Sunteți pe pagina 1din 74

Ghidul de înfiinţare a unui

incubator de afaceri în România

Mai 2010
DRAFT

cu sprijinul
CUVÂNT ÎNAINTE

Acest ghid reuneşte şi sintetizează idei, concepte şi concluzii ale unor studii din ţară şi
străinătate, privind înfiinţarea de incubatoare tehnologice şi de afaceri, şi ale experienţei
naţionale în domeniu. Ghidul de faţă se adresează celor care urmăresc să combată şomajul şi să
sprijine apariţia şi dezvoltarea IMM-urilor viabile prin înfiinţarea de incubatoare tehnologice şi
de afaceri.
Structura pe capitole a ghidului urmăreşte, de la simplu la complex, înfiinţarea Incubatorului de
afaceri, adăugând pe parcurs amănunte şi detalii la noţiunile expuse în primul capitol, precum şi
un exemplu concret, studiul de caz din România.
Într-adevar, incubatoarele de afaceri din experienţa mondială s-au dovedit a fi mijloace eficiente
de sprijin a iniţiativei private şi au generat încredere atât la nivelul administraţiei de stat cât şi în
sectorul privat, realizându-se parteneriate public – private care au întărit conceptul şi l-au
consacrat în lupta pentru eliminarea sărăciei. În acest sens, Agenţia pentru Implementarea
Proiectelor şi Programelor pentru IMM-uri (AIPPIMM) şi Programul Naţiunilor Unite pentru
Dezvoltare (PNUD) au demarat un program naţional şi multianual de înfiinţare şi dezvoltare de
incubatoare tehnologice şi de afaceri în România, care reprezintă studiul de caz al acestui ghid.
Dincolo de experienţa căpătată cu această ocazie, echipa de proiect a urmărit şi sintetizarea
unor lecţii învăţate în timpul procesului de implementare a proiectului, acestea fiind prezentate
în ghidul de faţă, pe lângă experinţa şi lecţiile învăţate în lume şi în special în Europa.
La elaborare şi-au dat concursul o paletă largă de specialişti din cadrul AIPPIMM, PNUD,
Autorităţi Locale şi Administratori de Incubatoare de Afaceri. Prin multitudinea de informaţii
adunate şi prelucrate, ghidul se adresează tuturor acelora care doresc sa aibe un rol activ în
combaterea şomajului în comunitatea lor, dar şi la nivel regional şi naţional.

2
CURPINS

Termeni de specialitate

1. Introducere în domeniul incubatoarelor de afaceri

1.1. Concepte, istoric şi definiţii

1.2. Tipuri de incubatoare de afaceri

1.3 Funcţii şi servicii oferite

1.4 Evaluare şi indicatori de performanţă

2. Procesul de înfiinţare a unui incubator de afaceri

2.1. Ipoteze de înfiinţare

2.2. Strategia incubatorului de afaceri

2.3. Principii şi stadii de înfiinţare

2.4. Fazele incubării şi etapele de înfiinţare ale incubatorului de afaceri

2.5. Sursele, resursele necesare şi implicaţiile aferente

2.6. Structura organizaţională, organigrama şi statutul

3. Procedura de implementare a incubatorului

3.1. Selecţiile şi achiziţiile

3.2. Evaluare şi monitorizare

3.3. Planul de lucru şi bugetul aferent

3.4. Raportări

3.5. Aspecte administrative (gestionarea de spaţii, resurse şi contracte)

3.6. Consultanţa în incubatoarele de afaceri

3.7. Managementul riscurilor şi al oportunităţilor

4. Incubatoarele de afaceri în Europa şi pe plan internaţional

3
5. Studiu de caz din România pentru un ciclu de incubare, rezultate şi comentarii

6. Concluzii şi recomandări

ANEXE:

1. Costuri de operare ale incubatoarelor din România: Programul AIPPIMM-PNUD

2. Lista incubatoarelor din Romania: caracteristici şi date de contact

4
TERMENI DE SPECIALITATE

ADMINISTRATOR persoana juridică asociată contractului-cadru şi care se ocupă de


managementul incubatorului de afaceri pe plan local
AFTER-CARE sprijinul acordat de incubator companiilor care au părăsit
incubatorul şi sunt implantate în teritoru, în urma incubării
BENCHMARKING proces de comparare a calităţii, performanţei şi eficienţei unei
metode sau ale unui proces cu altul/alta considerat/ă standard sau
caz de cea mai bună practică
BIO-INCUBATOR clădire destinată desfăşurării activităţilor de cercetare şi dezvoltare
ale companiilor din domeniul ştiinţelor naturale; în general îşi
desfăşoară activitatea în strânsă legătură cu o universitate din
vecinătate.
BUSINESS ACCELERATOR termenul a apărut în anii ’90, în perioada dot-com-ului, când entităţi
bazate pe acelaşi concept de incubator tradiţional s-au diferenţiat
prin orientarea către tehnologia de comunicaţii şi prezenţa web
FIRMĂ INCUBATĂ beneficiar al programului de incubare; potenţiali întreprinzători care
intenţionează să înfiinţeze o întreprindere în conformitate cu
legislaţia naţională sau întreprinderi deja înfiinţate, cu cel mult 2 ani
de activitate la data înregistrării cererii pentru înscrierea în incubator
FUND-RAISING atragerea de resurse financiare suplimentare
INDICATORI DE măsuri cuantificabile care reflectă obiectivele unei organizaţii,
PERFORMANŢĂ facilitând evaluarea factorilor esenţiali succesului acesteia
INDICATORI DE PROCES indicatori care măsoară eficienţa performanţei generale
INPUT date de intrare, resurse
KITCHEN INCUBATOR incubator de afaceri dedicat cateringului, retailului si industriei
alimentare; este cel mai des întâlnit în ţările cu reglementări
semnificatie în domeniul alimentar şi în care investiţiile de capital în
echipament sunt prohibitive pentru stat-upuri.
MENTOR expert independent sau reprezentant al unei entităţi publice
implicate în implementarea Incubatorului de Afaceri şi care va
acorda consultanţă şi asistenţă în dezvoltarea afacerii
MONITORIZARE observarea şi înregistrarea regulată a activităţilor şi a rezultatelor
obţinute
NETWORKING stabilirea unor relaţii între incubatoarele de afaceri şi alte instituţii
relevante, utile pentru transferarea de experienţe şi cele mai bune
practici
OUTPUT date de ieşire, rezultat, produs (în funcţie de context)

5
PARC ŞTIINTIFIC ŞI o zonă în care se află o universitate, o unitate de cercetare-
TEHNOLOGIC dezvoltare şi mai mulţi agenţi economici şi în care se desfăşoară
activităţi de învăţământ, de cercetare şi de producţie. În parc, agenţii
economici închiriază un spaţiu, o clădire, un teren amenajat, pe care
îşi desfăşoară activitatea. Parcurile oferă celor ce funcţionează aici
condiţii avantajoase de locaţie şi folosire a infrastructurii şi a
comunicaţiilor, reduceri de tarife sau gratuităţi pentru unele servicii,
consultanţă în afaceri, consultanţă tehnologică, sprijin pentru
realizarea de parteneriate interne şi internaţionale, promovarea
activităţilor din parc, acces la baze de date, asigură legătura cu
administraţia.
PERFORMANCE AND raportarea în mod regulat la incubatoare cu profil asemănător care
EFFICIENCY CHECK-UP au găsit metode eficiente de a oferi servicii antreprenorilor şi IMM-
urilor; aceste practici pot fi implementate şi de alte IA pentru
îmbunătăţirea performanţelor
RAPORTARE comunicare periodică a activităţii către acţionari, autorităţi şi alte
entităţi implicate (stakeholder-i), în scopul evaluării şi analizei
performanţelor şi al formulării strategiei ulterioare.
RATA DE ABSOLVIRE procent al firmelor incubate care părăsesc anual incubatorul
RATA DE OCUPARE procentul din spaţiul incubatorului destinat companiilor incubate
RATA DE RETENTENŢIE procent al companiilor care, după ce au terminat ciclul de incubare,
şi-au continuat activitatea în aceeaşi regiune geografică
RATA DE SUPRAVIEŢUIRE procent de firme nou înfiinţate care continuă să funcţioneze după
trei ani (sau după absolvirea din programul de incubare)
SEED CAPITAL capital de risc în faza de iniţiere a afacerii
SPIN-OFF întreprinderi mici şi mijlocii apărute în urma desprinderii acestora din
întreprinderile mari
STAFF personal angajat, cu contract de muncă pe perioadă nedeterminată
START-UP întreprindere nou înfiinţată sau cu o istorie de operare scurtă

6
1. INTRODUCERE ÎN DOMENIUL INCUBATOARELOR DE AFACERI

1.1. Concepte, istoric şi definiţii

Un Incubator de Afaceri (IA) este o instituţie care urmăreşte crearea unui mediu favorabil,
sustenabil, pentru firmele nou înfiinţate şi cele inovative cu potenţial de dezvoltare.
Din punct de vedere al dezvoltării în timp, o afacere urmează în general următoarea traiectorie:
o perioadă de iniţiere (incubare in house), o perioadă de maturizare (incubare external house), o
perioadă de dezvoltare, o perioadă de stagnare şi o perioadă de scădere. Pe tot parcursul
acestor perioade afacerea este vulnerabilă şi supusă unor riscuri. Apelarea la serviciile unui
Incubator Tehnologic şi de Afaceri este o formă de protejare a creşterii afacerii si de maturizare
a acesteia.
Statisticile arată că la nivel mondial afacerile care îşi încep activitatea în Incubatoarele
Tehnologice şi de Afaceri au şanse mai mari de supravieţuire în primii 5 ani decât cele care
pornesc în afara acestora. Administraţia Întreprinderilor Mici din SUA arată încă de la începutul
anilor 2000 ca 50% pana la 80%dintre firmele nou înfiinţate dau faliment în primii 5 ani, în timp
ce 87% dintre firmele incubate au supravieţuit anului 5.
Primul incubator a apărut în 1952 în Batavia, New York, iar procesul de incubare a devenit o
industrie în anii ’80. În Europa primele incubatoare de afaceri au aparut în Marea Britanie. În
1972, s-au creat spaţii de lucru pentru firme noi prin renovarea unor clădiri şi utilizarea acestora
pentru ateliere de artizanat şi meserii sau prin subdivizarea unor clădiri vechi şi abandonate.
În România, primul Incubator Tehnologic si de Afaceri, CITAf, a fost creat în martie 1992 cu
sprijinul Ministerului Cercetării şi al Institutului de Cercetare şi Proiectare pentru Tehnologia
Construcţiilor de Maşini, ICTCM SA. Ulterior s-au creat, la Sibiu, Timişoara, Brăila şi Miercurea
Ciuc, patru incubatoare de afaceri cu sprijin venit din partea programului PHARE şi administrat
de Centrul Român pentru IMM-uri. Odată cu dispariţia fondurilor, majoritatea din cele 16
incubatoare înfiinţate in anii ’90 au fost desfiinţate.
În 1998, în cadrul workshopu-ului Helsinki, incubatorul de afaceri a fost definit ca: „Un loc unde
sunt concentrate pe un spaţiu limitat firmele nou create. Obiectivul său este sporirea şanselor
de creştere şi a ratei de supravieţuire a acestor firme prin asigurarea unei clădiri modulare ce
are în dotare utilităţile necesare (telefax, computer etc.) şi unde se oferă sprijin managerial şi
servicii de asistenţă. Accentul se pune pe dezvoltarea locală şi crearea de locuri de muncă.”
Această definiţie datează din 1990 şi se dovedeşte, pe fondul evoluţiei întregistrate între timp, a
fi mult prea axată pe aspectele fizice ale operaţiunilor dintr-un incubator.
O alternativă la această definiţie, care subliniază şi celelalte servicii oferite într-un incubator,
este cea dată de Asociaţia Naţională SUA a Incubatoarelor de Afaceri (US National Business
Incubation Association - NBIA):
„Incubarea în afaceri este un proces dinamic de dezvoltare a întreprinderilor. Incubatoarele
alimentează firmele mici, ajutându-le să supravieţuiască şi să crească în perioada de început,
atunci când sunt cel mai vulnerabile. Incubatorul asigură asigură asistenţă în management, acces
la servicii de finanţare şi servicii de sprijin tehnic şi în managementul afacerilor. În plus, oferă

7
servicii comune frimelor de antreprenoriat, acces la echipament, contracte flexibile de leasing şi
spaţiu expandabil – toate sub acelaşi acoperiş.”
Definiţiile adoptate de UK Business Incubation (UKBI) şi Asociaţia Centrelor Tehnologice şi de
Incubare în Afaceri (ADT) din Germania sunt asemănătoare. Cu toate că aspectul definitoriu al
unui incubator de afaceri este considerat a fi asigurarea unui spaţiu fizic pentru firmele nou-
înfiinţate, accentul este pus în mod egal şi pe alte aspecte, incluzând, în cazul UKBI, training
antreprenorial, mentorat şi vizibilitate, care nu se regăsesc în definiţia dată de NBIA:
„Incubarea în afaceri este un proces dinamic de dezvoltare a afacerii. Este o noţiune care
acoperă o gamă largă de procese care contribuie la reducerea ratei de eşec a companiilor aflate
în fază incipientă şi la accelerarea dezvoltării companiilor care au potenţial de a deveni
generatoare de locuri de muncă şi bunăstare. Un incubator de afaceri este, de obicei, o
proprietate cu mici unităţi de muncă, asigurând un mediu instructiv şi de susţinere pentru
antreprenorii aflaţi la început şi pe perioada primelor etape ale business-ului. Incubatoarele
asigură trei ingrediente principale pentru companiile în creştere, de succes – un mediu
antreprenorial şi de învăţare, acces rapid la menori şi investitori, vizibilitate pe piaţă. ”
Spre deosebire de celelalte cazuri, definiţia oferită de ELAN în Franţa nu face nicio referire la
atributele fizice ale unui incubator, punând in centrul acesteia obiectivele de promovare a noilor
start-up-uri şi de ajutorare a firmelor existente pentru a se dezvolta. O abordare oarecum
asemanătoare, care pune accentul mai curând pe ‘output-urile’ procesului de incubare decât pe
‘input-uri’, este adoptată de EBN. Aceasta subliniază misiunea mai largă a incubatoarelor de
afaceri, orientată teritorial: „Comunitatea Europeană de Afaceri şi Centre de Inovare (The
European Community Business and Innovation Centres - EC BICs) – aşa cum sunt în mod oficial
cunoscuţi – reprezintă organizaţii de sprijin pentru IMM-uri innovative şi pentru antreprenori…
care acţionează în interes public şi care sunt stabilite de către principalii operatori economici din
zonă sau regiune, cu scopul de a oferi o gamă integrată de servicii de orientare şi sprijin pentru
proiectele realizate de IMM-uri innovative, astfel contribuind la dezvoltarea regională şi locală.”

Această scurtă descriere a diferitelor moduri de a defini incubatoarele de afacerii relevă două
concluzii principale: în primul rând, majoritatea definiţiilor pun accent pe promovarea IMM-
urilor şi pe combinaţia dintre unităţile din incubator şi serviciile de sprijin în afaceri ca elemente
de unicitate ale unui incubator de afaceri; în al doilea rand, se pot observa diferenţe în ceea ce
priveşte accentul pus pe importanţa aspectelor fizice, care contrastează cu alte servicii clasice de
sprijin în afacere, şi în ceea ce priveşte procesul de incubare în sine.
Accepţiunea generală a noţiunii de incubator de afaceri constă în definirea unei astfel de
instituţii ca fiind o structură partenerială locală sau regională, care urmăreşte crearea unui
mediu favorabil şi sustenabil pentru firmele nou înfiinţate, stimulându-le potenţialul de
dezvoltare şi de viabilitate.

8
1.2. Tipuri de incubatoare de afaceri

Exisă mai multe moduri de clasificare a tipurilor de incubatoare de afaceri existente:


a) după sursa de finanţare:
 de stat (ministere, centre de cercetare, universitati de stat)
 private (camere de comerţ, universităţi private, asociaţii etc.)
 mixte
b) după modelul operaţional:
 incubatoare „Briks and Mortar” (BAM). Acesta este cel mai des întâlnit tip de
incubatoare, axat pe oferirea de facilităţi legate de infrastructura fizică. Procesul
de incubare şi serviciile aferente au loc într-o clădire special amenajată. Datorită
concentrării afacerilor start-up într-un singur loc, acest model are avantajul de a
impulsiona interacţiunea, realizarea de parteneriate şi rezolvarea problemelor
comune.
 Incubatoare virtuale (Portal sau incubator fără pereţi – „without walls”) . Acest
tip nu acordă un spaţiu special amenajat (clădiri) pentru incubarea afacerilor,
serviciile fiind oferite prin internet, un avantaj constituindu-l posibilitatea de a
incuba afaceri asemănătoare, dar localizate în regiuni diferite.
 Incubatoare mixte. Acest tip pune la dispoziţie spaţii pentru închiriere anumitor
firme, iar pe altele le incubeaza prin intermediul internetului, find denumit în
literatura de specialitate HUB/Venture Incubator.
c) după structura de servicii:
 incubatoare tradiţionale
 incubatoare tehnologice
 incubatoare mixte
 incubatoare culturale
 incubatoare sociale
 incubatoare pentru afaceri în domeniul agriculturii
 incubatoare sectoriale
d) după locul de amplasare a incubatoarelor:
 incubatoare în zone urbane
 incubatoare în zone suburbane
 incubatoare în zone rurale
După intensitatea suportului managerial şi gradul de implicare a tehnologiilor :

9
Slab Mediu Ridicat Complexitatea
Tehnologică
Slab Proprietate Parc Parc
Industrială Industrial Ştiinţific
Mediu
Ateliere Centru Centru
Ridicat
Incubator Întreprindere Inovare

Incubator Centru de Centru


clasic inovare şi Tehnologic
afaceri
Suport
management

Incubatoarele de afaceri se poziţionează în colţul din stânga-jos al matricei ca urmare a faptului


că asigură un grad ridicat al sprijinului managerial pentru firmele incubate şi, de obicei, se
axează pe firme obişnuite. Există, desigur, tipologii alternative ale incubatorului de afaceri, dar
abordarea subliniată în figură oferă o imagine de ansamblu.
O caracteristică esenţială a incubării este diversitatea organizaţiilor sprijinite. Diversitatea
reflectă atât gama modelelor de afaceri din sfera incubării afacerilor, căt şi necesitatea unei
abordări personalizate pentru medii distincte şi complexe.
Privire de ansamblu asurpa tipurilor de incubare
Tipul Context & Puncte tari Provocări
Programului Caracteristici
Incubator de • Vizează firmele cu • Se poate alinia cu • În cazul în care noile
afaceri cu potenţial de creştere strategiile regionale şi sectoare concurenţiale
portofoliu mixt dintr-o gamă de naţionale, poate sunt în curs de
sectoare germina noi domenii de dezvoltare, impactul
capacitate competitivă şi poate să se obţină după
• Poate selecta
poate furniza un mediu un timp îndelungat
sectoare care se
pentru inovare
aliniază strategiei • În cazul în care spiritul
generale regionale sau • În medii unde există o de antreprenoriat este
de competitivitate mică activitate limitat, atragerea de
naţională antreprenorială, pot clienţi cu potenţial de
include activităţi extinse creştere ridicat poate fi
•Poate exista în medii
"de pre-incubare" şi de dificilă şi este posibil să
unde activitatea
educaţie pentru nu sprijine dezvoltarea
antreprenorială este
antreprenori sursă şi acestui model de
limitată
întreprinderi incubator de afaceri.
• Pot deveni uşor
incubatoare cu scop
general care să facă
preincubare şi incubare

10
Incubator de • Vizează firmele cu • Poate reprezenta o • Poate întâmpina
afaceri potenţial de creştere resursă economică prin dificultăţi privind
tehnologic tehnologic atragerea şi dezvoltarea dezvoltarea firmelor
cercetării, dincolo de stadiul iniţial
• Necesită un înalt
competenţelor şi din cauza lipsei de
fundament tehnologic
întreprinderilor finanţare şi a
şi infrastructură a
dificultăţilor de intrare
capitalului uman • Poate dezvolta
pe pieţele
tehnologia ca o nouă
• Dacă infrastructura internaţionale
sursă de competitivitate
şi capitalul uman sunt
slabe, poate necesita
activităţi extensive de
pre-incubare
• Poate exista în
economii în tranziţie
Incubator de • Universităţile sau • Poate duce la • Diferenţele
afaceri în instituţiile academice reducerea decalajului comportamentale, în
cooperare cu au adeseori un rol de dintre cercetare şi cazul în care cadrele
medii fondator şi reprezintă comercializare sau universitare sunt văzute
universitare o resursă pentru transfer tehnologic ca fiind buni
cercetare, expertiză, cercetătorii, dar slabi
• Accesul la proprietate
spaţiul şi/sau fonduri oameni de afacere.
intelectuală şi la
de sprijin. Universitatea este
potenţialul de dezvoltare
considerată ca fiind
• Vizează, de obicei, a unor afaceri
prea birocratică şi cu
firmele tehnologice, competitive
aversiune pentru risc
dar pot lucra şi cu alte
•Adeseori asigură crescută
sectoare
stabilitate financiară
Agro-incubator •Vizează firmele • Poate avea un impact • Necesită competenţe
de afaceri agricole social şi economic de dezvoltare
semnificativ prin comunitară
• Are drept scop
îmbunătăţirea nivelului
comercializarea • Poate fi o provocare
de trai al comunităţii
practicilor inovative să pătrundă pe pieţele
sau transformarea • Se poate concentra pe regionale sau naţionale,
firmelor de la un nivel agro –tehnologie şi/sau dincolo de comunităţile
de dezvoltare lent la comercializare locale
unul rapid
Incubator de • Foloseşte spiritul • Poate fi un mijloc • Poate necesita
afaceri social antreprenorial şi pentru impact economic investiţii semnificative
inovaţia pentru a crea şi modificare socială în capitalul uman şi
impact social pentru indivizi, familii şi activităţi de "pre-
comunităţi defavorizate incubare" fără a avea
• Se poate concentra
siguranţa că stadiul
pe anumite produse şi • Model eficient şi
incipient de incubare
servicii cu valoare metodă cu o evoluţie
poate începe
socială rapidă

11
• Poate fi dificilă
măsurarea propagării
efectelor impactului
social
Parc tehnologic •Proiectat pentru • Recunoscut de sectorul • În cazul în care
accelerarea dezvoltării public şi cel privat ca o întreprinderile se
întreprinderilor relativ sursă de impact maturizează, poate fi
mature economic dificil să se demonstreze
valoarea incubării
• Se concentrează pe • Poate fi un punct focal
dincolo de furnizarea
firme tehnologice, dar pentru inovaţie şi spirit
spaţiului la un cost
poate viza anumite antreprenorial,
eficient şi a
industrii atragerea de talente,
infrastructurii
idei şi resurse financiare
• Poate folosi
incubarea ca o
modalitate de sursă a
viitorilor clienţi
Pre/ante- • Oferă servicii • Oferă expertiză, • Nu prezintă siguranţa
incubatoarele specifice perioadei de (coaching şi sfaturi că toate firmele pre-
preincubare directe) şi facilităţi incubate pot fi incubate
(minimum spaţiu de în final
lucru) pebtru a-i susţine
pe antreprenori în
dezvoltarea ideii de
afaceri şi la elaborarea
planului de afaceri
Incubatoare • Oferă toată gama de • Pot deveni uşor • În funcţie de
specifice unui servicii necesare celor clustere. specificităţile sectorului
sector care au o idee acestea pot necesita
• Antreprenorii primesc
fezabilă, aplicabilă infrastructura specifică
asistenţă din perioada
într-un anumit sector,
de pre-incubare până în
expresie a
cea de post-incubare
potenţialului endogen
existent în acel
teritoriu
• Pot viza organizaţiile • Pot fi influenţatori în • În anumite cazuri,
incubate pentru includerea sectorului întâmpină dificultăţi în
Asociaţii şi alăturare şi activităţi IMM-urilor în strategiile atragerea de resurse
reţele colective naţionale şi regionale
competitive
• Pot pleda pentru
inovaţie şi spirit • Pot fi importante
antreprenorial, mai pentru dezvoltarea
ales în cazul capacităţilor, atât pentru
economiilor unde nu incubatoarele de afaceri
sunt răspândite şi clienţii lor cât şi pentru

12
• Au adeseori un rol alte părţi interesate,
semnificativ în cum ar fi factorii de
procesal de învăţare şi decizie politică
formare şi în crearea
unor reţele de contact
între membri

Diversitatea beneficiarilor programelor de incubare este o dovadă a provocărilor existente în


mediul de afaceri în care operează incubatoarele. Nu există un singur model de incubare care să
răspundă tuturor nevoilor, ci doar moduri diferite de a aborda problemele din infrastructură,
finanţare, legislaţie şi politici, cunoştinţe, competenţe şi cultura organizaţională necesară pentru
promovarea inovarii şi a antreprenoriatului.
Incubatoarele de afaceri din România sunt cu portofoliu mixt, finanţate din surse proprii şi/sau
din fonduri publice. În prezent, incubatoarele finanţate din fonduri publice fac parte din
Programul naţional multianual pe perioada 2002 - 2012 de înfiinţare şi dezvoltare de
incubatoare tehnologice şi de afaceri, coordonat de Agenţia pentru Implementarea Proiectelor
şi Programe pentru IMM-uri şi implementat de Programul Naţiunilor Unite pentru Dezvoltare, în
parteneriat cu autorităţile locale. De asemenea, conform Hotărârii Guvernamentale 406/2003
au fost înfiinţate incubatoare tehnologice şi de afaceri finanţate de Ministerul Educaţiei,
Cercetării şi Inovarii - Autoritatea Naţională pentru Cercetare Ştiinţifică (ANCS) - în cadrul
Programului naţional "Dezvoltarea infrastructurii de inovare si transfer tehnologic - INFRATECH".
Primele incubatoare din România au fost înfiinţate în anii ’90 cu sprijin venit din partea
programului PHARE şi administrat de Centrul Român pentru IMM-uri.

1.3. Funcţii şi servicii oferite

Un incubator de afaceri are la bază un parteneriat între diferiţii actori locali, implicaţi atât în
sectorul privat al IMM, cât şi din cel public, respectiv autorităţi publice locale şi instituţii
interesate, ale căror obiective şi opţiuni strategice sunt acelea de a oferi, în cadrul unei zone
teritoriale cu un suficient potenţial anteprenorial, o gamă complexă de servicii profesionale
destinate IMM, cu scopul creării şi dezvoltării unor activităţi independente şi noi ale sectorului
privat de IMM.
Principiile de funcţionare a unui incubator de afaceri:
 Selectivitate: incubatorul selectează proiectele capabile să contribuie la dezvoltarea
locală, prin dezvoltarea de afaceri şi locuri de muncă
 Monitorizare: odată selectate, proiectele sunt în mod sistemic monitorizate, în scopul
determinării modului adecvat de intervenţie a coordonatorilor şi experţilor
 Sinergie: reflectată aici în planurile de afaceri ale companiilor, prin reunirea unei largi
palete de servicii necesare derulării afacerilor oferite firmelor incubate
 Complementaritate: incubatorul de afaceri oferă servicii specializate unei anumite
categorii de întreprinzători, acţionând ca factor complementar faţă de organizaţiile
existente de sprijinire a dezvoltării IMM-urilor private

13
Cele mai uzuale servicii oferite de incubatoarele de afaceri sunt:
 Oferirea de spaţiu de închiriat pentru birouri, pentru producţie, cu chirii mai scăzute
decât cele ale pieţei;
 Servicii administrative şi tehnice (telefon, fax, copiator, spaţii pentru conferinţe,
instruiri, secretariat etc);
 Consultanţă
Suplimentar se poate oferi o gamă largă de alte servicii (sesiuni de informare, activităţi de
transfer tehnologic, seminarii, formare profesională).
Avantajele înfiinţării oferite de incubatoare tehnologice şi de afaceri diferă în funcţie de
caracterul nevoilor socioeconomice care se regăsesc în obiectivul înfiinţării incubatorului:
 Crearea de locuri de muncă şi creşterea nivelului de trai
 Crearea unui mediu antreprenoial în cadrul comunităţii
 Comercializarea tehnologiei
 Diversificarea economiilor locale
 Construirea sau accelerarea creşterii clusterelor industriale locale
 Crearea şi retenţia de afaceri
 Încurajarea femeilor sau a minorităţii antreprenoriale
 Identificarea de oportunităţi de afaceri
 Revitalizarea comunităţilor
Un incubator de afaceri poate juca mai multe roluri:
 De părinte: susţine managerii firmelor incubate din punct de vedere tehnic şi uneori
material
 De mediu: oferă posibilitatea dezvoltării rapide a strategiilor de afaceri ale firmelor
incubate
 De investitor: în anumite cazuri aduce capital în schimbul unor actiuni ale firmelor
incubate
 De club de afaceri : incubatorul cauta si ofera oportunitati de afaceri firmei incubate
Obiectivele generale ale înfiinţării incubatoarelor de afaceri în România:
 Crearea unui mediu de afaceri favorabil dezvoltării şi creşterii IMM-urilor;
 Promovarea culturii antreprenoriale şi îmbunătăţirea performanţelor manageriale;
 Consolidarea unui sector privat dinamic, capabil sa facă faţă forţelor concurenţiale şi
competiţiei internaţionale;
 Facilitarea accesului IMM-urilor la surse de finanţare, creşterea numărului de activităţi
economice competitive, întărirea climatului investiţional, precum şi reducerea ratei
somajului în zonele-ţintă.

14
Tipuri de servicii şi exemple aferente

Mai jos sunt câteva tipuri de servicii oferite în general de un incubator de afaceri şi explicarea
lor. Aceste servicii sunt esenţiale deoarece le permit companiilor incubate să se concentreze
asupra dezvoltării de produse, servicii şi procese.
Servicii de recepţie: asigurate în general de un recepţionist angajat de incubator în cadrul
departamentului administrativ. Aceasta situaţie este posibilă în cazul în care companiile
incubate se află in aceeaşi clădire.
Servicii secretariale: pentru majoritatea incubatoarelor partea de secretariat presupune
trimiterea de faxuri, completarea de facturi, asigurarea corespondenţei etc.
Servicii de asigurare a securităţii: aceste servicii se referă la mentenanţa echipamentelor
firmelor incubate
Servicii de comunicare: asigurarea infrastructurii necesare comunicaţiei: Internet, telefonie,
intranet etc.
Servicii de curăţenie: curăţarea şi întreţinerea sediului folosit de firmele incubate; la fel ca în
cazul altor servicii, acestea pot fi asigurate de către angajaţii incubatorului
Servicii de bucătărie („kitchen services”): aceste servicii au de-a face cu întreţinerea spaţiului
destinat întalnirilor şi interacţiunii ocazionale dintre antreprenori
Exemple de servicii tipice:

Furnizare Furnizare
Tipuri de servicii oferite afacerilor
Internă (%) Externă (%)
(1) Servicii de pre-incubare 11.7 3.3
(2) Planificarea afacerii şi formarea unei companii 11.0 5.5
(3) Training pentru dezvoltarea competenţelor în afaceri 6.4 10.3
(4) Servicii contabile, legale etc. 2.8 12.5
(5) Studiu de piaţă, vânzări şi marketing 5.5 11.4
(6) Consultanţă export: pieţe şi căutare de parteneri 5.0 9.2
(7) Asistenţă IT şi e-business 6.9 7.7
(8) Consultanţă dezvoltare de noi produse şi servicii 7.7 7.7
(9) Consultanţă obţinere de finanţare, granturi si capital 12.1 6.1
(10) Fonduri Venture şi reţele de business angels 5.5 7.0
(11) Consultanţă recrutare de personal 5.7 7.7
(12) Networking (de ex: cu alţi antreprenori şi clienţi) 11.4 5.3
(13) Mentori, membrii din bord şi alţi consultanţi 6.8 5.9
(14) Alte servicii 1.4 0.7
Total/procent 100.0 100.0
Sursa: Centre for Strategy & Evaluation Services, Comisia Europeană

15
1.4. Evaluare şi indicatori de performanţă

În selecţia indicatorilor de evaluare trebuie să se ţină seama de beneficiul adus comunicatii


locale şi de eficienţa cu care au fost utilizate resursele financiare sau umane pentru realizarea
obiectivelor propuse.
Discrepanţele dintre mediile socio-economice în care se înfiinţează incubatoare de afaceri fac
dificilă stabilirea unei reguli cantitative general valabile privind evaluarea succesului unui
incubator. De exemplu, o zonă cu activitate antreprenorială intensă va fi mai favorabilă
dezvoltării unei afaceri decât o zonă cu activitate economică restrânsă, cu resurse financiare şi
umane restrânse.
Evaluarea activităţii unui incubator de afaceri, din perspectiva implementării unor măsuri active
de combatere a şomajului, se poate face printr-un numar de indicatori calitativi şi cantitativi.
Pentru a face o evaluare reală a activităţii unui incubator trebuie avute în vedere următoarele
criterii:
a) criterii bazate pe rezultate (monitorizare):
 gradul de utilizare a suprafeţei incubatorului (în m2)
 numărul mediu de locuri de muncă nou-create de fiecare IMM incubată
 numărul de IMM-uri incubate
 obiectele de activitate ale firmelor incubate
 numărul de IMM-uri nou-create, incubate
 subvenţiile obţinute de fiecare IMM incubată
 numărul de IMM-uri excluse din incubatorul de afaceri
 numărul de angajaţi ai administratorului incubatorului
 raportul dintre numărul de angajaţi ai incubatorului de afaceri/IMM-urilor incubate
 serviciile livrate şi calitatea lor
 numărul de spin-off create
 numărul altor companii create sau atrase
 valorea adăugată local (ex: crearea de noi locuri de munca şi creşterea nivelului de
trai pe plan local)
b) criterii economice (evaluarea impactului):
 costuri medii de operare
 costuri medii în investiţii de capital
 costuri per loc de muncă (brut)
 rata de faliment a IMM-urilor incubate după terminarea perioadei de incubare
 ratele de supravieuire a IMM-urilor după terminarea perioadei de incubare

16
 valoarea investiţiilor în mijloacele fixe / suma totală a investiţiilor realizate de
firmele incubate
 valoarea investiţiilor străine atrase
 creşterea medie a cifreide afaceri, alte rezultate financiare şi economice
 schimburi comerciale cu parteneri economici şi din afara ariei geografice de
amplasare
Comisia Europeană foloseşte următoarele criterii pentru evaluarea performanţei programelor şi
schemelor de cheltuieli:

Criteriul Inputuri şi procese Rezultate


Eficienţă Durata de start-up: timpul Cost pe unitate de incubare:
necesar pentru a pune bazele investiţia totală / m2
unui incubator
Cost pe start-up: investiţia
Cost de investiţie al totală / numărul de start-uri
incubatorului: investiţia
Cost pe firmă absoventă a
totală/ m2
programului de incubare:
Cost de operare: costurile de investiţia totală raportata la
operare / numărul de angajaţi numarul de firme care au
încheiat procesul de incubare
Rata de finanţare publică
raportată la cea privată Costul generării de locuri de
muncă (net/brut): investiţia
Generare de venit: venitul
totală / numărul de locuri de
obţinut de la clienţi
muncă create

Utilitate Rata de ocupare: procent al Numărul de firme care intră/


spaţiului incubatorului ocupat părăsesc incubatorul; timpul
de firme petrecut în incubator
Rata de utilizare a serviciilor: Satisfacţia clienţilor: procent
procent al companiilor care al firmelor care indică faptul
folosesc serviciile oferite de că incubatorul contribuie la
incubator dezvoltarea lor
Rata de răspuns la
chestionarele de satisfacţie a
clienţilor: procent al firmelor
incubate care au răspuns la
chestionarul de satisfacţie

Eficacitate Rata de creare de firme noi: Crearea de bunăstare: cifra


procentul firmelor create din medie de afaceri a chiriaşilor
numărul de firme admise şi ratele anuale de creştere,
valoarea adăugată a
Durata de start-up: timpul
activităţilor ăntreprinderilor.
necesar iniţierii de noi afaceri

17
Rata de supravieţuire: Numărul de locuri de muncă
numărul/procentul de afaceri nou create pe firmă, evoluţia
care încă mai funcţionează anuală precum şi numărul de
după 3 ani locuri de muncă ocupat de
către localnici, calitatea
locurilor de muncă

Sustainabilitate Prag de rentabilitate finaciară Rata de absolvire: procentul


de firme incubate care
Rata pieţei: nivelul reducerilor
părasesc incubatorul anual
de care beneficiază chiriaşii
comparat cu costurile pieţei Sectoare de creştere:
procentul de firme care au
încheiat procesul de incubare
şi activează în sectoarele
aflate în creştere
Rata de retenţie: procent al
firmelor care au încheiat
perioada de incubare şi au
rămas în zonă

Notă: Investiţia totală este definită ca investiţie în capital plus costuri de operare minus venitul
din serviciile oferite de incubator şi alte venituri care nu provin din granturi.

Sursa: European Commission Enterprise Directorate – General, 2002

18
2. PROCESUL DE ÎNFIINŢARE A UNUI INCUBATOR DE AFACERI

2.1. Ipoteze de înfiinţare


→ De ce să pui bazele unui incubator?
Incubatoarele oferă un mediu unde resursele private şi cele publice răspund împreună nevoilor
pe care le au firmele mici în etapele critice ale dezvoltării. Dezvoltarea comunităţii depinde de
afacerile mici, acestea generând mai multe locuri de muncă decât afacerile mai mari, precum
şi mai mult de jumătate dintre inovaţiile importante. In plus, întreprinderile mici sunt mai
eficiente in ceea ce priveşte costurile de cercetare şi dezvoltare.
→ La înfiinţare trebuie să se ţină cont de:
 Susţinerea parţilor interesate şi calitatea echipei de management: incubatoarele de
afaceri au şanse mai mari de reuşită în cazul în care sunt susţinute printr-un parteneriat
între sectorul public şi cel privat.
 Locaţia şi sediul: incubatoarele de afaceri pot avea diverse tipuri de locaţii şi sedii in
funcţie de scopul lor; pot fi înfiinţate atât clădiri construite special în acest scop, cât şi
clădiri convertite ulterior.
 Rolul şi obiectivele incubatorului: în general, principalele obiective sunt crearea de locuri
de muncă precum şi creşterea competitivităţii economiilor locale
 Clienţii incubatorului: succesul incubatorului depinde atăt de performanţa acestuia cât şi
de numărul de clienţi atraşi
 Tipul firmelor atrase: start-up, ramură a unei firme existente, spin-off din cadrul unei
universităţi sau centru de cercetare şi dezvoltare etc.
 Finanţarea start-urilor şi consturile de operare
 Adaptarea la oportunităţile zonei privind materiile prime şi de alte resurse specifice:
punerea în valoare a potenţialului local, dar şi adaptarea la noutăţile tehnologice care
pot fi implementate în activităţile tradiţionale.
 Precepţia locală în ceea ce priveşte activitatea de consultanţă şi utilitatea acesteia,
precum şi adpatabilitatea la un sistem nou de lucru prin acceptarea opiniilor unor
specialişti din afara firmelor.
 Colaborarea cu factorii locali de decizie: sprijinul unor instiţutii precum primăria,
prefectura, consiliile municipale şi judeţene, camera de comerţ, bănci, instituţii de
invăţământ superior sau chiar cadre didcatice specializate în domenii conexe activităţilor
ce se vor desfăşura în incubator.

19
2.2. Strategia incubatorului de afaceri

Strategia incubatorului de afaceri trebuie definită încă de la început. Astfel, deosebim:


 Incubatorul de afaceri – structură independentă non-profit
Incubatorul de afaceri, ca o structură unică ce conţine entităţi publice, private, de educaţie
profesională, va trebui să acţioneze ca o organizaţie autorizată independentă. Incubatorul are
misiunea publică de a participa la dezvoltarea regională. Datorită acestei misiuni publice
incubatorul de afaceri trebuie să fie o organizaţie non-profit. Problema independenţei acestei
organizaţii non-profit este un factor cheie pentru a fi încununat de succes, luând în considerare
acţiunea concertată a diferiţilor actori şi diferitelor structuri.
 Incubatorul de afaceri – centru profesional de expertiză de calitate
Incubatorul de afaceri trebuie să ofere servicii la cel mai înalt nivel şi pentru aceasta este
necesară recrutarea unui personal de înalt profesionalism.
 Incubatorul de afaceri – centru internaţional de resurse
Funcţionarea incubatoarelor de afaceri în cadrul unei reţele va oferi posibilitatea schimbului de
informaţii între toţi membrii acesteia.

2.3. Principii şi stadii de înfiinţare


Pentru crearea unui incubator trebuie să se ţină seama de cel puţin patru paşi esenţiali:
 formarea unei echipe de dezvoltare: un grup al stakeholder-ilor sau un comitet director
 cunoaşterea procesului de incubare
 asigurarea resurselor necesare planificării
 planificarea – studiul de fezabilitate
Principalele stadii pentru proiectarea şi înfiinţarea unui incubator de afaceri sunt:
 demararea studiului de fezabilitate
 dezvoltarea proiectului şi evaluarea potenţialul pieţei
 elaborarea studiului de fezabilitate
 căutarea spaţiului sau a terenului necesar incubatorului
 evaluarea necesităţilor financiare şi de personal
 căutarea surselor de finanţare pentru demararea activităţilor
 implementarea proiectului
Explicarea pincipalelor stadii:
→ Planificarea – studiul de fezabilitate
Faza iniţială de planificare a incubatorului de afaceri constă în strângerea de informaţii şi
efectuarea unui studiu preliminar al condiţiilor sociale, economice, politice, culturale şi de

20
afaceri din regiunea selectată, pecum şi analiza posibilelor influenţe pe care acestea le pot avea
asupra evoluţiei incubatorului.
Un aspect esenţial al studiului de fezabilitate îl reprezintă analiza condiţiilor locale şi piaţa
incubatorului.
Studiul de fezabilitate trebuie să conţină: analiza potenţialilor clienţi, legături cu universităţile,
existenţa unui spaţiu adecvat, estimările fluxului de lichidităţi, angajamentul agenţiilor
guvernamentale
Sugestii privind principalele capitole ale studiilor de fezabilitate
Studiile de fezabilitate trebuie să aibă în vedere următoarele probleme esenţiale:
 Piaţa: structura antreprenorială, nevoile actuale şi viitoare ale potenţialilor clienţi
 Susţinerea de către părţile implicate: sprijin din partea comunităţii şi a stekeholder-ilor
 Utilităţi şi servicii
 Infrastructura (fizică şi IT) disponibilă
 Fezabilitate financiară: pe termen scurt şi lung, inclusiv costurile de înfiinţare.
→ Piaţa incubatorului - analiza nevoilor existente
Analiza structurii pieţei căreia i se adresează incubatorul este foarte importantă. Este crucială
pentru alegerea serviciilor oferite de către incubator, pentru satisfacerea nevoilor pe care le au
clienţii, cât şi pentru acurateţea previziunilor financiare. Evaluarea pieţei necesită date obţinute
din diverse surse prin intermediul unor tehnici variate.
1. Analiza datelor statistice secundare
Analiza unor date precum numărul de firme nou create şi firme care au terminat perioada de
incubare permite identificarea de trenduri relevante, de strategii economice şi industriale de
dezvoltare, precum şi evidenţierea potenţialului existent.
2. Studii de piaţă
O analiză a cererii are ca scop identificarea mărimii potenţialei pieţe, caracteristicile şi nevoile
existente şi viitoare.
3. Construirea chestionarului
Această etapă presupune identificarea respondenţilor, a modului de obţinere şi de analizare a
datelor. Există două grupuri principale de respondenţi cărora li se adresează chestionarul:
 Aspiranţii: cei care doresc să îşi deschidă o afacere acum sau în viitor (de exemplu
studenţii), ei reprezentând piaţa viitorului incubator. Printre problemele întalnite la
această categorie se numără faptul că nu sunt conştienţi de ceea ce nu ştiu, pot avea
aşteptări nerealiste şi doar o parte vor avea determinarea necesară pentru a pune
bazele unei afaceri în viitor. Cu alte cuvinte, acest grup reprezintă o sursă care nu
prezintă încredere, dar poate să genereze idei deosebite.
 Fondatorii de firme: cei care au început deja o afacere. Unele dintre afacerile acestui
grup s-ar putea să fie in proces de incubare, în timp ce altele nu mai au nevoie de
susţinere. Fondatorii reprezintă o sursă credibilă intrucât au trecut prin acest proces.

21
Totuşi, companiile individuale ar putea să nu devină cliente, iar în cazul în care condiţiile
se vor schimba substanţial acestea nu vor mai fi reprezentative pentru viitoarea piaţă.
4. Consultări
Discuţii cu părţile implicate, cu leaderi din domeniul afacerilor, cu organizaţii care oferă sprijin
companiilor, organizaţii intermediare care strâng date calitative şi cantitative de pe piaţă, alături
de alte informţii necesare pentru studiul de fezabilitate.
5. Grupuri de focus cu clienţi potenţiali
O metodă bună de a analiza mai atent situaţia şi de a strânge date calitative o reprezintă focus
grupurile formate din până la 12 potenţiali clienţi. Adesea sunt folosite ca urmare a unor
chestionare pentru testarea ideilor de creare a unui incubator.
→ Servicii
Studiul de fezabilitate va facilita crearea planului iniţial al serviciior ce pot fi oferite, în funcţie de
nevoile antreprenorilor vizaţi.
Printre posibilele servicii oferite se numără:
 Servicii de pre-incubare: au menirea de a pregăti piaţa pentru incubarea intensivă,
axându-se pe dezvoltarea de idei şi de planuri de afaceri, adesea cooperănd cu
universităţi
 Incubare clasică: servicii oferite firmelor din spaţiul incubatorului
 Incubare “la distanţă”: sprijin oferit companiilor care nu fac parte din incubator, dar care
vizitează ocazional incubatorul.
 Incubare virtuală: suport on-line precum plan de afaceri, mentoring, consultanţă
 Servicii de post-incubare: susţinerea companiilor care au terminat perioada de incubare
→ Infrastructura
Procesul de incubare în afaceri se bazează în general pe existenţa unor infrastructuri fizice şi IT,
al căror design va depinde de tipul incubatorului, de nevoile clienţilor, sau de măsura în care
incubatorul va oferi servicii şi firmelor din afara spaţiului fizic al incubatorului. În general,
clădirile trebuie să fie potrivite pentru o compartimentare flexibilă, să se afle într-o locaţie
favorabilă dezvoltării afacerilor, să atragă costuri mici.
→ Fezabilitatea financiară - atât pe termen lung, cât şi pe termen scurt, incluzând şi costurile
clădirii
Dezvoltarea unui model fiabil care să permită independenţa financiară este o parte esenţială a
studiului de fezabilitate, această etapă necesitând între 2 şi 10 ani. Este totuşi posibil ca un
incubator să nu fie niciodată 100% autonom financiar, multe incubatoare de scucces depinzând
de subvenţii. Adesea ignorată sau amânată, autonomia financiară este o parte esenţială a
studiului de fezabilitate pentru realizarea previziunilor financiare. Costurile cu capitalul şi cele
operaţionale trebuie sa fie estimate în studiul de fezabilitate şi avute în vederea strângerii de
fonduri.

22
→ Luarea deciziilor
Odată terminat studiul de fezabilitate, părţile implicate trebuie să analizeze rezultatele înainte
de a lua decizia finală. Deşi acest lucru poate fi dificil, există opţiunea renunţării la propunerea
iniţială sau modificarea acesteia astfel încât incubatorul să fie fezabil şi relevant.

2.4. Fazele incubării şi etapele de înfiinţare ale incubatoarelor de afaceri

Tipuri de intervenţii pentru IMM-uri


Stadiile procesului de incubare şi intervenţiile pe care le implică acestea asupra întreprinderilor
incubate pot fi privite în paralel cu ciclurile de afaceri ale IMM-urilor, astfel:

Etapă Caracteristici Cuvinte cheie


Germinare - Aceasta este prima etapă de intervenţie şi constă în Generare de idei
preincubare acordarea de asistenţă în dezvoltarea ideii de afaceri. Costisitor
Aceasta este o etapă pe care nu şi-o pot permite decât Riscant
unele incubatoarele, dacă beneficiază de sprijin public Sprijin public
sau au acces la capital de risc. Acest tip de intervenţie
este deseori necesar în industriile high-tech şi în
incubatoarele ataşate unei universităţi.
Incubare Această etapă apare din momentul în care a fost Start-up
formulat un plan iar firma şi-a început activitatea. Costisitor
Incubatoarele pot asista la rafinarea planului, la Subvenţionare
construirea echipei, pot asigura resurse şi pot investi în parţială
întreprinderea formată. Acest tip de intervenţie are loc
relativ timpuriu, înainte ca întreprinderea să devină
profitabilă.
Postincubare In această etapă compania este deja profitabilă si nu Maturitate
mai are nevoie de servicii din partea incubatorului. Deşi Siguranţă
intervenţia incubatorului nu mai este necesară, multe
incubatoare continuă să gazduiască o parte din firmele
aflate în această etapă de dezvoltare pentru o perioadă
de timp, relaţia cu companiile mature fiind importantă
pentru asistenţă şi pentru subvenţionarea altor
programe.

Fazele etapelor de înfiinţare

 IDEEA
Analiza pieţei, întalniri cu părţile implicate şi interviuri
Studiul iniţial de fezabilitate
Întâlniri cu potenţiali parteneri şi investitori
Identificarea susţinătorilor, a investitorilor, managerilor, îmbunătăţirea ideii, înţelegerea pieţei

23
 PLANUL
Finalizarea planului de afaceri şi stabilirea fondurilor necesare
Întâlnirea părţilor implicate - decizia de acţionare
Obţinerea de împrumuturi, începerea operaţiunilor
Construirea propunerii de afacere
 PREGĂTIREA
Angajarea managerului şi a echipei de proiect
Înregistrarea companiei
Deschiderea biroului
Finalizarea proiectului arhitectural
Finalizarea contractelor de construcţie
Asigurarea finanţării
Finalizarea conceputului, garantarea finanţării, identificarea echipei iniţiale
 CONSTRUCŢIA
Pregătirea terenului, curăţarea
Începerea construirii
Angajarea personalului esenţial
Angajarea echipei de administrţie
Finalizarea lucrărilor
Mobilarea şi doatarea cu utilităţi
Începerea campaniei de promovare
Asigurarea strategiei de incubare şi a alianţelor
Instalarea echipamentelor electrice şi electronice
Coordonarea procesulu,consrtuirea notorietăţii şi a parteneriatelor
 LANSAREA
Mobilarea birourilor
Conectarea la internet şi la sever
Ceremonia oficială de deschidere
Prezentarea incubatorului, realizarea unui târg de joburi, oferiea de premii
Adminstratorul IA şi echipa sa ar trebui angajaţi cât mai repede posibil, având ca sarcină
supravegherea construcţiei, a proiectului, a alianţelor strategice şi angajarea personalului. Deşi
iniţial este angajată provizoiru, echipa poate deveni una permanantă în cazul în care se
dovedeşte a fi performantă. Această echipă va monitoriza logistica şi construcţiile, va trebui să
facă dovada unor calităţi manageriale deosebite şi se va asigura că este respectat planul.

2.5. Sursele, resursele necesare si implicaţiile aferente


Majoritatea incubatoarelor primesc finanţare din fonduri publice sau prin parteneriate dintre
sectorul public şi cel privat. Unele incubatoare au fost finanţate de către universităţi sau
corporaţii, altele fiind dependente de granturi sau consorţii public-private.
Incubatoarele de afaceri şi serviciile oferite de acestea în exemplele anterioare presupun
existenţa unei relaţii simbiotice între instituţiile de educaţie superioară şi comunitatea ştiinţifică
pentru a facilita transferul de capital intelectual către cel economic. Suportul dat de către

24
incubator este direcţinat către companiile nou fondate, tehnologice, orientate spre economia de
cunoaştere.
Aproape o treime dintre programele de incubare sunt sponsorizate de organizaţii din domeniul
privat al dezvoltării economice, in timp ce entiăţile guvernamentale reprezintă aproape 21%, iar
20% instituţiile academice, universităţile, colegiile tehnice.
În multe ţări programele de incubare sunt finanţate de către guverne naţionale ca parte a
strategiei de dezvoltare.
În SUA programele de incubare sunt finanţate în cea mai mare parte de către comunitate. O
sursă frecventă o reprezintă Adminstraţia Economică pentru Dezvoltare a SUA, dar în momentul
în care programul devine operaţional nu mai primeşte fonduri federale. Chiriile şi/sau taxele
plătite de clienţi reprezintă 59% din veniturile incubatorului, contractele pentru servicii şi
granturi reprezintă 18%, in timp ce subventiile reprezintă 15%.
Numeroase incubatoare non-profit sau “private” au fost lansate in anii ’90 de către investitori şi
organizaţii care urmăreau obţinerea de profit pentru a lansa rapid afaceri şi pentru a obţine
câstiguri mari. În acea perioadă, NBIA a estimat că 30% dintre programele de incubare aveau ca
scop obţinerea de profit. Cu toate astea, în perioada crizei dot-comului multe dintre aceste
programe au fost închise.
Conform chestionarului realizat de NBIA în 2002, “Situaţia incubatoarelor de afaceri”, 16% dintre
incubatoarele respondente aveau ca scop obţinerea de profit. Prin comparaţie, în 2006, cifra s-a
redus la 6%.
Printre prioritătile asumate de UE în 2006 se numără şi promovarea antreprenoriatului şi
creşterea potenţialului IMM-urilor. În acest context, Fondul European pentru Dezvoltare
Regională (ERDF) susţine infiinţarea de unităţi de incubare şi servicii conexe în întreaga Uniune.
Necesar de Resurse
Sediul incubatorului trebuie sa fie situat într-o clădire corespunzătoare, nouă sau existentă,după
o eventuală reconversie, care să cuprindă spaţii pentru o zonă de recepţie, cantină, manifestări
expoziţionale, birouri pentru întâlniri protocolare, săli de instruire şi conferinţe, birouri pentru
personalul incubatorului.
Este de dorit ca unitatea de incubare sa fie amplasată în zona industrială a oraşului, din raţiuni
ce ţin de eventuale colaborări, de atragerea firmelor interesate şi de publicitare. De asemenea,
va trebui racordată la toate utilităţile şi să aiba spatiu propriu pentru parcare.
Exemple internaţionale de fonduri care reprezintă surse de finanţare a investiţiilor în
Incubatoare de Afaceri
a) Fondul European de Investiţii
b) Banca Europeană de Investiţii
c) Fonduri private:
 Banca Barclays, UK: oferă finanţare în principal pentru proiectele Parcurilor ştiinţifice şi
incubatoarelor active în economia cunoaşterii
 Genova High Tech S.p.A, Italia: oferă împrumuturi pentru finanţarea şi susţinerea de
parcuri tehnologice şi ştiinţifice,

25
 Phenicia Seed Fund - Fond privat care sprijină companiile tunisiene mai tinere de 5 ani şi
care sunt implicate în domeniul inovaţiei, inclusiv incubatoare de afaceri
d) Cooperarea dintre programul de cercetare şi “Iniţiativa pentru inovare 2000” dintre
Comunitatea Europeană reprezentată de Comisia pentru Comunităţi Europene şi Banca
Europeană de Investiţii – stimularea cercetării şi dezvoltării de tehnologii, de infrastructură a
cercetării precum şi promovarea companiilor high-tech si a incubatoarelor

2.6. Structura organizaţională, organigrama şi statutul

Având în vedere modalităţile prin care incubatorul atrage resursele folosite pentru satisfacerea
necesităţilor locale de dezvoltare a unui sector complex şi diversificat, cea mai portivită formă
legală de înfiinţare este de asociaţie non profit. Această formă juridică permite colaborarea în
cadrul asociaţiei a tuturor factorilor locali care pot sprijini eficient incubatorul, fără a crea
probleme de ordin legal atât instituţiei cât şi membrilor fondatori. Incubatorul se poate înfiiinţa
şi sub alte forme jurdice (S.A., S.R.L etc.), în acest caz unele instituţii locale (adminstraţie publică,
instituţii de învăţământ, programe guvernamentale etc.) având dificultăţi în a se integra ca
sprijinitori ai activităţii acestuia.
Obiectul de activitate va cuprinde în principal:
 acordarea de asistenţă către potenţialii întreprinzători şi către întreprinderi privind
înfiinţarea acestora, pentru administrarea lor în faza de demarare a activităţii, pentru
soluţionarea unor probleme financiare, organizatorice, manageriale, tehnice etc.
 culegerea, prelucrarea şi disemninarea de date şi de informaţii, sub rezerva protejării
celor cu caracter confidenţial, crearea de baze şi bănci de date pentru întreprinderi mici
şi mijlocii
 organizarea, realizarea şi participarea la activităţi specifice de instruire, facilitarea
accesului la resursele necesare apariţiei şi dezvoltării întreprinderilor din sectorul privat
şi, după caz, acordarea de sprijin direct în acest sens
 identificarea, selectarea şi promovarea de idei şi proiecte inovative
 desfăşurarea de acţiuni în vederea dezvoltării instituţionale pe plan local
 desfăşurarea de actiuni de sprijinire a parteneriatului în afaceri, schimb de experienţă în
domeniu, de transfer de tehnologie şi de participare la târguri şi expoziţii
 desfăşurarea de acţiuni specifice menite să identifice şi să sprijine parteneriatul între
conducerea marilor întreprinderi cu capital majoritar de stat şi angajaţii acestora în
vederea identificării de către aceştia a unor activităţi din respectivele înterprinderi
private, precum şi acordarea de asistenţă de specialitate pentru desprinderea lor de
întreprinderea mamă, cu sprijinul acesteia din urma (spin-off)
 consultanţă, training, servicii de marketing, management, contabilitate-financiar, leasing
de utilaje şi de echipamente
 organizarea şi asigurarea selectării de întreprinderi mici şi mijlocii în vederea acordării
de sprijin
 participarea la reţelele de incubatoare de afaceri

26
 colaborarea cu instituţiile de învăţământ şi de cercetare, cu camere de muncă, în
vederea unui schimb reciproc de informaţii utile dezvoltării activităţii privind
înteprinderile mici şi mjlocii private
 elaborarea de studii şi cercetări pentru extinderea sectorului privat pe plan local şi
pentru realizarea celorlalte scopuri ale asociaţiei;
 editarea, tipărirea şi difuzarea de publicaţii specifice, organizarea de colocvii,
simpozioane, conferinţe, cursuri, potrivit scopurilor sale, inclusiv prin intermediul unor
programe externe
 organizarea de acţiuni de parteneriat internaţional privind întreprinderile mici şi mijlocii;
 atragerea şi utilizarea, in condiţiile legii, de surse de finanţare şi resurse sub formă de
subvenţii, subscripţii, donaţii, contribuţii, cotizaţii, sponsorizări, contravaloarea unor
prestări de servicii şi altele asemenea.
Activitatea unui incubator de afaceri presupune o serie de servicii care trebuie coordonate,
astfel încât rezultatul să conducă la un mediu favorabil dezvoltării de relaţii între compartimente
bine structurate şi organizate. Aceasta se poate realiza prin delegarea de atribuţii clare
personalului de conducere a incubatorului pe baza unei ierarhizări a procesului decizional şi a
unor proceduri informaţionale prestabilite. Echipa de adminsitrare se recomandă a avea un
administrator, un jurist, un consultant pentru training, un asistent training, un contabil (media
staffului in Europa este de circa 5 persoane). Această structură este însă foarte flexibilă,
depinzând in special de mărimea şi scopul incubatorului de afaceri.

27
3. PROCEDURA DE IMPLEMENTARE A INCUBATORULUI

3.1. Selecţiile şi achiziţiile

Cele mai importante selecţii în cadrul unui incubator de afaceri sunt cele legate de
administratori, personal şi firmele incubate.
Administrarea incubatorului - selecţia administratorului, obligaţii, drepturi, competenţe
În funcţie de modalitatea de constituire a incubatoarelor tehnologice şi de afaceri, desemnarea
administratorului se poate face diferit. În cazul parteneriatelor public-private de exemplu,
incubatorul poate fi constituit printr-un act de asociere în participatiune, încheiat între autorităţi
publice, societăţi comerciale, ONG-uri, Agenţii de Dezvoltare Regională sau alte instituţii cu
caracter reprezentativ pentru domeniul de activitate al incubatorului, care au capacitatea de a
găzdui şi administra incubatorul, precum şi aceea de a acorda asistentă tehnică şi de a instrui
potenţialii întreprinzători în perioada premergătoare incubării.
Incubatorul creat în acest fel poate fi reprezentat de o companie desemnată în urmă unui
proces de selecţie pe baza unei proceduri de licitaţie publică deschisă, în vederea asigurării
managementului strategic al incubatorului, a unor reguli coerente şi unitare pentru toţi clienţii
incubatorului.
Administratorul Incubatorului este, în general, o societate comercială sau un ONG
subcontractant.
Administratorul incubatorului este responsabil de aspectele operaţionale, care trebuie să fie clar
definite, și de conducerea incubatorului tehnologic și de afaceri. În cazul în care administratorul
este selectat după demararea procesului de realizare a infrastructurii de afaceri el poate face
obiectul procesului de selecţie în baza unor criterii identificate de autoritatea publică, nefăcând
obiectul unei achiziţii/cesiuni atâta timp cât nu sunt angajate între autoritatea publică și
administrator sume de la bugetul de stat/local, activitatea administratorul fiind neremunerată
de la buget ci prin autofinanţare, din servicii prestate în favoarea firmelor incubate.
Principalele atribuţii ale administratorului incubatorului sunt următoarele: răspunde de
administrarea incubatorului tehnologic sau de afaceri; încheie contracte de prestare a serviciilor
cu rezidenţii incubatorului; asigură personalul pentru prestarea serviciilor incubatilor; asigură
integritatea patrimoniului incubatorului tehnologic și de afaceri; desfășoară activităţi de
atragere a investiţiilor pentru dezvoltarea incubatorului; stabilește și menţine relaţii cu reţelele
internaţionale de incubatoare tehnologice și de afaceri; creează și întreţine baza de date pe
profilul activităţii incubatorului valorifică toate facilităţile legale în beneficiul incubaţilor.
Administratorul reprezintă incubatorul în relaţiile cu autorităţile administraţiei publice centrale
şi locale. Aptitudinile echipei care administrează incubatorul şi adoptarea unei abordări de
afaceri coerente în ceea ce privește relaţiile incubator-incubat sunt importante pentru atingerea
unor standarde de performanţă şi de practici. Administratorii incubatorului trebuie să prezinte
calificarea şi experienţa adecvată pentru a asigura marketing-ul şi suportul pentru planificarea
afacerilor. Aceasta trebuie să fie în concordanţă cu nevoile specifice ale micilor întreprinderi
incubate.

28
Între „trasaturile” pe care trebuie să le aibă cei care asigură administrarea incubatoarelor
amintim: capacitate antreprenorială și caracter inovativ; capacitate de asumare a riscurilor și
responsabilitate; perseverenţă în atingerea obiectivelor; calităţi de lider: influenţarea
comportamentelor angajaţilor pentru atingerea obiectivelor incubatorului cu ajutorul
instrumentelor de natură psiho-socială (motivare, implicare în realizarea obiectivelor, generarea
satisfacţiei etc.), abilitatea de a anticipa evoluţiile mediului economic, politic și social și de a face
faţă schimbărilor care pot interveni; abilitatea de gestionare a conflictelor; abilitatea de a lucra
în echipă, dar și de a relaţiona cu toate categoriile de stakeholderi (clienţi ai incubatorului,
finanţatori, autorităţi, mass media etc.).
Personalul angajat trebuie să aibă competenţe conform posturilor pe care le ocupă, dar și
abilităţi de lucru în echipă, de adaptare la nevoile și cerinţele fiecăruia dintre clienţii
incubatorului, responsabilitate și perseverenţă în îndeplinirea sarcinilor care le-au fost atribuite
etc. Pe lângă calificările managerilor și a personalului, important pentru performanţă
incubatorului este raportul dintre numărul personalului incubatorului și numărul afacerilor
incubate la un moment dat. Angajarea unui personal corespunzător pentru incubator depinde
de dimensiunea și resursele avute la dispoziţie
Experienţă arată că un incubator de afaceri standard are 2-3 persoane de conducere (manageri),
la un raport între staff-ul incubatorului și personalul clienţilor de 1:9 (bazat pe un calcul de 18
firme pe incubator). În general managerilor li se adaugă 1-2 persoane pentru activităţile de
secretariat și 2-3 persoane pentru alte categorii de activităţi de bază ale incubatorului. Un total
de 6- 7 persoane ale incubatorului pentru o capacitate de 18 firme incubate este un raport
mediu, eficient, european. În cazul României, la 20 de firme incubate sunt circa 2-3 persoane,
care se adaugă la manageri pentru echipa de administrare.
Avand în vedere că, pe langă activitatea manageriala, incubatoarele asigura şi alte servicii
(contabilitate şi servicii financiar-bancare, servicii imobiliare, management de personal,
educaţie/training, calificare legală, vânzări, comerţ, marketing, servicii ce ţin de tehnologia
informaţiei şi comunicaţiilor), acoperirea tuturor acestor servicii cu personal direct angajat de
către incubator poate conduce către o redimensionare a personalului acestuia , după caz.
Un alt indicator referitor la personal este proporţia de timp dedicat oferirii serviciilor directe
către clienţi, în raport cu activitatea administrativă de rutină. În general, într-un incubator
eficient, personalul său acordă maximum 40% din timp pentru activitatea administrativă de
rutină și restul de timp pentru servicii directe cu clienţii.
Selectarea incubaţilor - criterii de selecţie
Prin procesul de selectare a incubaţilor trebuie să se urmărească selectarea ideilor de afaceri
care corespund cel mai bine scopului incubatorului. Este una dintre cele mai importante sarcini
ale echipei de administrare a incubatorului, de alegerile făcute depinzând, în mare măsură,
rentabilitatea și succesul general ale incubatorului. Politica de selectare poate fi diferită de la un
incubator tehnologic și de afaceri la altul, în funcţie de obiectivele acestora. Unele incubatoare
definesc foarte clar grupurile ţintă cărora li se adresează, în timp ce altele adoptă clienţii pe baza
principiului “primul venit, primul servit”.
Experienţa arată, însă, că performanţele sunt mai ridicate, atunci când afacerile incubate într-un
singur loc se încadrează în același domeniu economic sau domenii complementare, care se
influenţează, și când incubatoarele se focalizează pe afacerile cu potenţial de creștere și de
dezvoltare rapidă.

29
Un alt aspect important în procesul de selectare este reprezentat de posibilitatea de a face
selecţia dintr-un număr ridicat de companii start-up, crescând astfel șansele de a le alege pe cele
care au șanse mai mari de dezvoltare. Procesul de selectare a incubaţilor presupune sabilirea
criteriilor de selecţie şi a modalităţii de desfăşurare a procesului de selecţie (paşii care vor fi
urmaţi în evaluarea firmelor)
Criteriile de selecţie a afacerilor incubate:
 stadiul de dezvoltare al firmei în momentul acceptării în incubator (dacă a fost
constituită legal sau se află încă în stadiul de idee, dacă există deja pe piaţă şi de cât
timp, ori dacă firma poate fi o divizie a unei companii existente pe piaţă de mai multă
vreme);
 compatibilitatea afacerii cu tipul şi obiectivele incubatorului (de exemplu, dacă vorbim
de un incubator axat pe biotehnologii, nu ar putea raspunde favorabil solicitării unei
firme care produce textile);
 viabilitatea tehnică/comercială a proiectului;
 potenţialul antreprenorial şi managerial al viitorului client (incubat);
 gradul de inovare al afacerii şi impactul tehnologic;
 potenţialul de dezvoltare şi impactul asupra economiei zonei în care activează firma;
 numărul de locuri de muncă create și impactul afacerii incubate asupra societăţii în
ansamblul ei;
 acceptarea serviciilor de consultanţă oferite și capacitatea proprie de a plăti facilităţile și
serviciile asigurate de incubator;
 impactul asupra mediului – măsură în care activitatea incubata, prin atingerea
potenţialului maxim de dezvoltare (tehnologii, resurse utilizate, generarea de deșeuri)
afectează calitatea mediului înconjurător.
Unele incubatoare (mai ales incubatoarele europene) solicită potenţialilor clienţi să pregătească
un plan de afaceri complet înainte de admiterea în incubator. Alte incubatoare se concentrează
pe momentul lansării afacerilor, în timp ce altele fac o combinaţie între cele două variante.
Potenţialii clienţi trebuie să fie evaluaţi nu numai din punctul de vedere al propriei afaceri, dar și
din punctul de vedere al abilităţilor acestora de a se adapta mediului de incubare și de a coopera
cu alţi beneficiari ai incubatorului de afaceri și cu echipa managerială.
Modalitatea de desfășurare a procesului de selecţie
În desfăşurarea procesului de selecţie, este indicat să se respecte anumiţi păși, care să asigure o
evaluare cât mai bună a afacerilor ce vor fi incubate.
În stabilirea acestor păși, trebuie să se ţină cont de:
 necesitatea unei evaluări preliminare a firmelor;
 necesitatea unor cursuri de instruire iniţiale pentru antreprenori (care să abordeze, de
exemplu, tematică elaborării unui plan de afaceri)
 nevoia unor întâlniri directe între managerii incubatorului (sau a personalului
responsabil de procesul de selectare) și antreprenori;

30
 comitetul de evaluare – desemnarea experţilor care să participe în procesul de
selectare a incubaţilor (este de preferat ca evaluarea firmelor/ antreprenorilor să fie
realizată de experţi din afara incubatorului)
Deoarece procesul de selectare a incubatilor este unul complex, implicând o evaluare a firmelor
din mai multe perspective, este indicat că membrii comitetului de evaluare să provină din medii
diferite: personal din cercetare-dezvoltare, axat, în special, pe domeniul tehnologiilor și inovaţii
și aplicabilitatea lor în sectoarele economiei; oameni de afaceri și profesioniști în marketing,
care pot evalua firmele din punct de vedere al potenţialul de dezvoltare; autorităţi
locale/regionale și instituţii din domeniul dezvoltării, care să evalueze impactul afacerilor asupra
societăţii în ansamblul ei; reprezentanţi ai echipei de administrare a incubatorului, care să
evalueze gradul de integrare al firmei în incubator, raportat la obiectivele incubatorului și la
celelalti incubati.
Pentru buna funcţionare a incubatoarelor și realizarea obiectivelor stabilite este, de asemenea,
importantă stabilirea unei strategii de ieșire a firmelor din incubator și stabilirea unor măsuri de
monitorizare a activităţii și rezultatelor acestora ulterior părăsirii incubatorului, chiar de la
începutul incubării afacerilor.
Astfel, întreprinzătorii sunt încurajaţi să părăsească incubatorul în momentul în care au atins un
potenţial semnificativ și dezvoltarea lor nu se mai poate face în cadrul incubatorului.
Strategia de ieşire din incubatorul de afaceri trebuie sa includă:
 definirea limitei maxime de timp privind perioada de incubare;
 stabilirea ratei chiriei - unele incubatoare cresc progresiv cheltuielile locatarilor în
dezvoltare, tocmai pentru a-i stimula să părăsească incubatorul şi să creeze spaţiu
disponibil pentru alte afaceri de incubat;
 stimularea clienţilor pentru a părăsi incubatorul de afaceri şi a închiria spaţii mai mari
sau de a-şi construi propriile sedii administrative şi spaţii de producţie în momentul
atingerii obiectivelor iniţiale de dezvoltare ;
 eliminarea subvenţiilor – dacă este cazul;
 stabilirea unor obiective de creştere economică ce trebuie atinse, în caz contrar firmele
fiind nevoite sa părăsească incubatorul.
Există însă şi incubatoare care nu au stabilit reguli precise de ieşire. Aceste incubatoare au
costuri reduse de închirere a spaţiului şi pentru serviciile oferite şş analizează cu mare atenţie
gradul de ocupare a spaţiului.
ÎIn urma procesului de selecţie, este încheiat contractul cu firma incubată. Acesta va cuprinde:
 definirea proiectului care urmează a fi dezvoltat;
 obligaţiile şi drepturile firmei incubate;
 obligaţiile şi drepturile incubatorului;
 costuri, termene limită şi penalizări;
 perioada de validitate a contractului şi posibilităţile de reînnoire a acestuia;
 situaţiile de reziliere a contractului.

31
3.2. Evaluare şi Monitorizare

Proceduri de monitorizare şi evaluare a incubării


În funcţie de obiectivele stabilite în planul de afaceri, aceste proceduri trebuie să stabilească de
fapt indicatorii de performanţă care determină atât monitorizarea pe parcursul diverselor stadii
de incubare, cât şi evaluarea.
Aceşti indicatori s-ar putea structura după cum urmează:
 Indicatori de eficienţă operaţională:
- numărul de solicitări şi rata de transformare în întreprinderi incubate;
- tipurile de activităţi atrase;
- rata firmelor ieşite din incubator şi localizate în teritoriu;
- rata nereuşitelor;
- eficienţa cu care sunt furnizate serviciile;
 Indicatori de perfomanţă financiară:
- nivelul veniturilor şi cheltuielilor;
- capacitatea de a asigura fluxul de numerar;
- costurile per incubat
 Indicatori de impact local:
- numărul de şomeri care s-au transformat în întreprinzători;
- numărul de locuri de muncă rezultate prin crearea de noi întreprinderi;
- gradul de comercializare şi transpunere în practică a cercetării ştiinţifice
Detaliind aceşti factori, pot fi sugeraţi următorii indicatorii de performanţă pentru monitorizarea şi
evaluarea performanţelor incubatorului:

Criterii de performanţă Indicatori


1. Identificarea potenţialilor
Numărul de solicitări
întreprinzători
Numărul de afaceri reuşite şi implantate ca
2. Crearea de întreprinderi
întreprinderi în teritoriu
Numărul de locuri de muncă create în firmele
3. Crearea de locuri de muncă
incubate şi în cele ieşite din incubator
4. Crearea de valoare Valoarea adăugată aportată de firmele incubate
Gradul de îndeplinire a criteriilor de admitere în
5. Calitatea proiectelor
incubator
6. Gradul de rotaţie a incubaţilor Rata ieşirilor

32
7. Calitatea serviciilor incubatorului Opiniile incubaţilor
8. Capacitatea de autofinanţare Capacitatea de a realiza fluxul de numerar

Modul în care clienţii sunt monitorizaţi pe parcursul incubării este un indicator important pentru
maximizarea şanselor de supravieţuire a afacerii şi pentru a stabili ratele de creştere.
O caracteristică a incubatoarelor este aceea că incurajează comunicarea în reţea, între clienţii
incubatorului, pentru a asigura schimbul permanent de informaţii şi experienţă în dezvoltarea
afacerilor. Aceasta presupune, însă, un anumit grad de omogenitate a afacerilor incubate, care
depinde de tipul incubatorului şi de criteriile de selecţie a incubaţilor. Majoritatea
incubatoarelor oferă, în prezent, asistenţă afacerilor incubate şi după încheierea perioadei de
incubare, dar şi unor afaceri locale/regionale care nu sunt incluse în incubator, de obicei prin
intermediul internetului (incubare virtuala). Acest concept de servicii suport, de cele mai multe
ori integrate, este unul dintre elementele esenţiale ale unui incubator. Dar nu toate
incubatoarele dispun de aceste servicii şi facilităţi în interiorul lor. De aceea, incubatoarele
incurajează clienţii să înveţe unii de la alţii, să lucreze în reţea, să apleze şi la furnizori externi
incubatorului. O problemă managerială importantă o reprezintă stabilirea tarifelor pentru
serviciile prestate de incubator clienţilor (locatari sau externi), existând, deopotrivă, argumente
pentru şi contra subvenţiilor publice. În general, incubatoarele cauta să obţină un echilibru în
cadrul politicilor de tarifare a serviciilor. Unele incubatoare oferă chiar servicii gratuite,
incorporand serviciile oferite în pachetul general de închiriere a locaţiei, dar cea mai mare parte
a incubatoarelor europene (doua treimi în UE) solicită clienţilor să platească separat serviciile
oferite.
Ciclul de incubare – dezvoltarea IMM-urilor
Perioada de incubare durează, in medie, între 3 şi 5 ani, deci ieşirea din incubator se poate
produce numai după această perioadă. O analiză a incubatoarelor europene a stabilit o medie
de 43 de luni pentru incubarea de succes a unei afaceri, existând diferenţe semnificative la
nivelul statelor membre. În Finlada, de exemplu, durata medie de incubare este de 35 de luni
(foarte aproape de media europeana), în Franţa şi Spania această durată este de numai 6 luni în
medie, iar în Italia, de 53 de luni. Aceste diferenţe sunt date de stabilitatea pieţelor, de
legislaţiile privind facilităţile acordate firmelor nou înfiinţate etc. Sunt, însă, domenii precum
biotehnologiile, nanotehnoiogiile, dezvoltarea aparaturii medicale care, prin natura lor, necesită
o perioadă mai mare de incubare decât media.
Evaluare şi monotrizare periodică a performanţelor
Incubatoarele de Afaceri trebuie să întreprindă, periodic, o revizuire cuprinzătoare a
operaţiunilor lor. Aceasta reprezintă o parte din actualizarea proceselor normale de planificare
de afaceri sau o fază preliminară a unei schimbări radicale: restructurare, dezvoltarea sau
reducerea activităţii, adăugarea de noi servicii. Aceasta este o condiţie prealabilă pentru
obţinerea unei finanţări suplimentare în cadrul unor programe de finanţare.
Scopul este de a a evalua performanţa la modul cel mai realist şi posibil. Beneficiile efectuării
unei evaluări includ:
 oferă o bază solidă pentru dezvoltarea viitoare / deciziile de planificare
 îmbunătăţeşte operaţiile şi programele din incubator

33
 compară performanţa cu alte Incubatoare (naţionale & internaţionale)
 oferă o platformă pentru atragerea de sponsorizări
 îndeplineşte cerinţele organismelor de finanţare
Criterii pentru evaluare
Incubatoarele sunt entităţi complexe care implică un număr de interese şi de obiective.
Grupurile de interese (fiecare putând avea un anumit punct de acoperit) includ:
 părţile interesate (skeholders)
 sponsori, inclusiv organizaţii de finanţare
 firme de consultanţă în afaceri
 angajaţi
 consiliul de conducere
Criterii comune tuturor Incubatoarelor:
 reducerea eşecului în afaceri
 crearea de locuri de muncă
 dezvoltare economică locală
 dezvoltare regională şi diversificare
 înlocuirea importurilor
 comerţul cu cercetare
 tranferul tehnologic
Metodologie
Pentru evaluările interne şi externe:
 Fixarea misiunii şi a obiectivelor pentru evaluare (termenii de referinţă).
 Reunirea unui grup de lucru pentru evaluare care să ia în considerare punerea în
aplicare a termenilor de referinţă şi, în special, să identifice datele din următoarele
documente:
- Studii de fezabilitate şi planuri de afaceri
- Înregistrări financiare
- Raportul managerului
- Rapoarte anuale şi de alt tip
- Rapoarte privind utilizarea serviciilor
- Înregistrările de leasing
Pentru auto-evaluări este mai uşor să se urmeze un chestionar existent, pentru a asigura
utilizarea unor definiţii standardizate şi pentru a putea compara rezultatele. Chestionare
Gardener şi Bearse sunt utile pentru acest scop.

34
Pentru o evaluare externă, consultantul ar trebui să fie selectat pe baza cunoştinţelor sale
despre industria incubatorului.
Atât evaluările interne cât şi cele externe pot lua în considerare următoarele domenii:
 Pătrunderea pe piaţă
- definirea pieţei
- identificarea numărului şi tipului de întreprinderi nou înfiinţate care pot
beneficia de un incubator
- încadrarea în perspectiva economică a regiunii
 Relaţiile cu serviciile de sprijin pentru întreprinderile existente (Incubatoarele lucrează
cel mai bine atunci când se integrează într-o serie de strategii de sprijin în afaceri).
 Analiza în vederea stabilirii dacă Incubatorul este modelul cel mai adecvat având în
vedere circumstanţele economice actuale
 Sunt îndeplinite interesele părţilor cheie? (Modelul standard independent funcţionează
cel mai bine atunci când este sprijinit de comunitate.)
 Revizuirea managementului şi structurii personalului
 Evaluarea valorii sponsorizării
 Oportunitatea şi calitatea clădirilor
 Evaluarea calităţii şi a gamei de servicii livrate prin intermediul incubatorului
 Evaluarea sustenabilităţii financiare.
O abordare a evaluărilor din incubator vine din perspectiva clientului. Un manager de incubator
trebuie să adune în mod regulat feedback de la clienţii săi privitor la utilitatea şi eficienţa
programelor şi serviciilor din incubator. Pe baza feedback-ului şi cu menţinerea misiunii
incubatorului în minte, managerul poate astfel să elimine sau să ajusteze serviciile ineficiente
sau să adăuge noi programe care reflectă cererile clienţilor şi nevoile în permanentă schimbare.
Anchetele în rândul clienţilor reprezintă o modalitate utilă de a aduna date despre rezultatele
incubatorului cât şi cu privire la satisfacţia clientului. Întrebări care ar viza satisfacţia clientului
pot acoperi:
 Programe de instruire şi mentorat
 Spaţiu şi facilităţi
 Crearea de reţele şi evenimente sociale
 Acordarea de asistenţă firmelor pentru obţinerea finanţării
 Programul de furnizare de servicii
 Performanţa personalului din Incubator
Clienţii vor aprecia oportunitatea de a nota programele şi serviciile din incubator.
Un alt mod eficient de a aduna date de intrare este de a organiza focus grupuri. Folosite în
combinaţie cu sondajele, acestea oferă o imagine mai amplă şi poate să determine reacţii mai
spontane din partea participanţilor. Unii manageri cer companiilor care au terminat perioada de

35
incubare să participe la sesiuni de focus grup pentru că, de multe ori, acestea manifestă o mai
mare recunoaştere pentru experienţa pe care au dobândit în perioada când erau firme incubate.

Exemplu: Sistemul Web Management pentru Măsurarea Performanţei Incubatorului


(Web-ADI), al reţelei de incubatoare din Minas Gerais, Brazilia
Web-ADI este un sistem de management al informaţiei care elaborează diferiţi
indicatori în legătură cu un incubator şi cu afacerile incubate, oferind astfel informaţii
utile pentru deciziile strategice. Principalul obiectiv al instrumentului este să ajute
reţeaua incubatoarelor şi organizaţiile sale de sprijin în acordarea de asistenţă
sistematică incubatoarelor de afaceri din reţea şi clienţilor lor, prin informaţiile
relevante furnizate de către managerii acestora.
WEB-ADI este un instrument pentru colectarea şi analizarea datelor din sistemul de
incubare în Minas Gerais şi a fost folosit ca un monitor de informare reală a noilor
activităţi de asistenţă.
De asemenea, aceasta a furnizat incubatoarelor un instrument care colectează datele
obiective şi informaţiile de referinţă pentru a îmbunătăţi gestionarea şi dezvoltarea
celor mai multe incubatoare în Statul Minas Gerais.
Instrumentul încearcă să evalueze performanţa incubatoarelor prin colectarea
periodică a informaţiilor. Acest instrument are nevoie de o atitudine de cooperare din
partea managerului incubatorului. Datele sunt utilizate pentru a elabora indicatori
legaţi de performanţă şi de rezultate.

3.3. Planul de lucru şi bugetul aferent incubatorului de afaceri

Planul de afaceri al incubării (proiectare, evaluare)

Scopul realizării planului de afaceri Elemenete cheie în proiectarea planului


(în funcţie de scop)

Concentrare pe demonstrarea riguroasă a


Atragerea de fonduri necesare
sustenabilităţii şi eventual a profitului

Planificarea modului de evoluţie Evitarea crizei de fonduri sau reducerii activităţii

Analizarea proiectul iniţial, condiţiilor obiective şi


Evaluarea dinamicii
modului de acţiune pentru viitor

Nevoi de Finanţare
Conform, National Business Incubation Association (NBIA), media de finanţare a constituirii unui
incubator de afaceri este cuprinsă în intervalul 72,320 - 207,500 USD. Tabelul de ma jos face o

36
comparaţie a acestor estimări cu costurile de înfiinţare şi operare ale incubatoarelor de afaceri
din cadrul Programului de înfiinţare şi dezvoltare de incubatoare de afaceri în România,
coordonat de AIPPIMM şi implementat de PNUD.

IA Alba Iulia,
Estimare NBIA, SUA
Braşov, Covasna
Costuri de operare (RON)
TOTAL Minim Maxim
2005-2008 estimat estimat
Grant-uri pentru echipament 79.538 96.750 288.750
Grant-uri pentru costuri de start-
553.463 87.000 202.500
up, utilităţi & servicii specializate
Organizare de seminarii, vizite de
8.519 12.000 18.000
studiu
Promovarea activităţilor
5.235 21.300 38.250
incubatoarelor de afaceri
TOTAL 1.083.289 217.050 622.500

3.4. Raportări

Raportările referitoare la stadiul de realizare a programului de incubare, precum şi cele privind


monitorizarea IMM-urilor incubate, întocmite de managerul / administratorul incubatorului, au
loc periodic (semestrial, anual) şi sunt prezentate finanţatorilor şi altor părţi interesate. Acestea
trebuie să se refere, printre altele, la următorii indicatori principali:
 gradul de utilizare a suprafeţei incubatorului (în m2);
 numărul mediu de locuri de muncă nou-create de fiecare IMM incubată;
 numărul de IMM-uri incubate;
 numărul de IMM-uri nou-create, incubate;
 subvenţiile obţinute de fiecare IMM incubată, conform procedurii;
 numărul de IMM-uri excluse din incubatorul de afaceri;
 costuri per loc de muncă (brut);
 rata de supravieţuire a IMM-urilor incubate după terminarea perioadei de incubare;
 valoarea investiţiilor în mijloacele fixe;
 rezultate financiare şi economice, creşterea medie a cifrei de afaceri şi a profitului.
În cadrul programului AIPPIMM, implementat de PNUD, alături de rapoartele realizate de
administratorul incubatorului, echipa de proiect a PNUD elaboreză rapoarte narative,
semestrial, raporate financiare semestrial şi anual şi rapoarte periodice de informare asupra
stadiului proiectului.

37
3.5. Aspecte administrative (gestionarea de spaţii, resurse şi contracte)

Aspecte administrative generale, în funcşie de tipul şi scopul incubatorului


Amplasamentul, structura si dimensiunile incubatorului reflectă scopurile pentru care a fost
creat, tipul şi numărul de firme cărora li se adresează.
Mark P. Rice şi Jana B. Matthews, în cartea Growing New Ventures, Creating New Jobs (1995)
(Dezvoltarea noilor afaceri, Crearea de noi locuri de munca), subliniau: “clădirea potrivită
asigură baza pentru sustenabilitatea financiară din sursele proprii şi un mediu propice, în care
antreprenorii şi admistratorii incubatorului pot lucra împreună pentru dezvoltarea de noi
afaceri, inovative. Alegerea nepotrivită a spaţiului/a clădirii va duce la eşec – şi acesta este unul
din motivele principale pentru care incubatoarele nu îşi ating obiectivele”.
Dacă a fost creat în scopul promovării intreprinderilor bazate pe tehnologii, incubatorul poate fi
amplasat într-o zonă de tip “greenfield”, de exemplu un parc ştiinţific şi tehnologic adiacent unei
universităţi, în timp ce alte incubatoare pot fi amplasate în mijlocul unor platforme industriale
sau într-o zonă centrală a unui oraş. Incubatoarele axate pe sectoare economice noi, de vârf,
tind să fie concentrate în zone metropolitane, în oraşe sau regiuni care combină tehnologiile,
talentul creator, antreprenoriatul şi serviciile profesionale şi financiare, fiind alese locuri unde
investitorii pot lucra, pot fi în contact unii cu altii şi se pot promova pe ei înşişi.
Cele mai multe incubatoare se află în clădiri acoperite, construite uneori special pentru acest
scop, dar care duc la costuri de înfiinţare mai ridicate. Totuşi, majoritatea incubatoarelor
europene infiinţate sunt legate foarte strâns de costurile de lansare, astfel încât în multe oraşe
europene, cei care administrează incubatoarele preferă să le amplaseze în clădiri cu costuri de
închiriere mai mici, foste depozite sau birouri dezafectate.
Incubatoarele virtuale (denumite Portal sau incubator “fără pereţi” (“without walls”) nu asigură
un spaţiu special amenajat (clădiri) pentru incubarea afacerilor, serviciile fiind oferite prin
Internet. Un avantaj al acestui tip de incubare îl constituie posibilitatea de a incuba afaceri
asemănătoare, dar localizate în regiuni diferite.
Studiile realizate la nivel european au aratat că, pentru a avea succes, este indicat ca incubatorul
să dispună de suficient spaţiu pentru a putea incuba simultan 20 de afaceri. Nu trebuie exagerat,
însă, deoarece o rată scăzută de ocupare a spaţiului poate fi văzută ca un semn de eşec al
incubatorului. Astfel, spaţiul pus la dispoziţie de un incubator variază, având în medie 5.800 m2.
O capacitate mai mică decât cea menţionată mai înainte, generează dificultăţi pentru
construcţia afacerilor.
O altă practică este aceea de a menţine funcţionarea simultană a cel putin 85% din locaţii
(unităţile din spaţiul locativ). Există însă şi incubatoare care găzduiesc un număr mic de afaceri
(4-5) şi care nu sunt atât de atente la costurile de înfiinţare (infuzia masivă de capital asigurată
prin fonduri de investiţii cu capital de risc – “private equity funds”). În alegerea locaţiei unde va
funcţiona incubatorul sunt de asemenea importante facilităţile oferite de zona respectivă,
precum : infrastructura de transport şi facilităţile de transport în comun, spaţiu de parcare,
servicii bancare şi de curierat şi chiar servicii medicale. După găsirea spaţiului adecvat pentru
desfăşurarea activităţilor incubatorului, trebuie realizată, dacă este cazul, racordarea la utilităţi
(apa, energie electrică, telefon, spaţii pentru parcări etc.) şi reabilitarea spaţiilor în mod
corespunzător, pentru a permite flexibilitatea întreprinderilor şi securizarea produselor

38
acestora. Spaţiul trebuie să poată asigura amplasarea unui punct de informare şi consultanţă,
spaţii pentru întâlniri. În mod ideal ar trebui să existe suficient spaţiu pentru extinderea zonei
destinate producţiei şi pentru dimensionarea corespunzătoare a acestora.
Pe lângă incubatoarele care functionează după modelul tradiţional, există şi incubatoare care au
apărut pe modelul noii economii, care nu necesită un spaţiu fizic dedicat şi care pot funcţiona şi
pe baze virtuale pentru diseminarea informaţiilor şi a know-how-ului necesar dezvoltării unei
anumite afaceri.
Spaţiul de desfăşurare a activităţilor de incubare
 Zona de retail
Amplasarea unor firme de retail la parter, asemeni unui mall, poate atrage interes şi creşte
fluxul clienţilor. Drumul urmat de clienţi este important, acest trafic putând genera viitoare
posibilităţi de angajare pentru incubator. Poate diversifica modelul de afaceri şi ajuta la
creşterea veniturilor.
 Imaginea şi brandul
Aspectul, senzaţia precum şi fluxul urmat de clienţi reprezintă elemente esenţiale pentru modul
în care sunt percepute serviciile oferite. Clădirea trebuie să fie de sine stătătoare şi uşor de
recunoscut. Construcţia trebuie să fie modernă şi curată, logo-ul aspiraţional şi evocator.
 Parcarea
Spaţiul pentru parcări este un element esenţial, dar adesea desconsiderat. Parcarea este
importantă atât pentru firmele incubate, cât şi pentru clienţii lor şi pentru vizitatori.
 Intrări separate
În unele cazuri este de preferat ca birourile să aibă propriile lor intrări
 Interacţiune
Toate incubatoarele ar trebui să incurajeze interacţiunile sociale: ar trebui să existe spaţii
comune şi servicii sociale precum restaurante, baruri, cafenele, etc. o curte interioară poate
avea influenţă pozitivă asupra interacţiunii în cadrul comunităţii şi poate spori vizibilitatea.
 Zona de lucru
Este de recomandat ca întreprinderile nou formate să fie aşezate printre cele mature şi nu
separate. Se preferă clădirile cu coridoare lungi şi puţine, acestea facilitând accesul.
 Depozitarea
Adesea uitat, spaţiul pentru depozitare ar trebui să fie plasat strategic, mai ales în cazul
companiilor care deţin stocuri.
 Sălile de întâlnire
Existenţa spaţiilor destinate sălilor de conferinţă şi întâlniri este foarte importantă. Companiile
vor avea nevoie de spaţii pentru întâlnirile cu clienţii şi pentru traininguri. Aceste săli ar trebui să
existe la fiecare etaj.
 Facilităţi publice
Se poate lua în considerare posibilitatea de a oferi publicului şi restului comunităţii spaţii de
închiriat şi acces la facilităţile din clădire (de exemplu, sălile de conferinţă)

39
Realizarea de spaţii în corelare cu tipul firmelor incubate
În funcţie de tipul companiei care urmează a fi incubată, caracteristicile clădirii pot varia în
mărime, spaţiu şi servicii oferite. Pentru a faciltia determinarea mărimii incubatorului, trebuie
identificat profilul companiilor care vor fi incubate şi infrastructura necesară.
Odată identificate nişele, următorul pas esenţial este vizitarea altor incubatoare similare. Aceste
vizite pot fi informative privind:
 identificarea mărimii incubatorului;
 designul spaţiilor de lucru;
 numărul spaţiilor de lucru;
 mărimea fiecărui birou;
 infrastructura necesară (conexiunea de internet, telefon, apă, electricitate)
Următorul pas îl reprezintă planificarea operaţiunilor şi a serviciilor oferite. Trebuie avute în
vedere atât facilităţile dorite, cât şi fezabilitatea acestora.

3.6 Consultanţa în incubatoarele de afaceri

Obiectivul consultanţei profesionale este oferirea de feed-back şi propunerea de soluţii pentru


nevoile specifice ale companiilor din cadrul incubatoarelor de afaceri.
Tipuri de servicii de consultanţă:
 în grup
 individual
 avocatul diavolului
 coaching
Domenii care ţin de competenţa consultanţilor:
 crearea unui plan de afacei
 pornirea afacerii
 oferirea de sprijin pentru afaceri
 resursele umane
 marketing
 legislaţie
 taxe
 contabilitate
 finaţe
 patente
 relaţii bancare

40
Un exemplu privind tipurile de servicii de consultanţă se poate găsi în studiul de caz din
România, detaliat în capitolul 5.

3.7. Mangementul riscurilor si al oportunitatilor

Principii în managementul calităţii incubatoarelor de afaceri


Conform NBIA, incubatoarele trebuie să ţină cont de 10 principii din domeniul calităţii
managementului:
1. Dezvoltarea de servicii care le oferă susţinere companiilor
2. Valorificarea potenţialului companiilor dincolo de abilitatea lor de a plăti chiria
3. Abilitatea de a crea noi afaceri şi de a le ajuta să se dezvolte este mai importantă
decât numărul de locuri de muncă nou create
4. Esenţa incubatoarelor o reprezintă oferierea de sprijin companiilor
5. Poziţionarea într-un plan integrat de dezvoltare economică şi adoptarea unei structuri
care să reflecte punctele forte şi slăbiciunile regiunii
6. Asigurarea unei structuri care să permită obţinerea rezultatelor solicitate de sponsori,
atât pe termen lung cât şi pe termen scurt
7. Formularea unei misiuni clare, setarea de obiective cuantificabile şi crearea unui
proces de evaluare care să aibă în vedere recompansarea performanţei
8. Găsirea unor manageri capabili să se adapteze unor situaţii variate şi să vină cu soluţii
9. Recunoaşterea poziţiei, după caz, duale a managerului, în dubla sa calitate de
proprietar şi de administrator al edificiului
10. Iniţierea şi coordonarea de măsuri adecvate dezvoltării afacerilor
Sursa: NBIA, Forging the incubator – How to Design and Implement a Feasibility Study for a
Business Incubation Program, 1993. (Crearea unui incubator- cum să concepi şi să implementezi
un studiu de fezabilitate pentru un program de incubare)
Riscurile şi eşecurile incubatoarelor de afaceri
Cele mai tipice piedici în calea succesului unui incubator sunt enumerate mai jos :
1. Aşteptări prea mari şi prea repede: dinamica incubatoarelor este diferită de cea a
operaţiunilor imobiliare, rezultatele obţinându-se în timp îndelungat în cazul incubatoarelor.
Unii oameni nu înţeleg acest lucru, crezând că după deschiderea incubatorului, companiile şi
locurile de muncă vor veni de la sine. Această aşteptare generează frustrări şi dezamăgire,
ducând la eşec. Dezvoltatorii de incubatoare trebuie să aibă în vedere şi aşteptările
publicului. De exemplu, atunci când se implică primăriile şi organizaţiile care au ca scop
dezvoltarea economică acestea se aşteaptă la obţinerea imediată a rezultatelor. Ceea ce
trebuie să înteleagă este faptul că înainte de a deveni viabilă, o companie are nevoie de o
perioadă de 2 până la 5 ani.
2. Alegerea unui manager nepotrivit: având în vedere faptul că managerul are misiunea
esenţială de a conduce incubatorul, este important ca acesta să fie o persoană organizată, să

41
aibă calităţi specifice unui om de afaceri, să fie un bun comunicator, să aibă abilitatea de a
obţine resurse şi de a coopera cu instituţii.
3. Supraestimarea rolului incubatorului: incubatorul poate fi văzut drept o metodă de
asigurare a creşterii economice. Poate avea o contribuţie semnificativă, dar nu poate fi o
soluţie pentru întreaga regiune. Cel mai probabil, existenţa unui incubator nu va duce la
relocalizarea unei industrii mari. Incubatoarele pot avea o contribuţie în ceea ce priveşte
expansiunea şi retenţia industriilor existente deja într-o regiune, prin intermediul
trainingurilor, prin oferirea de noi resurse companiilor. Cel mai important obiectiv al
incubatorului este de a coopera cu antreprenori în vederea accelerării procesului de
dezvoltare a companiilor.
4. Cheltuielile prea mari: unele incubatoare nu îşi înţeleg dinamica propriilor afaceri. Abilitatea
de a gestiona fluxul numerarului şi de încadrare în limitele bugetului reprezintă elemente
critice, la fel ca în cazul oricărei afaceri.
5. Eşecul de gestionare a sursele financiare: Incubatorul are nevoie de câţiva ani înainte de a
deveni stabil din punct de vedere financiar, iar dezvoltatorii trebuie să conceapă un plan
realist de finaţare. De altfel, multe incubaotare au început să caute finanţare şi de la
companii cliente.
Idei pentru gestionarea efeicientă a unui incubator
1. Obţinerea de rezultate care au impact asupra întregii regiuni.
Este important ca incubatoarele să participe la dezvoltarea regiunii căreia îi aparţin şi să se
comporte asemeni unor agenţi ai schimbării şi ai dezvoltării regionale.
2. Crearea unei strategii clare, competitive, în cadrul unui anumit segment de piaţă şi tehnologic.
Incubatoarele trebuie să fie focusate, să aibă o viziune clară a pieţelor, segmentelor tehnologice
şi zonelor de activitate. Unele critici aduse incubatoarelor sunt lipsa de focus, suprapunerea
procedurilor şi inteferenţa, probleme care duc la folosirea ineficientă a resurselor. Focalizarea
incubatorului trebuie să se adapteze situaţiei pieţei.
3. Crearea unui mediu favorabil incubării.
Incubatorul trebuie să fie dorit. În acelaşi timp trebuie să genreze companii competitive care să
contribuie la dezvoltarea regiunii. Creditele, accesul in piaţă şi dezvoltarea tehnologică sunt
elemente necesare.
4. Contribuţia la politici publice, participarea la realitatea şi perspectivele unei lumi tot mai
globalizate.
O provocare cu care se confruntă incubatoarele de afaceri este de a servi pe post de
"laboratoare" care identifică şi testează soluţii de politică publică pentru a creşte rata de
supravieţuire a afacerii şi succesul acesteia. Incubatorul trebuie să stimuleze elementele
esenţiale care au impact pe dezvoltarea afacerii.
5. Structură competentă, inovare, management sustenabil pentru incubatorul de afaceri
Incubatoarele de afaceri trebuie, prin definiţie, să fie exemple de inovare, antreprenoriat şi
afacere, pentru că munca lor este de a contribui la dezvoltarea altor companii şi a societăţii.
Întreaga gamă de competenţe de management este necesară, variind de la servicii de marketing
până la serviciile clientului şi finanţe.

42
6. Crearea unor mecanisme şi instrumente care sporesc inovarea tehnologică,
în special cu universităţi şi centre de cercetare.
O funcţie din ce în ce mai importantă a incubatoarelor de afaceri, în special în zonele în curs de
dezvoltare, o reprezintă sprijinirea universităţilor şi a centrelor de cercetare în proiectarea de
noi afaceri.
7. Structurarea serviciilor care sprijină dezvoltarea noilor afraceri
Incubatoarele de afaceri au nevoie de un portofoliu de servicii care să satisfacă aşteptările
părţilor interesate. Incubatoare de afaceri trebuie să fie laboratoare pentru management
inovativ şi pentru practici strategice în afaceri, astfel încât acestea să poată face în mod efectiv
o diferenţă pentru companiile incubate.
8. Utilizarea Tehnologiei Informaţiilor şi a Comunicării, care contribuie semnificativ la procesul
de incubare de afaceri şi de dezvoltare a societăţi.
TIC oferă oportunităţi excepţionale pentru îmbunătăţirea proceselor de incubare de afaceri,
contribuind la accelerarea şi eficientizarea proceselor de selecţie, monitorizare şi susţinere
oferite de incubator, ca şi a progresului companiei incubate, prin soluţii adecvate pentru
planificare şi control. Poate servi, de asemenea, la dezvoltarea şi implementarea marketing-ului,
cercetării şi strategiilor de dezvoltare.
9. Asigurarea în incubatorul de afaceri a unei infrastructuri adecvate pentru a satisface nevoile
companiilor
Deşi costisitoare pentru bugetul de implementare a incubatorului de afaceri, comunicaţiile sunt
un element esenţial pentru succesul unui program. Infrastructura include spaţii de birouri
adecvate, internet şi asistenţă de telecomunicaţii. Acesta poate cuprinde chiar resurse
sofisticate, cum ar fi site-ul web hosting, cybercafe, video-conferinte şi centru de copiere, care
vor adăuga un plus de valoare pentru succesul incubatorului de afaceri.
10. Stabilirea de relaţii şi de alianţe care să consolideze incubatorul de afaceri şi serviciile
prestate întreprinderilor.
O reţea puternică, care să cuprindă întreg incubatorul de afaceri va conduce la conexiuni mai
puternice în reţeaua firmelor incubate. Prin urmare, incubatorul de afaceri trebuie să planifice şi
să implementeze o reţea de parteneri şi aliaţi care poate contribui atât la programul de incubare
de afaceri şi care este folositoare companiilor incubate, îmbunătăţind astfel condiţiile de
creştere economică şi competitivitate.
11. Formarea echipelor inovatoare de management.
Echipele incubatorului trebuie să avanseze în profesionalism şi competenţă şi să îşi asume
angajamentul efectuării procesului incubării de afaceri. Programele de incubare de afaceri nu
mai pot fi considerate doar o activitate de asistenţă sau de testare a dezvoltării. Incubatoare de
afaceri trebuie să fie "companii care generează companii", cu echipe bine antrenate, care pot
oferi un sprijin eficient şi diferenţiat.
12. Adaptarea modelului incubatorului de afaceri la realităţile economice, culturale, sociale şi
politice din fiecare regiune / ţară.
În afară de concentrarea pe segmentul de piaţă şi tehnologie, fiecare incubator de afaceri
trebuie să identifice, de asemenea, o vocaţie şi să se modeleze la caracteristicile regiunii. Acest

43
lucru va asigura că incubatorul de afaceri şi companiile incubate vor avea un avantaj competitiv
care contribuie la maximizarea rezultatelor programului de incubare de afaceri.
13. Identificarea surselor de finanţare şi a modelelor de afaceri care să asigure durabilitatea
incubatorului de afaceri
Programul de incubare de afaceri trebuie să caute un model de operare durabil. Este necesară
crearea unui pachet de sponsorizare care detaliază beneficiile pe care investitorii le vor primi în
cazul în care investesc în incubatorul de afaceri. Căutaţi parteneri, găsiţi alte fonduri de
finanţare, dacă este posibil împrumuturi micro-credite / împrumuturi private.
14. Elaborarea strategiei financiare a incubatorului de afaceri.
Strategiile sunt necesare pentru a obţine resurse atât pentru companiile incubate, precum şi
pentru susţinerea programului incubatorului de afaceri. Investiţiile şi finanţarea sunt pe primele
trei poziţii în topul motivelor care cauzează eşecul companiilor în primii doi ani de existenţă.
Incubatorul de afaceri tebuie să pregătească companiile pentru surmontarea acestor dificultăţi,
oferindu-le, în acelaşi timp, sprijin în obţinerea de resurse financiare.
15. Elaborarea unor strategii care să permită companiilor incubate să-şi dezvolte capacitatea de
a vinde şi de a genera venituri.
O cauză de bază a falimentelor companiilor noi este absenţa marketing-ului şi a abilităţii de
vânzare. Misiunea de bază a oricărei afaceri este de a dezvolta şi comercializa produse şi servicii
care să răspundă cererii de pe piaţă, iar incubatorul de afaceri trebuie să contribuie la această
misiune prin pregătirea companiilor, oferindu-le sprijin strategic şi operaţional.
16. Crearea de mecanisme şi instrumente pentru dezvoltarea incubatoarelor de afaceri la nivelul
comunităţii locale, entităţilor strategice şi instituţiilor.
Marketingul incubatorului de afaceri, privit ca o organizaţie, este puternic corelat cu
introducerea pe piaţă a companiilor incubate. Cel mai bun mod de a promova un incubator de
afaceri în sine este de a genera companii de succes. Acceptarea incubatorului de afaceri de către
instituţii cheie din cadrul comunităţii reprezintă o modalitate de a contribui la dezvoltarea
acestor companii.
17. Structurarea colaborărilor şi parteneriatelor, cu obiectivul general de consolidare a
incubatoarelor de afaceri
Parteneriatul Public-Privat uneşte interesele sectoarelor public şi privat. Iniţiativa
antreprenorială este finanţată şi operată prin intermediul unui parteneriat dintre guvern şi
întreprinderile din sectorul privat / investitori, dreptul de proprietate asupra proiectului fiind
împărţit.
18. Alinierea constantă a incubatoarelor la tendinţe tehnologice şi ale pieţei.
Programele de incubare trebuie să fie planificate, dezvoltate şi exploatate într-un cadru
globalizat, în ton cu tendinţele majore de pe piaţa internaţională.
19. Încadrarea incubatoarelor de afaceri şi a companiilor incubate în lanţuri de producţie şi
clustere strategice.
O modalitate eficace de fi sigur că programul de incubare va produce rezultate este de a
planifica incubatorul de afaceri astfel încât acesta să stimuleze şi să genereze noi societăţi în
lanţurile de producţie existente şi în clustere industriale. Acestea vor fi apoi capabile să formeze
o nişă în cadrul grupurilor deja structurate şi în lanţurile strategice, în acest fel depăşind

44
barierele în calea dezvoltării unei noi companii, cum ar fi accesul pe piaţă, vânzările / canale de
distribuţie şi dezvoltare tehnologică.
20. Transformarea incubatorului de afaceri într-un simbol al spiritului antreprenorial şi de
inovare
Incubatoarele de afaceri pot şi trebuie să se poziţioneze ca "simboluri" ale antreprenoriatului şi
inovării. Trebuie să se transforme în puncte de referinţă pentru programele locale / naţionale şi
să genereze companii puternice, care sunt surse de inspiraţie pentru generaţiile viitoare.
21. Dezvoltarea unei analize SWOT
Analiza SWOT reprezintă o metodă strategică care poate fi folosită pentru a evalua punctele
forte, slăbiciunile, oportunităţile şi ameninţările Incubatorului de Afaceri.
Întrebări relevante în cadrul analizei:
 Cum putem folosi fiecare punct forte?
 Cum putem îmbunătăţi fiecare slăbiciune ?
 Cum putem exploata fiecare oportunitate?
 Cum putem atenua fiecare ameninţare?

A) Stabilirea obiectivelor incubatorului de afaceri – definind în mod clar ceea ce intenţionează


organizaţia să facă.
B) Definirea aspectelor strategice - factori cheie în planificarea realizată de către consiliul
executiv al firmei / CEO; dezvoltarea unui plan strategic operaţional care va ajuta atingerea
obiectivelor)
C) Dezvoltarea noilor strategii – înseamnă că ai nevoie de obiective clare pentru pregătirea
resurselor operaţionale, idei privind planul de implementare a strategiei
D) Monitorizarea rezultatelor – asumarea responsiabilităţii prin menţinerea transparenţei,
adoptarea de măsuri corectoare care ar putea însemna modificare a obiectivelor / strategiilor.

45
Exemplu de chestionar care poate fi folosit în cadrul analizei SWOT
Următoarele întrebări sunt utile pentru evaluarea pe scurt a punctelor forte şi a celor slabe ale
incubatorului.
Punctaj: 0=Nimic 2=Slab 3=Echitabil 4=Bine 5=Excelent
Evaluarea serviciilor oferite de Incubator firmelor incubate Scor
Facilităţi
1 Birouri
2 Echipamente de birou
3 Telecomunicaţii
4 Laborator / prototipuri / testare a echipamentelor
5 Săli de şedinţe
Subtotal (max=25)
Servicii pentru dezvoltarea afacerii
1 Oferă asistenţă de formare privind competenţe de afaceri şi modele de dezvoltare a afacerii
2 Oferă servicii de extindere pentru afacere (contabilitate, juridic, secretariat de sprijin, etc)
3 Oferă asistenţă în pregătirea planului de afaceri
4 Oferă asistenţă în pregătirea echipei manageriale
5 Organizează programe de training pentru dezvoltarea afacerii
6 Oferă îndrumări operaţionale de referinţă şi asistenţă tehnică
7 Asigură cercetarea pieţei, asistenţă de marketing
Subtotal (max=35)
Asistenţă pentru găsirea de finanţare
1 Are propriul fond de investiţii
2 Facilitează accesul la fonduri publice pentru dezvoltare
3 A înfiinţat o reţea de investitori privaţi ("business angels")
4 Ajută firmele aspirante la pregătirea dosarului de finanţare
5 Organizează prezentări ale proiectelor firmelor aspirante pentru potenţiali inverstitori
Subtotal (max=25)
Networking & Construirea de parteneriate
1 A stabilit o reţea a furnizorilor de servicii necesare afacerii şii a negociat acorduri speciale cu ei
Oferă instruire şi servicii de consultanţă privind dezvoltarea de parteneriate strategice de
2
business
Organizează periodic (de ex. săptămânal / bi-săptămânal) întâlniri în reţea pentru firmele
3
incubate şi investitori / viitorilor parteneri de afaceri
Subtotal (max=15)

Total (max=100)

46
4. INCUBATOARELE DE AFACERI ÎN EUROPA ŞI PE PLAN INTERNAŢIONAL
Potrivit unei analize făcute de DG Enterprise în anul 2002, 87% dintre incubatoarele fondate în
Europa sunt active la 3 ani de la sfarşitul perioadei de incubare. Costul public al creării de noi
locuri de muncă este de 4.000 de euro, semnificativ redus faţă de cel al altor programe publice,
iar incubatoarele de afaceri europene generează anual în jur de 30.000 de noi locuri de muncă,
mult mai viabile decât în alte cazuri.
În anul 2000 erau aproximativ 3.000 de incubatoare de afaceri la nivel mondial, dintre care
1.000 în America de Nord, 900 în Europa de Vest, 600 în Orient, 200 în America de Sud, 150 în
Europa de Est şi 150 în Africa, Orientul Miljlociu şi alte regiuni. Astfel câteva exemple pe zone
sunt relevante pentru importanţa incubatorului de afaceri după cum urmează:
America de Nord
SUA este regiunea cu cele mai multe incubatoare, evolunând de la 100 în anii ‘80 şi ajungând la
peste 1000 în anul 2000. Incubatoarele au fost în general iniţiate de către autorităţi
guvernamentale şi de agenţii, însă în jur de 20% au fost înfiinţate în asociere cu universităţi şi
parcuri ştiinţifice. Datorită succesului din anii ‘50 al parcurilor de cercetare Stanford şi Research
Triangle, programele locale şi naţionale de dezvoltare economică au căutat să multiplice
succesul acestor centre de inovaţie tehnologică prin crearea de parteneriate public-private. În
ciuda declinului dot-com-ului, incubatoarele care au ca scop obţinerea de profit continuă să se
dezvolte, iar companiile care le sponsorizează beneficiază de o reputaţie aparte şi de resurse.
America de Sud
În anul 2000, Brazilia avea în jur de 160 de incubatoare, toate apărute în ultimul deceniu al
secolului XX.
Orient
Programul de incubare din China este cel mai mare din rândul ţărilor în curs de dezvoltare. China
a beneficiat încă din anii ‘80 de ajutorul PNUD, acesta fiind elementul catalizator în înfiinţarea
incubatoarelor. Mai mult de 300 de incubatoare sunt răspândite în întreaga ţară, dintre care
peste 200 de incubatoare de software.
În Japonia există mai mult de 200 de incubatoare de diferite tipuri, dintre care o treime oferă
servicii tipice de incubare destinate managementului.
În India există peste 20 de parcuri tehnologice de software (STP) şi 15 parcuri tehnologice şi
ştiinţifice (STEP).
Coreea are peste 150 de incubatoare şi a cunoscut o creştere mare în special în perioadă 1993-
1996.
În Indonesia au fost create primele incubatoare în 1994, cu asistenţă PNUD. În prezent există o
societate a incubatoarelor de afaceri, precum şi un proiect naţional de creare a incubatoarelor în
universităţi.
Africa, Orientul Mijlociu şi alte regiuni
Incubatoarele din Egipt au fost create la iniţiativa PNUD-ului în 1992 şi susţinute de Fondul
Social de Dezvoltare al Guvernului printr-o reţea de incubatoare. Implementarea acestora se

47
realizează cu ajutorul Asociaţiei egiptene pentru incubatoare, un ONG înfiinţat special în acest
scop.
Turcia a demarat proiectul incubatoarelor în 1990 şi a înfiinţat KOSGEB, o agenţie care oferă
finanţare incubatoarelor universitare.
Europa de Est
PNUD a implementat programul de incubare în afaceri din Polonia prin înfiinţarea primului
incubator în anul 1990. Doi ani mai târziu a fost creată Asociaţia Poloneză a Incubatoarelor de
Afaceri, precum şi un centru de inovare. Având ca scop revitalizarea economiei poloneze prin
crearea de locuri de muncă, procesul de înfiinţare de incubatoare de afaceri a primit sprijin
semnificativ şi din partea Băncii Mondiale şi a UE. În anul 2000, existau deja 60 de incubatoare în
Polonia.
Europa de Vest
Există peste 1.000 de incubatoare, cele mai multe înregistrându-se în Germania, Franţa şi UK. La
polul opus se află Luxembourg, Irlanda, Grecia şi Danemarca.

Ţara Număr Ţara Număr


Austria 63 Italia 45
Belgia 13 Luxembourg 2
Denmarca 7 Olanda 6
Franţa 192 Portugalia 23
Finlanda 26 Suedia 39
Germania 300 Spania 38
Grecia 7 Marea Britanie 144
Irlanda 6 TOTAL 911
Sursa: Cercetare Enterprise DG (2001) şi CSES

În ceea ce priveşte domeniile de specializare, cele mai multe incubatoare sunt specialziate în
tehnologia informatică, cercetare şi dezvoltare precum, biotehnologii şi industria farmaceutică.
Tabelul de mai jos redă împărţirea pe sectoare a incubatparelor din Europa.
Activitate Număr Procent
Vânzări, marketing şi distribuţie 5 0,4
Servicii financiare şi de afaceri 8 0,6
Manufactura high-tech / avansată 263 18,6
Tehnologia Informaţiei şi a comunicaţiilor 258 18,2
Cercetare & Dezvoltare 173 12,2
Biotehnologii / farmaceutice 201 14,2
Economia cunoaşterii 162 11,5
Manufactură - alte activităţi 86 6,1
Alte servicii 124 8,8
O combinaţie a acestor activităţi / altele 134 9,5
TOTAL 1414 100
Sursa: Cercetare Enterprise DG (2001) şi CSES

48
5. STUDIU DE CAZ DIN ROMÂNIA PENTRU UN CICLU DE INCUBARE,
REZULTATE ŞI COMENTARII

5.1. Studiu de caz ‘’Programul de înfiinţare de incubatoare tehnologice şi


de afaceri în România’’, coordonat de AIPPIMM şi implementat de PNUD

Conceptul şi strategia incubatorului de afaceri

Programul multianual de înfiinţare şi dezvoltare de incubatoare tehnologie şi de afaceri în


România este coordonat de Agenţia pentru Implementarea Proiectelor şi Programelor pentru
IMM-uri şi implementat de Programul Naţiunilor Unite, în colaborare cu autorităţile locale.
Programul are drept obiectiv dezvoltarea sectorului IMM ca o modalitate de a crea locuri de
muncă şi de a atrage investiţii străine în zonele vizate, prin înfiinţarea unor noi incubatoare de
afaceri, precum şi prin îmbunătăţirea eficienţei incubatoarelor de afaceri deja existente.
Proiectul a demarat cu o fază pilot în anul 2005, prin înfiinţarea a trei incubatoare de afaceri în
localităţile Braşov (judeţul Braşov), Alba Iulia (judeţul Alba) şi Sfântu Gheorghe (judeţul
Covasna). Aceste incubatoare au intrat în al doilea ciclu de incubare în anul 2010, în urma
încheierii primului ciclu de incubare, de trei ani, pe parcursul anului 2009.
Proiectul este în extindere: se pregătesc lansările a trei noi incubatoare, în anul 2010, la Târgu
Mureş (judeţul Mureş), Mangalia (judeţul Constanţa) şi Satu Mare (judeţul Satu Mare) şi s-au
selectat două noi locaţii pentru înfiinţarea altor incubatoare la Câmpia Turzii (judeţul Cluj) şi
Dorohoi (judeţul Botoşani).
Incubatoarele din Program sunt, în general, incubatoare tradiţionale sau clasice de afaceri.
Firmele incubate până în prezent (anul 2010) activează într-o gamă variată de sectoare,
domeniile de activitate care au generat cele mai multe locuri de muncă în cadrul incubatoarelor
fiind serviciile, industria alimentară, construcţiile şi manufactura produselor din lemn.
Pe întreaga perioadă de derulare a Programului, beneficiarii acestuia vor primi sprijin financiar
prin alocarea unor fonduri nerambursabile periodice, în condiţiile stabilite prin contractul-cadru
de incubare
Serviciile administrative prestate de administratorul incubatorului urmăresc buna funcţionare a
incubatorului de afaceri, menţinerea în condiţii optime a spaţiilor individuale puse la dispoziţia
beneficiarilor Programului, precum şi a spaţiilor comune, incluzând spaţiile destinate pentru
întâlniri de afaceri, expoziţii, instruiri etc., prin asigurarea acestora cu utilităţi (energie termică,
electrică, apă, gaz etc.), servicii de telecomunicaţii, servicii de pază, curăţenie etc. De asemenea,
administratorul incubatorului va presta beneficiarilor Programului, pe întreaga perioadă de
incubare, servicii comune referitoare la cooperarea dintre investitori în cadrul incubatorului,
prevenirea actelor ce ar putea avea un impact negativ asupra mediului, servicii de informare,
documentare şi secretariat etc.
Evaluarea activităţilor incubatoarelor de afaceri se face conform următoarelor criterii:
a) criterii bazate pe rezultate (monitorizare):
 gradul de utilizare a suprafeţei incubatorului (în m2);

49
 numărul mediu de locuri de muncă nou-create de fiecare IMM incubată;
 numărul de IMM-uri incubate;
 obiectele de activitate ale firmelor incubate;
 numărul de IMM-uri nou-create, incubate;
 subvenţiile obţinute de fiecare IMM incubată, conform procedurii;
 numărul de IMM-uri excluse din incubatorul de afaceri;
 numărul de angajaţi ai administratorului incubatorului;
 raportul dintre numărul de angajaţi ai incubatorului de afaceri/IMM-urilor incubate;
 serviciile livrate şi calitatea lor;
 realizări deosebite ale unor firme incubate;
b) criterii economice (evaluarea impactului):
 costuri medii de operare;
 costuri medii în investiţii de capital;
 costuri per loc de muncă (brut);
 rata de faliment a IMM-urilor incubate după terminarea perioadei de incubare;
 ratele de supravieţuire a IMM-urilor după terminarea perioadei de incubare;
 valoarea investiţiilor în mijloacele fixe;
 valoarea investiţiilor străine atrase;
 rezultate financiare şi economice, creşterea medie a cifrei de afaceri;
 schimburi comerciale cu parteneri economici şi din afara ariei geografice de amplasare.
Procesul de înfiinţare a unui incubator de afaceri
Programul constă în crearea unei reţele de incubatoare de afaceri în România, care să permită:
 crearea unui mediu de afaceri favorabil dezvoltării şi creşterii IMM-urilor;
 promovarea culturii antreprenoriale şi îmbunătăţirea performanţelor manageriale;
 consolidarea unui sector privat dinamic, capabil să facă faţă forţelor concurenţiale şi
competiţiei internaţionale;
 facilitarea accesului IMM-urilor la surse de finanţare, creşterea numărului de activităţi
economice competitive, întărirea climatului investiţional, precum şi reducerea ratei
şomajului în zonele-ţintă;
 dezvoltarea mediului economic local, regional, naţional şi internaţional, prin utilizarea
mai eficientă a potenţialului economic şi uman existent în zonă;
 înfiinţarea şi dezvoltarea de IMM-uri inovative, capabile să utilizeze în mod eficient
resursele existente şi care, la finalul perioadei de incubare, se vor afla într-o situaţie
stabilă din punct de vedere financiar;

50
 crearea unei relaţii eficiente între potenţialul tehnologic şi antreprenorial al zonelor-
ţintă;
 dezvoltarea unei infrastructuri de afaceri capabile să facă faţă presiunilor concurenţiale;
 favorizarea accesului IMM-urilor incubate la informaţii, servicii de consultanţă
profesională, surse de finanţare, precum şi la servicii şi echipamente specifice;
 creşterea numărului de locuri de muncă şi dezvoltarea economică a regiunilor-ţintă.
Selectarea locaţiilor în care se înfiinţează incubatoare noi se face în urma unui studiu de
fezabilitate a zonelor ţintă. Mai jos sunt criteriile principale care fac parte din analiza SWOT a
fiecărei locaţii:
 date generale despre localităţile ţintă;
 indicatori socio-economici (indicatori demografici, piaţa muncii, rata şomajului,
pregătirea profesională preponderentă a populaţiei etc.);
 sectorul IMM (dimensiunea sectorului, distribuţia conform mai multor criterii
relevante);
 potenţialul de dezvoltare economică a zonei;
 alte programe suport pentru IMM-uri derulate în zonele respective;
 strategii de dezvoltare , programe sau iniţiative ale administraţiei locale;
 identificarea unor factori locali cu impact asupra reuşitei programului;
 factori de suport local: clădire disponibilă, resurse locale disponibile în vederea co-
finanţării programului.
De asememena, se iau în calcul existenţa în localitate sau regiune a unui alt incubator de afaceri,
existenţa unui antreprenoriat pregătit şi dornic de a-şi dezvolta o afacere în cadrul incubatorului
de afaceri, precum şi tradiţia industrială a zonei.
Etapele de înfiinţare a unui Incubator de Afaceri, conform Procedurii AIPPIMM – PNUD sunt
descrise, pe scrut, mai jos:
1. Realizarea / actualizarea anuala a unui Plan de Actiuni de catre PNUD şi aprobarea acestuia
de către AIPPIMM (include şi bugetul programului).
2. Realizarea, de către PNUD, a unui studiu de fezabilitate privind locaţiile potenţiale pentru
înfiinţarea de noi incubatoare de afaceri; evaluarea şi selectarea locaţiilor de către PNUD şi
transmiterea acestora către AIPPIMM.
3. Aprobarea noilor locaţii de către AIPPIMM din lista propunerilor PNUD.
4. Incheierea acordului de finanţare între AIPPIMM şi autoritatea publică locală în vederea
amenajării şi reabilitării spaţiilor destinate incubatorului de afaceri.
5. Transferul fondurilor în vederea amenajării şi reabilitării spaţiilor destinate incubatorului de
afaceri, prin PNUD, după aprobarea AIPPIMM, către autoritatea publică locală; alocarea acestor
fonduri se face o singură dată, în baza acordului de finanţare.

51
6. Organizarea procesului de selecţie a administratrului incubatorului de către autoritatea
publică locală / PNUD, conform procedurii.
7. Selectarea administratorului de către o comisie de evaluare formată din reprezentanţi
AIPPIMM, PNUD, autoritatea publică locală, şi după caz, OTIMMC.
8. Stabilirea, de către PNUD, cu participarea OTIMMC şi aprobarea AIPPIMM, a prevederilor
contractului cadru de administrare şi a contractului cadru de incubare ce urmeaza a fi încheiate.
9. Incheierea contractului cadru de administrare a incubatorului de afaceri, pe o perioadă de 5
ani (3 ani de incubare plus 2 de monitorizare), de către AIPPIMM, autoritatea publică locală şi
administratorul de incubator.
10. Transferul primei transe din suma alocată administratorului; următoarele transferuri către
administrator urmează să fie facute, prin PNUD (max. 4 tranşe).
11. Propunerea listei necesarului de dotare a incubatoarelor de către PNUD şi aprobarea
acesteia de către AIPPIMM.
12. Achiziţionarea echipamentelor necesare amenajării incubatoarelor de afaceri de către
PNUD.
13. Realizarea, de către administratorul incubatorului, a documentaţiei tehnice privind
procedura de selecţie a potenţialilor beneficiari ai programului (IMM-urile incubate),
promovarea şi organizarea procesului de selecţie.
14. Prestarea, de către administratorul incubatorului, de servicii profesionale de asistenţa în
procesul de pre-incubare pentru potenţialii beneficiari ai programului.
15. Selectarea IMM-urilor pentru includerea în incubator, pe baza planurilor lor de afaceri şi a
criteriilor din procedură; selecţia se face de către o comisie de evaluare constituită din
reprezentanţi ai autorităţilor publice locale, AIPPIMM, PNUD, OTIMMC şi ai administratorului
incubatorului.
16. Semnarea contractului-cadru de incubare de către fiecare IMM incubată şi administratorul
incubatorului.
17. Transferul alocaţiilor financiare nerambursabile, prin PNUD, oferite firmelor incubate pentru
achiziţionarea de echipamente speciale necesare începerii activităţii.
18. Transferul periodic al alocaţiilor financiare nerambursabile oferite firmelor incubate pentru
rambursarea partială / integrală a costurilor cu utilităţile şi servicii specializate, în condiţiile
stabilite prin contractul-cadru de incubare; tranferul se face prin PNUD.
19. Prestarea de servicii administrative de către administratorul incubatorului în vederea bunei
funcţionări a incubatorului de afaceri; organizarea periodică de către administratorul
incubatorului de seminarii de instruire în beneficiul IMM-urilor incubate; prestarea de alte
servicii de asistenţă şi consultanţă de specialitate de către administratorul incubatorului, la
preţuri avantajoase.

52
20. Monitorizarea şi evaluarea activităţilor IMM-urilor incubate de către administratorul
incubatorului pe întreg parcursul derulării contractului.
21. Supravegherea la nivel local, de către OTIMMC, a îndeplinirii tuturor obiectivelor,
activităţilor şi strategiei Programului.
22. Promovarea incubatoarelor de afaceri şi a Programului de către AIPPIMM, PNUD şi
administratorii incubatoarelor.
23. Întocmirea şi păstrarea de evidenţe contabile ale incubatorului de afaceri de către
administratorul incubatorului şi punerea acestora la dispoziţia autorităţilor implicate în
implementarea programului.
24. Elaborarea trimestrială de rapoarte financiare şi rapoarte privind stadiul de realizare a
proiectului de către administratorii incubatoarelor, cu evidenţierea unor indicatori stabiliţi
conform Procedurii, şi transmiterea acestora către AIPPIMM şi PNUD spre aprobare.
25. Evaluarea şi aprobarea, de către PNUD şi AIPPIMM, a eligibilităţii cheltuielilor efectuate de
către administratorul incubatorului.
26. Realizarea trimestrială şi anuală, de către PNUD, de rapoarte narative şi financiare privind
stadiul de realizare a programului şi transmiterea lor spre aprobare către AIPPIMM.
27. Transferul fondurilor către autoritatea publică locală/administrator în vederea efectuărilor
de reparaţii şi reutilări, ca urmare a uzurii fizice şi morale a dotărilor şi echipamentelor existente
la incubatoarele în funcţiune, în limitele unei sume maxime stabilite prin Procedura de
implementare a Programului; transferul se face prin PNUD.
28. Stabilirea, de către PNUD, cu aprobarea AIPPIMM, a cuantumului şi condiţiilor de alocare a
fondurilor suplimentare destinate extinderii ulterioare a spaţiilor incubatoarelor de afaceri sau
susţinerii/ dezvoltării unor incubatoare de afaceri deja înfiinţate.
29. Desfăşurarea, de către administratorul programului, a activităţilor de atragere de fonduri
pentru a asigura sustenabilitatea incubatorului de afaceri.
30. În cazul atragerii de fonduri suplimentare la bugetul Programului, se va determina
modificarea plafonului fondurilor nerambursabile periodice de către PNUD, cu aprobarea
AIPPIMM.
31. Realizarea unui raport final de evaluare a programului cu detalierea impactului activităţii
incubatorului din perspectiva mai multor criterii de evaluare.
Fondurile destinate Programului sunt distribuite cu titlu de alocaţii financiare nerambursabile. În
general, acestea se încadrează în cinci mari categorii:
 fonduri alocate pentru amenajarea şi reabilitarea spaţiilor destinate desfăşurării
activităţii de incubare, incluzând în limita fondurilor disponibile şi achiziţionarea de
echipamente de calcul, mobilier şi altele asemenea, necesare pentru dotarea
corespunzătoare a incubatoarelor de afaceri;

53
 fonduri alocate pentru activităţile specifice perioadei de preincubare, precum şi pentru
administrarea incubatoarelor de afaceri;
 fonduri destinate susţinerii activităţilor specifice incubatoarelor de afaceri, materializate
prin alocaţii financiare periodice nerambursabile;
 alocaţii financiare nerambursabile oferite firmelor incubate pentru achiziţionarea de
echipamente necesare începerii activităţii (start-up) — maximum 20.000 lei pentru
fiecare firmă incubată nou-înfiinţată;
 alocaţii financiare nerambursabile oferite firmelor incubate pentru rambursarea parţială
a costurilor cu utilităţile, servicii specializate.
Procedura de implementare a incubatorului
Administratorul incubatorului
Administratorul incubatorului se va ocupa de managementul incubatorului de afaceri pe plan
local Acesta este selectat în baza unei evaluări tehnice şi financiare, de către o comisie formată
din reprezentanţi AIPPIMM, PNUD, ai autorităţii publice locale, şi după caz, OTIMMC.
Printre criteriile de selecţie a administratorului incubatorului se numără:
 plan de afaceri viabil pentru dezvoltarea incubatorului de afaceri pe termen mediu şi
lung
 infrastructură proprie necesară asigurării serviciilor necesare;
 cunoştinţe şi informaţii privind mediul de afaceri din aria geografică de amplasare a
incubatorului de afaceri
 capacitatea de a se implica în susţinerea incubatorului de afaceri în relaţia cu autorităţile
locale, unităţi bancare, institute de cercetare, institute de învăţământ superior şi unităţi
economice din aria geografică de amplasare a incubatorului de afaceri
 numărul de personal, calificarea şi experienţa membrilor echipei manageriale
responsabile de managementul Programului, precum şi capacitatea de a atrage experţi
capabili să ofere beneficiarilor Programului consultanţă şi alte servicii de susţinere a
afacerilor
 strategia de monitorizare a Programului şi capacitatea de elaborare a rapoartelor
financiare şi a rapoartelor periodice privind stadiul de implementare a Programului.
Beneficiarii Programului
Beneficiarii Programului sunt potenţiali întreprinzători care intenţionează să înfiinţeze o
întreprindere în conformitate cu legislaţia naţională sau întreprinderi deja înfiinţate, cu cel mult
2 ani de activitate de la data înregistrării cererii pentru înscrierea în incubator.
Selectarea beneficiarilor pentru includerea în incubator se face, pe baza planurilor lor de afaceri
şi a criteriilor din procedura de impelementare a Programului, de către o comisie de evaluare
constituită din reprezentanţi ai autorităţilor publice locale, AIPPIMM, PNUD, OTIMMC şi ai
administratorului incubatorului.
Pe întreaga perioadă de derulare a Programului, beneficiarii acestuia vor primi sprijin financiar
prin alocarea unor fonduri nerambursabile periodice, în condiţiile stabilite prin contractul-cadru
de incubare.

54
Participarea beneficiarilor la Program este condiţionată de îndeplinirea cumulativă a
următoarelor condiţii:
 înfiinţarea, în primul an de funcţionare în incubatorul de afaceri, a cel puţin 3 locuri de
muncă şi menţinerea acestora pe întreaga perioadă de derulare a Programului;
 luarea tuturor măsurilor necesare, precum şi depunerea tuturor diligenţelor menite să
sporească performanţele economice, materializate prin creşterea cifrei de afaceri pe
fiecare an fiscal;
 încheierea de contracte comerciale cu parteneri economici şi din afara ariei geografice
de amplasare a incubatorului de afaceri;
 îndeplinirea tuturor obligaţiilor exigibile de plată a impozitelor, taxelor şi datoriilor către
bugetul de stat şi/sau bugetele locale;
 obligaţia de a pleca din incubator după terminarea perioadei de incubare de 3 ani.
Derogări în acest sens se pot obţine numai la recomandarea administratorului şi cu
aprobarea AIPPIMM, însă fără continuarea sprijinului financiar.
Activităţile Programului sunt derulate şi monitorizate pe baza planului anual de activităţi.
Tabelul de mai jos prezintă Planul Anual de Lucru pentru anul 2009.
Rezultat activitate Buget pe anul 2009 (USD)
1. Asigurarea celor mai bune condiţii de lucru şi sprijinul
495.667
activităţilor IMM-urilor incubate
- Reabilitarea/construirea clădirilor (proces achiziţie, lucrări
de construcţii)
- Dotarea incubatoarelor (mobilier, echipamente IT etc.)
260.000
- Reutilări datorate uzurii fizice şi morale a dotărilor şi
echipamentelor din IA
- Achiziţionarea serviciilor Administratorilor de incubatoare
- Grant-uri 230.000
- Alte activităţi 5.667
2. Sprijinul şi promovarea incubatoarelor de afaceri 12.000
- Promovarea activităţilor incubatoarelor de afaceri
- Organizarea de ateliere de discuţii, seminarii şi circuite de 8.000
studii
- Alte activităţi 4.000
3. Desfăşurarea activităţilor administrative şi manageriale
105.333
pentru implementarea proiectului
- Activităţi administrative (comunicare asigurată în cadrul
unităţii de implementare, servicii specializate - PR)
16.000
- Activităţi administrative (chirie)
- Activităţi administrative (consumabile)
- Managementul proiectului 100.000

55
- Alte activităţi administrative (audit, traduceri, comisioane
3.000
bancare etc.)
- Servicii de administrare a proiectului 31.333
TOTAL 658.000

Echipa PNUD elaborează rapoarte financiare şi cele privind stadiul de realizare a Programului, pe
care le prezintă la AIPPIMM, semestrial (raport narativ privind stadiul de realizare a
Programului) şi anual (raport financiar însoţit de documentele justificative, cu evidenţierea
alocaţiilor financiare nerambursabile acordate IMM-urilor incubate, raport narativ, cu
evidenţierea activităţii firmelor incubate, a indicatorilor de performanţă realizaţi şi a activităţii
Administratorilor).
PNUD, în calitate de agenţie de implementare, face un audit anual al programului cu un auditor
independent, iar rapoartele anuale sunt prezentate în copie la AIPPIMM.
Periodic, se ţine o şedinţă de lucru la care participă reprezentanţi decizionali de la AIPPIMM,
PNUD, managerul echipei de program, autoritatea locală şi administratorul incubatorului. La
şedinţa ultimului ciclu de incubator, este dezbătut Raportul final al Programului.
PNUD şi AIPPIMM îşi rezervă dreptul de a verifica la sediul incubatorului veridicitatea şi
conformitatea declaraţiilor referitoare la activităţile, serviciile şi cheltuielile efectuate în cadrul
procesului de amenajare şi reabilitare a spaţiilor destinate desfăşurării activităţilor de incubare.
AIPPIMM, PNUD şi, după caz, OTIMMC, au dreptul să verifice condiţiile de realizare a instruirii şi
a agendei seminariilor organizate de administratorul incubatorului.
Programul este supus unui proces de evaluare cu 6 luni înainte de data prevăzută pentru
încheierea sa.
Raportarea şi monitorizarea ajutoarelor acordate se fac în conformitate cu legislaţia comunitară
şi cu prevederile Regulamentului privind procedurile de monitorizare a ajutoarelor de stat, pus
în aplicare prin Ordinul preşedintelui Consiliului Concurenţei nr. 175/2007, publicat în Monitorul
Oficial al României, Partea I, nr. 436 din 28 iunie 2007. Furnizorul are obligaţia de a transmite
Consiliului Concurenţei, în formatul şi în termenul prevăzut de acest regulament toate datele şi
informaţiile necesare pentru monitorizarea ajutoarelor de stat la nivel naţional.
Incubatorul de afaceri se constituie printr-un contract-cadru încheiat între AIPPIMM, autorităţile
publice locale şi administratorul incubatorului responsabili la nivel local de implementarea
Programului; În cadrul acestui contract, autorităţile publice locale vor pune la dispoziţia
incubatorului de afaceri, respectiv a beneficiarilor Programului, IMM incubate, în condiţii de
calitate şi la preţuri convenabile, spaţii pentru birouri, întâlniri de afaceri, expoziţii, instruiri etc.,
cu acces direct la utilităţi, respectiv energie electrică, termică, apă, gaz, servicii de
telecomunicaţii, servicii de curăţenie şi pază etc.
Beneficiarii desemnaţi de comisia de evaluare ca participanţi în cadrul Programului vor semna,
individual, cu administratorul incubatorului, în condiţiile stabilite de procedura de implementare
a Programului şi în concordanţă cu principiile agreate cu PNUD şi aprobate de AIPPIMM, un
contract-cadru de incubare încheiat pe o perioadă de 3 ani.
Serviciile de asistenţă şi consultanţă de specialitate sunt prestate de administratorul
incubatorului, direct sau prin persoane specializate, la preţuri avantajoase, în funcţie de

56
oportunitatea şi solicitarea acestor servicii de către beneficiari. Astfel, printre serviciile de
asistenţă şi consultanţă de specialitate tipice se numără:
 consultanţă şi asistenţă în elaborarea planurilor de afaceri şi de marketing, a studiilor de
fezabilitate şi a surselor şi metodelor de finanţare a investiţiilor în scopul contractării
altor finanţări nerambursabile complementare;
 consultanţă şi instruire în managementul afacerilor şi managementul investiţiilor;
 asistenţă în procesul de dezvoltare de noi produse şi servicii;
 asistenţă pentru dezvoltarea de parteneriate naţionale şi internaţionale;
 servicii de training, traduceri şi publicitate;
 Consultanţă privind protejarea drepturilor de proprietate intelectuală şi industrială;
 asistenţă pentru corelarea activităţilor beneficiarilor Programului cu cele ale
întreprinderilor existente în zonă;
 asistenţă în scopul diversificării capacităţii beneficiarilor Programului de a-şi
comercializa produsele şi/sau serviciile în afara zonei de amplasare a incubatorului de
afaceri;
 asistenţă în desfăşurarea activităţilor de selecţie şi recrutare de personal;
 asistenţă pentru implementarea procedurilor specifice de lucru în conformitate cu
normele europene în domeniul calităţii

57
6. CONCLUZII ŞI RECOMANDĂRI
Acest capitol oferă un sumar al principalelor concluzii şi recomandări care considerăm că sunt
cele mai bune practici şi politici privind incubatoarele de afaceri.

6.1. Concluzii şi Recomandări Generale

1. Incubatoarele de afaceri trebuie realizate în contextul unei strategii globale, teritoriale sau la
nivel naţional, care să aibă ca finalitate realizarea unei reţele de incubatoare, transformarea lor
în timp în clustere sau o combinaţie a celor două.
2. Este dezirabil ca promovarea ideii de realizare de incubatoare de afaceri să pornească dintr-
un parteneriat public-privat, iniţiatorul putând fi oricare dintre parteneri; partenerul public local
sau la nivel naţional are un rol critic în susţinerea pe o perioadă de cel puţin 10 ani a
incubatorului de afaceri, urmând ca beneficiarii să fie în special comunităţile locale. În acest
sens, se estimează (prin calcule specifice locaţiei incubatorului) că partenerul public poate să-şi
recupereze investiţia iniţială în realizarea incubatorului, prin taxe şi impozite locale, într-o
perioadă de 10 până la 30 de ani, după caz.
3. Într-un incubator de afaceri cu finanţare public-privată, costurile de mentenanţă pentru
firmele incubate sunt, în general, susţinute de partea publică. Totuşi, în timp, tendinţa este ca
această susţinere să devină minimă iar partea privată să preia o mare parte din costuri.
4. Furnizarea unui spaţiu adecvat, în condiţii optime pentru firme, este elementul central al
ofertei incubatorului.
5. Alături de oferta de spaţiu, elementul calitativ de bază este oferta de servicii de consultanţă,
generală şi de specialitate. Acesta trebuie să fie elementul principal de diferenţiere între
incubatoare şi în acelaşi timp să devină cel mai dinamic factor în dezvoltare. Oferta de servicii de
specialitate se recomandă să fie contra cost însă la un nivel care să conducă la stimularea cererii
de consultant de specialitate.
6. Criteriile de admitere şi selecţie pentru firmele incubate trebuie să ţină cont de evoluţia
prevăzută a incubatorului privind transformarea sa într-un cluster sau, dimportivă, intenţia de a
rămâne un incubator clasic. În cazul în care ţinta este de transformare într-un cluster, fie pentru
întreg incubatorul sau doar o parte a lui, atunci criteriile de selecţie trebuie să ţină cont de
specificul domeniului de activitate al viitorului cluster.
7. Unul din cei mai relevanţi indicatori de performanţă a incubatorului de afaceri este gradul de
ocupare a spaţiului incubatorului. Totuşi, atingerea ţintei de ocupare a spaţiului nu trebuie
urmarită în defavoarea calităţii criteriilor de selecţie a firmelor incubate, aceasta putând
conduce la probleme legate de realizarea indicatorului de viabilitate a firmelor.
8. Adoptarea unor criterii de exit după perioada de incubare, sau chiar în timpul incubării, este o
necesitate stringentă pentru viabilitatea întregului incubator. Totuşi, în eventualitatea în care
ţinta este ca toate sau o parte din firmele incubate într-un ciclu să formeze un cluster, atunci
acestea trebuie păstrate în incubator şi susţinute în continuare o perioadă de timp bine stabilită.
Una din situaţiile de risc se referă la firmele incubate care nu-şi respectă contractele cu

58
administratorii de incubatoare şi care, pentru a nu sacrifica funţionarea întregului incubator,
trebuie evacuate după o perioadă de preaviz.
9. Monitorizarea firmelor după un ciclu de incubare este un proces important şi deloc de
neglijat, în care administratorul trebuie să fie activ în menţinerea relaţiilor economice cât şi de
consultanţă, stimulând în continuare legăturile cu noile firme incubate.
10. Calitatea echipei de management a administratorului unui incubator de afaceri, precum şi
serviciile oferite sunt cruciale pentru succesul unui incubator. Acestea pot fi ranforsate de
crearea sau existenţa unei asociaţii de administratori de incubatoare care să stimuleze schimbul
de experienţă între aceştia şi să stabilească un standard de bune practici în domeniu.
11. Performanţa unui incubator de afaceri trebuie judecată prioritar prin prisma rezultatelor
obţinute. Astfel, efectul social (număr de locuri de muncă nou create) şi efectul economic
obţinut sau indus în zonă (număr de IMM-uri create suplimentar faţă de situaţia locală înaintea
creării incubatorului sau a unui ciclu încheiat de incubare) trebuie sa fie indicatorii de
performanţă principali.
12. În lume şi în Europa există o gamă largă de tipuri de incubatoare de afaceri care însă nu
trebuiesc replicate identic în alte ţări, ci adaptate condiţiilor locale, zonale sau naţionale în
contextul unei strategii globale specifice.
13. Pentru incubatoarele tehnologice, unde fragilitatea eficienţei economice a firmelor incubate
este foarte ridicată, se recomandă ca, în cadrul parteneriatului public-privat, partea publică să
protejeze existenţa acestor firme prin crearea unui Fond de Garantare a Riscului pentru
susţinerea ideilor de valoare şi implicit a firmelor care promovează tehnologiile respective.

6.2. Concluzii şi Recomandări de Bune Practici şi Politici

1. Incubatoarele de afaceri trebuie încurajate să-şi stabilească standarde de bune practici în


special prin schimb de experienţă şi în cadrul asociaţilor şi reţelelor de incubatoare specifice.
Astfel, recomandările următoare sunt în domeniul bunelor practici din sfera operaţional:
 Operaţiunile incubatoarelor trebuie să fie integrate într-o strategie de dezvoltare
regională cu suport în parteneriate.
 Criteriile de selecţie pentru firmele care candidează pentru incubare trebuie să ţină cont
de tradiţiile economice şi profesionale locale.
 Obţinerea unei înalte calităţi a serviciilor de consultanţă (training antreprenorial,
managementul afacerii, asistenţă în consultare tehnologică, asistenţă în obţinerea de
suport financiar etc.).
 Administrarea trebuie făcută ca o afacere în sine, care să conducă la eficienţă şi profit.
2. Incubatoarele de afaceri trebuie să fie supuse, periodic, la studii de impact local sau regional.
3. Ca tendină generală, incubatoarele de afaceri trebuie să îşi reducă în timp dependenţa faţă de
susţinerea publică.
4. Profesionalizarea ocupaţiei de Administrator de Incubator de Afaceri trebuie să devină o
prioritate care să se realizeze într-o asociaţie specifică.

59
5. Pentru incubatoarele de afaceri nu este recomandabilă stabilirea indicatorilor de tipul celor
de capital de investit sau celor de cost de mentenanţă, aceştia fiind foarte specifici pentru
fiecare locaţie şi incubator şi putând să varieze în plaje foarte mari.
6. Din experienţa obţinută la nivel internaţional a reieşit că perioada de incubare optimă este de
trei ani. Totuşi această perioadă poate fi extinsă pentru incubatoarele specializate – cele de
biotehnologii, tehnologii avansate, cercetare – proiectare în domenii de vârf etc. – unde în
general perioadele de incubare trebuie să fie mai mari.
7. Conform experienţei internaţionale şi în special europene, este de preferat ca raportul dintre
personalul de administrare al unui incubator şi numărul firmelor incubate să fie, pentru
manageri, de 1:20, iar, pentru personalul de suport, de 4:20 persoane/firme incubate (media
personalului în UE pe incubator fiind de 5,6 pers).
8. Este recomandabil ca proporţia de timp dedicată de administratorul de incubator, împreună
cu personalul acestuia, pentru serviciile de consultanţă (gratuit şi contra cost) din totalul
timpului de administrare să fie în jur de 39%. Această proporţie a fost determinată în urma unor
studii la nivel European şi are o tendinţă de creştere.
9. Rata de supravieţuire a firmelor din incubatoarele de afaceri se situează, pentru un ciclu de
incubare în spaţiul European, între 80-90%. Acest interval se regăseşte şi în România, la
incubatoarele din programul AIPPIMM – UNDP, unde rata pentru primul ciclu de incubare,
încheiat în anul 2009, a fost de 84%.
10. Implicarea fondurilor de investiţii de risc în activitatea de promovare şi dezvoltare a unor
firme incubate, şi în special a celor din domeniul tehnologiei, este un deziderat major. În acest
sens, forţa de atractivitate generată de anumite firme şi tehnologiile lor sunt cele mai bune
indicii pentru investiţiile făcute de fondurile specializate.

60
ANEXE
1. Costuri de operare ale incubatoarelor din România: Programul
AIPPIMM – PNUD
Grafic 1: Media costurilor de operare pe incubator, pe an (RON): 2005 - 2010

Media consturilor de operare pe incubator, pe an (RON)


2005-2010

400.000
350.000
300.000
250.000
200.000
150.000
100.000
50.000
0
l ia s ov na na ali a res re oi rzii re
a Iu Bra v as v as ng Mu Ma roh Tu toa
l b o C o a
Sa
tu Do i a
cuba
A C
ov,
M mp
ras Ca L in
a, B O TA
Iuli T
a
Alb
otal
T

Notă: Amortizarea medie pe cele trei incubatoare funcţionale (Alba Iulia, Braşov, Sf Gheorghe)
într-o perioadă de 5 ani (2005-2010): 0,63

61
Grafic 2: Totalul costurilor de operare pe incubator (RON): 2005 - 2010

Totalul costurilor de operare pe incubator (RON)


2005-2010

2.500.000

2.000.000

1.500.000

1.000.000

500.000

0
a sov na a re s re oi rzii re
uli vas sna a li Mu Ma roh t oa
aI Bra o va ng u Do Tu a
Alb C
,C
o Ma Sat mp
i a
cu b
sov Ca A L in
ra T
ia ,
B TO
a I ul
Alb
o t al
T

Grafic 3: Evoluţia costurilor de operare pe incubator (RON): Alba Iulia, Braşov, Covasna

Evoluţia costurilor de operare pe incubator: Alba Iulia,


Braşov, Covasna

1.000.000

800.000
Al ba Iul i a
600.000
Bra s ov

400.000 Cova s na
Medi e
200.000

0
2005 2006 2007 2008 2009 2010

62
2. Lista incubatoarelor din Romania: caracteristici şi date de contact

Incubator de Sursa de
Profilul incubatorului şi caracteristici Judeţ Contact
Afaceri finanţare
Durata de incubare: 3 ani + 2 ani monitorizare Persoana de contact: Vajda Lajos, Director
Profilul incubatorului si activitati: Publicitate si General si Administrator Incubator
Incubatorul de Reclama, Constructii, Industria Textila, Servicii, Telefon: 0367620144, 0367620141
1 Afaceri de la Sfântu Telecomunicatii AIPPIMM, PNUD Covasna Email: Office@caicov.ro,
Gheorghe Numarul de locuri de munca nou create în primul Web:
ciclu de incubare: 48 http://www.caicov.ro/nd.php?name=Show
Numarul firmelor incubate: 20 cat&kn=40
Durata de incubare: 3 ani + 2 ani monitorizare Persoana de contact: Doru Dima, Director
Profilul incubatorului si activitati: Publicitate si General si Administrator Incubator
Incubatorul de Reclama, Industria Alimentara, Constructii, Telefon: 0268426336, fax 0268422907
2 AIPPIMM, PNUD Braşov
afaceri din Braşov Industria Lemnului, Servicii Email: office@dcg.ro
Anul înfiinţării: 2005 Web:
Numărul firmelor incubate: 20 http://www.incubatorbv.ro/home.html
Durata de incubare: 3 ani + 2 ani monitorizare
Profilul incubatorului si activitati: Publicitate si
Reclama, Industria Alimentara, Constructii, Web:
Incubatorul de Industria Lemnului, Servicii http://www.portalincubatorimm.ro/incuba
3 AIPPIMM, PNUD Alba
Afaceri din Alba Iulia Numarul de locuri de munca nou create în primul tors/ATTA-Consulting-107
cilcu de incubare: 89
Anul înfiinţării: 2005
Numarul firmelor incubate: 20
Persoana de contact: Nagy Istvan, Director
Incubatorul de general
Anul înfiinţarii: 2010.
4 Afaceri de la Târgu AIPPIMM, PNUD Mureş Tel: 0728-001510
Lansarea: iunie 2010
Mureş E-mail: director@industrial-park.ro
Web: http://www.industrial-park.ro/
Incubatorul de Persoana de contact:
5 Afaceri de la Anul înfiinţarii: 2010. AIPPIMM, PNUD Constanţa Claudiu Teliceanu
Mangalia e-mail: teliceanu_claudiu@yahoo.com

63
Incubatorul de
6 Afaceri de la Satu Anul înfiinţării: 2010 AIPPIMM, PNUD Satu Mare
mare
Persoana de contact:
Incubator Tehnologic -Biotehnologii
Mioara Lungu
si de Afaceri -Biomateriale
Telefon: 021-220.77.80
7 BINNOTEH INCD -Protectia mediului INFRATECH Bucureşti
Fax: 021-220.76 95
pentru stiinte -Tehnologia informatiei si comunicatii
e-mail: office@dbio.ro
Biologice -Suport pentru instruirea antreprenoriala
Web: http://www.dbioro.eu/
- Servicii de sustinere a competitivitatii IMM-urilor
din domeniul textilelor
Incubator Tehnologic Fondul National de Persoana de contact: DANIELA ISAR
- Servicii in vederea crearii de parteneriate si
si de Afaceri ITA Cercetare Tel:0213404200
atragerea de finantari in cadrul proiectelor
8 TEXCONF INCD Dezvoltare pentru Bucureşti 0213404928
- Servicii in scopul promovarii produselor,
pentru Textile si Textile si Pielarie, Fax: 021 3405515
echipamentelor, tehnologiilor inovative din
Pielarie Bucuresti Email: certex@ns.certex.ro
sectorul textile in cadrul manifestarilor stiintifice
(targuri, simpozioane, conferinte,etc)

Persoana de contact:
HTBI este membru al National Business Incubation Iuliana Butuc-Cerchez
Association (NBIA). Tel: +40 21 303 2050
High-Tech Business Cu sprijinul ARIES
9 Parteneriate pe termen nelimitat cu diverse Bucureşti Fax: +40 21 303 2051
Incubator si ANIS
institutii de tip venture-capital, dintre care MCI e-mail: office@gecad.com
Management SA din Polonia. press@gecad.com
Web: http://www.gecad.com
Insititutul de Persoana de contact:
cercerare de DIRECTOR GENERAL:
ITC, constructii de masini, design vestimentar, inginerie mecanică, Tel: (021) 332.5824
10 ICTIM Bucureşti
servicii cu sprijinul Fax: (021) 332.0775
Ministerului E-mail: ictcm@ictcm.ro
Cercetării Web: http://www.ictcm.ro

64
Cu sprijinul
Institutului de
- Sprijinirea infiintãrii si dezvoltãrii IMM-urilor din
Cercetare si
sectorul productiv si servicii Persoana de contact :
Proiectare pentru
- Transfer de know-how intre institutia gazdã, Ion Piturescu
Centrul Incubator Tehnologia
ICTCM, si IMM Tel. 332.31.95
11 Tehnologic si de Constructiilor de Bucureşti
- Identificarea posibilelor proiecte de afaceri Fax. 332.31.95
Afaceri (CITAf) Masini (ICTCM -
- Dezvoltarea resurselor umane prin proiecte E-mail: piturescu@ictcm.ro
SA) Bucuresti si al
finantate de programele Phare si Comunitare cie1@ictcm.ro
Ministerului
- Realizarea de parteneriate strategice.
Educatiei si
Cercetării (MEdC)

Ioan PITICAR, Executive Manager si


Administrator Incubator
Promovarea si punerea in aplicare a sistemelor de
12 Energie & Eko Pyt Srl Bucureşti Telefon: 021 3372328/ 0740081947/021
RES pentru locatie diferita.
2420712 Fax: 021 3372328
Email: eekopyt@yahoo.com

- Refacerea si reconditionarea spatiilor alocate in


cadrul - unitatii militare de elicoptere
- Mobilizarea si motivarea cadrelor militare Ioan Piturescu – Director si Administrator
eligibile in cadrul programului Incubator
Incubator de afaceri - MAPN, ANOF,
13 - Servicii de secretariat Bucureşti Telefon: 021 3321556;
Bucuresti Banca Mondiala
- Asistenta manageriala 021 3321557
- Asistanta contabila Email: pituresc@ictcm.ro
- Consultanta
- Servicii de transport

- Furnizarea de servicii diversificate clientilor Telefon 021 - 332 15 56


incubatorului FAX 021 - 332 15 56
Banca mondiala +
14 CIAf - Relationarea clientilor cu mediul extern Bucureşti Email aciaf@yahoo.com
INIMM
incubatorului Web: http://www.ciaf.ro/
- Crearea de paterneriat si joint-ventures

65
Programul Phare
Facilitarea accesului investitorilor din tarã ii din Telefon: 0235 413040
Centrul de afaceri 2002– Coeziune
15 strãinãtate la infrastructura necesarã dezvoltãrii Vaslui 0235 306120
Tutova Economica si
afacerilor Web: http://www.dappc.ro
Sociala
Profilul incubatorului si activitati:
- Sustinerea efortului de inovare in economie si Institutului Persoana de contact:
societate National de Titescu Gheorghe
Incubatorul - Stimularea inovarii si transferului tehnologic in Cercetare Telefon: 0250 733 890, int. 141
Tehnologic si de scopul introducerii in circuitul economic a Dezvoltare pentru Fax: 0250 732 746
16 Vâlcea
Afaceri - ITA ICSI rezultatelor cercetarii Tehnologii Email: ita@icsi.ro
Ramnicu Valcea - Cresterea calitatii si competitivitatii produselor, Criogenice si titescu@icsi.ro
proceselor si serviciilor Izotopice - ICSI Rm. Web :
- Sustinerea strategiilor de dezvoltare regionala Valcea http://www.avansoft.ro/ita/index.php
durabila
- Sprijinirea firmelor incepatoare prin asigurarea
infrastructurii si a unui pachet de servicii
Consiliul Local,
profesional Persoana de contact: Rodica Avram
CCIV, Ministerul
- limitarea riscului de esec pentru afaceri noi, prin Telefon: 0250 717818; Fax: 0250 717817
Centrul de Afaceri Comunitatii
17 consilierea de catre manager sau actionari Vâlcea Email: info@f landra-valcea.ro
Flandra - Rm.Vālcea Flamande, Agentia
- Crearea unui mediu stimulativ pentru bcfv2000@artelecom.net
de Dezvoltare
intreprinzatori Web: http://www.flandra-valcea.ro/
Regionala Anwers
- Generarea unui capital de imagine pentru
firmele rezidente
- Incurajarea altor forme de colaborare
transfrontaliera in regiune prin promovarea
Fundatia
afacerilor care s-au bucurat de succes
Americana pentru
- Promovarea Banatului ca sub-regiune pilot in
Dezvoltare,
Incubator cadrul Euro-Regiunii DCMT
coordonat de
18 Transfrontalier de - Dezvoltarea unor parteneriate stabile intre Timiş
Centrul
Afaceri organizatiile implicate in proiect
Euroregional
- Incurajarea permanenta a initiativelor
pentru Democratie
antreprenoriale in randul populatiei din Banat
din Timisoara
pentru punerea in practica a propriilor idei de
afaceri

66
A sigura suport logistic, operational si Persoana de contact:
informational, precum si mijloace de promovare
ORDODI SEBASTIAN
vizand consolidarea competentelor manageriale si
Incubatorul de PHARE CBC HU-RO TELEFON: +40-(0)-256-360770;
19 dezvoltarea economica sustenabila a Timiş
afaceri JIMBOLIA 2005 FAX: +40-(0)-256-360784
microregiunii, cu precadere prin intermediul
intensificarii cooperarii transfrontaliere la nivel E-MAIL: secretariat@jimbolia.ro
regional Web: http://cerere.bridgeman.ro/jimbolia/

- Refacerea si reconditionarea spatiilor alocate in


cadrul unitatii militare de elicoptere
- Mbilizarea si motivarea cadrelor militare eligibile
Persoana de contact:
Incubator de afaceri in cadrul programului
MAPN, ANOF, Marius Busaga
20 Pentru personalul - Srvicii de secretariat Timiş
Banca Mondiala Telefon: 0256/204 549
militar disponibilizat - Astenta manageriala
- Aistanta contabila
- Cnsultanta
- Servicii de transport

INCUBATOR DE - Servicii de consultanta de afaceri, juridica,


AFACERI SI CENTRU imobiliara
Phare SIF 2001,
DE TRANSFER - Servicii de proiectare si constructii capacitati de Telefon: 0256406416
Fondul National
TEHNOLOGIC productie – serviciu oferit optional si in limita Fax: 0256 406306;
21 pentru Dezvoltare Timiş
INTEGRAT IN PARCUL capacitatii administratiei parcului (momentan Email: marieta.mateescu@cjtimis.ro
Regionala, Fonduri
INDUSTRIAL SI serviciul nu este disponibil) office@pitt.adetim.ro
locale
TEHNOLOGIC - Consultanta specializata: intermedieri,
TIMISOARA (PITT) promovare - marketing, training;

67
Profilul incubatorului si activitati:
- spatiu pentru desfasurarea activitatii
- acces la retele de comunicare Primaria si
- acces la fax, copiator Consiliul Local Persoana de contact: Radu Ticiu
- sesiuni de training Timisoara, Telefon: 0356 401222
- scces la sali de training si intalniri Consiliului Fax: +0356 401 223
22 SC UBIT SRL Timiş
- acces la evenimente de promovare (expozitii, Judetean Timis, Email: ubit@rdstm.ro,
targuri) Universitatea radu.ticiu@it-incubator.ro
- asistenta antreprenoriala generala Consultanta Politehnica din Web: http://www.it-incubator.ro
legala si fiscala Timişoara, GTZ
- facilitarea de contacte
- servicii secretariale
Durata de incubare: 2 ani
- Managementul de proiect, crearea unui help
Programul de
desk pentru antreprenori
Vecinatate
V.I.S.E.C. - Incubator - Sustinerea de traininguri privind managementul Telefon: 0230 5215064
Romania Ucraina
Virtual al Studenţilor afacerii si dezvoltarea resurselor umane prin 0742 520099
2004-2006, Ro
23 in zona formarea de traineri Suceava Fax: 0230 520099
2004/016-
transfrontaliera - Instruire in ceea ce priveste consultanta Email: cci@ccisv.ro
942.01.01.17,
Suceava-Cernauti financiara si dezvoltarea afacerii, promovarea Web: http://visec.ro/
Componenta Phare
proiectului si raspandirea informatiilor prin
CBC 2004
intermediul marketingului regional si initierea de
campanii de publicitate.

- Refacerea si reconditionarea spatiilor alocate in


Persoana de contact:
cadrul unitatii militare de elicoptere
Pintea Adrian – Administrator Incubator
- Mobilizarea si motivarea cadrelor militare
Incubator de afaceri Telefon: 0269228744,
eligibile in cadrul programului
Pentru personalul MAPN, ANOF, 0744 314 526
24 - Servicii de secretariat Sibiu
militar disponibilizat Banca Mondiala Fax: 0269 211831
- Asistenta manageriala
Sibiu Email: cciasb@cciasb.ro
- Asistanta contabila
Web:
- Consultanta
http://www.cciasb.ro/index.php?id=349
- Servicii de transport

68
Persoana de contact:
Asistenta pentru infiintare de parcuri si zone ing.Soiman Stefan, Director executiv si
Centrul pentru PHARE, Finantare
industriale in mediul de afaceri urban si rural. Administrator Incubator
Initiativa si Locala, AIPPIMM,
25 Sibiu Telefon: 0269-577440 int 11,
Promovarea Afacerii firma SC SHSHBA
Consultanta pentru proiecte cu finantare interna 0269-577441
–CIPA TRD Co SRL Sibiu
sau externa. 0744 771 823
Email: cipasib@rdslink.ro
Persoana de contact:
Vasile Avadanei, Presedinte administratatie
Centrul de Incubare Studii si cercetari privind dezvoltarea spiritului
Tel. / Fax: (0233) 665986;
25 Creativ Inovativ de antreprenorial si dezvoltarea locala PHARE RICOP Neamţ
Mobil: 0721/811362;
Afaceri (CICIA)
E-mail: cicia2003@yahoo.com
Web: http://www.cicia.ro
Centrul de Asistenta Tel/Fax: +40 65 16665
si Promovare a IMM- Dezvoltarea firmelor nou infiintate si mai tinere e-mail: cpaimm@carrel.ro
26 Mureş
urilor Mures (CPA de doi ani Web: http://www.carrel.ro/pagini/cpa.html
IMM Mures) (in constructie)
Sustine initierea unor afaceri in domeniul
Incubator de afaceri Millenium Business
Hardware (dezmembrari, reparatii, rectificari, Maramur
27 IT Tech-NIC IMUAS- Center + AIPPIMM Web: http://www.gstehnic.multinet.ro/
echipamente electrice, electrotehnice si de eş
IMMUM -ELCO + ANIMMC + Phare
tehnica de calcul)
Profilul incubatorului si activitati:
- acces la spatii pentru productie sau prestari
Persoane de contact :
servicii la preturi foarte avantajoase
Vlad PASCU - Manager Incubator Tel: 0262-
- diminuarea costurilor investitionale in perioada
CDIMM 277727
Incubatorul de de inceput a afacerii prin folosirea dotarilor aflate Maramur
28 Maramures, Fax: 0262- 278845
afaceri Baia-Mare in secretariatul Incubatorului de Afaceri eş
PHARE/FIDEL bic@bic.cdimm.org, vlad@bic.cdimm.org
- acces gratuit la cursuri de instruire
Web: http://www.bic.cdimm.org/
antreprenoriala
- acces gratuit la biblioteca de specialitate
- primirea de consultanta de afaceri gratuita

69
Profilul incubatorului si activitati: :
- IT si audiovizual, urmand ca in a 2-a etapa sa fie Persoana de constact:
si industrie alimentara si biotehnologii Dr.ing. Radu-Grigore GROSU - director
- tragerea ideiilor inovatoare sau a rezultatelor general: Tel: 0332 102.104
cercetarii in vederea obtinerii de produse Email: director.general@tehnopol-is.ro
Parcul ştiinţific şi
competitive pe piata interna si internationala Ec. Dumitru BELDIMAN - director
29 tehnologic Iaşi Tehnopolis Iaşi
- implicarea cercetarii institutionale in dezvoltarea economic: Tel: 0332 102.204
TEHNOPOLIS
antreprenoriala E-mail secretariat: office@tehnopol-is.ro
- crearea de societati comerciale cu activitati Email: director.economic@tehnopol-is.ro
specifice domeniilor de activitate ale P.S.T. Web: http://www.tehnopol-is.ro/
TEHNOPOLIS
- incurajarea spiritului antreprenorial local
Persoana de contact: Nagy Zoltan, Director
cotizatiile si Administrator Incubator
Activitatea acestui incubator consta in organizarea
Centrul de incubare asociatiilor si Tel./Fax: +4-066-361 757
de cursuri, seminare si redactarea de planuri de
30 în afaceri ECHO comisioane din Harghita
afaceri, cereri de finantare, respectiv studii de 0745 754 327
Gheorgheni proiecte de
piata. e-mail: office@echo.ro
finantare
Web: http://echo.ro/indexro.htm
Incubator extramuros (fara pereti)
Servicii :
• contabilitate centralizata
Centrul de Afaceri • intocmire planuri de afaceri pentru firmele Călin Nicolae ong@as.ro
31 pentru dezvoltarea incubate PHARE Gorj Telefon: 0253.219.388
IMM-urilor - Tg. Jiu • asistenta administrativa, legala si financiara Web: http://www.consortium.as.ro/
• consultanta in marketing si management
• identificarea unor potentiali parteneri de afaceri
• acces la bliblioteca
Gabriel Vladut office@ipacv.ro
Tel/Fax: (+40)251.418882
Enterprise Europe
32 IPA CIFATT Craiova Electronica, automatizari Dolj Telefoane: (+40)251.418882
Network
(+40)251.412290
Web: http://www.ipacv.ro/

70
Centru de inovare si incubare de afaceri pentru
sectorul maritim. Activitatea a demarat in Oct Universitatea
2009. Maritima
33 "SIVA" Norvegia Constanţa în construcţie
Constanta (UMC) +
ONG (fundatie) avand ca membri fondatori: UMC, „SIVA” Norvegia
ANMB, AAKP, SIVATECH, HIALS.
Persoana de contact: Marian Suliman,
Pune la dispozitia micilor intreprinzatori din zona,
Incubatorul de Administrator Incubator
pe langa spatii de lucru, servicii centralizate de
34 afaceri Lafarge- Fonduri private Constanţa Telefon: 0241 820436/811990 Fax: 0241
secretariat, paza si curatenie, un pachet de servicii
Medgidia 820430
de consultanta in afaceri
Email: marian.suliman@lafarge.ro
Promovarea productiei de software, transfer
tehnologic, cercetare in domeniul tehnologiilor
avansate, inclusiv al energiilor neconventionale, Tel: 00-40-264-407900/901/902,
Nokia, Consiliul Fax: 00-40-264-432750
Incubator de Afaceri implementarea programelor de inalta tehnologie
35 Judetean si Cluj tetarom@tetarom.ro
Tetarom in Romania si estul Europei, dezvoltarea si
Tetarom
coordonarea de programe complexe din domeniul Web: http://www.tetarom.ro/
automatizarilor, software si, in general, IT&C,
instruire in inginerie si tehnologii

Persoana de contact: SAVESCU DAN


INFRATECH +
ITA "PRO-ENERG" Eficienta energetica a proceselor industriale; Administrator Incubator
resurse
36 UTB Universitatea Sisteme de energii regenerabile; Braşov Telefon: 0268 412088
universitare si
TRANSILVANIA Performanta energetica a cladirilor Fax: 0268 410525
proprii
Email: dsavescu@unitbv.ro
Persoana de contact:
Profilul incubatorului si activitati: Incaf sprijina
Adrian Matetovic
orice activitate comerciala care se poate
INCAF Asociatia AIPPIMM, membrii Telefon: Tel: 0239 616555
37 desfasura in imobil. Ex.- confectii, service Brăila
Braila asociatiei Email: adrian.matetovic@incaf.ro,
calculatoare, productie cereale gen "granovit',
mirceabalann@yahoo.com
minitipografie, etc.

Incubator de Afaceri Generarea de noi locuri de munca si facilitarea Persoana de contact:


38 pentru IMM-uri accesului diferitelor categorii de populatie la PHARE CES 2001 Botoşani Aurica Gazdac
Botosani acestea, realizarea transferului de idei fezabile Telefon: 0231 510464

71
intre diferitesocietati comerciale, facilitarea Fax: 0231 510464
aplicarii in practica a rezultatelor cercetarilor Email: incafaceri_bt@yahoo.com
stiintifice, dezvoltarea caracterului antreprenorial. locativabt@yahoo.com
Servicii: Web :
- consultanta http://www.primariabt.ro/index.php?load=
- training incubator
- accesul la birouri, instruire, instrumente de
comunicatie, sali de prezentare, in schimbul unei
chirii accesibile
- asistenta financiara pentru IMM-uri
Persoana de contact: Danut Burgheaua -
Profilul incubatorului si activitati: Administrator Unic, Angela Petraru –
- tehnologia informatiei (IT) Director
Centrul Economic - cercetare Telefon: 0230 535612
39 Bucovina - Suceava - - industria prelucrarii lemnului PHARE CES 2001 Suceava 0722 388 090, 0729004215
Incubator de Afaceri - industria alimentara Fax: 0230 535612
- turism Email: office@cebs.ro
- industria usoara angelapetraru@yahoo.com
- activitati artizanale Web: www.cebs.ro
Profilul incubatorului si activitati: Obiectivul
general al proiectului este crearea unei baze
pentru dezvoltarea economica si sociala a celor Coordonator proiect: Cheşeli Filip
Incubator de afaceri doua comune: Vascau si Korosszegopatio si PHARE CBC 2004- Telefon: 0259-417950
40 Bihor
euroregional Oradea crearea bazei pentru dezvoltarea zonei acoperita 2006, CJ Bihor Web:
de cele doua localitati. Ca obiectiv specific avem http://incubator.cjbihor.ro/index.html
imbunatatirea serviciilor oferite de firme si
cooperarea intre firmele din zona.
Profilul incubatorului si activitati: isi propune sa
dinamizeze mediul de afaceri din municipiul si Web:
Centrul de afaceri si judetul Bacau prin construirea unei infrastructuri Phare 2006 + CL
41 Bacău http://bacaul.ro/centrul-de-afaceri-si-
expozitii Bacau de afaceri complexe si moderne cu functiuni Bacau
expozitii-bacau-3417/
multiple care sa rezolve problema locatiei pentru
antreprenorii care doresc sa porneasca o afacere

72
noua, dar care nu isi permit un sediu,
constituindu-se si ca un instrument integrat de
asistenta pentru IMM-uri in procesul de
dezvoltare.
Centrul de Afaceri Servicii:consultanta si pregatire, acces la servicii si ANDZM + Banca Calea Brasovului nr 1A 115100, Campulung,
42 Argeş
Campulung utilitati, suport de secretariat Mondiala Jud Arges
Ministerul
Centrul de dezvoltare al afacerilor, din Pecica,
Integrarii:
este structurat pe patru componente: incubator
Incubatorul de Programul
43 de afaceri pentru Intreprinderile Mici si Mijlocii, Arad Web: http://www.pecica.ro
Afaceri Pecica Operational
centru de perfectionare profesionala, terminal de
Regional 2007-
camioane si zona industriala.
2013
Domenii de activitate:
- tehnologiile informatiei si comunicarii, UNIVERSITATEA DE Telefon: 0257 212278 , 0257 210105
Incubatorul de
- eco si biotehnologii, VEST VASILE Fax: 0257 212278
44 Afaceri ITA Arad
- turism si agroturism, GOLDIS ARAD + Email: contact@ita-goldtech.ro
GOLDTECH
- produse industriale, ANCS Web: http://ita-goldtech.ro/
- electrotehnica.
Profilul incubatorului si activitati :
- infiintarea si dezvoltarea de IMM inovatoare
Crearea unei relatii eficiente intre potentialul
tehnologic si cel antreprenorial
Persoana de contact:
- dezvoltarea unei infrastructuri de afaceri
Sanda GRIGORIE
UAV -IT Incubator capabila sa faca fata presiunilor concurentiale Acreditat de catre
Telefon: 0727767443, 0357 101301; Fax:
45 Tehnologic si de - cresterea numarului locurilor de munca, ANCS si face parte Arad
0257 280070
Afaceri ARAD dezvoltarea economica regionala, revitalizarea din reteaua RENITT
Email: sandaksg@yahoo.com
comunitatilor locale
Web: http://www.itauav.ro
- corelarea activitatilor incubatorului de afaceri cu
cele ale intreprinderilor existente in zona
- promovarea unei cooperari stranse intre
principalii parteneri la nivel regional si local

73
Consultanta pentru IMM-uri, mai ales in
Incubator de Afaceri
46 sectoarele IT, servicii, biotehnologie, Dolj
transfrontalier - Dolj
automatizare, din zona Dolj-Vidin
Pregatire,informare, logistica, monitorizare si
consiliere in afaceri; organizarea de conferinte,
interne si internationale, cu medii de afaceri ,
pentru ca grupul tinta sa primeasca informatii
utile si de ultima noutate; participarea la
programe interne si internationale, pentru
obtinerea de fonduri nerambursabile necesare Persoana de contact: PRESEDINTE si
demararii afacerilor de catre persoanele ce vor fi Administrator Incubator:
Fundatia „Incubator Academia de Studii
consiliate de catre Fundatie; organizarea de PROF.UNIV.DR.POPESCU GABRIEL
47 de afaceri Economice din Giurgiu
cursuri de pregatire pentru cei interesati sa Telefon: 0246 219493, 021 3191916
universitar” Bucuresti
inceapa o afacere; organizarea de schimburi de Email: cueguniv@yahoo.com
informatii intre asociatii, fundatii, centre popescug2004@yahoo.co.uk
universitare din tara si din strainatate;
participarea la realizarea unor programe de
asistenta sociala , solidar sau in colaborare cu alte
institutii descentralizate si/sau cu organizatii
nonguvernamentale; cercetare stiintifica,
accesare fonduri nationale si internationale.

74