Chestionarele de Personal It Ate in Evaluarea Psihologica

MIHAELA MINULESCU
. CHESTIONARELE DE PERSONALITATE

IN EV ALUAREA PSIHOLOGlcA

GAREU. MUSHING HOUSE SUCUREST11996

• Or

layout si coperto Gabriela Comoli [ iorik design]

© 1996 Mihoela Minulescu Primo editie Publicala in Romania

CHESTIONARELEDE PERSONAUTATE iN EVALUAREA PSIHOLOGICA; Cuvanl inlroductiv / MINULESCU MIHAELA.-

Bucure$ti: GARELL PUBUSHING HOUSE, 1996

ISBN· 973 • 97471 • 2 . 4

Editota de GAREll PUBUSHING HOUSE Sir. Valdemar Lascarescu, Nr. 4 Sector 5, Bucuresti,

TelefOn: +40 (Ot) 780 71 54 Imprimerio - GAREll POUGRAPHIS srl,

"

MIHAELA MINULESCU

CHESTIONARElE DE PERSONALITATE

iN EV ALUAREA PSiHOLOGlcA

jA ~~~ Co\ \),c. \:_ d~. '..t~v1A\Nvl ~'!"-" ~\ \A_~ ,,~'"'~\.,

c: -c \s21'\ \ oJ.'" ~ ~'- \J-._. ~~ ~ ~~ 'U \0 r \ <..~.

~ \ vJ""~? ~,~o.. \A e_ \s e. '\ \A '« - '" ""

l. 0(" o,~ ~ lA 'v, ,

Bucure~H 1996

-~C:, \CJ~ \e" f '

CUPRINS

CWANT INTRODUCTIV: adualitatoa ternei: delimitCiri: poradigmo cunoostere -intelegere:' \ intre psihometrie si psihodiagnoza clinica,

Intre nomotetic si ideografic 12

I. PROBlEME DE CONSTRUC11E A

CHESTIONARElOR DE PERSONAlITATE 16

1 . Dimensiuni ale personalit(i/ii vs. structuri ale perso!Jolif(ifii abordablle prin chestionare

(.' 1 . ':Modelari teoretice actuale privind dimensiunile de personalitate

1 .1 .1 . Cei cinci superfactori: "Big Five~'. 1.1.2. M~ei~r$ft~ria "Costa & McCrae"

_, __ ",_,_,.,,"" .,_.".,~. , .... "." ... _ •. _ ...• , .•. ' ...... 'n_ .• _''',.,_ ...•.. _".· .. ,"'nd

privind e~1l9r_~ .. ~Is.Qnqllt9tU prin eel cinci superloctori

1 . 2:"M~~16~i . t~o~eti~~·cQntemP9rane privind tipuri preferentiqle.de personolltote 1.3. Modelari cognitiviste in definireq personclitetii: constructelepersol"lgle.

$( stilurile apredativ; ... " . .'

Prezentul voIum, este primul dinlr-o serie de

.4 volume care trateaza probIematica tMllutirii psihologice peniru ~ntul universitar de specialialilate

5

76

16

18

25

31

38

2. Cerinte fundamenfale In consttulrea si experimenfarea unui chesfionar de personalltaie 2.1. Principale limite si dificultoti

intrinseci mosurorii personolitotii prin chestionare

2.2. Cerinte generale si etape generale

3. Probleme privind sfrafegiilede consfruire a chestlonarelor de personolitate

3.1. Metoda rationalo

3.2. Metoda ernpirico

3.3. Metoda analizei factoriale

4. Probleme privind modalifafile de construire a itemilor chestlonarelor de personalitate

4.1. Strategii generale de construire a itemilor. Problema limbajului

4.2. Relatia item - trosoturo:

4.3. Caracteristici de suprafata ale itemilor 4.4. Caracteristici semantice ole iternilor 4.5. Cerinte psihometrice

5. Note bibliografice

U. CHESTIONARELE DE TIP *BIG FIVE" . CEI CINCI SUPERFJ,\CTORI

1. Strategia de construire pornind de la specificullingvistic

/'2; Superfactorii personJ;llitatJL sjJgtetele acestora , (3l:'"DOte de cercetare privind legatura'

dintre Big Five si superfadorii motivation ali

6

44

44 47

51 51 53 56

58

60 69 72 76- 78 80

90

90 99

113

4. Date de cercetare privind semnificatia superfactorilor persona.litatii

in report de sindrcomele dinice {'?) Abordori structurale: modelele -de tip circumplex

6. Prezent~~~a inventarelor de personolitate Costa & McCrae, NEO PI-R, NEQJEP-.

--~-"-' .. -.--;-.-- "'.-

$; "~o~~lat;I;ACl "7JC;~~;t6~il;'r;manest,i

~. . .. ,; , .' . ', •.. , • , .• , •• , ••.• '" " __ ',,, ',,'~ .... , ,,'(";', ,," ' .. · .. d.''' ... · ,,' •


m. INVENTARUl DE PERSONAUTATE CAUFORNlA - H. GOUGH '-'l~'D~t;'"d;~pre constructia testului:

concepti a lui Gol./gb privind

-'·-""_""""'~~~~tffft" . ' .

evalua'roo p~rso~?litotii

2~'Pr~~;~ta'rectva~f~~t~i C.P.I. 1972 2.1 . Cele 18 dimensiuni ale

-.-."., ...... - .. , .. ' ..

personalitotii 1/ normole": .. confinutu~i.~i.~~i~,~ttl

(2.2::n nterpreta~~"d~telor:"ol ida rea profilului 2.3. Strategii in interpretarea corelctivo

a dimensiunilor relevante ale c.P.1.

2.4. Studii privind prediclio pentru consiliere educotionolc si vocofionolc

2.5. Studii privind obtinereo datelor pentru scalele abreviate M.M.P.1.

(3f Date despre varianta1987~i modelul cuboid 4. Note bibliografice

7

116

120

127 130 133

139

lAO 145

145 160

170

177

180 182 192

fV. JNVENTARUl MUlTIFAZlC DE PERSONAUTATE MINNESOTA

1 . Istorie: primul chestionor clinic

bozot pe sindroame nosologice $i volidari clinice

2. SemnifiCotio scolelor de validore 0 profilului

3. Semnilicctio scolelor dinice

4. Limite In interpretareo datelor

5. Dote despre modele] M.M.P.II!


/\

(~CHESnoNARE DE PERSONAUTATE CONSTRUITEDE R.B. cerrsu

'{J

~il./Conceptia lui Cattell privind

dezvoltareo personCllitatE ,$L9imerlsiunile 'acesfeia;'H';~'~i 'd~ prob~. p~ihol?9ic~ 2rChe~ti~n~"ru(;;16Fa·ct~~i 'Primari""' 16 P.F.

(,;2). Prezenloreo celor 1~ fagqri primari si 0 celor' .4 foctori secundari

2:2. Modolitatea"de'c~'I~'~1 0 foctorilor secundori

2.3. Denumirea foctorilor $i interpretareo caracteristicilor trasaturilor semnificotive pentru comportamentul persoonei

3. Chestionarul de personolitote pentru adolescenti - H.S.P.Q

3.1. Sinteze ale cercetdrilor axote

pe dimensiunile personolitatii In odolescentc $i devenireo lor

3.2. Prezentarea calor 14 factod primari

8

215 224

226

243

244

246

248

si a celor 3 foctori secundori ai perioadei adolescentei si interpretorea corocteristicilor semnificative pentru comportamentul persoanei 255

( (4) Chesti()n(Jryl~~ttell. ~~i~~.~~_.~,i~:I~I~~~i:t9tii ... ~, ... ~.~~_ .. , ......

4. 1. Anxietote aparento $i anxietote vocloto 263

4.2. Dote privind irnportontc sexului

si v6rstei subiectului In interpretareo nivolului de onxietore

4.3. Prezentoreo factorului 1/ Anxietate"

~i CI fol(:llolol' obordote do ehestionor

5. Testul factorului F

5.1. Definirea foctorului F; rnodclitdti de structurare a probei; tipuri de sarcini 5.2. Utilitotea testului


194

197 198 202 208 209 213

215

~_):HESTIONARE CONSTRUfTE

L ~~~~~~~[~f::~asuP!a rersanali@ii

:2:'~~er'3su'perf;ctori oi pe~:5'~2!J!atii: contimJturf"$T~;;~;t6ri"~~R~rJmentole

~/ , J- " .. , .. ,',"",,._ ... ,,,,,.,, '··"'''''''''·'·:''''''''':~·'''''''W'·'·''<'·<!'O''''''... _,>'I)' .. ..,,,,,,.,.,.,~\t,-,*""i:

/3. Date privind Inventorul de Personalitate

lEy~enck . E.P:L$iCh~stionorul de Personolitote Eysenc - E.P.Q.


9

263

264 267

269 270 272

274

275

280

"

286 ,·292

VII.INDICATORUl DE TfPOLOGIE MYERS-BRIGGS PRIVIND STlLURrLE APRECIATIVE - M.B.T.I.; formaJe G & F (/[) Prezentarea celor 16 structuri tipologice /<2. MOdalitlifr de "utlrEiare f~ consilierea

'<, educotionclo, vocctionold ~i maritala

3. Alte teste: prezentarea succintd

a rnveni~~ului de personalitate Singer-loomis . S.l.I.P. (8 moduri cognitive ale personolitotii si interactiuni posibile)

4. Note biblioqrcfice

VII. AlTE CHESTIONARE - JNVENTARE DE PERSONAUTATE: PREZENTARE SUCCINTA

29.4

imaginea de sine, occeptoreo de sino, eul ideal si discrepcnlo dintre ele

9. Chestionare si indexuri dinice pentru odolescenti

10. Chestionare si indexuri clinice pentru problemele de cuplu

11. Chestionare clinice privind interelationarea In familie


296

315

323 331

ANEXE : Extrase din unele probe prezentate

CUPRINS GENERAL

333

1. Chestionarul de nevrozism si psihopatie Pichot

- P.N.P.: dimensiuni si specificul interpreterii 334

2. Indexul Cornell- CI: dimensiuni si interpreters 336

3. Chesfionoru! Woodworth-Mathews· WMPDS:

dimensiuni si interpretare 338

(4\ Chestionarul de personalitate

'-Cuilford-Zimmerman - GZTS:

,dimensiuni si interpretare~)

"I.,~,~~""., . .,-,

5. Chestionarul de temperament

Strelau . STI R; dimensiunl sllnterpretore 6. Chestionarul de tendinte accentuate Schmiescheck: dimensiuni s; interpretare 7. Chestionarul de personalitate Freiburg: dimensiuni si interpretare

8. Indexul de adaptare $i valori Bills:

10

340

342

347

348

11

351

354

357

359 361

363

390

CUV.ANT INTRODUCTIV

Si nici moccr nu este cineva din exteriorul nostru acel pe care so II putem Invinui sau ruga. Mult din ceea ce facem, suntern, decidem, gandim, viscrn tine de interiorul profund al fiinf~i noasfre, de fartele uriose ale reolitofii psihice, la fel de uriose precum cele care tin looloto structure atomului Intr-o entitate.

Mai ales din ocesto perspective privite lucrurile observotlo unora dinfre ganditorii cei mai sceprici ai ocestui secol tsi dezvoluie Inlreaga sernnilicotie - dace va fi sa mai existcm, secolul ce vine va trebui so fie un secol al fiintei noastre prohmde,

.-

al transcendentei. Un secol in care ernul va fi responscbil de sirt:e,

sau nu va mai fi de loc. Un secol in care vern ccuto terneiu] fiintal-ii In acel imago dei din noi insine, renuntcnd la himero egocentrismului pentru a putea da curs si sens potentelor erective inrr-un mod constructiv si armonic pentru realitatea din jur.

Jung 'inca din 1956 in "Sinele descoperit" vorbeste de modul paradoxal, "dubla gandire" prin care trebuie so lucreze minteo omului de stiinta cloco doreste so inteleaga ceva din reolitoteo psihismului uman. Pe de 0 porte intervine cunocstereo asigurdta prin educotio stiintifica, care se bozeozo In principal pe odevcrul statistic furnizand 0 imagine rationale si reolisto a lumii, imagine In care individul concret apare co un fenomen marginal fora a juca un rol decisiv. Pe de alta parte, concomitent, va trebui-so intervino in judecata al doilea tip de gandire, diametral opus, care porneste de la situcreo individului In centrul cunoosterii, II dat existential irctionol, care este cdevorotul purtdror al rea Ii to tii , omul concret opus omului "normal". Ca psihodiagnostician, moi ales utilizand datele obtinute prin instrurnente de evoludre cuantificabile precum chestionorele de personolitote, este dificil. dar absolut necesar, so-ti osurm responsabilitatea de a vedeo

Nu dorim so incheiem ccest prim velum privind evaluarea personolitotii prin chestionarele specifice faro a inlemeia necesitatea scrierii acestei corti nu numai pe lipso materialului documentar de referinto, sau a unei lucrori de specialitate similare privind transformarile si directiile actuale, cat pe nevoia de autocunoastere tot mai acufo a omului contemporan.

Secolul XX a reprezentat un triumf al stiintei aplecate spre cunoostereo realului exterior fiintei umane. Secolul XXI va trebui so compenseze printr-o egala preocupare pentru cunoosterso r~alita~ii .. interioare, a psihicului uman, a structurilor profunde, a dinomicii, a sensurilor formative. Acest lucru cu atat mai mult cu cat,. daca vrem so stapanim raul din lume, distrugerea si haosul social, ~asul v~ fi spre cunoasterea ~i ,nstapanirea distrugerii si ha~sulul propnu . spre responsabilitatea profunda a gesturilor ~i actlunilor proprii asumate constient,

Daca ostdzi, omul obisnuit stie din ce In ce mai mult despre felul cum este alcatuit ~i functioneaza corpul uman, stie Insa foarte ~ut~n. des~re propriul psihic; liberul arbitru, visul emoncipcrf ~nd'v,dulu, de sub tutela naturii, se dovedesta, examinat mdeaproope, 0 himero. Nu noi suntem odevcrotii stapani oi comportamentului, deciziilor, reactiilor, chiar gandurilor noastre.

12

13

dincolo de informotiile normolizor- n!vdul cum oreslec sunt integrabile In ecuclio pcrsonol« 0 ( :llUiLI; VI!) pe (ure',1 ciin fatiS.

So ai in crelosi tim,) 0 lirp'lC',b itiCO $i () intuitie

sintetica privind cspe. tC'It' .:!!' ,:';', '.:;; :.,',un'"

Psihodiagnoza este un f'uS, ' acestui pas,

modul cum putem so cunoostern penl"u (J 0lunge la intelegere, sensul normativ sau ideografic al demersului insust rcmdne 0 decizie personala a fiecaruia dintre psihologi, decizie care tine si ::Ie cat'de largi si aprofundate sunt cunostiintele sale, ca~ de responsabil este dispus sa se implice In interpretdri, depdsind tentatia unui demers diagnostic reductionist $i osumondu-si dificila sarcina a unei intelegeri centrate pe subiect, pe structura de prolonzirne,' Un astfel de Ilas nu cere formatia unui erudit, dar cere instinctul cercetdtorului pentru care fiecare aspect deschide noi posibilitati., Iormuleozc noi ipoteze care se cer corelate, verificate, care conduc spre noi cspecte tot mai sfructurate $i rnoi coerente, dar faro a ucide misterul, "corola de minuni" a unicctului fiintei vii intr-un odevcr Incremenit si irelevant pentru viata.

Faro a ambitiona spre decizii definitive, pentru co vioto irationala $; proteice nu va putea fi niciodoto supusd si cuprinsd Intr-o dogma.

Ceea ce ne putem dod este sa posim cu sfila dar constienf In ~. anctuarul zeului, nu cerdndu-i supunere sau indurare, ei tncercend so cuprindem si so ne integram armoniei si ordinii creotiei primordiale. Atunei, obio atunci vom putea spune, odoto cu Jung, co nu numoi cunoostem dar si lnteleqern, nu numai ne Tntelegem pe noi inslne, dar intelegem $; pc eel asemenea noua ~i totusi mereu unic om obisn u it. Cand omul obisnuit al planetei se

14

va intoarce spre sine pentru o-si apropria profunzimile insondabile ale psihismului propriu, Tntelegand astfel frumusetea ~i forta fiintei umane, oornenii nu vor mai fi un pericol pentruTerro. Psihologia este un ghid, poate fi un prim pas. Truda si victoria asumate individual ne pot mereu imbogati viata.

15

psihologic dimensiunile ba:.z::ale In structura personalitatii si, pe de alta, In ultimii 10 ani, de a depo$i 0 descriere a personclitofii prin factori bipolari relativ independenti [cororo doar c,?pacitatea de inferenta a psihologului Ie poate da 0 viziune sinteticc, ref~ritor de exemplu 10 modul cum se Imbind ccestio In comportcmenru] reel, corocteristic persoanei).

Se lnceorco acum, prin tehnici de calcul denumite circurnplexe, sa se ajlJnga la stapanirea $i ccntitctivo 0 mcdclitotilor de interrelationare / interdetermlnore a factorilor si fatetelor lor lntr-un model geometric care sc oproxirneze sjstemul personclitdtii.

In principiu, prin trasatura de personolitote se Intelege, d.

Dictionary of Psychology, 1985, (1 i 0 dispozitie sau 0 corocteristico subiocenrc care poate fj folosita co 0 explicotie pentru regularitatile $i consistento comportamentului persoonei. Acest sens implied 0 bozd explicctivc, de regula 0 teorie asupra personolitotii. Cum vern vedeo, datele majoritatii chestioncrelor de personolirote nu pot fi inter prelate fara 0 cunoostere eXCJda 0; teoriei pe cere se fundamenteaza instrurnentul.

. Discutiile receme p.ivind statutu! C0:ttemporan 01 cbordorilor personalitatii prin intermediul rljrner.s;\Jni1o;- \Pervin, 1994, (2) inceorco sa reia problemele anterioare privir:rl rc!ul trasaturilor in .:.~plicatia comportamentului, In senjlj! dezbate:-ii vechii dihotomii ~tre ~riere:if explica]9: In co mOsl.lra denumirile trasaturilor

::.unt principalii descriptori ai comportamentului, ai personalitatij c~stituits sou sunt doar 0 legitima, dor nu singura $; nici cea mai irnportonro, forma generatoare a unui comRortament distinctlv

~--. --..-

penrru e~soana.

Cu peste 20 de ani inointe Wignins, 1 'i73, (3) incerco se

I

PROBlEME DE CONSTRUIRE A CHESTIONARElOR DE PERSONALITATE

1. DIMENSIUNI ALE PERSONAUTATII VS. STRUCTURI ALE PERSONAUTATII ABORDABILE PRIN CHESTIONARE

1 .1. MODELARI TEORETICE ACTUAlE

DIMENSIUNILE DE PERSONAUTATE

PRIVIND

"

~~_' i "v (t >

r~{ e;riile privind trosaturile personolitotii au influentat poate eel mai mult instrumentele psihodiagnostice de mosurore. Acest tip de teorii opereczo cu 0 ofirrnotie fundamentalo, care la randul ei se bozeozd si este validata pe 0 certitudine empirico privind faptul ca personalitatea poole fi definita co 0 structure de trasoturi, de moduri earacteristice de comportament, cunoostere, reoclie,

simtire.

T eoriile Ineeputului de secol aveau 0 viziune ceva mai sirnplisro

In sensul utilizarii frecvente, In scop diferentiat a unor liste / anurnerdri de atribute, adjective, denumiri de comportamente. Abordarile moderne dezvoltc posibilitatile oferite de analiza Ioctorlolc In sensul, pe de 0 parte, a incercorii de a izola ~i defini

16

17

intemeieze reolitoteo ontologica a trosoturilor, orqumentdnd oontTa opiniei c~~~~-care Ie privea co pe simple fictiunTCognffiVe ~onceEf~c~Argu~urseTntemeia ee faptUfCo trosoturile reE!~zinta patern~i / ;;;a;;T;-'d~~po~~t obServabile (regularitati in gondire, cctiune, simtire), nu simple

'~ispoz~ii psihice. - ._ --~ •.. ---

In ocelesi timp, T~i rezerva dreptul de a couto odevorotele explicctii la alte nivele, In mdsuro in care strudura-'e~plicatITIor poote sa nu ·semene. cu 'st~~~~'-a;-~~prafata'-~-t-~a~6't~riJor

fenoti pale, McCr(ie-&-C~st~~'19-94(4 ).----- -.- -.- -.-.-- --

-r~psmodiagnoza conternporond, datele de cercetare aduc din ce in ce mai multe argumente in favoarea conceperii trasaturilor co si constructe explicative. In "Personalitate $i varsta adulta", ~cCrae & Costa, 1 990{ (5) definesc trasaturile ca "dimensiuni ale ,diferentelor individuale privind tendintele de a apare / prezenta ;?.Q!ru:nQri!..IlJ.Q.de~sistente d!Lggng_ir~ simtire $i octiune", A,ceast.9_Q~fjniradav.ina.impm:t.QD19_R~tr'L a putea intelege modul rum reliefar""rt prin.in strumente d t t --t ':;-::-'-:---1 ':_.- .. - .. -,"'.""--JJ-'- ... _. ",_ ... __ .9.. ecva e a aces()r rasatun

I?aternuri, ne da dreptul sa infera~"I~'j~g5't~~5 c~'sp~~ifi~ul

,gondirii, octionii, sirntirii E.~rsoanei r~~pective. Si tot ac;asta definire ne do dre tul sa vorbim, in cadrul p~ihodiag~ozei, de;p~e ·t':fsaturo ~a de~re ~_pr<?Eri=-~~te ~_ unui ind!~~.~~_l~~k;a p' asa r~.a ~g Q~.:g 1 u_l}gYL.Q_<:.~§!~j_d.ir:n~D_slt,J.I}i .. _9 ... P§jh!?'!lll.1 u T-1:;"

\.-=~rifateafactorialo)), s~~s.. 1~.~C1r()E~t()r:nsput1()co trosoturile sunt 0 explicotie pentru comportamentul persoanei. '-"'_''''''''''''''''''

.·1.1.1. CEI CINCI SUPERFACTORI: MODElUl JlBIG FIVEJI

18

determinantilor principali ai structurii trasoturilor ~9nd la concluzia ca cel mai imporant element care influ_~ntea!:~ste ~eTeCfravariabilelor, respectiv ca In toate studiile de tip _ana1izo .fac!9rialo( selectio variabilelor a fost recunoscuta co Hind

determinaritul decisiv al structurii factoriale obtinute ulterior. -

Analizond ce cuprinde, reiese ca selectia. voriobilelor inseamna ~ tipuri)'Je evalu~i:@)definirea unui descriptgr ;, trasoturii care specifica universul acesleia i co~tituirea ul}!Li .set ge descriptori pentru utilizarea practica, respectiv definirea unui subset 01 acestui univers.

Pornind de la cele mai recente dezbateri si articole publicate in domeniu, printre care: Costa & McCrae, 1992, Eysenck, 1991, 1992, Goldberg, 1992, 1993, Goldberg & Rosolack 1992, John, Angleitner & Ostendorf, 1988, Zuckerman, 1992, De Road, 1995, (7) - problema pri~dpala apare a fi daca ac~sta taxonomie a personolitdlii (;:: definirea$i clasificar~a .. J,Jr'or ~nsiuni unive;~~ ~f; .. eerson~i~~6tiii:- da -dreptate ... m~delulut tri-dimensional P -E. -N al .Iui Eysenckisau·· .. moderururcfe-S

.~r!iJ~.y~---"--.-_-.--.-"---- .. --- _._ _- - .. - -----.-- - .. -.

Modelul lui~l~~S~/.J.2751-.L~LpC~s.-l.JP-v.n~u~~i§1~.nta a trei .mari di~;~~r; persona!itatii, res ectiv P -psihotismul, E - extraversia, 1'-1 " nevrotismul a care se adauga uneori Ji interpretarea scolei L co factor de conformism social, Francis, 1991 (9).

MO"dJul Big Five, deriva din ctbordarile de tie lexicalavandca

bazo -ip-z;t~;a~a-';;;;~;i;""dif~;;~t~·i~di~id~I~~~;-;~-~t'""~-;l~ .m~i

proeminente / evidente dar $i relevante din und d"e vedere social In viata in ivizi or vor fj virtual encodate In limbajullor: cu cat sunt m_9i_!_mportante aceste diferente, cu atot e mai probabil sa fie exprimate pein intelesol unui singur cuvonr" (John, Angleitner &

,.-'~ -

19

Ostendorf, 1 988 (1 0).

f Interesul pentrudescrierea personolitdtii In termeni lin~vistici 0;1 'Inc:=ut de fapt cu~n psihol~rman, Klages In 1926, urmat 10 j icativa ani de Allport & 0 ~~t, 1936 (11) ale corer eforturi t~xonomice s-ou reflectat ~i in cercetarile mai sistematice

----

~.~fru.!!rgku:l~ru.tell, 1943, 1946, 1947 (12). Mai mult, chiar

Inainte de studiul binecunoscut 01 lui Norman, 1 963, (13) solutio ~~~ fost 0 ipotez~tico a unor F~ke~49 si Tupes & Christal, 1961 (l4).

~----. ----------- .

12ln--.p.eL~a cercetarilor contemporane de tip' <'0.!lre~

f?siho-Iexical, aceste prime conceptuolizori de 5 fadori precum si modelul de 35 de scale allui Cattell nu mai au preqnonto. Dupd ~uta 'In detaliu proce~urile taxoriom~ezvoltate de Cattcl1 1946,1947, John, Angleitner & Ostendorf (15) conchid.co r"o~Cltqt~I~'"crus-tc;,'izuril~r lui, colo 35 ... voriobilo, .. nu numoj .. C~lnu su~'t"~~hc;u~;i~"~~p~~t"d~""d;~~~~~lli'rr1baiului personali!..atil, dar

~~~te-~ari. Concluzia lui Peabody, 1987,( 16) era de acceasi natura, celt; 35 de scale nu s~tru acele cdjective din domeniullimbajelor ~aturJe care descriu tr6S6iuria1~er~QnalltatTi-. --".---

Astazi~n impresionant numar:_ d~."Sf.!rcelalj__i.09l~.9_~~.n~9"~9!.d gen;;~r~~EroacestuTmoCJ~rd~- 5 iact~i..~~~~_':'_~9t prin .L~I~~ica 't~izarii aplicata prin proceduri de~utoevaluare ~i evaluari ale

a~roceduri realizato in interiorul mai multor limbi, pe

;;;'Ni~~-;cbi;ctI'de"sexe:v6r~t;;T"n'atloncilifaf'diferjte~--'- ..

.,_ A~/.__l~_~.9Ie_?:a-a~d~a~~~_._~!~~~tu rCl __ f9S1QD.9.L(L~;~~

'!!u Itafu I unor deosebLL.de_el~b~~~~ter\si::~.~~r_c;._QtqrLpelJ t:u S'9~~~_S)_E~mr9zentqr~_~"~il~br?ta de termeni] Goldberg, 1 990, 1992, Hofstee & ol., 1992, (17). Denumirile pentru domeniul

-.,-.-- .. -,---.__---~

20

reprezentat de cei 5 factori sunt, In_aceasta varianta lingvistica, '? ordine: Surgenc (cu 59ns de izbucn;re) - e~travert, vorbaret;

I'. l' \~~ - !~cut, coo~eran:;\ C6n~tllnc!oz~ -o~.a"1~z~t~ ku·fI slstematlc;~b,lltate emottonala) neemotiv, "~Slt d.e ,nv,d,~,

/~~ cre~!ivl intelectu91. Deasemenea, studiile lUI .Costa 1:McCrae, 1985, 1989, 1992, (18) i-au condus spre realJzarea $J. ~alidarea unor chf;stionare, care cuerind (ei 5 factor! $i rater 6 ~fiecoru,a dintre ei, astfel: Nevrotisrn, Extraven.id,

Deschidere, Agreabilitate, Constiinciozitote. . ,

~celasi tip de studii Ii~evi$ti:e,n ola~deza rea~,z.:?te".~e cercetatori precum Brokken, 1978, De Road Sl 01., 1988),,-Ho~~) De Raad, Goldberg, 1991, De Raad & cl. 1992, (19) cu evidentiat ~, Inse analizaacestora a condus I'n fint~~ ;pro 0 solutio deS. suporfactori (col .. de 01 VI-loa rI~EU.~~[l~_.f'

i~t~~pr-e-t~t- 'I~'"t~r~el~i '"p~ihor;grCiL' di~~~siuni denumire:

~ - vesel,. exuberant; Agreabilitate - bland, toleronl:

Con~tiindozitate -grijuliu, prompt; StObTIitate",wotionala - colrn, st~ct -:', critic, rebel. Observorn deja din continutyl. factorului ~ distanta fate de fa'ctorul denumit identic 01 lui Golberg.

Cer"Zetarile 'germane, de5fe~urate In erin~~ de Ostendorf, 1990,(20) cond-;-d~ asemenea 5pre 5 fadori denumiti: ~ncYI A~litate, Con~tiincioz!ate, Stabi~tate emoti~nola $ilnTelec!. Intel6CliJl' co 01 V-Iea-foctor, este In acesfconf~xl

'Iing~i~~ "inteligenta sa~lactor intelectual de abilitati cognitive I talent" (Ostendorf,"1990, - (21).

Ca~rara & Perugini, 1994, (22) pe baza unor studii_~~i!ate pe

limbo itoliono, _gjlJDg_J9_.9~.Ql£iL~~~_~~!t.~~ :"~~ __ ~rifactori,

J~'~~~it~;~;iinciozitate, Extroversie. Calmitate vs, Iritabilitote,

--"~. __ --._

.. -.----~.

21

Egoism vs. Alt!:0.~m $1 Conventlonolitote, Soo demonstrot Tnsa co ~i 4 erau rot~ti'r6reAgreabililatii'$rare"'StoEiTft6irr' ~~. Factorul 5, Conventiona litatea , estedef~Prio ~_J2r~S~: rebel, critic vs.servil, -con!,ervator, ceeo ee-'11 ~e semnificativ de faetorul V olandez:---~--' --._

Studii rezumative reclizote de Digma;,-1990 si De Road, 1994, (23) indica un acord· unanim pen~rimii 4 factori: Extraversia, ~g~~ Constiinciozitoreo si Stabil~tatea ernotionold, In privinta celui de alv-.lea fa~ sunt Inc~'~9t111:()~~~;at~"'-'

Ab-;~d(;~;'i;;ci~~Ia-~~~;e-;~;~6 'ar~l-cJy£a cum' am vazut, co supozitie fundamentala· faptul fa ace Ie diferente individu~l~ core au cea mai mare se~nificatie In relctiile int~rpresonale In ~ealizarea "tranzactiilor'~ntr~._~rs~~n~~--;unt. virtual aneCdate In limbajul persoanelor care foloses'cnmb;'~;;;p~~ti~a,

GOTC1berg, 1981 {24}. - .-.----~

Pornind de lo oceosto ipoteza consrituitd mai mult sou mai putin empiric, In cercetoreo psihodiagnostica s-a pus problema ~niversul __de trasatur:LcQLe_e~t~ .. L,;e[icat de-'acea-st6

~ .. -.---".,.- .. ~---___.

selectarea trasaturilor co descriptori ai personolitotii. Deed In p_:: rsone] itoteincludem conole!! i car_~~~~ torp..Bergm~tlLQtl,l.D&L vorn indudedescriptori precum: energic, echilibrat-dezechilibrot, m~ etc. Da,co eoncepem personalitotea co Tnglolxmd :~nitie $i moralitate, vor fi cuprinse Tntre de~.Plod ~f comportamentele intenhonate, ere.

Ccnform analizelor efectuate de De Raad, ., 994 (27), . rcfionc.mentul cel mai clar pornind de la ipoteza co limbajul zilnic este un depozitcr al experiehtei umane est'e ca acest sloe de

.-'.--~----. . .~-- .. ,-~"-.,~.-,--!---~-- .. ---~.--- ...

~tiinte implicite poate fi apelat atat din mentalul viu ( DeR-;;~d

& Celie, 1990 -(28), cat ~i din lexic~r~P5rit (care nu este altceva decat rezultotul unor p'itrociri $TCompetitii sistemOtfC~m6i1a

decenii). \. .

twantajul utilizorii'lexiconului ar fi aceasta cuprindere cvasi-exhaustiva, aid $i acum, a intregii game de ROsibilitat[,_cu dezavantajul ca, In fond, operam cu 0 listare alfabetica de cuvinte (adjective, substantive, verbe etc. care sunt susce tibile d; a ~~prima des crier! e persona itate). ----~~----~~~~~~

Varianta posibila ~i de altfel folosito de unele dintre cercetcrile

i.talienllor, este de a utiliza"mentalul viu", respectiv experiento exprimataacum $i aid a unui nUffiOI de persoane .. - cu ovontojul ( co lexiconul obtinut, de$i este evident mai restrdns, are capacitatea de 0 produc unitati descripti~~)Tn formatul ~~rar u:::_ei eropozitii.

Abordorile modeme sun.L-ckci de tiFLlexi~gl_Q.i.!lj_exicQnul limbii respective se extrag acele cuvinte care au relevontd pentru personalitate; majoritatec cercetorilor axandu=se pe adjective, adverbe, substantive, v~rbe care pot capta Tn Tntel~sui lor as.Q..~fe ale personalitatii. Consecinta este ca formatul Hemilor este eel mai

presupunere.

As tfe I , de exemplu, Peabody, 1987 (25), indica ca once ~so:iptori_dJUrasatu.Iti~.~_~)_(~I]PI!!_q4~ctlvertinde sa .atraga dupa sine ro rilleei ideosincrasii care nu'fa_c-d-;';'ill ;6

.~eftecte i erentele Tn modulcum functioneaza conceptia despre

e:,rsonalitate a al!!.orilor respectivi. _- ""

De asemenea, In, pri~cipal; o· definire ~ trasoturii ~rinde aspecte de temperament!.ge cOl1J.Qetenta $i d~.J11or:_gJj!Ql~, .. gQ[/ __ d. McC_!:!jond, 1981 (26), t~puie indy.se ~j_mQtiYJ2.le.,_s.chemele. / s~rile stilistic~:"h.pJus,_datQdtQ·diferentelor de orientcre teoreticc, ~par si diferente 'In instructiunile privind

-----_._--_._._.

22

23

simplu posibil, at6t cat sa fie corect / cu sens gramatical. E.santionul de iterni consta dintr-un set larg, dar fin it de expr;srr simple si distin~cte care au un Int~les succiot_.s.i~bi~~e. De~ exemplu, In astfel de cheshonare yom 9~entru adjective itemi de forma: II el_ este prost c@scut"; daca este vo;bc;"-de s~stantive, "el este animal"; pentru adverbe, "el se comporta

animalic'~iE~l:lt~LJ.'1~rbo~/ 01 uric]". --

In concluzie, pUlet~1' sp~~,o co, pcnlru moment, exista un larg co~sens printre ce"rcetatori; si constructor;; de chestionare de personalitate-asupra unei structuri a Rersonalit6tii constand din 5

SLJ~~l~ ~~~~~si~~.~_9J~_R~r~~~~; Dincol(J.~:~f?rj~i!,_~ fCI(:t.<:r.', eXlste) In!iO un, relotiv ,c.J(:'~c.I~:()I(:LJ?l'ivind 50mnifitXllicl psiholog icaa"factor:ur~rV'(~~'~'ex istentoi lu i cd, ';;;;~)~-c;(G);;--"~,,c'~--ar

. - .... __... \

putea insemna doua lucruri (ef. De Raad, 1994 -(29): 1.' ~te

n:x:esara perseverarectl!:l_ continuare pentru a valida si c..onsolida acest factor@e cere un efort mai cuprinzdtor pentru olncorp6rare mai putin restran~atoare si mai putin ~entata de ideosincrazii subiective. De exemplu, daca ar I';6"1~6~~umai

C~ratura In di$cutarea continutului p;,ihologic aI acestui celebru factor V, am descoperi 0 variabilitate influentata In primul rand de conceptia autorilor. Astfel, gasiM termeni precum "cultura", "inteligenta" (Borgotta, 1964),' :ntelect, intelectantu (Hogan, 1983), Inteligenta fluida, "grija / atentie (Brand & Egan, 1989, si

Aeschidere spre experienta (Digman, 1990, John, 1990) (30).

k5) Modelul Big Five trebuie inteles, in cele din urmq ..... _ca....un.codru ,general, in care, anumite clu 'rizari de I .~\lfj_R~.lb_Ql99ice utilizate $; Importante In violo de zi cu zi pe~.t~~9_Qif~~!)tiaindi~i;i·i--~·;;;;;i, s§le car~ adev6ratUr:set;s;i~jqmr:ioruU.@<:6rei limjJL~or d~~(;msiuni / experiente interumane gcnerale.

24

fl·

. /

1.1.2. MODElUL SI TEORtA COSTA & McCRAE PRIVIND:'

EVALUAREA PERSONALITATII PRIN CEI CINCt

SUPERFACTORI

Cazul celor doi autori americani reprezinta 0 nota aparte,'tn r6ndulcercet~c:r-;i creatorilor de instrumente de eersonalitafe

tlE,,~~,ifL~i.~~. Co; doi au fost!~";~!:!J:~:~_~e_C:~~~.~~_LJ_~_ de "a cercota ci, moi al~'s';"'de-'aconstrui, valida si Inlemeia stiintific

interpretarea unui instrument psihodiagnostic cat mai comelet. ~ln 1"985, cand lonseczc prima varl~entcu:y_illL~je

P~s?~.~l,~.9l~~C?J co~clfuile s-au focalizat. .

volidcroc folololor 5 mcm fac .. I,o __ f."I._ .. "" ........

osernenec, po construirea unu; model int~retat;v care sa justifi::e {~ .. trasaturile de personalitate sunt factori determinati';fi,

deci explicativi pentru com_portament.

·· ...... =Acest model a fost prezentot pentru prima data In iulie 1994.la Madrid 10 a VII-a Conjerintd Europeono de Psihologie. a

, ,

Personclitotii.In articulatiileacestui "model 01 persoanei", sau, Om

putca spune, al'naturii~'~;;e, personalitatea a are ca una dint~ subdiviziunile un amenta e, a aturi de abilitatile cognitive $i cde iizic~, si de alte aspecte care intra In olcofuireo e~!~?r:'~I.~t.~!~Cfa,j~T;;Ct.~rmarin~u~le, p~tem Int~lege ce $i cum abo~dam '. din complexul de fapt;ps!hlce pnn _:hest,on~~1~9":',J?~~~~~ta~.( In acea-sta conceptie, psihOdf~a nu abordeaza direct ace~fe fendinte bozole, In ~asura In care ele nu sunt direct observobile

s --.-------:;: .. .--_. __ ~_.' __ '_' .. :_~

si functioneaza ca si CQostructe IpotetlCe. Ceea ce IOteresea~

p·;ihol~~~_~ste __ 2t2!._.9~aliza ~~_ .. E~~_t~ __ _C:l_E~~~eselor de trd~~'f;~-r~are care se / s-au petrQ .. @iJnd.ecursuI;.deiv"01tarii i~~i!vidului - si care au dus tg_Q~.e.cu;;e ... <:::LJ!l?C:l_stem aici si acum prin

__ ._.".~.~--.- '.' .. ,- ---.".~.-, .. -.".-~-- -~----...----~ ." . -_ '----· .. -,·-·,'.-·::i;-··---·--

25

t·' de rnosurare ci ceea ce autorii numf!_~~....f!dge!q!J!'! specin'ce, respectiv felul cum au fost modelate tendintele de bazo

'eM influentere-externe ~i ioflu~;;ie1aJnt~pncaime

-

comportamentului prezent nu au nevoie de specificarea

r,necanismeleor cauzale, desi ei recunosc ca este util. uneori sa couf si sa reusesf sa specilici aCl~ste procese intermediare, "In specie! pentru ca astfel de procese pot oferi posibilitati de ihterventie" (McCrae & Costa, 1994 -(31). Ps~_ul nu poate _ schimba·trasaturile de bazo alo:>ubiectului sou pocientului, dar expl iCO;:~9Z~YQ2~~;~t~;~~-·~;~ec,~r'a"a'r.esto;:a-·;T·(;·'·· foil) lui' 'cum' eI e iMt~;;;i;ibJ~r:qQl_ert)~!'~-~~;t~~ii~I;'-ol;pers~~;;;~'f1" p~X;te 0 iut6 ser

. ~~~U_c:~~kLminim_di£i~~§i~-$nncongru,enfere':-"-M'" ". .... '

In ocesf model-codru explicativ, expli~otiile trebuie ccutote 10 d;ferite nivele si onume, prin intermediul oso-numitelor procese de jntermediere «--», nivele care opor explicitate In figura 1.

1liOGRAFIE O(lIECTIV A

reoclii emollonale, schimb6ri sem,,;fica!tve

nevrctism, extraversie, deschidere, ogreobilitale, consfiiciozitote

norme cultcrcle, ev~nirnente, intonr;

Figura 1: Modelul explicativ 01 persoanei In diagnoza trasaturilor (32).

II< sogetile reprezinto directia de dinamice/ procese de intermediere.

, " <IV\. :\i~ \

desfosurare a proceselor

\.

!;.Gre~eala multor psihologi / diognosticieni este confuzia dil1tt_g

.- ---

26

27

28

mult, ~i desigur cel mai direct; de acest nivel al imaginii de sinr:{

Tntre~dintele bazal~ ~i adaptaile curacteristice care constitu,ie "fPr~~-;;""'dfr:~!~_9_p-er~l- a~=~~t loc ~i_~,u continuu ic?c ~esedinamice r.esgonsabile de,.uo@Quuroe izo!J]orttsIT,l~8dul :i~~a in V.!9t9.~H ~'~~;'ite diseozitlL.RQJ:!kw~u:~",,~8f8fe_~ ~~)ra' culoare locola ~i se~,1?~!!: . .,~~~~valenta, ~~!~~~~10 "proceselor de de:volta~e ~arecreCJ~60cest i:z:o!llQrfi?Q)~

'~""U'nde se '-poarta;;Plfcati~-'"'psihologica In ccesl comel~~x

-

sistemic? I

in vlota obisnuita, judecam trasaturile de perspnalitate, profilw Ilcaracterial", baz.6ndu-ne pe seturi de date obtinute qio o5servatie utilizate ca "dovezi", sau argumente.ln ps.ihodiagnoi,o, spun Costa & McCrae, facem acela i lucru dar mult ~ai

sisternatic, si anume: bservcm modele de comportament ~_i tie ""

~" (adesea prin?utodesc;ieri obtinute de la subiect) ::8~~ evoluori privind trosaturile de personalitate care ar puteo

~--'--' ' ... __ .. ------.:_ c,: "1

determina aceste regula-ritoti / tipuri ,I modele tie

comportamente. Deed ne punem, cum este firesc, problerha

~'~'-' _ .8_

validitotii unor astfel de evaluari, observam co, asemeni

evoludrilor cotidiene, si evoluorile psihodiagnostice ~~·tq_ }ilflu~or a-;~e c.are 1~~lativizeaza. De msemp[yJ;1fluerlta di~loL1r.ei:Qt9_gre, sau_5l seturilor g~raspuns ale subiecrului. In:~L<:e(cetarea ~tiintifica face eforturi continui de a elimi.~a

• sau minimaliza eel rutin acesteinfl~nte.

') D~~_ oceosto perspectivC}. valoorea explicativa a trasaturilor'de ~ personaTitate utilizate ca explieatii cauzale este reala door atuhci

cana aduee un plus de 'i'nteles L cu.QQa~tere ~i permite evalqori c~noolo-de-dat~ile. Deci, de exemplu, este insuficient sa explicam co trasatura de extraverzie gregarcfcl

29

de octiune care sent sulicient de bine definite pentru ca so permito o taxonomie a persoanei de-a lungul aces tor tipuri posibile. Aceslo presupunere a avut 0 valoare euristico nu numai pentru psihologia personolitctii, ci ~i pentru psihologia sociolo, psihoterapie, psihologia educationala etc, iar pentru psihodi'!gnoza a prilejuit construirea, mai ales In ultimii 15 ani, a unor chestionare si tehnici de evaluare importante.

Inainte de anii 80, ceea ce a prevalat, cel putin In domeniul i.istrurnentelor de rnosurcre, a fost aplicarea in psihoclicnqnozo a tipologiilor privind temperamentul, deci chestionare tipologice construite .'. din diverse perspective: constitutionale, psiho-endocrine, a caracteristicilor activitatii nervoase superioare etc. De oserneueo. unii cercetctori precum E.Spranger (34), au incercot si modelarea unor tipuri psihologice in functie de orienta rea volorilor ~i utilizarea tor intr-o taxonomie romportamentata. Aceste instrumente nu s-ou impus lnsc. cercetarea conternporcnd !ngloband, dupe cum vom vedea, si caracteristicile de temperament printre dimensiunile de bozo definibile statistico-matematic [v. Cattell, Guilford etc.).

Ceea ce s-a impus In evaluarea conternporcnc a personolitoti, este, dupe cum spuneam, 0 perspective care transcede 0 propriu-ziso taxonomie, lntr-un instrument care permite obordoreo diferentiala a persoanei. In esento tipoloqio lui e.G. .lung prezentcto in detaliu In 1921 odato cu lucrarea Psycholoqische Typen (35) aduce dovezi substonticle din interiorul psihologiei analitice despre coexistenlo In psihic a douo atitudini. de bczo, extra- $i intro-versia, complementare In functionarea \

ccrnplementorc a celor doua instonte psihice: constientul • pllhiimlJl sublectlv, ~i incol1$Iit!nlul • p~lhlslnul oblectlv. In 5l1ucdia

32

In care existo In planul constient al eului 0 predorninonto ~i ~referenti~la rap~rtare la realitate prin deschiderea spre exterior, In plan rnconstient se manifesto atitudinea opuso, deci 0 preferentiala centrare pe interioritatea psihico.

Si invers. Aceasta complementcritate este responscbild de comportamenlul complex si integral al persoonei, si, In plan ont~genetic.f este evidenliobrld prin preferintele si comportamentul m~' ~Ies din .e~oca de tine-ete si maturitate De-a lungul vietii, eXlsta un subtd 10C, 0 trecere treptotd spre preluarea In con$tiinta a atitudinii de tip contrar proces numit de Jung '.' "

,. _J i' I $1· lunglenl

encntiodrcmie (36).

T eoria tipurilor atitudinale, oso cum este definite deoccmdoto de aceste douo tipuri de predispozitil este relotiv cunoscufd dar

• f

ceea ce se cunooste rna; putin este modul concret cum descrie

Jung functionarea psihicului. In esenro, datele empirice indica co patru functii mentale bazale, sau process fundamentale prin care s~ desfa$oara vioto psihica ~; cunocstereo, denumite: senzoriolitote, intuitJe, gandire (Iogicoj si sirnlire. sou afectivitate. Viata noostro psihicd se deskisooro mer=u prin ocesle coordonate care nu pot fi reduse uno 10 ceololto. prin care operorn dilerentiert intre obiect si subiecr, intre inter ior ~i exterior. Fundic este dp.finita de Jung co proces de orientare prelereniolo a consliintei, sou "0 forma porticulorc a CJctivitotii psihico care ramlne r,eschimbata In ,'mprejurari diferite" (Jung, 1921 -(37).

Mullo ospecto 010 odivitatii mentcle constiento pot fi otribuite modului cum intervin ;;i evolueozo cele patru coteqorii de functii.

De c ~ fa re I ~

• .,~, c o a or In ceea ce Jlmg

33

~ sou a~~totea_d" :,_~eveni_ COn$t~.o,pec~ara a desfa~ura un rationament logic sou varonc. Astfel, din pnma g;~p~re~ ~i opuse co demer;inferential, suntl~~~~a sou gqDdi[~a, si [udecotc valorica sou si~J1~(;)9~~~ (v. Ribot, aTectivitatea co rati~n~-':-(38r Din a doua g~ra fel diametral opuse co modalitate, sunt 5enz~:~alitatea ~i jQtl,lli:l9, care aduc informatia despre realitate ~i ~~ctlo~eaza stimulii faro co 10 bozo acestor surse de informare so existe ~i 0 constrlngere inferentiala, un demers de organizare rationalo a datclor sou a valorii acestor informatii. 0 prezentare mai pe larg 0 vom realiza odata cu ,descrierea instrumentelcr psihologice MBPI ~i SLIP.

T eoria tipurilor presupune co indivizii umani so nose cu 0 predispozitie de a prefera 0 anumita functie fata de celelalte. La copii acest aspect este rnoi usor de evidentiat, pentru co ei sunt motivati din interior spre a exerso 10 nivelul constlintei in formare acea [unctie care devine preferentiala, si din ce In ce mai diferentiata, mai nuantata, ~i adaptata, cu alte cuvinte devine modul preferential de adaptare con~tienta a persoanei, odato cu intarirea data de procticc [succese ~i insuccese persona Ie In a face fata diferitelor Imprejurari ale vietii}. Exersarea ei conduce treptat spre definirea unui "sentiment" de competenta personala, iar intarirea pozitivo a succesului se generealizeaza ~i pentru alte zone de activitate care cer utilizarea aceleia$i functii, ceea ce conduce treptat 10 definirea unor trasaturi de suprafata, spre unele comportamente $i deprinderi asociate acestei [unclii.

In ocelcsl timp cu aceste dezvoltari prilejuite de functia preferato, are loc, complementar, neglijarea celorlalte, ior, dintre • ele, mai ales a functiei cu sens diametral opus, care va ramane relativ nedezvoltata, primitiva si nenuantata $i utilizata mai ales

de manifestarile unor continuturi inconstiente. Cu alte . ~

f di cuvmre,

,~care . inlre oameni, In mod natural, Iiresc, va deveni relafiv

dlfere~~lat intr-o onumitd arie, ~i va ramlne relativ nediferentiat 7n alte oru ale hmcfiondrii psihice, In mosuro In care "hom-eost i:»

,.. 'do aZl(l

v~eti~ coli l~ne, cadrul sociocultural existential, determine individul

sc-si conolizeze interesele $i energiile spre ace Ie activitati care ii dau 0 v sonsd sd-si utilizeze mintea In sensul modului pe cantil prefera .. Dev ~x~mplu, c:.!.,care prezinta de 10 Inceput 0 preferi~f9 sP~,::,~~;~I, !~~~.~~(a se adapta cerintel,,,-~ .. ~]~iiLP~!~_,.~ntermediLI senzo:,afului/ 1$1 va diferentia' preferential aceste procele d::-':~I~ un acut observator 01 realitatii imediate. Pe masura ceia ~ezvo~o In pla~~~_~0a _.gez_iJk.-' $; acel; tl~~~I,~:ristici_care _,~l!,~!_,,<:(?,n,~_lJ_~st9ntialeuno~-~stf;rde on~.~.t~~referentiale, deci realismul, spi~ituT p~~~ti~;-;imHJI c~mun A sau "bu~ul simt" etc. Atentia fiindu-i conclizote / centra$ din ce .In c~ m~' mult pe specificul mediului, i~i va cheltui din ce ih c~ mal pulin hmp si energie pentru a utiliza $i dezvolta funcfi~':I ~.'C:_'::1~,O£.usa, r~aspectiv intuitia. Ce~ra~::~_pe - prezentb ac::~~~~!.'l:_~:_~~,~~ c~~:£~:fera functia perceptiv5~~~~;~ri~6 I~ r~,s![9.~~_~~~!I.t~,t~9 _ _ge_E!!:,~-'JJie ,9liPQn,biI8_f?i!itrJl_Q__s~_~~ntra pe v~~lnlulhe); laJel, cenfrarea pe concrel, Ie do putin timp so !k centreze pe abstract· t I' . ,.-----

A ....... _'--;;, .... ".,,"Q' ..... __ . __' c:~~e ap Icon p~acticel Ii

J~:_p_?rtea~~_~=-,~~~~~ari teQretice; centrar~q-R~tl~_21 de 16 ._~,~~J!,~_!.(;)~ .. ,~m9B~!:'!_~!~~I, etc .'--"'_

In. ocest ,~)odel, exemplificat deocomdcto numai prir] :un~t~onarea d,vergenla a doua dintre functii, senzorialitatea $1 mtulho, ceeo co numim mediu, sou condilii social-culturale de forma rev ~,evine un factor care pocte influenta fie In directio dezvoltcrii predispoziliei prelerentiole, fie poote descuraja

35

34

dispozitic naturala a individului, printr-o artificlal6 intarire a unui tip de activitati core intrinsec nu sunt 0 surso de satisfactie ~i motivare pozitivo. si care, in plus, fac mai dificila:;.i formarea unor deprinderi. Fortarea dotoritc mediului a dezvoltarii unei alte functii decct cea predispozanta, conduce spre dificultati, crize de neadaptare, intarzieri in dozvoltore etc. De cote ori, de exemplu, un parinte care doresre formarea unui pianist de exceptie dintr-un copil cu evidente abilitati de alt ordin forteaza dezvoharea unor abilitati care nu sunt in acord cu predispozitia~nascuta. Influenta mediului asupra dezvoltarii psihotipului, poate duce si la un proces de "falsificare" a acestuia, si ne vom afla In [oto unor persoane ce s-au format initial printr-o capacitate mai pulin in acord cu datele de bozd, care astfel traiesc In plan interior un sentiment de insatifactie fata de ceeo ce sunt si fac, se simi mai putin competenti in domeniul pentru care s-ou format :;.i simt ca inca nu si-ou dezyoltot ceeo ce, am putea numi cu un sens larg,

"dotarea naturala".

De.zvoltarea de-a lungul vietii poote fi conceputa, din

perspectiva tipurilor preferentiale de apreciere-cunoa:;.tere, ca un proces care dUl'eaza la fe! de mult CC1! viola, prin care, treptot, eul ca:;.tiga control asupra functiilor, diferentiindu-Ie p~e fiecare si tnvatand sa Ie utilizeze concordant cu situatia, In perioada tinerelii. '~ul con:;.tient so dezvolta po rnasura ce evolueaz6 :;.i so diferen.tiaza si [unctio preferentiala, sou dominanta, care, In principiu este predispozitia naturala. In paralel, in ccest proces, odato cu functia dominanta, va intra Intr-un proces de evolutie, cevo mai lent $i desigur treptot :;.i una dintre funcliile auxiliare de

sens opus.

Astfel, daca [unctio dorninanla esto una rationalCl, In paralel 0

serie de sorcini existentiale care nu pot fi rezolvote rational vor atr'age In manifestare .~i dezvotore :;;i una dintre functiile irotionole. Jung ~39) descrie cerintc pentru 0 a doua functie auxiliara care este "in toote privintele diferita de functia domincnto. Astfel de exemplu, scriind despre tipurile de persoane care dezvolto In c~n~ti,inta un .mod predomincmt introvert in care prevoleozo ga.n~lre~ loqicd, pentru a contrabalansa un efect prea unidirectionot, functia auxiliara irotionolo va avea un caracter 'e~tr~vert, Deja, odotd cu moluritcteo, persoana incepe sa-$i costlge' 0 treptotc capacitate de a ulilizo dilerentiot si 0 a treio functie, de ocelosi gen cu ceo secunda. In genere, in m6sura In c,are functia strict opuso functei dominante ramane in urmo, ea va f, mereu purtotooreo unui mod primitiv, nediferentiat de m~ni~estare: Eul nu va fi stapon decct Ioorte greu si pe oceosto ultima Iunctie. Foarte purine persoane ating un stadiu de evolutie superio~ in procesul de individuare, in core pot utilize constienr ~i cu u~urlnta oceosto a patra funclie otunci cond contextul 0 cere,

Din perspectiva tipologiei propriu-zise utilizate de instr~~entele care inceorco sa determine tipul $i obilitctile specilice, comportarnenlole $i existentio]e , ale persoonei, se o~ere~za 0 taxonomic care io in considerore simulron tipul de ~t'tudlne dominonto in constiinto, rcspectiv exlroversio vs. inlroveraio, ji lipul de fundie dominoulo.

Astlel comportarnentele, dcciziik . .. dldL::, n.odui 3,.~ a

relationa cl persoanei VOl' fi CClt'C1CtCI,'I<tl'C " '.r t' I

"" ~ t: I ,I' I r~I'cn 1(1

dominant, auxiliar, si, nu In cele din urrn6 si pel' I . ' .•

,'''' , .. III..) \." '."

rCSrno~. nodezvollot, care 10 I'Clndul sou yo da 0 onume cololCllutci speciiico rnonilestcrilor inconsticntului in comportement, Jung clesjosooro analiza de finelc pentru 8 tipuri prelerenlicle utilizand

37

3(3

drept criteriu de specificitate functia domin~nta si atitud!neya constientd prevalenta, astfel: extraverti cu dominontc senzonala, introvert! cu dominanta senzoriala, extraverti cu dominanta intuitivQ introverti cu domianta lntullivd, extraverti cu dominanta g6ndire'logico, inlroverti cu dominanta g6ndire I~gica, ext~averti cu dominanta simtirii [roriune oiectivc), introverf eu dominonto sirntirii. Autori contemporani precum Briggs-Myers & McCaulley, 1985 (AOi utilizond $i dinamica functiei auxiliare, vorbes,c dec 1 ~ tipuri proleronliole in porsonoliroloo m(Jl~r('1. Vom .f'(~luCl ~I cl~lcmcl eonsecintele tipurilor $i dinami:::a mtererlatlel odata cu prezentarea instrumentelor diagnostice. Con~~ruetia .si validar:a. aeestor instrumente au facut obiectul unor studii factonale, care, In afara faptului co au confirmat tipologia jungiana, au precizat $i valoarea explicotivo si proqnosricd a ocestei tipologii.

anomalii conceptuale, poate prezento idiosincrazii opdrute din incercdrile de a face fata - biologic, psihologic sou social - unbr proprietoti de ordin superior necesare si necunoscute si care nu dlu valoare de supravietuire. Acest model care considerc mintea ~In sistem functional permite dad postularea existentei unor ospecte ole mentalului care au valoare de supravietuire irelevonto sou chiar negativa (J.Rust, 1989 - (41).

Aceostc perspective permite depdsireo unei abordCiri cognitiviste de tip cia sic, care cerceteozo $i ierorhizeozo structurile monloloin [unclie do rolotio lor direclo cu cdcploroo organi~mului 10 realitatea inconjurdtoore. Astfel, de exemplu exista situatii fin care aspectele cognitive ale functionarii psihice pot varia far6 =. In ocestd procesuolitote so fie cntrenotd / dorninctd de 0 procesare rctionolo, De exemplu, depresia profunda nu are 0 valoare de suprovietuire, faro co totodotd sa putem afirma co, sub report logic, existd 0 eroore - decizia persoanei ca viata nu moi are valoare nu tine de instanta cognitiva-Iogica; dimpotri"o, evitarea unor astfel de gonduri ar fi 0 dovada a unei Incercari irctioncle de a evita / escomoto ceea ce, In situatia existentiala respective apare co evidento.

Inc~rcar~~ .. ~I~.KS~ ... 8~.s..i.ygd9t! LJ[ltr~~CJ.f!1.~~! .. J:>~i.~ .... gi,m~n~!~~ile C()8ni,j~e(Jlor)t)~5~nclljloJii 50 ieJ In considerore ~jfact<,'rij

care apor co irotionoli, sou ambiguidin perspectiva logi~9~_r.actbri care. intervin .. si Inc:()mpoctg~f!l~ntl.lL_i~Cltionar---·--;tichet;--de

;'irati;~~F---fi-i~cl~---infereQtg J,JJterioqra, .In report cu criteriul

.".----.-"- , .. '"".'" " ' ..• ' .. " ..•. ~.".~" .. "." ..• ~".,~ ,",.

1.3. MODELARI COGNITIVISTE iN DEFINIREA PERSONAUTATII: CONSTRUCTELE PERSONALE Sl STILURILE

APRECIATlVE

T "I 't' . t tlJleaza definirea nsihismului /

?\- eoru e .. c~gnllvlse ... "p~:" __ - __ .~_"_" --r::..""~_._."'""".'"". __ -_._

mf.lntolulul"ca""un" 5Isieln"flmctiongl( ()~;gruLnQlur~J!IS'odetormlnaI9 ..' de~~'t~;:~-~~di~l~r ·i~~~lro_~~.J9rnloaza si fatCl do. nocot.ilalilo ~aruia se ~~t;-~g~~-i~;~~6~;i dezvolki.

-C~~t;~-funetional, mintea In datele generale se cseorncno oricorui ~It sistern functional 01 organismului, nu existd o_

~~rtih,d;epr~~~~a~~n~~u~~~r~~r:t:~al"a~~~:c~~~b~

care anume. s_"p. 9 "" __ "" . __

din perspecrivo cognitivista, $i anumc co nu toote partile mintii / ospectele functionorii psihicului sunt utile. Mintea poate prezenta

adaptare-supraviet~!re.

A~"~~ttip de argumente condue In prezent cercetarealn domeniul tehnicilor de evaluare a personolitotii spre definirea unor tipuri de structuri care pot explica sinqulcrul, excentricitatea

39

38

persondla, chior boola mentola intelese co alternative, uneori iacompotibile cu rogulo /I norrnclului", dar CCJrQ pot oveo voloore

de suprovietuire in circurnstonle definibile ca "irctionole". .

Di~ acest punct de vedere, mai closic~le cercetori $i, instruments ·construite din perspectiva dimensiunilor stilisfice $i a construdelor

;'.personcile pot capta rioi :fatete: .'

De exemplu, problerno~~fi.~iriL_~~~~i __ ~ttL_Sgg!:1i_tiv 521J9'~~_~nl structurii de per~~~litate __ g_.cQndl,Js~pr.~_q~2rdarjle de tip -dTmen'slOnarErin'-t~~;;;~i-zori cOrTJPQllg_r:n~.!itale: -';~;];nf-de '"Je;'mp v~:-i~~;R~!:~~';~-~t;'wnali';'~nt V5, eXI~~~~~~'~-~~;';lt'''llli~pu I siv

v~.:;~;:~~olutid_d.~_qe_~~~:_ re~u._c.tiv.:':_6c.~_~~ co~~e.p.teJi ~; argurnenteoZ:?! .. lJE'_r<?LJllQcti.<?nal d~ tip adaptativ In sistemul mental. In plus, delinireo si demonstrorecr functi~;)arjj stilului

':ogl:!jtiv ~9.!"~9JjZ~;d_pr::iIJ. proie<:tareClunor.<:a9r~ experimenlolecore ~.~ __ ~~<?_!_r.9!.t!.L~nqlje_st~ho.!!l~trice (Witkin $i·~(1954~(42r.·

Si torusi, datele de cercetare conduc $i spre evidenliereo 10 1ivelul oceleiosi persoone a unei alternante inrre stiluri, alternanto cu un grad mai redus ("fixitate") sau rnoi larg ("mobilitate") de voriere, sou, Tn terrnenil autorilor, la capacitatea de a se schimbo de la un mod de functionare 10 altul In functie de ceeo ce cere situclio (Witkin & Goodenough, 1977, 1981 - (43). Si stereo sistemului, am cdcuqo.

Una dintre teoriile clcsice care or merita 0 reconsiderare este teoric coqnilivd a lui G.Kelly, 1955 (44). Dezvoltarea ontoqenetico este_E.~i~!!9_ ca YD .. erOce~~~!ivE~J0_S9_r:~_mentQLvLhi dezvojt6"-~~~etEL pr02rii tn vi~_tut~..£_un£i_~_~ti~YL..lQP-9rtQri ip?t~ti~9.~0~0.':I<:.ti'{?-JQ.LegJjtQte.ln mcsuro in coreillcli\,!~ilpr~~!D.to constructe deaceIa~Lfel, cornune, ocesl luau tine de experienta

"·"'·'._·,,"."~'r""··"·'··'· , ..• ". _ ..•. , .••..•.... " " .. ,., ,. """'~'" ...• , ..••• ,,, ,,,.,,.. ' .•• '.- -.'".-. .. , " ..• ~~,-

cornuno . pe care Cl_IJJroyer.sal:9. Evolutia mentalului insecrnnd 0

diferentiel"e continua 0 conslr

""""'.... ..'. _ .. ",.

~istemului de constructe,' eeoc

copocitcre de a face foto n~ali' reoctiono.' Constructele de 01 difereritiere· de· cele care ~oman interpretareJl1ai.nuantotao,reoli.

Postulond unicitoleo sisternul

,

-D

81 '~f do profo1\ioni$ti in c:\ 0 . v • .-, 0.. I.."!a prognoshca ~I

g 0 45 \"""" apreciative Q; '0' ._

CC Qi...2 ~09iC de

::> a> > ::>

0.. - .- I 0

<I) §? C 'I E - """)ro de

C(l)\ ,2)DN

o I...IC)"' ...... ,O-. t .l:: 0..1::> 'iii 0.- ena

r'

persocno, Kelly -Incecrcc. so <

•• , •. -,.-.<.-.-, .. ~-,",-." .• -~.-.~

dimensionalo a trosoturilor de p€

,1;9r(lo, -J~-;'~ol~~oloda"'~lo -~~~;I~J~~'c') ( B<:I~n~19i7--.

W"~' _.~ •... " .•.• ,.," '_"'_.''''_''',., ." .• _ ... "M,' ,_"""" , ..... ,,'-'" __ ., .. " .. "'_"."'~'h., .. ~ ..• ","" ." •.. ,,~ -_,., """', _,' .. ' '" .. '··"·"'"''''·'"~.''''~'""~'"''A'''_'''''''

(45), v_':!.P~~_'!1J.!e In_s..9_QplL<;9rqg_.Cl.!lQ.u,r_~i_ls!f!.2d2L~ (Slater, 1965, d. Miljovitch, 1981 - (46) si deserierea structurii ansomblulyige constructe eo un spotiu scmontic In cli vi dl)<.1 1 ole ccirui dimonsiuni sunt p_r(?f?ri.L.st"JbiectuluL~j__jLcQrg_<:.tQdz~ozQ .. Jn. .. <:eQq_ce_Ti_oslo specific.

~-AP1icarea teoriei ~i a tes~~j_tip_grilo'ln-.cCldf:uLunoccQrce..!.ori romanestr-~-~ondus 19 definireo_\,IQ()r_.s.UlyrL.Qpr(}c:iC1.Fve cu 1'01 prog n()sti c.2elJtLu._eygJ.LJ.grj,.I~g.Clle __ 9~ .. <?~!()Dt.9_r~_c:ly()ca tiona I a ... s i satisfClCti~:prof()siC)Q9Jq (Marcus & Catina, 1986,1978,1980, Minulescu 1982 . (47). Primii audefinit stilul opreciativ co un mod particular de obordore, evaluare ~i interpretare 0 eve~;mentelor r~<:1lit_CltiL~~~.:__e~elQI!}_()rlte_Q ive!'8~~~te, de ~~rilnd ~__!i pu r i : 'stilulempglic, anql9gic, reflexiv si clelcsot. Departajarea stil~-rlfo: de apreciere s-o i~.9!l:z;gljr~"}L}Dsh~_jsat;~ii"d;-Yr~~~e-nID

privi nd~~~::~j~~.~t~.e._Q_f§S_~~()__iLQj~J u I i~~n t i.U~6-~iicu '~~ir~1 ii.·· - .. ,

-Ce;~~t6rile osupra empatiei au evidentiat C6~i1J~;~~J~euler de desfo$urare 01 ocesrui tip de procesarc a inlorrnotiilor de 'il~t~~~~;o;;-tere include 0 - dornincnto (1 critc~nTo;:'aTcctlYe 01 identilicdrii, ceeo ce favorizeaza

.:;; .. _;~.~~_.~:-~~C~_~ __ ~~~~~:~~~

40

41

. personolo, chiar boal('!~de _ _r_!?!~~i!lt§.91.<?lt()!:~ prinutilizarea incompotibile cu rec:~~i_exeeriente afec!i::_~. In sit~CltiCi!~.~<::1r.~~xlSta '. de suprovietu i re.~~r.~~Et~.?<j!9!~~ ica!~Jl".9_QPQ[gti~i t2!~ ..... IIlCJIt9 __ a Di~ aces! rUe constructe, numgi .. g~I~t.9!!lJQ."simpla __ p[oiftl;tie , construite".:ML ci, 'in~rmenii lui Jung, la 0 proiectie activ~i_(Jung,

persorv '- (48), ~i~_:~ __ ~~xi~J"~I~!~j~_9_?!_~~_i~~5i'~'~~-_<::1J?E~<:IEea

Ji'i e~tari lor al?,:_~<:i9_tlY"9_j R~r.~oqng9n2R,9t~!l~.~.E(Jat~."lJ.liH.~_q.dlferite

str:~tegi'i"d;'~~nOa$19ro<:uaceICl$i do eficienta (Minuloscu,

1982 - (49).

0/) Stil\J.L"Clngl()gi~ se bozeczo po un nivol rnediu-suporior al identificarii.$L()~r.q99preZe!1t9 a criteriilor afective pe.rmitand utilizarea ~;f~tiv flexibila a structurilor cognitive. Fata de stilul empatic, existo un grad crescut de adecvare obiectivc, ceea ce nu asigur?l . ~i exg~ti_t.<:i.Le..c:t__r9tl9_rJg!D~!1t~IQLdoslg$l,IIate. ~iJyl refJ~iv, implico))) <;.onstructe elective .. cu o jrecvento medie' ;au--superioaro, . ~ar

~i~~lul •• "i·d~·~tifi~~~ij~~;~~='~I~b·'--A~~~t~-·P~~~~·~-~;~i-·T;;I?K~~ .. ~n· gr~d'

c~~cut d~slJl:>iedi'litatej~!D.c:t~U!9j~·~~;e ~rit;ii~'apreciative~tind sO devind tronscnte, nelegate In sistern., prevalent analitice {Marcus, Cerino, 1978 -(50),

~ Stilu I det~19! i nd~ge g!f:!LQ pn~zont9 .. ~I<::1~9.Clcrit~riil~~~-gfg_~.ti~e, cOtsini",elul SC9A1t9ti~g_t:ltificorii; comportcmentulpersocnei este al unui c~j~~I~to. r impartiaf'-~tr-un cont~xt c~~~' soli~it6-'T~~-5-~n

. -_._-".-.-._-. ,_ ..... -'-'- ....•. --.--------------.------~-----~-- .. ---, .. -_._--_ ...•

dem~r~_ ~Q=P9r:tIc.iE9.ti v , E fi~J~~ta 'I ~. __ ~~!<::1E9..~--~l:'c:E)iIClitiClpa re i~fI~entCl!Ci,1~gCltiyj::Jlp_sc:t.sle i~t;I;9~~!~_ emoti~-r:t_ql:-afectivachiClr daca. _. judecata ..... Jogkg .... ~stg_.~_Y.~1.~!}l,!t9.9~_._!,!IJ_c:9_~El:' __ c:~Qc:~Et~a I su fi eci en t de d is.~r.ill'li_r1Clti-""-_jL_2pe r_g..r:lL Raporta reCl_ilJ~.gc:~til or d~sprecelolalt 10 criterii de relerinto exterioore .. modeluluiextern,

,da r . $i. nl;d~lu I~LEr()prL~;~t.~~i<?:~~I~:c:.e~~J~_il~ "~tifi;-~~~~dif~ri~~'r ;tr'Otegjrd~~~nc>a$.tgre [onoliticd sauglobal~i!Dpr~sivo) cuaceleasL

rezultate (Marcus, Coline, 1978 - (51).

,.......,·I5~t~f; de cercetare aplicato pe 0 populatie de prolesionisti in domeniul investigatiei judiciare au validat valoarea prognostico sl metodologico a ocestei tipologii privind stilurile apreciativ~ (Minulescu, 1982 - (52). Stilul empatic $i stilul analogic de judecare si evoluore interpresonalo se manifesto co 0 trosotura de personalitate specified muncii de interrelationare sociolo. Eficienta in munca de investigatie [udiciorc, axato preponderent pe interrelatia umcno, soliciro, din perspectiva analizei constructelor porsonole. In ocelosi timp comploxitatea structurii sistemului $i en nivel crescut 01 identificarii.

In acest context, rneritc SO subliniem importontc functionarii, I~l un nivel mediu al frecventei, a criteriilor afective. Prezenlo criteriilor elective devine distorsiononrd/ dezorganizatoare 111 sensul identilicorii totale doar In sifuctio dominorii lor, situatle care conduce spre functionarea prevolento a subiectivitctii proiective. In ocelcsi timp, lipsa totala a criteri!lor af:ctivi9 'Ingusteaza cadrul de referinto conduccnd spre eron care tin dF perce perea unei false similcritdti inrre eu si non eu si favorizeaz6

In oceesi rnosuro proiectio (Jung -(53). ,

Am acordat irnportontd prezenrorii acestei tipologii privink:l constructele si stilurile apreciative pentru co, lo nivelul ccestoro, sunt ·prezente nu numoi mecanismele de pro~;sare logica, $i predominant constiento a intormotiei, ci si mecan.i,sme care ontreneozd prelucrdrile de lo ni'velul incon$tientului!.identificarea si implicarea afectiva sprijinindu-se pe diferentieri de finete care pot do sens $i irationalului din comportamentul uman. Desi incd nu a fost construit un chestionar de personalitate care so io In considerore intreoqo problematico a constructelor persona Ie si a

42

43

stilurilor oprecictive ne putern osleplo co oceostd directie s6 duc6 lo instruments cornplexe . cu valoare 'de cunoostere ri-dicata~ Tehnico griJei de constructe 0 vom prezento in cadrul unui alf velum al"Evaluarii psiholoqice", '

In 01 doilea rand se odreseozd ehiar lehnicilor stolislice penlru a detecta surse de distorsionare sau a construi modele sistemice de control matematic a corelcrii inlormotiilor [dirneneiunilor, fotetclor acestora atat intre eie, cat $i eu alte aspecte ale personolitclii ).

Prelul acestei sistemotie efort de control a circuloliei ~i prelucrorii inlormotiei la toote nivelele, de la formularea si construirea chestionarului la reeeptarea, prelucrarea si rezolvarea itemilor de cotre subiect, si cpoi la interpretarea acestor rospunsuri Inrr-o moniero care se sa apropie cat mai mult de realitatea vie, - este constituit pc de 0 parte de toxonomizorile care, in ultimul deceniu au clorilicor mull din "haosul" unor probleme precum formatul itemilor, continutul lor, caracteristicile situationale etc. Pe de alta parte, fae obiectul unor dezbateri in simpozioane internationale probleme precum: couzolitoteo (Silva, Westmeyer 1994), dezirabilitatea ( Nowack, Hofstee & Hendriks, Parlhus, Borkenou & Ostendorf, Fernandez-Ballesteros & Zornorron, 1995), baz.cle biochimico ale personclitolii (Zuckerman, 1994), luarea deciziei In psihodiagnoza (Westmeyer, 1994, van der Berken & van Arle, Vos, 1995 - (55).

Si tolusi, dOCCl or fi 56 reluom, se pune nu alat problema reiCltiviz6rii volorii cheslionClrclor In cunoosterco personalit61ii (cum au fost / sunt unii tentoll so gandcmca), ci a masurii In care un instrument a corui standardizare impinge spre inferente tipologice, cu un grad "mediu" de generalitate", poate surprinde ;,i unicitoteo, forma vie a psihismului, felul cum se manifesto ecole tr6s6turi''j'n complexitatea interdererrnindrilor psihice. Si nu este cored sa corern unui in::.lrumcnl Sf] cuantifice ceo a ca, 'in esento so, nu a putut fi cuonlificat - psihismul viu.

Deci limita principolo a chcstionarului de personolitote, este

2., CERINTE FUNDAMENTALE TN CONSTRUIREA SI

EXPERIMENT AREA UNUI CHESTIONAR DE PERSONAUTATE.

2.1. PRINCIPALE LIMITE SI DIFICULTATI INTRINSECI

MASURARII PERSONALITATIl PRIN CHESTIONARE , ,

A""~0 '-P' J._/ !);lIt-2ti. d,D. "Ib' VvO'vviiJuu"

Inainte de a prezenta cerintele fundamentale care tin de

construirec si validarea unui chestionar de personolitote, vom rrece in revisto cctevo dintre principalele limite si dificultati specifics pentru ocest gen de instrumente de ovciuore a oersonolitolii.

Ceea ce analizatori de anvergura unor Anastasi sau Cronbach, acum 40 de ani, si Angleitner, John, l.ohr. sou Hofstee ~i \ De Rood, Coste Si McCrae (54) pentru anii 90 reproseozo chestionorelor ca instrurnenle tinc, In prirnu] rand de limitolo copocltotii de operotionolizore a dimensionilor de rncsurot, de sxprirncre. dar si de controlul modului cum este trcnsmiso si receptotd inlorrnotic. Mai mult, de 0 dificultate exlerioord instrumentului propriu-zis si anume intentionalitatca $i stereo interiooro a respondentului si disrorsiunilo consecutive acesteia. Andlizele moderne Ino'I(CO sa reconsidere intr-o rnonioro sisternolicd dileritele nil/ole ale problemalicii chestionorelor. In primul rand modul de construire a itemilor, forma ~i continutul lor;

44

45

interpretore de cctre subiect a continutului, dar, paradoxal, conduc ~i spre 0 "vizibilitate" prea mare care face ca rcspunsurile so poarte amprenta prea puternica a seturilor atitudinale, a. intentionalitatii, a efectului de fatado, si, nu In ultimul rand, a starilor emotionale pe care Ie traieste / sau le-a traversat de curand subiectul. Exista voci In domeniul psihologiei personalitatii care odoto cu Allport, 1937 (58), eonsiderd co persoan? poote fi adecvat descrisa numai in termenii paternurilor specilice de interrelationare, mai pulin prin trasaturi comune. Modelul· din 1994 descris de McCrae ~i Costa pune In buna mosuro problemd clarificarii a ceea ce putem mcsuro In mod real din natura umond si a modolitctilor In care putem trata aceasta informatie.

inlrinseco accstui tip de derners.

De asemenea, dintre closicele dificultati avute In vedere, a corer rezolvore va mai insemno Inca multe teme de cercetare, sunt: "vizibilitatea" itemilor, gradul de schimbare vs. constcnto a comportamentului rndsurot, specificitatea mare a rcsponsurtlor in sfera personolitctii care atrage dificultati in gruparea lor in categorii bine definite de trasaturi / structuri ole personolitotii si determinarea unor criterii externe adecvate prin care so se cclculeze empiric gradul de validitate.

o alta problema majora tine nu atat de construirea chestionarelor, cat de interpretarea datelor. Originea chestionarelor sta probabil 'in necesitatea de a realiza un interviu cat mai sistematizat. Ceea ce implica supozitio co fiecare raspuns trebuie considerat / ponderat co indiciu al existentei / prezentei aspectulu i avut In vedere. Interpretarea faduala-veridica-literala se bozeozd pe validitatea de continut si se apropie foarte mult de situatia interviului sisternct.zot. lntcrpretoreo psiholoqico - diagnostica - simptomotico este posibilo In urma experirnentorii S! vclidorii chestionarului, respectiv a stabillirii empirice a relotiei dintre rdspunsurile la iterni si un criteriu specilicct de validare (Anastasi, 1957 -(56).

Q a doua surso de interminabile discutii privind ce anume interpretorn cand interpretcm rcspunsurile lo iterni, este faptul co existo 0 inerenta ambiguitate a rcspunsurilor, dovedito de altfel experimental (Eisenberg,1941, Forsman, 1993 - {57} ceea ce conduce spre posibilitatea unei game relativ largi de interpreter! pentru fiecare rospuns. Formularea rnai specified si clara a itemilor precum si formularea unor seruri de rcspunsuri specificate pot conduce pe de 0 porte la scodereo gamei de posibilito]! de

2.2. CERINTE GENERAtE SI ETAPE GENERAtE

In construirea unui chestionar de evaluare a personalitati·l existo doua probleme esentiale cu care se confrunta orice

psiholog: . v v

1. definirea constructului, ded a tr6saturii care treboie masurata;

2. construirea unui set de itemi prin care subiectul este "intrebat:' In legatura cu acele comportamente care sunt relevante pen try trasatura respectiva, sau in legatura cu situatiile relevante pentru acea trasatura. Raspunsurile subiectului la ocesf itemi vor servi c~ indicatori ai constructului. Vom Incerca sa prezentcm il1 continuare corevo dintre problemele legate de construirea si experimentcrec a~estui set coerent de itemi, care reprezinh5

chestionarul de personalitate.

Un prim tip de cerinte in etapa de construire. si experimenta~~

priveste alegerea tipului de probe sau chestlonar. Ce proba

46

47

alegem depinde de: .1. definirea scopului testcrii [ce testom] $i 2. definirea domeniului de aplicare (de ce testorn: consiliere vocotionolc, expertizo clinicc, experfizo [udicioro, psiholerapie, selectie prolesionolo sau reorientare profesionala etc.). Acest gen

,de probleme apare In rncsuro In care testarea trebuie sa raspunda desigur unor probleme specifice cure apar uneori inlr-un context specific ce trebuie si el definit, ior, pe de alta parte, psihologul porneste de 10 bun incepu! avertizat In legatura cu tipul de expectante ale subiectului [motivotii, stari afective, atitudini, prejudecoti si ideosincrazii) care pot distorsiona comunicarea prin chestionor.

Alegerea probelor inseornnd In ocelcsi tirnp un numor de cerinte care tin intrinsec de construirea chestionarului: adecvarea c ontinutului itemilor, numorul de itemi, omogenitatea / reomogenitatea acestora. Aceste cerinte vor influento cclitotile

.--,

F sihometrjce ale itemilor si ale chestionarului, ospecte pe care Ie

vom discuto mqj pe larg In alt subccpirol.

o a doua elope, ulterioar6 constituirii unui prim esontion de iterni.: priveste cplicoreo experimentolo o:::cestora. Initial, cpliccreo se poate reolizo pe un minim de 20 de subiecti (Meili, 1964 - (59), pentru a responde unor Intrebari r.e se refera 10 factori 'care pot inlluentc aleatoriu rezultotele, diminucnd fidelitatea.

Dintre sursele de eroare posibile ce pot fi ovute In vedere si corectate In aceastCi eta po rnentionom: 1 .standardizarea corectc a instructajului si a conditiilor specifice de rospuns (daca este cozul], 2. standardizarea tipului de rdspuns, 3. Iormuloreo unor iterni/ scale de "volidore' a cheslioncrvluiin report de atitudinea subiectului (supra/sub estimarea unor simptome / situotii,

otitudini de foredo, gradul de dezirabililote 10 diferite genuri de subiecti] 4. construirea unor exernple introductive.

A doua etopd a experimentorii priveste validarea statistica prelimincro pentru eliminarea itemilor care nu sunt omogeni, nu . sunt semnificativi, dubleczd un anum it aspect investigat etc. Se reolizeozc In genere pe un numdr de subiecti care sa permird clarificarea urmotoorelor aspecte: l.nivelul de dificultate 01 itemilor; 2. reportitio corectc a rdspunsurilor in functie de diferite posibilitati {precizarea grileil; 3.capacitatea de discriminare.

Aceste aspede conduc 10 repartitia echillbrotc a itemilor in chestionar, cobororeo nivelului de dificultale 01 limbajului 10 nivelul categoriei de persoane pentru care este construit chestionarul, eliminarea acelor itemi care nu contribuie / sunt irelevanti 10 posibilitatea de a dihotomiza subiectii in fundie de variabila testata. Aceasta ultima calitate, capacitalea de discrirniriore, este considerate, alaturi de omogenitate, ca insepcrcbilo de serrmllicotic psihologica atestului, respectiv de validitatea so (Meili, 1964 - (60). Aceste cerinte implica co, pe de o parte grupul de subiecti so fie reprezentativ pentru dimensiunea avuta in vedere {criteriu exterior], pe de alta/co sarcina/continutul itemilor so se refere 10 variabila ovutd in vedere. Aceasta capacitate de diferentiere se determine statistic fie prin metoda corelatiei cu un criteriu exterior, fie comporcnd corelotiile fiecarui item cu rezultatul global 01 scalei/ chestionarului experimentat. 5copul acestei etape este de a elimina acei itemicare sunt neadecvati si a ordona In functie de gradul de dificultate (daca este cozul], de tipul de grilo folo5it (de exemplu, nu se vor pune itemii intr-o succesiune prelungita de reoctii reievante prin ocelosi fel de rcspuns . numoi DA, numai NU).

49

48

De asemenea vor fi eliminati ~i itemii rcprezentativi pentru trasatura, dar care, dotoritc unor motive precum dezirabil.itat~a, primesc ocelosi tip de raspuns de la marea maio~itate a sublecf'lo~ (de exemplu, itemi de felul"este important sa existe 0 lege morala

care sO-mi guverneze eomportamentul"). ~.. .

A treia etopa are co seep standordizarea Interpr"etar~l ~nn

etalonarea chestionarului. 0 prima cerinto este constttulre~

.. I . . f I

conform etapelor anterio(Jre a (J'l( shonorv 1..11 lfi ,orma. u~

definitiva. 0 a doua este de (J ('onstrui un asontion / lot de sublectl cat mol diversificat in functie de criteriile speciiice cotegoriei. de persoone testate eu ocest instrument, Pc ace.~ti :ubiecti v~~ ~pllea: consemnele definitive, exemplcle core aluta la fam.l,anza.((";o subiedului eu tipul de probleme, experimentarea limitei de tmll:. avuta In vedere (daca este cazul acestui din urmcospect. se VCI cere subiectilor so incercuiasca num6rul itemului lei care raspund, cpoi, din minut'in minut, ccelosi lucru pana cand ultimul subiect

termina de raspuns). .

Etopa a treia priveste de asemenea calitat~o testolui ~e

masura standardizata. Dar eereetor; privind difentele Ioteto ale validitatii instrumentului vex con~inL'a, 'in masura 11"1 care ne intereseaza si consecintele deciziilor. !=_lE'neralizarea te~.tului pe alte populctii / alte culturi si sociaroli / felul cum tesh'!. prezent eoreleoza eu olte modalitoti d: (I rl)o!>u~'a IrosOluru ~vuta In ve~~re $i specificitotea instrumentulul, doterminoreo unor rotete s~ec.lflce trasaturii prin incercareo de a gasi subfactori care contn.b~,e la variatia comportomentului in cadrul oceleiosi trasaturi, valldltatea

deciziilor In diferite contexte aplicative etc.

3. PROBlEME PRIVIND STRATEGlIlE DE CONSTRUIRE A CHESTJONARElOR DE PERSONALITA TE

Megargee, discutcnd 'in 1972 (61) problemele antrenate de construireo Inventarului de personalitate California, modul de selectore a variabilelor, strategia de construire a testulJ.i propriu-zis, reolizeozd si 0 analiza sistematica a metodelor dk constructie a unui chestionar. Aceostc c1asificare face obiectul unui acord cvasigeneral printre cercetctoril $i constructorii d,1~ ehestionare. In mod fundamental, 'in functie de modalitatea d4':} consfruire si selectare a itemilor, metodele generale de construire a unui chestionar sunt trei: 1, metoda intuitiva sou obordored rationale; 2. metoda criteriului extern, sou metoda ernpiricc: 3~ metoda criteriului intern, sau metoda factoriala. Desigur, po] exista si diferite cornbinori 'intre elementele specifics celor tre] tipuri de strategii, deci $i metode mixte. Vom urmdri pe rand caraderisticile demersului experimental si consecintele fiecarei optiuni in termenii limitelor slovcntcjelor.

3.1. METODA INTUITIV A

Abordoreo rotionolc a construirii unui chestionor pune autorul 'in postura creatorului care decide ce itemi lrebuie lnclusi. si ce continuturi sunt relevante pentru 0 traduce trasatura ,Intr-un comportament, decizie care ontreneozo in special experienta so de viato, cunoostereo psihologiei umane in general $i a tipului de probleme psihice antrenate de trasatura-tinta, in special.

Hase & Goldberg, 1967 (62), clasifico cbordorile rationale in functie de douo criterii. Astfel, 1. criteriul privind selecto

50

51

c:ontinuhJlui iternilor, divizeoza stralegiilo intuitive In obordori in care selectio itemilor se bozeozd pe Intelegerea strict intuitiva a trosaturii, si, respecriv, oborddri In care selectio esle ghidota de 0 leorie formalizata asupra personolitotii si comportamentului uman; de asemenea, 2. criteriul privind instcnto care selecfioneczc itemii, divizeozd In strategii In care autorul chestionorului este eel care opteczo, fata de cele In care se :onstituie un grup de persoane - judecatori.

Megargee, 1972 (63), diferentaza intre selectii pur intuitive, si cele mixte, denumite "partial empirice" In care selectia este partial ghi~ata de date experimentale. Acest tip de selectie si folose$te penrru acele scale din c.P.!, construite pe bozo analizei consistentei interne. In astfel de scale autorul selecteozo intuitiv un lot de itemi care par so reflecte acea trasatura, urrnond ca alegerea initiala so fie onalizata sub raportul consisrentei interne $i pastrati aceia care prezinto un nivel suficient de Incredere. Patru dincele 18 scale a variantei c.P.!, 1972 sunt construite Inacest mod. .

Astfel, un posibil demers intuitiv, poate cuprinde in genere urmdtorli posi: 1. selectio intuitiva a continuturilor ltemilor $i a lotului initial de itemi; 2. administrarea intregului lot de item! unui grupde subiecti: 3. calcularea scorurilor totale la ocecsto scala preliminord: 4. calculul corelotiilor dintre scorurile 10 itemi si scorurile totale pentru tof itemii din btul preliminar; 5. ocesf coeficienti de corelotie vor servi ca si criteriu pentru seleclio finale a itemilor care prezintd cele rna; Inalte corelatii intre scorurile proprii si scoruile totale. Deci, intr-un astfel de demers mixt, datele empirice pot fi utilizate pentru a creste validitatea discriminativa a testului prin eliminarea itemilor care fie au paternuri de raspuns ambigui, fie au corelatii semnificative cu scale care masoara alte trosaturi.

M_egorgee considera C(1 prir1cipClI ovantaj 01 straregiei intuitive voltdltatea de conlinu] ridicala. Un al doileo avantaj consUl dintr-o coerenta intrinseco, In mosuro In care un asemenea instrument este urmarea unei consistente In abordare si/ sau reflecta un cadru teoretic univoc.

Princ~palele ~ezavantaje, douo, tin pe de 0 parte de faptul co omogenltatea $1 continutul itemilor depind de abilitatea autorului de o-si imagina ~i anticipa raspunsurile la problemelo itemilor a persoanelor caracterizate prin trasatura respective. Pe de alta parte, la fel de simplu va fi $i pentru subiect sa ,nteleaga sensu] si modelul de rospuns expcctat de autor / chcstionar, ceea ce ,i va f~cilita po~i~ilitatea de a distorsiona voit raspunsurile pentru a simulo / disimulo reactii convenClbile / dezirabile.

3.2. METODA EMPJRlcA

La nivelul ocestei metode selectia itemilor este ghidata doar de relatia empiric determinata 'ntre itemul testului si 0 masuro-criteriu specifico. Aceostd metodo mai poortd nume/e de strategia criteriului extern.

Etapele principale ale strategiei constau In:

1 .~samb'area unui esontion initial de iterni - de obicei pe boze rationale, sou reunind itemii din diferite chestionare'

2. administrarea lor unui grup de subiecti care difer~ Intre €Ii door la nivelul trasaturii evaluate [cleci cele doud loturi criteriu or trebui Inv ~od .. ideal .s~ fie asemanatoare In orice privinta cu exceptio trasaturfl specificate);

3. determinarea pentru fiecare lot a frecventei raspunsurilor Acord/Dezaco,-d; 4. determinarea sernnificatiei statistice a dife-

52

53

rentelor obtinute:

5.itemii care diferentiaza semnificativ cele doud loturi sunt

selectoli pentru scala prelimincrd:

6. aceasta scala se cplico din nou loturilor criteriu initiole:

7. dace raspun5urile onolizote sunt satisfacatoaro, scala va fi validate po noi loturi cu scopul do a identifiea ~i elimino itemii cu o slaba capacitate de discriminare;

8.aceasto scala prescurtoto si rafinata va fi din nou volidctc.

Ceea ce face avantajul pentru dicqnozd 01 unei astfel de selectii ghidata de criterii exterioare [udecotii calitative a psihologului, este faptul ca, pe de 0 parte, depcseste abilitatea intuitivQ a unui singur om, pe de alta, roprezintd 0 consecinlo a comportamentului unui mare norncr de persoane fata de continutul itemilor ~i poate detecta astfel itemi discriminativi care sunt departe de a fi evidenti de la sine. De exemplu, 'In constituirea scalei de socializare a CP .1., denurnito initial scala de delincvento, expectanta constructorului pentru un item de felul"am fost destul de independent ~i liber de consrrcnqeri din partea familiei", era ca tinerii delincventi din lotul-criteriu sa raspunda Da In rncsurc in care studiile sociopsihologice rele'./a ocecsto lndependenlo In cazul copiilor delincventi.

Empiric, s-a selectionat pentru item ca semnificativ pentru grila rcspunsul Nu, dat fiind faptul co tinerii delincventi rospund semnificativ mai frecvent decct grupul de nondelincvenli Nu. La fel, pentru sociopatie, ne-am putea ostepto co un astfel de subiect so raspunda Fals la itemul"majoritatea timpului am facut ceva rou sau gresit"; empiric, rezultatele indica si co rcspunsurile marii majoritati a sociopotilor. diferentiator de subiectii comuni, sunt Adevarat. Acest aspect, al dependentai includerii itemilor de

ocuroteteo selectiei loturilor criteriu, face co orice gre$oalo In organizarea acestor loturi sa conduco la artefacte, la selectii gresite de itemi de fapt irelevonti. De exemplu, in selectarea itemilor scalei de psihopatie din M.M.P.L, lotul martor de nondelincventi era semnilicotiv mai tlnar decot grupul care or fi putut reprezenta "populotio normolo": consecinta a fost co scorurilo la anumiti itemi la odolescentii nondelincventi erou foarte opropiolo, uncori chiar rnai mari, scorurilor lotului crjte~iu de delincventi.

Deci, In metoda criteriului extern, cceosto 'relatie empiric stabilito cu un criteriu exterior si nu continutul manifest al itemilor determine seloctoreo lor pentru chestionarul definitiv. Chiar in siluotio In care nu ne putem explica psihologic de ce Iotul criteriu se indreapta spre un rospuns paradoxal, deci fie relotio itemului cu criteriul este obscure, fie directio rcspcnsului e absurdo, itemul va fi indus daca este capabil empiric sa diferentieze loturile. In oceeosi ordine de idei, psihologul nu este preocupat de adevarul real/literal al rospunsului subiectului, deci daco un anum it subiect . este esc cum afirma co esle prin rcspcnsul la un anumit item [v, diferenta dintre chestionar si interviu), ci interesul se centreczo pe relotio dintre raspunsul subiectului la item si alte dimensiuni comportamentale implicite. Din aceste motive, sc~lele.derivate empiric pot fi mai subtile si mai dificil de trucat de~at cele

...

rationale. Aceosto scodere a validitatii aparente/de continut face

in ccelosi timp co ele sa fie cevo mai greu acceptate de subiecti (adesea apar Intrebari de tipul : "nu Inteleg ce va intereseozd acest lucru", sau "nu 'Inteleg de ce acest aspect are importanta pentru onqojoreo mea ca .... ", etc. Acelosi tip de cauzo face scala destul de dificil de explicct nespeciclisrilor care presupun aceeasi

54

55

ecuotie c~ c€-:a a interviului: interesul penlru continutul factual al itemilor.

Metoda onolizei criteriului extern devine decisive cand se pune problema utilitatii predictive, practice a diferitelor criterii, deci pentru constituirea unor chestionare de tip vocational, sau pentru trasaturi care sunt marcate de prejudecata mentalitatii comune.

simple, In care fiecare dintre factor; este responsabil pentru 0 cnurnitd trasatura.

,In ocecstd metoda pot interveni distorisiuni datorate metodei de analiza factoriala (Hofstee, De Raad, Goldberg,1992, Hendriks, Hofstee, De Raad,1993 - (64), sau "lipsei de distinctivitate conceptuala Intre structure si fenomen 1/ (Perugini, 1993 - (65). In aceste conditii, abilitatea cercetotorului consto In analiza sernnilicotiei psihologice a iternilor care sfrucfureozo un anume factor, pentru a da consistento psiholoqico, sens calitativ, aeelui produs al analizei cantitative. Marea majoritate a chestionarelor contemporane sunt construite prin oceosto metoda, In prezent existond tendinta ca so fie puse sub semnul Intreborii oriee chestionare care nu au fost supuse analizei factoriale.

Avantajul principal al unor astfel de scale este puritatea factoriala ~i omogenitatea lor. Astfel putem fi siguri co seoruri egale reprezinro performante echivalente la testul respectiv, un deziderot central 01 inslrurnentelor psihometrice,

In CH::e!cqli limp, HII'1t lrecvente voci din r6ndIJI unor psihodiclgnosticioni de orienlore clinic6 $i nu nurnoi, care, interesati In primul rand de validitatea procticd a diagnozei, considero co scolele de tip factori'al nu relolioneozo suficient de flexibil ~i relevant ell comportamentul viu, deci cu modele cornportomentale cornplexe In care fclCtorul respectiv opore door ea una dintro doterminonte.ln ocest sons, focern trimiterea din nou 10 modelul Costa & McCrae, care accentu6nd valoarea de construct abstract a dimensiunilor factoriale bazale, olero 0 modalitate inteligibila de a include semnificatia ocestoro pentru ceeo ce oulorii numesc adaptorile corocleristice persoonei,

In clcconiul 90, oxistd preocupori rnetocloloqico privind

3.3. METODA ANAUZEI FACTORIALE

Aceostd metoda pune accent pe analiza criteriului intern, respectiv pe tehnici statistice care permit ca, oclcto cu identificarea unui factor care apare ca dimensiune responsabila de variatia semnilicotivo a comportamentului, so construim $i 0 scala pentru 0; defini psihologic si a evoluo respectivul factor.

Posii In strategia analizei factoriale pornesc de la:

1. construirea pe baze a priori a unui lot relativ mic de itemi (:elelctlt~ metoda oveou [iecore In vedere selectoreo finala dintr-un nvm~1r it,i!i(JI more do pOJibili ltemi], ilmni (;(:1 por ~ja [ie %;'r6n~ legatide fodorul vizor: 2. ocesf ilemi sunl odministrcli unui numcr mare de subiecti, care, In parolel sunt adesea restof si cu olte instrumente identificate deja co semnilicotive In 'report de factorul·dimensjune~ vizotoi 3. se proccdeozc 10 intercoreloreo iternilor, motricec rezuitoto fiindanalizata factorial, rotata

conform procedurii olese, obtin6ndu-se 0 clusterizare care este respon-sobilc de un anumit quantum a vcriotiei comportamentului subiectilor testati; 4. se determine corelotia fiecarui item eu factorul ffoctorii rezultoti {Incarcatura factoriala a itemului}; 5. vor fi selectof pentru scolc finale acei itemi care au ceo rna; ,nalta Tncercatura factorilo. Ceeo ce am obtinut este 0 solutie structurolo

56

57

integrarea diferitelor tipuri de metode pentru a ajunge la, pe de 0 parte, determinarea seporoto a diieritelor surse de varianta in interiorul oceluicsi factor (modelul Multi trasatura multi-metod - MTMM aplicat in domeniul Big Five de cercetctori precum Gallucci, Lauriola, Leone, Livi, Perugini,1994, Steyer, Ferring & Schmitt, 1992 - (66),: pe de alta porte, de a depdsi 0 strucnrro fadoriala simple pentru a obtine modele geometrice de tip circurnplex ccre rincecrcc sa redoo cove din comolexitotec personclitotii [Holstoe, De Rocld & Goldberg 1992, Perugini, 1993 - (67). Asupra acestor dirt orrno cercetori vern rever.i.

sa remedieze distorsiunile datorate unei ideosincratice si nesistematice obordori a problematicii generarii lotului initial de itemi (Angleitner si 01.1986 - (70)

Problemele la care nu s-ou preocupor so rcspundc creatorii closici de inventare de personalitate, si pe care Ie dezbat in prezent crectorii moderni, sunt: cum trebuie construit !otul initial de itemi; cum trebuie scrisi ocesf itemi; cum influenfe.aza caracteristicile formale si de conti nut ale formularii felur'in core vor prelucra subiectii acel item. Ceea ce se demonstreozc intr-o rnoniero sistematica in cadrul acestei lucrcri, - aspecte core sunt dezbcrute in prezent si de alti autori ( De Road, Mulder, Kloosterman & Hofstee, 1988, Hofstee, 1990, Angleitner, Ostendorf & John, 1990, De Raad, 1992, Capraro & Perugini,

1994, Hofstee 1994 - (71). •

Inca din 1972, Meehl (72), Intr-o lucrare referitoare la schimbari de perspective 'In evaluarea personolitotii comenleozd faptul co cercetcrile cvond ca obiect construirea si validarea testelor de personalitate ar trebui so se concentreze mai degraba pe ace Ie aspecte negative care irnpieteczd asupra valorii diagnostice a itemilor si chestionarelor, acestea fiind oricum mult mai multe $i mai importante decot caracteristicile pozitive: "lista proprietotilor de nedorit este considerabil mai lunga decat cea a proprietotilor de dorit. Ceea ce or fi so spunem cd, data Hind structura mintii umane {un fapt al reolitotii si nu door 0 slabiciune a unei metode psihometrice sou a unei teorii}, In cursul construirii unei scale soar putea sa trebuiasca sa cheltuim rnoi mult timp, bani, minte $i energie masurand lucruri care nu dorim sa fie reflectate de item, in locul acelora pe care dorim so Ie reflecte" (Meehl - (73). Ceea ce 50 $i Int6mpla In cercetarea si psihodiagnoza personolitotii ultimilor ani.

4. PROBLEME PRIVIND MODALITATILE DE CONSTRUIRE A ITEMILOR CHESTIONARElOR DE PERSONAUTATE

Dintre problemele cele mai viu discutate In literatura de specielitate vom lua In considerotie clouc. ] . modalitati!e cia construire; 2. limbajul in care se construiesre itemul $i relevonto limbaiului pentru diagnoza personolitotii. Se considero de exemplu, cu 0 argumentare oplicoto pe structurile lexica Ie ca "un escntion optim de unitati descriptive, bozot pe paradigmele lexicale nu a fost Inca construit", De Raad, 1994 {68},

Trec6nd in revistd intr-o extinso analiza caracleristicile psihometrice ale diverselor tipuri de itemi, Angleitner, John sl Iohr, 1986 (69) rei eva 0 anumita neglijare intr-o faza de Inceput a istoriei psihodiagnozei, a proprietotilor itemilor ,I stimuli, In favoarea unei centrdri aproape exclusive pe principiile de construire a scolelor. Consecinta, probata de outori, este co, nici cele rna; sofisticate tehnici de grupare a itemilor nu sunt capabile

58

59

4.1. STRA TEGII GENERALE DE CONSTRUIRE A ITEMILOR; PROBLEMA UMBAJUlUI

sale preconcepfii,5trereotipuri,experiente a anumitor continuturi si comportomente. In formularea regulilor care ar putea indepdrto unele influente negative, Loevinger pleccd de la postularea faptului co ilemii lotului initial trebuie extrosi dintr-o orie de continuturi mai larga decor trasatura propriu-ziso. Astfel, consecinta acestui postulat 'II conduce la formularea unor reguli: 1. ar trebui so fie consrruiti si itemi care so evalueze alte trasaturi Tnrudite dar cu voloore discriminctivo pentru trosotura data; 2. itemii trebuie olesi In oso feltncat so reprezinte toate continuturile posibile care or putea exprima trasatura respective, In functie de toate teoriile alternative cunoscule: 3. domenile continuturilor ar trebui sa fie reprezentative pentru importanta lor existentiala.

Am insistat oici asupra acestei obordori coerente a problemei continutului itemilor, pentru co, odoto cu aceste cerinte teoretice, intra In compul cercelctorilor 0 cerinlc toxonomicd: aceea de a elabora 0 reteo nomoloqico In care sa fie cuprinseconstructele ce sunt evaluate.

Peste 15 ani, Buss &' Craik, 1983 (77), publica un al doilea model coerent privind sorcino de generare a itemilor dependent de ceea ce numesc autorii IIfrecventa actiunii" $i care se bozeozo pe prototipicitatea unui comportament pentru 0 onumitd trasatura. Primul pas al acestui program, consto dintr-un set de trasaturi selectate In mod sistematic dintr-un model structurat de comportament interpersonal realizat de Wiggins, 1979 (78). AI doileo pas se pune In proctico printr-un esontion larg de subiecf care au sarcina de a identifica comportamente observabile care corespund trasaturii sau altfel spus genereaza acte comportamentale care pot fi considerate monilestori ale trosaturii.

AI treilea pas este 7ncredintat unui alt lot de subiecli care vor

In cadrul unui program de dezvoltare a toslelor do personalitate, Jackson, 1967 (74) In cepe prin occenluoreo necesikilii de a opera definitii specilice si reciproc exclusive pentru Iiecore construct proiect reolizobil in conditiile irecerii In revisto .o lileraturii de speciolitote privirrd dimensiunea respective. Ceeo co echipa condusd de Jackson sireolizeczo, generand un lot initial de itemi pentru ficcare construct avut In vedere cu ajutorul a ceea ce numeo autorul"o grila de situatii si secvenle cornportamentale" {Jackson, 1970 - (75). In cadrul a ceea ce Jackson nurneste In 1970 "un sistem secventiol de dezvoltare a scalei de personalitate", unui grup de judecctori experti Ii se dau descrieri derivate q 'unor persoone "tinta" care exemplified In mare masura In comportarnentul lor trasatura data. Pasul urmdlor consto In sarcina 'de a.~udeca si ranga probabilitatea ca ccesre persoone so aprobe fiecare dintre itemii respectivi. De asemenea, aveau si sarcina de a stabili gradulin care iternii pot fi considero]i relevcnli

pentru constructul respectiv. • ..

Modelullui Jackson poote fj considerat ca prima incercore de a sistematiza generarea de itemi. Acest model nu a avut cu cdevdrot impact In epoco, dar veneo sa raspunda unor probeme ridicate anterior de un alt cercetctor, Loevinger, 1957 (76). Deficienta majora incriminotd de Loevinger referitor la procesul de generare a itemilor pentru a reprezenta un anum it construct tine de imposibilitatea de a-I repeta ca pe orice experiment psihologic, si ocest lucru moi ales datorita IrlCarcaturii de idiosincrasie, de subiectivitote In aprecierea de catre cercetotor, conform propriilor

60

61

aprecia prin rangare gradul de prototipicitate ol aceslor acte comportamentale pentru trasatura data. Acestc evaluare nu se face la 7ntamplare, ci se bozeozc pe un set de reguli de evaluare a "prototipicitdtii" $i pe consensul unui mare nurnor de vorbitori ai unei limbi. Aceostc procedure eloboretc de Buss si Croik este prima care inceorco sa ccpitolizeze cunostintele semantice ale oomenilor In legoturo cu ocele comportamente care sunt tipice pentru 0 onumito trasatura. Dezavantajul principal 01 metodei consrd in faptul co nu mai este la fel de utila ccnd se pune problema construirii unor itemi pentru 0 trasotura pentru care nu exista denumiri elaborate la nivelul limbojului comun, si fata de care ne putem ostepto ca oamenii so nu aibe intuitii semantice bine definite,ca de exemplu in anumite dimensiuni ce se manifesto in bolile psihice (Angleitner $i aI., 1986 -(79).

Studiul mentionat excmineozd modul de generare al itemilor la mcjoritorec chestionarelor de personalitate $1 gase$te cd, in practice, este yorba mai mult de 0 combinare a color trei puncte de vedere astfel: autori precurn Cattell, construiesc noi itemi lasand neexplicotd ratiunea care a stat la bozo generarii lor; autorii M.M.P.l-ului, Hathaway si McKinley, utilizeozc experti pentru a Ie furniza mcnilestorile tipice pentru trasatura pcroloqicc vizctd: mojoritoteo, printre care si Guilford si Gough copiozc itemi din alte chestionare. Goldberg, 1971 (80), studiind chestionarele americane, constoto ca itemii construiti la 'inceputul secolului si-ou gasit drum prin medierea mai multor serii de 'imprumuturi Plna In chestionarele importante ale anilor 70-80.

Subiectivitatea initiala care greveaza in mod obisnuit asupra procesului de generare a itemilor nu poate fj corijata de metodele statistice de experimentare In mosurc In care, de exemplu, ceea ce

62

a fost lasat afara sau uitat nu mai poate fi recuperat pentru a deveni parte a scalei rezultate. Una dintre ideosincraziile care greveaza si in prezent chestionarele ovonsola este, cum am vazut In cazulfactorului 01 V-lea din chestionarele tip Big Five, si nu numai, subiectivitatea autorului in decizic asupra denumirii scclei rezultate / factorului rezultat, decizie care vo reFiecta In mare masura preconceptiile acestuia {Angleitner si 01. ,1986 . (81 ). lata de pilda multitudinea de denumiri intalnite In inventare importante de personalitate pentru 0 oceeosi trasatura [sifuctio emotivitatii, conservatorismului, factorului intelectual etc.).

o problema cornund In programele elaborate de Buss & Craik ~i de jackson consld in ceeo ce am putea denumi definire~ relevantei pentru personalitate a anumitor cuvinte din vocabularul curent. 0 definitie cia sica data de Allport $1 Odbert, 1936 (82), considerd relevonf pentru personalitate toti acei termeni care pot fi Iolcsif pentru a "distinge comportamentul unui om de comportamentul altu ia".

Mai recent, intr-un studiu realizat de Angleitner, Ostendorf $i John, 1990 (83), sa inceorcd 0 definire $1 operore selective p;'in trei modalitati. Prima dintre ele identifica 0 taxonomie a tipurilor de caracteristici de personalitate care pot fi regasite direct la nivelul limbajului natural {adjective, substantive, adverbe, verbe, etc}. Astfel clasificarea cuprinde 6 categori; de continuturi: lrdsdturi stabile; stari si dispozitii psihice; activitati; roluri sociale relatii $i efecte sociale; abilitati $i talente; caracteristici care tin de prezenta fizica. A doua modalitate se refera 10 specificarea unor criterii de excludere: un termen nu este relevant pentru personalitate doce este nondistinctiv $i nu se aplica 10 toti indivizii' termeni ce se refera 10 originea geografica, nationalitate, identjtat~

63

profesionale sau legate de 0 onurnitd rnuncc: termeni care se refera door 10 0 parte din psrsoond $i termeni a corer implicolie pentru personalitate este metoloricc $i nepreciso. A treia este 0 gril6 de identjficare prin core se exclud ocei termeni care nu se potrivesc in oricare dintre urrndtoorele propozitii-criteriu:

1 .. pentru adjective, "CIt de sunt?" / "CIt de s-a

comportct X"; pentru substantive, "Este X ?" / "Poli s6 spui c6

X este un .... ?"; pentru substantive atributive, " .... .Iui X este

remarcab'ila" / "Prezintd / posedd X ?".

Intr-o serie de studii realizate asupra limbii olandeze, cercetotori precum Hofstee, 1990 (84), indica 5 tipuri de obstacole care trebuie avute in vedere cond se pune problema utiliz6rii limbajului natural In construirea unui sistem $tiintific de categorii psihonosologice. Astfel: 1. domeniul este greu de delimitat, atat in privinlo categoriilor, cat $i a alegerii itemilor din interiorul categoriei respective; 2. mosuro In care termenii sunt traduetibili dintr-o limbo In alta este limitata; 3. rolul coplesitor al aspectelor evaluative in limbajul comun este st6njcnitor pentru un punet $tiintific de vedere; 4. nu se pot aplica taxonomizari simple: sou reguli precise; 5. multi termeni ($i expresii) s~nt paradoxa I I cand sunt Iolositi la persoana intai (autodescrieri). In ccelosi timp, observe autorul "incerccrile de a construi un limbe] total artificial soar dovedi inutile lnrr-un fel sau oItul. Fie pentru ca nu ar fi Inteles de clienti, de auditoriul inteleetual, sponsori sau chiar de in$i$i investigatorii; sou, mai probobil, ocesti termeni vor asimila foarte curcnd chiar impedimentele limbajului zilnic, co de exemplu In cazullui "inteligent" sau "introvert" (85).

Co strategie principala pentru a depdsi oceostd posibile situatie este seleetarea acelor termeni care se subsumeaza

principiului polorirolii tresaturilor de personclitote, veriliccnd dace esle posibilo 0 ancorare recursive a intelesului termenului prin introducerea unor neologisme atunci cand sunt cerute, ~i obonclonond acei terrneni care rczista unei negari neechivoce. De oscrnenoo, plodcczo pentru formularea itcmilor 10 persoana a III-a singular si pentru chestionare care se dou spre completare celor core cunosc subiectul. Considero ca se cer abandonate chestionarele care cer subiectului insusi sa se autocaracterizeze In functie de itemi care qenereczc paradoxuri ccnd sunt aplicati 10 persoana int6i (86). Faptul cd outoevoludrile sunt intrinsec deficitare pentru ca erorile de judecare nu pot fi calculate este reluct de Hofstee in 1994 (87), odoto cu oceesi recomandare: evaluarea personclitotii unei persoone trebuie facuta prin chestionare formulate 10 persoana a III-a singular, ~i date spre completare celor care cunosc persoana testata. Acecsrd procedure poate sau nu include si persoana testata co [udecotor. De asemenea, se refer6 10 necesitatea extinderii studiilor care au In vedere validitatea predictive, In mdsuro In care scopul selectorii si construirii unei limboj pentru personalitate este de a imbunat6ti predictia diferentelor individuale in viata reold.

McCrae, 1990 (88), lreccnd In revistc problemele limbajului afirma tronsont un scepticim legat de capacitatea omului obisnuit, a nespecialistului, de a inleleqe cdevcrotele baze ale personolitotii. Din punctul de vedere 01 acestui cercetotor $i creator de teste american, in studierea limbii trebuie so S8 continue examinarea legaturilor empirice cu alte sisteme ale personolitofii, trebuie so se depo$easca utilizoreo lexiconului pentru a cnolizo iimbajul vorbit si scris actual. McCrae si Costa dezvolto variante ale cceluicsi chestionar, care se pot administra fie spre

.'-,

64

65

.'

autoevaluare {persoana I singular}, fie spre evaluarea de cctre oltii (1 subioctului [porsocnc (1 111-0 sin£lular).

o alta directie de studiu 01 limbajului personciitolil. esle

promovata prin cercetarile lui De Raad ~i 01. prezentate .Intr.-un articol sintetic'in 1992 (89) referitor la diferentieri intre cdjective. substantive si verbe privind capacitatea ocestoro de a capta si redo sensuri ale pen,onalitatii. Anelizcncl datele de cercetare psiho~lingvistica de tip Big Five realizate separat pe cele trei categorii verbale, descopero co utilizarea icleosincroticc in scalele do evaluarc oslo mci probabil6 pontru sobstcntive doc6t penlru verbe, si pentru verbe In report cu adjectivele. Diferentele In mo~u! cum sunt utilizate cele trei categorii de termeni, conduc in proctico de exemplu la diferente In ordinea factorilor, si chior In numarul [octorilor rezultcli in urmo cnolizolor factoriale. Foclorii dcrivoli prin substantive preainto 0 tendinta spre 0 descriere mai coerentd si bine definita; de asemenea ocesf fadori tind sa cuprinda cele mai extreme semnilicctii ale dimensiunilor derivate din utilizarea

adjectivelor. .. ..,

In oceecsi ordine de comparatie, Ioctcrii denvatl din

substantive au 0 mai larga variatie In sensuri. Aceste aspecte conlirmo caracteristica substantivelor de a fi reprezentative prin ele Insele. Verbele isi extrag partial sensurile din situatii interpersonale. Din acest motiv ele sunt mai conditionate si au nevoie de mai multa specificare. De fapt, observe De Raad, comportamentele introduse prin verbe sunt considerate semnficative pentru personalitate doar doco acele comportament~ sunt intelese ca Hind determinate de anumite dispozitii. Deci verbele pot fi considerate co relevante pentru personalitate ~n mcsuro in care copteozo astfel de relotii cauzale. Un studlu

realizat pe limba germana de Angleitner si Riemann, 1993 (90), 5ubiiniazcI copocitoteo verbolor de 0 copto ospecte temperamenlole.

Se specified de asemenea faptul ca 0 posibild surso de variatie a dimensiunilor Big Five In diferite limbi tine de diferentele de relotionore intre cele trei tipuri de categorii de termeni, adjective, substantive ~i verbe, diferente specifics pentru acestelimbi. Concluzio cercetctorilor se indreopto spre un accord In ceea ce privesre 0 moi buna capacitate a adjectivelor de a deveni descriptori do porsonclitole, dar esle preforabil so so combine ·capcitatile de captare ale diferitelor clase lingvistice, (De Raad & Hofstee, 1993 - (91), conform specificului fiecarei limbi. Tn orice caz, inrr-o disputa care privesle modalitatea de utilizore prcctico, so sped fica ulilizorco do propozilii $i fraze $i nu a unor cuvinto singulare

. (Goldberg, 1982, Brigs, 1992 - (92) In formatul eel mai simplu acceptabil din punet de vedere gramatical (De Raad, 1994 ~ (93)

Cercetdrile prezentate indica interesul actual pentru a deslcsvro eforturi concertate spre sistemotizdri ale diferitelor probleme cu care se contrunld generarea itemilor, dar si spre a 0 transforma intr-o activitate ccreio sa i se controleze maximal variabilele. Este si aceasta 0 expresie a rationalismului extrem care poote avea efede paradoxale ingustand creativitateo naturala.

o tendinta confrere este a unor creatori de chestionore, precum Gough, de a Folosi strategiile intr-o mcniero flexibila, de o-si dezvolto instrumentul din interiorul cceluiosi lot initial de' itemi, unii preluati, olf rescrisi, altii nou creati dupa cum vern vedea In capitolvi dedicat Inventarului de personalitate California.

Cercetori comparative realizate osupro unoro dintre

"

66

67

chestioncrele importante si universal recunoscute, au demonstrat, de exemplu, co scalele care evolueozd constructe similore, sau virtual similare, lind so cuprinda tipuri de itemi relativ csemonotori, indifcrent de diferenlclo dinlre cheslionore privind constructio, chiar ~i teoria de baza. De exemplu, Angleitner ~i aI., 1986 (94), onolizcnd comparativ scalele de anxietate ~i de nevrotism din diverse cheslionore, demonsrreozo co In acestea prevoleczc In genom ilerni core descriu 0 mulllme do reoclii psihofiziologice. Scalele de extroversie sou cele de nesinceritatc, dirnpotrivc. au un procenl ridical de itemi comportamentali. Acest lucru pare sa indreptdteoscd concluzia oulorilor ca intre cercerctori existd 0 intuitie Imparta~ita privind care tipuri de itemi sunt mai odecvoti ln exprimarea / mcsuroreo unor anumite }rosaturi ale personolitdtii, chiar daca aceste intuitii nu au fost :>ina in prezent sistematizate.

De asemenea, pornind de 10 metoda prototipurilor ~i a frecventelor de ocliune a lui Buss si Craik construito in principal pe trasaturi de tip interpresonal, se pot constitui si pentru alte close de comportamente osrlel de roxonomizdri. Cea mai iqnorotc problema de cotre constructorii de chestionare, pare sa fie ceo a contextului slluofionol, mai exact a specijicitdtii comporlamentului uman legata de situotie. Angleilner (95) observe ca, in general, constructorii de itemi procedeczo co ~i cand inteiesul psihologic 01 caracteristicilor situotionole or putea fi captat doar co 0 referire conditlonclo, temporala sou adverbiala.

o alta discutie a privit in special nivelul limbajului 'in care se formuleaza problematica itemului . limbaj 51iintific sou limbo] uzual.

Problemele consecutive unei astfel de !rotari a continuturilor itemilor, probleme de felul "este semnificaHva 0 mlfel de reprezentare a contextului situational intr-un item care trebuie sa fic In ocolosi limp scurr, elm si prods 1//" core oslo copocilotec reala de cvocoro a trasaturii date printr·un unic act comportamental" /" este asigurala tipicitatea In oso mosura Tncat so putem In mod real proceda 10 0 rangare a comportamentului" . au condus spro necesilclec unei sistornotizari a coractoristicilor iternilor $; a problematicii aferente fiecarei etape a construirii sea lei ~e experimentare. Angleitner grupeazo astfel patru coteqori] de probleme: 1. probleme care tin de decizii privind trasatura si relotio ei cu evenimente observabile, respectiv relalia sernantica item-trasatura si relolio logic formala; 2. scrierea propriu·zisa / sou selectarea iternului care pune probleme privind caracteristicile psiholingvistice de suprafota ale itemilor; 3. citirea ~i procesul cognitiv de receptare a itemului, respectiv probleme care tin de comprehensibilitate; 4. relevonto itemului sou analize statistice si calitati psihometrice.

4.2. RELATIA ITEM-TRASATURA

Ca prima etcpo In construirea itemului, decizia privind tr~satura ~i continuturile psihologice implico 0 constonto raportare a ilernului, in fiecare etopc, la validitatea so discriminativa, astfel:

1. definirea trasaturii, optima din prisma unei teorii structurale care so reflecte ~i importanta pentru viata a diferentelor interindi\'idualc generate de dimensiunea psihica avuto in vedere. Acecsto definire trebuie reolizoto explicit, cuprinzand 0 descriere alat a relatiilor de tip convergent, cat si a celor de tip divergent cu

68

69

Iobelu] 1: T axonomia relotiilor posibilo intre item $i trasatura (99)

alte trasaturi/constructe psihologice, dar $i cu tipurile relevante $i specilice de manifestare a trasaturii respective (Angleitner, 1986, - (94);

2. pentru evitarea formularii unor itemi nereproductibili sau de tip ideosincratic, trebuie utilizate loturi de subiecti pentru generarea exemplorelor Iieccrui tip de itemi, iar selectio lor se bozeozo pe un acord intre un numor de persoone-judecdrori privind gradul de relevanto al continutului itemului pentru trasatura;

3. pentru a putea capata influenta contextului situational, se are In vedere deed In textul itemului sunt incluse aspecte relevcnte ale acestuia, $i daca continutul este cat mai explicit posibil.

Angleitner reolizeozd 0 descriere sistematica a relatiei item-trasatura bozcndu-se pepropriile cercetori $i pe descrieri anterioare de categorii de c1ase de relatii logice realizate de Janke, 1973 $i Lennertz, 1973 (97).

Tn acest "sistem categorial" prezentat sintetic In tabelul 1, coreqcrlile centrale a corer frecventa esre ridicata In aproximativ toote genu rile de chestionare sunt prirnele douo: descrierile de reactii [deschise, acoperite si vegetative) si atributele trasaturilor, care pot fi fie nernodiliccbile, fie rnodilicobile (calitativ, sau In functie de contextul situational), Celelalte cinci, dorinte si interese, fapte biografice, atitudini si opinii, reactii ale altoro, itemi bizari

se refera preponderent la conrinuturi indirect legate de trasatura • de personolitote; acest fopt este de altfel responsabil $i de diferente In stabilitatea rospunsurilor la itemii de aceste tipuri, Goldberg, 1963 (98).

Nr. Denumire Definirea continuturilor psihologice
descrieri de reoctii Itemii evolueozo:
a. deschise, comportamente
observabile
b. acoperite,interne, neobservabile
de altii: senzotii, senti mente,
cognitii interioare
c. simptome, precum reactii
psihofiziolog ice
2. atribute ale trasaturii reprezinro dispozitii; de obicei
descrise prin adjective sau
substantive; pot fi de 2 feluri:
1. nemodificcbile si ..
2. modificabile, ccnd se spe~ifica
frecventa, durata, contextul situational
3. dorinle si Irebuinte intentio de 0 se angaja In
comportamente specificate, dorinta
pentru cevo anume (nu si ace lea pentru
faptt:'. biografice care se specilico realizarea In prezent)
4. itemicentrati pe aspecte din tr~cut
5. atitudini opinii puternic sustinute, atitudini $i
opinii fata de diverse categorii de
recc:(ii ale oltoro subiecte genera let sociale, persona Ie
6. itemi care descriu comportamente, reactii
iterni bizori si atitudini ale altora fata de persoano
7. majoritatea de ocest fel descriu
71 70

cornportornente si rrairi evident neobisnuite, stronii, onormole

In tipul de rcspuns traditional Do / Nu, eventual Nu stiu, subiectul troieste dilicultoteo de a alege un rospuns prea extremizat. De aeeea, In construirea unor itemi pentru astfel de formate de raspuns, este important s6 se moduleze continutul itemului prin specilicoreo frecventei sau intensitotii pentru a se evita co ~i acesta sa exprime situatii la fel de extreme ca ~i rospunsurile. De exemplu: "Uneori mi. se intamplo sa spun 0 minciund", sau "De cele mai rnulreori rna simt otot de obosit Incat ma opuco somnul". La astfel de iterni, modulati, se pot utilize rcspunsuri dihotomizote.

In prezent nu se mai includ printre rcspvnserile date "?" sau "Nu stiu", considercndu-se nesctislccctocre din punet de vedere al informatiei: pof interpreta fie esecul subiectului de a intelege itemul, fie nesiguranta subiectului, inaplicabilitatea itemului si chiar un grad intermedior de rospuns in situotia un or itemi nemodulati (An05tasi, 1957 - (101).

Cercercekiri efectuate supra felului cum interpreteozc subiectii tipul de rospuns "mediu", indica eel pulin patru modalitati de utilizare al lui (Goldberg, 1981 . (102): 0 atribuire situotionolo (conduita mea depinde de situolie]: 0 expresie a incertitudinii [nu ma pot decide pentru co nu-mi recunosc suficient de bine acest aspect); ambiguitatea itemului (nu sunt sigur ce poate so Insemne acest item); neutralitatea (ma aflu undeva la medie In ceea ce priveste ocecsto ccrcctorsiticc],

Cercetoriie au dornonstrot j'nsa ca $i modulareo prin intensitote, frccventa sau mosurd este 0 sursd de ambiguitate pentru co subiectii nu Infeleg ocelosi lucru prin cuvinte ca /I rar", "uneori", /I adesea" I "lrecvent", "de obicei". In decursul timpului 5"0 preferot C(I forma do rospuns tohnico oleqorii lenote. dezvoltold rnoi olos

4.3. CARACTERISTICI DE SUPRAFATA ALE ITEMILOR

Etapa co~secutiva deciziilor privind constructul si tipurile de continuturi'relevante, este cea a scrierii propriu zise. Altfel spus, gJsirea former celei mai adevate pentru diferite tipuri de continuturi, problema care include otot problema care este cea mai cdecvoto forma pentru a da itemului calitatea de indicator bun al constructului, dar si care este forma de rcspuns cea mai potrivitd pentru a da posibilitatea subiectului sc-si exprime proprio situatie.

1. In ceea ce privesle forma de rdspuns, in general, rlspunsurile la itemi pot fi subsumate unor comportamente verbale thalt standardizate, comportamente provocate de stimuli verbali (Angleitner, 1986 - (100). Sunt aceste rdspunsuri eel mai bine exprimate Intr-o reactie de tip dihotomic: Da / Nu - Adevorot / Fals; trihotomic: Da / Nu / Nu stiu - Intotdeauna / Uneori / Niciodotc: sau prin utilizarea unei scale mai extinse de tip Likert, I', 4, 5, '6, 7 grade?

Sou putem prelerc silvotio in core iternii sunt exprirnoli sec si general, iar rO!ipunsurile redau continutul propriu-zis al diverselor comportamente posibile? De exemplu: Cand trec pc 16ng6 0 persoono de sex opus, a. Irni vine so traversez pe partea ceclcltc, b. rosesc si gr6bcsc posul, c. lntorc eapul sa 0 privesc mai bine, d. nu-i ocord nki 0 irnportcmtt(l,

72

73

de ehestionarele pentru selectie prolesionolo industriala sau In armata in perioada anilor 40 (Anastasi (103). In esento eer subiectului sa aleaga intre douo sau moi multe rcspunsuri, descrieri, hozo care par egale din perspective occcptobililclii, dar a corer validitate este diferita fata de criteriul extern. De obicei se construieseperechi sau tetrade. In cel din urrnd caz se construiesc de fapt douo perechi: douo fraze dezirabile si doud fraze indezirobile. In forme si mo: exlinso, do tipul (1 cine! vorionle do rospuns, subiectului i so COl'O de obicei so procizezo core oslo col mci ccrcclcrislic sicore oslo col mci pulin corocteristic pontru 01.

o forma speciala a tehnicii rospunsurilor Iortote, este metoda sortorii Q, dezvoltoto de Stephenson, 1950 (104), care cere subiectului sa realizeze 0 rangare a unui numor impar de rospunsuri-situclii (5, 7, 9) sortondu-le gradat, in iunctie de un criteriu dat, incepond cu 0 extrema, spre ceololto. Astrel de tohnici urrndresc sa dea subiectului 0 posibilitate de a se exprima moi personal.

chestionare, ca gradul de comprehensibilitate 01 propoziliilor care sunt supuse unui mai mare numar de tronsjormori ~i 10 mai multe nivele In procesdrile Intelegerii este indirect proportional. Deci, eu cat numdru] de Ironsiormor] esle mci mic, eu atat este rnoi user do inteles propozitio respective [io mai putin tirnp ~i duce la mai putine erori}.

T rei, sun! aspedele cele mai importante ale structurii de supmfol6 a itomilor: 1 .lungirnoa (nurnCirul de cuvinte, [itore, propozitii]: 2.comploxitatoa [core creste odoto eu numarul de nagatii, lrocereo 10 diorczo posivo, timpul trecut $1 alto rnoduri decct indicotivul in ceea ce privesre utilizarea verbelor, precum si cu referinta personolcl; 3. formatul propriu-zis al iternului dat de tipul de propozirie ~i de tipul de rcspuns.

lievert, 1969, Lohr & Angleitnor, 1980, Anglcitner si ol. 1986 (106), rccomanda itemi cat mai scurti,cu evitarea multor propozitii si negatii. lungimea medie a itemilor din principalele chestionare analizate (altele decot cele de tip Big Five) este de aproximativ 12 cuvinte; conjugarea la timpul trecut ~i la modul subjunctiv / conditional apare doar In 10,5 % din cazuri; doar 4,5% "dintre itemii curenti nu au referinta personolo. Exista si 0 corelare posibila cu categoria de relctie item-trosoturd. Astfel, chestionarele care contin itemi biografici, si avem exemplul MMPI-ului, conlin si eel mai mare numar de itemi 10 trecut; frecventa mare a itemilor legati de dorinle, interese, atitudini, opinii, corocteristico de exemplu pentru 16 P.F. conduce 10 exprimarea prin actiuni de natura iporetico, deci ','v-erbe la modurile subjunctiv sau conditional (lohr, AngJeitner, 1980 - (107).

2. In ceea ce priveste forma itemului propriu-zis, siruotiile sunt

'de 0 diversitate dezcrmonto, incerorile de analiza linqvisticd a itemilor sunt relativ rare, mai ales In legatura cu caracteristicile sintactice si semnatice si efectul lor asupra consistentei itemului. Opinia curento asupra caracteristicilor de suprolotd precum lungimea itemului, complexitolii sintactice a propoztiei / frazei, este ca acestea trebuie corelate cu modul cum are loc prelucrarea itemului de subiectul/subiectii care inceorcd sa rospunda. Modele cognitive de tip psiholingvistic pentru procesul de citire realizate de cercetctori precum Foss & Hakes, 1978, sou Wiggins, 1965 (105), sprijina concluzia, importcnto pentru constructorii de

74

75

"

4.4. CARACfERISTICI SEMANTICE ALE ITEMILOR

inlorrnclio esle rnai abstracto cu atat cere 0 procesare mal desfa~urato): gradul de referinto personolc [este injormctic care include direct si semnificativ pe subiect); evaluarea (sou mosuro dezirabilitatii sociale a continutului itemului).

Dintre cauzele care conduc spre 0 scczuto comprehensibilitate sun! utilizarea unor cuvinte ncuzuale, neobisnuite, unor structuri propozilionole complicate sou fortore sou neclare, erorile gramaticale.

Ambiguitatea reprezinto incertitudinea legata de lnteleso] stirnulului (spre deosebire de echivocitate Intelcasa co diferenta inrre persoane in ceeo ce priveste interpretarea itemului ( d. Goldberg, 1963 (111). Cauzele ambiguitotii tin de prezen]o unor cuvinte / afirmatii cu mai multe inlelesuri: unor relolii echivoce intre propozitiile frozei; incompotibilitoreo dintre itemi si formatul rospunsului prin introducerea unei negati, a unor conjunctii de tip sou / sou, unor froze cu mai multo propozitii principcle.

Aceste qresoli pUll subiectul ill dilerite posturi: (1) nu recunocste natura ambiguo a ilemului si pur $i sirnplu ll Inteleqe gre$it [interpretondu-l in alt sons dccot celexpectat); (2) recunooste ambiguitatea iternului, Insa nu esle singur de care dintre intelesurile posibile este vorbo.

Nivelul de abstractizare ridicat intervine In procesele de comparare itern-experientd personclo, Un item cone ret, care clirrnd 0 informatie specilicoto . precum cei care se rdera 10 comportamcnte clor specificate, nurnesc conditii semnilicctive, situotii sou includ fapte a ccror veridicitore poate fi afirmata - ojut6 la 0 evocore ropldo din rnemorie. Itemul abstract cere procesarea In conlinuare a intelesului lui, integrareo freptoto si/ sau suplimentarea iniormotiei prin exernple, relerinte la fapte

o alta directie de studiu se cxeozo pe procesele cognitive implicate in rcspunsol la itemi si. consecutiv, delimitarea caracteristicilor sernontice responsabile de dificultatile / conluziile in acest tip de procesare (1 informotiei. S-au studio! analiza continutului protocoalelor de rcspuns cu voce tare, tirnpii de r soctie, aprecierea prin rangare a gradului de similoritole dintre i'emi (de exemplu, Rogers, 1971, 1974, 1977 (108), precum ~i stadiile ipotetice ale procesului de rospuns de la citirea itemului, incepcnd cu (1) reprezentarea cor.tinutului. (2) procesele de comporore cu informatia stccoto despre sine insusi $i terrnincnd cu (3) verilicoreo mentala a rospunsului In functie de utilitate (Tnteleas'o mai ales prin prisma congrucntei cu normele sociole ~i vclorile cvutein vedere) (d. Angleitner $i 01.,1986 - (109).

Aceste stcdii de prelucrore, trolote co elope secventiole si distinctc, sunt insa interactive si chiar pcrclele in procesul mental real. Ceea ce intr-o descriere strict cognitive apare co proces logic, esle In fopt 0 proc.esare de tip eurislic, ;11 care, in [iocore dintre elope, inlervin cspecte influontoto d'l ccrccleristicile Itetnului, dar si de starea globala a psihismuiui subiectului (indusiv activarea unor complexe/ continutori ole inconstienruiui care, in prezent, pot interveni In procesorile informatie; rcira co subiectul ~o fie constient, sau deplin consrient de ocesteo}.

Pornind In50 de 10 item, Angleltner, 1986 (110), descrie 5 caracteristici semnotice care intervin sernnilicotiv ingreunand sou simplificand procesorile rospunsului: comprehensibilitoteo (cat de user poate fi inleles]: ambiguitateo !)osibikl orriburrec mai mult clecot a unui singur inteles]: nivelol de obstrcclizore [cu cat

76

77

concrete. Itemii obstrocti sunt de regula cei care prezinto atitudini, opinii, descrieri generale, cer interpretarea unor evenimente genera Ie sou integrarea lor de-a lungul unor situotii diverse, comparatii cu standarde nespecificate, inferente persona Ie. Sunt cercetcri care indica 0 relotie direct proportioncld Intre g,adul de abstractizare $i dilerentierile In modul cum Inteleg subioctii ocesti itemi (Angleitner, 1986 - (112).

Gradul in care continutul itemului esle scmt"!ificativ pentru irncginea de sine a subiectului este In directo relotie OJ capacitatea ocestuia de a responde pe bozo Urlel percepiii / experiente proprii csupro lucrurilorIn mosoro in core subioctul este direct mentionat prin item, fie 10 nivelul frairii unor evenimente, sou 01 actiunii $i 01 impliccr: ernoliono]e. Relerinlo personala intervine in stadiul compororii item-cu.

Masura In care un item evocc valori, standarde aprobate social, deterrnindri si prejudecoti cornune, ':,ste direct proportionolc cu probobilitoteo co subiectul so selecteze rdspunsul In sensu] dezirobilitoli! sociole. Aces! Clen de i'Jdecata' intervine mai ales in stadiul evolucrilor asupro L,tilitatii,

,

precedente, este utila oncoror cercetdri care urmcrosc selectio

scalei finale In urma expcrimentorii pc loturi de subiecti, stobilirec caracteristicilor psihometrice ale chestionarului, in special if) calculul voliditdtii, compararea caracteristicilor $i vclorii psihodiagnostice a douo sou mai multe chestionare, studii privind mosuro in care anumite caracteristici care tin de constructic itemilor inlluenteozo stabilitatea si validitatea internd a itemilor.

Cercetarea oxtinso desfa$urata de Angleitner.} john Si L6hr asupra unor chestionare importante In aria psihodiagn6zei persQ" nclitotii, studiu care a cuprins ~i deterrninarea ~i mcisurcreo tuturor caractoristicilor mcntionoto, i-a condus spre concluzio c~ "influenta caracteristicilor itemilor asupra calitatii chestionar~io~ este atat sistematica cat si substantiala" (113). Modulin care a.tJ rospuns chestionorele introte in studiu - MMPI, MPI, MMQ, EPI A $i B, 16 PF A si B, FPI, Giessen Test si PIT - doveeleste numeroose nerequloritoti si erori de constructie dcrorito lipsei de sisternotizore si, mai ales, faptul ca "structura de suprojojd a stimulului verbol. daca este mdsurctd cuprinzctor, este un determinant esential oj fidelitatii si validitalii rdspunsurilor subiectilor 10 itemi" {aspecte ir1 care existo 0 mare variabilitale 10 nivelul acestor chesrionore ( 114) .

Aceste cerinle s-ou constituit azi intr-o metodologie sistemolicd de construire si experimentare a chestionarului de personolitote; oplicoto In special 10 nivelul inventarelor de tip Big Five, $i carJ tinde, cum spuneam, so devine ~i indicator de acceptabilitate 01 oriccrui nou instrument.

.4.5. C".ARACfERISTICI PSIHOMET~JCE

In studiile clcsice, aces! lip de corocterisrici a constiruit problematica centroid. Porcrnetri ovuti in vcdere in analiza itemilor sunt: media co rncsuro a terdintei centrale, varianta , stabilitatea ca rncsuro a gradului In care subiectii lsi postreczo 10 retest rdspunsu] initial si corelotio item " te:;l co determinare a copocitctii de discrim.nore a liecorui Item. Determinorile ccrocteristicilor psihometr.ce, deja comcnlote Tn copitolele

78

79

5. NOTE BIBUOGRAFICE

Personality and Individual Differences, 13,675·681; De Road B., 1995, An expedition in search for a fifth universal foctor; Key issues in the lexical approach, Europ. Journ. of Personality, 8

8 - Eysenck H.J. & Eysenck S.B.G., 1975, Manual of the Eysenck Personality Questionnaire, Univ. of London Press, London

9 - Francis L.J., 1991, The dual nature of the EPQ lie scale among college students in England, Personality and Individual Differences, 12, 1255-1260

10 - op. cit. p. 174

11 - Allport G.W. & Odbert H.S., 1936, Trail-Names: a psycho-lexical ~tudy, in Psychological Monographs, 47, 211

12 . Cattell R.B., 1943, The description of personality: basic traits resolved into clusters, Journ. of Abnormal and Social Psychology; & 1946, Description and measurement of Personality, World Book, New York; & 1947, Confirmation and clarification of primary personality factors, Psychometrika, 12, 197-220;

13 - Norman W.T., 1963, Towards an adequate taxonomy of personality atributes: Replicated faclor structures in peer nomination personality ratings, Journ. of Abnormal ond Sociol Psychology, 66, 573 - 583

14 - Fiske D.W., 1949, Consistency of the faelorial structures of personality ratings from different sources, Journ, of Abnormal and Soriol psychology, 44, 329·344 & Tupes E.C. & Chrisio] R.C, 1961, Recurent Personality Facial'S Bosed on Trail Ratings, U.S. Air Force, Lockland

15-op.cit.174

16. Peabody D.P., 1987, reollzeczo 0 descriere detaliat6 a clasificarii escntionului de descriptori $i 0 selectie a termenilor care reprezintd oceostd clmificaro; pe bozo lor conchide dupa 0 onolizode deloliu, co scolele Illi (aUell nu sun I reprezenlutive. Deoorece ccesle 35 de scale au slot 10 bozo c!:)rceUlrilor lui T upes si Christo], precum si a lui Norman, nier formularile limpurii ale celor cinci superfactori nu Ie considerd reprezentative. IdenlificCl probleme mai ales pentru 2 dintre cei 5 factori, slobilitotea emotionala $i culture,

17 - Goldberg l.R. op. cit; Holslee W, K. B" De Road 13" Goldberg loR., 1992, Integration of the big live and circumplex approaches to trail slruclure, Journ. of Personality and Social Psychology, 63, 146 - 163

18 - Coste P.T. & McCrae R.R., 1985, The NEO Personality Inventory manual, Odessc, FI, Psychological Assessernen! resources; 1989, Tne NEO·PI/NEO-FFI

I . Reber AS., 1985, Dictionory of psychology, Pen~Juirl Books, London

2 - Parvin L.A, 1994, A Critical Analysis of Current Trait Theory, Psycholoqicol Inquiry, 5, 103·113.: de osemenec, If! 1993_, The three ~~sciplin0<' ~fp~r~~nali~y and the problem of volition. vi:th Cod. of E,\I'P, /'v';c..dnd .. 1;n-:1E' $UD!!Il!Cll'.1 lol .. J! hmdomenrol 01 proi.lcmotict: vointei ;n L1vdi.,1 cur" ,:.,Ae/:n1 procese!e

psrsonolitcfii. 5i pc: cele morivolionole In ooruculor. • .

3 - Wig9111s J.S. 1994 [lucroreo originoici prezentoto In '; 97~J. In der,",~s(! .of troits, in Hogan R.,Johnsor~ J.A. (\( Brigg~ S i-: (Eds.l Hondhr)ok of Ft"·<olla!'!y

psychology, Son Diego, CA Acad. Press .

4 - McCwe R.R. & Coste P.'I., 1994, .. 6. Trait Per~pedivF: ~ .. , the ~)e~I_' :p",n end

Fxplcnotion of l:,ehClvicr, Vllth Conf. <.If [,,'-PP, Madrid

5 - McCrae & Coste P.', i 990, rer~':)nalily in Adulthovl 1-,Jevl 'v."k, Guilford, p 23, vorbesc :in ocesi sens despro struciu: (1 de per ~()nalitalL co potern aI ( :.vuri':r ii !r (.sitl~JI'ikll 11\11"0 populotie

(: . Peobody'D, P. & Goldberg I..R., 19H9, Some detennincmts of Ioclor structure

! 'om personality Itai, descriptors, ill .lourn. 01 pcl !,onality and Socicl fsychology ;,7,552 567

;: . Coste PT & tvkCrac I;.R. 19S'( Fr)ur ',"Jy" ~;\le facto" o.e bm: _ Personolity and Individual differences, iJ r 6,)3-665; cyser« k H.J 1991. 9imer.sions of Persor.clity: 16, 5 or 3 ? Criteria for '=1 :nXO,lolllic paradigm. !-cr5,'nallly and Individual Differences.12)7~)190; & 1992, {;p cit. 667 - 673' Goldberg L.R, 1992, The development of rr,orku'. for ·h(· BIU five fodor strJdu' e , Psycholo~Jicol AHa5!lOrnent,4 '26 ·42 & I y9:l, Tho ~lh)('U.'O 01 pl1(lfl(1tipic pt'r50llulity h(lit~, Americon p~ycholo8isr, 48, '26 . 34, Goldberg L.R. & Rosolock T,K., 1992, The jig Five factor structure 05 (In integlotior) framework; on ell1pir;cd comparison with Eysenck's P-E-N model, 111 Halverson C.F., Kochstornm G.A. & Ma,trn R.P. (Eds )'The developing structure of 'emperament and personolity fro~, info~cy 10 oduhhood, t~ew York, Erlboum: John O.P., Angleitrw, l\, & O .. lendorf F., 1988, The lexical opprooch to personality: A historicol review of troit toxcnomic research, Europ, Jour». of Personality 2. 'i71-203: luderrr,unn. M., 1y92, What is 0 basic lector and which lectors ore bO$ic.? T urtles (Ii! ,10(, NCIY down,

80

81

manual supplement, Odessa, PAR; 1992, NEO PI-R Professional Manual. revised NEOPersonality Inventory and NEO-Five-Faelor Inventory, Odessa, PAR

19 ~ Brokkern F.B., 1978, The Language of Personality, tezd de doctorot, Univ. Groningen, Olanda; De Road B., Mulder E., Kloosterman K., Hofslt:'; W.K.B .. 1988, Personality descriptive verbs, Europ. Jour. of Personolity, '2, 81· 9t.; Hofstee W.K.B., De Raad B. & Goldberg L.R., 1991, Integralion of the biiJ ii'vG and the circumplex approaches to trait structure, Journ. of Personality :md Sociol Psychology, 63, 146 -163 ; De Road s.. Hendriks A.A.J. & Holslee W.K.B., 1992. Towards a refined struelure of personality traits, Europ. Journ. of Personality, 6, 301 -319

20 - Ostendorf F, 1990, Spruche und Personlichkeitstruktur: Zur Volidilot des Funf.Faktoren-Modells del' Personlichkeit, Roderor-Verloq, Regensburg

21 - op. cit. p.182

22 - Capraro G.V. & Perugini M., 1994, Personality structure In ltolion, Europ. Journ. of Personality, 8

23 - Digman J. M., 1990, Personality structure: emergence of the five-faclor model, Annual Review of Psychology, 41, 417-440; De Road B., 1994 op. cit. 24 . Goldberg LR., 198 J, language and Individual Differences: rhe search for universals in personality lexicons, In Wheeler L. [Erl.), Review of Personolity nn0 Social Psychology, vol, 2, 141 ·165. Sage: Beverly Hills CA

25 - Peabody D.P., 1987, Seleeling representative trait odjectives, Journ. of Personality and Social Psychology, 52, 59-71

26 - McClelland D.C., 1981, Is Personality Consistent?, In Rabin A.I., AmoH J., Berclay A.M. & Zucker R.A. [Eds.], Further Explorations in Personality, Wiley, New York, 87 - 113

27 - De Road B., 1994, op. cit

28 - De Road B. & Colje H'I 1990, Personality in the context of conversation:

Person talk scenarios replicated, Europ. [our. of Personality, 4, 17 - 36 29 - De Road B., 1994, op. cit.

30 - Brand CR. & Egan V., 1989, The If Big Five" dimensions of personality? Evidence from ipsative, odjectivol sell-ottribufions, Personality and Individual Differences, 10,1165 - 1171; Digman l.M. 1990, op. cit.; Johd O.P., 1990, The "Big Five" foetor toxonoruy. Dimensions of personolily in Iho nCllur'CIl lonquoqo and in questionnaires, In Pervin L. (Ed.), Handbook of Personality Theory and

82

Research, New York, Guilford, 66 - 100

31 - McCrae R.R., 1994, Psychopathology from the perspective of the five-foetor model, in Strack S. & Iorr M. (Eds.), Differentiating normal and abnormal personality. New York, Springer, 29 - 39 - considerd co psihologia personalitOtil or trebui so profite de un cadru general unde explicofiile pot fi cautate Ia nivele diferite; un astfel de cadru general este mode!ul ojerit in lucrare.

32 - Modelul este reprodus din lucrarea citato, prezenlato si comentato de outori 7n 1994, in cadrul celei de a VII conferinte a EAPP, unde esle denumit "Un model 01 persoanei"

33 - op. cit.

34 - E. Spranger, 1928, Types of Man, Stechert, New York, & Allport G.W., Vernon P.E., Lindzey G. 1960,.6. Study of Values, Houghton Mifflin, Boston (Ed. a III-a) unde autorii bczcndu-se pe tipologia lui Spranger: omul teorefi~1 economic, estelic, social, politic Si religios construiesc un test omonim ln douo porti, cu un total de 45 itemi. De exemplu: Cand osistof 10 0 ceremonie fasluoasa [bisericeosco sou ocodemicd, 0 instalare in functie etc.) sontef mai mult impresionat de: a. culoorec $i fastul ocaziei; b.influenta si puterea grupului. Preferinta esle reprezentotd grafic printr-un prolil, Autorii con$idero testul d(; tip ideoqrcrlic.

35 - Jung CG., 1921, Psychologische Typen, Gesammelte Werke, vel, VI, Rascher-Verlag, Zurich (1960) partial traduso In 1994. Descriereo tipurilor psihologice, ontologia CG. Jung vol. II, Ed. Anima, Bucuresfi; Jon9 introduce de. fapt prima data termenul de introversie In 1910, ln "Psychic Conflicts in a Child" par. 13, Collective Works 17, apoi in 1912, in "Symbols ofTransformation", CW. 5, par 19.; Si mai pe larg In 1913, In comunicarea "A Study of Psychological Types", formularea explicitO' apare in C.W.6, par 858: "Propun folosirea termenilor "extraversie" $i "introversie" pentrv a descrie aceste mi$Cori opuse ale libidoului", par. 858, C.W.6

36 - op. cit. par.793

37 - op. cit, par. 807

38 - Ribot TA, 1897, The psychology of emotions, London 39 - op. cit.p. 406

40 - Brj~m$ My(n~ I., McC(lulloy M.H., 1985, MunuClI: A Guide· to the Development and Use of the Myers Briggs Type Indicator, Consulting Psychologist

83

Press, Palo Alto

41 - Rust J.,1989, Handbook of the Rust Inventory of Schizotypal Cognitions, The

psychological Corporation, London

42. Witkin HA, Lewis H.B., Hertzmcn M., Mackover K., Meissner P,B., Wapner

5., 1954, Personality through perception: An experiment and clinical study,

Harper, New York

43 - Witkin H.A & Goodenough D.R., 1977, Field dependency and

interpersonal behavior, Psychological Bulletin, 84, 661-689; 1981, Cognitive styles. Essence and origins, Intern. Univ. Press, New York

44 - Kelly G. A, 1955, The Psychology of personal constructs, Norton, New York 45" Bannister D.,1977, New perspectives in personal construct theory, Acad.

Press, New York

46 - Miljkovilch J., 1981, Factorial analysis and the distances computations in

repertory grid test of G.AKelly. Introduction to digital programme, Review of

Applied Psychology, 31,1,41-58

47 - Marcus S. & Catina A, 1976, Rolul constructelor In cunoa~terea smpoticd,

Revista de psiholo~ie,3, 253-263; 1978, Stiluri opreciofive, Revista de psihologie,l, 37·47; 1980, Stiluri apreciative, Ed. Acodernlei, Bucuresti:

Minulescu M., 1982, Rezolvarea de probleme $i stilul cognitiv 'in investigatia judiciara (cercetori psihologice asupra aclivitatii ~i personolitolii lucrotorilor din judicior], tezo de doctorat, Univ. Bucuresf

48 - op. cit. par.87l .

49 • op. cit., 58.6% dinlre prolesionislil elicienli oportin modalitotii empatice si

29.3% modalit6tii analogice; tendinta de a utiliza mecanisme proiective in inferentele si aprecierea interpresonala este Inalt sernnificotivc, Hind discriminotivo empiric din perspectiva criteriului eficientei profesionale. Astfel 7ncatuna din concluziile cercetdrii este ca stilul empatic si eel analogic de evaluare interpresonalo se manifesto pentru oceosto categorie profesionalo ca 0 caracterristico specifico a structurii personolitofii.

50 • op. cit.p. 41

51 - op. cit. p. 46

52 - op. cit, v . n. 49

53 - op.cit., par. 870 - 871

54 - Anastasi A, 1957, op. cit; Crombach L.G., 1960, Essentials of

84

psychological testing, Harper & Row, New York; Angleitner A, op. cit.: Costo P.T. & McCrae R.R., op.cit.: Holslee & De Road, op.cit.

55 - Silva F., 1994, Structure and causality in personallity and behaviour; Westmeyer H., 1994, The cousol status of structural concepts in personality psychology -ombele comunicate 10 a VII-o con], a EAPP, Madrid; Nowack W. 1995, Perspectives on the self: islhe ideal self socially desirable; Hofstee W.K.B., Hendriks A.A.J., 1995, Should we try to control for socially desirable responding; Paulhus D.L., 1995, Meaning the dimensionality of socially desirable responding: A paradox; Borkenau P., Ostendorf F., 1995, Are social desirability scales useful 10 identify subjects who respond in a socially desirable way; Fernandez-Ballesteros D., 1995, Are social desirability and faking different dimensions - a II-a conf. a EAPA, Trier; Zuckerman M., 1994, Good and bad humors: Biochemical bases of personality disorders, a VII-a con], a EAPP; Westmeyer A, 1995, The constructionist approach to psychological assessment:

Problems and perspects; Von den Bercken J.H.L., Van Aerie E.J.M., 1995, Recursive diagnosis. A model for diagnostic' reasoning, . contributie 10 a 111-0 conl, a EAPA, Trier.

56 . op. cit, p.558

57 - Eisenberg P., 1941, Individuaiinterpretation of psychoneurotic inventory items, Journ. of General Psychology, 25, 19 -40. Experiment constatativ, oncheteozo subiectii in legoturo co motivul pentru care au dat anumite rdspunsuri 10 itemii lestului I rospunsuri de formalul:Da -? - Nu). In afara unei game larg; explicative penfru [iecore rospuns, descopero $i explicotii identice pentru formate de rospuns opuse; Forsman L., 1993, Giving extreme Responses to items in Self-esteem scoles: Response set or personality Ira it? Europ. Journ. of Psychological Assessment, 9, 1, 33 -40, care descoperd co numdru] de rospunsuri extreme coreleczd semnificativ In Ire scale diferite, ceea ee-l conduce 10 olirmofio co a do rospunsuri extreme poate fi un aspect independent de continulul scalei; analiza a condus spre delerminarea faptului co aces! tip de rospunsuri ercu in mare mcsurd determinate de 0 respingere categorica a ocelor iterni ore descriu 0 corocteristico negativa a persoanei.

58 - Allport G. W., 1937, Personolity: a psychological interpretation, Holt, Rinehart & Winston, New York

59 - Meili R., 1964, Manuel du diagnostique psychologique, P.U.F., Paris

85

60 - op. cit.

61 - Megargee E.!., 1972, The California Psychological Inventory Handbook, Jessey-Boss, San Francisco, Washington, London: capitolul Strotegia construirii ilemilor & cap. Metode generale de construire a inventarelor, p.1S - 28

62 - Hose H.D. & Goldberg L.R., 1967, The comparative validity of different ~tralegies of deriving personality inventory scales, Psychological Bulletin, 67, 231 ~ 248

63 - op. cit. p.22

64 - Hofslee W.K.B., De Road B., Goldgerb l.R., 1992, op cit: Hendriks A.A. J., Hofstee W.K.B., De Road B., 1993, Construction of the AB5C Personality Questionnaire, lucrare prezentotd 10 a II-a conferinte da EAAP, Groningen

65 • Perugini M" 1993, A circumplex hlerorhicol approach 10 individuale a toxenomy of PQl'Sonality corocteristics, tell, de doclorot, Unlversltoteo din RonKJ 66 . Gollucl M'I Laurlala M" Leone L., UVI 5" Pct'uUinl M" 1994, Comp(JrillU djfferent MTMM methodes on Ihe big five domains, lucrare prezentat6 10 a VII-a conferinto EAPP, Madrid; Perugini'M., Leone L., Galluci M., Lauriola M., 1994, Selection of a short adjective checklist to measure big five - SACBIF, lucrare prezentato 10 a VII-a conlerinto a EAPP, Madrid; Steyer R., Ferring D., Schmitt M.J., 1992, Slates and trails in psychological assessment. Europ. Journ. of Psychological Assessment, 2, 79 -98 in care autorii propun 0 elaso de modele denumite "Modele de trasaluri-stari latente (LSTM)" care iau in considerotie efectele sistematice ale situatiei in care se desfosoaro evaluarea $i interactiunile persoond-slfuotie. Prin sillJatie se inteleg toate influentele trecctoore asupra

. comportamenlului persoanei in momentul evoluorii -caracteristici ale situatiei, traid recente, stari psihofiziologice etc.

67 - Hofstee W.K.B. s'i al. op. cit; Perugini M., 1993, A circumplex hierarhical approach to individuate a taxonomy of personality caracteristics, teza de doctorat, Universitatea din Roma

68· De Raad B., op. cit.

69 - Angleitner A, John O.P., L6hr F.J.,1986, It's what you ask and how ask it:

. an itemmetric analysis of personality questionnaires, In Angleitner A. & Wiggins J.5. (Eds.), Personality Assessment via questionnairea, Springer-Verlag, Berlin, 61 • 108

70 - op, cit. p.67

86

7 J - De Road B. $i 01.,1988, op. cit.iHofslee W.k.B" 1990, The use of everyday language for scientific purpose, Europ. Journ. of Personality, 4, 77 -88; Angleitner A,Ostendorf F., John O.P., 1990, Towards a Taxonomy of personality descriptors in German. A psycho-lexical study, Europ. Journ, of Personality, 4, 89 -118: De Raad B.,1992, The replicability of the Big Five personality dimensions in the three word classes of the Dutch language, Europ. Journ. of Personality, 6, 15 -29; Caprara & Perugini, 1994 op. cit; Hof5tee W.K.B" 1994, op, cit.

72 - Meehl, 1972, Reocfions, relledions, projections, in Butcher J.N. lEd.), Objective Personality Assessement: Changing Perspectives, Acad. Press, New York, 131 - 189

73 . op. cit., p. 161 ~ 162

7.4 - JCJck!.On D.N., 1967, Por~onolity Rflsf;lorch Form Mcmu(JI, Goshen, ReseCJrch P~yd,olo{jif.IA

75 - Jackson D.N., 1970, A sequential Syslhern for Personality scale development, In Spielberger CD. (Ed.), Current topic in clinical and community psychology, vol.2, Acad.Press, New York, p.61-96

76 - Loevinger J.L., 1957, Obfective lests as instruments of psychological theory Psychological Reports, 3, 635 -694 '

77 . Buss D.M. & Craik K.H., 1983, The Act frequency approach 10 personality Psychological Review, 90, 105 - 126 . '

~8 - Wiggins J.S., 1979, A psychological taxonomy of trail descriptivs terms: the interpresono] domain, Journ. of Personality and Social Psychology, 37, 395-412 79 - Angleitner ~i aI., 1986, op. cit., p.66

~O . ~oldberg LR., 1971, A historical survey of personality scales and rnventorias, In McKeynolds P. (Ed.), Advences in psychological Assessment, vol.Z, Palo Alto, 293 - 336

81 - Angleilner A $i 01., 1986, p.67

82 - Allport G.W. & Odbert H.S., 1936, Trait names: a psycholexical study, psychological Monographs, 47

83 - op. cit.

84 - op. cit.

85 - op. cit. p. 85 86 - op. cit. p. 86

.'

87

87 - Hofstee W.K.B., 1994, Who knows best about personality, lucrare prezentotd 10 a VII-a conferinta EAPP, Madrid

88 • McCrae R.R., 1990, p. 119

89 • op. cit. p.22

90 - Angleitner A, Riemann R., 1991, What can we leorn from the discussion of personality questionnaires for the construction of temperament inventories?, In Strelau J., Angleitner A [Eds.), Explorations in Temperament: International perspectives on Theory and Measurement, p. 191 - 204, Plenum Press, london 91 • op. cit

92 - Go!dberg l.R., 1992, From ace to zombie: some explorations in the langu~ge of personality, In Spielberg CD. In Butcher J.N. (Eds.).. Advances in Personality assessement vol. 1, p. 203 - 234, Erlbraum, Hillsdale, N.J.; Briggs S.R., 1992, Assessing the Five-Factor model of personality description, Journ. of Personality, 60, 253 -293

93 - op. cit

94 - op. cit.

95 - op. cit.

116 - op. cit. p.79

°7 - Janke W., 1973, Des Dilemma von Personlichkeilfragebogen; lenneriz E.,

973, Thesen zur Itemsammlung bei Personlichkeitsfrogenbogen; ambele 7n Reinhart G. (Ed.), Bericht uber den 27. Kongress der Deutschen Gesellschaft fur Psychologie, Kial, 1970, Hografe, Gottingen

98· Goldberg L.R., 1963, A model of item ambiguity in personality assessement, Educational and Psychological Measurement, 28, 273-296

99 - Iobel relotiei item-tras6tura: un sislem coteqcriol, esle propus de Angleitner si 01.; 1986, op, cit. p.69

i 00 - op. cit.

"01 . op. cit., p.543

102 - Goldberg L.R., 1981, Unconfounding situational attributions from uncertain, neutral and ambiguous ones: A psychometric analysis of description of oneself and various types of others, Journ. of Personality and Social Psychology, 41,3,517 - 552

103 - op. cit. p.542

104 - Stephenson W., 1950, The significance of Q-tec.hnique for the study of

personality, In Reymerl M.L. (Ed.L Feelings and Emotions, McGraw-Hilt New York, p. 552 -570

J 05 . Foss D.J., Hakes D.T., 1978, Psycholinguistics, Englewood Cliffs: Prentice Hall

106 -lienerl GA, 1969, Testaufbau und Teslanalyse, Beitz, Weinheim; Iohr f. j., Angleitner A, 1980, Eine Unlersuchchung zu sorachlichen Formulierungen der items in deulschen Personlichkeitfragebogen, Zeitschrift fur Differentielle und Diagnoslische Psychologie, I, Z17 - 235;

Angleitner ~i al.,op. cit.

107 - op. cit.

108 - Rogers T.B., 1971, The process of responding 10 personality items: some issues, a theory and some research, Multivariate Behavioural Research Monograpg, 6; 1977, Sell-Reference in Memory: Recognition of Personality Items, Journ. of Research in Personality, 11, 295-305

109 - op. cit., p. 84 . 85

110 - op. cit.

111 - op. cit.

112· op. cit.

113 - op. cil., p.101 114 - op. cit., p.l O]

88

89

~i}i a~~~~~~~.~~.~~~~~P~~:P~= ~=.~~e:_~,~_~_or~.::_~_~_~ s~tu.ri

de adL~<:tb:'~_l)je912!.~' Meto~.9~nlt,ala d~~~~~t!~ .. ~~~ ac:~~~ul fie p;-=~~no;tT~tef~~-'~~pertilor, fie a oamenilor obi~n._~]ti:_fi~_.E:_ 0 Ir~bi~~~~-~~~e~-ri;nte i ;ti i n.!ifi~ ~~~~~~~-~t9-~~~~~_C'l' Astfel Lista

d;-'-~djective bazata pe engleza americana construito ~e Goldberg In 1981 (3) a pus accentul pe judecata expertilor. In construirea listei de adjective olandeze In 1978 de Brokken (4) si germane de Angleitner si aI., 1987 (5), decizia finala s-o bazat pe oameni obisnuiti. Expertii au fost utilizoli pentru a exclude initial anumite close de adjective care nu se refera la personalitate si la diferentele interindividuale.

I,?oteza co .Cl9ie:t~~':!~ __ ~~_!1!_~E!9rii cei m~i v ~~ecv~ti si preferati .. c~_n.~_~~ . .J_q~-~~~~~j~_rj_JL~-gJ~.-P-~.~~~!:_Cl! ItCltll_~_~~ I om TFisk~~ic~x, 1979; Hampson, 1983; Livesley si Bromley,1973,

(6) a. fost i'!~_9_~~I<::ltivi~<::I!~_p!.i~2Ite cerc~ta~_L~><p~rim~Qt~I~:_ Astfel, De R~~d, 1 985 (7f care doar in 11 cazuri dintr-un total de 11 3 subiecti care trebuiau so descrie liber un comportament, probeczo folosirea adjectivelor. Asemdndtor, Hofstee, 1990 (8L descoperc co, pentru olcndezc, doar 27% dintre adjectivele [istei lui Brokken fac parte dintr-o lista de frecvente de 720.000 cuvinte scrise ~i vorbite, dintre care unele nici rnocor nu sunt prezentate co descriptori ;Je personalitate. In vorbirea spontono apar nu atat adjective, cat mai ales expresii ~i propozilii.

Fie co alterllativa, fie c9 ~Iimentarel au fost J~ in consideratie si alt~~I~seJ; cuvinte co pot~i descrietori de pe~~9~~aJil?te pre~~m: su~ (Goldberg, 1982; De Raad $~ Hoskens 1990 (9) si verbele (De Raad,Mulder, Kloosterman $1

I .. ~)O\.7.'I>~.,

Hofstee, 1988 (1 0) c<;~~. __ P.~~~~ccent_pe .c~m~~rtament, spre

deosebire de adjective care pun accent pe dlSpozlfle.

--

II

CHESTIONARElE DE TIP "BIG FIVE" N ca CINCI SUPERFACTORI

1. STRATEGIA DE CONSTRUIRE PORNIND DE LA SPECIFICUL UNGYISTIC

Paradigma lexicala a obordorii lingvistice a dimensiunilor de personalitate afirma co analiza dictionarului limbajului natural -

(re~iconul unejli~bi) - poat~·~f~~i·-;··-b~za pe~tr~~;onomie ~~·p~i~~6toa':;-a tr6;aturil;;-~d;p~-~~on;fitc;t;'{N-;~man, 1963-:-( 1 L lirnbCli~r··natu·rar· esTe'"~un--'Cfe-pC;;tClr--;Td~scriptorilor potentiali

p';ntru p;':;;~~lit;t~ (Goldberg, 198T(2), ior acele CIlferente care

-- .. -'~' , ~'" .. - ""._, ,,- .. _------q,-_._--- ~--".-.-.-.- --.--" ,.;-.~"-, , .. ,----~--- -'~-~---

sunt cel mai semnificative In tranzactiile cotidiene Intre oameni

este posibil so Fie Incodate in limbajullor.

. Selectia termenilor din dictionare pune doud tipuri de probleme: 1. cum se face 0 astfel de selectie: 2. ce tipuri de

termeni - adjective, substantive, itemi din chestionarele de personalitate - trebuie inclusi In experimentare. Nu existo de fapt 'vreo definitie a personolitotii care so ghideze cercetctorul In legatura cu acei termeni (cuvinte singulare sau expresii) care care au calitatea de a fi descriptori ai personolitotli.

Majoritatea studiilor eforturilor sistematice s-au axat

90

91

~lt~~i~~~!~~_~~g:'llgrl! i re_~_b~~tioD2,~~_l~r_.!~La£j_:-:~ es.~~s~re .ere~_{a e!:Qpozitii (Bromley,1977 (11). Studii ca cele ale lui Angleilner, John $i Lohr, 1986 (12), au reali;at taxonomizarea Jipur~s~u;)g.sibile _~e relotii intre continutur~~~~I~·i·;i-t·~6s6tur~ de J>~~s~Il~Jl!ate, sau H;TsJee, 1984 ca~;-d~~osntre~a ~~ra E~9!otip __ a~~~~~i un~i chestio~'~~~~t~';-'t;6~6-tu-;6 de tip ~<:>_Ildi!i_onal, decL?_J>~~~ispozitie de ~_~ comporta Tntr-un anume

. fel.~_I~_!r_-~_~it.~91.~~_s~~_ificata.

Controversa majora conternporono Tn evaluarea personolitotii pri~e-dTferen'tIerea""~mifatea al5orClonTcJetip-tr6s6tu ri -ale P?~~;~~I it5tii'" ~"'~;~;id~;~t6-d;-;;;~Tti~I~~i~6~,f~t~d~~b~rci~ ;~~

d_~._!..!p ~~~~~!9.ment~I.A~;~-~6-di·f;;~~ta se regase$te $i In

diferentierea limbajului personolitotii. ~)(ist~_()~tJ~J_gQj%ii.Ye

. abstracte prin care se descrie personalitate_a; fata de pro~i care fac referinta la comportamente specifice relevante. entru .12~itate, sou, in terminolo_glq_.hJ.iJ2l,l_L~·Crai_l{i~~ct~~'_?':.

;;:'~,I?~_c.!~~~ .... ~~~:~stra_!l_9~~!ili!9~9.91~ .. <;.tiv.~s.unt.Jips~~ sp~c:i_f.i~!tc::Jt~{ nivelul inolt de abstractie, caracterul inlerentio] (fate

de observatie)~~~tri~ui!ii $iaplicabilitat~~"'di~i~~'at6,-'~~~e~tiv

fu~~tionarea lor Intr-o re1.ea semC!nti.£g <=1~_JlE asociativ care

?..!?~!izeaza relatiile lor empirice (Borkenau, 1984, Nisbett & Ross, 1 980 (14). p~.<:l~_ .. ~_I!~ __ ~p_~.!:.t~_!_P.L~P9~jJi.ila._de._tip comportamental au 0 gama mai restronso de cuprindere (ge'n'eralltaTer;r'~'i~~rd-;fidelitate este ~ai ~dJ--;;t. Nivelul ridi~at d~_~E~~i&J!at~B.~~mE~rtame~~ste ~ont~~~rg~~~~t;t~J;'"; s:?~~t~ apl iC9~i[i..tg.te; sp~}fi~~~~_~~~~~~~9E;~~ki1n.~;d_I2Q[999;;1

Ie poate face nefamiliare unora dintre subiecti.

"In plan teor~ti~"-~~f~~~-~-'dj~ti~~ti~''"71~t~~~""'1, specilicitotec comportamentala, - diferentiindu-se descriptorii In abstracti

92

(nespecifici) $i concreti [specilici] $1 2. specificitcteo situotionold. -dilerentiind Intra itemi care se refera la comportamente specifics pentru 0 anume siruolie [conditionoli], fata de cei care nu sunt sensibili la specificul situational (neconditionali).

o incercore de a clcsilico limbajul personclitctii prin intermediul speciiicitctii comportamentale $i a specificitofii situationale a condus pe De Raad, Mulder, Kloosterman, Hofstee, 1988 (15), la a gasi 4 tipuri de itemi posibili pentru instrumentele de tip Big Five:

:.DaQiggiy~~=:~~g1l1ar..e (de exemplu extravert, stabil, consrient etc.) care sunt simultan abstracte $i neconditionaleQ'0::~rb~:.:~.~gulare (de exemplu se balbaie, roseste, insulto "'~tc.)-ca;~ 'sunt'

specifice/ concrete din punct de vedere comportamental, dar rama~ neconditionale(J. pr_~~y:,!tlL9~1~le (de exemplu, este deschis cond se afla In prezenta oltoro}, care nu au specificitate comportamentala, dar au specificitate situationalaQ) prg~ii c.::_:~n~_ul de greutate ~e sen~~J:::!'~~~L( de exemplu, se balbaie cdnd este In prezcnto unci pcrsoano de sox opus) care au prin formulare specificitate comportamentala si specificitate situationala. Docc propozitiile de tip adjectival au fost utilizate mult In chestionarele de personalitate, ultima categorie, a propoziliilor centrore pe verb a fost mai putin studiotosi este mai putin extinso in practica chestionarelor.

De fapt, In practical nu a avut loc 0 propriu-zisd Interlerento sau opozitie inrre cele cloud directii, mai degraba 0 diviziune a muncii, dupa expresia lui Hofstee, 1990 (16), in sensu I ca mai ales cercetorile teoretice s-ou servit do adjective, In timp co, in plan apllicativ, s-ou prelerot propoziliile In construirea chestionarelor care so sludieze persoane reale. Cel din urma aspect se conjuge

93

si cu considerentul de a nu cere subiectilor sa faca [udecoti abstracte.

Procedura de selectie lexicolo include mai multe etape. Sursele de obtinere a descriptorilor de personalitate sun! lexicoane ale limbii sou dictionare bilingve. Criteriile de seleclie sunt pc rand aplicate pentru a reduce din multimea de sute de mii de cuvinte, la un numcr de cuvinte (adjective, verbe, substantive) care sa fie atat inolt specifice 'pentru descrierea personolitotii, cat si larg cunoscute vorbitorilor limbiirespective.

Un prim criteriu pentru selectia din lexicon este potentialul de descriptor de personalitate. De obicei, se lucreaza cu 0 echipd de doi experti care sconeozd independent ocelosi lexicon. De regula se scot In jur de 50% dintre termenii din categoria avuta In vedere.

Aceostd primalista este supuso selectiei prin prisma criteriului utilizorii In limbajul zilnic, realizat de 0 alta echipo de 2 - 4 experti,

Reducerea continua prin aplicarea unei evoluori In functie de doud criterii descriptive:criteriul "natura" si criteriul "persoono", dezvoltate de Brokken, 1978 (17). Criteriul natura contine instructiunea de a indica deed adjectivul se potriveste unei propozitii de forma "EI/ eo este ... de la natura"; criteriul perscono contine instructiunea de a indica docd adjectivul poate fi folosit pentru a rdspunde la 0 Intrebare de forma "Ce fel de perscono este DI/D-na X ?"

In ocest moment numcrul de persoane care evolueozo independent pe bozo celor 2 criterii lista de adjective este mult mai mare - intre 40 - 100. Se vor refine In. cceosto etopo numai acele adjective care au fost evaluate de eel putin 50% dintre evoluotori ca descriptive pentru personalitate.

94

Etapa urmotoore, reolizeozo 0 evaluare pe baza ~riteriului "[undcrnentclitcfii": rndsuro In care un adjectiv este considerat "fundamental" vs. "superficial". Din nou, nurnoru! de evaluatori este mare: intre 40 - 100.

lisla de adjective construito de Brokken a cuprins In etapa de experimentare un nurncr de 1203 itemi, care au fost dati pentru autoevaluare si eteroevaluare ( = evaluarea unei alte persoane), constitui~d escntiono] de bczd pentru testul respediv.

Alte cercetcri au simtit nevoio sa reduce $i mai mult nurndru] de adjective, si au continual prin cplicoreo unui criteriu cornpozif: selectcreo treimii superioare pentru scorurile Insumate ale criteriilor natura si persoono (De Road si aI., 1988 (18). Colculcnd pentru fiecare dintre scorurile la criteriile natura, persoond si fundamentalitate nivelul S (superior), M [rnediu] si sb (slab), In care M reprezinto 95% interval de Incredere In jurul centrului scalei, De Raad, 1992, opereczo Inca 0 reducere retinond door adjectivele care pentru toate 3 criteriile au nivelul de Incredere S, sou eel putin 2 nivele S si unul M. Reducerea pentru verbe :;;i substantive, de obicei mai pulin numeroase decat adjectivele ajunge la un numdr rezonabil, In' jur de 500, dupa primele douo, trei etape.

Acestea au fost listele care au intrat In experimentare. Au fost aplicate pe un numcr de 200 de subiecf - unii cercetotori au folosit numai procedeul outoevclucrilor, altii au folosit $i.. eteroevoludri. Rezultatele acestor subiecti au intrat In calculele statistice implicate de analizafactoriala. Unii cercetotori prefera so lucreze dupd ce au supus rezultatele brute unei proceduri numita ipsatizbre, rnenitd a neutraliza unele dintre ideosincraziile care apar la folosirea evoluorilor de tip Lickert. Ipsatizarea

95

insecmnc 0 standardizare pe subject de-c lungul tuturor termenilor (Ostendorf, 1990 (19).

Alti cercetotori ocuzc procedure ipsotizcrii de faptul ca supune rospunsurile unei' relative ortiliciolizdri prin efedele inere,nte "tendintei centrale", anume eliminarea fortata a rospunsurilor extremel neobisnuire care au si ele 0 semnilicotie empirical ce astfel se pier-de.

in afara cercetorilor si metodologiei echipei olandeze, s-ou reo-lizot studii lingvistice pentru evidentierec nurnorului de factori In enqlezo-omericonc (Goldberg, 1981, John, 1990, Costa $i McCrae, 1985, Wiggins, 1979); germana (Angleitner, Ostendorf, John, 1990), italiana (Capraro, Perugini, 1993, Di Bias, Forzi, 1994, Perugini, Leone, Galluci, Lauriola, 1994, Caprara, Barbaranelli, Borgogni, Perugini, 1994), franceza (Marvielde, 1994), ungara (De Raad, Smiszek, 1994), crooto (Mlaci~ Knezovic, 1994), a' oro, limba vorbitd In Insulele Solomon & orissa, limbo vorbito In India (White, 1980), dialecte japoneze (Bond, 1979, 1983, Bond & Forgas, 1984), filipineza (Church & Katigbak, 1989) (20), Toate au evidentiat solutii factoriale optime de 5 superfactori, desi nu toate au fol05it metodologia standard de selectie, Evident, solutiile factoriale prezinto diferentieri mai ales In ceeace priveste ordinea semnificatiei (utilitatea) factorilor pentru varianta comportamentului vorbitorilor diverselor limbi, dar si In· ceea ce priveste cornpozitio intrafactoriala, fatetele si semnificatia

lor. "

Alti .outori, precum americanii Costa si McCrae, 1985, sau John, 1'990,.(21), au utilizer In studiile menite sa conduce la instrumente pentru rnosuroreo celor 5 superfactori depozitul .de date oferit de continuturile unor teste cnterioore. De exernplu,

96

$:9.st(L~LM,<:\:rge __ u_tiJj~~a;::.9 .S<:_9~ .Five de 40 deadjecti~e bip9Igre._gJ~,.J_~i"Q~I.~berg combinandu-Ie cu un set s~elimeDtaLge alte _ _:4_~,~S:9J§_sJ~ie~ti~;-r~-~~-~I;i~~ti~~;-;'~er~iu~e timpurie a 'testului ~~EO (care a~;;-doar 3 sc~j'~ pe~t;~~e~rotism, extrav;rsie si d~~~hid~r~) ace~te~--~~~-t-~a~inisirate-sU5iecHlor:-Rezuficl~T~ ~~~ii~~t;"f~ctoriar c;~duc ~re modelul de 5 mari superfactori

~_e" "~~'-_" __ '''' ''_' __ "_"_. __ ._.~_ •• .-..,._,___ ~ __ . __

(McCrae, 1990 {22}, factori __ ~.<:'~~_a.~if!ieot fi ~<:.!~l!.F-a._tL_p.dntr':J.ln_ format mai traditional d~~6t Iistele de termeni. Studiul reali;z:ot In c;~tin~;re de ceido~icanr'~-f;i~od~ chesti~~~~~TNEO~~f

'--""'-".""'"'-"'-""~''''"'"'-'', . .._ .. -------.- . ..--'''-'''~"------~ ~~

~9.~_a noi_j_cale, ~weal~,W!.at~C:!_1i c<?nst_UnciC?~itatea, Q~!£~~n

1 937 instrumentul era complet si considergt ca sursa .erimara pentru'--;;6t;;:;;':;; celor cinci fa cto ri , Studii experimen~r;:,'

continuare au urmarit delimitarea empirica a fatetelor foctoril~ ~alidarea emp-irica utilizand In paralelalte chestionare (MMI", MBTI, EPI, PRF - Personality Research Form, GZTS, Wiggins' Interpersonal Adjective Scales, Block"s California Q-Set, ACt _ Gough-Heilbrun Check list),

In planul instrurn~~!elor propriu-zise, se lucreaza fie cu teste

--.-.-' .. -~

structurate In fiecare limba, fie folosind tro.duceri acreditate,

e;perjmentate ~i analizate fa~

- Ca forma, aceste instrumente sunt de doud tipuri: liste de

,-. ~.~ -.., , , ....... _._ ...

adjective ~i chesli~.!:._e d~J:?~~E!~~~~!~. Di~!L~_<;~~_ma_~ st~9iate emprrr~ utilizate liste de adjective menticnem: --5'0 - BRS (Bipolar Rating Scales), respectiv lista de adjective Gold5._ 1 981, _:.9~'?ntine ad'ective In scale' bipiiare; reprezjnt~E_Eentru strustura factoria a Big Five $L ~onsta din scale de evaluare In 9 puncte (10 pentru fiecare din_tre

'(;"1-5 superfactori)

': IAS-R (Interpersonal Adjective Scales - Revised) construita de

97

Wiggins, 1990 [ce va fi prezentoto in capitolul despre modelele circumplexe):

- BARS (Bipolar Adjective Rating Scales), care cuprinde 179 de adjective bipolare organizate In scale;

- SACBIF (Short Adjective Checklist Big Five), un check list care cuprinde 50 de adjective bipolare pentru cele 5 scale; reclizot de Perugini, Leone, Galluci, Lcuriolc, 1993

Chestionarele cele mai experimentote si cunoscure sunl: "

~1':I,~Q~lT ~.1(NEO Personality Inventory Revised), Costa & M~.

Crae, 1989;

...

~ - PPQ (Professional Personality Oueslionncire], Kline & Lapham,

1992;

forma

...

.-~ .... ---~-

'Z - BFQ (Big Factor Questionnaire), Caprara, Borborcnelli,

Borgogni, P~~:'T993 (23T---' ,.,"--.------.

~~-1993, Ostendorf & Angieitner (24), reolizeozo un studiu comparativ pe diferite instrumento care I$i propur. so mosoore cei cinci superfactori: NEO PI-R. PPQ, ZKPO-III. Autorii onolizeozo capacitatea scolelor ccestor trei chestionare de a evidentia cei 5 superfactori, lucrcnd cu 0 !ista de adjective, deci un instrument derivat direct dintr-un studiu lexicol: BARS (scoruri factoriale derivate din scale de evaluare C(j 179 de adjective bipolore].

Datele releva pentru NEG Pl-K capacitatea cea mai veridica de

_ ....

~ .. c:>~ti~~ date eentru rnosurorec ~~lc:>~_5 superfactori. Celelelte_ dC;;ua chestionare, PPO si ZKPQ-Ill prezinro incorcoturi fas.!~I~

~'.'-"------ __ h~_.~"~ rl • __ '·_· • __ ~ •

~aiplJtiD_~e, sc~J~Le:_~.~~ctive fiind puternic Incorcate Eel"'tru

mai . mlJ ItU9ct~L~£1:1~~9~a~~~_9_Y n i<;:Lo __ iQc;gr~Qt!JLQjactoriglo" clara pentru vreunul dintre Astfel, de exempl.i, niei una

98

~intre c~le 5 scale ale testului PPQ (insecuritate, blondete, IIltroversle, constiinciozitate, conventionalitate) nu prezintd 0 fncarcatura semnificativa pcntru factorul nevrolism: scolele

. . ,

msecurttoto, introversio, convetionalitate contribuie foote

semnificativ la factorul deschidere ("intelectual"); scalele blondete & introversie, contribuie semnificativ la factorul agreabilitate. Situatia este asemonotoare pentru ZKPQ-III, unde niei una dintre eele 5 scale ale testului (impulsivitate, nevrotism-anxietate agresivitate-ostilitate, activism $i sociabilitate) nu contribuie I~ factorul intelectual (desehidere); de asemenea, scalele impulsivitate si sociabilitate contribuie semnificativ pentru factorul extraversie, ior scalele impulsivitate $; activism contribuie\ semnificativ la factorul constlinciozitots.

. Ultima eereetare europeono dezvoltata de Hendriks, Hofstee, do Raad, Angleitner a condus In 1995 la instrurnenfu] FFPI (Inventarul de personalitat'e a celor 5 mari fadori), In trei versiuni standardizate: olondezd, englezo si germano. Chestio'narul cuprinde 100 de itemi scurf si concreti pentru auto si etoroevaluar.e si permite obtinerea scorurilor genera Ie la cei 5 mari factori, precum si scorurile pentru 40 de fatete bipolare (amestecuri a eel or 5 mari factori).

2. SUPERFACTORII PERSONAUTATII SI FATETELE ACESTORA' .

P[ezel}tarea ~erJQ...<;torilor 0 reg_lizom din ~erspectiva cercetorilor _ celor mai elaborate, respectiv cele realizate de :,chipele coo_s:luse d_eRQij~~~"CCr~~}(25). in p!ez.§!_nt, s-au validat cate 6 fatele fiecare dintre superfactori. Desigur, avond In

99

"

•

ved€!~e ". sp_~<:ifJ<:i!<=:t~~JtlClIL~.Cl_ .Cl~?storti plJ_f i__d~ .~n5.tru rnent~J?~Dtr~ ~~-itura limbii respect1ve, exista posi~ilit.at~?I~?~~ _ _s.~.lr:'_t~~z:~r~$te -di-~--datele d~ ce~c;t~re ale-~~hipelor _ol_Cln~eze$i italiene, co

structura i ntraractO-riaI6-~~J;;-5;up~rfact~~. __ ~9.~_lf~r~i'~_'.'.ClEiCl!r:le -i~ti-iJi~~-co~l~r~c;~~re-p~~19tia vorbitoare in ~o_sl

- s~c_9.n~id~a util 'in ~Juare9 __ <;_()mp9JJgm~!JlvJ_1,ll_ /

personalitatii.

, :r ') ~EVROT'SM-(Nf-l ' . . v ..

~~siderat domeniul eel mol' cercetat al personalltatll.

Definltca--"~t~blTitateemotic;na\a LQ9.9.etare fata de nevroti_sm / ~~a~etare(Costa, Me Crae, 1992 (26). Tendinta~nerala,.~~ ~ trQL_af~'~te negative PEecumtearn?, t~istetea, i~a:rn6n'~, vi~ovalig, dezgustulreprezinta miezul acestui rodo::. In ma~::r::_~~

c~~~e ocest tip de afectivitate influenteaza ~daptarea, In continutul _

acestei din;~~siuni intra $i. tendinta d_:...a avea i~~e, ~caderea .. capadtatii de control a imeusurilor, d~ a face fala ~tre~lui.Dimensiunea ca atare re rezinta aspecte ale normalitotii ~. Extrema . nevrotismului - coruril~_ In~:._este-Insa ,interpretc;()iI5",~-;nsurunui rise de dezvoltari psihiatriee dar fOra

\ ca semnificatia ESihoeatologjca sa ~_r:ie: P'?L. exista situatii de scoruri tnalte fora ca vreotul~slbigtrj~CLsii.l2oata fi~f~div diagnosticata ca atare. De asemenea, !rebuie mentiona~ ~~u . toatetipurile de, tulbljr9ripsihia!Ijce _9.~~~Q-S>--'d -;r;;Pt~are s(i.impliee_niveTe}D~.rr;~~~2!Lsm;. Extrema'

~p~'~e;:c~prezint~ ,~t9Eilitg_teg_ emoJ~la; In faLa stresului astfel .. ' de eersoa.n~_ra._t!lq!:1_~_<'=_9J.!!'.~c. .. , relaxate, ,£u_ .. _lJ_n tempera~ne~~1 ~gQ1 --

~,-~~~.

100

Falefele Nevrofismului

o ~Jifi£J

Reprezinta tC;!2~i.r:!? de.s: tr~L!~!.!~ri, IngrijQr.:,gr:i, ne.I_if)iiti/ nerve-

~i.t9te.!- precum $i de 9_Qrezenta 0 an~ietate libera/~efix9ta e~ anumite contirluJ .. uri. Nivelele tnalte, desi scala nu mdsoord fobii

-~a U-~~~!L~Ee~ifl£e, p~r Clrl!_r_~~CI_.JJ_CI~E~i g~~j!I!I~t9.;·e. N 1::~1~~

'. SCq:utCtreprezi~ta,c9ImuL reloxcrec. ... ---- ... , ..

~(~) (f\fi95fili/~lt£~D

',_" l~uU~~ sem .. nifica ~ldinta sere star; fr:ecve!!.L~~gg_r:nani"~l stari ~ar~, 'i~unar~Ex~~i.marea proeriu-;zisa a ac~stor_ _stari afective deeinde 'in buna masuro de nivelul agreabilitatii. (fxi_stc)""-ocorelatie intre -aezagre05i1itate-srosmitateTnarta]Pol~'1

,.~ -' ------..-:;-~--,--,~. ~

~. r~prezi nta terW i ntg_cL~_9_mJ2~lQ£y!j9 __ LJ~2r, deo __ pr~_?:ent~=·:

@st9~~ort_p_S_ihiC~ .

Este eel mai bun predictor pentru starea de bine; de "ferkire flen'~~~~dintaspre a troi predominant Clfede de ti~_resiv; s!_ari __ g~~9YQtie, tr~s,t~l~, de~iar~_JJlp~9,~ d_Q_$P~.t_1ing\L[QJ9te. PO!_LlL2PuS inseornnd in~xistenta acestei !~ndint~, dar nU_JlEredomirla~tC; starilor de ve~>;~ ~i liE~6---~;-

/,,)~EI0ji'.9:E~cf~~ tin ~~~~qy.;~;i;~------~--·------- _ .. __ .- .. -' .

\~:y ~!tn~ad_e_~!1eJe~~U '

, A fost descrls <;a un factor de anxietate sociala si timiditate, 'in

s~J~ss:m\lQrii .. ~.t9r_UQr afedive de rusine, sensibilitate la ridicol, de .9--~-~ sJmti lrL<;,~r:Lpn;:z_ento.JJ1t9L9.t_d;-~;~tj~ente -de j;-~ripritat~. Po!_~lgpus n u al~9_9~ __ ~L~t9_rL9 __ ~ __ rr:!_~rede;;"'~"~~"~biii;ati socia Ie, dar in~ic61;~a astfel d~ersoane se tulbu;a-;ai p;~ sit~0li_~ci9.l~ l2enibile. ------------.

.. ----

101

@ ~5: I;;;~;;;;;;;'~J ",'

IncC!EQcitatea de autocontrol a Im~lsu.I1<3f ~1j_~!2~J~l.?:.

Dor~ele(de a fuma, a posesJa, a manca ... } s~t~utec9 ..

fUI1_4J~~~9 pute-;;S~t individul ~~CC1EC1~iL~~_~.;:,_r~~?!~L_~:$i, ulterioI, poate regreta un anumit~omportament.~lul _?PUS

prezinta capacitatea de a ~a la tentatii ?i frystr<ld. l;eulsivitateq_nu Tn~gm!la Tn ace_sta_.t9Il?ja ~Dj~L~RQDtgn~j~19_te,

({)lid tim ra id de d~i~CLo>umOI,e._a riscl!lui. \!!y N6: Vulnerabilitate

Aspe~tele psihice ale acestei-' trijS~t~ri secrefero 10

(vuln~billtatea ~ata de ~t~:DAstfel, ~ ul ridiccif~~T_nific~ i'ncapacitatea de a face fata stresului, cu tendinta de u deveni .

d~en~enti,' pcmicati, I~iti de P.J_r~~t9_1n. sit~"~in~ de ur~_:~ta: ~~~orurilor ioa~;: ontreneozo autoaereclerea de cornpetenld si stapanT;TnTc;ta;tresului.

, Dintre trasaturile evidenti~te prin unele liste_cJ~_._q~iective b i p~la re apar ca ~esc~ E!~I'_~ .. C1i.r:!~',I~9.tis,!!ll!llJ.i:_ i steri~._y_~:-:t.~~~_t , nevrotic vs. cu incredere ln sine'rl~~~~tnL gn)$i()s.'Is:J'~I_tL." J~resiv vs. ~tC1.~jIIsACBII< '1933 (27); anxios, capricios, dom~nat de dispozitii, temperamental, invidios, emotiv, iritabil, cqitot, gelos, sensibil, nerves, nesigur, terndtor, lsi plinge de mila, foarte incordat fata de lipsit de invidie, neemotiv, relaxat, imperturbabil, neexdtabil, nesolicitant {Goldberg, 1992 (28); plin de griji, tensionat, anxios, agitat, hipersensibil, cu tendinta spre culpabilizare, constiintd de sine, Incordat, supraexcitabil fata de lipso constiintei de sine, fora toane, stabil, neanxios si neagitat, calm, In largul sou, relaxat, fara nervozitate, faro griji ( Wiggins, 1990 (29).

102

tI EXTRA VERSIA (E) )

.,._,,,"

6~m~i~~Cnii extraversie, a$a cum apare din cer~~tori.le emp.irice, cuprinde omlJltitudinedetrasafuri,"mai--ales p;-;;celea care. 5unt u?or se5izabile1ncomportamentlJrcure~t. Nu ne putem cstepto co 0 5erie de aspecte specilice extraveriei / r~;~~~rd;~-~ai putin vizibile / obse,=vabile ~ct so fie dar delimitate {v. Jung, 1921 (30)~e asemenea, din a~f;$rmotiv, c;-~porta;'entuILn.lr~verj'_C:~!~ $i mai s~ra.£_~_~p_ecte _9ife_!'ent_l9le. ·· .. - .. A5treT7~;tr;~~·~tu Clpare soci,g£il!~_e simte In largul sau,J)!int~e

oameni $i""" mari, e~ afirrrl_gtiv,C!c::ti'l, vorba~~.t; li~?_c~

Ce~a·~~~ste excitant, stim~latf~~dise~~'it1e In'-g;~~raLv~~~lci ;~6;r;timi5to:. In culturaorn:ricanO'de exemplu, profoti~uJ, extravertului este vlnzatorul,comerciantul, intrepri~zo,t?rlJl.

/.IO.~(C).~~aparedelimitata maial{3s. Ptin.EClP<?rtare 10 co~pc;rtc;;:;;~~tul extravert - ca lie5a a extravers~i; i~dividul este rezervat, dar nu neprieten~, ir;Pependent] J!J1}$tit fc1ra a fi greoi. Fara a ~uferi In mod nece5ar de anxietate sociold, prefera so fie

'~:r, $i de$i nu au exuberaf)tae~tra~~rtilC)r~'" nu_s0!!_~~ti sau pesimisti. Datele de cercetare ,se distanteaza astfel de unele' dintre a~l?ectele incluse traditiQD.Q.lJ!l.g~§<::1~t~ dirTlensi~~§re In50 Ie yom res.a5i In chestiona~~2Lecul1],_sele_S2ns~~e EY-~~_~,k, C~~ell, G<?~Sih (ea 50 nu mentionom decaf cele mal. im12o_r_t..9.llte).

Fatetele extraversiei

0~J:E~, .' '.

Fateto relevcntc pentru extraversla perceputa, ._'~9!~~. __ ~n

comp;~!j.9...!!'inat de afectivitate $igrietenos; p.ersoane care ;~ropie usor deceilalti, se otoseozc u$~r, Lapgtl!L2P.1I~L nu ~pare cu ne~esitat;-~p5a··'~70~p~r~~e pentr~-aTijj" 50U

..,-~------. '_.<'-,----.'..__-~~«-.-..---- ,. . .' ·-~.~-~"7··..,~_,~~,'c-,<.:".'.·co:.-c;::,;~::::= __

103

ostilitatea, ci un mod mai distant, formal, rezervat de conduita. Tn . '~~ta~i~i ~osta $i McCrae (31), ap~re ca fiinifateta cea m;'i <::Ipropiata de superfactorul6eabilitat~,~ relatiileinte!~<?~ale, dar se distinge printr·un aspect de_.~<:>!.EJ~litate_~~ __ p_c::J!.ticipa~e /;::i~lda~ ~1~~ti~6-C;;";;;;u este inclusa In_.::_~~~9E.ilit.()J~9.J~!.~priu~~sa .. \~ . 2:Spirit0_gI5Jo}

De-finit co pre erinta pentru compania clrorc. Polul opus indica tendinta c~~trara, de aevita chia;~~~~~p;~i-;~~Itora. -. -------- .. - -

J~ lEI ~llrTo~-) . --,

___.. Fateta indica un comportament domiD_gntLJ~Dn_sJ_~JQrt?L_cu

ascendenta ;~Ia; persoane care vorbesc cu u$urinta, faro so ~it~ $i devin de obieei liderii grupurilor de apartenenta. _~polul opus, sl!!:!! cel care prefera sa ramona In fundal $i sa lase ~ltora---

_ riQ'ofirmarii sou vorbirii.

t1 ~~nt se releva printr-url_lempo ridicgt, plind._ 2!.lerg~, nevoia de a facemereu cevg. Polul opus indica preferinta __ el~r, - un t~mpo mai relaxat --f6ra -ca.9c:.~_~~<:;;_:.~fl;,_

.i~Jerp~~biJ~_~a J~!l~l comoditat~(32) .

. (;.1 r&-.--. ~. -'-. ""-.~. - .... _--."' ... ' .. w.-. -."

J @ Caotorea exclfgDj)

-: v Indica~--p-;~t5-:-pentru stimulare, ~ viata excitoQt§; astf~Lge

persoan~ prefera c~lorLYli, medii zgorn9toQse, p~ricolul. ~_ 2Us,_p~?fe~?oanumita monotonie p~~re c~ilalt~~!-: __ E~~~:o consi~erapli<:!i~~re. La extrem, fC!£to:ul poate f~.~

i6~~!ru .~.9m!?9_~~~I':r:~y)., de Jlp4.~.E;; i 1)~RaL5.1_~ .. Q_f~I!L,Q.s!.e.

descris de MMPI,

/'" .. . . . .• ~;: " .,.. . "_"",,,,,.··-"··"-T~··-·--'-"~""--"··'

/2lJ If&rol/taiea eiiJfj~d a sfarilor e'!2~!!:~DgL~

",--. Reprezinta tendinta de a troistari emo~o:fitiveJ?B!SY_m bucurio, veselio', fericireo, iubirea:'excitarea; persoanele rod cu .

"t?"~~:,'.- __ ~ __ ~ _,,_,~~""' .• ",_. .

104

u$urinta, sun_L<?.12Utni$ti si satisfacuti de vioto. Cercetorile lui Costa

~.... . ,. ~-. . ," " , ,~, . .,.- ,

& McCrae (33) indica sentimentul de satisfa<::tiej'rLfota YietLi,,~j de

fericire, corela~t 'eu" sup;;~factorulnevrotism (corelatie' negativa), cat $i cu extraversia. Fateta E6 aeare empiric ca ceo ~ajrelevanta In predictiastarii de fericire." La polul opus fara a fi ~_u necesitate nelericiti, indivizii sunt mai putin exuberanti $i lipsiti. de verve.

" .

Factorul extraversie apare caracterizat prin adjective bipolar~

precum: extraversie vs. introversie, sprinten ~s. nevorbaret,

~~f~~at~~vs. tin:id, coplesitor ~ut, piin de vi~~a v:: elic~I!or (SACBIF); extravert, vorboret, clirmotiv, verbal, enerqic, direct, activ, Indrasnet, viguros, fara constrcnqeri fata de introvert, rusinos, [inistit, rezervat, nevorboret, inhibat, se retrage, timid, neaventuros (Goldberg, 1992); dominant, afirmativ, dominator, plin de forta, cu incredere in sine; sigur de sine, ferm, persistent

, fata de bland, rusinos, timid, fara forta, indirect, fricos, neagresiv, neautoritar (lAS-R, Wiggins, 1990).

J!! I ~CHIDEREA (0)_'

Mai _Eutin cunoscuta co celeISllte_~_Q._ual exista un relativ

r---r-- ..

dezocord In privinta continutului de trasaturi ,.01 acestui s~perfact~r .--"--~-----

Elementele care apa,. In cercetarile empirice ale lui Costa $i

~~.S_r:_~_~J~~L~.~~.!:·in:~~.9!!_e _as_tiv.a, sens_ib_i1_it~£~5~a, .9.~~9.,. eontru viata $i simtamintelc interiooro, prcfQrjDl~LPR~t:L curiozitate intelectuala, independentc In modul de a aandi

'~---"""""""'--.---....... .. ,_ _"_,,"_,_,,,,,",",~,,, •• ,,,._",.+,,,,,,,,,,,,,.,, •. ~,.'_,,.,,,.~,,,,~,",,,_",~_ ... """"", ~., __ .4\"~",_,",,,,,,,,,".,,._.'SI __ ,,,-_,,,~

lucrurile. Acosta ospecle nu so osocloze Tn mod necesor cu

!~~tia. sou .iQt~ligentagen~~6 de aceea aCt;rip-refe~ denumirea de deschidere, alternativei de "factor intelectual". Sunt

~ ..• . .-.r·'·-·-·'""--·"-·"'-'''':'''·'''''''''_--~· .• _,~ _

105

~prinse, $i?spectestilistice,ale inteligentei, dar numai partial, e_recum gondirea. divergenta. Pot exista persoane. inteligente c!Gir cu ? gondire limitata 10 realitatea traita; si reversul, indivizi foarte deschi$i, dar cu 0 capacitate intelectuda modesto. Spre deosebi;~ ~e unele teorii contemporq!l~_05up-ra ab.ilitatilor _cognitive, C;_osta $1_ McCrae nu eonsidera masurile abilitatii cognitive co tinand~' sfera pers()nalitatii propriu-zise, desi unele config~rari f~~ aduc In imagine un astfel _~~q~ mai putin claLSklimitaLpelocul 6 (35),

"·"·~f"-··'--~"

~?Iul_ !ipsei de deschide~~j_~ce _J9~_~m~ent

~~:mservator, cu preferinta penfru familiar, cu 0 viola elective "cu s~rdina" (Costa & McCrae (36). Lipsa de deschidere nu Inse'amna intoleranta sou agresivitate autoritara ~aSPedect;;;f~~--;biectul fatetelor scalei de agreabilitate. In--;cela;i sens, deschid~;;~~ ,ns_eamna lipsa de princ~: Autorii ame~icani nu considera cu ~~~esitate deschiderea co un sl!EeJ~~t~~-~;;:-;-;-=-~rea de~iderii sou lipsei de deschidere dep-.iD_ge de eontextul

, sit\LqtiQ!J2l___ -_._"---

I '.. FOjefele deschiderii

t~~ l OTo.eschi~eI~s~re f~ntezi~)

!.__ Cu 0 11"l"l~<:tt§ :tIe. VI.seaza nu _.E~" scaR9 din situatiej ei

pentru ca astfell$i ereaza o_..':'iata Jnterio_aL~_~g99JQ_~LpJlna. Cei

• a_tl~t_L() polul __ ()£~s sunt maiJ2.!:fl~gici, prefera co mintea sa Ie H:!..cre:~ In Ilmlt~le a ceea ce fae aiei 5i ac~;:;-______'_~--

t!1J C02 Oe:chidere 0 plan e;;EJ

! Persoane care apreciaza ~:ofund arta $i frumo~uUp'Q_gzia,

.muzi~~~za), far~.~.() aceasta sa 5i irnplice tal~~t

~rti sti~ =d~:.:z~01~~~"99n__gy3t ~-;i=~~~~i~~'?~s:~i __ -tTp~:.

deschldere II co~dus~re·largir~..s.!L[lQ~lint~lQL.dlrL domeniile

.. ": .. - ...• -~.~ .. ---.:.=::-::::.~,-.:'~~."~ .. '.~""'- ... '---'~-~-,,-

106

respective. La p~ul5'.eus, SlJIlJ_ceifarajnteres.pef1trlJ_.arta $1

~. -c:':"_.__ i+:":"

@-r]33oeschidere spre modl!C~!:J:roEciid_e_a_sJ!iiii)' ,

0spe,~~ele acestui factor vizeaza __ ~reciere fOtO',d~J!:airae $1 ::~QJil11enteleinterioare; ernotiil~.Jiir1~consI~e~ate_ . ca. 0 . part€! important6'a vietii, ele sunt $i foarte diferentiat~-;i7n"~~;J~p ~~p;dunde dec6t-~;'iti~-;T. La po(ul-;~~~fectele sunt mai juTin'-aif;rentiate, . ~~i degraba dire;ste, lipsite de nuante~

CD P~J'&~:c~~Z:S;nt;I~~~1 :~;~~d9_'(L~QJl!enti<Lcl.?@i0

~~Eta 12Slcest factor, dominal1.ta, dorint9..dea'Qcercafelde.fel

de activitCiti,~;iTc;uri, s~C-~hi~~ d~"~-~'6~~~';'~6~-~6;~"~i~~r

.f- .......... ~_"".~ .,._ .. <: __ +.'u, d"'" .1

neobisnuite. De-a lungul timpului, IncearqS tot felul de hobiuri. La

polul opus, se manifesta nevoia de a se ancora In ceea ce este /_.. ~eia Incercat sou "adevarat", de a nu se schimba nimic. . .... -.-.-

(J; ~5 ~eschi~~C1Tn;g_R:~ .

N.umlt de Unll cunozltate intelectuclc (Fiske, 1949) [octorul

_implica 0 deschidere a interesul\.!i, 9.,:r!)jn!ii" pentru n~C ~:cte~:conve_~tionale, preferint~ penfru discut"ii ~i argumentaH _filosofice, Desi nu implied In mod necesar inteligenta Cel abilitate ,nalt dezvoltotd, poate contribui in tilTlpla deZ'w'~ltar~b potentialuluiintelectuanCost~ & M~Crae' (37).P~I~1 opus, indicO'

-.----~. -- .. -- .. ---'""--- .... <-.~-

.. ~5uri()zitate screed, i~t~reselimitate, ~entrarepe 0 eroblelJ:l_atJ,~~.

restrcnsd.

C06 O:~chidere In e1a;;;;r;;;rc;;iti[L

As!£~.Ldel2ersoane au ca trasatura specifica faptul ca sunt gala mereu sa reexaminezev~loril~, fie ~ soci91e, politice, religioase

~tc. N~_:iau nimic co ga~~n~ ~~.u~~f)lP.,.~<:{)r~::. tind sa accepte autontatea 51 tradltille onorate in cultura

, ,..-"'.- .. _ _ . ...;,~_ .• "_~_,_--.-,-~~ ~-_.:;~.-;~;;;;:.:..:.~:.__',.:.,..:;;,'Lc:; .. ;~'m ""-"""' .. ",·"';'-"'· .. ""·,;_.',·:.'-<:(· .. :,,,~"'·_,,;.:,:: .. : .. ; __ ." • ..:.:~.~;:::.:..,~::.: ~"" .. ".~ .. ~---~-~-.~

107

© ~ililiiJii

~()ctorul indica In plan empiriC 0 di~~o~iti~~" spre ,un c~rnportament increzdtor, care Ii c~nsidera=.Ee ceilalti one~tL~i b'D~~ititQ.ntionati. La f?olul opus apar cinicii sau,sc:Qpticii, care

~';'~'''' .,' - " ' .' ,,-~ .

, " considera pe ceilalti fie periculosi .. fi~iti_sl,e,9nestitate.

C!:_~." (A2:Sincer In =;;xpresio'opiniiror, Tn co~c/u_f'-D .

, Un astfel de factor, intrat In componenta agreabilitatii se referO I la un mod deschis, si~er francsi _ifJg~Oi()?.detnanifestare. La'

. P91_u.L9puS ~unt cei cororo Ie plac~ so manipuleze pe ceilaltieriQ. fI~t6~'C~~selaciune, minciuna si care considera acesteJactici co d~erind~ri sociole necesore.Jor pe cei ~i 19!t..!l9ivi.

, ·"c~~Cto·tE_9.h2;o:g_r~~J?._i0t~EJ2rc.!£!E,QQJQctQLuJui,J.1es;.~~i!2~a

de' a nu extinde semnificatia so dincolo .. de comportarnentul i;terpi6onal; astfel de persoane ~d co In modul ~ a-si expr'imo 9 9DdY.~ll e , e,!,5?J.iil(?_!,::~lg__,.~,2 .. J~~LjD_cJir:<2c'i,,". P r§~<;(J uti.I .... m~ n i E~~~d

felul de exprimore. Deci nu trebuie interpretot co fiind ei Insisi

, ,- _,.,., "",.,.,.. ",-~- .... - .... - .•...................... , .... _-, .. _. ' ... ,._ ......•.•...... ,_ .. -.- .. -.,,-~ -,._,-'

l1l,9niB'la~v~ si lipsiti de- onestitat<;.

l~2~~1t':~~2.J .'

Astfilde f?ersoane au un int~s activ f?entru binele altoro, sunt

gen~~plini de c~n~id~rati~, gCl!9~_g_giyjJ;.Ta-eQ}yl.EEus~-sunt ~~Ic~~trCl!L.P~ . .£!:?p~~~· persoanCi, c~re ezita so s;-;~stece "·i~~

problemele alto!:9_~ _

~:.\t&~:'<!':~;~~~~" .. ,

fesp~~~va, fiind_ln ~a~nereco~sef\l91~L~~!jci {Rokeach, 1960 (38). -

Tn do._meniul adjectivelor gama este relativ largo In functie ~i ~; <:l~ceptia caracteristi~a. Astfel instrurnentulitalian( denume~te factorul"deschidere mentala- vs. "Inchidere/opacitate mentala;- c~ ~djectivele neconventT0nal vs.tradition9list, receptiv vs. neTiberal, eclectic vs.co·nservator~"-creati~~-;~ventional, ~;~;":';:-"i-~-bitor

d~ obiceiuri (SACBIF). lnstrumentul creat de GoIdb;g;~denu;;s~~ factorul II intelect" , descris de adiedivele: intelectual, crectiv, complex, irnaginativ, strclucitor, filosofic, artistic, profund,' inovativ, introspectiv fata de neintelectual, neinteligent, neimaginativ, necreativ, simplu, nesofisticat, nereflexiv, lipsit de spirit de observatie, faro interogatii, superficial. Varinata lui Wiggin~, denurneste factorul "deschidere la experiento", si II descrie prin: filosofic, preierinto pentru gandire abstracto, ir ioqlnotiv, reflexiv, cu interese literare, cu tendinta de a pune Ir rrebcri,' individualist, nonconventional, cu mintea deschiso fata d} conventional, noortistic, neliterar, nerellexiv, necornplex, neimaginativ, neabstract, necercelctor, faro sc-si puna Intrebari, nefilosolic. . .

r~ IAG~~~IUTATE (A) , '

- - r-_.'~"".""",_"_.~,.";L._~.,-_ .. ~_.,.,,,"" .. ,", .. ,, .. < • .'.' .... "., ..• ,,- .•.•. --,-.-.--~ .. " •

, F~~.§!;e~t.~ __ .~areL_Q~em~!1L_~)(:trCl~~r:.siei~Cl d~mens,une p~~nant _~Q~. Asp~c.t~_I~.~~~!~l~-c-_c:le f~ctorului sunt: ClI~ruismul, u_~_ comportament coopera~t,~lm~pat~tic $; de aiutorare a altoro, Cl.!._ tendinta de a considera pe cei191tLla f~d~sirnpatetici si gata so Ie ofere spr!E~~_1. Uneori, nivelele Inalte. s:':2~ $i tipul degersoana .depend~.!2,~," {Costa & McCrae, 199013yr-

108

~~I descr~e un com?OrtCl~ent dCl£!1inont ~i .. an!.~~st, egocentric, sceptic fata de Intentl tie. altora, competitiv. Ade~ea,

;~piric/reprezint6 0 persoan~:nacs~is~~1 a~t.is~~a, ~~~oriE~, posibile tulburari de tip porcnciocKostc si McCrae, 1990 (40).

109

I r,

~ ~;;v,~i~f~j

I Factorul se rnonilesto mai ales la nivelul conflictului

interrelational: persoane care au tendinta sa c~d~~~~sa-si inhibe ;resivit~te-;;-, ~_ ui,tc, _sa i~rte; ~~J~::9~t.~_ es!!_£19,.~~~,!=9_"':~ amabilitatea. La polul 0Eus, agresivitatea, tendinta sere competi!ie

~ .. ~.s_i' exprimar;- di r;ct6::~r~6!Jj_~i, enervorii, f~!i~~_

[9@odesf@j

, Modesti, um!l! fara ca In mod necesar sa Ie lieseasca

In~;d~r~~ In'sl'ne sau ~oaerecjerea. P9JgJ~~gus apa.rtine cel~ ~~ se consi~era superiori altor.9., iCl':',5:eilaJ_ti ii,.~<?n~LsL~rQ_g!,2.g£Q!i sou increzuti. Nivelul potologic ollipsei de modest~~_f9.<::.~.P9r!!?_~.in

~7;':;Fo-;'J~arcisi";t("~-·"-",·- .. ·-·------

eYl~e;;s .

i " F~teta inclL~Q_Cltit.u_dioL.dQ __ ~i!Il(?9J.i~_1i_.£reocup~re fata d~ ..

semeni: sunt sensibili la nevoile altoro, la latura sociala a

p;Ji~i~ului. La pol~!_ opus _:;u~.!._S~l_dU!.~i. cu,_JDi!!1a ."Tml?i~!!l~9~! .. prea putin simtitori si de loc milosi: se considerc realisti, rationali,

':"__-'---,--:--'~'" . _._ ,-----_.,.'." ,'" . _.......,.

condusi delogica rece.

~~~'t; un ~~rfactor In_g~D.ere nec()ntrover_~at. Exista-'Insa unele deosebiri intre datele de cerc~t9nt_~grQ~au

- .. ".-, .. ,,, ... ,.-"~-."-.~,~ .. ,.,, .. ,- •.. , ...... , •.. ,,, "~,-""""",,,,,,,,,-,, ...•...• ,,

con-d~~'ocl:;ipa~an)e"i'Tcan6" Se~~(l_~(lli~jL~. fat(l~(l_lor_~e .. m_qL~Y~l.J;i

."-----.........,_. ---~ .• ---- .. -" ..... , .-_" ..

a_c!i~!ivele descriptori din scalele de term~;mLbjp.olari. Astfel:

altruist '{,$"._<:.inic, afectiv vs. rozbunotor. simRatetic vs. individualist o;~it~=;"~;' egoist, ne~;~I~~ suspicios pentr~Ti;ta italiana (SACBIF); bla~~ooperant, simpatetic, cald, increzdror, plin de considerctie, placut , agreabil, ofera ajutorul, generos fata de rece, lipsit de blondele, nesimpotetic, noincrezotor, dur, care pretinde olrorc.' badaran, egoist, necooperant, necaritabil (Goldberg, 1992); bland, amabil, tandru, dragut, caritabil,

110

simpatetic, se ocornodeozo, fara mojicie fata de lipsit de caldura, necaritabil, crud, cu inima de pictrc, dur, nesimpatetic, rece (Wiggins, 1990).

y '~~~~f~~~~:~=r (~autocontro~~~?S~gUI

ca(?acitatii de autorganizare, Indeplinire a ,ndat9ridlor, ~~nificarii; sunt persoane care lsi definesc ~i urmaresc~c()e~~~~, hotarati$i "cu vointaformota. Autorii americani.considera co 'realizaril~ de va-I:;;;;di~-;ice erof~sie, fi~ $i una artisticaf, ti~: d~ ~cest weer-factor $i de h?tetele~.9.~' S~I:t oorneni scrupuiosiI.cl! ...

I~redere, punctuetli. Po.lul opus nu se caracterizeaza,SLl~~_~~~_i!ate prin lipsa de simt m~rd, dar apare 0 mai scazutaexactila~(lln ~plicarea principiilor morale, 0"", maniera y$UE()ticacl~()_~~.h:.~ri I Indeplini sorcinile. Sunt date empirice care indica tendi!Jt9._§pre hedonism si interesul" dominant pentru yj,gt.9.. se~ua~ (Costa & McCrae, 1986 (42).

Fafefele con$fiinciozifdfii

~~ . ~

. C9nnOQ_.~e._~!,!,!i~de"_9..Ji~.?...Tpel~nt, G,,~_p_()l?~!. pr.~~

elici~~t; sunt oarneni in general pr,cgotiti pcntru ;'iak~: Pol.~19~s semnilicc ;-lncredere recluse In propriile capacitati. D~'2!~=CeI~ ~ompetentase~~~c,!~=9~~c(;l1,. mel i~irle_.~L',~1ig}a .3!=~~~~j

c;~trul d~ control interior (Costa, McCrae & Dye, 1991 (43). .

@] -:C~(f2c);SiD"fL~. . _.'

~illine o~Jti/!i.mp~zi/,"~la!i: lsi ~".q~.!!:eet!9_.,I~~rur~~~'nl~ locurilo lor .. Poh~L .. gI2U5 indica 0~,~<?'gere~~~(;},_?~3~J.9,~gr.~:~~ --;;rganizarea si m~aur putin metodic de lucru. ImR!!J.~.JQ. ext~el11~(. factorul de ordine poate face eartejj!l.:j"~dromul con:::pu~l,~'

111

C9~)

C~ndusg_de~~9R~tjiQtQ, d,<:, respo.m.abilit';ltea osurnorn ~, persoana aden) strict la pri~l1cil2ii~~ti~e, 1$1 um')(~~te scrupulos indotoririle morale. LaJ?<?lul.:,~p~s apar~. un ~~t9!.!1,ent mai degraba";~~us Int6~£I,~~~i~iC i~tr:o '~~~[6',~_

. J\u t~ ofi baza $i nu oti~€EQJ~srE;clere intr-o astf~_9~_E~r~an~~"

((#4 eori'J!f-,,5fe rea/izgc . ___

Fadorul structuroaza at&t nivelul ~,~ ClSEirotj~..s2! si eersoverenta In realizarea lui; reprezillta acei inclivizi haEl1ici, caE~:ji c;;na~c'7i@a 'dupa 0 a~ume' directie. Ni~elele foarte ridicate Insa

...... " ., .... ' , ... ,' ~ " -.==-=,=~.~-,,-.-" ---

pot indica 0 prea mare investire a vietii exclusiv In. aceasta

~e, a muncii, a cariere; I" se,"~.lJl.s.il'!~ .. ~Qmului IIw"rkaleohoBC: (?htiati d~ce2 .. rnunC,a). L<:.,_~~~~!;:'a :"C)E~~9 opor __ ~eatl~!L~~'chiar lenp?ii, care nu so conduc dup<'~iI_9i~~~5!l:9V~iloi, 12JlE_:;e~to arnbitia si scopul bine precizat, faro a trai insatisfSlctiLE.~nt!u ni~elul scozut

ai"'"reu$itei. " , .' .... ~ .. ~ .. , ... ,_.-

cg_~WA~~~disc,plinCJ:)

Reprezinta capacitatea de a Inc~~e_,Q.19rcina $; a 0 duce 10 I:lU!} _sfar~it In ci~d~ :1?licti~~lii, S9U altor posibile distrageri ale atentiei; sun! oarnenii carese rnotiveaza,P€ln.tr~J.,g~duce 10 bun

s~~~~eea' ce incep. 1_~_J?~!~L.92Us, te_l1di$'~:~~"~!~.<;~~~~? i~e~rea actiunii,~a_:~d~~j9:u u$urint9' a_E9_r:~sLC::_(;l~~S~~~u de facut, deci 0 scazuta auto-discielina .. Se f9~~iL9id_de9~.ebir~<?,

C'?!1 form d~te 10 r em e i ri ce I 1~-,!!:.~=<:!~t"~~r:!!~9t~L:.c:g r~,::-~~~l!£~~.~19. ~~;J.E?E~,~.$i eel responsabil de imp~J§i~it9te; irriRYt~L~JJ.~¥~i~J~!?~ sa faca ceeo ce. n~,.,~~,r ~I!llles9~?!9,QiliJ8nL~.[lQti()l)ale/jt:LJimece ~W~itT-nu--~;·p~t·-fqrt~~~~o .. f~co .... Se_e.9~~~,~r~~~.Q,(L"d·in,.J.i P~8,:YQ~i rnotivari,·adecvat~-rc;;t~-&M~Crae (44). .

((~~

___. Foterc reprezinki ~endinta __£!_~6ndi ate!!!_in,!inte~~~;;_<:1

octiono, chibzuinto $i~precautia fiind ... ospecrele .. __ ~ent~~~_~J~ f~cto~lui. L~-';;tre-;;;-cealalt6 'c;parc~j "pripiii, care octioneozo f6~6-~a' judece ~;~~;~i~t;~~--I~-;a-ri~nt~~';~i- bun6-;~~~t n{ai S~?QigDI_~iJg nevoie';capabili s6-·decida .

.... ~ Factorul este desc-r1~~~~ .. EI~~~-?~J~~U,,91.,9stfd;_,,~<;;r.~R2IQLYS, imprecis, precis vs. dezordonat, ord?nat vs. lip~ocatC" m~ticulos vs. iresponsabil, harnic vs. inconst~rlf' (SACBIF); ~gani.zat, sistematfc, exact, prcctic, curet, eficient, atent, linistit, constienr, prompt fata de dezorganizat, negrijuliu, nesistematic, ineficient, pe care nu te bof bozo, nepractic, neglijent, inconsistent, hazardat, neotent (Goldberg); organizat, ordonot, dar, curat, elicienl, plonilicot, sisternotic, exact, cu outo-disciplind, de incredere, fata de uituc, care nu inspira incredere, nepractic, fara disciplind (Wiggins).

r I

n "-J. J ~() 'Ji?fJa 111 .

"j 3. DATE DE CERCETARE PRIVIND LEGATURA DINTRE BIG FIVE SI SUPERFACfORII MOTIVATIQNAU

Desi In structura factoriala a superfactorilor, structure stabilita empiric, su,.;r"~~·ptcl;--aspecte care tin evident d~-=:.JnQiI~~tie, 'stri~t~u' ei nu reprezinrc resort~~iLe __ .~oti~~ti~~i~_" a~~ cum s~~~T;;t~diate disti~~td-;-teo;ii"'~i~ ~;"otivatiei, ale valorilor etc. V~;-pre;entaTn c~I~-~e -~rr;;~;;6-'~6te~~~~~lt~t~""~I~'~~'or cer~~tari. ~~p~ri-~'en;~~-'~~~';~'~~-~~~t-~~--scop' p~~ibila~~r~i~-r~-'a

superfa~t;-;ilor ~~'d~~'eniul rnotivotiei, consideror distinct.

C-erc"etari curente asupra -moti~atf~j-;~"~-;~~6'7n general pe

112

113

"unitatile de nivel .. !!l~gju." (Cantor, 1990 (45) precum sorcinile e;~;~i~~:p;;i~~tele personcle, care sunt considerate 0 punta Intre trasaturi, gandire si comportament. Acest tip de motivatii sunt analizate de obicei prin optiunile / alegeriile de zi eu zi si prin constructele specilice individului studiat (Cantor & Zirkel, 1990

(46).

Dintre cercetotorii care au abordat in ocecstd viziune corelctio intre proiedele personclo $i superfactorii personolitotii sunt in 1992, Little, Lecei & Watkinson si in 1994, Roberts & Robins (47). Viziunea celui de al doileo studiu este focalizat6insa pc ospirctiile de termen lung precum: nevoia unei cariere, nevoia de a avea familie In sens traditional, sou un anume stil de victc, despre care ccnsidero ca sunt mai semnificative in rnosurotn care, astfel de scopuri de termen lung vor influenta viata persoanei de-a lungul anilor (nu al unor saptamlni sou zile $i In ccelosi timp ontreneozd insul in constructlo desfa$urata a unui context social specific (de exemplu dezvoltarea unei familii numeroase, coerenta In modul de a trail. Aceste contexte specifice au eel mai adesea 0 natura interpresonala $i pot reflecta reolizori /I care au consecinte pentru dezvoltarea persoanei" (Roberts & Robins (48).

Studiul experimental 01 tuturor tipurilor de scopuri existentiale posibile - 38 -, a condus la delimitarea factoriala a 7 superfactori motivationali care Ie grupeaza coerent, omogen, independent. Astfel, definite de Roberts & Robins apar trebuintele de:

m ~fatuf Ii presfig_ru1);are gs~evoia de a avea 0 carier/! 'cfe prestigiu, sau un statut superior, a deveni un om de gfacen

~Qt, a avea propria ojocere, a ay~c:J.~ cari~_r:_~~preg9.ti pentru absol~ir~o.~~~_i~or, a ave9_~~_~!~~~9~~ .. 9€l'lic:lt9jDalt si 'b~;

,

114

-t\)~v\;\A..\OJ.. /.:::A ... V",\··( n 'VI. LA /1'))\.11 I) v \.I ."". ' ... ' I .\~J \,' _"'" ._ - I

•. ...... (S LV C f\-I

f[)~eal[~9_~!!!!_!!(~~)( trebuintEj_~ .. S!J?!:0<!~9ome~~!icl q .. sqie 9I?gE_~ de fictiune si poezie, a fi un muzician realizat, CI realiza performante ~~d~~;iu ar~rtei; a s_Erijini activitatile artistice si artele frumoase); . - ~

(i)! ~~9E'!flcom.:!_.~!'.are 'a ~ i~,!9 .. J?!.~ft!L>~fl9.!~.l~,."~.:~~!:.,,,.~,.!!!,u.~~~

pentfu bunastarea chore. 9 lua parte la servicii publice $i de voluntorict c~munita__d; .--_ ----------'

C"A)\ 'SIN a;;0at6 exc:£LC!nt t a se_distra, a trai 0 viata excitonto a trai

\..::I\- .. ~-.------ . ---.,---- ...... "- .. "-.--.----.,.~.--_ ' ,

noi $i variate experiente de viata}; -..,----

@~ta-E..~l[tJca la av~a _infiue~la_ln J?l9blemeLe_J~o_liti.~~/.jl deveni un lider comunitar};

C0 \!i_elafTrcrerQinl1ie satisf6c6toar~7 (a av~ :9tisfacatogre, a ~a coeii, a-Ua~e Re earinti. m.9.D..4:1J_.Q_avea relotii de familie orrnonioose]:

(jJ~~LiE[~!t~_~~ip,CLI_g_g~ti:dtgtiJ..eJigiQ.ase I a~ti,<;;~J}jra___ atentia pe viata spirituala proprie).

- Avand a~est-t;bl~~-;~p'i~i~'~1 orqcnizcrii vclorilor si scopurilor existentiale, al!_ stabilit eXRerimental corelatiile dintre Big Five $; Big Seven. Pe bozo acestor corelatii afirma, odat6 cu autorii care au studiat valorile de termen mediu, ca scopurile pe care Ie urmoreste 0 persoana pot fi a.nticipate, er~zl~~, In functie de tipuT

de dezvoltori ale superfactorilor personclitdlii, ---~

, ~

"-In plus, se pune problema ca odata Sfabilila corelatia dintre

dimensiunilea~-E~;-a ale personolifdtii si structura motivatio!!.QJ91 d·i_':.enoza personaTli8ffi capaTa __ maimu1ra-c~~~. De exernplu, osiqurond 0 imagine interacti;;~-i~ta'i~ masura In care indivizii aSpira spre scopun eXlstenflOle care sunt sustinute 'de ~pecjficul trdsoturilor _p_~£~gnc:lLi!.9tii, care,l<=! __ .r.§~.dul lor, sunt su~~ute de motiv;{ii~pecifice. De asem~~;~~ astfel d;"d~t~"p;;;"it

115

,

.JJ

9 viziune mai dara asupra relotiilor dintre trasaturi ei scopuri i~a a dezvoltarilor p~~ibil~;t~c~~t~xt~po5a;ne;a

""~'-""""'I"'--~-"'-""-""'"'-_''' "-"""''''''''''''''''_' ~.- ,,,,,,,,." " .. ""'''''''''''''' "'"

persona itatii.

'-I;;-afa;:a~nevrotismului, toate celelelte dimensiuni bazale ale per;onant8fir;~coreratii se~nificative cu s~perfactorii motivationali; de asemenea, toti cei 7 fadori motivationali, In afara sco'Pu'rilor'spirituale, prezintd corelatii semnificative, cu dimensiunile personolitotii. Pent~u 0 imagine completa red~m aceste 'corelatii (fe redam- in 'ordinea descendenta a marimii corelotiei]:

raversi ,coreleaza E~~~1!ill,ifL<;_c:I,H~~~"~~~,<:~~,,_,,~,,sti ,., e viaja e~!_t3!!t, d~.J'2f1uent~L d:",s.!?tu_!~r~~!!_9j!!i.j_~_E:!aHj'-de ' ('!!!Iili!!__~~ti~!a~!oare; ~ c~releaza negativ semnificativ cu: nevoia de statut $~iu, influenla politico, sfi/ de viola e;:Citant ~i pozitiv ~evoia de s~i~ri comunifare, ~I ;;la~i de familie sa-tisfacafoare;~c;~,:c:!releaza , pozitiv semnificativ cu nevoia d~.E.~tLp_resfi9.f~ (desc~ c~iaaza negativ semnificativ cu nevoio de statuI si prasfig'iu,

,,.;;/afirda - familia 5;t;;f6c6toar~-$T-p~';jtF;-c~"-r~~/i~6;:icr;;ti~a, sc-;'e_~c;m~~:;;ra,-'-;i71 cfi_~ki6~;;~ik;;:;;:'-'-""""'~"''''-''''''--'~-'~' ,",

4. DATE DE CERCETARE PRIVIND

SUPERFACTORllOR PERSONAUTATII TN

SINDROAMELE CUNICE

SEMNIFICA TIA

RAPORT DE

Cercerdri conduse cu ajutorul chestionarului NEO PI au dus echipa autorilor Costa & McCrae (49) spre concluzio ca i!:1_trei dintredispozitiile ,ge~erale ale personolitotii -deschiderea lo '~xpedor'ta;··e;traver:si~··' nevr9ti~rnu , 5unL}nradacinate

116

diferentele individuale In report de dispozitio spre tulburari

p"'Sihotice. ---- --_.

De~T' chesticncrol nu o f~st proiectat pentru a fi folosit In diagnoza clinico, dar din perspectiva simptomelor din DSM III R tr6saturile de personalitate, dinlre care unele sunt mdsurote prin NEO PI R, sunt relevante In psihodiagnoza unor variate tulburdri psihopatologice, In special a celor din oxo, II tulburari de personalitate (Wiggins & Pincus, 1989, Costa & Widinger, 1994 (50). Scorurile extreme la unele scale pot sugera anumite tulburari care ulterior pot fi evaluate ~i prin instrumente specifics. De exemplu, N4 Inalt poate sugera existenta unei fobii sociole: C3

,

scdzut, tulburari de personalitate de tipul antisocialului. De

asemenea, daca evaluarea scorurilor este realizata In contextul datelor despre situatia existenticlc prezentd a subiectului, se poate ajunge atat la 0 conluzie privind cronicitatea unei manifestari psihopatologice In cozul unor fatete N cu scoruri inalte, dar poate indica $i revesul, stresori specilici situationali care au condus in . prozonl lo cornportornonto recctivo cculo.

)'-:C,",",,'sta & M,:0ae 1;Tpr;,~inta in-;;;:u';'~, ter ca-;;;;;;rric~" e" n., tru" -("

~z~!e. <:1~ IC~ _~I ~erapeu~lca..: ~ __ .. ~---....

o pnrno directie este data chiar de folosirea NEO PI R pentru

dotonninarea impadului cspectelor psihopatologico sau a psihoteropiei asupra scorurilor la test. De exemplu, un episod depresiv - si alte stori psihopatologice - poate afecta de obicei In directio unei exoqercri la nivelul nevrotismului a scorurilor fatetelor (Costa & McCrae, 1992 (52). Dupe remisie, pesoana prezinto scoruri semnificativ mai scczute la N, dar, spun autorii, nu-si va modilico nivelele la extraversie sau agreabilitate. Cercetriri roalizate cu NEO PI R pot pc do 0 parte stabili efectul de

117

durata sou tranzitoriu al diferitelor tehnici terapeutice osuprci unora dintre fatetele dimensiunilor personclitotii, iar, de pe alta parte, so pot studio profile de personalitate distinctive pentru diforito structuri nosoloqice, profile utile In darificarea etiologioi tulburarii (Wise, Fogan, Schmidt, Ponticos. Coste. 1991 (52).

Datele de cercetore ale outorilor americani indio) corelotii semnificative Intre fatete ale NEO PI R si unele scole ale altor chestionare. Deco or fi sa urrnorim ln sensu] celor care ne intereseczo numai corelotiile cu MMPI, am gasi nu mai putin de 13 ( din 30 de fatete) In care scalele NEO PI R coreleozd cu scale din MMPI. Astfel, de exemplu, pentru Nevrorism: Nl cu MMPI comportomentc compulsive, N2 si N5 cu MMPI borderline, N3 $i N6 cu MMPI dependentc, N4 cu MMPI comportament de evitare. Penrru Extraversie: E2 cu MMPI schizoid ie, E5 cu MMPI comportament antisocial; pentru Deschidere: 01 cu MMPI borderline, 04 cu MMPI histrionism; pentru Agreabilitate: A2 cu MMPI antisocial; pentru Constiinciozitote, C3 cu MMPI comportament antisocial, C5 cu. MMPI comportament pcsiv-oqresiv (Costa & McCrae, 1992 (53).

Dintre cele mai interescnte rezultate, se pot cita datele cercetcrilor lui Mason si Claridge, 1994 {54}, care au corelat dctele obtinute cu NEO PI R cu cole ale unui olt chestionor, 0 -

i

LIFE (Oxford Liverpool Inventory of Feelings and Experiences)

construit pentru a rncsuro structura factoriala a trasaturilor schizotipole. Instrumentul este derivat dintr-o baterie de probe inCluzond EPQ (Eysenck), STA [scolele de personalitate schizotipala, Claridge), STB [scolele de personalitate borderline), scala de schizoidie MMPI, scale de tip schizotipal din Inventarul lui Chapman, scala de halucinafii a lui Launay & Slade, scala de

schizofrenie Nielsen & Peterse. Princnolizo factoriala s-a ajuns 10 separarea a 4 fadori coerenti responsabili de variatia . comportamentului (Mmon, 1994 (55) tn tulburarile de tip psihotic.

Scalele, definite sub aspectul continuturilor psihologice mdsoord tcndinto spro lulbul'Ciri de porsonolilcrto do lip schizotiPCll.:

Triiir! neobisnuite (UnExp), se relerd 10 tendinle halucinatorii, trairi perceptive neobisnuite, stiluri mag ice de gandire (30 de itemi privind hipersenzitivitatea senzoriala, fenomene de deja vu , stari alterate de constiinto, trdiri ~i opinii telepatice).

Dezorganizare cognitivQ (CogDis) care descrie dificultati privind crentio, concentrarea, luarea deciziei si anxietatea sociolo, dispozitii dominate de lipso do sens a vietii (24 itemi), toate avand relovcnto pentru personolitotile de tip borderline si schizotipale, dar si pentru stdri nevrotice.

Anhedonia introvettivo (lntAn), care descrie lipsa de plocere si bucurie In relotie cu socialul 5i adivitatile socia Ie (27 itemi, ce se refera 10 lipsa de plocere pentru intimitatea fizica si emotionclc, cu accentuarea solitudinii si independentei personcle]. Consideroto initial door co semn patognomic pentru schizofrenie, anhedonia se dovedesre prognostica sipentru simptome de tip depresiv (dependenti de starea depresivd}.

Nonconformismul impulsiv (ImpNon) core se refera la caracteristici de comportament precum lipsa de inhibitie 5i impulsivitatea (cei 23 de itemi descriu comportamente violente, autoabuzive si lipsite de [udecclc]. Scoruri moderate indica un stil general de viata nonconformist si libertin.

Aceste 4 tipuri de clusterizdri privind tendintele spre dezvoltdri psihotice au lost studiate In report de dimensiunile Big Five rnosurote prin chestionarul NEO PI. Concloziile cercetorilor

118

119

..

omencone care indica vo loa rea proqnostico moi ales pentru tulburarile de personolitote sunt conlirrnote: personalitateo schizotipala de tipul anhedonie; lntrovertive se reflecta Tn relatiile negative cu superfoctorul extroversie. Continutul de tip borderline 01 scolei de dezorganizare cognifiva este Tnalt nevrotlc. Trafrile /1~bi$nuife covoriczc cu 0 crescuto deschidere. Anhedonia introvertiva coreleozc negativ cu deschidereo. Scala UnEx coreleozo moderat cu deschiderea si nevrotismul [moi ales fatetele fantezie, estetic ~i senti mente par a fi caracteristice pentru troirile . neobisnuite].

Chiar daca instrumentele care rndsoord oceste dispozitii de bozo ale personclitdtii ou fost construite In primul rand pe ioturi de normali, 0 serie de cercetori indica modalitati In care superfactorii • si fatetele acestora ., sunt semnificativi pentru domeniul psihopatologiei, pentru definirea profilului actual al dispozitiilor subiectului, pentru formularea unor diagnostice diferentiale, pentru stabilirea tipului de psihoterapie si/ sau planului de trotornent psihiatric.

foorte limpede doco ar fi so onolizorn de exemplu check-listele testelor de tip adjective bipolore, In care fiecare dintre cei 5 factori apar reprezentati de un nurndr de trasaturi (v. SACBIF, cote 5 de fiecare factor). Exista 7nsa 0 serie de inconveniente In situatia in care utilizezi datele pentru descrierea propriu-ziso a 'unui comportement sou a personolitofii reale. Un prim inconvenient sta In faptul co empiric nu exisfa astfel de strucfuri simple {Hendricks, Hofstee, De Road, 1993 (56). De asemenea, majoritatea termenilor care definesc una sau alta dintre dirnensiuni au, in fapt, rnoi mult de 0 singura Incarcatura factoriala substantiala. Astfel de date au fost puse in evidentc de Hofstee, De Road, 1991 (57) care au demostrat co, dotoritd faptului co, In genere, rnajoritatea terrnenilor au Inccrcoturi fadoriale In zona .35 - .55, deci de semnilicctie rnedie, iar a doua incarcatura a termenului are de obicei valoarea In jurul lui .25 , nu este corset co aceasta din urma sa fie inlerpretoto co nula, adica sa nu fie luata de loc In consideratie ( distanta intre Incarcatura maxima si cea secundord este mult prea mica).

Concluzia este co, din chiar extinderea datelor ernpirice, majoritatea termenilor care dau substonto celor 5 mari dimensiuni au rnai mul! decot 0 singura lncarcatura substantiala si nu putem neglija In interpretarea de Iinete acest aspect ( majoritatea termenilor sunt omesteccti, e drept cvcnd contributii diferite, in doi dintre cej 5 factori). In plus, In mod real, nurnele trasaturilor [dimensiunilor] tinde sa reprezinte amestecuri de factori. In consecintc, localizarea factorilor tinde sa fie instabila, jar denumiri interpretative neechivoce sunt greu de gasit (Hofstee, De Raad, Goldberg, 1992 (58).

Astfel de consideratii au condus inca de la incepurul anilor 80

5. ABORDARI STRUCTURALE: MODELE DE TIP CIRCUMPlEX

in mod traditional, cercerdrile s-ou axat pe solulii care aveau Tn vedereo srructurd fadoriala sirnpld: deci rotau factorii ortogonal pane 10 pozltio Tn care, cat de rnult posibil, variabilele erau Inalt incercate doar Intr-unul dintre factori $i prezentau 'i'ncercaturi scezute pentru oricare dintre ceilclf patru. in modelele simple interpretareo factorilor se bozeozd pe variabilele care au incorcotura lor ceo rnai mare in acel factor dot. Acest lucru apare

120

121

cercerorile ~i spre col de 01 doilea fa~Ja~ posibi], '~i anumo co, tinand cant de incarcaturile [cctoriclo 010 dileritilor termeni sa so construiosco modele complexe, cu 0 natura geometrica ca reprezentare spotiolc, In care vectorii trosdturilor sunt caracterizati de pozitii!e lor unghiulare intr-un spotiu factorial bi sau tridimensional.

Cea mai obisnuito versiune este modelul interpersonal construit do Wiggins in 1982/ (59), care so bozoczd door pe siluolio a doi dintre dintre cei 5 superlcctori. Acest tip de modele structural complexe au fost denumite modele circumplexe. Pe baza acestui model a fost construit lAS - R (Interpresonal Adjective Scales-revised) co metoda de evaluare bazata pe cdjective {Wiggins, Trapnell, Phillips, 1988 (60). Cuprinde 64 de adjective singulare (de exemplu: dominant) pentru care subiectul trebuie so evalueze gradul de adecvare cu ajutorul unei scdle Likert In 8 puncte. Raspunsurile la itemi sunt cumulate form6nd 8 scale, fiecore denumita alfabetic, pozitionate In directia inverse acelor de ceas de-a lungul unui cerc; cele 8scole se dispun deci de-a lungul unei structuri circumplexe determinoto de doi factori ortogonali [douc axe): dominanta (aproximativ corespunzctor factorului extraversie) si afectivitatea ("love", aproximativ corespunzotor factorului agreabilitate), Subiectii primesc un glosar pentru a se evita 0 interpretare gresita a termenilor (adjectivelor).

: 0 alta versiune, uheriooro, 1989, apartine lui Goldberg & Peabody (61), care pun In evidento 0 structure posibila complex-ioctoriolc, construitc pe bozo a douo modele circumplexe interconectate, angaj6nd interelatia factorilor I,ll & III.

Modelele circumplexe, prin natura lor, dau 0 mai mare sense

122

de idenriliccre a unor clusteri do trasaturi care sunr, din punet de vedere semantic/ coezive.

o etopo ulteriocrd, a fost de a integra toti superioctorii 5i modelele circumplexe In odevorote modele geometrice tri, quatro sou cvin-dimensionale. Un prim pas spre astfel de constructii este sfera care are trei axe, care pot fi Extraversia, Agreabilitatea 51 Constiinciozitoteo si care ar confine at6t circumplexul bi-loctoricl 01 lui Wiggins, cat 5i rnodelul structurii dublu-circurnplexe 01 lui Goldberg si Peabody. Din centrul slerei, imaginea or da impresia unui cer lnstelot cu un numor de galaxii care reprezinto dusterii de trdsoturi, si cu spctii mai mult sau mai putin goale conf nand colevo stele izolcte (Goldberg, 1992 (62). 0 integrare complete ar 'insemna insa un model geometric cu 5 axe (deci cu 5, dimensiuni. Complexitatea acestui model s-or apropia de fenomenul viu, intercorelarea simultono a dimensiun ilor 'in functionarea lor existentiala, dar ar fi quasi-imposibil de m6nuit In

plan psihodiagnostic. .'

Cercekitorii italieni pornind de 10 limita principala a modelului

• •

sirnplu factorial, acuzat de a nu permite 0 distinctie ccnceptuolo

dintre structure si fenomen (Perugini, 1993 (63), , disting de asemenea intre nivelul individuolizdrii unci srructuri si nivelul reprezentorii fenomenului. In incercoreo de a gasi un echilibru intre cerintele procrice care 'i'mping spre simplificorea structurii ~i complexitatea si gradul de reprezentativitate In model 0 fenomenului real, considero ca pcsul [iresc In continuare este sa se adopte si la nivelul construirii unui instrument - chestionor al personolitotii modelul circumplex.

Dintre cei care studiaza ocesto posibilitate si lucreozo 10 experirnentoreo unui astfel de instrument sunt Hosftee, De Road &

123

Goldberg, incepcnd cu 1992, si Perugini, '1993 (64).

Modelul primei echipe de cercetare se numesre AB5C -Circumplex cu cele 5 mari dimensiuni abreviate (Abridged Big-Five-Dimensional Circumplex).ln aces! AB5C fiecare trasatura este caract~izata de Incdrcdturile sale intr-un subset de doi din cei cinci superloctori. In model sunt 10 astfel de subseturi. Astfel, modelul AB5C 'cuprinde 10 circumplexe bi-dimensionale formate luand ca bozo 2 factori deodcto. Pentru usurinto rnonevrorii se ctilizeczd nulocalizarea precise prin pozitio unghiulara a fiecarei variabile a trasaturii, ci prin irnpcrtireo planului circumplex intr-un nurncr limitat de segmente fiecare ovond 30 de grade. Factorii aditionali sunt inserof la unghiuri de 30 si 60 de grade fala de fiecare din factorii de bozc.

Un astfel de model este dat In cnexc,

In construirea unui chestionar de personalitate viziuneo circurnplexo integrand cei 5 factori influenteaza la trei nivele (-lofstee, De Raad, Goldberg (65): la nivelul itemului unde coerenlo conceptuala a scalei pote fi verificata prin definirea fiecarui item independent pe segmentele AB5C; la nivelul sea lei chestionarului, -interpretarea scalei in functie de termenii trasaturi-lor va reflecta oceeosi definire a variabilelor in functie de segmentele AB5C; chiar denumirea scalei, ca al treileo nivel de complexitcte, poole suporto 0 operolio do closilicoro sistematico. , Co morcori ai factorilor ou ramas door 25 do lermeni 111 modolul AB5C, dintre care doar 6 sunt monofactoriali (puri din punet de vedere factorial): vorbaret ~i tacut pentru factorul I, gelos care opere In fadorul II, fara grij6 pentru fadorul III, onxios pentru factorullV, imaginativ pentru V. Ceilolli 14 sunt amestec~ri de doi factori; sun! retinute doua tipuri de cmestecuri: una In care un

anumit factor [oocd rolul principal $i una In care ccelosi factor [coed rolul secundar.

In construirea si experimentarea chestionarului - intentional a fi un instrument util pentru 0 game larga de nivele educationale, care sa pocto evita discriminarea anumitor oameni/ sau grupuri de oameni si sa permito evcludri mai obiective, existd 0 procedure care normeczo etapele, (Hendriks, Hofstee, De Raad (66) astfel:

1 . Itemii trebuie formulati la persoana a Ill-a singular (au avantajul de a putea fi folositi atat pentru auto- cat $i pentru erero-evoluori, obiectivcnd perspective de reflexie pentru autoevaluare); formularea trebuie reolizolo In termeni observabili (fenomenele pur subiective nu pot fi observate adecvat de altii);

2. Avcnd in vedere pe de 0 parte faptul ca unele calificari precum "adesea" j "cu usurintd" ontreneozo comporotii cu un lot de comparatie relevant (indivizi binecunoscuti de ocelosi sex, in jurul cceleicsi vorste cu a subiectului), $i co, pe de alta parte, cuvintele sau fraz6rile dificile lirniteaza aplicabilitatea chestionarului la nivele educationale inalte si implied inrerpretcri incdrcote de idiosincrazii subiective, acest gen de itemi sunt evitati;

3. Se evito si negatiile nenaturale [cu exceptio unora de felul"Nu pocle suporto s6 fio controzis"]:

4. Fototolo din AB5C trebuio Inlolose lntr-o moniero recursive: penlru a dofini 0 falole specilico so io inlelesul comun al cluslerulul compus din terrnenii trasaturii, comporcndu-l cu clusterul opus lui ~i centrond fateta intre coi doi clusteri adiacenti. Dc exemplu, Tntelesul fatetei 1+11+ esle definit de cspectele comune de vesel, vesel ie, genial, bucuros, cordial In comparatie direct6 cu negativist, moroccnos, neincrezctor, suspicios, rouvoitor, si se

124

125

centreozo inrre exuberant, spontan, deschis pe de 0 parte, si simpatetic, bine-intentlonot ~i amiabil pe de alta. Dintre itemii care au fost formulati ovond acest conf nut: "Are 0 yorba bund pentru oricine", IJI~i face user prieteni", "Se descurco bine cu altii". Pentru fateta opuso, 1-11-, dinlre itemii produsi: "Suspecteczo motive ascunse la ceilolti", "Ii tine la distontd pe ceilolti", "Ii face pe oameni sa se simta incomfortabil". Pentru fadorul adiacent 1+ pur, iternii sunt de felul: "Se simte in largul SC.1U cu altii", "lsi orotd sentimentele", "Vorbeste eel mai mult". Pentru fateta cdiocento 11+1+, itemii "Face complimente", "Ii respecrc pe altii", :, Accepto oamenii oso cum sunt";

5. Sunt adaugati itemi In plus pentru verbe $i pentru factorul V (pentru a apropia structure chestionarului de datele altor spotii lingvistice;

6. Se pune problema oplicobilitotii internationale, deci de a se realiza 0 traducere odecvcto la nivelul limbilor olondezc (originalal, enqlezc, germana si astfel sunt selectionat doar acei itemi care nu produc traduceri ambigui, sau permit 0 traducere odecvoto:

7. Sunt indepdrtcf totiiternii care sunt pur si sirnplu descripitivi pentru Irasatura (de exemplu "Are multa energie", "Apare lipsit de logico") $i cer din partea subiectului 0 munco de atribuire.

In urma acestor posi de consrructie s-ou retinut un numcr de 900 de itemi pentru esontionul international de experimentare. Posii normati pentru experimentare cuprind administrarca itemilor irnpreuno cu 0 lista de adjective ale trasaturii unui numdr mare [sute) de perechi de subiecti, odunond date pentru cele trei limbi In cceeosi perioodo.

Scopul este construirea unui chestionor cu douo forme

paralele, ovond un numar de 150-200 itemi fiecare, AB5C PO (chestionarul de personalitate AB5C), prin retinerea itemilor care prezinto echivolento in comportament in cele trei limbi, 0 incorcoturd semnilicotivo in una sou doua dintre cele 5 dimensiuni factoriale. Se va construi astfel un prim chestionar int~'rnational - limite! desigur 10 nivelul celor trei limbi-, care coniine item.i r~lativ similari din punct de vedere semnotic,

6. PREZENTAREA INVENTARELOR DE PERSONAUTATE COSTA & McCRAE NEO PI-R, NEO FFI - R $1 USTA DE ADJECTIVE PENTRU SELECTIE

De-a lungul anilor, autorii americani au conceput $1 experimentat moi multe variante de chestionare pentru mcsuroreo celor 5 mari factori ai personclitotii.

Exibta astfelin uz curent doud versiuni ale chestionarului NEO PI R: forma 5 pentru outoevolucre si forma R pentru eteroevaluare. Forma 5 consrd din 240 de itemi la care se rcspunde pe 0 scala in 5 puncte, odecvotd pentru persoane de toate vorsrele, barbati $i femei. Forma Rare oceeosi 240 de itemi scrisi lo persoana a III-a pentru evaluarea oltuio, utilizabila pentru a obtine de exemplu validari ale outoevoluorilor, sou pentru a suplimenta astfel de date.

Aceste forme continua de fapt chestionarul NEO PI (NEO Personality Inventory) construit si prezentat anterior, in 1985 (67), in care door fadorii nevrotism, extraversie si deschidere erau dezvoltof la nivelul fatetelor, iar agreabilitatea ~I constiinciozitoteo doar global. In forma revizuitc apar si ccestio

126

127

doi caracterizati prin cote 6 fatete (vezi pd. 2), iar 10 dintre itemii originali pentru N,E si 0 au fost inlccuifi.

NEO FFI (NEO Five-Factor Inventory] este 0 versiune de 60 de itemi a NEO PI R, unde scalele sunt mdsurote door global.

T oate aceste variante ale lui NEO PI R pot fi utilizate pentru subiecti incepcnd de 10 17 ani; dar nu se odministreozo celor care sufera de tulburari care pot afecta capacitatea de a complete

(psihoze, demente etc). .

Corelatele fatetelor scalelor din NEO PI R, apar sub forma ACLC (Adjective Check List Correlates): cote 42 de adjective pentru fiecare factor, grupate cote 7 (unele prezenkmd corelotii pozitive, altele negative) pentru fiecare dintre fa tete (cu exceptio fatete~ 06 unde existd numai 4 adjective). Aceste corelate au fost obtinute in urma unui studiu care a examinat cei 300 de itemi ai ACL (Adjective Check List, Gough & Heilbrun, 1983 (68) in raport

de fatetele NEO PI R. Usta standard a lui Gough este consideroto

a prezenta serioase efecte care ii limiteozd capacitatea de evaluare -pentru co subiectii pot alege fie multi, fie putini itemi (McCrCl~J 1990 (69). Tn mod normal scorurile sunt standardizate . 'a nivelul urror grupe care difera prin sex si numcru] total de aprecieri (frecventa alegerilor). Analiza fadoriala a ACL este problemoticc pentru co diferentele individuale in frecventa alegerilor si extrema itemului se despart, dar aceste probleme de calcul statistic au fost deposits prin fadorizarea unei matrici particle In care s-a controlat frecventa alegerilor. ACLC este in experimentare, nu este utilizata co un test propriu-zis.

NEO PI R si variantele respective, apar sub forma unui chestionar cu itemi. Raspunsurile subiectului, evoluori pe 0 scala in 5 puncte, sunt inscrise fie pe 0 foaie de rdspuns pe care se

aplica grilele respective, fie se i'nregistreaz6 pe computer. Forme profilelor de rospuns, obisnuild In cazul multor chestionore mori este dublato si de 0 forma abreviato destinato subicctului standard, pe care se bifeaza ospectele personclirdtii prin care s~ caracterizeaza in general, conform scorurilor globale 10 cele 5 dimensiuni.

NEO PI R nu furnizeaza toate informatiile necesare unei evoluari cuprinzotoare a personalitatii; in functie de scopul testar;i si situatia persoanei, asemeni oricdrui alt instrument, se VOl' corobora datele prin interviuri anamnestice, exomindri privind stereo mentalo, excminori privind nivelul de performanta 01 diferitelor capacitoti cognitive.

NEO PI R se bozeozo pe un model teoretic In care trasaturile sun~ ~ispuse In ierorhii, de 10 trcsoturi foarte largi - si genera Ie, definite co "domenii" -, Asi trasoturi relativ specifice - care apar In test sub forma fatetelor. In analiza itemilor, de exemplu, sea pornit de 10 nivelul domeniului si apoi sea procedat 10 analizarea itemilor din fiecare d6meniu pentru a identifica fatetele.

Probe nu contine scale de "validare" a modurilor de rospuns 10 itemi. Autorii considero co metoda rationala prin care s-ou construit $i validat scalele asigura co raspunsurile subiectilor sO reprezinte 0 evidentc a prezentei sou lipsei trasaturii implicate. T estul trebuie prezentat adecvat subiectului si acest lucru In sine duce 10 un rdspuns on est; nu se va administra ecole unde exista seriese indicii co atitudinea sou incapacitatea subiectului or duce spre rospunsuri improprii. Acestd teorie a fost definita de Johnson, 1981 (70), co atitudine de cuto-dezvdluire (self·disclosure), $i se bazeazo pe ipoteza co subiectii raspuno continutl..llui manifest 01 itemului.

128

129

Aplicarea chestionarului a fost verificoto empiric prin cercetcri privind validitatea ln cpliccri cliniee (v. punctul 4), pentru consiliere clinicc si psihictricd 10 mai multe nivele. Astfel, pentru tntelegerea subiectului, diagnoza, stabilirea unor raporturi adecvate $i empatizante, oblinereo de date de feedback, anticiparea cursului terapiei si stabilirea terapiei/tratamentului. De asemenea, NEO PI R poote fi utilize! 'in medici no eomportamentista si a sanatatii mentale, In eonsilierea voccticnolo $i In selectio profesionala orqonizotionclo sau industriala, pentru cerceldri In psihologia educationala, pentru cercercri asupra personolitotil.

metaforice .. adecvate co descriptori de personalitate.

In urma opliccrii procedurilor de selectie pentru directia 1 & 2 si a coroborcrii listei de adjective obtinute din lexiconul limbii rornone cu lista de adjective obtinute din descrierile empirice (jmaginea de sine occeptcto, imaginea de sine cu un continut proiectiv, evaluarea unei fiinte reale $i imaginea de sine ideala) sunt tn experimentare chestionarul ABCD-M (460 itemi) $1 0 lista de adjective. In paralel se lucreozo atot pe un lot general, cat ~i pe un lot seleetionat de adolescenti. .

In eadrul eelei dea III-a linii de eereetare, selectio proverbelor s-a realizat pornind de !a realitatea ca un instrument preeum ehestionarul se odreseczo predilect nivelului constiinlei suhiectului prin modul limpede $; circumscris semantic de forrnulare a itemilor. Aceasta. constituie de altfel ~i principala limita a chestionarului, instrument core nu se poate adresa unor instonte mai profunde ale psihismului.

Ipoteza pe core 0 formuleaza directio a HI-a este ea, prin utilizarea unor itemi eonstruiti metaforic, se ontrencozo In procesul de rdspuns mai mult decct simpla capacitate a subiectului de a rotiono logic, respeetiv, este implicat ~i continutol inconstient 01 psihismului prin meeanismele proieetiei [ccmplexe, dorinte nestiute sou neocceptore de subiect etc.]. Acest continut psihic mult mai complex, dar $i moi aproape de corocteristicile reole ale personolitdtii in aceeptiunea de Intreg coerent $i specific 01 continuturilor constiente si inconstienre ale psihismului, poore conduce spre reliefarea mai dilerentioro a unora dintre

. dimensiunile personolitotii (sou ehiar la noi date privind factorii care In mod obisnuit apar co reziduali sau nu pot fi interpretoti]. Astfel, de exemplu, se presupune ca S8 vor surprinde aspede

7. CERCETARI RoMANESTI

In prezent, NEO PI R face obiectul unor cercetori rorncnesti, atot pentru experimentarea unei variante romonesti a testului, cat sico masura de eomparare a datelor unor chestionare construite pe baza limbii romcne.

·In eadrul ipotezei lingvistiee, colective de eercetare organizate eu studenti din eadrul Universitctii Bucuresti, cotedro de psihologie, conduse de M. Minulescu au inceput din 1994 so dezvolte trei directii (71):

L realizarea unei cercetori lingvistiee pornind de 10 lexiconul limbii romcne conform standardelor descrise:

2. relizarea unor cercetori empirice pentru evidentiereo termenilor descriptivi prin imaginea de sine;

3. realizarea unei cercetori lingvistiee porriind de 10 dictionorele de proverbe autohtone pentru delimitarea aeelor structuri

130

'131

funcfi~nale sou de conti nut - fotete - core nu pot intra I'n continutul observoliei directe 0 comportomentolui, deci nu sunt diferentiot exprirnote prin lermeni singular; (cuvinte, fie ele adjective, substantive, verbel.In schimb, la nivelul proverbelor, prin colitoteo lor de conlinuturi metolorice. esle cuprinsd 0 observotie asupra comportamentului uman care de cele mai multe ori nu poore fi oxplicatC'l coeront (de exemplu, nu potltntotdeouno spune do co onume conlinutul unui proverb contrczice rea II cporent 0 explicofie strict logico a unui comportement], Prin faptul ca Inmagazineazo In forma restransa mai mult decat oporento logica, dar si prin faptul ca 'j'nso~i exprirnorec este de tip metcloric, proverbele davin un bun prilej de a implico ln procesul de rospuns proiectii: subiectul in auto sou etoroevoluorl va olcqe u~ rospuns si in functie de cat de simpatic/ antipatic Ii opere un proverb.

tn prezent, s-o reolizat selectio unora dintre proverbele remcnesf din dictionar pe bozo criteriilor generole de selectie, s-a realizat 0 grupare a continuturilor transparente 0 proverbelor conformtaxonomiei Angleitner $i el., 1986, si s-o realizat un prim chestionar de itemi := proverbe care a' intrllt In experientore 'conform procedurilor obisnuite discutate in primul capitol (Minulescu, 1995 (71).

8. NOTE BIBUOGRAfICE

1 . Norman W.T., 1963, Toward an adequate taxonomy of personality onributes: repliicoled [octor structure in peer nomination personality ralings, Journ. of Abnormal and Social Psychology, 66, 574 - 583

2 - Goldberg l.A., 1981, language and individual d;Herences: the search for IJnivCH~(lls in pol$onolily lexicons. RtlViow of POI'~onolily Cllld Sociol Psych(.)100Y, 41,141" 165

3 - Goldberg l.R., 1981, Developing a taxonomy of trai descriptive terms, in Fiske D.W. lED.), New Directions for Methodology of Social & Behavioural Sciences: Problems wilh langU<l£lO imprecision, 9, Jessey-Boss, San francisco CA 4 - Brokken F,B., 1978, The language of personality, tezo de doctoral, Universilalea Groningen, Olonda

5 - Angleitner A, Ostendorf F" John Q,P" 1990, Towards a taxonomy of porsonolity descriptors in Genuon: o psycho-lexico] study, Europ, Journ. of Personality, 4, 89-1 J 8 (primo prezenlare a listelor are loc In 1987)

6 . Fiske S.T., Cox M.G., 1979, Person concepts: the effect of larget familiarity and descriplive purpose on Ihe progress of de~cribing others, Journ. of Personality, 47, 136 - 161; Hampson S.E , 1983, Trail oscription and depth of ocquointcnce: the preference fot traits in personality doscrlpfions and its relation '0 lorgel familiarity, Joum. of Research in Personality, 17, 398 . 411; Uvesley W.J., Bromley D.S., 1973, Person perception in childhood and adolescence, Wiley, New York

7 - De Raad B., 1985, Person-talk in everyday life: pragmulics of utterances obout personality, teza de doctoral, Univ. Groningen, Oianda

8 - Hofslee W. K. B., 1990, The use of everyday personality language for scientific purposes, Europ. Jour. of Personality, 4, 77 - 88

9 - Goldberg l.R., 1982, From Ace 10 Zombie: some explorations in the language of personality, In Spielberg CD, and Butcher J.N. IEds.l, Advenaces in Personolity Assessement, 1" Erlbaum, Hilsdale, 203 - 234; De Road B., Hiskens M., 1990, Personality descriptive nouns, Furop [ourn, f)f Personality, 4, 131

-146 '

10 - De Rood S., Mulder E., Kloosterman K" Hofslee W.K.B., 1988, Persono!ily

132

133

descriptive verbs, Europ. Jour. of Personality, 2, 81 - 96

11 - Bromley D.B., 1977, Personality description in ordinary language, l.ongman, London

12 . Angleitner A, John O.P., loh,. F.J., 1986, Its what you ask and how you ask it: an itemmerric analysis of personality questionnaires, In Angleitner A and Wiggins J.S. (Eds.), Personality Assessement via Questionnairea, Springer Verlag, Berlin, 61 - 108

13 - Bus D.M. ;;i Craik K.H, 1980, Tho ael frequency concept of dispositions: dominonce and prototypically dorninont acts, Journ. of Personality, 48, 379 . 392

14 - Borkenau P., 1994, Systematic distortions in the recognition of trait information, In Angleitner A, Furnham A, Van Heck G. IEds.), Personality Psychology in Europe, Current Traits and Contorversies, 2, Swets & Zeitlinger, lisse, 177 - 191: Nisbett R., Ross L, 1980, Human Inference: strategies and shortcomings of social judgement, Prentice Halt Englewood Cliffs, NJ

15 • op. cit.,p. 82 - 83

16· op. cit. p. 79

17 - op. cit.

18 - op. cit.p. 84

19 - Ostendorf F., 1990, language and personality struclure: towards the Validity of the Five-factor model of personality, S.Roderer Verlag, Regensburg 29 - Goldberg op. cit.;John O.P., 1989, Towards an taxonomy of personality descriptors, In Buss D.M. ~i Cantor N. (Eds.), Personality Psychology: recent trends and emerging directions, Springer Verlag, New york,.261 - 271; Cosio P.T., McCrae R.R., 1985, The NEO Personality Inventory manual, Odessa, Florida, PAS.; Wiggins J.S., 1979, A psychological taxonomy of Irait descriptive terms: the interpersonal domanin, Journ. of Personality and Social Psychology, 37, 395 - 412; Angleitner A, Ostendorf F., John O.P., 1990, op. cit.: Capraro G.V., Perugini M., 1993, Personality described by adjectives: generalizability of the Big-Five to the Italina lexical context, Europ. Journ. of Personality, 8; Di Bias L., Forzi M., 1994, A further step towards the italian taxonomy of personality descriptive terms, comunicore, a VII-a conferinta a EAPP, Madrid; Perugini M., Leone 1.., Galluci M., lauriola M., 1994, Selection of (J Short Adjective Checklist to measure Big Five ISACBIF), comunicare a VII-a

134

conferinta a EAPP, Madrid; Caprara G.V., Barbaranelli c., Borgogni L., Perugini M., 1994, The Big Five questionnaire: a new questionnaire to assess the five factor Model, Personolity end individual Differencm, 15, 281 ·288; Mervielde I., 1994, A comparison of Five Factor ralings and free descriptions of children agen 3 to 12, Comuninicare, a VII-a conferinta a EAPP< Madrid; De Raad B. , Szirmak Z., 1994, The search for the Big Five in a non-Indo European language the Hungariam trait structure and its relationship to the EPQ and PTS, Europ. Review of Applied P~ychology; Mlacic S., Knezovic Z .. 1994, Big-Five studies in Crootio: a transparent vs. opoque [ormots, comunlcore, a VII-a conferinli:i a EAPP, Madrid; While G.M., 1980, Conceplual universols in interpersonal la~guage, American Anthropologist, 82, 759 - 781; Bond M.H., 1979, 1983 & & Forgas, 1984, Church TA, Katingbak, 1989, - citof de Angleitner $i ai 1990,op. cit, 21 - Costa P.T., McCrae R.R. op. cit.; John O.P.,1990, The Big Five factor taxonomy: dimensions of personality in the natural lal1guage and in queslionnaires, in Parvin L.A, (Ed.), Handbook of Personality: Theory and Research, The Guilford Press, New York, 66-100; McCrae R.R., 1990, How well is Openness represented in natural languages?, Europ. Journ. of Personality, 4, 119 ·129

22 - op. cit.

23 - Goldberg l., The development of markers for the Big-Five factor structure, Psychological Assessement, 4, I, 26 - 42; Trapnell P~D., WigginS J.S., 1990, Extension of the Interpreronal Adjective Scales to include big five dimensions of. personality, Journ. of Personality and Social Psychology, 59.4,781 - 790; SACBIF - Perugini, Leone, Gcilucci, lauriola op. cit.; BARS. PPQ ZKPQ - prezentate in Ostendorf F., Angeitner A, A comparison of different instruments proposed to measure the Big Five, comunicare, a II-a conferinta a EAPA,

"

Groningen; BFQ in Capraro si ol. op. cit.

24· op. cit.

25 - Costa PT. $i McCrae R.R., 1992, NEO PI R Prolessionol manual, Psychological Assessement Resources, Odessa, Florida

26 - op. cit. p. 14 . 16

27· op. cit.

28 - op. cit. p. 34 • 35 29 - op. cit. p.785

135

30 • Jung C.G.,.·1921, Psychologische Typen G.W.7 tradllso in limbo romana partial, in Antologia e.G.Jung, vol, 2, 1994, Ed. Anima, Bucuresf sa vor con$ulta capitolele "Tipul exirovertit" (atitudinea generalo a con$tientului; atitudinea inconstientului) $i "Tipul introvertit" (atitudinea generol6 a . con$tientului; atitudinea inconstienfului], p. 16 . 25 & 71 - 78

31 - op. cit. p. 15 - 17

32 - op. cit. p. 17

33 - Costa P.T., McCrae R.R., 1980, Influence of extraversion and neuroticism on subjective well-being: Happy and unhappy people, Joum. of Personality and Social Psychology, 38,668 - 678

34 - op. cit. p. 15· 18

35 - op. cit. p. 53, se refera '0 evidentierea corelotei inlre mosuri ale divergentei cognitive $i toote fatetele factorutui Deschidere (McCrae, 1987). Deschiderea corelecze de asemeneo cu Scala de personolitote creotivc CPS a lui Gough, 1979, dole core sprijina ipoteza lui Cosio $; McCrae co foclorul crealivitote este singurul care relotioneozo sirens cu domeniul trasoturii.

36 - op. cit. p. 15, desi inchidereo, sau deschiderea pot influenta forma de defenso psihologico a subieclului, nu exist6 date empirice core sa indice c6 inchiderea or exprimo 0 tendinla o(me'rali:zot(, spre coto-opdrore.

37 . op. cit. p. 17

38· Rokeoch M., 1960, The open ond dosed mind, Basic Books, New York

39 - Costa P.T., McCrae ·R.R" 1990, Personality disorders and five-faelar model of personality, Joum. of Personality Disorders,. 4. 362 . 371

40· op. cit.

41 . op. cit., p. 18 42 - op. cit. p.16

43 • Costa P. T., McCrae R.R., Dye D.A., 1991, Facet scoles for agreableness and Consciousness: A revision of NEO PI, Personality and Individual Differences, 12,887 - 898

44 • op. cit. p. 18

45 . Canlor N.,1990, From thought to behavior: "Hoving" and "doing" in the $Ivcly of p<lrsonolHy and c(){Jnilioll, Americon P.y(h(lIl(>{Jj~I, 45, 7:35 • 750

46 . Cantor N., Zirkel 5.,1990, Personality. cognition and purposive bt:havior, in LPervin (Ed.), Handbook of Personality: Theory and Reseoreh, The Guilford

PrOS$, New York, 135· 164

47. Roberts B.W., Robin R.W., 1994. Broad dispositions, brood ospirohons lhe intersection of the Big Five dimensions and life goals, comunicare !a a VII-a conferinta a EAPP, Madrid

48· op. cit

49 . op. cit. p. 34 - 35

50 - Wiggins 1.5., Picus A.L., 1989, Concepnons 01 personclity disorders and dimensions of personality, Psychologicn! I,sse;$emenf: ,6.. Journ of Consulting and Clinical p~ychology. 1,305 - 316, Widiger T.A., Coste P,T .. 1994, [Eds.], Personality and personality disorders" Journ. I)f Abnormal p:.ychology 103, 78

- 91

51 . op. cit. p. 35

52 - Wise T.N., Fagan P.J .. Schmidt C.W .. Ponticas Y., Cos:o O.T., 1991, Personality and sexual functioning of Iral1svestic felishisls and other porophilics. Joum. of Nervous and Mental Diseases, 179, 694 . 689

53 - op. cit. p. 47

54 . Mason 0., Claridge G., 1994, Scoles Measuring Proneness 10 Psychotic

disorders and their relationship to the Five rodor Model, cornunicare, a VII-a

con(orinl6 (1 EAPP, Modlrd

55 . Mason 0., 1994, New scoles for the ossessmenl 01 tho schirotypy,

comunicare, a VII·a conferinla a EAPP. Maddd

56 - Hendriks A.A.J., Holstee W.K.B., De Rood B., 1993, Construction of the AB5C Personality Questionnaire, comunicare, a II-a conferinta a EAPA,

Groningen

57 - locrore in limbo olonde:di, cilall"1 in Hendriks $i ol., 1993

58 - Hofstee W.K.B., De Road B., Goldberg L.R., 1992. Integration of the Gig Five and drcumplex approaches to troit structure, Journ. of Personality and Social Psychology, 63, 146 - 163

59 • Wiggins J.S., 1982, Circumplex models of interpersonal behovior in clinieol

psychology, in Kendall P.S. si Butcher J.N. [Eds.], Handbook of Re\eorch Methods in Clinicol Psychology, Wiley. New York

60 . WIOUIIl' J.S., llUprwll P. , ,·ltillip~ N., 191W,. l'~ycllOllIdt Ie Wit I U'11HH1)tfic characteristics of the revised Interpersonal Adjective Scales (IAS·RL Multivariate

Behavioral Reseorch, 23, 517 - 530

136

137

61 .. Peabody D., Goldberd L.R., 1989, Some determinants of faclor structures from personalily-trait descriptors, Journ. of Personolity and Social Psycholo

57, 552 - 567 91,

62 - op. cit.

63 - op. cit.

64 - Hofstee ~i 01., 1992 op. cit; Perugini 1993, op. cit. 65 - op. cit.

66 - op. cit.

67 - op. cit.

68 - Gough H. G., Heilbrun A.B., 1983, Adjective Check list manual, Palo Alto CA: Consulting Psychologist Press

69 - op. cit.

~O - Johnson J.A, 1081, The "self-disclosure" and "self-presentation" views of Item response dynamics and persona lily scale volidity, Journ. of Personalily and Social Psychology, 40, 761- 769

71 - Min~lescu M" 1995, Metaphors vs. single-terms in expressing and assessing personolity, Europ. Journ. of Psychological Assessement, 11, supl, 1, 64-69

138

III

INVENTARUl DE PERSONAUTATE CAUFORNIA - G.H. GOUGH .'

In 1965 Harrison Gough afirma explicit unyt dintre principalele motive care II determinasera sa inceopd construirea unui nou inventor de personalitate, motiv care se poate reline co principiu director in interpretarea testului: "To me, the first and cardinal principle is that tests are ~de to be used, and a subsidiary principle is that they are""tJe used in the analysis conceptualization of the 'individual case" (Pentru mine, principiul prim $i cardinal este ca testele sunt facute pentru a fi utilizate; iar un principiu subsidiar este ca ele trebuie utilizate In Intelegerea analizei cazului individual) - Megargee, 1972 (1 ).

Am inceput prin acest citat In mcsuro in care el exprimc situolio unui personalist a corui preocupare prima nu este crearea $i experimentarea de insrru.nente. EI a inceput si continua experimentarea inventarului si a teoriei privind fiinta urnono, din nevoia unui instrument de evaluare centrat pe persoond. Nu este norma In primul rand vizata. Nu se cauta In primul rand gasirea unei tipologii sau dimensiuni generale a personclitctii prin care persoana co~creta sa poata fi inserotd, integrata, roportotd etc.

Se cauta un instrument care sa-I alute sa inteleaga persoana,

139

cazul viu, Desigur, cum vern descoperi, din anii 50 pana in 1989 de exemplu, au fost realizate peste 1000 de studii de volidare, experimentare, predictie ~i cplicore pe no; populatii sau situatii, nu numai de grupul de cercetare al lui Gough, ci $; de alte laboratoare americane sau din alte parti ale globului, testul devenind un instrument puternic, de referinta In literatura de specialitate. Ma; mult, vom descoperi ca pe masura ce datele de experimentare au devenit tot mai bogate, au fost experimentate noi scale din anii 70 si s-ou realizat cercerori care au grupat factorial itemii testului, s-a ajuns la un nou model "cuboid" in functie de 3 factori Inalt semnificativi ai testului, fora co foote ocesteo so invalideze fie principiul prim si cardinal allui Gough, fie presupunerile sale la care ne vom referi in cele ce urrneozo.

1. DATE Df;5PRE CON5TRUCTIA TESTUlUI: CONCEPTIA lUI GOUGH PRIVIND EVAlUAREA PERSONAUTATII

In eonstructia scclelor c.P.!, Gaugh nu a adoptat 0 teorie

,formala. Se pare ca era implieat in primul rand un anume scepticism privitor la aplicabilitatea in proctico a pozitiilor teoretice, mai ales lipso lor de consistento cond se punea problema evaluarii comportamentului interpersonal normal. Acelosi scepticism il face so nu stcbileosco rational care anume par so fie variabilele importante.

Metoda generala a lui Gaugh era de a porni de la situatiile in care se ccrea utilizot testul. In functie de situatii, va construi mosurotori care so se bozeze pe aeele constructe care sunt deja operctioncle in fcl'JI cum se comportd indivizii in conjuncturile

140

situctioncle specilice, Acecstd conceprie, a derivarii datelor pe cole ernpirico, era desigur legato pe de 0 parte de traditio empiristd a Universitatii Minnesota, dar si de experienta onteriocrc, pentru co C.P.I.-ul trebuia so fie un instrument sirnetric fata de M.M.P.I.; daca Inventarul Multifazic de Personalitate fuseso destinat psihopotoloqiei, trebuia construit un instrument paralel pentru normalitatea psihica, normalitate care insecmnd, si aid occenlucm, persoono nu In ipostozo ei stoticd, ci in ceo reoki dinornico, odicd in interrelationare. De asemenea, daca Inventarul Multifazic fusese construit pomind de 10 "variabilele" clinice, de la concepte derivate empiric din experienlo clinicc, trebuiau gasite cclle pentru construirea inventarului pentru "normalitate psihico" pornindu-se de la reolitctile Iiintei nonnale, obisnuite, aflate 'in interrelatie.

Dupd cum observe Magargee (2), aceasta esre abordarea tipica pentru un psihodiagnostician practidan care lucreczd cu •

acele concepte care au relevontc functionala.

Perspective dupa care construieste Harrison Gough c~stionarul este dubio: -de 10 contextul de utilizare si de la ace Ie concepte care deja existd in domeniul comportamentului interpersonal. Anume ocei termeni descriptivi pe care oomenii Ii utilizeaza intre ei pentru o-si descrie modurile de a se comporta, corocterisricile obisnuite, zilnice sou, pentru a utiliza chiar denumirea data de Gough, "conceptele populare" In sensul cel moi direct 01 ocestei expresii.

Pozitio este irnportonto pentru istorio psihodiagnozei esc cum am obordct-o in ocest manual, recursiv, pentru co, dupa cum am vazut, cercetcrile de tip cognitivist si de tip factorial odata cu anii 70, ~i mai intens in ultimii 5 ani, dau dreptate acestui punet de

141

vedere sinu celui contrar promovat de un alt mare creator de teste de personalitate, R.B.Cattell.

in modul cum delineste Gough, un "concept popular" nu este door un termen utilizat In vorbirea curenro, ci are si calitatea de a transcende 0 societate pcrticulcro: termenul de "responsabil" sau "iresponsabil" se regase~te In' vorbirea curento a diferitelor societoti. in oceeosi masura, co so utilizcm un exemplu al autorului, termenul de "dominant" er~ltilizat de Plutarh pentru descrierea lui Caesar, dar ~i de omul ~ obisnuit de azi ccnd corocterizeozc de plida un personaj politic cu 0 prezentc sociclc preqncntd,

Se sprijina pe si couto acele concepte care apar In interrelationarea sociala, in vio]o sociala curentd, atribute ce se pot regasi In toate culturile $i societatile si care au 0 relatie directa si integrala cu formele de interrelationare scciold (Gough, 1 968} (3).

Ca sursa prima pentru identificarea lor este chiar limbajul cotidian in mcsuro in care experiento sociolo a retinut in formele acestuia orice informatie care este semnificativa pentru supravietuirea sociala. In procesul istoric al cresterii limbii respective apar desigur cuvinte noi, echivalente care se retin si, in ocelcsi timp, dispor alte cuvinte.

Pentru Gough scopul fiecarei scale este so rellecte cat de fidel posibil un aspect, 0 anume terno a comportamentului . interpersonal.

In 1948 public primele scale; In 1951 prima editie de 15 scale

din c.P.I.; in 1957 prima editie de 18 scale cuprinzcnd 468 de : itemi + 12 care reapar, cu un total de 480 de itemi centrati mai .oles pe comportamente tipice, senti mente, opinii, atitudini. Studiile ! ulterioare au condus la 0 noua reformulare a chestionarului In

1987, cu 20 de scale si un total de 462 itemi.

142

Referitor lainterpretarea chestionarului, Gough subliniazq in mod Ii expres co nu trebuie interpretat decdt de prolesionisf calificati in utilizarea CP.'. in rncsurc In care una dintre criticile cele mai dificile aduse ideii "conceptelor populare" constd in problema daco aceste cuvinte, in utilizarea lor zilnica nu cumvo au castigot un bagaj excesiv de inteles conotativ ~: nu cumva este astfel imposibil so Ie operationalizezi si limitezi la 0 definire stiintifica exacta(4). Cei ce ufilizeozo chestionorul pot so fie subiectul propriilor lor idoosincrozii, preconceptii eronate legate de definireasau folosirea intr-un anume cadru specific a termenilor respectivi (de exernpluvin vorbirea orqoticd]. Gough recunooste faptul co unele concepte sau cuvinte precum "sociabilitate", sau "responsabilitate", "toleranta", "socializare" pot avea conotatii diferite lo indivizi diferiti, dar, In ocelosi timp, daca am redenumi conceptele pentru a Ie creste precizia - in maniera impose de Cattell, de exemplu - nu am face decot sa ajungem la 0 pierdere In relevontd care ar puteo peredita scopul major al creerii si utilizarii chestionarului, si onume crestereo comuniccrii. Argumentul lui Gough, valabil si din punctul nostru de vedere, este ca doresto sa evolueze tocmai constructul oso cum: este definit cultural, cu toate conototiile sale subtile si cu denotatia sa formala (Megargee, 1972 (5}. Gough isi face un punct de sprijin din faptul co aceste constructe populare sunt, atat cultural cat $i in timp, universale. Multe stud ii, pornite dintr-un scepticism fata de 0 astfel de intuitie pshiholoqicd, au indicat Inso ca Inventarul California locreozo la fel de bine in spcfii culturale $i sociale diferife de cel american.

Acecstc lunga introducere nu este lipsita de irnportontd In mcsuro In care multi utilizotori de chestionare au tendinta de a

143

oplico si c.PJ ~uiuj 0 metoda tradit;oncla de interprerore conform ccreio scala este utiiizata co 0 definire operationt'llo pentru 0 anumitatrasatura, ded interpreteazo scorurile '0 scala prin definirea constructului. Scopul lui Gaugh este sa reuseoscc 0 predictie osupro comportornentului, nu sa justifi':e 0 teorie asupro

.personoiitctii. Din ocest pund de vedere, 0 serie de studii $-OU centre! osupra voliditotii de construct dernonslrdnd co scolele sunr legate de ceeo ce lsi propun sa mascare.

o alta critica este legato de lipso de omogenitate a scclelor In sensul In care, nefiind derivate prin analiza factoriala, nu prezintd toate puritatea factorialo corccteris.icd olror teste si coreleozo Inalt Intre ele si toate cu "dezirabilitalea" sociclo. Gough se sprijina In contra-argumentare pe utilizcreo sistematico In constructio scolelor a analizei conceptuale, care include atat validoreo prccticc cat si validarea de construct, si Ie deposeste (Gough, 1965). Pentru autor, posii necesori in construireo unei scale prin analiza conceptuala cuprind.

1. 0 evaluare primord care determine care criteriu este In principal relevant (cat de bine prezice testul ceeo ce vreo so prezico]: 2. evaluarea secundorc prin descoperirea fundamentelor psihologice pentru rnasurare, prin specificareo si darificarea inlelesului a ceea ce se mCl!>Oara; altfel spus estevorbo despre descoperireo dimensiunii psihologice a scalei; 3. $i evoluarea tertiara, core are scopul de a justifica 0 onumita mosurore [sernnilicotio Infrinsecd a scopului primor al masurorii: gama de implicolii relevante; surprindereo intregii game de sifuotii existentlole implicate, dincolo do ceeo ce s·a avut in vedere in volidarea primorc $i pentru care instrumentul este predidiv si are releyanta explicotivo].

144

"

Vom prezenta principalele date tehnice pentru fiecare dintre scale odoto cu prezenroreo dimensiunilor.

2. PREZENTAREA VARIANTEI c.P.1. 1972

2.1. CELE 18 DIMENSIUNI ALE PERSONAUTAnl NORMALE CONTINUTURI SI ATRIBUTE iN COMPORTAMENTUL INTERPERSONAL

Desi din 1987 Gou~h experimenteczc 0 forma largita a c.P.!., forma care cuprinde cele 1 8 scale este larg utilizota 'In proctico dicqnostico. Pentru oceosto forma, cele 18 scale au fost grupate - si acest lucru se observe si In fisa de profil - 7n patru grupe de sernnilicotii psihologice, astfel (Gough, 1969(6):

) I Primo grupa cuprinde ocele scale carein~i~Cl"rnai ales dimel1siunil~ personolirotii ce intervin in ofirrnoreo persoanei, sigurantade"sine, imaginea de sine si adecvarea interp;~;;~ala: dominonto, capacitatea de statut, sociabilitatea, prezento sociclo, acceptarea de sine, starea de comfort sau de bine psihic.

,)) A doua grupa cuprinde scale care indica optiunile vclorice si maturitatea interreiationala ostfel: responsobilitatea, socializarea, autocontrolul, tolerontc, tendinto de a face 0 buna impresie si alinierea la modelul comun sau cornunalitatea;

(' I A treia grupa de scale mdsoord rnai ales nivelul motivational In sensul potentialului de reolizore personala si al Iocclizorii pe volorile intelectuale: realizare prin conformism, reolizore prin independenld si eficienla inteleduala .

. A patra grup6 cuprinde scale ce surprind unele modalitoti

145

I I d I ~ t'l I astfel·. sealele de

inte edua e, ce mo e eaza un S I persona,

intuitie psiholoqicd, flexibilitate $i feminitate.

, _~te_J]epJ as_y to :.

" Seorurile peste medie indica persoane active, sigure pe sine; persistente, care onticipeozd, insistc, au Inereder·~ "$i i ndependentd ~

Adjectivele care descriu perceptia sociala sunt diferentiate' pe sexe. Un\ ~~rlJ<:It este perceput ca: ombitios, 7ndn:l.z~~t,cJ.orni~(:mt} puternic, optimist, metodic, descurcaret,cQ'Ilp~t~nt,q~Jn~(ed~re} sigur de sine, stabil, sever".O\f~l"lle~ este perceputo ca agresivo;i

I·· _---_- "'""'<f.W-

or99Ii()~~9~.~,~i~~r(;1dere in sine $i revendicctivc, domiQ9flto;

p u lorn i~_~l. CI~!()rH9.liJJLglJgJgLG.c!L_.XQfb_a rea tq.

I:> Un scor sub medie indica 0 persoal'1a..r~tr9s9LlnhiQQtg_G.IJ .. JlrL comportament banal, indiierento, 't6~uta'l'1eorgCln~Zqta/JeDtqjn g6ndire si octiune, cu tendinta de a evita situatiile de tensiun~ $1 decizie, nO!iigura.

Perceperea scciold otoseozc unui \ barbatlcu Do ~cazuta imaginea unui apatic,.indiferent, marginit, iresponsabil, pesimist, anxios, rigid, sugestionabil, nesigur Descrierea soci~Ic:i~~~ei femei cu scor la Do scdzuto prezintd ca: precoutc, amabilo, inhibotd, irnpdciuitoore, calma si steorsc, sfioasa, increzdtoore, discrete.

1 . Dominanta - Do

Construito pentru a identifiea persoane puternice, dornincnfercu ...

ascendent asupra altoro,. capabil~-' so aibeiniti~tiv.9.~i~~'?:Kercite co~d~~e~ea:-E~aru~~~6'~'~~t~--~re-p;:open~iunii de a conduce,

-persi~t~~f~~~i' initiativa sociala~Pentru 'Gough-s~a puS-problema-CIe ~'g-5snte~i-care-'sgTaenm,cepe cei care octioneczc intr-un mod ce

poote fi considerol co "dornincnt" in orice cuilura si, po do oit6 parte, sc-i impresioneze pe oltii prin evidenta acestei colitofi. Ded so pooto fi descrisi ca dominanti, plini de forta, siguri de ei.

. Cum vern vedea, la fiecare dintre scale, In afara aspectelor care ou format continutul propriu-zis 01 itemilor scoloi, Gouqh furnizeaza pentru zonele de semnilicolie peste sau sub medie a nivelului de manifestare a trasaturii si un numdr de atribute care nu sunt nimic altceva decct felul in care aceste persoane sunt descrise de oltii. In cazul dominantei este ded yorba despre perceperea sociala a cornpcrtornentului c€)lgL.ceau 0 "dorninonto" peste sau sub medie. In interpretarea scorurilor scalei, aceste elemente capata tocmai gradul de relevonto sconto! de autor...-,

Scala cuprinde In ccecsrc varianta 46 de itemi, dintre care(26)

Ii oportin exclusiv: av6nd ~~~l_~?rn':1rli~u,_.s:91:le~1 ~,~L,Sy. Continuturile itemilor 'surprind: Increderea ochilibrul:

pr~en s i u nea de ~ __ :~~~~5,:__~._._~_s."~,!:_~_~Se~rl~~~illi.9t~a; pers ua s iv i tatea s i fI uen t~_ve,~.~~!a_; u ~~s.I?:~!_~:.p.:~s~:!~rll§.,_t~.rlC:!~ oloturi de cee";- ce -;;·putearl.~~i_'~~i.mtu!~<:,t?d€}j"; te~?~~!9_~:CJ p~i~nuCrUrire-i~-"'" "d~~';e confru~t~' cu realitated chiaf deed

2. Capacitate de staM - Cs

Criteriul extern "statut" a fost definit si Intrebuintat In validarea ernpiricc a scolei prin nivelul relativ al venitului, educatl~j, p!~iului 1Lp-yle.rii atinse In mediur7~ic:>-cultur~Lp!~riu 01 subiectului: pr:cum si calitatil~~_~~itie_~j In~"_~derejn ~Ln~. Ded scal~- evalueazaCa-Racii2t~;-~ersonalaJ?~~tru statut social (prezent sau dob6~ditD~~er~6nd so mdsoore cClIit~t.i $i.<:I!ri~ut: p~rs~n{Jle care srou la baz~· acestei-p~~p~~~i~·~isi "~~~d~c'"spre"~ta:~t~~i~C

."'..;;,."~

146

,

147

Varianta aceasta contine 32 de iterni, dintre care 15 sunt puri, restul comuni cu Sp, Sc si Sa.

Itemii refleda In continutullor incredereo In sine $i echilibrul, sentimentul de sigur~_t9_$~~~t_9_~t:tlIeriior sau~ClI_1.><i~t()tilor; ~~istentOu-;'or--interese literare sauortistice; gradul de .:~<?!'_~tii~t~._ s~~i~16';;--pr~~-~-~-~i~Tl1t~re~~rd~·~-participa I~ vi~t~_:<?~~J_~_?

.'" . _,--- ----.,.".-,--~---.--...,.._..., .. -.~.'.'-.~

g!upurui.

Uri scor inalt, peste medie, indica un ins ambiti<?s,. octiv, efjci~n~t,per.spicace/ .. jnqenios, ... multilaterall. .. ascendent,cari~~i~t, ~fi~ient in comunicare, care l$i urmoreste scopul personal si ofirma un camp I~rg·· de~ interese.perceperea sociala~ ·il1dica pentru co~p<:>~t<:>rTle-~t~I-~~~~~li·nl urrndrooreo imagine: discret, imaginativ, independent, matur, op?rtunist, sirnPC1t~i_c (a~g~~~b~l), elogiat, rezon~bil si progresist.\~~~e(a(cu un scor Inolt la Cs este

perceputo prin adjedivele: lLJcia6;=~igy~o~:?~ ... ind.i~i<:l~ClI~i~tCiJ inqeniocsc, perspicace, inteligenta, cu interese largitlogic:C:l_ si rTlLJltilateraICllschirnbatoar.e.

f) U~ s~o~ ~ub medie indica un individ cu un comportament timid, apatic, conventional, relativ estompat, lent, cu og6ndire stereotipd si limitat in conceptii si interese. Stangaci si penibil in situotii sociale cu care nu este familiariza!.

Perceperea sociala descrie comportamentul \rnasculin! prin adjectivele: aspru, sumbru, ]acom, rnarginit, cicalit()r, sUr:>~~acios, nelinistlt, tensionat, irascibil, lipsit de omenie. Descrierea pentru femei cu scorul [os: cctioneozo negandit, sireord, blanda, molotecc, slioosd, sirnplc, supusc, timida, slaba.

si anume, initial, numcro] de activitati extracurriculare 10 care participa studentul. Sociabilitatea urrno sa diferentieze oameniicu un temperament exteriorizct, sociabil, participativ, de cei retrosi care evita afi$area sociolo .. Cu un total de 36 itemi, dintre care door 9 Ii oportin In exclusivitate, scala de sociabilitate coporticipc prinitemii comuni la cornportamentele subsumate scolelor le, Sp, Sa, Ai, Do, Cs Continutul manifest al itemilor scolei, destul ide apropiat de 0 scala obisnuitd de sociabilitate oso cum 0 intilnim si in alte probe, afirma: plocerea pentru interactiuni socia le, ~e_~ ti I"!:l_~n tu I de ec h iii bru s (7 n c·;:edere,n~·sTne-f~·~~~T~ifff~--~~~;i·i~jti·

-.~-- •... - .. -- .. ~ ~ - -~.~~- .. -~-- ~.~~ .. _ _- - - - _ -._ ,

interese culturale si intelectuale precum si toleronto fato de ceilclf

o~oc iat6-CU-~k;·~·~ra rd-e;t~j~t~-p~-6.~Y=~~ID·;.··-·_-~~-~~~·~···-····~-_··· .... _._ .....

S~-orurne·f~~·lt;·-i~-di~6~i~~-ge~ere un comportament participativ, intreprinzotor, ingenios. Un ins care se otcseozc user, este cornpetitiv, mereu In primele ronduri, fluent in gandire si original.

Perceperea sociala descrie un astfel de barbat ca: destept, increzdtor, interese largi, logic, matur, deschis,cornpetent $i rational, sociabil $i sigur de sine.,Femeiaieste descrisa deopinia publica drept agresivo, increzatoare,· dominanta,energico, flirteaza, deschisd, cu interese ldrqi, vorboreoto si sociabila .. ~ ..

Scorul sub medic indica rcversul, un comportament greoi 5i conventional In societate, linistit, neangajat, sugestibil 5i injluentcbi] de reactiile si opiniils altora.

Perceplie sociolc descrie un astfeldeibarbClt prin adjective ca: stangaci, ospru, rece, reclamagiu, confuz, instabil, cu .int~rese limitate, abandonant, superficial, lipsit de familiaritate.

Percepereafemeii cu Sy scozut cuprinde ca adjective : precoutd, inhibata, blanda, modesto, Iinistito, relinutd, sfioasa, timida, discrete, retrcso.

3. Sociabilitate - Sy

Scala consrruito tot prin metoda crireriului extern de validare,

148

149

4. Pre.mnta sociala - Sp

Prezenta sociala este una din cele 5 scale construite pe cale rationala, si anume prin analiza consisrentei interne, pornindu-se de la un numdr de 85 de itemi legati de echilibrul social, verva $i spontaneitatea comportamentului. In scala raman 56 de itemi, 17 distincti iar restul comuni cu alte scale precum Sy, Sa, Cs, le $i Py, dar $i cu Sc si Gi, dar cotati invers.

Continuturile itemilor scalei vizeozd: plocerec pentru interactiuni sociale, 0 lncredere bine afirmata, spirit deschis, atitudini aerisite fata de regulile $1 prohibitiile sociale, paralel cu accentul pus pe Indatorire, moderatie, conformism.

- i) Scorurile Inalte indica un comportament spontan, ilTl()g~!iv, neformalist, rapid,cu 0 natura expresivo $i erective,

Perceperea sociolo corocterizeozd un astfel de) barbat' prin adjective ca: aventuros,cauta. pl()cerea/r~ICl)(at$Lsigyr:_d~$in~, spirit ascutit, neconventio~al/neinhibat, sc~ill'l~9t.9!1_~I?kitldgt

.. '- .... -.,.-.~~-' .... '.- 1- .. . ... ". -_.-_ .. , ..... - ...• " .... _.-, ...

0\ f~meie de acest tip este ccrocterizoto de cei din jur prin

adjective ca: oventuroosd, Indrazneata, flirteaza, rautacioasa, deschisd, couto placerea, spcntond, schimbatoare, inget1joCl~9,

spirituala. .

D Scorurile joase, sub medie, corocrerizeozd un irrdivid precaut, moderat, rabdator, sirnplu, modest. In acest timp, este oscilant si nesigur In decizli, cu 0 gandire necreotivc.

Perceperea sociolo corocterizeozc un astfel de barbat prin: precaut, cooperant, cpreciotiv, bland, amabil, cu interese limitate, prefacut, rabdator, serios. Femeia este percepurd In termenii urrndtori: precouto, conventionold, ternotoore, gentila, rezervotd, sensibila, supusd, timida, retroso.

5. Acceptarea de sine - Sa

Scala construito de asemeni prin analiza consistentei interne cu scopul identilicorii unor persoane care rnonilestc un sirnt confortabil $i "imperturbabil" al valorii personale, iar comportornentul lor social va exprima fie activ, fie pasiv cceosto siguranta.

Evolueozc aspecte precum simtul valoriiJ?e!s()!:,.()I~/_()<:<:~.e!()rea de sine,capacitatea de a gandi si actiona indep~nd~Dt.

Din 34 de itemi ai versiunii finale, numai 4 sunt puri. Ceilalti prin continutul lor prezintd: aspecte de Sy si Sp legate de Increderea In sine si de atitudinea lipsita de rigiditate fata de prohibitiile sociale; legati.t invers decot cu Sp, de valorizarea muncii perseverente, atentiei fata de sarcinClde munco .. si consid~rareo celorlalti; alti itemi indica 0 acceptare candida a

slabiciunilor umane. ..

I) Scorurile Inalte prezintd 0 persocnd inteligenta, sin~~ra $i spirituala, pretenfioosd, octivo, centrotd pe sine, insistenta, CLI. fluenta verbclo, cu siqurcnto $i lncredere ln sine.

Perceperea sociolo descrie un(~(]r~~!r~~ seer Inalt prin adjective ca: increzdtor. intreprinzdtor, orgolios, imaginativ, deschis, oportun, adaptabil, sigur, rafinat, infigaret,sofisticqt.b· \~:~~re-1cu scor Tnalt apare descriso de ceilclf prin: ()venturoasa, ~rgum-entati\,~, orgolioasa, revendicofivd, decisa( do.mjl1clt1t~.!. deschisocsarcastica, vorborecto, spirituala.

. h Scorurile sub medie indica un comportament conservator, ordonat, de ncdejde, [inistit, desi comod $i conventional. Cu senti mente de culpabilitate si gata sa se autoblameze. Pasiv In octiune si limitot ca interese. Perceperea sociolc descrie un ostfel delbgrl:>Clt ca: aspru, banal, abandonant, nechibzuit, supus,

150

151

indiferent, tensionat, neinteligent, negativist, gata so se retrago,cu interese limitate. Femeia este perceputd in urmctorii termeni: precoutc, conventionolc, gentilo, molotico, modeste, rabdatoare, lmpdciuitoore, sfiooso, lncrezotoore, discrete, nepretentiooso.

Perceperea sociclc descrie un barbat cu scor inalt prin adjective co: demn de Incredere, conservator, dependent, binevoitor [scritor, bun la suflet), inhibat, logic, multumit, echilibrat, elogiat (Iaudat), destins [reloxct], sincer. Femeia cu scor Ynalt este percepuld in urmotorii termeni: cc;lmo, capabilo, lucida, cinstitd, nu se formolizeaza, rnoturd, amabila (Indatoritoarel, echilibroto, rotioncld, lnteleapta (chibzuito).

Un seer scozut indica un comportament faro ornbitie, corned, stangaci, precaut, apatic $1 conventional. Defensiv, coutc scuze. Limitat In gandire $i actiune. Perceperea sociolo descrie un astfel de bdrbot ca: anxios, laudaros, distrat (aiuritl, uituc, grobit, impulsiv, routccios. abandonant, superficial, agitat [neostornporot]. Femeia este perceputo astfel: stongace (incornodo), defensive, cusurgie, procticc (neinfluentabilal, rndarotnico, sorcostico, se cornpotimeste, lipsito de tact, neconventioncld, instabilo.

6. Sentiment de buna-stareperSClnola I de bine - Wb

"" I) Initial s-a numit(;~~la de disim~I;~ Wb reprezintc 0 derivotie a scaler'initiale Yn care'-~:-OInverscrt' cheia de colore: scorurile ridic~fe reprezintc indivizii sanato$i $i stenici, iar sco~urile joase,

"

sub medie, indivizii cu 0 vitalitate diminuata si incapabili sa faca

fato cerintelor vietii cotidiene. Mai mult, scala diferentiaza indivizii care simuleczo nevroza de normali si de pacientii care -r6spund sincer, Hind si un~dintre principolele scale de validare ale testului (aspect pe care TI vorn aprofunda la capitolul despre 'interpretarea probei).

Itemii scalei, in numar de 44 dintre care cportin exclusiv scalei 29, au In continut relerinte la: negarea unor variate simptome fizice si mentale; negarea oriccror probleme familiale majore; negarea conllictelor $i preocuporilor sexuale; negarea unor stdri de tensiune, anxietate, teomo: afirmari ale independentei personale si sentimentului de suficienta de sine, in sensul "orice om care este capabil so rnunceosco are 0 $anSa reala de a avea succes": afirmarea lncrederii In viitor.

Scala fiind construito pentru a identifica o. usoonele care I~i minimclizeczc grijile $i nemvltornirile $i care till seama mai mult sou moi putln de indoieli$i dezlluzii, un seer Inalr reprezinta 0 persoono enerqicc, lntreprinzotoore, aiel t, I, ombitiooso si multilaterala, productive. activo. Acorda volor fa mundi $i depune efort pentru placerea proprie.

7. Responsabilitatea - Re

Scala identifica persoanele constiincioose, responsabile, care I$i iau obligatiile In series $i In care putem avea incredere. Astfel de structuri de personalitate sunt indivizi legati de reguli si ordine $i considerc co viata ar trebui so fie quvernotc de ratiune. Scala difera de So (sociabilitate) $i Sc (autocontrol) prin accentul pe gradul'i'n care valorile $i controlul sunt inlelese si conceptualizate.

Are un total de 42 itemi, dintre care 16 sunt exclusivi ior restul comuni cu scolo precurn: Do, SYI Sc, TOI Ac, Ai si Ie. Ccntinoturile manifeste ale acestor itemi vizeozo preocuparea penlru obligatlile sociole, civice si morale; accentul pe datorie $i discipline de sine; dezoproboreo pentru orice privilegii sau favoritisme speciale;

152

153

afirmarea echilibrului ~i Increderii In sine ~i 111 cei!alti.

Un barbat cu scor lnolt la scala Re este perceput astfel: capabil, constiincios, cumpotct, fidel, responsabil, series, stabil, constant, temeinic. 0 femeie cu scor Inalt apore descriso de ceilalti prin: ccnstiinciooso, discrete. intuitive, metodico. fidclo, cu tccr,

.

responsobiki, cumpototo.

Un borbot cu scor sub medie este descris ca: nepcsotor. turbulent, iresponsabil, corned, indiferent, face pe grozavul, risipitor. Femeia este perceputo in urrndtorii termeni: croqontc, neglijenta, nesenlimentcld, comoda, necuviincioosc, rebelc, obositoare, scrcostico.

capacitatea de a judeca si respecto normele morale.

Barbatul cu scor inclt la scala So este perceput ca: adaptabil, elicient, onest, corect, organizat, cumpctct, sincer, temeinic, sanatos, respectuos. 0 femeie eu seor Inolt este descriso prin odjectivole: precoutd, lucidd, orqcnlzotd, metodico, rezoncbild, cutoconrrolotd, modeste, conservatoare, inteleoptc.

Un borbot cu scor scdzut este perceput ca: Incapatanat, iresponsabil, certcret, ignorant, sarcastic, neconventional, defensiv, viclean. Femeia este perceputo in urmotorii termeni: delensivd, nestotornico, neglijenta, nochibzuitc, impulsive, indiferenta, neinhibotd, materialista, necontrolata.

8. Socicllzorec • So

Scala este concepuro pentru a rellecto gradul de maturitate sociala, integritate ~i corectitudine atins de individ, fiind construito prin meloda critoriulci extern.

Itemii, In nurndr de 54 - dintre care 28 sunt exclusivi, au ca si continuturi manifeste aspecte care ilustreozo teoriile psihologice privind delincventa. Astfel, pornind de pilda de la relofio empiric evidentiata dintre delincvento si 0 lipso de coeziune In familie, sunt itemi core so relerc la sentimentul de caldura, solisloctie $; stabilitate familiala co opus cliendrii si resontimentului. Alti itemi se refera la: sensibilitatea scciolo si empatie ca opuse ignorarii / desconsidercrii valorii personale (de exemplu: "odeseo rnd gandesc cum arcH si ce impresie fac altora"); optimism si incredere in sine In constrast cu senti mente de alienare, inferioritate, disperare, adaptarea familiala si scolcro, opuse vagabondajului si opozantei.

Scala indica nivelul de maturitate sociclc, integritatea morala,

9. Autocontrolul - Sc

Scala este construito prin metoda analizei consistentei interne ~i are scopul de a mdsuro grad~1 de libertate al individului fata de impulsivitate ~i centra rea pe sine. Deosebirea de scala Re consto ln faptul co aceasta mascara gradul in care este inteles controlul, iar alte scale precum So, gradul In care persoana oprobd si prezintc astfel de dispozitii spre autocontrol. Un alt specific al scalei este faptul ca scorurile foarte Inalte exprimd in fapt situatia de control prea strons al impulsurilor si oqresivitofii, ceeo ce, paradoxal, poate conduce la ccumulor] interioare sl descdrcdr] bruste sau necontrolate chior la incirdri minore.

Scala confine 50 de itemi, dintre care doar 2 Ii cportin In intregime. Comportamentul prezent in continuturile manifeste indica 0 resrronqere a mcnijesrorilor irationale ~i In special a agresivitatii; ratiunea ~i logica sunt considerate ca cele mai adecvate soluti] In situatii problematice; evitarea conduitelor antisociale sou agresive; existenta unor inhibitii scciole si chiar a

154

155

.'

unui grad de modestie care implid.i 0 tendinta spre autoanulare (de genul, lido obicei rna simteorn foarte bine cond una dinlre compunerile mole era citita In fata closei", pentru cheia Fob).

Scala indica gradul $1 adecvarea autoreglarii $1 outocontrolului, dominarea impulsivitotii si capacitatea de autodisciplinare.

Perceperea sociolo descrie un bar-bot cu scor Inalt la oceosto scala prin adjective ca: amabil, logic, sarguincios, precis, curnpctot, fidel, autocontrolat, critic, demn de incredere.

Femeia este perceputc astfel: calma, modesto, conservatoare, gentilo, moderato, rabdotoare, lini$tito, rezervcki, autocontrolato.

Un barbat cu scor scdzul este perceput ca: increzut, cusurgiu, nesocotit, incapat6nat, impulsiv, infigaret, iritat, coleric, nerealist, individualist. Femeia este descriso ca: cqresivd, oroganta, emotive, impulsive, rebelo, obositoare, sorcostico, colerico, neinhibotd.

neformal, multumit, cumpatat, tandru, cu tact, altruist. Femeia cu seer lnalt este descriso ostlel: calma, eficiento, intuitive, lento, loqicd, moturo, responsobild, cutocontrolold, cu tact, I' ncrezotoore.

Un bcrbot cu scor scozur este perceput ca: elector, rece, orgolios, socoitor, insensibil, superficial, multumit, pl6ngoret,.. cusurgiu, egocentric. Femeia este descriso co: oroqcntc, outocrcki, osprc, dolensivc, bonuitoore, nesentimentolo, infantilo, suporccioosd, obositoorc. scrccstico.

11. Impresie buna - Gi

Scala are un dublu scop asemeni Wb: identificarea disirnuldrilor dor si a persoanelor capabile so creeze impresie favorabila si pe care Ie intereseczo felul cum reoctioneczo ceilolti fata de ele. Construito prin metoda criteriului extern, scala contine 40 de itemi, dintre care 18 sunt exclusivi,

Continuturile manifeste cccentueozd partea pozitivc si elimina negativul astfel rnojoritoteo se rejerd 10 aprecieri asupra bunei functionari, virtutilor, negare:::t conduilei antisociale, a plcnqerilor ~i esecurilor personale. De asemenea apare negarea oricorei tendinte spre agresivitate, afirmarea increderii si sigurantei de sine cu aspecte de modestie; ojirmoreo stobilitofii $i copocitctli de a face fata odversitotii: axarea pe aspectele aprobate social; olirmoreo copocitotii de a intretine relotii pozitive cu altii si a opiniilor favorabile despre semeni.

Scala identifica deci persoanele care doresc so faca impresie buno, preocupate de ceea ce g6ndesc altii despre ele $i care fae ceea ce se osteopto oltii.

Perceperea scciolo descrie un borbo! cu seer 'i'nalt la Gi astfel:

10. Toleranto - To

Scala identifica atitudini sociale permisrve, lipsite de prejudecoti, deschise, care occepto pe ceilalti oso cum sunt.

Continuturile manifeste ale celor 32 de itemi 01 scalei (9 sunt proprii), reflecto: deschiderea si flexibilitatea opus rigiditatii si dogmatismului; interesul pentru estetic si scopuri inteleduole; increderea ca opus suspiciunii $i criticismului; negarea resentimentelor, a tendintelor mlzontroplce ~i ostilitatii fata de ceilalti; negarea onxietctii, izoldrii, cliencrii: afirmarea echilibrului $i sigurantei de sine.

Perceperea sociolo indica pentru bdrbctii cu scor inclt urmotooreo imagine: iertotor, generos, binevoitor, independent,

156

157

risipitor. Femeia este perceputcco: cprecictivd, ortistc, stangace, feminino, uitucc, iertctoore, indiferenta, iresponsabila, nedemno de Incredere, neconventionclo.

adaptabil, amabil, maleabil, binevoitor, rezonabil, tandru, cu teet, altruist, cald, prietenos. Femeia este descrisc ca: modercrd, calma, conservatoare, modeste, rabdatoare, irnpdciuitoore, increzctocre, nelini~tita, intelegatoare.

Barbatul cu scor scczut este perceput de ceilalti co: reclamagiu, nemultumit, cusurqiu, nesoeotit, incapatanat, indiferent, sacaitor, pesimist, coleric. Femeio cu scor scozut este descrisc eel: schimbotoore, cinicd. frcmeo (dirocta), 5upCirckiocIsa, posimistcl, sorcosticc, Tncapatanata, colerico, perspicace.

13. Reolizcre prin conformism - Ac

Este In primul rand 0 scala motivotionolo reflectand factori motivotionoli ~i atitudinali csocioti cu reolizoreo ocodernicc de nivele inolto. T errnenul conformism roflect6 oceostd conolizore a trebuinlei de realizore personolo si nu ceec ce se Intelege prin "conformitate", respectiv un sens de stereotipie neproductivc care nu este prea implicata aiei. Construito prin metoda criteriului extern.

Continuturile manifeste ale celor 38 de itemi - 18 exclusivi -

,

refleeta: hotorireo si pldcereo pentru a se pregati $i a avea eiiciento in invdtore: sentimentul de vitalitate $; elicientd In genere; acceptarea regulilor si cerintelor si refuzul frivolitatii si a eomportamentului nonconformist; temperarea $i Increderea In propriile ccpccitori: autoaprecierea privind modul planificat si muncitor de a se implica In vioto.

Itemii sunt folositi pentru reliefarea acelor factori de interes ~i motivatie care faciliteaza realizarea In orice cadru unde osemonoreo cu modelul sau supunerea fata de anumite obiceiuri este un comportament pozitiv.

Seorurile inalte prezinto 0 persocnc ccpobilo, cooperontd, elicientc, organizata, responsabila, ferma $i sincere. Persisrentd ~i muncitoare. Apreciozo activitatea ~i realizarea intelectlJala.

Pereeperea sociold descrie un barbat cu seor Inalt prin adjective ea: ambitios, ccpobil, constiincios, cmobil (atent, prevenitor), inteligent, logic, matur, rezonabil, eu resurse, responsabil

12. Comunalitatea - Cm

Menita sa detecteze protoeoalele In care s-a rospuns intr-o moniero Intomplotoore, continuturile manifeste ale itemilor (In total 28) retlecto: 0 bund socializare (de genul, "ccnd conduc rnosino, incerc sc-i impiedic pe altii sa ma deposeoscd", eheia Fals); negarea tendintelor nevrotice ("nu pot sa fac nimic bine", cheia Fals); comportament si atitudini conventionale; conformismul ("de obicei foc ceea ce se csteopto de la mine pentru a evita critica", cheia Aclevorot): optimismul (lima indoiesc co cineva este cu odevorot fericit", cheia Fals).

Scala indica gradul In care reactiile si rospunsurile individului corespund unui model "comun" stabilit empiric. '

Borbotii cu un scor peste medie sunt descrisi ca: prudent, constiincios, reflexiv, eficient, preCIS, organizat, procric, responsabil, temeinic, curnpotot. Femeia este descriso astfel: lucida, de incredere, enerqicc, vesela, practical rolioncld, reolisto.

Barbatii eu un seor sub rnedie sunt descrisi de ceilalti ea: atragator, neglijent, curajos, indroznet, uiruc, comod, nesobuit,

158

159

o femeie "eu seer inalt este descriso astfel: conservatoare, eliciento, ideolistd, intreprinzatoare, amabila, metodicd, Iogica, de incredere {fidel a}, rezervoto, responsabila.

Scorurile scozule prezintd 0 persoono vulgara, incapatanata, distontc, dificila, primejdioosd, lnfumurata. Se dezorganizeaza usor sub stresul presiunilor si conformismului. Pesimisro in privinta viitorului prolesionol,

Perceperea sociolo descrie un a stfe I de barbat ca: apatic, banuitor, practic (insensibil), insuportabil, couto placerea [usurotic], nesdbuit, agitat [neostornporot]. superficial, schimbdtor, ostentativ (face pe grozavul).

Femeia este perceputo in urmdrorii termeni: oventurooso, nepdsdtoore [inclilerenld, neglijenta), usurcticc, atitudine degajpta, lenesc, impresionabila, rebela, sorcosticd, neconventionala, neinhiboto, neghioaba.

Se pot identifico ccei fadori ai interesvlui $i motivctiei care [ocilireczd realizarea in orice cadru unde autonomia $; independenta sunt comportamente pozitive.

Scorurile inalte lei oceostd scala prezintd 0 persoond maturo, eficace, puternico, dominanta, pretenlioosd $i precourc. lndependento si sigura pe sine. Cu abilitate intelectualo si cu discemcmint. Un barbat cu scor inalt este descris ca: prevdzdtor (anticipativ), independent, neformal(ist), inteligent, simpatic, rational, sarcastic, irascibil, multilateral.

Femeia este descriso astfel: calma, copobild, lucida, discretd, inteligenta, logico, moturd, originalo, rotionold,

5corurile scczure indica un comportament inhibat, anxios, prudent, nemultumit, marginit si suspicios, Umil $1 supus fata de cutoritdli. Ii lipseste introspectia $i inteleqerec de sine. Un borbat cu scor scdzut este vazut de ceilclti ca: elector, ingamfat, prudent (precaut), rece, egocentric, fricos, frivol, curtenitor, plin de sine, rigid. Femeia este perceputo ca: stangace, emotive, nechibzuito, imoturo, infantilo, cap sec, agitata, simple, nereclistd, instabilo.

14. Realizare prin independento- Ai .

Scala este menird sa mosoore interesul subiectului pentru acele situotii - inclusiv preqdrireo ocodernicd-, in care se cere independento in gandire, creativitate, valorizarea potentialului

propriu.

Continuturile manifeste ale iternllor, - 32 in total, indica; tolerontd crescuto pentru ambiguitate $i refuzul unor atitudini simplist dogmatice sau autoritare; refuzul unor reoclii conventionale chiar docd este yorba de a sustine 0 opinie nepopulord ~i controversotd: placerea pentru cctiviteti il1dependente, chiar doco nu sunt necesar utilitare; afirmarea unei gandiri pozitive fata de altii; afirmarea unui nivel de adaptare manifest In prezent; afirmarea unor valori morale bine dezvoltate.

15. Efidenta inteloctualC'i " Ie

Scala trebuie inteleasa tot In porodiqmo mofivotionolc: nu esle construitd pentru a mosuro capacitatea de a rezolva probleme, fie $i intelectuale. Este 0 scala care indica interesul pentru valori intelectuale opus celui pentru valori practice.

Continutul manifest al celor 42 de itemi (22 cpcrtincndu-i exclusiv) se refera la aspede precum: capacitatea de a face fata unor situctii de indeterminare si ambiguitate; sentimentul odecvdrii si elicientei persona Ie; interesul pentru activitati de cercetore: plocereo de a face planuri si a le reclizo: irnportonto pe

160

161

care 0 acorda problemelor intelectuale $; de cunoostere: un comportament in genere flexibil, relativ instabil si mai pulin organizat.

Indica deci gradul de eficieta personala si intelectuala la care a ajuns individul.

Scorul Inalt indica 0 persoono eliciento, cu 0 gandire clara, capabila, inteligenta, progresista, ordonotc, rneticuloosd si ingenioasa. Mereu clerto $i bine inlorrnoto. Acorda importcnto mare problemelor intelectuale si de cunoostere.

Un barbat cu scor Inalt 10 oceosto scala este descris astfel: capabil, de incredere, eficient, prevczdtor (anticipativ), independent, inteligent, rezonabil, autocontrolat, sotiskicut, sincer (neprefacut). Femeia este descriso prin urrndtoorole adjective: capabila, lucida, de incredere, eficienta, neformala, inteligenta, hi gande$te deciziile, logica, rofionolo, relcxctc.

. Scorul sub medie prezinrc 0 persoono prudenta, confuzo, comoda, defen~iva, superficiala $i fora cmbitie. Are 0 gandire conventionala si stereotipo. Ii lipseste directionarea si disciplina de sine. Perceperea sociolo ccrocterizeczo un astfel de barbat prin: stcnqoci, rece, uituc, insensibil, cu interese limitate, straniu [ciudct], obositor, susceptibil, superficial, influentabil (sugestibil). Femeia este perceputd ca: nehotarata, stangace, cu interese limitate, nervooso, pesimistc, simple, inceord, incapatlnata, tensionctc, retrcso.

16. lndinatia psihologica - Py

Scala rndscoro gradul In care individul se implied si este sen sibil la necesitctile interne, la cauze si la experientele semenilor.

162

Contine 22 de itemi, dintre care 10 sunt specifici, restul comuni cu Sp. Continutul manifest cl itemilor reflecta: capacitatea de mobilizare a resurselor pentru concentrarea tenace pe problema; capacitatea de a tolera ambiguitatea $1 dezordinea;· disponibilitatea pentru rnunco in genere si pentru cea de cercetare In special; socriliciul recompensei imediate pentru ambitiile sau reusitele de termen lung; interesul pentruaspectele practice; un mod deschis de a fi, atitudini deschise, liberale, nonconventioncle.

Scorul inol! la oceostc scala indica deci 0 persoond' orenrd, spontcnc, ropidc, receptive, vorbdrecto, ingenioasa 'ii flexibila. o persoond cu 0 bund fluenta verbala $i cu oscendento sociolo. Nesupuso regulilor, restrictiilor si constrcnqerilor.

Un borbot cu scor inalt este descris ca: distant, evaziv, prevozotor (anticipativ), independent, individualist, perse~erent, preocupat, rezerval, neprietenos, circumspect (prudent). Femeio este descriso astfel: capabla, rece, independentd, ingenioasa, nepripito, loqico, necstcmporoto, sigura de sine, isteata (agera 10 minte), nedernno de Incredere.

Scorul scczut prezinto 0 persocnd cpotico, pcsnico, serioosd, prudento $i modesto. Cu un tempo linistit $i precautie. Conformista si conventionala. Perceperea scciolc descrie un barbat cu scor scozut prin adjective ca: activ, voios, energic, flirteaza, cu umor, bland, adaptabil, deschis, sociabil, vorborel. Femeia este descriso astfel: conventionclc, generoas(;, onesto, blanda, elogiata, incordctd, de incredere, modeste, calda, nelini$tita.

17. Flexibilitate - Fx

Scala este constituito pentru identilicorec persoanelor flexibile, adaptabile, capabile de schimbare In gandirc, conduita,

163

temperament.

Cei 22 de itemi se refera manifest In eontinuturile lor la: refuzul

unor atitudini sirnplist dogmatice sau autoritare; tolerontc Inalta pentru nesiguronld si ambiguitate; relativo instabilitate (de genul" deseori incep lucruri pe care nu Ie mai due vreodotd la bun sfir~it"); lipsd expreso de ordine ("Imi place so am un loc pentru fiecare dintre lucruri, si fiecare so stea la locul sou", cheia Fals); un mod relaxat, necritic de a aprecia standardele morale si prescriptiile etice ("Tmi fixez standarde Inalte $i simt co si altii ar rrebui so faca la fel", cheia Fals).

Scala indica gradul de flexibilitate si de adaptibilitate al

gondirii si comportamentului unei persoane.

Scorul l'nalt prezinto 0 persoonc introspective, neformalo, cventurooso cu incredere In sine, cu simtul umorului, nesupusc,

_.. I

ideclistc '$i eqoisto. Sorcosfico si cinico. Concentrare Inalta pe cmuzcrneruul si placerea personala. Un borbot cu scor Inalt la oceosto scala este descris astfel: cu atitudine degajata, neslatornic, independent, lenes, optimist, ccutd plocerec, viol, istet (ager la minte), risipitor, spontan. Femeia este perceputd co: neglijenta, desteopki, indrosneotc, imaginativa, individualista, inqeniocsc, routocioosd, origiriala, ccutd plccereo, sociabila.

Scorul scozut prezintd 0 persoono precouto, prudento, nelinistito, hornicc, cenzurcto, politicooso, rnetodicd si rigida. Formala si pedontc In gondire. Plino de respect fata de autoritate, obiceiuri $i troditie. Un barbat cu scor scdzut este descris ca: hotar'lt, eficient, InCapatinat, organizat, metodic, practic, sever, Indaratnic, flegmatic, minutios. Femeia esre descried In termenii: precoutc, con$tiincioasa,conservatoore, delensivd, prefocuta, rigida, lento, sirnplo, cu tendinta de a se autopedepsi {autoblama}.

164

18. Feminitate - Fe

Conslruitd prin analiza criteriul extern, scala evolueozo, spre deosebire de exemplu de scala similara din M.M.P.!., interesele, respectiv feminitatea sau masculinilatea inrereselor subiectului.

Cei 38 de itemi (22 sun! exclusivi] au In continutullor manifest referiri la: preferinta pentru roluri conventional feminine (fato de cele masculine); emotivitotea si sensibilitatea interpresonala

. (persoanele cu Fe Inalta rezoneozo mai mult 10 atmosfera emotionala generala) propria modestie, relinere si lipsa impulsivitdtii: interesul mai scczut fata de politico. afaceri, reolizdril sociale.

Scala este legato de aprecierea rnosculinitotii sau feminitatii intereselor (scorurile Inalte indica interese mai mult feminine; scorurile joase mai mult masculine).

Scorul inc]t prezinto 0 persoono opreciotivo, calma, de sprijin, blando, tempercto, perseverento si sincere. Respecto si occeptc semenii. Se cornportc intr-un mod cinstit si simpatico Un barbat cu scor Inalt este perceput ca: recunoscdtor, plongoret, feminin, formalist, blajin (blond), nervos, autocritic, sensibil, slab, nelinistit. Femeia este descriso astfel: constiincioosd, discrete, generoasa, gentila, serviobilo, rnoturo, autocontrolata, simpatico, cu tact, calda.

Scorul scczur indica 0 persocno expeditivd, Tncopatonato, ornbitioosc, masculine, cctivd, robusto si framontato, mdsluiroore $i oportunistd In relatiile cu semenii. Deschisd $i directd In gondire $i octiune, Nerobdctoore la inrorziere, indecizii si reflexie. Borbotul cu scor scdzut este descris de ceilalti astfel: aventuros, agresiv, lucid (cu gondire clara), 'indrosnet, impulsiv, mosculin, deschis, coutd plccereo, face pe grozavul, duro Femeia este

165

perceputo ca: vulgara (grosolana, brutolo], nesotislocuto, leneso, mosculinc, cauta pldcereo, agitata [neostcmpcrctd], robustc, egocentrica, irascibila si susceptibila, dura.

2.2.INTERPRETAREA DATE lOR: VAUDAREA PROFllUlUI

Spre deosebire de alte chestionare clasice, modul de construire al c.P.!, permite ointerpretare multifazica si relativ profunda reusind sa surprinda ceva din subiectul viu $i nu doar oferindu-ne un model abstract. Acest lucru este posibil, cum vom vedea, mai ales prin intercorelarea scalelor si prin faptul ca scorul unei scale trebule Inteles de un specialist in personalitate ca ontrencnd Tn mod necesar 0 ipotezo legata de comportament, iporezd la care se poate rospvnde prin scorul altor scale. De asemenea, vern vedea ca Gough of era $i anumite intercorelolii empirice intre scorurile la unele dintre scale.

Interpretarea devine din ce in ce mai mult 0 munco de cercetare: formulare de ipoteze $i coutoreo solutiei, determinarea unor alternative de clarificare a datelor $i imbinoreo Intr-un model comportamental coerent a aspectelor intercorelate. Nu avem 0 simple Insiruire de trasaturi, ci evoludrn treptat spre 0 struclurd, care ne poate deschide noi ipoteze pe care, daca nu Ie putem veriiico direct prin testu] (PI, slim mccor spre ce so ne indreptcrn. De exemplu, un comportament core ontreneozo vorsto subiectului, sexul, si unele scale precum Sa, Wb, Crn, Sc etc. poate conduce -ne spre ideea unui posibil sindrom psihqpgtologic - verificabil rapid prin MMPI, sau spre ipoteza unui eu neformaf, imatur, slab, care poate fi cercetoto adecvat prin probe proiective.

Interpretarea protocolului nu se poate face decat de persoone

'166

care cunosc teoriile personolitdtil, dezvoltarea personclitdtii, teoriile motivatiei si valorilor si, nu In ultima instcnto, testul si clorilicdrile conceptuale. Gough se exprimo In acest sens, expliccnd In mod limpede ca CP.'. este un test profesionist, interpretabil doar de proiesionisti, care s-ou format pentru interpretarea acestei probe.

Primul pas pentru a te forma este sa cuno$till1pr()ful1z:i,!,.e constructele pe care Ie delineste fiecare di~t~; -;c91~; de asem~_r:l.~,9 so cunosti datele de cercetare privind validarea scalelor si analizele conceptuale realizate. Gough consierc co eel mai adecvat mod de a incepe sa studiezi felul cum se interpreteaza este lucrul oloturi de un expert, Ioloslndu-i comportamentul co pe un ex~mplu, inlrucdt modelarea $; feedback-ul sunt esentiale pentru procesul de Invatare. In lipsa unui specialist, se poate ca$tiga experiento din reinterpretarea unor protocoale sau profile vechi, c~ verificareaf~llJJlJlcum au evoluat intre timp cazurile comparativ cu prognozele facute anterior (7). Incepatorul poa!~ utiIi~a--de'asemenea cplicori ale testului pe 0 populotie specifico, alaturi de olre teste pe care le stapane$te mai bine, cu scopul de: a analiza diferentele intre profile $i a remarca care anume aspede se reqosesc In mcjoritcteo prolilelor $i corespund unor problem€) comune populatiei date. Datele testelor cunoscute trebuie utilizate pentru a verilico interpretorile obtinutedin (PI.

Un alt mod, parolel, este de a invafa din erori. Astfel de erori pot constientizo de exe~plufaptul co unele scale au 0 relctie curbiliniara cu comportamentul: referitor de pilda la agresivitate, 0 nOta Inalta 10 Sc poate indica un conflict potential instabil Intre i";pulsurile oqresive si un autocontrol pr€)Clrigic:l, situatie care poate conduce pe un hipercontrolat 10 0 izbucnire de agresivitate

167

nea$tep!ata sou.disproportionotd. Aceeosi siluotie si pentru scala d;-flexi£ilitgt~. Scorurile moderate sunt pozitive refledand un bun ~~tiaLgdaptati~;- d~~ ~~o"r~rij~~;trem de Inalte, peste 80, indica

~----

instabilitate, uncomp()rtamer'lfprea vola!i!. La astfel de date Gough

face-refe-':"inta in 1 96ff7n illnterpreter's Syllabus for the CPI".

:Tn perioada de formare psihologul se va concentra mal ales pe a extrage cat mai multecl;te dintr-un protocoLCPL lucrand. oarecum In orb (far5 a interactiona cu subiectul real}. Situatia sa schimbaln psihodiognozo reala cdnd interpretarea protocolului

vatreblJi' so raspur'lda unoripoteze specifice, unor intrebari pe formuleaza anterior odrninistrdr]] testului. Acest lucru Inseornnd alat cunoosterec anamnezei cazului, cat. sia

circumstantelor ~pe~r~I~-~~'~;"~potinfluenta situotio de testare: edu~~tie:;rasa'l1iy~I' educati~~911 _ relotiile _ subiect-e)(ctrnin,Cltor, i ~t~~~- d~~p;e~e.:.le. _ mai _. pr.9~9:~If~:-~~;aC;i--i;--~~~~"-;ubi~~t~I' -~~

;b;·~dCl:~b~?ti()l1ar~1. Deco prot()c()lyl va.core~PlJn~~nJg.del~)ui expectat, psihologul poate o~~~"i~credere mai mare in acuratetea interpretc1rilo~-·~ClI~ .. 5~'~'~'~~;~~~'~~"pot~tili~~ profile pentru grUpurrd;_4~;f;~'r;;ta sau datele de cercetarepri~i~cr';~~otiil~'de regresiecare e~afCeCl;za .... l'.r'lnumar . de caracteristici precum "ma-turit~tea sociala,ni~elul ridicat de succes academic sou alte tipuri de realizari.

Un prim nivel sou etapa 0 interpretdrii este validarea protocolului. Exista un sistem de validare simplu;studii mai rece~te"~·u"· ajuns lo ecuotii der~f}resie ~IJ .sernnifi~~tie statisticCl c~-~;;~Hmin6treptat diferi!~_.:g~~:~r)}e atitudini. Ac~ste validarij~e

@~~i~J~~~r~::!;!;~~~:"~~~e ~~:Ci::i~~~~~;:~;:~tS)

'pe core .11 interprerezi, sou mai bine Z.15 a felului cum II poti

..

168

interpreto. Aceasta pentru co, teoretic, oriee protocol esre interpretabil; invalidareo nu semnifica aid imposibilitatea de a Intelege cevo din protocol, Insa de 0 cheie de acces spre unghiul din care pot fj facute interpretdrile.

Pentru Inceput se cere so se verifice deed s-a raspuns 10 toti itemii testului. Itemii necompletati scad validitatea chestionarului. Trebuiet;~trolate inde~i~iile;,-raspunsurile dubie, cerondu-li-se subiectilorsa . evi~_':"~stfel" de' sitUafii. De asemenea, privind protocolul de raspuns sou ~rofilul rezultot, se_po.ate_urlllari daca existd un anumit modehlltipic'\pe care l-o adoptat subiedul pentru a face f~t5"sarcinii (sa raspunda numai' nega~d, sau ··numai dccept6nCletc.)

'Scaler~ ~~ <]1 siS~ sunt ~~PEls:iqLS:2El,~t!Yit~ P~r:'tr.~,_ct/oEe~ii, posibilitatea validarii modului de raspuf1s. Scorurile mid la~Wb \~i

Cm, mai ales cele sub nivelul 20 (note standard), indica te~airiia s~?iectului. de a raspundea~ceptand (ade~-6rat) it~l]ij

\~l~_~!P~9'tJS,U: Aspectul poote fi v~rificat si prin nivelele scaleldc,~~s) ( Td/(~V $i(:F~)care vor fi mid daca este pre~~nta tedinta de a

. ac:~pt.(J~nitem nefavorabil. Scorul scczuf I(~i)este, din acest punct de vedere, si mal slgur pentru ofCilsificare In sensu'! Inraut9tiriT (C'u observotio co acest -Iucru pare so fie mai valid la b~~b~tidecat 10 femei (8). Invalidarea unui profil datorita simularii In sensul n~gativizariisitu.9tIeinu ne va permite so utilizam acrec~atchestionarul pentru a diagnostica fona sou slabidunea eului, s(Ju pentru a evalu9~inClmica si ten'df~tele conAictuale.

.- - f~ ~afara ocestui tip de verificare, protocolul poate fi volidot $i

din perspective ipotezei co subiectul a falsificat rospunsurile pentru a se pune Inrr-o lumina favorabila. In oceostd situatie apar scoruri mari la foote scolele, In speciall;Gi. Astfel de cazuri ap;~'

169

Olai des la subiectii alcoolici, al coror slab autoreglaj nu [e permite sc-si moduleze suficient reocliile astfel ca rcspund quasiautomat fplosind posibilitatea care Ii se pare ca este cea mai dezirabila. Evident, existc situotii In care subiecti mai bine echilibrati dores~ sa.se puna intr-o lumina favorabila. Scolele In ccecsto situatie nu vor ji atat de pozitivizate, Insa tendinta unui scor ridicat la Gi este de fiecare d~t6-~"~T~dice sigur pentru dorinto subiectului de a impresiono In sons [ovorobil, poziliv,

Semnificativ este f~ptul c6 In studiile empirice, lotul de subiecti coruio i se cerea prin instructaj so falsifice, are media pentru scorurile la scolole (PI moi scazuta decot Iotul de oIcoolici si decat loturile de simulanti odevoroti.

Au fost realizate studii $i cu loturi comparative formate din psihologi care au reusit so obtina profile In ocelosi timp echilibrate ~i cu scoruri Gi moderate.

Pentru varianta (PI 1987, posii In validare sunt mult mai exact suantificati, prin utilizarea ecuotiilor de regresie, folosite treptat pe rrasura ce se conjirmd depdsireo scorurilor critice si deci un onurne sens de invalidare. In aceste ecuolii sunt cuprinse si doua dintre scalele care nu intra In varianta prezentotc. Datele respective sunt prezentate de Pitariu si Albu, 1993 (9).

Interpretarea propriu-zisd a profilului urmeczo dupa validare.

norrr~~lelJf)o~ grupuri de relerintd: un absolvent psiholog poote-f coOlP()rCJtcu normelepopulatieigenerale, dar date mai pr~cise pot fi oblinute prin ~~I11"pararea 'cu normele construite pe lotul .

profesional. .

--I~t~~;;;~tfel de analiza globala se acorda importontc mai ales scorurilor extreme, construindu-se"p;;ibil~ip~te~e de lucru prin interrelotionori loqice, " "

Un prim deniers do cercetcre so poole reolizo pornind de 10 gruparea scalelor conform tipurilor de continuturi, grupare construita de autor conform a numeroase studii care au avut ca obiect intorcorelorile scalelor $i evidentioto d~ foaia do profiL. Gough recomondd studierea diferentolor de scoruri in mod corelat, nu izolot pentru fiecare scala.

··A r Astfel,primagrupade scal~~de la Do la Wb evidenticzd In general ascendenta, eiiciento interpersonala,siguranta de sine. Putem stabili in situatia In care de exemplu avem scoruri Peste medie co este yorba de un subiect extravert, care se)mplicaJI)". relotionori, cu 0 imagine de sine pozitivc (Sa & Wb).

. In situatia In care avem scoruri 10 Sp, Sy sub medie, ele conjirrno tendinta spre introversie, spre restrcnqereo nivel~lui interrelatiilor.

(j) Grupul alII-lea de scale, de la Re la Crn, se refera In genere la gradul de constientizore si occeptcre a cerintelor sociale, la nivelul de socializare otins, la maturitatea sociala In sensul modului netensionat, autocontrolat de a relationa.

') Gruparea a . III-a, de la A,c lale,reprezinta scale care prin aspect~f~';~tj~atio~~le implicat~~6s;a~5 potentialul de realizare . personala, stilul de intregrare, tipul de volor! dornincat.

\, r';rupul ol lv-leo reprezintc rnodolitcti intelectuale - otitudinole

2.3". STRATEGII TN INTERPRETAREA CORELATIVA A DIMESIUNILOR RELEV ANTE ALE c.P.1.

Analiza scalel?!" I~~epe. cu fonfigur~ti?) scorurile peste medie it;ldica In general 0 ad~·pt~re pozitiva, sub medie, zonele unde apar probleme. Aprecieri mai exacte se pot obtine utilizand'

v»

170

171

si tiP91c>9ia feminino sou mosculino a intereselor.

Un alt tip de grupare, fa~toriala, rezultala In. urma .studillor de ~nalizo factorial6 (10), aloturo scalel~ Wb) Re;\S~)Sc.)\To,'tGi si I,Ac, scale reprezentcnd un prim fador descris co s6notate . mentalo, adoptare ei conformism sociol. Aceste scale suntinlelese co tot atatea fa tete ale odoptorii sociole pozitive.

(~,f~:t.~\~~I.II., ~eosebit de stobil (11), respectiv scalel~ Do, o. 5y;) )Sp $1 Sa) cupr'nd~.cu:~cept~? Wb, prima qrupore onrerioord, descriind oliclonto interpersong1o.

Fcctorul lll ] 12), respectiv ln principal scaleleAi,'I F~ iar ln uncle ~tudii se alaturo si scolele (:rol\I~) siPy, -p~n~accent pe m~ependenta,~gandire si ocliune vs. rigidit~t~;-";-~u

conformismuLrig!~"fat~.de autorit9te .. ~ornind de lafapt~I~6 ~ dintre scole,' TO,:,AilsiFx 'au peste 90%)jintre it~~i'i~~h~'ia'F61~'

.... ".'_''''., .. ,,--''' .. ",' -,_,_,_,"",'~ ,,'- ,/<,_ ,( _, "."",,\->.,,/)

U,~B cercetctori au denumit factorulliDtendinta de "a spune da" vs.

I/o spune nu".

"Fact~r:iriv si V sunt scalclciCm; So si respecliv F~( 13). Factorul 01 VI-lea a fost denumit, datorit~'IncarcatlJrij.pdncipale lri.C:m ."set .1ll.:~~Cl.I", sou "atituclin.~9 fClt~,~~j~stl/. LJnii cercetootri II d~fi~~sc direct co $iconformism inflexibilln report de st~~darde.le con~f3~tionah: sou forla supex~g()ului .

. , Factoruly:nu apare Intocte onclizele factoriale, dar 'In 1 3 dintre c~le\ ~? reolizote panci-I~ nivelul anului 1972 are co singura scala ~e ffllnd denul11itsensibilitate ernolionold feminina vs. duritatea mosculinc sou, pUfsi simplu, feminitate.

Indiferent care dintre grupori esre studiato, recomandarea autorului este de a se lista sC(lI~le cu scoruri extreme, mari si mici, .~i reolizoreo onolizei conceptuale a respectivelor scale 'In report de scorurile corespunzotoore.

Se vo acorda olenlie si relctiei curbiliniare Intre unele scale $i comportament - scoruril~~xtrcm peste medic ... ~~ .. nt I.CI,fald~~~gativ semnificative co $i cele sub medic [scolele S~; ··F~).·i~···~·~~~;t6 prima faza se recomanda fie compararea nivelului de elevotie a scalelor conform. primei grupari" fie elevcrio relativo In codrul

celor 5 factori. .

Pasul urmcror pentru verilicoreo ipotezelor opdrute din studiul sernnilicctiei nivelului scolelor grupate, este analiza unora dintre _rl1??elele de relationare, 50U analiza de potern. Aicidevir,e$rm~i evident faptul co interpretarea unei scale lsi capota toate sensurile door prin coreloreo cu celelclte, sou, altfel spus, printr-o analiza structuralo.

Astfel, cdnd stabilim 0 onumitd tendinto, modul de manifestare 01 ocesteic vo fi reliefat prin semnilicotic cotelor altors~ale prin

carecap~tosens c?rnportamentaL /"~"""-'''<~'>l ".

Astfer de . grupCirj ... ,s~n~,:;c~lo\ DOl1n xaport d~.:.Gf\ $i dppendentele dinlrie,So$i'S~) dintre!~'~$(C~J dintr":)$i Do, dintre

A', ". • . '(' , l' . "" .~'r .)

:'. " .... d $i\~L . ,,~~.-, .. /" ',,~ \, ....... , ..... '."j ',

,i'\D{exemplu, doco ambele scale, Do $iGi. prczinta scoruri ridicat:peste medic, este yorba de 0 persoono care doreste so ,,?_~~i~:_'_,~ .. ~,5.2D..9UCa, dar ccordcnd respectcelorlalti. In situ~tia

\ DojQalt(,<:?i~cozu!,}vem conducctori egocentrici. Pentru modelul Do !.cazut ~i Gi indt, sun! persoone care avita pozilii de responsabilitate sociolo desi Ii intereseozo aprobarea sociclo. Pentru rnodelul ambelor scale cu scoruri submedii, putem anticipa co estevorbo de unsublect retras, mai putin eficient social, care se simte u$oroFe,!sat. Sou, pentru a mai do un exemplu, scoruri ridiccte 10 So si Sc indica 0 persconc stotornicd In felul de a se _rr'anifcsta, cu gravitate si siguranta de sine. Pentru So ridicat si Sc

172

173

sC,a,zut, interpretarea discerne un co

cntlc, combativ (i d ' mportament mai degrabav

A. ....• Y omlnant, .

/n situatia In care al vt " d

a un e So s v t 'v

P?ternul indica un .. C.o. m. P ... t ' cazu eXIsta un Sc ridicat

, " .... ofgment mal d bv [ I '

nu prezi tV" d r .... ~." ..... .: ... ':".",::.:' egra a fa s def '

........ n a Increeretso .. v ..•• r:;· .. -:'····:. .. ""' ...... ·., .. ~",efJslv, care

'og. resi~ii~t~".· "I·n"c·avpa·~t.a~ ..... $.cqzut a atunde Sc:.scazutJ indic'a'y d·e/'a.

",' nare, un mod ' ,;".,

Comblnatii de scale p 'b"" ..... '. excltabrl $1 refractar de a fi

OSI I e pentru a de 'd '

comportamentul real sunt /' f d spnn e semnficatii penh'u

J 972 ' , re 10 ate e Gou h 19"]

,P~tanu si Hehn, 1980 (J 4), g,.:> , Magargee,

Nu J 'tV d

, , 'PS' a e semnificatie siholo' v

ad/ectlve'e care 1nsotesc f' .. p I v glca este raportarea la

[ lecalescaa A tV I' ..... '

se race doar pentru scorurl'I' 'd' ,ceas a ana Iza adjectivala

, e n Icate pest ' b .

~I reprezinta 1n general i' ,e 51 co orate sub medie

magrnea soclala .

persoanei opoate ere I d' pe care comportamentul

, v ea ce or '

comune. In jurI conform mentalitatii

Procedura de selectie a adjective lor

general din utilizarea ACt G h ' pentru scale a constat Tn

d v oug -Herlbrun (15) d v

e persoane care c!Jnos b' I' v I e catregrupuri

: v I c su recfu -trn~a . '.

'sa a eaga din cei 300 d : I ,persoane carora Ii se cere

, . e termenl al sc I'd" .

caractenzeaza subiectul A I d" a et, a /ectlvele care

, . ,""\ce e a /ectlve y

.un acord au fost c 'd asupra caroro se obtine

onsi erate ca d "

Grupului de subiectl'-tl' tV' . escnptrve pentru subiect

n a I s-a d" .

det.· ; ..... a mll11strat C P / _, '

',. erml~at pnn ccdcu/e statistice lista ' " . ~ $1 s-a

caractenzeazQ comport /. de ad/ectlve care

.; h" .' amentu unul subiect I'

in oc " opiniei pub/' mascu ,n sau feminin

v Ice pentru scorurile" I '

s,ca"zute ale fiecarei scale, rna te SI pentru scorurile

: In ,

genera, se recomanda ca 'in I' "

genera/izari care so d v v ana rzo ad/ectlVa/a sa se evite

epaseasca dat I ' .

exemplu, faptul co ~tud t" e e e5antlonulul initial. De

'" en " care au obtinut un Do tnalt au fost

174

descrisi ca ornbitiosi nu ne indreptdleste sa opliccm termenul $i unor pacienti psihiatrici care auDo Inolt.

o tendinta a incepotorilor este sa aplice cdjectivele descriptive direct,J?ra sa ia In considerat!Elc:9t cJemult or putea modifica 0 interpretare strict modolo nivelul cbsolut al scorurilor indiyicJlJlui sau configuratia generala.

Utilizate cu aceste precizori, adjectivele furnizeaza aspecte relevcnd validitatea de construct a scclei. Analizele adjectivale pot sugera corelotii neasteptate; de exemplu, ~omponent~de n~~:!sisrYl <:ls:orurilor'($9~:I.29Ii~)l fost mai Intli surprins(l,cJe ~gtElJ~ ACL. De asemenea, este semnificativ de notaf' cd onolizele odjectivolejoot fi foarte utile priDJqEtulc6 pun jr1'~\li~enta semnificotia scorurilor ioose" De exemplu, pentru '~n sco~~~Q~ scazut, nu avem door indicatia co subiectului Ii lipseste abilitat~9 de a conduce, ci si faptul ca e yorba de 0 persocno imprevizibilo, detoscto, relativ ostil?si al,ie,:!,qtfi.

Analiza adjectivala suqereozo accente diferite pentru fiecare scala, mai ales in raport de sexulsubiectul~i si de c()D'lP2rtc:lrTJElnJ_LJJ ,~:'\ sdu, De exemplu, In descrierea unei persoone care are scoruri mal

j'f '\ ,."."_",_._,,,", ,"":'" _ , , >"., .. , .. ,_ _", _' ".,~ " ••.. _ ,._,_ _.~ •. "._ ", " .. , .. _<,,_,.,", ..• _.~.,. _ •.•• ",',H

\ '{:))Inolte la Do fata~e Cs, se pune accent pe forta si dinamisrTJu.l. s(ju.

\.,' Tni~t~·rpr~t;r~";st~i~portant sa nu se uite rele~~~t~~ont~;tului

socio-culturalsi .difere~tele d~ ffientalitgte pqsipileintre diferite c~lturi sau subcul.turi, 0 reala adaptare ar cere relocereape

populotio ourohtono sialistEl1o_r 9I':!CldiElcti'l~descripti'le. . .,.

Dupe analize realizate in functie de situatia concrete 0

. protocolului, pe acele paternuri care pot da sens si pot rospunde unor ipoteze formulate pornind de la istoria cazului, de la vcrsto $i sexul subiectului se tr~cela a 111-0 etcpc, respediv retinerea acelor ipoteze care vor constitui structura explicative generolo, si

175

eorelarea lor eu alte date din dosarul subieetului care confirmc sa~i~firma semn'iH~~tiil~jgr._A~~~ astfelln final ospecte care sunt coezive grupand. 3n,iuruLJoL c multitudine de corocteristici colitative, dar ovem si ospec:te .'. care opor eontradictorii si cer ahdli~~suplimentore, prin "noi teste sou darificari lo nivelul interviului. Nu existd formule ideale de interpretare a prolilului,"

Toote interpretorile trebuie sa urmeze datele cozulul individual, eele -e~teva tipuri de grupari J!_lJ.,epuizeaza sensu rile neosteptcre ao~---re~le pe __ care iep?!-~~~.Cl corelotiile dintre sernnilicotiile eomportamentele ale mo~~I~~Eur:!:YClEia:z:9.~eal~le. Din aeest pund de vedere testul c.P.1. permite interp~~tari'fl~~lbile, nuantate In raport dir¢ctdecazul~tudi9t,"~;~~'cep()CItec~~d~ce psih~logul si spre ipoteze care dep6~e~c' datele strict eomportamenale. Astf~f, putern ovec confiqurotil care indica disfunctii la nivelul imaginii de sine, domincntc unor complexe $i mecanisme de oporore, emergenta posibila 0 unor comportamente ag~~sive'---;~u opozante. Subliniem' din nou importonta interpr~tariidotej~~T~ f~~~iie --'de vorsto subiectului. De exemplu, In situ~tia-unui adolescent aalrui personalifate este In formare, semnlflcoti~ ~~~r opozonte sou a unor sccderi ale scorilor h.S~) ~L Wb este mai putin grava decat pentru 0 persoond matura, a cdrei personalitate ' este deja structurotc In jurul ocestor formatiuni psihice deficitore preeum 0 imoginede~ine~~aCl~i~a, un modp~si~f~t~i,.~_~gati~9_~

per~epe $i.t~9Lyiqtq.

Date de cercetore privind corelotele unora dintre scolele c.P.1. si scale (fatete) ale NEO PI indica un model comun si certifica validitatea discrirninotivd a fatetelor. Costa si McCrae, 1989, 1992 (16), identificasc()~~la~F;;~~ifiCCltlvq~ntre: (Do) dorninonto si (E3) afirmClre;negat:i~~~ -(I~ri~de-p~~d~~t5 si (N4) constilnto de

s~ne; ~In) independento $i (Cl) competenta; (Sa) acceptarea de sine Sl. (E4) activismul; negativo, [Sp] prezenta sociala $i ((A5) mode~ha:. (Em) empatia si (03) deschidere spre modurile proprii de a simtii: (Ern) empatia si (04) deschiderea in planul ocliunilor: neqolivd, (Sc) .autocontrolul si (N5) impulsivitatea; negativa, (Sc) auto:ontrolul $1 (E5) cdutoreo excitatiei; (Sc) autocontrolul ~i (A3) ~Itruismul; (Sc) autocontrolul si (A4) bunavointa; (So) socializare $1 (E6) e~otii pozitive; (Gil impresie buna si (C3) simtul datoriei; (~c) reclizcrs prin conformism si (C1 ) competenta; [Ac] realizare prm co~formi.sm $i (C3) simtul datoriei); [Ac] realizare prin ~onformlsm ~Sl ~ C4) disciplina de sine; (Ai) realizare prin Ind~p.e.ndent~ $1 ( 06) deschidere in planul valorilor; (Fx) flex,bd,tate .$1 (01) deschidere spre fantezie; (Fx) flexibilitate si ( 04) ~esch~dere In plonul ccliunilor: (Fx) flexibilitate $; (06) deschidere In planul valorilor; (Fe) feminitate s; (A3) altruism.

2.4. STUDII PRIVIND PREDlqlA PENTRU CONSIUERE SI EV ALUARE EDUCATIONALA Sl VOCATIONALA

Chestionatul de personalitate California constituie unLI dintre cel: mai cunoscute si aplicate instrumente.

In manualul CPI·ului, Gough scrie explicit ca testul este In pr~l1'~ul .rand creat pentru subiecti normali, faro tulburdr] psdllatrl~e: . Scclelo sale sa cdreseczd 7n principal ccelor cara~ter.,stici ale personalitatii care' sunt importante pentru con~,etu'rea sociala $i. relationarea interpersonala. Desi studiile realizate cu .testul au dovedit utilitatea sa pentru problematica un~r grupun speciale precum tendintele osociols sou spre dollncvonta/ tolus], ceo moi lar~Ja ulilize".€! esto indicclla penhu

176

177

problematica din~c~li, colegii, industrie ~i aface~l!,.~CJ~"~,in acele institutii 111,~c:UcClle ~i acelebir2uri d~.<;onsiliere car~ sunlaxatepe probleme de necdoptore sociala (Magargee, 1972 {17).

Utilizorile sunt multiple cum variate sunt si rnodclitotile de administrare a testului.

In privinta celor din urrno putem de exemplu consemna cctevo dintre cele mai specializate. Astfel, deed de regula. C~P.L:lJLse administreaza co 0 probe de personalitate alaturi de alte probe psihologice, existd ~i urilizdri singulare, speciali~~te. De exemplu, in determinarea distantei dintre imaginea de sine acceptata de subiect si eul ideal. Procedura se aplica In situatia unor cazuri de consiliere comportcrneritolc sou clinicc, ccnd, de exemplu, se poate cere unui adolescent sou unui. nevrotic so completeze testul a II-a ocro oso cum or dori so fie. in consilierea cli!1ic::9, se poate . aplica In sensul unei imagini retrospective, care so afirmemodul. In care se aprecia subiectul In situatii trecute fatade 'situatia prezentd,

In consilierea de familie, In cercetori de tipdinicau fost restoti adolescenti cu d~viatiicomportam.~~!ale. In ~s~ide ~'it~atiite'stul se cdministreozc atat pacientului cat si membrilor fami!iei pentru a se stobili natura. relatiilor de fomilie, eventualele modele comportamentale care influenteaza~~nduita adolescentului, incongruentele sou chiar incompati~i1itCltiledil1tre membrii lomiliei care pot sta la~();z:a unui .. c::onflictgescb.iss.ClLJ.9~.c::LJl1s.

De asemenea, se pot studio prolilele sotilor cond exisro conflicte interpersonale intre sol-sofie, sou alte perechi din sfera familiei, opercndu-se prin proc~d~ra cnolizei de profunzime a celor •• doua. protocoale corelond sernnificotiile scorurilor la diversele scale (insight analysis).

178

In functie de obictivele testorii generale, se pot aplica si formule

di necl)atiile·de····regr·esTe··caTcuT;t;·····-~~t~~ ·····r~d·i~:

comportamentuluidelinc~ent~·~"';fi~i~~t~i;~~i~;~·;i~~~J~~i~et~~ general, a succesului pn?f~§iqIJCl.LJ~dif~rite .... pr()i~~i~·~i-;tc. (Megargee, 1972, Gough, 1987 (18). Astfel de studii~~"~u fost realizate Inca pe populatia romaneasca astfel co formulele americane au mai ales un rol orientativ informandu-ne despre ~cel~ tra~aturi care, In contextul socio-cultural respectiv, sunt Implicate In succesul social sau profesional.

Exemple de astfel de formule pentru predictia reusitei la nivelul

liceuJui (Gough, 1964 (l9): .

Reusita scolaro pentru baieti == 24.737 + .45 Cs - .344Sp + .37350 - .31SGi + .17SAc

Reusita ~colara pentru fete == 20.116 + .317Re + .19250 -.309Gi + .227Ac +.280Ai + .2441e

Realizare academica lo nivelul colegiului pentru psihologie (Gough, 1964 (20):

Realizare pentru baieti == 34.468 - .4955p - .334Sc + . 263Ac+

.635Ai + .3531e + .750Py .

Realizare pentru fete == 37.477 - .224Sy + .333Re - .158Gi -.312(m + .568Ai + .573Py

E~i~ienta co profesor Tn predarc (Durflinger si Hill, 1960 (21):

Ef:CI.enta ~ 14.743 + .33450' .67OGi + .997 Ac + .909Py -.446Fx Ef,c':n~a In prof~sia de medic (Gough si Hall, 1964 (22) (de fopt

predlctla de a allmge un medic bun): .

Eficienta == .794Sy + .602To + 1.114Cm - .696Cs

179

2.5. SruDU PRIVIND OBTINEREA DATElOR PENTRU SCAlELE ABREVtATE M.M.P.1.

Existo studii (Rodgers, 1966, Megargee, 1966 (24), care au identificat corelotii foarte ridicate intre scorurile 10 scalele M.M.P.1. construite pe baza CP.!., si scalele M.M.P.1. complete, intre .59 ~i .90 (media de . 81), ceea ce a permis in continuare realizarea ecuatiilor de regresie pentru a putea estima scorurile brute pentru scolele M.M.P.1. (faro corectio k), pornind de la scalele corespunzdlocre posibile, dar abreviate constituite din itemii CP.!' Pentru a ajunge la aceste scale abreviate CP.I. Rodgers utilizeczd ecuatia y = a x + b In care y reprezinto scorul brut estimat al scalei corespunzdtoore din MMPI; x, scorul brut al scalei abreviate construite din itemii testului CP.I.; iar a si b reprezinto constante calculate pentru fiecare dintre aceste scale (25). Cu aceste scoruri brute "y", trebuie procedat in continuare conform corectiiior obisnuite care se aplica scorurilor brute obtinute din administrarea propriu-ziso a M.M.P.1. pentru a se ajunge In final 10 utilizarea etaloanelor ~i profilului psihopatologic. Desigur, 0 astfel de utilizare a itemilor CP.!' apare co un sprijin in sifuolii de urgenta pentru subiectii care prezintc in profilul CP.I.-ului unele aspecte care indreptctesc 0 suspiciune osupro gravitatii unor simptome psihopatologice. Aceosto linie de rotionoment poate fi verificata rapid prin aplicarea grilelor pentru scalele abreviate si a procedurilor care permit aproximarea in final a unui posibil profil psihopatologic. Cei ce nu pot sau nu vor sa administreze ambele inventare pot folosi itemii lor comuni pentru a estima scorurile pentru scalele celuilalt inventar. Din datele de cercetare Magargee estirneozc ca dintre scalele CP.I. numai unele pot fi estimate pleccnd de 10 M.M.P.!., respectiv, Do, Cs, Sy, Wb, Re, To, Ac, Ai pentru comparatii privind grupuri de indivizi, Insa pentru interpreter! individuale, doar 2 scale, wb ~i To.

Chestionarul CP.!' nefiind construit pentru evaluarea aspecteior psihopatologice, majoritatea cercetaril~r .~u demonstrat importanta chestionarului pentru aphcatllie educationale ~i vocationale. Sunt studii care oroto ca testul nu este 10 fel de eficient ccnd se aplica pe grupuri de subiecti cu probleme majore psihopatologice In sensul co, desi scorurile !oa~e .indic~ neadaptarea sau 0 adaptare proasta, inventarul.~u dlsc~H~ln:a~a diferite modele de neadaptare ~i are 0 utilitote Ilmltata In .diagnoza diferentialo a simptomatologiei dinice. ~ste .m~i u~i1 din

perspectiva neadaptarii pentru subiecf delincventl, cnm.ma!I,. sa~ cei ale cdror probleme pornesc din conflicte dintre Indlvld $1

societate decat din conflicte intrapsihice (23).

CP.!' poate fi mai degraba utilizat In. d.iag~~za psihopatologico pentru a suplimenla olte teste, propnu-zls Ch~IC~1 printre care M.M.P.I.-ul sou testele proiective. Astfel,. poate fl.utll In: . evaluarea c.andidatilor pentru grupurile de reropre formative, ,In masura In care detecteazo modele de comportament interpersonal printre oamenii care fuctioneazo relativ normal; ~ detectareaunor ospecre puternic pozitive In structura unet personalitati cu probleme psihiatrice; -sou, In prognoze privind gradul In. care subiectul poate profita din unele ~.rograme de psihoterapie vocationala, educationalo sou de reablll:are.

ImPortant pentru modul de utilizare a rospunsunlor la testu~ CP.!., este faptul co 0 mare parte dintre itemii probei au fost preluof direct din M.M.P.1. sau sunt quasisimilari acestuia. Proportia de itemi comuni variazo de la 22% la 60(Yo (media de 43%).

180

181

In onexc vom prezenta cloruride grilele sealor standard, ~i grilele scolelor abreviate lrnpreond cu valorile a ~i b pentru fiecare

dintre acestea.

definitorie pentru nivelul de dezvoltare si eficienta atins de individ ..

Faro a intra In orndnuntele discutiilor despre creativitate si p~rson~lit~te cr~ativa, semnolorn interesul lui Gough pentru dlferentlen de fmete Intre tipuri de creativitate si nivelul de realizare personolo, studii care au cuprins un nurndr impresionant de cercetdtori fie utilizand CP.I pentru a cbtine date despre structura personolitotii creative, fie. pentru a defini 0 scata care sa rndsoore "temperamentul creativ". CP.I.-ul a relationat cu numeroase criterii ale creofivitotii (26), pe un mare numcr de loturi de subiecti, Relotii semnificative din punct de vedere statistic confirmd existenta unor dilerente de personalitate intre oamenii creotivi si cei noncreativi. Modelul eel mai consistent care s-a degajat din cercetare, este eel ce indica de exemplu co subiectii cei mai creativiau scoruri mai Inolte la scclele fadorului 3 • Fx Ai si Py, ceeo ce demonstreozd dar In comportamentul ocestoro 0 respingere a tendintelor autoritare, rigide si a dogmatismului in favoarea unei gandiri independente, a unei atitudini deschise $i ~ec~p!ivitatii. Astfel de persoane au si cote mai ridicate la Sp $i So, Ind,~and u~ co~portament afirmativ, dar cu 0 directionore si spre reolitoteo interioro. Acestui model de covariere a scclelor mentionate i se osociczc si scorurile ceva mai scozute la scalele Cm si Sc, care indica independenta $i atitudinile nonconvertionale.

Studii romonesf au utilizat CP.I. si probe de abilitate erective evidentiind caraderistici de personalitate care diferentiaza Intre creativ si noncreativ. Astfel, Minulescu, 1982 (27) utilizand 10 varia~i.le ~~ .. e ~-~u ~ovedit Inalt discriminative Intr~ investigatori creotivi eflcltmtl ~I eel nonereativi - non eficienti, respectiv scalele Sp, Cm, Ai, Ie sl Py din CP.I. 'impreuna cu 3 scale din 16 P.F., C,

3. DATE DESPRE VARIANTA 1987 SI MODELUL CUBOID

De-a lungul celor peste 40 de ani de utilizare, testul CP.I. nu a Incetat sa fie obiectul a numcroase studii, subiectul ocestor studii fiind printre altele si rnosuro In care prin itemii lui se poate surprinde ~i altceva decat cele 1 8 scale standard, ce realitate empirica poate fi cccesibilo psihologului in raspunsurile subiectului. Zeci de programe de cercetare au pornit de-a lungul anilor lo determinarea mosurii 'in care uncle clusterizari de itemi pot constitui scale noi, care mosoorfi aspecte specifice comportamentului. Inca de la nivelul anilor 70 s-ou constituit certitudini In jurul unora dintre ipotezele de cercetare eonfirmatc empiric. Yom prezento Intr-o prima faza cceste scale experimentale prezentate In 1972 de Magargee co scolele "experimentale" Hase, scale "factorial analitice", scale "teoretice" $i scale "rationale" - un total 35 de noi scale construite pornindde 10 itemii CP.!' Ne vom rnorqini sa prezentcm door uncle dintre ele, cele care prin conlirrnorile experimentale s-ou constituit In

,certitudini.

De asemenea, un mare numor de cercercri realizate eu

CP.I.-ul au incercct, dupd cum am vdzut, sa-i determine valoarea de prediclie pentru realizari prolesionole. ccodernice etc. Din astfel de date s-ou desprins uncle cercotori care s-ou axat pe foctorul de creativitate, In masura 'in care reolizoreo crootivd esle

183

'182

o ~i Q 1 precum $i douo mcsuri ale gandirii diverqente, flexibilitatea 1)i originalitatea, analiza fadorialo a reliefar patru componente principale responsabile de 89.91 % din voricnto comportomentului. Fadorul I este 0 ccmponento predominant cognitiv - operotionolo ce exprirnc on stil rezolutiv eficient, flexibil ~i original cepobil sa obordeze, onolizeze si extraga sernnijicolii deosebite de cele rutiniere, prin utilizorec unei multitudini de' criterii $i operand independent in cornpul informational; factorulll, opropiat co pondere, puternic soturct in voriobilele 0 (-t Py {+L Ai (+L Ie (+L reprezintd 0 componentd atitudinal stilisticc, tendinto spre 0 reflexivitate lucida, colrne, bgica, vclorizond independenta de spirit si incredereo 'in sine, maturitatea rezclurivc. Factorul III si IV, eeva mai putin preqnonti , dar semnilicotivi ( cote 14 proeente din voriontd], reprezinto de asemeni aspecte atitudinale. Astfel, f;::sctorul III surprinde deschiderea spre spirit critic, spre nou si nonconventionolism (saturat in Q1 si C). Fadorul IV are un continut psihologic apropiat de ceca ce am putea defini drept forto supro-eului prin ospecrul de control prin cerintele exterioare,. ale socialului, asupra individului, prin saturatia In Cm ~i Ai (-). Pentru astfel de structuri de personalitate erective, al corer interes se !focalizeaza pe cercetarea $i rezolvarea problemelor judiciare complexe s-a reliefat un stil ale cdrui determinante atitudinale sunt deschiderea spre realism, rationalitate echilibratCl si lucidCl, cu un outccontrol Hexibil, puternic socializat. Vectorul cognitiv sernnillcd opera rea mentala lntr-o mcniero flexibila Sl originala cu

evenimente, semnllicctli, sensuri. •

Cercetori mai recente, Dined, 1994, Dined si Albu, 1995 (28), au utilizot C.P.I si teste de gandire erective Torrance, pentru d~~lerminarea prin analiza factoriala si analiza de c1usteri a

184

prolilelor de personalitale fa niveluladolescentilor. Din perspective creotivitctii, portrotu] adolescentului creoriv irnplica, diferentiator fata de eel noncreativ, realizarea prin independenta (~i nu realizarea prin conjormisrn], afirmarea de sine, un mod participativ, ornbilios, cu initiativa si incredere in sine, tendinta spre exlroversia ~i empotizore. Cu 0 buna inteligenl6 socialo, apar flexibili, dar cu un minus de organizare si 0 intoleronlo fata de opiniile traditionale.

Scalele pentru a mosuro . "orientarea spre valoare" $i "orientarea spre persocno" au fost destinate pentru surprinderea a doi fadori izolo]i prin analiza factoriala. S-au constituit prin administrarea c.P.I. -ului unui lot de 300 persoane si prin selectarea In mod seporo] a itemilor care aveau 0 Incarcatura factoriala ridicata nurnoi lc factorul I, si, respocliv a celor care contribuiau semnificativ numai la factoruili.

Factorul "VO" - orientare spre volooro care a fost experimentat de Nichols si Schnell, 1963 (29), a fost derivat pentru a rnosuro, ceeo ce, In urma analizei factoriale s-a grupat In factorul prim. Deci cuprinde 0 multime dintre itemii testului, cu 0 lncarcaturo In91ta In scalele Wb, Re, So, Sc. To, Gi si Ac. Noua scala factoriala a fost experimentato prin corelori cu scale din M.M.P.L, G.Z.T.S., Chestionarul de preferinte Edwards E.P.P.S., S.U.I.B., si s-ou obtinut corelctii semnif}cative pozitive cu scale $1 comportamente lndiccnd: stabilitatea psihico, autocontrolul, 0 buno structurare a relotiilor interpresonale. De asemenea, s-au obtinut corelatii negative cu scalele de neadaptare si emotivitate.

F~ctorul Po - orientare spre persocnd, a fost derivat prin analiza factoriala de Nichols $i Schnell, 1963, co factor secund. Cuprinde 55 itemi, evolucnd vorictio cornund pentru scalele Do,

185

Cs, Sy, Sp, Sa. Coroleozd experimental cu scale din olle chestionare care indica activism ~i deschidere In comportament.

11 scale experimentale au fost construite de Hose si Goldberg (30), Institutul de corcelari Orogon, tot po bozo onolizei factorialo a itemilor. Sealele euprind . v. anexa -de la 9 10 27 itemi si sunt denumite: extraversie vs. introversie; copilarie armonioasa; excitabiiitate; conformism vs. rebeliune; ascendenta vs. submisivitate; nevrotism; spirit rigid vs. flexibilitate; incredere In sine; amabilitate vs.iritabilitate; seninatate vs. depresie; psihotism.

Scalole' tooretice au fo~,t construite pe bozo selecliei intuitive a itemilor conform teoriei personolitdlii dezvoltata de Murray. Selectio itemilor a fost reolizotc de experti, pastr6ndu-se cei care, prin confruntarea opiniilor, intruneau consensul a doua treimi dintre speciclisti. Cele '11 scale cu un numor de ite~i variind. ~e.la 11 la 20 . v. anexa -, au fost denumite: reolizore: oliliotie:

autonomie; deierento: dorninontc: exhibitie; evitare; crestere:

ordine; joe; intelegere.

Scalele rationale s-ou eonstituit prin analiza eriteriului intern.

Selectia initiala a itemilor urrno. criterii rationale sau capacitatea intuitivd a autorilor, dar, dupa administrarea pe un lot de subiecli, au fost pastrati acei itemi care corelau inolt cu scorul total. Sunt un total de 7 scale rationale, cu ajutorul unui lot de aproximativ 108 subiecti. Cele 7 scale sunt denumite: dominanta; sociabilitatea; responsabilitatea; deschiderea psihologica; feminitatea; realizarea scoloro: conformismul (conformitate). Asociate la aceste scale, Hase a folosit de asemenea 11 scale de stil pentru a evalua diferite stiluri de rcspuns precum si 11 scale compuse prin itemi selectionof aleatoriu [lo infomplare) pentru a furniza 0 masura Iiniara de comparatie. Cercetcri extensive desfo$urate la

Universitatea Oregon au avut ca seep determinarea copocitcfii acestor scale de a antieipa diferite tipuri de comportamente. Rezultatele unora dintre cercercrile experimentale demonstreozo $i foptul co voliditoteo scclolor produso pe bozo 0 diferite procedee de derivers este comporobilo.

o alta scala dezvoltcto de speciolistii unei agentii de consiliere a pilotilor are ca scop mosuroreo gradului de deschidere spre consiliere intensive a delincventilor juvenili. S-a numit scala de ameliorare si a fost construito pe baza criteriului extern. Analize primorc 010 C.P.I.·ului demonstrosero deja co scale precum Sy, Wb, So, Sc, Ac diferentiau eel mai bine loturile celor care; doduserc rezultate bune la programele de consiliere comparativ cu ceilalti. Analiza de item a celor 193 de itemi irnplicoti In aceste scale a condus spre postroreo a 40 dintre ei care au demonstrat o maximo capacitate de diferentiere.

Scala de anxietate, construito de Leventhal, 1966 (31), s-a' constituit prin prelucrarea rezultatelor unui 101 de studenti care au cerut csistento psihoreropeuticd pentru probleme emotionale sau sociale, fata de rezultatcle unui lot fora astfel de probleme. 24 de itemi au demonstrat 0 buno capacitate de diferentfere intre cele douo loturi, itemi care au fost apoi supusi unor proceduri de validare, supravietuind 22. Scala a fost in 'continuare experimentato prin proceduri de validare $i studiere comparative a datelor utiliz6nd rezultatele la celelalte sca!e c.P.I. si 10 scalele • M.M.P.!., precum $i la alte scale clinice. Permite 0 diagnoze asupra severirctii problemelor subiectilor cu note ridicate $i a

•

numcrului de sedin]e de consiliere necesare.

Scolc de ernpctie este construiki de Hogan in 1969 (32), prinrr·-o abordare rotionolo combinoto cu abordarea empiricc.

186

187

Pentru a obtine un criteriu pentru empatie cere .unui numor de 7 psihologi experti so-si descrie concepti a asupra empatiei - respectiv descrierea unei persoane inalt empatice utilizcnd tehnica sortorii O. Pe b~za acestor date s-ou realizat apoi descried pentru evaluatori tot in sistemul sortorii O. Descrierile au fost aplicate unui lot de subiecf si au fost seiectionore acele persoane care au facut obiectul ronqdrilor la cele douc extreme ale descrierilor e-npotiei: Inol si slab empatici. S-a realizat analiza rdspunsurilor lor la testul c.P.I. si M.M.P.!., selectioncndu-se pe baza datelor statistice un nurnor de 64 itemi pentru 0 scala care so constituie scala ernpatiei, 31 dintre ei oportincnd c.P.I.-ului. Tn afara itemilor care diferentiau cele doud Ioturi de subiecti, Hogan a indus si un nurndr de 17 itemi pentru care, desi rezultatul statistic nu era propriu-zis semnificativ, a considerat ca au relevcntc de continut. De asemenea au fost inclus! si itemi pentru a echilibra cheio de scorare odevorot - fals.

S-au deskisurot 0 serie de alte studii experimentale atat pentru o valida' scala ca masura a empatiei cat si pentru a 0 controla din perspective altor posibile conlinuturi. Astfel, de exemplu, s-ou obtinut diferente semnilicctive pentru loturi dihotomizoto do persoane pentru dimensiunea "ocuitctii sociale".

Din anii 70, Hogan a ovcnsot 0 teorie asupra dezvoltorii morale In cadrul ccreio empatia, definita operational de scala I:.P.I., opere co un construct ccrdinol.Intre alte studii reolizoto cu ajutorul aeestei scale, s-ou obtinut date despre corelctio pozitivo lntre empatie si eonsumul de marihuana la nivelul elevilor de [iceu si colegii; de oserneneo lntre empatie si maturitatea judecatii morale; inrre empatie si socializare. T oate cercetorile sunt consistente susfinond teoria lui Hogan asupra rolului empatiei in

comportamentul moral. Studiilo au identificat comportamente care reflecta acuitatea perceptiei sociole, maturitateajudecatii morale, socializarea, capacitatea de a inteleqe modul de a aprecia ~i gandj 01 altora, receptivitatea, comportamentul simpatetic si nerigid, rezonanla la atmosfera de grup.

Aceste scale au fost in general utilizale mai putin In seieclie sau consiliere, cat pentru cercercri.

In anul 1989 Gough publica ultima versiune a chestionarului

,

modificoto pe de 0 parte prin includerea acelor scale care

prezentau stabilitatea $i validitatea bine demonstrate prin coerenta datelor de cercetare, respectiv celor 18 scale standard Ii s-au· adaugat Inca douo scale standard "independenta" si "ern patio" (Pitariu, Albu, 1993 (33).

Tn afara scalelor standard, noul C.P.I definesto un numor de 13 scale cu "orientare speciolo" co de exernplu "potential managerial", "orientare cotre munco", "temperament creativ', "scala unipoloro pentru masculinitate", "scala unipoloro pentru feminitate", "scala Levendhal pentru anxietate", scala de "narcisism", scala de "orientaro spre i'nl6rirea legale:!" etc. Dintre 010/ coo care oro cole mci 5er;0050 sense sci fie inclusa printre

. scalele standard este cea de temperament creativ, CT (34).

Noile scale standard evolueozd comportamentulTn urmOlorii termeni:

• scala de independentd, lorrnoto din 28 itemi, mcsocro rosursele individului $i dislcnto dintro sino si ceilalti; scorurile lnolle indica un comportament independent, echilibrot $i relativ detcsot de ceilalti; scorurile sub medie indica tendinta de a couto sprijin din partea altora, a evita conllictelo, a inlirzio sou evita ccliuneo:

- scala de ernpatie evolueczo intuitia si rezonanta afectiv

-coqnitivo fata de alte persoane; notele peste medie indica un

188

189

I

sentiment de comfort personal si acceptarea de corre cei din jur, orientat spre sesizoreo nuontelor sociale ~i optimism; scorurile submedie indica un comportament neempatic, sceptic In relotiile cu ceilalti, defensiv in report cu dorintele sau setimentele altora (35).

Gruparea de interpretare pe care 0 afora noua vcriontd

cuprinde:

-Levoluoreo stilului si orientorii intcrpcrsonale: Do, Cs, Sy, SPI

So, In, Em;

-2.evaluarea orienldri] normotive 5i a valorilor: Ro, So, SCI Gil

Cm, wb, To,;

-3. evaluarea functionarii cognitive 5i intelectuale: Ac, Ai, Ie, ~i

4.evaluarea perceperii rolului si stilului personal: Py., Fx, F / M.

Datele stotistice privind experirnentarea testului pe populatia i romoneoscd olerite de Piroriu si Albu In crticolul citat (36) permit realizarea unor normori autohtone oriontotive.

In afara procedurii standard de interpretare a scalelor care nu difera de varianta cnteriocro ca posi ~i rnodolitoli, noua varianta include 'in plus 0 nouo posibilitute, respectiv rejerinlo 10 un model al personolilclii, denumit de Gough "modelul cuboid". Gough of era un model conceptual osupro structurii personalitatii, utliz6nd co axe cardinale trei vectori (cf, Pitariu, Albu, 1993 (37): vectorul 1 care sernniiico stilul interpersonal, vectorul 2 care semnilicd raportarea la norrnele sociale ~i vectorul 3 care semnifica sentimentul personal de cornpetenlc. Acesf vectori, mcsuroli prin scale special slructurale, sunt in conceptia lui Gough lrei dirnensiuni cardinale ale personolitctii responsabile de stilul personal care oste specific comportarnontului dosfa$urat al persocnei. Aceste dimensiuni trebuie intelese co un continuum de

la un maxim spro un minin, de-a lungul coruio Gough prezinto 7 nivele de comportement care delinesc intercorelarea vectorilor la nivelul unei sectiuni transversale a modelului cuboid. Mai exact, intersectia vectorului 1 {extraversia - introversia} si a vectorului 2 [indepenclento - dependenta de norrne] prilejuieste definirea a 4 stiluri comportamentale denumite de Gough cu literele grece~ti alfa (extravert si independent), beta (extravert, si dependent), gama {introvert si independent}, delta (introvert $i dependent). Aceste 4 intersectii eapata un specific prin raportarea la vectorul 3 [incredere - neincredere In sine}, $i voriozo de-a lungul ocestei dimensiuni, Gough definind 7 tipuri de alfa (de la carismaticla outoritor], 7 tipuri de beta (de 10 virtuos la conformist), 7 tipuri de gama (de la creotiv la antisocial), 7 tipuri de delta (de la complex la instabil), la polul superior definit prin eontributia maxima d increderii de sine, fata de polul inferior, definit prin eontributia maxima a neincroderii III sine. Modelul cuboid este 0 Incercore pcrolelo rnodelelor circumplexe prezentote de a cuprinde Intr-o strucrurd interpretotivo geometrica, mai aproapo de realitatea vie; personoliroteo. Nu este deci int6mplator faptul co existd deja cercetotori cqre Inceorco ~.a integreze cele doud tipuri de date de cercetare. Astfel, Johnson in 1992 (38) incecrcc sa interpreteze modelul cuboid c.P.!, In raport de modolul circumplex AB5C.

In prezent, chestionatul de personalitate California este unul dintre cele mai bine experimentate instrumente psihologice d~, evaluare a personolitotii ~i evolueczo In mod firesc spre modalitati; care so permito 0 intcrpretare aprofundata a datelor in; intercorelclio dimensiunilor de personalitate.

190

191

4. NOTE BIBUGRAFICE

17 - op. cit., p.204

18 - op. cit. 156 - 205; Gough H.G., 1987, The Colifornio Psychological Inventory Aclrninislralor"s Guide, c.P.P., Palo Alto CA

19 - op. cit, p. 177

20 - op. cit., p, 18a

21 - op. cit., p. 192

22 - op, cit., p. 130

23 - op. cit., p, 226

24 - op. cit. p. 94 -95 (D. Rodgers, 1966, E.!. Magargee) 25 - op. cit., p. 255

26 - op. cit. p. 240

27· Minulescu M., 1982, Rezolvarea de probleme si stilul coqnitiv In invesligatia iudiclar~, tezo doctoral, Universitotea Bucuresfi, Biblioteca

28 - Dinca M., 1994, Processual creative structures and levels of performance, Revue de psychologie, 2, 38, 115 -122; Dinco M., Albu M., 1995, The Psychological Profile of Creative Teenagers, Europ. Joum., of Psychological Assessment, 11, suppl. 1, 1

29 - op. cit. p. 99

30 - op. cit.,p. 95 - 96 (H.Hase, LGoldberg, 1967) 31 - op. cit., p. 97

32 - op. cir., p. 98

33 - op. cit., p. 250

34 - op. cit., p'. 250

35 - op cit., p. 250

36 - op, cit., p. 255 - 257 37 - op, cit.

38- Johnson, JA, 1992, Interpreting the California Psychological Inventory with the AB5C Model, A VI·o conlerinlo a EAPP, Groningen

1 - Magaroee E.l.,1972, The California Psychological Inventory hondbook, Jessey-Bess Inc, San Francisco, Washington, London

2 - op cit., Philosophical basis of C.P.I, p.7 - 20

3 - Gough H.G., 1969, Manual for the. California Psychological Inventory, Consulting Psychologist Press, Polo Alto, California

4 - op. cit. p.14

5 - op. cit., p. 14 - 15

6 - op, cit. Vom prezento in continuare coroclerislicile tJflJpi'll'ilor ~i scolelor

sintetizlnd de fiecore data dotele prezenlole in Manualul din 1969 ~i cel din 1972

7 - op. cit. p. 130 8 - op. cit. p. 135

9. Pitariu H_D., Albu M., 1993, Irwentarul psihologic California: prezentare si

rlzultote experimentale, Revista de psihologie, 39, nr. 3, 249 -263

10 - op. cit., p. 111; 20 de studii care au incercot so surprinda faetorii responscbili de variatio comportamentului, deslosorote intre 1960 si 1969, au E videntiot intre 3 si 7 clusteri., desi in majoritetea cerceldrilor s-ou desprins 5 hetori interpretabili

11 - op. cit., p.112; opare 'In carcetdrile mention ate ca alII-lea mare faetor

12 - op. cit., p. 112; moi putin slobil comporativ cu primii doi factori

13.- op. cit., p. 113

14- Gough H.G., 1957, Manual for California Psychological Inventory, c.P.P.,

Polo Alto; Magargee op. cit.; Pitariu H. D., Hehn H., 1980, Investigarea personolitCltii cu ajulorul Invenlarului de personalitale Californio, Revista de psihologie, 26, 461 - 473

5 - Gough G.H., Heilbrun A.B., 1983, Adjective Check List Manual, c.P.P., Palo

AltoCA

16 - Costa P.T., McCrae R.R., 1989, Personali~ in adulthood: a six-year

longitudinal study of self-reports end spouse ratings on the NEO PI, Journ. of Personality and Social Psychology, 54, 853 - 863; Costa P.T., McCrae R.R., 1992, NEO PI R Professional manual, PAR., Odessa, pA7

192

193

IV

INVENTARUl MUlTIFAZIC DE PERSONALITATE MINNESOTA

In prezent, problema centroid in domeniul evoludrii tulburarilor de personolitote este doco ccesleo trobuie idontificate $i diagnosticate ca ~i categorii nosologice sou co ~i dimensiuni ale personclitotii (Widiger & Frances, 1985 (1 ). DSM IIIR define~te In mod c1ar tulburdrile de personalitate co seturi de trasaturi care apar "inflexibile $i neadaptative, ceea ce conduce fie 10 0 prejudiciere a functionarii 'in planul socialului sou a sferei

, profesionale, fie 10 0 stare proosto in plan subiectiv".

Din ocecsto perspective, chestioncrul M.M.P.1. construit In mod deliberat "so evalueze acele trasaturi care sunt caracteristici comune ale onormclitotii psihologice dezabilitante" (Hathaway & McKinley, 1951 (2) a suferit de-a lungul celor peste 50 de ani de la prima publicare re-evoluori. In prezent, varianta M.M.P.LlI difera relativ ca mod de concepere a diagnosticului de varianta closico.

Prin modul de constructie si prin tehnica de validare oportine desigur, odatacu toate aspectele pozitive sou negative, unei generatii trecute de teste de psihodioqnozo clinicd. Autorii, Hathaway $i McKinley, 1941, prezinto prima voriontc In 1941 cu scopul de a pune 10 dispozitio clinicienilor un instrument care so

194

exploreze cat de extins pos'bi] problematica psihopatologiei umane, sa pooto fj aplicat usor $i prcctic 'In conditii c1inice, so dea posibilitatea controlului validikltii rdspunsurilor si sa fie validat empiric. Acest din urrnd aspect care la epoca respective era 0 realizare substantiala - autorii pleccnd In constructia itemilor $i scolelor respective de la categoriile nosologice ale vremii, este, din pocote, eel care a impus In prezent unele limite serioase validitatii diagnostice a scalelor separate In mdsuro In care, de-a lungul secolului, datele clinicii psihiatrice au schimbat conceptia asupra tulburarilor de porsonalitato si, In general, asupra diagnozei simptomatologiei elinice.

Cercetori contemporane indica de exemplu ca natura osocioliei intre trasaturile de persona Ii tate $i evaluari ale gradului de tulburare a personolitotii nu este liniara. Astfel, de exemplu, 10 unii subiecti tulburarile sou simptomele din sindromul de anxietate or trebui considerate ca 0 opdrore functionala fata de tendinte de dezintegrare subiacento, In timp ce 10 alti subiedi schizotipali sou borderline unele trasaturi nevrotice precum somotizcrile sau timiditatea pot fi considerate co functionale $i defensive (Eurelings-Bontekoe, Duijsens, Snellen, Diekstra, Ouwersloot, 1995 (3).

M.M.P.I.-ul a fost destinat utilizcrii de catre clinicieni experimentati ~i speciolizoti In aplicarea acestui test. Totusi, exista mai multe modalitati de a utiliza scalele testului (Anastazi, 1957 (4). 0 serie de studii s-ou oxor pe validarea lui co un instrument de diagnosticare generala a cnormolitotii psihice. Astfel, s-a demostrat co, In general,cu cat este mai mare "numcru! si morimeo devionrei 10 nivelul scclelor, cu atat putem sp~he co

persoonc este moi sever tulburata. '.

o aha serie de cercetori s-ou cxot chiar pe validitatea

195

dioqnostico a diferltelor scale luate separat. Maioritatea datelor indica rezultate negative; chiar oulorii testului overtizeozo impotrivc unei interpretori ad literam a scolelor clinice $i unii prefera sa substituie prin coduri numerice denumirile lniticle ale scolelor. Aceste aspecte empirice converg cu obiectii dinice fafo de utilizorec scalelor M.M.P.1. In diagnoza diferentiale individuolo: in plan clinic, ceea ce are importontc si relevontc este tocmai reciproco interrelolie a trasaturilor in mosuro in care 0 oceeosi trasatura poole oveo implicclii deosebite In functie de clusterizcrile In care apare.

Inc~ din anii 50, analiza factoriala a scalelor M.M.P.1. a con us la conduzia co "un diagnostic diferential rafinat pe baza pro: ;Ior M.M.P.1. este 0 procedure care poate da nosrere 10 Intr, ..Jari" desi testul dilerentiozc util si valid intre psihotici, nevrorici si normali (Wheeler $i ol., 1951 (5). Si oceosto in afara faptL:1 Ii de]o mentionat co taxonomia psihictricc trodilionclo care a star baza scolelor azi si-c pierdut relevanta procticd,

Dire .io care s-a dovedit deosebit de fruduoasa pentru diagnc.:.j este utilizarea M.M.P.1. prin aspectele configurale ale prolilelor, sau prin modelele de scoruri. Inca din 1951, autorii festului ;)ublica un Atlas pentru utilizarea dinka a M.M.P.I. in core codifio5 numeric scalele si furnizeazo astfel de profile codificate impreund cu anamnezele cozurilor a peste 968 de subiecti. T oxonoi nii largi au fost derivate empiric prin diferite studii asupra m~delelor de profile pentru problems de tip nevrotic, psihotic, comportamentale sou psihesomotice.

In fine, 0 utilizare inedita, dar semnificativa calitativ, care dovedeste In ultima ;nstanta pertinenta itemilor testului relativ 10 aspectele psihologiei umane, este derivarea a numeroose alte probe

din itemii lui. Cele 9 scole initiale irnpreuno cu cele 3 scale de validare initiole (scala K fjind construito ulterior) integreaza door 366 din cei 550 de itomi posibili core, de cltrel, so recomondd so fie In Intregime porcursi de subiecti, Azi, door 391, iar unii dintre itemi nu sunt deloc cuprinsi In vreo alta scala aditionala.

Printre noile scale derivate sunt introversia sccicld (Si), dominanta (Do), responsobilitatea (Re), nevrotismul (Ne), prejudecata (Pr), staM socio-economic (St), recidivism (Rc) s; chiar scale organice precum PF destinato diforentierii cazurilor eu leziuni ole lobului pariotal do cole cu leziuni ale lobului frontal, sau LBO destinata masurarii caracteristicilor psihice 10 veterani cu dureri lombare functionale diferentiator de cazurile cu patologie organica (6).

Exista inventare care, in mod expres, In construirea lor, s-ou raportat la M.M.P.I. fie co C.P.I ce s-a constituit prin opozitie co 0 fata a normalului, fie ca, de pildo mai recentul N.v.M. care qrupeozd In cinci scale (negativism, somatizare, timiditate, psihopatologie, extraversie) itemi divers] din 11 scale standard MMPI {luteijn & Kok, 1985 (7).

1. ISTORIC: PRIMUL CHESTIONAR CLINIC BAZAT PE SINDROAME NOSOLOGICE $1 VAUDARI CUNICE

Primele studii incep 10 Universitatea Minnesota In 1940, de cei doi autori Hathaway si McKinley. Prima revizuire serioosc a fost publicote 11 ani mai fi'rziu. Intre timp, in 1943 este publicat ofidal manualul si testul in forma prima. In anul 1946 apare un manual suplimentar prezenrdnd scala K si forma colectivd. in 1951 apare un nou manual precum si atlasul de interpretare.

196

197

Continuturile itemilor ocopero 0 gama diverse $; larga de problema, 26 tipuri diferite, dintre care: sanatatea, simptornele psihosomatice, tulburari neurologice, disfunctii motorii; atitudini religioase, politice, sociale; mcnilestori comportamentale nevrotice sau psihotice precum stari obsesive $i compulsive, iluzii, halucinatii, idei de perseculie, fobii, ospecte sadice sau masochiste; aspecte privind masculinitatea - feminitatea; aspede privind familia etc.

Escntionul de normare utilizot constc In principal din peste 700 de subiecf oi spitolului din Minnesota, studenti, precum si loturi de epileptici $i ruberculosi. T estul este sotislocotor pentru vorste Intre 16 • 55 ani, ornbele sexe. Cazurile psihopatologice au fost In omonuntime studiate si diagnosticate dupe normativele clinice ale vremii si au fost compcrote cu loturi de normali, principalul criteriu empiric fiind gradul de 'concordcntd inrre diagnosticul prezumtiv pe bozo scalelor testului $i diagnosticul clinic. Studiile de validare indica, de exemplu In manualul din 1951, ca In cazul 0 60% dintre bolnavii noi cdmisi, diagnosticul formulat pe baza testului coincide cu eel dinic definitivat ulterior.

Chiar In slructio In care un rezultat ridicat al unei scale va fj concordant cu diagnosticul clinic propriu-zis, prezenro unei trasaturi onormale In tabloul clinic va fj constat~ta aproape intotdeauna (Atlas, 1951 (B).lntre diferite sindroame clinice existo interrelotii dinamice care permit autorilor prezentarea unor modele de covoriotie a scorurilor unora dintre scale,

198

2. SEMNIFICATIA SCAlELOR DE VAUDARE ALE PROFILElOR

Sunt construite de autori 4 scale de validare: "?", "L", "F", "K'I. Primele trei sunt de obicei utilizate pentru 0 evaluare globala a inreqistrcrilor 10 probe: doco scorurile trec de 0 valoare maxim odmiso, lnreqistrorile pot fi suspectate.

Scala K are functia unei "variabile de normalizare" colculctd pentru a permite 0 corectie a scorurilor scolelor clinice. Unele date din cercetorile experimentale nu sprijina Insa valoarea corectiilor ' k pentru crestereo copocitctii discriminative a scalelor.

Gough, 1950 (9), furnizeaza 0 rnosurd suplimenrcrc bazata pe diferenta Intre scorurile F - K co evaluare a distorsiunii posibile (de exmplu, a simulorii voite a unor simptornctoloqii].

Scala II?" - numarul de itemi 10 care subiecful a raspu~; "Nu stiu"

Nota bruta: nurndrul de inrrebdri la care subiectul responde "nu stiu". Cand scorul e foarte ridicat, rezultatele Intregului test nu sunt valide. Moderat ridicat (conform normorii In note T) semnilico o subevaluare a ansamblului profilului.

.

Psihastenicii si melancolicii (unii), obtin In general rezultate

relativ ridicate.

Scala "L" . minciuna

Itemii scalei, 15, au fost retinuti In bozo criteriului ca subiectul or putea sa odmitd un comportament nefavorabil. Din datele empirice, se considerc ca unele tipuri de comportamente nefavorabile sunt admise de peste 95% dintre subiectii normali.

Din cceosto perspective, un rezultat ridicat indica 0 tendinta de prezentare [ccnsrientc sou quosiconstiento] sub 0 lumina

199

fovorabilo care influenteaz6 rospunsurile 10 test.

Acest lucru conduce 10 0 probabilo subapreciere a notelor patologice.

Pentru lotul de comporatie format din subiecf normali s-a

observat co nota este mal ridicato cu cat sunt mai rigizi.

Semnificatia unei note ridicate:

- In isterie ridicarea notei rezulta dintr-o atitudine inconsfientc:

- 10 unii paranoici si In psihopatii, ridicarea notei rezulta

dintr-o dorinta constiento de a se prezento lntr-c lumina Icvorcbilo.

Scala m,.'invalideaza propriu-zis posibilitatea de o interpreta ansambluJ profilului ci indica 0 subestimare a notelor psihopotologice.

patologice.

Desi este legato de L $i F, exploreczc un cit tip de foctori de distorsiune: subiectii cu un scor K ridicat find so adopte 0 otitudine

. defensiva foto de obiceierile lor psihologice de cceeo tind sO prezinte un profil "normolizot". Subiectii cu un scor scozut au rendinto opuso, spre ourocriticd si odmiterea unor simptome anormole chiar dad) importonto reclo a ocestoro este nesemnificotivd.

Nota K are $; 0 semnilicofie in sine: scorul ridicot este un prognostic bun pentru un bolnov menrol, lndiccnd copocitotea relotiva a subiectului de o-si rezolva propriile probleme.

Dilerenta F - K

Elimina posibilitatea .existentei unui "trucaj" deliberat a rcspunsurilor. In mod normal diferenta este cuprinsd Intre + 11 $i -12 ( cclculotd pentru un lot de 690 normali, 100 bolnavi cu simptomatologie psihopotologico $i, 200 bolnavi somatici, media colculcto fiind -9 (lO).

Gough (11 ) considero ca 0 diferenta cuprinsa intre +4 sl +7 or trebui sa frezeoscd 0 uscord Indoiola, Intre +7 si +11 este suspecto, iar 0 diferenta superioara sou egala cu + 12 este In mod sigur legato de 0 folsificore In sens patologic.

(and diferenta F - K indica 0 falsificare a raspunsurilor prolilele au forma atipica, fie co dintii de fierastrau", fie IIflotante", iar notele T sunt superioare lui 70.

Scala "F"

Are un total de 24 de itemi. Subiectii sunt de acord cu majoritatea

ccestoro. Nota brute medie sa situeaza Intre 4 si 10. .

Raspunsurile corespunzdtocre scale; Hind relativ

conventionale, subiectii neconventionali tind de asemenea sO prezinte scoruri ridicate, Intre 1 0 ~i 20.

\Un seer brut superior lui 20 indica fie ca subiectul nu a inteles testul (de~i proba trebuie administrate numai unor subiecli cu un QI normal); fie ca subiedul prezintd 0 anomalie mentale serioosd, ior In oceosto situatie nota F indice gradul de anormalitate 01 subiectului,

Scala "K'I

. A fost construitd pentru a sa putea cori]o 0 eventuold influento a olifudinii subiectului, dar poate evldenlio si unele sirnptome

200

201

Chestionarele de Personal It Ate in Evaluarea Psihologica

Încărcat de

Informații document

Drepturi de autor

Formate disponibile

Partajați acest document

Partajați sau inserați document

Opțiuni de partajare

Vi se pare util acest document?

Este necorespunzător acest conținut?

Drepturi de autor:

Formate disponibile

Chestionarele de Personal It Ate in Evaluarea Psihologica

Încărcat de

Drepturi de autor:

Formate disponibile

MIHAELA MINULESCU

S-ar putea să vă placă și

Chestionarele de Personal It Ate in Evaluarea Psihologica

Încărcat de

Informații document

Drepturi de autor

Formate disponibile

Partajați acest document

Partajați sau inserați document

Opțiuni de partajare

Vi se pare util acest document?

Este necorespunzător acest conținut?

Drepturi de autor:

Formate disponibile

Chestionarele de Personal It Ate in Evaluarea Psihologica

Încărcat de

Drepturi de autor:

Formate disponibile

﻿MIHAELA MINULESCU

S-ar putea să vă placă și

MIHAELA MINULESCU