CURS 3 ( rezumat)

Tematica cursului (3 ore) : Serii de funcţii. Serii de puteri. Dezvoltări în serie.

SERII DE FUNCŢII

Fie ( f n )n∈N , f n ∈ ℑ ( X ) un şir de funcţii şi

n
s ( x) = f ( x) + f ( x) + L + f ( x) = ∑ f ( x)
n 1 2 n k
k =1
( sn )n ∈ N şirul sumelor parţiale
Perechea ( f ( x ) , s ( x ) ) de şiruri de funcţii defineşte o serie de funcţii, notată
n n n∈ N
∞
∑ f ( x) .
n
n =1
∞
Mulţimea de convergenţă a seriei ∑ f ( x ) este mulţimea
n
n =1
⎧⎪ ∞

⎪⎩
0
n =1
n 0 ( )
C = ⎨ x ∈ X ∑ f x este o serie numerică convergentă pentru x ∈ X
0 }
∞
Seria ∑ f ( x ) converge punctual pe C ⊆ X , dacă şirul sumelor parţiale s ( X )
n =1
n n n∈ N
( )
converge punctual pe C . Limita către care tinde şirul sumelor parţiale va fi o funcţie
∞
s : C ⊆ X → R numită suma seriei şi vom scrie s ( x ) = ∑ f ( x ), x ∈ C .
n
n =1
∞
Seria ∑ f ( x ) converge uniform pe C ⊆ X , dacă şirul sumelor parţiale s ( X )
n =1
n n n∈ N
( )
∞
converge uniform pe C . Orice serie ∑ f ( x ) care converge uniform pe C converge şi
n
n =1
punctual pe C .

CRITERII DE CONVERGENŢĂ

Criteriu de convergenţă uniformă

∞
Condiţia necesară şi suficientă ca o serie de funcţii ∑ f ( x ) , f ∈ ℑ ( X ) , n ∈ N să
n n
n =1
convergă uniform pe C ⊆ X este ca pentru ( ∀ ) ε > 0 să existe N ( ε ) astfel ca pentru

n > N ( ε ) , p > 1 şi ( ∀ ) x ∈ C să avem f ( x) + +f ( x ) < ε , (adică , şirul

n +1 n+ p

n (
numerelor parţiale s ( x )
n∈ N
)
este un şir fundamental (Cauchy)).

Criteriul lui Weierstrass

 ∞
Dacă ∑ f ( x ) este o serie de funcţii, f n ∈ ℑ ( X ) , n ∈ N şi dacă
n
n =1
∞
( ∃) ∑ an , an > 0 o serie numerică convergentă astfel ca f n ( x ) < an , ( ∀ ) n ∈ N şi
n =1
∞
( ∀ ) x ∈ C ⊆ X atunci ∑ f n ( x ) converge unifom pe C ⊆ X .
n =1

Proprietăţile seriilor de funcţii

∞ u
1). Dacă ∑ f ( x ) ⎯⎯ → f ( x ) , f n ( x ) , n ≥ 1 sunt funcţii continue în x ∈ A , atunci f ( x)
n A ⊂ R 0
n =1
e continuă în x ∈ A .
0
∞ p
∑ f ( x ) ⎯⎯→ f ( x )
n
n =1 [ a, b ]
2). Dacă f ∈ C1 [ a, b ] , atunci f este derivabilă şi
n ∞ u
∑ f ′ ( x ) ⎯⎯ → g ( x)
n
n =1 [ a, b ]
′
⎛ ∞ ⎞ ∞
f ′ ( x ) = g ( x ) adică ⎜ ∑ f ( x ) ⎟ = ∑ f ′ ( x ), ( ∀ ) x ∈ [ a, b ] .
⎜ n ⎟ n
⎝n =1 ⎠ n =1
∞ u
3). Dacă f ∈ C [ a, b ] , ( ∀ ) n ∈ N şi ∑ f ( x ) ⎯⎯ → s ( x ) , ( ∀ ) x ∈ [ a, b ] atunci s ∈ C [ a, b ] .
n n
n =1 [ a, b ]
În plus,
∞ ∞
b b b
∫a s ( x ) dx = ∫a ∑ f n ( x ) dx = ∑ ∫a f n ( x ) dx, ( ∀ ) x ∈ [ a, b ].
n =1 n =1

SERII DE PUTERI

Fie a( )
n n∈ N
un şir de numere reale.

Se numeşte serie de puteri cu coeficienţii a , n ∈ N seria de funcţii

n
∞ n 2
∑ a x = a + a x + a x + ....
n 0 1 2
n=0
Orice serie de puteri este o serie de funcţii cu f ( x ) = a x n , n ∈ N
n n
∞
( )
n
Dacă x0 ∈ R fixat atunci seria ∑ a x − x se numeşte serie de puteri centrată în x
n 0 0.
n=0

Teorema Abel
 ∞ n
Pentru orice serie de puteri ∑ a x există un număr R, 0 ≤ R ≤ ∞ numit rază de
n
n=0
convergenţă, astfel că
∞ ∞
a) ∑ a x n converge absolut pe ( − R, R ) (seria ∑ a x n converge pe ( − R, R ) );
n n
n=0 n=0

∞ n
b) ∑ a x este divergentă pe ( −∞, − R ) ∪ ( R, ∞ ) ;
n
n=0
c) pentru orice număr r , 0 < r < R seria ∑ a x n converge uniform pe [ − r , r ] .
n

Teorema Cauchy – Hadammard

∞
Dacă ∑ a x n este o serie de puteri şi R raza sa de convergenţă atunci
n
n=0

1 a
R = lim = lim n .
n→∞n a n→∞ a
n n +1

PROPRIETĂŢILE SERIILOR DE PUTERI

∞ n
∑ a x o serie de puteri convergentă pe ( − R, R ) şi f : ( − R, R ) → R suma seriei,
n
n =1
∞
f ( x ) = ∑ a x n atunci f ∈C ∞ ( − R, R ) şi seria ∑ a x n se poate deriva termen cu termen
n n
n =1
( k ) ( x ) = ∑ a xn ( k ) , k ∈ N .
ori de câte ori pe ( − R, R ) şi f ( ) n
n
∑ a x se poate integra termen cu termen pe orice compact [ a, b ] ⊂ ( − R, R ) si
n
b b n b n
∫a f ( x ) dx = ∫a ∑ an x dx = ∑ ∫a au x dx
Exemple: Să se determine raza, intervalul de convergenţă şi mulţimea de convergenţă
pentru:
∞ 2n x n
1). ∑
2
n = 1 n +1
x 2 x2 3 x3 nx n
2). + + + ...
3 2 ⋅ 32 22 ⋅ 33 2n − 1 ⋅ 3n
∞ n! xn
3). ∑
n
n =1 n
Să se determine mulţimea de convergenţă a următoarei serii reductibilă la o serie de puteri
 u
∞ n n + 1 ⎛ x2 − 2 ⎞ 1
1 + ∑ ( −1) ⋅ ⎜ ⎟ , x2 ≠ .
n =1
2 ⎜ 2
n + n +1 ⎝ 1− 2x ⎠⎟ 2

FORMULA LUI TAYLOR

Fie f : I → R, I ⊆ R interval şi f ∈C n + 1 ( I ) , n ≥ 0 fixat. Pentru orice a ∈ Int ( I ) fixat şi orice
x ∈ I avem

f ' (a) f "( a ) f

(n) (a)
2
f ( x) = f (a) + ( x − a) + ( x − a ) + ... + ( x − a )n + Rn ( x )
1! 2! n!
x
unde R ( x ) = ∫ f n + 1 ( t )
( x − t )n dt , cu convenţia 0!=1 si f ( 0 ) x = f x
n
( ) ( )
a n !
R ( x ) se numeşte restul integral de ordinul n al formulei lui Taylor.
n

f ( n +1) (ξ )
Rn ( x ) = ( x − a ) n +1 reprezintă forma Lagrange a restului cu a < ξ < x.
( n + 1)!
Dacă 0∈ I atunci, luând a = 0 se obţine formula Mac Laurin.
Exemplu: Să se dezvolte în serie Mac-Laurin, cu rest Lagrange
funcţia f : R → (0, ∞) , f ( x ) = e x ;
SERII TAYLOR. DEZVOLTAREA FUNCŢIILOR ÎN SERIE DE PUTERI

Fie f : [ a , b ] → R, a < b şi presupunem că există un punct α ∈( a , b ) astfel încât f

admite derivate de orice ordin în punctul α .
∞ f ( n ) (α )
Perechii ( f , α ) i se poate asocia o serie de puteri centrată în α , ∑ ( x − α )n
n=0 n !
numită seria Taylor a funcţiei f în punctul α .
Teorema de dezvoltare a unei funcţii, în serie Taylor
Dacă f ∈C ∞ I , I ⊆ R , I interval şi ∃ M > 0 astfel încât
( ) ( )
f
( n ) ( x ) ≤ M , ( ∀ ) n∈ N , ( ∀) x ∈ I atunci pentru un α ∈ Int ( I ) fixat avem

∞ f ( n ) (α )
f ( x) = ∑ ( x − α )n , punctual ( ∀ ) x ∈ I şi uniform pe orice compact [ a , b] ⊂ I .
n=0 n!

DEZVOLTAREA ÎN SERIE A UNOR FUNCŢII ELEMENTARE.

∞ α (α − 1) …(α − n + 1) n
(1 + x ) =1 + ∑ x , ( ∀ ) x ∈( −1,1) , α ∈ R
α

n =1 n!
(seria binomială de exponent α );
 1 ∞
= ∑ ( −1)n x n , x ∈( −1,1) ;
1+ x n = 0
1 ∞
= ∑ x n , x ∈( −1,1) ;
1− x n = 0
∞
xn
ex = ∑ , x∈ R ;
n=0 n!
∞
x 2 n +1
sin x = ∑ ( −1)
n
, x∈ R ;
n =0 ( 2n + 1)!
∞ x 2n
cos x = ∑ ( −1)n , x∈ R ;
n=0 ( 2n ) !
∞ xn
ln (1 + x ) = ∑ ( −1)n + 1 , x <1 ;
n =1 n
∞ x 2n + 1
arctgx = ∑ ( −1)n , ( ∀ ) x ∈ R. .
n=0 ( 2n + 1)!
Observaţii
⎛ 1 ⎞( )
n n!
⎜ ⎟ = ( −1)n , n∈ N * , x ≠ a
⎝ x−a⎠ n + 1
( x − a)
⎛ 1 ⎞
( n) n!
⎜ ⎟ = , n∈ N * , x ≠ a
⎝a−x⎠ ( a − x )n + 1
( sin x ) ( n ) ⎛ nπ ⎞ *
= sin ⎜ x + ⎟ , n∈ N , x∈ R
⎝ 2 ⎠

( cos x ) ( n ) = cos ⎛⎜ x + ⎞⎟ , n∈ N * , x∈ R
nπ
⎝ 2 ⎠
(n) x
( )
ex = e , n∈ N * , x ∈ R
Exemple
5 − 3x
1). Se dă funcţia f ( x) = , x ∈ R \ {1,3} .
2
x − 4x + 3
a). Să se dezvolte în serie de puteri;
∞ ⎛ 2 ⎞ 1
b). Să se calculeze suma seriei numerice ∑ ⎜1 + ⋅ .
n + 1 ⎟⎠ 2n
n = 0⎝ 3