Documente Academic
Documente Profesional
Documente Cultură
modelului de comportament
al consumatorului
Obiective
Curba de indiferenþã
yA A
Combinaþiile de mãrfuri
(pachetul de mãrfuri x ºi y):
yB B xA ºi yA; xB ºi yB ; xC ºi yC
pentru care consumatorul
poate opta
yC C
xA xB xC
Figura 4.1 Curba de indiferenţă
Teorie şi practică în microeconomie
Exemplu:
Cantităţi
Variante
marfa x marfa y
A 10 6
B 15 4
C 20 3
D 39 2
6 A
I
Cantitãþi marfa y
5 G
I
4 B
I
3 H C
I
2 D
I
1
I
I I I I I I
5 10 15 20 25 30
Cantitãþi marfa x
A3
Curbe de indiferenþã
A2
A1
A
YA
Cantitate marfa y
C
YC
B
YB
xA
Cantitate marfa x
y A
Cantitate marfa y
B
yB I1
C
yC
I2
xA xC xB
Cantitate marfa x
a) în valori aritmetice:
− ∆y
RMS =
+ ∆x
b) în valori absolute:
-∆y
RMS =
+ ∆x
A
6
Cantităţi din marfa y
y
4
B
3 Curba de indiferenţă
1 2 3 4 6
x
Cantităţi din marfa x
3 − 6 −3
RMS = =
3 −1 2
Curba de indiferenţă
y
x
x
Curba de indiferenþã
A, B puncte de tangenþã
la curba de indiferenþã
A
4. RMS reflectă:
• la câte unităţi dintr-o marfă trebuie să se renunţe, atunci când se
doreşte un consum suplimentar dintr-o altă marfă;
• de câte ori este mai scumpă o marfă oarecare decât marfa cu care
se substituie;
• care este preţul relativ al mărfii substituite.
Exemplu:
14 A
12
10 G
6 B
B
4 D
E
F
2
0 1 2 3 4 5 6 7 x
Px R
Y= - x+
Py Py (2)
Py R
X= - y+
Px Px (3)
Linia bugetului (figura 4.11) uneşte cele două extremităţi ale axelor
Ox şi Oy obţinute din cele două expresii (2) şi (3) pentru x = 0 şi respectiv
y=0
R R
Y= şi X=
Py Px
R)
A (0, __
Py
C
T
G
H
D
0 R
__ x
B ( Px , 0 )
Exemplu:
" Rezolvare:
3
2
1
C B B D
0 x
T1
A2 A1
Dacă preţul mărfii x creşte (figura 4.13), linia bugetului îşi modifică
poziţia de la Al la A2, iar combinaţia optimă de consum se va deplasa pe
curba de indiferenţă de la punctul T1 la T2. În acest caz, consumatorul,
pentru a-şi menţine nivelul de satisfacţie, trebuie să renunţe la o parte din
consumul mărfii x care a devenit, prin modificarea preţului, mai scumpă.
Efectul de venit se caracterizează prin translaţia liniei bugetului ca
urmare a modificării veniturilor consumatorului în condiţiile menţinerii
preţurilor mărfurilor (figura 4.14).
Y
C
K2
A
K1
y2 T2
T1
y1
x1 x2 B D x
K1 K2
T1 T2
T3
I1 I3 I2
x
orice marfă care satisface o anumită nevoie de consum are utilitate, noţiune
subiectivă şi dificil de măsurat.
Cu toate acestea, în anumite analize la nivel microeconomic se
folosesc două forme de exprimare a utilităţii: utilitatea totală (care arată
satisfacţia pe care o persoană o poate obţine în urma consumării unor
cantităţi dintr-o marfă) şi utilitatea marginală (care reprezintă satisfacţia
unei persoane datorită consumului unei unităţi suplimentare dintr-o marfă).
De altfel, utilitatea marginală reprezintă schimbările din utilitatea totală ce
rezultă din consumul unei unităţi suplimentare din marfa respectivă.
Relaţia dintre utilitatea totală şi utilitatea marginală (exprimate
convenţional prin diverse valori denumite unităţi de utilitate sau utili) este
reprezentată în figura 4.16 şi a fost determinată cu ajutorul datelor din
următorul tabel:
Notă: Um = Ut1 − Ut 0
Acţiuni şi decizii specifice modelului de comportament al consumatorului
Utilitate totalã
Utilitate marginalã
Utilitate
30
25
20
15
10
0 1 2 3 4 5 6 Cantitate
7
-5
2 produse A ∗ 1 uv + 4 produse B ∗ 2 uv = 10 uv
UMa UMb
=
Pa Pb
UMa UMb 8 16
= =
Pa Pb 1 2
UMa UMb 8 16
< <
Pa Pb 1 1
Restul de 4 uv din venit le poate folosi pentru a cumpăra mai mult din
produsul A, produsul B sau mai mult din ambele produse.
• nivelul veniturilor.
2)la nivelul familiei/gospodăriei:
• mărimea familiei/gospodăriei;
• structura după sex şi vârstă a familiei/gospodăriei;
• mărimea/categoria (municipiu, oraş, etc.) a localităţii de
domiciliu;
• zona geografică/istorică de domiciliu; veniturile
familiei/gospodăriei.
Rezumat