http://forum.ush.

ro

GEO_3_RASR_1 GEOGRAFIE Romania, asezare, structura, relief 1 2009/2010
1Care este suprafata de nivelare cu cea mai mare extindere din Carpati? SI SI SIII 2 .In cadrul scarii morfocronologice, unde se plaseaza Pediplena Carpatica? Etapa Carpatica Veche; Etapa de tranziti Etapa Neocarpatica 3 Care este cel mai extins piemont din Romania? In Podisul Moldovei In Campia de Vest; Podisul Getic; 4 Care sunt limitele microplacii Marii Negre pe teritoriul Romaniei? Falia Dambovita-Fierbinti Targ spre Vest, falia Sf. Gheorghe-Trotus catre Est-Nord-Est; 5 Care sunt placile si microplacile de pe teritoriul Romaniei? Est-europeana, Moesica, Transilvana, Panonica, a Marii Negre; Transilvana, Dorbogeana, Panonica si Moesica; Interalpina, Panonica, Moesica, a Marii Negre 6 Prin ce fel de contact intre placile tectonice s-au format Carpatii Meridionali? prin coliziune; prin obductie si coloziune. 7 In ce fel de climate se formeaza pedimentele? aride si semiaride; Aride semiaride 8Care sunt consecintele asezarii matematice, pe Glob, a Romaniei? Climat temperat, patru anotimpuri, modificarea continua a duratei zilei si a noptii, fusul orar = GMT + 2; Climat temperat excesiv, zile mai mari decât nopţile,fusul orar = GMT + 3; Climat temperat moderat, patru anotimpuri, nopţi mai lungi ca zilele, fusul orar pe 450E. 9 Unde se intalnesc cele mai lungi vai glaciare din Carpati? Fagaras, Retezat;

http://forum.ush.ro/

http://forum.ush.ro 10 Cum a fost impartit relieful vulcano-magmatic din Romania? preneogen (ca relief petrografic) si neogen – ca relief vulcanic; conuri, cratere si planeze; vulcani activi, stinsi si reziduali 11 Care sunt masivele din Vulcanicii Nordici? Oas, Ignis, Gutin, Lapus, Tibles; Gutin, Oas, Tibles, Bargau, Caliman Oas, Gutin, Lapus, Tibles, Bargau; 12 Care sunt elementele structurale specifice Subcarpatilor Transilvaniei? culmi de sinclinal si depresiuni de anticlinal; culmi de anticlinal si depresiuni de sinclinal; culmi de tip muscele si depresiuni de eroziune de contact. 14 Care sunt caracteristicile structurale de baza ale Subcarpatilor Transilvaniei? dealuri de sinclinal si depresiuni de anticlinal; 15 Unde se gasesc cele mai intinse suprafete cu loess din Romania? Campia Romana, Campia de Vest, Dobrogea, Podisul Moldovei; Campia Romana, Campia de Vest si Campia Transilvaniei; Campia de Vest, Campia Romana, Podisul Moldovei, Podisul Mehedinti 16Care este alcatuirea geologica a tipului morfotectonic carpato-alpin? flis puternic cutat in orogeneza alpina (flis puternic cutat) flis si roci sedimentaro-vulcanice. cristalin cu sedimentar mezozoic 17 In cadrul carei etape de evolutie se situeaza faza nivelurilor carpatice de vale si a piemonturilor villafranchiene? etapa Neocarpatică etapa Carpatica Veche; cristalin cu sedimentar mezozoic etapa hercinica 18 Ce factori schimba radical asocierea proceselor din etajul montan cu padure in raport cu cel alpin? altitudinile reduse si padurea; 19Care este specificul suprafetelor de nivelare din Carpatii Orientali? cea mai pregnanta asimetrie a dispunerii acestora; cel mai mare numar de niveluri (10) 20 Care sunt elementele morfostructurale specifice Subcarpatilor Moldovei? doua depresiuni si trei culmi deluroase; patru depresiuni, trei culmi principale si un culoar de contact. trei depresiuni, doua culmi principale si un culoar de contact; 21 Dintre toate regiunile de podis din Romania, care este podisul cel mai complex ca geneza si subtipuri? Podisul Dobrogei; Podisul Getic. Podisul Transilvaniei; http://forum.ush.ro/

http://forum.ush.ro 22 Care au fost cauzele instalarii ghetarilor in Carpati? inaltarea Carpatilor in faza pasadena si racirea climei in würm; racirea climei, in cele patru faze glaciare alpine; racirea climei in holocen; .23 In ce etaj montan se afla periglaciarul actual? etajul alpin; 24 Intre ce puncte se intinde faleza moarta sau inactiva a Marii Negre? Capul Dunavat si Capul Singol; Capul Dunavat si Vama Veche; Capul Dunavat si Vama veche 25 Care dintre ramurile carpatice prezinta cel mai dezvoltat relief structural? Carpatii Orientali si de Curbura; . 26 Cate regiuni geomorfologice cuprind Carpatii? 5. 9. 3. 27 Ce tip de unitate morfostrucurala este Podisul Getic? de platforma si avanfosa; de platforma de orogen 28 Unde se gaseste relieful structural cel mai extins din Romania? podisuri; carpaţi; subcarpaţi; 29 Carui sector montan carpatic ii este specific tipul morfotectonic mixt alpino-hercinic? Muntii Apuseni de baraj vulcanic; Carpatilor Meridionali Carpatilor Orientali si de Curbura; 30Unde se situa limita zapezilor vesnice in timpul glaciatiunii carpatice? 1800-2000 m in S si 1600-1700 m in N; 1600-1700 m in S si 1800-2000 m in N; 1500 m in S si 1300 m in N 31Care sunt punctele extreme ale Romaniei? in N Horodistea, in S Zimnicea, in E Sulina, in V Beba Veche. în nord de Horodiştea, în sud de Giurgiu, în est de Sulina, în vest de Nădlac; în nord de Horodiştea, în sud de Olteniţa, în est de Chilia, în vest de Beba Veche. 32 In ce unitate a Campiei Romane se afla dunele de la Hanul Conachi (rezervatie)? Campia Tecuciului; Campia Baraganului http://forum.ush.ro/

http://forum.ush.ro Campia Olteniei 33Care sunt etapele cuprinse in Era Precarpatica? Cambrian-precambrian, caledonica, hercinica; 34 Cele mai inalte trei varfuri din dealuri sunt: Matau, Plesu, Magura Odobesti; Magura Odobesti, Plesu, Firtusu; Chiciora, Becheci, Firtusu 35In ce unitati de relief se intalnesc luncile cele mai late din Romania? campiile de subsidenta; (subsidente) campiile piemontane; campiile de glacis 36 In ce faza tectonica se inaltau Carpatii peste limita zapezilor vesnice? Pasadena; Laramica hercinica 37 In urma carei faze orogenice s-a declansat formarea piemonturilor pliocen superior-cuaternare? valaha. moldavica pasadena 38Ce varsta au pedimentele din Dobrogea? villafranchiana, laramica hercinica 39 Ce rezulta din manifestarea proceselor geomorfologice actuale in etajul alpin? reliefuri ruiniforme si acumulari mari de grohotisuri; masive de diferite forme, suprafete de eroziune in trepte sectoare de vai epigenetice, maguri de flis, carst; 40 Care dintre suprafetele de eroziune din Carpati sunt dispuse orizontal? Pediplena carpatica, Suprafetele medii carpatice, Suprafetele de bordura, Nivelele carpatice de vale. Pediplena carpatica si suprafetele de bordura dinspre Transilvania; Pediplena carpatica si suprafetele medii carpatice; Rau Ses, Suprafetele medii carpatice, Gornovita, Nivelele carpatice de vale Suprafetele medii carpatice si suprafetele de bordura 41 Care dintre masivele montane de mai jos sunt formate din conglomerate? Bucegi, Ceahlau, Ciucas; Rarau, Ceahlau, Bucegi; Penteleu, Ciucas, Bucegi. Bucegi, Trascau, Piatra Craiului

http://forum.ush.ro/

http://forum.ush.ro 42 Care sunt formele reliefului petrografic dezvoltat pe cristalin specifice Carpatilor? masive de diferite forme, culmi, suprafete de eroziune in trepte, versanti abrupti, abrupturi marginale; masive ruiniforme, suprafete de eroziune in trepte ,versanti convecsi, terase margianale masive de diferite forme, culmi,terase marginale, suprafete de erozoine in trepte, versanti abrupti, abrupturi marginale. 43 In care subregiune geografica a Dobrogei apare cel mai dezvoltat carst? Dobrogea de Sud Dobrogea Centrala; Dobrogea de Nord 45 Care sunt formele structurale caracteristice Muntilor Apuseni? vai epigenetice, vai antecedente, relief calcaros. sectoare de vai epigenetice, clipe calcaroase, maguri vulcanice; sectoare de vai epigenetice, maguri de flis, carst; 46 Care sunt, in ordine descrescatoare, primele cinci varfuri montane din Romania? Moldoveanu, Negoiu, Parangu Mare, Peleaga – Retezat, Omu; Moldoveanu, Negoiu, Omu, Parangu Mare; Iezerul; Moldoveanu, Negoiu, Parangu Mare, Papusa, Leaota 47Carei etape piemontane apartin conglomeratele intalnite azi in culmile subcarpatice Plesu si Pietricica? piemonturilor acvitanian-burdigaliene; platforma, orogen, avanfosa avanfosa, flis, neovulcanic 48 Carpatii Orientali sunt munti de: Coliziune Subductie si coliziunea Obductie 49 Care geograf a facut prima argumentare a prezentei reliefului glaciar si ,implicit, a ghetarilor din Carpati? Grigore Posea, V. Mihailescu Emm. De Martonne (1899, 1904, 1907) S. Mehedinti 50 Unde au fost identificate pedimente si inselberguri tipice in Romania? Dobrogea de Nord si Centrala; Dobrogea de Sud si Campia Romana; Dobrogea de Sud si pe litoral 51Care geograf a introdus pentru prima data notiunea de pediment pentru Dobrogea? Grigore Posea; Simion Mehedinti V. Mihailescu 52 Unde se intalnesc cele mai extinse reliefuri pe nisipuri in Romania? http://forum.ush.ro/

In zona subcarpatica 62Care erau tipurile de ghetari instalati in Carpati? http://forum.ush. sedimentaro-vulcanice. platforma.http://forum. climatica hercinica 61 Unde se gasesc cele mai multe alunecari din Carpati? in flisul paleogen si in depresiuni. orogen. de flis.ro Campia Olteniei. Muntii Apuseni.ro/ . 56 Care este locul central al geosistemului teritorial romanesc? Podisul Transilvaniei. avanfosa avanfosa. tectonica structurala 58 In ce sector carpatic se afla pasul Merisor (Banita)? Carpatii Meridionali. in flisul paleogen. 53Care ramura montana are cel mai dezvoltat carst? Muntii Apuseni. Baraga Campia de Vest. flis. Dunărea şi Marea Neagră Inelul carpatic. de orogen . depresiuni si pe cristalin. neovulcanic 60 Care este principala cauza de formare a teraselor din munti si Subcarpati? tectonica. Muntii Bucegi Muntii metaliferi 54 Ce tip de unitate morfostrucurala este Campia Romana? de platforma si pe o parte din avanfosa. 57 Ce geneza au terasele din depresiunile Fagaras si Sibiu? climatica. de platforma. glaciar si periglaciar. neovulcanice si depresiunile intramontane.55Care erau etajele morfoclimatice din Carpati in timpul würm-ului? supraglaciar.ush. Carpatii Orientali 59 Care sunt subunitatile structurale ale Carpatilor? cristalino-mezozoice.

Retezat Fagaras 68 Cum se mai numeste Era (Epoca) Precarpatica? Era platformelor.ush. Etapa de tranzitie 69Care sunt sectoarele morfologice ale litoralului romanesc? faleza. Faleza . mai complexa si cu structura geologica mozaicata. loessul. plaja. Are o structura geologica complexa 67In ce munti se gasesc complexele de vai si circuri glaciare Lala. este mai joasa si nu are patura de loess.delta .http://forum. 71 De ce nu exista terase marine evidente pe litoralul romanesc ptr. Etapa Carpatica Veche. piranean de platou. de calota. Moesica si Transilvana. de platform si avanfosa 65 Care dintre formele de relief litorale au in alcatuirea lor straturi de loess si soluri fosile? faleza. de calota. Transil. complexe alpine 63 In ce munti se gasesc campurile carstice Padis. http://forum. alpin. Zece Hotare si bazinul Rosia? Muntii Banatului. Plaja delta 66 Prin ce se diferentiaza faleza moarta de cea activa? este mai inalta.. Muntii Apuseni. delta maritima si limanurile maritime. ca nivelul marii a fost in permanenta mai scazutdecat 4-4m actual pentru ca au fost erodate.plaja.ro/ . nu pastreaza forme de relief vechi. complexele lagunare. 64Ce tip de unitate morfostrucurala este Campia de Vest? (depr.delta Plaja . Muntii Codru-Moma. alpin. cordoanele litorale. de platou.ro pirinean.si Dealurile de Vest) de tranzitie de orogen. Buhaescu si Ineu? Rodna.prodelta 70Prin ciocnirea caror microplaci s-au format Carpatii Curburii? Moesica si Panonica Transilvana si a Marii Negre. piranean.ush. complexe alpine. datorita friabilitatii.

reliefurile monocline. 79 Care tipuri de reliefuri petrografice impun adevarate peisaje geomorfologice? carstul. in Vulcanicii Nordici sunt conuri vulcanice bine pastrate. semiaride. forestier. paturilor de dezagregare. Cercul conturat de Tisa.ush. Capul Matapan si Muntii Urali. alpadurilor de fag. al depresiunilor intramontane. au condus la aparitia leossului. glaciare. periglaciare. 73Care sunt limitele Sistemului geomorfologic romanesc? Cercul conturat de Tisa. alpin. flisul cretacic din Orientali 77 Care sunt etajele montane ce impun procese geomorfologice specifice? alpin. 75 Care este diferenta dintre relieful vulcanic din Vulcanicii Nordici si cei Sudici? in Vulcanii Sudici sunt conuri vulcanice relativ bine pastrate. cuestele. sudul Moldovei si vaile Dunare-Tisa. forestier. relieful loessian. au condus la aparitia formelor periglaciare. al padurilor de conifere. formelor glaciare. periglaciare. subecuatoriale. Mediterana. teraselor. marginea platformei litorale romanesti. carstul. alpin. Capul Nord.ro/ .aride.. loessului. alunecarile de teren. teraselor.http://forum. marginea platformei litorale romanesti. carstul. 80 Care sunt punctele. teraselor.ro 72 Cum se diferentiaza manifestarea proceselor geomorfologice in cadrul etajului alpin? dintre suprafetele netede cu pasuni alpine si cele abrupte. reliefurile pe roci cristaline. c.ush. al depresiunilor intramontane 78 Care este importanta geomorfologica a conditiilor climatice si tectonice cuaternare? au condus la aparitia formelor glaciare.( locatiile) extreme europene fata de care se masoara asezarea Romaniei? Capul Finister. 74 In ce fel de climate se formeaza glacisurile? a. marginea platformei litorale romanesti. al padurilor de conifere. al padurilor de fag. uneori si temperate si reci. sudul Dobrogei si vaile Dunare-Tisa. Muntii Urali. aride. paturilor de dezagregare. b. alunecarile de teren. ecuatoriale. aride. oceanele Atlantic si Arctic. Cercul conturat de Nistru. sudul Moldovei si vaile Dunare-Tisa. Vulcanicii Sudici sunt puternic erodati 76 Unde se gaseste cel mai extins relief dezvoltat pe gresii in Romania? flisul din Apuseni flisul paleogen din Orientali si Curbura. Finlanda si Grecia 81 Cum se dispun asociatiile vegetale in Romania ? In zone est-vest In etaje Etajat si zonal-concentric http://forum. Anglia. stancoase intre periglaciar actual si cel fosil. periglaciare. loessului. periglaciare. alpin. paturilor de dezagregare. Rusia.

ro/ . Pediplena carpatica si suprafetele medii carpatice. Cu etajul periglaciar de contact. ca denumire. faza. subfaza. Rau Ses. Posea si L. Gornovita. Suprafetele medii carpatice.http://forum. Nivelele carpatice de vale. Nivelele carpatice de vale Suprafetele medii carpatice si suprafetele de bordur 90Cate fasii sau aliniamente structurale au Carpatii Orientali. un inselberg. Bucegi. etapa (perioada).ush.ro 82 Care regiune geografica din Romania are cel mai extins relief de cueste? Podisul Moldovei. Ceahlau. Penteleu. Suprafetele medii carpatice. Cu etajul supraglaciar. excluzand vulcanismul? trei. 20. treptele taxonomice ale scarii morfocronologice ? Era (epoca). subfaza.ush. etapa (perioada). din punct de vedere morfogenetic. 85 Prin ciocnirea caror microplaci s-au format Muntii Apuseni? Panonica si Transilvana. Era (epoca). sase patru cinci 91Care este specificul structural al Subcarpatilor Olteniei? cei mai mici subcarpati si mai putin cutati. faza. Bucegi. Etapa (perioada). Rarau. 88Care sunt masivele montane in care apar principalele reliefuri dezvoltate pe conglomerate Bucegi. 89Care sunt complexele suprafetelor si nivelurilor de eroziune din Carpati? Pediplena carpatica. Ciucas. 87 Cu ce etaj würmian poate fi echivalat. in ordine cronologica. Ceahlau. etajul alpin actual? Cu etajul periglaciar detritico-nival. Insula Serpilor? un pediment. Badea in 1984? 17. Ciucas. Carpati Podisul Dobrogei 83 Care sunt. Suprafetele de bordura. 10. era (epoca). (sunt mai scunzi si mai putin cutati) http://forum. subfaza. un atol. 84Ce este. Moesica si Panonic Moesica si Transilvana 86 In cate regiuni geomorfologie a fost impartit Domeniul Carpato-Danubiano-Potinc de catre Gr.

94 Unde se gaseste cel mai dezvoltat carst pe sare din Romania? Slanic – Prahova Sovata – Prahova Platoul Meledic 95 Care sunt formele principale carstice. clippe. de subsidenţă. 97Care au fost principalele conditii morfogenetice specifice Cuaternarului? alternările climatice. 17. klippe. doline 92De ce se manifesta o puternica abraziune pe litoralul romanesc? cresterea nivelului marii negre cu 2mm pe an constitutia geologica fragila a falezei si latimea mica a plajelor. platouri. zise si calcaroase? creste si culmi calcaroase. creste si culmi. versantul litoral. bare. plaja.ush.ush. masive calcaroase. delta fluviatilă. 99In Campia de Vest exista următoarele tipuri genetice de câmpii: De glacis subcarpatic. doline 96Cu ce fel de forme de relief erau confundate pedimentele din Dobrogea? terase dunarene si marine. bare. creste si culmi. mişcările neotectonice şi oscilaţiile eustatice. de baltă actuală. piemontane. 100Cate regiuni geografice (inclusiv subregiuni cu rang de regiune) are Romania ? 20. 10. platouri. glacisul litoral.ro/ . faleza activă. platouri. lapiezuri. dezvoltarea insemnata a periglaciarului. cresterea nivelului marii negre cu 2-3mm pe an 93Care sunt unitatile geografice in care apar vulcani realizati in ciclul magmatic neogen? Oas-Harghita si Muntii Metaliferi. maguri sau cornete.http://forum. oscilatiile de nivel ale Marii Negre 98Care sunt sectoarele morfologice ale litoralului submers? plaja submersa. klippe. creste. alternarile climatice. 101Care sunt complexele nivelurilor de eroziune din Carpaţi ? http://forum. limanurile marine şi prodelta. mobilitatea mare a florei si a faunei. plaja şi lagunele. platouri. Oas-Gutin-Tibles si in Muntii Banatului. miscarile neotectonice si mobilitatea mare a florei si a faunei. bare. De glacis în general. faleza activă.ro prezenta cutelor diapire care complica structura. Caliman-Harghita si Muntii Macinului. De glacis în general. piemontan-terasate. de terase. piemontan-terasate. frontul deltei ± prodelta. de subsidenţă. de terase. chei.

238. Parângu Mare. Pleşu. Râu-Şes.391 km2.381 km2.000 locuitori.ro/ . Peleaga – Retezat.500. în cifre rotunjite. 238. Moldoveanu.000 locuitor 20.000 locuitori.000 locuitori. Borăscu. http://forum. 107. . 1. în cifre rotunjite.700. Nivelurile carpatice de vale. 105 Bucureştiul are o populaţie.http://forum. este de: 21. Gornoviţa. Omu. Populaţia României.900. Parângu Mare. Suprafeţele medii carpatice. 23. Pleşu.: Moldoveanu. Suprafeţele medii carpatice. Suprafeţele de bordură . 106 Primele cinci vârfuri ca înălţime sunt: Moldoveanu. 1085 km terestru şi 1075 km pe râuri şi Dunăre. 1. Chiciora. 103Frontierele României în lungul râurilor şi pe uscat sunt de? 1085 km terestru şi 1817 km pe râuri şi Dunăre. Suprafeţele medii carpatice . Negoiu. Becheci. Negoiu.ush. Pediplena carpatică.400 km2. Omu. 108 Care din subregiunile de mai jos este cea mai înaltă ? Podişul Bârladului. 104. Leaota.400. Iezerul. Câmpia Moldovei.000 locuitori. Parângu Mare. Negoiu. Firtuşu.600.000 locuitori. Măgura Odobeşti. . Firtuşu.Păpuşa. 102Suprafaţa României este de: 239. 1850 km terestru şi 1055 km pe râuri şi Dunăre.ush. de: 2. Măgura Odobeşti.700. .ro Pediplena carpatică. Cele mai înalte trei vârfuri din dealuri sunt: Măţău.

. Zmeica.Roşiori de Vede. Razelm. 14 ore 114 Pe ce meridian se află fusul orar al României ? 300E iarna şi 450E vara. Capul Matapan şi Munţii Urali. Finlanda şi Grecia. . Razelm. Mureş.ro Câmpia Transilvaniei 109. Prut. . oceanele Atlantic şi Arctic. insula Creta. Anglia. 116. 115 Care sunt punctele extreme europene faţă de care se măsoară aşezarea României ? Mediterana. Jiu. Meridianul de 250E trece prin: est de Făgăraş.ush. Siret.Făgăraş. primele trei râuri? Siret.Sinoe. Capul Nord. Crimeea. nord de Ploieşti. 300E iarna şi 400E vara. vest de Egipt 113 Câte ore are cea mai lungă zi în România 16 ore 18 ore. Olt. Rusia. Olt. Capul Finister. Bordeaux. Paris. 112. limita de vest a fagului.ush. Africa de Sud. Budapesta. ca lungime pe teritoriul României. http://forum. Ostrovul Corbului. Timişoara. Care sunt consecintele asezarii Romaniei in cadrul continentului european? Care sunt consecintele pozitiei Romaniei in Europa ? Climat temperat moderat spre excesiv. Oraviţa. 111 Paralela de 450N trece prin localităţile: nord de Ploieşti. Izvorul Muntelui. un covor vegetal foarte variat. 110 Care sunt primele trei lacuri în ordinea suprafeţelor ? Porţile de Fier I. Roşiori de Vede. Sinoe. Munţii Urali. Făgăraş. Mureş. Prut. Sinoe.http://forum. vest de Câmpulung-Muscel. Tg. Olt.ro/ . 450E iarna şi 350E vara. Care sunt.

Centrul Europei Centrale este oraşul Făgăraş. Centrul Europei este la nord de confluenţa Vaserului cu Tisa. . posedăm gurile Dunării şi Canalul Dunăre – Marea Neagră. fost Trebuşani) este imediat la nord de România. care ar fi fost zonele de vegetaţie ? Pădure de fag. Depresiunea Transilvaniei. iar limita de est a Europei Centrale este la Urali. sarea şi petrolul. Siret. Cluj. Carpaţii. 118. Dunărea.ush. Giurgiu. limita de est a fagului. 122. Cele trei mari coridoare europene vor trece pe la? Porţile de Fier. Albiţa. Dacă nu ar fi existat Carpaţii. Climat temperat moderat spre excesiv. 119 De ce România este ţara principală dunăreană ? 38% din fluviu udă teritoriul României şi tot în România se află gurile Dunării şi Canalul Dunăre – Marea Neagră. la Marea Neagră şi lângă Peninsula Balcanică. Care sunt elementele geopolitice principale ale României ? Aşezarea României la Dunăre. Dunărea parcurge 1200 km prin România. iar limita sudică a Europei Centrale este Dunărea. Canalul Dunăre – Marea Neagră şi diferite bogăţii de subsol. 117. Albiţa. gurile Dunării. . Timişoara.ush. Dunărea parcurge 1075 km pe graniţa României.opki Stepă şi parţial silvostepă. 121. Silvostepă şi fag.ro Climat moderat spre excesiv. influente climatice venite din toate punctele cardinale. Carpaţii. De ce România este ţară central-europeană ? Centrul Europei (Dilove. dominarea plantelor venite din est. posedăm gurile fluviului şi Canalul Dunăre – Marea Neagră. Timişoara. 123 În ce cadru geopolitic european şi global se află România la început de mileniu III ? În NATO şi UE. România împreună cu care alt stat sunt principalele ţări la Marea Neagră? cu Rusia. iar România ar fi rămas o câmpie. un covor vegetal complex si variate plante de cultura . cu Turcia.ro/ . limita de est a fagului.Vama Veche. iar limita sud-estică a Europei Centrale este pe Dunărea inferioară. cu Ucraina. http://forum. . influenţe climatice venite din toate punctele cardinale. Climat temperat excesiv.http://forum. un covor vegetal complex şi variate plante de cultură. 120.

Rol de loc central. Din îmbinarea etajelor şi regiunilor climatice. Cum se realizează (şi se analizează) structura geosistemului românesc Din îmbinarea pe verticală a elementelor de mediu şi din îmbinarea pe orizontală a regiunilor şi unităţilor geografice. 126. Care sunt elementele suport ale Domeniului Carpato-Danubiano-Pontic Relieful şi geologia.ush. Dunarea si Marea Neagra. 129 Ce rol joacă Transilvania în cadrul Domeniului Carpato-Danubiano-Pontic ? Rol de podiş. Frontierele României. . Societatea umană. Rol de concentrare a hidrografiei. Care este denumirea spaţiului geografic românesc ca geosistem teritorial ? Geosistemul Carpati Domeniul Carpato-Danubiano-Pontic. . Din îmbinarea regiunilor morfostructurale. Carpatii. este asociată la UE şi membră a organizaţiei regionale Cooperarea Economică la Marea Neagră. sudul Dobrogei şi văile Dunăre-Tisa. Domeniul Carpatic. 125. 130. marginea platformei litorale româneşti.ro/ . 127 Ce rezultă din îmbinarea pe verticală a elementelor de mediu ? Regiuni geografice Etaje de mediu.ro Ţară care a aderat la NATO. În Pactul de la Varşovia. Clima şi hidrografia. Care sunt limitele geosistemului Carpato-Danubiano-Pontic ? Cercul văilor Tisa-Dunăre-Nistru. 128. Etaje topografice.http://forum. Cercul conturat de Nistru. Care este obiectul Geografiei fizice a României ? http://forum. 124.ush.

. 17. dealuri-podişuri şi câmpii-lunci ? 33%. 36%. 31%. neovulcanic. . 33%. Tranziţie. 131 Care este proporţia de munţi. 136. Regiunile şi unităţile geografice. 133. .ro Domeniul Carpato-Danubiano-Pontic tratat ca geosistem teritorial. 35%. . În etaje. 134. În ce an s-a înregistrat cea mai ridicată temperatură ? 1942. 10. 33%. 30%. Etajat şi zonal-concentric. Avanfosă. . fliş. Subunităţile structurale ale Carpaţilor sunt: Platformă. 33%. 135. Platformă. Câte regiuni geografice (inclusiv subregiuni cu rang de regiune) are România? 20. http://forum. 132. Podişul Getic este unitate morfostructurală de tip: Platformă. . 35%. 137.ro/ . Influenţele geografice externe asupra mediului nostru geografic. Orogen. avanfosă.ush. Podisul Mehedinti este morfostructurala de tip: : Orogen. 1902. orogen. Platformă şi avanfosă.ush. Cum se dispun asociaţiile vegetale în România ? În zone est-vest.http://forum. 1951.

http://forum. Subcarpaţii Moldovei. 138 Sectoarele structurale ale Subcarpaţilor sunt: Subcarpaţii Moldovei. Etapă (perioadă). Precambriană. caledonică. fază. Subcarpaţii Getici. Subcarpaţii Getici.http://forum. fliş. Subcarpaţii Vrancei. 143. 145 .ush. . fază. hercinică. Piemontul Getic s-a format în: Sarmaţian. neocarpatică. etapă (perioadă). kimmerică şi neocarpatică. Obiectul geografiei fizice generale a României este: Teritoriul dintre graniţele actuale. neovulcanic şi depresiuni. Badenian. Cambriană. Pediplena Carpatică se situează în: Etapa Carpatică Veche. . Era avanfoselor. În timpul suprafeţelor medii carpatice. Subcarpaţii Moldovei. : Studiul geosistemului teritorial numit Carpato-Danubiano-Pontic. 140 Era Precarpatică cuprinde etapele: Cambrian-precambriană. hercinică. . 144 Care sunt. Teritoriul Daciei şi al României dintre cele două războaie mondiale. eră (epocă). . fază. Subcarpaţii Olteniei.ro Cristalino-mezozoic. Etapa Neocarpatică. 142. în ordine cronologică.ush. Era orogenelor. Era (epoca) Precarpatică se mai numeşte şi: Era platformelor. Subcarpaţii Curburii şi Subcarpaţii Getic . subfază. Fazele orogene hercinică şi alpină. subfază. treptele taxonomice ale scării morfocronologice ? Eră (epocă).ro/ . etapă (perioadă). sedimentaro-vulcanic. Erele Precarpatică şi Carpatică. Eră (epocă). 139. Villafranchian. . . 141 Etapa de tranziţie morfotectonică se plasează între: Etapele Carpatică Veche şi Neocarpatică. subfază.

Radiară.ush. Panonică. arcul Nistrului. căpătând noi structuri. Transilvană. Moesică şi Transilvană. Est-europeană. Concentric-radiară. 150. Care sunt plăcile şi microplăcile de pe teritoriul României ? Transilvană. 148. 152. Deoarece au rezultat din ciocnirea unor plăci diferite şi pe direcţii diferite cu placa Transilvană. arcurile Nistrului şi Dunării. cercul Subcarpaţilor şi Dealurilor de Vest. Care este nucleul şi factorul de control al Domeniului Carpato-Danubiano-Pontic Depresiunea Transilvaniei Dunărea şi Marea Neagră. . Carpaţii şi Munţii Măcinului. Depresiunea Transilvaniei. Panonică. . cercul Prut-Dunăre-Tisa. cercul depresiunilor şi dealurilor peritransilvane. Care este structura complexă a Domeniului Carpato-Danubiano-Pontic ? Concentrică. Moesică. Intersecţia paralelei de 450N cu meridianul 250E. Inelul carpatic. Coroana carpatică. cercul Podişurilor. Panonică şi Moesică. Dobrogeană. semicercul discontinuu al podişurilor.ro 146. a Mării Negre.http://forum. dealurile şi podişurile. . cercul semicontinuu al câmpiilor.ush. 149. Pentru că ulterior formării lor au evoluat foarte diferit. . De ce sectoarele carpatice au structuri diferite ? Pentru că s-au format în faze orogene diferite. 151. Care sunt fâşiile şi aliniamentele morfologice principale dispuse circular şi arcuit. http://forum.concentric în Domeniul Carpato-Danubiano-Pontic ? Depresiunea Transilvaniei. Moesică. cursul arcuit mijlociu şi inferior al Dunării. nucleul transilvan al podişurilor. 147 Care este locul central al geosistemului teritorial al României ? Carpaţii. Transilvană şi a Mării Negre.ro/ . Ciocnirea căror microplăci a determinat naşterea Carpaţilor Meridionali ? Moesică şi Panonică. Interalpină. a Mării Negre.

Gheorgheni. 159 Depresiunile de mai jos sunt de tip longitudinal-carpatic: Braşov. 156. 157 Carpaţii Orientali sunt munţi de: Coliziune. 155. 80 m. 160. Ciuc. Gheorghe-Trotuş către est-nord-est şi planul Beniof vrâncean de sub Carpaţii de Curbură. Ciuc. De ce se produc cutremurele vrâncene? Pentru că Microplaca Transilvană avansează spre Microplaca Mării Negre. Limita inferioară a muntelui în Defileul Dunării este la: 200 m. Pentru că Microplaca Mării Negre avansează spre şi sub Curbură. Falia Oltului.ro/ . Ceahlău. Lotru. Petroşani.ush. Deoarece Mmicroplaca Moesică avansează spre cea Transilvană. Merişor. Făgăraş. Gheorghe şi planul Beniof vrâncean. Gheorgheni. falia Braşov-Oituz şi falia Sf. falia Sf. Ce importanţă are cunoaşterea tipurilor şi subtipurilor de relief ? Teoretică – pentru sistematizarea taxonomico-geografică a formelor de relief –. falia Sf. . 153. http://forum.Brezoi. Obducţie. şi practică – proiecte de sistematizare şi amenajare similare. Ciucaş. Subducţie. Importanţă teoretică. .http://forum.ush. Gheorghe. Ceahlău. Falia Rucăr-Bran-Oituz. Dorna. Mestecăniş. Bucegi. 600 m. Gheorgheni.ro . Următoarele pasuri se găsesc în Carpaţii Orientali: Huta. Importanţă practică. Rodna. Bucegi. Care sunt limitele microplăcii Mării Negre pe teritoriul României ? : Falia Dâmboviţa-Fierbinţi Târg spre vest. Urdele. Şetref. 154. Ciucaş. 158 Masivele de mai jos sunt formate din conglomerate: Bucegi. Vălişoara.

moldav. getic. 163 Subtipurile principale ale Subcarpaţilor Transilvaniei sunt: Târnave. Getic. Vlăhiţă. Două benzi cristaline şi una calcaroasă. Râu-Şes = suprafeţele de bordură. Homoroade-Târnave-Mureş. Lăpuş. S III = 1000-1500 m. Muscelele Năsăudului. S III = 650-1100 m. Năsăud. S I 2000-2500 m. muscele. Borăscu = Pediplena carpatică. Gutin. Râu-Şes = Suprafeţele medii carpatice. 161 Tipurile generale de dealuri subcarpatice sunt: Getic. S II = 1200-1600 m.ush. S IV = 650-1100 m. Gornoviţa = Pediplena carpatică.ush. S III = 1000-1100 m. 164. Râu-Şes şi Gornoviţa ? Borăscu = suprafeţele de bordură. curbură. S II = 1200-1600 m. 165. S III = 20%. Lăpuş. Care complexe de eroziune sunt dispuse orizontal şi care înclinat ? http://forum. curbură. Care sunt altitudinile generalizate ale complexelor de eroziune din Carpaţii Medirionali ? S I = 1800-2300 m. Oltean. Prezintă numai dealuri şi lipsesc depresiunile. Gornoviţa = Pediplena carpatică. O fâşie piemontană şi câte una cristalină şi calcaroasă. Borăscu = Suprafeţele medii carpatice. S II = 1600-2000 m. . curbură. 166. S IV = 550-800 m. Care sunt denumirile generale echivalente suprafeţelor din Meridionali cunoscute sub numele de: Borăscu. . S II = 12-15%. bistriţean. 167. Homoroade-Mureş.ro Prislop. Gornoviţa = Suprafeţele de bordură. Suprafaţa cu cea mai mare extindere în Carpaţi este: S I = 12-15%. 168. muscele.http://forum. Podişul Mehedinţi are următoarea structură: Două benzi calcaroase şi una cristalină. moldav. S I = 2200-2500 m.ro/ . S IV 300-500 m. 162 Subcarpaţii Transilvaniei au următoarele caracteristici : Dealuri de sinclinal şi depresiuni de anticlinal Dealuri de anticlinal şi depresiuni de sinclinal. bistriţean. . Râu-Şes = Suprafeţele medii carpatice. moldav.

Sub ce fel de climat s-au format piemonturile cele mai extinse din România ? Ecuatorial şi subtropical. 173. getice. circumtransilvane. S IV. . moldave şi subcarpatice.ush. iar înclinat = S I. 700-750 m. Unde se păstrează cel mai extins piemont din România ? În Podişul Moldovei. Care sunt fasiile circumcarpatice ale resturilor piemontane ? Pericarpatice. Care au fost principalele etape (faze) de formare a piemonturilor in Neozoic\ Acvitanian – burdigalian. 170 Care podiş păstrează resturi din suprafeţele carpatice notate S II. Podişul Mehedinţi. S IV? Podişul Moldovei. periglaciare şi de glacisuri. În Podişul Getic. iar înclinat = S I. piemonturile din depresiunile intracarpatice şi piemonturile din câmpii. . 300-400 m. \ Grigore Posea. subcarpatice.ro Orizontal = Pediplena carpatică şi suprafeţele de bordură dinspre Transilvania. Orizontal = S III. S II. 176. . 500-550 m. 450-750 m. .http://forum. În Câmpia de Vest. . Pericarpatice. 700-800 m. Orizontal = S II şi S III. sarmaţian. 380-500 m. S III. villafranchian şi mai puţin în cuaternar. Carpatice. \ 1500-1000 m. iar înclinat = Suprafeţele medii carpatice. 175. 450-500 m. 1400-1000 m. Cine a efectuat primele studii asupra piemonturilor din România ? S. Temperat şi periglaciar. Mediteranean şi mai puţin in periglaciar. . Mihăilescu. Mehedinţ V. 700 m. S IV. Hercinic. 172. Podişul Getic. cuaternar. 171. 300-400 m. sarmaţian. 174. Ponţian.ush. 169 Care sunt altitudinile nivelurilor(nivelelor) de eroziune din Subcarpaţii Curburii 800-900 m.ro/ . villafranchian. sarmaţian. Glacisurile se formează sub următoarele climate: http://forum. Nivelurile umerilor carpatici de vale şi Suprafeţele de bordură în interiorul Carpaţilor.

177. 181 Înainte de a fi cunoscută geneza suprafeţelor de pediment. Cueste şi terase. Mehedinţi. Mihăilescu. semiaride. uneori şi temperate şi reci. prin studiu. Coteţ. Dobrogea de Sud şi Câmpia Română. http://forum. Pedimente si inselberguri tipice au fost identificate în: Dobrogea de Sud şi pe litoral. în România la: 1900. Un inselberg. 1980. Coteţ. Cu studiul glacisurilor din România s-au ocupat: Posea.ro Aride.ro/ . 1925. ele erau confundate cu: Terase dunărene şi marine. Vespremeanu.ush. Băcăuanu. Pedimentele se formează sub următoarele tipuri de climate: Ecuatoriale şi subtropicale. periglaciare. pleistocen şi holocen. Un atol.. subecuatoriale. . În timpul Suprafeţelor medii carpatice şi în pleistocen. În timpul suprafeţelor S II – S IV. . 180. Aride. Dobrogea de Nord şi Centrală. 184. Pedimentele au fost sesizate. . Depresiunea Nalbant este: O butonieră. Suprafeţe structurale şi glacisuri. periglaciare.http://forum. villafranchian. Aride şi semiaride. Gâştescu. Cucu. Temperate şi periglaciare. Coteţ. Posea. Gâştescu. ecuatoriale.ush. 182. 179. 183 Insula Şerpilor este: Un pediment. Posea. O depresiune epigenetică. Aride. 178 Fazele de formare a glacisurilor din România au fost: În timpul pediplenei carpatice şi în holocen. O pediplenă.

Unde se găseşte cel mai extins relief de cueste şi văi subsecvente ? În Subcarpaţi. Culmi de anticlinal. În Podişul Mehedinţi. falii. Podişuri. Culmi de tip muscele şi depresiuni de eroziune de contact. faţă de modelul general. 195.ro/ . pinteni montani. 190.ro 185 Relieful structural cel mai extins din România se găseşte în: Carpaţi. pinteni. cute diapire. În Podişul Moldovei. Dealurile de Vest. culmi de monoclin şi depresiuni de eroziune. falii. Relieful tectono-structural cel mai important se află în: Carpaţi. Modelul general al Subcarpaţilor se compune din următoarele elemente: Culmi de anticlinal. http://forum. În Munţii Apuseni. Cuvete. 194. şariaje. brahianticlinale. 189 Subregiunile structural-morfologice ale Podişului Transilvaniei sunt: Podişul Someşean. inversiuni de relief. Culmi de sinclinal şi depresiuni de anticlinal.ush. Culmi de anticlinal şi depresiuni de sinclinal. pinteni. Podişuri. 186. Subcarpaţii Transilvaniei. 187 Unde se găsesc reliefuri de tip bloc-faliat ? În Subcarpaţi. Podişul Someşan şi Podişurile Transilvaniei. 188.http://forum. cuvete. Podişul Târnavelor. sunt: Brahianticlinale. Subcarpaţii Transilvaniei au ca model general următoarele elemente: Culmi de anticlinal şi depresiuni de sinclinal.ush. culmi de pinteni montani şi depresiuni de sinclinal. Complicaţiile structurale din Subcarpaţi. Subcarpaţi. Cuvete. . În Podişul Moldovei. . monoclin. Podişul Târnavelor şi Câmpia Transilvaniei. cute solzi. Câmpia Transilvaniei. şariaje. Podişul Someşan.

199. in V Beba Veche . măguri de fliş. Lotrul. 198 Subcarpaţii Moldovei au următoarele elemente morfostructurale: Trei depresiuni. in S Oltenita. 1% metamorfice şi 14% vulcanice.ush. 202. Ce vai se dirijeaza pe despicatura longitudinală a Meridionalilor şi Munţilor Banatului? Lotrul. in N Horodistea.ro 196.ush. relief calcaros. Sectoare de văi epigenetice.http://forum. in E Sulina. in E Chilia. Cerna. . Jiul de Est. Trei şiruri. văi antecedente. in V Beba Veche. 85% sedimentare. Jiul de Est. in S Zimnicea. in N Horodistea. Două depresiuni şi trei culmi deluroase. două culmi principale şi un culoar de contact. Patru depresiuni. cars Văi epigenetice. Punctele extreme ale Romaniei sunt: in N Horodistea. Lotrul. Jiul de Vest. Timişul. Tismana.ro/ . Câte şiruri morfostructurale au Carpaţii de Curbură? Două. Suprafeţele ocupate de tipurile principale de roci care apar la zi în România deţin următoarea pondere: 85% sedimentare. in V Nadlac. Cerna. 85% metamorfice. Patru subsectoare structurale. 10% sedimentare şi 5% vulcanice. 10% metamorfice şi 5% vulcanice. Trei subsectoare. http://forum. Patru. Jiul de Vest. Nera. Jiul. in E Sulina. 203. Două şiruri. in S Giurgiu. Câte şiruri de depresiuni se găsesc în Muscelele Argeşului? Un şir. măguri vulcanice. 200. Trei. clipe calcaroase. Subcarpaţii Curburii au: Două subsectoare structurale. 201. trei culmi principale şi un culoar de contact. 197. Care dintre formele structurale de mai jos sunt caracteristice pentru Apuseni? Sectoare de văi epigenetice.

ush. chei. Meziad. Creste şi culmi calcaroase. clippe. clippe. 211. 212. 210. 208. stalactite. Formele petrografico-cristaline specifice Carpaţilor sunt: Masive de diferite forme. Bucegi. polii. conuri vulcanice. Urşilor. Creste şi culmi.ush. . Peneplene fosile cu inselberguri şi văi antecedente. Ponicova. platouri. carstul.ro . reliefuri faliate. Sohodol.http://forum. doline. culmi. doline. Dobrogea de Sud. suprafeţe de eroziune în trepte. abrupturi marginale. bare. 204. . culmi. Cloşani. zise şi calcaroase. versanţi abrupţi. Carstul. Focul Viu. Care tipuri de reliefuri petrografice impun adevărate peisaje geomorfologice ? Carstul. lapiezuri. doline. 205. versanţi abrupţi. . platouri. Olteţul şi Bistriţa se găsesc în: http://forum. 207. alunecările de teren. relieful loessian. Izvorul Tăuşoarelor. cuestele. bare. Scărişoara. văi oarb Lapiezuri. Munţii Codru-Moma. Exocarstul se compune din: Lapiezuri. suprafeţe de eroziune. Carstul fosil din România se găseşte în: Câmpia Română. Formele principale carstice. 209. polii. Care sunt formele petrografice specifice cristalinului din platforme ? Peneplene şi pediplene. Următoarele peşteri se găsesc în Apuseni: Vântului. Alunecările de teren. sunt: Masive calcaroase. platouri. polii.ro/ . Lumea Pierdută. Munţii Apuseni. Galbenul. măguri sau cornete. lapiezuri. reliefurile monocline. . . Podişul Someşan. Munţii Apuseni şi Subcarpaţii. Următoarele câmpuri carstice (Padiş. Vântului. crovuri. Masive conglomeratice. Doline. 206. Topolniţa. Cioclovina. Scărişoara. reliefurile cristaline. Masive calcaroase. chei. creste. Cheile de pe raurile Cerna. Zece Hotare şi bazinul Roşia) se găsesc în: Munţii Banatului. Horsturi şi grabene.

Munţii Apuseni. Alunecări. Flişul din Apuseni. Câmpia de Vest. Flişul pelaogen din Orientali şi Curbură. Următoarele câmpuri de nisipuri (Valea lui Mihai.ush. Câmpia de Vest. Principalele reliefuri pe conglomerate se găsesc în: Bucegi. Cel mai dezvoltat carst pe sare se găseşte la: Platoul Meledic. Cel mai dezvoltat relief pe gresii se găseşte Flişul cretacic din Orientali. fluviatil.ro Munţii Banatului.http://forum. Două faze. 214. Carpaţii Meridionali. Cele mai întinse reliefuri pe nisipuri se găsesc în: Bărăgan. Sovata – Praid. există cele mai multe alunecări ? http://forum. în Carpaţi. 217. 220. Ce tipuri de reliefuri se dezvoltă pe argile şi marne ? De ravenare. alunecări. forme carstice. Bucegi. vulcani noroioşi. Penteleu. . Câmpia Olteniei. Unde. Ciucaş. Slănic – Prahova.ush.ro/ . Teremia şi Curtici) se găsesc în: Câmpia Olteniei. 215. Rarău. Câte faze de reactivare şi declanşare a alunecărilor au provocat despăduririle antropice ? O fază. ravenări. Ceahlău. de tasare şi sufoziune. 219. Alunecări. vulcani noroioşi. 216. 218. Bucegi. . Ceahlău. Ciucaş. Câmpia Bărăganului. Trei-patru faze. 213.

Vulcani activi. Batolite. Pe care din următoarele subregiuni se găsesc foarte multe alunecări ? Câmpia Transilvaniei. Oaş. stinşi şi reziduali. Câmpia Română.ro În flişul paleogen şi în depresiuni. Dobrogea de Sud.ush. Oaş-Gutin-Ţibleş şi în Munţii Banatului. Gutin. Rocile vulcanice mezozoice s-au pus în loc în rifturile carpatice sub formă de: Ofiolite şi diabaze. 228. Bârgău. . Lăpuş. Ţibleş Gutin. Podişul Getic. depresiuni şi pe cristalin. Banatitele (roci acide) s-au pus în loc în faza: Rifturilor carpatice mezozoice. 221. http://forum. Resturi ale ciclurilor vulcanice hercinice şi prehercinice se întâlnesc sub formă de: Conuri. lacolite. Câmpia Moldovei. Oaş-Harghita şi Munţii Metaliferi. cratere şi planeze. Banatite. Lăpuş. filoane exhumate. Câmpia de Vest. Vulcanicii Nordici cuprind următoarele masive: Oaş. Podişul Moldovei. Podişul Moldovei. Cele mai întinse suprafeţe cu loess se găsesc în: Câmpia Română. Igniş. 227. 222. De câte categorii şi vârste sunt relieful vulcanic şi cel impus de rocile vulcano-magmatice din Romania? Preneogen (ca relief petrografic) şi neogen – ca relief vulcanic. . Câmpia de Vest şi Câmpia Transilvaniei. platouri de aglomerate. planeze. Câmpia Moldovei. Gutin. Ţibleş.ush. Dobrogea. platouri de lave. Căliman. Vulcanismul neogen a realizat vulcani în următoarele unităţi: Căliman-Harghita şi Munţii Măcinului. Câmpia Română. Subcarpaţii Curburii. Podişul Mehedinţi. 223. În flişul cretacic şi pe formaţiuni mezozoice.http://forum. granite şi andezite. Câmpia de Vest.ro/ . Subducţiei orogenezei laramice. Câmpia Moldovei. . Orogenezei austrice. 224. Vulcanite neogene. Conuri. Dealurile Crişanei. Bârgău. cratere. . 226. În flişul paleogen. Lacolite. 225. Oaş. Câmpia Transilvaniei. Ţibleş. .

Ciuc. Primele trei bazine hidrografice ca mărime sunt: Siret. . Braşov. 235. 232. sunt: Siretul. Primele patru văi ca lungime pe teritoriul României sunt: Mureş. Igniş. 237. Siret.ro . Harghita. Gloduri. Oltul şi Prutul.ro/ . http://forum. Metaliferi şi Oaş. . platouri de aglomerate) se găsesc în: Ţibleş. Prut.ush. 236. Mureş. Gheorgheni. Siret. Argeş. Brad-Hălmagiu. ca relief.http://forum. Someş. Zalţe. Olt. Bozovici. Mureş. Gurahont. Muntele Igniş. 233. Următoarele forme (cratere. Unul din masivele vulcanice de mai jos este platou vulcanic: Igniş. Munţii Lăpuşului. Gutin. 229. 231. Siret. 234. Oltul. Olt Olt. Olt. Mureşul şi Someşul. Siretul. Prut. Olt. Măguri multe de tip neck se găsesc în: Munţii Lăpuşului.ush. Someşul şi Argeşul. Prut. Căliman şi Harghita. Argeş. 230. planeze. Gheorgheni. Gheorgheni. Gurghiu şi Ţibleş. Cele mai complexe bazine hidrografice. Care dintre următoarele tipuri de vulcani noroioşi au con şi crater? Bolboroşi. Căliman . Someş Mureş. Prut. Următoarele depresiuni sunt de baraj vulcanic: Ciuc.

Trecerea Dunării prin Defileu spre Câmpia Română s-a făcut prin: Captare. . . 245. .ush. Existenţa Dunării ca principal colector. Epigenie. 242. astfel: NV-SE. Crişul Repede s-a format prin: Antecedenţă. http://forum. Epigenie. O suită de captări.http://forum.070‰. 0. Câmpii. N-S. În Carpaţii flişului. NE-SV. 239. etapa villafranchiană se caracteriza prin: Oscilări ale râurilor pe conuri piemontane. Interfluviile principale din Carpaţii Orientali se dirijează. Versanţii convecşi-concavi domină în: Munte. În evoluţia hidrografiei. 244. 243. 2. Podişuri. 238.ro Adâncimea fragmentării produse de văi oscilează între: 0-1000 m.ush. dominant. 0-2000 m. Dunărea are o pantă de curgere în România de: 1. 240. 241. Antecedenţă. O captare. văile principale transversale s-au format prin: Captare. 0-800 m.065‰. Formarea actualelor terase. Arieşul superior şi văile afluente pe stânga Arieşului au curs iniţial peste: Munţii Metaliferi.030‰. : Antecedenţă.ro/ . .

Bârlad. Prut. au curs iniţial: Crişul Repede şi Crasna.ush. Eustatică. 247.ush. 248. 250. Care din următoarele râuri actuale s-au format prin captări? Vaserul. Care terase corespund cu nivelurile carpatice de vale? Cele peste 100-130 m. Climatică.http://forum. . . Geneza teraselor din munţi şi Subcarpaţi este dominant: Tectonică. . până la: Olt. 253. Colţii Trascăului. . la terasa 5. Someşul. Mostiştea. din câmpia cu acelaşi nume. Brăila. Cele sub 100-130 m. Eustatice.ro Munţii Trascăului. Pe valea Ierului. 246.ro/ . \ 251. Mara. . Terasele din depresiunile Făgăraş şi Sibiu sunt dominant: Tectonice. 252. Dunărea a ajuns iniţial. Climatice. Care este cel mai vechi râu din Depresiunea Transilvaniei ? Mureşul. 249. Cele de 100-130 m. Târnava Mare. Someşul şi Tisa. Someşul şi Barcăul. Iza. http://forum. Hidrografia iniţială din Câmpia Moldovei curgea dominant spre: Siret.

259. 260 Dupa relieful glaciar moştenit. de tundră şi pădure de molid. pleistocen şi holocen. 255. Terasele reper au următoarele altitudini: 30-35 m şi 95-110 m. În Bărăgan. 261. 30-35 m şi 55-60 m. Unde se găseşte cel mai mare număr de terase din Romania? În majoritatea podişurilor şi pe majoritatea văilor principale din munte. 256. păturilor de dezagregare. În Subcarpaţi şi Dealurile de Vest. În Dobrogea şi câmpiile de subsidenţă. În câmpiile piemontane. Supraglaciar. periglaciare şi suprafeţelor de nivelare. 258. Pleistocen şi holocen. petrografice şi piemonturile. Pliocen. periglaciare.ush. Bălţile Dunării (Ialomiţei şi Brăilei) sunt lunci: Dezvoltate simetric faţă de fluviu Dezvoltate asimetric faţă de fluviu. 257. Supraglaciar. glaciar şi postglaciar. loessului. . de tundră şi pădure de molid. Luncile cele mai late sunt în: Câmpiile piemontane. Condiţiile climatice şi tectonice cuaternare sunt importante pentru a explica geneza: Formelor structurale. cuaternarul se subîmparte în: : Preglaciar. teraselor.ro 254. 15-25 m şi 130-150 m.http://forum. Formelor glaciare. glaciar şi periglaciar. Unde lipsesc terasele tipice ? În câmpiile piemontane.ro/ . Câmpiile de glacis.ush. Etajele morfoclimatice din Carpaţi în timpul würmului erau: Periglaciar. http://forum. Formelor glaciare. Câmpiile de subsidenţă. Limitate la exterior de braţe dunărene.

următorul regim morfogenetic: Lacustru. 269. Care unităţi sau regiuni sunt subsidente în prezent ? Depresiunea Braşovului. 266. 267.ro 262. Pasadenă. Depresiunea Braşov. piemonturile. nisipurile eoliene. Câmpia Siretului inferior. Depresiunile Transilvaniei şi Braşovului. litoralul.5 mm/an ? Apusenii şi Podişul Moldovei. în depresiunile Gheorgheni.ro/ . Burnasul. loessoidele. Ciuc şi Braşov a existat. Care unităţi se înalţă în prezent cu 1. glacisurile. păturile de dezagregări. In ce faze nivelul Mării Negre coincidea cu nivelul Oceanului Planetar ? Când comunica cu Mediterana şi aceasta cu Atlanticul. Fluvio-mlăştinos subsident.ush. . marnele. Carpaţii Orientali şi de Curbură.ush. argilele şi loessul. În mindel. http://forum. dominant. Valahă. Când era o mare total închisă. Câmpia Titu-Pucheni-Sărata. Ce tipuri de depozite superficiale au fost moştenite din glaciar? Terasele. Când comunica cu Mediterana şi cu Caspica. 263. In timpul cuaternarului.http://forum. Podişul Getic. 244. Gresiile. În günz. În ce fază tectonică s-au înălţat Carpaţii peste limita zăpezilor veşnice ? Rhodanică. 268. În holoce În riss. De uscat în înălţare. În ce fază glaciară nivelul Mării Negre coborâse la minus 130 m ? În würm. Câmpia Olteniei. Când au existat gheţari în Carpaţi? În würm. Depresiunea Panonică. Loessul. 265.

la + 130 m (între 15. . În maximum glaciar al würmului. Cu studiul glaciatiunii carpatice s-au ocupat: Martonne. La maximum würmian. Zăvoianu.ro 270. Mehedinţi. Niculescu.000 – 25. Niculescu.000 î. Rădulescu. În transgresiunea würmiană.ush. Sârcu.).ush. În holocen. În holocen. http://forum. N. 272. 1800 m în sudul Meridionalilor şi 1600 m în nord. 276. Răcirea climei în holocen. .e. In ce faza evolutiva. . Valeria Velcea. Dunărea inferioară a avut cea mai mare lungime ? Când a pătruns peste Porţile de Fier. 271. Limita zăpezilor veşnice în timpul glaciaţiunii carpatice se situa la: 1800-2000 m în S şi 1600-1700 m în N. 273.).n. Înălţarea Carpaţilor în faza pasadenă şi răcirea climei în würm. Pentru că au fost erodate. 1600-1700 m în S şi 1800-2000 m în N. la + 10 m (+ 500 la 2000 ani). (5000-1000 ani î.n. 275. În transgresiunea valahă. 1500 m în S şi 1300 m în N. . 278.http://forum. De ce nu există terase marine evidente pe litoralul românesc ? Pentru că nivelul mării a fost în permanenţă mai scăzut decât + 4-5 m actual. la + 5 m. In ce faza albia Dunării din Câmpia Română de Est şi din Deltă a fost cea mai adâncă ? În prezent. Care au fost cauzele instalării gheţarilor în Carpaţi ? Răcirea climei în cele patru faze glaciare alpine. 277. Posea. Sawicki. Posea. 274.e. Sârcu. 2000 m în Meridionali şi 1700 m în nord. Cand a avut loc cea mai puternică transgresiune a Mării Negre ? În transgresiunea neolitică.ro/ . Pentru că Marea Neagră nu a avut legătură cu Atlanticul. Limita morenelor frontale cobora până la: 1300-1400 m în sudul Carpaţilor Meridionali şi 800-1100 m în nord.

complexe alpine. Râul Bărbat) se găsesc în: Munţii Făgăraş. Bihor. 283. Gheţari de platou au existat în: Muntele Borăscu. Rodna. 282. Muntele Mic. Rodna. Interfluvii netede. Făgăraş. 279. Retezat. Bucura. Borăscu. 281. Parâng. Complexele de văi şi circuri glaciare Lala. complexe alpine. Făgăraş. Ţarcu. Umeri periglaciari. alaskian. . Au circuri. Munţii Maramureş. . în Carpaţi ? http://forum. alpin.ro Tipurile de gheţari instalaţi în Carpaţi erau: De calotă. Rodna. Cele mai multe lacuri glaciare sunt în: Făgăraş. Rodna.http://forum. alpin. 280. Suspendat. .ush.ro/ . de platou.ush. Lăpuşnic. Custurile sunt: Forme glaciaro-periglaciare. Retezat. pirinean Pirinean. 285. dar nu au lacuri glaciare: Bucegi. Bucegi. Ineu şi Buhăiescu se găsesc în: Făgăraş. . Retezat. Şureanu. 286. Urmatoarele vai glaciare (Nucsoara. Cine a demonstrat existenţa unei singure faze glaciare. cu trei stadiale. Zanoaga si Slaveiul se găsesc în: Ţarcu. 284. Retezat.

Babele. . Peste toată ţara. Următorii munţi nu au avut gheţari. 292. În toate fazele glaciare alpine.http://forum. Temperaturi sub 00C şi precipitaţii multe. din etajul alpin. Periglaciarul din timpul würmului s-a extins în: Etajul alpin actual. 293. nivale. 290. 289 Când au existat medii periglaciare în România ? În interglaciare.ro Martonne.ush. de alunecare. Etajul coniferelor. De alterare. sfincşii. . Căliman. 287. Sârcu.ro/ . 288. Numai în faza würm. Periglaciar actual există în: Etajul alpin. în/sau pe roci moi. http://forum. Etajul deluros şi muntos. mările de pietre. lentile solifluidale. Înălţimi peste limita zăpezilor veşnice.ush. nici măcar incipienţi: Maramureşului. Care fenomene conduc la instalarea unui mediu periglaciar ? Temperaturi sub 00C şi precipitaţii reduse. soluri poligonale. pene. Etajul conifere-foioase. 291. După procesele periglaciare şi după rocă. formele periglaciare se grupează astfel: De dezagregare criogenă. Involuţii. Structurile periglaciare păstrate ca urme sunt: Molisolul şi pergelisolul. de versant. Ciucaş. pungi. de acumulare. De dezagregare. Posea.

300. 296. prodelta şi cordoanele litorale. Delta fluviatilă. Cu regiunea sudică. 294. Faleza românească se întinde între: Capul Dunavăţ şi Vama Veche. Prezintă tranziţii.ush. Cu etajul periglaciar de contact. Litoralul submers se compune din: Plaja submersă. conform urmelor de loessuri şi loessoide. sfincşi.ush.ro/ . a sud de Constanta . plaja emersă. Cu etajul supraglaciar. 299. Plaja submersă. potcoave nivale. . scochine. excavaţiuni lacustre. Intre Delta. plaja. semipâlnii nivale. culoare de avalanşe.http://forum. cordoanele litorale. ca denumire. versantul litoral. plaja şi lagunele. mediul periglaciar din regiunea transilvană ? Cu regiunea moldavă. Litoralul românesc cuprinde: Faleza. Faleza activă. scochine. 298. limanurile marine şi prodelta. plaja. litoral şi platforma continentala există următoarele interdedependenţe: Au limite comune. 297. complexele lagunare. etajul actual alpin ? Cu etajul periglaciar detritico-nival. delta maritimă şi limanurile maritime. . Cu ce etaj pleistocen poate fi echivalat. Capul Singol şi Vama Veche. 295. . Şei de transfluenţă. Cu regiunea de vest. Excavaţiuni lacustre. http://forum. roci mutonate. Toate trei s-au format în timpul glaciarului würm. frontul deltei ± prodelta.ro . 301. Cele mai multe si mai inalte capuri se gasesc in cadrul? falezei active de sud falezei moarte. Următoarele forme sunt de natură nivală: Scochine. faleza moartă şi prodelt Plaja submersă. versantul litoral. potcoave nivale. Cu cine se aseamana. glacisul litoral. suprapuneri şi legături genetice impuse de oscilaţiile nivelului Mării Negre. faleza activă.

306.ro Lacul Razelm şi Vama Veche. fluvio-lagunare şi fluviatile. 304. . 307. Falezele. Limanurile sunt de următoarele tipuri: Fluvio-marine şi fluvio-lagunare. 308.ush. Capul Singol şi Vama Veche. Faleza moartă sau în conservare se întinde între: Capul Dunavăţ şi Vama Veche. Prin forma de relief situată în spatele liniei de ţărm. Cele mai multe şi mai înalte capuri se găsesc în cadrul? Falezei active din sud. 309. Cordoanele litorale. Fluvio-marine.ro/ . Falezei moarte La sud de Constanţa. Prin geneza liniei de ţărm. Un grind maritim. Un grind fluviatil. Care dintre următoarele forme sunt submerse: Frontul deltei şi prodelta. Capul Dunavăţ şi Capul Singol. Prin ce se justifică împărţirea ţărmului românesc în ţărm deltaic. 305. „Grindul” Chilia reprezintă: O grădişte continentală. http://forum.ush. Estuar. . ţărm lagunar şi ţărm cu faleză ? Prin formele de relief pe care se suprapune. 302. Siutghiolul este: Liman. Fluvio-marine şi fluviatile. Ce formă de relief are în componenţa sa straturi de loess şi soluri fosile? Plajele. 303. Lagună. Prodelta şi grindurile litorale.http://forum. Glacisul litoral şi cordoanele litorale.

Chilia. Chilia. . 316. golf-liman. . Huila se găseşte la: Petroşani. Delta Dunării a început să se formeze în: Pleistocen. Cozla.ro/ . relieful. energia solară. Hulubeşti.http://forum. . 317. Deltele formate de braţul Chilia sunt: Chilia. Biled. Hidrocentrala de la Gilău se găseşte pe: Someşul Cald. . energia atomică. Ţebea. Moşoaia. Nadeş şi Copşa Mică se extrage: Gaz de sondă. deltă fluviatilă. deltă secundară şi deltă marină. Teritoriul Deltei a trecut prin următoarele stadii: Estuar. fondul funciar. apa. Sahalelor şi Pardinei. Aerul. Dranov şi Pardinei. Şotânga. . Cărbunii. hidroenergia.ush. 310. 313. Tazlău. 315. 311. Petrol. Someşul Mare. Delta maritimă şi delta fluviatilă. minerale şi minereuri.ro . Asău. Someşul Mic. http://forum. Moineşti. La Bazna. Zemeş. Resursele de bază ale ţării sunt: Energetice. Variaş. Gaz metan.ush. Glaciarul Würm. deltă fluvio-marină. Munţii Anine Comăneşti. Alunu. vegetaţia. Satchinez. Holocen. 314. deltă fluviatilă de tip Mississippi. Deltă secundară. Urmatoarele localitati se găsesc în Câmpia de Vest: Zătreni. 318. Frontul deltei. hidrocarburile. apele. 312. deltă tip Mississippi. prodeltă. Berbeşti.

Mangan.ro/ . Minereu aurifer. aerian. 321. relieful determină: Etaje morfoclimatic Zone climatice. De munte. . de câmpie. 322. În cadrul mediului terestru din Romania domină: Mediul carpatic. Regiuni climatice. Mediul de pădure. de deal. Relieful este suport sau element primar al mediului ? Suport. Suport şi element. La Săcărâmb. Etaje climatice. Zone climatice. 325. Teliuc şi Băişoara se găseşte: Cupru. Acvatic. Tipurile principale de mediu natural pe teritoriul României sunt următoarele: http://forum.ush. Zece Hotare şi Ohaba Ponor se găseşte: Fier. Bauxită. . 323. Fier. Cărbune brun. Element de mediu. Categoriile de mediu natural din România sunt Terestru.http://forum. Subzone climatice.ro La Ghelari. Nisip cuarţos. Ca element de mediu. subteran. La Dobreşti. . 320. subteran.ush. 324. 326. Mediul temperat-continental. terestru. Roşia Montană şi Şuior se exploatează: Cupru. 319.

rural Stepă. 327. 329. Baltice şi estice. Carpatii Maramuresului si ai Bucovinei stau sub influenta maselor de aer: Estice şi sudice. podgoriile. Subtipurile de mediu carpatic sunt următoarele: Alpin. al culoarelor de vale. Vest. Oriental. dobrogean. rural. bănăţean. Borsec. Comăneşti. Estic. Vatra Dornei. transilvan. munte mediu şi jos. cer. de depresiune. subcarpatic. Munte înalt. de câmpie. de munte.ro/ . 330.ush. marin. litoral. /.ro Montan. 332. http://forum. Depresiunea Braşov. Agricol. de conifere. deltaic. de deal. apusean. Gheorgheni. Bilbor. estice şi vestice. gorun. de podiş. Depresiunea Vatra Dornei. Gheorgheni. 334. La poala Munţilor Apuseni se găsesc păduri de: Fag. Ciuc. Stepic. Gheorgheni. meridional. Scandinavo-baltice. moldav. Mediile intens transformate de om (antropizate) din România sunt: Păşunile.http://forum. Maramureş. 333.ush. de depresiune. 328. Sudic. 331. fâneţele. urban. Ciuc. de pădure cu foioase. Climat de depresiune în Carpaţii Moldo-Transilvani se găseşte în: Bilbor. Sud. Muntele Nemira este afectat relativ des de mase de aer: Vestic. Comăneşti. Inversiuni puternice de temperatură se produc în: Defileul Oltului. de câmpie. „fata muntelui” se află spre: Nord. marin. munte jos. Carpatic. in Carpatii Meridionali. agricol. deltaic. Borsec. faţa şi dosul muntelui. .

Fag. Muntele Mare. \ . Mediul subcarpatic are două subtipuri: De culme şi versant. 342. aşezările sunt fixate pe: Culmi. 9-100C şi 600 mm. nord-estice şi vestice. Cea mai mare cantitate de precipitaţii cade în: Bihor. 335. 337. In Muntii Poiana Ruscai.ro Fag şi conifere. La Stâna de Vale. . Depresiunile subcarpatice getice şi de curbură se caracterizează prin următoarele temperaturi şi precipitaţii anuale: 7-80C şi 700 mm. 338. 336. Văi.ro/ . De foehn. nord-estice şi baltice.ush.ush. . . 340. Vestice şi baltice. Varful Chiciora din Muscelele Argeşului are un climat: Subcarpatic. Stă sub influenţa vânturilor de nord-est. . 339. . 341. Subcarpatii Moldovei sunt afectati de mase de aer: Continental-estice. Din vest. În Depresiunea Soveja coboară coniferele deoarece: Stă sub influenţa foehnului. http://forum. De depresiune şi vale. Stă sub influenţe de aer vestic.http://forum. Subcarpatii Buzaului şi Prahovei sunt dominaţi de vânturi: Din est. Versanţi. . Continental-estice. :De deal şi depresiune. 8-90C şi 800 mm.

. de: Carpaţi. 349. Centrii barici externi. de depresiune şi vale. De stepă şi silvostepă.ush.ro/ . în două sau în mai multe? În mai multe.http://forum. 350. Podişurile României se includ într-o singură regiune climatică. 346. Crişene. Făgăraş – Sibiu. 344. De munte jos. 347. Funcţia agricolă a subregiunii. 343. Climatul si mediile de podis sunt influenţate.ush. . Silvostepă. Podisul Babadag are un mediu de: http://forum. De Subcarpaţi. Mediile naturale ale podisurilor sunt de următoarele tipuri: De deal. . 348. Suportă influenţe submediteraneene mediul dealurilor: Silvaniei. Stepă.ro De deal jos. În două. Care dintre aliniamentele depresionare au un mediu mai cald ? Secaş – Alba Iulia – Turda. Este o câmpie. 345. De deal şi de versant. Într-una singură. Depresiunea Elan are un mediu natur Pădure. dominant. Numele de Câmpia Transilvaniei a fost determinat de Climatul de câmpie. Huedin – Agriş. lBănăţene. .

353. de glacis. Minereu aurifer 358. Câmpiile de glacis. tabulare. piemontane. Braţele fluviatile şi gârlele. 351. Câmpiile subdeluroase. Pădure de fag Silvostepă.ro Pădure de stejar. subsidente împreună cu luncile. Piemontane. De subsidenţă. Grindurile. Bauxita Nisip cuartos . Tipurile genetice de campii care au influenţă în ce priveşte mediul lor local sunt: Câmpiile subdeluroase. La Dobresti. Rosia Montana si Suior se exploateaza: Cupru Mangan. 356. Plancton şi necton. 355.ro/ .ush. Podisul Mehedinti are soluri: Foarte bune Bune. Zece Hotare si Ohaba Ponor se gaseste: Fier. In mediul pelagic al platformei litorale se dezvoltă: Bentos vegetal. Bentos animal. Sărace. piemontane.http://forum. Teliuc si Baisoara se gaseste: Cup Carbune brun http://forum.ush. La Sacaramb. 357. . Intinderea cea mai mare în Câmpia de Vest o are unul din tipurile de câmpii următoare Câmpiile de glacis. La Ghelari. de terase. Cele mai intinse suprafete din Delta le reprezinta: Depresiunile. 352. 354.

de sud si dobrogeana. cordoanele litorale. Glacisul litoral si cordoanele litorale Prodelta si grindurile litorale 363. din etajul alpin. 361. de versant. Moldava.ro Fier 359.ush. Faleza activa. in/sau pe roci moi. Care dintre formele reliefului deltaic sunt submerse? Frontul deltei si prodelta. Dupa procesele periglaciare si dupa roca formele periglaciare se grupeaza astfel: De dezagregare criogena. limanurile marine si prodelta. De alterare. faleza activa. Hidrocentrala de la Gilau se gaseste pe: Somesul Cald Somesul Mic Somesul Mare . nivale. Moldava. http://forum. Prin forma de relief situata in spatele liniei de tarm 362. Care au fost regiunile extracarpatice periglaciare de pe teritoriul Romaniei ? Moldava. transilvana. a Campiei Romane. plaja. dobrogeana. complexele lagunare. de vest. Faleza romaneasca active si moarta se extinde intre: Capul Dunavat si Vama Vech Capul Singol si Vama Veche Lacul Razelm si Vama Veche 364. Litoralul romanesc cuprinde: Faleza. tarm lagunar si tarm cu faleza ? Prin formele de relief pe care se suprapune. 366. 360. .ush. de acumulare.http://forum. delta maritima si limanurile maritime. de sud si de vest. Delta fluviatila.ro/ . Prin ce se justifica impartirea tarmului romanesc in trei: tarm deltaic. de alunecare. Delta Dunarii a inceput sa se formeze in: Pleistocen In glaciarul würm. Prin geneza liniei de tarm. 365. plaja si lagunele. De dezagregare. In holocen . plaja.

Racirea climei in holocen. 374. Etajul coniferelor. Etajul conifere-foioase. Depresiunea Panonica. Podisul Getic. 2000 m in Meridionali si 1700 m in nord 372. Campia Olteniei. nici macar incipienti: Maramuresului.5 mm/an ? http://forum. . Numai in faza würm. Campia Siretului inferior. Periglaciarul actual se extinde in: Etajul alpin. litoralul. Care unitati sau regiuni sunt subsidente in prezent ? Depresiunea Brasovului. Cand au existat medii periglaciare in Romania ? In interglaciare. 371.ush. Ciucas.ush. 375. 368. Care unitati se inalta in prezent cu 1.ro/ . Zece Hotare si bazinul Rosia? Muntii Banatului. 1800 m in sudul Meridionalilor si 1600 m in nord. Burnasul. Campia Titu-Pucheni-Sarata. Depresiunea Brasov. 1500 m in S si 1300 m in N 373. Inaltarea Carpatilor in faza pasadena si racirea climei in würm. Urmatorii munti nu au avut ghetari. Care au fost cauzele instalarii ghetarilor in Carpati ? Racirea climei. 369. Limita zapezilor vesnice in timpul glaciatiunii carpatice se situa la: 1800-2000 m in S si 1600-1700 m in N. Limita morenelor frontale cobora pana la: 1300-1400 m in sudul Carpatilor Meridionali si 800-1100 m in nord. 367. Caliman. in cele patru faze glaciare alpine.ro .http://forum. In toate fazele glaciare alpine. In ce munti se gasesc campurile carstice Padis. 1600-1700 m in S si 1800-2000 m in N. Muntii Codru-Moma. Muntii Apuseni. 370.

Epigenie 381. In Subcarpati si Dealurile de Ves In campiile piemontane 380. periglaciare si suprafetelor de nivelare. flis.ro Apusenii si Podisul Moldovei Depresiunile Transilvaniei si Brasovului. 376. neovulcanic Cristalino-mezozoic. Siret Prut. Cate fasii sau aliniamente morfostructutale au Carpatii Orientali ? 4 7 8 379. http://forum. avanfosa Avanfosa. 382 Subunitatile structurale ale Carpatilor sunt: Platforma. Arges. Carpatii Orientali si de Curbura. Bargau. Lapus. sedimentaro-vulcanic. Bucegi.ro/ . In Carpatii flisului vaile principale transversale s-au format prin: Captare.http://forum. Gutin. In ce masiv carpatic se gasesc cele mai complexe si mai extinse forme glaciare? Făgăraş.ush. Unde se gaseste cel mai mare numar de terase: In majoritatea podisurilor si pe vaile principale din munte. neovulcanic si depresiuni. orogen. petrografice si piemonturile. . Ignis. Retezat. . 383. 377. flis. Somes. 378. Prut. paturilor de dezagregare. Formelor glaciare. Rodna. Gutin. Mures. . Olt.ush. loessului. periglaciare. Lapus. Conditiile climatice si tectonice cuaternare sunt importante pentru a explica geneza: Formelor structurale. Siret. Tibles. . Oas. teraselor. Vulcanicii Nordici cuprind urmatoarele masive: Oas. Antecedenta. Olt. Olt. Prut. Primele patru vai ca lungime pe teritoriul Romaniei sunt: Mures. Formelor glaciare. Tibles.

386. Podisul Getic. Principalele reliefuri pe conglomerate se gasesc in: Bucegi.ro Gutin. Oas-Harghita si Muntii Metaliferi. Bucegi. Rarau. 385. Caliman. 390. Dobrogea de Sud. Penteleu. Flisul pelaogen din Orientali si Curbu Flisul din Apuseni 391. Cel mai dezvoltat carst pe sare se gaseste la: Platoul Meledic Slanic – Prahova Sovata – Praid http://forum. Tibles. Campia Moldovei. Campia Moldovei. Campia Romana. 384. Bucegi. Podisul Moldovei. Podisul Moldovei. Ciucas. De cate categorii si varste este relieful vulcanic si cel impus de rocile vulcano-magmatice din Romania: Preneogen (ca relief petrografic) si neogen – ca relief vulcanic Conuri. Oas. Subcarpatii Curburii. Cel mai dezvoltat relief pe gresii se gaseste pe: Flisul cretacic din Orientali. 389. Dobrogea. Campia de Vest si Campia Transilvaniei. Vulcanismul neogen a realizat vulcani in urmatoarele unitati: Caliman-Harghita si Muntii Macinului. Cele mai extinse suprafete cu loess se gasesc in?: Campia Romana. Campia de Vest. Campia de Vest. Pe care din urmatoarele subregiuni se gasesc foarte multe alunecari ? Campia Transilvaniei. Ciucas. 387. Campia Olteniei. Campia Moldovei. stinsi si reziduali. Ceahlau. .http://forum.ush.ush. cratere si planeze Vulcani activi. Cele mai extinse reliefuri pe nisipuri se gasesc in: Baragan. Bargau. Campia Transilvaniei. Dealurile Crisanei\ . Podisul Mehedinti 388. Ceahlau.ro/ . Oas-Gutin-Tibles si in Muntii Banatului. Campia Romana. Campia de Vest.

ush.ro . clipe calcaroase. 398. 396. Urmatoarele campuri carstice (Padis. Patru depresiuni. Temperate si periglaciare. Lumea Pierduta.ro/ . Muntii Codru-Moma. Doua depresiuni si trei culmi deluroase. platouri. Sectoare de vai epigenetice. Dobrogea de Sud si Campia Romana.http://forum. 392. trei culmi principale si un culoar de contact.ush. Creste si culmi calcaroase. http://forum. doline 394. Zece Hotare si bazinul Rosia) se gasesc in: Muntii Banatului. Culmi de sinclinal si depresiuni de anticlinal. zise si calcaroase sunt: Masive calcaroase. Creste si culmi. Subcarpatii Moldovei au urmatoarele elemente morfostructurale: Trei depresiuni. creste. lapiezuri. relief calcaros. Muntii Apuseni.. vai antecedente. Pedimentele tipice se formeaza sub urmatoarele tipuri de climate Ecuatoriale si subtropicale. 393. klippe. : Un inselberg. Un atol. carst Vai epigenetice. . klippe. maguri sau cornete. Pedimente si inselberguri tipice au fost identificate in: Dobrogea de Sud si pe litoral. bare. Aride si semiaride. bare. Dobrogea de Nord si Centrala. 399. maguri vulcanice. 397. Culmi de tip muscele si depresiuni de eroziune de contact. 400. . maguri de flis. Subcarpatii Transilvaniei au ca model general urmatoarele elemente: Culmi de anticlinal si depresiuni de sinclinal. Insula Serpilor este: Un pediment. . . 395. doua culmi principale si un culoar de contact. Care din formele structurale de mai jos sunt caracteristice pentru Apuseni ? Sectoare de vai epigenetice. platouri. platouri. Formele principale carstice.

Mihailescu. 402. 404. Care podis pastreaza resturi din suprafetele carpatice notate S II. Cine a declansat primele studii asupra piemonturilor din Romania ? S. S III. Nivelele carpatice de vale Pediplena carpatica. Posea . Care complexe de eroziune din Carpati se dispun orizontal si care inclinat ? Orizontal = Pediplena carpatica si suprafetele de bordura dinspre Transilvania. Subcarpatii Getici. Suprafetele medii carpatice. . Care sunt complexele nivelelor de eroziune din Carpati ? Pediplena carpatica.ush. Gheorgheni. Subcarpatii Curburii si Subcarpatii Getici . Gr. http://forum. iar inclinat = suprafetele medii carpatice. Mehedinti. Subcarpatii Vrancei. Între Depresiunile de mai jos sunt de tip longitudinal-carpatic: Brasov. Subcarpatii Moldovei. SII = 12-15%. nivelele umerilor carpatici de vale si suprafetele de bordura in exteriorul Carpatilor Orizontal = S II si S III. Suprafetele medii carpatice. 408. Gheorgheni. 403. S IV ? Podisul Moldovei Podisul Getic Podisul Mehedinti . Subcarpatii Olteniei. Dorna Gheorgheni. S IV Orizontal = S III. 406. S II . iar inclinat = S I.ro/ Nivelele carpatice . Petrosani . 405. Sectoarele structurale ale Subcarpatilor sunt: Subcarpatii Moldovei. V. Subcarpatii Moldovei. Rau Ses.http://forum. de vale. iar inclinat = S I. Ciuc. In Podisul Getic 401. Ciuc. Gornovita. Suprafetele de bordura. Suprafetele medii carpatice. S IV. Subcarpatii Getici.ush. 407. SIII = 20%. Borascu. Lotru-Brezoi. Suprafata cu cea mai mare extindere in Carpati este: SI = 12-15%.ro Unde se pastreaza cel mai extins piemont din Romania ? In Podisul Moldovei In Campia de Vest.

monoclin.ush. 416. Avanfosă. falii. \ 414. curbură. cuvete. pinteni montani. muscele. 410. 411. relieful dezvoltat pe structura tabulara (structura tabulara) relieful dezvoltat pe structura sinclinala . Cand a inceput formarea Deltei Dunarii? Pleistocen http://forum. 413. şariaje. De tranziţie 412. cute diapire. pinteni. iar Romania ar fi ramas o campie. Oltean. muscele. inversiuni de relief. 415.http://forum. Silvostepa si fag. şariaje. Care sunt tipurile generale de dealuri subcarpatice? Getic. Getic. Subcarpaţii sunt unitate structurală de Orogen. Stepa si partial silvostepa . Cuvete. moldav. pinteni. moldav. Care este relieful structural de ansamblu specific Dobrogei de Sud? relieful dezvoltat pe structura monoclinala. Daca nu ar fi existat Carpatii. curbură. Cuvete. Care sunt complicatiile structurale ale Subcarpatilor. brahianticlinale. care ar fi fost zonele de vegetatie ? Padure de fag.ush. falii. cute solzi. fata de modelul general Brahianticlinale. curbură. Podisul Getic este unitate morfostructurala de tip: Platforma Orogen Platforma si avanfosa . Care este pestera cu cea mai mare denivelare din Romania? Peştera Izvorul Tăuşoarelor Pestera Mezia PesteraTopolnita . moldav.ro/ .ro Ciocnirea caror microplaci a impus nasterea Carpatilor Meridionali ? Moesica si Panonica Moesica si Transilvana Transilvana si a Marii Negre 409.

http://forum. cu trei stadiale. Ciucuri. Cu ce litere si cifre sunt notate Suprafetele carpatice de bordura SIII1-SIII3 SIV1-SIV2 SII1-SII2 . Ce proces geomorfologic domina in Campia Valea lui Mihai deflaţia tasarea sufoziunea . dupa pozitia in cadrul lantului montan.ush. Ce fel de depresiuni intramontane sunt. de Martonne. Care geograf a demonstrat existenta unei singure faze glaciare.ro In glaciarul würm.ush.ro/ . 422. Lotru-Brezoi si Petrosani longitudinale http://forum. Unde se extindea periglaciarul in timpul würm-ului peste toata tara etajul deluros si montan etajul alpin 421. 423. 424. in Carpati? Grigore Posea. In ce sector carpatic se afla pasul Vartop? Carpatii Occidentali Carpatii Orientali Carpatii Curburii 420. 418. Care este cea mai lunga pestera din Romania? Pestera Vantului Pestera Muierii Pestera Scarisoara . depresiunileMaramures. Ce varsta au calcarele cele mai carstificate din Romania? mezozoica Sarmatian paleogen . Vintila Mihailescu Emm. In holocen In villafranchian 417. Gheorghieni. 419.

din punct de vedere morfogenetic. Bihor-Gilau-Vladeasa Ceahlau. .. Ciucas. 426. de avanfosa 428.ush. Prin ce fenomen si-a format Dunarea cursul prin defileu? : Captare. in timpul transgresiunii Marea Neagra Veche.Bucegi .ro/ . sincron cu formarea deltei maritime si inchiderea lagunelor. http://forum. 429.ush. datorita alternantei rocilor moi cu cele dure . Epigenie. 432. Gr. Ce este. Bucegi Fagaras. Dupa ce faze orogenice se declanseaza formarea piemonturilor sarmatiene ? moldavica si attica. 1981).http://forum. Antecedenţă. Cand a inceput formarea cordoanelor litorale? in timpul regresiunii dacice. Care sunt muntii care au pastrat suprafete de nivelare bine etajate ( Posea) ? Dupa clasificarea in functie de modelarea externa (Posea. Ce tip de unitate morfostrucurala este Podisul Moldovei ? de platforma e orogen. 430. In care dintre treptele majore de relief glacisurile sunt cele mai variate si mai extinse si de ce? in treapta depresionaro-colinara. Depresiunea Nalbant o pediplena Un pediment O gradiste 427. cand se inchid lagunele.ro de baraj vulcanic. care sunt muntii in care sau pastrat suprafete de nivelare bine etajate ? Carpatii Meridionali. mozaicat . Ce origine au grindurile Letea si Caraorman ? Maritima continentala depresionara . 425. transilvana dobrogeana si attica 431.

hercinic.ro 433.ush.jurasic. Cum s-a produs individualizarea lantului Carpatic ? prin înaltarea masivelor cristaline vechi( prehercinice si hercinice) acoperite cu depozite mezozoice (alpine ) si au ajuns la altitudinile actuale.ush. împreuna cu Alpii. appalasian. Ce tip de unitate morfostrucurala este Podisul Transilvaniei de orogen-tranzitie de platforma de platforma si avanfosa 438. jurasian. care au înaltat masivele cristaline vechi (prehercinice si hercinice) prin înaltarea masivelor cristaline vechi (prehercinice si hercinice) ce au ajuns la altitudinile actuale si prin scufundarea unor arii depresionare __ http://forum. Care sunt stilurile morfotectonice carpatice separate de Gr. printr-un complicat proces de înaltare a edificiilor montane si scufundare a unor arii depresionare prin fazele orogenice din Neozoic si Cuaternar. Cand s-a format sistemul montan Carpatic ? în Cuaternar odata cu ridicarea de ansamblu si instalarea glaciatiunii alpine l a nt u l carpatic s-a format ca unitate geologica distincta.ro/ . Care sunt elementele structurale care constituie modelul general al Subcarpatilor? Culmi de anticlinal si depresiuni de sinclinal Culmi de sinclinal si depresiuni de anticlinal. sinclinal si o cuta de monoclin anticlinal si cute diapire 437. 436. hercinic regenerat. în Cretacic superior (orogeneza alpina). mixt si vulcanic alpin. Culmi de tip muscele si depresiuni de eroziune de 434. alpin . Caucazul si Himalaya Carpatii s-au format odata cu celelalte masive din lantul alpino-carpato-himalayan _ _ _ _ 440.hercinic 435.vulcanic. au rezultat prin ciocnirea placi Marii negre cu celelalte placi s-au format in ere diferite . 439. Balcanii.http://forum. Care este explicatia pentru care cele cinci ramuri carpatice au structuri diferite? : au rezultat din ciocnirea unor placi diferite si pe directii diferite cu placa Transilvana. Care este specificul structural al Muscelelor Argesului? monoclin si o cuta anticlinala. Care este nucleul Domeniului Carpato-Danubiano-Pontic ? Cercul Carpaţilor Româneşti Depresiunea Transilvaniei Intersectia paralelei de 450 cu meridianul de 250 . Posea in 1981? alpin.

Ce forme de relief evidenţiază cel mai bine structura radiară a Domeniului Carpato-Danubiano-Pontic ? Reţeaua radiară de văi Reteaua de vai terasata Reteaua de vai subsidente 444.ush. Timocului (Niš. Dinarici. semicercul câmpiilor Cercul muntos carpatic.http://forum. pe o lungime de 1600 km si o suprafata de 170. 442. semicercul câmpiilor Cercul muntos carpatic. semicercul câmpiilor 445. Care este locul central al sistemului teritorial românesc ? Depresiunea Transilvaniei Inelul Carpatic Intersectia paralelei de 450 cu meridianul de 250 http://forum. Carpatii ocupa sectorul nord-estic al sistemului muntos alpin. Slovacia) si V. Care este pozitia lantului carpatic European? în Europa Centrala. 443. Carui sector montan ii este specific tipul morfotectonic mixt alpino-hercinic Muntii apuseni Muntii Meridionali Muntii Fagaras . cercul sau aureola externă de dealuri şi podişuri. între Bazinul Vienei (Bratislava. Care sunt elementele concentrice ale reliefului României ? Cercul muntos carpatic. Depresiunea Transilvaniei. Depresiunea centrală a Dobrogei. Timocului (Niš. Slovacia) si V. între Bazinul Vienei (Bratislava. cercul sau aureola externă de dealuri şi podişuri.000 Km2.ush. Serbia-Muntenegru Carpatii reprezinta o individualitate geografica deosebita de Alpi. Depresiunea centrală a Transilvaniei. cercul sau aureola interna de dealuri şi podişuri.ro 441. Stara Planina . Serbia-Muntenegru) în Europa Centrala.ro/ .