Sunteți pe pagina 1din 4

15.

CONSUMUL DE ALCOOL, EFECTE logice SI SOMATICE

- deplasarea de la uz spre abuz a consumului de alcool etilic marcheza incadrarea


lui ca fiind, pe langa un factor de protectie (consum moderat de vin = instalarea
infactului miocardic{substante-aliment=polifenolii}), o importanta cauza de
inbolnavire, de comportament atisocial si accidente in caz de consum excesiv
(indiferent de natura bauturii).
- Consumul de alcool implcat in producerea unor daune majore precum: boli  si
somatice, accidente rutiere mortale, pagube de ordin material, inclusiv scaderea
productivitatii muncii si absenteism, numeroase conflicte sociale, culminand cu
omoruri si violenta.
- In plan social – deterioreaza relatii familiale

1. efecte  si somatice ale alcoolui – alcoolul intre aliment si drog


= pt populatie = stimulent
= pt farmacologi = substanta psihoactiva inhibitoare asupra scoartei cerebrale
- in cazul unor doze crescute, corespund unei alcoolemii de 200-400mg
%=intoxicatia etilica (“betia”) in grade varriate merge pana la coma si chiar
deces .
- consum cronic – in grade variabile ca frecventa si cantitate (bautorul de tip latin
bea vin; “betia scandinava” se refera la bauturi distilate consumate in week-end-
uri si se ajunge pana la coma accolica) apar manifetari patologice si somatice si
psihice.
Intoxocatia etilica acuta
Fazele actiunii alcoolului asupra cortexului cerebral, reverberate prin relee
corticoco-subcorticale-somatice asupra intregului organism- pe langa actiunea
congestiva excitosecretoare asupra mucoasei digestive (in special cea gastrica)
explica atat efectele alcoolului in plan mental cat si pe cele in plan comportamental.
1. cea de excitatie – de la inceputul ingestiei alcoolului, se manifesta prin
euforie, logoree si dezinhibitia unor comportamente de cenzura induse social,
inclusiv dezinhibitia timiditatii sau a unei priudente (la volan)
2. intr-o faza mai avansata a consumului de alcool inhibitia corticala se extinde
si apar manifestarile starii de ebrietate cu tulburari de vorbire specifice, miscari
necoordonate, mers dezechilibrat etc. Intoxicatia etilica acuta – functie de
“antrenamentul individului”, isi va aminti parcelar sau deloc evenimentele
personale sau din jurul sau incursul acestei faze.
3. Evolutia unei intoxicatii etilice acute include aparitia unui somn aproape
imposibil de evitat, iar daca doza de alcool este f mare poate surveni coma etilica
(care doar cu tratament rapid instituit poate impiedica decesul). Intoxicatia etilica
acuta poate induce modificari  reversibile si nu lasa urme daca gradul intoxicarii
a fost moderat (fara coma) si mai ales nu se intampla frecvent. In afara acestor
consecinte negative in plan social, individul poate sa constate si efecte “utile”
ale alcoolului: invingerea timiditatii, dezinvoltura, uitarea grijilor, incalzirea placuta
dupa o expunere la ger, etc.
Euforia pe care o induce cu regularitate repetarea consumului de alcool il face
paindivid sa devina consumator cronic de alcool, un adevarat “eufoman”, alcoolul
este cosiderat primul drog.
Dupa un consum de alcool de diferite grade (redus, moderat, crescut) – 3 posibilitati
de evolutie :
- consum zilnic de cca 200-300 ml vin pt protectia fata de riscul bolilor cerebro-
vasculare (vinul poate fi inlocuit de alte bauturi in concentratii de alcool
echivalente)
- sa oscileze intre consumul normal admis si consumul patologic
- sa devina consumator cronic, cumuland fecvente episoade de intoxicatie acuta,
adesea generand conflicte sociale dar accidente personale

16 INTOXICATIA ACUTA CU ALCOOL - ETILISMUL CRONIC

Consumul prelungit si repetat de alcool in cantit excesive conduce la o


depreciere a sanatatii  si somatice a individului care sunt exteiorizate prin
conduite deviante, adeseori cu caracter antisocial.termenul de alcoolism
corespunde “la interior” cu o intoxicatie cronica etilica (etanolice), iar “la exterior”
corespunde unui comportament “demascator” stigmatizat de societate.
Treptele parcurse de bautorul cronic:
a) intoxicatii etilice acute ocazionale;
b) abuzul de alcool, sub forma unui consum cronic, impartit in 2 etape:
- cu risc de inbolnavire
- periculos, cu efecte patologice deja instalate, cel mai adesea somatice(produse
cu alti agenti etiogeni:gastroduodenita, pancreatita, hipertensiunea arteriala,
hepatita cronica) dar si logice (insomnie, somnolenta diurna, tulburari de
memorie)
c) dependenta fiziologica de alcool cu un tablou clinic de intoxicatie etanolica
completa.
SINDROMUL DE ABSTINENTA
Abandonarea consumului de alcool il predispun pe bolavul acoolic la aparitia
sindromului de sevraj.sindromul de abstinenta reprezinta principalul obstacol in
calea intentiilor bolnavului de a abandona viciul alcoolismului, iar recunoasterea
simptomelor de abstinenta poate demasca un alcoolic discret (nedeclarat).
Utilitatea cunoasterii simptomelor apare mai ales in cazul unor alcoolici care
frecventeaza diversi medici pt bolile generate sau favorizate de consumul abuziv
de alcool.
Criterii diagnostice ale DSM IV : hiperactivitate vegetativa (transpiratie, puls
>100), tremor marcant al extremitatilor, insomnie, greturi, varsaturi, iluzii sau
halucinatii vizuale, tactile sau auditive tranzitorii, agitatie motorie, axietate, crize
de grand mal.
Comportamentul alcoolicului
- acte tradand in esenta minime reactii de pastrarea a aparentelor
- nevoia constanta de alcool (dimineata, un pahar – “eye opener”si peste zi
repartititia bauturii pt pastrarea aparentelor)
- egocentrism, preocupari obsesive pt obtinerea bauturii
- neseriozitate, neonorarea promisiunii, minciuni frecvente
- irascibilitate+/- violenta , agresivitate (in fam , sociala)
- remuscari, autoacuzare, tentative de suicid. Formula acronim: CAGE:-C=CUT-
DOWN-abandonat
- A = ANNOYED-tracasat
- G = GUILTY- vinovatie
- E = EYE OPENER- deschide
ochii

SIMPTOME NEURO - “RADACINI MENTALE”:


- tulburari cognitive- deteriorarea atentiei si memoriei, amnezie, idei prevalente
(gelozie, persecutie), delir, halucinatii, dementa
- tulburari afective – anxietate, iratibilitate, afecte(stari emotionale ample, brutale,
de scurta durata, pasagere-plans, tipete)
- tulburari comportamentale – somnolenta/insomnie, sexualitate exacerbata (initial)
sau diminuata (cronic), agitatie psihomotorie pana la simdrom de abstinenta cu
tablou de delirium tremens
- tulburari neurologice- tremor fin extremitati

TULBURARI SI BOLI SOMATICE PRODUSE DE ALCOOL


= evidentiate prin mijloace clinice, ulterior cu ajutorul laboratorului- o gema larga
de tulburari produse de alcool si afectand reversibil (in faza deintoxicatie acuta) si
ireversibil (in faza de consum periculos si mai ales in cea de etilism cronic) o
multitudine de organe si de aparate.
Cateva exemple ale efectului alcoolului asupra organelor si aparatelor :
Sist gastro- Reflux gastroesofagian Gastrita atrofica cronica
intestinal Injurii asupra mucoasei Carcinom esofagan sau gastric
gastrice
Inflamatia esofagiana
Recidiva ulceroasa
nutritional Inferenta cu metabolismul Deficienta taminica, fosfati
vitaminelor. Pierderea Cetoacidoza alcoolica
indirecta de K, Ca, Mg, Zn, Pelagra
P, PP
SNC tulb coord motorii Depresie, dementa
apnee in somn Largirea circomvolutiunilor
corticale frontale
Accident hemoragic cerebral
Sist imun Risc crescut de infectii
Descresterea limfocitelor T, etc
Sist endocrin Cresterea corticosteroizilor si Testosteron scazut, amenoree,
catecolamidelor anovulatii
ficat Hepatita ; marirea ficatului; Ciroza; carcinom
inima Cresterea moderata a HTA HTA, cadiomiopatie
muschi Injurii musculare, necroza Miopatie
sange Anemie,
san In lapte 90-95% din niv Risc de cancer mamar,
alcoolului sangvin ginecomastie

pancreas Pancreatita
plamani Cresterea tusei, sputei pneumonie

Consumul excesiv de alcool ca si abstinenta totala reprezinta factori de risc pt


Boala Cronica a Inimii (Chronic Heart Disease), inclusiv infarctul de miocard.
Consum in limitele bunului simt individual si colectiv au impulsionat cerecetari care
sa stabileasca limitele utilizarii acestui “aliment cu potential de drog”. Unitati de
alcool, egal cu 8g de alcool=1drink=un pahar de 200ml vin(cea mai putin
contestata), o sticla de bere, 30-40ml bautura spirtoasa.
Risc de consum nociv=> depsirea dozei saptamanale de 21 UA la fem/28 UA
barbati sau 14/21
2 categ de consumatori de alcool cu predispozitie de a acumula diferite
inbolnaviri:
- cei care sunt cu risc de inbolnavire(14UA / 21UA)
- cei care au ajuns la un consum periculos (35UA / 50UA)
La femei: 14UA =112g =1000ml vin concentratie 12%(170ml vin/zi)
35UA=2400ml vin/ saptamana (~345ml / zi)
La barbati: 21UA /saptamana =1680ml vin 12%(240ml/zi)
50UA/sapt = 3300ml vin 12%(470ml/zi)
TIPURI DE BAUTORI
Cand apar semnele de dependenta este deja f tarziu, poate atrage atentia
dupa cantitatea de alcool consumata peste limitele de consum periculos si dupa
comportamentul modificat:
 tipul alfa – bautorul certaret (conflictual) –dependenta  de alcool, comportament
de bautor nedisciplinat dar fara pierderea controlului
 tipul beta – bautorul ocazional – fara dependenta dar obligat sa consume alcool
de ocazii frecvente (de ordin profesional sau socio-cultural)
 tipul gama – bautorul dependent – cu dezv unei dependente fizice si  cu
pierderea controlui de abstinenta
 tipul delta – b in oglinda – cu o dependenta f accentuata de alcool (fizica si  ),
incapabil de abstinenta dar cu pastrarea contolului chiar in momentul consumului
unor doze mari de alcool (acest tip corespunde sindromului de toleranta)
 tipul epsilor – b episodic, de tipul “gunoierului”- cu o dependenta  si perderea
contolului dar cu capacitate crescuta de abstinenta, adesea posibil de trecere in
tipul gama

TRATAMENTUL ALCOOLISMULUI

Cheltuielile individuale si sociale, pagubele produse de consumul de alcool nu


numai cronic ci si ocazional, justifica o cercetare epidemiologica , sociologica si 
etc a acestui fenomen, cu adevarat de “masa”.
Incidenta mai mare a consumului de alcool este in randul paturilor sociale sarace,
se datorat educatiei sanitare reduse si muncii predominant fizice.
Dezintoxicarea se realizeaza prin asociera medicatiei cu terapie de sustinere,
mai ales, cognitiv- comportamentala. Cea mai anevoioasa etapa a tratamentului este
prevenirea recaderii. Adminstrarea medicatiei aversive (disulfiram) nu este
intotdeauna posibila si lipsita de efecte secundare.
Abordarea gica prin cresterea motivatiei bolnavului pt mentinerea abstinentei,
evitarea situatiilor in care obisnuia sa consume alcool si compensarea cu altceva.
Factori de interventie:
- medicul de familie- educarea sanitara a bolnavilor
- medicul specialist – are timp limitat in contact cu bolnavul
- log clinician – in cazul clientilor care se considera sanatosi
- rolul familiei- \
- colectivitatea – pt o larga actiune de educatie sanitara