Mostenirea unei SRL

Este suficenta mentiunea din statutul unei

societati comerciale cu raspundere
limitata, cu unic asociat, in temeiul careia
partile sociale vor reveni nepotului
asociatului, care urmeaza sa continue
activitatea in calitate de unic asociat,
pentru ca la decesul asociatului unic,
survenit in 1994, nepotul sa preia
societatea?

Pentru acesta situatie sunt aplicabile art.

150 alin.2 si 3 si art. 170 alin. 2 din legea
nr.31/1990, astfel cum a fost modificata prin
Ordonata de urgenta nr.32/1997, publicata in
Monitorul Oficial nr.133 din 27 iunie 1997.
Acesta clauza, la care va referiti in
scrisoarea dvs., din statutul societatii
comerciale, statut autentificat de notarul
public si incuviintat de instanta de judecata,
are o valoare testamentara (testament unic),
reprezentand ultimul act de vointa al
asociatului unic cu privire la partile sale
sociale – care sunt bunuri mobile
incorporate. In concluzie, de la data
decesului asociatului unic- fondator, nepotul
sau dobandeste dreptul de proprietate asupra
partilor sociale detinute de asociatul decedat
si, totodata, si celelalte drepturi personale
nepatrimoniale ce rezulta din calitatea de
asociat in societatea respectiva – cu conditia
ca nepotul sa accepte aceasta mostenire, prin
participarea la dezbaterea succesorala alaturi
de ceilalti mostenitori (in speta sotie
supravietuitoare, copii).

 1. Ce efect creeaza un act aditional

autentificat prin care se modifica
componenta asociatilor (in sensul in
care se cedeaza integral partile
sociale unui tert), neinregistrat la
Registrul Comertului? Nerespecta-
rea conditiilor de forma si de
publicitate legale in acest context ii
 dau dreptulasociatului cedent de a
primi in continuare dividente?
2)Actul de cesiune a partilor sociale este un
act revocabil? Daca au fost operate
schimbari in actele statutare ale societatii,
se poate solicita anularea lor?

1) Potrivit art.152 alin.2 din Legea nr.

31/1990, transmiterea partilor sociale
produce efecte juridice numai din
momentul inscrierii ei in Registrul
comertului. Prin urmare, actul de
cesiune va produce efecte intre parti
din momentul semnarii sale de catre
cele doua parti.
Cu toate ca societatea comerciala este, de
obicei, considerata tert in cazul in care actul
de cesiune a fost precedat de o adunare a
asociatilor in cae s-a convenit cesiunea, apoi
a fost urmat de un act aditional autentificat
de notarul public, putem afirma ca si fata de
societate transmiterea partilor sociale si-a
produs efecte juridice. Faptul ca nu s-a
respectat dispozitia imperativa cuprinsa in
art.152 alin.1 nu poate fi considerat ca fiind
vina fostului actionar, ci este vina exclusiva
a reprezentantilor societatii comerciale. Prin
urmare, in situatia in care s-a creat vreun
prejudiciu unui tert, va raspunde societatea
si reprezentantul sau, nu fostul asociat. In
momentul in care s-a transmis dreptul de
proprietate asupra partilor sociale, s-a
transmis si calitatea de asociat si, implicit, si
dreptul de a incasa dividente.
2a) Actul de cesiune incheiat reprezinta o
conventie intre fostul si actualul asociat.
Conventiile pot fi revocate, in principiu, pe
cale conventionala si numai in mod
exceptional, cand legea o prevede expres, pe
cale unilaterala sau cand aceasta prerogativa
a fost recunoscuta uneia din parti sau
ambelor prin insasi conventia ce se
intentioneaza a se revoca (art.969 alin.2 Cod
civil). Cum in cazul de fata nu se poate
discuta de o revocare unilaterala (numai
cand a fost asociat), singura solutie ar fi o
revocare conventionala (adica prin acordul
celor doua parti semnatare ale actului de
cesiune). Nu poate fivorba nici de o
rezolutiune (adica de desfiintarea
contractului),intrucat acest mod poate opera
numai daca una dintre parti nu si-a respectat
obligatia asumata, ori dvs. ati primit
contravaloarea partilor sociale asa cum ati
convenit (nu are nici o relevanta modul in
care le-ati primit), iar cealalta parte a primit
parti sociale devenind asociat. In scrisoarea
dvs., in detalierea cazului, sugerati o viciere
a consintamantului dvs. in momentul
incheierii contractului de cesiune, teza greu
de demonstrat in cazul unui act autenti.
2b. Nu aveti nici o calitate (dvs. fiind tert in
raport cu societatea din care ati facut parte)
sa solicitati anularea actelor de modificare a
actelor constitutive ale societatii.

Scutirea de impozit pe profit se alica

la intregul profit realizat in perioada de
scutire sau numai pentru profitul calculat pe
baza facturilor incasate in anul de scutire?
Ce se intampla daca o parte din veniturile
intregistrate in anul de scutire nu s-a
incasat nici in prezent?

Intrucat societatea dvs. s-a infiintat in

octombrie 1993, reiese ca din punctul de
vedere luat in discutie – anume cel al
impozitului pe profit-, aceasta se supune
dispozitiilor Legii nr.12/1991 privind
impozitul pe profit (publicata in Monitorul
Oficial nr.25 din 31 ianuarie 1991), in
vigoare la momentul infiintarii societatii
dvs., ulterior abrogata prin Ordonanta de
Guvern nr.70/1994. Potrivit acestei legi,
baza impozabila o constituie profitul
impozabil care se determina ca diferenta
intre veniturile incasate si cheltuielile
prevazute in Anexa nr.2 a aceleiasi legi.
Notiunea de venituri incasate utilizata in
art.2 din lege si in pct.1 din Anexa nr.2 a
legii reprezinta numai veniturile care au
foast incasata efectiv de societatea
comerciala, nu si cele la care are vocatie
societatea, dar care nu au intrat in contul sau
in perioada avuta in vedere la calcularea
impozitului de plata. Veniturile societatii,
realizate in perioada de referinta, dar care nu
s-au incasat efectiv in acea perioada, ci
ulterior, vor fi avute in vedere la calcularea
impozitului pe profit in momentul dobandirii
efective.

In cazul in care unul dintre asociatii

unei societati comerciale cu raspundere
limitata incalca legea, raspund, in fata
organelor de control, amandoi sau doar cel
care a semnat actele respective?

Nerespectarea dispozitiilor legale este, in

majoritatea cazurilor, o fapta ce cade sub
incidenta legii penale – raspunderea penala
este o raspundere personala, adica cel care a
savarsit o infractiune va trebui sa suporte
personal pedeapsa prevazuta de lege. In
situatia in care, in urma activitatii
desfasurate cu incalcarea legii, s-s produs un
prejudiciu, persoana vatamata va putea sa
solicite in instanta recuperarea prejuduciului
de la societatea comerciala numai in care
asociatul era si reprezentantul legal al
societatii si a actionat in aceasta calitate –
avand deci pozitia de prepus al societatii. In
acest caz, potrivit art.1.000 alin.3, va
raspunde societatea comerciala, care la
randul sau, se poate indrepta impotriva
reprezentantului sau – intrucat si in materie
civila raspunderea pentru prejudiciul creat
este personala.

1. Poate asociatul minoriar sa fie tras

la raspundere in fata legii pentru ca
a semnat sau intocmit documente
care ulterior nu au fost respectate
(hotararea fiind luate de unul sau
ceilalti asociati care sunt majoritari
si au dreptul de a decide)?
 2. Ce poate intreprinde asociatul
minoritar in conditiile in care
asociatii majoritri au parasit tara si
nu au imputernicit pe nimeni sa-I
reprezinte?
3. In conditiile in care este debitoare
bancii si nu mai are activitate, va acoperi
creditul numai prin contravaloarea
bunurilor gajate sau cu intregul
patrimoniu? Apartamentul asociatului
minoritar unde se afla sediul social, desi nu
esre ipotecat in favoarea bancii, poate fi
afectat de situatia critica in care se afla
societatea?

1. Din scrisoare dvs. inteleg ca toti tre

asociatii aveau si calitatea de
administratori; problema care se pune
este de a sti cum si-au distribuit
puterile de administrare (de
reprezentare a societatii). Presupunand
ca asociatul minoritar avea dreptul de
a reprezenta societatea in raport cu
 tertii, intocmind anumite documente
ce reflecta crearea anumitor raporturi
juridice intre societate si terti, in
aplicarea dispozitiilor luate in
adunarea generala a asociatilor si-a
indeplinit obligatiile ce- revin in
calitate de administrator si pentru
acest lucru nu poate fi raspunzator.
Pentru neindeplinirea obligatiilor pe
care societatea si le-a asumat prin
acele documente, in masura in care se
constata de catre instanta de judecata
o vina a asociatului minoritar, acesta
va raspunde material, dar numai dupa
ce societatea va acoperi prejudiciul
(de fapt societatea este parte
contractanta in acele documente).
2. In conditiile in care asociatii
majoritari au parasit tara fara a putea
intra in legatura cu acestia, asociatul
minoritar nu are decat solutia
solicitarii instantei de judecata de a
pronunta o hotarare prin care sa
 dispuna dizolvarea si lichidarea
societatii comerciale.
3. Principala obligatie a debitorului in
cadrul contractului de imprumut este
de returna suma imprumutata la
termenele convenite de parti, la care
se adauga si o dobanda. Nerespectarea
acestei obligatii atrage raspunderea
civila contractuala a debitorului, care
va trebui sa acopere integral datoria la
care se adauga si plata unor daune
interese. Debitorul va acoperi
prejudiciul din patrimoniul sau, fara a
avea vreo relevanta daca numai o
parte din bunuri reprezinta garantii ale
executarii contractului in termenii
conveniti. Evident, primele bunuri
care vor fi instrainate sunt cele asupra
carora s-a creat o garantie, iar in
masura in care debitorul nu este
acoperit, vor fi instrainate si restul
bunurilor din patrimoniul debitorului.
Debitorul, in cazul de fata, este
 societatea, deci bunurile ce urmeaza a
fi instrainate sunt bunurile din
patrimoniul social. Problema care se
ridica este aceea de a sti daca asociatul
minoritar, ce in cazul de fata este
fondatorul societatii, in momentul
infiintarii societatii comrciale a
transmia acesteia dreptul asupra
imobilului unde a fost declarat sediul
social sau numai dreptul de folosinta.
In functie de situatia concreta care se
desprinde din actele constitutive ale
societatii, se poate stabili daca si
apartamentul asociatului minoritar va
intra in masa de bunuri destinata a
acoperi debitul social.

(extras din ziarul CAPITAL, rubrica

“Consultanta juridica”)