MINISTERUL SĂNĂTĂŢII AL REPUBLICII MOLDOVA

UNIVERSITATEA DE STAT DE MEDICINĂ ŞI FARMACIE

“NICOLAE TESTEMIŢANU” DIN REPUBLICA MOLDOVA

Catedra Filosofie şi Bioetică

PROGRAMUL DE STUDII (ANALITIC)

LA
B A Z E L E F I L O S O F I E I M E D I C I N E I şi
BIOETICA
pentru studenţii facultăţilor Medicină Generală şi Stomatologie
 2

Chişinău –2007

MINISTERUL SĂNĂTĂŢII AL REPUBLICII MOLDOVA

UNIVERSITATEA DE STAT DE MEDICINĂ ŞI FARMACIE
“NICOLAE TESTEMIŢANU” DIN REPUBLICA MOLDOVA

Catedra Filosofie şi Bioetică

Aprobată
de Consiliul metodic Central al USMF
“Nicolae Testemiţanu” din RM
din septembrie 2007
Vicerector, prof. universitar, dr.h.ş.m.
Olga S. Cerneţchi

PROGRAMUL DE STUDII (ANALITIC)

LA
B A Z E L E F I L O S O F I E I M E D I C I N E I şi
BIOETICA
pentru studenţii facultăţilor Medicină Generală şi Stomatologie

Autorul programei: Ţîrdea Teodor Nicolae,

dr. hab. în şt. filosofice, profesor universitar,
şeful catedrei Filosofie şi Bioetică
 3

Chişinău – 2007

Programul a fost discutat şi aprobat:

1)La şedinţa catedrei Filosofie şi Bioetică

din 24 septembrie 2007. Procesul verbal nr. 2

Şeful catedrei Filosofie şi Bioetică

d.h.ş.f., profesorul universitar Teodor N. ŢÎRDEA

2)La şedinţa Comisiei metodice a disciplinelor

medico-sociale şi filosofice
din septembrie 2007. Procesul verbal nr. 1

Preşedintele Comisiei metodice

d.h.ş.m., profesorul universitar Constantin P. EŢCO

3) Decanul facultăţii MG
d.ş.m., profesorul universitar Gheorghe PLĂCINTĂ

* * *

Repartizarea orelor la
Bazele Filosofiei Medicinei şi Bioetica
Anul II Semestrul III-IV

Medicină Generală: Curs - 51; Lecţii practice - 51; De sine stătător – 30

ore
Stomatologie: Curs - 51; Lecţii practice - 51; De sine stătător – 30 ore

Total : 132 ore

EXAMEN IV
semestrul
 4

I. NOTĂ EXPLICATIVĂ

“Filosofia... ea una doar ne deosebeşte pe noi de

sălbatici şi barbari şi fiecare popor este cu atît mai
civilizat şi instruit, cu cît el filosofează mai mult”

R.Descartes (1596-1650)

Scopul şi sarcinile cursului

Studenţilor Universităţii de Stat de Medicină şi Farmacie “Nicolae Testemiţanu” din RM li

se propune un studiu integral în domeniul filosofiei medicinei şi bioeticii, care ar contribui
substanţial la îmbunătăţirea pregătirii viitorilor medici. Un astfel de curs înglobează în sine două
compartimente diferite cum ar fi Bazele Filosofiei Medicinei (partea I) şi Bazele Bioeticii (partea a
II-a), profilat într-o măsură cîntărită şi la o justă valoare, constituind o experienţă intelectuală
indispensabilă omului.
Filosofia şi Bioetica se adresează, în primul rînd, omului ca Homo Sapiens şi abia apoi
profesionistului. Acest lucru distinge de la bun început studiul filosofiei, filosofiei medicinei,
ştiinţei, metodologiei ştiinţei, logicii, bioeticii etc. de studiul altor discipline de învăţămînt.
Afirmaţia ar putea apărea banală, întrucît fiecare domeniu al ştiinţei îşi are obiectul de studiu şi
metoda adecvată, iar studiul acestuia (domeniu) este prefaţat de o introducere în care sunt tratate
probleme privind metodele şi sursele de investigaţie, funcţiile, categoriile şi principiile disciplinei în
cauză, înrudirile cu alte discipline etc. Filosofia, deci, în al doilea rînd, în USMF “Nicolae
Testemiţanu” trebuie să fie o filosofie şi a medicinei.
Alt moment pe care îl atenţionăm ţine de faptul că în instruirea filosofico-bioetică lectura
individuală a literaturii este legată, ca orice act de filosofare, de comunicare. În genere, filosofia şi
bioetica nu poate fi concepută în afara procesului de interpretare reciprocă, în lipsa dorinţei şi
putinţei de a-i înţelege pe alţii. Aceasta pentru că filosofia nu exprimă o simplă părere sau opinie
personală, sau o voinţă arbitrară întemeiată pe - “aşa vreau”. Ea defineşte o atitudine reflexivă,
întemeiată raţional, opusă atitudinilor nereflexive bazate pe voinţă, sentiment, putere etc.
Viitorii lucrători ai sferei medicale trebuie să cunoască istoria dezvoltării gîndirii filosofice
universale şi naţionale, elemente de ontologie şi gnoseologie, de filosofie socială şi antropologie,
deasemenea problemele filosofice generale ale ştiinţei, ale bioeticii, informaticii, sinergeticii,
cognitologiei, noosferologiei etc., precum şi cele ale medicinei, ale existenţei umane, să se
familiarizeze cu modalităţile lor de soluţionare a diverselor probleme în condiţiile devenirii
societăţii informaţionale. Concomitent el e obligat să ştie legităţile dezvoltării Universului, lumii vii
în particular, manifestarea principiilor şi categoriilor dialecticii, ale logicii formale în medicină, în
ştiinţă, în procesul de diagnosticare şi tratament, postulatele, noţiunile, modelele şi modurile de
abordare ale bioeticii, aspectele ei filosofice, sociale, axiologice şi juridice, paradigmele teoretice
actuale de supravieţuire ale omului în lumea informaţională, căile şi mijloacele de soluţionare ale
problemelor globale ale contemporaneităţii, etc.
Studentul, în fine, trebuie să aibă deprinderi satisfăcătoare în ceea ce priveşte utilizarea
principiilor bioetico-filosofice în practica medicală, să posede întru totul cultura şi particularităţile
tratamentului în condiţiile informatizării sferei medicale, implementării vertiginoase aici a
medicinei informatice, să tragă permanent concluzii şi să acţioneze adecvat în procesul de tranziţie
de la paradigma antropocentristă la cea biosferocentristă. Reieşind din cel spuse, e posibil şi necesar
a formula scopul şi sarcinile acestui curs normativ de instruire.
 5

1. Studiul şi analiza paradigmelor, perioadelor, sistemelor bioetico-filosofice pe parcursul

istoriei dezvoltării gîndirii filosofice.
2. Familiarizarea studenţilor cu problemele fundamentale ale filosofiei ştiinţei, filosofiei
medicinei, iniţierea viitorilor medici în domeniul de interconexiune şi interacţiune al medicinei şi
filosofiei, medicinei şi ştiinţei în genere, studierea specificului activităţii medicale în condiţiile
informatizării sociumului.
3. Formularea unui tablou ştiinţific integru, de sistem al realităţii, a unei concepţii bioetico-
filosofice adecvate despre natură şi societate, a unei gîndiri logice şi metodologice creatoare la
studenţi.
4. Formarea deprinderilor practice vis-a-vis de cunoştinţele conceptuale bioetico-filosofice,
de categoriile, principiile şi legile filosofiei, ştiinţei, bioeticii, logicii etc., de metodologia
universală, general-ştiinţifică şi cea particular-ştiinţifică.
5. Antrenarea studenţilor în domeniile filosofico-ştiinţifice contemporane cum ar fi
informatica, cibernetica, sinergetica, bioetica, medicina informatică, cognitologia, noosferologia,
care se situează actualmente la intersecţia PTŞ şi procesul social, permanent stimulînd dezvoltarea
noilor tehnologii scientofage (intelectuale) şi contribuind astfel la asigurarea securităţii umane.
6. Studiul şi analiza statutului şi obiectivelor bioeticii, cauzelor şi premiselor apariţiei ei,
fundamentarea modelelor culturale, principiilor şi noţiunilor acestui domeniu al ştiinţei
contemporane, atitudinea lui (domeniului) faţă de medicină, informatică, sinergetică, noosferologie,
psihologie, etică medicală şi filosofie.
7. Familiarizarea studenţilor cu cele mai moderne metode ştiinţifico-bioetice din practica
medicală (clinică) utilizate în condiţiile extinderii majore a tehnicii informaţionale în diverse
domenii de activitate medicală.
8. Analiza necesităţii substituirii principiului ştiinţific antropocentrist prin cel
biosferocentrist la etapa actuală de dezvoltare a sociumului. Examinarea eticii paternaliste şi a celei
a dialogului (eticii interpretative).
9. Familiarizarea studenţilor cu legităţile morale în sistemele “medic - pacient” şi “medic -
tehnică - pacient”, cu problemele limitei vieţii, dreptului la viaţă şi moarte, eutanasiei,
experimentului biomedical, expertizei cercetărilor în domeniul medicinei şi biologiei, clonării,
consimţămîntului (acordului) informat, autonomiei pacientului etc., cultivarea la studenţi a unor
deprinderi în cultura tratamentului în condiţiile mediatizării medicinei.
10. Antrenarea studenţilor în diverse contexte socioculturale ale bioeticii, în diferite sisteme ale
sănătăţii publice, cu tradiţiile autohtone ale eticii vieţii, familiarizarea lor (a studenţilor) în unele
probleme ale bioeticii în domeniile medicinii practice cum ar fi reanimatologia, oncologia,
ginecologia şi obstetrica, chirurgia, transplantologia, genetica, bolile infecţioase, psihiatria etc.
Realizarea obiectivelor şi sarcinilor nominalizate ale disciplinei Bazele Filosofiei Medicinei
şi Bioetica va contribui esenţial la pregătirea profesională a viitorilor medici şi farmacişti în noile
condiţii determinate de conjunctura medicinii de asigurare, precum şi de informatizarea totalmente
a sferei medicale. Menţionăm deasemenea că elaborarea sarcinilor şi conţinutului disciplinei date se
va efectua conform standardului curricular.

b) Standard curricular

Disciplină obligatorie

I. Obiectivele de formare în cadrul disciplinei date

I. 1. La nivel de cunoaştere şi înţelegere

• să determine obiectul de studiu al disciplinei;
• să definească conceptele (paradigmele) şi sistemele fundamentale ale Filosofiei Medicinei şi ale
Bioeticii, inclusiv şi pe parcursul istoriei dezvoltării gîndirii filosofico-bioetice;
 6

• să stabilească statutul, obiectivele şi conţinutul Filosofiei şi Bioeticii, concomitent şi al istoriei

acestora, deasemenea al Filosofiei medicinei

I. 2. La nivel de aplicare
• să identifice particularităţile aplicării legilor universale ale dialecticii în Univers şi în special în
medicină, a legilor logicii formale şi a modelelor bioeticii, a metodologiei filosofice în practica
medicală;
• să clasifice categoriile, principiile şi modelele Filosofiei Medicinei şi Bioeticii conform
cerinţelor contemporane şi a unor criterii acceptate;
• să examineze esenţa şi conţinutul fenomenelor: ştiinţă, filosofia şi metodologia ştiinţei, metodele
de cercetare ştiinţifică, specificul filosofiei medicinei,
• să explice esenţa unor domenii filosofico-ştiinţifice contemporane cum ar fi informatica,
cibernetica, sinergetica, medicina informatică, cognitologia, noosferologia, hermeneutica care se
situează actualmente la intersecţia PTŞ şi celui social, permanent stimulînd dezvoltarea noilor
tehnologii scientofage şi contribuind astfel la asigurarea medicinei practice, securităţii umane, a
dezvoltării durabile;
• să interpreteze normele eticii medicale, a bioeticii în genere, a principiului fundamental al ştiinţei
contemporane - principiului biosferocentrist în raport cu cel antropocentrist;
• să precizeze (să fixeze) esenţa tabloului ştiinţifico-filosofic integru, de sistem al realităţii, a unei
concepţii bioetico-filosofice adecvate despre natură şi societate, a unei gîndiri logice şi
metodologice creatoare;
• să explice esenţa principiilor şi modelelor Bioeticii, noţiunilor fundamentale ale eticii medicale;
• să compare experienţa practică şi doctrinele etico-medicale din diverse etape ale evoluţiei
civilizaţiei umane;
• să aplice metode eficiente de instruire bioetico-filosofică şi noosferico-ecologică a comunităţii,
să folosească util legităţile morale în sistemele “medic-pacient”, “societate-tehnică”, “medic-
tehnică-pacient”, “om-vietate” etc.;
• să aplice concepţiile bioetico-filosofice în organizarea şi funcţionarea eficientă a Comitetelor de
bioetică de nivel spitalicist, de ramură şi statal.

I. 3. La nivel de integrare
• să stabilească locul Bioeticii, Logicii formale, Metodologiei, Istoriei filosofiei şi a Filosofiei în
genere în contextul legăturii acestora cu diverse ramuri ale medicinii practice şi teoretice;
• să aprecieze importanţa Filosofiei, Filosofiei Medicinei şi Bioeticii din perspectiva supravieţuirii
omenirii, a dezvoltării durabile şi a asigurării securităţii universale şi a individului;
• să stabilească corelaţia funcţională dintre Bioetică ca ramură a ştiinţei şi practica aplicării
cunoştinţelor bioetico-filosofice în medicina practică;
• să aprecieze rolul şi locul individului în lumea informaţională, tehnogenă contemporană şi
acţiunile sale în constituirea societăţii noosferice;
• să propună iniţiative legislative în reglementarea cercetărilor biomedicale, a practicii ocrotirii
sănătăţii din punct de vedere al bioeticii, eticii medicale în particular;
• să elaboreze proiecte de cercetare ştiinţifică în domeniul bioeticii ca institut social şi ca
disciplină didactică;
• să-şi creeze propriul orizont valorico-filosofic în limitele căruia se va desfăşura activitatea
profesională viitoare.

II. Conţinutul disciplinei

1. Filosofia şi Bioetica ca discipline socio-umane şi ştiinţifico-naturale. Metodele particular-
ştiinţifice, general-ştiinţifice şi universale în Filosofia Medicinei şi în Bioetică;
 7

2. Principiile, temeliile, metodele şi legile fundamentale ale Ştiinţei, Filosofiei Ştiinţei,

Filosofiei Medicinei. Principiul biosferocentrist şi coevoluţionist în bioetică şi manifestarea lor în
activitatea umană, în practica medicală în special;
3. Paradigmele în filosofie în dezvoltarea gîndirii filosofice (filosofia antică, medievală, în
perioada Renaşterii, în epoca Modernă şi cea Contemporană). Cunoaşterea filosofică şi diagnosticul
în medicină;
4. Existenţa, materia şi cunoştinţa. Conştiinţa socială;
5. Informatica medicală, informatizarea şi intelectualizarea sociumului. Cognitologia şi
problema intelectului. Concepţia noosferică şi noosferizarea ca mecanism de supravieţuire a
omenirii;
6. Logica formală şi implementarea ei în medicină;
7. Cunoştinţele bioetice şi implementarea lor în medicină. Cultura morală;
8. Bioetica şi Noosferologia. Sinergetica şi medicina. Problema dezvoltării durabile.
Problemele globale ale contemporaneităţii;
9. Dialectica, medicina şi biologia.

III. Strategii de evaluare

În contextul aprecierii curriculare se aplică toate tipurile de evaluare: iniţială, formativă,
finală/sumativă.
Decizia evaluării finale trebuie să fie exprimată printr-o notă (conform sistemului de
apreciere de 10 puncte) sau printr-un calificativ (admis/respins), care permite promovarea
studentului în etapa următoare a procesului didactic.
Evaluarea finală, realizarea în cadrul de studiu, permite acumularea creditelor transferabile
de studii, indiciu ce confirmă implicarea disciplinei în contextul formări competenţelor
profesionale.
Criteriile de evaluare a disciplinei se elaborează în baza obiectivelor-curriculare.

II. PLANUL TEMATIC INTEGRAL

al cursurilor (prelegerilor) şi lecţiilor practice (seminarelor)la disciplina
„Bazele filosofiei Medicinei şi Bioetica”

Facultăţile Medicină Generală şi Stomatologie

Numărul de ore
Nr. d/o Denumirea temelor Total Preleger Lecţii De sine
i practice stătător
(seminar
e)
1 2 3 4 5 6
Tema 1 Filosofia şi ştiinţa, obiectul de studiu şi rolul lor 6 2 2 2
în societate. Filosofia şi cunoştinţele biomedicale.
Filosofia contemporană – filosofie a
supravieţuirii

Tema 2 Istoria filosofiei şi istoria medicinei. Tipurile 8 4 2 2

istorice de filosofie şi etapele de dezvoltare ale
medicinei

Tema 3 Apariţia, dezvoltarea gîndirii filosofice şi a 2 - - 2

medicinei în Moldova din perspectiva filosofiei
 8

universale

Tema 4 Ontologie: existenţa, substanţa şi materia. 7 2 4 1

Problema conştiinţei în filosofie şi medicină

Tema 5 Dialectica şi metafizica. Legile şi categoriile 8 3 4 1

dialecticii, manifestarea lor în medicină

Tema 6 Probleme filosofice ale informaticii şi 5 2 2 1

ciberneticii. Informatizarea societăţii.
Informatizarea medicinei şi cultura tratamentului

Tema 7 Filosofia cunoaşterii. Specificul cunoaşterii în 6 2 2 2

domeniul medico-biologic. Problema activităţii
medicale şi cunoaşterea diagnostică în condiţiile
informatizării lumii medicale

Tema 8 Logica formală şi rolul ei în activitatea 5 2 2 1

biomedicală

Tema 9 Sinergetica, importanţa şi rolul ei pentru ştiinţa şi 5 2 2 1

practica biomedicală contemporană

Tema 10 Problema omului în filosofie şi biomedicină. 6 2 2 2

Omul în lumea informaţională contemporană

Tema 11 Progresul social, problemele globale, dezvoltarea 5 2 2 1

socionaturală (durabilă)şi asigurarea securităţii
umane. Metodologia noosferică. Medicina,
noosferologia şi dezvoltarea inofensivă
Tema 12 Filosofia sănătăţii. Modificarea şi transformarea 3 2 - 1
paradigmelor medicale. Medicina teoretică şi
medicina morală

Tema 13 Apariţia, etapele de bază şi legităţile dezvoltării 5 2 2 1

ştiinţei. Ştiinţa noosferică şi învăţămîntul
noosferic

Tema 14 Problematica şi obiectul de studiu al filosofiei 5 2 2 1

ştiinţei şi filosofiei medicinei. Metodologia
cercetărilor în domeniul biomedical şi farmaciei

Tema 15 Temeliile ştiinţei şi clasificarea lor. Evoluţia 5 2 2 1

tabloului medical al lumii

Tema 16 Morala şi etica: istorie şi noţiuni generale 4 2 1 1

Tema 17 Lumea biomedicală. Bioetica, originea, obiectul 4 2 2 -

de studiu şi traseele ei de dezvoltare. Aspectele
bioeticii

Tema 18 Bioetica – suport metodologico-moral al sănătăţii 4 2 2 -

 9

publice. Problema principiilor bioeticii şi

imperativelor bioetice în ştiinţa şi practica
biomedicală

Tema 19 Bioetica ca fenomen sociocultural, ca sistem de 4 2 2 -

cunoştinţe interdisciplinare şi ca mod de viaţă.
Modelele socioculturale ale bioeticii.
Paternalismul şi antipaternalismul în medicină şi
bioetică

Tema 20 Bioetica şi „graniţele” progresului tehnico- 5 2 2 1

ştiinţific. Bioetica şi supravieţuirea omenirii

Tema 21 Bioetica şi unele probleme ale medicinei practice 7 2 3 2

(eutanasia, transplantologia, reproducerea umană,
avortul, clonarea, genomul uman etc.)

Tema 22 Probleme ale bioeticii sociale: analiză socio- 6 2 2 2

metodologică. Drepturile şi obligaţiunile în lumea
biomedicală

Tema 23 Etica medicală compartiment al bioeticii 6 2 2 2

Tema 24 Cercetarea ştiinţifică şi studiul clinic în lumea 7 2 3 2

biomedicală din perspectiva bioeticii

Tema 25 Expertiza bioetică în cercetările biomedicale 4 2 2 -

Total: 132 51 51 30
 10

III. PROGRAMUL DESFĂŞURAT AL CURSULUI

(CONŢINUTUL DISCIPLINEI)

P a r t e a I: Bazele Filosofiei medicinei

T e m a 1. Filosofia şi ştiinţa, obiectul de studiu şi rolul lor în societate. Filosofia

şi cunoştinţele biomedicale. Filosofia contemporană – filosofie a
supravieţuirii

Concepţia despre lume, caracterul ei social-istoric. Tipurile istorice de concepţii despre

lume: mitul, religia, filosofia. Problema fundamentală a filosofiei în diverse curente ale acesteia.
Materialismul şi idealismul - principalele direcţii în filosofie. Obiectul filosofiei. Specificul
cunoştinţelor filosofice. Originea problemelor filosofice. Problema metodei în filosofie, dialectica şi
metafizica. Funcţiile filosofiei. Filosofia şi ştiinţa. Filosofia şi tehnica. Filosofia şi medicina.
Filosofia contemporană - filosofie a supravieţuirii.

T e m a 2. Istoria filosofiei şi istoria medicinei. Tipurile istorice de

filosofie şi etapele de dezvoltare ale medicinei

Apariţia gîndirii filosofice, premisele ei cultural-istorice. Obiectul istoriei filosofiei.

Problema periodizării gîndirii filosofice. Periodizarea dezvoltării medicinei.
Filosofia antică. Structura, periodizarea şi specificul ei. Filosofia şi medicina în antichitate.
Cosmocentrismul filosofiei antice. Şcolile din Milet, Eleea şi a pluraliştilor. Dialectica stihinică în
epoca antică. Heraclit, sofiştii şi Socrat. Filosofia lui Democrit, Platon şi Aristotel. Epicur şi
epicureismul. Scepticismul şi stoicismul antic. Plotin şi neoplatonismul.
Filosofia evului mediu. Caracterul religios al gîndirii filosofice din această perioadă.
Patristica şi scolastica. Doctrina filosofico-religioasă a lui A. Augustin. Sufletul şi corpul în
filosofia medievală. Filosofia lui T. d’Aquino. Fundamentarea ideii despre Dumnezeu. Problema
raţiunii şi credinţei, esenţei şi existenţei. Controversa despre originea noţiunilor generale (a
universaliilor). Filosofia medievală musulmană.
Filosofia Renaşterii. Caracterul antropocentrist al filosofiei acestei epoci. Umanismul şi
naturfilosofia epocii Renaşterii (N.Cuzanus, D. Bruno). Apariţia ştiinţei “mici”. Heliocentrismul şi
învăţătura despre infinitul Universului în concepţiile lui N.Kopernik, G.Galilei şi alţii. . Critica
religiei, scolasticii şi a dogmatismului evului mediu.
Filosofia epocii moderne. Revoluţia ştiinţifică din sec. XVII(I.Newton). Problema
cunoaşterii în filosofie (F. Bacon, R.Descartes). Apariţia tabloului mecanicist al naturii. Noţiunea de
substanţă. Agnosticismul şi idealismul englez din sec. XVII-XVIII. Materialismul francez şi
iluminismului francez: F. Voltaire, I. I. Rousseau, I. La Mettrie, C. A. Helvetius, P. Holbach, D.
Diderot şi alţii.
Filosofia clasică germană. Concepţiile lui I.Kant, Hegel, Feuerbach, K.Marx şi F.Engels.
Orientările de bază ale filosofiei contemporane.

T e m a 3. Apariţia şi dezvoltarea gîndirii filosofice şi a medicinei în

Moldova din perspectiva filosofiei universale
 11

Premisele socioeconomice şi spirituale ale apariţiei gîndirii filosofice în Moldova istorică.

Dezvoltarea filosofiei în evul mediu în Moldova istorică. Gîndirea filosofică în sec. XVIII
(D.Cantemir, N.Milescu-Spataru, A.Hotiniu şi a.). Iluminismului în Moldova istorică. Filosofia şi
medicina în sec. al XIX-lea. Dezvoltarea gîndirii filosofice în sec. al XX-lea în Republica Moldova
şi periodizarea acestui proces. Evoluţia filosofiei în Republica Moldova la etapa actuală (din 1991 -
pînă în prezent).

T e m a 4. Ontologie: existenţă, substanţă şi materie. Problema conştiinţei în

filosofie şi medicină

Noţiune de existenţă, sensul filosofic al acestei probleme. Ontologie: definiţie. Formele de

existenţă şi specificul existenţei omului. Problema substanţei. Materia şi definiţia ei categorială şi
gnoseologică. Rolul ei în ştiinţă şi filosofie. Atributele materiei: mişcarea, spaţiul şi timpul. Spaţiul
şi timpul social. Aportul medicinei în dezvoltarea concepţiilor filosofice despre formele mişcării,
spaţiului şi timpului.
Noţiune de reflectare şi informaţie. Conştiinţa – existenţă spirituală a omului. Conştiinţa ca
formă superioară de reflectare a realităţii, ca realitate subiectivă. Geneza conştiinţei. Aspectele
ontologic, gnoseologic, socioistoric şi de substrat ale conştiinţei. Rolul muncii, limbii, comunicării
şi culturii în apariţia conştiinţei. Problema inconştientului şi aprecierea poziţiei lui Freud şi a
neofreudismului referitor la această problemă. Stresul în medicină şi filosofie. Structura conştiinţei.
Rolul cuvîntului în terapie. Conştiinţa socială, formele şi structura ei.

T e m a 5. Dialectica şi metafizica. Legile şi categoriile dialecticii,

manifestarea lor în medicină

Dialectica drept învăţătură despre conexiunile universale şi despre dezvoltare. Calea spre
dialectica materialistă: Hegel şi Marx. Conexiunile universale ale existenţei. Noţiunea dezvoltare.
Dezvoltarea şi progresul. Dezvoltarea şi securitatea. Progresul şi regresul. Principiul istoricismului.
Dialectica şi gîndirea dogmatică. Arta discuţiei creative.
Unitatea dialecticii, logicii şi teoriei cunoaşterii. Principiile logicii dialectice.
Categoriile dialecticii. Generalul, particularul şi singularul, esenţa şi fenomenul,
manifestarea lor în medicină. Partea şi întregul, manifestarea lor în biologie şi medicină. Conţinutul
şi forma. Corelaţia structurii şi funcţiei în organismul viu. Elementul şi structura. Noţiunea de
sistem. Conexiunile de cauză. Principiul cauzalităţii şi manifestarea lui în medicină şi biologie.
Necesitate şi întîmplare. Posibilitate şi realitate. Însemnătatea acestor categorii în medicină.
Concepţia determinismului în medicină. Monocauzalismul şi condiţionalismul.
Dialectica schimbărilor calitative. Calitate şi proprietate. Calitate şi cantitate. Măsură.
Importanţa metodologică a legii schimbărilor reciproce cantitative şi calitative pentru medicină.
Contrariile dialectice. Principalele tipuri de contradicţii. Contradicţiile existenţei şi cunoaşterii.
Importanţa legii unităţii şi luptei contrariilor pentru biologie şi medicină. Negarea şi sinteza
dialectică. Negarea negaţiei. Însemnătatea metodologică a legii negării negaţiei pentru medicină.

T e m a 6. Probleme filosofice ale informaticii şi ciberneticii.

Informatizarea societăţii. Informatizarea medicinei şi
cultura tratamentului

Conţinutul şi esenţa ciberneticii ca disciplină general-ştiinţifică regională. Premisele

apariţiei informaticii, obiectul de studiu şi coraportul acesteia cu cibernetica.
 12

Informatizarea societăţii ca proces şi legitate. Informatizarea drept fenomen sociocultural şi

tehnico-ştiinţific. Problema “trombozei” informaţionale. Informatizarea şi intelectualizarea
societăţii.
Fenomenele sociorudimentare şi subtil-vibratile în societate.
Informatica socială: esenţa şi conţinutul. Revoluţia informaţională. Societatea
informaţională în raport cu societatea industrială.
Informatica medicală, esenţa şi obiectul ei de studiu. Particularităţile activităţii medicale,
etapele de bază şi direcţiile informatizării ei. Clasificarea sistemelor informaţionale în activitatea
medicală şi căile compiuterizării sferei medicale. Problemele şi perspectivele informatizării
medicinii şi ocrotirii sănătăţii în Republica Moldova.

T e m a 7. Filosofia cunoaşterii. Specificul cunoaşterii în domeniul

medico-biologic. Problema activităţii medicale şi cunoaşterea
diagnostică în condiţiile informatizării lumii medicale

Cunoaşterea ca obiect al analizei filosofice. Scepticismul şi agnosticismul. Subiectul şi

obiectul cunoaşterii. Practica drept bază a tuturor formelor de activitate a omului. Formele practicii.
Specificul practicii biomedicale.
Cunoaşterea ca reflectare. Cunoaşterii senzorială şi raţională, formele lor. Infosfera
(logosfera) şi rolul ei în cunoaştere.
Problema adevărului în filosofie şi ştiinţă. Dialectica adevărului absolut şi relativ.
Obiectivitatea adevărului. Practica ca criteriu fundamental al adevărului. Cunoaşterea diagnostică în
condiţiile informatizării lumii biomedicale.

T e m a 8. Logica formală şi rolul ei în activitatea biomedicală

Logica formală ca ştiinţă, obiectul ei de studiu, etapele istorice de dezvoltare şi semnificaţia
ei în teoria şi practica medicală. Structura logicii formale. Noţiune de logică simbolică. Formele
logice fundamentale de gîndire (noţiunea, judecata, raţionamentul) şi utilizarea lor în procesul de
diagnosticare. Limba logicii exprimării (enunţării).
Ipoteza, intuiţia, argumentarea şi dezminţirea în ştiinţa medicală şi în stabilirea
diagnosticului.
Legile fundamentale ale logicii formale (legea identităţii, legea noncontradicţiei, legea
terţiului exclus, legea raţiunii suficiente) şi semnificaţia lor pentru semiologie (diagnosticare).

T e m a 9. Sinergetica, importanţa şi rolul ei pentru ştiinţa şi practica

biomedicală contemporană
Devenirea, obiectul de studiu şi locul sinergeticii în blocul cunoştinţelor ştiinţifice
contemporane. Sinergetica drept ştiinţă postneoclasică, drept o nouă viziune a lumii. Stilul de
gîndire şi tabloul sinergetic al lumii. Paradigma aliniarităţii.
Sinergetica - teoria autoorganizării. Categoriile şi principiile fundamentale ale sinergeticii.
Manifestarea autoorganizării, bifurcaţiei, atractorului, disipării, ordinii şi haosului, fluctuaţiei,
indurabilităţii, posibilităţii, întîmplării, realităţii etc. în sistemele vii (sisteme dezechilibrate,
deschise) şi sociale.
Sinergetica şi teoria evoluţionistă. Sinergetica şi biosfera. Sinergetica şi organismul uman.
Sănătatea drept bilanţă subtilă dintre haos şi ordine. Noţiune de “maladie dinamică”, “Cantitatea”
haosului şi norma sănătăţii. Sinergetica şi medicina.
 13

T e m a 10. Problema omului în filosofie şi biomedicină. Omul în lumea

informaţională contemporană

Problema omului în filosofie şi ştiinţă. Omul ca integritate, coraportul biologicului şi

socialului. Marxismul şi freudismul privind interpretarea esenţei omului. Interpretările
biologizatorice şi socializatorice ale omului. Sociologia şi etologia. Omul în societatea
informaţional-ecologică.
Sănătatea omului - bogăţie socială.
Conţinutul noţiunilor individ, individualitate şi personalitate în filosofie. Personalitatea şi
rolul ei în societate. Omul în lumea informaţională
Problema vieţii şi morţii în experienţa spirituală a omenirii. Aprecierea şi autoaprecierea
vieţii omeneşti. Esenţa vieţii. Moartea şi nemurirea.

T e m a 11. Progresulsocial, problemele globale, dezvoltarea socionaturală

(durabilă)şi asigurarea securităţii umane. Metodologia noosferică.
Medicina, noosferologia şi dezvoltarea inofensivă

Revoluţia tehnico-ştiinţifică contemporană: esenţa, conţinutul şi consecinţele ei.

Informatizarea, intelectualizarea şi noosferizarea societăţii în prisma problemelor globale. Gîndirea
tehnocratică şi pericolul pe care ea îl prezintă. Legătură dintre ştiinţa, tehnică şi umanism.
Alternativele sociale ce stau în faţa omenirii. Previziunea ştiinţifică şi activitatea conştientă a
societăţii. Noţiune de noosferă. Esenţa noosferogenezei. Etapele noosferei. Noosferizarea ştiinţei,
demografiei şi tehnicii - premisă fundamentală a dezvoltării durabile.
Definiţia problemelor globale, criteriile, clasificarea lor. Principiul ierarhiei, complexivităţii,
de sistem şi a interdependenţei în cercetarea problemelor globale. Problema supravieţuirii omenirii.
Noosferologia - ştiinţa supravieţuirii.
Ocrotirea sănătăţii în sistemul problemelor globale antroposociale. Valorile general-umane
în lumina noii mentalităţi. Decalajul dintre gîndirea politică şi spiritualitate în dezvoltarea
tehnologică a omenirii.
Procesul istoric şi direcţiile lui. Problema progresului şi securităţii în sociologie. Esenţa
progresului social. Izvoarele, forţele motrice şi conţinutul progresului, factorii lui cantitativi şi
calitativi. Criteriile obiective ale progresului social. Tipurile de progres social. Progresul şi
securitatea. Corelaţia dintre progresul tehnico-ştiinţific, moral şi spiritual. Istoria ca progres al
libertăţii şi echităţii.

T e m a 12. Filosofia sănătăţii. Modificarea şi transformarea paradigmelor

medicale. Medicina teoretică şi medicina morală
Noţiune de sănătate şi patologie. Paradigmele contemporane a sănătăţii omului. Analiza
teoretică a conceptului de sănătate în filosofie şi medicină. Problema valorii sănătăţii în gîndirea
istorico-filosofică. Noţiune de sănătatea publică. Sănătatea omului şi sănătatea sociumului.
Determinantele ecologice, de producere şi sociale ale sănătăţii. ??? Spre medicina morală, de la
boală spre sănătate. Valeologia. Sănătatea ca sens şi valoare a existenţei omului.

T e m a 13. Apariţia, etapele de bază şi legităţile dezvoltării ştiinţei. Ştiinţa

noosferică şi învăţămîntul noosferic
Statutul, problematica şi importanţa general-culturală a istoriei ştiinţei şi a medicinei.
Germenii cunoaşterii ştiinţifice în diverse epoci istorice. Ştiinţa „aristoteliană”. Particularităţile
cunoştinţelor ştiinţifice medievale. Revoluţia spiritual-ştiinţifică din Epoca Renaşterii. Ştiinţa şi
 14

medicina epocii Moderne. Ştiinţa „galiliano-niutoniană”. Performanţele ştiinţei şi cunoaşterii

medicale din sec. XX-XXI. Ştiinţa „mare” în raport cu „ştiinţa mică”: consideraţii generale.
Ştiinţa în sistemul culturii. Ştiinţa în raport cu arta, cu religia, politica, morala şi ideologia.
Ştiinţa şi securitatea. Legea exponenţială a acumulării informaţiei ştiinţifice. Ştiinţa clasică,
neclasică, postneoclasică şi noosferică. Necesitatea apariţiei ştiinţei noosferice şi învăţămîntului
noosferic.

T e m a 14. Problematica şi obiectul de studiu al filosofiei ştiinţei

şi filosofiei medicinei. Metodologia cercetărilor
în domeniul biomedicinei şi farmaciei
Ştiinţa ca obiect al analizei filosofice. Noţiune de teorie şi de logică. Corelaţia dintre
filosofia, teoria şi logica ştiinţei.
Problema originei filosofiei ştiinţei (cercetărilor ştiinţifice) şi a filosofiei medicinei.
Premisele apariţiei filosofiei cercetării ştiinţifice şi a filosofiei cunoaşterii ştiinţifico-medicale.
Şcolile filosofiei ştiinţei (biomedicinei în particular) în procesul de dezvoltare a acesteia.
Pozitivismul – prima şcoală a filosofiei ştiinţei. Empiriocriticismul (a doua etapă a pozitivismului)
şi neopozitivismul (al treilea pozitivism).
Noţiune de metodologie în raport cu filosofia, teoria şi logica ştiinţei. Specificul
metodologiei cercetării în domeniul cunoştinţelor biomedicale. Particularităţile cunoştinţelor
ştiinţifico-medicale. Elementele metodologiei. Metodologie şi metode. Metodologia ca metametodă.
Metodologia dialectică. Funcţia metodologică a teoriei şi filosofiei. Norma şi patologia în medicina
practică. Boala ca un mecanism de adaptare. Analiză gnoseologică a „structurii” bolii. Sănătatea în
raport cu boala. Determinismul cauzal, ontogenic şi psihosomatic. Metodologia teoriei de tratament
(de vindecare).

T e m a 15. Temeliile ştiinţei şi clasificarea lor. Evoluţia tabloului

medical al lumii

Premisele apariţiei şi constituirii fenomenului „temeliile ştiinţei”. Problema clasificării

temeliilor ştiinţei. Factorii interni şi externi în dezvoltarea ştiinţei. Paradigma internalistă (A. Koyre,
K. Popper, K. Kuhn L. Lakatos şi alt.) şi externalistă (J. Bernal, M. Malkey şi alt.) în evoluţia
cunoştinţelor ştiinţifice. Manifestarea temeliilor activităţii ştiinţifice în strategia cercetării
ştiinţifice.
Idealurile şi normele de cercetare ştiinţifică (stilul de gîndire ştiinţific). Formele şi nivelurile
stilului de gîndire ştiinţifică. Gîndirea clinică şi specificul ei. Obiectul de cercetare a medicinei
clinice: organism – personalitate - individualitate.
Tabloul ştiinţific al lumii – al doilea set al temeliilor ştiinţei (TŞL). Esenţa, conţinutul şi
clasificarea TŞL. Stilul de gîndire aliniar şi importanţa lui în biomedicină. Noţiune de revoluţie
ştiinţifică din perspectiva normelor şi idealurilor ştiinţifice. Revoluţia în ştiinţă şi noile metode de
cercetare. Tabloul medical al lumii. Noţiunile de paradigmă şi matriţă în evoluţia tabloului medical
al lumii (TML). Dialectica TML în procesul lui de dezvoltare istorică. Modul de abordare
sindromologic, funcţional şi psihosomatic în cercetarea maladiilor.
Bazele filosofice ale cercetării ştiinţifice – al treilea set în clasificarea temeliilor ştiinţei.
Factorii socio-culturali ai dezvoltării ştiinţei. Tradiţiile în dezvoltarea stilului de gîndire. Rolul
culturii populaţiei în dezvoltarea medicinei practice şi sănătăţii publice.

P a r t e a II: Bazele Bioeticii

 15

T e m a 16. Morala şi etica: istorie şi noţiuni generale

Esenţa şi noţiunea de morală. Morala ca formă a conştiinţei sociale. Etica ca teorie filosofică
a moralităţii şi element al culturii morale a societăţii. Locul eticii în sistemul cunoştinţelor filosofice
şi umanitare. Constituirea cunoştinţelor etice. Etica antică ca învăţătura despre virtute şi
personalitate perfectă. Direcţia empirică în etică. Şcolile naturaliste, cosmologice şi sociologice ale
eticii empirice, ideile lor principale. Trei tipuri de etică. Categoriile de bază ale eticii.
Dezvoltarea societăţii şi evoluţia mecanismelor de reglare socială a comportării oamenilor.
Normele orînduirii de neam. Sincretismul (nedezmembrarea) gîndirii primitive. Caracteristica
totemismului ca mod de reglementare a activităţii în interiorul grupului. “Regula de aur” a
moralităţii.
Morala societăţii sclavagiste şi feudale. Etica şi medicina în antichitate. Caracteristica
generală a eticii lui Aristotel. Argumentarea teologică a moralei în etica creştină a evului mediu.
Problema corelaţiei despre normele obiective şi necesităţile individuale în etica Epocii moderne.
Noţiunea de morală în etica lui Kant.
Deformarea principiilor morale în regimul totalitar (administrativ de comandă). Aprecierea
tezelor de bază ale eticii marxist-leniniste.
Relaţiile morale şi conştiinţa morală. Caracterul imperativ al conştiinţei morale. Datoria,
cinstea, demnitatea, conştiinţa - mecanismele regulative de control ale conştiinţei morale.
Aprecierea ca formă de exprimare a sancţiunii morale. Autoaprecierea şi rolul ei în
autodeterminarea morală a personalităţii. Biologicul şi socialul în morală. Colectivismul şi
problema responsabilităţii personalităţii. Umanismul şi moralitatea. Umanismul şi medicina.

T e m a 17. Lumea biomedicală. Bioetica, originea, obiectul de studiu şi

traseele ei de dezvoltare. Aspectele bioeticii
Lumea biomedicală în raport cu lumea informaţională, tehnică şi cea spirituală. Biosfera în
raport cu natura. Apariţia şi geneza bioeticii, obiectul de studiu şi traseele ei de dezvoltare. Bioetica
ca mecanism de modernizare şi transformare a medicinei teoretice şi practice. Bioetica – ştiinţă a
supravieţuirii. Obiectul de studiu al bioeticii. Van Ransseller Potter – fondatorul bioeticii. Premisele
teoretice şi practice ale bioeticii. Traseele de dezvoltare a bioeticii. Aspectele bioeticii. Bioetica ca o
filosofie practică. Etica antropocentristă. Bioetica – etica biosferocentristă.

T e m a 18. Bioetica – suport metodologico-moral al sănătăţii publice.

Problema principiilor bioeticii şi imperativelor bioetice
în ştiinţa şi practica medicală

Sănătate publică: conţinut şi definiţie. Antropocentrismul – motiv al crizei ecologice

planetare contemporane. Metodologia bioetică. Biosferocentrismul – principiul fundamental în
organizarea vieţii sociale ale civilizaţiei contemporane. Demnitatea şi umanismul planetar din
perspectiva supravieţuirii şi bioeticii. Dimensiunile noosferice ale umanismului contemporan.
Principiile fundamentale ale bioeticii în raport cu imperativele bioetice. Bioetica – ideologia
sănătăţii publice.

Bioetica ca fenomen sociocultural, ca sistem de cunoştinţe

T e m a 19.
interdisciplinare şi ca mod de viaţă. Modelele socioculturale ale bioeticii.
Paternalismul şi antipaternalismul în medicină şi bioetică
 16

Bioetica ca fenomen sociocultural. Comitetele de bioetică. Bioetica ca sistem de cunoştinţe

la intersecţia medicinei, eticii, biologiei şi filosofiei. Etica biologică ca mod de viaţă şi ca filosofie
practică. Modelele socioculturale ale bioeticii. Motivarea epistemologică (gnoseologică) a bioeticii
şi constituirea gîndirii bioetice. Legea lui Humme: coraportul faptelor naturale şi valorilor morale.
Cognitiviştii şi noncognitiviştii în bioetică.
Modul (modelul) de abordare paternalist în medicină şi bioetică. Acordul informat drept
mecanism de realizare a antipaternalismul în practica medicală. Clasificarea acordului informat.
Interpretarea drept instrument de realizare a modelului antipaternalist. Etica monologului şi
dialogului.

T e m a 20. Bioetica şi „graniţele” progresului tehnico-ştiinţific. Bioetica şi

supravieţuirea omenirii
Medicina din perspectiva spiritualităţii etapei actuale de dezvoltare a societăţii. Progresul
tehnico-ştiinţific şi influenţa acestuia asupra tehnologiilor moderne de cercetare biomedicală.
Bioetica şi cunoştinţele periculoase. Unitatea bioetizării şi noosferizării sociumului – imperativ
cheie în strategia de asigurare a securităţii umane. De la medicina teoretică spre medicina morală.
Tipurile medicinei morale: modelul social, tehnic, colegial şi de contract. Bioetica şi
transplantologia.

T e m a 21. Bioetica şi unele probleme ale medicinei practice (eutanasia,

reproducerea umană, avortul, problema embrionului,
clonarea, genomul uman etc.)
Problema bolnavilor muribunzi şi eutanasia în sănătatea publică din perspectiva bioeticii.
Aspecte bioetice ale medicinei reproductive. Fecundarea in-vitro. Mama surogat. Problema
bioetică a avortului şi a embrionului în practica medicală. Clonarea prin prisma bioeticii. Aplicaţii
bioetice în practica transplantologiei. Problema genomului uman din perspectivă bioetică.

T e m a 22. Probleme ale bioeticii sociale: analiză socio-filosofică.

Drepturile şi obligaţiunile în lumea biomedicală
Bioetica socială: obiectul de studiu şi problematica ei. Senectutea din perspectivă bioetico-
filosofică. Transsexualismul, travestismul şi homosexualismul – probleme ale medicinei şi bioeticii
sociale. Terorismul în context bioetic. Suicidul – problemă a bioeticii sociale. Atitudinea bioetică
faţă de bolnavii HIV în cadrul sănătăţii publice. Problema handicapului mental şi fizic în contextul
bioeticii. Problema medicamentului din perspectiva bioetică. Armele biologice şi chimice ăn
context bioetic.
Drepturile pacientului în practica medicală şi etica biologică. Imperativul onestităţii
medicale în utilizarea placebo. Interpretarea terapeutică eronată şi speranţa falsă în acordarea
serviciului medical. Drepturile lucrătorilor lumii biomedicale.

T e m a 23. Etica medicală - compartiment al bioeticii

Etica profesională şi particularităţile ei în medicină. Etica medicală în raport cu etica
biologică. Nivelurile eticii medicale. Categoriile de bază şi imperativele fundamentale ale eticii
 17

medicale. Imperativul autonomiei. Imperativul nondăunării. Imperativul binefacerii. Imperativul

justiţiei (echităţii) .
Taina profesională şi confidenţialitatea în asistenţa medicală. Autoritatea medicului şi
încrederea pacientului. Problema confidenţialităţii în domenii medicale specifice: excepţii de la
confidenţialitate. Greşelele şi erorile în sănătatea publică din perspectiva eticii biologice. Conflicte
de interese în sistemul sănătăţii publice. Bioetica medicală – formă de protejare a medicului.

T e m a 24. Cercetarea ştiinţifică şi studiul clinic în lumea biomedicală din

perspectiva bioeticii
Manifestarea principiilor şi imperativelor bioetice în cercetările biomedicale şi studiile
clinice. Evoluţia studiului terapeutic în practica medicală. Noţiunile cheie (de bază) ale procesului
de cercetare clinic. Fundamentarea teoretică a cercetării biomedicale.
Experimentul: noţiune, clasificare şi conţinutul acestui fenomen. Specificul experimentului
în cercetările biomedicale. Experimentul pe animal şi pe om. Experimentele şi cercetările clinice
drept sursă al cunoştinţelor biomedicale. Perspectivele aplicării metodelor de biologie moleculară
(ADN - diagnostic) în cercetările ştiinţifice. Drepturile şi obligaţiunile cercetătorului şi pacientului
în investigaţiile biomedicale. Particularităţile cercetărilor clinice cu diferite grupuri de pacienţi:
aspecte bioetice.

T e m a 25. Expertiza bioetică în cercetările biomedicale

Condiţiile specifice pentru desfăşurarea etică a studiului clinic. Noţiune de expertiza, esenţa
şi conţinutul ei. Specificul expertizei în cercetările medico-biologice. Expertiza bioetică în medicină
şi biologie.
Etapele de cercetare în domeniul biologico-medical. Procedeele operaţionale ( de expertiză)
standardizate (POS) în cercetările biomedicale. Protocoalele de cercetare. Alcătuirea proceselor
verbale a investigaţiilor clinice. Comitetele de bioetică şi rolul lor în realizarea expertizei
cercetărilor ştiinţifice şi studiilor clinice.

IV. LITERATURA
Astărăstoae Vasile, Almoş Bela Trif. Essenţialia in Bioetica. Iaşi, 1998
Astărăstoae Vasile, Stoica Ortansa. Genetică versus bioetică. Buc., 2002
Capcelea V.M. Filosofie. Manual pentru şcoala superioară. Chişinău. 2001
Curs de lecţii la filosofie. Chişinău, 1991
Dicţionar de etică pentru tineret. Buc., 1969
Dicţionar de filosofie. Chişinău, 1985
Dicţionar de filosofie. Buc., 1996
Dicţionar de filosofie şi logică Humanitas, 1996
Filosofia în concepţii şi personalităţi. Sub red. acad. Teodor N.Ţîrdea. Chişinău, 1995
Florea Ion. Filosofie. Buc., 1999
Iliescu Vasile, Danilescu Ion. Bazele filosofice ale medicinii. Cluj-Napoca, 2003
Martens Ekkehard, Schnädelbach Herbert. Filosofie. Curs de bază. Buc., 1999
Mic dicţionar de filosofie. Chişinău, 1990
Nicolau Sebastian. Bioetica. Manual pentru învăţămîntul preuniversitar şi universitar de specialitate. Buc.,
1998
Puha Elena. Introducere în filosofie. Iaşi, 1993
Scripcaru Gheorghe, Ciucă Aurora, Astărăstoae Vasile, Scripcaru Călin. Bioetica, ştiinţele vieţii şi
drepturile omului. Iaşi, 1998
Ţîrdea Teodor N. Informatizarea, cunoaşterea, dirijarea socială. Eseuri filosofice. Chişinău, 1994
Ţîrdea T.N., Berlinschi P.V., Popuşoi E.P. Filosofie - Etică - Medicină. Chişinău, 1997
 18

Ţîrdea Teodor N. Sinergetica, aliniaritate, autoorganizare. Calea spre ştiinţa postneclasică. Chişinău, 1998
Ţîrdea Teodor N. Filosofie şi Bioetică: istorie, personalităţi, paradigme. Chişinău, 2000.
Ţîrdea Teodor N. Filosofie socială şi sociocognitologie. Chişinău, 2001.
Ţîrdea Teodor N. Elemente de informatică socială, sociocognitologie şi noosferologie (culegere de articole
ştiinţifice publicate în anii '90 ai sec. al XX-lea) Chişinău, 2001
Ţîrdea Teodor N. Introducere în sinergetică. Chişinău, 2003
Ţîrdea Teodor N., Berlinschi P.V., Eşanu A.I., Nistreanu D.U., Ojovanu V.I. Dicţionar de Filosofie şi
Bioetică.. Chişinău: Medicina, 2004
Ţîrdea Teodor N. Bioetică: origini, dileme, tendinţe. Suport de curs. Chişinău: Medicina, 2005
Ţîrdea Teodor N. Elemente de bioetică. Chişinău: Medicina, 2005
Ţîrdea Teodor N., Gramma R.C. Bioetica biomedicală în sănătatea publică. Chişinău: Casa editorială-
poligrafică Bons Offices, 2007. - 280 p.
Probleme filosofice, de etică, drept şi tehnico-organizaţionale privind informatizarea societăţii // Tezele
referatelor şi comunicărilor. Red. ştiinţific acad. Teodor N. Ţîrdea. Chişinău, 1995
Omul, informatizarea, sănătatea: aspecte socio-filosofice şi etico-medicale // Materialele conferinţei
ştiinţifice internaţionale. Red. ştiinţific acad. Teodor N. Ţîrdea. Chişinău, 1997
Supravieţuirea omenirii: aspecte socio-filosofice, economico-juridice, politico-informaţionale şi etico-
medicale // Materialele conferinţei a III-a ştiinţifice internaţionale. Red. ştiinţific acad. Teodor N. Ţîrdea.
Chişinău, 1998
Filosofie, Medicină, Ecologie: probleme de existenţă şi supravieţuire ale omului. // Materialele conferinţei a
IV-a ştiinţifice internaţionale. Red. ştiinţific acad. Teodor N. Ţîrdea. Chişinău, 1999
Bioetică, Filosofie, Medicină practică: probleme de existenţă şi de supravieţuire ale omului // Materialele
conferinţei a V-a ştiinţifice internaţionale. 19-20 aprilie 2000. Red. şt. acad. Teodor N. Ţîrdea. Chişinău,
2000
Progresul tehnico-ştiinţific, Bioetica şi Medicina: probleme de existenţă umană // Materialele conferinţei a
VI-a ştiinţifice internaţionale. 25-26 aprilie 2001. Red. ştiinţific acad. Teodor N. Ţîrdea. Chişinău, 2001
Ştiinţa, Tehnica, Medicina şi Bioetica în strategia de existenţă umană: probleme de interacţiune şi
interconexiune // Materialele conferinţei a VII-a ştiinţifice internaţionale. 24 aprilie 2002. Red. ştiinţific
acad. Teodor N. Ţîrdea. Chişinău, 2002
Bioetica, Filosofia, Economia şi Medicina în strategia de supravieţuire a omului: probleme de
interconexiune şi interacţiune // Materialele conferinţei a VIII-a ştiinţifice internaţionale. 23-24 aprilie 2003.
Red. ştiinţific acad. Teodor N. Ţîrdea. Chişinău, 2003
Bioetica, Filosofia, Economia şi Medicina practică în strategia de existenţă umană // Materialele
conferinţei a IX-a ştiinţifice internaţionale. 10-11 martie 2004. Red. ştiinţific acad. Teodor N. Ţîrdea.
Chişinău, 2004
Bioetica, Filosofia, Economia şi Medicina în strategia de asigurare a securităţii umană // Materialele
conferinţei a X-a ştiinţifice internaţionale. 16-17 martie 2005. Red. ştiinţific acad. Teodor N. Ţîrdea.
Chişinău, 2005
Bioetica, Filosofia, Economia şi Medicina în strategia de asigurare a securităţii umană // Materialele
conferinţei a XI-a ştiinţifice internaţionale. 6-7 martie 2006. Red. ştiinţific acad. Teodor N. Ţîrdea. Chişinău,
2006
Bioetica, Filosofia, Economia şi Medicina în strategia de asigurare a securităţii umană // Materialele
conferinţei a XII-a ştiinţifice internaţionale dedicată semicentenarului catedrei Filosofie şi Bioetică şi
jubileului de 70 de ani a prof. universitar, dr. hab. în filosofie Teodor N.Ţîrdea. 28-29 august 2007. Red.
ştiinţific acad. Teodor N. Ţîrdea. Chişinău, 2007
Введение в философию. B 2-х ч. М., 1989
Иванюшкин А.Я. Профессиональная этика в медицине (философские очерки). М., 1990
Канке В.А..Философия. Учебник. М., 1998
Канке В.А.. Современная этика. Учебник. М., 2007
Кирилов В.И., Старченко А.А., Логика. М., 1982
Ларионова И.С. Философия здоровья. Учебное пособие. М., 2007
ЛешкевичТ.Г. Философия. Вводный курс. М., 1998
Невлева И.М. Философия. Учебное пособие. М., 1998
Поттер Ван Р. Биоэтика: мост в будущее. Киев, 2001
Тарасов К.Е. и др. Логика и семиотика диагноза. М., 1989
Философия и медицина. Под редакцией В.Ф.Сержантова. М., 1986
Философия медицины. Под редакцией Ю.Л.Шевченко. М., 2004
 19

Царегородцев Г.И., Ерохин В.Г. Диалектический материализм и теоретические основы медицины.

М., 1986
Цырдя Ф.Н. Информатизация, познание, социальное управление. Философские очерки.
Кишинев,1992
Цырдя Ф.Н., Берлинский П.В. Философия (С курсом биоэтики). Кишинев, 2002
Швейцер Алберют. Благоговение перед жизнью. М., 1992
Яровинский М.Я. Лекции по курсу “Медицинская этика” (Биоэтика). М., 1999
Яровинский М.Я. Лекции по курсу “Медицинская этика” (Биоэтика). 2-ой выпуск. М., 2000

V. SUBIECTE DE RECAPITULARE

1. Obiectul de studiu al filosofiei. Filosofia în sistemul cunoştinţelor ştiinţifice. Filosofia şi

medicina. Funcţiile filosofiei
2. Problema fundamentală a filosofiei în istoria gîndirii filosofice
3. Problema metodei în filosofie. Corelaţia dintre metodele de cercetare filosofice, general-ştiinţifice şi
cele particular-ştiinţifice
4. Problema paradigmelor în filosofie
5. Esenţa obiectului de studiu al istoriei filosofiei
6. Problema periodizării şi clasificării filosofiei în dezvoltarea gîndirii filosofice
7. Gîndirea filosofică în statele Orientului Apropiat (Babilon şi Egipt)
8. Filosofia din India Antică
9. Esenţa filosofiei din China Antică.
10. Periodizarea şi analiza generală a filosofiei din Grecia şi Roma Antică (sec. VI î.e.n-VI e.n.)
11. Esenţa filosofiei clasice timpurii (Grecia). Paradigma ontologică şi gnoseologică în această filosofie
12. Esenţa dialecticii spontane în filosofia antică Elenă
13. Caracteristica generală a filosofiei clasice mature (Grecia)
14. Analiza concepţiilor filosofice ale lui Democrit
15. Paradigmele ontologice şi gnoseologice în filosofia lui Platon
16. Caracteristica generală a filosofiei lui Aristotel
17. Clasificarea şi esenţa filosofiei clasice tîrzii (filosofia romano-elenistă)
18. Esenţa epicureismului şi neoplatonismului
19. Caracteristica generală a filosofiei medievale şi periodizarea acesteia
20. Esenţa patristicii medievale
21. Conţinutul filosofiei scolastice (epoca medievală) Problema noţiunilor universale (universaliilor)
în filosofia scolastică
22. Umanismul epocii Renaşterii. Antropocentrismul şi problema personalităţii
23. Naturfilosofia epocii Renaşterii
24. Elemente de filosofie socială în epoca Renaşterii
25. Esenţa filosofiei epocii Moderne şi semnificaţia ei istorică
26. Paradigma ontologică în filosofia epocii Moderne
27. Paradigma gnoseologică în filosofia epocii Moderne
28. Paradigma materialistă în filosofia franceză a sec. al XVIII-lea
29. Filosofia clasică germană: caracteristică generală
30. Perioada “precritică” în activitatea lui Im.Kant
31. Filosofia lui Im.Kant în perioada “critică” a activităţii sale
32. Filosofia lui Hegel şi importanţa ei istorică
33. Materialismul antropologic al lui Feuerbach
34. Condiţiile social-politice, premisele ştiinţifice şi teoretice ale apariţiei filosofiei marxiste şi
esenţa acesteia
35. Dezvoltarea gîndirii filosofice în Moldova istorică în sec. XVIII (D.Cantemir, .Milescu-Spătaru,
A.Hotiniul N)
 20

36. Gîndirea filosofică în Moldova istorică în sec. XIX-XX

37. Problema existenţei în filosofie
38. Problema substanţei. Ştiinţa contemporană despre unitatea lumii materiale. Dualismul şi monismul
39. Noţiunea de materie în istoria filosofiei, însemnătatea ei conceptuală şi metodologică
40. Analiza filosofică a revoluţiei în fizică de la sfîrşitul sec. al XIX-lea şi începutul sec. al XX-lea
41. Esenţa etapei a doua a pozitivismului (a empiriocriticismului)
42. Mişcarea, spaţiul şi timpul ca forme de existenţă ale materiei. Unitatea materiei, mişcării, spaţiului
şi timpului în domeniile ştiinţei contemporane. Problema corelaţiei socialului şi biologicului în medicină
43. Reflectarea ca atribut al materiei. Formele reflectării. Conştiinţa drept formă superioară a reflectării
44. Aspectul ontologic, gnoseologic şi socioistoric al conştiinţei. Rolul muncii, limbajului şi comunicării în
apariţia conştiinţei omului
45. Structura conştiinţei. Conştiinţa şi autoconştiinţa. Conştientul şi inconştientul. Interpretarea problemei în
cauză de către freudism şi neofreudism
46. Aspectul de substrat al conştiinţei. Conştiinţa şi creierul. Limba şi gîndirea.
Simbolul şi imaginea. Rolul cuvîntului în terapie
47. Viaţa spirituală a societăţii. Conştiinţa socială, formele şi structura ei. Conştiinţa socială şi individuală,
interconexiunea lor
48. Morala ca formă a conştiinţei sociale. Esenţa, apariţia, dezvoltarea istorică şi structura moralităţii
49. Revoluţia informaţional-tehnologică şi problemele morale în medicină
50. Obiectul de studiu, originea şi conceptul de bioetică. Două traseuri în dezvoltarea bioeticii şi premisele
apariţiei ei
51. Principiile de bază ale bioeticii
52. Geneza bioeticii şi modelele socioculturale de referinţă ale ei
53. Modelul de abordare paternalist şi cel hermeneutic în bioetică. Etica paternalistă şi etica interpretativă
(etica monologului şi a dialogului)
54. Acordul informat - o nouă paradigmă a bioeticii
55. Aspectul sociofilosofic, axiologic, juridic şi cel medical al bioeticii
56. Imperativele morale ale medicinei în viziunea bioeticii
57. Etica medicală, principiile şi categoriile ei fundamentale
58. Cultura tratamentului în condiţiile informatizării sociumului
59. Etica medicală şi nivelurile ei
60. Bioetica, omul şi dezvoltarea noosferică
61. Biologia, medicina şi sinergetica
62. Eutanasia şi bioetica
63. Bioetica şi problema transplantului
64. Bioetica şi problema clonării
65. Bioetica şi problemele avortului, fecundării in vitro şi inseminaţiei artificiale
66. Bioetica şi problema demografică
67. Bioetica şi sinuciderea. Suicidul asistat medical
68. Bioetica şi problemele homosexualităţii, travestiţilor şi transsexualilor
69. Bioetica şi problemele genomului uman
70. Bioetica şi problema experimentului pe animale şi om
71. Calea spre dialectica materialistă: Hegel şi Marx. Principiile şi legile fundamentale ale dialecticii şi
semnificaţia acestora în medicină
72. Categoriile dialecticii şi rolul lor în medicină
73. Principiul determinismului şi însemnătatea lui în medicină. Monocauzalismul şi condiţionalismul în
medicină
74. Cunoaşterea ca problema filosofică Cunoaşterea senzorială şi raţională, formele şi dialectica acestora,
importanţa lor în diagnostică
75. Filosofia contemporană despre practică şi rolul ei în cunoaştere. Activitatea medicală în condiţiile
informatizării societăţii
76. Pozitivismul lui Comte, Spenser, John Stuart Mill drept primă filosofie a ştiinţei
77. Principiile de bază ale logicii dialectice. Critica eclecticii şi sofisticii. Problema adevărului în filosofie şi
medicină. Caracterul concret al adevărul
78. Principalele metode ale cunoaşterii teoretice: inducţia şi deducţia, analiza şi sinteza, abstractul şi
concretul, logicul şi istoricul. Manifestarea acestor metode în medicină
79. Logica formală drept ştiinţă şi rolul ei în practica medicală
 21

80. Legile (principiile) fundamentale ale logicii formale şi semnificaţia acestora pentru semiologie
81. Dovada, intuiţia, ipoteza şi dezminţirea în medicină
82. Diagnoza ca formă specifică de cunoaştere şi particularităţile ei în condiţiile compiuterizării medicinii
83. Specificul filosofiei sociale. Societatea ca obiect de cunoaştere
84. Natura şi societatea. Modurile de interacţiune dintre societate şi natură
85. Definiţia problemelor globale, criteriile, clasificarea şi problema ierarhizării lor. Medicina, problemele
ecologice şi demografice
86. Biosfera şi noosfera. Noosfera şi etapele noosferogenezei
87. Conţinutul şi esenţa ciberneticii ca disciplină general-ştiinţifică regională
88. Premisele apariţiei informaticii, obiectului ei de studiu şi coraportul cu cibernetica
89. Problema “trombozei” informaţionale, informatizarea şi intelectualizarea societăţii
90. Informatica socială: esenţa şi conţinutul acesteia
91. Societatea informaţională: esenţa şi constituirea acesteia
92. Modul de abordare formaţional şi informaţional-civilizaţional în periodizarea dezvoltării societăţii.
Revoluţia socială şi revoluţia sociotehnologică
93. Fenomenele rudimentare şi subtil-vibratile în societate şi semnificaţia lor în progresul uman
94. Particularităţile activităţii medicale, etapele de bază şi direcţiile informatizării ei
95. Clasificarea sistemelor informaţionale în activitatea medicală. Sistemele “de expert” în medicină
96. Omul ca integritate: corelaţia dintre natural şi social. Interpretarea biologizatorică şi sociologizatorică
a omului. Omul în lumea informaţională
97. Problema supravieţuirii omenirii, informatizarea şi dezvoltarea durabilă
98. Trăsăturile caracteristice şi direcţiile principale ale filosofiei contemporane
99. Filosofia contemporană - filosofie o supravieţuirii