P. 1
REABILITAREATERMICA

REABILITAREATERMICA

|Views: 1,330|Likes:
Published by ionel12

More info:

Published by: ionel12 on Sep 07, 2010
Copyright:Attribution Non-commercial

Availability:

Read on Scribd mobile: iPhone, iPad and Android.
download as PDF, TXT or read online from Scribd
See more
See less

05/20/2013

pdf

text

original

REABILITAREA CONSTRUCTIILOR CURS POST-UNIVERSITAR/MASTER

CUPRINS 1.CAUZELE CARE PRODUC INCONFORT HIGROTERMIC
1.1. Criterii de confort higrotermic 1.2. Alcatuiri de pereti la constructii existente 3

2. EFECTELE STRATURILOR SUPLIMENTARE DE TERMOIZOLATIE
2.1. Solutii si masuri de reabilitare si exploatare 2.2. Solutii de dispunere la interior a straturilor suplimentare 2.3. Solutii de dispunere la exterior a straturilor suplimentare 2.4. Efectul barierei contra vaporilor

8

3. SOLUTII DE ELIMINARE A CONDENSULUI
3.1. Prevederi generale (C203-91) 3.2. Placari exterioare la pereti 3.3. Placari interioare 3.4. Solutii locale 3.5. Izolarea suplimentara a teraselor 3.6. Izolarea placilor in contact cu solul

16

4. ETANSAREA LA AER - CONDITIE A CONFORTULUI INTERIOR

28

4.1. Conceptul de transfer de aer 4.2. Prescriptii tehnice 4.3. Pierderile de aer intr-o cladire 4.4. Evaluarea pierderilor termice cauzate de permeabilitatea la aer a anvelopei clǎdirii 4.5. Determinarea ratei de ventilare a unui spaţiu ocupat, cu condiţia de menţinere a confortului fiziologic 4.6. Concluzii

5. AUDITUL TERMIC SI ENERGETIC AL CLADIRILOR

38

5.1. Reglementari in vigoare 5.2. Definirea şi ierarhizarea elementelor componente ale anvelopei clădirilor 5.3. Parametri definitorii pentru caracterizarea higro-termică a materialelor 5.4. Parametri de performanta ai anvelopei 5.5. Calculul indicatorilor globali: 5.6. Cerinţe de performanţă şi niveluri de performanţă termică, energetică şi de permeabilitate la aer, pentru elementele anvelopei clǎdirilor şi pentru ansamblul acesteia 5.7. Temperaturi superficiale normate 5.8. Condiţii de climat interior şi de iluminat natural pentru asigurarea confortului higrotermic şi vizual 5.9. Particularitǎţi de aplicare a metodologiei pentru clǎdirile existente care urmeazǎ a fi modernizate termic şi energetic

REABILITAREA CONFORTULUI HIGROTERMIC Prof.dr.ing. Tudor Dan

1

REABILITAREA CONSTRUCTIILOR CURS POST-UNIVERSITAR/MASTER

6. SOLUŢII TEHNICE DE REABILITARE TERMICA A CLĂDIRILOR EXISTENTE

63

6.1. Introducere 6.2.Soluţii tehnice cadru recomandate pentru reabilitarea sau modernizarea energetică a clădirilor existente 6.3.Particularităţi ale măsurilor de reabilitare/modernizare energetică pentru clădiri din sectorul terţiar ANEXE 78 ANEXA 1. Transmitanţele termice (Ui), CARACTERISTICE ZONELOR NEIZOLATE TERMIC SAU MAI PUŢIN TERMOIZOLATE ANEXA 2. TEMPERATURA PUNCTULUI DE ROUĂ (θr) PENTRU DIFERITE TEMPERATURI ŞI UMIDITĂŢI RELATIVE ALE AERULUI INTERIOR [oC] ANEXA 3. SOLUŢII DE REABILITARE/MODERNIZARE TERMOTEHNICĂ A ANVELOPEI CONSTRUCŢIEI – ELEMENTE DE CONSTRUCŢIE OPACE ANEXA 4. SOLUŢII DE ÎMBUNĂTĂŢIRE A TÂMPLĂRIEI EXTERIOARE ANEXA 5. LISTA SOLUŢIILOR TEHNICE PENTRU REABILITARE/MODERNIZAREA ENERGETICĂ A CLĂDIRILOR DE LOCUIT ALIMENTATE DE LA TERMOFICARE ANEXA 6. LISTA SOLUŢIILOR TEHNICE PROPUSE PENTRU REABILITARE /MODERNIZAREA ENERGETICĂ A CLĂDIRILOR DE LOCUIT INDIVIDUALE SAU ÎNŞIRUITE DOTATE CU SURSĂ PROPRIE DE CĂLDURĂ ANEXA ANEXA 7. 8. DATE PRIMARE PRIVIND MĂSURILE ALE DE REABILITARE ŞI MODERNIZARE PENTRU ANALIZA ECONOMICĂ ÎN CADRUL AUDITULUI CARACTERISTICI HIGROTERMICE UNOR MATERIALE TERMOIZOLANTE ANEXA 9. METODĂ DE CALCUL SIMPLIFICATĂ PENTRU DETERMINAREA REZISTENŢELOR TERMICE CORECTATE LA CLĂDIRILE EXISTENTE – TABELE CU VALORI PRECALCULATE PENTRU COEFICIENŢII DE REDUCERE/CORECŢIE “R1” SI “R2” ANEXA 10.CALCULUL COEFICIENTULUI GLOBAL DE IZOLARE TERMICA „G” ANEXA 11. ORDONANŢA DE URGENŢĂ A GUVERNULUI NR. 174/2002 ANEXA 12. LEGE NR. 372/2005 PRIVIND PERFORMANŢA ENERGETICĂ A CLĂDIRILOR ANEXA 13. NORME METODOLOGICE REFERITOARE LA PERFORMANŢA ENERGETICĂ A CLĂDIRILOR ANEXA 14. CERTIFICAT DE PERFORMANTA ENERGETICA BIBLIOGRAFIE
REABILITAREA CONFORTULUI HIGROTERMIC Prof.dr.ing. Tudor Dan 2

REABILITAREA CONSTRUCTIILOR CURS POST-UNIVERSITAR/MASTER

1.CAUZELE CARE PRODUC INCONFORT HIGROTERMIC
1.1. Criterii de confort higrotermic Scopul locuintei, pe langa altele este acela de a asigura un microclimat interior situat in domeniul de confort, domeniu studiat statistic. Incalzirea este conceputa astfel incat in perioada rece a anului temperatura interioara sa fie cuprinsa in limitele 18...23 °C, functie de rolul spatiului-incaperii. Astfel, in bucatarie sunt necesare 18 °C, in camere de zi sau dormitoare 20 °C, in bai 22 °C etc., aceste temperaturi asigurand senzatia de confort termic, ca si componenta esentiala a cerintelor “factorului om”. Evident ca, in functie de activitatea sa, omul necesita conditii corespunzatoare de temperatura. Umiditatea aerului interior, o alta componenta a exigentelor impuse de confort, constituie un factor esential. De exemplu, umiditarea relativa (ϕr) a aerului interior, variaza in conditii normate intre 50...70%, domeniu confortabil pentru o cladire de locuit. Dar, in alte tipuri de cladiri - industriale, agricole, umiditatea poate avea valori mult diferite, afectand atat oamenii, cat si procese tehnologice, calitatea unor produse, sanatatea animalelor etc. Particularizand pentru un domeniu restrans, acela al cladirilor de locuit, se poate percepe mecanismul uzual al producerii vaporilor de apa. Astfel omul cedeaza in permanenta, prin respiratie si transpiratie normala, apa spre mediul exterior, sub forma de vapori de apa. Pana la Ti=16 °C, aceasta degajare are o valoare constanta si egala cu go=31 g/om.ora si creste odata cu temperatura, ajungand la go=40 g/om.ora la Ti=20 °C. Prin aceasta degajare creste continutul de umiditate a aerului, adica umiditatea relativa ϕr, ajungand in domeniul inconfortabil, sau, la valori mari ale degajarilor de umiditate, se atinge valoarea umiditatii de saturatie, (ϕs) producandu-se condens. Astfel, intr-o camera neventilata, in care unei persoane ii revine o cantitate Go=24 kg aer (ceea ce corespunde la doua persoane intr-o camera de 18 m2) datorita degajarilor la nivel de go=31 g/om.ora, are loc o crestere a continutului de umiditate Δx=1,29 g/kg.aer. Aceasta inseamna ca,intro camera, in care temperatura este de exemplu Ti=16 °C si umiditarea relativa in momentul ocuparii camerei ϕr=50%, umiditatea ajunge la saturatie (ϕr=ϕs=100%) dupa numai 4,45 ore, iar la Ti=14 °C dupa numai 4 ore. In realitate, condensul apare mult mai repede, la ϕr < ϕs =100%, deoarece Tsi < Ti, deci condens pe suprafata interioara a elementelor de constructii in contact cu exteriorul. Un criteriu esential al confortului termic il reprezinta diferenta de temperatura dintre Ti si Tsi, diferenta care da marimea valorii rezistentei termice minime, necesare:
REABILITAREA CONFORTULUI HIGROTERMIC Prof.dr.ing. Tudor Dan 3

o alta conditie impusa de necesitatile de confort. Astfel.4.5 Respectarea conditiilor obliga la efectuarea tuturor verificarilor termotehnice cerute de legislatia in vigoare si a satisfacerii tuturor cerintelor de buna comportare termotehnica.R . prin respectarea regimului normal de exploatare in timpul incalzirii. max i Valoarea ΔTi. sunt obligatorii : • . pe baza prevederilor din STAS 6472/4-89 si a METODOLOGIEI. conform prevederilor STAS 6472/3-89. in primul rand prin marirea capacitatii elementelor de constructie de acumulare a energiei.. astfel incat. O valoare mare pentru ΔTi.ing. trebuie sa fie mai mari decit rezistentele termice minime. iar conform STAS 6472/3-89 intre 2.REABILITAREA CONSTRUCTIILOR CURS POST-UNIVERSITAR/MASTER Rnec = Ti − Te . care trebuie sa fie mai mari decit rezistentele termice necesare. 4. . R’m.5. amplitudinea de oscilatie a temperaturii aerului interior sa nu depaseasca 1°C.max.in cazul incalzirii cu sobe D≥2.m ΔTi .3 °C. • • la cladiri din grupa I la alte cladiri D≥2.. impunandu-se urmatoarele valori minime ale inertiei termice (D=∑Rj. Tudor Dan 4 . in conditiile variatiei temperaturii aerului exterior.dr. creeaza o senzatie de inconfort termic. R’. C107-05 si a METODOLOGIEI de aplicare a Legi 372-05.verificarea sigurantei la fenomenul de condens pe suprafata interioara a elementelor de constructie perimetrala.5 °C pentru pereti exteriori). stabilita pe criterii de ECONOMIE DE ENERGIE in exploatarea cladirilor. . conform prevederile STAS 6472/3-89 si a METODOLOGIEI.5 .in cazul incalzirii centrale sau prin termoficare .0 D≥1.verificarea rezistentelor termice specifice corectate. admisibile conform relatiei: R’m>R’min • • .verificarea conditiilor de aparitie a condensului in interiorul elementelor de constructie care fac parte din anvelopa cladirii.max variaza in tarile central europene intre 2. DIN CONDITIA DE CONFORT TERMIC: R’>R’nec • verificarea rezistentei termice corectate minime. se realizeaza in principal.sj) : . ale tuturor elementelor de constructie ale cladirilor. Stabilitatea termica poate fi realizata.. calculate pentru fiecare incapere in parte. REABILITAREA CONFORTULUI HIGROTERMIC Prof.. Stabilitatea termica a elementelor de construcii pe timp de iarna .5 °C (ex.

pentru rezistentele termice medii ale elementelor de constructie perimetrale.71 R’min Cladiri Cladiri noi exist.verificarea stabilitatii termice a principalelor elemente de constructie perimetrale.33 R’nec Zona climatică II III m2K/W 1.65 3.50 0.29 0.39 0.58* 2.53 0. [K] Δ θ i max 5 REABILITAREA CONFORTULUI HIGROTERMIC Prof.30 1.71* 2.50 0.42* 1. indiferent de grupa clădirii.00 0. conform prevederilor din STAS 6472/3-89 cap.50 0.13 1.28 1.73 3.00 1.50 1. precum si in vederea reducerii consumului de energie in exploatare.2.22 m2K/W Valorile ΔTi.ing.40 3.32 0.50 4.50 3. ale rezistenţelor termice la clădirile de locuit noi SIMBOLUL ELEMENTUL DE CONSTRUCŢIE I Pereţi exteriori de terasă T Planşee S P F/U Plăci pe sol Tâmplărie exterioară de pod peste subsolul neîncălzit 1.40 0.55 3.00 3.00 5.REABILITAREA CONSTRUCTIILOR CURS POST-UNIVERSITAR/MASTER • .00 VALORI LIMITĂ APRECIATE minR’ maxR’ m2K/W 0. Pentru marirea gradului de confort termic la cladirile de locuit.2.33 1.**) m2K/W 1.33* 2. Tudor Dan .00 0.39 1.29 0. Tab.00 5. se vor respecta valorile minime.00 1.4 si din Instructiunile tehnice provizorii NP 2001989.00 1.23 Pereţi exteriori vitraţi 0. valorile exacte se determină pe baza unor factori de corecţie determinaţi printr-un calcul de bilanţ termic.46 1.65 4.31* 1.09 1.46* 2.19 1.50 1.26 m2K/W 2) La vitrine se admite R'nec = 0. 1a Valorile normate şi valorile limită apreciate. se admite R'nec = 0.32 0.26 0.max si incadrarea in grupe de cladiri este data in Tab.1a si 1b.00 E * valori orientative.54* 1.30 5.29 0.50 1.1b Grupa clădirii I II III IV OBSERVAŢII: Tâmplăria exterioară 0.26 0. ** valori orientative pentru clădiri existente care se reabilitează (clădire de referinţă) Rezistenţe termice necesare pentru elementele de construcţie vitrate Tab.32 0.20* 1.23 1) La casa scării şi la alte spaţii de circulaţie. Grupa Destinaţia clădirii ϕi Valori normate Δ θ i max Tab.26 R'nec [m2K/W] Luminatoare 0. date in tabelul nr.dr.58 IV 1.

ci si in interiorul elementului in contact cu exteriorul atunci cand : pv ≥ ps STAS 6472 nu conducea la o proiectare care sa elimine producerea condensului.5 4.ing. cu regim normal de umiditate Clădiri sociale cu regim ridicat de umiditate Clădiri de producţie cu regim normal de umiditate Clădiri de producţie cu regim ridicat de umiditate *) 60 50 60 ≤75 Pereţi 4.5.dr. policlinici. ş.2.8 • Δ θ r Pardoseli 2..5 II III *) Δ θ r = θ i .REABILITAREA CONSTRUCTIILOR CURS POST-UNIVERSITAR/MASTER clădirii I (%) • • • • • • • IV • Clădiri de locuit. internate Spitale.5 3. a.θ r Deci..0 Δ θr Tavane 3.2. (documente recomandate: SR EN 13788: “Performanţa higrotermică a componentelor şi elementelor de construcţie – Temperatură superficială interioară pentru evitarea umidităţii superficiale critice şi condensului interior – Metodă de calcul “) .0 4.. exterioare.atunci când sunt disponibile date climatice medii lunare (temperaturi şi umidităţi relative). ci limiteaza cantitatea de apa de condens produsa in perioada rece a anului.a.0 2. Tudor Dan 6 .0. cămine.culturale. 1. Creşe.0 °C(pentru cladiri de locuit) D ≥ 1.0 3. Fenomenul are loc nu numai pe suprafata interioara. Alte clădiri social . Alcatuiri de pereti la constructii existente REABILITAREA CONFORTULUI HIGROTERMIC Prof. nerealizarea conditiilor impuse de STAS 6472 sau C107-05. condensul se produce atunci cand suprafata interioara a peretilor. R’≥ R’nec. grădinţe Şcoli. conduc la inconfort termic. Din punct de vedere strict formal. au o tempratura locala (Tsi).4.5 0.0 3. planseelor etc.max = 2. ş.5 6. R’med>R’min ΔTi..5 Tsi > τr Verificarea elementelor de construcţie componente ale anvelopei clădirii la riscul de condens superficial şi interstiţial este obligatorie în etapa de audit energetic în care se face analiza soluţiilor de îmbunătăţire a performanţei termo-energetice a clădirii. inferioara temperaturii punctului de roua.. pentru fiecare soluţie selectată. conform relatiilor : m w ≤ mv ΔWef ≤ ΔWadm cu semnificatiile conform STAS 6472. licee.

fiind necesare o actiune generala de reabilitare a acestora cu consecinte asupra confortului higrotermic-fiziologic si economiei de energie. realizarea peretilor a cunoscut o imbunatatire din punct de vedere termotehnic.zona IV θe = . Tudor Dan 7 . majoritatea elementelor de constructii in contact cu exteriorul nu satisfac exigentele higrotermice ale STAS 6472/2-1989.. reprezentand 115.REABILITAREA CONSTRUCTIILOR CURS POST-UNIVERSITAR/MASTER Alcatuirea peretilor constructiilor civile. Solutii de realizare a peretilor exteriori inainte de 1984 REABILITAREA CONFORTULUI HIGROTERMIC Prof. aduce un spor de rezistenta necesara la izolarea termica prin micsorarea valorii ΔTi.ing. functie de alcatuire in limitele Ro=0. SR 1907-1/97 cuprinde această hartă. astfel : ... cel putin la nivelul solutiilor propuse.0.5 °C..zona I .1) Dupa 1984.5. Temperaturile exterioare convenţionale de calcul se consideră în conformitate cu harta de zonare climatică a teritoriului României. Revizuirea STAS 6472 din 1989. In consecinta.202% din Ro...max = 2.. satisfacand 45.54.12oC θe = . conform căreia teritoriul României se împarte în 4 zone climatice.dr. pentru perioada de iarnă.4.38.2..nec (fig.zona II . dar cu valori inca mult inferioare ale Rnec fata de cele din tarile Vest-Europene. realizati pana in 1984 au prezentat performante termice.81% din Ro.nec impus de STAS. Aceasta actiune este cu atat mai actuala cu cat se are in vedere satisfacerea valorilor R’min si R’nec din tabelele 1 si 2.43 m2K/W.1.15oC θe = ..97 m2K/W. intre limitele Ro=1.21oC B C brick m asonry brick with vertical hollows A Autoclaved aerated concrete D reinforced concrete AAC 25 cm 37 cm 5 30 cm 5 12 5 9 5 27 cm E reinforced concrete mineral wool F AAC reinforced concrete G reinforced concrete AAC Fig..18oC θe = .zona III .

2. /21/ : .ing. • pentru reducerea pierderilor de caldura spre spatiile de circulatie comuna. in principal prin dispunerea unor straturi suplimentare. Tudor Dan 8 . Pentru imbunatatirea comportarii termotehnice a cladirilor de locuit si pentru reducerea valorii coeficientului global de izolare termica. tinand seama si de existenta cladirilor invecinate . Solutii de realizare a peretilor exteriori dupa 1985 2. 1 mare spre interior). desi nu se considera in calcule. se vor prevedea windfanguri la intrarile in cladiri. la interior . KD Uzual. ferestrele orientate spre sud au un aport solar semnificativ . spre interior. termoizolante.dr. se recomanda aplicarea urmatoarelor masuri : /20/. Solutii si masuri de reabilitare si exploatare Reabilitarea higrotermica a constructiilor existente care nu satisfac performantele impuse de STAS 6472 se poate realiza.REABILITAREA CONSTRUCTIILOR CURS POST-UNIVERSITAR/MASTER a AAC masonry b AAC brick masonry c reinforced concrete mineral wool AAC 5 5 35 cm 15 30 45 cm 2 8 7 12 30 cm d AAC masonry e reinforced concrete mineral wool f AAC reinforced concrete 45 cm 7 8 12 20 15 Fig. aparate de inchidere automata a REABILITAREA CONFORTULUI HIGROTERMIC Prof. λ mic) sau migrarea vaporilor (Rv mare. intalnim solutii cu dispunerea de straturi suplimentare : • • • termoizolante. la exterior . EFECTELE STRATURILOR SUPLIMENTARE DE TERMOIZOLATIE 2.La alcatuirea generala a cladirii : • la stabilirea pozitiilor si dimensiunilor tamplariei exterioare se va avea in vedere atat orientarea cardinala cat si orientarea fata de directia vanturilor dominante. cat mai impermeabile la transferul de caldura (R mare. bariere contra vaporilor.1.

La alcatuirea elementelor de constructie perimetrale : • • • se vor utiliza solutii cu rezistente termice specifice sporite.6. se va utiliza exclusiv tamplarie de buna calitate si prevazuta cu garnituri de etansare . cu cel putin 3 randuri de geamuri sau cu geamuri termoizolante . luminatoarele si tamplaria fixa vor fi prevazute cu solutii de etansare care sa excluda orice infiltratii . masuri de exploatare rationala.In vederea reducerii infiltratiilor de aer rece • • • • la tamplaria exterioara se vor lua masuri de etansare corespunzatoare a rosturilor dintre tocuri si conturul golurilor de pereti . . se va urmari eliminarea totala sau reducerea in cat mai mare masura a puntilor termice de orice fel. . suprafetele vitrate. se vor utiliza solutii imbunatatite de tamplarie exterioara. • la elementele perimetrale opace nu se vor utiliza solutii constructive care permit infiltratii de aer (de ex. prin diminuarea rezistentei termice specifice conform prevederilor din STAS 6472/7-85. ce le definesc aptitudinea pentru exploatare (conform Indrumator cadru privind Exploatarea si intretinerea cladirilor de locuit din mediul urban aflat in proprietatea REABILITAREA CONFORTULUI HIGROTERMIC Prof. vata minerala s.) . in special in zonele de intersectii a elementelor de constructie (colturi. 2. Pe langa aceste solutii de reabilitare.a.REABILITAREA CONSTRUCTIILOR CURS POST-UNIVERSITAR/MASTER usilor de intrare in cladiri. incalzirea spatiilor comune la temperaturi apropiate de temperatura din locuinte s.dr. se va face in conformitate cu prevederile din STAS 6472/3-89 pct.a.a. . in scopul pastrarii pe o durata cat mai mare a calitatii cladirilor. socluri. rosturile dintre panouri vor fi exclusiv de tip “inchis” si vor fi etansate cu chituri de calitate corespunzatoare care sa confere o siguranta deplina atat fata de infiltratiile de apa. cat si fata de infiltratiile de aer . zidarii netencuite) . cat si la balcoane. Tudor Dan 9 . bowindouri si in jurul golurilor de ferestre si usi de balcon s. • la peretii interiori ai camarilor aerisite direct se vor prevedea masuri de termoizolare s. termoizolatii la usile de intrare in apartamente. cornise.ing.a. atice). considerarea pierderilor de caldura datorate permeabilitatii ridicate la aer a unor elemente de constructie. cu utilizarea materialelor termoizolante eficiente (polistiren. logii. la peretii din panouri mari prefabricate.

) in spatele elementelor. • • • • • nu se va folosi bucataria pentru fierberea rufelor decat daca exista hota pentru ventilare sau se deschid ferestrele si nu se usuca hainele in incaperile locuintei . spatiile ocupate trebuie ventilate cu o ratie de (0. în special în cazul producerii căldurii prin utilizarea combustibililor solizi sau lichizi. marirea efectului caloriferelor se poate face prin izolarea suplimentara a niselor din spatele acestora. • uscarea subsolurilor inundate.1. nu se vor acoperi caloriferele pentru a nu reduce efectul lor termic . Solutii de dispunere la interior a straturilor suplimentare Aceste solutii se utilizeaza rational atunci cand este necesara o reabilitare locala a izolatiei termice. Solutiile prezinta : * dezavantaje : REABILITAREA CONFORTULUI HIGROTERMIC Prof. se va evita excesul de plante in incaperi si a pastrarii apei in vase deschise sau vana . 2.. • dotarea canalizării subsolurilor cu clapete contra refulării canalizării stradale.0) schimburi/ora pentru a asigura un microclimat sanatos . • curăţirea periodică a coşurilor de fum. prin dispunerea de folii reflectorizante (staniol..2. • asigurarea serviciilor de consultanţă energetică din partea unor firme specializate (care să asigure şi întreţinerea corespunzătoare a instalaţiilor din construcţii). De exemplu : • locuinta/apartamentul se va aerisi dupa necesitate. uscatorii) se vor ventila spre exterior si nici un caz.5.REABILITAREA CONSTRUCTIILOR CURS POST-UNIVERSITAR/MASTER autoritatii publice .23 °C etc. cu un pret de cost minim sau daca fenomenul de condens nu este amplificat sau generalizat. • asigurarea integrităţii tencuielii faţadelor.Indicativ C 247 -93 .. • repararea tuturor conductelor sparte care creează pericol de inundare a subsolurilor. spre interiorul locuintei.INCERC Bucuresti) pot conduce la eliminarea unora din fenomenele care genereaza inconfort higrotermic. dar cel putin dimineata si seara pentru a asigura un microclimat care sa impiedice aparitia condensului si umezirea peretilor.dr. bucatarii. Tudor Dan 10 .. • spatiile mari generatoare de umiditate (bai. • repararea acoperişului peste pod în vederea asigurării etanşeităţii la ploaie sau zăpadă a acestuia. nu se va folosi instalatia de gaze din bucatarie pentru incalzirea altor spatii ale locuintei.ing. prin reglarea robinetului de alimentare pentru a genera o Ti=18.. in principiu. aluminiu etc.

acest caz fiind tratat la pct.. . pv(Pa) si ps(Pa) pentru noua alcatuire.. fara bariera de vapori. s-a transferat spre interior. reducand efectul de volanta termica al acestora .+4) °C la (-3. in alcatuirea clasica (fig. locuibil (si asa destul de redus) . Diagramele sunt trasate la Te = -15 °C. p(Pa) si Rv (m/s) pentru un perete existent. pv(Pa) si ps(Pa) intr-un sistem de coordonate T(°C). Nu s-a prevazut bariera contra vaporilor nici la straturile suplimentare. de grosime 27 cm.REABILITAREA CONSTRUCTIILOR CURS POST-UNIVERSITAR/MASTER . nu se elimina fenomenul de condens.deranjeaza locatarii pe perioada executiei .reduc temperatura de aparitie a condensului de la (+2. Pentru a studia efectul straturilor suplimentare dispuse la interior se adopta un perete exterior de tip panou mare prefabricat.reduce din spatiul util. Se constata ca. transferand straturile masive intr-o zona “mai rece”. . . .nec. Stratificatia nou adoptata satisface performanta Ro ≥ Ro. . * avantaje : . Pentru a avea un termen de comparatie. Aceasta poate conduce la mentinerea sau aparitia REABILITAREA CONFORTULUI HIGROTERMIC Prof.diminueaza din efectele masivitatii termice..plasa φ5/20 . . . In fig. se traseaza diagramele de T (°C). chiar redus.transfera condensul spre interior . .4 se traseaza noile diagrame T (°C).au un pret de cost mai redus .dr.-7) °C . Tudor Dan 11 .ing. .tencuiala de var.2.. Important de semnalat este faptul ca diagrama pv este secanta la ps pe starificatia nou dispusa (in lipsa barierei contra vaporilor) deci fenomenul de condens.nu deranjeaza plastica fatadelor . la care se suplimenteaza alcatuirea cu straturi : .nu necesita. dar momentul aparitiei condensului se transfera de la +4 °C la -7 °C temperatura exterioara. chiar in conditiile satisfacerii performantei Ro ≥ Ro. in majoritatea cazurilor ancorari speciale la suportul existent . comentariul fiind necesar pentru comportarea la condens.nu necesita schela pentru executie . tehnologic.nu elimina complet fenomenul de condens. . doar reducandu-l .vata minerala lipita pe suport . . .se executa relativ simplu.nu rezolva puntile termice la imbinari. .4 (cu bariera).nec.plasa rabit . .3). centuri etc.presupun obligatoriu bariera contravaporilor . .

in solutia clasica.3 straturi) .3. . pv si p s. ea poate fi amplasata pe fata interioara a termoizolatiei stratificatiei suplimentare sau chiar pe suprafata interioara a noului perete. Din grafic se constata ca.. se pot adopta : . este necesara introducerea unei bariere contra vaporilor.folie aluminiu . . Diagramele calitative de variatie T. REABILITAREA CONFORTULUI HIGROTERMIC Prof.ing. . Ca dispunere.. Tudor Dan 12 .. avand Rv foarte mare.folie plastic . Alegerea variantei de bariera contra vaporilor este dependenta de locul de amplasare.3 straturi).vopsea pe baza de ulei (2.REABILITAREA CONSTRUCTIILOR CURS POST-UNIVERSITAR/MASTER mucegaiului pe suprafata interioara initiala (suprafata suport pentru stratificatia noua) intr-o zona inaccesibila pentru a putea fi curatat sau eliminat chiar si in conditiile unui tratament superficial conform /17/.. Ca solutii.dr. existenta. tipul incaperii etc. Fig.vopsea pe baza de bitum (2.

necesita schela pentru executie .nu reduce din suprafata utila a cladirii . pentru a nu afecta termoizolatia noua . .nu deranjeaza locatarii pe perioada executiei .necesita o protectie a termoizolatiei. . Solutiile prezinta : * dezavantaje : . umiditate . Diagramele calitative de variatie T.dr.presupun in consecinta un pret de cost mai ridicat . impermeabila la apele meteorice. fara bariera contra vaporilor 2. . variatii de temperatura etc. Solutii de dispunere la exterior a straturilor suplimentare Aceste solutii se utilizeaza cu eficienta maxima.ing.elimina complet fenomenul de condens . Tudor Dan 13 . in solutia cu termoizolare la interior.REABILITAREA CONSTRUCTIILOR CURS POST-UNIVERSITAR/MASTER Fig. * avantaje . .impun sisteme de prindere la suport a straturilor suplimentare . -afecteaza plastica fatadelor. mai ales pentru eliminarea fenomenului de condens. fiind cele recomandate tehnic. .3. . REABILITAREA CONFORTULUI HIGROTERMIC Prof. uneori nejustificate. prin efectele asupra comportarii higrotermice.4.straturile noi trebuie sa satisfaca exigentele rezultate din expunerea la fenomene de inghet-dezghet. . pv si p s. necesitand lucrari pe suprafete mari.

fie pe suprafata “calda” (interioara) a termoizolatiei suplimentare. Acest criteriu de alcatuire rezulta si din relatia : mw = 3600( p vi − p s p s − p ve − )N w R 'v R"v cu semnificatia termenilor conform STAS 6472. pv si p s. spre deosebire de cazul anterior cand ar trebui sa fie cat mai mari.nec. in conditia realizarii conditiei Ro ≥ Ro. Se constata ca este indeplinita conditia de eliminare a condensului.5 s-au trasat diagramele T.4.2.REABILITAREA CONSTRUCTIILOR CURS POST-UNIVERSITAR/MASTER . a peretelui. acestea se dispun fie pe suprafata interioara nou realizata.4. Fig.5. Datorita Rv mare a REABILITAREA CONFORTULUI HIGROTERMIC Prof. in cazul dispunerii acestor straturi la interior (fig. cu toate ca s-a utilizat aceeasi stratificatie ca si in fig.pastreaza in “zona calda” elementele cu masivitate termica ridicata. Cu alcatuirile prezentate la pct. pv. Conditia esentiala insa ca Rv pentru straturile noi sa fie cat mai mici. Tudor Dan 14 .4) bariera contra vaporilor este necesara si obligatorie. In fig.ing. majorand efectul de volanta termica a acestora. Diagramele calitative de variatie T.2. ps pentru situatia dispunerii straturilor suplimentare la exterior (la Te = -15°). in solutia cu termoizolare la exterior. 2.dr. Dar. Efectul barierei contra vaporilor Utilizarea unor bariere contra vaporilor dispuse spre interior este avantajoasa tehnic indiferent unde se dispun straturile suplimentare.

Deci. SOLUTII DE ELIMINARE A CONDENSULUI 3. pv si p s.16 m2 K/W .ing.. in solutia cu termoizolare la interior.6).1.256/1984 si modificarile aduse de STAS 6472-89 in principal prin modificarea ΔTi. Diagramele de variatie T. Prevederi generale (C203-91) Satisfacerea conditiilor de confort termic si/sau eliminarea situatiilor de condens. Decretul nr.REABILITAREA CONSTRUCTIILOR CURS POST-UNIVERSITAR/MASTER barierei. se impune o ventilare naturala mai activa (ocazionala sau permanenta prin fante in tamplaria ferestrelor).STAS 6472-89) REABILITAREA CONFORTULUI HIGROTERMIC Prof. deoarece era prevazut ca Rmin = 1. Ti>Te Fig.max. presupune indeplinirea conditiilor impuse de STAS 6472. creste umiditatea relativa (ϕr) ajungand la a se atinge temperatura punctului de roua pe suprafata interioara. Peretii nu mai permit “aerisirea” incaperilor printr-o migrare naturala a vaporilor.(cf.cu bariera contra vaporilor 3. Dispunerea unei bariere impermeabile la vapori poate conduce insa si la efecte negative.dr. fac ca solutiile utilizate inainte de 1985 sa nu satisfaca R ≥ Rnec.6. Tudor Dan 15 . se transfera primul punct de “minim” al presiunii de saturatie intr-o zona a peretelui cu presiuni partiale ale vaporilor mult mai mici (fig. dar mai ales pe suprafata ferestrelor (cu R mai mic decat al peretilor).

REABILITAREA CONSTRUCTIILOR CURS POST-UNIVERSITAR/MASTER

necesitand imbunatatirea izolarii termice a elementelor exterioare,avand in vedere si prevederile impuse de actualele norme, cu valorile medii prezentate in tabelul 1 si 2. Deasemenea, la cladirile executate cu pereti exteriori neomogeni, cu punti termice datorate nervurilor de legatura din beton armat (panouri mari) sau la diafragme din beton armat in trei straturi pe suprafata interioara a acestor pereti apar fenomene de condens si mucegai, deoarece: Tsi < τr Acelasi fenomen, dar mai rar, se intalneste la peretii adiacenti casei scarilor sau la planseele peste holurile intrarilor in blocuri sau peste subsoluri neincalzite. Acest fenomen apare atunci cand aceste elemente de constructii nu au prevazuta in alcatuire straturi izolatoare. Pe langa realizarea unor straturi suplimentare se pot lua masuri suplimentare ca ; reducerea surselor de umiditate, etansarea ferestrelor, ventilarea corespunzatoare, vitrarea logiilor, respectarea instructiunilor de intretinere si exploatare a cladirilor etc. Inainte de inceperea lucrarilor propriu-zise se vor lua masuri ca : a) la protectii izolatoare aplicate la exterior : - se curata suprafata suport de zugraveala, placaje ceramice etc., pana la tencuiala sau beton (daca tencuiala este alterata) ; - la structuri cu panouri mari prefabricate, rosturile orizontale si verticale se mateaza cu mortar adeziv pe baza de ciment+aracet+nisip (1:0,5:1,5),sau cu chituri permanent plastice(in solutii moderne) ; - suprafetele denivelate se vor ciopli sau rectifica cu mortar de ciment ; b) la protectii izolatoare aplicate la interior : - se curata suprafata suport de finisaje pana la tencuiala sau beton (daca tencuiala nu este aderenta) ; - se fixeaza punctele de fixare a galeriilor pentru perdele, alte obiecte fixate pe perete ; - se curata suportul pentru prevenirea mucegaiului cu solutie bromocet 5%, sulfat de cupru 2...5%, betonoftal 10% etc. Zonele cu mucegai se ard inainte cu flacara, cu lampa de benzina. In continuare se trateaza diverse solutii de imbunatatire a izolatiei termice, cu dispunere la exterior respectiv interior. 3.2. Placari exterioare la pereti 3.2.1. Placari cu polistiren celular In aceasta solutie, protectia stratului de izolatie termica se poate realiza din : - tencuiala armata
REABILITAREA CONFORTULUI HIGROTERMIC Prof.dr.ing. Tudor Dan 16

REABILITAREA CONSTRUCTIILOR CURS POST-UNIVERSITAR/MASTER

- glet de mortar adeziv, armat cu tesatura din fibre de sticla. Grosimea stratului de polistiren rezulta dintr-un calcul termotehnic, recomandandu-se min. 4,8 cm (grosime placi polistiren). In prealabil aplicarii placilor se impusca bolturi metalice la 50 cm, de care se leaga agrafe din sarma de otel zincata φ 1...1,5 mm, care se vor trece prin termoizolatie (fig.7). Inainte de aplicarea polistirenului, suportul se trateaza conform pct.3.1a. Pe urma se aplica un grund din mortar de ciment+aracet+nisip (1:0,3:1), peste care, dupa cel putin 24 ore se aplica straturi din mortar de ciment - aracet-nisip (1:0,5:1m5), de 10 cm x 0,5 cm, la 30 cm distanta, atat pe suport, cat si pe polistiren. Se aplica placile de polistiren, presandu-le cu role de lemn. Realizarea protectiei termoizolatiei se poate face in doua variante : a) peste placile de polistiren aplicate ca mai sus se dispune o plasa de armatura (φ3...5/20) si o plasa de rabit. Plasa de armatura se fixeaza la suport cu agrafele din sarma zincata legate de bolturi, iar plasa rabit se leaga de plasa de otel. Peste acestea se aplica un strat de mortar obisnuit 20 mm (ciment-var), iar peste min. 72 ore, pe acesta se aplica un strat impermeabil la apa si permeabil la vapori. Acest ultim strat - aplicat prin vopsire - pensulare manuala, se realizeaza in trei straturi cu un interval de 3 ore intre straturi. Primul strat se realizeaza din Aracetal B55LC-L1 diluat 15% cu toluen sau Romacril Er : apa, 1:3. Celelalte doua straturi nu se dilueaza ; b) fixarea placilor de polistiren se poate face si cu placute metalice fixate cu saibe si piulite metalice de bolturile impuscate (fig.8). In prealabil, placile au fost fixate pe suport cu mortar adeziv, aplicat continuu, 2...3 mm, in componenta ciment Pa35 - aracet D50 nisip 0...1 mm in proportii 1:0,6:1, cu apa dupa necesitati. Peste placile de polistiren astfel fixate se aplica un amorsaj din Aracet D50-apa, 1:3, lasat sa se usuce 24 ore. Pe placile astfel pregatite se lipseste cu mortar adeziv 1...2 straturi din tesatura de fibre de sticla, iar dupa 24 h se aplica o protectie de cca. 3 mm de mortar adeziv. Dupa uscare acesta se poate zugravi normal. 3.2.2. Placari cu BCA-GBN 35 Aceasta solutie este recomandata atunci cand se urmareste eliminarea fenomenelor de condens si mai putin pentru imbunatatirea rezistentei la transfer termic. Se utilizeaza placi de 30x60x7,5 cm, pentru placare pe intreg frontonul sau fatada cladirii (cu avizul proiectantului de arhitectura si structura). Lucrarile pregatitoare ale suprafetei suport sunt similare celor de la pct.3.2.1.
REABILITAREA CONFORTULUI HIGROTERMIC Prof.dr.ing. Tudor Dan 17

REABILITAREA CONSTRUCTIILOR CURS POST-UNIVERSITAR/MASTER

Placarea se poate realiza in doua variante, diferenta fiind modul de fixare la suport respectiv executia protectiei BCA-ului. a) placari cu BCA-GBN 35 de 7,5 cm, cu fixare pe centuri de b.a. si protejate cu tencuiala. Centurile se realizeaza de grosime egala cu a BCA-ului si latime 12 cm. Centurile se armeaza cu min 2φ12 OB37, prinse de praznuri ancorate in gauri inclinate la 45°. Inainte de introducerea praznurilor, in gauri se introduce mortar de ciment fluid (max. 1 m intre gauri). Placile de BCA se uda pe spate si canturi, la fel suportul si se aplica pe acestea un mortar M100-T. La colturi, stratul de BCA se intoarce min 60 cm sau pana la primul rand de ferestre. Tencuiala de protectie se executa in trei straturi : sprit, 2...3 mm, grund 10...12 mm si tinci max. 5 mm, din mortar de cimentvar-nisip, in proportii diferite, functie de strat (fig.9). b). placari cu placi BCA-GBN-35 de 7,5 cm grosime fixate mecanic si protejate cu pelicule acrilice. Pe suprafata suport se impusca bolturi, 2/placa, φ3 mm, iesind in exterior cca. 30 mm. In placi se practica goluri φ20...25 mm,de adancime 35 mm, cu burghiul. Bolturile si gaurile se practica din doua in doua randuri. Placile din BCA se lipesc de suport cu un mortar adeziv, care umple si gaurile in care intra bolturile impuscate. Protectia hidrofuga a BCA-ului se realizeaza printr-o pelicula de ARACETAL B55 LC, executata in trei straturi (fig.10).

REABILITAREA CONFORTULUI HIGROTERMIC Prof.dr.ing. Tudor Dan

18

3. ureice sau fenolformaldehidice.REABILITAREA CONSTRUCTIILOR CURS POST-UNIVERSITAR/MASTER Termoizolatie de grosime functie de material Fig. 7. liate cu rasini acrilice. Placare cu polistiren. 8. de 40. Placare cu polistiren prin fixare cu placute metalice 3. Placari cu placi termoizolatoare din deseuri textile Se utilizeaza in cazul unor situatii generalizate de condens.ing. cu fixare cu bolturi Fig. folosind placi din deseuri textile.2. Se poate realiza in doua variante : REABILITAREA CONFORTULUI HIGROTERMIC Prof.dr. Tudor Dan 19 . 50 sau 60 mm grosime.

. Suportul se amorseaza cu aracet D50 si apa 1:3. placile se asigura cu cleme metalice..smir 10 mm M50T . Placile se prind pe suport cu o retea de buloane la distane 90. prin presare. Dupa uscare.1.100 cm.. agrafele iesind prin placi.3. iar la 24 h un strat de tinci 1. termoizolatia se dispune pe fata rece a peretelui.5 cm grosime.3. de jos in sus. Placari interioare 3. Suprafata suport se spituieste si se perie pentru a fi rugoasa si curata.REABILITAREA CONSTRUCTIILOR CURS POST-UNIVERSITAR/MASTER a) placi ancorate mecanic si protejate cu tencuiala armata de 2. Pe langa o lipire cu mortar adeziv (ciment-aracet-nisip fin). Placile de polistiren de 30x30 cm se lipesc cu pasta adeziva. 1/m2 sau bolturi impuscate la 50 cm si agrafe din otel zincate.1.. se aplica un strat de armorsaj din mortar adeziv. P+4E. fig.min.8 . la orice regim de inaltime. Placari la pereti spre casa scarilor Se poate utiliza atat polistiren celular. a) placari cu polistiren celular.dr. iar intre ele bolturi impuscate la 50x50 cm. cat si vata minerala. 3. In ambele situatii. Peste acestea se executa protectia in trei straturi : .grund 10 mm M25T . Tudor Dan 20 . protejate cu mortar adeziv armat cu tesatura din fibre de sticla. Protectia se realizeaza cu mortar adeziv 5 mm.. REABILITAREA CONFORTULUI HIGROTERMIC Prof.ing. Placile se aplica prin lipire cu mortar adeziv.3 cm in strat continuu. la un regim max. de care se leaga agrafe de sarma de otel zincata φ1 mm. aplicata 2. Se monteaza plasa φ4/200 stransa pe placi cu sarma zincata si de ea se leaga plasa rabit.. armat cu tesatura din fibre de sticla.tinci 5 mm M50T . b) placi lipite cu mortar adeziv si asigurate mecanic.2 mm peste care se va executa un glet de var-ipsos-ciment-aracet .

REABILITAREA CONSTRUCTIILOR CURS POST-UNIVERSITAR/MASTER 2Φ12 Fig. Termoizolarea la exterior cu placi de BCA b) placari cu placi din vata minerala protejate cu gips-carton.ing.dr.9. Fig. Tudor Dan 21 . In acest caroiaj se fixeaza placile G100 de 5 cm. Se realizeaza un caroiaj din sipci de lemn de 3x4 cm fixate la suport. Daca REABILITAREA CONFORTULUI HIGROTERMIC Prof.10.

. cca..5 cm. Finisajul final poate fi tapet sau zugraveala obisnuita pe un glet. peste vata minerala se dispune folie de polietilena de 0..10/m2 (fig. prevazute cu saibe si piulite. Tencuieli difuze si biacide Se utilizeaza la reparatii locale care prezinta condens. ciment var si adaosuri hidrofobizante) face ca acesta sa nu poata acumula apa si impiedica dezvoltarea mucegaiurilor (la 2..11..5 cm se dispun pe fata rece a planseului. de 30 cm. (primul strat) 0. 3. indreptate in jos. Solutii locale REABILITAREA CONFORTULUI HIGROTERMIC Prof. 50 cm intre ele.5. Izolare termica suplimentara la planseu peste subsol 3.. Intre plasa φ3/20 si placile izolatoare se dispun distantieri.5 cm (al treilea) in compozitii diferite.5.1. prinse cu suruburi pentru lemn de caroiajul din sipci.2.7 cm (al doilea). 0. Suprafata tinciului se trateaza cu glet de var si se vopseste cu culori de apa..ing.25. Protectia termoizolatiei se executa din mortar de ciment-var-nisip in grosime 1.dr.. Se dispun bolturi impuscate la cca.0. Tencuiala Fig. Placari la plansee peste spatii neincalzite Placile termoizolatoare din vata minerala (40 mm) sau saltele din produse textile netesute 4. de care se prin agrafe din sarma zincata...4 cm grosime pot aduce un ΔR = 0.30m2K/W).. 3..0.3. ca zone de imbinari la panouri mari. cupoane φ12.1 mm. Tudor Dan 22 . stalpi in zidarie etc. Compozitia mortarului (perlit expandat.3.REABILITAREA CONSTRUCTIILOR CURS POST-UNIVERSITAR/MASTER placile sunt aplicate pe fata calda a peretelui.3. 8. Modalitatea de preparare a mortarului si executia se prezinta in /17/.4.11). Peste acestea se fixeaza placi de gips-carton. agrafele strapungandu-le si legandu-se de o plasa φ3/20 pe care este fixata plasa rabit. Se monteaza elementele de placaj.

REABILITAREA CONSTRUCTIILOR CURS POST-UNIVERSITAR/MASTER Dintre solutiile adoptate pentru corectii locale ale puntilor termice se trateaza doua.6.3. terasele nu satisfac performantele de izolare termica. Tudor Dan 23 .12). tab..13).14 simple si usor de executat cerceteaza aceasta situatie.5 m2K/W. idem si stratul de protectie (fig.ing. REABILITAREA CONFORTULUI HIGROTERMIC Prof. atat in camp cat si la colturi. fixat cu mortar adeziv si asigurat mecanic (fig.3.15. Prinderea la suport se face in tehnologiile prezentate la pct. cu polistiren celular sau BCA.dr. frecvent impuse de prezenta condensului.5.2. dar pot fi adoptate si la cele circulabile. Se poate adopta placarea cu BCA GBN 35 de 75 cm. Solutiile din fig. 3.. Izolarea suplimentara a teraselor In numeroase situatii.1. Exemple de alcatuire respectiv de calcul a rezistentei termice in camp curent sunt date in fig. valoare care se poate asigura numai printr-o alcatuire corespunzatoare a straturilor de izolare termica.Alcatuirile prezentate se pot realiza atat la constructii noi cat si la constructii existente la care se doreste utilizarea confortabila a subsolurilor respectiv crearea unei ambiante in conditii de confort termic civilizat. a) corectarea puntilor termice din dreptul imbinarilor verticale ale panourilor mari. 3.. rezistenta minima la transfer termic la o placa pe sol este de 4. 3. b) corectarea puntilor termice la parapetii balcoanelor sau logiilor. Izolarea placilor in contact cu solul In conformitate cu /20/.1 din cap. in special la terase necirculabile.1.

Tudor Dan 24 .dr. Corectarea puntii termice cu izolatie la rost.REABILITAREA CONSTRUCTIILOR CURS POST-UNIVERSITAR/MASTER Fig. Corectarea izolatiei la parapetul ferestrelor de balcon REABILITAREA CONFORTULUI HIGROTERMIC Prof.12. la structuri din panouri mari prefabricate. 13.ing. Fig. pe o latime de minim 60cm.

dr.REABILITAREA CONSTRUCTIILOR CURS POST-UNIVERSITAR/MASTER Fig.ing. Tudor Dan 25 . Izolarea suplimentara a teraselor existente REABILITAREA CONFORTULUI HIGROTERMIC Prof.14.

CONDITIE A CONFORTULUI INTERIOR REABILITAREA CONFORTULUI HIGROTERMIC Prof. Umplutura Fig. Strat de pietris pentru ruperea capilaritati 7. Hidroizolatie orizontala 6.dr. Placa pe sol 2.15. Tudor Dan 26 . Strat termoizolant 5.REABILITAREA CONSTRUCTIILOR CURS POST-UNIVERSITAR/MASTER LEGENDA 1. Beton de egalizare 8. Izolarea placilor pe sol 4. Strat suport al pardoseli 4. ETANSAREA LA AER . Pardoseala 3.ing.

aerul se infiltreazã prin fiecare întrerupere a continuitãtii elementelor de constructii (strãpungeri pentru cabluri electrice. Standardele in vigoare trateazã teoretic problematica permeabilitãtii la aer. mucegai.a) este cauzatã de diferenta de densitate a aerului ca rezultat a temperaturii diferite. Tudor Dan 27 . * efectul sistemelor de ventilare. are provoacã infiltratii. Conceptul de transfer de aer Etansarea la transferul de aer a elementelor de constructii constituie o cerintã esentialã de alcãtuire.c). în perioada rece a anului este cel de a modifica rezistenta specificã la transfer termic si de a mãri sarcina termicã necesarã încãlzirii interioare. iar aerul rece încearcã sã penetreze la interior. modificã presiunea interioarã a aerului. Aerul care se infiltreazã prin orificiile mici sau mari ale anvelopei unei constructii. Fatada expusã vântului suportã o presiune care conduce la infiltratii de aer. Legea Calitãtii în constructii nu prevede distinct exigenta de permeabilitate la aer. rezolvã problema umiditãtii excesive sau a aerului viciat. Mecanismul de infiltrare a aerului are la bazã efectul a trei forte : * miscarea ascensionalã a aerului .).b). Miscarea ascensionalã . aceastã conditie fiind implicit tratatã la "economia de energie". prin aportul substantial asupra temperaturii interioare. * presiunea vântului . uscãtorii etc. In plus. efecte REABILITAREA CONFORTULUI HIGROTERMIC Prof. constituie o sursã importantã de pierderi de cãldurã prin convectie directã. Evacuarea fortatã a aerului din bãi.16.efectul de semineu (fig. fãrã a solutiona în detaliu elemente de alcãtuire sau etansare. In perioada rece a aerului.16. Exfiltratiile de aer umed sunt cauze ale unor probleme care apar la anvelopã ca efluorescente. coroziune.ing. cu influente majore asupra confortului ambiental. dar creeazã o presiune negativã care favorizeazã infiltratiile (fig. Actiunea vântului se manifestã prin diferenta de presiune exercitatã pe fatadele clãdirii (fig. Principalul efect al infiltratiilor de aer. prin partea inferioarã a clãdirii. Ventilatia mecanicã. rosturi perete .REABILITAREA CONSTRUCTIILOR CURS POST-UNIVERSITAR/MASTER 4.1.dr. Fisurile cele mai importante le gãsim pe perimetrul usilor si ferestrelor. deci. bucãtãrii. daca acest aspect este înteles în profunzimea consecintelor sale. exfolieri ale zugrãvelii sau a tencuielii etc.planseu sau perete tavan etc. 16. aerul cald care este dilatat se ridicã si încearcã sã iasã prin partea superioarã a clãdirii. iar celelalte fatade si acoperisul sunt supuse unei suctiuni. în general practica proiectãrii si executiei neglijând acest aspect. Aerul se deplaseazã de la interior spre exterior (exfiltratie) respectiv de la exterior spre interior (infiltratie). a umiditãtati respectiv a contributiei la împrospãtarea volumului de aer interior. care trebuie colmatate si etansate.

De asemenea se corecteazã rezistenta la transfer termic.2. cu relatia: REABILITAREA CONFORTULUI HIGROTERMIC Prof.ing. # cp= cãldura masicã a procesului izobar pentru aer . Tudor Dan 28 . Efectul infiltratiilor de aer în perioada rece a anului se concretizeazã în mãrirea sarcinii termice cu cantitatea de cãldurã necesarã încãlzirii aerului infiltrat prin toate elementele delimitatoare ale unei încãperi : u Q = ∑ J . # ij coeficientul de permeabilitate la aer al materialului .S ( T − T ) (w) i mj p j t e j=1 unde : # Jmj = densitatea fluxului de aer care trece prin rosturile unei ferestre . 4.16 Mecanismul infiltratiilor de aer. functie de viteza vântului si rezistenþa necesarã la transfer termic. datã în STAS. pentru diferite elemente de construcþii. tinând cont de infiltratiile de aer.REABILITAREA CONSTRUCTIILOR CURS POST-UNIVERSITAR/MASTER directe asupra temperaturii interioare respectiv a confortului termic si mai ales asupra consumului de energie. a) b) c) Fig.dr. Prescriptii tehnice Standardul naþional care reglementeazã transferul de aer prin elementele de constructii este STAS 6472/7 (23). Acesta defineste conditia de dimensionare a elementelor de constructii la permeabilitate la aer prin relatia : R ≥R a min unde d j (m / s) R = d sau R = Σ a a i i j # dj = grosimea stratului . c . # Rmin = valoarea minimã a rezistentei la permeabilitate la aer.

Ca relatie alternativã se foloseste si formula: qi = 1.REABILITAREA CONSTRUCTIILOR CURS POST-UNIVERSITAR/MASTER Rc 1 [1 − exp(− J m .Te ) (W) unde : # n = numãrul de schimuri de aer pe orã .2 . la majoritatea clãdirilor existente si cu atit mai putin a prevederilor cuprinse in tab.l pentru o fereastrã nouã. Valorile densitãtii fluxului de aer care trece prin rosturile unei ferestre sunt în realitate cu mult mai mari decât cele calculate conform normelor. C107. a deformatiilor în timp a tâmplãriei etc. neetansatã. In consecinþa exigentei de economie de energie. iar sarcina termicã necesarã încãlzirii unei încãperi se mãreste considerabil. etansarea ferestrelor si usilor împotriva infiltratiilor si prevederea de bariere impermeabile la aer constituie o practicã curentã în proiectare si executie. o apreciere corectã a infiltratiilor de aer poate conduce la rezistente la transfer termic.cp. existentã si în alte tãri. Ips (Ti .25 pânã la 2. de calitatea anvelopei si de presiunea care se exercitã asupra acesteia. de numãrul peretilor în contact cu exteriorul.m. Aceastã situatie se suprapune peste situatia existentã în care elementele de constructii în contact cu exteriorul (pereti. adunând la pierderile de cãldurã prin elementele de constructii. V . plansee) nu satisfac exigenta de izolare termicã prevãzutã de STAS 6472/3-89.Te) unde: Ips = debitul de infiltratie în l/s. corectate. datoritã imperfectiunilor de executie. 29 (W) REABILITAREA CONFORTULUI HIGROTERMIC Prof. Aceastã ratã de schimb depinde de functiunea încãperii. acceptându-se numãrul de schimburi de aer ale volumului unei încãperi de 0.ing. bine etansatã si pânã la 25 l/s. Tudor Dan . Normele strãine. (Ti . tin cont numai de infiltratiile de aer prin ferestre.6 l/s.m. Relatia este utilizatã în metoda schimbului de aer. ceea ce presupune cã relatia de verificare este satisfãcutã. Debitul de infiltratie poate varia între 0. # V = volumul de aer al încãperii.l pentru o fereastrã veche.5/h. sau m3 /h care se infiltreazã pe perimetrul ferestrelor si usilor exterioare.dr. cp m2 K W Se remarcã faptul cã relatiile de mai sus. In consecintã. n .Ro )] J m . mult diferite fatã de rezistenta la transfer termic (R) în absenta infiltratiilor. CANADA) trateazã problematica infiltratiilor de aer în mod similar. In metoda fisurilor se calculeazã debitul de aer în litri/sec. de exemplu cele nord-americane (SUA. pierderea de cãldurã prin infiltratii : qi = 0.335 .1 si 2.

cu consecinte asupra temperaturii aerului interior. cu consecinta aparitia condensului asociat de pete de umezeala. etc. Intrerupãtoare si doze 10. * cãmine. Pervaz si umpluturã 3. Pereti exteriori si interiori 7. scaderea capacitatii de izolare termica a materialelor componente ale anvelopei cladirii.3 la 4%. Exfiltratii ale aerului cald 1.15 la 77% .dr. O etansare perfecta neinsotita de o ventilare/schimb de aer necesar. poate avea ca si efect cresterea umiditati interioare peste limitele normale. Tavan fals 6.8 la 67% .Alte fisuri sau orificii REABILITAREA CONFORTULUI HIGROTERMIC Prof.3. Trapã de acces 2. repartitia pierderilor de aer într-o clãdire prin elementele de constructii se înscrie într-un domeniu larg. * pereti . care permit infiltratii necontrolate pe contur si la rosturi. în lipsa unui sistem de climatizare controlat. Conducte de instalatii 9. Punctele nevralgice la scurgerile de aer sunt prezentate în fig. mucegai. Usi si ferestre 5. sobe .17. Cosuri de fum 4. * usi si ferestre . “cojirea” zugravelilor si a tencuielilor.15 la 23% . asigurã sursa de aer proaspãt în interior. depinzând de multi parametri : * tavane .Rosturi la centuri 12. 4. Tudor Dan 30 . Prinderi corpuri de iluminat 8.ing. Pierderile de aer intr-o cladire In conformitate cu un studiu elaborate.REABILITAREA CONSTRUCTIILOR CURS POST-UNIVERSITAR/MASTER Starea precarã a tâmplãriei ferestrelor si usilor exterioare la majoritatea clãdirilor de locuit existente.Usi si ferestre 11.

19. atât la infiltratie. Surse de pierderi de aer în peretii subsolului La peretii de subsol.fisuri în pereti 2 . cât si la exfiltratie. pierderile principale de aer au loc prin structura planseului de lemn si prin zona panei de streasinã si a streasinei (fig. toate dozele electrice instalate pe tavan trapa de acces în pod etc. Scurgeri de aer prin planseul de pod.17.19). Puncte tipice de infiltrare a aerului Fig. Principalele puncte nevralgice sunt fantele din jurul cosurilor de fum a firelor electrice sau a coloanelor de instalatii.dr. In general. REABILITAREA CONFORTULUI HIGROTERMIC Prof.18) scurgerile de aer pot avea loc prin fisuri. Tudor Dan 31 . Se exemplificã câteva din zonele cu cauzele infiltratiilorexfiltratiilor de aer prin elementele de constructii.îmbinarea perete-planseu 3 . toate strãpungerile elementelor de constructii se constituie ca zone permeabile la aer. Evaluarea necesitãþilor de etansare presupune reperarea surselor de pierderi de aer sau de infiltratii urmatã de alegerea ansamblului de lucrãri de etansare care convin cel mai mult necesitãtilor si problemelor care trebuie solutionate. (fig.REABILITAREA CONSTRUCTIILOR CURS POST-UNIVERSITAR/MASTER Fig. La podurile mansardate. 1 . la racordul perete-planseu sau prin golurile practicate în pereti Planseul de pod prezintã numeroase zone care permit scurgerile de aer (fig.goluri în pereti Fig.ing.20). Puncte nevralgice la etanseitate la aer.18.

de la caz la caz.ing. se determina pierderile de caldura generate de permeabilitatea la aer a elementelor anvelopei. Detaliile de realizare a etansãrii diferitelor puncte nevralgice la scurgerile de aer se trateazã diferit. Evaluarea pierderilor termice cauzate de permeabilitatea la aer a anvelopei clǎdirii In conformitate cu METODOLOGIA de determinare a performantelor termice si energetice a cladirilor. Pierderile termice cauzate de permeabilitatea la aer a anvelopei clădirii (document recomandat SR EN ISO 13790:2004) sunt exprimate prin coeficientul de pierderi termice datorate împrospătării aerului/prin ventilare. utilizând diverse soluþii. în m3/s sau m3/h.rosturilor cu mastic . ρa ⋅ ca = 1200 J/(m3K) sau ρa ⋅ ca = 0.4. calculat cu relaţia: & Hv = ρ a ⋅ c a ⋅ V în care: Hv este coeficientul de pierderi termice datorate împrospătării aerului/prin ventilare. 32 ρ a ⋅ ca & V REABILITAREA CONFORTULUI HIGROTERMIC Prof. * membrane de etansare simple sau duble.punctual. * bandã expansivã .REABILITAREA CONSTRUCTIILOR CURS POST-UNIVERSITAR/MASTER Fig. 4. în principiu folosind variante ca : * colmatarea fisurilor . este capacitatea termică volumică. * spume expansive .dr. este debitul mediu volunic de aer proaspăt. Tudor Dan . în W/K.34 Wh/(m3K).20. Pierderi de aer la poduri mansardate Etansarea la aer se rezolvã .

Tabelul 4.5 0.5 0. clădiri la periferia oraşelor şi în pieţe.6 1. na V este numărul mediu de schimburi de aer pe oră.7 1. în m3.5 0. Tabelul 3. Tudor Dan 33 .5 0.ing. numărul mediu de schimburi de aer pe oră poate fi evaluat.8 0.9 0.) Clădiri cu mai multe apartamente. simplă expunere dublă expunere Clasa de adăpostire neadăpostite moderat adăpostite adăpostite neadăpostite moderat adăpostite adăpostite neadăpostite moderat adăpostite adăpostite Clasa de permeabilitate la aer ridicată 1.5 0. utilizând datele din tabelul 3. clădiri la şes clădiri în interiorul oraşelor. este volumul încălzit.2 0. clădiri în păduri Încadrarea clădirilor în clasele de permeabilitate la aer se face conform tabelului 5.6 0. cu minim 3 clădiri în apropiere. na. ρa ⋅ ca = 1200 J/(m3K) sau ρa ⋅ ca = 0. – Încadrarea clădirilor în clasa de adăpostire Clasa de adăpostire neadăpostite moderat adăpostite adăpostite Tip de clădire clădiri foarte înalte.5 medie 0. cuplate sau însiruite ş.5 1. cămine.5 0.7 0. internate.REABILITAREA CONSTRUCTIILOR CURS POST-UNIVERSITAR/MASTER sau cu relaţia: Hv = ρa ⋅ ca ⋅ na ⋅ V în care: ρa ⋅ ca este capacitatea termică volumică.5 scăzută 0. pentru clădiri de locuit şi asimilate acestora Categoria clădirii Clădiri individuale (case unifamiliale.5 0.0 0. − clasa de adăpostire a clădirii. Încadrarea clădirilor în clasele de permeabilitate la aer REABILITAREA CONFORTULUI HIGROTERMIC Prof.a. în h-1. Numărul de schimburi de aer.7 0.5 0.5 Încadrarea clădirilor în clasele de adăpostire se face conform tabelului 4. în funcţie de: − categoria de clădire.6 0.5 0. − clasa de permeabilitate la aer a clădirii.6 0. Tabelului 5.5 0.5 0.a. ş. clădiri la şes protejate de arbori clădiri din centrul oraşelor.dr.34 Wh/(m3K). Pentru clădirile de locuit şi asimitate acestora.1 0.

În acest caz pot fi utilizate următoarele valori pentru coeficientul de infiltraţie prin rosturi: i1 i2 i3 = 0. în m3.58 (h ) na1 = 0 .60 ⋅ V L în care: L V este lungimea rosturilor.14 – pentru ferestre şi uşi în stare bună dar fără etanşare specială. cu condiţia de menţinere a confortului fiziologic Condiţia de menţinere a confortului fiziologic este ca valorile concentraţiilor apaţinând CO2 şi vaporilor de apă să nu depăşească valorile (document recomandat NP 008-97): REABILITAREA CONFORTULUI HIGROTERMIC Prof. în m. Tudor Dan 34 . se va considera un număr de 0. =0.REABILITAREA CONSTRUCTIILOR CURS POST-UNIVERSITAR/MASTER Clasa de permeabilitate la aer ridicată medie scăzută Tip de clădire clădiri cu tâmplărie exterioară fără măsuri de etanşare clădiri cu tâmplărie exterioară cu garnituri de etanşare clădiri cu ventilare controlată şi cu tâmplărie exterioară cu măsuri speciale de etanşare Numărul de schimburi de aer poate fi determinat şi în funcţie de tipul şi starea ferestrelor/uşilor şi lungimea rosturilor ferestrelor şi uşilor exterioare (document recomandat STAS 1907-1/97).82 ⋅ V L V L (h-1) (h-1) (h-1) na3 = 2 . De exemplu: Dacă V = 50 m3 şi L = 16 m.dr.20 – pentru ferestre şi uşi în stare deterioarătă (neetanşe).5 h-1.5 (h-1) -1 na2 = 0 .5 schimburi de aer pe oră. va rezulta o valoare na ≤ 0. rezultând următoarele relaţii pentru calculul numărului de schimburi de aer: na1 = 0 .83 (h-1) 4. 17 (h-1) – se va considera na1 = 0 . este volumul încălzit.ing.52 ⋅ na2 = 1. rezultă: na1 = 0 . = 0.04 – pentru ferestre şi uşi în stare bună. cu etanşare specială.Determinarea ratei de ventilare a unui spaţiu ocupat. Dacă.5. din calcule.

conform Legea 10-95 Calitatea în constructii. în kg/m2. Verificarea valorii ratei de ventilare necesară. – volumul de aer din incintă. în m3.REABILITAREA CONSTRUCTIILOR CURS POST-UNIVERSITAR/MASTER • • 1600 mg/m3 (cca.ing. – concentraţia de noxe caracteristică mediului exterior natural. CL N pers g Va na tf ρa C max ∠C L În cazul unor activităţi organizate care se desfăşoară în timp finit este necesar ca la momentul t f (de încheiere a activităţilor) şi să se respecte inegalitatea din relaţia (9. document recomandat NP 008-97.7. Tudor Dan . – densitatea aerului. – debitul de noxe degajat de o persoană. pentru conţinutul de vapori de apă în aer. – concentraţia de noxe maxim admisă în spaţiul ocupat. respectiv 9.6. 15. în s.05%) pentru CO2. – concentraţia maximă de noxe din spaţiu ocupat. – rata de ventilare. – timpul la care se încheie activitatea din spaţiul ocupat. 35 REABILITAREA CONFORTULUI HIGROTERMIC Prof.7).400 mg/m3. Este cazul în special al spaţiilor în care se desfăşoară activităţi didactice. Concluzii Etansarea la aer a elementelor de constructii constituie parte componentã a exigentei de "economie de energie". rata de ventilare minimă admisă se determină cu relaţia: na = N pers ⋅ g (C L − Cex ) ⋅ Va ⋅ ρ a [s-1] 4. iar t f este reprezentat de durata orei de curs. în regim de vară. în s-1.450 mg/m3 în regim de iarnă. exprimată prin numărul necesar de schimburi de aer între interior şi exterior se face cu relaţiile: C ex + C 0 ⋅ exp(− n a t f ) + în care: C0 C ex C max N pers ⋅ g n a ⋅ Va ⋅ ρ a [1 − exp(−n a ⋅ t f ) = C max ] – concentraţia de noxe minimă ca urmare a ventilării naturale a incintei. 0. la finele intervalului de timp t f . În cazul ventilării spaţiului cu un debit constant de aer proaspăt.dr. – numărul de persoane din incintă.

scaderea capacitatii de izolare termica a materialelor componente ale anvelopei cladirii.dr. O etansare perfecta neinsotita de o ventilare/schimb de aer necesar.ing. “cojirea” zugravelilor si a tencuielilor. cu consecinta aparitia condensului asociat de pete de umezeala. etc. REABILITAREA CONFORTULUI HIGROTERMIC Prof.REABILITAREA CONSTRUCTIILOR CURS POST-UNIVERSITAR/MASTER Infiltratiile si exfiltratiile de aer influenteazã confortul interior. Practica de proiectare a instalatiilor de încãlzire neglijeazã de regulã sarcina termicã suplimentarã necesarã încãlzirii aerului infiltrat. STAS 6472/7 impune conditia de permeabilitate la aer a elementelor de constructii. poate avea ca si efect cresterea umiditati interioare peste limitele normale. foarte mici în comparatie cu situatia realã si printr-o metodologie laborioasã. respectiv necesitatea etansãrii zonelor de pierderi de aer. în sens favorabil prin aportul de aer proaspãt si în sens defavorabil prin mãrirea sarcinii termice necesare încãlzirii. mucegai. Tudor Dan 36 . dar calculeazã scurgerile de aer numai la rosturile ferestrelor.

se au în vedere următoarele aspecte: - alcătuirea elementelor de construcţie ale anvelopei clădirii. internate. În Partea I-a a reglementării. spitale. condiţiile de climat interior. policlinici. grădiniţe.) volumetria clădirii (ex: raportul între aria anvelopei clădirii şi volumul de aer încălzit. amplasarea clădirii pe teritoritoriul ţării şi în cadrul unei localităţi: influenţa poziţiei şi orientării clădirilor. − birouri. − clădiri de locuit cu mai multe apartamente (blocuri). AUDITUL TERMIC SI ENERGETIC AL CLADIRILOR 5.REABILITAREA CONSTRUCTIILOR CURS POST-UNIVERSITAR/MASTER 5. Procedeul tehnic de elaborare a auditului este cuprins in „METODOLOGIA DE CALCUL-MC 001” si cuprinde trei parti. − evaluarea gradului de izolare termică a clădirii în raport cu valorile de referinţă stabilite în scopul reducerii consumului de energie termică în exploatare şi a protecţiei mediului prin reducerea emisiilor poluante în atmosferă.1.ing. − verificarea realizării unui nivel de confort higro-termic şi a unor condiţii igienico-sanitare corespunzătoare pentru utilizatori. − creşe. inclusiv a parametrilor climatici exteriori. sistemele solare pasive şi dispozitivele de protecţie solară. la clădiri existente etc. Reglementari in vigoare Auditul energetic si termic este conceput în conformitate cu cap. precum şi a unor condiţiile corespunzătoare desfăşurării activităţii şi proceselor tehnologic la clădirile industriale . art. la stabilirea performanţei energetice a unei clădiri. gradul de vitrare etc.). vechimea clădirii (la clădiri noi. 4 din Legea nr. Tudor Dan 37 . III. 372/2005 privind performanţa energetică a clădirilor şi se referă atât la clădirile nou construite. ş. cuplate sau înşiruite.dr. destinaţia. cămine. raportul dintre perimetrul construit şi aria construită. tip duplex. cât şi la cele existente care urmează a fi modernizate din punct de vedere termic şi energetic sau pentru care urmează să se elaboreze un certificat de performanţă energetică în condiţiile legii.).a. Reglementarea oferă de asemenea şi un instrument pentru: Prevederile reglementărilor se aplică la următoarele categorii de clădiri (noi şi existente): − clădiri de locuit individuale (case unifamiliale. REABILITAREA CONFORTULUI HIGROTERMIC Prof. funcţiunea şi regimul de utilizare a clădirii. condiţiile de iluminat natural.

Metodologia se utilizeaza la stabilirea/verificarea performanţei energetice a clădirilor (PEC) noi şi existente în vederea elaborării „Certificatului de performanţă energetică a clădirii” precum şi la analiza termică şi energetică. hoteluri şi restaurante. Prevederile reglementări se utilizează la determinarea parametrilor de calcul stabiliţi în partea a II-a şi în partea a III-a a METODOLOGIEI. inclusiv suprafaţa adiacentă rosturilor deschise).tâmplăria exterioară.Bilanţul energetic anual al unei clădiri 5. Tudor Dan . ▪ elemente în contact cu solul. 5. *Clasificare în funcţie de tipul elementelor de construcţie: ▪ ▪ opace (ex: partea opacă a pereţilor exteriori. respectiv întocmirea auditului energetic (Studiu de Fezabilitate) al clădirilor care urmează a fi modernizate din punct de vedere termic şi energetic.3. *Clasificare în funcţie de poziţia elementelor de construcţie în cadrul anvelopei clǎdirii: 38 REABILITAREA CONFORTULUI HIGROTERMIC Prof. − clădiri pentru sport.ing. precum şi de spaţiul rosturilor închise).REABILITAREA CONSTRUCTIILOR CURS POST-UNIVERSITAR/MASTER − clădiri de învăţământ. − alte tipuri de clădiri consumatoare de energie (de exemplu: clădiri industriale cu regim normal de exploatare). Figura 21.2. pereţii vitraţi şi luminatoarele). elemente vitrate – elemente al căror factor de transmisie luminoasă este egal sau mai mare de 0. ▪ elemente interioare care delimiteazǎ spaţiile încǎlzite de spaţii adiacente neîncǎlzite sau mai puţin încǎlzite (ex: pereţii şi planşeele care separă volumul clădirii de spaţii adiacente neîncălzite sau mult mai puţin încălzite..05 (de exemplu: componentele transparente şi translucide ale pereţilor exteriori şi acoperişurilor . Definirea şi ierarhizarea elementelor componente ale anvelopei clădirilor Elementele componente ale anvelopei clădirii se clasifica: *Clasificare în raport cu poziţia în cadrul sistemului clădire: ▪ elemente exterioare în contact direct cu aerul exterior (ex: pereţilor exteriori. inclusiv suprafaţa adiacentă rosturilor).dr. − clădiri pentru servicii de comerţ.

prin care are loc transfer termic.reprezentând suma tuturor ariilor elementelor de construcţie perimetrale ale clădirii. A=ΣAj Volumul clădirii . puţul liftului şi alte spaţii comune. debarale. Lungimile.dr. reprezintă volumul încălzit al clădirii. Volumul clădirii – V – reprezintă volumul delimitat de suprafeţele perimetrale care alcătuiesc anvelopa clădirii. În acest sens se consideră ca făcând parte din volumul clădirii: cămări.ing. cuprinzând atât încăperile încălzite direct (cu elemente de încălzire). precum şi încăperile de la subsol. ganguri de trecere ş. încălzite la temperaturi apropiate de temperatura predominantă a clădirii. se determină şi se verifică cu relaţiile: P=Σlj. de sub poduri. dar la care căldura pătrunde prin pereţii adiacenţi. în W/(m⋅K). Aria anvelopei se determină având în vedere exclusiv suprafeţele interioare ale elementelor de construcţie perimetrale.A . lipsiţi de o termoizolaţie semificativă.este delimitat de aria anvelopei şi este egal cu suma volumelor tuturor încăperilor din clădire: V=ΣVj [m3] 5.bowindouri. Mansardele. înălţimile şi ariile. holuri de intrare.a). Aria anvelopei clădirii . vestibuluri. cât şi încăperile încălzite indirect (fără elemente de încălzire). λ. planşeele de peste pivniţe şi subsoluri neîncălzite. Parametri definitorii pentru caracterizarea higro-termică a materialelor Caracteristicile higrotermice ale materialelor de construcţie utilizate la evaluarea performanţelor energetice ale clădirilor sunt: conductivitatea termică. Anvelopa unei clădiri este alcătuită dintr-o serie de suprafeţe prin care are loc transfer termic. REABILITAREA CONFORTULUI HIGROTERMIC Prof. pe ansamblul clădirii. faţă de mediul exterior . se calculează cu relaţia: A = ΣAj în care : Aj ariile elementelor de construcţie care intră în alcătuirea anvelopei clădirii.REABILITAREA CONSTRUCTIILOR CURS POST-UNIVERSITAR/MASTER ▪ verticale – elemente de construcţie care fac un unghi cu planul orizontal mai mare de 60 grade (ex: pereţilor exteriori). Tudor Dan 39 . H=ΣHj. se includ în volumul clădirii. planşeele care delimitează clădirea la partea inferioară. ignorând existenţa elementelor de construcţie interioare (pereţii interiori structurali şi nestructurali.V . ▪ orizontale – elemente de construcţie care fac un unghi cu planul orizontal mai mic de 60 grade (de exemplu planşeele de peste ultimul nivel. precum şi planşeele intermediare). casa scării.4.

REABILITAREA CONSTRUCTIILOR CURS POST-UNIVERSITAR/MASTER

căldura specifică masică, c, în J/(kg⋅K); factorul de permeabilitate la vapori de apă/rezistenţă la vapori de apă, μ.

Conductivitate termică de calcul este valoarea conductivităţii termice a unui material sau
produs de construcţie, în condiţii specifice, care poate fi considerată ca fiind caracteristică pentru performanţa acelui material, atunci când este încorporat într-un element de construcţie.

Conductivitatea termică de calcul se stabileşte pe baza conductivităţii termice declarate,
avându-se în vedere condiţiile reale de exploatare referitoare la temperatura şi umiditatea materialului (document recomandat SR EN ISO 10456). Pentru condiţiile climatice din ţara noastră conductivitatea termică de calcul este definită pentru o temperatură medie de 00C şi o umiditate de exploatare stabilită conform următoarelor convenţii: − pentru materialele nehigroscopice (care nu conţin sau nu păstrează apa de fabricaţie), conductivitatea termică de calcul este conductivitatea termică a materialului aflat în stare uscată; − pentru materialele higroscopice, conductivitatea termică de calcul este conductivitatea termică corespunzătoare umidităţii de echilibru a materialului aflat într-un mediu ambiant cu temperatura de 230C şi umiditatea relativă de 50%. − pentru materialele termoizolante care conţin în pori alte gaze decât aerul, conductivitatea termică de calcul este conductivitatea termică a materialului aflat în stare uscată, după un interval de timp de îmbătrânire, specific pentru fiecare tip de material.

Factorul rezistenţei la permeabilitate la vapori, μ , al unui material este o mărime
adimensională care arată de câte ori stratul de material este mai puţin permeabil decât un strat de aer de aceeaşi grosime. Factorul rezistenţei la permeabilitate la vapori este utilizat la verificarea elementelor de construcţie componente ale anvelopei clădirii la riscul de condens interstiţial. La evaluarea performanţelor termice ale clădirilor, caracteristicile higrotermice de calcul ale materialelor de construcţie se vor considera astfel: • • pentru materialele tradiţionale aflate în regim normal de exploatare şi la care, în urma analizei termice, nu s-au constatat degradări: conform datelor din Metodologie, (Anexa A5). pentru materialele la care, în urma analizei termice, s-a constatat creşterea umidităţii peste umiditatea de echilibru, conductivitatea termică de calcul se va stabili astfel:

o prin conversia conductivităţii de calcul corespunzătoare regimului normal de
exploatare la condiţiile reale constatate (document recomandat SR EN ISO 10456), atunci când se dispune de date privind umiditatea reală a materialului;
REABILITAREA CONFORTULUI HIGROTERMIC Prof.dr.ing. Tudor Dan 40

REABILITAREA CONSTRUCTIILOR CURS POST-UNIVERSITAR/MASTER

o prin utilizarea coeficienţilor de majorare a conductivităţii termice prezentaţi în
METODOLOGIE, (tabelul 5.3.2), atunci când nu se dispune de date privind umiditatea reală a materialului; • pentru alte materiale, conductivitatea termică de calcul se va stabili pe baza conductivităţii termice declarate de producător (document recomandat SR EN ISO 10456), luându-se în considerare condiţiile reale de exploatare. Totodată, pentru a ţine seamă de influenţa asupra valorilor declarate a incertitudinii de măsurare, a reprezentativităţii eşantioanelor pe care se fac măsurările, a modificării în timp a grosimii şi a compoziţiei materialelor, pentru materialele termoizolante se recomandă majorarea cu 20% a conductivităţilor termice declarate.

5.5. Parametri de performanta ai anvelopei Parametrii de performanţă caracteristici elementelor de anvelopă, necesari pentru evaluarea
performanţei energetice a clădirilor sunt : rezistenţe termice unidirecţionale (R), respectiv transmitanţe termice unidirecţionale (U), rezistenţe termice (R’), respectiv transmitanţe termice (U’) corectate cu efectul punţilor termice; raportul dintre rezistenţa termică corectată şi rezistenţa termică unidirecţională (r), rezistenţe termice corectate, medii, pentru fiecare tip de element de construcţie perimetral, pe ansamblul clădirii (R’m); rezistenţă termică corectată, medie, a anvelopei clădirii (R’M); respectiv transmitanţă termică corectată, medie, a anvelopei clădirii (U’clădire);

Alţi parametri utilizaţi sunt:
indicele de inerţie termică D, rezistenţa la difuzia vaporilor de apă, coeficienţii de inerţie termică (amortizare, defazaj), coeficientul de absorbtivitate a suprafeţei corelat cu culoarea şi starea suprafeţei, factorul optic pentru vitraje, raportul de vitrare etc.

Rezistenţa termică totală, unidirecţională a unui element de construcţie alcătuit din unul
sau mai multe straturi din materiale omogene, fără punţi termice, inclusiv din eventuale straturi de aer neventilat, dispuse perpendicular pe direcţia fluxului termic, se calculează cu relaţia :

R = Rsi + ΣRj + ΣRa + Rse
REABILITAREA CONFORTULUI HIGROTERMIC Prof.dr.ing. Tudor Dan

[m2K/W]
41

REABILITAREA CONSTRUCTIILOR CURS POST-UNIVERSITAR/MASTER

Relaţia se utilizează şi pentru determinarea rezistenţei termice în câmp curent, a elementelor de construcţie neomogene (cu punţi termice). În calculul unidirecţional, suprafeţele izoterme se consideră că sunt paralele cu suprafaţa elementului de construcţie. La elementele de construcţie cu straturi de grosime variabilă (de exemplu la planşeele de la terase), rezistenţele termice se pot determina pe baza grosimilor medii ale acestor straturi, aferente suprafeţelor care se calculează .

Transmitanţa termică/coeficientul unidirecţional de transmisie termică prin suprafaţă
se determină cu relaţia :
U= 1 R

[W/(m2K)] şi respectiv transmitanţa termică

Rezistenţa
generală :

termică

corectată

R’

corectată/coeficientul corectat de transmisie termică prin suprafaţă U' se calculează cu relaţia

U' =

1 R
'

=

1 + R

∑ (Ψ ⋅ l ) + ∑ χ
A A

[W/(m2K)]

în care : R l rezistenţa termică totală, unidirecţională, aferentă ariei A; lungimea punţilor liniare de acelaşi fel, din cadrul suprafeţei A.

Rezistenţa termică corectată se mai poate exprima prin relaţia : R’ = r . R [m2K/W]
în care r reprezintă coeficientul de reducere a rezistenţei termice totale, unidirecţionale :
r = 1+ R⋅

[∑ (Ψ ⋅ l ) + ∑ χ ]
A

1

[-]

5.6. Calculul indicatorilor globali: 5.6.1. Rezistenţa termică /transmitanţa termică medie a anvelopei clǎdirii Rezistenţa termică corectată medie (R'm) a unui element de construcţie al anvelopei clădirii/
transmitanţa termică corectată medie a unui element de construcţie al anvelopei clădirii, se calculează cu relaţia :
' Rm =

ΣA j 1 [ m2K/W] = ' U m Σ(Aj . U' j)

în care : U'j transmitanţe termice corectate [W/(m2K)] aferente suprafeţelor Aj .
42

REABILITAREA CONFORTULUI HIGROTERMIC Prof.dr.ing. Tudor Dan

REABILITAREA CONSTRUCTIILOR CURS POST-UNIVERSITAR/MASTER

Relaţia este valabilă şi pentru determinarea rezistenţelor termice medii ale unor elemente de construcţie alcătuite din două sau din mai multe zone cu alcătuire omogenă; în această situaţie în relaţie, în loc de U'j se introduce transmitanţa termică unidirecţională Uj , obţinându-se rezistenţa termică medie Rm = 1/Um.

Rezistenţa termică corectată medie a anvelopei clădirii (R'M) / transmitanţa termică medie a
anvelopei clǎdirii (U'clădire), se calculează cu relaţia :
' RM =

1
' U cladire

=

ΣAk [ m2K/W] Σ(A k . U' k )

Coeficientul de cuplaj termic (L), aferent unui element de construcţie se calculează cu relaţia generală : Lj = Aj . U'j = Aj / R'j sau la ansamblul clădirii. [W/K] în care indicele j se poate referi la o suprafaţă a elementului de construcţie, la o încăpere, la un nivel

5.6.2. Cerinţe de performanţă şi niveluri de performanţă termică, energetică şi de permeabilitate la aer, pentru elementele anvelopei clǎdirilor şi pentru ansamblul acesteia
Se prevăd valori, diferenţiate pe de o parte pentru diferite tipuri de clǎdiri, pe de altă parte pentru clădiri noi şi pentru cele existente care se reabilitează/modernizează, pentru următoarele cerinţe de performanţă (condiţii tehnice de performanţă): • rezistenţe termice corectate minime admisibile / normate / de referinţă - din condiţii de igienă şi confort termic în spaţiile locuite/ocupate ; transmitanţe termice corectate maxime admisibile / normate / de referinţă - din condiţii de igienă şi confort termic în spaţiile locuite/ocupate; • rezistenţe termice corectate minime admisibile / normate / de referinţă - din condiţii de economie de energie, transmitanţe termice corectate maxime admisibile / normate / de referinţă - din condiţii de economie de energie, • • • temperaturi superficiale minime pentru evitarea riscului de condens pe suprafaţa interioară a elementelor de construcţie care alcătuiesc anvelopa clădirilor, debite minime de aer proaspăt etc. pe considerente de confort higrotermic, în mod indirect, prin limitarea diferenţelor de temperaturi între temperatura aerului interior şi temperatura superficială interioară, medie, aferentă fiecărei încăperi în parte şi fiecarui tip de element de construcţie:
REABILITAREA CONFORTULUI HIGROTERMIC Prof.dr.ing. Tudor Dan 43

Rezistenţele termice, pentru clădirile noi, sunt normate astfel:

REABILITAREA CONSTRUCTIILOR CURS POST-UNIVERSITAR/MASTER

Δθimax=θi - θsi m •

[K]

pe considerente termoenergetice, în mod direct, prin stabilirea unor valori minime R'min ale rezistenţelor termice corectate, medii pe clădire, pentru fiecare tip de element de construcţie.

Rezistenţa termică, necesară din considerente de confort higrotermic, se calculează, cu relaţia:
Δθ [m2K/W] α i Δθ i max

' Rnec =

în care : Δ θ i max diferenţa maximă de temperatură, admisă între temperatura interioară şi temperatura medie a suprafeţei interioare Δ θ i max = θ i - θsim Valorile Δ θ construcţie. La elementele de construcţie care separă încăperea considerată de un spaţiu neîncălzit, în loc de valoarea Δ θ = θ i - θ
e

i max

se dau în tabelul 2, în funcţie de destinaţia clădirii şi de tipul elementului de

, în relaţie se introduce diferenţa de temperatură (θ i - θ u), în care θ

u

reprezintă temperatura în spaţiul neîncălzit, determinată pe baza unui calcul de bilanţ termic. La elementele de construcţie care separă încăperea considerată de un spaţiu mai puţin încălzit, în loc de valoarea Δ θ, în relaţie se introduce diferenţa dintre cele două temperaturi interioare convenţionale de calcul. Relaţia nu se aplică la suprafeţele vitrate.

Rezistenţele termice corectate R’ ale tuturor elementelor de construcţie ale clădirilor, calculate pentru fiecare încăpere în parte, trebuie să fie mai mari decât rezistenţele termice necesare : R' ≥ R'nec [m2K/W]

Condiţia de mai sus se aplică şi la elementele de construcţie adiacente rosturilor închise, izolate faţă de mediul exterior, la verificarea termotehnică a elementelor de construcţie interioare, spre încăperile neîncălzite sau mai puţin încălzite, precum şi la clădirile încălzite cu sobe.

REABILITAREA CONFORTULUI HIGROTERMIC Prof.dr.ing. Tudor Dan

44

REABILITAREA CONSTRUCTIILOR CURS POST-UNIVERSITAR/MASTER

La elementele de construcţie ale încăperilor în care staţionarea oamenilor este de scurtă durată (de exemplu casa scării, holurile de intrare în clădirile de locuit, ş.a.) valorile Δ θ i max din tabelul 11.1 se măresc cu 1 K. Pentru încăperile clădirilor de producţie cu degajări importante de căldură, valoarea Δ θ i max nu se normează, dacă este îndeplinită una din următoarele condiţii : • • • degajările de căldură depăşesc cu cel putin 50 % necesarul de căldură de calcul ; densitatea fluxului termic degajat este de cel putin 23 W/m2 de element de construcţie ; suprafaţa interioară a elementului de construcţie este supusă unui flux radiant permanent sau este spălată de aer uscat şi cald. Rezistenţele termice ale elementelor de construcţie vitrate trebuie să fie mai mari decât valorile R’nec din tabelul 1a. Pentru elementele de constructie uşoare - cu excepţia suprafeţelor vitrate - sunt valabile valorile R’nec de mai jos, prin care se urmăreşte a se compensa inerţia (exprimată prin greutate) redusă, prin rezistenţe termice sporite : pentru 20 kg/m2 pentru 50 kg/m2 pentru 100 kg/m2 pentru 150 kg/m2 R’nec = 2,50 m2K/W R’nec = 2,00 m2K/W R’nec = 1,80 m2K/W R’nec = 1,60 m2K/W

Transmitanţa termică corectată din considerente igienico-sanitare reprezintă inversul rezistenţei
termice, necesară din considerente igienico-sanitare:

U’nec =

1 R' nec

[W/( m2K)]

Trebuie respectată condiţia :
U’ ≤ U'nec economie de energie în exploatarea clǎdirilor. Trebuie să fie îndeplinită condiţia : R’m ≥ R’min [m2K/W] [W/( m2K)] Rezistenţa termică corectată minimă, admisibilă, stabilită pentru clădirile noi, pe criterii de

Valorile R'min , pentru clădirile noi, se dau în tabelul 1a. La clădirile existente care urmează a fi reabilitate şi modernizate, valorile au caracter de recomandare şi se utilizează pentru calculul parametrilor clădirii de referinţă conform părţii a 3-a a metodologiei : Auditul şi certificatul de
performanţă energetică ale clădirii.
REABILITAREA CONFORTULUI HIGROTERMIC Prof.dr.ing. Tudor Dan 45

REABILITAREA CONSTRUCTIILOR CURS POST-UNIVERSITAR/MASTER Transmitanţa termică corectată maximă. aferente fiecărui element de construcţie.33 0.90 0. Tudor Dan .) Plăci pe sol (peste CTS) Plăci la partea inferioară a demisolurilor sau a subsolurilor încălzite (sub CTS) Pereţi exteriori.40 3.10 3.33 0. la 1.practica actuală şi tendinţele din alte ţări Tabelul 6 Rezistenţe termice minime R'min ale elementelor de construcţie.40 1.60 0. ganguri de trecere.a. medii pe ansamblul clădirii. pentru clădirile de locuit. ş.60 0.20 2. admisibilă (normată/de referinţă).55 3.40 0. valorile apreciate ca valori limita (minime şi maxime) pentru rezistenţele termice corectate. se dau. de exterior (la bowindouri.50 0.50 4.80 0. pe ansamblul clădirii – la clădirile de locuit R' min [m2K/W] Nr.00 0.65 1.50 4.80 2.20 0. sub terase sau poduri Planşee peste subsoluri neîncălzite şi pivniţe Pereţi adiacenţi rosturilor închise Planşee care delimitează clădirea la partea inferioară. stabilită pe criterii de economie de energie în exploatarea clǎdirilor reprezintă inversul rezistenţei termice corectate minime: U’max = Trebuie îndeplinită condiţia: 1 R' min [W/(m2K)] U’m ≤ U’max [W/(m2K)] În Tabelul 6.29 0.24 0.10 4. inclusiv pereţii adiacenţi rosturilor deschise) Tâmplărie exterioară Planşee peste ultimul nivel.50 0. ELEMENTUL DE CONSTRUCŢlE CLADIRI DE LOCUIT EXISTENTE CARE NOI SE REABILITEAZĂ*) U' max [W/(m2K)] CLADIRI DE LOCUIT NOI EXISTENTE CARE SE REABILITEAZĂ*) 1 2 3 4 5 6 7 8 9 Pereţi exteriori (exclusiv suprafeţele vitrate.71 2.22 0.50 1.33 0.00 3. sub CTS.65 1.ing.67 1.00 4. utilizarea materialelor termoizolante în condiţii de eficienţă economică (pe baza unor calcule de optimizare).22 0.90 0. crt.42 0. La stabilirea valorilor limită maxime s-au avut în vedere: posibilităţile tehnice actuale şi pentru viitorul apropiat.50 46 REABILITAREA CONFORTULUI HIGROTERMIC Prof.dr.00 1. .

atât în câmp curent. [oC] Temperaturile de pe suprafeţele interioare ale elementelor de construcţie.dr. cât şi în dreptul tuturor punţilor termice. cu relaţia : • pvi = ps ϕ j 100 în care : ps presiunea de saturaţie corespunzătoare temperaturii aerului interior. . Mai exact.7.1. Valorile temperaturilor superficiale medii pe încăpere (θsi min) se limitează indirect prin normarea indicatorilor globali de confort termic PMV şi PPD.min ≥ θr. prin interpolare liniară. Pentru clădiri de locuit. aproximativ. în pascali.variaţia pe verticală a temperaturii aerului. Pentru alte valori θi şi ϕi decât cele din anexa A11. în condiţiile unei temperaturi interioare de calcul θi = +20 °C şi a unei umidităţi relative a aerului umed interior φ = 60%. Tudor Dan 47 . θsi colţ ) ≥ θr [oC] Temperatura punctului de rouă θr se poate determina din anexa A11. Temperaturi superficiale normate 5. umiditatea relativă a aerului umed interior. temperatura punctului de rouă poate fi determinată. . precum şi a indicatorilor specifici disconfortului local: .temperatura suprafeţei pardoselii. ϕi REABILITAREA CONFORTULUI HIGROTERMIC Prof.ing. în procente. este temperatura punctului de rouă.REABILITAREA CONSTRUCTIILOR CURS POST-UNIVERSITAR/MASTER demisoluri sau la subsoluri încălzite *) valori pentru clădirea de referinţă 5. Verificări generale Temperaturile superficiale se limitează inferior astfel încât să nu apară fenomenul de condens pe suprafaţa interioară a elementelor de construcţie: θsi. temperatura punctului de rouă este θr = 12°C. în funcţie de temperatura interioară convenţională de calcul θi şi de umiditatea relativă a aerului interior ϕi .7. temperatura punctului de rouă se calculează astfel: • se determină presiunea parţială a vaporilor de apă la interior.asimetria temperaturii radiante. în care θr. trebuie să fie mai mari decât temperatura punctului de rouă θr : θsi (θsi min .

această valoare a temperaturii este temperatura punctului de rouă θr .Δθ/ αi .REABILITAREA CONSTRUCTIILOR CURS POST-UNIVERSITAR/MASTER • se determină temperatura pentru care presiunea parţială a vaporilor de apă.1. de temperaturi.8. temperaturile θsi se determină printr-un calcul automat al câmpului de temperaturi. fie ansamblului clădirii. În zona punţilor termice. pentru determinarea temperaturilor minime θsi min este suficient a se face calculul câmpului plan. aferentă unui element de construcţie.θu). de temperaturi. Tudor Dan 48 . tridimensional. Condiţii de climat interior şi de iluminat natural pentru asigurarea confortului higrotermic şi vizual 5. temperatura minimă se poate determina numai pe baza unui calcul automat al câmpului spaţial. temperaturile superficiale minime θsi climatică şi pentru o temperatură interioară θi = +20o C.θe . fie unei încăperi. 5. Temperatura superficială medie. aferentă.0.3 θi în care : [oC] θsi min temperatura superficială minimă. Valorile din tabele sunt valabile pentru zona II θsi colţ = 1. după necesităţi. În mod curent. Parametri de climat interior REABILITAREA CONFORTULUI HIGROTERMIC Prof.ing. bidimensional.dr. R’ [oC] în care : R’ rezistenţa termică specifică corectată. R [oC] La elementele de construcţie adiacente spaţiilor neîncălzite în locul valorii Δθ = θi . se poate determina cu relaţia: θsi. determinată pe baza câmpului plan de temperaturi.min = θi-Δθ /αi .8.3 θsi min . În cazul în care nu se face un astfel de calcul. Temperatura pe suprafaţa interioară a elementelor de construcţie fără punţi termice (sau în câmpul curent al elementelor de construcţie cu punţi termice) se determină cu relaţia : θsi = θi . La colţurile ieşinde de la intersecţia a doi pereţi exteriori cu un planşeu (la tavan sau la pardoseală). Pentru cazurile şi detaliile curente. se poate considera valoarea : min se dau în tabelele cuprinse în cataloage de valori precalculate pentru punţi termice uzuale. calculată cu relaţia de mai sus devine presiune de saturaţie. în relaţia de calcul de mai sus se introduce diferenţa de temperatură (θi .

Asimetria temperaturii de radiaţie Asimetria temperaturii de radiaţie se defineşte prin diferenţa dintre temperatura de radiaţie plană de pe două feţe opuse ale unui mic element (temperatura de radiaţie plană fiind temperatura uniformă a REABILITAREA CONFORTULUI HIGROTERMIC Prof. 1. Temperatura de radiaţie poate fi stabilită pe baza temperaturii măsurate cu termometrul globului negru şi a temperaturii şi vitezei aerului din jurul termometrului cu glob negru. umiditatea absolută/umiditatea relativă. Această înălţime poate să difere. forma acestor pereţi şi poziţila lor în raport cu omul. asimetria temperaturii de radiaţie. în funcţie de destinaţia încăperii: • la nivelul capului: 1. viteza aerului. pentru poziţia aşezat şi în picioare. pentru poziţia aşezat.6 m.7 m pentru poziţia în picioare • la nivelul abdomenului: 0. pentru poziţia aşezat. Ea poate fi calculată .1 m. măsurată la o anumită înălţime.1 m pentru poziţia în picioare • la nivelul gleznelor: 0.1 m. temperatura interioară. Determinarea indicilor PMV şi PPD şi specificarea condiţiilor de confort termic” şi SR EN 27726 “Ambianţe termice. temperatura convenţională. pe baza datelor privind temperaturile pereţilor înconjurători. 1. Temperatura aerului Temperatura aerului este temperatura dată de termometrul uscat.dr. Temperatura medie de radiaţie Temperatura medie de radiaţie este temperatura pereţilor unei incinte virtuale pentru care temperatura pereţilor este uniformă şi schimburile de radiaţie între această incintă şi om sunt egale cu schimburile de căldură prin radiaţie în incinta reală. Tudor Dan 49 .REABILITAREA CONSTRUCTIILOR CURS POST-UNIVERSITAR/MASTER Principalii parametri definitorii pentru aerul interior (documente recomandate: SR ISO 7730 “Ambianţe termice moderate. Aparate şi metode de măsurare a mărimilor fizice” ) şi care influenţează confortul uman din punct de vedere higrotermic sunt: • • • • • • • temperatura aerului.ing. temperatura medie de radiaţie.

Temperatura interioară Temperatura interioară este media aritmetică a temperaturii aerului şi a temperaturii medii de radiaţie considerate în centrul încăperii (sau a zonei ocupate). exprimată în mod curent prin presiunea parţială a vaporilor de apă (presiunea parţială a vaporilor de apă dintr-un amestec de aer umed fiind presiunea pe care ar exercita-o vaporii de apă conţinuţi în acest amestec dacă ei ar ocupa singuri volumul pe care îl ocupă aerul umed la aceeaşi temperatură) şi prin raportul de umiditate (raportul dintre masa vaporilor de apă a unui eşantion de aer umed şi masa aerului uscat din acelaşi eşantion). Temperatura interioară convenţională se va considera. Umiditatea relativă a aerului este catitatea de vapori de apă din aer în raport cu cantitatea maximă pe care el o poate conţine la o anumită temperatură şi se calculează cu relaţia: ϕ= pa pa . (document recomandat: SR 1907/2).ing.sat în care: ϕ este umiditatea relativă a aerului. Tudor Dan . în Pa. Umiditatea absolută şi umiditatea relativă Umiditatea absolută a aerului este cantitatea de vapori de apă conţinuţi în aer. în funcţie de destinaţia diferitelor spaţii. Relaţia dintre cele două mărimi este: W g = 0 . Temperatura interioară convenţională Temperatura interioară convenţională este temperatura interioară stabilită printr-un sistem de reglare în regim normal de încălzire.REABILITAREA CONSTRUCTIILOR CURS POST-UNIVERSITAR/MASTER unei incinte pentru care radiaţia pe una din feţele unui mic element plan este aceeaşi ca în mediul real neuniform). este presiunea parţială a vaporilor de apă.61298 pa p − pa în care: Wg pa p este raportul de umiditate. este presiunea atmosferică totală.dr. 50 REABILITAREA CONFORTULUI HIGROTERMIC Prof. în Pa.

este presiunea de saturaţie a vaporilor de apă. temperatura medie de radiaţie. pe baza datelor privind parametrii de mediu (temperatura aerului.dr. Pentru mediul interior mărimea ce trebuie avută în vedere este modulul vectorului viteză. Tudor Dan 51 .ing. în Pa. Ea este utilizată la evaluarea confortului termic şi a disconfortului local produs de curenţii de aer.2. Indicele PMV reprezintă opinia medie a unui grup important de persoane care îşi exprimă votul privind senzaţia termică în raport cu mediul termic înconjurător. în ansamblu.sat este presiunea parţială a vaporilor de de apă. viteza relativă a aerului. Parametri de confort termic Senzaţia termică resimţită de om este reprezentată de senzaţia termică a corpului său. umiditatea şi viteza aerului) ci şi de îmbrăcăminte şi de activitatea pe care o desfăşoară în mediul termic respectiv.8. Acestă senzaţie este influenţată nu numai de parametrii de mediu (temperatura aerului. Umiditatea relativă poate fi exprimată şi în procente Viteza aerului Viteza aerului se defineşte prin modul şi direcţie. activitatea (producţia de energie REABILITAREA CONFORTULUI HIGROTERMIC Prof.REABILITAREA CONSTRUCTIILOR CURS POST-UNIVERSITAR/MASTER pa pa. în Pa. 5. Senzaţia termică a omului este o mărime subiectivă şi se defineşte prin indicele PMV (votul mediu previzibil) sau indicele PPD (procentul previzibil de nemulţumiţi). pe o scară cu 7 niveluri caracterizate astfel: Nivel +3 +2 +1 0 -1 -2 -3 Senzaţie resimţită foarte cald cald călduţ neutru răcoros rece foarte rece Indicele PMV se determină prin calcul din ecuaţia de bilanţ termic al corpului uman. presiunea parţială a vaporilor de apă). temperatura medie de radiaţie.

este un factor de corecţie. în m/s A Pentru medii în care viteza aerului este mai mică de 0.dr. Particularitǎţi de aplicare a metodologiei pentru clǎdirile existente care urmeazǎ a fi modernizate termic şi energetic Pentru clădirile existente rezistenţele termice unidirecţionale ale elementelor de construcţie perimetrale. în 0C. este temperatura medie de radiaţie. în care un ocupant schimbă aceeaşi cantitate de căldură prin radiaţie şi prin convecţie ca într-o ambiantă neuniformă reală. viteza relativă a aerului şi temperatura operativă (document recomandat: SR ISO 7730) Indicele PPD reprezintă procentul de persoane susceptibile de a avea senzaţia de prea rece sau prea cald în raport cu mediul ambiant şi furnizează informaţii privind disconfortul termic. se detemină.ing. Conductivitatea termică de calcul a materialului termoizolant se stabileşte în funcţie de: REABILITAREA CONFORTULUI HIGROTERMIC Prof.6 de la 0. de regulă.5 <PMV< + 0.2 până la 0.9. Temperatura operativă este temperatura uniformă a unei incinte radiante negre.6 0. Temperatura operativă se poate calcula cu relaţia: θ o = A ⋅ θ a + (1 − A)θ r în care: θo θa este temperatura operativă.REABILITAREA CONSTRUCTIILOR CURS POST-UNIVERSITAR/MASTER metabolică) şi rezistenţa termică a îmbrăcăminţii sau utilizînd valori tabelate în funcţie de nivelul de activitate.2 m/s sau dacă diferenţa dintre temperatura aerului şi temperatura medie de radiaţie este mai mică de 40C.7 până la 1. în 0C.2 0. Se poate considera ca acceptabil pentru confortul uman o ambianţă caracterizată de un indice PPD mai mic de 10%.0 0. dat în funcţie de viteza aerului.7 θr A va.5 5. rezistenţa termică a îmbrăcăminţii. ceea ce corespunde unui indice PMV cuprins în domeniul: . cu aceleaşi metode ca şi pentru clădirile noi.0.5 de la 0. Tudor Dan 52 . în 0C. astfel: < 0. temperatura operativă se poate considera ca fiind media dintre temperatura aerului şi temperatura medie de radiaţie. este temperatura aerului.

îmbătrânirii şi deteriorării în timp a materialelor care intră în alcătuirea elementelor de construcţie şi.) Pentru a ţine seama de efectul negativ al umezirii. se poate scrie sub forma: R = R+ − d λ [m2K/W] 53 REABILITAREA CONFORTULUI HIGROTERMIC Prof. La determinarea rezistenţelor termice unidirecţionale ale plăcilor pe sol. identificarea materialului prin sondaje şi/sau decopertări locale. K)] Coeficientul de majorare aferent unui material de construcţii se obţine prin multiplicarea coeficientului care depinde de vechimea materialului cu cel mai mare din coeficienţii care depind de starea materialului (condens. Pentru calcule simplificate. ca urmare a diferiţilor factori. etc. λnormat [W/(m . cu utilizarea unor valori precalculate şi întabelate. Tudor Dan .0 W/(mK). igrasie sau infiltraţii de apă. Conductivitatea termică se stabileşte concret prin: • • • • examinarea proiectului iniţial. în cazul când pământul şi umplutura de peste CTS sunt nisipuri şi pietrişuri cu umiditate ridicată.ing. infiltraţii). a materialelor termoizolante. produsă în timp. valorile normate ale acestora vor fi corectate prin multiplicarea cu coeficienţii de majorare ”a”. sortul şi caracteristicile termotehnice ale materialului termoizolant prevăzut în proiectul iniţial. deteriorarea caracteristicilor termoizolante ale materialului. examinarea stării în care se află materialul (în stare uscată. dar în principal ca urmare a umezirii materialului prin infiltraţii şi/sau condens interior. afectat de condens.0 m sub CTS se va considera λp1 = 2.dr.orientativ – ANEXA 8 λ = a . relaţia de calcul a rezistenţelor termice unidirecţionale pentru toate elementele de construcţie cu excepţia plăcii pe sol şi a tâmplăriei exterioare. conductivitatea termică de calcul a pământului pe adâncimea de 3. determinări de laborator ale unor probe extrase “in situ”. în special. care se dau .5 W/(mK) în loc de 2.REABILITAREA CONSTRUCTIILOR CURS POST-UNIVERSITAR/MASTER • • felul. igrasie. asupra conductivităţii termice.

egale cu rezistenţele termice corectate (R’). cu stratul termoizolant de grosime variabilă. cât şi a celei produse în timp. în funcţie de amploarea şi natura defectelor. Dacă starea tâmplăriei de lemn nu este corespunzătoare (tocul şi/sau cercevelele sunt umezite. existentă la data analizei termice şi energetice. relaţia de calcul a rezistenţelor termice unidirecţionale pentru plăcile pe sol poate fi scrisă sub forma: R1 = 2. REABILITAREA CONFORTULUI HIGROTERMIC Prof. se consideră grosimea medie.ing.dr. Pentru elementele de construcţie vitrate (tâmplărie exterioară şi pereţi exteriori vitraţi). confirmate prin 1-2 sondaje. degradate) rezistenţele termice se vor reduce cu până la 15 %. fie exclusiv pe baza câtorva sondaje sau/şi decopertări locale. cu luarea în consideraţie atât a tasării iniţiale. fisurate. la care se adaugă rezistenţele la transfer termic superficial interior şi exterior [m2K/ W]: R = Rsi + Rse + − − ∑(λ dj j ) d grosimea de calcul a stratului termoizolant [m] conductivitatea termică de calcul a materialului termoizolant [W/(mK)] λ Pentru calcule simplificate. la care se adaugă rezistenţa la transfer termic superficial interior [m2K/W] h înălţimea măsurată între nivelul pământului din exteriorul clădirii (CTS) şi faţa superioară a plăcii din beton slab armat.de regulă cu valorile considerate pentru clădirile noi.5 h + d λ [m2K/W] în care: R1 rezistenţa termică unidirecţională a tuturor straturilor cuprinse între cota ±0. se consideră . putrezite. ponderată cu suprafeţele. suport al stratului termoizolant sau al şapei [m] d grosimea de calcul a stratului termoizolant [m] conductivitatea termică de calcul a stratului termoizolant [W/(mK)] λ Grosimea stratului termoizolant este cea efectivă. cu utilizarea unor valori precalculate şi întabelate.72 + 0. Grosimea “d” se poate stabili fie pe baza datelor existente în proiect. rezistenţele termice unidirecţionale (R).REABILITAREA CONSTRUCTIILOR CURS POST-UNIVERSITAR/MASTER în care: R rezistenţa termică a tuturor straturilor. Tudor Dan 54 .00 şi cota stratului invariabil (CSI). La terasele fără beton de pantă. cu excepţia stratului termoizolant.

[W/(mK)]. lj. unidirecţionale. ψj. pi. Ui .REABILITAREA CONSTRUCTIILOR CURS POST-UNIVERSITAR/MASTER Rezistenţele termice corectate (R’) ale elementelor de construcţie neomogene şi cu punţi termice.rezistenţa termică unidirecţională din câmp curent [(m2K/W]. în ipoteza acceptării calculului în regim staţionar.cu aceleaşi semnificaţii ca mai sus. se determină pe baza relaţiei: 1 Σ(ψ ⋅ l ) ⎡ (1 − Σp ) ⎤ j j i + Σ(p ⋅ U )⎥ ⋅ Δθ p + ⎢ i i ⎥ Δθ A ⎢ R1 ⎣ ⎦ R’ = [(m2K/W] în care: Δθp diferenţa dintre temperatura interioară şi temperatura pământului la cota stratului invariabil (CSI) [K]: Δθp = θi .θp Δθ .diferenţa dintre temperatura interioară şi temperatura exterioară convenţională de calcul [K]: Δθ= θi .θe R1 .ing. aferente zonelor (i) [W/(m2K)]. A. din cadrul suprafeţei A [m]. ponderea zonelor neizolate sau mai puţin izolate termic decât zona de câmp curent [-]. cu excepţia plăcilor pe sol. REABILITAREA CONFORTULUI HIGROTERMIC Prof.dr. Tudor Dan 55 . Rezistenţele termice corectate ale plăcilor pe sol. suprafaţa pentru care se face calculul [m2]. transmitanţele termice prin suprafaţă. transmitanţele termice liniare aferente punţilor termice de acelaşi fel (j). se determină pe baza relaţiilor de calcul: R’ = 1 (1 − ∑ p ) i + ∑ (p ⋅ U ) + i i R ∑ (ψ j ⋅ l j ) A [m2K/W] în care: R A lj ψj pi Ui rezistenţa termică unidirecţională din câmp curent [m2K/W]. lungimile punţilor termice liniare de acelaşi fel (j).

dar mai operativ. la care se adaugă rezistenţa la transfer termic superficial interior Rsi. cu relaţia: REABILITAREA CONFORTULUI HIGROTERMIC Prof. cu excepţia suprafeţelor vitrate. din câmp curent. ponderată. cu ajutorul coeficienţilor de reducere Rezistenţele termice corectate ale tuturor elementelor de construcţie. aria totală a elementului de construcţie. ponderată. − − p. Tudor Dan 56 . se pot determina cu relaţia: R' = R 1 − l (1 − p) + U⋅ p ⋅ R + R ⋅ψ ⋅ ( ) A − r= în care: p l A − ponderea însumată a tuturor zonelor neizolate sau mai puţin izolate termic [-]. medie. medie. U . lungimea însumată a tuturor punţilor termice liniare [m]. se pot determina în mod simplificat. − ψ transmitanţa termică liniară. [m2K/W].REABILITAREA CONSTRUCTIILOR CURS POST-UNIVERSITAR/MASTER Coeficienţii de reducere a rezistenţelor termice unidirecţionale “r” ale tuturor elementelor de construcţie. l. aferentă lungimii însumate a tuturor punţilor termice liniare [W/(mK)]. cu suficientă exactitate. U transmitanţa termică unidirecţională.ing.5 ⋅R 1 ⋅ Ψ⋅ ( ) S − r= în care: R1 rezistenţa termică unidirecţională. a tuturor straturilor cuprinse între cota ±0.cu aceleaşi semnificaţii ca mai sus Determinarea simplificată a rezistenţelor termice corectate. aferentă ariei totale a zonelor neizolate sau mai puţin izolate termic [W/(m2K)].00 şi CSI. Ψ .dr. se pot determina cu relaţia: R' = R1 3.5 − l (1 − p) + U⋅ p ⋅ R 1 + 3. A . Coeficientul de reducere a rezistenţei termice unidirecţionale “r” ale plăcilor pe sol. cu excepţia plăcilor pe sol. caracterizată prin aceiaşi rezistenţă termică unidirecţională [m2].

Coeficienţii de reducere “r1” şi “r2” se determină cu următoarele relaţii: la toate elementele de construcţie.5 − l 1 + 3.95 ≤ r2 = 1 (1 − p) + U⋅ p ⋅ R 1 − − ≤ 1. Tudor Dan .K)]. R = r1 ⋅ r2 ⋅ R în care: [m2K/ W] r1 coeficientul de reducere a rezistenţelor termice unidirecţionale din câmp curent. în cadrul ariei elementului de construcţie perimetral. se calculează cu relaţia: − ψ − = Σ(ψ j ⋅ l j ) l [W/(mK)] în care: ψj lj transmitanţele termice liniare aferente diferitelor detalii caracteristice din cadrul ariei A [W/(m. cu excepţia plăcilor pe sol: r1 = 1 − l 1 + R ⋅ψ ⋅ ( ) A r2 = 1 (1 − p) + U⋅ p ⋅ R − - la plăcile pe sol: r1 = 3. care ţine seama de influenţa punţilor termice liniare [-]. La placa pe sol.REABILITAREA CONSTRUCTIILOR CURS POST-UNIVERSITAR/MASTER R’ = r . lungimile corespunzătoare valorilor ψi. ponderat. în loc de R se consideră rezistenţa termică R1. mediu. definite mai sus [m].dr. Ψ şi U au aceleaşi semnificaţii ca mai sus. A. a unor zone neizolate sau mai puţin izolate termic [-].ing.5 ⋅ R 1 ⋅ψ ⋅ ( ) A 0. r2 coeficientul de reducere a rezistenţelor termice unidirecţionale din câmp curent. 57 REABILITAREA CONFORTULUI HIGROTERMIC Prof. Coeficientul liniar de transfer termic. care ţine seama de prezenţa. l.10 în care p.

coeficienţii ψj se pot determina pe baza unui calcul numeric automat al câmpului de temperaturi.dr. Pentru detalii importante care nu se găsesc în aceste acte normative. se determină cu relaţia: − Σ( U i ⋅ A' ) Σ(U ⋅ p i ) i = i U= [W/(m2 K)] A' p în care: − U i coeficienţii de transfer termic aferenţi diferitelor zone neizolate sau mai puţin izolate termic [W/(m2 K)]. ponderat. aria însumată a tuturor zonelor neizolate termic şi a celor mai puţin termoizolate [m2]. Coeficienţii liniari de transfer termic ψj se pot lua din cataloagele special întocmite cu valori precalculate. mediu. REABILITAREA CONFORTULUI HIGROTERMIC Prof.REABILITAREA CONSTRUCTIILOR CURS POST-UNIVERSITAR/MASTER l lungimea însumată a tuturor punţilor termice liniare [m]: l = Σlj Ponderea însumată a tuturor zonelor neizolate sau mai puţin izolate termic. Tudor Dan 58 .ing. aferent ariei A’. A’ = Σ A 'i pi ponderile ariilor A ' din totalul ariei A [-] : i p’i = A' i A Coeficientul de transfer termic unidirecţional. existente în cadrul ariei totale a elementului de construcţie [m2]. existente în cadrul ariei elementului de construcţie considerat. se calculează cu relaţia: p = Σpi = A' ΣA'i = A A în care: Ai ’ A’ ariile zonelor neizolate termic sau mai puţin termoizolate.

de regulă. REABILITAREA CONFORTULUI HIGROTERMIC Prof.. tălpi şi grinzi din beton armat monolit etc. precum şi toate zonele la care nu s-a prevăzut strat termoizolant (de ex. ş. zonele de punţi termice nestrăpunse ale pereţilor exteriori. la planşeul peste subsolul neîncălzit şi la placa pe sol. în principal. pentru care nu se introduc în calcule coeficienţi liniari de transfer termic: stâlpi. Zonele mai puţin izolate termic care se iau în considerare.a. la pereţii exteriori: zonele de punţi termice străpunse. la determinarea parametrilor s-a [W/(m2 K)] − “p” şi “ U ” sunt. neizolate sau mai puţin termoizolate [(m2K/W] O serie de valori aproximative U i se dau în tabele.ing. în principal.dr. la planşeul peste subsolul neîncălzit şi la placa pe sol.a. tălpi şi grinzi din beton armat monolit. toate protejate la exterior cu un strat termoizolant subţire. străpungeri de instalaţii.a. ş. Tudor Dan 59 . coşuri de fum. recipienţi de scurgere ş. în situaţia în care stratul termoizolant este amplasat sub pardoseală: suprafeţele din dreptul pereţilor structurali şi nestructurali (care întrerup continuitatea stratului termoizolant). a holului de intrare în clădire ş.REABILITAREA CONSTRUCTIILOR CURS POST-UNIVERSITAR/MASTER Transmitanţele termice unidirecţionale U i aferente zonelor neizolate sau mai puţin termoizolate. bulbi.). se calculează cu relaţia: Ui = 1 Ri în care: Ri rezistenţele termice unidirecţionale ale zonelor “i”. ventilaţii.a. pentru care nu se introduc în calcule coeficienţi ψi: stâlpi. zona casei scării. următoarele: la planşeele de terasă şi de pod: chepenguri. − Zonele neizolate termic care se iau în considerare la determinarea parametrilor “p” şi “ U ” sunt. de lăţime relativ mare. în situaţia în care stratul termoizolant este amplasat sub placă: suprafeţele din dreptul pereţilor structurali şi a grinzilor din beton armat (care întrerup continuitatea stratului termoizolant). precum şi toate zonele la care nu prevăzut strat termoizolant. bulbi.

a). REABILITAREA CONFORTULUI HIGROTERMIC Prof. stâlpişori din beton armat monolit protejaţi sau neprotejaţi. ş. intersecţia pereţilor exteriori cu planşeele intermediare (în zona centurilor şi a consolelor din beton armat monolit.ing. conturul tâmplăriei exterioare (la buiandrugi. existente în cadrul ariilor A. intersecţia dintre pereţii exteriori şi placa pe sol (în zona soclului). colţurile verticale (ieşinde şi intrânde) formate la intersecţia dintre doi pereţi exteriori ortogonali.) plăcile continue din beton armat care traversează pereţii exteriori la balcoane şi logii. Lungimile punţilor termice liniare (l) se măsoară în funcţie de lungimile lor reale. intersecţia dintre pereţii exteriori şi planşeul de pod (în zona streşinii). în principal. următoarele: intersecţia dintre pereţii exteriori şi planşeul de terasă (în zona aticului sau a cornişei).a. ş. pereţii din beton armat adiacenţi logiilor.REABILITAREA CONSTRUCTIILOR CURS POST-UNIVERSITAR/MASTER Punţile termice liniare care trebuie în mod obligatoriu să fie luate în considerare la determinarea parametrilor “l” şi “ψ ” sunt.dr. intersecţia dintre pereţii exteriori şi planşeul peste subsolul neîncălzit (în zona soclului). Tudor Dan 60 . punţile termice verticale de la intersecţia pereţilor exteriori cu pereţii interiori structurali (de ex. solbancuri şi glafuri verticale).

• aplicarea unor soluţii de realizare a condiţiilor normate de confort termic prin optimizarea costului global actualizat. acesta putând fi: centralizat la nivel de locuinţa sau clădire (încălzire centrală clasică).care se pretează mai bine la tratarea aspectelor de reabilitare . În ceea ce priveşte clădirile de locuit existente. de sectorul de finanţare (social sau nu. SOLUŢII TEHNICE DE REABILITARE TERMICA A CLĂDIRILOR EXISTENTE 6. din ansamblul acestora se disting două mari categorii din punct de vedere al modului de repartiţie a criteriilor “energetice” .instalaţie. B) Locuinţe lipsite de confort termic sau prevăzute numai cu mijloace limitate de asigurare a confortului termic (de exemplu numai sobe).REABILITAREA CONSTRUCTIILOR CURS POST-UNIVERSITAR/MASTER 6.ing. În fiecare dintre cele două categorii astfel definite problema fundamentală a reabilitării termice se pune după cum urmează: • menţinerea condiţiilor normate de confort termic prin reducerea consumului de combustibil sau schimbând tipul de energie (total sau parţial). Introducere Scopul principal al măsurilor de reabilitare termica a clădirilor existente îl constituie reducerea consumurilor de căldură pentru încălzirea spaţiilor şi pentru prepararea apei calde de consum în condiţiile asigurării condiţiilor de microclimat confortabil din punct de vedere biologic. precum şi politica energetică naţională se vor subsuma prevederilor Legii 10/1995 privind Calitatea în construcţii. Tudor Dan 61 . divizat (un aparat independent în fiecare încăpere încălzită) sau mixt. conform politicii energetice naţionale. care se abat de la prevederile Legii 10/1995 privind Calitatea în construcţii. de statutul de ocupare. În ambele cazuri. privat sau public). pe lângă caracteristici tehnice. conform politicii energetice naţionale. Soluţiile tehnice şi economice. Situaţia economică şi financiară depinde în principal de tipul ocupanţilor. geografice şi sociologice. de natura juridică a patrimoniului (exemplu: REABILITAREA CONFORTULUI HIGROTERMIC Prof. la varietatea surselor de energie şi la situaţia economică şi financiară a beneficiarilor soluţiilor tehnice aplicate ansamblului clădire .1.dr. apar noi parametri referitori la stadiul energetic al clădirilor.este vorba de clădirile prevăzute cu un sistem de încălzire “global”.şi anume: A) Locuinţe caracterizate de confort termic .

Se disting trei mari categorii de sisteme de încălzire legate de tipul de locuinţe: 1) încălzire centrală sau divizată (pe încăperi) în casă individuală (cu apa caldă de consum preparată centralizat sau furnizată de aparate independente) – ex.ing. 6.2. Îmbunătăţirea izolaţiei termice a elementelor de construcţie opace orizontale Izolaţia termică a planşeelor de terasă REABILITAREA CONFORTULUI HIGROTERMIC Prof.1 Îmbunătăţirea izolaţiei termice Îmbunătăţirea izolaţiei termice a unei construcţii existente are drept scop reducerea fluxului termic disipat prin conducţie prin anvelopa clădirii către mediul exterior.1. entităţi juridice sau locatari / proprietari). posibilităţile de ajutor public direct. costurile implicate de activitatea de reabilitare energetică. dotat cu centrală proprie de încălzire şi preparare a apei calde de consum.REABILITAREA CONSTRUCTIILOR CURS POST-UNIVERSITAR/MASTER coproprietăţi. acestea sunt următoarele: 6. 3) încălzire centrală colectivă în imobil colectiv sau casă individuală (cu apa caldă de consum distribuită. În principiu.2. preparată centralizat la nivel de locuinţă sau furnizată de aparate independente) – ex.2. clădire individuală dotată cu centrală proprie de încălzire şi preparare a apei calde de consum. Tudor Dan 62 . clădire colectivă racordată la un sistem centralizat de alimentare cu căldură. apartament din clădire colectivă.dr. existenţa unor avantaje fiscale. 2) încălzire centrală sau divizată (pe încăperi) individual pe locuinţă în imobil colectiv (cu apa caldă de consum preparată centralizat sau furnizată de aparate independente) – ex. Soluţii tehnice cadru recomandate pentru reabilitarea sau modernizarea energetică a clădirilor existente Intervenţiile avute în vedere la reabilitarea sau modernizarea energetică a unei clădiri se împart în două categorii principale şi anume: • • Intervenţii asupra clădirii Intervenţii asupra instalaţiilor aferente clădirii.1 Intervenţiile asupra clădirii Intervenţiile asupra clădirii vizează reducerea necesarului propriu de căldură al clădirii. independent de comportamentul instalaţiilor şi al consumatorilor. Asigurarea confortului termic se realizează prin alegerea unui sistem de încălzire adecvat şi a unei surse de energie. 6.

a aticelor.ing. inclusiv a betonului de pantă şi refacerea completă a terasei. Izolarea termică a planşeelor de pod La planşeul peste ultimul nivel. eventual. 4 din Anexa 3. eventual cu montarea betonului de pantă peste stratul termoizolant – det.a. A3. este foarte important a se lua masuri de “îmbrăcare” cu un strat termoizolant. montarea unui strat termoizolant suplimentar. în funcţie de starea (gradul de deteriorare) a straturilor hidroizolante şi termoizolante existente: • îndepărtarea tuturor straturilor existente până la faţa superioară a betonului de pantă şi refacerea acestora în condiţiile înlocuirii stratului termoizolant existent cu un nou strat termoizolant. precum şi a tuturor celorlalte straturi. • îndepărtarea straturilor existente până la hidroizolaţia existentă. Tudor Dan 63 . cu adaptările de rigoare. de calitate şi grosime corespunzătoare noilor cerinţe. • realizarea unei terase “inverse”. sub podul neîncălzit. 3 din Anexa 3. executarea unor eventuale reparaţii locale a hidroizolaţiei şi dispunerea. fig. Soluţiile de mai sus sunt valabile. termoizolaţie umezită ş. soluţia se recomandă când atât starea hidroizolaţiei. (planşeu de terasă) se recomandă una din următoarele soluţii de îmbunătăţire a nivelului de termoizolare.REABILITAREA CONSTRUCTIILOR CURS POST-UNIVERSITAR/MASTER La planşeul peste ultimul nivel. în condiţiile menţinerii ei cu funcţie de barieră contra vaporilor şi a menţinerii stratului termoizolant existent. a unui strat hidroizolant suplimentar. dar hidroizolaţia este deteriorată şi se impune refacerea ei – det. precum şi montarea unui strat termoizolant din polistiren extrudat protejat corespunzător. În scopul reducerii substanţiale a efectului defavorabil al punţilor termice de pe conturul planşeului de peste ultimul nivel. 1 din Anexa 3.dr. şi în cazul teraselor cu stratul termoizolant de grosime variabilă (cu umplutură termoizolantă în vrac sau cu plăci BCA dispuse în trepte).1. soluţia se recomandă în situaţia în care starea hidroizolaţiei este bună şi are avantajul ca se asigura o buna protecţie mecanică şi termică (inclusiv la acţiunea directă a radiaţiei solare) a straturilor hidroizolante – det. prin menţinerea tuturor straturilor existente.) – det. soluţia se recomandă în situaţia în care starea termoizolaţiei existente este bună. conform detaliilor din Anexa 3. cât şi starea stratului termoizolant nu sunt corespunzătoare (hidroizolaţie puternic deteriorată. • îndepărtarea tuturor straturilor. de calitate şi grosime corespunzătoare. peste hidroizolaţie. se recomandă una din următoarele soluţii: REABILITAREA CONFORTULUI HIGROTERMIC Prof. soluţia presupune îndepărtarea doar a stratului de protecţie a hidroizolaţiei. inclusiv a straturilor hidroizolante. inclusiv a straturilor hidroizolante. 2 din Anexa 3.

executarea unei bariere de vapori de calitate corespunzătoare pe faţa superioară a planşeului existent şi montarea unui nou strat termoizolant. • îndepărtarea umpluturii termoizolante sau a stratului termoizolant. este foarte important a se prevedea în proiectul de modernizare termotehnică. următoarele masuri constructive: • prevederea. pe înălţime. este consolidată etc. A3. dar nu este indicată decât în situaţia când. 8 din Anexa 3. 7 din Anexa 3.) şi când înălţimea liberă a spaţiului podului poate fi micşorată – det. În scopul reducerii efectului defavorabil al punţilor termice de pe conturul planşeului de peste ultimul nivel. Adoptarea soluţiei cu un strat termoizolant montat peste planşeul din beton armat sau peste pardoseala existentă. protejat corespunzător. prin lipire sau/şi cu dispozitive mecanice (bolţuri împuşcate. Izolarea termică a planşeelor peste subsol La planşeul peste subsolul neîncălzit. urmată de montarea unui strat termoizolant eficient. În scopul reducerii substanţiale a efectului negativ al punţilor termice de pe conturul planşeului de peste subsolul neîncălzit. stratul termoizolant va fi aplicat astfel încât la partea REABILITAREA CONFORTULUI HIGROTERMIC Prof. suspendat de planşeu prin intermediul unor ancore din oţel inoxidabil. pe faţa exterioara a soclului. • aplicarea “in situ” a unui strat de spumă poliuretanică – det. în una din următoarele variante: • fixarea. 10 din Anexa 3.ing. este foarte important a se lua masuri de “îmbrăcare” cu un strat termoizolant a parapetelor pe care reazemă cosoroabele. a unui strat termoizolant caracterizat printr-o buna comportare la acţiunea umidităţii (de preferinţă plăci din polistiren extrudat). 5. armat cu ţesătură din fibră de sticlă – det. de calitate şi grosime corespunzătoare noilor cerinţe. stratul termoizolant se protejează fie cu un strat de tencuială pe rabiţ. fie cu un strat de glet adeziv.2. soluţia se recomandă când umplutura termoizolantă existentă este în stare bună (nu este umezită. stratul termoizolant va fi fixat atât mecanic. 12 din Anexa 3. din alte considerente. inclusiv a şapei de protecţie. este necesară înlocuirea pardoselilor – det. dibluri tip CONEXPAND ş.a. integral sau parţial. conform detaliilor din Anexa 3 – fig. se recomandă soluţia executării unui strat termoizolant pe suprafaţa inferioară a planşeului (la tavanul subsolului). cât şi prin lipire şi va fi protejat la exterior cu un strat de tencuială armată. este posibilă. fie cu o tencuială uscata fixată pe o reţea de şipci. repararea şi eventuala ei consolidare. 6. umplutura termoizolantă existentă – det. 9 din Anexa 3. Tudor Dan 64 . protejarea stratului termoizolant poate fi realizată folosind.REABILITAREA CONSTRUCTIILOR CURS POST-UNIVERSITAR/MASTER • menţinerea stratului termoizolant existent.) a unui strat termoizolant realizat din plăci din polistiren sau vată minerală.dr.

este posibilă. Cu toate acestea.dr. ar putea fi interesant de realizat izolarea termică a acestui element de construcţie. iar la partea inferioară să ajungă până la suprafaţa terenului sistematizat (CTS) sau. Practic. sau dacă se prevede o refacere importantă a planşeului din alte motive (tehnice. în scopul reducerii influenţei defavorabile a punţilor termice interioare. amplasat pe faţa inferioară a planşeului peste subsol. stratul termoizolant va fi aplicat astfel încât la partea superioară să depăşească cu minimum 30 cm faţa superioară a plăcii din beton armat. dacă temperatura planşeului inferior se dovedeşte o sursă de disconfort pe care acoperirea acestuia cu covoare nu reuşeşte să-l corecteze.). continuu. stratul termoizolant va fi fixat atât mecanic. Prin urmare. pământul uscat având o rezistenţă termică considerabilă. 11 din Anexa 3).3. La soluţia cu stratul termoizolant nou. prevederea unui strat termoizolant orizontal.4.ing. A3. cât şi prin lipire şi va fi protejat la exterior cu un strat de tencuială armată. la soclurile de înălţime redusă (det. În cazul în care pereţii exteriori prezintă la partea inferioară a acestora urme de umiditate provenite mai ales din infiltraţiile din sol prin capilaritate. până la 30…40 cm sub acestă cotă – fig. A3. Pe de altă parte tehnicile utilizate la izolarea termică a planşeului sunt deseori costisitoare şi complicate din punctul de vedere al execuţiei propriu-zise. până la 30…40 cm sub acesta cotă – fig. pe faţa exterioară a soclului. 13 din Anexa 3. în principal. a unui strat termoizolant. la placa pe sol măsurile de îmbunătăţire a comportării termotehnice sunt. pe faţa interioară a pereţilor exteriori de pe conturul subsolului. dacă aceste masuri se dovedesc inoperante trebuie să se refacă stratul de pietriş şi placa pe sol şi montat un strat hidroizolant nou – det. nu permit transmiterea unui flux termic însemnat către sol. • daca măsura de mai sus nu este suficientă pentru realizarea rezistenţei termice corectate dorite. 16 din Anexa 3).REABILITAREA CONSTRUCTIILOR CURS POST-UNIVERSITAR/MASTER superioară să depăşească cu minimum 30 cm faţa superioară a plăcii din beton armat. dacă sunt întregi şi uscate. se impune drenarea pereţilor exteriori şi eventual a solului-suport. de rezistenţă etc. Tudor Dan 65 . se recomandă “îmbrăcarea” grinzilor din beton armat de la tavanul subsolului cu un strat termoizolant. iar la partea inferioară să ajungă până la suprafaţa terenului sistematizat (CTS) sau. Izolarea termică a plăcilor pe sol Planşeele amplasate direct pe pământ. peste pardoseala existentă sau peste placa din beton armat. solul se comportă ca un volant termic datorită capacităţii termice importante. pe înălţime. a unui strat termoizolant caracterizat printr-o bună comportare la acţiunea umidităţii (de preferinţă plăci din polistiren extrudat). la soclurile scunde (det. următoarele: • prevederea. pe o înălţime sub placă de cel puţin 50 cm – det. dar nu întotdeauna indicată. 9 şi 11 din Anexa 3. • prevederea. aşa cum se REABILITAREA CONFORTULUI HIGROTERMIC Prof.

ea prezintă câteva dezavantaje a căror importanţă trebuie apreciată cu mare atenţie înainte de a opta pentru o astfel de soluţie: 66 REABILITAREA CONFORTULUI HIGROTERMIC Prof. aspectul final. trebuie executată de către un personal calificat. tehnică delicată şi mai costisitoare decât izolarea la interior. Izolarea termică la exterior. aceasta măsură devine raţională şi eficientă în condiţiile în care. apa de ploaie. Izolarea termică la interior a pereţilor exteriori Aceasta soluţie prezintă ca principale avantaje costul mai mic în comparaţie cu izolarea termică la exterior. Îmbunătăţirea izolaţiei termice a elementelor de construcţie opace verticale Izolarea termică la exterior a pereţilor exteriori Izolarea termică la exterior permite: renovarea faţadei. vânt). din alte considerente. şi la variaţiile de temperatură de la un anotimp la altul . Trebuie aplicat procedeul cel mai bine adaptabil atât la natura suportului (care poate permite adoptarea unui mod de fixare). finisaje interioare de refăcut. deplasarea conductelor şi a echipamentelor instalaţiilor etc. Tudor Dan . Diferitele tehnici de izolare termică la exterior se disting prin modul lor de fixare. soluţia poate fi abandonată numai pentru acest motiv.dr. precum şi o execuţie mai uşoară. protejarea pereţilor la îngheţ. evitarea numeroaselor constrângeri întâlnite la izolarea pe interior: intervenţii în încăperi ocupate. tratarea dificilă a conturului uşilor şi a ferestrelor. dacă aceasta prezintă particularităţi “estetice” care se doresc a fi conservate (cazul monumentelor de arhitectură). Pe de altă parte izolarea termică la exterior .pentru majoritatea procedeelor . radiaţia solară. zona de joacă a copiilor etc. este necesară înlocuirea pardoselilor – det. să nu se diminueze aria utilă şi cea locuibilă.diminuând astfel pericolul de degradare a lor. 13 şi 16 din Anexa 3.REABILITAREA CONSTRUCTIILOR CURS POST-UNIVERSITAR/MASTER menţiona mai sus. Ea prezintă câteva dezavantaje care trebuie cunoscute înainte de a opta pentru o astfel de soluţie.). mai mult sau mai puţin agresivi şi la aspectul estetic care se doreşte a fi obţinut după terminarea lucrării.prezintă o suprafaţă a peretelui mai sensibilă la şocuri decât peretele iniţial. Pe de altă parte. În primul rând soluţia tehnică menţionată modifică deseori aspectul exterior al faţadei şi. cât şi la expunerea la factori climatici (ploaie.ing. caracteristicile de etanşeitate etc. corectarea principalelor punţi termice. acest punct este sensibil mai ales în zona accesului la parter (circulaţia automobilelor spre un garaj la subsol..

în cât mai mare măsură. armat cu plase sudate STNB şi cu plase din rabiţ zincat. dibluri. stratul de protecţie a termoizolaţiei se poate realiza: cu un strat de tencuială din mortar M100T în grosime de 3-4 cm.5 din Anexa 3). încastrate în peretele exterior. REABILITAREA CONFORTULUI HIGROTERMIC Prof. cu aticele şi cornişele de la terase şi cu parapetele de la acoperişurile cu pod. conform detaliilor din Anexa 3. inclusiv sub solbancuri. de 3…5 mm grosime. stratul de tencuială trebuie să fie temeinic fixat (rezemat şi ancorat) prin intermediul unor bolţuri. cu un strat de aer ventilat.REABILITAREA CONSTRUCTIILOR CURS POST-UNIVERSITAR/MASTER reducerea temperaturii în interiorul peretelui exterior. aluminiu sau masă plastică rezistentă la radiaţiile ultraviolete. realizat dintr-o pastă pe bază de ciment.a. în una din următoarele variante: fără strat de aer ventilat. În scopul reducerii efectului negativ al punţilor termice. stratul de protecţie poate fi realizat din foi (plane. plintele şi mulurile plafonului etc. ancorat mecanic cu piese din oţel inoxidabil în peretele exterior. din placi subţiri din beton armat cu fibre de sticlă ş. dimensiuni şi poziţii – orificiile de acces şi de evacuare a aerului. este necesar ca pe conturul tâmplăriei exterioare să se realizeze o căptuşire termoizolantă a tuturor glafurilor exterioare. pentru asigurarea unei bune circulaţii a aerului în spaţiul dintre stratul termoizolant şi stratul de protecţie.). trebuie să se realizeze în mod corespunzător – ca număr. cu favorizarea producerii fenomenului de condens a vaporilor de apă din interiorul acestuia şi chiar a îngheţului apei din perete. stratul de protecţie este menţinut în poziţie şi fixat de stratul suport sau de caroiaj prin intermediul unor piese metalice speciale. În acelaşi scop. continuitatea stratului termoizolant. inoxidabile. soluţia recomandată la pereţii exteriori este montarea unui strat termoizolant eficient pe suprafaţa exterioară a pereţilor. Tudor Dan 67 . A3. de cca. dificultatea tratării unor puncte particulare (conturul golurilor din zidărie.dr. ondulate sau cutate) din tablă inoxidabilă. aracet şi nisip fin. trebuie să se asigure. necesitatea deplasării conductelor şi a corpurilor de încălzire existente pe pereţii exteriori. 4 cm grosime. în special la racordarea cu soclurile. având stratul termoizolant (de regulă din plăci din vată minerală sau polistiren extrudat) montat între elementele unui caroiaj din şipci de lemn sau profile metalice inoxidabile. cu stratul termoizolant (de regulă din plăci din polistiren expandat) fixat mecanic şi/sau prin lipire pe suprafaţa suport reparată şi pregătită în prealabil (fig.ing. cu un strat de glet adeziv. armat cu ţesătură din fibre de sticlă. Având în vedere cele de mai sus. imposibilitatea corectării unor punţi termice. ancore şi plăcuţe din otel inoxidabil.

la cele două foi de geam existente.prevederea unor garnituri de etanşare între toc şi cercevele. • la interior . locuite şi încălzite. cât şi la cele închise trebuie să se verifice şi să se ia măsuri de etanşare suplimentară din punct de vedere termotehnic şi hidrofug. poduri. precum şi intre cercevele.ing.) se termoizolează.a. Îmbunătăţirea tâmplăriei existente se referă. . cât şi pentru tâmplăriile noi. cât şi. cu precizarea orientativă a performanţelor termotehnice ale acestora. modificare care se poate realiza fie prin înlocuirea unui geam simplu cu un geam termoizolant.în cazul rosturilor deschise accesibile. . amenajate în podurile clădirilor. la: . în principal.orizontale şi / sau înclinate . Pereţii adiacenţi spaţiilor anexe neîncălzite (garaje.în cazul rosturilor deschise inaccesibile şi a rosturilor închise.dr. sere. geam cu umplutură din gaz inert . atât pentru îmbunătăţirea tâmplăriilor existente. în special.precum şi planşeele superioare . balcoane şi logii închise cu tâmplărie exterioară ş. de tasare şi antiseismice) se termoizolează: • la exterior .REABILITAREA CONSTRUCTIILOR CURS POST-UNIVERSITAR/MASTER Îmbunătăţirea elementelor de construcţie vitrate: Îmbunătăţirea din punct de vedere termotehnic a tâmplăriei exterioare se poate realiza în următoarele soluţii: .ex.verticali şi / sau înclinaţi . În Anexa 4 se prezintă o serie de detalii şi variante. Atât la rosturile deschise. Se menţionează că în detaliile aferente tâmplăriei din lemn – îmbunătăţite şi noi – nu sunt figurate garniturile de etanşare. de regulă. Îmbunătăţirea altor elemente de construcţie perimetrale Pereţii adiacenţi rosturilor (de dilataţie. geam termoizolant prevăzut cu suprafaţă tratată.prin îmbunătăţirea tâmplăriei existente.atât în situaţia în care elementele de construcţie separă spaţiul mansardei de mediul exterior. magazii. Îmbunătăţirea comportării termotehnice a elementelor de construcţie perimetrale ale mansardelor constituie o problemă complexă care trebuie să fie tratată cu deosebită atenţie .ale mansardelor existente.prin înlocuirea tâmplăriei existente cu tipuri noi.montarea de elemente termoizolante mobile (obloane exterioare de o bună calitate termică). Tudor Dan 68 . camere de pubele. REABILITAREA CONFORTULUI HIGROTERMIC Prof. verande.2 din Anexa 4. a unei cercevele suplimentare prevăzută cu un geam simplu – tabelele A3. argon). în exteriorul volumului încălzit. precum şi faţă de infiltraţiile de aer rece. dacă acestea separă volumul încălzit al mansardei de spaţiul neîncălzit adiacent. cu emisivitate redusă "low-e". mai performante (cu barieră radiantă. Pereţii exteriori . fie prin montarea pe cerceveaua interioară existentă. .adăugarea unei foi de geam suplimentar.1 şi A4.

ing.). în contact cu solul. Planşeele care delimitează volumul încălzit de mediul exterior. Pereţi cortină. planşee inferioare peste logii ş. Diverse suprafeţe vitrate. Etanşarea între rama şi golul de fereastră se 69 REABILITAREA CONFORTULUI HIGROTERMIC Prof. pereţi exteriori vitraţi.a. Soluţia cea mai eficientă de îmbunătăţire a etanşeităţii la aer a cercevelelor constă în prevederea pe tot perimetrul acestora a unei garnituri de cauciuc. dar care au alte funcţiuni sau destinaţii. la care stratul termoizolant suplimentar se dispune la faţa superioară a planşeelor. în contact cu solul.2 Îmbunătăţirea etanşeităţii la aer Aceasta trebuie să privească atât reducerea sau chiar eliminarea infiltraţiilor parazite (rosturile elementelor mobile. dar care separă încăperile încălzite de unele încăperi sau spaţii neîncălzite sau mult mai puţin încălzite (windfanguri încălzite sau neîncălzite. ce pot avea efecte negative asupra construcţiei.). la partea inferioară (la bowindouri. opace sau parţial transparente.REABILITAREA CONSTRUCTIILOR CURS POST-UNIVERSITAR/MASTER Planşeele care delimitează volumul încălzit de mediul exterior. la demisolurile sau la subsolurile încălzite. obloane rulante etc. birouri ş. ganguri de trecere. transparenţi sau translucizi etc. puţul liftului.). în principal în direcţia măririi rezistenţei termice specifice. sub CTS.). Pereţii exteriori.a) se termoizolează . Măsuri de îmbunătăţire a comportării termotehnice.dr. Pereţii şi planşeele adiacente unor spaţii care fac parte din volumul constructiv al clădirii. sub pardoseală. Plăcile din beton slab armat. se recomandă a se lua şi la elementele de construcţie din interiorul volumului încălzit. altele decât tâmplăria exterioară (luminatoare.2.). la partea superioară (planşee superioare sub logii ş. casa scării. Etanşarea rosturilor elementelor mobile exterioare din spaţiul încălzit Reducerea infiltraţiilor prin rosturile elementelor mobile exterioare care delimitează spaţiul încălzit de mediul exterior vizează atât asigurarea etanşării rosturilor dintre tâmplărie şi elementul de construcţie în care este amplasată fereastra / uşa.de regulă . cât şi a spaţiului dintre geam şi tâmplărie. la partea inferioară a demisolurilor şi subsolurilor încălzite. holuri de intrare în clădire. cât şi asigurarea aerului proaspăt necesar în vederea limitării umidităţii şi a condensului.a.la tavanul planşeelor. de regulă mai puţin sau intermitent încălzite (spaţii comerciale la parterul clădirilor de locuit.1. sub CTS. Tudor Dan . 6. Uşi exterioare sau către spaţii neîncălzite. cămările direct ventilate ş.a.

Etanşarea rosturilor elementelor mobile exterioare din spaţiul neîncălzit Scopul acestei măsuri este menţinerea unei temperaturi acceptabile în spaţiile neîncălzite / anexe în vederea limitării fluxului termic disipat dinspre spaţiul locuit către aceste spaţii.): 70 REABILITAREA CONFORTULUI HIGROTERMIC Prof.2 Intervenţiile asupra instalaţiilor de încălzire şi apă caldă de consum aferente clădirii Intervenţiile asupra instalaţiei vizează reducerea consumului de energie pentru satisfacerea necesarului determinat (încălzire. În urma etanşării rosturilor elementelor mobile exterioare din spaţiul încălzit. 6. poate provoca supraîncălzirea încăperilor.prin schimbarea aparatului sau ameliorarea locală a izolaţiei.adaptarea puterilor surselor de căldură în centrala termică.REABILITAREA CONSTRUCTIILOR CURS POST-UNIVERSITAR/MASTER realizează prin umplerea rostului cu ştraifuri din vată minerală.utilizarea de tehnici specifice (pompe de căldură cu compresie mecanică.izolarea termică a conductelor de distribuţie din spaţiile neîncălzite.separarea circuitelor ai căror parametri funcţionali sunt net diferiţi. cât şi pentru apa caldă de consum: La nivelul producerii căldurii (în cazul clădirilor dotate cu sursă proprie de căldură): .1. . . Aplicarea uneia sau mai multor intervenţii asupra clădirii fără prevederea unor echipamente de reglaj capabile să asigure adaptarea sarcinii termice la condiţiile climatice reale. sau cu spumă poliuretanică. apă caldă de consum).dr. necesarul minim de aer proaspăt va fi asigurat prin deschiderea periodică a ferestrelor sau prin ventilare mecanică. atât pentru încălzire. Se poate interveni la mai multe nivele (producere. distribuţie. iar din punct de vedere hidraulic . La nivelul distribuţiei căldurii: . şi în consecinţă utilizarea ineficientă a căldurii şi chiar creşterea fluxului termic disipat spre exterior.2.reechilibrarea circuitelor care alimentează corpurile de încălzire funcţionând cu apa caldă (din punct de vedere termic . 6. protejată cu mortar. . Tudor Dan . instalaţie solară). La nivelul utilizatorului (spaţiile încălzite şi punctele de consum a. cu absorbţie.2.ing.înlocuirea aparatelor învechite sau neadaptate (arzătoare mai vechi de 9-10 ani şi cazane mai vechi de 12-15 ani). transport.m. utilizare).reducerea temperaturilor de reglaj a instalaţiei de încălzire în scopul satisfacerii necesarului de căldură. . .c.substituirea parţială sau totală a formei de energie. .prin ameliorarea distribuţiei debitelor). cazane cu condensaţie. Soluţiile recomandate pentru aplicarea acestei măsuri sunt aceleaşi ca la pct.

O categorie aparte de clădiri existente este constituită de blocurile de locuinţe racordate la sisteme centralizate de alimentare cu căldură (de tipul termoficării). În anumite cazuri particulare.robinete cu servomotor comandate de regulatoare cu legi de corespondenţă mai mult sau mai puţin complexe.instalarea de robinete termostatice la corpurile de încălzire şi. în ansamblul lor şi acestea implică o abordare aparte. Particularităţi ale măsurilor de reabilitare/modernizare energetică pentru clădiri din sectorul terţiar Soluţiile tehnice pentru creşterea eficienţei utilizării energiei termice în cazul clădirilor din sectorul terţiar pot fi grupate în două categorii şi anume: A. Soluţii tehnice funcţie de categoriile principale de clădirilor din sectorul terţiar considerate în normativ. ci o renovare totală a acestora. 71 REABILITAREA CONFORTULUI HIGROTERMIC Prof. B. mai ales daca echipează convectoare electrice. iar gradul de uzură al echipamentelor este ridicat. În Anexa 5 sunt prezentate sintetic măsurile de reabilitare şi modernizare energetică a blocurilor racordate la sisteme centralizate de furnizare a utilităţilor termice. Soluţii tehnice comune tuturor categoriilor de clădiri din sectorul terţiar. Dacă reabilitarea unei instalaţii de reglare nu a fost încă menţionată este din cauză ca ea poate interveni la toate nivelele (termostate de cameră. La fiecare tip de reglaj pot fi asociate sisteme de programare (optimizare). precizând unele performanţe energetice ale soluţiilor propuse. în cazul încălzirii colective. cu referire la utilizarea raţională şi eficientă a căldurii şi la caracteristicile dotărilor acestor clădiri.ing. În Anexa 5 se prezintă o listă de măsuri cu privire la utilizarea eficientă a căldurii. caracterizate de indici specifici de necesar de căldură care atestă caracterul disipativ din punct de vedere energetic al construcţiilor existente.3. de preferinţă electronice. Tudor Dan . combinarea acestei măsuri cu montarea sistemelor de repartizare individuală a costurilor de încălzire.dr. în general limitate pentru locuinţe la simple “ceasuri” programatoare. 6.REABILITAREA CONSTRUCTIILOR CURS POST-UNIVERSITAR/MASTER . simple limitatoare de temperatură de conductă. nu se mai impune o ameliorare.). care permit o reducere a temperaturii pe timp de noapte. în care vechimea instalaţiilor este mare. termostat de cazan etc. În Anexa 6 se prezintă sintetic soluţiile tehnice de reabilitare / modernizare energetică specifice clădirilor de locuit individuale sau înşiruite. ansambluri clasice cu sonde exterioare . mai ales dacă se referă la instalaţia de preparare a apei calde de consum colective. cu referire la clădirile racordate la sisteme de încălzire districtuală.

prin prisma funcţiei de transfer a echipamentelor.ing. ex. sunt: Asigurarea unei eficienţe cât mai ridicate pentru echipamentele din componenţa sistemelor de utilizare a energiei termice (corpuri de încălzire. Reducerea necesarului de căldură al clădirii prin măsuri de protecţie termică suplimentară a elementelor de construcţie opace şi transparente (ferestre cu caracteristici conservative din punct de vedere energetic..dr. Înlocuirea armăturilor existente (de slabă calitate) din instalaţia de încălzire cu armături noi. Reducerea consumului de căldură datorat infiltraţiilor de aer rece. a randamentelor. Etanşarea elementelor mobile (uşi. Eliminarea pierderilor din reţeaua de distribuţie a agentului termic din incinta clădirii (amplasată în subsol tehnic sau spaţii anexe). Asigurarea mentenanţei construcţiei şi instalaţiilor aferente. ventilatoare. ferestre) din componenţa spaţiilor anexe ale clădirii (casa scării. baterii de încălzire armături de reglaj etc. Soluţiile tehnice specifice de creştere a eficienţei energetice la clădirile din sectorul terţiar sunt prezentate în continuare. Tudor Dan . în conformitate cu soluţiile prezentate în subcapitolul precedent. Dotarea instalaţiei de apă caldă de consum cu armături de calitate ridicată. Eliminarea depunerilor de materii organice şi anorganice din interiorul conductelor de alimentare cu agent termic şi a corpurilor de încălzire prin spălarea şi dezincrustarea acestora şi dotarea instalaţiei de încălzire cu filtre eficiente.) . prin eliminarea defectelor şi prin termoizolarea conductelor. funcţie de categoriile de clădiri. Principalele soluţii tehnice din prima categorie susmenţionată. pompe. B. Asigurarea reglării sarcinii termice de încălzire conform graficului (curbei) de reglaj termic proprie consumatorului (prevăzută prin contractul de furnizare a energiei termice).REABILITAREA CONSTRUCTIILOR CURS POST-UNIVERSITAR/MASTER A. Contorizarea energiei termice. a consumurilor specifice etc. ferestre cu tâmplărie eficientă şi geam termoizolant). ferestre) prin limitarea cotei de aer proaspăt la valoarea impusă de exigenţele de confort fiziologic.). subsolul tehnic etc. prin etanşarea rosturilor elementelor mobile (uşi. Recuperarea căldurii din entalpia aerului evacuat în cazul instalaţiilor de ventilare mecanică sau/şi climatizare. cu limitare a consumului de apă. 72 REABILITAREA CONFORTULUI HIGROTERMIC Prof. eficiente.

REABILITAREA CONSTRUCTIILOR CURS POST-UNIVERSITAR/MASTER • Clădiri spitaliceşti Principalele soluţii tehnice de creştere a eficienţei energetice în clădiri spitaliceşti sunt: Măsuri de recuperare locală a căldurii (ex. având în vedere existenţa unor consumuri de căldură cvasiconstante (de tipul aburului utilizat la sterilizarea aparaturii medicale sau la tratarea aerului. Sporirea gradului de automatizare al instalaţiilor. • Clădiri social-culturale Principalele soluţii tehnice de creştere a eficienţei energetice în clădiri culturale sunt: Prevederea unor echipamente de automatizare a instalaţiei de încălzire şi de preparare a apei calde de consum în scopul asigurării reglajului sarcinii termice de încălzire / ventilare funcţie de variaţia necesarului real. Reconsiderarea. în funcţie de categoria clădirii spitaliceşti. Tudor Dan . apa caldă necesară băilor de tratament etc.). Având în vedere exigenţele referitoare la regimul termic al clădirilor de tip spital şi implicit la furnizarea energiei termice. se recomandă pentru spitale adoptarea soluţiilor care permit gestionarea independentă a căldurii. din condensatul colectat sau din aerul de evacuare din instalaţiile de ventilare.dr. în măsura posibilităţilor.). prepararea apei calde de consum sau pentru preîncălzirea apei de adaos etc. De asemenea. a distribuţiei energiei termice prin separarea circuitelor pe zone care beneficiază de acelaşi regim termic şi program de funcţionare. felul ocupării. programul de lucru şi condiţiile climatice. respectiv puncte termice proprii (staţii termice compacte) sau chiar centrale termice proprii.ing. corelat cu aplicarea unor regimuri de exploatare raţionale. o soluţie de modernizare energetică a surselor de căldură aferente clădirilor de tip spital poate fi constituită de grupuri independente cu cogenerare (cu motoare termice). Izolarea termică a conductelor pentru diverşi agenţi termici şi a canalelor de aer cald şi rece. în limitele nivelelor de contaminare a aerului) şi utilizarea acesteia ca sursă secundară de energie (ex. Utilizarea. a surselor neconvenţionale de energie. în limita posibilităţilor. Utilizarea unor sisteme speciale de încălzire pentru reducerea gradientului spaţial la încălzirea spaţiilor mari. fără consum suplimentar de energie. 73 REABILITAREA CONFORTULUI HIGROTERMIC Prof.

Reducerea alimentării cu căldură pe perioadele de neocupare a clădirii. Dotarea clădirilor caracterizate de un flux important de utilizatori cu perdele de aer cald la intrare sau cu sasuri având cu funcţia de tampon termic. REABILITAREA CONFORTULUI HIGROTERMIC Prof. simultan cu asigurarea ventilării naturale organizate sau a ventilării controlate. ferestre). a spaţiilor ocupate.REABILITAREA CONSTRUCTIILOR CURS POST-UNIVERSITAR/MASTER • Clădiri de învăţământ Principalele soluţii tehnice de creştere a eficienţei energetice specifice clădirilor de învăţământ sunt: Asigurarea reglajului sarcinii termice de încălzire pe tipuri de încăperi / săli de curs. Tudor Dan 74 . Cu referire la instalaţiile de ventilare mecanică şi de iluminat artificial. ferestre). Reducerea alimentării cu căldură pe perioadele de neocupare a clădirii.dr. Buna etanşare a rosturilor elementelor mobile (uşi. ferestre). simultan cu asigurarea ventilării sau climatizării spaţiilor ocupate (funcţie de gradul de confort solicitat). Recuperarea căldurii pentru ventilare de la echipamentele de preparare a hranei. • Hoteluri şi restaurante În cazul consumatorilor de tip hotel sau restaurante. soluţiile tehnice de creştere a eficienţei energetice se referă la: Reglajul local al energiei termice prin dotarea corpurilor de încălzire cu robinete termostatice. în principiu următoarele: . prin etanşarea rosturilor elementelor mobile (uşi. Buna etanşare a rosturilor elementelor mobile (uşi. • Clădiri pentru servicii de comerţ şi instituţii publice Principalele soluţii tehnice de creştere a eficienţei energetice specifice clădirilor comerciale sunt: Reducerea alimentării cu căldură pe perioadele de neocupare a clădirii.reglarea debitelor refulate / aspirate în funcţie de necesarul de ventilare normal. • Clădiri pentru sport În cazul consumatorilor de tip clădiri pentru sport. simultan cu asigurarea ventilării sau climatizării spaţiilor ocupate (funcţie de gradul de confort solicitat).ing. Reducerea infiltraţiilor de aer rece. soluţiile tehnice de creştere a eficienţei energetice se referă la: Reglajul local al energiei termice prin dotarea corpurilor de încălzire cu robinete termostatice. soluţiile tehnice specifice de creştere a eficienţei energetice sunt.

. .dr.prevederea de filtre de aer eficiente. .înlocuirea ventilatoarelor cu eficienţă energetică redusă.reglarea vitezelor aerului în spaţiile ocupate. . REABILITAREA CONFORTULUI HIGROTERMIC Prof.automatizarea funcţionării instalaţiei de iluminat în funcţie de ocuparea spaţiilor.etc.prevederea de lămpi cu eficienţă energetică ridicată.ing. Tudor Dan 75 . .reglarea parametrilor termodinamici al aerului refulat în funcţie de necesarul de căldură / frig şi de ventilare.REABILITAREA CONSTRUCTIILOR CURS POST-UNIVERSITAR/MASTER . .

70 1.30 1.05 76 PLANŞEE SUB POD NEÎNCĂLZIT PLANŞEE PESTE SUBSOL NEÎNCĂLZIT PLĂCI PE SOL Panouri mari prefabricate Zidării şi soluţii monolit Zone de punţi termice străpunse din beton armat PEREŢI EXTERIORI Zone de punţi termice din beton armat.85 1.25 1.90 0. protejate cu polistiren celular 25 mm+ zidărie din cărămizi pline 125 mm Zidării şi soluţii monolit 75 Zone de punţi termice din beton armat.30 3.25 2.95 0.00 2.55 1. 1 2 3 4 5 6 7 8 9 10 11 12 13 14 15 16 17 18 19 20 21 22 23 24 25 26 27 28 29 30 31 32 33 34 35 36 37 38 39 40 ELEMENTUL DE CONSTRUCŢIE Grosimea peretelui mm 220 270 320 150 200 250 300 350 400 450 500 325 375 425 475 525 575 350 400 450 500 550 600 200 250 300 350 250 300 350 250 300 350 250 300 350 Ui zone neizolate zone mai puţin termic termoizolate W/(m2K) 2.75 0.60 1.95 0.10 2.dr.95 1.15 1.REABILITAREA CONSTRUCTIILOR CURS POST-UNIVERSITAR/MASTER ANEXA 1 TRANSMITANŢELE TERMICE (Ui).55 2.65 1. protejate cu zidărie din cărămizi pline 125 mm Zone de punţi termice din beton armat. crt.10 1.15 1.40 2. Tudor Dan .05 1.20 1.00 0.10 2.90 1.1.75 2.20 2.00 1.35 1. protejate cu plăci sau fâşii BCA GBN 35 cu grosimea în mm de: 100 125 150 REABILITAREA CONFORTULUI HIGROTERMIC Prof.85 3.00 2.40 1.75 1.40 3. CARACTERISTICE ZONELOR NEIZOLATE TERMIC SAU MAI PUŢIN TERMOIZOLATE TABELUL A1.55 1.35 3.ing. Nr.50 1.25 3.

1 + 8.5 + 10.4 + 18.2 + 20.1 REABILITAREA CONFORTULUI HIGROTERMIC Prof.8 + 7.9 + 3.3.4 + 14.ing.4.3 + 0.6 + 1.2 + 16. 5 + 15.2 + 12.3 + 10.7 + 4. 0 + 10.1 .0 + 11.6 . Tudor Dan 77 .0 16 + 16.9 .6 + 8.5 18 + 18.7 + 8.6 + 7. 0 + 4.0 .2 .1.5 + 12.5 . 4 + 16.4 .4 + 11.2 + 12.0.4 + 14.1 + 13.4 + 9.5 + 12.1.4 + 0.6 + 4.REABILITAREA CONSTRUCTIILOR CURS POST-UNIVERSITAR/MASTER ANEXA 2 TEMPERATURA PUNCTULUI DE ROUĂ (θr) PENTRU DIFERITE TEMPERATURI ŞI UMIDITĂŢI RELATIVE ALE AERULUI INTERIOR [oC] Tabelul A2.3 + 19.7 + 5.1 + 2.6 . Umiditatea relativă a aerului ϕi % 100 95 90 85 80 75 70 65 60 55 50 45 40 35 30 25 Temperatura aerului interior.9 + 12.4 + 17.5 + 11.4 + 5. 3 + 17.3 .6 + 10.5 22 + 22.2 + 10.7 + 7.3 + 0.1.2.1 + 9.0 + 21.0 + 15.4 + 16.3 + 15.0 + 17.5 + 7.5 + 6.dr. 2 + 18.4 + 13.5 + 11.4 + 5. 0 + 19.9 + 0.7 + 6.3 + 7.4 + 8.4 + 11.3 + 15.7 + 2.5 + 3.5.5 + 13. în oC 12 + 12.7 + 6.0 20 + 20.1 + 1.2 + 7.3 + 13.2.5 .2 + 1. Ti .2 + 2.0 + 13.9 .8 + 5.0 + 5.6.2 + 14.9 + 4.6 14 + 14.5 + 9.6 + 9.1 + 3.2.1.7 + 9.

montat pe placa de beton slab armat existentă. după modernizare. Soclul este retras faţă de planul feţei exterioare a peretelui. 7. Pereţi exteriori 17. 4. montat pe planşeul din beton armat existent. Strat termoizolant nou. Termoizolarea colturilor şi a glafurilor verticale exterioare ale golurilor tâmplăriei REABILITAREA CONFORTULUI HIGROTERMIC Prof.5. Strat de protecţie din umplutură termoizolantă. A3. Parapet înalt. Tudor Dan 78 . montat pe stratul hidroizolant existent. Soclul este ieşit din planul feţei exterioare a peretelui. montată pe un strat termoizolant satisfăcător. Strat termoizolant nou. Strat termoizolant nou montat pe stratul de protecţie existent peste umplutura termoizolantă existentă. Peretele exterior nu este termoizolat decât în zona soclului. Strat de protecţie din sapa din mortar. Planşeu peste subsol 9. Peretele exterior nu este termoizolat decât în zona soclului. Strat termoizolant nou. Strat termoizolant nou. 11. fără strat termoizolant. devine barieră contra vaporilor). Soclul este aliniat cu faţa exterioară a peretelui. A3. existent. fără strat termoizolant orizontal nou. Pardoseala existentă. Strat termoizolant nou. din spumă poliuretanică. noi. 8.REABILITAREA CONSTRUCTIILOR CURS POST-UNIVERSITAR/MASTER ANEXA 3 SOLUŢII DE REABILITARE/MODERNIZARE TERMOTEHNICĂ A ANVELOPEI CONSTRUCŢIEI – ELEMENTE DE CONSTRUCŢIE OPACE A3. existente sau noi. 6. montat pe stratul hidroizolant existent (care. Fără parapet. montat pe planşeul din beton armat. după desfacerea pardoselii. montat pe pardoseala existentă.4. 14. Strat termoizolant nou. Stratul termoizolant existent dispus la tavanul subsolului şi realizat din placi BCA montate pe cofrajul planşeului din beton armat monolit .3. Strat termoizolant nou. Pardoseala existentă este montată pe un strat termoizolant nesatisfăcător. Strat termoizolant nou. Strat de beton de pantă şi strat hidroizolant. Pardoseală existentă. 2. aplicată pe tavanul subsolului. Strat termoizolant nou. montat pe planşeul din beton armat. Planşeu terasă 1.1. Peretele exterior nu este termoizolat decât în zona streşinii. parţial recuperată. montat pe betonul de pantă existent. Strat termoizolant nou. existent. montat pe faţa interioară a soclului.dr. Strat hidroizolant nou. 3.2. Planşeu pod 5. existent. cosoroaba existentă fiind montată direct pe centura din beton armat. 10.ing. Parapet înalt. 16. 15. din plăci din polistiren extrudat. Peretele exterior nu este termoizolat decât în zona aticului. Strat termoizolant nou montat pe planşeul din beton armat.este nesatisfăcător. complet "îmbrăcat" cu un strat termoizolant. Placa pe sol 13. Parapet de înălţime redusă. Soclul este aliniat cu faţa exterioară a peretelui. 12. Strat termoizolant nou. A3. montat peste pardoseala existenta. A3. Fără straturi termoizolante orizontale. montat la tavanul subsolului şi pe faţa interioară a soclului. Strat hidroizolant nou. existent între placa de beton slab armat şi pardoseală. Strat termoizolant orizontal. Strat termoizolant nou.

Şapă din mortar + pardoseală 19. tencuială) 7. Secţiune verticală. Beton de panta 16. vata minerala ş. Termoizolarea planşeului din beton armat. Şort din tablă zincată REABILITAREA CONFORTULUI HIGROTERMIC Prof. Panouri mari prefabricate 6. Zidărie din blocuri BCA 4. Secţiune verticală. Strat termoizolant 9. Termoizolarea peretelui exterior în zona centurilor din beton armat. nouă. 22. 20. Mortar (şapă. în fundaţii) 8. Umplutură termoizolantă 10. Tudor Dan 79 . Materiale existente 1. Secţiune orizontala. Strat termoizolant eficient (placi din polistiren. nouă. Beton armat 2. Umplutură termoizolantă (recuperată) 15. Beton simplu (de pantă. Strat de protecţie 17. 21. Termoizolarea peretelui exterior în zona plăcilor de balcon. Termoizolarea buiandrugilor din beton armat. existent între două logii adiacente.a) 12. 19. existent intre doua logii suprapuse.REABILITAREA CONSTRUCTIILOR CURS POST-UNIVERSITAR/MASTER exterioare. Tâmplărie din lemn dublă. Zidărie din cărămizi pline sau GVP 3. Fasii armate sau placi din BCA 5. Şapă din mortar 18. Strat termoizolant din polistiren extrudat 13. Secţiune orizontală. Termoizolarea peretelui structural din beton armat. Secţiune verticală.dr. Strat hidroizolant Materiale montate la modernizare 11. Tâmplărie din lemn simplă. 18.ing. Strat hidroizolant 20. Secţiune verticală. Strat termoizolant din spumă poliuretanică 14.

dr.REABILITAREA CONSTRUCTIILOR CURS POST-UNIVERSITAR/MASTER REABILITAREA CONFORTULUI HIGROTERMIC Prof. Tudor Dan 80 .ing.

dr.1 –PLANŞEU TERASĂ REABILITAREA CONFORTULUI HIGROTERMIC Prof.ing.REABILITAREA CONSTRUCTIILOR CURS POST-UNIVERSITAR/MASTER Fig. A3. Tudor Dan 81 .

Tudor Dan 82 .2 –PLANŞEU POD REABILITAREA CONFORTULUI HIGROTERMIC Prof.ing.dr. A3.REABILITAREA CONSTRUCTIILOR CURS POST-UNIVERSITAR/MASTER Fig.

REABILITAREA CONSTRUCTIILOR CURS POST-UNIVERSITAR/MASTER Fig. Tudor Dan 83 .3 –PLANŞEU PESTE SUBSOL REABILITAREA CONFORTULUI HIGROTERMIC Prof.ing. A3.dr.

REABILITAREA CONSTRUCTIILOR CURS POST-UNIVERSITAR/MASTER Fig. A3. Tudor Dan 84 .dr.4 – PLACĂ PE SOL 19 REABILITAREA CONFORTULUI HIGROTERMIC Prof.ing.

Tudor Dan 85 .dr. A3.REABILITAREA CONSTRUCTIILOR CURS POST-UNIVERSITAR/MASTER b c a Fig.4 – PEREŢI EXTERIORI REABILITAREA CONFORTULUI HIGROTERMIC Prof.ing.

Strat termoizolant din polistiren extrudat 13. Strat hidroizolant Materiale amplasate la modernizare 11. Şort din tablă zincată REABILITAREA CONFORTULUI HIGROTERMIC Prof.dr. Tudor Dan 86 . Mortar (şapă. Fasii armate sau placi din BCA 5. Panouri mari prefabricate 6. Beton armat 2. A3. Şapă din mortar + pardoseală 19. Zidărie din blocuri BCA 4. Strat termoizolant din spumă poliuretanică 14. Umplutură termoizolantă 10. Strat hidroizolant 20. Strat de protecţie 17.ing. Zidărie din cărămizi pline sau GVP 3. Beton de panta 16. Strat termoizolant 9.4 – PEREŢI EXTERIORI (continuare) Materiale existente 1.a) 12. Strat termoizolant eficient (placi din polistiren. în fundaţii) 8. vata minerala ş. Şapă din mortar 18. Umplutură termoizolantă (recuperată) 15.REABILITAREA CONSTRUCTIILOR CURS POST-UNIVERSITAR/MASTER Fig. Beton simplu (de pantă. tencuială) 7.

REABILITAREA CONSTRUCTIILOR CURS POST-UNIVERSITAR/MASTER ANEXA 4 SOLUŢII DE ÎMBUNĂTĂŢIRE A TÂMPLĂRIEI EXTERIOARE Tabel A4.39 A1 POSIBILITĂŢI DE ÎMBUNĂTĂŢIRE 0. Tudor Dan 87 . cuplată SOLUŢIA R [m²K/W] EXISTENT A 0.Soluţii de îmbunătăţire a tâmplăriei din lemn. .1.56 A3 0.dr.57 REABILITAREA CONFORTULUI HIGROTERMIC Prof.51 A2 0.ing.

Tudor Dan 88 .43 A1 POSIBILITĂŢI DE ÎMBUNĂTĂŢIRE 0.dr.Soluţii de îmbunătăţire a tâmplăriei din lemn. . dublă SOLUŢIA R [m²K/W] EXISTENT A 0.2.59 REABILITAREA CONFORTULUI HIGROTERMIC Prof.55 A2 0.REABILITAREA CONSTRUCTIILOR CURS POST-UNIVERSITAR/MASTER Tabel A4.58 A3 0.ing.

3 1.49 0. int. Tudor Dan 89 .63 0.39 0.57 0. mm TS TC Simplă cuplată 62 84 LEMN 94 176 TD dublă 186 n n n n n n n n n n n n n n R VARIANTA AER t GAZ INERT UTILIZARE DA NU DA NU DA NU DA 16 1.55 0.dr.37 0.9 1.53 0.ing.62 0.68 0.43 0.73 0.67 PVC TP simplă 62 n n n LEGENDA 9.54 0.9 16 9 12 2.59 0.5 12 2.0 0.REABILITAREA CONSTRUCTIILOR CURS POST-UNIVERSITAR/MASTER Tabel A4.TÂMPLĂRIE NOUĂ GROSIME TOC GEAMURI Simple Termoizolante duble 12 ext.7 gaz inert REABILITAREA CONFORTULUI HIGROTERMIC Prof.57 0.39 0.64 0. 12.1 1. 16 n t - Grosimea spaţiilor dintre geamuri [mm] Fără suprafeţe tratate Cu o suprafaţă tratată cu un strat reflectant la raze infraroşii Coeficienţii de transfer termic Ug [W/m²K] ai geamurilor termoizolate aer CARACTERISTICI 9 n duble 1.8 t triple 1.54 0.6 1.3 .55 0.4 MATERIALUL DENUMIREA ALCĂTUIRE triple 16 n n t m²K/W 0.68 0.49 0.52 0.

S.) .exemplu R = 0.49 m²K/W U Rg==0.8 m²K/W REABILITAREA CONFORTULUI HIGROTERMIC Prof.54 W/m²K 1.dr. Tudor Dan 90 .REABILITAREA CONSTRUCTIILOR CURS POST-UNIVERSITAR/MASTER TÂMPLĂRIE EXTERIOARĂ DIN LEMN TÂMPLĂRIE SIMPLĂ (T.ing.

Ug = 1.53 m²K/W b .dr. Tudor Dan 91 .R = 0.ing.Ug = 2.C.8 W/m²K REABILITAREA CONFORTULUI HIGROTERMIC Prof.exemplu a .REABILITAREA CONSTRUCTIILOR CURS POST-UNIVERSITAR/MASTER TÂMPLĂRIE EXTERIOARĂ DIN LEMN TÂMPLĂRIE CUPLATĂ (T.9 W/m²K b .) .63 m²K/W a .R = 0.

) . Tudor Dan 92 .REABILITAREA CONSTRUCTIILOR CURS POST-UNIVERSITAR/MASTER TÂMPLĂRIE EXTERIOARĂ DIN LEMN TÂMPLĂRIE DUBLĂ (T.dr.57 m²K/W b .Ug = 2.68 m²K/W a .Ug = 1.D.R = 0.8 W/m²K REABILITAREA CONFORTULUI HIGROTERMIC Prof.exemplu a .9 W/m²K b .R = 0.ing.

52 m²K/W c .R = 0.REABILITAREA CONSTRUCTIILOR CURS POST-UNIVERSITAR/MASTER TÂMPLĂRIE EXTERIOARĂ DIN PVC (T.) .P.62 m²K/W REABILITAREA CONFORTULUI HIGROTERMIC Prof.R = 0.dr. Tudor Dan 93 .exemplu b .ing.

dr.ing.REABILITAREA CONSTRUCTIILOR CURS POST-UNIVERSITAR/MASTER ANEXA 5 LISTA SOLUŢIILOR TEHNICE PENTRU REABILITARE/MODERNIZAREA ENERGETICĂ A CLĂDIRILOR DE LOCUIT ALIMENTATE DE LA TERMOFICARE Tabel A5.1 .Reabilitarea anvelopei clădirii Soluţia tehnică Influenţă asupra consumului de căldură prin: Asigurarea etanşării tuturor geamurilor de pe casa scărilor Asigurarea etanşării uşilor de la ghenele de gunoi din cadrul casei scărilor Asigurarea închiderii etanşe a uşilor de intrare în bloc. inclusiv a sasului protector Reducerea na între spaţiul casei scărilor şi mediul exterior. respectiv creşterea temperaturii casei scărilor Etanşarea uşilor apartamentelor corespondente cu spaţiul casei scărilor Reducerea infiltraţiilor parazite între casa scărilor şi spaţiul locuit (influenţă asupra clasei de permeabilitate a clădirii) Etanşarea ferestrelor şi uşilor exterioare din apartamente Etanşarea eventualelor fisuri de pe perimetrul tocului uşilor şi ferestrelor Etanşarea gurilor de acces la instalaţia sanitară Asigurarea corectei ventilări a bucătăriilor şi băilor prin dispozitive de ventilare naturală (unde este cazul) Asigurarea cotei minime de aer proaspăt necesar realizării confortului fiziologic Reducerea na aferent spaţiului locuit REABILITAREA CONFORTULUI HIGROTERMIC Prof. Tudor Dan 94 .

Modernizarea instalaţiilor interioare de încălzire REABILITAREA CONFORTULUI HIGROTERMIC Prof.Reabilitarea instalaţiei interioare de încălzire Soluţia tehnică Influenţă asupra consumului de căldură prin: Creşterea eficienţei instalaţiei de încălzire interioară prin asigurarea unei bune circulaţii a agentului termic Asigurarea unei bune circulaţii a agentului termic şi eliminarea pierderilor de agent termic din instalaţia interioară Asigurarea unei bune circulaţii a agentului termic în instalaţia interioară Eliminarea pierderilor de agent termic datorate necesităţii golirii coloanelor sau chiar a întregii instalaţii de încălzire în situaţia unei avarii la corpurile statice Creşterea temperaturii casei scărilor Eliminarea pierderilor de agent termic şi a unei surse de inundare a subsolului tehnic Spălarea tuturor corpurilor statice de încălzire şi a coloanelor de distribuţie din interiorul clădirii Înlocuirea tuturor ventilelor nefuncţionale Dotarea corpurilor statice cu ventile de aerisire Prevederea pe conductele de legătură ale corpurilor statice a unor robinete de separare a corpurilor de încălzire Corecta funcţionare a corpurilor statice din spaţiul casei scărilor Înlocuirea tuturor vanelor defecte care prezintă pierderi de apă Tabel A5. Tudor Dan 95 . a planşeului peste subsol (sau spaţii de trecere exterioare) şi a pereţilor adiacenţi unor spaţii reci Reducerea fluxului termic disipat prin terasă şi prin elementele de construcţie către spaţii neîncălzite Izolarea termică a pereţilor exteriori Reducerea fluxului termic disipat prin pereţi exteriori Tabel A5.dr.4 .3 .Modernizarea anvelopei Soluţia tehnică Influenţă asupra consumului de căldură prin: Triplarea ferestrelor existente / înlocuirea ferestrelor existente cu ferestre moderne de tip termopan / dotarea cu obloane mobile exterioare Reducerea fluxului termic disipat prin elementele de construcţie vitrate Izolarea termică a teraselor.2 .REABILITAREA CONSTRUCTIILOR CURS POST-UNIVERSITAR/MASTER Tabel A5.ing.

conform Metodologie partea I şi partea a II-a.5 .6 . 1) REABILITAREA CONFORTULUI HIGROTERMIC Prof. respectiv asigurarea unei facturări corecte a acestora Tabel A5.Reabilitarea instalaţiei de apă caldă de consum Influenţă asupra consumului de căldură prin: Soluţia tehnică Repararea tuturor armăturilor defecte Utilizarea perlatoarelor pentru reducerea debitului de apă Montarea debitmetrului pe branşamentul de alimentare cu apă caldă din subsolul tehnic Eliminarea pierderilor de apă caldă Reducerea consumurilor de apă caldă de consum (în situaţia în care se asigură presiunea de utilizare la nivelul punctelor de consum) Cunoaşterea consumurilor reale de căldură pentru prepararea apei calde de consum şi a consumurilor efective de apă. Prin urmare este necesar să se reia calculul consumului de căldură pentru încălzire.dr.ing.REABILITAREA CONSTRUCTIILOR CURS POST-UNIVERSITAR/MASTER Influenţă asupra consumului de căldură prin: Soluţia tehnică Înlocuirea robinetelor colţar cu robinete cu cap termostatic Dotarea coloanelor verticale cu dispozitive de păstrare a disponibilului de presiune constant Asigurarea reglajului termic local Asigurarea reglajului termic la nivelul coloanelor verticale Dotarea corpurilor statice din spaţiul locuit cu repartitoare de cost a căldurii consumate Asigurarea controlului asupra livrării căldurii Dotarea instalaţiei cu contor de căldură general Cunoaşterea consumurilor reale de căldură pentru încălzire şi asigurarea unei facturări corecte a căldurii Reducerea fluxului termic disipat prin conductele de distribuţie a agentului termic1) Izolarea conductelor din subsolul tehnic Tabel A5. Tudor Dan 96 .Modernizarea instalaţiei de apă caldă de consum Soluţia tehnică Influenţă asupra consumului de căldură prin: Observaţie: aplicarea acestei măsuri de modernizare energetică conduce la reducerea temperaturii subsolului tehnic şi implicit la modificarea fluxului termic cedat către subsolul tehnic dinspre spaţiul locuit.

• contorizarea apei de adaos în PT/CT.dr. desfiinţarea tuturor boxelor care împiedică accesul la coloanele de distribuţie a agentului termic secundar şi a apei calde de consum.REABILITAREA CONSTRUCTIILOR CURS POST-UNIVERSITAR/MASTER Introducerea unor armături cu consum redus de apă Contorizarea individuală a apei calde Reducerea consumurilor de apă caldă de consum Izolarea termică a conductelor de distribuţie a apei calde de consum şi a conductei de recirculare din subsolul tehnic al clădirii şi din spaţiul locuit Reducerea fluxului termic disipat prin conductele de apă caldă de consum OBSERVAŢIE: Soluţiile / măsurile de reabilitare sau/şi modernizare prezentate mai sus pot fi grupate în pachete de soluţii. REABILITAREA CONFORTULUI HIGROTERMIC Prof. vizând în principal menţinerea temperaturii apei calde la o temperatură apropiată de 60°C şi. • contorizarea individuală a consumului de gaze la bucătării în vederea limitării consumului de gaze strict pentru necesităţi de preparare a hranei. • dotarea coloanelor de încălzire cu vane de echilibrare automate (presiune diferenţială constantă) • asigurarea alimentării cu agent termic a fiecărui bloc şi scară de bloc şi separarea contoarelor comune cu vane acţionate manual. • modernizarea sistemului de distribuţie şi furnizare a utilităţilor termice. influenţa soluţiilor / măsurilor grupate se analizează pentru pachetul de soluţii considerat şi nu individual (efectele fiecărei măsuri în parte asupra reducerii consumului de căldură al clădirii nu se însumează). în măsura în care acestea sunt compatibile din punct de vedere tehnic / funcţional. repararea tuturor conductelor sparte care creează pericol de inundare a subsolurilor tehnice.ing. • tratarea apei de adaos introdusă în instalaţia de încălzire. • modificarea schemei de furnizare a utilităţilor termice. • asigurarea şi diversificarea serviciilor oferite utilizatorilor. în secundar. În acest caz. • asigurarea presiunii şi debitelor corespunzătoare livrării normale a apei calde (şi reci). • asigurarea serviciilor de consultanţă energetică din partea unor firme specializate (care să asigure şi întreţinerea corespunzătoare a instalaţiilor din construcţii). Tudor Dan 97 . limitarea debitului de apă livrat la consum în cazul scăderii temperaturii apei calde sub 50°C. dotarea canalizării subsolurilor cu clapete contra refulării canalizării stradale. • automatizarea funcţionării PT/CT. • asigurarea parametrilor termici şi hidraulici conform protocolului încheiat prin contractul de servicii între furnizor şi asociaţia de locatari/proprietari. • • • • uscarea subsolurilor inundate. • livrarea continuă a apei calde şi utilizarea recirculării. cel puţin pe secţiunea de preparare a apei calde.

REABILITAREA CONFORTULUI HIGROTERMIC Prof. • realizarea punctelor de monitorizare la fiecare bloc şi asigurarea securităţii accesului la aparatura de măsură şi reglaj.dr.ing. • contorizarea utilităţilor termice la consumatori. • asigurarea monitorizării şi a dispecerizării funcţionării instalaţiilor de distribuţie a căldurii. Tudor Dan 98 .REABILITAREA CONSTRUCTIILOR CURS POST-UNIVERSITAR/MASTER • asigurarea corectei echilibrări hidraulice a reţelelor de încălzire şi distribuţie a apei calde. • adoptarea soluţiilor moderne de proiectare şi execuţie a lucrărilor de modernizare. • asigurarea condiţiilor de alimentare cu apă a construcţiilor astfel încât să se evite sustragerea apei din instalaţia de încălzire de către locatari.

spaţii anexe etc.Reabilitarea instalaţiei interioare de încălzire Soluţia tehnică Influenţă asupra consumului de căldură prin: Clădiri dotate cu instalaţie de încălzire centrală Înlocuirea tuturor ventilelor nefuncţionale Dotarea corpurilor statice cu ventile de aerisire Dotarea corpurilor statice cu teuri de reglaj Înlocuirea tuturor vanelor defecte care prezintă pierderi de fluid Curăţarea periodică a cazanelor de producere a căldurii pentru încălzire Asigurarea unei bune circulaţii a agentului termic şi eliminarea pierderilor de agent termic din instalaţia interioară Asigurarea unei bune circulaţii a agentului termic în instalaţia interioară Asigurarea echilibrării hidraulice a instalaţiei de încălzire interioară Eliminarea pierderilor de agent termic şi a unei surse de inundare a subsolului Creşterea randamentului de producere a căldurii Clădiri cu încălzire locală cu sobe Creşterea randamentului de producere a Curăţarea periodică a sobelor căldurii Dotarea sobelor cu element de obturare a coşului de fum pe durata nefuncţionării sobei Tabel A6.1 .3 .Reabilitarea anvelopei clădirii Soluţia tehnică Influenţă asupra consumului de căldură prin: Asigurarea etanşării tuturor geamurilor din spaţiile neîncălzite (pod. respectiv creşterea temperaturii acestor spaţii Reducerea na aferent spaţiului locuit Asigurarea cotei minime de aer proaspăt necesar realizării confortului fiziologic Tabel A6.Modernizarea anvelopei REABILITAREA CONFORTULUI HIGROTERMIC Prof.dr.ing.) Etanşarea ferestrelor şi uşilor exterioare Etanşarea eventualelor fisuri de pe perimetrul tocului uşilor şi ferestrelor Asigurarea corectei ventilări a bucătăriilor şi băilor prin dispozitive de ventilare naturală (unde este cazul) Reducerea na între aceste spaţii şi mediul exterior.REABILITAREA CONSTRUCTIILOR CURS POST-UNIVERSITAR/MASTER ANEXA 6 LISTA SOLUŢIILOR TEHNICE PROPUSE PENTRU REABILITARE/MODERNIZAREA ENERGETICĂ A CLĂDIRILOR DE LOCUIT INDIVIDUALE SAU ÎNŞIRUITE DOTATE CU SURSĂ PROPRIE DE CĂLDURĂ Tabel A6. Tudor Dan 99 .2 .

Prin urmare este necesar să se reia calculul consumului de căldură pentru încălzire. 2) REABILITAREA CONFORTULUI HIGROTERMIC Prof.REABILITAREA CONSTRUCTIILOR CURS POST-UNIVERSITAR/MASTER Soluţia tehnică Influenţă asupra consumului de căldură prin: Triplarea ferestrelor existente / înlocuirea ferestrelor existente cu ferestre moderne de tip termopan / dotarea cu obloane mobile exterioare Izolarea termică a teraselor / acoperişului peste mansardă sau a planşeului sub pod Izolarea termică a planşeului peste subsol (sau spaţii de trecere exterioare) şi a pereţilor adiacenţi unor spaţii reci Izolarea termică a pereţilor exteriori Construirea unei închideri a scării de intrare / asigurarea unui sas la intrarea în clădire Reducerea fluxului termic disipat prin elementele de construcţie vitrate Reducerea fluxului termic disipat prin terasă şi prin elementele de construcţie către spaţii neîncălzite Reducerea fluxului termic disipat prin pereţi exteriori Reducerea temperaturii exterioare aferentă intrării în clădire şi reducerea debitului de aer rece prin uşa de intrare Tabel A6.5 .ing. Tudor Dan 100 . programabil Izolarea conductelor de Reducerea fluxului termic disipat prin conductele de distribuţie a distribuţie din spaţiile agentului termic2) neîncălzite Înlocuirea arzătorului care echipează cazanul existent cu Creşterea randamentului anual de producerea căldurii unul modern. conform cap.4 . 3 din lucrarea [2].dr.Modernizarea instalaţiilor de încălzire interioară Soluţia tehnică Influenţă asupra consumului de căldură prin: Clădiri cu încălzire locală cu sobe Schimbarea combustibilului solid sau lichid cu combustibil Creşterea randamentului de producere a căldurii gazos Dotarea sobelor cu echipamente Creşterea randamentului de reglare prin evitarea supraîncălzirii de reglaj termostatic a acestora încăperilor funcţie de temperatura interioară Înlocuirea sobelor cu instalaţie Creşterea randamentului sistemului de încălzire de încălzire centrală Clădiri dotate cu instalaţie de încălzire centrală Dotarea corpurilor statice cu Asigurarea reglajului termic local robinete cu cap termostatic Dotarea circuitelor care alimentează zone distincte Asigurarea reglajului termic la pe zone încălzite încălzite cu dispozitive de reglare Dotarea instalaţiei de încălzire Asigurarea reducerii temperaturii spaţiilor încălzite pe durata cu echipament de reglare cu nopţii sau în perioadele de neocupare a acestora ceas.Reabilitarea instalaţiei de apă caldă de consum Observaţie: aplicarea acestei măsuri de modernizare energetică conduce la reducerea temperaturii spaţiilor neîncălzite traversate de conducte de încălzire şi implicit la modificarea fluxului termic cedat către aceste spaţii dinspre spaţiul locuit. nou Înlocuirea cazanului de producere a căldurii pentru încălzire cu cazan modern Tabel A6.

REABILITAREA CONFORTULUI HIGROTERMIC Prof.REABILITAREA CONSTRUCTIILOR CURS POST-UNIVERSITAR/MASTER Soluţia tehnică Influenţă asupra consumului de căldură prin: Repararea tuturor armăturilor defecte Eliminarea pierderilor de apă caldă Utilizarea perlatoarelor pentru reducerea debitului de apă Reducerea consumurilor de apă caldă de consum (în situaţia în care se asigură presiunea de utilizare la nivelul punctelor de consum) Tabel A6. Tudor Dan 101 . noi • uscarea subsolurilor inundate.ing. • dotarea canalizării subsolurilor cu clapete contra refulării canalizării stradale.Modernizarea instalaţiei de apă caldă de consum Soluţia tehnică Influenţă asupra consumului de căldură prin: Introducerea unor armături cu consum redus de apă Reducerea consumurilor de apă caldă de consum Izolarea termică a conductelor de distribuţie a apei calde de consum din spaţiile neîncălzite şi din spaţiul locuit Reducerea fluxului termic disipat prin conductele de apă caldă de consum Izolarea termică a boilerului cu acumulare pentru prepararea apei calde de consum Reducerea fluxului termic disipat prin mantaua boilerului Reducerea temperaturii apei calde de consum până la 50°C Înlocuirea echipamentelor actuale de producere a apei calde de consum cu echipamente moderne.6 .dr.

• curăţirea periodică a coşurilor de fum. Tudor Dan 102 . • asigurarea integrităţii tencuielii faţadelor. REABILITAREA CONFORTULUI HIGROTERMIC Prof.ing. • repararea acoperişului peste pod în vederea asigurării etanşeităţii la ploaie sau zăpadă a acestuia.dr. în special în cazul producerii căldurii prin utilizarea combustibililor solizi sau lichizi. • asigurarea serviciilor de consultanţă energetică din partea unor firme specializate (care să asigure şi întreţinerea corespunzătoare a instalaţiilor din construcţii).REABILITAREA CONSTRUCTIILOR CURS POST-UNIVERSITAR/MASTER • repararea tuturor conductelor sparte care creează pericol de inundare a subsolurilor.

lungime de rosturi ale tâmplăriei etc. fie relaţii de calcul în funcţie de indicatorii fizici ai soluţiilor respective (ex. ELEMENTE DE TÂMPLĂRIE C. indicându-se fie valori sintetice ale costurilor. REABILITAREA CONFORTULUI HIGROTERMIC Prof.1 Construcţie Costurile specifice aferente anvelopei construcţiei sunt structurate în funcţie de tipul elementelor de construcţie care formează anvelopa. Alte tipuri Pentru fiecare subclasă sunt indicate costuri specifice pe tipuri reprezentative de soluţii de modernizare energetică. suprafaţa de termoizolat şi volumul termoizolaţiei. Tudor Dan 103 . se trateaza ambele componente. A7. cu titlu orientativ. cu referire la soluţiile de modernizare posibil de aplicat.a. date primare privind costurile măsurilor de reabilitare / modernizare energetică în vederea utilizării la analiza economică în cadrul auditului energetic al clădirii.dr. ELEMENTE DE CONSTRUCŢIE OPACE C.c. Avind in vedere ca reabilitarea termica si energetica cuprinde obligatoriu atit constructia cit si instalatiile aferente acesteia. ANVELOPA CLĂDIRII C. Costurile se prezintă structurate pe clase reprezentative de elemente de construcţie (anvelopa clădirii) – „C” sau instalaţii – „I”. C.REABILITAREA CONSTRUCTIILOR CURS POST-UNIVERSITAR/MASTER ANEXA 7 DATE PRIMARE PRIVIND MĂSURILE DE REABILITARE ŞI MODERNIZARE PENTRU ANALIZA ECONOMICĂ ÎN CADRUL AUDITULUI ENERGETIC AL CLĂDIRILOR EXISTENTE Această Anexă prezintă conform METODOLOGIE III.).ing. în vederea utilizării într-un program de calcul automat.b.

Ferestre C.dr. măsurată la exteriorul sau la interiorul acestora.a.REABILITAREA CONSTRUCTIILOR CURS POST-UNIVERSITAR/MASTER C.b. Uşi C.02. A. B reprezintă costul unitar al materialului termoizolant (pe m2. Pereţi exteriori verticali C. VIZ reprezintă volumul total al materialului termoizolant.03.02. după caz.a. Etanşare rosturi elemente de tâmplărie C. Pereţi interiori verticali (către spaţii neîncălzite) C.a.a.b.a. Planşeu peste subsol neîncălzit C. Windfang) C. C. Planşeu amplasat direct pe sol C. Ferestre Relaţia de determinare a costului pentru modernizarea tâmplăriei exterioare este următoarea: REABILITAREA CONFORTULUI HIGROTERMIC Prof.05. Alte tipuri Relaţia generală de determinare a costului pentru termoizolarea elementelor de construcţie exterioare opace este următoarea: CT = A ⋅ AIZ + B ⋅ VIZ [Euro] în care AIZ reprezintă aria totală a pereţilor care urmează a fi termoizolaţi.b.a. Tudor Dan 104 .a.03.a.06.ing. Acoperiş tip terasă C. Planşeu sub pod neîncălzit C. ELEMENTE DE TÂMPLĂRIE C. Acoperiş tip şarpantă (pod sau mansardă) C. Planşeu peste spaţiu exterior (ex.01.07.01.08.b.01.b.a.04. ELEMENTE DE CONSTRUCŢIE OPACE C. respectiv pe m3).09.a.

REABILITAREA CONSTRUCTIILOR CURS POST-UNIVERSITAR/MASTER CT = C ⋅ ATE [Euro] în care C reprezintă costul unitar ATE reprezintă aria totală a tâmplăriei exterioare. • • • • Uşi exterioare spaţiu locuit Uşi exterioare spaţii comune (ex.b. Relaţia de determinare a costului pentru modernizarea tâmplăriei exterioare este următoarea: CT = C ⋅ ATE [Euro] în care C reprezintă costul unitar ATE reprezintă aria totală a tâmplăriei exterioare.b. Relaţia de determinare a costului pentru etanşarea rosturilor este următoarea: CT = D ⋅ LR [Euro] 105 REABILITAREA CONFORTULUI HIGROTERMIC Prof. Casa scării) Uşi către spaţii neîncălzite Alte tipuri Etanşare rosturi elemente de tâmplărie C. Tudor Dan . • • • • • • • Ferestre exterioare spaţiu locuit Ferestre exterioare spaţii comune (ex.03. Casa scării) Ferestre către spaţii neîncălzite Luminatoare Vitraj din blocuri de sticlă (Tip Nevada) Montare oblon pe fereastră existentă Alte tipuri Uşi C.ing.dr.02.

a.e. INSTALAŢIA DE PREPARARE ŞI UTILIZARE A APEI CALDE DE CONSUM I.05.a. INSTALAŢII AFERENTE CLĂDIRII I. INSTALAŢIA DE VENTILARE / CLIMATIZARE I.a.REABILITAREA CONSTRUCTIILOR CURS POST-UNIVERSITAR/MASTER în care D reprezintă costul unitar LR reprezintă lungimea totală a rosturilor care se etanşează (în cazul ferestrelor exterioare - interioare şi exterioare). INSTALAŢIA DE ÎNCĂLZIRE I. Tudor Dan .a. INSTALAŢIE DE ÎNCĂLZIRE LOCALĂ (CU APARATE DE ÎNCĂLZIRE INDEPENDENTE) I.ing. • • A7.d. INSTALAŢIE DE ÎNCĂLZIRE CENTRALĂ CU AER CALD I. Alte tipuri • Asigurarea reglajului instalaţiei de încălzire centrală: 106 REABILITAREA CONFORTULUI HIGROTERMIC Prof. INSTALAŢIA DE ÎNCĂLZIRE I.02. Alte tipuri Costurile specifice aferente instalaţiilor clădirii sunt structurate în funcţie de tipul instalaţiei şi de componentele acesteia.c.04.a.03. INSTALAŢIE DE ÎNCĂLZIRE CENTRALĂ CU CORPURI STATICE I.1 Etanşare rosturi elemente mobile Etanşare rosturi contur tâmplărie Instalaţii I.dr.01. INSTALAŢIA ELECTRICĂ ŞI ILUMINAT I.a. I.b. INSTALAŢIE DE ÎNCĂLZIRE PRIN RADIAŢIE DE JOASĂ TEMPERATURĂ I.a.

d.dr.03. INSTALAŢIA DE VENTILARE / CLIMATIZARE I.APĂ I.c. Tudor Dan 107 . Cu dulapuri de climatizare I. ECHIPAMENTE ELECTRICE AFERENTE INSTALAŢIILOR DE ÎNCĂLZIRE.d. INSTALAŢIE DE CLIMATIZARE CENTRALIZATĂ NUMAI AER I.c.ing. Alte tipuri I.02. INSTALAŢIE DE CLIMATIZARE CENTRALIZATĂ AER .04.03.04. SURSA DE PRODUCERE / PREPARARE A APEI CALDE DE CONSUM I.03.d.04. Alte tipuri REABILITAREA CONFORTULUI HIGROTERMIC Prof. VENTILARE ŞI APĂ CALDĂ DE CONSUM I.b.i.b.REABILITAREA CONSTRUCTIILOR CURS POST-UNIVERSITAR/MASTER • Echipamente de contorizare energie termică: I. INSTALAŢIE SOLARĂ DE PREPARARE SI UTILIZARE A APEI CALDE DE CONSUM I.03.c.d. INSTALAŢIA DE PREPARARE ŞI UTILIZARE A APEI CALDE DE CONSUM I.03.01.ii. INSTALAŢIA ELECTRICĂ ŞI DE ILUMINAT I. INSTALAŢIA DE UTILIZARE A APEI CALDE DE CONSUM I. Cu aparate de fereastră I.b. APARATE ELECTRICE DE UZ CASNIC I. INSTALAŢIA DE DISTRIBUŢIE A APEI CALDE DE CONSUM I. INSTALAŢIA DE ILUMINAT I. Cu aparate de tip SPLIT I.b.02.d.d.05.b.c.iii.d.01.c.03. APARATE ELECTRICE PENTRU BIROU I.02.c.d.01. INSTALAŢIE DE CLIMATIZARE LOCALĂ I.

5 9.040 0.2 1.3 3.035 0.038 0.dr.034 0.1.5≤ ρ < 12.035 30 30 30 30 60 60 150 150 0.6 2.1 3.038 0.expandate cu HCFC . crt.046 0.039 0.035 0.6 2 2.5 1.4 1.2.033 0.047 0.3 2.1 2.041 0.038 0.042 0.033 0.ing.5 2.1 3.040 60 60 37≤ ρ ≤ 60 37≤ ρ ≤ 60 0.1.2 3. Tudor Dan 108 . Tip de material Densitate aparentă Conductivitate termică de calcul Factorul rezistenţei la permeabilitate la vapori μD 1 1 1 1 2 2 1 1 1 1 1 1 1 ρ λ kg/m3 1 1.2 3.3 1.1.037 0.1.3.1.2 2.6 3.037 0.7 3 3.040 0.1 3.040 0.5≤ ρ < 18 18≤ ρ < 25 25≤ ρ < 50 50≤ ρ < 80 80≤ ρ ≤ 120 18≤ ρ < 25 25≤ ρ < 35 35≤ ρ < 60 60≤ ρ < 100 100≤ ρ < 160 160≤ ρ ≤ 200 W/(mK) 0.4 3.3.3 3.4 2.5 3.2.036 0.expandate fără gaz inclus altul decât aerul 37≤ ρ < 65 15≤ ρ ≤ 30 28≤ ρ ≤ 40 25≤ ρ ≤ 40 9≤ ρ < 13 13≤ ρ < 16 16≤ ρ < 20 20≤ ρ < 25 21≤ ρ < 35 35≤ ρ ≤ 50 7≤ ρ < 9.REABILITAREA CONSTRUCTIILOR CURS POST-UNIVERSITAR/MASTER ANEXA 8 Caracteristici higrotermice ale unor materiale termoizolante Nr.037 60 60 REABILITAREA CONFORTULUI HIGROTERMIC Prof.1 3.1.5 12.2 3.042 0.3.3 Produse din vată minerală (din rocă) Clasa A1 Clasa A2 Clasa A 3 Clasa A4 Clasa A5 Clasa A6 Produse din vată de sticlă Clasa B1 Clasa B2 Clasa B3 Clasa B4 Clasa B5 Clasa B6 Clasa B7 Materiale plastice celulare Polistiren expandat Clasa P1 Clasa P2 Clasa P3 Clasa P4 Clasa P5 Clasa P6 Polistiren extrudat Plăci fără gaz inclus altul decât aerul Plăci expandate cu hydrofluorocarburi HCFC Produse din spumă rigidă de poliuretan Plăci debitate din blocuri spumate continuu şi expandate cu HCFC Plăci spumate continuu sau debitate din blocuri spumate expandate fără gaz inclus altul decât aerul Plăci spumate continuu injectate între două panouri rigide .046 0.1 1.2 3.042 0.

20 1.a.30 Polistiren expandat 1.dr.10 1.c. saltele.03 1.REABILITAREA CONSTRUCTIILOR CURS POST-UNIVERSITAR/MASTER Coeficienţi de majorare a conductivităţii termice a materialelor de construcţie în funcţie de starea şi vechimea lor Material Zidărie din cărămidă sau blocuri ceramice Starea materialului vechime ≥ 30 ani • în stare uscată • afectată de condens • afectată de igrasie vechime ≥ 20 ani • în stare uscată • afectată de condens • afectată de igrasie vechime ≥ 20 ani • în stare uscată • afectată de condens • afectată de igrasie • afectat de condens • afectat de igrasie vechime ≥ 30 ani • în stare uscată • afectat de condens • afectat de igrasie vechime ≥ 20 ani • în stare uscată • afectată de condens • afectată de igrasie vechime ≥ 10 ani • în stare uscată.10 1.10 109 REABILITAREA CONFORTULUI HIGROTERMIC Prof.15 1.10 1.60 Zidărie din blocuri de b.05 1.15 1.ing.03 1.30 1.02 1.03 1. fără degradări vizibile • în stare uscată.20 1. sau betoane uşoare Zidărie din piatră Beton armat Beton cu agregate uşoare Tencuială Pereţi din paiantă sau chirpici Vată minerală în vrac.15 Polistiren extrudat 1.30 1.03 1.15 1.10 1.20 1. pâsle Plăci rigide din vată minerală 1.30 1. cu degradări vizibile (fisuri.30 1.10 1. condens vechime ≥ 10 ani • în stare uscată • afectată de condens • în stare umedă datorită infiltraţiilor de apă (în special la acoperişuri) vechime ≥ 10 ani • în stare uscată • afectată de condens • în stare umedă datorită infiltraţiilor de apă (în special la acoperişuri) vechime ≥ 10 ani • în stare uscată • afectat de condens • în stare umedă datorită infiltraţiilor de apă (în special la acoperişuri) vechime ≥ 10 ani • în stare uscată • afectat de condens • în stare umedă datorită infiltraţiilor de apă (în special la acoperişuri) Coeficient de majorare 1.10 1.30 1.10 1. exfolieri) • afectaţi de igrasie.10 1. Tudor Dan .05 1.05 1.15 1.

20 1.20 1.25 Elemente din lemn 1.125 he/Rse 24 0.10 1.30 1.084 i e. u REABILITAREA CONFORTULUI HIGROTERMIC Prof. fără degradări vizibile • în stare uscată.042 *) hi/Rsi 8 0.REABILITAREA CONSTRUCTIILOR CURS POST-UNIVERSITAR/MASTER Material 1 Poliuretan rigid Starea materialului 2 vechime ≥ 10 ani • în stare uscată • afectat de condens • în stare umedă datorită infiltraţiilor de apă (în special la acoperişuri) vechime ≥ 10 ani • în stare uscată • cu degradări vizibile datorită expunerii la radiaţiile UV • în stare umedă datorită infiltraţiilor de apă (în special la acoperişuri) vechime ≥ 10 ani • în stare uscată. cu degradări vizibile (fisuri.dr.15 1.20 1.15 1.10 1. Tudor Dan 110 .10 1.ing. microorganisme) • în stare umedă vechime ≥ 10 ani • în stare uscată • afectate de condens • în stare umedă datorită infiltraţiilor de apă (în special la acoperişuri) Coeficient de majorare 3 1.125 he/Rse 12 0.30 Plăci din aşchii de lemn liate cu ciment Coeficienţi de transfer termic superficial hi şi he [W/(m2K)] şi rezistenţe termice superficiale Rsi şi Rse [m2K/W] Elemente de construcţie Elemente de construcţie în contact cu: în contact cu spaţii • exteriorul ventilate neîncălzite: • pasaje deschise • subsoluri şi pivniţe DIRECŢIA ŞI SENSUL (ganguri) • poduri FLUXULUI TERMIC • balcoane şi logii închise • rosturi închise • alte încăperi neîncălzite hi/Rsi 8 0.25 Spumă de poliuretan aplicată in situ 1.

Valoarea rezistenţei termice superficiale exterioare din tabel corespunde următoarelor condiţii: . aferentă ariei totale a zonelor neizolate sau mai puţin izolate termic [W/(m2K)].9 .ing.dr. ponderată.084 m2K/W aria totală a elementului de construcţie. cu un coeficient de emisie ε = 0. valorile din tabel au fost determinate pentru o temperatură interioară evaluată la + 20 oC.084 i i 6 0. . Tudor Dan 111 . p ponderea însumată a tuturor zonelor neizolate sau mai puţin izolate termic [-].042 *) 8 0.125 12 0. la care se adaugă rezistenţa la transfer termic superficial interior [m2K/W] REABILITAREA CONFORTULUI HIGROTERMIC Prof. u 24 0.042 *) 6 0.1. U R R1 transmitanţa termică unidirecţională.REABILITAREA CONSTRUCTIILOR CURS POST-UNIVERSITAR/MASTER 8 0.167 24 0.temperatura exterioară θe = 0 oC .1 sunt valabile pentru suprafeţele interioare obişnuite. A − Pentru condiţii de vară : he = 12 W/(m2K).084 e. netratate (cu un coeficient de emisie ε = 0. medie.9). u *) Valorile rezistenţelor termice superficiale interioare din tabelul 9. Rse = 0. rezistenţa termică unidirecţională din câmp curent [m2K/W].suprafaţa exterioară netratată.viteza vântului adiacent suprafeţei exterioare v = 4 m/s METODA DE CALCUL SIMPLIFICATA PENTRU DETERMINAREA REZISTENTELOR TERMICE CORECTATE LA CLADIRI EXISTENTE PRIN METODA COEFICIENTILOR DE REDUCERE r1 si r2 Termeni utilizati in tabele au semnificatia: l lungimea însumată a tuturor punţilor termice liniare [m]. caracterizată prin aceiaşi rezistenţă termică unidirecţională [m2].167 12 0.00 şi cota stratului invariabil (CSI). rezistenţa termică unidirecţională a tuturor straturilor cuprinse între cota ±0.125 e.

98 0.99 0.86 0.60 0.82 0.98 0.92 0.94 0.96 0.82 0.92 0.40 0.63 0.72 0.98 0.20 0.89 0.99 0.10 0.94 0.80 112 0.95 0.83 0.96 0.40 0.95 0.20 0. care ţine seama de influenţa punţilor termice liniare [-].83 0.76 0.20 1.97 0.72 0.83 0.90 0.70 0.95 0.80 0.93 0.40 ψ 0.88 0.94 0.86 0.93 0.46 0.82 0.93 0.10 0.87 0.81 0.50 0.98 0.69 0.84 0.95 0.20 1.98 0.50 1.90 0.68 0.30 0.10 0.91 0.97 0.90 0.87 0.40 0.97 0.96 0.96 0.90 0.97 0.63 0.98 0.98 0.95 0.72 0.96 0.92 0.81 0.86 0.83 0.10 0.93 0.77 0.76 0.98 0.89 0.91 0.54 0.40 0.98 0.78 0.89 0.86 0.89 0. mediu.84 0.88 0.20 0.83 0.60 0.39 0.85 0.78 0.82 0.90 0.dr.94 0.95 0.95 0.86 0.87 0.98 0.98 0.82 0.94 0.74 0.91 0.80 0.82 0.87 0.89 0. a unor zone neizolate sau mai puţin izolate termic [-].95 0.50 0.89 0.92 0.90 0.10 0.91 0.40 0.REABILITAREA CONSTRUCTIILOR CURS POST-UNIVERSITAR/MASTER r1 r2 coeficientul de reducere a rezistenţelor termice unidirecţionale din câmp curent.39 0.89 0.95 0.97 0.84 0.93 0.89 0.84 0.97 0.89 0.77 0.91 0.30 0.85 0.94 0.93 0.97 0.97 0.99 0.88 0.87 0.92 0.83 0.80 0.86 0.93 0.83 0.ing.81 0.94 0.54 0.30 0.97 0.78 0.91 0.94 0.93 0.91 0. coeficientul de reducere a rezistenţelor termice unidirecţionale din câmp curent.81 0. Σ(ψ j ⋅ l j ) l ψ = − coeficientul liniar de transfer termic.95 0.97 0.99 0.20 REABILITAREA CONFORTULUI HIGROTERMIC Prof.98 0.95 0.86 0.89 0.94 0.95 0.80 0.82 0.72 0.30 0.46 0.78 0.99 0.00 0.10 0.82 0.93 0.72 0.50 0.93 0.86 0.96 0.46 0.96 0.91 0.54 0.97 0.46 0.10 0.75 0.93 0.92 0.40 0.63 0.95 0.89 0.67 0.91 0.20 0.93 0.95 0.97 0.93 0.97 0.92 0.93 0. Tudor Dan .63 0.71 0.54 0.20 1.30 0.86 0.75 0.94 0.94 0. ponderat [W/(mK)] Coeficienţi “r1” pentru planşee de terasă şi de pod R l/A 0.97 0.70 0.87 0.95 0.98 0.74 0.99 0.89 0.30 0.63 0.80 0.60 0.89 0.96 0.95 0.54 0.99 0.91 0. care ţine seama de prezenţa.50 0.64 0.82 0.50 0.72 0.89 0.84 0. în cadrul ariei elementului de construcţie perimetral.97 0.46 0.72 0.78 0.98 0.86 0.91 0.

30 0.96 0.99 0.98 0.93 0.97 0.94 0.96 0.93 0.10 0.89 0.50 0.74 0.76 0.10 0.96 0.86 0.76 0.29 0.93 0.98 0.97 0.95 0.97 0.10 0.80 1.83 0.50 0.30 0.97 0.77 0.90 0.81 0.95 0.79 0.95 0.93 0.99 0.86 0.97 0.39 0.29 0.95 0.91 0.40 0.97 0.86 0.93 0.80 0.98 0.97 0.29 0.92 0.81 0.87 0.98 0.98 0.93 0.88 0.99 0.98 0.90 0.00 0.99 0.99 0.92 0.89 0.94 0.95 0.95 0.85 0.68 0.10 0.76 0.94 0.93 0.98 0.34 0.20 2.97 0.10 0.86 0.00 0.71 0.86 0.93 0.99 0.96 0.80 0.94 0.30 0.93 0.30 0.93 0.64 0.91 0.79 0.89 0.81 113 REABILITAREA CONFORTULUI HIGROTERMIC Prof.00 0.97 0.75 0.98 0.98 0.86 0.87 0.94 0.97 0.30 0.92 0.98 0.89 0.34 0.99 0.34 0.60 0.95 0.81 0.89 0.85 0.89 0.94 0.93 0.89 0.98 0.84 0.61 0.97 0.50 0.30 0.93 0.67 0.81 0.74 0.93 0.98 0.91 0.91 0.94 0.20 0.93 0.69 0.93 0.84 0.94 0.86 0.90 0.93 0.89 0.97 0.95 0.96 0.34 0.98 0.20 0.95 0.87 0.70 0.99 0.94 0.71 0.20 0.99 0.93 0.94 0.89 0.REABILITAREA CONSTRUCTIILOR CURS POST-UNIVERSITAR/MASTER 0.98 0.91 0.91 0.91 0.97 0.86 0.96 0.20 1.71 0.98 0.98 0.95 0.98 0.87 0.10 0.86 0.94 0.85 0.91 0.61 0.85 0.86 0.20 0.92 0.40 0.97 0.78 0.40 0.98 0.97 0.87 0.88 0.40 ψ 0.94 0.97 0.81 0.93 0.30 0.50 0.89 0.93 0.97 0.40 0.98 0.98 0.98 0.91 0.90 0.84 0.93 0.95 0.10 0.94 0.97 0.93 0.58 0.83 0.30 0.20 0.92 0.95 0.93 0.92 0.82 0.60 0.84 0.83 0.97 0.87 0.89 0.50 1.00 0.89 0.99 0.99 0.94 0.90 0.91 0.87 0.98 0.99 0.95 0.91 0.40 0.96 0.50 0.40 0.91 0.96 0.10 0.76 0.84 0.98 0.92 0.dr.95 0.72 0.97 0.94 0.80 0.89 0.40 0.59 0.95 0.97 0.87 0.98 0.98 0.29 0.96 0.89 0.91 0.64 0.87 0.96 0.98 0.63 0.30 0.70 0.83 0.ing. Tudor Dan .82 0.99 0.98 0.96 0.29 0.80 0.56 Coeficienţi “r1” pentru planşee peste subsoluri neîncălzite R l/A 0.66 0.89 0.50 0.80 0.99 0.30 0.99 1.94 0.99 0.98 0.89 0.97 0.95 0.20 0.39 0.39 0.40 0.95 0.95 0.77 0.66 0.50 0.97 0.73 0.96 0.34 0.82 0.69 0.70 0.76 0.86 0.83 0.94 0.99 0.61 0.78 0.90 0.78 0.95 0.78 0.92 0.94 0.88 0.99 0.85 0.92 0.81 0.

50 0.68 0.67 0.96 0.88 0.01 0.89 0.65 1.76 0.71 0.ing.84 2.90 0.33 1.97 0.36 1.97 0.78 0.60 0.13 0.50 0.67 0.31 0.91 0.46 0.53 1.13 0.99 0.30 0.06 1.84 0. Tudor Dan .71 0.71 0.87 0.13 0.44 1.86 0.64 1.57 0.78 0.86 0.21 0.08 0.74 0.80 0.76 0.51 0.80 2.73 0.84 0.61 0.89 0.30 1.97 2.96 0.95 0.98 0.15 1.72 0.20 1.53 0.77 0.95 0.87 0.40 1.REABILITAREA CONSTRUCTIILOR CURS POST-UNIVERSITAR/MASTER 0.40 0.40 0.27 0.98 0.26 0.dr.44 0.50 0.51 0.00 2.89 0.10 0.91 0.81 0.72 0.08 0.30 0.92 0.97 0.32 1.18 0.51 0.40 0.41 0.31 0.40 0.40 1.81 0.65 0.95 0.72 0.97 0.32 1.37 1.29 114 REABILITAREA CONFORTULUI HIGROTERMIC Prof.65 1.90 0.84 0.55 0.45 1.30 0.10 0.72 0.94 0.84 0.50 0.78 0.78 0.67 0.02 1.20 1.50 4.95 0.89 0.93 0.20 3.69 0.58 0.89 0.09 0.92 0.20 0.50 0.88 0.80 0.90 1.48 1.49 1.84 0.45 0.20 3.42 1.80 0.78 0.91 0.30 1.89 0.13 0.97 0.42 1.93 0.40 0.09 0.30 0.92 0.99 0.80 2.74 0.56 1.95 0.52 0.57 1.71 1.59 0.91 0.40 0.64 0.83 0.42 0.80 0.93 0.71 0.66 0.56 0.90 0.59 1.51 0.46 1.99 0.81 0.95 0.84 0.85 0.32 0.50 0.60 0.95 0.59 0.75 0.75 0.98 0.86 0.68 0.30 0.73 0.90 0.46 0.29 0.97 0.75 0.79 0.80 0.45 0.20 1.93 0.82 0.78 0.70 0.39 1.99 0.41 0.29 0.18 0.78 0.58 0.30 0.64 0.92 0.36 0.46 0.99 0.27 0.87 1.93 0.45 0.93 0.10 0.20 ψ 1.94 0.61 Coeficienţi “r1” pentru placa pe sol R1 l/A 0.84 0.36 1.97 0.65 0.81 0.86 0.42 1.59 0.67 0.01 0.90 0.80 0.42 0.48 0.95 0.70 0.89 0.64 0.10 0.86 0.56 1.99 0.96 0.00 1.90 1.69 0.55 1.65 0.80 0.87 0.85 0.77 0.78 0.89 0.77 0.71 1.78 1.40 0.99 0.71 0.77 1.94 0.71 1.82 0.67 0.84 0.91 0.50 0.13 0.67 1.86 0.57 1.10 0.48 0.76 0.82 0.60 1.37 1.80 0.75 0.40 0.49 1.37 0.83 0.75 0.81 0.87 0.91 0.20 2.00 0.37 0.91 0.35 1.18 0.89 0.31 0.92 0.21 0.95 0.94 0.30 0.40 0.92 0.50 0.91 0.36 0.67 0.10 0.53 0.87 0.80 1.75 1.74 0.10 0.93 0.80 0.92 0.20 0.89 0.93 0.00 0.82 0.58 0.83 0.86 0.31 0.83 0.40 0.01 0.84 0.92 0.75 0.58 0.89 0.42 0.94 0.

59 0.85 0.78 0.60 0.30 0.50 0.93 0.84 0.30 0.73 0.92 0.97 0.87 0.41 0.65 0.99 0.40 0.21 0.88 0.78 0.20 0.52 1.19 0.20 5.10 0.19 0.91 0.27 0.20 ψ 0.98 0.38 0.89 0.92 0.61 1.91 0.60 0.40 0.85 0.34 0.33 0.36 0.91 0.13 0.99 0.93 0.97 0.87 0.96 0.50 0.71 1.37 0.97 0.99 0.97 0.50 0.94 0.09 0.10 0.97 0.84 0.30 0.18 0.73 0.33 1.55 0.37 0.84 0.30 0.60 0.93 0.32 0.67 0.76 0.44 1.34 0.30 0.95 0.72 0.24 0.93 0.97 0.20 0.26 0.94 0.20 0.00 0.44 0.94 0.20 5.39 0.67 0.10 0.23 0.26 0. Tudor Dan .78 0.89 0.92 0.46 0.40 0.67 0.29 1.90 0.84 0.33 0.13 0.60 1.91 0.80 1.48 1.32 1.01 0.40 1.98 0.93 0.37 0.99 0.53 1.73 0.44 0.62 0.45 0.58 0.98 0.44 0.98 0.78 0.95 0.24 0.28 0.97 0.26 0.97 0.93 0.31 0.98 0.37 0.73 0.91 0.44 0.95 0.50 0.98 0.29 0.86 0.95 0.23 0.98 0.83 0.40 0.99 0.94 0.91 0.94 0.53 0.93 0.28 0.26 0.86 0.39 1.98 0.73 0.06 0.37 1.83 0.22 0.REABILITAREA CONSTRUCTIILOR CURS POST-UNIVERSITAR/MASTER 0.98 0.28 0.80 0.22 0.00 0.28 0.86 0.95 0.17 0.82 0.23 0.97 0.86 0.86 0.41 0.31 0.67 0.92 0.36 0.99 0.49 0.92 0.80 0.98 0.05 0.20 0.40 0.95 0.21 0.56 1.35 0.94 0.92 0.58 0.21 0.21 0.89 0.62 1.87 0.98 0.46 0.98 0.42 0.72 0.26 0.93 0.15 0.82 0.30 0.36 0.67 1.99 0.30 0.90 0.89 0.16 Coeficienţi “r1” pentru pereţi exteriori R l/A 0.91 0.10 0.48 0.84 0.00 0.62 0.97 0.50 0.87 0.32 0.20 6.21 0.00 0.29 0.89 0.80 2.51 0.61 0.45 0.80 0.99 0.96 0.93 0.62 0.91 0.13 0.96 0.48 0.30 0.99 0.40 0.20 1.58 0.87 0.89 0.26 0.95 0.52 0.86 0.dr.10 0.90 0.97 0.24 0.30 1.91 0.82 0.88 0.86 0.00 0.06 0.55 0.98 0.80 0.32 0.52 0.55 0.20 0.98 0.56 0.41 0.32 0.21 0.78 0.96 0.40 1.84 0.44 1.95 0.94 0.48 0.81 0.53 0.33 1.99 0.90 0.99 0.50 0.40 0.95 0.58 0.36 1.78 0.37 0.89 0.40 0.92 0.48 0.95 0.00 1.58 0.67 0.89 0.80 0.40 1.41 0.52 0.37 0.26 0.89 0.81 115 REABILITAREA CONFORTULUI HIGROTERMIC Prof.ing.97 0.27 0.84 0.86 0.49 0.84 0.40 1.95 0.23 0.50 0.48 0.20 4.26 0.48 0.25 0.80 1.97 0.

94 0.66 0.91 0.61 0.74 0.70 0.84 0.75 0.96 0.72 0.65 0.40 0.78 0.68 0.93 0.75 0.78 0.86 0.74 0.69 0.60 0.86 0.75 0.61 0.51 0.85 0.82 0.20 0.59 0.91 0.80 0.84 0.84 0.97 0.20 0.00 1.74 0.86 0.91 0.86 0.76 0.70 0.82 0.75 116 REABILITAREA CONFORTULUI HIGROTERMIC Prof.80 0.90 0.40 1.57 0.99 0.87 0.67 0.94 0.60 0.70 0.85 0.93 0.76 0.82 0.87 0.93 0.72 0.93 0.99 0.91 0.98 0.91 0.93 0.95 0.60 1.93 0.63 0.81 0.85 0.82 0.89 0.60 1.97 0.86 0.88 0.99 0.95 0.89 0.97 0.97 0.64 0.ing.84 0.92 0.90 0.95 0.63 0.90 0.96 0.80 0.82 0.54 0.98 0.81 0.83 0.89 0.78 0.86 0.93 0.97 0.70 0.63 0.00 0.92 0.80 2.81 0.60 1.60 0.87 0.97 0.77 0.81 0.79 0.74 0.89 0.86 0.87 0.64 0.95 0.74 0.95 0.78 0.65 0.92 0.92 0.75 0.99 0.81 0.87 0.80 0.71 0.83 0.78 0.REABILITAREA CONSTRUCTIILOR CURS POST-UNIVERSITAR/MASTER 1.68 0.90 0.80 0.94 0.67 0.93 0.85 0.00 0.77 0.68 0.72 0.78 0.91 0.78 0.00 1.70 0.83 0.80 1.91 0.95 0.93 0.94 0.85 0.84 0.81 0.89 0.76 0.98 0.80 2.88 0.83 0.77 0.40 0.20 1.89 0.89 0.81 0.58 0.78 0.92 0.90 0.89 0.72 0.74 0.95 0.89 0.89 0.60 0.89 0.63 0.90 0.81 0.20 1.89 0.68 0.73 0.97 0.40 0.70 0.00 1.72 0.86 0.83 0.81 0.98 0.94 0.96 0.97 0.89 0.74 0.75 0.98 0.94 0.63 0.82 0.56 0.66 0.97 0.93 0.77 0.98 0.79 0.84 0.80 1.96 0.78 0.82 0.77 0.97 0.95 0.80 1.91 0.85 0.80 2.71 0.87 0.95 0.78 0.20 1.68 0.87 0.96 0.92 0.40 1.90 0.91 0.86 0.90 0.93 0.93 0.86 0.87 0.86 0.76 0.60 0.20 0.93 0.80 2.68 0.94 0.87 0.84 0.60 0.74 0.57 0.96 0.dr.83 0.78 0.89 0.82 0.94 0.93 0.86 0.98 0.61 0.91 0.83 0.66 0.58 0.91 0.64 0.80 0.69 0.70 0.94 0.93 0.89 0.77 0.68 0.81 0.94 0.87 0.95 0.87 0.40 1.88 0.83 0.91 0.71 0.66 0.86 0.98 0.72 0.00 1.85 0.69 0.40 1.70 0.00 1.60 1.84 0.95 0.94 0.40 0.96 0.80 0.86 0.74 0.92 0.93 0.77 0.93 0.95 0.95 0.63 0.95 0.76 0.20 0.70 0.81 0.76 0.20 1.80 0.81 0.92 0.75 0.91 0.95 0.78 0.20 1.40 0.61 0.96 0.00 0.84 0.71 0. Tudor Dan .80 0.54 0.82 0.76 0.

94 0.44 0.89 0.54 0.75 0.75 0.63 0.80 2.57 0.73 0. Tudor Dan .89 0.01 1.95 0.84 0.61 0.87 0.70 0.84 0.53 0.95 0.53 0.69 0.46 0.47 0.57 0.76 0.78 0.63 0.54 0.97 0.59 0.70 0.25 U 2.90 0.78 0.89 0.40 1.82 0.69 0.81 0.79 0.98 0.74 0.87 0.60 0.98 0.93 0.70 0.86 0.99 0.73 0.98 0.60 1.80 0.71 0.98 0.80 2.88 0.74 0.80 0.dr.64 0.05 0.54 0.44 0.54 0.98 1.65 0.97 0.94 0.72 0.95 0.67 0.81 0.47 0.95 0.50 0.00 1.02 1.00 1.02 0.97 0.75 0.60 1.00 1.99 0.69 0.98 0.68 0.99 1.85 0.72 0.66 0.89 0.50 3.78 0.57 0.70 0.00 0.68 0.95 0.80 0.86 0.57 0.87 0.79 0.50 0.03 0.20 0.67 0.00 1.00 1.01 1.98 0.75 0.63 0.63 0.76 0.95 0.61 0.70 0.80 1.ing.60 0.99 0.69 0.00 0.59 0.66 0.00 1.90 0.90 0.8 1.78 0.75 0.61 0.82 0.80 2.94 0.50 0.98 0.96 0.80 0.69 0.78 0.61 0.87 0.53 0.96 0.76 0.99 0.04 0.72 0.00 0.64 0.47 0.80 1.97 0.99 0.91 0.91 0.57 0.25 3.84 0.01 0.04 1.99 0.90 0.01 1.20 1.58 0.86 0.61 0.72 0.93 0.50 1.99 0.66 0.20 1.95 0.99 0.44 0.90 0.93 117 REABILITAREA CONFORTULUI HIGROTERMIC Prof.00 0.55 0.99 0.00 1.40 1.90 0.86 0.46 0.97 0.REABILITAREA CONSTRUCTIILOR CURS POST-UNIVERSITAR/MASTER 0.70 0.78 0.98 0.93 0.84 0.53 0.99 0.70 0.00 2.73 0.87 0.61 0.98 0.90 0.01 1.95 0.76 0.58 0.00 0.93 0.65 0.97 0.74 0.96 0.56 0.74 0.89 0.93 0.00 1.97 0.80 0.61 0.97 0.84 0.00 1.63 0.78 0.92 0.78 0.91 0.53 0.82 0.00 1.56 0.93 0.82 0.02 1.01 0.72 0.99 0.00 0.94 0.60 0.86 0.80 0.97 1.87 0.95 0.56 0.72 0.89 0.82 0.40 0.51 0.92 0.76 0.58 0.01 1.64 0.63 0.66 0.80 0.80 1.60 1.97 0.70 0.99 0.99 0.96 0.97 0.82 0.82 0.85 0.03 0.60 0.67 0.00 0.77 0.02 0.85 0.86 0.41 TABELUL 9.96 0.61 0.68 0.91 0.98 0.00 3.98 0.66 0.60 1.83 0.64 0.66 0.91 0.50 2.88 0.20 1.60 0.78 0.98 0.40 1.98 0.51 0.49 0.00 1.00 1.00 0.92 0.20 0.80 0.97 0.76 0.98 0.99 0.99 0.98 0.51 0.99 0.53 0.65 0.60 0.90 0.40 0.58 0.95 0.82 0.86 0.64 0.60 0.48 0.89 0.50 0.5 Coeficienţi “r2” pentru planşee de terasă şi de pod R p 1.99 0.56 0.

98 0.91 0.02 1.05 0.98 0.98 0.96 0.88 0.90 0.98 0.86 0.96 0.99 0.90 0.03 1.96 0.90 0.01 0.05 0.94 0.06 1.95 0.89 0.92 0.95 0.98 0.99 0.88 0.03 0.04 0.94 0.04 0.00 1.10 0.97 0.94 0.95 0.89 0.97 0.99 0.97 0.75 118 REABILITAREA CONFORTULUI HIGROTERMIC Prof.86 0.88 0.99 0.80 0.00 1.94 0.81 0.80 0.01 1.92 0.97 0.14 1.97 0.96 0.85 0.97 0.60 0.21 1.00 3.97 0.99 0.96 0.98 0.92 0.93 0.15 0.93 0.50 2.87 0.95 0.97 0.98 0.91 0.98 0.99 0.95 0.98 0.00 1.87 0.94 0.98 0.30 1.99 0.91 0.93 0.93 0.93 0.91 0.85 0.95 0.98 0.94 0.89 0.dr.87 0.90 0.96 0.01 0.00 0.82 0.00 1.89 0.03 0.75 3.88 0.02 1.85 0.92 0.92 0.93 0.98 0.95 0.83 0.87 0.90 0.20 0.02 1.05 0.93 0.91 0.93 0.88 0.99 0.00 0.93 0.05 0.97 0.99 0.99 0.87 0.03 0.90 0.93 0.96 0.03 0.99 0.99 0.99 1.99 0.95 0.78 0.94 0.91 0.84 0.83 0.ing.96 0.40 0.95 0.82 0.96 0.96 0.94 0.04 0.83 0.99 0.01 0.97 0.89 0.97 0.93 0.77 Coeficienţi “r2” pentru planşee peste subsoluri neîncălzite R p 0.88 0.97 0.90 0.90 0.93 0.92 0.86 0.91 0.94 0.92 0.86 0.09 1.98 0.87 0.94 0.89 0.89 0.96 0.82 0.97 0.97 0.94 0.92 0.97 0.27 1.97 0.91 0.05 0.98 0.90 0.96 0.97 0.96 0.95 0.96 0.03 0.86 0.95 0.96 0.96 0.88 0.98 0.95 0.05 1.20 0.83 0.90 0.02 1.86 0.94 0.98 0.50 1.04 1.91 0.00 0.96 0.93 0.02 1.84 0.99 0.92 0.08 1.92 0.98 0.89 0.25 0.95 0.79 0.98 0.REABILITAREA CONSTRUCTIILOR CURS POST-UNIVERSITAR/MASTER 0.99 0.97 0.00 1.11 1.86 0.84 0.93 0.93 0.00 0.93 0.93 0.92 0.99 0.88 0.01 0.81 0.89 0.91 0.95 0.00 0.95 0.78 0.94 0.96 0.99 1.00 1.98 0.86 0.02 1.89 0.04 0.94 0.92 0.92 0.95 0.00 1.80 0.97 0.84 0.94 0.93 0.03 0.85 0.97 0.91 0.86 0.98 0.95 0.98 0.93 0.87 0.87 0.98 0.95 0.03 0.04 0.96 0.16 1. Tudor Dan .96 0.97 0.94 0.01 1.96 0.93 0.90 0.00 U 2.94 0.93 0.97 0.97 0.95 0.89 0.60 0.05 0.50 2.01 0.02 2.92 0.94 0.96 0.04 0.93 0.97 0.87 0.88 0.98 0.97 0.98 0.98 0.95 0.01 0.97 0.96 0.91 0.50 0.98 0.89 0.90 0.84 0.02 1.12 1.95 0.91 0.95 0.83 0.85 0.91 0.81 0.

76 0.82 0.87 0.11 1.05 1.03 1.20 0.76 0.48 0.06 1.94 0.00 1.39 0.15 1.85 0.83 0.60 0.20 0.08 1.56 0.10 1.04 1.67 0.93 0.77 0.01 119 REABILITAREA CONFORTULUI HIGROTERMIC Prof.79 0.78 0.57 0.03 1.50 0.51 0.02 1.10 1.50 p 0.72 0.64 0.80 0.15 2.15 0.53 0.61 0.04 1.61 0.06 1.05 1.20 0.14 1.53 0.11 1.00 1.05 1.56 0.91 0.80 0.57 0.80 0.88 0.78 0.91 0.92 0.14 1.43 0.66 0.00 1.97 0.77 0.67 0.03 1.71 0.00 1.78 0.77 0.60 0.46 0.05 1.78 0.79 0.00 1.67 0.96 0.86 0.67 0.77 0.89 0.53 0.83 0.25 0.15 1.88 0.25 0.83 0.30 0.89 0.15 1.15 1.30 1.10 0.44 0.59 0.80 0.85 0.49 0.30 0.25 0.69 0.30 0.53 0.71 0.69 0.10 0.65 0.93 0.04 1.57 0.70 0.61 0.30 0.81 0.63 0.10 0.95 0.68 0.60 0.62 0.02 1.06 1.14 1.52 0.74 0.72 0.59 0.18 1.02 1.10 0.95 0.98 0.05 1.89 0.83 0.86 0.94 0.74 0.51 0.63 0.63 0.45 0.53 0.02 1.275 U 0.58 0.87 0.dr.73 0.74 0.00 1.375 1.91 0.10 0.49 0.65 0.57 0.60 0.51 0.87 0.69 0.50 0.96 0.74 0.94 0.63 0.10 0.57 0.00 1.77 0.78 0.77 0.42 0.REABILITAREA CONSTRUCTIILOR CURS POST-UNIVERSITAR/MASTER 0.68 0.04 1.74 0.63 0.79 0.70 0.20 0.72 0.67 0.85 0.87 0.95 0.ing.97 0.08 1.225 0.81 0.05 1.54 0.69 0.57 0.83 0.20 0.54 0.75 0.00 0.10 0.87 0.85 0.77 0.03 1.61 0.25 0.63 0.30 0.85 0.80 0.94 0.30 0.72 0.81 0.74 0.40 0.03 1.70 0.67 0.66 0.87 0.74 0.80 0.53 0.63 0.83 0.46 0.96 0.71 0.69 0.20 0.43 0.92 0.56 0.03 1.69 0.65 0.74 0.63 0.20 0.83 0.75 0.56 0.56 0.03 1.47 0.25 0.63 0.85 0.77 0.71 0.25 0.66 0.62 0.86 0.20 0.75 0.85 0.91 0.68 0.72 0.98 0.01 1.06 1.45 0.83 0. Tudor Dan .89 0.75 0.93 0.01 1.06 1.22 1.90 0.20 0.70 0.35 0.63 0.73 0.40 0.88 0.94 0.70 0.66 0.25 0.66 0.79 0.80 0.40 0.56 0.93 0.89 0.02 1.87 0.77 0.82 0.60 0.83 0.83 0.81 0.15 1.79 0.50 0.325 0.77 0.91 0.56 0.18 1.00 0.43 0.50 0.73 0.00 0.64 0.47 0.82 0.51 0.89 0.00 1.30 0.25 0.59 0.83 0.69 0.80 0.00 1.89 0.69 0.47 0.10 0.70 0.56 0.66 0.74 0.65 0.68 0.09 1.36 Coeficienţi “r2” pentru placa pe sol R1 2.

00 1.95 0.10 1.99 0.03 1.95 0.95 0.95 0.10 1.95 0.02 1.03 1.50 0.95 0.30 0.10 1.95 0.95 0.95 0.10 0.15 5.95 1.REABILITAREA CONSTRUCTIILOR CURS POST-UNIVERSITAR/MASTER 0.95 0.98 0.05 1.95 0.20 0.99 0.15 3.95 0.05 1.01 1.98 0.95 0.00 1.15 4.95 0.97 0.95 0.04 1.95 0.02 1.95 0.97 0.95 0.01 1.98 0.04 1.25 0.99 0.20 0.95 0.03 1.95 0.95 1.97 0.25 0.96 0.95 0.03 1.95 0.95 0.99 0.95 0.95 0.97 0.00 1.95 0.05 1.95 0.02 1.30 0.95 0.99 0.97 0.97 0.03 1.07 1.95 0.15 4.10 0.30 0.02 1.98 0.99 0.00 0.98 0.95 120 REABILITAREA CONFORTULUI HIGROTERMIC Prof.95 0.95 0.96 0.15 6.95 0.98 0.95 0.95 0.95 0.95 0.97 0.99 0.15 3.95 0.98 0.95 0.04 1.00 0.95 0.95 0.97 0.00 1.30 0.96 0.95 0.25 0.95 0.50 0. Tudor Dan .99 0.96 0.03 1.15 0.05 1.08 1.08 1.95 0.10 0.05 1.95 0.96 0.95 0.95 0.07 1.07 1.95 0.95 0.08 1.95 0.95 0.00 1.10 0.10 1.95 0.08 1.98 0.05 1.95 0.95 0.05 1.02 1.10 1.06 1.95 0.25 0.01 1.95 0.95 0.95 0.96 0.95 0.06 1.95 0.00 1.95 0.10 0.97 0.ing.95 0.95 0.96 0.01 1.95 0.95 0.98 0.95 0.95 0.95 0.04 1.97 0.30 0.25 0.20 0.97 0.95 0.96 0.02 1.00 0.02 0.95 1.95 0.99 0.95 0.25 0.97 0.20 0.03 1.30 0.09 1.00 1.01 1.95 0.95 0.95 0.00 1.95 0.15 5.95 0.99 0.95 0.10 1.09 1.95 0.95 0.95 0.03 1.95 0.99 0.dr.20 0.10 1.95 0.50 0.95 0.95 0.96 0.02 1.95 0.00 0.00 1.03 1.00 1.98 0.02 1.00 0.95 0.97 0.95 0.95 0.98 0.00 0.01 0.95 0.95 0.95 0.97 0.25 0.10 1.95 0.02 1.95 0.95 0.20 0.00 1.01 1.97 0.96 0.95 1.98 0.98 0.04 1.03 1.00 1.10 1.95 0.05 1.95 0.95 0.03 1.95 0.02 1.01 1.95 1.95 0.95 0.04 1.06 1.00 0.03 1.95 0.95 0.01 1.95 0.10 1.95 0.98 0.95 0.10 1.10 1.95 1.06 1.06 1.06 1.95 0.95 0.99 0.98 0.10 0.95 0.00 0.01 0.95 0.95 0.95 0.03 1.02 1.03 1.00 1.95 0.98 0.20 0.95 0.95 0.95 0.30 1.08 1.94 0.96 0.95 0.95 0.95 0.95 0.04 1.95 0.00 1.96 0.95 0.06 1.95 0.00 0.95 0.02 1.98 0.03 1.04 1.95 1.08 1.04 1.95 0.97 0.99 0.10 1.99 0.10 0.30 0.95 0.95 0.07 1.20 0.96 0.03 1.07 1.01 1.99 0.25 0.07 1.96 0.95 0.01 1.03 1.99 0.00 1.01 1.

86 0.02 1.63 0.68 0.14 1.96 0.05 0.93 0.99 0.06 1.40 0.79 0.09 1.66 0.01 1.02 1.97 0.69 0.20 0.94 0.61 0.52 0.88 0.03 1.56 0.74 0.93 0.01 1.92 0.71 0.72 0.97 0.10 1.00 1.88 0.92 0.93 0.84 0.78 0.51 0.57 0.74 0.61 0.93 0.08 1.93 0.93 0.69 0.00 1.78 0.02 1.14 1.95 0.89 0.04 1.50 2.95 0.00 0.25 1.03 1.06 1.56 0.11 1.84 0.91 0.96 0.75 0.73 0.99 0.87 0.65 0.50 4.00 1.76 121 REABILITAREA CONFORTULUI HIGROTERMIC Prof.83 0.72 0.21 1.96 0.10 1.97 0.86 0.69 0.47 0.97 0.89 0.09 1.00 U 2.65 0.05 0.02 1.98 0.25 0.05 0.71 0.83 0.11 1.69 0.15 0.05 0.83 0.94 0.69 0.00 1.77 0.00 1.77 0.81 0.00 1.04 1.83 0.92 0.19 1.02 1.10 1.59 0.06 1.25 0.04 1.96 0.52 0.94 0.96 1.15 0.09 1.01 1.87 0.67 0.51 0.20 0.74 0.18 1.12 1.03 1.8 0.51 0.05 0.67 0.87 0.82 0.08 1.80 0.94 0.91 0.81 0.15 0.98 0.02 1.25 0.00 0.80 0.77 0.78 0.93 0.16 1.01 1.20 0.90 0.92 1.20 0.03 1.86 0.05 1.85 0.95 0.83 0.10 0.57 0.73 0. Tudor Dan .92 0.87 0.04 1.20 0.00 1.94 0.87 0.68 0.96 0.06 1.91 0.87 0.93 0.20 0.REABILITAREA CONSTRUCTIILOR CURS POST-UNIVERSITAR/MASTER Coeficienţi “r2” pentru pereţi exteriori R p 0.85 0.04 1.90 0.48 0.63 0.05 0.00 1.68 0.60 0.15 0.06 1.98 0.82 0.55 0.89 0.74 0.18 1.25 0.87 0.11 1.80 0.93 0.05 0.74 0.72 0.88 1.98 0.93 0.03 0.62 0.43 0.72 0.78 0.05 0.15 0.10 1.99 0.25 1.25 0.76 0.15 0.79 0.84 0.10 1.76 0.78 0.79 0.82 0.20 0.04 1.05 1.85 0.04 1.83 0.14 1.64 0.95 0.88 0.64 0.ing.57 0.00 1.80 0.01 1.10 1.83 0.79 0.86 0.95 0.98 0.67 0.92 0.83 0.99 0.00 0.93 0.05 1.03 1.25 0.88 0.40 0.78 0.95 0.47 0.61 0.08 1.97 0.89 0.89 0.97 0.96 0.77 0.75 0.95 0.56 0.05 1.04 1.82 0.79 0.10 0.90 0.98 0.50 0.02 1.06 1.91 0.02 1.05 1.11 1.57 0.89 0.62 0.60 0.86 0.91 0.01 1.73 0.67 0.14 1.03 1.96 0.98 0.83 0.88 0.77 0.89 0.59 0.86 0.09 1.95 0.63 0.50 3.87 0.82 0.97 0.98 0.00 3.dr.00 1.91 0.03 1.95 0.91 0.83 0.68 0.96 0.82 0.80 0.91 0.89 0.95 0.69 0.02 1.90 0.10 0.65 0.15 0.74 0.20 0.89 0.

62 0. Tudor Dan 122 .60 0.25 1.53 0.53 0.15 0.66 0.59 0.61 0.49 0.85 0.83 0.75 0.79 0.74 0.66 0.86 0.20 0.56 0.69 0.89 0.43 0.01 1.39 REABILITAREA CONFORTULUI HIGROTERMIC Prof.03 0.70 0.45 0.REABILITAREA CONSTRUCTIILOR CURS POST-UNIVERSITAR/MASTER 0.02 1.dr.10 0.02 1.80 0.72 0.52 0.65 0.48 0.93 0.ing.

în condiţiile legii. Certificatul de performanţă energetică al unei clădiri. 372/2005 privind performanţa energetică a clădirilor. b) realizarea auditului energetic al clădirilor existente. cu recomandarea măsurilor de creştere a performanţei energetice a acestora. Prevederi legale Legea nr. atestaţi de către Ministerul Transporturilor.2007. este elaborat pe baza metodologiei şi a datelor despre profilul consumului energetic al clădirii. precum şi de notare din punct de vedere energetic. CALCULUL COEFICIENTULUI GLOBAL DE IZOLARE TERMICA 10. Tudor Dan 123 . după caz. Pentru clădirile existente supuse unor lucrări majore de renovare/reabilitare. intrata in vigoare la 1. Certificatul atestă performanţa energetică a clădirii prin încadrarea în clase de performanţă energetică şi de mediu.pentru perioada de încălzire. instituie măsuri pentru creşterea performanţei energetice a clădirilor prin: a) realizarea de clădiri noi cu consumuri reduse de energie şi. Construcţiilor şi Turismului. Legea prevede elaborarea certificatelor de performanţă energetică pentru clădirile noi şi pentru clădirile existente.01. denumiţi în continuare auditori. Certificatul este întocmit de către auditori energetici pentru clădiri. este obligatorie respectarea cerinţelor prevăzute la alin (2) lit. c) şi d) .ing. conform legislaţiei în vigoare. (vezi Anexa 11).dr.REABILITAREA CONSTRUCTIILOR CURS POST-UNIVERSITAR/MASTER ANEXA 10. în condiţiile legii. b) respectarea temperaturilor minime pe suprafaţa interioară a elementelor de construcţie pentru evitarea riscului de condens. a instalaţiilor de încălzire şi a instalaţiilor de ventilare-climatizare. specialităţile: construcţii şi instalaţii.1. c) realizarea inspecţiei centralelor termice. c) asigurarea debitului minim de aer proaspăt. REABILITAREA CONFORTULUI HIGROTERMIC Prof. utilizarea unor sisteme alternative de producere a energiei. Pentru clădirile noi cerinţele minime obligatorii sunt: a) asigurarea rezistenţelor termice corectate minim admisibile ale elementelor de construcţie ale clădirii-din conditia de economie de energie. d) realizarea confortului termic şi fiziologic în spaţiile locuite/ocupate.

In faza de proiectare.REABILITAREA CONSTRUCTIILOR CURS POST-UNIVERSITAR/MASTER Certificatul de eficienta energetica. REABILITAREA CONFORTULUI HIGROTERMIC Prof. iar în lipsa acesteia se efectuează releveul construcţiei şi al instalaţiilor aferente. se determina in faza de proiectare.2. in conformitate cu Normativul C107/2005.dr. a metodologiei de calcul conform Legea 372-2005 si a rezistentelor medii pe elemente de constructii.ing. Pentru clădirile noi. este însoţit obligatoriu de un raport care conţine: a) principalele caracteristici termice şi energetice ale clădirii. În raportul care însoţeşte certificatul energetic. potrivit legii. b) diferenţele apărute la construcţia nouă. Tudor Dan 124 . Pentru clădirile existente certificatul se elaborează pe baza datelor sintetice rezultate din analiza termică şi energetică a clădirii şi a instalaţiilor interioare aferente acesteia. cu compararea lor cu valorile normate. 10. documentaţie existentă în cartea construcţiei. sau c) măsurile propuse pentru creşterea performanţei energetice la clădirile existente. Determinarea coeficientului global „G” Coeficientului global de izolare termica „G”. documentatia trebuie sa cuprinda cel putin determinarea coeficientului global de izolare termica. ca urmare a execuţiei lucrărilor. Exemplificarea prezentata in continuare se refera la o cladire analizata in faza de proiectare. conform prevederilor legale în vigoare. cu demonstrarea satisfaceri conditiei: G<GN Auditul energetic se efectuează pe baza documentaţiei existente în cartea construcţiei. cu etapele succesive de calcul. Certificatul este prezentat obligatoriu de către proprietarul clădirii comisiei întrunite pentru recepţia la terminarea lucrărilor. in vederea eliberarii „Autorizatiei de functionare ” a cladiri. sunt precizate diferenţele dintre cerinţele minime stabilite prin proiect şi cerinţele minime ale construcţiei realizate. certificatul se elaborează conform prevederilor legale. iar datele despre profilul consumului energetic al clădirii se regăsesc în documentaţia de execuţie a clădirii.

Placa pe sol:______________________________.C. Structura verticala:_________________________.dr.peste subsol Planseu de pod/ter. Usa/poarta de intrare:_______________________.). Structura orizontala:________________________.A. Cladirea analizata are urmatoarea alcatuire: • • • • • • • • Regim de inaltime:_________________________.sol Pl. Tudor Dan 125 . subs. Acoperis :________________________________.REABILITAREA CONSTRUCTIILOR CURS POST-UNIVERSITAR/MASTER I). Pereti ext. ARII Tip suprafata Pereti exteriori opaci PE Ferestre FE Usa intrar e UE Planseu de pod/ Terasa/ mansarda Pac Planse u peste subsol Psb Placa pe sol Psol Pereti int. Planseu de pod/terasa_______________________.(conform P. adiacent spatii neincalzite PI Pereti mansarda Pm Pereti adiacent rost inchis Prost Aria TOTALA a anvelopei Aria(m2) VOLUME Volumul interior incalzit al cladiri(V): V=__________________________m3 TEMPERATURI In calcule se utilizeaza temperaturile: ELEMENT Pereti Pereti ext. Ferestre:_________________________________. rost exteriori mansarda inchis/deschis Pereti ext.ing. II). Ti(0C) Text(0C) 20 -15 20 -15 20 10/-15 20 10 20 -15 20 10 20 5 20 -15 REABILITAREA CONFORTULUI HIGROTERMIC Prof. FEUE Placa pe./mans . Determinarea caracteristicilor geometrice ale cladirii.

. Perete exterior ____________________ ______ _______ ________ Grosime [m] ______ ______ ______ Coeficient reducere. r (r=0.. astfel : ▪ ▪ ▪ ▪ la pereţi exteriori la terase şi planşee sub poduri la planşee peste subsoluri şi sub bowindouri la rosturi alcatuire: Suprafata [m2] ___________ Straturi componente (i → e) Material 1....25 % 25. buna buna pete condens tencuiala cazuta partial / total igrasie Tipul si culoarea materialelor de finisaj: tencuiala culoare ________.80) Resist. de Rosturi despartitoare pentru tronsoane ale cladirii: exista/nu exista Tipul rostului alcatuire: Straturi componente (i → e) Material Perete ext.45 % 15.5 cm.REABILITAREA CONSTRUCTIILOR CURS POST-UNIVERSITAR/MASTER III). conform fazei preliminare de proiectare. Tudor Dan 126 . corectata R’ [m2K/W] 20. Rezistente termice unidirectionale corectate(R’m:) Se utilizeaza recomandarea din C107/1-97.20 % Pereti exteriori opaci: PE Descriere Suprafata totala a peretilor exteriori opaci [m2]:_______________m2 Stare: Starea finisajelor.ing. La fazele preliminare de proiectare.80-0.dr..35 % 10.90) Resist..550. Elemente de umbrire a fatadelor: exista/nu exista. grosime 1. la rost Grosi me [m] Coeficient reducere r (r=0. influenţa punţilor termice se poate evalua printr-o reducere globală a rezistenţelor termice unidirecţionale (în câmp curent). corectata R’ inchis deschis RD Descriere Suprafata [m2] [m2K/W] Suprafata totala a peretilor catre rostul de dilatatie [m2]:___________m2 REABILITAREA CONFORTULUI HIGROTERMIC Prof..

REABILITAREA CONSTRUCTIILOR CURS POST-UNIVERSITAR/MASTER Deschiderea rostului (distanta dintre pereti).): Straturi componente (i → e) Material Perete la neincalzita casa scarii Grosime [m] Coeficient reducere r (r=0.ing. Tudor Dan .90) Resist. ghene. etc. corectata 127 Straturi componente (i → e) Coeficient reducere REABILITAREA CONFORTULUI HIGROTERMIC Prof. corectata R’ [m2K/W] PSb Descriere Suprafata [m2] Suprafata totala a placi pe sol[m2]:______________ m2 Terasa / acoperis: Tip: Stare: Ultima reparatie: circulabila buna uscata <1 an 2-5 ani TE Descriere Suprafata [m2] necirculabila deteriorate umeda 1-2 ani > 5 ani Resist. corectata R’ [m2K/W] P Descriere Suprafata [m2] Suprafata totala a peretilor catre casa scarilor [m2]:________________ m2 Volumul de aer din casa scarilor [m3]:NU Planseu peste subsol: Straturi componente (i → e) Material Planseu peste neincalzit/incalzit subsol Grosime [m] Coeficient reducere r (r=0. d [m]:NU Inaltimea rostului. corectata R’ [m2K/W] PSb Descriere Suprafata [m2] Suprafata totala a planseului peste subsol tehnic [m2]:______________ m2 Volumul de aer din subsolul tehnic [m3]: NU Placa pe sol: Straturi componente (i → e) Material Placa pe sol Grosime [m] Coeficient reducere r Resist.75) Resist.65-0. H [m] (pentru rost de dilatatie deschis:NU) Pereti catre spatii anexe (casa scarilor.dr.

intre casa scarilor si acoperis. 128 REABILITAREA CONFORTULUI HIGROTERMIC Prof. Tudor Dan . corectata R’ [m2K/W] Planseu sub pod: Straturi componente (i → e) Material Planseu sub pod Grosime [m] Pp Descriere Suprafata [m2] Suprafata totala a planseului peste pod [m2]: ______________ m2 Ferestre / usi exterioare: FE/ UE FE Nr. intre acoperis si pod.REABILITAREA CONSTRUCTIILOR CURS POST-UNIVERSITAR/MASTER r Material Planseu terasa Grosime [m] (r=0. intre casa scarilor si subsol.75-0.ing. Buc/ Suprafata [m2] / Grad de etansare . fara masuri de etansare.dr.85) Resist.75-0. corectata R’ [m2K/W] Descriere Tipul tamplariei Ferestre cuplate de Al/PVC. cu deschidere interioara cu/fara geam low-e Usa ext.fara /cu masuri de etansare Prezenta oblon i/e Exista/lipsa Resist. Termopan din Al/PVC TERMOPAN Al/PVC/lemn UE / Starea tamplariei: buna/foarte buna etansare cu masuri speciale de etansare evident neetansa.85) R’ [m2K/W] Suprafata totala a terasei [m2]:____________ m2 Materiale finisaj: Starea acoperisului peste pod: buna acoperis spart / neetans la actiunea ploii sau a zapezii Coeficient reducere r (r=0. cu garnituri de Alte elemente de constructie: intre casa scarilor si pod.

a tamplariei si gradul de etansare. Suprafata totala a pardoselii spatiului incalzit [m2]:_____________ Volumul spatiului incalzit [m3]:_____________________________ Inaltimea medie libera a unui nivel [m]: ______________________ Gradul de ocupare al spatiului incalzit / nr.dr. Usa nu este prevazuta cu sistem automat de inchidere. dar fara masuri de etansare ferestre/usi in stare proasta lipsa sau sparte.REABILITAREA CONSTRUCTIILOR CURS POST-UNIVERSITAR/MASTER Straturi componente (i → e) Material Grosime [m] Coeficient reducere Resist. ferestre/usi de pe casa scarilor: starea geamurilor. de ore de functionare a instalatiei de incalzire:100%/24h Raportul dintre suprafata fatadei cu balcoane inchise si suprafata totala a fatadei prevazuta cu balcoane / logii_________ Tipul solului si adincimea medie a panzei freatice: Ha=_________ Inaltimea medie a subsolului / demisolului fata de cota terenului sistematizat [m]:__________ Perimetrul exterior al pardoselii subsolului / demisolului cladirii: _______________m Perimetrul exterior al placii pe sol:_______________m REABILITAREA CONFORTULUI HIGROTERMIC Prof. cheie). corectata R’ [m2K/W] Pl Descriere Suprafata [m2] Elementele de constructie mobile din spatiile comune usile de intrare in cladire: Usa este prevazuta cu sistem automat de inchidere si sistem de siguranta (interfon. Usa nu este prevazuta cu sistem automat de inchidere si este lasata frecvent deschisa in perioada de neutilizare. Tudor Dan 129 . dar sta inchisa in perioada de neutilizare.ing. OBSERVATIE: Caracteristici ale spatiului locuit / incalzit [m2]. ferestre/usi in stare buna si prevazute cu garnituri de etansare ferestre/usi in stare buna.

]. la care se adaugă cele aferente reîmprospătării aerului interior. al clădirii [m3]. raportată la volumul clădirii. respectiv numărul de schimburi de aer pe oră [h-1]. τj ) G = ---------------. încălzit. medie. având rezistenţa termică R'm. A n aria elementului de construcţie [m2]. [W/K] [W/(m3K)] τ V R'm Factorul de corecţie a temperaturilor exterioare se calculează cu relaţia : Ti – Tj τ = ----------------[-] 130 REABILITAREA CONFORTULUI HIGROTERMIC Prof.ing.dr.34 x n V în care : L coeficientul de cuplaj termic. rezistenţa termică specifică corectată. a unui element de construcţie [m2K/W]. calculat cu relaţia : A L = --------R'm factorul de corecţie a temperaturilor exterioare [ . pentru o diferenţă de temperatură între interior şi exterior de la 1K. viteza de ventilare naturală a clădirii. Coeficientul global de izolare termică se calculează cu relaţia : Σ( Lj . precum şi cele datorate infiltraţiilor suplimentare de aer rece. DETERMINAREA COEFICIENTULUI GLOBAL DE IZOLARE TERMICA “G” Coeficientul global de izolare termică a unei clădiri (G).REABILITAREA CONSTRUCTIILOR CURS POST-UNIVERSITAR/MASTER IV). Tudor Dan . este un parametru termo-energetic al anvelopei clădirii pe ansamblul acesteia şi are semnificaţia unei sume a fluxurilor termice disipate (pierderilor de căldură realizate prin transmisie directă) prin suprafaţa anvelopei clădirii. pe ansamblul clădirii.+ 0. DEFALCAREA ARIILOR PERETILOR EXTERIORI SI A TAMPLARIEI EXTERIOARE-(S=mp) Element de constructie/Tip V FE-Cuplate Tamplarie exterioara Pereti exteriori UE-TERMOPAN Al/PVC PE1=______cm TOTAL N Orientare S E TOTAL (m2) R’m [m2K/W] V). volumul interior.

9 τ = 0. care se consideră în conformitate cu harta de zonare climatică a teritoriului României. determinată pe baza unui calcul al bilanţului termic. Tab. Numarul de schimburi de aer cu exteriorul Se ia in conformitate cu NP 048. la subsoluri neîncălzite şi la pivniţe. precum şi la alte spaţii adiacente neîncălzite sau având alte destinaţii. REABILITAREA CONFORTULUI HIGROTERMIC Prof.0. Tamplaria nu este deteriorata.9 τ = 1. efectuat în conformitate cu prevederile din [1] şi [2]. 3.ing. la verande. la elementele de construcţie care separă mediul interior Tj de mediul exterior.dr. temperatura în mediul din exteriorul anvelopei care poate fi: Tj = Te. la rosturi deschise şi la poduri . Rezulta na=_____ h-1.2. are/ nu are garnituri de etansare. astfel: Zona I Zona II Zona III Zona IV Ti Te = -12oC Te = -15oC Te = -18oC Te = -21oC temperature interioară convenţională de calcul pe timpul iernii. pentru perioada de iarnă. din anexa D din [1]. la rosturi închise. la tâmplăria exterioară prevăzută cu obloane la faţa exterioară.5 τ = 0. valorile τ se pot considera: τ = 0. Tudor Dan 131 . sau Tj = Tu Pentru calcule în faze preliminare de proiectare. in functie de : • • • • Tamplaria exteriora este/nu este prevazuta cu garnituri de etansare. Cladirea face parte din categoria cladirilor “colectiva”.8 τ = 0. balcoane şi logii închise cu tâmplărie exterioară.REABILITAREA CONSTRUCTIILOR CURS POST-UNIVERSITAR/MASTER Ti . care la clădirile de locuit se consideră temperature predominantă a încăperilor: Ti = +20oC Tu Tj temperatura în spaţiile neîncălzite din exteriorul anvelopei. la camere de pubele. Cladirea se poate considera moderat-adapostita.Te în care : Te temperature exterioară convenţională de calcul pentru perioada rece a anului.

85. 4.1. la rost Pereti ext. subsol Ferestre Usi Placa pe sol Planseu peste subsol Planseu de pod/terasa/ mansarda TOTAL R’j m2k/w 1.ing. REZISTENTA TERMICA MEDIE PE CLADIRE Valorile rezistentei termice medii pe cladire se determina conform NP048. Tudor Dan 2 132 ..REABILITAREA CONSTRUCTIILOR CURS POST-UNIVERSITAR/MASTER Coeficienti de absobtie a radiatiei solare si a factorului optic mediu S-au considerat valorile: • • • Tencuieli de var deschis la culoare cu αabs=0. pct. Orizontale: 0. cu suficientă exactitate. se determina în mod simplificat. pentru fiecare luna in functie de valorile de mai sus si de pozitia de despartire a liniilor de flux termic catre exterior de pe conturul spatiului incalzit Rezistenta medie pe cladire . 3.30. cu excepţia suprafeţelor vitrate. Verticale: 0.85.00 1. 7.00 1. cu relaţia: R’ = r. Pereti exteriori. 2.50 0. 3. 6.R [m K/ W] REABILITAREA CONFORTULUI HIGROTERMIC Prof.50 1. rezulta Nr. Supr.00 1. Pereti exteriori la mansarda Pereti ext.crt.90 Σ= Σ= τj - Aj ⋅ τ j R' j w/k TERMOPAN TERMOPAN ΣAj R’med= = =_______m2k/w Aj ⋅ τj Σ R' j Rezistenţele termice specifice corectate ale tuturor elementelor de construcţie. Factorii medii de insorire sunt: • • Supr. dar mai operativ.00 0.00 1.1. 5.35. Ferestre cuplate cu doua geamuri simple cu (ατ)n=0. 8.00 0. Elementul de c-tie Aj m2 1.R= r1 .dr.r2 . 9.

dr. La placa pe sol.III ) R1 =rezistenţa termică specifică unidirecţională a tuturor straturilor cuprinse între cota ±0. în loc de R s-a considerat rezistenţa termică R1. r2 =coeficientul de reducere a rezistenţelor termice unidirecţionale din câmp curent. în cadrul ariei elementului de construcţie perimetral.REABILITAREA CONSTRUCTIILOR CURS POST-UNIVERSITAR/MASTER în care: r1 =coeficientul de reducere a rezistenţelor termice unidirecţionale din câmp curent. a unor zone neizolate sau mai puţin izolate termic [-]. suport al stratului termoizolant sau al şapei (sub termoizolatie)[m] d=grosimea de calcul a stratului termoizolant [m] λ=conductivitatea termică de calcul a stratului termoizolant [W/(mK)] Temperatura medie pe cladire. se determina conform SR 4839-1997 si rezulta functie de temperaturile necesare fiecarui spatiu din camera: Ti. Tudor Dan 133 . cu utilizarea unor valori precalculate şi întabelate.00 şi cota stratului invariabil (CSI). Pentru calcule. care ţine seama de influenţa punţilor termice liniare [-]. la care se adaugă rezistenţa termică superficială interioară [m2K/W] h=înălţimea măsurată între nivelul pământului din exteriorul clădirii (CTS) şi faţa superioară a plăcii din beton slab armat. care ţine seama de prezenţa.h + d/λ [m2K/W] în care: (rel. s-a utilizat relaţia de calcul a rezistenţelor termice unidirecţionale pentru plăcile pe sol sub forma: R1 = 2.14.3-Met.med=______0C REABILITAREA CONFORTULUI HIGROTERMIC Prof.72 + 0.5.ing.

reala/proiectata. – Numărul de schimburi de aer. Tabelul A.3.34 ⋅ n a =____________________V Pentru cladire cu N niveluri si A/V.50 (1. Anexa 2 din C107/1-97: GN=________ Deci: G=________?GN=__________ Cladirea.40) 0. 1 2 3 Elementul de c-tie Pereti exteriori (reabilitati) Pereti exteriori la mansarda Pereti ext.40) 1. subsol neincalzit (incalzit) Ferestre (reabilitate) Usi Placa pe sol P (subsol incalzit) Planseu peste subsol Planseu pod/terasa/mansarda (reabilitat) R’j m k/W 2 R’min m k/W 1. COMPARATIE INTRE VALORILE CALCULATE SI VALORILE NORMATE ALE REZISTENTELOR. la rost inchis Pereti ext. Nr.1. Determinarea clasei de permeabilitate la aer Clasa de permeabilitate se determina in functie de categoria cladiri si clasa de adapostire. NU CORESPUNDE / CORESPUNDE criteriului de izolare globala.40) 1.40 1. Tudor Dan .40 (2. VI.50 (4. la rost deschis Pereti ext.40) 0.80) 1. pentru clădiri de locuit şi asimilate acestora Categoria clădirii Clasa de adăpostire Clasa de permeabilitate la aer 134 REABILITAREA CONFORTULUI HIGROTERMIC Prof.00) 2 4 5 6 7 8 9 10.crt.00 (3. na.10 1. conform tabel A10.dr.REABILITAREA CONSTRUCTIILOR CURS POST-UNIVERSITAR/MASTER Coeficientul global de izolare termica rezulta determinat cu relatia G= ΣLj ⋅ τj + 0.1.50 4.10.65 2. rezulta din Tab.ing.50 (0.50(1.

5 0.5 0. dublă expunere simplă expunere neadăpostite moderat adăpostite adăpostite neadăpostite moderat adăpostite adăpostite neadăpostite moderat adăpostite adăpostite ridicată 1.0 0. i 2 = 0.5 1.2 0. clădiri la şes protejate de arbori clădiri din centrul oraşelor.5 0.7 1.5 0.5 0.52 ⋅ na2 na3 V L V = 1.6 1.a.7 0.82 ⋅ L V = 2 . ş. Tabelul A.6 0.6 0.10. Dacă. Coeficientul global normat de izolare termică este stabilit funcţie de : • numărul de niveluri (N) • raportul dintre aria anvelopei şi volumul clădirii (A/V). clădiri în păduri Încadrarea clădirilor în clasele de permeabilitate la aer se face conform tabelului A10.60 ⋅ L (h-1) (h-1) (h-1) în care: L este lungimea rosturilor.2. în m3. cu etanşare specială. se va considera un număr de 0.5 0. .6 0.REABILITAREA CONSTRUCTIILOR CURS POST-UNIVERSITAR/MASTER Clădiri individuale (case unifamiliale.dr.14 – pentru ferestre şi uşi în stare bună dar fără etanşare specială. 10. V este volumul încălzit.5 0.7 0. cămine.5 h-1. – Încadrarea clădirilor în clasa de adăpostire Clasa de adăpostire neadăpostite moderat adăpostite adăpostite Tip de clădire clădiri foarte înalte. REABILITAREA CONFORTULUI HIGROTERMIC Prof.20 – pentru ferestre şi uşi în stare deterioarătă (neetanşe). i 3 =0. rezultând următoarele relaţii pentru calculul numărului de schimburi de aer: na1 = 0 .4.2. Tudor Dan 135 . Tabelului A10.8 0.a.3. din calcule. În acest caz pot fi utilizate următoarele valori pentru coeficientul de infiltraţie prin rosturi: i1 = 0.5 schimburi de aer pe oră.3.5 Încadrarea clădirilor în clasele de adăpostire se face conform tabelului A10.) Clădiri cu mai multe apartamente. cuplate sau însiruite ş. Determinarea coeficientului global normat de izolare termica GN.5 0.5 scăzută 0. clădiri la şes clădiri în interiorul oraşelor.5 0.1 0.9 0. în m.Încadrarea clădirilor în clasele de permeabilitate la aer Clasa de permeabilitate la aer ridicată medie scăzută Tip de clădire clădiri cu tâmplărie exterioară fără măsuri de etanşare clădiri cu tâmplărie exterioară cu garnituri de etanşare clădiri cu ventilare controlată şi cu tâmplărie exterioară cu măsuri speciale de etanşare Numărul de schimburi de aer poate fi determinat şi în funcţie de tipul şi starea ferestrelor/uşilor şi lungimea rosturilor ferestrelor şi uşilor exterioare (document recomandat STAS 1907-1/97). cu minim 3 clădiri în apropiere.ing.5 0. clădiri la periferia oraşelor şi în pieţe.04 – pentru ferestre şi uşi în stare bună.5 0. internate.5 medie 0. va rezulta o valoare na ≤ 0.

30 0.55 0.35 0.65 0.95 0.20 0.57 0.61 0.55 0.72 0.La clădirile existente care urmează a fi reabilitate şi modernizate.65 0.25 0.4 NUMĂRUL DE NIVELURI N A/V [m2/m3] 0.50 0.45 GN [W/m3K] 0.61 0.59 1 4 2 5 3 ≥10 NOTĂ: 1 .50 ≥0.60 GN [W/m3K] 0. Tudor Dan 136 .61 0.93 0.1998.50 0.35 0.40 0.50 0.60 0.88 0.85 0.25 0.dr. CONCLUZII Nivelul de izolare termică globală este corespunzător.58 0. la clădirile cu retrageri gabaritice).54 0. precum şi la cele cu spaţii având alte destinaţii decât aceea de locuinţe la unele niveluri sau porţiuni de niveluri..30 0.50 0.91 0. 3. măsurată pe conturul exterior al pereţilor de faţadă (exclusiv logiile şi balcoanele) la fiecare nivel al clădirii [m2].45 0.66 0.45 ≥0.40 ≥0.30 0.65 0. Pentru cladire cu N niveluri si raportul A/V. valorile GN se reduc cu 10%.00 1.49 0.40 0.Pentru alte valori A/V şi N.25 0.58 0.51 0.95 1. cu relaţia: ΣAc N = --------[-] Ac max în care : Ac Ac max aria construită a clădirii.15 0.35 0. Anexa 2 din C107/1-97.59 0.46 0.40 0.43 0.REABILITAREA CONSTRUCTIILOR CURS POST-UNIVERSITAR/MASTER La clădirile având suprafeţe construite diferite de la nivel la nivel (de ex.La clădirile care s-au proiectat după 1. 2 .70 ≥0.64 0.74 0.05 ≥1.55 0.55 ≥0.63 0.81 0.45 0.85 0. pentru numărul de niveluri N se va calcula o valoare convenţională.49 0. COEFICIENŢI GLOBALI NORMAŢI DE IZOLARE TERMICĂ GN [W/(m3K)] LA CLĂDIRI DE LOCUIT Tabel A10.47 0.57 0. dacă se realizează condiţia : REABILITAREA CONFORTULUI HIGROTERMIC Prof.20 0.80 0.75 0. valoarea GN rezulta din Tab.45 0.53 0.53 0. cea mai mare valoare Ac din clădire [m2].ing.45 0. valorile din tabel au caracter de recomandare.10 0.68 NUMĂRUL DE NIVELURI N A/V [m2/m3] 0.56 0.77 0.61 0.67 0.41 0.70 0.35 0.01.75 0.90 0. se interpolează liniar.30 0.

termoizolaţii la uşile de intrare în apartamente. ferestrele orientate spre sud au un aport solar semnificativ.ing. La alcătuirea elementelor de construcţie perimetrale: − se vor utiliza soluţii cu rezistenţe termice specifice sporite. − la pereţii interiori ai cămărilor aerisite direct. încălzirea spaţiilor comune la temperaturi apropiate de temperatura din locuinţe ş. se vor prevedea windfanguri la intrările în clădiri. când încă se mai poate interveni asupra configuraţiei în plan şi pe verticală a construcţiei.). ţinând seama şi de existenţa clădirilor învecinate.REABILITAREA CONSTRUCTIILOR CURS POST-UNIVERSITAR/MASTER G ≤ GN [W/m3K] Posibilităţile de realizare a acestei condiţii trebuie să fie atent analizate încă de la fazele preliminare ale proiectului. aria în plan a clădirii. Pentru îmbunătăţirea comportării termotehnice a clădirilor de locuit şi pentru reducerea valorii coeficientului global de izolare termică. care infuenţează asupra coeficientului global de izolare termică G. 137 REABILITAREA CONFORTULUI HIGROTERMIC Prof. exprimat prin raportul dintre aria tâmplariei exterioare şi aria totală a pereţilor exteriori (partea opacă + partea vitrată). în care : P Ac ▪ ▪ perimetrul clădirii. vată minerală ş. aparate de închidere automată a uşilor de intrare în clădiri. se vor prevedea măsuri de termoizolare. − pentru reducerea pierderilor de căldură spre spaţiile de circulaţie comună. cu utilizarea materialelor termoizolante eficiente (polistiren. deşi nu se consideră în calcule. Gradul de vitrare. precum şi asupra parametrilor ei geometrici. se recomandă aplicarea următoarelor măsuri: La alcătuirea generală a clădirii: − la stabilirea poziţiilor şi dimensiunilor tâmplăriei exterioare se va avea în vedere atât orientarea cardinală. Retragerile gabaritice. sunt următorii : ▪ Raportul P/Ac. Tudor Dan . cât şi orientarea faţă de direcţia vânturilor dominante. limitată de perimetru (arie construită).dr.a. precum şi alte variaţii ale suprafeţelor Ac de la nivel la nivel.. atunci când se face concepţia complexă a clădirii. existenţa bowindourilor.a. Principalii factori geometrici. măsurat pe conturul exterior al pereţilor de faţadă.

în jurul golurilor de ferestre şi uşi de balcon.ing. cât şi faţă infiltraţiile de aer . logii. suprafeţele vitrate.dr. socluri. În vederea reducerii infiltraţiilor de aer rece − − − − la tâmplăria exterioară se vor lua măsuri de etanşare corespunzătoare a rosturilor dintre tocuri şi conturul golurilor din pereţi. atice). REABILITAREA CONFORTULUI HIGROTERMIC Prof. atât faţă de infiltraţiile de apă.REABILITAREA CONSTRUCTIILOR CURS POST-UNIVERSITAR/MASTER − − se vor utiliza soluţii îmbunătăţite de tâmplărie exterioară. rosturile dintre panouri vor fi exclusiv de tip “închis” şi vor fi etanşate cu chituri de calitate corespunzătoare. cât şi la balcoane. în special în zonele de intersecţii a elementelor de construcţie (colţuri. − la elementele perimetrale opace nu se vor utiliza soluţii constructive caracterizate printro permeabilitate la aer ridicată. cu cel puţin 3 rânduri de geamuri sau cu geamuri termoizolante.a. Tudor Dan 138 . la pereţii din panouri mari prefabricate. cornişe. se va utiliza exclusiv tâmplărie de bună calitate şi prevăzută cu garnituri de etanşare. se va urmări reducerea în cât mai mare măsură a punţilor termice de orice fel. − se interzice utilizarea tâmplăriilor cu tocuri şi cercevele din aluminiu fără întreruperea punţilor termice. luminatoarele şi tâmplăria fixă vor fi prevăzute cu soluţii de etanşare care să excludă orice infiltraţii . care să confere o siguranţă deplină. ş. bowindouri.

– (1) Prezenta ordonanţă de urgenţă instituie măsuri speciale pentru reabilitarea termică a unor blocuri de locuinţe-condominii. 174/2002 privind instituirea măsurilor speciale pentru reabilitarea termică a unor clădiri de locuit multietajate aprobată cu modificări şi completări prin Legea nr. în limita resurselor bugetare alocate în acest scop. Art. 211/2003 (21 martie 2008) Art. în baza propunerilor stabilite de consiliile locale ale municipiilor. Tudor Dan 139 .1. Construcţiilor şi Turismului. întocmită în conformitate cu prevederile prezentei ordonanţe de urgenţă. respectiv ale sectoarelor municipiului Bucureşti. prioritate având clădirile cu o vechime mai mare. REABILITAREA CONFORTULUI HIGROTERMIC Prof.ing. şi se aprobă prin ordin al ministrului.2.REABILITAREA CONSTRUCTIILOR CURS POST-UNIVERSITAR/MASTER ANEXA 11 Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. (3) Condiţiile de eligibilitate luate în considerare la stabilirea programelor anuale sunt următoarele: a) existenţa hotărârii consiliilor locale ale municipiilor. b) sistemul constructiv al anvelopei clădirii. (4) Principalele criterii avute în vedere la includerea în programele anuale sunt următoarele: a) vechimea construcţiei. în sensul prezentei ordonanţe de urgenţă. c) alte condiţii stabilite prin hotărâri ale consiliilor locale. – (1) Blocurile de locuinţe-condominii se includ în programe anuale de acţiuni pentru reabilitarea termică. b) existenţa convenţiei încheiate de autoritatea administraţiei publice locale cu asociaţia de proprietari. prioritate având clădirile realizate din prefabricate din beton armat. oraşelor şi comunelor. reprezintă operaţiunile realizate în scopul creşterii eficienţei energetice a clădirii. (2) Reabilitarea termică a unei clădiri de locuit. în vederea creşterii performanţei energetice a acestora. oraşelor şi comunelor. denumite în continuare programe anuale. realizate în perioada 1950-1990. (2) Programele anuale se elaborează de Ministerul Transporturilor. de includere a blocurilor de locuinţe-condominii în programele anuale. respectiv de Consiliul General al Municipiului Bucureşti şi consiliile locale ale sectoarelor municipiului Bucureşti.dr. prin reducerea consumurilor şi a pierderilor energetice.

e) numărul de apartamente. (5) Pentru locuinţele din clădirile de locuit. a) din Legea nr. condiţiile de rambursare a costurilor care revin asociaţiei şi modul de finanţare a lucrărilor. Ministerul Dezvoltării. d) să notifice asociaţiilor de proprietari condiţiile de eligibilitate şi criteriile de selecţie. (7) În vederea fundamentării soluţiilor tehnico-economice privind reabilitarea termică a blocurilor de locuinţe-condominii. stabilit prin normele metodologice. respectiv a Consiliului General al Municipiului Bucureşti sau a consiliilor locale ale sectoarelor municipiului Bucureşti.3. conform normelor metodologice de aplicare a prezentei ordonanţe de urgenţă. f) să pună la dispoziţia Ministerului Transporturilor. e) să obţină din partea asociaţiei de proprietari hotărârea adunării generale privind acceptul de a include clădirea în programul de reabilitare termică şi dovada existenţei resurselor financiare pentru începerea lucrărilor. audit şi realizarea de prototipuri. f) alte criterii stabilite prin normele metodologice.dr. Art. prioritate având clădirile cu un număr mai mare de apartamente. 10/1995 privind calitatea în construcţii. iniţiază studii. cu modificările ulterioare. respectiv Consiliul General al Municipiului Bucureşti şi consiliile locale ale sectoarelor municipiului Bucureşti. Construcţiilor şi Turismului datele şi documentele necesare fundamentării programelor anuale.REABILITAREA CONSTRUCTIILOR CURS POST-UNIVERSITAR/MASTER c) pierderile termice ale construcţiei în raport cu un consum specific de energie maxim acceptabil. după caz: a) să constituie comisii pentru eficienţă energetică care coordonează activităţile ce decurg din obligaţiile prevăzute în prezenta ordonanţă de urgenţă. Lucrărilor publice şi Locuinţelor. d) zona climatică de amplasare. – (1) În sensul prezentei ordonanţe de urgenţă măsurile speciale pentru reabilitarea termică a clădirilor de locuit cuprind următoarele: REABILITAREA CONFORTULUI HIGROTERMIC Prof. (6) Consiliile locale. aflate în proprietatea/administrarea consiliilor locale. precum şi din alte surse constituite în condiţiile legii. c) să execute expertiza şi auditul energetic al clădirilor inventariate. sunt obligate. Tudor Dan 140 . costul estimat al reabilitării termice. 1 lit. opţiunea privind reabilitarea termică aparţine proprietarului. finanţate din fondul constituit potrivit prevederilor art. b) să inventarieze toate clădirile care vor fi incluse în programele anuale de reabilitare termică.ing. în condiţiile prezentei ordonanţe de urgenţă. 40 alin. etapele de intervenţie.

b) Programul operaţional pentru reabilitarea termică a blocurilor de locuinţe-condominii din cadrul Programului Naţional de Dezvoltare. constituită prin ordin al ministrului dezvoltării. Tudor Dan 141 . – Asociaţiile de proprietari vor acţiona pentru: a) aprobarea în adunarea generală a proprietarilor a solicitării privind includerea clădirii în programul de reabilitare termică şi pentru a primi documentaţia prevăzută la art. (6) lit.4. c) programele anuale de acţiuni pentru reabilitarea termică a blocurilor de locuinţe-condominii racordate la sistemul centralizat de furnizare a energiei termice. (2) Unitatea de management al proiectului va coordona: a) programele anuale de acţiuni pentru reabilitarea termică a blocurilor de locuinţe-condominii. (2) Măsurile speciale de reabilitare termică se fundamentează prin expertiză şi audit energetic şi se realizează cu respectarea cerinţelor de calitate şi a celorlalte obligaţii impuse prin Legea nr. Lucrărilor Publice şi Locuinţelor. repararea/ consolidarea şi zugrăvirea pereţilor exteriori şi a altor elemente structurale şi nestructurale care constituie anvelopa clădirilor. a planşeului peste subsol/peste spaţiile comerciale situate la parterul/mezaninul clădirii. reprezentând cheltuieli de capital. 2 alin. – (1) Coordonarea unitară a programelor privind reabilitarea termică a clădirilor de locuit se realizează prin Unitatea de management al proiectului. cu modificările ulterioare şi a reglementărilor tehnice în domeniu. repararea/ înlocuirea coşurilor/canalelor de fum. cheltuieli de bunuri şi servicii şi cheltuieli aferente personalului contractual. angajat în afara numărului de posturi aprobat Ministerului Dezvoltării. Art. Art. înlocuirea ferestrelor şi uşilor exterioare. ce constituie părţi comune ale blocului de locuinţe-condominiu. (3) Ministerul Economiei şi Finanţelor este autorizat să introducă anual în bugetul de stat. a terasei. închiderea balcoanelor/logiilor cu tâmplărie performantă energetic. fondurile necesare funcţionării Unităţii de Management a Proiectului. precum şi repararea/înlocuirea cazanelor/ arzătoarelor. a armăturilor cu pierderi.5.dr. REABILITAREA CONFORTULUI HIGROTERMIC Prof. b) înlocuirea conductelor de distribuţie pe orizontală şi verticală. lucrărilor publice şi locuinţelor.REABILITAREA CONSTRUCTIILOR CURS POST-UNIVERSITAR/MASTER a) izolarea termică a pereţilor exteriori. realizarea şarpantelor şi acoperişurilor ori repararea sau înlocuirea acestora.ing. 10/1995. la solicitarea ordonatorului principal de credite. d).

respectiv primarii sectoarelor municipiului Bucureşti. (4) Contractarea expertizării şi auditului energetic. a proiectării şi execuţiei lucrărilor pentru reabilitarea termică a clădirilor de locuit nominalizate în programele anuale se face de către coordonatorii programelor anuale.REABILITAREA CONSTRUCTIILOR CURS POST-UNIVERSITAR/MASTER b) aprobarea în adunarea generală a proprietarilor a demarării lucrărilor de reabilitare termică a clădirii. oraşelor şi comunelor. etapele de derulare a acţiunilor privind reabilitarea termică a clădirilor. Autorităţile administraţiei publice locale pot aloca fonduri cu această destinaţie. cu respectarea prevederilor legale în vigoare privind achiziţiile publice.8. stabilite prin hotărâre a consiliului local. Tudor Dan 142 . (2) Coordonatorii programelor anuale iau măsurile necesare pentru efectuarea expertizei şi auditului energetic al clădirii şi pentru încheierea convenţiilor cu asociaţiile de proprietari din clădirile de locuit nominalizate în programele anuale pentru continuarea acţiunilor privind proiectarea şi executarea lucrărilor de reabilitare termică a clădirilor de locuit. în comisiile de recepţie a lucrărilor de reabilitare termică. în limita fondurilor aprobate anual cu această destinaţie în bugetul Ministerului Dezvoltării.dr. d) participarea. în limita prevederilor aprobate anual în bugetele locale. la solicitarea autorităţii administraţiei publice locale. – Fondurile necesare pentru finanţarea cheltuielilor privind executarea lucrărilor pentru reabilitarea termică a clădirilor de locuit nominalizate în programele anuale se asigură astfel: REABILITAREA CONFORTULUI HIGROTERMIC Prof.ing. (3) Conţinutul-cadru al convenţiilor prevăzute la alin. Art. Art. c) încheierea convenţiei cu autoritatea administraţiei publice locale privind includerea în programele anuale. precum şi din alte surse legal constituite. (2).6. – Fondurile necesare pentru finanţarea cheltuielilor privind expertizarea şi auditul energetic. precum şi pentru proiectarea lucrărilor de reabilitare termică a clădirilor de locuit multietajate nominalizate în programele anuale se asigură din alocaţii de la bugetul de stat. precum şi drepturile şi obligaţiile părţilor contractante se stabilesc prin normele metodologice de aplicare a prezentei ordonanţe de urgenţă. – (1) Coordonatorii programelor anuale sunt primarii municipiilor. Lucrărilor Publice şi Locuinţelor. Art. 7.

se asigură din sursele proprii ale proprietarilor. 9. inclusiv fonduri ale Uniunii Europene. Construcţiilor şi Turismului. 7 şi 8.REABILITAREA CONSTRUCTIILOR CURS POST-UNIVERSITAR/MASTER a) 34% din alocaţii de la bugetul de stat. Art. în condiţiile în care aprobă. în afară de cuantumul prevăzut la art. a acţiunilor pentru reabilitarea termică a clădirii.dr. Lucrărilor Publice şi Locuinţelor. fondurile necesare pentru finanţarea cheltuielilor privind executarea lucrărilor pentru reabilitarea termică a locuinţelor/clădirilor de locuit aflate în proprietatea/administrarea autorităţilor publice. – (1) Prin excepţie de la prevederile art. – Asociaţiile de proprietari din clădirile de locuit incluse în programele anuale beneficiază de finanţarea cheltuielilor pentru proiectarea şi executarea lucrărilor de reabilitare termică. pot hotărî şi preluarea finanţării cheltuielilor ce revin în sarcina REABILITAREA CONFORTULUI HIGROTERMIC Prof. (2) Prin excepţie de la prevederile art. oraşelor şi comunelor. c) 33% din fondul de reparaţii al asociaţiei de proprietari şi din alte surse legal constituite. în limita fondurilor aprobate anual cu această destinaţie în bugetul Ministerului Dezvoltării. nominalizate în programele anuale. inclusiv fonduri ale Uniunii Europene. 8 lit. 8 fondurile necesare pentru finanţarea cheltuielilor privind executarea lucrărilor pentru reabilitarea termică a spaţiilor cu altă destinaţie decât aceea de locuinţă din blocurile de locuinţe-condominii. b) 33% din fonduri aprobate anual cu această destinaţie în bugetele locale şi din alte surse legal constituite. potrivit art. în condiţiile legii. decizia de intervenţie şi semnează convenţia-cadru cu coordonatorul programului anual pentru derularea. b) 66% din fonduri aprobate anual cu această destinaţie în bugetele locale şi din alte surse legal constituite. 8 lit. 92. precum şi din alte surse legal constituite. cu votul majorităţii membrilor adunării generale a proprietarilor. b) şi c). inclusiv fonduri ale Uniunii Europene. se asigură astfel: a) 34% din alocaţii de la bugetul de stat. persoane fizice sau juridice Art. 91. inclusiv fonduri ale Uniunii Europene. b). – Consiliile locale ale municipiilor. respectiv Consiliul General al Municipiului Bucureşti şi consiliile locale ale sectoarelor municipiului Bucureşti. Tudor Dan 143 . în limita fondurilor aprobate anual cu această destinaţie în bugetul Ministerului Transporturilor.ing. Art.

Art. conform alin. 93 – Autorizaţia de construire pentru execuţia lucrărilor de reabilitare termică la clădirile de locuit nominalizate în programele anuale se eliberează. aceste costuri fiind incluse în costul mansardelor respective. în funcţie de starea tehnică a clădirii şi de situaţia materială a proprietarilor. Tudor Dan 144 .11. cu scutire de taxă. (2) Costurile reabilitării termice pe care le suportă asociaţia de proprietari. executarea lucrărilor de reabilitare termică. Art. să contracteze. dacă pe acestea se construiesc locuinţe prin mansardare odată cu lucrările de reabilitare termică. (1) lit. Art. 111. care va suporta: a) costul lucrărilor de reabilitare termică aferente locuinţei proprii. REABILITAREA CONFORTULUI HIGROTERMIC Prof.ing. c). (3) Costurile prevăzute la alin. din care se scad: a) costul reabilitării termice a teraselor. în termen de maximum 2 ani de la data predării proiectelor la consiliul local. deţinute de operatori economici. proporţional cu suprafaţa deţinută în proprietate. – Coordonatorii programelor anuale şi asociaţiile de proprietari beneficiare ale proiectelor de reabilitare termică finanţate din alocaţii de la bugetul de stat şi/sau din fonduri aprobate anual cu această destinaţie în bugetele locale vor acţiona ca. a) şi b) vor fi suportate de către proprietarii locuinţelor sau spaţiilor respective. 10 se abrogă. Art. instituţii sau alte organisme. b) costul reabilitării termice a spaţiilor cu altă destinaţie decât cea de locuit. (1). – (1) Costurile reabilitării termice pe care le suportă asociaţia de proprietari sunt cele stabilite prin prevederile art.dr.REABILITAREA CONSTRUCTIILOR CURS POST-UNIVERSITAR/MASTER asociaţiilor de proprietari. în condiţiile legii. (4) Sumele rezultate din vânzarea locuinţelor realizate prin mansardare de către autoritatea administraţiei publice locale se constituie venit la bugetul local. se repartizează pe fiecare proprietar. b) cotă-parte din costul celorlalte lucrări de reabilitare termică corespunzătoare proprietăţii indivize. prin exceptare de la prevederile legale. 8 lit.

acestea urmează să restituie sumele cheltuite din alocaţii de la bugetul de stat şi/sau din bugetele locale şi alte surse legal constituite pentru expertizarea şi auditul energetic. 114. precum şi termenul limită de 90 zile. respectiv primarii sectoarelor municipiului Bucureşti răspund. – Primarii municipiilor. respectiv primarii sectoarelor municipiului Bucureşti vor acţiona în justiţie asociaţiile de proprietari notificate pentru recuperarea sumelor datorate. a majorărilor de întârziere şi virarea acestora în conturile finanţatorilor. 116.dr. venit la bugetul de stat. pentru recuperarea sumelor datorate şi. respectivele convenţii constituie titlu executoriu. nu s-au încheiat contractele pentru executarea lucrărilor de reabilitare termică din vina exclusivă a asociaţiilor de proprietari. 111. Art. până la termenul limită prevăzut la art. oraşelor şi comunelor. pentru restituirea sumelor datorate.REABILITAREA CONSTRUCTIILOR CURS POST-UNIVERSITAR/MASTER Art. – Prevederile prezentei ordonanţe de urgenţă se pot aplica şi părţilor din clădirile de locuit multietajate – tronsoane. stabilită în condiţiile legii. 113. – În situaţia în care. potrivit legii. calculat de la data notificării. Art. Tudor Dan 145 . – În caz de nerespectare a prevederilor convenţiei încheiate între coordonatorii programelor anuale şi asociaţiile de proprietari. Art. oraşelor şi comunelor. în condiţiile legii. (2). REABILITAREA CONFORTULUI HIGROTERMIC Prof. respectiv primarii sectoarelor municipiului Bucureşti vor notifica asociaţiilor de proprietari sumele ce urmează a fi restituite. oraşelor şi comunelor. (1) primarii municipiilor. conform dispoziţiilor codului de procedură fiscală.ing. pentru neplata la termen a obligaţiilor bugetare. scări – delimitate în acest scop prin hotărâre a adunării generale a asociaţiei de proprietari. (2) În cazul nerestituirii sumelor datorate la termenul prevăzut la alin. sunt scutite de plata taxelor judiciare de timbru. 115. (3) Cererile şi acţiunile în justiţie. inclusiv a majorărilor de întârziere rezultate prin aplicarea cotei de majorare la sumele datorate. – (1) În termen de 30 zile de la împlinirea termenului prevăzul la art. 111. Art. precum şi a altor taxe de timbru ce constituie. primarii municipiilor. după caz. cu modificările şi completările ulterioare. formulate în aplicarea alin. precum şi pentru proiectarea lucrărilor de reabilitare termică. 112. republicat.

Ministerul Transporturilor. Partea I. 211/2003. 174/2002 privind instituirea măsurilor speciale pentru reabilitarea termică a unor clădiri de locuit multietajate. În tot cuprinsul Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. IV Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 1. publicată în Monitorul Oficial al României. inclusiv cu cele aduse prin prezenta lege. Construcţiilor şi Turismului” şi „Ministerul Lucrărilor Publice. a proiectării şi execuţiei lucrărilor de reabilitare termică ce se încheie între coordonatorii programelor anuale şi asociaţiile de proprietari după data intrării în vigoare a prezentei legi. 92 alin. 174/2002 privind instituirea măsurilor speciale pentru reabilitarea termică a unor clădiri de locuit multietajate. nr. aprobate prin Hotărârea Guvernului nr. 211/2003. publicată în Monitorul Oficial al României. Transporturilor şi Locuinţelor” se înlocuiesc cu sintagma „Ministerul Dezvoltării. 111 – 114 se includ în convenţiile pentru finanţarea expertizării şi auditului energetic. aprobată cu modificări şi completări prin Legea nr. cu modificările şi completările ulterioare. aprobată cu modificări şi completări prin Legea nr. cu modificările şi completările ulterioare. Lucrărilor Publice şi Locuinţelor”. Prevederile art. dându-se textelor o nouă numerotare. 890 din 9 decembrie 2002. Construcţiilor şi Turismului va actualiza. publicată în Monitorul Oficial al României. Partea I.dr. Normele metodologice de aplicare a Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr.12. 174/2002 privind instituirea măsurilor speciale pentru reabilitarea termică a unor clădiri de locuit multietajate. va fi republicată în Monitorul Oficial al României. – După aprobarea prin lege a prezentei ordonanţe de urgenţă. 661 din 18 septembrie 2003. Partea I. Partea I.ing. 890 din 9 decembrie 2002. nr. REABILITAREA CONFORTULUI HIGROTERMIC Prof. Tudor Dan 146 . II. III. nr. în termen de 60 de zile.REABILITAREA CONSTRUCTIILOR CURS POST-UNIVERSITAR/MASTER Art. sintagmele „Ministerul Transporturilor.070/2003. (2) şi art.

Performanţa energetică a clădirii se determină conform unei metodologii de calcul şi se exprimă prin unul sau mai mulţi indicatori numerici care se calculează luându-se în considerare izolaţia termică. 2. . Termenul clădire defineşte atât clădirea în ansamblu.Scopul prezentei legi este promovarea creşterii performanţei energetice a clădirilor. supuse unor lucrări de modernizare. performanţa energetică a clădirii . în care energia este utilizată pentru asigurarea confortului termic interior. REABILITAREA CONFORTULUI HIGROTERMIC Prof. proiectarea şi amplasarea clădirii în raport cu factorii climatici exteriori. în plus. ţinându-se cont de condiţiile climatice exterioare şi de amplasament. . inclusiv instalaţiile aferente. de cerinţele de temperatură interioară şi de eficienţa economică.energia efectiv consumată sau estimată pentru a răspunde necesităţilor legate de utilizarea normală a clădirii. CAPITOLUL II Definiţii Art. ventilarea şi iluminatul. b) aplicarea cerinţelor minime de performanţă energetică la clădirile noi. caracteristicile tehnice ale clădirii şi instalaţiilor. e) verificarea tehnică periodică a cazanelor şi inspectarea sistemelor/instalaţiilor de climatizare din clădiri şi. d) certificarea energetică a clădirilor.REABILITAREA CONSTRUCTIILOR CURS POST-UNIVERSITAR/MASTER ANEXA 12 Lege nr. Tudor Dan 147 .dr.Prezenta lege stabileşte condiţii cu privire la: a) cadrul general al metodologiei de calcul privind performanţa energetică a clădirilor. .ansamblu de spaţii cu funcţiuni precizate. cât şi părţi ale acesteia. 1144 din 19/12/2005) CAPITOLUL I Dispoziţii generale Art. 2. clădire . necesităţi care includ în principal: încălzirea. evaluarea instalaţiilor de încălzire la care cazanele sunt mai vechi de 15 ani. 1. răcirea. delimitat de elementele de construcţie care alcătuiesc anvelopa clădirii. c) aplicarea cerinţelor minime de performanţă energetică la clădirile existente. Art. 3.Termenii şi expresiile utilizate în cuprinsul prezentei legi au următorul înţeles: 1.ing. prepararea apei calde de consum. care au fost proiectate sau modificate pentru a fi utilizate separat. Partea I nr. 372/2005 privind performanţa energetică a clădirilor din 13/12/2005 (Publicat in Monitorul Oficial.

5. lucrări de renovare . certificatul de performanţă energetică a clădirii . ale căror costuri depăşesc 25% din valoarea de impozitare a clădirii. Partea I. în combinaţie cu controlul ventilării. umidităţii şi purităţii aerului. care poate fi furnizată în timpul exploatării continue. pentru a o furniza unei clădiri. 10.document tehnic care are caracter informativ şi care atestă performanţa energetică a unei clădiri.lucrări de modernizare efectuate asupra anvelopei clădirii şi/sau a instalaţiilor de încălzire. cu respectarea anumitor criterii de calitate privind eficienţa energetică.REABILITAREA CONSTRUCTIILOR CURS POST-UNIVERSITAR/MASTER expunerea la soare şi influenţa clădirilor învecinate. 6. pompă de căldură . cazan . după caz.ansamblu format din corpul cazanului şi arzător. respectându-se randamentele utile specificate de producător. destinat să transmită apei căldura degajată prin arderea unui combustibil. sursele proprii de producere a energiei şi alţi factori. CAPITOLUL III Metodologia de calcul al performanţei energetice a clădirilor Art. prin 148 REABILITAREA CONFORTULUI HIGROTERMIC Prof. .puterea termică maximă stabilită şi garantată de producător. apă caldă de consum. 8.PCCE .ing. a prezentei legi. apă sau sol. sau lucrări de modernizare efectuate la mai mult de 25% din anvelopa clădirii. care influenţează necesarul de energie.inspecţie totală a ansamblului instalaţiilor de încălzire. Tudor Dan .dr. precum şi soluţii alternative. producerea combinată de căldură şi electricitate . 4.(1) În termen de 12 luni de la data publicării în Monitorul Oficial al României. 9. sistem de climatizare .transformarea simultană a combustibililor primari în energie mecanică sau electrică şi energie termică.dispozitiv sau instalaţie care extrage căldura la temperatură scăzută din aer. gaze naturale.exprimată în kW . pe baza căruia experţii tehnici atestaţi recomandă utilizatorilor înlocuirea acestuia sau modificarea sistemului de încălzire şi preparare a apei calde de consum. ventilaţie şi climatizare. 4. expertizare tehnică a instalaţiilor de încălzire . electrice şi iluminat. inclusiv climatul interior al clădirii. care cuprinde şi evaluarea randamentului cazanului şi dimensionarea acestuia în funcţie de necesarul de căldură al clădirii. Construcţiilor şi Turismului elaborează şi aprobă. denumită cogenerare. putere termică nominală . 7.combinaţie a tuturor componentelor necesare asigurării unei forme de tratare a aerului în care temperatura este controlată sau poate fi coborâtă. Ministerul Transporturilor. 3.

inclusiv parametrii climatici exteriori.Performanţa energetică a clădirii se exprimă cu claritate şi poate include un indicator al emisiei de dioxid de carbon. 5.ing. . 4 se pot modifica prin hotărâre a Guvernului. h) ventilaţia naturală. următoarele elemente: a) caracteristicile termotehnice ale elementelor ce alcătuiesc anvelopa clădirii. d) ventilaţia. Art. denumite în continuare cerinţe. . denumită în continuare metodologie. b) instalaţiile de încălzire şi de alimentare cu apă caldă de consum. 6. (2) şi (3) ale art. d) iluminatul natural.dr. bazate pe surse de energie regenerabilă. (2) Metodologia cuprinde. 7. REABILITAREA CONFORTULUI HIGROTERMIC Prof. precum: a) sisteme solare active şi alte sisteme de încălzire.(1) Prin metodologie se stabilesc cerinţele minime de performanţă energetică a clădirilor. inclusiv etanşeitatea la aer. inclusiv electrice.Elementele prevăzute la alin.REABILITAREA CONSTRUCTIILOR CURS POST-UNIVERSITAR/MASTER ordin al ministrului. e) instalaţia de iluminat integrată a clădirii. Tudor Dan 149 . în principal. b) electricitate produsă prin cogenerare. c) instalaţia de climatizare. g) sistemele solare pasive şi de protecţie solară. inclusiv caracteristicile în ceea ce priveşte izolarea acestora. Art. în principal sectorul nerezidenţial. c) centrale de încălzire şi de răcire de cartier sau de bloc. atât pentru clădirile noi. după caz. (3) Metodologia cuprinde. . şi se aplică diferenţiat pentru diferite categorii de clădiri. cât şi pentru clădirile existente. f) poziţia şi orientarea clădirilor. inclusiv cele prevăzute prin proiect. după cum urmează: a) locuinţe unifamiliale. compartimentarea interioară. reglementarea tehnică privind metodologia de calcul al performanţei energetice a clădirilor. şi alte elemente. CAPITOLUL IV Cerinţele de performanţă energetică a clădirilor Art. în situaţia în care influenţa acestora asupra performanţei energetice a clădirilor este relevantă. i) condiţiile de climat interior.

li s-ar modifica în mod inacceptabil caracterul ori aspectul exterior.La clădirile noi se respectă cerinţele stabilite în metodologie. destinaţia dată în proiect şi vechimea clădirii. cu o suprafaţă utilă totală de peste 1. solicită întocmirea unui studiu de fezabilitate tehnică.dr. 10. e) spitale. din zone industriale. Tudor Dan 150 . autoritatea administraţiei publice locale sau judeţene. nu mai mari de 5 ani. ateliere şi clădiri nerezidenţiale din domeniul agricol care necesită un consum redus de energie. cărora. . d) clădiri rezidenţiale care sunt destinate a fi utilizate mai puţin de 4 luni pe an.ing. 8.Cerinţele stabilite în metodologie nu se aplică următoarelor categorii de clădiri: a) clădiri şi monumente protejate care fie fac parte din zone construite protejate. d) clădiri de învăţământ. condiţiile locale. e) clădiri independente.000 m2. potrivit legii. cu o suprafaţă utilă mai mică de 50 m2. CAPITOLUL V Clădiri noi Art. Art. b) clădiri utilizate ca lăcaşuri de cult sau pentru alte activităţi cu caracter religios. h) clădiri pentru servicii de comerţ. . Art.REABILITAREA CONSTRUCTIILOR CURS POST-UNIVERSITAR/MASTER b) blocuri de locuinţe. economică şi de mediu privind posibilitatea utilizării unor sisteme alternative de producere a energiei. fie au valoare arhitecturală sau istorică deosebită. ca de exemplu: REABILITAREA CONFORTULUI HIGROTERMIC Prof. (3) Cerinţele se revizuiesc la intervale regulate. f) hoteluri şi restaurante. 9. şi se actualizează ori de câte ori este necesar pentru a reflecta progresul tehnic în sectorul construcţiilor. conform legii.Pentru clădirile noi. c) birouri. g) săli de sport. (2) Cerinţele stabilite în metodologie ţin seama de condiţiile generale de climat interior pentru a preveni eventualele efecte negative. c) clădiri provizorii prevăzute a fi utilizate pe perioade de până la 2 ani. . cum sunt ventilarea necorespunzătoare. dacă li s-ar aplica cerinţele. i) alte tipuri de clădiri consumatoare de energie. prin certificatul de urbanism dat în vederea emiterii autorizaţiei de construire.

performanţa energetică a acestora trebuie îmbunătăţită pentru a satisface cerinţele stabilite în metodologie. care permit consumatorilor să compare şi să evalueze performanţa energetică a clădirii. Tudor Dan 151 . (5) Certificatul cuprinde valori de referinţă prevăzute în reglementările tehnice în vigoare.dr. care se construiesc.(1) Certificatul de performanţă energetică a clădirii. . (2) Certificatul este eliberat proprietarului. c) sisteme de încălzire sau de răcire de cartier ori de bloc. REABILITAREA CONFORTULUI HIGROTERMIC Prof. 13. (4) Nu se eliberează certificat pentru clădirile menţionate la art. cu o suprafaţă utilă de peste 1.Cerinţele se stabilesc pentru întreaga clădire renovată sau pentru sistemele/elementele renovate ale clădirii. la dispoziţie potenţialului cumpărător sau chiriaş. în măsura în care acest lucru este posibil din punct de vedere tehnic. iar proprietarul îl pune. . 12. Certificatul este însoţit de recomandări de reducere a costurilor. denumit în continuare certificat. CAPITOLUL VI Clădiri existente Art. d) pompe de căldură. Art. b) producere combinată de căldură şi electricitate .000 m2. (3) Certificatele pentru apartamente şi spaţii cu altă destinaţie decât aceea de locuinţă din clădirile de locuit colective se eliberează. 7 alin. (1). având ca scop îmbunătăţirea performanţei energetice globale a clădirii. sau b) evaluării unui apartament similar din aceeaşi clădire. la care se execută lucrări de renovare. bazate pe surse de energie regenerabilă. se elaborează cu respectarea legislaţiei în vigoare pentru clădirile din categoriile prevăzute la art.La clădirile existente. în anumite condiţii. atunci când acestea fac parte dintr-o lucrare de renovare care trebuie realizată într-o perioadă limitată de timp. sunt vândute sau închiriate. după caz. prin îmbunătăţirea performanţei energetice a clădirii.REABILITAREA CONSTRUCTIILOR CURS POST-UNIVERSITAR/MASTER a) sisteme descentralizate de alimentare cu energie. CAPITOLUL VII Certificatul de performanţă energetică a clădirii Art. 8. pe baza: a) unei certificări comune pentru întreaga clădire. în cazul clădirilor racordate la sistemul centralizat de încălzire şi preparare a apei calde de consum. 11. valabil 10 ani de la data emiterii.PCCE. . funcţional şi economic.ing. după caz.

ing. pentru cazanele cu puterea nominală mai mare de 100 kW. . aflate în proprietatea/administrarea autorităţilor publice sau a instituţiilor care prestează servicii publice. Inspecţia sistemelor de climatizare include evaluarea randamentului şi dimensionarea în raport cu necesităţile de climatizare a clădirii. se prevede inspecţia sistemelor de climatizare cu puterea nominală de peste 12 kW.000 m2. . atestaţi conform legislaţiei în vigoare. c) expertizarea tehnică a instalaţiilor de încălzire echipate cu cazane cu puterea nominală mai mare de 20 kW şi o vechime mai mare de 15 ani. pentru cazanele care utilizează combustibil gazos această perioadă poate fi extinsă la 4 ani.dr. certificatul valabil este afişat într-un loc accesibil şi vizibil publicului. CAPITOLUL VIII Inspecţia cazanelor şi expertizarea tehnică a centralelor termice şi a instalaţiilor de încălzire Art. CAPITOLUL X Experţi independenţi Art.REABILITAREA CONSTRUCTIILOR CURS POST-UNIVERSITAR/MASTER Art. . 17. . Tudor Dan 152 .(1) Auditul energetic al clădirii şi elaborarea certificatului se realizează de către auditori energetici pentru clădiri. pentru cazanele care utilizează combustibil lichid sau solid neregenerabil.În cazul clădirilor cu o suprafaţă utilă de peste 1. Art. b) inspecţie cel puţin o dată la 2 ani. Se afişează la loc vizibil şi temperaturile interioare recomandate şi cele curente şi.În scopul reducerii consumului de energie şi al limitării emisiilor de dioxid de carbon.Inspecţia cazanelor şi expertizarea tehnică a centralelor termice şi a instalaţiilor de încălzire se fac conform legislaţiei în vigoare.În scopul reducerii consumului de energie şi al limitării emisiilor de dioxid de carbon. 16. alţi factori climatici semnificativi. 18. se efectuează: a) inspecţie periodică la intervale de 5 ani. după caz. REABILITAREA CONFORTULUI HIGROTERMIC Prof. . Art. cu puterea nominală de 20-100 kW.Inspecţia sistemelor de climatizare se face conform legislaţiei în vigoare. 19. . inspecţia se efectuează şi pentru cazanele care utilizează alte tipuri de combustibil. CAPITOLUL IX Inspecţia sistemelor de climatizare Art. Consumatorii vor fi informaţi cu privire la îmbunătăţirea sau înlocuirea sistemului de climatizare şi alte soluţii posibile. 14. la intervale de 5 ani. 15.

dr. Art. sunt elaborate în aplicarea prevederilor art.Prezenta lege intră în vigoare la 1 ianuarie 2007.ing. 24. persoane fizice autorizate sau ca angajaţi ai unor persoane juridice. denumite în continuare norme metodologice. – Prezentele norme metodologice.În termen de 12 luni de la data publicării în Monitorul Oficial al României. a prezentei legi.Prevederile art. atestaţi conform legislaţiei în vigoare. . . ministrului economiei şi comerţului şi ministrului administraţiei şi internelor normele metodologice referitoare la performanţa energetică a clădirilor. 0065-0071.22 din Legea nr 372/2005 privind performanţa energetică a clădirilor şi reglementează cu privire la: REABILITAREA CONFORTULUI HIGROTERMIC Prof. 20. conform legislaţiei în vigoare. 13 alin. se aprobă prin ordin comun al ministrului transporturilor. construcţiilor şi turismului. . Art. în cazul vânzării sau închirierii locuinţelor unifamiliale şi a apartamentelor din blocurile de locuinţe. Art. Art. Construcţiilor şi Turismului. 2002/91/CE a Parlamentului European şi a Consiliului privind performanţa energetică a clădirilor. Partea I.Auditorii energetici pentru clădiri şi experţii tehnici atestaţi îşi desfăşoară activitatea ca experţi independenţi. p. CAPITOLUL XI Dispoziţii tranzitorii şi finale Art. . 22. (1) şi (2) privind elaborarea certificatelor şi punerea acestora la dispoziţie potenţialilor cumpărători sau chiriaşi de către proprietari. Ministerul Transporturilor. . Tudor Dan 153 . 21. Prezenta lege transpune integral în legislaţia naţională prevederile Directivei nr. ANEXA 13 Norme metodologice referitoare la performanţa energetică a clădirilor CAPITOLUL I Dispoziţii generale Art. se aplică la 3 ani de la data intrării în vigoare a prezentei legi.1.REABILITAREA CONSTRUCTIILOR CURS POST-UNIVERSITAR/MASTER (2) Expertizarea sistemelor de încălzire şi climatizare ale clădirii se realizează de către experţi tehnici.Până la data intrării în vigoare a prezentei legi. 23. Ministerul Economiei şi Comerţului şi Ministerul Administraţiei şi Internelor stabilesc programe de informare a utilizatorilor clădirilor în legătură cu diferitele metode şi practici care permit creşterea performanţei energetice. publicată în Jurnalul Oficial al Comunităţilor Europene (JOCE) L 001 din 4 ianuarie 2003.

2. denumită în continuare metodologie. Tudor Dan 154 . inclusiv instalaţiile aferente clădirilor. obligatorii pentru realizarea confortului termic şi fiziologic în spaţiile interioare ale clădirilor. (2) Valorile minime ale cerinţelor pentru categoriile de clădiri prevăzute de Legea nr.4. aprobată prin ordinul ministrului transporturilor. prin termenul clădire se înţelege categoriile de clădiri definite la art.dr. b) auditul energetic şi certificatul de performanţă energetică a clădirilor.REABILITAREA CONSTRUCTIILOR CURS POST-UNIVERSITAR/MASTER a) cerinţele de performanţă energetică a clădirilor.ing. minim admisibile. construcţiilor şi turismului nr. REABILITAREA CONFORTULUI HIGROTERMIC Prof. 157/2007. Art. sunt: a) asigurarea rezistenţelor termice corectate. locuite / ocupate. c) asigurarea valorilor normate pentru iluminatul interior natural/artificial. – (1) Auditul energetic al clădirii reprezintă o procedură specifică având ca scop obţinerea datelor privind: a) profilul consumului energetic al clădirii. denumite în continuare cerinţe. inclusiv instalaţiile aferente acestora. d) asigurarea temperaturilor interioare şi al debitului minim de aer proaspăt. ale elementelor de construcţie ale clădirii. cu încadrarea în valorile randamentelor minime admisibile şi cu respectarea condiţiilor de mediu privind emisiile. – În cuprinsul prezentelor norme metodologice.3. c) raportarea rezultatelor. 126/2007.372/2005. c) inspecţia energetică a cazanelor. d) inspecţia energetică a sistemelor de climatizare. – (1) Cerinţele de performanţă energetică a clădirilor. b) asigurarea temperaturilor minime pe suprafaţa interioară a elementelor de construcţie pentru evitarea riscului de condens. publicat în Monitorul Oficial al României. Partea I. 372/2005 sunt stabilite prin Metodologia de calcul a performanţei energetice a clădirilor.(1) din Legea nr. Auditul energetic al clădirii Art. a centralelor termice şi a instalaţiilor de încălzire. nr. CAPITOLUL II Cerinţele de performanţă energetică a clădirilor Art. e) utilizarea de cazane şi/sau aparate de condiţionare a aerului.7 alin. b) identificarea şi cuantificarea măsurilor pentru realizarea unor economii de energie.

CAPITOLUL IV Inspecţia energetică a cazanelor. Art. dispozitivelor şi armăturilor utilizate şi/sau prin măsurători specifice. în conformitate cu reglementările tehnice şi legislaţia specifică în vigoare. precum şi a duratei de recuperare a investiţiei. REABILITAREA CONFORTULUI HIGROTERMIC Prof. a centralelor termice şi a instalaţiilor de încălzire ale clădirii se face pe baza documentaţiei existente în cartea tehnică a construcţiei.It.6. a centralelor termice şi a instalaţiilor de încălzire ale clădirii se efectuează de către experţi tehnici atestaţi. a centralelor termice şi a instalaţiilor de încălzire ale clădirii are ca scop determinarea performanţelor energetice ale acestora. pentru specialitatea instalaţii termice şi ventilare . a documentelor de agrementare ale echipamentelor. Tudor Dan 155 . după caz. a centralelor termice şi a instalaţiilor de încălzire Art. – (1) Inspecţia energetică a cazanelor.7. în conformitate cu prevederile Legii nr. pe baza datelor extrase din Cartea tehnică a construcţiei sau. (3) În lipsa cărţii tehnice a construcţiei se efectuează releveul echipamentelor şi al instalaţiilor. în baza releveului clădirii. (4) Modul de efectuare a auditului energetic al clădirii este stabilit prin metodologie. Art. (3) Auditul energetic al clădirii cuprinde: a) analiza termică şi energetică a clădirii. cu estimarea costurilor.dr. – Auditul energetic al unei clădiri existente care a fost supusă unei operaţiuni de extindere se efectuează pentru întreaga clădire.ing. cu modificările ulterioare şi a actelor normative subsecvente acesteia. – Inspecţia energetică a cazanelor.REABILITAREA CONSTRUCTIILOR CURS POST-UNIVERSITAR/MASTER (2) Auditul energetic al clădirii se realizează. a gazelor şi/sau compuşilor chimici pentru încadrarea în valorile prescrise privind protecţia mediului.5. precum şi stabilirea măsurilor ce trebuie luate în vederea reducerii consumului de energie şi a limitării emisiilor de dioxid de carbon. pe baza căreia se elaborează certificatul de performanţă energetică a clădirii. b) stabilirea măsurilor în vederea creşterii performanţei energetice a clădirii. denumit în continuare certificat. 10/1995 privind calitatea în construcţii. (2) Inspecţia energetică a cazanelor. Auditul energetic al clădirii se finalizează cu raport de audit energetic. a economiei de energie. în lipsa acesteia.

care: a) vor ţine seama de costurile efective şi de posibilitatea aplicării lor. precum şi date privind emisiile de CO2 şi alte emisii poluante. se elaborează un raport de inspecţie cu recomandări.înlocuiri . facturi de combustibil.9. materiale –. – (1) Procedura de inspecţie energetică a cazanelor cuprinde prevederi referitoare la: a) identificarea cazanelor prin colectarea de date tehnice referitoare la caracteristicile tehnice. b) vor cuprinde acţiuni posibile imediat . diagrame de funcţionare. consemnarea cazurilor de nefuncţionare. data fabricaţiei. suprafaţa de încălzire.şi alte acţiuni care se au în vedere în caz de reabilitare/renovare. stabilirea pierderilor de căldură a cazanului etc. datele privind caracteristicile constructive ale clădirii – structură. REABILITAREA CONFORTULUI HIGROTERMIC Prof. c) vor indica opţiunile posibile în vederea utilizării energiilor obtinute din resurse regenerabile. menţionarea diferenţelor dintre prevederile proiectului şi situaţia constatată. rapoarte de inspecţii anterioare. rapoarte de exploatare.ing. b) colectarea de date privind: instrucţiuni de exploatare. e) stadiul fizic de conservare / degradare al termoizolaţiei cazanului şi a conductelor de transport a agentului termic. d) colectarea de date privind contorizarea sistemului de încălzire la sursă şi la consumator. Tudor Dan 156 . stabilirea consumului de energie.8. modularea puterii arzătoarelor etc. Art. anvelopă. tipul de control al sistemului de încălzire. – (1) Inspecţia energetică a centralelor termice şi a instalaţiilor de încălzire se efectuează în conformitate cu reglementările tehnice specifice şi are în vedere: a) sistemul de încălzire adoptat. felul combustibilului. modul de exploatare a sistemului de încălzire proiectat şi cel utilizat.REABILITAREA CONSTRUCTIILOR CURS POST-UNIVERSITAR/MASTER Art. clasa cazanului.. (2) După efectuarea inspecţiei energetice a centralelor termice şi a instalaţiilor de încălzire. tipul de folosinţă al clădirii – rezidenţial / nerezidenţial – etc. c) analiza capabilităţii sistemului de încălzire de a satisface serviciile prevăzute în proiectul instalaţiei. felul arzătoarelor.. puterea termică instalată. existenţa înregistratoarelor şi a robinetelor termostatice la corpurile de încălzire. b) determinarea eficienţei energetice a sistemului de încălzire prin colectarea datelor privind diagrama de funcţionare a sistemului de încălzire..dr. puterea minimă şi maximă.

consemnarea cazurilor de nefuncţionare.10.. (2) După efectuarea inspecţiei energetice a cazanului. cu menţionarea oricărui caz de nefuncţionare. REABILITAREA CONFORTULUI HIGROTERMIC Prof. materiale –. de apă şi energie electrică. c) evaluarea randamentului şi dimensionării acestora în raport cu necesităţile de climatizare ale clădirii. modul de exploatare proiectat şi cel utilizat.ing. se elaborează un raport de inspecţie cu recomandări privind creşterea performanţei energetice a acestuia. Tudor Dan 157 . datele privind caracteristicile constructive ale clădirii – structură. b) vor cuprinde acţiuni posibile cu aplicabilitate imediată – înlocuiri – şi/sau alte acţiuni cu aplicabilitate pe termen mediu care au în vedere reabilitarea / renovarea. tipul de control al sistemului de climatizare. debitul de aer de introducere şi de evacuare. b) identificarea sistemului de climatizare prin colectarea datelor privind diagrama de funcţionare: necesarul de căldură şi frig. CAPITOLUL V Inspecţia energetică a sistemelor de climatizare în clădiri Art.REABILITAREA CONSTRUCTIILOR CURS POST-UNIVERSITAR/MASTER c) analiza modului de exploatare a cazanului de către personal calificat şi/sau autorizat. d) analiza capabilităţii sistemului de climatizare de a satisface serviciile prevăzute în proiect. f) stadiul fizic de conservare / degradare al termoizolaţiei aparatelor de climatizare şi a canalelor de transport a aerului. a senzorilor şi aparatelor indicatoare ale cazanului. sistemul de automatizare adoptat. tipul de folosinţă al clădirii – rezidenţial / nerezidenţial – etc. e) estimarea performanţei energetice a cazanelor în momentul inspecţiei. e) colectarea de date privind contorizarea consumului de căldură şi frig. f) recomandări privind posibilitatea de creştere a performanţei energetice a cazanelor. c) vor indica opţiunile posibile asupra schimbării combustibilului sau a tipului cazanului. d) verificarea aparatelor de măsură şi control. menţionarea diferenţelor dintre prevederile proiectului şi situaţia constatată. anvelopă. care: a) vor ţine seama de costurile efective şi posibilitatea aplicării lor. sistemului de automatizare a funcţionării cazanului. – (1) Inspecţia energetică a sistemelor de climatizare se efectuează în conformitate cu reglementările tehnice specifice şi are în vedere: a) sistemul de climatizare adoptat.dr.

REABILITAREA CONSTRUCTIILOR CURS POST-UNIVERSITAR/MASTER

g) stadiul fizic privind modul de amplasare şi de reglaj al gurilor de introducere şi de evacuare a aerului; h) existenţa sistemelor de atenuare a zgomotului, verificarea nivelului de zgomot; i) datele cu privire la tipul de agent frigorific utilizat şi încadrarea acestuia în categoria acceptată din punct de vedere al poluării mediului; (2) După efectuarea inspecţiei energetice a sistemelor de climatizare, se elaborează un raport de inspecţie cu recomandări privind îmbunătăţirea sau înlocuirea sistemului de climatizare şi alte soluţii posibile şi care: a) vor ţine seama de costurile efective şi de posibilitatea aplicării lor; b) vor cuprinde acţiuni posibile cu aplicabilitate imediată – înlocuiri – şi/sau alte acţiuni cu aplicabilitate pe termen mediu care au în vedere reabilitarea / renovarea; c) vor indica opţiunile posibile şi indicaţii asupra posibilităţii utilizării energiilor refolosibile sau a unor sisteme de climatizare cu eficienţă crescută. Certificatul de performanţă energetică a clădirii

Art.11. – (1) Certificatul se elaborează prin grija investitorului / proprietarului pentru
categoriile de clădiri definite la art.7 alin.(1) din Legea nr.372/2005 şi se păstrează la cartea tehnică a construcţiei. În lipsa cărţii tehnice a construcţiei, până la constituire, certificatul se păstrează de către proprietar.

(2) Certificatul este un document tehnic cu caracter informativ şi care atestă performanţa energetică a clădirii prin compararea acesteia cu clădirea de referinţă stabilită prin metodologie, precum şi încadrarea clădirii într-o clasă de performanţă energetică.
(3) Conţinutul cadru al certificatului şi modul de elaborare al acestuia sunt stabilite prin metodologie.

Art.12. – (1) Pentru categoriile de clădiri care se construiesc, certificatul se elaborează prin grija investitorului / proprietarului şi se cuprinde în documentaţia pentru recepţia la terminarea lucrărilor.
(2) Pentru categoriile de clădiri care se vând sau se închiriază, certificatul se elaborează

prin grija proprietarului şi se prezintă la încheierea contractului de vânzare-cumpărare, respectiv a contractului de închiriere. CAPITOLUL VII
Auditori energetici pentru clădiri
REABILITAREA CONFORTULUI HIGROTERMIC Prof.dr.ing. Tudor Dan

158

REABILITAREA CONSTRUCTIILOR CURS POST-UNIVERSITAR/MASTER

Art.13. – Certificatul se întocmeşte de către auditori energetici pentru clădiri, atestaţi
tehnico-profesional în condiţiile legii, denumiţi în continuare auditori.

Art.14. – (1) Atestarea tehnico-profesională a specialiştilor cu activitate în construcţii ca
auditori energetici pentru clădiri în specialităţile construcţii şi/sau instalaţii se face sub autoritatea Ministerului Dezvoltării, Lucrărilor Publice şi Locuinţelor, în conformitate cu prevederile art.4 alin.(1) pct.23 din Hotărârea Guvernului nr.361/2007 privind organizarea şi funcţionarea Ministerului Dezvoltării, Lucrărilor Publice şi Locuinţelor, publicată în Monitorul Oficial,

Partea I nr. 285/2007.
(2) În funcţie de felul activităţilor pe care le desfăşoară, auditorii sunt atestaţi după cum urmează:

a) auditori gradul I, care pot realiza auditul energetic al clădirilor, precum şi elaborarea certificatului, pentru toate categoriile de clădiri definite la art.7 alin.(1) din Legea nr.372/2005 care se construiesc, sunt vândute sau închiriate;
b) auditori gradul II, care pot elabora certificatul pentru clădirile unifamiliale şi apartamentele din blocurile de locuinţe, care se construiesc, sunt vândute sau închiriate.

(3) Procedura pentru atestarea tehnico-profesională a specialiştilor ca auditori se elaborează ca reglementare tehnică în domeniul construcţiilor şi se aprobă prin ordin al ministrului dezvoltării, lucrărilor publice şi locuinţelor şi conţine în principal: a) condiţiile pe care trebuie să le îndeplinească specialiştii care solicită atestarea ca auditori; b) componenţa comisiilor, modul de numire a acestora şi modul de examinare a specialiştilor; c) forma şi conţinutul certificatului de atestare tehnico-profesională, a legitimaţiei şi a ştampilei ; d) perioada de valabilitate a atestării şi condiţiile ce trebuie îndeplinite pentru prelungirea acesteia.

Art.15. – Lista auditorilor se gestionează şi se actualizează semestrial şi poate fi consultată
pe pagina de web a Ministerului Dezvoltării, Lucrărilor Publice şi Locuinţelor. CAPITOLUL VIII Dispoziţii tranzitorii şi finale

Art.16. – (1) Prevederile art 12 alin. (1) şi (2) din prezentele norme metodologice, se aplică de la data de 01 ianuarie 2007 pentru clădirile care se construiesc, sunt vândute sau
REABILITAREA CONFORTULUI HIGROTERMIC Prof.dr.ing. Tudor Dan

159

REABILITAREA CONSTRUCTIILOR CURS POST-UNIVERSITAR/MASTER

închiriate. Prin clădire care se construieşte se înţelege clădirea pentru care autorizaţia de construire a fost emisă după data de 01 ianuarie 2007, data intrării în vigoare a Legii 372/2005. (2) Prin excepţie de la prevederile alin (1), pentru clădirile de locuit unifamiliale şi apartamentele din blocurile de locuinţe pentru care se încheie contracte de vânzarecumpărare sau de închiriere, prevederile art. 12 alin. (2) din prezentele norme metodologice, se aplică de la data de 01 ianuarie 2010. Art.17. – (1) Auditorii întocmesc şi completează registrul propriu de evidenţă al certificatelor şi rapoartelor de audit, denumit în continuare registru, în baza documentelor tehnice elaborate şi arhivate. Modelul de registru este conform Anexei nr. 1 la prezentele norme metodologice
(2) Auditorii răspund, în condiţiile legii, pentru datele înscrise în certificat, pentru conţinutul raportului de audit şi pentru întocmirea corectă şi completă a registrului.

Art.18. – Pentru clădirile existente care necesită lucrări de reabilitare termică, finanţate din fonduri publice şi/sau credite externe contractate sau garantate de stat, raportul de audit fundamenteză oportunitatea şi necesitatea intervenţiei şi este parte componentă a studiului de fezabilitate. Art.19. – (1) Prin grija auditorului, certificatul se editează pe suport de hârtie şi în format
electronic. (2) Certificatul, editat pe suport hârtie, înregistrat în registru, se gestionează după cum urmează: a) un exemplar se predă beneficiarului; b) un exemplar se păstrează în arhiva auditorului, pe perioada de valabilitate a certificatului.

(3) Certificatul în format electronic se transmite, în termen de 5 zile de la data înregistrării, la Institutul Naţional de Cercetare-Dezvoltare în Construcţii şi Economia Construcţiilor, unitate aflată în coordonarea Ministerului Dezvoltării, Lucrărilor Publice şi Locuinţelor. Art.20. – (1) Institutul Naţional de Cercetare-Dezvoltare în Construcţii şi Economia
Construcţiilor centralizează şi prelucrează statistic datele cuprinse în certificate, în vederea constituirii bazei de date specifice domeniului eficienţei energetice a clădirilor.

REABILITAREA CONFORTULUI HIGROTERMIC Prof.dr.ing. Tudor Dan

160

10/1995. exploatarea şi întreţinerea bazei de date prevăzute la alin. 40 din Legea nr. realizarea. constituite la în baza prevederilor art. Lucrărilor Publice şi Locuinţelor.REABILITAREA CONSTRUCTIILOR CURS POST-UNIVERSITAR/MASTER (2) Cheltuielile pentru proiectarea. (1) se suportă din veniturile proprii ale Ministerul Dezvoltării.ing. REABILITAREA CONFORTULUI HIGROTERMIC Prof. Tudor Dan 161 .dr.

..................... Perioada de valabilitate a prezentului Certificat Energetic este de 10 ani de la data eliberării acestuia ... i......... certificat certificatului în registrul şi ştampila de atestare auditorului auditorului ...ANEXA 14 Cod poştal localitate 5 0 7 0 1 0 – Nr................... versiunea: m² m² m³ Date privind identificarea auditorului energetic pentru clădiri: Specialitatea Numele şi prenumele Seria şi Nr.. ....... . şi data înregistrării Semnătura (c.............. ... ..... ................ ci) Nr................................ înregistrare la Consiliul Local 0 0 8 2 1 8 Notare energetică: Clădirea certificată – Data înregistrării z z l l a a 0 2 0 2 0 7 Performanţa energetică a clădirii 100 Clădirea de referinţă Certificat de performanţă energetică Sistemul de certificare: Metodologia de calcul al Performanţei Energetice a Clădirilor elaborată în aplicarea Legii 372/2005 Eficienţă energetică ridicată A B C B D E E F G Eficienţă energetică scăzută Consum anual specific de energie Indice de emisii echivalent CO2 [kWh/m²an] [kgCO2/m²an] 430 85 180 40 Consum anual specific de energie [kWh/m²an] pentru: Încălzire: Apă caldă de consum: Climatizare: Ventilare mecanică: Iluminat artificial: 240 110 80 Clasă energetică Clădirea Clădirea de certificată referinţă D E E B C C Consum anual specific de energie din surse regenerabile [kWh/m²an]: 0 Date privind clădirea certificată: Adresa clădirii: Categoria clădirii: Regim de înălţime: Anul construirii: Scopul elaborării certificatului energetic: Programul de calcul utilizat: Aria utilă: Aria construită desfăşurată: Volumul interior al clădirii: ..............

02 p4 = 1.45 – după cum urmează.01 p2 = 1.10 Recomandări pentru reducerea costurilor prin îmbunătăţirea performanţei energetice a clădirii: Soluţii recomandate pentru anvelopa clădirii.05 p5 = 1.05 p3 = 1.03 p8 = 1.DATE PRIVIND EVALUAREA PERFORMANŢEI ENERGETICE A CLĂDIRII Grile de clasificare energetică a clădirii funcţie de consumul de căldură anual specific: ÎNCĂLZIRE: D B C B C APĂ CALDĂ DE CONSUM: E ILUMINAT: E B C A D E F G A D E F G A D E F G 70 117 15 35 59 90 40 49 173 343 500 132 200 73 245 91 F kWh/m²an kWh/m²an kWh/m²an TOTAL:ÎNCĂLZIRE. APĂ CALDĂ DE CONSUM. dar neetanşe Cel puţin jumătate dintre armăturile de reglaj ale corpurilor statice nu sunt funcţionale Instalaţia de încălzire a fost spălată / curăţată cu mai mult de trei ani în urmă Coloanele de încălzire nu sunt prevăzute cu armături se separare şi golire a acestora Tencuială exterioară căzută parţial Pereţii exteriori prezintă pete de condens Clădire fără ecord de ventilare organizată p1 = 1. după caz.02 p12 = 1. 30 120 G 59 . Soluţii recomandate pentru instalaţiile aferente clădirii. Subsol uscat. ILUMINAT E B C CLIMATIZARE: VENTILARE MECANICĂ: A D E F G A B C D E F G A B C D E 125 201 291 408 566 820 20 50 87 134 198 300 5 8 11 15 21 kWh/m²an kWh/ m² an kWh/ m² an Performanţa energetică a clădirii de referinţă: Consum anual specific de energie [kWh/m²an] Notare energetică pentru: Încălzire: Apă caldă de consum: Climatizare: Ventilare mecanică: Iluminat: 85 45 50 100 Penalizări acordate clădirii certificate şi motivarea acestora: P0 = 1. dar fără posibilitate de acces la instalaţia Uşa de intrare clădire nu este prevăzută cu ecord automat de închidere şi este lăsată frecvent deschisă în perioada de neutilizare Ferestre / uşi în stare bună.05 p9 = 1.05 p6 = 1.

individuală de locuit cu mai multe apartamente (bloc) cămine. Aria unui apartament [m²] 1 Nr. Ap. cu combustibil: Centrală termică de cartier Termoficare – punct termic central Termoficare – punct termic local Altă sursă sau sursă mixtă: Tipul sistemului de încălzire: . SE / V: 2. 2 cam.INFORMAŢII PRIVIND CLĂDIREA CERTIFICATĂ Anexa la Certificatul de performanţă energetică nr. Sut [m²] 0 1 cam. Niveluri: Subsol. Date privind instalaţia de încălzire interioară: m-1 Sursa de energie pentru încălzirea spaţiilor: Sursă proprie. De apartamente şi suprafeţe utile: Tip. etaje Nr. 1. 5 cam. Parter + Demisol. 4 cam. 2 3 Volumul total al clădirii: Caracteristici geometrice şi termotehnice ale anvelopei: Tip element de construcţie 0 PE 1 PE 2 FE UE TE Sb CS … Rezistenţa termică corectată [m²K/W] 1 m³ Aria [m²] 2 Indice de compactitate al clădirii. Ap. 3 cam. policlinici hoteluri şi restaurante clădiri pentru sport clădiri social-culturale clădiri pentru servicii de comerţ alte tipuri de clădiri consumatoare de energie Nr. internate spitale. Date privind construcţia: Categoria clădirii: de locuit.

- Elemente de reglaj termic şi ecord ic: .Lungimea şi diametrul nominal al serpentinelor încălzitoare. mixtă W - - Necesarul de căldură de calcul: : Racord la sursa centralizată cu căldură: racord unic. multiplu: puncte.la nivel de racord . Diametru serpentină. .diametru nominal: mm. Încălzire centrală cu aer cald. Încălzire centrală cu planşee încălzitoare.existenţa vizei metrologice . Curba medie normală de reglaj pentru debitul nominal de agent termic: Temp. tur [°C] Qînc. [°C] Temp. . .Încălzire locală cu sobe. . [mm] Lungime [m] - Tipul elementelor de reglaj termic din dotarea instalaţiei: 3. mărimea şi tipul cahlelor – racord Date privind instalaţia de încălzire interioară cu corpuri statice: Număr corpuri statice [buc. Încălzire centrală cu corpuri statice. .] Suprafaţă echivalentă termic [m²] Tip corp static în spaţiul în spaţiul în spaţiul în spaţiul Total Total locuit comun locuit comun Tip distribuţie a agentului termic de încălzire: inferioară.la nivelul corpurilor statice - Lungimea totală a reţelei de distribuţie amplasată în spaţii neîncălzite Debitul nominal de agent termic de încălzire l/h. .anul instalării . mediu orar [W] -15 -10 -5 0 +5 +10 Date privind instalaţia de încălzire interioară cu planşeu încălzitor: . Date privind instalaţia de apă caldă de consum: . m. Ext. .tip contor . Alt racord de încălzire: Date privind instalaţia de încălzire locală cu sobe: Numărul sobelor: Tipul sobelor. superioară.Aria planşeului încălzitor: m² .disponibil de presiune (nominal): mmCA - Contor de căldură: .la nivelul coloanelor .

.c..: Numărul de obiecte sanitare – pe tipuri: Racord la sursa centralizată cu căldură: ecord unic.existenţa vizei metrologice nu există parţial peste tot Conducta de recirculare a a.m.c.: Contor de căldură general: .Sursa de energie pentru prepararea apei calde de consum: Sursă proprie. Informaţii privind instalaţia de climatizare: 5. Alt ecord de preparare a. Debitmetre la nivelul punctelor de consum: 4. Informaţii privind instalaţia de ventilare mecanică: 6. Informaţii privind instalaţia de iluminat: Întocmit.m. Preparare locală cu aparate de tip instant a. Preparare locală pe plită. Ştampila şi semnătura . . Boiler cu acumulare.anul instalării .c. .necesar de presiune (nominal): mmCA funcţională. nu funcţionează nu există . cu: Centrală termică de cartier Termoficare – punct termic central Termoficare – punct termic local Altă sursă sau sursă mixtă: Tipul sistemului de preparare a apei calde de consum: Din sursă centralizată. Numele şi prenumele.c.tip contor .: Puncte de consum a.diametru nominal: mm. Centrală termică proprie. . Auditor energetic pentru clădiri.m. multiplu: puncte.m.

Determinarea transmitanţei termice U. SR EN 673:2000 . Determinarea transmitanţei termice U. Indicativ C 107/0-7 – 2005 NP 008-97 – Normativ privind igiena compoziţiei aerului în spaţii cu diverse destinaţii. SR ISO 7730:1007 – Ambianţe termice moderate. Rezistenţă termică şi transmitanţă termică. Clădiri de locuit.Sticlă pentru construcţii. Conţinut şi prezentare.Sticlă pentru construcţii. Determinarea transmitanţei termice U.BIBLIOGRAFIE [1] [2] [3] [4] [5] [6] [7] [8] Normativ privind calculul termotehnic al elementelor de constructie ale cladirilor. Determinarea indicilor PMV şi PPD şi specificarea condiţiilor de confort termic. SR EN ISO 6946:1998/A1:2004 – Părţi şi elemente de construcţie. SR EN ISO 6946:1998 – Părţi şi elemente de construcţie.Performanţa termică a clădirilor. Clădiri de locuit.Sticlă pentru construcţii. Clădiri de locuit. în regim de iarnă-vară. Metodă de calcul. SR EN 673:2000/A1:2002/A2:2004 . Rezistenţă termică şi transmitanţă termică. Calculul necesarului de energie pentru încălzire. Determinarea caracteristicilor luminoase şi solare ale vitrajelor. [9] SR EN ISO 832 :2002/AC :2002/AC :2003 . SR EN ISO 7345:2002 – Izolaţie termică. SR EN 673:2000/A1:2002 . SR EN ISO 832 :2002/AC :2002 Performanţa termică a clădirilor. Principii de elaborare şi factori de luat în considerare.Performanţa termică a clădirilor. în funcţie de activităţile desfăşurate. Calculul necesarului de energie pentru încălzire. SR ISO 6241:1998 – Standarde de performanţă în clădiri. . Metodă de calcul. [10] [11] [12] [13] [14] [15] SR ISO 6240 :1998 – Standarde de performanţă în clădiri. Calculul necesarului de energie pentru încălzire. Mărimi fizice şi definitii. Metodă de calcul. SR EN ISO 832 :2002 . Metodă de calcul.Sticlă pentru construcţii. SR EN 410:2003 . Metodă de calcul.

SR EN ISO 10456 – Materiale şi produse pentru construcţii. Vocabular. Temperatură superficială interioară pentru evitarea umidităţii superficilae critice şi condensului interior. Transfer de căldură prin radiaţie. Fluxuri termice şi temperaturi superficiale.Dispozitive de protecţie solară aplicată vitrajelor. Transferul termic prin sol. Calculul transmitanţei termice – Partea 2 : Metodă generală. Mărimi fizice şi definiţii. Proceduri pentru determinarea valorilor termice declarate şi de proiectare . SR EN 13788:2002 – Performanţa higrotermică a componentelor şi elementelor de construcţie. Partea 2 : Punţi termice liniare. Calculul fluxurilor termice şi temperaturilor superficiale. SR EN ISO 10211-1:1998/AC :2003 – Punţi termice în construcţii.[16] [17] [18] [19] [20] [21] [22] [23] [24] [25] [26] [27] [28] [29] SR EN ISO 9251:2002 – Izolaţie termică. SR EN ISO 10077-1 :2002 – Performanţa termică a ferestrelor. Partea 2: Metodă detaliată de calcul. Fluxuri termice şi temperaturi superficiale. Partea 1 : Metode generale de calcul. uşilor şi obloanelor. Valori de proiectare tabelate. Mărimi fizice şi definiţii . SR EN 13363-1:2003 . SR EN ISO 10077-2:2004 – Performanţa termică a ferestrelor. Calculul factorului de transmisie solară şi luminoasă. Metodă de calcul. Coeficient de pierderi de căldură prin transfer. . SR EN 13363-2:2006 . Calculul transmitanţei termice.Dispozitive de protecţie solară aplicate vitrajelor. SR EN ISO 12524 – Materiale şi produse pentru construcţii. SR EN ISO 10211-1:1998 – Punţi termice în construcţii. Calculul factorului de transmisie solară şi luminoasă. Condiţii de transfer de căldură şi proprietăţi ale materialelor. Partea 1: Metodă simplificată. Transfer de masă. SR EN ISO 10211-2 :2002 – Punţi termice în construcţii. Partea 1 : Metodă simplificată. Metode de calcul. [30] SR EN 13789: – Performanţa termică a clădirilor. Partea 1 : Metode generale de calcul. Proprietăţi higrotermice. Metodă de calcul. SR EN ISO 13370 :2003 – Performanţa termică a clădirilor. SR EN ISO 9288:2002 – Izolaţie termică. uşilor şi obloanelor. SR EN ISO 9346:1998 – Izolaţie termică.

Metode simplificate şi valori aproximate. Metode de calcul simplificate. Partea 5: Date pentru sarcina termică de proiectare pentru încălzirea spaţiilor. [34] [35] SR EN ISO 14683 :2004 – Punţi termice în clădiri. Iluminatul natural al încăperilor – Prescripţii de calcul . SR 1907-3/1997 – Instalaţii de încălzire.[31] [32] SR EN ISO 13790:2004 – Performanţa termică a clădirilor. STAS 6221-1989 – Clădiri civile. Calculul şi prezentarea datelor climatice. STAS 6648/2-82 Instalaţii de ventilare şi climatizare. [36] SR EN ISO 15927-4 :2004 – Performanţa higrotermică a clădirilor. Determinarea necesarului de căldură de calcul al serelor simplu vitrate. SR 1907-1/1997 – Instalaţii de încălzire. Neceasarul de căldură de calcul. Neceasarul de căldură de calcul. Prescripţii de calcul. Temperaturi interioare de calcul. Numărul anual de grade-zile. Aparate şi metode de măsurare a mărimilor fizice. Transmitanţă termică liniară. Calculul şi prezentarea datelor climatice. Calculul temperaturii interioare a unei încăperi în timpul verii. SR EN ISO 15927-1 :2004 – Performanţa higrotermică a clădirilor. Calculul temperaturii interioare a unei încăperi în timpul verii. SR 4839/1997 – Instalaţii de încălzire. fără climatizare. SR EN ISO 13791:2006 – Performanţa termică a clădirilor. industriale şi agrozootehnice. Partea 4: Date orare pentru evaluarea necesarului energetic anual pentru încălzire şi răcire. Calculul şi prezentarea datelor climatice. Calculul necesarului de energie pentru încălzirea spaţiilor. [33] SR EN ISO 13792:2006 – Performanţa termică a clădirilor. Partea 1: Mediile lunare şi anuale ale elementelor meteorologice simple. Criterii generale şi proceduri de validare. Neceasarul de căldură de calcul. Parametri climatici exteriori. [38] [39] [40] [41] [42] [43] [44] SR EN 27726:1996 – Ambianţe termice. [37] SR EN ISO 15927-5 :2006 – Performanţa higrotermică a clădirilor. SR 1907-2/1997 – Instalaţii de încălzire. fără climatizare.

Norme metodologice privind instituirea masurilor speciale pentru reabilitarea termica a unor cladiri de locuit multietajate-HG nr. Legea nr. 1070/2003. . privind performanţa energetică a clădirilor. 372/2005. 211/2003 privind instituirea masurilor speciale pentru reabilitarea termica a unor cladiri de locuit multietajate. Arii şi volume convenţionale. Legea nr. Legea nr. 10/1995 privind calitatea în construcţii Legea 325/2002 privind reabilitarea termica a fondului construit existent si stimularea economisiri energiei termice. industriale şi agrozootehnice. Auditul şi certificatul de performanţă energetică ale clădirii.[45] [46] [47] [48] [49] [50] [51] STAS 4908-1985 – Clădiri civile. Partea I-a si a III-a. Metodologie de calcul a performanţei energetice a clădirilor conform Legea 372-2005.

You're Reading a Free Preview

Download
scribd
/*********** DO NOT ALTER ANYTHING BELOW THIS LINE ! ************/ var s_code=s.t();if(s_code)document.write(s_code)//-->