w,W'

,

" "

TIl. GEOLOGIADINAMICA.

" Geologia dinainica se ocupa eu studiul proceselor geologice din scoart,a terestra '~i de' 'la suprafata ei, sub actiunea agentilor modificatori, intemi ~i externi. Agentii interni sau endogeni (eruptii vulcanice, cutremure de pam~llt, mi~~an orogenice etc.) t~i au originea in energiaiaterna aglobuluiterestru, in timp be ageritii extern! (variatiile termice, vantul, apele curgatoare) se datoresc

, . • t. '

unor cauze externe, energia solara-fiind cea mai importanta,

, -Activitatea agentilorextemi ~i "internl este contradictorie, avand drept .

rezultat schimbarea continu~ a scoartei terestre, '

Geologia dinamiea.: ca disciplina geologica, ate dona subramuri: geodinamiea' internS. si geodinamica externa,

t .

1. Geodlnamlca Interns,

.

;

I

'I I i

, !

I

Dupa caracterul agentilor intemi ~i al proceselor geodinamice generate, geodinamica interne, studiaza urmato are le fenomene: "vulcanismnl, magmatismul, metamorfismul, diastrofismul, cutremurele de p~nt.

1.1. Vulcauismul,

Vulcanismnl este ansamblul fenomenelor legate 'de eruptia lavelor ~i gazelor vasociate, printr-un transfer de energie caloric a si suhterana, sub influenta diferentei de densitate, a energiei de expansiune a gazelor san a presiunilor statice si dinamice, folosind drept caide acces zonele de-minima rezisten~ din-litosfeia (fracturi sau intersectiile acestora), Se deO'~ebesc astfel

eruptii centrale' (punctuale), liniare sau areale. •

Un aparat.vulcanic central, clasic(Fig. 24) este format din:

- con (de cennsa, curgeri de lava, piroclastite grosolane san altemante);

- crater (uneori umplut partial de un Iac); . ' ,

- CO~ (neii~) (umpl¢ eu lava sau brecie);

- dike-uri radi~e (vulcanite ill corpuri plat'~iq:uasiverti~ale.'din umplutura unor fracturi ce 'pleaca din CO~);

, - vatra (cuptorul 'magmatic) (sursa de topituri,plasata la 1-50 km adancime) din' interiorul Iitosferei. Prin distrugerea p8.!1ii centrale a aparatului

vulcanic raman caldere (de explozie, subsidenta sau eroziune). '

Dupa modul de .manifestare a eruptiilor vulcanice, deosebim eruptii

bazice ~i eruptii acide. ,

Cele bazice sunt linistite, .cu lave fluide ce ~a:u curgeri, cum sunt cele hawaiiene, cu conuri plate, de til? scut '~i caldere Iargi .de subsidenta, cele stroboliene, ,cupante' mari, cele submarine (curgeri submarine solidificate, eu "forme rotunjite de tip pillow-lava, sauconuri submarine retezate, t,ip guyot.

Manifestarih~ acide, sunt explozive, ,9u lave vascoese, c~ suntcele volcaniene, generatoare de multa ceill.i~~pt:ll} distrugerea unui dopde pe. CO~, cele de rip Bandai San (foarte violente, ell formare de caidere de .explozie), cele de tip peleean (cu un ac vulcanic ce ~r turteste sub formade dom, de la care pleaca nori arzatori,

0' sitUatie speciala au manifestarile tip maar, ce dau dear explozii de gaze, ell formarea unui cos de brecii, uneori diamantiferejn zonele adanci, nealterate eblue grounds'Lcu elemente de roci bazice ..

Produsele activitatii vulcanice sunt: solide, lichide ~i gazoase,

Produsele solide (piro/volcano-clastice) se prEinta sub forma de blocuri,

bombe, Iapilli, nisip, cenusa, ' ,.. . , ' , ,,'

Produselellehlde sunt reprezentate de lavele bazice, cuaspect scoriaceu, .sa~ lavele acid~ (lave cordate, netede, compacte,' nedegazeificate, cu ,aspect de

frfmghie rasucita.)., ' .

Produselegazoase se clasifica, dupa proprietatile termice ~i chimiee, in: fumorale, , solfataresimofete,

. Fumarolele reprezinta gazele faarte fierbinti, eu 0 temperatura de peste

200°C, emise in faza de paroxism a eruptiei vulcanice. Fumarolele sunt de trei

tipuri: '" " '

aJ uscate, cu vapori de NaCI, KCl, N, Ii, _CO.a,,_CO;

bl acide, ou vapori de lICl, !f~$, $()4' H20; , ' ,

. ,01 alcaline, cu N.f13' NH4Cl~,NH40H., '"

Solfatarele au temperatura cuprinsa ~tre: 400°C ~j 40°C/"fiind bogate 1n

vapori de 802, S, H2S03, HZS04,'H20. ' , .

Mofetelesunt emanatii de gaze post-vulcanice, eu temperaturi sub 40°C, formate. din 902 care, In amestec eu psnzele .de apa 'subteraJ?~, pot da ape

carbogazoase (borvizuri), ' .

Fenomenele post-vulcanice, 1ntalnit,e ·in zonele C~1 vulcanism 1n restrsngere, saustins, sunt:

. ,

41

- geysereie (¢~niri periodice, ordonate, de apa. fierbinte, din care precipita foci silicioase, numite geyserite ~i tuf/sinter calcaros);

• soffioni(ta~niri continue de vapori de apa din care, dupa condensare, se

precipita saruri de bar); ,

- tzvoare puternic termale, ce precipita tufuri calcaroase, transformate ulterior fu· travertin (eu observatiaca nu toate izvoarele fierbinti sunt post-

vulcanice); , ,

- mofete (uscate, sau sub forma de ape carbogazoase).

Distribntia vulcanlsmului,

'Geografic, . majoritatea vulcanilor sunt dispu~i pe marginea continentelor (pe cercul 4e focdin jurul Oceanului Pacific s,i· in Iungul . catenei AlpineHimal~en1 . .iar In . domeniul oceanic, .in lungul crestelor medio-oceanice ~i " al

pragurilor; .' . ' ..

. . Geologic, conform teoriei placilor, vulcanii apar in Iungul zonelor de expansiune (creste, medio-eceanice ~i .grabene pe eontinentej.pe aJW_~amentele de subductie (ill zona arcurilor insulare), sau paleosubductie (in spatele catenelor orogenice) ~i deasupra "1hot-spotUrilor (puncte fierbinti), marc and ridicari ale'. materialului astenolitic fierbinte, peste care s-a deplasat 9 placa oceanica sau continentals (RADUtESCU D., 1976).

. ......

/_'~-, ":~"~ .'

...

Fig. 24 - Raporturile genetics ~i structurale dintre corpurile plutonice, vulcanice ~i

.sedimentare (dupa A,RITMANN. din V.LAZARESCD, 1984). 1 - aureola de contact'; 2,- filcn pneumatolitic; 3 -iefuziune (curgere de lava); 4 - manifestari gazoase; 5 - dike; 6 ~ apofize: 7 - zacrunftnt de contact metasomatic; 8,9 - palarii de fier; 10 - depuneri eluviale; 11 - stock;

, "\;- 12 - filon stratfsill). ". .

44

'1.2. Magmatismul.

Magmatismul este ansamblul proceselor care au generatrocile intrusive alecorpurilor pluronice din crusta terestra. Magma (gr. = aluat) este deci un concept teoretic, necesar pentru .a explica, in stil aetualist (prin asemanare ell consolidarea "lavelor), formarea rocilor holocristaline, cum sunt granitele, granodioritele, dioritele, gabrourile. Sensul concret dat magmei v:ariaz~' dupa interpretare, de la lichidItopitura de, silicati cu gaze dizolvate :l: 'cristale de minerale ou temperatura ridicata de solidificare) pana la 0 materie plastica sau mobila, indiferent de stare. Majoritateta cercetatorilor considers astazi ca magmele nu sunt primordiale, ci provin din materii quasisolide subcrustale, .sau astenosferice, mobilizate prin scadere . de presiune, frecare pe suprafetele de subductie, concentrare de elemente radioactive etc. Princonsolidarea lOr (in. cateva milioane de ani pentru corpurile mati) in crusta' au luat nastere plutoni concordanti (laccolite, silluri, phacoliie, loppolite), 'san discordanti (dike-uri, stock-uri ~i maiales batolite) fata de structurarocilor tnconjuratoare (Fig. 24).

, Pentru explicareamecanisrnului de punere In loc aplutonilor s-au emis

mai multe ipoteze; dincarecitam: , ' .. '

'- inJecfi~ fortata (patrunderea sub presiune a unor topituri In scoarta terestra; 'ideel:t a fost introdusa de, H.CLOOS, fiind sustinuta prin prezenta laccolitelor sia sillurilor);

-digerarea magmatica (autorul R.A.DALY sustine avansarea pasiva a topiturilor ce asimileaza rocile din acoperi~,' pe baza xenolitelor, adica a

corpurilor straine gasite In unele granite; , '

- granltizarea (ipoteza lui F.P.GROUT, dupa care plutonitele nu provin ' din . magma, ci 'din ultrametamorfozarea unor roci preexistente pana la

omogenizarea texturii roeilor holocristaline); .

- amplasarea permlsiva (dupa E~B.MAYO, 'prin, patrunderea pasiva a magmelor til spatii deschise prin teus,iune de engine tectonics).

Ca a4B.ncirne de sursa ,~ magmelor, se considers astazi, ca cele granitice sunt intracrustale, magrnele intermediare/andezitice provin . din zonele de asimilare a placilor oceanice '-(so'clu bazic' plus sedimente) subduse, de Ia adan'cimi proportional mai mari, eu cresterea raportului K20/Si02, dar sub, 350 km, iarmagmele bazice sunt apreciate ca subcrustale ~i canahzate· pezone de distensiune sau ea rezidualite.saracite in ~i02' ale altQr cuptoare magmatice, '

1.2.1. Proprietatlgenerale ale magmelor.

Din punci.de vedere fizico-chimic, magma esteun sistem mineral fluid ~i heterogen, .stabif numai la temperaturi inalte, de peste circa 700°C.

45

·.

Heterogenitatea magmei consta in faptul ca eaeste alcatuita dintr-o fata lkhldi1 (de obicei dominanta), faze solide, reprezentate prin cristale,' apa:t1in§nd' , . diverselor minerale si, uneori, 0 faza gazoasa,

Faza lichida esre, in esenta, 0 topitura de silicati, ea fiind aceea care imprima magmei proprietatile ei specifice. In linii mari, topitura are 0 compozitie ionica, anionii fiind .reprezentati in special prin grupurile tetraedrice

(8'0' 4.) . (AIo3- ). .,,' K+ N +, C 2+ F 2+ M 2+ T drii 1 ,4 ~t 4, rar cationu pnn , a, a; e', g. etraedni

anionici se leaga unii de altii prin colturilede oxigen, formand retele instabile si imperfecte, fiind C1.1 mult mai neregulate debat ceJe existente In" silicatii cristalini, Acest fen omen de' asociere (polimerizare) a tetraedrilor+este conditionat de temperatura (descreste eu temperatura) ~i de naturacatronilor, fiind putemic in prezenta cationilor-alcalini ~'i slab in prezenta cationilor Fe2+ ~i Mg~+: Exprimati sub forma de. oxizi, componentii majori ai topiturii de silicati sunt: Si0:1, Ali03, CaO, MgO, FeO, ,Na20, K20. Componentul $i02 (silicea) este eel mai important, osciland lntre circa 38-70%. dill greutatevMagmele bogate In SiDl! (peste 65%) sunt nurnite acide, cele sarace in Si02 (sub 41%) sunt numite bazice, iar cele cu Si02 cuprins intre 41-63%, intermediare .sau neutre.

In afara componentilor enufnerati mai sus, topitura .de sflicati poate . contine,'ln stare dizolvata, diverse sub stante volatile, adica acele sub stante care la temperaturile inalte ale magmelor si Ia presiuni mici se gasesc in stare gazoasa, Substantele volatile. din magme pot fi numeroase, dar cele mai frecvente sunt:· H20, CO2, HCI, HF, S02,' H2S, H2B03• Dintre acestia, apa detine rolul eel mai important sub aspectul proprietatilor ~i implicatiilor

petrogenetice." . , " .... .. . "

Faza gazoasa, prezenta uneori In magme, se datoreste separarii din topitura a substantelor volatile. Cauzele acestei separari sunt numeroase, dar doua dintre -ele ··par a fi mai eficiente: micsorarea presiunii si micsorarea

canti~atii relative a topiturii, ca urmare a cristalizarii, .

Dintre proprietatile fizice ale" magmelor, . de mare importanta in intelegerea proceselor'magmatice este v~scozitatea, respectiv inversul ei - flulditatea, In raport ell glicerina (ell coeficientul de' vaseozitate fa g/szcm), vascozitateamagrnelor este de sute, mii si chiar zed de mii de ori mai mare. In

, .-"

general, magme1e bazice au 0 vascozitate mai mica' decst 'ce.l~ acide, caci

vascczitatea creste cu continutul relativde silice. Prezenta ap&i "In topitura Impiedicafencmenul de polimerizare si de aceea cresterea proportiei de H20 1n stare dizolvata determine rnicsorarea vascozitatii. Temperatura, ~ipresiup.ea . influenteaza siele vascozitatea. (creste ell temperatura ~i scade cu presiunea).'

. .' ,

'. '

, ,.

,

- ._

46'

"

1.2.2",Or~ginea magmelor,

Astaz: este admis eEl magmele rezulta prin. topirea partiala. (uneori tq~ala) a rocilor preexistente, .1n conditii geologice speciale.

Procesul de topire partiala a mellor se numeste anatexie.

Conditiile geologice care favorizeaza topirea (anatexis) rocilor solide snnt mai multe, dar cele mai frecvente sunt urmatoarele .doua;

- afundarea rocilor Ia mari adancimi, prin fenomenul 'geologic de subductie;

, - ascensiuneaadiabatica.a maselor de rocisolide.din zonele relativ adanci alemantalei terestre spre suprafata, In feluI aeesta;' rocile solide flerbinti,ale mantalei tree de la presiuni mati (undeeste stabila starea salida), la presiuni lij.,ai rtlici,.1lIlde este stabila starea de topitura partiala. Fenomenul este posibil numai daca masa solida a mantalei este antrenata intr-un curent convectiv, avand lee pe ramura ascendenta a curentul.tii de ?onven~i~. Alte cauze ale anatexiei, cum ar ·fi frictiunile teqtonice.' dezintegrarea substantelor radioactive, eresterea presiunii vaporilor de apa In sistemele solide deja "fierbinti" sunt, de asemenea, posibile dar apar eu 0 mal-mica frecventa in natura. Conditiile geologice cele mai favorabile generarii magmelor sunt schematizate in Figura 25.

,

. fig. 25 - Conditiile geologice cele maifavorabilegenerarii magmelcr prin anatexie (d~

N.ANASTASIU ~i SECL~ M .• 198~). , ""

, ,

Prin .. fenomemrl de top ire se produce 0 scadere ... relativ mare a densita1ii

sistemului si, de aceea, formarea magmei in mantaua ~i crusta terestra conduce . frecvent la aparitia .unui dezechilibru gravitational.' Astfel, magmele tind .sa se deplaseze spresuprafata, strapungand rocile crustei (fenomen numit intruziune magmatiea) sau iesind pana la suprafata, In conditii '. subaeriene sau

47

subvulcanice (fenomen numit vulcanic/efuziune sau extruziune magmatica). Magmele ie~i.t~ la suprafata se nurnesc lave. Mecanismul ~i viteza ascensiunii magmelor difedi In funetie deconditiile geologice ~i de proprietatile magmelor, In principiu, ascensiunea este rapida la magmele eu vascozitate . mica . (cele bazice) ~i in zone Ie afectate de fracturi puternice, eu mare extindere pe verticals,

1.2.3. Procese magmatice.

Totalitatea transformarilor fizice ~i chimice suferite de magmaconstsuie procesele magmatlce, cele mai 'importante fiind: consolidarea magmei ~i

diferentierea magmatica, . :

a/ 'Consolidarea magmei este proeesulprin care faza iichida trece tn faza solida (cristalina sau amorfa), cauza principals fiind racirea magmei, Consolidarea prin cristalizare este un proces complicat, care deriva din natura policompenenta a topiturii ~i, variabilitatea conditiilorexterne, Din 'topiturile policomponente, in regimul unei raciri lente, componentii minerali cristalizeaza, celmai adesea succesivsi pe un interval termic larg, uneori decateva sute de grade .. Succesiunea cristalizarii mt~eralelor difera de la -caz la caz.. fiind dependenta de temperaturile de. top ire ale componentelor in stare pura ~i de

. proportiile acestora 1n topitura,

In afara cristalizarii, topitura magmatica se mai poate consolida si prin treeerea intr-o stare solida amorfa, cunoscuta drept sticla vulcanlca, Acest prooces de consolidare sticJoasa sau vitroasa are loc ·'io conditiile raeirii rapide a magmelor de la suprafata crustei, in contact cu aerul atmosferic, dar mai ales

cuapa. "

Prin consolidarea mtegrala a magmei rezulta 0: masa solida (fermata numaidin cristale sau din cristale ~i sticla) care reprezinta roc a magmatica, In paralel cu ea, prin. consolidate, . din topitura magmatica se separa, aproape intotdeauna ~i 0 faza fluida, fermata predominant din substante volatile dizolvate In magma. Aceasta faza este· principalul agent care intervine ill evolutia ulterioara a sistemului magmatic .

. hi Diferentierea magmatica este procesul prin care dintr-o magma initiala, omogen'a,tezulta fie mai multe magme cu compozitii":,' iferite; fie mai multe roci cu compozitii diferite. Sunt cunoscute malmulte' mecanisme de diferentiere, lnsa mai eficiente par sa fie doua; Iicuatia ~i diferentierea magmatica princristalizare,

Lieuatia este un proces care afecteaza numai fazalicbida a magmei ~i . consta in separarea (segregarea) a doua lichide dintr-un singur lichid omogen, ca urmare a variatiilor de temperatura ~i/s~u -chimism.

48

,Dif~rentierea prin cristallzare este, In principal.' 0 diferentiere gravitatiorrala, In camerele magmatice de dimensiuni mari, cristaleleexistsntein magma au densitati diferite rata de, lichidul ambient, Ca urmare, cristalele - eu d,ensitati relativman S'e "afunda ~i se concernreaze.jn' partea.de.jos a magmei, pe candcristalelemai usoare se ridica '~i .se concentreaza ,in parte a superioara. In felul acesta, dintr-o magma- omogena pot rezulta roci ell oompozitii diferite ~i distributie -lnspatiu confonnlegilor echilibruluigravitational, Rocile magmatice monominerale s-au format, 'in marea lor majoritate, prin acest mecanisme -

1.2:.4. Procese postmagmatiee.

Dupa consolidare, in.sistemulmagmaric raman doua parp: CU, proprieta,i fizice net deosebite: '

aJ partea salida. reprezentate prin rocile magmatice; .

bl partea flu~d.d. fermata in -principal din apa~i, celelalte substante volatile.

PP-n racirea treptata,: .cele doua pfu:ti sufera transformari specifiee, denumite proeese, postmagmatlce, Daca apa se gase~te in cobditiiscptacritice, transformarile se numesc pneumatolittce, iardaca apa se afia sub puncM critic, transformarile se numesc hldrotermale. (Punctul critic a1 apei pure este definit de', temperatura T = 334uC si presiunea P '= 2,18 atm, tnsa aceste valori cresc

daca apacontinesialtieomponenti in stare dizolvata), " ,

- La sistemele Inchise, procesele postmagmatice constau, maiales, 'intt:-o continua reactie chimica lntreroca salida ~i substantele volatile, eonsecinta fiind ~lbcuirea mineralelor magmatice primate, ell altele secundare -(carbQnati, sulfa? etc.) proces care. se numeste autometamorflsm,

, 'La sistemele deschise~fluidele substantelor .volatileparsseec camera magmatioa, patrut)Zand . pe fracturi ~i prin sistemele : de pori, ale rocilor iJiconjttratoare, ajungand uneori pdull la suprafata sceartei, Aeeste fluide sunt, de eele mai muIte 'ori, substante apoase co numerosi componeti, adu~i de magma sau asimilati din rocile Indmjuditoare .~j pe care pot sa-i 'depuna In diverse conditi! geologies. Precipitarile care au Ioc ttl coudi\Ui'e ap,ei supracritice se numesc depuneri pegmatit-pneurnatollticajar cele C8.(e au Ioetfudollleniul sub critic aI, apei se nurnesc -depLtnetihidroierrrrale,

i

,49

~e'1~'"

'i., I

2. Geodinamica externa,

Dinamica extema, ca disciplinageologica, studiaza procesele geologice determinate de actiunnea dintre geosferele exteme: atmosfera, hidrosfera, biosfera, eu scoarta terestra. Aspectul actual al scoartei este rezultatul actiunii contradictorii dintre agenti i interni, care creaza 'forme de relief': pozitive ~i negative .majore . ~i agentii externi, care au tendinta de a nivela suprafata Pamantulu],

Principalele surse de energie ale agentilor exogeni sunt reprezentate 'prin caldura ~i lumina solara, atractia exercitata de Luna si Soare, atractia gravitatiei Pamantului ~i, subordonat, radiatiile cosmice ~i .caderea meteoritilor, Agentii sau factorii prln care se manifests actiunea fortelor exteme mentionate sunt: aerul, apa (sub toate fonnele ei) si organismele,

2.1. Acttunea geologica a atmosferei.

Atmosfera actioneaza direct sau indirect asupra scoartei, manifestandu-se prin dezagregarea rocilor (actiune fizica), prin actiunea componentilor chimici (actiune chimica) sau impreuna eu microorganismele (actiune biochimica), pre cum ~i prirr actiunea vantului (actiune mecanica),

2.1.1. A~tiuJ,lea de distru~e"re a scoartel,

Actiunea fizica a atrnosferei.

,

Ca agent fizic, atmosfera poate provoca sfaramarea (dezagregarea) rocilor, prin variatiile de, temperatura si prin descarcarile electrice, Rocile expuse la scare se incalzesc ~i se dilata mai mult In patura de la suprafata decat In interior. In timpul noptii, dimpotriva, stratul superficial pierde caldura mult mai repede ~i se contracta mai tare decaf stratele acoperite, inferioare, Mineralele componente ale rocilor, fiecare avand coeficienti specifici de dilatare ~i de contract are, se comporta diferit la variatiile de temperatura, astfel incat scade coeziunea dintre ele. Inghetul produce 0 marire a volumului apei din pori ~i din fisuri, provocand, la dezghet.: dezagregarea rocii, Din' masa rocilor se desprind astfel, fragmente .cclturoase, ce se acumuleaza la baza, versantilor

• ' , t'. i )'if

abrupti, formand grohotisuri. . . .. <i'.

In regiunile: cu variatii foarte .marisi bruste (de '13. +~a()Cziua, la O°C ~i chiar sub aceasta temperatura, ':n0apfea), in Sahara de 'exemplu, 'fenomenul se produce pe scai~ mate, formandu-seadevarate deserturi cu blocuri dezagregate,

mimite hamada: ' :, . : t . •• "',' " if· "

. I

'. '

80

.

Descarcarile electrice, manifestate sub forma de fulgere ~i traznete,

produc In regiunile inalte, eu stanci golase, crapaturi tipice stelare, umplute sau nu ou material sticlos, rezultat din topirea rocilor (fulgurite). Unele toponimil din muntii nostri sunt dovada acestui fenornen: Piatra Arsa, Piatra Trasnita.

Actlunea chrmica a atmosterel (alteratia),

Componentii chimici aj atmosferei (oxigenul, bioxidul de carbon, azotul, . hidrogennl; vaporii deapa) intra 1n cornbinatie cu. rocile scoartei masive, sau dezagregatein prealabil. Cele rnai importante procese de alterate chirnica sunt: hidratarea, dizolvarea, oxidarea, caolinizarea.Iateritizarea etc.

Dizolvarea are' 10c Tara schimbarea cornpczrtrei chimice, prin solubilizarea directa a unui mineral (sare, gips) In apa. Solubilizarea indirecta se , produce prin transformarea nnineralului considerat intr-un mineral solubil.

Astfel, calcatul (Cae03) este solubilizat sub f~rma debicarbonat, in prezenta apei tncarcate cu C02carepatrunde pe fisuri:

GaCO:! + H20 + CO2 = Ca(HC03)2

Fenomenul este reversibil: d\.nd presiunea partiala a CO2 scade, carbonatul de calciuprecipita din carbonatul-dizo I vat.

, Prin oxidarea fierului, magnetitul (PeO. FeZ03) trece in hematit (FeZ03)' Acest fenomen de oxidare ex-plica culoarea galbena si rosie a suprafetelor alterate ale rocilor .. Oxidarea sulfurilor conduce la forrnarea de sulfati si de acid sulfuric. Deasupra zacamintelor de fier, ca rezultat al prooeselor de oxidare, se . formeaza asa numita paliirir de fier a ziicdmtntelor, pigmentata de oxizi de fier (Fig. 54). Sulfatii, 1£1 randul lor, tree 'in sulf liber, careapare la suprafata de strat a rocilor, sub forma de eflorescente. Oxidarea materiilor bituminoase se traduce, la suprafata rocii, prin depunerea unor pulberi albe de sulfat de calciu

, saude sulf, 'reZli,ltate prin oxidarea sulfului din substanta organic a;

. ,

STACAN, ·1967, dip.

81

, " :'1

·l:,

Caolinizarea este procesul de alterare a feldspatilor din roci, sub actiunea apei ~j a CO2, 'Feldspa~ii, care sunt silicati complecsi, se transforms in caolin (silicat hidratat dealuminiu).

Lateritlzarea este 0 descornpunere mai avansata a silicatilor din rocile magmatice sau din calc are, care au un continut de sub 25% de minerale argiloase (silicati de AI, en, Na, K). In regiuni cu climatcald, calcarul se dizolva, este transportat de ape in solutie, iar pe suprafata rocilor calearoase ramane unreziduu greu solubil de silicati de AI, Fe, Mg. Prin oxidarea fierului se formeaza terra rosa, care da culoarea rosie rnaterialului rezidual acumulat.

, ,

La noi in tara 's-a fo l111 at terra rosa pe masivele calcaroase dinPlatoul

Mehedintilor, Muntii Apuseni, Banat, Dobrogea. Intr-un stadiu mai avansat de alterare, se ajunge Ja indepartarea fierului si imbcgatirea In aluminiu (laterit). Prin imbogatire, mai departe In oxid de aluminiu, se formeaza bauxita.

,'.. , .

Alterarea biochimica a .atmosferei are ca rezultat formarea solului.

Complexitatea acestei actiuni este influentata de caracterul rocii mame, pe seama careiase producealterarea chirnica si biogena, precum si de conditiile climatice, care: imprima un 'anume ritm procesului de formare a solului,

Actiunea mecanlca a atrnosferei.

. , '

Atmosfera in miscare (vantul) este un agent puternic, care actioneaza

asupra scoartei. ,

Corasiunea=esxe actiunea de rcadere . exercitata de vant, Puterea de

, ' ,

roadere este in functie rnai ales de natura rocii, de viteza vantului si de

. ., , . .. ~

, cantitatea de particule in suspensie, care maresc puterea de roadere. Fenamenul

de coraziune este Iimitat la' vecinatatea imediata a solului, unde cantitatea de particule solide, duse ln suspensie este mai mare. Roeile sunt modelaze astfel in forme ciudate, denumite, dupa aspectul lor: sfinx, ciuperci eoliene, sfere eoliene, .stalpi, ace, ziduri, blocuri balansoare (Fig. 559i 56),

.::

~./ '.~,r f', <;.~", .

Fig. 56 - Pieire balansoare/fof~natep,rin' : coraziune, langa Buenos Aires (dupa V,DRAGC)S, 1982).

• ' , " , " ~ ~ .. ~ ; -', ~. ' • j , l ,..

Fig. 55 - Stanci modelate subfonullde

. ciuperci, prin corazame - Colorado RKET'INER, 1959 dinV.DRAGOS, I n2).

82

.

Tot coraziunii Ii sunt atribuite ~i formele curioase CUlloscute sub numele

de yardanguri din deserturi le Asiei Centrale (Fig. 57) ...

a

b

. ,

Fig. 57 - Yardanguri, vazute in profil (a) ~i in plan orizoutal (b) (dupa SVEN HEDIN, din

V.ORAGOS, 1982).

!

Forme tipice coraziunii sunt, de asemenea, pietrele eu fatete lucioase, lustruite de vant, numite dreikantere (Fig. 58).

Fig. 58 - Pietre ell fatetc (dura R.KETrNER, 1959, din V.DRAGOS, 198.2).

. .'

:~ .

2.1.2. Ac1i~nea de transport.

.. . Ablatiun~fl este transportul, pe distante mici, a particulelegsub actiunea

vantulai, prinrostogolire sau saltatie. . . . . .' . . ".

... . Deflathmea este suflarea ~i indepartarea mM~riaJiUlui mobil, provenit din alterarea rocilor de Ia suprafata Parnantului, Ma;imea particulelor transportate variaza eu viteza vantului. Astfel.ivanturile puternice, GU "viteze de7~:11 ffilsec, P9t transporta particule de cuart cu diametrul d~ circa 'lmm,

83

',"-""

;', I ••

"','::

In regiunile Iipsite de vegetatie, cum sunt deserturile ~i semideserturile, cele doua proc.~se eoliene de :ransport sunt deosebit de puternice.

2.1.3. Actiunea de sedimentare eollana.

, . .

Pe masura scaderii capacitatii portante a vantului, materialul se depune.

Depozitele eoliene se pot incadra In doua categorii texturale: nisip ~i silt (praf). Depozitele nisipoase se caracterizeaza printr-o sortare si rulare avansata a particulelor, specifica dune lor.

Dunele sunt acumulari de nISlP, cu forma caracteristica, alungita ~l asimetrica, prezentand 0 panta mai Iina (5-12°) III partea dinspre care bate vantul ~i a panta mai abrupts (28-30D) in partea opusa (Fig. 59 ~i 60).

Fig. 59 - Profilul morfologic al dunelor (din V.DRAGOS, 1982) .

. ",;.:y,;,>;.: // /. ;\ ACiJmurQr~o dr ltisip dll1 (aU' ~bSU1COlulv'

, ". . '.' " • , I'j'

Fig. 60 - Reprezentarea formarii dl1nelor,(dup~·~.¥£TINER, 1959, dinV.DRiI: 'bs, 1982).

Nisipul, fiind un material mobil, este supus unor ·deplas~-;:;4i~erite" in functie de directia ~i intensitatea vantului ,(Fig. 61).·:Din acest"/motiv se formeaza 0 stratificatie incrucisata, caracteristica dune lor, numita stratificatie

eoliand (Fig. 62). .~

84

',

'~.

"I"'~"'_

. b .', ' .

. ~

~ .

Fig. 61 - lnaintarea dunelor (din V,DRA(;OS, 1982).

Fig. 62 " Stratificatie incrucisata eoliana (din ~.DRAG.OS, 1982).

Dupa locul de fonnare si dupa forma lor, dunele pot fi: - dunejluviatile, dispuse perpendicular pe cursu] apei;

- dune marine, liniare, paralele eu tarmul;

- dune desertice, de dimensiuni man, avand forma unor potcoave,

semicirculare, numite barcane (Fig. 63).

"

-- -

=~--

~. < ,............

'.'

" ,

Fig. 63 - Fonnarea barcanelor (dupa R,..,KETTNER, 1959, dinV.DRAGOS, 1982),'

85

'ii' "", Cornbaterea deplasarii .dunelor se realizeaza prin plantarea un or arbusti ~i

I: arbori rezistenti la conditiile de, sol siclima. ,

, Loessul (popular, lut galben) Be formeaza pe cale eoliana . din praful

" {transportat ~i depus in regiuni de stepa, un de constituie paturi de grosimi ,Jl.p!:eciabile. Loessul este 0 roca poroasa, ccerenta, afanata, de culoare galbuie, lipsita de stratificatie si foarte permeabila, Din punet de vedere mineralogic; .:lQ~ssul este [annat, din particule siltice (0,063-0,004 mm) de cuart, feldspati, ,.PaI::b._ori~ti, minerale argiloase. Carbonatul de calciu. dizolvat de apele freatice .este depus la baza Ioessului unde formeazaconcretiuni de culoare albicioasa ;Jpdpy~i de loess).

Cu privire la originea loessului, se admite ca el reprezinta materialul fin argilos-nisipos, abandonat de ghetarii de caleta, sub' forma de morene . Depozitele morenice ~i fluvio-glaciare au furnizat, prin deflatia eoliana, "'\'{ , matorialul sedimentar fin, care a fast transportat si depus la mari departari, In afara calotei. Acolo, praful era fixat la sol de vegetatia de stepa,

Loessul este formatiunea cea mai raspandita pe suprafata continentelor, In Europa, loessul acopera a zona extinsa dinBelgia,Olanda, Germania, Polonia, Romania, pana in partea de sud a Rusiei .. In Asia, indeb~ebi in China ~i Turkmenia, loessul are 0 grosime -fcarte mare, atingand 50:..60 m, iar uneori chiar 400-5,00 m.

. 1.: . > ..

,'_

2.2. Actiunea geologica a hidrosferei.

" , ,

, Hidrosfera este invelisul mai mult sau mai putin continuu, care cuprinde apa diu natura in' stare lichida, gazoasa ,~i salida. Actiunea geologica a apelor se intrepatrunde cu cea a atmosferei si ~ gravitatiei, ape lor' curgatoare revenindu-le eel mai important rol ln activitatea d~ eroziune a suprafetei terestre.precum ~i in' activitatea de transport ~i de sedimentare a materialului rezultat dip distrugerea

scoartei. ,,'

2.2.1. Actiunea geologica a apelor meteorice.

Ap'a meteorlca este apa care Se, gaseste In 'stare de vapori si-care, 'ill anumite ponditH, se condenseaza ~i,caqe'p,~ suprafata P~IP.an~luj $'l~' fqrma ~e ploaie, roua, grindina ~i zapada. Cantitatea de apameteorica, ,nej,tifll1;rE),ta in sC,o,arta? formeazala suprafata acesteia mici siroaie, ffua +I!1 •. cursbine definit, care urmeaza liniile de cea mai mare panta, ,~,ceste ape d,e, ~iro~P.a,~,.:P. aJcJi\l.ne de eroziune :n~9a~~t~" ,(gplflfi~n'r) , ~i,D _ aqti~R-,~',. e~q1ic? ,,~s.~P~;~ . rocilor, contribuind Ia \ ,proc'esuL de' denudare a scoartei, Prin denudare se inte1ege

86

.

ansamblul. proceselor de lndepartare a produselor de dezagregare, alterare si

eroziune, ~'{dnd ca efect coborarea suprafetei uscatului.

Urmarile actiunii mecanice asupra rocilor mai putin coerente (argile, marne, loess) care .ouprind In. masa lor blocuri de roci ~ mai rezistente sunt piramidele de pamant, forme rezidualecu aspect de stalpi, comune In Dobrogea, unde sunt formate 'in depozitele loessoide.

Actiunea chimica a apei meteorice se manifests, In special, in rocile moi . usor solubile, fie direct (gips, sare), fie cu ajutorul CO2 continut In apa (calcare). Cele mai frecvente forme de coroziune, 'intalnite pe masivele de' sare ~iln calcare, au forma unor santulete, despartite prin creste ascutite, denurnite lapiezuri sau Karren (Fig. 64).

Cand suprafata de curgere este mai putin inclinata sau chiar lipsita de panta, Tneat apele raman 1[1 suprafata rocilor rnai mult tirnp, .actiunea lor coroziva este mai uniforrna, iar la suprafata rocii se formeaza adancituri in'

forma de palnie, numite doline. ,

Materialul provenit din spalarea rocilor se acumuleaza la baza pantelor

(coluvii) sau direct pe pantelede versant (deluvii): .

. . . )',

, De actiunea directs a apelor meteorice este legata formarea torentilor.

Torentii. "sunt 'cursuri de apa temporare, cu debit neregulat, care se formeaza pe pantele repezi, din' ploile . torentiale sau .prin topirea rapids a zspezilor ~i a ghetarilor din zonele muntoase: Tcrentii apar in regiunile muntoase sau deluroase, 'in lungul unor vai, de obicei uscate, rape, valcele si au,

de obicei, viteza mare. ' .. : r ••••• ,

. Suvoaiele de aps. ale torentilor .I~i croiesc drum, prin scobituri (ogase, faga~e), pe care si le fae singure, sau sunt create de om (drl.}mun de care" brazde) ... Eroziunea torentilor se produce regresiv, dinaval spre:'imonte, pornind de la un 'purict fix situat la picioru! pantei,' care este· nivelul de baza sau -baza de eroziune, Cutimpul, tore~tuli~i creaza d vale proprie, 'cu un prom Iongitudinal,

. numit profil de 'echilibru sau puntii limitd. . . . '.'

. ' .. '. " Cursul unui torent are trei zone ~orf~logice"(Fig. 65):

- ~ "r~_ .j"j I,,~

",'

87

"'I'" I

,'~: "

,'."

," "

~' , .. regiunea superioara (bazinul de receptie) unde putereade distrugere 'este tttaxima, stra:~~n.it de nurneroase viroage cu peretii verticali, care alimenteaza concentric torentul;

..: - regiunea de mijloo (de transport), cu 0 pantarnica, pe unde se transporta tot .materialul adus de apa din bazinul de receptie; eroziunea de versant este acti~a (se largeste valea);

,:, ,,'.' - regiunea infericara (conul de dejectie), aflaUi la baza pantei, unde nu se produce eroziune, cl numai depunerea materialului transportat, sub forma unui evantai, eu varful spre zona de alimentare.

.\ '

Fig. ti5: Cdc trei secioare .. de LInn] torent (din V.DRAOriS, 1(82)'.

Conditiile care favorizeazn forrnarea torentilor sunt: starea de dezagregare ~i proprietatea de a absorb: apa (terenurile argiloase), conditiile de clima (caracterul precipitatiilor), panta $i orientarea versantilor, pozitianivelului de

bazaal eroziunii. ' '

Distrugerile provocare de torenti 'In regiunile de munte$i de deal au impus stabilirea unor rnasuri de corectie a lor, atat preventive (diminuarea defrisarilor, aratul ln lungul curbelor de nivel), cat 9i de cornbatere a torentilor existenti prin diminuarea pantelor (plantatii pe versantii abrupti, consolidarea

. malurilorsi.a talvegului prin ziduri si baraje transversale).

2;.2.2., AC1iu~ea ge,ologica·~ apelor curgatoare.

. .

Prin' ape curgatoare intelegern reteaua de ape permanente cQmpu~a din

,paraie, fauri, fluvii, Inceputul formarii unel ape curgatoare 11 foime'£~~ siroirea cu caracter temporar, care se dezvoltas! trece lntr-un torent, Acesta, lnttUnind nivelul :fre~tic sau alt strat acvifercare ij,asigw·~~n debit de apa permanent, se tr~~f6rtn~ lin' ·~p'~r,curg8.tb~re. R~l'uf este un organisrr; maidezvoltat, car~c~erliat

.,'r i}i; ..... ::~'f.,I!/ r I:..tJr, ~~;.:-;:::...: ... ~ ',11 '.",1_ } • 'I.'"":"". • I:I\.J ~I'{l ,"j,."" '. , __ '. ' ,~,_., ...;~.- Ir "

. pnn curgere Prnn;:menta; pnn lin! rea, mairnultor ,raun se forr;neaza un .curs

important, cudebit rnare"- fluv i ul.

88 '

~I" ,~

. '~ . .'.~~~~-,,-=-~ -:'"~~~~-?~ ~'~. ~=::,,=-"-~-~ , --

, In lungulunei ape curgatcare se disting trei parti: cursul superior sau portiunea t~tentiala, cursul niijlociu sau zona de echilibru ~i cursul inferior sau portiunea de aluvionare.

Forta gravitatiei determina curgerea apei pe 0 adancitura In forma unui jgheab (cursul sau albia) din regiunile inalte spre cele joase. Un curs de apa embrionar incepe imediat sa-si largeasca depresiunea pe care 0 ocupa .. El lucreaza, de fapt, in patru directii: largeste ~i adanceste canalul, S? alungeste spry gura de varsare, care este fortata sa-si extinda canalul In treapta inferioara exercita ~i 0 actiune regresiva, de la partea inferioara a versantilor sprecea superioara, Se. stabileste un profil longitudinal care este influentat de diferenta de nivel dintre punctul de varsare si izvor, adica de panta. Eroziunea este eu atat mai puternica eu cat panta este mai accentuata.

Profilullongitudinal variaza de la 0 linie frfinta, in faza de tinerete, parra la 0 curba cu concavitatea 'in SLlS, .ln faza de maturitate. Cand s-a stabilit un. eohilibru lntre forta de eroziune si era de transport, diul~i-a stabilit albia; aceasta nu rnai poate fi adancira. faza 'in care raul si-a atins profilul de echilibru (Fig. 66).

DeB A

a 'b

Fig. 66 _ Evolutia profilulu i lougitudinal (a) ~i a bazinului dereceptie a unui rau (b).

La varsarea raului, curba profilului -de echilibru se ana 'la nivelul suprafetei apei din bazinul colector, Altirudincapunctului de varsare se numeste

~ I

nivel de bazd. Tendinta generala a apelor curgatoare este dea-si adanci albia ill

cursul superior si de a 0 largiIn cursulinferior. De aceea, cursul .superior se caracterizeaza prin profil transversal In forma de V, cu pante' repezi, care determina 6 viteza mare a apei si deci a eroziune putemica,'~'

'Cursul mijloeiu (portiunea de' echilibru) prezipta profil transversal In , fontia de tr deoarece, din cauza seaderii pantei, raul lncepe sa erodeze si In

~, ". "':.....{C' -~ ,- ',. , ...-: -.(, • ,'" r ... ' • . ' "',' I I • ." , , :Ii ",' '11:- 1 '. " •

, versanti:' In cursul inferior; panta este mai r:ruca) er6:~iunea, esie aprpape ,:nuU,

'f~' ....., I '('.'~' '. • I, " • I. '. • '1 :( I. ',-:I" ,.. i,

puterea de transportscade ~i. raLil depune 0 parte din rnaterialele ',~iimsportate.

Albia este foarte larga, iar profilul transversal are forma de U larg deschis,

89

, -

, ..

, .

' .. ,

.v- .~

Eroziunea pe verticals lnceteaza dod, valea ,;.~.j-a creat profilul de .echilibru, devenind efectiva eroziunea laterala, CI.I tirnpul insa, prin acumularea .sedimentelor tn cursul sau inferior •. albia se impotmoleste, iar actiunea de .sedimcntare se intinde treptat ~i in cursu! rnijlociu, Puterea de curgerearaului l1ll rnaipoate invinge rezistenta materialului, in care ~i-a impotmolit albia, iar r&ul incepe sa-si lungeasca .cursul prin diferite cotituri, numite meandre (fig, 67), Acesta este stadiul de batranete al vaii.

' .. ~ ,~ ,

;:',,,, I,,:

:},)

: '~'I.

J," •

. :

'0 ',.

", - a

Af"r)...~B

c~~u .{~~f,

I

fJ1,

Fig. 67 - Forrnarea rneandrelor (dill V.DRAGOS, J 9R2):. 1, Il, fIl - stadii .demeandre; A-B, cD, E-F - sectiuni transversale.prin albia ra,ului,

In stadiul de batranete se deosebesc doua albi i: albia majora (lunca), larga ~i impotmolita eu prundisuri si nisipuri, Hind ocupata de ape numai la viituri, precum si 0 albie minora, mai ingusta, sapatain aluviunile ,~lbk,i' majore, ocupata tot timpul de ape (Fig. 68).

.'

,~

• • IIII! j , • • ': ~ , ' • : I ' 'i' I I ( ,'- " I

". ,Fig. 68 -\Se6ti~ne tr~j]sveist\l,a _pdn valea'umii i_all matur. ;O;~ ~,~lbia'I;1ajora:; "

\ ,.,,~ Am - ';iihia'ini!lora; T - terasa. ., '.

, ! .' ~:'.' f' : i· . ,f '

90

Actiunea de distrugere (eroziune fluviatila).

'Eroziunea fluviatila depinde de doi factori proprii raului: debitul '$i viteza apei, precum ~i de natura petrografica ~'i structura 'geologica a formatiunilor strabatute, Astfel, In roci- friabi Ie ~i perineabile (grohotisuri, pietrisuri, nisipuri, loess) apa patrunde user prin porii rocilor, producand surparea acestora pe plane verticale. In aceste roci se creaza vai largi, ell pereti vertic ali, InaW si ell albie larga. In aceasta situatie sunt sectoarele 'inferiare ale vailor din Campia Romana,

In terenurile constituite din roci moi ~i impermeabile (argile, marne), procesul de eroziune este diferit, 0 parte, 'redusa, din apa de precipitatii, se infiltreaza in roci, mai 'ales 10 partile 'lor superficiale si produce Jnmuierea acestora, usurand antrenarea lor. Initial profilul transversal aJ vaii are 0 forma de V, trecand ulterior spre forma de U. iar interfluviile capat~ forma de creste.

. In rocile tan, compacte ~i nefisurate, cum sunt caIcarele masive.gnaisele, micasisturile, granitele, apele curgatoare l$i sapa vai adanci, Ingustesi cu pereti inalti, numite chei, in acest caz predcminad eroziunea verticala, Daca vaile ell profil transversal In forma de V se dezvolta pe zeci de kilometri lungime, se numesc defilee, iar daoa se extind pe sute de kilometri lungime, se numesc canioane.

In cazul unei alternante de foci compacte, dure, insolubile, eu roci mai friabile, usor solubile, profilul longitudinal al vai: va avea forme variate, deoarece eroziunea este mai rapida in secventa litologica mai friabila ~i mai lenta in rocile dure. La limita dintre cele doua categorii de roci apar diferente de pante, numite praguri, repezisuri .sau cataracte. Cand discontinuitatile sunt de dimensiuni mai mari se' numesc cascade,

;."

Fig. 69 - Cascada Niagara (dupa R.KETTNER,J959, din'V.DRAGOS, 1982):

I - calcare; 2 - marne; 3 - gresii.

, '

/ .

..

Modulde asezare a stratelor este foarte important 'in modelarea reliefului de catre a:l%I~ :curg[taare:' .Astfe}, }n regiunile cu "strate . oriibhtaie~ apele curgatoare jsi sapa vaile Iri mod uniform, fragmentand relieful 'in portiuni

\ -,

91 '

~ "

tabulare, numite platouri sau podisuri (ex. Pcdisul Moldovei, Podisul.Mehedinti, . . podi~ul Babadag) (Fig. 70).

In regiiinilecu strate cutate, raurile 19i pot sapa vai corespunzatoare ell . inclinarea stratelor, numite vai consecvente (Fig. 7 !).

'.

:¥ig 70 - Prof).lul unei viii in strate ·orizo.ntaie calcar~ase (dupa EMM.' DEMARTONNE, din Y.DRAGOS, I\.)X1).

Fig. 71 - Yai consecvente (C),

. ,

subscevente (S) ~i obsecvente (0) (dill Y.DRAOOS, 1982).

Vaile, subsecvente sunt vaile care se dezvolta, de obicei, la contactul a doua zone eu roci de rezistenta diferita, perpendicular pe inclinarea stratelor

(Fig. 72). .

Fig. 72 - Profilul unei viii subsecvente (din V.DRAGOS, 191.(2).

Cand vaile se dezvolta contrar lnclinarii stratelor, se, ,,~mesc VID

obsecvente (Fig. 73). .

In regiunile eu formatiuni monoclinale, eroziunea fluviatila se dezvolta inegal.fiind maxima la capetele stratelor ~i 'm)nirna la suprafatalor, Apar forme

I 1" h' '\ ot,J ,~\ rr ~ _-.' ,. -,' " oJ' ··11<,·~~1"~ i"I tr;P;']r~",\>- 'J.;f, ~iI1'4}of.,-'1 -

de 're Ief asimetrice, nunute cueste. ,. 'J, .,.".:H" .,' ,,':"' ," .. '_ +: ... ~ , .

92

Cand, in regiunile cutate, vaile urmaresc directia cutelor, poarta numele de vii Iongitudlnale, iar cand sunt perpendiculare pe directia cutelor, vAi transversale.

Fig. 73 - Vale obsccventa in roci cu duritate diferita.

Procesele de captare. Cand apele curgatoare de pe versantii opusi ai unui munte au punctele de baza In nivyle diferite, raul eu un nivel de baza mai coborat poate sa patrunda, prin eroziune regresiva, '111 bazinul celuilalt rau ~i sa-i capteze apele (Fig. 7~),

Fig. 74 - Schema captul',ii unciape curgatoareIdupa R,KEITNEF" 1959).

Elementele dupa care se poate constata 0 captaresunt prezenta cotului de captare, inclinarea inversa a, teraselor fata de: cursu] raului actual, prezenta conurilor de dejectie pe fostul traseu al raului, inainte de a f captat,

....

, Actiunea de transport.

s Materialul rezultat din eroziunea fluviatila este- transportat de' apele curgatoarefn.trei moduri diferite: elernentele mati sunt rostogolite sau tfirate pe fundul vall, continuu, sau prin saltatii succesive; - 'elernentele fine sunt transportate prin suspensie, Jar substantele solubile sunt duse in solutie,

93

, '

~- .. -± "rl~':~'~~~~<~"'-',~~-.~. <. "~P~~_!' ,~.._~~:~-:~ ..... -- ._, -+'~_~_:-::-"-r---~~-'

Cantitatea totala de material trunsportat de un dlu senumeste debit solid; fiind functie de natura rocilor din bazinul de alirnentare, de climat, de pante ~i de debitullichid.

Actiuuea de sedirnentare.

,

Cand puterea 'de transport a apei curgatoare scade; datorita micsorarii pantei, materialele transportate de rau incep sa se depuna 'in ordinea greutatii . lor. In cursul inferior al vaii, unde profilul de eehilibru este mai repede atins,

actiunea de depunere predomina (aluvionare). '.

Depozitele aluvionare se caracterizeaza printr-o stratificatie oblica, sau incrucisata, din cauza variatiei vitezei cursului de apa, Dinaceasta cauza, se inrtalnesc depuneri alternante de, pietrisuri mari, eu nisipuri fine, care indica variatii ale competentei agentu lu i de transport.

Actiunea de depunere, cornbinata c,-! actiunea de eroziune ~i eu cea de transport, genereaza 0 serie de f01111e de relief specifice: sesuri aluviale, terase,

delte, estuare, fiorduri, limane. ' .

Sesurile aluviale. In partea inferioara a cursurilor de apa, unde panta este mai mica, actiunea de depunere (ac:tmwlare) are ca.rezultat formarea unei albii rnajore (lunca), ocupata de apa numai in timpul viiturilor. Aceasta se largeste continuu, prin oscilarea cursului de apa de la un 'mal la altul, fcrmandu-se astfel un ~es aluvial. Daca 0 regiune este strabatuta de mai mu lte cursuri de apa, paralele ~i apropiate, din actiunea cornbinata a aluvionarilor, rezulta sesuri

lntinse, constituite din depozite aluvionare (ex. Carnpia Romana), '.

Terasele de acumulare. Dupa ce' raul si-a stabilit un profil de echilibru, albia sa poate suferi odenivelare, printr-o ridicare a regiunii din cursu 1 superior, sau eel mijlociu al rdului, Actiunea de eroziime se reactiveaza, continuand pana.' cand raul i~i stabileste un alt profi! deechilibru. Raul se retrage din pami vechi, taindu-si 0 noua albie ·jn' depozite]e care alcatuiesc vechiul ses aluvial, mai ingusta si mai adfinca dedit cea veche, Portiunile conservate din veehiul ses aluvial ccnstituie terase de acumulare (Fig. 75),

Cursurile mari de ape pot avea .mai multe nivele de terase, asezate in trepte, cele mai noi fiind mai apropiate de patul vaii. .

Numarul de terase indica numarul ciclurilor de eroziune ale rauriibr, adica

.nun,:tarul de schimbari ale nivelului de baza. i~

. Cand r1lul, 'in actiunea sn de adancire, 111.1 a strabatut depozitele aluvionare antrioare pana la roca de bazn, terasele formate se numesc terase. imbucate (Fig. 7?:-B). Terasele de erozlnn«, sunt ce.le . tai_at.e In .roca de ~az~~ ~f~ ,a.:;~ve,a

depozite aluvionare (Fig. 75-C). .~." " . • dJ, ~ ')n::;';~~t,

94

. .

-~"~__""'__'.~~-" :~~""'~:_~~~'~-_~'"~I.',.tt-~--~_ .. ~i~.--~,, ~ ....;.~IJ~~f.:...,~.L_~i£,,!!;" ... , .;.. _._.. .. ,_,;~~

Deltele iau nastere la varsarea unui rau intr-un lac sau 'in mare, prin

, , ,I ,

depunerea materialului aluvionar sub forma unor con uri de dejectie. Depozitele

deltaice prezinta 0 stratificatie oblica '~i incrucisata, datorita suprapunerii

sedimentelor dupa unghiuri diferite (Fig. 76 ~i 77). ,

Pentru formarea deltelor este necesar sa se intruneasca urmatoarele conditii: debitUl solid' sa fie substantial; absenta un or curenti rnarini litorali puternici, care ar indeparta sedimentele spre larg; lipsa mareclor; panta mica a

fundului marin in zona de debusare. "

Estuarele surit zonele Iargjte, asernenea unor golfuri, dezvoltate la gura , raurilor ~i fluviilor ce se varsa 'in marile . eu maree puternice, Sedimentele fluviale sunt dispersate de curentii rnareici spre Jargul rnarii (ex. Tamisa, Sena;'

Amazon). , ,

Fiordurile sunt foste vai glaciare, eu peretii stancosi, rnatti, invadate de

apele marii. ,

_Limanele marine sunt vai fluviatile barate la gura de varsare in mate prin cordoane litorale de nisip, sub actiunea valurilor ~i curentilor (ex. Nipru, Bug, Don, Nistru, Tasaul, Techirghiol).

!J

I

II' I!

I I I i

II ,I

I !

'v ! ,'I

Fig. 75 - Tcrase fluviatile (din V.DRAGOS, 1l)~:Q): A - tcruse tipicc: a-a'» terase superioare; h-h'- terasc medii; c-c'- tcrase inferioare; ttalvegul ,aetua 1; r - mea de baza: B - terase imbucate: c- LCI'HSC de eroziune: a - fruntea

, terasei; b - podul terasei.

.~

95

.-. 'po-

45'

.......

.. ~ ..

c.

I

I,ll

5 I,,-,"J' .r?/

Fig. 76 ~ Unitatile rnorfologice ~i dcpoziiionale majore ale Delte: Dunari: si ~elflllui'~iacent al Marii Negre (GL.CARAIVAN, ll)lJ I), J - Campia deltaica: a - fluviala; b - marina; c - forme acurnulativeIitorale; 2 ~ frontul deltaic: a - platforma.b - relicte ale Deltei Sl.llin~.:c - panta; 3

- prodelta; 4 - P latforma continentala: 5 - izobate,

,,' plaje bariere relicte

•• ' 'J

e

, ~ canionul Viteaz

'I formatiuni neotectonice

f terase submerse

scara 1 :750,000

96

" ,

..... ~ H ......... _l~~~ ... ".~ ~ .. _H ..... ~'J . .:....~~.L.., .......

~s

J I~ .~
" ~I
~. ..... ~
'.t' ~
; l"'f rJ~\
\f~;!t"" V}
'-..:{.t,fJU ....., ~r
;f_,:.;t.:::.' . ~
,t~<l' , :;:;
L...J
:'.';~: t~ <:
- I
:"~ ('i,' .._
~.~ I ":', , ::z: 11~11 {)
',"::'" c:;)
• ',!'" ~
~ ': I (-' ~I
...-,
/(1 ' 0:::. \0
, IJ) r:---
I ~I 0\
......
..,
~ ~
III ~
O-t
6
r~~ ,.....,.
t .. ~
c::. t.n.,
'l' ("'")
I ' ' ,"'_
......
I 1 .t::;
"" It'd
8
.._ il P
I ~
...... t .'~
c.... I'l I 'g
E
I:::l <::> ..g
'"
) I '!-l
C) pI ' i:d
.) .....
1 .-
<J)
CC I Q
II ~ , -
6.. ,I, , c:
'r::
~II A
~
,I(
1'\ I ' )~
c::. C)
~ ......
O£i'
0
-
0
!\)
eo
Q)
§
r '-CJ ..
C)
ILl
~
~~, r--
~ r-
.
bJJ
.~
~
I ,
':; .: 97

.~..&:. j.~ ~ •• --_ •• , ................... - ,-,:..~

2.2.3. ACfiunea geologica a apelor subterane .

.... . ',,"

Apele subterane sunt reprezentate prin apele ce ocupa porii, fisurile ~i crapaturile rocilor din scoarta terestra, Importanta lor este deosebita pentru om, constituind o sursa majora de apa· potabila ~i industriala.

Studiul apelor subterane este abordat, ea disciplina geologica, de hidrogeologie.

Sursa principala a apelor subterane este apa din precipitatii, ce se infiltreaza in porii ~i fisurile rocilor, 0 eantitate mult mai redusa provine din condensarea vaporilor rezultati dindegazeificarea magmelor (apa juvenila).

In formarea apelor subterane, rolul predominat 1:] are procesul de infiltratie, Apele subterane nu traverseaza Insa, ,in mod uniform, toate tipurile de roci .' Din acest punct de vedere sunt irnportante doua proprietati ale ro eil or: porozitatea ~i penneabilitatea.

Porozitatea reprezinta acea paqe din roca, corespunzatoare spatiilor libere. Porozitatea sedimentelor si a rocilor sedimentare depinde de' forma, dimensiunile relative ~idispozitia spatiala a granulelor, ca si de gradul de cimentare ~i compactare a rocii. ,

Gradul de porozitate al unei rooi variaza In limite largi, de la 11200 din masa rocilor magmatice, pana la malurile actuale.

PermeabiHtateaeste capacitatea unei roci de a transmite apa sub presiune, 0 roca permeabila poate fi poroasa, dar 0 mea porcasa nu este

obligatoriu permeabila, Se pot deosebi astfel mai multe categorii de roci: .

- rocile poroase permeabile prezinta spatii libere, prin care apa poate

circula (nisipuri necimentate, pietrisuri, gresii slab cimentate, conglomerate); .

- rocile compacte impermeabile sunt lipsite de pori si nu permit circulatia apei (sisturi cristaline, roci eruptive);

. - rocile compacte permeabile sunt rocile lipsite de pori, dar care prezinta 0

retea de fisuri, de obicei largite prin dizolvare, prin care apa circula usor

( calc are Ie)." .

Se admite ea apa se poate infiltra in scoarta pamantului pana Ia 0 adancimc de circa 9-12 km. De .la aceasta adancime In jos rocile nu mai prezinta goluri din cauza presiunii litostatice ridicate, Totcdata, temperatura din. interiorul pamantului atinge, la aceasta adancime, conform gradientulur- geotermic,

valoarea de 36SoC (temperatura cJit'ica,a apei), «s.

,':' Apa infiltrate in soluri ~i rod formeaza d~u~ zone: zona'~e .aeratie (zona vadoasa) ~i zona de saturatie (Fig. 78).

Zona de aeratie este zona din partea .superioara a scoartei in care golurile sunt pline partial ell aer partial eu apa. 'A'ceasta zona se afla sub influenta climatului, .grosimea ei variind de la cativa:' centirnetri pana Ia sute de metri, Dupa conditiile in care se ami apa ~i modul de circulatie a acesteia, zona de

98

- ----!

" .. '~, sesubdivide in mai multe subzone: de evaporatie, intermediara ~i zona

",I" ,

ara.' ,

Fig. 78 • Zonele de saturatie ill apa a te~e,nului.

Zona de saturatie, situata sub zona de aeratie, se extinde pana a a adancime considerabila. Golurile rocilor sunt complet saturate eu apa, Limita dintre aceste doua zone principale este a suprafata denumita nivel hidrostatic (nivel freatic). Adancimea nivelului hidrostatic este variabila, urrnand topografia

·locului, ridicandu-sesub deal ur: ~i coborand sub vai, flira a fi insa paralele eu suprafata reliefului (Fig. 79).

Pig. 79 - A lura nivelului hidrostatic in functie de aspectul reliefului,

In' regiunile cu climat umed, nivelul hidrostatic este foarte apropiat de suprafata si coborat la adancirni rnari 'in regiunile aride,

Apele subterane sunt, 'in general, dulci, Cand insa circula prin roci eu solubilitate ridicata ele au a concentratie mai mare ln saruri, constituind ape mineralizate.

Temperatura apelor subterane variaza in functie de climat, adancime etc .

...

fiiind apropiata de cea a paturii cu temperatura constants. Cand apa vine de la

adancimi man, temparatura ei este mai ridicata, fiind denumite ape termale,

. • . ,Nf

. Strateacvifere. Apa de infiltratie, care a ajuns Ia un nivel impermeabil,

se acumuleaza deasupra acestuia, formand strate (pfinze) acvifere subterane, Ea

se.acumuleaza deci In roci poroase, care au -la baza un nivel i~pentH~~,~i,l., '

:~, 8tratul acvifer prezinta urrnatoarele zone: zona activa, zona pasi_v~ ~i zona

stagnanta, .~

99

._-l_+~~

Zona activd (de oxidatie) este situata deasupra nivelului hidrostatic; apa este intr-un continuu process de rniscare si produce oxidarea rocilor ~i a

,~ "t,..' .

zacamintelor metalifere (Fig. 80)., ' ,

In zona pas iva, . situata sub cea activa, apa circula datorita presiunii . hidrostatice exercitata de zona superioara ..

Zona stagnantd (de cimentatie) este zona eea mai adanca a stratului acvifer, In cadrul ei producandu-se procese de cimentatie.

Strate le acvifere pot f libere (deschise) sau captive (arteziene). 'In cele lib ere apa de precipitatii este primita pe Intreaga suprafatr, poroasa ~. stratului, sau pe la capetele libere ale acestuia (Fig. 81), oprindu-se deasupra primului strat impermeabil,

Fig. 8~ - Zonele unui strat acvifer.

Fig. 81 - Stratele acvifere desohise (libere): p - roci perrneabile; i - roci impermeabile: 5-S, 5'-5', s"-s"- strate acvifere.

'Stratele acvifere lib ere se formeaza in depozitele a1uvi9· are la baza teraselor raurilor, in conurile de dejectie, la baza loessului, Ia baza calcatelor

(Fig. 82). .

,Stiate~ecaptivesunt cuprinse lntre .. , doua . strate impermeabile, apa

.,' \-.' I ,.,,', ,

aflandu-se .sub o anumita presiune. Aceste" strate 'se alimenteaza 'numai pe la

'. ,,;,. ,.

afloriment SI pot fi deschise daca au fast atinse de eroziune 81 inchise, incaz

" , I • '.

100

,I ,j

.{

contrar (Fig. 83). Multe din strate Ie acvifere captive, aflate la adancimi man, contin ape de engine mai .veche, eu debit mare ~l constant ~i sunt adesea minera1izate.

c)

W$$~m~ e)

d) .

Fig. 82 - Strate acvifere lihere in diverse formatiuni (din N.MIHAILESCU ~i al., 1964 ):. ~ - ill ses aluvionar: b - in terase GU fundament imperrncabil; c - idem, cu fundament permeabil; d - la baza loessului: e - ill calcare.

Fig. 83 - Strut acvifer captiv (artczian) {dill N. MlHAILESCU, 1 964}:, PI - apa ta~nitoare; P2 - apa ascensionala,

'-,

, Izvoarele reprezinta aparitii naturale la suprafata patnantuiu{#la 'apei din stratele acvifere, datorita intersectiei ell suprafata scoartei In urma.eroziunii, sau a accidentelor tectonice '(frilii), care deschid stratele acvifere, Izvoarele se .pot clasiflca din numeroase .puncte 'de ,yedere: idupa 'utilizare~'t~mperatJjra" debit,

';petrri~nenttt Din puriet qe vedere geologic ',eIe"se 'Impart In izvoare descendents (apa are un mers descendent pana la le~trea sub forma de izvor (Fig.84) ~i

101

_.-'_ "_

ascendente, cand, dupa un curs descendent, datorita gravitatiei, apa are un mers ascendent determinat de presiunea hidrostatica (Fig. 85).,

~ .~ ~t~

........ ~ . i$j!¥. _c- .. ,~

;

Fig. 84 - Izvoare descendente (din A.BARBULESCU, 1973). a - izvor de vaJe; b - izvor de strat.

Fig. 8'5 - lzvoare ascendente (din A.BARBULESCU, 1973).

Ca izvoare eu caracter special amintim: izvoarele subacvatice (Fig. 86), care apar sub apa (fluviu, lac sau mare), putand J'j ascendente sau descendente ~i chiar eu presiune, daca presiunea hidrostatica a apei din izvor depaseste pe cea data de grosimeaapei din bazinul in care izvoraste; izvoarele vauclusiene (de Ia localitatea Vaucluse, din Franta), sau, cum se numese In tara ncastra, izbucuri (in Muntii Apuseni) sau toplite (In Mused, In Banat), care formeaz! la iesirea unui r§.u subteran dupa un traseu unnat In roci calcaroase; izvoarele minerale, care ies din scoarta Pamantului, incarcate CU substante min JRal~" uneori ~n C;lptitati. foarte mari ~,i~ adeseori, e~ gaze (COb CtI4, H2S", .01 N) ~i clemente radioactive, la temperatura normals sau la 0 temperatura mai inaJta.

',' .' ActiuBea< geologica a apelor subterane ~".st?,rnapife$t~.,'.prin: ;~ctiunea ,.de dizolvare, roadere, ~~ lsp~,lal'e (fenornenul, carstic) ;:' r~cth.}9,~a. ;f~~ i~,depw:er~, :l{l

,\

.J, .'

r

102

...

-

._\.4~;_;~:~~~~.~1:.; Ie "L~~

,

sarurilor pe care lc. contin; . actiunea mecanica, reprezentata prin sufoziune, solifluxiune, alunecarile de teren, vulcanii noroiosi.

< • > •• ... ' f

Fig. S6 - Izvor subacvatic,

. .

,Acthmea de dizolvare. Apele subterane -care circula prin crapaturile,

. fisurile ~i golurile rocilor permeabile ~i u~or solubile dizolva ~i rod 'pere~ii, iar prin spalarea materialului erodat, largesc aceste goluri, Totalitatea acestor actiuni constituie fenomenele carstice .

. Conditiile naturale In care. se dezvolta aceste fenornene sunt: existenta rocilor solubile; existenta, unei anumite fisurari sau porozitati; conditiile de circulatie a apei In roci si capacitatea de dizolvare a ape! (direct, pentru sare ~i gips; iqdircata eu CO2 pentru calcar). Carstul S~ dezvolta numai cand se gasesc mtrunite simultan toate aceste conditii, Lipsa unui singur element dintre cele

enumerate, exclude posibilitatea dezvoltarii carstului. .

Un carst bine conturat ~i dezvoltat prezinta 0 sene 'de manifestari exterioare, vizibile, si altele interioare, de multe on invizibile, fiind mascate de alte fenomene sau de formanuni geologice mai tinere,

Principalele manifestari exterioare ale carstului sunt:

. aJ Vaile oarbe sunt ·vaile, de rfiu lipsite de apa, mai ales in sezoanele secetoase, datorita faptului c~~ la contactul eu masivele calcaroase, apa se infiltreaza prin crapaturile acestuia, In taranoastra, cunoscute sub numele de sohodolurl, vaile oarbe se Intalnesc In Platoul Mehedintilor.In Muntii Padurea Craiului, ill Muntii Bihoretc.

bl Piilniilecarstice sunt create la suprafata prin dizolvare 9i prabusire in masivul calcaros. Cand sunt alungite ating 2-3 km ~i chiar mai rnult, numindu-se polii, iar cand sunt circulare, ell diametrul de 20-25 rn, uneori pana la 200 m ~i ·ell adancimi de 5-15 In pana In 500 rn, se nurnesc doline, Cand peretii acestor depresiuni carstice sunt tapisati eu argila impermeabila, se pot forma lacuri

... ' , . ":jf.;

. carstice. ... ',-" .

c/ Avenele sau puturlle carstice sunt goluri ell 'peretii .;aproape verticali,

" .,.

uneori .fcerte ,l;idanc!, formate prin pravalirea unor suprafete de teren, In unna

, ~qlv,arilor '~i pr~bu~irilQr: unor goluri .s1JQt~rap~. _ ". , " .

. ., . d/ Podu:rp~ mihirale sunt formatiuni carstice in 'care portiuni 'din niasivul

calcaros au ram~s suspendate peste goluri produse prin dizolvari, la suprafata,

103

Intre manifestarile interioare ale carstului (endocarst) pot fi amintrte:

aI Vaile subterane, care se formeaza in masivele de, calcar, la baza acestora, sail la lirnita nivelului hidrostatic, ca urmare a patrunderii unui curs de apa in fisurile masivului, care d<1,LI nastere unor cursuri de apa subterane, Locul prin care apa intra in masivul calcaros se numeste sorb sau ponor, iar locul de iesire izbuc.

"

bl Pesterlle, cavernele,grotele sunt .goluri subterane, uneori de

dimensiuni foarte mari, legate lnrre ele prin galerii si canale, pe intinderi pana la zeci de kilometri, rezultate din actiunea de dizolvare ~i largire a crapaturilor din calcare.

Aetiunea de depunere. In circulatia ei subterana, prin porii ~i crapaturile rocilor; apa se incarcacu cantitati tot mai mari de saruri minerale, pe care le transports In solutie. Ulterior, are loc depunerea lor, prin precipitatie ..

, ',' , Dintre cele mai cornune depuneri ale ape lor subterane, citam:,

aI Depunerile calcaroase, CUDof'Cl1te sub numele de tufuri calcaroase, depuse de apa izvoarelor, bicarbonatate pe plante si a1te resturi organice. Prin diagenizare, aceste tufuri se trans forma: in travertin,

In pesteri, apele lncarcate ell 'bicarbonat de calciu depun, prin pierderea bioxidului de carbon, stalactite, stalagmite, stdlpi, care se formeaza prin unirea acestora, apoicruste calcaroase draperii etc.

La gura izvoarelor calcaroase se depun agregate sferice de aragonit, de

marimea boabelor de mazare, numite pizolite, ' . '

, In loess, nisipuri etc" In general 10 roci 'poroase, apele subterane depun concretiuni calcaroase '(ex. pdpusile loessuluii, care acopera cu paturisucceaive de carbonat de calciu, granulele de nisip sau detritusul organic. ' bl Depunerile "de sare ~i gips, sub forma de eflorescente sau cruste albe, hi suprafata scoartei, din 'apele s ubterane lncarcate eu asemenea saruri,

e! Depunerlle de' oxlz! hidratati de fier si de mangan, sub forma, unor

I "

pelicule brun-ruginii, pediverse obiecte, datorita fie unor bacterii (Crenotrix~

Sep to trix) , fie oxidarii combinatiilor de fier In limonit, fie prin transformarea

sarurilor de oxizi de fier in gelui"j etc. " ,

Depunerile sub forma unor cruste arborescente de saruri de 'mangan sunt cunoscute sub numele de dendrite.

Acthmea mecanlca a apelor subterane se manifesta, 111 prirmll rand, prin declansarea ~~plas~~.lor, respectiv a 'al:mecarilor de teren. La~F' alunecare de

teren deosebim urmatoarele elernente (Fig. 87); '.

- Masa alunecdrii (corpul alunecari l)_, care jioate 'fi netulburata sau tulburata, In" functie de grudul de' afectare a structurii interne :ihitiale; 'prin

• " I, 'j , I: -:. ' ... \'.' ~ • 11,,-

\' detasarea din versant a corpulu! alunecarii, 111 acesta ramane a "depresiune,

• • I ." • 1 I !'" ... _- 9 ',.

numita eire '~¢ aluneaare; , " : ,;" " .. ' " ,

104

. Daca alunecarea afecreazrt un versant cu paduri, copacii sunt deplasati din pozitia lor verticala initiala, creandu-se asa numitele pddur! betl!. '

" ~

Fig. 87 - Elementele unei alunecari de teren:

A oCorpul.alllllccarii; B <terenul nemiscat;

C - suprafata de alunecarc; 0 - baza alunecarii. .

. " . ,: .~:'

Terenul ramas nemisca! (B) poate fi, de asernenea, 'netulburat sau

tulburat, In functie de natura petrugrafica a rocilor respective;

- Suprafata de alunecur« (C) este suprafatad~'pa care are" lac. ruperea din

versant, putand avea 0 forma plal1<:l salt cbncava;' . '. ': ,,:'" '

- Baza alunecdrii (D) eSlt: locul unde curbade.alunecare taie-terenul care

a ramas nemiscat; "

- Viteza: alunecarilor de teren este foarte diferita, depinzand de stare a de umezire a terenului, de panra versantului, de inclinarea stratelor care compun corpul alunec~.:tii!','Se deosebescastfel aiunectir] hrl:t#e si alunecdri lente. ' Conditiile obligatorii 'pentl'u producerea alunecarilor de' teren sunt deci: prezenta apei':s~bter~ne, a unui pat impermeabil 9(pant~ terenului.: .:

, Vuleanilnorotoslsunr eruptii de noroi, mai-lente sau rnai bruste, insotite de emanatiidegaze, Ace'ste fenornene apar In regiunile petroliferesi-gazeifere unde emanatiile de gaze, \itei !:,I ape de zacamant sub presiune antreneaza spre suprafata stratele pe apa freatica intalnite. Stratele de argile ~i marne lntalnite pe acest traseu sunt inmuiate. formand un noroi pe care iJ revarsa Ia ~:uprafaVi bolborosind, asemeni unui vulcan In activitate linistita.

In Romania, .vulcanf noroiosi . sunt numiti ochluri (Moldova), salle (Transilvania), pdcle.fierbiitori, ,wIl'clturi (intre Berea ~i Arbanasi, M untenia),

,-.', .

2.2.4. Actiunea geologica a gheturllor:

\'

. .....

, ....

Ghetarii sunt aglomerari rnai mari sau mai mid de ghea1~j"tn tniscare.xare se intalneso Ia toate [atitudin i le; inzonele temperate 'saO tropicale, '. in vaile , superioare ale muntilor 1l1u1ti (ex -. la peste 2.500 min Alpi ~j la peste' 4.o06,rp -altituaiii~ 'In' Africa, 'Munfii Kenia si Kll,ima"nd,itii'o. iar spre regiunile palate,

chiar la altitudini foarte joase, In nivelul marii. '

,,/

105

Formarea ghetarilor (Fig. 88) se datoreste ingramadirii zapezilor-.

pennanente ,~,in muntiiinalti, a avalanselor (lavinelorj.in depresiunile din munti (caldari). Sub presiunea ghetii ~i a zapezi, depuse, depresiunile se transforms In circuri glaciare avand peretii abrupti, ell fundul 1at ~i scobit (zanoaga), Din cauza topirii superfiaciale a zapezii din zilele caldurose, U11Uata de vinghetarea ulterioara a apei produse, zapada, la inceput mal prafoasa si mai grunturoasa (jirn), formats din cristale de gheata devine mal compacta, opaca ~i alburie, datorita bulelor de aer, 'pe care Ie 'contine. Cu timpul, masa de gheata devine cu total compacta, iar prin eliminarea partiala a aerului, devine mai transparenta ~i de culoare albastra-verzuie, alternand cu strate albe ell bule de aer si, eventual, eu strate subtiri de praf, depuse intre doua ninsori.

1_',

. .. ~

, ,

I ',' 'I '

Fig. 88 - Formarea ~i rniscarea ghetarilor (din N,MIHAILESCV, 1964),

i , i

a)' .. ' .

Fig. 89 - Iceberg

Dupa forma si . dupa conditiile de acumulare, se deosebesc: ghetari

continentali ,~i ghetari locali, ,

Ghetarii continentali auaspectul unor scuturi (calote ),acoperind suprafete

. .~

enorme ale globului pamantesc, putand aiunge la grosimi de 1,5~,Z.JQ:n. Acestia

. inainteaza sub forma unor uriase Iimbi de gheata pana Ia marg~nea oceanului ,utldeJ,,~ub aotiunea valurilor, s.e rup bloeuri intense, .adevarati rnunti de gheata, numiti iceberguri, care, au 9/ L O. .din corpul lor. sub ,ap~,' plutind liber pe' apa ,r-:Qcean~ui;lPspr~ zonele mai.calde, undese topesc (Fig: ,89)" ': ' .' "'

, .' ,.I .. ,'Ghef.q'r~i locali (montani) se tntainesc In regiunile rnuntoase 1nalt~~,ax~np

o actiune de modelarea reliefului, mult maiaccentuata, ,,' '",','

. ~. 1.\ •

106

Datorita plasticitatii ghetii, a pantei vaii glaciare si, mai ales, sub actiunea presiunii exercitate de cantiratile 110i de gheata acurnulata deasupra, In regiunea de alimentare, masa ghetarului Incepe sa se scurga incet la vale, eu viteze variind lntre 25 mm/zi la 1,25 m/zi. In mersul sau, masa ghetarului nu ramane compacta, ci este spintecata de 0 rnultime de crapaturi sau crevase, dispuse marginal, transversal sau longitudinal.

Actiunea de eroziunea ghetarilor asuprarocilor, care formeaza patul ~i flancul vailor se numeste exharatie. Gheata, impreuna eu fragrnentele de roci

, .' I.".

continute, exercita a actiune puternica de roadere si lustruire. Rocile de pe

fundul vaii capata, In general, a forma rotunjita caracteristica, ea spinarile unei turme de oi, eu scrijelitun ondulate longitudinal ("roches rnoutonnes"),

Actiunea de eroziune a ghetarilor asupra profilului transversal al vaii este eu totul diferita de aceea a ape lor curgatoare. Vaile glaciare au forma de U, in timp ce vaile raurilor, In regiuneu muntoasa, au forma de V (Fig. 90) .

.. ;

Fig. 90 - Vale de rHU It! rcgiunea l1luntoclsii (a) si vale glaciars (b).

Profilullongitudinal al unei vai glaciare se prezinta in trepte, eli iesituri ~i intervale adancite, datorita faptului crt. aetiunea eroziva a ghetarilor nu se raporteaza la un nivel de baza, ci la panta ~i la masa de gheata, A.~910 undepanta este mai mare, limba de gheata aluneca mai repede, crapa ~i se rupe in buoati, activitatea eroziva diminuandu-se in acest punct. In regiunile cu panta lina, gheata se ingramadeste, eroziunea devenind puternica, adica invers ea larauri.

. Acestf;;nomen de .... -ubsiipare (Fig., 91) caracteristic ghetariloj; poate crea

excavatii chiar sub profilul de ech i libru' al vaii anterioare peste ca:i1 s-a format ghetarul, excavatii nurnite marmite glaciare. Dupa retragerea gh etaril or, aceste excavatii devin Iacuri glaciare .care, ulterior, se pot colmata cu ~eqimente fluvio-

glaciare, . " .... \, '. I

I 1 ~ - I I f I , ~

. i

107

, .

. ... -A\i~~~-' _.,_i_~~~~'r'f,i~J.:~!.f:.......:~, __ ____J~~'-"·1C:;-;.'" L_.;.:..___,

"." ...

F~g. 91 - Fenomenul de subsaparc: CI - snprafata terenului lnaiute de glaciatie; b - iesituri (coame) in rocile mai tad; C - [ll'ofiJ,lll de echilibru al vaii; d - marmita glaciara, In urma subsaparii,

In miscarea lor, ghetari i transports fragmente de rcci rezultate prin dezagregare fizica, cazute pe suprafata lor, ca si blocuri de roci rupte din maluri saude pe patul 'vaii decurgere, Aceste materiale poarta numele de morene, fiind constituite, In general; :din fragrnente de roci foarte variate ca dimensiuni si forma, inglobate intr-omatrice argijoas~-nisipoasa., ' .

Morenele (Fig, 92) pot fi: in miscare (0 datli cu miscarea masei ghetarului)

~i depuse (stationare). '

Fig. 92 - Scctiune printr-un ghetar montan, cu d iferite tipur! do rnorene .

.', .

Dupa locul In care sunt depuse In masa ghetarului aflat in .miscare, se deosebesc: morene superficiale, care pot fi laterale sau rnediane; ~9);ene interne ~i morene inferioare (de fun d) ·care pot produce prin 'introducerea lor .sub

presiune in fisurileghetarului, morene transversale. .: ~ ", "

'More·nele depuse dupa topirea ghetarului pot fl: langitudinale, formate din rnerene mediane ~i inteme;mclfginale, formate din rnoreneleIaterale; addnci, formate din morenele- de fund: frontale, formate din tot felul de morene ~i

108

depuse sub forma unor dfirnburi semicirculare, ell 0 panta putin inclinata spre vale ~i eu un perete abrupt spre caput ghetarului In retragere.

Blocurile ' mari de rocl, ramase pe loc dupa tcpirea ghetarului, caracterizate printr-un material strain de regiune, se numesc hlocuri eratice.

o 'alta formatiune caracteristjcasedimenU'trii glaciate este argila cu blocuri, constituita din material grosier prins In argila,

2.2.5. Actiunea geologica a Iacurllor.

Lacurile sunt acumulari de apa dulce, salmastra sau chiar .sarata care au avut sau nu legatura.cu bazinele marine, .

pupa legatura lor eu marile bazine marine, se deosebesc:

.- lacuri cu scurgere, care prirnesc ,apa din reteaua hidrografica, alimentand, 1a randul lor, un diu sau lin fluviu (ex, lacul Victoria);

- lacuri fdrcr..scurgerC!, care primesc apa din rereaua hidrografica, liar 0 consuma in intregime prin evaporare (ex, lacul Ciad), ,

Dupa originea apelor, se deosebesc:

- lacuri marine, resturi din marile vechi (ex. Marea Caspica, Marea Moarta);

- lacuri continentale, Sal! iuterioare, sunt reprezentate prin majoritatea lacurilor de. pe suprafata globului, formate din. precipitatii, izvoare, topirea ghetarilor,

Dupa originea depresiunii (cuvetei) lacustre, se deosebesc: " .

- lacuri tectonice, cantonate in sinclinale sau 111. grabene (Iacul Baikal,

lacurile din riftul est-african); ..

- lacuri vulcanice, localizate, de obicei, In craterele vu1canilor stinsi (ex.

lacul Sf.Ana); '.'

- lacuri carstice, form ate 111 polje sau doline; .

- lacuri glaciare, formate 111 depresiuni intrarnorenice, In foste caldari

glaciate, in vai glaciare;

- lacuri de baraj: vnlcanic. moronic, In spatele unor bariere litorale, prin

alunecari de teren;' ,.,..

- lacuri aluvionare, formate In lungul vailor, prin bararea ~i inundarea meandrelor vechi sau a UJ1ui afluent secundar. (ex. lacurile din Campia·'B.,omfrna

Orientals); , ' . ,

r .-1' , " , .•.•

-Lacuri eoliene, formate In depresiunile create prin defla\ie;':"tl

- lacuri orgarlOge~H<, sunt baltile cu turba ~j lagunele din atolii recifali; .

-lacuri antropogeneetc, ,t , . . ~

. Nivelul apei din lacuri variaza in functiede aportul de apa ~i de pierderile

·1~6u1ui. 'Niv;elul',')or po~~e 'scadea pana' la dls})aritie:'-"fie"pri~'gol~te<fie prin

colmatarea totals,' '

109

... , .......... - ..... _....,.._ ,,~.. -

. Comparativ CLI celelalte manifestari ale apelor superficiale, activitatea geologica aapelor din lacuri 'este mult rna; slaba, Astfel, actiunea de eroziune asupra malurilor (abraziune lacustra) este, In general redusa, resimtindu-se doar la vanturile putemice. Gradul de distrugere a malurilor depinde, ~n primul rand, de structura .lor geologica. Astfe], malurile abrupte si stancoase sufera surpari importante, 'in timp ce .tam1urile joase favorizeaza procesele acumulative, eu

formare de dune nisipoase. .

Succesiunea perioadelor de umezire si uscaciune a rnalurilor, la lacurile cu variatii de niveI mai irnportante, conduce la distrugerea lenta a rocilor din maluri, printr-un fenomen de eroziune statica.

Materialul terigen adus in lacuri de raurile debitoare, precum si eel rezidual, erodat de maluri .. se depune pe fundul lacurilor, in ordinea greutatii particulelor componente (ceJe mai grosiere spre tarm, iar cele mai fine spre larg).

Aceste. depozite terigene sunt arnestecate, de cele mal rnulte ori,' eu sedimente organogene : si de precipitatie chimica. Depozitele sedimenatre lacustre de origine chimica sunt precipitari de CuC03, ca urmare a fenomenului de fotosinteza a plantelor; se formeaza creta lacustra.

In conditii specifice, In lacuri se pot forma roci· silicioase numite diatomite, prin acumularea frustulelor de diatornee.

o formatiune irnportanta 'de origine lacustra 0 constituie acumularea de substante vegetale care genereaza turba.

2.2.6. Actiunea geologica a rnarll.

.1

Hidrosfera marina. care acopera 7] % din suprafata planetei, exercita 0

actiune importanta asupra sccarte i terestre. .

Actiunea geologica 1:1 rnarii se intrepatrunde si se interconditioneaza cu cea a atmosferei si a biosferei, manifestfindu-se prin procese de distrugere (abraziune marina), transport 'yi sedimentare.

2.2.6.1. Dinamicaapelor' marine.

Miscarea 'apelor marine se desfasoara sub forma de: valuri, curenti ~1

maree. -

Valurile reprezinta miscar: ondulatorii ale' apei de suprafata eu propagate liniara, determinate, "in . special, de actiunea . vfintului: eruptli Ie vulcanice submarine ~i cutremurele de pumilnt' provoaca 'valur{ pqternice, care antreneaza In1!~aga masa de.apa ~i se propuga radiar, ;" .. , :., .' . , .. :: . ".' .. '

• " • I, fl .i r . ' I. • .. I I ~ , • ", •• r I" • -' "r' ' I

. . . -Unul r .din efectele importante. ale, valurilor .:71' repr~zinta",i' eroziunea

, " ,"" I.. '.", .< ~~., J',", ~""'; .• , "" r "1, ~~_ OJ: ",J, ' .. ", •

(abraziuneajmaterlalului solid,' valurile fiind deci eel mal important agent de

modelarea tarmului.

110

,

Actiunea cumulata a apei ~I a materialului antrenat asupra tarmului

constituie abraziunea marine! .

. Rezultatul actiunirde distrugere este determinat de raporturile dintre structurageologica a tarmului 9i mare, precurn ~I de miscarile oscilatorii, de . ridicare si coborare ale \~1I'rnuiu i (Fig. 93).

b

Fig, 93 - Forrnarea platformclor de abraziune prin distrugerea t~I1:l1uril11r abrupte (din

. , \" DRJ\~i()S, ) n2),

Cand. tannul este constituit din roci rnasive dure, abraziunea formeaza talmuri ell. peretii abrupti S~\U verticali. Daca tarmui este format din roci sedimentare moi, actiunea de d istrugere determina formarea unor tarmuri joase,

ell panta mica (plaje), ' '

Rata' abraziunii este functie ~i de tectonica tarmului. Daca tarmul este alcaruit din strate, 'care .'fnel ina spre mare, abraziunea este mai redusa, deoarece forta apI;;i' este atenpata de free area sa pe suprafata strate lor. Daca, dimpotriva, stratele Inclina spre continent, actiunea de distrugere este maxima, deoarece

valurile izbesc stratele sub l!J1 ling-hi ascutit, frontal. ,

Actiunea dedistrugere este, de asemenea, functie de miscarile de ridicare ~i coborar~ ale Firrn~lui. Cftnd tarrnul coboara, mareu' 711aintea;a pe continent si invers, cand tarmul se ridlca, marea se retrage.

Prin subminarea si prabusirea falezei se forrneaza 0 plutformd litorald, putin inclinata spre mare, pestecure se depun produsele rezidua!e, rezultate din

distrugerea rocilor.' "

Suprafata invadatade vaiuri, in cazul unei inaintari progresive a.'Warh, se numeste platformi; 'de ubraziune.

In zona selfului intern, valurile sunt provocate de vant, Energtlt eoliana se transmite masei de apa prin componenta tangeniala a curentului de aero Primele ondulari ale apei vor 'ridica creste neregulate ce atenueaza efecteJe presipnii vantului. Flancul valului, expus vfintului,' va suporta 0 presiune mai mate a curentului de a~r dec;at tlancul adapostit, ceea ce face ca moleculele de apa sa

" I,.. . ,\.' .... , . .• . .• ' '\ '

Inainteze in directia de propagare a vantului. In descrierea valuriloridealizate se

, ' ,

111

iau tn consideratie caractere!e morfologice ale valului (creasta, flancurile, albia), iar In calculul actiunii valuri 101' se utilizeaza: ,Iungirnea de .unda (L), , care reprezinta distanta dintre doua creste; perioada (T), timpul necesar en 0 creasta sa ajunga in pozitia creste: urrnlitoare; viteza fazei (C) .• nurnarul de valuri pe secunda = viteza de propagate; amplitudinea valului (H) == distanta de la varful crestei Ia talpa albiei valului; adfmcimea apei (h) (Fig. 94).

Fig. 1:14· Elc.neruclc unui val sinusoidal (din IOAt-\!\ P:\I\!\, lSlN7}:1 - creasta; 2 - flancurile;

J - albia: L ,. IUllgilll¢<I de und1i; (' - viteza fazei; H - amp litudinca: h . adanc1mcC1.

Inaltimea valului (H) si perioada IOI~ (T) sunt functie de viteza vantului (W), distanta peste care bate vantul (fetch-F) si durata cat bate vantul (D). Urmarind un GOrp plutitor, III tirnpul trecerii unei ~erii de valuri, se observa ca el se ini~di inainte si inapoi, In sus si In jos, inregistrand a miscare orbitals care face obiectul plutitor sa St! intoarca aproximativ 111 aceeasi pozitie. Traiectoria plutei este aproape un cere inchis, cu diametrul ega] eLI inaltirnea valului (H).

C~p.d raportul dintre innltimeuvatului (H) ~i adancirnea apei (h) .este mai mic .decat 1 (aproximativ 'O,() l-l=h) valul se sparge, Ajunse pe plaja, valurile de . sparg~r~ spala tarmul in zona d« swash (Fig. 95). intensitatea max ima avand-o la baza bermei, De aici, 0 parte din apa adusa de val avanseuza spre creasta bermei formand curentul uprush. 0 pane ~iin aceasta apa .se infiltreaza iar a alta se intoarce spre Iarg, formand CI,tn-'JIWI. de intoarcere (';b'a'ckw~sh';).:

r~ci,.~urY It {imrnlllr? j f.~i". i : ft.I~,,~,. I infrrll

'~"tt I'ipp/~! mIfF"

. I

lUlU pj,tn~ ... lil".11

I

IS$rlfl""kiit!lIJIIllrR1 ; rOI/[J/I:~I, IIWIMi : IJffJIIQ//(---:--"'_'_";

l"llrilrnmA l(JrlJt/t'.llJrf ,Jo1:Q1'IJ#fj"'r~11J/lnr/~r ~ l#lI~ r~/lJl'iltf"~J~ikp~

,.,.'r";':\'ii~::~:,~~.,::l;~;;~:::~- ~'~~,

,_

, (,Tln m~rf~slri/~llJr~1 : hclt4 fHUS rJ"/JI

, ! pllltu"

lonr IJI#rfol.;iu , rRf/mIPl~- - .. _ Ii ff SIll! AE-,---_

lon~ lu~,rll(; : '~'mn ,'lII"f .. Iu'; Ir #I:i"'i~

'''illJip'afp.;dlll' ;.\:l;!.,:;~~·-"--·-· -' .. " :..._

'.~. , .' .

. '.,

r - : • ·'····:7: "::;':~'::\:~.!.:'." '. '\': '::!':~~;/ ~8'l'

t .:

, "

.. ,'r ,t'; ~ U,'

",.0. I' j~ 1 '. "~' ,j, :,' ~!,',' r-.,f';' r1',. ~', .. ~·i\:, I"~, 1', "pi,) ;"/ ,1~L; • ." ....

FIg. 95 - Zonarea morf~)Il)gil:i\, l':IH.:r!:(cLi[;a si rnorfostructurala a innbi,m'ici de'plaja (din

GL.CARA.IV~, J!9,82). '''"', ~. . , ",

112

... ,'.'c:b_.:. •• ~ ~':""' .. _ z-

Valurile sinusoid ale, de apa adanca, sufera transformari 'importante la trecerea in apeputin adanci (Fig. 96). Viteza si lungimea de unda scad, Inaltimea si abruptul valului crese,' perioada valului mentinandu-se constanta. Transformarea valului incepe atunei cand adancimea apei este 1/4 din lungimea de unda a valului.

'\"~:;.t l

',,'::.,

B

3

Fig. 96 - Viteza orbitals ~i diarnetrul orbital la valurile sinusoidale (dinIoana Pana, 1987):

A - traiectoria deschisa a particulelor la suprafata (diametrul orbital este ega] cu inaltimea valului); B· descresterea diametrului orbital ell adancirnea (dup~ F.SHEPARD, 1963).

Pe parcursul propagarii lor, dar mai ales In, zona de tarm, valurile sufera fenomene de refiectie, refractie ~i difractie.

Energia valului reflectat de un talm, creste eu Inalhmea pantei fundului si se poate apropia de intreaga energie a valuluiincident cand valurile sunt joase si reflectate de un perete vertical.

. Difractia rezulta din scurgerea de energie de-a lungul crestei valului intr-o directie in unghi drept cu directia de: propagare a, valului, Difractia devine un mecanism important de transfer de energie, cand valurile sunt inalte. '

Refractia valului este procesul prin caredirectia de miscare a valului se schimba eu a.dancjmea apei. Crestele valuluitind sa devina paralele ell izobatele. Energia se difuzeaza de-a lunguI crestei valului, creasta valului scade, efectul este uniform de-a lungul crestei. In dreptul .canioanelor, valurile .se cu.rbe,aza avand aspect divergent, creasta valului devenind concave. spretarnl.,!::t ):

Actiunea valurilor depinde de abrupiul valului, parametru care reprezinta .

raportul dintre amplitudinea valului ~j lungimea d~ unda (WL). '.

. " Circulatia apei ;i11 zon,a, de tarJ11.Mi~carea 'orbi~ala .a .~i),y~ .particule de .

ap~ in timpul- .trecerii unui val tra verseaza' 0 curb a deschisa, .. care produce av~~area gradata, a particulei de apa, in directiapropagarii valului, Succesiunea

. . - .

113

propagarii valurilor va deplasa, prin translatie, a masa de apa care va forma

curentii de drift. , ' , ,

" Curentii de drift au aceeasi directie de propagare ca si a valurilor, Ei se

m~nifest~ 'in zona de, spargere a valurilor (zona .de surf). Volumul de apa descarcat lndirectia de propagare a valurilor creaza uncurent de drift la suprafata, un curent de drift la fundul bazinului ~i un curent de intoarcere la mijlocul apei.

Curentul sublitoral (longshore) ~i curentul de retur (rip). Daca directia vantului nu este perpendiculara pe linia tarmului descarcarea ape'! va da 0 . cornponenta In lungul tannului (longshore), ell viteze crescsnde pana laun prim obstacol, din dreptul caruia curentul se indreapta spre larg, generand un curent de retur (rip) (Fig. 97) .

.... a· •.•. '~ 1 I • ' •• I '.', 'II'. -, ~ I III I. I • II .. I , I ~ i'l II

III t I • " • ". , .. • , t • • .. I .• •• • • • •

~ III .,. ,,'.. • • I • .t ,., .. • .. ,"" ,0 • I ,,".

Fig. En ~ Sistemul de circulatie ii'tt9rala (din at. CARAIVAN, 1982),

Transportul apei spre tarm (curentul de drift), transportul In Iungul tarmului (longshore). ~i din nou spre larg (rip current)' alcatuies cun sistem unitar de circulatie laterals. Pozitia curentilor de ripeste adesea dependents de morfologia subacvatica, configuratiaplajei, arnplitudinea ~i perioada valurilor,

Curentil de deriV'a, datorati actiunii vantului, deplaseaza cantitati importante de apa spre trum. Directia lor este dependenta de orientarea constanta a vantuluL Unghiul pe careIl formeaza directia V~ntului eu tartnul va irifluenta

cantitatea de apa antrenata spre tarm sau 'spre 'lat:g.' " ,';(;0$ " , "

.v .Mareele ~il curenp! mareici. Mareele reprezinta mi~ca.n ritmice ale apelor oceanice, manifestate 'la intervale de 12 'sau' 24~ de' ore, provocate de

attas~a" gTavitation81ttdiritre',Soate - pam§.tif"$i Luna'': Pdmant. . ' , . ", .

~j<f "'~~"Maie'ete coiriCidiinomentul~i de 't~ecete':a LUrui l'a'meridianul·lpculu'l, care

arelo'c' in 24 'h)'SO', Atrase de Luna' apele se ridica ''ia meridanul locului (M),

114

•

declansandu-se mareea (Fig. 98). In partea opusa (M'), forta deatractie a Lunii

(P') se micsoreaza, formandu-se sau nu contra-mareea.

Daca Pamantul, Luna si Soarele sunt pe aceeasi linie, atractia Lunii coincide cu atractia Soarelui, provocand mateea maxima (sizigie), Cand axa Pamant~Luna este perpendicularape 'directia Soarelui este momentul de atractie minima, care da ~i 0 maree minima (quadrature) (Fig. 98).

----'-,.0

I ...

--......::.---~{ > P'" cn~leln M

:'0 '

=--- ....:..:., -sfilgTe - ~ - - - S

L '

o

L

L

! I I S

Fig. 98,- Explicarea fenomenului mareic [dupli D.J.Swm, 1969, din IOANA PANA, 1987).

Valoarea mareei variaza si dupi't pozitia geografica. In larg, ina1t'imea mareei maxime este de 60 em. :La tann, insa, ina1timea maxima a' mareei poate atinge, la sizigie, 1'6 m. Mareea este influentata de raportul uscat-apa; pe plataul continental, 'unde volumul de apa este redus, rnareea are valoarea maxima. Miscarea apelor de catre maree provoaca, In zonele de platforms, curenti

mareici, Acestiapot fi; . ,

. - curenti rotativi, manifestati In largul selfului; - curenti rectilinli, manifestati in 'apele costiere;

- curenti hidraulicl, manifestatila gura canalelor mare ice.

Curentil de turbiditate se caraeterizeaza prirt aparitie ~i.flilanifestare

, . " , " • r . , . .

sporadica, fiind legati de zone Ie instabile, cu. sedimente neconsolidate de '18;

marginea platformelor continentale .. ~i parted superi(y~a a pov'ami'~1}hii continental. Curentii de turbiditate sunt provocati ,'.de 'seisme,' cur~~ti m~re)9i!' alunecari gr~vita1idri~ie: Caracteristica lor prin~ipal~estettrarisportul materHiluhii d~' suspensie, S\ispensiil~' turbulente suntdate de nisip, silt si a,rgila' care, 'prin

'; '~ .. '. I ' ',' I.. '. ~ " ~ _ T' • e , '

115

depunere gradata, dau nastere .la depozite numite turbidite, inserate secventelor'

litologice normale, de apa adanca. .

Curen"iii normali oceanici ~i marini reprezinta fluxuri de apa 1a suprafata bazinelor oceanice. simarine, .. caracterizate prin; sens de curgere, pozitie ,(la suprafata sau adancime).. dimensiuni, debit, viteza de curgere, temperatura, salinitate, densitate. Cea mai frecventaclasificare este dupa temperatura, ill curenti 'calzi si curenti reci,

t ,. I

Dinamica sedimentelor marine.

Sub actiunea agentilor de transport, '. aluviunile aduse de rauri sau materialul sedimentar provenit din abraziunea tarmului se deplaseaza ill bazinele oceanice si marine prin t§rfu:e, rostogolire, saltatie sap. 'suspensie. Se produce totodata sortarea dupa dimensiuni ~i fOlma a materialului clastic,

Apele poarta In solutie lncarcatura de clemente majore san minote a carer precipitare chimica sau biochimica are lac in conditii speciale (Capitolul V -

2.4.1.7.)~ , '

Transportul sedimentelor de plaja. Plaja, ca zona de contact intre apa ~i

use at, ,are 0 irnportanta deosebita, Plaja este un sistem dinarnic, unde se acumuleaza permanent sedimente, in anumite limite subaeriene. Eroziunea si acumularea pe plaja depind de fluctuatia nivelului apei, de regimul hidrodinamic, inclinarea pantei ~i granulatia materialului, '

, Valurile de sparg ere , In cursa lor finals (zona" de swash) spala t annul , aducand pe plaja sau antrenand spre larg materialul. Galetii mari dau plajei 0 mare permeabilitate, facand ca apa patrunsa in nisipul subjacent, la intoarcerea ei spre larg, s,~ antreneze ~i 0 parte din materialul clastic .. Valurile eu amplitudine despargere mi'Qa(40-50,ero)a;u rol constructor, d~p,unal1d nisip pe plaj~, in timp c6 'v?lurii'e cu amplitudinemai mare de 40-50 em produc ercdarea stocului de sediment a1 plajei.' 'C~rid valoarea frecventei valurilor este sup 1, 0-11 valuri pe minu], se acumuleaza ni~ip pe pia.f~, frecventa valurilor fiind deci un factor li~itatiY in sedimentare (GL.CARANAN, 1975).

In timpul furtunilor de iarn'~" plaja poate fi complet spalata de, nisip, in timp ce vara, pe timp frumos, ci; yaturi mici,. ea va fi reconstruita; Rezulta 0 variatie larga a profilului plajeiJn ~l)ctly de' regimul h,ldr04ip.~rPtc., ~', '

.. I~ zona ,d~ ,'s.p~J,ary , a, Y8:1~lor (swash) ~p~~~ i,O ,~)jPr£:9l~~ie. specifics

(Fig, 99). La baza bermei, .colapsul valurilor c;r~~,a regirnul energetic maxim,

~~1];~~~1~ ~1( dep~.uiaj~~i,Qti~el~' cele ,inar~ai\ '~tp"al ,~{fte,.jn ;zon~J de s~~,laIe a

valunlor, curentul .de >iayansare, spre creasta .bermei (uprush) 81 .curentul. de,

r i,:r ',1 ," i.!I.~,'o ':"";;j ~:-4,~.'(J.""1..d."{.j.ri.1'~ '11":1",:t -. ~' .. ~ .. t, '.'·'r .. ~'''',-' ,i ._:. "~,' •. : "f '. • : ' '

tqtoarcere,; (b,~9kWflSh) :I,.spr~; J:>,az~, ,perme~"\y'01:'''i~ts~b,l.li,, elemeptele :",J71ai~Al~o,a,re.

Creasta penn¢t 1?-u,' este 4ep~~ha ',decaf de va,~ur1}o~e:pl;1te,ttp.ice" aici fiind

• _ ',' ,j j, • • • ..~ • ,,1 "J, ' • ' ,

depuse particulele eu portanta ridicata (fragmente de cochilii, gaJeti aplatizati),

116

ripplate de nisip, pe patul de sedimentare. Dimensiunea: ripplurilor este direct proportionala , GU marimea particulelor si invers proportionala ell viteza curentului, La viteze mici, granulele sunt irnpinse pe flancul expus, apoi aluneca pe flancul adapostit, mai abrupt, La viteze medii, ripplurile au dimensiuni maxime, La viteze mari, nisipul poate sari de pe un ripplu pe altul, ripplurile se atenueaza pana.la disparitie (Fig. 102). '

La transportul prin t~rare si saltatie, viteza nisipului este mai midi decat viteza curentului, Ripplurile migreaza ill directia curentului, realizandu-se 0 sortare a materialului (granulele mai mari pe ere stele ripplului, granule Ie mai fine pe flancuri).

vfmJ iN SP,ITEU ~IPlUlul

STRAT ~Ii'ar iDUNE) RlrPlE-liHI ~mzm Iii ,IOSUl tuREllTUlUI

1

TRANSPORT PE fUHOUL

llAi.!IiUlUI '

,,;...------...,

cmfRCAR~ ?\JTEI\N Ie! SUS?(,~S\!

, .' . . '. .': ~ '. . I·

~;.i~,~~~~,:,:i':~;':·,;;';':.::, sn DE mm

.::-',: ..... :' ',:::' '. " NtTEDE

>; ,' " " mmSl1

, ;'"."i"U.'.".:' .. :.; ; •. ";.;, Vh.lU~IOE {IISIP rGRHt

'l'~: u: ':';'·:·~.'i.~,.m·\;::;'\'··:::: RETElATE DE CIJR(NT·

" ,', . ~ . :". ., ...

Fig. 101 - Modalitati de transport a granulelor intr-unfluid (dupa F.SHEPA~, 1963).

In afara ripplurilor, in transportul sedimentelor pe fundul bazinului apar ~i

alte structuri sedimentare, in functie deintensitatea curerituliii. ,

'In regim inferior de transport, patul sedimentarsestructureessin dune ~i

rippluri pe dune de nisip (Fig. 10.1).' ' "'. .' ,

In regim de transport superior, actiunea ageetilor hidrodinamici este predorninanta,' ducand la nivelarea substra~ui,', b~~a- ce Ar. r~,alii~>~~ 'fj.e l.prin

-1_ " "' •• " ~ .,' , f~' I ,. -4 .l)t i ~! .,. ," .,~. "t,;, , l' t.:.k •• 'l'o'~-.'

depunerea uriifoi"rila amcarcaturii de suspensir~(pat~'neWd: de - nisip), .fie PP.D

spalarea nisipului pe anumite zone ~i antrenarea lui spretarm, unde apar forme

119

,

depresionare de eroziune. Uneori.vefectul eroziunii este fcarte puternic,

determinand aparitia unor valuri regresive de nisip, cu deplasare inamonte.

Fig. 102 . Rippluri '~i strucruriripplate (din JOANA PANA, 1987).

Succesiunea .structurilor sedimentare din'. zona littorala arata 0 anumita ordonare a lor, paralel. eu tarmul, delimitand zone de faciesuri morfostructurale . care reflecta fidel atftt natura agentului, cat si intensitatea lui (Gt.CARA.IVAN, 1982).

In zona litorala, predominanta este actiunea valurilor care} dupa forma ~i efectul lor de transport.permit separarea a patru faciesuri morfostructurale, ca benzi paralelecu tannul: faciesul planar intern, faciesulripplat intern, faciesul

planar extemei faciesul ripplat extern (Fig. 95)~ .

Zona selfului intern, se caracterizeaza prin succesiunea a doua tipuri de sedimentare: de furtuna~i de calm hidrodinamic. Factorii de transport sunt curentii de drift, curentii de maree, curentii de I:ipp'~i curentii ascendenti (upwelling), Structurile sedirnentare primare Bunt specifice modului d~"-p~'pUf1ere. Pe timp frumos se depune material fin' argilos-mslos, . asociat cIl;:.ihultf materie organics, ~bilservfuJdu~se bioglife ~i bioturbatii interne .~l/sau 'exf¢.tne. Astfel €I.e maluri organice selntalnesc pat:la la 20-30 m aq.ancim~:·' .," "

I' " t?·;i~~~~4~ ·~~~P'~~~J~~?:i~:~~~~~~~';}~\:l~J9£ l,f§r~~cNr~~i1~~" ~~~~;.~pa, ,s~ ;':t~~j~~J::~~~~{!i6~~~r~~rc~~?lwe, i'~~I~~fm.~&1ir~! ·~,~4~>.;~,~~·,··~e,{·ga~t}:sc:

, .• ~ , ·I\~ ',' ~ 1 '. I \ '

120

! • I

,. ~

'.

\.

.' .

\ .

!.

,

t

ll.---~.- .......

2. Proprtetatile mineralelor.

Structura Interna a mfneralelor ...

Mineralele din scoarta salida a Pamsntulul se gasesc fie In stare cristalizata, fie in stare amana (mai rar).

Stare a cristalizata se caracterizeazaprin existenta unor forme poliedrice regulate, limitate de fete plane, care se intretaie intre ele dupa muchii si colturi numite crlstale,

Starea amana, instabila din punet de vedere flzico-chimic.vcaracterizata printr-o asezare neregulata a atomilor, este lip~ita de forme geometrice regulate.

Structura interna depinde de organizarea atomilor, ionilor si moleculelor regrupate in reteaua cristalina, precum si de densitatea de ocupare a acestor unitati structurale, Exista, astfel, un mare numar de retele cristaline, de 1a cele mai simple (ex. sarea gema - Fig. 103)'lpana lacele mai complexe, Organizarea interna a cristalului se manifesta In forma sa exterioara, poliedrica. Unghiurile sub care diferite plane ale unui mineral dat se mtaJnesc sunt intotdeauna constante, indiferent de talia cristalului. Aceasta este legea constantei unghiurilor,

Planele care limiteaza cristalul pot :fi simetrice fata de un punet, 0 dreapta san un plan. Acestea sunt elementele desimetrie ale cristalului. Elementele fundamentale sunt: planul de simetrie, axa de simetrie sicentrul de simetrie.

I. I

j

I'"

I I t

;..j

G

I?(" .

, . ~"11"

0,563 nm

.,

Fig. 103 ~ Reteaua tridimensionala a halitu1ui (sare gems).

126

ml:t~'.: ... ~ ....

Planul. de, simetrie imparte cristalul in doua p8!ii eoncordante si simetrice, ' Cristalele potfi simetrice dupa 1,2, 3, 4, 5, 6, 7, sau 9 plane de simetrie,

Axa de simetrie este dreapta, in jurul careia poate fi rotit un cristal, in asa fel lncat, dupa rotirea eu un unghi dat, se ' gaseste lntr -0 pozi tie concordanta ell pozitia initiala, Se deosebesc axe de ordinu12, 3, 4 ~i 6.

Centrul de simetrie este un punet 'fata de care se pot stabili perechi de fete opuse, paralele ~i similare,

Prin combinarea tuturor elementelorde simetrie se: obtin 32 de clase de simetrie, in care se pot incadra cristalele, Fiecare clasa grupeaza cristale de aceeasi simetrie geometrica ~i fizica, Dupa anumite caractere comune sau asemanatoare, cele 32 de clase de simetrie pot' fi grupate in 7 sisteme de cristalizare (Fig, 104). Utilizand un sistem de '$ axe de coordonate tridimensionale, poate fi precizata pozitia oricarei fete cristalografice, A stfe 1, sistemul triclinic cuprinde eel mai mic numar de elements de simetrie, iar

, sistemul cubic pe eel mai mare.

In scopul prezentarii grafice a diferitelor plane ale cristalului, se utilizeaza indicii cristalografici ai lui ,MILLER, care exprima 'parametrii proportionali fata de axele de eoordonate. Cu ajutorul lor se pot desemna toate suprafetele unui cristal, prin numere intregi: primul fe raporteaza la axa fata-spatev.al do ilea, 1a axa stanga-dreapta, iar eel de a1 treilea, 1a perpendicularele respective. La sistemul bexagonal-axa perpendiculara se desemneaza printr-un al patrulea numar, Daca planul taieaxa de coordonate intr-un sens negativ, se adauga semnul "-" deasupra simbolului (Fig. 105).

Fiecare sistem de cristalizare este caracterizat de anurnite forme de cristalizare fundamentale. De exemplu, pentru mineralele cristalizate ill sisternul triclinic, monoclinic sau romboedric, formele caracteristice rezulta ,din combinarea unor plane, prisme si piramide.

Izomorfismul este proprietatea in virtutea careia dona 'san rnai multe sub stante , ell formulachimica asemanatoare (analogs) 'crietalizeaza impreuna, in orice proportie, in aceeasi forma cristalografica san apropiata,

Mineralele care au aceasta proprietate formeaza serii izomorfe, cum sunt deexemplu: seria carbonatilor rombici (aragonit, veterit, strontianit, ceruzit); seria carbonatilor romboedrici (calcit, rodocrozit, siderit, magnezit, dolomit ~i smithsonit); seria sulfatilor (anhidrit, celestina, baritina, anglezit); seria oxizilor (corindon, hematit, ilmenit); seria silicatilor, a feldspatilor plagioclazi (de la albit

1a anortit), , i

Polimorfismul este proprietatea mineralelor care, ava:ifd aceeasi compozitie chimica, cristalizeaza in mai multe forme cristaline, fie ca apaztin unor sisteme diferite, fie ca, desi prezinta acelasi gen de simetrie, au raporturi

parametrice diferite, " " ,,~

"", ., ~ ~"~. I '" •

127

Sistome (I<:i' I P . .. ; .
. Axele de '.' arametru
c ri stal izare coordonat . fundamentah Fonuc cnstaline caracteristice
11 llJ1l a rul de clase e ~i uughiur!
+ ~
triclinic a ;f b ;Ioe 0 ~ ~ \f8
•
(2) r c #B ,foy ;f90·
albit: disten caleantlt sassolit. rodonit
·t, a;!Ob ';"C 'f!; ~ co 6J I
monoclinic
t 0"'y=90· II
(3)
~ #90' \V
gips realgar melanterit. augit., (lrtoZr\
~ dJ @ 00
orrorombic . I' · a ;Iob;l.e e q;;J
{3) a '" ~ = y .. so·
.
sulf caruslr olivin:! enstatit, ba.ritinii
pi'itratk + a = b fc @ © 0. Q] .~
(7) (1"'~=y=90·
Mik zirco.n caleopirita scapolit' apofilit
+ a, .. a2 '" a;; .f c OJ raJ [] mTI tj
hexagonal !
(7) a"'~=90· I
'( = 120·
beril apatlt vanadlnit nefelin .piJ.'otit
rombcedric ,~, 01 = 92 = 83 Q> e ~ ~ (ID
(6) Ill'" a2 ""
'" 03 ~90·
calcit cinabru cuart aragon)t,·· turrnalina
f [] .<V @ ~~
a=b=c
cubic a b
IS) a=~='("'90·
galel1i'1 magnetit pu:it~ a(mandin tetrasdrin
, , Fig. lC4 . Sistemelede cristalizare ~i formele tipice de cristalizare.

128

l!i: '\ . ;.,t~,;:;.-tlr...j

_~'r~~.'I·'~.~"~ t ':'), ._'t~_ ~._

e

i .

c

Fig 105 - Indicii lui Miller ~i orientarea lor in raport cuaxele de cristalizare.

Proprietatile fizice ale, substantelor polimorfe, ca: densitatea, duritatea etc., difera de 1a 0 forma la alta iar rezistenta la agentii chimici este mai mare pentru formele mai simetrice (ex, marcasite este atacata de acizi mai usor decat pirita), Exemple de minerale polimorfe.sunt: carbonatul de calciu (romboedric in calcit ~i rombic in aragonit); bisulfura de fier (eubica in pirita ~.¥ ~ombica in

, marcasita); bioxidul de siliciu (hexagonal m. cuart- ~i tridimit- . ,romboedric , ill cuart ., rombic In tridimit ,cubic In cristobalit ,~i patratic in cristobalit. ).

, Pseudomorfoza este fenomenul in baza canna forma cristalina norrnala a

, : un.cl ~era1 ~ 'fast m10cuita partial saucomplet ell alta: 'Se deosebe'sc: .

129

" I

'I .1

I

;.1 !'I :1

'"

!

" r

,!,

I

"

, - pseudomorfozd de mula), care se produce cand 0 substanta cristalizeaza peste cristale deja formate sau in golul lasat de disparitia acestora si ia forma lor, san

"

- pseudomorfoza propriu-zisa, care rezulta dintr-o descompunere chimica si atrage dupa sine un schimb de clemente, astfel incat un element nou cristalizeaza sub forma celui dintai.

Maclele sunt concresteri regulate simetrice a doua sau mai multe cristale ale aceleeasi specii minerale dupa legi geometrice bine determinate, adeseori caracteristice pentru mineralul respeetiv .. In general, rnaclele arata tendinta de a se realiza un grupcristalin ell 0 simetrie superioara decat a cristalului elementar.

. Indivizii cristalini maclati pot fi recunoscuti de obicei .foarte usor ell ochiul liber intrucat prezinta unghiuri intrande, care sunt neexistente la indivizii izolati,

Dupa modul de concrestere a maclelor se deosebesc: mac1e de alipire sau de juxtapunere ~i made de intrepatrUndyre.

Exemple clasice de made: macla gipsului, in coada de randunica .sau in fier de, lance; rnacla fluorine], fermata din doua cuburi interpatrunse, rotite cu 6.0° unul fata de altul; macla piritei, formam din doi dodecaedri pentagonali, intrepatrunsi astfel lncat sunt rotiti unul fa~a de altul cu 90°; macla rutilului, sau

macla in forma de genunchi, ~

Cele mai importante proprietati fizice sunt cele legate de eoeziune (duritatea, elasticitatea, plasticitalea, clivajul, spartura), cele datorate unei energii radiante (electrice, magnetice, termice, optice), apoi: densitatea, respectiv greutatea specifics, caldura specifica, radicactivitatea.

Se numeste coeziune, rezistenta pe care 0 opun corpurile solide si lichide la actiunile mecanice sau termice exterioare, care tind sa le schimbe stares initiala, rnodificsndu-le forma ~i volumul prin intindere, compresiune, sau chiar prin rupereaunor p3.J.ii din ele.

Duritatea. Din punct de vedere fizic, duritatea mineralelor nu este definita ell precizie, fiind un ansamblu de proprietati care se refera la coeziunea mineralelor, Un rol important 11 are distanta dintre particulele care alcamiesc structura cristalina,

Se considers duritatea unui cristal, rezistenta pe care acd& 0 opune 18. penetrarea altui corp. In practica mineralogicala, se utilizeaza scan comparative ale duritatii relative, reprezentate prin anumite minerale esalon. In mod curent, se foloseste scara lui Mohs, avand 10 trepte ale duritatii, Mineralele sunt esalonate dupa duritatea lor mai mare sau mai mica, dar diferentele de duritate nu sunt

. egale. Cele 10 minerale din scara lui Mohs sunt aranjate in ordinea crescsnda a

130

.&' ,.~,,~j,~.\; ..

,.",._,"""""'...,.. ... """ ... ~ ~~~~~,FAi~j.~- ... 1 L.OI~'"

duritatii, fiecare ,mineral zgariind pe eel dinainte ~i fiind zgariat de eel care-i urrneaza:

1. Talc H2Mg(Si40lO)(OH)z

2. Gips CaS04+2H20

3. Calcit CaC03

4. Fluorina CaF2

5. Apatit CasF(PO 4h

- foarte moi, se zgarie cu unghia,

care are duritatea putin mai mica de 3; - moi, sunt zgariate de sticla, care are duritatea 5-5,5;

- semidure, sunt zgariate eu un varf de briceag (5-6); .

6. Ortoza K2A12Si60s

7. CUaI1 Si02'

8.Topaz A12SiOiF,OH) 9. Corindon A1203

- dure, zgarie sticla;

. ,

- foarte dure, zgarie otelul.

10. Diamant C

,,',' Unele minerale pot prezenta duritati diferite, In functie de sensul in care se

zgarie suprafata cristalului. Distenul :( cyanitul) este un excelent exemplu, priv~d .

),; variatia duritatii, ill functie de sensul de zgariere (Fig. 106).

110

Fig. 106 _, Variatia duritatii, in functie sensul de: zgariere la cyanit.

Elastieitatea este proprietatea pe care 0 au corpurile supuse unor actiuni mecanice exterioare de 0 anumita intensitate, de a reveni la starea initiala cand

actiunea a incetat. ~

Se deosebesc: .

- minerale elastice, care au 0 llmita de elasticitate-rnare si se P.' ot indoi

" ,

putemic ( e,x. mica); .. :, ,', £> ",

c" " " ~ minerale flexibile; care au Iimita de elasticitate mica. ~i nu se indoaie

-decat putin (ex. gipsul, ta1cul, cloritul);

131 '

::

i. ~

,

1

- minerale maleabile (se pot lamina in foi subtiri) si ductile (se pot trage In fire), care se indoaie usor ~i au 0 coeziune ~i elasticitate foarte mare (ex. metalele native: aur, argintul, cupru etc.);

- minerale casante, care au llmita de elasticitate si coeziunea mica,

zdrobindu-se sub presume (ex. cuartul), ' ,

Plastlcitatea este proprietatea unui cristal de a nu-si pierde coeziunea, schimbartdu-si numai forma ~i pastrand 'in total, sau in parte, deformatiile suferite, daca intensitatea fortei exterioare care actioneazaasupra unui cristal depaseste limita elasticitatii lui (ex. plasticitatea ghetii care sernanifesta la a scars mare in curgerea ghetarilor; deformarea gipsului, a sarii geme, a grafitului etc.).

Clivajul ~i spartura. Se inumeste cliva] proprietatea pe care a au cristalele de a se desface dupa fete plane, in unna unei actiuni mecanice

oarecare, mai puternice decat coeziunea cristalului. .

Clivajul este In stransa legatura eu structura interioara a cristalului si nu depinde de forma exterioara a acestuia pentru acelasi mineral. Planele dupa care cliveaza cristalele sunt plane reticulare, care corespund valorilor minime ale fortelor de coeziune, pentru unele minerale fiind orientate dupa anumite directii

cristalograficie, diferite pentru diverse tipuri de retele cristaline. ,~

Dupa gradul de perfectiime a fetelor de separare, se deosebesc:

., diva} perfect sau foarte bun, daca se obtine usor prin lovire si daca suprafata de separatie este perfect plana, cu luciu adamantin, metalic sau sidefos, care reflecta puternic lumina (ex. mica, cloritul, gipsul, galena);

- clivaj bun, cand are luciul mai sticlos (ex. calcit, baritina, sare gema);

- clivaj mediu sau potrivit, 1a care se observa dar atftt plane de diva] cat ~i

sparturi neregulate (ex. feldspati, hornblenda);

- diva) slab sau imperfect, daca fata respectiva de desfacere nu este tocmai clara, iar luciul ei este mai mult gras (ex. beril, apatit, casiterit, sulf nativ etc.). "

Daca majoritatea mineralelor cliveaza dupa 0 singura directie, sunt ~i ' minerale care cliveaza dupa doua (ex. baritina) sau chiar dupa trei directii (ex~ ortoza) .

Daca up. cristal se des face, prin lovire, In ,buditi, limitate de suprafete ell totul neregulate, el capaUi 0 spartur:i care este, de multe on, caracteristica pentru determinarea unui mineral.

Se dec sebesc :<ic' - spartura concoidald, eu suprafete curbe (ex. cuart, opal);

., spiirturd aschioasd sau colturoasa (ex, vezuvizn, argint);

- 811arturafibroasii (ex.gips); ., ":";""'.'.", ,', '.; .: ,', ,.

I'.r',_' ';':~'I r.J/ .... , .......... ·1 ,~' . .--~Ikl.}·'1o··n ... ·* .. I.-"'t"'.~· •• ..::..·.-I. I"~

, : ..' ", spar,tt~c.aAo~~o,(!.s.~ (exagat). i ., i //~, "':} j "".,". '

,', Suprafata sparturii poate fi: aspra (pirita) sau neteda, .

r

'"

'"

f.'

J

•

132

,~~i\'J:~;l'I~~'" ''>':',~I',:(,

~;'{~fgM§"

I

I ... :

?~~r

;'(;§~i"

",:.';'

~lt~·,.

';f;:

.,rt;

.'

Caracterele morfologlce ale mineralelor sunt determinate de combinatia de forme simple, care imbraca fetele eri$lJJlui ~i de habitus, adica de modul de prezentare a acestor fete. Se deosebesc:

- habitus izometric, caracterizat prin dezvoltarea egala a diferitelor fete ale cristalului in toate cele trei dimensiuni spatiale (ex. cub, cub-octaedru) Intalnit Ia

pinta, galena, granati etc; ,

- habitus tabular, lamelar etc., cand pre domina fetele unui pinacoid, fe{e paralele echivalente (ex. baritina, mica etc.);

- habitus piismatic,alungit'lntr-o directie, eu fetele de prisms mal

dezvoltate (ex. cuart, amfiboli); ,

- habitus acicular, cu fetele prismatice, foarte mult alungite intr-o directie

anumita (ex. stibina, actinot); ,

- habitusuri speciale: scheletice.dendritice, filiforme.jn care 0 directie de crestere a fast favorizata excesiv ill dauna celorlalte (ex. cristale filiforme de argint, cristale arborescente de cupru etc.),

Proprietat] optlce,

Culoarea este 0 proprietate bptica datorata proprietatilor diferite pe care le au mineralele dea absorbi unele din eele sapte culori componente ale luminii albe ~i de a reflects pe celelalte. Aceasta culoare poate fi proprie, caracteristica mineralului, conditionata de structura interna a acestuia si determinata de ionii

,- . t -, .

cromofori din componenta lor sau este datorata unor impuritati de materii straine, fin dispersate, in amestecuri mecanice.

.

Culoarea mineralelor poate fi: alba (cuart, calcit, dolomit, gips, sare gema,

ceruzit etc.); neagra (grafit, molibdenit, oxizi de mangan, magnetit etc.); verde (malachit.Tluorina, smarald); alb astra (lazurit, sodalit); rosie (cinabru, rubin);

violets (ametist), '

, Culoarea urmel pe ca~e 0 lasa un mineral opac (metalifer), cand se z~firie

ell el 0 placa de portelan sau culoarea pulberii de mineral, difera uneori de aceea a rnineralului (de ex, hematitul are culoarea cenusie de otel sau neagra, dar urma este rosie), fiind 0 proprietate diagnostica, adeseori mal importanta qecat culoarea mineralului, fiind mai putin . schimbatoare -deoat aceasta din urma (de ex., blenda, a carei culoare variaza de la galben deschis la negro, lasa totdeauna a urma galben-bruna),

Mineralele colorate Ins a, transparente sau semitransparente, '1ili1;1 lasa urma

sau lasa 0 urma slaba. ,

Unele minerale 'l~i pierd culoarea prin incaizire (de-ex., cuartul fumuriu, incalzit la TOSU, devine lirnpede; ametistul, 'lncalzit sauexpus un timp indelungat la soare, devine limpede sau laptos, 'in tirnp be' altele.vdecolorate 'din diverse cauze, l~i recapata culoarea initiala prin lncaJzire.'

133

Policrolsrnul sau dlcroismul este proprietatea pe care 0 au unele minerale de a' prezenta doua sau mai multe culori difente, dupa directia din care se priveste. Astfel, cristalul de cordierit, privit pe trei directii perpendiculare, prezinta nuante albastre, albastre-verzui 1i galbene.

lrizatia sau pseudecromatlsmul este proprietatea unor minerale de ada, in lumina reflectata, jocuri de lumina, datorate unui "film" (pelicula) foarte subtire de oxidatie, carelmbracarruneraluL Irizatiile sunt generate de interferenta razelor de lumina reflectate de suprafata superioara a peliculei ~i de partea ei inferiara,

Luchrl sau. straluicrea este determinata de puterea de refiexie sau absorbtie a Iuminii la suprafata cristalelor, Luciul poatcfi: metalic (pirita, galena, calcopirita); .adamantm (diamant); gras (cuart, nefelin, sare gema); sticlos (cuart, granati, fluoria); sidefos (talc); mdtdsos (aragonit, gips, azbest); rdsinos (chihlimbar, opal, sulf asfalt); mat (caolinit),

Transparenta este proprietatea: unor minerale de a permits trecerea razelor luminoase prin ele. Dupa gradul Ior de transparenta, respectiv opacitate, se deosebesc: minerale transparente (cristal de stanca, spat de Islands, topaz etc.); minerale semitransparente (smarald, blenda, cinabru); minerale apace (pinta; magnetit etc.).

Mineralele care reflects, refracta san absorb radiatiile calorice se

impart in:

- transparente fa~B. de razele calorice (calcit, gips);

- opace fata de aceste raze (gheata).

Mineralele cu apa. de cristalizare 0 pot pierde, partial sau total, prin incalzire (gips.) iar unele 0 recap2;tA dupa racire (zeolitii).

Mineralele sunt paramagnetice daca sunt atrase de magnet ~i diamagnetice, daca nu sunt atrase de magnet, Dupagradul de magnetizare se deosebesc: rninerale foarte magnetice (magnets, pirotina); minerale potrivit magnetics (ilrnenit, cromit, glauconit); minerale slab magnetics (staurolit,

turmalina); minerale nemagnetice (cuartt, feldspati). ~

" .; ..

(. '.~ r, '"_.

134

• I ...

-4.~~_;f.~'.~~~~~~~~..:olJ.l>~·.'r.,_,*"_!~i~~:.

Alte proprietatl.

Densitatea este raportul dintre greutatea nnitatii de velum a mineralului ~i greutatea aceluiasi velum de apa distilata 1a +4°C, iar greutatea specif a este greutatea unlta\ii de volume a mineraluluifara goluri.

Dupa dens itate , respectiv greutate specifica, se deosebesc: minerale de origiae organic a (0,6-.1,5); minerale de ganga (1,5-3,4); minerals metalifere (3,5- 8,0); minerale grele (8,0-23,0).

Deosebirile de greutate specifics a mineralelor sunt folosite 12. prepararea minereurilor, prin diferite metode gravitationale, ill scopul separarii mincralelor nemetalice de mineralele metalice.

, ,

Compozitia chimica a mineralelor determina un comportameat diferit fata

de unele substante care le ataca, descompunandu-le ~i dand reactii caracteristice, Astfel, 'sunt mineralele user solubile In apa (sarea gema, silvina etc.) sau cele care coloreaza specific unele solutii.

Acizii sunt dizolvanti utilizati '1a separarea ~i identificarea mineralelor.

Toticarbonatii fac efervescenta cu acizii (carbonatii de claciu, direct si In once

"r ~ , ~, ,

conditii, chiarcu un acid mai slahdolomitulsi sideritul numai in praf sau CD un

acid mai concentrat, la cald etc.). '

, Uneori, 111 afara de propritatile fizice ~i chimice amintite, Ia identificarea mineralelor serveste ~i cunoasterea caracterelor lor organoleptice, In legatura en

" unele simturi ale omului; . ,

- gustul: acid, picant (sare amoniacala); sarat (sare gems); astringent

(alaun); duke (borax); ,

- mirosul: mispichelul da prin mcalzire un mhos de usturoi; blenda, prin frecare, aa un mires de hidrogen sulfuret;

pipaitul: unsuros ~i gras (talc); moale (azbest); aspru (piatra ponce).

3.Cl2snfkarea mineralelcr,

, Clasificarea mineralelor se bazeaza pe caracterele morfologice .ale cristalelor, proprietatile fizice ~i chinij.ce 9i pe ,caracter.e1e structurii cristaline, Astfel, se deosebesc: clemente chimice native; sulfuri si combinatii I asemanatoare; saruri halogenate; oxizi ~i hidroxizi; saruri oxigenate.

135

.'

.,.,

V. ROCI SI PROCESE PETROGENETICE. .

Petrografia este una dintre disciplinele fundamentale ale stiintelor geologies, care' se OCUP8: cu studiul rocilor, adica a1 agregatelor minerale, formate in interiorul sau la suprafata scoartei terestre, prin variate procese petrogenetice.

Procesele petrogenetice de la suprafata scoartei terestre - locul de interactiune al litosferei cu atmosfera, biosfera ~j hidrosfera - sc desfasoara In conditii de temperatura ~i presiune "normale" sub controlul factorilor exogeni (caldura solara, prezenta ioxigenului ~i a apei, activitatea biotica etc.); ele conduc, pe cai foarte diferite ~j complexe i~ formarea rocilor sedimentare,

In interiorul scoartei terestre ~i a mantalei superioare, procesele petrogenetice sunt controlate de factori endogeni - temperatura ridieata -(de ordinul sutelor de grade) si presiune litostatica mare (de ordinul miilorsi zecilor de mil de atmosfere); in astfel de conditii pot fi generate topituri naturale silicatate - rnagme, prin a carer consolidare rezulta rccile magmatice, sau pot avea loc transformari defaza In stare solids, prin reactii izo- ~i allochimice, care pro due , prin recristalizarea rocilor preexistente, de natura sedimenrara s,i magmatica, la asociatii minerale noi - rod metamornce,

Proceseie petrogenetice constituie astfel 0 tendinta de adaptare ,conHnu8. a sistemelor minerals la un regirn variabil de conditii fizico-chimice.

1. Roctle magmatice,

In capitolul IH.1.2. au fast prezentate aspecte generale privind magmele si procesele magmatice care conduc la formarea rocilor magmatice,

Teate rocile magmatice sunt formate din faze minerale solide, cristaline sauamorfe, ultimi1e· fiind reprezentate, de obicei,' prin sticle vulcanice.· Din diverse considerente petrografice, acesticonstituienti sunt clasificati dupa criterii

,

'1 \

, ,

14:0

deosebite de acelea folosite In sistematica mineralogicala, Este necesar a se face distinctie 'intre fazeleminerale primare, care au aparut direct din magma, ~i cele secundare, care s-au format ulterior, pe seama celor dintai.

Mineralele primare, 01.1 importanta deosebita In edificarea rocii magrnatice si care sunt Iuate ill consideratie pentrudefinirea ~i sistematica rocilor, se numesc principale. Celelalte minerals primate, care apar frecvent in roci, 111S8. in

proportii foarte mici, se numesc accesorii. ,

Este de asemenea important a se deosebi mineralele primate deschise la culoare (felsice sau salice) ~i celeinchise la culoare (rnafice sau femice). ·lvIineralele felsice sunt urmatoarele:

- minerale din grupul silicei (Q): -cuart, -cuart, tridimit, cristobalit;

- feldspatii alcalini (A): feldspatii potasici (sanidina, ortoza, microclin),

feldspaml sodic (albit), feldspatul alcalin mixt (anortoza);

- fcldspatii plagioclazi (P): albit., oligoclaz, andezin, labrador, bytownit, anortit);

. - feldspatoizii - foide (F): nefelin, leucit, nosean, sodalit, cancrinit, pseudoleucit.

Mineralele mafice (M) cuprind toate celelalte rninerale primate din rocile

magmatice, neicluse ill grupele Q, A~ P, F. Foarte importante sunt urmatoarele:

- clivinele; .

- piroxenii rombici: seria enstaat-bronzit-hiperstea;

- piroxeniimonoclinici: diopsid, augit, egirin, egiri-augtt;

- amfibolii: hornblende comune, hornblende bazaltice, hornblende alcaline

(arfedsonit, riebeckit); ,

- mice le: flegopit, biotit.

Conventional, ill categoria mineralelor mafice sunt incluse si mineralele accesorii: magnetitul, cromitul, spinelul, sfenul, zirconul, apatitul etc.

In produselepcstmagmatice, pe seama mineralelor primate se pot forma numeroase minerale secundare, cum sunt: serpentinele (formate pe seama olivinelor si piroxinilor rombici), cloritele (formate pe seama piroxenilor ~i biotitului), muscovitul, sericitul, pirofilitul ~i mineralele argiloase (formate p<e seama feldspatilor), talcul ~i magnezitul (formate pe seama olivinei magneziene) etc.

In rocile magmatice se lut§Jnesc practic toate elementele chimice, insa . numai catieva apar 'in. f cantitati. apreciabile, Cei mai importanti ,cot1;1ponenti chimici, .exprlmali s~b ,-forma de oxizi, sunt:·;Si02,A1203, CaO~ MgOrFeO,

, . ,

14] .

F'e203' Na20, K20, P20S, H20, Ti02. Proportia acestor componenti oscileaza de la 0 roca magmatica la alta, in limite mr p'rea largi,

In rocile magmatice, dominant este oxidul de siliciu, Si02, datorita faprului ca aceste roci. sunt aleatuite, :In principal, din silicati. Radle cele mai bogate tn Si02 (cum este granitul) se numeso acide, iar cele extrern de sarace in silice (cum este dunitul) se nurnesc ultrabazice. De la termenii acizi la cei ultrabazici, se face tranzitie gradata prin intermediul rocilor neutre ~j bazice. Continutul ridicat de silice se exprima mineralogical prin prezenta in rooa a cuartului; de aceea, rocile acide sunt rod cuartoase. Dimpotriva, in rocile ultrabazice si bazice, mai sarace In silice, cuartul lipseste, aparand i.r1sfi. minerals nesaturate In silice, ca de exemplu olivinele ~;i feldspatoizii.

Oxizii alcalini (Na20 ~i K20)) desi af1ati ill proportie mult mai mica decat SiOb conditiooeaza prezenta ill roca a unor minerals cu un chimism particular. 11.1 functiede acest aspect, se obisnuieste ~i 0 alta clasificare chimica a rocilor

magmatice: !

- ,roei alcaltne (sodice = atlaniice si potasice = mediteraneenei, in care numarul molecular de N a2.o ~i K20 depaseste numsrul molecular de AI20J; acestea, In general, nu con tin piagioclazi, dar contin minerals alcaline ca: piroxeni alcalini, hornblende sodice, feldspatoizi etc.;

- roci calcoalcaline (pacifice), cu alcalii subordonate fata de A1203 si care, din punct de vedere mineralogical, sunt caracterizate prin prezena feldspatilor plagioclazi si lips a mineralelor alcaline.

FeO ~i MgO sunt ~i ei irnportanti, pentru ea proportia lor controleaza cantitatea de minerale malice.

1.3. Structura ~i textura rectlormagmatlce.

Roelle magmatice se deosebesc intre ele, pe Ifrnga compozitiachimica ~i mineralogicala ~i prin diverseconfiguratii (Fig. 107 ~i 103)~ care rezulta din modul de aranjare a substantei in roca, mcepand de 18. aranjarea atomilor, san amoleculelor ~i terminand C11, aranjarea cristalelor sau .grupsrilor de cristale, Aceste configuratii sunt desemnate prin termenii de structurs si text-mao Termenii structural] exprima gradul de cristalizare.a rocii magmatice, dimensiunile ~i formele cristalelor, iar termenii texturali iredau multiple configuratii determinate de' araniamental spatial al constituierlt~1or minerali, Termenii structurali sunt numerosi, Astfel, se utilizeaza:

aJ Termeni care se referala gradu! de crlstahzare-a rocii:

- daca roca este complet cristalizata, se foloseste termenul de structura

, 1

holocristalind;

142

,'.t.

.. ,

~~:-~t"·

~··~,I"tl(. ~: I ,. ;'~.

;:~~:~~~~

" \':1 ~

~. ,:"

- daca este necristalizata, fiind fermata din sticla, se foloseste termenul de structure Malina (vitroasa, sticloasd);

- in eventualitatea ca roca este fermata din sticla si faze cristaline folosim termenul de structure hipocristalind.

FIg. It07 - Principalele configuratii structurale ale rocilor rnagmatice, vazute la microscop (din N.fu'lASTASIU ~i M,SECLAtvIA.l'f, ]984): 1 - s.sticloasa; 2 - s.hipocristalina;

3 - s.hclocristalina; 4 - s. afanitica; 5 - s. faneritica microgranulara; 6 - s.faneritica macrogranulara; 7 - s. panidiomorfa; 8 - s, hipidiornorfa; 9 - s. allotriornorfa; 10 - s, porfirica; 11 - s, inechigranulara de tip poikilitic (cristale mici neorientate incluse in cristale relativ mad); 12 - s. de concrestere (cristale mici ~i orientate incluse iTI cristale mai man)

(s = structura).

b/ Termeni care se refera la ((Hm~nsh.ta:ell.ab§Dhlti a cristalelor. Acestua sunt introdusi pentru a da indicatii suplimentare asupra gradului de cristalizare a

rocii, Se disting doua c1ase mari: .

- clasa rocilor afanitice (cod en structurd afanaticd), care cuprinde rocile alecaroro cristale nu pot fi vazute cu odllld liber (dimensiunea cristalelor este

sub 0,1 mm); , .. ~.

- clasa rocilo.r/aneritice, care contin cristale vizibile eli ochiul lber.

,

'." .

.'

.'

.. . ,,' ~. , ~ . ,

143

""~':""'f.' .

t:.:·x'~

~::-r%'. \\

~ 1'\ \

I ,--

j \ .I ",,'

L ll,'-""'_".....t· ... ,'

5

Fig. 103 - Principalele configuratii texturale ale rocilor magmatice (din N.ANASTASIU ~i S.SECLAMA."T, 1984): 1 - t. fhiidala; 2 - t. vezieulara; 3 - t. in slire; 4 - t. rubanata; 5 - t. masiva (neorientata); 61 t. orientata (t = texture)

cl Termeni structurali care se refera la forma cristaielor. In principia,

cristalele care compun rocile pot avea una din urrnatcarele forme: - euhedrald (idiomorfa, adica forma cristalografica);

- anhedrai6(xenomorIa = forme L11.tamplatoare);

- subhedrald (hipidicmorfaadica forme partial cristalografice).

Rocile alcatuite predominant din cristale euhedrale se . numesc panidiomorfe iar cele formate din eli stale anhedrale se numesc alloiriomorfe.

d/ Dimensiunile relative ale cristalelor sunt redate printr-o varietate de tenneni structurali, Astfel, se face xtistinctie 'intre structura echigranulard (dimensiuni relativ egale ale cristalelor) ~j cea inechigranulard (inacceasi roes exists cristale cu un contrast foarte mare a dimensiunilor),

Rociie ecbigrauulare, infunctie de dimensiunile absolute ale cristalelor, conventional, se subdivid in foci macrocristaline (macrograuntoase), mezocristaline (mezograuntoase), microcristaline (micrograuntoase) ~1- criptocristaline.

Structurile ineehigranulare sunt yi ele diferite, mai frecventa fiind structura porfirica, . care se caracterizeaza prin existenta unor fenocristale (cristale de dimensiuni relativ rnari, deseori euhedrale), cimentate intr-opasta (mezostaza = mass fundamental a), formats fie dintr-un agregat rig cristale relativ mici, fie dintr-o masa sticloasa, fie dintr-o masa hipbc~sta1D.1.a. Aceasta structura este foarte raspandita Is rocile vulcanice, care au cristalizat din lavele revarsate 1a suprafata .. Fenocristalele din aceste roci sunt maivechi decaf pasta siapartin

• , , ' '.' .~ ; ~' il 1"

144 .

\Q. ~IA~~.~~~ _ ~ ,~. , ..... !~~,_ ..

, . .'. _. _ _'_~,, __ , , " ~~." .. '~.' ~ .. ,~j~..;~,~~~~~~~~ 5LiiJ};l~,:&'~::e~1

.... ~kii~:~~ . ..._._. _,I ~_.~,. ,., .~,.~_ .' ~._.~, ';_ -_ " ~,.~

: ':

unui stadiu timpuriu de cristalizare, In conditiile unei raciri ,lente, pe cand mezostaza s-a format mai tarziu, in conditiile unei raciri rapide,

Dispunerea in spatiu a constituientilor minerali, conduce la multiple

configuratii, denumite de obicei texturl. Mai freevente sunt: .

11 texturi fluidale - exprima orientarea pe 0 directie definita a cristalelor prisrnatice (sau tabulate) ~i dan indicatii asupra direetiei de curgere; .

2/ texturi veziculare (vacuolate, poroase) - sugereaza existenta in foci a numeroase goluri,

31 texturi de slire - precizeaza ca mineralele mafice se strang In cuiburi alungite; ,

41 textura rubanatii sau stratificatd - desemneaza gruparea constituientilor minerali In strate succesive;

5/ termenii de texture: masivif:;;i texturil orieniatd indica lipsa sau prezenta orientarilor cristalelor ill rocile magmatice (Fig. 103).

1.4. Claslflcarea mineralogkil ~i structurale 11 rocllor magraatice.

t ' _

Dupa structure, rocile magmatice se impart In dona grupe mari:

- rot! afaniticesi

- rod faneritiee.

Aceste grupe structurale corespucd celor doua forme majore de zacamf~nt

ale rocilor magmatice: .

a! vulcan ice, consolidate la suprafata .'?i

, b/ plutonice, consolidate ill adancime, 'in conditii abisidice (de mare

adancime), sau hipoabisice (de mica adancime), '

Fiecare din aceste doua grope se imparte in familil (sau tipuri), dupa proportiile mineralelor primare. Roelle care contin minerale mafice peste 9'0% din volumul rocii (M>90%) se numesc ultramafite (ultramafite plutonice=si

respectiv afanitice). .

Teate celelalte roci, care contin M<90% se impart ingrupe sau ialrlillil, (numal dupa natura ~i proportia gruparilor de minerale Q, A, P, P, facandu-se abstractie de natura si proportia mineralului mafic.

Pentru clasificarea rocilor magmatice ell M<90%, se ia ill consideratie faptulca, .tn natura, nu se Int~.lnesc roci care sa aiba in acelasi timp ~erale din grupele Q ~i FiAceeasi roes poate' sa cantma eel mult trei grupe felslce: Q, A, P sau F, A, P. De aceea, folosind dona triunghiuri echilaterale eu baza comuns A-P ~i cu v§rli.uiJe 9puse Q si F, ,se pot .preciza .. to ate proportiile posibile ~e

J~. _'j • ih'~I.\""~! '. ',. ,~,,'l;. ~l.lj "~1~~ .. '\~ ... 1·". t' 'I.,,' ,

giupe.lor 'minerrue 'Q;' A, P, 'F (Fig, . I 09), Se pot separa astfel, 15 campun

principale de proportii, notate cu cifre arabe, care corespund celor 15' familii

145

(gmpe petrograflce) fundamentale de rocr magrnatice, in afara farniliei ultramafice.

F

Fig. 1 ;09 • Clasificarea mineralogica cantitati v /aa rocilor magmatice c1.1 lvl<9{J% (dupa N.ANASTASIU si S,SECU\..i\lIAN, 1984).

. '

Denumirea familiilor, propusa deCemlsia lIDl.1€i"n~·'1'~i.onali doe Sistematica a Roctlor ~i acceptata in ultimul timp de majoritatea tarilor, este urmatoarea:

a/ F amilii de rod faneritice plutonice (numerele de ordine coincid cu cele din triunghiul dublu din Fig. 109: 1 a - cuartolite; 1 b ~, granitoide bogate in cuart; 2 - granite alcali-feldspatice (granite alcaline); 3 - granite; 4 - granodiorite; 5 - tonalite; 6 - sienite alcali-feldspatice; 6* - sienite alcall-feldspatice cuartifere; 6 - sienite alcali-feldspatice eu foide; 7* - sienite cuartifere; 7'-sienite Ctl foide; 8 - monzonite cuartifere; 8'_ monzonite eli foide; 9 -' monzodiorite ~i monzogabrouri; 9* ~ monzodiorite si moazogabrouri cuartifere; 9'- monzodiorite 91 monzogabrouri cu foide; 10 - anortozite (M< 1 0), gabrouri (plagioclaz bazic ~j 1 O<M <90), diorite (plagioclaz acid ?i neutru; lO<M<90); 'II - sienite foidice (sienite aicaline propriu-zise); 12 - monzosienite foidice; 13 - monzodiorite foidice ~i monzogabrouri foidice; 14 .. diorite. foidice ~i gabrouri foidice; 15 - foidoHte·/it .

Rocile faneritice din campurile 2, 3, 4, 5 se pot desemna prin termenul oolectiv de granodiorite.Jar cele din campurile 6, 7, 8'~ 61', 7*, 8*, 6', 7', 8'prin sienitoide.

bl Familii de roci afanitice=vulcanice: 1 :. nu se cunosc; 2 - riolite alcaline , (liparite alcaline); 3 ,- rio lite , (liparite); 4 ~ dacite; 5 .. plagiodacite; 6 - trahite

~ -

I

146

8: '

"

alcaline; 6* - tracite a1caline cuartifere; 6J_ trahite alcaline cu foide; 7- traWte; 7* - trahite cuartifere; 7'- trahite cu foide; 8 -latite; 8* - latite cuartifere; 8'- latite cu foide; 9 - latibazalte ~i latiandezite; 9* - latibazalte ~i latiandezite cuartifere; 9'· Iatibazalte ~i latiandezitecu foide; 10 - bazalte (M>40) si andesite (M<40); 10* bazalte si andezite cuartifere; 10'- bazalte si andezite en foide; 11 - fonolite; 12 .. tefrifonolite; 13 - fonotefrite; 15· foidite afaniticemefelinite, Ieuctite etc.).

Pentru rocile paleovulcanice=paleotipice (pretertiare) se mal folosesc, 1a

noi in tara, ~i urmatoarele denumiri: '

- porfirecuartifere = riolitele si dacitele paleotipice;

- porfire = rrahitele 9i fonolitele paleotipice;

- porfirite = andezite]e ~i latityle paleotipice;

- melafire == bazaltele porfirice paleotipice;

- diabase = bazaltele afirice {rara fenocristale) paleotipice,

'1 11:.. D·' .. 1 1 f' H" ~1 '.~ t .

JI. .;)1. i , estCn,erea p:rmrC:tp:a:1e or 'am)U1I..l ue 1'OC1 paU 1Jlmee.

Granite alcali-feldspatice (alcahne), Sunt roci faneritice, formate

.iT

preponderent din feldspar alcalin si cuart, Plagioclazul propriu-zis (eli An>5)

Iipseste sau .apare In proportiifoarte recluse. Minera-lele mafice (de regula sub 20% de volume) sunt adesea reprezentate prin hornblende sodice (riebeckit, arfedsonit), piroxeni alcalini (egirin, egirin-augit), biotit, Accesorii: apatit, zircon, fluorina etc. Granitele alcali-feldspatice sarace in mafice se numesc alaskite. Rocirelativ rare In lume, granite le alcali-feldspaticc apar sub forma de corpuri pluto nice independents san asociate cu sienitele alcali-feldspatice, In Romania se gasesc 'in Dobrogea, la Iacobdeal - Turcoaia.

Granite (grantte ncrmale=ealcealcaline). Sunt roci faneritice, formate in principal din cuart, feldspat alcalin ~i plagioclaz. Feldspatul alcalin pre domina asupra plagioclazului, fiind adesea ortoza sau microclin, In concresterea pertitica cu albitul, Plagioclazul este, de regula, acid (oligoclaz), Mineralele mafice deseori prezente sunt biotitul ~i hornblende verde. Muscovitul, care apare uneori, se pare ca s-a dezvoltat tardiv, Accesorii frecvente: apatit, zircon, magnetit, hematit, Granitele sunt, de obicei, roci grauntoase, dar se luffilnesc si varietati porfirice. Granitele 'in care feldspatii ~i cuartul se gasesc in c09J;;re~tere se numesc granite grafice, cele ell granulatie foarte mare: se num~c granite pegmatitice, iar cele e1.1 granulatie foarte mica ~i sarace In minerale mafice se numesc aplite granitice. Granitele sunt foarte raspandit~ in crusta terestra, aparalldsub, forma .de .batolite, stock-uris.dike-uri ,etc.l'rIn Rom§nia'se'\gasesc' in

, , .

Carpatii Meridionali (Parang, Retezat, Valcan, . Vales' Cernei; 'Ow-adena - etc.),

Muntii Apuseni (Highis, Muntele Mare etc.), Dobrogea (Prieopan, Greci) ..

147 .

Granodiorite. Se deosebesc de granite doar prin continutul mai ridicat ln plagioclazvEle concurs, alaturi de granite, la edificarea batolitelor paleozoice din Carpati, precum ~j a corpurilor hipoabisice, laramice din Banat si Muntii Apuseni.

Sieuitealcall-feldspartce. Sunt ~oci faneritice, ineate feldspatul alcalin (pertit, anortoza, ortoza, microclin) este, practic, singurul mineral felsic asooiat, uneori, eu rninerale mafice alcaline (egirin, hornblenda), Accesoriile sunt mnneroase, mai frecvente fiind apatitul, zirconul, sfenul, Structura sienitelor alcali-feldspatice este zrauntoase. Varietatile en granulatie mare suntnumite

~, , }

pegmatite sienitice. In Romania se Int§Jnesc In Iacobdeal (Dobrogea) in asociatie

ell granite le aicali-feldspatlce.

Slenite. Sunt roci faneritice, formate in principal din feldspat alcalin (ortoza, microclin), plagioclaz (oligoclaz sau andezin) ~i minerale mafice: biotit, horoblenda comuns, mai rar piroxen (augit, hipersten, diosid). Accesorii: apatit, zircon, minerale opace etc. De obicei sunt grauntoase, allotricmorfe, ell strucruri de la micrograuntoasepana la oele pegmatitice, Sienitele apar, de obicei, local> la marginea corpurilor plutonice granitice,

Anorrozite. Sunt roci faneritice aproape monominerale. Practic, ele sunt formateaproape exclusiv din plagioclas (labrador, andezin, mai rar oligoclaz). Cu totul subordonat pot sa apara piroxeni, hombleada comuna, biotit, magnetit etc. Structura anortozitelor este de obicei mezo- ~i macrograuntoasa. Anortozitele formate din labrador se numesc labradorite. LTl Romania nu se cunoasc corpuri independente de anortozite ..

Diorite. Roci faneritice formate, in eseut8., din plagioclaz (andezin sau oligoclaz) ~i unul sau mai rnulte minerale mafice, Mineralul mafic eel mai faspandit este hornblenda verde. Sunt roci grauntoase, hipidiornorfe, cu granulatie variabila (de la microdiorite, pana la diorite pegmatitice). De obicei, dioritele apar local, asociete cu granitoidele sau gabrourile.

GabrourL Rod faneritice formatevin principal, din plagioclaz bazic 9~ minerale mafice: piroxen (diopsid, augit, piroxen rombic), olivina mai rar hornblenda verde si biotit. Proportia mineralelor mafice, prin definitie, 'poate sa fie cuprinsa lntre 10 si 9q%. Accesorii frecvente: magnetit, ilmenit, cromit, spinel, sulfuri, Gabrourile sunt roci graunto$se sau porfirice, Specifice sunt stmcturile ofrtice (cristale de piroxen contin incluziuni d~ plagioclaz), precum si structurile In slire (slire de magnetit, de ilrnenit, uneori de ·su~rri). In natura gabrourileapar adesea asociate GU ultramefitele, alcstuind batolite uriase. De asemenea, ele formeaza corpuri independente, asociate ell anortozite, diorite etc. In ROO1fu1ia, se mentioneazacozpul batolitic de gabrouri' de la Iuti (Banat),

. Sienite feidlce. Spre deosebire de -sienite, 'aceasta familie are -specifica asoCiatia feldspatului alcalln (microc1i.1J.,.afuit) cu un feldspatoid (nefelin, sodalit, cancrinit etc.). Plagioclazul apare mai rar, fiind, de regula, acid (oligoclaz) .

. 148

,~., ,

___ J~p~~.J~'.::~~~~':if'~J~~::_~_j~'~!U;:"'_~". ~·"1·.r4*.~'~~14±i!: ':,~i-ta"M .• ,~_ •. , __ ~~;, c ~_; _,·i~. __ ••

·."

y

Mineralul mafic frecvent este biotitul, care se poate asocia cu piroxenii alcalini (egiritul) sau amfibolii alcalini (arfedsonit etc.). Accesorii frecvente: apatit, zircon, sfen, magnetit, mill rar monazit, corindon, turmalina, granat etc. Structura sienitelor .foidice este grauntoasa, de Ia micro- Ia gigantocristalina .. Sienitele foidice sunt rar lntalnite. Formeaza, de obicei, corpuri mixte cu granitele, dioritele, cumeste corpul de la Ditrau (Carpatii Orierrtali).

Ultramafitele. Roci faneritice formate aproape exclusiv din minerale mafice ca: olivina, piroxeni, hornblende, biotit, Accesorii: magnetitv cromit, spineli, granati, Daca nu sunt alterate este tipica structura gdi.untoasapanidiomorfa. Dupa compozitia minerals, se separa mai multe varietati: duniie (formate aproape exclusiv din olivina ~i minerale accesorii: magnetit sau cromit); peridotite _ (formate din olivina, piroxen, eventual bornblenda san biotit, la care se adauga accesoriile: magnetit, cromit, spinel); piroxenite (formate

. preponderent din piroxeni); hornblendite (predominahornblenda). De cele mai multe on, ultrarnafitele apar ca niste. corpuri izolate de dimensiuni marl sau medii, aiteori , sub forma de enclave In bazalte, Corpurile ultramafice din Romania suntde regula serpentinizate: Banat (Plavisevita), platoul Mehedinti (Bahna-Izverna), Parang, Nluntii Sebes etc.

.,

IDom,e (H.pa:riie). Mineralogic. se aseamaaa cu granitele, eli deosebirea ca, uneori, aparesi sticla vulcanica. In e.senta,sunt formate din feldspar alcalin ~i cuart, Ia care se pot adauga plagioclazii ~i cateva minerale mafice (homblenda, piroxeni, biotit), Deosebirea esentiala dintre granite si riolite este structurala; riolitele sunt roci sticloase, hipocristaline sau holocristalin-porfirice, eli pasta afanitica. "Riolitele sticloase, in functie de continutulin apasi de structura, poarta diverse denumiri: pechstein (6~8% apa), perlit (3-4% apa), spuma de mare iptatra ponce) etc. In natura,riQlitel'9 se asociaza, de obicei, cu andezitele, In Romal1ia se gasesc ill Carpstii Orientali ~i Muntii Apuseni, asociate magmatismului neogen, Riolitele pretertiare (porfirele cuartifere) sunt raspandite

In Dobrogea de Nord, lVluntii Apuseni, Banat etc. , '

Daciteie. Sunt fOlmate,ln esenta, din plagioclaz ~i cuart, la care se adauga putin feldspar alcalin ~i minerale mafice: hornblenda, piro~l_liJbiotit. Mineralogic, corespund granodioritelorvSpecifica este structura porfirica, cu pasta afanitica sau sticloasa, Sunt foarte ra~p~d~te '?l masivul Vladeasa, ~ zona .Baia Mare, Calimani, '~~1dullV~:untilor J\P~~:egi~ e~c .... , ',,: ., ';;\',,! .: ',;? .: ;r"i/;:';

Trahite, Mineralogic, .trahitele se ·.aseamana ·~,cu sienitele·jjM~eralul t-.

, . _ ...~.r ~ • . _-

principal este felclspatul alcalin (sanidina, anortoza sau ortoza), la care se pot

149

adauga, 'In cantitati mici, plagioclaz ~i rninerale mafice (piroxeni, biotit, homblende). In trahitele lipsite de plagioclaz, apar piroxeni alcalini siamfiboli alcalini. Tipica este structure porfirica, ell 0 masa afanitica fluidala. Se asociaza In natura en andezite sau bazalte. La noi in ~ara apar 111 mai toate zonele vulcanice, dar In cantitati neansemnate,

Andezite. In esenta, andezitele sunt formate din plagioclaz, la care se adauga adesea piroxeni ~i hornblende comune. Proportia mineralelor mafice este sub 40%, aceasta fiind deosebirea esentiala d.e bazalte, Caracteristica este structure porfirica, ell pasta sticloasa, criptocristalins sau macrocristalina. Fenocristalele de plagioclaz au a zonalitate foarte -evidenta la microscop, Andezitele Bunt, alaturi de bazalte, printre cele mai raspsndite roci vulcanice de pe glob, Peste 80% din masa lantului vulcanic neogen din Carpatii Orientali este

fermata din andezite, '

Bazalte. Ca ~i andezitele, bazaltele sunt formate In principal din plagioclaz ~i minerale mafice (peste 40%, predominand piroxenii vsi olivina). Bazaltele au, de obicei, 0 structura porfirica (cu fenocristale de olivina sau piroxen), dar pot avea si structuri afirice (adica microcristaline, echigranulare, flir~L fenocristale), Dupa cornpozitia minerals ~i dupa structura, s-au separat numeroase varietati de bazalte, mai frecvente fiind: oceanite (bogate In olivina); picrite(exceslv de bogate in olivina); tholeite (lipsite practic de olivine); melafire (denumire colectiva pentru bazaltele olivinice pretertiare); spilite (denumire colectiva pentru bazaltele ~i andezitele care au suferit 0 albitizare a plagioclazului); tahilitele (sticlele bazaltice), Bazaltele sunt foarte rasp~ndite pe glob .. In Romania se lntiHnesc Ia Races, Detunata, Lucaret (Banat).

F:Ofi,bHt{l. Mineralogic, fonolitele corespund sienitelor foidice. Ele sunt formate, in esenta, din feldspar alcalin (sanidina,. anortoza) ~i feldspatoizi (nefelin, leucit, nosean etc.). Se adauga, adesea ill cantitati mici, piroxeni alcalini, amfiboli alcalini, biotit, Structura caracteristica este porfirica, cu pasta afanitica, Fonolitele sunt roci rare. Mai cunoscute sunt cele din zona vulcanica mediteraneana 0i ezuviu), In Romania nu se cunosc,

1.7. Reelpredommant sauexcluslv flloniene.

Pegmatite. In termenul de pegmatit sunt cuprinse toate rocil ·.magmatice

~r ~ •

(sau asemanatoare eu rocile magmatic e) feldspaticecu structuri megacristaline.

Rocile feneritice din familiile granitoidelor ~i sieaitelor apar adesea cu structuri

pegmatitice. '

Dupa compozitia mineralogica, -se poatevorbide pegmatite granitice, pegmatite sienitice, pegmatite dioritice, gabroice etc. Pegmatitele granitice cu structuri grafice se numesc runite sau pegmatite grafice. In Romania se cunosc

150

numeroase corpuri de pegmatite asoeiate sisturilor cristaline ell grad mediu si

".' Inalt de metamorfism, Corpuri mai importante se gasesc la Razoare (Preluca), Lotru, Armenis.

Apme. Sunt varietati micrograuntoase ~i allotriomorfe ale granitelor ~i sienitelor foarte sarace in minerale mafice. De obicei, apar ca roci filoniene

(dike-uri) asociate corpurilor de granitoids, ' ,

Lamprofire. Prin Iamprofir este desemnata orice roca magmatica micrograuntoasa porfirica, eli forma de zadimant filoniana (dike), In care fenocristalele sunt reprezentate exclusiv prin minerale mafice idiomorfe, prinse intr-o masa fundamentals panidiomorfa, relativ bogata In minerale malice. In Romania, lamprofrrele se gasesc In aproape toata aria carpatica ~i :in Dobrogea de Nord; aparand sub forma de dike-uri caretraverseaza sisturi oristaline, roci sedimentare mezozoice, corpuri plutoniee,

2. Procese si reel sedimentare.

,

Formatiunile sedimentare .reprezinta, la suprafata scoartei terestre, principalele 'produse ale proceselor exogene ~i acopera 75% din suprafata ei. Forma generals de prezentare a acestora 0 constitute sedimentele ~i rocile sedimentare. Un sediment este un depozit neseparat de mediul in care s-a acumulat ~i de asemenea mobil; roca sedlmentara este~ de cele rnai multe on, un depozit consolidat ~i separat de mediulin care s-a format.

Se considera depozit sedlmentar orice material care a lust nastere prin: - dezagregarea, fragmentarea ~i alterarea rocilor preexistente;

- transport ~i acumulare gravitationala ill bazine de sedimentare;

- precipitate chanica ~i biochimica din solutii naturale;

- activitatea organismelor vegetate ~i animale, capabile sa-~i construiasca

schelete sau invelisuri protectoare de natura minerala.

Procesele .sedimentare se desfasoara la suprafata scoartei<(erestre sub controlul factorilor exogeni, in domeniul continental sau eel marin-oceanic ~i reprezinta o parte importanta a ciclului geologic. Ele cuprind; dezagregarea si

,alterarea, procesemecanice, procese chimicesi procese biogene.. , :..,." .

, . ,

'r" '!' ',' •

151

2.3. Textura ~i structura rocilor sedlmentare.

Textura ~i structura sunt notiuni care apreciaza modul fizico-geometric In care se prezinta si se asociaza elernentele componente ale sedimentelor si rocilor. In dorneniul formatiunilor sedimentare termenii au 0 semnificatie exact inversa decat cea care se acorda In cazul rocilor magmatice si metarnorfice.

, ,

2.3.1. Textura,

Prin textura se apreciaza dimeasiunileabsolute 9i relative ale granulelor constituiente si fOl111a acestora,

,

Masurarea dimensiunilor absolute permits stabilirea de categorii (fractiuni) granulometrice care se exprima prin termeni diferin penru rocile epiclastice 9i pentru cele cristalizate (Tabel 3). Astfel, I.D cazul rocilor detritice 9i a1 calcarelor clastice, texturile se definesc prin termeni ell etimologie greaca 9i respectiv latina: psefit (rudit), psamit (arenit), aleurit (silt), pelit (lutit). In cazul rocHorcristahzate - micrite) sparite, evaporite, silicolite - dimenshlP..i]e. cristalelor determina texturi C8Ie se definesc prin terrnenii: cripto-, miCTO-,

medio-, larg cristalin. "

Dtmenslunile relative ale granule lor 9i cristalelor SUJ."1t redate, pentru rocile detritice, prin gradul de sortare (reflectat prin valoarea abarerii standard ( ), calculata din datele unei curbe cumulative), care poate fi: foarte bun ( - 0,35), bun ( = 0:,50), moderat ( = 1,00) ~i slab ( = 2,00) (Fig. Ill), iar pentru rocile ristalizate prin termenii echi- 91 inechicristalin.

Forma granulelor clastice se apreciaza prin termenii angular, subangular, subrotunjit, rctunjit ei prin parametrii morfometrici care definesc indicele de . rotunjime (Ro) ~i indicele de sfericitate (Sj) a granulelor respective (Fig. 112); ea reflects gradul de prelucrare a materialului (prin transport, eroziune, diageneza),

A

G". C,35

(j.o,SO

·~/O. ."/0. .. ... '/. .•.

. 8,°1180.- ~o

'II~

~ , ~: .", ; : ~: i~ .; II ::

~... '. . -"' i; I

20 " ,;0 I: >~. 2Q

• i ' j"' j j ~ ~+ ! ~ ,

...
rr
II

I I

I SOli. '.'. i',,"

J/r,

. h-l

iiC I .' '

'0 , '

20 j I

I .'

, " '".-."".

"

Fig. 111 - Aprecierea gradului de sortare a depozitelor detritice (din N.ANASTASru si M.SECLAMA.N, 1984): A - prin valorile abaterii standard ( ); B - prin hlstograme:

ISS

-._ I"

:' .

. ,

Fig. 112 - Corel alia dintre indicele de sfericitate ~iindicele de rotunjirne pentru diverse forme de granule (dlipa N.ANASTASill ~i 1vLSECLAMAN, 1984).

0,> 0,5 0,1

Rot'JoJlml

Forma cristalelor este apreciata prin termenii - euhedral (cristale limitate de fete cristalografice), subhedral (cristale partial limitate de fete cristalografice) ~i anhedral (cristale lipsite de conture crietalografice), iar textura agregatelor, ill constitutia carora intra astfel de cristale, prin termenii: idiotopic, hipidioiopic, respectiv xenotopic,

2.3.2. Structura,

Structura rocilor sedimentare defineste aranjarea spatiala a constituientiior ~:i. reflecta principalele procese de formate a acestora - mecanice, chimice, organogene si diagenetice. 'In raport eli momentul acumularii materialului sedimentar, orice structura poate fi: primara (are un caracter sindepozitional) san poate fi secundara (postdepozitionala).

Strueturile mecanice, realizate prin transport si acumulare gravitationala, sunt caracteristice pentru pietrisuri, nisipuri, conglomerate, brecii, gresii, argile, calc are clastice: ele caracterizeaza atat modul de organizare interna a eonstituentilor cat si aspectele de la suprafata unor strate (Fig. 113); structurile interne au un caracter sindepozitional ~i Bunt exprimate prin diverse tipuri de stratificatie: paralelii, inclinatd, gradata,. ritmicd; ele reflects relatiile de grosime ~i de extindere dintre strate ~i Iamine, de pozitia relativa a acestora, Structurile suprafetelor de strat sunt cunoscute ea mecanoglife ~i exprima relatia dintre suprafata sedimenrului ~i miscarea mediului in care a fost acumulat; ele pot fi structuri ripple-marks (ondulaiii de valuri ~i de curenti), turboglife (scour marks) sau mecanoglife de eroziune, mecanoglife de tarare (tool marks) etc.

Structultll.e ,chi mice interne se realizeaza prin procese de @;~olvare' ~i 'precipitareclllmica: aspectele .. corespunzaroare unor : astfel de structuri se regasesc sub form_a :.9~ coro~iun($i agregaie .de cristale': geode, concretiuni,

,iW ...... ·~,- .......... l--~,~ '. ',. ,~-.I.~~": ~ ui- .'.- ' .... - •

nodule in calcare, dolomite, argile, ~isturi silicioase, bauxite, fosforite, Pe cale

chimica, . la "'suprafata \ "tie'':'separatie "dintre strate'· apar chemoglifele ,~ .. ',sthi6turi

159

,~: ..

specifice de intrepatrundere ~i dizolvare selectiva sub presiune (ex. stilollte, structure con-in-con).

SI~IPlE

GROS!!"IEA

,sr,RUCTURA

SUSTIRI I F, ~U~TIl'II

1"'5 Il!nticulard. 2 .. s ritmk:o

3-. oblka. 4-$ ~cl.<la

Fig. 113 - Elernentele fundamentale ale unui strat (dupa D.RA.DULESCU ~i N.A.'l\fASTASIU1 1979). '

Structurile organogene sunt determinate de aspectele pe care le imprirna In roca sau Ia suprafata de separatie a stratelor bioclastele sau activitatea organismelor, Printre cele mai caracteristice se tnscriu structurile algale (stromatolitele si oncolitele), structurile icoraligene, bioturbatiile (excavatii create de organisme), La suprafata strate lor se recunosc bioglifele (urme de pasi, urme de tar-are, niulaje), Teate aceste structuri sunt caracteristice calcarelor bioacurnulate, bioconstruite, diatomitelor, spongolitelor, fosforiteloretc,

Structurile diagenetice au intotdeauna caracter postdepozitionalsi constau mefecte de cristalizare ~i recristalizare sau de substitutie ill roci de tipul calcarelor, argilelor, fosforitelor, bauxitelor etc.

In functie de relatia dintre particule ~i liant, rocile pot avea struoturi omogene rna dlstinctieintre aceste categorii petrografice (ex. In Ioessyargile, dolomite, jaspuri) si structuri heterogene, in care particulele siliantul formeaza categorii petro~afice evidente (ex. in conglomerate, gresii, cal~"?ie clastice,

calcare alochemice etc.). .," ~

Natura liantului se poate aprecia dupa: aJ modul-de formare (ciment sau matrice); b/ compozitie: calcitic, si1icios, feruginos, sulfatic, glauconitic etc.; cf cantitate: liant>particule in para-reel ~i Iiant=particule in orto-roci,

,- ..... '

160

2.4. Sistematica rocilor sedimentare. .

Datorita caracterului lor poligenetic, a cornpozitiei mineralogice foarte diverse si a trasaturilortexturale ~i structurale complexe, rocile sedimentare nu pot fi clasiflcate pe bazaunui criteriu unitar. Astfel, criteriul chimic-mineralogic permite separarea unor grupari sistematice in acord eu compozitia rocilor, cum

,sunt roci carbonatice (calcare 1?i dolomite), roci silicioase (silicolite), roci argiioase, rocialuminoase (bauxite), roci bogate In halogenuri si sulfati (evaporite), depozite feruginoase ~i manganoase. Precizarea categoriilor sistematice se face in urma examenului chimic si mineralogical (microscopic).

Criteriul textural conduce la categorii sistematice bazate pe dimensiunea granulelor sau cristalelor, ceea ce usureaza gruparea depozitelor sedimentare in . acord cu tendintele naturale de acumulare sauprecipitare a constituentilor alogeni ~i respectiv autigeni. Categoriile psefit, psamit, aleurit, pelit sau micrit 9i sparit au la baza asemenea criterii ~i constituie grupari cu grad de class in cadrul rocilor detritice si respectiv carbonatice.

Criteriul structural s.e apropie eel mai mult de conditiile lor de genezasi permite separarea unor categorii de roci mecanice (depozitionale), evaporitice, diagenetice etc.

Clasificarile actuale se bazeaza pe criteriul genetic si mineralogic ~f permit gruparea rocilor ill acord cu principalele asociatii Iitologice sedimenatre ~i cu frecventa acestora la suprafata scoartei. Astfel, au fost separate: roci detritice (epiclastice), roei argiloase, rod carbonatice, silicolite, fosforite, evaporite~i bauxite.

Exists 81 0 elasificare a riclor sedimentare, care tine seama de caracterul

, ~. .

combustibil al acestora: caustobiolite (roci care ard) ~i acaustobiolite (roci care nu ard). Rocile din olasificarea anterioara sunt in totalitate acaustobiolite.

Roelle caustobiolite, prin caracterul lor particular, vor fi mentionate separat.

2.4.1. :RQd acaustebiolite. 2.4.1.1. Roci detritice (epiclastice).

Materialul constituient al rocilor detritice se acumuleaza pe cale mecanica ~i se prezinta sub forma de depozite mobile (neconsolidate) ~i .depoztte consolidate (legate prin intermediul unui liant) specifice pentru variat1medii de sedimentare (fluviale, lacustre, glaciate; de~ertice, . deJ~aice ~i marine). Clssificarea lorcea ;maiuzuala ~(Tabel -4)' are, la baz~" criteriul. .texturalgranu1ometric, In functie de care se disting: roci psefitice, psamitice, aleuritice ~i pelitice.

161

.- .~~ . ·ii!f.f~'t~J

_~~~4-,.j,ol ... _ ,_~_\ .... ........._.."..~.~~___"

Tabel-l - Clasificarea psefitelor ~i psamitelor (din N.ANAsTASIU ~i M.SECLArvIAN, 1984).

PSEFITE 1.Q:> 2 mm)

PS,\MITR {O - 2 -O,Q63 "'Ill)

-I· . I angular-e
Fornu: P{ltllClilclor I TO lunjlte vnria I o.
~IClbllc BOLOVANI.$ ELOCURI NISIPORI
PIETRI$
Consolidate ~ CONGLOMERATd BREeCH GRESII (S.l.)
Liontu!
Raportul I> 9 ['aril roct (Hlltc) ~lnlrica (~rgihl) Clrncnt (5ilicc.elnrlt ct c.)
linn! (I) : I
grnmllc (u)
0> I Od" rod l,II .. \Y\VACKE GRESJI (5.S,)
r:ompo:i/III
- 1I"OllO!1IIIl~raIi1 l:, oltgomlcticc - Q >0" % C.n·sic cuu r-
J o~~,l
-po'llmiarra1u , c. polnnlcttce
, F -I Q> J. 1.+ Q> F F ~ 25~·~ 1. .. 25%
I I. < :.Vi'}:J F <. 25%,
: Graywacke GrnYlVa~kc Greslr Gr~sj~
1 trlrlspnHc Ii!ie l~ldspllllcu litlcil
1 (,"rC~lll) Q =: cu ar].: F· = fcldspn\i:' L ~. fl'ngmellt" Iltlce.

R'Od psefitice. In aceasta categorie intra depozite mobile ~i consolidate formate din granule minerale sifragmente Iitice cu dimensiuni mai mari de 2 mm. Clasificarea lor sc face in functie de criterii variate (Tabel 4),

, Rocile mobile, reprezentate prin blocuri, bolovazusuri si P ietrisuri,

.' )"

formeaza depozite aluviale ill lungul albiilor fluviale sau la baza falezelor inalte

si conuri de grohotis In zonele montane.

Roelle consolidate rezulta din cimentarea depozitelor mobile prin intermediul.unui liant (ciment sau matrice),

~ Orioconglomeratele 9i . ortobreciile, caracterizate prin abundenta fragmentelor ill raportcu liantul, se prezinUI. In aspecte o1igomictice,' eu compozitie uniforms (ex. conglomerate cuartoasa, conglomerate calcaroase) ~i in aspecte polimictice. Ccnglomeratele polimictice se caracterizeaza printr-o mare varietate litologica: sunt alcatuite din fragmente de roci .1p~gmatice, metamorfice ~i sedimentare; apar In baza unor serii detritice {congfinerate de transgresiune), sau la partea superioara a acestora (conglomerate deregresiune), In Romania se lntalnesc in Carpatii Orientali (conglomerate de Bucegi, conglomerate de Ciucas, conglomerate de Ce~l~u).

,

I

I

I !

!

162

---_"_'

- Paraconglomeratele reprezinta depozite slab sortate, in care Iiantul - 0 matrice argiloasa - prinde blocuri izolate de compozitie litologica variata; tilitele reprezinta astfel de depozite de origine glaciara,

Rod psamitice. Rocile psamitice constituie depozite terigene mobile (nisipuri) sau consolidate (gresii), alcatuite din 'particule cu dimensiuni cuprinse

mtre 2 ~i '0,063 mm. '

Nisipurile formeaza acumulari mobile, in care fractiunea psarnitica, predominanta, are caracacter oligomictic (nisipuri cuartoase, nisipuri calcitice, nisipuri glauconitice), sau polimictic (bogate 1n cuart, feldspati, mice, bioclaste, minerale grele). Dupa origine, nisipurile pot fi: marine, fluviatile si desertice.

- N isipurile marine se caracterizeaza prin sortare buna ~i grad de rulare variahil; contin frecvent bioclaste si, uneori, minerals grele. In Romania apar in

tcata zona litorala. .

- Nisipurile fluviatile au 0 sortare moderata ~i slaba ~i un grad de rulare scazut; sunt bogate in material argiles si se Intalnesc in aluviuni (uneori bogate ill minerale grele: granati, zircon, aur - "placers" -uri,

- Nisipurile ecliene au 0 sortare foarte buna; granulele sunt bine rotunjite si au suprafata mata, Au 0 compozitie polimictica sau oligornictica si contin fractiuni aleuritice. In unele zone desertice san ill unele sectoare de camp i e,. fonheaza dune, In Romania se InHiJnesc la Vale a lui Mihai (Campia vestica), LJ~ti (valea.Siretului), Tandarei, Calafat, Becher (Campia Rornftna).

/ Greslile sunt nisipuri consolidate caracterizate prin prezenta unui liant

care poate :fi ciment (in gresiile propriu-zise) ~i matrice (in graywacke) (Tabel 4; Fig'. 114).

'Fig. 114 - Diagrams de clasificare a rocilor psamitice (dupa PETTIJOHN, POTTER ~i SIEVER,' 1973; din N.ANASTASIU;;i M.SECLAMAN, 1984),

{~." ~.

Gresiile cu ciment au 0 compozitie yar.iabi1~ dar 1ntotd~al.ma sunt bogate , ill' cuart (peste 50%) alaturi de' care, mai'frecvent,' se intalnesc feldspa1i" (F) ~i

fragmente litice (L). .

163

)

Gresiile cuartoase . se caracterizeaza prin urmatoarea fomula rnineralogicala (F.M.) ~i texturala (F.T.):

F.M.: Alogen: Q>95%

Antigen: glauconit, pirita, calcit, anhidrit. Liant: ciment silicios, calcitic, oxidic .

. F.T. Diam.=O,2-0,3 nun; ==0,35-0,80; Ro=O,7-0:,9.

Gresiile cuartoasa se vasociaza eli dolomite si calcare ~i apar ill zone de platforms, In Romania se 'intalnesc in CarpatiiOrientali - gresia de Kliwa (Oligocen).

- Gresiile feldspatice (arcozele) au:

EN!.: Alogen: Q<75%, F>25%, L<25%.

Autigen.calcit, silice, feldspati, limonit, Liant: ciment calcitic, silicios.

P.T.: Diam.=2~O,25 mm; =1,0-0,5; Ro=O,1-0,5.

Apar ca intercalatii in depozitele detritice, CLl caracter de molasa si se asociaza ell conglomerate polimictice ~i argile. Sunt mai frecvente 1n depozitele paleozoico, In Romania: in Muntii Apuseni, lu Carpatii Orientali - gresia de Siriu (Cretacic superior).

- Gresiile litice se definesc prin:

F.M.: Alogen: Q<75%; L>25%; F<25%.

Antigen: pirita, clorit, calcit.

Liant: ciment calcitic, silicios, oxidic.

F.T.: Diam.=O,06j-2 mm; =0,50-1,00; Ro=O,3~O,9.

Sunt mai frecvente in formatiunile de' flis si de rnolasa din cadrul foselor cu

~ , ,

fundament activ. In Romania: In Carpatii Orientali - gresia de Tarcdu ~i gresia de Sotrile (Eocen),

- Graywacke este un termen utilizatastazi pentru a desemna psamitele cu znatrice. Sunt roci imature, slab sortate formate preponderent din plagioclazi albitici ~i fragrnente litice, legate printr-o matrice argilo-cloritoasa,

P.M.: Alogen: Q=15-50%; L=35-40%; F=15-25%.

Antigen: pirita, calcit, ankerit, clorit.

Liant: matrice primara sau secundara= 15-40%.

F.T.: Diam.==O,063-2 mm; Ro=O,l-OS.

Se asociaza depozitelor terigene, de geosinclinal, in care altemeaza cu argile ~i siltite, sau inso~esc depozite turbiditice, In Romania: ill Dobrogea centrals - zona

sisturilor verzi (Precambrian), ill Carpatii Orientali - zona: flisului, .a

R~'cUe aleurttice. Aleuritele sunt roci detritice terigene, de cele, mai multe ori mobile, formate din particule fine cu dimensiuni cuprinse lntre cele ale psamitelor si cele ale pelitelor. Depozitele mobile, relativ omo gene , reprezentand acumulari de material aleuritic, constituie loessul si roeile si rocile

loessoide~" , . .

164

'_.-- -

Loessul formeaza depozite pulverulente (prafoase) eu aspect masiv (lipsite de stratificatie si cu tendinta de desprindere dupa plane vertic ale}. De obicei sunt friabile, de -culoare galbuie si au 0 porozitate ridicata; contin spatii lib ere tubulare, Din punct de vedere mineralogic sunt alcatuite din cuart (20-70%), feldspati (20,-40%), mice, minerale argiloase, minerale grele, calcit (In piipusile de loess) etc. Formeaza depozite, exclusiv cuaternare, de origineeoliana ~i periglaciara, acumulate in zone sub montane, pe platouri si inzone de campie, In Romania: in Campia Romans, in Dobrogea centrale. ~i de sud,lu Platforma

Moldoveneasca, '

-Rocile pelitice (argile). Argilele, sau rocile argiloase, reprezinta depozite sedimentare poligenetice, care au drept caracter comun alcatuirea mineralogica - Bunt formate preponderent din alumosilicati hidratati (rninerale argiloase) - si dimensiunile foarte fine ale particulelor constituente - apartin fractiunilor pelitice, cu dimensiuni cuprinse intre 0,01 rom (sau 0,004 mm) 9i dimensiuni coloidale. Rocile argiloase apar in natura fie prin alterarea rocilor preexistente (argile .reziduale), fie prin consclidarea unor mftluri acumulate tn diverse bazine de sedimentare (argile sedimentate), Clasificarea lor se face pe criterii mineralogice yi structural-texturale (Tabel 5; Fig. 115).

Argilele polimictice sunt roCicompacte, massive sau strati fie ate, caracterizate prin porozitate mare ~i permeabilitate slaba; prin umezire devin plastice. Culoarea lor, foarte variata, este conditionata de compozitie. Contin in proportie de 40~ 100% un amestec de mit,' clorit, .montmorillonit, la care se a ~auga mice, cuart, feldspati, material organic carbunos ~i bituminos; unele var:letalIcon~in sulfuri (argile negre), In Romnia: in Carpatii Orientali (zona

"

flisului ~i zona mio-oligocena), in Muntii Apuseni, in Bazinul Transilvaniei, in

Platforma Moldoveneasca, In Dobrogea de sud.

Argilele oligomictice contin i.1J., proportie ridicata unul dill. mineralele argiloase raspanduite: caolinit, montmoriilonit, .illit,

- Argile caolinitice au 0 culoare aJba sau cenusie ~i se caracterizeaza prin plasticitate mare; refractaritate ridicata :;;1 capacitate 'de absorbtie si de achimb ionic moderato In Romania:' in Carpatii Orientali (la Harghita), ill Bazinul

. .

Transilvaniei (la Aghires - Cluj), in Dobrcgea desud (la Medgidia, Defcea),

- Argilele montmorillonitice (sin. = argile smectice) au 0 culoare alb galbuie, verde albastruie, 9i pot contine adesea relicte de sticla vulcanica (in bentonite -ill Banat, la Tufari - Orsova; in Bazinul Transilvaniei la Valea Chioarului); refractaritatea si plasticitatea lor sunt mari; unele vrui'~tati sunt

,,',\'

tixotrope, Capacitatea de schimbionic si de absorbtie, foarte ridicate, permit ill

anumite conditii gomfloarea lor, san le determina proprietati decolorante (ill jloridine). In Romania: se exploateaza mPadur~a, Crai~~ui, ,,(la Sunc::UD.f~),}n . Tara Barsei (1a Vulcan ~i Holbav);ln Carpatii Meridionali (la Schela- Vie-z;proi). '

165

1<.,;

, • I' P'l-

'r~~

Tabel 5 - Clasificarea mineralogic a ~i structurale a rocilor argiloase (din N.ANASTASIU si M.SECLAMAN, 1984).

,

VOl.riC!:UHl ~Htl.!l:t\J:rJ!~ :!i<1U ~~:tt,1.lr:li"!:i

MgU~ poltmlctlce

ArgJle sfmtificale

AHGII.E

Argile must ve

AraUc oligomlctkc: - Argile cnoltnltlce

- Argile mcntmcrtllontttcc

_ ArgIle smectico

- Argile Ill!Ut:c

MlGiLlTE

Arlille pollmlcticc

Argile deform!!!" {In pli1ci)

nocr DE T1HNZITlE

11 a?icLl~I slllclcasc !

A.rgllc nJSlpo~sc ~i3tll!i arenaece

VOl'ict5ti c~rbti:!lnUci! :

...... ~~arnc I

-, ,\l'g'ilc cal'iaroG~e

)

100 % ~<t':;:I .. - __ z:x: -_ ""J.. -_ -'..,;4::' :~;CIO() '10

ARGilA ,10 33 ;';0 SO ::AR80NATL

Fig~ 115 . Diagrams ternara: argild-silice-carbona,ti; nomenclatura tennenilor de tranzitie (dupa SCOLARI:ri LILLE, 1973; din N.i\NASTASIU ~i M.SECLA.\.IAN, 1984): 1· argila; 2- argilA calcaroasa; 3 - marna; 4 " calcar argiles; 5 " calcar; 6 - argi1a silicioasa; 7 - marna siliciasa; 8 -calcarsilicios; 9 - silicolit argiles; 10 - siBcolit marnos: 11 - silicolit calcaros; 12

. - silicolit,

166

.~·,t_~"_·". __ ., ...... -.~----

"'''''-----

Argilele illitice sunt roci de culoare cenusie, bruna sau verzuie, cu structuri omogene ~i stratificate; plasticitatea este rnai redusa, iar rccile nu se 11UTIoaie in apa.

Argilitele sunt roci pelitice cornpacte, uneorfcu stratificatie clara ?i tendinte de a se desface in placi; sunt roci inrens diagenizate (deshidratate ~i uneori recristalizate),

Marnele sunt roci compacte, masive saustratificate, colorate diferit: cenusiu deschis, brun, brun galbui, rosu; textura este pelitica fina. In constitutia rnarnelor, alaturi de mineraleerghoase, participa: calc it, siderit, dolomit ~i uneori gips, In Romania: In Carpatii Orientali (la Gura Beliei), Malu Rosu (Fieni), in Depresiunea Getica (121. Gura Vaii),

2.4,1.2. ROel carbonatice.

Rocile sedimentare.. carbonat ice formeaza asociatii naturale alcatuite

. ,

preponderent din calcit, aragonit (incalcare) 91 /sau dolomit (in dolomite) si constituie depozite poligenetice en 0 largacomplexitate structurala si texturala, Calcare. Formarea mineralelor carbonatice In domeniul sedimentar este controlata de procese de precipitare chimica si biochimica, pre cum si de procese

. ..

de acumulare mecanica, care determina pcsibilitatea de grupare a calcarelor 'in

ad categorii genetice: a/ calcare de precipitate: bl calcare organogene ~i c! calcare clastice (Tabel 6).

aI Calcarele de precipiture anorganogenii se formeaza in dcmeniul marin ~i in domeniul continental 9i tmbraca variate aspects structurale. In domeniul marin antalnim:

. ~ Calcare granulare omogene, cunoscute sub numele de micrite -,

daca au--chstalele de calcit sub 4 ~t ~i sparite - daca au cristalele de calcit cu dimensiuni mai mad de 4~L '

Calcare alochemice formate din corpusculi carbonatici (intraclaste, ooide, pelete etc.) ~i un linat, care poate fi micritic, 'san sparitic, Nomeclatura calcarelor alochemice (Tabel 6) reflects re1atiile dintre constituienti, Ele SHot caracteristice zonelor de platforms, in care apar alaturi de fosforite ~i gresii cuartoase. In Romania: in Dobrogea de sud, In Muntii Apuseni (la Moneasa ~i Vascau), inCarpatii Meridional! (la Mateias).

In domeniul continental, precipitarea CaCO] din izvoare san ape de infiltratie conduce la formarea sinterelor, travertinurilor (in Romania:,Ja Borsec, Cfupini~~ Banpotoc), a crustelor calcaroase ~i a depunerilor de sp1ileotheme

(stalactite .~i, stalagmite). '

J.::

,., \';,< I

~ "'" ,'.' J. •

,

,..;~ J ~': • .,i.7J~'1J~~ ,'. ,Lr/·;:

167