Sunteți pe pagina 1din 29

*~~; 663

!1!!!~11!!!1!tl!11!!!!!!!
CUVÎNT ÎNAINTE
den afara bagat, nearatat de cine e
facut.

isus acesta al lui Sirah era fecioru,


si nepotu al lui Iisus, tizului lui.
Acesta dara în anii de jos au fost,
dupa robie si întumare si dupa tot
prorocii. Deci mosul lui Iisus, în
ce chip si el marturiseaste, om iubitoriu de
osteneala au fost între jidovi sipreaîntelept,
carele nu numai ceale ale altora celor mai
nainte de el întelepti barbati raspunsuri
[au] adunat, ce si el ale sale oarecarele au
. raspunsu, de multa întaleagere si întelep-
ciune fiindu pline. Deci, de vreame ce cartea
aceasta cel dentîiu Iisus mai adunata lasîn-
du-o dentru oameni s-au dus, Sirah acesta
dupa el luîndu, iaras la Iisus, fiiul lui, au
lasat, care, de aceasta apucîndu-se, la orîn-
duiala cu buna tocmeala toata întelepciu-
nea au adunat, si pre al lui si al tatîne-sau
si înca pre al mosu-sau nume numindu-o.
Dentru acest nume al întelepciunii mai vîr-
tos cu dragoste sa aiba pre ascult atoriul
catra a acestii carti cercetare tragîndu,
cuvinte dara de întelepciune, gîcitori si
pilde cuprinde, si o sama oarecare vechi
iubite de Dumnezau istorii pentru barbatii
cei ce bine au placut lui Dumnezau, si ruga
si lauda Lui, si înca de facerile de bine care
au învrednicit Dumnezau pre norodul Lui
si de rauta tile care au ispitit pre vrajmasii
lor. Ucenic lui Solomon acesta Iisus au fost,
nemica mai putin decît acela, prejur înte-
lepciune si învatatura binevrind, mult-înva-
tat cu adevarat, si fiind, si numindu-se.

CUVÎNT îNAINTE
îNTELEPCIUNII LUI IISUS, FIIUL LUI SIRAH.

ulte si mari noao pren leage si pren


proroci si a altora carii dupa ei au
urmat fiind date, pentru carele cu-
vine-se a lauda pre Israil de învatatu-
ra si de întelepciune, si ca nu numai
ceia ce ei sînguri cetescu sa cade stiutori a
fi, ce si celor den afara cei ce sînt iubitori
de învatatura sa poata fi de folos, si zicînd
si scriind, mosu-mieu Iisus,cît de mult pre
sine dînd si la a legii si a prorocilor si a
celoralalte de la parinti carti cetire, si
întru aceastea destulf!. cuprindere cîstigînd,
înainte sa aduse si el a scrie cevasi de
cealea ce sa aduc la întelepciune si la
învatatura, pentru ca cei iubitori de înva-
tatura, si acestora prinzatori facîndu-se,
cu mult mai vîrtos vor adaoge pren vietui-
664 Întelepciunea
rea ceaea ce iaste pren leage. Chemati-va ei den roadele ei. Toata casa ei va satu- 14
dara cu bun gîndu si cu luare-aminte cetirea ra de pofte si sprijenitoarele de roadele ei.
sa faceti si iertare a avea preste care ni sa Cununa întelepciunii-frica Domnului, 0- 15
vor parea la cealea ce la talmacire sînt oste- draslind pace si sanatatea vindecarii. Si 16
nite, la oarecare den cuvinte a fi cu nepu- vazu si numara pre ea; stiinta si conostinta
tinta, pentru ca nu atocma pot eale întru
eales jidoveaste zicîndu-se si cîndu sa vor de înteleagere au plouat si slava celor ce sa
muta la alta limba, si nu numai aceastea, ce tin de ea înalta. Radacina întelepciunii 17
si altele, si leagea aceasta, si prorociile, si -a te teame de Domnul, si stîlparile ei-în-
cealealalte den carti nu putina au osabirea delungare de zile. FricaDomnuluiîmpin- 18
întru sines zicîndu-sa. Pentru ca în treizeci si ge pacatele si, ramîind la el, întoarce urgia.
optu de ~ni, în zilele acelui Facatoriu-d~- Nu va putea mînia nedireapta a sa îndirepta, 19
bine împarat, mergînd la Eghipet si pe o pentru ca pripa mîniii lui cadeare e lui.
vreame fiind, aflaiu nu de mica înva tatura Pîna la o vreame îngadui-va cel îndelung- 20
asamanare, foarte de folos am prepus eu rabdatoriu, si apoi la el va rasari veselie.
sa aduc oarecarea învatatura si iubire de Pîna la o vreame va ascunde cuvintele lui, 21
osteneala, ca sa talma~escu ac~asta carte, si buzele celor credinciosi vor povesti înte-
pentru ca multa privegheare si stiinta leagerea lui. în comoarale întelepciunii 22
aducînd întru treacerea vremii, ca,la savîrsit

-
aducînd cartea,sa o dau si celor ce în nemer- - pilda stiintii ;iara urîciune iaste la cel paca-
nicie vor vrea sa iubeasca învatatura, mai tos iaste credinta cea dumnezaiasca. Pof- 23
înainte gatindu-se naravurile, în leage sa tind întelepciunea, pazeaste poruncile, si
traiasca. Domnul va da tie pre ea. Pentru ca înte- 24
lepciunea si învatatura e frica Domnului,
si bunavrearea Lui-credinta si liniste.
Sa nu fii neascultatoriu de frica Domnului 25
si sa nu te apropii de El cu inima îndoita.
Sa nu fa tamicesti în gurile oamenilor si 26
în buzile tale pazeaste-te. Nu te înalta 27
,
îNTELEPCIUNEA LUI IISUS, pre tine, ca sa nu cazi si vei aduce sufletului
FIIUL LUI SIRAH
tau necinste. Si va descoperi Domnul cea- 28
le ascunse ale tale si în mijlocul adunarii va
surpa pre tine, Caci nu te-ai apropiat 29
CAP 1
la frica Domnului si inima ta plina e de
viclesug.
21 laIWf1J DIb~
&1 oata
si cu în
Eltelepciunea e de la Domnul
iaste în veac. Nasipul CAP II
marilor si picaturile ploii si ~ilele
3 Ir~ ~"\J veacului cine le va numara? InaI-
timea ceriului si latimea pamîntu- atule, de vei sa te apropii a sluji 1
lui si fara-fundul si întelepciunea cine va Domnului Dumnezau, gateaste
4 cerceta? Mai înainte de toate s-au zidit sufletul tau spre ispita. îndirep- 2
întelepciunea si înteleagerea mintii den veac. teaza inima ta si rabda si sa nu te
5 Izvorul întelepciunii-cuvîntul lui Dumne- grabesti în vreamea aducerii. Li- 3
zau întru ceale preanalte, si calatoriile ei- peaste-te de El si sa nu te departezi, pentru
6 porunci veacinice. Radacina întelepciunii ca sa cresti la ceale de apoi ale tale. Tot 4
la cine s-au descoperit? Si mestersugurile ei ce sa va aduce tie priimeaste si întru schim-
7 cine le-au conoscut? Unul iaste întelept, barile smerirei taleîndelungeaza mînia.
înfricosat foarte, sazînd pre scaunul Lui. Caci cu focul sa ispiteaste aurul, si oamenii 5
8 Domnul, El au zidit pre ea si au vazut si au cei priimit~în cuptoriul smereniei. Creade 6
numarat pre ea si ravarsa pre ea pres te toate Lui si va ajuta tie, îndirepteaza caile tale si
lucrurile Lui, cu tot trupul dupa darea Lui, nadejduiaste pre El. Ceia ce va teameti de 7
si au datu-o pre ea celor ce iubesc pre El. Domnul, asteptati mila Lui si nu va abateti,
9 Frica Domnului - slava si lauda si veselie pentru ca sa nu cadeti. Ceia ce va teameti 8
10 si cununa bucuriei. Fri~aDomnu'lui bucu- de Domnul, Lui creadeti, si nu va gresi pla-
ra-va inima si va da bucurie si veselie si ta voastra. Ceia ce va teameti de Domnul, 9
11 îndelungare de viata. Celui ce sa teame nadejduiti spre bune si spre veselia veacului
de Domnul bine-i va fi; la cea de aeoi si a milii. Uitati-valaneamurilecealeden 10
12 si în ziua savîrsitului lui afla-va har. In- ceput si vedeti: cine s-au încrezut Domnu-
cepatura întelepciunii-a te teame de lui si s-au rusinat? Sau cine au îngaduit 11
Domnul, si cu cei credinciosi cu masura în frica Lui si s-au parasit? Sau cine L-au
s-au zidit împreuna cu ei, si cu oamenii chemat pre El si l-au trecut cu vedearea?
temelia veacului au încuibat si cu semintia Pentru ca înduratoriu si milostiv-Domnul, 12
13 lor sa va încreade. Sati~l întelepciu- si lasa pacate si mîntuiaste în vreamea
nii-a te teame de Domnul, si îmbata pre necazului. Vai inemilor fricoase si mîni- 13
167 - Biblia, 1688
lui Iisus a lui Sirah 665

lor slabe si pacatosului ce sa suie pre doao de treaba tie ceale ascunse. Intru priso- 22
14 carari! Vai de inema slaba, ca nu creade, sala lucrurilor tale nu iscodi, pentru ca mai
15 pentru aceaea nu sa va acoperi. Vai voao, mult decît înteleagerea omului s-au aratat
celor ce ati pierdut rabdarea! Si ce veti face tie. Caci ca pre multi au însalat gîndul lor, 23
16 cînd va cerca Domnul? Ceia ce sa tem si socoteala rea au lunecat cugetele lor.
de Domnul nu vor fi neascultatori graiurilor Inema aspra va pati rau la ceale de apoi, 24
Lui, si cei ce iubesc pre El pazi-vor caile Si cela ce iubeaste primejdia va cadea 25
17 Lui. Ceia ce sa tem de Domnul cerca-vor întru ea. Inema aspra îngreuia-se-va de 26
bunavrearea Lui, si cei ce iubescu pre El dureri, si cel pacatos adaoge-va pacat preste
18 satura-se-vor de leage. Ceia ce sa tem de pacat. In aducerea trufasului nu iaste 27
Domnul gati-vor inemile lor si înaintea Lui vindecare, pentru ca rasadul rautatii s"au
19 vor smeri sufletele lor. Sa cadem în mî- radacinat întru el. Inema celui de-nteles 28
nile Domnului, si nu în mînile oamenilor, socoti"va pilda, si ureachea ascultatoriului
20 Pentru ca, în ce chip e marirea Lui, asa si pohta înteleptului. Stinge-va apa focul 29
mila Lui. învapaiat, si milostenia va cura ti pacatele.
Cela ce rasplateaste daruri îs aduce aminte 30
CAP III
de ceale de apoi si, în vreamea cadearii, va
afla întarire.
1 Irit· udecata parintelui auziti, fetilor,
'~d
si asa facet, pentru ca sa va mîn- CAP IV
2 11_ al tui ti. Ca Domnul au marit pre
parinte spre feciori si judecata atule, viata saracului sa nu o lip- 1
3 I~I mumei au întarit preste fii. Cel sesti si sa nu porti de val ochii cei
ce cinsteaste pre tata curati-va pacatele, si lipsit. Suflet flamînd sa nu mîh- 2
ca cel ce aduna comoara iaste cel ce sla-
nesti si sa nu scîrbesti pe barbat
4 veaste pre muma lui. Cel ce cinsteaste întru neavearea lui. Inema scîr- 3
pre tata veseli-sa-va de feciori si în ziua rugii bita sa nu o turburi si sa nu tragi darea ce-
5 lui asculta-se-va. Cel ce mareaste pre tata lui ce sa roaga. De rugatoriul ce sa neca- 4
sa va îndelunga cu zilele, si cel ce va asculta jaste nu te lepada si sa nu-t întorci fata
6 pre Domnul odihni-va pre muma lui. Cel de"catra sarac. De la cel ce sa roaga sa 5
ce sa teame de Domnul cinsti-va pre tata nu întorci ochiul si sa nu dai loc omului
si ca stapînilor va sluji celor ce l-au nascut sa te bleasteme. Pentru ca blestemînd 6
7 pre el. Cu fapta si cu cuvîntul cinsteaste pre tine în amaraciunea sufletului lui, ruga
pre tata-tau, ca sa vie tie blagoslovenie de lui va asculta Cel ce-au facut pre el. Iubit 7
8 la el. Pentru ca blagoslovenia tatalui te fa pre tine la adunare si la cel mare sme-
întareaste casele feciorilor, iara blestemul reaste capul tau. Pleaca la sarac ureachea 8
9 mumei dezradacineaza temeliile. Nu te
ta si raspunde lui de pace cu liniste.
slavi întru necinstea tatîne-tau, ca nu iaste
Scoate pre cel napastuit den mîna celui ce-l 9
10 tie marire catra necinste. Pentru ca slava napastuiaste si sa nu fii slab de inima cînd
omului-den cinstea tatîne-sau, si ocara
vei judeca tu. Fa-te la cei saraci ca un 10
11 feciorilor-muma întru necinste. Fatule,
tata si în loc de barbat mumei lor. Si vei 11
sprejeneaste la batrîneate pre tata-tau si fi ca un fiiu Celui Preaînaltat, si te vaîndragi
12 sa nu-l mîhnesti pre el în viata lui. Si mai mult [decît) muma ta. Intelepciu- 12
de-s va piarde si înteleagerea, da iertaciune
nea fii s-au înaltat si sa apuca de cei ce o
si nu-l necinsti pre el cu toata vîrtutea ta,
13 Pentru ca milostenia tatalui nu sa va uita cearca pre ea. Cel ce iubeaste pre ea iu- 13
beaste viata, si cei ce sa mîneca catra ea
si, în locul pacatelor, sa va zidi lînga tine. sa vor satura de veselie. Cel ce tine pre 14
14 In ziua necazului tau aduce-S-va aminte de
ea mosteni-va slava, si oriunde mearge bla-
15 tine. Ca seninul preste înghetu, asa sa
gosloveaste pre el Domnul. Cei ce poslu- 15
16 vor topi pacatele tale. Cîtu e de hulitoriu sasc ei sluji-vor la Cel Sfint, si pre cei ce
cel ce paraseaste pre tata si blestemat de iubesc pre ea iubeaste-i Domnul. Cel ce 16
Domnul cel ce urgiseaste pre muma lui! asculta pre ea judeca-va limbi, si cel ce sa va
17 Fatule, cu blîndeate petreci lucrurile tale, si apropia lînga ea lacui-va nadejduindu-se.
18 de catra omul priimit te vei îndragi. Cu
cît esti mare, cu atîta te smereaste pre tine, Si de te vei încreade, mosteni-vei de tot pre 17
19 si înaintea Domnului vei afla har. Caci ea, si întru tineare vor fi neamurile lui. Caci 18
mare e putemicia Domnului si de catra cei îndaratnicit mearge cu el dentîiu, teamere si
20 smeriti sa slaveaste. Ceale mai greale de înfricosare va aduce asupra lui. Si va munci 19
tine nu le cerca si ceale mai tari decît tine pre el întru învatatura ei, pîna unde se va în-
21 nu le cerceta. Ceale ce ti s-au poruncit creade sufletului lui, Si va ispiti pre el întru 20
tie, aceastea cugeta, pentru ca nu-ti sînt direptatile ei; si iara sa va întoarce cu buna
666 Întelepciunea
21 tocmeala catra el Si va veseli pre el si CAP VI
22 va descoperi luiceale ascunse ale ei. De
va rataci, parasi-l-va pre el si va da pre dîn- i în loc de priaten nu te face vraj- 1
23 sul în mîinile caderii lui. Pazeaste vrea- mas, Pentru ca numele rau ru- 2
mea si te pazeaste de rau si pentru sufletul sine si ocara va mosteni-asa e
24 tau sa nu te rusinezi. Pentru ca iaste ru- pacatosul cel îndoit la limba.
sine care aduce pacat, si iaste rusine adu- Sa nu te semetesti în sfatul sufle- 3
25 cînd slava si har. Sa nu iai obraz asupra tului tau, pentru ca sa nu sa hraneasca ca
sufletului tau si sa nu te rusinezi la cadearea un junc sufletul tau. Frunzele tale va 4
26 ta. Nu opri cuvîntul la vreamea mîntuirii, mînca de tot si roadele tale vei piarde si te
27 Pentru ca în cuvînt sa va cunoaste întelep- vei lasa pre tine ca un lemn uscat. Sufle- 5
28 ciunea si învatatura în graiul limbii. Nu tul rau piarde pre cela ce au cîstigat pre el
te prici cu adevarul, si pentru neînvatatura si bucurie vrajmasilor face-l-va pre el.
29 ta rusineaza-te. Sa nu te rusinezi a mar- Gîtlejul dulce înmulti-va pe priatenii lui, 6
turisi asupra pacatelor tale si nu sili curge- si limba graitoare de bine înmulti-va bunele
30 rea apei. Si sa nu te astemi pre tine la închinaciuni. Cei ce au pace cu tine fie 7
omul nebun si sa nu iai fata puteamicului. multi, iara sfeatnicii tai unul dintr-o mie.
31 Pîna la moarte sileaste pentru adevar, si De cîstigi priaten, în ispita cîstiga pre el si 8
Domnul Dumnezau sa va lupta pentru tine. nu te încreade lui curund. Pentru ca ias- 9
32 Nu te face aspru la limba ta si leanes si te priaten în vreamea lui si nu va ramînea
33 pricajit întru faptele tale. Nu fii ca un În ziua necazului tau. Si iaste priaten de 10
leu în casa ta si facînd naluciri între slugile sa muta în vrajba si cearta ocarîi tale va
34 tale. Nu fie mîna ta întinsa spre luare si descoperi. Si iaste priaten ohstitoriu de 11
la dat strînsa. mease si nu va ramînea lînga tine în ziua
necazului tau. Si în bunatatile tale va 12
CAP V fi ca tine si preste slugile tale sa va vaznesi.
De te vei smeri, fi-va împotriva ta si de fata 13
ta sa va ascunde. De catra vrajmasii tai 14
1 mute
2, asaza preîmaverile
zici: "Destul iaste". taleNu
si sa nu
urma osebeaste-te si de catra priatenii tai te ia
sufletului tau si vîrtutei tale ca sa aminte. Priatenul credincios-acopere- 15
3 ~, ~ r~ mergi în pohtele inimii tale. Si mÎnt tare, si cel ce au aflat pre el aflat-au
sa nu zici: "Cine ma va asupri?" comoara. Priatenul credincios nu iaste 16
Pentru ca Domnul, izbîndind, va izbîndi schimbare si nu iaste cumpanitura bunatati-
4 asupra ta. Sa nu zici: "Gresit-am, si ce lor lui. Priatenul credincios-iarba vietii, 17
mi s-au facut mie?" Pentru ca Domnul si cei ce sa tem de Domnul afla-vor pre el.
5 iaste mult-îngaduitoriu. Pentru curatenie Cel ce sa teame de Domnul îndirepteaza 18
nu te face fara frica saadaogi pacat preste prietesugul lui, caci dupre cum el, asa si
6 pacat. Si sa nu zici: "Îndurarea Lui iaste aproapele lui. Fatule, den tinereatele tale 19
multa, multimea pacatelor meale va curati". aleage învatatura, si pîna la carunteatele
7 Pentru ca mila si urgia e de la El, si asupra tale vei afla în telepciunea. Ca cel ce ara 20
8 pacatosilor sa va odihni mînia Lui. Nu si samana apropii-te lînga dînsa si asteapta
întîrzia a te întoarce catra Domnul si nu ceale bune roadele ei. Pentru ca în lucra- 21
9 treace den zi în zi. PeIltru ca fara de rea ei putin vei osteni si curînd vei mînca
ve;;tsteva iesi mîni;;tDomnului, si în vreamea den roadele ei. Cît iaste de grea foarte la 22
10 izbîndirii te vei piarde. Nu te ravarsa pre cei neînvatati si nu va ramînea întru el cel
averi nedireapte, pentru ca nemica nu vei fara de inima. Ca piatra ispitirii vîrtos 23
11 folosi în ziua aducerii. Nu vîntura în tot va fipreste el, sinu va zabavia o lepada pre ea.
vîntul si nu mearge în toata calea-asa e Pentru ca întelepciunea dupa numele ei ias- 24
12 pacatosul cel îndoit la limba. Fii în- te si nu la multi iaste aratata. Asculta, 25
temeiat întru înteleagerea ta, si unul fie cu- fatule, si priimeaste gîndul mieu si nu te le-
13 vîntul tau. Fa-te grabnic întru auzul tau
pada de sfatul mieu. Si baga picioarele 26
si întru îndelungarea mîniei graiaste ras-
14 punsul. De iaste la tine Înteleagerea, ras- tale în obeadele ei si în lantul ei grumazul
pundeaproapelui; iara de nu, mîna ta fie tau. Supune umarul tau si tine pre ea 27
15 peste gura-ta. Slava si necinste a e în graiu, si sa nu te superi legaturilor ei. Cu tot 28
16 si limba· omului e cadearea lui. Sa nu te sufletul tau apropie-te la ea si cu toata pu-
chemi soptitoriu si cu limba ta nu hicleni, tearea ta pazeaste caile ei. Cerceteaza si 29
17 Ca asupra furului iaste rusinea si hula rea cearca, si sa va conoaste tie, si apucîndu-o
18 preste cel îndoit la limba. Între mare si sa nu o lasi pre ea. Pentru ca la ceale 30
între mic nu fii necunoscatoriu. de apoi vei afla odihna ei, si sa va întoar-
lui Iisus a lui Sirah 667
,

31 ce tie în veselie. Si vor 'fi tie obeade1e Nu chinui sluga ce lucreaza cu adevaru, nici 21
spre acoperemînt vîrtutei si lanturile ei spre pre naimit dînd sufletul lui. Sluga buna 22
32 podoaba slavei. Pentru ca podoaba de sa o iubeasca sufletul tau; sa nu-l lipsesti
aur iaste pre ea, si legaturile ei -rasucitura pre el de slobozie. Dobitoace la tine sînt? 23
33 de iachinth. Cu podoaba de marire te Socoteaste pre eale si, de sînt tie de folos,
vei îmbraca cu ea si cununa bucuriei ît vei ramîie la tine. Fii tie sînt? Invata-i pre 24
34 pune tie. De vei vrea, fatule, învata-te- ei si îndupleca den tinereate grumazul lor.
vei, si de vei da sufletul tau, iscusit vei fi. Ai feate? Ia aminte trupului lor si sa nu 25
35 De vei îndragi a auzi, priimi-vei, si de vei îmblînzesti catra eale fata ta. Da-ti fata 26
36 pleca ureachea ta, întelept vei fi. în mul- denlauntru si vei fi savîrsind lucru mare, si
timea batrînilor stai; si cine e întelept-ca- la om de-nteles o daruiaste pre ea. Muiare 27
37 tra el te lipeaste. Toata poveastea dum- iaste tie dupa suflet? Sa nu o scoti pre ea,
nezaiasca pofteaste sa auzi, si pildele înte- si la cea urîta nu da pre tine. Cu toata 28
38 leagerii sa nu scape. De vei vedea pre cel inima cinsteaste pre tata-tau si durerile mu-
întelept, mîineca catra el, si treaptii carari- mei sa nu le uiti. Adu-ti aminte ca pren 29
39 lor lui roaza piciorul tau. Cugeta întru ei te-ai nascut; si ce vei rasplati lor precum
poruncele Domnului si întru învataturile ei tie? Cu tot sufletul tau teame-te de 30
40 Lui cerceteaza pururea. Acesta va întari Domnul si pe preotii Lui lauda. Cu toata 31
inima ta, si pofta întelepciunii tale sa va putearea îndrageaste pre Cela ce au facut
da tie. pre tine si pre poslusnicii Lui sa nu-i para-
sesti. Teame-te de Domnul si slaveaste 32
CAP VII pe preotu si da partea lor, în ce chip s-au
poruncit tie, Începatura si pmtru pacat 33
si darea bratelor sijîrtvele sfintirii siîncepa-
2 pre tine raul. Departeaza-te de tura. Si la sarac întinde mîna ta, pentru 34

3
1
4
m tine.
udele
face
Fiiule, nusi samana
la c..el nedirept,
reale, si
strîmbata tii,desi nu,
ra pre eale cu sapte parti mai mult.
pre braz-
sa va abate de la
nu levaveiprinde
sece-
Nu
ca sa sa savîrsasca blagoslovenia ta. Da-
rul darii înaintea a tot celui viu, si asupra
mortului sa nu opresti harul. Nu lipsi de
la cei ce plîngu si cu cei ce sajalescujaleaste.
35

36

ceare de la Domnul domnie, nici de laîmpa- Nu te lenevi a cauta pre bolnav, pentru ca 37
5 rat sadeare de slava. Nu te îndirepta dentru aceastea te vei îndragi. Întru toate 38
înaintea Domnului si la împarat nu te înte- cuvintele tale îti adu aminte de ceale de
6 lepti. Nu cearea te face judecatoriu, ca apoi ale tale, si în veac nu vei gresi.
nu cumva nu vei putea a radica strîmbatatile,
7 Ca nu cîndai te vei sfii de fata siluicului si CAP VIII
8 vei pune piadeca întru direptatea ta. Nu
gresi la multimea cetatii si nu te supune în u te învrajbi cu omul sîluic, ca nu 1
9 gloata. Sa nu legi de doao ori pacatul, cîndai vei cadeaîn mînile lui. Nu 2
pentru ca într-unuia nu vei fi nevinovat. te prici cu omul bogat, ca nu dn-
10 Sa nu zici: "La multimea darurilor meale dai va birui cumpana ta. Pentru 3
va cauta si, cînd voiu aduce eu la Dumne- ca pre multi aurul i-au pierdut si
Il zaul cel înalt, va priimi". Sa nu fii cu inimile împaratilor au plecat. Nu te certa 4
putin suflet la ruga ta si a face milostenie cu omul limbut si sa nu gramadesti preste
12 sa nu treci cu vederea. Nu batjocori pre focul lui leamne. Nu glumi cu cel nepe- 5
om fiind în amaraciunea sufletului lui, pen- depsit, ca sa nu sa necinsteasca stramosii
tru ca iaste Cel ce smereaste si Cel ce nalta. tai. Nu ocarî om ce sa întoarce de la pa- 6
13 Nu ara minciuni asupra fratelui tau, nice cat, adu-ti aminte ca toti sîntem întru vini.
14 la priaten aseamenea fa. Nu vrea a minti
toata minciuna, pentru ca desimea ei nu e Sa nu necinstesti omul la batrîneatele lui, 7
15 spre bine. Nu fii vorbitoriu întru multi- pentru ca si dentru noi îmbatrînescu.
mea batrînilor si sa nu îndoiesti cuvîntul Nu te bucura pentru mort, adu-ti aminte ca 8
16 la ruga ta. Sa nu urasti lucrarea cea cu toti murim. Sa nu treci cu vedearea 9
truda si lucrarea pamîntului cea de Cel poveastea înteleptilor si în pildele lor te
17 Preaînalt zidita. Nu te socoti pre tine ameasteca, Caci de la ei veiînvataînvata- 10
în multimea pacatosilor, adu-ti aminte tura si a sluji la cei mai mari. Nu uita Il
18 ca urgia nu va zabovi. Smereaste sufle- poveastea celor batrîni, pentru ca si ei
tul tau foarte, caci izbînda celui necurat au învatat de la parintii lor; Caci de la 12
19 foc si viarme iaste. Sa nu schimbi ei vei învata în teleagere si la vreamea tre-
priatenul pentru nedobînda, nici pre bii a da raspunsu. Nu atîta carbunii 13
fratele-ti cel chiar cu aurul lui Sufir.
20 Nu uita muiarea buna si înteleapta, pen- pacatosului, ca sa nu arzi în vapaia focu-
tru ca harul ei-mai mult decît aurul. lui lui. Sa nu stai împotriva de catra 14
668 Întelepciunea
fata batjocoritoriului, ca sa nu saza ca un gîndul tau, si toata poveastea ta în leagea
15 hiclesug la gura ta. Sa nu împrumutezi Celui Preaînalt. Barbati direpti fie tie 21
la omu mai tare decît tine; si, de-l vei îm- împreuna-tinatori, si în frica Domnului fie
16 prumuta, te fa ca cînd ai fi pierdut. Sa nu fala ta. În mîna mesterilor lucrul sa va 22
te chizasuiesti preste putearea ta; si, de te lauda, si povatuitoriui narodului-întelept
vei chezasui, ca cînd vei sa platesti grijaste. în cuvîntul lui. Groznic e în cetatea lui 23
17 Nu te judeca cu judecatoriul, pentru ca du- barbatul limbut, si cel dîrzu la cuvîntul lui
18 pre marirea lui vor judeca lui. Cu cel urî-se-va.
îndraznet sa nu mergi în cale, ca sa nu sa
19 îngreoiaze asupra ta, Pentru ca el dupe CAP X
voia lui va face si cu nebunia lui vei peri
20 împreuna. Cu cel mînios sa nu faci vraj- udecatoriul întelept învata-va pre 1
21 ba si nu mearge cu el pren pustie, Caci narodul lui, si povatuirea celui
ca o nemica iaste sîngele înaintea ochilor de-nteles rînduita va fi. Dupa 2
lui, si unde nu iaste ajutoriu te va surpa. judecatoriul narodului lui -asa si
22 Cu cel nebun nu te sfatui, pentru ca nu va slugele lui, si dupa povatuitoriul
23 putea sa priimeasca cuvînt. Inaintea stri- ceta tii -toti ceia ce Iacuiesc într-însa.
inului sa nu faci ascunsu, pentru ca nu stii Împaratul neînvatat piarde pre norodul lui, 3
24 ce sa va naste. La tot omul nu arata si cetatea sa va lacui întru înteleagerea ce-
inema ta, si sa nu ti se pomeneasca tie har. lor sîlnici. In mîna Domnului-stapînirea 4
pamîntului, si pre cel de folos îl va radica
CAP IX la vreame preste el. În mîna Domnului 5
-buna-calatoria omului, si la fata cartura-
u rîvni muiarea sînului tau, nici sa riului va pune slava Lui. Preste toata ne- 6
înveti asupra ta învatatura rea. direptatea sa nu pizmesti aproapelui si nu
Sa nu dai muierii sufletul tau, sa face nemica cu lucrurile semetiei. Urîta 7
sa suie ea preste vîrtutea ta. Nu e înaintea Domnului si a oamenilor trufia,
te timpina cu muiarea ce sa face si dentr-amîndoao va gresi cu nedireptate.
talanita, ca nu cîndai vei cadea în laturile ei. Imparatia de la limba la limba sa muta, 8
4 Cu ceaea ce cînta nu fii adease, ca nu cînd ai pentru strîmbata ti si semetii si averi. Ce 9
5 te vei prinde întru mestersugurile ei. Pre sa semeteaste pamîntul si cenusa? Caci în
fecioara nu o înteleage bine, ca nu cîndai te viata am lepadat droburile lui. Boala 10
6 vei zminti întru certarile ei. Sa nu dai îndelungata taie-o doftorul; si împaratul-
la curve sufletul tau, ca sa nu pierzi mos te- astazi, si mîine sa va savîrsi. Pentru ca, 11
7 nirea ta. Nu te vedea împrejur în· ulitile murind, omul va mosteni tîrîtoare si hiara
cetatii si întru pustiile ei nu te rataci. siviermi. Incepatura trufiii omului celuia 12
8 Intoarce ochiul de la muiarea frumoasa si ce sa departeaza de Domnul, si de la Cel ce
9 sa nu întelegi frumuset striine. In frum~- l-au facut pre el sa departeaza inema lui.
seatea muierii multi s-au ratacit, si den- Caci începatura pacatului e trufia, si cel ce 13
10 tr-aceasta iubirea ca focul sa atîta. Cu mu- o tine pre ea ploua-va scîrba. Pentru 14
aceaea trecu cu marirea Domnul aducerile
iarea maritata sa nu sazi nice într-un chip
11 si sa nu pilduiesti cu dînsa în casa, Ca nu si surpa desavîrsit pre ei. Scaunele birui- 15
cÎndai sa va pleca sufletul tau asupra ei si torilor le surpa Domnul si au pus pre cei
blînzi în locul lor. Radacinele limbilor 16
12 cu duhul tau vei luneca la peire. Nu parasi
pe priatenul cel vechiu, pentru ca cel proas- zmultu-Ie-au Domnul si rasadi pre smeriti
13 pat nu iaste potriva cu el. Vin nou-pri- în locul lor. Orasale limbilor prapadi 17
atenul cel nou; de sa va învechi, cu veselie Domnul si' le-au pierdut pre eale pîna la
14 vei bea pre el. Sa nu rîvnesti slava paca- temeliile pamîntului. Uscat-au dentru ei 18
tosului, pentru ca nu stii ce va fi savîrsitul si au pierdut pre ei si au ostoit de la pamînt
15 lui. Sa nu voiesti întru bunavrearea ce- pomenirea lor. Nu s-au zidit la oameni 19
lor necredinciosi, adu-t aminte ca pîna la trufia, nici urgia mîniei la nasterile muieri-
16 iad nu sa vor îndirepta. Departe te fe- lor. Samînta cinstita carea iaste? Samînta 20
reaste de omul care are biruinta a omorî, omului. Samînta cinstita carea e? Cei ce 21
17 si nu vei banui de frica mortii. Si, de sa tem de Domnul. Samînta necinstita 22
te vei apropia, sa nu gresasti, pentru ca sa carea e? Samînta omului. Samînta ne- 23
18 nu ia viata ta. Cunoaste ca în mijlocul cinstita carea e? Cei ce calca poruncile.
laturilor treci si pre polimarele cetatilor Intre mijlocul fratilor cel ce-povatuiaste pre 24
19 umbli. Dupre vîrtutea ta ia aminte ei cinstit iaste, si cei ce sa tem de Domnul
pre cei de aproape si cu cei întelepti te -înaintea ochilor Lui. Bogatul si slavi- 25
20 sfatuiaste. Si cu cei de-nteles fie tul si saracul-lauda lor frica Domnului.
168 - Biblia, 1688
lui Iisus a lui Sirah 669

26 Nu e dirept a batjocori pre saracul cel înte- tile meale". Si nu stie care vreame treace 18
legatoriu, si nu se cade a slavi pre omul si va lasa pre eale altora si va muri. Stai 19
27 pacatos. Maritul si judecatoriul si pu- întru fagaduinta ta si voroveaste întru ea
teamecul mari-se-va, si nu iaste dentru ei si în lucrul tau te vei creaste. Nu te mira 20
cineva mai mare decît cel ce sa teame de întru lucrurile pacatosului, creade în Dom-
nul si ramîi în truda ta. Caci usor iaste 21
28 Domnul. La robul întelept cei slobozi
înain'tea ochilor Domnului de pripa si fara
vor sluji, si barbatul stiut nu va rapsti înva- veaste a îmbogati pre sarac. Blagoslo- 22
29 tîndu-se. Nu te maiestri a face fapta ta, venia Domnului-în plata celui bun-credin-
30 nu te slavi în vreamea supararii tale. Mai ciosului, si într-un ceas, grabnic, rasare bla-
bunu e cel ce lucreaza în toate, decît îm- goslovenia Lui. Sa nu zici: "Ce iaste mie 23
blînd au marindu-se si lipsindu-se de pîine. treaba? Si care de acum vor fi ale meale
31 Fatule, în blîndeate mareaste sufletul tau bunatati?" Sa nu zici: "De ajunsu-m 24
32 si da lui cinste dupa vrednicia lui. Pre sînt mie, si ce ma voiu mai chinui de acum?"
cel ce gresaste la sufletul lui cine-l va îndirep- În ziua bunatatilor-nepomenirea realelor, 25
ta? Si cine va mari pre cel ce ocaraste via- si în ziua celor reale nu va fi pomenire de
33 ta lui? Saracul sa mareaste pentru sti- ceale bune. Caci usor e înaintea Domnu- 26
lui, în ziua savîrsitului, sa dea omului dupa
inta lui, si avutul sa slaveaste pentru avutia caile lui. Rautatea ceasului uitare face 27
34 lui. Iara cel ce sa slaveaste întru saracie, hranii, si la savîrsirea omului -descoperirea
dara în avutie cu cît? Si cel neslavit întru lucrurilor lui. Mai înainte de savîrsit nu 28
avutie, dara în saracie cu cît? ferici pre nimeni, si întru fiii lui cunoaste-
CAP XI
sa-va barbatul. Nu pre tot omul baga în 29
casa ta, pentru ca multe sînt mestesugurile
vicleanului. Potîmichea vînatoare în cos- 30
1 ~II ntelepciunea au înaltat capul sme- uita, asa e inima trufasului, si ca iscoada
ritului si între mijlocul celor mari ce priveaste cadearea. Pentru ca ceale 31
2 lNta va pune pre el. Sa nu lauzi pre bune spre reale primenindu-Ie hicleneaste,
barbat în frumuseatea lui si sa nu si întru ceale alease va pune asupra ta hula.
te scîrbesti de om întru vedearea De scînteaia focului înmultescu-se carbu- 32
3 lui. Mica iaste între zburatoare albina, si nii, si omul pacatos la sînge hicleneaste.
4 începatura dulcetilor iaste rodul ei. Întru Pazeaste-te de ficlean, pentru ca reale mes- 33
îmbracarea hainelor sa nu te lauzi si în ziua tersuguiaste, ca nu cîndai în veac va da tie
maririi sa nu te semetesti, caci minunate-s hula. Lacuiaste pre cel strein, si te va 34
lucrurile Domnului si ascunse faptele Lui, întoarce în turburari si te va înstreina pre
5 întru oameni. Multi tirani au sazut pre tine de ale tale.
tarîna, iara cel nepriceput au purtat stema.
6 Multi puteamici s-au necinstit foarte, si sla- CAP XII
7 viti s-au dat la mînile altora. Mai nainte
de ce nu vei cerca, nu huli; gîndeaste întîiu 1
8 si atuncea dojaneaste. Mai nainte de ce , fi har bunatatilor tale. Fa bine 2

m'
'-,',',
nu vei auzi, nu raspunde; si în mijlocul cu- bunului-credincios si vei afla ras-
9 vintelor nu te învalui. Pentru lucrul care
platire, si de nu de la el, iara de
nu iaste de treaba ta, nu te prici; si în jude- e faci
, la Cel bin
de e,cunoaste
Sus. Nu Cui,
sîntfaci,
bunesi va
la 3
cata pacatosilor nu sadea împreuna. cel ce îndeseaste la reale si la cel ce miloste-
10 Fatule, nu prejur multe fie fapteletale,pen- nie nu harazeaste. Da celui binecredin- 4
tru ca, de vei înmulti, nu vei fi fara vina. cios, si sa nu ajutoresti celui pacatos; fa
Il Si de vei goni nu vei prinde, si nu vei scapa bine celui smerit, si sa nu dai la cel necredin-
12 fugind. Iaste trudind si ostenind si sîrgu- cios. Conteneaste pîinile lui si sa nu dai 5
ind, si cu atîta mai mult salipseaste. lui, ca nu cu eale sa te asupreasca. Pen- 6
13 Iaste slab si trebuindu-se de sprijeneala, tru ca îndoite reale vei afla în toate bunata-
lipsindu-se de vîrtute si cu saracia prisoseas- tile care vei face lui. Caci ca si Cel de 7
te; si ochii Domnului au cautat lui spre bine, Sus au urît pre pacatosi, si la cei necredin-
si l-au îndireptat pre el den smerenia lui. ciosi va rasplati izbîndire. Da celui bun, 8
14 Si înalta capul lui" si sa mirara multi de el. si sa nu ajutoresti celui pacatos. Nu se va
15 Bunatatile si realele, viata si moartea, saracia izbîndi întru bunatati priatinul, si nu se va
16 si avutia de la Domnul iaste. Darea 9
Domnului ramîne la cei binecredinciosi, ascunde întru rautati vrajmasul. La buna-
si bunavrearea Lui în veac sa va bine- tatile omului-vrajmasii lui în mîhnire, siîn
17 calatori. Iaste cel ce sa îmbogateaste rautatile lui si priatinul sa va desparti. Sa 10
dengrija si strînsoarea lui, si aceasta e nu crezi pre vriijmasul tau în veac; Ca în Il
partea platei lui, zicînd el: "Aflat-am ce chip arama sa rugineaste, asa si rautatea
odihna si acum voiu mînca den bunata- lui. Si de se va smeri si va mearge în- 12
670 Întelepciunea
duplecat, îmbarbateaza sufletul tau si te minte foarte, ca cu cadearea ta umbli.
13 fereaste de el. Si vei fi lui ca dnd ai fi Toata vita iubeaste aseamenea ei si tot 17
sters 'o oglinda, si ~ei cunoaste ca n-a"~ru·
omul pe aproapele lui. Tot trupul dupa 18
14 ginit desavîrsit. Nu pune pre el sa stea
lînga tine, ca nu, întorcîndu-sa, va sta pre neam sa aduna, si la cel de potriva lui sa va
15 locul tau. Sa nu-l pui sa saza den direap- lipi barbatul. Ce sa va împreuna lupul cu 19
ta ta, ca nu cîndai va cerca sadearea ta, si mielul? Asa cel pacatos catra cel binecredin-
la cea de apoi vei cunoaste cuvintele meale, cios. Ce pace iaste la leoaie catra cîine? 20
16 si pre cuvintele meale te vei omili. Sa Si ce pace e celui bogat catra cel sarac?
nu legi de doao ori pacat, pentru ca întru
17 unul nu te vei nevinui. Cine va milui des- . Vînaturile leilor-magari salbateci în pustii; 21
cîntatoriu muscat de sarpe si pre toti ceia asa pasunile bogatilor-saracii. Scîrba e 22
18 ce sa apropie la fiara? Asa pre cela ce trufasului plecarea, asa iaste scîrba la cel
mearge înainte la barbatul pacatos si sa bogat saracul. Bogatul, clatindu-se, înta- 23
19 framînta în pacatele lui. Un ceas cu tine reaste-sa de catra priaten; iara cel smerit,
va astepta si, de te vei abate, nu va rabda. cazînd, sa împinge de aproape de priaten.
20 Si în buzele lui îndulci-va vrajmasul, si multe Bogatul, smintindu-se, multi sprijenitori; 24
21 va sopti si-t va grai bune zicînd, Si în grait-au negraite,. si au îndireptat pre el.
inima va sfatui sa te surpe în groapa; întru Smeritul au gresit, si l-au dojanit pre el; 25
22 ochii lui va Iacrama, Si de va afla vrea- raspuns-au în tele agere , si nu i s-au dat lui
23 me, nu se va satura de sînge. Reale de se loc. Bogatul au grait si toti au tacut, si 26
vor întimpina tie, vei afla pre el acolo mai cuvîntul lui l-au înaltat pîna la nori. Sa- 27
înainte de tine si, ca cînd va ajutori, va sapa racul au grait si zisara: "Cine e acesta?"
24 supt calcîiul tau. Clati-va capul lui si va Si de sa va împiedeca, rastuma-l-vor pre el.
bate cu palmele lui, si multe va sopti si va Buna e avutia la care nu iaste pacat, si rea 28
premeni fata lui. e saracia în.gurile necredinciosilor. Inima 29
omului primeneaste fata lui, ori la reale, ori
CAP XIII la bune. Urma inimii întru ceale bune- 30
fata blînda; si aflarea de pilde-gîndurile
1 I~I ela ce sa atinge de smoala mînji- cu osteneala.
sa-va, si cela ce sa împreuna cu
2 Il\~ trufasul asamana-sa-va lui. Greu- CAP XIV
tate mai mare de tine sa nu radici
si cu cel mai tare de tine simai avut ericit barbatul care n-au alunecat 1
3 nu te împreuna. Ce sa va împreuna oala cu gura lui si nu s-au umilit în mîh-
catra caldare? Ea va izbi, si ea sa va zrobi. nireagresalii. Fericit caruia n-au 2
4 Bogatul au facut strîmbatate, si el au împu- clevetit sufletul lui si carele n-au ca-
5 tat; Saracul s-au napastuit, si el sa va zut de la nadeajdea lui. La barba- 3
6 ruga. De vei fi de folos, lucreaza în tine; tul ticait nu e buna avutia; sila omul zavisnic
7 si de te vei lipsi, parasi-te-va. De vei avea, pentru ce-s averile? Cel ce aduna, den 4
trai-va împreuna cu tine si te va desarta, si sufletul lui, aduna altora, si întru bunata ti-
8 pre el nu-l va durea. Treaba are cu tine, le lui desfata -sa-vor altii. Cel ce-si iaste 5
si te va însala si va rîde tie si-t va da na- lui rau, cui va fi bun} Si nu sa va veseli
9 deajde. Grai-va tie bune si-t va zice: întru averile lui. Decît cel ce zavistuiaste 6
"Ce-ti e treaba?" Si te va rusina pre tine pre sine, nu iaste mai rau; si aceasta e raspla-
întru mîncarile lui, pîna unde te va desarta tirea rautatii lui. Si de face bine, den 7
pre tine de doao ori au de trei, si la cea de uitare face; iara la cea de apoi arata rautatea
10 apoi va preaimputa tie. Dupa aceaea te lui. Rau iaste cela ce zavistuiaste [cu] 8
va vedea pre tine si te va parasi si capul lui ochiul, întorcînd fatasi trecînd cu vedearea
Il va clati asupra ta. Pazeaste-te ca sa nu te suflete. Allacomului ochiu nu sa satura 9
ratacesti si sa nu te smeresti întru veselia de parte, si nedireptatea celui rau usuca
12 ta. De te va chema cel puteamicu, te fa a sufletul. Ochiul rau e zavisnic pre pîine 10
te da în laturi, si cu atîta mai vîrtos te va si lipsit preste masa lui. Fatule, în ce chip 11
13 chema. Nu cadea asupra, ca sa nu te îm- vei putea, fa bine tie si aduceri Domnului
pingi, si nu sta departe, ca sa nu te uiti. cu vrednicie apropie. Adu-ti aminte ca 12
14 Nu îndelunga a vorovi cu el si nu creade la mortea nu va zabovi si fagaduinta iadului
15 mai multe cuvintele lui. Pentru ca, den nu s-au aratat tie. Mai înainte de ce vei 13
multa voroava, ispiti-te-va si, ca cînd te-ar muri, fa bine priatenului si, dupa putearea
batjocori, cerca-te-va. Nemilostiv e cel ce ta, întinde si da lui. Sa nu întîrziezi de la zi- 14
nu pazeaste cuvintele si nu sa va cruta pen- ua cea buna, si partea pohtei ceii bune sa nu
16 tru rautate si legaturi. Pazeaste si ia a- te treaca. Au nu altuia vei lasa trudele ta- 15
lui Iisus a lui Sirah 671

le si ostenealele tale spre împartealii de zînd toate. Si ochii Lui sînt preste cei ce 19
16 sortu? Da si ia si sfinteaste sufletul tau, sa tem de El, si El va cunoaste tot lucrul
caci nu iaste în iad a cerca desfataciune. omului. Si n-au poruncit nemenui a pagî- 20
17 Tot trupul ca haina sa vecheaste, pentru ca ni, si n-au dat slobozire nimenui a gresi.
fagaduinta e de veac cu moarte a muri.
18 Ca frunza ce înverzeaste pre copaciu des, CAP XVI
19 unele oboara si altele rasare. Asa e ro-
dul trupului si al sîngelui, una savîrsaste si 1
20 alta naste. Tot lucrul ce putrezeaste sa
los, nici te bucura pre fii' pagîni.

Il]
sfirsaste, si cel ce lucreaza pre el cu el sa De sa vor înmulti, nu te bucura 2
21 va duce. Fericit barbatul carele întru în-
pre ei, de nu iaste frica Domnului
telepciune sa va savîrsi si carele întru înte- u pohti multime 3
împreuna cu ei. deSafiinufara de fo-
te încrezi
22 leagerea lui va vorovi. Cel ce gîndeaste la viata lor, si nu te opri pre locul lor. Ca 4
caile ei în inema lui si Întru ascunsele lui
mai bun iaste unul decît o mie si a muri fa-
23 socoti-se-va. lesiia dupa dînsa ca un 5
ra feciori, decît a avea feciori pagîni. Pen-
urmatoriu si la întrarile ei pîndeaste.
tru ca de la unul de-nteles sa valacui-împre-
24 Cel ce sa pleaca pren ferestrile ei si la usile
una cetatea, iara fealiul celor fara de leage
25 ei va asculta, Cel ce saIasluiaste aproape sa va pustii. Multe ca aceastea am vazut 6
de casa ei si va înfige parus în paretii ei, întru ochii miei, si mai tari decît aceastea
întinde-va cortul ei dupa mînile ei si va au auzit ureachea mea. In adunarea paca- 7
26 saIaslui în rapaosul bunatatilor. Pune-va tosilor atîta-se-va foc, si în limbaneasculta-
fiii lui în acoperemîntul ei si supt crangile toare atîtatu-s-au mînie. N-au iertat pen- 8
27 ei sa va aciua. Acoperi-se-va de catra ea tru cei den ceput urias, carii s-au departat
de zaduf si întru slava ei va odihni. 9
cu vîrtutea lor; N-au cru tat pentru ne-
CAP XV memicia lui Lot, pre carii i-au urît pentru
trufia lor; N-au miluit limba pierzarii, 10
1 _~~ ela ce sa teame de Domnul face-va pre cei radicat în pacatele lor; Si asa 11
sase sute de mii de pedestri, cei adunati
bine, si cel ce iaste tiitoriu de leage întru învîrtosarea inemii lor. De va fi 12
2 l.~ apuca-o-va pre ea. Si va întimpi- unul tare în cerbice, minunat iaste acesta
na lui ca muma si ca muiarea fecio- de sa va cura ti. Ca mila si urgia de la El 13
3 IlWlifl~J1 ria va priimi pre dînsul. Hrani-I- -iaste; puteamic curateniilor iaste si tumîn-
va pre el cu punea în teleagerii si cu apa în- du urgia. Dupa multa mila Lui, asa e si 14
4 telepciunii va adapa pre el. Razama-se-va multa mustrarea Lui; pre om dupa faptele
pre ea si nu se va clinti, si pre ea sa va opri lui judeca. Nu va scapa întru hrapiri pa- 15
5 si nu se va rusina. Si va înalta pre el mai catosul, si nu va întîrzia îngaduinta celui
mult decît pre cei de aproape ai lui si întru binecredincios. La toata milostenia va 16
mijlocul adunarii deschide-va gura lui. face loc; fiestecarele dupa faptele lui asa
6 Veselie si cununa bucuriei si nume veacinic va afla. Sa nu zici ca "De Domnul ma 17
7 va mosteni. Nu vor cuprinde pre ea oa- voiu ascunde; au den naltime cineva îs va
meni fara de-nteleagere, sibarbati pacatosi aduce aminte de mine? In narod mare 18
8 nu o vor vedea pre ea. Departe iaste de nu ma voiu pomeni, caci [ce] iaste sufletul
trufie, si barbati mincinosi nu-s vor aduce mieu întru nenumarata zidire?" Iata, ce- 19
9 aminte de dînsa. Nu e frumoasa lauda în
riul si ceriul ceriului lui Dumnezau, fara-
gura pacatosului, caci nu s-au trimis de la fundul si pamîntul sa vor clati întru soco-
10 Domnul. Pentru ca întru întelepciune sa tinta Lui. Si asijderea muntii si teme- 20
va grai lauda, si Domnul la cale buna va
liile pamîntului, cînd va cauta catra eale,
11 pune pre ea. Sa nu zici ca "Pentru Dom-
nul m-am departat", pentru ca ceale ce au cu cutremur sa clatena. Si asupra lor nu 21
12 urît nu vei face. Sa nu zici ca"EI m-au va cugeta inema, si caile Lui cine si le va
însalat", ca nu-i trebuie omul pacatos. aduce aminte? Si vihor carele nu-l va ve- 22
13 Toata scîrba au urît Domnul, si nu iaste iu- dea om, iara ceale mai multe ale lucrurilor
14 bita celor ce sa tem de Dînsul. El den ce- Lui-în ascunsuri. Lucrurile direptatii 23
put au facut pre om si l-au lasat pre el în cine va vesti? sau cine va rabda? Pentru ca
15 mîna sfatului sau. De vei vrea, vei pazi departe e fagaduinta. Micsorîndu-se cu 24
poruncile si credinta a face bune-placute. inima cugeta aceastea, si barbatul cel fara
16 Pus-au lînga tine foc si apa; oriunde vei minte si ratacit cugeta ceale nebunesti.
17 vrea, vei tinde mîna ta. Inaintea oameni-
25
lor iaste viata si moartea, si carea-i va pla- Auzi-ma, fatule, si învata stiinta si spre cu-
18 cea, sa va da lui. Ca multa e întelepciu- vintele meale ia aminte cu inima ta. Ara ta- 26
nea Domnului; vîrtos întru pute are si va- voiu în cumpana învatatura si cu arnaruntul
672 Întelepciunea
27 voiu vesti stiinta. în judecata Domnu- geta trupul si sîngele. Putearea înaltimei 26
lui-lucrurile Lui den ceput, si den lucrarea ceriului El socoteaste, si oamenii toti ~pa-
28 Lui au osebit partile lor. Au împodobit mînt si cenusa.
în veac lucrurile Lui si începaturile lor la
29 neamurile lor. Fiestecarele pre aproapele CAP XVIII
sau n-au mîhnit, si pîna în veac nu vor caI-
30 ca graiul Lui. Si dupa aceasta Domnul ela ce traiaste în veac au zidit toate 1
la pamînt au cautat si au umplut pre el de de obste. Domnul singur Sa va 2
31 bunatatile Lui. De sufletul a toata vita îndirepta. Nimarui n-au facut 3
au acoperit fata lui, sila el-întoarcerea lor. sa vesteasca faptele Lui; si cine va
iscodi marimile Lui? Taria ma- 4
CAP XVII rimei Lui cine o va numara si va adaoge a
povesti milele Lui? Nu iaste-a împutina, 5
1 I~I omnul au zidit den pamînt pre om nici a adaoge, si nu iaste a iscodi minunile
si iaras l-au întors la dînsul pre el. Domnului. Cînd istoveaste omul, atuncea 6
2 I~~ ~I Zilele numarului si vreame au dat· înceape; si cînd va înceta, atuncea sa va lipsi.
lui, si au dat lor biruinta celor ce Ce e omul si ce e folosinta lui? Ce e raul 7
3 I~ sînt preste el. Dupa Sines i-au lui si ce e binele lui? Numarul zilelor· 8
îmbracat pre ei cu vîrtute si dupa chipul omului-mult o suta de ani; Ca o pica- 9
4 Lui au facut pre ei. Si au pus frica lui tura de apa den mare si graunt de nasip,
preste tot trupul, si a domni hiaralor si pa- asa sînt de putini anii în ziua veacului.
5 sarilor. Sfatul si limba si ochii, urechi Pentru aceaea au îndelungat cu mînia Dom- 10
6 si inima au dat sa socoteasca lor. Stiinta nul asupra lor si au turnat preste ei mila
înteleagerii i-au umplut pre ei si bune si Lui. Vazut-au si au conoscut prapadirea 11
7 reale au aratat lor. Pus-au ochiul Lui lor, ca e rea; peritru aceaea au înmultit cu-
preste inimile lor, a arata lor marimea lu- ratania Lui. Mila omului-spre aproapele 12
8 crurilor Lui. Puse înaintea lor stiinta si lui, iara mila Domnului -preste tot trupul;
9 leagea vietii cu sorti au dat lor. Fagadu- Mustrînd si certînd si înva tînd si întorcînd 13
inta veacului au întarit cu ei si judeca tile ca pastoriul turma lui. Pre cei ce priimesc 14
10 Lui au aratat lor. Marimea slavii au va- certarea îi miluiaste si pre cei ce sa nevoiesc
zut ochii lor, si slava glasului lor au auzit spre judecatile Lui. Fatule, întru buna- 15
11 ureachea lor. Si zise lor: "Feriti-va de tati sa nu dai hula, si în toata darea mîh-
tot nedireptul". Si au poruncit lor, fieste- nirea cuvintelor. Au nu va potoli roua pe 16
12 caruia pentru cel de aproape. Caile lor- zaduf? Asa, e mai bun cuvîntul decît darea.
înaintea Lui pururea, nu sa vor ascunde de Iata, nu iaste cuvîntul mai bun decît darea 17
13 ochii Lui. Fiestecariia limba au pus po- cea buna? Si amîndoao-Ia omul cel plin
vatuitoriu, si partea Domnului Israil iaste. de dar. Nebunul cu nemultamire va 18
14 Toate lucrurile lor-ca soarele înaintea Lui; împuta, si darea soarbe ochii zavistnicului.
si ochii Lui neînceta ti preste caile lor. Mai nainte de ce vei grai, te învata; si mai 19
15 Nu s-au ascuns nedireptatile lor dela El, si nainte de boala, te vindeca. Mai nainte 20
toate pacatele lor-înaintea Domnului. de judecata cerceteaza-te pre tine, si în
16 Milostenia barbatului iaste ca o peceate cu ceasul socotealei vei afla curatire. Mai 21
El, siharul omului ca lumina ochiului va pazi nainte de ce vei boli tu, smereaste-te; si în
17 Dupa aceaea Sa va scula si va rasplati lor, vreamea pacatelor arata întoarcere. Nu 22
si rasplatirea lor la capul lor va rasplati. te împiedeca a da ruga la vreame buna, si
18 însa la cei ce sa pocaiesc dat-au întoarcere, sa nu astepti pîna la moarte a te îndirepta.
si mîngîie pre cei ce savîrsasc rabdarea. Mai nainte de ce te vei ruga gateaste-te pre 23
19 întoarce-te catra Domnul si paraseaste pa- tine, si nu te face ca omul ce ispiteaste pre
catele, roaga-te înaintea featii siîmputineaza Domnul. Adu-ti aminte de mînie în ziua 24
20 poticneala. Sîrguiaste spre Cel înalt si te savîrsirei si de vreamea izbîndirii întru în-.
întoama de la nedireptate si foarte uraste toarcerea featii. Adu-ti aminte de vreamea 25
21 scîrba. Pre Cel Preaînalt cine-L va lauda foametei în vreamea saturarii, saracia si
în iad în locul celor vii (si vii) si pentru cei lipsa-în zilele avutiei. De dimeneata pî- 26
22 ce dau marturisiri? De la cel mort, ca na în sara sa primeneaste vreamea, si toate
cînd n-ar fi, au perit marturisirea; cel viu sînt grabniceînainteaDomnului. Omulîn- 27
23 si sanatos va lauda pre Domnul. Cît e telept în toate sa va sfii si în zilele pacatelor
de mare milostenia Domnului si curatirea feri-se-va de gresale. Tot întelegatoriul au 28
24 celor ce sa întorc spre El! Pentru ca nu conoscut întelepciunea si la cel ce au aflat
pot toate sa fie la oameni, caci nu e fara de pre ea va da marturisire. Cei de în teles la 29
25 moarte fiiul omului. Ce e mai luminos de- cuvinte si ei s-au înteleptit si au plouat pil-
cît soarele? Si aceasta lipseaste. Si rau va cu- de alease contenire a sufletului. Dupa pof- 30
169 - Biblia. 1688
lui Iisus a lui Sirah 673

tele tale nu mearge si de catra poftele tale lept. Podoaba omului si rîsul dintilor 26
31 te opreaste; De vei da sufletului tau buna- si calcarea omului vesteaste de ale lui.
vrearea poftei, face-te-va bucurie vrajmasi- Iaste mustrare care nu iaste înfrumusa tata, 27
32 lor tai. Nu te veseli spre multa desfata- si iaste care tace, si acesta e întelept.
ciune, nici sa te legi cu împreunarea ei.
33 Nu te face sarac facînd sfat de osteneala CAP XX
dentru împrumutare, si nimica nu iaste
tie în sac.
îtu e mai bine a mustra decît a sa 1
CAP XIX mînia, Si cel ce sa marturiseaste, 2
de catra scadeare sa va opri. Poh- 3
1 I~I ucratoriul betiv nu sa va îmbogati; ta hadîmului - a strica fetia fecioa-
cel ce defaima ceale putine, pre rei, asa si cel ce face în viata jude-
2 1~lml putinel va cadea. Vinul si mu- cati. Iaste care tace aflîndu-se întelept, 4
ierile departa-vor pre cei de înteles, si iaste care e urît de mult graiul1ui. Iaste 5
si cel ce sa lipeaste de curve mai care tace pentru ca nu are raspuns, si iaste
3 îndraznet va fi. Moliile si viermii vor care tace stiind vreamea. Omul întelept 6
mosteni pre el, si sufletul îndraznet sa va
tacea-va pîna la o vreame, iara cel balmajî-
4 rîdica. Cel ce creade curînd usor e la ini- .
toriu si nebun va treace preste vreame.
ma, si pacatuind la sufletul lui va gresi.
5 Cel ce sa veseleaste cu inima huli-se-va, si Cel ce înmulteaste cuvintele urî-se-va, si 7
cel ce uraste voroava împutineaza-se cu cel ce sa volniceaste întru sine urî-se-va.
6 rautatea. Nicidinioara sa nu îndoiesti Iaste sporiu întru reale la om, si iaste aflare 8
cuvîntul, si nimica tie nu se va împu tina. spre cadeare. Iaste dare care nu-t va folo- 9
7 Întru priaten si întru vrajmas nu povesti si, si, si iaste dare cariia iaste rasplatire îndoita.
8 de nu iaste tie pacat, nu descoperi; Pen- Iaste împutinare pentru slava, si iaste care 10
tru ca au auzit pre tine si au pazit pre tine, de la smerire au radicat capul. Iaste cum- 11
9 si cu vreame urî-te-va. Auzit-ai cuvînt? parînd mult pre putin, si platind pre eale
Sa moara cu tine; cuteaza, ca nu te va cu sapte parti. Cel întelept la cuvînt fa- 12
10 sparge. De catra fata cuvîntului avea-va ce-va pre sine iubit, iara harurile nebunilor
dureare cel nebun, ca de catra fata pruncu- sa vor varsa. Darea celui fara minte nu-t 13
11 lui ceaea ce naste. Sageata înfipta în va folosi, pentru ca ochii lui sînt pentru
coapsa trupului, asa e cuvîntul în pîntecele unul multi. Putine ale va da si multe va 14
12 nebunului. Mustra pe priaten, cîndai n-au ponoslui, si va deschide gura lui ca un pris-
facut, si, înca de au facut, ca sa nu mai tav. Astazi va împrumuta si mîine va 15
13 adaoga vreodata. Mustra pe priaten, cîn- ceare; urît om iaste unul ca acesta. Nebu- 16
dai n-au zis, si, de-au zis, ca sa nu îndoiasca. nul va zice: "Nu-m iaste priaten si nu iaste
14 Mustra pe prieten, pentru ca de multe ori har la bunatatile meale; cei ce manînca pîi-
sa face pîra, si nu creade tot cuvîntul. nea mea sînt rai cu limba". De cîte ori si 17
15 Iaste de sa luneca, si nu den suflet, si cine
cît vor batjocuri pre el? Lunecarea de la 18
16 n-au gresit cu limba lui? Mustra pre
pamînt-mai mult decît de la limba; asa
aproapele tau, mai nainte de a-l înfricosa,
e cadearea railor, degraba va veni. Omul 19
17 si-i da loc la leagea Celui Înalt. Toata
întelepciunea-frica Domnului, si în toata fara har-basnu fara vreame; în gura celui
18 întelepciunea-facerea legii. Si nu iaste neînvatat sa va îndesi. Den gura nebunu- 20
întelepciunea stiinta rautatii; si nu iaste lui sa va izgoni pilda, pentru ca nu o va zice
unde e sfatul pacatosilor întelepctune. pre ea în vreamea ei. Iaste care sa opreas- 21
19 Iaste rautate, si aceasta e scîrba; si iaste ne- te a pacatui de lipsa, si întru odihna lui nu
20 bun împutinîndu-se cu întelepciunea. Mai sa va omili. Iaste care-s piarde sufletul 22
bun e cel împutinat la înteleagere cu frica lui pentru rusine, si de catra fata cea fara
decît cel ce prisoseaste cu mintea si calca minte va piarde pre el. Iaste har pentru 23
21 leagea. Iaste maiestrie chiara si aceasta rusine fagaduind priatenului, si-l cîstiga
e nedireapta, si iaste care întoarce harul ca pre el vrajmas în zadar. Hula rea iaste 24
22 sa arate judecata. Iaste care umbla rau, minciuna la om, în gura cea neînva tata sa
plecat cu negreata, si ceale den launtrul lui va îndesi. Mai alesu e furul decît cela ce 25
23 sînt pline de ficlesug; Plecîndu-s obrazul îndeseaste la minciuna, si amîndoi pierzarea
si aiurea auzind~ unde nu s-au conoscut,
24 mai nainte te va ajunge; Si savai de vor mosteni. Naravul omului mincinos 26
catra împutinarea vîrtutei sa va opri a -necinste, si rusinea lui-cu el neîncetat.
pacatui, de va afla vreame, va face rau. (Cuvintele pildelor)
25 Dupa vedeare sa va cunoaste omul, sidentru Cel intelept la cuvînt înainte sa 'va 27
întimpinarea featii sa va cunoaste cel înte- aduce pre sine, si' omul întelept pla-'
674
Întelepciunea
28 cea-va celor mari. Cel ce lucreaza pamîn- tat va sta afara. Nepedepsirea omului- 26
tul înalta-va stogullui, si cel ce place celor a asculta de la usa, iara înteleptul îngreuia-
29 mari curati-va nedireptatea.Osl,eatele si sa-va cu necinstea. Buzele striinilor întru· 27
darurile orbesc ochii înteleptilor si, ca Z;.t- aceastea sa vor îngreuia, si cuvintele înte-
30 bala în gura, întoarce mustrarile. întelep- leptilor în cumpana vor sta. în gura ne- 28
ciunea ascunsa si comoara neivita, ce e folo- bunilor-inima lor, iara în inima întelepti-
31 sul într-amîndoao? Mai bunu e omul lor-gura lor. Cînd bleasterna cel necre- 29
ascunzînd nebunia lui decît om ascunzînd dincios pre Satana, el bleasterna pre al sau
întelepciunea lui. sufletu. Pîngareaste pre al sau suflet cel 30
ce sopteaste si în nemernicie sa va urî.
CAP XXI
CAP XXII
1 I~I atule, gresit-ai? Sa nu mai adaogi
înca; si pentru ceale mai denainte u piatra întinata asamana-sa leane- 1
2 Ir~~ ale tale, te roaga. Ca de fata sul, si tot va suiera spre necinste a
.sarpelui fugi de pacat, pentru ca, lui. Cu balega scîrnelor se asa- 2
de te vei apropia, musca-te-va. mana leanesul, tot cel ce va rîdica
3 Din tii leului - din tii lui, omorînd sufletele pre ea scutura-s-va mîna. Rusi- 3
4 oamenilor. Ca sabia cu doao ascutite- nea tatului-în nasterea celui neînvatat, si
toata nelegiuirea, la rana ei nu iaste vinde- fata spre scadeare sa naste. Fata înte- 4
5 care. Groaza si sudalma pustii-vor boga- leapta mosteni-va barbatul ei, si ceaea ce
6 tia, asa casa trufasului sa va pustii. Ruga rusineaza iaste spre mîhnirea celui ce o naste.
saracului -den gura pîna la urechile Lui, si Pre tatal si pre barbat rusineaza cea dîrza, 5
7 judecata Lui de pripa vine. Cel ce uraste si de catra amîndoi sa va necinsti. Cînta- 6
mustrarea-în urma pacatosului; si cel ce rea în jale-fara vreame poveaste, bataile
sa teame de Domnul întoarce-se-va cu inema. si certarea în toata vreamea întelepciunii.
8 Cunoscutu e de departe cel tare în limb a, si Ca cel ce lipeaste hîrbul iaste cel ce învata 7
9 cel întelept stie cînd luneca el. Cel ce pre nebun, sculind pre cel ce doarme den-
zideaste casa lui cu bani striini-ca cel ce tr-adîncul somnu. Ca cînd ar povesti celui 8
10 strînge lui pietri de iarna. Cîlti adunati ce dormiteaza iaste cela ce povesteaste ne-
-adunarea celor fara de leage, si conceni- bunului, si la savîrsit va grai: "Ce iaste?"
11 rea lor-para de foc. Calea pacatosilor Asupra mortului plinge, pentru ca i-au lip- 9
-netezita de pietri, si la istovul ei-groapa sit lumina; si pre nebun plinge, pentru ca
12 iadului. Cel ce pazeaste leagea îsi conte- i-au lipsit înteleagerea. Mai cu dulceata 10
neaste cugetul lui; si savîrsitul fricii Dom- plinge pre mort, caci s-au odihnit; iara viata
13 nului-întelepciunea. Nu sa va certa ca- nebunului mai rea e decît moartea. Jalea 11
rele nu iaste hîtru; iaste hîtrie care Înmul- mortului-sapte zile, iara a celui nebun si
14 teaste amaraciunea. Mintea înteleptului necredincios-toate zilele vietii lui. Cu 12
ca un potop sa va înmulti, si sfatul lui-ca cel nebun nu înmulti cuvîntul, si spre cel
[15] izvorul vietii. Inima nebunului-ca un neîntelegatoriu nu mearge. Fereaste-te 13
vas zdrobit, si toata mintea nu o va tinea. de catra el, pentru ca sa nu aibi truda si
16 Cuvîntul întelept de va auzi cel stiutoriu, sa nu te spurci întru scuturarea lui. Abate- 14
Iauda-I-va pre el si preste el va adaoge. te de la el, si vei afla odihna si nu te vei
17 Auzi rasfatatul si tînji lui si-l întoarse pre el trîndavi întru nebun.ia lui. Ce va fi mai 15
18 den dosul lui. Tîlcuirea nebunului-ca greu decît plumbul? Si ce e numele lui
sarcina în cale, iara pren buzile celui de fara numai nebun? Nasipul si sarea 16
19 înteles afla-se-va har. Gura înteleptului si glontul de fier mai lesne e a suferi decît
cerca-sa-va întru adunare, si cuvintele lui om neîntelegatoriu. închietura de lem- 17
20 cugeta-Ie-va în inima. Ca casa stinsa, asa nu, legata fiind spre cladirea casii, de cu-
e la cel nebun întelepciunea; si mintea tremuru nu sa va rasipi; asa inima înteme-
celui neîn telega toriu - necertate cuvinte. iata spre cugetul sfatului în vreame nu sa
21 Obeade sînt în picioarele celor fara minte va sparea. Inima asazata spre cugetul în- 18
învatatura si ca catusale preste mîna cea teleagerii-ca podoaba nasipoasa a pareate-
22 direapta. Nebunul, în rîs, îs nalta glasul lui neated. Raraci la înaltime stîndu în 19
lui, iara omul hiclean abia încetisor va preajma vîntului nu vor îngadui; asa si ini-
23 zîmbi. Ca podoaba aurului iaste la cel ma fricoasa pre cuget nebun în preajma a
înteleptînva tatura si ca bra tarea pe bra- toata frica nu va îngadui. Cel ce împunge 20
24 tul dirept. Piciorul nebunului grab- ochiul pogorî-va lacrami, si cel ce împunge
nic iaste în casa, si omul de multe stiutoriu inima arata simtirea. Aruncînd piatra 21
25 rusina-sa-va de obrazu. Nebunul de la preste zburatoare scorneaste pre eale, si
usa sa pleaca în casa, iara barbatul înva- cel ce ocaraste priatenul strica-va priete-
lui Iisus a lui Sirah 675

22 nia. Asupra priatenului de vei zmulge de muma-ta, pentru ca în mijlocul celor


sabia, sa nu te deznadajduiesti, p,:ntm ca mari vei sadea împreuna, Ca nu cîndai 16
23 iaste întoarcere; Asupra priatenulri df vei uita înaintea lor si cu naravul tau te vei
vei deschide gura, sa nu te sfiesti, pentru nebuni, Si vei vrea sa nu te fii nascut si 17
24 ca iaste împacaciune, Afara den ocara si ziua nasterii tale sa nu bleastemi. Omul 18
trufie si descoperirea tainii si rana vicleana împreuna obiciuindu-se cu cuvintele ocarii,
25 -întru aceastea va fugi tot priatinul. Cre- în toate zilele lui nu se va învata. Doao 19
dinta agoniseaste în saracie cu cel de aproa- chipuri înmultesc pacatele, si al treilea va
pe, pentru ca întru bunatatile lui împreuna aduce urgie. Sufletul fierbinte-ca focul 20
26 te vei satura. În vreamea primejdiei ra- arzatoriu, nu se va stinge pîna unde sa va
mîi la el, ca întru mostenirea lui împreuna potoli. Omul curvariu în trupul carnii lui 21
27 sa mostenesti. Înaintea focului-abur nu sa va ostoi pîna va atîta foc. La omul 22
de cuptoriu si fum; asa sînt înaintea sîngiu- curvariu toata pîine a e dulce, nu se va înceta
28 rilor sudalmile. Pe priatin a-l acoperi nu pîna nu se va savîrsi. Omul care pasaste 23
ma voiu rusina, si de catra fata lui nu ma den patul lui, zicînd în sufletul lui: "Cine
29 voiu ascunde. Macara ca si reale mi se ma veade? Întunearec e împrejurul mieu 24
vor întîmpla pentru el, tot cela ce va auzi si paretii ma acopere si nimenea nu ma
30 feri-se-va de el. Cine va da mie preste gu- veade; ce ma sfiesc? Pacatele meale nu 25
ra mea paza si preste buzele meale peceate va pomeni Cel Înalt"; si ochii oamenilor-
isteata, ca sa nu caz de la ea si limba mea frica lui, Si n-au cunoscut ca ochii Dom- 26
ma va piarde? nului cu o mie de parti sînt mai luminosi
decît soarele, cautînd toate caile oamenilor
CAP XXIII si socotind la partile ceale ascunse. Mai 27
înainte de a sa zidi, toate s-au conoscut
1 ~ oamne, Parinte si Stapînitoriule Lui, asa si dupa ce s-au savîrsit. Acesta 28
vietii meale, sa nu ma parasesti în ulitele cetatilor sa va izbîndi, si unde
în sfatul lor, sa nu ma las sa caz n-au cugetat sa va prinde. Asa si muiarea 29
2 111 A
~ întru ei. Cine va pune preste
cugetul mieu batai si preste inima ce-au lasat pre barbat si au pus mostenito-
mea învatatura întelepciunii, ca preste ne- riu den streini, Pentru ca întîiu leagea 30
cunostintele meale nu vor cruta si nu vor Domnului au calcat, si al doilea la barbatul
3 fi de fata pacatele lor, Ca sa nu sa în- ei au gresit, si al treilea în curvie s-au prea-
multeasca necunostintele meale si pacatele curvit, de barbat strein copii au pus.
meale sa sa înmulteasca, si voiu cadea Aceasta la adunare sa va scoate, si pentru 31
înaintea vrajmasilor si se va bucura asupra fiii ei socoteala va fi. Nu vor da fiii ei 32
4 mea vrajmasul mieu? Doamne, Parinte spre radacina, si ramurile ei nu vor da roada.
si Dumnezaul vietii meale, înaltarea ochi- Si va lasa spre osînda pomenirea ei, si ocara 33
lor nu-m da mie si pohta întoarce-o de la ei nu se va stinge. Si vor cunoaste cei 34
5 mine. A pîntecelui pohta si împreunarea ramasi ca nemica nu iaste mai bun decît
trupului sa nu ma cuprinza pre mine, si la frica Domnului si nemica mai dulce decît
suflet nerusin<?ssa nu dai pre mine. a lua aminte la poruncile Domnului.
(Invatatura gurii)
6 Învatatura gurii auzit, fiilor, si cel ce sa
LAUDA îNTELEPCIUNII. CAP XXIV
7 pazeaste nu sa va prinde, În buzele lui
prinde-se-va pacatosul, si suduitoriul si tru-
8 fasul sa vor sminti întru eale. Cu jura- n telepciunea lauda-va sufletul ei 1
mînt sa nu deprinzi gura ta, si cu numirea siîn mijlocul norodului ei fali -se-va.
9 Sfintului sa nu te obiciuiesti. Ca precum
sluga, cercetîndu-se adease, de batai nu sa Întru adunarea Celui Înalt gura ei 2
va scadea, asa si cel ce jura si numeaste pu- va deschide si în preajma puterii
10 rurea de pacat nu sa va curati. Barbatul Lui Iauda-se-va: "Eu de la gura 3
cel mult-juratoriu umplea-se-va de farde- Celui Nalt am iesit si ca negura am acoperit
leage si nu se va departa de la casa lui biciul. pamîntul. Eu întru ceale naIte am sa- 4
11 De va gresi, Pacatullui asupra lui; si macara Iasluit, si scaunul mieu-în stîlp de nor.
va treace cu vedearea, gresit-au îndoit. Încungiurimea ceriului am încungiurat 5
12 Si de au jurat îndesart,nu se va îndirepta, sîngura si în adîncul fara-fundurilor am îm-
pentru ca sa va umplea de aduceri casa lui. blat. În valurile marii si în tot pamîntul 6
13 Iaste graiu tocma îmbracat cu moartea; sa si în tot norodul si limbi am cîstigat. Cu 7
14 nusa afleîntru mostenirea lui Iacov. Pen- acestea toti odihna am cercat siîn mostenirea
tru ca de la cei buni-credinciosi toateacea,s-
tea sa vor departa, si în pacate nu sa vor ta- Cuiva voiu saIaslui. Atuncea au poruncit 8
vali. Întru neînvatatura cea neobiciuita nu mieZiditoriul tuturor, si Carele au odihnit.
deprinde gura ta, pentruca iaste întru ea gîn- cortul mieu, Si zise: 'Întru Iacov te. sa" 9
15 dul pacatului. Adu-t aminte de tata-tau si Iasluiaste si întru Israil te mosteneaste'.
676 Întelepciunea
10 Mai nainte de-nceputul veacului m-au zidit Pre saracul trufas, si pre bogatul mincinos, 4
si pre batrînul preacurvariu, scazîndu-se cu
pre cort
Il In mine,sfint
si pîna în veac
înaintea Luinuammaslujit,
voiu si
sfirsi.
asa înteleagerea. în tinereate-ti n-ai adunat, 5
12 în Sion m-am întarit. In cetate îndragita si cum vei afla la batrîneatele tale? Cîtu 6
asijderea m-am odihnit, si în Ierusalim-bi- e de-nfrumusetata judecata carunteatelor
13 ruinta mea. Si m-am radacinat întru no-
rod slavit, în partea Domnului, mostenirii si la cei batrîni a conoaste sfatul! Cîtu 7
14 Lui. Ca un chedru m-am înaltat întru e de-nfrumusetata celor batrîni întelepciu-
Livan si ca un chiparos în muntii Âermonu- nea si la cei slaviti gîndul si sfatul! Cunu- 8
15 lui. Ca un finic m-am înaltat în tarmuri na batrînilor-ispitirea de multe, si lauda
16 si ca sadirile trandafirului în Ieriho. Ca lor-frica Domnului. Noao cugetari am 9
un maslin binecuvios în cîmp, si ma înaI taiu fericit în inima mea, si al zeacelea zice-I-vo-
17 ca un palten. Ca scortisoara si aspalathul iu pre limba: Om veselindu-se spre feciori, 10
mirositurilor am dat miros si ca zmirna cea traind si vazînd cadearea vrajmasilor;
18 aleasa am dat buna-mirosire, Ca halvani Fericit cel ce traiaste cu muiare de-nteles, 11
si onix si stacti si ca aburullivanului în cort. si carele cu limba n-au lunecat, si care n-au
19 Eu ca un terevinth am întins ramurile mea- slujit la cel ce e nevreadnic lui; Fericit 12
le, si ramurile meale ramurile slavii si ale carele au aflat în telepciunea si cel ce poves-
20 darului sînt. Eu-ca o vie ce au odraslit teaste la urechile celor ce aud; Cîtu e de 13
darul, si florile meale roada slavii si avutiei mare cel ce au aflat întelepciunea! Ce nu
21 sînt. Apropiati-va catra mine, ceia ce ma iaste (mai mare) decît cel ce sa teame de
poftiti pre mine, si va saturati den roadele Domnul; Frica Domnului decît tot au 14
22 meale. Pentru ca pomenirea mea decît covîrsit-cel ce tine pre ea cu cine sa va
miarea e mai dulce, si mostenirea mea decît asamana? Toata rana, si nu rana inimii; 15
23 fagurul mierii. Cei ce ma vor mînca pre si toata rautatea, si nu rautatea muierii;
mine iara vor flamînzi, si cei ce ma vor bea Toata aducerea, si nu aducerea celor ce 16
24 iara vor însetosa. Cel ce ma asculta pre urascu; si toata izbînda, si nu izbînda vraj-
mine nu se va rusina, si cei ce lucreaza în masilor. Nu iaste cap decît capul sarpelui, 17
25 mine nu vor pacatui". Toate aceastea si nu iaste mînie decît mînia vrajmasului.
-cartea fagaduintii Dumnezaului celui A lacui împreuna cu leul si cu balaurul 18
Inalt, leagea carea au poruncit Moisi moste- voiu pohti, decît a lacui cu muiarea rea.
26 nirei la adunarile lui Iacov, Cel ce împle Rautatea muierii premeneaste vedearea ei 19
ca Fisonul întelepciunea si ca Tigris în zilele si întuneca fata ei ca un sac. Între mijlo- 20
27 tinerilor, Cela ce umple ca Efratul înte- cul aproapelui lui culca-se-va barbatul ei si,
leagerea si ca Iordanul în zilele seacerii, auzind, au suspinat amar. Mica e toata 21
28 Cel ce arata ca lumina învatatura, ca Ghio- rautatea catra rautatea muierii; sortul pa-
29 nul în zilele culesului. N-au savîrsit cel catosului va cadea preste ea. Suisul na- 22
dentîiu a o cunoaste pre ea, si asa cel dupre sipos în picioarele batrînului, asa-muiarea
30 urma n-au cercetat pre ea. De la mare limbuta la barbatul lin. Sa nu cazi spre 23
s-au înmultit cugetul ei si sfatul ei de la frumuseatele muierii si muiare sa nu pof-
31 bezna cea mare. Si eu ca un iaz den rîu testi. Urgie si obraznicie si rusine mare 24
si ca un urloiu de apa am iesit în gradina. -muiarea de va agonesi barbatului ei.
32 Zis: "Adapa-m-voiu gradina si-m voiu îm- Inima smerita si obraz posomorît si raha 25
33 bata sadirea". Si iata, sa facu mie iazul inimii-muiarea rea. Mîni luate si genu- 26
spre rîu, si rîul mieu s-au facut spre mare. che slabanoage-carea nu va ferici pre bar-
34 Caci învatatura ca zorile voiu lumina si batul ei. De la muiare e începatura 27
35 voiu ivi pre eale pîna departe~ înca ca pacatului, si pren ea murim toti. Nu da 28
prorocia învatatura voiu turna si voiu lasa apei trecatoare, nici muierii reale voInicie.
36 pre ea la neamurile veacului. Vedeti ca De nu umbla dupa mîna ta, de la trupul 29
nu mie singur am trudit, ce tuturor celor ce tau taie pre ea.
cerceteaza pre ea.
CAP XXVI
CAP XXV
1
uierii ceii bune fericit iaste barba- .1.

1 I~I n trei m-am înfrumusetat si ma scu- tul, si numarul zilelor lui -îndoit.
Muiarea barbata veseleaste pre 2
laiu înfrumusetata înaintea Domnu-
barbatul ei si anii lui umplea-i~va
2 I~ lui si a oamenilor: Unirea frati- cu pace. Muiarea buna-parte 3
lor, si priitesugul vecinului, si muia- buna, în partea celor ce sa tem de Domnul
rea sibarbatul carii sa tocmesc bine sa va da; Si a bogatului, si a saracului, ini- 4
3 întru ei. Si trei chipuri au urît sufletul ma e buna, în toata vreamea fata e blînda.
mieu si foarte ma scîrbiiu de viata lor: De trei s-au sfiit inima mea, si la al patru- 5
170 - Biblia, 1688
lui Iisus a lui Sirah 677

6 lea featii m-am rugat: Pîra ceta tii si adu- na. Leul vînatul pîndeaste, asa pacatele 10
narea gloatei si asupreala minciunii-decît
7 moartea toate-s mai reale. Dureare inimii
pre ceia ce lucreaza ceale nedireapte. Po- Il
veastea bunului-credincios - pururea întelep-
si jale -muiarea împotriva-rîvnitoare spre ciune, iara cel fara minte ca luna sa preme-
muiare si bataia limbii la toate împreurun- neaste. In mijlocul celor neîntelegatori 12
8 du-se. Jugu de boi clatindu-se iaste mu- pazeaste vreamea, iara în mijlocul celor ce
iarea rea; cel ce o tine pre ea - ca cel ce cugeta îndeseaste. Poveastea nebunilor- 13
9 tine scorpia. Urgie mare-muiarea betiva suparare, si rîsul lor-în rasfa tarea pacatu-
10 si rusinarea ei nu va acoperi. Curvia mu- lui. Voroava celui mult-juratoriu va în- 14
ierii întru naltimile ochilor si în geanele ei direpta perii, si vrajba lor-astupare urechi-
11 sa va cunoaste. Pre fata neîncetatuînta- lor. Varsare de sînge-vrajba trufasilor, 15
reaste paza, ca nu, aflînd slobozire, ei-s ya si sudalma lor-auzire rea. Cel ce des- 16
12 trebui. Denapoia nerusinosului ochiu te copere tainele pierdut-au credinta si nu va
pazeaste, si sa nu te miri de va gresi la tine. afla preiaten spre sufletul lui. Priimeaste 17
13 Precum caIatoriul însatosat îsi deschide priatenul si te încteade cu el; iara de vei
gura si de la toata apa cea mai de aproape
14 va bea, In preajma a tot tarusul va sadea descoperi tainele lui, nu vei mearge dupa el.
15 si înaintea sagetii va deschide tulba. Ha- Pentru ca în ce chip au pierdut omul pre vraj- 18
rul muierii înfrumusa ta-va barbatul ei, si masul lui, asa ai pierdut tu prietesugul
16 oasele lui va îngrasa stinta ei. Darea aproapelui. Si ca cum ai slobozit o pa- 19
Domnului-muiarea tacuta, si nu iaste sare den mîna ta, asa ai lasat pre aproapele-t
17 schimbare sufletului învatat. Har preste si nu-l vei vîna pre el. Sa nu-l gonesti 20
har-muiarea rusînoasa, si nu iaste nici o pre el, ca s-au departat departe si au fugit
cumpanire vreadnica sufletului celui oprit. ca caprioara den lat. Caci rana iaste a o 21
18 Soarele rasarind în ceale nalte ale Domnu- lega si a sudalmii iaste împacaciune, iara
lui, si frumuseatea muierii bune întru po- cela ce au descoperit tainele s-au deznadej-
19 doba casti lui. Lumina luminînd pre duit. Cel ce clipeaste cu ochiul mester- 22
sfeasnec sfint, si frumuseatile featti pre suguiaste reale, si nimeni pre el va departa
20 vîrsta de stat. Stîlpi de aur preste temeiu de la dînsul. Den preajma ochilor tai 23
de argint, si picioarele frumoase preste piep- îndulci-va gura ta si spre cuvintele tale sa
21 turile celui bine-întarit. Preste doao s-au va mira, Si apoi îs va întoarce gura lui 24
mîhnit inima mea, si pre al treilea mînie si în cuvintele tale va da poticneala. Multe 25
22 mi-au venit: Barbatul razboinic care lip- am urît si n-am asamanat ca aceasta; si
seaste pentru neavearea, si barbati de înte- Domnul va urî pre el. Aruncînd piatra 26
23 les de sa vor ocarî, Intorcîndu-se de la în sus, preste capul lui arunca; si rana vi-
direptate spre pacat; Domnul va gati spre cleana despica-va ranele. Cel ce sapa 27
24 sabie pre el. Abia sa va scoate neguta- groapa într-însa va cadea, si cel ce întinde
toriul den gresala, si nu sa va îndirepta cursa întru ea sa va prinde. Cela ce face 28
cîrciumariul de catra gresala. reale)a el sa vor tavali, si nu va cunoaste de
unde vin lui. Batjocurirea si ocara-ce- 29
CAP XXVII lor trufasi, si izbînda ca leul va vîna pre el.
Cu lat sa vor prinde cei ce sa veselescu de 30
1 1l~A'tlljlentru nedobînda multi au gresit, cadearea celor buni-credinciosi, si dureare
si cel ce cearca sa înmultasca va topi pre ei mai nainte de moartea lor.
2 Im~I întoarce-va ochiul. Intre închie- Pomenire de rau si urgie, si aceastea sînt 31
turile pietrilor înfige-se-va si parus, scîrbe; si barbatul pacatos tiitoriu va fi
si între vînzare si cumparatoare de eale.
3 sa va zdrobi pacatele. De nu cu frica
Domnului va tinea cu nevointa, curînd sa CAP XXVIII
4 va surpa casa lui. In clatinarea ciurului
ramîne baliga, asa pleavele omului-În gîn- el ce izbîndeaste de la Domnul va 1
5 dul lui. Vasele olariului le ispiteaste afla izbînda, si pacatele lui, înta~
cuptoriul, si ispitirea omului-în gîndul lui. rind, va întari. Lasa nedireptatea 2
6 Lucrarea lemnului arata roada lui, asa aproapelui tau si, atuncea rugîndu-
7 e cuvîntul gîndirii inemii omului. Mai te tu, pacatele tale sa vor dezlega.
nainte de gîndire sa nu lauzi pre barbat, Omul asupra altui om pazeaste mînie, si de 3
pentru ca aceasta e ispitirea oamenilor. la Domnul ceare vindecare? Asupra omu- 4
8 De vei goni direptatea,o vei apuca si te lui ce iaste aseamene cu el nu are mila, si
vei îmbraca cu ea ca cu haina slavii cea pentru pacatele lui sa roaga? El trup 5
9 pîna în pamînt. Pasarile la ceale ce-s fiind, pazeaste pizma; cine va curati paca-
aseamene lor vor poposi, si adevarul tele lui? Adu-ti aminte de ceale'de apoi, 6
catra ceia ce lucreaza pre el sa va întur- de stricaciune si de moarte, si tepara-
L

678 Întelepciunea
seaste de vrajba si ramîi întru porunci. cu trîndavie si vreamea va vinuL De va 7
7 Adu-ti aminte de porunci, si sa nu pizmu- putea, abia va lua jumatate si o va socoti
iesti aproapelui; si fagaduintii Celui Nalt, si ca o aflare; Iara de nu, lipsitu-I-au pre el 8
8 nu baga sama necunostinta. Departeaza- de banii lui, si l-au cîstigat pre el vrajmas
te de vrajba, si vei împutina pacatele; pen- în dar. Blesteme si sudalmi va rasplati 9
9 tru ca omul mînios atîta-va vrajba. Si lui, si, pentru marirea, rasplati-va lui ne-
omul pacatos turbura-va priatenii si în cinste. Multi pentru rautate s-au întors, 10
mijlocul celor ce-s împacati va pune pîra. a sa lipsi în zadar s-au sfiit. însa asupra 11
10 Dupa materia focului, asa sa va atîta, si celui smerit mult îl îngaduiaste si spre mi-
dupa întarirea vrajbii focul sa va creaste. lostenie sa-I tragi pre el. Pentru porunca 12
11 Dupa vîrtutea omului mînia lui va fi, si du- sprejeneaste pre sarac si, dupa lipsa lui, sa
12 pa avutie înalta-va urgia lui. Pricea nu-l întomi pre el desart. Piarde argintul 13
sîrguindu-se atîta foc, si vrajba sîrguindu- pentru frate si priatin, sa nu sa rugineasca
13 se varsa sînge. De vei sufla scînteaia, supt piatra spre pierzare. Pune comoara 14
atîta-se-va, si de vei scuipa preste ea, stin- ta dupa poruncile Celui Nalt, si va folosi
ge-sa-va; si amîndoao den gura ta ies. tie mai mult decît aurul. închide milos- 15 I

14 Soptitoriul si pre cel îndoit la limba sa sa tenia ta în camarile tale, si aceasta te va


bleasteme, pentru ca pre multi, împacati scoate pre tine den toata rautatea; Mai 16
15 fiind, i-au pierdut. Limba a treia pre multi mult decît pavaza tariei si decît sulita pu-
au clatit si au despartit pre ei den limba în terii împotriva vrajmasului bate-se-va pentru
limb a si cetati tari au surpat si casele celor tine. Barbatul bun chizasui-se-va pre 17
16 mari au surpat. Limba a treia muieri bar- aproapele lui, si cel ce au pierdut rusinea
bate au izgonit si le-au lipsit pre eale de parasi-I-va pre el. Harurile chezasului sa 18
17 ostenealele lor. Cel ce va lua aminte la nu le uiti, pentru ca au d(!.tsufletul lui pen-
tru tine. Binele chezasului va întoarce 19
ea nu va afla odihna, nici sa va saIaslui cu
18 lineste. Lovitura biciului face vînaturi, pacatosul, si cel nemultimitoriu în cuget
va parasi pre cel ce l-au izbavit. Cheza- 20
19 iara lovitura limbii va frînge oase. Multi sia pre multi au pierdut, îndireptati fiind,
au cazut în gura de sabie, si nu ca cei ce au si au clatit pre ei ca valul marii. Pre bar- 21
20 cazut pentru limba. Fericit cel ce s-au bati tari i-au înstreinat, si au ratacit în
acoperit de catra ea, care n-au trecut în limbi streine. Pacatosul, cazînd la cheza- 22
21 mînia ei, Carele n-au tras jugul ei si în sie si gonind prilejuri, cadea-va la judecata.
22 legaturile ei nu s-au legat, Pentru ca ju- Sprijaneaste pe aproapele tau, dupa putea- 23
gul ei -jug de fier, si legaturile ei -lega- rea ta, si te pazeaste ca sa nu cazi. înce- 24
23 turi de arama. Moartea rea e moartea ei, patura vietii: apa, si pîinea, si haina, si ca~
24 si mult mai de folos-iadul decît ea. Nu sa acoperind grozavia. Mai buna e viata 25
va birui pre cei buni-credinciosi, si în vapa- saracului supt acoperemînt de grinzi, decît
25 ia ei nu sa vor arde. Cei ce parasesc pre mîncari luminate în streini. Spre mic si 26
Domnul cadea-vor într-însa, si întru ei sa spre mare, fii voitoriu de bine. Viata rea 27
26 va atîta si nu se va stinge. Trimite-se-va iaste cea den casa în casa, si unde sa va sa-
preste ei ca leul, si ca pardosul strica-i-va Iasui nu va deschide gura. Ospata-vei si 28
27 pre ei. Vezi, îngradeaste ocina ta cu vei adapa la ceale nemultimite, si pre lînga
maracini, argintul tau si aurul tau foarte-l aceastea amara vei auzi: "Pasa, nemeami- 29
28 leaga. Si cuvintelor fa jug si cumpana, ce, gateaste masa si, cu ce va fi în mîna ta,
29 si la gura ta fa usa si zavor. Ia-te aminte hraneaste-ma"; "Iesi, nemeamice, dena- 30
ca nu cîndai vei luneca întru ea, sa nu cazi intea cinstei, ca mi-au venit fratele mieu
în preajma celui ce pîndeaste cu viclesug. oaspat si trebuiaste casa". Greale-s aceas- 31
tea la om ce are minte: certarea casii si po-
CAP XXIX nosul datornicului.

1 ~ ••
"':'ll ela ce face mila împrumuta-va pre CAP XXX
aproapele lui, si cela ce biruiaste
cu mîna lui pazeaste poruncile. Pentru feciori
2 /JII,\ W.a Împrumuteaza pre aproapele tau el ce iubeaste pre fiiullui îndesi-va 1
în vreamea trebii lui, si iaras da bicele lui, pentru ca sa sa veseleas-
3 aproapelui la vreame. Întare~ste c~vînt ca la cea de apoi ale lui. Cela ce 2
si te încreade cu el, si în toata vreamea cearta pre fiiul lui folosi-se-va de
4 afla-vei treaba ta. Multi ca o aflare el, si între cei conoscuti pentru el
au gîndit împrumutarea si au dat dureare sa va lauda. Cela ce învata pre fiiullui 3
5 celor ce au ajutat lor. Pîna unde va va întarîta pre vrajmas, si înaintea priatini-
lua, va preasaruta mîna lui si spre banii lor de el sa va bucura. Murit-au tatal lui, si 4
6 aproapelui smeri-va glasul; Si în vreamea ca cum n-ar fi murit, pentru ca aseamene cu
darii, va îndelunga vreame si va da cuvinte el au lasat dupa el. în viata lui au vazut si 5
lui Iisus a lui Sirah 679

s-au bucurat,si la moartea lui nu s-au mîhnit. facut minunate în norodul lui. Cine s-au 10
6 înaintea vrajmasilor au lasat izbîndire, si ispitit întru el si s-au întemeiat si sa fie spre
7 priatenilor raspla tind har. Pentru sufletul lauda? Cine putea a iesi den porunca si Il
fiilor lega-va ranele lui, si de toata strigarea n-au iesit, si a face reale si n-au facut?
8 sa vor turbura ficatii lui. Calul neînva- întari-se-vor bunatatile lui, si milosteniile 12
tat iesi-va nasîlnic, si fiiul slobod va iesi lui povesti-Ie-va adunarea. La masa mare 13
9 obraznec. Apleaca fiiul, si te va înspai- ai sazut? Sa nu deschizi preste ea gîtlejul
10 ma; joaca cu el, si te va mîhni. Nu rîde tau Si sa nu zici: "Multe-s ceale dentr-în- 14
sa". Adu-ti aminte ca e rau ochiul ficlean.
împreuna cu el, pentru ca sa nu te doara Mai rau decît ochiul ce s-au zidit? Pentru 15
împreuna, si la cea de apoi vei strepezi din- aceaea de catra toata fata Iacrameaza.
11 tii tai. Sa nu dai lui voInicie la tinerea te; Oriunde va cauta, sa nu întinzi mîna si sa 16
frînge coastele lui, pîna e copil, ca nu cîndai, nu te vîri cu el în blid. Gîndeaste ceale 17
12 nasîlnicindu-se, nu te va asculta. Cearta ale aproapelui tau dentru tine si p'reste tot
pre fiiul tau si lucreaza întru el, ca nu, lucrul gîndeaste. Manînca ceale ce-ti 18
13 întru rusinarea ta, sa va poticni. Mai bi- sînt denainte ca un om si nu clefai, sa nu
ne sarac sanatos si putînd cu vîrtutea, decît te urasti. înceteaza întîiu pentru învata- 19
14 bogatul batut la trupul lui. Sanatatea tura si nu te satura, ca sa nu te împiadeci.
cea desavîrsita mai buna e decît tot aurul, Si de ai sazut în mijlocul celor mai multi, 20
mai nainte de ei sa nu întinzi mîna ta.
si trupul cel sanatos cu vîrtute decît aveare
15 nenumarata. Nu iaste avutia mai buna Cîtu e de destul omului slujit cel putin, si 21
preastemutul lui nu rasufla. Somnul 22
decît sanatatea trupului, si nu iaste veselie sanata tii iaste pre mat cu masura; scula-
16 mai multa decît bucuria inimii. Mai bu- tu-s-au dimeneata, si sufletul lui-cu el.
na e moartea decît viata amara sau boala Truda privegherii si a greatei si capiarea 23
17 statatoare. Bunatati ravarsate preste -cu omul cel nesatios. Si de te-ai silit în 24
gura închisa, puneri de bucate zacînd lînga mîncari, scoala-te, fiind mîncate pe juma-
18 groapa. Ce foloseaste jîrtva la idol? Pen- tate, si te vei odihni. Asculta-ma, fiiule, 25
tru Ca nici va mînca, nici va mirosi; asa cela si sa nu ma defaimi, si la ceale de apoi vei
19 ce sa goneaste de domnul. Vazînd îna- afla cuvintele meale. La toate lucrurile 26
intea ochilor si suspinînd, ca scopitulîmbra- tale te fa sîrguitoriu, si toata boala nu te
tesînd fecioara si suspinînd, asa cela ce va timpina. Lucirea pîinii vor blagoslo- 27
20 face în sila judeca ti. Sa nu dai la întris- vi-vor buzele, si marturia bunatatii ei e
tare sufletul tau si sa nu te necajesti pre credincioasa. Spre pîine a rea va cîrti 28
21 tine în sfatul tau. Veselia inimii-viata cetatea, si marturia rautatii ei pre amarun-
omului, si bucuria barbatului -îndelungarea tul. La vin nu te viteji, pentru ca pre 29
22 zilelor. îndrageaste sufletul tau simîngîie multi au pierdut vinul. Cuptoriul ispi- 30
inima ta, si întristaciunea departe o depar- teaste calitura în stîmparare; asa vinul
23 teaza de la tine, Pentru ca pre multi au inimile, în vrajba trufasilor. Tocma e cu 31
omorît întristaciunea si nu iaste folos întru viata vinul la om, de-l vei bea pre el cu ma-
24 ea. Rîvnirea si mînia împutineaza zilele, sura lui. Ce viata iaste aceluia ce sa îm- 32
si grija aduce batrîneatele mai nainte de putineaza cu vinul? Si el s-au zidit spre
vreame.
veselia oamenilor. Bucuria inimii si vese- 33
lia sufletului iaste vinul, bîndu-se la vreame
CAP XXXI cu masura .. Amaraciune sufletului iaste 34
vinul bîndu-se mult, în zadarîre siîn cadeare
1 ~I riveghearea avutiei topeaste trupu- împotriva. înmulteaste betia mînia celui 35
rile,si grija ei osebeaste somnul. fara minte spre împiedecare, împutinînd
2 IW @'I.-AI Grija privegherii va ceare adormire,
si boala grea va trezvi somnul. vîrtutea si facînd rane. La ospatul vinu- 36
3 ~Wll Ostenit-au bogatul în strînsoarea lui sa nu mustri pre aproapele tau si sa nu-l
banilor si în odihna sa satura de desfata- defaimi pre el la veselia lui; Cuvînt de 37
4 ciunele Îui. Ostenit-au saracul întru îm- ocara sa nu-i zici lui si sa nu-l necajesti
putinarea vietii si în odihna lipsit sa face. pre el în cearere.
5 Cel ce îndrageaste aurul nu se va îndirepta,
si cel ce goneaste stricaciunea satura-se-va CAP XXXII
6 de ea. Multi s-au dat la cadeare pentru
aurul, si s-au facut peirea lor de catra ovatuitoriu te-au pus? Nu te vazne- 1
7 fata lor. Lemn de piadeca iaste celor si; fa-te întru ei ca unul dentr-însii,
ce jîrtvuiesc lui, si tot cel fara minte Grijaste de ei si asa sazi; si, toata 2
8 sa va prinde într-în sul. Fericit boga- treaba ta facînd, culca-te, Pen- 3
tul carele s-au aflat fara prihana si care-
9 ledenapoia aurului n-au mers. Cine tru ca sa te veselesti de ei si, pen-
iaste? Si vom ferici pre el, pentru ca au tru buna podoaba harului, vei lua cununa.
680 Întelepciunea
4 Graiaste, cela ce esti mai batrîn, pentru ca sele au pus spre numarul zilelor. Si oa- ~10
( ,
11
12
sa cade tie, întru adevarata stiinta, si sa nu menii toti-den tarîna, si den pamînt s-au 19 15
17
25 "
5 zaticnesti muzicile. Unde e ascultare sa zidit Adam. Cu multimea stiintii Dom- 20 14
13
18
16
22
26
24
23
nu versi graiu, si fara vreame nu te înte-
6 lepti. Peceate de anthrax pre podoaba nului au osebit pre dînsii si au premenit 21
de aur-potrivirea cîntaretilor la ospatul caile lor. Dentru ei au blagoslovit si au
7 vinului; În mestersug de aur peceate înaltat, si dentru ei au sfintit si catra El
de zmaragdu-viersul cîntaretilor la vinul s-au apropiat. Dentr-însii au blestemat si
8 cel dulce. Graiaste, tînarule, de-ti iaste au smerit si i-au întors pre ei de la starea lor.
treaba, abia de doao ori de te vei întreba; Ca lutul olariului în mîna lui, toate caile
9 Sumuiaste cuvîntul, întru putine-multe;
10 fa-te ca cum ai sti si împreuna tacînd. In Lui dupa bunavrearea Lui. Asa-s oamenii
mijlocul celor mari nu te face tocma; si al- în mîna Celui ce au facut pre ei, sa dea lor
Il tul va zice, nu prea lungi vorba. Înaintea dupa judecata Lui. Împotriva raului e
trasnetului grabeaste fulgerul, si înaintea binele, si împotriva mortii-viata. Asa e
12 rusinosului mearge-va harul. La vreame împotriva bunului-credincios cel pacatos.
te scoala si nu te codi, alearga acasa si nu
Si asa priveaste la toate lucrurile Celui Nalt:
13 te trîndavi; Acolo joaca si-ti fa cugetele
tale, si sa nu gresesti cu cuvîntul trufas. doao, doao, unul împotriva unuia. Si eu,
14 Si spre aceastea cuvinteaza bine pre Cela mai pre urma, am privegheat si am moste-
ce te-au facut si te îmbata den bunatatile nit de tot ca den ceput. Ca cel ce aduna
15 Lui. Cel ce sa teame de Domnul aleage- în vie pe urma culegatorilor, la blagoslo-
va învatatura, si cei ce mîneca afla-vor buna- venia Domnului am ajuns, si, ca cînd as
16 vrearea. Cel ce cearca leagea satura-sa-va culeage, am împlutjgheabul. Socotit cum
de dînsa, si cel ce fa tareaste scîrbi-sa-va nu numai mie am trudit, ce la toti ceia ce
17 întru el. Cei ce sa tem de Domnul afla-
cearca învatatura. Ascultati-ma, boiarii
vor judecata, si îndireptari ca lumina vor
18 aprinde. Omul pacatos sa abate de mus- narodului, si povatuitorii adunarii, bagati
trare si dupa voia lui va afla potrivire. în urechi! Fiiului si muierii, fratelui si
19 Barbatul cel de sfat nu va treace cugetul; si priatenului sa nu dai puteare asupra-t în
striinul si trufasul nu sa va teame de frica, viata ta. Si sa nu dai altuia banii tai, ca
20 si dupa ce va face cu el. Fara de sfat ne- nu, caindu-te, te vei ruga pentru ei. Pîna
mica sa nu faci; si facînd tu, sa nu te ca- înca traiesti si suflarea e în tine, sa nu
21 iesti. În calea împiedecarii nu mearge, schimbi pre tine cu tot trupul. Pentru
22 si sa nu te împiadice înpietrisuri. Sa nu ca mai bine iaste feciorii sa ti sa roage tie,
crezi în calea cea nepoticnita, si de fiii tai decît a cauta tu la mînile feciorilor tai.
23 te pazeaste. În tot lucrul sa-ti crezi su- În toate lucrurile tale fa-te savîrsitoriu; nu 27
fletul tau, pentru ca si aceasta iaste paza da hula întru slava ta. în ziua sfîrsitului 28
24 poruncilor. Cel ce creade legii ia aminte
zilelor vietii tale si la vreamea mortii tale,
la porunci, si cel ce nadejduiaste pre
Domnul nu sa va scadea. • împarti mostenire. Saturari si toiag si 29
sarcine-Ia magari, pîine si certare si lucru
CAP XXXIII -la tob. Lucreaza cu copilul, si vei afla 30
odihna; slobozi mînele lui, si va cerca slobo-
1 ~I re cel ce sa teame de Domnul nu-l zire. Jugul si hamul vor îndupleca cer- 31
va întempina rau, ce în dodiala, si bicea, si la robul facatoriu-de-rau-Iegaturi
2· lU~I iara-I va scoate.
IW Barbatul înte- si cazne. Pune pre elIa lucru, ca sa nu 32
lept nu va urî leagea, iara cel ce saza fara lucru, pentru ca multa rautate
fatareaste într-însa iaste ca corabia au îllVatat zabava. La lucruri îl asaza 33
3 în furtuna. Omul de înteles încreade-se-va precum i sa cade lui, si, macara ca nu va
4 legii, si leagea- lui credencioasa. Ca în- asculta, îngreuiaza obezile lui. Si sa nu 34
trebarea direptilor, gateaste cuvîntul, si asa
prisosesti la tot trupul afara den cale si
te vei asculta; leaga împreuna învatatura si
5 raspunde. Roata carului-inema nebunu- fara judecata sa nu faci nemica. De iaste 35
lui, si ca osia ce sa întoarce e gîndul lui. tie rob, fie ca tine, caci cu sînge l-ai cîstigat
6 Calul la mînzit-ca priatenul hulitoriu, pre el. De iaste tie rob, poarta-1 pre el 36
dedesuptul a tot celui ce va sadea pre el ca pre tine, caci ca sufletul tau ît va trebui
7 va necheza. Pentru ce zi decît zi priso- el. De-l vei chinui pre el si, sculîndu-se, 37
seaste si toata lumina zilii anului-de la va fugi, în care cale îl vei cauta pre el?
8 soare? Cu mintea Domnului se-au ose-
bit, si au schimbat vremi si praznece dentru
9 eale. Înaltat-au si au sfintit, si dentr-în-
171 - Biblia, 1688
lui Iisus a lui Sirah 681

CAP XXXIV CAP XXXV

ela ce pazeaste leagea înmulteaste 1


prinoasele ,jîrtvuind mîntuirii cel ce
ia aminte la porunci. Rasplatind 2
2 . zboara pre cel fara minte. Ca har, aducînd faina de grîu; si cela ce
cel ce sa apuca de umbre si go-
1 [1'.......•. barbatul neî.ntelegatoriu,
esarte nadejdi
neaste
si visele
si emincinoase-la
vîntul, asa cela ce sa în-
face milostenie, jîrtvuind laudei.
Bunavrearea Domnului iaste a te departa 3
3 creade "de la vise; Aceasta asupra acestu- de rautate, si curatia-a te departa de la
ia vedearea viselor, den preajma featii-în- strîmbatate. Sa nu te ivesti în fata Dom- 4
4 chipuirea featii. De la cel necurat cine nului desart, pentru ca toate aceastea-s
sa va cura ti? Si de la mincinos cine sa va pentru porunca. Aducerea direptului 5
5 adevara? Vrajîle si descîntaturile si vise- unge jîrtavnicul, si bun-mirosul ei-înaintea
le desarte sînt, si ca cei grecioase naluceas- Celui Nalt. Jîrtva barbatului dirept prii- 6
6 te-iose inema. De nu sa va trimite de la mita e si pomenirea ei nu sa va uita. Cu 7
Cel Nalt spre socotinta, sa nu dai inema ta ochiu bun slaveaste pre Domnul si sa nu
7 asupra lor, Pentru ca pre multi au însa- micsorezi începatura mîinilor tale. În 8
toata darea îmblînzeaste-ti fata ta si cu
lat visele si au cazut nadejduindu-se pre eale. veselie sfinteaste zeciui~la.' Da Celui'Nalt 9
8 Fara de minciuna sa va savîrsi leagea, si dupa dare~ Ltrl si cu ochiu bun aflarea mî-
întelepciunea e la gura cea credincioasa nii, Caci Domnul rasplatind iaste si cu 10
9 savîrsire. Omul învatat au cunoscut mul- sapte parti va rasplati tie. Nu cu daruri Il
te, si cel mult-stiut povesti-va înteleagerea; osteni, ca nu va priimi, si nu te razima pre
10 Cela ce nu s-au ispitit putine stie, iara cel jîrtva cea nedireapta, Ca Domnul judeca- 12
11 ratacit va înmulti istetia. Multe am va- toriu iaste si nu iaste la El slava obrazului.
zut întru ratacirea mea, si mai multe decît Nu va lua obrazu spre sarac, si ruga celui 13
12 cuvintele meale e în teleagerea mea. De neîndireptat va asculta; Nu va treace cu 14
multe ori pîna la moarte am avut primejdie vedearea rugaciunea sirimanului si vadua,
de va varsa voroava. Au nu lacramile 15
13 si m-am mîntuit pentru aceastea. Duhul
vaduvei pre obraz cura si strigarea asupra
celor ce sa tem de Domnul va trai, pentru preste cel ce le-au pogorît pre eale? Odih- 16
ca nadeajdea lor iaste pre Cel ce mîntuiaste nind în bunavreare priimi-se-va, si ruga lui
14 pre ei. Cela ce sa teame de Domnul nu pîna la nori va ajunge. Ruga smeritului 17
sa va sfii si nu sa va teame, caci El e nadeaj- norii au patruns si, pîna va apropia, nu se
15 dea lui. Fericitu e sufletul celui ce sa
va mîngîia. Si nu se va departa, pîna va 18
16 teame de Domnul. În cine razema? Si socoti Cel Nalt si va judeca cu direptate si
17 cine e întarirea lui? Ochii Domnului-
va face judecata. Si Domnul nu va zabo- 19
preste cei ce iubescu pre El, scuteala puter- vi, nici va îndelunga mînie preste dînsii,
18 niciei si întarirea vîrtutii, Acoperimînt pîna unde va zdmbi mijlocul celor nemilos-
de zaduh si cort de catra amiazazi, paza tivi Si limbilor va rasplati izbîndire, pî- 20
de catra împiedecare si ajutoriu despre na va radica multimea batjocuritorilor si
19 cadeare, Înaltînd sufletul si luminînd schiptrurile celor nedirepti va zdrobi,
ochii, vindecare dînd, viata siblagoslovenie. Pîna va rasplati omului dupa lucrurile lui 21
20 Cel ce jîrtvuiaste den strîmbatate prinos si lucrurilor oamenilor dupa gîndurile lor,
hulit iaste, si nu spre buna vreare - hulituri- Pîna va judeca judecata norodului Lui si 22
21 le celor fara de leage. Nu binevoiaste Cel va veseli pre ei cu mila Lui. Înfrumusa- 23
Preanalt în prinoasele celor necurat, nici tata e mila în vreamea necazului Lui, ca
în multimea jîrtvelor curateaste pacatele. norii ploiei în vreamea neploorii.
22 Jîrtvuind pre feciori înaintea tatalui lui ias-
te cel ce aduce jîrtva den banii saracilor. CAP XXXVI
23 Pîinea celor lipsit-viata saracilor, cel ce o
24 lipseaste pre ea om al sîngirilor iaste. Ca iluiaste-ne pre noi, Stapînitoriule, 1
cînd ar omorî pre aproapele lui-cel ce ia Dumnezaul tuturor, si cauta si pu-
viata cea dempreuna, si ca cînd ar varsa ne frica Ta preste toate limbile.
sînge-cel ce opreaste simbria naimitului. Radica mîna Tapreste limbi stre- 2
25 Unul cladind si unul surpînd, ce-au folosit ine, si vaza puternicia Ta. În ce 3
26 mai mult decît truda? Unul rugîndu-se si chip înaintea lor Te-ai sfintit întru noi, asa
unul blestemînd, al cui glas va auzi Stapîni- înaintea noastra sa Te maresti întru ei. Si 4
27 toriul? Cel ce sa afunda de la mort si ia- sa cunoasca pre Tine, în ce chip si noi am co·
ras sa atinge de el, ce-au folosit cu scaldarea noscut,caci nu iaste Dumnezau afara den Ti-
28 lui? Asa-omul postind în pacatele lui, si ia- ne, Doamne. Înnoiaste seamnele siprime- 5
29 ras mergînd si aceastea fadnd: Ruga lui ci- neaste minunile, mareaste mîna si bratul cel
ne va asculta? Si ce-au folosit smerindu-se el? dirept. Rîdica mînia si toarna urgia, rîdica ·6
682 Întelepciunea
7 pe nepriatin si zdrobeaste pe vrajmas. Gra- sfeatnec pazeaste sufletul tau si conoaste
beaste vreame si pomeneaste juran:întul, si mai nainte carea e treaba lui-pentru ca si
8 sa sa povesteasca maririle Tale. Cu urgi2 el luis va sfatui, Ca nu dndai va pune 9
focului sa sa mistuiasca cel ce sa mîntuiast(, asupra ta sortu si va zice tie: "Buna e calea
si cei ce fac nedireptate norodului Tau sa ta", si va sta den preajma sa vaza ce sa va
9 afle pierzare. Zdrobeaste capetele boiari- întîmpla tie. Nu te sfatui cu cela ce te 10
lor celor vrajmasi carei zic: "Nu iaste afara fura cu vedearea si de catra ceia ce rivnesc
10 den noi". Aduna pre toate neamurile lui spre tine ascunde sfatul, Cu muiarea pen- 11
Iacov, inima luminata si cea buna pre mîn- tru împotriva-rivnirea ei si cu cel fricos
II carile ei sa va nevoi. Miluiaste norod, pentru razboiu, Cu negutatoriul pentru 12
Doamne, chemat fiind pre numele Tau, si schimb si cu cel ce cumpara pentru vînzare,
pre Israil, pre carele cu nastere dentîiu l-ai Cu cel pizmas pentru multamita si cu cel 13
12 asamanat. Nu Te îndura de cetatea sfin- nemilostiv pentru bun narav, Cu leanesul 14
teniei Tale, de Ierusalim, cetatea odihnirei pentru tot lucrul si cu cel naimit de casa
13 Tale. Plineaste Sionul sa radice cuvinte- pentru savîrsire, cu robul cel zabavnic pen-
le Tale si den marirea Ta pre norodul Tau. tru multa lucrare. Nu te tinde spre aces- 15
14 Da marturie celor den ceput dstigarilor tea pentru tot sfatul, ce numai cu barbatul
Tale si radica prorociile ceale ce sînt pentru cel bun-credincios sa fii adease, pre care vei
15 numele Tau. Da plata celor ce îngadu- conoaste ca pazeaste poruncele, Care 16
iesc pre Tine, si prorocii Tai sa sa încreaza. iaste cu sufletul lui ca sufletul tau si, de vei
16 Asculta, Doamne, rugaciunea rugatorilor gresi, îl va durea împreuna cu tine. Si 17
Tai, dupa blagoslovenia lui Aaron, pentru sfatul inimii îl întareaste, pentru ca nu iaste
17 norodul Tau, Si vor conoaste toti cei tie mai credincios decît ea, Pentru ca 18
dupre pamînt ca Tu, Domnul, esti Dum- sufletul barbatului a vesti uneori obiciu-
18 nezaul veacilor. Toata mîncarea va mînca iaste decît sapte strejari la înaltimea soco-
pîntecele, si iaste mîncare de mîncare mai tealei sazînd. Si, preste toate aceastea, 19
19 buna. Gîtlejul va mînca mîncarile vînatu- roaga-te Celui Nalt, ca sa îndirepteaze cu
lui, asa inima întelegatoare cuvintele mince- adevar calea ta. începatura a tot lucru- 20
20 noase. Inima îndaratnica va da mîhnire, lui-cuvîntul, si mai nainte decît tot faptul
si omul mult-stiutoriu va rasplati lui. -sfatul. Urma primenirii inimii patru 21
21 Pre tot barbatul va priimi muiarea, si iaste parti rasare: binele si raul, viata si moartea,
22 fata decît fata mai buna. Frumuseatea si limba iaste care stapîneaste pre aceastea
muieriiîmblinzeaste fata si decît toata pof- nepreastan. Iaste barbat istet si de mul- 22
23 ta omului covîrsaste; De iaste pre limba te învatatoriu, si sufletului lui iaste fara
ei mila si blindeate, deci nu iaste barbatul folos. !aste cine sa face întelept la cu- 23
24 ei ca fiii oamenilor. Cela ce cîstiga mu- vinte urit; acesta de toata hrana sa va lipsi,
iare înceape la agonisita, ajutoriu dupa Pentru ca nu s-au dat lui de la Domnul dar, 24
25 sine si stîlp odihnii. Unde nu iaste gard,
caci de toata întelepciunea s-au lipsit.
jafui-se-va mosia; si unde nu iaste muiare,
26 suspina-va cel ratacit. Ca cine sa va în- Iaste întelept care iaste sufletului sau, si 25
creade la cel sprinten tîlhariu, gresîndu-se roadele în t eleagerii lui -la gura crezu te.
27 den cetate în cetate? Asa la omul ce nu Barbatul întelept pre norodul lui va învata 26
are cuib si gazduiaste oriunde va însara. si rodurile înteleagerii lui - credincioase.
Barbatul întelept umplea-se-va de bunacu- 27
CAP XXXVII vînt are si-l vor ferici pre el toti ceia ce-l vad.
Viata barbatului-în numarul zilelor, si 28
1 I~I ot priatenul va grai:"împrieteni- zilele lui Israil-nenumarate. Cel înte- 29
tu-m-am cu ei si eu"; ce iaste pria- lept în norodul lui va mosteni credinta si
2 Ill!J1.I. ~I ten cu numele numai priaten. Au numele lui va trai în veac. Fatule, în 30
nu întristaciune ramîne pîna la
viata ta ispiteaste sufletul tau si vezi ce e
moarte întorcîndu-se tovarusul
rau la el si nu da lui. Pentru ca nu toate 31
3 si priatenul spre vrajba? O, rea gîndire, de
unde te tavalis sa acoperi uscatul cu ficlesug? la toti folosescu, si nu tot sufletul întru
4 Tovarusul în veseliile priatenului sa bucura, tot binevoiaste. Nu fii fara satiu în 32
si în vreamea necazului va fi den preajma; toata desfataciunea si sa nu te desfatezi
5 Tovarusul la priaten osteneaste împreuna spre mîncari, Pentru ca în multe mîn- 33
pentru pîntece, înaintea razboiului lua-va cari va fi dureare si nesatiul sa va apropia
6 pavaza. Sa nu uiti priatenul întru sufle- pîna va veni greata; Pren nesatiu multi 34
tul tau si sa nu-l uiti pre el cu averile
7 tale. Tot sfeatnecul aleage sfat, ce iaste s-au sfirsit, iara cel ce sa pazeaste va adaoge
8 cel ce sfatuiaste la sines. De catra viata.
lui Iisus a lui Sirah 683

CAP XXXVIII saturarile juncilor. Asa e fiestece mes- 30


ter de lemnu si mai-mare-preste-mesteri,
1 1~.'I:l1 insteaste doftorul spre trebi cu carele noaptea ca si ziua o petreace; Cei 31
cinstele lui"pentru ca si pre elI-au ce sapa sapaturi de peceti, si îngaduinta
2 Ir\~ zidit Domnul; Pentru ca de la lui -a schimba împistrituri; Inima lui va 32
Cel Nalt iaste leac, si de la împa- da ca sa aseamene zugravala, si priveghea-
rea lui-a savîrsi lucru. Asa-caldarariul 33
3 Il"'fl~ll rat va lua dare. Stiinta dofto-
sazînd aproape de nacovalna si învatîndu-
rului înalta-va capul lui, si înaintea celor se cu zabavnicul fier; Aburul focului va 34
4 mari va fi minunat. Domnul au zidit den
închega carnea lui, si întru înfierbinteala ca-
pamînt leacurile, si omul întelept nu sa va minului sa va certa; Glasul ciocanului va 35
5 scîrbi de eale. Au nu den lemnu s-au în-
înnoi ureachea lui, si în preajma asamana-
dulcit apa ca sa sa cunoasca putearea lui?
6 Si El au dat la oamini stiinta, sa sa sla- rii vasului-ochii lui; Inima lui va da spre 36
7 veasca întru minune le Lui; Cu aceastea savîrsirea lucrurilor, si priveghearea lui-a
8 au odihnit si au radicat dure area lui. Fa- împodobi preste savîrsire. Asa-olariul 37
catoriul de mir cu aceastea va face amesteca- sazînd în lucrul lui si întorcînd cu picioarele
tura; si nu va savîrsi lucrurile Lui, si pacea lui roata, Carele cu grija sa afla pururea 38
9 de la El iaste preste fata pamîntului. Fa- asupra lucrului llii, si în numarari-toata
tule, în boala tanu fIi nebagatoriu de seama, lucrarea lw; Cu bratul lui va închipui 39
ce te roaga Domnului, si El va vindeca pre lutul si înaintea picioarelor va îndupleca
10 tine. Departeaza pacatul si îndirepteaza vîrtutea lui; Inema;-iva da ca sa savîrsasca 40
mîinele si de catra tot pacatul curateaste UllSoarea, sipreveghearea lui-a curati ca-
11 inima. Da bun-miros si pomenire de fa- ininul. Toti acestea la mînile lor s-au 41
ina de grîu si unge aducerea, ca cum n-ai fi. încrezut, si fiestecarele în lucrul lui sa
12 Si doftorului da-i loc, pentru ca si pre el întelepteaste. Fara de ei nu sa va lacui 42
l-au zidit Domnul; si sa nu sa departeaze cetatea, si nu vor nemernici, nici vor umbla.
13 de la tine. Pentru ca si lui treaba-i iaste, ias- Si în adunare nu vor treace mai sus, si 43
te vreame cînd si în mînile lor iaste sporiu. fagaduinta judecatii nu o vor socoti, nici
14 Pentru ca si ei Domnului sa vor ruga, ca sa vor arata direptatea si judecata. Si în 44
le sporeasca lor odihna si leac pentru traiu. pilde nu sa vor afla. Ce ziditura veacului 45
15 Cela ce gresaste înaintea Celui ce au facut vor pazi, si ruga lor-în lucrarea mestersu-
16 pre el cadea-va în mînile doftorului. Fatu- gului. Afara den cela ce au dat sufletul 46
le, spre cel mort slobozi lacrame si, ca cînd ai lui si au cugetat îa leagea Celui Nalt.
17 patimi greale, înceape de plîngere. Si du- CAP XXXIX
pa judecata lui astruca trupul lui si nu trea-
18 ce cu vedearea îngroparea lui. Arnaraste
n telepciunea tuturor celor toate 1
plîngerea si înfierbînta tînguiala si fa jalea
ceale den ceput va cerceta cel în
19 dupa vrednicia ei, O zi si doao pentru telept si în prorocii sa va zabavi,
clevete, si te mîngîie pentru voia cea rea. Povestile barbatilor celor numit 2
20 Pentru ca dentru întristaciune iase moartea, va pazi si întru întoarcerile" pilde-
si întristaciunea inimii va îndupleca vîrtutea. lor împreuna va întra, Ascunsele~are- 3
21 La aducere treace si întristaciunea, si viata miilor va cerceta si în ghiciturile pildelor
22 saracului -dupa inima. Sa nu dai la în- sa va învîrti. In mijlocul celor mari va 4
tristaciune inima ta, departeaza pre ea adu- poslusi si înaintea pova tuitoriului sa va
23 cîndu-ti aminte de ceale de apoi; Nu uita, arata; In pamîntul limbilor celor striine 5
pentru ca nu iaste întoarcere, si acestuia nu va treace, pentru ca bunele si realele întru
24 vei folosi si tie vei face rau. Adu-ti aminte oameni au ispitit. Inema lui va adaoge a 6
de judecata lui, caci asa iaste ca si a ta: mie mîneca catra Domnul, Cela ce l-au facut
25 ieri si tie astazi. In odihna.rnortului odih- pre el, si înaintea Celui Nalt sa va ruga; si
neaste pomenirea lui si te mîngîie întru el va deschide gura lui cu ruga si pentru pa-
catele lui sa va ruga. De va vrea,Domnul 7
26 în iesirea duhului lui. Intelepciunea cartu-
cel Mare, cu duhul în teleagerii satura-se-va;
rariului-în buna-vreamea zabavii, si cela ce Acesta va ploua graiurile întelepciunii si cu 8
sa scade de la lucrul lui sa va întelepti. ruga sa va marturisi Domnului; Acesta 9
27 Ce sa va întelepti cela ce tine plugul si sa fa- îndirepteaza sfatul lui si stiinta si întru
28 leaste în stramurarea boldului, Boii mîind ascunsele lui sa va cugeta; Acesta arata 10
si învîrtindu~se în lucrurile lor, si poveastea învatatura dascaliiilui si în leagea fagadu-
29 lui -în fiii juncilor? Inima lui va da sa intii Domnului sa va lauda. Lauda-vor 11
întoarca brazda, si priveghearea lui -spre înteleagerea lui multi, pîna în veac nu sa va
684 Întelepciunea

12 stinge; Si nu sa va departa pomenirea ta-mai rea', pentru ca toate în vreame sa


lui, si numele lui va trai în neamurile nea- vor binevoi". Si acum cu toata inima si 42
13 murilor; Intelepciunea lui povesti-vor gura laudati si blagoslovit numele DomnulJlÎ.
14 limbile, si lauda lui va vesti adunarea; De CAP XL
va ramînea, nume va lasa mai mult decît o
15 mie, siJde sa va odihni, face-se-va lui. In-
ca cugetînd ma voiu povesti si ca jumatatea
16 lunii m-am umplut. Ascultati-ma, fiii si jug greu pre fiii lui Adam,
cei curat, si odraslit ca trandafirul ce
17 creaste spre curgerea tarenii Si ca tamîia
bine-mirositi miros si înflori ti floare ca
18 crinul. Dati miros si laudati cîntare, bi- frica
mJ. Den
mei lor
eprilej
inimii,
ziuapîna
iesirei
la den
ziua pîntecele
mare s-au zidit
muma tuturor:
gîndul asteptarii,
întoarceriimu-
la tot lor
Gîndurile
ziua
omul
la 2
si 31
savîrsirii.
necuvîntati pre Domnul preste toate lucru- De la cela ce sade pre scaun cu slava si pîna 4
19 riIe, Dati numelui Lui marire si va mar- la cel smerit cu pamînt si cenusa, De la 5
turisiti în lauda Lui în cîntari de buze si cel ce poarta iachinthu si cununa si pîna la
cel ce sa îmbraca cu in crud- Mînia sirîv- 6
cu laute, si asa veti grai cu marturisire:
20 "Lucrurile Domnului toate ca bune sînt nirea si turburarea si tremurarea si frica
foarte, si toata porunca în vreamea lui va fi; mortii si pizma si pricea; si în vreamea
21 Si nu iaste a zice:'Ce e aceasta? Spre ce e odihnii, pre patu-s, somnul noptii preme-
aceasta?', pentru ca toate în vreamea lui sa neaste gîndul lui. Putin ca o nemica la 7
odihna, si de la acela în somnuri ca în zilele
22 vor ceare. În cuvîntul Lui statu apa ca
stogul si în graiul gurii Lui vasele apelor. strejuirii, Gîlcevit în vedearea inimii lui 8
23 Intru porunca Lui-toata bunavrearea, si ca cînd ar fi scapat de catra fata razboiului,
În vreamea mîntuirii lui s-au sculat si minu- 9
nu iaste carele va împutina mîntuirea Lui.
nîndu-se la nici o frica. Cu tot trupul, de 10
24 Lucrurile a tot trupul înaintea Lui sînt, si
nu iaste a sa ascunde de catra ochii Lui; la om pîna la dobitoc, si preste pacatosi
25 Den veac în veac au privit, si nemic iaste cu sapte parti Catra aceastea: moarte Il
26 minunat înaintea Lui. Nu iaste a zice: si sînge si price si sabie, primejdii, foamete
'Ce iaste aceasta? Spre ce iaste aceasta?', si zdrobire si bataie. Preste cei fara de 12
pentru ca toate spre trebile lor s-au zidit. leage s-au zidit aceastea toate, si pentru ei
27 Blagoslovenia Lui ca un rîu au acoperit si s-au facut potopul. Toate cîte-s de la pa- 13
28 ca un potop uscatul au îmbatat; Asa mînt la pamînt sa întorc, si de la ape la ma-
re sa întoarna. Tot darul si strîmbatatea 14
urgia Lui limbile vor mosteni, în ce chip
29 au premenit apele spre saratura. Caile stinge-se-va, si credinta în veaci va sta.
Lui la cei cuvios direapte sînt, asa la cei Banii nedireptilor ca rîul sa vor usca si ca 15
trasnet mare în ploaie va rasuna; Deschi- 16
30 fara de leage-împiedecari. Ceale bune zînd el mîinile veseli-se-va, asa ceia ce ies
la cei buni s-au zidit den ceput, asa paca- den porunca spre concenire sa vor piarde.
31 tosilor ceale reale. Începatura a toata Sementiile celor necredinciosi nu vorînmul- 17
32 treaba la viata omului: Apa, foc si fier ti stîlp arile, si radacinile ceale necurate-
si sare si faina de grîu si miare si lapte, pre piatra încolturata; Spre toata apa si 18
sînge de struguri si untdelemnu si haina; tarmurile rîului mai înainte de toata buru-
33 Aceastea toate la cei buni-credinciosi- iana lesne se vazmulge. Harul-ca gra- 19
spre bunatati, asa pacatosilor sa vor dina întru blagoslovenii, si milostenia în
34 înturna spre reale. Sînt duhuri care spre veac ramîne. Viata celui destul-Iucrato- 20
izbînda s-au zidit si în mînia lor au întarit riu sa va îndulci, si mai mult decît amîn-
doao-cela ce afla comoara. Feciorii si 21
35 bataile lor; Si în vreamea savîrsirii vîr-
zidirea cetatii întaresc numele, iara mai mult
tute vor turna si mînia Celui ce au facut decît aceastea amîndoao sa socoteaste mu-
36 pre ei vor înceta. Foc si smida si foamete iarea cea fara prihana. Vinul si zicaturile 22
si moarte, toate aceastea spre izbîndire s-au veselescu inima, si mai mult decît amîndoao
37 zidit; Dinti de hiara si scorpii si sarpi -îndragirea întelepciunii. Fluierul si ca- 23
si sabie izbîndind spre pierzare pre cei nonul îndulcesc viersurile, si mai mult decît
38 necurati. În porunca Lui se vor veseli si amîndoao-limba cea dulce. Dar si fru- 24
pre pamînt la trebi se vor gati si în vremile museate va pofti ochiul tau, si decît amîn-
39 lor nu vor treace cuvînt. Pentru aceaea doao-verdeata semintii. Priatinul si to- 25
varasul la vreame împreunîndu-se,
den ceput m-am întarit si am cugetat si cu mult decît amîndoao-muiarea cu barbatul. si mai
40 scrisoare am lasat: 'Lucrurile Domnului
Fratii si ajutoriulla vreamea întristaciunii, 26
toate-s bune si toata treaba în vreamea ei va si mai mult decît amîndoao milostenia
41 da'. Si nu iaste a zice:' Aceasta decît aceas- va mîntui. Aurul si argintul vor !nta- 27
172 - Biblia, 1688
lui Iisus a lui Sirah 685

ri piciorul, si mai mult decît amîndoao sfa- boiari pentru gresala, de catra adunare si
28 tul iaste placut. Banii si vîrtutea înalta- narod pentru faradeleage. De sotie si de 23
vor inima, si mai mult decît amîndoao-fri- priatin pentru strîmbatate si de la locul
29 ca Domnului;. Nu iaste la frica Domnului unde Iacuiesti pentru furtisag, Si de ca- 24
împutinare, si nu iaste a cerca întru el aju- tra adevarul lui Dumnezau si fagaduinta
30 toriu; Frica Domnului-ca gradina bla- si de înfigerea cotului spre pîini, De po- 25
gosloveniei, si mai mult decît toata slava nosulluarii si al darii si de catra cei ce sa
31 au acoperit pre el. Fatule, viata de cearere închina pentru taceare, De catra vedea- 26
32 sa nu traiesti, mai bine sa mori. Barba- rea fameii curve si de catra întoarcerea
tul ce cauta la masa streina, nu iaste viata featii de catra rudenie, De catra luarea 27
33 lui în socoteala vietii, Pîngari-va sufletul partii si a darii si de luarea-aminte la mu-
lui în mîncari streine; sibarbatul stiutoriu si iarea cu barbat, De bagarea de seama 28
34 învatat pazi-se-va. în gura celui fara slujnicii lui si sa nu stai preste asternutul
rusine îndulci-se-va cearerea, si în pîntecele ei, De priatin pentru ponosul cuvintelor 29
lui foc va arde. si dupa ce vei da nu împuta;
CAP XLI CAP XLII

1 a~1I ,moarte, cît e de amara pomeni- e poftorirea si auzul cuvîntului si 1


rea ta la om ce e în pace întru ale de descoperirea cuvintelor celor
2 l • 11 lui, La omul cel ce iaste fara ascunse; Si vei fi rusinos adeva- 2
grija si sa sporeaste în toate, si rat si aflînd har înaintea a tot omul.
înca la cel ce poate a priimi hrana. Sa nu te rusinezi de aceastea si sa 3
3 O, moarte, buna-t iaste judecata la omul nu iai obrazu ca sa gresesti: Pentru lea- 4
4 cel cazut si împutinat cu vîrtutea, La gea Celui Nalt si fagaduinta si pentru jude-
cel cu adînci batrîneate si sa învaluiaste cata a îndirepta pre cel necredincios,
pentru toate si neascultatoriu si au pierdut Pentru cuvîntul sotiei si calatorilor si pen- 5
5 rabdarea. Nu te sfii de judecata mortii, tru darea mostenirii priatenilor, Pentru 6
adu-t aminte de ceale dentîiu ale tale si de aleagerea cumpenilor si cîntarilor, pentru
6 ceale de apoiu. Aceasta e judecata de la cîstigul de multe si de putine, Pentru 7
7 Domnul la tot trupul, Si ce te tagadu- nedobînda vînzarii si a negutatorilor si
iesti în bunavrearea Celui Nalt? Au zeace, pentru multa certarea a fiilor si sîngera
au o suta, au o mie de ani, nu iaste în iadu coasta robului rau; La muiarea rea buna 8
8 mustrare de viata. Fii urîti sa fac fiii e peceatea, si unde-s mîni multe, încuie;
pacatosilor si carii petrec cu nemerniciile Orice vei da, cu numar si cu cumpana, si 9
9 necredinciosilor; Mostenirea feciorilor darea si luarea-la tot cu scrisoare; Pen- 10
celor pacatos va peri si cu samînta lor sa tru învatatura celui fara minte si nebun
10 va îndesi ocara. Pre tatal necurat vor si celui adîncu batrîn ce sa judeca catra cei
huli feciorii, caci pentru el sa vor ocarî. tineri; Si vei fi certat adevarat si ispitit 11
11 Vai voao, barbati necredinciosi, carii at înaintea tuturor celor vii. Fata la parinte 12
parasit leagea lui Dumnezeu celui Preanalt: ascunsa privegheare iaste, si grija ei depar-
12 Si de va vet naste, întru osînda va vet nas- teaza somnul lui: în tinereatele ei, ca 13
te, si de veti muri, la osînda va veti împarti. nu cîndai sa treaca de vîrsta, si împreuna-
13 Toate cîte sînt den pamînt, la pamînt sa lacuind, nu cumva sa sa urasca; în fecio- 14
vor întoarce; asa cei necredinciosi den osîn- rie, sa nu se cumva pîngareasca si întru
14 da spre peire. Jaleaoamenilorîn trupurile ceale parintesti ale ei sa sa faca grecioasa;
lor, sinumele pacatosilor nu bun sa va stinge. Cu barbatul fiind, sa nu cumva zminteasca, 15
15 Grijaste pentru nume, ca acesta-t ramîne si împreuna-Iacuind, sa nu se cumva stîr-
16 decît o mie de comori mari de aur; A vie- peasca. Pre fata fara rusine întareaste 16
tii cei bune iaste numarul zilelor, si numele paza, ca nu cîndai sa faci bucurie vrajmasi-
17 cel bun în veaci ramîne. învatatura cu lor, Voroava în cetate si defaimare nora- 17
. pace o pazit, fiilor! Iara întelepciunea ascun- dului, si te va rusîna în multimea multora.
sa si comoara neivita, ce folos e într-amîn- La tot omul nu cauta în frumuseate 18
18 doao? Mai bine e omul ascunzînd ne- si în mijlocul muierilor nu te amesteca
bunia lui, decît omul ascunzînd întelep- la sadeare, Pentru ca den haine va iesi 19
19 ciunea lui .. Deci dara înfruntati-va de molia si de la muiare rautatea. Mai bu- 20
20 graiul mieu. Pentru ca nu iaste toata na e rautatea barbatului decît muiarea
rusinea a o pazi bine, si nu toate la toti. ce face bine si muiarea carea rusineaza
21 cu credinta sînt placute. Rusinati-va spre împutaciune. Aduce-m-voiu amin- 21
de tata si de muma pentru. curvie si de te dara de lucrurile Domnului, si ceale ce
la pova tuitoriu si pute amic pentru am vazut voiu povesti; în cuvintele Domnu-
22 minciuna, De catra judecatori si· lui ~ lucrarile Lui. Soarele hlminînd pres- 22
686 Întelepciunea
te tot au cautat, si de slava Lui plinu e sarile ce zboara presara zapada, si ca cum
23 lucrul Lui .. Au n-au dat Domnul sfintilor poposeaste lacusta e pogorirea ei; De fru- 22
a povesti toate minune le Lui, ceale ce au museatea albiciunii ei sa va mira ochiul, si
întarit Domnul Atottiitoriul, sa sa înta- de ploaia ei sa va spamîntainima. Si bru- 23
24 reasca întru slava Lui tot? Fara-fundul ma ca sarea o varsa pre pamînt, si,înghe-
si inima au cercetat si întru viclesugurile tînd, sa face lor margine tapusilor. Reace 24
25 lor s-au cugetat; Pentru ca au cunoscut vînt va sufla crivatul si va îngheta gheata
Domnul toata stiinta si au cautat la sem- den apa; Preste toata adunarea apei va 25
26 nul veacului, / Vestind ceale trecute si mînea, si ca cu o platosa sa va îmbraca apa.
ceale ce vor si._fie si descoperind urmele Va mînca muntii si va arde pustiiul si va 26
27 celor ascunse; Nu L-au trecut pre El toata stinge verdeata ca focul. Vindecare tuturor 27
cugetarea, nu s-au ascuns de la El nici un degraba iaste negura; roua întimpinînd va
28 cuvînt. Marimile întelepciunii Lui le-au îmblînzi de zaduf. Cu gîndul Lui au înee- 28
împodobit, si Care iaste mai nainte de veac tat fara-fundul si au rasadit într-însul os-
29 si în veac; Nici s-au adaos, nici s-au îm- troave. Ceia ce umbla pre mare povestesc 29
putinat, si nu I-au trebuit nici un sfeatnic. primejdia ei, si cu auzurile urechilor noastre
30 Precum toate lucrurile Lui sînt poftite si ne miram; Si acolo sînt lucrurile ceale 30
31 pîna la o scînteaie iaste a vedea! Toate preaslavitele si minunatele, împistritura a tot
aceastea traiesc si ramîn în veaci în toate dobitocul, zidirea chitosilor. Pren eale 31
32 trebile, si toate asculta. Toate îndoite, e sporiul savîrsitul lui, si cu cuvîntul Lui
unul împotriva unuia, si n-au facut nimica împreuna sa afla toate. Multe vom grai 32
33 sa lipsasca; Una dentru una au întarit si nu vom ajunge, si savîrsirea cuvintelor:
ceale bune. Si cine sa va umplea vazînd preste tot iaste El. Slavind, unde ne vom 33
slava Lui? întari? Pentru ca El e Cel Mare:lecît toate
lucrurile Lui. Groznic-Domnnl si foarte 34
CAP XLIII mare si minunata e putemicia Lui. Ma- 35
rind pre Domnul, înaltati-L în cît veti
1 I~ naltarea înaltimei-întarirea cura- putea, pentru ea va prisosi si înca; Si, 36
teniii, vedearea ceriului în vedea- înaltînd pre El, înmultiti în vîrtute, nu oste-
2 ~I rea slavii. Soarele în previre ves- niti, pentru ca nu veti ajunge. Cine au 37
tind, în iesire, vas minunat-lucrul vazut pre El si va povesti? Si cine-L ma-
3 1~~a1 Celui Nalt; în amiazazi a lui reaste pre El precum iaste? Multe ascun- 38
usuca locul, si împotriva pripecului cine va se sînt mai mari decît aceastea, pentru ca
4 îngadui? Caminul suflînd în lucrurile ar- putine am vazut den lucrurile Lui; Caci 39
surii, cu trei parti mai mult iaste soarele ca toate au facut Domnul si celor buni-cre-
5 arzînd muntii; Aburi de foc suflînd si dinciosi au dat întelepciunea.
6 stralucind zare, întuneca ochii. Mare e
Domnul, Cel ce l-au facut pre el, si în cu- CAP XLIV
7 vint ele Lui au sîrguit meargerea. Si luna
în toate la vreamea ei, aratarea anului si Parintilor, lauda
8 semnul veacului; Den luna e semnul a laudam dara pre barbatii cei 1
sarbatorii, luminatoriu scazîndu-se spre slavit si pre parintii nostri cu
9 savîrsire. Luna dupa numele ei iaste, nasterea. Multa marire au zidit 2
10 crescîndu-se minunat întru primenire, Vas Domnul, marirea Lui -den veaci.
taberilor întru naltime, întru întarirea ce- Domnind întru împaratiile lor, si [3]
11 riului stralucind. Frumuseatea ceriului- -barbati numeiti cu puteare, Sfatui-vor 4
slava stealelor, podoaba luminînd întru cea-
12 le nalte-Domnul; în cuvinte sfinte întru înteleagerealor, vestit fiind în prorocii,
pune-vor judecata si nu se vor dezlega în Povatuitori norodului în sfaturi si întdeage- 5
13 pazile lor. Vezi curcubeul si binecuvin- rea carturariei norodului, înteleapte cu- 6
teaza pre Cel ce au facut pre el, foarte fru- vinte întru învatatura lor, cercetînd viersu-
14 mos în zarea lui; împrejurat-au ceriul riIe cîntaretilor, povestind cuvinte cu scri-
cu încungiurare de slava, mînile Celui Prea- soare, Barbati bogati daruiti cu vîrtute, 7
15 nalt au întins pre el. Cu porunca Lui au în pace fiind întru nememiciile lor. Toti 8
grabit zapada si sîrgJliaste fulgere judecatii acestea în neamuri s-au slavit si în zilele lor
16 Lui; Pentru aceaea deschisu-s-au comori- . -lauda. Sînt dentru ei carii au lasat nu- 9
17 le si au zburat norii ca pasarile; în marirea mele a povesti laude; si sînt carora nu iaste
Lui au întarit norii si s-au zdrobit pietrile pomenire, si au perit ca cîndu n-ar .fi fost, si
18 grindinii, Si în vederile Lui sa vor clati s-au facut ca cînd nu s-ar fi facut, si fiii
19 muntii; Cu voie va sufla austrul; glasul lor cu dînsii. Ce numai acestea sînt bar- 10
20 trasnetului Lui au durut pamîntul, Si vi- batii milii, carora direptatile nu s-au ui-
21 forul crivatului si volbura vîntului Ca pa- tat. Cu samîn ta lor va ramînea buna mos- 11
lui Iisus a lui Sirah 687

tenire nepotii lor; întru fagaduinte statu pre el cu rodioare de aur, cu clopoti multi
12 samînta lor, si fiii lor pentru ei. Pîna în împrejur, sa rasune glas în pasiturile lui,
veac va ramînea samînta lor, si slava lor nu auzit sa faca sunetul întru Domnul, spre
13 sa va stinge; Trupullor cu pace s-au în- pomenirea fiilor norodului Lui; Podoaba 12
gropat, si numele lor trai aste în neamuri; sfmta, cu aur si cu vînat si cu mohorît, cu
14 întelepciunea lor vor povesti noroadele, si lucru împistritu, cu îngolpiul judeca tii,
15 lauda o va vesti adunarea. Enoh bine tîlcurile adevarului, împletita cu lucrul
au placut Domnului si sa muta aratare po- mesterului, Cu pietri de mult pretu ale 13
16 caintii la neamuri. Noe sa afla deplin sapaturii pecetii în legatura aurului, lucrul
dirept, în vreamea urgiei facutu-s-au schim-' lucratoriului de piatra, întru pomenire în
17 bare; Pentru aceaea s-au facut saIasluire scrisoare sapata dupa numarul neamurilor
pamîntului, pentru aceaea s-au facut potop; lui Israil; Cununa de aur deasupra mitrii, 14
18 Fagaduinti1e veacului s-au pus catra el,pen- furma pecetii sfintirei, Lauda cistii, lu- 15
tru ca sa nu sa stinga cu potopul tot trupul. crul puterii, poftele ochilorîmpodobindu-se
19 Avraam-mare parinte de multime de limbi înfrumusetate. Mai nainte de el nu s-au 16
si nu s-au aflat aseamene întru marire, facut de aceastea; pîna în veaci nu s-au
20 Carele au pazit leagea Celui Nalt si s-au fa- îmbracat de alt neam, afara den fiii lui nu-
21 cut în fagaduinta cu El; Si în trupul lui mai si nepotii lui pururea. Jîrtva lui cu 17
au pus fagaduinta si întru ispita s-au aflat totul vor lua în toate zilele neîncetat de 2 ori.
22 credincios; Pentru aceaea cu juramînt Umplut-au Moisi mînile si l-au unsu pre el 18
au pus lui sa sa slaveasca limbi întru semen- cu untu-de-Iemnu sfintu; Facutu-s-au 19
23 tia lui, Sa-I înmulteasca pre el ca tarîna lui spre fagaduinta veacinica si întru semen-
pamîntului si ca stealele sa înalte sementia tia lui în zilele ceriului Sa slujasca Lui 20
24 lui Si sa-i mosteneasca de tot pre ei de împreuna si sa preoteasca si s1 blagoslo-
la mare pîna la mare si de la rîu pîna la veasca norodului Lui cu numele. Alesu- 21
25 marginea pamîntului. Si întru Isaac au l-au pre el den toti cei vii a aduce luare
26 întarit asa, pentru Avraam, tatal lui. Bla- Domnului, tamîie si bun-miros spre pome-
goslovenia tuturor oamenilor si fagaduinta nire, a sa ruga pentru narodul Lui. Datu- 22
27 si au odihnit pre capul lui Iacov; îl co- l-au pre el poruncilor Lui volnecie întru faga-
noscu pre el întru blagosloveniile lui si au dat duintele judecatilor a învata pre Iacov
28 lui în mostenire; Si au osabit partile lui, marturiile si în leagea Lui a lumina pre Israil.
în doaosprazeace neamuri le-au împartitu. Statut-au împotriva lui striinii si rîvnira 23
pre el oamenii în pustii, Cei ce era cu 24
CAP XLV Dathan si Aviron si adunarea lui Core cu
mînie si urgie; Vazu Domnul si nu-I 25
1 IWJ~~ i scoase dentru el barbat al milii, placu, si sa concenira cu mînia urgiei;
aflînd har înaintea ochilor a tot
Facut-au lor seamne sa-i topasca cu focul 26
trupul, iubit de Dumnezau si de
vapaii Lui. Si adaose Aaron slava si-i 27
oameni, Moisi, a caruia pomenire
2 Ir.l~ e întru blagoslovenii. Asama- deade lui mostenire; începaturile roade- 28
natu-l-au pre el cu slava sfintilor si l-au lor dentîiu au împartit lor, pîine dentîiu
marit pre el cu înfricosarile vrajmasilor. au gatit saturare, Pentru ca [si] jîrtvele 29
3 în cuvintele lui seamne au încetat, slavitu- Domnului vor mînca, carele au dat lui si
4 l-au pre el spre fata împaratilor. Porunci sementiei lui. însa în pamîntul narodu- 30
lui catra norodul Lui si arata lui de slava Lui. lui nu va mosteni, si parte nu iaste lui în
5 Cu credinta si linistea lui l-au sfintit, ales-au narod, Pentru ca El e partea ta, moste- 31
pre el dentru tot trupul; auzit au facut pre nire. Si Finees, fiiul lui Eliazar-al treilea
el glasului Lui si-l baga pre el în negura. întru slava, rîvnind el în frica Domnului;
6 Si au dat lui înaintea featii porunci, leagea Si a întari pre el întru întoarcerea narodu- 32
vietii si a stiintii, sa înveate pre Iacov lui în bunatatea pohtei sufletului lui, si s-au
fagaduinta si judecatile Lui pre Israil.
7 Pre Aaron au înaltat sfint aseamenea rugat pentru Israil. Pentru aceaeaau sta- 33
8 lui, fratele lui den ruda lui Levi. înta- tut lui fagaduinta pacii, înainte-statatoriu
rit-au lui fagaduinta veacului si au dat svintilor si narodului Lui, ca lui sa-i fie si
9 lui preotia norodului. Fericit-au pre el sementiei lui marirea preotiei în veaci. Si 34
cu buna podoaba si l-au încinsu pre el cu fagaduinta lui David, fiiului den neamul Iu-
10 podoaba slavei; îmbracatu-I-au pre el cu dii, mostenirea împaratului a fiiului dentru
saVîrsirea laudei si l-au întarit pre el cu va- fiiu sîngur; mostenirea lui Aaron si sementiei
II sele vîrtutii, Nadragi si haina pîna în lui. Va da voao întelepciunea în inema voas-
pamînt si umarariu; si l-au încunjurat tra a judeca narodul Lui cu direptate, pentru
688 Întelepciunea
ca sa nu sa stinga bunatatile lor si slava om. Si, dupa ce au dormit el, au proro- 23
lor în neamurile lor. cit si au aratat împaratului moartea lui, si
au înaltat den pamînt glasul lui în prorocie,
CAP XLVI sa stinga nelegiuirea norodului.
1~ are întru razboaie-iisus al lui Na- CAP XLVII
vi si în locul lui Moisi în prorocii,
2 1t)J1..I.' Carele s-au facut, dupa numele lui, 1
mare spre mîntuirea alesilor Lui, :, ,,1. proroci în zilele lui David. Ca 2

3
4
Israil.
sa izbîndeasca asupra vrajmasilor
celor ce sa scoala ca sa mosteneasca pre
Cît sa mari radicînd mînile lui si
cînd abatu sabia asupra cetatilor! Cine
m'·
....
-
~ ~ I
,seul cel osebit de la mîntuire, asa
_ David de la fiii lui Israil.

;, "leiii dupa
mieii oilor.
jucaacesta
ca cu s-au
ieziisculat Nathan
si in nrsi
În tinereatele lui au n-au
Cu
ca Ina
3

4
mai nainte de el au statut asa? Pentru ca ucis urias si au radicat ponos den narod
pre vrajmasi Domnul sîngur i-au adus. ridicînd mîna cu piatra prastiei si au pus
5 Au nu în mîna lui s-au înturnat soarele si o jos semetia lui Goliath? Pentru ca au che- 5
6 zi s-au facut spre doao? Chemat-au pre mat pre Domnul cel Preana1t, si au dat în di-
Cel Preanalt Putearnic, necajîndu-1 pre el reapta lui tarie sa radice om tare în razboiu,
7 vrajmasii dupa împrejur, Si asculta pre sa înalte cornul narodului lui. Asa în zeci 6
el Marele Domnul cu pietri de grindina ale de mii au slavit pre el si au laudat pre el
8 puterii cei tari; Rupt-au razboiul asupra întru blagosloveniile Domnului, aducîndu-se
limbii si, în pogorîre, pierdu pre cei împo- lui stema slavii, Pentru ca zdrobi pre 7
9 trivnici, Pentru ca sa cunoasca limbile vrajmasi de pre împrejur si au defaimat
înarmarea lor, ca împotriva Domnului e pre filistiimii cei împotrivnici, pîna astazi
razboiul lui, pentru ca si urma denapoia au farimat lor cornul. În tot lucrul lui 8
10 Putearnicului. Si în_zilele lui Moisi au au dat marturisire Sfintului celui Nalt, graiu-
facut mila el si Halev, feciorul lui Iefoni, lui slavei; Cu toata inima lui au laudat si 9
sa sa împoncisaze înaintea vrajmasului, au îndragit pre Cela ce l-au facut pre el.
sa opreasca narodul den pacat si sa înce- Si au pus cîntareti în preajmajîrtavnicului 10
11 teaze rapstirea rautatii. Si ei doi fiind, si den glasul lor îndulceaste viersuri; Da- 11
au scapat den sase sute de mii de pedestri, t-au în sarbatori buna-cuviinta si au împo-
sa-i bage pre ei la mostenire, la pamînt ce dobit vremi pîna la savîrsire, laudînd ei nu-
12 cura lapte si miare. Si deade Domnul mele Lui si de dimineata a rasuna sfintirea.
lui Halev vîrtute, si pîna la batrineate au Domnul au luat pacatele lui si au înaltat 12
ramas lui, sa sa suie el preste înaltimea în veaci cornul lui si au dat lui fagaduinta
pamîntului; si sementia lui au tinut moste- împaratilor si scaunul slavii întru Israil.
13 nire, Pentru ca sa vaza toti fiii lui Israil Dupa acesta sculatu-s-au fiiu stiutoriu si 13
ca e bine a mearge denapoia Domnului. pentru acesta au odihnit întru largime;
14 Si judecatorii, fiestecaruia dupa numele Solomon au împaratit în zilele pacii, caruia 14
lui, a cîti n-au curvit inema si cîti nu s-au Dumnezau au încetat de pre-mprejur, ca sa
întors de la Domnul, fie pomenirea lor întareasca casa pre numele Lui si sa gateas-
15 întru blagoslovenie; Oasele lor sa odras- ca sfintire în veaci. Cît te-ai înteleptit în 15
leasca den locul lor si numele lor prime- tinereatele tale si te-ai umplut ca rîul de
16 nindu-se preste fiii slavitilor lor. Îndra- priceapere! Acoperit-au sufletul tau pa- 16
git de catra Domnul lui, Samuil, prorocul mîntuI si l-ai umplut cu pildele ghiciturilor;
Domnului, pus-au împarat si au unsu bo- La ostroave, departe, au sosit numele tau 17
17 iari preste narodul lui; Cu leagea Dom- si te-ai îndragit în pacea ta; În cîntari 18
nului au judecat adunarea si au socotit si parimii si pilde si în talmaciri s-au
18 Domnul pre Iacov; În credinta lui s-au mirat de tine tarile, în numele Domnului
facut chiar proroc si s-au cunoscut în cre- Dumnezau, celui numit Dumnezaul lui
19 dinta lui credincios vederii. Si au chemat Israil. Adunat-ai ca cositoriul aurul si 19
pre Domnul Putearnec, necajîndu-1 pre el ca plumbul ai înmultit argintul. Aproape 20
vrajmasii lui dupa împrejur, cu aducere de ai plecat sînurile tale muierilor si te-ai vol-
20 miel sugariu; Si trasni de la ceriu Dom- nicit întru trupul tau; Dat-ai hula întru 21
nul si cu sunet mare auzit au facut glasul slava ta si ai pîngarit samînta ta, sa aduci
21 Lui, Si au surpat povatuitorii tiriani- urgie preste fiii tai, si m-am umilit asupra
22 lor si pre toti boiarii Filistimului. Si, mai nebuniei tale a sa face în doao parti împa-
nainte de vreamea dormirii veacului, ratia, si den Efraim a sa înceape împaratie
s-au marturisit înaintea Domnului si neascultatoare. Iara Domnul nu va pa- 22
unsului Lui~ bani si pîna la cizme de la rasi mila Lui si nu se va strica de la lucru-
tot trupul n-au luat; si d-au vinuit lui rile Lui, Nice va stinge dentru El nepoti 23
173 - Biblia, 1688
lui Iisus a lui Sirah 689

si samînta celui ce au îndragit pre El nu o Domnul cel Milostiv, întinzînd mînile lor
24 va ridica; Si lui Iacov au dat ramasita catra El. Si Cel Sfînt den ceriu degraba 23
25 si lui David dentr-însul radacina. Si sa asculta lor si au mîntuit pre ei în mîna
26 odihni Solomon cu parintii. Si au lasat Isaiei; Lovit-au tabara asirianilor si au 24
dupa el, den samînta lui, narodului nebu- surpat pre ei îngerul Lui, Pentru ca au 25
nie si împutinat cu înteleagerea, pre Rovo- facut Ezechia ce e placut Domnului si s-au
am, carele au departat narodul den sfatul întarit în caile lui David, tatal lui, care au
27 lui. Si pre Ierovoam, feciorul lui Navat, poruncit Isaia, prorocul cel mare si credin-
carele au facut pre Israil de au gresit si au cios, în vedearea lui. tn zilele lui s-au 26
28 dat lui Efraim calea pacatului. Si s-au înturnat soarele si au adaos viata împaratu-
înmultit pacatele lor foarte, sa-i dep arteaze lui. Cu duh mare au vazut ceale de apoi 27
29 pre ei de la pamîntul lor; Si toata rauta- si au mîngîiat pre cei ce plîngea în Sion.
tea au cercetatu-o, pîna va veni judecata Pîna în veaci au aratat ceale ce vor sa fie si 28
asupra lor. ceale ascunse mai înainte decît a veni eale.

CAP XLVIII CAP XLIX

21 ~
IM' 'II icuvmtullUl
saA scula ~lie
ca p:or?cul ca focul
facha ardea; si
Care-
le au adus preste ei foamete si cu
omenirea Iosiei-spre împreunarea
tamîiei mestersugita cu lucrul fa-
1
catoriului de mir; tn toata gura 2
rivnirea lui au împutinat pre ei; ca miarea sa vor îndulci si ca muzi-
3 ~ Cu cuvîntul Donmului au oprit cele la ospatul vinului. Acesta 3
4 ceriul si au adus asa de trei ori foc. Cît s-au îndireptat întru înturnarea norodului
te-ai slavit, Ilie, întru minunile tale! Si ci- si au ridicat scîrbele faradelegii; Îndirep- 4
5 ne e aseamenea tie a sa lauda? Cela ce tat-au catra Domnul inima lui, în zilele ce-
ai sculat mort den moarte si den iad cu cu- lor fara de leage întarit-au buna-credinta.
6 vîntul Celui Preanalt; Cela ce ai pogorit Afara den David si Ezechia si Iosia, toti 5
împarati la pierzare si pre cei preaslavit de gresala au gresit; Pentru ca au Iasat)ea- 6
7 la patul lor; Auzind în Sina mustrare si gea Celui Preanalt, împaratii Iudii au lipsit,
8 în Horiv judecatile izbîndirii; Cela ce pentru ca au dat cornul lor altora si slava
unge împarati spre rasplatire si proroci în lor la limb a striina. Ars-au cetatea cea 7
9 locul lui dupa el; Cela ce s-au luat cu aleasa a [s]fintirii si au pustiit caile ei în
10 viforul de foc, cu caro de cai de foc; Ce- mîna Ieremiei, Pentru ca au chinuit pre 8
la ce s-au scris, întru mustrari la vremi, sa el, si acesta în zgau s-au sfintit proroc, sa
înceteaze urgia mai Înainte de mînie si sa dezradacineaze si sa faca rau si sa piarza,
întoarca inima tatalui catra fiiu si sa asaze asijderea a zidi si a rasadi. Iezechiil, 9
11 neamurile lui Iacov. Fericiti ceia ce au carele au vazut vedearea slavei, carea i-au
vazut pre tine si cei ce cu dragoste sînt aratat lui pre carul heruvimilor; Pentru 10
împodobit, pentru ca si noi cu traiu vom ca-s aduse aminte de vrajmasi în ploaie si
12 trai. Ilie, carele cu vifor s-au acoperit, sa îmbuneaze pre ceia ce îndirepteaza caile.
13 si Elisee s-au umplut de duhul lui; Si în Si oasele celor 12 proroci sa odrasleasca 11
zilele lui nu s-au c1atit de biruitori si nu den locul lor; Si mîngîie pre Iacov, si-i 12
14 l-au asuprit pre el nimenilea. Tot cuvîn- mîntui pre ei cu credinta nadejdii. Cum 13
tul nu l-au radicat pre el si întru adormire vom mari pre Zorovavel? Si el-ca o pecea-
15 au prorocit trupul lui ; Si în viata lui au te pre mîna direapta. Asa-Iisus, fiiul 14
facut seamne, si la savîrsirea lui minunate lui losedec, carii în zilele lor au zidit casa si
16 sînt lucrurile lui. tn toate aceastea nu au înaltat norod sfînt Donmului, gatit în
s-au cait narodul si nu s-au departat de pa- slava veacilor. Si a Neemiei întru mult 15
cate, pîna s-au pradat den pamîntul lor e pomenirea, celui ce radica noao zidiri ca-
17 si scau rasipit în tot pamîntul. Si au ra- zute si au întarit porti si zovoara si au
mas norodul împutinat si domn casii lui ridicat j aristile caselor noastre. Nici unul 16
18 David; Unii dentru ei au facut ce e placut, s-au zidit ca Enoh ca acesta pre pamînt,
19 iara unii au înmultit pacatele. Ezechia au pentru ca si el s-au luat de la pamînt.
întarit cetatea lui si au bagat în mijlocul Si Iosif s-au facut barbat pova tuitoriu 17
20 lor pre gog, Sapat-au cu fier cea încoltu- fratilor, întaritura norodului, si oasele
21 rata si au zidit izvoara spre ape. tn zilele lui s-au socotit. Sim si Sith 18
lui suitu-s-au Senahirim si au trimis pre între oameni s-au slavit,
Rapsachi si au ridicat mîna lui preste Sion, si decît toata vita
22 si s-au semetit cu trufia lui. Atuncea , întru zidirea
s-au clatit inimile si mîinile lor, si s-au lui Adam.
chinuit ca ceale ce nasc; si au chemat pre
690 Întelepciunea
CAP L noi dupa mila Lui. Sa dea noao veselie 26
inimii si sa sa faca pace în zilele noastre
1 I~I imon, fiiul Oniei, preotul cel mare, întru Israil, dupa zilele veacului; sa-S în-
carele în viata lui au cusut casa si creaza cu noi mila Lui si în zilele Lui ne
în zilele lui au întarit besearecaj mîntuiasca pre noi. în doao limbi s-au 27
2 III~ y~ Si de el s-au întemeiat înaltimea suparat sufletului mieu, si a treia nu iaste
îndoirii, luare nalta a îngradirei limba: Ceia ce sad în Muntele SamarÎeÎ, Z8
3 sfinte; în zilele lui împutinatu-s-au spri- filistiimii si norodul cel nebun care Iacuiaste
jenitoriul apelor, arama ca a marii împreju- în Sichima. înva taturile în teleagerii si 29
4 rul; Cela ce grijaste norodului lui de la stiintii am semnat în cartea aceasta eu, Iisus,
cadeare si au întarit cetate a o încungiura. fiiullui Sirah al lui Eliazar Ierusolimiteanul,
5 Cît sa slavi întru împrejurarea norodului, care au plouat întelepciunea inimii lui.
6 în iesirea acoperemîntului casii! Ca steaua Fericit carele sa va întoarce întru aceastea, 30
cea de mîinecate în mijloc de nor, ca luna si cel ce va pune aceastea în inima lui în te-
7 plina în zilele ei, Ca soarele stralucind lepti-se-va; Ca, de va face aceastea, spre 31
preste beseareca Celui Preanalt si ca curcu- toate va putea, caci lumina Domnului e
8 beul luminînd în norii slavii, Ca floarea urma lui.
trandafirului în zilele tinerilor, ca crinii spre
9 iesirile apei, Ca odrasla Livanului în zile-
le seacerii, ca focul si tamîia pre catie, Rugaciunea lui Iisus, fiiullui Sirah.
lOCa vasul cel de aur batut, preste tot împodo-
Il bit cu toata piatra de mult pret, Ca masli- CAP LI
nul ce odrasleaste roade si ca chiparosul ce
12 sa înalta în nori. Cînd lua el podoaba arturisi-ma-voiu Tie, Doamne 1
de slava si sa îmbraca el cu savîrsirea laudii, împarate, si voiu lauda pre Tine,
13 întru suirea altariului celui sfint au slavit Dumnezau, mîntuitoriul mieu.
îmbracamintea sfintirii; si cînd priimiia Marturisescu-ma numelui Tau, 2
partile den mînile preotilor, si el stînd caci acoperitoriu si ajutoriu Te-ai
14 lînga gratariul cuptoriului, împrejurul facut mie si ai mîntuit trupul mieu de la
lui-cununa fratilor, ca odrasla chedrului perire Si den latul pîri:toarii limbi, de 3
în Livan, si l-au încunjurat pre el ca tulpi- la buze ce lucreaza minciuna, si înaintea
celor ce dvorescu Te-ai facut ajutoriu Si 4
15 nele finicilor. Si toti fiii lui Aaron-în-
tru slava lor, si aducere Domnului-în mînile m-ai mîntuit, dupa multimea milii si nume-
lui Tau, den scrîsnirigatalamîncate, Den 5
lor, înaintea a toata adunarea lui Israil, mîna celor ce cearca sufletul mieu, den mai
16 Si savîrsirea poslusnicilor spre cuptoriu sa multe necazuri care le-am avut, Den na- 6
împodobeasca aducerea Celui Preanalt, dusirea focului de pre împrejur si dentru
17 Atottiitoriul, Au întinsu preste vas mîna mijlocul focului unde n-am atîtat, Den 7
18 lui si au baut den sîngele strugurului, Var- adîncul pîntecelui iadului si de limbaceane-
sat-au la temeaile jîrtavnicului miros de curata si de cuvîntul mincinos si de limba cea
buna-mirosire Celui Nalt, a tot Imparatul. nedireapta, cu pîra la împaratul. Apropi- 8
Atuncea striga fiii lui Aaron, cu trîmbite atu-s-au pîna la moarte sufletul mieu, Si 9
19 batute au rasunat, Auzit au facut glas viata mea era aproape de iad,jos. Cuprin- 10
mare spre pomenire înaintea Celui Preanalt; su-m-au de toate partile, si nu era cine sa
ajute; •cautînd la sprijineala oamenilor, si
20 Atuncea tot norodul împreuna grabira si nu era. Si-m adus aminte de mila Ta, Il
cazura pre fata la pamînt a sa închina Dom- Doamne, si de lucrarea Ta cea den veac,
nului lor Atottiitoriul, Dumnezaului celui Ca scoti pre cei ce Te îngaduiescu si mîntu- 12
21 Preanalt; Si Iaudara cîntaretii cu glasu- iesti pre ei den mîna limbilor. Si am 13
rile lor, în casa cea mai multa îndulcitu-s-au înaltat pre pamînt rugaciunea mea si pen-
viersul; si sa ruga norodul Domnului celui tru mîntuirea mortii m-am rugat; Che- 14
Preanalt cu rugaciune împotriva Celui mat-am pre Domnul, Tatal Domnului mieu,
Milostiv, pîna sa va savîrsi podoaba Domnu- ca sa nu ma paraseasca în zilele nacazului,
22 lui si slujba Lui o au savîsit. Atuncea, po- în vreamea neajutoririi trufasilor. Lauda- 15
gori:ndu-se, radicat-au mînile lui preste toata voiu numele Tau neîncetat si voiu lauda cu
adunarea fiilor lui Israil, sa dea buna-cuvîn- marturisinta, si sa asculta rugaciunea mea;
tare Domnului den buzele lui si în numele Pentru ca ai mîntuit pre mine den perire si 16
ai scos pre mine den vreame rea, Pentru 17
23 Lui a sa fali; Si slobozi întru închinare, aceaea marturisi-ma-voiu si Te voiu lauda
ca sa arate blagoslovenia de la Cel Preanalt.
24 Si acum binecuvîntati pre Dumnezau toti, §i voiu
Inca fiind binecuvînta numele
mai tînar, mai nainte Domnului.
pîna a nu 18
25 pre Cela ce face mari pretutinderea, Cela ma rataci, am cercat întelepciunea aratata
ce înalta zilele noastre den zgau si face cu întru ruga mea. înaintea besearicii ma 19
~i:~ 691

rugam pentru ea si pîna la ceale de apoi


20 cerceta-voiu pre ea. Den floare ca un
strugur copt s-au veselit inima mea întru ea.
21 încalecat-au piciorul mieu cu direptate,
den tinereatele meale am iscodit pre ea.
22 Plecat-am putin ureachea mea, si am priimit,
23 si multa aflaiu mie învatatura. Procop-
sala mi s-au facut într-însa; Celui ce-m da
24 mie întelepciune voiu da slava. Pentru
ca am cugetat ca sa o facu pre ea si am
25 rîvnit binele si nu ma voiu rusina. S-au
preanevoit sufletul mieu întru ea, si în face-
26 rea mea am cercetat. Mînile meale le-am
întinsu catra înaltime si necunostintele ei
27 le-am departat cu cugetul. Sufletul mieu
l-am îndireptat la dînsa si întru curatenie
am aflat pre ea, inema am cîstegat cu ea
28 den ceput; Pentru aceaea nu ma voiu
29 parasi. Si pîntecele mieu s-au turburat
a cerceta pre ea, pentru aceaea am cîstigat
30 bun cîstig. Dat-au Domnul limba mie
plata mea, si cu ea voiu lauda pre El.
31 Apropiati=va catra mine, cei neînvatati,
32 si mîneti în casa învataturii! Ca întîrzî-
iati întru aceastea, si sufletele voastre în-
33 setosate-s foarte? Deschis-am gura mea
si am grait: "Cîstigat pre ea, fara de argint".
34 Supuneti cerbicea voastra supt jug, si prii-
measca sufletul vostru învatatura; aproape
35 iaste a afla pre ea. Vedeti în ochii vostri
ca putin am trudit si aflaiu mie multa
36 odihna. Aveti parte de învatatura, în
mult numar de argint si mult aur veti cîsti-
37 ga cu ea. Veseleasca-se sufletul vostru
în mila Lui si sa nu va rusinati întru
38 lauda Lui. Lucrat lucrul vos-
tru mai nainte de vreame,
si va da plata voas-
tra în vrea-
mea lui.