Documente Academic
Documente Profesional
Documente Cultură
Limbaj Si Baze de Date An 2 Spiru
Limbaj Si Baze de Date An 2 Spiru
TRUE/FALSE
1. Tipul de data este folosit pentru descrierea unei mulţimi de obiecte care au aceeaşi
reprezentare. T
3. Fereastra de editare a codului in Visual Basic cuprinde caseta cu lista Object si caseta cu lista
Procedure. T
6. Tipul de data este utilizat pentru descrierea unei multimi de fisiere care au aceeasi reprezentare. F
8. Mostenirea permite constituirea de noi tipuri de obiecte si clase intr-o ierarhie de module,
prin rescriere si recodificare. T
9. Metodele sunt operatii care pot regasi sau actualiza starea unui obiect, stare care este
memorata in variabilele instantelor sale. T
10. Identitatea unui obiect este acea proprietate a obiectului care il distinge de alte obiecte. T
11. Persistenta este o proprietate a obiectelor care implica existenta acestora si dupa incetarea procesului care
le-a creat. T
12. Barele cu instrumente dau acces lent la comenzile utilizate frecvent in mediul de
programare. F
13. Fereastra Toolbox furnizeaza o serie de instrumente utilizate in timpul proiectaţii pentru a
plasa controale pe formular. T
14. Fereastra Properties afiseaza culorile proprietatii pentru formularul sau controlul selectat. T
15. In crearea unei aplicatii se lucreaza cu proiecte care contin urmatoarele fisiere:
♦ un fisier pentru fiecare forma (.FRM);
♦ un fisier pentru fiecare forma care contine controale cu proprietati care au ca valori date binare
(.FRX);
♦ un fisier pentru fiecare clasa de module (.CLS);
♦ un fisier pentru fiecare modul standard (.CAS);
♦ un fisier pentru fiecare control utilizator (.VBX si BCX);
16. Fisierul de date poate fi definit ca o colectie de date memorata pe un suport tehnic, intr-o succesiune de
inregistrari. T
DIF: USOR
17. Visual Basic este un limbaj care permite dezvoltarea aplicatiilor WINDOWS de tip GUI
(Graphic User Interface) si se bazeaza pe notiunea de eveniment (de tip event-driven), in
sensul ca un cod ramane inactiv pana cand este apelat de un eveniment. T
18. In mediul integrat de dezvoltare Visual Basic, Open Project inchide proiectul curent dupa
salvarea schimbarilor facute si deschide un proiect existent, cu formele (formularele),
modulele si obiectele utilizator listate in fisierul proiect. F
19. Scrierea codului in limbajul Visual Basic se face in fereastra de editare a codului (Code Editor). Acest cod
consta in instructiuni ale limbajului, constante si declaratii. T
20. Tehnicile de organizare a datelor in colectii de date sunt: clasa si baza de date. F
24. Modelul de date relational prezinta urmatoarea anomalie de actualizare: la inserare nu se pot
introduce noi realizari pentru o inregistrare subordonata daca nu sunt cunoscuti superiorii. F
25. Obiectul reprezinta conceptual un atribut cu continut propriu, care se deosebeste de ceea ce il
inconjoara. F
26. Incapsularea este o caracteristica a obiectelor prin care metodele si atributele acestuia sunt
accesate direct de catre un agent extern. F
28. Polimorfismul permite invocarea pentru obictele de diferite tipuri a operatiilor cu acelasi
nume dar semantica si implementare diferita. Polimorfismul este asociat cu incapsularea. F
29. Analiza problemei de rezolvat si realizarea algoritmului este o etapa ce presupune elaborarea
unui enunt complet al problemei, stabilirea modalitatilor de organizare si de reprezentare a
datelor de intrare si de iesire, elaborarea schemei logica de sistem care defineste
echipamentele din configuratia calculatorului ce participa la procesul de prelucrare a datelor,
realizarea algoritmului ce presupune elaborarea si reprezentarea acestuia in limbaj pseudocod
sau sub forma schemei logice de program. T
30. Compilarea programului este o etapa ce are drept scop codificarea algoritmului, adica
conversia acestuia in conformitate cu instructiunile unui limbaj de programare; pentru aceasta
codificare, se foloseste un editor de texte; acest editor poate fi independent sau poate face
parte din mediul integrat de dezvoltare (IDE); se obtine astfel programul-sursa (codul-sursa
al programului) care este scris intr-un limbaj similar cu limbajul natural, dar inca inaccesibil
sistemului de calcul. F
31. Limbajele de programare se definesc formal prin alfabet, vocabular si gramatici (fapt ce
permite compilarea sau interpretarea lor). T
33. Polimorfismul defineste caracteristica unei metode de a se comporta in mod diferit in functie
de clasa de obiecte careia ii apartine. Polimorfismul asigura invocarea pentru obiectele de
diferite tipuri a metodelor cu acelasi nume, dar semantica si implementare diferita. O metoda
se comporta diferit in functie de clasa de obiecte careia ii apartine. T
DIF: USOR
34. Un mediu de programare este un sistem de programare care asista utilizatorul este asistat in
proiectarea si codificarea algoritmilor si a datelor, respectiv in editarea si depanarea
programelor. F
35. SGBD Microsoft Access are schema bazei de date constituita din colectiile de rapoarte si poate
fi utilizata prin manipularea interogarilor. T
36. SGBD Microsoft Access nu permite exportarea structurii de tabele, definitii de interogari,
formulare, rapoarte si module. F
37. SGBD Microsoft Access necesita un sistem de operare pe 32 de biti, precum Windows 2000
sau Windows NT. T
MULTIPLE CHOICE
1. Se da urmatoarea problema:
Sa se calculeze penalitatile pentru plata furnizorilor la o societate comerciala si suma de plata
pe factura majorata, stiind valoarea initiala a facturilor si numarul zilelor de intarziere pentru fiecare
dintre facturi. Penalitatile se calculeaza astfel: pana la 15 zile intarziere - 5%, intre 15 si 30 de zile -
8%, peste 30 de zile - 10%.
Citeste nrserie(i), Schema logica de rezolvare a problemei este prezentata in
valf(i), nrzile(i), fig. 1.1. Sa se stabileasca care sunt structurile de control folosite in
i=1,^ schema logica?
SumaPTotal=SumaPTotal+S
SumaP(i)=Valf Afişează nrserie(i),
(i)+
umaP(i)
(i)+| Valf(i)v nrZile(i),
Valf(i)*8/1
Valf(i)*5/100
Valf(i)*10/10
00 SumaP(i)
0
Afişează SumaPTotal
I
1 i=i+1
STOP
Fig.1.1
2. Care dintre cuvintele de mai jos lipseste din sintaxa generala a instructiunii Visual Basic: Select
Case
Case Else
End Select?
a. Case Of c. Case Is
b. Case On d. Case Are
3. Care dintre cuvintele de mai jos lipseste din sintaxa generala a instructiunii VB:
Else...
End If?
a. That... c. Those...
b. Then... d. Where...
5. Limbajele de macroasamblare sunt limbaje din generatia 2, rezultate prin gruparea unor
secvente de instructiuni realizatoare ale unor operatii de rutina intr-o macroinstructiune. Cum
se numeste instructiunea acestui tip de limbaj?
a. instructiune procedurala c. instructiune de asamblare
b. instructiune de macroasamblare
a. analiza problemei
b. proiectarea programului
c. stabilirea fisierelor
Care dintre variantele de mai jos nu corespunde cu denumirea unei ferestre din mediul de lucru
prezentat mai sus:
c. proprietati
b. LET variabila=IF
11. Organizarea datelor in fisiere prezinta avantaje si dezavantaje. Care dintre variantele urmatoare
este un
avantaj ?
a. redundanta ridicata d. dependenta programelor fata de date
c. actualizarea datelor
b. clasa, tipul;
13. Sa se stabileasca care este varianta corecta pentru urmatoarea secventa de program scrisa pentru o
problema care sa permita conversia in diverse valute a unei sume exprimate in lei:
a. If optLV.Value=True Then
Sumalei=txtSL.Text
Sumavalut=Sumalei /Curs
txtSV.Text=Sumavalut else
If optVL.Value=True
Then
Sumavalut=txtSV.Text
Curs=txtCurs .Text
Sumalei=Sumavalut*C
urs
txtSL.Text=Sumalei
E
nd
if
E
nd
if
b. If optLV.Value=True Then
Sumalei=txtSL.Text
Curs=txtCurs. Text
Sumavalut=Sumalei /Curs
txtSV. Text=Sumavalut else
If optVL.Value=True
Then
Sumavalut=txtSV.Tex
t Curs=txtCurs .Text
Sumalei=Sumavalut*
Curs
txtSL.Text=Sumalei
E
n
d
if
E
n
d
if
c. If optLV.Value=True Then
Sumalei=txtSL.Text
Curs=txtCurs. Text
Sumavalut=Sumalei /Curs
txtSV. Text=Sumavalut If
optVL.Value=True Then
Sumavalut=txtSV.Text
Curs=txtCurs .Text
Sumalei=Sumavalut*Curs
txtSL.Text=Sumalei End if
End if
d. If optLV.Value=True Then
Sumalei=txtSL.Text
Curs=txtCurs.Text
Sumavalut=Sumalei /Curs
txtSV.Text=Sumavalut else
If optVL.Value=True Then
Sumavalut=txtSV.Text
Curs=txtCurs.Text
Sumalei=Sumavalut*Curs
txtSL.Text=Sumalei
End if
e. If optLV.Value=True Then
Sumalei=txtSL.Text Curs=txtCurs.
Text Sumavalut=Sumalei /Curs
txtSV. Text=Sumavalut else
If optVL.Value=True Then
Sumavalut=txtSV.Text Curs=txtCurs
.Text Sumalei=Sumavalut*Curs
txtSL.Text=Sumalei
15. Sa se stabileasca care este varianta corecta pentru urmatoarea secventa de program scrisa
pentru o problema care se refera la plata taxei de scolarizare pentru un numar de 20 de
studenti. Pentru fiecare student se cunosc ca date de intrare numele sumaachit. Se vor afisa
acei studenti care nu au achitat taxa de scolarizare.
a. For I=1 to 20
End If Next I
b. For I=1 to n
nume=InputBox("introduceti nume student")
sumaachit= InputBox("introducetisuma achitata")
If sumaachit<taxa Then
Sumarest=taxa-sumaachit
Print nume,sumaachit,sumarest
End If Next I
c. For I=1 to 20
d. For I=1 to 20
End If
e. For I=1 to 20
If sumaachit<taxa Then
Sumarest=taxa.0
Print nume,sumaachit,sumarest
End If Next I
b. 1+3+4
c. 1+2+3+4+5+6
d. 1+2+3
e. 4+5+6
17. Sa se stabileasca care varianta este corecta pentru urmatoarea secventa de program scrisa pentru
problema: Se cunosc urmatoarele date de intrare: numarul de studenti ai unei grupe nr=25;
valoarea taxei de scolarizare taxa=300 $. Pentru fiecare student se introduce: numele (nume) si
suma achitata (sumaach). Sa se afiseze numele (nume) studentilor care nu au achitat taxa de
scolarizare si suma pe care trebuie sa o achite (sumarest).
a. For i = 1 To 25
b. For i = 1 To 25
nume = InputBox("Introduceti numele studentului " & i, "Nume", "Popescu")
sumaach = InputBox("Introduceti suma achitata de studentul " & nume, "Suma
achitata", 300)
End
If
Next
i
c. For i = 1 To 25
achitata", 300)
End If
d. For i = 1 To 25
achitata", 300)
End
If
Next
i
Print String(50, "=")
Print "Nr studenti cu taxa neachitata integral: "; nr e.
For i = 1 To 25
achitata", 300)
End
If
Next
i
a. 2+5+6
b. 1+3+4
c. 1+2+3+4+5+6
d. 1+2+3
e. 4+5+6
19. Sa se stabileasca care varianta este corecta pentru urmatoarea secventa de program scrisa
pentru problema: Pentru o grupa de studenti se cunosc: numarul de studenti in grupa=50,
numele (nume) si notele obtinute de fiecare la doua examene (nota1 si nota2). Se cere sa se
calculeze media fiecarui student, sa se afiseze numele studentilor bursieri (medie>=9) si ale
studentilor care obtin burse de merit (medie=10).
a. For i = 1 To N
nume = InputBox("Introduceti numele studentului " & i, "Nume", "Popescu") nota1 =
InputBox("Introduceti nota 1 pentru studentul " & nume, "Nume", 10) nota2 =
InputBox("Introduceti nota 2 pentru studentul " & nume, "Nume", 10) media = (nota1 +
nota2) / 2 Select Case media
Case Is 10
Case Is >= 9
End Select
Print nume; Tab(25); media; Tab(40); tipbursa Next i
b. For i = 1 To 50
c. For i = 1 To 50
Case Is 10
Case Is >= 9
d. For i = 1 To 50
Case Is 10
Case Is >= 9
e. For i = 1 To 50
Case Is 10
Case Is >= 9
tipbursa = "de
studiu" Case Else
20. Sa se stabileasca care este varianta corecta pentru urmatoarea secventa de program scrisa pentru o
problema care calculeaza salariul mediu si abaterea specifica pentru fiecare salariat din cei 10 ai
unui agent economic.
a. suma=0
For i=1 to 10
Marca(i)=InputBox("marca"+Str(i))
Nume(i)=InputBox("nume"+Str(i))
Salariu(i)=InputBox("salariul tarifar
suma=suma+Salariu(i) Next i
Media=CLng(suma/10) Msgbox("Salariul
mediu este"+Str(Media)) For i=1 to 10
Abatere(i)=Salariu(i)-Media Next
i
b. suma=0
For i=1 to 10
Marca(i)=InputBox("marca"+Str(i))
Nume(i)=InputBox("nume"+Str(i))
Salariu(i)=InputBox("salariul tarifar"+Str(i))
suma=suma+Salariu(i) Next i
c. suma=0
For i=1 to 10
Marca(i)=InputBox("marca"+Str(i))
Nume(i)=InputBox("nume"+Str(i))
Salariu(i)=InputBox("salariul tarifar"+Str(i))
suma=suma+Salariu(i) Next i
Media=CLng(suma/10)
d. suma=0
For i=1 to 10
Marca(i)=InputBox("marca"+Str(i))
Nume(i)=InputBox("nume"+Str(i))
Salariu(i)=InputBox("salariul tarifar"+Str(i))
suma=suma+Salariu(i) Next i
Abatere(i)=Salariu(i)-Media Next i
e. suma=0
For i=1 to 10
Marca(i)=InputBox("marca"+Str(i))
Nume(i)=InputBox("nume"+Str(i))
Salariu(i)=InputBox("salariul tarifar"+Str(i))
suma=suma+Salariu(i) Next i
Abatere(i)=Salariu(i)-Media Next i
e. in faptul ca algoritmul este finit in spatiu (ca descriere) si in timp (ca executie).
b. operatiuni de salt;
e. operatiuni de comparare.
c. baza de date propriu zisa, sistemul de gestiune al bazei de date, set de proceduri
manuale si automate, dictionar al bazei de date, mijloace hard si personal implicat.
d. baza de date propriu zisa, proiectarea structurii bazei de date, incarcarea datelor,
exploatarea si intretinerea bazei de date.
e. baza de date propriu zisa, set de proceduri manuale si automate, incarcarea datelor,
dictionar al bazei de date, mijloace hard si personal implicat.
24. Modelul de date relational se caracterizeaza printr-o singura structura de date denumita:
a. relatie sau inregistrare.
25. Sa se stabileasca care varianta este corecta pentru urmatoarea secventa de program scrisa
pentru problema: pentru o lista cu 15 produse la care se aplica tva, sa se calculeze si sa se
afiseze, pentru fiecare produs, taxa pe valoare adaugata - tva si valoarea cu tva - val, stiind:
codul produsului -codpr, denumirea produsului - denpr, cantitatea - cant si pretul unitar -
pret_u.
a. For i = 1 To 15
val=cant*pret_u
tva=val*19/100
val=cant+tva
Next i
b. For i = 1 To 15
val=cant*pret_u
tva=val*19/100
val=val+tva
c. For i = 1 To 15
val=cant*pret_
u
tva=val*19/100
val=val+tva
Print codpr, denprod, cant, pret_u, val, tva
Next i
d. For i = 1 To n
val=cant*pret_u
tva=val*19/100
val=val+tva
Print codpr, denprod, cant, pret_u, val, tva
Next i e. For i = 1 To 15
val=cant*pret_u
tva=val*19/100
val=val+tva
Next i DIF:
26. Nivelele de structurare a componentelor unei baze de date, in functie de clasa de utilizatori,
sunt:
a. baza de date propriu-zisa, sistemul de gestiune al bazei de date, set de proceduri
manuale si automate, dictionar al bazei de date, mijloace hard si personal implicat.
28. Sa se stabileasca care varianta este corecta pentru urmatoarea secventa de program scrisa
pentru problema: pentru o lista cu n produse la care se aplica tva, sa se calculeze si sa se
afiseze, pentru fiecare produs, taxa pe valoare adaugata - tva si valoarea cu tva - valoare,
stiind: codul produsului -codprodus, denumirea produsului - denprodus, cantitatea -
cantitate si pretul unitar - pretunitar.
a. n=InputBox("INTRODUCETI NUMĂRUL DE PRODUSE:")
For i = 1 To n+1 If
i=n+1 Then
End
Else
val oare=cantitate * pretunitar
tva=valoare* 19/100
valoare=valoare+tva
For i = 1 To n+1 If
i=n+1 Then
End
Else
val oare=cantitate * pretunitar
tva=valoare* 19/100
valoare=valoare+tva
Print codprodus, denprodus, cantitate, pret_unitar, valoare, tva
End If
Next i
For i = 1 To n If
i=n+1 Then
End
Else
End If
Next i
For i = 1 To n+1 If
i=n+1 Then
End
Else
val oare=cantitate * pretunitar
tva=valoare* 19/100
valoare=valoare+tva
End If
For i = 1 To n+1
End If
Next i
b. Este proprietatea care defineste posibilitatea de a masca atributele proprii ale unui
obiect si modul in care se executa operatiile.
a. suma=InputBox(„Suma depusa:")
t=InputBox(„Termen depozit - in luni:")
Select Case t
Case Is = 1
dobanda=(suma)/1200 Case Is = 3
dobanda=(suma*3)/1200 Case Is = 6
dobanda=(suma*6)/1200
Case Is = 12
b. suma=InputBox(„Suma depusa:")
t=InputBox(„Termen depozit - in luni:")
Select t Case Is = 1
dobanda=(suma*20)/1200 Case Is = 3
dobanda=(suma*21*3)/1200 Case Is = 6
dob anda=(suma*22*6)/1200
Case Is = 12
c. suma=InputBox(„Suma depusa:")
t=InputBox(„Termen depozit - in luni:")
Select Case t
Case Is = 1
dobanda=(suma*20)/1200 Case Is = 2
dobanda=(suma*21*3)/1200 Case Is = 3
dobanda=(suma*20)/120
0 Case Is = 3
dobanda=(suma*21*3)/1200
Case Is = 6
dob anda=(suma*22*6)/1200
dobanda=(suma*23*12)/1200
e. suma=InputBox(„Suma depusa:")
t=InputBox(„Termen depozit - in
luni:")
Select Case t
Case Is = 1
dobanda=(suma*20)/12
00 Case Is = 3
dobanda=(suma*21*3)/1200
Case Is = 6
dob anda=(suma*22*6)/1200
Case Is = 12
dobanda=(suma*23*12)/1200
End Select
31. In teoria bazelor de date, tehnica entitate-asociere permite construirea modelului structural
sub forma unei diagrame entitate-asociere, prin parcurgerea urmatorilor pasi:
a. identificarea componentelor, identificarea asocierilor, stabilirea semnificatiei
legaturii si identificarea nodurilor-eticheta (sub forma de romb).
33. Sa se stabileasca care varianta este corecta pentru urmatoarea secventa de program scrisa
pentru problema: Sa se calculeze rata corespunzatoare unei anuitati (anuitate), cu plata in rate, la
un nivel fix al dobanzii, cunoscand: rata anuala a dobanzii (rata), numarul total de perioade de
plata pe durata de viata a anuitatii (nper) si valoarea actuala a imprumutului (pv). Se utilizeaza
functia financiara predefinita pmt(rate, nper, pv), unde rate este rata lunara a dobanzii. Datele de
intrare se introduc din casete-text.
a. Private cmdCalcul()
Dim rata Ăs Double
Dim rate Ăs Double
Dim nper Ăs Integer
Dim pv as Double
End Sub
b. Private
cmdCalcul_Click()
Dim rata Ăs Double
Dim rate Ăs Double
Dim nper Ăs Integer
Dim pv as Double
End Sub
c. Private cmdCalcul_Click()
Dim rata Ăs Double Dim rate
Ăs Double Dim nper Ăs
Integer Dim pv as Double Dim
anuitate Ăs Double
rata=Val(txtRata)
nper=Val(txtNper)
pv=Val(txtPv)
rate=rata/(12*100)
anuitate=pmt(rate, nper,pv)
txtĂnuitate=Format(anuitate)
End Sub
d. Private cmdCalcul_Click()
End If
Else
End If
d. den_soc=InputBox("INTRODUCETI DENUMIREĂ
SOCIETĂTII:")
cifa=InputBox("INTRODUCETI CIFRĂ DE ĂFĂCERI:")
profit=InputBox("INTRODUCETI PROFITUL:")
Else
End If
e. den_soc=InputBox("INTRODUCETI DENUMIREĂ SOCIETĂTII:")
cifa=InputBox("INTRODUCETI CIFRĂ DE ĂFĂCERI:")
profit=InputBox("INTRODUCETI PROFITUL:")
Else
End If
36. Erorile semnalate in faza de compilare a unui program scris intr-un limbaj de programare
sunt:
a. erori de algoritm
b. erori de executie
c. erori de asamblare
d. erori de schema logica
38. Sa se stabileasca care este secventa de program corecta pentru urmatoarea problema: o
societate comerciala desface 25 de produse pentru care se cunosc urmatoarele date de intrare:
codprod - codul produsului; denprod - denumirea produsului; cant - cantitate; pret - pretul.
Sa se calculeze valoarea pentru fiecare produs in parte si sa se afiseze pe ecran doar acele
produse pentru care valoarea (VAL) este mai mare ca 6.000.000 lei.
a. For i=1 To 25
codprod=InputBox(„Introduceti cod produs")
denprod=InputBox(„Introduceti denumire
produs")
cant=InputBox(„Introduceti cantitatea")
pret=InputBox(„Introduceti pretul")
VAL=cant*pret
cant=InputBox(„Introduceti cantitatea")
pret=InputBox(„Introduceti pretul")
VAL=cant*pret
c. For i=1 To 25
codprod=InputBox(„Introduceti cod produs")
denprod=InputBox(„Introduceti denumire produs")
cant=InputBox(„Introduceti cantitatea")
pret=InputBox(„Introduceti pretul")
VAL=cant*pret
e. For i=1 To 25
codprod=InputBox(„Introduceti cod produs")
denprod=InputBox(„Introduceti denumire produs")
cant=InputBox(„Introduceti cantitatea")
pret=InputBox(„Introduceti pretul")
VAL=cant*pret
39. Sa se stabileasca varianta corecta pentru secventa de program care se refera la urmatoarea
problema:
Sa se intocmeasca statul de plata a salariului net (salnet) pentru cei 34 de angajati ai unei societati
comerciale (fiecare angajat se identifica prin marca), stiind salariul brut (sal_brut) si impozitul ce
se calculeaza conform cu grila de impozitare (limita1, limita2, limita3) in vigoare.
a. For i=1 To N
marca(i)=InputBox(„Marca salariatului:")
sal_brut(i)=InputBox(„ Salariul brut:")
Select Case sal_brut(i)
Case Is <=limita1
sal_net(i)= sal_brut(i)-2*limita1*0.18-(limita2-limita1)*0.23-(sal_brut(i)-
limita2)*0.34
Case Is >limita3
b. For i=1 To 34
marca(i)=InputBox(„Marca salariatului:")
sal_brut(i)=InputBox(„ Salariul brut:") Select
Case sal_brut(i) Case Is <=limita1
sal_net(i)= sal_brut(i)-2*limita1*0.18-(limita2-limita1)*0.23-(sal_brut(i)-
limita2)*0.34
Case Is >limita3
limita2)*0.34-(sal_brut(i)-limita3)*0.4
Next i
c. For i=1 To 34
marca(i)=InputBox(„Marca salariatului:")
sal_brut(i)=InputBox(„ Salariul brut:")
Select Case sal_brut(i)
Case Is <=limita1
sal_net(i)= sal_brut(i)-2*limita1*0.18-(limita2-limita1)*0.23-(sal_brut(i)-
limita2)*0.34
Case Is >limita3
sal_net(i)= sal_brut(i)-3 *limita 1*0.18-2* (limita2-limita 1)*0.23 -(limita3 -
limita2)*0.34-(sal_brut(i)-limita3)*0.4
End Select
d. For i=1 To 34
marca(i)=InputBox(„Marca salariatului:")
sal_brut(i)=InputBox(„ Salariul brut:")
Select Case sal_brut(i)
Case Is <=limita1
Case Is >limita3
End Select
Next i
e. For i=1 To 34
marca(i)=InputBox(„Marca salariatului:")
sal_brut(i)=InputBox(„ Salariul brut:")
Select Case sal_brut(i)
Case Is <=limita1
sal_net(i)= sal_brut(i)-2*limita1*0.18-(limita2-limita1)*0.23-(sal_brut(i)-
limita2)*0.34
Case Is >limita3
sal_net(i)= sal_brut(i)-3 *limita 1*0.18-2* (limita2-limita 1)*0.23 -(limita3 -limita2)*0.34-
(sal_brut(i)-limita3)*0.4
End Select
Next i
e. codul urmareste o cale prestabilita, iar evenimentele nu apar decat foarte rar (in
special atunci cand se produc erori in sistemul de calcul)
b. Stergerea datelor
52. Fereastra Code Editor din mediul integrat de dezvoltare (IDE) permite:
a. este o fereastra suplimentara si este folosita in procesul de depanare a aplicatiilor
b. de comparare
c. de exponentiere
e. logici
b. de comparare
c. de exponentiere
e. logici
b. de comparare
c. de exponentiere
e. logici
b. de comparare
c. de exponentiere
b. functii de editare
c. functii statistice
d. functii de afisare
b. functii de editare
c. functii statistice
d. functii de afisare
If A=B then
C=0
Else
C=A-B
Print "C=",C
End If End If
b. C=0
c. C=-7
d. nu afiseaza nimic
e. C=10
Else
If A=B then
C=0
Else
C=A-B
Print "C=",C
End If End If
a. C=-7
b. C=0
c. C=7
d. nu afiseaza nimic
e. C=10
a. C=5
b. C=0
c. C=100
d. nu afiseaza nimic
e. C=10
a. C=5
b. C=0
c. C=100
d. nu afiseaza nimic
e. C=10
Next i Print C
pentru A=10 si B=5 afiseaza:
b. C=0
c. C=-10
d. nu afiseaza nimic
e. C=-4
For i = 1 To 5 step2
C = C - i Next i Print C
pentru A=10 si B=5 afiseaza:
b. C=0
c. C=-10
d. nu afiseaza nimic
e. C=-4
b. C=5
c. C=-5
d. nu afiseaza nimic
e. C=100
For i = 1 To 2
b. C=5
c. C=-5
d. nu afiseaza nimic
e. C=100
For i = 1 To 2
If C < 0 Then
C = B - A Else
If C = 0 Then
C = 100 Else
C = A - B End If End If Next i
Print "C=", C
c. C=-5
d. nu afiseaza nimic
e. C=100
For i = 1 To 2
If C < 0 Then
C = B - A Else
If C = 0 Then
C = 100
Else C = A - B
End If End If Next i
Print "C=", C
b. C=5
c. C=-5
d. nu afiseaza nimic
e. C=100
For i = 1 To 2
If C < 0 Then
C = B - A Else
If C = 0 Then
C = 100 Else
C = A - B End If End If
Print "C=", C
Next i
b. C=5 si C=5
c. C=5 si C= -5
d. C= - 5 si C= - 5
e. C=100
For i = 1 To 2
If C < 0 Then
C = B - A Else
If C = 0 Then
C = 100 Else
C = A - B End If End If
a. C= - 5 si C=5
b. C=5 si C=5
c. C=5 si C= -5
d. C= - 5 si C= - 5
e. C=100
a. C= - 5 si C=100
b. C=5 si C=100
c. C=0 si C= 100
d. C= - 5 si C= 5
e. C=100
b. C=5 si C=100
c. C=0 si C= 100
d. C= - 5 si C= 5
e. C=100
Print "C=", C
a. C= - 5
b. C=5
c. C=0
d. C= - 15
e. C=10
a. C= - 5
b. C=5
c. C=0
d. C= - 15
e. C=10
Print "C=", C
pentru A=10 si B=5 afiseaza:
a. C= - 5
b. C=5
c. C=0
e. C=10
a. C= 5 si C= 0
b. C=5
c. C=5 si C= 5
e. C=10
a. C= 5 si C= 0
b. C=5
c. C=0 si C= - 5
d. contine erori de sintaxa
e. C=10
a. A, B c. A, D
b. A, C d. B, D
80. Dupa gradul asocierii si dupa obligativitatea participarii la asociere, tipurile de legaturi intre
entitati
se diferentiaza in:
A) asocieri partiale de tip „ unu la unu "; E) asocieri totale de tip „ unu la unu ";
B) asocieri partiale de tip „ unu la multi"; F) asocieri partiale de tip „ multi la multi";
C) asocieri neordonate de tip "multi la G) asocieri neordonate de tip "unu la multi"
multi"
D) asocieri totale de tip „ unu la multi"; H) asocieri totale de tip „ multi la multi".
a. A, B, C, D d. A, B, D, E, F
b. B, D, E, G e. D, E, F, G, H
c. D, E, F, G
b. Do
Loop UntilMsgBox("CONTINUATI? ", Cant = InputBox("Introduceti cantitatea
vbYesNo) = vbNo materialului: ")
d.Do
a. A, B, D, E
b. A, B, C, D, E
c. A, B, C, D, F
d. B, E, F
e.B,C, D,
E, F
83. In reprezentarea prin diagrama entitate-asociere, legaturile dintre entitati sunt reprezentate prin:
A arce neorientate care stabilesc legatura intre nodurile ce reprezinta entitatile participante la
asociere.
B primitive
C arce orientate care stabilesc legatura intre nodurile ce reprezinta entitatile participante la
asociere.
D entitatile participante la asociere
E nodurile ce reprezinta entitatile participante la asociere
a. A, B
b. B, C
c. D, E
d. A, C
85. "Triada de aur" specifica oricarui sistem de calcul este compusa din:
a. reprezentare -afisare - tiparire
86. Programul pe calculator (sau, mai simplu, programul) are in compunere, de regula,
urmatoarele tipuri de enunturi:
A Scheme logice
B Rezultate
C Probleme de rezolvat
D Declaratii
E Instructiuni
a. A, B
b. B, C
c. C, D
d. D, E
87. Identificatorul reprezinta orice sir de caractere alfanumerice ce se foloseste in calitate de:
a. A, C, D, E
b. A, B, C, F
c. B, C, D, E
d. B, C, E, F
e. A, B, D, F
88. Dictionarele de informatica definesc
algoritmul ca:
a. A, B, C
b. B, D, E
c. A, B, E
d. C, D, E
90. Din punct de vedere structural, un program poate avea in compunere mai multe:
A Subprograme
B Hiperprograme
C Superprograme
D Module
a. A, B
b. B, C
c. C, D
d. A, D
b. tipul de data este destinat pentru definirea de declaratii utilizate pentru controlul
static al expresiilor de limbaj, in timp ce clasele sunt sabloane destinate generarii si
a. A, B, C, D
b. B, C, D, E
c. A, C, D, E
d. A, B, C, E
93. Visual Basic prezinta caracteristici specifice:
A programarii structurate;
B programarii bazate pe obiecte;
C programarii dirijate de evenimente;
D orientarii spre prelucrarea bazelor de date (manipulare si interogare);
E programarii inteligente.
a. A, B, C, D
b. B, C, D, E
c. A, B, C, E
d. A, C, D, E
94. In cadrul pachetului de birotica Microsoft Office, a fost inclus ca limbaj de dezvoltare un
subset al Visual Basic, denumit:
a. Visual Basic for Advanced Studies - VBAS;
95. Cutia cu instrumente, Toolbox, asigura instrumentele predefinite folosite in timpul proiectarii:
a. Formularului
b. Tabelului
c. Interogarii
d. Raportului
e. Modulului
DIF: MEDIU
a. A, B, C
b. A, C, D
c. B, C, D
d. A, B, D
b. mutual;
c. de retea;
d. arborescent;
e. ierarhic.
101. SGBD Microsoft Access stocheaza toate componentele unei baze de date intr-un singur fisier
cu extensia:
a. doc
b. xls
c. ppt
d. mbd
e. mdb
102. SGBD Microsoft Access afiseaza obiectele care formeaza baza de date in fereastra:
a. Select View;
b. Database;
c. Forms;
d. Windows;
e. Query.
103. In SGBD Microsoft Access, butonul Open are ca efect:
a. proiectarea structurii obiectului;
b. desenarea obiectului;
e. afisarea rapoartelor.
106. In Microsoft Access, cheia primara a unei baze de date reprezinta un atribut sau un grup de
atribute ale caror valori satisfac mai multe proprietati. Una dintre proprietatile
urmatoare nu face parte dintre proprietatile cheii primare:
a. Unicitatea cheii primare
e. In cazul bazelor de date foarte mari, dimensiunea campului pe care este definita
cheia primara trebuie sa fie cat mai mica.
107. In Microsoft Access, baza de date este formata din mai multe tipuri de obiecte.
a. tabelul, interogarea, formularul, raportul, paginile istorice, macro-ul
a. A, B, C, D,
E
b. B, C, D, E
c. C, D, E, F
d. A, B, C, D,
F
111. Categoriile de evenimente care pot avea loc intr-o baza de date in Access sunt:
A evenimente care fac referire la date.
B evenimente de focalizare.
C evenimente asociate cu alte evenimente.
D evenimente asociate butoanelor de la tastatura.
E evenimente asociate mouse-ului.
a. A, B, C, D
b. A, B, C, E
c. A, B, D, E
d. A, B, C
b. multimea tuturor valorilor posibile pe care le poate lua un atribut intr-o anumita
perioada de timp.
c. gradul tabelului.
c. Informatii de structura.
117. In Access, fereastra pentru interogarile de selectie, Select Query, este alcatuita din doua
sectiuni :
a. sectiunea pentru tabele.
118. Lansarea in executie a sistemului Access duce la aparitia pe ecran a unei casete de dialog Microsoft
Access cu posibilitatea de a selecta una din cele trei optiuni pentru care este si Blank Access Database.
Optiunea Blank Access Database permite:
a. deschiderea unui fisier de baze de date deja creat
c. inchiderea proiectului
a. A, C, D
b. A, B, E
c. B, C, E
d. B, D, E
b. grupeaza o lista de actiuni la care este posibil a raspunde obiectul carora le sunt
asociate, ca urmare a aparitiei unor evenimente
d. arata numarul coloanei din tabelul asociat controlului cu care este asociat
e. indica tipul sursei din care vor fi luate valorile din lista
c. Restrictiile pe care le stabilim pentru a identifica anumite campuri din baza de date
B Row
C Name
D Microsoft
E Show
DIF: MEDIU
a. A, B
b. C, D
c. B, E
d. A,E
YES/NO
1. Schema logica pentru calculul dobanzii aferente unui depozit bancar in functie de termenul de
depunere este prezentata in fig.1.2.
Fig.1.
2.
Structurile de control utilizate sunt de tip repetitiv? NO
2. Este adevarat ca in Visual Basic un fisier pentru fiecare modul standard are extensia .BAS? YES
♦ barele cu instrumente;
♦ fereastra Toolbox;
♦ fereastra Properties;
4. Meniurile contextuale contin comenzi rapide pentru actiunile efectuate uzual. YES
Next I
7. Ciclarea este asigurata prin formatul general Do ... Loop. Ciclarile implementeaza operatiile care se
repeta de un anumit numar de ori, ciclarea repetandu-se pana cand se indeplineste o conditie
specificata, intalnita la inceputul sau sfarsitul ciclarii. YES
8. Codul din proiectele realizate in Visual Basic se divide in blocuri de dimensiuni mai mici
numite proceduri. YES
9. In Visual Basic, numele obiectelor pot avea maxim 40 de caractere, trebuie sa inceapa cu o
litera si pot contine toate tipurile de caractere. NO
10. In Visual Basic, tipurile de date definte de utilizator se obtin prin combinarea mai multor
tipuri de date existente in structuri de date. YES
11. In Visual Basic, sintaxa generala a instructiunii If este: If ... Then ... Else ...End If. YES
12. In SGBD Microsoft Access, fereastra Database contine urmatoarele tipuri de obiecte:
tabelul,interogarea, formularul, raportul, paginile Web, macro-ul si modulul. YES
13. Sistemul Access stocheaza intern datele calendaristice sub forma unor numere in virgula
mobila pe 8 octeti, ora fiind reprezentata ca o fractiune dintr-o zi. YES
15. In Access, butonul Open (deschide), sau alegerea optiunii Open din meniul rapid, are ca efect
efectuarea modificarilor necesare tipului de aplicatie dorit de utilizator. NO
16. In SGBD Access, relatiile se constituie prin precizarea unei legaturi intre un camp sau o
combinatie de campuri ale unui tabel si campurile corespunzatoare din alt tabel. YES
NUMERIC RESPONSE
1. Prin cate caractere este desemnata extensia unui fisier component al fisierului proiect ? 3
2. Cate etape sunt necesare pentru realizarea unei aplicatii Visual Basic? 3
COMPLETION
1. In programarea orientata pe obiecte, comportamentul este specificat in asociere cu instantele
prin metode
3. Se da urmatoarea problema:
Se cere sa se intocmeasca schema logica pentru calculul salariului mediu si al abaterilor specifice pentru
fiecare salariat al agentului economic. Numarul de salariati al fiecarei sectii este de 10. Schema logica
este prezentata in fig. 1.3. Schema logica are mai multe structuri de control repetitive
DIF: MEDIU
Fig. 1.3
5. In mediul integrat Visual Basic sunt disponibile doua stiluri de lucru diferite si anume:
interfata pentru un singur document (SDI) sau interfata multi document(MDI).
6. Codul din aplicatiile scrise in VB se imparte in blocuri de dimensiuni mai mici numite proceduri
7. Functia de editare in Visual Basic denumita format se foloseste pentru a afisa o expresie
intr-o forma stabilita.
10. Limbajele cod-masina sunt limbaje din generatia zero, cu o sintaxa si semantica specifica
fiecarui sistem electronic de calcul, folosind siruri de simboluri, ale sistemului de numeratie binar.
11. Proiectarea programului pe calculator are drept scop elaborarea unui algoritm care detaliaza
Rezolvarea problemei.
12. Compilarea programului, constituie activitatea de traducere a programului sursa scris intr-un
limbaj de nivel inalt in program obiect, exprimat in instructiuni cod-masina.
13. Polimorfismul permite invocarea pentru obiectele de diferite tipuri a operatiilor cu acelasi
nume dar semantica si implementare diferita.
14. Mediul Windows implica trei concepte de baza: ferestre, evenimente, mesaje.
15. Restrictiile pentru mentinerea corectitudinii datelor poarta numele de reguli de integritate.
17. Limbajul de programare este un limbaj artificial ce se foloseste pentru definirea unui sir de
instructiuni- care pot fi prelucrate si executate pe un calculator.
18. Compararea datelor este tipul de prelucrare prin care se verifica existenta unor relatii de
ordine intre doua date.
DIF: MEDIU
19. Atributele reprezinta proprietati distincte ale entitatilor. insa ele se pot referi si la
21. Teorema lui Boehm si Jacopini arata ca orice algoritm poate fi reprezentat ca o
22. Instructiunile de salt realizeaza trecerea de la secventa de instructiuni curenta din program
la o secventa de instructiuni situata in alt punct al programului.
23. Distinctia intre obiecte si valori se realizeaza prin intermediul starii obiectului
24. Abstractizarea datelor se realizeaza prin faptul ca insasi clasele sunt expresia unei abstractii.
25. Fereastra New Query pune la dispozitia utilizatorului cinci moduri de realizare a unei
interogari.
26. Construirea unei interogari in Access reprezinta un proces simplu si rapid de asezare a
tabelelor si a campurilor necesare pe o grila.
MATCHING
b. Incapsularea d. Mostenirea
1. permite constituirea de noi tipuri de obiecte si clase intr-o ierarhie de module, evitind rescrierea si
recodificarea.
2. proprietatea obiectelor care implica existenta acestora si dupa incetarea procesului care le-a creat.
3. posibilitatea de a masca atributele proprii ale unui obiect si modul in care se executa operatiile.
4. permite invocarea pentru obiecte de diferite tipuri a operatiilor cu acelasi nume, dar semantica si
implementare diferite.
1. d
2.a
3.b
4.c
b. modelul retea
5. b
6.c
7.a
In mediul integrat de dezvoltare Visual Basic, partile componente ale unui proiect sunt:
a. Forme (formulare) e. Proceduri eveniment
c. Proprietati g. Module
d. Metode
8. includ, de exemplu, nume, atasari (cod atasat), dimensiune, culoare, pozitie si continut;
9. reprezinta colectii de proceduri generale, declaratii de variabile si definitii de constante folosite de
aplicatie;
10. este cod scris pentru un anumit obiect, acesta executandu-se atunci cand apare un eveniment;
11. este cod scris care nu se refera la un obiect anume. Acest cod este invocat de intreaga aplicatie;
12. sunt ferestre pentru interfata utilizator;
13. sunt proceduri care pot fi invocate pentru a atasa anumite actiuni unui obiect particular;
14. sunt caracteristici grafice desenate in interiorul formelor (formularelor) pentru a permite interactiunea
utilizatorului. Ele pot fi: cutii text, etichete, butoane de comanda etc.
8. c
9.
g
10
e.
11
f.
12
a.
13
DIF: MEDIU
d.
14b
.
Precizati destinatia ferestrelor mediului integrat de dezvoltare Visual Basic, prin indicarea
corespondentei intre denumirea ferestrei si destinatia acesteia:
a. Form Designer
b. Code Editor
c. Project Explorer
d. Properties
e. Form Layout
f. Watch
15. d
16.f
17.a
18.c
19.b
20.e
b. informatie
c. cunostinta
24. schimbarea starii structurii prin adaugare, modificare sau stergere de elemente, modificarea valorii sau
relatiilor dintre elemente
25. aranjarea elementelor unei structuri de date in conformitate cu criterii prestabilite
26. formarea unei structuri de date noi din doua sau mai multe structuri de date
28. divizarea unei structuri de date in doua sau mai multe structuri de date
24. b
25.d
26.f
27.a
28.e
29.c
b. Instructiuni de calcul
c. Instructiuni de salt
d. Instructiuni de intrare-iesire
30. stabilesc sensul fluxului de date in sistemul de calcul, fisierul de date asupra caruia se efectueaza
operatia si echipamentul periferic pe care se gaseste acest fisier de date
31. realizeaza trecerea de la secventa de instructiuni curenta din program la o secventa de instructiuni
situata in alt punct al programului
32. realizeaza concordanta logica intre algoritm si succesiunea interna a secventelor de program
33. precizeaza natura operatiei, adresele operanzilor care participa la calcul si a operatiei aritmetice
30. d
31.c
DIF: MEDIU
32.a
33.b
b. cmd
c. txt
d. lbl
e. chk
37. Formular
34. c
35.d
36.e
37.a
38.b
In Access, in fereastra Database, cele trei butoane afisate in partea de sus a ferestrei servesc pentru:
a. Open c. New
b. Design
39. c
40.b
41.a
In Access, in cazul tabelelor, zona de declarare a campurilor este formata dintr-un tabel compus din
trei coloane, ce servesc pentru:
a. Field Name c. Description
b. Data Type
42. introducerea de catre utilizator a unui text explicativ cu privire la scopul campului.
43. declararea numelui campurilor.
44. indicarea a ce fel de valori vor fi memorate in campul respectiv si cata memorie se va aloca pentru acel
camp.
42. c
43.a
44.b
SHORT ANSWER
integer
double
TRUE/FALSE
1. La deschiderea fisierului care contine componentele bazei de date acestea sunt afisate in
fereastra DataWindow. F
2. Optiunea Open din meniul rapid permite deschiderea spre modificare a obiectului selectat. F
3. Optiunea Design din meniul rapid permite ca obiectul selectat sa fie deschis in vederea
efectuarii modificarilor necesare tipului de aplicatie dorit de utilizator. T
4. Campurile de tip memo constau numai din text si au maxim 256 de caractere, in acestea
putand fi incluse si secventele de salt la inceput de rand/salt la rand nou. F
7. O baza de date in Access este formata din urmatoarele obiecte: tabelul, interogarea,
formularul, raportul, pagini Web, macro-ul si modulul. T
8. Intr-o asociere de tipul unu - la - unu o inregistrare din tabelul A poate avea cel putin o
inregistrare corespunzatoare in tabelul B si invers, unei inregistrari din tabelul B ii corespunde
cel mult o inregistrare in tabelul A. F
9. Intr-o asociere de tipul unu-la-multi unei inregistrari din tabelul A ii corespund mai multe
inregistrari din tabelul B, iar unei inregistrari din tabelul B ii corespunde cel putin o
inregistrare din tabelul A. F
10. Intr-o asociere de tipul multi-la-multi unei inregistrari din tabelul A ii pot porespunde mai
multe inregistrari din tabelul B, iar unei inregistrari din tabelul B ii pot corespunde, de
asemenea, mai multe inregistrari din tabelul A. T
11. Interogarile de selectie sunt: Delete Query, Append Query, Update Query. F
12. Rapoartele din Microsoft Access permit accesul pentru modificarea si vizualizarea datelor din
baza de date. F
13. Informatiile de structura din cadrul rapoartelor reprezinta acele informatii de ordin functional
stabilite la crearea raportului (controale, sectiuni, elemente de grafica decorative etc.). T
15. Limbajul de definire a datelor asigura specificarea zonelor de lucru permanente si tranzitorii. F
16. Limbajul de manipulare a datelor permite accesul la inregistrari prin adresa sau prin continutul
acestora, reordonari ale campurilor de date, definirea si izolarea datelor confidentiale. F
18. Limbajul de descriere a stocarii datelor ofera posibilitati de asociere a fisierelor la programele
de aplicatie, a dispozitivelor fizice, alocare de spatii de fisiere, specificarea zonelor de lucru
permanente si tranzitorii, definirea si izolarea datelor confidentiale. F
19. Nivelul virtual sau conceptual (nivelul administratorului bazei de date) se refera la definirea
structurii datelor din baza de date astfel incat aceasta sa indeplineasca cerintele tuturor
utilizatorilor, in conditii de redundanta minima si controlata a acesteia. T
20. Nivelul fizic (nivelul inginerului de sistem) priveste modul de stocare si de structurare a
datelor pe suportul fizic sau de memorare a datelor in fisiere. F
21. Nivelul logic sau intern (nivelul programatorului de aplicatie) clasifica o structura de date ce
are o realitate in planul semnificatiei sau utilizarii, dar nu si in implementarea fizica; califica
forma in care fiecare utilizator vede structurarea datelor, in functie de aplicatia pe care o
foloseste sau in functie de resursele de date pe care administratorul bazei de date i le pune la
dispozitie. F
22. In modelul relational regulile stabilesc modul de manipulare a datelor, structurile sunt obiecte
definite ce contin date si care sunt accesibile utilizatorului, iar operatiile reprezinta actiuni prin
care sunt manipulate datele sau obiectele schemei bazei de date. T
23. Modelul relational este format din doua multimi de operatori pe relatii: algebra relationala si
calculul relational. T
24. Produsul Microsoft Access dispune de toate componentele unei baze de date stocate intr-un
fisier cu extensia MBD. F
25. Campurile text constau numai din text si au maxim 255 de caractere, in acestea putand fi
incluse si secventele de salt la inceput de rand/salt la rand nou. F
26. Pentru stabilirea unei relatii, ca regula generala se va lega un camp care reprezinta o cheie
externa din tabelul-parinte, cu un camp care reprezinta cheie primara in tabelul-fiu. F
27. Obiectele care aparţin aceleiaşi clase nu pot avea evenimente proprii. T
MULTIPLE CHOICE
b. un editor de texte
b. .MDB
c. .MDC
c. Link Table
b. Design View, Simple Query Wizard, Crosstab Query Wizard, Find Duplicates
Query Wizard, Find Matched Query Wizard
c. Design View, Simple Query Wizard, Crosstab Query Wizard, Find Duplicates
Query Wizard, Find Unmatched Query Wizard
9. Crearea unui raport se poate face in urmatoarele moduri:
a. Design View, Simple Report Wizard, AutoReport, Chart Wizard, Layout Wizard
b. Design View, Simple Report Wizard, AutoReport, Chart Wizard, Label Wizard
10. Sistemul de gestiune a bazei de date, SGBD sau DBMS (Data-Base Management System)
reprezinta:
a. un ansamblu complex de programe care asigura interfata dintre baza de date si
utilizator.
a. A, C, D, E
b. B, C, E
c. A, D, C, E
d. A, B, D, E
e. B, C, D, E
c. Nu afiseaza nimic
15. Cele trei nivele de organizare a datelor intr-o baza de date sunt:
a. intern, conceptual si fizic.
a. B, C, D
b. C, D, E
c. A, B, D
d. A, B, C, E
e. A, B, C, D, E
17. In evolutia istorica, bazele de date si sistemele de gestiune a bazelor de date (SGBD) asociate au
cunoscut urmatoarele generatii:
A sistemele retea;
B sistemele ierarhice;
C sistemele relationale;
D sistemele in tehnologie avansata (orientate obiect, relationale orientate obiect, deductive, distribuite,
multibaze, active, multimedia, online etc.).
E sistemele multicriteriale.
a. A, B, D, E
b. B, C, D, E
c. A, B, C, D
d. A, B, C, E
e. A, B, C, D, E
A reguli,
B structuri;
C exceptii;
D calcule;
E operatii;
F afirmatii.
a. C, D, F
b. B, C, F
c. A, B, E
d. A, D, E
e. A, B, C, D, E, F
20. Sistemul de gestiune al bazelor de date orientate pe obiect (SGBD-OO sau OODBMS) are ca
principale obiective:
a. modelarea superioara a datelor, capacitatea de deductie superioara, imbunatatirea
interfetei cu utilizatorul, capacitatea de tratare dinamica
b. cheia externa trebuie sa fie de acelasi tip si sa aiba aceeasi dimensiune cu a cheii
primare.
c. cheia externa trebuie sa fie de acelasi grad si sa aiba aceeasi dimensiune cu a cheii
primare.
YES/NO
1. Conceptele folosite pentru descrierea formala, uzuala si fizica a elementelor de baza ale organizarii
datelor in baze de date relationale sunt prezentate in urmatorul tabel: YES
Formal Uzual Fizic
Relatie tablou Fisier
Tuplu linie Inregistrare
NUMERIC RESPONSE
COMPLETION
8. CHEIA unei relatii reprezinta o multime minimala de atribute ale caror valori
identifica in mod unic un tuplu intr-o relatie.
9. Produsul Microsoft Access este compatibil cu tehnologia ACTIVE X care este specifica
10. PAGINILE sunt obiecte Access ce asigura accesarea bazelor de date din Internet prin
11. MACROINSTRUCTIUNEA reprezinta obiecte Access care definesc ansamble de comenzi pe care
sistemul Microsoft Access le executa automat la aparitia unor evenimente.
12. MODULELE sunt obiecte Access ce sunt create in limbajul Visual Basic pentru aplicatii,
VBA (Visual Basic for Applications) destinate extinderii posibilitatilor functionale ale unei baze de
date.
13. Obiectele gestionate cu SGBD Microsoft Access, impreuna cu elementele de control care le
sunt asociate, contin PROPRIETATI si declanseaza aparitia unor tipuri de EVENIMENTE.
14. Pentru a lega tabelele intre ele, pentru a crea o relatie, se utilizeaza fereastra RELANTIONSHIP,
fereastra pe care se poate activa fie din bara de meniuri standard, fie din meniul Tools.
15. Cheia EXTERNA este un atribut sau o multime de atribute care are aceleasi valori cu un
atribut sau un grup de atribute apartinand tabelului-parinte, acest atribut sau grup de atribute
jucand rolul de cheie PRIMARA .in tabelul-parinte.
16. Fiecare program utilitar isi executa secventa de instructiuni atunci cand are loc
EVENIMENTUL specific, cum ar fi: cand utilizatorul a terminat editarea controlului sau intra si iese
dintr-un control, cand se actioneaza o tasta sau mouse-ul (cu simplu-clic sau dublu-clic) etc.
MATCHING
Precizati corespondenta dintre descrierea formala a elementelor de baza ale organizarii datelor in
baze de date relationale si descrierea fizica a acelorasi elemente:
a. Relatie
b. Tuplu
c. Atribut
d. domeniu
1. Camp
2. Tip de data
3. Fisier
4. înregistrare
1c
2.d
3.a
4.b
Limbajele SGBD (DBMS) pot fi grupate in trei categorii de limbaje. Realizati corespondenta intre
urmatoarele definitii:
a. DML
b. DSDL
c. DDL
5. c
6.a
7.b
b. OLAP
c. Data Marts
d. OLTP
8. rafturi de date
9. depozite de date
8. c
9a.
10b.
11d.
b. gradul relatiei
c. relatie
12.b
13.c
14.a
b. integritatea entitatii
c. integritatea referirii
15. a
16.c
17.b
d. obiecte Access ce asigura accesarea bazelor de date din Internet prin intermediul
navigatoarelor
f. obiecte Access ce sunt create in limbajul Visual Basic pentru aplicatii, VBA
18. b
19.d
20.a
21.c
22.f
23.e
b. Integer (intreg)
24. c
25.e
26.b
27.d
28.a
b. Evenimente de focalizare
29d
30.b
31.a
32.c