Teza Doctorat Rezumat Hapau-Petcu Stan

UNIVERSITATEA TEHNICĂ DE CONSTRUCŢII BUCUREŞTI
FACULTATEA DE HIDROTEHNICĂ
CATEDRA DE CONSTRUCŢII HIDROTEHNICE
ing. STAN HĂPĂU-PETCU
Valori măsurate Limita sup. const. Funcþia de timp

MODEL STATISTIC Valori calculate Limita inf. const.
18
am Calibrare Predicţie
16
14
12
10
mm
8
6
4
2
0
av
-2
1999 2000 2001 2002 2003 2004 2005 2006 2007 2008
DIFERENŢE MĂSURAT-CALCULAT- reziduul

6
limita superioară
4
2
mm
0
-2
-4
limita inferioară
-6
1999 2000 2001 2002 2003 2004 2005 2006 2007 2008
REZUMATUL TEZEI DE DOCTORAT
CONDUCĂTOR ŞTIINŢIFIC: Prof. univ. dr. ing. DAN STEMATIU
BUCUREŞTI – 2010
CONTRIBUŢII PRIVIND STABILIREA CRITERIILOR DE COMPORTARE NORMALĂ A BARAJELOR
CUPRINS
INTRODUCERE .......................................................................................................................... 6
1  LEGISLAŢIA ÎN DOMENIU ............................................................................................. 10
2  CONŢINUTUL ŞI OBIECTIVELE SUPRAVEGHERII .................................................. 16
2.1  Niveluri de urmărire a comportării construcţiilor .................................................... 16
2.2  Niveluri de organizare a activităţii de UCCH ........................................................... 18
2.3  Proiectarea şi implementarea sistemului de UCCH ................................................. 19
2.4  Etapele de desfăşurare ale activităţii de UCCH ........................................................ 20
2.5  Obiectivele supravegherii............................................................................................ 21
2.6  Fenomene şi parametrii urmăriţi ................................................................................ 24
3  TIPURI DE APARATE ŞI DISPOZITIVE UTILIZATE .................................................. 26
3.1  Tipuri de aparate ........................................................................................................... 26
3.2  Cerinţe şi caracteristici ................................................................................................. 27
3.3  Principalele specificaţii de performanţă ale unui aparat de măsură ...................... 29
3.4  Principalele aparate şi dispozitive utilizate în prezent pentru
supravegherea barajelor .............................................................................................. 31
3.5  Instrumentarea factorilor externi (cauzali) ................................................................ 39
3.6  Instrumentarea răspunsului barajului la solicitări................................................... 40
3.7  Automatizarea culegerii datelor.................................................................................. 45
4  TENDINŢE MODERNE PRIVIND SUPRAVEGHEREA BARAJELOR...................... 49
4.1  Traductorii şi partea electronică.................................................................................. 49
4.2  Achiziţia datelor ............................................................................................................ 50
4.3  Măsurători moderne cu ajutorul fibrei optice ........................................................... 51
4.4  Alte tipuri de măsurători.............................................................................................. 60
4.5  Aplicaţii .......................................................................................................................... 63
5  INTRODUCERE ÎN PROBLEMATICA MODELĂRII ................................................... 67
5.1  Definiţii .......................................................................................................................... 67
5.2  Sistem şi model ............................................................................................................. 68
5.3  Modele matematice în analiza numerică ................................................................... 69
5.4  Construcţia şi validarea modelelor ............................................................................. 70
5.5  Clasificarea modelelor matematice............................................................................. 71
5.6  Modele matematice utilizate în supravegherea barajelor ....................................... 72
6  MODELE DETERMINISTE DE TIP MEF ........................................................................ 76
6.1  Introducere în metoda elementului finit ................................................................... 76
6.2  Scurt istoric MEF ........................................................................................................... 77
6.3  Principiul metodei elementului finit ......................................................................... 77
6.4  Limitele metodei elementului finit ............................................................................ 78
6.5  Discretizarea – tipuri de elemente finite ................................................................... 79
6.6  Pachetul de programe ANSYS..................................................................................... 81
6.7  Urmărirea comportării barajelor pe baza datelor furnizate de modelele
deterministe .................................................................................................................. 86
6.8  Aplicaţie la barajul Petrimanu .................................................................................... 88
7  MODELAREA STATISTICĂ ........................................................................................... 103
7.1  Noţiuni de bază ........................................................................................................... 103
7.2  Metode de analiză a dependenţei unor variabile ................................................... 105
1
7.3  Scopul modelării statistice......................................................................................... 106

7.4  Ipotezele procesului de modelare ............................................................................. 107
7.5  Principalele etape în realizarea unui model ............................................................ 108
7.6  Prepararea seriilor de date ......................................................................................... 109
7.7  Selecţia modelului ...................................................................................................... 109
7.8  Calibrarea modelului ................................................................................................. 111
7.9  Validarea modelului ................................................................................................... 114
7.10  Regresia în trepte ...................................................................................................... 116
8  MODELE STATISTICE UTILIZATE ÎN UCCH ........................................................... 117
8.1  Scopul modelării statistice în UCCH ....................................................................... 117
8.2  Modelul statistic «HST» original .............................................................................. 118
8.3  Modelul statistic «CONDOR» .................................................................................. 120
8.4  Modelul statistic funcţie de temperatura aerului medie mobilă .......................... 121
8.5  Modelul statistic funcţie de precipitaţiile medii mobile ....................................... 122
8.6  Modelul statistic cu defazaj ....................................................................................... 123
8.7  Modelul statistic autoregresiv Gresz-Szalavári ...................................................... 123
8.8  Modele statistice de tip serii discrete de timp ........................................................ 124
8.9  Aspecte care influenţează modelarea statistică ....................................................... 124
8.10  Indicatorii de calitate ai modelării .......................................................................... 126
8.11  Eficientizarea modelului .......................................................................................... 128
8.12  Prelucrarea statistică a reziduului ........................................................................... 129
8.13  Predicţia...................................................................................................................... 132
9  APLICAŢIE SOFTWARE PENTRU DETERMINAREA MODELELOR
STATISTICE DE COMPORTARE ................................................................................ 135
10  DEFINIREA ŞI DETERMINAREA CRITERIILOR DE COMPORTARE
NORMALĂ A BARAJELOR .......................................................................................... 142
10.1  Premizele criteriilor de avertizare ........................................................................... 142
10.2  Definirea situaţiilor şi stărilor de funcţionare ale barajelor ............................... 143
10.3  Stabilirea criteriilor de avertizare ........................................................................... 144
10.4  Definirea criteriilor de atenţie................................................................................. 145
10.5  Definirea criteriilor de alertă ................................................................................... 146
10.6  Definirea criteriilor de alarmă ................................................................................. 147
10.7  Alegerea domeniului de comportare normală cu ajutorul unui model
statistic ......................................................................................................................... 148
11  STUDIU DE CAZ PRIVIND DETERMINAREA CRITERIILOR DE
COMPORTARE NORMALĂ A BARAJELOR .......................................................... 151
11.1  Barajul Poiana Uzului – stabilirea criteriilor de avertizare ................................. 151
11.2  Barajul Poiana Uzului – stabilirea unui criteriu de atenţie definitoriu
pentru siguranţa barajului ........................................................................................ 165
11.3  Barajul Pecineagu – stabilirea criteriilor de avertizare ........................................ 169
12  CONCLUZII ..................................................................................................................... 179
12.1  Sumarul tezei ............................................................................................................. 179
12.2  Modelarea statistică şi deterministă – instrumente puternice pentru
stabilirea criteriilor de avertizare ............................................................................. 183
12.3  Contribuţiile tezei ..................................................................................................... 183
BIBLIOGRAFIE ....................................................................................................................... 185
2
INTRODUCERE
Rolul urmăririi comportării în timp constă în sesizarea cât mai timpurie a oricăror
fenomene anormale sau atipice periculoase pentru siguranţa construcţiei
hidrotehnice. De aici rezultă importanţa deosebită a prelucrării şi interpretării
datelor colectate în cadrul sistemului de supraveghere.
Barajele aflate în exploatare pot să funcţioneze în situaţie normală sau în situaţie
excepţională. Situaţia normală se caracterizează prin valori normale ale solicitărilor
exterioare (niveluri în lac, debite afluente sau defluente, temperaturi etc.), prin corecta
funcţionare a elementelor componente ale amenajării şi printr-un răspuns al
construcţiei la solicitări corespunzător celui prognozat. Nesatisfacerea oricăreia dintre
aceste condiţii conduce la intrarea în situaţie excepţională.
În cadrul situaţiei excepţionale se disting mai multe trepte, funcţie de gravitatea
abaterii de la situaţia normală şi de gradul de risc rezultat din aceasta:
 starea de atenţie reprezintă simpla abaterea de la parametrii normali de
funcţionare, fără existenţa unui pericol pentru siguranţa lucrării;
 starea de alertă este declanşată la sesizarea unor fenomene a căror evoluţie ar
putea să conducă la un pericol pentru zona aval a acumulării;
 starea de alarmă este declanşată de necesitatea de evacuare a unor debite ce
provoacă inundarea unor zone din aval şi/sau de un pericol iminent de
avariere sau chiar de rupere a barajului.
Organizarea tezei
Capitolul 1 prezintă principalele aspecte legislative care stau la baza activităţii de
supraveghere a barajelor din România, cu sublinierea prevederilor referitoare la
stabilirea criteriilor de avertizare.
Capitolul 2 prezintă nivelurile de Urmărire a Comportării Construcţiilor Hidrotehnice,
respectiv urmărirea curentă şi urmărirea specială, în funcţie de nivelul de risc al barajului,
determinat cu ajutorul metodologiei de stabilire a categoriilor de importanţă.
Capitolul 3 abordează diversitatea aparaturii utilizate pentru culegerea datelor
necesare caracterizării stării de siguranţă a barajului.
Capitolul 4 continuă cu prezentarea celor mai recente sisteme pentru achiziţia
datelor şi automatizarea procesului de culegere a măsurătorilor.
Capitolul 5 reprezintă o introducere în tehnica modelării, cu definiţii, explicaţii,
clasificări, construirea şi validarea modelelor. Tot aici se prezintă principalele
modele utilizate în supravegherea barajelor, cum sunt modele deterministe,
modelele statistice sau modelele cu reţele neuronale.
3
Capitolul 6 prezintă modelul determinist bazat pe metoda elementului finit şi o

succintă prezentare a pachetului software ANSYS care utilizează această metodă. În
finalul capitolului se redă o aplicaţie la barajul Petrimanu în care se determină un
model determinist de tip MEF pentru deplasările barajului măsurate cu pendule.
Capitolul 7 detaliază modelarea statistică prin utilizarea analizei de regresie
multiplă, fiind prezentate ipotezele procesului de modelare, etapele de realizare,
determinarea valorii coeficienţilor din relaţia matematică a modelului prin
calibrarea modelului şi validarea acestuia prin diferite teste statistice.
Capitolul 8 prezintă principale modele statistice utilizate în supravegherea
barajelor împreună cu indicatorii de calitate ai modelerii şi căile de eficientizare ai
unui model.
Capitolul 9 descrie o aplicaţie software proprie pentru determinarea modelelor
statistice utilizate în supravegherea barajelor.
Capitolul 10 prezintă definirea şi stabilirea criteriilor de avertizare folosite în
exploatarea construcţiilor hidrotehnice, pe baza datelor rezultate din activitatea de
supraveghere.
Capitolul 11 tratează determinarea efectivă a criteriilor de avertizare pentru două
tipuri de lucrări hidrotehnice reprezentative: baraj din beton cu contraforţi (Barajul
Poiana Uzului) şi baraj din umpluturi de anrocamente cu mască de beton armat
(Barajul Pecineagu).
Capitolul 12 cuprinde concluziile lucrării. Se evidenţiază principalele rezultate
obţinute şi se sintetizează contribuţia autorului la determinarea criteriilor de
avertizare folosite în exploatarea construcţiilor hidrotehnice.
Mulţumiri
Doresc să mulţumesc domnului prof. univ. dr. ing. Dan Stematiu, conducătorul
meu ştiinţific, pentru că m-a acceptat ca doctorand, pentru imboldul şi îndrumarea
activităţii mele ştiinţifice.
Îi sunt profund recunoscător domnului ing. Alexandru Constantinescu, alături de
care am avut onoarea să lucrez timp de peste 14 ani, care mi-a dezvăluit tainele
activităţii de supraveghere a barajelor, m-a determinat şi susţinut în elaborarea
acestei teze de doctorat.
Mulţumesc domnului ing. Constantin Neculai Sofronie şi tuturor colegilor care m-
au sprijinit şi încurajat pe parcursul acestor ani de căutări ştiinţifice.
Nu în ultimul rând mulţumesc familiei mele, soţiei mele Lucica, pentru sprijinul
moral şi dragostea acordată.
ing. Stan Hăpău-Petcu
4
2  CONŢINUTUL ŞI OBIECTIVELE SUPRAVEGHERII
1.1  Niveluri de urmărire a comportării construcţiilor

Activitatea de supraveghere a construcţiilor hidrotehnice este deosebit de
complexă. Prin ea înţelegem totalitatea operaţiunilor de culegere, prelucrare,
stocare şi interpretare a informaţiilor (observaţii şi măsurători) referitoare la
comportarea unei lucrări [49].
Urmărirea comportării în timp a construcţiilor se realizează pe două niveluri:
 urmărire curentă;
 urmărire specială.
Urmărirea curentă constă din observarea şi înregistrarea unor aspecte, fenomene şi
parametrii ce pot semnala modificări ale capacităţii construcţiei de a îndeplini
cerinţele de rezistenţă, stabilitate şi durabilitate stabilite prin proiecte. Ea se
realizează prin examinare vizuală directă sau cu mijloace simple de măsurare, de
uz curent.
Urmărirea curentă se realizează pe baza instrucţiunilor de urmărire curentă.
Urmărirea specială este o activitate de urmărire a comportării construcţiilor care
constă din măsurarea, înregistrarea, prelucrarea şi interpretarea sistematică a
valorilor parametrilor care definesc măsura în care construcţiile îşi menţin cerinţele
de rezistenţă, stabilitate şi durabilitate stabilite de proiecte. În momentul instituirii
urmăririi speciale aceasta va îngloba şi urmărirea curentă.
Urmărirea specială se face pe baza unui proiect de urmărire specială.
1.2  Niveluri de organizare a activităţii de UCCH

Activitatea de urmărire a comportării construcţiilor hidrotehnice se realizează pe
trei niveluri succesive [58]:
 nivelul I cuprinde:
 inspecţii vizuale;
 măsurători la dispozitive de măsură;
 interpretarea primară a măsurătorilor (depăşirea unor valori de atenţie şi
alarmă) realizate de personalul de exploatare;
 completarea raportului de observaţii vizuale şi consemnarea situaţiilor
atipice observate;
 comunicarea situaţiilor atipice către factorii de decizie în conformitate cu
sistemul informaţional aferent lucrării;
5
 nivelul II cuprinde efectuarea inspecţiilor tehnice şi întocmirea raportului de

sinteză în care sunt prezentate:
 sinteza periodică a datelor rezultate din inspecţiile vizuale şi rezultatele
măsurătorilor la aparatura de măsură;
 analiza, actualizarea, îmbunătăţirea criteriilor de avertizare;
 propuneri privind actualizarea, după caz, a proiectului de urmărire specială;
 interpretarea datelor de urmărire a comportării barajului din punct de vedere
al siguranţei lucrărilor;
 formularea de recomandări privind atât îmbunătăţirea sistemului de
urmărire a comportării construcţiilor cât şi lucrări de intervenţii constructive
pentru remedierea situaţiilor atipice depistate.
 nivelul III cuprinde:
 analiza şi avizarea rapoartelor de sinteză anuală, realizată de o comisie de
urmărire a comportării în timp a barajelor;
 avizarea actualizărilor sau modernizărilor proiectului de urmărire specială;
 avizarea propunerilor privind regimul de exploatare al construcţiei (cu sau
fără restricţii) în vederea asigurării condiţiilor de siguranţă;
 propuneri privind măsurile structurale (intervenţii constructive).
1.3  Obiectivele supravegherii

a) Evaluarea siguranţei barajului
Principalul obiectiv al supravegherii barajelor constă în evaluarea stări tehnice a
acestora în raport cu proiectul de execuţie şi cu performanţele cerute de exploatare.
Astfel cu ajutorul sistemului de urmărire se face o evaluare obiectivă a stării de
siguranţă a barajului şi în caz de creştere a nivelului de risc se adoptă soluţii de
reducere a acestuia.
b) Declanşarea sistemului de avertizare-alarmare
Pe baza analizei efectuate asupra datelor din sistemul de supraveghere se poate
declanşa sistemul de avertizare-alarmare aferent unei amenajării hidrotehnice.
c) Semnalarea lucrărilor de întreţinere
Urmărirea comportării barajelor furnizează informaţii care permit sesizarea
apariţiei necesităţii executării unor lucrări de intervenţie, remedieri sau reparaţii în
vederea păstrării unei stări corespunzătoare în exploatare.
d) Perfecţionarea proiectării
Datele furnizate de sistemul de supraveghere pot permite:
 verificarea ipotezelor de proiectare, favorabile sau defavorabile;
 îmbunătăţirea cunoştinţelor de proiectare în vederea realizării unor
construcţii similare noi;
 realizarea de modele numerice pentru simularea unor fenomene specifice,
necesare pentru calcule de proiectare sau pentru exploatarea lucrării;
 îmbunătăţirea soluţiilor constructive şi a tehnologiilor de execuţie şi de
exploatare.
6
4 TENDINŢE MODERNE PRIVIND SUPRAVEGHEREA

BARAJELOR
2.1  Măsurători moderne cu ajutorul fibrei optice
2.1.1  Tipuri de senzori cu fibră optică

Senzorii cu fibră optică posedă numeroase proprietăţi optice date de lumina care
traversează fibra optică, acestea putând fi modificate de unele acţiuni cum ar fi:
presiunea, efortul sau temperatura care acţionează asupra fibrei.
După distribuţia în spaţiu a măsurătorii senzorii cu fibră optică se pot clasifica astfel [3]:
 senzori singulari (punctuali): măsurătoarea este realizată în spaţiu într-un
singur punct;
 senzori de integrare: măsoară valoarea medie a parametrului fizic urmărit
într-un spaţiu bine determinat şi furnizează o singura valoare;
 senzori quasi-distribuiţi sau multiplexaţi: măsurătorile sunt realizate într-un
număr fix discret de puncte în lungul unui cablu de fibră optică;
 senzori distribuiţi: parametrul urmărit este măsurat cu anumită rezoluţie
spaţială în orice punct din lungul unui cablu de fibră optică.
Principalele avantaje ale senzorilor cu fibră optică:
 sunt complet pasivi;
 pot măsura un domeniu larg de parametri fizici şi chimici;
 prezintă potenţial pentru măsurători cu caracteristici foarte bune;
 izolaţie electrică completă împotriva descărcări electrice;
 pot fi operaţi de la distanţe foarte mari, de ordinul km.
2.1.2  Senzori singulari

Senzorul Fabry–Perot
Senzorul Fabry–Perot utilizează lumina reflectată de două suprafeţe semireflective
adiacente (sau semioglinzi). Aceste suprafeţe reflective pot fi încorporate într-o
fibră optică sau pot fi localizate la capătul acesteia.
În figura 2.1 este prezentată construcţia unui senzor Fabry-Perot [6]. În principal
acesta se compune din două suprafeţe semireflective aflate una în faţa celeilalte, la
o anumită distanţă, numită cavitatea Fabry-Perot.
O parte din lumina albă transmisă de unitatea de măsură, este reflectată de prima
oglindă semireflectivă. Restul de lumină traversează cavitatea Fabry-Perot şi este
7
parţial reflectată a doua oară de următoarea oglindă semireflectivă. Lumina de la

cele două reflexii va interfera şi va călătorii înapoi în aparatul de măsură, către
detectorul acestuia.
Figura 2.1. Schema unui senzor Fabry-Perot
Traductorul realizat după principiile din figura 2.1 nu este afectat de temperatură,
deoarece sticla microcapilară şi fibra optică au acelaşi coeficient de dilataţie termică.
Pe lângă traductorii de presiune, eforturi şi deplasări şi alţi traductori pot fi
realizaţi utilizând acelaşi principiu, aşa cum ar fi: teletermetru, înclinometru sau
accelerometru.
Pentru citirea acestui tip de senzor se utilizează mai multe metode cea mai eficientă
fiind cea care utilizează lumina albă şi un interferometru Fizeau.
În figura 2.2 este prezentat cazul unui traductor de deformaţii fixat pe suprafaţa
unui corp supus la compresiune. Se observă legătura directă dintre lungimea
cavităţii senzorului şi poziţia maximului intensităţii luminoase pe şirul de
fotodiode.
Figura 2.2. Modul de măsurare al unui traductor de deformaţii
8
6  MODELE DETERMINISTE DE TIP MEF
3.1  Principiul metodei elementului finit

În metoda elementelor finite, o structură este împărţită în foarte multe blocuri mici
sau elemente. Comportarea unui element individual poate fi descrisă cu un set
relativ simplu de ecuaţii. Tocmai deoarece setul de elemente va fi legat împreună
pentru a construi structura întreagă, ecuaţiile care descriu comportarea elementelor
individuale sunt legate într-un set extrem de mare de ecuaţii care descriu
comportarea structurii.
În general, o soluţionare a unei probleme cu ajutorul metodei elementului finit
poate fi realizată urmărind trei etape
A. Preprocesarea definirea problemei;
B. Rezolvarea repartizarea sarcinilor, constrângerilor şi rezolvarea;
C. Postprocesarea procesarea ulterioară şi vizualizarea rezultatelor.
3.2  Urmărirea comportării barajelor pe baza datelor furnizate de

modelele deterministe
Modelele deterministe sunt modele matematice ale ansamblului structural,
calibrate pe baza datelor de teren şi a valorilor parametrilor măsuraţi în decursul
exploatării barajului, care permit prognoza comportării barajului în situaţii limită
de solicitare şi prin prognoză determină domeniul de variaţie şi valorile limită a
unor parametri definitorii pentru siguranţa lucrării. Faţă de modelele statistice, care
stabilesc domeniul normal pentru un parametru de răspuns definitoriu pentru
siguranţă, modelele deterministe oferă numai valori limită ale acestora.
În schimb, modelele deterministe, care se bazează pe analiza structurală a barajului,
permit evaluarea rezervelor de siguranţă efective în situaţia atingerii valorilor limită
stabilite. În plus, odată definite, modelele deterministe permit analiza prin postcalcule
a eventualelor comportări atipice a structurii.
3.3  Aplicaţie la barajul Petrimanu
3.3.1  Date generale ale barajului Petrimanu

Barajul Petrimanu este amplasat pe râul Latoriţa, la cca. 25 km amonte de confluenţa
cu Lotru, 5 km aval de barajul Galbenu. Este un baraj de beton în arc cu înălţimea de
50,00 m, cu cota coronamentului la 1134,00 mdM şi format din 19 ploturi.
9
3.3.2  Prezentarea metodologiei de calcul
A. Construirea modelului determinist cu elemente finite

Construirea modelului cu elemente finite s-a făcut pe baza elementelor spaţiale
(3D) cu volume independente pentru baraj, soclu şi masivul de fundare precum şi
în baraj. Fiecare plot a fost discretizat independent, cu controlul densităţii nodurilor
şi a dimensiunii maxime a elementelor astfel încât, în fiecare secţiune, să rezulte o
discretizare uniformă cu câte 8 elemente hexaedrice (8 noduri) 4 pe grosimea
barajului şi 2 pe lăţimea plotului (figura 3.1). Nu au fost modelate însă rosturile,
structura fiind considerată monolită.
Figura 3.1. Baraj Petrimanu. Discretizare ansamblu baraj – teren de fundare

Caracteristicile materialelor atribuite elementelor corespunzătoare diferitelor
volume sunt prezentate în tabelul 3.1.
Tabelul 3.1. Proprietăţile materialelor utilizate în modelul MEF
Modul de elasticitate Coeficient Poisson Densitate
Ipoteza/Materialul
E (KN/m2)   (t/m3)
Beton 24106 0,18 2,45
Static/termic Rocă 1 4,5106 0,22 -
Rocă 2 6,0106 0,22 -
B. Ipoteze de calcul
Calibrarea modelului s-a făcut printr-o analiză statică a comportării acestuia, în
ipoteza lacului gol, respectiv greutate proprie – notată GP. Aceasta fiind prima
ipoteză.
În vederea stabilirii limitelor deplasărilor pe direcţia amonte-aval s-au considerat
alte două ipoteze (ipoteze de calcul extreme):
10
 Câmp termic iarna (temperaturi minime) + presiune hidrostatică

corespunzătoare nivelului maxim în lac;
 Câmp termic vara (temperaturi maxime) + presiune hidrostatică
corespunzătoare nivelului minim în lac.
În prezentarea rezultatelor, cele două ipoteze de calcul au fost denumite generic
Ipoteza temp. max.+PH min. şi respectiv Ipoteza temp. min. + PH max.
3.3.3  Valorile limită pentru parametrii monitorizaţi

Deplasările limită pentru trecerea în stare de atenţie au fost evaluate pe baza
ipotezelor de calcul extreme (câmp termic + presiune hidrostatică) şi sunt
prezentate în tabelul 3.2, ca valori corespondente citirilor de la pendulele plotului
central 10, direct şi invers, precum şi citirilor de la pendulele inverse din ploturile 5
şi 15.
Eforturile rezultate sunt în limita eforturilor curent admise în structurile barajelor
de beton arcuite (tensiuni maxime puţin sub 35 daN/cm2 la naşterile amonte şi sub
24 daN/cm2 la piciorul amonte şi compresiuni maxime sub 42 daN/cm 2), cu
rezerve apreciate de până la 15%. Ca urmare, valorile deplasărilor limită pentru
trecerea în stare de avertizare au fost evaluate pornind de la ipoteza comportării
liniar elastice a structurii.
Tabelul 3.2. Deplasări-limită pentru trecerea în stare de atenţie (- spre aval)

Cota citire Deplasări-limită calculate [mm]
Pendul
[mdM] Min (AM) Max (AV)
1134 (PD) +10,69 -26,76
Plot 10 1115 (PD) +6,43 -17,02
1105 +3,59 -12,02
1134 +4,17 -11,93
Plot 15 1115 +2,19 -6,25
1105 +0,89 -3,88
3.3.4  Dependenţa deplasărilor de variaţiile de nivel

Prin regimul de exploatare, în lacul creat de baraj se produc cicluri de umplere şi
golire, în acord cu fazele de acumulare şi pompare. Datorită timpului scurt de
creştere / scădere a nivelului câmpul termic rămâne practic staţionar. Variaţia
deplasărilor elastice amonte – aval produse de variaţia de nivel este un parametru
de comportare foarte util, dat fiind faptul că certifică sau invalidează comportarea
liniar elastică a barajului. Deplasările în nodurile corespunzătoare punctelor de
citire la pendule au fost evaluate pentru creşteri succesive de nivel de 2 m.
Pentru fiecare pendul s-au determinat relaţiile analitice care leagă deplasarea amonte –
aval y de creşterea / scăderea de nivel x = Cotă_lac – 1103,00 cu relaţii de forma:
y = A x2– B x + C
11
7  MODELAREA STATISTICĂ
4.1  Noţiuni de bază

Procesul de modelare reprezintă o descriere concisă a variaţiei unei fenomen
măsurat printr-un parametru unic, format din:
a) o componentă deterministă dată de o funcţie matematică care depinde de
unul sau mai mulţi factori X1, X2,… plus
b) o componentă aleatoare care urmează o anumită distribuţie probabilistică, ε
sau rez.
În acest sens, modelul statistic are trei părţi principale:
I. variabila răspuns, în cazul nostru măsurătoarea studiată – Ym;
II. funcţia matematică – f(X1, X2,…);
III. erori aleatoare sau reziduul modelului – ε sau rez.
Erorile aleatoare incluse în model realizează legătura dintre variabila răspuns sau
măsurată (Ym) şi variabila calculată (Yc) de tip statistic şi nu una perfect deterministă.
Funcţia matematică este formată la rândul ei din variabilele de calcul X1, X2,… şi
coeficienţii A0, A1, A2,… , acestea din urmă reprezentând necunoscutele relaţiei
matematice.
Erorile aleatoare rez reprezintă suma fenomenelor necuprinse în model şi este pur
şi simplu diferenţa dintre valorile măsurate (Ym) şi valorile calculate (Yc) cu
ajutorul funcţiei matematice f(X1, X2,…):
Ym = Yc + rez
4.2  Metode de analiză a dependenţei unor variabile

În analiza relaţiilor de dependenţă se utilizează în mod frecvent trei categorii mari
de metode: analiza regresiei multiple, analiza discriminantului şi analiza variaţiei şi
covariaţiei (sub forma multivariată sau analiza variaţiei cu n-factori) [17].
Analiza regresiei este o metodă de cercetare a relaţiei liniare dintre o variabilă
(dependentă) măsurată în scală metrică şi una sau mai multe variabile
(independente) măsurate pe scale metrice sau nemetrice, cu scopul de a explica şi
previziona variaţia variabilei dependente. Utilizarea mai multor variabile
independente în explicarea unei variabile considerate dependente este cunoscută
sub numele de analiza regresiei multiple. În activitatea de urmărire a comportării
construcţiilor hidrotehnice (UCCH) este folosită cu precădere analiza regresiei
multiple.
12
Cu toate că cercetează şi estimează relaţiile dintre variabile, trebuie precizat foarte clar că
regresia nu îşi propune să demonstreze cauzalitatea dintre variabile ci se ocupă cu
studierea naturii şi gradului asocierii dintre ele. Considerarea unui relaţii de cauzalitate
în aplicarea analizei de regresie se poate face prin luarea în considerare a cunoştinţelor şi
rezultatelor anterioare, a teoriei şi raţionamentului inginerului despre variabilele incluse
în analiză.
4.3  Ipotezele procesului de modelare

Ipotezele tipice pentru procesul de modelare sunt [29, 35]:
a) procesul este de tip statistic;
b) media aritmetică a erorilor aleatoare (reziduul modelului) este zero;
c) erorile aleatoare au o abatere standard (abatere medie pătratică) constantă;
d) erorile aleatoare prezintă o distribuţie normală.
4.4  Principalele etape în realizarea unui model
Prepararea seriilor de date
Identificarea modelului
stabilirea tipului de model şi a
termenilor acestuia
Estimarea parametrilor modelului

Ai = ?
Teste de validitate Nu
teste t, F;
indici R2, R, s etc.
Da
Explicitarea comportării
Predicţie
Figura 4.1. Schema logică pentru determinarea unui model statistic

Etapele de bază în construcţia unui model statistic sunt (figura 4.1):
i. prepararea seriilor de date, a măsurătorilor modelate şi a măsurătorilor de
intrare în model;
ii. selecţia sau identificarea modelului
iii. calibrarea modelului pentru estimarea coeficienţilor Ai;
iv. validarea modelului.
Ultimii trei paşi sunt parcurşi iterativ până când un model adecvat a fost adoptat.
13
8  MODELE STATISTICE UTILIZATE ÎN UCCH
5.1  Scopul modelării statistice în UCCH

Măsurătorile efectuate în cadrul supravegherii barajelor au ca scop determinarea
incipientă a oricărei anomalii de comportare a construcţiei, cu scopul de a menţine
construcţia la un nivel de risc acceptat.
Metoda utilizată este denumită «HST» (Hidrostatic, Sezon, Timp) fiind dezvoltată
iniţial de Électricité de France (EdF) şi oferă inginerilor un instrument puternic de
analiză şi interpretare al comportării în timp a construcţiilor hidrotehnice (UCCH).
Experienţa acumulată în domeniu arată că măsurătorile brute efectuate pentru
supravegherea barajelor sunt formate din suprapunerea a trei efecte principale:
 efectul sarcinii hidrostatice dată de nivelul apei din lac, notat «H», reversibil;
 efectul reversibil al variaţiei de temperatură în construcţie indus de
temperatura mediului ambiant, notat «S»;
 un efect ireversibil de îmbătrânire, notat «T», corespunzător cu o evoluţie a
fenomenului în timp, evoluţie care poate avea o tendinţă de amortizare
(adaptare sau consolidare) sau de accelerare (degradare).
Peste acestea se suprapun erorile experimentale ca şi efectele tuturor celorlalte
cauze secundare, care, pentru simplificare, se neglijează.
5.2  Modelul statistic «HST» original

Modelul tip «HST», cunoscut la noi sub denumirea de model tip EDF, ia în
considerare un număr de trei factori explicativi (influenţe), dintre care două sunt
efecte reversibile şi un alt treilea efect ireversibil.
Yc  f ( H )  f (S)  f (T ) (5.1)
a) efectul nivelul apei din lac redat printr-o funcţie polinomială legată de
nivelul relativ al apei din lac cu un grad de maxim 4:
f ( H )  A0 ,H  A1 Z  A2 Z 2  A3 Z 3  A4 Z 4 (5.2)
unde Z este nivelul apei din lac normalizat faţă de variaţia maximă:
H  H min
Z , H fiind cota apei din lac în mdM.
H max  H min
14
b) efectul sezonier al temperaturii aerului redat printr-o funcţie trigonometrică,

care în forma generală, este o sumă de două funcţii cosinusoidale cu perioada
de un an şi de o jumătate de an, fiecare cu amplitudinea ,  şi defazajul faţă
de variaţia temperaturi aerului , :
f (S)    cos(s   )    cos(2s  ) (5.3)
unde s este poziţia zilei în anul de calcul curent, corectată pentru un an convenţional
de 360 zile pentru grade sau 2 pentru radiani:
 360   2 
s  ( data  data.inceput.an.curent) ( grade sexazecimale ) sau  (radiani )
 365,25   365,25 
Prin transformări succesive legea sezonieră devine:
f (S)  A0 ,S  A5 sin(s)  A6 cos(s)  A7 sin(s)  cos(s)  A8 cos 2 (s) (5.4)
c) efectul de îmbătrânire sau tendinţa, reprezentând evoluţia în timp ca urmare
a unor fenomene evolutive sau involutive redat printr-o funcţie de timp
(funcţie exponenţială pozitivă sau negativă):
f (T )  A9 e  t  A10 e  t (5.5)
unde t este timpul în ani faţă de data primei umpleri a acumulării sau data
iniţială a perioadei de calcul, iar  şi  coeficienţi de scalare a lui t (de obicei
==1). Coeficienţii  şi  se estimează prin încercări succesive şi alegând
variantele pentru care coeficientul de determinaţie multiplă este maxim.
Structura modelului «HST» original este:
Yc  A0  A1 Z  A2 Z 2  A3 Z 3  A4 Z 4 
 A5 sin(s)  A6 cos(s)  A7 sin(s)  cos(s)  A8 cos 2 (s)  (5.6)
 t  t
 A9 e  A10 e
5.3  Modelul statistic «CONDOR»

Modelul tip «CONDOR» este derivat din modelul HST original, diferenţa apărând
la exprimarea factorului legat de timp. Astfel, termenul exponenţial pozitiv
(evoluţia accelerată) este înlocuit printr-o formă polinomială de gradul 2 a
variabilei t:
f (T )  A9 t  A10t 2  A11 e   t (5.7)
5.4  Modelul statistic funcţie de temperatura aerului medie mobilă

Modelul cu temperaturi medii mobile are la bază unul din modele anterioare, cu
diferenţa că funcţia sezonieră este înlocuită cu o funcţie legată direct de
temperatura mediului ambiant, măsurată ca medie zilnică din cel puţin trei
temperaturi instantanee pe parcursul unei zile.
15
Temperatura medie mobilă pe m zile este calculată prin însumarea temperaturilor

medii zilnice din ziua curentă plus m-1 zile anterioare.
data.curentă
T i
Tm  i  data.curentă  m  1
(5.8)
m
Funcţia de temperatură este o sumă de una sau mai multe temperaturii medii
mobile. Selectarea perioadelor de mediere se face prin introducerea mai multor
temperaturi medii mobile şi excluderea celor mai puţin semnificativ statistic cu un
anumit nivel de semnificaţie  cu ajutorul testului statistic t (Student).
f (S)  A1,S ,Tm1  A2 ,STm2    Ak ,STmk (5.9)
unde k este numărul perioadelor de mediere introduse în model.
5.5  Modelul statistic funcţie de precipitaţiile medii mobile

Pentru simularea curgerii apei prin medii poroase şi modelarea măsurătorilor de
presiuni interstiţiale, de nivele piezometrice sau debite exfiltrate, care au ca
influenţă precipitaţiile, s-a luat în calcul o sumă de precipitaţii medii mobile pe
diverse perioade anterioare datei de calcul.
f ( P)  A1,P , Pm1  A2 ,P Pm2    Ak ,P Pmk (5.10)
unde P este volumul zilnic al precipitaţiilor.
Precipitaţia medie mobilă este definită identic ca temperatura medie mobilă:
data.curentă
P i
Pm  i  data.curentă  m  1
(5.11)
m
Modelul statistic cu precipitaţii medii mobile este utilizat pentru modelarea
măsurătorilor de debite drenate sau infiltrate, nivele piezometrice sau presiuni
interstiţiale.
5.6  Modelul statistic cu defazaj

Modelul statistic cu întârziere ia în calcul simularea întârzierii cu care se transmite
influenţa nivelului apei din lac asupra măsurătorilor de debite drenate, nivele
piezometrice sau presiuni interstiţiale.
Modelul ia în calcul un nivel la o dată anterioară datei efectuării măsurătorii
modelate şi în consecinţă se modifică polinomul funcţiei f(H) astfel:
f ( H )  A1 Zm  A2 Zm2  A3 Zm3  A4 Zm4 (5.12)
unde Zm este nivelul apei din lac normalizat faţă de variaţia maximă, măsurat cu m
zile anterioare datei curente:
H m  H min
Zm  , Hm fiind cota apei din lac data d = dcurentă - mzile
H max  H min
16
5.7  Eficientizarea modelului

Eficientizarea modelului statistic presupune reducerea la minim a numărului
termenilor din ecuaţia de regresie, astfel încât modelul să-şi păstreze acurateţea în
redarea fenomenului studiat.
Acest fapt implică eliminarea termenilor al căror coeficienţi nu sunt semnificativi
din punct de vedere statistic cu un anumit nivel de încredere  adoptat.
Pentru fiecare termen din componenţa modelului se calculează numărul t din
distribuţia statistică Student cu ajutorul relaţiei:
Ai
ti  (5.13)
s( Ai )
unde Ai – coeficientul termenului i din ecuaţia modelului;
s(Ai) – abaterea medie pătratică a coeficientului Ai.
Cu valoarea ti se intră în distribuţia Student cu numărul gradelor de libertate
d f  n  p  1 şi se obţine probabilitatea Pi aferentă termenului i.
Dacă Pi ≥ P atunci termenul respectiv se reţine în model, în caz contrar el este

eliminat.
5.8  Prelucrarea statistică a reziduului
5.8.1  Abaterea medie pătratică a reziduurilor

Reziduurile se obţin prin diferenţa dintre şirul valorilor măsurate şi şirul valorilor
calculate:
 i  Ymi  Yc i
Amintim că media aritmetică a reziduurilor este egală cu zero.
Abaterea medie pătratică a reziduurilor:
sYr 
 (Ym i  Yc i ) 2
(5.14)
n1
Abaterea medie pătratică a reziduurilor ajustată:
sYra 
 (Ym i  Yc i ) 2
(5.15)
np1
5.8.2  Diagrama reziduurilor (histograma)

Reziduurile normalizate sunt date de relaţia:
i
di 
s 1  z ii
17
unde zii fiind elementele de pe diagonala principală a matricei Z.

În practică, uneori se neglijează radicalul de la numitor.
Mărimile di fiind repartizate după o distribuţia normală N(0;1), cu media aritmetică
zero şi cu abaterea medie pătratică egală cu 1.
DENSITATEA PROBABILITĂŢII REZIDUULUI DENSITATEA PROBABILITĂŢII REZIDUULUI
Repartiţia reziduurilor Repartiţia normală Repartiţia reziduurilor Repartiţia normală
0,10 0,05
Probabilitate (frecvenţa relativă)
0,09

0,05
0,08 0,04
0,07 0,04
0,06 0,03
0,05 0,03
0,04 0,02
0,03 0,02
0,02 0,01
0,01 0,01
0,00 0,00
-4,0 -2,0 0,0 2,0 4,0 -4,0 -2,0 0,0 2,0 4,0
Valori reziduu Valori reziduu
Figura 5.1. Exemple de histograme ale frecvenţelor relative ale reziduurilor

Decizia referitoare la provenienţa, sau neprovenienţa, dintr-o repartiţie normală se
poate lua în acest caz, de exemplu, în urma comparaţiei cu histograme obţinute
pentru eşantioane de acelaşi volum generate aleatoriu dintr-o repartiţie normală
standard.
5.8.3  Diagrama reziduuri – valori calculate

Considerând punctele de coordonate (Yci, di), i = 1,…,n, reprezentate într-un sistem
de axe rectangulare, sunt posibile 4 situaţii caracteristice, sau combinaţii ale lor, de
regiuni ocupate de punctele considerate, prezentate în figura 5.2.
Cazul a) nu arată nici o abatere de la normalitate şi nici o violare a ipotezei că
erorile au aceeaşi dispersie constantă.
În cazul b), se constată o creştere a dispersiei, deci este invalidată ipoteza constanţei
dispersiei erorilor.
Cazul c) arată practic o eroare de calcul, deoarece este ca şi cum nu s-ar fi reuşit
explicarea unei componente liniare a variaţiei variabilei dependente.
Cazul al patrulea, d), arată că modelul nu este adecvat datelor măsurate. Se
încearcă un nou model care să includă variabile de ordin superior, de genul x2, care
să preia variaţia curbilinie, sau se transformă în prealabil variabila y.
18
Figura 5.2. Situaţii caracteristice ale diagramelor reziduuri – valori calculate
5.8.4  Diagrama reziduuri – variabilă independentă

În acest caz se vor reprezenta grafic punctele de coordonate (xji,di), i = 1,…,n, pentru
fiecare variabilă independentă xj.
Cele patru situaţii grafice posibile se interpretează similar, cu observaţia că situaţia
d) impune introducerea în model a variabilei xj ridicată la o putere.
5.9  Predicţia
Odată determinat şi validat un model statistic poate fi utilizat la determinarea unei
valori predicţionate din afara domeniului de calibrare.
Astfel se introduc în model noile solicitări pe baza cărora se determină o valoare
care se compară cu valoarea măsurată efectiv.
Dacă diferenţa dintre valoarea calculată şi cea măsurată se află într-un domeniu
considerat normal, se consideră că barajul s-a comportat asemănător cu perioada
pe care s-a calculat modelul statistic.
Dacă valorile predicţionate se află în afara domeniului normal una din următoarele
situaţii au avut loc:
 erori de măsură datorate decalibrării lanţului de măsură al parametrului
respectiv;
 solicitări exterioare în afara domeniului de variaţie utilizat la calibrarea
modelului, cum sunt: nivele în lac mai mari sau mai mici ca cele folosite la
calculul modelului, temperaturi ale aerului excepţionale etc.;
 apariţia unei solicitări exterioare suplimentare care nu a fost prinsă în model;
 apariţia unui fenomen atipic care influenţează parametrul respectiv;
 intervenţia asupra structurii barajului sau fundaţiei acestuia prin lucrări care
conduc la schimbarea legii de variaţie al parametrului modelat;

 schimbarea funcţiei de variaţie cu timpul.
19
9 APLICAŢIE SOFTWARE PENTRU DETERMINAREA

MODELELOR STATISTICE DE COMPORTARE
Aplicaţia software a fost realizată în cadrul programului Microsoft Excel cu ajutorul

limbajului de programare VBA (Visual Basic for Applications). Aplicaţia se prezintă
într-un fişier, format din mai multe foi de calcul şi de prezentare a rezultatelor,
explicitate în continuare.
Figura 6.1. Foaia «Dialog»

A) «Dialog» (figura 6.1) – este foaie de pornire din care se selectează caracteristicile
de calcul şi procedura de calcul, respectiv:
 Date constructive – datele constructive ale barajului;
 Perioada – perioada de calcul a modelului;
20
 Punct de măsură – punctul de măsură asupra căruia se calculează modelul

statistic (variabila dependentă);
 Variabile independente – termenii din model, grupaţi pe tipuri de solicitări
exterioare: nivel lac (Z), sezon (funcţii trigonometrice), temperatură aer
(medii mobile pe diverse perioade), precipitaţii (medii mobile) şi timp;
Figura 6.2. Foaia «Rezultate»
 procedura de calcul:
- Calcul model – se calculează coeficienţii modelului statistic; pentru un
calcul corect este necesar ca în foaia «Date» să existe măsurătorile
factorilor exteriori pe perioada de calcul;
- Calcul model iterativ – se calculează coeficienţii modelului statistic în mod
iterativ, în sensul că la fiecare pas se scoate din model termenul cu
probabilitatea cea mai mică din testul Student şi sub cea stabilită ca prag;
calculul se opreşte când toţi termenii au probabilitatea peste cea stabilită;
- Eliminare valori – din şirul de măsurători curente se exclud valorile care
depăşesc domeniul Yci ± z∙s, unde Yci este valoarea calculată prin modelul
statistic, z este un coeficient de ajustare al domeniului şi s este abaterea
medie pătratică a reziduurilor modelului statistic calculat anterior;
- Reactivare valori eliminate – ştergerea interdicţiei de utilizare în calcul a
valorile eliminate prin procedura anterioară;
- Predicţie – extinderea modelului calculat anterior pe o perioadă de timp
posterioară perioadei de calcul şi specificată în celulele alăturate; în mod
implicit data de început este data de sfârşit a perioadei de calcul a
21
modelului plus o zi; este necesar ca în perioada precizată să existe

măsurători ale variabilelor independente şi a celei dependente;
- Salvează partea grafică – se salvează foaia cu prezentarea grafică a
modelului statistic numită «Grafic» într-un fişier de sine stătător cu
numele afişat în celula alăturată şi stabilit în celulele de mai jos.
Figura 6.3. Foaia «Grafic» - prima pagină
B) «Rezultate» (figura 6.2) – prezentarea rezultatelor calcului statistic.

C) «Grafic» (figura 6.3÷6.4) – diagrame şi grafice de prezentare a modelului
întinse pe trei pagini.
D) «Fişa statistică» – cuprinde sintetic coeficienţii modelului statistic împreună cu
indicii statistici şi testele statistice de verificare.
22
E) «Formule» – formulele de calcul ale valorilor din foaia «Fişa statistică».
Figura 6.4. Foaia «Grafic» - a doua pagină
F) «Tabele» – cuprinde tabele cu coeficienţii modelului statistic şi cu indicii

statistici, organizate în aşa mod încât pot fi copiate în alte documente de
prezentare a mai multor modele.
G) «Date» – reprezintă baza de date cu măsurătorilor de factori exteriori: nivel
lac, temperatura şi precipitaţii şi calcul mediilor mobile la temperaturi şi
precipitaţii.
H) «Măsurători» – baza de date cu măsurările propriu-zise care urmează să fie
modelate, respectiv variabila dependentă.
23
10  DEFINIREA ŞI DETERMINAREA CRITERIILOR DE

COMPORTARE NORMALĂ A BARAJELOR
7.1  Definirea situaţiilor şi stărilor de funcţionare ale barajelor

Construcţiile pot să funcţioneze în situaţie normală sau în situaţie excepţională
(figura 7.1) [8].
Situaţia normală se caracterizează prin valori normale ale solicitărilor (valori
normale de calcul), prin corecta funcţionare a elementelor componente ale amenajării
şi printr-un răspuns al construcţiei la solicitări corespunzător celui prognozat.
Nesatisfacerea oricăreia dintre aceste condiţii conduce la intrarea în situaţie
excepţională.
Măsurătoare
Prelucrare primară
Criteriu de avertizare
solicitările barajului
răspunsul la solicitări
funcţionalitate obiecte componente
Situaţie NORMALĂ Situaţie EXCEPŢIONALĂ

nivel de risc
Criteriu de ATENŢIE Criteriu de ALERTĂ Criteriu de ALARMĂ
Starea de ATENŢIE Starea de ALERTĂ Starea de ALARMĂ

frecvenţă măsurătoare măsuri de exploatare evacuare populaţie
repetare măsurătoare
Figura 7.1. Schema logică de utilizare a criteriilor de avertizare
În cadrul situaţiei excepţionale se disting mai multe trepte, funcţie de gravitatea

abaterii de la situaţia normală şi de gradul de risc rezultat din aceasta:
a) starea de atenţie;
b) starea de alertă;
24
c) starea de alarmă.
Starea de atenţie reprezintă simpla abaterea de la parametrii normali de
funcţionare (solicitări sau răspuns al construcţiei), fără existenţa unui pericol pentru
siguranţa lucrării. Starea de atenţie este doar o semnalare a unui fenomen atipic,
pentru a cărui elucidare sunt necesare elemente suplimentare. Folosirea termenului
atipic are rolul de a sublinia faptul că starea de atenţie nu este legată neapărat de o
creştere a riscului prezentat. Intrarea în această stare presupune numai această
supraveghere mai atentă a lucrării.
Starea de alertă este declanşată la sesizarea unor fenomene a căror evoluţie ar
putea să conducă la un pericol pentru zona aval a acumulării. Intrarea in stare de
alertă implică aplicarea unor măsuri, în primul rând de exploatare, pentru
readucerea lucrării în limite de risc acceptabil.
Starea de alarmă este declanşată de apariţia evacuării unor debite care provoacă
inundarea unor zone din aval şi/sau de un pericol iminent de avariere sau chiar de
rupere a barajului. La intrarea în stare de alarmă intră în acţiune apărarea civilă şi
începe aplicarea planurilor speciale pentru astfel de situaţii şi care cuprind inclusiv
evacuarea populaţiei pusă în pericol.
7.2  Stabilirea criteriilor de avertizare

Criteriile de avertizare sunt stabilite în ideea aplicării imediate a măsurilor
corespunzătoare noii stări de funcţionare a construcţiei, fără a mai aştepta
rezultatele unor analize suplimentare.
Criteriile de avertizare sunt denumite după starea în care se intră:
a) criterii de atenţie;
b) criterii de alertă;
c) criterii de alarmă.
Criteriile conţin condiţii referitoare la elementele care determină riscul prezentat de
amenajare şi anume:
A. solicitările construcţiei din momentul respectiv şi/sau cele prognozate pentru
perioada imediat următoare (nivel în lac, debit afluent sau defluent, precipitaţii,
temperatura aerului, solicitări seismice etc.);
B. răspunsul construcţiei, al fundaţiei şi al versanţilor la solicitările exterioare,
rezultat din observaţiile şi măsurătorile efectuate în cadrul programului de
supraveghere a comportării;
C. starea de funcţionalitate a diverselor elemente componente ale amenajării:
organe de evacuare, automatizări, sisteme informaţionale, sistemul de
supraveghere, sistemul de alarmare etc.
Criteriile de avertizare se stabilesc la proiectarea lucrării, în cadrul proiectului de
urmărire a comportării în timp. Ele se actualizează în cadrul fiecărei documentaţii
de analiză a comportării construcţiei.
25
7.3  Definirea criteriilor de atenţie

Starea de atenţie este declarată atunci când este necesară suplimentarea informaţiilor
deoarece:
o nivelul apei din lac se află în afara domeniului normal de variaţie;
o se înregistrează evoluţii rapide ale solicitărilor;
o se înregistrează sau se prognozează solicitări excepţionale;
o se semnalează un fenomen atipic.
Starea de atenţie are consecinţe numai asupra programului de supraveghere şi
stabilirea acestuia trebuie realizată astfel încât să existe un echilibru între
necesitatea de a obţine informaţii cât mai multe şi posibilităţile reale de efectuare a
acestui program.
Pentru un baraj criteriile de atenţie se referă în general la următoarele aspecte:
A. Solicitări deosebite ale barajului:
a) nivel în acumulare situat peste sau/şi sub o anumită cotă;
b) variaţia nivelului apei în acumulare de peste o anumită valoare în intervalul
dintre două citiri conform frecvenţei normale de la aparatul respectiv;
c) variaţii zilnice ale nivelului superioare unei valori critice;
d) temperaturi excesive: medii zilnice în afara unui domeniu considerat normal;
e) precipitaţii peste o valoare critică în funcţie de amplasamentul barajului;
f) seism cu intensitate peste 4 MSK.
B. Răspunsul barajului la solicitări, diferit de cel anterior. În acest caz există mai
multe posibilităţi de apreciere a situaţiei:
a) se compară valoarea rezultată din măsurători cu valoarea calculată conform
unui model stabilit anterior (statistic sau determinist), pentru valorile
solicitărilor exterioare din momentul respectiv;
b) în situaţii în care nu s-a reuşit să se stabilească un model de comportare pentru
parametrul respectiv se pot folosi drept criterii valorile maxime înregistrate
anterior;
c) pentru a asigura o bună urmărire a fenomenelor se pot stabili drept criteriu
de atenţie valori ale variaţiei parametrului respectiv între două măsurători
efectuate cu frecvenţă normală
C. Starea de funcţionalitate a organelor de evacuare a apelor: în cazul unei
indisponibilităţi a golirilor de ape mari (deversori, goliri de semiadâncime, goliri de
fund etc. indisponibile din diferite cauze, inclusiv reparaţii) se intră în situaţie de
atenţie la depăşirea anumitor cote în acumulare. Se intra de asemenea în stare de
atenţie în cazul în care nu funcţionează sistemul de urmărire (defectarea unor
dispozitive de măsură, trimiterea lor pentru verificări metrologice etc.).
26
7.4  Definirea criteriilor de alertă

Starea de alertă semnifică apariţia unor pericole cu risc sporit pentru populaţia şi
obiectivele din aval şi are drept consecinţe:
o aplicarea unor măsuri constructive pentru readucerea barajului în limite de
risc acceptat;
o golirea parţială sau totală a acumulării;
o instituirea unui nivel în lac restricţionat;
o pregătirea personalului şi a materialelor necesare pentru o eventuală
evacuare a populaţiei din aval afectată de posibilitatea golirii lacului sau a
ruperii barajului.
Criteriile de alertă au caracteristic faptul că nu se referă la o măsurătoare izolată, ci
trebuie stabilite ţinând cont de întregul ansamblu baraj-fundaţie, de influenţele
reciproce ale diferitelor fenomene măsurate sau observate.
În general, se consideră criteriu de alertă semnalarea oricărui fenomen a cărei
evoluţie poate să conducă la avarierea construcţiei, după cum ar fi:
o infiltraţii concentrate cu antrenări de material;
o instabilităţi ale taluzelor a căror evoluţie ar putea conduce la pericolul
deversării zonei instabile;
o deplasări mari care pot să ducă la distrugerea sistemelor de etanşare şi la
apariţia unor infiltraţii cu pericol de eroziune internă;
o debitele afluente care combinate cu nivelul apei din lac şi cu starea de
funcţionalitate a descărcătorilor pot să conducă la necesitatea evacuării unor
debite care să producă inundarea zonelor din aval.
7.5  Definirea criteriilor de alarmă

Starea de alarmă semnifică apariţia pericolului iminent pentru baraj sau versanţii
acestuia şi are drept consecinţă declanşarea acţiunii de alarmare a populaţiei în
vederea evacuării în afara zonelor posibil a fi afectate.
În declanşarea stării de alarmă este esenţială evoluţia fenomenelor care pot să
conducă la avarierea barajului. În acest caz un rol tot mai important îl au
observaţiile vizuale efectuate permanent asupra zonelor afectate şi care port pune
în evidenţă fenomene evolutive:
o infiltraţii concentrate cu antrenări de material din fundaţie sau corpul
barajului;
o instabilităţi ale taluzurilor a căror evoluţie ar putea să conducă la deversări
de apă necontrolate;
o deplasări mari care pot să conducă la distrugerea sistemelor de etanşare şi la
apariţia unor infiltraţii cu pericol de eroziune internă.
27
7.6  Alegerea domeniului de comportare normală cu ajutorul unui

model statistic
Un model statistic are forma generală:
Ym  Yc  rez
Cu cât valoarea reziduurilor rez este mai mică cu atât modelul se apropie de
fenomenul real redat prin şirul de măsurători respectiv.
La un model statistic se pune problema cât de mari să fie valorile reziduale astfel
încât valorile măsurate corespunzătoare să fie considerate drept valori care
caracterizează o comportare normală a barajului.
Mărimea domeniului de comportare normală eps se stabileşte în funcţie de abaterea
medie pătratică a reziduurilor s, prin multiplicarea acesteia cu un coeficient z
(pentru repartiţia normală) sau t pentru repartiţia Student.
eps = z∙s sau eps = t∙s
În cest moment, rămâne de stabilit valoare lui z. În prezent, z este stabilit la valori
de 2; 2,5 sau 3. În mod riguros, determinarea acestuia se face prin determinarea
intervalului de încredere pe baza unei repartiţii normale sau Student.
Prin urmare, se alege o probabilitate de includere a reziduurilor în domeniu pe
baza cărei se intră într-o distribuţie normală şi se determină z sau într-o distribuţie
Student şi se determină t.
Probabilitatea cu care valorile măsurate Ym se vor regăsi în intervalul Yc ± eps se
numeşte nivel de încredere. În această relaţie eps este intervalul de încredere sau
domeniul de variaţie normal al parametrului măsurat.
De multe ori nivelul de încredere este notat cu P = 1   unde  este nivelul de
semnificaţie, adică faptul că în intervalul respectiv nu se va află valoarea măsurată
cu probabilitatea  .
Tabelele cu distribuţii normale (z) sau Student (t) sau funcţiile software sunt
indexate în funcţie de nivelul de încredere 1   . Cum distribuţiile normale sau
Student sunt simetrice şi prezintă două cozi, una spre -∞ şi alta spre +∞, intrările în

tabel pot fi egale cu  / 2 respectiv 1  , în cazul în care tabelul sau funcţia
2
software nu specifică că este exclusiv realizat pentru distribuţiile cu două cozi (two-
tailed distribution).
În concluzie domeniul variaţiei normale pentru un parametru modelat statistic se
defineşte cu ajutorul intervalului de încredere prin adoptarea unui nivel de
încredere sau a unei nivel de semnificaţie  cu ajutorul căruia se determină
numărul z din distribuţia normală care se multiplică cu abaterea medie pătratică a
reziduurilor modelării.
28
11  STUDIU DE CAZ PRIVIND DETERMINAREA

CRITERIILOR DE COMPORTARE NORMALĂ A
BARAJELOR
8.1  Barajul Poiana Uzului – stabilirea criteriilor de avertizare
8.1.1  Caracteristici generale ale barajului Poiana Uzului

Barajul POIANA UZULUI este un baraj cu contraforţi ciupercă, cu înălţimea maximă
de 80 m şi care creează o acumulare de 90 hm3 pentru alimentarea cu apă a zonei
industriale din aval. Barajul este amplasat pe râul Uz, un afluent de dreapta al
râului Trotuş, în amonte de rafinăria Dărmăneşti.
Figura 8.1. Baraj Poiana Uzului. Plan de situaţie şi vedere aval
29
8.1.2  Evenimente deosebite înregistrate

Acumularea a fost pusă sub sarcină în anul 1970. În perioada de exploatare s-au
înregistrat unele anomalii de comportare ale structurii şi anume variaţii bruşte ale
debitelor colectate de forajele de drenaj, uneori chiar cu antrenări de material solid.
La sfârşitul lui aprilie 1984 comportările anormale au căpătat o amploare deosebită
fiind observate infiltraţii direct la contactul beton-rocă din galeriile de drenaj dintre
ploturi şi deplasări anormale ale ploturilor situate pe versantul drept. Incidentul nu
a condus la golirea lacului situaţia intrând în normal într-un timp relativ scurt.
Fenomenele atipice au continuat să se manifeste şi pe parcursul execuţiei lucrărilor
de remediere sub forma unei creşteri anormale a debitelor drenate, nejustificată de
creşterile de nivel. În anul 1988 ele au avut o amploare deosebit de mare, debitele
drenate de totalitatea drenajelor atingând cca. 15 l/s faţă de valorile obişnuite de 5
l/s. După închiderea căilor preferenţiale de drenaj fenomenele atipice s-au
manifestat în 1991, 1992, 1993 şi 1996, dar cu intensitate mult mai mică (sub 0,5 l/s).
8.1.3  Stabilirea criteriilor de atenţie pentru deplasările măsurate cu

pendule
După o analiză prealabilă, s-a stabilit că modelul cel mai adecvat este de tipul celui
cu medii mobile la care se adaugă influenţa hidrostatică cu doi termeni şi influenţa
timpului cu funcţie liniară. Prin încercări succesive s-au stabilit trei perioade de
medierea ale temperaturii aerului: 7, 30 şi 90 de zile.
d  A0  A1 Z  A2 Z 2  A3T7  A4T30  A5T90  A6 t
Perioada de calcul a modelelor a fost aleasă astfel încât factorii care influenţează
măsurătoarea (presiunea hidrostatică, temperatura aerului) să aibă un domeniu de
variaţie cât mai mare, fiind aleasă perioada 1 ianuarie 1999 – 31 decembrie 2002.
În figurile 8.2÷8.3 se prezintă grafic modelul statistic pentru deplasările măsurate
cu pendulul din plotul 11.
Din analiza acestor grafice, se observă o comportare similară a structurii plotului 11
pe perioada 2003-2007 cu cea din perioada de calibrare a modelului, respectiv 1999-
2002. Acest lucru este demonstrat prin încadrarea reziduurilor în domeniul
comportării normale. Acest domeniu este bazat pe intervalul de încredere
determinat statistic pentru un nivel de încredere de 99% sau nivel de semnificaţie
de 1%, pentru care rezultă z = 2,58 din distribuţia normală.
Pe perioada 2007-2008 se observă o glisare a reziduurilor spre limita inferioară cu
depăşirea acesteia. Această glisare este liniară, ceea ce induce ideea unei reduceri a
ratei anuale a deplasărilor în timp faţă de perioada anterioară.
Intr-o primă etapă de explicare a acestei comportări anormale, se recalculează
modelul pe întreaga perioadă, cuprinzând şi perioada de predicţie, model
prezentat în figura 8.4.
30
NIVELUL APEI DIN LAC

515
510
505
©2009 ing. Stan HĂPĂU-PETCU

500
mdM
495
490
485
480
475
470
Temperatura medie zilnică
TEMPERATURA AERULUI
Temperatura medie lunară
35
30
25
20
15
10
°C
5
0
-5
-10
-15
1999 2000 2001 2002 2003 2004 2005 2006 2007 2008
Valori măsurate Limita sup. const. Funcþia de timp
36
av Calibrare Predicţie
34
32
30
28
26
mm
24
22
20
18
am 16
14
1999 2000 2001 2002 2003 2004 2005 2006 2007 2008
DIFERENŢE MĂSURAT-CALCULAT - reziduul

6
limita superioară
4
2
mm
0
-2
-4
limita inferioară
-6
1999 2000 2001 2002 2003 2004 2005 2006 2007 2008
Yc = f(Z; Z^2; T7; T30; T90; t)

Yc = 39,54 -56,41*Z +51,55*Z^2 -0,16*T7 -0,50*T30 +0,11*T90 +0,28*t
Perioada de calcul: 01.01.1999 — 31.12.2002 Perioada de predictie: 01.01.2003 — 31.12.2008

Indici model statistic Coef. de determinaţie parţială Domeniul variaţiei normale
R2 = 0,964 R2H = -0,038 (-3,90%) P = 99,0%
R = 0,982 R2S = 0,990 (102,69%) z= 2,58
s = 0,801 mm R2t = 0,012 (1,21%) eps = ± z•s = ±2,062 mm
Figura 8.2. Deplasări măsurate la pendule pe direcţia amonte-aval.

Plot 11. Model statistic pe perioada de calibrare şi perioada de predicţie
31
Funcţia totală Funcţia «Nivel lac»

MODEL STATISTIC - componente Funcţia «Temperatură» Funcţia «Timp»
36
34
32
30
28
©2009 ing. Stan HĂPĂU-PETCU

26
mm
24
22
20
18
16
14
1999 2000 2001 2002 2003 2004 2005 2006 2007 2008
COMPONENTA FUNCŢIEI DE NIVEL LAC

DIAGRAMA MĂSURAT- CALCULAT
4,0
36
34 2,0
32
0,0
30
Valori măsurate
28 -2,0
Valori calculate
26
-4,0
24
22 -6,0
20
-8,0
18
16 -10,0
ycm
14
-12,0
14 16 18 20 22 24 26 28 30 32 34 36
470,0 480,0 490,0 500,0 510,0 520,0
Valori calculate
Nivel lac
DENSITATEA PROBABILITĂŢII REZIDUULUI PROBABILITATEA COMULATIVĂ
Repartiţia reziduurilor Repartiţia normală Repartiţia reziduurilor Repartiţia normală

0,04 1,0
0,04 0,9
Probabilitate cumulată
0,8
0,03
0,7
0,03 0,6
0,02 0,5
0,02 0,4
0,3
0,01
0,2
0,01 0,1
0,00 0,0
-4 -3 -2 -1 0 1 2 3 4 -4 -3 -2 -1 0 1 2 3 4
Valori reziduu Valori reziduu
Verificarea repartiţiei reziduului după o rep. normală cu criteriul chi 2

Pchi2 = 100,0%

Plot 11. Model statistic. Analiza statistică
32
Valori măsurate Limita sup. const. Functia de timp

36
34
32
30
28
26
mm
24
22
20
18
16
14
12
1999 2000 2001 2002 2003 2004 2005 2006 2007 2008

6
limita superioară
4
2
mm
0
-2
-4
limita inferioară
-6
1999 2000 2001 2002 2003 2004 2005 2006 2007 2008

Plot 11. Model statistic recalculat pe întreaga perioadă (1999-2008)
Valori măsurate Limita sup. const. Functia de timp
36
av Calibrare Predicţie
34
32
30
28
26
mm
24
22
20
18
am 16
14
1999 2000 2001 2002 2003 2004 2005 2006 2007 2008

6
limita superioară
4
2
mm
0
-2
-4
limita inferioară
-6
1999 2000 2001 2002 2003 2004 2005 2006 2007 2008

Plot 11. Model statistic cu reducerea la 50% a ratei deplasărilor datorate timpului
33
Se observă o scădere a calităţii modelului, abaterea medie pătratică fiind mai mare,
cea ce conduce la mărirea domeniului de comportare normală şi includerea
reziduurilor din perioada 2007-2008.
Această abordare nu explică comportarea atipică din punct de vedere al modelului
statistic calibrat pe perioada 1999-2002.
Dacă se intervine direct asupra modelului şi pe perioada 2007÷2008 se modifică numai
componenta legată de timp prin diminuarea mărimii acestuia cu cca. 50%, se obţine o
încadrare corespunzătoare a reziduurilor în domeniului normal (figura 8.5).
Rata anuală a deplasării din influenţa timpului este de 0,28 mm/an pentru
modelul de pe perioada 1999-2002 şi mai mică pentru cel pe întreaga perioadă,
respectiv de 0,16 mm/an.
Această comportare atipică din punct de vedere al deplasărilor legate de timp se
explică prin înregistrarea în iarna 2006-2007 de temperaturi preponderent pozitive,
ceea ce a condus la micşorarea ratei deplasărilor remanente.
Această deplasare atipică nu este prezentă la toate ploturile. Aceeaşi comportare se
înregistrează şi la ploturile 21, 24 şi 29. Aceasta se explică prin natura diferită a
structurii geologice din fundaţia fiecărui plot.
8.2  Barajul Poiana Uzului – stabilirea unui criteriu de atenţie

definitoriu pentru siguranţa barajului
Fenomenele atipice de la barajul Poiana Uzului s-au manifestat sub forma
creşterilor bruşte de debite drenate în perioada de primăvară, prin întrunirea a
două condiţii: nivel ridicat al apei din lac (de obicei peste cota 500,00 mdM) şi
temperaturi scăzute.
În scopul predicţiei unor astfel de comportări atipice din punct de vedere al
debitelor drenate din ampriza barajului s-a determinat în mod empiric o relaţie
matematică, similară cu cea a unui model statistic numit „parametru de avertizare“
Această relaţie este formată din două componente, dintre care prima dependentă
de sarcina hidrostatică şi cea de a doua de temperatura aerului:
k = f1(N) + f2(T)
Pentru partea dependentă de sarcina hidrostatică s-a folosit sarcina hidrostatică
relativă (Z), raportată la o sarcină hidrostatică “normală”, pentru care sarcina
relativă este egală cu unitatea. În cazul de faţă s-a ales drept cotă de referinţă cota
pentru care, conform supravegherii anterioare apar anomaliile de comportare (cota
500 mdM). În acest caz sarcina hidrostatică relativă va fi egală cu:
Z = (N – 440)/(500 - 440) = (N – 440)/60
unde N este nivelul apei din lac în mdM.
Pentru forma părţii dependente de sarcina hidrostatică se foloseşte în mod curent o
relaţie polinomială:
34
f1(N) = A0 + A1Z + A2Z2 + A3Z3 + A4Z4

Din această relaţie se reţine doar termenul de gradul al patrulea:
f1(N) = Z4 = ((N – 440)/60)4
Pentru componenta dependentă de temperatură s-a căutat o variabilă care să
varieze aproximativ între 0 şi 1 şi care să aibă valoarea maximă la temperaturi
minime pentru a obţine un parametru adimensional şi de acelaşi ordin de mărime
cu cel corespunzător sarcinii hidrostatice relative, el a fost raportat la variaţia
sezonieră constatată în mod normal în amplasament:
f2(T) = (Tmax - T) / (Tmax – Tmin)
Drept variabilă independentă s-a ales o temperatură medie mobilă pe considerentul
că temperatura betonului nu este influenţată de temperatura instantanee a aerului
ci de temperatura medie a aerului pentru o perioadă mai lungă de timp. Ţinând
seama că defazajul este egal cu jumătatea perioadei de mediere, s-a ales drept
variabilă independentă pentru temperatură, temperatura medie mobilă pentru 90
de zile (T90).
Pe şirul de măsurători anterioare ale mediei mobile pe 90 de zile se calculează:
T90 minim = -6,06°C şi T90 maxim = 21,41°C.
f2(T) = (21,41-T90)/27,47
Introducând şi un factor de corecţie astfel încât parametrul de avertizare să aibă
valoarea critică egală cu unitatea se ajunge la relaţia:
k(T90, N) = [ ((N – 440)/60)4 + ((21,41-T90)/27,47) ] / 1,9
După transformări succesive se obţine relaţia finală:
k(T90, N) = 0,410 - 0,0192 T90+ 0,526•(N-440)/60)4
în care:
T90 – media temperatura aerului pentru 90 zile anterioare momentului
analizat;
N – nivelul în lac în mdM, în momentul respectiv.
Acest parametru de avertizare este în fond un indicator de risc. Din punct de
vedere al aplicării lui pentru exploatarea barajului el este un factor cu caracter
perfect determinist. Temperatura medie mobilă la un anumit moment, într-o
anumită zi, are o valoare determinată de măsurătorile deja efectuate în cele 90 de
zile anterioare.
Ultima comportare atipică înregistrată a avut loc în anul 1996. Începând cu anul
următor exploatarea lacului de acumulare se face în concordanţă cu parametrul de
avertizare, astfel încât acesta să nu depăşească valoarea unitară.
Ultimul fenomen notabil după adoptarea parametrului de avertizare a fost în
timpul viiturii din 2005, când parametrul de avertizare a depăşit valoarea 1,
ajungând la 1,14 (pe o perioadă de timp limitată de 7 zile). Debitele totale ajung la
un maxim de 8,7 l/min după ce anterior a fost în jur de 1,5-2,0 l/min.
35
În figura 8.6 se prezintă evoluţia în timp a parametrului de avertizare împreună cu

evoluţia nivelului apei din lac, a temperaturi medii mobile pe 90 de zile şi a
debitelor totale drenate din ampriza barajului. Se observă foarte buna
corespondenţa dintre fenomenele anormale (salturi bruşte în evoluţia debitelor
drenate) şi depăşirea valorii unitare a parametrului de avertizare.
520
Nivel lac
N.N.R. = 513,50 mdM
Nivel (mdM)
510
500
490
480
470
460
Temperatură aer - media mobilă pe 90 zile - T90
Temperatura ( C)
25
20
15
10
5
0
-5
-10
Parametrul de avertizare k = f(N,T) = f1(N) + f2(T90) = 0,410 +0,526 [(N-440)/60]4 -0,0192 T90
1,4
1,14
1,2
1,0
0,8
0,6
0,4
0,2
0,0
25
Debit total drenat de forajele noi
896 l/ min
20
Debit (l/min)
15
10
0
1984 1985 1986 1987 1988 1989 1990 1991 1992 1993 1994 1995 1996 1997 1998 1999 2000 2001 2002 2003 2004 2005 2006 2007 2008 2009
Figura 8.6. Baraj Poiana Uzului. Parametrul de avertizare
Parametrul de avertizare este utilizat drept criteriu de avertizare, fiind specificat

expres în Proiectul de Urmărire Specială şi în Regulamentul de Exploatare. De altfel,
acest parametru înlocuieşte vechea restricţie de nivel, impusă la cota 500,00 mdM.
Valorile parametrului de avertizare pentru trecerea dintr-o stare în alta sunt:
a) k = 1,00 este o primă treaptă de atenţie la atingerea căreia:
a) se măreşte frecvenţa măsurătorilor la pendule, rocmetre, debite
drenate şi foraje piezometrice de la 1/săptămână la 2/săptămână;
b) se anunţă compartimentul UCCH din Direcţie şi unitatea care
realizează nivelul II de urmărire la care rezultatele măsurătorilor se
transmit în continuare săptămânal;
c) săptămânal se fac inspecţii pentru a urmări eventualele apariţii de
exfiltraţii (în special la nivelul fundaţiei) şi semnale ale unor deplasări
relative neconforme;
d) se iau măsuri de evacuare a apei din lac prin uzinare.
36
b) k = 1,10 este considerată a doua treaptă de atenţie la atingerea căreia se

aplică în continuare măsurile de mai sus dar cu frecvenţă zilnică a
măsurătorilor şi observaţiilor vizuale.
c) k = 1,20 reprezintă treapta de alertă şi la atingerea acestei valori sau la
prognozarea atingerii în următoarele 24 ore se iau măsuri de evacuare a
apei din acumulare şi prin alţi evacuatori în afara uzinei.
8.3  Barajul Pecineagu – stabilirea criteriilor de avertizare
8.3.1  Caracteristici generale ale barajului Pecineagu

Acumularea Pecineagu este situată în zona superioară a bazinului râului
Dâmboviţa, în depresiunea dintre masivele Iezer-Păpuşa, Făgăraş, Piatra Craiului.
Principalele lucrări componente ale amenajării Pecineagu sunt următoarele
(figura 8.7):
a) Barajul din anrocamente, cu masca amonte din beton, cu înălţime maximă
105 m;
b) Lacul de acumulare cu un volum total de 69 hm3;
c) Galeria de aducţiune energetică, Dn 3800;
d) Centrala hidroelectrică Clăbucet, Pi= 64 MW; Qi= 35 m3/s.
Figura 8.7. Planul de situaţie al acumulării Pecineagu
37
Barajul este realizat din anrocamente, cu mască amonte din beton armat, cu
înălţime maximă 105 m, cu secţiune trapezoidală, în secţiunea centrală cu lăţimea la
bază 360 m şi la coronament de 10 m.
Etanşarea rosturilor dintre plăci diferă pe înălţimea măştii. Pe întreaga înălţime
există o etanşare centrală cu bandă PVC. Sub cota 1093 mdM se adaugă o etanşare
inferioară cu tolă de cupru (la faţa inferioară a măştii, între mască şi betonul de
egalizare). Sub cota cca. 1038 mdM se adaugă o etanşare superioară cu bandă de
cauciuc de 600 mm lăţime şi 12 mm grosime, lipită cu chit tiocolic.
8.3.2  Evenimente deosebite înregistrate

Punerea sub sarcină a barajului a început în anul 1985 şi umplerea s-a făcut treptat
nivelurile maxime atinse crescând cu aproximativ 10 m de la un an la altul astfel
încât în anul 1988 s-a atins cota 1103,84 mdM.
În anul 1991, la ridicarea nivelului în lac peste cota 1080, s-a constatat o creştere a
debitelor infiltrate mult peste valorile înregistrate anterior la cote similare.
Analiza corelaţiei dintre debite şi nivelul în lac a permis să se afirme că debitele
suplimentare se datorează unei defecţiuni a măştii, situată la cota cca 1040 mdM.
Golirea acumulării în iarna 1992-1993 a confirmat în totalitate concluzia de mai sus
referitoare la defecţiunea măştii. Din cauza tasărilor corpului barajului s-au produs
puternice rotiri ale plăcilor perimetrale de legătură cu vatra, în special la malul
stâng. Rotirile au condus la deschideri ale rosturilor peste capacitatea de preluare a
benzii de etanşare, ruptă local la cota 1040.
În anii 2000-2001 debitele infiltrate s-au menţinut în limitele anterioare pentru ca în
2002 să se producă o nouă creştere şi debitul total să ajungă la 255,70 l/s. În urma
acestor debite s-a luat măsura golirii lacului în primăvara 2003 şi efectuarea unor
investigaţii mai ample, printre care şi utilizarea georadarului pentru depistarea
unor eventuale caverne sub mască.
În mai-iunie 2003 s-au executat reparaţii la masca de etanşare care au constat în
curăţirea rosturilor de betonul zdrobit, refacerea marginilor, umplerea cu mortar a
rosturilor deschise şi impermeabilizarea acestuia cu un strat de asrobit.
După executarea reparaţiilor, în iunie 2003 se începe reumplerea acumulării, care se
realizează relativ lent, în cca. 400 de zile. Nivelul maxim în lac este atins în iulie
2004. În continuare nivelul este menţinut în zona superioară, între cotele 1085÷1110
mdM.
8.3.4  Stabilirea criteriilor de atenţie pentru debitul măsurat la

deversorul triunghiular
Debitul infiltrat măsurat la deversorul triunghiular depinde în mod evident de
nivelul apei din lac, având aceeaşi evoluţie în timp cu acesta, dar cu valori diferite
ale debitului pentru acelaşi nivel în lac. Debitul exfiltrat depinde în special de
38
defectele locale ale măştii de etanşare, defecte ce s-au mărit în urma deformaţiilor
suplimentare datorate presiunii hidrostatice.
Evoluţia în timp a debitului măsurat la deversorul triunghiular pentru întreaga
perioadă de exploatare este prezentată în figura 8.8. Debitul maxim măsurat s-a
înregistrat în octombrie 2002 şi a fost de 255,70 l/s. În urma acestei valori s-a luat decizia
golirii lacului până în mai 2003 pentru lucrări de reparaţii la mască.
Debit deversor triunghiular Nivel lac

340 NNR 1115
320 1110
300 1105
280 1100
260 1095
240 1090
220 1085
Nivel [mdM]
Debit [l/s]
200 1080
180 1075
160 1070
140 1065
120 1060
100 1055
80 1050
60 1045
40 1040
20 1035
0 1030
1986
1988
1990
1992
1995
1997
1999
2001
2003
2005
2007
2008
1985
1987
1989
1991
1993
1994
1996
1998
2000
2002
2004
2006
2009
Figura 8.8. Evoluţia în timp a debitului infiltrat măsurat la deversorul triunghiular
în paralel cu nivelul apei din lac
După efectuarea reparaţiilor şi reumplerea lacului după o lună de la golire, debitul de
la deversorul triunghiular a crescut în corespondenţă cu nivelul apei din lac, până la
valori similare cu cele din perioada anterioară reparaţiilor. Astfel, la atingerea NNR
din august 2004 s-a măsurat un debit de 224 l/s. Ulterior debitul s-a majorat cu toate
ca nivelul apei din lac nu a mai depăşit cota 1110 mdM, ajungând la un maxim de
266,3 l/s în decembrie 2007, pentru un nivel în lac de 1109 mdM.
Pentru determinarea criteriilor de avertizare s-au abordat două moduri:
a) determinarea unui model statistic pe o perioadă cu variaţie semnificativă a
solicitărilor, pe baza căruia se calculează criteriul de atenţie, în acest caz
limita superioară a modelului, determinată pe baza intervalului de încredere
pentru o anumită probabilitate;
b) determinarea unei chei de debit funcţie de nivelul apei din lac, de fapt un model
statistic simplificat, pe perioade caracteristice de variaţie a nivelului apei
(umplere sau golire), cu translatarea şi multiplicarea acesteia cu o anumită
valoarea în vederea obţinerii curbei limitelor de atenţie şi de alarmă.
39
A. Model statistic
Modelul statistic utilizat este modelul cu defazaj, de forma celui de la capitolul 8.6
relaţia (8.22), unde nivelul în lac care intră în relaţia de calcul nu este cel din ziua
curentă ci cu m zile anterioare. În plus pentru modelarea creşterii în timp a
debitului se adaugă un termen liniar de legătură cu timpul.
q  A0  A1 Zm  A2 Zm2  A3 t
unde - Zm este nivelul apei din lac normalizat faţă de variaţia maximă, măsurat cu
m zile anterioare datei curente:
H m  H min
Zm  , Hm fiind cota apei din lac data d = dcurentă - mzile
H max  H min
unde - t este timpul în ani de la începutul perioadei de calcul.
În cazul de faţă: Hmin = 1030,00 mdM, Hmax = NNR = 1113,00 mdM.
După mai multe încercări, pentru un coeficient de corelaţie maxim, a rezultat
m = 12 zile.
Perioada de calcul a fost aleasă după reparaţiile executate în 2003, care a schimbat
într-o oarecare măsură condiţiile de infiltraţie şi astfel încât variaţia nivelului apei
din lac să fie cât mai mare.
În final, perioada de calcul aleasă este: 01.07.2004÷31.12.2006. În această perioadă
nivelul în lac a avut o variaţie maximă de 81,5 m între cotele 1031,37 şi 1112,87 mdM,
iar debitul infiltrat o variaţie maximă de 154,2 l/s, cu minima şi maxima de 11,1 l/s şi
266,3 l/s.
După calculul modelului pe perioada aleasă a rezultat relaţia:
q  23,11  86,51 Z12  275,60 Z12
2
 17 ,57 t
cu un coeficient de corelaţie R = 0,984 şi cu o abatere medie pătratică s = 10,6 l/s.
Pentru calculul limitei de atenţie s-a ales o probabilitate a intervalului de încredere
P = 99% pentru care rezultă, din distribuţia normală, z = 2,6.
Limita de atenţie pentru debitele infiltrate:
q atentie  q  2 ,6 s  q  27 ,2
Pentru limita de alertă se poate merge pe dublul valorii limitei de atenţie:
q alerta  q  54,4
Modelul statistic este prezentat în figura 8.9. Modelul determinat pe perioada
01.07.2004÷31.12.2006, a fost verificat pe perioada următoare, respectiv
01.01.2005÷30.06.2009. Se observă încadrarea corespunzătoare a măsurătorilor în
domeniul normal, fără depăşirea limitei de atenţie a modelului statistic.
40
Valori măsurate Limita sup. const. Funcţia de timp

MODEL STATISTIC Valori calculate
300
250
200
150
l/s
100
50
Calibrare Predicţie
0
2003 2004 2005 2006 2007 2008 2009

100
limita superioară
50
l/s
-50
-100
2003 2004 2005 2006 2007 2008 2009
Yc = f(Z12; Z12^2; t)
Yc = 23,11 -86,51*Z12 +275,60*Z12^2 +17,57*t
Perioada de calcul: 01.07.2003 — 31.12.2006 Perioada de predictie: 01.01.2007 — 31.12.2009

Indici model statistic Coef. de determinaţie parţială Domeniul variaţiei normale
R2 = 0,969 R2H = 0,790 (81,54%) P = 99,0%
R = 0,984 z= 2,58
s = 10,6 l/s R2t = 0,179 (18,46%) eps = ± z∙s = ±27,2 l/s
Figura 8.9. Modelul statistic pentru debitele infiltrate
B. Cheie de debit
Cheile de debit sunt corelaţii directe dintre debitul drenat şi nivelul apei din lac.
Reprezentarea grafică a cheilor de debit se realizează cu ajutorul diagramei de
corelaţie debit – nivel lac. Cheile de debit se determină pe perioade caracteristice de
variaţie ale nivelului apei din lac, de regulă pe perioade cu variaţii mari, cum este
cazul golirii sau umplerii lacului de acumulare.
Calculul relaţiei matematice q  f (H ) se efectuează tot cu ajutorul modelării
statistice, utilizând numai termenii de legătură cu nivelul apei din lac:
q  A0  A1 Z  A2 Z 2
Pentru exemplificare, s-au ales trei perioade de calcul, rezultând trei modele
statistice, respectiv trei chei de debit:
1) apr.1999 ÷ aug.2002 (umplerea lacului după golirea lacului din 1999);
2) nov.2002 ÷ mai.2003 (golirea lacului pentru reparaţiile din 2003);
3) iun.2003 ÷ iul.2004 (reumplerea lacului).
41
Pentru determinarea criteriilor de avertizare, s-a adoptat ultima cheie de debit,

determinată în noile condiţii de după reparaţia măştii.Relaţia de determinare a cheii
de debit pentru criteriul de atenţie, derivată din cheia de debit 3 este următoarea:
H
q atentie  5  1,5  q3
1030
unde: q atentie – debitul pentru criteriul de atenţie;
q 3 – debitul după cheia de debit 3;
H – nivelul apei din lac.
Pentru criteriul de alertă s-a propus următoarea relație:
H
q alerta  10  2  q3
1030
Reprezentarea grafică a celor trei chei de debit împreună cu cheile de debit pentru
criteriile de atenție și de alertă sunt prezentate în figura 8.10.
1115 NNR
1110
1105
1100
1095
1090
1085
1080
Nivel [mdM]
apr.1999 - aug.2002 • Măsurat

1075
apr.1999 - aug.2002 • Calculat
1070
nov.2002 - mai.2003 • Măsurat
1065
nov.2002 - mai.2003 • Calculat
1060
iun.2003 - ian.2005 • Măsurat
1055
iun.2003 - iul.2004 • Calculat
1050
ian.2005 - iul.2009 • Măsurat
1045
Criteriul de ATENŢIE
1040
Criteriul de ALERTĂ
1035
1030
0 20 40 60 80 100 120 140 160 180 200 220 240 260 280 300 320 340 360 380 400
Debit [l/s]
Figura 8.10. Diagrama debit infiltrat – nivel lac. Chei de debit.

Criterii de avertizare
42
12  CONCLUZII
Teza de doctorat tratează modalităţile de determinare a criteriilor de comportare

normală a barajelor, necesare în luarea promptă a unor decizii privind readucerea
construcţiei în limitele acceptabile de risc.
Principala modalitate de verificare imediată a comportării barajului, efectuată la
nivelul I de supraveghere, este de verificare a încadrării măsurătorilor în criteriile
de avertizare. Primul este criteriul de atenţie care determină părăsirea situaţiei
normale de funcţionare a unui baraj şi intrarea în situaţia excepţională. Aceasta din
urmă fiind formată din trei trepte clasificate în funcţie de gradul de risc prezentat
de întreaga amenajare. Intrarea în cele trei stări se realizează pe baza unor criterii
denumite după starea pe care o determină:
 criterii de atenţie → starea de atenţie;
 criterii de alertă → starea de alertă;
 criterii de alarmă → starea de alarmă.
În trecut, criteriile de avertizare erau stabilite pe baza unor valori limită fixe, care
nu depindeau de solicitări. În ultimul timp, acestea se stabilesc prin crearea unui
model statistic pe baza măsurătorilor deja efectuate, care sunt legate de solicitările
exterioare. Verificarea comportării se realizează prin încadrarea valorilor calculate
prin model în domeniul comportării normale.
Acest domeniu (notat eps) se stabileşte în funcţie de abaterea medie pătratică a
reziduurilor s, respectiv prin multiplicarea acesteia cu un coeficient, fie z rezultat
din repartiţia normală, fie t rezultat din repartiţia Student. Acest domeniu
reprezintă intervalul de încredere al unei analize de regresie multiplă.
Intervalul de încredere al unui model statistic reprezintă probabilitatea cu
care 100  (1   )% din măsurători se vor regăsi în domeniul Yc  z  s . Acest domeniu
denotă o comportare normală a barajului din punct de vedere al parametrului
modelat Ym . Depăşirea acestui domeniu poate să indice o comportare atipică, iar în
cazul în care parametrul respectiv constituie un criteriu de avertizare se
declanşează starea de atenţie.
Stabilirea criteriilor de avertizare pe baza modelării statistice, efectuate la barajele
Poiana Uzului şi Pecineagu, a arătat potenţialul metodei şi posibilitatea unei
monitorizări mult mai atente cu consecinţe asupra reducerii riscului prezentat de o
lucrare hidrotehnică.
43
Contribuţiile tezei
Principalele contribuţii personale aduse prin elaborarea prezentei teze de doctorat
sunt următoarele:
 sistematizarea instrumentaţiei utilizate în prezent şi a schemei de
automatizare a sistemului de supraveghere cu punctarea avantajelor şi
dezavantajelor ce rezidă din această operaţie;
 prezentarea tendinţelor moderne în realizarea traductorilor cu aplicaţie în
UCCH, în mod special a traductorilor care folosesc tehnologia bazată pe fibra
optică, care oferă o serie a avantaje;
 prezentarea modului de determinare a criteriilor de avertizare pentru
deplasările măsurate cu pendule la un baraj din beton cu ajutorul unui model
determinist cu metoda elementului finit;
 realizarea unei aplicaţii software direct în programul Microsoft Excel, prin
intermediul căreia modelarea statistică şi stabilirea domeniului de
comportare normală devin mult mai facile, în plus sunt calculate şi afişate
grafic toate elementele necesare în stabilirea acestora;
 stabilirea criteriilor de atenţia pe baza modelării statistice s-a realizat prin
asumarea unei nivel de încredere care la rândul lui, determină alegerea
coeficientului de majorare al abaterii medii pătratice, determinat din
distribuţia normală sau distribuţia Student;
 stabilirea criteriilor de atenţie bazate pe modelarea statistică la deplasările
măsurate cu pendule de la barajul Poiana Uzului; corectitudinea modelului şi
a comportării structurii sunt evidenţiate prin verificarea acestora pe o
perioadă foarte îndelungată (predicţie pe 6 ani);
 demonstrarea faptului că o comportare atipică din punct de vedere al unui
model statistic poate însemna diminuarea ratei de creştere a deplasărilor
remanente pe o anumită perioadă;
 stabilirea unui criteriu de atenţie pentru debitele totale drenate care ţine cont de
nivelul apei din lac şi de temperatura aerului; acesta este calculat astfel încât la
depăşirea valorii 1,0 să apară condiţiile defavorabile care conduc la anomaliile
din variaţia debitelor drenate (debite bruşte foarte mari);
 stabilirea criteriilor de comportare normală de la barajul Pecineagu, pentru
debitele totale drenate măsurate la deversorul triunghiular, prin două
metode: model statistic şi cheie de debit.
44
BIBLIOGRAFIE SELECTIVĂ
[1] ASCE Task Committee on Instrumentation and Monitoring Dam Performance

– Guidelines for Instrumentation and Measurements for Monitoring Dam
Performance – ASCE American Society of Civil Engineers, 2000, USA.
[2] Choqueta P., Juneaua F., Bessetteb J. - New generation of Fabry-Perot fiber optic
sensors for monitoring of structures, Published in: Proceedings of SPIE’s 7th
Annual International Symposium on Smart Structures and Materials, 5-9
March, 2000, Newport Beach, CA.
[3] Choquet P., Leroux R., Juneau F. – New Fabry-Perot Fiber Optic Sensors for
Structural and Geotechnical Monitoring Applications – Transportation Research
Record, no 1596, 1997.
[4] Constantinescu A. – Criterii de avertizare pentru supravegherea barajelor –
Hidrotehnica, vol. 42, nr 2, 1997.
[5] Constantinescu Al., Hăpău-Petcu S. – Analiza statistică a debitelor drenate şi a
nivelurilor piezometrice – Hidrotehnica, vol. 41, nr. 12, 1996.
[6] Constantinescu Al., Hăpău-Petcu S. – Analiza statistică a deplasărilor la baraje din
beton – Hidrotehnica, vol. 40, nr. 7, 1995.
[7] Constantinescu Al., Hăpău-Petcu S. – Aprecierea comportării barajelor pe baza
analizei rezultatelor supravegherii – Simpozionul Naţional „Construcţiile
hidrotehnice în secolul XXI“, Bucureşti, 1997.
[8] Constantinescu Al., Hăpău-Petcu S. – Modele statistice folosite la urmărirea
comportării barajelor – Simpozionul Naţional „Comportarea in situ a
construcţiilor“, septembrie 2002.
[9] Constantinescu Al., Hăpău-Petcu S. – Remedierea unor deficienţe de exploatare la
barajul Pecineagu – Simpozionul Naţional „Comportarea in situ a
construcţiilor“, octombrie 1994.
[10] Constantinescu Al., Hăpău-Petcu S. – Some possibilities to improve the dam
behaviour models – Hidrotehnica, număr special în limba engleză pentru
Congresul ICOLD – Beijing, septembrie 2000.
[11] Dăneţiu T. – Metode multivariate utilizate în analiza datelor de marketing asistată de
calculator – teză de doctorat, ASE, 2006.
[12] Duplain G., Belleville C., Bussière S., Bélanger P.A. – Absolute Fiber-Optic Linear
Position and Displacement Sensor – 12th International Conference on Optical
Fiber Sensor, Williamsburg, VA, 1998.
[13] Englund, Ipatti A., Patrikainen P., Oy H., Leskelä A., Ketolampi H., Kylmänen
I. – Dam Monitoring Using a Fibre-Optic Temperature Sensor, Fortum Engineering
Ltd
45
[14] Ilinca C. – Aplicarea reţelelor neuronale şi a modelelor statistice în supravegherea

construcţiilor hidrotehnice – teză de doctorat, Universitatea Tehnică de
Construcţii Bucureşti, 2003.
[15] Montgomery D., Runger G. – Applied statistics and probability for engineers –
Third Edition, John Wiley & Sons, Inc., USA, 2003.
[16] Păltineanu G., Matei P., Trandafir R. – Introducere în metoda elementului finit –
curs studenţesc online, http://civile.utcb.ro/cmat/cursrt/an09.pdf
[17] Păstrăvanu O., Ibănescu R. – Limbajul bond-graph în modelarea şi simularea
sistemelor fizico-tehnice – http://www.ac.tuiasi.ro/ro/library/MFP/index.html
[18] Sorohan Şt. – Elemente finite în ingineria mecanică – Ed. Press, Bucureşti, 2003,
(format electronic pentru studenţi).
[19] Stematiu D. – Consideraţii privind analiza şi evaluarea riscului asociat barajelor –
Hidrotehnica nr. 43, 1998.
[20] Stematiu D., Hăpău-Petcu S. – Staged implementation of the remedial works
program for Poiana Uzului buttress dam – Congresul XXI ICOLD – Montreal,
iunie 2003.
[21] Stematiu D., Ionescu Şt. – Siguranţă şi risc în construcţii hidrotehnice – Ed.
Didactică si Pedagogică, Bucureşti, 1999.
[22] UTCB, Facultatea de Hidrotehnică – Realizarea de modele matematice deterministe
de comportament pentru toţi parametrii de la barajele Galbenu, Petrimanu, Jidoaia şi
Lotru Aval – Bucureşti, 2005.
[23] * * * – Automated dam monitoring systems. Guidelines and case histories, Bulletin
118, ICOLD, 2000.
[24] * * * – Distributed sensing of seepage and movements using optical fibers - Results from
some embankment dams in Sweden – Xian International Symposium on Dam Safety
nov. 2006, http://www.sensornet.co.uk
[25] * * * – IDAMS Statistical Software – UNESCO and Information processing
tools, Multiple Regression Model,
http://www.unesco.org/webworld/idams/advguide/Chapt5_2.htm
[26] * * * – Proiecte de montaj AMC, S.C. ISPH S.A.
[27] * * * - Studiu (raport anual) de urmărire a comportării barajului Poiana Uzului
pentru perioada octombrie 2007 – septembrie 2008, Bucureşti, 2008
*
* *
[28] Brantax SRL (România) http://www.brantax.ro
[29] FISO Technologies, Inc. (Canada) http://www.fiso.com
[30] Geokon, Incorporated (SUA) http://www.geokon.com
[31] Huggenberger AG (Elveția) http://www. huggenberger.com
[32] Interfels GmbH (Germania) http://www.interfels.com
[33] Roctest Inc. (Canada) http://www.roctest.com
[34] Sisgeo SRL (Italia) http://www.sisgeo.com
[35] Slope Indicator (SUA) http://www.slopeindicator.com
[36] Telemac S.A. (Franţa) http://www.telemac.fr
46

Teza Doctorat Rezumat Hapau-Petcu Stan

Încărcat de

Informații document

Titlu original

Drepturi de autor

Formate disponibile

Partajați acest document

Partajați sau inserați document

Opțiuni de partajare

Vi se pare util acest document?

Este necorespunzător acest conținut?

Drepturi de autor:

Formate disponibile

Teza Doctorat Rezumat Hapau-Petcu Stan

Încărcat de

Drepturi de autor:

Formate disponibile

UNIVERSITATEA TEHNICĂ DE CONSTRUCŢII BUCUREŞTI

ing. STAN HĂPĂU-PETCU

Valori măsurate Limita sup. const. Funcþia de timp

DIFERENŢE MĂSURAT-CALCULAT- reziduul

REZUMATUL TEZEI DE DOCTORAT

CONDUCĂTOR ŞTIINŢIFIC: Prof. univ. dr. ing. DAN STEMATIU

7.3  Scopul modelării statistice......................................................................................... 106

Capitolul 6 prezintă modelul determinist bazat pe metoda elementului finit şi o

ing. Stan Hăpău-Petcu

2  CONŢINUTUL ŞI OBIECTIVELE SUPRAVEGHERII

1.1  Niveluri de urmărire a comportării construcţiilor

1.2  Niveluri de organizare a activităţii de UCCH

 nivelul II cuprinde efectuarea inspecţiilor tehnice şi întocmirea raportului de

1.3  Obiectivele supravegherii

4 TENDINŢE MODERNE PRIVIND SUPRAVEGHEREA

2.1  Măsurători moderne cu ajutorul fibrei optice

2.1.1  Tipuri de senzori cu fibră optică

2.1.2  Senzori singulari

parţial reflectată a doua oară de următoarea oglindă semireflectivă. Lumina de la

Figura 2.1. Schema unui senzor Fabry-Perot

Figura 2.2. Modul de măsurare al unui traductor de deformaţii

6  MODELE DETERMINISTE DE TIP MEF

3.1  Principiul metodei elementului finit

3.2  Urmărirea comportării barajelor pe baza datelor furnizate de

3.3  Aplicaţie la barajul Petrimanu

3.3.1  Date generale ale barajului Petrimanu

3.3.2  Prezentarea metodologiei de calcul

A. Construirea modelului determinist cu elemente finite

Figura 3.1. Baraj Petrimanu. Discretizare ansamblu baraj – teren de fundare

 Câmp termic iarna (temperaturi minime) + presiune hidrostatică

3.3.3  Valorile limită pentru parametrii monitorizaţi

Tabelul 3.2. Deplasări-limită pentru trecerea în stare de atenţie (- spre aval)

3.3.4  Dependenţa deplasărilor de variaţiile de nivel

4.1  Noţiuni de bază

4.2  Metode de analiză a dependenţei unor variabile

4.3  Ipotezele procesului de modelare

4.4  Principalele etape în realizarea unui model

Prepararea seriilor de date

Estimarea parametrilor modelului

Figura 4.1. Schema logică pentru determinarea unui model statistic

8  MODELE STATISTICE UTILIZATE ÎN UCCH

5.1  Scopul modelării statistice în UCCH

5.2  Modelul statistic «HST» original

b) efectul sezonier al temperaturii aerului redat printr-o funcţie trigonometrică,

5.3  Modelul statistic «CONDOR»

5.4  Modelul statistic funcţie de temperatura aerului medie mobilă

Temperatura medie mobilă pe m zile este calculată prin însumarea temperaturilor

5.5  Modelul statistic funcţie de precipitaţiile medii mobile

5.6  Modelul statistic cu defazaj

5.7  Eficientizarea modelului

Dacă Pi ≥ P atunci termenul respectiv se reţine în model, în caz contrar el este

5.8  Prelucrarea statistică a reziduului

5.8.1  Abaterea medie pătratică a reziduurilor

5.8.2  Diagrama reziduurilor (histograma)

unde zii fiind elementele de pe diagonala principală a matricei Z.

Probabilitate (frecvenţa relativă)

Figura 5.1. Exemple de histograme ale frecvenţelor relative ale reziduurilor

5.8.3  Diagrama reziduuri – valori calculate

Figura 5.2. Situaţii caracteristice ale diagramelor reziduuri – valori calculate

5.8.4  Diagrama reziduuri – variabilă independentă

 apariţia unui fenomen atipic care influenţează parametrul respectiv;

conduc la schimbarea legii de variaţie al parametrului modelat;

9 APLICAŢIE SOFTWARE PENTRU DETERMINAREA