FACTORII DE INFLUENŢĂ AI EVOLUŢIEI COMERŢULUI

INTERNAŢIONAL

Tema nr. 2.

PRINCIPALII FACTORII DE
INFLUENŢĂ

 Redefinirea constantă a raportului de forţe în plan

economic şi comercial;
 Problemele complexe aflate pe agenda de negocieri CI
 Apariţia şi maturizarea fenomenelor de integrare
economică regională;
 Diversificarea şi sporirea eficacităţii măsurilor de
politică comercială;
 Fenomenele cu evoluţie complexă asupra economiei
internaţionale,
 Progresul tehnico-ştiinţific,
 Instituţionalizarea comerţului internaţional,
 Globalizarea sistemelor de producţie,
 Redefinirea rolului companiilor transnaţionale

REDEFINIREA RAPORTULUI DE FORŢE

 Comerţul internaţional continuă să crească în

ritmuri tot mai rapide
 Ideile economice ajunse la maturitate în ţările
dezvoltate sunt tot mai mult asumate de ţările în
curs de dezvoltare şi de cele în tranziţie,
 În următorii ani, productivitatea va atinge un
nivel care va redesena tabloul polilor de putere,
 Se maturizează a treia revoluţie industrială
care face ca lumea să devină multipolară.
 Spiritul de competiţie cuprinde toate economiile
indiferent de nivelul lor de dezvoltare;

CONTINUARE
 Europa şi America trebuie să-şi asume provocările
lansate în alte zone şi să caute soluţii la acestea;
 Se redefineşte scala avantajelor comparative şi
competitive;
 In ultimele decenii s-a vorbit de ”dragoni şi tigrii
asiatici” şi de ”gazele americane şi europene”;
 Tot mai multe state îmbrăţişează valenţele liberului
schimb şi ale economiei de piaţă.

PROBLEME SENSIBILE AFLATE PE AGENDA

NEGOCIERILOR COMERCIALE

 Politicile şi practicile în domeniul concurenţei;

 Problematica ambientală;
 Respectarea drepturilor economice ale lucrătorilor;
 Aspectele comerciale ale DPI,
 Aspectele comerciale ale proceselor investiţionale;
 Comerţul cu servicii;
 Soluţionarea noii generaţii de diferende comerciale

CONTINUARE
 În condiţiile acestui fragil dar dinamic raport de
forţe SCI are nevoie de noi ancore mai solide, dar
mai flexibile pentru a reuşi să gestioneze riscurile
globale;
 Tabloul comercial actual nu mai este unul exclusiv
al ţărilor devenind unul al blocurilor comerciale;
 Cea mai mare parte a fluxurilor comerciale se
derulează în interiorul QUAD;
 Modificările produse în arhitectura raporturilor de
forţe în plan economic şi comercial influenţează
dinamica, structura şi orientarea geografică a
fluxurilor comerciale.

TABLOUL RAPORTURILOR DE FORŢE

POATE FI SINTETIZAT ASTFEL:

 Situaţia Europei nu este semnificativ mai bună

sau mai rea decât a celorlalte regiuni( fragmentare
politică, tensiuni etnice, creştere economică relativ
modestă, accentuarea competiţiei pentru factori de
producţie);
 SUA trebuie să facă faţă unui echilibru sensibil
între dimensiunea geopolitică şi cea comercială, săşi
sporească competitivitatea externă şi să facă
gesturi politice surprinzătoare;
 Ţările din Asia trebuie să depăşească efectele
crizei, să se înscrie pe culoarele integrării de tip
deschis;
 Ţările în tranziţie trebuie să-şi definitiveze
restructurarea arhitecturii relaţiilor comerciale.

APARIŢIA ŞI MATURIZAREA GRUPĂRILOR

REGIONALE

S-au constituit iniţial ca derogări de la CNMF

sub formă de zone de liber schimb şi uniuni
vamale;
Ca urmare a efectelor de creare şi deturnare de
comerţ au amplificat dar şi distorsionat
fluxurile comerciale tradiţionale;
 Devin laboratoare unde se experimentează noi
norme de conduită în plan comercial;
 Regionalizarea nu este incompatibilă cu
dezideratul de liberalizare comercială;
 Consacră noi actori comerciali cu o forţă
comercială şi de negociere sporită.

CONTINUARE
 Ţărilor care nu participă încă la astfel de
grupări nu le rămâne decât să adere la cele
existente sau să creeze noi grupări;
 Marile puteri comerciale care au respins
regionalizarea şi-au schimbat între timp
vocaţia;
 Crearea unor grupări integraţionisteinternalizează
schimburile comerciale, creează
noi centuri protecţioniste,redefineşte scala
avantajelor comparative, accentuează
concurenţa, uniformizează şi simplifică
reglementările.
DIVERSIFICAREA ŞI SPORIREA
EFICACITĂŢII MĂSURILOR DE
POLITICĂ COMERCIALĂ

 Comerţul internaţional este derulat în

condiţiile unei concurenţe imperfectate de
obstacole comerciale;
Gama acestor bariere s-a îmbogăţit iar
eficacitatea lor a sporit continuu;
S-a conturat o lege a protecţiei constante;
 Generează însemnate pierderi de bunăstare;
 Puseurile de protecţionism însoţesc de regulă
momentele de conjunctură nefavorabilă;
 Barierele subminează bazele specializării.

FENOMENELE CU EVOLUŢIE
COMPLEXĂ ASUPRA ECONOMIEI
INTERNAŢIONALE

 Se prezintă sub forma: exploziei preţurilor

la unii factori de producţie, crizelor
structurale, volatilităţii cursurilor
valutare, conştientizării caracterului
epuizabil al resurselor;
 Raportul de schimb s-a deteriorat în
defavoarea ţărilor în curs de dezvoltare;
 În deceniile 8, 9 şi 10 ale secolului trecut
s-a conturat o corelaţie interesantă între
fluxurile de mărfuri şi cele de capital şi
tehnologie.

PROGRESUL TEHNICO-ŞTIINŢIFIC

 Evoluţiile tehnologice au modificat

determinanţii comerţului internaţional pe
toate axele sale;
-s-a diversificat gama produselor şi
serviciilor;
- s-a redus distanţa economică dintre
agenţii economici;
- se creează noi oportunităţi de afaceri,
- creşte numărul de consumatori şi
solvabilitatea acestora;
- se modernizează reţelele de distribuţie
şi se produce internaţionalizarea acestora.

INSTITUŢIONALIZAREA
COMERŢULUI INTERNAŢIONAL

 A devenit necesară ca urmare a:

- apariţiei unor noi actori ai comerţului;
- modificării reacţiei firmelor la noii
stimuli ai pieţei;
- accentuării caracterului sinergic al
instrumentelor de politică sectorială,
-diversificării factorilor care contribuie la
schimbările societale.
S-a realizat sub o formă provizorie GATT,
permanentizându-se prin crearea O.M.C.

GLOBALIZAREA SISTEMELOR
DE PRODUCŢIE

 Transformările tehnologice şi liberalizarea

comercială au deplasat limitele opţiunilor
productive;
 O parte tot mai mare din comerţul
internaţional este produsul sistemelor globale
de producţie;
 Analiştii denumesc acest proces dezintegrare
verticală a producţiei sau comerţ intraprodus;
 La dinamizarea acestui proces au contribuit
barierele comerciale dar şi noile tehnici de

REDEFINIREA ROLULUI
COMPANIILOR
TRANSNAŢIONALE
 Noile schimbări în tabloul comercial au făcut posibilă
globalizarea, iar CTN au transpus-o în practică,
 CTN nu sunt actori noi ai tabloului economic, ce s-a
schimbat este doar rolul lor în cadrul schimburilor
comerciale;
 Este comentabilă comparaţia între potenţialul statelor şi cel al
corporaţiilor;
 Comerţul internaţional este tot mai mult o afacere
intracorporatistă.