http://forum.ush.

ro

GEO_3_RASR_1 GEOGRAFIE Romania, asezare, structura, relief 1 2009/2010
1Care este suprafata de nivelare cu cea mai mare extindere din Carpati? SI SI SIII 2 .In cadrul scarii morfocronologice, unde se plaseaza Pediplena Carpatica? Etapa Carpatica Veche; Etapa de tranziti Etapa Neocarpatica 3 Care este cel mai extins piemont din Romania? In Podisul Moldovei In Campia de Vest; Podisul Getic; 4 Care sunt limitele microplacii Marii Negre pe teritoriul Romaniei? Falia Dambovita-Fierbinti Targ spre Vest, falia Sf. Gheorghe-Trotus catre Est-Nord-Est; 5 Care sunt placile si microplacile de pe teritoriul Romaniei? Est-europeana, Moesica, Transilvana, Panonica, a Marii Negre; Transilvana, Dorbogeana, Panonica si Moesica; Interalpina, Panonica, Moesica, a Marii Negre 6 Prin ce fel de contact intre placile tectonice s-au format Carpatii Meridionali? prin coliziune; prin obductie si coloziune. 7 In ce fel de climate se formeaza pedimentele? aride si semiaride; Aride semiaride 8Care sunt consecintele asezarii matematice, pe Glob, a Romaniei? Climat temperat, patru anotimpuri, modificarea continua a duratei zilei si a noptii, fusul orar = GMT + 2; Climat temperat excesiv, zile mai mari decât nopţile,fusul orar = GMT + 3; Climat temperat moderat, patru anotimpuri, nopţi mai lungi ca zilele, fusul orar pe 450E. 9 Unde se intalnesc cele mai lungi vai glaciare din Carpati? Fagaras, Retezat;

http://forum.ush.ro/

http://forum.ush.ro 10 Cum a fost impartit relieful vulcano-magmatic din Romania? preneogen (ca relief petrografic) si neogen – ca relief vulcanic; conuri, cratere si planeze; vulcani activi, stinsi si reziduali 11 Care sunt masivele din Vulcanicii Nordici? Oas, Ignis, Gutin, Lapus, Tibles; Gutin, Oas, Tibles, Bargau, Caliman Oas, Gutin, Lapus, Tibles, Bargau; 12 Care sunt elementele structurale specifice Subcarpatilor Transilvaniei? culmi de sinclinal si depresiuni de anticlinal; culmi de anticlinal si depresiuni de sinclinal; culmi de tip muscele si depresiuni de eroziune de contact. 14 Care sunt caracteristicile structurale de baza ale Subcarpatilor Transilvaniei? dealuri de sinclinal si depresiuni de anticlinal; 15 Unde se gasesc cele mai intinse suprafete cu loess din Romania? Campia Romana, Campia de Vest, Dobrogea, Podisul Moldovei; Campia Romana, Campia de Vest si Campia Transilvaniei; Campia de Vest, Campia Romana, Podisul Moldovei, Podisul Mehedinti 16Care este alcatuirea geologica a tipului morfotectonic carpato-alpin? flis puternic cutat in orogeneza alpina (flis puternic cutat) flis si roci sedimentaro-vulcanice. cristalin cu sedimentar mezozoic 17 In cadrul carei etape de evolutie se situeaza faza nivelurilor carpatice de vale si a piemonturilor villafranchiene? etapa Neocarpatică etapa Carpatica Veche; cristalin cu sedimentar mezozoic etapa hercinica 18 Ce factori schimba radical asocierea proceselor din etajul montan cu padure in raport cu cel alpin? altitudinile reduse si padurea; 19Care este specificul suprafetelor de nivelare din Carpatii Orientali? cea mai pregnanta asimetrie a dispunerii acestora; cel mai mare numar de niveluri (10) 20 Care sunt elementele morfostructurale specifice Subcarpatilor Moldovei? doua depresiuni si trei culmi deluroase; patru depresiuni, trei culmi principale si un culoar de contact. trei depresiuni, doua culmi principale si un culoar de contact; 21 Dintre toate regiunile de podis din Romania, care este podisul cel mai complex ca geneza si subtipuri? Podisul Dobrogei; Podisul Getic. Podisul Transilvaniei; http://forum.ush.ro/

http://forum.ush.ro 22 Care au fost cauzele instalarii ghetarilor in Carpati? inaltarea Carpatilor in faza pasadena si racirea climei in würm; racirea climei, in cele patru faze glaciare alpine; racirea climei in holocen; .23 In ce etaj montan se afla periglaciarul actual? etajul alpin; 24 Intre ce puncte se intinde faleza moarta sau inactiva a Marii Negre? Capul Dunavat si Capul Singol; Capul Dunavat si Vama Veche; Capul Dunavat si Vama veche 25 Care dintre ramurile carpatice prezinta cel mai dezvoltat relief structural? Carpatii Orientali si de Curbura; . 26 Cate regiuni geomorfologice cuprind Carpatii? 5. 9. 3. 27 Ce tip de unitate morfostrucurala este Podisul Getic? de platforma si avanfosa; de platforma de orogen 28 Unde se gaseste relieful structural cel mai extins din Romania? podisuri; carpaţi; subcarpaţi; 29 Carui sector montan carpatic ii este specific tipul morfotectonic mixt alpino-hercinic? Muntii Apuseni de baraj vulcanic; Carpatilor Meridionali Carpatilor Orientali si de Curbura; 30Unde se situa limita zapezilor vesnice in timpul glaciatiunii carpatice? 1800-2000 m in S si 1600-1700 m in N; 1600-1700 m in S si 1800-2000 m in N; 1500 m in S si 1300 m in N 31Care sunt punctele extreme ale Romaniei? in N Horodistea, in S Zimnicea, in E Sulina, in V Beba Veche. în nord de Horodiştea, în sud de Giurgiu, în est de Sulina, în vest de Nădlac; în nord de Horodiştea, în sud de Olteniţa, în est de Chilia, în vest de Beba Veche. 32 In ce unitate a Campiei Romane se afla dunele de la Hanul Conachi (rezervatie)? Campia Tecuciului; Campia Baraganului http://forum.ush.ro/

http://forum.ush.ro Campia Olteniei 33Care sunt etapele cuprinse in Era Precarpatica? Cambrian-precambrian, caledonica, hercinica; 34 Cele mai inalte trei varfuri din dealuri sunt: Matau, Plesu, Magura Odobesti; Magura Odobesti, Plesu, Firtusu; Chiciora, Becheci, Firtusu 35In ce unitati de relief se intalnesc luncile cele mai late din Romania? campiile de subsidenta; (subsidente) campiile piemontane; campiile de glacis 36 In ce faza tectonica se inaltau Carpatii peste limita zapezilor vesnice? Pasadena; Laramica hercinica 37 In urma carei faze orogenice s-a declansat formarea piemonturilor pliocen superior-cuaternare? valaha. moldavica pasadena 38Ce varsta au pedimentele din Dobrogea? villafranchiana, laramica hercinica 39 Ce rezulta din manifestarea proceselor geomorfologice actuale in etajul alpin? reliefuri ruiniforme si acumulari mari de grohotisuri; masive de diferite forme, suprafete de eroziune in trepte sectoare de vai epigenetice, maguri de flis, carst; 40 Care dintre suprafetele de eroziune din Carpati sunt dispuse orizontal? Pediplena carpatica, Suprafetele medii carpatice, Suprafetele de bordura, Nivelele carpatice de vale. Pediplena carpatica si suprafetele de bordura dinspre Transilvania; Pediplena carpatica si suprafetele medii carpatice; Rau Ses, Suprafetele medii carpatice, Gornovita, Nivelele carpatice de vale Suprafetele medii carpatice si suprafetele de bordura 41 Care dintre masivele montane de mai jos sunt formate din conglomerate? Bucegi, Ceahlau, Ciucas; Rarau, Ceahlau, Bucegi; Penteleu, Ciucas, Bucegi. Bucegi, Trascau, Piatra Craiului

http://forum.ush.ro/

http://forum.ush.ro 42 Care sunt formele reliefului petrografic dezvoltat pe cristalin specifice Carpatilor? masive de diferite forme, culmi, suprafete de eroziune in trepte, versanti abrupti, abrupturi marginale; masive ruiniforme, suprafete de eroziune in trepte ,versanti convecsi, terase margianale masive de diferite forme, culmi,terase marginale, suprafete de erozoine in trepte, versanti abrupti, abrupturi marginale. 43 In care subregiune geografica a Dobrogei apare cel mai dezvoltat carst? Dobrogea de Sud Dobrogea Centrala; Dobrogea de Nord 45 Care sunt formele structurale caracteristice Muntilor Apuseni? vai epigenetice, vai antecedente, relief calcaros. sectoare de vai epigenetice, clipe calcaroase, maguri vulcanice; sectoare de vai epigenetice, maguri de flis, carst; 46 Care sunt, in ordine descrescatoare, primele cinci varfuri montane din Romania? Moldoveanu, Negoiu, Parangu Mare, Peleaga – Retezat, Omu; Moldoveanu, Negoiu, Omu, Parangu Mare; Iezerul; Moldoveanu, Negoiu, Parangu Mare, Papusa, Leaota 47Carei etape piemontane apartin conglomeratele intalnite azi in culmile subcarpatice Plesu si Pietricica? piemonturilor acvitanian-burdigaliene; platforma, orogen, avanfosa avanfosa, flis, neovulcanic 48 Carpatii Orientali sunt munti de: Coliziune Subductie si coliziunea Obductie 49 Care geograf a facut prima argumentare a prezentei reliefului glaciar si ,implicit, a ghetarilor din Carpati? Grigore Posea, V. Mihailescu Emm. De Martonne (1899, 1904, 1907) S. Mehedinti 50 Unde au fost identificate pedimente si inselberguri tipice in Romania? Dobrogea de Nord si Centrala; Dobrogea de Sud si Campia Romana; Dobrogea de Sud si pe litoral 51Care geograf a introdus pentru prima data notiunea de pediment pentru Dobrogea? Grigore Posea; Simion Mehedinti V. Mihailescu 52 Unde se intalnesc cele mai extinse reliefuri pe nisipuri in Romania? http://forum.ush.ro/

depresiuni si pe cristalin. Dunărea şi Marea Neagră Inelul carpatic. de orogen .ush. de platforma. climatica hercinica 61 Unde se gasesc cele mai multe alunecari din Carpati? in flisul paleogen si in depresiuni. neovulcanice si depresiunile intramontane. glaciar si periglaciar. tectonica structurala 58 In ce sector carpatic se afla pasul Merisor (Banita)? Carpatii Meridionali. 57 Ce geneza au terasele din depresiunile Fagaras si Sibiu? climatica. in flisul paleogen.http://forum. 56 Care este locul central al geosistemului teritorial romanesc? Podisul Transilvaniei. sedimentaro-vulcanice.55Care erau etajele morfoclimatice din Carpati in timpul würm-ului? supraglaciar.ro/ . de flis. Baraga Campia de Vest. platforma. 53Care ramura montana are cel mai dezvoltat carst? Muntii Apuseni. flis. avanfosa avanfosa. neovulcanic 60 Care este principala cauza de formare a teraselor din munti si Subcarpati? tectonica. Carpatii Orientali 59 Care sunt subunitatile structurale ale Carpatilor? cristalino-mezozoice. In zona subcarpatica 62Care erau tipurile de ghetari instalati in Carpati? http://forum.ush.ro Campia Olteniei. Muntii Bucegi Muntii metaliferi 54 Ce tip de unitate morfostrucurala este Campia Romana? de platforma si pe o parte din avanfosa. Muntii Apuseni. orogen.

Retezat Fagaras 68 Cum se mai numeste Era (Epoca) Precarpatica? Era platformelor.ro pirinean.delta Plaja . de calota.ush. Are o structura geologica complexa 67In ce munti se gasesc complexele de vai si circuri glaciare Lala. datorita friabilitatii. Muntii Codru-Moma. de calota. piranean de platou. Zece Hotare si bazinul Rosia? Muntii Banatului. Plaja delta 66 Prin ce se diferentiaza faleza moarta de cea activa? este mai inalta.prodelta 70Prin ciocnirea caror microplaci s-au format Carpatii Curburii? Moesica si Panonica Transilvana si a Marii Negre. loessul. alpin.http://forum. ca nivelul marii a fost in permanenta mai scazutdecat 4-4m actual pentru ca au fost erodate. Transil. piranean. mai complexa si cu structura geologica mozaicata. de platou.ro/ . Etapa de tranzitie 69Care sunt sectoarele morfologice ale litoralului romanesc? faleza. Muntii Apuseni.ush.delta . cordoanele litorale. 71 De ce nu exista terase marine evidente pe litoralul romanesc ptr. alpin. Buhaescu si Ineu? Rodna. 64Ce tip de unitate morfostrucurala este Campia de Vest? (depr.plaja. nu pastreaza forme de relief vechi. Etapa Carpatica Veche. Moesica si Transilvana. delta maritima si limanurile maritime.si Dealurile de Vest) de tranzitie de orogen.. Faleza . complexele lagunare. de platform si avanfosa 65 Care dintre formele de relief litorale au in alcatuirea lor straturi de loess si soluri fosile? faleza. este mai joasa si nu are patura de loess. plaja. complexe alpine. complexe alpine 63 In ce munti se gasesc campurile carstice Padis. http://forum.

al padurilor de fag. al depresiunilor intramontane 78 Care este importanta geomorfologica a conditiilor climatice si tectonice cuaternare? au condus la aparitia formelor glaciare. 80 Care sunt punctele. uneori si temperate si reci. formelor glaciare. 75 Care este diferenta dintre relieful vulcanic din Vulcanicii Nordici si cei Sudici? in Vulcanii Sudici sunt conuri vulcanice relativ bine pastrate. c. reliefurile monocline. Capul Matapan si Muntii Urali. cuestele. loessului. carstul.aride. Muntii Urali. alunecarile de teren. al depresiunilor intramontane.( locatiile) extreme europene fata de care se masoara asezarea Romaniei? Capul Finister. oceanele Atlantic si Arctic. paturilor de dezagregare. glaciare. reliefurile pe roci cristaline. Mediterana. alunecarile de teren. ecuatoriale. sudul Dobrogei si vaile Dunare-Tisa. forestier. 73Care sunt limitele Sistemului geomorfologic romanesc? Cercul conturat de Tisa. aride. periglaciare. paturilor de dezagregare. au condus la aparitia leossului. marginea platformei litorale romanesti. teraselor. teraselor. aride.http://forum. Rusia. subecuatoriale. teraselor. alpadurilor de fag. Capul Nord. alpin. semiaride. Finlanda si Grecia 81 Cum se dispun asociatiile vegetale in Romania ? In zone est-vest In etaje Etajat si zonal-concentric http://forum.. marginea platformei litorale romanesti.ro/ . sudul Moldovei si vaile Dunare-Tisa. relieful loessian. alpin. alpin. periglaciare. al padurilor de conifere. al padurilor de conifere. 79 Care tipuri de reliefuri petrografice impun adevarate peisaje geomorfologice? carstul. b. Vulcanicii Sudici sunt puternic erodati 76 Unde se gaseste cel mai extins relief dezvoltat pe gresii in Romania? flisul din Apuseni flisul paleogen din Orientali si Curbura.ush. loessului. Anglia. flisul cretacic din Orientali 77 Care sunt etajele montane ce impun procese geomorfologice specifice? alpin.ro 72 Cum se diferentiaza manifestarea proceselor geomorfologice in cadrul etajului alpin? dintre suprafetele netede cu pasuni alpine si cele abrupte. carstul. Cercul conturat de Tisa. paturilor de dezagregare. stancoase intre periglaciar actual si cel fosil. 74 In ce fel de climate se formeaza glacisurile? a. in Vulcanicii Nordici sunt conuri vulcanice bine pastrate.ush. forestier. au condus la aparitia formelor periglaciare. marginea platformei litorale romanesti. sudul Moldovei si vaile Dunare-Tisa. periglaciare. periglaciare. Cercul conturat de Nistru.

ro 82 Care regiune geografica din Romania are cel mai extins relief de cueste? Podisul Moldovei. etajul alpin actual? Cu etajul periglaciar detritico-nival. (sunt mai scunzi si mai putin cutati) http://forum. Rau Ses. subfaza. Penteleu. Etapa (perioada). Rarau. era (epoca). Bucegi. Suprafetele de bordura. Posea si L. Ciucas. Era (epoca). Nivelele carpatice de vale. 84Ce este. ca denumire. Gornovita. subfaza. treptele taxonomice ale scarii morfocronologice ? Era (epoca). Carpati Podisul Dobrogei 83 Care sunt. 85 Prin ciocnirea caror microplaci s-au format Muntii Apuseni? Panonica si Transilvana. subfaza. faza. Nivelele carpatice de vale Suprafetele medii carpatice si suprafetele de bordur 90Cate fasii sau aliniamente structurale au Carpatii Orientali. 88Care sunt masivele montane in care apar principalele reliefuri dezvoltate pe conglomerate Bucegi. Cu etajul periglaciar de contact. Suprafetele medii carpatice. Insula Serpilor? un pediment. Ceahlau. din punct de vedere morfogenetic. 87 Cu ce etaj würmian poate fi echivalat.ush. Bucegi. 20. un inselberg. 89Care sunt complexele suprafetelor si nivelurilor de eroziune din Carpati? Pediplena carpatica. Badea in 1984? 17. faza. etapa (perioada). Cu etajul supraglaciar. un atol. Moesica si Panonic Moesica si Transilvana 86 In cate regiuni geomorfologie a fost impartit Domeniul Carpato-Danubiano-Potinc de catre Gr.ro/ . Suprafetele medii carpatice. Ciucas. etapa (perioada). Pediplena carpatica si suprafetele medii carpatice. Ceahlau.http://forum. 10. sase patru cinci 91Care este specificul structural al Subcarpatilor Olteniei? cei mai mici subcarpati si mai putin cutati. in ordine cronologica.ush. excluzand vulcanismul? trei.

bare. klippe. miscarile neotectonice si mobilitatea mare a florei si a faunei. faleza activă. 97Care au fost principalele conditii morfogenetice specifice Cuaternarului? alternările climatice. platouri. bare. clippe.ro/ . maguri sau cornete. zise si calcaroase? creste si culmi calcaroase. doline 96Cu ce fel de forme de relief erau confundate pedimentele din Dobrogea? terase dunarene si marine. oscilatiile de nivel ale Marii Negre 98Care sunt sectoarele morfologice ale litoralului submers? plaja submersa. mişcările neotectonice şi oscilaţiile eustatice. delta fluviatilă. 94 Unde se gaseste cel mai dezvoltat carst pe sare din Romania? Slanic – Prahova Sovata – Prahova Platoul Meledic 95 Care sunt formele principale carstice. de subsidenţă. de baltă actuală. piemontane. frontul deltei ± prodelta. masive calcaroase. bare. limanurile marine şi prodelta. glacisul litoral. lapiezuri. cresterea nivelului marii negre cu 2-3mm pe an 93Care sunt unitatile geografice in care apar vulcani realizati in ciclul magmatic neogen? Oas-Harghita si Muntii Metaliferi. piemontan-terasate. plaja. De glacis în general. piemontan-terasate. platouri.http://forum. dezvoltarea insemnata a periglaciarului. de subsidenţă.ush. chei.ush. creste. Caliman-Harghita si Muntii Macinului. alternarile climatice. De glacis în general. 100Cate regiuni geografice (inclusiv subregiuni cu rang de regiune) are Romania ? 20. Oas-Gutin-Tibles si in Muntii Banatului. platouri. platouri. versantul litoral. doline 92De ce se manifesta o puternica abraziune pe litoralul romanesc? cresterea nivelului marii negre cu 2mm pe an constitutia geologica fragila a falezei si latimea mica a plajelor. creste si culmi. de terase. faleza activă. de terase. 99In Campia de Vest exista următoarele tipuri genetice de câmpii: De glacis subcarpatic. plaja şi lagunele.ro prezenta cutelor diapire care complica structura. klippe. mobilitatea mare a florei si a faunei. creste si culmi. 101Care sunt complexele nivelurilor de eroziune din Carpaţi ? http://forum. 10. 17.

238. Râu-Şes. Cele mai înalte trei vârfuri din dealuri sunt: Măţău. Parângu Mare. Iezerul. Suprafeţele de bordură . 1085 km terestru şi 1075 km pe râuri şi Dunăre. Parângu Mare.: Moldoveanu. Firtuşu. Suprafeţele medii carpatice . 238. 106 Primele cinci vârfuri ca înălţime sunt: Moldoveanu. . 1.000 locuitor 20.http://forum. Leaota. .000 locuitori.000 locuitori.700. Moldoveanu.Păpuşa. Suprafeţele medii carpatice. Suprafeţele medii carpatice. Omu. 102Suprafaţa României este de: 239. Omu. de: 2. 23. .ro/ . http://forum. Nivelurile carpatice de vale. Gornoviţa.391 km2. 105 Bucureştiul are o populaţie. Negoiu. 104. Becheci.ro Pediplena carpatică. Chiciora.900. Peleaga – Retezat. Pleşu.500.000 locuitori.400 km2. Măgura Odobeşti. Pleşu. Populaţia României.000 locuitori.000 locuitori. Măgura Odobeşti. este de: 21.ush.600. 108 Care din subregiunile de mai jos este cea mai înaltă ? Podişul Bârladului. Câmpia Moldovei.ush. Negoiu. 103Frontierele României în lungul râurilor şi pe uscat sunt de? 1085 km terestru şi 1817 km pe râuri şi Dunăre. în cifre rotunjite. Borăscu.700. 1. Negoiu. Firtuşu. 1850 km terestru şi 1055 km pe râuri şi Dunăre.400. Pediplena carpatică.381 km2. Parângu Mare. în cifre rotunjite. 107.

vest de Câmpulung-Muscel. .ush. 14 ore 114 Pe ce meridian se află fusul orar al României ? 300E iarna şi 450E vara. Ostrovul Corbului.ro Câmpia Transilvaniei 109. Anglia. 450E iarna şi 350E vara. Razelm. Făgăraş. 112. Siret. Meridianul de 250E trece prin: est de Făgăraş. http://forum. Tg. Capul Nord. Razelm. insula Creta. Rusia. vest de Egipt 113 Câte ore are cea mai lungă zi în România 16 ore 18 ore. 110 Care sunt primele trei lacuri în ordinea suprafeţelor ? Porţile de Fier I. Olt. nord de Ploieşti. Munţii Urali. Care sunt consecintele asezarii Romaniei in cadrul continentului european? Care sunt consecintele pozitiei Romaniei in Europa ? Climat temperat moderat spre excesiv. Oraviţa. Capul Finister. 111 Paralela de 450N trece prin localităţile: nord de Ploieşti. Jiu. Olt. 115 Care sunt punctele extreme europene faţă de care se măsoară aşezarea României ? Mediterana. Care sunt.Făgăraş.ro/ . oceanele Atlantic şi Arctic. Zmeica. 116. Mureş. Africa de Sud. Mureş. Prut. limita de vest a fagului. primele trei râuri? Siret. . Capul Matapan şi Munţii Urali. un covor vegetal foarte variat. Olt. Timişoara. Bordeaux. 300E iarna şi 400E vara.Roşiori de Vede. Paris.ush. . Prut. Roşiori de Vede. Finlanda şi Grecia.Sinoe. ca lungime pe teritoriul României. Sinoe. Crimeea. Izvorul Muntelui. Budapesta. Sinoe.http://forum.

Silvostepă şi fag. la Marea Neagră şi lângă Peninsula Balcanică. posedăm gurile fluviului şi Canalul Dunăre – Marea Neagră. fost Trebuşani) este imediat la nord de România. posedăm gurile Dunării şi Canalul Dunăre – Marea Neagră. Dunărea parcurge 1075 km pe graniţa României. Timişoara. Carpaţii. iar limita de est a Europei Centrale este la Urali. . cu Turcia. Albiţa.http://forum. iar limita sud-estică a Europei Centrale este pe Dunărea inferioară. 117.opki Stepă şi parţial silvostepă. Cluj. Dunărea.ro Climat moderat spre excesiv. Dunărea parcurge 1200 km prin România. Centrul Europei Centrale este oraşul Făgăraş. . 119 De ce România este ţara principală dunăreană ? 38% din fluviu udă teritoriul României şi tot în România se află gurile Dunării şi Canalul Dunăre – Marea Neagră. dominarea plantelor venite din est. 123 În ce cadru geopolitic european şi global se află România la început de mileniu III ? În NATO şi UE. Siret. Carpaţii. Dacă nu ar fi existat Carpaţii. Climat temperat excesiv. Climat temperat moderat spre excesiv. 122. .ush. care ar fi fost zonele de vegetaţie ? Pădure de fag. cu Ucraina. De ce România este ţară central-europeană ? Centrul Europei (Dilove. Care sunt elementele geopolitice principale ale României ? Aşezarea României la Dunăre. iar limita sudică a Europei Centrale este Dunărea. Centrul Europei este la nord de confluenţa Vaserului cu Tisa. România împreună cu care alt stat sunt principalele ţări la Marea Neagră? cu Rusia.Vama Veche. Cele trei mari coridoare europene vor trece pe la? Porţile de Fier. limita de est a fagului.ush. 120. Albiţa. http://forum. limita de est a fagului. 121. influenţe climatice venite din toate punctele cardinale. iar România ar fi rămas o câmpie. Giurgiu. 118.ro/ . Canalul Dunăre – Marea Neagră şi diferite bogăţii de subsol. Timişoara. Depresiunea Transilvaniei. sarea şi petrolul. un covor vegetal complex si variate plante de cultura . un covor vegetal complex şi variate plante de cultură. gurile Dunării. influente climatice venite din toate punctele cardinale.

.http://forum. Rol de loc central. Etaje topografice. 128. 130. Care sunt limitele geosistemului Carpato-Danubiano-Pontic ? Cercul văilor Tisa-Dunăre-Nistru. sudul Dobrogei şi văile Dunăre-Tisa. Care este obiectul Geografiei fizice a României ? http://forum. 129 Ce rol joacă Transilvania în cadrul Domeniului Carpato-Danubiano-Pontic ? Rol de podiş. Dunarea si Marea Neagra. Din îmbinarea regiunilor morfostructurale. Care este denumirea spaţiului geografic românesc ca geosistem teritorial ? Geosistemul Carpati Domeniul Carpato-Danubiano-Pontic.ro/ . În Pactul de la Varşovia. Care sunt elementele suport ale Domeniului Carpato-Danubiano-Pontic Relieful şi geologia. . Cercul conturat de Nistru. Frontierele României. 127 Ce rezultă din îmbinarea pe verticală a elementelor de mediu ? Regiuni geografice Etaje de mediu. Carpatii. Rol de concentrare a hidrografiei. Din îmbinarea etajelor şi regiunilor climatice.ush. Domeniul Carpatic. 124.ush. Cum se realizează (şi se analizează) structura geosistemului românesc Din îmbinarea pe verticală a elementelor de mediu şi din îmbinarea pe orizontală a regiunilor şi unităţilor geografice. Societatea umană. 125. marginea platformei litorale româneşti. 126. Clima şi hidrografia. este asociată la UE şi membră a organizaţiei regionale Cooperarea Economică la Marea Neagră.ro Ţară care a aderat la NATO.

orogen. 132. 31%.ush. Regiunile şi unităţile geografice. neovulcanic. 10. 36%. Platformă şi avanfosă. Influenţele geografice externe asupra mediului nostru geografic. Avanfosă. Etajat şi zonal-concentric. Orogen.http://forum. . . Podisul Mehedinti este morfostructurala de tip: : Orogen. Platformă. 17. Tranziţie.ro/ . Subunităţile structurale ale Carpaţilor sunt: Platformă.ush. 1951. . . dealuri-podişuri şi câmpii-lunci ? 33%. 133. . 131 Care este proporţia de munţi. 33%. fliş. 1902. 35%. 135. 33%.ro Domeniul Carpato-Danubiano-Pontic tratat ca geosistem teritorial. 136. avanfosă. Câte regiuni geografice (inclusiv subregiuni cu rang de regiune) are România? 20. 30%. 33%. 35%. Cum se dispun asociaţiile vegetale în România ? În zone est-vest. În etaje. 137. http://forum. . Podişul Getic este unitate morfostructurală de tip: Platformă. În ce an s-a înregistrat cea mai ridicată temperatură ? 1942. 134.

în ordine cronologică. neocarpatică. . etapă (perioadă). eră (epocă). .http://forum. fază. Erele Precarpatică şi Carpatică. Teritoriul Daciei şi al României dintre cele două războaie mondiale. Subcarpaţii Getici. kimmerică şi neocarpatică. Subcarpaţii Moldovei. subfază. fliş. Era avanfoselor. 139. hercinică. Cambriană. Etapa Neocarpatică. subfază. Obiectul geografiei fizice generale a României este: Teritoriul dintre graniţele actuale. Badenian.ush. . Pediplena Carpatică se situează în: Etapa Carpatică Veche. Precambriană. etapă (perioadă). Era (epoca) Precarpatică se mai numeşte şi: Era platformelor. Fazele orogene hercinică şi alpină.ush. 142. Subcarpaţii Vrancei. Subcarpaţii Curburii şi Subcarpaţii Getic . neovulcanic şi depresiuni. Piemontul Getic s-a format în: Sarmaţian. fază. : Studiul geosistemului teritorial numit Carpato-Danubiano-Pontic. 145 . .ro/ . http://forum.ro Cristalino-mezozoic. 138 Sectoarele structurale ale Subcarpaţilor sunt: Subcarpaţii Moldovei. Era orogenelor. 140 Era Precarpatică cuprinde etapele: Cambrian-precambriană. Etapă (perioadă). Eră (epocă). Subcarpaţii Moldovei. subfază. 141 Etapa de tranziţie morfotectonică se plasează între: Etapele Carpatică Veche şi Neocarpatică. . fază. 143. treptele taxonomice ale scării morfocronologice ? Eră (epocă). . În timpul suprafeţelor medii carpatice. caledonică. Subcarpaţii Getici. hercinică. Subcarpaţii Olteniei. Villafranchian. sedimentaro-vulcanic. 144 Care sunt.

arcurile Nistrului şi Dunării. Radiară. Transilvană. Intersecţia paralelei de 450N cu meridianul 250E. Moesică. Coroana carpatică. Care este structura complexă a Domeniului Carpato-Danubiano-Pontic ? Concentrică. Inelul carpatic.concentric în Domeniul Carpato-Danubiano-Pontic ? Depresiunea Transilvaniei. Carpaţii şi Munţii Măcinului. Moesică şi Transilvană. Concentric-radiară. . 152. nucleul transilvan al podişurilor. Moesică. Panonică şi Moesică. http://forum.ush. a Mării Negre. . Care sunt plăcile şi microplăcile de pe teritoriul României ? Transilvană. a Mării Negre. Depresiunea Transilvaniei. arcul Nistrului.ro 146. Panonică.ush. cursul arcuit mijlociu şi inferior al Dunării. 148. Panonică. Care este nucleul şi factorul de control al Domeniului Carpato-Danubiano-Pontic Depresiunea Transilvaniei Dunărea şi Marea Neagră. Transilvană şi a Mării Negre. cercul Subcarpaţilor şi Dealurilor de Vest. . semicercul discontinuu al podişurilor. 151. dealurile şi podişurile. cercul semicontinuu al câmpiilor. . Ciocnirea căror microplăci a determinat naşterea Carpaţilor Meridionali ? Moesică şi Panonică.http://forum. 150. 149. Care sunt fâşiile şi aliniamentele morfologice principale dispuse circular şi arcuit. De ce sectoarele carpatice au structuri diferite ? Pentru că s-au format în faze orogene diferite. Deoarece au rezultat din ciocnirea unor plăci diferite şi pe direcţii diferite cu placa Transilvană. Interalpină. cercul Prut-Dunăre-Tisa. Pentru că ulterior formării lor au evoluat foarte diferit. căpătând noi structuri. 147 Care este locul central al geosistemului teritorial al României ? Carpaţii. Dobrogeană. cercul depresiunilor şi dealurilor peritransilvane.ro/ . cercul Podişurilor. Est-europeană.

Următoarele pasuri se găsesc în Carpaţii Orientali: Huta. 160. Importanţă teoretică. 80 m.ush. Limita inferioară a muntelui în Defileul Dunării este la: 200 m. Ciuc. 153. falia Sf. Gheorgheni. Şetref. Ceahlău. Ciucaş. Care sunt limitele microplăcii Mării Negre pe teritoriul României ? : Falia Dâmboviţa-Fierbinţi Târg spre vest. Falia Rucăr-Bran-Oituz. Lotru. Petroşani. Gheorgheni. Făgăraş. Importanţă practică. Bucegi. 157 Carpaţii Orientali sunt munţi de: Coliziune. 158 Masivele de mai jos sunt formate din conglomerate: Bucegi. . Gheorghe şi planul Beniof vrâncean. Deoarece Mmicroplaca Moesică avansează spre cea Transilvană.http://forum. falia Sf. Ciucaş. De ce se produc cutremurele vrâncene? Pentru că Microplaca Transilvană avansează spre Microplaca Mării Negre. Ce importanţă are cunoaşterea tipurilor şi subtipurilor de relief ? Teoretică – pentru sistematizarea taxonomico-geografică a formelor de relief –. 155. Urdele. Gheorgheni.ro . Ceahlău.Brezoi. falia Braşov-Oituz şi falia Sf. Subducţie. 159 Depresiunile de mai jos sunt de tip longitudinal-carpatic: Braşov. 154. Ciuc. 156. . Mestecăniş. Rodna.ro/ . Obducţie. şi practică – proiecte de sistematizare şi amenajare similare. Bucegi. Merişor. Falia Oltului. Vălişoara. http://forum. Pentru că Microplaca Mării Negre avansează spre şi sub Curbură. 600 m.ush. Gheorghe. Dorna. Gheorghe-Trotuş către est-nord-est şi planul Beniof vrâncean de sub Carpaţii de Curbură.

S III = 1000-1100 m. muscele.ush. muscele. S II = 12-15%. Gornoviţa = Pediplena carpatică. 166. 167. Lăpuş. . Muscelele Năsăudului. bistriţean. S IV 300-500 m. Borăscu = Suprafeţele medii carpatice. 162 Subcarpaţii Transilvaniei au următoarele caracteristici : Dealuri de sinclinal şi depresiuni de anticlinal Dealuri de anticlinal şi depresiuni de sinclinal. getic. moldav. Homoroade-Mureş. O fâşie piemontană şi câte una cristalină şi calcaroasă. curbură. Homoroade-Târnave-Mureş.ro/ . Care complexe de eroziune sunt dispuse orizontal şi care înclinat ? http://forum. Care sunt altitudinile generalizate ale complexelor de eroziune din Carpaţii Medirionali ? S I = 1800-2300 m. . Gutin. S I = 2200-2500 m. Lăpuş. S III = 1000-1500 m. bistriţean. Care sunt denumirile generale echivalente suprafeţelor din Meridionali cunoscute sub numele de: Borăscu. Râu-Şes = Suprafeţele medii carpatice. Râu-Şes = suprafeţele de bordură. Prezintă numai dealuri şi lipsesc depresiunile. Râu-Şes şi Gornoviţa ? Borăscu = suprafeţele de bordură.ro Prislop. S IV = 550-800 m. S II = 1200-1600 m. Râu-Şes = Suprafeţele medii carpatice. Podişul Mehedinţi are următoarea structură: Două benzi calcaroase şi una cristalină. Oltean. S III = 20%. 168. Getic. S IV = 650-1100 m. S II = 1200-1600 m. moldav. Gornoviţa = Pediplena carpatică. .http://forum. S III = 650-1100 m. 164.ush. moldav. Năsăud. 163 Subtipurile principale ale Subcarpaţilor Transilvaniei sunt: Târnave. S II = 1600-2000 m. Vlăhiţă. 161 Tipurile generale de dealuri subcarpatice sunt: Getic. curbură. Gornoviţa = Suprafeţele de bordură. curbură. 165. Borăscu = Pediplena carpatică. Suprafaţa cu cea mai mare extindere în Carpaţi este: S I = 12-15%. S I 2000-2500 m. Două benzi cristaline şi una calcaroasă.

cuaternar. 171. subcarpatice. 175. 450-500 m. 170 Care podiş păstrează resturi din suprafeţele carpatice notate S II. 172. S III. sarmaţian. Mediteranean şi mai puţin in periglaciar. . Podişul Mehedinţi. 380-500 m. Carpatice. Temperat şi periglaciar. Pericarpatice. 700-750 m. villafranchian şi mai puţin în cuaternar. Nivelurile umerilor carpatici de vale şi Suprafeţele de bordură în interiorul Carpaţilor. Orizontal = S III. Hercinic. Ponţian. 176. Care sunt fasiile circumcarpatice ale resturilor piemontane ? Pericarpatice. 169 Care sunt altitudinile nivelurilor(nivelelor) de eroziune din Subcarpaţii Curburii 800-900 m. S IV. 500-550 m. 300-400 m. Orizontal = S II şi S III. S IV. În Podişul Getic. getice. . moldave şi subcarpatice. periglaciare şi de glacisuri. Care au fost principalele etape (faze) de formare a piemonturilor in Neozoic\ Acvitanian – burdigalian. \ Grigore Posea. 174. 1400-1000 m. Sub ce fel de climat s-au format piemonturile cele mai extinse din România ? Ecuatorial şi subtropical. . iar înclinat = Suprafeţele medii carpatice. iar înclinat = S I. Cine a efectuat primele studii asupra piemonturilor din România ? S. 173. S IV? Podişul Moldovei. 700 m. Unde se păstrează cel mai extins piemont din România ? În Podişul Moldovei.ush.http://forum. piemonturile din depresiunile intracarpatice şi piemonturile din câmpii. sarmaţian. Glacisurile se formează sub următoarele climate: http://forum.ro/ . \ 1500-1000 m. sarmaţian. Mehedinţ V. . 700-800 m. iar înclinat = S I. 300-400 m. S II.ro Orizontal = Pediplena carpatică şi suprafeţele de bordură dinspre Transilvania. circumtransilvane. În Câmpia de Vest. villafranchian. . 450-750 m. Podişul Getic.ush. . Mihăilescu.

Un atol. Mehedinţi. . 1925. periglaciare. Cucu. În timpul Suprafeţelor medii carpatice şi în pleistocen. uneori şi temperate şi reci. Pedimente si inselberguri tipice au fost identificate în: Dobrogea de Sud şi pe litoral. Coteţ. Băcăuanu. în România la: 1900. Aride şi semiaride. ele erau confundate cu: Terase dunărene şi marine. 181 Înainte de a fi cunoscută geneza suprafeţelor de pediment. Gâştescu. Coteţ.. villafranchian. Pedimentele au fost sesizate. Vespremeanu.ush. Depresiunea Nalbant este: O butonieră. Mihăilescu. . Cu studiul glacisurilor din România s-au ocupat: Posea. Cueste şi terase. Dobrogea de Sud şi Câmpia Română.ro Aride. În timpul suprafeţelor S II – S IV. .ush. periglaciare. 1980. semiaride. Un inselberg. Temperate şi periglaciare. Pedimentele se formează sub următoarele tipuri de climate: Ecuatoriale şi subtropicale. subecuatoriale. Posea. pleistocen şi holocen. http://forum. 179.http://forum. 182. 177. 178 Fazele de formare a glacisurilor din România au fost: În timpul pediplenei carpatice şi în holocen. Dobrogea de Nord şi Centrală. O pediplenă. Suprafeţe structurale şi glacisuri. O depresiune epigenetică. prin studiu. 180. ecuatoriale. Coteţ.ro/ . 183 Insula Şerpilor este: Un pediment. Aride. Posea. Aride. Gâştescu. 184.

pinteni. Cuvete. În Podişul Moldovei. pinteni montani.ro 185 Relieful structural cel mai extins din România se găseşte în: Carpaţi. http://forum. În Munţii Apuseni. 189 Subregiunile structural-morfologice ale Podişului Transilvaniei sunt: Podişul Someşean. Podişuri.ro/ . 194. culmi de monoclin şi depresiuni de eroziune. monoclin. cuvete. Podişul Târnavelor. 195. 186. Dealurile de Vest. Podişul Someşan şi Podişurile Transilvaniei. Subcarpaţii Transilvaniei. În Podişul Moldovei. şariaje. Relieful tectono-structural cel mai important se află în: Carpaţi. Culmi de tip muscele şi depresiuni de eroziune de contact. Modelul general al Subcarpaţilor se compune din următoarele elemente: Culmi de anticlinal. culmi de pinteni montani şi depresiuni de sinclinal. pinteni. Unde se găseşte cel mai extins relief de cueste şi văi subsecvente ? În Subcarpaţi. cute solzi. Podişul Târnavelor şi Câmpia Transilvaniei. Subcarpaţii Transilvaniei au ca model general următoarele elemente: Culmi de anticlinal şi depresiuni de sinclinal. Cuvete. şariaje. . 190. 188. Culmi de anticlinal şi depresiuni de sinclinal. Podişul Someşan. Complicaţiile structurale din Subcarpaţi.ush. Podişuri.http://forum. Câmpia Transilvaniei. În Podişul Mehedinţi. Culmi de sinclinal şi depresiuni de anticlinal. brahianticlinale. Subcarpaţi. cute diapire.ush. inversiuni de relief. falii. falii. 187 Unde se găsesc reliefuri de tip bloc-faliat ? În Subcarpaţi. Culmi de anticlinal. faţă de modelul general. sunt: Brahianticlinale. .

Cerna. Cerna. Suprafeţele ocupate de tipurile principale de roci care apar la zi în România deţin următoarea pondere: 85% sedimentare. 201. Ce vai se dirijeaza pe despicatura longitudinală a Meridionalilor şi Munţilor Banatului? Lotrul. Patru subsectoare structurale. . Câte şiruri morfostructurale au Carpaţii de Curbură? Două.ro/ . in S Oltenita.ush. 202. in V Nadlac. Lotrul. relief calcaros. Două şiruri. cars Văi epigenetice. in V Beba Veche . in N Horodistea. in S Giurgiu. Trei subsectoare. http://forum. Jiul de Vest. Jiul. Trei şiruri. in V Beba Veche. 10% sedimentare şi 5% vulcanice. 199. in E Sulina. in S Zimnicea. trei culmi principale şi un culoar de contact. Subcarpaţii Curburii au: Două subsectoare structurale. Nera. 1% metamorfice şi 14% vulcanice.ro 196. Patru depresiuni. 85% sedimentare. măguri de fliş. Jiul de Est. clipe calcaroase. două culmi principale şi un culoar de contact. Tismana. Timişul. Sectoare de văi epigenetice. Lotrul. 200.http://forum. in E Sulina. 197. Două depresiuni şi trei culmi deluroase. Câte şiruri de depresiuni se găsesc în Muscelele Argeşului? Un şir. in E Chilia. văi antecedente. Patru. 10% metamorfice şi 5% vulcanice. Jiul de Est. Trei. in N Horodistea. 203. Care dintre formele structurale de mai jos sunt caracteristice pentru Apuseni? Sectoare de văi epigenetice. Jiul de Vest. 198 Subcarpaţii Moldovei au următoarele elemente morfostructurale: Trei depresiuni. 85% metamorfice. măguri vulcanice. Punctele extreme ale Romaniei sunt: in N Horodistea.ush.

Olteţul şi Bistriţa se găsesc în: http://forum. Creste şi culmi. Doline. . conuri vulcanice.http://forum. platouri. Peneplene fosile cu inselberguri şi văi antecedente. cuestele. Cheile de pe raurile Cerna. Galbenul. Vântului. Exocarstul se compune din: Lapiezuri. . 208. Care tipuri de reliefuri petrografice impun adevărate peisaje geomorfologice ? Carstul. polii. carstul. chei. Lumea Pierdută. creste. Care sunt formele petrografice specifice cristalinului din platforme ? Peneplene şi pediplene. Carstul fosil din România se găseşte în: Câmpia Română. Munţii Apuseni şi Subcarpaţii. crovuri. văi oarb Lapiezuri. doline. Următoarele peşteri se găsesc în Apuseni: Vântului. Dobrogea de Sud. Cioclovina. Cloşani. 204. Sohodol. Următoarele câmpuri carstice (Padiş. reliefurile cristaline. alunecările de teren. polii. reliefuri faliate. 205. 207. lapiezuri. măguri sau cornete. doline. Scărişoara. versanţi abrupţi. abrupturi marginale. . bare. Topolniţa.ush. Scărişoara. Formele principale carstice. versanţi abrupţi. Horsturi şi grabene. culmi. Masive calcaroase. sunt: Masive calcaroase. clippe. 210. Munţii Apuseni. Urşilor. zise şi calcaroase. Munţii Codru-Moma. Ponicova. Creste şi culmi calcaroase. Masive conglomeratice.ro . Alunecările de teren. stalactite. . polii. suprafeţe de eroziune. Meziad. clippe. platouri. 212. Izvorul Tăuşoarelor. Formele petrografico-cristaline specifice Carpaţilor sunt: Masive de diferite forme. platouri. Carstul. Bucegi. Podişul Someşan. 206. chei. relieful loessian. lapiezuri. 209. suprafeţe de eroziune în trepte. bare.ush. Zece Hotare şi bazinul Roşia) se găsesc în: Munţii Banatului. . Focul Viu. 211.ro/ . reliefurile monocline. doline. culmi.

Ciucaş. 217. 215. vulcani noroioşi. Ceahlău. Munţii Apuseni. vulcani noroioşi. .ro Munţii Banatului. Ceahlău. Principalele reliefuri pe conglomerate se găsesc în: Bucegi. 214. Ciucaş. Penteleu. Câmpia Bărăganului. Flişul din Apuseni. Câte faze de reactivare şi declanşare a alunecărilor au provocat despăduririle antropice ? O fază. Câmpia Olteniei. Carpaţii Meridionali. Ce tipuri de reliefuri se dezvoltă pe argile şi marne ? De ravenare. Teremia şi Curtici) se găsesc în: Câmpia Olteniei.ush. 220. Sovata – Praid. Alunecări. Bucegi. Două faze. Unde. Următoarele câmpuri de nisipuri (Valea lui Mihai. Cele mai întinse reliefuri pe nisipuri se găsesc în: Bărăgan. ravenări. de tasare şi sufoziune. 216.ro/ .ush. Trei-patru faze. Cel mai dezvoltat carst pe sare se găseşte la: Platoul Meledic. 219. există cele mai multe alunecări ? http://forum. forme carstice. fluviatil. Slănic – Prahova. 213.http://forum. 218. Cel mai dezvoltat relief pe gresii se găseşte Flişul cretacic din Orientali. Câmpia de Vest. alunecări. . Bucegi. în Carpaţi. Alunecări. Rarău. Câmpia de Vest. Flişul pelaogen din Orientali şi Curbură.

planeze. Banatitele (roci acide) s-au pus în loc în faza: Rifturilor carpatice mezozoice. Câmpia Moldovei. De câte categorii şi vârste sunt relieful vulcanic şi cel impus de rocile vulcano-magmatice din Romania? Preneogen (ca relief petrografic) şi neogen – ca relief vulcanic.ush. Pe care din următoarele subregiuni se găsesc foarte multe alunecări ? Câmpia Transilvaniei. Podişul Moldovei. În flişul cretacic şi pe formaţiuni mezozoice. Câmpia Moldovei. Resturi ale ciclurilor vulcanice hercinice şi prehercinice se întâlnesc sub formă de: Conuri.http://forum. Banatite. platouri de aglomerate. Dobrogea. Vulcanicii Nordici cuprind următoarele masive: Oaş. Vulcanite neogene. cratere şi planeze. lacolite. cratere. Căliman. Dealurile Crişanei. 227. Câmpia Moldovei.ro În flişul paleogen şi în depresiuni. Podişul Moldovei. granite şi andezite. . 222. 228. 223. Câmpia de Vest. Vulcani activi. Orogenezei austrice. stinşi şi reziduali. Ţibleş. Câmpia de Vest. 226. . Gutin. platouri de lave. Dobrogea de Sud.ro/ . Batolite. Ţibleş Gutin. Lacolite. Podişul Getic. Igniş. Ţibleş. 225. Cele mai întinse suprafeţe cu loess se găsesc în: Câmpia Română. Câmpia de Vest şi Câmpia Transilvaniei. depresiuni şi pe cristalin. Gutin. Podişul Mehedinţi. . Oaş-Harghita şi Munţii Metaliferi. 221. Rocile vulcanice mezozoice s-au pus în loc în rifturile carpatice sub formă de: Ofiolite şi diabaze. Lăpuş. Vulcanismul neogen a realizat vulcani în următoarele unităţi: Căliman-Harghita şi Munţii Măcinului. Bârgău. Conuri. 224. Bârgău. . Oaş-Gutin-Ţibleş şi în Munţii Banatului. Subducţiei orogenezei laramice. filoane exhumate. Câmpia Română. . Lăpuş. În flişul paleogen.ush. Câmpia Română. Oaş. Oaş. Subcarpaţii Curburii. Câmpia Transilvaniei. http://forum.

ro . Primele patru văi ca lungime pe teritoriul României sunt: Mureş. 230. Braşov. Unul din masivele vulcanice de mai jos este platou vulcanic: Igniş. Someş. Gurghiu şi Ţibleş. Căliman şi Harghita. Olt.ush. Igniş. 234. Gurahont. Următoarele forme (cratere. 232. Oltul. Gutin. Siretul. Someşul şi Argeşul. Olt Olt.ush. Bozovici. Siret. Primele trei bazine hidrografice ca mărime sunt: Siret. 237. Gheorgheni. Mureş. Mureş.http://forum. Siret. . 229. 233. Brad-Hălmagiu. Prut. planeze. Someş Mureş. Olt. Prut. Prut. Ciuc. platouri de aglomerate) se găsesc în: Ţibleş. Muntele Igniş. 231. Argeş. Gheorgheni. Prut. Argeş. Oltul şi Prutul.ro/ . Siret. . 235. Harghita. Mureşul şi Someşul. Gheorgheni. Cele mai complexe bazine hidrografice. Care dintre următoarele tipuri de vulcani noroioşi au con şi crater? Bolboroşi. Munţii Lăpuşului. Căliman . ca relief. http://forum. Gloduri. Olt. Următoarele depresiuni sunt de baraj vulcanic: Ciuc. Metaliferi şi Oaş. sunt: Siretul. 236. Măguri multe de tip neck se găsesc în: Munţii Lăpuşului. Zalţe.

. 241. . Antecedenţă. 240. astfel: NV-SE.ro/ .065‰. Existenţa Dunării ca principal colector. Epigenie. 2. 244. Dunărea are o pantă de curgere în România de: 1. 239. În evoluţia hidrografiei. Interfluviile principale din Carpaţii Orientali se dirijează. 0-800 m. etapa villafranchiană se caracteriza prin: Oscilări ale râurilor pe conuri piemontane. Epigenie. 0. dominant.ush. 245. văile principale transversale s-au format prin: Captare. NE-SV. O suită de captări. . Arieşul superior şi văile afluente pe stânga Arieşului au curs iniţial peste: Munţii Metaliferi. Podişuri. Formarea actualelor terase.030‰. În Carpaţii flişului.http://forum. 242. .ro Adâncimea fragmentării produse de văi oscilează între: 0-1000 m.ush. Crişul Repede s-a format prin: Antecedenţă. Câmpii. Versanţii convecşi-concavi domină în: Munte. O captare. http://forum. N-S. 238. Trecerea Dunării prin Defileu spre Câmpia Română s-a făcut prin: Captare.070‰. 0-2000 m. : Antecedenţă. 243.

. Colţii Trascăului. Care este cel mai vechi râu din Depresiunea Transilvaniei ? Mureşul. la terasa 5.ro Munţii Trascăului. Bârlad. Someşul. Cele de 100-130 m. . 253. http://forum.ush. au curs iniţial: Crişul Repede şi Crasna. 248. Geneza teraselor din munţi şi Subcarpaţi este dominant: Tectonică. Mara. Eustatică. Care terase corespund cu nivelurile carpatice de vale? Cele peste 100-130 m. Climatică. Pe valea Ierului. Iza. 249. Brăila.http://forum. Care din următoarele râuri actuale s-au format prin captări? Vaserul.ro/ . Someşul şi Tisa. \ 251. Eustatice. Hidrografia iniţială din Câmpia Moldovei curgea dominant spre: Siret. Cele sub 100-130 m. până la: Olt. Prut.ush. 252. Dunărea a ajuns iniţial. Climatice. . 247. Mostiştea. din câmpia cu acelaşi nume. Terasele din depresiunile Făgăraş şi Sibiu sunt dominant: Tectonice. . 250. 246. Someşul şi Barcăul. Târnava Mare. .

255. Unde se găseşte cel mai mare număr de terase din Romania? În majoritatea podişurilor şi pe majoritatea văilor principale din munte.http://forum. glaciar şi postglaciar.ro/ . petrografice şi piemonturile. http://forum. Supraglaciar. pleistocen şi holocen. Pleistocen şi holocen. de tundră şi pădure de molid. periglaciare şi suprafeţelor de nivelare.ush. În câmpiile piemontane. 261. 256. Pliocen. Limitate la exterior de braţe dunărene. Formelor glaciare. 257. Câmpiile de subsidenţă. Bălţile Dunării (Ialomiţei şi Brăilei) sunt lunci: Dezvoltate simetric faţă de fluviu Dezvoltate asimetric faţă de fluviu. de tundră şi pădure de molid. Terasele reper au următoarele altitudini: 30-35 m şi 95-110 m. Luncile cele mai late sunt în: Câmpiile piemontane. teraselor. Câmpiile de glacis. 30-35 m şi 55-60 m. Etajele morfoclimatice din Carpaţi în timpul würmului erau: Periglaciar. păturilor de dezagregare. Supraglaciar. 260 Dupa relieful glaciar moştenit. 258.ush. Unde lipsesc terasele tipice ? În câmpiile piemontane. În Subcarpaţi şi Dealurile de Vest. În Dobrogea şi câmpiile de subsidenţă. 15-25 m şi 130-150 m.ro 254. glaciar şi periglaciar. Formelor glaciare. periglaciare. loessului. 259. Condiţiile climatice şi tectonice cuaternare sunt importante pentru a explica geneza: Formelor structurale. . În Bărăgan. cuaternarul se subîmparte în: : Preglaciar.

Depresiunea Panonică. Carpaţii Orientali şi de Curbură. Ce tipuri de depozite superficiale au fost moştenite din glaciar? Terasele. Când comunica cu Mediterana şi cu Caspica. în depresiunile Gheorgheni. păturile de dezagregări. 263. Gresiile. Când au existat gheţari în Carpaţi? În würm.ro 262. Când era o mare total închisă. Loessul.http://forum. Depresiunea Braşov. 244. Ciuc şi Braşov a existat.5 mm/an ? Apusenii şi Podişul Moldovei. nisipurile eoliene. Câmpia Siretului inferior. litoralul. În holoce În riss. piemonturile. 267. http://forum. Podişul Getic.ush. loessoidele.ush. următorul regim morfogenetic: Lacustru. argilele şi loessul. De uscat în înălţare. dominant. În ce fază glaciară nivelul Mării Negre coborâse la minus 130 m ? În würm. Câmpia Olteniei. Fluvio-mlăştinos subsident. 265. 266. Depresiunile Transilvaniei şi Braşovului. 269. In timpul cuaternarului. . Câmpia Titu-Pucheni-Sărata. În ce fază tectonică s-au înălţat Carpaţii peste limita zăpezilor veşnice ? Rhodanică. In ce faze nivelul Mării Negre coincidea cu nivelul Oceanului Planetar ? Când comunica cu Mediterana şi aceasta cu Atlanticul. În mindel. Pasadenă. 268. marnele.ro/ . Care unităţi se înalţă în prezent cu 1. glacisurile. În günz. Care unităţi sau regiuni sunt subsidente în prezent ? Depresiunea Braşovului. Valahă. Burnasul.

ush.e. In ce faza evolutiva. În holocen. 1800 m în sudul Meridionalilor şi 1600 m în nord. http://forum. Pentru că au fost erodate. Înălţarea Carpaţilor în faza pasadenă şi răcirea climei în würm. Cand a avut loc cea mai puternică transgresiune a Mării Negre ? În transgresiunea neolitică. Sârcu. 274.000 î. În transgresiunea valahă. Niculescu. 275. 272. În holocen. la + 10 m (+ 500 la 2000 ani). De ce nu există terase marine evidente pe litoralul românesc ? Pentru că nivelul mării a fost în permanenţă mai scăzut decât + 4-5 m actual. . Niculescu.n. Dunărea inferioară a avut cea mai mare lungime ? Când a pătruns peste Porţile de Fier.ro/ .ush. În transgresiunea würmiană.n. Răcirea climei în holocen.000 – 25. Pentru că Marea Neagră nu a avut legătură cu Atlanticul. Zăvoianu. Sârcu. Posea. In ce faza albia Dunării din Câmpia Română de Est şi din Deltă a fost cea mai adâncă ? În prezent.http://forum. 2000 m în Meridionali şi 1700 m în nord. . 278. 1500 m în S şi 1300 m în N. Cu studiul glaciatiunii carpatice s-au ocupat: Martonne. la + 5 m.).). N. Posea.ro 270. 1600-1700 m în S şi 1800-2000 m în N. Rădulescu. 276. Limita zăpezilor veşnice în timpul glaciaţiunii carpatice se situa la: 1800-2000 m în S şi 1600-1700 m în N. Sawicki. Limita morenelor frontale cobora până la: 1300-1400 m în sudul Carpaţilor Meridionali şi 800-1100 m în nord. Care au fost cauzele instalării gheţarilor în Carpaţi ? Răcirea climei în cele patru faze glaciare alpine. . (5000-1000 ani î. 273. . Mehedinţi. la + 130 m (între 15.e. 271. În maximum glaciar al würmului. La maximum würmian. Valeria Velcea. 277.

285. 286. Muntele Mic. Bihor. alaskian. complexe alpine. Retezat. Umeri periglaciari. Zanoaga si Slaveiul se găsesc în: Ţarcu. . . Cele mai multe lacuri glaciare sunt în: Făgăraş. . Suspendat. Urmatoarele vai glaciare (Nucsoara. în Carpaţi ? http://forum. Retezat. Ţarcu. Lăpuşnic.ush. Cine a demonstrat existenţa unei singure faze glaciare. Făgăraş. alpin. 280. Rodna. complexe alpine. pirinean Pirinean. 284. alpin. de platou. cu trei stadiale.http://forum.ro Tipurile de gheţari instalaţi în Carpaţi erau: De calotă. Parâng. Custurile sunt: Forme glaciaro-periglaciare. Ineu şi Buhăiescu se găsesc în: Făgăraş. Şureanu. Gheţari de platou au existat în: Muntele Borăscu. 283.ro/ . Borăscu. Retezat. Interfluvii netede. Rodna. 279. Bucegi.ush. 282. Retezat. Rodna. dar nu au lacuri glaciare: Bucegi. Bucura. Au circuri. Complexele de văi şi circuri glaciare Lala. Făgăraş. Râul Bărbat) se găsesc în: Munţii Făgăraş. Munţii Maramureş. Rodna. . 281.

293. http://forum. în/sau pe roci moi. De dezagregare.ush. . din etajul alpin. Următorii munţi nu au avut gheţari. de alunecare. Peste toată ţara. Care fenomene conduc la instalarea unui mediu periglaciar ? Temperaturi sub 00C şi precipitaţii reduse. Înălţimi peste limita zăpezilor veşnice. După procesele periglaciare şi după rocă. Involuţii. În toate fazele glaciare alpine. 287.ush. de versant. Periglaciar actual există în: Etajul alpin. Numai în faza würm.ro/ . formele periglaciare se grupează astfel: De dezagregare criogenă. 289 Când au existat medii periglaciare în România ? În interglaciare. Sârcu. Temperaturi sub 00C şi precipitaţii multe. Structurile periglaciare păstrate ca urme sunt: Molisolul şi pergelisolul. nici măcar incipienţi: Maramureşului. de acumulare. Etajul coniferelor.http://forum. sfincşii. Periglaciarul din timpul würmului s-a extins în: Etajul alpin actual. 290.ro Martonne. Ciucaş. 288. Babele. Etajul deluros şi muntos. Posea. pene. Etajul conifere-foioase. 292. nivale. mările de pietre. lentile solifluidale. . Căliman. soluri poligonale. 291. De alterare. pungi.

prodelta şi cordoanele litorale. Delta fluviatilă. . Cele mai multe si mai inalte capuri se gasesc in cadrul? falezei active de sud falezei moarte. scochine. delta maritimă şi limanurile maritime. plaja şi lagunele. 301. Litoralul românesc cuprinde: Faleza. litoral şi platforma continentala există următoarele interdedependenţe: Au limite comune. 295. 296. Capul Singol şi Vama Veche. 297. Cu etajul periglaciar de contact. versantul litoral. excavaţiuni lacustre. Cu ce etaj pleistocen poate fi echivalat. faleza activă. Litoralul submers se compune din: Plaja submersă. plaja emersă. potcoave nivale. . Cu regiunea de vest. Prezintă tranziţii. 294. plaja. semipâlnii nivale. Excavaţiuni lacustre. http://forum.ush. ca denumire. 298. Următoarele forme sunt de natură nivală: Scochine. faleza moartă şi prodelt Plaja submersă. Plaja submersă. 300. cordoanele litorale.http://forum. a sud de Constanta . Intre Delta. roci mutonate. Şei de transfluenţă. Cu etajul supraglaciar. etajul actual alpin ? Cu etajul periglaciar detritico-nival. Toate trei s-au format în timpul glaciarului würm. mediul periglaciar din regiunea transilvană ? Cu regiunea moldavă. 299. complexele lagunare.ro/ . sfincşi. Cu regiunea sudică. plaja.ush. Faleza românească se întinde între: Capul Dunavăţ şi Vama Veche. . suprapuneri şi legături genetice impuse de oscilaţiile nivelului Mării Negre. versantul litoral. potcoave nivale. conform urmelor de loessuri şi loessoide. scochine. frontul deltei ± prodelta. limanurile marine şi prodelta. culoare de avalanşe. Faleza activă.ro . glacisul litoral. Cu cine se aseamana.

304. . Falezele. Faleza moartă sau în conservare se întinde între: Capul Dunavăţ şi Vama Veche. 302. Lagună. „Grindul” Chilia reprezintă: O grădişte continentală. ţărm lagunar şi ţărm cu faleză ? Prin formele de relief pe care se suprapune. Glacisul litoral şi cordoanele litorale. Prin forma de relief situată în spatele liniei de ţărm. Un grind fluviatil.ro Lacul Razelm şi Vama Veche. . Care dintre următoarele forme sunt submerse: Frontul deltei şi prodelta. Un grind maritim. Siutghiolul este: Liman. Estuar. Falezei moarte La sud de Constanţa. Cele mai multe şi mai înalte capuri se găsesc în cadrul? Falezei active din sud. Ce formă de relief are în componenţa sa straturi de loess şi soluri fosile? Plajele. Limanurile sunt de următoarele tipuri: Fluvio-marine şi fluvio-lagunare. Capul Singol şi Vama Veche. Prodelta şi grindurile litorale. http://forum. Prin geneza liniei de ţărm.ro/ . Cordoanele litorale.http://forum. 306. 308. 307. Fluvio-marine. Fluvio-marine şi fluviatile.ush. Prin ce se justifică împărţirea ţărmului românesc în ţărm deltaic. 309. fluvio-lagunare şi fluviatile. Capul Dunavăţ şi Capul Singol. 303.ush. 305.

318.http://forum. prodeltă. 310.ush. deltă fluvio-marină. Aerul. Someşul Mare. apa. Someşul Mic. Dranov şi Pardinei. . Nadeş şi Copşa Mică se extrage: Gaz de sondă.ush. Cozla. hidroenergia. apele. Hulubeşti. 312. http://forum. Deltă secundară. 316. Asău. Chilia. energia atomică. minerale şi minereuri.ro . Teritoriul Deltei a trecut prin următoarele stadii: Estuar. relieful. deltă fluviatilă. 317. . . golf-liman. Moineşti. Sahalelor şi Pardinei. Zemeş. 313. vegetaţia. Delta maritimă şi delta fluviatilă. Chilia. . Petrol. Holocen. Frontul deltei. deltă fluviatilă de tip Mississippi. fondul funciar. 315. Ţebea. Glaciarul Würm.ro/ . Cărbunii. 311. deltă tip Mississippi. 314. Berbeşti. Huila se găseşte la: Petroşani. Munţii Anine Comăneşti. deltă secundară şi deltă marină. energia solară. Tazlău. Resursele de bază ale ţării sunt: Energetice. Delta Dunării a început să se formeze în: Pleistocen. Gaz metan. hidrocarburile. Moşoaia. . Variaş. Deltele formate de braţul Chilia sunt: Chilia. Hidrocentrala de la Gilău se găseşte pe: Someşul Cald. Şotânga. Biled. Alunu. Urmatoarele localitati se găsesc în Câmpia de Vest: Zătreni. La Bazna. Satchinez.

326. Cărbune brun. 322. Mediul temperat-continental. Categoriile de mediu natural din România sunt Terestru. Element de mediu. Acvatic. Nisip cuarţos.ush. Mangan. Teliuc şi Băişoara se găseşte: Cupru. Roşia Montană şi Şuior se exploatează: Cupru. 319. 324. Minereu aurifer. . de deal. În cadrul mediului terestru din Romania domină: Mediul carpatic. terestru. 325. 323. Ca element de mediu. Suport şi element. subteran. . 321. Fier. Relieful este suport sau element primar al mediului ? Suport.ush.ro/ . La Dobreşti. 320. subteran.http://forum. Mediul de pădure. Zone climatice. Regiuni climatice. Etaje climatice. De munte. relieful determină: Etaje morfoclimatic Zone climatice. aerian. Bauxită. Tipurile principale de mediu natural pe teritoriul României sunt următoarele: http://forum. . Zece Hotare şi Ohaba Ponor se găseşte: Fier. La Săcărâmb. Subzone climatice.ro La Ghelari. de câmpie.

urban. faţa şi dosul muntelui. Gheorgheni. 328. 334. Mediile intens transformate de om (antropizate) din România sunt: Păşunile. Depresiunea Vatra Dornei. Vest. in Carpatii Meridionali. litoral. transilvan. Stepic. de deal. dobrogean. fâneţele. Bilbor. Gheorgheni. 327. Climat de depresiune în Carpaţii Moldo-Transilvani se găseşte în: Bilbor. gorun. bănăţean. Baltice şi estice. meridional. al culoarelor de vale. Ciuc.ush. de podiş. apusean. de depresiune. Agricol. Estic. rural Stepă. Borsec. Comăneşti. de conifere. deltaic. Maramureş. Munte înalt. deltaic. 329. Borsec. agricol. Scandinavo-baltice. rural. de depresiune. http://forum. de munte. munte jos.ro Montan. Vatra Dornei. de câmpie. Sud. subcarpatic. marin.ro/ . La poala Munţilor Apuseni se găsesc păduri de: Fag. moldav. Sudic. Carpatii Maramuresului si ai Bucovinei stau sub influenta maselor de aer: Estice şi sudice. Subtipurile de mediu carpatic sunt următoarele: Alpin. Depresiunea Braşov. cer. Oriental. munte mediu şi jos. podgoriile. Carpatic. 331. Comăneşti. estice şi vestice. 330. Gheorgheni. /. de pădure cu foioase. . Muntele Nemira este afectat relativ des de mase de aer: Vestic. Ciuc.http://forum. „fata muntelui” se află spre: Nord. marin. 332. Inversiuni puternice de temperatură se produc în: Defileul Oltului. 333.ush. de câmpie.

8-90C şi 800 mm. Stă sub influenţe de aer vestic. nord-estice şi vestice.ush.ro Fag şi conifere. 341. Stă sub influenţa vânturilor de nord-est. Din vest. 337. 335. aşezările sunt fixate pe: Culmi.ush. 338. Văi. Mediul subcarpatic are două subtipuri: De culme şi versant. Subcarpatii Moldovei sunt afectati de mase de aer: Continental-estice. Fag. . Continental-estice. 339. :De deal şi depresiune. Subcarpatii Buzaului şi Prahovei sunt dominaţi de vânturi: Din est. Varful Chiciora din Muscelele Argeşului are un climat: Subcarpatic. \ . 342. 340. . . nord-estice şi baltice. . 9-100C şi 600 mm. Cea mai mare cantitate de precipitaţii cade în: Bihor. Versanţi. La Stâna de Vale. Depresiunile subcarpatice getice şi de curbură se caracterizează prin următoarele temperaturi şi precipitaţii anuale: 7-80C şi 700 mm. De depresiune şi vale. In Muntii Poiana Ruscai. Vestice şi baltice. 336. .ro/ . . http://forum.http://forum. De foehn. Muntele Mare. În Depresiunea Soveja coboară coniferele deoarece: Stă sub influenţa foehnului.

în două sau în mai multe? În mai multe. Este o câmpie. Centrii barici externi. Podisul Babadag are un mediu de: http://forum.ush. Stepă. De stepă şi silvostepă. 348. Făgăraş – Sibiu. Depresiunea Elan are un mediu natur Pădure. Mediile naturale ale podisurilor sunt de următoarele tipuri: De deal. Suportă influenţe submediteraneene mediul dealurilor: Silvaniei. De Subcarpaţi. Care dintre aliniamentele depresionare au un mediu mai cald ? Secaş – Alba Iulia – Turda. 350. Crişene. 343. De deal şi de versant.http://forum. Numele de Câmpia Transilvaniei a fost determinat de Climatul de câmpie. . Huedin – Agriş. de: Carpaţi. 344. lBănăţene. De munte jos. Silvostepă. Climatul si mediile de podis sunt influenţate. În două. 345. 347. 346. . .ush. Podişurile României se includ într-o singură regiune climatică.ro/ . dominant. 349. . de depresiune şi vale.ro De deal jos. Funcţia agricolă a subregiunii. Într-una singură.

La Ghelari.ro Pădure de stejar. subsidente împreună cu luncile.http://forum. 352. tabulare. La Dobresti. Bauxita Nisip cuartos . piemontane. Câmpiile subdeluroase. Podisul Mehedinti are soluri: Foarte bune Bune. de glacis. Grindurile. de terase. 353. Zece Hotare si Ohaba Ponor se gaseste: Fier.ro/ . Intinderea cea mai mare în Câmpia de Vest o are unul din tipurile de câmpii următoare Câmpiile de glacis. Sărace. Plancton şi necton. 354. Câmpiile de glacis. Rosia Montana si Suior se exploateaza: Cupru Mangan.ush. Cele mai intinse suprafete din Delta le reprezinta: Depresiunile. 355. Braţele fluviatile şi gârlele. Piemontane. Minereu aurifer 358.ush. Bentos animal. La Sacaramb. piemontane. . Teliuc si Baisoara se gaseste: Cup Carbune brun http://forum. 351. De subsidenţă. Pădure de fag Silvostepă. Tipurile genetice de campii care au influenţă în ce priveşte mediul lor local sunt: Câmpiile subdeluroase. 356. 357. In mediul pelagic al platformei litorale se dezvoltă: Bentos vegetal.

delta maritima si limanurile maritime. Delta Dunarii a inceput sa se formeze in: Pleistocen In glaciarul würm. Prin ce se justifica impartirea tarmului romanesc in trei: tarm deltaic. Delta fluviatila. Care dintre formele reliefului deltaic sunt submerse? Frontul deltei si prodelta. din etajul alpin. dobrogeana. http://forum. Prin forma de relief situata in spatele liniei de tarm 362. Faleza activa. de sud si de vest. plaja si lagunele. limanurile marine si prodelta. In holocen . de versant. De dezagregare. Faleza romaneasca active si moarta se extinde intre: Capul Dunavat si Vama Vech Capul Singol si Vama Veche Lacul Razelm si Vama Veche 364. de acumulare.ro Fier 359. Prin geneza liniei de tarm. Litoralul romanesc cuprinde: Faleza. Glacisul litoral si cordoanele litorale Prodelta si grindurile litorale 363. de vest. Dupa procesele periglaciare si dupa roca formele periglaciare se grupeaza astfel: De dezagregare criogena. a Campiei Romane.ro/ . nivale. 366.ush.ush. . de alunecare. plaja. De alterare. de sud si dobrogeana. complexele lagunare. Moldava. in/sau pe roci moi. tarm lagunar si tarm cu faleza ? Prin formele de relief pe care se suprapune. plaja. Moldava.http://forum. Care au fost regiunile extracarpatice periglaciare de pe teritoriul Romaniei ? Moldava. faleza activa. 361. Hidrocentrala de la Gilau se gaseste pe: Somesul Cald Somesul Mic Somesul Mare . 365. 360. cordoanele litorale. transilvana.

ush. Care unitati sau regiuni sunt subsidente in prezent ? Depresiunea Brasovului. Muntii Codru-Moma.ush. 374. 1500 m in S si 1300 m in N 373. 1600-1700 m in S si 1800-2000 m in N. . Inaltarea Carpatilor in faza pasadena si racirea climei in würm. In ce munti se gasesc campurile carstice Padis. Depresiunea Panonica. Care unitati se inalta in prezent cu 1.5 mm/an ? http://forum.ro . Racirea climei in holocen. 367. 2000 m in Meridionali si 1700 m in nord 372. litoralul. Zece Hotare si bazinul Rosia? Muntii Banatului. Podisul Getic. Campia Olteniei. Urmatorii munti nu au avut ghetari. 370. nici macar incipienti: Maramuresului. 375. in cele patru faze glaciare alpine. Campia Titu-Pucheni-Sarata. Muntii Apuseni. Care au fost cauzele instalarii ghetarilor in Carpati ? Racirea climei.http://forum. Periglaciarul actual se extinde in: Etajul alpin. 368. In toate fazele glaciare alpine. Etajul conifere-foioase. Limita morenelor frontale cobora pana la: 1300-1400 m in sudul Carpatilor Meridionali si 800-1100 m in nord. Caliman. 369. Etajul coniferelor. Limita zapezilor vesnice in timpul glaciatiunii carpatice se situa la: 1800-2000 m in S si 1600-1700 m in N. Numai in faza würm.ro/ . 371. Campia Siretului inferior. Depresiunea Brasov. Burnasul. Cand au existat medii periglaciare in Romania ? In interglaciare. Ciucas. 1800 m in sudul Meridionalilor si 1600 m in nord.

Formelor glaciare. flis. Siret Prut. Lapus. . Olt. Lapus. 376. Gutin. orogen. avanfosa Avanfosa. Epigenie 381.ro/ . 383. Rodna. teraselor. neovulcanic Cristalino-mezozoic. loessului.ro Apusenii si Podisul Moldovei Depresiunile Transilvaniei si Brasovului. Ignis. Tibles. . periglaciare si suprafetelor de nivelare. Mures. 377. 378. Gutin. In Subcarpati si Dealurile de Ves In campiile piemontane 380. . Cate fasii sau aliniamente morfostructutale au Carpatii Orientali ? 4 7 8 379. periglaciare. neovulcanic si depresiuni. .http://forum. In Carpatii flisului vaile principale transversale s-au format prin: Captare. http://forum. Conditiile climatice si tectonice cuaternare sunt importante pentru a explica geneza: Formelor structurale. Bargau. Primele patru vai ca lungime pe teritoriul Romaniei sunt: Mures. Vulcanicii Nordici cuprind urmatoarele masive: Oas. In ce masiv carpatic se gasesc cele mai complexe si mai extinse forme glaciare? Făgăraş. flis.ush. paturilor de dezagregare. petrografice si piemonturile. Somes. Tibles. Siret. Antecedenta. Formelor glaciare.ush. Carpatii Orientali si de Curbura. Arges. sedimentaro-vulcanic. Bucegi. Oas. Olt. Retezat. Prut. Olt. Unde se gaseste cel mai mare numar de terase: In majoritatea podisurilor si pe vaile principale din munte. 382 Subunitatile structurale ale Carpatilor sunt: Platforma. Prut.

Principalele reliefuri pe conglomerate se gasesc in: Bucegi. Podisul Moldovei. Campia Romana. Podisul Getic.ush. Dealurile Crisanei\ . Campia Moldovei. Cele mai extinse reliefuri pe nisipuri se gasesc in: Baragan. stinsi si reziduali. cratere si planeze Vulcani activi. Campia de Vest. Bargau. Campia Romana. 386. Campia de Vest. Cel mai dezvoltat carst pe sare se gaseste la: Platoul Meledic Slanic – Prahova Sovata – Praid http://forum. Oas-Gutin-Tibles si in Muntii Banatului. Oas-Harghita si Muntii Metaliferi. Campia de Vest si Campia Transilvaniei. Ceahlau. Dobrogea. Rarau.ro/ . Pe care din urmatoarele subregiuni se gasesc foarte multe alunecari ? Campia Transilvaniei. Tibles. Campia Olteniei. Campia de Vest. Oas. 387. 390.ro Gutin. Ciucas. Flisul pelaogen din Orientali si Curbu Flisul din Apuseni 391. Cel mai dezvoltat relief pe gresii se gaseste pe: Flisul cretacic din Orientali. Vulcanismul neogen a realizat vulcani in urmatoarele unitati: Caliman-Harghita si Muntii Macinului. De cate categorii si varste este relieful vulcanic si cel impus de rocile vulcano-magmatice din Romania: Preneogen (ca relief petrografic) si neogen – ca relief vulcanic Conuri. Penteleu. Campia Moldovei. Ciucas. . Ceahlau.http://forum. Dobrogea de Sud. 384. Campia Moldovei. Cele mai extinse suprafete cu loess se gasesc in?: Campia Romana.ush. Caliman. 385. Podisul Moldovei. Subcarpatii Curburii. Podisul Mehedinti 388. 389. Campia Transilvaniei. Bucegi. Bucegi.

396. platouri. http://forum. 399. maguri vulcanice. trei culmi principale si un culoar de contact. 393. Pedimentele tipice se formeaza sub urmatoarele tipuri de climate Ecuatoriale si subtropicale. Formele principale carstice.ro . Zece Hotare si bazinul Rosia) se gasesc in: Muntii Banatului. : Un inselberg. Subcarpatii Moldovei au urmatoarele elemente morfostructurale: Trei depresiuni. Sectoare de vai epigenetice. klippe. lapiezuri. . Aride si semiaride. clipe calcaroase. Pedimente si inselberguri tipice au fost identificate in: Dobrogea de Sud si pe litoral. maguri de flis. . Care din formele structurale de mai jos sunt caracteristice pentru Apuseni ? Sectoare de vai epigenetice. Lumea Pierduta. Culmi de sinclinal si depresiuni de anticlinal. Temperate si periglaciare. 395. doline 394.ro/ . maguri sau cornete. Creste si culmi calcaroase. platouri.ush. vai antecedente. . Dobrogea de Sud si Campia Romana. Subcarpatii Transilvaniei au ca model general urmatoarele elemente: Culmi de anticlinal si depresiuni de sinclinal. zise si calcaroase sunt: Masive calcaroase. 397. platouri. Muntii Codru-Moma. bare. doua culmi principale si un culoar de contact. relief calcaros.http://forum. Patru depresiuni. Muntii Apuseni. Culmi de tip muscele si depresiuni de eroziune de contact. Dobrogea de Nord si Centrala. Insula Serpilor este: Un pediment. Creste si culmi. Doua depresiuni si trei culmi deluroase.ush. 392. bare. carst Vai epigenetice. 398. Urmatoarele campuri carstice (Padis. 400. creste. Un atol.. klippe. .

iar inclinat = S I.ro/ Nivelele carpatice . Suprafata cu cea mai mare extindere in Carpati este: SI = 12-15%. Subcarpatii Curburii si Subcarpatii Getici . iar inclinat = S I. S III. Subcarpatii Moldovei. Nivelele carpatice de vale Pediplena carpatica. 406. Mihailescu. Lotru-Brezoi. 404. 405. 403. Suprafetele medii carpatice. 408. Posea . Subcarpatii Moldovei. Suprafetele medii carpatice. iar inclinat = suprafetele medii carpatice. Subcarpatii Olteniei. SII = 12-15%. Între Depresiunile de mai jos sunt de tip longitudinal-carpatic: Brasov. Petrosani .ro Unde se pastreaza cel mai extins piemont din Romania ? In Podisul Moldovei In Campia de Vest. de vale. Care podis pastreaza resturi din suprafetele carpatice notate S II. Borascu. Cine a declansat primele studii asupra piemonturilor din Romania ? S. http://forum. Subcarpatii Getici. 407.ush. nivelele umerilor carpatici de vale si suprafetele de bordura in exteriorul Carpatilor Orizontal = S II si S III. . Gr. Ciuc. Suprafetele de bordura. Mehedinti.ush. In Podisul Getic 401. Sectoarele structurale ale Subcarpatilor sunt: Subcarpatii Moldovei. S IV. 402. Gheorgheni. Ciuc. Care complexe de eroziune din Carpati se dispun orizontal si care inclinat ? Orizontal = Pediplena carpatica si suprafetele de bordura dinspre Transilvania.http://forum. Gheorgheni. S II . Gornovita. SIII = 20%. S IV Orizontal = S III. S IV ? Podisul Moldovei Podisul Getic Podisul Mehedinti . Suprafetele medii carpatice. V. Dorna Gheorgheni. Subcarpatii Getici. Rau Ses. Subcarpatii Vrancei. Care sunt complexele nivelelor de eroziune din Carpati ? Pediplena carpatica.

Daca nu ar fi existat Carpatii. şariaje. pinteni. brahianticlinale. pinteni montani. 411. moldav. Cand a inceput formarea Deltei Dunarii? Pleistocen http://forum. monoclin. moldav. 410. pinteni. inversiuni de relief.http://forum. 413. Stepa si partial silvostepa .ush. curbură. curbură. Care sunt complicatiile structurale ale Subcarpatilor. 415. Oltean.ush. cute diapire. cute solzi. Avanfosă. iar Romania ar fi ramas o campie. şariaje. Cuvete. relieful dezvoltat pe structura tabulara (structura tabulara) relieful dezvoltat pe structura sinclinala . \ 414. Getic. Subcarpaţii sunt unitate structurală de Orogen. falii. muscele. falii. moldav. Care sunt tipurile generale de dealuri subcarpatice? Getic. De tranziţie 412. cuvete. Cuvete. fata de modelul general Brahianticlinale. Silvostepa si fag. Care este pestera cu cea mai mare denivelare din Romania? Peştera Izvorul Tăuşoarelor Pestera Mezia PesteraTopolnita .ro/ . 416. curbură.ro Ciocnirea caror microplaci a impus nasterea Carpatilor Meridionali ? Moesica si Panonica Moesica si Transilvana Transilvana si a Marii Negre 409. care ar fi fost zonele de vegetatie ? Padure de fag. Care este relieful structural de ansamblu specific Dobrogei de Sud? relieful dezvoltat pe structura monoclinala. muscele. Podisul Getic este unitate morfostructurala de tip: Platforma Orogen Platforma si avanfosa .

cu trei stadiale. Ce fel de depresiuni intramontane sunt.ush. Gheorghieni.ush. Cu ce litere si cifre sunt notate Suprafetele carpatice de bordura SIII1-SIII3 SIV1-SIV2 SII1-SII2 .ro In glaciarul würm. 422. Unde se extindea periglaciarul in timpul würm-ului peste toata tara etajul deluros si montan etajul alpin 421. Ce proces geomorfologic domina in Campia Valea lui Mihai deflaţia tasarea sufoziunea . Care este cea mai lunga pestera din Romania? Pestera Vantului Pestera Muierii Pestera Scarisoara . In ce sector carpatic se afla pasul Vartop? Carpatii Occidentali Carpatii Orientali Carpatii Curburii 420. Vintila Mihailescu Emm.http://forum. 418. Care geograf a demonstrat existenta unei singure faze glaciare. Lotru-Brezoi si Petrosani longitudinale http://forum. in Carpati? Grigore Posea. 424. 423. 419. dupa pozitia in cadrul lantului montan. Ce varsta au calcarele cele mai carstificate din Romania? mezozoica Sarmatian paleogen . de Martonne. depresiunileMaramures.ro/ . In holocen In villafranchian 417. Ciucuri.

426. Gr.. Ciucas. sincron cu formarea deltei maritime si inchiderea lagunelor.ush. . Bucegi Fagaras.ush. cand se inchid lagunele. Depresiunea Nalbant o pediplena Un pediment O gradiste 427. In care dintre treptele majore de relief glacisurile sunt cele mai variate si mai extinse si de ce? in treapta depresionaro-colinara. mozaicat . Ce este. 425. transilvana dobrogeana si attica 431. 432. 1981). Care sunt muntii care au pastrat suprafete de nivelare bine etajate ( Posea) ? Dupa clasificarea in functie de modelarea externa (Posea.ro/ . Ce tip de unitate morfostrucurala este Podisul Moldovei ? de platforma e orogen. Cand a inceput formarea cordoanelor litorale? in timpul regresiunii dacice. de avanfosa 428. Ce origine au grindurile Letea si Caraorman ? Maritima continentala depresionara . care sunt muntii in care sau pastrat suprafete de nivelare bine etajate ? Carpatii Meridionali. din punct de vedere morfogenetic. Prin ce fenomen si-a format Dunarea cursul prin defileu? : Captare.Bucegi . 429.http://forum. Dupa ce faze orogenice se declanseaza formarea piemonturilor sarmatiene ? moldavica si attica. 430. Antecedenţă. datorita alternantei rocilor moi cu cele dure .ro de baraj vulcanic. Bihor-Gilau-Vladeasa Ceahlau. in timpul transgresiunii Marea Neagra Veche. http://forum. Epigenie.

appalasian.vulcanic. care au înaltat masivele cristaline vechi (prehercinice si hercinice) prin înaltarea masivelor cristaline vechi (prehercinice si hercinice) ce au ajuns la altitudinile actuale si prin scufundarea unor arii depresionare __ http://forum.ush. mixt si vulcanic alpin. Cand s-a format sistemul montan Carpatic ? în Cuaternar odata cu ridicarea de ansamblu si instalarea glaciatiunii alpine l a nt u l carpatic s-a format ca unitate geologica distincta. hercinic. Posea in 1981? alpin. hercinic regenerat.ro 433. Culmi de tip muscele si depresiuni de eroziune de 434. Caucazul si Himalaya Carpatii s-au format odata cu celelalte masive din lantul alpino-carpato-himalayan _ _ _ _ 440. 439.ush. Care sunt elementele structurale care constituie modelul general al Subcarpatilor? Culmi de anticlinal si depresiuni de sinclinal Culmi de sinclinal si depresiuni de anticlinal.hercinic 435.ro/ . Care este explicatia pentru care cele cinci ramuri carpatice au structuri diferite? : au rezultat din ciocnirea unor placi diferite si pe directii diferite cu placa Transilvana. Cum s-a produs individualizarea lantului Carpatic ? prin înaltarea masivelor cristaline vechi( prehercinice si hercinice) acoperite cu depozite mezozoice (alpine ) si au ajuns la altitudinile actuale. Care este specificul structural al Muscelelor Argesului? monoclin si o cuta anticlinala. sinclinal si o cuta de monoclin anticlinal si cute diapire 437. printr-un complicat proces de înaltare a edificiilor montane si scufundare a unor arii depresionare prin fazele orogenice din Neozoic si Cuaternar. în Cretacic superior (orogeneza alpina).http://forum. Care sunt stilurile morfotectonice carpatice separate de Gr. Balcanii. alpin . 436. Ce tip de unitate morfostrucurala este Podisul Transilvaniei de orogen-tranzitie de platforma de platforma si avanfosa 438.jurasic. jurasian. Care este nucleul Domeniului Carpato-Danubiano-Pontic ? Cercul Carpaţilor Româneşti Depresiunea Transilvaniei Intersectia paralelei de 450 cu meridianul de 250 . au rezultat prin ciocnirea placi Marii negre cu celelalte placi s-au format in ere diferite . împreuna cu Alpii.

semicercul câmpiilor Cercul muntos carpatic. Slovacia) si V.ush. semicercul câmpiilor Cercul muntos carpatic. între Bazinul Vienei (Bratislava. Timocului (Niš. Care sunt elementele concentrice ale reliefului României ? Cercul muntos carpatic.ro 441. Care este pozitia lantului carpatic European? în Europa Centrala. Ce forme de relief evidenţiază cel mai bine structura radiară a Domeniului Carpato-Danubiano-Pontic ? Reţeaua radiară de văi Reteaua de vai terasata Reteaua de vai subsidente 444. Timocului (Niš. Care este locul central al sistemului teritorial românesc ? Depresiunea Transilvaniei Inelul Carpatic Intersectia paralelei de 450 cu meridianul de 250 http://forum. Stara Planina . Carpatii ocupa sectorul nord-estic al sistemului muntos alpin. Depresiunea Transilvaniei. Serbia-Muntenegru Carpatii reprezinta o individualitate geografica deosebita de Alpi.ush. pe o lungime de 1600 km si o suprafata de 170. Dinarici.http://forum. Depresiunea centrală a Dobrogei. cercul sau aureola interna de dealuri şi podişuri. Slovacia) si V.000 Km2. 442. cercul sau aureola externă de dealuri şi podişuri. Serbia-Muntenegru) în Europa Centrala.ro/ . cercul sau aureola externă de dealuri şi podişuri. Depresiunea centrală a Transilvaniei. semicercul câmpiilor 445. Carui sector montan ii este specific tipul morfotectonic mixt alpino-hercinic Muntii apuseni Muntii Meridionali Muntii Fagaras . 443. între Bazinul Vienei (Bratislava.