Sunteți pe pagina 1din 13

www.forum.ush.ro editata by ggk1o

Europa si Tarile U.E. 1 2009/2010

MULTIPLE CHOICE 1) In raport cu celelalte continente, în funcţie de suprafaţa totală, Europa ocupă:

1 primul loc

2 ultimul loc

3 locul al şaselea (pag 7)

4 locul al treilea

Suprafata continentelor

Nr. Crt.

Continent

Suprafata (mil. km 2 )

1

Asia

44,38

2

Africa

30,30

3

America de Nord

24,40

4

America de Sud

17,84

5

Antarctica

13,17

6

Europa

10,03

7

Australia si Oceania

8,94

2) In raport cu celelalte continente, după numărul de locuitori, Europa ocupă:

1

primul loc

2

ultimul loc

3

locul al şaselea

4

locul al doilea (pag 7)

Ca numar de locuitori este al doilea dupa Asia.

3) Europa este situată:

1

în emisfera sudică

2

în ambele emisfere

3

în emisfera nordică (pag 7)

4

de-a lungul ecuatorului

Latitudinal, continentul european este situat in emisfera boreala, intre 36 0 si 71 0 latitudine nordica. Distanţa dintre Capul Nord şi Capul Matapan fiind de circa 3900 km.

4) Distanţa dintre Capul Nord şi Capul Matapan este de:

1 circa 10 000 km

2 circa 2 900 km

3 circa 4 900 km

4 circa 3 900 km (pag 7)

5) Longitudinal Europa se întinde pe:

1 75° (pag 7)

2 30°

3 65°

4 58°

Longitudinal, aceasta se intinde pe 75 0 , intre Capul Roca (10 0 longitudine vestica) si Muntii Urali (65 0 longitudime estica); distanta maxima de la vest la est este de aproximativ 5600 km.

6) Capul Roca este situat:

1 de-a lungul meridianului de 0°

2 la vest de meridianul de 0° (pag 7)

3 la est de meridianul de 0° 7) Capul Roca este situat:

1 la 10° long. V (pag 7)

2 la 10° long. E

3 la 20° long. V

8) Munţii Ural sunt situaţi la aproximativ:

1 75° long. E

2 45° long. E

3 60° long E (pag 7)

9) În Europa, distanţa maximă de la vest la est este de

aproximativ:

1 8500 km

2 4800 km

3 5600 km (pag 7)

10) Forma continentului european:

1 nu se încadrează în nici una din figurile geometrice

2 se poate încadra într-un pătrat

3 se poate încadra într-un hexagon

11) Europa este limitată spre nord de:

1 Oceanul Artic (pag 7)

2 Groenlanda

3 Oceanul Atlantic

Europa este limitata spre nord de Oceanul Arctic, la vest de Oceanul Atlantic iar la sud, marea depresiune a Marii Mediterane o separa de Africa.

12) Europa este limitată spre sud de:

1

Marea Caspică

2

Oceanul Artic

3

Marea Mediterană (pag 7)

13) Limita estică a Europei urmăreşte de la nord la

sud:

1 Râul Volga

2 Munţii Ural – Râul Ural – Marea Caspică (pag 8)

3 Râul Dvina de Nord – Pod. Valdai

Limita estica a Europei urmareste (de la nord la sud) Muntii Ural, raul Ural, Marea Caspica, depresiunea Kuma-Manici (la poalele Muntilor Caucaz, Marea Neagra si Marea Marmara.

14) Ţărmul cu riass apare:

1 în Norvegia

2 în Spania (pag 13)

3 în Suedia

Tarmul cu riass apare in vestul Arhipeleagului Britanic si nord-vestul Peninsulei Iberice (provincia Galicia). Acest tip de tarm favorizeaza dezvoltarea porturilor (Vigo, Pontevedra).

15) Ţărmul cu riass apare:

1 în sudul Pen. Balcanice

2 în Pen. Crimeea

3 în NV Pen. Iberice (pag 13)

16) Ţărmul dalmatic apare:

1

în vestul Irlandei

2

în estul Mării Adriatice (pag 13)

3

în sudul Franţei

Un tip de tarm foarte pitoresc este cel dalmatic, intalnit in estul Marii Adriatice. Tarmul inalt, muntos a fost invadat de ape, formandu-se sisteme de insule, canale, golfuri.

17) Ţărmul dalmatic apare:

1 în Polonia

2 în estul Spaniei

3 în Croaţia

18) Ţărmul cu fiorduri apare:

1 în Polonia

2 în Norvegia (pag 12)

3 în Finlanda

Putin mai spre sud – pe litoralul atlantic din vestul Norvegiei, nord-vestul Scotiei – sunt prezente tarmurile cu fiorduri, formate sub actiunea eroziva a ghetii calotei glaciare.

www.forum.ush.ro editata by ggk1o

19) Ţărmul cu fiorduri apare:

1 în SE Pen. Scandinave

2 în Pen. Bretagne

3 în vestul Pen. Scandinave (pag 12)

20) Insulele Lipari prezintă:

1

ţărm jos

2

ţărm cu lagune şi cordoane litorale

3

ţărm vulcanic (pag 13)

Insulele Lipare (Marea Tireniana, in nordul Siciliei) prezinta ca particularitate tarmul vulcanic.

21) Blocul continental propriu-zis ocupă aproximativ:

1

jumătate din suprafaţa totală

2

65% din suprafaţa totală (pag 9)

3

90% din suprafaţa totală

4

35% din suprafaţa totală

Blocul continental propriu-zis ocupă aproximativ 65% din suprafaţa totală.

22) Masivitatea cea mai pronunţată o prezintă:

1

Europa Sudică

2

Europa Vestică

3

Europa Estică (pag 9)

4

Europa Nordică

Masivitatea cea mai pronunţată o prezintă Europa de Est.

23) Sistemul de peninsule reprezintă circa:

1

50% din suprafaţa continentului

2

37% din suprafaţa continentului

3

17% din suprafaţa continentului

4

27% din suprafaţa continentului (pag 9)

Sistemul de peninsule reprezintă circa 27% din suprafaţa continentului.

24) În nordul continentului, spre Oc. Artic se află:

1 Pen. Medoc

2 Pen. Cornwall

3 Pen. Kanin (pag 9)

4 Pen. Iutlanda

Peninsule importante sunt:

- Kanin si Kola spre Oceanul Arctic;

- Scandinavia, Iutlanda, Cotentin, Bretania, Iberica spre Oceanul Atlantic (intre Capul Nord si Stramtoarea Gibraltar);

- Italica (Salentina, Calabria) si Balcanica ( Istria, Calcidica, Peloponez)

spre Marea Mediterana;

- Crimeea spre Marea Neagra.

25) Pen. Kola este situată:

al Senei, şi, în partea vestică, în Normandia de Jos, care cuprinde şi peninsula Cotentin.

28) Ţărmurile Pen. Cotentin sunt udate de apele:

1

Marii Nordului

2

Golfului Biscaya

3

Mării Mânecii

4

Mării Baltice

29) Pen. Medoc este situată în:

1

Vestul Franţei

2

Estul Spaniei

3

Nordul Franţei

4

Sudul Italiei

30) Pen. Istria aparţine:

1 Greciei

2 Spaniei

3 Bulgariei

4 Croaţiei

31)

sistemul de insule însumează aproximativ:

1 28%

Din

suprafaţa

totală

a

continentului

european

2 18%

3 10%

4 8% (pag 9)

Sistemul de insule insumeaza aproximativ 8% din suprafata continentului.

32) Insulele Franz Josef, Swalbard, Jan Mayen fac parte din cadrul insulelor:

1

Baltice

2

de climă caldă

3

Ionice

4

de climă rece (pag 11)

Insule de clima rece: Islanda, Jan Mayer, Arhipeleagul Svalbard (Spitsberg, Barents, Edge, Ursilor), Franz Iosef, Novaia Zemlea, Vaigaci, Kolguev, etc.

33) Insulele Franz Josef, Swalbard, Jan Mayen sunt situate în:

1 Oc. Atlantic

2 Oc. Artic

3 Golful Biscaya

4 Marea Nordului

34) Ce insulã este situatã la nord de paralela de 60° lat.

1

între Marea Barents şi Marea Albă

N ?

2

în Marea Norvegiei

1 Orkney

3

în Marea Baltică

2 Gotland

4 între Marea Peciora şi Marea Baltică 26) Pen. Cornwall este situată în:

3 Hebride

4 Feroe

1

NV Angliei

35) Ce insulă este situată la nord de paralela de 60° lat.

2

NV Franţei

N ?

3

Danemarca

1 Frisice

4

SV Angliei

2 Seeland

27) Pen. Cotentin este situată în:

1

NV Angliei

2

Sudul Franţei

3

Italia

4

NV Franţei

Normandia este o regiune istorică în nordul Franţei, divizată administrativ azi în Normandia de Sus, la nord de Paris, pe cursul inferior

3 Gotland (Marea Baltica)

4 Aland

(golful Botnic)

Insulele Aland sunt o provincie autonomă, demilitarizată şi unilinguală a Finlandei şi un grup de insule. Insulele Åland sunt situate la intrarea în Golful Botnic, centrate gravitaţional la aproximativ 40 de km de coasta Suediei, şi la 25 de km faţă de coasta Finlandei

www.forum.ush.ro editata by ggk1o

36) Ce insulă este situată la nord de paralela de 60° lat.

N

?

1 Channel

2 Oland

3 Shetland (U.K.)

4 Lipari

37) Ce insulă este situată la nord de paralela de 70° lat.

N ?

1 Islanda

2 Normande

3 Novaia Zemlea

4 Feroe

38) Ce insulă este situată la nord de paralela de 70° lat.

N ?

1 Islanda

2 Saaremaa

3 Jan Mayen (Norvegia)

4 Feroe

39) Insulele Frisice sunt situate în:

1 Marea Norvegiei

2 Marea Mânecii

3 Marea Nordului

4 Golful Biscaya

Insulele Frisice de Vest (Olanda) si Imsulele Frisice de Est (Germania).

40) Între Pen. Bretagne şi Pen. Cotentin se află:

1 Golful Finic

2 Golful St. Malo (pag 16)

3 Golful Biscaya

4 Golful Lion

In Franta intre Peninsula Bretagne (Bretania) si Peninsula Cotentin (Normandia) se afla Golful Saint-Malo.

41) Între Pen. Bretagne şi Pen. Cotentin se află

1 Insulele Lipari

2 Insulele Spitzbergen

3 Insulele Aland

4 Insulele Channel (pag 16)

Spitzbergen 3 Insulele Aland 4 Insulele Channel (pag 16) 42) Între Pen. Calabria şi Pen. Salentina

42) Între Pen. Calabria şi Pen. Salentina se află:

1 Golful Napoli

2 Golful Policastro

3 Golful Taranto

4 Golful Lion

Golful Taranto aparţine Marii Mediterane. Golful se găseşte între Peninsula Salentina şi Calabria.

43) Insulele Pitiuze fac parte din :

1 Insulele Ionice

2 Arhipelagul Britanic

3 Insulele Ciclade

4 Insulele Baleare (pag 17 sau 48)

Arhipeleagul Insulele Baleare cu principalele insule:

- Menorca, Mallorca, Cabrera si

- Insulele Pitiuze – Ibiza si Formentera.

Adancimile maxime in acest sector depasesc 2500 m

44) Insulele Ciclade sunt situate în:

1

Marea Ligurică

2

Marea Egee

3

Marea Tireniană

4

Marea Marmara

Cicladele (greacă Κυκλάδες) sunt un grup de insule, aparţinând Greciei, aflate în Marea Egee la sud-est de Grecia continentală.

45) Insula Thasos este situată în:

1

Marea Ionică

2

Marea Adriatică

3

Marea Tireniană

4

Marea Egee

46) Insula Zakynthos este situată în:

1 Marea Ionică

2 Marea Egee

3 Marea Marmara

4 Golful Salonic

47) Golful Cadiz este situat în:

1 SE Pen. Iberice

2 NV Pen. Iberice

3 Estul Italiei

4 SV Pen. Iberice

48) Golful Botnic reprezintă:

1

o parte a Mării Nordului

2

cea mai nordică parte a Mării Baltice (pag 16)

3

cea mai estică parte a Mării Baltice

4

cea mai adâncă parte a Mării Baltice

Marea Baltica. Este o mare cu numeroase golfuri:

- Botnic – spre Sud;

- Finic, Riga – spre Est;

- Kursk, Gdansk – spre Sud-Est;

- Pomeraniei, Lubeck, Kiel – spre Sud;

- Hanö – spre Vest

49) Golful Finic reprezintă:

1

cea mai sudică parte a Mării Nordului

2

mai nordică parte a Mării Baltice

3

cea mai estică parte a Mării Baltice (pag 16)

4 cea mai adâncă parte a Mării Nordului 50) Marea Nordului se caracterizează prin:

1 adâncimi mari

2 adâncimi mici (pag 15)

Marea Nordului, aflata in sud-vestul Peninsulei Scandinave, are adancimi foarte mici (preponderent 300 – 400 m adancime), valori de 300 – 400 adancime fiind foarte rare.

www.forum.ush.ro editata by ggk1o

3 prin prezenţa insulelor cu ţărm vulcanic

4 prezenţa aisbergurilor 51) Pen. Medoc, este scăldată de apele:

1

Golfului Lion

2

Mării Mânecii

3

Golfului Biscaya

4

Mării Baltice

52) Insula Stromboli sunt situate în:

1

Marea Ionică

2

Marea Tireniană

3

Marea Ligurică

4

Marea Egee

Tireniană 3 Marea Ligurică 4 Marea Egee 53) Insulele Lipari sunt situate mai aproape de insula:

53) Insulele Lipari sunt situate mai aproape de insula:

1 Mallorca

2 Sardinia

3 Sicilia

4 Corsica

54) Insula Elba este situată în:

1

Marea Ionică

2

Marea Ligurică

3

Marea Tireniană

4

Marea Egee

Ligurică 3 Marea Tireniană 4 Marea Egee 55) Marea Ionică se caracterizează prin: 1 adâncimi

55) Marea Ionică se caracterizează prin:

1

adâncimi scăzute

2

ape foarte reci

3

mari bogăţii de hidrocarburi

4

adâncimi foarte mari (pag 17)

Marea Ionica (sud-estul Italiei, vestul si sud-vestul Greciei) unde apar cele mai mari adancimi ale Mediteranei (4000 – 5000 m).

Marea Mediterana (mare intercontinentala situata intre Europa, Asia si Africa) se imparte in trei bazine principale:

- Bazinul Vestic (Marea Balearelor, Marea Galica, Golful Lion, Marea

Ligurica);

- Bazinul Central ( Marea Tireniana, Marea Adriatica, Marea Ionica);

- Bazinul Estic (este situat la est de linia ce uneste Peninsula Pelopones –

Grecia cu Peninsula Barca – Africa, Libia)(Marea Egee).

56) În NE continentului european se află:

1

Marea Norvegiei

2

Marea Peciora

3

Marea Nordului

4

Marea Caspică

57) În SE continentului eruopean se află:

1

Marea Ligurică

2

Marea Mânecii

3

Marea Caspică

4

Golful Cadiz

58) În sudul Pen. Kola se află situată:

1 Marea Barents

2 Marea Albă

3 Marea Peciora

4 Marea Norvegiei

59) Golful Finic desparte:

1 Suedia la vest de Finlanda la est

2 Lituania de Letonia

3 Norvegia de Danemarca

4 Finlanda la nord de Estonia la sud 60) Golful Bristol este situat:

1

în vestul Angliei

2

în vestul Scoţiei

3

în estul Angliei

4

în nordul Scoţiei

61) Marea Ligurică udă ţărmurile:

1

Italiei

2

Spaniei şi Franţei

3

Italiei şi Croaţiei

4

Greciei

62) Marea Azov este legată de Marea Neagră prin

strâmtoarea:

1 Bosfor

2 Messina

3 Dardanele

4 Kerci

63) Marea Nordului este legată de Marea Mânecii prin

strâmtoarea:

1 Bonifacio

2 Kerci

3 Calais (pag 16)

4 Gibraltar

www.forum.ush.ro editata by ggk1o

64) Marea Baltică este legată de Marea Nordului prin:

2

Munţii Pirinei

1 Strâmtoarea Otranto

3

Munţii Hibini (pag 21)

2 Str. Calais

3 Canalul Korinthos

4 Canalul Kiel (pag 142)

Un canal deosebit de important este Canalul Kiel, care leaga Marea Nordului de Marea Baltica, taind peninsula Iutlanda.

65) Strâmtoarea Skagerrak desparte:

1 Norvegia de Danemarca

2 Norvegia de Islanda

3 Pen. Kanin de Pen. Kola

4 Irlanda de Anglia

66) Strâmtoarea Kattegat desparte:

1 Germania de Danemarca

2 Finlanda de Rusia

3 Polonia de Suedia

4 Danemarca de Suedia

67) Marea Adriatică este legată de Marea Ionică prin:

1 Strâmtoarea Messina

2 Strâmtoarea Bonifacio

3 Strâmtoarea Otranto

4 Strâmtoarea Sicilia

68) Strâmtoarea Otranto desparte:

1

Italia de Croaţia

2

Italia de Albania

3

Italia de Sicilia

4

Grecia de Turcia

69) Insulele Corsica şi Sardinia sunt despărţite prin strâmtoarea:

1 Gibraltar

2 Otranto

3 Bonifacio

4 Messina

Datorita timpului foarte lung scurt de la formare, relieful Europei precambriene apare sub forma de podisuri, campii, coline si foarte rar de multi – Muntii Hibini (1191 m) din Peninsula Kola.

74) Selectaţi unităţile precambriene:

1

Pod. Elveţiei

2

Pod. Finlandei (pag 21)

3

Pod. Ardeni

Dintre podisuri suprapuse ariei precambriene se remarca: Podisul Norrland, Podisul Finlandei, Podisul Valdai, Podisul Volhino-Podolic, Podisul Central-Rus, Podisul Volgai.

75) Selectaţi unităţile precambriene:

1 Pod. Valdai (pag 21)

2 Pod. Lorenei

3 Pod. Wales

76) Selectaţi unităţile precambriene:

1 Colinele Timan (pag 21)

2 Colinele Gatine

3 Colinele Ceho-Morave

Colinele mai reprezentative sunt: Colinele de Nord, Timan – in nord, Obscii Sirt – in centru, Ergheni – in sud, dominand Campia Caspica.

77) Selectaţi unităţile precambriene:

1 Pod. Lublin

2 Pod. Austriei

3 Pod. Central Rus (pag 21)

78) Cutările caledonice apar în principal în:

1

Pen. Italică

2

Pen. Scandinavică (pag 21)

3

Pen. Balcanică

Muntii formati datorita cutarilor caledonice se dezvolta in:

- partea de nord-vest a Scutului Baltic;

- in vestul Peninsulei Scandinavice (Norvegia) si in,

- Arhipelagul Britanic (Scotia, Anglia, nordul Tarii Galilor, Irlanda de Nord-Est).

79) Cutări caledonice apar în:

70) Cele mai vechi uscaturi de pe continentul european

1

Anglia (pag 21)

se întâlnesc în:

2

Franţa

1 vestul Europei

3

Elveţia

2 nordul Europei (pag 19)

3 sudul Europei

Unitatea europeana de platforma cuprinde:

- subunitatea precambriana;

- subunitatea caledonica;

- subunitatea hercinica.

Subunitatea precambriana corespunde celor mai vechi uscaturi europene. Se intalnesc in nordul Europei, constituind Scutul Baltic si Platforma

Rusa

Sarmatia).

Feno-

71) Cele mai vechi uscaturi constituie:

(la

sfarsitul

proterozoicului

formau

o

singura

unitate,

1 Bazinul Londrei

2 Masivul Armorican

3 Scutul Baltic (pag 19)

72) Platforma Rusă face parte din:

80) Selectaţi unităţile de relief caledonice:

1 M-ţii Scandinaviei (pag 21)

2 M-ţii Apenini

3 M-ţii Pindului

Muntii

Scotiei (de Nord – Caledonici, Centrale – Grampian, de Sud), Muntii Cheviot, Muntii Penini, partea nordica si centrala a Muntilor Cambrian si

Unitati

caledonice

reprezentative

sunt:

Muntii

Scandinaviei,

a Podisului Wales, Muntii Irlandei de Nord.

81) Selectaţi unităţile de relief caledonice:

1 M-ţii Jura

2 M-ţii Grampiani (pag 21)

3 M-ţii Tatra

82) Selectaţi unităţile de relief caledonice:

1 Pod. Wales (pag 21)

1

cutările hercinice

2 Pod. Volhino-Podolic

2

Europa precambriană (pag 19)

3 Pod. Auvergne

3

Unitatea europeană de geosinclinal

73) Selectaţi unităţile precambriene:

1 Masivul Central Francez

www.forum.ush.ro editata by ggk1o

83) Selectaţi unităţile de relief caledonice:

1 M-ţii Vosgi

2 M-ţii Beskizi

3 M-ţii Pennini (pag 21)

84) Selectaţi unităţile de relief caledonice:

1 M-ţii Sudeţi

2 M-ţii Scoţiei de Nord (pag 21)

3 M-ţii Pădurea Neagră

85) În Europa, cutările hercinice formează aliniamente

pe direcţiile:

1 vest - est, de la Atlantic la Marea Neagră (pag 23)

2 NV - SE, de la Marea Mânecii la Marea Adriatică

3 NE - SV, de la Marea Baltică la Marea Ligurică

In Europa, cutarile hercinice se desfasoara pe doua directii:

- est-vest, de la Atlantic pana la Marea Neagra si,

- nord-sud, de la Oceanul Arctic la Marea Caspica (sistemul Muntilor Ural– prin care are loc sudarea platformei est-europene cu Scutul Siberian).

86) Selectaţi unităţi de relief – hercinice 1 :

1 M-ţii Cambrieni (unitati caledonice)

2 M-ţii Pirinei (pag 25)

3 M-ţii Penini (unitati caledonice)

pozitiei

geografice in centrul Europei – intre subunitatea caledonica si cea alpina – si succesiuni temporale pe scara timpului geologic (in cadrul ciclurilor orogenice). Nuclee hercinice se intalnesc si incorporate in cadrul sistemului alpin – cum este cazul in Pirineii Orientali, sau dispuse intre lanturile alpine – Meseta Spaniola – intre Pirinei si Cordiliera Betica – in Peninsula Iberica; Muntii Rodopi, Rila, Pirin – in Peninsula Balcanica.

Europa

hercinica

este

numita

si

Mezoeuropa”,

datorita

87) Selectaţi unităţi de relief – hercinice:

1 M-ţii Carpaţi

2 M-ţii Hibini

3 M-ţii Irlandei de Sud (pag 23)

In Europa Vestica insulara unitatile hercinice ocupa suprafete restranse:

sudul Irlandei – Muntii Kerry, sudul Tarii Galilor si Peninsula Cornwall.

88) Selectaţi unităţi de relief – hercinice:

1

M-ţii Vosgi (pag 23)

 

2

M-ţii Dinarici

 

3

M-ţii Scandinavici

Pe

continent,

in

Europa

Vestica

si

Centrala

se

evidentiaza

doua

aliniamente ale unitatilor de relief hercinic:

- aliniamentul intern – la contactul cu Alpii [Masivul Central Francez,

Muntii Vosgi si Muntii Padurea Neagra situati de o parte si de alta a Rinului, Patrulaterul Ceh (Boemiei) format din: Muntii Metaliferi, Muntii Sudeti, Muntii Padurea Cehiei, Muntii Sumava si Colinele Ceho-Morave

(intre aceste subunitati este cuprins Podisul Boemiei)];

- aliniamentul extern spre Campia Nord-Europeana [Masivul Armorican

(cu sectorul Breton, sectorul Normand si Colinele Gâtine), Masivul Sistos

Renan. Masivul Sistos Renan se continua spre nord-vest cu Podisul Ardeni, iar in nord-est cu Muntii Harz si apoi cu Muntii Padurea Turingiei si Padurea Franconiei. Pe teritoriul Poloniei, regiunea hercinica se suprapune Podisului Lublin si Podisului Poloniei Mici (Malopolska), de aici afundandu-se si aparand la zi in regiunea nord-dobrogeana].

89) Selectaţi unităţi de relief – hercinice:

1 Masivul Central Francez (pag 23)

2 Col. Timan

3 M-ţii Caucaz

1 In Permian are loc realizarea supercontinentului Pangeea.

90) Selectaţi unităţi de relief – hercinice:

1 M-ţii Apenini

2 M-ţii Cehiei (pag 23)

3 M-ţii Crimeei 91) Selectaţi unităţi de relief – hercinice:

1 M-ţii Pădurea Turingiei (pag 23)

2 M-ţii Pădurea Craiului

3 M-ţii Tatra

92) Selectaţi unităţi de relief – hercinice:

1 Bazinul Acvitaniei (pag 23)

2 Bazinul Vienei 3 Câmpia Panonică

Pe cuvertura sedimentara a bazinelor s-au format podisuri, piemonturi, campii in care o larga extindere o are relieful structural (cueste, suprafete structurale, vai consecvente, subsecvente si obsecvente, depresiuni in principal subsecvente). Mai importante sunt: Bazinul Parisului, Bazinul Acvitaniei, Bazinul Turingiei, Bazinul Weserului, Bazinul Suabo-Franconian.

93) Selectaţi unităţi de relief – hercinice:

1 Masivul Armorican (pag 23)

2 Pod. Piemont

3 Depres. Vardar

94) Selectaţi unităţi de relief – hercinice:

1 Masivul Şistos Renan (pag 23)

2 Pod. Karst

3 Câmpia Albaniei

95) Sistemul alpin 2 se mai numeşte şi:

1 Unitatea europeană de platformă

2 Unitatea europeană de geosinclinal (pag 25)

3

Feno-Sarmaţia

Unitati structurale ale Europei:

1 )- Unitatea de platforma (Paleoeuropa):

1.1.) - Subunitatea precambriana;

a) - Scutul Baltic;

b) - Platforma Rusa;

1.2.) - Subunitatea caledonica;

a) - vestul Peninsulei Scandinave (Norvegia);

b.) - Arhipeleagul Britanic;

1.3.) - Subunitatea hercinica ;

a) – V-E, de la Alalntic la Marea Neagra(Mezoeuropa); a1) Europa Vestica insulara; a2 Europa continentala Vestica si Centrala; I) - aliniamentul intern (la contactul cu Alpii); II) - aliniamentul extern (spre Campia Nord-Europeana)

b) – N-S, de la O. Arctic la M. Caspica( Muntii Ural);

2) - Unitatea de orogen alpin (Europa alpina, Neoeuropa)

96) Sistemul alpin ocupă mare parte din peninsula:

1 Crimeea (pag 25)

2 Cornwall

3 Kanin

Unitatea europeana de orogen alpin cuprinde partea sudica a

continentului incluzand si peninsulele de la Atlantic la Marea Neagra. Principalele unitati de relief ale regiunii sunt: Muntii Pirinei, Alpi,

Carpati,

Apenini

Dinarici,

Balcani,

Crimeei,

Caucaz,

incluzand

depresiunile inchise intre

culmile

acestor

munti:

Campia

Padului,

Depresiunea Panonica si Depresiunea Transilvaniei.

2 Cel mai important eveniment al cuaternarului a fost, totusi, instalarea glaciatiunii.

www.forum.ush.ro editata by ggk1o

97) Selectaţi unităţi de relief, ale sistemului alpin:

1 M-ţii Pirinei (pag 25)

2 M-ţii Ural

3 M-ţii Scandinaviei

98) Selectaţi unităţi de relief, ale sistemului alpin:

1 M-ţii Balcani (pag 25)

2 M-ţii Pennini

3 M-ţii Grampiani

99) Selectaţi unităţi de relief, ale sistemului alpin:

1

Depres. Transilvaniei (pag 25)

2

Depres. Scoţiei Centrale

3

Depres. York

100) Selectaţi unităţi de relief, ale sistemului alpin:

1 M-ţii Dinarici

2 Masiv. Armorican

3 Pod. Wales

101) Selectaţi unităţi de relief, ale sistemului alpin:

1 Bazinul Acvitaniei

2 Depres. Panonică (pag 25)

3 Depres. Coblenz

102) Selectaţi unităţi de relief, ale sistemului alpin:

1 M-ţii Pădurea Turingiei

2 M-ţii Pindului 3 (pag 26 – harta, 50)

3 M-ţii Jura

103) Selectaţi unităţi de relief, ale sistemului alpin:

Regimul hidrologic:

1) Regimul hidrologic simplu:

a) tipul nordic;

b) tipul atlantic (vestic);

c) tipul central european;

d) tipul alpin;

e) tipul mediteranean (sudic);

f) tipul est european (continental);

2) Regimul hidrologic complex:

110) Din punct de vedere al regimului de scurgere râurile: Peciora, Mezen, Onega sunt de tip:

1 atlantic

2 nordic (pag 73)

3 mediteranean

Cele mai importante rauri apartinand tipul nordic sunt: Peciora (Federatia Rusa – se varsa in Marea Peciora), Dvina de Nord (Federatia Rusa – Marea Alba), Mezen (Federatia Rusa – Marea Alba).

111) Din punct de vedere al regimului de scurgere râurile: Tamisa, Escaut, Meuse sunt de tip:

1 nordic

2 atlantic (pag 74)

3 central european

Rauri reprezentative pentru tipul atlantic (nordic) sunt: Sena (se varsa in Marea Manecii – oras principal Paris), Loire (Golful Biscaya – oras principal Nantes), Garonne (Golful Biscaya – oras principal Bordeaux), Tamisa (Marea Nordului – oras principal Londra), Ems (Marea Nordului, Belgia – Olanda), Meuse – Maas (Marea Nordului, Belgia – Olanda – orase principale Liege, Maastricht).

112) Din punct de vedere al regimului de scurgere râurile: Iller, Inn, Mur sunt de tip:

1

Depres. Londrei

1 alpin (pag 75)

2

Depres. Padului (pag 25, 47)

2 atlantic

3

Depres. Scoţiei Centrale

3 nordic

104) Selectaţi unităţi de relief, ale sistemului alpin:

1 Col. Suabo-Francofone

2 Col. Gatine

3 Col. Bavariei

105) Selectaţi unităţi de relief, ale sistemului alpin:

1 Câmpia Tisei

2 Câmpia Scoţiei de Est

3 Câmpia Suomenselkä

106) Selectaţi unităţi de relief, ale sistemului alpin:

1 Pod. Elveţiei (pag 42)

2 Pod. Smöland

3 Pod. Norrland

107) Selectaţi unităţi de relief, ale sistemului alpin:

1 Depres. Scoţiei Centrale

2 Depres. Bratislavei

3 M-ţii Jura

108) Selectaţi unităţi de relief, ale sistemului alpin:

1 Câmpia Alföld

2 Câmpia Oslo

3 Câmpia Lacurilor

109) Selectaţi unităţi de relief, ale sistemului alpin:

1 M-ţii Albaniei de Nord (pag 26 - harta)

2 M-ţii Scoţiei de Nord

3 M-ţii Vosgi

3 Muntii Pindului – extins pe teritoriul Albaniei, Macedoniei, Greciei.

Rauri reprezentative pentru tipul alpin sunt: Iller (Germania), Lech (Austria, Germania), Issar (Germania – oras principal Műnchen), Inn (Austria, Germania – oras principal Innsbruk), Enns (Austria) – afluienti ai Dunarii; Mur (Austria) – afluient al Dravei.

113) Din punct de vedere al regimului de scurgere râurile: Elba, Vistula, Neman sunt de tip:

1

complex

2 est european

3 central european (pag 75)

Rauri cu regim hidrologic de tip central-european sunt: Weser (Marea Nordului, Germania – oras principal Bremen); Elba (Marea Nordului, Germania – oras principal Hamburg); Odra – Oder (Marea Baltica, Germania, Polonia – oras principal Szczecin).

114) Din punct de vedere al regimului de scurgere râurile: Volga, Don, Ural sunt de tip:

1 nordic

2 est european (pag 77)

3

sudic

Se remarca urmatoarele rauri cu regim hidrologic est-european (continental): Volga (Marea Caspica), Nipru (Marea Neagra – oras principal Kiev), Nistru (Marea Neagra), Prut (Dunare), Don (Marea Azov – oras principal Rostov pe Don).

115) Din punct de vedere al regimului de scurgere râurile: Arno, Tibru, Ebru sunt de tip:

1 mediteranean (pag 76) sau sudic

2 atlantic

3 central european

Principale rauri care apartin tipul mediteranean (sudic) sunt:

Guadalaviar (Golful Valencia), Ebru (Golful s. Jorse – oras principal Zaragoza), Arno (Marea Ligurica – oras principal Pisa), Tibru (Marea

www.forum.ush.ro editata by ggk1o

Tireniana – oras principal Roma), Vardar (Marea Egee – Macedonia, Albania), Marita (Marea Egee – Bulgaria, Grecia, Turcia), Drin (Marea Adriatica – Albania), Aspropotamos (Marea Ionica – Grecia), Pinios (Marea Egee – Grecia, Golful Salonic).

116) Din punct de vedere al regimului de scurgere râurile: Adiger, Vardar, Mariţa sunt de tip:

1

nordic

2 central european

3 sudic (pag 76) sau mediteranean

117) Râul Severn străbate:

1 NE – Angliei

2 E – Germaniei

3 SV – Angliei (pag 73) (Golful Bristol) 118) Râul Tess străbate:

1 NE – Angliei

2 N – Scoţiei

3 SE – Franţei

119) Râul Tamisa se varsă în:

1 Marea Irlandei

2 Golful Bristol

3 Marea Nordului (pag 73)

120) Râul Severn se varsă în:

1 Marea Mânecii

2 Golful Bristol (pag 73)

3 Marea Irlandei

121) Râul Sena se varsă în:

1 Marea Mânecii (pag 73)

2 Marea Nordului

3 Oceanul Atlantic

122) Râul Sena are direcţia de curgere:

1 Nord Est - Sud Vest

2 Vest - Est

3 Sud Est - Nord Vest

123) Pe râul Sena se află oraşul:

1 Tours

2 Rouen (si Paris)

3 Toulon

124) Râul Garonne străbate:

1 Bazinul Parisului

2 Bazinul Acvitaniei 4 (pag 74) (Golful Biscaya)

3 Masivul Armorican 125) Râul Garonne se varsă în:

1 Golful Lion

2 Golful St. Malo

3 Golful Biscaya (pag 74) (oras principal Bordeaux)

126) Pe râul Garonne se află oraşul:

1 Nantes

2 Bordeaux (pag 74)

3 Lyon

127) Pe râul Garonne se află oraşul:

4 In partea de sud-vest a Frantei, cuprinsa intre Masivul Armorican, Masivul Central , Muntii Pirinei si larg deschisa catre Oceanul Atlantic, se intinde una din marile regiuni fizico-geografice ale Frantei, Acvitania. Campia Acvitaniei de forma unei vaste palnii deschise catre golful Biscaya.

1 Toulouse

2 Toulon

3 Narbonne

128) Râul Loara străbate:

1 M-ţii Vosgi

2 Pod. Lorenei

3 Masivul Armorican

129) Pe râul Loara se află oraşul:

1 Troyes

Tarbes

2

3 Tours (pag 74) (si Nantes)

130) Direcţia generală de scurgere a râului Loara este:

1 Nord - Sud

2 Est – Vest (se varsa in Golful Biscaya)

3 Nord Est - Sud Vest

131) Pe râul Loara se află oraşul:

1 Nantes (pag 74)

2

3

132) Râul Rhone se varsă prin:

Bordeaux

Lyon

1 lac

2

3 deltă (pag 78)

Rhônul (Elvetia, Franta). Izvoreste din Alpi din ghetarul cu acelasi nume. Este cel mai mare fluviu al Europei care se varsa in Marea Mediterana. La varsare formeaza o delta, in prezent amenajata si utilizata agricol. Principalele orase de pe valea Rhônului sunt: Lyon, Valence, Avignon, Arles.

estuar

133) Izvoarele râului Rhone se află în:

1 Germania

2 Elveţia (pag 78)

3 Italia

134) Cel mai important oraş din punct de vedere

economic şi demografic, de pe râul Rhone este:

1 Lyon (pag 78)

2 Marsilia

3 Nisa

135) Pe râul Rhone se află oraşul:

1 Perpignan

2 Limoges

3 Avignon (pag 78)

136) Râul Ebro străbate:

1 SV Italiei

2 NE Spaniei

3 NV Italiei

137) Râul Ebro se varsă în :

1 Marea Mediterană

2 Oceanul Atlantic

3 Marea Balti

138) Râul Ebro se varsă prin:

1 deltă

2 estuar

3 lagună

www.forum.ush.ro editata by ggk1o

139) Pe râul Ebro se află oraşul:

1 Valencia

2 Nancy

3 Zaragoza (pag 76)

140) Râul Guadalquivir străbate:

1 sud-vestul Spaniei

2 nordul Portugaliei

3 sud-estul Spaniei

Raul Guadalquivir strabate Campia Andaluziei (S-V Spaniei), trece prin orasul Sevilla si se varsa in Golful Cadiz.

141) Râul Guadalquivir străbate:

1 Câmpia Portugaliei

2 Câmpia Andaluziei

3 Câmpia Midlands

142) Râul Guadalquivir se varsă în:

1 Golful Lion

2 Golful Valencia

3 Golful Cadiz

143) Pe râul Guadalquivir se află oraşul:

1 Malaga

2 Cadiz

3

144) Direcţia generală de scurgere a râului Duero 5

este:

1 Nord - Sud

Sevilla

2 Bazinul Acvitaniei

3 Câmpia Portugaliei

149) Pe râul Tejo se află oraşul:

1 Badajos

2 Lisabona

3 Leon

150) Râul Douro străbate:

1

sudul Portugaliei

2

nordul Franţei

3

nordul Portugaliei

151) Râul Douro 7 se varsă în:

1 Oc. Atlantic

2 Golful Setubal

3 Golful Valencia

152) Pe râul Douro se află oraşul:

1 Porto

2 Lisabone

3 Valencia

Duero (portugheză: Douro) strabate nordul Portugaliei (directia E-V), se varsa in Oceanul Atlantic in dreptul orasului Porto.

153) Râul Pad 8 străbate:

1 sudul Italiei

2 vestul Spaniei

3 nordul Italiei

154) Râul Arno 9 se varsă în:

2 Est – Vest

1

Marea Ionică

3 Vest - Est

2

Marea Ligurică

145) Direcţia generală de scurgere a râului Tajo 6 este:

3

Marea Egee

1 Est – Vest

2 Vest - Est

3 Sud – Nord

Raul Tejo strabate centrul Portugaliei

(directia E-V),, se varsa in Oceanul Atlantic, printr-un estuar in dreptul orasului Lisabona.

si anume Campia Portugaliei

146) Râul Tejo străbate:

1 Estul Greciei

2 Centrul Portugaliei

3 Nordul Spaniei

147) Râul Tejo, se varsă în:

1 Marea Mediterană

2 Oc. Atlantic

3 Golful Biscaya

148) Râul Tejo, străbate:

1 Câmpia Muzakia

5 Duero (portugheză: Douro) este un râu cu lungimea de 897 km, situată în nord-vestul Spaniei şi nordul Portugaliei. El are un bazin hidrologic de colectare a apelor care se întinde pe o suprafaţă de 98.400 km², pe cursul lui se află mai multe braje. După ce a traversat oraşele Soria, şi Zamora, Porto, la oraşul Porto (Portugalia) se varsă în Atlantic. De la graniţa dintre Spania şi Portugalia valea lui (Alto Douro) este o regiune renumită unde se produce vinul de Porto şi care a fost declarat în anul 2001 patrimoniu mondial UNESCO.

6 Râul Tajo (Taho) din ( grecescul 'tajo'= crăpătură. Latină: Tagus; în portugheză :Tejo). Este râul cel mai lung din peninsula Iberică. Bazinul hidrografic este cel mai populat, atât în Spania cât şi în Portugalia faţă de alte bazine hidrografice. Alimentat de mulţi afluenţi, fluviul ajunge în final, la Lisabona şi se varsă printr-un estuar vast în Oceanul Atlantic.

Raul Arno – principalele localitati traversate: Florenta, Pisa (loc de varsare).

155) Oraşul Roma este străbătut de râul:

1 Arno

2 Tibru 10

3 Tigru

156) Rinul se varsă în:

1

Marea Mânecii

2

Marea Baltică

3

Marea Nordului

157) Rinul se varsă în mare pe teritoriul:

1 Germaniei

2 Olandei

3 Franţei

7 Duero (portugheză: Douro)

8 Râul Pad izvorăşte din Alpii Cotici în apropiere de graniţa italo - franceză şi se varsă în apropiere de Veneţia in Marea Adriatică având o lungime de 652 km fiind fluviul cel mai lung din Italia.

9 Arno este un râu din Italia centrală care traversează regiunea Toscana. 10 Tibrul este cel de-al treilea râu ca lungime din Italia având 406 km, el izvorăşte din munţii Apenini şi se varsă în Marea Tireniană. Tibrul este cunoscut şi pentru faptul că străbate Roma, aceasta fiind fondată pe malurile sale la aproximativ 25 de km de gura de vărsare în Marea Tireniană.

www.forum.ush.ro editata by ggk1o

158) Rinul, izvorăşte de pe teritoriul:

1

Italiei

2 Germaniei

3 Elveţiei

159) Care din următoarele râuri se varsă în Rin?

1 Ems

2 Neckar

3 Ohre

160)

Care

din

următoarele

râuri

este

afluent

al

Rinului?

 

1 Ruhr

2 Adige

 

3 Isere

161)

Care

din

următoarele

râuri

este

afluent

al

Rinului?

1 Piave

2 Mosel

3 Durance

162) Pe Rin se află oraşul:

1 München

2 Berlin

3 Köln

163) Pe Rin se află oraşul:

1 Lyon

2 Nürnberg

3 Düsseldorf

164) Pe Rin se află oraşul:

1 Amsterdam

2 Duisburg

3 Freiburg

165) Pe Rin 11 se află oraşul:

1 Mainz

2 Innsbruck

3 Leipzig

166) Pe Elba se află oraşul:

1 Frankfurt

2 Hamburg

3 Stuttgart

167) Elba se varsă în:

1 Marea Baltică

11 Afluenţi Rinului: Thur, Töss, Glatt, Aare, Reuss, Lorze, Kleine Emme, Schächen, Limmat, Reppisch, Sihl, Saane, Surb, Zulg, Rotache, Birs, Birsig, Ill, Moder, Sauer, Lauter (Wieslauter), Queich, Speyerbach, Rehbach, Isenach, Eckbach, Eisbach, Pfrimm, Selz, Nahe, Mosel, Nette, Brohlbach, Ahr, Erft, Albula (Hinterrhein), Plessur, Landquart, Ill, Dornbirner Ach, Bregenzer Ach, Argen, Schussen, Radolfzeller Aach, parţial: Donau (Dunărea), Wutach, Alb, Murg, Wehra, Dürrenbach, Wiese, Elz, Kinzig, Rench, Murg, Federbach, Alb, Pfinz, Kraichbach, Leimbach, Neckar, Weschnitz, Modau, Main, Wisper, Lahn, Saynbach, Wied, Sieg, Strunde, Wupper, Düssel, Angerbach, Dickelsbach, Ruhr, Emscher, Lippe. Localităţi traversate de Rin: Basel, Straßburg, Karlsruhe, Mannheim, Ludwigshafen, Wiesbaden, Mainz, Koblenz, Bonn, Köln, Leverkusen,

Arnheim,

Düsseldorf,

Rotterdam,Konstanz, Schaffhausen, Speyer, Worms, Bingen, Neuwied, Andernach, Bad Honnef, Königswinter, Bornheim, Niederkassel, Wesseling, Dormagen, Lampertheim, Monheim, Wesel, Xanten, Emmerich am Rhein

Neuss,

Krefeld,

Duisburg,

Nimwegen,

2 Marea Nordului

3 Marea Mânecii

Caracteristicile morfologice ale cursului fluviului Dunarea permit identificarea a trei sectoare:

- Dunarea alpina (pana la Viena);

- Dunarea panonica (Viena – Bazias);

- Dunarea pontica (Bazias – Sulina);

168) Dunărea 12 are printre afluenţi şi:

1 Râul Iller (pag 81)

2 Râul Mosel

3 Râul Weser

169) Care dintre râurile următoare este afluent al Dunării:

1 Râul Nahe

2 Râul Leine

3 Râul Isar (pag 81)

170) Care dintre râurile următoare este afluent al Dunării:

1 Râul Meuse

2 Râul Riss

3 Râul Oder

171) Care dintre râurile următoare este afluent al Dunării:

1 Drava din Alpi (pag 81) 2 Mariţa

3 Warta

172) Care dintre râurile următoare este afluent al Dunării:

1 Vistula

2 Sava din Alpi (pag 81)

3 Tess

173) Care dintre râurile următoare este afluent al Dunării:

1 Onega

2 Severn

3 Morava Ceha (pag 81)

174) Care dintre râurile următoare este afluent al

Dunării:

1 Don

2 Iskar (pag 83)

3 Guadianna

12 Dunarea are peste 300 de afluenti directi, dintre care cei mai importanti sunt:

Cursul superior al Dunarii sau sectorul aplin: Günz, Mindel, Riss, Iller, Lech, Isar, Würm, Inn Cursul mijlociu al Dunarii sau sectorul panonic: Drava, Sava, Morava, Tisa. Din Carpatii Padurosi primeste o serie de afluenti (Bela Tisa, Teresva, Tereblia, Rika, Borshava, Bodrog), însa cei mai numerosi si mai mari coboara din Carpatii Orientali si Occidentali (Viseu, Iza, Tur, Somes, Crisuri, Mures, Bega). Tot în sectorul mijlociu, Dunarea mai primeste apele Timisului, Carasului, Nerei si Moravei. Cursul inferior sau sectorul carpato-balcanic cu urmatorii afluenti: pe partea stânga (care nu sunt importanti ca debite, desi au originea în Carpati): Jiul, Oltul, Argesul, Ialomita. Ultimii afluenti importanti ai Dunarii sunt Siretul si Prutul. Alte rauri: Nera izvoraste din Muntii Semenic, Cerna coboara din Muntii Godeanu., Iskar (Bulgaria),

www.forum.ush.ro editata by ggk1o

175) Care dintre râurile următoare este afluent al Dunării:

1

Arno

Traun 13

2

3 Peciora

Dunarea este al doilea rau ca lungime (2850 km) din Europa, dupa Volga. Principalele localităţi traversate de Dunare. Germania (Ulm, Ingolstadt, Regensburg, Passau); Austria (Linz, Krems, Viena); Slovacia (Bratislava, Komárno); Ungaria (Komárom, Esztergom, Visegrád, Budapesta, Baja); Croaţia (Vukovar); Serbia (Bačka Palanka, Novi Sad, Belgrad Smederevo); România (Moldova Nouă, Orşova Drobeta-Turnu Severin, Calafat Corabia, Turnu Măgurele, Zimnicea, Giurgiu, Olteniţa, Călăraşi, Feteşti, Cernavodă, Hârşova, Brăila, Galaţi, Tulcea, Sulina); Bulgaria (Vidin, Lom, Oryahovo, Nikopol, Svishtov, Ruse, Silistra); Ucraina (Izmail);

176) Dunărea trece prin oraşul:

1 Passau

2 Poznan

3 Potsdam

177) Dunărea trece prin oraşul:

1 Linz

2 Cracovia

3 Kosice

181) Volga se varsă prin:

1 estuar

2

3

182) Pe Volga este situat oraşul:

deltă (pag 78) liman

1 Minsk

2 Astrahan

3 Moscova

183) Pe Volga este situat oraşul

1 Saratov

2 Sankt Petersburg

3 Sevastopol

184) Râul Ural se varsă în:

1 Marea Barents

2 Marea Peciora

3 Marea Caspică

185) Râul Mezen se varsă în:

1

Marea Caspică

2

Marea Albă

3

Marea Peciora

Oraşul Mezen este situat nu departe de vărsarea râului Mezen în Marea Albă prin golful Mezen.

186) Râul Don se varsă în:

178) Dunărea trece prin oraşul:

1

Marea Azov

1 Varna

2

Marea Caspică

2 Silistra

3

Marea Egee

3 Plovdiv

179) Dunărea trece prin oraşul:

1 Novi Sad

2 Hamburg

3 Plevna

Dunărea trece prin oraşul: 1 Novi Sad 2 Hamburg 3 Plevna 180) Volga se varsă în:

180) Volga se varsă în:

1 Marea Baltică

2 Marea Nordului

3 Marea Caspică (pag 77)

13 Traun este un afluent cu o lungime de 153 km, de pe versantul drept al Dunării. Râul este situat în Steiermark, Austria Superioară, pe cursul său mijlociu

Zone biopedoclimatice:

1) Zona biopedoclimatica polara si subpolara; 2) Zona biopedoclimatica temperata;

a) Subzona biopedoclimatica temperata boreala (rece);

b) Subzona climei temperate a padurilor de foioase;

c) Subzona temperata de stepa;

3) Zona biopedoclimatica mediteraneana;

187) Zona biopedoclimatică mediteraneeană cuprinde:

1

Grecia (pag 69)

2

Elveţia

3

Ucraina

Zona biopedoclimatica mediteraneana cuprinde insulele si litoralul Marii Mediterane (spaniol, francez, italian, etc.), o mare parte a Peninsulei Iberice, jumatatea sudica a Italiei, vestul Regiunii Dinarice (litoralul adriatic al Peninsulei Balcanice), Grecia.

188) Zona biopedoclimatică mediteraneeană cuprinde:

1 Insulele: Sardinia, Corsica, Sicilia (pag 69)

2 Insulele Frisice

3 Insulele Channel

189) Zona biopedoclimatică mediteraneeană cuprinde:

1 o parte a Peninsulei Iberice (pag 69)

2 o parte a peninsuli Kola

3 o parte a Peninsulei Bretagne

190) Zona biopedoclimatică mediteraneeană cuprinde:

1

jumătatea sudică a Germaniei

2

estul Germaniei

3

jumătatea sudică a Italiei (pag 69)

www.forum.ush.ro editata by ggk1o

191) Specific zonei biopedoclimatice mediteraneene sunt:

1

tufişurile de gariga (pag 69)

2

pădurile de conifere

3

pădurile de fag

Vegetatia zonei biopedoclimatice mediteraneane este reprezentata prin tufarisuri denumite diferit in functie de regiuni: gariga (sudul Frantei), maquis (Corsica), frigana (Grecia), tomillares (Spania).

192) Zona biopedoclimatică mediteraneeană cuprinde:

1

păduri boreale

2

frigana

3

savana

193) Pădurile de conifere sunt specifice:

1

zonei biopedoclimatice polare şi subpolare

2

zonei biopedoclimatice mediteraneene

3

subzonei biopedoclimatice temperată-rece

194) Pădurile de amestec foioase cu conifere sunt

specifice în zona latitudinală:

1 60-70° lat. Nordică

2 50-60° lat. Nordică (pag 67)

3 40-50° lat. Nordică

Intre 50-60° latitudine nordică apar padurile de amestec, foioase cu pin si molid.

195) Scoţia prezintă o vegetaţie specifică de tipul:

1

păduri „mangrove”

2

„tomillares”

3

tufişuri „heide”

196) Specific zonei biopedoclimatice mediteraneene

sunt:

1

Păduri de mangrove

2

Tufişurile de „tomillares” (pag 69) (Spania)

3

Tufişurile „heide”

197) Zona biopedoclimatică mediteraneeană cuprinde:

1 Insulele Sardinia, Corsica, Baleare (pag 69)

2 Insulele Hebride

3 Insulele Orkney

198) Subzona temperată de stepă este specifică:

1

Poloniei

2

Croaţiei

3

Rusiei (pag 69)

Subzona temperata de stepa se diferentiaza in:

- stepa umeda cu iarna rece din sudul Campiei Ruse.

- stepa uscata cu iarna rece in nordul Marii Negre.

- stepa semidesertica cu iarna rece in jurul Marii Caspice.

199) Subzona temperată de stepă este specifică:

1 Ucrainei (pag 69) in nordul Marii Negre.

2 Albaniei

3 Cehiei

200) Specifice zonei de stepă sunt speciile:

1 Stejar, fag, carpen

2 Ledum, vaccinium

3 Stipa, bromus, festuca (pag 69)

Vegetatia subzonei temperate de stepa apare sub forma unor asociatii ierboase cu predominarea gramineelor. Se diferentiaza: stepa cu negara, cu negara si paius, cu graminee, cu pelin si musetel. Specii frecvent intalnite sunt: Stipa, Festuca, Bromus, Koeleria, Poa, Elymus, Artemisia.

www.forum.ush.ro editata by ggk1o Intrebari suplimentare

Intrebare date de prof, care se va regasi in grila de examinare din sesiunea de iarna:

1 ce unitate joasa de relief este strabatuta de raul Glomma? (nu stiu sigur daca se scrie cu doi de M)

R - campia oslo

ce tara are peste 50 /70 mil loc?

Ce tara are cel mai mare nr. de locuitori? Bosnia-Hertegovina,Macedonia,Slovenia,Muntenegru. Ras.corect:Bosnia-Hertegovina.

Unde se varsa raul Arno? Ras. Marea Ligurica

Un rau numi aduc aminte care se varsa in M.Caspica,(gresit) M.Alba, M.Barentz

. Natalitatea cea mai scazuta este in:

Bulgaria-Ucraina Norvagia- Suedia(gresit) Germania-Franta

Care sunt lacurile circumbaltice ?

Unde se afla Lacul Thun

ce tara are o populatie de aproximativ 10 mil locuitori?bulgaria,elvetia(gresit)