, [i au c\zut înaintea lor.
35. {i v\zând Lisie înfrângerea ce s-a
f\cut taberei sale [i îndr\znirea lui Iuda, [i
cum c\ sunt gata sau a tr\i sau a muri
 CARTEA :NT+IA A MACAVEILOR
viteje[te, s-a dus la Antiohia, [i a adunat
str\ini, [i înmul]ind o[tirea cea f\cut\,
socotea iar\[i s\ vin\ în Iudeea.
36. {i a zis Iuda [i fra]ii lui> iat\ s-au
zdrobit vr\jma[ii no[tri, s\ ne suim s\
cur\]im sfintele [i s\ le înnoim.
37. {i s-a adunat toat\ tab\ra, [i s-a suit în
Muntele Sionului.
38. {i a v\zut sfin]enia pustiit\ [i
jertfelnicul spurcat [i por]ile arse [i în
cur]i tufe r\s\rite, ca într-o p\dure sau ca
într-un munte, [i c\m\rile surpate.
39. {i [i-au rupt hainele lor, [i s-au tânguit
cu tânguire mare, [i au pus cenu[\ pe
capetele lor.
40. {i au c\zut cu fa]a la p\mânt, [i au
trâmbi]at cu trâmbi]ele semnelor, [i au
strigat la cer.
41. Atunci a rânduit Iuda b\rba]i, ca s\
bat\ pe cei ce erau în b\[ti pân\ ce va
cur\]i sfintele.
42. {i a ales preo]i f\r\ de prihan\ voitori
legii lui Dumnezeu.
43. {i au cur\]it sfintele, [i au dus pietrele
spurc\ciunii la loc necurat.
44. {i s-au sf\tuit pentru jertfelnicul
arderii de tot cel spurcat, ce vor face cu el.
45. {i le-a venit lor sfat bun, ca s\-l strice,
ca nu cumva s\ le fie lor spre ocar\, c\ l-
au fost spurcat neamurile< [i au stricat
jertfelnicul.
46. {i au pus pietrele în muntele casei în
loc bun, pân\ va veni proorocul, ca s\
r\spunz\ pentru ele.
47. {i au luat pietre întregi dup\ lege, [i au
zidit jertfelnic nou, ca [i cel mai dinainte.
48. {i au zidit sfintele [i cele dinl\untrul
casei [i cur]ile.
49. {i au f\cut vase sfinte nou\, [i au
b\gat sfe[nicul [i jertfelnicul arderilor de
tot [i al t\mâierilor [i masa, în Biseric\.
1229
50. {i au t\mâiat peste jertfelnic, [i au
aprins lumân\rile cele de pe sfe[nic [i
luminau în Biseric\.
51. {i au pus pe mas\ pâini, [i au întins
p\retarile [i au s\vâr[it toate lucrurile,
care le-au f\cut.
52. {i au mânecat diminea]a în dou\zeci
[i cinci de zile ale lunii a noua< aceasta
este luna Haselev a anului o sut\ [i
patruzeci [i opt.
53. {i au adus jertf\ dup\ lege peste
jertfelnicul arderilor de tot cel nou, care îl
f\cuser\.
54. Pe vremea [i în ziua în care l-au
spurcat pe el neamurile, întru aceea s-a
înnoit cu cânt\ri [i cu al\ute [i cu cobze [i
cu chimvale.
55. {i a c\zut tot poporul pe fa]a sa [i s-a
închinat, [i bine a cuvântat pe Dumnezeul
cerului, cel ce bine au sporit lor.
56. {i au f\cut înnoirea jertfelnicului în
opt zile, [i au adus arderi de tot cu veselie,
[i au jertfit jertf\ de mântuire [i de laud\.
57. {i au împodobit fa]a Bisericii cea
dinainte cu cununi de aur [i cu p\vezoare
[i au înnoit por]ile [i c\m\rile, [i le-au pus
lor u[i.
58. {i s-a f\cut veselie mare întru popor
foarte, [i s-a întors ocara neamurilor.
59. {i au rânduit Iuda [i fra]ii lui [i toat\
adunarea lui Israil, ca s\ se ]in\ zilele
înnoirii jertfelnicului în vremile sale din
an în an în opt zile, de la dou\zeci [i cinci
ale lunii Haselev cu veselie [i cu bucurie.
60. {i au zidit în vremea aceea Muntele
Sionului împrejur cu zid înalt [i cu turnuri
tari, ca nu cumva venind neamurile s\ le
calce, cum f\cuser\ mai înainte.
61. {i au rânduit acolo o[tire s\-l
p\zeasc\, [i au înt\rit pe el s\ p\zeasc\ pe
Vitsura, ca s\ aib\ poporul înt\rire de
 CARTEA :NT+IA A MACAVEILOR
c\tre fa]a Idumeei.
CAP. 5.
Alte zece biruin]e ale lui Iuda
Macaveul asupra vr\jma[ilor.
{i a fost dac\ au auzit neamurile de
primprejur c\ s-a zidit jertfelnicul, [i s-a
înnoit sfin]enia ca [i mai înainte, s-au
mâniat foarte.
2. {i s-au sf\tuit ca s\ piarz\ pe neamul
lui Iacov, pe cei ce erau între ei, [i au
început a omorî din popor [i a pierde.
3. {i a dat r\zboi Iuda asupra fiilor lui
Isav ;n Idumeea cea din Acravaptin, c\
înconjura pe Israil, [i i-au b\tut pe ei cu
ran\ mare, [i i-au strâmtorat pe ei, [i au
luat pr\zile lor.
4. {i [i-a adus aminte de r\utatea fiilor
lui Veon, care erau poporului spre la] [i
spre piedic\, p\zind cu vicle[ug
drumurile.
5. {i s-a închis de el în turnuri, [i a
t\b\rât asupra lor, [i i-a blestemat pe ei, [i
a ars turnurile cu foc împreun\ cu to]i cei
ce erau înl\untru.
6. {i a trecut la fiii lui Amon, [i a aflat
mân\ tare [i popor mult [i pe Timotei
pov\]uitorul lor.
7. {i a f\cut asupra lor r\zboaie multe, [i
s-a zdrobit înaintea fe]ei lui, [i i-a b\tut pe
ei.
8. {i a luat Iazirul [i fetele ei, [i s-a întors
la Iudeea.
9. {i s-au adunat neamurile cele din
Galaad asupra Israiltenilor, cei ce erau în
hotarele lor, ca s\-i piarz\ pe ei, iar ei au
fugit în Cetatea Datema.
10. {i au trimis c\r]i la Iuda [i la fra]ii lui
zicând>
11. Adunatu-s-au asupra noastr\
1230
neamurile cele de primprejurul nostru, ca
s\ ne piarz\ pe noi, [i se g\tesc s\ vin\, [i
mai înainte s\ prinz\ cetatea în care am
fugit, [i Timotei pov\]uie[te tab\ra lor.
12. Acum dar venind, scoate-ne din mâna
lor, c\ mul]i au c\zut dintre noi.
13. {i to]i fra]ii no[tri, care erau în p\r]ile
Tuvinului s-au omorât, [i au robit pe
muierile lor [i pe fiii lor [i agoniselile lor,
[i au pierdut acolo ca la o mie de b\rba]i.
14. Înc\ citindu-se c\r]ile, iat\ al]i soli au
venit din Galileea cu hainele rupte
spunând dup\ cuvintele acestea.
15. {i zicând> c\ s-au adunat asupra lor de
la Ptolomaida [i de la Tir [i de la Sidon, [i
toat\ Galileea celor de alt neam, ca s\ ne
piarz\ pe noi.
16. {i dac\ a auzit Iuda [i poporul
cuvintele acestea, s-a adunat mul]ime
mare, s\ se sf\tuiasc\ ce vor face fra]ilor
s\i celor din nevoie, pe care îi b\teau
aceia.
17. {i a zis Iuda lui Simon fratele s\u>
alege-]i ]ie oameni [i mergi [i mântuie[te
pe fra]ii t\i cei din Galileea, iar eu [i
Ionatan fratele meu, vom merge la
Galaadita.
18. {i a l\sat pe Iosifon fiul lui Zaharia [i
pe Azaria pov\]uitori poporului cu
cealalt\ o[tire în Iudeea spre paz\.
19. {i le-a poruncit lor zicând> fi]i mai
mari peste poporul acesta, [i s\ nu da]i
r\zboi asupra neamurilor, pân\ ne vom
întoarce.
20. {i s-au împ\r]it lui Simon b\rba]i trei
mii, ca s\ mearg\ la Galileea< iar lui Iuda
b\rba]i opt mii, ca s\ mearg\ la Galaadita,
21. {i mergând Simon în Galileea, a f\cut
r\zboaie multe asupra neamurilor, [i
zdrobindu-se neamurile dinaintea fe]ei lui,
le-a gonit pe ele pân\ la poarta
 CARTEA :NT+IA A MACAVEILOR
Ptolomaidei.
22. {i au c\zut din neamuri ca la vreo trei
mii de oameni, [i au luat pr\zile lor.
23. {i i-au luat pe ei din Galileea [i din
Arva]i cu muierile [i cu pruncii lor, [i
toate câte aveau ei, [i i-au adus în Iudeea
cu veselie mare.
24. {i Iuda Macaveul [i Ionatan fratele lui
au trecut Iordanul, [i au mers cale de trei
zile în pustie.
25. {i s-au întâmpinat cu Navateii, care
venind înaintea lor cu pace, au povestit lor
toate câte s-au întâmplat fra]ilor lor în
Galaadita.
26. {i cum c\ mul]i dintre ei sunt prin[i la
Vosora [i în Vosor, în Alemis, Hasfor,
Mached [i Karnaim, toate acestea sunt
cet\]i tari [i mari.
27. {i în celelalte cet\]i ale Galaaditei
sunt prin[i, [i pe mâine se rânduiesc s\
t\b\rasc\ asupra cet\]ilor, [i s\ le ia, [i pe
to]i s\-i piarz\ într-o zi.
28. {i a întors Iuda [i tab\ra lui calea spre
pustie la Vosora f\r\ de veste, [i a luat
cetatea, [i a omorât toat\ partea
b\rb\teasc\ cu ascu]itul sabiei, [i a luat
toate pr\zile lor, [i o a ars pe ea cu foc.
29. {i s-au sculat de acolo noaptea, [i au
mers cam asupra cet\]ii.
30. {i dac\ s-a f\cut ziu\, ridicând ochii
s\i, iat\ popor mult nenum\rat ridica sc\ri
[i unelte, ca s\ ia cetatea, [i da r\zboi
asupra lor.
31. {i v\zând Iuda c\ s-a început r\zboiul,
[i strigarea cet\]ii s-a suit pân\ la cer cu
trâmbi]e [i cu glas mare, a zis b\rba]ilor
puterii>
32. Da]i r\zboi ast\zi pentru fra]ii vo[tri.
33. {i au ie[it cu trei rânduri pe dinapoia
lor, [i trâmbi]ar\ cu trâmbi]ele, [i strigar\
cu rug\ciuni.
1231
34. {i a cunoscut tab\ra lui Timotei, c\
Macavei este, [i a fugit de la fa]a lui, [i i-
a b\tut pe ei cu ran\ mare, [i au c\zut
dintre ei în ziua aceea ca la vreo opt mii de
b\rba]i.
35. {i ab\tându-se Iuda la Masfa, a dat
r\zboi asupra ei, [i o a luat [i a omorât
toat\ partea b\rb\teasc\ într-însa, [i a luat
pr\zile ei, [i o a ars cu foc.
36. De acolo purcezând a luat Hasfonul,
Machedul, Vosorul [i celelalte cet\]i ale
Galaaditei.
37. {i dup\ graiurile acestea, a adunat
Timotei alt\ tab\r\, [i a t\b\rât dinspre
fa]a Rafonului dincolo de pârâu.
38. {i a trimis Iuda s\ iscodeasc\ tab\ra,
ace[tia i-au spus lui, zicând> adunatu-s-au
la ei toate neamurile cele de primprejurul
nostru, putere mult\ foarte.
39. {i pe Arabi i-a n\imit spre ajutorul
s\u, [i sunt t\b\râ]i dincolo de pârâu, gata
a veni asupra ta cu r\zboi, [i a mers Iuda
întru întâmpinarea lor.
40. {i a zis Timotei c\peteniilor o[tirilor
sale> când se va apropia Iuda [i tab\ra lui
la pârâul cel cu ap\, de va trece la noi el
mai înainte, nu vom putea sta înaintea lui,
c\ va fi mai tare decât noi.
41. Iar de se va sp\imânta, [i va t\b\rî
dincolo de pârâu, s\ trecem la el, [i vom fi
mai tari decât el.
42. Iar dac\ s-a apropiat Iuda la pârâul cel
cu ap\, a pus pe c\rturarii poporului la
pârâu, [i le-a poruncit lor zicând> s\ nu
l\sa]i tot omul s\ t\b\rasc\, ci s\ vin\ to]i
la r\zboi.
43. {i a trecut asupra lor mai înainte, [i tot
poporul lui dup\ el, [i s-au înfrânt înaintea
fe]ei lui toate neamurile, [i lep\dând
armele sale, au fugit la capi[tea cea din
Karnaim.
 CARTEA :NT+IA A MACAVEILOR
44. {i a luat cetatea, [i capi[tea o a ars cu
foc împreun\ cu to]i cei ce erau într-însa,
[i s-a înfrânt Karnaimul, [i nu a mai putut
s\ mai stea înaintea fe]ei lui Iuda.
45. {i a adunat Iuda pe tot Israilul, pe cei
ce erau la Galaadita, de la cel mic pân\ la
cel mare, [i pe muierile lor [i pe fiii lor [i
averea lor, tab\r\ mare foarte, ca s\ vin\ în
p\mântul Iudei.
46. {i a venit pân\ la Efron, [i aceasta este
cetate mare [i la intrarea ei foarte tare< nu
se putea abate de la ea de-a dreapta sau de-
a stânga, ci trebuia a merge prin mijlocul
ei.
47. {i i-au închis pe ei afar\ cei din cetate.
48. {i au astupat por]ile cu pietre.
49. {i a trimis la ei Iuda cuvinte de pace,
zicând>
50. Trece-voiu prin p\mântul t\u, ca s\ ne
ducem în p\mântul nostru, [i nimeni nu v\
va face r\u vou\, numai cu picioarele vom
trece, [i nu au vrut s\-i deschiz\ lui.
51. {i a poruncit Iuda s\ strige în tab\r\,
ca s\ t\b\rasc\ fiecare în care loc este, [i
au t\b\rât b\rba]ii puterii, [i au dat r\zboi
cet\]ii toat\ ziua aceea [i toat\ noaptea, [i
s-a dat cetatea în mâinile lui.
52. {i a pierdut toat\ partea b\rb\teasc\
cu ascu]itul sabiei, [i de tot o a stricat, [i a
luat pr\zile ei, [i a trecut prin cetate pe
deasupra celor omorâ]i, [i a trecut
Iordanul la câmpul cel mare dinspre fa]a
Vitsanului.
53. {i era Iuda adunând pe cei mai de pe
urm\, [i mângâind poporul toat\ calea,
pân\ ce a venit în p\mântul Iudei.
54. {i s-a suit în Muntele Sionului cu
veselie [i cu bucurie, [i au adus arderi de
tot, c\ci nu a c\zut dintre ei nimeni pân\
ce s-a întors cu pace.
55. Iar în zilele în care erau Iuda [i
1232
Ionatan la Galaad, [i Simon fratele lui la
Galileea spre fa]a Ptolomaidei,
56. Au auzit Iosif fiul lui Zaharia [i Azaria
mai marii o[tirilor de vitejiile [i de
r\zboiul care a f\cut, [i au zis>
57. S\ ne facem [i noi nou\ nume, [i s\
mergem s\ d\m r\zboi asupra neamurilor
celor dimprejurul nostru.
58. {i au poruncit celor din o[tire, care
erau cu ei, [i au mers asupra Iamniei.
59. {i au ie[it Gorghie din cetate [i
b\rba]ii lui înaintea lor la r\zboi.
60. {i s-au înfrânt Iosif [i Azaria [i s-au
gonit pân\ la hotarele Iudei, [i au c\zut în
ziua aceea din poporul lui Israil ca vreo
dou\ mii de b\rba]i, [i s-a f\cut înfrângere
mare în poporul lui Israil.
61. Pentru c\ nu au ascultat de Iuda [i de
fra]ii lui, gândind s\ fac\ vitejie.
62. Iar ace[tia nu erau din s\mân]a
b\rba]ilor acelora, prin ale c\rora mâini s-
a dat mântuire lui Israil.
63. Iar b\rbatul Iuda [i fra]ii lui s-au m\rit
foarte înaintea a tot Israilul [i a tuturor
neamurilor, unde se auzea numele lor,
64. Cât se adunau la ei l\udându-i.
65. {i au ie[it Iuda [i fra]ii lui, ca s\ bat\
pe fiii lui Isav în p\mântul de c\tre
amiaz\zi, [i au b\tut pe Hevron [i fetele
lui [i au stricat t\ria lui, [i turnurile lui le-
au ars împrejur.
66. {i s-au sculat s\ mearg\ în p\mântul
celor de alt neam, [i au trecut pe la
Samaria.
67. În ziua aceea au c\zut preo]ii cet\]ilor
vrând ei s\ fac\ b\rb\]ie, ie[ind ei la
r\zboi f\r\ de sfat.
68. {i s-a ab\tut Iuda la Azot p\mântul
celor de alt neam, [i a surpat capi[tile lor,
[i idolii cei ciopli]i i-a ars cu foc, [i a luat
pr\zile cet\]ilor, [i s-a întors la p\mântul
 CARTEA :NT+IA A MACAVEILOR
Iudei.
CAP. 6.
Antioh Eupator c\zând în grea boal\,
moare fiind tare chinuit.
Iar împ\ratul Antioh umblând prin ]\rile
cele de sus, a auzit, c\ este în Elimaida la
Persia cetate m\rit\ cu avu]ie, cu argint [i
cu aur.
2. {i Biserica cea dintr-însa bogat\
foarte, [i cum c\ sunt acolo
acoper\mânturi de aur [i zale [i arme, care
le-a fost l\sat acolo Alexandru fiul lui
Filip împ\ratul Machedonenilor, care a
împ\r\]it întâi între Elini.
3. {i a venit cercând s\ ia cetatea [i s\ o
prade, [i nu a putut, c\ au fost în]eles
cet\]enii de cuvântul acesta.
4. {i s-au sculat asupra lui cu r\zboi, [i a
fugit [i s-a dus de acolo cu întristare mare
întorcându-se la Vavilon.
5. {i a venit oarecare în Persida care i-a
spus, c\ s-au înfrânt taberele, care s-au
fost dus în p\mântul Iudei.
6. {i a mers Lisie cu putere tare întâi, [i
se înfrânse de c\tre fa]a lor, [i ei s-au
înt\rit cu arme [i cu putere [i cu pr\zi
multe, care au luat din taberele pe care le-
au t\iat.
7. {i a stricat urâciunea care a fost zidit
deasupra jertfelnicului în Ierusalim, [i
sfin]enia ca [i întâi o a înconjurat cu ziduri
înalte, [i Vitsura cetatea sa.
8. {i a fost dup\ ce a auzit împ\ratul
cuvintele acestea, s-a sp\imântat [i s-a
tulburat tare, [i a c\zut pe pat, [i a c\zut în
boal\, de întristare, c\ci nu s-a f\cut lui
precum gândea.
9. {i a fost acolo zile multe, pentru c\ s-
a înnoit într-însul mâhnire mare [i a gândit
1233
c\ va muri.
10. {i a chemat pe to]i prietenii s\i [i a zis
c\tre ei> luatu-s-a somnul de la ochii mei,
[i mi-a sc\zut inima de grij\.
11. {i am zis întru inima mea> pân\ la ce
necaz am venit [i furtun\ mare, întru care
acum sunt? Cel ce eram bun [i iubit întru
st\pânirea mea<
12. Iar acum îmi aduc aminte de r\ut\]ile
care am f\cut la Ierusalim, luând toate
vasele cele de aur [i cele de argint, care
erau într-însul, [i am trimis ca s\ piarz\
f\r\ de pricin\ pe cei ce locuiesc în
Iudeea.
13. Cunosc eu c\ pentru acelea m-au aflat
pe mine r\ut\]ile acestea, [i iat\ c\ pier de
mare inim\ rea în p\mânt str\in.
14. {i a chemat pe Filip, care era unul din
prietenii s\i, [i l-a pus pe el peste toat\
împ\r\]ia sa.
15. {i i-a dat lui stema [i ve[mântul s\u [i
inelul, ca s\ aduc\ pe Antioh fiul s\u, [i
s\-l creasc\ pe el, ca s\ împ\r\]easc\.
16. {i a murit acolo Antioh împ\ratul în
anul o sut\ [i patruzeci [i nou\.
17. {i a cunoscut Lisie c\ a murit
împ\ratul, [i a pus pe Antioh feciorul lui
împ\rat în locul lui, pe care de tinerel l-a
crescut, [i i-a numit numele lui Eupator.
18. Iar cei din înt\riri, închideau pe Israil
împrejurul sfintelor, [i c\utau r\ut\]i în
toat\ vremea [i t\rie neamurilor.
19. {i a gândit Iuda s\-i piarz\ pe ei, [i a
adunat tot poporul ca s\-i înconjure pe ei.
20. {i s-au adunat împreun\, [i i-au
înconjurat pe ei în anul o sut\ [i cincizeci,
[i au f\cut asupra lor înt\ritur\
s\get\torilor [i me[te[uguri.
21. {i ie[ind unii dintr-în[ii din
închisoare, s-au lipit lâng\ ace[tia o seam\
din cei necredincio[i din Israil, [i au mers
 CARTEA :NT+IA A MACAVEILOR
la împ\ratul [i au zis>
22. Pân\ când nu vei face judecat\, [i vei
izbândi pe fra]ii no[tri?
23. Nou\ ne-au pl\cut a sluji tat\lui t\u [i
a umbla întru poruncile lui, [i a asculta de
a[ez\mânturile lui, m\car de se [i
înstr\inau de la noi pentru aceasta cei ce
sunt din poporul acesta.
24. {i oriunde afla pe cineva dintre noi, îl
omora, [i mo[tenirile noastre le jefuia.
25. {i nu numai peste noi a tins mâna, ci
[i peste toate hotarele lor.
26. {i iat\ au t\b\rât ast\zi asupra
înt\riturii în Ierusalim, ca s\-l ia pe el [i
sfin]enia< iar Vitsura o au înt\rit.
27. {i de nu vei apuca mai înainte
degrab\, mai mari decât acestea vor face,
[i nu-i vei putea birui pe ei.
28. {i s-a mâniat împ\ratul dac\ a auzit, [i
a adunat pe to]i prietenii s\i c\peteniile
puterii sale, [i pe cei ce erau peste
c\l\rime.
29. {i de la al]i împ\ra]i, [i de la
ostroavele m\rilor au venit la el o[tiri
n\imite.
30. {i a fost num\rul puterii lui o sut\ de
mii de pede[tri, [i dou\zeci de mii de
c\l\re]i, [i treizeci [i doi de elefan]i
înv\]a]i la r\zboi.
31. {i au venit prin Idumeea, [i au t\b\rât
asupra Vitsurei, [i au dat r\zboi în multe
zile, [i au f\cut me[te[uguri [i ie[ire, [i le
arser\ pe ele cu foc, [i au dat r\zboi
b\rb\te[te.
32. {i s-a sculat Iuda de la înt\ritur\, [i a
t\b\rât la Vitzaharia în preajma taberei
împ\ratului.
33. {i sculându-se împ\ratul de
diminea]\, a ridicat tab\ra, [i a pornit spre
calea Vitzahariei, [i s-au împ\r]it o[tirile
la r\zboi, [i au trâmbi]at cu trâmbi]ele.
1234
34. {i elefan]ilor le-au ar\tat sânge de
strugur [i de mure, ca s\-i înt\râte la
r\zboi.
35. {i au împ\r]it hiarele în rânduri, [i au
pus lâng\ fiecare elefant o mie de b\rba]i
înz\ua]i cu lan]uri [i coifuri de aram\
peste capetele lor, [i cinci sute de c\l\re]i
ale[i erau rândui]i la fiecare hiar\.
36. Ace[tia mai înainte de vreme oriunde
era hiara, erau [i ei, [i oriunde mergea,
mergeau cu ea, [i nu se desp\r]eau de ea.
37. {i turnuri de lemne tari erau peste ele,
[i acoperea pe fiecare hiar\ încins\ peste
ea cu unelte, [i peste fiecare treizeci [i doi
de b\rba]i, care dau r\zboi de peste ei [i
Indianul ei.
38. {i cealalt\ c\l\rime dincoace [i
dincolo o au a[ezat de amândou\ p\r]ile
taberei, cl\tindu-se [i ad\postindu-se în
v\i.
39. {i când str\lucea soarele peste
scuturile cele de aur, sclipeau mun]ii de
ele, [i str\luceau ca f\cliile aprinse.
40. {i s-a întins o parte din tab\ra
împ\ratului peste mun]ii cei înal]i, iar alta
peste locurile cele de jos, [i mergeau cu
paz\ [i cu rânduial\.
41. {i se cutremurau to]i cei ce auzeau
glasul mul]imii lor [i p\[irea mul]imii [i
lovirea armelor, c\ era tab\ra mare foarte
[i tare.
42. {i s-a apropiat Iuda [i tab\ra lui la
r\zboi, [i au c\zut din tab\ra împ\ratului
[ase sute de b\rba]i.
43. {i a v\zut Eleazar Avaronul una din
hiar\ înz\uat\ cu zaua împ\r\teasc\, [i era
mai înalt\ decât toate hiarele, [i i s-a p\rut
c\ peste aceea este împ\ratul.
44. {i s-a dat pe sine ca s\ mântuiasc\ pe
poporul s\u, [i s\-[i câ[tige lui[i nume
ve[nic.
 CARTEA :NT+IA A MACAVEILOR
45. {i alergând la ea cu îndr\zneal\ în
mijlocul rândului, [i omora de-a dreapta [i
de-a stânga, [i c\dea de la el încoace [i
încolo.
46. {i s-a vârât sub elefant, [i s-a pus sub
el, [i l-a omorât pe el, [i a c\zut pe p\mânt
deasupra lui, [i a murit acolo.
47. {i v\zând puterea împ\ratului [i
n\v\lirea o[tirilor, s-a ab\tut de la ei.
48. Iar cei din tab\ra împ\ratului, s-au suit
asupra lor la Ierusalim, [i a t\b\rât
împ\ratul la Iudeea [i la Muntele Sionului.
49. {i a f\cut pace cu cei din Vitsura, [i au
ie[it din cetate, c\ nu le era lor acolo
hran\, ca s\ se închiz\ într-însa, c\
Sâmb\t\ era p\mântului aceluia.
50. {i a luat împ\ratul Vitsura, [i a pus
acolo paz\, ca s\ o p\zeasc\ pe ea.
51. {i a t\b\rât asupra sfin]eniei zile
multe, [i a f\cut acolo st\ri s\get\torilor,
[i mahini [i arunc\toare de foc [i
zvârlitoare de pietre [i scorpidii, ca s\
arunce s\ge]i [i pra[tii.
52. {i au f\cut [i ei mahini împotriva
mahinilor lor, [i au dat r\zboi zile multe.
53. {i bucate nu erau în vase, pentru c\ era
anul al [aptelea, [i cei ce au sc\pat în
Iudeea de la neamuri, au mâncat r\m\[i]a
punerii.
54. {i au r\mas întru cele sfinte b\rba]i
pu]ini, c\ i-a biruit pe ei foamea, [i s-a
risipit fiecare la locul s\u.
55. {i a auzit Lisie, cum c\ Filip pe care l-
a fost pus împ\ratul Antioh înc\ fiind el
viu, s\ creasc\ pe Antioh fiul lui, ca s\-l
fac\ împ\rat.
56. S-a întors de la Persida [i de la Midia,
[i o[tirile împ\ratului cele ce s-au fost dus
cu el, [i cum c\ cearc\ s\ ia lucrurile.
57. S-a gr\bit, [i s-a invitat ca s\ se duc\
din cetate [i s\ zic\ c\tre împ\ratul [i c\tre
1235
pov\]uitorii puterii [i c\tre b\rba]i> ne
împu]in\m în toate zilele, [i hran\ avem
pu]in\, iar locul unde suntem t\b\râ]i este
tare, [i sunt peste noi grijile împ\r\]iei.
58. Acum dar s\ d\m dreapta oamenilor
acestora, [i s\ facem pace cu ei [i cu tot
neamul lor.
59. {i s\ le a[ez\m lor, ca s\ umble dup\
legile lor ca [i mai înainte, c\ pentru
legiuirile lor, care le-am risipit, s-au
mâniat [i au f\cut toate acestea.
60. {i a pl\cut cuvântul înaintea
împ\ratului [i a boierilor, [i a trimis la ei
s\ fac\ pace, [i ei au primit.
61. {i s-au jurat lor împ\ratul [i boierii
pentru acestea, [i au ie[it din cetate.
62. {i a intrat ;mp\ratul în Muntele
Sionului, [i a v\zut t\ria locului, [i a c\lcat
jur\mântul, care a jurat, [i a poruncit, [i a
surpat zidul împrejur.
63. {i s-a sculat degrab\, [i s-a întors la
Antiohia, [i a aflat pe Filip st\pânind
cetatea, [i a dat r\zboi asupra lui, [i a luat
cetatea cu sila.
CAP. 7.
Continuarea luptelor Macaveilor<
biruin]a lui Iuda asupra lui Nicanor.
În anul o sut\ [i cincizeci [i unu, ie[it-a
Dimitrie feciorul lui Seleuc din Roma, [i
s-a suit cu oameni pu]ini la o cetate de
lâng\ mare, [i a împ\r\]it acolo.
2. {i a fost dup\ ce a venit în casa
împ\r\]iei p\rin]ilor s\i, a prins o[tirea pe
Antioh [i pe Lisie, ca s\-i duc\ pe ei la el.
3. {i ar\tându-se lui lucrul, a zis> nu-mi
ar\ta]i fe]ele lor.
4. {i i-au omorât pe ei o[tirile, [i a [ezut
Dimitrie în scaunul împ\r\]iei lui.
5. {i au venit la el to]i b\rba]ii cei
 CARTEA :NT+IA A MACAVEILOR
f\r\delege, [i necredincio[ii din Israil [i
Alchim pov\]uitorul lor, care voia s\ fie
preot.
6. {i au pârât pe popor c\tre împ\ratul,
zicând> pierdut-au Iuda [i fra]ii lui pe to]i
prietenii t\i, [i pe noi ne-au risipit de la
p\mântul nostru.
7. Acum dar trimite un om credincios, ca
mergând s\ vaz\ toat\ pieirea aceasta, care
au f\cut nou\ [i ]\rii împ\ratului, [i s\
pedepseasc\ pe ei [i pe to]i cei ce le ajut\
lor.
8. {i a ales împ\ratul pe Vachid prietenul
s\u, care st\pânea dincolo de râu, [i era
mare întru împ\r\]ie, [i credincios
împ\ratului.
9. {i l-a trimis pe el [i pe Alchim
necredinciosul, pe care l-a pus preot, [i i-a
poruncit lui s\ fac\ izbând\ asupra fiilor
lui Israil.
10. {i au purces [i au venit cu putere
mult\ în p\mântul Iudei, [i au trimis soli
la Iuda [i la fra]ii lui cu cuvinte de pace,
cu vicle[ug.
11. Ci nu au crezut cuvintelor lor, pentru
c\ au v\zut c\ veniser\ cu putere mult\.
12. {i s-au adunat la Alchim [i la Vachid
adunare de c\rturari, s\ cerce cele drepte.
13. {i Asideii erau întâi întru fiii lui Israil,
[i cereau de la ei pace.
14. C\ ziceau> om preot din s\mân]a lui
Aaron a venit cu o[tirile [i nu ne va face
strâmb\tate nou\.
15. {i el a gr\it c\tre ei cuvinte de pace, [i
s-a jurat lor zicând> nu vom face r\u vou\
[i prietenilor vo[tri.
16. {i au crezut lui, [i au prins dintre ei
[aizeci de b\rba]i, [i i-au omorât într-o zi,
dup\ cuvintele cele scrise.
17. Trupurile cuvio[ilor t\i [i sângiurile
lor, le-au v\rsat împrejurul Ierusalimului,
1236
[i nu era cine s\-i îngroape.
18. {i a c\zut frica lor [i cutremurul peste
tot poporul, c\ ziceau> c\ nu este la ei
adev\r [i judecat\, c\ au c\lcat leg\tura [i
jur\mântul, care au jurat.
19. {i a plecat Vachid de la Ierusalim, [i a
t\b\rât la Vizat, [i a trimis [i a prins pe
mul]i din oamenii, care erau cu el, care de
bun\voie au venit, [i pe o seam\ din
popor, [i i-a omorât pe ei [i i-a aruncat
într-o fântân\ mare.
20. {i a încredin]at ]ara lui Alchim [i a
l\sat cu el o[tire mult\ s\-i ajute, [i s-a dus
Vachid la împ\ratul.
21. {i s-a nevoit Alchim pentru arhierie.
22. {i s-au adunat la el to]i cei ce tulburau
poporul s\u, [i au biruit p\mântul Iudei, [i
au f\cut ran\ mare în Israil.
23. {i a v\zut Iuda toat\ r\utatea, care o
au f\cut Alchim [i cei ce erau cu el întru
fiii lui Israil mai mult decât neamurile.
24. {i au ie[it la toate hotarele Iudeei
împrejur, [i au f\cut izbând\ asupra
b\rba]ilor celor ce au fost mers de
bun\voie, [i s-au oprit a merge în ]ar\.
25. Iar dac\ a v\zut Alchim c\ s-a înt\rit
Iuda [i cei ce erau cu el, a cunoscut c\ nu
le va putea sta împotriv\, [i întorcându-se
la împ\ratul, i-a pârât pe ei de r\u<
26. {i a trimis împ\ratul pe Nicanor unul
din boierii lui cei m\ri]i, care avea ur\ [i
vr\jm\[ie asupra lui Israil, [i i-a poruncit
lui s\ piarz\ poporul.
27. {i a venit Nicanor în Ierusalim cu
o[tire mult\, [i a trimis la Iuda [i la fra]ii
lui cu vicle[ug cuvinte de pace, zicând>
28. S\ nu fie vrajb\ între noi [i între voi,
voiu veni cu oameni pu]ini s\ v\z fe]ele
voastre cu pace.
29. {i a venit la Iuda [i s-au s\rutat unii cu
al]ii cu pace, iar vr\jma[ii erau gata s\
 CARTEA :NT+IA A MACAVEILOR
r\peasc\ pe Iuda.
30. {i a cunoscut Iuda cuvântul c\ cu
vicle[ug a venit asupra lui, [i s-a temut de
el, [i nu a vrut a vedea mai mult fa]a lui.
31. {i a cunoscut Nicanor c\ s-a
descoperit sfatul lui, [i a ie[it întru
întâmpinarea lui Iuda dinspre
Hafarsalama la r\zboi.
32. {i au c\zut din cei ce erau cu Nicanor,
ca la vreo cinci sute de b\rba]i, [i au fugit
în cetatea lui David.
33. {i dup\ cuvintele acestea s-a suit
Nicanor în Muntele Sionului, [i au ie[it
unii din preo]i din cele sfinte [i din
b\trânii poporului s\ se închine lui cu
pace [i s\-i arate lui arderea de tot, care se
aduce pentru împ\ratul.
34. Iar el i-a batjocorit pe ei [i i-a oc\rât
pe ei gr\ind cu trufie.
35. {i s-a jurat cu mânie zicând> de nu se
va da Iuda [i tab\ra lui în mâinile mele
acum, va fi dac\ m\ voiu întoarce cu pace,
voiu arde casa aceasta, [i a ie[it cu mânie
mare.
36. {i au intrat preo]ii [i au st\tut dinspre
fa]a altarului [i a Bisericii, [i au plâns
zicând>
37. Tu Doamne ai ales Casa aceasta s\ se
numeasc\ numele t\u într-însa, s\ fie Cas\
de rug\ciune [i de cerere poporului t\u.
38. F\ izbând\ asupra omului acestuia [i
asupra taberei lui, [i s\ caz\ în sabie, adu-
]i aminte de hulele lor [i nu-i suferi pe ei.
39. {i a ie[it Nicanor din Ierusalim [i a
t\b\rât la Vitoron, [i l-a întâmpinat pe el
puterea Siriei.
40. Iar Iuda a t\b\rât în Adasa cu trei mii
de b\rba]i [i s-a rugat Iuda, zicând>
41. Când au hulit solii cei trimi[i de la
împ\ratul Asirienilor, ie[it-a Îngerul t\u
Doamne [i a b\tut dintre ei o sut\ [i
1237
optzeci [i cinci de mii.
42. A[a zdrobe[te tab\ra aceasta înaintea
noastr\ ast\zi, ca s\ cunoasc\ cei r\ma[i,
c\ aceia au gr\it r\u asupra sfintelor tale [i
îl judec\ pe el dup\ r\utatea lui.
43. {i s-au lovit taberele la r\zboi în
treisprezece ale lunii lui Adar, [i s-a
înfrânt tab\ra lui Nicanor [i el întâi a c\zut
în r\zboi.
44. {i dac\ a v\zut tab\ra lui c\ a c\zut
Nicanor, lep\dând armele sale, a fugit.
45. {i i-au gonit pe ei cale de o zi de la
Adasa pân\ unde vine la Gazira, [i au
trâmbi]at dup\ ei cu trâmbi]ele
însemn\rilor.
46. {i au ie[it din toate satele Iudeei de
primprejur [i îi b\teau pe ei, [i întorcându-
se ace[tia la aceia, au c\zut to]i de sabie [i
nu a r\mas dintr-în[ii nici unul.
47. {i au luat jafurile [i pr\zile, [i capul
lui Nicanor l-au luat [i dreapta lui care o a
tins cu trufie, o au adus [i o au spânzurat
la Ierusalim.
48. {i s-a bucurat poporul foarte, [i a
petrecut în ziua aceea cu veselie mare.
49. {i au rânduit ca în tot anul s\ se ]in\
ziua aceasta a treisprezecea a lui Adar.
50. {i a odihnit p\mântul Iudei pu]ine
zile.
CAP. 8.
Despre leg\tura lui Iuda cu Romanii.
{i a auzit Iuda de numele Romanilor c\
sunt puternici cu t\ria, [i sunt voitori de
bine tuturor celor ce se lipesc de ei [i cu
to]i, care vin la ei fac prietenie, [i cum c\
sunt tari la virtute.
2. {i a spus lui r\zboaiele lor [i vitejiile,
care au f\cut asupra Galilor [i cum i-au
biruit pe ei [i i-au adus sub dajdie,
 CARTEA :NT+IA A MACAVEILOR
3. {i câte au f\cut în ]ara Ispaniei [i au
biruit b\ile cele de argint [i cele de aur de
acolo.
4. {i au biruit tot locul acela cu sfatul s\u
[i cu r\bdarea mâniei, [i locul era departe
de la ei foarte [i pe împ\ra]ii care au venit
asupra lor de la marginea p\mântului,
pân\ i-au zdrobit pe ei [i i-au b\tut pe ei
cu ran\ mare< [i ceilal]i dau lor bir peste
an.
5. {i pe Filip [i pe Persea împ\ratul
Kitenilor [i pe cei ce s-au fost sculat
asupra lor, i-au zdrobit pe ei cu r\zboiul [i
i-au biruit.
6. {i pe Antiohul cel mare împ\ratul
Asiei, care a mers asupra lor cu r\zboi
având o sut\ [i dou\zeci de elefan]i [i
c\l\rime [i care [i putere mult\ foarte, [i
s-a biruit de ei.
7. {i pe el l-au prins viu [i au f\cut
leg\tur\ cu ei, ca [i el [i cei ce vor
împ\r\]i dup\ el, s\ le dea lor bir mare [i
cheza[i [i a[ez\mânt.
8. {i ]ara Indiceasc\ [i Midia [i Lidia [i
altele din cele mai bune ]\ri ale lor luându-
le de la el, le-a dat lui Evmen împ\ratului.
9. {i cum c\ cei din Elada s-au sf\tuit s\
mearg\ [i s\-i piarz\ pe ei, [i ei au în]eles
cuvântul acesta.
10. {i au trimis asupra lor pe un voievod,
[i a dat r\zboi asupra lor, [i au c\zut dintre
ei r\ni]i mul]i [i pe mul]i au robit, pe
muierile lor [i pe fiii lor, [i i-au pr\dat pe
ei, [i au st\pânit p\mântul lor, [i au stricat
t\riile lor, [i i-au jefuit pe ei, [i i-au robit
pân\ în ziua aceasta.
11. {i celelalte împ\r\]ii [i ostroave, care
s-au împotrivit lor, le-au stricat [i le-au
robit.
12. Iar cu prietenii lor [i cu cei ce se unesc
cu ei, au p\zit priete[ugul, [i au biruit
1238
împ\r\]iile cele de aproape [i cele de
departe, [i câ]i au auzit de numele lor s-au
temut de ei.
13. Iar la câ]i vor s\ ajute, [i pe câ]i vreau
s\ aib\ împ\r\]ie, împ\r\]esc, [i pe care
vor, îi lipsesc, [i s-au în\l]at foarte.
14. {i întru toate acestea nimeni dintre ei
nu a pus stem\, [i nu s-a îmbr\cat cu
porfir\ ca s\ se m\reasc\ întru ea.
15. {i [i-a f\cut sie[i, sfat, [i în toate zilele
se sf\tuiesc trei sute [i dou\zeci, care se
sf\tuiesc pururea pentru mul]ime, ca bine
s\-i împodobeasc\ pe ei.
16. {i ;[i încred st\pânirea lor unui om
într-un an, care st\pâne[te tot p\mântul
lor, [i to]i ascult\ de unul, [i nu este
vr\jm\[ie, nici r=vnire întru ei.
17. {i a ales Iuda pe Evpolemon feciorul
lui Ioan al lui Acos, [i pe Iason feciorul lui
Eleazar, [i i-a trimis pe ei la Roma ca s\
a[eze cu ei priete[ug [i înso]ire.
18. {i ca s\ ia de la ei jugul, c\ a v\zut c\
împ\r\]ia Grecilor asupre[te pe Israil cu
robie.
19. {i au mers la Roma, iar calea era
mult\ foarte, [i au intrat la sfat, [i au gr\it,
zicând>
20. Iuda Macaveul [i fra]ii lui [i mul]imea
Iudeilor ne-au trimis pe noi la voi, ca s\
a[ez\m cu voi înso]ire [i pace, [i s\ ne
scrie]i pe noi între so]i [i prieteni vou\.
21. {i a pl\cut cuvântul înaintea lor.
22. {i acesta este izvodul c\r]ii, care o au
scris pe table de aram\, [i o au trimis la
Ierusalim, s\ fie acolo la ei pomenire de
pace [i de înso]ire>
23. Bine s\ fie Romanilor [i neamului
Iudeilor, pe mare [i pe uscat în veac, [i
sabia [i vr\jma[ul departe s\ fie de la
dân[ii.
24. Iar de se va întâmpla r\zboi asupra
 CARTEA :NT+IA A MACAVEILOR
Romei mai întâi, sau asupra oric\ruia din
so]ii lor întru toat\ st\pânirea lor,
25. S\ ajute neamul Iudeilor, cu inim\
plin\ precum îi va pov\]ui vremea.
26. {i pe cei ce se vor bate cu ei, nu-i vor
ajuta, nici cu bucate, nici cu arme, nici cu
argint, nici cu cor\bii, precum se va p\rea
Romanilor, [i vor p\zi pazele lor, nimic
luând.
27. {i asemenea de se va întâmpla mai
înainte Iudeilor r\zboi, vor ajuta Romanii
din suflet, precum lor vremea le va scrie.
28. {i ajut\torilor nu se vor da grâne,
arme, argint, cor\bii, precum s-a p\rut
Romanilor, [i vor p\zi pazele acestea cu
bun\-credin]\.
29. Dup\ cuvintele acestea au a[ezat
Romanii cu poporul Iudeilor.
30. Iar dup\ cuvintele acestea de vor vrea
ace[tia sau aceia a ad\uga sau a sc\dea
ceva, vor face dup\ cum se vor în]elege, [i
ce vor ad\uga sau vor sc\dea, înt\rit va fi.
31. {i pentru r\ut\]ile, care le face lor
împ\ratul Dimitrie, am scris lui, zicând>
pentru ce ai îngreuiat jugul t\u peste
prietenii no[tri [i so]ii Iudei?
32. Deci, de se vor mai jelui înaintea
noastr\ de tine, vom face lor judecat\, [i
vom da r\zboi asupra ta, [i pe mare [i pe
uscat.
CAP. 9.
R\zboaiele lui Iuda [i moartea lui.
Ionatan urmeaz\ în locul lui [i face
r\zboi.
{i a auzit Dimitrie c\ a c\zut Nicanor [i
o[tirea lui în r\zboi, [i a ad\ugat a mai
trimite pe Vachid [i pe Alchim a doua oar\
în p\mântul Iudei, [i cornul cel drept cu ei.
2. {i au mers pe calea cea dinspre
1239
Galgala, [i au t\b\rât la Mesalot în Arvila,
[i o au luat pe ea, [i au pierdut suflete de
oameni multe.
3. {i în luna dint=i în anul o sut\ [i
cincizeci [i doi, au t\b\rât asupra
Ierusalimului.
4. {i s-au sculat, [i au mers la Verea cu
dou\zeci de mii de b\rba]i [i dou\ mii de
c\l\re]i.
5. {i Iuda era t\b\rât în Eleasa, [i trei mii
de b\rba]i ale[i cu el.
6. {i a v\zut mul]imea o[tirilor c\ multe
sunt, [i s-a temut foarte, [i mul]i au fugit
din tab\r\, [i nu au r\mas dintr-în[ii f\r\
numai opt sute de b\rba]i.
7. {i a v\zut Iuda c\ s-a risipit tab\ra lui,
[i-l gr\bea r\zboiul pe el, [i se sf\râma cu
inima, c\ci nu avea vreme s\-i strâng\ pe
ei, [i a sl\bit.
8. {i a zis celor r\ma[i> s\ ne scul\m [i
s\ ne suim asupra potrivnicilor no[tri,
doar de ;i vom putea bate pe ei.
9. {i l-au întors pe el, zicând> nu vom
putea, ci numai s\ ne mântuim sufletele
noastre acum, întoarce-te c\ fra]ii no[tri s-
au risipit, [i noi s\ ne batem cu ace[tia?
A[a pu]ini fiind noi.
10. {i a zis Iuda> s\ nu-mi fie mie s\ fac
lucrul acesta [i s\ fug de ei, c\ de s-a
apropiat vremea noastr\ s\ murim
viteje[te pentru fra]ii no[tri, s\ nu l\s\m
hul\ m\ririi noastre.
11. {i au mers o[tirile de unde t\b\râser\,
[i au st\tut întru întâmpinarea lor, [i s-a
împ\r]it c\l\rimea în dou\ p\r]i, [i
pr\[tia[ii [i arca[ii mergeau înaintea
o[tirii, care erau mai de frunte r\zboinici
to]i tari.
12. {i Vachid era în cornul cel drept, [i s-
au apropiat o[tirile dintre amândou\
p\r]ile [i strigau cu trâmbi]ele.
 CARTEA :NT+IA A MACAVEILOR
13. {i au trâmbi]at [i cei de la Iuda cu
trâmbi]ele, [i s-a cutremurat p\mântul de
glasul taberelor, [i s-a f\cut r\zboi de
diminea]a pân\ seara.
14. {i a v\zut Iuda c\ Vachid [i t\ria
taberei este de-a dreapta, [i au venit la el
to]i cei tari de inim\.
15. {i s-a zdrobit cornul cel drept de la
dân[ii, [i i-au gonit dinapoi pe ei pân\ la
m\gura Azotului.
16. Iar cei din cornul stâng au v\zut c\ s-
au zdrobit cornul drept [i s-au întors dup\
Iuda [i dup\ cei ce erau cu el pe din dos.
17. {i s-a îngreuiat r\zboiul, [i au c\zut
mul]i r\ni]i [i din ace[tia [i din aceia.
18. {i Iuda a c\zut, [i ceilal]i au fugit.
19. {i au ridicat Ionatan [i Simon pe Iuda
fratele lor, [i l-au îngropat pe el în
mormântul p\rin]ilor lui în Modin.
20. {i l-au plâns pe el, [i l-a tânguit tot
Israilul cu plângere mare, [i l-a jelit în
multe zile [i a zis>
21. Cum a c\zut cel tare, care a mântuit pe
Israil?
22. Iar celelalte cuvinte ale lui Iuda [i
r\zboaiele [i vitejiile care a f\cut [i
m\rimea lui, nu s-a scris, pentru c\ erau
multe foarte.
23. {i a fost dup\ moartea lui Iuda, s-au
ar\tat cei f\r\delege în toate hotarele lui
Israil, [i au r\s\rit to]i cei ce lucreaz\
nedreptate.
24. În zilele acelea fost-a foamete mare
foarte, [i de bun\voie s-a dat ]ara
împreun\ cu ei.
25. {i a ales Vachid pe oamenii cei
necredincio[i, [i i-a pus pe ei domni ]\rii.
26. Care cercau [i c\utau pe prietenii lui
Iuda [i îi aduceau pe ei la Vachid, [i ;[i
izbândeau pe dân[ii [i îi batjocoreau pe ei.
27. {i s-a f\cut necaz mare în Israil, care
1240
nu s-a f\cut din ziua din care nu s-a ar\tat
prooroc între ei.
28. {i s-au adunat to]i prietenii lui Iuda, [i
au zis lui Ionatan>
29. De când a murit fratele t\u Iuda, nu
este om asemenea lui, s\ ias\ asupra
vr\jma[ilor [i asupra lui Vachid, [i asupra
celor ce pizmuiesc neamului nostru.
30. Acum dar pe tine te-am ales ast\zi, ca
s\ fii nou\ c\petenie în locul lui [i
pov\]uitor, ca s\ ba]i r\zboiul nostru.
31. {i a primit Ionatan în vremea aceea
pov\]uirea, [i s-a sculat în locul lui Iuda
fratelui s\u.
32. {i a în]eles Vachid, [i-l c\uta pe el s\-
l omoare.
33. Ci în]elegând Ionatan [i Simon fratele
lui, [i to]i cei ce erau cu el, au fugit la
pustiul lui Tecoe [i au t\b\rât la apa
lacului Asfarului.
34. {i în]elegând Vachid, în ziua
Sâmbetelor a venit el [i toat\ o[tirea lui
dincolo de Iordan.
35. {i Ionatan a trimis pe fratele s\u, care
era pov\]uitor poporului, s\ roage pe
Navatei prietenii s\i, ca s\ pun\ la ei
uneltele sale cele multe.
36. {i au ie[it fiii lui Iamvri de la Midava,
[i au prins pe Ioan [i toate câte avea, [i s-
au dus cu ele.
37. {i dup\ cuvintele acestea s-au spus lui
Ionatan [i lui Simon fratelui lui, c\ fiii lui
Iamvri fac nunt\ mare, [i aduc mireas\ de
la Nadavat, fata unui boier din cei mari ai
Hananeilor, cu pomp\ mare.
38. {i [i-a adus aminte de Ioan fratele s\u,
[i s-a suit [i s-a ascuns sub acoper\mântul
muntelui.
39. {i ridicându-[i ochii s\i a v\zut, [i iat\
gâlceav\ [i gloat\ [i povar\ mult\, [i
mirele [i prietenii lui [i fra]ii lui ie[ind
 CARTEA :NT+IA A MACAVEILOR
întru întâmpinarea lor cu timpine [i cu
muzici [i cu arme multe.
40. {i s-au sculat asupra lor de unde erau
ascun[i ai lui Ionatan, [i i-au ucis pe ei, [i
au c\zut r\ni]i mul]i, iar care au r\mas, au
fugit la munte, [i au luat toate pr\zile lor.
41. {i s-a întors nunta în plângere [i glasul
muzicilor în jale.
42. {i a izbândit izbândirea sângelui
fratelui lor, [i s-au întors la râpa
Iordanului.
43. {i a auzit Vachid, [i a venit în ziua
Sâmbetelor pân\ la râpele Iordanului cu
putere mult\.
44. {i a zis Ionatan celor ce erau cu el> s\
ne scul\m acum [i s\ d\m r\zboi pentru
sufletele noastre, c\ nu este ast\zi ca ieri [i
ca alalt\ieri.
45. C\ iat\ r\zboiul este înaintea noastr\
[i dinapoia noastr\, [i apa Iordanului
dincoace [i dincolo, mocirl\ [i dumbrav\,
[i nu este loc de a ne abate.
46. Acum dar striga]i la cer, ca s\ sc\pa]i
din mâna vr\jma[ilor no[tri, [i a început
b\taia.
47. {i a tins Ionatan mâna sa s\ loveasc\
pe Vachid, ci el s-a dat înapoi.
48. {i a s\rit Ionatan [i cei ce erau cu el în
Iordan, [i au înotat pân\ de cealalt\ parte,
iar aceia nu au trecut Iordanul dup\ ei.
49. {i au c\zut din o[tirea lui Vachid în
ziua aceea ca o mie de b\rba]i.
50. {i s-au întors în Ierusalim, [i au zidit
cet\]i tari în Iudeea, [i cetatea cea din
Ierihon [i Emaumul [i Vitoronul [i Vetilul
[i Tamnata, Faratom [i Tefonul cu ziduri
înalte, [i por]i [i z\voare.
51. {i au pus paz\ într-însele, ca s\ fie cu
vr\jm\[ie asupra lui Israil.
52. {i au înt\rit cetatea cea din Vitsura [i
Gazara [i marginea, [i au pus într-însele
1241
o[tire [i hran\ de mâncare.
53. {i au luat pe fiii pov\]uitorilor ]\rii
z\loage, [i i-au pus pe ei în cetate în
Ierusalim în paz\.
54. {i în anul o sut\ [i cincizeci [i trei, în
luna a doua, a poruncit Alchim s\ surpe
zidul cur]ii celei mai dinl\untru a sfintelor,
[i s\ strice lucrurile proorocilor, [i au
început a le strica.
55. În vremea aceea s-a r\nit Alchim, [i s-
au împiedicat lucrurile lui [i s-a închis
gura lui, [i a sl\bit, [i nu a mai putut gr\i
cuvânt [i a porunci despre casa sa.
56. {i a murit Alchim în vremea aceea cu
chin mare.
57. {i v\zând Vachid c\ a murit Alchim, s-
a întors la împ\ratul, [i a odihnit p\mântul
Iudei doi ani.
58. {i s-au sf\tuit to]i cei f\r\delege,
zicând> iat\ Ionatan [i cei ce sunt cu el, cu
lini[te locuiesc f\r\ de fric\, acum dar s\
aducem pe Vachid, [i îi va prinde pe to]i pe
ei într-o noapte.
59. {i mergând, s-au sf\tuit cu el.
60. {i sculându-se s\ vin\ cu putere
mult\, a trimis c\r]i pe ascuns la to]i so]ii
s\i cei din Iudeea, ca s\ prinz\ pe Ionatan
[i pe cei ce sunt cu el< ci nu au putut, c\ s-
au descoperit acelora sfatul lor.
61. Ci aceia au prins din b\rba]ii ]\rii
c\peteniile r\ut\]ii ca la vreo cincizeci de
b\rba]i, [i i-au omorât pe ei.
62. Dup\ aceea Ionatan [i Simon [i cei ce
erau cu el, s-au dus la Vitvasi, care era în
pustie, [i au zidit surp\turile ei, [i o au
înt\rit.
63. {i a în]eles Vachid, [i a adunat toat\
mul]imea sa, [i celor din Iudeea le-a
poruncit.
64. {i venind a t\b\rât împotriva
Vitvasiei, [i a dat r\zboi asupra ei zile
 CARTEA :NT+IA A MACAVEILOR
multe, [i a f\cut me[te[uguri.
65. {i a l\sat Ionatan pe Simon fratele s\u
în cetate, [i a ie[it în ]ar\ [i a venit cu un
num\r mare de o[tire.
66. {i a lovit pe Odomir [i pe fra]ii lui [i
pe fiii lui Faseron în s\la[ele lor, [i începu
a bate [i a se sui cu putere.
67. {i a ie[it din cetate [i Simon [i cei ce
erau cu el, [i au ars me[te[ugurile lor.
68. {i au dat r\zboi asupra lui Vachid, [i l-
au zdrobit pe el, [i l-au nec\jit foarte,
pentru c\ sfatul lui [i venirea lui a fost
de[art\.
69. {i s-a aprins de mânie asupra
b\rba]ilor celor f\r\delege, care i-au dat
lui sfat ca s\ vin\ în ]ar\, [i a omorât pe
mul]i dintre ei, [i a f\cut sfat ca s\ se duc\
la p\mântul s\u.
70. {i a în]eles Ionatan, [i a trimis la el
soli, ca s\ fac\ pace cu el, [i s\ întoarc\ lor
pe cei robi]i.
71. {i a primit [i a f\cut dup\ cuvintele
lui, [i s-a jurat lui c\ nu-i va mai face r\u
în toate zilele vie]ii sale.
72. {i a întors pe cei robi]i, care i-a robit
mai înainte din p\mântul Iudei, [i
întorcându-se s-a dus în p\mântul s\u, [i
nu a mai ad\ugat înc\ a veni la hotarele
lor.
73. {i a încetat sabia din Israil, [i a locuit
Ionatan în Mahmas, [i a început Ionatan a
judeca pe popor, [i a pierdut pe cei
necredincio[i din Israil.
CAP. 10.
Prietenia lui Ionatan cu împ\ratul
Alexandru.
În anul o sut\ [i [aizeci s-a suit Alexandru
feciorul lui Antioh Epifan, [i a luat
Ptolomaida, [i l-a primit pe el, [i a
1242
împ\r\]it acolo.
2. {i a auzit Dimitrie împ\ratul, [i a
adunat o[tire mult\ foarte, [i a ie[it întru
întâmpinarea lui la r\zboi.
3. {i a trimis Dimitrie la Ionatan c\r]i cu
cuvinte de pace, ca s\-l m\reasc\ pe el.
4. C\ zicea> s\ apuc\m a pune pace cu el,
mai înainte decât va pune el cu Alexandru
împotriva noastr\.
5. C\ ;[i va aduce aminte de toate
r\ut\]ile, care le-am f\cut asupra lui [i
asupra fra]ilor lui [i asupra neamului lui.
6. {i i-a dat lui putere a strânge o[tire [i
a face arme, ca s\ fie el so]ul lui, [i pe cei
ce erau z\log, care erau în cetate, a zis s\-
i dea lui.
7. {i a venit Ionatan în Ierusalim, [i a
citit c\r]ile la auzirea a tot norodului, [i a
celor ce erau în cetate.
8. {i s-a temut cu fric\ mare, auzind c\ i-
a dat lui împ\ratul putere s\ strâng\ o[tire.
9. {i cei ce erau în cetate, au dat lui
Ionatan pe cei ce erau z\log, [i i-a dat pe
ei p\rin]ilor lor.
10. {i a locuit Ionatan în Ierusalim, [i a
început a zidi [i a înnoi cetatea.
11. {i a zis c\tre cei ce f\ceau lucrurile, s\
zideasc\ zidurile [i Muntele Sionului
primprejur din pietre cu patru muchii spre
înt\rire, [i au f\cut a[a.
12. {i au fugit cei de alt neam, care erau în
cet\]ile care le-au fost zidit Vachid.
13. {i a l\sat fiecare locul s\u [i s-a dus în
p\mântul lui.
14. Numai în Vitsura au r\mas oarecare
din cei ce au l\sat legea [i poruncile lui
Dumnezeu, pentru c\ le era lor aceasta de
sc\pare.
15. {i a auzit Alexandru împ\ratul
f\g\duin]ele, câte a trimis Dimitrie lui
Ionatan [i i-a povestit lui r\zboaiele [i
 CARTEA :NT+IA A MACAVEILOR
vitejiile care le-au f\cut el [i fra]ii lui [i
ostenelile care au avut.
16. {i au zis> au afla-vom noi un om ca
acesta? {i acum s\-l facem pe el prieten [i
so] nou\.
17. {i a scris c\r]i [i a trimis lui cu aceste
cuvinte zicând>
18. Împ\ratul Alexandru fratelui Ionatan,
bucurie.
19. Auzit-am de tine c\ e[ti b\rbat tare cu
putere [i vrednic a fi nou\ prieten<
20. {i acum te-am pus ast\zi pe tine s\ fii
arhiereu neamului t\u [i prieten
împ\ratului s\ te chemi, [i i-a trimis lui
porfir\ [i cunun\ de aur, ca s\ te une[ti cu
noi, [i s\ ]ii priete[ug cu noi.
21. {i s-a îmbr\cat Ionatan cu haina cea
sfânt\ în luna a [aptea în anul o sut\ [i
[aizeci, în s\rb\toarea înfigerii corturilor,
[i a strâns o[tire, [i a f\cut arme multe.
22. {i a auzit Dimitrie cuvintele acestea,
[i s-a întristat [i a zis>
23. Ce am f\cut aceasta, de a apucat mai
înainte de noi Alexandru a pune priete[ug
cu Evreii spre înt\rire?
24. Scrie-voiu [i eu lor cuvinte de
mângâiere [i de în\l]ime [i de daruri, ca
s\-mi fie mie întru ajutor.
25. {i a trimis lor dup\ cuvintele acestea>
împ\ratul Dimitrie, neamului Iudeilor,
bucurie.
26. De vreme ce a]i ]inut leg\tura, care a]i
f\cut cu noi, [i a]i r\mas în prietenia
noastr\, [i nu v-a]i lipit de vr\jma[ii
no[tri, am auzit [i ne-am bucurat.
27. {i acum r\mâne]i înc\ a ]ine credin]a
c\tre noi, [i v\ vom r\spl\ti vou\ bune
pentru cele ce face]i cu noi.
28. {i v\ vom l\sa vou\, care trebuie a se
l\sa multe, [i vom da vou\ daruri.
29. {i acum v\ slobozesc pe voi, [i iert pe
1243
to]i Jidovii de dajdii [i de pre]ul s\rii [i de
cununi.
30. {i a treia parte din s\mân]\ [i jum\tate
din rodurile pomilor, ce mi se cuvenea mie
a lua, iert de ast\zi înainte s\ nu se mai ia
din p\mântul Iudei [i din cele trei ]inuturi,
ce s-au ad\ugat lui din Samaria [i din
Galileea, din ziua de ast\zi [i pân\ în veac.
31. {i Ierusalimul s\ fie sfânt [i slobod, [i
hotarele lui, zeciuielile [i v\mile.
32. Las [i st\pânirea cet\]ii celei din
Ierusalim, [i o dau arhiereului, ca s\ pun\
într-însa b\rba]i pe care va voi el, s\ o
p\zeasc\.
33. {i pe tot sufletul Jidovilor, care din
p\mântul Iudei s-au adus robi în toat\
împ\r\]ia mea, îl las slobod în dar< [i to]i
s\ fie slobozi de dajdiile lor [i ale vitelor
lor.
34. {i toate s\rb\torile [i Sâmbetele [i
lunile nou\, [i zilele cele rânduite, [i trei
zile mai înainte de s\rb\toare [i trei zile
dup\ s\rb\toare, toate zilele acestea s\ fie
scutite [i slobode tuturor Iudeilor, celor ce
sunt întru împ\r\]ia mea.
35. {i nimeni nu va avea putere a face
ceva, sau a sminti pe cineva dintre ei
pentru tot lucrul.
36. {i s\ se scrie din Evrei în o[tirea
împ\ratului la treizeci de mii de b\rba]i, [i
se vor da lor lefuri, cum se cuvine la toate
o[tirile împ\ratului.
37. {i se vor pune dintre ei în cet\]ile cele
înt\rite [i mari ale împ\ratului< iar al]ii se
vor pune peste treburile împ\r\]iei, care
sunt de credin]\, [i c\peteniile, care vor fi
peste ei, s\ fie dintre ei, [i s\ umble dup\
legile lor, precum a [i poruncit împ\ratul
în p\mântul Iudei.
38. {i cele trei ]inuturi, care s-au ad\ugat
la Iudeea de la ]ara Samariei, s\ se adauge
 CARTEA :NT+IA A MACAVEILOR
la Iudeea, ca s\ se socoteasc\ [i s\ fie sub
unul, [i s\ nu asculte de alt st\pân, f\r\
numai de arhiereu.
39. Ptolomaida [i ]inutul ei, o am dat dar
celor sfin]i din Ierusalim, pentru cheltuiala
care se cuvine la cele sfinte.
40. {i eu dau pe an cincisprezece mii de
sicli de argint din veniturile împ\ratului,
de la locurile ce se cuvin lui.
41. {i tot ce a r\mas, ce nu au dat cei ce
erau peste venituri în anii trecu]i, de acum
vor da la lucrurile casei.
42. {i afar\ de acestea cinci mii de sicli de
argint, care lua din veniturile Bisericii în
to]i anii, [i ace[tia se las\, c\ se cade
ace[tia preo]ilor celor ce slujesc.
43. {i oricine va sc\pa în Biserica cea din
Ierusalim [i în toate hotarele ei, fiind
datori împ\r\te[ti sau ori pentru ce lucru,
s\ se slobozeasc\, [i toate cele ce sunt ale
lor întru împ\r\]ia mea.
44. {i la zidirea [i la înnoirea lucrurilor
sfintelor, cheltuieli se vor da din veniturile
împ\ratului.
45. {i la zidirea zidurilor Ierusalimului [i
la înt\rirea împrejur, cheltuial\ se va da
din venitul împ\ratului, [i la zidirea
zidurilor celor din Iudeea.
46. {i dac\ a auzit Ionatan [i poporul
cuvintele acestea, nu le-a crezut, nici le-a
primit, pentru c\ ;[i aducea aminte de
r\utatea cea mare, care f\cuse în Israil, [i
îi nec\jise foarte.
47. {i le-a pl\cut mai mult Alexandru,
pentru c\ el a început a gr\i cu ei cuvinte
de pace, [i le-a fost lor într-ajutor în toate
zilele.
48. {i a adunat împ\ratul Alexandru o[tire
mare, [i a t\b\rât împotriva lui Dimitrie.
49. {i au dat r\zboi ace[ti doi împ\ra]i, [i
a fugit tab\ra lui Dimitrie, [i l-a gonit pe el
1244
Alexandru [i l-a biruit.
50. {i s-a înt\rit r\zboiul foarte, pân\ a
apus soarele, [i a c\zut Dimitrie în ziua
aceea.
51. {i a trimis Alexandru la Ptolomeu
împ\ratul Eghipetului soli dup\ cuvintele
acestea, zicând>
52. Fiindc\ m-am înturnat la p\mântul
împ\r\]iei mele, [i am [ezut pe scaunul
p\rin]ilor mei, [i am dobândit împ\r\]ia, [i
am biruit pe Dimitrie [i am st\pânit ]ara
noastr\,
53. {i am f\cut r\zboi cu el, [i s-a înfrânt
el [i tab\ra lui de noi, [i am [ezut pe
scaunul împ\r\]iei lui,
54. {i acum s\ a[ez\m între noi priete[ug<
[i-mi d\ pe fata ta s\ o iau mie muiere, [i
voiu fi ginere ]ie, [i voiu da ]ie [i ei daruri
vrednice de tine.
55. {i a r\spuns Ptolomeu împ\ratul,
zicând> bun\ a fost ziua în care te-ai întors
la p\mântul p\rin]ilor t\i, [i ai [ezut pe
scaunul împ\r\]iei lor.
56. {i acum voiu face ]ie cele ce ai scris<
ci vino s\ ne întâlnim la Ptolomaida, ca s\
ne vedem unul cu altul, [i te voiu face
ginere precum ai zis.
57. {i a ie[it Ptolomeu din Eghipet el [i
Cleopatra fata lui, [i a venit în Ptolomaida
;n anul o sut\ [i [aizeci [i doi.
58. {i s-a întâlnit cu Alexandru împ\ratul,
[i i-a dat lui pe Cleopatra fata sa, [i a f\cut
nunta ei la Ptolomaida, cum fac împ\ra]ii
cu cinste mare.
59. {i a scris împ\ratul Alexandru lui
Ionatan s\ vin\ întru întâmpinarea lui.
60. {i a mers cu m\rire la Ptolomaida, [i
s-a întâlnit cu acei doi împ\ra]i, [i le-a dat
lor argint [i aur, [i prietenilor lor daruri
multe, [i a aflat har înaintea lor.
61. {i s-au strâns asupra lui b\rba]i
 CARTEA :NT+IA A MACAVEILOR
uciga[i din Israil, oameni f\r\delege s\-l
pârasc\ pe el, ci nu i-a ascultat împ\ratul.
62. {i a poruncit împ\ratul [i a dezbr\cat
pe Ionatan de hainele lui, [i l-a îmbr\cat
pe el cu porfir\.
63. {i l-a pus împ\ratul de a [ezut cu sine,
[i a zis boierilor s\i> ie[i]i cu el în mijlocul
cet\]ii [i striga]i, ca nimeni s\ nu-l pârasc\
pe el de nici un lucru, [i nimeni s\ nu-l
supere pentru tot cuvântul.
64. {i a fost dac\ au v\zut cei ce ;l pârau
pe el, m\rirea lui, precum s-a strigat, [i
îmbr\cat cu porfir\, au fugit to]i.
65. {i l-a m\rit pe el împ\ratul [i l-a scris
pe el între prietenii cei mai de frunte, [i l-
a pus pov\]uitor [i p\rta[ domnilor.
66. {i s-a întors Ionatan la Ierusalim, cu
pace [i cu bucurie.
67. Iar în anul o sut\ [i [aizeci [i cinci, a
venit Dimitrie feciorul lui Dimitrie din
Krit în p\mântul p\rin]ilor s\i.
68. {i a auzit Alexandru împ\ratul, [i s-a
mâhnit foarte, [i s-a întors la Antiohia.
69. {i a pus Dimitrie pov\]uitor pe
Apolonie, care era peste Kilo-Siria, [i a
adunat putere mare [i a t\b\rât la Iamnia,
[i a trimis la Ionatan Arhiereul, zicând>
70. Tu singur te ridici asupra noastr\ [i eu
m-am f\cut de râs [i de batjocur\ pentru
tine, [i pentru ce faci tu putere asupra
noastr\ în mun]i?
71. Acum dar de n\d\jduie[ti în puterile
tale, pogoar\-te la noi la câmp, [i s\ ne
batem amândoi acolo, c\, cu mine este
puterea cet\]ilor.
72. Întreab\ [i în]elege, cine sunt eu [i
ceilal]i care ne ajut\ nou\? {i zic c\ nu pot
s\ stea picioarele voastre de c\tre fa]a
noastr\, c\ de dou\ ori s-au înfrânt p\rin]ii
t\i în p\mântul lor.
73. {i acum nu vei putea sta înaintea
1245
c\l\rimii [i a unei puteri ca aceasta la
câmp, unde nu este piatr\, nici pietricic\,
nici loc de fug\.
74. {i dac\ a auzit Ionatan cuvintele lui
Apolonie s-a pornit cu cugetul, [i a ales
zece mii de b\rba]i [i a ie[it din Ierusalim,
[i l-a întâmpinat Simon fratele lui, spre
ajutor lui.
75. {i a t\b\rât la Iopi, [i l-a închis pe el
afar\ de cetate, c\ paza lui Apolonie era la
Iopi, [i au dat r\zboi asupra ei.
76. {i temându-se cei din cetate, i-au
deschis lui, [i a st\pânit Ionatan Iopi.
77. {i a auzit Apolonie, [i a t\b\rât
aproape cu trei mii de c\l\re]i [i cu putere
mult\, [i a mers la Azot, ca [i cum ar
c\l\tori, [i împreun\ a ie[it la câmp, c\
avea el mul]ime de c\l\re]i [i n\d\jduia
într-în[ii.
78. {i a alergat Ionatan dinapoia lui la
Azot [i s-au lovit taberele dinapoia lui la
r\zboi.
79. {i a l\sa Apolonie o mie de c\l\re]i
ascun[i dinapoia lor.
80. {i a cunoscut Ionatan c\ sunt curse
dinapoia sa, [i a înconjurat tab\ra lui, [i au
aruncat s\ge]i asupra poporului de
diminea]a pân\ seara.
81. Iar poporul sta, precum i-a fost
poruncit Ionatan, [i s-au ostenit c\l\re]ii
lor.
82. {i a tras Simon puterea sa, [i s-a lovit
cu mul]imea, pentru c\ c\l\rimea se
ostenise, [i i-au zdrobit pe ei, [i au fugit.
83. {i c\l\rimea s-a risipit prin câmp, [i a
fugit la Azot, [i a intrat în Vitdagon
capi[tea lor, ca s\ scape.
84. {i a aprins Ionatan Azotul [i cet\]ile
cele dimprejurul lui, [i a luat pr\zile lor [i
capi[tea lui Dagon, [i pe to]i cei ce au
fugit într-însa i-a ars cu foc.
 CARTEA :NT+IA A MACAVEILOR
85. {i au fost cei ce au c\zut de sabie
împreun\ cu cei ce s-au ars, ca la opt mii
de b\rba]i.
86. {i s-a sculat Ionatan de acolo, [i a
t\b\rât la Ascalon, [i au ie[it cei din cetate
înaintea lui cu cinste mare.
87. {i s-a întors Ionatan la Ierusalim cu
cei ce erau cu el, având pr\zi multe.
88. {i a fost dac\ a auzit împ\ratul
Alexandru cuvintele acestea, a ad\ugat a
m\ri pe Ionatan.
89. {i i-a trimis copca de aur, precum este
obicei a se da rudelor împ\ra]ilor, [i i-a dat
lui Acaronul [i toate hotarele lui s\-i fie
mo[ie.
CAP. 11.
Alexandru învins [i omorât în Arabia.
Împ\r\]ia lui Dimitrie. Cinstea lui
Ionatan înaintea ;mp\ra]ilor.
Iar împ\ratul Eghipetului a adunat puteri
multe, ca nisipul de pe ]\rmurile m\rii, [i
cor\bii multe, [i a cercat s\ ia împ\r\]ia
lui Alexandru cu vicle[ug, [i s\ o adauge
la împ\r\]ia sa.
2. {i a ie[it în Siria cu cuvinte de pace, [i
cei din cet\]i îi deschideau lui por]ile, [i îi
ie[eau înainte, c\ era porunca împ\ratului
Alexandru, s\ ias\ înaintea lui, pentru c\
acela era lui socru.
3. Iar Ptolomeu dac\ intra în cet\]i,
punea paz\ de osta[i în fiecare cetate.
4. {i când s-a apropiat la Azot, i-a ar\tat
lui capi[tea lui Dagon ars\, [i Azotul [i
cele de primprejurul lui stricate, [i
trupurile lep\date, [i pe cei ar[i, pe care i-
a ars în r\zboi, c\ erau f\cute gr\mezi de
ei în calea lui.
5. {i spuser\ împ\ratului, cele ce a f\cut
Ionatan, ca s\-l vinov\]easc\ pe el, [i a
1246
t\cut împ\ratul.
6. {i a întâmpinat Ionatan pe împ\ratul
în Iopi cu m\rire, s-a închinat unul altuia
[i a dormit acolo.
7. {i a mers Ionatan cu împ\ratul pân\ la
râul ce se cheam\ Elevter, [i s-a întors în
Ierusalim.
8. Iar împ\ratul Ptolomeu supunând lui[i
cet\]ile cele de pe lâng\ mare pân\ la
Selevchia cea de lâng\ mare, cugeta
asupra lui Alexandru sfaturi rele.
9. {i a trimis soli la Dimitrie împ\ratul,
zicând> vino s\ punem între noi leg\tur\ [i
voiu da ]ie pe fata mea, care o ]ine
Alexandru, [i vei împ\r\]i în locul tat\lui
t\u.
10. C\ ;mi pare r\u c\ i-am dat lui fata
mea, c\ m-a c\utat s\ m\ omoare.
11. {i a gr\it r\u asupra lui, pentru c\
poftea el împ\r\]ia lui.
12. {i luându-[i fata, o a dat lui Dimitrie [i
s-a înstr\inat de c\tre Alexandru, [i s-a
v\dit vr\jm\[ia lor.
13. {i a intrat Ptolomeu în Antiohia [i a
pus dou\ steme pe capul s\u, a Asiei [i a
Eghipetului.
14. Iar împ\ratul Alexandru era în
Kilichia în vremile acelea, c\ nu vrea s\
r\mân\ sub ascultarea lui cei din locurile
acelea.
15. {i a auzit Alexandru, [i a venit asupra
lui cu r\zboi, [i a ie[it Ptolomeu [i l-a
întâmpinat pe el cu mân\ tare [i l-a înfrânt
pe el.
16. {i a fugit Alexandru la Arabia, ca s\
scape acolo, iar împ\ratul Ptolomeu s-a
în\l]at.
17. {i a luat Zavdiil Arapul capul lui
Alexandru [i l-a trimis lui Ptolomeu.
18. {i împ\ratul Ptolomeu a murit a treia
zi, [i cei ce erau în cet\]i au pierit de cei ce
 CARTEA :NT+IA A MACAVEILOR
erau într-însele.
19. {i a împ\r\]it Dimitrie în anul o sut\ [i
[aizeci [i [apte.
20. În zilele acelea adunat-a Ionatan pe
cei din Iudeea, ca s\ bat\ cetatea cea din
Ierusalim [i a f\cut asupra ei mahini
multe.
21. {i au mers oarecare b\rba]i
f\r\delege, care pizmuiau pe neamul s\u
la împ\ratul, [i i-au spus lui, c\ Ionatan
[ade cu o[tire împrejurul cet\]ii<
22. Iar el auzind s-a mâniat [i îndat\
purcezând a venit la Ptolomaida, [i a scris
lui Ionatan s\ nu [az\ cu o[tirea
împrejurul cet\]ii, ci degrab\ s\ vin\ la el
în Ptolomaida, s\ se întâlneasc\.
23. {i dac\ a auzit Ionatan, a poruncit s\
[az\ cu o[tire împrejurul cet\]ii, [i a ales
din cei mai b\trâni ai lui Israil [i din
preo]i, [i s-a dat pe sine la primejdie.
24. {i luând argint [i aur [i haine [i alte
daruri multe, a mers la împ\ratul în
Ptolomaida [i a aflat har înaintea lui.
25. {i m\car c\ îl pârau pe el oarecare
f\r\delege din Jidovi,
26. Îns\ împ\ratul i-a f\cut lui precum au
f\cut [i cei mai înainte de el, [i l-a în\l]at
pe el înaintea tuturor prietenilor s\i.
27. {i i-a înt\rit lui arhieria [i altele, câte
a avut mai înainte spre cinste, [i l-a f\cut
pe el pov\]uitor prietenilor celor mai de
frunte.
28. {i s-a rugat Ionatan împ\ratului s\
scuteasc\ Iudeea de bir, [i cele trei ]inuturi
[i Samaria, [i i-a f\g\duit lui trei sute de
talan]i.
29. {i a pl\cut împ\ratului, [i a scris lui
Ionatan c\r]i despre toate acestea, care
erau a[a>
30. Împ\ratul Dimitrie, lui Ionatan
fratelui bucurie, [i neamului jidovesc.
1247
31. Izvodul c\r]ii, care o am scris lui
Lasten rudeniei noastre pentru voi, o am
scris [i vou\ ca s\ o [ti]i.
32. Împ\ratul Dimitrie lui Lasten tat\lui
s\u bucurie.
33. Neamului Iudeilor prietenilor no[tri,
[i celor ce p\zesc drept\]ile noastre, am
judecat s\ le facem bine pentru bun\voin]a
lor c\tre noi.
34. Le-am înt\rit lor [i hotarele Iudeei [i
cele trei ]inuturi Aferema, [i Lida [i
Ramatemul, care s-au ad\ugat la Iudeea
de la Samaria, [i toate câte se hot\r\sc cu
ele, tuturor celor ce fac jertf\ în Ierusalim
în locul celor ce lua de la ei mai înainte
împ\ratul pe an din rodurile p\mântului [i
din rodurile pomilor.
35. {i celelalte, care ni se cad nou\,
zeciuielile [i v\mile, cele ce se cad nou\,
[i lacurile cele de sare [i cununile, care se
cad nou\, toate de ajutor le îng\duim lor.
36. {i nici una dintr-acestea nu se va c\lca
de acum înainte în toat\ vremea.
37. Acum dar ave]i grij\ ca s\ face]i izvod
de acestea, care s\ se dea lui Ionatan, [i s\
se pun\ în muntele cel sfânt, în locul cel
însemnat.
38. Iar v\zând Dimitrie împ\ratul c\ s-a
lini[tit p\mântul înaintea lui, [i nimic nu
se împotrive[te lui, a slobozit pe to]i
osta[ii s\i pe fiecare la locul s\u, afar\ de
osta[ii cei str\ini, pe care i-a adunat de la
ostroavele neamurilor, [i s-au f\cut lui
vr\jma[e toate o[tirile p\rin]ilor lui.
39. Iar Trifon era din cei de la Alexandru
mai înainte, v\zând c\ toate o[tirile
cârtesc asupra lui Dimitrie, a mers la
Salmakue Arapul, care hr\nea pe Antioh
copila[ul lui Alexandru.
40. {i îl ruga pe el, ca s\-l dea pe el lui s\-
l pun\ împ\rat în locul tat\lui s\u, [i i-a
 CARTEA :NT+IA A MACAVEILOR
spus lui câte a f\cut Dimitrie, [i vrajba
care au o[tirile lui cu el, [i a r\mas acolo
zile multe.
41. {i a trimis Ionatan la împ\ratul
Dimitrie ca s\ scoat\ pe cei din Cetatea
Ierusalimului, [i pe cei din cet\]ile cele
înt\rite, c\ da r\zboi asupra lui Israil.
42. {i a trimis Dimitrie la Ionatan, zicând>
nu numai acestea voiu face ]ie [i neamului
t\u, ci cu m\rire te voiu m\ri pe tine [i pe
neamul t\u, de voiu avea vreme bun\.
43. Acum dar pe dreptate vei face, de ;mi
vei trimite b\rba]i, care s\ m\ ajute, c\ s-
au viclenit asupra mea toate o[tirile mele.
44. {i i-a trimis Ionatan lui trei mii de
voinici ale[i la Antiohia, [i au venit la
împ\ratul, [i s-a veselit împ\ratul de
venirea lor.
45. C\ s-au fost adunat cei din cetate, în
mijlocul cet\]ii, ca la vreo sut\ [i dou\zeci
de mii de b\rba]i, [i vreau ca s\ omoare pe
împ\ratul.
46. {i a fugit împ\ratul în curte, [i au
cuprins cei din cetate c\ile cet\]ii, [i au
început a da r\zboi.
47. {i a chemat împ\ratul pe Evrei într-
ajutor, [i s-au adunat to]i împreun\ la el, [i
îndat\ s-au risipit în cetate.
48. {i au omorât în cetate în ziua aceea ca
vreo sut\ de mii, [i au ars cetatea, [i au
luat pr\zi multe în ziua aceea, [i au
mântuit pe împ\ratul.
49. {i v\zând cei din cetate c\ au biruit
Evreii cetatea precum au vrut, au sl\bit cu
cugetele lor, [i au strigat c\tre împ\ratul
cu rug\ciune, zicând>
50. D\-ne nou\ dreapta, [i s\ înceteze
Evreii a ne bate pe noi [i cetatea.
51. {i au lep\dat armele, [i au f\cut pace,
[i s-au m\rit Evreii înaintea împ\ratului [i
înaintea tuturor celor din împ\r\]ia lui, [i
1248
s-au întors la Ierusalim având pr\zi multe.
52. {i a [ezut Dimitrie împ\ratul pe
scaunul împ\r\]iei sale, [i s-a lini[tit
p\mântul înaintea lui.
53. {i a min]it toate câte a zis, [i s-a
înstr\inat de c\tre Ionatan, [i nu i-a
r\spl\tit dup\ facerile de bine, care i-a
f\cut lui, [i-l nec\jea pe el foarte.
54. Iar dup\ acestea s-a întors Trifon [i
Antioh cu el copila[ tinerel, [i a împ\r\]it,
[i [i-a pus stem\.
55. {i s-au adunat la el toate o[tirile care
le-a risipit Dimitrie, [i au dat r\zboi
asupra lui, [i el a fugit [i s-a biruit.
56. {i a luat Trifon elefan]ii [i a st\pânit
Antiohia.
57. {i a scris Antioh cel mai tân\r lui
Ionatan, zicând> înt\rescu-]i ]ie arhieria, [i
te pun mai mare peste cele patru ]inuturi,
[i vreau ca s\ fii tu din prietenii
împ\ratului.
58. {i i-a trimis lui vase de aur spre slujb\,
[i i-a dat lui putere a bea din aur [i a se
îmbr\ca cu porfir\, [i a avea copc\ de aur.
59. {i pe Simon fratele lui l-a pus
pov\]uitor de la hotarul Tirului pân\ la
marginile Eghipetului.
60. {i a ie[it Ionatan, [i a mers dincolo de
râu [i în cet\]i, [i s-au adunat la el toate
o[tirile Siriei într-ajutor, [i a venit la
Ascalon [i au ie[it cei din cetate înaintea
lui cu m\rire.
61. {i de acolo s-a dus la Gaza, [i o a
înconjurat cu o[tire, [i a ars cele
dimprejurul cet\]ii, [i le-a pr\dat pe ele.
62. Dup\ aceea cei din Gaza rugând pe
Ionatan, le-a dat lor dreapta, [i luând pe
fiii boierilor z\loage, i-a trimis în
Ierusalim, iar el a mers prin ]ar\ pân\ la
Damasc.
63. {i a auzit Ionatan c\ au venit boierii
 CARTEA :NT+IA A MACAVEILOR
lui Dimitrie la Kadisul din Galileea cu
putere mult\, vrând ca s\-l scoat\ pe el din
]ara aceea.
64. {i a ie[it înaintea lor, iar pe fratele s\u
Simon, l-a l\sat în ]ar\.
65. {i Simon a t\b\rât asupra Vitsurei [i
au dat r\zboi împotriva ei zile multe, [i o
a închis.
66. {i l-au rugat pe el ca s\ le dea lor
dreapta, [i le-a dat lor, [i i-a scos pe ei de
acolo, [i a luat cetatea [i a pus într-însa
paz\.
67. Iar Ionatan [i tab\ra lui, a t\b\rât la
apa Ghenisaretului, [i sculându-se de
diminea]\ a mers în câmpul Nasorului.
68. {i iat\ tab\ra celor de alt neam l-a
întâmpinat pe el în câmp, [i a ascuns o[tire
în mun]i s\ pândeasc\ asupra lui, iar ei i-
au ie[it lui înainte.
69. Iar o[tirea cea ascuns\ s-a sculat din
locurile sale, [i a dat r\zboi.
70. {i au fugit cei ce erau cu Ionatan to]i,
nici unul nu a r\mas dintre ei, afar\ de
Matatia fiul lui Avesalom [i Iuda fiul lui
Halfi, c\peteniile o[tirii puterilor.
71. {i [i-a rupt Ionatan hainele sale, [i a
pus p\mânt pe capul s\u [i s-a rugat.
72. {i s-a întors asupra lor cu r\zboi, [i i-
a biruit pe ei [i fugir\.
73. {i v\zând cei ce fugiser\ de la el, s-au
întors la el [i i-au gonit cu el pân\ la
Kadis, unde era tab\ra lor, [i au t\b\rât
acolo.
74. {i au c\zut din cei de alt neam în ziua
aceea ca la vreo trei mii de b\rba]i, [i s-a
întors Ionatan în Ierusalim.
CAP. 12.
Leg\tura cea înnoit\ a lui Ionatan cu
Romanii [i Spartanii. Trifon omoar\
cu vicle[ug pe Ionatan.
1249
{i v\zând Ionatan c\ îi ajut\ vremea a ales
b\rba]i [i i-a trimis pe ei la Roma, s\
înt\reasc\ [i s\ înnoiasc\ cu ei
priete[ugul.
2. {i la Spartani [i la alte locuri a trimis
c\r]i ca acestea.
3. {i au mers la Roma, [i au intrat la sfat,
[i au zis> Ionatan Arhiereul [i neamul
Evreilor ne-au trimis pe noi, ca s\ înnoi]i
cu ei priete[ugul [i societatea, ca [i mai
înainte.
4. {i le-a dat lor c\r]i pe la fiecare loc, ca
s\-i petreac\ pe ei la p\mântul Iudei cu
pace.
5. Iar izvodul c\r]ilor care le-a scris
Ionatan Spartanilor, acesta este>
6. Ionatan Arhiereul [i b\trânimea
neamului [i preo]ii [i cel\lalt popor al
Evreilor, Spartanilor fra]ilor bucurie.
7. Înc\ de demult s-a trimis c\r]i la Onia
Arhiereul de la Darie care împ\r\]ea la
voi, care adeverea c\ sunte]i fra]ii no[tri,
precum este scris izvodul.
8. {i cu cinste a primit Onia pe b\rbatul
cel trimis, [i a luat c\r]ile întru care se
ar\ta societatea [i priete[ugul.
9. Drept aceea noi neavând lips\ de
acestea, [i având mâng=iere c\r]ile cele
sfinte, care sunt în mâinile noastre,
10. Am ispitit a trimite la voi care s\
înnoiasc\ cu voi fr\]ia [i priete[ugul, ca s\
nu ne înstr\in\m de c\tre voi, c\ multe
vremi au trecut de când a]i trimis la noi.
11. Noi dar neîncetat în toat\ vremea, [i la
s\rb\tori [i la celelalte cuvioase zile v\
pomenim pe voi întru jertfele [i
rug\ciunile care le facem, precum se cade,
[i se cuvine a ne aduce aminte de fra]i.
12. {i ne bucur\m de m\rirea voastr\<
13. Iar pe noi ne-au înconjurat multe
 CARTEA :NT+IA A MACAVEILOR
necazuri [i r\zboaie multe, c\ s-au sculat
cu b\taie asupra noastr\ împ\ra]ii cei de
primprejurul nostru.
14. Ci nu am vrut s\ v\ sup\r\m pe voi [i
pe ceilal]i so]i [i prieteni ai no[tri cu
aceste r\zboaie.
15. Pentru c\ avem ajutor din cer, care ne
ajut\ nou\, [i ne-am mântuit de vr\jma[ii
no[tri, [i s-au smerit vr\jma[ii no[tri.
16. Drept aceea am ales pe Numenie fiul
lui Antioh [i pe Antipatru fiul lui Iason, [i
i-am trimis la Romani, ca s\ înnoiasc\
prietenia [i societatea cu noi cea mai
dinainte.
17. {i le-am poruncit lor ca s\ mearg\ [i la
voi, [i s\ se închine vou\, [i s\ v\ dea
c\r]ile cele de la noi pentru înnoirea fr\]iei
noastre.
18. {i acum bine ve]i face de ne ve]i
r\spunde nou\ la acestea.
19. {i acesta este izvodul c\r]ilor celor
trimise>
20. Oniaris împ\ratul Spartanilor, lui Onia
Preotului celui mare, bucurie.
21. Aflatu-s-a în scrisoare pentru Spartani
[i pentru Evrei, c\ sunt fra]i, [i c\ sunt din
neamul lui Avraam.
22. {i acum de când am cunoscut acestea,
bine ve]i face scriind nou\ pentru pacea
voastr\.
23. {i noi r\spundem cu scrisoare vou\,
dobitoacele voastre [i averea voastr\ ale
noastre sunt, [i cele ce sunt ale noastre, ale
voastre sunt< poruncim drept aceea, ca s\
v\ vesteasc\ vou\ acestea.
24. {i a auzit Ionatan c\ s-au întors boierii
lui Dimitrie cu putere mai mult\ decât mai
întâi, ca s\ dea r\zboi asupra lui,
25. {i plecând din Ierusalim, s-a
întâmpinat cu ei în ]ara Amatitei, c\ nu i-a
l\sat pe ei s\ calce în ]ara lui.
1250
26. {i a trimis iscoade la tab\ra lor, [i s-au
întors [i i-au spus lui, c\ a[a au a[ezat, ca
s\ vin\ peste ei noaptea.
27. {i dup\ ce a apus soarele, a poruncit
Ionatan celor ce erau cu el s\ privegheze,
[i s\ fie întrarma]i [i gata de b\taie toat\
noaptea, [i a pus str\ji împrejurul taberei.
28. {i au auzit vr\jma[ii c\ Ionatan [i cei
ce erau cu el s-au g\tit de b\taie, [i s-au
temut [i s-au speriat cu inima sa, [i au
aprins focuri în tab\ra sa.
29. {i Ionatan [i cei ce erau cu el, nu au
[tiut pân\ diminea]a c\ vedeau focurile
arzând.
30. {i a gonit Ionatan dinapoia lor, [i nu i-
a prins pe ei, pentru c\ au fost trecut râul
Elevterului.
31. {i s-a ab\tut Ionatan la Arapii, care se
cheam\ Zavedii, [i i-a b\tut pe ei [i a luat
pr\zile lor.
32. {i purcezând a venit la Damasc, [i a
umblat în toat\ ]ara.
33. Iar Simon ie[ind, a umblat pân\ la
Ascalon [i la cet\]ile cele de aproape, [i s-
a ab\tut la Iopi [i o a luat mai înainte pe
ea.
34. C\ a fost auzit c\ ei vreau s\ dea
cetatea la ai lui Dimitrie, [i a pus acolo
paz\, ca s\ o p\zeasc\.
35. {i s-a întors Ionatan [i a adunat pe
b\trânii poporului, [i s-a sf\tuit cu ei, ca s\
zideasc\ cet\]i înt\rite în Iudeea.
36. {i s\ înal]e zidurile Ierusalimului, [i s\
înal]e zid mare între înt\rituri [i între
cetate, ca s\ o desp\r]easc\ pe ea de c\tre
cetate, ca s\ fie desp\r]it\, ca nici s\
cumpere, nici s\ vânz\.
37. {i s-au adunat ca s\ zideasc\ cetatea,
[i a c\zut zidul pârâului celui de c\tre
Apiliot, [i au dres cele ce se cheam\
Hafenata.
 CARTEA :NT+IA A MACAVEILOR
38. {i Simon a zidit Adida în Sefila, [i i-a
pus por]i [i încuietori.
39. {i a cercat Trifon s\ împ\r\]easc\ el
peste Asia [i s\-[i pun\ stem\, [i s\-[i
pun\ mâna peste împ\ratul Antioh.
40. Ci se temea, ca nu cumva s\ nu-l lase
Ionatan, [i ca nu cumva s\ dea r\zboi
asupra lui, [i c\uta ca s\ prinz\ pe Ionatan
[i s\-l piarz\ pe el, [i sculându-se a venit
în Vitsan.
41. {i a ie[it Ionatan înaintea lui la Vitsan
cu patruzeci de mii de b\rba]i ale[i de
r\zboi.
42. {i v\zând Trifon c\ a venit Ionatan cu
putere mult\, s-a temut a-[i tinde mâinile
asupra lui.
43. {i l-a primit pe el cu m\rire, [i l-a
împrietenit pe el cu to]i prietenii s\i, [i i-a
dat lui daruri, [i a poruncit puterilor sale
s\ asculte de el, ca [i de sine.
44. {i a zis lui Ionatan> pentru ce ai ostenit
tot poporul acesta, nefiind între noi
r\zboi?
45. {i acum trimite-i pe ei la casele lor, [i
;]i alege ]ie pu]ini b\rba]i, care s\ fie cu
tine, [i vino cu mine în Ptolomaida, [i o
voiu da pe ea ]ie [i celelalte cet\]i [i o[tiri,
[i pe to]i cei ce sunt peste trebi, [i
întorcându-m\ m\ voiu duce înapoi, c\
pentru aceasta am venit.
46. Iar Ionatan crezând lui, a f\cut cum i-
a zis, c\ a trimis o[tirile s\ mearg\ în
p\mântul Iudei.
47. {i a l\sat cu sine trei mii de b\rba]i,
dintre care dou\ mii i-a l\sat în Galileea,
iar o mie a mers cu el.
48. {i dup\ ce a intrat Ionatan în
Ptolomaida, au închis Ptolomaidenii
por]ile, [i l-au prins pe el, [i pe to]i cei ce
veniser\ cu el i-au omorât cu sabia.
49. {i a trimis Trifon o[tiri [i c\l\rime la
1251
Galileea [i la câmpul cel mare, ca s\
piarz\ pe to]i cei de la Ionatan.
50. {i au în]eles c\ Ionatan este prins, [i
cum c\ au pierit cei ce erau cu el, [i se
îndemnar\ pe sine [i mergeau înapoindu-
se gata de r\zboi.
51. {i v\zând cei ce îi goneau pe ei, c\ ei
pentru sufletul lor se vor bate, s-au întors.
52. {i au venit to]i cu pace în p\mântul
Iudei, [i au plâns pe Ionatan [i pe cei ce
erau cu el, [i s-au temut foarte, [i a jelit tot
Israilul jale mare.
53. {i au cercat toate neamurile cele de
primprejurul lor, ca s\-i piarz\ pe ei.
54. C\ ziceau> nu au c\petenie [i ajutor,
acum dar s\-i batem pe ei, [i s\ pierdem
din oameni pomenirea lor.
CAP. 13.
Murind Ionatan a r\mas în locul s\u
Simon, [i acesta r\zboindu-se
împotriva lui Trifon, a biruit [i a
cur\]it Cetatea Ierusalimului.
{i a auzit Simon c\ a adunat Trifon putere
mult\, ca s\ vin\ în p\mântul Iudei s\-l
piarz\.
2. {i v\zând pe popor c\ este sp\imântat
[i plin de fric\, s-a suit în Ierusalim [i a
adunat poporul.
3. {i i-a mângâiat pe ei [i le-a zis lor> voi
[ti]i câte am f\cut eu [i fra]ii mei [i casa
tat\lui meu pentru legi [i pentru cele
sfinte, [i r\zboaiele [i nevoile, care noi le-
am v\zut.
4. Pentru aceasta au pierit fra]ii mei to]i
pentru Israil [i am r\mas eu singur.
5. {i acum s\ nu dea Dumnezeu, ca s\-
mi cru] eu sufletul meu în toat\ vremea
necazului< c\ nu sunt mai bun decât fra]ii
mei.
 CARTEA :NT+IA A MACAVEILOR
6. Ci voiu izbândi pentru legea mea [i
pentru cele sfinte [i pentru muieri [i
pentru fiii no[tri, c\ s-au adunat toate
limbile, ca s\ ne piarz\ pe noi
vr\jm\[e[te.
7. {i s-a aprins duhul poporului, îndat\
cât a auzit cuvintele acestea, [i a r\spuns
cu glas mare zicând>
8. Tu e[ti nou\ pov\]uitor în locul lui
Iuda [i al lui Ionatan fratelui t\u.
9. Poart\ r\zboiul nostru, [i toate oricâte
vei zice nou\, vom face.
10. {i a adunat pe to]i b\rba]ii cei de
r\zboi, [i a gr\bit a s\vâr[i zidurile
Ierusalimului, [i-l înt\ri pe el primprejur.
11. {i a trimis pe Ionatan al lui Avesalom,
[i cu dânsul putere destul\ la Iopi, [i
sco]ând pe cei ce erau acolo, a r\mas
acolo într-însa.
12. {i a pornit Trifon de la Ptolomaida cu
putere mult\, ca s\ intre în p\mântul
Iudei, [i avea cu sine pe Ionatan în paz\.
13. Iar Simon a t\b\rât la Adidus în
preajma fe]ei câmpului.
14. {i în]elegând Trifon, c\ s-a sculat
Simon în locul lui Ionatan fratelui s\u, [i
cum c\ va s\ dea asupra lui r\zboi, a trimis
la el soli, zicând>
15. Pentru argintul ce era dator Ionatan
fratele t\u la treaba împ\r\teasc\, pentru
trebile, care a avut, îl ]inem pe el.
16. {i acum trimite o sut\ de talan]i de
argint, [i pe doi fii ai lui z\loage, ca nu
cumva slobozindu-se, s\ se vicleneasc\
c\tre noi< [i-l vom slobozi pe el.
17. {i a cunoscut Simon c\, cu în[el\ciune
gr\ie[te c\tre dânsul, îns\ tot a trimis
argintul [i pe prunci, ca nu cumva s\ ridice
vr\jm\[ie mare asupra poporului, zicând>
18. Pentru c\ nu i-a trimis lui argintul [i
pruncii, a pierit.
1252
19. {i a trimis pruncii [i cei o sut\ de
talan]i< iar el a min]it [i nu a slobozit pe
Ionatan.
20. {i dup\ aceea a venit Trifon, ca s\
intre în ]ar\ [i s\ o supun\ pe ea, [i a
înconjurat pe calea cea dinspre Adora< iar
Simon [i tab\ra lui mergeau în preajma lui
în tot locul oriunde mergea.
21. Iar cei din cet\]uie au trimis la Trifon
soli, gr\bindu-l pe el, ca s\ vin\ la ei prin
pustie [i s\ le trimit\ lor hran\.
22. {i a g\tit Trifon toat\ c\l\rimea sa, ca
s\ vin\ în noaptea aceea, ci a fost z\pad\
mult\ foarte, [i nu a putut veni pentru
z\pad\, [i purcezând a venit în Galaadita.
23. {i când s-a apropiat la Vascama, a
omorât pe Ionatan [i l-a îngropat acolo.
24. {i s-a înapoiat Trifon [i s-a dus în
p\mântul s\u.
25. {i a trimis Simon [i a luat oasele lui
Ionatan fratelui s\u [i l-a îngropat pe el în
Modin în cetatea p\rin]ilor lui.
26. {i l-a plâns pe el tot Israilul plângere
mare [i l-a jelit pe el zile multe.
27. {i a zidit Simon peste mormântul
tat\lui s\u [i al fra]ilor lui, [i l-a în\l]at cu
chip frumos la vedere din piatr\ cioplit\
pe dinainte [i pe dinapoi.
28. {i a pus deasupra [apte turnuri, unul în
preajma altuia> tat\lui [i maicii [i celor
patru fra]i.
29. {i le-a f\cut împrejur [an], [i a pus
stâlpi mari [i a f\cut pe stâlpi toat\
armarea spre nume ve[nic [i lâng\ arme
cor\bii cioplite, ca s\ vaz\ to]i cei ce
umbl\ pe mare.
30. Acesta este mormântul, care l-au f\cut
în Modin, pân\ în ziua aceasta.
31. Iar Trifon umblând cu vicle[ug c\tre
împ\ratul Antioh cel tân\r, l-a omorât pe
el.
 CARTEA :NT+IA A MACAVEILOR
32. {i a împ\r\]it în locul lui, [i [i-a pus
lui[i stema Asiei [i a f\cut ran\ mare pe
p\mânt.
33. {i a zidit Simon cet\]ile Iudeei [i le-a
înt\rit primprejur cu turnuri înalte [i cu
ziduri mari [i pirguri cu por]i [i cu
z\voare, [i a pus bucate în cet\]i.
34. {i alegând Simon b\rba]i, i-a trimis cu
daruri la împ\ratul Dimitrie, ca s\ ierte
]ara, pentru c\ toate faptele lui Trifon erau
jafuri.
35. {i a trimis la el împ\ratul Dimitrie
dup\ cuvintele acestea, [i i-a r\spuns lui,
[i i-a scris lui carte ca aceasta>
36. Împ\ratul Dimitrie lui Simon
Arhiereului [i prietenului împ\ra]ilor [i
b\trânilor [i neamului evreiesc> bucurie.
37. Coroana cea de aur [i lan]ul care l-a]i
trimis l-am luat [i gata suntem s\ v\ d\m
vou\ pace mare, [i am scris celor mai mari
peste trebi s\ v\ lase vou\ cele ce v\
iert\m.
38. {i câte am a[ezat cu voi stau [i
cet\]ile, care a]i zidit, fie ale voastre.
39. Iert\m ne[tiin]ele [i gre[elile pân\ în
ziua de ast\zi [i cununa, care era]i datori [i
orice alt ce se v\muia în Ierusalim, s\ nu
se mai v\muiasc\.
40. {i care vor fi vrednici dintre voi, ca s\
se scrie între ai no[tri, s\ se scrie [i s\ fie
între noi pace.
41. În anul o sut\ [i [aptezeci s-a ridicat
jugul neamurilor de la Israil.
42. {i a început poporul lui Israil a scrie ;n
scrisori [i în adun\ri în anul dint=i pe
vremea lui Simon Arhiereului celui mare,
[i mai marele [i pov\]uitorul Iudeilor.
43. În zilele acelea t\b\rât-a Simon asupra
Gazei, [i o a înconjurat pe ea cu o[tiri, [i a
f\cut unelte de luarea cet\]ii, [i s-a
apropiat la cetate, [i a lovit un turn [i l-a
1253
luat.
44. {i cei ce erau într-acele unelte, au s\rit
în cetate, [i s-a f\cut tulburare mare în
cetate.
45. {i s-au suit cei din cetate cu muierile
[i cu fiii lor pe zid rupându-[i hainele lor,
[i au strigat cu glas mare rugând pe Simon
s\ le dea lor dreapta, [i au zis>
46. S\ nu ne faci nou\ dup\ r\ut\]ile
noastre< [i dup\ mila ta,
47. {i i s-a f\cut mil\ lui Simon de ei, [i
nu i-a b\tut pe ei, ci sco]ându-i din cetate
a cur\]it casele, în care erau idolii, [i a[a
au intrat într-însa l\udând [i
binecuvântând pe Domnul.
48. {i a scos dintr-însa toat\ necur\]ia, [i
a a[ezat acolo oameni, care fac legea, [i o
a înt\rit, [i [i-a zidit lui[i într-însa l\ca[.
49. Iar cei din cet\]uia din Ierusalim erau
opri]i a ie[i [i a merge în ]ar\, [i a cump\ra
[i a vinde, [i au fl\mânzit foarte, [i mul]i
dintre ei au pierit de foame.
50. {i au strigat c\tre Simon> s\ le dea lor
dreapta, [i le-a dat, [i a scos pe cei ce erau
acolo, [i a cur\]it cet\]uia de pâng\riciuni,
51. {i a intrat în ea în dou\zeci [i trei ale
lunii a doua, în anul o sut\ [i [aptezeci [i
unu, cu laude [i cu stâlp\ri [i cu harfe [i cu
chimvale [i cu al\ute [i cu cânt\ri [i cu
cântece, c\ s-au zdrobit vr\jma[i mari din
Israil.
52. {i a a[ezat ca în tot anul s\ serbeze
aceast\ zi cu veselie.
53. {i a înt\rit muntele Bisericii cel de
lâng\ cet\]uie, [i au locuit acolo el [i cei
ce erau cu el.
54. {i a v\zut Simon pe Ioan feciorul s\u,
c\ este om deplin, [i l-a pus pe el
pov\]uitor peste toate o[tirile, [i a locuit în
Gazaris.
 CARTEA :NT+IA A MACAVEILOR
CAP. 14.
Arsachis împ\ratul Per[ilor biruind pe
Dimitrie, aduce lini[te ]\rilor. Simon
cucere[te Iopi, Gaza [i Ierusalimul,
m\rind hotarele neamului s\u.
{i în anul o sut\ [i [aptezeci [i doi,
adunat-a împ\ratul Dimitrie puterile sale,
[i s-a dus în Midia s\-[i adune ajutor, ca s\
bat\ pe Trifon.
2. Iar auzind Arsachis împ\ratul Persiei
[i al Midiei, c\ a venit Dimitrie în hotarele
sale, a trimis pe unul din boierii s\i, ca s\-
l prinz\ pe el viu.
3. Care mergând, a b\tut tab\ra lui
Dimitrie, [i l-a prins pe el, [i l-a dus la
Arsachis, [i l-a pus pe el în paz\.
4. {i a odihnit p\mântul în toate zilele lui
Simon, [i a c\utat cele bune neamului s\u,
[i le-au pl\cut lor st\pânirea lui [i m\rirea
lui în toate zilele.
5. {i cu toat\ m\rirea sa a luat Iopi ca s\
fie vad, [i a f\cut intrare la ostroavele
m\rii.
6. {i a l\]it hotarele neamului s\u, [i a
st\pânit ]ara.
7. {i a adunat robime mult\, [i a domnit
Gazaronul [i Vitsuronul [i cet\]uia, [i a
scos necur\]iile dintr-însul, c\ nu era cine
s\ stea împotriva lui.
8. {i lucrau ei p\mântul lor cu pace, [i
p\mântul da rodurile sale, [i pomii
câmpurilor rodul lor.
9. B\trânii în uli]e [edeau, to]i de
lucrurile cele bune vorbeau, [i tinerii s-au
îmbr\cat cu haine de m\rire [i cu
îmbr\c\minte de r\zboi.
10. Cet\]ilor a dat bucate, [i le-a a[ezat cu
unelte de înt\rire, atâta, încât s-a vestit
numele m\ririi lui pân\ la marginea
p\mântului.
1254
11. F\cut-a pace pe p\mânt, [i s-a veselit
Israil cu veselie mare.
12. {i a [ezut fiecare sub vi]a sa [i sub
smochinul s\u, c\ nu era cine s\-i sperie
pe ei.
13. C\ se sfâr[iser\ de pe p\mânt cei ce
dau r\zboi asupra lor, [i împ\ra]ii se
surpar\ în zilele acelea.
14. {i a înt\rit pe to]i smeri]ii poporului
s\u, legea o a c\utat, [i a pierdut pe tot cel
f\r\delege [i viclean.
15. Sfintele le-a m\rit, [i a înmul]it vasele
sfintelor.
16. {i s-a auzit la Roma, c\ a murit
Ionatan, [i pân\ la Sparta s-a auzit, [i s-au
mâhnit foarte.
17. {i auzir\, c\ Simon fratele lui s-a f\cut
în locul lui arhiereu, [i st\pâne[te ]ara [i
cet\]ile cele dintr-însa.
18. {i i-a scris lui pe table de aram\, ca s\
înnoiasc\ cu el priete[ugul [i tov\r\[ia,
care o f\cuse cu Iuda [i cu Ionatan fra]ii
lui.
19. {i s-a citit înaintea adun\rii în
Ierusalim.
20. Iar izvodul c\r]ilor, care l-au trimis
Spartanii, acesta este> boierii Spartanilor
[i cetatea lui Simon Preotului celui mare,
[i b\trânilor [i preo]ilor, [i celuilalt popor
al Evreilor fra]ilor> bucurie.
21. Solii cei trimi[i la poporul nostru ne-
au spus nou\ de m\rirea [i cinstea voastr\,
[i ne-am bucurat de venirea lor.
22. {i am scris cele zise de ei în sfaturile
poporului> a[a Numenie al lui Antioh [i
Antipatru fiul lui Iason solii Evreilor au
venit la noi ca s\ înnoiasc\ priete[ugul lor
cu noi.
23. {i a pl\cut poporului a primi pe
oamenii ace[tia cu m\rire [i a pune
izvodul cuvintelor lor în c\r]ile cele
 CARTEA :NT+IA A MACAVEILOR
însemnate poporului, ca s\ aib\ pomenire
poporul Spartanilor, [i izvodul acesta l-a
scris lui Simon Arhiereului.
24. Dup\ acestea a trimis Simon pe
Numenie la Roma având o pav\z\ mare de
aur, care tr\gea la cump\n\ o mie de
mnas, ca s\ înt\reasc\ cu ei tov\r\[ia.
25. {i dac\ a auzit poporul cuvintele
acestea, a zis> cu ce daruri vom r\spl\ti pe
Simon [i pe fiii lui?
26. C\ a înt\rit el însu[i [i fra]ii lui [i casa
tat\lui s\u, [i a b\tut pe vr\jma[ii lui Israil
de la ei< [i i-a înt\rit lui st\pânire, [i au
scris în table de aram\, care le-au pus pe
stâlpi în Mun]ii Sionului.
27. {i acesta este izvodul c\r]ii, în ziua a
optsprezecea a lunii lui Elul, în anul o sut\
[i [aptezeci [i doi, care este al treilea an pe
vremea lui Simon Arhiereului.
28. În Saramel, când era adunare mare de
preo]i [i de popor, [i de boierii neamului [i
ai b\trânilor ]\rii, cunoscute s-au f\cut
vou\ acestea, fiindc\ de multe ori s-au
f\cut r\zboaie în ]ar\.
29. {i Simon feciorul lui Matatia feciorul
feciorilor lui Iariv [i fra]ii lui, care s-au
pus pe sine în primejdie stând împotriva
vr\jma[ilor neamului s\u, ca s\ stea
sfintele lor [i legea, [i cu m\rire mare a
m\rit pe neamul s\u.
30. {i a adunat Ionatan neamul s\u, [i s-a
f\cut lui arhiereu, [i s-a ad\ugat la poporul
s\u.
31. {i au vrut vr\jma[ii lor s\ calce în ]ara
lor, ca s\ le strice ]ara lor [i s\-[i tinz\
mâinile sale la cele sfinte ale lor.
32. Atunci s-a sculat Simon, [i a dat
r\zboi pentru neamul s\u, [i a cheltuit
bani mul]i dintr-ai s\i, [i a dat arme
b\rba]ilor puterii neamului s\u, [i le-au
dat lor lefuri.
1255
33. {i a înt\rit cet\]ile Iudei [i Vitsura cea
de la hotarele Iudei, unde erau armele
vr\jma[ilor mai înainte, [i a pus acolo
paz\ b\rba]i Evrei.
34. {i a înt\rit Iopi cea de la marea [i
Gazara cea de la hotarele Azotului, în care
mai înainte locuiau vr\jma[ii, [i au locuit
acolo Evrei, [i câte erau de lips\ la
ispr\virea acestora au pus într-însele.
35. {i v\zând poporul credin]a lui Simon
[i m\rirea care a f\cut neamului s\u, l-a
pus pe el pov\]uitor lui[i [i arhiereu,
pentru c\ el a f\cut toate acestea, [i
dreptatea [i credin]a, care a ]inut neamului
s\u [i a cercat în tot chipul a în\l]a pe
poporul s\u.
36. {i în zilele acelea bine a mers lucrul
prin mâinile lui, c\ s-au ridicat neamurile
din ]ara lor [i cei din cetatea lui David din
Ierusalim, care [i-au fost f\cut loru[i
castel, din care ie[eau [i pâng\reau
împrejurul sfintelor [i f\ceau ran\ mare cu
necur\]enie.
37. {i a pus într-însul b\rba]i Evrei s\
locuiasc\, [i l-a înt\rit spre ap\rarea ]\rii
[i a cet\]ii, [i a în\l]at zidurile
Ierusalimului.
38. {i împ\ratul Dimitrie i-a înt\rit lui
arhieria dup\ acestea.
39. {i l-a f\cut pe el dintre prietenii s\i, [i
l-a m\rit pe el cu cinste mare.
40. Pentru c\ a auzit, cum c\ Romanii îi
cheam\ pe Evrei prieteni [i so]i< [i cum c\
ei au ie[it înaintea solilor lui Simon cu
cinste.
41. {i cum c\ au voit Evreii [i preo]ii, s\
le fie Simon pov\]uitor [i arhiereu în veac,
pân\ se va scula prooroc credincios.
42. {i s\ fie peste ei pov\]uitor [i s\ aib\
grij\ de cele sfinte, s\ rânduiasc\ însu[i
mai mari peste lucrurile lor [i peste ]ar\ [i
 CARTEA :NT+IA A MACAVEILOR
peste arme [i peste cet\]i.
43. {i s\ poarte grij\ de cele sfinte [i to]i
s\ asculte de el, [i cu numele lui s\ se scrie
toate scrisorile în ]ar\, [i s\ se îmbrace cu
porfir\ [i s\ poarte aur.
44. {i nim\nui din popor [i din preo]i nu
va fi slobod s\ calce ceva dintr-acestea, [i
s\ se pun\ împotriva celor ce le va zice el,
sau s\ fac\ adunare în ]ar\ f\r\ de el, sau
s\ se îmbrace cu porfir\ [i s\ se încing\ cu
arm\ de aur.
45. Iar cine va face afar\ de acestea sau va
c\lca ceva dintr-acestea, vinovat va fi.
46. {i a pl\cut la tot poporul s\ a[eze pe
Simon, [i s\ fac\ dup\ cuvintele acestea.
47. {i a primit Simon [i a voit a fi arhiereu
[i pov\]uitor [i st\pânitor neamului
evreiesc [i preo]ilor [i a purta grij\ de to]i.
48. {i a zis, ca scrisoarea aceasta s\ se
pun\ în table de aram\.
49. {i s\ le pun\ pe ele în curtea sfintelor
în loc ales, [i izvoadele lor s\ le pun\ în
vistierie, ca s\ le aib\ Simon [i fiii lui.
CAP. 15.
Împrietenindu-se Simon cu Antioh
feciorul lui Dimitrie [i cu Romanii,
curând se stric\ prietenia lor.
{i a trimis Antioh feciorul împ\ratului
Dimitrie c\r]i de la ostroavele m\rii la
Simon Preotul [i st\pânitorul Evreilor [i la
tot neamul.
2. {i erau scrise într-acest chip>
împ\ratul Antioh lui Simon Preotului
celui mare [i st\pânitorului neamului, [i
neamului evreiesc> bucurie.
3. De vreme ce oameni pierz\tori au
biruit împ\r\]ia p\rin]ilor no[tri.
4. {i voiu s\ m\ apuc de împ\r\]ie s\ o
a[ez, precum era mai înainte, [i am adunat
1256
o[tire mult\, [i am f\cut cor\bii de r\zboi,
[i-mi este voia s\ ies în ]ar\, ca s\
pedepsesc pe cei ce au stricat ]ara noastr\,
[i pe cei ce au pustiit cet\]i multe întru
împ\r\]ia mea.
5. Acum dar înt\resc ]ie toate scutirile
care ]i le-au dat ]ie împ\ra]ii cei mai
înainte de mine, [i orice alte daruri ]i-au
îng\duit ]ie.
6. {i ;]i îng\duiesc s\ faci bani sub
numele t\u în ]ara ta.
7. {i Ierusalimul [i sfintele s\ fie
slobode, [i toate armele câte ai f\cut [i
cet\]ile care le-ai zidit [i le st\pâne[ti, s\
r\mân\ ]ie.
8. {i toat\ datoria împ\r\teasc\ [i oricâte
erau s\ fie împ\r\te[ti, de acum [i în tot
veacul se las\ ]ie.
9. {i dup\ ce vom a[eza împ\r\]ia
noastr\, te vom m\ri pe tine [i neamul t\u
[i Biserica cu slav\ mare, încât s\ fie
ar\tat\ m\rirea voastr\ în tot p\mântul.
10. În anul o sut\ [i [aptezeci [i patru a
ie[it Antioh la p\mântul p\rin]ilor s\i [i s-
au adunat la el toate o[tirile, încât pu]ini
au r\mas cu Trifon.
11. {i l-a gonit pe el Antioh împ\ratul, iar
el a venit fugind în Dora cea de lâng\
mare.
12. C\ a v\zut c\ s-au adunat peste el
r\ut\]ile, [i l-au l\sat pe el o[tirile.
13. {i a t\b\rât Antioh asupra Dorei, [i cu
el o sut\ [i dou\zeci de mii de b\rba]i
r\zboinici, [i opt mii de c\l\re]i.
14. {i a înconjurat cetatea, [i cor\biile
loveau [i da strânsoare cet\]ii [i dinspre
uscat [i dinspre mare [i pe nimeni nu a
l\sat nici s\ ias\ nici s\ intre.
15. {i a venit Numenie [i cei ce erau cu el
de la Roma având c\r]i la împ\ra]i [i la
]\ri, întru care acestea erau scrise>
 CARTEA :NT+IA A MACAVEILOR
16. Luchie Ipatul Romanilor lui Ptolomeu
împ\ratului, bucurie.
17. Solii Evreilor au venit la noi prietenii
[i so]ii no[tri, ca s\ înnoiasc\ priete[ugul
[i societatea cea din început, trimi[i de
Simon Arhiereul [i de poporul Evreilor.
18. {i a adus pav\z\ de aur de o mie de
mnas.
19. Pl\cutu-ne-au drept aceea s\ scriem
împ\ra]ilor [i ]\rilor, ca s\ nu le fac\ lor
r\u, [i s\ nu-i bat\ pe ei [i cet\]ile lor [i
]ara lor, [i ca s\ nu dea ajutor celor ce se
r\zboiesc asupra lor.
20. {i ni s-a p\rut nou\ a lua pav\za de la
ei.
21. Deci de vor fi fugit niscareva oameni
f\c\tori de rele din ]ara lor la voi, s\-i da]i
pe ei lui Simon Arhiereului, ca s\-i
pedepseasc\ pe ei dup\ legea lor.
22. {i ca acestea a scris lui Dimitrie
împ\ratul [i lui Attal [i lui Arat<
23. {i lui Arsac [i la toate ]\rile [i lui
Sampsac [i la Spartani, [i la Dilo [i la
Midon [i la Sichiona [i la Caria [i la Samo
[i la Pamfilia [i la Lichia [i la Alicarnason
[i la Rodos [i la Vasilida [i la Coo [i la
Sidi [i la Gortina [i la Cnidon [i la Chipru
[i la Chirini.
24. {i izvodul lor l-a scris lui Simon
Arhiereului.
25. Iar Antioh împ\ratul a t\b\rât asupra
Dorei a doua zi, apropiind pururea mâinile
la ea [i f\când mahini, a închis Antioh pe
Trifon, încât nici a intra, nici a ie[i nu
putea.
26. {i i-a trimis Simon lui dou\ mii de
b\rba]i ale[i s\-i ajute [i argint [i aur [i
vase pre]ioase.
27. {i nu a vrut s\ le primeasc\, ci a stricat
toate câte a tocmit cu el mai înainte [i s-a
înstr\inat de c\tre el.
1257
28. {i a trimis la el pe Atinovie unul din
prietenii s\i, ca s\ gr\iasc\ cu el, zicând>
voi ]ine]i Iopia [i Gazara [i castelul cel din
Ierusalim, cet\]ile împ\r\]iei mele.
29. Hotarele lor le-a]i pustiit [i a]i f\cut
ran\ mare pe p\mânt, st\pânind locuri
multe întru împ\r\]ia mea.
30. Acum dar da]i cet\]ile care le-a]i luat,
[i birurile locurilor care le-a]i st\pânit din
hotarele cele afar\ din hotarele Iudeei.
31. Iar de nu, da]i pentru ele cinci sute de
talan]i de argint, [i pentru stric\ciunea
care a]i f\cut [i pentru birurile cet\]ilor,
al]i cinci sute de talan]i< iar de nu, vom
veni [i vom da r\zboi asupra voastr\.
32. {i a venit Atinovie prietenul
împ\ratului la Ierusalim [i a v\zut m\rirea
lui Simon, [i p\h\rnicie de aur cu vase de
aur [i de argint [i g\tire mult\, încât se
minuna, [i i-a spus lui cuvintele
împ\ratului.
33. {i r\spunzând Simon, i-a zis lui> nici
p\mânt str\in nu am luat, nici ]inem ceva
str\in, ci mo[tenirea p\rin]ilor no[tri, care
vr\jma[ii no[tri f\r\ judecat\ ori cu ce
prilej o au apucat.
34. Iar noi având prilej, ne ]inem de
mo[tenirea p\rin]ilor no[tri.
35. Iar de Iopi [i de Gazara, care le ceri,
acestea f\ceau în popor ran\ mare, [i în
]ara noastr\, pentru acestea vom da o sut\
de talan]i< [i Atinovie nu i-a r\spuns lui
nici un cuvânt.
36. {i întorcându-se cu mânie la
împ\ratul, i-a spus lui cuvintele acestea [i
m\rirea lui Simon, [i toate câte a v\zut, [i
s-a mâniat împ\ratul cu iu]ime mare.
37. Iar Trifon intrând în corabie, a fugit la
Orftosiada.
38. {i a pus împ\ratul pe Chendeveu
pov\]uitor la marginea m\rii, [i i-a dat lui
 CARTEA :NT+IA A MACAVEILOR
o[tire pedestra[i [i c\l\re]i.
39. {i i-a poruncit lui s\ t\b\rasc\ în
preajma fe]ei Iudeei, [i s\ zideasc\
Chedronul, [i s\ înt\reasc\ por]ile, [i s\
dea r\zboi asupra poporului. Iar împ\ratul
gonea pe Trifon.
40. {i a venit Chendeveu la Iamnia, [i a
început a asupri pe popor, [i a intra în
Iudeea, [i a robi pe popor, [i a ucide, [i a
zidit Chedronul.
41. {i a rânduit acolo c\l\re]i [i puteri, ca
apucând mai înainte s\ închiz\ c\ile
Iudeei, în ce chip i-a poruncit lui
împ\ratul.
CAP. 16.
Simon [i doi feciori ai lui sunt omorâ]i
cu vicle[ug, [i îi urmeaz\ Ioan fiul lui,
care s-a numit Hircan, care multe
r\zboaie [i vitejii a f\cut.
{i s-a suit Ioan de la Gazara, [i a spus lui
Simon tat\lui s\u cele ce a f\cut
Chendeveu.
2. {i a chemat Simon pe cei doi feciori
mai mari ai s\i, pe Iuda [i pe Ioan, [i le-a
zis lor> eu [i fra]ii mei [i casa tat\lui meu,
am b\tut pe vr\jma[ii lui Israil din tinere]e
pân\ în ziua de ast\zi, [i s-au sporit prin
mâinile noastre de multe ori a mântui pe
Israil.
3. {i acum am îmb\trânit, iar voi la
aceast\ slujb\ din mila lui Dumnezeu
ave]i ani destui, fi]i în locul meu [i în locul
fratelui meu, [i ie[ind bate]i r\zboi pentru
neamul nostru, [i ajutorul cel din cer s\ fie
cu voi.
4. {i a ales din ]ar\ dou\zeci de mii de
b\rba]i r\zboinici [i c\l\re]i, [i a mers
asupra lui Chendeveu, [i au dormit la
Modin.
1258
5. {i sculându-se diminea]a a mers la
câmp, [i iat\ o[tire mult\ pedestra[i [i
c\l\re]i le-au ie[it înainte, [i era un râu
între ei.
6. {i a t\b\rât el [i poporul lui de c\tre
fa]a lor, [i au v\zut pe popor temându-se a
trece râul, [i a trecut întâi el, [i l-au v\zut
pe el b\rba]ii lui, [i au trecut [i ei dup\ el.
7. {i a împ\r]it poporul, [i pe c\l\re]i în
mijlocul pedestra[ilor i-a pus, c\ci
c\l\rimea vr\jma[ilor era mult\ foarte.
8. {i au trâmbi]at cu trâmbi]ele sfin]ite,
[i s-a înfrânt Chendeveu [i tab\ra lui, [i au
c\zut dintre ei r\ni]i mul]i, [i care au mai
r\mas au fugit în cetate.
9. Atunci s-a r\nit Iuda fratele lui Ioan,
iar Ioan i-a gonit pe ei pân\ a venit la
Chedron, care o a fost zidit.
10. {i au fugit pân\ la turnurile cele din
]arina Azotului, [i le-au ars cu foc, [i au
c\zut dintre ei ca la vreo dou\ mii de
b\rba]i, [i s-au înapoiat în p\mântul Iudei
cu pace.
11. Iar Ptolomeu al lui Avuv era pus
pov\]uitor în câmpul Ierihonului, [i avea
argint [i aur mult.
12. C\ era el ginere arhiereului.
13. {i s-a în\l]at inima lui [i a vrut s\
st\pâneasc\ ]ara, [i s-a sf\tuit cu vicle[ug
asupra lui Simon [i a fiilor lui, ca s\-i
omoare pe ei.
14. Iar Simon umbla prin cet\]ile cele din
]ar\, [i grijea cele de lips\ într-însele, [i s-
a pogorât la Ierihon el [i Matatia [i Iuda
fiii lui în anul o sut\ [i [aptezeci [i [apte,
în luna a unsprezecea> aceasta este luna lui
Savat.
15. {i i-a primit pe ei cu vicle[ug feciorul
lui Avuv într-un castel mic, ce se chema
Doc, care ;l zidise, [i le-a f\cut lor osp\]
mare, [i a ascuns acolo b\rba]i.
 CARTEA :NT+IA A MACAVEILOR

16. {i când s-a îmb\tat Simon [i fiii lui, s-

a sculat Ptolomeu [i cei ce erau cu el, [i au
luat armele lor [i au intrat asupra lui
Simon la osp\], [i l-au omorât pe el [i pe
acei doi feciori ai lui, [i o seam\ din
slugile lui.
17. {i a f\cut r\utate mare, [i a r\spl\tit
rele pentru bune.
18. {i scriind acestea Ptolomeu, a trimis la
împ\ratul ca s\-i trimit\ lui o[tire într-
ajutor, [i îi va da lui ]ara lor [i cet\]ile.
19. {i a trimis pe al]ii la Gazara s\ omoare
pe Ioan, [i celor mai mari peste mii a
trimis c\r]i s\ vin\ la el, ca s\ le dea lor
argint [i aur [i daruri.
20. Iar pe al]ii a trimis s\ cuprinz\
Ierusalimul [i muntele Bisericii.
21. Ci înainte alergând oarecine, a spus lui
Ioan la Gazara, c\ au pierit tat\l lui [i fra]ii
lui [i cum c\ a trimis s\ te omoare [i pe
tine.
22. {i auzind, s-a sp\imântat foarte [i
prinzând pe b\rba]ii, care veniser\ s\-l
piarz\ pe el, i-a omorât, c\ a cunoscut c\
cerca s\-l omoare pe el.
23. Iar celelalte cuvinte ale lui Ioan [i
r\zboaiele lui [i vitejiile lui, care
b\rb\te[te le-a f\cut, [i zidirea zidurilor,
care a zidit, [i lucrurile lui<
24. Iat\ acestea s-au scris în cartea zilelor
arhieriei lui, dup\ ce s-a f\cut arhiereu în
locul tat\lui s\u.

1259
 CARTEA A DOUA A MACAVEILOR
CARTEA A DOUA A MACAVEILOR
CAP. 1.
Evreii din Ierusalim scriu celor din
Eghipet. Moartea lui Antioh în
Persida. Mul]umirea c\tre Dumnezeu.
Praznicul înfigerii corturilor [i aflarea
focului sfânt.
Fra]ilor Evreilor, care sunt prin Eghipet,
bucurie, fra]ii Evrei cei din Ierusalim [i
cei din ]ara Iudeei, pace bun\.
2. S\ v\ fac\ vou\ bine Dumnezeu, [i s\-
[i aduc\ aminte de leg\tura sa, care au
f\cut cu Avraam [i cu Isaac [i cu Iacov
robii s\i cei credincio[i.
3. S\ v\ dea inim\ tuturor vou\ ca s\ v\
închina]i lui, [i s\ face]i voia lui cu inim\
mare [i cu suflet voitor.
4. S\ deschiz\ inima voastr\ în legea sa
[i întru poruncile sale, [i pace s\ fac\.
5. {i s\ asculte rug\ciunile voastre [i s\
se împace cu voi, [i s\ nu v\ p\r\seasc\ pe
voi în vreme rea.
6. A[a ne rug\m acum aici pentru voi.
7. Împ\r\]ind Dimitrie în anul o sut\ [i
[aizeci [i nou\, noi Evreii scris-am vou\
din necazul [i din pornirea, ce a venit
peste noi în anii ace[tia, de când s-a
dep\rtat Iason [i cei ce au fost cu el de la
p\mântul cel sfânt [i de la împ\r\]ie.
8. {i au ars tinda, [i au v\rsat sânge
nevinovat, [i ne-am rugat Domnului, [i
ne-au ascultat, [i am adus jertf\ [i f\in\ de
grâu, [i am aprins lumini, [i am pus pâini
înainte.
9. {i acum ca s\ ]ine]i zilele înfigerii
corturilor a lunii lui Haselev.
10. În anul o sut\ [i optzeci [i opt, cei din
Ierusalim [i din Iudeea [i b\trânimea [i
1260
Iuda, lui Aristovul dasc\lului lui Ptolomeu
împ\ratul, care este din neamul preo]ilor
celor un[i [i Evreilor celor din Eghipet>
bucurie [i s\n\tate.
11. Din mari primejdii mântuindu-ne
Dumnezeu, foarte mul]umim lui, ca cei ce
ne-am r\zboit asupra împ\ratului.
12. C\ el au scos pe cei ce s-au r\zboit
asupra sfintei cet\]i.
13. C\ fiind în Persida pov\]uitorul [i
o[tirile cele cu el, c\rora se p\rea c\
nimeni nu le poate sta înainte, s-au t\iat în
capi[tea Naneii, în[elându-i cu cuvinte
viclene preo]ii Naneii.
14. C\ci ca [i cum ar vrea s\ locuiasc\ cu
ea, au venit la locul acela [i Antioh [i
prietenii, care erau cu el, ca s\ ia banii în
loc de zestre.
15. {i punând acestea înainte preo]ii
Naneii, [i el apropiindu-se cu pu]ini la
curtea capi[tii, închizând capi[tea<
16. Dac\ a intrat Antioh a deschis u[a cea
ascuns\ a podului, [i aruncând cu pietre, a
omorât pe pov\]uitor [i pe cei ce erau cu
el, [i desf\cându-i p\r]i [i t\indu-le
capetele, le-au lep\dat celor dinafar\.
17. :ntru toate binecuvântat este
Dumnezeul nostru, cel ce au dat pe cei ce
au f\cut p\gân\tate.
18. Vrând drept aceea s\ facem în
dou\zeci [i cinci de zile ale lunii lui
Haselev cur\]enia Bisericii, cu cuviin]\
am socotit a v\ în[tiin]a pe voi, ca [i voi
asemenea s\ pr\znui]i ziua înfigerii
corturilor [i a focului, când Neemia cel ce
a zidit Biserica [i jertfelnicul a adus jertf\.
19. C\ [i când ducea la Persida pe p\rin]ii
no[tri, bunii credincio[i preo]i, care erau
 CARTEA A DOUA A MACAVEILOR
atunci, luând din focul jertfelnicului în
tain\ l-au ascuns într-o groap\ ca de
fântân\ f\r\ de ap\, în care l-au astupat,
încât la to]i era ne[tiut locul.
20. {i dup\ ce au trecut câ]iva ani, când au
pl\cut lui Dumnezeu, trimis fiind Neemia
de împ\ratul Persidei, pe nepo]ii preo]ilor
celor ce au ascuns, i-a trimis la foc, [i
precum ne-au spus nou\, nu au aflat foc, ci
ap\ iute.
21. {i le-a poruncit lor s\ scoat\ de acolo
ap\ [i s\ aduc\, [i dup\ ce s-au adus cele
de jertfit, a poruncit Neemia preo]ilor s\
stropeasc\ cu apa aceea lemnele [i cele ce
erau deasupra puse,
22. Care dup\ ce s-a f\cut [i a venit
vremea, în care a str\lucit soarele, care
mai înainte era în nori, s-a aprins foc
mare, încât to]i s-au minunat.
23. {i rug\ciune f\ceau to]i preo]ii, când
se mistuia jertfa, [i preo]ii [i to]i începând
ca Ionatan< iar ceilal]i r\spunzând ca
Neemia.
24. Iar rug\ciunea era într-acest chip>
Doamne! Doamne Dumnezeule!
F\c\torul tuturor, cel înfrico[at [i tare [i
drept [i milostiv,
25. Cel ce unul e[ti Împ\rat [i bun [i unul
d\t\tor de bun\t\]i, [i singur drept [i
Atot]iitor [i ve[nic, cel ce mântuie[ti pe
Israil din tot r\ul, cel ce ai ales pe p\rin]i
[i i-ai sfin]it pe ei.
26. Prime[te jertfa aceasta pentru tot
poporul t\u Israil, [i p\ze[te partea ta [i o
sfin]e[te.
27. Adun\ risipirea noastr\, izb\ve[te pe
cei ce slujesc întru neamuri, spre cei
oc\râ]i [i urâ]i caut\, ca s\ cunoasc\
neamurile c\ tu e[ti Dumnezeul nostru.
28. Nec\je[te pe cei ce asupresc [i hulesc
cu mândrie.
1261
29. R\s\de[te pe poporul t\u la locul cel
sfânt al t\u, precum a zis Moisi.
30. {i preo]ii cântau laude.
31. Iar dup\ ce s-au mistuit cele ce erau
ale jertfei, a poruncit Neemia s\ ude cu
cealalt\ ap\, care a r\mas, pietrele cele
mai mari.
32. Care cum s-a f\cut, s-a aprins dintr-
însele flac\r\, [i din lumina, care a
str\lucit la jertfelnic s-au mistuit.
33. {i dup\ ce s-a f\cut aievea lucrul
acesta, s-a spus împ\ratului Per[ilor, c\ în
locul în care ascunsese focul, preo]ii cei ce
s-au mutat, s-a ar\tat ap\, din care Neemia
[i cei ce erau cu el au cur\]it jertfele.
34. Iar împ\ratul cercând lucrul, a îngr\dit
locul, [i a f\cut jertfelnic.
35. {i multe daruri [i lucruri lu=nd
;mp\ratul, le-a d\ruit preo]ilor.
36. {i a numit Neemia locul acela Neftar,
care se t\lm\ce[te cur\]enie [i se cheam\
la cei mul]i Neftar.
CAP. 2.
Partea a doua a c\r]ii care se
pomene[te în capul dint=i.
{i se afl\ în scrisori, cum c\ Ieremia
Proorocul a poruncit celor ce erau s\ se
mute s\ ia foc, precum s-a ar\tat.
2. {i cum c\ a poruncit proorocul celor
ce erau s\ se mute, când le-a dat lor lege,
ca s\ nu uite poruncile Domnului, [i ca s\
nu r\t\ceasc\ cu cugetele v\zând chipuri
de aur [i de argint, [i podoaba cea de
primprejurul lor.
3. {i altele ca acestea zicând, îi îndemna
s\ nu dep\rteze legea de la inima lor.
4. {i era într-acea scrisoare, cum c\
proorocul luând r\spuns, a poruncit, ca
cortul [i sicriul s\-l duc\ cu sine.
 CARTEA A DOUA A MACAVEILOR
5. {i ie[ind la muntele în care s-a suit
Moisi, [i a v\zut mo[tenirea lui
Dumnezeu, [i cum c\ acolo venind
Ieremia, a aflat loc în pe[ter\, [i cortul [i
sicriul [i jertfelnicul t\mâierii le-a b\gat
acolo, [i u[a o a astupat.
6. {i venind unii din cei ce mergeau dup\
el, ca s\ însemneze calea, [i nu o au putut
g\si.
7. Care lucru cunoscându-l Ieremia, i-a
înfruntat pe ei, [i a zis> c\ necunoscut va fi
locul acela, pân\ când va aduna
Dumnezeu adunarea poporului, [i se va
milostivi.
8. {i atunci Domnul va ar\ta acestea, [i
se va ar\ta slava Domnului [i norul
precum [i lui Moisi s-a ar\tat, [i precum
când s-a rugat Solomon s\ se sfin]easc\
locul, cu slav\ s-au ar\tat.
9. {i ca un în]elept a adus jertf\ de
sfin]irea [i de s\vâr[irea Bisericii.
10. Precum [i când s-a rugat Moisi c\tre
Domnul, [i s-a pogorât foc din cer [i a
mistuit ale jertfei< a[a [i Solomon s-a
rugat, [i pogorându-se foc, a ars arderile
de tot.
11. {i a zis Moisi> pentru c\ nu s-a mâncat
ce era pentru p\cat, s-a mistuit.
12. A[ijderea [i Solomon opt zile a
pr\znuit.
13. {i se spunea [i în scrisorile acelea [i în
pomenirile lui Neemia ca [i acestea, [i
cum întocmind racl\ de c\r]i, a adunat
cele despre împ\ra]i [i despre prooroci, [i
ale lui David, [i c\r]ile cele trimise ale
împ\ra]ilor pentru d\ri.
14. A[ijderea [i ale lui Iuda, [i c=te s-au
;nt=mplat pentru r\zboiul ce s-a f\cut
nou\, toate le-a adunat, [i sunt la noi.
15. Dintru care de v\ vor trebui s\
trimite]i, care s\ vi le aduc\ vou\.
1262
16. Vrând dar a face cur\]enia, v-am scris
vou\< drept aceea bine ve]i face de ve]i
]ine zilele acestea.
17. {i Dumnezeu cel ce au mântuit pe tot
poporul s\u, au întors mo[ia tuturor, [i
împ\r\]ia [i preo]ia [i sfin]enia.
18. În ce chip au f\g\duit prin lege, s\
n\d\jduim întru Dumnezeu, c\ curând ne
va milui pe noi, [i ne va aduna de sub cer
la locul cel sfânt.
19. C\ din mari r\ut\]i ne-au scos pe noi,
[i locul l-au cur\]it.
20. Iar de Iuda Macaveul [i de fra]ii lui [i
de cur\]irea marii Biserici [i de înnoirea
altarului,
21. {i de r\zboaiele, ce au f\cut asupra lui
Antioh Epifan [i asupra lui Eupator
feciorului lui.
22. {i ar\t\rile cele din cer ce s-au f\cut
celor ce viteje[te s-au nevoit pentru
evreime, încât pu]ini fiind ei, toat\ ]ara o
au izbândit, [i mul]ime de varvari au
gonit.
23. {i Biserica cea în toat\ lumea vestit\ o
au zidit, [i cetatea o au f\cut slobod\, [i
legile cele p\r\site le-au întors Domnul cu
toat\ lini[tea, milostiv fiindu-le lor.
24. Cele de la Iason Kirineanul ar\tate în
cinci c\r]i, vom cerca într-o carte a le
scrie.
25. Pentru c\ socotind curgerea numerelor
[i greutatea, care este celor ce vreau a
începe pove[tile istoriilor, pentru
mul]imea materiei,
26. Am avut grij\, ca celor ce vor vrea s\
citeasc\, s\ le fie mângâiere sufleteasc\<
iar celor ce se vor nevoi a le ]ine minte,
u[urare [i tuturor celor ce vor citi folos<
27. Iar nou\ care ne-am apucat a scurta
acest lucru, nu de mic\ osteneal\, ci de
lucru plin de priveghere ne-am apucat.
 CARTEA A DOUA A MACAVEILOR
28. Ca [i celui ce g\te[te osp\], [i caut\
folosul altora, nu este u[or, îns\ pentru
mul]umita celor mul]i, bucuro[i vom
suferi p\timirea aceasta.
29. A alege cu am\nuntul adev\rul
fiec\ruia lucru, l\s\m celui ce a scris< iar
întru aceasta mai mult ne ostenim, ca s\
st\m întru îndreptarul scurt\rii.
30. C\ precum me[terului casei celei nou\
se cade a purta grij\ de toat\ a[ezarea, iar
cel ce se apuc\ a s\pa [i a zugr\vi, trebuie
s\ caute cele ce sunt spre podoab\, a[a
trebuie a socoti [i de noi.
31. C\ a c\uta [i a culege multe cu
am\nuntul, [i despre toate a face cuvânt,
celui ce scrie istoria se cuvine.
32. Iar a urma scurtarea zicerii [i a l\sa
cercetarea lucr\rii, este în voia celui ce
face t\lm\cirea.
33. De aici dar vom începe cuvântarea, la
cele ce mai sus am zis atâta ad\ugând, c\
prostesc lucru ar fi înainte de istorie a
înmul]i cuvintele [i istoria a o scurta.
CAP. 3.
Minunata ap\rare a vistieriei Bisericii
din Ierusalim împotriva lui Iliodor
r\pitorul.
Când sfânta cetate cu toat\ pacea se
locuia, [i legile foarte bine se p\zea pentru
bun\-credin]a lui Onia Arhiereului [i
urârea r\ut\]ii.
2. S-a întâmplat de [i în[i[i împ\ra]ii au
cinstit locul acesta [i Biserica cu daruri
foarte bune trimise o au cinstit.
3. Atâta încât [i însu[i Seleuc împ\ratul
Asiei a dat din veniturile sale toate
cheltuielile la slujbele cele de ob[te ale
jertfelor.
4. {i Simon oarecare din neamul lui
1263
Veniamin, ispravnic Bisericii fiind pus, s-
a pricit cu arhiereul pentru nelegiuirea cea
din cetate.
5. {i neputând birui pe Onia, a mers la
Apolonie feciorul lui Traseu, care pe
vremea aceea era pov\]uitor Kilo-Siriei [i
al Finichiei.
6. {i i-a spus lui, cum c\ vistieria cea din
Ierusalim este plin\ de nenum\ra]i bani,
cât mul]imea celor ce se adun\ din biruri,
este nenum\rat\, [i nu se cuvin ace[tia la
jertfe, [i poate s\ fie ca toate acestea s\
vin\ sub puterea împ\ratului.
7. {i întâlnindu-se Apolonie cu
împ\ratul, l-a în[tiin]at pe el de banii, care
s-au spus lui, iar el chemând pe Iliodor,
care era mai mare peste bani, l-a trimis, [i
i-a poruncit lui s\ aduc\ banii cei mai sus
zi[i.
8. {i Iliodor îndat\ a pornit la c\l\torie,
îns\ cu veste ca aceea c\ merge în cet\]ile
Kilo-Siriei [i ale Finichiei, iar cu fapta
porunca împ\ratului plinind.
9. {i dup\ ce a sosit la Ierusalim, cu
cinste s-a primit de la arhiereul cet\]ii, [i a
spus de în[tiin]area aceea, [i i-a ar\tat
pentru ce pricin\ a venit, [i a întrebat de
sunt adev\rate acestea.
10. Iar arhiereul a ar\tat c\ sunt puse
pentru v\duve [i pentru s\raci.
11. Iar o seam\ sunt [i ai lui Ircan feciorul
lui Tovie, care este om foarte de cinste< iar
nu precum l-a fost pârât necredinciosul
acela Simon, [i to]i banii sunt patru sute
de talan]i de argint [i dou\ sute de aur.
12. {i cum c\ strâmb\tate se face celor ce
lucrurile sale le-a încredin]at sfin]eniei
locului aceluia [i Bisericii, care în toat\
lumea se cinste[te pentru m\rirea [i
sfin]enia ei, aceea nicidecum nu poate s\
fie.
 CARTEA A DOUA A MACAVEILOR
13. Iar Iliodor pentru poruncile
împ\r\te[ti ce avea, a zis> c\ acelea în
vistieria împ\r\teasc\ trebuie s\ se duc\.
14. {i rânduind zi în care s\ intre, ca luând
seama s\ rânduiasc\ despre aceea, pentru
aceea foarte mare grij\ s-a f\cut în toat\
cetatea.
15. {i preo]ii îmbr\ca]i cu ve[mintele cele
sfin]ite înaintea altarului c\zând, chemau
din cer pe cel ce au dat legea pentru
punerile acestea, ca celor ce au pus banii
aceia, întregi s\-i p\zeasc\.
16. {i oricine vedea fa]a arhiereului, nu
putea s\ nu se umileasc\ cu mintea, c\
vederea lui [i schimbarea fe]ei, ar\ta
necazul cel dinl\untru al sufletului lui.
17. C\ era v\rsat peste omul acela
oarecare temere [i groaz\ a trupului,
dintru care cei ce vedeau, cuno[teau
durerea cea din inim\.
18. Iar al]ii din case cu gr\mada alergau
spre rug\ciunea ob[teasc\, pentru c\ era
s\ vin\ locul spre def\imare.
19. {i muierile încinse pe sub ]â]e cu saci,
umpleau c\ile, [i fecioarele cele închise
unele alergau la por]i [i unele la ziduri [i
altele pe ferestre se plecau.
20. {i toate cu mâinile ridicate spre cer se
rugau.
21. {i era jalnic\ privire, cum c\dea
mul]imea amestecat\, [i în cât de mare
necaz fiind arhiereul, a[tepta.
22. Ace[tia dar se rugau Atotputernicului
Dumnezeu, ca cele încredin]ate întregi, [i
cu toat\ înt\rirea s\ se p\zeasc\ celor ce
le-au încredin]at.
23. Iar Iliodor vrând s\ fac\ porunca, fiind
de fa]\ cu osta[i la vistierie.
24. Domnul p\rin]ilor [i St\pânul a toat\
puterea ar\tare mare au f\cut atâta, încât
to]i cei ce îndr\zniser\ a veni,
1264
sp\imântându-se de puterea lui
Dumnezeu, au le[inat [i s-au înfrico[at.
25. C\ s-a ar\tat lor un cal care groaznic
c\l\re] avea pe sine, [i cu foarte frumos
acoper\mânt împodobit, [i pornindu-se
iute a lovit pe Iliodor cu copitele cele
dinainte< iar cel ce [edea pe cal, se vedea
având arme de aur.
26. Înc\ [i al]i doi tineri s-au ar\tat
înaintea lui cu t\rie preacuvio[i, cu m\rire
foarte str\luci]i [i cu îmbr\c\minte
lumino[i, care stând de amândou\ p\r]ile,
neîncetat îl b\teau pe el, multe lovituri
punând pe el.
27. {i f\r\ de veste c\zând Iliodor pe
p\mânt, [i cu mult întuneric
împresurându-se, l-au apucat [i l-au pus
într-o lectic\.
28. Pe cel ce mai înainte cu pu]in cu mul]i
alerg\tori [i osta[i, a intrat în mai sus zisa
vistierie, l-au dus neputând nici un ajutor
avea de la arme.
29. Aievea cunoscând puterea lui
Dumnezeu, [i Dumnezeu lucrând a[a,
acela z\cea mut [i lipsit de toat\ n\dejdea
de mântuire.
30. Iar aceia binecuvântau pe Domnul, cel
ce au m\rit locul s\u [i Biserica aceea,
care cu pu]in mai înainte fusese plin\ de
fric\ [i de tulburare, [i cât s-au ar\tat
Domnul Atot]iitorul s-a umplut de veselie
[i de bucurie.
31. Iar unii dintr-ai lui Iliodor, curând s-au
rugat lui Onia ca s\ cheme pe cel
Preaînalt, [i s\ d\ruiasc\ via]\ celui ce
z\cea des\vâr[it de moarte.
32. Atunci temându-se arhiereul, ca nu
cumva s\ socoteasc\ împ\ratul, cum c\
Evreii au f\cut ceva vicle[ug asupra lui
Iliodor, a adus jertf\ pentru mântuirea
omului.
 CARTEA A DOUA A MACAVEILOR
33. {i dup\ ce arhiereul s-a rugat lui
Dumnezeu, tinerii aceia iar\[i s-au ar\tat
lui Iliodor cu acelea[i haine îmbr\ca]i, [i
stând au zis> mult\ mul]umit\ s\ faci lui
Onia Arhiereul, c\ pentru el ]i-au d\ruit
Domnul ]ie via]\.
34. Iar tu din cer fiind b\tut, spune la to]i
puterea cea prea mare a lui Dumnezeu, [i
dup\ ce au zis acestea s-au f\cut nev\zu]i.
35. Iar Iliodor aducând jertf\ Domnului, [i
f\g\duin]e foarte mari f\g\duind celui ce
i-au d\ruit via]a, [i lui Onia mul]umind, s-
a întors la împ\ratul.
36. M\rturisind tuturor lucrurile prea
marelui Dumnezeu, care le-a v\zut.
37. {i împ\ratul întrebând pe Iliodor, cine
ar fi vrednic, care s\ se mai trimit\ odat\
în Ierusalim? El a r\spuns>
38. De ai pe cineva vr\jma[ sau pânditor
împ\r\]iei tale, trimite-l pe el acolo, [i
b\tut îl vei primi, chiar de va sc\pa< pentru
c\ în locul acela este cu adev\rat oarecare
putere a lui Dumnezeu.
39. C\ cel ce locuie[te în cer, este privitor
[i ajut\tor locului aceluia, cel ce pe cei ce
vin ca s\ fac\ r\u, îi bate [i îi pierde.
40. {i a[a s-a întâmplat cu Iliodor [i cu
paza vistieriei.
CAP. 4.
Simon pârând la Seleuc pe Onia
Preotul cel mare, îl omoar\ Andronic
din porunca lui Menelau.
Iar Simon de care mai înainte am zis, care
a fost v\ditorul banilor [i al patriei, r\u
gr\ia de Onia, ca [i cum el ar fi silit pe
Iliodor, [i ar fi fost me[terul r\ut\]ilor.
2. {i pe f\c\torul de bine al cet\]ii, [i pe
ocârmuitorul celor de un neam cu sine, [i
pe râvnitorul legilor, vr\jma[ lucrurilor
1265
îndr\znea a-l zice.
3. {i atâta a crescut vrajba, încât [i prin
oarecare de ai lui Simon, ucideri s-au
f\cut.
4. Socotind Onia primejdia vrajbei, [i
cum c\ se va mânia Apolonie pov\]uitorul
Kilo-Siriei [i al Finichiei, ad\ugând
r\utatea lui Simon, s-a dus la împ\ratul,
5. Nu ca s\ pârasc\ pe cet\]eni< ci
socotind folosul cel de ob[te [i deosebi la
tot neamul.
6. C\ vedea, cum c\ nu este cu putin]\
f\r\ de rânduial\ împ\r\teasc\ a se
împ\ca lucrurile, [i cum c\ Simon nu va
înceta de la nebunia aceasta.
7. Ci murind Seleuc, [i luând împ\r\]ia
Antioh, cel ce s-a poreclit Epifan, a poftit
arhieria Iason fratele lui Onia.
8. {i mergând la împ\ratul, s-a rugat
f\g\duind trei sute [i [aizeci de talan]i de
argint, [i înc\ alt venit de optzeci de
talan]i.
9. F\r\ de acestea f\g\duia înc\ [i al]i o
sut\ [i cincizeci, de i s-ar îng\dui lui
putere a înfiin]a [coal\ pentru tineri, [i pe
cet\]enii Ierusalimului împreun\ cu
Antiohienii a-i scrie.
10. {i îng\duind împ\ratul, a dobândit
st\pânirea, [i îndat\ a început a muta la
obiceiul elinesc pe cei din neamul s\u.
11. {i lep\dând milostivele îng\duin]e
împ\r\te[ti, care s-a îng\duit Evreilor prin
Ioan tat\l lui Evpolem, care fusese sol la
Romani pentru împrietenire [i înso]ire, [i
stricând rânduielile cele legiuite, rânduieli
f\r\delege înnoia.
12. C\, cu veselie tocmai sub cetate a
întemeiat [coal\, [i pe cei mai tari dintre
tineri supunându-i, sub curv\s\rie i-a dus.
13. {i într-acest chip se înt\rea Elinia, [i
sporeau obiceiurile celor de alt neam,
 CARTEA A DOUA A MACAVEILOR
pentru prea marea aceea necur\]ie a
acestui p\gân [i nu arhiereu, Iason,
14. Atât încât nu se sârguiau mai mult
preo]ii spre slujbele altarului< ci neb\gând
seam\ de Biseric\, [i p\r\sind jertfele, se
gr\beau s\ se împ\rt\[easc\ cu privirea
cea f\r\delege a luptei dup\ chemarea
înainte la disc.
15. {i cinstea cea p\rinteasc\ neb\gând-o
în seam\, m\ririle cele eline[ti mai bune le
socoteau.
16. Pentru care grea nevoie i-a cuprins pe
ei, c\ a c\rora pov\]uire o poftea, [i c\rora
voia a se asem\na, pe aceia vr\jma[i [i
izbânditori i-au avut.
17. C\ a face p\gâne[te împotriva
dumnezeie[tilor legi, nu este prea lesne<
îns\ acestea vremea urm\toare le va ar\ta.
18. Iar când s-a pr\znuit lupta cea de al
cincilea an al lui Tir, la care era de fa]\
împ\ratul,
19. A trimis spurcatul acesta Iason din
Ierusalim privitori, pe cei ce erau
Antiohieni, care au dus trei sute de
drahme de argint spre jertfa lui Iracleu,
pentru care [i cei ce au dus argintul s-au
rugat, ca s\ nu se dea la jertfe, c\ nu se
cuvine, ci la alte cheltuieli s\ se dea.
20. Ci acestea despre o parte pentru cel ce
le-a trimis spre jertfa lui Iracleu, despre
alta pentru voia celor ce le-au adus, le-au
trimis pentru dresul cor\biilor celor de
o[tire.
21. {i trimi]ându-se în Eghipet Apolonie
al lui Menesteu, pentru ca s\ fie mai întâi
[ez\tor al lui Ptolomeu al lui Filomitor
împ\ratul, în]elegând dup\ aceea Antioh,
cum c\ el s-a înstr\inat de c\tre lucrurile
sale, de întemeiere a grijit, pentru aceea a
venit în Iopi, [i de acolo s-a dus în
Ierusalim.
1266
22. {i cu mare cuviin]\ de c\tre Iason [i
de c\tre cetate a fost primit, cu f\clii
aprinse [i cu strig\ri a fost b\gat, [i de aici
spre Finichia a purces cu tab\ra.
23. {i dup\ trei ani a trimis Iason pe
Menelau fratele lui Simon mai sus
numitului, ca s\ duc\ bani împ\ratului, [i
ca s\-i aduc\ aminte de lucrurile cele de
lips\.
24. Iar el pl\când împ\ratului pentru c\ l-
a m\rit cu fa]a puterii lui, a tras la sine
arhieria, dând cu trei sute de talan]i de
argint mai mult decât Iason.
25. {i luând porunci împ\r\te[ti a venit,
nimic vrednic de arhierie aducând, numai
mânie de tiran crud, [i urgie de hiar\
s\lbatic\ având.
26. {i a[a Iason, care a înstr\inat pe
fratele s\u, înstr\inatu-l-a [i pe el altul, [i
l-a izgonit în ]ara Amanitei.
27. Iar Menelau a ]inut st\pânirea, ci de
banii, care îi f\g\duise împ\ratului nici o
grij\ nu a avut, iar Sostrat mai marele
cet\]uii îi cerea.
28. C\ acesta era pus peste adunarea
birurilor, pentru aceea pe amândoi i-a
chemat împ\ratul.
29. {i Menelau a l\sat în arhierie
ispravnic pe Lisimah fratele s\u< iar
Sostrat pe Cratit mai marele Chiprului.
30. {i acestea a[a fiind, s-a întâmplat de s-
au învr\jbit Tarsenii [i Malotenii, pentru
c\ au fost da]i dar Antiohidei ]iitoarei
împ\ratului.
31. Degrab\ dar a venit împ\ratul ca s\
a[eze lucrurile acelea, l\sând în locul s\u
pe Andronic cel ce era dintre cei de cinste.
32. Iar Menelau socotind c\ a aflat vreme
bun\, furând ni[te vase de aur de ale
Bisericii, le-a d\ruit lui Andronic, [i altele
le-a fost vândut în Tir [i în cet\]ile cele de
 CARTEA A DOUA A MACAVEILOR
primprejur.
33. Care lucru în]elegându-l Onia l-a
mustrat, fiind el în loc f\r\ de fric\, în
Dafni cea de c\tre Antiohia.
34. Pentru aceea Menelau luând deosebi
pe Andronic, l-a rugat ca s\ omoare pe
Onia, deci venind el la Onia, [i cu
în[el\ciune dând dreapta, cu jur\mânt a
înt\rit, m\car c\ Onia avea prepus asupra
lui Andronic, c\ va s\-l în[ele, l-a f\cut de
a ie[it din locul cel f\r\ de temere, pe care
îndat\ l-a omorât neru[inându-se de
dreptate.
35. Pentru care pricin\ nu numai Evreii, ci
mul]i [i dintr-alte neamuri s-au scârbit, [i
s-au mâhnit pentru nedreapta ucidere a
b\rbatului acestuia.
36. Iar dup\ ce s-a întors împ\ratul din
p\r]ile Kilichiei, Evreii cei din cetate,
împreun\ [i Elinii urând vicle[ugul, s-au
plâns, cum c\ f\r\ de dreptate Onia a fost
omorât.
37. Iar Antioh din suflet mâhnindu-se, i s-
a f\cut mil\, [i a l\crimat pentru
în]elepciunea [i multa bun\ rânduial\ a
r\posatului.
38. {i aprinzându-se de mânie, îndat\ a
luat de la Andronic porfira, [i i-a rupt
hainele, [i l-a purtat împrejur prin toat\
cetatea, [i într-acela[i loc, în care asupra
lui Onia a f\cut p\gân\tate, acolo pe
spurcatul ucig\tor l-a omorât, Domnul
r\spl\tindu-i certare de care a fost vrednic.
39. {i Lisimah cu [tirea lui Menelau
furând multe vase sfinte, a ie[it vestea în
cetate, [i s-a adunat mul]imea asupra lui
Lisimah, dup\ ce multe vase de aur s-au
fost cheltuit.
40. {i dup\ ce s-au sculat asupr\-i
gloatele mânioase, Lisimah împotriv\ a
întrarmat ca la vreo trei mii de b\rba]i, [i
1267
a început f\r\ de dreptate a omorî,
pov\]uitor fiind un tiran [i cu vârsta [i cu
nebunia b\trân.
41. Iar gloatele dac\ au v\zut c\ se scoal\
Lisimah asupra lor, apucând unii pietre,
al]ii m\ciuci, al]ii ]\rân\, aruncau spre cei
ce erau împrejurul lui Lisimah, [i spre cei
ce se sculaser\ asupr\-le.
42. Pentru care pricin\ pe mul]i dintr-în[ii
i-au r\nit, [i pe unii i-au oborât, [i pe to]i
în fug\ i-au întors, [i pe fur\torul de cele
sfinte lâng\ vistierie l-au omorât.
43. {i pentru acestea a st\tut judecat\
asupra lui Menelau.
44. {i când a venit împ\ratul în Tir, asupra
lui Menelau au f\cut pâr\ trei b\rba]i
trimi[i de la b\trânime.
45. Iar Menelau aflându-se vinovat, a
f\g\duit bani mul]i lui Ptolomeu
feciorului lui Dorimen, ca s\
îmblânzeasc\ pe împ\ratul.
46. Deci apucând Ptolomeu pe împ\ratul
într-un foi[or, unde se dusese s\ se
r\coreasc\, l-a schimbat din p\rerea sa.
47. {i pe Menelau capul a toat\ r\utatea l-
a slobozit de pârâturi< iar pe tic\lo[ii
aceia, care m\car [i la Schiti de [i-ar fi
spus pricina, s-ar fi slobozit nevinova]i, pe
ace[tia i-a judecat spre moarte.
48. Drept aceea degrab\ nedreapt\ moarte
au suferit cei ce pentru cetate [i pentru
popor, [i pentru sfintele vase înainte au
gr\it.
49. Pentru care lucru [i tiranii scârbindu-
se de aceast\ r\utate, lucrurile cele de
îngrop\ciunea lor cu mare cuviin]\ au dat.
50. Iar Menelau pentru l\comia celor
puternici, era în cinste, [i crescând întru
r\utate, mare vr\jma[ a fost cet\]enilor.
CAP. 5.
 CARTEA A DOUA A MACAVEILOR
Minunata ar\tare a osta[ilor care s-au
v\zut r\zboindu-se în v\zduh peste
Ierusalim timp de patruzeci de zile<
p\gân\tatea lui Iason [i tirania lui
Antioh.
Iar pe vremea aceasta Antioh a doua oar\
a c\l\torit în Eghipet.
2. {i s-a întâmplat, de în patruzeci de zile
s-a v\zut peste toat\ cetatea prin v\zduh
alergând c\l\re]i cu haine aurite îmbr\ca]i,
[i cu suli]e ca [i osta[ii cei întrarma]i.
3. {i cete de c\l\re]i rânduite, [i b\tându-
se unii cu al]ii, [i n\v\liri de amândou\
p\r]ile, [i cl\tiri de paveze [i mul]ime de
suli]e [i s\bii scoase [i arunc\ri de s\ge]i
[i str\luciri de podoab\ de aur, [i de tot
felul de plato[e.
4. Pentru aceea to]i se rugau ca s\ fie
spre bine ar\tarea aceasta.
5. {i f\cându-se vorb\ mincinoas\, cum
c\ a murit Antioh, luând Iason nu mai
pu]ini de o mie de b\rba]i, f\r\ de veste a
lovit asupra cet\]ii, [i cei de pe zid
împingându-se, mai pe urm\ a luat
cetatea, iar Menelau a fugit în castel.
6. Iar Iason omora pe cet\]enii s\i f\r\ de
mil\, nesocotind c\ norocirea asupra
rudeniilor sale este cea mai mare
nenorocire.
7. {i p\r=ndu-i c\ ale vr\jma[ilor, [i nu
acelor de un neam cu sine biruin]e surp\,
st\pânirea nu a dobândit< iar mai pe urm\
pentru viclenie ru[ine a luat, [i pribeag s-
a dus iar\[i în Amanitida.
8. {i a[a a luat sfâr[itul relei
amestec\turi, închizându-l Areta tiranul
Aravilor, dintr-o cetate într-alta fugind,
gonindu-se de to]i, [i urându-se ca un
c\lc\tor de lege, [i în scârb\ fiind la to]i ca
un gâde al mo[iei [i al cet\]enilor în
1268
Eghipet, s-a lep\dat.
9. {i ca o ]\rân\ de la mo[ie
înstr\inându-se în str\in\tate a pierit< c\tre
Lachidemoneni s-a dus, ca pentru rudenie
s\ afle acolo acoper\mânt.
10. {i cel ce mul]ime de mor]i neîngropa]i
a lep\dat, nejelit a fost, [i de nici un fel de
îngrop\ciune, necum de îngrop\ciunea în
mormântul p\rintesc nu a avut parte.
11. Iar dup\ ce a în]eles împ\ratul acestea
ce s-au f\cut, a socotit c\ Iudeii s-au
viclenit, pentru aceea pornind din Eghipet,
cu suflet s\lbatic a luat cetatea în prad\.
12. {i a poruncit osta[ilor s\ taie f\r\ de
mil\ pe cei ce le sunt înainte, [i pe cei ce
se suie în case s\-i omoare.
13. Deci omorâtu-s-au tinerii [i b\trânii [i
b\rba]ii [i muierile [i feciorii au pierit, [i
fecioarele [i pruncii s-au junghiat.
14. Atâta încât în trei zile optzeci de mii
au pierit, adic\ patruzeci de mii au fost
t\ia]i, iar al]ii nu mai pu]in decât ace[ti
t\ia]i, s-au vândut.
15. {i neîndestulându-se cu acestea, au
îndr\znit a intra [i în cea decât tot
p\mântul mai sfânt\ Biseric\, având
pov\]uitor pe Menelau, cel ce [i legilor [i
patriei vânz\tor s-a f\cut.
16. {i cu mâinile cele spurcate a luat
sfintele vase, [i cele ce de al]i împ\ra]i
spre cre[terea [i m\rirea locului, [i cinstea
le-au fost pus, cu spurcate mâini tr\gându-
le le da.
17. {i s-a seme]it cu cugetul Antioh, nu
socotind c\ pentru p\catele celor ce
locuiau cetatea s-au mâniat pu]in Domnul,
pentru aceea a fost urgisit locul acela.
18. Iar de nu s-ar fi întâmplat s\ fi fost mai
dinainte cuprin[i cu multe p\cate precum
Iliodor, pe care l-a fost trimis Seleuc
împ\ratul, ca s\ vaz\ vistieria, acesta când
 CARTEA A DOUA A MACAVEILOR
a n\v\lit s\ intre degrab\ fiind b\tut, s-a
întors de la îndr\znirea sa.
19. C\ nu pentru loc pe neam, ci pentru
neam au ales Domnul locul.
20. Pentru aceea [i locul acesta s-a f\cut
p\rta[ r\ut\]ilor, ce s-au întâmplat în
neam, dup\ aceea s-a f\cut p\rta[
bun\t\]ilor celor de la Domnul, [i cel ce a
fost cuprins cu mânia Atot]iitorului, iar\[i
îmblânzindu-se cu marele St\pân, cu toat\
m\rirea s-a îndreptat.
21. Deci Antioh luând o mie [i opt sute de
talan]i din Biseric\, degrab\ s-a întors în
Antiohia, gândind de trufie s\ fac\
p\mântul s\ înoate pe el, [i marea s\
umble cu picioarele pe ea, pentru seme]ia
inimii.
22. {i a l\sat [i ispravnici, ca s\
nec\jeasc\ neamul în Ierusalim, pe Filip
de neam frighian, cu obiceiurile mai
varvar decât cel ce l-a pus.
23. Iar în Garizin pe Andronic, [i f\r\ de
ace[tia pe Menelau care mai r\u decât
ceilal]i se ridica asupra cet\]enilor.
24. {i vr\jma[ gând având asupra
cet\]enilor Evrei, a trimis pe încep\torul
urâciunilor pe Apolonie cu o[tire dou\zeci
[i dou\ de mii, poruncind ca pe cei de
vârst\ pe to]i s\-i omoare, iar pe muieri [i
pe cei mai tineri s\-i vânz\.
25. Iar acesta venind în Ierusalim s-a
f\]\rnicit a fi de pace, [i a a[teptat pân\ în
ziua cea sfânt\ a Sâmbetei, [i apucând pe
Evrei f\r\ de lucru, a poruncit osta[ilor
celor de sub ascultarea sa s\ se întrarmeze.
26. {i pe to]i cei ce au ie[it la priveal\ i-au
omorât, [i prin cetate cu armele alergând,
mult\ mul]ime au omorât.
27. Iar Iuda Macaveul cu al]i nou\ in[i,
care s-au înso]it cu el osebindu-se în
pustie, ca hiarele în mun]i tr\iau împreun\
1269
cu cei ce erau cu el, [i cu buruieni se
hr\neau ca s\ nu se spurce.
CAP. 6.
Despre spurcarea Bisericii de c\tre
p\gâni< idolatria [i moartea lui
Eleazar.
{i nu dup\ mult\ vreme a trimis împ\ratul
pe un b\trân Atinean, ca s\ sileasc\ pe
Jidovi s\ se str\mute de la legile cele
p\rinte[ti, [i s\ nu se ocârmuiasc\ cu
legile lui Dumnezeu.
2. {i s\ spurce [i Biserica cea din
Ierusalim, [i s\ o numeasc\ a lui Dia
Olimpiul, [i cea din Garizin precum erau
locuitorii locului a lui Dia iubitorului de
oaspe]i.
3. Ci cu anevoie [i grea era poporului
tocmeala r\ut\]ii acesteia.
4. C\ Biserica de curvie [i de be]ii o au
umplut p\gânii, desf\tându-se cu sodomii,
[i în sfintele cur]i cu muieri împreunându-
se, [i înl\untru b\gând cele ce nu se
cuvenea.
5. {i altarul s-a umplut de lucruri
nelegiuite, care le oprea legea.
6. {i nu era slobod nici a ]ine Sâmbetele,
nici a p\zi s\rb\torile cele p\rinte[ti, nici
m\car Evreu a se m\rturisi pe sine a fi.
7. {i se ducea cu amar\ nevoie la ziua
na[terii împ\ratului spre junghiere în toat\
luna< [i când era s\rb\toarea Dionisilor se
sileau Evreii având iedere s\ fac\ pomp\
lui Dionisie.
8. {i din îndemnul lui Ptolomeu a ie[it
porunc\ în cet\]ile eline[ti cele de prin
vecini, ca [i pe Evrei a[ijderea s\-i fac\ s\
jertfeasc\.
9. Iar pe cei ce nu vor vrea s\ se str\mute
la obiceiurile eline[ti, s\-i omoare< drept
 CARTEA A DOUA A MACAVEILOR
aceea nimic alt nu era a vedea, f\r\ numai
nevoie, care îi asuprea pe ei.
10. C\ s-au adus dou\ muieri, care au fost
pârâte, c\ [i-au t\iat împrejur pruncii lor,
pentru aceea au spânzurat pruncii de ]=]ele
lor, [i prin cetate, pe uli]e purtându-le, le-
au aruncat jos de pe zid de au murit.
11. Iar al]ii alergând la pe[terile cele de pe
aproape, ca ascunzându-se s\ serbeze ziua
Sâmbetei, de care lucru dându-se [tire lui
Filip, i-au ars, c\ se sfiau a-[i ajuta unul
altuia, pentru m\rirea acelei preacinstite
zile.
12. Rog dar pe cei ce vor citi aceast\
carte, s\ nu se îngrozeasc\ pentru nevoile
acestea< ci s\ socoteasc\ c\ muncile
acestea, nu spre pieire, ci spre înv\]\tur\
au fost neamului nostru.
13. C\ a nu se l\sa în mult\ vreme cei ce
lucreaz\ f\r\delege, ci degrab\ a c\dea în
munci, semn de mare facere de bine este.
14. C\ nu ca [i într-alte neamuri cu
îndelung\ r\bdare a[teapt\ Domnul, pân\
ce vor ajunge la plinirea p\catelor, [i apoi
s\-i munceasc\< ci asupra noastr\ a[a au
socotit a fi, ca nu la sfâr[itul p\catelor
ajungând noi, apoi s\ fac\ izbând\ asupra
noastr\.
15. Pentru aceea niciodat\ nu dep\rteaz\
mila de la noi, ci certându-ne cu nevoi, nu
p\r\se[te pe poporul s\u.
16. Îns\ acestea pentru ca s\ ne aducem
aminte, acestea s\ fie zise.
17. Iar peste pu]in, se cade s\ venim la
poveste.
18. Unui om anume Eleazar, care era din
cei de frunte c\rturari, [i trecut cu vârsta,
[i la fa]\ foarte frumos, c\scându-i gura îl
silea s\ m\nânce carne de porc.
19. Iar el mai vârtos primind moartea cea
de cinste decât via]a cea de urâciune, de
1270
bun\voie s-a adus la munc\.
20. {i scuipând înainte, în ce chip se
c\dea a se apropia cei ce îndr\znesc a se
ap\ra de cele ce nu se cuvine s\ le
m\nânce pentru dragostea vie]ii.
21. Iar cei ce erau rândui]i la acea
f\r\delege jertf\, pentru cuno[tin]a cea de
mul]i ani a omului aceluia luându-l
deosebi, îl ruga, s\ aduc\ c\rnuri de el
f\cute, care erau lui slobod a mânca, [i s\
se f\]\rniceasc\ ca [i cum ar mânca de
cele ce a poruncit împ\ratul din c\rnurile
jertfei.
22. Ca f\când aceasta, s\ scape de moarte,
[i pentru priete[ugul cel vechi cu ei, va
afla mil\.
23. Iar el gând bun luând, [i vrednic fiind
de vârst\ [i de adâncile b\trâne]i, [i de
cinstitele c\runte]e, care [i le agonisise, [i
de cre[terea cea foarte bun\ din pruncie, [i
mai vârtos de cea sfânt\, [i de Dumnezeu
pus\ rânduiala legii, îndat\ a r\spuns,
zicând> ca, curând s\-l trimit\ la Iad.
24. C\ nu se cuvine vârstei noastre a
f\]\rnici, ca mul]i din cei tineri s\
socoteasc\, cum c\ Eleazar cel de
nou\zeci de ani, a trecut la obiceiurile
celor de alt neam.
25. {i ei pentru a mea f\]\rnicie, [i pentru
aceast\ pu]in\ [i scurt\ via]\, se vor am\gi
prin mine, [i urâciune [i ocar\ b\trâne]ilor
s\-mi agonisesc.
26. C\ m\car de într-aceast\ vreme de
acum voiu sc\pa de munca cea de la
oameni< iar din mâinile Atot]iitorului, nici
viu nici mort nu voiu sc\pa.
27. Pentru aceea b\rb\te[te acum mutând
via]a, m\ voiu ar\ta vrednic de b\trâne]e.
28. {i celor tineri pild\ vitejeasc\ le voiu
l\sa, ca, cu gr\bnicie [i cu b\rb\]ie s\
moar\ pentru cinstitele [i sfintele legi, [i
 CARTEA A DOUA A MACAVEILOR
acestea zicând, îndat\ a venit la chinuri.
29. Iar cei ce ;l aduceau, inima lor cea
bun\, care cu pu]in mai înainte o ar\taser\
c\tre dânsul, în inim\ r\u voitoare o au
mutat, pentru cuvintele, care mai înainte
le-au fost gr\it, care precum socoteau ei,
erau nebunie.
30. {i când era s\ moar\ de r\ni
suspinând, a zis> Domnului celui ce are
sfânta [tiin]\, ar\tat este, c\ putând eu s\
scap de moarte, grele dureri rabd cu trupul
b\tându-m\< iar cu sufletul bucuros pentru
frica lui p\timesc acestea.
31. {i într-acest chip a murit acesta, [i nu
numai tinerilor, ci [i la mai mul]i ai
neamului, moartea sa l\sând-o pild\ de
vitejie [i pomenire de fapt\ bun\.
CAP. 7.
Despre statornicia în credin]\ [i
chinurile celor [apte fra]i Macavei [i a
mamei lor.
Întâmplatu-s-a [i cu [apte fra]i, pe care
împreun\ cu maica lor prinzându-i, i-a
silit împ\ratul s\ m\nânce c\rnuri de porc,
care nu le erau lor slobod a mânca, cu
biciuri [i cu vine b\tându-i.
2. Iar unul dintre ei, care mai înainte a
gr\it, a[a a zis> ce vrei s\ întrebi [i s\ [tii
de la noi? Pentru c\ mai bucuro[i suntem
a muri decât a c\lca legile p\rinte[ti.
3. Iar împ\ratul umplându-se de mânie, a
poruncit s\ înfierbânte tig\i [i c\ld\ri.
4. {i dup\ ce s-au înfierbântat acelea,
îndat\ a poruncit s\ taie limba celui ce mai
întâi a gr\it, [i jupuindu-l primprejur s\-i
taie marginile trupului, v\zându-l ceilal]i
fra]i [i mama lor.
5. {i dup\ ce l-a ciungit a[a, a poruncit
s\-l aduc\ la foc [i s\-l frig\ de viu, [i
1271
ie[ind foarte mare sfârâial\ din tigaie, unii
pe al]ii împreun\ cu mama lor se
îndemnau a muri viteje[te, zicând a[a>
6. Domnul Dumnezeu vede, [i cu
adev\rat mângâiere are dintre noi, precum
chiar a ar\tat prin cântarea cu care ne-a
m\rturisit nou\ Moisi zicând> [i întru robii
s\i se va mângâia.
7. {i dup\ ce s-a s\vâr[it cel dint=i într-
acest chip, a adus pe al doilea s\-l
batjocoreasc\, [i jupuindu-i pielea capului
cu p\rul, îl întreba> au mânca-vei mai
înainte de ce ]i se va chinui trupul cu toate
m\dularele?
8. Iar el r\spunzând cu glas p\rintesc, a
zis> nu.
9. Pentru aceea [i acesta, ca [i cel dint=i
pe rând toate chinurile le-a suferit, [i când
era s\ moar\, a zis> tu dar tic\loase ne
sco]i pe noi dintr-aceast\ via]\, iar
împ\ratul lumii pe noi cei ce murim
pentru legile lui, iar\[i ne va învia cu
înviere de via]\ ve[nic\.
10. {i dup\ acesta al treilea s-a batjocorit,
[i cerându-i-se limba, îndat\ o a scos [i
mâinile cu îndr\zneal\ le-a tins [i viteje[te
a zis>
11. Din cer le-am dobândit acestea [i
pentru legile lui nu bag seam\ de ele,
pentru c\ n\d\jduiesc c\ de la el iar\[i le
vom dobândi.
12. A[a încât [i însu[i împ\ratul [i cei ce
erau cu el, cu spaim\ se minuna de
sufletul tân\rului, c\, ca de o nimic nu
b\ga seam\ de dureri.
13. {i dup\ ce s-a sfâr[it [i acesta, a adus
pe al patrulea a[ijderea muncindu-l [i
chinuindu-l.
14. {i când era s\ moar\, a[a a zis> bine
este a muta n\dejdile cele de la oameni [i
a a[tepta cele de la Dumnezeu, c\ noi iar
 CARTEA A DOUA A MACAVEILOR
vom învia prin el, iar ]ie nu-]i va fi înviere
spre via]\.
15. {i îndat\ aducând pe al cincilea îl
muncea, iar el c\utând c\tre împ\ratul, a
zis>
16. Putere între oameni având, muritor
fiind, faci ce vrei< îns\ s\ nu socote[ti c\
Dumnezeu au p\r\sit pe neamul nostru<
17. Ci tu a[teapt\ [i vei vedea puterea lui
cea mare, cum pe tine [i s\mân]a ta o va
chinui.
18. {i dup\ acesta a adus pe al [aselea, [i
când era s\ moar\, a zis> nu te în[ela în
zadar, c\ noi pentru noi în[ine p\timim
acestea, de vreme ce am p\c\tuit
împotriva Dumnezeului nostru, [i pentru
aceasta s-au f\cut aceste vrednice de
mirare.
19. Iar tu s\ nu socote[ti c\ vei fi necertat,
pentru c\ dai r\zboi asupra lui Dumnezeu.
20. Iar mama lor foarte minunat\ [i
vrednic\ de bun\ pomenire fiind, care într-
o zi v\zând pierindu-i [apte fii, cu bun
suflet a r\bdat pentru n\dejdile, care le
avea întru Domnul.
21. {i pe fiecare din ei îl mângâia cu
p\rintesc glas, plin\ fiind de vitejesc
cuget, [i gândirea cea muiereasc\ cu inim\
b\rb\teasc\ de[teptând-o, zicea c\tre ei>
22. Nu [tiu cum v-a]i z\mislit în pântecele
meu, nici eu v-am dat vou\ duh [i via]\,
nici închipuirea fiec\ruia eu o am
întocmit.
23. Ci Ziditorul lumii cel ce au zidit
ursitoarea omului [i au aflat na[terea, [i
duh [i via]\ tuturor vou\ ca un milostiv
iar\[i va da, de vreme ce acum nu v\ e
mil\ de voi pentru legile lui.
24. Iar Antioh gândind c\ pe el îl defaim\
[i socotind c\ pe el îl oc\r\[te cu acele
cuvinte, fiind înc\ cel mai tân\r viu, nu
1272
numai cu cuvintele îndemna, ci [i cu
jur\mânturi îl încredin]a cum c\ [i bogat [i
fericit îl va face, de se va muta de la
obiceiurile p\rinte[ti [i prieten îl va avea,
[i trebi îi va încredin]a.
25. Iar tân\rul nicidecum ascultând, a
chemat împ\ratul pe mama sa, [i o înv\]a,
ca s\ sf\tuiasc\ pe tinerelul cele ce sunt
spre mântuire.
26. {i cu multe îndemnând-o, ea a primit
c\ va sf\tui pe fiu.
27. {i plecându-se la el în[elând pe crudul
tiran, a[a a zis cu p\rintesc glas> fiule! Fie-
]i mil\ de mine, care în pântece te-am
purtat nou\ luni [i ]i-am dat ]=]\ trei ani, [i
te-am hr\nit [i te-am adus la vârsta
aceasta, [i te-am crescut, purtându-te în
bra]e.
28. Rogu-te fiule, ca c\utând la cer [i la
p\mânt, [i v\zând toate cele ce sunt într-
însele, s\ cuno[ti c\ din ce nu au fost le-au
f\cut pe ele Dumnezeu, [i pe neamul
omenesc a[ijderea l-au f\cut.
29. Nu te teme de ucig\torul acesta, ci te
f\ vrednic de fra]ii t\i, prime[te moartea,
ca întru aceea[i mil\ împreun\ cu fra]ii t\i
s\ te primesc.
30. {i gr\ind înc\ ea, tinerelul a zis> pe
cine a[tepta]i? Nu ascult de porunca
împ\ratului, ci ascult de porunca legii,
care s-a dat p\rin]ilor no[tri prin Moisi.
31. Iar tu cel ce tot r\ul ai aflat asupra
Evreilor, nu vei sc\pa din mâinile lui
Dumnezeu.
32. C\ noi pentru p\catele noastre
p\timim.
33. Iar dac\ pentru certarea [i înv\]\tura
noastr\ Dumnezeu cel viu pu]in s-a
mâniat asupra noastr\, iar\[i se va împ\ca
cu robii s\i.
34. Ci tu o necredinciosule, [i decât to]i
 CARTEA A DOUA A MACAVEILOR
oamenii mai spurcatule, nu te m\ri
tulburându-te în de[ert, [i seme]indu-te cu
ni[te n\dejdi ne[tiute asupra slugilor
cere[ti ridicându-]i mâinile.
35. C\ înc\ nu ai sc\pat de judecata
Atotputernicului Dumnezeu, cel ce de sus
vede toate.
36. C\ acum fra]ii mei, care pu]in\ durere
au suferit, au ajuns la f\g\duin]a vie]ii
celei ve[nice a lui Dumnezeu< iar tu cu
judecata lui Dumnezeu vei suferi dreapt\
pedeaps\ de la dânsul pentru trufia ta
aceasta.
37. Iar eu precum [i fra]ii mei, [i trupul [i
sufletul mi-l dau pentru legile p\rinte[ti,
rugându-m\ lui Dumnezeu, ca s\ nu
întârzie a se milostivi spre neamul acesta,
[i pe tine prin cert\ri [i prin b\t\i s\ te fac\
s\ m\rturise[ti, cum c\ el singur este
Dumnezeu.
38. Iar în mine [i în fra]ii mei s\ se
opreasc\ mânia Atotputernicului, care pe
dreptate s-a adus peste tot neamul nostru.
39. Deci mâniindu-se împ\ratul pe acesta
mai mult decât pe ceilal]i, l-a chinuit,
am\rându-se pentru c\ l-a batjocorit.
40. Deci [i acesta curat [i-a schimbat via]a
întru tot, n\d\jduind spre Domnul.
41. {i mai pe urm\ dup\ fii s-a s\vâr[it [i
mama.
42. Iar acestea despre junghieri, [i despre
chinurile cele peste m\sur\ pân\ acum s\
fie zise.
CAP. 8.
R\zboaiele [i biruin]ele lui Iuda
Macaveul împotriva lui Nicanor [i a lui
Timotei.
Iar Iuda Macaveul [i cei ce erau cu el, pe
ascuns mergând prin sate, chema pe
1273
rudenii [i pe cei ce r\m\seser\ în legea
evreiasc\, [i luându-i cu sine a strâns ca la
vreo [ase mii de b\rba]i.
2. {i s-au rugat Domnului ca s\ caute
spre poporul cel decât to]i mai nec\jit, [i
s\ se milostiveasc\, [i s\ nu se îndure de
Biserica cea spurcat\ de oamenii p\gâni.
3. {i s\-i fie mil\ de cetatea cea de tot
stricat\, [i care întocmai cu p\mântul va
s\ se fac\, [i s\ auz\ sângele celor
omorâ]i, care pururea strig\ c\tre el.
4. {i s\-[i aduc\ aminte de pierderea cea
f\r\delege a pruncilor celor f\r\ de p\cate,
[i de hulele cele gr\ite asupra numelui lui,
[i s\ urasc\ r\utatea.
5. Iar Macavei având o[tire adunat\, nu-
l puteau suferi neamurile, [i mânia
Domnului s-a întors în mil\.
6. {i f\r\ de veste venind, cet\]i [i sate
ardeau, [i locurile cele de îndemân\
prinzându-le, pe mul]i din vr\jma[i
biruindu-i, îi întorcea în fug\.
7. {i mai vârtos noaptea f\cea de acest
fel de n\v\liri, atât încât pretutindenea s-a
auzit vestea vitejiei lui.
8. Deci v\zând Filip c\ în pu]in\ vreme
acel om atâta a sporit, [i mai adeseori cu
bun noroc merge, a scris lui Ptolomeu mai
marelui Kilo-Siriei [i al Finichiei, ca s\
ajute la lucrurile împ\ratului.
9. Iar el îndat\ a ales pe Nicanor feciorul
lui Patroclu, unul din cei mai de frunte
prieten, [i l-a trimis supunându-i din tot
felul de neamuri nu mai pu]in de dou\zeci
de mii, ca s\ piarz\ tot neamul Evreilor, [i
a înso]it lui [i pe Gorghie b\rbat înv\]at la
o[tire, [i în lucrurile r\zboiului ispitit.
10. {i a socotit Nicanor dajdia cu care era
împ\ratul dator Romanilor, a c\reia sum\
era dou\ mii de talan]i, ca din robimea
Evreilor s\-l plineasc\.
 CARTEA A DOUA A MACAVEILOR
11. {i îndat\ a trimis la cet\]ile cele de pe
lâng\ mare, chemând ca s\ vin\ s\
cumpere robi Evrei, f\g\duind c\
nou\zeci de robi va da pentru un talant,
nea[teptând izbânda cea viitoare asupra
lui de la cel Atotputernic.
12. Iar Iuda a în]eles de venirea lui
Nicanor.
13. {i spunând celor ce erau cu el de
venirea taberei, cei frico[i dintre ei, [i care
nu aveau n\dejde întru dreptatea lui
Dumnezeu, au fugit [i au ie[it din locurile
lor.
14. Iar ceilal]i toate ce le r\m\seser\ le
vindeau, [i rugau pe Domnul ca s\
mântuiasc\ pe cei vându]i de
necredinciosul Nicanor mai înainte de a se
lovi la r\zboi.
15. Iar de nu pentru ei, apoi pentru
a[ez\mântul care l-a f\cut cu p\rin]ii lor,
[i pentru c\ cheam\ peste sine preacinstit
[i de mare cuviin]\ numele lui.
16. Deci aducând Macavei pe cei ce erau
cu el, care erau cu num\rul [ase mii, îi
îndemna s\ nu se îngrozeasc\ de vr\jma[i,
nici s\ se team\ de mul]imea cea mult\ a
neamurilor, care cu nedreptate vine asupra
lor, ci viteje[te s\ se r\zboiasc\, punându-
[i înaintea ochilor ocara cea f\r\delege
f\cut\ de ei în locul cel sfânt.
17. {i b\taia batjocoritei cet\]i, [i surparea
politiei str\mo[e[ti.
18. C\ aceia întru arme [i întru îndr\znire
n\d\jduiesc< iar noi întru Dumnezeu cel
Atotputernic n\d\jduim, care [i pe cei ce
vin asupra noastr\ [i pe toat\ lumea, într-
o clipeal\ poate s\-i piarz\.
19. {i afar\ de acestea le-a ar\tat lor [i
ap\r\rile cele f\cute str\mo[ilor lor, [i
izbânda cea de pe vremea lui Senaherim,
cum au pierit o sut\ [i optzeci [i cinci de
1274
mii.
20. {i b\taia din Vavilon cea asupra
Galatenilor f\cut\, în ce chip to]i au venit
la b\taie opt mii, cu patru mii de
Machedoneni< iar Machedonenii
tr\gându-se înapoi, cei opt mii pe o sut\ [i
dou\zeci de mii i-au pierdut pentru
ajutorul ce li s-a f\cut lor din cer, [i mult
folos au luat.
21. Cu acestea i-au f\cut pe ei s\ fie cu
bun\ îndr\zneal\, [i pentru lege [i pentru
patrie gata a muri.
22. Deci în patru p\r]i împ\r]ind o[tirea
rânduind [i pe fra]ii s\i pov\]uitori la
fiecare rând, pe Simon [i pe Iosif [i pe
Ionatan, fiec\ruia dintre ei supunând o
mie [i cinci sute.
23. {i înc\ [i pe Eleazar s\ citeasc\ sfânta
carte, [i dându-le semn> cu ajutorul lui
Dumnezeu. Pov\]uind el însu[i rândul cel
dint=i, s-a lovit cu Nicanor.
24. {i ajutându-le lor Atotputernicul au
omorât din vr\jma[i mai mult decât nou\
mii, [i au r\nit [i au ciuntit de m\dulare
cea mai mare parte din tab\ra lui Nicanor,
[i pe to]i i-au silit ca s\ fug\.
25. Iar banii celor ce veniser\ s\-i
cumpere pe ei, i-au luat, [i gonindu-i pe ei
câtva, au încetat oprindu-i vremea.
26. Pentru c\ era înainte de Sâmb\t\,
pentru aceea au încetat a-i goni pe ei mai
mult.
27. Ci luând de la ei armele, [i pr\dându-
i au [ezut Sâmb\t\ pe loc, binecuvântând
[i m\rturisindu-se Domnului, celui ce i-au
mântuit pe ei în ziua aceasta, încep\tur\
de mil\ rânduind lor.
28. Iar dup\ Sâmb\t\, celor neputincio[i
[i v\duvelor [i s\racilor o parte din pr\zi
le-au dat< iar celelalte ei între sine, [i
pruncii lor le-au împ\r]it.
 CARTEA A DOUA A MACAVEILOR
29. {i dup\ ce au f\cut acestea, [i au f\cut
rug\ciune de ob[te, au rugat pe milostivul
Dumnezeu, ca pân\ în sfâr[it s\ fie în pace
cu robii s\i.
30. Dup\ aceea lovind pe cei ce erau cu
Timotei [i cu Vachid, mai mult decât
dou\zeci de mii dintr-în[ii au omorât, [i
înt\ririle cele înalte le-au biruit, [i pr\zi
multe au împ\r]it, întocmai cu sine f\când
p\rta[i [i pe cei neputincio[i [i pe s\raci [i
pe v\duve, înc\ [i pe cei b\trâni.
31. {i culegând armele de la ei, toate cu
socoteal\ le-au pus în locuri bune, iar
celelalte pr\zi le-au adus la Ierusalim.
32. {i au omorât [i pe Filarhin, care era cu
Timotei, c\ era om foarte spurcat, [i multe
necazuri f\cuse Evreilor.
33. {i când a serbat biruin]\ în patrie, pe
Kalisten cel ce a fost ars sfintele por]i, l-au
aprins într-o c\[cioar\ în care fugise, [i
a[a a luat vrednic\ plat\ de credin]a sa cea
rea.
34. Iar prea tic\losul Nicanor, cel ce
adusese o mie de negu]\tori s\ le vânz\
Evrei,
35. Cu ajutorul lui Dumnezeu smerit fiind
de cei ce dup\ p\rere erau ca o nimic,
lep\dându-[i haina cea de m\rire, prin
mare fugind singur a venit în Antiohia
foarte la mare nevoie ajungând pentru
pierderea o[tirii.
36. Iar cel ce a f\g\duit c\ va pl\ti bir
Romanilor din robimea Ierusalimnenilor,
a m\rturisit cum c\ Evreii au pe
Dumnezeu ap\r\tor, [i pentru aceea sunt
Evreii ner\ni]i, c\ci ]ineau legile cele puse
de el mai înainte.
CAP. 9.
Despre ru[inoasa moarte a lui Antioh
[i scrisoarea lui pentru urma[i.
1275
:ntr-aceea[i vreme s-a întâmplat de [i
Antioh s-a întors f\r\ de cinste din
locurile cele dinspre Persida.
2. C\ intrând în ceea ce se cheam\
Persopol, s-a apucat a jefui Biserica, [i a
asupri cetatea, ci alergând mul]imea la
arme, i-au biruit, [i a[a s-a întâmplat de
Antioh cu fuga sc\pând, cu ru[ine s-a
întors.
3. Iar când era el în Ecvatana, a în]eles
cele ce s-a întâmplat lui Nicanor [i celor
ce au fost cu Timotei.
4. {i aprinzându-se de mânie, socotea c\
[i r\utatea celor ce l-au gonit pe el s\ [i-o
izbândeasc\ dinspre Evrei< pentru aceea a
poruncit c\r\u[ului s\ mâne neîncetat, ca
mai curând s\ s\vâr[easc\ c\l\toria,
silindu-l judecata cea cereasc\, c\ci a[a de
cu trufie a zis> mormânt Evreilor voiu face
Ierusalimul îndat\ când voiu sosi acolo.
5. Iar Atotputernicul Domnul
Dumnezeul lui Israil l-a lovit pe el cu ran\
nevindecat\ [i nev\zut\, c\ci cât a sfâr[it
cuvântul l-a apucat pe el nesuferit\ durere
la fica]i [i amare chinuri a celor
dinl\untrul lui.
6. {i foarte cu dreptate, c\ci el cu multe
[i neauzite munci a chinuit cele dinl\untru
ale altora, iar el nicidecum nu a încetat de
la seme]ia sa.
7. Ci înc\ [i de trufie era plin, de mânie
foc suflând asupra Evreilor, [i poruncind
s\ gr\beasc\ cu mergerea, s-a întâmplat de
a c\zut el din car mergând tare, [i cu grea
c\dere c\zând, toate m\dularele trupului
s-au str\mutat.
8. {i celui ce i se p\rea c\ [i peste
valurile m\rii împ\r\]e[te, pentru trufia ce
avea peste firea omeneasc\, [i socotea c\
va pune în cump\n\ mun]ii cei înal]i,
 CARTEA A DOUA A MACAVEILOR
acum smerit fiind pân\ la p\mânt, într-o
n\s\lie se purta, ar\tând c\tre to]i puterea
lui Dumnezeu întru sine.
9. Cât [i din trupul acestui p\gân izvorau
viermi vii, [i tr\ind el în chinuri [i în
dureri c\dea de pe el carnea lui, [i de
putoarea lui toat\ tab\ra se îngreuia
neputând suferi putoarea.
10. {i pe cel ce cu pu]in mai înainte i se
p\rea c\ se atinge de stelele cerului,
nimeni nu-l putea purta pentru greutatea
cea nesuferit\ a putorii.
11. Aici a început fiind r\nit a înceta de la
mul]imea trufiei [i a veni întru cuno[tin]a
sa, pentru b\taia lui Dumnezeu
ad\ugându-i-se durerile.
12. {i nici el singur neputând mai mult a-
[i suferi putoarea sa, aceasta a zis> drept
este a se supune lui Dumnezeu, [i cel ce
este p\mântean s\ nu se asemene lui.
13. {i se ruga spurcatul acesta c\tre
st\pânul cel ce nu voia a-l milui pe el mai
mult, a[a zicând>
14. Cum c\ [i cetatea cea sfânt\ la care se
gr\bea a veni ca s\ o asemene cu
p\mântul, [i s\ o fac\ mormânt, o va zidi
[i o va face slobod\.
15. {i pe Evrei pe care nici de îngropare
nu-i socotea vrednici, ci împreun\ cu
pruncii lor s\-i lepede s\ fie mâncare
p\s\rilor [i hiarelor, pe to]i ace[tia
întocmai cu Atinenii s\-i fac\.
16. {i Biserica cea sfânt\, care mai înainte
o pr\dase, cu frumoase daruri s\ o
împodobeasc\, [i sfintele vase toate cu
mult mai multe s\ le întoarc\, [i
cheltuielile care sunt de lips\ la jertfe, din
veniturile lui s\ se dea.
17. Afar\ de acestea, cum c\ [i el se va
face Evreu [i va merge în tot locul cel
locuit de oameni, m\rturisind puterea lui
1276
Dumnezeu.
18. Iar durerile nicidecum nu încetau,
pentru c\ venise asupra lui judecata cea
dreapt\ a lui Dumnezeu, [i
dezn\d\jduindu-se despre sine, a scris
Evreilor carte cu rug\ciune, într-acest
chip>
19. Bunilor Evrei cet\]enilor bucurie
mult\ [i s\n\tate [i fericire, împ\ratul [i
pov\]uitorul o[tirilor Antioh.
20. De sunte]i s\n\to[i împreun\ cu
pruncii vo[tri [i ale voastre dup\ voia
voastr\ sunt, foarte bine ne pare
mul]umind prea marelui Dumnezeu celui
din cer, întru care n\d\jduiesc.
21. {i eu bolnav z\când, de cinstea [i de
bun\ inima voastr\, cu dragoste îmi aduc
aminte, întorcându-m\ de la locurile cele
de la Persida [i c\zând în boal\ grea, de
lips\ am socotit a fi, ca s\ grijesc de
folosul cel de ob[te al tuturor.
22. Nu dezn\d\jduindu-m\ de mine, ci
mare n\dejde având, c\ voiu sc\pa de
boal\.
23. {i aducându-mi aminte c\ [i tat\l meu,
pe vremile în care s-a r\zboit în locurile
cele de sus, a ar\tat pe cel ce va fi dup\ el.
24. C\ de se va întâmpla ceva f\r\ de
n\dejde, sau de se va vesti ceva cu greu, s\
[tie cei din ]\ri cui s-a l\sat împ\r\]ia [i s\
nu se tulbure.
25. Afar\ de acestea, pe puternicii cei de
aproape [i pe vecinii împ\r\]iei, care
p\zesc vremile a[teptând s\ vaz\ ce se va
întâmpla, am pus împ\rat pe fiul meu
Antioh, pe care de multe ori când umbla
prin ]\rile cele de sus la cei mai mul]i
dintre voi, îl adeveream [i-l înt\ream, [i
am scris [i lui cele ce mai jos sunt scrise.
26. Deci v\ îndemn [i v\ rog pe voi, ca
aducându-v\ aminte de facerile de bine
 CARTEA A DOUA A MACAVEILOR
cele de ob[te [i deosebi, fiecare s\
p\zeasc\ credin]a c\tre mine [i c\tre fiul
meu.
27. C\ bun\ n\dejde am, cum c\ el cu
blânde]e [i cu iubire de oameni, urmând
voia mea, va petrece cu voi.
28. A[a ucig\torul acela de oameni [i
hulitorul foarte rele chinuri p\timind, [i
precum el altora a f\cut în str\in\tate în
mun]i, cu prea tic\loas\ moarte [i-a sfâr[it
via]a.
29. {i i-a adus trupul Filip tovar\[ul lui,
care temându-se de Antioh fiul lui, s-a dus
în Eghipet la Ptolomeu Filomitor.
CAP. 10.
Cur\]irea Bisericii [i marea biruin]\
împotriva Edomitenilor [i asupra lui
Timotei.
Iar Macavei [i cei ce erau cu el
pov\]uindu-i Domnul, au luat Biserica [i
cetatea.
2. Iar jertfelnicele de prin târg, care le
f\cuser\ cei de alt neam [i capi[tile, le-au
stricat.
3. {i cur\]ind Biserica, alt jertfelnic au
f\cut [i înfierbântând pietre, [i foc din ele
luând, dup\ ce au fost trecut doi ani [i [ase
luni, au adus jertf\ [i t\mâie [i lumini [i au
f\cut punerea înainte a pâinilor.
4. {i dup\ ce au f\cut acestea, plecându-
se cu fa]a la p\mânt, s-au rugat Domnului
ca s\ nu mai caz\ întru r\ut\]i ca acestea,
ci de vor [i p\c\tui cândva, el s\-i certe cu
mil\, [i s\ nu-i dea neamurilor celor
hulitoare [i varvare.
5. Iar în ziua în care cei de alt neam au
fost spurcat Biserica, s-a întâmplat de
tocmai într-acea zi s-a f\cut cur\]irea, în
dou\zeci [i cinci ale aceleia[i luni, care
1277
este Haselev.
6. {i cu veselie au ]inut opt zile în chipul
praznicului corturilor, aducându-[i
aminte, cum cu pu]in\ vreme mai înainte
s\rb\toarea corturilor o au f\cut în mun]i
[i în pe[teri ca hiarele p\scând.
7. Pentru aceea stâlp\ri [i ramuri
frumoase, înc\ [i finici având, laude dau
celui ce bine au sporit a se cur\]i locul lui.
8. {i a poruncit cu porunc\ de ob[te, [i
cu rânduial\ la tot neamul evreiesc, ca din
an în an s\ ]in\ zilele acestea.
9. Iar sfâr[itul lui Antioh, care s-a numit
Epifan, a[a a fost.
10. {i acum cele ce s-a întâmplat în
vremea lui Eupator Antioh, fiul
spurcatului Antioh, vom ar\ta pe scurt
spunând relele, care s-au întâmplat din
r\zboaie.
11. C\ acesta, dup\ ce s-a f\cut împ\rat, a
pus mai mare peste lucrurile împ\r\]iei pe
oarecare Lisie, care fusese pov\]uitor mai
mare peste Kilo-Siria [i Finichia.
12. C\ Ptolomeu, care se chema Macron,
a voit s\ ]in\ dreptate c\tre Evrei, pentru
nedreptatea ce li s-a fost f\cut lor, [i se
nevoia s\ tr\iasc\ în pace cu ei.
13. Ci pentru aceasta a fost pârât de
prieteni c\tre Eupator, [i de multe ori
auzind numindu-se vânz\tor, pentru c\ a
p\r\sit Chiprul, care Filomitor l-a fost
încredin]at lui, [i a trecut la Antioh Epifan,
nici st\pânie de bun neam având, de voie
rea otr\vindu-se pe sine, a murit.
14. Iar Gorghie dup\ ce s-a f\cut mai
mare peste locurile acestea, adunând
o[tire str\in\, adeseori da r\zboi asupra
Evreilor.
15. {i împreunându-se cu ace[tia [i
Idumei, care ]ineau cet\]i tari, nec\jeau pe
Evrei, [i pe cei fugi]i de la Ierusalim
 CARTEA A DOUA A MACAVEILOR
primindu-i, cerca s\ se apuce de r\zboi.
16. Iar cei ce erau cu Macavei f\când
rug\ciune, [i rugându-se lui Dumnezeu,
ca s\ le fie într-ajutor, au n\v\lit asupra
cet\]ilor Idumeilor.
17. Care viteje[te lovindu-le, au luat
locurile, [i au f\cut izbând\ asupra tuturor
celor ce de pe zid dau r\zboi, [i pe cei ce
le veneau înainte i-au junghiat, [i au
omorât nu mai pu]in decât dou\zeci de
mii.
18. {i fugind unii nu mai pu]in decât nou\
mii, în dou\ turnuri foarte tari, care aveau
toate cele de lips\.
19. Iar Macavei l\sând pe Simon [i pe
Iosif, înc\ [i pe Zaheu [i pe câ]iva, care
erau cu el, ca s\-i înconjure pe ei, [i s\ dea
r\zboi asupra lor, el s-a dus la locurile cele
mai de lips\.
20. Iar cei ce erau cu Simon iubind
argintul, de oarecare din cei din turnuri s-
au am\git cu bani, [i [aptezeci de mii
drahme de argint luând, au l\sat pe
oarecare de au sc\pat.
21. {i în[tiin]ându-se Macavei de lucrul
ce s-a f\cut, adunând pe pov\]uitorii
poporului, i-a certat pe ei, pentru c\ cu
argint au vândut pe fra]i, l\sând pe
vr\jma[i asupra lor.
22. Deci pe ace[ti vânz\tori i-au omorât,
[i îndat\ au luat cele dou\ turnuri.
23. {i cu armele toate în mâini sporindu-
se, au pierdut într-acele dou\ turnuri mai
mult decât dou\zeci de mii.
24. Iar Timotei cel ce mai înainte a fost
biruit de Evrei, adunând o[tiri str\ine
multe foarte, [i nu pu]in\ c\l\rime din
Asia, a venit s\ robeasc\ Iudeea.
25. Iar Macavei [i cei ce erau cu el,
apropiindu-se el, se ruga Domnului,
pres\rându-[i capul cu ]\rân\, [i
1278
încingându-[i mijloacele cu saci.
26. {i c\zând la p\mânt înaintea altarului,
s-au rugat s\ le fie lor blând< [i vr\jma[ilor
lor s\ fie vr\jma[, [i celor potrivnici s\ se
împotriveasc\, precum zice legea.
27. {i dup\ rug\ciune luând armele, au
ie[it din cetate departe, [i apropiindu-se de
vr\jma[i, au st\tut.
28. {i când a r\s\rit soarele, s-au lovit
amândou\ p\r]ile, ace[tia având cheza[ de
bun\ norocire [i de biruin]\, fapta bun\ [i
sc\parea cea spre Domnul< iar aceia
pov\]uitor r\zboiului punându-[i mânia.
29. {i când tare se b\teau, s-au ar\tat
vr\jma[ilor din cer cinci b\rba]i str\luci]i,
c\l\ri pe cai cu frâne de aur, care
pov\]uiau pe Evrei.
30. Dintru care doi luând pe Macavei în
mijloc [i acoperindu-l cu armele lor, îl
p\zeau nev\t\mat< iar asupra vr\jma[ilor
aruncau s\ge]i [i tr\snete, deci înv\luindu-
se pentru c\ nu vedeau [i tulburându-se se
t\iau.
31. {i s-au omorât dou\zeci de mii [i cinci
sute de pedestra[i, [i [ase sute de c\l\re]i.
32. Iar Timotei a fugit la Gazara cetate
tare, peste care era mai mare Hereu.
33. Iar cei ce erau cu Macavei, veseli au
[ezut împrejurul cet\]ii aceleia patru zile.
34. Iar cei dinl\untru n\d\jduind întru
t\ria cet\]ii, foarte mult blestemau [i
cuvinte necuvioase aruncau.
35. {i când s-a luminat ziua a cincea,
dou\zeci de voinici din cei ce erau cu
Macavei mâniindu-se pentru blestemuri,
b\rb\te[te au n\v\lit la zid, [i cu mânie
s\lbatic\ suindu-se, pe tot care era înainte
îl t\ia.
36. A[ijderea [i al]ii suindu-se asupra
celor dinl\untru, au dat foc turnurilor, [i
aprinzând focuri, de vii au ars pe
 CARTEA A DOUA A MACAVEILOR
blestem\torii aceia.
37. Iar al]ii au t\iat por]ile, [i primind
înl\untru cealalt\ tab\r\, au luat cetatea< [i
pe Timotei, care se ascunsese într-o
groap\, l-au omorât, [i pe Hereu fratele
acestuia [i pe Apolofani.
38. {i dup\ ce au f\cut acestea, cu laude [i
cu m\rturisiri au binecuvântat pe Domnul,
cel ce mult bine au f\cut lui Israil, [i i-au
dat lui biruin]\.
CAP. 11.
Iuda omoar\ o[tirea lui Lisie< Lisie
face pace între Iuda [i între împ\ratul.
Iar dup\ pu]in\ vreme Lisie, care era
epitrop împ\ratului [i rudenie [i ispravnic
peste trebi, foarte greu sup\rându-se
pentru lucrul acesta ce s-a f\cut,
2. A adunat aproape de optzeci de mii [i
toat\ c\l\rimea, [i a venit asupra Iudeilor,
gândind s\ fac\ cetatea l\ca[ Elinilor.
3. {i Biserica cu bani s\ o vânz\ ca [i
celelalte capi[ti ale p\gânilor, [i arhieria în
tot anul s\ o vânz\.
4. {i nicidecum gândind de puterea lui
Dumnezeu, ci seme]indu-se cu zecile de
mii de pedestra[i, [i cu miile de c\l\re]i [i
cu optzeci de elefan]i.
5. Deci intrând în Iudeea [i apropiindu-
se la Vitsura, care era în loc tare [i departe
de Ierusalim ca la cinci stadii, o b\tea.
6. Iar dac\ au în]eles cei ce erau cu
Macavei c\ bate el cet\]ile, cu plângere [i
cu lacrimi se rugau Domnului împreun\
cu tot poporul, ca s\ trimit\ Înger bun spre
mântuirea lui Israil.
7. {i Macavei întâi luând armele, a
îndemnat pe ceilal]i s\ stea împreun\ cu el
la primejdii [i s\ ajute pe fra]ii s\i.
8. {i împreun\ cu osârdie pornind, [i la
1279
Ierusalim fiind ei, s-a ar\tat un c\l\re] cu
hain\ alb\ mergând înaintea lor [i cu arme
de aur sclipind.
9. {i to]i împreun\ au binecuvântat pe
milostivul Dumnezeu, [i s-au înt\rit cu
inimile, nu numai asupra oamenilor, ci [i
asupra hiarelor s\lbatice [i zidurilor de
fier, gata fiind a n\v\li.
10. Deci apropiindu-se cu bun\ rânduial\,
având ajutor pe Domnul cel din cer, care
se milostivea spre ei.
11. {i ca ni[te lei n\v\lind asupra
vr\jma[ilor, au a[ternut din ei unsprezece
mii [i o mie [i [ase sute de c\l\re]i.
12. {i pe to]i i-au întors în fug\ [i mai
mul]i dintre ei r\ni]i goi au sc\pat, [i
însu[i Lisie cu ru[ine fugind, a sc\pat.
13. {i pentru c\ nu era f\r\ de minte,
socotind întru sine sc\derea ce i s-a f\cut
lui, [i socotind cum c\ Evreii sunt
nebirui]i, pentru c\ Atotputernicul
Dumnezeu le ajut\ lor,
14. Trimi]ând la ei, a f\g\duit cum c\
toate cele drepte le va primi, [i cum c\ [i
pe împ\ratul îl va pleca ca s\ le fie lor
prieten.
15. {i a ascultat Macavei de rug\ciunile
lui Lisie, întru toate purtând grij\ de cele
de folos< c\ci câte a dat Macavei lui Lisie
prin scrisori despre Evrei, împ\ratul le-a
îng\duit.
16. Iar c\r]ile cele scrise de la Lisie
Evreilor, într-acest chip erau> Lisie
mul]imii Evreilor, bucurie.
17. Ioan [i Avesalom, pe care voi i-a]i
trimis, dând scrisorile cele de la voi, au
cerut ca cele scrise într-însele s\ le
plinesc.
18. Deci câte se c\deau a se ar\ta
împ\ratului, am ar\tat, [i cele ce s-au
întâmplat le-a iertat.
 CARTEA A DOUA A MACAVEILOR
19. Deci de ve]i p\zi bun\voin]a întru
lucruri, [i de aici înainte m\ voiu nevoi a
m\ face pricin\ vou\ de bun\t\]i.
20. {i pentru acestea am poruncit [i
acestora [i celor de la mine trimi[i, pe
am\nuntul s\ vorbeasc\ cu voi.
21. Fi]i s\n\to[i. Anul o sut\ [i patruzeci
[i opt, a lunii lui Dioscorintie, ziua a
dou\zeci [i patra.
22. Iar cartea împ\ratului cuprindea într-
acest chip> împ\ratul Antioh fratelui Lisie,
bucurie.
23. Dup\ ce tat\l nostru s-a mutat între
dumnezei, vrând noi ca cei dintru
împ\r\]ia noastr\ s\ fie netulbura]i întru a
lor purtare de grij\,
24. Auzind cum c\ Iudeii nu au voit a
asculta de tat\l meu, ca s\ treac\ la
obiceiurile eline[ti, ci mai bine voiesc s\-
[i ]in\ legea lor, pentru aceea se roag\ de
noi, ca s\-i îng\duim s\-[i ]in\ legea lor.
25. Deci voind noi, ca [i neamul acesta s\
fie f\r\ de tulburare, am judecat ca [i
Biserica s\ li se întoarc\ lor, [i s\ petreac\
dup\ obiceiurile str\mo[ilor lor.
26. Drept aceea bine vei face de vei
trimite la ei, [i le vei da dreapta, ca [tiind
voia noastr\ s\ fie cu inim\ bun\, [i veseli
s\-[i ispr\veasc\ lucrurile lor.
27. Iar cartea împ\ratului, care a scris
c\tre neamul Iudeilor, într-acest chip era>
împ\ratul Antioh, b\trânimii Iudeilor [i
celorlal]i Iudei, bucurie.
28. De sunte]i s\n\to[i, sunte]i precum
voim, [i noi suntem s\n\to[i.
29. Ar\tatu-ne-a nou\ Menelau, cum c\
voi voi]i a merge [i a fi la ale voastre.
30. Drept aceea celor ce vor merge pân\
în treizeci de zile ale lunii lui Csantic, le
d\m bun\ volnicie.
31. Ca Iudeii s\-[i ]in\ bucatele [i legile
1280
lor ca [i mai înainte, [i nimeni dintre ei
nici o nevoie s\ nu aib\ pentru cele ce prin
ne[tiin]\ s-au f\cut.
32. {i am trimis [i pe Menelau s\ v\
mângâie pe voi.
33. Fi]i s\n\to[i. Anul o sut\ [i patruzeci
[i opt, în cincisprezece zile ale lunii lui
Csantic.
34. Trimis-au [i Romanii la ei carte a[a
scris\> CVINT Memie, [i Tit Manilie
b\trânii Romanilor, poporului Iudeilor,
bucurie.
35. Cele ce Lisie ruda împ\ratului v-a
îng\duit vou\, [i noi le îng\duim.
36. Iar pentru cele ce a judecat s\ se aduc\
la împ\ratul, trimite]i pe cineva îndat\,
care s\ vaz\ despre acestea, ca s\ a[ez\m
precum se cuvine vou\, c\ noi venim la
Antiohia.
37. Drept aceea gr\bi]i, [i trimite]i pe
careva, ca [i noi s\ [tim ce voi]i.
38. Fi]i s\n\to[i. Anul o sut\ [i patruzeci
[i opt, zile cincisprezece, ale lunii lui
Csantic.
CAP. 12.
Biruin]ele lui Iuda Macaveul. Iuda
b\tând multe cet\]i [i învingând pe
neamuri primprejur< mare învingere
face asupra lui Gorghie [i a lui
Timotei< iar c\zând [i unii dintre
Evrei, care aduseser\ daruri la idoli,
Iuda rânduie[te s\ se aduc\ jertfe
pentru dân[ii.
Dup\ ce s-au f\cut leg\turile acestea,
Lisie s-a dus la împ\ratul< iar Evreii
petreceau întru lucrarea p\mântului.
2. Îns\ pov\]uitorii o[tirilor cei ce erau
pe locurile acelea> Timotei [i Apolonie al
lui Gheneu, înc\ [i Ieronim [i Dimofon, [i
 CARTEA A DOUA A MACAVEILOR
afar\ de ace[tia Nicanor mai marele
Kiprului, nu-i l\sau pe ei s\ petreac\ în
pace [i în lini[te.
3. {i Iopienii r\utate ca aceasta au f\cut,
c\ au îndemnat pe Evreii, care locuiau cu
ei, ca împreun\ cu muierile [i cu pruncii
s\ intre în cor\biile cele g\tite de ei, ca [i
cum nici o vr\jm\[ie nu ar fi între ei.
4. Deci dup\ r\spunsul cel de ob[te al
cet\]ii, au ascultat [i ei, vrând ca s\ fie în
pace, [i neavând nici o b\nuial\, [i
mergând cu cor\biile i-au înecat, fiind ei
nu mai pu]in ca la dou\ sute.
5. Iar în]elegând Iuda r\utatea ce s-a
f\cut celor din neamul s\u, poruncind
b\rba]ilor celor ce erau cu sine,
6. {i chemând pe judec\torul cel drept
Dumnezeu, a mers asupra ucig\torilor
fra]ilor s\i, [i a aprins noaptea limanul, [i
cor\biile le-a ars [i pe cei ce fugiser\
acolo, i-a omorât.
7. {i ora[ul fiind închis, s-a întors ca s\
vin\ a doua oar\, [i toat\ politia Iopienilor
de tot s\ o dezr\d\cineze.
8. {i în]elegând cum c\ [i cei din Iamnia
vreau s\ fac\ asemenea Iudeilor celor ce
locuiau la ei,
9. {i n\v\lind asupra Iamnitenilor
noaptea, a aprins vadul cu cor\biile, cât se
vedea str\lucirea fl\c\rii în Ierusalim,
departe de dou\ sute [i patruzeci de stadii
fiind.
10. {i de acolo mergând nou\ stadii, [i
f\când c\l\torie asupra lui Timotei, au
n\v\lit Aravii asupra lui, nu mai pu]in de
cinci mii [i cinci sute c\l\re]i.
11. {i f\cându-se r\zboi tare, [i cu
ajutorul lui Dumnezeu biruind cei ce erau
cu Iuda, [i împu]inându-se Aravii
Nomadii s-au rugat de Iuda s\ le dea lor
dreapta, f\g\duind c\ îi vor da dobitoace,
1281
[i întru celelalte îi vor folosi.
12. Iar Iuda socotind cu adev\rat c\ întru
multe îi vor fi de folos, le-a dat pace, [i
primind dreptele s-au dus la corturile lor.
13. {i au n\v\lit [i asupra unei cet\]i cu
pod tare [i cu ziduri înconjurat\, în care
multe feluri de neamuri locuiau, c\reia
numele îi era Caspin.
14. Iar cei dinl\untru n\d\jduind în t\ria
zidurilor [i în mul]imea bucatelor ce ;[i
strânseser\, mai moale se purtau suduind
pe cei ce erau cu Iuda, [i blestemându-i [i
gr\ind cele ce nu se cuvin.
15. Iar cei ce erau cu Iuda chemând pe
Puternicul lumii cel mare, care f\r\ de
berbeci [i f\r\ unelte au surpat zidurile
Ierihonului, pe vremile lui Isus, au n\v\lit
ca ni[te hiare asupra zidului.
16. {i cu voia lui Dumnezeu luând
cetatea, nepovestit\ junghiere au f\cut, cât
lacul cel de lâng\ cetate, care de dou\
stadii era de lat, plin de curgerea sângelui
se vedea.
17. {i de acolo mergând [apte sute [i
cincizeci de stadii, au sosit în Haraca la
cei ce se zic Iudei Tuvieni.
18. Ci pe Timotei nu l-a apucat în locurile
acelea, care f\r\ de nici o isprav\ s-a fost
întors de la locurile acelea, l\sând paz\ de
o[tire întru oarecare loc foarte tare.
19. Iar Dositei [i Sosipatru din
pov\]uitorii cei ce erau cu Macavei,
mergând au omorât pe p\zitorii cei l\sa]i
de Timotei mai mul]i decât zece mii de
b\rba]i.
20. Iar Macavei punându-[i în rând o[tirea
sa, i-a pus pe ei peste cete, [i a plecat
asupra lui Timotei, care avea cu sine o sut\
[i dou\zeci de mii de pedestra[i [i o mie [i
cinci sute de c\l\re]i.
21. Deci în]elegând Timotei de venirea lui
 CARTEA A DOUA A MACAVEILOR
Iuda, a trimis muierile [i pruncii [i cealalt\
avere la locul ce se chema Carnion, pentru
c\ foarte anevoie se putea înconjura, [i nu
lesne putea a se apropia el pentru
strâmtoarea tuturor locurilor.
22. Deci mai întâi ivindu-se ceata lui Iuda,
s-au îngrozit vr\jma[ii, [i s-au înfrico[at
de fa]a celui ce toate le vede, [i s-au pornit
a fugi, care cum putea, încât de multe ori
ei dintre ei s-au fost v\t\mând, [i cu
ascu]iturile s\biilor s-au fost t\ind.
23. Iar Iuda gonindu-i foarte tare, t\ind pe
spurca]ii aceia, a omorât ca la vreo treizeci
de mii de b\rba]i.
24. Iar Timotei a c\zut dinspre partea lui
Dositei [i a lui Sosipatru, [i se ruga cu
multe rug\ciuni s\-l slobozeasc\ viu,
pentru c\ pe ai multora din Iudei p\rin]i [i
fra]i îi avea, care vor fi uita]i de va pieri el.
25. {i cu multe legându-se el înaintea lor,
cum c\ pe to]i aceia nev\t\ma]i îi va
întoarce, l-a slobozit pe el, pentru
mântuirea fra]ilor.
26. Iar Iuda mergând asupra Carnului, [i
asupra Atargationului, a omorât dou\zeci
[i cinci de mii de oameni.
27. {i dup\ fuga [i pierderea acestora, a
t\b\rât Iuda asupra Efronului, care era
cetate tare, întru care locuia Lisie [i
mul]ime de tot felul de neamuri< iar
înaintea zidurilor stau voinici b\rba]i, care
viteje[te se b\teau, acolo arme multe [i
s\ge]i erau puse.
28. Ci chemând pe cel Puternic, care cu
t\rie zdrobe[te puterea vr\jma[ilor, a luat
cetatea sub mâinile sale, [i din cei ce erau
înl\untru, a omorât ca vreo dou\zeci [i
cinci de mii.
29. {i mergând de acolo, a n\v\lit asupra
cet\]ii Schitilor, care era departe de
Ierusalim [ase sute de stadii.
1282
30. Iar Evreii cei ce locuiau acolo,
m\rturisind dragostea, care aveau c\tre ei
Schitipolitenii, [i cum c\ [i în vremile cele
nenorocite, blânzi le-au fost lor,
31. Mul]umindu-le lor, i-au îndemnat, ca
[i de aici înainte s\ fie buni cu neamul, [i
au venit la Ierusalim, când se apropia
s\rb\toarea s\pt\mânilor.
32. Iar dup\ praznicul cincizecimii, au
pornit asupra lui Gorghie mai marele
Idumeei.
33. {i au ie[it cu trei mii de pede[tri [i cu
patru sute de c\l\re]i.
34. {i b\tându-se, s-a întâmplat de au
c\zut pu]ini din Iudei.
35. Iar oarecare Dositei dintre ai lui
Vachinor, c\l\re] [i b\rbat tare, a prins pe
Gorghie, [i ]inându-l de ve[mânt îl aducea
pe el viteje[te, vrând viu pe blestematul
acela s\-l aduc\ rob< iar unul din c\l\re]ii
Trachilor venind asupr\-i [i lovindu-l
peste um\r, Gorghie a sc\pat în Marisa.
36. Iar cei ce erau cu Esdrin mai mult
b\tându-se [i ostenindu-se, Iuda a chemat
pe Domnul s\-i fie ajutor [i pov\]uitor
r\zboiului.
37. Începând cu glas p\rintesc [i cu
cânt\ri strigând, [i glas în\l]ând, f\r\ de
veste a n\v\lit asupra o[tirilor lui Gorghie,
[i i-a înfrânt.
38. Iar Iuda luând o[tirea s-a dus în
Cetatea Odolam, [i sosind ziua a [aptea, s-
a cur\]it dup\ obicei, [i a petrecut acolo
ziua Sâmbetei.
39. Iar a doua zi au venit cei ce erau cu
Iuda, precum s-a fost rânduit, ca s\ ridice
trupurile celor omorâ]i, [i s\ le a[eze cu
rudeniile ;n p\rinte[tile mormânturi.
40. {i a aflat sub hainele fiec\ruia din cei
mor]i lucruri sfin]ite idolilor Iamniei, de
care oprea legea pe Iudei, [i tuturor v\dit
 CARTEA A DOUA A MACAVEILOR
lucru a fost, cum c\ pentru aceast\ pricin\
au c\zut ace[tia.
41. {i to]i binecuvântând pe Judec\torul
cel drept, pe Domnul, cel ce arat\ cele
ascunse.
42. {i întorcându-se la rug\ciuni, s-au
rugat pentru p\catul ce s-a f\cut, ca de tot
s\ se [tearg\. Iar viteazul Iuda a îndemnat
mul]imea ca s\ se p\zeasc\ pe sine f\r\ de
p\cat, v\zând cu ochii cele ce s-au f\cut
pentru p\catul celor ce mai înainte au
c\zut.
43. {i f\când g\tire dup\ num\rul
b\rba]ilor, dou\ mii de drahme de argint a
trimis în Ierusalim, s\ aduc\ jertf\ pentru
p\cat, foarte bine [i cuvios socotind de
învierea mor]ilor.
44. C\ de nu ar fi avut n\dejde cum c\ vor
învia cei ce mai înainte au fost c\zut,
de[ert [i de râs lucru ar fi a se ruga pentru
cei mor]i.
45. {i a v\zut cum c\ celor ce cu bun\
cucernicie au adormit, foarte bun dar le
este pus.
46. Drept aceea, sfânt [i cucernic gând a
fost, c\ a f\cut cur\]enie pentru cei mor]i,
ca s\ se slobozeasc\ de p\cat.
CAP. 13.
Despre moartea lui Menelau [i despre
pacea lui Antioh cu Iuda.
În anul o sut\ [i patruzeci [i nou\ au
în]eles cei ce erau cu Iuda, cum c\ vine
Antioh Eupator cu mul]ime asupra Iudeei.
2. {i împreun\ cu el Lisie epitropul, care
era mai mare peste trebi, fiecare având
o[tire elineasc\ pedestra[i o sut\ [i zece
mii, [i c\l\re]i cinci mii [i trei sute, [i
elefan]i dou\zeci [i doi, [i care purt\toare
de seceri trei sute.
1283
3. {i s-a amestecat cu ei [i Menelau, [i
cu mult\ în[el\ciune îndemna pe Antioh,
nu de mântuirea patriei gândind, ci
n\d\jduind c\ îl va pune c\petenie.
4. Ci Împ\ratul împ\ra]ilor a înt\râtat
mânia lui Antioh asupra celui p\c\tos, [i
ar\tând Lisie cum c\ acesta este pricina
tuturor r\ut\]ilor, a poruncit precum este
obiceiul într-acel loc, s\-l piarz\ ducându-
l în Veria.
5. {i era în locul acela un turn de
cincizeci de co]i de înalt plin de cenu[\, [i
acesta avea o unealt\ cu me[te[ug f\cut\
de se pleca în toate p\r]ile [i aluneca în
cenu[\.
6. Aicea se aruncau to]i cei ce erau furi
de cele sfinte, sau [i cu alte r\ut\]i mari
vinova]i.
7. Cu aceast\ moarte s-a întâmplat a
muri cel f\r\delege Menelau, nici
îngrop\ciune aflând.
8. Foarte cu dreptate, fiindc\ multe
p\cate f\cuse asupra jertfelnicului, a
c\ruia focul [i cenu[a erau curate, în
cenu[\ a luat moarte.
9. Iar împ\ratul cu gândurile prea varvar
venea, ca mai rele s\ fac\ Iudeilor, decât
în zilele tat\lui s\u s-au f\cut.
10. {i în]elegând Iuda acestea, a poruncit
poporului, ziua [i noaptea s\ se roage
Domnului, ca precum de alte ori, a[a [i
acum s\ ajute.
11. Celor ce de lege [i de patrie [i de
sfânta Biseric\ vor s\ se lipseasc\, [i pe
poporul, care atunci pu]in a r\suflat, s\
nu-l lase s\ fie supus neamurilor celor
hulitoare.
12. {i to]i împreun\ f\când aceasta, [i
rugând pe milostivul Dumnezeu cu
plângere [i cu ajunuri [i cu c\dere pe fa]a
sa ;n trei zile neîncetat, i-a mângâiat pe ei
 CARTEA A DOUA A MACAVEILOR
Iuda, [i le-a poruncit s\ se g\teasc\.
13. Iar Iuda împreun\ cu cei mai b\trâni s-
a sf\tuit, ca mai înainte de ce va intra
o[tirea împ\ratului în Iudeea, [i vor birui
cetatea, s\ le ias\ înainte, [i cu ajutorul
Domnului s\ aleag\ lucrul.
14. Deci dându-se purt\rii de grij\ celui
ce au f\cut lumea, [i îndemnând pe cei ce
erau cu el ca b\rb\te[te s\ se nevoiasc\
pân\ la moarte pentru legi, pentru
Biseric\, pentru cetate, pentru patrie [i
pentru politie, [i a pus tab\ra împrejurul
Modinului.
15. {i dând la ai s\i semnalul> biruin]a lui
Dumnezeu, cu voinici preabuni ale[i a
lovit noaptea tab\ra asupra cur]ii
împ\r\te[ti, [i a omorât ca la vreo patru
mii de b\rba]i, [i pe cel ce era mai mare
peste elefan]i cu to]i ai s\i.
16. Mai pe urm\ dup\ ce a umplut tab\ra
de fric\ [i de tulburare, s-a întors cu bine.
17. Iar aceasta s-a f\cut când se lumina de
ziu\, ajutându-i lui acoperirea Domnului.
18. Iar împ\ratul îndat\ cum a gustat
îndr\znirea Iudeilor, cu me[te[ug a ispitit
locurile.
19. {i apropiindu-se asupra Vitsurei, care
era paz\ tare a Iudeilor, se biruia, se b\tea
[i sc\dea.
20. Iar Iuda celor dinl\untru le trimitea
cele de lips\.
21. Iar oarecare Rodocos din tab\ra
Iudeilor a spus vr\jma[ilor tainele, [i
cercându-se s-a prins [i s-a închis.
22. Iar împ\ratul a doua oar\ a avut
cuvânt cu cei ce erau în Vitsura, [i dreapta
dându-le s-a dus, [i s-a lovit cu cei ce erau
cu Iuda, [i a fost biruit.
23. Deci în]elegând cum c\ s-ar fi sculat
asupr\-i la Antiohia, Filip, pe care îl l\sase
mai mare peste lucruri, s-a tulburat, [i
1284
rugându-se de Iudei s-a supus lor, [i a jurat
pe toate cele drepte, [i împ\cându-se a
adus jertf\, [i a cinstit Biserica, [i locul l-
a miluit.
24. {i pe Macavei l-a îmbr\]i[at, [i l-a
l\sat mai mare de la Ptolomaida pân\ la
domnia Gherinenilor.
25. {i de acolo a venit la Ptolomaida, iar
Ptolomaidenilor greu le p\rea pentru
tocmelile împ\ciuirii aceleia, mâniindu-
se, ca nu cumva s\ strice Iudeii leg\tura.
26. Atunci a intrat în divan Lisie, [i a spus
tot lucrul, [i i-a a[ezat [i i-a potolit [i i-a
f\cut cu voie bun\, dup\ aceea s-a întors la
Antiohia< a[a a fost purcederea [i
întoarcerea împ\ratului.
CAP. 14.
Necredin]a lui Nicanor< ascunderea lui
Iuda [i moartea vitejeasc\ a lui Razia.
Iar dup\ trecere de trei ani a în]eles Iuda [i
cei ce erau cu el, cum c\ Dimitrie al lui
Seleuc trecând prin vadul Tripoliei, a venit
cu mul]ime tare [i cu cor\bii.
2. {i a cuprins ]\ri, omorând pe Antioh [i
pe Lisie epitropul lui.
3. Iar oarecare Alchim, care fusese
arhiereu, [i de bun\voie se spurcase în
vremile amestec\turii, socotind c\ nici
într-un chip nu este lui mântuire, nici mai
mult intrare la sfântul jertfelnic,
4. A venit la împ\ratul Dimitrie în anul o
sut\ [i cincizeci [i unu, aducându-i lui
coroan\ de aur [i finic, [i afar\ de acestea
[i flori, care se p\reau a fi ale Bisericii, [i
în ziua aceea a avut lini[te.
5. {i aflând vreme bun\ nebuniei sale,
chemându-l Dimitrie la sfat, [i întrebându-
l, cu ce voie [i sfat se afl\ Evreii?
6. El la acestea a r\spuns> Evreilor, care
 CARTEA A DOUA A MACAVEILOR
se cheam\ Asidei, pe care îi pov\]uie[te
Iuda Macaveul, le place a avea r\zboi, [i
se împerecheaz\, [i nu las\ s\ aib\
împ\r\]ia pace.
7. Pentru aceea [i eu lipsit de m\rirea cea
p\rinteasc\, adic\ de arhierie, am venit
acum aici.
8. :ntâi> foarte bine gândind de cele ce se
cuvin împ\ratului, iar a doua pentru binele
cet\]enilor mei socotind, c\ci cu r\utatea
celor ce mai înainte i-am zis, tot neamul
nostru mult se asupre[te.
9. Deci fiecare dintr-acestea
cunoscându-le tu o împ\rate, fie-]i mil\ de
]ar\ [i de neamul nostru cel ce primprejur
st\, [i-l ajut\ pentru iubirea de oameni,
care ai c\tre to]i.
10. C\ pân\ va fi Iuda, nu este cu putin]\
s\ fie lucrurile în pace.
11. {i dup\ ce a zis el unele ca acestea,
îndat\ ceilal]i prieteni având vr\jm\[ie
asupra lui Iuda, mai mult au a]â]at pe
Dimitrie.
12. Deci Dimitrie îndat\ chemând pe
Nicanor, care era mai mare peste elefan]i,
[i f\cându-l pov\]uitor peste Iudeea, l-a
trimis acolo.
13. Dându-i porunci, ca [i pe Iuda s\-l
omoare, [i pe cei ce sunt cu el s\-i
risipeasc\, [i s\ pun\ pe Alchim arhiereu
Bisericii celei prea mari.
14. Iar neamurile, care din Iudeea fugiser\
de Iuda, ca turmele se amestecau cu
Nicanor, nenorocirile [i primejdiile
Iudeilor ale sale norociri p\rându-le a fi.
15. Iar auzind de venirea lui Nicanor [i de
adunarea neamurilor, pres\rându-se cu
p\mânt, s-a rugat celui ce pân\ în veac au
întemeiat pe poporul s\u, [i cel ce pururea
ar\tat au ap\rat partea sa.
16. {i poruncind pov\]uitorul, îndat\ a
1285
purces de acolo, [i s-au lovit cu ei la satul
Dessau.
17. Iar Simon fratele lui Iuda s-a fost lovit
cu Nicanor, dar s-a speriat de venirea cea
f\r\ de veste a vr\jma[ilor.
18. Îns\ Nicanor auzind vitejia celor ce
erau cu Iuda, [i b\rb\]ia, care avea în
b\t\ile cele pentru patrie, s-a temut s\ se
ispiteasc\ prin v\rsare de sânge.
19. Pentru aceea a trimis pe Posidonie [i
pe Teodot [i pe Matatia ca s\ dea [i s\
primeasc\ dreptele.
20. {i mult sfat f\cându-se pentru acestea,
[i pov\]uitorul poporului vorbind cu
mul]imea, to]i împreun\ au voit ca s\ fac\
pace.
21. {i au rânduit zi, întru care deosebi s\
vin\ la un loc, [i venind de la fiecare
trimi[i, multe scaune li s-au pus.
22. Iar Iuda rânduise oameni arma]i gata
în locuri de treab\, ca nu cumva vr\jma[ii
f\r\ de veste s\ fac\ vreun lucru r\u, [i
vorba cea de ob[te ce s-a c\zut, a f\cut.
23. Iar Nicanor r\mânând la Ierusalim,
nici un lucru f\r\ de cale nu a f\cut, [i
gloatele cele ce se adunaser\ ca turmele,
le-a slobozit.
24. {i avea pe Iuda pururea înaintea
ochilor, din inim\ iubindu-l.
25. {i l-a rugat s\ se însoare [i s\ nasc\ fii,
[i s-a însurat [i a tr\it în lini[te via]\ de
ob[te.
26. Iar Alchim v\zând dragostea lor, care
avea unul c\tre altul, [i pacea, a venit la
Dimitrie [i a zis> cum c\ Nicanor lucruri
potrivnice împ\ratului gânde[te, c\ pe
Iuda vr\jma[ul împ\r\]iei l-a ales s\ fie în
locul lui dup\ dânsul.
27. Iar împ\ratul umplându-se de mânie [i
înt\râtându-se de pâri, vr\jm\[e[te a scris
lui Nicanor, zicând> cum c\ greu este lui a
 CARTEA A DOUA A MACAVEILOR
suferi leg\tura, [i îi porunce[te ca pe
Macavei curând s\-l trimit\ legat la
Antiohia.
28. {i sosind acestea la Nicanor, s-a
mâhnit, [i cu greu îi era a strica leg\tura
cea f\cut\, nef\cându-i nici o strâmb\tate
b\rbatul acesta.
29. Ci fiindc\ împotriva împ\ratului nu se
putea pune, cerca prilej, cu me[te[ug
aceasta s\ se s\vâr[easc\.
30. Iar Macavei v\zând pe Nicanor mai
aspru r\spunzându-i lui, [i petrecerea cea
obi[nuit\ mai s\lbatic\ având-o, a socotit,
cum c\ nu este spre bine asprirea aceasta,
[i strângând nu pu]ini dintr-ai s\i, s-a
ascuns de Nicanor.
31. Deci cunoscând el, c\ b\rbatul ca un
viteaz a cunoscut vicle[ugul, s-a dus la
marea [i sfânta Biseric\, când aduceau
preo]ii jertfele cele cuvioase, [i a poruncit
s\-i dea pe b\rbatul acesta.
32. Iar ei s-au jurat, zicând> c\ pe cel ce ;l
caut\, nu [tiu unde este< tinzând dreapta
spre Biseric\.
33. Iar el acestea au jurat> de nu-mi ve]i da
mie legat pe Iuda, aceast\ cas\ a lui
Dumnezeu câmp o voiu face, [i
jertfelnicul îl voiu s\pa, [i aici voiu face
lui Dionisie Biseric\ vestit\.
34. {i dup\ ce a zis acestea, s-a dus, iar
preo]ii tinzând mâinile c\tre cer, chemau
pe ap\r\torul cel de pururea al neamului
nostru, zicând acestea>
35. Tu Doamne cel ce de nimic nu ai lips\,
bine ai voit s\ se fac\ Biseric\ l\ca[ului
t\u întru noi.
36. {i acum sfinte a toate sfin]enia
Doamne, p\ze[te pân\ în veac nespurcat\
Casa aceasta, care de curând s-a cur\]it, [i
astup\ toat\ gura nedreapt\.
37. Iar oarecare anume Razis din b\trânii
1286
Ierusalimnenilor, care era b\rbat iubitor
de cetate [i cu nume bun, cât pentru buna-
voin]\ ce avea, p\rinte Evreilor se chema.
38. Pentru c\ în vremile cele mai dinainte
ale neamestec\rii era purtând judecata
Evreilor, [i trupul [i sufletul pentru
evreime [i-l pusese cu toat\ nevoin]a.
39. Deci vrând Nicanor s\ arate ura sa,
care avea c\tre Evrei, a trimis mai mul]i
decât cinci sute, s\-l prinz\.
40. C\ socotea cum c\ de va prinde pe
acela, foarte mare nevoie va face Evreilor.
41. {i mul]imea vrând ca s\ ia turnul,
b\tea în u[i [i poruncea s\ aduc\ foc s\
aprinz\ u[ile, [i când era mai prins, el
singur pe sine s-a junghiat cu sabia.
42. Vrând mai bine s\ moar\ cu cinste,
decât p\gânilor s\ se supun\, [i împotriva
cinstei sale s\ pa]\ oc\ri nevrednice.
43. Ci pentru grab\ nu s-a nimerit bine a
se junghia, [i mul]imea n\v\lind pe u[\
înl\untru, iar el alergând pe zid, viteje[te
s-a aruncat pe sine la mul]ime b\rb\te[te.
44. Iar mul]imea de jos curând dându-se
înapoi, ca s\ fac\ loc c\derii lui, a c\zut
tocmai pe foale.
45. {i fiind înc\ viu [i înfierbântat, s-a
sculat cu mâinile, iar sângele din el curgea
ca [ipotele, [i greu r\nindu-se, a alergat
trecând printre mul]ime.
46. {i stând pe o piatr\ despicat\ dup\ ce
i-a curs tot sângele, [i-a scos ma]ele, [i
prinzându-le cu amândou\ mâinile, le-a
aruncat spre mul]ime, [i rugându-se celui
ce st\pâne[te peste via]\ [i peste duh, ca
acestea iar\[i s\ i le dea, într-acest chip s-
a mutat.
CAP. 15.
Iuda pierde pe Nicanor [i mul]ime din
o[tirea lui, [i porunce[te s\ taie capul
 CARTEA A DOUA A MACAVEILOR
[i mâinile lui Nicanor celui mort, [i s\
le spânzure în Ierusalim spre
pomenirea puterii celei dumnezeie[ti.
Iar Nicanor în]elegând, cum c\ cei ce erau
cu Iuda sunt în locurile cele dimprejurul
Samariei, a f\cut sfat, ca în ziua cea de
odihn\, f\r\ de nici o fric\ s\ dea r\zboi
asupra lor.
2. Iar Evreii, care de nevoie mergeau cu
el, ziceau> nicidecum a[a s\lb\tice[te [i
varvarice[te s\-i pierzi, ci cinste[te ziua
aceea, pe care mai înainte o au sfin]it [i o
au cinstit cel ce vede toate.
3. Iar de trei ori spurcatul acela p\gân, a
întrebat> au este în cer puternic, care s\ fi
poruncit a se ]ine ziua Sâmbetelor?
4. {i ei r\spunzând, au zis> Domnul cel
viu acela este puternicul cel din cer, care
au poruncit s\ nu lucrezi în ziua a [aptea.
5. Iar cel\lalt a zis> [i eu sunt puternic pe
p\mânt, care poruncesc a lua arme [i a
plini lucrurile împ\ratului, îns\ nu a
dobândit ca s\-[i poat\ plini r\ul s\u sfat.
6. Deci Nicanor cu toat\ seme]ia
în\l]ându-se, socotea s\ fac\ biruin]\ de
ob[te asupra lui Iuda.
7. Iar Macavei neîncetat cu toat\
n\dejdea credea c\ va avea ajutor de la
Domnul.
8. {i îndemna pe cei ce erau cu sine s\ nu
se sperie de venirea neamurilor, ci
aducându-[i aminte de cele mai dinainte
ajutoare, care s-a f\cut lor din cer, [i acum
s\ a[tepte de la cel Atotputernic biruin]\ [i
ajutor.
9. {i îi mângâia pe ei din lege [i din
prooroci, aducându-le aminte de
r\zboaiele, care mai înainte le-a fost f\cut,
mai cu osârdie pe ei i-a îmb\rb\tat.
10. {i a[a înt\râtându-i pe ei cu mânie,
1287
împreun\ le-a ar\tat, cum c\ neamurile nu
au ]inut leg\tura, [i au c\lcat jur\mântul.
11. {i pe fiecare dintr-în[ii nu atâta cu
scuturi [i cu arme îi înt\rea, cât cu cuvinte
foarte bune îi îndemna, spunându-le vis
vrednic de credin]\, prin care pe to]i i-a
veselit.
12. Iar vederea visului într-acest chip era>
cum c\ Onia, cel ce fusese arhiereu, om
bun, cuvios, cucernic la fa]\ [i cu obiceiuri
bune, [i la vorb\ cuvios, care din pruncie
s-a fost nevoit întru toate lucrurile faptei
bune, acesta cu mâinile tinse se ruga
pentru toat\ adunarea Evreilor.
13. Dup\ aceasta s-a ar\tat un b\rbat cu
c\runte]e [i cu m\rire minunat, [i
preacuvioas\ m\rire era împrejurul lui.
14. {i cum c\ a r\spuns Onia [i a zis>
acesta este iubitorul de fra]i Proorocul lui
Dumnezeu Ieremia, care mult se roag\
pentru popor [i pentru sfânta cetate.
15. {i cum c\ Ieremia a tins dreapta [i a
dat lui Iuda sabie de aur, [i dând i-a zis
acestea>
16. Ia aceast\ sfânt\ sabie, care este dar de
la Dumnezeu, prin care vei surpa pe
vr\jma[i.
17. Deci mângâindu-se cu aceste cuvinte
foarte bune ale lui Iuda, care inimile
voinicilor [i spre virtute le putea aprinde [i
a le îmb\rb\ta, a socotit s\ nu t\b\rasc\, ci
viteje[te s\ n\v\leasc\ [i b\rb\te[te s\ se
apuce [i s\ se bat\, ca s\ se aleag\ lucrul<
pentru c\ [i cetatea [i sfintele [i Biserica
st\ în primejdie.
18. Iar de muieri [i de prunci [i de fra]i [i
de rudenii mai pu]in\ grij\ avea< iar frica
cea mai mare [i cea mai dint=i era lor,
pentru sfin]ita Biseric\.
19. Îns\ cei ce erau în cetate, foarte
îngrija]i erau [i tulbura]i pentru cei ce erau
 CARTEA A DOUA A MACAVEILOR
s\ dea r\zboi.
20. {i to]i acum a[teptau judecata ce va s\
fie, [i dup\ ce s-au apropiat vr\jma[ii [i
o[tirea s-a rânduit, [i elefan]ii în loc bun s-
au a[ezat [i c\l\rimea în cornuri s-a pus.
21. Iar Macavei v\zând venirea mul]imii
[i g\tirea armelor cea de multe feluri [i
s\lb\ticirea hiarelor, a tins mâinile spre
cer [i s-a rugat Domnului [i p\zitorului
celui ce face minuni, cunoscând c\ nu în
arme este biruin]a, ci precum el însu[i
judec\, d\ celor vrednici biruin]\.
22. {i rugându-se, a[a a zis> tu Doamne ai
trimis pe Îngerul t\u în zilele lui Ezechia
împ\ratului Iudeei, [i a ucis din tab\ra lui
Senaherim la o sut\ [i optzeci [i cinci de
mii.
23. {i acum St\pânitorule al cerurilor,
trimite Înger bun înaintea noastr\, care s\
fie spre fric\ [i spre cutremur.
24. Ca de m\rirea bra]ului t\u s\ se
înfrico[eze cei ce cu hul\ vin asupra
sfântului t\u popor, [i acestea zicând, a
încetat.
25. Iar Nicanor [i cei ce erau cu el, cu
trâmbi]e [i cu cântece veneau.
26. Iar Iuda [i cei ce erau cu el, cu
chemare [i cu rug\ciuni au dat r\zboi cu
vr\jma[ii.
27. {i cu mâinile o[tindu-se, iar cu inimile
rugându-se c\tre Dumnezeu, au a[ternut
nu mai pu]in decât treizeci [i cinci de mii,
foarte veselindu-se de aceast\ m\rea]\
ar\tare a lui Dumnezeu.
28. Iar încetând de la r\zboi [i cu bucurie
întorcându-se, au cunoscut cum c\
Nicanor cu toate armele sale a c\zut.
29. {i f\cându-se strigare [i tulburare,
bine au cuvântat pe cel puternic cu glas
p\rintesc.
30. {i a poruncit Iuda cel ce în tot chipul
1288
era gata [i cu trupul [i cu sufletul a muri
pentru cet\]eni, [i cu vârsta sa a p\zit
bun\voin]a c\tre cei de o lege, ca s\ taie
capul lui Nicanor, [i mâna cu um\rul s\ le
aduc\ în Ierusalim.
31. {i dup\ ce a sosit acolo [i chemând pe
cei de o lege cu sine, [i pe preo]i înaintea
jertfelnicului punându-i, a chemat pe cei
ce erau în cet\]uie.
32. {i le-a ar\tat capul spurcatului
Nicanor [i mâna celui r\u hulitor, care cu
seme]ie o a fost tins asupra Casei celei
sfinte a Atotputernicului.
33. {i limba r\ului credincios Nicanor a
poruncit s\ o taie [i s\ o fac\ buc\]i
m\runte, [i s\ o dea p\s\rilor< iar cele de
r\spl\tirea nebuniei în preajma Bisericii,
s\ le spânzure.
34. {i to]i c\utând la cer, au binecuvântat
pe Domnul Dumnezeu, zicând> bine este
cuvântat cel ce au p\zit locul s\u
nespurcat.
35. {i capul lui Nicanor l-a spânzurat la
cet\]uie, ca s\-l vaz\ to]i, [i s\ cunoasc\
cum c\ este adev\rat semn al ajutorului lui
Dumnezeu.
36. {i au a[ezat to]i cu porunc\ de ob[te,
ca nicidecum s\ nu lase neînsemnat\ ziua
aceasta<
37. Ci serbarea ei s\ fie în ziua a
treisprezecea a lunii a dou\sprezecea, care
siriene[te se zice Adar, cu o zi mai ;nainte
de ziua lui Mardoheu.
38. Deci cele ce au fost pentru Nicanor,
a[a s-au întâmplat, [i din vremile acelea
au st\pânit Evreii cetatea, iar eu aici voiu
face sfâr[it cuvântului.
39. {i de este bine întocmit [i cum se
cuvine, aceasta [i eu am vrut< iar de este
proste[te [i de mijloc, aceasta de ajuns îmi
este mie.
 CARTEA A DOUA A MACAVEILOR

40. C\ precum tot vin singur a bea, sau tot

ap\, potrivnic lucru este< ci în ce chip
vinul amestecat cu ap\ este dulce [i
desf\teaz\, a[a [i a[ezarea cuvântului cu
întocmirea sa vesele[te urechile celor ce
citesc, iar aici s\ fie sfâr[itul.

1289
 CARTEA A TREIA A MACAVEILOR
CARTEA A TREIA A MACAVEILOR
CAP. 1.
Ptolomeu Filopator vrea s\ n\v\leasc\
în Sfânta Sfintelor, [i mare tulburare
se face în Ierusalim.
Iar Filopator în]elegând de la cei ce s-au
întors, cum c\ Antioh a luat locurile cele
de sub st\pânirea sa, a poruncit tuturor
puterilor sale, pedestra[ilor [i c\l\re]ilor
s\ se strâng\.
2. {i luând cu sine pe sora sa Arsinoi, a
mers pân\ la locurile cele dinspre Rafian,
unde erau t\b\râ]i cei ce erau cu Antioh.
3. Iar oarecare Teodot gândind s\ fac\
viclenie, a luat din armele lui Ptolomeu,
care mai înainte fuseser\ încredin]ate lui,
cele mai tari, [i s-a dus noaptea în cortul
lui Ptolomeu, ca el singur s\-l omoare pe
el, [i într-acest chip s\ se risipeasc\
r\zboiul.
4. Ci pe acesta l-a scos Dositei cel ce se
zicea al lui Drimil, care de neam era
Iudeu, iar dup\ aceea [i-a schimbat legea
[i s-a înstr\inat de c\tre dogmele cele
p\rinte[ti, acesta a f\cut s\ se culce în
cortul lui un necunoscut, c\ruia i s-a
întâmplat de a p\]it el patima aceluia.
5. Iar dup\ aceea f\cându-se r\zboi tare,
[i lucrurile mai tari fiind la Antioh,
Arsinoi umbla [i ruga pe osta[i cu jale [i
cu lacrimi, cu p\rul despletit, ca [i pe sine
[i pe pruncii s\i [i pe muierile sale,
b\rb\te[te s\ le ajute, f\g\duind, c\ celor
ce vor birui, fiec\ruia va da dou\ mnale de
aur.
6. {i a[a s-a întâmplat de mul]i vr\jma[i
au pierit în b\taie, [i mul]i s-au [i robit.
7. Iar dup\ ce a biruit vicle[ugul acela, a
1290
socotit s\ mearg\ în cet\]ile cele mai de
aproape, ca s\ le mângâie, [i dup\ ce a
f\cut aceasta, [i a împ\r]it daruri
capi[tilor, a f\cut pe cei supu[i ai s\i s\ fie
cu inim\ bun\.
8. Iar Iudeii trimi]ând la el din b\trânime
[i de la cei mai de frunte, ca s\ i se
închine, [i s\-i duc\ daruri, [i s\ se bucure
de cele ce i s-a întâmplat< [i se întâmplar\
c\ [i el a fost gata ca în cât mai curând s\
mearg\ la ei.
9. {i dup\ ce s-a dus la Ierusalim, a
jertfit prea marelui Dumnezeu, [i a dat
daruri, [i din ce era prilej, oarece locului
f\când.
10. {i venind la loc, [i cu sârguin]\ [i cu
bun\-cuviin]\ minunându-se [i mirându-
se de rânduiala cea bun\ a Bisericii, a
gândit s\ se sf\tuiasc\, s\ intre în Biseric\.
11. Iar ei zicând> cum c\ nu se cade a se
face aceasta, c\ nu numai celor din
neamuri nu este slobod, ci nici tuturor
preo]ilor, f\r\ numai arhiereului, care pe
to]i pov\]uie[te, ci [i acestuia o dat\ într-
un an, iar el nicidecum nu a vrut s\
asculte.
12. Ci m\car de s-a [i citit înaintea lui
legea, tot nu a încetat a nu intra, zicând> c\
trebuie s\ intre, [i m\car de ei sunt lipsi]i
de aceast\ cinste, eu nu trebuie s\ fiu
lipsit, [i i-a întrebat> pentru ce intrând el
prin toat\ Biserica, nimeni din cei ce erau
acolo nu l-a oprit?
13. {i oarecare negândind mai înainte,
zice> r\u s-a f\cut aceasta< iar el a zis>
când se face aceasta pentru vreo pricin\,
au tot nu voiu intra eu? Ori vreau ori nu
vreau ei.
 CARTEA A TREIA A MACAVEILOR
14. Iar preo]ii cu toate ve[mintele
îmbr\ca]i c\zându-i înainte, se rugau prea
marelui Dumnezeu s\ le ajute la aceast\
nevoie ce li s-a întâmplat, [i s\ întoarc\
pornirea r\ului n\v\litor, [i de strigare cu
plâns umplând Biserica, iar cei ce erau în
cetate tulburându-se, au s\rit ne[tiind ce
se face.
15. {i fecioarele cele închise în c\m\ri cu
cele ce le-au n\scut s-au pornit, [i cu
cenu[\ [i cu praf pres\rându-[i capetele,
de suspinuri [i de plânsuri au umplut
uli]ele.
16. {i cele de curând adunate, din
c\m\rile cele spre întâmpinare rânduite,
l\sând ru[inea ce li se cuvenea, degrab\ au
alergat în cetate.
17. Iar mamele [i doicile l\sând pruncii
cei de curând n\scu]i, încoace [i încolo,
unele prin case, altele prin uli]e f\r\ de
opreal\ se adunau la Biserica cea prea
mare.
18. {i de multe feluri era rug\ciunea celor
ce se adunaser\ despre cele ce f\r\ de
cuviin]\ cerca el s\ fac\.
19. {i împreun\ cu ace[tia, cet\]enii luând
îndr\zneal\ nu-l sufereau s\ plineasc\
sfatul lui, care gândea< ci au strigat s\ se
porneasc\ la arme, [i b\rb\te[te pentru
legea p\rinteasc\ s\ moar\, [i mare
gâlceav\ au f\cut în locul acela.
20. {i abia preo]ii [i b\trânii i-au întors, [i
la aceea[i stare a rug\ciunii erau.
21. {i mul]imea ca mai înainte într-
aceasta se afla rugându-se< iar b\tr=nii,
care erau cu împ\ratul, în multe chipuri
ispiteau, ca s\ mute gândul lui cel seme]
de la sfatul ce ;l gândise.
22. Iar el mai îndr\zne] f\cându-se, l\sând
toate, se g\tea s\ intre, ca s\ s\vâr[easc\
cele ce mai înainte a zis.
1291
23. Acestea v\zând [i cei ce erau cu
împ\ratul, s-au întors s\ se roage cu ai
no[tri celui ce are toat\ puterea, ca celor
ce erau acolo s\ le ajute, [i s\ nu treac\ cu
vederea aceast\ fapt\ f\r\delege [i
semea]\.
24. {i de strigarea cea îndesit\ [i plin\ de
durere a mul]imii, ce se adunase, strigare
neînchipuit\ era.
25. C\ se p\rea c\ nu numai oamenii, ci [i
pere]ii [i p\mântul tot r\sun\, precum to]i
moarte atunci pofteau, decât s\ se spurce
locul.
CAP. 2.
Rug\ciunea lui Simon Arhiereul [i a
celorlal]i Iudei< pedeapsa lui Ptolomeu
[i îns\n\to[irea.
Iar Simon Arhiereul înaintea Bisericii
îngenunchind, [i cu cuviin]\ tinzându-[i
mâinile, a[a s-a rugat>
2. Doamne! Doamne împ\ratul
cerurilor! {i St\pânul a toat\ f\ptura, cel
sfânt întru sfin]i, singur st\pânitor,
Atot]iitor, caut\ spre noi, cei ce ne
asuprim de cel necredincios [i spurcat,
care este înfierbântat de îndr\zneal\ [i de
putere.
3. C\ tu e[ti cel ce ai f\cut toate, [i toate
le st\pâne[ti, Domn drept e[ti, cel ce
judeci pe cei ce cu seme]ie [i cu trufie fac.
4. Tu pe cei ce mai înainte au f\cut
strâmb\tate, între care [i uria[i erau, care
întru vitejie [i întru îndr\zneal\
n\d\jduiau, i-ai pierdut aducând peste ei
ap\ nem\surat\.
5. Tu pe Sodomitenii cei seme]i [i
cuprin[i cu v\dit\ [i cu nespus\ r\utate, cu
foc [i cu iarb\ pucioas\ i-ai ars, pild\
punându-i celor de pe urm\.
 CARTEA A TREIA A MACAVEILOR
6. Tu pe îndr\zne]ul acela Faraon, care
pe poporul t\u cel sfânt pe Israil l-a robit,
cu multe [i osebite munci ispitindu-l ai
ar\tat puterea ta.
7. {i dup\ aceasta ai ar\tat puterea ta cea
mare, când cu care [i cu mul]ime de gloate
gonind el pe popor, l-ai înecat în fundul
m\rii< iar pe cei ce au crezut întru tine, cel
ce st\pâne[ti peste toat\ f\ptura, întregi i-
ai trecut, care cunoscând lucrul mâinilor
tale, te-au l\udat pe tine cel Atot]iitor.
8. Tu Împ\rate cel ce ai zidit acest
p\mânt nem\rginit [i nem\surat, ales-ai
cetatea aceasta, [i ai sfin]it locul acesta
spre numele t\u, cel ce de nimic lips\ nu
ai, [i l-ai m\rit cu ar\tare luminat\,
înt\rindu-l pe el spre slava marelui [i
preacinstitului t\u nume.
9. {i iubind casa lui Israil ai f\g\duit,
cum c\ oricând ab\tându-ne noi de la tine,
ne va cuprinde strânsoare, [i venind în
locul acesta s\ ne rug\m, vei asculta
rug\ciunea noastr\.
10. {i cu adev\rat credincios [i adev\rat
e[ti, c\ de multe ori, când erau în nevoie
p\rin]ii no[tri, întru smerenia lor le-ai
ajutat lor, [i i-ai izb\vit pe ei de foarte
mari nevoi.
11. Iat\ dar acum Împ\rate sfinte, pentru
p\catele noastre cele multe [i mari ne
asuprim, [i suntem supu[i vr\jma[ilor
no[tri, [i p\r\si]i întru neputin]e.
12. {i într-aceast\ c\dere a noastr\,
îndr\zne]ul [i spurcatul acesta se
nevoie[te ca s\ oc\rasc\ locul cel sfânt,
care pe p\mântul acesta l-ai ales numelui
t\u celui m\rit.
13. C\ l\ca[ul t\u este cerul cerului, la
care oamenii nu se pot apropia< iar de
vreme ce bine ai voit ca s\ a[ezi m\rirea ta
întru poporul t\u Israil, ai sfin]it locul
1292
acesta.
14. Nu face izbând\ asupra noastr\ prin
necura]ii ace[tia, nici prin cei spurca]i ne
pedepsi pe noi, ca s\ nu se laude cei
f\r\delege întru mânia lor, nici s\ se
veseleasc\ întru trufia limbii lor, zicând>
noi am c\lcat Casa sfin]eniei, cum se calc\
casele urâciunilor.
15. {terge p\catele noastre, [i risipe[te
gre[elile noastre, [i arat\ mila ta în ceasul
acesta, degrab\ s\ ne întâmpine pe noi
îndur\rile tale, [i pune laud\ în gura celor
ce au c\zut [i s-au zdrobit cu sufletele, f\-
ne nou\ pace.
16. Iar atotv\z\torul Dumnezeu, cel decât
toate mai sfânt, întru sfânt l\ca[ul s\u
auzind legiuit\ rug\ciune, pe seme]ul [i
îndr\zne]ul acela trufa[, foarte l-au b\tut.
17. Încoace [i încolo cl\tindu-l pe el cum
se cl\te[te trestia de vânt, încât z\cea pe
p\mânt neputând face nimic, [i era cu
m\dularele sl\b\nogite, încât nici a gr\i
nu putea, cu dreapt\ judecat\ fiind certat.
18. Deci prietenii [i p\zitorii trupului lui
v\zând acea iute b\taie, care l-a apucat pe
el, temându-se ca s\ nu se lipseasc\ [i de
via]\, degrab\ l-au scos afar\ pe el
sp\imânta]i de nespus\ fric\.
19. Iar dup\ cât\va vreme trezindu-se,
nicidecum nu s-a poc\it dup\ acea b\taie,
ci cuvinte amare [i îngrozitoare gr\ind, s-
a dus.
20. {i sosind la Eghipet, [i ad\ugând
r\ut\]ile cu ajutorul tovar\[ilor celor
osebi]i de toat\ dreptatea, pe care mai
înainte i-am ar\tat,
21. Nu numai cu acele nenum\rate
spurc\ciuni s-au îndestulat, ci [i la atâta
îndr\znire a venit, cât în toate locurile
punea blestemuri asupra poporului, [i
mul]i din prieteni c\utând la punerea
 CARTEA A TREIA A MACAVEILOR
înainte a împ\ratului, [i ei urmau voia lui.
22. C\ pusese întru sine împ\ratul, ca
asupra neamului s\ dea hul\, [i ridicând la
turnul cel de lâng\ curte stâlp, a s\pat pe
dânsul scrisoare.
23. Ca nici unul din cei ce nu jertfesc s\
nu intre în capi[tile lor, ci to]i Iudeii s\ fie
scri[i la popor [i s\ fie de slujb\< iar cei ce
ar r\spunde împotriv\, cu sila luându-i s\-
i omoare.
24. Iar pe cei ce se scriu, s\-i însemneze [i
cu foc, cu semnul lui Dionisie tip\rindu-le
pe trup frunz\ de ieder\, pe care i-a [i
osebit în cea mai dinainte m\rginit\
slobozenie.
25. Îns\ ca s\ nu se vaz\ cum c\ tuturor
vr\jm\[e[te, a scris dedesubt> c\ de vor
vrea unii dintre ei s\ petreac\ între cei ce
sunt ale[i spre slujbele jertfelor, ace[tia
întocmai cu Alexandrenii s\ fie cet\]eni.
26. Deci unii din cetate urând rânduielile
bunei-credin]e ale cet\]ii, lesne s-au dat pe
sine, ca [i cum mare cinste ar dobândi
petrecerea ce vor avea cu împ\ratul.
27. Iar cei mai mul]i cu vitejesc suflet
înt\rindu-se, nu s-au desp\r]it de buna-
credin]\, ci cu bani r\scump\rându-[i
via]a, f\r\ de fric\ se nevoiau a sc\pa de la
înscriere, bun\ n\dejde având, c\ le va
veni ap\rare.
28. {i de cei ce se dep\rtau de la ei, se
scârbeau, [i ca pe ni[te vr\jma[i neamului
s\u îi judeca, [i îi lipsea de petrecerea cea
de ob[te [i de ajutor.
CAP. 3.
Porunca împ\ratului Ptolomeu
Filopator pe to]i Iudeii cu muierile [i
cu pruncii s\-i duc\ la el lega]i s\-i
piarz\, [i toate ale lor s\ se jefuiasc\.
1293
Acestea în]elegându-le p\gânul, atât s-a
mâniat, încât nu numai pe cei ce locuiau în
Alexandria s-a înfuriat, ci [i celor din ]ar\
mai cu greu se împotrivea, [i a poruncit ca
degrab\ s\-i strâng\ pe to]i într-un loc, [i
cu foarte rea moarte s\-i omoare.
2. {i acestea g\tindu-se, veste rea asupra
neamului s-a vestit la oamenii cei poftitori
de r\u, c\rora li se da prilej a-[i plini voia,
ca [i cum i-ar opri pe ei de la legile sale.
3. Iar Iudeii f\r\ de nici o înd\r\tnicire
p\zeau buna-voin]\ [i credin]a c\tre
împ\ra]i, ci pentru c\ cinsteau pe
Dumnezeu, [i cu legea lui se ocârmuiau,
osebiri f\ceau asupra lor, [i surp\ri, pentru
care pricin\ unora urâ]i se p\reau, [i cu
faptele cele bune ale lucrurilor celor
drepte împodobindu-[i petrecerea lor,
tuturor oamenilor pl\cu]i erau.
4. Deci, via]a cea bun\ a neamului, care
la to]i era vestit\, acei str\ini de neam nici
într-un chip nu o au socotit< iar osebirea
închin\ciunii [i a mânc\rilor o vesteau,
zicând> cum c\ nici de împ\ratul, nici de
puteri ascult\ oamenii ace[tia, ci sunt r\i
la inim\, [i foarte împotrivitori lucrurilor,
[i mare def\imare au a]â]at.
5. Iar Elinii cei din cetate cu nimica
nedrept\]i]i, v\zând acea gâlceav\
nea[teptat\ [i n\v\lire f\r\ de veste asupra
oamenilor acestora, [i alerg\turi împreun\
neostenite f\cându-se a le ajuta nu puteau,
c\ era porunca tir\neasc\.
6. Ci se rugau [i cu greu sufereau
gândind, c\ se vor schimba acestea, pentru
c\ nu va fi a[a necercat\ o adunare ca
aceasta, nimic gre[ind.
7. Iar unii vecini [i prieteni [i care aveau
negu]\torie cu ei, pe ascuns gr\iau cu unii,
f\g\duindu-le c\ le vor fi credincio[i, [i cu
to]i dimpreun\ îi vor ap\ra [i bucuros vor
 CARTEA A TREIA A MACAVEILOR
veni s\ le ajute.
8. Iar el pentru norocirea cea de acum
seme]indu-se, [i nec\utând la puterea prea
marelui Dumnezeu, ci gândind c\ pururea
într-acela[i sfat va r\mâne, scris-a asupra
lor cartea aceasta>
9. Împ\ratul Ptolomeu Filopator,
pov\]uitorului de o[tire, [i osta[ilor celor
ce sunt în Eghipet [i ori în ce loc, bucurie
[i s\n\tate [i eu înc\ sunt s\n\tos, [i
lucrurile noastre.
10. Dup\ ce o[tirea noastr\ cea trimis\ ;n
Asia, de care [ti]i [i voi, cu ajutorul
dumnezeilor, [i cu vitejia noastr\ dup\
cuvinte foarte bun sfâr[it a avut< drept
aceea am socotit, ca nu cu sila armelor, ci
cu blânde]e [i cu mult\ iubire de oameni
s\ aplec\m neamurile cele ce locuiesc în
Kilo-Siria [i în Finichia, [i bine s\ le fac
cu bucurie.
11. {i capi[tilor celor de prin cet\]i
împ\r]indu-le venituri multe, mers-am [i
la Ierusalim, suindu-ne s\ cinstim Biserica
celor necredincio[i, care niciodat\ nu
înceteaz\ de la nebunie.
12. Iar ei cu cuvântul primind a noastr\
venire, îns\ cu lucrul viclene[te, vrând noi
s\ intr\m în Biserica lor, [i cu cuvioase [i
frumoase daruri s\ o cinstim, ei
seme]indu-se ca [i mai de demult, ne-au
oprit a intra r\mânând de cinstea noastr\.
13. {i nu au sim]it puterea noastr\ pentru
iubirea de oameni, care avem c\tre to]i
oamenii, ci gândul lor cel r\u, care îl au
asupra noastr\ aievea l-au ar\tat, ca cei ce
numai ei singuri dintre neamuri se
împotrivesc împ\ra]ilor [i f\c\torilor s\i
de bine, [i nimic ce este adev\rat nu vor s\
sufere.
14. {i noi l\sând dup\ nebunia lor, [i cu
biruin]\ întorcându-ne la Eghipet, c\tre
1294
toate neamurile am ar\tat iubire de
oameni, precum se c\dea am f\cut.
15. {i pentru acestea spre cei ce sunt de un
neam cu ei nim\nui vr\jm\[ie nu am ]inut,
[i pentru ajutorul [i pentru cele ce le-am
fost încrezut lor cu adev\r, cele de la
început, mii de lucruri îndr\znind a le
schimba, am vrut, [i politiei
Alexandrenilor pe ei s\-i învrednicim, [i
p\rta[i preo]ilor celor de pururea s\-i
facem.
16. Iar ei împotrivirea luând, [i cu r\utatea
cea dimpreun\ cu ei n\scut\, lep\dând
binele [i pururea la r\u ab\tându-se, nu
numai s-au întors de c\tre cea nepre]uit\
politie, ci înc\ [i de cei pu]ini, care dintre
dân[ii se afl\ spre noi cu bun\voin]\, se
scârbesc [i cu cuvântul [i cu t\cere,
pururea având prepus pe noi pentru via]a
sa cea de necinste, cum c\ noi curând vom
strica tocmelile.
17. Pentru aceea [i cu semne bine
adeverindu-ne, cum c\ ace[tia în tot
chipul au gând r\u spre noi, [i mai înainte
socotind, ca nu cumva mai pe urm\
tulburare f\r\ de veste f\cându-se, pe
ace[ti necredincio[i tainici vânz\tori [i
varvari, s\-i avem vr\jma[i,
18. Am poruncit, ca îndat\ cât va sosi la
voi cartea aceasta, pe cei însemna]i în
cartea aceasta împreun\ cu muierile [i cu
pruncii oc\râ]i [i pr\da]i, într-aceea[i zi
s\-i trimite]i la noi de pretutindenea cu
leg\turi de fier lega]i, ca precum se cade
celor r\i, cu moarte nevindecat\ [i de
ocar\ s\ piar\.
19. C\ dup\ ce se vor certa to]i ace[tia, am
socotit c\ de aici înainte lucrurile noastre
des\vâr[it întru bun\ stare [i mai bun\
rânduial\ se vor a[eza.
20. Iar oricine va ascunde pe vreun Iudeu,
 CARTEA A TREIA A MACAVEILOR
ori b\trân, ori tân\r, ori prunc la ]=]e,
foarte cu groaznice chinuri se va chinui cu
toat\ casa.
21. {i cine va spune pe cel ce va ascunde,
acela va lua averea celui ce va c\dea sub
vin\, [i din argintul împ\r\tesc, dou\ mii
de drahme, [i cu slobozenie se va
încununa.
22. Iar tot locul unde se va afla ascuns
Iudeu, neumblat [i ars de foc s\ se fac\, ca
la toat\ muritoarea fire întru tot f\r\ de
treab\ s\ se socoteasc\ întru toat\ vremea.
A[a a fost scris\ cartea.
CAP. 4.
Nici o cetate nu era f\r\ de plâns
pentru izgonirea Iudeilor, pe care nu-i
pot înscrie trimi[ii în patruzeci de zile,
care împiedicare era din rânduial\
dumnezeiasc\.
Iar oriunde sosea porunca aceea, p\gânii
f\ceau osp\] poporului cu strig\ri [i cu
bucurie, [i cu îndr\zneal\ î[i ar\tau pizma
cea rea, care de demult o aveau în inima
lor.
2. Iar Iudeilor neîncetat\ plângere era, [i
tânguire cu foarte mare strigare, cu lacrimi
[i cu suspinuri fierbin]i a inimii lor
pretutindenea plângând pieirea lor cea
nev\zut\ mai înainte, care f\r\ de veste s-
a judecat asupra lor.
3. Ce st\pânire sau cetate, sau ce loc
locuit oriunde, sau ce c\i nu erau pline de
v\it\turi [i de plânsurile lor?
4. C\ a[a de groaznic [i f\r\ de mil\ de
mai marii cet\]ilor, to]i dimpreun\ se
trimiteau, cât [i unii din vr\jma[ii lor cu
mintea privind cumplitele chinuri, li se
f\ceau mil\, [i socotind ne[tiuta
schimbare a vie]ii, l\crimau de cea de trei
1295
ori tic\loas\ trimitere a lor.
5. C\ se aducea mul]ime de b\trâni albi
de c\runte]e, a c\rora picioarele, care de
b\trâne]e se încovoiaser\, [i încet p\[eau,
f\r\ de nici o ru[ine le sileau ca s\
p\[easc\ iute.
6. {i cele tinerele, care de curând erau
m\ritate, în loc de a se veseli, se v\itau, [i
cosi]ele cele unse cu mir, cu praf
pres\rându-le, dezv\lite se aduceau< [i în
loc de cânt\ri de nunt\, toate împreun\
începeau a plânge, ca [i cum ar fi smulse
cu pr\zi de alte neamuri, [i legate cu sila
le tr\gea poporul s\ le bage în corabie.
7. {i b\rba]ii acestora cu lan]uri în loc de
cununi erau împletici]i la grumaji în vârsta
cea ca o floare a tinere]ilor< în loc de
desf\tare [i de veselie tinereasc\, zilele
cele r\mase ale nun]ii, în plângeri le
petreceau, lâng\ picioare v\zându-[i
groapa z\când.
8. {i îi duceau ca pe ni[te hiare lega]i cu
fier, unii de cumpenele cor\biilor aveau
grumajii prin[i cu cuie, al]ii aveau
picioarele ]eap\n legate cu obezi, [i
deasupra cu podine astupa]i, ca s\ nu vaz\
lumina, [i de toate p\r]ile s\ le fie întru
întuneric ochii, ca pe ni[te împotrivitori pe
ap\ s\-i duc\.
9. Pe ace[tia dup\ ce i-au b\gat în
corabie, [i au s\vâr[it mergerea precum
poruncise împ\ratul, a poruncit s\-i
t\b\rasc\ înaintea cet\]ii în locul cel de
alerg\tura cailor, care era foarte larg
împrejur [i bun de a-i putea vedea s\-i
batjocoreasc\ to]i cei ce intrau în cetate [i
cei ce ie[eau de c\l\toreau în ]ar\, ca nici
cu o[tirile lui s\ nu se împreune, nici în
cetate s\ nu se primeasc\.
10. Iar dup\ ce s-a f\cut aceasta, auzind
împ\ratul cum c\ Iudeii cei din cetate
 CARTEA A TREIA A MACAVEILOR
adesea ies pe ascuns, [i plâng tic\lo[ia cea
de ocar\ a fra]ilor lor, mâniindu-se a
poruncit, ca [i acestora întocmai a[a s\ le
fac\ ca [i acelora, [i nici într-un chip s\ nu
scape de muncile lor, [i s\ se scrie tot
neamul anume.
11. Pentru c\ nu va plini mai înainte lucrul
cel cu osteneal\ al robiei, care cu pu]in
mai înainte s-a zis, ci chinui]i cu muncile
poruncite într-o zi îi va pierde.
12. F\cutu-s-a dar scrisoarea acestora cu
amar\ sârguial\ [i cu seme]easc\ nevoin]\,
de la r\s\ritul soarelui pân\ la apus, care
des\vâr[it nu s-a sfâr[it pân\ dup\
patruzeci de zile.
13. Iar împ\ratul tare [i neîncetat s-a
umplut de bucurie, [i a f\cut ospe]e la to]i
idolii, [i cu minte r\t\cit\ departe de la
adev\r [i cu spurcat\ gur\ l\uda chipurile
cele surde, care nu pot s\ le gr\iasc\ lor
sau s\ le ajute< iar asupra prea marelui
Dumnezeu, lucruri necuvioase gr\ia.
14. Iar dup\ ce a trecut vremea cea mai
înainte zis\, au adus scriitorii r\spuns la
împ\ratul, cum c\ mai mult nu pot face
înscrierea Iudeilor pentru nenum\rata lor
mul]ime< c\ înc\ cei mai mul]i erau prin
]ar\, iar al]ii înc\ prin case erau aduna]i,
al]ii într-alte locuri, încât cu neputin]\ era
la to]i domnii care erau peste Eghipet.
15. Deci înfrico[=ndu-i pe ei împ\ratul, ca
[i cum ei ar fi luat daruri, [i ar fi f\cut
me[te[ug ca s\ scape< [i a crezut el c\ este
adev\rat aceasta, iar ei ziceau [i ar\tau,
cum c\ [i hârtia [i condeiele cele de scris
s-au sfâr[it.
16. Iar aceasta a fost lucrarea purt\rii de
grij\ a lui Dumnezeu, celei nebiruite a
celui ce din cer ajuta Iudeilor.
CAP. 5.
1296
Împ\ratul poruncind lui Ermon s\
întrarmeze elefan]i spre ziua viitoare,
s\ omoare pe Evrei, au trimis
Dumnezeu somn împ\ratului, [i a
trecut ceasul, [i prin rug\ciune îi
mântuie[te Dumnezeu de moarte.
Atunci împ\ratul chemând pe Ermon, care
purta grij\ de elefan]i, [i umplându-se de
grea iu]ime [i de mânie, nicidecum nu s-a
mutat.
2. A poruncit, ca spre ziua cea viitoare
cu m\nunchi de t\mâie de ajuns [i cu vin
mult neamestecat, pe to]i elefan]ii s\-i
adape, care erau de to]i cinci sute, [i dup\
ce se vor s\lb\tici de acea b\utur\ mult\,
s\-i slobozeasc\ asupra Iudeilor ca s\-i
omoare.
3. Iar el dup\ ce a poruncit acestea, s-a
întors la osp\], adunând pe cei mai mari
din prieteni [i din o[tire, care erau mânio[i
asupra Iudeilor.
4. Iar Ermon cel mai mare peste elefan]i,
ce i s-a poruncit, cum se cade a plinit.
5. {i slujitorii cei rândui]i la aceasta,
decusear\ ie[ind, legau mâinile tic\lo[ilor,
[i alte me[te[uguri împrejurul lor f\ceau
toat\ noaptea, socotind c\ de tot va pieri
deodat\ neamul acela.
6. Iar Iudeii care între p\gâni se vedeau
lipsi]i de tot acoper\mântul, pentru nevoia
leg\turilor, care de toate p\r]ile îi
cuprinsese pe ei,
7. C\tre Domnul cel Atot]iitor, cel ce
st\pâne[te pe toat\ puterea, c\tre
Dumnezeu [i P\rintele cel milostiv al lor,
to]i cu lacrimi neîncetat au strigat,
rugându-se>
8. Ca s\ mute sfatul cel necuvios
deasupra lor, [i cu m\rire ar\tat\ s\-i
izb\veasc\ pe ei de moartea, care era gata
 CARTEA A TREIA A MACAVEILOR
la picioarele lor.
9. {i rug\ciunea acestora neîncetat se
suia la cer.
10. Iar Ermon dup\ ce pe nemilostivii
elefan]i ad\pându-i i-a umplut de vin mult
[i i-a s\turat de t\mâie, a venit de
diminea]\ a doua zi la curte, ca s\ spun\
acestea împ\ratului.
11. Îns\ parte de somn, care lucru din
veacul vremii a fost f\cut bun pentru
noapte [i pentru zi, pus de la cel ce
d\ruie[te tuturor c\rora el vrea, a trimis
împ\ratului.
12. Deci fiind cuprins cu preadulce [i
adânc somn, a[a lucrând Domnul, mult s-
a împiedicat de la gândul ce ;[i pusese, [i
s-a în[elat de sfatul s\u cel nemutat.
13. Iar Iudeii sc\pând de ceasul, care mai
înainte era însemnat, pe Dumnezeu cel
sfânt al lor l-au l\udat, [i iar\[i s-au rugat
celui ce s-a împ\cat cu dân[ii, ca s\ arate
t\ria mâinii sale celei puternice asupra
neamurilor trufa[e.
14. {i fiind mai jum\tate de al zecelea
ceas, chem\torul v\zând c\ cei chema]i s-
au strâns, s-a dus la împ\ratul, [i l-a
boldit.
15. {i abia de[teptându-l, i-a spus c\ trece
vremea osp\]ului, vorbindu-i despre
acestea.
16. {i acestea gândindu-le împ\ratul, s-a
întors la osp\], [i a poruncit celor ce
veniser\ la osp\] s\ [az\ în preajma lui.
17. {i dup\ ce s-a f\cut aceasta, i-a
îndemnat s\ fie voio[i [i s\ se desf\teze,
c\ aceasta este partea cea mai de cinste a
osp\]ului.
18. Iar înmul]ind vorba, împ\ratul a
chemat pe Ermon, [i cu amar\ înfrico[are
l-a întrebat, pentru ce pricin\ s-au l\sat
Evreii s\ fie vii ast\zi?
1297
19. Iar el a spus, cum c\ în noaptea trecut\
le-a plinit ce i s-a poruncit, [i au m\rturisit
[i prietenii lui.
20. Iar el având cruzime mai grea decât
Falaris, a zis> pentru somnul de ast\zi, s\
aib\ har< iar tu f\r\ de sminteal\ pe mâine
asemenea s\ preg\te[ti elefan]ii spre
pieirea necuvio[ilor Iudei.
21. Acestea zicându-le împ\ratul, to]i cei
ce erau aici au l\udat, [i veseli s-au dus
fiecare în casa sa.
22. Unde într-acea noapte nu atâta au
dormit, cât s-au me[te[ugit s\ fac\ toate
felurile de batjocur\ asupra celor ce se
p\reau tic\lo[i.
23. {i când cânta coco[ul de diminea]\ [i
Ermon întrarmând elefan]ii, i-a adus la
curtea cea mare unde se f\ceau jertfe.
24. Iar mul]imea din cetate s-a adunat s\
vaz\ acea priveli[te tic\loas\, a[teptând cu
deadinsul diminea]a.
25. Iar Iudeii neîncetat tr\gându-[i
sufletul cu rug\ciune, cu multe lacrimi [i
cu cânt\ri jalnice, cu mâinile tinse la cer
se rugau prea marelui Dumnezeu, ca iar\[i
degrab\ s\ le ajute lor.
26. {i înc\ razele soarelui nu se
rev\rsaser\, [i împ\ratul primind prietenii,
a venit Ermon, [i l-a chemat s\ ias\,
spunându-i c\ ce a poftit împ\ratul este
gata.
27. Iar el auzindu-l, [i îngrozindu-se de
acea f\r\delege ie[ire, tocmai nimic
[tiind, a întrebat pentru ce cu sârguin]\ a
f\cut el aceasta.
28. Iar aceasta era lucrarea lui Dumnezeu
a atotst\pânitorului, care a f\cut ca mintea
lui s\-[i uite de cele ce mai înainte a
gândit s\ fac\.
29. Ermon i-a spus [i prietenii to]i, c\
elefan]ii [i puterile o împ\rate sunt gata
 CARTEA A TREIA A MACAVEILOR
din porunca ta.
30. Iar el umplându-se de grea mânie
pentru aceste cuvinte, pentru c\ cu
purtarea de grij\ a lui Dumnezeu s-a
risipit tot gândul lui cel despre acestea, [i
c\utând groaznic c\tre el, a zis>
31. De ar fi p\rin]ii t\i aici sau fiii fiilor,
ace[tia ar fi gata mâncare hiarelor
s\lbatice de s-ar s\tura în locul
nevinova]ilor Iudei, care mie [i p\rin]ilor
mei, întreag\ [i nemutat\ credin]\ au
ar\tat.
32. {i de nu mi-ar fi pentru dragostea,
care am crescut împreun\, [i pentru slujba
ta, de via]\ pentru acestea te-ai fi lipsit.
33. A[a Ermon de n\prasn\ s-a umplut de
primejdioas\ fric\, [i cu vederea [i cu fa]a
s-a speriat.
34. Iar prietenii fiecare s-au furi[at trist, [i
pe cei aduna]i i-a slobozit pe fiecare la
lucrul s\u.
35. Iar Iudeii auzind cele de la împ\ratul,
au l\udat pe luminatul Dumnezeu Domnul
[i Împ\ratul împ\ra]ilor, ca cei ce au
dobândit de la el acest ajutor.
36. Dup\ aceea iar\[i f\când împ\ratul
osp\], [i îndemnând pe oaspe]i s\ fie cu
voia bun\,
37. A chemat pe Ermon, [i cu înfrico[are
i-a zis> de câte ori trebuie s\-]i poruncesc
]ie un lucru, netrebnicule?
38. {i acum întrarmeaz\ elefan]ii pe
mâine s\ piarz\ pe Iudei.
39. Iar rudeniile care [edeau împreun\ cu
el, mirându-se de acest nest\t\tor gând, au
zis acestea>
40. Împ\rate! Pân\ când ca pe ni[te
dobitoace necuvânt\toare ne vei ispiti,
acum a treia oar\ poruncind s\-i piarz\ pe
ei, [i apoi când va s\ se fac\, mutându-]i
gândul, iar\[i strici cele ce ai poruncit?
1298
41. Pentru care cetatea aceasta se tulbur\
a[teptând, c\ de multe ori s-au adunat, [i
acum este primejdie s\ nu se jefuiasc\.
42. Pentru aceea împ\ratul tocmai ca
Falaris s-a umplut de nesocoteal\ [i de
mut\rile sufletului, care s-a f\cut întru el
pentru cercetarea Iudeilor, neb\gând nici
o seam\, cu jur\mânt spurcat s-a jurat,
cum c\ el, pe ace[tia f\r\ de nici o z\bav\
la genunchii [i la picioarele hiarelor
arunca]i, s\-i trimit\ la Iad.
43. Dup\ aceea f\când o[tire asupra
Iudeei, ca s\ o pun\ întocmai cu p\mântul,
cu foc [i cu sabie degrab\ s\ o bat\, [i
acolo Biserica lor cea nec\lcat\ de noi, cu
foc s\ o arz\ curând, [i celor ce fac acolo
jertfe, pustietate în toat\ vremea s\ le
pun\.
44. Atunci bucuros ducându-se prietenii [i
rudeniile, cu credin]\ rânduia puterile spre
locurile cet\]ii cele mai cu bun prilej spre
paz\.
45. Iar cel mai mare peste elefan]i, hiarele
la patim\ nebun\ i-au adus ca s\ zic a[a,
cu b\uturi foarte mirositoare [i cu vin
t\mâiat, groaznic le-a preg\tit.
46. Drept aceea c\tre luminarea de ziu\,
când la alerg\tura cailor era cetatea plin\
de nenum\rat\ mul]ime intrând în curte, a
îndemnat pe împ\ratul la cele ce erau puse
înainte.
47. {i el umplându-[i mintea sa cea
p\gân\ de mânie grea, cu toat\ greutatea
împreun\ cu hiarele s-a pornit, vrând ca,
cu inim\ tare [i cu ochii s\ vaz\ duioasa [i
tic\loasa pieire a celor mai înainte
însemna]i.
48. Iar când au v\zut Iudeii pe la poart\
praful elefan]ilor care ie[eau [i al o[tirii
celei întrarmate, care pe urm\ venea, [i al
picioarelor mul]imii, [i au auzit gâlceava
 CARTEA A TREIA A MACAVEILOR
cea cu groaznic sunet,
49. Socotind c\ aceea este clipa cea mai
de pe urm\ a vie]ii [i sfâr[itul tic\loasei
a[tept\ri, spre jale [i plângere întorcându-
se, se s\ruta unul pe altul, [i îmbr\]i[ându-
se c\dea pe grumajii rudelor, p\rin]ii peste
fii [i maicile peste fiice, [i unele având la
]=]e pruncii de curând n\scu]i, îi aplecau
s\ sug\ laptele cel de pe urm\.
50. {i aducându-[i aminte [i de
ajutorin]ele cele de mai înainte, care din
cer s-au f\cut lor, to]i odat\ c\zând cu fa]a
la p\mânt, [i pe prunci osebindu-i de la
]=]e,
51. Foarte cu mare glas au strigat
rugându-se celui Atotputernic, ca, cu
ar\tarea sa s\ se milostiveasc\ spre ei, cei
ce sunt acum la por]ile Iadului.
CAP. 6.
Rug\ciunea Preotului Eleazar.
Ar\tarea Îngerilor ap\r\tori.
Întoarcerea hiarelor asupra osta[ilor.
Schimbarea inimii împ\ratului spre
bine [i mântuirea Iudeilor.
Iar Eleazar oarecare om de treab\ unul din
preo]ii ]\rii în vârsta b\trâne]ilor fiind [i
cu toat\ fapta vie]ii celei bune împodobit,
potolind pe b\trânii cei dimprejurul s\u,
chemând pe Dumnezeu cel sfânt, acestea
s-a rugat>
2. Împ\rate mare ]iitorule Preaînalte
Atotputernice Dumnezeule! Cel ce toat\
zidirea o ocârmuie[ti, caut\ întru îndur\ri,
3. Caut\ spre s\mân]a lui Avraam, spre
fiii lui Iacov celui sfin]it, poporul
mo[tenirii tale celei sfinte, cel ce este
nemernic în p\mânt str\in, [i care f\r\ de
dreptate piere, P\rinte.
4. Tu pe Faraon domnul Eghipetului
1299
acestuia cel cu care multe, cel ce s-a fost
în\l]at cu seme]ie f\r\delege, [i cu limb\
mare gr\itoare împreun\ cu o[tirea lui cea
trufa[\ în mare îneca]i, i-ai pierdut, cu
lumina milei luminând pe neamul lui
Israil.
5. Tu pe Senaherim cel ce cu nenum\rate
puteri s-a seme]it împ\ratul cel greu al
Asirienilor, cel ce cu sabia supunea tot
p\mântul, [i se ridica asupra sfintei tale
cet\]i, cu mândrie [i cu îndr\zneal\ grele
gr\ind, Doamne! l-ai înfrânt, luminat
ar\tând neamurilor t\ria ta cea mult\.
6. Tu pe cei trei coconi în Vavilon, care
de bun\voie [i-au dat focului sufletul lor,
ca s\ nu se închine celor de[arte, r\corind
cuptorul cel aprins, i-ai mântuit, p\zindu-
le [i p\rul nev\t\mat, trimi]=nd para
focului asupra tuturor vr\jma[ilor.
7. Tu pe Daniil cel de pârârile cele pline
de pizm\ lep\dat în p\mânt spre mâncare
leilor, nev\t\mat l-ai scos la lumin\.
8. {i pe Iona cel hr\nit întru adâncime,
care f\r\ de cru]are chinuit în pântecele
chitului, nev\t\mat la to]i ai lui l-ai ar\tat,
o P\rinte!
9. {i acum nu z\bovi mult milostive
sc\parea tuturor, degrab\ te arat\ celor din
neamul lui Israil, care se oc\r\[te de
neamurile cele urâte [i f\r\delege.
10. Iar de s-a spurcat via]a noastr\
înstr\inându-se, sco]ându-ne pe noi din
mâna vr\jma[ilor, oricum vei vrea
St\pâne, pierde-ne pe noi.
11. Ca nu cei ce cuget\ cele de[arte, cu
cele de[arte s\ se laude pentru pieirea
celor iubi]i ai t\i, zicând> nici Dumnezeul
lor nu i-au mântuit pe ei.
12. Iar tu cel ce toat\ t\ria [i toat\ puterea
ai, cel ve[nic, caut\ acum, [i ne miluie[te
pe noi cei ce cu silnicie nedreapt\ a celor
 CARTEA A TREIA A MACAVEILOR
f\r\delege, ca ni[te tâlhari ne omorâm.
13. Înfrico[eaz\ neamurile cu puterea ta
cea nebiruit\ ast\zi, cel ce po]i mântui pe
neamul lui Iacov.
14. }ie se roag\ toat\ mul]imea pruncilor
[i p\rin]ii acestora cu lacrimi.
15. Ar\tat s\ fie tuturor neamurilor, c\ cu
noi e[ti Doamne, [i nu ]i-ai întors fa]a ta
de c\tre noi, ci precum ai zis> c\ nici în
p\mântul vr\jma[ilor pe ai t\i i-ai trecut
cu vederea, a[a s\vâr[e[te Doamne.
16. Iar Eleazar sfâr[ind rug\ciunea,
împ\ratul cu hiarele [i cu tot sunetul
puterii, a venit la locul cel de alergarea
cailor.
17. {i v\zând Iudeii, tare au strigat la cer,
cât [i v\ile cele de aproape împreun\
r\sunând, mare plângere au f\cut în toat\
tab\ra.
18. Atunci marele, sl\vitul, Atot]iitorul [i
adev\ratul Dumnezeu ar\tând sfânta sa
fa]\, au deschis por]ile cele cere[ti, dintru
care doi sl\vi]i Îngeri înfrico[a]i la chip s-
au pogorât ar\ta]i la to]i, afar\ de Iudei.
19. {i au st\tut împotriv\, [i puterea
vr\jma[ilor o au umplut de gâlceav\ [i de
fric\, [i cu obezi o au legat, din care nu s-
a putut mi[ca.
20. {i sub fric\ a fost [i trupul
împ\ratului, [i îndr\znirea lui cea cu grea
mânie, uitare a luat.
21. {i s-au întors hiarele asupra puterii
celei întrarmate, care dinapoi venea, [i îi
c\lcau pe ei [i îi pierdeau.
22. {i s-a întors mânia împ\ratului spre
jale [i spre lacrimi, pentru cele ce mai
înainte a fost me[te[ugit.
23. C\ auzind strigarea, [i v\zându-i pe
to]i cu fa]a la p\mânt spre pieire l\crimând
el, cu mânie pe prieteni îi mustra, zicând>
24. Al\turi cu mine împ\r\]i]i, [i pe tirani
1300
i-a]i covâr[it cu tirania, [i pe mine însumi,
cel ce sunt al vostru de bine f\c\tor v\
ispiti]i s\ m\ lipsi]i de domnie [i de suflet,
întru ascuns me[te[ugind cele ce nu
folosesc împ\r\]iei.
25. Cine a strâns aici pe cei ce cu credin]\
au ]inut nou\ t\riile ]\rii, de la casele lor
dep\rtându-i pe fiecare f\r\ de socoteal\,
26. Cine a[a f\r\ de cuviin]\ a cuprins cu
munci pe cei ce sunt din început cu bun
cuget c\tre noi neamurile, care cu totul
suntem osebi]i, [i de multe ori foarte rele
primejdii au primit mai mult decât to]i
oamenii?
27. Dezlega]i! Dezlega]i aceste nedrepte
leg\turi, [i cu pace îi slobozi]i la casele
lor, rugându-v\ s\ se ierte cele mai înainte
f\cute.
28. Slobozi]i pe fiii Atot]iitorului
cerescului Dumnezeu cel viu, care de la
str\mo[ii no[tri pân\ acum neîmpiedicat\
[i cu m\rire, bun\ stare d\ lucrurilor
noastre.
29. Deci el acestea a zis> iar ei îndat\ cât
s-au dezlegat, pe sfântul Dumnezeu
Mântuitorul lor au binecuvântat, atunci
dup\ ce de la moarte au sc\pat.
30. Dup\ aceea împ\ratul în cetate
mergând, chemând pe cel ce era peste
venituri, a poruncit vinuri [i alte, care sunt
de lips\ la osp\], Iudeilor s\ le dea pe
[apte zile, judecând, ca în locul în care li
s-au p\rut c\ vor pieri, într-acela s\
pr\znuiasc\ cu toat\ veselia zile de
mântuire.
31. Atunci cei mai înainte oc\râ]i, [i
aproape de Iad, [i mai vârtos întru el
intra]i pentru moartea cea amar\, [i cu rea
jale, desf\tare de mântuire f\când în locul
cel g\tit de pieire [i de îngrop\ciunea lor,
cu [edere l-au împ\r]it plini de bucurie.
 CARTEA A TREIA A MACAVEILOR
32. {i p\r\sind glasul plângerii cel cu
totul l\crimos, au luat cântare p\rinteasc\,
l\udând pe Mântuitorul [i f\c\torul de
minuni Dumnezeu, [i toat\ plângerea [i
vaietul lep\dând, dan]uri de veselie au
împreunat semn de pace.
33. A[ijderea [i împ\ratul pentru acestea
mare osp\] f\când, neîncetat m\rturisire
în\l]a la cer cu mare cuviin]\ pentru
mântuirea cea minunat\, ce s-a f\cut.
34. Iar cei ce mai înainte, la pieire [i
mâncare p\s\rilor îi punea s\ fie [i îi
rânduia cu bucurie, au suspinat, cu ru[ine
îmbr\cându-se, [i îndr\znirea cea înfocat\
f\r\ de cinste stins\ fiind.
35. Iar Iudeii precum mai înainte am zis,
întru veselie [i întru desf\tare cu
m\rturisiri bune [i cu cânt\ri petreceau.
36. {i obicei de ob[te pentru acestea
rânduind peste toat\ nemernicia lor întru
neamuri, au pus a ]ine aceste zile de
veselie, care mai înainte s-au zis, nu
pentru b\utur\ [i pentru l\comie, ci pentru
mântuirea cea prin Dumnezeu f\cut\ lor.
37. {i s-au rugat împ\ratului cerându-[i
slobozenie acas\.
38. Iar scrisoarea lor s-a f\cut din
dou\zeci [i cinci ale lui Pahon pân\ în
patru ale lui Epif, în patruzeci de zile, [i
din cinci ale lui Epif pân\ la [apte, în trei
zile s-au pus ca s\-i piarz\ pe ei.
39. :ntru care [i cu mare m\rire ar\tând
mila sa St\pânul tuturor, negre[i]i i-au
mântuit pe ei totodat\.
40. {i se osp\tau toate de la împ\ratul,
dându-li-se pân\ la a paisprezecea zi, întru
care [i rug\ciunea au f\cut pentru
slobozenia lor.
41. {i împreun\ l\udându-i pe ei
împ\ratul mai marilor cet\]ilor, aceast\
carte ce urmeaz\ mai jos, care cuprinde
1301
mare nevoin]a sufletului, a scris.
CAP. 7.
Cartea împ\ratului Ptolomeu c\tre
supu[ii s\i, pentru întoarcerea Iudeilor
întru ale sale.
Împ\ratul Ptolomeu Filopator celor mai
mari din Eghipet [i tuturor celor rândui]i
peste lucruri, bucurie [i s\n\tate.
2. S\n\to[i suntem [i noi [i fiii no[tri,
îndreptându-ne nou\ marele Dumnezeu
lucrurile dup\ cum voim.
3. Oarecare din prieteni cu r\u n\rav mai
adeseori îndemnându-ne, ne-au f\cut ca s\
adun\m pe to]i Iudeii de sub împ\r\]ia
noastr\ la un loc, s\-i muncim ca pe ni[te
vicleni cu mari chinuri.
4. Zicând c\ niciodat\ lucrurile noastre
nu vor fi bine a[ezate pentru ura, care au
ace[tia c\tre toate neamurile pân\ ce se va
s\vâr[i aceasta.
5. Care [i lega]i aducându-i pe ei cu
batjocuri, ca pe ni[te robi, [i mai vârtos ca
pe ni[te vicleni f\r\ de nici o cercetare [i
iscodire, s-au apucat a-i ucide, mai cu
s\lbatic\ cruzime fiind cuprin[i decât
legea Schitilor.
6. {i noi pentru aceasta mai greu certând
pe ace[tia, dup\ blânde]ele, care avem
c\tre to]i oamenii, abia via]a lor
h\r\zindu-le, [i cunoscând c\ Dumnezeu
cel ceresc ap\r\ [i scute[te pe Iudei, ca un
tat\, care pururea î[i ajutore[te pe fii.
7. {i socotind noi [i priete[ugul, prin
care au c\tre noi [i c\tre p\rin]ii no[tri,
adeverit\ bun\ cugetare dup\ dreptate i-
am slobozit, orice vin\ fie.
8. {i am poruncit fiec\ruia, to]i la casele
lor s\ se întoarc\ în tot locul, [i nimeni pe
ei întru nimic s\ nu-i vat\me, nici s\-i
 CARTEA A TREIA A MACAVEILOR
oc\rasc\ pentru cele ce f\r\ de socoteal\
s-au f\cut.
9. C\ s\ [ti]i, c\ asupra acestora de vom
me[te[ugi cu vreun r\u vicle[ug, sau îi
vom mâhni pe ei cu totul, nu pe om, ci pe
Dumnezeu cel Preaînalt, care st\pâne[te
toat\ puterea, împotrivitor nou\ spre
izbândirea lucrurilor, totdeauna neap\rat
întru toate îl vom avea, fi]i s\n\to[i.
10. {i luând Iudeii de la împ\ratul cartea
aceasta, nu s-au nevoit îndat\ a pleca, ci
au rugat pe împ\ratul pentru cei din
neamul Iudeilor, care de bun\voie au f\cut
r\u înaintea lui Dumnezeu celui sfânt, [i
legea lui Dumnezeu au c\lcat, s\ li se fac\
prin ei certarea, care li se cuvine.
11. Zicând> c\ cei ce pentru pântece au
c\lcat poruncile cele dumnezeie[ti,
niciodat\ nu vor cugeta bine, nici
poruncilor împ\ratului nu vor fi
credincio[i.
12. {i zicând ei adev\rul, a primit, [i
luându-i le-a dat lor voie slobod\ la toate,
ca pe cei ce au c\lcat legea lui Dumnezeu,
s\-i piarz\ în tot locul cel de sub împ\r\]ia
sa cu îndr\zneal\ f\r\ de nici o putere sau
cercetare împ\r\teasc\.
13. Atunci foarte l\udându-l pe el, cum se
c\dea, preo]ii [i toat\ mul]imea lor
gl\suind aliluia, cu bucurie s-au desp\r]it.
14. {i a[a pe cel c\zut din cei pâng\ri]i
fiind de un neam cu ei, pe drum îi certa [i
cu ar\t\ri îi omora.
15. {i într-aceea[i zi au omorât mai mult
decât trei sute de b\rba]i [i s-au bucurat [i
s-au veselit omorând pe cei f\r\delege.
16. Iar cei ce s-au lipit de Dumnezeu pân\
la moarte, des\vâr[it dobândirea mântuirii
luând, au mers din cetate încununa]i cu de
toate felurile de flori cu bun miros, cu
veselie [i cu strigare de laude, [i cu cânt\ri
1302
de toate viersurile, mul]umind
Dumnezeului celui sfânt al p\rin]ilor,
Mântuitorului lui Israil.
17. {i sosind la Ptolomaida, care pentru
firea locului se nume[te Rodoforon (adic\
aduc\toare de trandafir)< unde ;i a[tepta pe
ei tab\ra dup\ sfatul lor cel de ob[te.
18. {apte zile au f\cut acolo osp\] de
mântuire, dându-le lor împ\ratul cu bun\
inim\ toate cele de lips\ la c\l\torie
fiec\ruia pân\ la casa lui.
19. {i sosind în pace cu cuvioase
m\rturisiri, a[ijderea [i acolo au rânduit a
]ine aceste zile de veselie.
20. Care [i sfin]indu-le cu stâlp la locul
osp\]ului rug\ciune a[ezând, s-au dus
nev\t\ma]i, slobozi [i foarte veseli pe
p\mânt [i pe mare [i pe râu mântui]i
fiecare cu porunca împ\ratului la casa sa.
21. {i mai mult\ putere decât mai înainte
având întru vr\jma[i, cu m\rire [i cu fric\
[i de nimeni întru nimic cl\tindu-se din
averile sale.
22. {i toate ale sale to]i dup\ scrisoare le-
au luat, cât cei ce aveau câte ceva de ale
lor, cu mare fric\ le da lor, m\riri
des\vâr[it f\când lui Dumnezeu cel prea
mare pentru mântuirea lor.
23. Bine este cuvântat Dumnezeu
izb\vitorul lui Israil în vremi ve[nice,
Amin.
 RUG|CIUNEA LUI MANASI :MP|RATUL IUDEI C+ND ERA ROB :N VAVILON

Rug\ciunea lui Manasi împ\ratului Iudei când era rob în Vavilon

Doamne Atotputernice, Dumnezeul cuceresc rugându-m\. Sl\be[te-mi

p\rin]ilor no[tri al lui Avraam [i al lui Doamne, sl\be[te-mi [i nu m\ pierde pe
Isaac [i al lui Iacov [i al semin]iei lor celei mine cu f\r\delegile mele, nici în veac
drepte< care ai f\cut cerul [i p\mântul cu ]inând mânie s\ nu te ui]i la r\ut\]ile mele,
toat\ podoaba lor< cel ce ai legat marea cu nici s\ m\ osânde[ti, întru cele mai de jos
cuvântul poruncii tale< cel ce ai încuiat ale p\mântului. Pentru c\ tu e[ti
adâncul [i l-ai pecetluit pe el cu înfrico[at Dumnezeule, Dumnezeul celor ce se
[i sl\vit numele t\u< de care toate se tem [i poc\iesc< [i întru mine s\ ar\]i toat\
se cutremur\ de fa]a puterii tale, c\ bun\tatea ta. C\ nevrednic fiind, s\ m\
nesuferit\ este mare cuviin]a m\ririi tale [i mântuie[ti dup\ mult\ mila ta< [i te voiu
ner\bdat\ mânia îngrozirii tale celei l\uda totdeauna în zilele vie]ii mele. C\ pe
asupra p\c\to[ilor< [i nem\surat\ [i tine te laud\ toat\ puterea Îngerilor< [i a ta
neurmat\ este mila f\g\duin]ei tale. C\ tu este slava în vecii vecilor, Amin.
e[ti Domnul cel înalt, milosârd, îndelung
r\bd\tor [i mult milostiv, [i ;]i pare r\u de Sfâr[itul Dumnezeie[tii Scripturi a
r\ut\]ile oamenilor. Tu Doamne, dup\ Vechiului Testament
mul]imea bun\t\]ii tale, ai f\g\duit
poc\in]\ [i iertare celor ce gre[esc ]ie, [i
cu mul]imea îndur\rilor tale ai hot\rât
poc\in]\ p\c\to[ilor spre mântuire. Tu dar
Doamne Dumnezeul puterilor! Nu ai pus
poc\in]\ drep]ilor, lui Avraam [i lui Isaac
[i lui Iacov, celor ce nu au gre[it ]ie< ci ai
pus poc\in]\ asupra mea p\c\tosului,
pentru c\ am gre[it mai mult decât
num\rul nisipului m\rii. Înmul]itu-s-au
f\r\delegile mele Doamne, înmul]itu-s-au
f\r\delegile mele [i nu sunt vrednic s\
privesc [i s\ v\z în\l]imea cerului, pentru
mul]imea nedrept\]ilor mele. Împilat sunt
de mult\ leg\tur\ de fier, încât nu-mi pot
ridica capul meu, [i nu este sl\bire. Pentru
c\ am înt\râtat mânia ta, [i r\u înaintea ta
am f\cut, nef\când voia ta [i nep\zind
poruncile tale. {i acum plec genunchele
inimii, trebuindu-mi bun\tate de la tine<
gre[it-am Doamne, gre[it-am, [i
f\r\delegile mele eu le [tiu< ci m\

1303
 SF+NTA EVANGHELIE DE LA MATEI

NOUL TESTAMENT
adic\
DUMNEZEIASCA SCRIPTUR| A LEGII CELEI NOU|
A DOMNULUI {I MÂNTUITORULUI NOSTRU IISUS HRISTOS
SFÂNTA EVANGHELIE DE LA MATEI

CAP. 1. lui, la mutarea în Vavilon.

Neamul [i na[terea lui Iisus Hristos.
Cartea neamului lui Iisus Hristos, fiul lui
David, fiul lui Avraam.
2. Avraam a n\scut pe Isaac, iar Isaac a
n\scut pe Iacov, iar Iacov a n\scut pe Iuda
[i pe fra]ii lui.
3. Iar Iuda a n\scut pe Fares [i pe Zara
din Tamar, iar Fares a n\scut pe Asron, iar
Asron a n\scut pe Aram.
4. Iar Aram a n\scut pe Aminadav, iar
Aminadav a n\scut pe Naason, iar Naason
a n\scut pe Salmon.
5. Iar Salmon a n\scut pe Vooz din Raav,
iar Vooz a n\scut pe Ovid din Rut, iar
Ovid a n\scut pe Iese.
6. Iar Iese a n\scut pe David împ\ratul,
iar David împ\ratul, a n\scut pe Solomon
din femeia lui Urie.
7. Iar Solomon a n\scut pe Rovoam, iar
Rovoam a n\scut pe Avia, iar Avia a
n\scut pe Asa.
8. Iar Asa a n\scut pe Iosafat, iar Iosafat
a n\scut pe Ioram, iar Ioram a n\scut pe
Ozie.
9. Iar Ozie a n\scut pe Ioatam, iar Ioatam
a n\scut pe Ahaz, iar Ahaz a n\scut pe
Ezechia.
10. Iar Ezechia a n\scut pe Manasi, iar
Manasi a n\scut pe Amon, iar Amon a
n\scut pe Iosia.
11. Iar Iosia a n\scut pe Iehonia [i pe fra]ii
12. Iar dup\ mutarea în Vavilon, Iehonia a
n\scut pe Salatiil, iar Salatiil a n\scut pe
Zorovavel.
13. Iar Zorovavel a n\scut pe Aviud, iar
Aviud a n\scut pe Eliachim, iar Eliachim
a n\scut pe Azor.
14. Iar Azor a n\scut pe Sadoc, iar Sadoc
a n\scut pe Ahim, iar Ahim a n\scut pe
Eliud.
15. Iar Eliud a n\scut pe Eleazar, iar
Eleazar a n\scut pe Matan, iar Matan a
n\scut pe Iacov.
16. Iar Iacov a n\scut pe Iosif b\rbatul
Mariei, din care s-a n\scut Iisus, ce se zice
Hristos.
17. Deci, toate neamurile de la Avraam
pân\ la David, neamuri paisprezece< [i de
la David pân\ la mutarea în Vavilon,
neamuri paisprezece< [i de la mutarea în
Vavilon pân\ la Hristos, neamuri
paisprezece.
18. Iar na[terea lui Iisus Hristos a[a a fost>
c\ logodit\ fiind mama lui, Maria, cu
Iosif, mai înainte de a se aduna ei, s-a aflat
având în pântece din Duhul Sfânt.
19. Iar Iosif, b\rbatul ei, drept fiind [i
nevrând s\ o v\deasc\ pe ea, a vrut pe
ascuns s\ o lase pe dânsa.
20. {i acestea gândind el, iat\ Îngerul
Domnului în vis s-a ar\tat lui, gr\ind>
Iosife, fiul lui David, nu te teme a lua pe
Maria femeia ta, c\ ce s-a z\mislit într-

1304
 SF+NTA EVANGHELIE DE LA MATEI
însa, din Duhul Sfânt este.
21. {i va na[te fiu [i vei chema numele
lui> IISUS, c\ acesta va mântui pe norodul
s\u de p\catele lor.
22. Iar acestea toate s-au f\cut ca s\ se
plineasc\ ceea ce s-a zis de la Domnul
prin proorocul ce zice> ,,Iat\ fecioara în
pântece va avea [i va na[te fiu [i vor
chema numele lui> Emanuil, ce se
tâlcuie[te> cu noi Dumnezeu”.
23. {i sculându-se Iosif din somn, a f\cut
precum i-a poruncit lui Îngerul Domnului,
[i a luat pe femeia sa.
24. {i nu o a cunoscut pe ea pân\ ce a
n\scut pe fiul s\u cel întâi n\scut, [i a
chemat numele lui> IISUS.
CAP. 2.
Maghii de la r\s\rit. Omorârea
pruncilor. Întoarcerea lui Iosif cu
Maria [i cu Iisus pruncul din Eghipet
în Nazaret.
Iar dac\ s-au n\scut Iisus în Vitleemul
Iudeei, în zilele lui Irod împ\ratul, iat\
maghii de la r\s\rit au venit în Ierusalim,
2. Zicând> unde este împ\ratul Iudeilor,
cel ce s-au n\scut? C\ am v\zut steaua lui
la r\s\rit [i am venit s\ ne închin\m lui.
3. {i auzind Irod împ\ratul s-a tulburat [i
tot Ierusalimul cu dânsul.
4. {i adunând pe to]i arhiereii [i
c\rturarii norodului, i-a întrebat> unde este
s\ se nasc\ Hristos?
5. Iar ei au zis lui> ;n Vitleemul Iudeei, c\
a[a s-a scris prin proorocul>
6. {i tu Vitleeme, p\mântul Iudei
nicidecum nu e[ti mai mic între domnii
Iudei, c\ dintru tine va ie[i Pov\]uitor,
care va pa[te pe norodul meu Israil.
7. Atunci Irod întru ascuns chemând pe
1305
maghi, a cercat cu de am\nuntul de la
dân[ii de vremea întru care s-a ar\tat
steaua.
8. {i trimi]ându-i pe ei în Vitleem, le-a
zis> merg=nd cerceta]i cu am\nuntul
pentru prunc, [i dac\ îl ve]i afla, s\ îmi
vesti]i [i mie, ca [i eu venind s\ m\ închin
lui.
9. Iar ei ascultând pe împ\ratul s-au dus.
{i iat\ steaua, pe care o v\zuser\ la r\s\rit,
mergea înaintea lor, pân\ a venit [i a st\tut
deasupra unde era pruncul.
10. Iar ei v\zând steaua s-au bucurat cu
bucurie mare foarte.
11. {i intrând în cas\, au v\zut pruncul cu
Maria, mama lui, [i c\zând s-au închinat
lui, [i deschizându-[i vistieriile lor, au
adus lui daruri> aur [i t\mâie [i smirn\.
12. {i luând în[tiin]are prin vis, s\ nu se
întoarc\ la Irod, pe alt\ cale s-au dus la
]ara lor.
13. Iar dup\ ce s-au dus ei, iat\ Îngerul
Domnului în vis se arat\ lui Iosif, zicând>
sculându-te, ia pruncul [i pe mama lui [i
fugi în Eghipet, [i fii acolo pân\ voiu zice
]ie, c\ va Irod s\ caute pruncul s\-l piarz\
pe el.
14. Iar el sculându-se, a luat pruncul [i pe
mama lui noaptea, [i s-au dus în Eghipet.
15. {i a fost acolo pân\ la moartea lui
Irod, ca s\ se plineasc\ ceea ce s-au zis de
Domnul prin proorocul, ce zice> din
Eghipet am chemat pe fiul meu.
16. Atunci Irod v\zând c\ s-a batjocorit
de maghi, s-a mâniat foarte< [i trimi]ând a
omorât pe to]i pruncii, care erau în
Vitleem [i întru toate hotarele lui, de doi
ani [i mai mici, dup\ vremea care cercase
de la maghi.
17. Atunci s-a plinit ceea ce s-a zis de
Ieremia Proorocul, ce zice>
 SF+NTA EVANGHELIE DE LA MATEI
18. Glas în Rama s-a auzit, plângere [i
tânguire [i ]ip\t mult< Rahil plângând pe
fiii s\i, [i nu vrea s\ se mângâie, pentru c\
nu sunt.
19. Iar dup\ ce a murit Irod, iat\ Îngerul
Domnului în vis se arat\ lui Iosif în
Eghipet,
20. Zicând> sculându-te, ia pruncul [i pe
mama lui, [i mergi în p\mântul lui Israil,
c\ au murit cei ce c\utau sufletul
pruncului.
21. Iar el sculându-se a luat pruncul [i pe
mama lui [i a venit în p\mântul lui Israil.
22. Iar auzind c\ Arhelau împ\r\]e[te în
Iudeea, în locul lui Irod, tat\l s\u, s-a
temut s\ mearg\ acolo< iar luând porunc\
în vis, s-a dus în p\r]ile Galileei.
23. {i venind a locuit în cetatea ce se
nume[te Nazaret, ca s\ se plineasc\ ceea
ce s-a zis prin prooroci c\ Nazarinean se
va chema.
CAP. 3.
Ioan Botez\torul în pustie. Botezul lui
Iisus.
Iar în zilele acelea a venit Ioan
Botez\torul, propov\duind în Pustia
Iudeei,
2. {i zicând> poc\i]i-v\, c\ s-a apropiat
împ\r\]ia cerurilor<
3. C\ acesta este cela ce s-a zis de Isaia
Proorocul, ce zice> glasul celui ce strig\ în
pustie> g\ti]i calea Domnului, drepte face]i
c\r\rile lui.
4. {i acest Ioan avea îmbr\c\mintea lui
din peri de c\mil\, [i brâu de curea
împrejurul mijlocului lui, iar hrana lui era
acride [i miere s\lbatic\.
5. Atunci ie[ea la dânsul Ierusalimul [i
toat\ Iudeea [i toat\ latura dimprejurul
1306
Iordanului,
6. {i se botezau în Iordan de la dânsul,
m\rturisindu-[i p\catele lor.
7. {i v\zând pe mul]i din farisei [i din
saduchei venind c\tre botezul lui, a zis lor>
pui de n\pârci, cine v-a ar\tat vou\ ca s\
fugi]i de mânia ceea ce va s\ fie?
8. Face]i dar roduri vrednice de poc\in]\.
9. {i s\ nu vi se par\ a gr\i întru sinev\>
p\rinte avem pe Avraam< c\ zic vou\, c\
poate Dumnezeu [i din pietrele acestea s\
ridice fii lui Avraam.
10. C\ iat\ [i securea la r\d\cina pomilor
zace< deci, tot pomul, care nu face road\
bun\, se taie [i în foc se arunc\.
11. Eu v\ botez pe voi cu ap\, spre
poc\in]\< iar cela ce vine dup\ mine, mai
tare decât mine este, c\ruia nu sunt
vrednic a-i ]ine înc\l]\mintele< acesta v\
va boteza pe voi cu Duh Sfânt [i cu foc.
12. A c\rui lopat\ este în mâna lui, [i va
cur\]i aria sa, [i va aduna grâul în jitni]a
sa, iar pleava o va arde cu focul nestins.
13. Atunci au venit Iisus din Galileea la
Iordan c\tre Ioan, ca s\ se boteze de la
dânsul.
14. Iar Ioan îl oprea pe el, zicând> eu am
trebuin]\ a m\ boteza de tine, [i tu vii c\tre
mine?
15. {i r\spunzând Iisus, au zis c\tre el>
las\ acum, c\ a[a este cu cuviin]\ nou\ ca
s\ plinim toat\ dreptatea. Atunci l-a l\sat
pe el.
16. {i botezându-se Iisus, îndat\ au ie[it
din ap\< [i iat\ i s-au deschis lui cerurile [i
a v\zut pe Duhul lui Dumnezeu
pogorându-se ca un porumb [i venind
peste dânsul<
17. {i iat\ glas din ceruri zicând> acesta
este Fiul meu cel iubit, întru care am
binevoit.
 SF+NTA EVANGHELIE DE LA MATEI
CAP. 4.
Postul [i ispita lui Hristos. Începerea
propov\duirii. Chemarea apostolilor.
Atunci dus a fost Iisus în pustie de Duhul,
ca s\ se ispiteasc\ de diavolul.
2. {i postind patruzeci de zile [i
patruzeci de nop]i, dup\ aceea au
fl\mânzit.
3. {i venind la dânsul ispititorul a zis> de
e[ti Fiul lui Dumnezeu, zi ca pietrele
acestea s\ se fac\ pâini.
4. Iar el r\spunzând au zis> scris este> nu
numai cu pâine va tr\i omul, ci cu tot
graiul ce iese din gura lui Dumnezeu.
5. Atunci l-a dus pe el diavolul în sfânta
cetate [i l-a pus pe el pe aripa bisericii.
6. {i a zis lui> de e[ti Fiul lui Dumnezeu,
arunc\-te pe sine]i jos, c\ scris este>
Îngerilor s\i va porunci pentru tine, [i pe
mâini te vor ridica, ca nu cumva s\
împiedici de piatr\ piciorul t\u.
7. {i au zis Iisus lui> iar\[i scris este> s\
nu ispite[ti pe Domnul Dumnezeul t\u.
8. Apoi l-a dus pe dânsul diavolul într-un
munte înalt foarte, [i i-a ar\tat lui toate
împ\r\]iile lumii [i slava lor<
9. {i i-a zis lui> acestea toate le voiu da
]ie, dac\ c\zând te vei închina mie.
10. Atunci au zis Iisus lui> mergi înapoia
mea, satano, c\ scris este> Domnului
Dumnezeului t\u s\ te închini [i lui unuia
s\-i sluje[ti.
11. Atunci l-a l\sat pe el diavolul, [i iat\
:ngerii au venit la d=nsul [i slujeau lui.
12. Iar auzind Iisus c\ Ioan a fost prins, s-
au dus în Galileea<
13. {i l\sând Nazaretul, au venit [i au
locuit în Capernaum, lâng\ mare, în
hotarele Zavulonului [i ale Neftalimului,
1307
14. Ca s\ se plineasc\ ceea ce s-a zis prin
Isaia Proorocul, care zice>
15. P\mântul Zavulonului [i p\mântul
Neftalimului, spre mare dincolo de
Iordan, Galileea neamurilor<
16. Norodul cel ce [edea întru întuneric a
v\zut lumin\ mare, [i celor ce [edeau în
latura [i în umbra mor]ii, lumin\ a r\s\rit
lor.
17. De atunci au început Iisus a
propov\dui [i a zice> poc\i]i-v\, c\ s-a
apropiat împ\r\]ia cerurilor.
18. {i umblând Iisus pe lâng\ Marea
Galileei, au v\zut pe doi fra]i> pe Simon ce
se nume[te Petru [i pe Andrei fratele lui,
aruncându-[i mreaja în mare, c\ erau
pescari,
19. {i au zis lor> veni]i dup\ mine, [i v\
voiu face pe voi vân\tori de oameni.
20. Iar ei îndat\ l\sându-[i mrejele au
mers dup\ dânsul.
21. {i de acolo mai înainte mergând, au
v\zut pe al]i doi fra]i> pe Iacov al lui
Zevedei [i pe Ioan fratele lui, în corabie cu
Zevedei tat\l lor, cârpindu-[i mrejele lor<
[i i-au chemat pe dân[ii.
22. Iar ei îndat\ l\sând corabia [i pe
Zevedei tat\l lor, au mers dup\ dânsul.
23. {i au str\b\tut Iisus toat\ Galileea,
înv\]ând în adun\rile lor [i propov\duind
Evanghelia împ\r\]iei [i t\m\duind toat\
boala [i toat\ neputin]a întru norod.
24. {i a ie[it vestea lui în toat\ Siria, [i
aduceau c\tre dânsul pe to]i cei ce
p\timeau r\u cu feluri de boli, [i pe cei ce
se ]ineau de chinuri, [i pe cei îndr\ci]i [i
lunatici, [i pe cei sl\b\nogi, [i îi vindeca
pe ei.
25. {i au mers dup\ dânsul noroade multe
din Galileea [i din Decapole [i din
Ierusalim [i din Iudeea [i din ceea parte de
 SF+NTA EVANGHELIE DE LA MATEI
Iordan.
CAP. 5.
Fericirile. Apostolii [i Înv\]\torii sunt
sare [i lumin\. Plinirea legii [i a
poruncilor. Iubirea vr\jma[ilor.
Iar v\zând pe noroade, s-au suit în munte<
[i [ezând el, au venit c\tre dânsul ucenicii
lui,
2. {i deschizându-[i gura sa, îi înv\]a pe
ei, zicând>
3. Ferici]i cei s\raci cu duhul, c\ acelora
este împ\r\]ia cerurilor.
4. Ferici]i cei ce plâng, c\ aceia se vor
mângâia.
5. Ferici]i cei blânzi, c\ aceia vor
mo[teni p\mântul.
6. Ferici]i cei ce fl\mânzesc [i
înseto[eaz\ de dreptate, c\ aceia se vor
s\tura.
7. Ferici]i cei milostivi, c\ aceia se vor
milui.
8. Ferici]i cei cura]i cu inima, c\ aceia
vor vedea pe Dumnezeu.
9. Ferici]i f\c\torii de pace, c\ aceia fiii
lui Dumnezeu se vor chema.
10. Ferici]i cei izgoni]i pentru dreptate, c\
acelora este împ\r\]ia cerurilor.
11. Ferici]i ve]i fi când v\ vor oc\rî pe voi
[i v\ vor goni [i vor zice tot cuvântul r\u
împotriva voastr\, min]ind pentru mine.
12. Bucura]i-v\ [i v\ veseli]i, c\ plata
voastr\ mult\ este în ceruri< c\ a[a au
gonit pe proorocii cei mai înainte de voi.
13. Voi sunte]i sarea p\mântului< iar dac\
sarea se va strica, cu ce se va s\ra? :ntru
nimic nu mai este de treab\, f\r\ numai a
se arunca afar\ [i a se c\lca de oameni.
14. Voi sunte]i lumina lumii. Nu poate
cetatea a se ascunde deasupra muntelui
1308
stând<
15. Nici aprind f\clie [i o pun sub obroc,
ci în sfe[nic, [i lumineaz\ tuturor celor ce
sunt în cas\.
16. A[a s\ lumineze lumina voastr\
înaintea oamenilor, ca s\ vaz\ lucrurile
voastre cele bune [i s\ sl\veasc\ pe Tat\l
vostru cel din ceruri.
17. S\ nu socoti]i c\ am venit s\ stric
legea sau proorocii< nu am venit s\ stric, ci
s\ plinesc.
18. C\ amin zic vou\> pân\ ce va trece
cerul [i p\mântul, o iot\ sau o cirt\ nu va
trece din lege, pân\ ce vor fi toate.
19. Deci, cel ce va strica una dintr-aceste
porunci mai mici, [i va înv\]a a[a pe
oameni, mai mic se va chema întru
împ\r\]ia cerurilor< iar cela ce va face [i
va înv\]a, acela mare se va chema întru
împ\r\]ia cerurilor.
20. C\ zic vou\> c\ de nu va prisosi
dreptatea voastr\ mai mult decât a
c\rturarilor [i a fariseilor, nu ve]i intra
întru împ\r\]ia cerurilor.
21. Auzit-a]i c\ s-a zis celor de demult> s\
nu ucizi, c\ cine va ucide, vinovat va fi
judec\]ii<
22. Iar eu zic vou\> c\ tot cel ce se mânie
asupra fratelui s\u în de[ert, vinovat va fi
judec\]ii< [i cine va zice fratelui s\u> Raca,
vinovat va fi soborului< iar cine va zice>
nebune, vinovat va fi gheenei focului.
23. Deci, de î]i vei aduce darul t\u la altar,
[i acolo î]i vei aduce aminte c\ fratele t\u
are ceva asupra ta,
24. Las\ acolo darul t\u înaintea altarului
[i mergi mai întâi de te împac\ cu fratele
t\u, [i atunci venind adu darul t\u.
25. Împac\-te cu pârâ[ul t\u degrab\,
pân\ e[ti pe cale cu dânsul, ca nu cumva
pârâ[ul s\ te dea judec\torului, [i
 SF+NTA EVANGHELIE DE LA MATEI
judec\torul te va da slugii [i în temni]\ vei
fi aruncat.
26. Amin zic ]ie> nu vei ie[i de acolo, pân\
nu vei da codrantul cel mai de pe urm\.
27. Auzit-a]i c\ s-a zis celor de demult> s\
nu preacurve[ti.
28. Iar eu zic vou\> c\ tot cela ce caut\ la
femeie spre a o pofti pe ea, iat\, a
preacurvit cu d=nsa ;ntru inima sa.
29. Iar dac\ ochiul t\u cel drept te
sminte[te pe tine, scoate-l pe el [i îl
leap\d\ de la tine, c\ ;]i folose[te ]ie ca s\
piar\ unul din m\dularele tale, [i nu tot
trupul t\u s\ se arunce în gheen\.
30. {i dac\ mâna ta cea dreapt\ te
sminte[te pe tine, taie-o pe ea [i o leap\d\
de la tine, c\ î]i folose[te ]ie ca s\ piar\
unul din m\dularele tale, [i nu tot trupul
t\u s\ se arunce în gheen\.
31. Iar\[i s-a zis> c\ cel ce ;[i va l\sa
femeia sa, s\-i dea ei carte de desp\r]enie.
32. Iar eu zic vou\> c\ tot cela ce ;[i va
l\sa femeia sa, afar\ de cuvânt de curvie,
o face pe ea s\ preacurveasc\, [i cela ce va
lua pe cea l\sat\, preacurve[te.
33. Iar a]i auzit, c\ s-a zis celor de demult>
s\ nu juri strâmb, ci s\ dai Domnului
jur\mânturile tale.
34. Iar eu zic vou\> s\ nu te juri
nicidecum, nici pe cer, c\ este scaun al lui
Dumnezeu,
35. Nici pe p\mânt, c\ este a[ternut al
picioarelor lui, nici pe Ierusalim, c\ este
cetate a marelui Împ\rat,
36. Nici pe capul t\u s\ te juri, c\ nu po]i
un p\r alb sau negru s\ faci<
37. Ci fie cuvântul vostru> a[a, a[a< nu, nu<
iar ce este mai mult decât acestea, de la cel
r\u este.
38. Auzit-a]i c\ s-a zis> ochi pentru ochi [i
dinte pentru dinte.
1309
39. Iar eu zic vou\> s\ nu sta]i împotriv\
celui r\u< ci, de te va lovi cineva peste fa]a
obrazului cea dreapt\, întoarce-i lui [i pe
cealalt\<
40. {i celui ce voie[te s\ se judece cu tine
[i s\ î]i ia haina ta, las\-i lui [i c\ma[a.
41. {i cel ce te va sili pe tine o mil\ de loc,
mergi cu dânsul dou\.
42. Celui ce cere de la tine, d\-i< [i de cel
ce voie[te s\ se împrumute de la tine, nu te
dep\rta.
43. Auzit-a]i c\ s-a zis> s\ iube[ti pe
aproapele t\u [i s\ ur\[ti pe vr\jma[ul t\u.
44. Iar eu zic vou\> iubi]i pe vr\jma[ii
vo[tri, binecuvânta]i pe cei ce v\ blestem\
pe voi, bine face]i celor ce v\ ur\sc pe voi,
[i v\ ruga]i pentru cei ce v\ sup\r\ [i v\
gonesc pe voi<
45. Ca s\ fi]i fii ai Tat\lui vostru celui din
ceruri, c\ pe soarele s\u îl r\sare peste cei
r\i [i peste cei buni, [i plou\ peste cei
drep]i [i peste cei nedrep]i.
46. C\ de iubi]i pe cei ce v\ iubesc pe voi,
ce plat\ ve]i avea? Au nu [i vame[ii
aceea[i fac?
47. {i de ve]i îmbr\]i[a cu dragoste numai
pe prietenii vo[tri, ce mai mult face]i? Au
nu [i vame[ii fac a[a?
48. Fi]i dar voi des\vâr[i]i, precum [i
Tat\l vostru cel din ceruri des\vâr[it este.
CAP. 6.
Milostenia. Postul. Rug\ciunea.
Def\imarea celor lume[ti.
Lua]i aminte, milostenia voastr\ s\ nu o
face]i înaintea oamenilor, spre a fi v\zu]i
de dân[ii< iar de nu, plat\ nu ve]i avea de
la Tat\l vostru, care este în ceruri.
2. Deci, când faci milostenie, s\ nu
trâmbi]ezi înaintea ta, precum fac
 SF+NTA EVANGHELIE DE LA MATEI
f\]arnicii în adun\ri [i în uli]e, ca s\ se
sl\veasc\ de oameni. Amin zic vou\, c\ î[i
iau plata lor.
3. Iar tu f\când milostenie, s\ nu [tie
stânga ta ce face dreapta ta.
4. Ca s\ fie milostenia ta întru ascuns, [i
Tat\l t\u cel ce vede întru ascuns, acesta
va r\spl\ti ]ie întru ar\tare.
5. {i când te rogi, nu fi ca f\]arnicii, c\
iubesc în adun\ri [i în unghiurile uli]elor
stând s\ se roage ca s\ se arate oamenilor.
Amin zic vou\, c\ î[i iau plata lor.
6. Iar tu când te rogi, intr\ în c\mara ta,
[i încuind u[a ta, roag\-te Tat\lui t\u celui
întru ascuns [i Tat\l t\u cel ce vede întru
ascuns, va r\spl\ti ]ie la ar\tare.
7. {i rugându-v\ s\ nu gr\i]i multe ca
p\gânii< c\ li se pare c\, întru mult\ vorba
lor vor fi auzi]i.
8. Deci, nu v\ asem\na]i lor, c\ [tie Tat\l
vostru de ce ave]i trebuin]\, mai înainte de
a cere voi de la dânsul.
9. Deci a[a s\ v\ ruga]i voi> Tat\l nostru,
care e[ti în ceruri, sfin]easc\-se numele
t\u<
10. Vie împ\r\]ia ta, fie voia ta, precum în
cer [i pe p\mânt<
11. Pâinea noastr\ cea spre fiin]\ d\-ne-o
nou\ ast\zi<
12. {i ne iart\ nou\ gre[elile noastre,
precum [i noi iert\m gre[i]ilor no[tri<
13. {i nu ne duce pe noi în ispit\, ci ne
izb\ve[te de cel viclean. C\ a ta este
împ\r\]ia [i puterea [i slava în veci, Amin.
14. C\ de ve]i ierta oamenilor gre[elile
lor, ierta-va [i vou\ Tat\l vostru cel ceresc<
15. Iar de nu ve]i ierta oamenilor gre[elile
lor, nici Tat\l vostru nu va ierta vou\
gre[elile voastre.
16. {i când posti]i, nu fi]i ca f\]arnicii
tri[ti, c\ î[i smolesc fe]ele lor, ca s\ se
1310
arate oamenilor, postindu-se. Adev\r
gr\iesc vou\, c\ î[i iau plata lor.
17. Iar tu postindu-te, unge-]i capul t\u [i
fa]a ta o spal\,
18. Ca s\ nu te ar\]i oamenilor c\ poste[ti,
ci Tat\lui t\u celui ce este întru ascuns. {i
Tat\l t\u, cel ce vede întru ascuns, va
r\spl\ti ]ie la ar\tare.
19. Nu v\ aduna]i vou\ comori pe p\mânt,
unde moliile [i rugina le stric\, [i unde
furii le sap\ [i le fur\,
20. Ci v\ aduna]i vou\ comori în cer, unde
nici moliile, nici rugina nu le stric\, [i de
unde furii nu le sap\, nici le fur\<
21. C\ unde este comoara voastr\, acolo
va fi [i inima voastr\.
22. Lumin\torul trupului este ochiul.
Deci, de va fi ochiul t\u curat, tot trupul
t\u va fi luminat<
23. Iar de va fi ochiul t\u r\u, tot trupul
t\u va fi întunecat. Deci, dac\ lumina care
este întru tine, este întuneric, dar
întunericul cu cât mai mult?
24. Nimeni nu poate a sluji la doi domni,
c\ sau pe unul va urî [i pe altul va iubi, sau
de unul se va ]ine [i de altul nu va griji< nu
pute]i lui Dumnezeu a sluji [i lui mamona.
25. Pentru aceasta gr\iesc vou\> nu v\
griji]i cu sufletul vostru ce ve]i mânca [i
ce ve]i bea, nici cu trupul vostru, cu ce v\
ve]i îmbr\ca. Au nu sufletul mai mare este
decât hrana [i trupul decât haina?
26. C\uta]i la p\s\rile cerului, c\ nici
seam\n\, nici secer\, nici adun\ în jitni]e,
[i Tat\l vostru cel ceresc le hr\ne[te pe
dânsele. Au nu ave]i voi mai mult\ osebire
de acestea?
27. {i cine din voi grijindu-se, poate s\-[i
adauge statului s\u un cot?
28. {i de hain\ ce v\ griji]i? Socoti]i crinii
câmpului cum cresc< nu se ostenesc, nici
 SF+NTA EVANGHELIE DE LA MATEI
torc.
29. Iar gr\iesc vou\, c\ nici Solomon,
întru toat\ m\rirea sa, nu s-a îmbr\cat ca
unul dintr-ace[tia.
30. Deci, dac\ pe iarba câmpului, care
ast\zi este [i mâine se arunc\ în cuptor,
Dumnezeu a[a o îmbrac\, nu cu mult mai
vârtos pe voi, pu]in credincio[ilor?
31. Deci, nu v\ griji]i zicând> ce vom
mânca? Sau> ce vom bea? Sau cu ce ne
vom îmbr\ca?
32. C\ acestea toate neamurile le caut\< c\
[tie Tat\l vostru cel ceresc, c\ trebuin]\
ave]i de acestea toate<
33. Ci c\uta]i mai întâi împ\r\]ia lui
Dumnezeu [i dreptatea lui, [i acestea toate
se vor ad\uga vou\.
34. Drept aceea, nu v\ griji]i de ziua de
mâine, c\ ziua de mâine va griji de ale
sale. Ajung\-i zilei r\utatea ei.
CAP. 7.
A nu judeca pe al]ii. Cinstirea celor
sfinte. St\ruin]a în rug\ciune. Calea
mântuirii [i a pierz\rii. P\zirea de
prooroci mincino[i.
Nu judeca]i, ca s\ nu fi]i judeca]i.
2. C\, cu ce judecat\ ve]i judeca, ve]i fi
judeca]i, [i cu ce m\sur\ ve]i m\sura, se
va m\sura vou\.
3. {i ce vezi stercul cel ce este în ochiul
fratelui t\u, iar bârna care este în ochiul
t\u nu o sim]i?
4. Sau cum zici fratelui t\u> las\ s\ scot
stercul din ochiul t\u, [i iat\ bârna este în
ochiul t\u?
5. F\]arnice, scoate întâi bârna din ochiul
t\u, [i atunci vei vedea s\ sco]i stercul din
ochiul fratelui t\u.
6. Nu da]i cele sfinte câinilor, nici
1311
lep\da]i m\rg\ritarele voastre înaintea
porcilor, ca nu cumva s\ le calce cu
picioarele lor, [i întorcându-se s\ v\ rup\
pe voi.
7. Cere]i [i se va da vou\, c\uta]i [i ve]i
afla, bate]i [i se va deschide vou\<
8. C\ tot cel ce cere, ia, [i cel ce caut\,
afl\, [i celui ce bate, i se va deschide.
9. Sau care este omul acela dintre voi, de
la care de va cere fiul lui pâine, au doar
piatr\ îi va da lui?
10. Sau de va cere pe[te, au doar [arpe îi
va da lui?
11. Deci, dac\ voi, r\i fiind, [ti]i s\ da]i
daruri bune fiilor vo[tri, cu cât mai vârtos
Tat\l vostru cel din ceruri, va da cele bune
celor ce cer de la dânsul.
12. Deci, toate câte voi]i s\ v\ fac\ vou\
oamenii, face]i [i voi lor asemenea, c\
aceasta este legea [i proorocii.
13. Intra]i prin u[a cea strâmt\, c\ larg\
este u[a [i lat\ calea, ceea ce duce în
pierzare, [i mul]i sunt cei ce intr\ printr-
însa<
14. C\ strâmt\ este u[a [i îngust\ calea,
care duce în via]\, [i pu]ini sunt cei ce o
afl\ pe ea.
15. P\zi]i-v\ de proorocii cei mincino[i,
care vin la voi în haine de oi, iar înl\untru
sunt lupi r\pitori.
16. Din roadele lor îi ve]i cunoa[te pe ei.
Au doar vor culege din spini, struguri?
Sau din ciulini, smochine?
17. A[a tot pomul bun, roade bune face,
iar pomul r\u, roade rele face.
18. Nu poate pomul bun s\ fac\ roade
rele, nici pomul r\u s\ fac\ roade bune.
19. Deci, tot pomul care nu face road\
bun\, se taie [i în foc se arunc\.
20. Pentru aceea, din roada lor îi ve]i
cunoa[te pe dân[ii.
 SF+NTA EVANGHELIE DE LA MATEI
21. Nu tot cel ce îmi zice mie> Doamne!
Doamne! va intra întru împ\r\]ia cerurilor,
ci, cela ce face voia Tat\lui meu, care este
în ceruri.
22. Mul]i vor zice mie, în ziua aceea>
Doamne! Doamne! au nu cu numele t\u
am proorocit? {i cu numele t\u draci am
scos? {i cu numele t\u multe minuni am
f\cut?
23. {i atunci voiu m\rturisi lor, c\
niciodat\ nu v-am [tiut pe voi< dep\rta]i-
v\ de la mine, cei ce lucra]i f\r\delegea!
24. Deci, tot cela ce aude cuvintele mele
acestea [i le face pe ele, asem\na-l-voiu pe
el b\rbatului în]elept, care [i-a zidit casa
sa pe piatr\.
25. {i a c\zut ploaie, [i au venit râurile, [i
au suflat vânturile, [i s-au pornit spre casa
aceea [i nu a c\zut, c\ era întemeiat\ pe
piatr\.
26. {i tot cela ce aude cuvintele mele
acestea [i nu le face pe ele, asem\na-se-va
b\rbatului nebun, care [i-a zidit casa sa pe
nisip.
27. {i a c\zut ploaie [i au venit râurile, [i
au suflat vânturile, [i au lovit în casa
aceea, [i a c\zut, [i era c\derea ei mare.
28. {i a fost dup\ ce au sfâr[it Iisus
cuvintele acestea, se mirau noroadele de
înv\]\tura lui<
29. C\ îi înv\]a pe ei ca cela ce are putere,
iar nu ca c\rturarii.
CAP. 8.
Vindec\ri a felurite boli. Îndep\rtarea
unui c\rturar [i chemarea celui ce
avea s\ îngroape pe tat\l s\u.
Domolirea m\rii [i izb\virea a doi
îndr\ci]i.
{i pogorându-se el din munte, au mers
1312
dup\ dânsul noroade multe.
2. {i iat\ un lepros venind se închina lui,
zicând> Doamne, de vei vrea, po]i s\ m\
cur\]e[ti.
3. {i tinzând Iisus mâna, s-au atins de
dânsul, zicând> voiesc, cur\]e[te-te! {i
îndat\ s-a cur\]it lepra lui.
4. {i au zis Iisus lui> vezi, nim\nui s\ nu
spui, ci mergi de te arat\ pe sine]i
preotului, [i du darul care a poruncit
Moisi, întru m\rturie lor.
5. {i intrând Iisus în Capernaum, s-a
apropiat de dânsul un suta[, rugându-l pe
el,
6. {i zicând> Doamne, sluga mea zace în
cas\ bolnav, cumplit chinuindu-se.
7. {i au zis Iisus lui> eu venind îl voiu
t\m\dui pe dânsul.
8. Iar suta[ul r\spunzând a zis> Doamne,
nu sunt vrednic ca s\ intri sub
acoper\mântul meu, ci numai zi cu
cuvântul, [i se va t\m\dui sluga mea<
9. C\ [i eu sunt om sub st\pânire, având
sub sinemi slujitori, [i zic acestuia> mergi,
[i merge< [i altuia> vino, [i vine< [i slugii
mele> f\ aceasta, [i face.
10. Iar Iisus auzind aceasta s-au minunat
[i au zis celor ce veneau dup\ dânsul>
amin gr\iesc vou\> nici întru Israil nu am
aflat atâta credin]\.
11. {i gr\iesc vou\, c\ mul]i de la r\s\rit
[i de la apus vor veni [i se vor odihni cu
Avraam [i cu Isaac [i cu Iacov, întru
împ\r\]ia cerurilor.
12. Iar fiii împ\r\]iei vor fi goni]i întru
întunericul cel mai dinafar\< acolo va fi
plâns [i scrâ[nirea din]ilor.
13. {i au zis Iisus suta[ului> mergi, [i cum
ai crezut, fie ]ie! {i s-a t\m\duit sluga lui
întru acel ceas.
14. {i venind Iisus în casa lui Petru, au
 SF+NTA EVANGHELIE DE LA MATEI
v\zut pe soacra lui z\când [i aprins\ de
friguri.
15. {i s-au atins de mâna ei [i o au l\sat pe
dânsa frigurile, [i s-a sculat [i slujea lui.
16. Iar f\cându-se sear\, au adus lui pe
mul]i îndr\ci]i [i au scos duhurile numai
cu cuvântul, [i pe to]i bolnavii i-au
t\m\duit,
17. Ca s\ se plineasc\ ceea ce s-a zis prin
Proorocul Isaia, care gr\ie[te> acesta
neputin]ele noastre au luat [i bolile
noastre au purtat.
18. {i v\zând Iisus noroade multe
împrejurul s\u, au poruncit ucenicilor s\
mearg\ de cea parte.
19. {i apropiindu-se un c\rturar, i-a zis
lui> Înv\]\torule, voiu s\ merg dup\ tine,
oriunde vei merge.
20. {i au gr\it Iisus lui> vulpile au vizuini
[i p\s\rile cerului cuiburi, iar Fiul Omului
nu are unde s\-[i plece capul.
21. Iar altul din ucenicii lui i-a zis lui>
Doamne, d\-mi voie întâi s\ merg s\
îngrop pe tat\l meu.
22. Iar Iisus i-au zis lui> vino dup\ mine,
[i las\ mor]ii s\-[i îngroape pe mor]ii lor.
23. {i intrând el în corabie, au mers dup\
dânsul ucenicii lui.
24. {i iat\, vifor mare s-a f\cut în mare,
cât se acoperea corabia de valuri< iar el
dormea.
25. {i venind ucenicii lui, l-au de[teptat
pe el, zicând> Doamne, mântuie[te-ne, c\
pierim.
26. {i le-au gr\it lor> ce sunte]i înfrico[a]i,
pu]in credincio[ilor? Atunci sculându-se,
au certat vânturile [i marea, [i s-a f\cut
lini[te mare.
27. Iar oamenii se mirau, gr\ind> cine este
acesta, c\ [i vânturile [i marea ascult\ pe
el?
1313
28. {i trecând el de ceea parte, în latura
Gherghesenilor, l-au întâmpinat pe dânsul
doi îndr\ci]i, ie[ind din mormânturi,
foarte cumpli]i, cât nu putea nimeni s\
treac\ pe calea aceea.
29. {i iat\, au strigat gr\ind> ce este nou\
[i ]ie, Iisuse, Fiul lui Dumnezeu? Ai venit
aici mai înainte de vreme s\ ne munce[ti
pe noi?
30. {i era departe de dân[ii o turm\ mare
de porci, p\scând.
31. Iar dracii îl rugau pe el, zicând> de ne
gone[ti pe noi, d\-ne voie s\ ne ducem în
turma cea de porci.
32. {i au zis lor> merge]i! Iar ei ie[ind, au
mers în turma cea de porci, [i îndat\ a s\rit
toat\ turma de porci de pe ]\rmuri în mare,
[i s-a înecat în ap\.
33. Iar p\storii au fugit, [i intrând în
cetate, au spus de toate, [i cele de cei
îndr\ci]i.
34. {i iat\ toat\ cetatea a ie[it întru
întâmpinarea lui Iisus, [i v\zându-l pe
dânsul, l-au rugat ca s\ treac\ din hotarele
lor.
CAP. 9.
Îns\n\to[irea unui sl\b\nog.
Chemarea lui Matei. Învierea fiicei mai
marelui sinagogii. Femeia ce ;i curgea
sânge. Vindecarea a doi orbi [i a unui
mut.
{i intrând în corabie, au trecut [i au venit
în cetatea sa.
2. {i iat\, au adus lui pe un sl\b\nog,
care z\cea în pat.
3. {i v\zând Iisus credin]a lor, au zis
sl\b\nogului> îndr\zne[te fiule< iart\-]i-se
]ie p\catele tale.
4. {i, iat\ oarecare din c\rturari au zis
 SF+NTA EVANGHELIE DE LA MATEI
întru sine> acesta hule[te.
5. {i v\zând Iisus gândurile lor, au zis>
pentru ce voi cugeta]i cele viclene întru
inimile voastre?
6. C\ ce este mai lesne? A zice> iart\-]i-
se p\catele tale, sau a zice> scoal\-te [i
umbl\?
7. Dar ca s\ [ti]i c\ putere are Fiul
Omului pe p\mânt a ierta p\catele, atunci
au zis sl\b\nogului> scoal\-te, ia-]i patul
t\u [i te du în casa ta.
8. {i sculându-se, [i-a luat patul lui [i s-
a dus la casa sa. Iar noroadele v\zând
aceasta, se mirau [i sl\veau pe Dumnezeu,
care a dat putere ca aceasta oamenilor.
9. {i trecând Iisus de acolo, au v\zut pe
un om [ezând la vam\, ce se numea Matei,
[i i-au zis lui> vino dup\ mine! {i
sculându-se, a mers dup\ dânsul.
10. {i a fost când [edea el în cas\, iat\,
mul]i vame[i [i p\c\to[i venind, [edeau cu
Iisus [i cu ucenicii lui.
11. {i v\zând fariseii, au zis ucenicilor
lui> pentru ce cu vame[ii [i cu p\c\to[ii
m\nânc\ [i bea Dasc\lul vostru?
12. Iar Iisus auzind au zis lor> nu au
trebuin]\ cei s\n\to[i de doftor, ci cei
bolnavi.
13. Deci mergând, înv\]a]i-v\ ce este>
mil\ voiesc, iar nu jertf\< c\ nu am venit s\
chem pe cei drep]i, ci pe cei p\c\to[i la
poc\in]\.
14. Atunci au venit la dânsul ucenicii lui
Ioan, zicând> pentru ce noi [i fariseii
postim mult, iar ucenicii t\i nu postesc?
15. {i le-au zis lor Iisus> au doar pot fiii
nun]ii s\ se jeleasc\, în cât\ vreme este cu
dân[ii mirele? Ci vor veni zile, c=nd se va
lua de la d=n[ii mirele, [i atunci vor posti.
16. Nimeni nu pune petic de pânz\ nou\
la hain\ veche, c\ î[i ia plinirea sa de la
1314
hain\, [i mai rea sp\rtur\ se face.
17. Nici pun vin nou în foi vechi< iar de
pun, se sparg foii, [i vinul se vars\, [i foii
pier< ci pun vinul nou în foi noi, [i
amândou\ se ]in.
18. Acestea gr\ind el c\tre dân[ii, iat\, un
boier oarecare venind, s-a închinat lui,
zicând> fiica mea acum a murit, ci venind,
pune mâna ta peste dânsa, [i va învia.
19. {i sculându-se Iisus, au mers dup\
dânsul, [i ucenicii lui.
20. {i iat\ o femeie, întru curgerea
sângelui fiind de doisprezece ani, venind
dinapoi, s-a atins de poala hainei lui<
21. C\ zicea întru sine, c\ numai de m\
voiu atinge de haina lui m\ voiu mântui.
22. Iar Iisus întorcându-se [i v\zând-o pe
ea, i-au zis> îndr\zne[te, fiic\< credin]a ta
te-a mântuit. {i s-a t\m\duit femeia din
ceasul acela.
23. {i venind Iisus în casa boierului, [i
v\zând fluier\torii [i mul]imea gâlcevind,
au zis lor> fugi]i, c\ nu a murit fecioara, ci
doarme.
24. {i î[i râdeau de dânsul.
25. Iar dac\ s-a scos afar\ norodul,
intrând, o au luat de mân\, [i s-a sculat
fecioara.
26. {i a ie[it vestea aceasta peste tot
p\mântul acela.
27. {i trecând Iisus de acolo, au mers
dup\ dânsul doi orbi, strigând [i gr\ind>
miluie[te-ne pe noi, Fiul lui David!
28. Iar dup\ ce au mers în cas\, au venit la
dânsul orbii [i le-au gr\it lor Iisus> crede]i
c\ pot s\ fac eu aceasta? Gr\it-au lui> a[a,
Doamne!
29. Atunci s-au atins de ochii lor, gr\ind>
dup\ credin]a voastr\, fie vou\! {i s-au
deschis ochii lor.
30. {i le-au poruncit lor Iisus, gr\ind>
 SF+NTA EVANGHELIE DE LA MATEI
vede]i, nimeni s\ nu [tie.
31. Iar ei ie[ind, l-au vestit pe dânsul în tot
p\mântul acela.
32. Iar ie[ind ei, iat\, au adus la dânsul pe
un om mut, îndr\cit.
33. {i sco]ându-se dracul, a gr\it mutul, [i
s-au mirat noroadele, gr\ind, c\ niciodat\
nu s-a ar\tat a[a întru Israil.
34. Iar fariseii gr\iau> cu domnul dracilor
scoate pe draci.
35. {i str\b\tea Iisus prin toate cet\]ile [i
ora[ele, înv\]ând în soboarele lor, [i
propov\duind Evanghelia Împ\r\]iei, [i
vindecând toat\ boala [i toat\ neputin]a
întru norod.
36. Iar v\zând el noroadele, i s-au f\cut
mil\ de dân[ii, c\ erau nec\ji]i [i r\t\ci]i,
ca oile ce nu au p\stor.
37. Atunci au zis ucenicilor s\i> iat\
seceri[ul este mult iar lucr\torii pu]ini.
38. Deci, ruga]i pe domnul seceri[ului, ca
s\ scoat\ lucr\tori la seceri[ul s\u.
CAP. 10.
Chemarea apostolilor [i trimiterea lor
la propov\duire.
{i chemând pe cei doisprezece ucenici ai
s\i, le-au dat lor putere asupra duhurilor
celor necurate, ca s\ le scoat\ pe ele [i s\
t\m\duiasc\ toat\ boala [i toat\ neputin]a.
2. Iar numele celor doisprezece apostoli
sunt acestea> cel dint=i Simon, ce se
nume[te Petru, [i Andrei fratele lui, Iacov
al lui Zevedei, [i Ioan fratele lui.
3. Filip [i Vartolomeu, Toma [i Matei
vame[ul, Iacov al lui Alfeu, [i Levi, ce s-
au numit Tadeu.
4. Simon Cananitul [i Iuda Iscarioteanul,
care l-a [i vândut pe dânsul.
5. Pe ace[ti doisprezece i-au trimis Iisus,
1315
poruncindu-le lor [i gr\ind> în calea
p\gânilor s\ nu merge]i, [i în cetatea
Samarinenilor s\ nu intra]i.
6. Ci mai vârtos merge]i c\tre oile cele
pierdute ale casei lui Israil.
7. {i umblând, propov\dui]i, zicând> s-a
apropiat Împ\r\]ia cerurilor,
8. Pe cei bolnavi vindeca]i, pe cei lepro[i
cur\]i]i, pe cei mor]i învia]i, dracii
scoate]i< în dar a]i luat, în dar da]i.
9. S\ nu ave]i aur, nici argint, nici bani la
brânele voastre.
10. Nici traist\ în cale, nici dou\ haine,
nici înc\l]\minte, nici toiag, c\ vrednic
este lucr\torul de hrana sa.
11. {i ori în care cetate sau ora[ ve]i intra,
cerceta]i cine este întru dânsul vrednic, [i
acolo s\ r\mâne]i pân\ când ve]i ie[i.
12. {i intrând în cas\, s\-i ura]i, gr\ind>
pace casei acesteia.
13. {i de va fi casa aceea vrednic\, va veni
pacea voastr\ peste dânsa< iar de nu va fi
vrednic\, pacea voastr\ se va întoarce la
voi.
14. {i oricine nu va primi pe voi, nici va
asculta cuvintele voastre, ie[ind din casa
sau din cetatea aceea, scutura]i praful de
pe picioarele voastre.
15. Amin gr\iesc vou\, c\ mai u[or va fi
p\mântului Sodomului [i Gomorului în
ziua judec\]ii, decât cet\]ii aceleia.
16. Iat\, eu v\ trimit pe voi ca oile în
mijlocul lupilor. Deci fi]i în]elep]i ca
[erpii [i blânzi ca porumbeii.
17. {i v\ feri]i de oameni, c\ v\ vor da pe
voi în soboare, [i întru adun\rile lor v\ vor
bate pe voi.
18. Înc\ [i înaintea domnilor [i a
împ\ra]ilor ve]i fi du[i pentru mine, întru
m\rturie lor [i limbilor.
19. Iar când v\ vor da pe voi, nu v\ griji]i
 SF+NTA EVANGHELIE DE LA MATEI
cum, sau ce ve]i gr\i, c\ se va da vou\ într-
acel ceas ce ve]i gr\i<
20. C\ nu voi sunte]i cei ce gr\i]i, ci
Duhul Tat\lui vostru este care gr\ie[te
întru voi.
21. {i va da frate pe frate spre moarte [i
tat\ pe fecior, [i se vor scula feciorii
asupra p\rin]ilor [i îi vor omorî pe dân[ii.
{i ve]i fi urâ]i de to]i pentru numele meu.
22. Iar cela ce va r\bda pân\ în sfâr[it,
acela se va mântui.
23. Iar când v\ vor goni pe voi într-
aceast\ cetate, fugi]i în cealalt\. Amin
gr\iesc vou\> nu ve]i sfâr[i cet\]ile lui
Israil pân\ când va veni Fiul Omului.
24. Nu este ucenic mai presus de dasc\lul
s\u, nici slug\ mai presus de domnul s\u.
25. Ajunge ucenicului s\ fie ca dasc\lul
s\u, [i sluga ca domnul s\u. Dac\ pe
st\pânul casei l-au numit veelzevul, cu cât
mai vârtos pe casnicii lui?
26. Deci, nu v\ teme]i de dân[ii, c\ nimic
nu este acoperit, care s\ nu se descopere,
[i ascuns, care s\ nu se cunoasc\.
27. Ceea ce gr\iesc vou\ la întuneric, s\
spune]i la lumin\< [i ceea ce auzi]i la
ureche, s\ propov\dui]i deasupra caselor.
28. {i s\ nu v\ teme]i de cei ce ucid
trupul, iar sufletul nu pot s\-l ucig\, ci s\
v\ teme]i mai vârtos de cela ce poate s\
piarz\ [i trupul [i sufletul, în gheena.
29. Au doar nu se vând dou\ p\s\ri pentru
un ban? {i nici una dintr-însele nu cade pe
p\mânt f\r\ de Tat\l vostru.
30. Iar ai vo[tri [i perii capului v\ sunt to]i
num\ra]i.
31. Pentru aceea nu v\ teme]i, c\ voi
sunte]i cu mult mai buni decât p\s\rile.
32. Deci, tot cel ce va m\rturisi pe mine
înaintea oamenilor, voiu m\rturisi [i eu pe
dânsul înaintea Tat\lui meu, care este în
1316
ceruri.
33. Iar cela ce se va lep\da de mine
înaintea oamenilor, m\ voiu lep\da [i eu
de dânsul înaintea Tat\lui meu care este în
ceruri.
34. S\ nu socoti]i c\ am venit s\ pun pace
pe p\mânt< nu am venit s\ pun pace, ci
sabie.
35. C\ am venit s\ desp\r]esc pe om de
tat\l s\u [i pe fiic\ de mama sa, [i pe nor\
de soacra sa.
36. {i vr\jma[ii omului, casnicii lui.
37. Cela ce iube[te pe tat\ sau pe mam\
mai mult decât pe mine, nu este mie
vrednic. {i cela ce iube[te pe fiu sau pe
fiic\ mai mult decât pe mine, nu este mie
vrednic.
38. {i cela ce nu va lua crucea sa [i s\ vin\
dup\ mine, nu este mie vrednic.
39. Cela ce [i-a aflat sufletul s\u, îl va
pierde pe el, [i cela ce [i-a pierdut sufletul
s\u pentru mine, îl va afla pe el.
40. Cela ce v\ prime[te pe voi, pe mine
m\ prime[te, [i cela ce m\ prime[te pe
mine, prime[te pe cela ce m-au trimis pe
mine.
41. Cela ce prime[te prooroc în nume de
prooroc, plata proorocului va lua< [i cela
ce prime[te pe drept în nume de drept,
plata dreptului va lua.
42. {i cela ce va ad\pa pe unul dintr-ace[ti
mici, numai cu un pahar de ap\ rece, în
nume de ucenic, amin gr\iesc vou\> nu î[i
va pierde plata sa.
CAP. 11.
Trimi[ii lui Ioan la Iisus. Asem\narea
fariseilor [i Legiuitorilor cu copiii ce se
jucau în târg. Mustrarea unor cet\]i.
Iisus laud\ pe Tat\l [i cheam\ la sine
pe cei osteni]i.
 SF+NTA EVANGHELIE DE LA MATEI
{i a fost când au s\vâr[it Iisus poruncind
celor doisprezece ucenici ai s\i, s-a mutat
de acolo ca s\ înve]e [i s\ propov\duiasc\
în cet\]ile lor.
2. Iar Ioan auzind din închisoare, de
lucrurile lui Iisus, trimi]ând pe doi din
ucenicii s\i, i-au zis lui>
3. Tu e[ti cela ce vine, sau pe altul s\
a[tept\m?
4. {i r\spunzând Iisus, au zis lor>
mergând spune]i lui Ioan cele ce auzi]i [i
vede]i>
5. Orbii v\d [i [chiopii umbl\, lepro[ii se
cur\]esc [i surzii aud, mor]ii se scoal\ [i
s\racilor bine se veste[te.
6. {i fericit este cela ce nu se va sminti
întru mine.
7. {i ducându-se ei, au început Iisus a
gr\i noroadelor pentru Ioan> ce a]i ie[it în
pustie s\ vede]i? Au trestie cl\tit\ de vânt?
8. Dar ce a]i ie[it s\ vede]i? Au om
îmbr\cat în haine moi? Iat\, cei ce poart\
cele moi, sunt în casele împ\ra]ilor.
9. Dar ce a]i ie[it s\ vede]i? Au prooroc?
Adev\rat gr\iesc vou\> [i mai presus de
prooroc.
10. C\ acesta este de care este scris> iat\,
eu trimit pe Îngerul meu înaintea fe]ei tale,
care va g\ti calea ta înaintea ta.
11. Amin gr\iesc vou\> nu s-a sculat între
cei n\scu]i din femei mai mare decât Ioan
Botez\torul< iar cel mai mic întru
împ\r\]ia cerurilor, mai mare decât el este.
12. Din zilele lui Ioan Botez\torul pân\
acum, împ\r\]ia cerurilor se sile[te, [i
silitorii o r\pesc pe ea.
13. C\ to]i proorocii [i legea pân\ la Ioan
au proorocit<
14. {i de voi]i s\ primi]i, acesta este Ilie,
cela ce va s\ vin\.
1317
15. Cela ce are urechi de auzit, s\ auz\.
16. Cu cine voiu asem\na pe neamul
acesta? Asemenea este copiilor celor ce
[ed în târg [i strig\ c\tre so]ii lor.
17. {i gr\iesc> fluierat-am vou\, [i nu a]i
jucat< de jale am cântat vou\ [i nu a]i
plâns.
18. C\ a venit Ioan, nici mâncând, nici
bând, [i ei zic> drac are.
19. A venit Fiul omului, mâncând [i bând,
[i zic> iat\ om mânc\tor [i b\utor de vin,
prieten vame[ilor [i p\c\to[ilor. {i s-a
îndreptat în]elepciunea de la fiii s\i.
20. Atunci au început Iisus a mustra
ora[ele întru care se f\cuser\ puterile sale
cele mai multe, pentru c\ nu s-au poc\it.
21. Vai ]ie, Horazine! Vai ]ie Vitsaido! C\
de s-ar fi f\cut în Tir [i în Sidon puterile
care s-au f\cut întru voi, de mult în sac [i
în cenu[\ s-ar fi poc\it.
22. Îns\ zic vou\> Tirului [i Sidonului mai
u[or va fi în ziua judec\]ii, decât vou\.
23. {i tu Capernaume, care pân\ la cer te-
ai în\l]at, pân\ la Iad te vei pogorî< c\ de
s-ar fi f\cut în Sodom puterile care s-au
f\cut întru tine, ar fi r\mas pân\ în ziua de
ast\zi.
24. Îns\ gr\iesc vou\, c\ p\mântului
Sodomului mai u[or îi va fi în ziua
judec\]ii, decât ]ie.
25. :ntr-acea vreme gr\ind Iisus, au zis>
m\rturisescu-m\ ]ie P\rinte Doamne al
cerului [i al p\mântului, c\ ai ascuns
acestea de cei în]elep]i [i pricepu]i, [i le-ai
descoperit pe ele pruncilor.
26. Adev\rat, P\rinte, c\ a[a a fost buna-
voin]\ înaintea ta.
27. Toate îmi sunt date mie de la Tat\l
meu, [i nimeni nu cunoa[te pe Fiul, f\r\
numai Tat\l, nici pe Tat\l nu-l cunoa[te
nimeni, f\r\ numai Fiul, [i c\ruia va voi
 SF+NTA EVANGHELIE DE LA MATEI
Fiul s\-i descopere.
28. Veni]i c\tre mine to]i cei osteni]i [i
îns\rcina]i, [i eu v\ voiu odihni pe voi.
29. Lua]i jugul meu peste voi [i v\ înv\]a]i
de la mine, c\ sunt blând [i smerit cu
inima, [i ve]i afla odihn\ sufletelor
voastre<
30. C\ jugul meu este bun [i sarcina mea
u[oar\.
CAP. 12.
Ucenicii rupând spice Sâmb\ta.
Vindecarea omului cu mâna uscat\, a
celui orb [i surd. P\catul împotriva
Duhului Sfânt. Semnul lui Iona. Mama
lui Iisus [i fra]ii s\i.
În vremea aceea mergea Iisus Sâmb\ta
prin sem\n\turi< iar ucenicii lui au
fl\mânzit [i au început a smulge spice [i a
mânca.
2. Iar fariseii v\zând, au zis lui> iat\,
ucenicii t\i fac ce nu se cade a face
Sâmb\ta.
3. Iar el le-au zis lor> au nu a]i citit ce a
f\cut David, când a fl\mânzit el [i cei ce
erau cu dânsul?
4. Cum a intrat în casa lui Dumnezeu [i
pâinile punerii înainte a mâncat, care nu se
cuvenea lui s\ m\nânce, nici celor ce erau
cu dânsul, f\r\ numai preo]ilor?
5. Sau nu a]i citit în lege, c\ Sâmb\ta
preo]ii în biseric\ spurc\ Sâmb\ta [i
nevinova]i sunt?
6. Dar gr\iesc vou\, c\ mai mare decât
biserica este aici.
7. {i de a]i [ti ce este> mil\ voiesc, iar nu
jertf\, nu a]i fi osândit pe cei nevinova]i,
8. C\ Domn este [i al Sâmbetei, Fiul
Omului.
9. {i trecând de acolo, au venit în
1318
sinagoga lor.
10. {i iat\, un om era acolo având mâna
uscat\. {i l-au întrebat pe dânsul, zicând,
de se cuvine Sâmb\ta a vindeca? Ca s\-l
vinuiasc\ pe el.
11. Iar el le-au zis lor> ce om este dintre
voi, care va avea o oaie, [i de va c\dea
aceea Sâmb\ta în groap\, au nu o va apuca
pe ea [i o va scoate?
12. Dar omul cu cât se osebe[te de oaie?
Pentru aceea se cuvine Sâmb\ta a face
bine.
13. Atunci au zis omului> tinde mâna ta.
{i o a tins, [i a venit la starea cea dint=i,
s\n\toas\ ca [i cealalt\.
14. Iar fariseii ie[ind afar\, sfat au f\cut
asupra lui, ca s\-l piarz\ pe el.
15. Dar Iisus cunoscând, s-au dus de
acolo< [i au mers dup\ dânsul noroade
multe, [i i-au t\m\duit pe dân[ii pe to]i.
16. {i le-au poruncit lor ca s\ nu-l fac\ pe
el ar\tat,
17. Ca s\ se plineasc\ ceea ce s-a gr\it
prin Isaia Proorocul, ce zice>
18. Iat\ pruncul meu pe care am ales,
iubitul meu întru care bine a voit sufletul
meu< pune-voiu Duhul meu peste dânsul [i
judecat\ neamurilor va vesti.
19. Nici se va prici, nici va striga, nici va
auzi cineva în uli]\ glasul lui.
20. Trestie zdrobit\ nu va frânge [i in
aprins nu va stinge, pân\ ce va scoate
judecata spre biruin]\.
21. {i întru numele lui neamurile vor
n\d\jdui.
22. Atunci au adus la dânsul pe un
îndr\cit, orb [i mut< [i l-au t\m\duit pe el,
încât orbul [i mutul gr\ia [i vedea.
23. {i se mirau noroadele [i ziceau> nu
cumva acesta este Fiul lui David?
24. Iar fariseii auzind, ziceau> acesta nu
 SF+NTA EVANGHELIE DE LA MATEI
scoate dracii f\r\ numai prin veelzevul,
domnul dracilor.
25. Iar Iisus [tiind gândurile lor, le-au zis
lor> toat\ împ\r\]ia ce se împerecheaz\
între sine, se pustie[te< [i toat\ cetatea sau
casa ce se împerecheaz\ între sine, nu va
sta.
26. {i dac\ satana pe satana scoate, întru
sine s-a împerecheat< deci, cum va sta
împ\r\]ia lui?
27. {i dac\ eu cu veelzevul scot dracii,
feciorii vo[tri cu cine îi scot? Pentru
aceasta ei vor fi vou\ judec\tori.
28. Iar dac\ eu cu Duhul lui Dumnezeu
scot dracii, iat\ a ajuns la voi împ\r\]ia lui
Dumnezeu.
29. Sau cum poate cineva s\ intre în casa
celui tare [i vasele lui s\ le jefuiasc\, de nu
întâi va lega pe cel tare? {i atunci va jefui
casa lui.
30. Cela ce nu este cu mine, împotriva
mea este, [i cela ce nu adun\ cu mine,
risipe[te.
31. Pentru aceasta gr\iesc vou\> tot
p\catul [i hula se va ierta oamenilor, iar
hula care este împotriva Duhului, nu se va
ierta oamenilor.
32. {i oricine va zice cuvânt împotriva
Fiului Omului, se va ierta lui< iar oricine
va zice împotriva Duhului Sfânt, nu se va
ierta lui, nici în veacul de acum, nici în cel
ce va s\ fie.
33. Sau, face]i pomul bun [i roada lui
bun\, sau face]i pomul putred [i roada lui
putred\, c\ din road\ se cunoa[te pomul.
34. Pui de n\pârci, cum pute]i gr\i cele
bune, r\i fiind? C\ din prisosin]a inimii
gr\ie[te gura.
35. Omul cel bun din comoara cea bun\ a
inimii scoate cele bune, iar omul cel r\u
din comoara cea rea scoate cele rele.
1319
36. Deci gr\iesc vou\> c\ pentru tot
cuvântul de[ert care vor gr\i oamenii, vor
s\ dea seam\ de dânsul în ziua judec\]ii.
37. C\ din cuvintele tale te vei îndrepta, [i
din cuvintele tale te vei osândi.
38. Atunci au r\spuns oarecare din
c\rturari [i din farisei, zicând>
Înv\]\torule, voim s\ vedem de la tine
semn.
39. Iar el r\spunzând, au zis lor> neamul
viclean [i preacurvar semn caut\ [i semn
nu se va da lui, f\r\ numai semnul lui Iona
Proorocul.
40. C\ precum a fost Iona în pântecele
chitului trei zile [i trei nop]i, a[a va fi Fiul
Omului în inima p\mântului trei zile [i
trei nop]i.
41. B\rba]ii Nineviteni se vor scula la
judecat\ cu neamul acesta [i-l vor osândi
pe el< c\ci ei s-au poc\it pentru
propov\duirea lui Iona< [i iat\, mai mult
decât Iona aici.
42. Împ\r\teasa de la miaz\zi se va scula
la judecat\ cu neamul acesta, [i-l va
osândi pe el, c\ a venit de la marginile
p\mântului s\ auz\ în]elepciunea lui
Solomon, [i iat\ mai mult decât Solomon
aici.
43. Iar când duhul cel necurat va ie[i din
om, umbl\ prin locuri f\r\ de ap\, c\utând
odihn\, [i nu afl\.
44. Atunci zice> m\ voiu întoarce în casa
mea, de unde am ie[it< [i venind o afl\
de[ertat\, m\turat\ [i împodobit\.
45. Atunci se duce [i ia cu sine alte [apte
duhuri mai rele decât sine, [i intrând
locuiesc acolo, [i se fac cele de pe urm\
ale omului aceluia mai rele decât cele
dintâi. A[a va fi [i acestui neam viclean.
46. {i înc\ gr\ind el c\tre noroade, iat\,
mama lui [i fra]ii lui stau afar\, c\utând s\
 SF+NTA EVANGHELIE DE LA MATEI
gr\iasc\ cu dânsul.
47. {i a zis lui oarecine> iat\, mama ta [i
fra]ii t\i stau afar\, vrând s\ gr\iasc\ cu
tine.
48. Iar el r\spunzând, au zis celui ce-i
spusese> cine este mama mea [i care sunt
fra]ii mei?
49. {i tinzându-[i mâna sa spre ucenicii
s\i, au zis> iat\ mama mea [i fra]ii mei.
50. C\ oricine va face voia Tat\lui meu
celui din ceruri, acela este fratele meu [i
sora [i mama mea.
CAP. 13.
Pilda sem\n\torului [i alte pilde
pentru împ\r\]ia cerurilor.
{i în ziua aceea ie[ind Iisus din cas\,
[edea lâng\ mare.
2. {i s-au adunat la dânsul noroade
multe, încât i-au fost lui a intra în corabie
s\ [az\< [i tot norodul sta pe ]\rmurile
m\rii.
3. {i le-au gr\it lor multe, în pilde,
zicând> iat\, a ie[it sem\n\torul s\ semene
s\mân]a sa.
4. {i sem\nând el, unele au c\zut lâng\
cale, [i au venit p\s\rile [i le-au mâncat pe
ele.
5. Iar altele au c\zut pe pietri[, unde nu
aveau p\mânt mult, [i îndat\ au r\s\rit,
pentru c\ nu aveau p\mânt adânc<
6. {i r\s\rind soarele, s-au p\lit, [i
pentru c\ nu aveau r\d\cin\, s-au uscat.
7. Iar altele au c\zut în spini, [i au
crescut spinii [i le-au înecat pe ele.
8. Iar altele au c\zut pe p\mânt bun [i au
dat road\> una adic\ o sut\, iar alta [aizeci,
iar alta treizeci.
9. Cela ce are urechi de auzit, auz\.
10. {i apropiindu-se ucenicii au zis lui>
1320
pentru ce în pilde gr\ie[ti lor?
11. Iar el r\spunzând au zis lor> pentru c\
vou\ s-a dat a [ti tainele împ\r\]iei
cerurilor, iar acelora nu s-a dat.
12. C\ cela ce are, i se va da lui [i îi va
prisosi< iar cela ce nu are, [i ceea ce are se
va lua de la dânsul.
13. Pentru aceasta în pilde gr\iesc lor, c\
v\zând nu v\d, [i auzind nu aud, nici
în]eleg.
14. {i se pline[te întru dân[ii proorocia lui
Isaia, ce zice> cu auzul ve]i auzi [i nu ve]i
în]elege, [i privind ve]i privi [i nu ve]i
vedea.
15. C\ s-a îngro[at inima norodului
acestuia, [i cu urechile greu au auzit, [i
ochii lor [i-au închis, ca nu cumva s\ vaz\
cu ochii [i cu urechile s\ auz\ [i cu inima
s\ în]eleag\, [i s\ se întoarc\ [i s\-i vindec
pe ei.
16. Iar ochii vo[tri ferici]i sunt c\ v\d, [i
urechile voastre c\ aud.
17. C\ amin gr\iesc vou\> c\ mul]i
prooroci [i drep]i au dorit s\ vaz\ cele ce
vede]i voi [i nu au v\zut, [i s\ auz\ cele ce
auzi]i [i nu au auzit.
18. Deci, voi asculta]i pilda
sem\n\torului>
19. De la tot cel ce aude cuvântul
împ\r\]iei [i nu-l în]elege, vine vicleanul
[i r\pe[te ceea ce este sem\nat în inima
lui. Aceasta este cea sem\nat\ lâng\ cale.
20. Iar cea sem\nat\ pe pietri[, acesta este
care aude cuvântul [i îndat\ cu bucurie îl
prime[te,
21. Îns\ nu are r\d\cin\ întru sine, ci este
pân\ la o vreme, iar f\cându-se necaz, sau
goan\ pentru cuvânt, îndat\ se sminte[te.
22. Iar cea sem\nat\ în spini, acesta este
care aude cuvântul, dar grija veacului
acestuia [i în[el\ciunea bog\]iei îneac\
 SF+NTA EVANGHELIE DE LA MATEI
cuvântul [i neroditor se face.
23. Iar cea sem\nat\ în p\mânt bun,
acesta este care aude cuvântul [i-l
în]elege, care aduce road\ [i face> unul o
sut\, iar altul [aizeci, iar altul treizeci.
24. Alt\ pild\ le-a pus lor înainte, zicând>
asem\natu-s-a împ\r\]ia cerurilor, omului
care a sem\nat s\mân]\ bun\ în ]arina sa.
25. Deci dormind oamenii, a venit
vr\jma[ul lui [i a sem\nat zizanii între
grâu [i s-a dus.
26. Iar dac\ a crescut iarba [i a f\cut
road\, atunci s-au ar\tat [i zizaniile.
27. {i venind slugile st\pânului casei, i-au
zis lui> Doamne, au nu ai sem\nat s\mân]\
bun\ în ]arina ta? Dar de unde are zizanii?
28. Iar el le-a zis lor> un om vr\jma[ a
f\cut aceasta. Iar slugile au zis lui> vrea-
vei dar s\ mergem s\ le plivim.
29. Iar el au zis lor> ba, ca nu cumva
plivind zizaniile s\ rupe]i [i grâul
împreun\ cu dânsele.
30. L\sa]i s\ creasc\ amândou\ împreun\
pân\ la seceri[, [i atunci, la vremea
seceri[ului voiu zice secer\torilor> plivi]i
întâi zizaniile [i le lega]i snopi, ca s\ le
ardem pe dânsele, iar grâul îl aduna]i în
jitni]a mea.
31. Alt\ pild\ le-au pus lor înainte,
zicând> asemenea este împ\r\]ia cerurilor,
gr\untelui de mu[tar, pe care luându-l
omul, l-a sem\nat în ]arina sa,
32. Care este mai mic decât toate
semin]ele, iar dac\ cre[te este mai mare
decât toate buruienile [i se face copac,
încât vin p\s\rile cerului [i se s\l\[luiesc
în ramurile lui.
33. Alt\ pild\ au gr\it lor> asemenea este
împ\r\]ia cerurilor, aluatului, pe care
luându-l muierea l-a ascuns în trei m\suri
de f\in\, pân\ ce s-a dospit toat\.
1321
34. Acestea toate au gr\it Iisus
noroadelor, în pilde, [i f\r\ de pilde nu
gr\ia lor.
35. Ca s\ se plineasc\ ceea ce s-a gr\it
prin proorocul ce zice> deschide-voiu în
pilde gura mea, spune-voiu cele ascunse
din începutul lumii.
36. Atunci l\sând Iisus noroadele au venit
în cas\.
37. {i s-au apropiat c\tre dânsul ucenicii
lui, zicând> spune nou\ pilda zizaniilor din
]arin\.
38. Iar el r\spunzând, au zis lor> cela ce a
sem\nat s\mân]a cea bun\, este Fiul
Omului<
39. Iar ]arina este lumea< iar s\mân]a cea
bun\, ace[tia sunt fii împ\r\]iei< iar
zizaniile sunt fii celui viclean<
40. Iar vr\jma[ul cel ce le-a sem\nat pe
dânsele, este diavolul, iar seceri[ul este
sfâr[itul veacului< iar secer\torii sunt
Îngerii. Deci, cum se adun\ zizaniile [i se
ard cu foc, a[a va fi la sfâr[itul veacului
acestuia.
41. Va trimite Fiul Omului pe Îngerii s\i [i
vor aduna dintru împ\r\]ia lui pe toate
smintelile [i pe cei ce fac f\r\delegea.
42. {i îi vor arunca pe ei în cuptorul cel de
foc< acolo va fi plânsul [i scrâ[nirea
din]ilor.
43. Atunci drep]ii vor str\luci ca soarele
întru împ\r\]ia Tat\lui lor. Cela ce are
urechi de auzit, auz\.
44. Iar\[i, asemenea este împ\r\]ia
cerurilor, cu comoara ascuns\ în ]arin\, pe
care aflând-o omul, o a ascuns, [i de
bucuria ei merge [i toate câte are le vinde
[i cump\r\ ]arina aceea.
45. Iar\[i, asemenea este împ\r\]ia
cerurilor, omului negu]\tor, ce caut\
m\rg\ritare bune.
 SF+NTA EVANGHELIE DE LA MATEI
46. Care aflând un m\rg\ritar de mult
pre], mergând a vândut toate câte avea [i l-
a cump\rat pe el.
47. Iar\[i, asemenea este împ\r\]ia
cerurilor, n\vodului, care s-a aruncat în
mare [i a adunat tot felul de pe[ti<
48. Pe care dup\ ce s-a umplut, sco]ându-
l la margine [i [ezând, au ales pe cei buni
în vase, iar pe cei r\i i-au lep\dat afar\.
49. A[a va fi la sfâr[itul veacului. Vor ie[i
Îngerii [i vor desp\r]i pe cei r\i din
mijlocul celor drep]i.
50. {i îi vor arunca pe ei în cuptorul cel de
foc< acolo va fi plângerea [i scrâ[nirea
din]ilor.
51. Gr\it-au lor Iisus> ;n]eles-a]i acestea
toate? Zis-au lui> a[a, Doamne.
52. Iar el le-au zis lor> pentru aceasta, tot
c\rturarul care se înva]\ întru împ\r\]ia
cerurilor, asemenea este omului st\pân al
casei, care scoate din vistieria sa noi [i
vechi.
53. {i au fost, dup\ ce au sfâr[it Iisus
pildele acestea, au trecut de acolo,
54. {i venind la patria sa, îi înv\]a pe
dân[ii în sinagoga lor, încât se mirau ei [i
ziceau> de unde îi este lui în]elepciunea
aceasta [i puterile?
55. Au nu este acesta feciorul teslarului?
Au nu se nume[te mama lui, Maria, [i
fra]ii lui> Iacov [i Iosi [i Simon [i Iuda?
56. {i surorile lui, au nu sunt toate la noi?
Deci, de unde sunt lui acestea toate?
57. {i se sminteau întru dânsul. Iar Iisus
au zis lor> nu este prooroc necinstit, f\r\
numai în patria sa [i în casa sa.
58. {i nu au f\cut acolo puteri multe,
pentru necredin]a lor.
CAP. 14.
T\ierea capului Sf=ntului Ioan de Irod.
1322
Minunea înmul]irii pâinilor. Iisus
umblând pe mare.
:ntr-acea vreme a auzit Irod, cel a patra
parte st\pânitor, vestea despre Iisus.
2. {i a zis slugilor sale> acesta este Ioan
Botez\torul< el a înviat din mor]i [i pentru
aceasta se fac puteri întru el.
3. C\ Irod prinzând pe Ioan l-a legat pe
el [i l-a pus în temni]\, pentru Irodiada,
muierea lui Filip, fratelui s\u.
4. C\ zicea Ioan lui> nu ]i se cuvine ]ie s\
o ai pe ea.
5. {i vrând s\-l omoare pe dânsul, se
temea de norod, pentru c\, ca pe un
prooroc îl avea pe el.
6. Iar pr\znuindu-se ziua na[terii lui
Irod, a jucat fata Irodiadei în mijloc [i a
pl\cut lui Irod.
7. Pentru aceea cu jur\mânt a m\rturisit
ei s\-i dea orice va cere.
8. Iar ea, îndemnat\ fiind de mama sa, a
zis> d\-mi aici în tipsie capul lui Ioan
Botez\torul.
9. {i s-a întristat împ\ratul< dar pentru
jur\mânt [i pentru cei ce [edeau împreun\
cu dânsul, a poruncit s\ i se dea.
10. {i trimi]ând a t\iat pe Ioan în temni]\.
11. {i s-a adus capul lui în tipsie [i s-a dat
fetei, [i l-a dus la mama sa.
12. {i venind ucenicii lui, au luat trupul [i
l-au îngropat pe el, [i venind au vestit lui
Iisus.
13. {i auzind Iisus, s-au dus de acolo cu
corabia în loc pustiu, deosebi< [i auzind
noroadele, s-au dus dup\ dânsul pede[tri
de prin ora[e.
14. {i ie[ind Iisus, a v\zut norod mult, [i i
s-au f\cut mil\ de ei [i au t\m\duit pe
bolnavii lor.
15. Iar f\cându-se sear\, au venit la dânsul
 SF+NTA EVANGHELIE DE LA MATEI
ucenicii lui, zicând> locul este pustiu [i
vremea iat\ a trecut< sloboze[te norodul ca
s\ se duc\ prin sate s\-[i cumpere bucate
loru[i.
16. Iar Iisus le-au zis lor> nu trebuie s\
mearg\< da]i-le voi s\ m\nânce.
17. Iar ei au zis lui> nu avem aici f\r\
numai cinci pâini [i doi pe[ti.
18. {i el au zis> aduce]i-le pe ele aici la
mine.
19. {i au poruncit norodului s\ [az\ pe
iarb\, [i luând cele cinci pâini [i cei doi
pe[ti, [i c\utând la cer, au binecuvântat, [i
frângând au dat ucenicilor pâinile, iar
ucenicii noroadelor.
20. {i au mâncat to]i [i s-au s\turat, [i au
luat r\m\[i]ele de sf\râm\turi
dou\sprezece co[uri pline.
21. Iar cei ce mâncaser\ erau b\rba]i ca
cinci mii, afar\ de muieri [i de copii,
22. {i îndat\ au silit Iisus pe ucenicii s\i
s\ intre în corabie [i s\ mearg\ înaintea lui
de ceea parte, pân\ ce va slobozi
noroadele.
23. {i slobozind noroadele, s-au suit la
munte s\ se roage deosebi. {i f\cându-se
sear\, era acolo singur.
24. Iar corabia era în mijlocul m\rii,
înv\luindu-se de valuri, c\ era vântul
împotriv\.
25. Iar întru a patra straj\ a nop]ii au mers
la dân[ii Iisus, umblând pe mare.
26. {i v\zându-l pe el ucenicii umblând
pe mare, s-au sp\imântat, zicând c\ n\luc\
este [i de fric\ au strigat.
27. Dar Iisus îndat\ au gr\it lor zicând>
îndr\zni]i, eu sunt, nu v\ teme]i.
28. Iar Petru r\spunzând, a zis> Doamne,
de e[ti tu, porunce[te-mi s\ vin la tine pe
ap\. Iar el i-au zis> vino.
29. {i pogorându-se Petru din corabie,
1323
umbla pe ap\ ca s\ mearg\ la Iisus.
30. Iar v\zând vântul tare, s-a înfrico[at,
[i începând a se afunda, a strigat gr\ind>
Doamne miluie[te-m\.
31. {i îndat\ Iisus tinzând mâna, l-a
apucat pe dânsul [i i-au zis lui> pu]in
credinciosule, pentru ce te-ai îndoit?
32. {i intrând ei în corabie, a stat vântul.
33. Iar cei ce erau în corabie venind s-au
închinat lui, zicând> cu adev\rat Fiul lui
Dumnezeu e[ti.
34. {i trecând au venit în p\mântul
Ghenisaretului.
35. {i cunoscându-l pe el oamenii locului
aceluia, au trimis în toat\ latura aceea [i
au adus la dânsul pe to]i bolnavii,
36. {i-l rugau pe el ca numai s\ se ating\
de poalele ve[mintelor lui< [i câ]i se
atingeau se mântuiau.
CAP. 15.
Obiceiuri omene[ti împotriva
poruncilor lui Dumnezeu. Vindecarea
fiicei Hananeencei [i a altor bolnavi.
S\turarea norodului în pustie.
Atunci au venit la Iisus c\rturarii [i
fariseii, cei din Ierusalim, zicând>
2. Pentru ce ucenicii t\i calc\
a[ez\mântul b\trânilor? C\ nu-[i spal\
mâinile lor când m\nânc\ pâine.
3. Iar el r\spunzând le-au zis lor> pentru
ce [i voi c\lca]i porunca lui Dumnezeu
pentru a[ez\mântul vostru?
4. C\ Dumnezeu au poruncit zicând>
cinste[te pe tat\l t\u [i pe mama ta< [i> cela
ce va gr\i de r\u pe tat\l s\u, sau pe mama
sa, cu moarte s\ moar\.
5. Iar voi zice]i> cela ce ar zice tat\lui s\u
sau mamei sale> darul este aceea cu care
te-ai fi folosit de la mine.
 SF+NTA EVANGHELIE DE LA MATEI
6. {i s\ nu cinsteasc\ pe tat\l s\u, sau pe
mam\-sa. {i a]i stricat porunca lui
Dumnezeu, pentru a[ez\mântul vostru.
7. F\]arnicilor, bine a proorocit pentru
voi Isaia zicând>
8. Se apropie de mine norodul acesta cu
gura lui [i cu buzele m\ cinste[te, iar
inima lor departe st\ de la mine.
9. {i în zadar m\ cinste[te înv\]ând
înv\]\turi, porunci omene[ti.
10. {i chemând la sine pe noroade, le-au
zis lor> auzi]i [i în]elege]i<
11. Nu ce intr\ în gur\ spurc\ pe om, ci ce
iese din gur\, aceea spurc\ pe om.
12. Atunci apropiindu-se c\tre dânsul
ucenicii lui, i-au zis> cunoscut-ai c\
fariseii auzind cuvântul, s-au scandalisit?
13. Iar el r\spunzând au zis> tot sadul, pe
care nu l-au s\dit Tat\l meu cel ceresc, se
va dezr\d\cina.
14. L\sa]i-i pe dân[ii< pov\]uitori orbi
sunt ai orbilor< [i orb pe orb de va pov\]ui,
amândoi în groap\ vor c\dea.
15. {i r\spunzând Petru, a zis lui> spune
nou\ pilda aceasta.
16. Iar Iisus au zis lor> înc\ [i voi
nepricepu]i sunte]i?
17. Dar nu în]elege]i, c\ tot ce intr\ în
gur\ merge în pântece [i iese pe afedron?
18. Iar cele ce ies din gur\, din inim\ ies,
[i acelea spurc\ pe om.
19. C\ din inim\ ies gânduri rele, ucideri,
preacurvii, curvii, furti[aguri, m\rturii
mincinoase, hule.
20. Acestea sunt care spurc\ pe om, iar cu
mâini nesp\late a mânca, nu spurc\ pe
om.
21. {i ie[ind Iisus de acolo, s-au dus în
p\r]ile Tirului [i ale Sidonului.
22. {i iat\ o muiere Hananeanc\ ie[ind
din hotarele acelea, striga c\tre dânsul,
1324
zicând> miluie[te-m\ Doamne, Fiul lui
David< fiica mea r\u se îndr\ce[te.
23. Iar el nu i-au r\spuns ei cuvânt. {i
apropiindu-se ucenicii lui, îl rugau pe el
zicând> sloboze[te-o pe ea, c\ strig\ în
urma noastr\.
24. Iar el r\spunzând au zis> nu sunt trimis
f\r\ numai c\tre oile cele pierdute ale
casei lui Israil.
25. {i ea venind s-a închinat lui zicând>
Doamne, ajut\-mi!
26. Iar el r\spunzând au zis> nu este bine a
lua pâinea fiilor [i a o arunca câinilor.
27. Iar ea a zis> adev\rat, Doamne, c\ [i
câinii m\nânc\ din sf\râm\turile ce cad
din masa domnilor s\i.
28. Atunci r\spunzând Iisus, au zis ei> o!
muiere, mare este credin]a ta< fie ]ie
precum voie[ti. {i s-a t\m\duit fiica ei
dintru acel ceas.
29. {i trecând de acolo Iisus, au venit
lâng\ Marea Galileei [i suindu-se în
munte, au [ezut acolo.
30. {i au venit la dânsul noroade multe,
având cu sine [chiopi, orbi, mu]i, ciungi [i
al]ii mul]i, [i i-au aruncat pe dân[ii la
picioarele lui Iisus, [i i-au t\m\duit pe ei,
31. Încât se mirau noroadele v\zând pe
mu]i gr\ind, pe ciungi s\n\to[i, pe [chiopi
umblând [i pe orbi v\zând< [i sl\veau pe
Dumnezeul lui Israil.
32. Iar Iisus chemând la sine pe ucenicii
s\i, au zis> mil\ îmi este de norodul acesta,
c\ iat\ trei zile sunt de când a[teapt\ lâng\
mine, [i nu au ce mânca< [i a-i slobozi pe
dân[ii fl\mânzi nu voiesc, ca nu cumva s\
sl\beasc\ pe cale.
33. {i au gr\it lui ucenicii lui> de unde
nou\ în pustie atâtea pâini, încât s\ se
sature atâta norod?
34. {i au zis lor Iisus> câte pâini ave]i? Iar
 SF+NTA EVANGHELIE DE LA MATEI
ei au zis> [apte [i pu]ini pe[ti[ori.
35. {i au poruncit norodului s\ [az\ pe
p\mânt.
36. {i luând pe cele [apte pâini [i pe[tii,
mul]umind au frânt [i au dat ucenicilor lui,
iar ucenicii norodului.
37. {i au mâncat to]i [i s-au s\turat, [i au
luat r\m\[i]ele de sf\râm\turi [apte
co[ni]e pline.
38. Iar cei ce mâncaser\ erau ca patru mii
de b\rba]i, afar\ de muieri [i de copii.
39. {i slobozind noroadele, au intrat în
corabie [i au trecut în hotarele
Magdalului.
CAP. 16.
Iudeii cer semn. Aluatul fariseilor.
M\rturisirea lui Petru. Lep\darea de
sine [i luarea Crucii. Mustrarea lui
Petru.
{i apropiindu-se fariseii [i saducheii,
ispitindu-l îl rugau pe dânsul ca s\ le arate
lor semn din cer.
2. Iar el r\spunzând, au zis lor> când se
face sear\ zice]i> senin va fi, c\ se ro[e[te
cerul<
3. {i diminea]a zice]i> ast\zi va fi
furtun\, c\ se ro[e[te cerul posomorât.
F\]arnicilor, fa]a cerului [ti]i s\ o socoti]i,
iar semnele vremilor nu pute]i?
4. Neamul viclean [i preacurvar semn
caut\, [i semn nu se va da lui, f\r\ numai
semnul lui Iona Proorocul. {i l\sându-i pe
dân[ii, s-au dus.
5. {i mergând ucenicii lui de ceea parte,
uitaser\ s\ ia pâine.
6. Iar Iisus le-au zis lor> c\uta]i [i v\
p\zi]i de aluatul fariseilor [i al
saducheilor.
7. Iar ei cugetau întru sine, zicând> pâine
1325
nu am luat.
8. Iar Iisus cunoscând aceasta le-au zis
lor> ce cugeta]i întru voi, pu]in
credincio[ilor, c\ nu a]i luat pâine?
9. Dar nu în]elege]i, nici v\ aduce]i
aminte de cele cinci pâini la cele cinci mii,
[i câte co[uri a]i luat?
10. Nici de cele [apte pâini la cele patru
mii, [i câte co[ni]e a]i luat?
11. Cum nu în]elege]i, c\ nu pentru pâine
am zis vou\ s\ v\ p\zi]i de aluatul
fariseilor [i al saducheilor?
12. Atunci au în]eles c\ nu de aluatul
pâinii au zis lor s\ se p\zeasc\, ci de
înv\]\tura fariseilor [i a saducheilor.
13. Iar venind Iisus în p\r]ile Chesariei lui
Filip, au întrebat pe ucenicii s\i zicând>
cine ;mi zic oamenii c\ sunt eu, Fiul
Omului?
14. Iar ei au zis> unii, Ioan Botez\torul<
al]ii Ilie< iar al]ii Ieremia, sau unul din
prooroci.
15. Zis-au lor Iisus> dar voi cine ;mi zice]i
c\ sunt?
16. {i r\spunzând Simon Petru, a zis> tu
e[ti Hristosul, Fiul lui Dumnezeu celui
viu.
17. {i r\spunzând Iisus, au zis lui> fericit
e[ti Simone var-Iona, c\ trup [i sânge nu
]i-a descoperit ]ie, ci Tat\l meu cel din
ceruri.
18. {i eu zic ]ie, c\ tu e[ti Petru, [i pe
aceast\ piatr\ voiu zidi Biserica mea, [i
por]ile Iadului nu o vor birui pe dânsa.
19. {i ;]i voiu da ]ie cheile împ\r\]iei
cerurilor, [i orice vei lega pe p\mânt, va fi
legat în ceruri, [i orice vei dezlega pe
p\mânt, va fi dezlegat în ceruri.
20. Atunci au poruncit ucenicilor s\i ca s\
nu spun\ nim\nui c\ el este Hristos.
21. De atunci au început Iisus a spune
 SF+NTA EVANGHELIE DE LA MATEI
ucenicilor s\i, c\ se cuvine lui a merge în
Ierusalim, [i multe a p\timi de la b\trâni [i
de la arhierei [i de la c\rturari, [i a fi
omorât, [i a treia zi a învia.
22. {i luându-l pe el Petru, a început a-i
sta lui împotriv\, zicând> milostiv fii ]ie
Doamne< s\ nu fie ]ie aceasta.
23. Iar el întorcându-se, au zis lui Petru>
mergi dup\ mine, satano! Sminteal\ îmi
e[ti< c\ nu cuge]i cele ce sunt ale lui
Dumnezeu, ci cele ce sunt ale oamenilor.
24. Atunci Iisus au zis ucenicilor s\i>
oricine voie[te s\ vin\ dup\ mine, s\ se
lepede de sine, [i s\-[i ia crucea sa, [i s\-
mi urmeze mie.
25. C\ cine va vrea s\-[i mântuiasc\
sufletul s\u, pierde-l-va pe el< iar cine î[i
va pierde sufletul s\u pentru mine, afla-l-
va pe el.
26. C\ ce folos este omului de ar dobândi
lumea toat\, iar sufletul s\u î[i va pierde?
Sau ce va da omul schimb pentru sufletul
s\u?
27. C\ va s\ vin\ Fiul Omului întru slava
Tat\lui s\u, cu Îngerii s\i, [i atunci va
r\spl\ti fiec\ruia dup\ faptele lui.
28. Amin gr\iesc vou\> sunt unii din cei
ce stau aici, care nu vor gusta moarte pân\
ce vor vedea pe Fiul Omului întru
împ\r\]ia sa.
CAP. 17.
Schimbarea la Fa]\. Vindecarea
lunaticului. Plata dajdiei.
{i dup\ [ase zile, au luat Iisus pe Petru [i
pe Iacov [i pe Ioan fratele lui [i i-au suit
pe dân[ii într-un munte înalt deosebi.
2. {i s-au schimbat la fa]\ înaintea lor, [i
a str\lucit fa]a lui ca soarele, iar hainele
lui s-au f\cut albe ca lumina.
1326
3. {i iat\, s-au ar\tat lor Moisi [i Ilie,
împreun\ cu dânsul vorbind.
4. {i r\spunzând Petru a zis c\tre Iisus>
Doamne, bine este nou\ a fi aici< de
voie[ti, s\ facem aici trei colibe> ]ie una [i
lui Moisi una [i una lui Ilie.
5. {i înc\ gr\ind el, iat\, nor luminos i-a
umbrit pe ei, [i iat\ glas din nor, zicând>
acesta este Fiul meu cel iubit, întru care
bine am voit, pe acesta s\ asculta]i.
6. {i auzind ucenicii, au c\zut pe fe]ele
sale, [i s-au sp\imântat foarte.
7. {i apropiindu-se Iisus, s-au atins de
dân[ii [i au zis> scula]i-v\ [i nu v\ teme]i.
8. {i ridicându-[i ochii lor, pe nimeni nu
au v\zut, f\r\ numai pe Iisus singur.
9. {i pogorându-se ei din munte, le-au
poruncit lor Iisus, zicând> nim\nui s\ nu
spune]i vederea aceasta, pân\ când Fiul
Omului se va scula din mor]i.
10. {i l-au întrebat pe el ucenicii lui,
zicând> dar ce zic c\rturarii, c\ Ilie trebuie
s\ vin\ mai înainte?
11. Iar Iisus r\spunzând, au zis lor> Ilie
adic\ va veni mai înainte [i va a[eza toate.
12. Iar gr\iesc vou\, c\ Ilie a [i venit, [i nu
l-au cunoscut pe dânsul, ci au f\cut lui
câte au voit< a[a [i Fiul Omului va s\
p\timeasc\ de la dân[ii.
13. Atunci au în]eles ucenicii c\ pentru
Ioan Botez\torul le-au zis lor.
14. {i venind ei la norod, s-a apropiat
c\tre dânsul un om, îngenunchind înaintea
lui [i zicând>
15. Doamne, miluie[te pe fiul meu, c\ este
lunatic [i r\u p\time[te< c\ de multe ori
cade în foc [i de multe ori în ap\.
16. {i l-am adus pe dânsul la ucenicii t\i,
[i nu au putut s\-l vindece pe el.
17. Iar Iisus r\spunzând, au zis> o neam
necredincios [i înd\r\tnic! Pân\ când voiu
 SF+NTA EVANGHELIE DE LA MATEI
fi cu voi? Pân\ când voiu suferi pe voi?
Aduce]i-l pe el aici la mine.
18. {i l-au certat pe el Iisus, [i a ie[it
dracul dintr-însul, [i s-a t\m\duit copilul
din ceasul acela.
19. Atunci apropiindu-se ucenicii c\tre
Iisus deosebi, au zis> pentru ce noi nu am
putut s\-l scoatem pe el?
20. Iar Iisus au zis lor> pentru necredin]a
voastr\< c\ amin gr\iesc vou\> de ve]i avea
credin]\ cât gr\un]ul de mu[tar, ve]i zice
muntelui acestuia> mut\-te de aici acolo, [i
se va muta, [i nimic nu va fi vou\ cu
neputin]\.
21. C\ acest neam nu iese, f\r\ numai cu
rug\ciune [i cu post.
22. {i întorcându-se ei în Galileea, le-au
zis lor Iisus> va s\ se dea Fiul Omului în
mâinile oamenilor,
23. {i-l vor omorî pe el, [i a treia zi va
învia. {i s-au întristat ei foarte.
24. {i venind ei în Capernaum, s-au
apropiat cei ce luau dajdie de Petru, [i au
zis> Înv\]\torul vostru nu d\ dajdie? Zis-a>
adev\rat.
25. {i când a intrat în cas\, au apucat Iisus
mai înainte de el, zicând> ce ]i se pare,
Simone? Împ\ra]ii p\mântului de la cine
iau dajdii sau bir? De la fiii lor, sau de la
cei str\ini?
26. Gr\it-a Petru lui> de la cei str\ini. Zis-
au Iisus lui> iat\ dar c\ fiii sunt scuti]i.
27. Dar ca s\ nu-i smintim pe dân[ii,
mergând la mare, arunc\ undi]a, [i pe[tele
care vei prinde întâi, ia-l [i deschizând
gura lui, vei afla un statir< acela luându-l,
d\-l lor pentru mine [i pentru tine.
CAP. 18.
Întreb\ri despre întâietate. Pentru
scandal. Puterea de a lega [i a dezlega.
1327
Certarea gre[elii fratelui. Iertarea
gre[elilor.
În ceasul acela s-au apropiat ucenicii c\tre
Iisus, gr\ind> oare cine este mai mare întru
împ\r\]ia cerurilor?
2. {i chemând Iisus un prunc, l-au pus pe
el în mijlocul lor,
3. {i au zis> amin gr\iesc vou\> de nu v\
ve]i întoarce [i s\ v\ face]i ca pruncii, nu
ve]i intra întru împ\r\]ia cerurilor.
4. C\ cine se va smeri pe sine ca pruncul
acesta, acela este cel mai mare în
împ\r\]ia cerurilor.
5. {i cine va primi pe un prunc ca acesta
întru numele meu, pe mine m\ prime[te.
6. Iar cine va sminti pe unul dintr-ace[ti
mici, care cred întru mine, mai de folos i-
ar fi lui ca s\-[i spânzure o piatr\ de moar\
la grumazul lui [i s\ se înece întru adâncul
m\rii.
7. Vai lumii de sminteli! C\ nevoie este
s\ vin\ smintelile< dar vai omului aceluia
prin care vine sminteala!
8. Iar de te sminte[te pe tine mâna ta, sau
piciorul t\u, taie-le pe ele [i le leap\d\ de
la tine< mai bine î]i este ]ie s\ intri în via]\
[chiop sau ciung, decât dou\ mâini sau
dou\ picioare având, s\ fii aruncat în focul
cel ve[nic.
9. {i ochiul t\u de te sminte[te pe tine,
scoate-l pe el [i-l arunc\ de la tine< mai
bine este ]ie cu un ochi s\ intri în via]\,
decât amândoi ochii având, s\ fii aruncat
în gheena focului.
10. C\uta]i s\ nu def\ima]i pe vreunul
dintr-ace[ti mai mici< c\ zic vou\> c\
Îngerii lor în ceruri pururea v\d fa]a
Tat\lui meu, care este în ceruri.
11. C\ au venit Fiul Omului s\
mântuiasc\ pe cel pierdut.
 SF+NTA EVANGHELIE DE LA MATEI
12. Ce vi se pare vou\? De va avea un om
o sut\ de oi [i se va r\t\ci una dintr-însele,
au nu las\ pe cele nou\zeci [i nou\ în
mun]i, [i mergând caut\ pe cea r\t\cit\?
13. {i de i se va întâmpla s\ o g\seasc\ pe
ea, amin gr\iesc vou\, c\ se bucur\ de
dânsa mai vârtos decât de cele nou\zeci [i
nou\, ce nu s-au r\t\cit.
14. A[a nu este voia înaintea Tat\lui
vostru celui din ceruri, ca s\ piar\ unul
dintr-ace[ti mici.
15. {i de ;]i va gre[i ]ie fratele t\u, mergi
[i-l mustr\ pe dânsul între tine [i între el
singur< deci, de te va asculta, ai dobândit
pe fratele t\u.
16. Iar de nu te va asculta, mai ia
împreun\ cu tine înc\ pe unul sau doi, ca
prin gura a dou\ sau a trei m\rturii s\ stea
tot graiul.
17. Iar de nu-i va asculta pe ei, spune-l
soborului< [i de nu va asculta nici de
sobor, s\-]i fie ]ie ca un p\gân [i vame[.
18. Amin gr\iesc vou\> oricâte ve]i lega
pe p\mânt, vor fi legate în cer< [i oricâte
ve]i dezlega pe p\mânt, vor fi dezlegate în
cer.
19. Iar\[i amin gr\iesc vou\, c\ dac\ doi
din voi se vor uni pe p\mânt pentru tot
lucrul ce vor cere, va fi lor de la Tat\l meu,
care este în ceruri.
20. C\ unde sunt doi sau trei aduna]i întru
numele meu, acolo sunt [i eu în mijlocul
lor.
21. Atunci apropiindu-se c\tre dânsul
Petru, a zis> Doamne, de câte ori va gre[i
mie fratele meu [i voiu ierta lui? Au doar
pân\ de [apte ori?
22. Gr\it-au Iisus lui> nu-]i zic ]ie> pân\ de
[apte ori, ci> pân\ de [aptezeci de ori câte
[apte.
23. Pentru aceasta asem\natu-s-a
1328
împ\r\]ia cerurilor, omului împ\rat, care a
vrut s\ ia seama slugilor sale.
24. {i începând el a lua seam\, au adus la
dânsul pe un datornic cu zece mii de
talan]i.
25. Dar neavând el s\-i pl\teasc\, a
poruncit domnul lui s\-l vânz\ pe el [i pe
muierea lui [i pe copii [i toate câte avea, [i
s\ pl\teasc\.
26. Deci c\zând sluga aceea, se închina
lui, zicând> doamne, mai îng\duie[te-m\
pe mine, [i ;]i voiu pl\ti ]ie tot.
27. {i milostivindu-se domnul slugii
aceleia, l-a slobozit pe dânsul, [i i-a iertat
lui [i datoria.
28. Iar ie[ind sluga aceea, a aflat pe unul
din so]iile sale, care era dator lui o sut\ de
dinari, [i apucându-l pe el îl sugruma,
zicând> pl\te[te-mi ce ;mi e[ti dator.
29. Deci, c\zând so]ia aceea la picioarele
lui, îl ruga pe dânsul, zicând> mai
îng\duie[te-m\ pe mine [i ;]i voiu pl\ti.
30. Iar el nu a vrut, ci ducându-l l-a b\gat
în temni]\ pân\ când va pl\ti datoria.
31. Iar so]iile lui v\zând cele ce s-au
f\cut, s-au întristat foarte, [i venind au
spus domnului lor toate cele ce s-au f\cut.
32. Atunci chemându-l pe el domnul lui i-
a zis lui> slug\ viclean\, toat\ datoria
aceea ce ]i-am iertat ]ie, pentru c\ m-ai
rugat<
33. Dar ]ie nu ]i se c\dea s\-]i fie mil\ de
so]ia ta, precum [i mie mi-a fost mil\ de
tine?
34. {i mâniindu-se domnul lui, l-a dat pe
el muncitorilor, pân\ ce va pl\ti toat\
datoria lui.
35. A[a [i Tat\l meu cel ceresc va face
vou\, de nu ve]i ierta fiecare fratelui s\u,
din inimile voastre, gre[elile lor.
 SF+NTA EVANGHELIE DE LA MATEI
CAP. 19.
Desp\r]irea c\s\toriei. Binecuvântarea
pruncilor. Primejdiile avu]iei. Via]a de
veci ca r\spl\tire urm\torilor lui
Hristos.
{i a fost când au sfâr[it Iisus cuvintele
acestea, au trecut din Galileea [i au venit
în hotarele Iudeei, de ceea parte de Iordan.
2. {i au mers dup\ dânsul noroade multe
[i i-au vindecat pe ei acolo.
3. {i au venit la dânsul fariseii, ispitindu-
l pe el [i zicând lui> oare se cade omului
s\-[i lase muierea sa pentru fiecare
pricin\?
4. Iar el r\spunzând au zis lor> dar nu a]i
citit, c\ cela ce au f\cut dint=i, b\rbat [i
muiere i-au f\cut pe ei?
5. {i au zis> pentru aceasta va l\sa omul
pe tat\l s\u [i pe mama sa [i se va lipi de
muierea sa [i vor fi amândoi un trup<
6. Pentru aceea nu mai sunt doi, ci un
trup. Deci, ce au împreunat Dumnezeu,
omul s\ nu desp\r]easc\.
7. Zis-au lui> dar cum Moisi a poruncit
s\ i se dea carte de desp\r]ire [i s-o lase pe
ea?
8. Zis-au lor> Moisi dup\ învârto[area
inimii voastre a dat voie s\ v\ l\sa]i
muierile voastre< dar din început nu a fost
a[a.
9. Iar eu gr\iesc vou\> oricine î[i va l\sa
muierea sa, afar\ de cuvânt de curvie, [i
va lua alta, preacurve[te< [i cela ce va lua
pe cea l\sat\, preacurve[te.
10. Zis-au lui ucenicii lui> dac\ a[a este
pricina omului cu muierea, nu este de
folos a se însura.
11. Iar el au zis lor> nu to]i cuprind
cuvântul acesta, ci celor ce s-a dat.
12. C\ sunt fameni, care din pântecele
1329
maicii lor s-au n\scut a[a< [i sunt fameni,
care s-au scopit de oameni< [i sunt fameni,
care singuri s-au scopit pe sine pentru
împ\r\]ia cerurilor. Cel ce poate cuprinde,
s\ cuprinz\.
13. Atunci s-au adus la dânsul prunci, ca
s\ pun\ mâinile peste ei, [i s\ se roage< iar
ucenicii i-au certat pe ei.
14. Dar Iisus au zis lor> l\sa]i pruncii [i
nu-i opri]i pe ei a veni la mine, c\ a unora
ca acestora este împ\r\]ia cerurilor.
15. {i punându-[i peste ei mâinile, s-au
dus de acolo.
16. {i iat\, un tân\r venind la el, a zis lui>
Înv\]\torule bune, ce bine voiu face ca s\
am via]a de veci?
17. Iar el au zis lui> ce ;mi zici bun?
Nimeni nu este bun, f\r\ numai unul
Dumnezeu< dar de voie[ti s\ intri în via]\,
p\ze[te poruncile.
18. Zis-a lui> care? Iar Iisus au zis> s\ nu
ucizi, s\ nu preacurve[ti, s\ nu furi, s\ nu
fii m\rturie mincinoas\<
19. Cinste[te pe tat\l t\u [i pe mama ta, [i
s\ iube[ti pe vecinul t\u ca însu]i pe tine.
20. Zis-a lui tân\rul> toate acestea le-am
p\zit din tinere]ile mele< ce înc\ îmi
lipse[te?
21. Zis-au Iisus lui> de voie[ti s\ fii
des\vâr[it, mergi, vinde-]i averile tale [i le
d\ s\racilor, [i vei avea comoar\ în cer, [i
vino, urmeaz\ mie.
22. Iar tân\rul auzind cuvântul, s-a dus
întristat, c\ avea avu]ii multe.
23. {i Iisus au zis ucenicilor s\i> amin
gr\iesc vou\, c\, cu anevoie va intra
bogatul întru împ\r\]ia cerurilor.
24. {i iar\[i gr\iesc vou\> mai lesne este a
trece camila prin urechea acului, decât
bogatul a intra întru împ\r\]ia lui
Dumnezeu.
 SF+NTA EVANGHELIE DE LA MATEI
25. Iar ucenicii lui auzind, s-au îngrozit
foarte, zicând> dar cine poate s\ se
mântuiasc\?
26. Iar Iisus c\utând, au zis lor> la oameni
aceasta este cu neputin]\, iar la Dumnezeu
toate sunt cu putin]\.
27. Atunci r\spunzând Petru, a zis lui>
iat\, noi am l\sat toate [i am urmat ]ie<
oare ce va fi nou\?
28. Iar Iisus au zis lor> amin gr\iesc vou\,
c\ voi cei ce a]i urmat mie, întru a doua
na[tere, când va [edea Fiul Omului pe
scaunul slavei sale, ve]i [edea [i voi pe
dou\sprezece scaune, judecând pe cele
dou\sprezece semin]ii ale lui Israil.
29. {i tot cel ce a l\sat case, sau fra]i, sau
surori, sau tat\, sau mam\, sau muiere, sau
feciori, sau holde pentru numele meu,
însutit va lua, [i via]\ ve[nic\ va mo[teni.
30. {i mul]i dint=i vor fi pe urm\, [i de pe
urm\ întâi.
CAP. 20.
Pilda despre lucr\torii viei. Iisus
veste[te patimile sale. Fiii lui Zevedei
iubitori de slav\. Vindecarea a doi
orbi.
C\ asemenea este împ\r\]ia cerului,
omului st\pân al casei, care a ie[it dis-de-
diminea]\ s\ tocmeasc\ lucr\tori la via sa.
2. {i tocmindu-se cu lucr\torii câte un
dinar pe zi, i-a trimis pe ei în via sa.
3. {i ie[ind la al treilea ceas, a v\zut pe
al]ii stând în târg f\r\ de lucru,
4. {i a zis acelora> merge]i [i voi în vie,
[i ce va fi cu dreptul, voiu da vou\< iar ei
au mers.
5. Iar\[i ie[ind întru al [aselea [i întru al
nou\lea ceas, a f\cut asemenea.
6. Iar întru al unsprezecelea ceas ie[ind,
1330
aflat-a pe al]ii stând f\r\ de lucru, [i a zis
lor> ce a]i st\tut aici toat\ ziua f\r\ de
lucru?
7. Zis-au lui, c\ nimeni pe noi nu ne-a
tocmit. Zis-a lor> merge]i [i voi în via mea,
[i ce va fi cu dreptul ve]i lua.
8. Iar dac\ s-a f\cut sear\, a zis domnul
viei c\tre ispravnicul s\u> cheam\ pe
lucr\tori [i le d\ lor plata, începând de la
cei de pe urm\ pân\ la cei dint=i.
9. Deci venind cei de la al unsprezecelea
ceas, au luat câte un dinar.
10. Iar venind cei dint=i, socoteau c\ vor
lua mai mult, [i au luat [i ei câte un dinar.
11. Iar dup\ ce au luat, r\p[teau împotriva
st\pânului casei, zicând>
12. Ace[ti de pe urm\ un ceas au lucrat, [i
i-ai f\cut pe dân[ii întocmai cu noi, care
am purtat greutatea zilei [i z\duful.
13. Iar el r\spunzând, a zis unuia dintr-
în[ii> prietene, nu-]i fac ]ie strâmb\tate< au
nu un dinar te-ai tocmit cu mine.
14. Ia-]i al t\u [i mergi< voiesc [i acestuia
de pe urm\ s\-i dau ca [i ]ie.
15. Au doar nu mi se cade s\ fac eu ce
voiu vrea cu ale mele? Au este ochiul t\u
viclean, pentru c\ eu sunt bun?
16. A[a vor fi cei de pe urm\ întâi, [i cei
dint=i pe urm\, c\ mul]i sunt chema]i, dar
pu]ini ale[i.
17. {i suindu-se Iisus în Ierusalim, au luat
pe cei doisprezece ucenici, deosebi, pe
cale, [i le-au zis lor.
18. Iat\, ne suim în Ierusalim [i Fiul
Omului se va da arhiereilor [i c\rturarilor,
[i-l vor judeca pe el spre moarte.
19. {i-l vor da pe el neamurilor ca s\-l
batjocoreasc\, [i s\-l bat\, [i s\-l
r\stigneasc\, [i a treia zi va învia.
20. Atunci s-a apropiat c\tre dânsul mama
fiilor lui Zevedei, împreun\ cu fiii s\i,
 SF+NTA EVANGHELIE DE LA MATEI
închinându-se [i cerând oarece de la
dânsul.
21. Iar el au zis ei> ce voie[ti? Zis-a lui> zi
ca s\ [az\ ace[ti doi fii ai mei, unul de-a
dreapta ta [i altul de-a stânga ta, întru
împ\r\]ia ta.
22. Iar Iisus r\spunzând, au zis> nu [ti]i ce
cere]i. Pute]i s\ be]i paharul, care voiu s\-
l beau eu, [i cu botezul cu care eu m\
botez s\ v\ boteza]i? Zis-au lui> putem.
23. {i au gr\it lor> paharul meu cu
adev\rat ve]i bea, [i cu botezul cu care eu
m\ botez, v\ ve]i boteza< dar a [edea de-a
dreapta mea [i de-a stânga mea, nu este al
meu a da, ci celor ce s-au g\tit de la Tat\l
meu.
24. {i auzind cei zece, s-au mâniat pentru
cei doi fra]i.
25. Iar Iisus chemându-i pe dân[ii, au zis>
[ti]i c\ domnii p\gânilor îi domnesc pe ei
[i cei mari îi st\pânesc pe dân[ii.
26. Iar între voi nu va fi a[a< ci, care dintre
voi va vrea s\ fie mai mare, s\ fie vou\
slug\.
27. {i care dintre voi va vrea s\ fie întâi,
s\ fie vou\ slug\<
28. Precum [i Fiul Omului nu au venit s\-
i slujeasc\ lui, ci s\ slujeasc\ [i s\-[i dea
sufletul s\u r\scump\rare pentru mul]i.
29. {i ie[ind ei din Ierihon, a mers dup\
dânsul norod mult.
30. {i iat\, doi orbi [ezând lâng\ cale,
auzind c\ Iisus trece, au strigat, gr\ind>
miluie[te-ne pe noi, Doamne, Fiul lui
David.
31. Iar norodul i-au certat pe dân[ii ca s\
tac\, dar ei mai tare strigau, gr\ind>
miluie[te-ne pe noi, Doamne, Fiul lui
David.
32. {i stând Iisus, i-au strigat pe dân[ii [i
le-au zis> ce voi]i s\ v\ fac vou\?
1331
33. Zis-au lui> Doamne, s\ se deschiz\
ochii no[tri.
34. {i f\cându-i-se mil\ lui Iisus, s-au
atins de ochii lor, [i îndat\ au v\zut cu
ochii lor, [i au mers dup\ dânsul.
CAP. 21.
Intrarea lui Hristos în Ierusalim.
Alungarea vânz\torilor din biseric\.
Smochinul cel uscat. Botezul lui Ioan.
Pilda despre cei doi fii trimi[i în vie.
Lucr\torii cei r\i.
{i când s-au apropiat de Ierusalim, [i au
venit în Vitfaghi, la Muntele M\slinilor,
atunci Iisus au trimis doi ucenici,
2. Zicându-le lor> merge]i în satul care
este înaintea voastr\, [i numaidecât ve]i
g\si o asin\ legat\, [i mânz cu dânsa<
dezlegând-o, aduce]i-o la mine.
3. {i de va zice vou\ cineva ceva, ve]i
zice, c\ acestea Domnului trebuiesc, [i
numaidecât le va trimite pe ele.
4. Iar acestea toate s-au f\cut, ca s\ se
plineasc\ ceea ce s-a zis prin proorocul ce
zice>
5. Zice]i fetei Sionului> iat\, Împ\ratul
t\u vine la tine blând [i [ezând pe asin\ [i
pe mânz, fiul celei de sub jug.
6. {i mergând ucenicii, au f\cut precum
le-au poruncit lor Iisus.
7. Au adus asina [i mânzul, [i au pus
deasupra lor ve[mintele sale, [i au [ezut
pe dânsele.
8. Iar cei mai mul]i din norod a[terneau
ve[mintele lor pe cale, [i al]ii t\iau stâlp\ri
din copaci [i le a[terneau pe cale.
9. Iar noroadele cele ce mergeau înainte
[i cele ce veneau pe urm\, strigau, zicând>
osana Fiului lui David, bine este cuvântat
cel ce vine întru numele Domnului! Osana
 SF+NTA EVANGHELIE DE LA MATEI
întru cei de sus!
10. {i intrând el în Ierusalim, s-a
cutremurat toat\ cetatea, zicând> cine este
acesta?
11. Iar noroadele ziceau> acesta este Iisus,
Proorocul cel din Nazaretul Galileei.
12. {i au intrat Iisus în biserica lui
Dumnezeu [i au scos pe to]i cei ce vindeau
[i cump\rau în biseric\, [i mesele
schimb\torilor de bani le-au r\sturnat, [i
scaunele celor ce vindeau porumbei,
13. {i au zis lor> scris este> casa mea, cas\
de rug\ciune se va chema< iar voi o a]i
f\cut pe dânsa pe[ter\, tâlharilor.
14. {i au venit la dânsul în biseric\, orbi [i
[chiopi, [i i-au vindecat pe ei.
15. Iar v\zând arhiereii [i c\rturarii
minunile care au f\cut, [i pruncii strigând
în biseric\ [i zicând> Osana Fiului lui
David! S-au mâniat.
16. {i i-au zis lui> auzi ce zic ace[tia? Iar
Iisus au zis lor> adev\rat< au niciodat\ nu
a]i citit, c\ din gura pruncilor [i a celor ce
sug ai s\vâr[it laud\?
17. {i l\sându-i pe ei, au ie[it afar\ din
cetate, la Vitania, [i s-au s\l\[luit acolo.
18. Iar a doua zi întorcându-se în cetate,
au fl\mânzit.
19. {i v\zând un smochin lâng\ cale, au
venit la dânsul, [i nu au aflat nimic într-
însul, f\r\ numai frunze, [i au zis lui> de
acum s\ nu se mai fac\ din tine rod în
veci. {i îndat\ s-a uscat smochinul.
20. {i v\zând ucenicii s-au minunat,
zicând> cum îndat\ s-a uscat smochinul!
21. {i r\spunzând Iisus, au zis lor> amin
zic vou\> de ve]i avea credin]\ [i nu v\ ve]i
îndoi, nu numai cea a smochinului ve]i
face, ci [i muntelui acestuia de ve]i zice>
ridic\-te [i te arunc\ în mare, va fi<
22. {i toate, oricâte ve]i cere întru
1332
rug\ciune, crezând, ve]i lua.
23. {i venind el ;n biseric\, au mers la
dânsul când înv\]a, arhiereii [i b\trânii
norodului, zicând> cu ce putere faci
acestea? {i cine ]i-a dat ]ie puterea
aceasta?
24. {i r\spunzând Iisus, au zis lor>
întreba-voiu [i eu pe voi un cuvânt, pe
care, de mi-l ve]i spune mie, [i eu voiu
spune vou\ cu ce putere fac acestea.
25. Botezul lui Ioan de unde a fost? Din
cer, sau de la oameni? Iar ei cugetau întru
sine, zicând> de vom zice> din cer, va zice
nou\> dar pentru ce nu a]i crezut lui?
26. Iar de vom zice> de la oameni, ne
temem de norod, c\ to]i au pe Ioan ca pe
un prooroc.
27. {i r\spunzând lui Iisus, au zis> nu
[tim. Zis-au lor [i el> nici eu nu voiu spune
vou\ cu ce putere fac acestea.
28. Dar ce vi se pare vou\? Un om avea
doi feciori, [i mergând la cel dint=i, i-a zis>
fiule, mergi ast\zi de lucreaz\ în via mea.
29. Iar el r\spunzând, a zis> nu voi< iar mai
pe urm\ c\indu-se, a mers.
30. {i mergând la cel\lalt, a zis a[ijderea.
Iar el r\spunzând, a zis> eu doamne, voiu
merge, [i nu a mers.
31. Care dintr-ace[ti doi a f\cut voia
tat\lui s\u? Zis-au lui> cel dint=i. Zis-au
lor Iisus> amin zic vou\, c\ vame[ii [i
curvele merg mai înainte de voi întru
împ\r\]ia lui Dumnezeu.
32. C\ a venit la voi Ioan, în calea
drept\]ii, [i nu a]i crezut lui< iar vame[ii [i
curvele au crezut lui, dar voi v\zând nu v-
a]i c\it dup\ aceea, ca s\ crede]i lui.
33. Asculta]i alt\ pild\> un om era st\pân
al casei, care a s\dit vie [i o a îngr\dit
împrejur cu gard, [i a s\pat într-însa teasc,
[i a zidit turn, [i o a dat lucr\torilor, [i s-a
 SF+NTA EVANGHELIE DE LA MATEI
dus departe,
34. Iar când s-a apropiat vremea roadelor,
a trimis pe slugile sale la lucr\tori, ca s\ ia
rodurile ei.
35. Dar lucr\torii prinzând pe slugile lui,
pe unul l-au b\tut, iar pe altul l-au omorât,
iar pe altul cu pietre l-au ucis.
36. Iar\[i a trimis [i pe alte slugi mai
multe decât cele dint=i [i le-a f\cut [i
acelora a[ijderea.
37. Iar mai pe urm\ a trimis la ei pe fiul
s\u, zicând> se vor ru[ina de fiul meu.
38. Îns\ lucr\torii v\zând pe fiul, au zis
întru sine> acesta este mo[tenitorul< veni]i
s\-l omorâm pe el [i s\ st\pânim
mo[tenirea lui.
39. {i prinzându-l pe el, l-au scos afar\
din vie [i l-au omorât.
40. Deci, când va veni domnul viei, ce va
face lucr\torilor acelora?
41. Zis-au lui> pe cei r\i, cu r\u îi va
pierde [i via o va da altor lucr\tori, care
vor da lui rodurile la vremea lor.
42. Zis-au lor Iisus> au nici odinioar\ nu
a]i citit în Scripturi> piatra pe care nu o au
b\gat în seam\ ziditorii, aceasta s-a f\cut
în capul unghiului, de la Domnul s-a f\cut
aceasta, [i este minunat\ întru ochii
no[tri?
43. Pentru aceea zic vou\, c\ se va lua de
la voi împ\r\]ia lui Dumnezeu, [i se va da
neamului care va face rodurile ei.
44. {i cel ce va c\dea peste piatra aceasta,
se va sf\râma< iar peste care va c\dea ea,
îl va spulbera.
45. {i auzind arhiereii [i fariseii pildele
lui, au cunoscut c\ pentru dân[ii gr\ie[te<
46. {i c\utând s\-l prinz\ pe el, s-au temut
de norod, de vreme ce ca pe un prooroc îl
avea pe el.
1333
CAP. 22.
Chemarea la nunt\. Întrebarea despre
dajdie. Saducheii [i învierea mor]ilor.
Întrebarea legiuitorului pentru
porunca cea mai mare din lege. Iisus
întreab\ pe c\rturari> al lui fiu este
Hristos.
{i r\spunzând Iisus, iar\[i au gr\it lor în
pilde, zicând>
2. Asem\natu-s-a împ\r\]ia cerurilor,
omului împ\rat, care a f\cut nunt\ fiului
s\u.
3. {i a trimis pe slugile sale s\ cheme pe
cei chema]i la nunt\, dar nu vreau s\ vin\.
4. Iar\[i a mai trimis pe alte slugi,
zicând> zice]i celor chema]i> iat\ c\ am
g\tit prânzul meu< juncii mei [i cele
hr\nite ale mele s-au junghiat [i toate sunt
gata< veni]i la nunt\.
5. Dar ei neb\gând în seam\, s-au dus>
unul la holda sa, altul la negu]\toria sa<
6. Iar ceilal]i prinzând pe slugile lui, i-au
pedepsit [i i-au omorât pe ei.
7. {i auzind împ\ratul acela, s-a mâniat<
[i trimi]ând o[tile sale, a pierdut pe
uciga[ii aceia [i cetatea lor o a ars.
8. Atunci a zis slugilor sale> iat\ nunta
este gata, dar cei chema]i nu au fost
vrednici.
9. Deci merge]i la r\spântiile c\ilor, [i pe
câ]i ve]i afla, chema]i-i la nunt\.
10. {i ie[ind slugile acelea la r\spântii, au
adunat pe to]i câ]i au aflat [i buni [i r\i< [i
s-a umplut nunta de cei ce [edeau.
11. Iar împ\ratul intrând s\ vaz\ pe cei ce
[edeau, v\zut-a acolo pe un om, care nu
era îmbr\cat în hain\ de nunt\.
12. {i i-a zis lui> prietene, cum ai intrat
aici neavând hain\ de nunt\? Iar el t\cea.
13. Atunci împ\ratul a zis slugilor>
 SF+NTA EVANGHELIE DE LA MATEI
legându-i lui mâinile [i picioarele, lua]i-l
pe dânsul, [i-l arunca]i întru întunericul
cel mai dinafar\< acolo va fi plângerea [i
scrâ[nirea din]ilor<
14. C\ mul]i sunt chema]i, dar pu]ini ale[i.
15. Atunci mergând fariseii, sfat au f\cut
ca s\-l prinz\ pe el în cuvânt.
16. {i au trimis pe ucenicii lor împreun\
cu irodienii, zicând> Înv\]\torule, [tim c\
adev\rat e[ti, [i calea lui Dumnezeu întru
adev\r înve]i, [i nu-]i este ]ie grij\ de
nimeni, c\ nu cau]i ;n fa]a oamenilor.
17. Deci spune nou\> ce ]i se pare ]ie? Se
cade a da dajdie chesarului, sau nu?
18. Iar Iisus cunoscând vicle[ugul lor, au
zis> ce m\ ispiti]i, f\]arnicilor? Ar\ta]i-mi
mie banul dajdiei.
19. Iar ei au adus lui un dinar.
20. {i au zis lor> al cui este chipul acesta
[i scriptura cea de pe el?
21. Zis-au lui> ale chesarului. Atunci au
zis lor> da]i dar înapoi pe cele ce sunt ale
chesarului, chesarului, [i pe cele ce sunt
ale lui Dumnezeu, lui Dumnezeu.
22. {i auzind s-au mirat, [i l\sându-l pe el
s-au dus.
23. :ntr-acea zi au venit la dânsul
saducheii, care zic, c\ nu este înviere, [i l-
au întrebat pe el, zicând>
24. Înv\]\torule, Moisi a zis> de va muri
cineva neavând feciori, s\ ia fratele lui pe
muierea lui [i s\ ridice s\mân]a fratelui
s\u.
25. Deci erau la noi [apte fra]i, [i cel
dint=i însurându-se a murit, [i neavând
s\mân]\, a l\sat pe muierea sa fratelui s\u.
26. A[ijderea [i al doilea [i al treilea, pân\
la al [aptelea.
27. Iar mai pe urm\ de to]i a murit [i
muierea.
28. Deci la înviere, a c\ruia dintr-acei
1334
[apte va fi muiere? C\ to]i o au avut pe ea.
29. Iar Iisus r\spunzând, au zis lor> v\
r\t\ci]i, ne[tiind Scripturile, nici puterea
lui Dumnezeu<
30. C\ la înviere nici se însoar\ nici se
m\rit\, ci ca Îngerii lui Dumnezeu în cer
sunt.
31. Iar pentru învierea mor]ilor, au nu a]i
citit ceea ce s-a zis vou\ de la Dumnezeu,
gr\ind>
32. Eu sunt Dumnezeul lui Avraam [i
Dumnezeul lui Isaac [i Dumnezeul lui
Iacov? Nu este Dumnezeu, Dumnezeu al
mor]ilor, ci al viilor.
33. {i auzind noroadele, se mirau de
înv\]\tura lui.
34. Iar fariseii auzind c\ au astupat gurile
saducheilor, s-au adunat împreun\.
35. {i l-a întrebat pe el unul din ei,
înv\]\tor de lege, ispitindu-l pe el [i
zicând>
36. Înv\]\torule, care porunc\ este mai
mare în lege?
37. Iar Iisus au zis lui> s\ iube[ti pe
Domnul Dumnezeul t\u cu toat\ inima ta
[i cu tot sufletul t\u [i cu tot cugetul t\u.
Aceasta este întâi [i mai mare porunc\.
38. Iar a doua asemenea acesteia> s\
iube[ti pe aproapele t\u ca însu]i pe tine.
39. :ntr-aceste dou\ porunci, toat\ legea [i
proorocii atârn\.
40. {i fiind aduna]i fariseii, i-au întrebat
pe ei Iisus, zicând>
41. Ce vi se pare vou\ de Hristos? Al cui
fiu este? Zis-au lui> al lui David.
42. Zis-au lor> dar cum David cu Duhul îl
nume[te pe el Domn? zicând>
43. Zis-au Domnul Domnului meu> [ezi
de-a dreapta mea, pân\ ce voiu pune pe
vr\jma[ii t\i a[ternut picioarelor tale.
44. Deci dac\ David îl nume[te pe el
 SF+NTA EVANGHELIE DE LA MATEI
Domn, cum fiu al lui este?
45. {i nimeni nu putea s\ r\spunz\ lui
cuvânt, nici a mai îndr\znit cineva dintr-
acea zi s\-l mai întrebe pe el.
CAP. 23.
Mustr\ri c\rturarilor [i fariseilor.
Atunci Iisus au gr\it noroadelor [i
ucenicilor s\i zicând>
2. Pe scaunul lui Moisi au [ezut
c\rturarii [i fariseii.
3. Deci toate câte vor zice vou\ s\ p\zi]i,
p\zi]i [i face]i, iar dup\ lucrurile lor nu
face]i, c\ ei zic [i nu fac.
4. C\ leag\ sarcini grele [i cu anevoie de
purtat, [i le pun pe umerii oamenilor, iar ei
nici cu degetul lor nu vor s\ le mi[te pe
ele.
5. {i toate lucrurile lor le fac ca s\ se
vaz\ de oameni, c\ ;[i l\]esc filacteriile
lor, [i ;[i m\resc ceprazele hainelor lor,
6. {i iubesc [ederile cele mai întâi la
osp\]uri, [i scaunele cele mai de sus în
sinagogi,
7. {i închin\ciunile prin târguri, [i a se
chema de oameni> ravi, ravi<
8. Iar voi s\ nu v\ numi]i> ravi, c\ unul
este Dasc\lul vostru, Hristos, iar voi to]i
fra]i sunte]i.
9. {i tat\ s\ nu chema]i vou\ pe p\mânt,
c\ unul este Tat\l vostru cel din ceruri.
10. Nici s\ v\ numi]i> înv\]\tori, c\ unul
este Înv\]\torul vostru, Hristos.
11. Iar cel ce este mai mare între voi, s\
fie vou\ slug\<
12. C\ cel ce se va în\l]a pe sine, se va
smeri, [i cel ce se va smeri pe sine, se va
în\l]a.
13. Vai vou\, c\rturarilor [i fariseilor
f\]arnici! C\ mânca]i casele v\duvelor,
1335
f\când rug\ciuni lungi, întru f\]\rie,
pentru aceasta mai mult\ osând\ ve]i lua.
14. Vai vou\, c\rturarilor [i fariseilor
f\]arnici! C\ închide]i împ\r\]ia cerurilor
înaintea oamenilor< c\ voi nu intra]i, nici
pe cei ce vor s\ intre nu-i l\sa]i.
15. Vai vou\, c\rturarilor [i fariseilor
f\]arnici! C\ înconjura]i marea [i uscatul
ca s\ face]i un nemernic, [i dac\ se face, îl
face]i pe el fiu gheenei îndoit decât pe voi.
16. Vai vou\, pov\]uitori orbi, care zice]i>
c\ cel ce se va jura pe biseric\, nimic nu
este< iar cel ce se va jura pe aurul bisericii,
vinovat este.
17. Nebuni [i orbi! C\ ce este mai mare?
Aurul, sau biserica care sfin]e[te pe aur?
18. {i> cel ce se va jura pe altar nimic nu
este< iar cel ce se va jura pe darul ce este
deasupra lui, vinovat este.
19. Nebuni [i orbi! C\ ce este mai mare?
Darul, sau altarul care sfin]e[te pe dar?
20. Deci, cela ce se jur\ pe altar, se jur\ pe
el [i pe toate cele ce sunt deasupra lui.
21. {i cela ce se jur\ pe biseric\, se jur\ pe
ea [i pe cela ce locuie[te într-însa.
22. {i cela ce se jur\ pe cer, se jur\ pe
scaunul lui Dumnezeu [i pe cela ce [ade
pe el.
23. Vai vou\, c\rturarilor [i fariseilor
f\]arnici! C\ zeciui]i izma [i m\rarul [i
chimenul, [i a]i l\sat cele mai grele ale
legii> judecata [i mila [i credin]a< acestea
se c\dea s\ le face]i, [i acelea s\ nu le
l\sa]i.
24. Pov\]uitori orbi, care strecura]i
]ân]arul [i înghi]i]i c\mila.
25. Vai vou\, c\rturarilor [i fariseilor
f\]arnici! C\ cur\]i]i partea cea dinafar\ a
paharului [i a blidului, iar dinl\untru sunt
pline de r\pire [i de nedreptate.
26. Farisee oarbe, cur\]e[te întâi partea
 SF+NTA EVANGHELIE DE LA MATEI
cea dinl\untru a paharului [i a blidului, ca
s\ fie [i cea dinafar\ curat\.
27. Vai vou\, c\rturarilor [i fariseilor
f\]arnici! C\ v\ asem\na]i mormânturilor
celor v\ruite, care dinafar\ se arat\
frumoase, iar dinl\untru sunt pline de
oasele mor]ilor [i de toat\ necur\]ia.
28. A[a [i voi> dinafar\ v\ ar\ta]i drep]i
oamenilor, iar dinl\untru sunte]i plini de
f\]\rie [i f\r\delege.
29. Vai vou\, c\rturarilor [i fariseilor
f\]arnici! C\ zidi]i mormânturile
proorocilor [i împodobi]i gropile
drep]ilor.
30. {i zice]i> de am fi fost în zilele
p\rin]ilor no[tri, nu am fi fost p\rta[i lor
întru sângele proorocilor.
31. Drept aceea, în[iv\ m\rturisi]i de voi,
c\ sunte]i fii ai celor ce au omorât pe
prooroci.
32. {i voi umple]i m\sura p\rin]ilor
vo[tri.
33. {erpi, pui de n\pârci, cum ve]i sc\pa
de judecata gheenei?
34. Pentru aceasta, iat\, eu trimit la voi
prooroci [i în]elep]i [i c\rturari, [i dintre
dân[ii ve]i ucide [i ve]i r\stigni, [i dintre
dân[ii ve]i bate în soboarele voastre, [i îi
ve]i goni din ora[ în ora[.
35. Ca s\ vin\ asupra voastr\ tot sângele
drept, care s-a v\rsat pe p\mânt, de la
sângele lui Avel celui drept, pân\ la
sângele Zahariei fiul Varahiei, pe care l-a]i
omorât între biseric\ [i între altar.
36. Amin gr\iesc vou\> vor veni acestea
toate peste neamul acesta.
37. Ierusalime, Ierusalime, cela ce ai
omorât pe prooroci [i ai ucis cu pietre pe
cei trimi[i la tine, de câte ori am vrut s\
adun pe fiii t\i, în ce chip adun\ g\ina puii
s\i sub aripi, [i nu a]i vrut!
1336
38. Iat\, se las\ vou\ casa voastr\ pustie.
39. C\ zic vou\> de acum nu m\ ve]i mai
vedea, pân\ când ve]i zice> bine este
cuvântat cel ce vine întru numele
Domnului.
CAP. 24.
D\râmarea Ierusalimului. Sfâr[itul
lumii.
{i ie[ind Iisus din biseric\ mergea, [i s-au
apropiat c\tre dânsul ucenicii lui ca s\-i
arate lui zidurile bisericii.
2. Iar Iisus au zis lor> vede]i acestea
toate? Amin gr\iesc vou\> nu va r\mâne
aici piatr\ pe piatr\, care s\ nu se
risipeasc\.
3. {i [ezând el pe Muntele M\slinilor, s-
au apropiat c\tre dânsul ucenicii lui,
deosebi, zicând> spune nou\, când vor fi
acestea? {i care este semnul venirii tale [i
al sfâr[itului veacului?
4. {i r\spunzând Iisus au zis lor> c\uta]i
s\ nu v\ am\geasc\ cineva pe voi<
5. C\ mul]i vor veni întru numele meu,
zicând> eu sunt Hristos, [i pe mul]i vor
în[ela.
6. {i ave]i s\ auzi]i r\zboaie [i ve[ti de
r\zboaie. C\uta]i s\ nu v\ sp\imânta]i,
7. C\ se cuvine toate acestea s\ fie< ci
înc\ nu va fi atunci sfâr[itul.
8. C\ se va scula neam peste neam, [i
împ\r\]ie peste împ\r\]ie, [i vor fi
foamete [i cium\ [i cutremure pe alocuri.
Ci acestea toate vor fi încep\tur\ a
durerilor.
9. Atunci v\ vor da pe voi în necazuri, [i
v\ vor omorî pe voi, [i ve]i fi urâ]i de toate
neamurile pentru numele meu.
10. {i atunci se vor sminti mul]i, [i se vor
vinde unul pe altul, [i se vor urî unul pe
 SF+NTA EVANGHELIE DE LA MATEI
altul.
11. {i mul]i prooroci mincino[i se vor
scula [i vor în[ela pe mul]i.
12. {i pentru înmul]irea f\r\delegii, va
r\ci dragostea multora<
13. Dar cela ce va r\bda pân\ în sfâr[it,
acela se va mântui.
14. {i se va propov\dui aceast\
evanghelie a împ\r\]iei întru toat\ lumea,
întru m\rturie la toate neamurile< [i atunci
va veni sfâr[itul.
15. Deci când ve]i vedea urâciunea
pustiirii, care s-a zis prin Daniil
Proorocul, stând în locul cel sfânt (cela ce
cite[te s\ în]eleag\).
16. Atunci cei din Iudeea s\ fug\ la mun]i<
17. {i cel ce va fi pe cas\, s\ nu se
pogoare s\ ia ceva din casa sa<
18. {i cel ce va fi în câmp, s\ nu se
întoarc\ înapoi s\-[i ia haina sa.
19. Iar vai! celora ce vor avea în pântece [i
celora ce vor apleca în zilele acelea!
20. Ci ruga]i-v\ ca s\ nu fie fuga voastr\
iarna, nici Sâmb\ta.
21. C\ va fi atunci necaz mare, care nu a
fost din începutul lumii pân\ acum, nici va
fi.
22. {i de nu s-ar fi scurtat zilele acelea, nu
s-ar fi mântuit tot trupul, dar pentru cei
ale[i se vor scurta zilele acelea.
23. Atunci de va zice vou\ cineva> iat\
aici este Hristos, sau acolo, s\ nu crede]i.
24. C\ se vor scula hristo[i mincino[i [i
prooroci mincino[i, [i vor da semne mari
[i minuni, cât s\ am\geasc\ de va fi cu
putin]\, [i pe cei ale[i.
25. Iat\ mai înainte am spus vou\.
26. Deci de vor zice vou\> iat\ în pustie
este, s\ nu ie[i]i< iat\ în c\m\ri, s\ nu
crede]i.
27. C\ precum iese fulgerul de la r\s\rit [i
1337
se arat\ pân\ la apus, a[a va fi [i venirea
Fiului Omului<
28. C\ unde va fi trupul cel mort, acolo se
vor aduna vulturii.
29. Îns\ îndat\ dup\ necazul acelor zile,
soarele se va întuneca, [i luna nu-[i va da
lumina sa, [i stelele vor c\dea din cer, [i
puterile cerurilor se vor cl\ti.
30. {i atunci se va ar\ta semnul Fiului
Omului pe cer, [i atunci vor pl=nge toate
semin]iile p\m=ntului< [i vor vedea pe Fiul
Omului venind pe norii cerului, cu putere
[i cu slav\ mult\.
31. {i va trimite pe Îngerii s\i cu glas
mare de trâmbi]\, [i vor aduna pe cei ale[i
ai lui din cele patru vânturi, de la
marginile cerurilor pân\ la marginile lor.
32. Iar de la smochin v\ înv\]a]i pild\>
când ml\di]a lui este moale [i înfrunze[te,
[ti]i c\ aproape este vara.
33. A[a [i voi, când ve]i vedea acestea
toate, s\ [ti]i c\ aproape este lâng\ u[i.
34. Amin gr\iesc vou\> nu va trece
neamul acesta, pân\ când toate acestea vor
fi.
35. Cerul [i p\mântul vor trece, iar
cuvintele mele nu vor trece.
36. Iar de ziua aceea [i ceasul, nimeni nu
[tie, nici Îngerii din ceruri, f\r\ numai
Tat\l meu singur.
37. C\ precum a fost în zilele lui Noe, a[a
va fi [i venirea Fiului Omului.
38. {i precum era în zilele cele mai
înainte de potop> mâncau [i beau, se
însurau [i se m\ritau, pân\ în ziua ;ntru
care a intrat Noe în corabie.
39. {i nu au [tiut pân\ când a venit
potopul [i a luat pe to]i< a[a va fi [i venirea
Fiului Omului.
40. Atunci, doi de vor fi în câmp, unul se
va lua [i unul se va l\sa.
 SF+NTA EVANGHELIE DE LA MATEI
41. Dou\ m\cinând la moar\, una se va
lua [i una se va l\sa.
42. Deci priveghea]i, c\ nu [ti]i în care
ceas Domnul vostru va veni.
43. Iar aceasta s\ [ti]i, c\ de ar [ti st\pânul
casei în care ceas va veni furul, ar fi
privegheat [i nu ar fi l\sat s\-i sape casa
lui.
44. Pentru aceasta [i voi fi]i gata, c\ în
ceasul care nu gândi]i, Fiul Omului va
veni.
45. Oare, cine este sluga cea credincioas\
[i în]eleapt\, pe care l-a pus domnul s\u
peste slugile sale ca s\ le dea lor hran\ la
vreme?
46. Fericit\ este sluga aceea pe care
venind domnul s\u îl va afla f\când a[a.
47. Amin gr\iesc vou\, c\ peste toate
averile sale îl va pune pe el.
48. Iar de va zice acea slug\ rea întru
inima sa> z\bove[te domnul meu a veni,
49. {i va începe a bate pe so]iile sale [i a
mânca [i a bea cu be]ivii,
50. Veni-va domnul slugii aceleia în ziua
întru care nu-l a[teapt\, [i în ceasul întru
care nu [tie,
51. {i-l va t\ia pe el în dou\, [i partea lui
cu f\]arnicii o va pune. Acolo va fi
plângerea [i scrâ[nirea din]ilor.
CAP. 25.
Pilda despre cele zece fecioare [i
despre talan]i. Judecata de apoi.
Atunci se va asem\na împ\r\]ia cerurilor
cu zece fecioare, care luându-[i candelele
sale, au ie[it întru întâmpinarea mirelui.
2. {i cinci dintre ele erau în]elepte, iar
cinci nebune.
3. Cele nebune luându-[i candelele sale,
nu au luat cu sine untdelemn<
1338
4. Iar cele în]elepte au luat untdelemn în
vasele sale, cu candelele sale.
5. {i z\bovindu-se mirele, au dormitat
toate [i au adormit.
6. Iar la miezul nop]ii s-a f\cut strigare>
iat\ mirele vine! Ie[i]i întru întâmpinarea
lui.
7. Atunci s-au sculat toate fecioarele
acelea [i [i-au împodobit candelele sale.
8. Iar cele nebune au zis celor în]elepte>
da]i-ne nou\ din untuldelemn al vostru, c\
se sting candelele noastre.
9. {i au r\spuns cele în]elepte, zicând> nu
cumva nu ne va ajunge nou\ [i vou\, ci
mai bine merge]i la cei ce vând [i v\
cump\ra]i vou\.
10. Iar mergând ele s\ cumpere, venit-a
mirele, [i cele ce erau gata, au intrat cu el
la nunt\, [i s-a închis u[a.
11. Iar mai pe urm\ au venit [i celelalte
fecioare, zicând> Doamne, Doamne,
deschide nou\.
12. Iar el r\spunzând a zis> Amin zic vou\>
nu v\ [tiu pe voi.
13. Drept aceea priveghea]i, c\ nu [ti]i
ziua, nici ceasul întru care Fiul Omului va
veni.
14. C\ în ce chip un om ducându-se
departe, a chemat slugile sale [i le-a dat
lor avu]ia sa<
15. {i unuia i-a dat cinci talan]i, iar altuia
doi, iar altuia unul, fiec\ruia dup\ puterea
lui, [i s-a dus îndat\.
16. {i plecând cel ce luase cinci talan]i, a
negu]\torit cu dân[ii [i a f\cut al]i cinci
talan]i.
17. A[ijderea [i cel cu doi, a dobândit [i
acesta al]i doi.
18. Iar cel ce luase unul, ducându-se a
s\pat în p\mânt [i a ascuns argintul
domnului s\u.
 SF+NTA EVANGHELIE DE LA MATEI
19. Iar dup\ mult\ vreme a venit domnul
slugilor acelora [i a f\cut socoteal\ cu
dân[ii.
20. {i venind cel ce a luat cinci talan]i, a
adus al]i cinci talan]i, zicând> doamne,
cinci talan]i mi-ai dat mie< iat\, al]i cinci
talan]i am dobândit cu ei.
21. Zis-a lui domnul s\u> bine, slug\ bun\
[i credincioas\< peste pu]ine ai fost
credincios, peste multe te voiu pune< intr\
întru bucuria domnului t\u.
22. {i venind [i cel ce a luat doi talan]i, a
zis> doamne, doi talan]i mi-ai dat mie<
iat\, al]i doi talan]i am dobândit cu ei.
23. Zis-a lui domnul s\u> bine, slug\ bun\
[i credincioas\< peste pu]ine ai fost
credincios, peste multe te voiu pune< intr\
întru bucuria domnului t\u.
24. {i venind [i cel ce a luat un talant, a
zis> doamne, te-am [tiut c\ e[ti om aspru,
seceri unde nu ai sem\nat [i aduni de unde
nu ai risipit.
25. {i temându-m\, m-am dus de am
ascuns talantul t\u în p\mânt< iat\ ai al
t\u.
26. {i r\spunzând domnul s\u, i-a zis lui>
slug\ viclean\ [i lene[\, ai [tiut c\ secer
unde nu am sem\nat, [i adun de unde nu
am risipit?
27. Pentru aceasta dar se cuvenea s\ fi dat
argintul meu schimb\torilor, [i venind eu
a[ fi luat al meu cu dobând\.
28. Lua]i, dar, de la el talantul, [i-l da]i
celui ce are zece talan]i<
29. C\ tot celui ce are, i se va da [i îi va
prisosi, iar de la cel ce nu are, [i ceea ce i
se pare c\ are, i se va lua de la dânsul<
30. {i pe sluga cea netrebnic\, arunca]i-l
întru întunericul cel mai dinafar\< acolo va
fi plângerea [i scrâ[nirea din]ilor.
31. Iar când va veni Fiul Omului întru
1339
slava sa, [i to]i sfin]ii Îngeri cu dânsul,
atunci va [edea pe scaunul slavei sale.
32. {i se vor aduna înaintea lui toate
limbile, [i îi va desp\r]i pe dân[ii unul de
altul, precum desp\r]e[te p\storul oile din
iezi.
33. {i va pune oile de-a dreapta sa, iar
iezii de-a stânga.
34. Atunci va zice împ\ratul celor de-a
dreapta lui> veni]i binecuvânta]ii
P\rintelui meu, mo[teni]i împ\r\]ia care
este g\tit\ vou\ de la întemeierea lumii.
35. C\ am fl\mânzit [i mi-a]i dat de am
mâncat, am însetat [i mi-a]i dat de am
b\ut, str\in am fost [i m-a]i primit,
36. Gol [i m-a]i îmbr\cat, bolnav am fost
[i m-a]i cercetat, în temni]\ am fost [i a]i
venit la mine.
37. Atunci vor r\spunde lui drep]ii,
zicând> Doamne când te-am v\zut
fl\mând [i te-am hr\nit? Sau însetat [i ]i-
am dat de ai b\ut?
38. Sau când te-am v\zut str\in [i te-am
primit? Sau gol [i te-am îmbr\cat?
39. Sau când te-am v\zut bolnav, sau în
temni]\ [i am venit la tine?
40. {i r\spunzând împ\ratul, va zice lor>
amin zic vou\> întrucât a]i f\cut unuia
dintr-ace[ti fra]i ai mei prea mici, mie a]i
f\cut.
41. Atunci va zice [i celor de-a stânga lui>
duce]i-v\ de la mine, blestema]ilor în
focul cel ve[nic, care este g\tit diavolului
[i Îngerilor lui,
42. C\ am fl\mânzit [i nu mi-a]i dat s\
m\nânc, am însetat [i nu mi-a]i dat s\
beau,
43. Str\in am fost [i nu m-a]i primit, gol [i
nu m-a]i îmbr\cat, bolnav [i în temni]\ [i
nu m-a]i cercetat pe mine.
44. Atunci vor r\spunde [i ei, zicând>
 SF+NTA EVANGHELIE DE LA MATEI
Doamne când te-am v\zut fl\mând, sau
însetat, sau str\in, sau gol, sau bolnav, sau
în temni]\ [i nu am slujit ]ie?
45. Atunci va r\spunde lor, zicând> amin
gr\iesc vou\> întrucât nu a]i f\cut unuia
dintr-ace[ti prea mici, nici mie nu a]i
f\cut.
46. {i vor merge ace[tia în munc\ ve[nic\,
iar drep]ii în via]a ve[nic\.
CAP. 26.
Sfat împotriva lui Iisus. Ungerea lui cu
mir. Cina cea de tain\. Vânzarea lui.
Rug\ciunea în gr\din\. Prinderea [i
ducerea lui la Caiafa. Lep\darea lui
Petru.
{i a fost când au s\vâr[it Iisus toate
cuvintele acestea, au zis ucenicilor s\i>
2. {ti]i c\ dup\ dou\ zile Pa[tile vor fi, [i
Fiul Omului se va da s\ se r\stigneasc\.
3. Atunci s-au adunat arhiereii [i
c\rturarii [i b\trânii norodului în curtea
arhiereului, ce se numea Caiafa.
4. {i sfat au f\cut s\ prinz\ pe Iisus cu
vicle[ug [i s\-l omoare.
5. {i ziceau> nu în ziua praznicului, ca s\
nu se fac\ tulburare întru norod,
6. Iar fiind Iisus în Vitania, în casa lui
Simon leprosul,
7. Venit-a la dânsul o muiere având un
alavastru cu mir de mult pre], [i l-a turnat
pe capul lui, [ezând el.
8. Iar ucenicii lui v\zând, le-au p\rut r\u,
zicând> pentru ce se f\cu aceast\ pagub\?
9. C\ se putea vinde acest mir drept mult
[i s\ se dea s\racilor.
10. Iar Iisus [tiind, au zis lor> pentru ce
face]i sup\rare muierii? C\ bun lucru a
f\cut cu mine<
11. C\ pe s\raci pururea îi ave]i cu voi, iar
1340
pe mine nu m\ ave]i pururea<
12. C\ v\rsând aceasta mirul acesta pe
trupul meu, spre îngroparea mea a f\cut.
13. Amin gr\iesc vou\> oriunde se va
propov\dui evanghelia aceasta, în toat\
lumea, zice-se-va [i ce a f\cut aceasta,
întru pomenirea ei.
14. Atunci unul din cei doisprezece, care
se numea Iuda Iscarioteanul, mergând la
arhierei, a zis lor> ce ;mi ve]i da mie, [i eu
îl voiu da pe el vou\?
15. Iar ei i-au pus lui treizeci de argin]i.
16. {i de atunci c\uta vreme cu prilej ca
s\-l dea pe el.
17. Iar în ziua cea dint=i a azimelor au
venit ucenicii lui Iisus, zicând lui> unde
voie[ti s\ g\tim ]ie s\ m\nânci Pa[tile?
18. Iar el au zis lor> merge]i în ora[ la
oarecine, [i zice]i lui> înv\]\torul zice>
vremea mea aproape este< la tine voiu face
Pa[tile cu ucenicii mei.
19. {i au f\cut ucenicii precum le-au
poruncit lor Iisus, [i au g\tit Pa[tile.
20. Iar f\cându-se sear\, au [ezut cu cei
doisprezece ucenici ai s\i.
21. {i mâncând ei, au zis> amin gr\iesc
vou\, c\ unul din voi va s\ m\ vânz\.
22. Iar ei întristându-se foarte, au început
a zice lui, fiecare dintr-în[ii> nu cumva eu
sunt Doamne?
23. Iar el r\spunzând, au zis> cela ce a
întins cu mine mâna în blid, acela va s\ m\
vânz\.
24. Ci Fiul Omului va merge, precum este
scris pentru el, dar vai omului aceluia prin
care Fiul Omului se vinde! Mai bine ar fi
fost lui de nu s-ar fi n\scut omul acela.
25. {i r\spunzând Iuda, cel ce l-a vândut
pe el, a zis> nu cumva sunt eu,
Înv\]\torule? Zis-au lui> tu zise[i.
26. Deci mâncând ei, luând Iisus pâinea [i
 SF+NTA EVANGHELIE DE LA MATEI
binecuvântând, au frânt [i au dat
ucenicilor [i au zis> lua]i, mânca]i< acesta
este trupul meu.
27. {i luând paharul [i mul]umind au dat
lor, zicând>
28. Be]i dintru acesta to]i, c\ acesta este
sângele meu al legii celei nou\, care
pentru mul]i se vars\ spre iertarea
p\catelor.
29. {i zic vou\, c\ nu voiu mai bea de
acum dintr-aceast\ road\ a vi]ei, pân\ în
ziua aceea când o voiu bea pe aceasta cu
voi nou\ întru împ\r\]ia Tat\lui meu.
30. {i dând laud\, au ie[it în Muntele
M\slinilor.
31. Atunci au zis lor Iisus> to]i voi v\ ve]i
sminti întru mine în noaptea aceasta, c\
scris este> bate-voiu p\storul [i se vor
risipi oile turmei.
32. Dar dup\ ce voiu învia, voiu merge
mai înainte de voi în Galileea.
33. {i r\spunzând Petru, a zis lui> de[i to]i
se vor sminti întru tine, iar eu niciodat\ nu
m\ voiu sminti.
34. Zis-au Iisus lui> amin zic ]ie, c\ într-
aceast\ noapte, mai înainte de a cânta
coco[ul, de trei ori te vei lep\da de mine.
35. Zis-a Petru lui> de mi s-ar întâmpla [i
a muri împreun\ cu tine, nu m\ voiu
lep\da de tine. A[ijderea înc\ [i to]i
ucenicii au zis.
36. Atunci au venit Iisus împreun\ cu
dân[ii în satul ce se nume[te Ghetsimani,
[i au zis ucenicilor> [ede]i aici pân\ voiu
merge s\ m\ rog acolo.
37. {i luând pe Petru [i pe cei doi fii ai lui
Zevedei, au început a se întrista [i a se
mâhni.
38. Atunci au zis lor Iisus> întristat este
sufletul meu pân\ la moarte< r\mâne]i aici
[i priveghea]i împreun\ cu mine.
1341
39. {i mergând pu]in mai înainte, au c\zut
pe fa]a sa, rugându-se [i zicând> P\rintele
meu, de este cu putin]\, treac\ de la mine
paharul acesta< îns\ nu precum voiesc eu,
ci precum tu.
40. {i au venit c\tre ucenici [i i-au aflat pe
dân[ii dormind, [i au zis lui Petru> a[a, nu
a]i putut un ceas a priveghea împreun\ cu
mine.
41. Priveghea]i [i v\ ruga]i ca s\ nu intra]i
în ispit\< c\ duhul este osârduitor, iar
trupul neputincios.
42. Iar\[i a doua oar\ mergând s-au rugat,
zicând> P\rintele meu, de nu poate trece
acest pahar de la mine, ca s\ nu-l beau pe
el, fie voia ta.
43. {i venind i-au aflat pe dân[ii iar\[i
dormind, c\ erau ochii lor îngreuia]i.
44. {i l\sându-i pe ei, mergând, iar\[i s-au
rugat a treia oar\, acela[i cuvânt zicând.
45. Atunci au venit la ucenicii s\i [i le-au
zis lor> dormi]i de acum [i v\ odihni]i<
iat\, s-a apropiat ceasul [i Fiul Omului se
va da în mâinile p\c\to[ilor.
46. Scula]i-v\ s\ mergem< iat\ s-a
apropiat cela ce m-a vândut.
47. {i înc\ el gr\ind, iat\ Iuda unul din cei
doisprezece a venit, [i împreun\ cu el
norod mult, cu s\bii [i cu fu[ti, trimi[i de
arhierei [i de b\trânii norodului.
48. Iar cela ce ;l vânduse pe el, le-a dat lor
semn, zicând> pe care voiu s\ruta, acela
este, prinde]i-l pe el.
49. {i îndat\ apropiindu-se de Iisus, a zis>
bucur\-te Înv\]\torule! {i l-a s\rutat pe el.
50. Iar Iisus au zis lui> prietene, pentru ce
ai venit? Atunci apropiindu-se ei, au pus
mâinile pe Iisus [i l-au prins pe el.
51. {i iat\ unul din cei ce era cu Iisus,
tinzându-[i mâna [i-a scos sabia sa, [i
lovind pe sluga arhiereului, i-a t\iat
 SF+NTA EVANGHELIE DE LA MATEI
urechea lui.
52. Atunci au zis Iisus lui> întoarce sabia
ta în locul ei, c\ to]i cei ce scot sabie, de
sabie vor muri.
53. Au ]i se pare c\ nu pot a ruga acum pe
Tat\l meu, [i s\-mi pun\ mie înainte mai
mult decât dou\sprezece legheoane de
Îngeri?
54. Dar cum se vor umple scripturile, care
zic, c\ a[a se cade s\ fie?
55. :ntr-acela[i ceas au zis Iisus
noroadelor> ca la un tâlhar a]i ie[it cu s\bii
[i cu fu[ti s\ m\ prinde]i pe mine? În toate
zilele la voi [edeam, înv\]ând în biseric\,
[i nu m-a]i prins pe mine.
56. Iar acestea toate s-au f\cut, ca s\ se
plineasc\ scripturile proorocilor. Atunci
ucenicii to]i l\sându-l pe el, au fugit.
57. Iar ei prinzând pe Iisus l-au dus la
Caiafa Arhiereul, unde c\rturarii [i
b\trânii erau aduna]i.
58. Iar Petru mergea dup\ el de departe,
pân\ la curtea arhiereului< [i intrând
înl\untru, [edea cu slugile, s\ vaz\
sfâr[itul.
59. Iar arhiereii [i b\trânii [i tot sfatul
c\utau m\rturie mincinoas\ asupra lui
Iisus, ca s\-l omoare pe el<
60. {i nu au aflat< [i multe m\rturii
mincinoase venind de fa]\, nu au aflat< iar
mai pe urm\ venind dou\ m\rturii
mincinoase, au zis>
61. Acesta au zis> pot s\ stric biserica lui
Dumnezeu, [i în trei zile s\ o zidesc pe
dânsa.
62. {i sculându-se arhiereul, a zis lui>
nimica nu r\spunzi? Ce ace[tia
m\rturisesc asupra ta?
63. Iar Iisus t\cea. {i r\spunzând
arhiereul, a zis lui> juru-te pe Dumnezeul
cel viu, ca s\ spui nou\ de e[ti tu
1342
Hristosul, Fiul lui Dumnezeu.
64. Zis-au Iisus lui> tu ai zis< îns\ zic
vou\> de acum ve]i vedea pe Fiul Omului
[ezând de-a dreapta puterii [i venind pe
norii cerului.
65. Atunci arhiereul [i-a rupt hainele sale,
zicând> a hulit< ce ne mai trebuiesc alte
m\rturii? Iat\ acum a]i auzit hula lui.
66. Ce vi se pare vou\? Iar ei r\spunzând,
au zis> vinovat este mor]ii.
67. Atunci au scuipat în obrazul lui [i cu
pumnii l-au b\tut, iar al]ii îi dau palme,
zicând>
68. Prooroce[te nou\ Hristoase, cine este
cel ce te-a lovit?
69. Iar Petru [edea afar\ în curte< [i a venit
la el o slujnic\, zicând> [i tu erai cu Iisus
Galileanul.
70. Dar el s-a lep\dat înaintea tuturor,
zicând> nu [tiu ce zici.
71. {i ie[ind el la poart\, l-a v\zut pe el
alta, [i a zis celor de acolo< [i acesta era cu
Iisus Nazarineanul.
72. {i iar\[i s-a lep\dat cu jur\mânt> c\ nu
[tiu pe omul acesta.
73. Iar peste pu]in apropiindu-se cei ce
stau, au zis lui Petru> adev\rat, [i tu dintr-
în[ii e[ti, c\ [i graiul t\u ar\tat te face pe
tine.
74. Atunci a început a se blestema [i a se
jura, c\ nu [tiu pe omul acesta. {i îndat\ [i
coco[ul a cântat.
75. {i [i-a adus aminte Petru de cuvântul
lui Iisus, ce ;i zisese lui, c\ mai înainte de
a cânta coco[ul, de trei ori te vei lep\da de
mine< [i ie[ind afar\, a plâns cu amar.
CAP. 27.
Iisus înaintea lui Pilat. Iuda se c\ie[te.
Patimile Domnului. R\stignirea,
moartea [i îngroparea lui. Paza
 SF+NTA EVANGHELIE DE LA MATEI
mormântului.
Iar dac\ s-a f\cut ziu\, sfat au f\cut to]i
arhiereii [i b\trânii norodului asupra lui
Iisus, ca s\-l omoare pe el.
2. {i legându-l pe dânsul, l-au dus [i l-au
dat domnului Pilat din Pont.
3. Atunci v\zând Iuda cel ce l-a vândut
pe el, c\ s-a judecat spre moarte, c\indu-
se, a întors cei treizeci de argin]i
arhiereilor [i b\trânilor, zicând>
4. Gre[it-am de am vândut sânge
nevinovat. Iar ei au zis> ce este nou\? Tu
vei vedea.
5. {i aruncând argin]ii în biseric\, s-a
dus de acolo< [i mergând, s-a spânzurat.
6. Iar arhiereii luând argin]ii, au zis> nu
se cuvine a-i pune pe ace[tia în corvan\,
de vreme ce pre] de sânge este.
7. {i sfat f\când, au cump\rat cu ei ]arina
olarului, pentru îngroparea str\inilor.
8. Pentru aceea s-a numit ]arina aceea,
]arina sângelui, pân\ în ziua de ast\zi.
9. Atunci s-a plinit ceea ce s-a zis prin
Proorocul Ieremia, ce zice> [i au luat
treizeci de argin]i, pre]ul celui pre]uit, care
s-a pre]uit de fiii lui Israil.
10. {i i-au dat pe ei pe ]arina olarului,
precum mi-au spus mie Domnul.
11. Iar Iisus sta înaintea dreg\torului< [i l-
a întrebat pe el dreg\torul, zicând> tu e[ti
împ\ratul Iudeilor? Iar Iisus au zis lui> tu
zici.
12. {i când gr\iau asupra lui arhiereii [i
b\trânii, nimic nu r\spundea.
13. Atunci a zis Pilat lui> nu auzi câte
m\rturisesc asupra ta?
14. {i nu i-au r\spuns lui la nici un
cuvânt, cât se mira dreg\torul foarte.
15. Iar la praznic avea obicei dreg\torul s\
slobozeasc\ norodului un vinovat, pe care
1343
vreau ei.
16. {i aveau atunci un vinovat vestit, ce se
numea Varava.
17. Deci, adunându-se ei, a zis lor Pilat>
pe care voi]i s\ v\ slobozesc vou\? Pe
Varava sau pe Iisus ce se zice Hristos?
18. C\ [tia, c\ pentru pizm\ l-au dat pe el.
19. {i [ezând el pe scaun la judecat\, a
trimis la dânsul muierea lui, zicând> nimic
]ie [i dreptului acestuia, c\ multe am
p\timit ast\zi în vis pentru dânsul.
20. Iar arhiereii [i b\trânii au plecat pe
noroade ca s\ cear\ pe Varava, iar pe Iisus
s\-l piarz\.
21. {i r\spunzând dreg\torul, a zis lor> pe
care voi]i dintr-amândoi s\ v\ slobozesc
vou\? Iar ei au zis> pe Varava.
22. Zis-a lor Pilat> dar ce voiu face lui
Iisus, ce se zice Hristos? Zis-au lui to]i> s\
se r\stigneasc\!
23. Iar dreg\torul a zis> dar ce r\u a f\cut?
Iar ei mai v=rtos strigau, zic=nd> s\ se
r\stigneasc\!
24. Deci v\zând Pilat c\ nimic nu
folose[te, ci mai mult\ gâlceav\ se face,
luând ap\ [i-a sp\lat mâinile înaintea
norodului, zicând> nevinovat sunt de
sângele dreptului acestuia< voi ve]i vedea.
25. {i r\spunzând tot norodul, a zis>
sângele lui asupra noastr\ [i asupra
feciorilor no[tri.
26. Atunci le-a slobozit lor pe Varava, iar
pe Iisus b\tându-l, l-a dat s\ se
r\stigneasc\.
27. Atunci osta[ii dreg\torului ducând pe
Iisus în divan, adunat-au la dânsul toat\
mul]imea osta[ilor.
28. {i dezbr\cându-l pe el, l-au îmbr\cat
cu hlamid\ ro[ie.
29. {i împletind cunun\ de spini, au pus în
capul lui, [i trestie în dreapta lui< [i
 SF+NTA EVANGHELIE DE LA MATEI
îngenunchind înaintea lui, î[i b\teau joc
de el, zicând> bucur\-te împ\ratul
Iudeilor!
30. {i scuipând asupra lui, au luat trestia,
[i-l b\teau pe el peste cap.
31. {i dac\ l-au batjocorit pe dânsul, au
dezbr\cat de pe el hlamida [i l-au
îmbr\cat ;n hainele sale, [i l-au dus pe
dânsul s\-l r\stigneasc\.
32. Iar ie[ind afar\, au aflat pe un om
Chirinean, anume Simon< pe acesta l-au
silit s\ duc\ crucea lui.
33. {i venind la locul ce se nume[te
Golgota, care se zice> locul c\p\]ânii,
34. I-au dat lui s\ bea o]et amestecat cu
fiere, [i gustând, nu vrea s\ bea.
35. Iar dup\ ce l-au r\stignit pe el, au
împ\r]it hainele lui, punând sor]i, ca s\ se
plineasc\ ceea ce s-a zis de proorocul>
împ\r]it-au hainele mele loru[i, [i pentru
c\ma[a mea au aruncat sor]i.
36. {i [ezând, îl p\zeau pe el acolo.
37. {i au pus deasupra capului lui, vina lui
scris\> acesta este Iisus Împ\ratul Iudeilor.
38. Atunci au r\stignit împreun\ cu
dânsul doi tâlhari, unul de-a dreapta [i
altul de-a stânga.
39. Iar cei ce treceau îl huleau pe dânsul,
cl\tind cu capetele sale [i zicând>
40. Cela ce strici Biserica [i în trei zile o
zide[ti, mântuie[te-te pe tine însu]i< de e[ti
Fiul lui Dumnezeu, pogoar\-te de pe
cruce.
41. A[ijderea înc\ [i arhiereii
batjocorindu-l, împreun\ cu c\rturarii [i
cu b\trânii [i cu fariseii, ziceau>
42. Pe al]ii au mântuit, iar pe sine nu poate
s\ se mântuiasc\? De este împ\rat al lui
Israil, pogoare-se acum de pe cruce, [i s\
credem într-însul.
43. N\d\jduia spre Dumnezeu<
1344
izb\veasc\-l acum pe dânsul, de îl voie[te
pe el< c\ au zis, c\ Fiul lui Dumnezeu sunt.
44. A[ijderea [i tâlharii, cei ce erau
împreun\ cu el r\stigni]i, îl oc\rau pe el.
45. Iar de la al [aselea ceas, întuneric s-a
f\cut peste tot p\mântul pân\ la al nou\lea
ceas.
46. Iar în ceasul al nou\lea au strigat Iisus
cu glas mare, zicând> ,,Ili, Ili, lima
savahtani?” Adic\> Dumnezeul meu,
Dumnezeul meu, c\ci m-ai l\sat?
47. Iar oarecare din cei ce stau acolo
auzind, ziceau> pe Ilie strig\ acesta.
48. {i îndat\ alergând unul dintr-în[ii, [i
luând un burete l-a umplut de o]et, [i
punându-l într-o trestie l-a ad\pat pe el.
49. Iar ceilal]i ziceau> las\ s\ vedem, au
veni-va Ilie s\-l mântuiasc\ pe el?
50. Iar Iisus iar\[i strigând cu glas mare,
[i-au dat Duhul.
51. {i iat\ catapeteasma Bisericii s-a rupt
în dou\, de sus pân\ jos, [i p\mântul s-a
cutremurat [i pietrele s-au despicat,
52. {i mormânturile s-au deschis, [i multe
trupuri ale sfin]ilor ce adormiser\ s-au
sculat.
53. {i ie[ind din mormânturi, dup\
învierea lui, au venit în sfânta cetate [i s-
au ar\tat multora.
54. Iar suta[ul [i cei ce erau împreun\ cu
el p\zind pe Iisus, v\zând cutremurul [i
cele ce s-au f\cut, s-au înfrico[at foarte,
zicând> adev\rat Fiu al lui Dumnezeu a
fost acesta.
55. {i erau acolo [i muieri multe, de
departe privind, care merseser\ dup\ Iisus
din Galileea, slujind lui<
56. :ntre care era Maria Magdalina [i
Maria mama lui Iacov [i a lui Iosi, [i
mama fiilor lui Zevedei.
57. Iar f\cându-se sear\, a venit un om
 SF+NTA EVANGHELIE DE LA MATEI
bogat din Arimateea, numele lui Iosif,
care [i el fusese ucenic al lui Iisus.
58. Acesta venind la Pilat, a cerut trupul
lui Iisus. Atunci Pilat a poruncit s\ se dea
trupul.
59. {i luând Iosif trupul, l-a înf\[urat în
giulgiu curat,
60. {i l-a pus pe el într-un mormânt nou al
s\u, pe care îl s\pase în piatr\< [i pr\v\lind
o piatr\ mare pe u[a mormântului, s-a dus.
61. {i erau acolo Maria Magdalina [i
cealalt\ Marie, [ezând în preajma
mormântului.
62. Iar a doua zi, care este dup\ vineri, s-
au adunat arhiereii [i fariseii la Pilat.
63. Zicând> Doamne, adusu-ne-am aminte
c\ în[el\torul acela au zis, înc\ fiind viu>
dup\ trei zile m\ voiu scula.
64. Deci, porunce[te s\ se înt\reasc\
mormântul pân\ a treia zi< nu cumva
venind ucenicii lui noaptea s\-l fure pe el
[i s\ zic\ norodului c\ s-a sculat din mor]i<
[i va fi r\t\cirea cea de apoi mai rea decât
cea dint=i.
65. Zis-a lor Pilat> ave]i custodie< merge]i
de înt\ri]i cum [ti]i.
66. Iar ei mergând au înt\rit mormântul,
pecetluind piatra, împreun\ cu custodia.
CAP. 28.
Învierea lui Hristos. Îngerul [i femeile
la mormânt. Ar\tarea lui Hristos
apostolilor [i porunca dat\ lor.
Iar Sâmb\t\ târziu, întru ceea ce lumina
spre una a Sâmbetelor, au venit Maria
Magdalina [i cealalt\ Marie s\ vaz\
mormântul.
2. {i iat\, cutremur mare s-a f\cut< c\
Îngerul Domnului, pogorându-se din cer [i
venind, a pr\v\lit piatra de pe u[\, [i [edea
1345
deasupra ei.
3. {i era vederea lui ca fulgerul [i
îmbr\c\mintea lui alb\ ca z\pada.
4. {i de frica lui s-au cutremurat cei ce
p\zeau, [i s-au f\cut ca ni[te mor]i.
5. Iar Îngerul r\spunzând, a zis femeilor>
nu v\ teme]i voi, c\ci [tiu, c\ pe Iisus cel
r\stignit c\uta]i.
6. Nu este aici, c\ s-a sculat precum au
zis. Veni]i de vede]i locul unde au z\cut
Domnul.
7. {i degrab\ mergând, spune]i
ucenicilor lui, c\ s-au sculat din mor]i< [i
iat\, va merge mai înainte de voi în
Galileea< acolo ve]i vedea pe dânsul. Iat\,
am spus vou\.
8. {i ie[ind degrab\ de la mormânt, cu
fric\ [i cu bucurie mare, au alergat s\
vesteasc\ ucenicilor lui.
9. {i, când mergeau ele s\ spun\
ucenicilor lui, iat\, Iisus le-au întâmpinat
pe dânsele, zicând> bucura]i-v\! Iar ele
apropiindu-se, au cuprins picioarele lui, [i
s-au închinat lui.
10. Atunci au zis lor Iisus> nu v\ teme]i!
Merge]i [i vesti]i fra]ilor mei, ca s\
mearg\ în Galileea, [i acolo m\ vor vedea.
11. Iar mergând ele, iat\ unii din str\jeri
venind în cetate, au vestit arhiereilor toate
cele ce s-au f\cut.
12. {i adunându-se împreun\ cu b\trânii,
[i sfat f\când, argin]i mul]i au dat
osta[ilor, zicând>
13. Spune]i c\ ucenicii lui noaptea venind,
l-au furat pe el, dormind noi.
14. {i de se va auzi aceasta la dreg\torul,
noi îl vom potoli pe el, [i pe voi f\r\ de
grij\ v\ vom face.
15. Iar ei luând argin]ii au f\cut cum i-au
înv\]at< [i s-a vestit cuvântul acesta întru
Iudei pân\ ast\zi.
 SF+NTA EVANGHELIE DE LA MATEI

16. Iar cei unsprezece ucenici au mers în

Galileea, în muntele unde le-au poruncit
lor Iisus.
17. {i v\zându-l pe el, s-au închinat lui,
iar unii s-au îndoit.
18. {i apropiindu-se Iisus le-au gr\it lor,
zicând> datu-mi-s-au toat\ puterea în cer [i
pe p\mânt.
19. Drept aceea mergând înv\]a]i toate
neamurile, botezându-i pe ei în numele
Tat\lui [i al Fiului [i al Sfântului Duh.
20. Înv\]ându-i pe dân[ii s\ p\zeasc\ toate
câte am poruncit vou\< [i iat\ eu cu voi
sunt în toate zilele, pân\ la sfâr[itul
veacului< Amin.

1346
 SF+NTA EVANGHELIE DE LA MARCU
SFÂNTA EVANGHELIE DE LA MARCU
CAP. 1.
Iisus botezat de Ioan. Ispitirea.
Chemarea apostolilor. Vindec\ri de
felurite boli.
Începerea Evangheliei lui Iisus Hristos,
Fiul lui Dumnezeu.
2. Precum s-a scris în prooroci> iat\, eu
trimit pe Îngerul meu înaintea fe]ei tale,
care va g\ti calea ta înaintea ta.
3. Glasul celui ce strig\ în pustie> g\ti]i
calea Domnului, drepte face]i c\r\rile lui.
4. Era Ioan botezând în pustie [i
proopov\duind botezul poc\in]ei, întru
iertarea p\catelor.
5. {i mergeau la dânsul toat\ latura
Iudeei [i Ierusalimlenii, [i se botezau to]i
în râul Iordanului de la dânsul,
m\rturisindu-[i p\catele sale.
6. {i era Ioan îmbr\cat cu peri de c\mil\,
[i cu brâu de curea împrejurul mijlocului
lui, [i mânca acride [i miere s\lbatic\.
7. {i propov\duia, zicând> vine dup\
mine cel mai tare decât mine, c\ruia nu
sunt vrednic, plecându-m\, s\-i dezleg
cureaua înc\l]\mintelor lui.
8. Eu adic\ v-am botezat pe voi cu ap\,
iar acela v\ va boteza pe voi cu Duh Sfânt.
9. {i a fost în zilele acelea, au venit Iisus
din Nazaretul Galileei [i s-au botezat de la
Ioan în Iordan.
10. {i îndat\ ie[ind din ap\, au v\zut
cerurile deschise [i Duhul ca un porumb
pogorându-se peste dânsul<
11. {i glas a fost din ceruri> tu e[ti Fiul
meu cel iubit, întru care bine am voit.
12. {i îndat\ l-a scos pe dânsul duhul în
pustie.
1347
13. {i era acolo în pustie patruzeci de zile
ispitindu-se de satana, [i era cu hiarele, [i
Îngerii slujeau lui.
14. {i dup\ ce s-a prins Ioan, au venit
Iisus în Galileea, propov\duind
Evanghelia împ\r\]iei lui Dumnezeu,
15. {i zicând, c\ s-a plinit vremea [i s-a
apropiat împ\r\]ia lui Dumnezeu< poc\i]i-
v\ [i crede]i în Evanghelie.
16. {i umblând pe lâng\ Marea Galileei,
au v\zut pe Simon [i pe Andrei fratele lui,
aruncând mreaja în mare, (c\ erau
pescari).
17. {i le-au zis lor Iisus> veni]i dup\ mine,
[i v\ voiu face pe voi a fi vân\tori de
oameni.
18. {i îndat\ l\sându-[i mrejele, au mers
dup\ dânsul.
19. {i de acolo mergând mai înainte pu]in,
au v\zut pe Iacov al lui Zevedei [i pe Ioan
fratele lui, dregându-[i [i ei mrejele în
corabie.
20. {i îndat\ i-au chemat pe dân[ii< [i
l\sând pe tat\l lor Zevedei în corabie,
împreun\ cu n\imi]ii, s-au dus dup\
dânsul.
21. {i au intrat în Capernaum< [i îndat\
Sâmb\ta intrând în sinagog\, înv\]a.
22. {i se sp\imântau to]i de înv\]\tura lui<
c\ era înv\]ându-i pe ei ca cel ce are
putere, iar nu ca c\rturarii.
23. {i era în sinagoga lor un om cu duh
necurat, [i a strigat gr\ind>
24. Las\, ce este nou\ [i ]ie Iisuse
Nazarineanule? Ai venit s\ ne pierzi pe
noi? Te [tiu pe tine cine e[ti> Sfântul lui
Dumnezeu.
25. Iar Iisus l-au certat pe el, gr\ind> taci
 SF+NTA EVANGHELIE DE LA MARCU
[i ie[i dintr-însul.
26. {i l-a scuturat pe el duhul cel necurat,
[i strigând cu glas mare, a ie[it dintr-însul.
27. {i s-au sp\imântat to]i, cât se întrebau
între sine, gr\ind> ce este aceasta? Ce este
aceast\ înv\]\tur\ nou\? C\, cu st\pânire
porunce[te [i duhurilor celor necurate, [i-
l ascult\ pe dânsul.
28. {i a ie[it îndat\ vestea lui în toat\
latura Galileei.
29. {i îndat\ ie[ind din sinagog\, au venit
în casa lui Simon [i a lui Andrei, cu Iacov
[i cu Ioan.
30. Iar soacra lui Simon z\cea aprins\ de
friguri< [i îndat\ au spus lui pentru dânsa.
31. {i venind o au ridicat pe ea, apucând-
o de mân\, [i o au l\sat pe dânsa frigurile
îndat\, [i slujea lor.
32. Iar f\cându-se sear\, când apunea
soarele, aduceau la dânsul pe to]i bolnavii
[i îndr\ci]ii.
33. {i toat\ cetatea era adunat\ la u[\.
34. {i au vindecat pe mul]i, care p\timeau
r\u de multe feluri de boli, [i mul]i draci
au gonit< [i nu l\sa s\ gr\iasc\ dracii, c\
[tiau pe el c\ este Hristos.
35. {i a doua zi foarte de noapte sculându-
se, au ie[it [i s-au dus în loc pustiu, [i
acolo se ruga.
36. {i au mers dup\ el Simon [i cei ce
erau cu el.
37. {i g\sindu-l pe dânsul, i-au zis lui> to]i
te caut\.
38. {i au gr\it lor> s\ mergem în ora[ele [i
în satele ce sunt mai aproape, ca s\
propov\duiesc [i acolo< c\ spre aceasta am
venit.
39. {i propov\duia în adun\rile lor, în
toat\ Galileea, [i dracii scotea.
40. {i a venit la dânsul un lepros,
rugându-l pe el [i îngenunchind înaintea
1348
lui, [i zicând lui, c\ de vei vrea, po]i s\ m\
cur\]e[ti pe mine.
41. Iar lui Iisus f\cându-i-se mil\, au tins
mâna sa, [i s-au atins de el, [i i-au zis lui>
voiesc, cur\]e[te-te.
42. {i zicând el, îndat\ s-a dep\rtat de la
dânsul lepra, [i s-a cur\]it.
43. {i r\stindu-se c\tre dânsul,
numaidecât l-a slobozit pe el.
44. {i i-au zis lui> vezi, nim\nui nimic s\
nu spui, ci mergi de te arat\ preotului, [i
du pentru cur\]irea ta, cele ce a poruncit
Moisi, întru m\rturie lor.
45. Iar el ie[ind au început a propov\dui
multe [i a vesti cuvântul, cât nu mai putea
el aievea s\ intre în cetate, ci era afar\, în
locuri pustii, [i veneau la el de
pretutindenea.
CAP. 2.
Vindecarea sl\b\nogului. Chemarea
lui Matei [i osp\]ul cu vame[ii. Despre
post. Ucenicii smulg spice Sâmb\ta.
{i au intrat iar\[i în Capernaum dup\
câteva zile, [i s-a auzit c\ este în cas\.
2. {i îndat\ s-au adunat mul]i, cât nu mai
puteau înc\pea nici pe lâng\ u[\, [i gr\ia
lor cuvântul.
3. {i au venit la el, aducând un sl\b\nog,
care se purta de patru.
4. {i neputând ei a se apropia de el,
pentru norod, au descoperit casa unde era,
[i sp\rgând, au pogorât patul în care z\cea
sl\b\nogul.
5. Iar Iisus v\zând credin]a lor, au zis
sl\b\nogului> fiule, iart\-]i-se ]ie p\catele
tale.
6. {i erau acolo unii din c\rturari [ezând
[i cugetând întru inimile lor.
7. Ce acesta a[a gr\ie[te hule? Cine
 SF+NTA EVANGHELIE DE LA MARCU
poate ierta p\catele, f\r\ numai unul
Dumnezeu?
8. {i îndat\ cunoscând Iisus, cu duhul
s\u, c\ a[a cugetau aceia întru sine, le-au
zis lor> ce cugeta]i acestea întru inimile
voastre?
9. Ce este mai lesne> a zice sl\b\nogului,
iart\-]i-se ]ie p\catele, sau a zice> scoal\ [i
;]i ridic\ patul t\u [i umbl\?
10. Ci ca s\ [ti]i c\ putere are Fiul Omului
pe p\mânt a ierta p\catele (au zis
sl\b\nogului)>
11. }ie zic> scoal\ [i î]i ridic\ patul t\u [i
mergi la casa ta.
12. {i s-a sculat îndat\ [i ridicându-[i
patul, a ie[it înaintea tuturor, cât se
sp\imântau to]i [i l\udau pe Dumnezeu
zicând, c\ niciodat\ nu am v\zut a[a.
13. {i au ie[it iar\[i la mare, [i toat\
mul]imea venea la el [i îi înv\]a pe dân[ii.
14. {i trecând, au v\zut pe Levi al lui
Alfeu, [ezând la vam\ [i i-au zis lui> vino
dup\ mine. {i sculându-se, a mers dup\
dânsul,
15. {i a fost când au [ezut în casa lui,
mul]i vame[i [i p\c\to[i [edeau împreun\
cu Iisus [i cu ucenicii lui, c\ erau mul]i [i
mergeau dup\ el.
16. Iar c\rturarii [i fariseii v\zându-l pe el
c\ m\nânc\ cu vame[ii [i cu p\c\to[ii, au
zis ucenicilor lui> ce este c\, cu vame[ii [i
cu p\c\to[ii m\nânc\ [i bea?
17. {i auzind Iisus, au zis lor> nu au
trebuin]\ cei s\n\to[i de doftor, ci cei
bolnavi< c\ nu am venit s\ chem pe cei
drep]i, ci pe cei p\c\to[i la poc\in]\,
18. {i erau ucenicii lui Ioan [i ai fariseilor
postindu-se< [i au venit [i i-au zis lui>
pentru ce ucenicii lui Ioan [i ai fariseilor
postesc, iar ucenicii t\i nu postesc?
19. {i au zis lor Iisus> au doar pot fiii
1349
nun]ii s\ posteasc\ pân\ când este mirele
cu dân[ii? Cât\ vreme au pe mirele cu ei,
nu pot s\ posteasc\.
20. Dar vor veni zile când se va lua de la
dân[ii mirele, [i atunci vor posti într-acele
zile.
21. {i nimeni nu coase petic de pânz\
nou\ la hain\ veche< iar de nu, î[i ia
plinirea lui cel nou de la cea veche, [i mai
rea sp\rtur\ se face.
22. {i nimeni nu pune vin nou în foi
vechi< iar de nu, vinul cel nou sparge foii,
[i vinul se vars\ [i foii pier< ci vinul nou în
foi noi se cuvine s\ se pun\.
23. {i a fost când mergea el Sâmb\ta prin
sem\n\turi, [i au început ucenicii lui a
face cale smulgând spice<
24. Iar fariseii au zis lui> vezi, ce fac
Sâmb\ta ce nu se cuvine?
25. Iar el au zis lor> au niciodat\ nu a]i
citit ce a f\cut David, când a avut lips\ [i
a fl\mânzit el [i cei ce erau cu dânsul?
26. Cum a intrat în casa lui Dumnezeu, în
vremea lui Aviatar Arhiereului, [i pâinile
punerii înainte le-a mâncat, care nu i se
c\dea s\ le m\nânce, f\r\ numai preo]ilor,
[i a dat [i celor ce erau împreun\ cu el?
27. {i au zis lor> Sâmb\ta pentru om s-a
f\cut, iar nu omul pentru Sâmb\t\.
28. Drept aceea, Domn este Fiul Omului
[i al Sâmbetei.
CAP. 3.
Vindecarea celui cu mâna uscat\.
Chemarea apostolilor. Hula împotriva
Duhului Sfânt. Mama [i fra]ii lui Iisus.
{i au intrat iar\[i în sinagog\, [i era acolo
un om având mâna uscat\.
2. {i îl pândeau pe dânsul de îl va
vindeca pe el Sâmb\ta, ca s\-l învinuiasc\
 SF+NTA EVANGHELIE DE LA MARCU
pe el.
3. {i au zis omului celui ce avea mâna
uscat\> ridic\-te în mijloc.
4. {i au zis lor> se cuvine Sâmb\ta bine a
face, sau r\u a face? Suflet a mântui sau a
pierde? Iar ei t\ceau.
5. {i c\utând spre ei cu mânie,
întristându-se pentru împietrirea inimii
lor, au zis omului> tinde-]i mâna ta. {i o a
tins< [i a venit mâna lui la starea cea dint=i,
s\n\toas\ ca [i cealalt\.
6. {i ie[ind fariseii, îndat\ au f\cut sfat
cu irodienii împotriva lui, ca s\-l piarz\ pe
dânsul.
7. Iar Iisus s-au dus cu ucenicii s\i c\tre
mare, [i dup\ dânsul a mers mul]ime
mult\ din Galileea [i din Iudeea,
8. {i din Ierusalim [i din Idumeea, [i din
ceea parte de Iordan, [i cei dimprejurul
Tirului [i al Sidonului, mul]ime mult\,
auzind câte f\cea, a venit c\tre dânsul.
9. {i au zis ucenicilor s\i, ca s\ stea o
cor\bioar\ aproape de el, pentru norod, ca
s\ nu-l împresoare pe el<
10. C\ pe mul]i au vindecat, cât n\v\leau
spre el ca s\ se ating\ de dânsul câ]i aveau
b\t\i.
11. {i duhurile cele necurate când îl
vedeau pe el, c\deau înaintea lui [i strigau,
gr\ind> tu e[ti Fiul lui Dumnezeu.
12. {i mult îi certa pe dân[ii ca s\ nu-l
fac\ ar\tat pe el.
13. {i s-au suit la munte [i au chemat pe
care au vrut el însu[i, [i au venit la dânsul.
14. {i au f\cut doisprezece ca s\ fie cu el
[i s\-i trimit\ pe dân[ii s\ propov\duiasc\,
15. {i s\ aib\ putere a vindeca bolile [i a
goni dracii.
16. {i au pus lui Simon numele> Petru.
17. {i pe Iacov al lui Zevedei [i pe Ioan
fratele lui Iacov, [i le-au pus lor numele>
1350
voanerghes, adic\> fiii tunetului.
18. {i pe Andrei [i pe Filip [i pe
Vartolomeu [i pe Matei [i pe Toma [i pe
Iacov al lui Alfeu [i pe Tadei [i pe Simon
Cananitul,
19. {i pe Iuda Iscarioteanul, care l-a [i
vândut pe el.
20. {i au venit în cas\, [i iar\[i s-a adunat
norodul, cât nu puteau ei nici pâine s\
m\nânce.
21. {i auzind cei ce erau despre dânsul, au
ie[it s\-l prinz\ pe el, zicând c\ nu-[i este
în fire.
22. {i c\rturarii cei ce se pogorâser\ din
Ierusalim ziceau cum c\ veelzevul are, [i
cum c\, cu domnul dracilor scoate dracii.
23. {i chemându-i pe dân[ii, în pilde gr\ia
lor> cum poate satana s\ scoat\ pe satana?
24. {i dac\ împ\r\]ia se va împerechea
între sine, nu poate s\ stea împ\r\]ia
aceea.
25. {i dac\ casa se va împerechea între
sine, nu poate s\ stea casa aceea.
26. {i dac\ satana s-a sculat însu[i asupra
sa [i s-a împerecheat, nu poate s\ stea, ci
are sfâr[it.
27. Nimeni nu poate s\ jefuiasc\ vasele
celui tare, intrând în casa lui, de nu va lega
întâi pe cel tare, [i atunci va jefui casa lui.
28. Amin gr\iesc vou\> toate p\catele se
vor ierta fiilor oamenilor, [i hulele oricâte
vor huli,
29. Iar cine va huli împotriva Sfântului
Duh, nu are iertare în veac, ci este vinovat
judec\]ii de veci,
30. Pentru c\ ziceau> duh necurat are.
31. Atunci au venit fra]ii [i mama lui, [i
stând ei afar\, au trimis la el, chemându-l
pe dânsul.
32. {i [edea norodul împrejurul lui, [i a
zis lui> iat\ mama ta [i fra]ii t\i [i surorile
 SF+NTA EVANGHELIE DE LA MARCU
tale afar\, te caut\ pe tine.
33. {i au r\spuns lor, gr\ind> cine este
mama mea [i fra]ii mei?
34. {i c\utând la cei ce [edeau împrejurul
lui, au zis> iat\ mama mea [i fra]ii mei<
35. C\ oricine va face voia lui Dumnezeu,
acela fratele meu [i sora mea [i mama mea
este.
CAP. 4.
Pilda semin]ei. Certarea vântului [i a
m\rii.
{i iar\[i au început a înv\]a lâng\ mare, [i
s-a adunat la dânsul norod mult, cât au
intrat el în corabie [i au [ezut pe mare, [i
tot norodul sta pe uscat lâng\ mare.
2. {i îi înv\]a pe dân[ii în pilde mult, [i
gr\ia lor întru înv\]\tura sa>
3. Asculta]i! Iat\ a ie[it sem\n\torul s\
semene.
4. {i a fost când sem\na, una adic\ a
c\zut lâng\ cale, [i au venit p\s\rile [i o au
mâncat pe dânsa<
5. Iar alta a c\zut pe pietri[, unde nu avea
p\mânt mult, [i îndat\ a r\s\rit, c\ci nu
avea p\mânt adânc,
6. {i r\s\rind soarele, s-a p\lit, [i pentru
c\ nu avea r\d\cin\ s-a uscat.
7. Iar alta a c\zut în spini, [i s-au în\l]at
spinii [i o au înecat [i nu a dat rod<
8. Iar alta a c\zut în p\mânt bun, [i a dat
road\ în\l]ându-se [i crescând, [i a adus>
una treizeci, iar alta [aizeci, iar alta o sut\.
9. {i zicea lor> cela ce are urechi de
auzit, auz\.
10. Iar când au fost deosebi, l-au întrebat
pe el de pild\, cei ce erau lâng\ el
împreun\ cu cei doisprezece.
11. {i le-a zis lor> vou\ s-a dat a [ti taina
împ\r\]iei lui Dumnezeu, iar celor de
1351
afar\ toate în pilde sunt lor<
12. Ca privind s\ priveasc\, [i s\ nu vaz\,
[i auzind s\ auz\, [i s\ nu în]eleag\, ca nu
cumva s\ se întoarc\ [i s\ se ierte lor
p\catele.
13. {i le-au zis lor> au nu [ti]i pilda
aceasta? {i cum ve]i în]elege toate
pildele?
14. Cela ce seam\n\, cuvântul seam\n\.
15. {i ace[tia sunt cei de lâng\ cale, unde
se seam\n\ cuvântul, [i când îl aud, îndat\
vine satana [i ia cuvântul care este
sem\nat întru inimile lor.
16. {i ace[tia sunt a[ijderea cei ce se
seam\n\ pe pietri[, care, când aud
cuvântul, îndat\ cu bucurie îl primesc pe
el.
17. Dar nu au r\d\cin\ întru sine[i, ci sunt
pân\ la o vreme, dup\ aceea f\cându-se
necaz sau goan\ pentru cuvânt, îndat\ se
smintesc.
18. {i ace[tia sunt cei ce se seam\n\ în
spini, care aud cuvântul.
19. Dar grijile veacului acestuia, [i
în[el\ciunea bog\]iei, [i pofta celorlalte
intrând, îneac\ cuvântul [i se face
neroditor.
20. {i ace[tia sunt cei sem\na]i în p\mânt
bun, care aud cuvântul [i-l primesc [i aduc
road\> unul treizeci, iar altul [aizeci, iar
altul o sut\.
21. {i zicea lor> au doar f\clia se aduce ca
s\ se pun\ sub obroc, sau sub pat? Au nu
ca s\ se pun\ în sfe[nic?
22. C\ nu este ceva t\inuit, care s\ nu se
v\deasc\< nici a fost ascuns, ci ca s\ vin\
întru ar\tare.
23. De are cineva urechi de auzit, auz\.
24. {i zicea lor> vede]i de auzi]i< cu ce
m\sur\ m\sura]i, se va m\sura vou\, [i se
va ad\uga vou\ celor ce auzi]i<
 SF+NTA EVANGHELIE DE LA MARCU
25. C\ celui ce are, i se va da lui, iar cel ce
nu are, [i ce are i se va lua de la dânsul.
26. {i zicea> a[a este împ\r\]ia lui
Dumnezeu, în ce chip este dac\ arunc\
omul s\mân]a în p\mânt.
27. {i doarme, [i se scoal\ noaptea [i ziua,
[i s\mân]a r\sare [i cre[te cum nu [tie el.
28. C\ p\mântul din sine rode[te, întâi
iarb\, apoi spic, dup\ aceea deplin grâu în
spic.
29. Iar când se coace rodul, îndat\ trimite
secera, c\ a sosit seceri[ul.
30. {i zicea> cui vom asem\na împ\r\]ia
lui Dumnezeu, sau cu ce pild\ o vom
potrivi pe ea?
31. Asemenea este gr\un]ului de mu[tar,
care, când se seam\n\ în p\mânt, este mai
mic decât toate semin]ele p\mântului<
32. Iar dup\ ce se seam\n\, cre[te [i se
face mai mare decât toate buruienile, [i
face ramuri mari, cât sub umbra lui pot s\
locuiasc\ p\s\rile cerului.
33. {i cu pilde multe ca acestea gr\ia lor
cuvântul, precum puteau auzi.
34. {i f\r\ de pilde nu gr\ia lor< iar
deosebi ucenicilor s\i le dezlega toate.
35. {i au zis lor, în ziua aceea, f\cându-se
sear\> s\ trecem de ceea parte.
36. {i l\sând el norodul, l-au luat pe
dânsul a[a precum era, în corabie. {i erau
[i alte cor\bii cu dânsul.
37. {i s-a f\cut vifor mare de vânt, [i
valurile intrau în corabie, cât mai se
umplea ea.
38. {i el era la cârm\, dormind pe c\p\tâi<
[i l-au de[teptat pe el, [i i-au zis lui>
Înv\]\torule, au nu-]i este grij\ c\ pierim.
39. {i sculându-se a certat vântul [i a zis
m\rii> taci, înceteaz\! {i a st\tut vântul, [i
s-a f\cut lini[te mare.
40. {i au zis lor> ce sunte]i a[a frico[i?
1352
Cum, nu ave]i credin]\?
41. {i s-au înfrico[at cu fric\ mare [i gr\ia
unul c\tre altul> oare, cine este acesta, c\
[i vântul [i marea îl ascult\ pe el?
CAP. 5.
Vindecarea unui om având duh
necurat. Femeia ce ;i curgea sânge.
Învierea fiicei lui Iair.
{i au venit de ceea parte de mare, în latura
Gadarenilor.
2. {i ie[ind el din corabie, îndat\ l-a
întâmpinat pe el un om din mormânturi,
cu duh necurat.
3. Care avea locuin]a în mormânturi, [i
nici cu lan]uri de fier nimeni nu putea s\-l
lege pe el.
4. Pentru c\ de multe ori fiind legat cu
obezi [i cu lan]uri de fier, rupea lan]urile,
[i obezile le sf\râma, [i nimeni nu putea
s\-l domoleasc\ pe dânsul.
5. {i pururea, noaptea [i ziua, era prin
mun]i [i prin mormânturi, strigând [i
t\indu-se de pietre.
6. Iar v\zând pe Iisus de departe, a
alergat [i s-a închinat lui.
7. {i strigând cu glas mare, a zis> ce este
mie [i ]ie, Iisuse, Fiul lui Dumnezeu celui
Preaînalt? Jur\-te pe tine cu Dumnezeu, s\
nu m\ munce[ti pe mine<
8. C\ gr\ia lui> ie[i, duh necurat, din om.
9. {i l-au întrebat pe el> cum î]i este
numele? {i a r\spuns, gr\ind> legheon îmi
este numele, c\ mul]i suntem.
10. {i îl rugau pe el mult ca s\ nu-i trimit\
pe dân[ii afar\ din latura aceea.
11. {i era acolo lâng\ munte, o turm\
mare de porci, p\scându-se.
12. {i l-au rugat pe dânsul to]i dracii,
zicând> trimite-ne pe noi în porci, ca s\
 SF+NTA EVANGHELIE DE LA MARCU
intr\m într-în[ii.
13. {i i-au slobozit pe ei Iisus îndat\. {i
ie[ind duhurile cele necurate, au intrat în
porci. {i s-a pornit turma de pe ]\rmuri în
mare ([i erau ca la dou\ mii), [i s-au înecat
în mare.
14. Iar cei ce p\[teau porcii, au fugit [i au
vestit în cetate [i în sate. {i au ie[it s\ vaz\
ce este ceea ce s-a f\cut.
15. {i au venit c\tre Iisus, [i au v\zut pe
cel ce fusese îndr\cit, [ezând [i îmbr\cat
[i întreg la minte, pe cel ce avusese
legheonul, [i s-au sp\imântat.
16. {i povesteau lor cei ce v\zuser\, ce s-
a f\cut celui îndr\cit, [i pentru porci.
17. {i au început a-l ruga pe dânsul ca s\
ias\ din hotarele lor.
18. {i intrând el în corabie, îl ruga pe el
cela ce fusese îndr\cit, ca s\ fie cu dânsul.
19. Iar Iisus nu l-au l\sat pe el< ci i-au zis
lui> mergi în casa ta c\tre ai t\i, [i veste[te
lor câte ]i-au f\cut ]ie Domnul [i te-au
miluit.
20. {i s-a dus [i a început a propov\dui în
Decapoli câte au f\cut Iisus lui< [i to]i se
minunau.
21. {i trecând Iisus în corabie iar\[i de
ceea parte, s-a adunat norod mult la el< [i
era lâng\ mare,
22. {i iat\, a venit unul din mai marii
sinagogii, cu numele Iair, [i v\zându-l pe
dânsul, a c\zut la picioarele lui.
23. {i-l ruga pe dânsul mult, zicând> fiica
mea spre sfâr[it este< vino de î]i pune
mâinile pe dânsa, ca s\ se mântuiasc\ [i s\
tr\iasc\.
24. {i au mers Iisus cu dânsul< [i dup\
dânsul a mers norod mult [i-l împresura
pe el.
35. {i o muiere oarecare, fiind întru
curgerea sângelui de doisprezece ani,
1353
26. {i multe p\timind de la mul]i doftori,
[i cheltuindu-[i toate cele ce avusese, [i
nimic folosindu-se, ci mai vârtos mergând
spre mai r\u,
27. Auzind pentru Iisus, venind între
norod dinapoi, s-a atins de haina lui>
28. C\ zicea> m\car de hainele lui de m\
voiu atinge, m\ voiu mântui.
29. {i îndat\ a secat izvorul sângelui ei [i
a sim]it cu trupul c\ s-a vindecat de boal\.
30. {i îndat\ Iisus cunoscând întru sine[i
puterea ce a ie[it dintru el, întorcându-se
c\tre norod, au zis> cine s-a atins de
hainele mele?
31. {i au zis lui ucenicii lui> vezi norodul
îmbulzindu-te, [i zici> cine s-a atins de
mine?
32. {i c\uta împrejur s\ vaz\ pe ceea ce a
f\cut aceasta.
33. Iar muierea înfrico[=ndu-se [i
tremurând, [tiind ce s-a f\cut ei, a venit [i
a c\zut înaintea lui [i i-a spus lui tot
adev\rul.
34. Iar el au zis ei> fiic\, credin]a ta te-a
mântuit< mergi în pace, [i fii s\n\toas\ de
boala ta.
35. Înc\ gr\ind el, au venit de la mai
marele sinagogii, zicând> fiica ta a murit<
ce mai superi pe Înv\]\torul?
36. Iar Iisus îndat\ ce au auzit cuvântul ce
s-a gr\it, au zis mai marelui sinagogii> nu
te teme, crede numai.
37. {i nu au l\sat pe nici unul s\ mearg\
dup\ dânsul, f\r\ numai pe Petru [i pe
Iacov [i pe Ioan, fratele lui Iacov.
38. {i au venit în casa mai marelui
sinagogii, [i au v\zut tulburare, plângând
aceia [i tânguindu-se mult.
39. {i intrând, au zis lor> ce v\ tulbura]i [i
plânge]i? Fecioara nu a murit, ci doarme.
{i ;[i râdeau de dânsul.
 SF+NTA EVANGHELIE DE LA MARCU
40. Iar el sco]ând afar\ pe to]i, au luat pe
tat\l fecioarei [i pe mama ei [i pe cei ce
erau cu el, [i au intrat unde era fecioara
z\când.
41. {i apucând pe fecioar\ de mân\, i-au
zis ei, talita cumi, ce se tâlcuie[te>
fecioar\, ]ie zic> scoal\-te.
42. {i îndat\ s-a sculat fecioara [i umbla,
c\ era de doisprezece ani. {i s-au
sp\imântat cu spaim\ mare.
43. {i le-au poruncit lor mult, ca nimeni
s\ nu [tie aceasta< [i au zis s\-i dea ei s\
m\nânce.
CAP. 6.
Trimiterea apostolilor la propov\duire.
Ioan Botez\torul [i Irod. Minunea
înmul]irii pâinilor. Iisus umblând pe
mare.
{i au ie[it de acolo [i au venit la patria sa,
[i dup\ dânsul au mers ucenicii lui.
2. {i fiind Sâmb\t\ au început a înv\]a în
sinagog\< [i mul]i auzindu-l se mirau
zicând> de unde îi sunt lui acestea? {i ce
este în]elepciunea ce i s-a dat lui, c\ [i
puteri ca acestea prin mâinile lui se fac?
3. Au nu este acesta teslarul, feciorul
Mariei [i fratele lui Iacov [i al lui Iosi [i al
lui Iuda [i al lui Simon? {i au nu sunt
surorile lui aici la noi? {i se sminteau întru
el.
4. {i zicea lor Iisus> nu este prooroc
necinstit, f\r\ numai în patria sa, între
rudenii [i în casa sa.
5. {i nu putea acolo nici o putere s\ fac\,
f\r\ numai peste pu]ini bolnavi punându-
[i mâinile i-au vindecat pe ei.
6. {i se mira pentru necredin]a lor, [i
umbla în satele cele de primprejur,
înv\]ând.
1354
7. {i au chemat pe cei doisprezece [i au
început a-i trimite pe dân[ii câte doi, câte
doi, [i le-au dat lor putere asupra duhurilor
celor necurate.
8. {i le-au poruncit lor s\ nu ia nimic pe
cale, f\r\ numai toiag< nici traist\, nici
pâine, nici bani la brâu,
9. Ci numai s\ fie înc\l]a]i cu sandale, [i
s\ nu se îmbrace cu dou\ haine.
10. {i gr\ia lor> oriunde ve]i intra în cas\,
acolo r\mâne]i pân\ ce ve]i ie[i de acolo.
11. {i oricâ]i nu v\ vor primi pe voi, nici
vor asculta pe voi, ie[ind de acolo,
scutura]i praful de sub picioarele voastre
întru m\rturie lor. Amin gr\iesc vou\> mai
u[or va fi Sodomului [i Gomorului în ziua
judec\]ii, decât cet\]ii aceleia.
12. {i ie[ind ei propov\duiau, ca s\ se
poc\iasc\<
13. {i draci mul]i scoteau, [i ungeau cu
untdelemn pe mul]i bolnavi [i îi
t\m\duiau.
14. {i a auzit împ\ratul Irod (c\ci ar\tat se
f\cuse numele lui), [i zicea, c\ Ioan
Botez\torul s-a sculat din mor]i, [i pentru
aceasta lucreaz\ puterile întru el.
15. Al]ii ziceau, c\ Ilie este, iar al]ii
ziceau, c\ prooroc este, sau ca unul din
prooroci.
16. {i auzind Irod, a zis> acesta este Ioan
pe care eu l-am t\iat< el s-a sculat din
mor]i.
17. C\ Irod acesta trimi]ând, a prins pe
Ioan, [i l-a legat pe el în temni]\, pentru
Irodiada muierea lui Filip fratele s\u, c\ci
o luase pe dânsa muiere.
18. C\ zicea Ioan lui Irod> nu ]i se cuvine
s\ ai pe muierea fratelui t\u.
19. Iar Irodiada pizmuia lui, [i vrea s\-l
omoare, [i nu putea<
20. C\ Irod se temea de Ioan, [tiindu-l pe
 SF+NTA EVANGHELIE DE LA MARCU
dânsul om drept [i sfânt [i îl socotea pe el<
[i ascultându-l pe dânsul, multe f\cea [i cu
dragoste îl asculta pe el.
21. {i întâmplându-se o zi cu bun prilej,
când Irod f\cea osp\]ul na[terii sale,
boierilor s\i, c\pitanilor [i celor mai mari
ai Galileei,
22. {i intrând fata Irodiadei [i jucând [i
pl\când lui Irod [i celor ce [edeau cu
dânsul, a zis împ\ratul, fetei> cere de la
mine orice vei vrea [i voiu da ]ie.
23. {i s-a jurat ei, c\ orice vei cere de la
mine voiu da ]ie, pân\ la jum\tate din
împ\r\]ia mea.
24. Iar ea ie[ind, a zis maicii sale> ce voiu
cere? Iar aceasta a zis> capul lui Ioan
Botez\torul.
25. {i intrând îndat\ cu sârguin]\ la
împ\ratul, a cerut, zicând> voiu ca s\-mi
dai mie acum în tipsie capul lui Ioan
Botez\torul.
26. {i împ\ratul foarte s-a întristat, dar
pentru jur\mânt [i pentru cei ce [edeau
împreun\ cu dânsul, nu a vrut s\-i lepede
cererea.
27. {i îndat\ trimi]ând împ\ratul un
speculator, a poruncit s\ aduc\ capul lui.
Iar acela mergând, i-a t\iat capul în
temni]\,
28. {i l-a adus în tipsie, [i l-a dat pe el
fetei, [i fata l-a dat maicii sale.
29. {i auzind ucenicii lui au venit [i au
ridicat trupul lui cel c\zut [i l-au pus pe el
în mormânt.
30. {i s-au adunat apostolii la Iisus, [i i-au
vestit lui toate câte au f\cut [i câte au
înv\]at.
31. {i le-au zis lor> veni]i voi în[iv\
deosebi, în loc pustiu, [i v\ odihni]i pu]in<
c\ erau mul]i care veneau [i se duceau, [i
nu aveau vreme nici s\ m\nânce.
1355
32. {i s-au dus în loc pustiu singuri cu
corabia.
33. {i i-au v\zut pe dân[ii noroadele
mergând, [i l-au cunoscut pe el mul]i, [i
pede[tri din toate cet\]ile alergau acolo, [i
mai înainte decât ei au venit [i s-au adunat
la dânsul.
34. {i ie[ind Iisus, au v\zut norod mult [i
i s-au f\cut mil\ de ei, pentru c\ erau ca
oile ce nu au p\stor< [i au început a-i
înv\]a pe dân[ii mult.
35. {i iat\ vreme mult\ fiind, s-au
apropiat de dânsul ucenicii lui [i au zis>
locul este pustiu [i iat\ vreme a trecut
mult\.
36. Sloboze[te-i pe dân[ii, ca mergând în
ora[ele cele dimprejur [i în sate, s\-[i
cumpere loru[i pâini, c\ nu au ce s\
m\nânce.
37. Iar el r\spunzând, au zis lor> da]i-le
voi lor s\ m\nânce. {i au zis ei lui>
mergând se poate s\ cump\r\m pâini de
dou\ sute de dinari [i s\ le d\m lor s\
m\nânce?
38. Iar el au zis lor> câte pâini ave]i?
Merge]i [i vede]i! Iar ei [tiind au zis> cinci
[i doi pe[ti.
39. {i au poruncit lor s\-i pun\ pe to]i
mese, mese pe iarb\ verde.
40. {i au [ezut cete, cete, câte o sut\ [i
câte cincizeci.
41. {i luând cele cinci pâini [i cei doi
pe[ti, c\utând la cer au binecuvântat [i au
frânt pâinile [i le-au dat ucenicilor s\i ca
s\ le pun\ înaintea lor, [i pe cei doi pe[ti i-
au împ\r]it la to]i.
42. {i au mâncat to]i [i s-au s\turat<
43. {i au luat dou\sprezece co[uri pline
de sf\râm\turi, [i din pe[ti.
44. {i erau cei ce mâncaser\ pâinile, ca la
cinci mii de b\rba]i.
 SF+NTA EVANGHELIE DE LA MARCU
45. {i îndat\ au silit pe ucenicii s\i s\ intre
în corabie [i s\ mearg\ mai înainte, de
ceea parte, la Vitsaida, pân\ ce va slobozi
el norodul.
46. {i dup\ ce i-au slobozit pe ei, s-au dus
în munte s\ se roage.
47. {i f\cându-se sear\, era corabia în
mijlocul m\rii, [i el singur pe uscat.
48. {i i-au v\zut pe dân[ii c\ se chinuiesc
vâslind, c\ era vântul împotriva lor< iar
întru a patra straj\ a nop]ii au venit la
dân[ii, umblând pe mare, [i vrea s\ treac\
pe lâng\ ei.
49. Iar ei v\zându-l pe dânsul umblând pe
mare, li s-a p\rut c\ este n\luc\, [i au
strigat<
50. C\ to]i l-au v\zut pe el [i s-au tulburat.
{i el îndat\ au gr\it cu dân[ii [i le-au zis
lor> îndr\zni]i> eu sunt, nu v\ teme]i.
51. {i s-au suit la dân[ii în corabie [i a
încetat vântul< [i ei foarte peste m\sur\ se
sp\imântau întru sine [i se minunau<
52. C\ nu au priceput din pâini, de vreme
ce era inima lor împietrit\.
53. {i trecând au venit în p\mântul
Ghenisaretului, [i au st\tut la liman.
54. {i ie[ind ei din corabie, îndat\ l-au
cunoscut pe el aceia.
55. {i înconjurând toat\ latura aceea, au
început pe paturi a aduce bolnavii acolo
unde auzeau c\ este el.
56. {i oriunde intra, în sate sau în cet\]i
sau în ora[e, puneau la uli]e pe cei bolnavi
[i-l rugau pe el ca m\car de poalele
ve[mintelor lui s\ se ating\< [i câ]i se
atingeau de el, se mântuiau.
CAP. 7.
F\]\rnicia fariseilor. Fiica
Hananeencei. Vindecarea unui surdo-
mut.
1356
{i s-au adunat la dânsul fariseii [i unii din
c\rturari, care veniser\ din Ierusalim.
2. {i v\zând pe oarecare din ucenicii lui
cu mâinile necurate, adic\ nesp\late,
mâncând pâine i-au prih\nit.
3. C\ fariseii [i to]i Iudeii, de nu-[i vor
sp\la mâinile pân\ ;n cot, nu m\nânc\,
]inând a[ez\mântul b\trânilor.
4. {i din târg venind, de nu se vor sp\la,
nu m\nânc\< [i altele multe sunt, care au
luat a le ]ine> sp\larea paharelor [i a
urcioarelor [i a c\ld\rilor [i a paturilor.
5. Dup\ aceea l-au întrebat pe el fariseii
[i c\rturarii> pentru ce ucenicii t\i nu
umbl\ dup\ a[ez\mântul b\trânilor, ci cu
mâinile nesp\late m\nânc\ pâine?
6. Iar el r\spunzând, au zis lor> bine a
proorocit Isaia pentru voi, f\]arnicilor,
precum este scris> norodul acesta cu
buzele m\ cinste[te, iar inima lor departe
st\ de la mine<
7. {i în zadar m\ cinstesc, înv\]ând
înv\]\turi, porunci omene[ti.
8. C\ l\sând porunca lui Dumnezeu,
]ine]i a[ez\mântul b\trânilor, sp\larea
urcioarelor [i a paharelor, [i alte asemenea
ca acestea multe face]i.
9. {i zicea lor> bine, lep\da]i porunca lui
Dumnezeu, ca s\ p\zi]i a[ez\mântul
vostru?
10. C\ Moisi a zis> cinste[te pe tat\l t\u [i
pe mama ta< [i> cela ce va gr\i de r\u pe
tat\l s\u sau pe mama sa, cu moarte s\
moar\.
11. Iar voi zice]i> de va zice omul, tat\lui
s\u sau mamei sale< corban, adic\> dar
este aceea cu care te-ai fi folosit de la
mine.
12. {i nu-l mai l\sa]i pe dânsul s\ mai fac\
ceva tat\lui s\u sau mamei sale.
 SF+NTA EVANGHELIE DE LA MARCU
13. C\lcând cuvântul lui Dumnezeu
pentru a[ez\mântul vostru, care l-a]i dat<
[i asemenea ca acestea multe face]i.
14. {i chemând la sine pe tot norodul, au
zis lor> asculta]i-m\ pe mine to]i [i
în]elege]i.
15. Nimic nu este dinafar\ de om, ce intr\
într-însul, care poate s\-l spurce pe el< ci
cele ce ies dintr-însul, acelea sunt care
spurc\ pe om.
16. De are cineva urechi de auzit, auz\.
17. {i dup\ ce au intrat în cas\, de la
norod, l-au întrebat pe el ucenicii lui
pentru pild\.
18. {i le-au zis lor> [i voi a[a de
neîn]eleg\tori sunte]i? Au nu v\ pricepe]i,
c\ tot ce intr\ în om dinafar\, nu poate s\-
l spurce?
19. C\ nu intr\ în inima lui, ci în pântece,
[i iese pe afedron, cur\]ind toate bucatele.
20. {i zicea, c\ ceea ce iese din om, aceea
spurc\ pe om.
21. C\ dinl\untru, din inima oamenilor,
ies gândurile cele rele, preacurviile,
curviile, uciderile,
22. Furti[agurile, asupririle, vicle[ugurile,
în[el\ciunile, înver[un\rile, ochiul
viclean, hula, trufia, nebunia.
23. Toate relele acestea ies dinl\untru [i
spurc\ pe om.
24. {i sculându-se de acolo, s-au dus în
hotarele Tirului [i ale Sidonului, [i intrând
în cas\, vrea s\ nu [tie nimeni de el, dar nu
au putut s\ se t\inuiasc\.
25. C\ auzind o muiere pentru dânsul, a
c\rei fiic\ avea duh necurat, venind a
c\zut la picioarele lui.
26. {i era muierea elin\, de neam din
Finichia Siriei. {i-l ruga pe el ca s\
goneasc\ dracul din fiica ei.
27. Iar Iisus au zis ei> las\ s\ se sature
1357
întâi fiii< c\ nu este bine a lua pâinea fiilor
[i a o arunca câinilor.
28. Iar ea r\spunzând a zis lui> adev\rat
Doamne, c\ [i câinii sub mas\ m\nânc\
din sf\râm\turile fiilor.
29. {i au zis ei> pentru acest cuvânt,
mergi, a ie[it dracul din fiica ta.
30. {i mergând la casa sa, a aflat pe dracul
ie[it, [i pe fiic\ z\când în pat.
31. {i iar\[i ie[ind din hotarele Tirului [i
ale Sidonului, au venit la Marea Galileei,
în mijlocul hotarelor Decapolei.
32. {i au adus la dânsul un surd, gr\ind
anevoie, [i l-au rugat pe dânsul ca s\-[i
pun\ mâna peste el.
33. {i luându-l pe el din mul]ime deosebi,
au pus degetele sale în urechile lui, [i
scuip=nd, s-au atins de limba lui.
34. {i c\utând la cer, au suspinat [i au zis
lui> effatta, ce este> deschide-te.
35. {i îndat\ s-au deschis auzurile lui [i s-
a dezlegat leg\tura limbii lui [i gr\ia drept.
36. {i au poruncit lor ca s\ nu spun\
nim\nui< îns\ pe cât el le poruncea lor, ei
mai mult vesteau<
37. {i peste m\sur\ se mirau, zicând> toate
le-au f\cut bine< [i pe surzi i-au f\cut de
aud, [i pe mu]i de gr\iesc.
CAP. 8.
Minunea cu cele [apte pâini. Iudeii
cerând semn din cer. Aluatul fariseilor.
M\rturisirea lui Petru [i certarea lui.
În zilele acelea fiind norod mult foarte [i
neavând ce mânca, chemând Iisus pe
ucenicii s\i, le-au zis lor>
2. Mil\ îmi este de norod, c\ iat\ trei zile
sunt de când a[teapt\ lâng\ mine [i nu au
ce mânca.
3. {i de ;i voiu slobozi pe dân[ii fl\mânzi
 SF+NTA EVANGHELIE DE LA MARCU
la casele lor, vor sl\bi pe cale, c\ unii
dintr-în[ii au venit de departe.
4. {i au r\spuns lui ucenicii lui> de unde
pe ace[tia va putea cineva s\-i sature de
pâine, aici în pustie?
5. {i i-au întrebat pe ei> câte pâini ave]i?
Iar ei au zis> [apte.
6. {i au poruncit norodului s\ [az\ pe
p\mânt< [i luând pe cele [apte pâini,
mul]umind au frânt [i au dat ucenicilor s\i
ca s\ le pun\ înainte< [i le-au pus înaintea
norodului.
7. {i aveau [i pu]ini pe[ti[ori, [i
binecuvântând, au zis s\-i pun\ [i pe aceia
înaintea lor.
8. {i au mâncat [i s-au s\turat< [i au luat
r\m\[i]e de sf\râm\turi [apte co[ni]e.
9. {i erau cei ce mâncaser\, ca patru mii.
{i i-au slobozit pe ei.
10. {i îndat\ intrând în corabie cu ucenicii
s\i, au venit în p\r]ile Dalmanutei.
11. {i au ie[it fariseii [i au început a se
întreba cu dânsul, cerând de la dânsul
semn din cer, ispitindu-l pe el.
12. {i suspinând cu duhul s\u au zis>
pentru ce neamul acesta semn cere? Amin
zic vou\> nu se va da semn neamului
acestuia.
13. {i l\sându-i pe dân[ii, au intrat iar\[i
în corabie [i au trecut de ceea parte.
14. {i ucenicii lui uitaser\ s\ ia pâine, [i
mai mult decât o pâine nu aveau cu dân[ii
în corabie.
15. {i le-au poruncit lor, zicând> c\uta]i de
v\ p\zi]i de aluatul fariseilor [i de aluatul
lui Irod.
16. {i cugetau întru sine, unul c\tre altul
zicând, c\ pâine nu avem<
17. Iar Iisus cunoscând, au zis lor> drept
ce cugeta]i c\ pâine nu ave]i? Înc\ nu
în]elege]i, nici pricepe]i? Înc\ împietrit\
1358
ave]i inima voastr\?
18. Ochi având, nu vede]i? {i urechi
având, nu auzi]i? {i nu v\ aduce]i aminte,
19. Când am frânt pe cele cinci pâini la
cele cinci mii, câte co[uri pline de
sf\râm\turi a]i luat? Zis-au ei lui>
dou\sprezece.
20. {i când pe cele [apte la cele patru mii,
câte co[ni]e pline de sf\râm\turi a]i luat?
Iar ei au zis, [apte.
21. {i le-au zis lor> dar cum înc\ nu
în]elege]i?
22. {i au venit în Vitsaida, [i i-au adus lui
un orb, [i l-au rugat pe el ca s\ se ating\ de
dânsul.
23. {i apucând pe orbul de mân\ l-au scos
pe el afar\ din sat< [i scuip=nd pe ochii lui,
[i punându-[i mâinile pe el, l-au întrebat
de vede ceva.
24. {i ridicându-[i ochii a zis> v\z
oamenii ca copacii umblând.
25. Dup\ aceasta iar\[i [i-au pus mâinile
pe ochii lui, [i l-au f\cut de a v\zut, [i s-a
îndreptat [i a v\zut luminat pe to]i.
26. {i l-au trimis pe el la casa sa, zicând>
nici în sat s\ intri, nici s\ spui cuiva în sat.
27. {i au ie[it Iisus [i ucenicii lui în satele
Chesariei lui Filip< [i pe cale au întrebat pe
ucenicii s\i, zicând lor> cine zic oamenii
c\ sunt eu?
28. Iar ei au r\spuns> Ioan Botez\torul< [i
al]ii Ilie< [i al]ii, unul din prooroci.
29. {i el le-au zis lor> dar voi cine zice]i c\
sunt eu? {i r\spunzând Petru a zis lui> tu
e[ti Hristosul.
30. {i i-au oprit pe ei ca s\ nu spun\
nim\nui pentru dânsul.
31. {i au început a-i înv\]a pe ei, c\ se
cuvine Fiul Omului multe a p\timi, [i a se
def\ima de b\trâni [i de arhierei [i de
c\rturari, [i a se omorî, [i dup\ trei zile a
 SF+NTA EVANGHELIE DE LA MARCU
învia.
32. {i de fa]\ cuvântul acesta gr\ia. {i
apucându-l pe el Petru, a început a-i sta lui
împotriv\.
33. Iar el întorcându-se [i c\utând spre
ucenicii s\i, au certat pe Petru, zicând>
mergi înapoia mea satano, c\ nu cuge]i
cele ce sunt ale lui Dumnezeu, ci cele ce
sunt ale oamenilor.
34. {i chemând la sine pe norod împreun\
cu ucenicii s\i, au zis lor> cel ce voie[te s\
vin\ dup\ mine, s\ se lepede de sine, [i s\-
[i ia crucea sa, [i s\-mi urmeze mie.
35. C\ cine va vrea s\-[i mântuiasc\
sufletul s\u, pierde-l-va pe el< iar cine ;[i
va pierde sufletul s\u pentru mine [i
pentru evanghelie, acela îl va mântui pe el.
36. C\ ce va folosi omului de ar dobândi
lumea toat\, [i ;[i va pierde sufletul s\u?
37. Sau ce va da omul schimb pentru
sufletul s\u?
38. C\ cine se va ru[ina de mine [i de
cuvintele mele, întru acest neam
preacurvar [i p\c\tos, [i Fiul Omului se va
ru[ina de el, când va veni întru slava
Tat\lui s\u cu sfin]ii Îngeri.
CAP. 9.
Schimbarea la Fa]\ a lui Hristos.
Vindecarea lunatecului. Cearta
ucenicilor pentru întâietate. Ferirea de
scandal.
{i le zicea lor> amin gr\iesc vou\, c\ sunt
unii din cei ce stau aici, care nu vor gusta
moarte pân\ când vor vedea împ\r\]ia lui
Dumnezeu venind întru putere.
2. {i dup\ [ase zile au luat Iisus pe Petru
[i pe Iacov [i pe Ioan, [i i-au suit pe dân[ii
în munte înalt, deosebi, singuri. {i s-au
schimbat la fa]\ înaintea lor,
1359
3. {i hainele lui erau str\lucind, albe
foarte, ca z\pada, în ce chip n\lbitorul pe
p\mânt nu poate s\ n\lbeasc\.
4. {i s-a ar\tat lor Ilie împreun\ cu Moisi
[i gr\iau cu Iisus.
5. {i r\spunzând Petru a zis lui Iisus>
Înv\]\torule, bine este nou\ a fi aici [i s\
facem trei colibe> ]ie una, [i lui Moisi una,
[i lui Ilie una<
6. C\ nu [tia ce gr\ia, c\ erau înfrico[a]i.
7. {i s-au f\cut nor umbrindu-i pe ei, [i a
venit glas din nor, gr\ind> acesta este Fiul
meu cel iubit, pe acesta asculta]i.
8. {i de n\prasn\ c\utând ei împrejur, pe
nimeni nu au mai v\zut, ci numai pe Iisus
împreun\ cu dân[ii.
9. Iar pogorându-se ei din munte, le-au
poruncit lor ca nim\nui s\ nu spun\ cele
ce au v\zut, f\r\ numai când Fiul Omului
va învia din mor]i.
10. {i ei au ]inut cuvântul între sine,
întrebându-se> ce este aceea, a învia din
mor]i?
11. {i l-au întrebat pe el, zicând> pentru ce
zic c\rturarii, c\ Ilie se cuvine s\ vin\ mai
înainte?
12. Iar el r\spunzând, au zis lor> Ilie
venind mai înainte, va a[eza toate. {i cum
este scris de Fiul Omului? C\ el va s\
p\timeasc\ multe [i s\ fie def\imat.
13. Îns\ zic vou\, c\ Ilie a [i venit, [i au
f\cut lui câte au vrut, cum este scris de el.
14. {i venind la ucenici, au v\zut norod
mult împrejurul lor, [i c\rturarii
întrebându-se cu dân[ii.
15. {i îndat\ tot norodul v\zându-l pe el,
s-a sp\imântat, [i alergând s-a închinat lui.
16. {i au întrebat pe c\rturari> ce v\
întreba]i între voi?
17. {i r\spunzând unul din norod, a zis>
Înv\]\torule, am adus pe fiul meu la tine,
 SF+NTA EVANGHELIE DE LA MARCU
având duh mut.
18. {i oriunde îl apuc\ pe el, îl zdrobe[te,
[i face spume, [i scrâ[ne[te cu din]ii, [i se
usuc\. {i am zis ucenicilor t\i s\-l scoat\,
[i nu au putut.
19. Iar el r\spunzând au zis lui> o neam
necredincios! Pân\ când voiu fi cu voi?
Pân\ când voiu suferi pe voi? Aduce]i-l pe
el la mine!
20. {i l-au adus pe el la dânsul. {i
v\zându-l pe dânsul, îndat\ duhul l-a
scuturat pe el, [i c\zând la p\mânt, se
t\v\lea spumând.
21. {i au întrebat pe tat\l lui> cât\ vreme
este de când i s-a f\cut lui aceasta? Iar el a
zis> din copil\rie<
22. {i de multe ori pe el în foc l-a aruncat
[i în ap\, ca s\-l piarz\< ci, de po]i ceva,
ajut\-ne nou\, fiindu-]i mil\ de noi!
23. Iar Iisus i-au zis lui> de po]i crede,
toate sunt cu putin]\ credinciosului.
24. {i îndat\ strigând cu lacrimi tat\l
copilului, a gr\it> crez, Doamne, ajut\
necredin]ei mele!
25. Iar v\zând Iisus c\ n\v\le[te norodul,
au poruncit duhului celui necurat, zicând
lui> duh mut [i surd, eu ]ie î]i poruncesc>
ie[i dintr-însul, [i de acum s\ nu mai intri
în el.
26. {i strigând, [i mult scuturându-l pe el,
a ie[it. {i s-a f\cut ca un mort, încât mul]i
ziceau c\ a murit.
27. Iar Iisus apucându-l pe el de mân\, l-
au ridicat, [i s-a sculat.
28. {i intrând el în cas\, ucenicii lui l-au
întrebat pe dânsul deosebi> pentru ce noi
nu am putut s\-l scoatem pe el?
29. Iar el au zis lor> acest neam cu nimic
nu poate ie[i, f\r\ numai cu rug\ciune [i
cu post.
30. {i de acolo ie[ind, mergea prin
1360
Galileea, [i nu vrea ca s\-l [tie cineva.
31. C\ înv\]a pe ucenicii s\i [i zicea lor>
Fiul Omului se va da în mâinile
oamenilor, [i-l vor omorî pe el, [i dup\ ce
;l vor omorî, a treia zi va învia.
32. Iar ei nu în]elegeau cuvântul acela, [i
se temeau s\-l întrebe pe el.
33. {i au venit în Capernaum, [i fiind în
cas\ i-au întrebat pe dân[ii> de ce v\
prigonea]i pe cale?
34. Iar ei au t\cut< c\ se pricise pe cale
unul cu altul, cine ar fi mai mare.
35. {i [ezând au chemat pe cei
doisprezece [i le-au zis lor> cela ce va s\
fie întâi, acesta s\ fie mai pe urm\ de to]i
[i tuturor slug\.
36. {i luând un prunc l-au pus pe el în
mijlocul lor, [i luându-l în bra]e, au zis lor>
37. Oricine va primi pe unul dintr-ace[ti
prunci întru numele meu, pe mine
prime[te< [i oricine prime[te pe mine, nu
prime[te pe mine, ci pe cel ce m-au trimis
pe mine.
38. {i a r\spuns Ioan lui, zicând>
Înv\]\torule am v\zut pe oarecine întru
numele t\u sco]ând draci, care nu vine
dup\ noi, [i l-am oprit pe el, pentru c\ nu
vine dup\ noi.
39. Iar Iisus au zis> nu-l opri]i pe el, c\
nimeni nu este care va face putere întru
numele meu, [i s\ poat\ degrab\ a m\ gr\i
de r\u.
40. C\ cel ce nu este împotriva noastr\,
pentru noi este<
41. C\ oricine va ad\pa pe voi cu un pahar
de ap\ întru numele meu, c\ci ai lui
Hristos sunte]i, amin gr\iesc vou\> nu-[i
va pierde plata sa.
42. {i oricine va sminti pe unul dintr-
ace[ti mici, care cred întru mine, mai bine
ar fi lui de s-ar lega o piatr\ de moar\
 SF+NTA EVANGHELIE DE LA MARCU
împrejurul grumazului lui [i s\ se arunce
în mare.
43. {i de te sminte[te pe tine mâna ta,
taie-o pe ea< c\ mai bine î]i este ]ie ciung
s\ intri în via]\, decât dou\ mâini având,
s\ intri în gheena, în focul nestins,
44. Unde viermele lor nu moare, [i focul
nu se stinge.
45. {i de te sminte[te pe tine piciorul t\u,
taie-l pe el< c\ mai bine î]i este ]ie s\ intri
în via]\ [chiop, decât dou\ picioare având,
s\ fii aruncat în gheena, în focul nestins,
46. Unde viermele lor nu moare, [i focul
nu se stinge.
47. {i de te sminte[te pe tine ochiul t\u,
scoate-l pe el< c\ mai bine î]i este ]ie cu un
ochi s\ intri întru împ\r\]ia lui Dumnezeu,
decât doi ochi având, s\ fii aruncat în
focul gheenei,
48. Unde viermele lor nu moare, [i focul
nu se stinge.
49. C\ fie[tecine cu foc se va s\ra, [i toat\
jertfa cu sare se va s\ra.
50. Bun\ este sarea< iar de va fi sarea
nes\rat\, cu ce o ve]i îndulci pe aceasta?
Ave]i întru voi sare, [i pace ave]i între voi!
CAP. 10.
Întrebare despre desp\r]enie. Iisus
binecuvinteaz\ pruncii. Bogatul
doritor de via]a ve[nic\. Iisus veste[te
patimile sale. Fiii lui Zevedei. Vartimei
orbul.
{i de acolo sculându-se, au venit în
hotarele Iudeei, de ceea parte de Iordan< [i
iar\[i s-au adunat noroadele la dânsul< [i
precum îi era obiceiul, iar\[i îi înv\]a pe
ei.
2. {i apropiindu-se fariseii, l-au întrebat
pe el, ispitindu-l> oare se cade b\rbatului
1361
s\-[i lase femeia?
3. Iar el r\spunzând au zis lor> ce a
poruncit vou\ Moisi?
4. Iar ei au zis> Moisi a dat voie s\-i scrie
carte de desp\r]ire [i s\ o lase.
5. {i r\spunzând Iisus, au zis lor> dup\
învârto[area inimii voastre a scris vou\
porunca aceasta.
6. Iar din începutul zidirii, b\rbat [i
muiere i-au f\cut pe ei Dumnezeu.
7. Pentru aceasta va l\sa omul pe tat\l
s\u [i pe mama sa [i se va lipi de muierea
sa,
8. {i vor fi amândoi un trup< pentru
aceea nu mai sunt doi, ci un trup.
9. Deci, ce au împreunat Dumnezeu,
omul s\ nu desp\r]easc\.
10. {i în cas\ iar\[i l-au întrebat pe el
ucenicii lui de aceasta.
11. {i le-au zis lor> oricine î[i va l\sa
muierea sa [i va lua alta, preacurve[te cu
dânsa<
12. {i muierea de ;[i va l\sa b\rbatul [i se
va m\rita dup\ altul, preacurve[te.
13. {i aduceau la dânsul prunci, ca s\ se
ating\ de ei< iar ucenicii certau pe cei ce îi
aduceau.
14. Iar v\zând Iisus, nu i-au p\rut bine, [i
au zis lor> l\sa]i pruncii s\ vin\ la mine, [i
nu-i opri]i pe ei, c\ a unora ca acestora
este împ\r\]ia lui Dumnezeu.
15. Amin zic vou\> oricine nu va primi
împ\r\]ia lui Dumnezeu ca pruncul, nu va
intra întru ea,
16. {i luându-i în bra]e, [i-au pus mâinile
peste ei [i i-au binecuvântat pe dân[ii.
17. {i ie[ind el în cale, a alergat oarecine,
[i îngenunchind înaintea lui, îl întreba pe
el zicând> Înv\]\torule bune, ce voiu face
ca s\ mo[tenesc via]a ve[nic\?
18. Iar Iisus au zis lui> ce ;mi zici bun?
 SF+NTA EVANGHELIE DE LA MARCU
Nimeni nu este bun, f\r\ numai unul
Dumnezeu.
19. Poruncile [tii? S\ nu curve[ti, s\ nu
ucizi, s\ nu furi, s\ nu m\rturise[ti
m\rturie mincinoas\, s\ nu r\pe[ti,
cinste[te pe tat\l t\u [i pe mama ta.
20. Iar el r\spunzând a zis lui>
Înv\]\torule, toate acestea le-am p\zit din
tinere]ile mele.
21. Iar Iisus c\utând spre el, l-au iubit pe
dânsul, [i au zis lui> înc\ una î]i lipse[te>
mergi, vinde-]i câte ai [i le d\ s\racilor, [i
vei avea comoar\ în cer, [i luând crucea,
vino, urmeaz\ mie.
22. Iar el întristându-se de cuvântul
acesta, s-a dus mâhnit, pentru c\ avea
avu]ii multe.
23. {i c\utând Iisus, au zis ucenicilor s\i>
cât de anevoie vor intra întru împ\r\]ia lui
Dumnezeu cei ce au avu]ii!
24. Iar ucenicii se sp\imântau de
cuvintele lui. Dar Iisus iar\[i r\spunzând,
le-au zis lor> fiilor, cât de anevoie este s\
intre întru împ\r\]ia lui Dumnezeu cei ce
se n\d\jduiesc întru avu]ii!
25. Mai lesne este a trece camila prin
urechea acului, decât bogatul a intra întru
împ\r\]ia lui Dumnezeu.
26. Iar ei mai mult se îngrozeau, zicând
unul c\tre altul> [i cine poate s\ se
mântuiasc\?
27. {i c\utând Iisus la dân[ii, au zis> la
oameni este cu neputin]\, dar nu la
Dumnezeu< c\ la Dumnezeu toate sunt cu
putin]\.
28. {i a început Petru a zice lui> iat\, noi
am l\sat toate [i am urmat ]ie.
29. {i r\spunzând Iisus au zis> amin
gr\iesc vou\> nimeni nu este care [i-a l\sat
cas\, sau fra]i, sau surori, sau tat\, sau
mam\, sau muiere, sau copii, sau holde,
1362
pentru mine [i pentru evanghelie.
30. {i s\ nu ia însutite acum în vremea
aceasta, case [i fra]i [i surori [i tat\ [i
mam\ [i copii [i holde cu prigoniri, [i în
veacul cel viitor via]\ ve[nic\.
31. {i mul]i dint=i vor fi pe urm\, [i de pe
urm\ întâi.
32. {i erau pe cale suindu-se în Ierusalim,
[i mergea Iisus înaintea lor< iar ei se
sp\imântau, [i mergând dup\ dânsul le era
fric\.
33. {i luând iar\[i pe cei doisprezece, au
început a le spune lor cele ce erau s\ i se
întâmple lui> iat\ ne suim în Ierusalim [i
Fiul Omului se va da arhiereilor [i
c\rturarilor, [i-l vor judeca pe el spre
moarte, [i-l vor da pe el neamurilor,
34. {i-l vor batjocori pe el, [i-l vor bate pe
el, [i-l vor scuipa, [i-l vor omorî pe el, [i a
treia zi va învia.
35. {i au venit la el Iacov [i Ioan, fiii lui
Zevedei, zicând> Înv\]\torule, voim ca
ceea ce vom cere, s\ ne faci nou\.
36. Iar el au zis lor> ce voi]i s\ v\ fac
vou\?
37. Iar ei au zis lui> d\-ne nou\ ca s\
[edem unul de-a dreapta ta [i altul de-a
stânga ta, întru slava ta.
38. Iar Iisus le-au zis lor> nu [ti]i ce cere]i.
Pute]i s\ be]i paharul care eu beau? {i cu
botezul cu care eu m\ botez s\ v\
boteza]i?
39. Iar ei au zis lui> putem. Iar Iisus au zis
lor> paharul pe care eu voiu bea, cu
adev\rat îl ve]i bea, [i cu botezul cu care
eu m\ botez, v\ ve]i boteza<
40. Iar a [edea de-a dreapta mea [i de-a
stânga mea, nu este al meu a da, ci celor
pentru care s-au g\tit.
41. {i auzind cei zece, au început a se
mânia pe Iacov [i pe Ioan.
 SF+NTA EVANGHELIE DE LA MARCU
42. Iar Iisus chemându-i pe dân[ii la sine,
le-au zis lor> [ti]i c\ celor ce li se pare c\
sunt încep\tori ai neamurilor, le st\pânesc
pe ele, [i cei mai mari ai lor le domnesc pe
dânsele.
43. Iar între voi nu va fi a[a, ci care va
vrea s\ fie mai mare între voi, s\ fie vou\
slug\,
44. {i care va vrea s\ fie între voi întâi, s\
fie tuturor slug\>
45. Pentru c\ [i Fiul Omului nu au venit
ca s\-i slujeasc\ lui, ci ca s\ slujeasc\ el [i
s\-[i dea sufletul s\u r\scump\rare pentru
mul]i.
46. {i au venit în Ierihon< [i ie[ind el din
Ierihon [i ucenicii lui [i norod mult,
Vartimei orbul, fiul lui Timei, [edea lâng\
cale cer[ind.
47. {i auzind c\ Iisus Nazarineanul este, a
început a striga [i a zice> Iisuse, Fiul lui
David, miluie[te-m\!
48. {i-l certau pe dânsul mul]i, ca s\ tac\.
Dar el cu mult mai vârtos striga> Fiul lui
David, miluie[te-m\!
49. {i stând Iisus, au zis s\-l cheme pe el.
{i au chemat pe orbul, zicându-i lui>
îndr\zne[te< scoal\-te c\ te cheam\.
50. Iar el lep\dându-[i haina sa, s-a sculat
[i a venit la Iisus.
51. {i r\spunzând Iisus, i-au zis lui> ce
voie[ti s\-]i fac ]ie? Iar orbul i-a zis lui>
Înv\]\torule, s\ v\z.
52. Iar Iisus i-au zis lui> mergi, credin]a ta
te-a mântuit< [i îndat\ a v\zut, [i a mers
dup\ Iisus în cale.
CAP. 11.
Intrarea în Ierusalim. Blestemarea
smochinului. Izgonirea zarafilor din
Biseric\.
1363
{i când s-au apropiat de Ierusalim, în
Vitfaghi [i Vitania, c\tre Muntele
M\slinilor, au trimis doi din ucenicii s\i.
2. {i au zis lor> merge]i în satul care este
înaintea voastr\< [i îndat\ intrând într-
însul, ve]i afla un mânz legat, pe care
nimeni din oameni nu a [ezut<
dezlegându-l pe el s\-l aduce]i.
3. {i de va zice vou\ cineva> c\ci face]i
aceasta? S\ zice]i, c\ Domnului
trebuie[te, [i numaidecât îl va trimite pe el
aici.
4. {i au mers [i au aflat mânzul legat
lâng\ u[\ afar\ la r\spântie, [i l-au
dezlegat pe el.
5. Iar oarecare din cei ce stau acolo, au
zis lor> ce face]i de dezlega]i mânzul?
6. Iar ei au zis lor precum le poruncise
Iisus< [i i-au l\sat pe ei.
7. {i au adus mânzul la Iisus, [i [i-au pus
pe el hainele lor, [i au [ezut pe dânsul.
8. {i mul]i a[terneau ve[mintele lor pe
cale< iar al]ii t\iau stâlp\ri din copaci [i le
a[terneau pe cale.
9. {i cei ce mergeau înainte [i cei ce
veneau pe urm\, strigau zicând> Osana!
Bine este cuvântat cel ce vine întru
numele Domnului.
10. Bine este cuvântat\ împ\r\]ia, care
vine întru numele Domnului, a p\rintelui
nostru David. Osana întru cei de sus!
11. {i au intrat Iisus în Ierusalim [i în
biseric\< [i dup\ ce au v\zut toate, fiind
vremea îndesear\, au ie[it la Vitania cu cei
doisprezece.
12. Iar a doua zi ie[ind ei din Vitania, au
fl\mânzit.
13. {i v\zând un smochin de departe,
având frunze, au venit, ca doar va afla
ceva într-însul< [i venind la el, nimic nu au
aflat, f\r\ numai frunze< c\ înc\ nu era
 SF+NTA EVANGHELIE DE LA MARCU
vremea smochinelor.
14. {i r\spunzând Iisus, au zis lui> de
acum înainte nimeni s\ nu mai m\nânce
rod din tine în veac. {i auzeau ucenicii lui.
15. {i au venit în Ierusalim, [i intrând
Iisus în biseric\, au început a scoate pe cei
ce vindeau [i cump\rau în biseric\, [i
mesele schimb\torilor de bani [i scaunele
celor ce vindeau porumbei le-au r\sturnat,
16. {i nu l\sa s\ poarte cineva vas prin
biseric\.
17. {i înv\]a zicând lor> au nu este scris>
casa mea, cas\ de rug\ciune se va chema,
întru toate neamurile? Iar voi o a]i f\cut
pe[ter\ tâlharilor.
18. {i au auzit c\rturarii [i arhiereii [i
c\utau în ce chip l-ar fi pierdut pe el, c\ se
temeau de dânsul, c\ci tot norodul se mira
de înv\]\tura lui.
19. {i dac\ s-a f\cut sear\, au ie[it afar\
din cetate.
20. {i a doua zi trecând, au v\zut
smochinul uscat din r\d\cin\<
21. {i aducându-[i aminte Petru, i-a zis
lui> Înv\]\torule, vezi smochinul pe care l-
ai blestemat, s-a uscat.
22. {i r\spunzând Iisus, au zis lor> ave]i
credin]\ în Dumnezeu<
23. C\ amin zic vou\, c\ cela ce ar zice
muntelui acestuia> ridic\-te [i te arunc\ în
mare, [i nu se va îndoi întru inima sa, ci va
crede c\ ce va zice va fi, fi-va lui orice va
zice.
24. Pentru aceasta zic vou\> toate câte
cere]i, rugându-v\, s\ crede]i c\ ve]i lua, [i
va fi vou\.
25. {i când sta]i de v\ ruga]i, ierta]i orice
ave]i asupra cuiva, ca [i Tat\l vostru cel
din ceruri s\ ierte vou\ gre[elile voastre.
26. Iar dac\ voi nu ve]i ierta, nici Tat\l
vostru cel din ceruri nu va ierta vou\
1364
gre[elile voastre.
27. {i au venit iar\[i în Ierusalim< [i
umblând el prin biseric\, au venit la
dânsul arhiereii [i c\rturarii [i b\trânii,
28. {i au zis lui> cu ce putere faci acestea?
{i cine ]i-a dat ]ie puterea aceasta ca s\
faci acestea?
29. Iar Iisus r\spunzând, au zis lor>
întreba-voiu [i eu pe voi un cuvânt [i s\-
mi r\spunde]i mie, [i voiu spune [i eu
vou\ cu ce putere fac acestea.
30. Botezul lui Ioan, din cer a fost, sau de
la oameni? R\spunde]i-mi mie.
31. {i ei cugetau întru sine, zicând> de
vom zice> din cer, va zice> pentru ce dar nu
a]i crezut lui?
32. Iar de vom zice> de la oameni, se
temeau de norod, c\ to]i aveau pe Ioan, c\,
cu adev\rat prooroc a fost.
33. {i r\spunzând, au zis lui Iisus> nu
[tim. {i Iisus r\spunzând, au zis lor> nici
eu nu voiu spune vou\ cu ce putere fac
acestea.
CAP. 12.
Pilda viei. Plata dajdiei. Saducheii
t\g\duind Învierea. Legiuitorul. Al cui
Fiu este Hristos. F\]\rnicia
c\rturarilor. Cei doi bani ai v\duvei.
{i au început în pilde a gr\i lor> un om a
s\dit vie, [i o a îngr\dit împrejur cu gard,
[i a s\pat într-însa teasc, [i a zidit turn, [i
o a dat pe ea lucr\torilor, [i s-a dus
departe.
2. {i la vreme a trimis o slug\ la
lucr\tori, ca s\ ia de la lucr\tori din rodul
viei.
3. Iar ei apucându-l pe dânsul, l-au b\tut
[i l-au trimis de[ert.
4. {i iar\[i a trimis c\tre dân[ii pe alt\
 SF+NTA EVANGHELIE DE LA MARCU
slug\< [i pe acela b\tându-l cu pietre, i-au
sf\râmat capul [i l-au trimis cu necinste.
5. {i iar\[i a trimis pe altul< [i pe acela l-
au omorât [i pe al]ii mul]i pe unii b\tându-
i, pe al]ii omorându-i.
6. Deci având înc\ un fiu iubit al s\u, l-a
trimis [i pe acela mai pe urm\ la ei,
zicând> se vor ru[ina de fiul meu.
7. Iar lucr\torii aceia au zis între sine>
acesta este mo[tenitorul, veni]i s\-l
ucidem pe el, [i va fi mo[ia a noastr\.
8. {i apucându-l pe el, l-au omorât [i l-au
scos afar\ din vie.
9. Ce, dar, va face st\pânul viei? Veni-va
[i va pierde pe lucr\torii aceia [i via o va
da altora.
10. Au nici scriptura aceasta nu a]i citit?
Piatra care nu o au b\gat în seam\
ziditorii, aceasta s-a f\cut în capul
unghiului<
11. De la Domnul s-a f\cut aceasta, [i este
minunat\ întru ochii no[tri.
12. {i c\utau s\-l prinz\ pe el, dar se
temeau de norod< c\ci au cunoscut c\
împotriva lor au zis pilda< [i l\sându-l pe
el, s-au dus.
13. {i au trimis c\tre dânsul pe unii din
farisei [i din irodieni, ca s\-l prinz\ pe el
în cuvânt.
14. Iar ei venind, i-au zis lui> Înv\]\torule,
[tim c\ adev\rat e[ti, [i nu-]i este ]ie grij\
de nimeni, c\ nu cau]i în fa]a oamenilor, ci
întru adev\r calea lui Dumnezeu înve]i. Se
cade a da dajdie chesarului, sau nu? S\
d\m, sau s\ nu d\m?
15. Dar el [tiind f\]\rnicia lor, au zis lor>
ce m\ ispiti]i? Aduce]i-mi un dinar s\-l
v\z.
16. Iar ei i-au adus. {i au zis lor> al cui
este chipul acesta [i scriptura cea de pe el?
{i ei i-au zis lui> ale chesarului.
1365
17. {i r\spunzând Iisus, au zis lor> da]i
înapoi pe cele ce sunt ale chesarului,
chesarului, [i pe cele ce sunt ale lui
Dumnezeu, lui Dumnezeu. {i s-au mirat
de dânsul.
18. {i au venit la dânsul saducheii, care
zic c\ nu este înviere, [i l-au întrebat pe el,
zicând>
19. Înv\]\torule, Moisi a scris nou\, c\ de
va muri fratele cuiva, [i îi va r\mâne
muierea, [i feciori nu va l\sa, s\ ia fratele
lui pe muierea lui [i s\ ridice s\mân]a
fratelui s\u.
20. Deci [apte fra]i au fost, [i cel dint=i a
luat muiere, [i murind nu a l\sat s\mân]\<
21. {i al doilea o a luat pe dânsa, dar a
murit, [i nici acela nu a l\sat s\mân]\, [i al
treilea a[ijderea.
22. {i o au luat pe dânsa to]i [apte [i nu au
l\sat s\mân]\, iar mai pe urm\ de to]i, a
murit [i muierea.
23. Deci la înviere, când vor învia, a
c\ruia dintr-în[ii va fi muiere, c\ to]i [apte
o au avut pe ea muiere?
24. {i r\spunzând Iisus, au zis lor> au nu
pentru aceasta v\ r\t\ci]i, ne[tiind
scripturile nici puterea lui Dumnezeu?
25. C\ci dup\ ce vor învia din mor]i, nici
se vor însura, nici se vor m\rita, ci vor fi
ca Îngerii în ceruri.
26. Iar pentru mor]i, c\ se vor scula, au nu
a]i citit în cartea lui Moisi, la rug, cum i-
au gr\it Dumnezeu lui, zicând> eu sunt
Dumnezeul lui Avraam [i Dumnezeul lui
Isaac [i Dumnezeul lui Iacov.
27. Nu este Dumnezeu al mor]ilor, ci
Dumnezeu al viilor, deci voi mult v\
r\t\ci]i.
28. {i apropiindu-se unul din c\rturari,
care auzise pe ei prigonindu-se cu dânsul,
[i v\zând c\ bine le-au r\spuns lor, l-a
 SF+NTA EVANGHELIE DE LA MARCU
întrebat pe el> care porunc\ este mai întâi
de toate?
29. Iar Iisus i-au r\spuns lui, c\ mai întâi
de toate poruncile este> auzi Israile>
Domnul Dumnezeul nostru, Domnul unul
este<
30. {i s\ iube[ti pe Domnul Dumnezeul
t\u din toat\ inima ta [i din tot sufletul t\u
[i din tot cugetul t\u [i din toat\ t\ria ta<
aceasta este porunca cea dint=i.
31. Iar a doua, asemenea acesteia> s\
iube[ti pe aproapele t\u, ca însu]i pe tine.
Mai mare decât acestea alt\ porunc\ nu
este.
32. {i a zis lui c\rturarul> bine,
Înv\]\torule, adev\rat ai zis, c\ unul este
Dumnezeu, [i nu este altul afar\ de
dânsul<
33. {i a-l iubi pe el din toat\ inima [i din
tot cugetul [i din tot sufletul [i din toat\
t\ria< [i a iubi pe aproapele ca însu[i pe
sine, mai mult este decât toate prinoasele
[i jertfele.
34. Iar Iisus v\zând c\, cu în]elepciune a
r\spuns, i-au zis lui> nu e[ti departe de
împ\r\]ia lui Dumnezeu. {i nimeni mai
mult nu îndr\znea s\-l întrebe pe el.
35. {i începând Iisus, au zis, înv\]ând în
biseric\> cum zic c\rturarii c\ Hristos este
Fiul lui David?
36. C\ însu[i David a zis cu Duhul Sfânt>
zis-au Domnul, Domnului meu> [ezi de-a
dreapta mea, pân\ ce voiu pune pe
vr\jma[ii t\i a[ternut picioarelor tale.
37. Deci însu[i David îl nume[te pe el
Domn, [i de unde dar este fiu al lui? {i
norodul cel mult asculta pe el cu dulcea]\.
38. {i gr\ia lor întru înv\]\tura sa< p\zi]i-
v\ de c\rturari, care voiesc a umbla în
podoabe [i iubesc închin\ciunile prin
târguri,
1366
39. {i scaunele cele mai de sus în
sinagogi, [i [ederile cele mai întâi la
ospe]e<
40. Care m\nânc\ casele v\duvelor [i cu
pricin\ îndelung se roag\< ace[tia vor lua
mai grea osând\.
41. {i [ezând Iisus în preajma
gazofilachiei, privea cum arunc\ norodul
bani în gazofilachie< [i mul]i boga]i
aruncau multe.
42. {i venind o v\duv\ s\rac\, a aruncat
doi filiari, ce este un codrant.
43. {i chemând pe ucenicii s\i, le-au zis
lor> amin zic vou\, c\ aceast\ v\duv\
s\rac\, a aruncat mai mult decât to]i cei ce
au aruncat în gazofilachie<
44. C\ to]i din prisosin]a lor au aruncat,
iar aceasta din lipsa sa, toate câte a avut a
aruncat, toat\ avu]ia sa.
CAP. 13.
Sfâr[itul lumii. Semnele vestitoare.
Nimeni nu [tie ziua [i ceasul în care va
s\ fie.
{i ie[ind el din biseric\, a zis lui unul din
ucenicii lui> Înv\]\torule, vezi ce fel de
pietre [i ce fel de zidiri!
2. {i r\spunzând Iisus, au zis lui> vezi
aceste zidiri mari? Nu va r\mâne aici
piatr\ pe piatr\, care s\ nu se risipeasc\.
3. {i [ezând el pe Muntele M\slinilor, în
preajma bisericii, l-au întrebat pe dânsul
deosebi Petru [i Iacov [i Ioan [i Andrei>
4. Spune nou\, când vor fi acestea? {i
care este semnul, când acestea toate se vor
s\vâr[i?
5. Iar Iisus r\spunzând lor, au început a
zice> c\uta]i ca s\ nu v\ în[ele pe voi
cineva<
6. C\ mul]i vor veni întru numele meu,
 SF+NTA EVANGHELIE DE LA MARCU
zicând> eu sunt Hristos, [i pe mul]i vor
în[ela.
7. Iar când ve]i auzi de r\zboaie [i de
ve[ti de r\zboaie, s\ nu v\ sp\imânta]i, c\
se cuvine s\ fie acestea< ci înc\ nu va fi
sfâr[itul.
8. C\ se va scula neam peste neam [i
împ\r\]ie peste împ\r\]ie< [i vor fi
cutremure pe alocurea, [i va fi foamete [i
tulbur\ri< încep\turi ale durerilor vor fi
acestea.
9. Deci p\zi]i-v\ pe voi în[iv\< c\ v\ vor
da pe voi în soboare, [i în adun\ri ve]i fi
b\tu]i, [i înaintea domnilor [i a împ\ra]ilor
ve]i sta pentru mine, spre m\rturie lor.
10. {i în toate neamurile se cuvine mai
întâi s\ se propov\duiasc\ Evanghelia.
11. Iar când v\ vor duce pe voi dându-v\,
s\ nu v\ griji]i mai înainte ce ve]i gr\i, nici
s\ cugeta]i< ci, ceea ce se va da vou\ într-
acel ceas, aceea s\ gr\i]i< c\ nu ve]i fi voi
cei ce ve]i gr\i, ci Duhul Sfânt.
12. {i va da frate pe frate spre moarte, [i
tat\ pe fiu< [i se vor scula fiii asupra
p\rin]ilor [i îi vor omorî pe ei.
13. {i ve]i fi urâ]i de to]i pentru numele
meu< dar cel ce va r\bda pân\ în sfâr[it,
acela se va mântui.
14. Iar când ve]i vedea urâciunea pustiirii,
care s-a zis de Daniil Proorocul, stând
unde nu se cuvine (cela ce cite[te s\
în]eleag\), atunci cei ce vor fi în Iudeea, s\
fug\ la mun]i.
15. Iar cela ce va fi pe cas\, s\ nu se
pogoare în cas\, nici s\ intre s\ ia ceva din
casa sa.
16. {i cela ce va fi în câmp, s\ nu se
întoarc\ înapoi s\-[i ia haina sa.
17. Iar vai celora ce vor avea în pântece, [i
celora ce vor apleca în zilele acelea!
18. Ci ruga]i-v\ ca s\ nu fie fuga voastr\
1367
iarna<
19. C\ va fi în zilele acelea necaz ca acela,
care nu a fost pân\ acum din începutul
zidirii, care au zidit Dumnezeu [i nici va
mai fi.
20. {i de nu ar scurta Dumnezeu zilele
acelea, nu s-ar mântui tot trupul< ci pentru
cei ale[i, pe care i-au ales, va scurta zilele
acelea.
21. Atunci de va zice vou\ cineva, iat\ aici
este Hristos, sau iat\ acolo, s\ nu crede]i<
22. C\ se vor scula hristo[i mincino[i [i
prooroci mincino[i, [i vor da semne [i
minuni ca s\ în[ele, de va fi cu putin]\ [i
pe cei ale[i.
23. Iar voi v\ p\zi]i, c\ iat\ mai înainte am
spus vou\ toate.
24. {i în zilele acelea, dup\ necazul acela,
soarele se va întuneca [i luna nu-[i va da
lumina sa.
25. {i stelele cerului vor c\dea, [i puterile
cele din ceruri se vor cl\ti.
26. {i atunci vor vedea pe Fiul Omului
venind pe nori, cu putere [i cu slav\ mult\.
27. {i atunci va trimite pe Îngerii s\i [i va
aduna pe cei ale[i ai s\i din cele patru
vânturi, de la marginea p\mântului pân\ la
marginea cerului.
28. Iar de la smochin v\ înv\]a]i pild\<
când ml\di]a lui este moale [i înfrunze[te,
[ti]i c\ aproape este vara<
29. A[a [i voi, când ve]i vedea acestea
f\cându-se, s\ [ti]i c\ aproape este lâng\
u[i.
30. Amin gr\iesc vou\, c\ nu va trece
neamul acesta, pân\ când toate acestea vor
fi.
31. Cerul [i p\mântul vor trece, iar
cuvintele mele nu vor trece.
32. Iar de ziua aceea [i de ceasul acela,
nimeni nu [tie, nici Îngerii care sunt în cer,
 SF+NTA EVANGHELIE DE LA MARCU
nici Fiul, f\r\ numai Tat\l.
33. P\zi]i-v\, priveghea]i [i v\ ruga]i, c\
nu [ti]i când va veni vremea aceea<
34. Ca un om ce se duce departe l\sându-
[i casa sa dând slugilor sale putere, [i
fiec\ruia lucrul lui, [i portarului poruncind
ca s\ privegheze.
35. Priveghea]i dar, c\ nu [ti]i când va
veni domnul casei< seara, sau la miezul
nop]ii, sau la cântatul coco[ilor, sau
diminea]a<
36. Ca nu cumva venind f\r\ de veste, s\
v\ afle pe voi dormind.
37. Iar cele ce vou\ zic, tuturor zic>
priveghea]i!
CAP. 14.
Hristos uns cu mir. Iuda cârte[te. Cina
cea de tain\. Vânzarea. Rug\ciunea lui
Hristos. Prinderea [i ducerea lui la
arhiereu. M\rturii mincinoase.
Lep\darea lui Petru.
{i erau Pa[tile [i azimele, dup\ dou\ zile<
[i c\utau arhiereii [i c\rturarii, cum pe el
cu vicle[ug prinzându-l s\-l omoare.
2. {i ziceau> nu în praznic, ca s\ nu fie
tulburare întru norod.
3. {i fiind el în Vitania, în casa lui Simon
leprosul, [i [ezând el, a venit o muiere
având un alavastru cu mir de nard curat de
mult pre] [i sf\râmând alavastrul, l-a
turnat pe capul lui.
4. {i erau unii de le p\reau r\u întru sine
[i ziceau> pentru ce se f\cu aceast\ pagub\
cu mirul?
5. C\ se putea vinde acesta mai mult de
trei sute de dinari [i s\ se dea s\racilor. {i
se r\steau asupra ei.
6. Iar Iisus au zis> l\sa]i-o pe dânsa<
pentru ce îi face]i sup\rare? C\ bun lucru
1368
a f\cut cu mine.
7. C\ pe s\raci pururea îi ave]i cu voi, [i
când ve]i vrea, pute]i a le face lor bine, dar
pe mine nu m\ ave]i pururea.
8. Aceasta, ce a avut a f\cut< mai înainte
a apucat de a uns trupul meu spre
îngropare.
9. Amin gr\iesc vou\> oriunde se va
propov\dui evanghelia aceasta, în toat\
lumea, [i ce a f\cut ea se va povesti, spre
pomenirea ei.
10. {i Iuda Iscarioteanul, unul din cei
doisprezece, a mers la arhierei ca s\-l
vânz\ pe el lor.
11. Iar ei auzind, s-au bucurat [i i-au
f\g\duit lui s\-i dea bani. {i el c\uta, cum
în vreme cu prilej, l-ar da pe el lor.
12. Iar în ziua cea dint=i a azimelor, când
jertfeau Pa[tile, au zis c\tre dânsul
ucenicii lui> unde voie[ti s\ mergem s\
g\tim ca s\ m\nânci Pa[tile?
13. {i au trimis doi din ucenicii s\i [i le-
au zis lor> merge]i în cetate, [i va
înt=mpina pe voi un om ducând un vas de
lut cu ap\< merge]i dup\ dânsul.
14. {i oriunde va intra, zice]i st\pânului
casei, c\ Înv\]\torul zice> unde este s\la[ul
întru care s\ m\nânc Pa[tile cu ucenicii
mei?
15. {i el va ar\ta vou\ un foi[or mare,
a[ternut gata< acolo g\ti]i nou\.
16. {i au ie[it ucenicii lui, [i au venit în
cetate, [i au aflat precum le zisese lor, [i
au g\tit Pa[tile.
17. {i f\cându-se sear\, au venit cu cei
doisprezece.
18. {i [ezând ei [i mâncând, au zis Iisus>
amin zic vou\, c\ unul din voi va s\ m\
vânz\, cel ce m\nânc\ cu mine.
19. Iar ei au început a se întrista [i a zice
lui unul câte unul> nu cumva sunt eu? {i
 SF+NTA EVANGHELIE DE LA MARCU
altul> nu cumva sunt eu?
20. Iar el r\spunzând, au zis lor> unul din
doisprezece, care întinge cu mine în blid.
21. Ci Fiul Omului va merge precum este
scris pentru dânsul< dar vai omului
aceluia, prin care Fiul Omului se vinde!
Mai bine ar fi fost lui de nu s-ar fi n\scut
omul acela.
22. {i mâncând ei, au luat Iisus pâine, [i
binecuvântând au frânt [i au dat lor [i au
zis> lua]i, mânca]i, acesta este trupul meu.
23. {i luând paharul, mul]umind au dat lor
[i au b\ut dintr-însul to]i<
24. {i au zis lor> acesta este sângele meu,
al legii celei nou\, care pentru mul]i se
vars\.
25. Amin zic vou\, c\ de acum nu voiu
mai bea din roada vi]ei pân\ în ziua aceea,
când o voiu bea pe ea nou\, întru
împ\r\]ia lui Dumnezeu.
26. {i dând laud\, au ie[it în Muntele
M\slinilor.
27. {i au zis lor Iisus> to]i v\ ve]i sminti
întru mine în noaptea aceasta< c\ scris
este> bate-voiu p\storul [i se vor risipi
oile.
28. Dar dup\ ce voiu învia, voiu merge
mai înainte de voi în Galileea.
29. Iar Petru a zis lui> de[i to]i se vor
sminti, iar eu nu.
30. {i au zis Iisus lui> amin zic ]ie, c\ tu
ast\zi, în noaptea aceasta, mai înainte de a
cânta coco[ul de dou\ ori, te vei lep\da de
mine de trei ori.
31. Iar el cu mult mai vârtos zicea> de mi
s-ar întâmpla a muri cu tine, nu m\ voiu
lep\da de tine. Asemenea înc\ [i to]i
ziceau.
32. {i au venit în satul al c\rui nume este
Ghetsimani, [i au zis ucenicilor s\i> [ede]i
aici pân\ m\ voiu ruga.
1369
33. {i au luat pe Petru [i pe Iacov [i pe
Ioan cu sine, [i au început a se sp\imânta
[i a se mâhni.
34. {i au zis lor> întristat este sufletul meu
pân\ la moarte. R\mâne]i aici [i
priveghea]i.
35. {i mergând pu]in mai înainte, au c\zut
pe p\mânt [i se ruga, c\ de este cu putin]\,
s\ treac\ de la dânsul acel ceas,
36. {i zicea> Ava, P\rinte, toate sunt cu
putin]\ ]ie, treci de la mine paharul acesta,
îns\ nu ceea ce voiesc eu, ci ceea ce
voie[ti tu.
37. {i au venit [i i-au g\sit pe ei dormind,
[i au zis lui Petru> Simone, dormi? Nu
putu[i un ceas s\ priveghezi?
38. Priveghea]i [i v\ ruga]i, ca s\ nu intra]i
în ispit\< c\ duhul este osârduitor, iar
trupul neputincios.
39. {i iar\[i mergând s-au rugat, acela[i
cuvânt zicând.
40. {i întorcându-se, i-au aflat pe dân[ii
iar\[i dormind (c\ erau ochii lor
îngreuia]i), [i nu [tiau ce s\-i r\spunz\.
41. {i au venit a treia oar\ [i au zis lor>
dormi]i de acum [i v\ odihni]i, destul este<
a venit ceasul< iat\, se d\ Fiul Omului în
mâinile p\c\to[ilor.
42. Scula]i-v\ s\ mergem< iat\, cel ce m-a
vândut, s-a apropiat.
43. {i numaidecât, înc\ gr\ind el, a venit
Iuda unul din cei doisprezece, [i cu el
norod mult, cu s\bii [i cu fu[ti, de la
arhierei [i c\rturari [i b\trâni.
44. Iar cel ce îl vânduse pe el, le d\duse
semn, zicând> pe care voiu s\ruta, acela
este< prinde]i-l pe el [i-l duce]i cu paz\.
45. {i venind, îndat\ s-a apropiat de el [i
i-a zis lui> Înv\]\torule, Înv\]\torule! {i l-
a s\rutat pe el.
46. Iar ei [i-au pus mâinile pe el [i l-au
 SF+NTA EVANGHELIE DE LA MARCU
prins.
47. Iar unul oarecare din cei ce sta lâng\
el, sco]ând sabia, a lovit pe sluga
arhiereului [i i-a t\iat urechea lui.
48. {i r\spunzând Iisus, au zis lor> ca la un
tâlhar a]i ie[it cu s\bii [i cu fu[ti s\ m\
prinde]i?
49. În toate zilele am fost la voi în biseric\
înv\]ând [i nu m-a]i prins< ci ca s\ se
plineasc\ scripturile.
50. {i l\sându-l pe el, to]i au fugit.
51. Iar un tân\r oarecare mergea dup\ el,
îmbr\cat cu giulgiu pe trupul gol, [i l-au
prins pe el tinerii.
52. Iar el l\sând giulgiul, gol a fugit de la
ei,
53. {i au dus pe Iisus la arhiereu, [i s-au
adunat la dânsul to]i arhiereii [i b\trânii [i
c\rturarii.
54. Iar Petru de departe mergea dup\ el,
pân\ înl\untru în curtea arhiereului, [i
[edea împreun\ cu slugile [i se înc\lzea la
foc.
55. Iar arhiereii [i tot sfatul c\utau
împotriva lui Iisus m\rturie, ca s\-l
omoare, [i nu aflau<
56. C\ mul]i m\rturiseau minciuni asupra
lui, [i nu erau asemenea m\rturiile lor.
57. {i unii sculându-se, au m\rturisit
minciun\ asupra lui, gr\ind>
58. C\ noi l-am auzit pe el zicând> eu voiu
strica aceast\ biseric\ f\cut\ de mâini, [i
în trei zile alta nef\cut\ de mâini voiu zidi.
59. {i nici a[a nu era asemenea m\rturia
lor.
60. {i sculându-se arhiereul în mijloc, a
întrebat pe Iisus, zicând> nimic nu
r\spunzi? Ce ace[tia m\rturisesc asupra
ta?
61. Iar el t\cea [i nimic nu r\spundea.
Iar\[i l-a întrebat pe el arhiereul [i i-a zis
1370
lui> au tu e[ti Hristosul, Fiul celui
Binecuvântat?
62. Iar Iisus au zis> eu sunt< [i ve]i vedea
pe Fiul Omului [ezând de-a dreapta
puterii [i venind cu norii cerului,
63. Iar arhiereul rupându-[i hainele sale, a
zis> ce ne mai trebuiesc nou\ alte m\rturii?
64. A]i auzit hula, ce vi se pare vou\? Iar
ei to]i l-au judecat pe el c\ este vinovat
mor]ii.
65. {i au început unii a-l scuipa pe el [i a-
i acoperi fa]a lui [i a-l bate cu pumnul [i a
zice lui> prooroce[te! {i slugile îl b\teau
pe el cu palmele peste obraz.
66. {i fiind Petru jos în curte, a venit una
din slujnicele arhiereului,
67. {i v\zând pe Petru înc\lzindu-se,
c\utând la el, a zis> [i tu erai cu Iisus
Nazarineanul.
68. Iar el s-a lep\dat, zicând> nu [tiu, nici
pricep ce gr\ie[ti tu. {i a ie[it afar\
înaintea cur]ii, [i a cântat coco[ul.
69. Iar slujnica v\zându-l pe el iar\[i, a
început a spune celor ce stau acolo, c\ [i
acesta dintr-în[ii este. Dar el iar\[i s-a
lep\dat.
70. {i peste pu]in, cei ce stau acolo au zis
lui Petru> adev\rat dintr-în[ii e[ti, c\
galileean e[ti, [i graiul t\u seam\n\.
71. Iar el a început a se blestema [i a se
jura, c\ nu [tiu pe omul acesta de care
zice]i.
72. {i a doua oar\ a cântat coco[ul. {i [i-
a adus aminte Petru de cuvântul care i-au
zis Iisus lui, c\ mai înainte de ce va cânta
coco[ul de dou\ ori, te vei lep\da de mine
de trei ori. {i a început a plânge.
CAP. 15.
Patimile lui Hristos. Pogorârea de pe
cruce [i îngroparea.
 SF+NTA EVANGHELIE DE LA MARCU
{i îndat\ diminea]a, sfat f\când arhiereii
cu b\trânii [i cu c\rturarii [i toat\
adunarea, [i legând pe Iisus, l-au dus [i l-
au dat lui Pilat.
2. {i l-a întrebat pe el Pilat> tu e[ti
împ\ratul Iudeilor? Iar el r\spunzând, i-au
zis lui> tu zici.
3. {i multe gr\iau asupra lui arhiereii.
4. Iar Pilat iar\[i l-a întrebat pe el,
zicând> nimic nu r\spunzi? Vezi câte
m\rturisesc asupra ta.
5. Iar Iisus mai mult nimic nu a r\spuns,
cât se mira Pilat.
6. Iar la praznic le slobozea lor câte un
vinovat, pe care cereau ei.
7. {i era unul ce ;l numea Varava, prins
împreun\ cu so]ii lui, care în zarv\
f\cuser\ ucidere.
8. {i strigând norodul, a început a cere s\
le fac\ precum pururea le f\cea lor.
9. Iar Pilat le-a r\spuns lor, zicând> voi]i
s\ slobozesc vou\ pe împ\ratul Iudeilor?
10. C\ [tia, c\ din pizm\ l-au dat pe el
arhiereii.
11. Dar arhiereii au îndemnat pe norod, ca
mai vârtos pe Varava s\-l slobozeasc\ lor.
12. Iar Pilat r\spunzând, iar\[i le-a zis lor>
dar ce voi]i s\ fac acestuia pe care îl zice]i
Împ\ratul Iudeilor?
13. Atunci ei iar\[i au strigat> r\stigne[te-
l pe el!
14. Iar Pilat le-a zis lor> dar ce r\u a f\cut?
Iar ei mai vârtos strigau> r\stigne[te-l pe
el!
15. {i Pilat vrând s\ fac\ pe voia
norodului, le-a slobozit lor pe Varava, iar
pe Iisus b\tându-l, l-a dat s\ se
r\stigneasc\.
16. Iar osta[ii l-au adus pe el înl\untrul
cur]ii, ce este divan, [i au adunat toat\
1371
oastea<
17. {i l-au îmbr\cat pe el în porfir\, [i
împletind cunun\ de spini, i-au pus lui.
18. {i au început a se închina lui, zicând>
bucur\-te împ\ratul Iudeilor!
19. {i-l b\teau peste cap cu trestia, [i-l
scuipau pe el, [i punându-se în genunchi
se închinau lui.
20. {i dup\ ce l-au batjocorit pe el, au
dezbr\cat de pe el porfira, [i l-au îmbr\cat
în hainele sale [i l-au dus pe el s\-l
r\stigneasc\.
21. {i au silit pe oarecare Simon
Chirinean, ce trecea venind din ]arin\,
tat\l lui Alexandru [i al lui Ruf, ca s\ duc\
crucea lui.
22. {i l-au dus pe el la locul Golgota, care
se t\lm\ce[te> locul c\p\]ânii.
23. {i i-au dat lui s\ bea vin amestecat cu
smirn\, dar el nu au luat.
24. {i r\stignindu-l pe el, au împ\r]it
hainele lui, aruncând sor]i pe dânsele, cine
ce va lua.
25. {i era ceasul al treilea, [i l-au r\stignit
pe el.
26. {i era scrisoarea pricinii lui scris\>
Împ\ratul Iudeilor.
27. {i împreun\ cu dânsul au r\stignit doi
tâlhari, unul de-a dreapta [i altul de-a
stânga lui.
28. {i s-a plinit scriptura care zice> [i cu
cei f\r\delege s-a socotit.
29. {i cei ce treceau îl huleau pe el,
cl\tinând capetele lor [i zicând> Ua! Cel
ce strici Biserica [i în trei zile o zide[ti,
30. Mântuie[te-te pe sine]i [i te pogoar\
de pe cruce.
31. Asemenea înc\ [i arhiereii b\tându-[i
joc, zicea unul c\tre altul împreun\ cu
c\rturarii> pe al]ii au mântuit, iar pe sine
nu poate s\ se mântuiasc\?
 SF+NTA EVANGHELIE DE LA MARCU
32. Hristos împ\ratul lui Israil, pogoare-
se acum de pe cruce, ca s\ vedem [i s\
credem într-însul. {i cei ce erau împreun\
cu el r\stigni]i, îl oc\rau pe el.
33. Iar când a fost ceasul al [aselea,
întuneric s-a f\cut peste tot p\mântul pân\
la al nou\lea ceas.
34. Iar în ceasul al nou\lea a strigat Iisus
cu glas mare zicând> Eloi, Eloi, Lima
Savahtani? Ce este tâlcuindu-se>
Dumnezeul meu, Dumnezeul meu pentru
ce m-ai l\sat?
35. Iar unii din cei ce stau acolo auzind,
ziceau> iat\, pe Ilie strig\.
36. {i alergând unul [i umplând un burete
de o]et [i punându-l într-o trestie, îl ad\pa
pe el, zicând> l\sa]i s\ vedem, au veni-va
Ilie s\-l pogoare pe el?
37. Iar Iisus strigând cu glas mare, [i-au
dat Duhul.
38. {i catapeteasma bisericii s-a rupt în
dou\, de sus pân\ jos.
39. {i v\zând suta[ul, cel ce sta în
preajma lui, c\ a[a strigând [i-au dat
Duhul, a zis> cu adev\rat, omul acesta Fiu
al lui Dumnezeu a fost.
40. {i erau [i muieri de departe privind,
între care era Maria Magdalina [i Maria
mama lui Iacov celui mic [i a lui Iosi [i
Salomi,
41. Care [i când erau în Galileea, mergeau
dup\ el [i slujeau lui [i altele multe, care
se suiser\ cu el în Ierusalim.
42. {i iat\ sear\ f\cându-se, de vreme ce
era vineri, care este mai înainte de
Sâmb\t\,
43. A venit Iosif din Arimateea, sfetnic cu
bun chip, care [i acela era a[teptând
împ\r\]ia lui Dumnezeu, [i îndr\znind, a
intrat la Pilat [i a cerut trupul lui Iisus.
44. Iar Pilat s-a mirat de au murit a[a
1372
curând< [i chemând pe suta[ul, l-a întrebat
pe dânsul de au murit demult.
45. {i în]elegând de la suta[ul, a d\ruit lui
Iosif trupul.
46. {i cump\rând giulgiu [i pogorându-l
pe el, l-a înf\[urat cu giulgiul [i l-a pus în
mormânt, care era s\pat în piatr\, [i a
pr\v\lit o piatr\ pe u[a mormântului.
47. Iar Maria Magdalina [i Maria lui Iosi
priveau unde îl pun.
CAP. 16.
Învierea lui Hristos. El se arat\
ucenicilor. În\l]area lui la cer.
{i dac\ a trecut Sâmb\ta, Maria
Magdalina [i Maria lui Iacov [i Salomi au
cump\rat miresme ca s\ mearg\ s\-l ung\
pe el.
2. {i foarte de diminea]\, întru una a
Sâmbetelor, au venit la mormânt, r\s\rind
soarele.
3. {i zicea una c\tre alta> cine va pr\v\li
nou\ piatra de pe u[a mormântului?
4. {i c\utând au v\zut piatra pr\v\lit\, c\
era mare foarte.
5. {i intrând în mormânt, au v\zut pe un
tân\r [ezând de-a dreapta îmbr\cat în
ve[mânt alb, [i s-au sp\imântat.
6. Iar el au zis lor> nu v\ sp\imânta]i< pe
Iisus c\uta]i, Nazarineanul cel r\stignit< s-
au sculat, nu este aici, iat\ locul unde l-au
pus pe el.
7. Deci merge]i de spune]i ucenicilor lui
[i lui Petru c\ va merge mai înainte de voi
în Galileea, acolo îl ve]i vedea pe el,
precum au zis vou\.
8. {i ie[ind, au fugit de la mormânt, c\
erau cuprinse de cutremur [i de spaim\, [i
nim\nui nimic nu au spus, c\ se temeau.
9. Iar dup\ ce au înviat Iisus, diminea]a,
 SF+NTA EVANGHELIE DE LA MARCU

în ziua cea dint=i a s\pt\m=nii, s-au ar\tat

întâi Mariei Magdalinei, dintru care
scosese [apte draci.
10. Aceea mergând a vestit celor ce
fuseser\ cu el, care plângeau [i se
tânguiau.
11. {i aceia auzind c\ este viu [i a fost
v\zut de dânsa, nu au crezut.
12. Dup\ aceea s-au ar\tat într-alt chip la
doi dintre dân[ii, care mergeau la o ]arin\.
13. {i aceia mergând, au spus celorlal]i,
dar nici pe aceia nu i-au crezut.
14. Iar dup\ aceea [ezând ei, cei
unsprezece, li s-au ar\tat, [i au imputat
necredin]ei lor [i împietririi inimii, c\ci
celor ce l-au v\zut pe el c\ au înviat, nu au
crezut.
15. {i au zis lor> merge]i în toat\ lumea [i
propov\dui]i evanghelia la toat\ zidirea.
16. Cel ce va crede [i se va boteza, se va
mântui< iar cel ce nu va crede, se va
osândi.
17. {i celor ce vor crede, aceste semne vor
urma> întru numele meu draci vor scoate,
în limbi nou\ vor gr\i.
18. {erpi vor lua, [i de vor bea ceva de
moarte, nu-i va v\t\ma pe ei< pe bolnavi
mâinile î[i vor pune, [i bine le va fi.
19. Deci Domnul, dup\ ce au gr\it cu
dân[ii, s-au în\l]at la cer [i au [ezut de-a
dreapta lui Dumnezeu.
20. Iar ei ie[ind, au propov\duit
pretutindenea, Domnul împreun\ lucrând
[i cuvântul adeverindu-l prin semnele ce
urmau, Amin.

1373
 SF+NTA EVANGHELIE DE LA LUCA
SFÂNTA EVANGHELIE DE LA LUCA
Gre[eli> cap. 8
CAP. 1.
Na[terea lui Ioan Botez\torul. Buna
Vestire. Închin\ciunea Mariei la
Elisavet [i cântarea ei. Dezlegarea
limbii lui Zaharia [i proorocia lui.
De vreme ce mul]i s-au apucat a alc\tui
povestire pentru lucrurile cele ce au fost
adeverite întru noi,
2. Precum au dat nou\ cei ce dintru
început au fost singuri v\z\tori [i slujitori
cuvântului.
3. P\rutu-mi-s-a [i mie, urmând toate
dint=i cu de am\nuntul, pe rând a scrie ]ie,
puternice Teofile.
4. Ca s\ cuno[ti înt\rirea cuvintelor de
care te-ai înv\]at.
5. Fost-a în zilele lui Irod, împ\ratul
Iudeei, un preot oarecare anume Zaharia,
din rândul preo]iei lui Avia, [i femeia lui
din fetele lui Aaron, [i numele ei Elisavet.
6. {i erau drep]i amândoi înaintea lui
Dumnezeu, umblând întru toate poruncile
[i îndrept\rile Domnului, f\r\ prihan\.
7. {i nu aveau ei feciori, pentru c\
Elisavet era stearp\, [i amândoi erau
b\trâni în zilele lor.
8. {i a fost când a slujit el, în rândul
s\pt\mânii sale, înaintea lui Dumnezeu.
9. Dup\ obiceiul preo]iei, i s-a întâmplat
a t\mâia, intrând în biserica Domnului.
10. {i toat\ mul]imea norodului era
rugându-se afar\, în vremea t\mâierii.
11. {i i s-a ar\tat lui Îngerul Domnului,
stând de-a dreapta altarului t\mâierii.
12. {i s-a sp\imântat Zaharia v\zându-l, [i
fric\ a c\zut peste dânsul.
13. Iar Îngerul a zis c\tre dânsul> nu te
1374
teme, Zaharia, c\ s-a auzit rug\ciunea ta,
[i femeia ta Elisavet va na[te ]ie fiu [i vei
chema numele lui> Ioan.
14. {i va fi ]ie bucurie [i veselie, [i mul]i
de na[terea lui se vor bucura.
15. C\ va fi mare înaintea Domnului, [i
vin [i sichera nu va bea, [i se va umple de
Duh Sfânt, înc\ din pântecele maicii sale.
16. {i pe mul]i din fiii lui Israil va întoarce
la Domnul Dumnezeul lor.
17. {i el va merge înaintea lui cu duhul [i
cu puterea lui Ilie, ca s\ întoarc\ inimile
p\rin]ilor spre fii [i pe cei neascult\tori
întru în]elepciunea drep]ilor< s\ g\teasc\
Domnului norod mai înainte g\tit.
18. {i a zis Zaharia c\tre Înger> din ce
voiu cunoa[te aceasta? C\ eu sunt b\trân
[i femeia mea trecut\ în zilele sale.
19. {i r\spunzând Îngerul, a zis lui> eu
sunt Gavriil, cela ce stau înaintea lui
Dumnezeu, [i sunt trimis a gr\i c\tre tine
[i a vesti ]ie acestea.
20. {i iat\, vei fi t\când, [i neputând a gr\i
pân\ în ziua când vor fi acestea, pentru c\
nu ai crezut cuvintelor mele, care se vor
plini la vremea lor.
21. {i a[tepta norodul pe Zaharia [i se
mira c\ z\bovea el în biseric\.
22. {i ie[ind, nu putea s\ gr\iasc\ lor, [i
au cunoscut ei c\ vedere a v\zut în
biseric\, c\ le f\cea semn cu mâna, [i a
r\mas mut.
23. {i a fost dac\ s-au umplut zilele
slujbei lui, s-a dus la casa sa.
24. Iar dup\ zilele acelea, a îngrecat
Elisavet muierea lui, [i s-a t\inuit pe sine
în cinci luni, zicând>
25. C\ a[a au f\cut mie Domnul în zilele
 SF+NTA EVANGHELIE DE LA LUCA
în care au socotit s\ ia ocara mea dintre
oameni.
26. Iar în luna a [asea, trimis au fost
Îngerul Gavriil de la Dumnezeu în Cetatea
Galileei, c\rei numele era Nazaret,
27. La fecioar\ logodit\ cu b\rbat, c\rui
numele Iosif, din casa lui David< [i
numele fecioarei> Mariam.
28. {i intrând Îngerul la dânsa, a zis>
bucur\-te ceea ce e[ti plin\ de dar,
Domnul este cu tine, binecuvântat\ e[ti tu
între femei.
29. Iar ea v\zând s-a sp\imântat de
cuvântul lui, [i cugeta în ce chip va fi
închinarea aceasta.
30. {i a zis ei Îngerul> nu te teme Mariam,
c\ ai aflat Dar la Dumnezeu.
31. {i iat\ vei z\misli în pântece, [i vei
na[te fiu, [i vei chema numele lui Iisus.
32. Acesta va fi mare, [i Fiul celui de sus
se va chema< [i îi va da lui Domnul
Dumnezeu scaunul lui David tat\l lui,
33. {i va împ\r\]i peste casa lui Iacov în
veci, [i împ\r\]iei lui nu va fi sfâr[it.
34. {i a zis Mariam c\tre Înger> cum va fi
aceasta, de vreme ce de b\rbat nu [tiu?
35. {i r\spunzând Îngerul, a zis ei> Duhul
Sfânt se va pogorî peste tine, [i puterea
celui de sus te va umbri< pentru aceasta [i
Sfântul ce se va na[te din tine, se va
chema Fiul lui Dumnezeu.
36. {i iat\ Elisavet rudenia ta, [i aceea a
z\mislit fiu la b\trâne]ile ei, [i a [asea lun\
este ei aceasta, celei ce se chema stearp\.
37. C\ la Dumnezeu nici un cuvânt nu
este cu neputin]\.
38. {i a zis Mariam> iat\ roaba Domnului<
fie mie dup\ cuvântul t\u. {i s-a dus de la
dânsa Îngerul.
39. {i sculându-se Mariam în zilele
acelea, mers-a la munte cu degrab\, în
1375
cetatea Iudei.
40. {i a intrat în casa Zahariei [i s-a
închinat Elisavetei.
41. {i a fost când a auzit Elisavet
închin\ciunea Mariei, s\ltat-a pruncul în
pântecele ei< [i s-a umplut de Duh Sfânt
Elisavet,
42. {i a strigat cu glas mare [i a zis>
binecuvântat\ e[ti tu între femei, [i
binecuvântat este rodul pântecelui t\u.
43. {i de unde mie aceasta, ca s\ vin\
Maica Domnului meu la mine?
44. C\ iat\, cum fu glasul închin\rii tale
întru urechile mele, s\ltat-a pruncul cu
bucurie în pântecele meu.
45. {i fericit\ este ceea ce a crezut c\ va fi
s\vâr[ire celor zise ei de la Domnul.
46. {i a zis Mariam>
47. M\re[te sufletul meu pe Domnul, [i s-
a bucurat duhul meu de Dumnezeu
Mântuitorul meu<
48. C\ au c\utat spre smerenia roabei sale.
C\ iat\, de acum m\ vor ferici toate
neamurile<
49. C\ mi-au f\cut mie m\rire cel
puternic, [i sfânt numele lui,
50. {i mila lui în neam [i în neam spre cei
ce se tem de el.
51. F\cut-au t\rie cu bra]ul s\u, risipit-au
pe cei mândri cu cugetul inimii lor.
52. Pogorât-au pe cei puternici de pe
scaune, [i au în\l]at pe cei smeri]i.
53. Pe cei fl\mânzi i-au umplut de
bun\t\]i, [i pe cei boga]i i-au scos afar\
de[er]i.
54. Luat-au pe Israil sluga sa, ca s\
pomeneasc\ mila<
55. Precum au gr\it c\tre p\rin]ii no[tri,
lui Avraam [i semin]iei lui pân\ în veac.
56. {i a r\mas Mariam împreun\ cu dânsa
ca la trei luni, [i s-a întors la casa sa.
 SF+NTA EVANGHELIE DE LA LUCA
57. Iar Elisavetei i s-a plinit vremea s\
nasc\, [i a n\scut fiu<
58. {i au auzit cei ce locuiau împrejur [i
rudeniile ei, c\ au m\rit Domnul mila sa
cu dânsa, [i se bucurau împreun\ cu
dânsa.
59. {i a fost în ziua a opta, au venit s\ taie
împrejur pruncul< [i-l chemau pe numele
tat\lui lui> Zaharia.
60. {i r\spunzând mama lui, a zis> nu, ci
se va chema Ioan.
61. {i au zis c\tre dânsa, c\ nimeni nu este
întru rudenia ta, care s\ se cheme cu
numele acesta.
62. {i au f\cut semn tat\lui lui, cum ar
vrea s\-l cheme pe dânsul.
63. {i cerând el panahid\ a scris, zicând>
Ioan va fi numele lui. {i s-au mirat to]i.
64. {i i s-a deschis gura lui îndat\, [i
limba lui, [i gr\ia, l\udând pe Dumnezeu.
65. {i s-a f\cut fric\ peste to]i cei ce
locuiau împrejurul lor< [i întru toat\ latura
de prin mun]ii Iudei s-au vestit toate
cuvintele acestea.
66. {i au pus to]i cei ce auzeau în inima
lor, zicând> oare ce va s\ fie pruncul
acesta? {i mâna Domnului era cu dânsul.
67. {i Zaharia tat\l lui s-a umplut de Duh
Sfânt [i a proorocit, zicând>
68. Bine este cuvântat Domnul
Dumnezeul lui Israil, c\ au cercetat [i au
f\cut r\scump\rare norodului s\u,
69. {i au ridicat corn de mântuire nou\, în
casa lui David slugii sale<
70. Precum au gr\it prin gura sfin]ilor
celor din veac prooroci ai lui.
71. Mântuire de vr\jma[ii no[tri, [i din
mâna tuturor celor ce ne ur\sc pe noi<
72. S\ fac\ mil\ cu p\rin]ii no[tri [i s\-[i
aduc\ aminte de leg\tura lui cea sfânt\,
73. De jur\mântul care s-au jurat c\tre
1376
Avraam p\rintele nostru<
74. S\ ne dea nou\, f\r\ de fric\, din
mâinile vr\jma[ilor no[tri izb\vindu-ne.
75. S\-i slujim lui întru sfin]enie [i întru
dreptate, înaintea lui în toate zilele vie]ii
noastre.
76. {i tu, pruncule, prooroc celui Prea;nalt
te vei chema, c\ vei merge înaintea fe]ei
Domnului s\ g\te[ti c\ile lui<
77. Ca s\ dai cuno[tin]a mântuirii
norodului lui întru iertarea p\catelor lor,
78. Pentru milostivirea milei
Dumnezeului nostru, în care ne-au
cercetat pe noi r\s\ritul din în\l]ime.
79. Ca s\ lumineze celor ce [edeau întru
întuneric [i în umbra mor]ii, s\ îndrepteze
picioarele noastre în calea p\cii.
80. Iar pruncul cre[tea [i se înt\rea cu
duhul, [i a fost în pustie pân\ în ziua
ar\t\rii lui c\tre Israil.
CAP. 2.
Na[terea lui Hristos. Îngerii vestesc
p\storilor na[terea lui. Aducerea lui
Iisus în Biseric\. Simeon [i Ana. Iisus
în Biseric\ întrebându-se cu dasc\lii
legii.
{i a fost în zilele acelea, ie[it-a porunc\ de
la Chesarul August, s\ se scrie toat\
lumea.
2. Aceast\ scrisoare întâi s-a f\cut,
domnind în Siria, Chirineu.
3. {i mergeau to]i s\ se scrie, fiecare în
cetatea sa.
4. {i s-a suit [i Iosif din Galileea, din
Cetatea Nazaret la Iudeea, în cetatea lui
David, care se cheam\ Vitleem, pentru c\
era el din casa [i din semin]ia lui David.
5. S\ se scrie cu Mariam, cea logodit\ lui
femeie, fiind grea.
 SF+NTA EVANGHELIE DE LA LUCA
6. {i a fost când erau ei acolo, s-au
umplut zilele ca s\ nasc\ ea.
7. {i a n\scut pe fiul s\u cel întâi n\scut
[i l-a înf\[at pe dânsul [i l-a culcat în iesle,
pentru c\ nu aveau ei loc la gazd\.
8. {i p\stori erau într-aceea[i latur\
petrecând [i p\zind str\ji de noapte
împrejurul turmei lor.
9. {i iat\ Îngerul Domnului a st\tut
înaintea lor, [i slava Domnului a str\lucit
împrejurul lor, [i s-au înfrico[at cu fric\
mare.
10. {i le-a zis lor Îngerul> nu v\ teme]i, c\
iat\ vestesc vou\ bucurie mare, care va fi
la tot norodul.
11. C\ s-au n\scut vou\ ast\zi Mântuitor,
care este Hristos Domnul, în cetatea lui
David.
12. {i acesta va fi vou\ semn> afla-ve]i un
prunc înf\[at, culcat în iesle.
13. {i îndat\ s-a f\cut împreun\ cu
Îngerul, mul]ime de oaste cereasc\,
l\udând pe Dumnezeu [i zicând>
14. Slav\ lui Dumnezeu întru cei de sus [i
pe p\mânt pace, între oameni bun\voire.
15. {i a fost dac\ s-au dus de la dân[ii
Îngerii la cer [i p\storii au zis unii c\tre
al]ii> s\ mergem dar pân\ la Vitleem [i s\
vedem cuvântul acesta ce s-a f\cut, care
Domnul au ar\tat nou\.
16. {i au venit degrab\ [i au aflat pe
Mariam [i pe Iosif [i pruncul culcat în
iesle.
17. {i v\zând au spus pentru cuvântul ce
se gr\ise lor de pruncul acesta.
18. {i to]i cei ce au auzit s-au mirat de
cele ce s-au zis de p\stori c\tre dân[ii.
19. Iar Mariam p\zea toate cuvintele
acelea, punându-le întru inima sa,
20. {i s-au întors p\storii, sl\vind [i
l\udând pe Dumnezeu de toate cele ce au
1377
auzit [i au v\zut, precum s-au zis c\tre
dân[ii.
21. {i când s-au umplut opt zile, ca s\-l
taie pe el împrejur, s-a chemat numele lui>
Iisus, care s-a numit de Înger mai înainte
de a se z\misli el în pântece.
22. {i când s-au umplut zilele cur\]irii ei,
dup\ legea lui Moisi, l-au suit pe el în
Ierusalim, ca s\-l pun\ înaintea Domnului,
23. Precum este scris în legea Domnului>
toat\ partea b\rb\teasc\ ce deschide
pântecele, sfânt Domnului se va chema<
24. {i ca s\ dea jertf\, dup\ ceea ce s-a zis
în legea Domnului, o pereche de turturele,
sau doi pui de porumb.
25. {i iat\, era un om în Ierusalim anume
Simeon, [i omul acela era drept [i tem\tor
de Dumnezeu, a[teptând mângâierea lui
Israil [i Duh Sfânt era peste dânsul.
26. {i era lui f\g\duit de la Duhul Sfânt s\
nu vaz\ moartea pân\ ce va vedea pe
Hristosul Domnului.
27. {i a venit cu Duhul în biseric\, când
au adus înl\untru p\rin]ii pe Iisus pruncul,
ca s\ fac\ ei dup\ obiceiul legii pentru el.
28. {i acela l-a luat pe dânsul în bra]ele
sale [i bine a cuvântat pe Dumnezeu [i a
zis>
29. Acum sloboze[ti pe robul t\u St\pâne,
dup\ cuvântul t\u în pace<
30. C\ v\zur\ ochii mei mântuirea ta,
31. Care o ai g\tit înaintea fe]ei tuturor
noroadelor<
32. Lumin\ spre descoperirea neamurilor
[i slava norodului t\u Israil.
33. {i era Iosif [i mama lui mirându-se de
cele ce se gr\iau pentru dânsul.
34. {i i-a binecuvântat pe dân[ii Simeon,
[i a zis c\tre Mariam mama lui> iat\,
acesta este pus spre c\derea [i scularea a
multora întru Israil, [i spre semnul c\ruia
 SF+NTA EVANGHELIE DE LA LUCA
i se va zice împotriv\.
35. {i prin însu[i sufletul t\u va trece
sabie, ca s\ descopere de la multe inimi
cugetele.
36. {i era Ana Prooroci]a, fata lui Fanuil,
din neamul lui Asir. Aceasta îmb\trânise
în zile multe, care tr\ise cu b\rbatul s\u
[apte ani din fecioria sa.
37. {i aceasta a fost v\duv\ ca la optzeci
[i patru de ani, care nu se dep\rta de la
biseric\, cu posturi [i cu rug\ciuni slujind
lui Dumnezeu ziua [i noaptea<
38. {i aceea într-acel ceas venind se
m\rturisea Domnului [i gr\ia pentru
dânsul tuturor celor ce a[teptau mântuire
în Ierusalim.
39. {i dup\ ce au s\vâr[it ei toate dup\
legea Domnului, s-au întors în Galileea, în
cetatea lor Nazaret.
40. Iar pruncul cre[tea [i se înt\rea cu
Duhul, umplându-se de în]elepciune< [i
darul lui Dumnezeu era peste dânsul.
41. {i se duceau p\rin]ii lui în fiecare an
în Ierusalim, la praznicul Pa[tilor.
42. {i când au fost de doisprezece ani,
suindu-se ei în Ierusalim dup\ obiceiul
praznicului,
43. {i sfâr[ind zilele, când s-au întors ei,
au r\mas Iisus pruncul în Ierusalim, [i nu
au [tiut Iosif [i mama lui.
44. {i socotind c\ este el cu alte so]ii, au
venit cale de o zi, [i l-au c\utat pe el prin
rudenii [i prin cunoscu]i,
45. {i neaflându-l, s-au întors în
Ierusalim, c\utându-l pe el.
46. {i a fost dup\ trei zile l-au aflat în
biseric\, [ezând în mijlocul dasc\lilor,
ascultându-i [i întrebându-i pe ei.
47. {i se minunau to]i, cei ce ;l auzeau pe
dânsul, de priceperea [i de r\spunsurile
lui.
1378
48. {i v\zându-l pe el, s-au sp\imântat [i
a zis c\tre el mama lui> fiule, c\ci ai f\cut
nou\ a[a? Iat\, tat\l t\u [i eu dorindu-te te
c\utam.
49. {i au zis c\tre dân[ii> ce este c\ m\
c\uta]i? Au nu a]i [tiut c\ întru cele ce sunt
ale Tat\lui meu se cade mie s\ fiu?
50. {i ei nu au în]eles graiul care au gr\it
lor.
51. {i s-au pogorât împreun\ cu dân[ii [i
au venit în Nazaret [i era supunându-se
lor. Iar mama lui p\zea toate graiurile
acestea în inima sa.
52. {i Iisus sporea cu în]elepciunea [i cu
vârsta [i cu darul la Dumnezeu [i la
oameni.
CAP. 3.
Propov\duirea lui Ioan [i m\rturia lui
despre Hristos. Botezul lui Hristos [i
povestirea neamului s\u.
Iar în anul al cincisprezecelea al
împ\r\]iei lui Tiberie Chesarului domnind
Pilat din Pont în Iudeea [i Irod st\pânind a
patra parte pe Galileea, iar Filip fratele lui,
st\pânind a patra parte pe Ituria [i pe
latura Trahoniei, [i Lisanie a patra parte
st\pânind pe Avilinia<
2. În zilele Arhiereilor Ana [i Caiafa,
fost-a cuvântul lui Dumnezeu c\tre Ioan
fiul Zahariei în pustie.
3. {i a venit în toat\ latura Iordanului,
propov\duind botezul poc\in]ei întru
iertarea p\catelor<
4. Precum este scris în cartea cuvintelor
Isaiei Proorocului, care zice> glasul celui
ce strig\ în pustie> g\ti]i calea Domnului,
drepte face]i c\r\rile lui.
5. Toat\ valea se va umple, [i tot muntele
[i m\gura se va smeri< [i vor fi cele
 SF+NTA EVANGHELIE DE LA LUCA
strâmbe drepte, [i cele col]uroase c\i
netede<
6. {i va vedea tot trupul mântuirea lui
Dumnezeu.
7. Deci zicea noroadelor celor ce
mergeau s\ se boteze de la el> pui de
n\pârci, cine v-a ar\tat vou\ ca s\ fugi]i de
mânia ceea ce va s\ fie?
8. Face]i dar roduri vrednice de poc\in]\,
[i nu începe]i a zice întru voi> tat\ avem pe
Avraam< c\ zic vou\, c\ poate Dumnezeu
[i din pietrele acestea s\ ridice fii lui
Avraam.
9. C\ iat\ [i securea la r\d\cina pomilor
zace< deci, tot pomul care nu face road\
bun\ se taie [i în foc se arunc\.
10. {i-l întrebau pe el noroadele, zicând>
dar ce vom face?
11. R\spunzând, zicea lor> cel ce are dou\
haine, s\ dea celui ce nu are< [i cel ce are
bucate, asemenea s\ fac\.
12. {i au venit [i vame[ii s\ se boteze de
la dânsul, [i au zis c\tre el> Înv\]\torule,
ce vom face?
13. Iar el a zis c\tre dân[ii> nimic mai mult
decât este rânduit vou\, s\ nu face]i.
14. {i-l întrebau [i osta[ii, zicând> [i noi
ce vom face? {i a zis c\tre dân[ii> pe
nimeni s\ nu asupri]i, nici s\ cleveti]i, [i s\
v\ îndestula]i cu lefurile voastre.
15. Iar a[teptând norodul [i cugetând to]i
întru inimile sale de Ioan, ca nu cumva el
s\ fie Hristos,
16. R\spuns-a Ioan tuturor, zicând> eu cu
ap\ v\ botez pe voi< dar vine cel mai tare
decât mine, c\ruia nu sunt vrednic a-i
dezlega cureaua înc\l]\mintelor lui.
Acesta va boteza pe voi cu Duhul Sfânt [i
cu foc<
17. A c\rui lopata este în mâna lui, [i va
cur\]i aria sa, [i va aduna grâul în jitni]a
1379
sa, iar pleava o va arde cu focul nestins.
18. Multe înc\ [i altele binevestea
norodului, mângâindu-l.
19. Iar Irod, cel a patra parte st\pânitor,
mustrat fiind de el, pentru Irodiada
muierea fratelui s\u, [i pentru toate relele
care a f\cut Irod,
20. A ad\ugat [i aceasta peste toate, [i a
închis pe Ioan în temni]\.
21. {i a fost dac\ s-a botezat tot norodul,
[i Iisus botezându-se [i rugându-se, s-a
deschis cerul,
22. {i s-a pogorât Duhul Sfânt cu chip
trupesc, ca un porumb, peste dânsul< [i
glas din cer s-a f\cut, zicând> tu e[ti Fiul
meu cel iubit, întru tine bine am voit.
23. {i acest Iisus era ca de treizeci de ani
începând, fiind (precum se socotea) fiul
lui Iosif, al lui Ili,
24. Al lui Matat, al lui Levi, al lui Melhi,
al lui Iana, al lui Iosif,
25. Al lui Matatia, al lui Amos, al lui
Naum, al lui Esli, al lui Nanghe,
26. Al lui Maat, al lui Matatia, al lui
Semei, al lui Iosif, al lui Iuda,
27. Al lui Ioana, al lui Risa, al lui
Zorovavel, al lui Salatiil, al lui Niri,
28. Al lui Melhi, al lui Adi, al lui Cosam,
al lui Elmodam, al lui Ir.
29. Al lui Iosi, al lui Eliezer, al lui Iorim,
al lui Matat, al lui Levi,
30. Al lui Simeon, al lui Iuda, al lui Iosif,
al lui Ionan, al lui Eliachim,
31. Al lui Melea, al lui Mainan, al lui
Matata, al lui Natan, al lui David,
32. Al lui Iese, al lui Ovid, al lui Vooz, al
lui Salmon, al lui Naason,
33. Al lui Aminadav, al lui Aram, al lui
Esrom, al lui Fares, al lui Iuda,
34. Al lui Iacov, al lui Isaac, al lui
Avraam, al lui Tara, al lui Nahor,
 SF+NTA EVANGHELIE DE LA LUCA
35. Al lui Saruh, al lui Ragav, al lui Faleg,
al lui Ever, al lui Sala.
36. Al lui Cainan, al lui Arfaxad, al lui
Sim, al lui Noe, al lui Lameh.
37. Al lui Matusala, al lui Enoh, al lui
Iared, al lui Maleleil, al lui Cainan.
38. Al lui Enos, al lui Sit, al lui Adam, al
lui Dumnezeu.
CAP. 4.
Postul [i ispitirea lui Iisus. El înva]\ în
sinagog\. Este amenin]at de Iudei.
Vindec\ felurite boli.
Iar Iisus plin de Duhul Sfânt s-au întors de
la Iordan, [i s-au dus de Duhul în pustie.
2. Patruzeci de zile ispitindu-se de
diavolul. {i nu au mâncat nimic în zilele
acelea. {i sfâr[indu-se ele, mai pe urm\ au
fl\mânzit.
3. {i a zis lui diavolul> de e[ti Fiul lui
Dumnezeu, zi pietrei acesteia s\ se fac\
pâine.
4. {i au r\spuns Iisus c\tre el, zicând>
scris este, c\ nu numai cu pâine va tr\i
omul, ci cu tot graiul lui Dumnezeu.
5. {i suindu-l pe el diavolul într-un
munte înalt, i-a ar\tat lui toate împ\r\]iile
lumii, într-o clipeal\ de vreme.
6. {i i-a zis lui diavolul> ]ie voiu da
st\pânirea aceasta toat\ [i slava lor, c\ mie
este dat\, [i oric\ruia voiesc o dau pe ea.
7. Deci, tu de te vei închina înaintea mea,
va fi a ta toat\.
8. {i r\spunzând Iisus, au zis lui> mergi
înapoia mea, satano, c\ scris este>
Domnului Dumnezeului t\u s\ te închini,
[i lui unuia s\-i sluje[ti.
9. {i l-a dus pe el în Ierusalim [i l-a pus
pe dânsul pe aripa bisericii, [i i-a zis lui>
de e[ti Fiul lui Dumnezeu, arunc\-te pe
1380
sine]i de aici jos.
10. C\ scris este, c\ Îngerilor s\i va
porunci pentru tine, ca s\ te p\zeasc\<
11. {i pe mâini te vor ridica, ca s\ nu-]i
împiedici de piatr\ piciorul t\u.
12. {i r\spunzând Iisus, au zis lui, c\ s-a
zis> s\ nu ispite[ti pe Domnul Dumnezeul
t\u.
13. {i sfâr[ind diavolul toat\ ispita, a fugit
de la dânsul pân\ la o vreme.
14. {i s-a întors Iisus întru puterea
Duhului în Galileea, [i vestea a ie[it
despre el în toat\ latura aceea.
15. {i el înv\]a în sinagogile lor, sl\vindu-
se de to]i.
16. {i au venit în Nazaret, unde era
crescut, [i au intrat dup\ obiceiul s\u în
ziua Sâmbetei în sinagog\, [i s-au sculat
s\ citeasc\.
17. {i i s-a dat lui cartea Isaiei
Proorocului. {i deschizând cartea, a aflat
locul unde era scris>
18. Duhul Domnului peste mine, pentru
care m-au uns bine a vesti s\racilor< m-au
trimis a t\m\dui pe cei zdrobi]i la inim\, a
propov\dui robilor iertare [i orbilor
vedere, a slobozi pe cei sf\râma]i, întru
u[urare,
19. A propov\dui anul Domnului primit.
20. {i închizând cartea, o au dat slugii, [i
au [ezut< [i ochii tuturor din sinagog\ erau
privind spre el.
21. {i au început a zice c\tre dân[ii, c\
ast\zi s-a plinit scriptura aceasta întru
urechile voastre.
22. {i to]i îl m\rturiseau pe el, [i se mirau
de cuvintele darului care ie[eau din gura
lui. {i ziceau> au nu este acesta feciorul lui
Iosif?
23. {i au zis c\tre ei> cu adev\rat ve]i zice
mie pilda aceasta> doftorule, vindic\-te pe
 SF+NTA EVANGHELIE DE LA LUCA
sine]i< câte am auzit c\ s-au f\cut în
Capernaum, f\ [i aici în patria ta.
24. {i au zis> amin gr\iesc vou\, c\ nici un
prooroc nu este primit în patria sa<
25. {i într-adev\r gr\iesc vou\> multe
v\duve erau în zilele lui Ilie în Israil, când
s-a încuiat cerul trei ani [i [ase luni, cât s-
a f\cut foamete mare peste tot p\mântul.
26. {i c\tre nici una dintr-acelea nu a fost
trimis Ilie, f\r\ numai la Sarepta
Sidonului, la o muiere v\duv\.
27. {i mul]i lepro[i erau în zilele lui Elisei
Proorocului în Israil, [i nici unul dintr-
în[ii nu s-a cur\]it, f\r\ numai Neeman
Sirul.
28. {i s-au umplut to]i de mânie în
sinagog\, auzind acestea.
29. {i sculându-se l-au scos pe el afar\ din
cetate, [i l-au dus pe el pân\ în sprânceana
muntelui pe care era zidit\ cetatea lor, ca
s\-l arunce jos<
30. Iar el trecând prin mijlocul lor, s-au
dus.
31. {i s-au pogorât în Capernaum, cetate a
Galileei, [i era înv\]ându-i pe ei Sâmb\ta.
32. {i se sp\imântau de înv\]\tura lui,
c\ci cu st\pânire era cuvântul lui.
33. {i în sinagog\ era un om, care avea
duh de drac necurat, [i a strigat cu glas
mare,
34. Gr\ind> las\, ce este nou\ [i ]ie Iisuse
Nazarineanule? Ai venit s\ ne pierzi pe
noi? Te [tiu pe tine cine e[ti> Sfântul lui
Dumnezeu.
35. {i l-au certat pe el Iisus, gr\ind> taci<
[i ie[i dintr-însul. {i aruncându-l pe el
dracul în mijloc, a ie[it dintr-însul, nimic
v\t\mându-l pe el.
36. {i s-a f\cut spaim\ peste to]i, [i se
întrebau între sine, zicând> ce este
cuvântul acesta? C\ci, cu st\pânire [i cu
1381
putere porunce[te duhurilor celor necurate
[i ies.
37. {i se ducea vestea de el în tot locul cel
de primprejur.
38. {i sculându-se din sinagog\, au intrat
în casa lui Simon. Iar soacra lui Simon era
cuprins\ de friguri mari, [i l-au rugat pe el
pentru dânsa.
39. {i stând lâng\ ea, au certat frigurile [i
o au l\sat pe dânsa, [i îndat\ sculându-se,
slujea lor.
40. {i apunând soarele, to]i câ]i aveau
bolnavi cu multe feluri de boli, i-au adus
pe ei c\tre dânsul< iar el pe fiecare din ei
punându-[i mâinile, i-au t\m\duit pe ei.
41. {i ie[eau [i draci din mul]i, strigând [i
gr\ind, c\ tu e[ti Hristosul, Fiul lui
Dumnezeu. {i certându-i, nu-i l\sa pe
dân[ii s\ gr\iasc\, c\ci îl [tiau c\ el este
Hristos.
42. Iar f\cându-se ziu\, ie[ind s-au dus în
loc pustiu, [i noroadele c\utau pe dânsul,
[i au venit pân\ la dânsul, [i-l ]ineau pe el
ca s\ nu se duc\ de la dân[ii.
43. {i el au zis c\tre ei> se cade mie s\
vestesc [i altor cet\]i împ\r\]ia lui
Dumnezeu, c\ spre aceasta sunt trimis.
44. {i era propov\duind în sinagogile
Galileei.
CAP. 5.
Minunata pescuire. Leprosul.
Sl\b\nogul. Levi vame[ul. Osp\]ul lui
Iisus cu vame[ii. Despre post.
{i a fost când îl îmbulzea pe el norodul, ca
s\ auz\ cuvântul lui Dumnezeu, [i el sta
lâng\ iezerul Ghenisaretului,
2. {i au v\zut dou\ cor\bii stând lâng\
iezer< iar pescarii ie[ind dintr-însele,
sp\lau mrejele.
 SF+NTA EVANGHELIE DE LA LUCA
3. {i intrând într-o corabie, care era a lui
Simon, l-au rugat pe el s\ o dep\rteze
pu]in de la p\mânt< [i [ezând înv\]a pe
noroade din corabie.
4. Iar dac\ au încetat a gr\i, au zis c\tre
Simon> dep\rteaz-o la adânc [i arunca]i
mrejele voastre spre vânare.
5. {i r\spunzând Simon, a zis lui>
Înv\]\torule, toat\ noaptea ostenindu-ne,
nimic nu am prins, dar dup\ cuvântul t\u
voiu arunca mreaja.
6. {i aceasta f\când, au prins mul]ime
mult\ de pe[ti, [i se rupea mreaja lor.
7. {i au f\cut semn so]iilor sale, care
erau într-alt\ corabie, ca s\ vin\ [i s\ le
ajute lor. {i au venit [i au umplut
amândou\ cor\biile, cât se afundau ele.
8. Iar Simon Petru v\zând, a c\zut la
picioarele lui Iisus, gr\ind> ie[i de la mine,
c\ om p\c\tos sunt Doamne.
9. C\ îl cuprinsese pe el spaim\, [i pe to]i
cei ce erau cu dânsul, pentru vânarea
pe[tilor pe care prinseser\,
10. A[ijderea [i pe Iacov [i pe Ioan,
feciorii lui Zevedei, care erau so]ii lui
Simon. {i au zis Iisus c\tre Simon> nu te
teme, de acum vei vâna oameni.
11. {i sco]ând amândou\ cor\biile la
p\mânt, l\sând toate, au mers dup\
dânsul.
12. {i a fost când era el într-una din cet\]i,
iat\ un om era plin de lepr\, [i v\zând pe
Iisus, a c\zut pe fa]a sa, [i s-a rugat lui,
gr\ind> Doamne, de vei vrea, po]i s\ m\
cur\]e[ti.
13. {i tinzând mâna, s-au atins de dânsul,
zicând> voiesc< cur\]e[te-te. {i îndat\
lepra s-a dus de la dânsul.
14. {i el au poruncit lui, nim\nui s\ nu
spun\< ci mergi de te arat\ pe sine]i
preotului, [i du pentru cur\]enia ta,
1382
precum a poruncit Moisi, întru m\rturie
lor.
15. Iar cuvântul mai mult str\b\tea pentru
dânsul, [i se adunau noroade multe ca s\
auz\ [i s\ se t\m\duiasc\ de la dânsul de
bolile sale.
16. Iar el se ducea în pustie [i se ruga.
17. {i a fost într-una din zile, [i el era
înv\]ând< [i [edeau fariseii [i înv\]\torii
legii, care veniser\ din toate satele
Galileei [i ale Iudeei [i ale Ierusalimului<
[i puterea Domnului era spre a-i t\m\dui
pe ei.
18. {i iat\, ni[te b\rba]i purtând în pat pe
un om, care era sl\b\nog, [i c\utau s\-l
duc\ pe el înl\untru [i s\-l pun\ înaintea
lui.
19. {i neaflând pe unde s\-l duc\, pentru
norod, suindu-se deasupra
acoper\mântului, printre c\r\mizi l-au
slobozit pe dânsul cu patul în mijloc,
înaintea lui Iisus.
20. {i v\zând credin]a lor, au zis lui>
omule, iart\-]i-se ]ie p\catele tale.
21. {i au început a cugeta c\rturarii [i
fariseii, gr\ind> cine este acesta ce gr\ie[te
hule? Cine poate s\ ierte p\catele, f\r\
numai unul Dumnezeu?
22. Iar cunoscând Iisus gândurile lor,
r\spunzând au zis c\tre dân[ii> ce gândi]i
întru inimile voastre?
23. Ce este mai lesne a zice> iart\-]i-se ]ie
p\catele tale, sau a zice> scoal\ [i umbl\?
24. Ci ca s\ [ti]i, c\ putere are Fiul
Omului pe p\mânt a ierta p\catele (au zis
sl\b\nogului)> ]ie gr\iesc> scoal\, [i luând
patul t\u, mergi la casa ta.
25. {i îndat\ sculându-se înaintea lor, a
luat patul pe care z\cea [i s-a dus la casa
sa, sl\vind pe Dumnezeu.
26. {i spaim\ a cuprins pe to]i, [i sl\veau
 SF+NTA EVANGHELIE DE LA LUCA
pe Dumnezeu, [i s-au umplut de fric\,
gr\ind> am v\zut lucruri minunate ast\zi.
27. {i dup\ acestea a ie[it [i au v\zut pe
un vame[, anume Levi, [ezând la vam\, [i
i-au zis lui> vino dup\ mine.
28. {i l\sând toate, s-a sculat [i a mers
dup\ dânsul.
29. {i i-a f\cut Levi lui osp\] mare în casa
sa. {i era norod mult de vame[i [i de al]ii,
care [edeau cu ei.
30. {i cârteau c\rturarii lor [i fariseii c\tre
ucenicii lui, gr\ind> pentru ce cu vame[ii
[i cu p\c\to[ii mânca]i [i be]i?
31. {i r\spunzând Iisus au zis c\tre ei> nu
au trebuin]\ de doftor cei s\n\to[i, ci cei
bolnavi.
32. Nu am venit s\ chem pe cei drep]i, ci
pe cei p\c\to[i la poc\in]\.
33. Iar ei au zis c\tre el> pentru ce ucenicii
lui Ioan postesc adeseori [i rug\ciuni fac,
a[ijderea [i ai fariseilor, iar ai t\i m\nânc\
[i beau?
34. Iar el au zis c\tre dân[ii> au doar pute]i
pe fiii nun]ii s\-i face]i s\ posteasc\ pân\
când este mirele cu dân[ii?
35. Dar vor veni zile, când se va lua
mirele de la dân[ii, [i atunci vor posti într-
acele zile.
36. {i gr\ia [i pild\ c\tre dân[ii> nimeni
nu pune petec de hain\ nou\ la hain\
veche< iar de nu, [i pe cea nou\ o rupe, [i
la cea veche nu se potrive[te petecul cel ce
este de la cea nou\.
37. {i nimeni nu pune vin nou în foi
vechi< iar de nu, va sparge vinul cel nou pe
foi, [i el se va v\rsa, [i foile vor pieri<
38. Ci vinul nou se cade s\-l pun\ în foi
noi< [i amândou\ se vor ]ine.
39. {i nimeni care bea de cel vechi, îndat\
voie[te de cel nou< c\ zice> cel vechi mai
bun este.
1383
CAP. 6.
Ucenicii rup spice Sâmb\ta. Omul cu
mâna uscat\. Chemarea apostolilor.
Fericirile. Iubirea de vr\jma[i. A nu
judeca pe aproapele. Zidirea pe temelie
bun\.
{i a fost într-o Sâmb\t\, a doua dup\ cea
dint=i, trecea el prin sem\n\turi [i
smulgeau ucenicii lui spice [i mâncau,
frecându-le cu mâinile.
2. Iar oarecare din farisei le-au zis lor> ce
face]i care nu se cade a face Sâmb\ta?
3. {i r\spunzând Iisus, au zis c\tre
dân[ii> nici aceasta nu a]i citit ce a f\cut
David când a fl\mânzit el [i cei ce erau cu
dânsul?
4. Cum a intrat în casa lui Dumnezeu [i
a luat pâinile punerii înainte [i a mâncat, [i
a dat [i celor ce erau cu el, care nu se
c\dea s\ le m\nânce, f\r\ numai preo]ii?
5. {i zicea lor> c\ Domn este Fiul
Omului [i al Sâmbetei.
6. {i a fost [i în alt\ Sâmb\t\ au intrat el
în sinagog\ [i înv\]a. {i era acolo un om a
c\rui mâna cea dreapt\ era uscat\.
7. {i îl pândeau pe el c\rturarii [i fariseii,
de ;l va vindeca Sâmb\ta ca s\ afle vin\
asupra lui.
8. Dar el [tia gândurile lor, [i au zis
omului care avea mâna uscat\> scoal\-te [i
stai în mijloc. Iar el sculându-se, a st\tut.
9. Atunci au zis Iisus c\tre dân[ii>
întreba-voiu pe voi> ce se cade Sâmb\ta,
bine a face sau r\u a face? Suflet a mântui
sau a pierde?
10. {i c\utând spre to]i ace[tia, au zis lui>
tinde-]i mâna ta. Iar el a f\cut a[a. {i a
venit mâna lui la starea cea dint=i,
s\n\toas\ ca [i cealalt\.
 SF+NTA EVANGHELIE DE LA LUCA
11. Iar ei s-au umplut de nebunie [i
vorbeau unul cu altul, ce ar fi f\cut lui
Iisus.
12. {i a fost în zilele acestea, au ie[it la
munte s\ se roage, [i toat\ noaptea au
petrecut întru rug\ciunea lui Dumnezeu.
13. {i când s-a f\cut ziu\, au chemat pe
ucenicii s\i, [i alegând dintre dân[ii
doisprezece, pe care [i apostoli i-au numit.
14. Pe Simon, pe care l-au [i numit Petru,
[i pe Andrei fratele lui, pe Iacov [i pe
Ioan, pe Filip [i pe Vartolomeu,
15. Pe Matei [i pe Toma, pe Iacov al lui
Alfei [i pe Simon ce se cheam\ Zilotis,
16. Pe Iuda al lui Iacov [i pe Iuda
Iscarioteanul, care s-a f\cut [i vânz\tor.
17. {i pogorându-se cu dân[ii, au st\tut în
loc [es, [i mul]imea ucenicilor lui, [i
mul]ime mult\ de norod din toat\ Iudeea
[i din Ierusalim [i de pe lâng\ Marea
Tirului [i a Sidonului, care veniser\ s\-l
asculte pe el [i s\ se t\m\duiasc\ de
neputin]ele lor.
18. {i cei ce se chinuiau de duhuri
necurate [i se vindecau.
19. {i tot norodul c\uta s\ se ating\ de el,
c\ putere ie[ea din el, [i vindeca pe to]i.
20. {i el ridicându-[i ochii s\i spre
ucenicii lui, zicea> ferici]i sunte]i s\racilor,
c\ a voastr\ este împ\r\]ia lui Dumnezeu.
21. Ferici]i sunte]i care fl\mânzi]i acum,
c\ v\ ve]i s\tura. Ferici]i sunte]i care
plânge]i acum, c\ ve]i râde.
22. Ferici]i ve]i fi când v\ vor urî pe voi
oamenii, [i când v\ vor desp\r]i pe voi [i
v\ vor oc\rî, [i vor scoate numele vostru
ca un r\u pentru Fiul Omului.
23. Bucura]i-v\ într-acea zi [i s\lta]i, c\
iat\, plata voastr\ mult\ este în ceruri< c\
într-acest chip f\ceau proorocilor p\rin]ii
lor.
1384
24. Îns\ vai vou\ boga]ilor, c\ v\ lua]i
mângâierea voastr\.
25. Vai vou\ celor ce sunte]i s\tui acum,
c\ ve]i fl\mânzi. Vai vou\ celor ce râde]i
acum, c\ ve]i plânge [i v\ ve]i tângui.
26. Vai vou\, când v\ vor zice bine to]i
oamenii, c\ într-acest chip f\ceau
proorocilor celor mincino[i p\rin]ii lor.
27. Ci vou\ gr\iesc, celor ce auzi]i> iubi]i
pe vr\jma[ii vo[tri, bine face]i celor ce v\
ur\sc pe voi.
28. Binecuvânta]i pe cei ce v\ blestem\ pe
voi, [i v\ ruga]i pentru cei ce v\ fac vou\
necaz.
29. Celui ce te bate pe tine peste o fa]\ a
obrazului, întoarce-i lui [i cealalt\< [i celui
ce î]i ia haina, nu-i opri lui [i c\ma[a.
30. {i tot celuia ce cere de la tine, d\-i< [i
de la cela ce î]i ia ale tale, nu cere înapoi.
31. {i precum voi]i ca s\ v\ fac\ vou\
oamenii, [i voi face]i lor a[ijderea.
32. {i de iubi]i pe cei ce v\ iubesc pe voi,
ce dar este vou\? C\ [i p\c\to[ii iubesc pe
cei ce îi iubesc pe dân[ii.
33. {i de face]i bine celor ce v\ fac vou\
bine, ce dar este vou\? C\ [i p\c\to[ii
aceea[i fac.
34. {i de da]i împrumut celor de la care
n\d\jdui]i a lua, ce dar este vou\? C\ [i
p\c\to[ii dau p\c\to[ilor împrumut, ca s\
ia întocmai.
35. Ci iubi]i pe vr\jma[ii vo[tri, [i face]i
bine, [i da]i împrumut, nimic n\d\jduind,
[i va fi plata voastr\ mult\, [i ve]i fi fii
celui Prea;nalt< c\ el este bun spre cei
nemul]umitori [i spre cei r\i.
36. Deci, fi]i milostivi precum [i Tat\l
vostru este milostiv.
37. Nu judeca]i, [i nu v\ ve]i judeca< nu
osândi]i, [i nu v\ ve]i osândi< ierta]i, [i vi
se va ierta<
 SF+NTA EVANGHELIE DE LA LUCA
38. Da]i, [i vi se va da vou\< m\sur\ bun\,
îndesat\ [i cl\tit\ [i pe deasupra v\rsându-
se vor da în sânul vostru< c\ci, cu aceea[i
m\sur\ cu care ve]i m\sura, se va m\sura
vou\.
39. {i le-au zis lor [i pild\> au doar poate
orb pe orb s\ pov\]uiasc\? Au nu amândoi
vor c\dea în groap\?
40. Nu este ucenic mai presus de dasc\lul
s\u< dar tot cel des\vâr[it, va fi ca dasc\lul
s\u.
41. {i ce vezi [tercul cel ce este în ochiul
fratelui t\u, iar bârna care este în ochiul
t\u nu o sim]i?
42. Sau cum po]i zice fratelui t\u> frate,
las\ s\ scot [tercul care este în ochiul t\u,
însu]i nev\zând bârna care este în ochiul
t\u? F\]arnice, scoate întâi bârna din
ochiul t\u, [i atunci vei vedea s\ sco]i
[tercul care este în ochiul fratelui t\u.
43. C\ nu este pom bun, care face road\
rea, nici pom r\u, care face road\ bun\.
44. C\ tot pomul din roada sa se cunoa[te<
c\ nu adun\ smochine din m\r\cini, nici
din rug culeg struguri.
45. Omul cel bun din vistieria cea bun\ a
inimii sale scoate cele bune< [i omul cel
r\u din vistieria cea rea a inimii sale
scoate cele rele< c\ din prisosin]a inimii
gr\ie[te gura lui.
46. {i ce m\ chema]i> Doamne, Doamne,
[i nu face]i cele ce v\ zic?
47. Tot cela ce vine c\tre mine [i aude
cuvintele mele [i le face pe ele, voiu ar\ta
vou\ cui este asemenea.
48. Asemenea este omului ce ;[i zide[te
cas\, care a s\pat [i a adâncit [i a pus
temelia pe piatr\< [i v\rsare de ape
f\cându-se, a lovit râul în casa aceea, [i nu
o a putut cl\ti pe ea, c\ci era întemeiat\ pe
piatr\.
1385
49. Iar cela ce a auzit [i nu a f\cut,
asemenea este omului care [i-a zidit casa
sa pe p\mânt f\r\ de temelie, în care a
lovit râul [i îndat\ a c\zut, [i s-a f\cut
sf\râmarea casei aceleia mare.
CAP. 7.
Vindecarea slugii suta[ului. Învierea
fiului v\duvei din Nain. Trimi[ii lui
Ioan. Muierea cea p\c\toas\. Pilda cu
cei doi datornici.
{i dup\ ce au sfâr[it toate cuvintele sale
întru auzul norodului, au intrat în
Capernaum.
2. Iar sluga unui suta[ fiind bolnav\, vrea
s\ moar\, care era la dânsul de cinste.
3. {i auzind de Iisus, a trimis la dânsul
b\trâni ai Iudeilor, rugându-l pe el ca s\
vin\ s\ mântuiasc\ sluga lui.
4. Iar ei venind c\tre Iisus, îl rugau pe el
cu deadinsul, zicând> c\ este vrednic acela
c\ruia vei da aceasta<
5. C\ci iube[te neamul nostru, [i
sinagoga el o a zidit nou\.
6. Iar Iisus mergea cu dân[ii. {i nefiind
el departe de cas\, a trimis la dânsul
suta[ul prieteni, gr\ind lui> Doamne, nu te
osteni< c\ nu sunt vrednic ca s\ intri sub
acoper\mântul meu<
7. Pentru aceea nici pe mine nu m-am
socotit a fi vrednic a veni c\tre tine, ci zi
cu cuvântul, [i se va t\m\dui sluga mea.
8. C\ [i eu sunt om rânduit sub
dreg\torie, având sub sinemi slujitori, [i
zic acestuia> mergi, [i merge< [i altuia>
vino [i vine< [i slugii mele> f\ aceasta [i
face.
9. Iar Iisus auzind acestea, s-au minunat
de el, [i întorcându-se au zis norodului,
care mergea dup\ dânsul> gr\iesc vou\, c\
 SF+NTA EVANGHELIE DE LA LUCA
nici întru Israil nu am aflat atâta credin]\.
10. {i întorcându-se trimi[ii acas\, au
aflat pe sluga cea bolnav\ s\n\toas\.
11. {i a fost dup\ acestea mergea într-o
cetate ce se chema Nain, [i împreun\ cu
dânsul mergeau ucenicii lui mul]i [i norod
mult.
12. Iar dac\ s-au apropiat c\tre poarta
cet\]ii, iat\, scoteau pe un mort, fiu unul
n\scut al maicii sale, [i aceea era v\duv\<
[i norod mult din cetate era cu dânsa.
13. {i v\zând-o pe dânsa Domnul, i s-au
f\cut mil\ de ea, [i au zis ei> nu plânge.
14. {i apropiindu-se, s-au atins de pat< iar
cei ce îl duceau, au st\tut, [i el au zis>
tân\rule, ]ie gr\iesc> scoal\-te!
15. {i a [ezut drept mortul [i a început a
gr\i. {i l-au dat pe el maicii lui.
16. {i a luat fric\ pe to]i, [i sl\veau pe
Dumnezeu, gr\ind, c\ prooroc mare s-a
sculat întru noi, [i c\ au cercetat
Dumnezeu pe norodul s\u.
17. {i a ie[it cuvântul acesta de el, întru
toat\ Iudeea [i întru toat\ latura.
18. {i au vestit lui Ioan, ucenicii lui, de
toate acestea.
19. {i chemând Ioan pe doi din ucenicii
s\i, i-a trimis c\tre Iisus, zicând> tu e[ti
cela ce vine, sau pe altul s\ a[tept\m?
20. {i venind c\tre el b\rba]ii aceia, au
zis> Ioan Botez\torul ne-a trimis pe noi
c\tre tine, zicând> tu e[ti cela ce vine, sau
pe altul s\ a[tept\m?
21. {i într-acel ceas au t\m\duit pe mul]i
de boli [i de r\ni [i de duhuri rele, [i au dat
vedere multor orbi.
22. {i r\spunzând Iisus, au zis lor> merge]i
[i spune]i lui Ioan cele ce a]i v\zut [i a]i
auzit< c\ orbii v\d, schiopii umbl\,
lepro[ii se cur\]esc, surzii aud, mor]ii se
scoal\, s\racilor bine se veste[te.
1386
23. {i fericit este cel ce nu se va sminti
întru mine.
24. Iar dac\ s-au dus vestitorii lui Ioan, au
început a gr\i c\tre noroade de Ioan> ce a]i
ie[it în pustie s\ vede]i? Au trestie cl\tit\
de vânt?
25. Dar ce a]i ie[it s\ vede]i? Au om
îmbr\cat în haine moi? Iat\, cei ce sunt în
haine scumpe [i petrec întru desf\tare, în
casele împ\r\te[ti sunt.
26. Dar ce a]i ie[it s\ vede]i? Au prooroc?
Adev\r gr\iesc vou\> [i mai mult decât
prooroc.
27. Acesta este de care este scris> iat\ eu
trimit Îngerul meu înaintea fe]ei tale, care
va g\ti calea ta înaintea ta<
28. C\ zic vou\> mai mare prooroc între
cei n\scu]i din muieri decât Ioan
Botez\torul, nimeni nu este, iar cel mai
mic întru împ\r\]ia lui Dumnezeu, mai
mare decât el este.
29. {i tot norodul auzind, drept a
m\rturisit pe Dumnezeu, botezându-se cu
botezul lui Ioan.
30. Iar fariseii [i legiuitorii au lep\dat de
la sine sfatul lui Dumnezeu, nebotezându-
se de la dânsul.
31. Deci cu cine voiu asem\na pe oamenii
neamului acestuia? {i cu cine sunt
asemenea?
32. Asemenea sunt cu copiii ce [ed în târg
[i strig\ unii c\tre al]ii [i zic> fluierat-am
vou\ [i nu a]i jucat< cântat-am de jale vou\
[i nu a]i plâns.
33. C\ a venit Ioan Botez\torul, nici pâine
mâncând, nici vin bând, [i zice]i> drac are.
34. Au venit Fiul Omului mâncând [i
bând, [i zice]i> iat\ om mânc\tor [i b\utor
de vin, prieten vame[ilor [i p\c\to[ilor.
35. {i s-a îndreptat în]elepciunea de la to]i
fiii s\i.
 SF+NTA EVANGHELIE DE LA LUCA
36. {i-l ruga pe el unul din farisei, ca s\
m\nânce cu el. {i intrând în casa
fariseului, a [ezut.
37. {i iat\, o muiere din cetate, care era
p\c\toas\, în]elegând c\ [ade în casa
fariseului, aducând un alavastru cu mir,
38. {i stând lâng\ picioarele lui dinapoi,
plângând a început a uda picioarele lui cu
lacrimi, [i cu perii capului ei le [tergea, [i
s\ruta picioarele lui, [i le ungea cu mir.
39. Iar v\zând fariseul care chemase pe el,
a zis întru sine, gr\ind> acesta de ar fi
prooroc, ar [ti cine [i ce fel de muiere este
ceea ce se atinge de el, c\ este p\c\toas\.
40. {i r\spunzând Iisus, au zis c\tre el>
Simone, am oarece s\-]i zic. Iar el a zis>
Înv\]\torule, zi.
41. Doi datornici erau oarec\ruia
c\m\tarnic< unul era dator cu cinci sute de
dinari, iar cel\lalt cu cincizeci<
42. {i neavând ei cu ce pl\ti, am=ndurora
le-au d\ruit. Deci care dintr-în[ii, spune-
mi, mai mult va iubi pe el?
43. Iar Simon r\spunzând, a zis> socotesc
c\ acela c\ruia i-a d\ruit mai mult. Iar el
au zis lui> drept ai judecat.
44. {i întorcându-se c\tre muiere, au zis
lui Simon> vezi pe aceast\ muiere? Am
intrat în casa ta, ap\ pe picioarele mele nu
ai dat, iar aceasta cu lacrimi mi-a udat
picioarele mele [i le-a [ters cu p\rul
capului ei.
45. S\rutare mie nu mi-ai dat, iar aceasta
de când am intrat, nu a încetat s\rutându-
mi picioarele mele.
46. Cu untdelemn capul meu nu l-ai uns,
iar aceasta cu mir mi-a uns picioarele
mele.
47. Pentru aceea gr\iesc ]ie> iart\-se
p\catele ei cele multe, c\ a iubit mult. Iar
cui se iart\ pu]in, iube[te mai pu]in.
1387
48. {i au zis ei> iart\-]i-se ]ie p\catele tale.
49. {i au început cei ce [edeau cu dânsul
a gr\i întru sine> cine este acesta care iart\
[i p\catele?
50. {i au zis c\tre muiere> credin]a ta te-a
mântuit, mergi în pace.
CAP. 8.
Pilda Sem\n\torului. Mama [i fra]ii
lui Iisus. Certarea apelor. Legheon.
Fata mai marelui sinagogii. Femeia ce
;i curgea sânge.
{i a fost dup\ aceasta [i el umbla prin
cet\]i [i prin sate, propov\duind [i
binevestind împ\r\]ia lui Dumnezeu, [i
cei doisprezece cu dânsul,
2. {i ni[te femei care erau t\m\duite de
duhuri rele [i de boale> Maria ce se chema
Magdalina, dintru care ie[iser\ [apte
draci,
3. {i Ioana femeia lui Husa, ispravnicul
lui Irod, [i Susana [i altele multe, care
slujeau lui din avu]iile lor.
4. {i adunându-se norod mult, [i cei de
prin cet\]i venind c\tre dânsul, au zis prin
pild\>
5. Ie[it-a sem\n\torul s\ semene
s\mân]a sa. {i sem\nând el, una a c\zut
lâng\ cale [i s-au c\lcat [i p\s\rile cerului
o au mâncat.
6. {i alta a c\zut pe piatr\, [i dac\ a
r\s\rit s-a uscat, pentru c\ nu avea
umezeal\.
7. {i alta a c\zut în mijlocul spinilor, [i
crescând spinii o au înecat pe ea.
8. {i alta a c\zut pe p\mânt bun, [i
crescând a f\cut rod însutit. Acestea
gr\ind, au strigat> cel ce are urechi de
auzit, s\ auz\.
9. {i l-au întrebat pe el ucenicii lui,
 SF+NTA EVANGHELIE DE LA LUCA
zicând> ce este pilda aceasta?
10. Iar el au zis> vou\ este dat a [ti tainele
împ\r\]iei lui Dumnezeu, iar celorlal]i în
pilde, ca v\zând s\ nu vaz\, [i auzind s\
nu în]eleag\.
11. Iar pilda este aceasta> s\mân]a este
cuvântul lui Dumnezeu.
12. Iar cea de lâng\ cale sunt cei ce aud<
apoi vine diavolul [i ia cuvântul din inima
lor, ca nu cumva crezând s\ se mântuiasc\.
13. Iar cea de pe piatr\, sunt cei care când
aud, cu bucurie primesc cuvântul< dar
ace[tia r\d\cin\ nu au, care pân\ la o
vreme cred [i în vreme de ispit\ se
leap\d\.
14. Iar ceea ce a c\zut în spini, ace[tia
sunt care au auzit, dar cu grijile [i cu
bog\]iile [i cu dulce]urile vie]ii acesteia
umblând, se îneac\ [i nu s\vâr[esc road\.
15. Iar cea de pe p\mânt bun, ace[tia sunt
care cu inim\ bun\ [i curat\ auzind
cuvântul, îl ]in [i fac road\ întru r\bdare.
16. {i nimeni aprinzând lumina o acoper\
pe dânsa cu vas, sau o pune sub pat, ci o
pune în sfe[nic, ca cei ce intr\ s\ vaz\
lumin\.
17. C\ nu este lucru de tain\, care s\ nu se
arate, nici lucru ascuns care s\ nu se
cunoasc\ [i întru ar\tare s\ vin\.
18. Deci vede]i cum auzi]i< c\ cel ce are,
se va da lui, [i cel ce nu are, [i ce i se pare
c\ are, se va lua de la dânsul.
19. {i au venit c\tre dânsul mama lui [i
fra]ii lui, [i nu puteau s\ vorbeasc\ cu
dânsul pentru norod.
20. {i i-a spus lui zicând> mama ta [i fra]ii
t\i stau afar\, vrând s\ te vaz\ pe tine.
21. Iar el r\spunzând, au zis c\tre dân[ii>
mama mea [i fra]ii mei sunt ace[tia, care
aud cuvântul lui Dumnezeu [i-l fac pe
dânsul.
1388
22. {i a fost într-una din zile, [i el au intrat
în corabie [i ucenicii lui, [i au zis c\tre ei>
s\ trecem de ceea parte de iezer< [i s-au
slobozit.
23. Iar mergând ei cu corabia, au adormit
el. {i s-a pogorât vifor de vânt în iezer, [i
se umpleau [i se primejduiau.
24. {i apropiindu-se l-au de[teptat pe
dânsul, gr\ind> Înv\]\torule, Înv\]\torule,
pierim. Iar el sculându-se, au certat vântul
[i valul apei< [i au încetat, [i s-a f\cut
lini[te.
25. {i au zis c\tre ei> unde este credin]a
voastr\? Iar ei sp\imântându-se, s-au
mirat, gr\ind unul c\tre altul> cine este
acesta, c\ [i vânturilor [i apei porunce[te,
[i-l ascult\ pe dânsul?
26. {i au venit cu corabia în latura
Gadarenior, care este de cea parte de
Galileea.
27. {i ie[ind el la uscat, l-a întâmpinat pe
el un om oarecare din cetate, care avea
draci de mul]i ani, [i în hain\ nu se
îmbr\ca [i în cas\ nu petrecea, ci în
mormânturi.
28. Iar v\zând pe Iisus [i strigând, a c\zut
înaintea lui, [i cu glas mare a zis> ce este
mie [i ]ie Iisuse Fiul lui Dumnezeu celui
Preaînalt? Rogu-te, nu m\ munci pe mine.
29. C\ poruncea duhului celui necurat s\
ias\ din omul acela, pentru c\ de mul]i ani
îl r\pise pe dânsul, [i-l legau pe el cu
lan]uri de fier [i cu obezi, p\zindu-se, dar
sf\râmând leg\turile, se gonia de dracul
prin pustie.
30. {i l-au întrebat pe el Iisus, gr\ind> cum
î]i este numele? Iar el a zis> legheon< c\
draci mul]i intraser\ într-însul.
31. {i-l rugau pe el ca s\ nu porunceasc\
lor s\ mearg\ întru adânc.
32. {i era acolo o turm\ de porci mul]i, ce
 SF+NTA EVANGHELIE DE LA LUCA
se p\[teau în munte, [i-l rugau pe el s\ le
dea voie lor s\ intre într-în[ii< [i le-au dat
lor voie.
33. {i ie[ind dracii din om, au intrat în
porci, [i s-au pornit turma de pe ]\rmuri în
iezer [i s-a înecat.
34. Iar p\storii v\zând ceea ce se f\cuse,
au fugit [i au spus în cetate [i prin sate.
35. {i au ie[it s\ vaz\ ce s-a f\cut, [i au
venit la Iisus, [i au aflat pe omul dintru
care ie[iser\ dracii, îmbr\cat [i întreg la
minte, [ezând lâng\ picioarele lui Iisus, [i
s-au temut.
36. {i le-au spus lor [i cei ce v\zuser\,
cum s-a mântuit cel îndr\cit.
37. {i l-a rugat pe dânsul tot norodul
]inutului Gadarenilor, s\ se duc\ de la
dân[ii, c\ erau cuprin[i de mare fric\. Iar
el intrând în corabie, s-au întors.
38. Iar b\rbatul dintru care ie[iser\ dracii,
ruga pe el ca s\ fie cu dânsul< dar Iisus l-
au slobozit pe el, gr\ind>
39. Întoarce-te în casa ta [i poveste[te câte
]i-au f\cut ]ie Dumnezeu. {i s-au dus
propov\duind prin toat\ cetatea câte i-au
f\cut Iisus lui.
40. {i a fost când s-au întors Iisus, l-a
primit pe el norodul, c\ to]i îl a[teptau pe
el.
41. {i iat\, a venit un om c\ruia îi era
numele Iair, [i acesta era mai marele
sinagogii, [i c\zând la picioarele lui Iisus,
îl ruga pe el ca s\ intre în casa lui,
42. C\ avea o fiic\ una n\scut\, ca de
doisprezece ani, [i aceea murea. Iar când
mergea el, îl împresurau noroadele.
43. {i o muiere fiind în curgerea sângelui
de doisprezece ani, care cheltuise la
doftori toat\ avu]ia sa, [i nici de la unul nu
a putut s\ se vindece.
44. Apropiindu-se dinapoi, s-a atins de
1389
poala hainei lui, [i îndat\ a st\tut curgerea
sângelui ei.
45. {i au zis Iisus> cine este cel ce s-a atins
de mine? Iar lep\dându-se to]i, a zis Petru
[i cei ce erau cu el> Înv\]\torule, noroadele
te îmbulzesc [i te strâmtoreaz\, [i zici>
cine este cel ce s-a atins de mine?
46. Iar Iisus au zis> s-a atins de mine
oarecine, c\ eu am cunoscut puterea care a
ie[it din mine.
47. Iar v\zând muierea c\ nu s-a ascuns, a
venit tremurând, [i c\zând înaintea lui, i-a
spus lui, înaintea a tot norodul, pentru care
pricin\ s-a atins de el [i cum c\ s-a
t\m\duit îndat\.
48. Iar el i-au zis ei> Îndr\zne[te fiic\<
credin]a ta te-a mântuit, mergi în pace.
49. Înc\ gr\ind el, vine oarecare de la mai
marele sinagogii, gr\ind lui, c\ a murit
fiica ta< nu sup\ra pe Înv\]\torul.
50. Iar Iisus auzind, au r\spuns lui gr\ind>
nu te teme< crede numai [i se va mântui.
51. Iar intrând în cas\, nu au l\sat nici pe
unul s\ intre, f\r\ numai pe Petru [i pe
Iacov [i pe Ioan [i pe tat\l fecioarei [i pe
mama ei.
52. {i plângeau to]i [i se tânguiau de
dânsa< iar el au zis> nu plânge]i> nu a
murit, ci doarme.
53. {i ;[i râdeau de dânsul, [tiind c\ a
murit.
54. Iar el sco]ând pe to]i afar\, [i apucând-
o de mân\, a strigat, gr\ind> fecioar\,
scoal\-te!
55. {i s-a întors duhul ei, [i a înviat îndat\<
[i au poruncit s\-i dea ei s\ m\nânce.
56. {i s-au sp\imântat p\rin]ii ei< iar el au
poruncit lor, s\ nu spun\ nim\nui ceea ce
se f\cuse.
CAP. 9.
 SF+NTA EVANGHELIE DE LA LUCA
Trimiterea apostolilor la propov\duire.
Cinci pâini. Lep\darea de sine [i
luarea Crucii. Schimbarea la fa]\.
Lunatecul. Cearta pentru întâietate.
{i chemând pe cei doisprezece ucenici ai
s\i, le-au dat lor putere [i st\pânire peste
to]i dracii [i a vindeca bolile.
2. {i i-au trimis pe dân[ii s\
propov\duiasc\ împ\r\]ia lui Dumnezeu
[i s\ t\m\duiasc\ pe cei bolnavi.
3. {i au zis c\tre dân[ii> nimic s\ nu lua]i
pe cale> nici toiag, nici traist\, nici pâine,
nici argint, nici câte dou\ haine s\ ave]i.
4. {i ori în care cas\ ve]i intra, acolo s\
petrece]i, [i de acolo s\ ie[i]i.
5. {i oricâ]i nu v\ vor primi pe voi,
ie[ind din cetatea aceea, [i praful de pe
picioarele voastre scutura]i, întru m\rturie
asupra lor.
6. {i ie[ind, umblau prin sate,
binevestind [i t\m\duind pretutindenea.
7. {i a auzit Irod tetrarhul, toate cele ce
se f\ceau de el, [i nu se pricepea, pentru c\
unii ziceau, c\ Ioan s-a sculat din mor]i.
8. Iar al]ii, c\ Ilie s-a ar\tat, iar al]ii, c\
un prooroc din cei de demult a înviat.
9. {i a zis Irod> pe Ioan eu l-am t\iat< dar
acesta cine este, de care eu auz unele ca
acestea? {i c\uta s\-l vaz\ pe el.
10. {i întorcându-se apostolii, au spus lui
toate câte au f\cut. {i luându-i pe dân[ii,
s-au dus deosebi în loc pustiu al cet\]ii ce
se cheam\ Vitsaida.
11. Iar noroadele în]elegând, au mers
dup\ dânsul, [i primindu-i pe dân[ii, le
gr\ia lor de împ\r\]ia lui Dumnezeu, [i pe
cei ce aveau trebuin]\ de t\m\duire, îi
vindeca,
12. Iar ziua a început a se pleca [i venind
cei doisprezece, au zis lui> sloboze[te
1390
noroadele, ca mergând în satele [i în
ora[ele cele de primprejur, s\ g\zduiasc\
[i s\-[i afle hran\, c\ aici suntem în loc
pustiu.
13. Iar el au zis c\tre dân[ii< da]i-le lor voi
s\ m\nânce. Iar ei au zis> nu este la noi
mai mult decât cinci pâini [i doi pe[ti, f\r\
decât s\ ne ducem noi [i s\ cump\r\m la
tot norodul acesta bucate.
14. C\ erau ca cinci mii de b\rba]i. {i au
zis c\tre ucenicii s\i> pune]i-i pe dân[ii
cete, câte cincizeci.
15. {i au f\cut a[a [i i-au a[ezat pe to]i.
16. Deci luând cele cinci pâini [i cei doi
pe[ti, c\utând la cer, le-au binecuvântat [i
le-au frânt [i le-au dat ucenicilor s\ le
pun\ înaintea norodului.
17. {i au mâncat [i s-au s\turat to]i, [i au
luat din sf\râm\turile care r\m\seser\ lor,
dou\sprezece co[uri.
18. {i a fost când se ruga el deosebi, erau
cu dânsul ucenicii lui, [i i-au întrebat pe
dân[ii zicând> cine ;mi zic noroadele c\
sunt?
19. Iar ei r\spunzând, au zis> Ioan
Botez\torul, iar al]ii Ilie< iar al]ii c\
prooroc oarecare din cei de demult a
înviat.
20. {i l-au zis lor> dar voi cine ;mi zice]i
c\ sunt? Iar Petru r\spunzând a zis>
Hristosul lui Dumnezeu.
21. Iar el certându-i pe dân[ii, le-au
poruncit, nim\nui, s\ nu spun\ aceasta,
22. Zicând> c\ se cade Fiului Omului
multe a p\timi, [i a se def\ima de b\trâni
[i de arhierei [i de c\rturari, [i a se omorî
[i a treia zi a învia.
23. {i gr\ia c\tre to]i> oricine va voi s\
vin\ dup\ mine, s\ se lepede de sine [i s\-
[i ia crucea sa în toate zilele [i s\-mi
urmeze mie.
 SF+NTA EVANGHELIE DE LA LUCA
24. C\ cine va voi s\-[i mântuiasc\
sufletul s\u, pierde-l-va pe el< iar cine ;[i
va pierde sufletul s\u pentru mine, acesta
îl va mântui pe dânsul.
25. C\ ce folos este omului de va dobândi
lumea toat\, iar pe sine se va pierde sau se
va p\gubi?
26. C\ oricine se va ru[ina de mine [i de
cuvintele mele, de acesta Fiul Omului se
va ru[ina, când va veni întru slava sa [i a
Tat\lui [i a sfin]ilor Îngeri.
27. {i v\ gr\iesc vou\ cu adev\rat> sunt
unii din cei ce stau aici, care nu vor gusta
moarte, pân\ când vor vedea împ\r\]ia lui
Dumnezeu,
28. {i a fost dup\ cuvintele acestea ca la
opt zile, [i luând pe Petru [i pe Ioan [i pe
Iacov, s-au suit în munte s\ se roage.
29. {i s-a f\cut, când se ruga el, chipul
fe]ei lui altul [i îmbr\c\mintea lui alb\,
str\lucind.
30. {i iat\ doi b\rba]i vorbeau cu dânsul,
care erau Moisi [i Ilie.
31. Care ar\tându-se în slav\< gr\iau de
ie[irea lui, care vrea s\ o plineasc\ în
Ierusalim>
32. Iar Petru [i cei ce erau cu dânsul erau
îngreuia]i de somn, [i de[teptându-se, au
v\zut slava lui, [i pe cei doi b\rba]i stând
împreun\ cu dânsul.
33. {i a fost când s-au desp\r]it ei de la
dânsul, a zis Petru c\tre Iisus>
Înv\]\torule, bine este nou\ a fi aici [i s\
facem trei colibe> una ]ie [i una lui Moisi
[i una lui Ilie, ne[tiind ce gr\ia.
34. {i acestea gr\ind ei, s-a f\cut nor, [i i-
a umbrit pe dân[ii [i s-au sp\imântat când
au intrat ei în nor,
35. {i glas a fost din nor, zicând> acesta
este Fiul meu cel iubit, pe acesta s\
asculta]i.
1391
36. {i dup\ ce a fost glasul, s-au aflat Iisus
singur. {i ei au t\cut [i nim\nui nu au spus
în zilele acelea nimic din cele ce v\zuser\.
37. {i a fost, a doua zi, pogorându-se ei
din munte, l-a întâmpinat pe el norod
mult.
38. {i iat\, un b\rbat din norod a strigat,
gr\ind> Înv\]\torule, rogu-te caut\ spre
fiul meu, c\ unul n\scut îmi este mie.
39. {i iat\, duh îl apuc\ pe el, [i de
n\prasn\ strig\< [i-l zdrobe[te pe el cu
spum\, [i abia se duce de la el,
sf\râmându-l pe el.
40. {i m-am rugat de ucenicii t\i s\-l
scoat\, [i nu au putut.
41. Iar Iisus r\spunzând, au zis> o neam
necredincios [i înd\r\tnic, pân\ când voiu
fi cu voi [i voiu suferi pe voi? Adu-mi pe
fiul t\u aici.
42. {i înc\ apropiindu-se el, l-a trântit pe
el dracul [i l-a scuturat. Iar Iisus au certat
pe duhul cel necurat, [i au t\m\duit
copilul, [i l-au dat tat\lui s\u.
43. {i se sp\imântau to]i de m\rimea lui
Dumnezeu. {i mir=ndu-se to]i de toate
care au f\cut Iisus, au zis c\tre ucenicii
s\i>
44. Pune]i voi în urechile voastre
cuvintele acestea, c\ Fiul Omului se va da
în mâinile oamenilor.
45. Iar ei nu în]elegeau cuvântul acesta, [i
era acoperit de c\tre dân[ii, ca s\ nu-l
priceap\< [i se temeau s\-l întrebe pe el de
cuvântul acesta.
46. {i a intrat gând întru dân[ii> cine ar fi
dintru ei mai mare?
47. Iar Iisus [tiind gândul inimii lor, luând
un prunc, l-au pus pe el lâng\ sine.
48. {i au zis lor> oricine va primi pruncul
acesta întru numele meu, pe mine m\
prime[te< [i oricine m\ va primi pe mine,
 SF+NTA EVANGHELIE DE LA LUCA
prime[te pe cel ce m-au trimis pe mine< c\
cela ce este mai mic întru voi to]i, acesta
va fi mare.
49. Iar Ioan r\spunzând, a zis>
Înv\]\torule, am v\zut pe oarecare în
numele t\u sco]ând draci, [i l-am oprit pe
el, c\ nu umbl\ pe urma ta cu noi.
50. {i au zis c\tre el Iisus> nu-l opri]i, c\
cel ce nu este împotriva noastr\, pentru
noi este.
51. {i a fost când s-au plinit zilele în\l]\rii
lui, el [i-au îndreptat fa]a ca s\ mearg\ în
Ierusalim.
52. {i au trimis vestitori înaintea fe]ei
sale< [i mergând au intrat într-un ora[ al
Samarinenilor, ca s\-i g\teasc\ lui.
53. {i nu l-au primit pe dânsul, c\ fa]a lui
era mergând spre Ierusalim.
54. {i v\zând ucenicii lui, Iacov [i Ioan,
au zis> Doamne, voie[ti s\ zicem ca s\ se
pogoare foc din cer [i s\-i mistuiasc\ pe
ei, precum [i Ilie a f\cut?
55. Iar Iisus întorcându-se i-au certat pe
dân[ii [i au zis> nu [ti]i ai c\rui duh sunte]i
voi<
56. C\ Fiul Omului nu au venit s\ piarz\
sufletele oamenilor, ci s\ mântuiasc\. {i
au mers într-alt sat.
57. {i a fost când mergeau ei pe cale, a zis
oarecine c\tre el> Doamne, voiu s\ merg
dup\ tine, oriunde vei merge.
58. {i au zis Iisus lui> vulpile au vizuini [i
p\s\rile cerului cuiburi, iar Fiul Omului
nu are unde s\-[i plece capul.
59. {i au zis c\tre altul> vino dup\ mine.
Iar el a zis> Doamne, d\-mi voie întâi s\
merg s\ îngrop pe tat\l meu.
60. Iar Iisus au zis lui> las\ mor]ii s\-[i
îngroape pre mor]ii lor, iar tu mergi de
veste[te împ\r\]ia lui Dumnezeu.
61. {i a zis [i altul< voiu s\ merg dup\
1392
tine, Doamne, dar întâi d\-mi voie s\
rânduiesc cele ce sunt în casa mea.
62. Iar Iisus au zis c\tre el> nimeni
punându-[i mâna sa pe plug, [i c\utând
înapoi, este îndreptat întru împ\r\]ia lui
Dumnezeu.
CAP. 10.
Cei [aptezeci de apostoli. Legiuitorul
doritor de via]a de veci. Pilda celui
c\zut în tâlhari. Marta [i Maria.
Iar dup\ acestea au ar\tat Domnul pe al]i
[aptezeci [i au trimis pe dân[ii câte doi
înaintea fe]ei sale, întru tot ora[ul [i locul
unde vrea el s\ mearg\.
2. {i zicea c\tre dân[ii> seceri[ul este
mult, iar lucr\torii pu]ini< deci ruga]i pe
Domnul seceri[ului, ca s\ scoat\ lucr\tori
la seceri[ul s\u.
3. Merge]i, iat\ eu v\ trimit pe voi ca
mieii în mijlocul lupilor.
4. S\ nu purta]i pung\, nici traist\ nici
înc\l]\minte< [i pe nimeni s\ nu întreba]i
de s\n\tate în cale.
5. {i ori în care cas\ ve]i intra întâi
zice]i> pace casei acesteia,
6. {i de va fi acolo fiul p\cii, se va odihni
peste dânsul pacea voastr\< iar de nu, la
voi se va întoarce.
7. {i întru aceea[i cas\ petrece]i,
mâncând [i bând cele de la dân[ii< c\
vrednic este lucr\torul de plata sa. S\ nu
v\ muta]i din cas\ în cas\.
8. {i ori în care cetate ve]i intra [i v\ vor
primi pe voi, mânca]i cele ce se vor pune
înaintea voastr\.
9. {i t\m\dui]i bolnavii care vor fi într-
însa [i gr\i]i lor> s-a apropiat spre voi
împ\r\]ia lui Dumnezeu.
10. Iar ori în care cetate ve]i intra, [i nu v\
 SF+NTA EVANGHELIE DE LA LUCA
vor primi pe voi, ie[ind la uli]ele ei
celelate, zice]i>
11. {i praful ce s-a lipit de noi din cetatea
voastr\, îl scutur\m vou\. Îns\ aceasta s\
[ti]i, c\ s-a apropiat spre voi împ\r\]ia lui
Dumnezeu.
12. Gr\iesc vou\> c\ mai u[or va fi
Sodomului în ziua acea, decât cet\]ii
aceleia.
13. Vai ]ie, Horazine! Vai ]ie Vitsaido! C\
de s-ar fi f\cut în Tir [i în Sidon puterile
care s-au f\cut întru voi, de mult în sac [i
în cenu[\ [ezând s-ar fi poc\it,
14. Îns\ Tirului [i Sidonului mai u[or va fi
la judecat\ decât vou\.
15. {i tu Capernaume, care pân\ la cer te-
ai în\l]at, pân\ la Iad te vei pogorî,
16. Cela ce ascult\ pe voi, pe mine m\
ascult\, [i cel ce se leap\d\ de voi, de
mine se leap\d\. Iar cel ce se leap\d\ de
mine, se leap\d\ de cel ce m-au trimis pe
mine,
17. {i s-au întors cei [aptezeci cu bucurie,
zicând> Doamne [i dracii se pleac\ nou\
întru numele t\u.
18. {i au zis lor> v\zut-am pe satana ca un
fulger din cer c\zând.
19. Iat\ dau vou\ st\pânire s\ c\lca]i peste
[erpi [i peste scorpii [i peste toat\ puterea
vr\jma[ului [i nimic pe voi nu v\ va
v\t\ma.
20. Îns\ pentru aceasta nu v\ bucura]i,
c\ci duhurile se pleac\ vou\< ci v\
bucura]i mai vârtos, c\ numele voastre s-
au scris în ceruri.
21. :ntru acest ceas s-au bucurat cu duhul
Iisus [i au zis> m\rturisescu-m\ ]ie,
P\rinte, Doamne al cerului [i al
p\mântului, c\ ai ascuns acestea de cei
în]elep]i [i pricepu]i [i le-ai descoperit pe
ele pruncilor, adev\rat P\rinte, c\ a[a a
1393
fost buna-voin]\ înaintea ta.
22. {i întorcându-se c\tre ucenicii s\i au
zis> toate îmi sunt date mie de la Tat\l
meu, [i nimeni nu [tie cine este Fiul, f\r\
numai Tat\l, [i cine este Tat\l, f\r\ numai
Fiul, [i c\ruia va voi Fiul s\-i descopere.
23. {i întorcându-se c\tre ucenici deosebi
au zis> ferici]i ochii care v\d cele ce voi
vede]i.
24. C\ gr\iesc vou\, c\ mul]i prooroci [i
împ\ra]i au voit s\ vaz\ cele ce vede]i voi
[i nu au v\zut [i s\ auz\ cele ce auzi]i [i nu
au auzit.
25. {i iat\, un legiuitor s-a sculat,
ispitindu-l pe el [i zicând> Înv\]\torule, ce
voiu face s\ mo[tenesc via]a cea ve[nic\?
26. Iar el au zis> în lege ce este scris? cum
cite[ti?
27. Iar el r\spunzând a zis> s\ iube[ti pe
Domnul Dumnezeul t\u din toat\ inima ta
[i din tot sufletul t\u [i din toat\ virtutea
ta, [i din tot cugetul t\u [i pe aproapele t\u
ca însu]i pe tine.
28. {i i-au zis lui> drept ai r\spuns>
aceasta f\ [i vei fi viu.
29. Iar el vrând s\ se îndrepteze pe sine, a
zis c\tre Iisus> [i cine este aproapele meu?
30. Iar Iisus r\spunzând, au zis> un om
oarecare se pogora din Ierusalim în
Ierihon [i a c\zut în tâlhari, care
dezbr\cându-l pe el [i r\nindu-l, s-au dus,
l\sându-l abia viu.
31. {i dup\ întâmplare un preot se pogora
pe calea aceea [i v\zându-l pe dânsul, a
trecut pe al\turi.
32. A[ijderea [i un Levit, fiind la acel loc,
venind [i v\zându-l pe el, a trecut pe
al\turi.
33. Iar un Samarinean mergând pe cale, a
venit la el [i v\zându-l i s-a f\cut mil\.
34. {i apropiindu-se, a legat r\nile lui,
 SF+NTA EVANGHELIE DE LA LUCA
turnând untdelemn [i vin< [i punându-l pe
dobitocul lui, l-a dus la o cas\ de oaspe]i
[i a purtat grij\ de el.
35. {i a doua zi ie[ind [i sco]ând doi
dinari, a dat gazdei [i i-au zis lui> poart\
grij\ de dânsul [i orice vei mai cheltui, eu
când m\ voiu întoarce, voiu da ]ie.
36. Deci care dintru acei trei, ]i se pare a fi
de aproape celui ce c\zuse în tâlhari?
37. Iar el a zis> cela ce a f\cut mil\ cu
dânsul. Iar Iisus au zis lui> mergi [i f\ [i tu
asemenea.
38. {i a fost când se duceau ei, [i el au
intrat într-un sat< iar o muiere cu numele ei
Marta l-a primit pe el în casa sa.
39. {i aceea avea o sor\ ce se chema
Maria, care [i [ezând lâng\ picioarele lui
Iisus, asculta cuvintele lui.
40. Iar Marta se silia spre mult\ slujb\ [i
stând au zis> Doamne, au nu socote[ti c\
soru-mea singur\ m-a l\sat s\ slujesc? Ci
zi ei ca s\-mi ajute.
41. {i r\spunzând Iisus, au zis ei, Marto,
Marto, te grije[ti [i spre multe te sile[ti<
42. Ci un lucru trebuie[te, iar Maria partea
cea bun\ [i-a ales, care nu se va lua de la
dânsa.
CAP. 11.
Rug\ciunea Domneasc\. Vindecarea
unui mut. O femeie ferice[te pe Iisus.
Iudeii cer semn din cer. Iisus înv\]ând
la un osp\] [i mustrând pe legiuitori.
{i a fost când era el la un loc rugându-se,
dup\ ce au încetat, a zis unul din ucenicii
lui c\tre dânsul> Doamne, înva]\-ne pe noi
s\ ne rug\m, precum [i Ioan a înv\]at pe
ucenicii s\i.
2. {i le-au zis lor> când v\ ruga]i zice]i>
Tat\l nostru care e[ti în ceruri, sfin]easc\-
1394
se numele t\u. Vie împ\r\]ia ta. Fie voia
ta, precum în cer [i pe p\mânt.
3. Pâinea noastr\ cea spre fiin]\ d\-ne-o
nou\ în toate zilele.
4. {i ne iart\ nou\ p\catele noastre, c\ [i
noi iert\m tuturor celor ce ne sunt datori
nou\. {i nu ne duce pe noi întru ispit\, ci
ne izb\ve[te de cel viclean.
5. {i au zis c\tre ei> cine dintru voi are
prieten [i va merge c\tre dânsul la miezul
nop]ii [i va zice lui> prietene, d\-mi
împrumut trei pâini<
6. C\ a venit din cale un prieten la mine,
[i nu am ce pune înaintea lui?
7. {i acela r\spunzând dinl\untru, va
zice> nu-mi face osteneal\, acum u[a s-a
încuiat [i copiii mei sunt în a[ternut cu
mine, nu pot s\ m\ scol s\-]i dau ]ie.
8. Gr\iesc vou\> m\car de nu i-ar da lui
sculându-se, pentru c\ este lui prieten, dar
pentru obr\znicia lui sculându-se va da lui
câte îi trebuie.
9. {i eu zic vou\> cere]i [i se va da vou\<
c\uta]i [i ve]i afla< bate]i [i se va deschide
vou\.
10. C\ tot cel ce cere, va lua, [i cel ce
caut\, va afla, [i celui ce bate, i se va
deschide.
11. {i la care tat\ dintru voi, de va cere
fiul pâine, au doar piatr\ îi va da lui? Sau
pe[te, au doar în loc de pe[te, [arpe îi va
da lui?
12. Sau de va cere ou, au îi va da lui
scorpie?
13. Deci dac\ voi fiind r\i, [ti]i s\ da]i
daruri bune fiilor vo[tri, cu cât mai vârtos
Tat\l cel din cer va da Duh Sfânt celor ce
cer de la dânsul?
14. {i era sco]ând un drac [i acela era mut.
{i a fost dup\ ce a ie[it dracul, a gr\it
mutul [i s-au mirat noroadele.
 SF+NTA EVANGHELIE DE LA LUCA
15. Iar oarecare dintr-în[ii ziceau> cu
veelzevul domnul dracilor scoate draci.
16. Iar al]ii ispitindu-l, cereau de la dânsul
semn din cer.
17. Iar el [tiind gândurile lor, au zis lor>
toat\ împ\r\]ia ce s-a împerecheat întru
sine se pustie[te [i cas\ peste cas\ cade.
18. Deci [i satana dac\ s-a împerecheat
întru sine, cum va sta împ\r\]ia lui? C\
zice]i c\, cu veelzevul scot dracii.
19. Iar dac\ eu cu veelzevul scot dracii,
feciorii vo[tri cu cine scot? Pentru aceasta
ei vor fi vou\ judec\tori.
20. Iar dac\ eu cu degetul lui Dumnezeu
scot dracii, iat\ a ajuns la voi împ\r\]ia lui
Dumnezeu.
21. Când cel tare întrarmat fiind p\ze[te
curtea sa, în pace sunt averile lui.
22. Iar când va veni cel mai tare decât
dânsul, [i-l va birui pe el, ia toate armele
lui, întru care se n\d\jduia [i împ\r]e[te
pr\zile lui.
23. Cela ce nu este cu mine, împotriva
mea este, [i cel ce nu adun\ cu mine
risipe[te.
24. Când duhul cel necurat va ie[i din om,
umbl\ prin locuri f\r\ de ap\, c\utându-[i
odihn\, [i neaflând zice> m\ voiu întoarce
în casa mea de unde am ie[it.
25. {i venind o afl\ m\turat\ [i
împodobit\.
26. Atunci merge [i ia alte [apte duhuri
mai rele decât sine, [i intrând locuiesc
acolo< [i se fac cele de pe urm\ ale omului
aceluia mai rele decât cele dint=i.
27. {i a fost când zicea el acestea,
ridicând o muiere glas din norod a zis lui>
fericit este pântecele care te-a purtat [i
]=]ele care ai supt.
28. Iar el au zis> adev\rat, ferici]i cei ce
ascult\ cuvântul lui Dumnezeu [i-l p\zesc
1395
pe el.
29. Iar adunându-se noroadele au început
a zice> neamul acesta viclean este< semn
cere [i semn nu se va da lui, f\r\ numai
semnul lui Iona Proorocului.
30. C\ precum a fost Iona semn
Ninevitenilor, a[a va [i Fiul Omului la
neamul acesta<
31. Împ\r\teasa de la austru se va scula la
judecat\ cu b\rba]ii neamului acestuia, [i
îi va osândi pe ei< c\ a venit de la
marginile p\mântului s\ auz\
în]elepciunea lui Solomon, [i iat\ mai
mult decât Solomon aicea.
32. B\rba]ii de la Ninevi se vor scula la
judecat\ cu neamul acesta [i-l vor osândi
pe el< c\ci ei s-au poc\it pentru
propov\duirea lui Iona, [i iat\ mai mult
decât Iona aici.
33. Nimeni aprinzând lumina o pune întru
ascuns, nici sub obroc, ci în sfe[nic, ca cei
ce intr\ s\ vaz\ lumina.
34. Lumina trupului este ochiul< deci când
va fi ochiul t\u curat, tot trupul t\u va fi
luminat< iar când va fi r\u, [i trupul t\u
întunecat va fi.
35. Drept aceea, socote[te ca lumina care
este întru tine s\ nu fie întuneric.
36. Deci dac\ trupul t\u va fi tot luminat<
neavând vreo parte întunecat\, va fi
luminat tot, ca [i când lumina cu
str\lucirea te lumineaz\.
37. Iar când gr\ia, îl ruga pe dânsul un
fariseu ca s\ prânzeasc\ la el, [i intrând,
au [ezut.
38. Iar fariseul v\zând, s-a mirat c\ nu s-
au sp\lat întâi mai înainte de prânz.
39. Iar Domnul au zis c\tre dânsul> acum
voi fariseii, partea cea dinafar\ a paharului
[i a blidului cur\]i]i< iar cea dinl\untrul
vostru este plin\ de r\pire [i de vicle[ug.
 SF+NTA EVANGHELIE DE LA LUCA

40. Nebunilor, au nu cel ce au f\cut cea
dinafar\, au f\cut [i cea dinl\untru?
41. Îns\ cele ce sunt la voi, da]i-le
milostenie, [i iat\, toate vor fi vou\ curate.
42. {i vai vou\ fariseilor? C\ zeciu]i izma
[i ruta [i toate verde]urile, [i trece]i
judecata [i dragostea lui Dumnezeu<
a
cheiea cuno[tin]ei, voi nu a]i intrat [i pe
cei ce vreau s\ intre i-a]i oprit,
53. {i zicând el acestea c\tre ei, au
început c\rturarii [i fariseii tare a se mânia
pe dânsul [i a sta lui împotriv\ de multe.
54. Pândindu-l pe el [i c\utând ca s\
vâneze ceva din gura lui, ca s\-l