POPA, Valeriu - Daruim Lumina Si Iubire (2002)

D~RUIM
LUMIN~ {I IUBIRE
PENTRU VINDECAREA
SUFLETULUI {I A TRUPULUI
BUCURE{TI - 2002
1
Foto coperta: Valeriu Popa [i Raluca Dumitrache
Design coperta:
Tipar: Tipografia Everest 2001
Culegere text: Spectrum Media & Advertising
Edi]ie Princeps
Tiraj: 1200 exemplare
Toate drepturile rezervate

Aceast` carte nu poate fi reprodus` sub nici o form`,
par]ial sau total f`r` acceptul scris prealabil al
d-lui Cezar Dumitrache
- produc`tor exclusiv -
ISBN: 973-0-02851-6
2
MOTTO
„}ine]i minte!
Tot ceea ce facem, de la gând,
privire, gest, vorb`, fapt`, se \nre-
gistreaz` undeva, \n finitul care ne \ncon-
joar`, [i când plec`m din via]` ne \ntâl-
nim cu noi, fiind direct r`spunz`tori pen-
tru tot ce am f`cut.“
VALERIU POPA
3
4
MAI |NTÂI
A FOST
CUVÂNTUL
5
6
Cuvânt omagial
Acest volum omagial este \nchinat celei ce a fost \n aceast` via]`
lumina sufletului meu, so]ia mea, Raluca Dumitrache (Veveri]a - Veve),
fiin]` de o puritate moral`, o distinc]ie, o delicate]e [i o fine]e de excep]ie,
cum numai un spirit de \nalt` evolu]ie poate fi.
Prin Voin]a Divin` \n ianuarie 2003, se \mpline[te un an de când
Veve a devenit o „veveri]` de lumin`“ printre cei iubi]i de Dumnezeu.
Mi-e dor de tine Veve, mi-e tare dor de tine,

A[a un dor cuvintele nu-l pot cuprinde .....
Fie cu voia Domnului ca dorul arz`tor din sufletul meu s` ia forma

bucuriei [i armoniei , a bucuriei de a te [tii eliberat`.
{i mântuit` de suferin]` s` te \nal]i cât mai sus \n |mp`r`]ia
Cerului.
Vreau s` fi fericit` acolo sus,

Vreau s` fi \nconjurat` de muzica celest` care-]i place,
Vreau s` fi iubit` [i ocrotit`,
Vreau s` fi pre]uit` pentru ceea ce e[ti.
Nu te voi putea uita niciodat`, [i nici nu doresc s` te uit vreodat`,

iar amintirea ta plin` de dragoste o voi purta cu mine \n ve[nicie.
Sper din tot sufletul [i din toat` inima ca bunul Dumnezeu s` ne

d`ruiasc` bucuria reântâlnirii.
CEZAR DUMITRACHE
7
S` ne rug`m:
Iubirea [i Lumina Divin`

S` te \nconjoare ve[nic
Veveri]` de Lumin`.
Amin.
Tu, Puterea Iubirii, Spiritul |n]elepciunii,

Al c`rui suflu dai, [i care reiei totul ce ai creat,
Puternic` |n]elepciune,
Coboar` mila Ta asupra lui Veveri]a-Veve,
{i ajut-o prin subalternii Tì,
|n numele Sfintei Treimi,
S` evolueze \nv`luit` de Lumina Ta Divin`,
|n planul corespunz`tor evolu]iei sale spirituale,
C`ci numai Tu e[ti Unicul Creator [i Unicul Salvator.
Amin.
8
Cuvânt despre finan]are
Aceast` carte omagial` scris` [i conceput` \n ideea de \ntrajutorare

a semenilor, a fost finan]at` integral din contul personal al celei ce a fost
Raluca Dumitrache (Veveri]a-Veve), [i este un dar de lumin` [i iubire pe
care ea ni-l face de acolo din \naltul Cerului, al`turi [i sub \ndrumarea
marelui Spirit de Lumin` - Valeriu Popa -.
Iubirea [i Lumina Divin`

S`-i \nconjoare ve[nic.
Amin.
9
10
CUVÂNT DESPRE VALERIU POPA
|ntreb`rile nelini[titoare „de unde venim?, cine suntem? [i \ncotro
ne ducem“ n-au \ncetat s` str`bat` genera]iile una dup` alta. |nc` din tim-
puri antice omul s-a aplecat plin de interes asupra tainelor lumii. |n anti-
chitate, cei dota]i cu o inteligen]` ascu]it` [i capacit`]i native, se orân-
duiau sub conducerea unui mare preot cunosc`tor, exersat al tainelor
naturii [i cu \ndemânare \n cuno[tin]e oculte. Zeci de ani, ace[tia se
instruiau \n locuri retrase \n mijlocul naturii practicând cu ri-gurozitate
ritualuri de cur`]ire trupeasc` [i sufleteasc`. |n mijlocul materiei pipìbile
concrete \[i dezvoltau capacit`]ile prin care deslu[eau codurile [i sem-
nalele trimise de lumea invizibil`. Numai \n momentul \n care discipolul
respectiv reu[ea s` comande sim]urile [i dorin]ele sale, s` resping` influ-
en]ele nefaste ale unor contacte sociale, \n aceast` faz`, dotat cu
cuno[tin]ele [tiin]ifice apar]inând tuturor domeniilor cercetate atunci [i
posedând virtutea de a fi lucid, discipolul devenea el \nsu[i o „Lumin`“.
|ntreb`rile privitoare la OM, la sensul vie]ii, la na[terea
Universului au c`p`tat noi r`spunsuri prin intermediul celui care a fost
OMUL Valeriu Popa.
A fost un semen [i contemporan al nostru, n`scut pe 4 iunie 1924,
jude]ul Dolj.
A fost un copil care adesea \i \ncurca pe cei mari cu \ntreb`ri mai
deosebite \nc` de la vârsta de 3-4 ani: „de ce e paznic la vie?, de ce e
armata, când zici cuvântul OM; cine este omul, de unde vine, [i unde
merge?“.
Cùt`rile pentru a doua parte a corpului uman - partea energetic` -
au \nceput s`-i preocupe tot din fraged` copil`rie. La vârsta de 7 ani le
d`dea copiilor, prietenilor lui de joac` s` manânce dovleac spunându-le
c` este pepene, ace[tia mâncându-l cu nesa] chiar cu coaj` cu tot. Mai
târziu, la liceu când diver[i colegi se \mboln`veau l` f`cea frec]ii
(masaje) dup` care ei spuneau c` se simt foarte bine. {i-a fixat \n minte
tot felul de „de ce“ - uri \n cùt`rile sale de mai târziu.
|n anul II de facultate a luat cuno[tin]` cu o femeie - medium, care
\n stare de trans` i-a spus: „A ! Cine a venit \n casa noastr`! Tu [tii sau
vei [ti ce se \ntâmpl` cu mine \n anii care urmeaz`“. |nc` un „de ce“.
Apoi pe la 23 de ani, a aflat de lucrarea „ Din tainele vie]ii [i ale
11
Universului“ - autor Scarlat Demetrescu, \n care erau relatate foarte multe
r`spunsuri pe care oamenii de [tiin]` le-au cùtat din totdeauna.
Explica]iile date [tiin]ific unor fenomene necunoscute \nc`, i-au dat posi-
bilitatea ca atât pe linie profesional` cât [i psihic s` se dezvolte putând
\n]elege cu mai mult` u[urin]` multe fenomene a[a - zis „paranormale“.
A ajuns s` intre \n corpul uman printr-o gândire inginereasc`
plecând de la faptul c` la baza fiec`rui efect exist` [i o cauz`, con-
cluzionând astfel c` nimic nu este \ntâmpl`tor, c` totul este programat de
cineva sau ceva pe care-l vom explica prin cunoa[tere \n anii ce vor urma.
A crezut \ntotdeauna c` menirea lui \n via]` era de a ajuta oamenii
\n suferin]` [i o f`cea gratuit cu demnitate [i modestie.
„Nu eu te vindec, tu te autovindeci, tu e[ti propriul tù vindec`tor,
eu doar te sf`tuiesc. Dac` te faci c` faci, nu sari groapa, dac` faci mai
mult decât \]i spun eu o s` câ[tigi. A[a c` : mingea e la tine...“, le spunea
mereu bolnavilor.
Avea o precizie uimitoare \n a diagnostica orice maladie, chiar [i
pe cele nedetectate \nc`. Era un fel de senzor viu ce decodifica
informa]iile din corpul pacientului.
Ne-a oferit un nou mod de via]`, o alimenta]ie \n armonie cu natu-
ra.
Valeriu Popa a fost [i este \n noi [i pentru noi pentru a ne ghida. Nu
avea nevoie de adulare pentru c` era adev`rul, autenticitatea [i sinceri-
tatea. Via]a sa a fost mesajul sù.
Prezen]a sa printre noi a fost o binecuvântare. |n afar` de s`n`tate
am mai \nv`]at de la dânsul s` pre]uim [i lucrurile misterioase pentru c`
avea o curiozitate accentuat` pentru cercetarea [tiin]elor oculte.
A f`cut parte din grupul intelectualilor care practicau medita]ia
transcedental`. |nainte de aceea perioad` \ncepuse s` vindece boli pe care
medicina le socotea incurabile chiar dac` a fost persecutat de regimul
comunist, dat afar` de unde lucra [i r`mas pe drumuri.
Adrian Pùnescu a fost singurul care a avut curajul s`-l ajute [i
s`-i fac` publicitate \n revista al c`rui redactor-[ef era \n vremea respec-
tiv`.
|n ultima parte a vie]ii s-a ocupat de foarte multe [tiin]e adiacente
vindec`rii naturiste [i spirituale, ca de exemplu: \nv`]`tura despre reân-
carnare, [tiin]e esoterice din Tibet, telepatia, medicina holistic`, sta-
bilirea diagnosticului pe baza modific`rilor din aura uman`. |ncrederea
extraordinar` \n sine a fost \ntotdeauna o calitate a marilor personalit`]i.
12
Aceasta l-a propulsat pe marele vindec`tor pe cele mai \nalte culmi. Era
\nzestrat cu o voin]` uria[` [i neobosit` [i \ntotdeauna \[i ducea lucrarea
pân` la cap`t.Cerul l-a h`r`zit cu o energie colosal` care se putea obser-
va atât \n influen]a pe care o exercita asupra interlocutorilor sau audito-
rilor, cât [i asupra pacien]ilor [i mai presus decât atât, chiar [i asupra pu-
blicului care niciodat` nu-l v`zuse sau auzise, ci doar aflase de la al]ii
despre miraculoasele sale calit`]i de vindec`tor.
Oferea ajutoare necondi]ionate atât prietenilor cât [i pacien]ilor pe
care-i trata, mai bine spus \i sf`tuia [i consulta gratis.
Va r`mâne ca un uria[ \n domeniu, chiar pe plan mondial, \n vin-
decarea spiritual`. Stabilea diagnosticul pacien]ilor chiar [i de la distan]`,
putând s` spun` când a \nceput boala [i dac` are continuitate din reân-
carn`rile precedente.
|i mul]umim marelui „OM“ c` ne-a \nv`]at s` trìm \ntr-un echili-
bru firesc, c` ne-a \nv`]at nutri]ia curat` [i c` ne-a \nv`]at ce are omul mai
de pre] - s`n`tatea - care se afl` \n mâinile fiec`ruia pentru c` dezechili-
brele vin din propriul sù interior.
A plecat dintre noi la 21 mai 1997 f`r` s`-[i vad` ]elul atins, acela
de l`sa \n urm` o [coal` plin` de toate \nv`]`turile sale. Consider`m c`
este de datoria noastr` moral`, a celor care l-am cunoscut [i am reu[it s`
\nv`]`m din [tiin]a sa, de a face public tot ceea ce cunoa[tem pentru cei
ce vor s` primeasc`, pentru cei ce sunt cùt`tori pe acest drum.
Regret`m cu to]ii c` a murit \ntr-o perioad` \n care putea s` mai
aduc` mari contribu]ii la [tiin]ele vindec`rii naturiste, la [tiin]ele eso-
terice care au luat un adev`rat avânt dup` anul 1989.
Dac` am respecta toate \nv`]`turile dânsului, via]a noastr` ar fi mai
bun`, mai u[oar`, mai frumoas` [i mai plin` de iubire.
SANDA {TEFAN
13
Câteva cuvinte ale lui Valeriu Popa
(extrase din \nregistr`ri video)
- „ Din punct de vedere chimic, omul este o crea]ie a Divinului, dar

fizicul nu poate s` s`l`[luiasc` singur [i s` se dezvolte f`r` cea de a doua
parte psihic`. Deci, acest corp uman este format din dou` elemente: fizic
- pipìbil [i bioenergetic - demonstrabil „mâine“ dup` ce [tiin]a \l va
accepta.
Corpul fizic e format din mai multe elemente, unul din ele fiind
corpul vital. Conform Legii Divine, partea aceasta vital`, \n timpul som-
nului iese din corp pentru a se \nc`rca \n vederea activit`]ii zilei de mâine.
Ne \nc`rc`m energetic din alimentele consumate, \ns` elementele de
importan]` deosebit` nu le putem lua decât din zona (corespunz`toare
evolu]iei) \n care am fost \nainte de a veni la via]`.“
- „ Un copil când vine la via]` preia energia din spa]iu, o integreaz`
\n materia care cre[te \n pântecul mamei, ia energia din alimentele pe care
mama la ingereaz`, ia energie [i de la tat` \n timpul zilei, iar de la mam`
\n timpul nop]ii [i a[a, \ncet \ncet, \mpreun` cu \ngerul \ntrup`tor constru-
iesc corpul \n care va s`l`[lui via]a pe care o \ncepe pe aceast` planet`.“
- „ Nu e suficient s` fii religios, trebuie s` fii profund \n a te conec-
ta cu Energia Universal`, trebuie s` ai trìrea de conectare cu Energia
Divin`, nu numai prin vorbe.“
- „ O rug`ciune f`cut` pentru acele st`ri de boal` care sunt dobân-
dite prin liberul arbitru f`r` s` respec]i Legea Divin`, acelea pot fi aju-
tate; cele care ]i le-ai luat ca boal` [i ca s` \nve]i din gre[elile anterioare,
acelea nu ]i le poate ierta nimeni. Noi trebuie s` \nv`]`m s` ne rug`m
Divinit`]ii s` ne ajute s` nu gre[im, nu s` ne rug`m Divinit`]ii dup` ce am
gre[it.“
- „ |n fa]a mea vin dou` categorii de bolnavi: autoprogama]i [i
autoaccidenta]i prin liberul arbitru. Autoaccidentat este un individ care
datorit` nerespect`rii unor reguli, a ajuns \n stare de dezechilibru; face ce-
i spun [i chiar mai mult decât \i spun, [i se reface. Cel autoprogramat,
care [i-a luat \n programul lui boala respectiv` se apuc` de regim, se face
c` face [i nu reu[e[te.“
- „ S`n`tatea este cea mai perfect` meserie a acestei planete.
Corpul uman este cea mai perfect` ma[in` a acestei planete . Meseria de
14
s`n`tate n-o po]i \nv`]a decât de la natur`, de la nimeni altcineva.“
- „ Medicul de mâine trebuie s` \nve]e atâta religie \nât s` [tie mai
mult decât preotul, preotul trebuie s` \nve]e atâta medicin` \ncât s` [tie
mai mult decât medicul; el trebuie s` vorbeasc` \n cadrul bisericii [i
despre factorul s`n`tate.“
- „ Din via]` nu r`mâi decât cu cuno[tin]ele [tiin]ifice acumulate
din toate domeniile [i faptele de iubire moral`. ~sta e bagajul cu care
pleci sus, asta e toat` averea ta.“
- „ Prin credin]` [i [tiin]` trebuie s` ajungem la convingerea c` nu
suntem independen]i ci dependen]i, modul de dependen]` fa]` de ceva sau
de cineva, va fi demonstrat mâine.“
- „ Spritismul [tiin]ific va lumina lumea.“
- „ De la gest, gând, privire, vorb`, fapt` totul se \nregistreaz`, se
computerizeaz` [i dup` ce plec`m din via]` ne \ntâlnim cu noi.“
- „ Nimic nu este \ntâmpl`tor, totul este programat.“
- „ Boala \ncepe \n energetic cu mul]i ani \nainte [i se manifest` \n
fizic; de exemplu, un cancer \ncepe cu 8 ani \nainte ca el s` apar` ca boal`
fizic`.“
15
Cuvânt de mul]umire
Mul]umesc Creatorului pentru c` exist pe lâng` atâ]ia oameni mi-
nuna]i.
Mul]umesc Bunului Dumnezeu pentru cei 9 ani tr`]i al`turi de
Veve, un suflet atât de ginga[ [i pur, lâng` care am \nva]at multe despre
via]`.
Mul]umesc atât \n numele meu cât [i al Ralucì, tuturor celor care
cu mult` dragoste [i d`ruire ne-au fost al`turi [i au luptat \mpreun` cu noi
atât cât a permis Programul Divin, ajutând-o pe „veveri]a“ mea, s`
trìasc` o via]` demn`, echilibrat` fizic [i psihic, ocolind suferin]a
cumplit` proprie unei asemenea boli necru]`toare. M` refer aici atât la
colectivul medical de la Sec]ia Hematologie a Spitalului Fundeni, cât [i
la oamenii de suflet -terapeu]ii autentici - atât din capital` cât [i din
\ntreaga ]ar`.
Mul]umesc bunului meu prieten Ovidiu Harb`d`, pentru noua ori-
entare a destinului meu.
Mul]umesc tuturor celor de sus, entit`]i benefice [i luminoase
(Valeriu Popa, Veveri]a - Veve [i al]ii) care ne-au inspirat [i ghidat cu voia
Sfintei Treimi \n scrierea acestui volum.
Mul]umesc prietenilor de pe P`mânt, care au pus um`rul la editarea
[i produc]ia acestei c`r]i, [i doresc s`-i men]ionez aici:
- Sanda {tefan - autor
- Dan Abraham - patronul „Tipografiei Everest 2001“
- colectivul Tipografiei Everest 2001 care a participat la pro-
duc]ia acestui volum
- Spectrum Media & Advertising - culegere text
CEZAR DUMITRACHE
Dumnezeu s`-i lumineze [i s`-i binecuvânteze pe to]i ace[tia.

Amin.
16
Cuvânt \nainte
(relansarea unui concept)
Am editat aceast` carte [i o ofer gratuit pentru a-i omagia pe cea
care a fost scumpa mea so]ie, Raluca Dumitrache (Veve), [i pe marea
For]` de Lumin` Valeriu Popa, a[a cum am gândit eu [i prietenii mei c`
ar fi pe m`sura dorin]elor lor, [i \n spiritul pentru care au trìt ei aici pe
p`mânt.
Credem cu toat` fiin]a c` cea mai bine primit` form` de omagiu
este \ntr-ajutorarea semenilor, \ndrumându-le pa[ii c`tre vindecarea
sufletului [i a trupului, f`r` nici un interes material, concept propriu
marelui Om Valeriu Popa.
Sper`m c` apari]ia acestui volum, s` duc` la relansarea acestui
concept, deoarece exist` mult` suferin]` [i s`r`cie \n jurul nostru [i mul]i
oameni sunt nevoi]i s` renun]e la tratamente datorit` costurilor insuporta-
bile pentru ei.
Noi credem c` dreptul la via]` al oamenilor nu trebuie s` fie legat
de condi]ia lor material`.
De aceea, aceast` carte se dore[te a fi [i un apel la \ntrajutorare
c`tre medicii alopa]i [i vindec`torii autentici pe de o parte, [i compatrio]ii
no[tri cu o situa]ie material` bun` [i foarte bun` pe de alt` parte.
S` nu-i ignora]i pe cei afla]i \n suferin]` [i f`r` posibilit`]i.
Dac` sunte]i medici sau terapeu]i, consulta]i gratuit cu mult`
c`ldur` sufleteasc` [i compasiune pe cei bolnavi [i f`r` posibilit`]i.
Dac` sunte]i \nst`ri]i, apleca]i-v` asupra celor nevoia[i din jurul
dumneavoastr` [i oferi]i-le cele trebuincioase din inim` cu mult`
dragoste (hran`, \mbr`c`minte etc).
V`d adesea la televizor, \n special \n campaniile electorale sau \n
preajma lor, oameni politici de toate culorile care se deplaseaz` la diferite
c`mine de copii sau de batrâni, d`ruind diverse (hran`, juc`rii, televizoare
color, etc.), dar numai \n prezen]a camerelor de luat vederi [i dac` se
poate s` fie prezente toate televiziunile sunt [i mai mul]umi]i.
Eu numesc aceast` atitudine \ntrajutorare \n stil politicianist.
Sigur exist` [i un fapt pozitiv \n aceste ac]iuni, \n sensul c` poate
vizionând secven]ele respective, le vin [i altora idei de generozitate, de
compasiune.
Dar a[ dori s`-i \ntreb pe cei ce se f`lesc pe posturile de televiziune
17
cu tot felul de dona]ii ([i nu este vorba aici doar de oamenii politici):
A]i fi la fel de genero[i f`r` publicitate?.
Eu v` propun s` l`s`m la o parte orgoliile [i vanitatea [i pa[ii nos-
tri s` urmeze calea credin]ei.
S` ne \ndrept`m spre calea credin]ei este un al] ]el pe care sper`m
s`-l ating` editarea acestui volum.
„Prin credin]` la [tiin]` [i prin [tiin]` la credin]`“ afirma marele
Om Valeriu Popa.
Lecturând paginile din cuprins, v` ve]i \ntâlni cu un limbaj popu-

lar, deoarece am dorit ca ceea ce am scris s` fie pe \n]elesul tuturor, s`
ajute [i oamenii simpli. Nu ne intereseaz` s` culegem eventuale laude
vis-a-vis de un limbaj literar elevat pe care probabil nici nu-l posed`m,
noi fiind de forma]ie tehnic`.
Subliniez faptul c` nu ne adres`m celor familiariza]i cu lumea spir-

itual`, pentru care multe texte din aceast` carte pot p`rea puerile. Pentru
dân[ii exist` pe pia]` multe volume de specialitate valoroase.
|i avem \n vedere aici pe cei care \ncep s`-[i pun` semne de \ntre-
bare despre via]` [i sunt poate, dezorienta]i.
Sper`m, ca m`car \n parte, aceast` lectur` s`-i l`mureasc`.
Nu avem preten]ia c` de]inem noi ADEV~RUL, dar vreau s` [ti]i
c` tot ce s-a scris aici, s-a scris cu sufletul curat, prin prisma experien]elor
personale prin care am trecut.
R`mâne ca dumneavoastr` s` ne acorda]i credit sau nu, dup` cum
v` dicteaz` probabil propriul instinct.
Ne-am gândit \n acela[i timp [i la cei cu diferite afec]iuni care nu

au g`sit rezolvarea (par]ial` sau total`) \n medicina alopat`.
|n cazul \n care terapiile [i re]etele naturiste publicate aici, nu v`
sunt foarte clare, sau dori]i l`muriri suplimentare pute]i lua leg`tura cu
doamna Sanda {tefan la telefon: 0745 153 875. Dânsa v` poate ajuta cu
18
sfaturi \n mod gratuit, având o bogat` experien]` acumulat` al`turi de cel
ce a fost marele Om Valeriu Popa, [i care este acum un mare Spirit de
Lumin`.
|n ceea ce prive[te terapiile [i regimurile naturiste, mare parte din
ele apar]in lui Valeriu Popa, altele au fost publicate \n diverse c`r]i \ntr-o
form` sau alta (noi nu ne asum`m paternitatea lor), celelalte fiind culese
din popor. Meritul nostru este acela de a v` pune la dispozi]ie aceste
informa]ii \n mod gratuit.
Faptul c` discut`m aici numai de tratamente, terapii [i re]ete natur-
iste, nu \nseamn` c` neg`m medicina alopat`, care are rolul ei bine definit
\n societate, iar noi avem toat` stima pentru acei medici care \[i practic`
meseria cu abnega]ie [i d`ruire.
Oricum indiferent ce crede]i acum despre cele scrise aici, noi v`
rug`m s` l`sa]i o fereastr` deschis` spre viitor, poate experien]ele ulte-
rioare prin care ve]i trece v` vor determina s` ne lua]i \n considerare.
*
De ce titlul „D`ruim Lumin` [i Iubire“?
Pentru c` Luminile Cerului ne transmit continuu aceast` lumin` [i
iubire cu voia Sfintei Treimi, ca s` ne \nc`lzeasc` sufletele, s` ne ajute s`
dep`[im momentele grele din aceast` existen]` [i pentru a ne sprijini \n
evolu]ia noastr` spiritual`.
Gândi]i-v` câ]i dintre dumneavoastr` nu a]i recep]ionat aceast`
dragoste sub diverse forme, le-a]i sim]it prezen]a benefic`, mângâierea
lor, mesajele de \ndrumare [i avertizare \n vise etc, fiecare având propri-
ul sistem decodificator. |n special cei dragi nou`, cu care am avut aici pe
p`mânt leg`turi suflete[ti foarte apropiate, \ncearc` cu permisiunea
Divinit`]ii s` ne trimit` de sus aceast` Iubire [i Lumin` Divin`, adic`
esen]a Crea]iei. Noi, la rândul nostru trebuie s` trimitem tuturor [i celor
dragi de sus [i semenilor no[tri de pe p`mânt continuu aceea[i Lumin` [i
Iubire.
Dac` vom proceda astfel, via]a pe p`mânt va fi mult mai bun`, noi
vom evolua mult pe plan spiritual [i ne vom vindeca suflete[te [i
trupe[te.
Aceast` carte se vrea ea \ns`[i un mesaj de lumin` [i iubire.
CEZAR DUMITRACHE
19
20
CUVINTE DE LUMIN~
21
22
IISUS HRISTOS
Iisus Hristos a coborât \n lume acum 2000 de ani pentru a ajuta
omul s`-[i transforme natura sa uman` \n natur` divin`, pentru ca el s`-
[i realizeze natura divin` \n el \nsu[i [i s`-[i g`seasc` locul sù exact \n
Regatul lui Dumnezeu.
CELE 10 PORUNCI DUMNEZEIE{TI
1. Eu sunt Domnul Dumnezeul tù, s` nu ai al]i dumnezei afar` de

Mine.
2. S` nu-]i faci chip cioplit, nici alt` asem`nare, nici s` te \nchini lor.
3. S` nu iei numele Domnului Dumnezeului tù \n de[ert.
4. Adu-]i aminte de ziua Domnului [i o cinste[te.
5. Cinste[te pe tat`l tù [i pe mama ta ca bine s`-]i fie [i mul]i ani
s` trìe[ti pe p`mânt.
6. S` nu ucizi.
7. S` nu fii desfrânat.
8. S` nu furi.
9. S` nu ridici m`rturie mincinoas` \mpotriva aproapelui tù.
10.S` nu pofte[ti nimic din ce este al aproapelui tù.
TAT~L NOSTRU
Tat`l nostru Carele e[ti \n Ceruri,

Sfin]easc`-se nemele Tù,
Vie \mp`r`]ia Ta,
Fac`-se voia Ta,
Precum \n cer a[a [i pe p`mânt.
Pâinea noastr` cea de toate zilele,
D`-ne-o nou` ast`zi,
{i ne iart` nou` gre[alele noastre,
Precum [i noi iert`m gre[i]ilor no[tri
Ci ne izb`v`[te de cel rù.
C` a Ta este \mp`r`]ia [i puterea [i slava,
A Tat`lui [i a Fiului [i a Sfântului Duh,
Acum [i puterea [i \n vecii vecilor
Amin.
23
CUVINTE DE LUMIN~ ALE LUI IISUS HRISTOS
„ Omul nu poate trì numai cu pâine, el are nevoie de fiecare

cuvânt pe care \l roste[te Dumnezeu.“
„ Ferici]i cei ce plâng, c`ci Dumnezeu \i va alina.“
„ Ferici]i cei umili, c`ci vor primi ce le-a promis Dumnezeu.“
„ Cel mai mare |mp`r`]ia Cerului este cel ce se umile[te [i devine
ca acest copil.“
„ Ferici]i sunte]i când lumea v` insult` [i persecut`, [i spune tot
felul de minciuni rù-voitoare despre voi, fiindc` atunci voi m` urma]i pe
Mine. Fi]i ferici]i, c`ci r`splata v` a[teapt` \n Ceruri. Profe]ii care au trìt
\naintea voastr` a[a au fost persecuta]i.“
„ Ferici]i cei persecuta]i, fiindc` fac ce le cere Dumnezeu. Al lor va
fi Regatul Cerurilor.“
„ V-am f`cut cunoscut tot ce am \nv`]at de la Tat`l meu.“
„Fiul omului este Domn chiar [i al Sabatului.“
„Fiul omului a venit s` caute [i s` mântuiasc` ce era pierdut.“
„ Nimeni nu l-a v`zut vreodat` pe Dumnezeu, dar dac` ne iubim
unii pe al]ii, Dumnezeu r`mâne \n noi.“
„Cine nu iube[te, nu l-a cunoscut pe Domnul, c`ci Domnul este
iubire“.
„Dumnezeu este dragoste. Cine r`mâne \n dragoste, r`mâne \n
Dumnezeu.“
„ Vei iubi pe aproapele tù ca pe tine \nsu]i.“
„ Fi]i perfec]i precum Tat`l vostru Ceresc este.“
24
SRI SATHYA SAI BABA
Sai Baba, n`scut \n 1926 \n sudul Indiei, este recunoscut de mi-

lioane de persoane din \ntreaga lume ca Avatar. |n hinduism, Avatarul
reprezint` \ncarnarea uman` a Divinit`]ii care posed` prin \ns`[i natura sa
facult`]ile de omniprezen]`, omnipoten]` [i atot[tiin]`.
„ De fiecare dat` când domne[te \n lume dezordinea, Domnul se
\ncarneaz` [i ia chip de om, astfel \ncât s` le arate oamenilor calea p`cii“
- spune Sai Baba.
Acest sfânt indian este o m`rturie vie a minunilor sale care trec
dincolo de legile [tiin]ifice cunoscute [i sunt comparabile cu cele ale lui
Iisus. A \nf`ptuit miracole [i continu` s` le fac` vindecând mul]i bolnavi,
ajutându-i pe s`rmani, materializând diverse obiecte, ca [i cenu[a divin`
numit` „ vibhuti“ ce serve[te \n tratarea tuturor maladiilor.
Sai Baba n-a venit s` r`spund` intereselor unei comunit`]i sau unei
religii anume, ci pentru a sluji omenirea \ntreag` prop`v`duind o religie
unic`, cea a iubirii [i a p`cii.
Este un maestru divin al timpurilor noastre, a[a cum au fost la vre-
mea lor, Budha, Krishna, Iisus.
Mesajul lui Sai Baba este acela de unitate [i iubire \ntr-o lume
sfâ[iat` de contradic]ii. El s-a \ntors pentru \n`l]area spiritual` a omenirii.
SANDA {TEFAN
CUVINTE DE LUMIN~ ALE LUI SAI BABA
„ Doamne! Ia-mi iubirea [i las-o s` curg` pe de-a-ntregul \n

devo]iune c`tre tine.
Doamne! Ia-mi mâinile [i las`-le s` munceasc`
f`r` \ncetare penru tine.
Doamne! Ia-mi mintea [i gândurile [i las`-le
s` fie \n acord cu tine.
Doamne! Ia-mi totul [i las`-m` s` fiu
instrumentul tù.“
„ Iubirea e Dumnezeu, iar Dumnezeu e iubire. Dumnezeu se ma-
nifest` acolo unde e Iubire. S` iubi]i tot mai mul]i oameni, cu tot mai
mult` for]`. Preface]i aceast` iubire \n ajutor [i ajutorul \n rug`ciune, iat`
25
disciplina spiritual` cea mai \nalt`.“
„ S` nu a[tepta]i nimic \n schimb de la cei pe care-i iubi]i.“
„ |nv`]a]i Iubirea Univesal`, astfel Divinitatea din voi se va putea
exprima \n toat` plenitudinea sa.“
„ Religia [i disciplina spiritual` sunt esen]iale pentru perfec]iunea
uman` [i realizarea de c`tre fiin]a omeneasc` a celui mai \nalt ideal al
sù. Religia este una \n UNITATE.“
„ Controlul sim]urilor este devo]iunea adev`rat`.“
„ Nu poate exista fericirea adev`rat` f`r` credin]` [i devo]iune.“
„ Adev`rat` fericire \nseamn` s` te \ncredin]ezi voin]ei supreme.“
„ Ochii fizici trebuie s` v` arate slava lui Dumnezeu, iar ochiul
interior s` v` arate Divinitatea din voi [i din Crea]ie.“
„ |n]elepciunea poate salva \ntreaga omenire [i fiecare fapt` a
noastr` trebuie s` izvorasc` din \n]elepciune.“
„ Fericirea acestei lumi va fi garantat` atunci când armonia [i
\n]elegerea vor cobor\ \ntre oameni.“
„ Dumnezeu de]ine exclusivitatea \n guvernarea cosmosului. El
n-are dorin]e. Datoria omului este s`-I ofere iubirea [i s`-L sl`veasc`
manifestând aceast` iubire cum poate mai bine.“
„ Aminte[te-]i c` te apropii de Dumnezeu cu fiecare pas f`cut, [i
c` Dumnezeu, atunci când faci un pas c`tre El, face zece pa[i c`tre tine.
Nu exist` oprire \n acest pelerinaj; este o c`l`torie continu`, zi [i noapte,
prin vì [i de[erturi, printre lacrimi [i zâmbete, prin moarte [i na[tere,
prin morminte [i pântece.“
„ Drumul c`tre fericire nu se afl` \n a face ce \]i place, ci \n a-]i
place ceea ce trebuie s` faci.“
„ Eu predic numai o singur` religie, a iubirii pentru to]i, care sin-
gur` este capabile s` reuneasc` rasa uman` \ntr-o fraternitate a omului
aflat` sub paternitatea lui Dumnezeu.“
„ Dumnezeu nu va fi mi[cat de comentariile filozofice stricte. El
este mul]umit numai de practica efectiv`; de str`dania autentic`; de efor-
tul sincer, onest; de lupta neobosit` de a-]i cur`]a mintea. Lupta trebuie s`
fie alert` [i activ` pân` ce ]elul este atins.“
„ AUM-ul lui OM reprezint` principiul OM TAT SAT adic` Acesta
este Adev`rul, Eu sunt Adev`rul [i Adev`rul este Unul. Sunetul OM este
mereu prezenta voce interioar`, Eco-ul chem`rii Divine din cavitatea
inimii. Asculta]i-l, sim]i]i fiorii sì.“
„ Sunetul unei mantre este la fel de valoros ca [i \n]elesul sù.“
26
OMRAAM MIKHAEL AIVANHOV
Filozof [i pedagog francez de origine bulgar`, maestrul Omraam

Mikhael Aivanhov (1900-1986) ne propune o nou` religie: solar` [i uni-
versal`, dându-ne posibilitatea s` cuno[tem adev`rurile cele mai sublime
pe care religiile [i filozofiile le-au ]inut prea mult timp ascunse explicân-
du-ne astfel existen]a noastr` pe acest p`mânt conform marilor legi ale
lumii divine. Aceast` \n]elegere privind des`vâr[irea omului va penetra
pu]in câte pu]in spiritele, via]a devenind universal`, nemaiexistând
separ`ri \ntre oameni, nemaiexistând frontiere [i r`zboaie. |n noua sa
filozofie nu exist` decât iubire, abnega]ie, lumin` [i puritate.
|nv`]`mântul sù se aplic` \n „Fraternitatea Alb` Universal`“ pe
care a \nfiin]at-o \n Fran]a, precum [i \n alte societ`]i din \ntreaga lume,
sub aceea[i denumire.
SANDA {TEFAN
CUVINTE DE LUMIN~ ALE LUI OMRAAM
„ Când o fiin]` reu[e[te s` \l pun` pe Dumnezeu pe primul loc, dea-

supra tuturor dorin]elor [i intereselor personale, ea va suferi mari trans-
form`ri interioare, devenind o lume organizat`.
Când a[ezi Divinitatea pe culmea fiin]ei tale, \nseamn` c` g`se[ti
un punct de echilibru stabil. Când un obiect este foarte bine fixat, \l pute]i
face s` se mi[te \n toate sensurile, pentru c` el va reveni mereu la pozi]ia
de echilibru. La fel se \ntâmpl` [i cu fiin]a uman`. Atât timp cât nu [i-a
stabilit un punct de sprijin \n Dumnezeu, cea mai mic` tulburare ce va
interveni \n via]a ei, o va putea dezechilibra. Dar, dup` ce a \nv`]at, s` \[i
pun` toate speran]ele, credin]a, \ncrederea, iubirea sa \n Creator, orice s-
ar \ntâmpla, ea va r`mâne solid` [i rezistent`.“
„ Acela care \ncearc` s` scape de eforturi [i de greut`]i va \ntâlni
obligatoriu dificult`]i mult mai mari. |n loc s` \ncerce s` scape de prob-
leme, el trebuie s` \ncerce s` le rezolve, altfel cea de a doua situa]ie va fi
mult mai rea decât prima.“
„ Primele cuvinte pe care trebuie s` le ave]i pe buze diminea]a la
27
trezire trebuie s` fie:
- |]i mul]umesc }ie Doamne, pentru c` mi-ai d`ruit via]a [i
s`n`tatea. Umple-mi inima de iubire [i d`-mi for]a s`
\ndeplinesc voin]a Ta, astfel ca toate faptele mele s` fie \ntru
slava Ta [i \n numele Tù.“
„ Iubirea de Dumnezeu rezolv` toate problemele.“
„ Somnul se transform` \ntr-un act sacru atunci când te culci cu
inten]ia s` studiezi \n cealalt` lume, fiindc` acolo prime[te adev`rata
Ini]iere.“
„ Dac` arunca]i priviri rele, proiecta]i o for]` care \ncepe s` lucreze
f`r` [tirea voastr` [i care se va \ntoarce \ntr-o zi \mpotriva voastr`.“
„ Cuvintele sunt puternice, dar noi nu [tim cum s` le folosim, nici
cum s` le pronun]`m corect. Când v` sim]i]i \n \ntuneric, ca [i cum a]i fi
c`zut \ntr-o pr`pastie, pronun]a]i cuvintele: |n]elepciune, Lumin`, pân`
când ele vor vibra [i vor cùta s` p`trund` \n toate celulele corpului
vostru. |n acel moment, totul se va lumina...“
„ Ura creeaz` leg`turi la fel de strânse ca [i iubirea.“
„ Pentru a v` ap`ra de du[manii vo[tri, iubi]i-i. Dac` \i detesta]i, \i
dispre]ui]i sau \i urâ]i, aura voastr` se destram` [i prin aceste por]iuni
destr`mate se stabile[te o comunicare cu tot ceea ce este negativ, dis-
trug`tor \n ei, [i astfel ve]i primi toate rùt`]ile lor, ura lor, care o dat`
declan[at` \n voi, va \ncepe s` v` distrug`.“
„ Lumina .... acest cuvânt rezum`, condenseaz` tot ceea ce este mai
pur, mai puternic, mai frumos, mai sublim : pe Dumnezeu |nsu[i.“
„Ceea ce numim \mp`r`]ie, este \n realitate un contact cu o for]`,
cu o inteligen]`, cu o entitate care apar]ine unei lumi superioare.“
„ Când omul lucreaz` pentru slava lui Dumnezeu, \ncerc`rile apar
pentru a-l \mpinge spre perfec]iune. Atunci când lucreaz` f`r` lumin`,
toate \ncerc`rile pe care trebuie s` le suporte sunt corec]ii, pedepse.“
28
VALERIU POPA
Valeriu Popa (1924-1997) a fost [i r`mâne marele vindec`tor al

României, un deschiz`tor de [coal` [i drum \n domeniul naturismului [i
bioenergeticii \n ]ara noastr`.
Primind sfaturile lui, mii de oameni - bolnavi f`r` alte [anse pe
calea medical` alopat` - s-au autovindecat.
Om de \nalt` moralitate [i spiritualitate, oferea ajutorul
necondi]ionat [i gratuit. |nv`]a oamenii s`-[i poarte singuri de grij` \ntr-
un mod simplu [i corect, s`-[i reconstruiasc` s`n`tatea prin propriile
for]e.
A fost promotorul c`lùzirii pa[ilor no[tri prin labirintul unei prac-
tici naturiste pu]in cunoscute la noi [i mai pu]in acceptat` de lumea me-
dical`.
Dotat cu capacit`]i enorme de vindecare, to]i cei care l-au cunos-
cut au crezut [i cred \n miracolul terapiei naturiste.
Datorit` generosului, neobositului [i marelui iubitor de oameni,
Valeriu Popa, trìesc ast`zi mii de „fo[ti pacien]i“ [i se bucur` de via]`.
SANDA {TEFAN
CUVINTE DE LUMIN~ ALE LUI VALERIU POPA
„ Iertarea este calea spre adev`rata s`n`tate [i fericire.“

„ Esen]a fiin]ei noastre este dragostea universal` necondi]ionat`.“
„ Via]a este cea mai dur` [coal` a acestei planete, prin ea trec toate
formele emanate de la natur` pentru a c`p`ta evolu]ie.“
„ Dac` medicina de mâine vrea s` fie medicina viitorului, trebuie
s` \nve]e omenirea instictoterapia.“
„ Fugind de natur`, fugim de noi.“
„ Binele de azi este binele de mâine, rùl pe care-l faci azi \l
prime[ti mâine.“
„ }ine minte omule: ce emi]i, aia atragi.“
„ Gândul e for]`, dac` ai emis un gând [i nu ai dreptate se \ntoarce
contra ta cu dubl` intestitate.“
„ Ori de câte ori oamenii tulbur` echilibrul natural, atrag asupra lor
29
consecin]e de la nefaste pân` la dezastruoase.“
„ Eu nu vindec, vindecarea o face doar Divinitatea.“
„ Boala este o \nc`lcare a legilor Naturii, iar \n termeni religio[i
este un p`cat.“
„ Orice boal` sau moarte prematur` \nainte de 111 ani constituie
accidente datorate infrac]iunii de nerespectare a regulilor naturale ale
vie]ii.“
„ Drag` române, dac` exi[ti cu adev`rat, ]ine minte c` oricine vine
din afar` s` te ajute, nu o face f`r` interes.“
***
Analizând fiecare fraz` din rug`ciunea de capatâi Tat`l Nostru,

vorbind despre p`cat [i gre[eal`, Valeriu Popa a sesizat c` p`catul este
f`cut cu bun` [tiin]`. El se isp`[e[te, nu se iart`. De aceea sim]ea nevoia
s` sublinieze c` se iart` gre[elile, cele f`cute f`r` de voie, c`ci cele f`cute
cu voie, adic` cu bun` [tiin]`, erau de fapt p`cate.
O problem` care l-a fr`mântat mult` vreme a fost \n leg`tur` cu
fraza: “ ...{i nu ne duce pe noi \n ispit`”.
Dânsul se \ntreba [i \i \ntreba pe cei care ascultau:”Cine ne duce \n
ispit`, binele sau rùl?” Bineân]eles c` oamenii r`spundeau, cum e [i
firesc, c` rùl ne duce \n ispit`.
La acest r`spuns Valeriu Popa punea o \ntrebare care \]i tìa
r`suflarea:”{i atunci, cum pot eu s` acuz \n rug`ciune Divinitatea c` m`
duce \n ispit`. ?”
Pentru a r`spunde la aceast` \ntrebare, pre] de câ]iva ani a studiat
traducerile rug`ciunii “Tat`l nostru” [i din alte limbi, cerând \n acela[i
timp [i sfatul preo]ilor. De fapt rug`ciunea a fost spus` de Isus \n limba
aramaic`. Apoi Luca, Marcu [i Ioan au scris evangheliile \n limba greac`,
iar Matei a scris evanghelia \n limba aramaic`. Noi, românii, am f`cut tra-
ducerea din greac`,dar [i alte ]`ri europene au traduceri ale rug`ciunii (\n
francez` de ex.) unde nu apare enun]ul c` Divinitatea duce \n ispit`.
Astfel, sensul acestei fraze este:”{i ne ajut` s` nu c`dem \n ispit`”
sau “{i nu ne l`sa s` c`dem \n ispit`”.
Aceste formul`ri, Valeriu Popa le considera mai adecvate, rostin-
du-le [i \n cadrul unor conferin]e, dar nu ca pe un adev`r absolut, ci ca pe
30
o ipotez` desprins` din preocup`rile sale.
Când cei \nseta]i de cunoa[tere \l \ntrebau :
Cum \i ajut` Dumnezeu pe oameni?
Valeriu Popa le explica:
Creatorul ne ajut` prin intermediul subalternilor sì, care sunt
entit`]i benefice de lumin` (\n limbaj popular oamenii \i numesc \ngeri)
[i au misiunea de la Sfânta Treime s` ne aib` \n grij` [i paz` [i s` ne
sus]in` \n realizarea programului divin cu care am venit \n aceast` via]`.
Pentru c` sublinia deseori Valeriu Popa, omul când vine la via]`
este \nzestrat de Dumnezeu cu un program divin care \i este dat (dac` este
spirit mai evoluat [i-l alege singur cu acceptul Sfintei Treimi acesta fiind
autoprogram) [i cu liber arbitru.
Prin liberul arbitru de care dispune \nc`lcând legile divine omul se
poate abate de la programul dat (sau autoprogramul luat ) c`zând \n
gre[eal`.
|n aceste idei, dânsul a formulat rug`ciunea “Tat`l nostru” astfel:
Tat`l nostru, Care e[ti \n ceruri, sfin]easc`-se numele Tù, vie
\mp`r`]ia Ta, fac`-se voia Ta, precum \n cer a[a [i pe p`mânt. Pâinea
noastr` cea de toate zilele d`-ne-o nou` ast`zi, [i ne iart` nou` gre[elile
noastre cele f`cute f`r` de voie, precum [i noi iert`m gre[i]ilor no[tri. {i
ne ajut` prin subalternii Tì s` nu c`dem \n ispit` prin liberul arbitru fa]`
de programul dat sau autoprogramul luat când am revenit la o nou` via]`.
{i ne izb`ve[te de cel rù.
C` numai Tu e[ti Unicul Creator [i Unicul Salvator. Amin.
OVIDIU HARB~D~
CEZAR DUMITRACHE
31
32
PLEDOARIE PENTRU GÂNDIREA POZITIV~
„De la gând, privire, gest, vorb`, fapt`, totul se \nregistreaz` [i se com-
puterizeaz` undeva \n finit, [i suntem direct r`spunz`tori pentru c` mâine
ne \ntâlnim cu noi“ spunea marele Om Valeriu Popa.
Da, dup` ce plec`m din aceast` via]`, ne \ntâlnim cu noi, adic`
vom fi judeca]i pentru tot ceea ce am trìt aici pe p`mânt [i bine [i rù.C`
vrem noi s` credem sau nu, c` ne place sau nu ne place, aceasta este real-
itatea: totul pleac` de la gând.
„Gândul este o mare for]`“, au afirmat [i afirm` to]i oamenii lumi-
na]i de pe acest p`mânt. Realmente, prin gândirea noastr` putem genera
o for]` benefic` nou` sau o for]` negativ` ce va ac]iona \n detrimentul
nostru.
|n ziua de azi, din nefericire, facem multe gre[eli de gândire, unele
din ne[tiin]`, la care concur` [i lipsa de credin]` (cel pu]in \n plan
con[tient) la unii dintre noi.
Se \ntâmpl` \ns`, [i este mult mai grav s` gândim \n mod premed-
itat cu rea inten]ie, iar consecin]ele pot fi fapte reprobabile dintre cele mai
periculoase pentru lumea \nconjur`toare.
{i \ntr-un caz [i \n cel`lalt, aceste defec]iuni de gândire formeaz`
a[a numita gândire negativ`, care pe lâng` faptul c` matematic creeaz`
dizarmonie \n Univers, ne poate conduce \n multe cazuri la boal`, iar \n
unele situa]ii chiar la o boal` grav`.Sunt a[a numitele boli prin autoacci-
dentare ( de la Valeriu Popa citire) care pot fi vindecate chiar dintr-o
form` mai grav` (la formele foarte grave [ansele sunt de 10-15%) cu
tratament sau terapii [i regimuri adecvate, dar numai cu condi]ia obliga-
torie ca persoana \n cauz` s`-[i schimbe radical modul de gândire, implic-
it modul de via]`. Excep]ie fac bolile karmice, a[a numitele boli autopro-
gramate (tot de la Valeriu Popa citire), care sunt nevindecabile indiferent
de calea pe care o alegem, dar aici intr`m \ntr-o zon` delicat` pe care nu
ne-am propus s` o atingem acum (poate \ntr-o apari]ie viitoare).
Deoarece modul de gândire pozitiv este vital pentru o via]` plin`
de armonie [i s`n`tate, mi-am permis prin cele câteva paragrafe ce
urmeaz`, s` aduc, sper eu, o pic`tur` de lumin` \n universul cunoa[terii
dumneavoastr`.Poate, parcurgându-le se va \nfiripa m`car un \ndemn la
medita]ie pe aceast` tem` pentru unii dintre cititori.
***
33
Ca o idee general` \ncerca]i permanent s` gândi]i pozitiv.
Este \ntradev`r foarte dificil s`-]i controlezi permanent gândirea,
dar progresiv muncind cu noi, cu efort, putem emite din ce \n ce mai
multe gânduri pozitive.
Ce semnific` aceasta?
|nseamn` s` fim ferici]i c` trìm, c` exist`m, s` ne bucur`m de tot
ceea ce ne \nconjoar`, s` mul]umim Divinit`]ii pentru ce ne-a dat, ne d`
[i ne va da , s` fim optimi[ti, s` iubim Crea]ia [i implicit pe cei din jurul
nostru, chiar [i pe cei ce ne-au gre[it, s` atingem o lini[te [i o pace inte-
rioar` pe care vicisitudinile vie]ii s` nu o poat` clinti.
Cum?
Prin conectare permanent` la Cel de Sus.
***
Nu pune]i nimic [i pe nimeni mai presus de Dumnezeu.Nici copilul

pe care-l adora]i, nici so]ia iubit`, nici p`rin]ii minuna]i , nici pasiunea
dumneavoastr`, nici casa, ma[ina, etc.
A pune pe primul plan altceva \naintea Domnului, semnific` o
eroare fundamental` existen]ial`, o mare lips` de recuno[tin]` fa]` de Cel
ce ne-a creat, pentru c` f`r` El nu ne-am fi n`scut.S` [ti]i c` legile Divine
func]ioneaz` perfect, iar lipsa de gratitudine este aspru sanc]ionat`.
Poate c` a]i auzit de situa]ii de genul \n care o familie avea un
copil foarte reu[it, toat` dragostea lor era \nchinat` acestui copil [i \ntr-
un moment nea[teptat copilul cel divinizat s-a \mboln`vit grav sau a
suferit un accident \n care a plecat dintre noi pentru totdeauna. {i mul]i s-
au \ntrebat de ce? Pentru c` lipsa de recuno[tin]` fa]` de Cel de Sus se
pl`te[te foarte scump.
Constat cu durere c` recuno[tin]a este pas`re rar` \n ziua de azi.
Profit`m de semenii no[tri dup` care uit`m de ajutorul primit \n diferite
momente ale vie]ii. De fapt recuno[tin]a scade direct propor]ional cu
l`comia noastr` atunci când suntem subjuga]i interesului material, a
dorin]ei de \navu]ire cu orice pre].
Ne apar câteodat` fel de fel de ghinioane [i credem noi c` vin din
senin. Nici vorb`, ni le atragem [i prin lipsa de gratitudine, pentru c`
sup`rarea celui nedrept`]it dac` este corect motivat` ia diverse forme
energetice, care \ntr-o zi \i vor lovi pe cei vinova]i.
34
Pentru c` totul se pl`te[te.
***
Este foarte benefic ca \n discu]iile purtate s` amintim numele Domnului

cu recuno[tin]`, cu mult` dragoste, pentru c` ne conect`m \n acel moment la
cea mai pur` [i mai \nalt` form` de energie care ne va lumina calea.Vom
acumula \n acela[i timp o energie extrem de puternic` [i pre]ioas`, care ne
va ajuta \n desf`[urarea activit`]ilor cotidiene.
Dac` vre]i s` v` convinge]i, citi]i \n mod repetat capitolul CUVINTE
DE LUMIN~. Dar citi]i-l cu inima deschis`, \n lini[te, cùtând s` v` con-
centra]i cât mai bine astfel \ncât acele cuvinte s` v` p`trund` toat` fiin]a.
Efectul acestei lecturi de lumin` v` las s`-l constata]i dumneavoastr`.
***
Rug`ciunea cea mai drag` lui Dumnezeu este rug`ciunea de

mul]umire.
Prea mul]i oameni [i prea des folosesc rug`ciunea ca s` cear`:
„D`-mi Doamne s`n`tate, d`-mi Doamne noroc \n dragoste, d`-mi
Doamne cas`, ma[in` etc.“ ajungând pân` la cereri hilare („d`-mi Doamne
noroc s` câ[tig la Loto“) etc.
Dar de mul]umit pentru ce am primit [i ce primim, când mul]umim
ACEST VOLUM OMAGIAL ESTE OFERIT GRATUIT
oameni buni? Oare Dumnezeu e dator s` ne dea \n continuu de toate, [i noi

nu avem nici m`car obliga]ia moral` [i bunul sim] s` mul]umim?
Recuno[tin]a noastr` unde e?
Oricum degeaba cerem noi câte \n lun` [i \n stele, c` Bunul Dumnezeu
tot ce va considera c` avem nevoie ne va da, func]ie de destinul pe care-l
avem de parcurs \n aceast` via]`, aici pe P`mânt. Aceste rug`ciuni de cerere
nu fac, prin multitudinea lor, decât s` intoxice v`zduhul [i s`-i indispun` pe
Cei de Sus.
|n schimb, rug`ciunile sincere de mul]umire sunt cel mai bine primite
de Cer.
C` tot am vorbit \n acest paragraf de ceea ce primim de Sus, sunt
semeni de-ai no[tri care au impresia c` (aici lucreaz` invidia, probabil) dac`
unii au primit mai mult prin bun`voin]a Celui de Sus, au obliga]ia s` \mpart`
totul cu cei care au posibilit`]i mai reduse \n a[a fel \ncât s` dispar`
diferen]ele.
35
Nimic mai fals.
Fiec`ruia i se d` dup` ceea ce merit` [i nu avem noi dreptul s` judec`m
[i s` analiz`m. Nu putem [ti noi ce merite a avut fiecare \nainte de a cobor\ pe
P`mânt sau cât a muncit fiecare aici, \n aceast` via]` (\n cazul \n care a acu-
mulat o avere din munc` cinstit` f`r` s` \n[ele sau s` calce pe „cadavrele alto-
ra“, ceea ce este dificil, dar posibil).
Sunt unii care din comoditate accept` un servici u[or 4 - 6 - 8 ore/zi
pl`tit, \n consecin]` tot „u[or“ [i vor s` aib` posibilit`]ile celor ce trudesc de
diminea]` pân` sear`, \nva]` permanent ca s` acumuleze noi cuno[tin]e [i
preiau responsabilit`]i ce presupun un consum nervos ridicat.
Nu se poate a[a ceva [i n-ar fi drept.
Fiecare trebuie s` ne mul]umim cu ceea ce avem, s`-i mul]umim
Domnului pentru ce ne-a dat [i dac` dorim mai mult nu avem decât s` muncim
mai mult. Obliga]ia noastr` moral` este s`-i sprijinim numai pe cei ce nu dis-
pun de venituri suficiente [i n-au nici posibilitatea de a munci (copii, b`trâni,
bolnavi).
***
Nemul]umirea creeaz` \n organism o stare energetic` negativ` [i dac`

aceast` atitudine vis-a-vis de via]` se perpetueaz`, poate conduce la boal`.
Sunt situa]ii \n care din nemul]umire se nasc gânduri de sinucidere.
Doar c` ne gândim la sinucidere [i comitem un mare p`cat. Cât despre sinu-
cidere (nu o spun eu, ci spirite evoluate), ]ine]i minte:
„Sinuciderea este cel mai mare p`cat posibil pe care pute]i s`-l face]i pe
acest P`mânt“.
Suferin]a spiritului celui care \[i abandoneaz` \n mod voit corpul fizic
pe P`mânt \nainte de a-[i \ndeplini destinul trasat de Sfânta Treime este
maxim`. Pentru c` pedepsele dictate de Cer pentru acest gest sunt cele mai
aspre. Excep]ie fac bolnavii mintali, f`r` discern`mânt, care se sinucid \n
mod incon[tient.
***
Mul]umi]i Domnului pentru c` sunte]i s`n`tos, acesta fiind darul cel

mai de pre] pe care-l au oamenii pe p`mânt.
Din p`cate mul]i dintre noi, pân` când nu ne \mboln`vim nu apreciem
s`n`tatea la justa ei valoare.Alerg`m dup` bani, vrem s` acumul`m cât mai
36
multe bunuri materiale, s` facem avere, suprasolicitându-ne propriul organ-
ism, lucrând \n condi]ii de stres, cu o alimenta]ie haotic`, f`r` s` ne odihnim
suficient. Uit`m c` organismul nostru nu este f`cut din fier beton, el are ni[te
limite pe care noi le dep`[im cu non[alan]`, crezând (grav` eroare) c` nimic
nu ni se poate \ntâmpla, ci numai al]ii se pot \mboln`vi, pot face infarct etc.
Dar, vine o zi când inevitabilul se produce [i ne pr`bu[im. {i atunci, cei
\n cauz` realizeaz` c` f`r` s`n`tate nu-]i folose[te la nimic averea, c` pe
lumea cealalt` nu avem cum s` lu`m cu noi nici un bun material, c` dac`
ajungi neputincios \i afectezi [i pe cei din familie (care poate te-au avertizat
\n repetate rânduri s` te potole[ti).
Abia acum abordezi o gândire corect`, dar de multe ori este prea târziu.
Sunt [i cazuri \n care nu neap`rat motiva]ia material` st` la baza distrugerii
s`n`t`]ii.
Dorin]a exagerat` de afirmare generat` poate de un nivel de orgoliu
ridicat, conduce la acela[i rezultat. Practic, din egoism, ei pun activitatea
preferat` pe primul plan \naintea Creatorului [i nu-i intereseaz` nimic altce-
va. Indiferent de motiva]ia excesului de activiate, foarte pu]ini sunt cei care
]in cont de avertismentele date de propriul organism (atunci când acestea
apar).
Aici trebuie precizat c` exist` organisme umane primitive (pu]in
evoluate) [i organisme umane inteligente (evoluate). Aceast` clasificare nu
are nici o leg`tur` cu preg`tirea intelectual` a individului. Po]i fi doctor
docent \n mai multe domenii [i s` ai un organism primitiv. {i atunci ai impre-
sia c` e[ti foarte puternic [i rezistent iar dup` ani de zile de supraefort cazi
„din picioare“ cum se spune, adic` po]i s` faci como]ie cerebral`, infarct,
parez` sau ajungi direct la o boal` grav`.
A[a c` ar trebui s` ne bucure mult atunci când organismul nostru
inteligent ne aten]ioneaz` din timp asupra unui mod de via]` gre[it.
Semnalele pot fi sub forma unor banale dureri de cap care se tot repet`,
ame]eli, insomnii, aciditate crescut` \n organism ce duce la colite, \nceput de
ulcer, la contact`ri de r`celi [i gripe ce se succed nepermis de frecvent,
oboseal` accentuat` atât la efort fizic cât [i intelectual, scaun dereglat, dureri
de inim`, de bil`, de spate, etc.
De regul`, trecem mult prea u[or peste aceste semnale, nu ne gândim
care este cauza lor adev`rat` (ea se afl` \n modul nostru de gândire care
comand` modul de via]`), consider`m aceste avertismente ni[te \ntâmpl`ri
bizare [i ne limit`m doar la a lua ni[te medicamente. Acestea, din nefericire,
\n unele cazuri nu fac decât s` elimine efectul ce se manifest` fizic (de regul`
37
durerea), dar cauza simptomelor r`mâne nerezolvat`, [i gre[eala este numai a
noastr`.
Ast`zi, [i datorit` publicit`]ii agresive, mul]i dintre noi s-au obi[nuit ca
pentru orice afec]iune, oricât de minor`, s` recurg` imediat la medicamente.
Este o metod` superficial` prin care cùt`m rezolvarea problemelor
printr-un sprijin din exteriorul nostru (pilula minune), dar cauza se afl` \n noi
[i este profund`.
Din p`cate, \n multe cazuri medicamentele reu[esc doar s` amor]easc`
o perioad` de timp cauza primar`, care se dezvolt` apoi, conducând de multe
ori la boli grave. De asemenea, datorit` compu[ilor chimici, medicamentele de
sintez` produc uneori \n plus [i efecte secundare nedorite ce pot afecta unele
organe.
Trebuie s` \n]elegem c` adev`rata vindecare o \nf`ptuim prin schim-
barea modului nostru de gândire [i de ac]iune, printr-o voin]` de fier.
Medicii [i vindec`torii ar trebui s`-[i concentreze eforturile \n primul
rând pentru a ne \nv`]a cum s` trìm ca s` nu ne \mboln`vim, punând mare
accent pe latura preventiv`. Dar noi suntem \ncuraja]i ca atunci când avem
dureri de cap s` lu`m calmante.
Faptul c` durerea ne trece cu pilule, nu trebuie s` ne mul]umeasc`, pen-
tru c` n-am rezolvat fondul problemei. Orice traum`, orice stare de disconfort,
are o cauz` ce o declan[eaz` [i aici trebuie intervenit, nu s` trat`m durerea \n
sine.
Sigur c` este mult mai dificil s` tratezi originea afec]iunii decât s` iei o
pilul`, dar [i rezultatele sunt pe m`sura implic`rii noastre. Altfel, ne am`gim
[i ne min]im singuri.
Care este situa]ia \n care merit` s` lu`m un medicament ?
S` zicem c` ne doare capul [i trebuie s` particip`m la un simpozion la
care ]inem o prelegere. Lu`m pilula ca s` ne putem desf`[ura \n bune condi]ii
activitatea impus`, dar apoi, când ajungem acas`, ne lini[tim [i analiz`m care
este cauza care a putut genera anomalia. Dac` nu ne d`m seama, apel`m la
un medic alopat sau terapeut pentru a depista cauza durerii, pe care o trat`m
cu toat` seriozitatea conform protocului indicat de specialist.
Procedând a[a, multe boli grave [i multe necazuri mari ne-ar ocoli.
Foarte periculos este, de asemenea, abuzul de antibiotice (unele sunt la
ora actual` foarte puternice), pe care le lu`m uneori pentru o simpl` r`ceal` ca
s-o anihil`m rapid. |ns`, prin r`ceal`, organismul nostru vrea s`-[i fac`
cur`]enie \n propria ograd`, eliminând o parte a rùlui din el (guturaiul, expec-
torarea mucozit`]ilor prin tuse, etc.). Oprind brutal aceast` ac]iune de
38
expulzare cu antibiotice, toxicitatea blocat` \n organism se dezvolt`, se
\nt`re[te, \nva]` \n timp s` lupte [i cu medica]ia puternic` administrat`, [i
dup` câteva r`celi tratate \ntr-un mod asem`n`tor ne putem trezi cu un can-
cer.
|n acest sens, utilizarea antibioticelor trebuie limitat` numai la situa]iile
excep]ionale (temperatur` mare care nu cedeaz` la frec]ia cu alcool sau alte
proceduri naturale, probleme grave de respira]ie etc.).
Sunt semeni de ai no[tri care prefer` tratamentele [i terapiile naturiste,
deoarece tot ceea ce este natural este mult mai bine suportat de organismul
uman. Dar s` ave]i mare grij` la ce terapeut apela]i, pentru c` tratamentul
prescris, chiar dac` este natural, trebuie foarte bine acordat cu afec]iunea de
care suferi]i.
Pot spune cu regret c` terapeu]ii autentici sunt pu]ini la num`r. Exist`
vindec`tori care au anumite calit`]i, dar pun câ[tigul pe primul plan [i când
interesul material primeaz`, puterea de vindecare scade.
Sunt impostori care vând tot felul de leacuri cu sume mari de bani care
chipurile vindec` toate bolile. Omul trebuie s` ia numai pastila miraculoas`
de sute de mii sau milioane de lei (care este compus` de fapt din plante pre-
sate \n valoare de câteva mii de lei), [i scap` de orice boal`. |ns` \n majori-
tatea cazurilor, pacien]ii se aleg doar cu pierderea financiar`.
Oamenii buni, \nc` nu exist` un leac miraculos, un panaceu universal.
Cine afirm` a[a ceva v` minte [i v` stoarce inutil de bani. Exist`
\ntradev`r puteri miraculoase \n |mp`r`]ia Cerului, dar entit`]ile benefice [i
luminoase de acolo nu cer bani [i nici alte avantaje materiale pentru vinde-
care.
Trebuie s` recunoa[tem c` este posibil ca urmare a leacului minune
bolnavul s` se vindece. Dar oamenii trebuie s` [tie c` \n realitate au fost vin-
deca]i prin puterea subcon[tientului lor, pentru c` au crezut cu t`rie c` la a[a
un pre] piperat, produsul respectiv are un efect sigur.
De fapt s-au f`cut bine prin credin]a lor \n aceast` licoare. Pentru c`
prin puterea credin]ei [i apa [i aerul te pot \ns`n`to[i, bineân]eles numai dac`
ai dreptul de Sus s` te vindeci.
Dar câ]i dintre noi avem aceast` credin]`? Altfel ne putem vindeca
numai muncind mult cu noi.
***
39
Cum putem s` ne recâ[tig`m sau s` ne men]inem starea de s`n`tate ce
ne-a fost dat`? Simplu ! Fiind lini[ti]i [i \mp`ca]i cu noi [i cu cei din jurul
nostru, iubindu-ne [i ajutându-ne semenii, implicându-ne \ntr-o activitate
benefic` din care s` aib` [i al]ii de câ[tigat, dozându-ne corect efortul pe care-
l facem pentru a nu ne pierde starea de echilibru, alimentându-ne f`r` l`comie
dar s`n`tos (cât mai pu]ine pr`jeli, multe legume, fructe, cereale, de preferin]`
carne de pe[te [i pas`re - dac` se poate de curte, evitând alimentele [i bùturi
cu multe E-uri, bând multe lichide - ap`, ceai din plante), f`când mult`
mi[care \n aer liber [i punând pe primul plan credin]a \n Creator manifestat`
prin fapte.
***
Nu a[ vrea s` se \n]eleag` c` numai prin supraefort ne putem

\mboln`vi. Sunt [i alte „metode“ prin care se poate pierde cu u[urin]`
s`n`tatea.
Lipsa de activitate, lenea, comoditatea, sedentarismul, lipsa de mi[care
duc \n aceea[i direc]ie.
Pentru c` organismul uman este proiectat de Dumnezeu ca un
„vehicul“ pe care noi s`-l folosim \n mod activ, pentru acumularea de noi
experien]e, pentru a \ndrepta gre[elile din trecut etc. Pe de alt` parte, omul vine
pe P`mânt [i ca s` creeze, s` lase ceva \n urma lui.
De aceea, lene[ii sunt amenda]i prin tot felul de necazuri, ghinioane,
boli care au rolul s`-i mobilizeze s`-[i foloseasc` corpul fizic [i mentalul la
parametri normali.
***
Neâmp`carea cu sine este o surs` sigur` de \mboln`vire, pentru c` cine

nu se accept` a[a cum este, nu se va putea \n]elege prea bine nici cu cei din
jurul sù. {i prin aceast` atitudine vis-a-vis de via]` ne fabric`m energia neg-
ativ` care produce boal`. Acela[i tip de energie este generat` [i de toate
tr`s`turile de caracter negative.
Oamenii mândri, orgolio[i (orgoliul este foarte periculos pentru om),
invidio[i, rùt`cio[i, bârfitori, lacomi, mincino[i, pref`cu]i, pemanent nervo[i
se auto\mboln`vesc.
Mul]i, atunci când dau de sume mari de bani sau sunt numi]i \ntr-o
func]ie important`, \[i schimb` caracterul, devin mândri, foarte orgolio[i, \n
40
loc s` \ncerce s`-[i ajute semenii, s` se aplece cu dragoste asupra celor \n
suferin]`.
Este imperios necesar s` v` corecta]i aceste tr`s`turi de caracter
reprobabile cât mai ave]i timp, c`ci altfel pute]i fi lovi]i \n ceea ce ave]i mai
drag pe lume.
***
Cred unii c` dac` merg la biseric`, se spovedesc [i \mp`rt`[esc

de câteva ori pe an, au rezolvat toate problemele, pot face orice pentru
c` \i iart` Dumnezeu.
Spovedania este o mare binefacere pentru cel care vrea s`-[i
recunoasc` gre[elile, deoarece se u[ureaz` de povara acestora, [i \[i
purific` sufletul dac` nu mai repet` rùl f`cut.
|ns` cine crede c` gre[elile se [terg a[a din senin [i apoi suntem
imacula]i, se \n[eal`. Doar prin rug`ciune, prin apropierea de Divinitate,
prin fapte de iubire fa]` de semeni putem s` compens`m cumva rùl
f`cut.
Dac` merge]i la biseric` ca s` face]i act de prezen]`, iar \n timpul
slujbei sunte]i cu mintea \n alt` parte, perturbându-i (cel pu]in energetic)
pe cei care caut` conectarea, pentru ca apoi toat` s`pt`mâna s` v`
purta]i ca [i când „nu a]i avea nici un Dumnezeu“, v` pierde]i timpul
degeaba.
Bunul Dumnezeu a[teapt` de la noi fapte de credin]`. Mai mult,

spun unii lumina]i: „Credin]a f`r` fapte de credin]` nu e credin]`“.
Sunt mul]i care au impresia c` sunt foarte credincio[i, se declar`
ei foarte credincio[i, dar prin atitudinea lor nu prea respect` multe din
cele 10 porunci dumnezeie[ti. Le consider` ca fiind facultative. A[a c`
\[i permit s`-[i judece semenii cu patos, \i ur`sc [i \i invidieaz` pe al]ii
pentru bog`]ia dobândit` sau pentru alte calit`]i, sunt ve[nic
nemul]umi]i [i li se pare soarta lor nedreapt`.
|n mod cert, nu aceasta este credin]a care ne poate apropia de
Dumnezeu. Mult mai credincios decât fariseii este cel care nu merge la
biseric`, nu poste[te, nu se roag`, dar \n via]a de zi cu zi, respect` multe
din cele 10 porunci. El nu con[tientizeaz`, dar este credincios prin
faptele sale.
A[adar, cùta]i s` intra]i \n Casa Domnului cu umilin]` [i smerenie
[i atunci energia purificatoare a Sfântului Duh, pogorât` \n timpul slu-
41
jbei v` va p`trunde fiin]a. Gusta]i astfel sentimente de \n`l]are, de beati-
tudine [i v` ve]i \ntoarce acas` mai buni ca \nainte.
***
Cei care merg la biseric` ca s` dea acatiste de r`zbunare (s`-l

pedepseasc` Dumnezeu pe .....), comit un mare p`cat. Indiferent dac` ar avea
dreptate sau nu, asemenea oameni se joac` cu focul [i \[i vor atrage multe
nenorociri (majoritatea cad de multe ori asupra copiilor lor), pentru c` \n Casa
Domnului trebuie s` intr`m cu gânduri de iubire nu cu dorin]` de r`zbunare.
S` l`s`m judecata \n voia Domnului.
De aceea una din cele mai puternice rug`ciuni este :
„ Fac`-se Doamne voia Ta“
Aceasta este \ntradev`r, una dintre rug`ciunile de mare for]` [i ne poate
ajuta mult \n m`sura \n care pleac` din inim`, pentru c` am reu[it s` ne
convingem toat` fiin]a noastr` de acest adev`r.
„Fac`-se Doamne voia Ta“, \nseamn` s` ne supunem f`r` crâcnire
voin]ei Divine, s` privim dificult`]ile vie]ii ca pe ni[te datorii ale noastre sau
ca pe \ncerc`ri ale Celui de Sus, pe care dac` le accept`m [i le rezolv`m \n
spiritul credin]ei, cre[tem din punct de vedere spiritual.
Sunt unii \ns`, care nu vor \n ruptul capului s`-[i accepte soarta, iar
aceast` neâmp`care cu sine ia câteodat` forme foarte periculoase.
{i a[a ajung unii s` blesteme.
Blestemul este unul dintre cele mai grele p`cate pe care le poate comite
cineva, indiferent de motiva]ia invocat`.
El poate s` loveasc` sau nu, \n func]ie de protec]ia Divin` de care se
bucur` cel vizat, dar \n mod sigur, blestemul va lovi mai devreme sau mai
târziu \n cel care l-a formulat [i \n familia acestuia.Practic, v` autodistruge]i
blestemând [i \i distruge]i [i pe cei dragi din jurul dumneavoastr`.
Dac` ave]i cumva \n familie sau printre cunoscu]i indivizi care recurg
la asemenea practici, [i considera]i c` pute]i fi ]inta lor, singur` protec]ie posi-
bil` [i eficient` este conectarea la Divinitate prin rug`ciune, post, spune]i câte
o rug`ciune [i pentru sufletul lui r`t`cit (s`-l lumineze Dumnezeu s` nu mai
cad` \n gre[eal`).
Sub nici o form` \ns`, nu r`spunde]i cu ur` la ur` c`ci ve]i pierde.
L`sa]i aceast` lupt` \n sarcina Domnului. Iar dumneavoastr` cu cât ve]i
face mai multe fapte de credin]` care s` \ndulceasc` via]a celor \n suferin]`, cu
atât ve]i deveni mai puternici, ve]i deveni o for]` pe care nimic rù nu o va
42
p`trunde, pentru c` rùl nu va g`si nici o fisur` \n scutul dumneavoastr` pro-
tector. Poate sunte]i sceptic, dar chiar a[a se \ntâmpl`. Mai mult decât atât, o
rùtate \ndreptat` \mpotriva unui om pur, se \ntoarce \mpotriva celui care a
emis-o, cu o for]` dubl`. Clarv`z`torii autentici simt [i v`d aceste fenomene
energetice.
Poate \ntr-o apari]ie viitoare vom aborda [tiin]ific aceste aspecte ale
cunoa[terii spirituale.
***
A[a cum exist` Bunul Dumenzeu, exist` [i cel`lalt. |l voi numi d....
pentru c` nu vreau [i nici nu pot s`-i scriu numele (sincer \mi vine foarte greu
s` scriu aceste rânduri, am vrut chiar s` renun], dar cred c` trebuie tras
neap`rat acest semnal de alarm`).
Din nefericire, mul]i dintre noi folosesc \n vorbirea curent` \n mod pe-
riculos de frecvent cuvântul d...., care \i ajut` la alc`tuirea unor \njur`turi sau
pur [i simplu pentru c` a[a s-au obi[nuit, [i li se pare c` \n acest mod au un
limbaj mai interesant.
Nu este deloc interesant s` te conectezi atât de des la energia celui
\ntunecat, pentru c` pute]i primi numai necazuri, ghinioane, boal`.
Apelându-l foarte des pe d...., nu face]i decât s` v` \ndep`rta]i de ceea ce
\nseamn` Bine.
}ine]i minte !
Acest cuvânt (d...) trebuie s` dispar` definitiv din vocabularul dum-
neavoastr`.
***
Viciile: tutunul (oricât de pu]in), alcoolul \n exces (de droguri nici nu

mai are sens s` vorbim) [ubrezesc semnificativ s`n`tatea.
Alcoolul produce \n timp leziuni ireversibile pe creier, afecteaz` grav
ficatul [i sistemul digestiv etc., te poate conduce la starea de epav` uman`.
Tutunul afecteaz` grav cìle respiratorii, pl`mânii, periclitând buna
func]ionare a unor organe vitale (inim`, ficat, rinichi, [i altele). |n acela[i
timp se num`r` printre factorii principali care determin` cre[terea acidit`]ii
\n organism, luând fiin]` astfel multe boli care \n aparen]` n-au leg`tur` cu
fumatul. De asemenea, \i \mboln`vi]i cu nep`sare [i pe cei de lâng` dum-
neavoastr`, care nefum`tori fiind, sunt obliga]i s` v` suporte fumul.
Chiar nu v` gândi]i deloc la cei dragi (copii, nepo]i) c`rora le scurta]i
43
via]a, doar ca s` consuma]i dumneavoastr` aceast` otrav` ?
Implica]iile acestui viciu sunt mult mai ample decât s`n`tatea fizic`; el
ac]ioneaz` \n planuri subtile (care nu fac obiectul acestui volum) [i când ne
retragem la momentul fixat de Dumnezeu din aceast` via]` lu`m cu noi
aceast` \nc`rcare energetic` nociv`.
O cuno[tin]` de a mea \ntreba ceva de genul : „care este diferen]a din-
tre un mort s`n`tos [i un mort care a fumat?“. R`spunsul este: „Diferen]a este
enorm` ! Mortul s`n`tos fizic [i mental se ridic` la lumin` mult` \n planul
corespunz`tor evolu]iei sale spirituale (putem s`-l numim generic RAI), iar
mortul intoxicat cu tutun, alcool, gânduri [i fapte urâte ajunge acolo unde
merit`, toxicitatea din corpul sufletesc, care nu moare o dat` cu trupul fizic
nepermi]ându-i o \n`l]are \n straturile spirituale superioare.“ {i abia atunci, cel
ce a gre[it pe P`mânt va con[tientiza prostiile f`cute, [i din p`cate, suferin]a
corpului sufletesc are un impact mult mai puternic asupra noastr` decât
suferin]a \n corp fizic.
Poate, pentru mul]i dintre dumneavoastr` este un r`spuns [ocant, care
m`rturisesc c` dep`[e[te limita pe care mi-am impus-o la editarea acestui
volum [i este un subiect care poate, va fi tratat \ntr-o apari]ie viitoare.
Indiferent ce crede]i, debarasa]i-v` de vicii, m`car pentru impactul ne-
gativ pe care-l au asupra corpului fizic. Parc`-i aud acum pe cei care spun:
„Dar bunicul a trìt 95 de ani, a fumat mult [i a murit de moarte natural`!“
Da, dar bunicul dumneavoastr` a trìt probabil la ]ar` (m`car tinere]ea), \n aer
curat, cu alimenta]ie f`r` E-uri, cu mult` mi[care fizic`, f`r` stres [i a avut
[ansa s` aib` un organism mai rezistent. Ave]i garan]ia c` organismul dum-
neavoastr` este la fel de puternic ? {i dac` da, oricum trì]i \n cu totul alte
condi]ii decât a trìt bunicul dumneavoastr`, [i oricum, fumatul v` afecteaz`
grav corpul sufletesc care nu moare o dat` cu corpul fizic.
Le-a[ spune tinerilor din ziua de azi care se apuc` de fumat, unii de la
o vârst` fraged`, c` m`car, pentru motivul de a fi \n pas cu moda, ar trebui s`
se debaraseze de acest obicei nociv, pentru c` \n ]`rile dezvoltate la care ei
viseaz`, cum ar fi SUA, acest obicei a devenit o ru[ine. Numai ultimii oameni
,(paria societ`]ii) mai fumeaz` acolo.
Doi prieteni ai mei, so] [i so]ie, fum`tori amândoi, care s-au \ntors de
curând din America au \ntâmpinat mari probleme. |n casa gazdei, (un prieten
american), nu puteau fuma pentru c` fumul degajat risca s` declan[eze sis-
temul de stingere al incendiului cu care era prev`zut` locuin]a .Pe strad` era
de-a dreptul jenant [i nu vedeai pe nimeni tr`gând din ]igar` \n zonele civi-
lizate.
44
***
Un alt factor puternic nociv pentru organism este stresul. Cei care [i-l
asum` \n mod con[tient (lucreaz` \n condi]ii de stres) trebuie s` se gân-
deasc` foarte bine la ceea ce fac, pentru c` este demonstrat [tiin]ific medical
c` stresul se acumuleaz` \n timp, [i când atinge un anume nivel critic, omul
se \mboln`ve[te.
Pu]in cunosc c` perioadele de odihn` (care au multe efecte benefice
asupra organismului ) nu anuleaz` [i cumulul de stres.
Practic trebuie s` avem grij` ca acest stres adunat \ntr-o via]`, s` nu
ating` un prag care s` ne pun` \n pericol s`n`tatea.
***
St`rile nervoase sunt iar`[i, periculoase. De multe ori ne enerv`m din
motive puerile [i ne afect`m starea de s`n`tate \n mod gratuit, pentru lucruri
care nu ne ating deloc: s-a dat o lege nedreapt` care \ns` dezavantajeaz` pe
altcineva , un politician a declarat ceva nepl`cut, o cuno[tin]` de-a noastr`
a luat o decizie contrar` sfatului nostru, etc.
Sunt [i situa]ii care ne afecteaz`, [i aparent avem motiv s` ne enerv`m,
dar am fi tare de[tep]i dac` nu le-am pune la suflet, m`car pe acelea care
nu le putem schimba.
Se \ntâmpl` ca atunci când conduci un autoturism, un altul „s`-]i taie
fa]a“. Reac]ia obi[nuit` [i imediat` (cel pu]in la noi \n ]ar`) este „de a com-
plimenta“ pe cel`lalt cu \njur`turi, gesturi obscene, cu alte cuvinte, un

adev`rat „schimb de amabilit`]i“. Constat`m c`, dup` un asemenea meci,
suntem \ntr-un hal de nervi \ngrozitor, tensiunea cre[te, buna dispozi]ie
piere [i astfel, ne-am \nc`rcat negativ [i am mai acumulat un pic de stres
care putea s` lipseasc`.
Cu alte cuvinte, ne \mboln`vim inutil, pentru c` nu o s` reu[im s` mai
facem educa]ie cuiva care nu are cei 7 ani de acas`. Pe de alt` parte, putem
\ntâlni o situa]ie \n care cineva s` gre[easc` f`r` inten]ie, trecând printr-un
moment greu \n via]`, [i trebuie s`-l \n]elegem.
***
Spiritul critic exacerbat este boal` curat`. To]i sunt \n fel [i chip, to]i
gre[esc numai noi suntem foarte grozavi. Este amuzant cum \[i critic` unii
semenii pentru ni[te fleacuri, dar nu observ` cum cheltuiesc ei din pu]inul
45
pe care-l au, \n fiecare zi, pe ]ig`ri, alcool ca s`-[i ruineze s`n`tatea (vorba
aceea „nu-[i v`d bârna din propriul ochi“).
Le recomand celor care nu mai pot de grija altora s`-l lase pe Bunul
Dumnezeu s` ne judece. Noi nu câ[tig`m nimic dac` ne critic`m sau ne bâr-
fim semenii, doar pierdem o energie pe care o putem folosi \n scopuri benefice
[i, orice pierdere de energie, creaz` un dezechilibru \n organism.
***
Dac` suntem genero[i, ne iubim semenii [i \i apreciem ajutându-i pe

m`sura posibilit`]ilor noastre \n mod dezinteresat, \nseamn` c` facem fapte de
credin]` pe placul Bunului Dumnezeu.
S` nu fim orbi [i lacomi [i \n egoismul nostru s` nu ne pese decât s` ne
fie nou` bine, \n timp ce, aproape de noi exist` atâta suferin]`. Sunt oameni
care trebuie [i merit` s` fie ajuta]i cu hran`, \mbr`c`minte , o vorb` bun`, un
sfat prietenesc etc. Ajutorul pe care-l d`m unui prieten, ca [i el la rândul lui s`
ne faciliteze ceva, sau pentru c` cineva din familia lui are o func]e important`
[i la o adic` putem profita, acela nu este ajutor, este interes.
Când ajut`m sau d`ruim, trebuie s` facem aceste gesturi cu dragoste
din toat` inima, f`r` s` a[tept`m vreodat` ceva \n schimb. Aceasta este ati-
tudinea corect` [i bine primit`. Vede]i \n jurul dumneavoastr` mul]i oameni
s`rmani. Nu a[tepta]i s` v` cear` ei, ci d`rui]i-le dumneavoastr` cele trebuin-
cioase, pentru ca ei s` poat` supravie]ui [i \nf`ptui destinul dat. Sunt c`mine
de copii orfani sau abandona]i, c`mine de batrâni, mul]i pensionari care, dup`
o via]` de munc`, nu-[i pot pl`ti nici \ntre]inerea. Dac` dumneavoastr` nu-i
ajuta]i, atunci cine? Pentru c` majoritatea celor \n drept s` o fac`, nu-[i v`d
decât propriile lor interese.
Face]i \n a[a fel ca, [i \n sufletul celor am`râ]i, s` se aprind` flac`ra
bucuriei, c`ci Bunul Dumnezeu vã va rãsplãti \nzecit. A[a c` cine d`, \[i d` lui,
cine ia de la al]ii, ia de la el. Atunci când face]i o poman` pentru sufletul cuiva
drag plecat dintre noi, pune]i \n pachetele alc`tuite cu dragoste, alimente de
calitate, care s`-i bucure pe cei ce le primesc. Dac` ave]i o situa]ie material`
delicat`, da]i un simplu covrig de poman`, dar da]i-l din inim` [i va fi la fel
de bine primit. S` nu v` zgârci]i dac` ave]i posibilit`]i, pentru c` satisfac]ia
[i bucuria celor ce primesc pomana, ajung \n mod real, prin puterea gândului,
la sufletul \n numele c`ruia s-a dat hrana [i acesta simte \ntradev`r o senza]ie
de fericire. Nici nu putem descrie \n cuvinte vibra]iile \nalte de lumin` care-i
\nv`luie pentru faptul c` \n numele lor, sunt ajuta]i oameni aici pe p`mânt, iar
46
noi cei apropia]i lor nu i-am uitat [i le cinstim memoria prin fapte de credin]`
[i nu cu plânsete care n-ajut` pe nimeni.
Din contr`, bocetele produc mult` suferin]` celor pleca]i dintre noi,
pentru c` durerea noastr` exteriorizat` f`r` m`sur` devine o energie negativ`
pe care o transmitem corpului lor sufletesc. Sau mai simplu spus, ei
recepteaz` ce emitem noi. Le transmitem dragoste, vor fi \nv`lui]i de
dragostea noastr`; le transmitem lacrimi de suferin]`, sufletul lor va fi ars de
lacrimile noastre.
***
Atunci când suntem invita]i la o aniversare, cump`r`m de obicei un

cadou. S` [ti]i c` este foarte important ca acel cadou s`-l d`rui]i din suflet [i
\n acela[i timp s`-l bucure pe s`rb`torit. Bucuria lui vi se va transmite ener-
getic dumneavoastr` [i ve]i avea mult de câ[tigat prin recep]ionare unei ast-
fel de energii benefice, chiar dac` aten]ia respectiv` v-a costat ceva mai mult.
Tat`l meu, Dumnezeu s`-l lumineze acolo unde este el acum, avea pe
vremuri (anii ‘60) un prieten foarte bun, [tiu c` se numea Ni]u. Acesta a fost
trimis \n interes de serviciu \n Japonia [i când s-a \ntors, pe lâng` alte aten]ii,
tat`l meu a primit de la el un desf`c`tor de conserve [i o unghier`, amândou`
fabricate cu sim] de r`spundere dintr-un o]el excep]ional [i \n mod cert n-au
fost cump`rate de la solduri, cum fac unii ca s` scape de obliga]ii. {i \n ziua
de azi, dup` aproape 40 de ani, eu folosesc acea unghier` [i acel desf`c`tor
de conserve pentru c` sunt mai bune decât altele noi, de firm`. {i de fiecare
dat` când le utilizez, m` gândesc cu drag la domnul Ni]u, [i \i mul]umesc.
S`-i dea Dumnezeu s`n`tate, dac` mai este printre noi, sau Dumnezeu s`-l
lumineze dac` a p`r`sit P`mântul, pentru c` nu mai [tiu nimic de dânsul de
zeci de ani.
A[a c` domnule Ni]u, dac` mai e[ti printre noi [i sim]i câteodat` o stare
de bine care parc` vine de undeva, din exterior, s` [tii c` s-ar putea s` des-
fac eu o conserv`.
Vede]i cum, un cadou simbolic, poate bucura pe cineva practic toat`
via]a !
***
47
La polul opus generozit`]ii stau egoismul, l`comia, \n[el`toria care
genereaz` mult` durere [i sup`rare celor nedrept`]i]i, [i când se va face drep-
tate, tot ceea ce a]i emis negativ [i toate necazurile pricinuite semenilor se vor
\ntoarce \mpotriva dumneavoastr` cu o for]` devastatoare.
Pentru c`, cei ce \ncalc` legile divine universale, pl`tesc scump.
Singura necunoscut` aici este momentul \n care ei primesc nota de plat`
pentru rùl creat, dar este irelevant dac` raport`m la scara evolu]iei spirituale
ve[nice. Faptul c` sc`p`m nepedepsi]i 10-20 de ani aici pe p`mânt, nici nu se
simte la nivel universal [i, cu cât pl`tim mai târziu, exist` riscul s` acumul`m
mai multe gre[eli.
|n multe tranzac]ii, afaceri, vânz`ri de case, autoturisme, când este
vorba de sume importante de bani, mul]i nu [tiu cum s` te p`c`leasc` ascun-
zându-]i diferite defecte. E o chestiune de timp pân` când cel`lalt realizeaz`
c` a fost \n[elat. {i, toat` sup`rarea \ndrept`]it` a celui \n[elat, se transmite
energetic celui care a p`c`lit, pricinuindu-i \n timp diverse necazuri sau prob-
leme de s`n`tate.
A[a c`, \ntr-o afacere câ[tig` cel care a ob]inut un pre] corect, dar \n
acela[i timp, [i-a mul]umit [i partenerul, iar amândoi se pot privi \n ochi f`r`
resentimente, atunci când se vor mai \ntâlni.
Sau altfel spus, „ \nvinge“ \ntradev`r \ntr-o afacere cel ce câ[tig` ener-
getic (pot fi ambii parteneri deopotriv`).
***
|n ceea ce prive[te rela]iile sau alte leg`turi interumane de prietenie, de

colegialitate, trebuie s` avem t`ria s` recunoa[tem atunci când am gre[it (cu
gândul, cu vorba , cu fapta). „O gre[eal` recunoscut` este pe jum`tate iertat`“,
spune un vechi proverb românesc. Sunt foarte penibile situa]iile când cineva
\[i men]ine cu t`rie p`rerea \ntr-un domeniu \n care nu este preg`tit, doar pen-
tru c` el crede c` le [tie pe toate sau c` o opinie contrar` chiar demonstrat`
[tiin]ific nu este pe placul lui.
Oamenii de acest gen nu reu[esc s` ne demonstreze decât c` sunt orgo-
lio[i [i pro[ti. Pentru c` cineva \ntradev`r inteligent, chiar dac` nu are
cunoa[tere \ntr-un anumit domeniu, are deschiderea necesar` de a se informa
sau m`car se ab]ine de la comentarii, eventual pune \ntreb`ri. Mul]i nu de]in
nici m`car 5% din informa]ii despre o tem`, o persoan` sau o anumit` situa]ie,
dar se apuc` s` comenteze sau s` critice chiar virulent.
48
Dac` nu sunte]i \n mijlocul evenimentelor, ab]ine]i-v` s` v` expune]i
punctul de vedere la modul absolut, c`ci deveni]i ridicoli, agresând energetic
ni[te oameni nevinova]i [i veninul emis se va \ntoarce la „surs`“.
Pentru c`, noi primim ceea ce emitem.
Una dintre situa]iile cele mai stupide pe care le-am \ntâlnit, au fost cele
\n care cineva a \ncercat s` m` conving` de contrariul a ceea ce am trìt eu
prin propriile mele experien]e. V` da]i seama, este ca [i cum dumneavoastr`
ave]i o Dacia ro[ie [i eu \ncerc s` v` conving contrazicându-v` pe un ton
superior c` de fapt sunte]i posesorul unui Trabant verde. Nu devin eu
caraghios ? Procedând a[a, ve]i constata c` lumea \ncepe s` v` evite pentru
c` deveni]i obositor. Aceea[i senza]ie o genereaz` cei care, \n timpul unor
discu]ii, \ncep s` se vaite la nesfâr[it, cu alte cuvinte \[i de[art` tot sacul cu
necazuri \n bra]ele voastre. Prin aceast` atitudine, f`r` voia lor, se transform`
\n vampiri energetici, [i dup` o astfel de \ntâlnire pleci cum se spune „golit
de energie“.
S` [ti]i c`, nim`nui nu-i face pl`cere s` v` asculte povestind \n contin-
uu despre toate suferin]ele voastre [i cu timpul, lumea v` va ocoli.
Unul dintre motivele importante pentru care unii oameni nu sunt dori]i
\n societate [i nu prea au prieteni, este [i faptul c` \ncearc` s` trìasc` invol-
untar pe energia altora.
Oricum, cei care cupleaz` la astfel de discu]ii ar fi bine s` [tie c` este
o mare gre[eal` s` se \ncarce cu problemele altora; ei trebuie s`-[i consacre
energia pentru a-[i dep`[i propriile greut`]i. |n caz contrar, nu face]i decât s`
v` dezechilibra]i energetic [i s` preg`ti]i terenul pentru o viitoare afec]iune.

Ce-i de f`cut \n astfel de cazuri? Ruga]i-l pe interlocutorul dumneav-
oastr` s` comute discu]ia pe subiecte mai pl`cute sau mai interesante, de la
care eventual pute]i \nv`]a ceva, \n caz contrar scurta]i \ntrevederea la min-
imul posibil [i, pe viitor, r`ri]i cât se poate de mult contactele cu el.
Un caz aparte, sunt oamenii care se vait` de „mama focului“ c` nu le
ajung banii pentru mâncare, achitarea \ntre]inerii etc. dar stau \n apartamente
sau case de peste 30.000 de dolari. Ei nu admit \n ruptul capului s` se mute
\n spa]ii mai modeste pentru a ie[i din impas. S` [ti]i c` \l mânia]i pe
Dumezeu. |nzestra]i cu o asemenea avere nu ave]i dreptul s` v` plânge]i.
Gândind corect, f`r` s` v` lega]i \n mod boln`vicios de pere]ii \n care locui]i,
pute]i s` v` asigura]i din resurse proprii un trai decent pân` la sfâr[itul vie]ii.
Tot epuizan]i sunt cei care au ni[te fixa]ii pe anumite subiecte [i
episoade din via]a lor, ]i le povestesc ori de câte ori te \ntâlnesc, chiar dac`
tu le [tii pe dinafar`, dar pân` nu-[i fac num`rul nu scapi (mai ales vârstnicii
49
au acest talent). Sunt oameni c`rora le place foarte mult s` se aud` vorbind [i
nici nu-i prea intereseaz` dac` \i ascult` cineva sau nu. |n situa]ia \n care vrei
s` le spui [i tu câteva cuvinte, nu-]i permit, pentru c` vor s` se aud` numai pe
ei.
|nv`]a]i oameni buni s`-i asculta]i [i pe cei din fa]a dumneavoastr`,
dac` nu din respect, m`car c`, de multe ori ave]i ceva de \nv`]at.
Am observat c` aceast` tipologie uman` are [i mania de a arunca vina
\n exterior. Al]ii sunt de vin` pentru ceea ce li se \ntâmpl` lor, ei n-au gre[it
niciodat` cu nimic.
Vinova]i sunt, prietenii, rudele, guvernul, etc. pentru situa]ia \n care au
ajuns. Dar lipsa de prevedere de care au dat dovad` \n via]`, indolen]a, lenea,
dezorientarea, neseriozitatea i-a condus aici. Nici nu-[i dau seama mul]i ([i
nici nu afl` \n multe cazuri) cât de mult pierd prin neseriozitate \n via]`.
Pot rata multe oportunit`]i f`r` s` afle, c`ci nimeni nu le spune „ ]i-a[
\ncredin]a un post bine pl`tit, o afacere foarte avantajoas` sau a[ garanta pen-
tru tine dac` nu m-ai fi dezam`git \n situa]ia X sau Y“. {i uite a[a, suport`m
consecin]ele prostiilor f`cute anterior [i se verific` \nc` o dat` c` tot ceea ce
gre[im pe acest p`mânt, pl`tim.
Suntem sanc]iona]i direct dar percepem indirect prin sc`derea calit`]ii
vie]ii.
***
Vrem de multe ori s` ob]inem un anumit avantaj de la o cuno[tin]`, de

la [eful ierarhic, oricum de la o persoan` pe care nu o prea avem la inim` din
indiferent ce motive.
Ne adres`m cu zâmbetul pe buze foarte politicos dar,\n interiorul nos-
tru fierbem, iar aceast` stare lùntric` se transpune printr-o agresiune ener-
getic` \ndreptat` c`tre interlocutorul nostru. {i constat`m cu surprindere c`,
r`spunsul primit nu concord` cu modul mieros cu care ne-am adresat. Noi ne-
am fi a[teptat s` ni se r`spund` cu aceea[i amabilitate [i s` ni se satisfac`
dolean]a.
Ce se \ntâmpl` de fapt: energia negativ` care pleac` din noi simultan cu
vorbele alese, este corect perceput` de câmpul energetic al celui c`ruia ne
adres`m. |l irit` pe acesta [i \n mod incon[tient el ne r`spunde precum
merit`m.
De multe ori, \ns`, lucrurile nu se opresc aici. Pentru c` r`spunsul nu ne
satisface, ne enerveaz`, iar interlocutorul nostru ne devine [i mai antipatic,
50
conflictul energetic se amplific` [i, câteodat` se ajunge la ruperea rela]iilor.
Vinova]i pentru ceea ce se \ntâmpl`, suntem \ns` numai noi, cei care
gener`m aceste conflicte energetice, pentru c` gândim anapoda [i n-am
\nv`]at c` nu avem voie s` urâm pe nimeni, nici s` fim sup`ra]i (nici m`car
pe cei ce ne-au gre[it), nici s` desconsider`m pe nimeni.
Când cineva ne-a nemul]umit, este normal s` fim sup`ra]i pe respec-
tivul cinci secunde, un minut, cinci minute. Suntem oameni, [i pentru cei
mai mul]i dintre noi, pân` vom atinge gradul de evolu]ie la care, din reflex
s` nu ne mai irite nimic din ceea ce ni se \ntâmpl`, nici m`car o secund`, mai
este o cale lung`.
Pericolul nu-l reprezint` minutul de sup`rare, ci neputin]a noastr` de a
ierta, ceea ce duce la crearea unei st`ri permanente de iritare, care genereaz`
energie negativ`, \nboln`vindu-ne treptat. Dac` reu[im printr-un efort de
voin]` s` ne \mp`c`m \n adâncul inimii cu to]i, o s` constat`m cu sur-
prindere, c` acelea[i rug`min]i adresate la fel de civilizat, vor avea un
r`spuns mult mai avantajos pentru noi.
{i dup` câteva experien]e de acest gen, vom ajunge la concluzia c` ne
cost` prea mult s` urâm pe cineva. {i vom \nregistra un mare progres \n
modul nostru de gândire.
***
Se consum` foarte mult` energie pe planeta P`mânt \n mod inutil prin

fel de fel de dispute pe teme religioase sau datorit` unor p`reri diferite \n
ceea ce prive[te spiritualitatea.
Din punctul meu de vedere nu conteaz` (sau conteaz` mult prea pu]in)
dac` credem sau nu \n reâncarnare, de exemplu . Au \ns` o importan]`
imens` pentru noi [i semenii no[tri faptele de iubire moral` pe care le facem
aici pe p`mânt [i cuno[tin]ele [tiin]ifice din toate domeniile pe care le acu-
mul`m [i ne ajut` s` fim mai buni (de la Valeriu Popa citire).
Adic` s` facem cât mai mult bine \n jurul nostru [i s` ne preg`tim pen-
tru ce urmeaz` mâine.
Altfel, ne pierdem \n discu]ii sterile risipind o energie pre]ioas`, [i nu
„construim“ nimic valoros pentru sufletul nostru.
***
51
Dac` nu exist` un singur mod de alimenta]ie benefic general valabil,
datorit` cerin]elor specifice fiec`rui organism \n parte (mai ales \n situa]ii de
boal` ), modul de gândire corect este acela[i pentru to]i oamenii, respectiv
gândirea pozitiv` cu care ne putem integra \n marele ocean de lumin` al spir-
itului universal.
Trebuie s` gândim benefic f`r` excep]ie [i cei boga]i [i cei s`raci [i cei
inteligen]i [i cei mai pu]ini dota]i cerebral [i cei cu trei doctorate [i cei cu patru
clase primare, dac` vrem s` evolu`m spiritual.
***
Este absolut obligatoriu s` gândim pozitiv pentru c` ast`zi suntem ceea

ce am gândit ieri , iar mâine vom deveni ceea ce gândim acum.
CEZAR DUMITRACHE
P.S. Dac` considera]i c` pute]i deveni mai buni \nsu[indu-v` din ideile
comentate anterior, \nseamn` c` am câ[tigat \mpreun`.
R`mâne s` medita]i, s` judeca]i [i, propria dumneavoastr` intui]ie va
decide.
52
TERAPII ADIACENTE
TRATAMENTULUI NATURIST
53
AVERTISMENT
Terapiile prezentate \n acest capitol, pot fi foarte periculoase dac`

nu sunt aplicate la sfatul [i sub \ndrumarea strict` a unui medic alopat
specialist \n astfel de tratamente, sau a unui terapeut autentic cu expe-
rien]` \n astfel de proceduri.
|n func]ie de terapia aleas`, pacientul trebuie s` dispun` de o
condi]ie fizic` [i un suport energetic minime obligatorii, \n caz contrar
putând surveni afec]iuni grave, mergând ( Doamne fere[te !) pân` la
deces.
Credin]a puternic` \n Dumnezeu este vital` pentru ob]inerea vin-
dec`rii.
***
Prin regimurile, terapiile [i re]etele inserate \n continuare, am

urm`rit s` relat`m cât mai obiectiv cu putin]` efectele lor benefice,
dovedindu-se extrem de eficiente atunci când s-a lucrat corect cu ele.
Re]etele sunt culese din medicina tradi]ional` [i au caracter infor-
mativ. O parte din ele au fost experimentate chiar de Valeriu Popa, iar
regimurile \i apar]in \n totalitate ( concep]ie, prezentare [i terapeutic`).
Rela]ii suplimentare (informare, documentare) pute]i ob]ine \n
mod gratuit de la doamna Sanda {tefan, tefelon: 0745 153 875.
54
POSTUL
Postul, care este o ac]iune de renun]are complet` sau par]ial` de la
hran`, reprezint` principalul mijloc de vindecare [i transformare a
fiin]ei umane prin eliminarea otr`vurilor toxice din corp.
Cel mai des \ntâlnit, cu o larg` r`spândire \n rândul popula]iilor de
diferite na]ionalit`]i este postul religios, pentru români postul
cre[tinesc. Practicat de mii de ani, transmis din genera]ie \n genera]ie el
a devenit parte integrant` din via]a cre[tinului practicant.
Motivat sentimental [i religios de exemplul lui Iisus Hristos, pre-
cum [i de evenimentele legendare din via]a bisericii cre[tine, postul se
]ine \n diferite perioade ale anului, având durate [i grade de severitate
diferite, \n func]ie de evenimentul la care se face referin]`.
Se subân]elege c` postul are efect global de dezintoxicare [i
purificare a structurii fizice [tiindu-se c` produsele de origine animal`
se altereaz` rapid l`sând multe reziduuri \n organism. Astfel, \n tradi]ia
cre[tin`, postul Pa[telui are rolul de a cur`]a fiin]a uman` dup` excese-
le alimentare din timpul iernii permi]ându-i rena[terea la o condi]ie mai
pur` [i vital` \n acord cu noile for]e regeneratoare ale prim`verii; la fel
postul Cr`ciunului preg`te[te omul pentru perioada iernii. Aceasta este
forma cea mai u[oar` de post \n care nu se consum` alimente de orig-
ine animal` (carne, ou`, icre, lactate).
O alt` abordare a postului este cea [tiin]ific` care studieaz` corpul
uman utilizând tehnolohie de ultim` or` \n domeniul electronicii, fizicii,

chimiei, [.a.m.d.
|n mod inexplicabil pentru medicina clasic`, naturi[tii reu[esc s`
„p`c`leasc`“ o serie de boli considerate incurabile printr-un mijloc
foarte simplu [i extrem de eficient, \ns` foarte puternic care este postul
negru. El este practicat \n clinici specializate, renumite fiind cele din
Austria, Elve]ia, fosta U.R.S.S., Statele Unite, etc. Pacien]ii sunt asista]i
de medici cu experien]` \n domeniu, programul este riguros, postul fiind
asociat [i cu alte terapii naturiste menite s` dezintoxice organismul, s`
\i refac` echilibrul pierdut ca urmare a unui mod de via]` dezordonat
care \ncalc` legile naturii.
Acest tip de post este indicat drept cur` de dezintoxicare fiind te-
rapia cea mai puternic` [i cu efectele cele mai rapide atât pentru vinde-
carea trupului, cât [i a sufletului.
Este forma de post recomandat` persoanelor cu o voin]` foarte
55
puternic`, precum [i celor afla]i \n situa]ii limit` [i care au o motiva]ie
pentru a recurge la acest tip de tratament.
Valeiu Popa, fiind el \nsu[i un practicant al postului negru, cel mai
lung pe care l-a ]inut fiind de 52 de zile, l-a promovat ca form` de trata-
ment, având rezultate spectaculoase. Pentru oamenii ajun[i \n pragul dis-
per`rii, bolnavi irecuperabili pe cale medical`, f`r` speran]` de via]`,
aceast` terapie reprezenta ultima solu]ie. |n cazurile de cancer [i toate
bolile grave este considerat principala „terapie-[oc“ a medicinii naturiste,
prin aceasta stopându-se evolu]ia lor [i chiar vindecându-se.
Postul negru nu este recomandat \n primul rând persoanelor sub-
ponderale, cu o vitalitate sc`zut`, hipotensive, cu caren]e grave de min-
erale [i vitamine. |n aceste cazuri, sunt de preferat posturile cu sucuri de
legume [i fructe.
De la caz la caz, Valeriu Popa recomanda 7,14 sau 21 zile de post
cu ap` distilat`. Foarte rar sugera posturi de 21 de zile sau mai mult.
Celor afla]i \n situa]ii limit` le spunea franc: „Omule, fizic e[ti mort,
energetic mai ai \ns` [anse. Lupt`, f` ce ]i-am recomandat [i po]i sc`pa.“
Dânsul nu garanta via]a sau vindecarea nim`nui: „Eu nu sunt Dumnezeu,
nu eu \]i dau via]`, nu eu te pot salva; pot \ns` s`-]i spun ce au f`cut al]i
semeni [i contemporani cu tine afla]i \n situa]ii similare cu a ta, care acum
trìesc, care au ie[it din pr`pastia mor]ii.“
|n timpul postului se consum` 2 litri de ap` distilat` (pentru uz ali-
mentar) pe zi [i se fac dou` clisme: una diminea]a cu 2 litri ceai de
mu[e]el [i alta seara cu 2 litri de ceai de rostopasc`. Cei doi litri de lichid
pentru clism` se introduc \n dou` sau mai multe reprize pentru a nu for]a
colonul.
Este bine ca postul s` fie \nso]it de rug`ciune pentru c` el are darul
de a ac]iona asupra fiec`rui aspect din fiin]a uman`, fiind prilej de
cur`]ire a min]ii [i sufletului [i de \n`l]are spiritual`.
Pe durata postului este bine s` ave]i activitate fizic` [i intelectual`
moderat` (atât cât este posibil), s` se evite statul \n pat peste limita
fireasc`, necesar` somnului. Feri]i-v` de situa]ii conflictuale, dicu]ii con-
tradictorii.
|mp`ca]i-v` [i ierta]i pe to]i cei care considera]i c` v-au nec`jit [i
cere]i-v` iertare celor c`rora le-a]i gre[it; astfel postul câ[tig` mult \n efi-
cien]`.
Nu posti]i \n scopuri revendicative, protestare c`ci vibra]iile nega-
tive cu care v` \nconjura]i \n asemenea situa]ii v` afecteaz` s`n`tatea.
56
Tot pe parcursul postului, limba se racleaz` cu o spatul` de lemn
(coad` de lingur` de lemn), de 2-3 ori/zi, de fiecare dat` când limba
devine \nc`rcat`.
La fel de important` ca postul \n sine, dar prezentând riscuri mari
pentru s`n`tate dac` e f`cut` incorect - este revenirea din post.
De obicei, Valeriu Popa recomanda 7 zile de revenire, perioad` \n
care se consum` \n continuare 1 pân` la 1,5 litri de ap` distilat` zilnic,
la care se adaug` :
- \n prima zi : zeama de la o lingur` de orez fiert \n 0,5 litri ap` dis-
tilat` timp de 10 minute
- \n a doua zi : zeama de la 2 linguri de orez fiert \n 0,5 litri ap` dis-
tilat` timp de 10 minute
- \n a treia zi : zeama de la 3 linguri de orez fiert \n 0,5 litri ap`
distilat` timp de 10 minute
- \n a patra zi : Se fierb 3 linguri de orez [i una de arpaca[ \ntr-un
litru de ap` distilat`, 10 minute. Se bea zeama [i se consum` 2-3 linguri
de fiertur` treptat pe parcursul zilei.
- \n a cincea zi : Se fierb 4 linguri de orez [i 2 linguri de arpaca[
\ntr-un litru de ap` distilat`, 10 minute. Se consum` zeama [i jum`tate
din fiertur` pe parcursul zilei.
- \n a [asea zi : Se fierb 4 linguri de orez [i 3 linguri de arpaca[ \ntr-
un litru de ap` distilat`, 10 minute. Se bea zeama [i se consum` fiertu-
ra pe parcursul zilei.
- \n a [aptea zi : Se fierb 5 linguri de orez [i 3 linguride arpaca[

\ntr-un litru de ap` distilat`, 10 minute. Se bea zeama [i se consum`
fiertura.
|n cazul posturilor de 3-4 s`pt`mâni [i mai mult, perioada de
revenire de 7 zile trebuie prelungit` \n func]ie de organism. Dup` aceas-
ta, fiecare intr` pe un regim echilibrat, specific fiec`ruia [i bolii respec-
tive.
Efectele secundare ale postului negru \[i fac apar]i]ia \nc` din
primele zile. Apar diverse tulbur`ri, oboseal`, transpira]ii, tremur`turi,
palpita]ii, gre]uri, v`rs`turi, tulbur`ri vizuale, cefalee, nervozitate, iri-
tabilitate - care sunt provocate de eliminarea toxinelor sub diverse
forme [i de un consum energetic mai mare din partea organismului pen-
tru a le expulza. |n fa]a unor astfel de manifest`ri nu trebuie s` v` spe-
ria]i [i s` \ntrerup`]i postul, prin aceste elimin`ri se regenereaz` [i
regleaz` anumite func]ii [i procese ale corpului.
57
Tot pe parcursul postului se elimin` gradat [i diverse „ impurit`]i“
din aura energetic` [i Lumina interioar` se va manifesta din ce \n ce mai
pregnant \n voi. Deveni]i astfel mult mai u[ori [i mai ferici]i.
Aten]ie! Dac` se urm`re[te un post negru mai mare de 5-7 zile, este
bine s` fie f`cut sub supraveghere medical` de specialitate. Consulta]i un
medic naturist \nainte s` v` hazarda]i la astfel de auto-tratamente [i asigu-
ra]i-v` c` ave]i asisten]a lui.
SANDA {TEFAN
58
Tìerea sub limb`
Este o alt` terapie veche practicat` \n ]ara noastr`.
De când ne [tim am auzit de câte un b`trân sau o b`trân` la ]ar`
care taie sub limb` \n special pentru „ g`lbinare“, adic` hepatite, icter [i
boli ale ficatului. |ns` efectul este benefic \n orice boal` [i pentru
oricine. Se elimin` astfel toxine ce nu pot fi \ndep`rtate pe alte cì din
organism. Sângele toxic vine din ficat eliberându-se astfel sistemul
hepato-biliar. Ficatul - care reprezint` farmacia organismului - \[i reia
prin aceast` procedur` func]iile corecte [i de aici \ncep s` func]ioneze
normal [i celelalte organe de filtrare [i eliminare: bil`, rinichi, pancreas.
Cele dou` vini[oare care sunt crestate au leg`tur` direct` cu fica-
tul [i reprezint` un canal de deversare pentru tot ce este rù \n sânge.
Când ele sunt negre (adic` pline) toxinele r`mân \n sânge. {i a[a apar
tot felul de boli.
Iritarea permanent` a celulelor de toxin`, conduce la o disfunc]ie a
ficatului. El constituie o minune \nchis` \n el. Func]ia sa este atât de sta-
bil` \ncât \l putem califica drept un organ extraordinar. |n plus fa]` de
importanta sa func]ie de eliminare a produ[ilor toxici, el ia parte \n mai
multe moduri la metabolismul organismului. Când el este bolnav, cor-
pul \ntreg este afectat. Atunci când func]ioneaz` normal, totul este cu
grij` transformat [i filtrat de ficat. Toxinele sunt de asemenea descom-
puse, distruse inofensiv [i eliminate. Ficatul are deci constant nevoie de
o irigare bun` sangvin`.

Atunci când el este atins, nu mai are capacitatea de a descompune
suficient diferitele toxine, el p`trunzând astfel \n circuitul sangvin
provocând o iritare cronic` a ]esuturilor celulare [i constituind un teren
propice cancerului. Deci, \n primul rând ar trebui \ngrijit [i cur`]at ficat-
ul \n lupta \mpotriva oric`rei boli.
Revenind la terapia sus men]ionat`, rezultate foarte bune s-au
ob]inut \n :
- boli ale ficatului : ciroz`, icter, cancer, hepatite, steatoz` (se elim-
in` fibrina din ficat)
- cancere de orice tip
- tensiune (mic`, mare, oscilant`)
- ateroscleroz`
- reumatism
- boli ale rinichilor (efecte de excep]ie \n cazul bolnavilor cu dia-
59
liz`)
- tulbur`ri de menopauz`
- acnee
- psoriazis
- boli autoimune : colegenoz`, lupus
- diabet
- pancreatite
- ulcer varicos, varice, arterit`, tromboflobit`
- gut`
- boli de nervi
- prostat`
- impoten]`, frigiditate
- miopie, retinopatie, cataract`
- dureri de cap
Este bine de [tiut ca atuci când v` tìa]i sub limb` s` mânca]i ceva
\nainte [i s` be]i un ceai \ndulcit sau un suc dulce pentru a evita o criz`
de hipoglicemie. Nu se \ntâmpl` nimic, \ns` pute]i avea o senza]ie de
ame]eal`, o paloare brusc` [i transpira]ie. Deci, nu v` duce]i ca la anal-
ize: nemânca]i [i nebù]i.
Pentru efect maxim [i pentru cur`]area cât mai complet` a ficatu-
lui, se impune tìerea sub limb` de 3 ori \n 3 luni, adic` o dat` pe lun`
sau de 3 ori \n maxim 6 luni.
Tìatul sub limb` ar trebui \nso]it de cura de dezintoxicare de o zi
cu laxativ [i ulei de m`sline pentru a elimina depunerile din vezica biliar`
[i a elibera ficatul de colesterol.
Este bine ca \nainte de a \ncepe o diet` naturist` s` face]i tìerea
sub limb` [i cura de dezintoxicare. Asta \nseamn` peste 50% vindecare [i
echivaleaz` cu multe zile de post negru.
Dup` ce v-a]i tìat sub limb` de 3 ori, este bine s` o mai face]i o
dat` pe an, prim`vara, pentru \nter]inere.
Cura de dezintoxicare de o zi se poate repeta la \nceput o dat` pe
lun`, apoi o dat` sau de dou` ori pe an.
Cura de dezintoxicare de o zi o d`m pe pagina urm`toare.
Aten]ie la condi]iile igienico-sanitare \n care v` tìa]i sub limb`!

Castronul \n care devars]i sângele trebuie s` fie de unic` folosin]` (el se
arunc` , NU se spal` [i NU se folose[te la alt pacient); lama cu care
sunte]i tìat trebuie s` fie steril` [i unic` (se arunc` dup` folosire), iar cel
60
care v` taie trebuie s` poarte m`nu[i sterile. Asigura]i-v` c` sunt
\ndeplinite toate condi]iile [i nu va exista pericolul s` v` infecta]i sau s`
contacta]i alt` boal`.
SANDA {TEFAN
61
Cura de dezintoxicare de o zi
Ave]i nevoie de:
- 2 plicule]e de sare amar` (sulfat de magneziu) din farma-
cie de 30 gr plicule]ul pe care le dizolva]i \n 750 ml ap`. Ob]ine]i o
solu]ie laxativ` pe care o \mp`r]i]i \n 3 c`ni de câte 250 ml fiecare.
- 200 ml ulei de m`sline presat la rece + zeama de la 3 l`mâi
|n ziua respectiv` lua]i masa de diminea]` la ora 10.00 [i pân` la
ora 14.00 nu mai mânca]i nimic.
Ora 14.00 - Lua]i prima can` (250 ml) de laxativ
Ora 16.00 - Lua]i a doua can` (250 ml) de laxativ
Ora 18.00 - Se \nghite uleiul de m`sline (250 ml) cu zeama de la
3 l`mâi [i apoi, obligatoriu se st` pe partea dreapt` 1/2 or`.
Ora 22.00 - Lua]i ultima can` (250 ml) de laxativ
Ora 23.00 - Se m`nânc` o can` de gri[ fiert \n lapte.
Pe parcursul curei se poate bea ap` \n afar` de o or` \nainte [i o or`
dup` ce lua]i uleiul.
Ve]i avea multe scaune; e bine s` v` controla]i fecalele pentru a
vedea ceea ce elimina]i.
Excesul de bilirubin` precipit` sub form` de bilu]e verzi gelati-
noase (sunt \mbibate cu ulei), colesterolul sub form` de bilu]e albe; iar
nisipul [i mâlul ies ca atare.
Dup` cura de dezintoxicare pute]i \ncepe regimul naturist propriu-
zis.
Aten]ie!
- Cei cu diabet, pe parcursul curei pot mânca normal \ns` \n can-
tit`]i foarte mici. O or` \nainte [i dup` ce lua]i uleiul de m`sline nu
mânca]i nimic.
- Cei cu gastrit` hiperacid` [i ulcer nu folosesc solu]ia laxativ`,
ci numai solu]ia uleioas` de la ora 18.00. |n schimb, timp de dou` zile,
\ncepând cu ziua \n care se face cura, vor face dou` clisme pe zi: una
diminea]a [i una seara.
SANDA {TEFAN
62
Minunile urinoterapiei - ca remediu universal
Iubitorul Dumnezeu care are grij` de toate ne-a dat un dar atât de
pre]ios [i de valoros chiar de la na[tere care are posibilitatea s` vindece
aproape orice boal`.
Terapia cu urin` poate fi f`cut` de oricine, tân`r sau b`trân, chiar
[i copil, la domiciliu [i f`r` o cheltuial` oarecare.
„Apa vie]ii“ - este un dar primit de la Creator pentru bun`starea
noastr` fizic`. Ea a fost folosit` de oameni din toate timpurile. Terapia
n-a fost niciodat` pierdut`, cu numai tìnuit`. Ea a fost atestat` \nc` de
acum dou` milenii când medicii romani Galen (129-199 \. Hr.) [i Pliniu
(25-79 d. Hr.) recomandau acest remediu pentru vindecare oamenilor
suferinzi.
Cartea canadianului A. L. Pauls „Shivambukalpa“ indic` urina ca
metod` de tratament.
O alt` carte „ The water of life“ a englezului John W. Armstrong
vorbe[te despre puterea de vindecare a urinei proprii.
{i Hipocrate (aprox. 400 \. Hr.) [i Paracelsus ( aprox. 1500 )
recunosc virtu]ile terapeutice ale urinei.
Deci, metoda are o vechime de peste 2500 de ani.
|n zilele noastre, terapeu]i din toat` lumea fac referire la eficien]a
tratamentului cu urin`.
{i \n satele din Maramure[ [i Bucovina urina este folosit` pe scar`

larg` ca mijloc de tratament.
O bioenergetician` celebr` din România, Alexandra Mo[neaga
prescrie bolnavilor de cancer consumarea urinei proprii.
A]i fost c`lùzi]i s` g`si]i [i aceast` informa]ie; citi]i-o [i medita]i
asupra ei.
Terapia cu urin` este o metod` de vindecare a unei boli prin apli-
carea [i folosirea urinei proprii.
Urina, introdus` \n organism ac]ioneaz` ca un autovaccin nu numai
vindecându-l ci [i \ntinerindu-l.
Domnul Valeriu Popa avea convingerea c` urina este un elixir al
vie]ii d`ruit de natur` [i c` reprezint` o m`sur` terapeutic` pentru
aproape toate bolile.
Am v`zut \n preajma dânsului multe cazuri vindecate de cancer,
diabet, boli de piele, boli de inim`, boli de rinichi [i chiar SIDA cu aju-
63
torul acestei terapii.
Bolile sunt numeroase, la fel ca [i numele lor, \ns` remediul este
unul singur [i anume propria noastr` urin` care vindec` boala prin
\ndep`rtarea toxinelor [i de[eurilor din organism prin stimularea mecan-
ismului de ap`rare al corpului.
Este de preferat s` nu se foloseasc` alte medicamente \n timpul
acestei terapii. |n toate cazurile trebuie consultat un specialist.
Ca tonic general pentru men]inerea unei st`ri corespunz`toare de
s`n`tate [i energie [i de asemenea, preventiv contra tuturor bolilor
infec]ioase, 200 ml (un pahar) o dat` pe zi sau chiar de dou` ori poate fi
luat \n siguran]` (primul [i ultimul jet se arunc`). Cu cât cantitatea este
mai mare este mai benefic` [i nu este dùn`toare.
Pentru orice \mboln`viri minore 1-2 pahare/zi reprezint` o canti-
tate suficient`.
Se poate ]ine post de 1 - 3 - 7 - 14 - 21 de zile numai cu urin` [i
ap` (plus 2 clisme /zi) vindecându-se astfel orice boal` cronic`. O
perioad` lung` de post se face sub controlul unui expert pentru c` au loc
tot felul de elimin`ri de toxine, \n special erup]ii cutanate [i vom`.
Cât timp se face terapia cu urin`, dieta trebuie s` fie u[oar`: deso-
dat`, f`r` carne, gr`simi animale, alcool, cafea, tutun, zah`r, o]et.
Urina veche de 4 zile este foarte bun` pentru bolile de piele, pen-
tru frec]ie [i masaj, nu pentru bùt.
Poate fi folosit` [i pentru \ntre]inerea p`rului, drept crem` de ras,
lo]iune antiseptic` pentru r`ni [i tìeturi, pentru co[uri [i acnee, pentru
arsuri, mu[c`turi de insecte, \mpiedic` formarea ridurilor.
Aceast` terapie vindec` boala prin eliminarea toxinelor \n afara
corpului pe cale bucal`, nazal`, anal` sau prin piele. De aceea, pacientul
poate avea vom`, tuse, r`ceal`, diaree sau erup]ie pe piele. Nu trebuie s`
se \ngrijoreze de aceste reac]ii care \l ajut` \n vindecarea bolii. Ele dispar
automat \n 2-3 zile. |n toate cazurile este necesar` supravegherea de c`tre
un specialist.
Ar fi bine ca oamenii s` \ncerce aceast` terapie cel pu]in pentru
acele suferin]e pentru care nu exist` \nc` o vindecare [i s` afle singuri
rezultatele minune.
Acest remediu exist` de când e lumea [i este consemnat chiar [i \n
Biblie - Vechiul Testament: „ Bea ap` din fântâna ta [i din izvoarele
pu]ului tù“.
Valeriu Popa \l recomanda al`turi de terapiile naturiste, spunea c`
64
„ o can` cu urin` \n fiecare diminea]` ne men]ine s`n`to[i.“
Cele ce le-am scris sunt cu titlu informativ, am dorit s` reamintesc
terapia despre care Valeriu Popa sus]inea c` este un sistem de vindecare
complet, necostisitor [i nemedicamentos.
Pentru documentare \n acest domeniu, v` recomand`m trei c`r]i
ap`rute \n România:
- „Urina, tratament pentru via]`“ - Daniel Menrath
- „Shivambu Kalpa - No]iuni introductive despre autoterapia
cu urin`“ - Medic Camelia Ro[u
- „Tratamente naturale cu argil`, urin` [i hran` vie“ -
Elena Ni]` Ibrian
SANDA {TEFAN
65
TERAPIA CU ARGIL~
Argila este cunoscut` ast`zi ca panaceu universal [i f`r` con-

traindica]ii, fiind folosit` \nc` din antichitate cu rezultate excep]ionale.
Practicat` [i \n ]ara noastra ca remediu tradi]ional, aceast` terapie
plaseaz` argila la rangul de medicament al viitorului. Este foarte bogat`
\n minerale naturale: calciu, fier, magneziu, aluminiu, siliciu, sodiu, pota-
siu, etc.
Propriet`]ile de baz` ale argilei sunt: dezinfectant, bactericid,
regenerator, antiseptic, remineralizant, vitalizant, tonifiant, cicatrizant,
antitoxic, absorbant, degresant [i nu \n ultimul rând: putere antioxidant`.
Se folose[te atât \n cure interne cât [i externe sub form` de ap` de
argil`, lapte de argil`, cataplasme [i bì restabilind echilibrul acido-bazic
al organismului [i remineralizându-l [i stimulând activitatea glandelor
endocrine.
Ca remediu intern este indicat` \n urm`toarele afec]iuni: ulcer, gas-
trite, colite, enterocolite, parazitoze, hemoroizi, fisuri anale, hepatite,
ciroze, insuficien]` hepatic` [i biliar`, nefrite, cistite, litiaze renale, pro-
stat`, anexite, astm, tuberculoz`, bron[it` traheic`, otite, sinuzite, boli de
nervi, paradontoze, micoze bucale, abcese dentare, pancreatit`, insufi-
cien]` tiroidian`, afec]iuni reumatice, intoxica]ii, obezitate, diabet, boli
ale inimii, tumori benigne [i unele forme de cancer cum ar fi: cel al stom-
acului, colonului, rinichiului, vezicii urinare.
Ca remediu extern se utilizeaz` \n: tratarea ulcerelor varicoase, a
pl`gilor, exemelor, deger`turilor, infec]iilor dermatologice, entorse, con-
tuzii, furunculoze, panari]iu, Zona Zoster, acnee, conjunctivit`, arsuri,
flebite, celulite [i altele.
Sunt foarte pu]ine contraindica]ii \n tratamentul cu argil`, [i
anume: \n cazuri de hernie, constipa]ie sever`, tratament cu raze X [i de
c`tre femei \n perioada ciclului menstrual.
Cura intern` se face \n prima faz` pe durata a trei s`pt`mâni, \n
fiecare zi bându-se câte un pahar de ap` argiloas` de 3 ori/zi, pe sto-
macul gol diminea]a [i \naintea meselor de prânz [i seara cu 1/2 or`.
Paharul cu ap` de argil` se prepar` de seara pentru a doua zi, se pune o
linguri]` de argil` \ntr-un pahar cu ap`. Primele trei zile se bea doar apa
f`r` a agita argila din pahar, Dup` aceea, se consum` \mpreun` cu argila
amestecând cu o linguri]` \nainte de a consuma amestecul din pahar. Cura
66
se continu` timp de 6 luni câte 10 zile/lun`.
|n timpul acestei cure nu se consum` gr`simi animale [i alcool.
|n primele zile de tratament urina [i scaunul pot prezenta
modific`ri: miros urât, u[oar` constipa]ie sau diaree, urin` tulbure [i
\nchis` la culoare. Nu trebuie s` se \ntrerup` tratamentul, \ncep s` se
elimine toxinele purificându-se astfel organismul.
Pentru uzul extern se prepar` pasta de argil`. Punem argila \ntr-un
vas, turn`m progresiv ap` amestecând continuu cu o lingur` de lemn
pân` ob]inem o past` dens`. Din ea se prepar` cataplasmele care se
aplic` de 2-3 ori/zi timp de 2-3 ore. Pentru acnee se \ntinde pasta pe fa]`
l`sând-o 10-15 minute, apoi se spal` fa]a cu ap` c`ldu]`.
Se pot face [i sp`l`turi vaginale [i clisme \n doze de 3-4 linguri la
1 litru de ap`, la temperatura corpului.
Folosind regulat cura cu argil` ve]i sc`pa de riduri [i obrazul se va
catifela.
Eficien]a mare pe care o are \n majoritatea afec]iunilor face din te-
rapia cu argil` un tratament naturist de excep]ie.
SANDA {TEFAN
67
EFECTELE CURATIVE ALE BITTERULUI SUEDEZ
Plantele folosite sunt urm`toarele:

- 30 gr aloe - frunze
- 10 gr r`[in` de brad
- 5 gr [ofran (r`d`cin`) sau stânjenel (r`d`cin`)
- 10 gr salcâm (flori)
- 10 gr dafin (frunze) sau scor]i[oar` pisat`
- 20 gr frasin (frunze)
- 10 gr fenicul sau anason
- 20 gr troscot sau r`d`cin` de rubarb`
- 20 gr gen]ian` (sau 50 gr pelin [i 5 gr anghinare)
- 10 gr scaiete (r`d`cin`)
- 10 gr angelic`
- 20 gr ienup`r (boabe pisate)
- 20 gr soc
- 30 gr ]intaur`
- 20 gr t`t`neas`
- 20 gr rostopasc`
- 20 gr salvie
- 20 gr odolean
- 20 gr coriandru
- 20 gr anghinare
- 30 gr g`lbenele
- 30 gr sun`toare
- 25 gr ciubo]ica cucului
- 30 gr urzic`
- 30 pufuli]` cu flori mici
- 30 gr coada calului
- 30 gr coada [oricelului
- 30 gr ungura[
- 25 gr traista ciobanului
- 25 gr vâsc
- 30 gr pedicu]`
- 25 gr osul iepurelui
- 30 gr cimbru
68
- 30 gr p`tlagin`
Acest amestec se pune \n 3 litri de alcool de 38-40°; se amestec`
de dou` ori/ zi [i se las` la macerat 14 zile, dup` care se strecoar` prin
tifon [i se toarn` \n sticle mici de culoare \nchis`. Pot fi p`strate ani. Cu
cât st` mai mult, cu atât are efect mai bun.
Profilactic, se iau 2 linguri]e/zi, una diminea]a [i una seara.
Linguri]a de bitter suedez se dilueaz` \n 125 ml ceai de plante sau ap`
[i se ia cu 1/2 or` \nainte de mas`.
|n bolile maligne se iau 2-3 linguri/zi dup` cum urmeaz`: câte o
lingur` diluat` \n 125 ml ap` sau ceai de plante, prima se ia cu 1/2 or`
\nainte de masa de diminea]` iar celelalte cu 1/2 or` dup` mas`.
Enumer`m o parte din efectele curative:
- Dac` este mirosit sau inspirat des [i dac` se umeze[te cu bitter
baza craniului, dispar durerea de cap [i ame]eala [i se \nt`resc creierul
[i memoria.
- Ajut` vederea \nl`turându-le ochilor ro[ea]a, durerea [i injectarea.
Vindec` cataracta dac` se umeze[te coada ochilor sau se pune o bucat`
de pânz` umezit` cu bitter pe ochii \nchi[i.
- Vindec` exemele de orice fel [i bubele din nas dac` acestea se
umezesc bine [i des.
- Calmeaz` durerile de din]i ]inându-se \n gur` un amestec din
pu]in` ap` [i o lingur` de bitter, sau se pune o compres` \nmuiat` pe
dintele dureros. Durerea dispare [i infec]ia se retrage.
- Aftele, b`[icile de pe limb` sau alte afec]iuni care apar pe limb`

dispar dac` sunt umezite sistematic cu acest bitter.
- Pentru dureri de gât - când el este ro[u [i inflamat, se \nghit \ncet
3 linguri]e/zi - diluate \n ceai.
- Pentru dureri de stomac se ia la o criz` o lingur`.
- Pentru colici se iau 3 linguri, \ncet, una dup` alta.
- Elimin` nepl`cerile gazelor intestinale.
- Este de mare ajutor ficatului \n toate bolile sale.
- Dureri ale
vezicii biliare se ia câte o lingur` diminea]a [i una seara, [i se pun
noaptea comprese, durerea dip`rând repede.
- Ajut` \n constipa]ie.
- Pentru hidropizie se ia câte o lingur` \n pu]in vin alb diminea]a
[i seara timp de 6 s`pt`mâni.
- Pentru dureri de urechi [i vâjâit \n urechi se umeze[te o bucat` de
69
vat` [i se bag` \n ureche. Red` chiar [i auzul pierdut.
- Elimin` viermii intestinali, chiar [i tenia.
- Vindec` icterul dac` se ia câte o lingur` de 3 ori/zi [i se aplic`
comprese pe ficatul inflamat.
- Hemoroizii se umezesc des [i se face [i cura intern`.
- |n caz de tuberculoz` se iau 3 linguri]e/zi timp de 6 s`pt`mâni.
- Ajut` la vindecarea secre]iilor vaginale.
- Regleaz` ciclul menstrual.
- Ajut` \n vindecarea epilepsiei fortificând nervii [i \ntreg organis-
mul.
- Duce la dispari]ia indispozi]iilor.
- Vindec` paralizia.
- Foarte eficient \n caz de febr`.
- Trateaz` foarte bine cancerul.
- E foarte bun pentru negi, cicatrice, tìeturi, r`ni, umfl`turi,
vân`tì.
- Cur`]` sângele, stimuleaz` circula]ia [i ajut` \n anemie [i reuma-
tism.
Aten]ie:
- Toate cantit`]ile indicate trebuie diluate cu ceai de plante sau ap`.
- Nu se consum` lapte \nainte [i dup` administrare.
SANDA {TEFAN
70
REGIMURI CONCEPUTE
DE VALERIU POPA
Este bine ca aceste regimuri s` fie f`cute sub supravegherea unui

specialist, mai ales postul cu ap` distilat`, pentru c` pe parcursul lor
apar fenomene inexplicabile pentru cei care nu au cuno[tin]e despre
crizele de eliminare a toxinelor pentru vindecarea organismului
(ame]eli, furunculoz`, alte elimin`ri prin piele, st`ri de vom`,
\nchiderea la culoare a urinei, crize la organele bolnave [i altele).
Aceste regimuri medicament, vin \n ajutorul celor suferinzi \ndem-
nându-i [i pe cei s`n`to[i s` se apere de boal`. Ele reprezint` un \ndemn
spre a ne apropia de natur`, de a ne adapta unui nou mod de via]` -cel
naturist- [i de a renun]a la vechile obi[nuin]e.
Cei care sincer vor s` ob]in` rezultate favorabile \n prevenirea [i
redobândirea echilibrat` a s`n`t`]ii, trebuie s` respecte urm`toarele:
- Nu trebuie s` mai fumeze nici bolnavul, nici membri familiei sau cei
care \ngrijesc pacientul.
- Nu trebuie s` consume cafea sau alte intoxicante.
- Nu trebuie s` consume alcool.
- Trebuie s` aib` dantura bun` altfel nu pot mesteca bine alimentele
crude; digestia \ncepe de la privit, miros, auz [i apoi, printr-o mestecare
corect` alimentele trebuiesc bùte, lichidele mâncate; fiecare bol ali-

mentar, trebuie mestecat de 30-50 de ori. Deci, nu uita]i: stomacul nu
are din]i !
- Trebuie s` se doarm` natural, nu cu tranchilizante.
- Trebuie s` se \nve]e s` se respire, s` se lucreze [i s` se locuiasc` \n aer
neviciat.(Evita]i s` v` desf`[ura]i activitatea \n birouri \n care se
fumeaz`).
- Mi[carea este via]`.
- Evita]i sedentarismul [i statul orelor \n pat \n afara orelor de somn.
- Somnul cel mai odihnitor este \ntre 20.00 [i 1.00 noaptea.
- Evita]i lucr`rile de orice fel [i mai ales discu]iile negative \n timpul
mesei.
- Trebuie s` se practice automasajul, autopresopunctura (nu masajul).
Masajul poate fi folosit \n cazuri extreme când bolnavul nu-l poate
71
practica [i de persoane compatibile cu el.(Se \ncearc` mai multe persoane
[i se va alege cea \n urma c`reia bolnavul se simte cel mai bine).
Acestea sunt doar câteva din sfaturile pe care ni le reamintea zilnic
Valeriu Popa.
Regimurile recomandate de Valeriu Popa, pe care le voi descrie
mai jos, se fac \n cure de 45 de zile.
REUMATISM
ALIMENTE RECOMANDATE: orez, grâu, porumb, mei, ov`z,

orz, lapte, legume verzi fierte cu condimente, sup` de fasole, ceai cu
ghimbir, cafea [i alte bùturi fierbin]i.
ALIMENTE INTERZISE: mânc`ruri grase, unt, iaurt, smântân`,
brânz`, fructe, carne, bùturi alcoolice, dovleac, nap, cartofi, ciuperci,
o]et, alimente fripte [i pr`jite, ulei, nuci,. arahide, nuc` de cocos,
mânc`ruri grele.
INDICA}II PENTRU REGIM
|ntre 18.00 [i a doua zi ora 11.00, nu se m`nânc` nimic; deci ulti-

ma mas` este la 18.00 [i pân` a doua zi se pot consuma doar lichide.
Diminea]a la trezire se face terapia cu ulei de floarea soarelui, apoi
la ora 10.00 se spal` 4 linguri de orez integral [i se pun la \nmuiat timp
de o or`.
La ora 11.00 este prima mas` când se \nghit cele 4 linguri de orez
\nmuiat.
La ora 13.00 se poate lua a doua mas` alc`tuit` numai din ali-
mentele recomandate.
Exemplu de mas` de prânz [i sear`; variante:
- sup` de legume sau sup` de fasole boabe(f`r` ro[ii, f`r` bulion; doar cu
pu]in` sare de mare).
- 1/2 litri lapte crud de capr` \ndoit cu ceai de salvie.
- legume (morcovi, ]elin` p`trunjel, p`stârnac, varz`, praz, broccoli,
conopid`) fierte cu ghimbir, la care se adaug` p`trunjel verde tocat,
andive, pu]in` zeam` de l`mâie, sare marin`, o lingur` de ulei de m`sline
presat la rece.
- terci de grâu \ncol]it cu o linguri]` de miere [i o banan`.
- se pot bea sucuri de morcovi, p`trunjel, sfecl` ro[ie, varz`.
72
- boabe de porumb fierte cu pu]in` sare de mare.
- dou` g`lbenu[uri de ou/s`pt`mân`(crude sau fierte tari).
- orez fiert cu legume.
- arpaca[ fiert cu legume.
Se pot bea ceaiuri depurative recomandându-se \n mod special:
coada calului, urzic`, salvie, p`p`die [i g`lbenele.
DEFICIEN}E SANGUINE, TOXEMIE, SIFILIS, INFEC}II,

SIDA
ALIMENTE RECOMANDATE: orez, grâu, orz, mei, porumb,

sup` de fasole, produse lactate,exceptând iaurtul, sup` de iepure sau de
fazan, dovlecel, dovleac, sparanghel, castravete, spanac, l`ptuc`, miere,
pepene verde, cantalup, banane, struguri [i alte fructe dulci.
- ap`(distilat`) [i ceai de salvie \ntre mese.
ALIMENTE INTERZISE: porc, pe[te, vit`, pui, berbec, bivol,
alcool, sare, fructe acre, lamâie, ro[ie, condimente picante, soia, ulei de
susan, bùturi fierbin]i, cartofi, ridichi, legume verzi, iaurt, o]et,
mânc`ruri grase, alimente fripte sau pr`jite.
INDICA}II PENTRU REGIM

- Se respect` perioada de repaus alimentar \ntre 18.00 [i 11.00.
- Diminea]a la sculare: terapia cu ulei.

- Ora 11.00 prima mas`: 4 linguri de orez integral \nmuiat cu o or`
\nainte.
Celelalte mese pot con]ine:
- 5 linguri de grâu \ncol]it cu miere [i brânz` de vaci.
- 1/2 litri lapte crud de capr` \ndoit cu ceai de salvie.
- sup` de iepure de câmp sau fazan(carnea nu se consum`) fiart` cu
ceap`, morcov, dovlecel, ]elin`, petrunjel, m`rar, chimen, busuioc,
coriandru, ment`.
- salat` din l`ptuc`, spanac(crud), p`trunjel, ]elin`, busuioc [i alte
condimente carminative(coriandru, fenicul, anason) \n care se pun 2 lin-
guri de orez fiert.
- orez cu condimente carminative.
- arpaca[(grâu) fiert cu pu]in` miere.
- dovleac copt sau crud.
73
- dovlecel fiert, cu smântân` [i (sau) brânz` de vaci.
- toate fructele dulci.
ACIDITATE, ULCER GASTRIC {I DUODENAL, PIETRE LA

VEZICA BILIAR~, GASTRIT~
ALIMENTE RECOMANDATE: orez, grâu, orz, sup` de legume,

sup` de fasole, p`stì verzi, legume verzi fierte, papaia, portocale, l`mâi,
struguri, mandarine, pepene verde, fructe dulci, lapte, sucuri de fructe [i
ap` \ntre mese.
ALIMENTE INTERZISE: carne, bùturi alcoolice, alimente fripte
sau pr`jite, soia, alimente grase, conopid`, varz`, ridiche crud`, o]et, bis-
cui]i, coaj` de pâine, ceai(negru), cafea, bùturi fierbin]i, dulciuri,
pr`jituri de cas`, ardei iute, ulei, mur`turi.
Regimul alimentar se alc`tuie[te dup` modelul celorlalte dou` de
mai sus respectând orele de repaus alimentar (18.00-11.00), prima mas`
(orezul crud, \nmuiat) [i terapia cu ulei (diminea]a la sculare).
|n acest regim nu se consum` brânz` de vaci [i smântân`. Se poate
consuma foarte pu]in` miere [i trebuie s` ave]i ore regulate de mas`.
BOLI URINARE, BOLI DE RINICHI
ALIMENTE RECOMANDATE: orz, porumb, mei, grâu, orez

vechi de un an, fasole, legume verzi fierte cu condimente (tarhon, chi-
men, busuioc, ment`, ghimbir, coriandru, piper moderat, dafin, p`trunjel,
m`rar, leu[tean), brânz` de vaci (capr`) f`r` cheag, ou` fierte
3/s`pt`mân`, ulei de mu[tar, ulei de m`sline, struguri, l`mâie, m`r,
banane [i alte fructe.
ALIMENTE INTERZISE: alcool, cafea, bùturi fierbin]i, produse
lactate (excep]ie brânz`), alimente grase, cartofi, zah`r, ceap`, orez nou,
alimente fripte sau pr`jite, nuci.
Regimul se stabile[te dup` modelul celor anterioare.
ANEMIE, LEUCOREE, LIPS~ DE CALCIU,

LIPS~ DE IOD
ALIMENTE RECOMANDATE: orez, grâu, orz, linte, fasole

boabe [i p`stì, spanac, l`ptuc`, sfecl`, morcovi, cartofi fier]i \n coaj` [i
74
apoi cop]i 1/2 or` \n cuptor, legume verzi fierte cu condimente carmi-
native (coriandru, fenicul, anason, p`trunjel, tarhon, busuioc), unt, sup`
de carne ( pas`re de curte, fazan, porumbel, iepure de câmp), produse
lactate, struguri, stafide, curmale, pepene verde, cantalup, rodie, cire[e,
banane [i alte fructe dulci.Ap` \ntre mese.
ALIMENTE INTERZISE: iaurt, citrice, l`mâie, ro[ii, mei, bùturi
alcoolice, soia, ulei de susan, o]et, ceai negru, cafea, bùturi fierbin]i,
ardei iute \n exces, fructe prea coapte, sare \n exces, alimente fermen-
tate, alimente fripte sau pr`jite.
Este esen]ial s` se ia masa la ore regulate.
HEMOROIZI
ALIMENTE RECOMANDATE: orez, grâu, lapte de capr`, zer,

brânz`, toate fructele, sup` de ridichi, ceap`, ro[ii, coriandru verde,
legume bine fierte cu condimente carminative, sup` de linte, ap` sau
bùturi reci \ntre mese(ceai de salvie).
ALIMENTE INTERZISE: bùturi alcoolice, condimente iu]i,
ardei iute, carne, o]et, soia, ceai negru, cafea, bùturi fierbin]i, alimente
grase, mânc`ruri grele, ulei, sare.
Respectarea orelor fixe de mas` este esen]ial`.
BOLI DE INIM~
ALIMENTE RECOMANDATE: orez, grâu, orz, lapte cu ap`, unt

sau untur`, legume fierte, toate fructele, dar mai ales cele dulci [i
acri[oare, portocal`, rodie, m`r, l`mâie, ananas, grapefruit, mango,
sucuri de fructe, sup` de fasole.
ALIMENTE INTERZISE: bùturi fierbin]i, alcool, cafea, toate
intoxicantele, carne, pe[te, alimente fripte sau pr`jite, o]et, mânc`ruri
grase, melas`, ulei de susan, condimente iu]i, soia, tuberculi, alimente
fermentate organic.
FEBR~, GRIP~, FEBR~ TIFOID~, OREON, AMIGDALIT~
ALIMENTE RECOMANDATE: regim u[or lichid, orz, sup` de

fasole, pâine, biscui]i, legume fierte(inclusiv spanac), l`ptuc`, cartofi,
castravete, vân`t`, p`stì, papaia, pepene verde, cantalup, lamâie dulce,
75
struguri, ap` cald` de bùt, lapte cald, ceai, cafea.
ALIMENTE INTERZISE: fructe acre, alimente grase, mânc`ruri
grele, orez, carne, pe[te, iaurt, \nghe]at`, brânz`, alimente fripte sau
pr`jite, o]et, sosuri, ardei iute, salat` crud`, alcool, bùturi reci.
INSOMNIE
ALIMENTE RECOMANDATE: orez, grâu, toate produsele lac-

tate, \n special laptele de bivoli]`, sup` de fasole, legume verzi, fructe,
bùturi reci, suc de fructe.
ALIMENTE INTERZISE: pe[te, carne, condimente iu]i, ceai
negru, cafea, bùturi fierbin]i, mei, porumb, ov`z, usturoi, o]et.
BOLI DE PIELE, EXEM~, URTICARIE, LEPR~,

LEUCODERM~, VIERMI INELARI
ALIMENTE RECOMADATE: orez, orz, mei, porumb, fasole,

legume verzi, banane, m`r, ceai(negru, verde), cafea, bùturi fierbin]i.
Se bea pu]in` ap` dup` mas`.
ALIMENTE INTERZISE: produse lactate, fructe acre, mandarine,
portocale, ananas, piersic`, prun`, pe[te, carne, zah`r, susan, ulei, sare,
alimente grase, mânc`ruri grele, alimente fripte sau pr`jite, alimente fer-
mentate.
Observa]ie: Extern se unge pielea cu suc de ]elin`.
VIERMI
ALIMENTE RECOMANDATE: grâu, porumb, orez, orz, fasole,

legume fierte cu condimente [i ghimbir, usturoi, bùturi alcoolice, ceai
negru, cafea, ap` fierbinte, brânz`, ardei iute, piper negru, ghimbir, papa-
ia, banan`, castravete, m`r.
ALIMENTE INTERZISE: fructe acre sau dulci, carne, pe[te, pro-
duse lactate(excep]ie brânz`), zah`r, melas`, cartofi, alimente grase, nuci,
biscui]i.
Observa]ie: Cu o or` \nainte de culcare, se bea o can` de ceai de cimbri[or
[i se consum` 50 semin]e crude de dovleac pentru adul]i; copii 1-4 ani -
10-12 semin]e, copii 5-10 ani - 30 de semin]e.
76
PARALIZIE
ALIMENTE RECOMANDATE: orez, grâu, sup` de fasole cu

gr`sime (sl`nin`), lapte cu caimac, legume verzi fierte, fructe dulci, por-
tocale, mandarine, l`mâi, struguri, bùturi reci, suc de fructe.
Se bea zilnic timp de o lun` un litru suc combinat din morcovi [i
r`d`cin` de p`trunjel.
ALIMENTE INTERZISE: ceai fierbinte, cafea, alcool, condi-
mente iu]i, carne, soia, sare, ulei, ceap`, usturoi, praz, iaurt, o]et, ali-
mente fripte sau pr`jite, mânc`ruri grase sau grele.
OBEZITATE
ALIMENTE RECOMANDATE: orz, ov`z, porumb, mei, legume

verzi, fasole, cartofi, toate fructele(cele acre NU), ceai sau cafea.
Se bea ap` cu miere diminea]a [i seara.
ALIMENTE INTERZISE: orez, carne, pe[te, alimente grase, pro-
duse lactate, fructe acre, zah`r, melas`, fructe uscate, alcool.
BOLI DE NERVI, TUBERCULOZ~,

SCLEROZ~ MULTIPL~
ALIMENTE RECOMANDATE: orez, grâu, produse lactate,

carne, alimente grase, fructe dulci, nuci, migdale, stafide, bùturi

fierbin]i, cafea, condimente, alimente cu mare valoare nutritiv`.
ALIMENTE INTERZISE: salat` verde crud`, fructe zemoase,
dovleac, papaia, cartofi, varz`, conopid`, ciuperci, morcovi, carne de
oaie, \nghe]at`, bùturi alcoolice.
MALARIE
ALIMENTE RECOMADATE: grâu, orez, carne (\n special vit`),

alimente grase, fructe acre, toate legumele.
ALIMENTE INTERZISE: iaurt, fasole, mei, porumb, sare \n
exces, alcool, o]et, alimente fermentate organic.
77
DEMEN}~, DEFEC}IUNI ALE CREIERULUI
ALIMENTE RECOMADATE: orez, grâu, orz, sup` de fasole sau

linte, suc de citrice, sup` cu unt sau gr`sime(sl`nin`), toate produsele lac-
tate, toate fructele, legume verzi fierte cu gr`sime sau c`lite, sucuri de
fructe.
ALIMENTE INTERZISE: carne, pe[te, alcool, ceai negru, cafea
fierbinte, o]et, ulei, usturoi, ceap`, praz, ardei iute, condimente iu]i,
porumb, mei, ov`z, soia.
HEMORAGIE, MENORAGIE
ALIMENTE RECOMANDATE: orez, mei, fasole boabe mari,

linte, portocale, nùt, lapte(\n special cel de capr`), leguminoase fierte (\n
special flori de lotus), sup` de porumbel, de iepure, fructe zemoase dulci,
pepene, struguri, ou` crude, sucuri de fructe reci, ap` rece cu zah`r.
ALIMENTE INTERZISE: condimente iu]i, alcool, ceai negru,
cafea, alte bùturi fierbin]i, fructe acre, o]et, sare, carne, pe[te,legume
verzi, mânc`ruri grele, alimente fripte sau pr`jite.
TUMORI ABDOMINALE
ALIMENTE RECOMANDATE: orez, grâu, sup` de fasole, unt

sau smântân`, legume verzi fierte cu ulei, sup` de ridiche, condimente
(ghimbir, piper negru, frunze de dafin, usturoi moderat), suc de portocale,
lamâi, struguri, ro[ii, fructe dulci, produse lactate, iaurt, zer, ap` \ntre
mese.
ALIMENTE INTERZISE: alimente fripte sau pr`jite, carne,
porumb, mei, bob, ov`z, condimente iu]i, pâine uscat`, biscui]i, ceai
negru, cafea, bùturi fierbin]i, fructe prea coapte, tuberculi.
ALCOOLISM
ALIMENTE RECOMANDATE: grâu, orez, oaie, pe[te, preparate

din alimente dulci-acri[oare, legume cu piper, legume verzi cu unt, fructe
acre, portocale, ananas, struguri, produse lactate, sucuri de fructe.
ALIMENTE INTERZISE: carne(excep]ie oaie), pe[te gras, fasole,
mango, lamâi, ou`, nuc[oar`, cafea, fructe coapte, \nghe]at`, ciuperci,
78
ceap`, iaurt, brânz`, smântân`, acizi organici, alimente fermentate, o]et,
ap` rece.
APENDICIT~
ALIMENTE RECOMANDATE: regim u[or lichid cu orz, r`d`cin`

de scaiete, linte cu zah`r, pâine f`r` coaj`, sup` de legume fierte cu
spanac, l`ptuc`, castravete amar, sparanghel, vân`t`, papaia, pepene
verde, cantalup, l`mâie dulce, struguri, lapte, ap` cald` de bùt.
ALIMENTE INTERZISE: fructe, citrice, mânc`ruri grase, unt,
iaurt, brânz`, carne, orez copt sau pr`jit, alimente grele sau pr`jite,
jeleu, gem, sosuri, o]et, bùturi alcoolice, ceai negru, cafea fierbinte,
ardei iute, ciuperci.
ARTRIT~, ARTROZ~
ALIMENTE RECOMANDATE: grâu, orez, produse lactate,

carne, alimente grase, toate fructele acre, ceai negru, ceai verde, cafea
[i alte bùturi fierbin]i, bùturi alcoolice dup` mas`, preparate culinare
cu condimente(ghimbir, piper, nuc[oar`, dafin), fructe uscate.
ALIMENTE INTERZISE: verde]uri, \n special salate crude, fructe
zemoase, pepene verde [i cantalup, dovleac, iguana, napi, sfecl`,
cartofi, ciuperci, muguri de bambus, ml`di]e de ferig`, conopid`, varz`,
\nghe]at`, fasole, nuci, porumb, berbec.
ASTM, BRON{IT~
ALIMENTE RECOMANDATE: orez vechi de peste un an, grâu,

orz, sup` de fasole, sup` de ridiche, sup` de pui cu condimente iu]i,
cartofi, spanac, l`ptuc`, p`trunjel, schinduf, alge marine, sparanghel,
castravete amar, ciocolat`, brânz`, ceai verde, cafea [i alte bùturi
fierbin]i, bùturi alcoolice, struguri, stafide, curmale, smochine, porto-
cale, miere, ap` \ntre mese.
ALIMENTE INTERZISE: lapte, unt, iaurt, pe[te, porc, vit`,
berbec, o]et, fructe acre, iguana, arahide, nuc` de cocos, nuc` de mahon,
ciuperci, dovleac, conopid`, varz`, mugur de bambus, mânc`ruri grase.
79
CANCER
ALIMENTE RECOMANDATE: orez, grâu, orz, porumb, fasole

boabe mari, linte, maz`re dulce, nùt, l`ptuc`, spanac, alge marine, mor-
cov, dovleac, sparanghel, castravete, schinduf, sfecl`, conopid`, varz`,
toate produsele lactate cu excep]ia iaurtului, iepure, fazan, porumbel,
papaia, cantalup, l`mâie dulce, struguri, cire[e, curmale, rodii, nuc` de
mahon, migdale, fistic, stafide, fructe dulci, miere.
ALIMENTE INTERZISE: vit`, porc, berbec, bivol, verde]uri,
p`stì, fasole boabe mici, soia, ulei, semin]e de susan, tuberculi, cartofi,
ciuperci, o]et, fructe acre, bùturi alcoolice, ceai negru, cafea, sare, fructe
prea coapte, alimente fermentate.
COLIT~, C~DERI DE P~R
ALIMENTE RECOMANDATE: orez vechi de un an, grâu, orz,

mei, legume verzi fierte cu condimente carminative(condimente care scot
gazele din stomac: coriandru, fenicul, anason), iaurt, brânz`, sup` de
fasole, ceai verde, cafea, usturoi, ceap`, praz, p`trunjel, anason,
sparanghel, flori vegetale, ap` fiart` de bùt, rodii, stafide, curmale.
ALIMENTE INTERZISE: carne, ou`, mâncare gras`, lapte,
bùturi alcoolice, o]et, fructe acre, tuberculi, \nghe]at`, sucuri reci de
fructe, condimente iu]i, zah`r, melas`, prune, mânc`ruri grele.
TUSE SEAC~
ALIMENTE RECOMANDATE: orez, grâu, sup` de carne cu

condimente carminative, ro[ii, sfecl`, cartofi, legume bine fierte cu ulei,
fructe(numai pân` la ora 17.00), ceai, cafea, alte bùturi fierbin]i, fructe
uscate, curmale, stafide, nuci, smochine, lapte, ap` fierbinte de bùt sau
ap` cald` cu sare.
ALIMENTE INTERZISE: salate crude, conopid`, ridiche crud`,
arahide, nuc` de cocos, bùturi alcoolice, ardei iute, nap, dovleac, piper,
iaurt, brânz`, fructe seara sau diminea]a devreme, bùturi reci.
80
TUSE CU EXPECTORA}IE
ALIMENTE RECOMANDATE: orez, grâu, porumb, mei, fasole,

legume verzi fierte cu condimente iu]i, cartofi, sup` de pui f`r` gr`sime,
bùturi alcoolice, ceai de ghimbir, cafea [i alte bùturi fierbin]i, miere,
brânz`.
ALIMENTE INTERZISE: produse lactate cu excep]ia brânzei,
porc, vit`, berbec, pe[te, bivol, ceap`, nap, conopid`, varz`, sfecl`, mor-
covi, fructe acre, nuc` de cocos, arahide, alimente grase sau preparate
cu gr`sime, ciuperci, salate crude, bùturi reci, \nghe]at`.
DIABET
ALIMENTE RECOMANDATE: grâu, orz, porumb, mei, sup` de

fasole, legume fierte cu condimente carminative, maz`re dulce, nùt,
sup` de pui, ou`, lapte, toate fructele, fructe uscate, ceai, cafea f`r`
zah`r.
ALIMENTE INTERZISE:zah`r, cartofi, sfecl`, tuberculi, porc,
pe[te, bivol, orez, ov`z, gr`simi animale, iaurt, \nghe]at`, melas`, dul-
ciuri, alimente grase sau preparate cu gr`sime, ceap`, ciuperci.
Observa]ii: - 4 mese/zi \n cantit`]i mici
- se bea ceai din amestec: teci de fasole, frunze dafin,
salvie, coada calului, g`lbenele, pufuli]` cu flori mici, cimbri[or.

Se fierbe o linguri]` de amestec la o can` cu ap` timp de 3 minute.
Se strecoar`, se consum` zilnic 3 c`ni, câte una \naintea fiec`rei mese
principale cu 1/2 or`(ceai cald).
DIZENTERIE
ALIMENTE RECOMANDATE: regim de lichide, r`d`cin` de

scaiete, orz, fasole boabe mari, linte, portocale, mâncare cu sare sau
zah`r, lapte de capr`, pu]in` pâine sau biscui]i, iaurt, flori de legume,
spanac, alge marine, anason, sparanghel, p`trunjel cu condimente
carminative, rodie, smochine, curmale, buc`]i mici de banan`, se bea
numai ap` fiart`.
ALIMENTE INTERZISE:alimente grele, carne, ou`, alimente
grase, produse lactate cu excep]ia iaurtului, fructe acre, fructe prea
81
coapte, legume verzi, salat` crud`, bùturi alcoolice, \nghe]at`, ceai [i
cafea fierbinte.
DIAREE
ALIMENTE RECOMANDATE:regim de lichide, fasole cu

m`sur`, praz, mâncaruri cu sare sau zah`r, linte, flori vegetale, ro[ii,
usturoi, ceap`, ghimbir, anason, p`trunjel, iaurt, brânz`, rodie, lamâie,
portocal`, m`r, mandarine, curmale, ceai, cafea f`r` lapte, bùturi alcoo-
lice cu m`sur`.
ALIMENTE INTERZISE: alimente grele, mânc`ruri grase, carne,
legume verzi, salat` crud`, fructe zemoase, produse lactate cu excep]ia
brânzei [i iaurtului, \nghe]ata, bùturi reci, tuberculi, cartofi, fructe prea
coapte.
EDEM
ALIMENTE RECOMANDATE: orez vechi de un an, grâu, linte,

fasole, soia, sup` de pui cu condimente, caimac, unt, praz, sup` de ridiche
uscat`, spanac, l`ptuc`, sparanghel, ghimbir, cartofi, castravete, ceai
negru, cafea [i alte bùturi.
ALIMENTE INTERZISE:toate fructele, porc, berbec, vit`, pe[te,
bivol, legume verzi, salat` crud`, sare, iaurt, susan, orez nou, zah`r, o]et,
alimente crude, mânc`ruri grele, tuberculi, sfecl`, morcovi, cartofi,
dovleac, bùturi reci alcoolice.
EPILEPSIE
ALIMENTE RECOMANDATE: orez, grâu, orz, legume cu ulei

sau untur`, produse lactate, toate fructele, ou`, sparanghel, spanac,
l`ptuc`, sucuri dulci de fructe, zah`r.
ALIMENTE INTERZISE:carne, pe[te, bùturi alcoolice, toate
intoxicantele, fasole, bùturi fierbin]i, ceai negru [i verde, cafea, o]et,
usturoi, ceap`, praz, alimente uscate ca: porumb, mei, ov`z, condimente
iu]i.
82
BOLI DE OCHI
Acela[i regim ca la „Epilepsie“, dar cu foarte pu]in` sare.
FEBRA PROVOCAT~ DE R~NI ACCIDENTALE
ALIMENTE RECOMANDATE: orez, grâu, carne sau sup` de

carne, produse lactate, ulei, ou`, legume fierte cu ulei [i condimente,
bùturi fierbin]i, ceai negru, cafea, fructe uscate.
ALIMENTE INTERZISE: fasole, soia, porumb, ov`z, mei, orz,
fructe acre, bùturi reci, dovlecel, fructe zemoase, salat` crud`.
GONOREE
ALIMENTE RECOMANDATE: regim de lichide, orz, orez, sup`

de fasole, legume fierte, lapte, papaia, pepene, lamâie dulce, morcov,
castravete, cantalup, ap` mult` de bùt, suc dulce de fructe, \nghe]at`,
pu]in` sare.
ALIMENTE INTERZISE: condimente iu]i, inclusiv ardei iute,
fructe acre, carne, pe[te, ceai negru [i verde, cafea [i alte bùturi
fierbin]i, o]et, bùturi alcoolice, usturoi, ceap`, sosuri.
GUT~
ALIMENTE RECOMANDATE: orez, grâu, porumb, mei, sup` de

fasole, p`trunjel, spanac, l`ptuc`, sparanghel, ap` de bùt fierbinte,
lapte, legume fierte, ou`(1 ou/zi), banane, papaia, cantalup, pepene
verde.
ALIMENTE INTERZISE: fructe acre, ananas, m`r, portocale,
mandarine, carne, pe[te, verde]uri (excep]ie p`trunjel), alcool, alimente
fripte sau pr`jite, fasole \n exces, soia, o]et, sosuri, alimente fermentate,
ceai negru [i verde, cafea, cacao, ciuperci.
83
HEPATITA
ALIMENTE RECOMANDATE: orez, orz, grâu, porumb, mei,

sup` de fasole, sup` de ridiche, sup` legume, ou` fierte (3/s`pt`mân`),
papaia, dovleac, pepene verde, cantalup, castravete, banan`, struguri,
smochine, cire[e, l`mâie dulce [i alte fructe dulci, ap` cu zah`r sau suc
dulce de fructe.
ALIMENTE INTERZISE: alimente grase inclusiv lapte, unt, ulei,
iaurt, brânz`, carne, fructe acide ca: lamâie, ananas, m`r, piersic`, alcool,
ceai fierbinte, cafea, bùturi fierbin]i, ardei iute, \nghe]at`, ulei de nuc`,
ulei de arahide.
CONSTIPA}IE
ALIMENTE RECOMANDATE: orez, sup` de fasole, maz`re

verde dulce, legume verzi, toate felurile de fructe cu excep]ia bananei,
produse lactate (exceptând iaurt, brânz`, unt), bùturi reci inclusiv apa [i
sucuri de fructe.
ALIMENTE INTERZISE: preparate fripte sau pr`jite, carne,
bùturi alcoolice, o]et, ceai negru, cafea, bùturi fierbin]i, condimente
iu]i, iaurt, brânz`, unt, ou`, mei, porumb, grâu, ceap`, usturoi, praz, fasole
\n exces.
84
AUTOTRATAMENTUL RECOMANDAT DE VALERIU
POPA PENTRU BOLI FOARTE GRAVE {I CANCERE -
BG1-
(45 de zile)
ORAR TERAPEUTIC:
Ora 7.30. Terapia cu ulei.

Dup` trezire, primul gest s` fie scuiparea din gur` a
salivei adunate; dup` aceasta se ia o lingur` ulei de floarea-soarelui [i
se mestec` potrivit de ritmic timp de 20 de minute stând \n fotoliu cu
capul ]inut drept, apoi se scuip` uleiul [i se racleaz` limba cu o coad`
de lingur` de lemn \ndep`rtându-se astfel stratul albicios-g`lbui depus.
Se cl`te[te gura cu ap` s`rat` ( o lingur` de sare la o can` de ap`) [i se
repet` raclajul limbii de circa 30 de ori. Apoi se perie limba de câteva
ori cu o periu]` de din]i destinat` special pentru acest lucru.
- se pune pe foc ap` \n dou` vase de câte 2-3 litri [i se prepar` infuziile
pentru clism` [i sp`l`tur` vaginal`;
- se preg`te[te ap` cald` pentru igienizarea de dup` clism`.
Ora 8.00. Terapia cu m`lai.

Se ia \n gur` o lingur` de m`lai [i se mestec` stând \n
fotoliu 10-15 minute pân` când \ncepe s` curg` saliva. Apoi, gura se
cl`te[te cu ap` s`rat`.
Ora 8.30. Clisma.

Se strecoar` infuzia cald` de rostopasc` \n irigator
(temperatura se controleaz` cu cotul cu dorin]a de a fi cât mai cald`), [i
\n pozi]ia genupectoral` se introduce canula (dup` ce s-a uns anusul cu
ulei de m`sline).
Se face un masaj pe burt` \n jurul ombilicului. Dup`
defecare se face igienizarea stând cu fundul \ntr-un lighean. |n cazul
ie[irii mu[chilor se reintroduc printr-o ap`sare u[oar` cu degetul.
Ora 9.00. Sp`l`tura vaginal`.

Se strecoar` infuzia c`ldu]` de nalb` mare \n irigator
85
[i stând cu fundul \n ligheanul gol (sau pe un prosop) se introduce canu-
la \n vagin [i se a[teapt` pân` se scurg cei 2 litri.
Ora 9.30. S`rituri pe vârfuri.

Se deschide geamul [i \n fa]a lui se fac 100 s`rituri pe
vârfuri mi[când bra]ele ritmic [i respirând \n acela[i timp (ritmic).
Ora 10.00. Preg`tirea orezului.

4 linguri de orez nedecorticat se spal` \ntr-o can` [i se
las` la \nmuiat pân` la ora 11.00.
Se execut` automasajul \n talp`, \n puctele indicate
(pentru organele afectate).
Ora 11.00. Masa 1.

Orezul preg`tit cu o or` \nainte se \nghite \ntreg sau se
mestec`. Apoi se consum` 1/2 litru ap` distilat`. Toat` opera]iunea tre-
buie s` dureze o or`.
Ora 12.30. Preg`tirea mesei 2.

Se rad [i se amestec` cu o lingur` de lemn
urm`toarele: 5 linguri grâu \ncol]it, 2 linguri ]elin` mic`, 2 linguri
r`d`cin` p`trunjel (gros), 1 lingur` gulie (gulioar` verde), 2 linguri sfecl`
ro[ie, 1 lingur` miere pur`, 2 linguri mere.
Ca desert: o linguri]` (de lemn) cu polen conservat \n
miere.
Ora 13.00. Masa 2.

Cele de mai sus se amestec` bine [i se servesc cu o
lingur` de lemn.
Obligatoriu: masa trebuie s` dureze o or`.
Ora 14.00.
Se pune \n func]ie distilatorul [i se fac 2-3 litri de ap`.
Ora 16.00. Masa 3.

Se bea o can` de ceai de salvie neândulcit (250 ml ap`
distilat` \n care se fierbe o linguri]` de plant` 1-2 minute).
86
Ora 18.00. Masa 4.
- se consum` 100 gr. semin]e de bostan crude;
- se bea o can` de infuzie de cimbri[or (250 ml ap`
distilat` clocotit` + 1 linguri]` de plant`, infuzat 10 minute).
Ora 19.00.
Se preg`tesc infuziile pentru clism` [i sp`l`tura vagi-
nal`.
Ora 20.00. Somniferul.

Se preg`te[te [i se ia somniferul astfel: se cur`]` 4
mere ionatan, iar coaja se infuzeaz` 15 minute \n 250 ml ap` distilat`.
Se adaug` o lingur` ras` de miere. Apoi se consum` cojile de mere, iar
zeama se soarbe \ncet din lingur`.
Toat` opera]iunea trebuie s` dureze 45 de minute.
Ora 21.00.
Se fac clisma [i sp`l`tura vaginal`.
Ora 21.30.
Culcarea \n pat cu geamul deschis 10 minute. Apoi
somnul cu geamul \nchis.
Prepararea infuziilor.
- infuzia pentru clisma 1 (de diminea]`)
2 linguri rostopasc` \n 2 litri ap` clocotit`/infuzat 10 minute;
- infuzia pentru clisma 2 (de sear`)
2 linguri mu[e]el \n 2 litri ap` clocotit`/infuzat 10 minute;
- infuzia pentru sp`l`tura vaginal`
2 linguri nalb` mare \n 2 litri ap` clocotit`/infuzat 10
minute.
87
88
Re]ete de „IERI“
pentru tratamentul
de „AZI“ [i „MÂINE“
89
90
CANCER
Adjuvant \n metastaze
Este o re]et` din fosta U.R.S.S. confirmat` de Institutul Oncologic

din Moscova.
1,5 kg r`d`cin` de t`t`neasc` tocat` prin ma[ina de tocat carne, se
amestec` cu 2,2 kg miere de salcâm [i 3,5 litri de vin ro[u de ]ar`.
Preparatul se pune \ntr-un borcan de sticl`, se \nchide ermetic [i se
macereaz` 5 zile ferit de orice surs` de lumin`. Se strecoar` [i se
p`streaz` la rece.
Se ia câte o linguri]`, de 3 ori pe zi, \naintea meselor principale cu
2 ore mai devreme timp de 5 zile, apoi se ia câte o linguri]` \naintea
meselor principale dar numai cu o or` timp de 3 s`pt`mâni, putându-se
continua pân` la 2 luni.
Acela[i amestec, \n acelea[i doze se recomand` [i \n tratarea altor
boli: grip`, angin` pectoral`, amigdalit`, eczeme, astenie, trombofletit`,
scleroze, reumatism [i altele.
Cancer, anemie, afec]iuni oculare, ulcer, colit`, ciroz`,

infarct miocardic, astm
Se face cura cu suc de orz verde.

Tulpinile de orz verde se recolteaz` când ajung la \n`l]imea de 25-
30 cm, prin tìere de la suprafa]a p`mântului. Se spal` bine, se taie
m`runt, se \mbib` cu pu]in` ap` [i se macin` pân` devin past`, pentru a
putea fi introduse \n storc`tor. Se ob]ine sucul prin stoarcere.
Se administreaz` 3-4 pahare/zi \n cure de 3-4 s`pt`mâni, de dou`
ori/an (prim`vara [i toamna), pentru fortificarea organismului.
Comparativ cu alte plante, orzul con]ine de 250 de ori mai mult`
vitamina A decât salata, de 25 de ori mai mult potasiu decât banana, de
11 ori mai mult calciu decât laptele proasp`t, de 11 mai mult fier decât
]elina, de 7 ori mai mult` vitamina C decât portocala, de 10 mai mult`
vitamina B1 decât spanacul [i de 23 de ori mai mult` biotin` decât
laptele.
|n scurt timp organismul se revitalizeaz`, [i multe din simptomele
91
bolii dispar.
Cancer la ficat (metastaze la ficat)

- O linguri]` de pulbere de pedicu]`, una de pulbere de t`t`neas`
(ob]inut` din r`d`cin` râ[nit`) [i una de pulbere de obligean` (ob]inut`
din r`d`cin` râ[nit`) se pun \n 1/2 litru de ap` [i se las` s` se macereze la
temperatura camerei de seara pân` diminea]a.
- Preparatul se filtreaz` diminea]a.
- Se op`re[te \nc` o linguri]` de pulbere de pedicu]` la o can` de
ap` clocotit`, dup` care se las` s` se r`ceasc` [i se filtreaz`.
- Se combin`, \n final, cele 2 preparate (infuzia [i maceratul) [i
amestecul astfel ob]inut se bea \n 3 reprize \naintea meselor principale cu
o jum`tate de or`.
Cancer hepatic, pancreatic, gastric, intestinal; cancer cu

metastaze
Se recomand` tratamentul cu extract apos antitumoral. Se ]in 3-7

cure a câte 40 de zile cu 10 zile pauz` \ntre ele.
Prepararea extractului :
- dou` linguri r`d`cin` de t`t`neas` (buc`]i) se las` de seara pân`
diminea]a la macerat \ntr-un pahar cu ap`.
- \n alt pahar se pun la macerat \n ap`, tot de seara pân` diminea]a
urm`toare plante: o linguri]` pulbere de frunze de nuc, o linguri]` coada
[oricelului; o linguri]` mu[e]el, o jum`tate de linguri]` de rostopasc`.
- diminea]a se filtreaz` ambele macerate, iar t`t`neasa r`mas` se
pune la fiert la foc mic \ntr-o can` de ap`. Dup` 20 minute de fiert, se ia
de pe foc [i se adaug` restul de plante r`mase dup` filtrare, care se las`
s` se infuzeze 15 minute.
- se strecoar` infuzia, apoi se combin` cu cele 2 macerate la rece.
- se bea pe parcursul zilei \n 3 reprize.
- cu plantele r`mase se pun comprese pe locul afectat.
Cancer la gât neoperat
Se face un macerat din: 300 g usturoi pisat, 500 g r`d`cin` ras` de

t`t`neas` proasp`t`, 50 g sânziene galbene m`run]ite, 50 g propolis solid
92
m`run]it \ntr-un litru de alcool de 75°. Se las` la macerat 10 zile. Se
strecoar` [i se ia câte o linguri]` de tinctur` plus o linguri]` de miere de
3 ori/zi. Se va \nghi]i foarte \ncet, pentru a „sp`la“ cât mai bine gâtul.
Cancer bucal
Se culeg ml`di]e de soc de 2-3 cm diametru de pe care se desprinde

coaja.
Cojile de soc se pun \ntr-o oal` cu 4 litri de ap` astfel \ncât s` fie
pu]in acoperite [i se fierb la foc potrivit pân` r`mâne un litru de lichid.
Se las` la r`cit cu coji cu tot, dup` care se strecoar`. Lichidul se pune
din nou la fiert cu 250 ml ulei rafinat de floarea - soarelui, 3 linguri de
miere [i cear` curat` cât un ou. Se fierbe totul pân` scade la jum`tate,
apoi se r`ce[te, se strecoar` prin tifon [i crema astfel ob]inut` se
p`streaz` \n cutii de plastic la frigider. Se unge zona afectat` de 2-3
ori/zi.
Cancer uterin, mamar sau ovarian

Se râ[ne[te n`praznic sau [ovârv.
Din aceast` pulbere se iau 1-2 linguri]e de trei ori/zi. Pulberea se
]ine sub limb` 15 minute dup` care se \nghite cu pu]in` ap`.
Cancer, boli de inim`, diabet, artrit`, scleroz` multipl`,

boli de piele, alergii, st`ri inflamatorii

Ulei de semin]e de in: 7 linguri/zi ca terapie timp de 21 de zile [i
doza de \ntre]inere:1-2 linguri/zi.
Cancer esofagian
- se fierbe timp de o or` un litru de o]et de mere cu 300 gr coaj` de
dud, m`run]it` bine. Dup` r`cire, se strecoar` lichidul [i se \ndulce[te
cu 200 gr miere. Se beau zilnic câte 50 ml, o dat` sau \n câteva reprize.
- se fierb 60 gr frunze de garoafe \ntr-un litru de ap` timp de 15
minute, se adaug` 1/2 linguri]` de rostopasc` [i se ia vasul de pe foc,
apoi se infuzeaz` 10 minute. Se beau dou` c`ni pe zi.
93
Cancer gastric
Suc proasp`t de cartofi, jum`tate de pahar de 4 ori/zi, timp de o
lun`
Tratamentul cancerului cu petrol distilat
Petrolul trebuie s` fie distilat \ntre 100-150°. Se verific` dac` este

bun astfel: se pune \n palm` [i se freac` bine palmele; dac` pielea r`mâne
alb`, \nseamn` c` este bun.
Se consum` câte o lingur` de petrol distilat diminea]a [i seara pe
stomacul gol cu 1/2 or` \nainte de mas`. |n acea jum`tate de or` pân` ce
se poate mânca, bolnavul trebuie s` se \ntoarc` de câteva ori (din 10 \n 10
minute) alternativ pe partea stâng` [i pe partea dreapt` pentru ca petrolul
s` poat` p`trunde \n curburile [i pliurile gastrice.
Tratamentul dureaz` 4 s`pt`mâni.
Clisma cu cafea \n tratarea cancerului
Aceste clisme diminueaz` spasmele, durerile precordiale [i, mai

ales, determin` eliminarea masiv` de toxine. Clismele cu cafea nu
ac]ioneaz` asupra intestinelor, ci asupra ficatului, organul cel mai lezat \n
boala canceroas`.
Cofeina produce \n ficat o stimulare excep]ional`, cre[te produc]ia
de bil`, se deschid canalele biliare, toxinele sunt prompt evacuate.
Se pot face dou` clisme /zi una diminea]a [i una seara, iar \n cazuri
extreme se pot face [i din 4 \n 4 ore.
Aten]ie: ingerarea cafelei pe gur` nu are nici pe departe vreunul din
efectele enumerate aici.
Clisma cu cafea: se prepar` cafeaua prin adùgarea a 2-4 linguri]e
cu vârf de cafea, \n 200-400 ml de ap` clocotit`. Se fierbe 5 minute la foc
mic, apoi se filtreaz` [i se las` la r`cit pân` devine c`ldu]`. Se introduce
\ntreaga cantitate \n intestin, unde se ]ine 15 minute, dup` care poate fi
evacuat`.
94
Tratarea cancerului cu regimul Oshawa
Prin acest regim sâgele se reânnoie[te printr-o alimenta]ie pur`,
corespunz`toare.
Mii de bolnavi s-au vindecat cu aceast` cur`, nu numai de cancer,
ci [i de : diabet, epilepsie, astm, reumatism, boli de inim`, scleroz` \n
pl`ci, labilitate psihic`, [.a.
Regimul este urm`torul:
* Timp de 10 zile se consum` numai cereale Yang (grâu, orez, mei
[i hri[c`). |n afar` de ap` [i sare nu se mai accept` nimic altceva. Se
m`nânc` pe s`turate \n dou` sau mai multe mese/zi [i \n nici un caz nu
se va r`bda de foame \n timpul curei.
* |n cazul unor afec]iuni cronice, este indicat s` se urmeze mai
multe cure succesive de câte 10 zile, cu pauz` de 3-4 zile \ntre ele, pân`
la vindecare. |n pauz` [i \nc` 3-4 luni dup` \ns`n`to[ire se va]ine o diet`
lacto-vegetarian` pur`.
* Se beau 2 litri de ap` plat`/zi.
* Dac` apare tendin]a de constipa]ie, se fac clisme.
* Dup` urmarea acestui regim cre[te vitalitatea, capacitatea de
munc`, se \mbun`t`]esc memoria [i capacitatea de concentrare, somnul
devine mult mai odihnitor [i se amplific` magnetismul curativ. Are loc
o reântinerire, revitalizare [i regenerare.
* Este un regim de purificare indicat \n toate afec]iunile.
Tumor` \n (pe) corp
Se amestec`: fagure din cear` de albine cu ]uic` curat` [i pelin

pisat pân` se ob]ine un terci. Se unge locul bolnav, se acoper` cu tifon
[i se las` peste noapte. Se repet` pân` la dispari]ia tumorii.
Tumor`, nodul, furuncul
Se iau 2 linguri de t`mâie (smirn`) de calitate foarte bun`, se

piseaz` foarte fin; 2 linguri de cear` de albine (curat`), se dau pe
r`z`toare.
Se amestec` bine cele 2 ingrediente [i se adaug` 6 linguri de ulei
de m`sline. Se pun la fiert \n bain-marie pân` ce devin lichide. Se ia de
pe foc compozi]ia [i se amestec` cu o spatul` de lemn pân` ce se
95
r`ce[te. Trebuie s` aib` consisten]a unei creme de fa]`. Dac` iese prea
tare se mai pune pe foc [i se mai adaug` ulei de m`sline.
Se pune un strat gros din acest amestec (aproximativ 5 mm) pe
locul afectat, se acoper` cu un tifon prins pe margine cu un leucoplast.
Nu se umbl` la acest pansament 24-48 de ore. Se \ndep`rteaz`, se
arunc`, se face pauz` 2 zile.
Se repet` pân` când tumora (nodulul, furunculul) dispare.
Metastaza la pl`mâni
Se amestec` urm`toarele: 500 gr unt de cas`, 500 gr untur`

proasp`t` de cas` (nes`rat`), 500 gr l`mâi cu coaj` cu tot tocate m`runt,
500 gr miere poliflor`, 400 gr cafea m`cinat`. Din acest amestec se ia
câte o lingur` cu 30 minute \naintea meselor principale.
Preparatul se p`streaz` la rece.
Cancer bronho-pulmonar
- se bea suc de usturoi de 2-3 ori/zi, câte 10-30 ml \nainte de mas`

- se beau 3 c`ni de ceai/zi de lemn dulce (infuzie din 9 gr de
r`d`cin` de lemn dulce la 200 ml ap`)
Cancer tiroidian
Se va unge zona nodulilor tiroidieni cu tinctur` de nuci verzi pân`

la dispari]ie.
Tumori cerebrale
Tratament cu spânz:
Se fierb 2 litri de ap` timp de 1/2 or`. Din apa fiart` se m`soar` 1/4
litri \n care se pun 7 linguri]e cu vârf cu spânz pisat [i se mai fierb 5
minute. Se las` la r`cit, apoi se strecoar` prin tifon. Sticla se ]ine la
frigider. |n prima zi se ia câte o linguri]` diminea]a, la prânz [i seara,
dup` mese. A doua zi se iau câte 2 linguri]e diminea]a, la prânz [i seara,
dup` mese; a treia zi se iau câte 3 linguri]e, etc. Doza zilnic` se m`re[te
cu o linguri]` pe zi, pân` ce se ajunge la 20 linguri]e diminea]a , 20 la
prânz [i 20 seara. Se face o pauz` de 10 zile, dup` care se repet` trata-
96
mentul. Dac` nu ajunge cantitatea preparat` in]ial, se mai face o por]ie.
Tumor` hepatic`
|ntr-o sticl` de 1,5 litri de culoare \nchis` se pun la macerat: 350 gr
r`d`cin` de leu[tean dat` prin r`z`toare mare, 350 gr miere de albine
curat`, 350 ml vin de ]ar` curat- timp de o s`pt`mân`. Sticla va sta la
\ntuneric, agitându-se de câteva ori pe zi.
Se ia câte o lingur` de 3 ori/zi, cu 1/2 or` \naintea meselor princi-
pale cu tot cu leu[tean. |ntre timp se preg`te[te o alt` por]ie din
amestecul de mai sus. Cura se \ntrerupe dup` vindecare. Concomitent,
se urm`re[te ecografic evolu]ia bolii.
Tratamentul trebuie completat cu ceai de t`t`neasc` 1 litru/zi, iar
pe regiunea ficatului se vor aplica comprese c`ldu]e cu terciul r`mas de
la fiertura plantei care se aplic` seara la culcare timp de 3 ore.
97
APARATUL CIRCULATOR
- Vase de sânge, sânge, inima, boli de circula]ie -
Arterit` obliterant`
Se prepar` tinctura de spânz.

Se introduce \ntr-o sticl` de culoare albastr`, r`d`cin` de spânz
ras` peste care se toarn` alcool de 60° [i se las` la macerat 30 zile. La o
parte de spânz se adaug` 6 p`r]i alcool. Se folose[te extern \n comprese
sau \n masaje u[oare. Dup` folosire sp`la]i-v` bine mâinile, tinctura este
foarte toxic`.
Boli de inim`, deregl`ri de circula]ie a sângelui
Se prepar` vinul de ciubo]ica cucului.

Se umple o sticl` de 2 litri cu flori de ciubo]ica cucului [i se toarn`
deasupra vin alb, de ]ar`. Se las` la macerat 14 zile la soare sau lâng`
calorifer.
Se ia câte o lingur` de vin de 3 ori/zi cu 1/2 or` \nainte de mesele
principale.
Fragilitate vascular`
Se consum` câte o farfurioar`/zi de boabe de secar` pisate [i fierte

timp de 10 zile la rând.
Insuficien]` cardiac`
- Suc de dovleac din 1/2 fg. Se bea \n 2 reprize, diminea]a [i seara.
- Decoct din r`d`cin` de osul iepurelui, 4 linguri la un litru de
plant`, fiert 30 de minute la foc mic. Se beau 3-4 c`ni/zi.
- Se beau sucuri de fructe, u[or \ndulcite; berea este interzis`.
- Se consum` banane, prune [i caise uscate, smochine, curmale.
98
Tulbur`ri de circula]ie
Se amestec` 400 g miere cu 3 litri vin alb [i se las` s` fiarb` la foc
mic 5 minute. Se adaug` 150 ml suc de pelin [i se mai las` s` dea câte-
va clocote. Dup` ce s-a r`cit se \mbutelieaz` \n sticle sterilizate. Se bea
150 ml de preparat diminea]a pe stomacul gol. Dispare oboseala, cre[te
puterea de concentrare, dispare palpita]iile, ame]eala [i senza]ia de vid
\n cap.
Hipertensiune
- Se fac 4 tincturi din: talpa gâ[tei 20 g, rozmarin 20 g, rani]` 20 g,

vâsc 40 g, p`ducel 40 g.
Fiecare din aceste plante se pune \n sticlu]e de 250 ml, dup` ce au
fost m`run]ite; se toarn` peste ele 200 ml alcool de 87°. Sticlele se
\nchid ermetic. Se agit` zilnic. Dup` 14 zile se strecoar` prin tifon, se
pune fiecare tinctur` \n câte o sticl` care se \nchide ermetic. Se con-
sum`, cu 30 minute \nainte de fiecare mas` (de 3 ori/zi) principal` câte
5 pic`turi din fiecare diluat \ntr-un pahar cu ap`.
Tratamentul dureaz` cel pu]in 3-4 luni.
- Se amestec` o lingur` de r`d`cin` ras` de hrean cu o lingur` de
miere pân` când se ob]ine o past` omogen`. Acest amestec se \nghite
\n \ntregime diminea]a \nainte de micul dejun. Cura se ]ine 30 de zile [i
se repet` la fiecare 2 luni. Tratamentul se aplic` de 4 ori/ani, timp de 3

ani.
|n paralel se bea o infuzie de leu[tean ob]inut` din 2 linguri de
frunze la o can` cu ap` clocotit`. Se infuzeaz` 15 minute, se strecoar`,
se beau 2 c`ni/zi.
Mult mai puternic` este tinctura din 20 gr frunze + 20 gr r`d`cini
de leu[tean macerat 10 zile \n 100 ml alcool de 70°. Se iau de 3 ori/zi
câte 25 de pic`turi diluat \n jum`tate de pahar cu ap`.
Cardiopatie ischemic`
- timp de 30 de zile \n fiecare diminea]` se ia o lingur` de hrean ras

cu o linguri]` de miere, \nainte de micul dejun. Se poate repeta o dat` la
fiecare 2 luni;
- se bea infuzia de p`ducel, o linguri]` la can` (200 ml ap` clo-
99
cotit`) - 10 minute-o can`/zi
Cur`]area venelor [i arterelor de depuneri

|ntr-un litru de vin alb natural se pun la macerat 4-5 cepe ro[ii
(aprox 500 gr) tocate m`runt .
Separat se firb la foc mic \ntr-un litru de vin alb 250 gr r`d`cin` de
p`trunjel [i 2 leg`turi de frunze de p`trunjel pân` lichidul scade la 500 gr.
Se strecoar` ambele preparate [i se amestec`. Se adaug` 150 ml
miere. Se astup` bine recipientul [i se las` la macerat 7 zile, agitându-se
de câteva ori/zi.
Dup` o s`pt`mân` se strecoar` din nou. Se p`streaz` la rece. Se
consum` câte o lingur` de 3 ori/zi cu o jum`tate de or` \nainte de mese-
le principale.
Normalizarea sistemului circulator
- se face un amestec \n p`r]i egale din : salvie, p`ducel, cimbri[or

- macerat la rece, 2 linguri]e la can` timp de 10 ore
- se beau: 3 c`ni/zi timp de 6 s`pt`mâni; 2 c`ni/zi timp de 3
s`pt`mâni; o can`/zi \n urm`toarele 2 s`pt`mâni
- se administreaz` diminea]a [i seara \nainte [i dup` mas`.
„Vin“ pentru boli de circula]ie, inim`, cardiopatie ischemic`
10 r`d`cini de p`trunjel cu frunze cu tot, date prin ma[ina de tocat

se fierb \ntr-un litru de vin alb de ]ar` timp de 15 minute. Se adaug` apoi
300 gr miere de salcâm [i se mai fierb 1-2 minute, dup` care se r`ce[te [i
se strecoar`. Se p`streaz` la rece.
Se iau 3 linguri zilnic, \nainte de mese minim 100 de zile.
„Vin“ pentru circula]ie
Se preapar` din: 2 litri de vin alb, 100 gr vâsc m`cinat (râ[nit), 200
ml suc de ceap`, 200 gr usturoi pisat, 200 gr miere poliflor`.
Se pun toate componentele la macerat \ntr-un borcan de 3-5 litri
care se ]ine la soare sau la temperatura camerei timp de 14 zile. Dup`
aceast` perioad` (\n care se amestec` zilnic cu o spatul` de lemn), se stre-
100
coar`, se pune \n sticla \nchis` la culoare [i se p`streaz` la frigider.
Se consum` câte 50 ml de dou` ori/zi cu 1/2 or` \nainte de micul
dejun [i cin`.
Hipertensiune
- se prepar` un macerat la rece din: 3 linguri]e de vâsc uscat, 1 lin-

guri]` de rozmarin la o can` (250 ml ap`)
Se las` de seara pân` diminea]a la temperatura camerei.
Se beau 2 c`ni/zi diminea]a [i seara timp de 1 lun`.
- tinctur` de talpa-gâ[tei- se prepar` din 20 gr plant` la 100 ml de
alcool de 70°.
Se las` la macerat 8 zile, dup` care se consum` câte 20-40 pic`turi
o dat`, de 3 ori/zi.
Arterit` obliterant`
Se pun la macerat timp de 14 zile \n 750 ml alcool de secar` (sau

alcool de 38-40°) urm`toarele: 10 gr aloe frunze zdrobite, 5 gr r`[in` de
brad, 2 gr [ofran, 10 gr flori de salcâm, 10 gr foi de dafin, 10 gr troscat,
10 gr gen]ian`, 10 gr frunze de frasin, 5 gr fenicul, 5 gr r`d`cin` de scai-
ete, 10 gr angelic`, 10 gr boabe de ienup`r pisate.
Sticla se pune aproape de o surs` de c`ldur` [i se agit` zilnic. Dup`
14 zile se strecoar` [i se pune \n sticlu]e mici de culoare \nchis`.

Se ia câte o linguri]` de 3 ori/zi \naintea meselor principale cu 15-
20 minute.
Se ]ine regim f`r` carne de porc, gr`simi, alcool, cafea, tutun, o]et,
zah`r, pâine alb`.
Ateroscleroz`
Se ia zilnic 1 lingur` ulei de nuc` (se procur` de la plafar).
Vin pentru ateroscleroz`, hipertensiune [i pietre la vezica

urinar`
Se macereaz` 10 zile, 100 gr praz tocat \ntr-un litru de vin alb nat-
ural.
101
Se beau 50 ml \n fiecare diminea]` dup` micul dejun.
Arterit`, boli de circula]ie

Se cur`]` 4 c`]ei de usturoi, se pun \ntr-o cea[c` [i se toarn` peste
ei o lingur` de ulei de m`sline presat la rece. Se adaug` pu]in p`trunjel
verde [i o frunz` de dafin. Se las` la macerat amestecul pe timpul nop]ii.
Se consum` preparatul diminea]a pe stomacul gol cu o felie de pâine
pr`jit`, timp de 3 luni.
Cur`]area vaselor sanguine
Se folose[te un amestec de plante: sun`toare, mu[e]el, siminoc,

muguri de mesteac`n.
O lingur` de plante se infuzeaz` 20 minute \n 0,5 litri ap` clocotit`.
250 gr din cantitate se bea diminea]a pe stomacul gol (se poate
adùga o linguri]` de miere)250 gr se bea seara la culcare.
Preocedura se repet` 21 de zile.
Cur`]area vaselor (vene [i artere)
Se amestec` urm`toarele: un pahar de semin]` de m`rar, 2 linguri

de r`d`cin` de valerian` m`run]it` [i 2 pahare de miere natural`. Se pun
toate \ntr-un termos, [i peste ele se toarn` pân` la 2 litri de ap` clocotit`.
Se p`streaz` 24 de ore \n termos, apoi se strecoar`. Se ia pe parcursul zilei
câte o lingur` din 30 \n 30 de minute pân` la terminarea lichidului.
Cur`]area sângelui
- Se consum` leurd` \n fiecare zi \n salat` timp de 2-3 s`pt`mâni.

- Se iau câte 30 pic`turi de tinctur` de nuci verzi de 2 ori/zi \n câte
un pahar cu ap` sau ceai, diminea]a [i seara \nainte de mas`.
- Se beau ceaiuri de p`p`die.
- Una din mesele de peste zi s` fie numai o salat` de crudit`]i, cel
pu]in 3 s`pt`mâni.
- Se face cura anual` cu urzici.
102
Circula]ia sângelui
Se prepar` vinul de salvie: 80 gr salvie + 1 litru vin alb sec (curat)
se las` la macerat 8 zile. Se filtreaz`. Se bea 100 ml \naintea meselor
principale de 3 ori/zi. |n acest pahar (de 100 ml) se va amesteca zeama
de la o l`mâie.
Se beau 3 ceaiuri/zi din amestecul de plante: coada-[oricelului,
vâsc, c`tin` alb`, \n p`r]i egale. Ceaiul se prepar` dintr-o linguri]` la
200 ml ap` clocotit` (infuzie 10 minute).
103
APARATUL LOCOMOTOR
-oase, reumatism-
Artroz`
- Se aplic` o past` ob]inut` din usturoi pisat amestecat cu ap`, pe

zona afectat`.
- Se amestec` 3 linguri de troscot cu 2 linguri de frunze de
mesteac`n [i 2 linguri de fructe de m`ce[. Se pune amestecul \ntr-un ter-
mos [i se toarn` deasupra un pahar de ap` fiart`. Se las` peste noapte, iar
a doua zi se adaug` \n infuzie 2 linguri]e de sare. Se \nmoaie o cârp`
curat` de bumbac \n aceast` infuzie, se stoarce [i se aplic` pe locul bol-
nav. Se acoper` cu ceva gros [i se men]ine câteva ore dup` care se repet`
procedura.
Tratamentul se face pân` la dispari]ia bolii.
- Se iau paie de ov`z, se toarn` o cantitate corespunz`toare de ap`
[i se fierbe 30 minute la foc mic.
Se aplic` cataplasme c`ldu]e.
- Se toarn` ulei de masline peste frunze tinere de nuc [i se las` timp
de 3-4 ore, dup` care se aplic` frunzele \n 3-4 straturi pe locul bolnav.
- Se aplic` pe locul bolnav cataplasme cu ceap` tocat` sau usturoi
pisat.
Artroz`, spondiloz`
- Se face o crem` pentru masat locurile dureroase. Se pun la mac-
erat frunze m`cinate de dafin \n ap` rece 24 de ore. Se strecoar` [i se
adaug` o cantitate dubl` de osânz` de porc. Se pun la fiert „bain-marie“
4 ore. Se strecoar` prin tifon [i se p`streaz` la rece.
- se pun comprese cu bitter suedez.
- se consum` zilnic 1 [i 1/2 litru de ceai de coada calului + urzic`,
\n fiecare can` de ceai se pune câte o lingur` de bitter suedez.
- Se face cur` cu tinctur` de urzic` timp de 5-6 luni, câte 10
pic`turi \ntr-o can` de ceai, de 3 ori/zi.
- Se pun comprese cu frunze de varz` zdrobite, \n 2-3 straturi, de
seara pân` diminea]a.
104
Lumbago
- Fric]ie local` cu unguent preparat din 100 gr m`ghiran uscat +
500 gr untur` topit` + 1/4 litru ulei de m`sline. Amestecul se \nc`lze[te
\n „bain-marie“ timp de 3 ore.
- Se aplic` local sticle cu ap` cald`, pern` electric` sau ventuze.
- Se fac bì calde pentru jum`tatea inferioar` a corpului cu : infuzie
de coac`ze (2 pumni), ace de pin (2 pumni) la 5 litri de ap` timp de 10
minute.
Lombosciatica
- Se consum` zilnic, timp de 6 luni câte 5 linguri de grâu \ncol]it

sub form` de terci + o linguri]` de miere + o jum`tate de linguri]` de
drojdie de bere.
- Se face frec]ii cu o jum`tate de ceap` pe locurile dureroase.
- Se beau 2-3 c`ni/zi de infuzie de soc (2 linguri]e la o can` de ap`
clocotit`).
- Se pun cataplasme cu hrean ras amestecat cu pu]in` ap` [i fìn`
integral`.
- Se fac frec]ii cu ulei de ienup`r.
Gut`, reumatism, artroz`

3 felii de m`r necur`]at de coaj` se fierb \ntr-un litru de ap` timp

de 15 minute. Se strecoar` [i se bea cantitatea pe parcursul unei zile.
Tratamentul se face 3 s`pt`mâni. Se poate relua de 3 ori \n cursul
anului.
Reumatism
- Se fierb 10 minute: o ceap` mare tìat` fin, 4 linguri de ulei de
m`sline, 150 ml ap` [i 40 gr untur` nes`rat`. Se bea foarte cald` mai
multe seri la rând. Dup` 2 ore, la culcare, se bea un decoct de cru[in (o
linguri]` la can`, fiert 3 minute).
Tratamentul se face o dat` pe an timp de 7 zile.
- Se pun 8 linguri de piper negru m`cinat \ntr-un litru de rachiu tare
[i se las` la macerat 5-7 zile.
105
Se filtreaz` [i se maseaz` cu aceast` solu]ie zonele dureroase de 2-
3 ori/zi.
Ciocuri pe coloan`
- Alifia de sânziene: 20 g plant` uscat`, bine m`run]it` se pun la

macerat timp de 12 ore \n 30 ml spirt sanitar, \ntr-un borcan \nchis ermet-
ic. Se adaug` 200 ml ulei de m`sline [i se ]ine \n „bain marie“ timp de 3
ore, agitând vasul din când \n când. Se las` \n repaus 3 zile, dup` care se
filtreaz`. Dup` filtrare, se pune \ntr-un vas pe foc [i se adaug` 50 g cear`
de albine, amestecându-se \ncontinuu pân` se tope[te. Dup` r`cire, se
p`streaz` la rece. Se fac fric]ion`ri de-alungul coloanei vertebrale \n
fiecare sear`.
- Tinctur` din: 70 g m`rul lupului, 10 g jojoba, 10 g t`t`neas`, 10
g cimbru. Peste aceste plante, \ntr-un borcan, se adaug` 500 ml spirt san-
itar. Borcanul se \nchide ermetic [i se las` la macerat 15 zile, agitându-se
din când \n când. Se filtreaz` [i se p`streaz` \n sticle de culoare \nchis`.
Cu aceast` tinctur` se pun comprese pe zona afectat`, ]inându-se de seara
pân` diminea]a.
Osteoporoz`, reumatism
Se prepar` o solu]ie din: 1/2 litri alcool medicinal + 50 aspirine
pisate + 2 linguri de sare de l`mâie. Se las` la macerat 2-3 zile, agitând
de câteva ori pe zi pân` se dizolv` complet. Cu acest preparat v` unge]i
seara locurile dureroase.
Osteoporoz`
- Se amestec` 3 vârfuri de cu]it de piper negru, \ntr-un pahar de

sare grunjoas`, 1/2 litru de coniac. Se las` la macerat 5 zile. Se pun apoi
comprese cu aceast` solu]ie pe locurile dureroase.
- Se ia câte o linguri]` de tinctur` de m`rar diluat` \ntr-o jum`tate
de pahar cu ap` de 3-4 ori/zi minim 6 luni.
Tinctura se prepar` din 20 de linguri de semin]e de m`rar care se
amestec` cu 1/2 litru alcool alimentar de 70° [i se las` la macerat 8 zile,
dup` care se filtreaz`. Se p`streaz` \n sticlu]e mici, \nchise la culoare.
106
Boala oaselor de sticl` (boala Lebstein)
Se pun de seara la macerat \ntr-un litru de ap` (\ntr-un borcan), la
temperatura camerei, 500 ml o]et de mere (de preferin]` preparat \n
cas`) [i câte 25 gr de coada calului [i 25 gr troscot. Dup` 12 ore se stre-
coar` acest preparat [i se bea pe parcursul unei zile, \ndulcit u[or cu
miere natural`.
Se folose[te 10 zile/lun`, minimum 6 luni.
Leziuni ale coloanei vertebrale
Pentru masarea zonelor dureroase se folose[te un ulei de m`sline

presat la rece combinat cu pulbere de ardei iute.
Dureri ale coloanei vertebrale
Se amestec` o can` de hrean ras [i o can` de m`lai [i se pun \ntr-o

bucat` de material de bumbac.
Se unge pielea cu osânz` de porc [i apoi se a[eaz` compresa Se ]ine
45 de minute. Se repet` cel pu]in 3 zile.
Monturi
- Se tamponeaz` \n fiecare sear` cu tinctur` de iod;

- Se fac bì calde la picioare cu un pumn de sare de Bazna la un
lighean de ap`.
Volumul monturilor se reduce [i deseori cedeaz` [i pintenii.
- Într-un borc`nel se pun 10 lame de ras peste care se toarn` un
pahar de o]et din vin. Se las` o lun` pân` când o]etul \[i schimb`
culoarea.
Seara, se pune vat` \mbibat` \n acest o]et pe monturi, apoi se
prinde cu un leucoplast [i se pune o [oset`. Se las` peste noapte s`-[i
fac` efectul. Diminea]a, vata se arunc`.
Sp`latul pe picioare este interzis pân` la terminarea tratamentului.
Procedeul se poate repeta.
107
Dureri de c`lcâie
Hrean ras foarte fin cu 2-3 pic`turi de gaz (de lamp`) se fixeaz` pe
locul dureros cu un bandaj obi[nuit, apoi se aplic` o [oset`. Se aplic` de
seara pân` diminea]a. Se repet` pân` când durerea dispare.
Dac` apare o alergie pe piele, se face pauz` câteva zile, timp \n
care se unge locul cu alifie de g`lbenele.
Cârcei
Se umple un s`cule] de pânz` cu pedicu]` uscat` de la plafar. Se

pune pe picioare sau unde apare cârcelul. Se doarme cu el. Pedicu]a din
s`cule] se \nlocuie[te cu alta dup` un an.
108
ORGANELE DE SIM}
- gura, nasul, ochii, urechea, pielea-
Miopia
Se prepar` o infuzie (10 min) dintr-o linguri]` de frunze de corn la

o cea[c` (150 ml) ap` clocotit`.
Se strecoar` lichidul, se r`ce[te [i se \nmoaie \n el un tifon steri-
lizat. F`r` a-l stoarce se pune pe ochi timp de 20-30 minute [i se clipe[te
din pleoape din când \n când pentru ca lichidul s` p`trund` \nùntru.
Compresa se aplic` alternativ 3 zile da [i 3 zile nu.
Tratamentul se face 18 zile [i se poate relua dup` o lun`.
|n aceast` perioad` nu sta]i \n camere cu lumini fluorescente [i nu
v` uita]i la televizor.
Dac` se observ` o \mbun`t`]ire a vederii nu mai purta]i ochelari.
Blefarit`
Se cl`te[te zilnic ochii cu suc proasp`t de morcovi.
Toate bolile de ochi

- |n fiecare diminea]` se pun \n ochi câte 3 pic`turi de urin`

proasp`t`, colectat` din jetul de mijloc.
- |n fiecare sear` se pune \n ochi o pic`tur` miere diluat` sau fizio-
logic (1:1).
- Se consum` alimente bogate \n vitamina A [i C.
- Solu]ie 5-10% de propolis \n ap` cald` - se pun 3-5 pic`turi \n
fiecare ochi . (Se piseaz` propolisul uscat, apoi se dizolv` \n ap` cald`
[i se filtreaz`).
Oftalmie
Se fierb 100 gr frunze de vi]`-de-vie \n 300 ml ap`, timp de 15

minute. Dup` r`cire, se strecoar`.
Se fac sp`l`turi, de 3 ori/zi \nmuind un tampon de vat` \n acest
109
preparat. Acest ceai nu trebuie p`strat mai mult de 24 de ore.
Boli de ochi
Este o re]et` practicat` de vechii fenicieni descoperit` pe t`bli]ele
din manuscrisul de la Cairo.
Se iau 200 gr ficat de vac` [i se fierb \n ap` câteva minute, apoi se
pune un prosop peste cap [i se face baie de ochi cu aburii ficatului timp
de 10 minute, dup` care se st` cu prosopul pe ochi pân` se r`ce[te. Se
repet` procedeul 10-14 zile. Rezultatul este garantat \n: cataract`, miopie,
prezbitism.
Cataract`
- Se pune câte o pic`tur` de suc de pin \n ochiul bolnav timp de

10-15 zile.
- |n fiecare zi, timp de o lun` se m`nânc` 3 morcovi cruzi
diminea]a pe stomacul gol.
- Se bea zilnic 1 litru de suc proasp`t din morcovi, p`trunjel [i
]elin` diminea]a pe stomacul gol, de preferat \ntre orele 7.00-11.00. Se
poate mânca dup` ora 12.00
- Se face un amestec din: 20 gr silur, 20 gr valerian`, 20 gr mu[e]el,
10 gr verbin` [i 30 gr flori de soc. Se op`resc 5 linguri din acest amestec
\n 1/2 litru de vin alb. Aburul este l`sat s` ac]ioneze asupra ochilor
\nchi[i.
Conjunctivit`
Timp de 2 s`pt`mâni se pun comprese calde cu ceai de alb`strele

[i concomitent se aplic`, seara [i diminea]a, pe gene o pelicul` sub]ire de
ulei de ricin.
Glaucom ocular
- o lingur` de fenicul [i o lingur` de p`trunjel se fierb \n 100 ml ap`
pân` scade la jum`tate. Cu acest lichid se pun 3 comprese \ntr-o zi.
- o lingur` de rostopasc` se fierbe \n 100 ml ap` pân` ce r`mâne
cam o lingur` de lichid.
110
Mai \ntâi se pune pe ochi compresa \nmuiat` \n decoctul de fenicul
[i p`trunjel [i se las` 5 minute, apoi se pun câte 2 pic`turi din ceaiul de
rostopasc` \n fiecare ochi. De obicei, dup` 12 zile vindecarea este com-
plet`.
Otit`
- local se pun s`cule]e calde cu sare sau m`lai

- propolis \n solu]ia alcoolic` de 30°; se \mbib` o me[` de tifon [i
se pune seara \n ureche
- bitter suedez combinat cu ulei cald de cimbru
Se picur` 1-2 pic`turi de ulei cald de cimbru \n ureche, apoi dup`
un minut bitter-ul suedez tot 1-2 pic`turi.
Hipoacuzia
Se introduce \n ureche un tampon de vat` sub]ire [i lung \mbibat \n
ulei de ricin (tamponul trebuie s` ajung` cât mai aproape de timpan). Se
]ine de seara pân` diminea]a. Rezultatul se va sim]i dup` primele 4-5
zile.
Afte
Se badijoneaz` gura de mai multe ori pe zi cu un decoct concentrat

de afine: 10 gr la 1/2 litru ap`, fiert 10 minute.
Sinuzit`
- inhala]ii cu mu[e]el
- masaj zilnic a frun]ii, tâmplelor, nasului cu ulei de mu[tar
- se consum` hrean ras cu suc de l`mâie câte o linguri]` de 2 ori/zi
diminea]a [i seara, dup` care timp de 30 de minute nu se m`nânc` [i nu
se bea nimic. Tratamentul se poate face pân` la 1 an.
Laptele [i produsele lactate se exclud din alimenta]ia bolnavilor de
sinuzit`.
Se prepar` un ceai din: cimbru, ienup`r, muguri de pin, coada
[oricelului, t`t`neasc`, mu[e]el, salvie \n p`r]i egale. Se face infuzie
dintr-o lingur` de amestec la 250 ml ap`. Se las`3 minute. Se beau 3
111
c`ni/zi - ceaiul va fi c`ldu] [i \ndulcit cu miere.
Se mestec` zilnic o lingur` de c`p`ceal` de miere de albine.
Extern se pun cataplasme din cartofi cruzi da]i pe r`z`toarea mare.
Eliminarea polipilor
Se prepar` un macerat de anason.

15 gr de anason se m`run]esc \ntr-o piuli]` de lemn, se pun \ntr-o
sticl` [i se toarn` deasupra 100 ml spirt medicinal. Totul se macereaz` 10
zile \ntr-un loc \ntunecos, agitând periodic con]inutul. Când este gata, se
strecoar` maceratul care apoi se dilueaz` cu ap` distilat` \n propor]ie de
1:3 (o parte macerat cu trei p`r]i ap`).
Se pun 10 - 15 pic`turi, de 3 ori/zi pân` la dispari]ia polipilor.
Psoriazis
- Se prepar` un unguent din untur` de porc netopit` (ap`sat` cu o
lingur` pân` când devine ca o past`) [i tot atâta pucioas` (sulf). Pasta ast-
fel preparat` se ]ine la \ntuneric.
Se face apoi un ceai : 2 linguri de m`rul-lupului la o can` cu ap`
se fierb 10 minute, apoi se strecoar`.
|n fiecare sear` se spal` locul bolnav cu acest ceai c`ldu], apoi
dup` ce pielea se zvânt` pu]in, se unge cu unguentul cu sulf.
Tratamentul se face pân` la vindecarea total`.
|n timpul tratamentului nu sp`la]i cu s`pun partea afectat` de pso-
riazis.
- Se unge cu ulei de semin]e de in zona afectatã.
- Alifie preparat` din: suc de rostopasc` 5 gr sau suc proasp`t de
nalb` 5 gr, amestecat cu 50 gr osânz` de porc. Cu aceasta se vor unge de
2-3 ori/zi zonele afectate.
- Se ung zonele afectate de 2-3 ori/zi cu urin` proasp`t` a persoanei
bolnave timp de 10-15 zile. Dup` o pauz` de 10 zile se poate relua pro-
cedura.
- Se scoate din alimenta]ie obligatoriu cartoful.
- Se consum` infuzie de t`t`neas` o can`/zi.
- Se consum` infuzie de rotopasc` o linguri]` la 250 ml ap` clo-
cotit`. Se ia câte o lingur` din 3 \n 3 ore.
- Se fac bì de cimbru, pelin, soc, busuioc, p`tlagin`, g`lbenele,
112
urzic`, cicoare, mesteac`n, coada racului.
- Se face cura intern` cu ulei de semin]e de in timp de 21 de zile
câte 7 linguri/zi, apoi doza de \ntre]inere: 2 linguri/zi.
- Baie general` cu sare grunjoas` \n fiecare sear`.
- Pl`gile se spal` de 2-3 ori/zi cu infuzie de g`lbenele [i se ung cu
o alifie preparat` din: câ]iva c`]ei de usturoi proaspe]i, cur`]a]i de coaj`
[i zdrobi]i, amesteca]i cu pu]in ulei de susan pân` se ob]ine o past`
omogen`. Acest tratament stopeaz` evolu]ia bolii [i pl`gile \ncep s` se
restrâng`.
Boli de piele grave, psoriazis, acnee
Timp de 30 de zile se ia tinctur` din boabe de soc. |n prima zi se ia

o linguri]` diluat` \n jum`tate de pahar cu ap` diminea]a pe stomacul
gol. |n a doua zi , se iau 2 linguri]e,......., pân` \n a [aptea zi când se iau
7 linguri]e [i se men]ine aceast` doz` pân` \n a 30-a zi.
Prepararea tincturii: se stoarce un suc din fructele de soc neajunse
complet la maturitate (au culoare ro[ie spre violet). Sucul se combin` \n
propor]ie de 1:1 cu alcool alimentar de 90°, apoi se pune \n sticle mici
\nchise la culoare.
Preparatul are ac]iune de dezintoxicare extrem de puternic`,
favorizând vindecarea acestor boli.
Ceai pentru psoriazis

Se face un amestec \n p`r]i egale din : cimbri[or, coada calului,

g`lbenele, trei fra]i p`ta]i, urzic`.
Se face infuzie dintr-o linguri]` la o can` (250 ml) ap`, 10 minute.
Se bea 1 ºi 1/2 ceai/zi.
Ceai pentru tratamentul extern al psoriazisului
Se face un amestec din : 40 gr coaj` de salcie, 40 gr scoar]` de ste-

jar, 20 gr semin]e de in, 20 gr flori de arnic`, 20 gr flori de g`lbenele,
20 gr flori de ventrilic`, 20 gr flori de lumân`ric`, 20 gr r`d`cin` de
scai, 20 gr fructe de ienup`r.
Se pune o lingur` de amestec \n 300 ml ap` clocotit`. Se las` 15
minute la infuzat. Se strecoar`. se \nmoaie buc`]i de tifon \n infuzia
113
c`ldu]`, se storc [i se aplic` pe zonele afectate. Compresele se schimb` o
dat` la 30 minute.
Lupus eritomatos [i tuberculos
Este o boal` autoimun`, de piele.

Se fierbe \n 3 litri de ap` timp de 30 de minute urm`torul amestec:
rostopasc` 5 gr, m`rul-lupului 3 gr, g`lbenele 70 gr, plop negru 40 gr.
Cu el se fac sp`l`turi locale [i se pun comprese de 3 ori/zi.
Pentru consumul intern, se fierbe un amestec 30 minute \ntr-un
litru [i jum`tate de ap` din : rostopasc` 3 gr, m`rul-lupului 1 gr, g`lbenele
10 gr, plop negru 21 gr.
Se beau câte 50 ml de ceai, de 3 ori/zi, \naintea meselor cu 30 de
minute.
Acnee juvenil`
Se consum` 1 litru ceai de urzic`/zi.

Diminea]a [i seara se aplic` pe fa]a umezit` o]et de hrean [i se las`
s`-[i fac` efectul 10 minute. Se cl`te[te apoi fa]a cu ap` c`ldu]`.
Prepararea o]etului de hrean: se introduce hrean ras \ntr-o sticl` [i
se toarn` peste el o]et de fructe. Se las` 10 zile la temperatura camerei.
Se strecoar` [i se p`streaz` la rece.
Eczeme
- Comprese locale cu ap` de mare (ap` \n care s-a dizolvat sare de
mare) sau cataplasme reci cu suc de cartofi.
Se beau 3 c`ni de infuzie de trei fra]i-p`ta]i (o linguri]` de plant`
la o can` de ap` clocotit` infuzat 10 minute).
- Se face o past` din frunze proaspete de busuioc [i pu]in ulei de
m`sline presat la rece. Se aplic` pe zona afectat`.
- Se face o past` din scor]i[oar` [i suc de l`mâie [i se spal` zilnic
pe locul afectat.
114
Eczeme, herpes [i arsuri
Se folose[te „ulei de g`lbenu[ de ou“.
Se iau g`lbenu[urile de la câteva ou` fierte tari, se \n]eap` cu o sâr-
muli]` [i se ]in deasupra unei fl`c`ri de lumânare. La suprafa]a
g`lbenu[urilor apar ni[te pic`turi. Acestea sunt folosite ca „ulei“ pen-
tru ungerea locurilor afectate. Se aplic` seara la culcare.
Vitiligo
Suc de ]elin`, se beau câte 100 gr la prânz [i câte 100 gr seara, cu

1/2 or` \nainte de mas`.
Cu tinctura de ]elin` se ung zonele depigmentate. Ea se prepar`
prin macerare timp de 10 zile a frunzelor [i r`d`cinii rase de ]elin` \n
palinc`.
Acnee
Se spal` tenul cu un decoct 10 minute, din 2 linguri]e la 300 ml ap`

din amestecul de plante: þintaur`, coada-calului, ieder`, pelin, ment`,
g`lbenele la care se adaug` 6 linguri de o]et de mere dup` r`cire. Dup`
zvântare se tamponeaz` u[or pielea cu tinctur` de propolis 15 %. Seara,
se maseaz` pielea obrazului cu o crem` pe baz` de propolis.
Co[uri [i acnee
Se pune past` de ment` (ob]inut` din frunze proaspete) pe zonele

afectate [i se las` peste noapte.
Herpes, bube dulci

Se ung locurile afectate cu muguri de plop fier]i \n untur`
(osânz`)[i cear` de albine.
Se unge cu albu[ de ou b`tut spum` locul afectat de 5-7 ori/zi [i
herpesul dispare.
115
Bube dulci
Morcov copt [i sf`râmat se aplic` pe bube.
Zona Zoster
Se topesc \ntr-un vas 100 gr cear` curat` de albine, 50 ml ulei de

m`sline, 25 gr r`[in` de brad [i 250 gr unt, uleiul se adaug` la final.
Compozi]ia se strecoar`, apoi se amestec` cu o spatul` de lemn
pân` la r`cire. Crema se p`streaz` la rece \n recipiente de sticl`.
Se folose[te de 3 ori/zi punându-se un strat sub]ire pe locurile afec-
tate de boal`. Intern se iau 20 pic`turi de tinctur` de propolis diluat` de 3
ori/zi \nainte de mas`.
Pistrui
- Se tamponeaz` pistruii cu suc de p`trunjel

- |n 2-3 linguri de ulei de m`sline se fierb câteva frunze de spanac,
bine m`run]ite, pân` se \nmoaie.
Se aplic` sub form` de masc` pe fa]` timp de 30 de minute.
Inflama]ii ale pielii
Se fierb pu]in \n ulei l`ptuci proaspete. Se pun cataplasme pe piele

de 2-3 ori/zi câte 20 minute.
R`ni, arsuri, acnee
Se prepar` o alifie din : g`lbenele 50 gr, p`tlagin` 50 gr, pelin 25

gr, r`d`cin` de t`t`neas` 25 gr. Plantele se fierb \n osânz` de porc 15
minute. Se las` s` stea o zi preparatul, iar a doua zi se \nc`lze[te \n „bain-
marie“ [i se strecoar` [i se p`streaz` la rece. Se ung zonele afectate.
Pecingine
Se unge zona afectat` cu suc proasp`t de nuc` verde.
116
R`ni cu puroi
Se spal` locul afectat cu decoct concentrat de pelin.
Ihtioz` (nehidratarea pilelii)
Se ung regiunile afectate de 3-4 ori/zi cu ulei de c`tin` alb`.
|ntre]inerea tenului
- Se ia câte o linguri]` de drojdie de bere uscat` de 3 ori/zi câte 2

s`pt`mâni, pauz` 10 zile, apoi alte 2 s`pt`mâni [.a.m.d.
- Se rade o sfecl` ro[ie [i se amestec` cu iaurt. Se pune o masc` pe
fa]` [i se las` s` se usuce. Se \ndep`rteaz` cu ap` cald`.
- Se cur`]` câ]iva cartofi [i se rad pe r`z`toare unic`. Pasta se
\ntinde pe obraz [i frunte, iar cojile se a[eaz` pe nas. Se las` s`
ac]ioneze o or`, apoi se spal` fa]a. Pielea se catifeleaz` [i ridurile dis-
par.
- Tenul iritat se spal` cu ap` de ploaie \n care a stat un pumn de
t`râ]e de grâu câteva ore.
- Pentru irita]ii ale tenului \nso]ite de mânc`rimi. Se fierbe o
leg`tur` de m`rar verde \ntr-un litru de ap`. Dup` r`cire, se spal` cu
lichid locurile afectate.
Prevenirea ridurilor
Se amestec` foarte bine : 90 gr fìn` de orz, 35 gr miere [i un albu[

b`tut spum`. Se aplic` pe fa]` [i se las` 10-15 minute. Se spal` cu ap`
c`ldu]`.
Alergii \nso]ite de mânc`rimi ale pielii, dermatite
Dou` linguri de ]elin` ras` se pun \n 200 ml ap` rece, se acoper`

vasul pentru 2 ore la temperatura camerei. Lichidul ob]inut se bea \n
cursul zilei \n câteva doze.
117
R`ni
Se prepar` o crem` astfel: se amestec` r`[in` de pin [i untur` \n
p`r]i egale [i se fierb \n „bain marie“.
Se ung zonele afectate.
Urticarie
- Se aplic` pe pielea de 2-3 ori/zi Propolis-spray 10%, dup` care se

unge cu crem` de propolis.
- Se bea infuzie din r`d`cin` de brusture. Se prepar` din 15 gr pul-
bere de r`d`cin` la 300 ml ap` clocotit` timp de 30 minute. Se bea o
can` /zi.
- Infuzie de coac`z-negru, 5 gr la 200 ml ap` clocotit`, 10 minute.
Se beau 2-3 c`ni/zi.
- Se pun local cataplasme cu infuzie din mu[e]el, tre-fra]i-p`ta]i [i
p`p`die.
Celulit`
Se pun la macerat \ntr-un vas: 30 gr boabe de ienup`r, 20 gr tre-

fra]i-p`ta]i, 20 gr cre]u[c`, 10 gr frunze de salvie, 10 gr flori de soc \n 750
ml spirt sanitar. Se acoper` vasul [i se las` timp de 2 s`pt`mâni \ntr-un
loc \ntunecos [i rece. Se agit` maceratul zilnic cu o lingur` de lemn. Se
filtreaz` printr-un tifon curat [i se pune preparatul \n sticlu]e \nchise la
culoare.
|n fiecare sear`, dup` du[, se agit` recipientul. Se umezesc palmele
[i se fric]ioneaz` abdomenul, coapsele [i picioarele timp de 10-15 minute
cu aceast` solu]ie. Se repet` zilnic 4-5 s`pt`mâni, sau cât este necesar.
Cr`p`turi sângerânde [i dureroase ale c`lcâielor
O cutie de alifie de g`lbenele se amestec` toat` cu ceap` dat` pe

r`z`toarea mic`. Se ]ine la frigider [i v` unge]i \n fiecare sear` t`lpile [i
c`lcâiele, apoi v` culca]i cu [osete.
118
B`t`turi
- O ceap` tìat` \n douã se coace pe o tabl` la flac`ra de aragaz,
apoi se strope[te cu o]et (preferabil de mere). Se aplic` pe b`t`tur`, se
fixeaz` cu un pansament [i se ]in e timp de 12 ore.
- Se unge b`t`tura cu ulei de ricin, dup` care se aplic` un pansa-
ment cu propolis topit la foc.
- Se pune seara pe b`t`tur` un pansament cu coaj` de l`mâie pe
care a r`mas [i pu]in miez.
Micoz` la unghii
- Se face o cafea tare [i se \nmoaie degetele bolnave \n mod repetat

de 5-10 ori/zi câte 10 minute.
- Se bag` degetele \ntr-un vas cu o]et diluat 1:1 cu ap`, diminea]a,
prânz [i seara câte 1/2 or`.
- Seara la culcare se pune o vat` cu o]et pe unghiile bolnave
\nf`[urândule \n plastic. Diminea]a se râcâie partea moart` a unghiei. Se
repet` pân` la vindecare. |ntr-o lun` cresc unghii s`n`toase.
|ngrijirea mâinilor
Se amestec` bine: 3 linguri glicerin`, 1 linguri]` miere, o jum`tate

de pahar de ap`, o linguri]` amoniac, un vârf de cu]it de borax.

Se agit` \nainte de \ntrebuin]are.
Panari]iu
- Se pune frunz` de aloe tìat` [i se leag` degetul.

- Se pune zah`r pudr` pe locul cu puroi. Zah`rul absoarbe secre]iile
[i distruge mediul prielnic \nmul]irii microbilor.
- Se \mbib` \n tinctur` de propolis o compres` [i se pune pe locul
bolnav, apoi se \nvele[te cu o folie de plastic.
119
Ciuperc` pe t`lpi
Timp de 10 zile se pune pe suprafa]` afectat` pu]in` vat` \nmuiat`
\n albu[ de ou. Este de preferat s` se stea cu ea toat` noaptea. Ciuperca se
va sufoca [i pilea se va vindeca frumos.
Negi plantari
- Se ung cu ulei de ricin.

- Se maseaz` cu sare de buc`t`rie.
- Se maseaz` cu coaj` verde de nuc`.
- Se tamponeaz` cu tinctur` de rostopasc`.
Negi pe limb` [i amigdale
Gargar` [i sp`l`turi bucale de 3 ori/zi timp de 15-20 minute,

fiecare repriz` dintr-un amestec de : 5 ml tinctur` de propolis cu 5 ml
infuzie de g`lbenele.
Tratamentul dureaz` 21 de zile.
De 2 ori/zi timp de 45 de minute se ]ine \n gur` ulei de ricin. Se
continu` tratamentul pân` la dispari]ia total` a forma]iunii.
Arsuri [i deger`turi
Se ung zonele afectate cu ulei de c`tin` (se procur` de la Plafar).
Re]ete \mpotriva c`derii p`rului
- Se preg`te[te un decoct din 30 gr r`d`cini m`run]ite de brusture

la 1 litru de ap`. Se fierbe pân` scade la jum`tate [i se freac` zilnic pielea
capului.
- Se amestec` pulbere râ[nit` din coada-[oricelului sau pulbere
râ[nit` din tulpina de in cu ulei de m`sline.
- Se freac` zilnic pielea capului cu acest amestec.
- Se aplic` pe pielea capului un amestec dintr-o lingur` de alcool
de 40° [i un g`lbenu[ de ou crud. Dup` 40 de minute se cl`te[te p`rul cu
ap` cald`.
- Se prepar` o tinctur` de ardei iute (20 gr de pulbere de ardei iute
120
\n 100 ml alcool 40° timp de o s`pt`mân`). Se fac frec]ii cu ea de 2-3
ori/s`pt`mân` masând r`d`cina p`rului.
- Se amestec` o ceap` ras` pe r`z`toarea mic` cu o lingur` de ulei
de ricin [i 10 ml vitamina A.
Zilnic se pun comprese timp de 5 ore. Se spal` apoi p`rul cu ap`
cald`.
- Se face un amestec din 100 gr urzic`, 2 linguri o]et \n 500 ml ap`
care se fierb 30 de minute. Se maseaz` pielea capului zilnic timp de o
s`pt`mân`.
Dureri de din]i
- Se fric]ioneaz` gingia cu o buc`]ic` de sl`nin` de porc timp de

15-20 minute.
- Se face un amestec de ceaiuri din: t`t`neas`, mu[e]el, coada-
[oricelului [i pelin \n p`r]i egale. Se folosesc 2 linguri]e de amestec la
200 ml ap` [i se fierb 30 de minute la foc mic. Dup` r`cire se face gar-
gar` [i se ]ine \n gur` cât se poate de mult, dup` care se arunc`.
Sânger`ri ale gingiilor
Se face o infuzie concentrat` dintr-o linguri]` de scor]i[oar` la o

can` de ap` clocotit`, timp de 15 minute. Se fac cl`tiri ale gurii de 2-3
ori/zi.
Paradontoz`
- Se face un amestec de plante \n p`r]i egale din: mu[e]el, salvie,

coada-calului, turi]` mare. Se infuzeaz` 10 minute o linguri]` din
amestecul de plante la 200 ml ap`. Se strecoar` [i se pune o lingur` de
tinctur` de nuci verzi. Se cl`te[te gura prelung [i se arunc`.
- Se vor lua de 3 ori/zi câte 40 de pic`turi (o linguri]`) de tinctur`
de propolis. Se ]i \n gur` 5-10 minute, apoi se \nghit.
- Se sug 4-6 tablete/zi de PROPOSEPT (preparat apicol).
- Se vor amesteca zilnic 4-5 gr de propolis, care se vor \nghi]i ulte-
rior pân` la vindecare.
- Se mestec` zilnic r`d`cin` de hrean.
121
Durere de m`sea
Se piseaz` o cui[oar` [i se pune la m`sea. Efectul anesteziant este
aproape instantaneu.
Aluni]e, semne din na[tere, deregl`ri de pigment, keratoz`

senil` (pete de b`trâne]e), negi [i hemangioame
Frunze de cedru sau chiparos, se spal`, se taie m`runt [i se umplu

cu ele o sticl` pân` la gât. Se completeaz` cu rachiu de secar` de 38°-40°
[i se las` la macerat 10 zile lasoare sau lâng` calorifer. Cu aceast` tinc-
tur` se tamponeaz` locul afectat (semnul) de mai multe ori/zi.
122
GLANDELE ENDOCRINE
- metabolism, pancreas -
Fortificarea sistemului imunitar
Se pune \ntr-o cea[c` drojdie de bere alimentar` cât o nuc` [i o

cantitate egal` de miere, deasupra. Se las` s` stea 10 minute, apoi se
amestec` bine.
Se m`nânc` diminea]a [i sera \nainte de mese 4 zile/lun`.
Anemie
Se prepar` un lapte tonifiant:

|ntr-un vas de sticl` se pun urm`toare alimente: 1/2 litru lapte
dulce, 4 linguri drojdie de bere, o cea[c` de lapte praf degresat, o lin-
gur` de miere de albine.
Se amestec` pân` se dizolv` mierea complet. Se mai adaug` 1/2
litru lapte prosp`t. Se bea o can` \ntre mese [i una sera la culcare.
Cantitatea ajunge pentru 2 zile. Drojdia folosit` trebuie s` fie proasp`t`.
Tratamentul se face câte 10 zile cu 10 zile pauz`.
Tonic general
Se umple o sticl` de 0,5 litri cu usturoi pisat peste care se adaug`

alcool. Se p`streaz` preparatul douã s`pt`mâni la c`ldur`, dup` care se
strecoar`.
Doza: o doz` /zi, \nainte de mas` \ncepând cu 2 pic`turi [i
adùgând \n fiecare zi câte o pic`tur` pân` se ajunge la 25 de pic`turi.
Apoi se mic[oreaz` doza descrescând \n fiecare zi cu o pic`tur` pân` se
ajunge la 0 pic`turi. Tratamentul se face de 2 ori/an.
Tonic pentru sistemul imunitar
1. Timp de 3 s`pt`mâni se bea \n fiecare diminea]` sucul ob]inut

prin mixare de la 3 c`]ei de usturoi pe stomacul gol. Nu se m`nânc`
nimic pân` la prânz.
Se face cura o dat` pe an, de preferat iarna.
123
2. Se prepar` un macerat din usturoi astfel: se cur`]` 2 c`]ei mari
de usturoi, se piseaz` bine [i se pun \n 250 ml vin alb. Se las` la macerat
o s`pt`mân`.
Se ia \n fiecare diminea]` timp de o s`pt`mân` câte o linguri]` de
macerat pe stomacul gol.
Tonic general [i \mbun`t`]irea circula]iei sangvine
Se face un suc (mixat) din 2 morcovi mari, 2 grùn]i de usturoi [i

o r`d`cin` de p`trunjel. Se bea \n fiecare diminea]` pe stomacul gol timp
de 10 zile.
Tonic pentru sistemul imunitar [i pentru \nt`rirea memoriei
Se pun \ntr-un borcan de 800 gr : 1/2 kg miere, 100 gr sâmburi de

nuc` m`run]i]i [i 3 linguri de polen. Se las` borcanul la \ntuneric 7 zile.
Se ia câte o linguri]` de 3 ori/zi dup` fiecare mas`.
Caren]e vitaminice, anemie, rahitism, convalescen]`,

b`trâne]e, boli grave
Sucul din 2 kg de l`mâi se amestec` cu pulberea ob]inut` din

râ[nirea a 10 coji de ou` de ]ar`. Se p`streaz` \ntr-un borcan la loc
\ntunecos timp de 10 zile, amestecându-l o dat` pe zi cu o spatul` de
lemn. Dup` aceast` perioad`, se strecoar` prin tifon.
Separat se sparg 10 ou`, se bat bine [i se toarn` peste sucul
proasp`t strecurat. Se mai ]in \nc` 5 zile amestecându-l o dat` pe zi. Apoi,
se va turna \n borcan 1 kg miere poliflor` amestecându-se zilnic de 2-3
ori cu o spatul` de lemn. Spuma care se formeaz` se arunc` timp de 3
zile. Se adaug` apoi 1 kg de nuc` m`cinat`, 100 ml alcool de 40°. Se va
pune amestecul \n borcane mici care se \nchid ermetic [i se p`streaz` la
frigider. Produsul se va consuma \n 30 de zile. Ce nu s-a consumat se va
arunca.
Se administreaz` :
- la copii : o linguri]` de 3 ori/zi
- la adul]i : o lingur` de 3 ori/zi
Cei slabi vor lua la 30 de minute dup` mas`.
Cei gra[i vor lua chiar \nainte de mas`, tìnd \n acest fel pofta de
124
mâncare.
Singurii care nu au voie s` consume produsul sunt bolnavii de diabet.
Sc`derea colesterolului
De 3 ori/zi se \nghite câte o linguri]` de boabe de mu[tar cu 30

minute \nainte de mas`. Dup` 3 s`pt`mâni, colesterolul ajunge la limi-
ta normal`, iar dup` 3 luni se normalizeaz` lipidele. Acest tratament cu
semin]e de mu[tar, este foarte bun [i \n tratarea ulcerului gastric.
Diabet
- Infuzie din urm`torul amestec: 4 linguri coac`ze negre, 3 linguri

frunze de mesteac`n, 3 linguri fum`ri]` [i 3 linguri de eucalipt.
O linguri]` de amestec se op`re[te \n 200 ml ap` [i se infuzeaz` 3
minute. Se bea diminea]a pe stomacul gol.
- Decoct 5 minute la 200 ml ap` din: 3 linguri sclipe]i, 2 linguri teci
de fasole. Se bea cantitatea pe parcursul unei zile.
- Se bea zilnic, pe stomacul gol, timp de 10 zile sucul de la 3 cartofi
cruzi. Se face o pauz` de 20 de zile, apoi tratamentul se reia.
|n zilele de pauz`, se consum` sucurile urm`toare alternativ, o zi
unul, o zi altul:
- 750 ml suc de morcov + m`r
- 750 ml suc de morcov + varz`
Pancreatit`
Se pune o linguri]` de r`d`cin` de obligean` sf`râmat` \n 1/4 litru

de ap` rece [i se las` de seara pân` diminea]a. Con]inutul se \nc`lze[te
diminea]a \n „bain-marie“, se strecoar` [i se bea câte o \nghi]itur`
\nainte [i dup` mese. O cur` dureaz` 3 s`pt`mâni, dup` care se face
pauz` 10 zile [i se poate relua.
Principalul element chimic al pancreasului este potasiul, deci, se
recomand` consumul de legume bogate \n potasiu: ]elin`, p`trunjel,
dovleac, fasole verde-sub form` de supe sau piureuri.
125
Obezitate
Se amestec` \ntr-un vas de por]elan 440 gr miere lichid` cu 500 ml
o]et de mere [i 9 c`]ei de usturoi cur`]a]i [i pisa]i. Se las` totul la macer-
at 5 zile. Preparatul se agit` zilnic [i vasul se ]ine acoperit.
Se ia câte o lingur` de preparat diminea]a [i una seara \nainte de
mas`.
Acest tratament dureaz` minimum 6 luni, timp \n care nu se con-
sum` pâine.
Gu[`
- Se pun frunze de varz` zdrobite pe gât [i se ]in toat` noaptea.

- Se beau 2 c`ni (500 ml) suc de varz` diminea]a, pe stomacul gol,
\n decurs de 2 ore.
- Se pun cataplasme groase de argil` pe gât [i se ]in toat` noaptea.
- Se bea un litru de ceai de sânziene/zi.
Hipocalcemie
- Se consum` zilnic 1 litru de suc din: 750 ml, suc de glucoz` + 250
ml suc de morcov, diminea]a pe stomacul gol, \ntr-un interval de 2 ore.
Dup` terminarea de ingerat a sucului, pentru ca el s` se asimileze bine,
timp de o or` nu se consum` nimic.
- Se face cur` cu argil` timp de 3 luni.
- Se beau ceaiuri simple sau combinate \n p`r]i egale din: c`tin`,
m`ce[e, zmerur`, coada-calului.
- Se face o cur` cu grâu \ncol]it 4-5 linguri/zi, cel pu]in 3 luni.
- Se consum` zilnic o salat` de crudit`]i din: r`d`cin` de ]elin`,
morcov, pu]in m`r, pu]in` zeam` de l`mâie, o leg`tur` de p`trunjel la care
se adaug` dou` linguri de orez fiert. Salata nu se consum` cu pâine.
126
APARATUL RESPIRATOR
T.B.C. - cu cavern`
12 ou` cu coaj` cu tot se ]in timp de 12 ore \n suc natural de l`mâie

(trebuie s` le acopere), apoi se bat bine, se amestec` cu 1 kg de hrean
cur`]at de coaj` [i dat pe r`z`toare, 1 litru de ]uic` natural` tare (palinc`
de prune), 1 kg miere. Amestecul se ]ine la macerat timp de 9 zile, dup`
care se ia zilnic câte un p`h`rel (100 ml), dup` mesele principale.
Supura]ie cronic` pulmonar`
- Cura cu usturoi: 80 c`]ei de usturoi pisa]i se pun \n 200 ml ap`

clocotit`, \ntr-un vas emailat bine acoperit. Dup` 1 minut se ia de pe
foc, se las` acoperit s` se r`ceasc`. Toat` cantitatea se bea pe parcursul
unei zile, câte o linguri]` din timp \n timp. Se face o cur` de 20 de zile.
Dup` o pauz` de 10 zile se poate relua.
- Se beau 3 c`ni/zi de infuzie de busuioc, o linguri]` la can`.
- Se bea o can` de ceai de podbal/zi - infuzie o linguri]` la can`.
- Vin de t`t`neas`: 5 r`d`cini de t`t`neas` proasp`t` sp`late [i
tìate fin se vor l`sa 5 s`pt`mâni \ntr-un litru de vin alb natural. Se beau
câte 100 ml de 3 ori/zi cu 1/2 or` \nainte de mas`.

- 40 c`p`]âni de arpagic se op`resc cu ap` fiart` (ap` cât s` le
acopere). Se las` la r`cit cu capac, se scurge apa [i se acoper` arpagicul
cu 1/2 litru ulei de m`sline. Se freac` pân` se ob]ine un piure, din care
se ia câte o linguri]` diminea]a [i una seara \nainte de mas`.
- Tinctur` de propolis: câte 40 pic`turi de 3 ori/zi \ntr-un pahar cu
lapte cald cu o or` \naintea meselor.
Inflama]ii ale cìlor respiratorii
Se prepar` un sirop de propolis pentru: bron[ite, traheobron[ite,

tuse, astm.
Se fierb 5 gr propolis \n 200 ml ap` la foc mic pân` ce scade la
jum`tate. Se strecoar` [i se adug` 500 gr miere amestecându-se pân` la
omogenizare.
127
Se iau 4-6 linguri /zi.
Preparatul este valabil 2 s`pt`mâni la frigider.
Bron[it` astmatic`
Se prepar` re]eta din: 1 kg morcovi (ra[i pe r`z`toarea mare), 1 kg

zah`r, drojdie cât o nuc` [i 3 litri ap`. Se pun toate \ntr-un borcan, se
amestec` pân` se tope[te zah`rul [i se a[eaz` aproape de o surs` de
c`ldur`. Se las` 3 s`pt`mâni acoperit cu o hârtie la gur`, ca s` nu intre
praful. Compozi]ia nu se mai amestec`. |n timpul macer`rii morcovii se
mi[c` prin borcan \n sus [i \n jos, iar când medicamentul este gata, se
a[eaz` pe fundul borcanului. Lichidul se limpeze[te. Se strecoar` [i se
trage \n sticle. Se ia de 3 ori/zi \nainte de mesele principale câte un
p`h`rel de 100 ml. Dup` ce lichidul se termin` tratamentul se poate repe-
ta la un interval de 3 s`pt`mâni.
Silicoz`
Se preapar` infuzie de podbal 2 linguri]e la 250 ml ap`.Se beau 3

c`ni/zi.
|n timpul tratamentului se recomand` ingerarea de 3 ori/s`pt`mân`
a câte 2 linguri]e de hrean ras m`runt amestecat cu 4 linguri]e de miere.
Acest tratament dureaz` maxim 4 luni.
Bron[it`
Se preapar` un sirop contra bron[itei astmatice [i anginei pec-
torale.
Se pun \ntr-un vas la macerat timp de 7 zile urm`toarele ingredi-
ente: 1 kg miere, sucul de la 10 l`mâi [i 10 c`p`]âni de usturoi date prin
ma[ina de tocat. Se iau câte 4 linguri]e/zi.
Bron[it`, grip`
Se pun \ntr-un litru de ap` coaja de la o portocal` [i 4 frunze de
dafin. Se las` la macerat 4 ore, se filtreaz` [i se bea pe stomacul gol \n
mai multe reprize.Acest preparat scade febra, elimin` durerile de cap [i
ajut` la o refacere rapid`.
128
Tusea
Se fierb pân` ce apa scade la jum`tate \n 300 ml ap` urm`toarele:
o lingur` de chimen, o lingur` floare de tei, 2 cepe mici, 6 nuci [i 2 lin-
guri de zah`r. Se strecoar`. Seara se iau câte 5 linguri, una la interval de
10 minute de cealalt`. Se repet`, dac` e cazul a doua [i a treia zi.
Bron[it` cronic`, tuse, r`gu[eal`
Se amestec` un pahar suc de ridiche neagr` cu un pahar miere.

Preparatul se p`streaz` la frigider.
Se iau 2 linguri de 3 ori/zi.
Tuse convulsiv`
Se prepar` siropul de ridiche neagr`: se a[eaz` \ntr-un borcan stra-

turi alternative de rondele de ridiche neagr` [i zah`r. Se formeaz` pân`
a doua zi un sirop abundent. Se iau 4-6 linguri din acest sirop zilnic.
Siropul este \n acela[i timp [i un foarte bun fortifiant \mpotriva oboselii.
Boli de pl`mâni (bron[it`, pneumonie, T.B.C., etc.)
Se prepar` apa de sfecl`: se iau 2 borcane de 10 litri fiecare, 2 kg

de sfecl` ro[ie cur`]at`, se dau pe r`z`toarea mare dup` care se pun

\ntr-un borcan peste care se toarn` ap` clocotit` pân` se umple borcan-
ul. |ncepând cu a doua zi se consum` numai acel lichid \n loc de ap`
(1 1/2 - 2 litri/zi). Când lichidul este pe sfâr[ite, preg`tim cel de al
doilea borcan. Tratamentul nu trebuie \ntrerupt 3 luni.
Astm
Se fierb 3 c`]ei de usturoi pisa]i \ntr-o can` de lapte 5 minute [i se
bea amestecul \nainte de culcare timp de 21 de zile.
Astm bron[ic
- 400 gr usturoi pisat se amestec` cu sucul de la 24 de l`mâi \ntr-

un borcan, se acoper` ermetic borcanele [i se las` 24 de zile; se agit`
129
\nainte de folosire.
O linguri]` de amestec se pune \n 100 ml de ap` [i se bea seara
\nainte de culcare. Dup` 10-14 zile boala scade \n intensitate foarte mult.
- Se fierbe lapte de capr` cu flori [i frunze de p`stârnac, timp de
10-15 minute, la foc mic. Se ia de pe foc [i dup` 30 de secunde se beau
câte 100-200 ml, de 3-5 ori/zi.
- 125 gr de semin]e de in puse \ntr-un tifon se fierb \n 400 ml ap`
la foc mic pân` se ob]ine un lichid gros. Lichidul ob]inut se amestec` cu
sucul de la 4-6 l`mâi (func]ie de m`rimea lor), se pune \ntr-un borcan
\nchis la culoare [i se p`streaz` la rece. Dup` 3 zile se ia câte o linguri]`
de preparat de 6-8 ori/zi.
Laringit`
500 gr suc de varz` ro[ie, 3 gr [ofran, 500 gr miere se fierb pân` la

ob]inerea unui sirop.
Se ia câte o lingur` de 3-4 ori /zi.
Dureri de gât
Se prepar` un sirop astfel: 6 linguri de zah`r caramelizat (ars \n

crãticioar`), se sting cu o can` de ap`. Se fierbe timp de 10 minute \mpre-
un` cu o ceap` mic` (necur`]at` de coaj`), o nuc` \n coaj` (sp`lat` [i
spart`), o linguri]` de semin]e de chimen [i 3 frunze de dafin.
Dup` cele 10 minute se ia de pe foc, se ]ine vasul acoperit pân` la
r`cirea lichidului, care se strecoar`, se pune \ntr-o sticl` [i se ]ine la rece.
Se iau o dat` pe zi 5 linguri]e, \ntre mese, pân` când siropul se termin`.
Tuse rebel`
Se prepar` un ceai din [tiule]i de porumb. Se spal` un [tiulete cu
boabe cu tot (de preferin]` cu cocean ro[u), indiferent de soi, indiferent
de anotimp.Se pune la fiert \ntr-un litru de ap`. Când lichidul \ncepe s` se
coloreze, se strecoar` [i se bea. Ceaiul se bea c`ldu] timp de 2-3 zile \n
loc de ap`.
130
Bron[it`
O ceap` tìat` m`runt se fierbe cu 250 ml alcool rafinat, pe foc
foarte mic, pân` când spirtul se evapor` complet, iar cepa se
\ng`lbene[te pu]in. Se adaug`: 250 gr zah`r, 250 gr miere de albine, 250
gr unt, 250 gr ulei de floarea soarelui. Se fierb pân` se ob]ine un sirop
u[or legat ( aproximativ 800 gr). Se strecoar` [i ceapa se arunc`. Se
adaug` 30-40 de pic`turi de tinctur` de propolis când produsul s-a r`cit.
Se iau 3 linguri]e/zi pentru copii [i 3 linguri/zi pentru adul]i.
R`gu[eal`, pierderea vocii, infec]ii ale gingiei
Se pun 10 frunze de dafin \ntr-o can` cu ap` clocotit`. Se las` la

r`cit, dup` care se fac gargar` [i cl`tiri ale gurii cu acest preparat.
Tratamentul este mai eficient dac` este repatat de 3 ori/zi.
131
APARATUL URINAR
Infec]ie urinar`
Se amestec` \n p`r]i egale: splinu]`, dr`gaic`, urzic`.

Se face infuzie din 4 linguri]e de amestec la 1 litru de ap`. Se beau
cele 4 c`ni \nghi]itur` cu \nghi]itur` \ntr-o zi. |n fiecare din ele se adaug`
o linguri]` de bitter suedez. Tratamentul dureaz` 21 de zile.
Cistit`
- Ceai de muguri de plop, 3 c`ni/zi dintr-o infuzie de 2 linguri]e la

can`. Se consum` zilnic 2 linguri]e de o]et de mere diluate \n ceai.
- Ceai din crengu]e de vi[in. Se cur`]` numai coaja de pe crengu]e
[i se prepar` un ceai fiert 3 minute. Se bea o can` pe zi.
- Ceai de busuioc, 2-3 c`ni pe zi. Se consum` c`ldu].
- Ulei de coriandru: 3 pic`turi \n ceai de 2 ori/zi timp de 4 zile.
Pentru crizele de colibacili se m`re[te doza de ulei de coriandru la 3
reprize/zi timp de 10 zile.
Dizolvarea pietrelor la rinichi

T`mâia de smirn` granulat` [i de culoare alb-g`lbui (nu cea cu
arome) este un leac foarte bun pentru dizolvarea pietrelor [i restabilirea
echilibrului ionic \n organism.
Se iau câte 3 boabe de t`mâie (nu mai mari decât un bob de
maz`re), se \mbrac` fiecare bob \n miez de pâine (pentru a nu atinge
din]ii, pentru protec]ia lor) [i se \nghit diminea]a pe stomacul gol.
Boabele se iau alternativ, o zi da, o zi nu pân` la dispari]ia pietrelor.
Regimul va fi f`r` carne [i f`r` ap` bogat` \n s`ruri minerale.
Prostatit` cronic`
Se iau zilnic, 3 linguri]e cu vârf de polen, câte una \naintea fiec`rei
mese, ]inându-se \n gur` pân` la dizolvarea granulelor. Se consum` 2 linguri
de semin]e de dovleac/zi.Se fac bì de [ezut \n fiecare sear` cu t`râ]e de grâu
timp de 20 de minute.Tratamentul dureaz` \ntre 21 - 42 de zile.
132
Prostat`
- |ntr-un pahar cu ap` cald` se pune o linguri]` de suc de usturoi [i
o linguri]` de ulei de m`sline. Se beau 3 asemenea pahare/zi \nainte de
mese. Tratamentul dureaz` cel pu]in 21 de zile.
- 2 linguri de mu[e]el + 2 linguri de pufuli]` cu flori mici se fierb
10 minute \n 2 litri de vin alb. Dup` r`cire, se strecoar` [i se adaug` 100
rg miere. Se p`streaz` la rece.Se consum` câte 100 ml lichid diminea]a
pe stomacul gol [i 100 ml seara cu 1/2 or` \nainte de cin`.
Tratamentul dureaz` un an.
- Suc din frunze de urzic` proaspete, se ia câte o lingur` de 3 ori/zi.
- Suc proasp`t din frunze [i r`d`cin` de p`trunjel: se consum` câte
150 ml/zi, diminea]a pe stomacul gol.
- Se face cura cu drojdie de bere, timp de 10 zile.|n 1/2 litru suc de
morcovi se pun 4 linguri praf de drojdie uscat`. Se amestec` bine [i se
]ine \n frigider. Se agit` \nainte de a se consuma.
Se bea \ntreaga cantitate \ntr-o zi \n 3 reprize.
Afec]iuni urinare, colit`, enterocolit`
Se amestec` \n p`r]i egale urm`toarele plante: cimbru, sun`toare,

busuioc, coada-calului.Se fae o infuzie din 4 linguri de amestec \n 1 [i
1/2 litru de ap` clocotit`, timp de 10 minute. Se r`ce[te [i se strecoar`,
se adaug` 2 linguri de miere.Se consum` cantitatea \ntreag` pe parcur-

sul unei zile.
Nefrit`
Se prepar` seara din 2 linguri frunze de mesteac`n infuzate \n 250 ml

ap`. Dup` ce se r`ce[te se adug` un vârf de cu]it de bicarbonat de sodiu ali-
mentar; se acoper` [i se las` pân` diminea]a când se strecoar` [i se bea
jum`tate din cantitate. Cealalt` jum`tate se bea dup` 4 ore. Se repet` 7 zile.
Cistit`
Se usuc` \n cuptor coaja de la 4 mere, se piseaz` [i se pune o lin-

gur` din aceast` pulbere \n 400 ml ap` clocotit`. Se infuzeaz` 15
minute. Se beau 3 c`ni/zi.
133
Adenomul de prostat`
- Infuzie o linguri]` la can` din amestec: ghimpe 50 gr, cimbri[or
100 gr, coada [oricelului 100 gr, mu[e]el 100 gr, fenicul 50 gr. Se bea
diminea]a pe stomacul gol o can`.
- Se amestec` : ulei de ienup`r 4 ml, ulei de chimen 5 ml, ulei de
fenicul 5 ml. se iau 3-5 pic`turi de 2-3 ori/zi \ntr-o linguri]` de miere.
- Se fierb \n 500 ml ap` 3 minute: 3 linguri]e de r`d`cin` t`t`neas`
[i o linguri]` ghimpe. Se las` la infuzat 20 de minute, se strecoar` [i se
bea \n cursul zilei.
- Pufuli]` cu flori mici - o linguri]` de plant` la o can` de ap` clo-
cotit`, infuzat 10 minute. Se beau 2 c`ni/zi, una diminea]a pe stomacul
gol, cealalt` seara \nainte de culcare.
Litiaz` renal` [i biliar`
Se amestec` 10 ml ulei de porumb cu 500 gr miere, apoi se adaug`

la compozi]ie 4 albu[uri b`tute spum`. Se ia câte o linguri]` diminea]a
\nainte de mas`.
Pietre, nisip la rinichi
- Coaja de la o portocal` (uscat`) se ]ine o noapte \ntr-un litru de

ap`. Diminea]a se pune la foc mic aproximativ o or`, pân` ce lichidul
scade la 1/2 litru. Se bea cu \nghi]ituri mici timp de 12 ore. Re]eta se
repet` 3-5 zile. Dup` a doua zi pute]i analiza urina.
- Timp de 7 zile \n fiecare diminea]`, cu 2 ore \nainte de a mânca
se bea un p`h`ru] de ]uic` plin cu suc de ridiche neagr`.
- Timp de 3 s`pt`mâni \n fiecare diminea]` cu 2 ore \nainte de mas`
se bea un ceai f`cut din 2 linguri de semin]e de cânep`, zdrobite [i fierte
\n 150 ml ap`, pân` ce lichidul r`mâne la jum`tate.
- Se râ[ne[te un pahar de semin]e de cânep` [i se fierbe cu 3 pahare
de lapte proasp`t, pân` ce lichidul scade la un pahar. Se strecoar` [i se bea
fierbinte \nainte de masa de diminea]`. Procedeul se repet` 5 zile consec-
utiv cu o pauz` de 10 zile, dup` care se reia [i se poate continua pân` la
un an. Eficien]a este maxim` atât pentru rinichi cât [i pentru ficat.
134
Insuficien]` renal`
Se râ[nesc 30 gr r`d`cin` de anghinare, iar pulberea se pune la
macerat \n 1/2 litru de vin alb natural, timp de 7 zile. Se strecoar` [i se
beau câte 50 ml de 3 ori/zi \naintea meselor principale.
Reten]ie de urin`, nefrit`, cistit`, calculi renali, gut`
Infuzie din 25 gr de m`tase de porumb \ntr-un litru de ap` clo-

cotit`. Se strecoar` [i se \ndulce[te cu miere.
Se bea pe parcursul unei zile. Nu se dep`[e[te 1 litru /zi.
Dezintoxicarea rinichilor
Se bea un suc \nainte de masa de prânz cu 30 minute timp de 7 zile

din : o sfecl` mic` ro[ie, 2 mere, jum`tate varz` alb`.
Cur`]area de s`ruri
Se acoper` cu ap` 2 linguri de orez nedecorticat sau integral [i se

las` a[a 24 de ore. Diminea]a se fierbe orezul timp de 5 minute dup` ce
a dat \n clocot [i se consum` pe stomacul gol. Dup` aceasta, 4-6 ore nu
se m`nânc` nimic. Tratamentul se face câte 2 s`pt`mâni de 2 ori pe an.
Eliminarea depunerilor calcaroase
Se fierb la foc mic timp de 5 minute 25 gr foi de dafin. Se ia vasul

de pe foc [i se las` acoperit 3 ore. Se strecoar` [i se bea lichidul cu
\nghi]ituri mici pe parcursul zilei. Procedeul se repet` a doua [i a treia
zi. Peste o s`pt`mân`, ciclul de 3 zile se repet`. Dup` un an, acest pro-
cedeu se va repeta timp de 6 zile.
Cur`]area rinichilor
Dureaz` o s`pt`mân`, vara, [i se poate repeta dup` 2-3 s`pt`mâni.

Se vor consum` numai pepeni [i pâine neagr`. E bine s` se fac` o baie
fierbinte \ntre 2 [i 3 noaptea (\n faza de bioritm a rinichilor) [i \n acel
moment s` se consume pepeni cu pâine.
135
APARATUL GENITAL
Deregl`ri menstruale
-Tinctura de m`rar
|n 100 ml alcool de 45°-50° se pun 7 linguri]e de plant` uscat`
râ[nit`. Se las` la macerat 7 zile dup` care se strecoar` [i se pune \n sti-
clu]e mici \nchise la culoare. Se ia o linguri]` de tinctur` diluat` \n
jum`tate de pahar de ap` de 3 ori/zi pe stomacul gol.
Tratamentul dureaz` minim 21 de zile.
- Pulberea de semin]e de m`rar
Semin]ele se macin` fin cu râ[ni]a de cafea. Se administreaz` o lin-
guri]` ras` de 3 ori/zi. Pulberea se ]ine sub limb` 15 minute, apoi se
\nghite cu pu]in` ap`. O cur` dureaz` minimum 21 de zile.
Ambele tratamente cu m`rar (tinctur` sau pulbere) au drept efect
reglarea ciclului menstrual, remedierea amenoreei , cre[terea sânilor,
\ncetinirea ritmului de cre[tere a pilozit`]ii la femei, cre[terea secre]iei de
lapte la femeile care al`pteaz`.
Amenoree
- Se râ[nesc fin 50 gr semin]e de m`rar, 50 gr r`d`cin` de lemn
dulce, 50 gr semin]e de chimen. Se amestec` cele 3 pulberi de plante [i
se ]in \ntr-un borcan \nchis ermetic. Se administreaz` 1-2 linguri]e, de 3
ori/zi, pân` la terminarea borcanului. Pulberea se ]ine sub limb` 15
minute, apoi se \nghite cu pu]in` ap`.
Aceast` re]et` favorizeaz` declan[area ciclului menstrual putând
prelungi tinere]ea biologic` a femeilor ajunse \n prag de menopauz`.
Se recomand` pruden]` \n administrare \n caz de fibrom uterin,
chist oranian, mastoz`, cancer.
- Se fierb \n 2 litri: 5 gr foi de dafin [i 50 gr r`d`cin` de p`trunjel
tìat` m`runt pân` ce cantitatea de lichid scade la jum`tate. Se strecoar`
[i se va consuma treptat pe parcursul zilei. Se repet` 7 zile.
136
Dismenoree
-Se râ[nesc fin: semin]e de m`rar, cre]i[oar` [i traista ciobanului.
Se pun \ntr-un borcan de sticl` 5 linguri]e pulbere de m`rar, 10 lin-
guri]e de cre]i[oar` [i 5 linguri]e de traista ciobanului. Se toarn` peste
ele alcool de 45°-50° cât s` le acopere [i se las` la macerat 10 zile, dup`
care se strecoar` [i se pune tinctura \n sticlu]e mici, \nchise la culoare.
Se ia o lingur` din aceast` tinctur` diluat` \ntr-o can` cu ap`, de
3ori/zi pe stomacul gol.
Tratamentul dureaz` minim 2 luni.
-Se râ[nesc fin, \n cantit`]i egale: semin]e de angelic`, muguri de
zmeur [i cre]i[oar`. Se combin` plantele [i se administreaz` o linguri]`
ras` de pulbere de 4 ori/zi ]inându-se sub limb` 15 minute, apoi
\nghi]indu-se cu pu]in` ap`.
Tratamentul dureaz` minim 3 luni.
Pentru apari]ia fluxului menstrual \ntârziat
- infuzie din o linguri]` de ieder` la can` timp de 10 minute

Se beau 2 c`ni/zi.
Insuficien]` ovarian`
Se face un amestec din: r`d`cin` de lemn dulce 100 gr, sun`toare

100 gr, [ofran 50 gr. Se toarn` peste 2 linguri]e de amestec 250 ml ap`
clocotit` [i se infuzeaz` 10 minute \ntr-un vas acoperit. Se strecoar`, se
beau 2 ceaiuri pe zi timp de 6 s`pt`mâni. Dup` o lun` de pauz` se poate
relua.
Regularizarea ciclului menstrual

Se prepar` vin de aloe:
1/2 kg plant` de aloe de 3-5 ani se toac` m`runt [i se amestec` cu
1 kg miere + 2 litri vin ro[u (Cabernet). Se amestec` cu o spatul` de
lemn la 2-3 zile. Dup` ce a fermentat 6 s`pt`mâni, se strecoar` [i se
p`streaz` \n sticle \n frigider. Se beau 3 linguri zilnic, câte o lingur`
\naintea celor 3 mese.
137
Fibrom uterin
Se beau 50 ml tinctur` de t`t`neas`, de 2 ori/zi \nainte de mas`
timp de 3-4 luni.
Tinctura se prepar` \n cas`:
Se taie m`runt r`d`cinile de t`t`neas` [i se pun \ntr-o sticl` de 1
litru pân` la jum`tate. Cealalt` jum`tate se umple cu alcool (]uic` curat`).
Se las` la macerat 3 s`pt`mâni . Se strecoar`.
Mastoz` fibro-chistic`
|n 600 ml ap`, se fierb la foc mic, 2 linguri de r`d`cini de t`t`neas`

timp de 25 minute. Apoi se adaug`: o linguri]` frunz` de nuc, o linguri]`
coada [oricelului, o linguri]` mu[e]el [i 1/2 linguri]` rostopasc`. Totul se
infuzeaz` 15 minute, apoi se strecoar`. Lichidul se \mparte \n dou` : o
cea[c` se bea seara [i una diminea]a cu o or` \nainte de mas`. Cu plantele
r`mase de la prepararea ceaiului se pun comprese pe sân.
Tratamentul dureaz` 42 de zile.
Mastoz`
Se amestec`: 100 gr terci din r`d`cini prospete de brusture, 100 gr

miere, 100 gr ulei de ricin, sucul de la 2 l`mâi. Aceste ingrediente se pun
\ntr-un tifon [i se aplic` pe piept peste noapte. Acest tratament se face 2
s`pt`mâni cu pauz` de 10 zile, apoi se poate repeta.
Fibrom uterin
Se pun la macerat \ntr-un recipient de sticl` timp de 3 zile

urm`toarele: 1/4 litru ]uic` de tescovin`, 1/4 kg zah`r candel pisat, 1/4
litru suc de l`mâie strecurat, 1/4 litru ulei de m`sline presat la rece. Se
agit` de câteva ori pe zi. Se ia de trei ori pe zi câte un p`h`ru] (de ]uic`)
pe stomacul gol.
Amenoree
Se amestec` \n p`r]i egale: talpa gâ[tii, salvie, lemn dulce, coada

[oricelului, urzic`, [ofran. Se infuzeaz` o lingur` la can`. Se beau zilnic
138
3 c`ni timp de 6 luni.
Noduli mamari [i ovarieni

Se amestec` 100 gr miere de albine curat`, cu 50 gr Apilarnil [i se
iau zilnic cel pu]in 3 linguri. Se pot lua pân` la maxim 100 gr zilnic.
Acest tratament dureaz` 3 luni. Se mai poate lua diminea]a pe
stomacul gol o lingur` de polen.
Trichomonas vaginalis
Un tampon de vat` \mbibat cu iaurt natural (care s` nu fie pasteur-

izat), se introduce \n vagin seara la culcare. Tratamentul dureaz` 7 zile.
Mastoz` chistic`
Se amestec` cear` de albine ras` pe r`z`toarea mare, o mân` cu
pelin uscat sau verde, peste care se toarn` ]uic` de tescovin` (]uica s`
fie numai din struguri de vin). Acest amestec se pune \ntr-un tifon [i
apoi \n sutien peste sânul bolnav. Se va uda acest amestec cu ]uica, atun-
ci când se usuc`, dup` 4-5 ore. Se poate folosi de 6-8 ori, apoi se
prepar` altul. |nc` din primele ore \ncepe s` cedeze durerea. |nainte s`
se aplice compozi]ia, sânul se unge cu alifie de g`lbenele.
Nivel de progesteron sc`zut

Tinctur` de coada [oricelului câte 30 de pic`turi de 3 ori/zi timp de
10 -15 zile /lun`.
Impoten]a
Se prepar` vin de ]elin`: se pun la macerat timp de 3 zile 2 ]eline
mari proaspete \ntr-un litru de vin alb natural. Se bea un p`h`rel (150
ml) la fiecare mas`.
Se consum` 1 litru de ceai de ]elin`/zi: infuzie din frunze [i ramuri.
139
Impoten]` [i sterilitate masculin`, hipofunc]ie a glandelor
cortico-suprarenale
Timp de 2 luni se consum` 7 linguri de sirop de pin pe zi pe sto-

macul gol.
Siropul de pin se prepar` numai din ace care se culeg proaspete [i
se zdobesc pe o plan[et` de lemn cu un toc`tor de lemn. Se umple trei
sferturi un borcan cu acele de pin zdrobite peste care se toarn` miere. Se
\nchide borcanul [i se las` la macerat 3 s`pt`mâni. Siropul se filtreaz`. Se
poate face [i din muguri, prim`vara, dar cel din ace culese \n luna ianua-
rie este cel mai bogat \n uleiuri volatile [i ca atare, are efectele cele mai
bune. Pentru tuse, bron[it`, astm, pneumonii, se iau câte 4 linguri zilnic.
Anexit`
Se face un aluat din 200 gr fìn`, 100 ml o]et [i 100 ml ulei. Coca
ob]inut` se a[eaz` pe partea de jos a abdomenului, se acoper` cu un plas-
tic [i se las` toat` noaptea. Tratamentul dureaz` 14 zile.
Reglarea activit`]ii hormonale

Se ia sublingual o linguri]` de pulbere de r`d`cin` de lemn dulce
de 3 ori/zi [i se ]ine 10 minute, dup` care se \nghite cu ap`.
R`ni pe colul uterin
O lingur` de m`rul-lupului (pulbere) + o lingur` r`d`cin` de

t`t`neas` (pulbere) + o lingur` mu[e]el se las` la \nmuiat \n 1/2 litru de
ap` rece de seara pân` diminea]a, când se filtreaz`. Plantele r`mase se
fierb \n 1/2 litru de ap` pân` când lichidul scade la jum`tate. Dup` r`cire,
se strecoar` [i se amestec` cele dou` extracte. Cu acest concentrat se face
sp`l`tura vaginal` cu ajutorul irigatorului. La 2-3 zile se fac [i bì de
[ezut cu acela[i ceai. Tratamentul se face pân` la vindecare.
140
APARATUL DIGESTIV
- Ficat, vezica biliar`, intestine, stomac-
Toate bolile de ficat
Se face un amestec \n p`r]i egale: pelin, urzic`, anghinare, þintaur`.

Se face o infuzie dintr-o linguri]` de amestec la 250 ml ap` clo-
cotit`, timp de 10 minute. Se strecoar`, se bea c`ldu] diminea]a pe stom-
acul gol [i se st` pe partea dreapt` 30 de minute.
Cura dureaz` 16 s`pt`mâni astfel:
- 1 s`pt`mân` cura zilnic`/ 1 s`pt`mân` pauz`
- 2 s`pt`mâni cura zilnic`/ 2 s`pt`mâni pauz`
Afec]iuni hepato-biliare, afec]iuni gastro-intestinale,

afec]iuni cardiace, probleme respiratorii, transpira]ia
picioarelor, afec]iuni renale, psoriazis, scleroz` multipl`,
paralizie, gut`
Se face cura cu boabe de ienup`r. Aceast` cur` dureaz` 23 de zile.
|n prima zi se iau 4 boabe, \n a 2-a zi - 5 boabe, apoi se cre[te pro-
gresiv pân` \n ziua a 12-a, când se vor lua 15 boabe. |ncepând cu ziua
a 13-a, \ncepem s` sc`dem câte o boab` zilnic, pân` la sfâr[itul curei,
când se va ajunge din nou la 4 boabe.
Pentru un tratament complet sunt necesare 213 boabe de ienup`r.
|nainte de a fi \nghi]ite, boabele de ienup`r se vor mesteca foarte bine.
Cura cu boabe de ienup`r mai este indicat` [i \n tratamentul altor
afec]iuni ca: hemofilie, stomatit`, neuroastenie, hipertensiune arterial`,
reumatism, ascit`, anexit` [i metroanexit`, cefalee, sciatic`, obezitate,
impoten]`, mastoz` chistic`.
Boli ale ficatului, cur`]area sângelui
Se prepar` siropul de p`p`die. Se pun \ntr-un litru de ap` rece doi

pumni de flori de p`p`die, care se pun apoi pe foc mic. Dup` ce d` 2-3
clocote, se ia vasul de pe foc [i se las` s` stea o noapte, acoperit. A doua
141
zi, se strescoar`, presându-se bine florile \n mâini pentru a ie[i tot sucul.
|n lichidul ob]inut se pune 1 kg de zah`r [i o jum`tate de l`mâie, f`r`
coaj`, tìat` felii. Se pune vasul pe foc foarte mic, f`r` capac. Lichidul
se \ngroa[` f`r` a firbe.
Se las` compozi]ia s` se r`ceasc`. Trebuie s` se formeze un sirop
de consisten]a mierii lichide. Dac` este prea sub]ire, se mai pune o dat`
pe foc. Se iau 3 linguri/zi, fiecare lingur` diluat` \ntr-o can` cu ceai.
Ciroz` umed`
Aceast` re]et` ajut` la eliminarea lichidului \n ciroza umed`.

Se ia pelin uscat, se freac` \n palme pentru a se arunca be]ele, apoi
se râ[ne[te pentru a se ob]ine pulberea de pelin. Din acest praf se ia câte
o linguri]` cu o or` \nainte de mas`, diminea]a, la prânz [i seara - \n prima
s`pt`mân`, dup` care se bea câte o can` de ceai \ndulcit cu miere.
A doua s`pt`mân`, se iau dou` linguri]e de pelin, tot diminea]a, la
prânz [i seara, iar a treia s`pt`mân` câte trei linguri]e diminea]a, la prânz
[i seara, tot \nainte de mas`. |n urma acestui tratament se elimin` pe
nesim]ite tot lichidul acumulat. Tratamentul se poate repeta dup` o pauz`
de trei s`pt`mâni.
Hepatit` epidermic`
|ntr-un litru de ap` op`rit` se pun 5 grame de rostopasc` uscat` [i
se las` la infuzat 12 ore. Dup` aceea, se strecoar` [i se se amestec` cu 200
grame miere. Totul se pune \n sticl` [i se p`streaz` la frigider. Se ia câte
o lingur` din or` \n or` de 12 ori/zi. Cura pentru un copil dureaz` 5 zile,
iar pentru un adult 10 zile.
Ciroz`
- 2 pahare suc de varz`/zi; se consum` varz` \n`bu[it`
- Se râ[nesc \n cantit`]i egale: rostopasc`, armurariu [i pedicu]`.
Se ia o jum`tate de linguri]` din acest amestec (pulbere) [i se ]ine
sub limb` 15 minute, dup` care se \nghite cu ap`, de 3 ori/zi \naintea
meselor principale cu 1/2 or`.
142
Ciroz` lichid`
- Un pumn se a[chii de r`d`cin` de dud alb (agud), se pun seara \n
doi litri ap`. A doua zi se fierb pân` scade lichidul la 1,250 litri. Se stre-
coar` [i se bea timp de o zi.
Ceaiul se bea pân` când scade burta. Se face o pauz` de 3
s`pt`mâni [i apoi se mai repet` \nc` 14 zile. Se va urina foarte des, iar
la \nceputul tratamentului urina va avea culoare ro[iatic`.
|n fiecare an, aceast` re]et` se poate repeta timp de 3 s`pt`mâni.
- 1 kg ceap` ro[ie se cur`]` [i se toac` m`runt. Se pune \ntr-un bor-
can [i se toarn` peste ea 5 litri ]iuc` curat`. Se las` la macerat 10 zile.
Din acest amestec se iau diminea]a pe stomacul gol 30-40 ml, apoi se
st` culcat pe partea dreapt` 30 de minute, dup` care se serve[te masa de
diminea]`. |n cel mai scurt timp ficatul \ncepe s` se regenereze.
Icter
- 30 gr rostopasc` se pun la macerat 3 ore \n 1/2 litru de vin alb

curat, de ]ar`. Se strecoar` [i se beau 150 ml \nainte de mese. |nl`tur`
rapid icterul.
- 20 gr g`lbenele, 20 gr [ofran se fierb 5 minute \ntr-un litru de vin
alb. Se beau câte 50 gr de 3 ori/zi \naintea meselor principale.
- Se bea 3 zile la rând câte 1 litru de lapte dulce \n care a fiert
r`d`cin` de [tevie.
Dezintoxicarea ficatului
Se bea un amestec de sucuri timp de 7 zile, seara cu o jum`tate de

or` \nainte de culcare din: 2 morcovi, 1 r`d`cin` de p`trunjel, o ridiche
neagr`, 3 mere.
Hepatite
- Ceai de anghinare: infuzie 10 minute din 2 linguri]e de plant` \n

750 ml ap` clocotit`. Se bea cantitatea \ntreag` \n cursul unei zile \n mai
multe reprize.
- Ceai din fructe de armurariu (protejeaz` celula hepatic`), infuzie
10 minute din: 2 linguri]e de fructe zdrobite \n 300 ml ap` clocotit`. Se
143
bea o cea[c` diminea]a pe stomacul gol (150 ml); 75 ml dup` masa de
prânz [i 75 ml seara.
- Ceai de rostopasc` ( decongestioneaz` ficatul); infuzie 10 minute
din: 1 linguri]` la 200 ml ap` clocotit`. Se \mparte cantitatea \n 3 [i se bea
pe parcursul zilei timp de 10 zile.
- Ceai de pedicu]`: infuzie 10 minute din o linguri]` de plant` la
250 ml ap` clocotit`. Se bea diminea]a pe stomacul gol cu 1/2 or` \nain-
tea micului dejun.
- 50 gr muguri de mesteac`n se pun \n 500 ml vodc` timp de 10
zile. Se bea câte o linguri]` din preparat cu pu]in` ap` de 3 ori/zi cu 15-
20 minute \naintea meselor.
- Din 2 c`]ei de usturoi pisa]i amesteca]i cu sare se fac dou` „bile“
care se ]in sub buza superioar`, atâta timp cât suport` bolnavul. Se repet`
tratamentul 3 zile consecutiv, dup` care se reia o dat` la dou` zile. Dup`
10 zile, vindecarea este garantat`. Acest usturoi, se pare c` distruge toc-
mai virusul.
- |n fiecare sear`, \nainte de culcare se \nghite o lingur` de ulei de
semin]e de dovleac presat la rece [i se st` pe partea dreapt` 1/2 or` (Este
foarte eficient [i \n adenomul de prostat`).
Hepatite, ateroscleroz`, anemie

Se prepar` cidrul din fructe de c`tin` astfel: se iau 400 gr fructe
uscate sau 1 [i 1/2 kg fructe proaspete [i se pun \n 10 litri ap` \mpreun`
cu 3 kg zah`r. Se las` la fermentat 10-15 zile. La suprafa]` se formeaz`,
de obicei, o pelicul` uleioas` pe care e bine s-o aduna]i [i s-o depozita]i
separat, c`ci este foarte eficient` \n tratamentul r`nilor greu vindecabile
sau al arsurilor severe.
Dup` ce cidrul este gata, se strecoar` [i se beau câte 50 ml/zi
\nainte de masa principal`.
Boli de ficat, \n special hepatita C
Se prepar` bor[ul de sfecl` : 1 kg sfecl` roºie tìat` buc`]i, o

leg`tur` de p`trunjel, o leg`tur` m`rar, o leg`tur` leu[tean, o c`p`]ân` de
usturoi, o linguri]` de drojdie sau o mân` de m`lai.
Deasupra lor se toarn` ap` [i se las` la macerat la temperatura camerei.
Când lichidul este gata acrit, se strecoar` [i se reumple borcanul cu
144
ap`. Bor[ul care rezult` a doua oar` este mai slab. Din prima strecurare
se beau câte dou` pahare/zi, iar din a doua , câte 4 pahare/zi.
Bor[ul se poate bea \n tot cursul anului. Este bun [i \n bolile de
pl`mâni [i ca depurativ general al organismului.
Chisturi pe ficat, pl`mâni, rinichi
|n prima s`pt`mân` se \nghite \n fiecare diminea]`, pe stomacul gol

un bob de t`mâie alb` (cât un bob de maz`re) \nvelit \n miez de pâine
(ca s` nu ating` din]ii fiindc` formeaz` carii). |n urm`toarele 3
s`pt`mâni se procedeaz` la fel, dar numai din dou` \n dou` zile.
|n paralel se beau 3-4 pahare cu ceai de traista ciobanului \naintea
meselor principale [i chiar \ntre mese, \n loc de ap`.
Cur`]area ficatului
Se fierb 40 gr g`lbenele timp de 10 minute \ntr-un litru de ap`.
Aceast` cantitate se bea \n cursul zilei de trei ori/zi , cu 20 minute
\nainte de mas`. Tratamentul dureaz` 2-3 s`pt`mâni.
Eliminarea pietrelor de la bil` [i ficat

- Prima zi : se ia masa de prânz, cina nu. |nainte de culcare se ia un
amestec de 100 gr ulei m`sline cu 100 gr suc proasp`t de l`mâie [i se

st` pe partea dreapt` 20-30 minute.
- A doua zi: diminea]a se face clism`. |n timpul zilei se bea numai
ap` fiart` pu]in \ndulcit` cu miere [i cu un adaus de suc de l`mâie. Seara
se face din nou clism`.
- A treia zi: diminea]a se face clism`. Ziua se consum` legume
fierte [i fructe. Dup` una din clisme vor ap`rea pietrele. Dac` dup` ulti-
ma clism` nu vor ap`rea pietre, atunci procedura se repet` peste cinci
zile. Procedura se mai repet` o dat` peste dou` s`pt`mâni.
Eliminarea pietrelor de la bil`
1 kg de r`d`cin` de p`trunjel se fierbe \n 2 litri de ap` pân` scade la 1 litru.

Se beau 150 ml diminea]a [i seara pe nemâncate [i se st` apoi pe
partea dreapt` 20 minute.Tratamentul poate dura 3-4 luni.
145
Eliminarea pietrelor de la bil` [i rinichi
Se prepar` dou` ceaiuri separat :
- ceai de brusture : decoct din 2 linguri r`d`cin` m`run]it` se
pun \n 500 ml ap` clocotit` [i se mai las` s` fiarb` 2 minute.
- ceai de turi]` mare : infuzie din o lingur` de plant` se
op`re[te cu 500 ml ap` clocotit`.Dup` r`cire, cele dou` ceaiuri se stre-
coar` [i se amestec`.Se bea \ntreaga cantitate par]ionat` pe o zi. Re]eta se
mai repet` \nc` 3 zile.|n aceste zile nu se m`nânc` alimente care con]in
calciu (lactate, fasole, etc.).
Eliminarea pietrelor de la bil`
Se râ[nesc semin]e uscate de pepene ro[u. Timp de 10 zile,

diminea]a pe nemâncate se ia o linguri]` din pulberea ob]inut` \mpreun`
cu o lingur` de ulei de m`sline presat la rece [i se st` culcat pe partea
dreapt` 20 minute. Tratamentul dureaz` 3 luni, câte 10 zile pe lun`,
atunci când luna este \n descre[tere.
Disfunc]ii ale vezicii biliare [i ale ficatului

- Se amestec` urm`toarele plante \n cantit`]ile indicate: tinctur` 10
gr, semin]e de chimen 15 gr, frunze de roini]` 15 gr, frunze de ment` 20
gr, cimbri[or 20 gr [i muguri de ienup`r 20 gr.
Peste o linguri]` de amestec se toarn` o can` de ap` clocotit` [i se
las` s` stea 5 minute. Se strecoar`. Se beau zilnic 2 c`ni de ceai cald.
- Se amestec` urm`toarele plante \n cantit`]ile indicate: r`d`cin` de
obligean` 10 gr, frunze de strugurii ursului 10 gr, frunze de trifoi[te de
balt` 10 gr, semin]e de in 10 gr, coada calului 10 gr, frunze de mesteac`n
20 gr, teci de fasole 30 gr. Se fierb 3 linguri]e de amestec 10 minute \n
750 ml ap`. Se strecoar`. Se beau zilnic 3 c`ni de ceai cald.
Dischinezie biliar`, hepatite, gastrit`
Se pun \ntr-un vas emailat 30 gr de semin]` de p`trunjel. Se toarn`

peste ele un pahar cu ap` [i se pune amestecul s` fiarb` \n „bain-marie“
1/2 or`. Se strecoar`. Se ia câte o lingur` de 5-7 ori/zi.
146
Litiaz` biliar`
Se face un amestec de plante \n p`r]i egale: p`trunjel de câmp,
ieder`, hamei, turi]`-mare, ment`, pelin.
Se pun 3 linguri de plante \ntr-un litru de vin de mere sau cidru, se
\nc`lze[te pân` apoape de punctul de fierbere, se infuzeaz` 3 minute [i
se strecoar`.Se ia câte o lingur` din or` \n or`, de 9 ori/zi.
Hemoroizi
Se unge anusul [i hemoroizii cu unguent de propolis 20% de2

ori/zi. Durerile, mânc`rimile [i sânger`rile dispar dup` 2 s`pt`mâni.
Intern: - diminea]a se bea un ceai de pelin (infuzie 1/2 linguri]` la
can` 10 minute).
- \n cursul zilei se bea un ceai dintr-un amestec \n p`r]i egale
din : g`lbenele, mu[e]el, afin, coada-[oricelului, ]intaur` (infuzie o lin-
guri]` de amestec la o can`); se consum` 1 ºi 1/2 litru pe zi.
Constipa]ie
- Tìa]i \n buc`]i mici 1/2 kg de dovleac [i pune]i-le la fiert \ntr-un

vas emailat cu mult` ap`. Se fierbe pân` se \nmoaie dovleacul. Se
scoate dovleacul [i se freac` cu o lingur` de lemn pân` se omoge-
nizeaz`, apoi se toarn` apa \n care a fiert.

Se amestec` bine, iar din bùtura rezultat` se iau 2 pahare/zi, unul
diminea]a [i altul seara, pân` la dispari]ia constipa]iei.
- Se folose[te un decoct de aloe. Se pune o linguri]` de aloe uscat`
\n 250 ml ap` [i se adaug` 2 linguri de miere. Se fierbe 3 minute [i se
strecoar`.
Se iau câte 3 linguri/zi, \naintea meselor principale.
Ulcer duodenal cu ni[`
Se bate un albu[ de ou prosp`t cu o linguri]` de zah`r pudr` [i o

lingur` de ulei de m`sline pân` se face crem`. |n fiecare diminea]` se
consum` acest amestec pe stomacul gol timp de 10 zile.
147
Ulcer gastric [i duodenal
- 20 gr sun`toare se pun la macerat \n 20 ml alcool de 90°. Se ]ine
\ntr-un borcan cu capac 2 s`pt`mâni, dup` care se adaug` 200 ml ulei de
porumb sau floarea soarelui. Acest amestec se ]ine \n baia de abur dou`
ore. Se strecoar` [i se ia câte o linguri]` \nainte de mas` de 3 ori/zi.
- 60 ml ap` (dou` linguri de sup`), o lingur` de m`lai cernut foarte
fin, o lingur` de miere de albine curat`.
Se pune apa la fiert \ntr-un ibric, se pune m`laiul [i se freac` la foc
mic circa un minut. Se ia de pe foc, se adaug` mierea de albine [i se
amestec` pân` ce se ob]ine o past` perfect omogen`. Se consum` c`ldu]`,
diminea]a pe stomacul gol. Tratamentul dureaz` 21 de zile.
- 100 gr de cear` de albine, 100 gr r`[in` de brad [i 100 gr de unt
proasp`t se amestec` [i se \nc`lzesc \ntr-un vas acoperit. Când preparat-
ul s-a omogenizat, se ia de pe foc [i se las` s` se r`ceasc`. Apoi, se
prepar` pastile de m`rimea boabelor de maz`re [i se iau câte 4-6 pastilu]e
pe stomacul gol, cu 15-20 minute \naintea meselor principale.
- |n lunile mai, iunie, se cur`]` coaja verde de deasupra nucilor, iar
restul se rade [i se pune \n borc`nele astfel: un rând de nuci, un rând de
zah`r, [.a.m.d. Borcanele se \nchid ermetic [i se las` la c`ldur` 10-14 zile.
Se iau din acest preparat 2-3 linguri]e cu 15-20 minute \naintea meselor
principale.
Ulcer
La un litru cu ap` se pune o lingur` de r`d`cin` de ghimbir

m`cinat`. Se fierbe 30 minute, se strecoar`, se r`ce[te. Se poate adùga
pu]in` miere. Se beau 3-4 pahare/zi, \n timpul mesei sau dup` mas`.
Arsuri la stomac
- Ron]ì]i zilnic 15 boabe de mu[tar [i o linguri]` de semin]e de anason;
- Mesteca]i \ncet felii de cartof crud;
- Be]i 1/4litru suc de morcov prosp`t imediat dup` apari]ia simptomelor;
- 2-3 c`ni pe zi din infuzie 10 minute de troscot, 2 linguri]e la 200
ml ap` clocotit`;
- 2 c`ni pe zi din infuzie 10 minute de mu[e]el, o linguri]` la can`;
- 2 c`ni pe zi din infuzie 15 minute de flori uscate de salcâm, 1 lin-
guri]` la 250 ml ap` clocotit`.
148
Colit`
- Se beau 3 c`ni de infuzie de leu[tean/zi cu 1/2 or` \nainte de mas`.
Se infuzeaz` 3 fire de leu[tean proasp`t sau uscat \n 3 c`ni de ap`
clocotit` 5-6 minute, apoi se strecoar` [i se bea neândulcit.
- |nfuzie din 2 linguri]e mu[e]el \n 250 ml ap` clocotit`, timp de 10
minute. Se beau 2 c`ni/zi, dup` mese.
- Se face un amestec din : 20 gr mu[e]el, 30 gr coada [oricelului,
20 gr frunze de ment`, 10 gr salvie, 10 gr fructe de coriandru.
Se infuzeaz` o lingur` de amestec \n 250 ml ap` clocotit`, timp de
10 minute. Se beau 2 c`ni/zi.
- Se râ[ne[te o lingur` de semin]e de in [i se \nghite imediat pul-
berea fin`, dup` ce \n prealabil a fost amestecat` cu ap` clocotit`.
Tratamentul se face de 2 ori/zi, \nainte de mas`, timp de 14 zile.
Colita de fermenta]ie
Se fierb 2 linguri cu vârf de semin]e de in \n 250 ml ap` timp 10-

12 minute (se adaug` mereu ap` ca s` r`mân` aceea[i cantitate ca la
\nceput). Mucilagiul ob]inut se bea diminea]a pe stomacul gol.
Micul dejun se serve[te dup` o or`.
Dischinezie biliar`
1 kg de pelin se fierbe \n 2 litri de ap` pân` r`mân 750 ml. Se stre-

coar` [i se amestec` cu 250 gr miere de albine [i 250 ml vin natural. Se
iau câte 100 ml \nainte de mese de 3 ori/zi, iar dup` mas` o can` de
infuzie de sun`toare (1 linguri]` de plant` la 250 ml ap` clocotit`,
infuzat 10 minute).
Gaze \n stomac
- O linguri]` de semin]e de anason [i o linguri]` de miere se fierb

\n 200 ml ap`, timp de 10 minute. Se r`cesc [i se strecoar`. Se iau 2 linguri/zi.
- O linguri]` de pelin [i o linguri]` de miere se fierb \n 200 ml ap`
timp de 10 minute. Se r`cesc [i se strecoar`. e iau 2 linguri/zi.
- Se pun seara \n ap` semin]e de p`tlagin`. Peste noapte se formeaz` o
mas` gelatinoas`. Se ia diminea]a o lingur` \nainte de micul dejun.
149
- O linguri]` de semin]e de m`rar fierte 15 minute cu o can` de ap`.
Se strecoar` [i se bea lichidul fierbinte.
Gastrit`, aciditate
2 linguri de caimac de lapte se bat bine cu 2 g`lbenu[uri [i cu 2 lin-

guri de miere de albine pân` se ob]ine o crem`. Se ia de 3 ori/zi, cu o
jum`tate de or` \naintea de mesele prinncipale.
Enterocolite cronice
Se preapar` apa de t`râ]e de grâu.O mân` de t`râ]e de grâu la 1 litru

de ap` rece se amestec` [i se las` 8-10 ore, apoi se strecoar` apa prin
tifon. Se bea pe parcursul zilei cu \ngi]ituri mici.
150
CUR~}AREA LIMFEI
Cur`]area limfei
Procedura dureaz` 3 zile. Se fac clisme diminea]a [i seara cu ceai

de coada-calului (2 litri).
Nu se m`nânc` nimic, \n fiecare zi se bea un amestec din : 2 litri
ap` + 1 litru suc grapefruit + 1/4 suc l`mâie + 3/4 suc portocal` (\n total
4 litri lichid).
Pe parcursul celor 3 zile se elimin` din organism 12 litri de limf`
acid` bolnav`.
Cur`]area profilactic` pentru sistemul limfatic

Se bea ceai concentrat din dr`gaic` (sânziene), o linguri]` la can`
fiert 10 minute, câte 2 litri/zi timp de 3-4 s`pt`mâni.
151
PARAZI}I INTESTINALI
Parazi]i intestinali
Se macereaz` timp de 6 zile o ceap` mare tìat` felii \ntr-un litru

de vin alb.
Se beau 100 ml \n fiecare diminea]` timp de o s`pt`mân`, când
luna este \n descre[tere.
Se reia timp de 2 sau 3 luni.
Teniaza
Se fierb 2 cepe mari tìate m`runt \n 300 ml lapte pân` scade la

jum`tate. Se strecoar`, se r`ce[te [i se adaug` o linguri]` de miere.
Solu]ia se poate ]ine \n frigider timp de o s`pt`mân`.
Se administreaz`:
- copii \ntre 6-9 ani : 2 linguri]e de preparat seara
- copii pân` la 12 ani : 3 linguri]e
- adul]i: 3-4 pahare de ceap` cu lapte/s`pt`mân`.
Limbrici, panglica
- Diminea]a pe stomacul gol se \nghit 50 de semin]e de dovleac,
crude, pisate, amestecate \ntr-un pahar de lapte.
- Se face o past` din 15-30 gr semin]e de dovleac cur`]ate de coaj`,
crude, pisate, amestecate cu tot atâta zah`r [i pu]in suc de l`mâie (o lin-
guri]`). Se consum` diminea]a pe stomacul gol.
Re]etele se pot face alternativ o zi una, o zi cealalt`.
152
SISTEMUL NERVOS
Scleroza \n pl`ci
Este o boal` neurologic` de etiologie necunoscut`, se pare viral`.

- Diet` cu multe cereale, mere dulci, grâu \ncol]it, polen, c`tin`, ginseng.
- Ceaiuri amare, hepatoprotectoare
- Bì aromatice , la 37°C, timp de 20 de minute cu: coada calului,
muguri de pin, lev`n]ic`, busuioc, tei, amestecate \n p`r]i egale.
- Masajul p`r]ilor afectate cu tinctur` de t`t`neas` [i ulei de
sun`toare. Coloana vertebral` va fi masat` cu ulei de mu[e]el.
Scleroz` multipl`
Cura cu ulei de semin]e de in, timp de 21 de zile. Se iau 7

linguri/zi, apoi doza de \ntre]inere 2 linguri/zi.
Afec]iuni ale sistemului nervos
Se iau zilnic 15-35 gr (\n func]ie de vârst`: copil sau adult), polen
sau 5-15 pastile de p`stur`.
Epilepsie
Câte 19 semin]e de mu[tar de 3 ori/zi, timp de 3 s`pt`mâni.
Meningit`
- Se pun comprese pe zona occipital` cu bitter suedez.

- Tinctur` de propolis - se iau câte 25-35 pic`turi de 3-4 ori/zi, cu
30 de minute \naintea meselor, timp de 3 s`pt`mâni.
- Se face un decoct, 10 minute, dintr-o lingur` la can` din
urm`torul amestec \n p`r]i egale: salcie, soc, ]intaur`, troscot, p`ducel,
afin sau meri[or, c`tin` sau m`ce[e.
Dup` fierbere, se infuzeaz` 30 de minute. Se strecoar`. Se beau 3
c`ni/zi cu 30 de minute \naintea meselor. Ceaiul nu se \ndulce[te.
Tratamentul dureaz` o lun`.
153
- Se consum` câte o linguri]` de drojdie de bere uscat` de 3 ori/zi,
dup` mas`, dizolvat` \n lapte sau \n ceaiul \ndulcit.
- Se consum` 4-5 linguri/zi de grâu \ncol]it.
- Se ia câte o linguri]` de polen de 3 ori/zi dup` mas`, timp de o lun`.
|nt`rirea memoriei
- Se iau câte 3-5 pic`turi de 3 ori/zi dup` mese, de ulei de corian-

dru. Pic`turile se pun \n 100 ml ceai sau ap`.
- Se consum` morcov [i ananas.
- Se ia polen: 30 gr/zi.
- Se consum` usturoi zilnic.
- Ceaiuri recomandate: salvie, pelin, rozmarin, urzic`. |n ceai se
pun 2 linguri]e de bitter suedez, zilnic.
Scleroza \n pl`ci, afec]iuni ale m`duvei spin`rii
Coada-[oricelului ac]ioneaz` asupra m`duvei spin`rii determinând

formarea de noi celule \n sânge. Are efecte bune [i \n paralizii [i \n leucemii.
Se beau dou` c`ni de ceai pe zi, \nghi]itur` cu \nghi]itur` (infuzie
dintr-o linguri]` de plant` la can` 10 minute).
Se fac bì de [ezut (una pe zi - seara \nainte de culcare) [i se unge
coloana vertebral` diminea]a cu tinctur` de coada-[oricelului, iar seara se
face masarea ei cu alifie de coada [oricelului.
* Baia de [ezut: 100 gr de coada-[oricelului se pune de diminea]a
pân` seara \n ap` rece; \nainte de baie, se \nc`lze[te pân` la punctul de
fierbere, se strecoar` [i se adaug` peste apa din lighean.
* Tinctura de coada-[oricelului: se umple o sticl` pân` la gât cu
flori de coada-[oricelului. Se toarn` deasupra rachiu de fructe sau vodc`
de 38-40°. Se las` 14 zile la soare , dup` care se strecoar`. Se p`streaz`
\n sticle de culoare \nchis`.
* Alifie de coada-[oricelului: 90 gr unt nes`rat sau osânz` curat`
de porc se pun pe foc \ntr-o crati]`. Se adaug` 15 inflorescen]e de coada-
[oricelului bine m`run]ite [i se las` s` se c`leasc` pu]in, amestecând con-
tinuu cu o lingur` de lemn. Se trage vasul deoparte [i se las` pân` a
doua zi. |n ziua urm`toare se reânc`lze[te u[or [i se ia de pe foc. Se stre-
coar` printr-un tifon [i se pune \n borcane, care se p`streaz` \n frigider.
154
Câteva c`r]i recomandate
1. Din tainele vie]ii [i ale universului - prof. Scarlat Demetrescu

2. Mâini vindec`toare - Barbara Ann Brennan
3. Putreri t`m`duitoare - Barbara Ann Brennan
4. Toate volumele scrise de S. N. Lazarez
5. Toate volumele ce cuprind \nv`]`mântul lui Omraam Mikhael
Aivanhov
6. Al meu Baba [i eu - Dr. John Hishop
7. Dumnezeu este Unitate - din discursurile lui Sai Baba
8. Vindecare spiritual` [i nemurire - Patrik dronot
9. Universul lui Edgar Cayce - D. K. de Bizemont
10. Hrana vie - Ernst Günter
11. Toate volumele scrise de Dr. Jeanine Fontaine
12. |mbr`]i[at` de lumin` - Betty J. Eadie
13. O m`rturie a reâncarn`rii - Brian L. Weeiss
14. Cunoa[te-te pe tine \nsu]i - Paul Brunton
155
156
CUPRINS
Cuvânt omagial .................................................................7

Cuvânt despre finan]are.....................................................9
Cuvânt despre Valeriu Popa.............................................11
Cuvinte ale lui Valeriu Popa (din \nregistr`ri video)......14
Cuvât de mul]umire.........................................................16
Cuvânt \nainte (relansarea unui concept)........................17
Cuvinte de lumin`............................................................21
Pledoarie pentru gândirea pozitiv`..................................33
Terapii adiacente tratamentului naturist...........................53
Regimuri concepute de Valeriu Popa...............................71
Re]ete de „IERI“ pentru tratamentul
de „AZI“ [i „MÂINE“ ....................................................89
Câteva c`r]i recomandate..............................................155
157
158
Pentru a primi un exemplar din acest
volum omagial, care se ofer` gratuit, v` rug`m
s` ne suna]i la telefon:0745 153 875 (D-na Sanda
{tefan) sau telefon: 653 51 58 (D-nul Cezar
Dumitrache).
Aceast` carte este un dar de Lumin` [i

Iubire din partea celei ce a fost \n aceast` via]`
lumina sufletului meu, so]ia mea Raluca
Dumitrache.
159
160

POPA, Valeriu - Daruim Lumina Si Iubire (2002)

Încărcat de

Informații document

Drepturi de autor

Formate disponibile

Partajați acest document

Partajați sau inserați document

Opțiuni de partajare

Vi se pare util acest document?

Este necorespunzător acest conținut?

Drepturi de autor:

Formate disponibile

POPA, Valeriu - Daruim Lumina Si Iubire (2002)

Încărcat de

Drepturi de autor:

Formate disponibile

D~RUIM

Toate drepturile rezervate

Mi-e dor de tine Veve, mi-e tare dor de tine,

Fie cu voia Domnului ca dorul arz`tor din sufletul meu s` ia forma

Vreau s` fi fericit` acolo sus,

Nu te voi putea uita niciodat`, [i nici nu doresc s` te uit vreodat`,

Sper din tot sufletul [i din toat` inima ca bunul Dumnezeu s` ne

Iubirea [i Lumina Divin`

Tu, Puterea Iubirii, Spiritul |n]elepciunii,

Aceast` carte omagial` scris` [i conceput` \n ideea de \ntrajutorare

Iubirea [i Lumina Divin`

- „ Din punct de vedere chimic, omul este o crea]ie a Divinului, dar

Dumnezeu s`-i lumineze [i s`-i binecuvânteze pe to]i ace[tia.

Lecturând paginile din cuprins, v` ve]i \ntâlni cu un limbaj popu-

Subliniez faptul c` nu ne adres`m celor familiariza]i cu lumea spir-

Ne-am gândit \n acela[i timp [i la cei cu diferite afec]iuni care nu

CELE 10 PORUNCI DUMNEZEIE{TI

1. Eu sunt Domnul Dumnezeul t`u, s` nu ai al]i dumnezei afar` de

Tat`l nostru Carele e[ti \n Ceruri,

„ Omul nu poate tr`i numai cu pâine, el are nevoie de fiecare

Sai Baba, n`scut \n 1926 \n sudul Indiei, este recunoscut de mi-

CUVINTE DE LUMIN~ ALE LUI SAI BABA

„ Doamne! Ia-mi iubirea [i las-o s` curg` pe de-a-ntregul \n

Filozof [i pedagog francez de origine bulgar`, maestrul Omraam

CUVINTE DE LUMIN~ ALE LUI OMRAAM

„ Când o fiin]` reu[e[te s` \l pun` pe Dumnezeu pe primul loc, dea-

Valeriu Popa (1924-1997) a fost [i r`mâne marele vindec`tor al

CUVINTE DE LUMIN~ ALE LUI VALERIU POPA

„ Iertarea este calea spre adev`rata s`n`tate [i fericire.“

Analizând fiecare fraz` din rug`ciunea de capatâi Tat`l Nostru,

Nu pune]i nimic [i pe nimeni mai presus de Dumnezeu.Nici copilul

Este foarte benefic ca \n discu]iile purtate s` amintim numele Domnului

Rug`ciunea cea mai drag` lui Dumnezeu este rug`ciunea de

oameni buni? Oare Dumnezeu e dator s` ne dea \n continuu de toate, [i noi

Nemul]umirea creeaz` \n organism o stare energetic` negativ` [i dac`

Mul]umi]i Domnului pentru c` sunte]i s`n`tos, acesta fiind darul cel

Nu a[ vrea s` se \n]eleag` c` numai prin supraefort ne putem

Neâmp`carea cu sine este o surs` sigur` de \mboln`vire, pentru c` cine

Cred unii c` dac` merg la biseric`, se spovedesc [i \mp`rt`[esc

Bunul Dumnezeu a[teapt` de la noi fapte de credin]`. Mai mult,

Cei care merg la biseric` ca s` dea acatiste de r`zbunare (s`-l

Viciile: tutunul (oricât de pu]in), alcoolul \n exces (de droguri nici nu

plimenta“ pe cel`lalt cu \njur`turi, gesturi obscene, cu alte cuvinte, un

Dac` suntem genero[i, ne iubim semenii [i \i apreciem ajutându-i pe

Atunci când suntem invita]i la o aniversare, cump`r`m de obicei un

|n ceea ce prive[te rela]iile sau alte leg`turi interumane de prietenie, de

v` dezechilibra]i energetic [i s` preg`ti]i terenul pentru o viitoare afec]iune.

Vrem de multe ori s` ob]inem un anumit avantaj de la o cuno[tin]`, de

Se consum` foarte mult` energie pe planeta P`mânt \n mod inutil prin

Este absolut obligatoriu s` gândim pozitiv pentru c` ast`zi suntem ceea

Terapiile prezentate \n acest capitol, pot fi foarte periculoase dac`

Prin regimurile, terapiile [i re]etele inserate \n continuare, am

uman utilizând tehnolohie de ultim` or` \n domeniul electronicii, fizicii,

- \n a [aptea zi : Se fierb 5 linguri de orez [i 3 linguride arpaca[

o irigare bun` sangvin`.

Aten]ie la condi]iile igienico-sanitare \n care v` t`ia]i sub limb`!

{i \n satele din Maramure[ [i Bucovina urina este folosit` pe scar`

Argila este cunoscut` ast`zi ca panaceu universal [i f`r` con-

Plantele folosite sunt urm`toarele:

- Aftele, b`[icile de pe limb` sau alte afec]iuni care apar pe limb`

Este bine ca aceste regimuri s` fie f`cute sub supravegherea unui

corect` alimentele trebuiesc b`ute, lichidele mâncate; fiecare bol ali-

ALIMENTE RECOMANDATE: orez, grâu, porumb, mei, ov`z,

INDICA}II PENTRU REGIM