http://forum.ush.

ro

GEO_3_RASR_1 GEOGRAFIE Romania, asezare, structura, relief 1 2009/2010
1Care este suprafata de nivelare cu cea mai mare extindere din Carpati? SI SI SIII 2 .In cadrul scarii morfocronologice, unde se plaseaza Pediplena Carpatica? Etapa Carpatica Veche; Etapa de tranziti Etapa Neocarpatica 3 Care este cel mai extins piemont din Romania? In Podisul Moldovei In Campia de Vest; Podisul Getic; 4 Care sunt limitele microplacii Marii Negre pe teritoriul Romaniei? Falia Dambovita-Fierbinti Targ spre Vest, falia Sf. Gheorghe-Trotus catre Est-Nord-Est; 5 Care sunt placile si microplacile de pe teritoriul Romaniei? Est-europeana, Moesica, Transilvana, Panonica, a Marii Negre; Transilvana, Dorbogeana, Panonica si Moesica; Interalpina, Panonica, Moesica, a Marii Negre 6 Prin ce fel de contact intre placile tectonice s-au format Carpatii Meridionali? prin coliziune; prin obductie si coloziune. 7 In ce fel de climate se formeaza pedimentele? aride si semiaride; Aride semiaride 8Care sunt consecintele asezarii matematice, pe Glob, a Romaniei? Climat temperat, patru anotimpuri, modificarea continua a duratei zilei si a noptii, fusul orar = GMT + 2; Climat temperat excesiv, zile mai mari decât nopţile,fusul orar = GMT + 3; Climat temperat moderat, patru anotimpuri, nopţi mai lungi ca zilele, fusul orar pe 450E. 9 Unde se intalnesc cele mai lungi vai glaciare din Carpati? Fagaras, Retezat;

http://forum.ush.ro/

http://forum.ush.ro 10 Cum a fost impartit relieful vulcano-magmatic din Romania? preneogen (ca relief petrografic) si neogen – ca relief vulcanic; conuri, cratere si planeze; vulcani activi, stinsi si reziduali 11 Care sunt masivele din Vulcanicii Nordici? Oas, Ignis, Gutin, Lapus, Tibles; Gutin, Oas, Tibles, Bargau, Caliman Oas, Gutin, Lapus, Tibles, Bargau; 12 Care sunt elementele structurale specifice Subcarpatilor Transilvaniei? culmi de sinclinal si depresiuni de anticlinal; culmi de anticlinal si depresiuni de sinclinal; culmi de tip muscele si depresiuni de eroziune de contact. 14 Care sunt caracteristicile structurale de baza ale Subcarpatilor Transilvaniei? dealuri de sinclinal si depresiuni de anticlinal; 15 Unde se gasesc cele mai intinse suprafete cu loess din Romania? Campia Romana, Campia de Vest, Dobrogea, Podisul Moldovei; Campia Romana, Campia de Vest si Campia Transilvaniei; Campia de Vest, Campia Romana, Podisul Moldovei, Podisul Mehedinti 16Care este alcatuirea geologica a tipului morfotectonic carpato-alpin? flis puternic cutat in orogeneza alpina (flis puternic cutat) flis si roci sedimentaro-vulcanice. cristalin cu sedimentar mezozoic 17 In cadrul carei etape de evolutie se situeaza faza nivelurilor carpatice de vale si a piemonturilor villafranchiene? etapa Neocarpatică etapa Carpatica Veche; cristalin cu sedimentar mezozoic etapa hercinica 18 Ce factori schimba radical asocierea proceselor din etajul montan cu padure in raport cu cel alpin? altitudinile reduse si padurea; 19Care este specificul suprafetelor de nivelare din Carpatii Orientali? cea mai pregnanta asimetrie a dispunerii acestora; cel mai mare numar de niveluri (10) 20 Care sunt elementele morfostructurale specifice Subcarpatilor Moldovei? doua depresiuni si trei culmi deluroase; patru depresiuni, trei culmi principale si un culoar de contact. trei depresiuni, doua culmi principale si un culoar de contact; 21 Dintre toate regiunile de podis din Romania, care este podisul cel mai complex ca geneza si subtipuri? Podisul Dobrogei; Podisul Getic. Podisul Transilvaniei; http://forum.ush.ro/

http://forum.ush.ro 22 Care au fost cauzele instalarii ghetarilor in Carpati? inaltarea Carpatilor in faza pasadena si racirea climei in würm; racirea climei, in cele patru faze glaciare alpine; racirea climei in holocen; .23 In ce etaj montan se afla periglaciarul actual? etajul alpin; 24 Intre ce puncte se intinde faleza moarta sau inactiva a Marii Negre? Capul Dunavat si Capul Singol; Capul Dunavat si Vama Veche; Capul Dunavat si Vama veche 25 Care dintre ramurile carpatice prezinta cel mai dezvoltat relief structural? Carpatii Orientali si de Curbura; . 26 Cate regiuni geomorfologice cuprind Carpatii? 5. 9. 3. 27 Ce tip de unitate morfostrucurala este Podisul Getic? de platforma si avanfosa; de platforma de orogen 28 Unde se gaseste relieful structural cel mai extins din Romania? podisuri; carpaţi; subcarpaţi; 29 Carui sector montan carpatic ii este specific tipul morfotectonic mixt alpino-hercinic? Muntii Apuseni de baraj vulcanic; Carpatilor Meridionali Carpatilor Orientali si de Curbura; 30Unde se situa limita zapezilor vesnice in timpul glaciatiunii carpatice? 1800-2000 m in S si 1600-1700 m in N; 1600-1700 m in S si 1800-2000 m in N; 1500 m in S si 1300 m in N 31Care sunt punctele extreme ale Romaniei? in N Horodistea, in S Zimnicea, in E Sulina, in V Beba Veche. în nord de Horodiştea, în sud de Giurgiu, în est de Sulina, în vest de Nădlac; în nord de Horodiştea, în sud de Olteniţa, în est de Chilia, în vest de Beba Veche. 32 In ce unitate a Campiei Romane se afla dunele de la Hanul Conachi (rezervatie)? Campia Tecuciului; Campia Baraganului http://forum.ush.ro/

http://forum.ush.ro Campia Olteniei 33Care sunt etapele cuprinse in Era Precarpatica? Cambrian-precambrian, caledonica, hercinica; 34 Cele mai inalte trei varfuri din dealuri sunt: Matau, Plesu, Magura Odobesti; Magura Odobesti, Plesu, Firtusu; Chiciora, Becheci, Firtusu 35In ce unitati de relief se intalnesc luncile cele mai late din Romania? campiile de subsidenta; (subsidente) campiile piemontane; campiile de glacis 36 In ce faza tectonica se inaltau Carpatii peste limita zapezilor vesnice? Pasadena; Laramica hercinica 37 In urma carei faze orogenice s-a declansat formarea piemonturilor pliocen superior-cuaternare? valaha. moldavica pasadena 38Ce varsta au pedimentele din Dobrogea? villafranchiana, laramica hercinica 39 Ce rezulta din manifestarea proceselor geomorfologice actuale in etajul alpin? reliefuri ruiniforme si acumulari mari de grohotisuri; masive de diferite forme, suprafete de eroziune in trepte sectoare de vai epigenetice, maguri de flis, carst; 40 Care dintre suprafetele de eroziune din Carpati sunt dispuse orizontal? Pediplena carpatica, Suprafetele medii carpatice, Suprafetele de bordura, Nivelele carpatice de vale. Pediplena carpatica si suprafetele de bordura dinspre Transilvania; Pediplena carpatica si suprafetele medii carpatice; Rau Ses, Suprafetele medii carpatice, Gornovita, Nivelele carpatice de vale Suprafetele medii carpatice si suprafetele de bordura 41 Care dintre masivele montane de mai jos sunt formate din conglomerate? Bucegi, Ceahlau, Ciucas; Rarau, Ceahlau, Bucegi; Penteleu, Ciucas, Bucegi. Bucegi, Trascau, Piatra Craiului

http://forum.ush.ro/

http://forum.ush.ro 42 Care sunt formele reliefului petrografic dezvoltat pe cristalin specifice Carpatilor? masive de diferite forme, culmi, suprafete de eroziune in trepte, versanti abrupti, abrupturi marginale; masive ruiniforme, suprafete de eroziune in trepte ,versanti convecsi, terase margianale masive de diferite forme, culmi,terase marginale, suprafete de erozoine in trepte, versanti abrupti, abrupturi marginale. 43 In care subregiune geografica a Dobrogei apare cel mai dezvoltat carst? Dobrogea de Sud Dobrogea Centrala; Dobrogea de Nord 45 Care sunt formele structurale caracteristice Muntilor Apuseni? vai epigenetice, vai antecedente, relief calcaros. sectoare de vai epigenetice, clipe calcaroase, maguri vulcanice; sectoare de vai epigenetice, maguri de flis, carst; 46 Care sunt, in ordine descrescatoare, primele cinci varfuri montane din Romania? Moldoveanu, Negoiu, Parangu Mare, Peleaga – Retezat, Omu; Moldoveanu, Negoiu, Omu, Parangu Mare; Iezerul; Moldoveanu, Negoiu, Parangu Mare, Papusa, Leaota 47Carei etape piemontane apartin conglomeratele intalnite azi in culmile subcarpatice Plesu si Pietricica? piemonturilor acvitanian-burdigaliene; platforma, orogen, avanfosa avanfosa, flis, neovulcanic 48 Carpatii Orientali sunt munti de: Coliziune Subductie si coliziunea Obductie 49 Care geograf a facut prima argumentare a prezentei reliefului glaciar si ,implicit, a ghetarilor din Carpati? Grigore Posea, V. Mihailescu Emm. De Martonne (1899, 1904, 1907) S. Mehedinti 50 Unde au fost identificate pedimente si inselberguri tipice in Romania? Dobrogea de Nord si Centrala; Dobrogea de Sud si Campia Romana; Dobrogea de Sud si pe litoral 51Care geograf a introdus pentru prima data notiunea de pediment pentru Dobrogea? Grigore Posea; Simion Mehedinti V. Mihailescu 52 Unde se intalnesc cele mai extinse reliefuri pe nisipuri in Romania? http://forum.ush.ro/

de flis. 56 Care este locul central al geosistemului teritorial romanesc? Podisul Transilvaniei.ro Campia Olteniei. Muntii Bucegi Muntii metaliferi 54 Ce tip de unitate morfostrucurala este Campia Romana? de platforma si pe o parte din avanfosa. in flisul paleogen. de platforma. platforma. Baraga Campia de Vest. Muntii Apuseni. sedimentaro-vulcanice. In zona subcarpatica 62Care erau tipurile de ghetari instalati in Carpati? http://forum. de orogen . glaciar si periglaciar. 57 Ce geneza au terasele din depresiunile Fagaras si Sibiu? climatica. tectonica structurala 58 In ce sector carpatic se afla pasul Merisor (Banita)? Carpatii Meridionali. flis. climatica hercinica 61 Unde se gasesc cele mai multe alunecari din Carpati? in flisul paleogen si in depresiuni. neovulcanice si depresiunile intramontane. Dunărea şi Marea Neagră Inelul carpatic.http://forum. depresiuni si pe cristalin. avanfosa avanfosa. neovulcanic 60 Care este principala cauza de formare a teraselor din munti si Subcarpati? tectonica.ro/ .ush. Carpatii Orientali 59 Care sunt subunitatile structurale ale Carpatilor? cristalino-mezozoice.55Care erau etajele morfoclimatice din Carpati in timpul würm-ului? supraglaciar. orogen.ush. 53Care ramura montana are cel mai dezvoltat carst? Muntii Apuseni.

mai complexa si cu structura geologica mozaicata. Etapa Carpatica Veche.si Dealurile de Vest) de tranzitie de orogen. de calota.. loessul. piranean.ush. Moesica si Transilvana.plaja. 71 De ce nu exista terase marine evidente pe litoralul romanesc ptr. cordoanele litorale. plaja. Muntii Codru-Moma.http://forum.prodelta 70Prin ciocnirea caror microplaci s-au format Carpatii Curburii? Moesica si Panonica Transilvana si a Marii Negre. ca nivelul marii a fost in permanenta mai scazutdecat 4-4m actual pentru ca au fost erodate. Faleza . Plaja delta 66 Prin ce se diferentiaza faleza moarta de cea activa? este mai inalta. 64Ce tip de unitate morfostrucurala este Campia de Vest? (depr. http://forum. de platform si avanfosa 65 Care dintre formele de relief litorale au in alcatuirea lor straturi de loess si soluri fosile? faleza.ro pirinean. de calota. complexele lagunare. Etapa de tranzitie 69Care sunt sectoarele morfologice ale litoralului romanesc? faleza. datorita friabilitatii.ro/ . alpin. nu pastreaza forme de relief vechi. Buhaescu si Ineu? Rodna. este mai joasa si nu are patura de loess.delta . Transil. Retezat Fagaras 68 Cum se mai numeste Era (Epoca) Precarpatica? Era platformelor. complexe alpine. alpin. Zece Hotare si bazinul Rosia? Muntii Banatului.ush. Are o structura geologica complexa 67In ce munti se gasesc complexele de vai si circuri glaciare Lala. piranean de platou.delta Plaja . delta maritima si limanurile maritime. de platou. Muntii Apuseni. complexe alpine 63 In ce munti se gasesc campurile carstice Padis.

forestier. Mediterana.http://forum. stancoase intre periglaciar actual si cel fosil. in Vulcanicii Nordici sunt conuri vulcanice bine pastrate. al depresiunilor intramontane.. b. au condus la aparitia leossului. relieful loessian. Vulcanicii Sudici sunt puternic erodati 76 Unde se gaseste cel mai extins relief dezvoltat pe gresii in Romania? flisul din Apuseni flisul paleogen din Orientali si Curbura. marginea platformei litorale romanesti. 79 Care tipuri de reliefuri petrografice impun adevarate peisaje geomorfologice? carstul. aride. forestier. Finlanda si Grecia 81 Cum se dispun asociatiile vegetale in Romania ? In zone est-vest In etaje Etajat si zonal-concentric http://forum.ush. Cercul conturat de Tisa.ro/ . Rusia. carstul. formelor glaciare. Capul Nord. 73Care sunt limitele Sistemului geomorfologic romanesc? Cercul conturat de Tisa. subecuatoriale. alunecarile de teren. Anglia. al depresiunilor intramontane 78 Care este importanta geomorfologica a conditiilor climatice si tectonice cuaternare? au condus la aparitia formelor glaciare. 75 Care este diferenta dintre relieful vulcanic din Vulcanicii Nordici si cei Sudici? in Vulcanii Sudici sunt conuri vulcanice relativ bine pastrate. al padurilor de conifere.aride. alpin. periglaciare. reliefurile pe roci cristaline. alpin. paturilor de dezagregare. marginea platformei litorale romanesti. paturilor de dezagregare. cuestele. flisul cretacic din Orientali 77 Care sunt etajele montane ce impun procese geomorfologice specifice? alpin. Capul Matapan si Muntii Urali.ro 72 Cum se diferentiaza manifestarea proceselor geomorfologice in cadrul etajului alpin? dintre suprafetele netede cu pasuni alpine si cele abrupte. uneori si temperate si reci. teraselor.ush. marginea platformei litorale romanesti. 74 In ce fel de climate se formeaza glacisurile? a. periglaciare. al padurilor de conifere. reliefurile monocline. alpin. loessului. periglaciare. carstul. paturilor de dezagregare. ecuatoriale. c. alpadurilor de fag. sudul Dobrogei si vaile Dunare-Tisa. au condus la aparitia formelor periglaciare. periglaciare. loessului. teraselor. Muntii Urali. glaciare. aride. 80 Care sunt punctele. alunecarile de teren. semiaride. Cercul conturat de Nistru.( locatiile) extreme europene fata de care se masoara asezarea Romaniei? Capul Finister. oceanele Atlantic si Arctic. sudul Moldovei si vaile Dunare-Tisa. al padurilor de fag. teraselor. sudul Moldovei si vaile Dunare-Tisa.

treptele taxonomice ale scarii morfocronologice ? Era (epoca). din punct de vedere morfogenetic. (sunt mai scunzi si mai putin cutati) http://forum. etajul alpin actual? Cu etajul periglaciar detritico-nival. 87 Cu ce etaj würmian poate fi echivalat. Suprafetele de bordura. Cu etajul periglaciar de contact. Ciucas. Bucegi. Era (epoca). Ceahlau. Rau Ses. 89Care sunt complexele suprafetelor si nivelurilor de eroziune din Carpati? Pediplena carpatica. excluzand vulcanismul? trei. Posea si L. subfaza. 88Care sunt masivele montane in care apar principalele reliefuri dezvoltate pe conglomerate Bucegi. Rarau. Gornovita. 10. Suprafetele medii carpatice.ush. subfaza. 84Ce este. Suprafetele medii carpatice. 20. un inselberg. in ordine cronologica. sase patru cinci 91Care este specificul structural al Subcarpatilor Olteniei? cei mai mici subcarpati si mai putin cutati. Badea in 1984? 17. Pediplena carpatica si suprafetele medii carpatice. Bucegi. etapa (perioada). faza. era (epoca).ro 82 Care regiune geografica din Romania are cel mai extins relief de cueste? Podisul Moldovei. Insula Serpilor? un pediment. Moesica si Panonic Moesica si Transilvana 86 In cate regiuni geomorfologie a fost impartit Domeniul Carpato-Danubiano-Potinc de catre Gr. Penteleu. Ceahlau. 85 Prin ciocnirea caror microplaci s-au format Muntii Apuseni? Panonica si Transilvana. ca denumire. Nivelele carpatice de vale. etapa (perioada). Ciucas. faza.ush. Nivelele carpatice de vale Suprafetele medii carpatice si suprafetele de bordur 90Cate fasii sau aliniamente structurale au Carpatii Orientali. un atol.ro/ . subfaza. Cu etajul supraglaciar.http://forum. Etapa (perioada). Carpati Podisul Dobrogei 83 Care sunt.

http://forum. clippe. doline 92De ce se manifesta o puternica abraziune pe litoralul romanesc? cresterea nivelului marii negre cu 2mm pe an constitutia geologica fragila a falezei si latimea mica a plajelor. Caliman-Harghita si Muntii Macinului. oscilatiile de nivel ale Marii Negre 98Care sunt sectoarele morfologice ale litoralului submers? plaja submersa. creste si culmi. de terase. plaja şi lagunele. creste. bare. mişcările neotectonice şi oscilaţiile eustatice. faleza activă.ush. de subsidenţă. cresterea nivelului marii negre cu 2-3mm pe an 93Care sunt unitatile geografice in care apar vulcani realizati in ciclul magmatic neogen? Oas-Harghita si Muntii Metaliferi. bare. klippe. platouri. piemontan-terasate. mobilitatea mare a florei si a faunei.ush. Oas-Gutin-Tibles si in Muntii Banatului. 17. delta fluviatilă. creste si culmi. limanurile marine şi prodelta. 94 Unde se gaseste cel mai dezvoltat carst pe sare din Romania? Slanic – Prahova Sovata – Prahova Platoul Meledic 95 Care sunt formele principale carstice. de subsidenţă. frontul deltei ± prodelta. zise si calcaroase? creste si culmi calcaroase. 97Care au fost principalele conditii morfogenetice specifice Cuaternarului? alternările climatice. plaja. De glacis în general.ro/ . alternarile climatice. piemontan-terasate. doline 96Cu ce fel de forme de relief erau confundate pedimentele din Dobrogea? terase dunarene si marine. piemontane. 101Care sunt complexele nivelurilor de eroziune din Carpaţi ? http://forum. lapiezuri. platouri. 100Cate regiuni geografice (inclusiv subregiuni cu rang de regiune) are Romania ? 20. de terase. platouri. klippe. bare. versantul litoral. maguri sau cornete. dezvoltarea insemnata a periglaciarului. miscarile neotectonice si mobilitatea mare a florei si a faunei. 99In Campia de Vest exista următoarele tipuri genetice de câmpii: De glacis subcarpatic. platouri. chei.ro prezenta cutelor diapire care complica structura. De glacis în general. glacisul litoral. masive calcaroase. 10. de baltă actuală. faleza activă.

.900. Măgura Odobeşti.500. Pediplena carpatică.700. 106 Primele cinci vârfuri ca înălţime sunt: Moldoveanu. Firtuşu.400.Păpuşa.ro/ . Negoiu. 107. 1085 km terestru şi 1075 km pe râuri şi Dunăre. Parângu Mare.381 km2. . Parângu Mare. Suprafeţele medii carpatice. Firtuşu. Râu-Şes. Pleşu.700.600.400 km2. Omu. Câmpia Moldovei. Suprafeţele de bordură .http://forum. 1.000 locuitori. 102Suprafaţa României este de: 239.ro Pediplena carpatică.000 locuitori. Măgura Odobeşti.ush. . Suprafeţele medii carpatice. Pleşu. Leaota. 23. Omu. 103Frontierele României în lungul râurilor şi pe uscat sunt de? 1085 km terestru şi 1817 km pe râuri şi Dunăre. Iezerul. Negoiu. este de: 21. Parângu Mare.000 locuitori. http://forum. 104. Negoiu.000 locuitor 20. 108 Care din subregiunile de mai jos este cea mai înaltă ? Podişul Bârladului. Moldoveanu. 1850 km terestru şi 1055 km pe râuri şi Dunăre. Gornoviţa. Becheci. Suprafeţele medii carpatice .ush. Populaţia României. Peleaga – Retezat. Borăscu. 238. în cifre rotunjite.000 locuitori. în cifre rotunjite.: Moldoveanu. 238. Chiciora. de: 2. Cele mai înalte trei vârfuri din dealuri sunt: Măţău.391 km2.000 locuitori. 105 Bucureştiul are o populaţie. Nivelurile carpatice de vale. 1.

Sinoe. Mureş. Paris. 111 Paralela de 450N trece prin localităţile: nord de Ploieşti. Sinoe. Roşiori de Vede. 112. Munţii Urali. Care sunt consecintele asezarii Romaniei in cadrul continentului european? Care sunt consecintele pozitiei Romaniei in Europa ? Climat temperat moderat spre excesiv.Sinoe. Olt. un covor vegetal foarte variat. Bordeaux. Crimeea. Meridianul de 250E trece prin: est de Făgăraş. 115 Care sunt punctele extreme europene faţă de care se măsoară aşezarea României ? Mediterana. Capul Nord. Razelm. nord de Ploieşti.Făgăraş. 14 ore 114 Pe ce meridian se află fusul orar al României ? 300E iarna şi 450E vara.ush. Zmeica. ca lungime pe teritoriul României. Timişoara. .ro/ . vest de Câmpulung-Muscel. primele trei râuri? Siret. Ostrovul Corbului. Razelm. Capul Matapan şi Munţii Urali.ush. Care sunt. Izvorul Muntelui.http://forum. Capul Finister. Jiu. http://forum. Tg. Finlanda şi Grecia. . oceanele Atlantic şi Arctic. Mureş. Siret. . vest de Egipt 113 Câte ore are cea mai lungă zi în România 16 ore 18 ore. Anglia. Oraviţa. Olt. Olt. Africa de Sud. 300E iarna şi 400E vara. Făgăraş. 116. Budapesta.Roşiori de Vede. Rusia. limita de vest a fagului. Prut. Prut.ro Câmpia Transilvaniei 109. insula Creta. 110 Care sunt primele trei lacuri în ordinea suprafeţelor ? Porţile de Fier I. 450E iarna şi 350E vara.

Silvostepă şi fag. Dunărea. 120. cu Turcia. Centrul Europei Centrale este oraşul Făgăraş.ush. iar limita de est a Europei Centrale este la Urali. De ce România este ţară central-europeană ? Centrul Europei (Dilove. 123 În ce cadru geopolitic european şi global se află România la început de mileniu III ? În NATO şi UE. . http://forum.ush.http://forum. gurile Dunării. posedăm gurile Dunării şi Canalul Dunăre – Marea Neagră.opki Stepă şi parţial silvostepă. Dunărea parcurge 1075 km pe graniţa României. Albiţa.ro/ . iar limita sud-estică a Europei Centrale este pe Dunărea inferioară. influenţe climatice venite din toate punctele cardinale. . Siret. Canalul Dunăre – Marea Neagră şi diferite bogăţii de subsol. care ar fi fost zonele de vegetaţie ? Pădure de fag. influente climatice venite din toate punctele cardinale. 119 De ce România este ţara principală dunăreană ? 38% din fluviu udă teritoriul României şi tot în România se află gurile Dunării şi Canalul Dunăre – Marea Neagră. cu Ucraina. . un covor vegetal complex si variate plante de cultura .Vama Veche. România împreună cu care alt stat sunt principalele ţări la Marea Neagră? cu Rusia. Cele trei mari coridoare europene vor trece pe la? Porţile de Fier. Depresiunea Transilvaniei. sarea şi petrolul. iar limita sudică a Europei Centrale este Dunărea. dominarea plantelor venite din est. Climat temperat excesiv. 121. fost Trebuşani) este imediat la nord de România. iar România ar fi rămas o câmpie. limita de est a fagului. Giurgiu. Timişoara.ro Climat moderat spre excesiv. Carpaţii. 117. Dacă nu ar fi existat Carpaţii. 118. Carpaţii. un covor vegetal complex şi variate plante de cultură. Care sunt elementele geopolitice principale ale României ? Aşezarea României la Dunăre. la Marea Neagră şi lângă Peninsula Balcanică. posedăm gurile fluviului şi Canalul Dunăre – Marea Neagră. Albiţa. Centrul Europei este la nord de confluenţa Vaserului cu Tisa. 122. Cluj. Dunărea parcurge 1200 km prin România. limita de est a fagului. Timişoara. Climat temperat moderat spre excesiv.

În Pactul de la Varşovia. Cercul conturat de Nistru. . este asociată la UE şi membră a organizaţiei regionale Cooperarea Economică la Marea Neagră. 126. 130. Care sunt limitele geosistemului Carpato-Danubiano-Pontic ? Cercul văilor Tisa-Dunăre-Nistru. Etaje topografice.ush. marginea platformei litorale româneşti. . Frontierele României.ush. 124. Rol de concentrare a hidrografiei. 125. Domeniul Carpatic. 129 Ce rol joacă Transilvania în cadrul Domeniului Carpato-Danubiano-Pontic ? Rol de podiş. Societatea umană. Rol de loc central. sudul Dobrogei şi văile Dunăre-Tisa.http://forum. Clima şi hidrografia.ro/ . Cum se realizează (şi se analizează) structura geosistemului românesc Din îmbinarea pe verticală a elementelor de mediu şi din îmbinarea pe orizontală a regiunilor şi unităţilor geografice. 127 Ce rezultă din îmbinarea pe verticală a elementelor de mediu ? Regiuni geografice Etaje de mediu. Care sunt elementele suport ale Domeniului Carpato-Danubiano-Pontic Relieful şi geologia. Care este obiectul Geografiei fizice a României ? http://forum. Din îmbinarea etajelor şi regiunilor climatice. Din îmbinarea regiunilor morfostructurale.ro Ţară care a aderat la NATO. 128. Carpatii. Care este denumirea spaţiului geografic românesc ca geosistem teritorial ? Geosistemul Carpati Domeniul Carpato-Danubiano-Pontic. Dunarea si Marea Neagra.

. 35%. 135. În etaje. fliş. 132. 137. 17. . Câte regiuni geografice (inclusiv subregiuni cu rang de regiune) are România? 20. Tranziţie. 131 Care este proporţia de munţi. Subunităţile structurale ale Carpaţilor sunt: Platformă. 1902. Platformă şi avanfosă. 35%. Cum se dispun asociaţiile vegetale în România ? În zone est-vest. Avanfosă.ro Domeniul Carpato-Danubiano-Pontic tratat ca geosistem teritorial. Podişul Getic este unitate morfostructurală de tip: Platformă. dealuri-podişuri şi câmpii-lunci ? 33%. 133. . 33%.ush. 33%. .http://forum. Podisul Mehedinti este morfostructurala de tip: : Orogen. Etajat şi zonal-concentric. 33%. avanfosă.ro/ . Orogen. orogen. 31%. neovulcanic. 134. 36%. În ce an s-a înregistrat cea mai ridicată temperatură ? 1942. 136. Platformă. 30%. Influenţele geografice externe asupra mediului nostru geografic. Regiunile şi unităţile geografice. 10. .ush. . http://forum. 1951.

143. În timpul suprafeţelor medii carpatice. Villafranchian. 142. Eră (epocă). Etapa Neocarpatică. Subcarpaţii Curburii şi Subcarpaţii Getic . . 144 Care sunt. 140 Era Precarpatică cuprinde etapele: Cambrian-precambriană. sedimentaro-vulcanic. eră (epocă). http://forum. kimmerică şi neocarpatică. etapă (perioadă). 139.ush. Era orogenelor. fază. fliş. hercinică.ro Cristalino-mezozoic. Etapă (perioadă). Subcarpaţii Getici. 138 Sectoarele structurale ale Subcarpaţilor sunt: Subcarpaţii Moldovei. Erele Precarpatică şi Carpatică. subfază. în ordine cronologică. subfază. Subcarpaţii Moldovei.ush. subfază. .ro/ . Subcarpaţii Getici. 145 . Cambriană. hercinică. Era (epoca) Precarpatică se mai numeşte şi: Era platformelor. Fazele orogene hercinică şi alpină. Teritoriul Daciei şi al României dintre cele două războaie mondiale. treptele taxonomice ale scării morfocronologice ? Eră (epocă). Era avanfoselor. . Obiectul geografiei fizice generale a României este: Teritoriul dintre graniţele actuale. caledonică.http://forum. fază. . neocarpatică. Piemontul Getic s-a format în: Sarmaţian. Pediplena Carpatică se situează în: Etapa Carpatică Veche. Precambriană. Subcarpaţii Moldovei. : Studiul geosistemului teritorial numit Carpato-Danubiano-Pontic. neovulcanic şi depresiuni. Subcarpaţii Vrancei. fază. Subcarpaţii Olteniei. etapă (perioadă). . Badenian. 141 Etapa de tranziţie morfotectonică se plasează între: Etapele Carpatică Veche şi Neocarpatică. .

dealurile şi podişurile. Dobrogeană. .ro 146.ush. Carpaţii şi Munţii Măcinului. Care sunt plăcile şi microplăcile de pe teritoriul României ? Transilvană. cercul semicontinuu al câmpiilor. Care este structura complexă a Domeniului Carpato-Danubiano-Pontic ? Concentrică. Inelul carpatic.ro/ . Interalpină. Moesică. cercul Prut-Dunăre-Tisa. Transilvană. 151. Pentru că ulterior formării lor au evoluat foarte diferit. Care este nucleul şi factorul de control al Domeniului Carpato-Danubiano-Pontic Depresiunea Transilvaniei Dunărea şi Marea Neagră. cercul depresiunilor şi dealurilor peritransilvane.http://forum. 152. Panonică. 149. cercul Subcarpaţilor şi Dealurilor de Vest. Intersecţia paralelei de 450N cu meridianul 250E. 147 Care este locul central al geosistemului teritorial al României ? Carpaţii. De ce sectoarele carpatice au structuri diferite ? Pentru că s-au format în faze orogene diferite. Moesică. cursul arcuit mijlociu şi inferior al Dunării. 148. Transilvană şi a Mării Negre. 150. .concentric în Domeniul Carpato-Danubiano-Pontic ? Depresiunea Transilvaniei. Deoarece au rezultat din ciocnirea unor plăci diferite şi pe direcţii diferite cu placa Transilvană. a Mării Negre. Coroana carpatică. nucleul transilvan al podişurilor. Radiară. Depresiunea Transilvaniei. . . Panonică şi Moesică. Ciocnirea căror microplăci a determinat naşterea Carpaţilor Meridionali ? Moesică şi Panonică. a Mării Negre. arcurile Nistrului şi Dunării. cercul Podişurilor. Moesică şi Transilvană. căpătând noi structuri. Est-europeană. arcul Nistrului. Panonică. Concentric-radiară. Care sunt fâşiile şi aliniamentele morfologice principale dispuse circular şi arcuit. http://forum.ush. semicercul discontinuu al podişurilor.

Petroşani. Ce importanţă are cunoaşterea tipurilor şi subtipurilor de relief ? Teoretică – pentru sistematizarea taxonomico-geografică a formelor de relief –. 158 Masivele de mai jos sunt formate din conglomerate: Bucegi. Falia Oltului. Dorna. Gheorgheni.ro . Importanţă practică. Gheorghe şi planul Beniof vrâncean. Falia Rucăr-Bran-Oituz. De ce se produc cutremurele vrâncene? Pentru că Microplaca Transilvană avansează spre Microplaca Mării Negre. 159 Depresiunile de mai jos sunt de tip longitudinal-carpatic: Braşov. http://forum. Gheorghe. Obducţie. 153. Vălişoara. Gheorgheni. 156. Mestecăniş. 154. Ciucaş. falia Sf. 600 m. Lotru. 155.ro/ . falia Braşov-Oituz şi falia Sf. Ceahlău. Limita inferioară a muntelui în Defileul Dunării este la: 200 m. Ciuc. Gheorghe-Trotuş către est-nord-est şi planul Beniof vrâncean de sub Carpaţii de Curbură. Bucegi.ush. Urdele. Următoarele pasuri se găsesc în Carpaţii Orientali: Huta. Deoarece Mmicroplaca Moesică avansează spre cea Transilvană. Subducţie. Făgăraş. Rodna. Ceahlău. 80 m. Şetref. Importanţă teoretică. Bucegi. Care sunt limitele microplăcii Mării Negre pe teritoriul României ? : Falia Dâmboviţa-Fierbinţi Târg spre vest.Brezoi. Merişor.ush. Gheorgheni. 160. 157 Carpaţii Orientali sunt munţi de: Coliziune. Ciucaş.http://forum. falia Sf. Pentru că Microplaca Mării Negre avansează spre şi sub Curbură. . Ciuc. . şi practică – proiecte de sistematizare şi amenajare similare.

. Care complexe de eroziune sunt dispuse orizontal şi care înclinat ? http://forum. S IV = 650-1100 m. Suprafaţa cu cea mai mare extindere în Carpaţi este: S I = 12-15%.ro Prislop.http://forum. . S II = 12-15%. 165. S II = 1600-2000 m. O fâşie piemontană şi câte una cristalină şi calcaroasă. Vlăhiţă.ro/ . 164. S III = 1000-1500 m. S III = 1000-1100 m. muscele. 161 Tipurile generale de dealuri subcarpatice sunt: Getic. S IV = 550-800 m. Homoroade-Mureş. 163 Subtipurile principale ale Subcarpaţilor Transilvaniei sunt: Târnave. S II = 1200-1600 m. 162 Subcarpaţii Transilvaniei au următoarele caracteristici : Dealuri de sinclinal şi depresiuni de anticlinal Dealuri de anticlinal şi depresiuni de sinclinal. Gornoviţa = Pediplena carpatică. Gornoviţa = Pediplena carpatică. Getic. S II = 1200-1600 m. muscele. Oltean. bistriţean. 166. moldav. Râu-Şes = Suprafeţele medii carpatice. Râu-Şes = Suprafeţele medii carpatice. Prezintă numai dealuri şi lipsesc depresiunile. Gornoviţa = Suprafeţele de bordură. Borăscu = Suprafeţele medii carpatice. Podişul Mehedinţi are următoarea structură: Două benzi calcaroase şi una cristalină. 167. Lăpuş. Năsăud. Care sunt denumirile generale echivalente suprafeţelor din Meridionali cunoscute sub numele de: Borăscu.ush. getic. moldav. Homoroade-Târnave-Mureş. S IV 300-500 m. Râu-Şes şi Gornoviţa ? Borăscu = suprafeţele de bordură. Lăpuş. curbură. S III = 20%. bistriţean. S I 2000-2500 m. curbură. Râu-Şes = suprafeţele de bordură. . Borăscu = Pediplena carpatică. Gutin. 168.ush. moldav. curbură. S III = 650-1100 m. Muscelele Năsăudului. S I = 2200-2500 m. Care sunt altitudinile generalizate ale complexelor de eroziune din Carpaţii Medirionali ? S I = 1800-2300 m. Două benzi cristaline şi una calcaroasă.

Mediteranean şi mai puţin in periglaciar. 700-750 m. Temperat şi periglaciar. Mehedinţ V. moldave şi subcarpatice. 380-500 m. Carpatice. . . \ Grigore Posea. iar înclinat = S I. Care au fost principalele etape (faze) de formare a piemonturilor in Neozoic\ Acvitanian – burdigalian. 171. S II. 300-400 m. piemonturile din depresiunile intracarpatice şi piemonturile din câmpii. . sarmaţian. Hercinic. . Podişul Getic. 450-750 m. Care sunt fasiile circumcarpatice ale resturilor piemontane ? Pericarpatice. Unde se păstrează cel mai extins piemont din România ? În Podişul Moldovei. Orizontal = S II şi S III. 173. 300-400 m. Sub ce fel de climat s-au format piemonturile cele mai extinse din România ? Ecuatorial şi subtropical. 450-500 m. Nivelurile umerilor carpatici de vale şi Suprafeţele de bordură în interiorul Carpaţilor.ush. S III. iar înclinat = S I. villafranchian. S IV? Podişul Moldovei. cuaternar. Podişul Mehedinţi. 172. villafranchian şi mai puţin în cuaternar. Orizontal = S III. Mihăilescu. Ponţian. S IV. 700 m. 170 Care podiş păstrează resturi din suprafeţele carpatice notate S II. În Câmpia de Vest. 500-550 m. Pericarpatice. 169 Care sunt altitudinile nivelurilor(nivelelor) de eroziune din Subcarpaţii Curburii 800-900 m. .http://forum.ush. S IV. 175. 700-800 m. 174. Glacisurile se formează sub următoarele climate: http://forum. . \ 1500-1000 m. 1400-1000 m.ro/ . subcarpatice. periglaciare şi de glacisuri. În Podişul Getic. circumtransilvane. sarmaţian. getice. 176. sarmaţian. iar înclinat = Suprafeţele medii carpatice.ro Orizontal = Pediplena carpatică şi suprafeţele de bordură dinspre Transilvania. Cine a efectuat primele studii asupra piemonturilor din România ? S.

Pedimente si inselberguri tipice au fost identificate în: Dobrogea de Sud şi pe litoral. Posea. 182. Gâştescu.ush. Un inselberg. Cueste şi terase.ro/ . 181 Înainte de a fi cunoscută geneza suprafeţelor de pediment. ele erau confundate cu: Terase dunărene şi marine. . Depresiunea Nalbant este: O butonieră. semiaride. periglaciare. ecuatoriale. 1925. Coteţ.ro Aride. O depresiune epigenetică. uneori şi temperate şi reci. Cucu. 1980. Un atol. Pedimentele se formează sub următoarele tipuri de climate: Ecuatoriale şi subtropicale. Mihăilescu.ush. Vespremeanu. periglaciare. În timpul suprafeţelor S II – S IV. Mehedinţi. O pediplenă. 183 Insula Şerpilor este: Un pediment. Cu studiul glacisurilor din România s-au ocupat: Posea.. Dobrogea de Nord şi Centrală. subecuatoriale. Coteţ. . Băcăuanu. Pedimentele au fost sesizate. http://forum. Suprafeţe structurale şi glacisuri. 179. Posea. În timpul Suprafeţelor medii carpatice şi în pleistocen. 177. Gâştescu. 184. prin studiu. villafranchian. Aride şi semiaride.http://forum. Temperate şi periglaciare. Aride. pleistocen şi holocen. Aride. în România la: 1900. Dobrogea de Sud şi Câmpia Română. 178 Fazele de formare a glacisurilor din România au fost: În timpul pediplenei carpatice şi în holocen. 180. Coteţ. .

ro 185 Relieful structural cel mai extins din România se găseşte în: Carpaţi. cuvete. Culmi de anticlinal. 188.http://forum. monoclin. brahianticlinale. Cuvete. Podişul Târnavelor. 189 Subregiunile structural-morfologice ale Podişului Transilvaniei sunt: Podişul Someşean. . Podişuri. Cuvete. culmi de pinteni montani şi depresiuni de sinclinal. falii. În Munţii Apuseni. Complicaţiile structurale din Subcarpaţi. Subcarpaţi. În Podişul Moldovei. . sunt: Brahianticlinale.ush. Unde se găseşte cel mai extins relief de cueste şi văi subsecvente ? În Subcarpaţi. În Podişul Moldovei. pinteni. 194. Podişul Someşan şi Podişurile Transilvaniei. 187 Unde se găsesc reliefuri de tip bloc-faliat ? În Subcarpaţi. Culmi de sinclinal şi depresiuni de anticlinal. Subcarpaţii Transilvaniei. http://forum. 195. Dealurile de Vest. Culmi de anticlinal şi depresiuni de sinclinal. Culmi de tip muscele şi depresiuni de eroziune de contact. faţă de modelul general. Modelul general al Subcarpaţilor se compune din următoarele elemente: Culmi de anticlinal. cute diapire. Podişuri. În Podişul Mehedinţi. şariaje. Subcarpaţii Transilvaniei au ca model general următoarele elemente: Culmi de anticlinal şi depresiuni de sinclinal.ro/ . pinteni. cute solzi. Podişul Târnavelor şi Câmpia Transilvaniei. inversiuni de relief. Relieful tectono-structural cel mai important se află în: Carpaţi. 190. şariaje. Podişul Someşan. 186. pinteni montani. culmi de monoclin şi depresiuni de eroziune. falii. Câmpia Transilvaniei.ush.

in E Sulina.ro 196. in S Oltenita. 202. Trei. Cerna. Subcarpaţii Curburii au: Două subsectoare structurale. in V Beba Veche. Timişul. Care dintre formele structurale de mai jos sunt caracteristice pentru Apuseni? Sectoare de văi epigenetice. Sectoare de văi epigenetice. Jiul de Est. in S Giurgiu. Nera. două culmi principale şi un culoar de contact. măguri de fliş. relief calcaros. in S Zimnicea. 197. Câte şiruri morfostructurale au Carpaţii de Curbură? Două. 201. 10% sedimentare şi 5% vulcanice. Câte şiruri de depresiuni se găsesc în Muscelele Argeşului? Un şir. Patru subsectoare structurale. 200. 85% metamorfice. Trei subsectoare. Punctele extreme ale Romaniei sunt: in N Horodistea. Tismana. http://forum. Lotrul. 1% metamorfice şi 14% vulcanice. trei culmi principale şi un culoar de contact. 203. văi antecedente.ush. in V Beba Veche . Jiul de Vest. in E Sulina. Jiul. Jiul de Est. Două depresiuni şi trei culmi deluroase. Patru depresiuni. Două şiruri. cars Văi epigenetice.ro/ . Ce vai se dirijeaza pe despicatura longitudinală a Meridionalilor şi Munţilor Banatului? Lotrul. Suprafeţele ocupate de tipurile principale de roci care apar la zi în România deţin următoarea pondere: 85% sedimentare. 10% metamorfice şi 5% vulcanice.ush.http://forum. 85% sedimentare. clipe calcaroase. Trei şiruri. in N Horodistea. . Patru. in E Chilia. Cerna. Jiul de Vest. măguri vulcanice. 199. in N Horodistea. Lotrul. in V Nadlac. 198 Subcarpaţii Moldovei au următoarele elemente morfostructurale: Trei depresiuni.

relieful loessian. Carstul. conuri vulcanice. 205. Izvorul Tăuşoarelor. platouri. . Scărişoara. versanţi abrupţi. Horsturi şi grabene. Munţii Apuseni şi Subcarpaţii. bare. culmi. Care sunt formele petrografice specifice cristalinului din platforme ? Peneplene şi pediplene. Creste şi culmi calcaroase. doline. polii. Masive calcaroase. Vântului. crovuri.http://forum. 208. Cheile de pe raurile Cerna. Creste şi culmi. . culmi. bare. Galbenul. 204. . reliefuri faliate. creste. Scărişoara. clippe. reliefurile monocline. Bucegi. Următoarele peşteri se găsesc în Apuseni: Vântului. Olteţul şi Bistriţa se găsesc în: http://forum. chei. Meziad. lapiezuri. Lumea Pierdută. . suprafeţe de eroziune. Care tipuri de reliefuri petrografice impun adevărate peisaje geomorfologice ? Carstul. 212.ro/ . doline. abrupturi marginale. chei. polii. 206. carstul. Peneplene fosile cu inselberguri şi văi antecedente. versanţi abrupţi. sunt: Masive calcaroase. stalactite. Formele petrografico-cristaline specifice Carpaţilor sunt: Masive de diferite forme. măguri sau cornete. cuestele. Cioclovina. Formele principale carstice. văi oarb Lapiezuri. suprafeţe de eroziune în trepte. Doline.ro . Dobrogea de Sud. lapiezuri. Zece Hotare şi bazinul Roşia) se găsesc în: Munţii Banatului. platouri.ush. Alunecările de teren. platouri. Munţii Codru-Moma.ush. 211. 210. polii. Masive conglomeratice. Exocarstul se compune din: Lapiezuri. zise şi calcaroase. . Sohodol. doline. Urşilor. Următoarele câmpuri carstice (Padiş. 209. alunecările de teren. Cloşani. clippe. Focul Viu. Carstul fosil din România se găseşte în: Câmpia Română. reliefurile cristaline. 207. Topolniţa. Munţii Apuseni. Podişul Someşan. Ponicova.

alunecări. 217. Sovata – Praid. Cel mai dezvoltat carst pe sare se găseşte la: Platoul Meledic. . Câmpia de Vest. Alunecări. de tasare şi sufoziune. există cele mai multe alunecări ? http://forum. Ciucaş. Ciucaş. Ce tipuri de reliefuri se dezvoltă pe argile şi marne ? De ravenare. Flişul pelaogen din Orientali şi Curbură. Câmpia de Vest. Slănic – Prahova. Bucegi. vulcani noroioşi. 220. Trei-patru faze.ro/ . Principalele reliefuri pe conglomerate se găsesc în: Bucegi. 218.ush. Carpaţii Meridionali. Rarău. 216. Două faze. 213. Ceahlău. Bucegi.ro Munţii Banatului. 215. Cel mai dezvoltat relief pe gresii se găseşte Flişul cretacic din Orientali. Unde. 214. Ceahlău.http://forum. Alunecări. Câte faze de reactivare şi declanşare a alunecărilor au provocat despăduririle antropice ? O fază. 219. Flişul din Apuseni. ravenări. Câmpia Olteniei. Următoarele câmpuri de nisipuri (Valea lui Mihai. Câmpia Bărăganului. Teremia şi Curtici) se găsesc în: Câmpia Olteniei. forme carstice. în Carpaţi. Munţii Apuseni.ush. vulcani noroioşi. Cele mai întinse reliefuri pe nisipuri se găsesc în: Bărăgan. . fluviatil. Penteleu.

. Lăpuş. 227. Câmpia de Vest şi Câmpia Transilvaniei. 228.ush. Bârgău. Igniş. În flişul paleogen. platouri de lave. Vulcanismul neogen a realizat vulcani în următoarele unităţi: Căliman-Harghita şi Munţii Măcinului. Ţibleş. Vulcanite neogene. 225. Câmpia de Vest. . În flişul cretacic şi pe formaţiuni mezozoice. Câmpia Moldovei. Vulcanicii Nordici cuprind următoarele masive: Oaş. platouri de aglomerate. Podişul Moldovei. 226. Cele mai întinse suprafeţe cu loess se găsesc în: Câmpia Română.ro/ . Orogenezei austrice. Căliman. Pe care din următoarele subregiuni se găsesc foarte multe alunecări ? Câmpia Transilvaniei. Dobrogea de Sud. Podişul Mehedinţi. Dealurile Crişanei. Lăpuş. granite şi andezite. Rocile vulcanice mezozoice s-au pus în loc în rifturile carpatice sub formă de: Ofiolite şi diabaze. 223. Oaş. Gutin. Ţibleş Gutin. 221. Bârgău. planeze.http://forum. Conuri.ro În flişul paleogen şi în depresiuni. Câmpia de Vest. De câte categorii şi vârste sunt relieful vulcanic şi cel impus de rocile vulcano-magmatice din Romania? Preneogen (ca relief petrografic) şi neogen – ca relief vulcanic. stinşi şi reziduali. Câmpia Transilvaniei. filoane exhumate. Câmpia Română. Oaş. Banatitele (roci acide) s-au pus în loc în faza: Rifturilor carpatice mezozoice. Podişul Moldovei. Banatite. Câmpia Română. 222. Lacolite. Dobrogea. Resturi ale ciclurilor vulcanice hercinice şi prehercinice se întâlnesc sub formă de: Conuri. Subcarpaţii Curburii. Oaş-Gutin-Ţibleş şi în Munţii Banatului. Batolite. Oaş-Harghita şi Munţii Metaliferi. Podişul Getic. Câmpia Moldovei. Subducţiei orogenezei laramice. cratere şi planeze. http://forum. . Vulcani activi.ush. Ţibleş. depresiuni şi pe cristalin. 224. Câmpia Moldovei. Gutin. cratere. . . lacolite.

Siret. Căliman . 229. Prut. Gheorgheni. Olt.ro .ush. Olt Olt. Siretul.http://forum. Brad-Hălmagiu. Primele patru văi ca lungime pe teritoriul României sunt: Mureş. Harghita. Zalţe. Următoarele forme (cratere. Igniş. Prut. 231. Măguri multe de tip neck se găsesc în: Munţii Lăpuşului. Braşov. Gutin. Gurghiu şi Ţibleş.ush. Siret. planeze. 236. Oltul şi Prutul. Argeş. 235. http://forum. ca relief. Olt. Ciuc. Olt. Gheorgheni. Gloduri. Cele mai complexe bazine hidrografice. Bozovici. Oltul. Care dintre următoarele tipuri de vulcani noroioşi au con şi crater? Bolboroşi. 233. Prut. Siret. .ro/ . Mureş. Muntele Igniş. sunt: Siretul. Mureşul şi Someşul. 237. Someşul şi Argeşul. Prut. platouri de aglomerate) se găsesc în: Ţibleş. Argeş. Unul din masivele vulcanice de mai jos este platou vulcanic: Igniş. 234. . Someş Mureş. Următoarele depresiuni sunt de baraj vulcanic: Ciuc. 232. Gheorgheni. Metaliferi şi Oaş. Munţii Lăpuşului. Mureş. 230. Primele trei bazine hidrografice ca mărime sunt: Siret. Someş. Gurahont. Căliman şi Harghita.

ush. 2. văile principale transversale s-au format prin: Captare. dominant.http://forum. Existenţa Dunării ca principal colector. Câmpii. astfel: NV-SE. Formarea actualelor terase. 0-2000 m. 0. Trecerea Dunării prin Defileu spre Câmpia Română s-a făcut prin: Captare. NE-SV.030‰. 242.065‰. 245.ro Adâncimea fragmentării produse de văi oscilează între: 0-1000 m. 0-800 m. Interfluviile principale din Carpaţii Orientali se dirijează. În Carpaţii flişului. : Antecedenţă. 241. O captare.ush. Epigenie. Crişul Repede s-a format prin: Antecedenţă. O suită de captări. . În evoluţia hidrografiei. 240. Podişuri. Dunărea are o pantă de curgere în România de: 1.070‰. . Antecedenţă. Versanţii convecşi-concavi domină în: Munte. etapa villafranchiană se caracteriza prin: Oscilări ale râurilor pe conuri piemontane. . 238. Epigenie. 243. N-S. http://forum. Arieşul superior şi văile afluente pe stânga Arieşului au curs iniţial peste: Munţii Metaliferi.ro/ . 239. . 244.

din câmpia cu acelaşi nume. Someşul şi Tisa. . Terasele din depresiunile Făgăraş şi Sibiu sunt dominant: Tectonice. \ 251. Cele sub 100-130 m. Care este cel mai vechi râu din Depresiunea Transilvaniei ? Mureşul. Colţii Trascăului. Bârlad. 250. până la: Olt. Cele de 100-130 m. http://forum. 252. Care din următoarele râuri actuale s-au format prin captări? Vaserul. Climatică. 248. 246. . Someşul. Someşul şi Barcăul. .ro Munţii Trascăului. 249. Mostiştea. 247. Care terase corespund cu nivelurile carpatice de vale? Cele peste 100-130 m. Târnava Mare. Mara.ush.http://forum. . Dunărea a ajuns iniţial. 253. la terasa 5. Eustatică.ro/ . . Pe valea Ierului. Iza. Prut. Eustatice. Hidrografia iniţială din Câmpia Moldovei curgea dominant spre: Siret. Climatice. Brăila. Geneza teraselor din munţi şi Subcarpaţi este dominant: Tectonică. au curs iniţial: Crişul Repede şi Crasna.ush.

Bălţile Dunării (Ialomiţei şi Brăilei) sunt lunci: Dezvoltate simetric faţă de fluviu Dezvoltate asimetric faţă de fluviu.ush. Câmpiile de glacis. petrografice şi piemonturile. 260 Dupa relieful glaciar moştenit. de tundră şi pădure de molid. cuaternarul se subîmparte în: : Preglaciar.ro/ . Condiţiile climatice şi tectonice cuaternare sunt importante pentru a explica geneza: Formelor structurale. Pleistocen şi holocen. În câmpiile piemontane. pleistocen şi holocen. 15-25 m şi 130-150 m.ro 254. Formelor glaciare. În Dobrogea şi câmpiile de subsidenţă. loessului. 257. Pliocen. Formelor glaciare. Unde lipsesc terasele tipice ? În câmpiile piemontane.http://forum. 259. glaciar şi periglaciar. periglaciare şi suprafeţelor de nivelare. Câmpiile de subsidenţă. Supraglaciar. păturilor de dezagregare. Limitate la exterior de braţe dunărene. . de tundră şi pădure de molid. 255. 30-35 m şi 55-60 m.ush. În Bărăgan. Supraglaciar. http://forum. 256. glaciar şi postglaciar. 261. teraselor. Terasele reper au următoarele altitudini: 30-35 m şi 95-110 m. periglaciare. Unde se găseşte cel mai mare număr de terase din Romania? În majoritatea podişurilor şi pe majoritatea văilor principale din munte. Luncile cele mai late sunt în: Câmpiile piemontane. 258. Etajele morfoclimatice din Carpaţi în timpul würmului erau: Periglaciar. În Subcarpaţi şi Dealurile de Vest.

În ce fază glaciară nivelul Mării Negre coborâse la minus 130 m ? În würm. argilele şi loessul. Când comunica cu Mediterana şi cu Caspica. 244. În holoce În riss.ro 262.ro/ . Depresiunile Transilvaniei şi Braşovului. Când au existat gheţari în Carpaţi? În würm. marnele. 268. în depresiunile Gheorgheni. 265. Valahă. Care unităţi se înalţă în prezent cu 1. Care unităţi sau regiuni sunt subsidente în prezent ? Depresiunea Braşovului. dominant. In timpul cuaternarului. Burnasul. 267. următorul regim morfogenetic: Lacustru. Pasadenă.ush. piemonturile. Ce tipuri de depozite superficiale au fost moştenite din glaciar? Terasele. Când era o mare total închisă. http://forum. păturile de dezagregări.ush. glacisurile. Carpaţii Orientali şi de Curbură. nisipurile eoliene. Câmpia Olteniei. Loessul. 266. Gresiile. 263. Fluvio-mlăştinos subsident. litoralul. În ce fază tectonică s-au înălţat Carpaţii peste limita zăpezilor veşnice ? Rhodanică. În mindel. Câmpia Titu-Pucheni-Sărata. Podişul Getic. De uscat în înălţare. Depresiunea Panonică. In ce faze nivelul Mării Negre coincidea cu nivelul Oceanului Planetar ? Când comunica cu Mediterana şi aceasta cu Atlanticul. Câmpia Siretului inferior.http://forum. 269. loessoidele. Depresiunea Braşov.5 mm/an ? Apusenii şi Podişul Moldovei. . În günz. Ciuc şi Braşov a existat.

În maximum glaciar al würmului. Niculescu.n. De ce nu există terase marine evidente pe litoralul românesc ? Pentru că nivelul mării a fost în permanenţă mai scăzut decât + 4-5 m actual. Sârcu. Rădulescu. . În holocen. Sawicki. In ce faza evolutiva. 272. Posea. Limita zăpezilor veşnice în timpul glaciaţiunii carpatice se situa la: 1800-2000 m în S şi 1600-1700 m în N. 271. În holocen.ro/ . N.000 î.000 – 25. Zăvoianu.ro 270.ush. Cu studiul glaciatiunii carpatice s-au ocupat: Martonne. In ce faza albia Dunării din Câmpia Română de Est şi din Deltă a fost cea mai adâncă ? În prezent. Valeria Velcea. 1500 m în S şi 1300 m în N.http://forum. Sârcu. la + 5 m. Înălţarea Carpaţilor în faza pasadenă şi răcirea climei în würm. . . Care au fost cauzele instalării gheţarilor în Carpaţi ? Răcirea climei în cele patru faze glaciare alpine. Răcirea climei în holocen. Pentru că au fost erodate. 274. http://forum.).n. Pentru că Marea Neagră nu a avut legătură cu Atlanticul. 2000 m în Meridionali şi 1700 m în nord. . la + 130 m (între 15.). 277. 1800 m în sudul Meridionalilor şi 1600 m în nord. La maximum würmian. (5000-1000 ani î. Dunărea inferioară a avut cea mai mare lungime ? Când a pătruns peste Porţile de Fier. În transgresiunea valahă.ush. Cand a avut loc cea mai puternică transgresiune a Mării Negre ? În transgresiunea neolitică. Niculescu. 276. la + 10 m (+ 500 la 2000 ani). 275. Limita morenelor frontale cobora până la: 1300-1400 m în sudul Carpaţilor Meridionali şi 800-1100 m în nord. Mehedinţi. Posea. În transgresiunea würmiană. 273.e.e. 278. 1600-1700 m în S şi 1800-2000 m în N.

Retezat.ush. Umeri periglaciari. Interfluvii netede. Cine a demonstrat existenţa unei singure faze glaciare. . Retezat. . Parâng. Complexele de văi şi circuri glaciare Lala. Bucura.ro Tipurile de gheţari instalaţi în Carpaţi erau: De calotă. Custurile sunt: Forme glaciaro-periglaciare. Urmatoarele vai glaciare (Nucsoara. cu trei stadiale. Borăscu.ush. . 286. în Carpaţi ? http://forum. Făgăraş. Rodna. 285. alpin. complexe alpine. dar nu au lacuri glaciare: Bucegi.ro/ . Ţarcu. de platou. Lăpuşnic. Au circuri. alpin. 283. Rodna. Râul Bărbat) se găsesc în: Munţii Făgăraş. alaskian. 281. Rodna. Făgăraş.http://forum. 280. 282. 279. pirinean Pirinean. complexe alpine. 284. Muntele Mic. Bihor. Zanoaga si Slaveiul se găsesc în: Ţarcu. Cele mai multe lacuri glaciare sunt în: Făgăraş. Retezat. Bucegi. Retezat. Munţii Maramureş. Ineu şi Buhăiescu se găsesc în: Făgăraş. Rodna. Gheţari de platou au existat în: Muntele Borăscu. . Şureanu. Suspendat.

Periglaciarul din timpul würmului s-a extins în: Etajul alpin actual. Care fenomene conduc la instalarea unui mediu periglaciar ? Temperaturi sub 00C şi precipitaţii reduse. 290. mările de pietre. 292. Următorii munţi nu au avut gheţari. nivale. http://forum. Căliman. pungi. De alterare. Ciucaş.http://forum. din etajul alpin. de alunecare. sfincşii. de versant. 289 Când au existat medii periglaciare în România ? În interglaciare. Temperaturi sub 00C şi precipitaţii multe.ush. 287. Posea. . Involuţii. Periglaciar actual există în: Etajul alpin. lentile solifluidale. în/sau pe roci moi. . 293.ro Martonne. Babele. soluri poligonale. formele periglaciare se grupează astfel: De dezagregare criogenă. de acumulare. 291. Sârcu. În toate fazele glaciare alpine. nici măcar incipienţi: Maramureşului. Numai în faza würm. De dezagregare. Etajul deluros şi muntos.ro/ . Etajul coniferelor. pene. Peste toată ţara. Etajul conifere-foioase. Structurile periglaciare păstrate ca urme sunt: Molisolul şi pergelisolul. După procesele periglaciare şi după rocă. Înălţimi peste limita zăpezilor veşnice.ush. 288.

Delta fluviatilă. complexele lagunare. . Cele mai multe si mai inalte capuri se gasesc in cadrul? falezei active de sud falezei moarte. semipâlnii nivale. 297. litoral şi platforma continentala există următoarele interdedependenţe: Au limite comune. . plaja şi lagunele. scochine. potcoave nivale. faleza moartă şi prodelt Plaja submersă. scochine. suprapuneri şi legături genetice impuse de oscilaţiile nivelului Mării Negre. Faleza activă. etajul actual alpin ? Cu etajul periglaciar detritico-nival.http://forum. Intre Delta.ush. Prezintă tranziţii. 300. Cu regiunea de vest. 298. ca denumire. excavaţiuni lacustre. Faleza românească se întinde între: Capul Dunavăţ şi Vama Veche. 301. faleza activă. 294. 295. Şei de transfluenţă. versantul litoral. Următoarele forme sunt de natură nivală: Scochine. Cu cine se aseamana. Capul Singol şi Vama Veche. Excavaţiuni lacustre. Cu ce etaj pleistocen poate fi echivalat. plaja. limanurile marine şi prodelta.ush. plaja. Plaja submersă. culoare de avalanşe. plaja emersă. Cu etajul periglaciar de contact. versantul litoral. Litoralul românesc cuprinde: Faleza. Toate trei s-au format în timpul glaciarului würm. delta maritimă şi limanurile maritime. frontul deltei ± prodelta. Cu etajul supraglaciar. 296. Litoralul submers se compune din: Plaja submersă.ro . http://forum. mediul periglaciar din regiunea transilvană ? Cu regiunea moldavă. potcoave nivale. 299. roci mutonate. prodelta şi cordoanele litorale. a sud de Constanta . glacisul litoral. conform urmelor de loessuri şi loessoide. . Cu regiunea sudică. cordoanele litorale.ro/ . sfincşi.

„Grindul” Chilia reprezintă: O grădişte continentală. 303. 302. Estuar. Fluvio-marine şi fluviatile. Prodelta şi grindurile litorale. fluvio-lagunare şi fluviatile. 308. Ce formă de relief are în componenţa sa straturi de loess şi soluri fosile? Plajele. . Un grind fluviatil. Capul Dunavăţ şi Capul Singol. 309. Falezele.ro/ . Capul Singol şi Vama Veche. Care dintre următoarele forme sunt submerse: Frontul deltei şi prodelta. Fluvio-marine. 304. 306. Un grind maritim. Siutghiolul este: Liman.ro Lacul Razelm şi Vama Veche.ush. 307. . Falezei moarte La sud de Constanţa. Glacisul litoral şi cordoanele litorale. ţărm lagunar şi ţărm cu faleză ? Prin formele de relief pe care se suprapune. Faleza moartă sau în conservare se întinde între: Capul Dunavăţ şi Vama Veche.http://forum. Limanurile sunt de următoarele tipuri: Fluvio-marine şi fluvio-lagunare. 305.ush. Cele mai multe şi mai înalte capuri se găsesc în cadrul? Falezei active din sud. Lagună. Prin forma de relief situată în spatele liniei de ţărm. http://forum. Cordoanele litorale. Prin geneza liniei de ţărm. Prin ce se justifică împărţirea ţărmului românesc în ţărm deltaic.

ro . Urmatoarele localitati se găsesc în Câmpia de Vest: Zătreni. vegetaţia. La Bazna. apele.ush. Dranov şi Pardinei. 316. Alunu. Satchinez. . Cozla. Biled. 312. hidroenergia. deltă tip Mississippi. 315.ro/ . deltă fluviatilă de tip Mississippi. prodeltă. Teritoriul Deltei a trecut prin următoarele stadii: Estuar. http://forum. 311. Zemeş. Ţebea. 318.http://forum. Tazlău. Variaş. deltă fluvio-marină. Munţii Anine Comăneşti. Glaciarul Würm. 313. Deltele formate de braţul Chilia sunt: Chilia. Someşul Mic. 317. Nadeş şi Copşa Mică se extrage: Gaz de sondă. Moineşti. fondul funciar. Resursele de bază ale ţării sunt: Energetice. . Someşul Mare. Berbeşti. Hulubeşti. Asău. Huila se găseşte la: Petroşani. Delta maritimă şi delta fluviatilă.ush. golf-liman. apa. Holocen. Gaz metan. minerale şi minereuri. Moşoaia. deltă fluviatilă. Deltă secundară. deltă secundară şi deltă marină. Frontul deltei. Hidrocentrala de la Gilău se găseşte pe: Someşul Cald. . Chilia. 314. Chilia. Cărbunii. Sahalelor şi Pardinei. . 310. . energia atomică. Petrol. Aerul. energia solară. Delta Dunării a început să se formeze în: Pleistocen. Şotânga. hidrocarburile. relieful.

http://forum. Etaje climatice. relieful determină: Etaje morfoclimatic Zone climatice. Zece Hotare şi Ohaba Ponor se găseşte: Fier. Fier. . aerian. Mediul de pădure. Tipurile principale de mediu natural pe teritoriul României sunt următoarele: http://forum. subteran. 325. Roşia Montană şi Şuior se exploatează: Cupru. 319. Element de mediu. de deal. Mediul temperat-continental. 326. La Săcărâmb. 323. Subzone climatice. 322. Cărbune brun. Bauxită. Minereu aurifer. Acvatic.ro/ . 320. terestru. de câmpie. De munte. subteran. 324. Relieful este suport sau element primar al mediului ? Suport. 321. La Dobreşti.ro La Ghelari. . Regiuni climatice. Suport şi element. Zone climatice. Nisip cuarţos. Categoriile de mediu natural din România sunt Terestru. În cadrul mediului terestru din Romania domină: Mediul carpatic.ush. Mangan. Teliuc şi Băişoara se găseşte: Cupru. Ca element de mediu.ush. .

de câmpie. faţa şi dosul muntelui. Munte înalt. Vest. Gheorgheni. litoral. Estic. Vatra Dornei. de podiş. Carpatii Maramuresului si ai Bucovinei stau sub influenta maselor de aer: Estice şi sudice. Ciuc. Depresiunea Vatra Dornei. Gheorgheni. de conifere. Maramureş. rural. de depresiune. apusean. deltaic. 329. agricol. Ciuc. in Carpatii Meridionali. Baltice şi estice. cer. Subtipurile de mediu carpatic sunt următoarele: Alpin. al culoarelor de vale. Sudic. rural Stepă. Comăneşti. Scandinavo-baltice. Depresiunea Braşov.ro Montan. dobrogean. marin. . 327. 332. de câmpie. Agricol. marin.http://forum. de depresiune. Comăneşti. gorun. munte jos. Climat de depresiune în Carpaţii Moldo-Transilvani se găseşte în: Bilbor. moldav. /. 328. http://forum. bănăţean. de pădure cu foioase.ro/ . de munte.ush. subcarpatic. Borsec. Stepic. munte mediu şi jos.ush. meridional. Oriental. Gheorgheni. 333. de deal. „fata muntelui” se află spre: Nord. Muntele Nemira este afectat relativ des de mase de aer: Vestic. estice şi vestice. 331. Inversiuni puternice de temperatură se produc în: Defileul Oltului. Sud. 330. Bilbor. Mediile intens transformate de om (antropizate) din România sunt: Păşunile. 334. transilvan. urban. La poala Munţilor Apuseni se găsesc păduri de: Fag. deltaic. podgoriile. fâneţele. Borsec. Carpatic.

http://forum.ro/ . 335. . Fag. 341. Depresiunile subcarpatice getice şi de curbură se caracterizează prin următoarele temperaturi şi precipitaţii anuale: 7-80C şi 700 mm. Subcarpatii Buzaului şi Prahovei sunt dominaţi de vânturi: Din est. Muntele Mare. Subcarpatii Moldovei sunt afectati de mase de aer: Continental-estice.http://forum. La Stâna de Vale.ush. Cea mai mare cantitate de precipitaţii cade în: Bihor. Din vest. Versanţi. nord-estice şi vestice. Continental-estice. Varful Chiciora din Muscelele Argeşului are un climat: Subcarpatic. 336. Văi. De foehn. . . 338. . aşezările sunt fixate pe: Culmi. 337. \ . 342. . 340. 9-100C şi 600 mm. . :De deal şi depresiune. In Muntii Poiana Ruscai. 339.ro Fag şi conifere. Vestice şi baltice. În Depresiunea Soveja coboară coniferele deoarece: Stă sub influenţa foehnului. Stă sub influenţe de aer vestic. nord-estice şi baltice. Mediul subcarpatic are două subtipuri: De culme şi versant. De depresiune şi vale. Stă sub influenţa vânturilor de nord-est.ush. 8-90C şi 800 mm.

343. 350. lBănăţene. în două sau în mai multe? În mai multe. În două.ush. Climatul si mediile de podis sunt influenţate. de depresiune şi vale. 344. Numele de Câmpia Transilvaniei a fost determinat de Climatul de câmpie.ush. De munte jos. Centrii barici externi. Huedin – Agriş. Depresiunea Elan are un mediu natur Pădure. Podisul Babadag are un mediu de: http://forum. Este o câmpie. . Funcţia agricolă a subregiunii. Făgăraş – Sibiu. . 348. Suportă influenţe submediteraneene mediul dealurilor: Silvaniei. . 347. De stepă şi silvostepă.http://forum. Stepă. Care dintre aliniamentele depresionare au un mediu mai cald ? Secaş – Alba Iulia – Turda. Podişurile României se includ într-o singură regiune climatică. Mediile naturale ale podisurilor sunt de următoarele tipuri: De deal. 345. Silvostepă. de: Carpaţi. . 349. Crişene.ro/ . De Subcarpaţi. dominant. 346. Într-una singură. De deal şi de versant.ro De deal jos.

351. Pădure de fag Silvostepă. 357. Câmpiile subdeluroase. Rosia Montana si Suior se exploateaza: Cupru Mangan.ush. Minereu aurifer 358. Braţele fluviatile şi gârlele. 353. Bentos animal. Tipurile genetice de campii care au influenţă în ce priveşte mediul lor local sunt: Câmpiile subdeluroase. piemontane. La Sacaramb. Intinderea cea mai mare în Câmpia de Vest o are unul din tipurile de câmpii următoare Câmpiile de glacis. 356.ush. Cele mai intinse suprafete din Delta le reprezinta: Depresiunile. piemontane. Câmpiile de glacis. Sărace. Teliuc si Baisoara se gaseste: Cup Carbune brun http://forum.ro Pădure de stejar. 354. Plancton şi necton.ro/ . La Dobresti. subsidente împreună cu luncile. Piemontane. de terase. Podisul Mehedinti are soluri: Foarte bune Bune. 352. Grindurile. de glacis. Bauxita Nisip cuartos .http://forum. tabulare. . La Ghelari. 355. De subsidenţă. Zece Hotare si Ohaba Ponor se gaseste: Fier. In mediul pelagic al platformei litorale se dezvoltă: Bentos vegetal.

361. Moldava. Faleza activa. complexele lagunare. 366. 365. De dezagregare. de sud si de vest. din etajul alpin. dobrogeana. tarm lagunar si tarm cu faleza ? Prin formele de relief pe care se suprapune. de versant. Faleza romaneasca active si moarta se extinde intre: Capul Dunavat si Vama Vech Capul Singol si Vama Veche Lacul Razelm si Vama Veche 364. Care au fost regiunile extracarpatice periglaciare de pe teritoriul Romaniei ? Moldava. in/sau pe roci moi. limanurile marine si prodelta. faleza activa. Delta Dunarii a inceput sa se formeze in: Pleistocen In glaciarul würm. Prin geneza liniei de tarm. Prin ce se justifica impartirea tarmului romanesc in trei: tarm deltaic. Delta fluviatila.ro Fier 359. Prin forma de relief situata in spatele liniei de tarm 362. . cordoanele litorale. De alterare. plaja si lagunele. plaja. plaja.ush. In holocen . de alunecare. delta maritima si limanurile maritime.ro/ . a Campiei Romane. Glacisul litoral si cordoanele litorale Prodelta si grindurile litorale 363. de vest. Litoralul romanesc cuprinde: Faleza. Dupa procesele periglaciare si dupa roca formele periglaciare se grupeaza astfel: De dezagregare criogena. de sud si dobrogeana. nivale.ush. Care dintre formele reliefului deltaic sunt submerse? Frontul deltei si prodelta. Moldava. http://forum.http://forum. Hidrocentrala de la Gilau se gaseste pe: Somesul Cald Somesul Mic Somesul Mare . transilvana. de acumulare. 360.

. Burnasul. Caliman.ush. Zece Hotare si bazinul Rosia? Muntii Banatului. Limita morenelor frontale cobora pana la: 1300-1400 m in sudul Carpatilor Meridionali si 800-1100 m in nord. Racirea climei in holocen. 1600-1700 m in S si 1800-2000 m in N. 370. Etajul coniferelor. 1500 m in S si 1300 m in N 373. Limita zapezilor vesnice in timpul glaciatiunii carpatice se situa la: 1800-2000 m in S si 1600-1700 m in N. Urmatorii munti nu au avut ghetari. Etajul conifere-foioase. Podisul Getic. Care unitati sau regiuni sunt subsidente in prezent ? Depresiunea Brasovului. Care unitati se inalta in prezent cu 1.5 mm/an ? http://forum. In ce munti se gasesc campurile carstice Padis. Depresiunea Brasov. Ciucas. Muntii Apuseni. litoralul. Numai in faza würm. Campia Olteniei. nici macar incipienti: Maramuresului.ro .ro/ . 1800 m in sudul Meridionalilor si 1600 m in nord. Depresiunea Panonica. Muntii Codru-Moma. 371. Campia Siretului inferior. Inaltarea Carpatilor in faza pasadena si racirea climei in würm. in cele patru faze glaciare alpine. Periglaciarul actual se extinde in: Etajul alpin. 2000 m in Meridionali si 1700 m in nord 372. 374.http://forum. 369. 367. Cand au existat medii periglaciare in Romania ? In interglaciare. Campia Titu-Pucheni-Sarata. 375. 368. Care au fost cauzele instalarii ghetarilor in Carpati ? Racirea climei. In toate fazele glaciare alpine.ush.

orogen. Antecedenta. Rodna. Gutin. . Retezat. In ce masiv carpatic se gasesc cele mai complexe si mai extinse forme glaciare? Făgăraş. 377. Tibles. flis. Siret Prut. Oas.http://forum. Carpatii Orientali si de Curbura. paturilor de dezagregare. Olt. Prut. Lapus. . In Subcarpati si Dealurile de Ves In campiile piemontane 380. Tibles. Prut. sedimentaro-vulcanic.ush. petrografice si piemonturile. Arges. 382 Subunitatile structurale ale Carpatilor sunt: Platforma. 378. In Carpatii flisului vaile principale transversale s-au format prin: Captare. Ignis. http://forum. Gutin. Somes. 376.ush. teraselor. Bucegi. avanfosa Avanfosa. Conditiile climatice si tectonice cuaternare sunt importante pentru a explica geneza: Formelor structurale. periglaciare si suprafetelor de nivelare. Formelor glaciare. Olt. Primele patru vai ca lungime pe teritoriul Romaniei sunt: Mures. loessului. Olt. Epigenie 381. Vulcanicii Nordici cuprind urmatoarele masive: Oas. Unde se gaseste cel mai mare numar de terase: In majoritatea podisurilor si pe vaile principale din munte. flis. Formelor glaciare. Lapus. periglaciare. . neovulcanic Cristalino-mezozoic. Bargau. Cate fasii sau aliniamente morfostructutale au Carpatii Orientali ? 4 7 8 379. Siret. . Mures. neovulcanic si depresiuni. 383.ro Apusenii si Podisul Moldovei Depresiunile Transilvaniei si Brasovului.ro/ .

ush. 385. Bargau. Campia Transilvaniei. Dobrogea. 389. Campia Moldovei. De cate categorii si varste este relieful vulcanic si cel impus de rocile vulcano-magmatice din Romania: Preneogen (ca relief petrografic) si neogen – ca relief vulcanic Conuri. Campia Romana. Bucegi.ro Gutin. Campia de Vest. Subcarpatii Curburii. 390. . Cele mai extinse suprafete cu loess se gasesc in?: Campia Romana. Penteleu. Campia de Vest. Campia Olteniei. Campia de Vest si Campia Transilvaniei. Tibles. stinsi si reziduali. Campia Moldovei. Podisul Moldovei. Oas. Caliman. Podisul Mehedinti 388. Cel mai dezvoltat relief pe gresii se gaseste pe: Flisul cretacic din Orientali. Oas-Harghita si Muntii Metaliferi. Vulcanismul neogen a realizat vulcani in urmatoarele unitati: Caliman-Harghita si Muntii Macinului. Ceahlau. Ciucas. 384. 386.http://forum. Campia de Vest. Oas-Gutin-Tibles si in Muntii Banatului. Cel mai dezvoltat carst pe sare se gaseste la: Platoul Meledic Slanic – Prahova Sovata – Praid http://forum. Cele mai extinse reliefuri pe nisipuri se gasesc in: Baragan. Campia Moldovei. 387. Dobrogea de Sud. cratere si planeze Vulcani activi. Pe care din urmatoarele subregiuni se gasesc foarte multe alunecari ? Campia Transilvaniei. Dealurile Crisanei\ . Ciucas. Campia Romana. Podisul Moldovei.ush. Flisul pelaogen din Orientali si Curbu Flisul din Apuseni 391.ro/ . Bucegi. Podisul Getic. Ceahlau. Principalele reliefuri pe conglomerate se gasesc in: Bucegi. Rarau.

399. bare.ro/ . platouri. Dobrogea de Nord si Centrala. doua culmi principale si un culoar de contact. Subcarpatii Moldovei au urmatoarele elemente morfostructurale: Trei depresiuni. http://forum.ush. creste. Urmatoarele campuri carstice (Padis.ush. 398. 400. . vai antecedente. trei culmi principale si un culoar de contact. doline 394. 395. Culmi de sinclinal si depresiuni de anticlinal. klippe. Pedimentele tipice se formeaza sub urmatoarele tipuri de climate Ecuatoriale si subtropicale. Dobrogea de Sud si Campia Romana. Care din formele structurale de mai jos sunt caracteristice pentru Apuseni ? Sectoare de vai epigenetice. 396. 392. 397. maguri vulcanice.ro . carst Vai epigenetice. : Un inselberg. Doua depresiuni si trei culmi deluroase. clipe calcaroase. maguri sau cornete. Zece Hotare si bazinul Rosia) se gasesc in: Muntii Banatului. Culmi de tip muscele si depresiuni de eroziune de contact. Muntii Apuseni. Creste si culmi calcaroase. Sectoare de vai epigenetice. Un atol. Muntii Codru-Moma.. Subcarpatii Transilvaniei au ca model general urmatoarele elemente: Culmi de anticlinal si depresiuni de sinclinal. platouri. 393. bare. . relief calcaros. platouri. zise si calcaroase sunt: Masive calcaroase.http://forum. Lumea Pierduta. Pedimente si inselberguri tipice au fost identificate in: Dobrogea de Sud si pe litoral. Insula Serpilor este: Un pediment. lapiezuri. Creste si culmi. klippe. Patru depresiuni. . Temperate si periglaciare. maguri de flis. Aride si semiaride. . Formele principale carstice.

S II . Mehedinti. 403. Suprafetele medii carpatice. Petrosani . S IV Orizontal = S III. Ciuc. de vale.ro/ Nivelele carpatice . S III. Care sunt complexele nivelelor de eroziune din Carpati ? Pediplena carpatica. iar inclinat = S I. Mihailescu. Ciuc. Suprafata cu cea mai mare extindere in Carpati este: SI = 12-15%. Subcarpatii Getici. . Subcarpatii Vrancei. Nivelele carpatice de vale Pediplena carpatica. 405. SIII = 20%. Gheorgheni. Rau Ses. Subcarpatii Moldovei. Care complexe de eroziune din Carpati se dispun orizontal si care inclinat ? Orizontal = Pediplena carpatica si suprafetele de bordura dinspre Transilvania. Gr. 404. Suprafetele de bordura. Între Depresiunile de mai jos sunt de tip longitudinal-carpatic: Brasov. Subcarpatii Curburii si Subcarpatii Getici . S IV ? Podisul Moldovei Podisul Getic Podisul Mehedinti . Lotru-Brezoi.http://forum. 406. S IV. Subcarpatii Olteniei. 408. Care podis pastreaza resturi din suprafetele carpatice notate S II. nivelele umerilor carpatici de vale si suprafetele de bordura in exteriorul Carpatilor Orizontal = S II si S III.ro Unde se pastreaza cel mai extins piemont din Romania ? In Podisul Moldovei In Campia de Vest. http://forum. V. 402. Posea . In Podisul Getic 401. SII = 12-15%. Subcarpatii Getici. Gornovita. Sectoarele structurale ale Subcarpatilor sunt: Subcarpatii Moldovei. Cine a declansat primele studii asupra piemonturilor din Romania ? S.ush.ush. Suprafetele medii carpatice. Suprafetele medii carpatice. Borascu. 407. Subcarpatii Moldovei. Gheorgheni. Dorna Gheorgheni. iar inclinat = suprafetele medii carpatice. iar inclinat = S I.

Cuvete. Avanfosă. iar Romania ar fi ramas o campie. inversiuni de relief. Getic. Stepa si partial silvostepa . fata de modelul general Brahianticlinale.ro/ . Care este relieful structural de ansamblu specific Dobrogei de Sud? relieful dezvoltat pe structura monoclinala. monoclin. 415. Oltean.ush. care ar fi fost zonele de vegetatie ? Padure de fag.ush. \ 414. Cuvete. Care sunt tipurile generale de dealuri subcarpatice? Getic. Daca nu ar fi existat Carpatii. 411. brahianticlinale. şariaje. Care este pestera cu cea mai mare denivelare din Romania? Peştera Izvorul Tăuşoarelor Pestera Mezia PesteraTopolnita . falii. moldav. muscele. 416. cute solzi.http://forum. curbură. Podisul Getic este unitate morfostructurala de tip: Platforma Orogen Platforma si avanfosa . moldav. falii.ro Ciocnirea caror microplaci a impus nasterea Carpatilor Meridionali ? Moesica si Panonica Moesica si Transilvana Transilvana si a Marii Negre 409. 410. muscele. Subcarpaţii sunt unitate structurală de Orogen. 413. curbură. cute diapire. Silvostepa si fag. şariaje. De tranziţie 412. relieful dezvoltat pe structura tabulara (structura tabulara) relieful dezvoltat pe structura sinclinala . Care sunt complicatiile structurale ale Subcarpatilor. Cand a inceput formarea Deltei Dunarii? Pleistocen http://forum. pinteni. cuvete. pinteni montani. moldav. curbură. pinteni.

ro In glaciarul würm. in Carpati? Grigore Posea. Ciucuri. de Martonne. 419. In ce sector carpatic se afla pasul Vartop? Carpatii Occidentali Carpatii Orientali Carpatii Curburii 420. Ce proces geomorfologic domina in Campia Valea lui Mihai deflaţia tasarea sufoziunea .ush. 424. Vintila Mihailescu Emm. 422. Lotru-Brezoi si Petrosani longitudinale http://forum. Care este cea mai lunga pestera din Romania? Pestera Vantului Pestera Muierii Pestera Scarisoara . dupa pozitia in cadrul lantului montan.ro/ . 423. Ce fel de depresiuni intramontane sunt.ush. 418. Care geograf a demonstrat existenta unei singure faze glaciare. Gheorghieni.http://forum. Unde se extindea periglaciarul in timpul würm-ului peste toata tara etajul deluros si montan etajul alpin 421. Cu ce litere si cifre sunt notate Suprafetele carpatice de bordura SIII1-SIII3 SIV1-SIV2 SII1-SII2 . cu trei stadiale. Ce varsta au calcarele cele mai carstificate din Romania? mezozoica Sarmatian paleogen . In holocen In villafranchian 417. depresiunileMaramures.

ro de baraj vulcanic. 426. datorita alternantei rocilor moi cu cele dure . sincron cu formarea deltei maritime si inchiderea lagunelor. 425. Gr.ush. Dupa ce faze orogenice se declanseaza formarea piemonturilor sarmatiene ? moldavica si attica. de avanfosa 428. in timpul transgresiunii Marea Neagra Veche. Depresiunea Nalbant o pediplena Un pediment O gradiste 427. cand se inchid lagunele. mozaicat . Antecedenţă. transilvana dobrogeana si attica 431. Ce este. Bucegi Fagaras. Care sunt muntii care au pastrat suprafete de nivelare bine etajate ( Posea) ? Dupa clasificarea in functie de modelarea externa (Posea. .Bucegi . 1981). din punct de vedere morfogenetic. Bihor-Gilau-Vladeasa Ceahlau. Cand a inceput formarea cordoanelor litorale? in timpul regresiunii dacice. In care dintre treptele majore de relief glacisurile sunt cele mai variate si mai extinse si de ce? in treapta depresionaro-colinara. 432. Prin ce fenomen si-a format Dunarea cursul prin defileu? : Captare.http://forum. http://forum. Ciucas.. Ce origine au grindurile Letea si Caraorman ? Maritima continentala depresionara . care sunt muntii in care sau pastrat suprafete de nivelare bine etajate ? Carpatii Meridionali.ush.ro/ . Epigenie. Ce tip de unitate morfostrucurala este Podisul Moldovei ? de platforma e orogen. 430. 429.

ro 433. hercinic regenerat. mixt si vulcanic alpin. împreuna cu Alpii.ro/ . Care este specificul structural al Muscelelor Argesului? monoclin si o cuta anticlinala. appalasian.ush.ush. Culmi de tip muscele si depresiuni de eroziune de 434. Cum s-a produs individualizarea lantului Carpatic ? prin înaltarea masivelor cristaline vechi( prehercinice si hercinice) acoperite cu depozite mezozoice (alpine ) si au ajuns la altitudinile actuale. care au înaltat masivele cristaline vechi (prehercinice si hercinice) prin înaltarea masivelor cristaline vechi (prehercinice si hercinice) ce au ajuns la altitudinile actuale si prin scufundarea unor arii depresionare __ http://forum. Caucazul si Himalaya Carpatii s-au format odata cu celelalte masive din lantul alpino-carpato-himalayan _ _ _ _ 440.hercinic 435. Care sunt stilurile morfotectonice carpatice separate de Gr. 436. au rezultat prin ciocnirea placi Marii negre cu celelalte placi s-au format in ere diferite . hercinic. în Cretacic superior (orogeneza alpina). sinclinal si o cuta de monoclin anticlinal si cute diapire 437. Care este nucleul Domeniului Carpato-Danubiano-Pontic ? Cercul Carpaţilor Româneşti Depresiunea Transilvaniei Intersectia paralelei de 450 cu meridianul de 250 . Cand s-a format sistemul montan Carpatic ? în Cuaternar odata cu ridicarea de ansamblu si instalarea glaciatiunii alpine l a nt u l carpatic s-a format ca unitate geologica distincta. jurasian. Care este explicatia pentru care cele cinci ramuri carpatice au structuri diferite? : au rezultat din ciocnirea unor placi diferite si pe directii diferite cu placa Transilvana. Care sunt elementele structurale care constituie modelul general al Subcarpatilor? Culmi de anticlinal si depresiuni de sinclinal Culmi de sinclinal si depresiuni de anticlinal. Balcanii.vulcanic. alpin . 439.http://forum. printr-un complicat proces de înaltare a edificiilor montane si scufundare a unor arii depresionare prin fazele orogenice din Neozoic si Cuaternar. Posea in 1981? alpin.jurasic. Ce tip de unitate morfostrucurala este Podisul Transilvaniei de orogen-tranzitie de platforma de platforma si avanfosa 438.

Timocului (Niš. Care este locul central al sistemului teritorial românesc ? Depresiunea Transilvaniei Inelul Carpatic Intersectia paralelei de 450 cu meridianul de 250 http://forum. 443. 442.ush. Slovacia) si V. Timocului (Niš.ro/ . între Bazinul Vienei (Bratislava. cercul sau aureola interna de dealuri şi podişuri. Depresiunea centrală a Dobrogei.ro 441. cercul sau aureola externă de dealuri şi podişuri. Carpatii ocupa sectorul nord-estic al sistemului muntos alpin. semicercul câmpiilor Cercul muntos carpatic. pe o lungime de 1600 km si o suprafata de 170. Dinarici. Serbia-Muntenegru) în Europa Centrala. Slovacia) si V.ush. Depresiunea Transilvaniei. Depresiunea centrală a Transilvaniei. semicercul câmpiilor Cercul muntos carpatic. Ce forme de relief evidenţiază cel mai bine structura radiară a Domeniului Carpato-Danubiano-Pontic ? Reţeaua radiară de văi Reteaua de vai terasata Reteaua de vai subsidente 444. Stara Planina .000 Km2. Care este pozitia lantului carpatic European? în Europa Centrala. cercul sau aureola externă de dealuri şi podişuri. semicercul câmpiilor 445. Carui sector montan ii este specific tipul morfotectonic mixt alpino-hercinic Muntii apuseni Muntii Meridionali Muntii Fagaras . Care sunt elementele concentrice ale reliefului României ? Cercul muntos carpatic. între Bazinul Vienei (Bratislava.http://forum. Serbia-Muntenegru Carpatii reprezinta o individualitate geografica deosebita de Alpi.

Sign up to vote on this title
UsefulNot useful