P. 1
Modernism,Ion Barbu,Riga Crypto Si Lapona Enigel

Modernism,Ion Barbu,Riga Crypto Si Lapona Enigel

|Views: 3,486|Likes:
Published by MIhai Sarbu

More info:

Published by: MIhai Sarbu on Sep 08, 2010
Copyright:Attribution Non-commercial

Availability:

Read on Scribd mobile: iPhone, iPad and Android.
download as DOCX, PDF, TXT or read online from Scribd
See more
See less

04/21/2013

pdf

text

original

ION BARBU

(Dan Barbilian 1895-1961)

Personalitate singulara in literatura romana imbina rigoarea matematicii cu imaginatia poeziei. Timbru liric inedit, lasa posteritatii in 1921, placheta de versuri Dupa melci si in 1930 volumul Joc secund . Crezul sau estetic e descifrabil in confesiune inregistrate de contemporani si in poeziile sale pragmatice: Din ceas dedus, Timbru. In confesiunile sale(interviuri, articole) Barbu nu lasa impresia unei conceptii certe, articulate despre poezie. Dimpotriva , aproape peste tot inregistram o atitudine negativa, severa fata de poezia vremii(fie traditionalista sau modernista) pe care o considera lenesa cu vers facil, incapabila sa se desprinda de imanent. Insusi Argezi e vazut de Barbu ca un poet fara mesagiu ce cultiva o poezie castrata, poetul matematician dand astfel dovada de o acuta lipsa de gust a esteticului. Pentru Barbu poezia e o forma a geometriei caci exista undeva in domeniul inalt al geometriei un loc luminos unde se intalneste cu geometria . El respinge poezia banala cu versuri facile subliniind necesitatea u nei poezii care sa depaseasca stadiul descriptiv, si asemeni stiintelor matematice sa vizeze generalul din lucruri. Barbu vede totodata in poezie un adevarat act de narcisism, adica lumea purificata pana a nu mai oglindi de cat figura spiritului nostru . Proclama, apropiindu -se de Blaga, dislocarea din concret nu prin subliniere a lui in cuvant ci prin spirit . Conceptia despre poezie a lui Barbu este patrunsa de pregnante idei poetice apropiindu-se de filosofia lui Husserl. Husserl distinge doua atitudini pe care omul le poate avea fata de lume. Atitudinea naturala(obisnuita, naiva, rationala, care mijloceste cunoastearea pe baza experientei lucrerile sunt percepute ca materiale iar omul in rap ort cu ele apare el insusi un lucru printre celelalte) si atitudinea fenomenologica: scoate lucrurile din inertia lor existentiala si le transforma in fenomene care implica esenta insasi. Distingem asadar la poetul ermetic o eliberare clara de atitudine naturala, poetul negand cu indarjire tot ceea ce in poezie nu depaseste descrierea plata si intuitia naiva. Ceea ce ii caracterizeaza pe traditionalisti dar si pe modernisti este potrivit lui Barbu: incapacitatea de a depasi chipul indiferent al lucrurilor, ramanerea in cadrul atitudinii nature, naive.

cantecul sunand stins. amintind de clupuri tragice ca: Romeo si Julieta. Partea a doua se desfasoaraa intro atmosfera de basm. retinem structura unei balade marcate de structura dramatica generata de existenta momentelor clasice ale subiectului dar si de tehnica povestirii in rama. Si imaginea publica a celor doi difera: el este barfit de supusi si rai ghioci. Compozitional. In acest context. . ele sunt un dialog intre un nuntas si menestrelul(masca a poetului). Versurile dintai sunt o invocatie a menestrelului intr -un decor straniu generat de rezonantele ciudate ale numelor protagonistilor:Riga Crypto si lapona Enigel. Relatia textuala dintre nunta reala si cea povestita ilustreaza scopul povestirii in rama: nunta povestita devine un exemplu pentru ceea ce se poate intampla in cea reala. si toporasi/ din gropi ieseau sa-l ocarasca/sterp il faceau si naravas/ ca nu voia sa infloreasca. Crypto e regele ciupercilor. tot mai la sud/ea poposi pe muschiul crud/ la Crypto mirele poenii . pentru a sugera imposibilitatea acestei nunti. Insusi titlul baladei contine o combinatie de regnuri diferite. Tristan si Izolda. creatia barbiana dezvaluie drama incompatibilitatii a doua lumi dar si drama scindarii eului intre material si spiritual. iar Enigel e pastorita renilor. vegetal si uman. ce va sugera intriga baladei. imparatea peste bureti/ crai Crypto. Povestea de iubire se anunta tragica.Riga Crypto si lapona Enigel Inclusa in volumul Uvedenrode . in vreme ce spatiul laponei este unul uscat si rece avand mereu nevoie de schimbare si caldura in noul an sa-si duca renii/ prin aer ud. inima ascunsa. Cantecul va fi despre o nunta imposibila si va fi spus la o nunta . In aceasta parte se realizeaza prin antiteza un portret al actantilor. de aici si structura formala a povestirii in povestire. Din punct de ve dere social. primele strofe constituie rama viitoarei povesti. idee subinteleasa din actiunile pe care le face. aerul de suprarealitate fiind sugerat de verbul imparatea . titlul creeaza aparenta unei povesti de dragoste. vede lumina tiparului in 1930. lumea rigida si statica a lui Crypto se opune lumii dinamice a loponei. incetine l/ La spartul nuntii in camara. Din punct de vedere structural. Spatiul definitoriu al existentei lor este pentru Crypto umezeala vecinic tron de roua . In timp ce lapona e ascultata de supusi. . Tematic. intre instinctual si rat ional. intre viata si moarte. imperfectul simbolizand un timp imemorial.

degradarea sa fiind certa de zece ori fara sfiala/ se oglindi in pielea-i goala/ si sucul dulce inacreste/ ascunsa-i inima plesneste . cautand forma la soare roata se mareste/ la umbra numaic carnea creste/ si somn e carnea. 2) Pentru Nicolae Manolescu. necopt . eu ma duc sa culeg/ fragii fragezi mai la vale . Persuasiunea initiala a lui Crypto va deveni renuntare la sine daca pleci sa culegi/ incepi rogu-te cu mine . Dialogul direct dintre cei doi pune in evidenta incomp atibilitatea existentiala. Regimul solar corespunde formei fixe si roata alba mi-e stapana . discursul despre lumina fiind concomitent cu aparitia acesteia care va avea un efect devastator asupra lui Crypto. Situatia finala e tragica. prin limbajul metaforic ( gandul e pahar cu otrava . 5-9 silabe. mirele poienii asemeni miresei lui Catalin este omul de rand incapabil de inaltare sufleteasca. se dovedesc a fi inapte de sacrificiu. prin tragicul scenelor. versurile au masura variabila. poezia se remarca prin filonul dramatic. Crypto rosteste o chemare ademenitoare cu rol persuasiv: uite fragi. apte sa se miste de pe un taram pe altul. se dezumfla/ dar vant si umbra iar o umfla . caci ambii eroi sunt circumscrisi unui tron vecinic . Imaginii fragilitatii perpetue a regelui Ciuperca bland. lopona ii opune atributele fidelitatii fata de soare si lumina.Mai mult lapona e fiinta solara nascuta in iarna dar fidela soarelui ca daca-n iarna sunt facuta/ si ursul alb mi-e varul drept/ din umbra deasa desfacuta/ ma-nchin la soarele-ntelept . Sub raport prozodic. regele Crypto este insusi Luceafarul. Diferenta care ii separa pe regele Crypto. de lapona care se inchina soarelui. . este o bstacolul firesc ce se asaza intre spiritul superior si spiritul inferior. Darul sau este refuzat insa de Enigel. plapand. Surprind de dogoarea aprinsului inel . Crypto se destrama sfasietor. in vreme ce Catalina si Enigel.Crypto plateste cu moartea cutezanta de a-si fi parasit taramul umbrei. stapanul umbrei. In momentul prim al intalnirii. cea imbratisata si monorima. Stilistic. Depasirea situatiei dificile(a propunerii formarii unui cuplu) e reprezentata de argumentele laponei privitoare la refuzul de a trai in lumea intu necata si umeda a lui Crypto. Sensul filosofic al versurilor este talmacit de critica in mod diferit: 1) Pentru Tudor Vianu poezia este un Luceafar intors . spre deosebire de pozitia regelui Crypto. iar daca Luceafarul este pedepsit cu privelistea celor doi pamanteni. tie dragi . strofele sunt inegale. mereu informa. ilustrand drama conditiei umane. Textul este asadar o balada moderna care nareaza o povestire in rama ce reactualizeaza mitul iubirii imposibile. sufletu -i fantan piept ). iar rima este o imbinare savanta intre rima incrucisata.

You're Reading a Free Preview

Download
scribd
/*********** DO NOT ALTER ANYTHING BELOW THIS LINE ! ************/ var s_code=s.t();if(s_code)document.write(s_code)//-->