Sunteți pe pagina 1din 48

Comisar - [ef dr.

GHEORGHE POPA, adjunct al inspectorului general al Poli]iei Române,


vicepre[edinte al Asocia]iei Criminali[tilor din România

Consecvent= tradi]iilor sale, de mai bine de 125 de


ani, Criminalistica româneasc=, [tiin]= recunoscut=, cu o
tehnic=, tactic= [i metode proprii, a devenit un factor
important \n \nf=ptuirea actului de justi]ie. Datorit=
criminalisticii, justi]ia a beneficiat de solu]ionarea unora
dintre cele mai complexe cazuri, prin constat=ri
argumentate [tiin]ific.
Anul 2005 a consim]it o cre[tere substan]ial= a
contribu]iei criminalisticii la identificarea f=ptuitorilor [i
probarea vinov=]iei acestora, precum [i la clarificarea
diferitelor situa]ii de fapt, \n cazurile privind infrac]iuni cu
autori necunoscu]i, \nregistrându-se constant indicatori
superiori. De asemenea, o serie de date [i informa]ii
ob]inute, atât pe timpul investig=rii locului faptei, cât [i cu
prilejul activit=]ilor informativ – operative, au fost cantitative. Pilotarea mijlocului de analiz= [i constatarea
prelucrate, “tezaurizate” [i exploatate \ntr-o manier= datelor se fac cu ajutorul tehnicii de calcul, iar softul din dotare
adecvat= noilor facilit=]i tehnice de care dispune Institutul permite stoc=ri [i prelucr=ri de date, \n vederea examin=rilor
de Criminalistic= din I.G.P.R. [i serviciile teritoriale. comparative.
|n baza programului strategic complex al Poli]iei • Reutilarea laboratoarelor jude]ene cu sistemele
Române, s-a trecut la modernizarea tehnologic= a computerizate “Lucia Forensic”, sisteme ce permit abordarea
structurilor de criminalistic= [i la dotare cu aparatur= modern= a examin=rilor [i demonstra]iilor ce se fac \n cadrul
performant= (aparate foto digitale, truse criminalistice, lucr=rilor criminalistice.
sisteme de identificare a falsurilor etc.). Sunt • Pentru introducerea unui sistem modern de audit intern
concludente, \n acest, sens urm=toarele: [i extern al calit=]ii activit=]ilor de expertiz= criminalistic=, au
• Au fost \nfiin]ate noi laboratoare care s= abordeze mai fost \ntocmite manualele de management al calit=]ii [i s-au
multe metode de identificare criminalistic= [i s-au achizi]ionat finalizat procedurile de standardizare a metodelor de lucru sub
microscopul electronic cu baleiaj [i microsonda analitic=, asisten]a unei firme specializate.
echipamente de mare performan]= care l=rgesc spectrul • Pe linia intensific=rii eforturilor de preg=tire de
examin=rilor fizico-chimice la nivel de microurme. specialitate [i asigurare a managementului calit=]ii au fost
• Pentru \nregistrarea computerizat= a tuburilor [i completate trei protocoale standard de lucru PSL1, 2, 3 pentru
proiectilelor, rezultate \n urma tragerilor experimentale, \n Sistemul de analize genetice. De asemenea, au fost adaptate
vederea form=rii bazei de date a fost achizi]ionat sistemul IBIS.
modelele de extrac]ie a urmelor biologice \nglobate \n matrici
• O alt= activitate important= a constat \n modernizarea
diverse, fragmentele sau amprentele papilare au fost tratate
sistemului AFIS-2000 [i trecerea la genera]ia Omnitrak,
chimic pentru relevare, urmele biologice impurificate cu
permi]ând extinderea la nivel jude]ean a sta]iilor de lucru [i a
substan]e chimice (sol, r=[ini, diver[i inhibitori ai reac]iei de
bazei de date na]ionale, proiectul finalizându-se la jum=tatea
amplificare), precum [i metodologiile de extrac]ie pentru
anului 2006.
]esuturi osoase, din]i etc.
La nivelul Laboratorului de toxicologie analitic= din
cadrul Institutului de Criminalistic= s-a achizi]ionat un • Constituirea [i actualizarea permanent= a bazelor de
spectometru UV-VIS modern, destinat analizelor calitative [i date cu caracteristici biometrice (dactiloscopice, genetice,
imagini faciale) ale persoanelor [i compatibilizarea lor cu
bazele de date din ]=rile Uniunii Europene. |n cadrul
Masterplanului Eurodac a fost elaborat= specifica]ia unei
interfe]e ANSI/NIST, care s= permit= conexiuni la sistemul
AFIS a altor tipuri de echipamente de amprentare electronic=
[i transmitere a datelor verificate \n baza de date EURODAC;
• S-a ajuns \n faza final= pentru demararea proiectului
Phare-2004 \n vederea constituirii unei baze de date genetice.
Sistemul de recunoa[tere facial= Imagetrak a fost dezvoltat,
baza de date, con]inând un num=r de 46.777 persoane.
Cum se observ=, am prezentat aici numai câteva din
aspectele majore care definesc programul de modernizare
tehnologic= a structurilor de criminalistic=, dar trebuie s=
men]ionez c=, oricât de importante ar fi \nzestrarea tehnic=, [i

CRIMINALISTICA 1
reu[it coagularea interesului speciali[tilor din toate structurile
na]ionale \n care ace[tia activeaz=: poli]ie, parchete civile [i
militare, justi]ie, medicin= legal=, facult=]i de drept etc.
}ara noastr= este printre pu]inele ]=ri din lume \n care
fiin]eaz= o asemenea asocia]ie, \n m=sur= s= comunice de la
egal la egal cu organisme similare din ]=ri, precum S.U.A.,
Germania, Israel, Fran]a, Marea Britanie etc.
Remarcabil este faptul c=, \n anul 2005, Asocia]ia
Criminali[tilor din România [i Inspectoratul General al Poli]iei
Române au organizat simpozionul interna]ional “Metode [i
tehnici de identificare criminalistic=”, manifestare
dedicat= Anivers=rii a 35 de ani de la \nfiin]area
Institutului de Criminalistic=. A[tept=rile organizatorilor au
fost atinse, atât prin num=rul impresionant al participan]ilor din
dotarea necesar=, f=r= fondul uman care s= aplice \n practic= ]ar= [i str=in=tate, cât [i prin calitatea celor peste 70 de
aceste tehnologii nu se poate realiza performan]=. Pentru comunic=ri cuprinse \n program. Acest simpozion a oferit
transpunerea \n via]= a acestui deziderat, am avut \n vedere suficiente motive pentru a convinge \n viitor de capacitatea
\mbinarea experien]ei [i tactului criminali[tilor mai vârstnici cu criminalisticii române[ti de a se sincroniza cerin]elor timpului,
disponibilitatea la nou a celor mai tineri, majoritari \n acest prin folosirea celor mai moderne forme de investigare
moment. criminalistic=.
|n vederea cunoa[terii [i perfec]ion=rii activit=]ii de
criminalistic=, conducerea Inspectoratului General al Poli]iei
Române a \ncurajat [i sprijinit nemijlocit participarea unor
speciali[ti la manifest=ri interna]ionale [i stagii de preg=tire \n
str=in=tate, toate acestea fiind benefice \n cunoa[terea [i
asimilarea de noi tehnici [i metode criminalistice.
O reu[it= a criminalisticii din Poli]ia Român= a fost [i
aceea c=, \n anul 2005, Institutul de Criminalistic= a fost afiliat
la Re]eaua European= a Institutelor de Criminalistic=
(E.N.F.S.I.) ca membru cu drepturi depline. Acest lucru
confirm= eforturile depuse de structurile de criminalistic= ale
Poli]iei Române [i ne ofer= posibilitatea particip=rii \n grupurile
de lucru, al=turi de al]i exper]i interna]ionali.
Pentru profesionalizarea structurilor teritoriale [i
reorganizarea dup= modelul adoptat de poli]iile moderne
europene [i E.N.F.S.I., dup= efectuarea unui audit s-a
procedat la reorganizarea activit=]ii criminalistice pe trei
|ncepând cu anul universitar 2004-2005, Asocia]ia
segmente importante [i anume: biroul de investigare
tehnico-stiin]ific= a locului faptei; compartiment de Criminali[tilor din România, Institutul de Criminalistic= [i
identific=ri judiciare [i compartiment de expertiz= Universitatea Român= de {tiin]e [i Arte “Gheorghe Cristea”
criminalistic= [i constatare tehnico-[tiin]ific=. Totodat=, din Bucure[ti (acreditat= de Legea nr. 482/2002) au organizat
s-a propus ca activitatea de preg=tire profesional= [i de audit [i se afl= \n desf=[urare un Curs de Masterat European pe
al calit=]ii s= se fac= pe grupuri de lucru, care vor ini]ia [i teme linie de Criminalistic=, cu durata de patru semestre, având
de cercetare [tiin]ific= sau studii pe care le vor prezenta la un caracter practic aplicativ. O bun= parte din activitatea de
grupurile de lucru corespondente E.N.F.S.I. preg=tire se desf=[oar= \n cadrul laboratoarelor Institutului de
O activitate deosebit= [i cu rezultate meritorii s-a Criminalistic= [i serviciilor teritoriale, activit=]i care sunt
desf=[urat [i \n cadrul Asocia]iei Criminali[tilor din conduse de speciali[ti cu o \ndelungat= experien]=.
România, asocia]ie care, prin Hot=rârea Guvernului nr. Un rom important la ridicarea nivelului de preg=tire al
1240/2005, a fost recunoscut= ca fiind de utilitate public=. S-a criminali[tilor, [i nu numai, precum [i la generalizarea
experien]ei pozitive, l-au avut studiile [i materialele publicate
\n Revista Român= de Criminalistic=, publica]ie ap=rut= cu
aproape opt ani \n urm=, fondat= de prof. Vasile L=p=du[i.
Revista a rezistat probei timpului, impunându-se nu numai
prin con]inutul s=u de \nalt= calitate [i ]inut= grafic=
remarcabil=, ci [i printr-o punctualitate incredibil= la \ntâlnirea
cu cititorii.
|n concluzie, trebuie s= men]ionez faptul c=, \n anul
2005, Criminalistica româneasc= s-a dovedit \nc= o dat= a fi o
[coal= puternic ancorat= \n aspira]iile sale de a sluji adev=rul,
conectat= la tot ceea ce \nseamn= nou \n investiga]ia
tehnico–[tiin]ific= pe plan interna]ional, capabil= s= uimeasc=
prin originalitatea solu]iilor [i a tehnicilor de lucru.

2 CRIMINALISTICA
Asistent universitar drd. NICOLAE GROFU
Academia de Poli]ie “Al.I.Cuza” Bucure[ti

E
arm= sau ce marc= [i model s-au folosit.
volu]ia balisticii judiciare pe continentul |n solu]ionarea unei cauze privind regimul armelor [i
american - \n special \n S.U.A. - este strâns muni]iilor, un rol deosebit de important este de]inut de
legat= de evolu]ia criminalit=]ii [i de c=tre constatarea tehnico-[tiin]ific= sau expertiza
existen]a unor institu]ii specializate, ce au pus la punct balistic=. Pân= la efectuarea propriu – zis= a expertizei
programe menite s= reduc= fenomenul infrac]ional atât la balistice judiciare, utilizarea, \n practica judiciar=
nivel statal, cât [i la nivel federal. Datele arat= c= un american=, a unor sisteme automate, \n vederea
num=r crescut de crime este comis utilizând arme identific=rii criminalistice1, s-a dovedit a fi de un real
semiautomate [i alte tipuri de arme de foc care ajutor. Se impune, \nc= de la \nceput, men]iunea c=
expulzeaz= tuburile trase dup= tragere, fa]= de cele \n aceste sisteme informatice nu substituie activitatea de
care sunt folosite revolvere care re]in tuburile. Datorit= expertiz= realizat= de expertul criminalist specializat \n
urmelor unice existente pe tuburile trase, f=cute de arma domeniul balisticii judiciare, ci o sprijin= prin
folosit=, acestea pot fi recunoscute ca apar]inând unei restrângerea ariei c=ut=rilor [i compar=rilor \n eviden]ele
anumite arme. manuale. Totodat=, constituie cea mai \nsemnat= inova]ie
Din moment ce armele semiautomate sunt relativ \n domeniul criminalisticii, privind identificarea armelor
costisitoare, se pare c= mul]i infractori p=streaz= armele [i le de foc, de la descoperirea microscopului de comparare
folosesc la mai multe crime. Infractorii care vor s= scape de balistic acum aproape 80 de ani2.
ele, de obicei, le vând altor criminali. Persoana \n posesia |nc= de la \nceputul anilor ‘80, autorit=]ile americane
c=reia se afl= arma poate fi u[or convins=, atunci când este implicate \n combaterea infrac]iunilor s=vâr[ite cu ajutorul
informat= c= arma a fost folosit= \ntr-o infrac]iune, s= armelor [i muni]iilor3, au \nceput s= dezvolte proiecte pentru
coopereze \n investiga]ia poli]ieneasc=. realizarea acestor noi tehnologii4. Spre sfâr[itul anului 1989,
Problema era c= laboratoarele criminalistice nu puteau FBI anun]a implementarea programului DRUGFIRE. Acesta
]ine pasul cu cantitatea uluitoare de probe recuperate, \n cazul reprezenta o baz= electronic= de date [i o re]ea
infrac]iunilor la care fuseser= folosite arme de foc. Studii computerizat= care a fost pus= la punct pentru a capta digital
efectuate de institu]iile specializate au concluzionat c= fotografii ale gloan]elor [i ale tuburilor trase pentru a fi folosite
majoritatea laboratoarelor federale [i locale erau \n toate laboratoarele, care utilizeaz= acela[i echipament.
supra\nc=rcate [i incapabile s= men]in= cercet=rile, \n ATF a dezvoltat [i a \nceput \n 1992 implementarea
numeroase cazuri nerezolvate la nivel local sau regional. “CEASEFIRE”, un program destinat combaterii infrac]iunilor
Tradi]ional, criminali[tii utilizaser= un microscop comparator caracterizate de uzul armelor de foc. Primele coordonate
balistic, pentru a examina dou= probe. Pentru aceasta, priveau dezvoltarea unui sistem na]ional computerizat pentru
exper]ii trebuie s= ]in= o uria[= “magazie” de cartu[e, tuburi stocarea tuturor datelor ob]inute din activitatea personalului
sau gloan]e [i s= le examineze manual pentru a g=si o ATF de investiga]ii criminale. ATF inten]iona s= permit=
pereche \ncât s= demonstreze c= au fost folosite de aceea[i agen]iilor statale [i locale s= utilizeze informa]ii pentru
arm=. Acesta este un procedeu ineficient [i obositor. investiga]ii [i, de asemenea, s= cedeze informa]ii din propriile
Când se \ncarc= o arm= de foc sau când se trage cu o investiga]ii legate de infrac]iuni comise cu uz de arm=.
arm= de foc, mecanismele [i p=r]ile armei las= urme pe Sistemul ar servi drept depozit pentru toate datele legate de
tuburile trase sau pe glon], atunci când intr= \n contact, urme armele folosite la s=vâr[irea infrac]iunilor.
care sunt caracteristice armei de foc utilizate. Urmele de pe |n ianuarie 1993, ATF a vizionat o prezentare f=cut= de
glon] sunt l=sate de neregularit=]ile camerei cartu[ului [i, mult FTI (Forensic Technology Incorporated)5 a noii sale tehnologii
mai distinctiv, de ghinturile ]evii. denumit= Bulletproof. Acest echipament permitea exper]ilor
Tubul tras expulzat va avea, de asemenea, urme care balistici s= analizeze rapid un mare num=r de gloan]e trase.
sunt l=sate de cuiul percutor, de suprafa]a peretelui Sistemele Bulletproof puteau fi, de asemenea, legate pentru a
\nchiz=torului, \n momentul \n care tubul cartu[ este \mpins colecta informa]ii, permi]ând astfel o eficient= descoperire a
\napoi de presiunea gazelor de pe ]eav=. Mecanismele armei infractorilor voiajori. ATF a \nchiriat un sistem Bulletproof de la
de introducere a cartu[ului \n camera cartu[ului (alimentare), FTI pentru a-l instala \n laboratorul din Rockville, Maryland [i
de extragere [i expulzare a acestuia las=, de asemenea, urme a \nceput exploatarea calit=]ilor acestei tehnologii.
caracteristice. O nou= component= destinat= identific=rii tuburilor trase
|n laboratoarele criminalistice aceste urme de pe cartu[e – Brasscatcher – a fost ad=ugat= sistemului Bulletproof,
[i gloan]e sunt comparate cu cele model de compara]ie. De ducând la na[terea IBIS (Integrated Ballistics Identification
cele mai multe ori tubul este cel mai important indiciu System), sistem ce a permis utilizarea \n aceea[i platform= a
criminalistic de identificare a armei, din moment ce gloan]ele ambelor componente, pentru glon] [i pentru tuburi.
sunt deformate de impact. Examinatorul poate, de asemenea, IBIS a fost pus la punct cu asisten]a FBI-ului [i introdus ca
s= determine, pe baza caracteristicilor de clas=, ce tipuri de o alt= metod= de a utiliza imaginile digitale captate de la gloan]e

CRIMINALISTICA 3
[i tuburi trase [i a le compara cu imagini de acela[i gen. capteze imagini, \n conformitate cu
un protocol standard [i la un
standard minim de calitate, [i \n al
doilea rând s= realizeze un transfer
electronic de imagini \ntr-o astfel de
manier= \ncât o imagine captat= de
un sistem s= poat= fi analizat= [i
corelat= \n cadrul celuilalt.
|n mai 1997, ATF [i FBI au
\ncheiat o conven]ie prin care
fiecare agen]ie se angaja s= nu
modifice sistemele existente \n a[a
m=sur= \ncât s= exacerbeze diferen]ele tehnologice. O alt=
Post de lucru folosit de IBIS caracteristic= a acordului a reprezentat-o prima utilizare a
termenului NIBIN (National Integrated Ballistic Information
IBIS are dou= module: Bulletproof pentru gloan]e [i Network), FBI \ncetând folosirea termenului de Drugfire, iar
ATF a celui de IBIS. La 2 decembrie 1999, ATF [i FBI au
semnat un memorandum ce delimita rolul fiec=rei agen]ii \n
crearea re]elei NIBIN. ATF era responsabil= de opera]iunile
din teren, incluzând cump=rarea echipamentului [i preg=tirea
utilizatorilor, iar FBI de men]inerea [i \ntre]inerea

Brasscatcher pentru tuburile trase.


Sistemul capteaz= imagini video ale stria]iilor de pe glon]
[i ale urmelor l=sate pe tubul tras prin intermediul microscopului
comparator.
Aceste imagini sunt folosite
pentru a produce o semn=tur=
electronic=, ce va fi stocat= \n baza de
date. Apoi sistemul compar= aceast=
semn=tur= cu cea a altor gloan]e ori
tuburi trase sau cu o \ntreag= baz= de telecomunica]iilor [i a sistemului de informa]ii.
date. Post de lucru folosit de NIBIN
Re]eaua hardware [i software |n vara anului 2001, echipamentul sistemului automat de
permite transferuri [i compar=ri ale identificare balistic= era localizat \n peste 250 de laboratoare
probelor criminalistice \n laboratoare ale for]elor de ordine federale, statale [i locale, executând
diferite. peste 10.000 de corel=ri, ce au f=cut leg=tur= \ntre peste
O importan]= deosebit= o are 20.000 de infrac]iuni.
componenta RBI pus= la dispozi]ie de acela[i produc=tor, o Sistemele utilizeaz= metodologii de analiz=
component= menit= s= criminalistic= a armelor de foc fundamentale, imagini de
\nalt= rezolu]ie, corel=ri perfecte de software [i re]ele
computerizate, pentru a conferi laboratoarelor
criminalistice un instrument imbatabil \n rezolvarea
infrac]iunilor caracterizate prin uzul armelor de foc.
Laboratoarele criminalistice pot rezolva cazuri de interes
local, regional, na]ional [i interna]ional, comb=tând cu
succes infrac]ionalitatea transfrontalier=.
Prezent=m \n continuare o serie de cazuri \n care
sistemele automate de identificare balistic= [i-au dovedit
eficacitatea:
1. |n anul 1998, la 18 noiembrie, Laboratorul Arme
[i Muni]ii din Pensacola a avut un indiciu prin intermediul
r=spund= cerin]elor de la fa]a
NIBIN. Era implicat un pistol semiautomat de 9 mm \ntr-o cauz=
locului [i s= asigure rapiditate \n rezolvarea cazurilor.
instrumentat= de biroul [erifului din Bay County. Arma fusese
O dat= ce imaginea este recep]ionat= de aceast= confiscat= de la un individ care a fost cercetat pentru port
component=, ea poate fi transmis= prin modem, telefon mobil ilegal de arm=, opunere la arestare [i lovirea unui ofi]er de
sau prin orice re]ea local= (LAN)6 Sta]iei de Recep]ie a poli]ie. Cartu[ele trase cu pistolul se potriveau cu un tub tras,
Datelor IBIS (DAS)7, unde un tehnician o va verifica din punct recuperat \n 1997, \n Bay County, la o tentativ= de omor [i
de vedere calitativ [i va extrage “semn=tura” acesteia. p=strat ca prob=. Victima fusese \mpu[cat= \n fa]=, \n timp ce
|n ianuarie 1996, ATF [i FBI au confirmat necesitatea ca st=tea \n autovehiculul s=u. {eriful nu avea nici un suspect sau
IBIS [i Drugfire s= fie interoperabile. Interoperatibilitatea vreo pist= \n acest caz, iar \n NIBIN nu exista o eviden]= la
exist= dac= sistemele sunt capabile, \n primul rând, s= acel moment. Un an mai târziu, când arma a fost g=sit=,

4 CRIMINALISTICA
NIBIN a trimis-o la cazul \nregistrat cu autor necunoscut; fost c= identificarea balistic=, folosind informa]ii 3D de pe
2. |n august 1998, Departamentul Poli]iei din suprafa]a glon]ului, este o metodologie realizabil=, pentru a
Montgomery, Alabama a contactat Laboratorul Regional de \mbun=t=]i sistemele automate de identificare balistic=.
Criminalistic= din Tallahossee, fiind vorba de un omor. Procesarea atent= a datelor preluate este crucial=
Vehiculul suspec]ilor fusese urm=rit de poli]ie [i g=sit apoi pentru o comparare eficient= a informa]iilor privind suprafa]a
abandonat, cu o arm= \n interior. Investiga]iile din Alabama au glon]ului. Normalizarea datelor preluate este deosebit de
concluzionat c= unul dintre cei doi suspec]i, prins ulterior, care important=, astfel \ncât condi]iile \n care aceste date au fost
avea posibile leg=turi \n Tallahossee era posibil s= fi comis alte preluate s= aib= o influen]= minim=. |n acest mod, datele
crime. Personalul laboratorului din Alabama a testat arma utilizate \n comparare nu depind de operatorul care le-a
respectivului [i a trimis imaginile pentru a intra \n eviden]ele introdus, de componenta hardware utilizat= \n preluarea lor
NIBIN. Concomitent, aceste imagini au fost transmise electronic etc. Din acest punct de vedere, metodologiile 3D prezint= un
Laboratorului de la Tallahossee, unde au descoperit perechea avantaj fa]= de cele 2D, deoarece parametrii care influen]eaz=
dintr-un caz de tâlh=rie investigat de Departamentul Poli]iei din datele preluate (avem \n vedere erorile de coaxialitate) pot fi
Tallahossee \n care victima fusese \mpu[cat=; estima]i [i compensa]i prin intermediul datelor 3D.
3. O femeie a fost arestat= pentru furt din magazine \n Practica a demonstrat c= impresiunile plinurilor con]in,
Baltimore, Maryland. Un pistol Smith & Weeson de 9 mm a de cele mai multe ori, informa]ii extrem de valoroase [i
fost g=sit \n geanta ei; acesta fusese folosit \n dou= schimburi consider=m c= \ncorporarea datelor din impresiunile plinurilor
de focuri din Baltimore, unul soldat cu moartea unei persoane; ar \mbun=t=]i performan]ele sistemelor automate.
4. |n Los Angeles s-a tras asupra a doi ofi]eri de poli]ie. |n ceea ce prive[te aplicabilitatea \n ]ara noastr=,
Nici unul nu a fost lovit. Doi suspec]i au fost aresta]i asupra lor opin=m c= nu este lipsit= de interes experien]a S.U.A. |n
g=sindu-se un pistol folosit anterior \ntr-o tâlh=rie, \n care un materia sistemelor automatizate, cu atât mai mult cu cât
b=ie]el de 11 ani fusese omorât; legisla]ia român= \n materie8 deschide drumul pentru
5. O arm= a fost ridicat= de poli]ie \n Washington D.C. [i astfel de sisteme prin instituirea Registrului Na]ional al
depozitat= ca prob=, dup= ce a intrat \n eviden]ele NIBIN. Trei Armelor, \n cadrul Inspectoratului General al Poli]iei
luni mai târziu aceea[i arm= a fost folosit= \ntr-un omor legat Române, ca sistem complex de prelucrare a datelor cu
de droguri. NIBIN a f=cut leg=tura [i s-a constatat c= arma privire la eviden]a armelor, a de]in=torilor de arme,
fusese furat= din depozitul poli]iei. precum [i a opera]iunilor cu arme [i muni]ii9. |n realizarea
6. La data de 10 octombrie 2005, Biroul [erifului din atribu]iilor sale, Registrul Na]ional al Armelor beneficiaz=
Orange, Florida, a identificat o arm=, ridicat= de la patru de datele \nscrise \n registrele de eviden]=10, ]inute de
suspec]i de jaf ca fiind folosit= \ntr-un alt caz de tâlh=rie \n armurierii care produc arme [i muni]ii, precum [i de cele
locuin]=, care a avut loc, trei s=pt=mâni mai devreme. La din certificatele de omologare, pentru armele fabricate \n
Biroul [erifului s-a dat un telefon, prin care se raporta un jaf. România; eviden]a armelor militare, a armelor de ap=rare
Poli]istul de serviciu a intervievat victima, care a afirmat c= trei [i paz=, precum [i a muni]iilor corespunz=toare,
b=rba]i masca]i [i \narma]i au p=truns \n casa sa [i au cerut constituie informa]ii secrete de stat [i se ]ine \n registre
bani de la fiul s=u. Victima a fugit \n dormitor [i a \ncercat s= separate. Pentru armele produse \n str=in=tate se au \n
]in= u[a \nchis=, \n timp ce forma apelul de urgen]= 911. vedere datele din documentele de procurare, elementele
Suspec]ii au tras câteva focuri \n u[=, au luat banii [i cheile de marcare aplicate pe arme, precum [i certificatele de
casei de la fiul s=u, dup= care au fugit. Poli]ia a ridicat atestare a \ndeplinirii condi]iilor de omologare11.
gloan]ele de la fa]a locului [i le-a trimis la Laboratorul din Dezvoltarea fenomenului infrac]ional [i \nmul]irea
Orlando, pentru a fi prelucrate cu ajutorul NIBIN. Optsprezece infrac]iunilor la regimul armelor [i muni]iilor, ca [i a celor
zile mai târziu, la Biroul [erifului s-a anun]at un alt jaf \n caracterizate prin uzul de arm=, constituie un motiv destul de
locuin]=. O descriere a autovehiculului suspec]ilor a permis puternic pentru a lua \n considerare avantajele oferite de aceast=
poli]iei localizarea acestuia \n scurt timp [i realizarea unui baz= de date, \n pofida costurilor necesare pentru implementare.
baraj. Suspec]ii au abandonat autovehiculul [i au fugit pe jos. |n noul context interna]ional, \n care actele teroriste cu
F=când uz de arm=, poli]i[tii i-au prins pe cei patru suspec]i [i arme [i muni]ii iau amploare, sistemele computerizate de
i-au arestat. La perchezi]ia corporal= au fost ridicate câteva identificare balistic= constituie o ultim= linie de ap=rare \n fa]a
arme, una dintre acestea fiind identificat= ca fiind cea de la expansiunii faptelor de natur= penal= s=vâr[ite cu ajutorul
care proveneau urmele descoperite la primul jaf. armelor de foc, deoarece reprezint= unica modalitate de
Un astfel de sistem face leg=tura \ntre cazuri cu autori monitorizare capabil= s= completeze (nu s= substituie) munca
necunoscu]i, \n care au fost folosite arme de foc, indiferent de exper]ilor balistici, astfel \ncât s= reduc= \n mod considerabil
loca]ie sau de jurisdic]ie, stocheaz= imagini de la toate fenomenul infrac]ional.
agen]iile integrate pentru comparare ulterioar=, furnizeaz= o
BIBLIOGRAFIE
leg=tur= la nivel na]ional prin baza de date de comparare a 1 Ca [i \n cazul amprentelor digitale prin sistemul AFIS (N.A.).
2 Philipp O. Gravelle, de profesie chimist, dar pasionat de microscopie,
gloan]elor [i a cartu[elor, putând, de asemenea, s= asigure
microfotografie [i arme, a creat, la \nceputul anului 1925, microscopul
piste pentru anchetatori \n rezolvarea crimelor, f=r= a \nlocui comparator (N.A.).
\ns= examin=rile existente. Concluziile puse de exper]ii 3 FBI (Federal Bureau of Investigation) [i ATF (Bureau of Alcohol,
criminali[ti au indicat faptul c= sistemele sunt considerate a fi Tobacco and Firearms).
4 Pentru detalii, N. Grofu, Sisteme automatizate utilizate \n identificarea
un succes [i c= a crescut indubitabil eficacitatea poli]iei \n criminalistic= a armelor de foc, \n Revista de criminologie,de criminalistic= [i de
solu]ionarea cazurilor cu autori necunoscu]i. penologie nr. 3/2005, p. 57-75.
5 Companie produc=toare de tehnic= criminalistic=.
De[i, dificil de apreciat, un foarte mare avantaj de pe 6 Local Area Network.
urma acestor sisteme const= \n faptul c= domeniul identific=rii 7 IBIS Data Acquisition Station.
8 Legea nr. 295 din 28 iunie 2004 privind regimul armelor [i al muni]iilor,
criminalistice a armelor de foc a beneficiat de adoptarea
publicat= \n “Monitorul Oficial al României” nr. 583 din 30 iunie 2004.
standardelor [i a procedurilor dezvoltate ca parte a 9 Idem, art. 97 alin. 1.
programelor. Laboratoarele sunt acum mult mai consecvente 10 Ibidem, art. 89 alin.2 lit. b-d: “indicativul armurierului care le produce;
\n examinarea [i clasificarea urmelor balistice de pe cartu[e. indicativul corespunz=tor categoriei prev=zute \n anexa din care face parte
arma sau, dup= caz, muni]ia pe care se aplic=; anul de fabrica]ie a armelor [i
Un important num=r de concluzii a fost desprins din muni]iilor [i num=rul de ordine a fiec=rei arme.”
rezultatele testelor efectuate. Cea mai important= concluzie a 11 Ibidem, art. 98 alin.2.

CRIMINALISTICA 5
Conf. univ. dr. VALENTIN IFTENIE,
director adjunct al Institutului Na]ional de Medicin= Legal= “Mina Minovici”
n vederea \ndeplinirii scopului actului de justi]ie, Aceste câteva preciz=ri, legate de competen]a juridic=,

| \n general, cu prec=dere \n procesul penal,


respectiv de a constata, la timp [i \n mod complet,
faptele care constituie infrac]iuni, astfel \ncât f=ptuitorul
au fost f=cute pentru a se putea eviden]ia faptul c=, la nivelul
justi]iei, \n general, competen]a este riguros stabilit=, orice
\nc=lcare de competen]= fiind sanc]ionat= cu nulitatea
s= poat= fi pedepsit potrivit gradului de vinov=]ie, pentru (absolut= sau relativ=) a solu]iei date \n spe]a respectiv=,
asigurarea ordinii de drept [i prevenirea infrac]iunilor aceasta urmând a fi desfiin]at= (\n totalitate sau par]ial).
(art.1 [i 2 C.pr.pen.), sistemul judiciar, reprezentat prin Spre deosebire de competen]a judiciar=, care, a[a cum
instan]e de judecat=, parchete [i organe de cercetare, \[i am ar=tat, este precis determinat=, competen]a \n domeniul
desf=[oar= activitatea respectând principiul competen]ei. medicinii legale, disciplin= n=scut= tocmai din
Definit= de profesorul Dongoroz ca fiind “abilitatea legal= necesitatea de a oferi un sprijin competent [i obiectiv
dat= unui organ judiciar de a \ndeplini anumite acte”, justi]iei cu elemente medico-biologice, este oarecum mai
competen]a, a[a cum se precizeaz= \n materie procesual pu]in bine precizat=.
penal=, poate fi abordat= din dou= unghiuri de vedere [i anume: Acest lucru s-ar putea datora [i prevederilor ce permit o
 competen]a unui organ judiciar de a desf=[ura interpretare echivoc=, din actuala (noua) legisla]ie referitoare
anumite actvit=]i procesual-procedurale \ntr-o anumit= spe]=, la organizarea activit=]ii [i func]ionarea institu]iilor de medicin=
deci dreptul [i, \n acela[i timp, obliga]ia organului judiciar legal=, elaborat= de persoane cu abilit=]i mai pu]in bine
respectiv de a ac]iona conform prevederilor legale; conturate [i \n domeniul juridic, [i reprezentat= prin urm=torul
 competen]a unei cauze penale de a fi instrumentat= stuf=ri[de acte normative:
de un anumit organ judiciar (justi]iabilitate).  Legea nr.459/2001, prin care a fost aprobat= O.G.nr.
|n materie penal= formele fundamentale ale competen]ei 1/2000:
sunt: competen]a teritorial=, competen]a func]ional= [i  Legea nr.271/2003, prin care a fost aprobat= O.G. nr.
competen]a material= (de fapt, pentru subiectul supus analizei 57/2001 pentru modificarea [i completarea O.G. nr.1/2000,
[i formele competen]ei subsidiare-personal=, special=, numite \n continuare Lege;
excep]ional= - pot contribui la sus]inerea punctului de vedere  Regulamentul de aplicare a dispozi]iilor O.G.nr.1/2000
ce urmeaz= a fi exprimat). aprobat prin H.G.nr.774/2000 [i modificat prin H.G. nr.
|n Codul de procedur= penal= (titlul II, capitolul I, art. 1204/2002, \n continuare Regulament;
25-31) [i literatura juridic= de specialitate sunt precizate  Normele procedurale, privind efectuarea expertizelor,
caracteristicile fiec=rui tip de competen]= judiciar=, astfel: a consult=rilor [i a altor lucr=ri medico-legale, aprobate prin
 competen]a teritorial= (ratione loci), ce asigur= o ordinul comun al Ministerului Justi]iei (nr.1134/c/25 V 2000) [i
diferen]iere pe orizontal=, desemneaz= care dintre organele al Ministerului S=n=t=]ii (nr.2554/4 IV 2000), \n continuare
judiciare de acela[i grad sunt abilitate s= solu]ioneze o Norme.
anumit= spe]=. Spre exemplu, \n conformitate cu prevederile |n conformitate cu dispozi]iile legale, \n domeniul
art. 30 alin (1) C. pr. pen. competen]a teritorial=, \n situa]ia medico-legal, se poate vorbi de urm=toarele tipuri de
infrac]iunilor comise pe teritoriul României, se stabile[te \n competen]e:
func]ie de locul unde (\n ordine) a fost s=vâr[it= infrac]iunea, a  competen]a teritorial= - stabile[te locul unde se
fost prins f=ptuitorul,unde locuie[te f=ptuitorul ori unde poate efectua examinarea medico-legal= ini]ial=, \n cazul
locuie[te persoana v=t=mat=, urmând ca judecarea cauzei s= persoanelor sau cadavrelor, respectiv la institu]ia medico-
revin= instan]ei \n a c=rei circumscrip]ie a fost efectuat= legal=, indiferent de grad, ce deserve[te o anumit= arie
urm=rirea penal= (alin 2); geografic=: cabinetul, serviciul jude]ean sau institutul de
 competen]a func]ional= (ratione officii) face referire medicin= legal=, realizând, putem spune, diferen]ierea pe
la categoriile, tipurile de activit=]i ce pot fi realizate de un orizontal=, similar= cu competen]a teritorial= juridic=;
anumit organ judiciar;\n cazul instan]elor de judecat= deoarece acest tip de competen]= este bine precizat \n
reprezentate, conform art. 2 alin (2) din Legea privind Regulament [i respectat \n activitatea practic= nu consider=m
organizarea judiciar=, prin: |nalta Curte de Casa]ie [i Justi]ie, c= ar fi necesar de f=cut [i alte men]iuni.
cur]i de apel, tribunale [i judec=torii, se precizeaz= c=, spre  competen]a func]ional= - acest tip de competen]=
exemplu la nivelul unui tribunal, se poate judeca \n prim= se poate, oarecum, deduce din textul legislativ, care, a[a cum
instan]=, \n apel, \n recurs, [i pot fi solu]ionate conflictele de am men]ionat, permite ambiguit=]i, prin formul=ri mai pu]in
competen]= (art. 27 C.pr.pen); clare decât cele utilizate \n cazul competen]ei teritoriale. |n
 competen]a material= (ratione materiae), stabile[te acest sens, putem exemplifica cu textele urm=toarelor
care organ judiciar este competent \ntr-o anumit= spe]=, \n articole:
func]ie de natura [i gravitatea infrac]iunii, realizând o - art.14 alin (1) din Regulament: “serviciile de medicin=
diferen]iere, vertical=, o separare \ntre organele judiciare de legal= jude]ene, \n conformitate cu competen]a lor teritorial=,
grade diferite; spre exemplu, art. 29 C.pr.pen. arat= ce cauze sunt abilitate s= efectueze expertize, constat=ri sau alte
poate judeca \n prim= instan]= |nalta Curte de Casa]ie [i lucr=ri medico-legale [i complementare la solicitarea …”
Justi]ie ori ca instan]= de recurs. - art.17 din lege referitor la serviciile jude]ene de

6 CRIMINALISTICA
medicin= legal=: traumatizate, aplicarea competen]ei func]ionale ar permite
 lit. a) ”efectueaz= expertize [i constat=ri medico- \ntocmirea urm=toarelor documente, \ntr-o spe]= dat= la
legale precum [i \n cazurile de deficien]= , \n acordarea nivelul:
asisten]ei medicale ori \n cazurile \n care, potrivit legii, sunt  cabinetelor medico-legale: certificat medico-legal;
 serviciilor medico-legale jude]ene:certificat medico-
necesare expertize medico-legale psihiatrice”.
 lit. b) ”efectueaz= noi expertize medico-legale, cu
legal [i raport de expertiz=;
 institutelor medico-legale: certificat medico-legal,
excep]ia celor care intr= \n competen]a institutelor de
medicin= legal=”.
raport de expertiz= [i raport de nou= expertiz=.
|n timp ce la nivelul unui institut se pot efectua:
- art.15 din Lege: Acest tip de competen]= ar trebui s= fie riguros stabilit,
 lit. a) “…expertize, constat=ri precum [i alte lucr=ri pentru fiecare tip de presta]ie medico-legal=: examinare
medico-legale” traumatologic=, genital=, psihiatric= etc.
 lit. b) “noi expertize medico-legale dispuse… precum Men]ion=m c= o astfel de competen]= func]ional= se
[i \n cazurile de deficien]e privind acordarea asisten]ei aplic= \n prezent, \n cazul expertizelor medico-legale pentru
medicale ori \n cazurile \n care, potrivit legii, sunt necesare amânarea/\ntreruperea execut=rii pedepsei sau suspendarea
expertize medico-legale psihiatrice”. urm=ririi penale/judec=]ii pe motiv de boal=; conform
- art.15 din Regulament lit. c) arat= c= se pot efectua metodologiei \n domeniu noua expertiz= medico-legal= se
“noi expertize traumatologice \n caz de omor, loviri sau poate efectua numai \n cadrul INML “Mina Minovici” Bucure[ti.
v=t=m=ri cauzatoare de moarte, v=t=m=ri corporale grave,
expertize medico-legale psihiatrice…” Competen]a material=.
{i exemplele pot continua. Acest tip de competen]=, pe care-l propunem, ar
Pentru o persoan= mai pu]in avizat= se pot na[te presupune ca examinarea medico-legal= ini]ial= s= nu
\ntreb=ri de tipul:
 care este diferen]a de competen]= func]ional=, \n
respecte competen]a teritorial=, ci s= se realizeze la o
institu]ie medico-legal= cu posibilit=]i crescute atât materiale
cazul expertizelor traumatologice, dintre un serviciu medico-
cât [i de personal. Astfel, spre exemplu, \n cazul decesului
legal jude]ean [i un instititut? sau
 se poate efectua o nou= expertiz= medico-legal=
unei persoane publice, intens mediatizate ori a unui demnitar
traumatologic= la nivelul unui serviciu medico-legal jude]ean etc. autopsia s= fie efectuat= la nivelul unui institut de
sub inciden]a art. 180 ori 181 C.pen.? medicin= legal= sau \n cadrul INML “Mina Minovici” Bucure[ti,
{i a[a mai departe, pe m=sur= ce se va c=uta r=spunsul indiferent de locul unde s-a produs decesul.
la o \ntrebare se va contura o alt= \ntrebare, poate la fel de |n acest fel, ar putea fi evitate interpret=rile speculativ-
incisiv=, astfel \ncât, \n final, ne putem confrunta cu tenden]ioase venite, de cele mai multe ori, prin intermediul
r=spunsuri nu \ntotdeauna convenabile. mass-media, atât de avid= de senza]ional, \n unele cazuri
Se poate concluziona c=, de fapt, competen]a simple ipoteze, prezum]ii, poate chiar f=r= nici un sâmbure de
func]ional= \n domeniul medico-legal este mai mult cutumial= realitate, dar atât de atr=g=toare din punct de vedere
[i mai pu]in legal=! comercial.
 competen]a profesional= care, de[i este prev=zut= Introducerea competen]ei materiale \n domeniul
\n art.13 din Regulament, consider=m c= nu trebuie analizat= medicinii legale nu numai c= nu ar prejudicia \n nici un fel
deoarece ar putea arunca o lumin= nu tocmai pl=cut= asupra derularea ac]iunii judiciare ci, din contr=, ar permite, chiar de
personalului de specialitate din cadrul unor unit=]i din la prima expertizare medico-legal= de specialitate, formularea
structura re]elei de medicin= legal=, cum ar fi cabinetele sau unor concluzii mai greu vulnerabile la atacuri mai mult sau mai
serviciile medico-legale jude]ene; de fapt, prin no]iunea de pu]in fundamentate.
competen]= profesional=, este posibil s= se fi dorit s= se De asemenea, \n cazul expertizelor pentru
exprime cu totul altceva decât lipsa ori un grad mai redus de amânarea/\ntreruperea execut=rii pedepsei, ar fi de dorit ca
preg=tire profesional=, a[a cum se poate \n]elege \n prima examinare medico-legal= s= se realizeze la nivelul unui
formularea actual=, cum ar fi un fel de competen]= institut medico-legal ([i nu \n cadrul unui serviciu medico-
func]ional=. legal) [i pentru motivul c= posibilit=]ile de diagnostic (prin care
Pentru a putea asigura atât transparen]a cât [i, mai ales, se poate confirma ori infirma patologia susceptibil= de a
o practic= medico-legal= neechivoc= apreciem c= ar fi mai permite amânarea sau \ntreruperea pedepsei privative de
mult decât binevenit= adoptarea [i adaptarea competen]ei libertate \n regim penitenciar) dintr-un centru medical
juridice [i \n domeniul medico-legal; aceasta ar presupune universitar sunt superioare unui ora[, chiar [i re[edin]= de
stabilirea urm=toarelor tipuri de competen]=: jude].
1. competen]a teritorial=, rezervat= examin=rilor |n speran]a c= propunerile avansate, vizând competen]a
medico-legale ini]iale asupra persoanelor [i/sau cadavrelor, func]ional= [i material=, vor fi \n]elese la adev=rata lor
\n conformitate cu principiul teritorialit=]ii ( reiter=m c= aceasta valoare, deci f=r= nici o inten]ie de a aduce atingere
func]ioneaz= \n prezent); profesionalismului [i probit=]ii colegilor din alte unit=]i de
2. competen]a func]ional= care s= stabileasc=, \n mod medicin= legal= (competen]= profesional=!), a[tept=m [i alte
expres, ce tipuri de documente medico-legale pot fi \ntocmite puncte de vedere care, suntem convin[i, vor fi \n aten]ia
la nivel de cabinet, serviciu jude]ean sau institut de medicin= Consiliului Superior de Medicin= Legal= \n elaborarea
legal=. Astfel, spre exemplu, \n cazul unei persoane principiilor metodologice.

CRIMINALISTICA 7
Insp. pr. de poli]ie, psiholog criminalist GHERGHEL ANI-MARIA
Cu toate legile strise [i nestrise, incestul str=bate fa]= de fiic=, incestul apare ca o tranzac]ie cu rol de a ap=ra [i
istoria, fiind cunoscute \n acest sens comportamente de a men]ine o familie disfunc]ional= structural, incestul reduce [i
incestuoase celebre, din cele mai vechi timpuri, \nc= din previne starea de tensiune, conflictele [i confrunt=rile familiale
preistoria societ=]ii. Incestul e relatat \n legendele antice ca \ntre parteneri, conflictul rolurilor mam=/fiic=, fiica devine un
fiind practicat chiar intre zei. obiect matern cu o deplasare a rolurilor.
Sofocle \n “Oedip rege” prezint= ca subiect rela]iile Lusting distinge urm=toarele condi]ii \n care incestul poate
incestuoase. De aici va prelua Freud termenul “complexul ap=rea \n cadrul unei familii: plasarea fiicei \n pozi]ia de «figur=
Oedip” [i Jung termenul “complexul Electra” care se refer= la feminin= central=» a familiei \nlocuindu-[i astfel mama, existen]a
fixarea erotic= a b=ie]ilor fa]= de mam= [i respectiv a fetelor unor incompatibilit=]i sexuale \ntre so]i cu nerezolvarea tensiunii
fa]= de tat=. sexuale a tat=lui, incapacitatea sau imposibilitatea tat=lui de a-[i
|n civiliza]ia sumerian=, \n “Codul lui Hamurapi” sunt g=si alt= partener= sexual= \n afara propriei familii din motive de
incluse prescrip]ii severe pentru practicarea incestului. fa]ad= social=, inten]ia de a-[i men]ine structura familial= \n fa]a
Biblia [i mai ales Vechiul Testament specific= unei alternative de dezagregare, existen]a unei mame reci,
interdic]iile rela]iilor incestuoase dar aminte[te [i câteva neparticipative emo]ional-afectiv [i a unei fiice care preia rolul
situa]ii evidente de practicare a incestului: p=catul fetelor lui psihosexual [i emo]ional-afectiv al propriei mame fa]= de tat=l
Lot care locuind \mpreun= cu tat=l lor au avut pe rând rela]ii s=u.
sexuale cu acesta, dou= dintre ele dând na[tere la fii Incestul nu este \ntotdeauna un lucru for]at. Din cauza pozi]iei
(Geneza). tat=lui \n familie, aceasta poate s= determine copilul s= fac=
Coranul con]ine de asemenea numeroase prescip]ii cu anumite lucruri f=r= ca s= foloseasca for]a. Victimele pot avea
referire la incest: “v= este interzis de a v= c=s=tori cu mamele sentimente de ru[ine, de umilire, de vin=, de furie [i de confuzie,
voastre, cu fiicele, cu surorile, …cu fetele \ncredin]ate prin iar la ceilal]i membri de familie pot ap=rea sentimente de
tutel= [i n=scute din femei cu care voi a]i coabitat”. ne\n]elegere.
Vârsta tat=lui la care apare de regul= conduita incestuoas=
Incestul, a[a cum decurge din datele expuse sumar mai este de regul= 40 ani [i e legat= de o imaturitate psihosexual=
sus, a fost o realitate cu care s-a confruntat omenirea \n diversele sau de st=ri complexuale ale individului. Acesta are un sentiment
sale etape de dezvoltare. Dovada: elaborarea unor interdic]i de de vinov=]ie dar care dispare dac= nu este descoperit. Aceste
natur= religioas= c= [i reglement=rile juridice care reflect= decizii persoane provin de obicei din familii dezorganizate,
diferen]iate \n raport de credin]e, obiceiuri, datini [i care sunt marginalizate economic, [omeri, persoane cu caren]e de
condi]ionate de nivelul de cultur= [i civiliza]ie la care se afl= educa]ie, ocupa]ii instabile, vagabondaj etc.
fiecare societate. Pe de alt= parte, cu toate reglement=rile Plecând de la personalitatea tat=lui, Weinberg descrie trei
exprese dictate de religie, moral= sau justi]ie practici categorii de ta]i incestuo[i [i anume: personalit=]i introvertite
incestuoase au existat \n ciuda acestor stricte interziceri ale unor cu orientare endogamic= dominant= [i slab= orientare
astfel de comportamente aberante. familial=, personalit=]i psihopatice \nclinate c=tre
Incestul reprezint= cea mai important= manifestare promiscuitate [i personalit=]i imature sexual cu tendin]e
psihosexual= care vizeaz= normele moral-religioase ale rela]iilor orientate obiectual c=tre fiic=.
dintre membrii grupului familial, lega]i \ntre ei prin Un rol important \n acest proces \l are so]ia b=rbatului
consangvinitate. Studiile consacrate incestului au pus \n eviden]= incestuos. De regul= acest tip de so]ie prezit= o mare
mai multe forme clinice ale acestuia: incestul tat=-fiic=, mam=- dependen]= afectiv= fa]= de propria mam= [i transfer= de
fiu, frate-sor= \nsa m= voi referii doar la cazurile de incest timpuriu roluri materne \n propria sa familie, inclusiv \n mod
tat=-fiic=. automat [i incon[tient, rela]ia sa sexual= cu propriul s=u tat=. |n
Raporturile copilului cu parin]ii nu sunt lipsite de elemente cazul \n care so]ia b=rbatului incestuos descoper= leg=tura
sexuale. Copilul se raporteaz= la p=rin]i [i mai ales la unul dintre incestuoas= dintre so]ul ei [i fiica lor ea nu va face public
ei ca la un obiect al dorin]ei. De obicei el ascult= de un impuls al incestul, fiind o persoan= slab protestatoare sau chiar tolerant=
p=rin]ilor \n[i[i a c=ror tandre]e are un caracter sexual inhibat. \n aceast= privin]=. Se va creea [i men]ine o atmosfer= de
Tat=l prefer= \n general feti]a iar mama prefer= fiul. Fiul dore[te promiscuitate \n cadrul grupului familial respectiv.
s= se pun= \n locul tat=lui iar fiica \n locul mamei. Complexul Al treilea factor este fiica tat=lui incestuos. De regul= este
astfel format e condamnat la o refulare imediat= dar \n vorba de fiica cea mare a familie. La aceast= categorie de fiice
incon[tient el exercit= \nc= o ac]iune important= [i durabil=. sunt descrise urm=toarele: tulbur=ri de caracter (promiscuitate,
Freud apreciaz= c= \n condi]iile unei dezvolt=ri normale se prostitu]ie, comportament antisocial), frigiditate, tulbur=ri de tip
produce desprinderea din atrac]ia incestuoas=. |n cazul \n care isteric, nevroze etc. Acestea sunt de regul= imature afectiv,
aceast= desprindere e[ueaz= sau \n condi]iile regresiunii \n depresive sau cu manifest=ri de tip regresiv a personalit=]ii.
stadiile timpurii ale dezvolt=rii psihosexuale apar tendin]e Voi prezenta un caz care se \ntinde pe parcursul mai
incestuoase incon[tiente. Acestea se manifest= destul de rar \n multor ani, caz cu o motiva]ie complex= psiho-patologic= [i
sfera con[tiin]ei [i comportamentului datorit= cenzurii supra- social=, \n care victima nu este un copil ci o femeie adult=.
eului. B.G. \n vârst= de 47 ani, studii medii, pensionat medical
Psihanaliza identific= urm=torii factori care duc la (distrofie muscular= progresiv=), c=s=torit, tat= a 4 copii, predicator
\nc=lcarea interdic]iilor legate de incest: tat=l este incitat, \n mod al unui cult religios. De la vârsta de 8 ani când \i moare tat=l este
con[tient sau incon[tient de seduc]ia fiicei [i de ostilitatea mamei internat \ntr-o cas= de copii, situa]ie care \i provoac= puternice

8 CRIMINALISTICA
frustr=ri afective ce \l vor afecta pe toat= perioada copil=riei, dar [i direct= la cartea de joc, rela]ia dintre ei fiind privit= ca un joc de
cu ecouri puternice \n via]a sa de adult. Nu recunoa[te s= fi fost c=r]i, dar [i referire incon[tient= la Cartea C=r]ilor (Biblia) pe care
victima vreunui abuz sexual \n copil=rie. tat=l o propov=duie[te [i a c=ror porunci le \ncalc= râvnind la
O dat= cu deteriorarea st=rii de s=n=tate prin evolu]ia propria fiic=. De altfel referirile religioase transpar u[or din
distrofiei musculare dezvolta o tulburare mixt= de personalitate [i
scrierile lui (raport=rile temporale se fac \n func]ie de \nceperea
\ncepe s=-[i h=r]uiasc= sexual fiica cea mai mare \n vârst= de 23
perioadei de post, lucrurile de ne\n]eles sunt opera Diavolul etc).
de ani. Problemele \ncep dup= ce fiica divor]eaz= [i se mut=
Trece rapid de la rug=min]i la amenin]=ri: «Dup= cum ai
\mpreun= cu copiii la domiciliul p=rin]ilor ei. Timp de aproape doi
ani tat=l o h=r]uie[te, \i face propuneri directe de a \ntre]ine rela]ii \nceput s= te por]i cu mine cred c= peste câteva zile toat= familia
sexuale cu ea. To]i membrii familiei cunosc acest lucru [i evit= s= va suferi mult din cauza ta… Cum ai \nceput s= te compor]i m=
\i lase singuri. Ca urmare, lucrurile nu se concretizeaz= dar se faci s= risc la via]a, la familie. Eu te v=d zi [i noapte \n ochi…
acutizeaz= starea de tensiune din familie. Tat=l este din ce \n ce Dac= vrei cu adev=rat s= ne bucur=m de via]= amândoi, s= nu-]i
mai tensionat, recurge la acte de violen]= fizic= [i verbal= asupra mai vorbesc murdar, s= nu te mai p=ze[ti de mine te rog lucreaz=
familiei. Este reclamat de c=tre fiic= la poli]ie dar amenin]at= c= va o carte s= te eliberezi de mine [i eu s= m= \ndrept ca un om
fi dat= afar= din cas= aceasta \[i retrage de fiecare dat= c=ruia \i place s= tr=iasc=…. Te va costa mult c= nu lucrezi ultima
plângerea. carte. »
Starea psihic= a tat=lui se agraveaz=, acesta recurge la un
|n acest caz trebuie luate \n considera]ie predispozi]iile [i
plan ingenios pentru a r=mâne singur cu fiica sa cea mare [i are
structura aberant= de personalitate a tat=lui, cu predispozi]ie
loc o tentativ= de viol e[uat= datorit= faptului c= tat=l nu reu[e[te
s= finalizeze actul sexual. La aceast= tentativ= de viol asist= una constitu]ional= biopsihic= [i social= negativ=, care favorizeaz=
dintre nepoatele acestuia \n vârst= de 3 ani. Dup= tentativa de incestul prin ac]iuni anormal motivate, autoinductiv [i
viol tat=l \ncepe s=-i scrie scrisori fiicei sale, scrisori din care voi heteroinductiv totodat=. Aceast= structurare dizarmonic= inclusiv
cita pe parcursul studiului de caz pentru a ilustra st=rile psihice a structurilor bio-psihice elementare cu dezinhibarea pulsiunilor
ale acestuia. instinctuale explic= existen]a incestului \n toate tipurile de
Tot \n aceast= perioad= B.G. are o tentativ= de viol asupra societate [i \n toate civiliza]iile.
unei vecine [i o abuzeaz= sexual pe nepo]ica sa \n vârst= de 3 Examenul clinico-anamnestic al lui B.G. a relevat o
ani. |ncearc= s= ob]in= pl=cere din orice obiect \i este la dispozi]ie depresiv=, iritabilitate, toleran]= scazut= la frustare,
\ndemân= \ns= aceste tentative realizate f=r= discern=mânt nu-i
tulbur=ri hipnice, dispre] fa]= de normele de conduit= moral=,
procur= o satisfac]ie real=. Aceasta \l face s= resping= obiectul
obsesii ideatorii. Examenul psihologic indic= un IQ de 85,
manifestându-se fa]= de acestea printr-un comportament
necontrolat [i agresiv. \ncetinirea proceselor gândirii, depresie, dificult=]i de verbalizare,
Ca urmare a dezechilibrului psihic determinat de nivelul din tendin]e spre reverie [i gândire de tip prelogic. Se simte foarte
ce \n ce mai slab al activit=]ii fizice cauzat de boal=, B.G. izolat dar ac]ioneaz= \ntr-o manier= de o mare valoare moral=
dezvolt= o nevroz= compulsiv=, focarul de excita]ie fiind creat de predicând cultului din care apar]ine o serie de reguli total opuse
obsesia sexual= fa]= de fiica sa. celor pe care le respect= el.
Iat= cum \[i descrie BG. tr=irile \ntr-una dintre scrisorile Atitudinea celorlal]i membrii ai familei este contradictorie:
adresate fiicei sale: «când ai venit acas= gândul meu nu era s=- de[i cunosc situa]ia, fac tot posibilul s= nu-i lase singuri, au
]i aduc aminte din trecut pentru c= te iubeam [i mi-a fost mil= c= momente când o \ncurajeaz= pe victim= s= reclame situa]ia la
ai trecut printr-o faz= nedorit=. Eram pasiv f=r= s= fiu agitat.
poli]ie, tot ei o sf=tuiesc s=-[i retrag= plângerea ca s= nu-l
Dormeam linistit \n buc=t=rie, mergeam la adunare pân= intr-o
aresteze [i s=-i fac= de ru[ine \n comunitate, culpabilizeaz=
zi… Un semn brusc mi-a venit. Nu mai puteam dormi noaptea,
st=team [i te urm=ream pe la geamuri. Am luptat cu mine pân= victima, o amenin]= c= o vor da afar= din cas=. Dependen]i
\n ziua \n care ]i-am spus tot ce gandeam(…). |mi pare r=u c= nu financiar de tat=, dependen]i de imaginea lor \n comunitate [i mai
m-ai \n]eles atunci. }i-am spus c= sunt un om prea gelos de ce ales \n cadrul grupului religios din care fac parte, nu fac altceva
ai f=cut tu. Mi-ai degradat via]a \n fa]a lui M=mica, a familiei decât s= intre]in= conflictul. Ei vor cu orice pre] s= men]in=
\ntregi. Gelozia este o fiar= s=lbatic=, ucide, omoar=, otr=ve[te, structura familiei \n fa]a unei alternative de dezagregare [i
spânzur=…» dezonorare reu[ind de fapt s= men]in= doar atmosfera de
Imediat dup= tentativa de viol, \ntr-o pornire romantic= \i promiscuitate atât de d=un=toare tuturor membrilor. Ca urmare
scrie: «|mi pare r=u….am fost foarte stresat, nu [tiam dac= situa]ia se prelunge[te pe parcursul mai multor ani, câd victime [i
m=mica a plecat \n oras [i senza]ia a fost prea mare când m-am
al]i membrii (fiica cea mic=, una din nepotele), familia \l reclam=
lipit de tine…. E[ti o femeie super-extra. |ntr-o diminea]= o trimi]i
dar \[i retrage sistematic plângerile f=cute \ngreunând astfel
pe m=mica \n ora[ ca s= putem r=mâne singuri acas=. |]i voi
spune planul meu \n Postul mare. Mul]umesc [i voi ]ine la tine activitatea organelor de cercetare penal=. De aceea se impune
toat= via]a.» sprijinul psihologic [i social al \ntregii familii pe parcursul derul=rii
Tentativa e[uat= de a intre]ine rela]ii sexuale cu fiica sa nu procesului judiciar, orice publicitate sau pedepsire a tat=lui putând
face altceva decât s=-i acutizeze starea psihic= [i s=-i intensifice avea repercusiuni sociale asupra familiei.
via]a fantasmatic=. «Eu nu mai am pace \n suflet nu pot lua nici Incestul afecteaz= \ntreaga familie. El implic=, de obicei,
o hot=râre cu pesoana mea pân= când nu ajung cu tine la o comportamente secrete. Victima poate s= continuie uneori ani
\n]elegere. Cu cât trece vremea [i se apropie postul mare eu simt \ntregi din fric= de a nu r=ni familia, de a nu fi crezut= sau din teama
c= explodez. (…) Tu ai cea mai mare putere asupra mea ca s= c= cel vinovat ar putea face r=u unui alt membru al familiei.
m= \ndrep]i. Pentru c= te iubesc mult. Afl= c= schimbarea mea
Totu[i statisticile actuale referitoare la violen]ele sexuale
st= \n voin]a ta. Eu m= hot=r=sc ca din postul mare s= fiu alt om
demonstreaz= c= plângerile s-au \nmul]it. Violen]a sexual= este mai
numai dac= vei juca Tu cartea. Eu cred \n puterea [i felul meu c=
prezent= ca niciodat= \n anchetele poli]iei, \n articole de pres= sau
impreun= amândoi putem crea o alt= via]= \n familie s= nu mai
sufere m=mica-familia ce a suferit pân= acum.(…) Te rog-te rog- \n aten]ia opiniei publice. Cre[terea num=rului de reclama]ii de
te rog \n modul cel mai diplomatic [i lini[tit. Ori varianta la hotel incest [i abuz sexual demonstreaz= ridicarea barierelor psihologice
da” s= nu m= faci s= \nnebunesc mai tare, ori varianta acas=…». \n declararea cazurilor de c=tre victime. Din nefericire \ns= multe
Se repet= de mai multe ori cuvântul «carte», referire cazuri nu ajung s= fie deferite justi]iei.

CRIMINALISTICA 9
Drd. GEORGE B+LAN, procuror general al Parchetului de pe lâng=
Curtea de Apel Bucure[ti

E
statelor membre, p=strând, \n acela[i timp, suple]e, sistemului
venimentele deosebit de grave, produse \n comunitar;
Statele Unite ale Americii, la 11 septembrie 6. progresul realizat \n instaurarea unui spa]iu de
2001, au marcat profund evolu]ia societ=]ii libertate, securitate [i justi]ie va permite s= se aplice metoda
umane contemporane, demonstrând c= terorismul comunitar= \n aceste domenii cheie;
interna]ional promoveaz= o politic= agresiv= la adresa 7. noile dispozi]ii \n materie de politic= extern= [i de
securit=]ii mondiale [i de sfidare a p=cii [i democra]iei.
securitate comun=, ca [i crearea unui post de ministru al
Terorismul este un fenomen social complex, ce
afacerilor externe ale Uniunii, vor u[ura rolul Uniunii Europene
include atât exerci]iul violen]ei extreme, \n scopul
pe scar= interna]ional=;
intimid=rii statelor, guvernelor sau a unor institu]ii, cât [i
8. dispozi]iile \n materie de ap=rare vor face posibil=
o component= evident=, \ndreptat= asupra drepturilor
ameliorarea capacit=]ilor militare [i vor permite statelor
fundamentale ale omului, reprezentând o provocare
membre s= se angajeze \ntr-o cooperare structurat=, care va
important= la adresa democra]iei, statului de drept, la
face s= creasc= credibilitatea politicii externe a Uniunii
adresa vie]ii [i libert=]ii persoanei.
Europene”2
Semnificative pentru noua concep]ie interna]ional=
Tratatul, ce instituie o Conven]ie pentru Europa,
de ac]iune doctrinar= [i practic=, \n materia politicilor de
stabile[te o politic= extern= [i de securitate comun= \n cadrul
securitate, sunt prevederile Tratatului de instituire a
mai multor dispozi]ii cuprinse \n Titlul III – “Competen]ele
Conven]iei pentru Europa [i ale documentului intitulat
Uniunii” [i Capitolul II – “Dispozi]ii speciale”3.
“Actul Patriot”, adoptat de Congresul SUA, la 25
|n cadrul Titlului III – “Competen]ele Uniunii” se
octombrie 2001.
statuteaz= principiile subsidiarit=]ii [i propor]ionalit=]ii
La data de 29 octombrie 2004, conduc=torii statelor [i
exercit=rii competen]elor Uniunii, \n sensul \n care ac]iunea
guvernelor celor 25 de state membre ale Uniunii Europene [i
Uniunii \n domeniile, ce nu ]in de competen]a sa exclusiv=, se
ai celor 3 ]=ri candidate au semnat tratatul de instituire a
exercit= numai [i \n m=sura \n care obiectivele ac]iunii
Constitu]iei Europene, care a fost adoptat= \n unanimitate, la
18 iunie 2004. preconizate nu pot fi atinse \n mod satisf=c=tor de c=tre
|n urm= cu 50 de ani, au fost f=cu]i primii pa[i \n statele membre dar pot fi, datorit= dimensiunilor [i efectelor
construc]ia european=, punându-se bazele unei comunit=]i de preconizate, mai bine atinse la nivelul Uniunii.
popoare [i de state, fiind \nfiin]ate institu]ii suprana]ionale, De asemenea, Uniunea ac]ioneaz= \n limitele
care au evoluat spre o uniune economic= [i monetar=, urmând propor]ionale ale competen]elor ce i-au fost atribuite prin
s= se des=vâr[easc= \ntr-o veritabil= politic= extern= [i de Constitu]ie de c=tre statele membre \n vederea atingerii
ap=rare comun=, care s= propulseze Uniunea pe scena obiectivelor stabilite de c=tre aceasta, iar orice alt=
politic= mondial= [i astfel “construc]ia european= a \nceput s= competen]= neatribuit= Uniunii apar]ine statelor membre.
transforme sentimentul difuz al identit=]ii europene \ntr-un Uniunea dispune de competen]e pentru definirea [i
proiect de organizare politic=”1. punerea \n aplicare a unei politici externe [i de securitate
Se poate aprecia c= este nevoie de o constitu]ie comune, inclusiv pentru definirea progresiv= a unei politici de
european= deoarece institu]iile europene existente nu pot s= ap=rare comun=.
satisfac= nevoile politice ale Europei Unite, iar, pe fond, Articolul 16: “Politica extern= [i de securitate comun=”
Tratatul de instituire a unei constitu]ii pentru Europa cuprinde stabile[te competen]a Uniunii \n aceast= materie, care se \ntinde
progrese importante \n ceea ce prive[te noile competen]e ale asupra tuturor problemelor referitoare la securitatea acesteia,
Uniunii Europene, precum [i o nou= construc]ie institu]ional=, inclusiv la definirea progresiv= a unei politici de ap=rare comun=
care asigur=: care, pe viitor, s= conduc= la o strategie comun= de ap=rare.
“1. integrarea Cartei drepturilor fundamentale \n tratatul |n cadrul politicii externe [i de securitate comun=, statele
constitu]ional, ce va garanta o protec]ie mai eficace a membre sprijin=, \n mod activ [i f=r= rezerve, aceste politici, \n
drepturilor cet=]enilor; spiritul loialit=]ii [i solidarit=]ii reciproce [i respect= actele
2. acordarea unei personalit=]i juridice unice \i va adoptate de c=tre Uniune \n acest domeniu. Ele se ab]in de
permite acesteia s= joace un rol mai vizibil pe scena la orice ac]iune contrar= intereselor Uniunii sau care poate
interna]ional=; d=una eficacit=]ii sale.
3. redactarea unui tratat constitu]ional unic [i eliminarea Capitolul II – Dispozi]ii speciale, reglementeaz=
diver[ilor piloni vor face activitatea Uniunii Europene [i principiile de ac]iune privind aplicarea politicilor de securitate
exercitarea responsabilit=]ilor sale mai simple [i mai [i ap=rare comune, spa]iul de libertate, securitate [i justi]ie cât
transparente pentru cet=]eni; [i clauze de solidaritate.
4. generalizarea – cu mici excep]ii - a procedurii Astfel, la art.I-40: “Dispozi]ii privind aplicarea Politicii
legislative privind adoptarea legilor europene va consolida Europene de Securitate Comun=” se prezint= rolul Uniunii
legitimitatea democratic= a Uniunii [i a deschiderii sale; Europene \n ac]iunea solidarit=]ii politicii reciproce a statelor
5. clarificarea competen]elor va permite cet=]enilor s= membre, care duce o politic= extern= [i de securitate comun=
disting= mai clar \ntre responsabilit=]ile Uniunii [i cele ale [i de identificare a problemelor de interes general.

10 CRIMINALISTICA
Totodat=, Consiliul European identific= interesele Uniunea va aloca toate resursele disponibile inclusiv
strategice ale Uniunii, stabile[te obiectivele politicii sale externe cele militare, \n vederea:
[i de securitate comune, elaborând politici \n acest sens.  prevenirii amenin]=rilor teroriste pe teritoriul statelor
Politica extern= [i de securitate comun= este pus= \n membre;
aplicare de c=tre Ministerul Afacerilor Externe al Uniunii [i de  protej=rii institu]iilor democratice [i a popula]iei civile
c=tre statele membre, prin utilizarea mijloacelor na]ionale [i a de un eventual atac terorist;
celor comunitare.  acord=rii de asisten]= unui stat membru pe teritoriul
|n cadrul deciziilor privind politica extern= [i de acestuia, la cererea autorit=]ilor sale politice, \n cazul unui
securitate, se manifest= principiul solidarit=]ii dintre statele atac terorist sau \n cazul unei catastrofe naturale ori provocate
Uniunii, acestea consultându-se reciproc, \n vederea unei de om.
ac]iuni convergente. Aceste dispozi]ii, cuprinse \n Tratatul ce instituie o
La articolul I-41: “Dispozi]ii privind Politica Comun= Constitu]ie pentru Europa, exprim=, \n mod evident, voin]a
de Securitate [i Ap=rare” se stabile[te c= politica \n aceast= statelor membre de a promova o politic= coerent= [i eficient=
materie face parte integrant= din politica extern= [i de de securitate [i ap=rare, \n vederea protej=rii valorilor
securitate comun=, asigurând Uniunii o capacitate universale ale drepturilor inviolabile [i inalienabile ale omului,
opera]ional= bazat= pe resurse civile [i militare. democra]iei, egalit=]ii, libert=]ii [i statului de drept.
Uniunea poate recurge la aceste capacit=]i \n cadrul Spa]iul comun european tinde astfel s= devin= un actor
misiunilor \n afara Uniunii, pentru a asigura men]inerea p=cii, de maxim= importan]= pe scena rela]iilor interna]ionale, care,
prevenirea conflictelor [i \nt=rirea securit=]ii interna]ionale, al=turi de S.U.A., pot contribui la sporirea securit=]ii mondiale
conform principiilor Cartei Na]iunilor Unite. [i la intensificarea luptei \mpotriva terorismului interna]ional.
Politica Uniunii nu aduce atingere caracterului specific La data de 25 octombrie 2001, Congresul Statelor Unite
al politicii de securitate [i de ap=rare a anumitor state membre, ale Americii a adoptat “Legea Patriot” (Patriot Act)4, creeat= \n
respect= obliga]iile care decurg din Tratatul Atlanticului de scopul prevenirii [i combaterii ac]iunilor teroriste pe teritoriul
Nord pentru anumite state membre care consider= c= S.U.A., [i la nivel interna]ional, cât [i \n vederea \mbun=t=]irii
ap=rarea lor comun= se realizeaz= \n cadrul Organiza]iei instrumentelor judiciare [i administrative de lupt= \mpotriva
Tratatului de Nord [i este compatibil= cu politica de securitate terorismului.
[i de ap=rare comun= stabilit= \n acest cadru. Legea este prezentat= ca fiind un instrument legislativ,
Pentru punerea \n aplicare a politicii de securitate [i de ce asigur= mai mult= for]= [i coeren]= \n lupta de prevenire [i
ap=rare comun=, statele membre pun la dispozi]ia Uniunii combatere a terorismului.
capacit=]i civile [i militare, constituind \n comun for]e Legea Patriot (Patriot Act) cuprinde un ansamblu de
multina]ionale, \n vederea atingerii obiectivelor propuse. norme procedurale, care reglementeaz= activit=]i specifice
|n cazul \n care unul dintre statele participante ar fi obiectul investig=rii [i cercet=rii faptelor [i actelor de terorism, a
unei agresiuni armate pe teritoriul s=u, celelalte state din Uniune surselor finan]=rii acestuia cât [i dispozi]ii de amendare a unor
\i acord= ajutor [i asisten]= prin toate mijloacele de care dispun, acte normative, ce reglementeaz= competen]ele unor institu]ii
\n conformitate cu disp.art.51 din Carta Na]iunilor Unite. fundamentale (Autoritatea preziden]ial=) cât [i alte domenii
Aceast= dispozi]ie, care stabile[te un angajament (penal, procedural penal, financiar etc.), \n materia combaterii
comun de ap=rare, nu aduce atingere caracterului special al terorismului.
angajamentelor asumate \n cadrul NATO, care, pentru statele De asemenea, Legea Patriot (Patriot Act) reprezint= [i
membre ale acestei organiza]ii, r=mâne fundamentul ap=r=rii un complex de norme administrative, financiare [i
lor comune. jurisdic]ionale care toate la un loc au rolul de a adapta \ntreg
Articolul I-42: “Dispozi]ii privind spa]iul de libertate, aparatul guvernamental [i politic decizional la realit=]ile unui
securitate [i justi]ie” consacr= existen]a acestei zone de conflict asimetric, declan[at ca \n cazul atacurilor teroriste din
cooperare regional=, care are ca fundament principiile 11 septembrie 2001.
libert=]ii, securit=]ii [i justi]iei. |n con]inutul Titlului I sunt reglementate dispozi]ii privind
Uniunea constituie acest spa]iu prin adoptarea de legi- \mbun=t=]irea securit=]ii interne, \n vederea combaterii
cadru care, prin implementarea \n sistemele judiciare ac]iunilor teroriste.
na]ionale, vor armoniza legisla]iile ]=rilor membre. Astfel, la Sec]iunea 101 se reglementeaz= constituirea
De asemenea, se promoveaz= \ncrederea reciproc= fondului destinat luptei \mpotriva terorismului, \n cadrul
\ntre autorit=]ile competente ale statelor membre, \n special Trezoreriei Statelor Unite, ce cuprinde sume de bani ce
pe baza recunoa[terii reciproce a deciziilor judiciare [i r=mân disponibile, indiferent de anul fiscal, pentru
extrajudiciare cât [i prin cooperarea opera]ional= a organelor urm=toarele activit=]i:
de aplicare a legii \n domeniul prevenirii, descoperirii [i  restabilirea capacit=]ii opera]ionale a unei structuri
combaterii infrac]ionalit=]ii.
din componen]a organelor de aplicare a legii sau de ap=rare,
|n cazul spa]iului de libertate, securitate [i justi]ie, pot
care a avut de suferit, ca urmare a unui atac terorist intern sau
participa la mecanisme de evaluare [i monitorizare, inclusiv a
interna]ional;
activit=]ii Europol [i Eurojust, statele membre dispunând [i de
 acordarea de sprijin pentru combaterea, anchetarea
drept de ini]iativ= \n domeniul cooper=rii poli]iene[ti [i
sau urm=rirea \n justi]ie a actelor de terorism intern [i
cooper=rii judiciare \n materie penal=.
Articolul I-43: “Clauze de solidaritate” stabile[te interna]ional;
mecanismul solidarit=]ii Uniunii, \n cazul ac]iunii unor factori  realizarea de evalu=ri ale amenin]=rilor terorismului
de risc care pot afecta securitatea statelor membre. de c=tre agen]iile federale [i structurile acestora;
Astfel, atunci când unul dintre statele membre face  rambursarea c=tre orice departament sau agen]ie a
obiectul unui atac terorist sau al unei catastrofe naturale sau Guvernului Federal a costurilor suportate la re]inere \n alte
dezastre provocate de om, Uniunea [i statele membre state a persoanelor acuzate de terorism, prin \nc=lcarea
ac]ioneaz= \mpreun= \n spirit de solidaritate. legisla]iei Statelor Unite.

CRIMINALISTICA 11
|n urm=toarea Sec]iune (102) se condamn= de c=tre spionaj [i contrainforma]ii necesare reprezentan]ilor
Congresul S.U.A. discriminarea americanilor de origine arab= organismelor federale de aplicare a legii sau serviciilor de
[i musulman=, pe fondul luptei antiteroriste, considerându-se c=: informa]ii [i protec]ie, imigra]ie, ap=rare na]ional= sau
 drepturile [i libert=]ile civile ale tuturor americanilor, securitate na]ional=, pentru a-i ajuta pe ace[tia \n \ndeplinirea
inclusiv cei de origine arab=, musulman= [i cei originari din atribu]iilor oficiale.
Asia de Sud trebuie protejate [i trebuie f=cute toate |n cazul deconspir=rii informa]iilor, \n condi]iile mai sus
eforturile pentru a le asigura protec]ia; ar=tate [i \n baza hot=rârii unei instan]e, oficiali, federali pot
 orice acte de violen]= [i discriminare \mpotriva utiliza informa]iile respective doar \n m=sura \n care acestea
oric=ror americani sunt condamnabile; sunt necesare \ndeplinirii atribu]iilor oficiale, cu respectarea
 i se cere \ntregii ]=ri s= recunoasc= patriotismul
restric]iilor privind deconspirarea neautorizat= a informa]iilor
de acest tip.
concet=]enilor apar]inând tuturor mediilor etnice, rasiale [i
Tot \n cadrul acestei sec]iuni se define[te termenul mai
religioase.
sus citat – “informa]ii de spionaj”, ca fiind:
 informa]ii, indiferent dac= acestea
|n continuare, sunt relgementate norme privind sprijinul
privesc o
financiar sporit pentru Centrul de asisten]= tehnic= de pe
persoan= din Statele Unite, vizând capacitatea Statelor Unite
lâng= Biroul Federal de Investiga]ii cât [i modificarea unor de a asigura protec]ia \mpotriva unor atacuri reale sau
prevederi \n leg=tur= cu solicit=rile de asisten]= militar=, poten]iale sau alte acte ostile grave ale unei puteri str=ine sau
pentru a \nt=ri restric]iile \n anumite cazuri de urgen]=. ale unui agent apar]inând unei puteri str=ine;
La Sec]iunea 105 – Dezvoltarea ini]iativei for]elor  informa]ii privind actele de sabotaj sau terorism
na]ionale pentru combaterea infrac]iunilor electronice se interna]ional, comise de o putere str=in= sau de un agent
stabile[te obliga]ia directorului Serviciului Secret al Statelor apar]inând unei puteri str=ine;
Unite ale Americii de a lua m=surile necesare pentru a \nfiin]a  informa]ii privind activit=]ile clandestine de culegere
o re]ea na]ional= a for]elor de combatere a infrac]iunilor de informa]ii desf=[urate de un serviciu sau de o re]ea de
electronice, \n scopul descoperirii [i anchet=rii diferitelor informa]ii apar]inând unei puteri str=ine sau desf=[urate de
forme de infrac]iuni electronice, inclusiv a unor poten]iale un agent al unei puteri str=ine;
atacuri teroriste \mpotriva obiectivelor esen]iale de  informa]ii privind sau nu o persoan= din Statele
infrastructur= [i \mpotriva sistemului financiar-bancar al Unite, vizând o putere str=in= sau un teritoriu str=in, având
Statelor Unite ale Americii. leg=tur= cu ap=rarea na]ional=, siguran]a na]ional= sau
Sec]iunea 106 acord= autorit=]ii preziden]iale puteri afacerile externe ale ]=rii.
suplimentare, inclusiv asupra oric=rui drept, titlu, sau venit De asemenea, “informa]iile cu privire la spionaj” sunt
provenit din orice proprietate aflat= sub jurisdic]ia Statelor definite [i \n sensul unor informa]ii, privitoare sau nu la un
Unite ale Americii [i confiscat= de la orice persoan= care a cet=]ean al Statelor Unite, care se refer= la posibilitatea
planificat, autorizat, a sprijinit sau s-a implicat \n opera]iuni Statelor Unite de a oferi protec]ie \mpotriva:
sau atacuri \ndreptate asupra S.U.A.  unui atac prezent sau poten]ial sau altor acte ostile
Astfel, aceste drepturi, titluri sau venituri provenite din grave \ntreprinse de o putere str=in= sau de un agent al unei
propriet=]ile astfel confiscate se vor transfera, \n conformitate puteri str=ine;
cu prevederile impuse de pre[edinte, c=tre o persoan= sau  actelor de sabotaj sau de terorism interna]ional s=vâr[ite
agen]ie desemnat= de acesta unde vor fi de]inute, folosite, de o putere str=in= sau de un agent al unei puteri str=ine;
administrate, lichidate, vândute sau se va dispune \n privin]a  activit=]ilor clandestine de culegere de informa]ii
lor \n interesul [i beneficiul Statelor Unite. desf=[urate de c=tre un serviciu secret sau de c=tre o re]ea a
Tot la aceast= sec]iune se prevede c= informa]iile unei puteri str=ine sau de c=tre un agent al unei puteri str=ine;
clasificate pot fi prezentate instan]ei care efectueaz= o  informa]iilor privitoare sau nu la un cet=]ean al
cercetare judec=toreasc= asupra unor fapte ce constituie Statelor Unite, cu privire la o putere str=in= sau un teritoriu
obiectul acestei legi, \n vederea unei evalu=ri “ex parte sau str=in care se refer= la ap=rarea na]ional=, securitatea sau
in camera”. gestionarea afacerilor externe ale Statelor Unite.
Titlul II dezvolt= dispozi]iile anterioare privind sporirea |n cadrul Sec]iunii 216 se aduc preciz=ri \n leg=tur= cu
securit=]ii interne prin \nt=rirea procedurilor de supraveghere procedura emiterii mandatului prin care se autorizeaz=
[i interceptare a comunica]iilor prin cablu, orale [i electronice, instalarea [i folosirea \nregistr=rii sau a unui sistem de
\n cazurile \n care sunt indicii de terorism, fraud= electronic= localizare [i monitorizare \n orice loca]ie de pe teritoriul
sau alte infrac]iuni. Statelor Unite, \n sensul \n care o instan]= competent=
Sec]iunea 203 stabile[te cazurile \n care informa]iile din apreciaz= c= procurorul guvernamental a informat instan]a c=
acest domeniu pot fi prezentate \n fa]a Marelui juriu5, dup= datele care se vor ob]ine, \n urma intercept=rii, sunt relevante
cum urmeaz=: pentru derularea unei anchete.
 atunci când o instan]= dispune acest lucru ca m=sur= Titlul III se refer= la norme privind combaterea
preliminar= sau având leg=tur= cu procedurile judiciare; activit=]ilor interna]ionale de sp=lare a banilor [i de finan]are
 atunci când o instan]= permite acest lucru la a opera]iunilor de prevenire a actelor teroriste.
solicitarea acuzatului, ar=tând c= pot exista motive pentru o |n continuarea acestor reglement=ri s-a plecat de la
mo]iune de respingere a condamn=rii datorit= aspectelor constatarea c= activit=]ile de sp=lare a banilor asigur= sursele
prezentate \n fa]a Marelui juriu; financiare necesare re]elelor criminale transna]ionale [i au o
 atunci când deconspirarea informa]iilor este f=cut= de importan]= deosebit= pentru finan]area terorismului global [i
un procuror al guvernului c=tre un alt Mare juriu federal; asigurarea de fonduri pentru atacurile teroriste.
 atunci când o instan]= permite acest lucru, la cererea De asemenea, s-a remarcat c= anumite jurisdic]ii din
procurorului guvernamental, ar=tându-se c= aceste aspecte afara Statelor Unite ale Americii, care ofer= facilit=]i “off
pot duce la descoperirea unei \nc=lc=ri a legii penale a shore” atât \n domeniul bancar, cât [i \n alte domenii, menite
statului; s= asigure anonimatul, corelate cu deficien]ele normelor [i
 atunci când aspectele vizate includ informa]ii de regimurilor de supraveghere financiar=, furnizeaz=

12 CRIMINALISTICA
instrumentele esen]iale de mascare a titularilor tranzac]iilor de organiza]iile teroriste interna]ionale, \n m=sura \n care
fonduri ilicite, rezultate din s=vâr[irea unei game largi de membrii acestora sunt angaja]i \n activit=]i comune [i a
infrac]iuni, de la traficul de droguri, contrabanda cu arme, dimensiunii rela]iilor de cooperare dintre ace[tia, \n domeniul
traficul de fiin]e umane, pân= la fraude financiare. colect=rii [i transfer=rii fondurilor \n aceste scopuri;
Stabilirea de m=suri eficiente, \n vederea combaterii  cu privire la mijloacele prin care se urm=re[te
sp=l=rii banilor, la nivel interna]ional, necesit= o ac]iune la facilitarea identific=rii conturilor [i a tranzac]iilor \n care sunt
nivel na]ional, bilateral cât [i interna]ional, cu folosirea unor implicate grup=rile teroriste, precum [i a schimbului de
mecanisme special destinate acestui efort, cum ar fi Comitetul informa]ii cu privire la astfel de conturi [i tranzac]ii, care au avut
de la Basel pentru reglement=ri bancare [i practici de
loc \ntre institu]iile financiare [i organele de aplicare a legii.
supraveghere [i Grupul de lucru pe probleme de sp=lare de
|n cadrul Sec]iunii 317 se stabile[te competen]a cu
bani din care fac parte [i Statele Unite ale Americii.
privire la activit=]ile de sp=lare a banilor \n sarcina instan]elor
|n linii generale, \n acest titlu, se reglementeaz=
de judecat= care au drept de jurisdic]ie asupra oric=rei
procedurile de ob]inere a informa]iilor financiar-bancare cu
persoane str=ine, inclusiv asupra oric=rei institu]ii financiare
privire la tranzac]ii suspecte [i m=surile speciale pe care
autorizate de legisla]ia unui stat str=in, \mpotriva c=rora se
Ministerul de Finan]e al S.U.A. le poate lua sau solicita, \n
deschide o ac]iune judiciar=, dac=:
 persoana str=in= comite o infrac]iune, cu implicarea
vederea prevenirii [i combaterii sp=l=rii banilor.
Astfel, Ministerul de Finan]e poate solicita oric=rei
unei tranzac]ii financiare, care s-a \nregistrat, \n totalitate sau
institu]ii sau agen]ii financiare interne s= p=streze registrele
par]ial, pe teritoriul Statelor Unite;
de eviden]= [i raport=rile financiare \n leg=tur= cu suma total=
 persoana str=in= transfer=, \n interes personal, un
a tranzac]iilor sau pentru fiecare tranzac]ie, cu privire la o
jurisdic]ie din afara Statelor Unite, una sau mai multe categorii bun asupra c=ruia Statele Unite de]ine dreptul de proprietate,
de tranzac]ii din acest cadru sau care implic= o jurisdic]ie din \n virtutea intr=rii \n vigoare a unui ordin privind confiscarea sa
afara Statelor Unite sau unul ori mai multe tipuri de conturi, de c=tre o instan]= din Statele Unite;
dac= se consider= c= respectiva jurisdic]ie, institu]ie sau  persoana str=in= este o institu]ie financiar= care de]ine
categorie de tranzac]ie este legat= de opera]iuni de sp=lare un cont bancar la o institu]ie financiar= din Statele Unite.
de bani.. Instan]ele judec=tore[ti pot emite ordine de
Conform dispozi]iilor din acest titlu, ministrul de finan]e indisponibilizare sau pot s= hot=rasc= declan[area
poate cere oric=rei institu]ii sau agen]ii financiare informa]ii cu procedurilor necesare pentru a certifica faptul c= orice cont
privire la: bancar sau alt= prioritate de]inut= de c=tre persoana
 identitatea [i adresa participan]ilor la o tranzac]ie sau cercetat= pe teritoriul Statelor Unite sunt puse la dispozi]ia
leg=tur=, inclusiv identitatea ini]iatorului pentru fiecare transfer instan]ei.
de fonduri; Un accent deosebit se pune pe combaterea sp=l=rii
 gradul de legalitate \n care ac]ioneaz= un participant
banilor, pe cooperarea interna]ional= privind depistarea
ini]iatorilor de transferuri electronice [i \n combaterea
la fiecare tranzac]ie;
 identitatea de]in=torului real de fonduri, implicat \n
opera]iunilor de sp=lare a banilor, infrac]iunilor financiare [i
finan]area grup=rilor teroriste.
fiecare tranzac]ie;
O alt= problem= major= legat= de finan]area
 o descriere a fiec=rei tranzac]ii;
terorismului interna]ional o reg=sim \n Sec]iunea 371, ce
De asemenea, se vor solicita informa]ii referitoare la
reglementeaz= normele referitoare la infrac]iunea de
de]in=torul real al unui cont deschis sau de]inut \n S.U.A. de
contraband= cu valut=.
c=tre o persoan= str=in= care implic= o jurisdic]ie din afara
Aceast= infrac]iune este definit= ca fiind fapta
Statelor Unite, una sau mai multe categorii de astfel de
persoanei care, cu inten]ie, ascunde mai mult de 10.000 de
tranzac]ii sau care implic= o jurisdic]ie extern= sau unul ori
dolari \n bani lichizi sau alte instrumente monetare asupra
mai multe tipuri de conturi, dac= se apreciaz= c= acestea au
propriei persoane sau \n alte locuri, bagaje, m=rfuri sau
leg=tur= cu sp=larea de bani.
containere, transport= sau transfer= astfel de bani sau
Se vor solicita informa]ii [i cu privire la anumite conturi
instrumente monetare dintr-o localitate din Statele Unite
corespondente [i creditoare, pentru a se ob]ine date
\ntr-alta din afara Statelor Unite sau dintr-un loc din afara
referitoare la identificarea fiec=rui client al unei institu]ii
Statelor Unite \ntr-unul din interiorul S.U.A.
financiare care poate folosi sau ale c=rei tranzac]ii sunt
La redactarea textului, ce incrimineaz= infrac]iunea de
derulate prin cont creditar sau corespondent, cât [i informa]ii
contraband= cu valut=, s-au avut \n vedere constat=rile
similare cu cele pe care institu]iile depozitare le ob]in \n cursul
Congresului S.U.A., care a apreciat c= transportul [i trecerea
obi[nuit al afacerilor legale de clien]ii reziden]i \n SUA.
frauduloas= a banilor lichizi \n cantit=]i mari pot reprezenta
|n cadrul Sec]iunii 314 se indic= domeniile \n care se
acum cea mai obi[nuit= form= de sp=lare a banilor, iar
impun cooperarea [i facilitarea schimbului de informa]ii, \n
deplasarea unor sume mari de bani lichizi este unul din
scopul descuraj=rii fenomenului de sp=lare de bani:
semnele cele mai concludente de avertizare c= este vorba de
 cu privire la probleme legate de finan]area grupurilor
trafic de droguri, terorism, sp=lare de bani, evaziune fiscal= [i
teroriste, de mijloacele prin care aceste grupuri pot transfera alte infrac]iuni specifice crimei organizate.
fonduri \n \ntreaga lume, inclusiv pe teritoriul Statelor Unite, Al=turi de actele [i faptele de trecere frauduloas= a
chiar [i prin intermediul unor organiza]ii de caritate, a unor frontierei cu lichidit=]i valutare, se afl= prevederile privind
organiza]ii non-profit [i a unor organiza]ii non- falsificarea de moned= [i a obliga]iilor, inclusiv prin folosirea
guvernamentale, precum [i m=sura de apari]ie a riscului ca unei imagini digitale sau electronice, ori o imagine analog= a
institu]iile financiare din Statele Unite s= fie implicate, f=r= voia acestora a unui bon, certificat de trezorerie, chitan]= sau
lor, \n astfel de finan]=ri; declara]ie de plat=.
 cu privire la stabilirea rela]iilor, \n special a celor de Importan]a ar=tat= acestor prevederi de c=tre ini]iatorii
natur= financiar= \ntre trafican]ii interna]ionali de narcotice [i Legii Patriot (Patriot Act) rezult= din faptul c= sp=larea de bani

CRIMINALISTICA 13
reprezint= principala modalitate de finan]are a terorismului Sec]iunea 412 stabile[te obliga]ia autorit=]ilor judiciare
interna]ional, ori reducerea sau anihilarea unor astfel de americane de a-i re]ine, \n mod obligatoriu, pe presupu[ii
fluxuri financiare “murdare” ar putea determina o sc=dere terori[ti, precizându-se c= procurorul general va lua \n
considerabil= a ac]iunii grup=rilor teroriste. custodie orice cet=]ean str=in fa]= de care exist= motive
|n titlul IV al Legii Patriot (Patriot Act) sunt enumerate \ntemeiate pentru a se considera c= desf=[oar= activit=]i
mai multe dispozi]ii care vin s= \ntregeasc= un pachet de m=suri teroriste sau face parte dintr-o organiza]ie terorist=.
cu privire la securitatea frontierelor Statelor Unite ale Americii. Procurorul general, dup= ce a luat m=sura re]inerii fa]=
Se poate observa interesul sporit acordat de guvernul de persoana suspectat= de activit=]i teroriste, va declan[a
american \n leg=tur= cu asigurarea personalului necesar la procedurile de expulzare fa]= de aceasta sau o va acuza de
frontiera nordic= [i cu privire la accesul de c=tre o fapt= penal=, dar nu mai târziu de 7 zile de la \nceperea
Departamentul de Stat [i Serviciul de Imigrare la anumite acestei re]ineri.
informa]ii de identificare privind cazierele solicitan]ilor de |n cadrul politicii de securitate a Statelor Unite ale
reziden]= [i a celor care solicit= intrarea \n S.U.A. Americii, promovate \n acest document, se \nscrie [i
|n acest sens, la Sec]iunea 403, se precizeaz= c= preocuparea privind integritatea [i securitatea vizelor prin
procurorul general [i directorul Biroului Federal de Investiga]ii implementarea rapid= a unui sistem de date de intrare [i ie[ire
vor furniza informa]ii aflate \n cazierele consemnate \n integrat pentru aeroporturi, porturi maritime [i puncte terestre
Indexul de Identificare Interstatal= din cadrul Centrului de frontier= cât [i dezvoltarea unui program de monitorizare a
Na]ional de Informare cu privire la infrac]iuni, \n dosarele studen]ilor str=ini, \n vederea control=rii imigra]iei ilegale.
persoanelor c=utate, sau la orice dosare de]inute de Centrul Titlul V este consacrat unui pachet de norme
Na]ional de Informare cu privire la infrac]iuni, acces cu scopul procedurale care vine s= faciliteze anchetarea actelor [i
de a determina dac= un solicitant de reziden]= sau o faptelor de terorism.
persoan= care solicit= intrarea \n ]ar= au un cazier men]ionat |n conformitate cu procedurile [i cu reglement=rile
\n astfel de dosare. stabilite de procurorul general al Statelor Unite ale Americii,
Paralel cu schimbul de informa]ii dintre agen]ii se are \n fondurile aflate la dispozi]ia acestuia pot fi utilizate pentru
vedere [i un alt mijloc de control mai eficient al persoanelor acordarea de recompense, ca urmare a solicit=rii unor
care intr= [i ies din Statele Unite ale Americii, prin extinderea persoane care se ofer= s= sprijine activitatea Departamentului
Sistemului Automat Integrat de Identificare a Amprentelor din de Justi]ie de combatere a terorismului [i de protec]ie a
cadrul Biroului Federal de Investiga]ii [i a altor sisteme de popula]iei \mpotriva actelor teroriste.
identificare, pentru o mai bun= identificare a unei persoane Sec]iunea 504 aduce prevederi suplimentare \n
care de]ine un pa[aport sau o viz= str=in= [i care poate fi leg=tur= cu modalit=]ile de cooperare [i coordonare a
c=utat= \n leg=tur= cu o anchet= penal= \n S.U.A sau \n organismelor de aplicare a legii \n activitatea acestora de
str=in=tate, \nainte ca acesteia s= i se emit= viz= sau s= i se prevenire [i combatere a terorismului.
acorde accesul sau ie[irea din S.U.A. Astfel, ofi]erii federali care desf=[oar= o activitate de
|n cadrul dispozi]iilor privind controlul imigr=rilor \n S.U.A supraveghere electronic= sau care realizeaz= perchezi]ii,
s-a procedat, \n cadrul Sec]iunii 411, la enun]area temeiurilor pentru a ob]ine informa]ii din exteriorul S.U.A., pot colabora
\n baza c=rora nu se poate acorda drept de reziden]=, cu reprezentan]ii organismelor federale de aplicare a legii, \n
eviden]iindu-se, \n principal, temeiuri privind apartenen]a sau scopul coordon=rii eforturilor, \n vederea anchet=rii sau
leg=turile unei persoane cu organiza]ii teroriste, dup= cum asigur=rii protec]iei \mpotriva:
urmeaz=:  atacurilor reale sau poten]iale sau a altor acte ostile
 este un reprezentant al unei organiza]ii teroriste sau grave, s=vâr[ite de o putere str=in= sau de un agent al unei
al unui grup politic, social ori asimilat al c=rui sprijin public puteri str=ine;
pentru ac]iunile teroriste submineaz= eforturile depuse de  actelor de sabotaj sau de terorism interna]ional
S.U.A., \n vederea combaterii ac]iunilor de aceast= natur=;
s=vâr[ite de o putere str=in= sau de un agent al unei puteri
 [i-a folosit pozi]ia important= dintr-o ]ar= pentru a
str=ine;
sus]ine sau pentru a se dedica ac]iunilor teroriste, ori pentru
a-i convinge pe al]ii s= sprijine activit=]ile teroriste sau o  activit=]ilor clandestine de ob]inere de informa]ii,
organiza]ie terorist=; desf=[urate de un serviciu de informa]ii sau de o re]ea a unei
 este so]ul sau so]ia ori copilul unui cet=]ean str=in puteri str=ine ori de un agent al unei puteri str=ine.
c=ruia, potrivit prevederilor acestei sec]iuni, nu i se acord= Sec]iunea 506 stabile[te compenten]e suplimentare
drept de reziden]=, dac= activitatea din cauza c=reia Serviciului Secret al S.U.A., care, al=turi de Biroul de
cet=]eanul str=in nu a primit drept de reziden]= a avut loc \n Investiga]ii, are jurisdic]ie \n anchetarea faptelor ce aduc
ultimii cinci ani; atingere securit=]ii na]ionale a Statelor Unite.
 comiterea sau instigarea la comiterea unei activit=]i Biroul Federal de Investiga]ii are [i competen]a de a
teroriste, \n circumstan]e care indic= inten]ia de a cauza moartea ancheta infrac]iunile de spionaj, culegere de informa]ii, de
sau r=nirea corporal= grav= a uneia sau a mai multor persoane; deconspirare neautorizat= a informa]iilor secrete sau a
 preg=tirea sau planificarea unei activit=]i teroriste; informa]iilor protejate din motive de securitate na]ional= ori de
 culegerea de informa]ii referitoare la poten]ialele ]inte men]inere a rela]iilor diplomatice \ntre statele stipulate, cu
ale activit=]ii teroriste; excep]ia infrac]iunilor date \n competen]a Serviciului Secret al
 solicitarea de fonduri sau alt sprijin logistic, \n Statelor Unite.
vederea derul=rii de activit=]i teroriste; Serviciul Secret al Statelor Unite \[i exercit= autoritatea
 desf=[oar= activit=]i de acordare de sprijin material, \n conformitate cu acordul \ncheiat \ntre Ministerul Finan]elor
inclusiv locuin]=, mijloace de transport [i de comunica]ii, [i procurorul general, având [i o jurisdic]ie suplimentar= de
fonduri sau alte beneficii financiare, documente sau acte de anchetare a fraudelor dispozitivelor de acces, falsificarea
identitate false, arme [i explozibili sau acord= instruire pentru dispozi]iilor sau documentelor de identitate [i orice fraud= sau
desf=[urarea de activit=]i teroriste. acte infrac]ionale ori ilegale, s=vâr[ite \n cadrul sau \mpotriva

14 CRIMINALISTICA
institu]iilor financiare protejate de stat. amenin]=ri sau conspira]ii \n leg=tur= cu cele men]ionate;
Paralel cu preocup=rile legate de sporirea capacit=]ii de Vor fi amendate sau \nchise pe o perioad=, care nu
ripost= la amenin]=rile teroriste se \nregistreaz= \n cadrul poate dep=[i 20 de ani, dac= au s=vâr[it o fapt=, din cele
Titlului VI [i m=suri de asigurare a asisten]ei materiale pentru prezentate, sau \n cazul \n care exist= o amenin]are sau
victimele actelor teroriste, dar [i pentru organele de aplicare a conspira]ie cu privire la comiterea unei astfel de ac]iuni, care
legii sau implicate \n activit=]ile de anchetare [i prevenire a afecteaz= un furnizor de mijloace de transport [i afecteaz=
actelor teroriste sau de salvare, recuperare [i interven]ie, \n transporturile interna]ionale, sau dac= pe parcursul unei astfel
cazul producerii unor astfel de fapte. de ac]iuni, acele persoane c=l=toresc sau comunic= cu un stat
Titlul VII aduce prevederi suplimentare \n leg=tur= cu vecin pentru comiterea unei astfel de ac]iuni ori transport=
intensificarea schimbului de informa]ii, prin extinderea materiale de-a lungul unei grani]e, pentru a \nlesni comiterea
sistemului regional pentru comunica]ii, \n vederea facilit=rii unui astfel de act.
comunic=rii organismelor de aplicare a legii la nivel federal, Faptele de mai sus sufer= o agravare dac=:
statal [i local, \n caz de atacuri teroriste.  vehiculul transpoartelor sau feribotul avea pasageri la
|n vederea adapt=rii legisla]iei penale la noile forme de bord, \n momentul atacului;
ac]iune terorist= [i sanc]ion=rii corespunz=toare gradului de  atacul a avut ca urmare moartea vreunei persoane,
pericol social al acestora, s-au luat m=suri, \n cadrul Titlului putând suferi o pedeaps= privativ= de libertate, pe o perioad=
VIII-lea, de \n=sprire a cadrului normativ penal, \n ceea ce determinat=, sau \nchisoare pe via]=.
prive[te actele teroriste fiind definite atacurile teroriste [i alte |n continuare, se aduc complet=ri la elementele
acte de violen]= la adresa re]elelor de transport \n comun. constitutive ale infrac]iunii de terorism, \ntr-un sens general
Astfel, persoanele care, cu inten]ie, s=vâr[esc care implic= actele [i faptele ce constituie o violare a legilor
urm=toarele acte: penale ale Statelor Unite care au ca scop intimidarea sau
 avariaz=, deraiaz=, incendiaz= sau distrug par]ial un constrângerea popula]iei civile, influen]area politicii de
mijloc de transport \n comun sau o ambarca]iune; guvernare prin intimidare sau constrângere cât [i influen]area
 plaseaz= sau faciliteaz= plasarea, f=r= autoriza]ia sau \ncercarea de determinare a activit=]ii guvernamentale
prealabil= a companiei de transport \n comun, a unui agent prin acte de distrugere \n mas=, asasinate sau r=piri.
biologic sau toxic care poate fi utilizat drept arm=, substan]= Sec]iunea 808 aduce o serie de elemente suplimentare
sau dispozitiv de distrugere \ntr-un sau \n apropierea unui \n definirea terorismului ca infrac]iune \mpotriva federa]iei
mijloc de transport \n comun sau a unei ambarca]iuni, cu Statelor Unite, procedându-se la o prezentare a acestora \n
inten]ia de a pune \n pericol siguran]a pasagerilor sau a contextul general al defini]iei date acestei infrac]iuni.
personalului companiei [i f=r= a avea \n vedere siguran]a |n acest sens sunt enumerate acte [i fapte, ce constituie
popula]iei; elementul material complex al acestei infrac]iuni, constând \n:
 incendiaz= sau plaseaz=, f=r= autorizarea prealabil=  distrugerea aparatelor de zbor sau a echipamentelor
a companiei de transport \n comun, a unui agent biologic sau de zbor;
toxic care poate fi utilizat drept arm=, substan]= sau dispozitiv  violen]a din aeroporturile interna]ionale;
de distrugere \ntr-un, ori \n apropierea unui garaj, cap de linie,  incendierea premeditat= din sfera teritorial= [i
cl=dire, depozit sau instala]ie utilizate pentru sau \n sprijinul maritim=;
func]ion=rii unui mijloc de transport \n comun sau a unei  \nc=lcarea normelor legale privind fabricarea,
ambarca]iuni [i \n cuno[tin]= de cauz= sau având motive s= de]inerea [i folosirea armelor biologice, chimice [i nucleare
[tie c= un astfel de act ar putea produce deraierea, cât [i a explozibililor plastici;
distrugerea par]ial= sau avarierea unui mijloc de transport \n  asasinarea [i r=pirea membrilor congresului,
comun sau a unei ambarca]iuni utilizat=, pus= \n func]iune sau cabinetului sau Cur]ii Supreme;
manipulat= de c=tre compania de transport \n comun;  incendierea premeditat= sau bombardarea
 \[i \nsu[e[te, f=r= autorizarea prealabil= a companiei propriet=]ilor guvernului S.U.A., ce pot avea ca efect moartea
de transport \n comun, componente ale mijlocului de transport unor persoane;
\n comun, deterioreaz= sau avariaz= \n alt mod sistemul de  incendierea [i bombardarea propriet=]ilor folosite \n
semnalizare a acestuia, inclusiv sistemul de control al cadrul comer]ului interstatal;
 asasinarea sau tentativa de asasinare, \n timpul unui
vehiculului, sistemul centralizat de conducere sau sistemul de
atac asupra unei loca]ii federale cu o arm= periculoas=;
avertizare de la trecerea la nivel cu calea ferat=;
 conspira]ia la crim=, r=pire sau r=nirea persoanelor
 obstruc]ioneaz=, produce o v=t=mare sau pune \n
str=ine;
 protec]ia computerelor [i cyberterorismul;
incapacitate de munc= orice conductor, [ofer, c=pitan sau
 asasinarea sau \ncercarea de asasinare a ofi]erilor [i
persoan= care conduce, manipuleaz= sau \ntre]ine un mijloc
de transport \n comun ori o ambarca]iune, cu inten]ia de a
angaja]ilor Statelor Unite;
pune \n pericol siguran]a pasagerilor sau a personalului  omorârea oficialilor str=ini, a oaspe]ilor str=ini sau a
companiei [i f=r= a avea \n vedere siguran]a acesteia; persoanelor protejate pe plan interna]ional;
 s=vâr[e[te o infrac]iune, inclusiv aceea de a face uz  luarea de ostatici;
de o arm= periculoas=, cu inten]ia de a ucide sau de a v=t=ma  distrugerea liniilor de comunica]ii, a sta]iilor [i
grav un angajat ori un pasager al companiei de transport \n sistemelor;
comun sau orice alt= persoan= aflat= \ntr-un astfel de mijloc;  distrugerea cl=dirilor sau a propriet=]ii din cadrul
 transmite sau genereaz= transmiterea de informa]ii autorit=]ii speciale maritime [i teritoriale a Statelor Unite;
false, având cuno[tin]= de falsitatea acestora, referitoare la o  distrugerea resurselor energetice;
tentativ= sau o presupus= tentativ= care a avut loc sau care  asasinarea sau r=pirea pre[edintelui sau a
urmeaz= s= aib= loc, care are leg=tur= cu faptele mai sus personalului aferent acestuia;
prezentate, sau fapte de natur= a constituii tentative,  distrugerea trenurilor;

CRIMINALISTICA 15
 atacuri teroriste [i alte acte de violen]= \mpotriva \mpiedic=rii oric=ror ac]iuni teroriste, cât [i pedepsirea terori[tilor,
sistemelor de transport; \nainte ca ace[tia s= loveasc= din nou.
 distrugerea materialelor, a serviciilor na]ionale de NOTE
ap=rare; 1. Valery Giscard d’Estaigne, Discours, Prix “Charlemagne”, Aix la
 distrugerea for]elor maritime;
 distrugerea platformelor maritime fixe;
Chapelle, 29 mai 2003, disponibil la adresa www.europa.en.int.

 crime [i violen]e \ndreptate asupra cet=]enilor


2. Sorin Popescu, Constitu]ia European=, de la deziderat la adoptarea

Statelor Unite care au loc \n afara grani]elor Statelor Unite ale proiectului de tratat, pag. 11, \n Doctrin= [i Jurispruden]=, nr. 1/2005,
Americii; editat= de Ministerul Public – Parchetul de pe lâng= |nalta Curte de
 folosirea armelor de distrugere \n mas=; Casa]ie [i Justi]ie.
 actele de terorism care se petrec \n afara grani]elor 3. EUROPA CONSTITUTION – Full text of the Constitution,
S.U.A.; http://europa.eu.int/ constitution-en.htm.08.12.2004.
 protejarea terori[tilor; ART.I-16 – The common foreign and security policy.
 furnizarea de baz= material= pentru terori[ti sau
CHAPTER II – SPECIFIC PROVISIONS.
organiza]ii teroriste;
 sabotarea echipamentelor nucleare sau a
ART. I-40 – Specific provisions relating to the common foreign and
combustibililor; security policy.
 pirateria aerian=; ART. I-41 – Specific provisions relating to the common security and
 atacul cu arm= periculoas= asupra echipajelor de zbor; defence policy.
 folosirea armelor sau a mecanismelor explozive sau ART. I-42 – Specific provisions relating to the area of freedom,
incendiare de natur= s= pun= \n pericol vie]ile omene[ti [i security and justice.
aparatele de zbor; ART. I-43 – Solidarity clause.
 deteriorarea sau distrugerea re]elei interstatale de 4. Electronic Privacy Information Center –
conducte prin care se transport= gaz sau lichide periculoase.
www.epic.org/privacy/terrorism/hr.3162.html
|n efortul Statelor Unite ale Americii de prevenire a
5. “|n unele jurisdic]ii procurorul trebuie s= aduc= acuza]ii formale [i
ac]iunilor teroriste se \nscrie [i eficientizarea activit=]ilor de
culegere de informa]ii [i valorificare a acestora de c=tre s= cear= aprobarea Marelui juriu, care, dup= examinarea probelor,
organele de aplicare a legii \n termeni opera]ionali reali. restituie o acuzare sau un mandat efectiv. Acuzarea serve[te aceluia[i
|n acest sens, \n cadrul prevederilor Titlului IX – se scop ca [i informarea, \i cere suspectului s= apar= \n fa]a Cur]ii care
stabile[te responsabilitatea directorului C.I.A. de a oferi are jurisdic]ia de a asculta acuza]iile. Marele juriu este format dintr-un
asisten]= procurorului general pentru a avea garan]ia c= num=r specificat de cet=]eni ale[i \n mod arbitrar, care se \ntâlnesc
informa]iile rezultate din supravegherea electronic= sau periodic pentru a decide dac= \i pun sub inculpare pe suspec]ii
perchezi]iile fizice sunt valorificate astfel \ncât s= serveasc=,
prezenta]i de acuzare. Marele juriu poate, de asemenea, s= conduc=
\n mod eficient [i efectiv, scopurilor serviciului secret extern.
Procurorul general sau conduc=torul oric=rui alt propria sa investiga]ie.
departament sau agen]ii din cadrul Guvernului federal, cu Cel de-al doilea amendament la Constitu]ia S.U.A. prevede
responsbilit=]i \n domeniul aplic=rii legii, vor \ncuno[tiin]a ca, \n cazurile federale, infrac]iunile grave s= treac= printr-un proces
imediat pe directorul Serviciului de Informa]ii despre datele de punere sub inculpare de c=tre Marele juriu. Legile \n unele state,
rezultate din anchetele penale cu privire la informa]ii ce de asemenea, solicit= acest proces, dar Curtea Suprem= a S.U.A.
privesc agen]ii str=ini. sus]ine c= statele nu sunt obligate s= apeleze la punerea sub
Congresul S.U.A. a concluzionat c= ofi]erii [i angaja]ii inculpare de c=tre Marele juriu” – Sue Titus Reid, Crime and
comunit=]ii de informa]ii din cadrul Guvernului federal, \n
Criminology, pag.365.
\ndeplinirea atribu]iilor func]ionale, trebuie s= fie sprijini]i [i 6. Comentariul pre[edintelui S.U.A., cu ocazia semn=rii documentului
\ncuraja]i s= depun= toate eforturile pentru a stabili [i men]ine
rela]ii specifice serviciilor secrete cu orice persoan=, entitate sau intitulat “Patriot Act”, 26 octombrie 2001 – disponibil la adresa http://
grup, \n scopul ob]inerii de informa]ii privind identitatea, loca]ia, www.whitehouse.gov/news/releases/2001.
resursele financiare, apartenen]a, capacit=]ile, planurile sau
inten]iile unui terorist sau ale unei organiza]ii teroriste, sau
informa]ii cu privire la orice alt= persoan=, entitate sau grup, BIBLIOGRAFIE
inclusiv guvern str=in implicat \n ad=postirea, finan]area, 1. Bannelier Karine, Christakis Theodore, Carten Oliver, Delcourt
sprijinirea unui terorist sau a unei organiza]ii teroriste. Barbara, Le Droit International Face ou Terorrisme, CEDIN, Paris,
Din prezentarea acestui document rezult= noile tentin]e Cahiers Internationaux nr. 17 – Editions Pedone, 2002
\n politica de securitate promovat= de S.U.A., fiind evidente
2. Bush, W. George , Comentariu cu ocazia semn=rii documentului
preocup=rile factorilor de decizie de a da coeren]= [i eficien]=
intitulat “Patriot Act”, la 26 octombrie 2001 – disponibil la adresa http:
unui cadru normativ adaptat la noile provoc=ri ale \nceputului
//www.whitehouse.gov/news/releases/2001
de mileniu la adresa securit=]ii na]ionale.
Se remarc= [i noile abord=ri ale competen]elor 3.Electronic Privacy Information Center –
func]ionale sporite ale institu]iilor statului, pe fondul unui www.epic.org/privacy/terrorism/hr.3162.html
conflict asimetric, generat de noile forme de ac]iune teroriste 4. Giscard d’Estaigne Valery, Discours, Prix “Charlemagne” Aix la
la nivel global [i care, prin dimensiuni [i periculozitate, au Chapelle, 29 mai 2003, disponibil la adresa www.europa.en.int.
marcat, \n mod decisiv, evolu]ia societ=]ii omene[ti la 5. Négrier-Darmont Lygie, Voicu Costic=, Ungureanu Georgeta.
\nceputul acestui secol. Vintileanu Ioaneta, Boroi Alexandru, Introducere \n criminologia
|n acest sens, dup= cum a afirmat6 pre[edintele S.U.A, aplicat=, Editura Universul Juridic, Bucure[ti, 2004
George W. Bush la semnarea Legii Patriot (Patriot Act), acest 6. Popescu Sorin, Constitu]ia european=, de la deziderat la adoptarea
document a ]inut cont de noile realit=]i [i pericole generate de proiectului de tratat, Doctrin= [i Jurispruden]=, nr. 1/2005, editat= de
terorismul modern, reprezentând un instrument de mare ajutor Ministerul Public – Parchetul de pe lâng= |nalta Curte de Casa]ie [i
pentru \nt=rirea cadrului legal necesar identific=rii, demont=rii [i Justi]ie

16 CRIMINALISTICA
Comisar-[ef de poli]ie TEODOR MANOLESCU – I.P.J. Dâmbovi]a,
inspector principal de poli]ie LEONARD TOCAN– I.P.J. Dâmbovi]a
seriilor.
I. No]iuni generale despre seriile auto. Metodele folosite sunt foarte precise, de mare fine]e,
Orice autovehicul, indiferent de destina]ia acestuia greu detectabile chiar [i pentru un specialist \n domeniu.
(turism, transport marf=, persoane, agrement etc.) este |ndep=rtarea ([tergerea) prive[te traseul unui caracter
individualizat, la ie[irea din linia de fabrica]ie, cu o serie de sau o por]iune din acesta.
caroserie, [asiu [i motor. De asemenea, pe traseul caracterului, la zona de
Tipul [i modalitatea de eviden]iere a acesteia este la suprafa]=, se mai constat= mici cratere, fisuri microscopice iar,
latitudinea fiec=rui produc=tor, existând chiar m=rci diferite ale uneori, pe fa]a opus= a elementului, deform=ri de dimensiuni
aceluia[i produc=tor, unde seriile au un model diferit. |n general,
eviden]ierea seriilor de caroserie, [asiu [i motor se face prin
poansonare pe elementele stabile ale autovehiculelor, [i \n
locuri greu accesibile unor manopere de \ndep=rtare.
|n practica de constatare tehnico-[tiin]ific=, am \ntâlnit
serii poansonate pe suporturi telescop, elemente de leg=tur=
\ntre contraaripi, lonjeroane, stâlpi, tabliere spate, podele.
Componen]a unei serii, \n special de caroserie sau [asiu, este
reprezentat= de caractere cifrice [i literale, fiecare sau grupat

Foto 3
având o semnifica]ie.
|n general cele din prima jum=tate a seriei reprezint=
]ara produc=toare, codul uzinei, anul de fabrica]ie, tipul milimetrice, nespecifice acelor zone.
autoturismului, motorul, iar ultimele [ase sau [apte caractere, La tratarea electrochimic= a suprafe]elor \n litigiu, pe
care sunt cifrice, reprezint= codul unic al autoturismului. lâng= constat=rile ini]iale, am \ntâlnit [i o schimbare de
De asemenea, seria este \ncadrat=, la \nceput [i sfâr[it, culoare a suprafe]ei metalice, pe zona caracterului suspect de
\ntre caractere literale sau diverse simboluri, ce reprezint= modificare,
sigla sau semnul produc=torului. colora]ie
Poansonarea caracterelor reprezint= practic o diferit= de cea
imprimare (batere) a formei (traseul) unei litere sau cifre aflate a \ntregii
\n vârful unui poanson (instrument cilindric), pe suprafa]a suprafe]e de
metalic= a imprimare.
elementului
de caroserie. Foto 4

Foto 1.
Model serie
caroserie

Toate acestea, au condus la o concluzie probabil= de


folosire a unei metode termice pentru \ndep=rtarea
([tergerea) caracterului.
Foto 2 Pentru aceste motive, am considerat c= este necesar=
Form= caracter poanson identificarea cauzelor generatoare [i am procedat la
efectuarea unor experimente de laborator cu radia]ii LASER,
radia]ii presupuse a fi folosite la [tergerea caracterelor.
Traseul, adâncimea de imprimare, forma [i dimensiunile No]iuni teoretice despre LASERI.
caracterelor, ]in de tehnologia de imprimare a fiec=rui |nainte de efectuarea experimentelor, pentru o mai bun=
produc=tor [i au un regim secret. \n]elegere a fenomenului, apreciem c= trebuie prezentat
Cu toate acestea, noile cuceriri ale [tiin]ei [i tehnologiei, modul de ac]iune [i efectul radia]iilor LASER, scurte
sunt folosite de falsificatorii \n «bran[=» la \ndep=rtarea \ntrebuin]=ri ale acestuia [i câteva din tipurile de laseri

CRIMINALISTICA 17
existente. |n urma interac]iunii fasciculului laser, pe suprafa]a [i \n
Laserii sunt surse de radia]ii electromagnetice, care emit, masa materialului, se produce o serie de modific=ri fizico-
\n domeniul optic al spectrului ultraviolet, vizibil [i infraro[u. chimice \n structura metalic= [i deformarea plastic= a acesteia,
Emisia lor este total diferit= de cea a surselor clasice de detectabile prin examin=ri microscopice (microscopul
radia]ii electromagnetice. metalografic) [i trat=ri cu reactivi chimici. |n fotografia de mai
jos prezent=m schematic modul de ac]iune a fasciculului laser
Etimologic – LASER - \nseamn= “ Light, amplification, by
pe o suprafa]= metalic= [i rezultatul acesteia.
stimulated emission of radiation” (amplificarea luminii prin
La examinarea microscopic= sunt eviden]iate
emisia stimulat= a radia]iei).
«alunec=ri» ale pachetelor de material pe planele de mare
Laserul constituie o surs= de fascicule luminoase,
densitate \n atomi, numite [i «plane de alunecare». Sunt
coerente, foarte intense [i \nguste, cu mare directivitate.
vizibile liniile de alunecare, care pot fi drepte sau ondulate.
Coeren]a radia]iei permite ob]inerea concentr=rii de energie
Eviden]ierea structurii, prin atac cu reactivi chimici,
corespunz=toare unor temperaturi de zeci de mii de grade.
formeaz= cu metalul, prin reac]ii de schimb, produ[i colora]i,
Radia]ia laser se produce \ntr-o cavitate cilindric= din
care se depun diferen]iat pe suprafa]a gr=un]ilor cristalini, \n
metal \n care se g=sesc un tub flash [i bara laserului solid,
func]ie de natura [i orientarea lor.
dispuse paralel.
|n industrie, laserii sunt folosi]i pentru diverse opera]iuni
Condi]ia de func]ionare necesit= ca mediul activ din
(uzinaje) precum sudur=, perforare (g=urire), debitare (t=iere),
interior s= fie introdus \ntre dou= oglinzi puternice, reflectante,
gravare, trimerizare (eroziune cu fascicul laser), evapor=ri [i
diverse tratamente termice.
Aplica]iile acestora le mai \ntâlnim [i \n alte domenii
precum: medicin=, cercetare, industria de armament [i

Foto 5 Foto 8 Foto 9


Foto 10

una dintre ele având un orificiu circular, central, prin care iese
radia]ia laser.

Foto 11

Foto 6
diverse aplica]ii optice \n industria video-muzical=.
Pentru prelucr=ri termice cei mai folosi]i laseri sunt:
 laserii cu corp solid \n emisie pulsat= (sticl= Neodim
YAG, Neodim Rubin);
 laserii cu CO2 de putere medie;

laserii cu
CO2 de
m a r e
Mai departe, aceasta este dirijat=, prin interiorul altui
putere, cu
dispozitiv cilindric, cu ajutorul unor oglinzi prismatice [i lentile
transport de
prev=zute cu mediu de r=cire.
gaz. |n
La contactul cu suprafa]a metalic=, radia]ia are aspectul
fotografiile
unui punct luminos, foarte str=lucitor [i cu emana]ie de
8, 9, 10 [i
c=ldur=.
1 1
prezent=m
c â t e v a
tipuri de
laseri.

Foto 7 Foto 12

18 CRIMINALISTICA
Experimente – constat=ri. 1. Experiment pe traseu, imprimat superficial \n
Pe o pl=cu]= metalic= cu structur= [i grosime
asem=n=toare celor folosite la construc]ia de automobile, am
poansonat diferite caractere cifrice [i literale cu presiuni
diferite de imprimare \n material.

Foto 13

Foto 16

material
Am dirijat fasciculul laser atât pe o zon= neutr=
(neimprimat=), cât [i pe traseul de imprimare a unor
caractere.
La contactul fasciculului cu suprafa]a, se produce
oxidarea (arderea [i \nnegrirea), iar men]inerea acestuia mai
mult timp, \n acest loc, \nro[e[te metalul pân= la punctul de
topire, timp \n care traseul de imprimare \[i pierde din
vizibilitate.

Foto 18
Foto 17

Foto 14

Foto 15
Pe locul respectiv, suprafa]a cap=t=
asperitate, prezint= u[oare discontinuit=]i [i
deform=ri cu aspect de «mici cratere» (Foto 14 [i
15).
2. Experiment pe traseul imprimat
profund \n material

La men]inerea fasciculului un timp


\ndelungat pe traseu, acesta tope[te materialul
pe o suprafa]= mai mare [i \l penetreaz=. Dac= nu
se realizeaz= penetrarea, pe suprafa]a opus=,
apar asperit=]ile [i deform=rile materialului
datorate \nc=lzirii excesive (Foto 16).
Dup= aceste opera]iuni, am finisat suprafa]a
prelucrat= cu hârtie abraziv= pân= la ob]inerea luciului metalic
[i a unei colora]ii uniforme (gri-cenu[iu).
Locul respectiv l-am tratat electrochimic, folosind
ELECTRONOSERPILUL [i reactiv chimic pe baz= de clorur=
cupric=, acid clorhidric [i ap= distilat=, \n concentra]ia
necesar= iar, \n urma opera]iunii, s-a eviden]iat, pe suprafa]a

CRIMINALISTICA 19
Chestor de poli]ie conf. univ. dr. LAZ+R CÂRJAN,
director general al Direc]iei Generale de Pa[apoarte
Comisar-[ef de poli]ie DUMITRU D+NU}DR+GAN, [ef Serviciu pentru prevenirea [i constatarea cazurilor de
înc=lcare a regimului pa[apoartelor, aplicarea m=surilor restrictive [i rela]ii consulare

La data de 29.07.2005, \n Monitorul Oficial al României \nceap= emiterea pa[apoartelor simple cu date biometrice
Partea I nr. 682, a fost publicat= Legea nr. 248 privind regimul incluse.
liberei circula]ii a cet=]enilor români \n str=in=tate, ce |n scopul implement=rii noului sistem de pa[apoarte
stabile[te condi]iile \n care cet=]enii români \[i pot exercita simple cu date biometrice incluse, a fost elaborat, \n
dreptul la liber= circula]ie \n str=in=tate, precum [i limitele conformitate cu termenele aprobate la nivelul Uniunii
exercit=rii acestui drept. Europene, Calendarul de activit=]i la nivelul structurilor
Legea nr. 248/29.07.2005 intr= \n vigoare la data de Ministerului Administra]iei [i Internelor pentru emiterea
29.01.2006, adic= la 6 luni de la data public=rii \n Monitorul pa[apoartelor simple cu date biometrice incluse.
Oficial al României. Pân= la aceast= dat= s-au parcurs urm=toarele activit=]i
Art. 6, alin. (1), din actul normativ men]ionat stabile[te prev=zute:
tipurile de documente de c=l=torie pe baza c=rora cet=]enii  s-a elaborat proiectul actului normativ pentru
români pot c=l=tori \n str=in=tate, adic=: pa[aport diplomatic, modificarea [i completarea cadrului legislativ privind
pa[aport de serviciu, pa[aport simplu [i titlu de c=l=torie, introducerea noilor pa[apoarte simple cu date biometrice
documente care sunt proprietatea statului român [i fac incluse;
dovada \n fa]a autorit=]ilor române [i str=ine a identit=]ii,  s-au stabilit unele elemente specifice ce vor fi cuprinse
cet=]eniei, calit=]ii, precum [i a dreptului titularului de a \n noile pa[apoarte simple cu date biometrice incluse (vezi foto);
c=l=tori \n str=in=tate.  s-a elaborat Proiectul de Hot=râre de Guvern privind
Pa[aportul diplomatic [i cel de serviciu se forma [i con]inutul noilor pa[apoarte simple române[ti cu date
elibereaz= de Ministerul Afacerilor Externe prin structura biometrice incluse;
specializat=, iar titlul de c=l=torie de c=tre misiunile  s-au stabilit: circuitul documentelor, datelor personale,
diplomatice sau oficiile consulare ale României. imaginii faciale [i a amprentelor digitale, pentru pa[apoartele
Pa[apoartele simple se elibereaz= ca urmare a cererilor simple cu date biometrice incluse, de la locul de preluare a
depuse de c=tre solicitan]i, \n ]ar=, la serviciul public cererilor la centrul na]ional de emitere, precum [i modalit=]ile
comunitar pentru eviden]= a persoanei ori la serviciul public de verificare a acestora;
comunitar pentru eliberarea [i eviden]a pa[apoartelor simple \n  s-a stabilit necesarul de echipamente tehnice specifice
a c=ror raz= de competen]= au domiciliul sau dup= caz implement=rii noului pa[aport simplu cu date biometrice incluse;
re[edin]a, iar \n str=in=tate, la misiunile diplomatice [i oficiile Este \n curs de redimensionare, func]ional= [i
consulare ale României. structural= Direc]ia General= de Pa[apoarte, pentru
Persoanele care, din motive obiective, nu se pot \nfiin]area unei structuri de validare a conformit=]ii
prezenta personal la serviciile publice comunitare pot depune datelor ce se \nscriu \n toate pa[apoartele simple cu date
cererile prin mandatar, cu procur= special=, autentificat= \n biometrice incluse, la nivelul \ntregii ]=ri.
]ar= de notarul public, iar \n str=in=tate de misiunile  s-au definitivat specifica]iile tehnice ale
diplomatice sau de oficiile consulare ale României. echipamentelor necesare implement=rii noilor pa[apoarte
Valabilitatea pa[apoartelor simple este stabilit= simple cu date biometrice incluse.
conform art. 18 din lege, astfel: Schema cu nivelele sistemului de emitere a
3 ani pentru persoanele care nu au \mplinit 14 ani; pa[aportului cu date biometrice incluse:
5 ani pentru persoanele cu vârsta cuprins= \ntre
14 [i 25 ani;
10 ani pentru persoanele care au \mplinit
vârsta de 25 ani.
Pentru minorii care nu au \mplinit vârsta
de 14 ani, pa[apoartele se pot elibera cu o
valabilitate solicitat= de p=rin]i sau dup= caz,
de reprezentan]ii legali, f=r= a se putea dep=[i
valabilitatea maxim= de 3 ani.
Consiliul Europei a stabilit, conform
Regulamentului nr. 2252/2004 pentru emiterea
pa[apoartelor cu date biometrice, pentru statele membre ale NL- Nivel local, NJ - Nivel jude]ean; NC - Nivel central;
Uniunii Europene, termene pentru introducerea acestora, NP - Nivel produc]ie; NU - Nivel utilizare; SPCLEP- Serviciul
dup= cum urmeaz=: Public Comunitar Local de Eviden]a Persoanei; MDOC -
28.08.2006 pentru \nceperea introducerii \n pa[apoarte, Misiuni diplomatice [i oficii consulare
\n format electronic, a datelor personale [i imaginii faciale; SPCEEPSJ-Serviciul Public Comunitar pentru
28.02.2008 pentru introducerea amprentelor digitale \n
Eliberarea [i Eviden]a Pa[apoartelor Simple jude]ean
format electronic.
DGP - Direc]ia General= de Pa[apoarte; CNP - Centrul
Luând \n considerare faptul c= se preconizeaz= ca
România s= adere la Uniunea European=, la data de Na]ional de Produc]ie; IGPF- Inspectoratul General al Poli]iei
01.01.2007, este necesar ca, pân= la aceast= dat=, s= se de Frontier=.

20 CRIMINALISTICA
Responsabilitatea implement=rii sistemului de de cea mai bun= calitate [i cât mai securizate, la cel mai mic
producere a pa[aportului cu date biometrice \ncorporate a fost pre], indiferent de furnizorul acestora.
\ncredin]at= de c=tre Ministerul Administra]iei [i Internelor, Din acest punct de vedere, Ministerul Administra]iei [i
Regiei Autonome Administra]ia Patrimoniului Protocolului de Internelor confirm= faptul c= actualul tip de pa[aport românesc,
Stat (R.A.- A.P.P.S.) care de]ine [i calitatea de produc=tor al ce a fost pus \n circula]ie \n baza Hot=rârii Guvernului nr.
actualului tip de pa[aport. 460/09.05.2001, este probabil cel mai securizat document de
Ministerul Administra]iei [i Internelor [i Direc]ia General= acest fel aflat \n circula]ie, fapt care poate fi constatat prin
de Pa[apoarte sunt interesate de ob]inerea unor documente compararea cu documentele \n uz, din alte state europene.

PLAN{A FOTO
Coperta pa[aportului biometric

a. Coperta
exterioar=

b. Prima copert= interioar= (p=streaz= elementele de siguran]= ale modelului 2001


CRIMINALISTICA 21
Elemente de siguran]= model 2001

Pa[aportul biometric – fila informatizat= [i pagina 1

Fila informatizat= men]ine elementele de siguran]= ale modelului 2001


22 CRIMINALISTICA
Pa[aportul biometric – paginile 2 [i 3

CRIMINALISTICA 23
Pa[aportul biometric – paginile 3 [i 4

Se p=streaz= elementele de siguran]= din modelul 2001

Elemente componente
– ambele modele

24 CRIMINALISTICA
Pa[aportul biometric – pagina 32 [i ultima copert= interioar=

Elemente componente
– ambele modele

CRIMINALISTICA 25
Vizare \n lumin= alb= prin transparen]=

Vizare \n lumin= cu raze ultraviolete Ambele modele – elemente de siguran]=

Ambele modele –
elemente de siguran]=

26 CRIMINALISTICA
Ambele modele

Ambele modele
– bro[area
ca element
de siguran]=

CRIMINALISTICA 27
B. Vizare \n lumin= cu raze ultraviolete

28 CRIMINALISTICA
Pozi]ionarea principalelor elemente de securitate ale pa[aportului biometric

Integrarea cip-ului

Inserare cip

CRIMINALISTICA 29
Calitatea imaginii

Procesul de gravare laser

Tehnologia CHIP

Imagini stocate digital – facial= → obligatorie (Reg. EU 2252/2004


– 2 amprente → obligatorie (Reg. EU 2252/2004

– Tehnologia de stocare a datelor biometrice compatibil= cu ICAO LDS 1.7


– IC Chip trebuie s= respecte standardul ISO 14443

Viteza de citire a datelor biometrice din pa[aport


– 50K \n mai pu]in de 5 sec.
– chip de capacitate mare (64K+)

30 CRIMINALISTICA
VALERIC+ DABU, PETRE VOINESCU, SORIN C+TINEAN

|n art. 6 din Legea nr. 241/2005 se dispune: “Constituie  spre deosebire de art. 10 alin. 2 din Legea nr.
infrac]iune [i se pedepse[te cu \nchisoare de la un an la 3 ani 87/1994 republicat= “de]inerea \n vederea punerii \n circula]ie,
sau cu amend= re]inerea [i nev=rsarea, cu inten]ie, \n cel mult f=r= drept, a documentelor financiare [i fiscale” nu mai este
30 de zile de la scaden]=, a sumelor reprezentând impozite considerat= infrac]iune prin art. 7 din Legea nr. 241/2005,
sau contribu]ii cu re]inere la surs=”.1 ceea ce ni se pare discutabil, având \n vedere frecven]a [i
Din modul de redactare a acestei dispozi]ii penale periculozitatea unor astfel de fapte;
s-ar putea sus]ine c=:  \n noua lege se pedepse[te ca infrac]iune numai
- nere]inerea [i nev=rsarea din culp= a sumelor, punerea \n circula]ie, f=r= drept, a timbrelor, banderolelor sau
reprezentând impozite sau contribu]ii cu re]inere la surs=, nu formularelor tipizate, utilizate \n domeniul fiscal cu regim
pot constitui latura obiectiv= [i subiectiv= a infrac]iunii; special [i nu simpla de]inere f=r= drept sau de]inerea \n
- nere]inerea [i nev=rsarea cu inten]ie a sumelor, vederea punerii \n circula]ie, f=r= drept, a documentelor
reprezentând impozite sau contribu]ii, cu re]inere la surs=, nu financiare [i fiscale.
pot constitui latura obiectiv= a infrac]iunii, deoarece legiuitorul Se constat= c= art. 7 [i \n general \ntreaga Lege nr.
a definit latura obiectiv= ca: “re]inere [i nev=rsare” ori dac= nu 241/2005 nu mai pedepse[te penal a[a cum pedepsea art. 10
a fost re]inut nu are ce s= se verse; tot \n aceast= opinie s-ar alin. 2 din Legea 87/1994 republicat= urm=toarele fapte:
putea sus]ine c= pericolul social al faptei ar fi dat, \n primul “punerea \n circula]ie, \n orice mod, f=r= drept, sau de]inerea
rând, de folosirea impozitelor [i contribu]iilor re]inute sau \n vederea punerii \n circula]ie, f=r= drept, a documentelor
schimbarea destina]iei sumelor ce le reprezint=; financiare” (altele decât cele fiscale, cum ar fi de pild= avizele
- nere]inerea [i nev=rsarea, cu inten]ie sau din culp=, la de expedi]ie, bonuri de consum [i altele); or se [tie c= astfel
termenele legale, de c=tre contribuabilii c=rora le revin de acte pot fi folosite la mic[orarea masei impozabile.
asemenea obliga]ii, a impozitelor, taxelor [i a contribu]iilor, care Credem c= reducerea protec]iei numai la formularele
se realizeaz= prin stopaj la surs=, erau considerate contraven]ie tipizate, utilizate \n domeniul fiscal, nu este la ad=post de
prin art. 13 lit. e) din Legea nr. 87/1994 republicat= \n M. Of. nr. critic= deoarece cu acelea[i consecin]e prejudiciabile,
545 din 29 iulie 2003, ori prin abrogarea acestei legi, \n art. 16 periculoase pot fi folosite celelalte formulare, cum ar fi cele
din Legea nr. 241/2005, aceast= fapt= nu mai este nici vamale, cele prev=zute de Ordinul M. F. P. nr. 1850/2004 din
contraven]ie. Credem c= abrogarea normei care instituia 14.12.2004 privind registrele [i formularele financiar contabile
contraven]ie o astfel de fapt= nu este la ad=post de critic=. (cu [i f=r= regim special) publicate \n M. Of. nr. 23 din 07. 01.
Simpla nere]inere la termenele legale, de c=tre contribuabilii 2005, Hot=rârea Guvernului României 831/1997, formulare
c=rora le revin asemenea obliga]ii a impozitelor, taxelor [i a CEC, bilet la ordin, ordin de plat= etc., formulare a c=ror
contribu]iilor, care se realizeaz= prin stopaj la surs=, prezint= un folosire are implica]ii negative asupra obliga]iilor fiscale.
pericol social, dac= nu pentru a fi incriminat= infrac]iune cel |n art. 7 pct. 2 din Legea nr. 241/2005 se prevede:
pu]in pentru o contraven]ie. “Constituie infrac]iune [i se pedepse[te cu \nchisoare de la 3
|n art. 7 pct. 1 din Legea nr. 241/2005 se dispune: ani la 12 ani [i interzicerea unor drepturi tip=rirea sau punerea
“Constituie infrac]iune [i se pedepse[te cu \nchisoare de la 2 \n circula]ie, cu [tiin]=, de timbre, banderole sau formulare
ani la 7 ani [i interzicerea unor drepturi punerea \n circula]ie, tipizate, utilizate \n domeniul fiscal, cu regim special,
f=r= drept, a timbrelor, banderolelor sau formularelor tipizate, falsificate”.
utilizate \n domeniul fiscal, cu regim special”. Cu privire la aceast= infrac]iune, vom face numai
Prin aceast= nou= infrac]iune se combate: unele constat=ri:
 fapta de a folosi agen]i economici \nfiin]a]i \n acest  latura obiectiv= con]ine o prim= modalitate de
scop sau al]i agen]i economici pentru cump=rarea legal= a s=vâr[ire, respectiv tip=rirea de timbre, banderole sau
timbrelor, banderolelor sau formularelor tipizate utilizate \n formulare tipizate, utilizate \n domeniul fiscal, cu regim
domeniul fiscal, cu regim special, [i punerea lor \n circula]ie special, falsificate; falsificarea const= \n \nc=lcarea dreptului
(vânzare, donare etc.) f=r= drept; aceste timbre, banderole de a tip=ri, folosirea pe nedrept a unor serii, precum [i a unei
sau formulare cu regim special sunt personalizate tocmai alte hârtii, cerneluri [i chiar elementele de personalizare ale
pentru a se folosi legal numai de c=tre agentul economic care unui agent economic;
le-a ob]inut conform legii;  latura obiectiv= con]ine [i o a doua modalitate de
 vânzarea, donarea, schimbul etc., de timbre, s=vâr[ire, respectiv punerea \n circula]ie de timbre,
banderole sau formulare tipizate, utilizate \n domeniul fiscal cu banderole sau formulare tipizate, utilizate \n domeniul fiscal,
regim special, (toate acestea fabricate [i puse \n circula]ie cu regim special, falsificate;
potrivit legii de c=tre fabricantul autorizat sau furate ori ob]inute  [i aici relev=m protec]ia juridic= redus= a celorlalte
\n orice alt mod ilegal de la acesta) originale de c=tre o formulare cu sau f=r= regim special, care nu sunt utilizate \n
persoan= f=r= drept; domeniul fiscal cu regim special, dar care pot influen]a masa
 obiectul material al acestei infrac]iuni \l constituie, impozabil= [i deci cuantumul obliga]iei fiscale;
timbrele, banderolele [i formularele tipizate, utilizate \n domeniul  latura subiectiv= socotim c= este inten]ia direct= cât
fiscal, cu regim special, originale, [i nu fabricate ilegal. [i indirect=;
Din modul de redactare se constat= c=:  \n raport cu art. 283 din C. p. \n vigoare [i art. 465
 simpla de]inere f=r= drept a timbrelor, banderolelor din noul Cod penal, art. 7 pct. 2 din Legea nr. 241/2005 este
sau formularelor tipizate, utilizate \n domeniul fiscal, cu regim o norm= penal= special=, cu toate consecin]ele ce decurg din
special nu se \ncadreaz= \n dispozi]iile art. 7 din noua lege; aceasta.

CRIMINALISTICA 31
|n art. 8 pct. 1 din Legea nr. 241/2005 se dispune: prev=zut= [i pedepsit= de art. 8 din noua lege [i infrac]iunea
“(1) Constituie infrac]iune [i se pedepse[te cu prev=zut= [i pedepsit= de art. 215 alin 1, 2 [i 5 din C. p. Aici
\nchisoare de la 3 ani la 10 ani [i interzicerea unor drepturi ar putea fi dou= opinii:
stabilirea cu rea-credin]= de c=tre contribuabil a impozitelor, a) ambele infrac]iuni sunt distincte, cu obiect juridic
taxelor sau contribu]iilor, având ca rezultat ob]inerea, f=r= diferit [i ca atare pot fi \n concurs;
drept, a unor sume de bani cu titlu de ramburs=ri sau restituiri b) dispozi]iile art. 8 din noua lege sunt ale unei legi
de la bugetul general consolidat ori compens=ri datorate speciale care reglementeaz= [i sanc]ioneaz= \n mod diferit o
bugetului general consolidat”2. form= de existen]= a faptei penale \ncriminate ca infrac]iune
Cu privire la latura subiectiv= a acestei infrac]iuni de \n[el=ciune, prev=zut= de art. 215 alin. 1,2,5 din C. p. |n
socotim c= aceasta este inten]ia direct=, aspect ce ar rezulta aceast= opinie (pe care o \nsu[im) prin voin]a legiuitorului
din unele condi]ii cumulative prev=zute de legiuitor, astfel: actul de evaziune fiscal= este tratat mai pu]in punitiv decât
 expresia “stabilirea3 cu rea-credin]=” presupune o actul de \n[el=ciune.
ac]iune determinat= [i \nso]it= de factorul volitiv4 [i intelectiv; Tentativa la faptele incriminate de art. 8 din noua lege se
 existen]a unui “scop” ilicit, scop ce trebuie realizat; pedepse[te.
aceasta rezult= din folosirea urm=toarei formule “având ca |n art. 9 din noua lege sunt incriminate mai multe fapte
rezultat ob]inerea, f=r= drept, a unor sume de bani”; ca infrac]iuni de evaziune fiscal= care se sanc]ioneaz= cu
 scopul s= fie conceput [i urm=rit, s= se \nf=ptuiasc= aceea[i pedeaps=, respectiv \nchisoare de la 2 ani la 8 ani [i
numai prin ob]inerea f=r= drept a unor sume de bani cu titlu interzicerea unor drepturi, dac= sunt s=vâr[ite \n scopul
de ramburs=ri sau restituiri de la bugetul general sustragerii de la \ndeplinirea obliga]iilor fiscale. O prim=
consolidat5ori compens=ri datorate bugetului general constatare ar fi c= subiec]ii acestor infrac]iuni nu sunt califica]i.
consolidat; O a doua constatare este aceea c= unele fapte erau
 expresia “f=r= drept”, asociat= cu expresia “cu titlu de \ncriminate \n art. 11 al Legii nr. 87/1994 numai ca infrac]iunii
ramburs=ri...”, presupune c= rambursarea, restituirea, de prejudiciu iar atunci când se reg=sesc \n art. 9 al Legii nr.
compensarea s= nu aib= fundament legal, cum ar fi de pild= 241/2005 apar ca infrac]iuni de pericol dar [i de prejudiciu, cu
se cere rambursarea a ceea ce nu s-a trimis, pl=tit etc., de[i unele agravante. Infrac]iunile din art. 9 din noua lege pot fi \n
orice rambursare presupune anterior plata, \ncasarea de cel urm=toarele ipoteze: a) infrac]iuni de pericol; b) infrac]iuni cu
care solicit= rambursarea. prejudiciu pân= la 100. 000 de euro \n echivalentul monedei
|n ceea ce prive[te latura obiectiv= a acestei infrac]iuni na]ionale, când limitele pedepsei sunt acelea[i ca \n ipoteza
vom face numai câteva considerente. Latura obiectiv= de la litera a); c) infrac]iuni cu prejudiciu de peste 100. 000
presupune \ndeplinirea cumulativ= a unor condi]ii prev=zute euro \n echivalentul monedei na]ionale când limitele pedepsei
de lege, astfel: sunt majorate cu doi ani; d) infrac]iuni cu prejudiciu de peste
 contribuabilul s= aib= dreptul [i/ sau obliga]ia6 de a 500. 000 euro \n echivalentul monedei na]ionale, când limitele
calcula [i “stabili”impozitele, taxele7 sau contribu]iile la pedepsei sunt majorate cu 3 ani; Tentativa la infrac]iunile
bugetul general consolidat; prev=zute de art. 9 din noua lege nu se pedepse[te.
 s= stabileasc= prin \ntocmirea actelor prin care solicit= O alt= constatare ar fi c= art. 11 lit. a) din Legea nr.
[i ob]ine f=r= drept sume de bani sau compens=ri (cererea, 87/1994 republicat= a fost abrogat iar majoritatea faptelor
decontul de tax= pe valoare ad=ugat= [i anexele acestuia); \ncriminate de acesta nu mai ESTE pedepsit= penal prin Legea
- s= ob]in= f=r= drept o sum= de bani sau o compensare; nr. 241/2005, respectiv: “sustragerea de la plata obliga]iilor
- suma de bani ob]inut= sau compensat= s= fie cu titlu de fiscale prin ne\nregistrarea unor activit=]i pentru care legea
“rambursare” sau “restituire” de la bugetul general consolidat; prevede obliga]ia \nregistr=rii altele decât obliga]iile comerciale
- suma de bani solicitat= cu titlu de ramburs=ri s= nu fi sau prin exercitarea de activit=]i neautorizate, \n scopul ob]inerii
fost pl=tit=, ca T.V.A., la bugetul general consolidat direct sau de venituri.” Aceast= dezincriminare o socotim discutabil= dat=
indirect de cel care o cere. fiind frecven]a unor astfel de fapte [i periculozitatea lor prin a[a-
|n cercetarea acestei infrac]iuni poate ap=rea \ntrebarea zisa economie subteran= (ascuns=).
cui \i revine sarcina prob=rii pl=]ii T.V.A. (solicitat=) de c=tre Cu privire la prima infrac]iune de evaziune fiscal=,
furnizorul sau furnizorii solicitantului la bugetul general prev=zut= de art. 9 lit. a) din noua lege, respectiv:
consolidat pentru a se putea na[te \n sarcina statului obliga]ia “ascunderea bunului ori sursei impozabile sau taxabile, \n
de rambursare [i a fi posibil= rambursarea. scopul sustragerii de la plata obliga]iilor fiscale”, vom face
Cu privire la aceast= problem= se constat= c= legiuitorul unele observa]ii.
a dat o anumit= reglementare sarcinii probei \n rela]ia cu 1) Comparând aceast= reglementare cu vechea
organul fiscal. Astfel \n art. 58 din Codul de procedur= fiscal=, reglementare din art. 11 lit. b) din Legea nr. 87/1994
se dispune: “Contribuabilul are sarcina de a dovedi actele [i republicat= se constat=:
faptele care au stat la baza declara]iilor sale [i a oric=ror  infrac]iunea prev=zut= de art. 11 lit. b) din Legea nr.
cereri adresate organului fiscal.”8 Credem c= aceast= 87/1994 republicat= era formulat= cu trei modalit=]ii ale laturii
dispozi]ie nu trebuie interpretat= \n a[a fel \ncât s= afecteze obiective, respectiv sustragerea \n \ntregime sau \n parte de
con]inutul prezum]iei de nevinov=]ie, pentru c= altfel ar ap=rea la plata obliga]iilor fiscale, \n scopul ob]inerii de venituri
probleme de neconstitu]ionalitate. Atât timp cât se respect= prin:(1) nedeclararea veniturilor impozabile; (2) ascunderea
principiul “onus probandi incumbit actori” credem c= nu poate obiectului ori a sursei impozabile sau taxabile ori; (3)
fi \nc=lcat= prezum]ia de nevinov=]ie. De pild=, \n art. 43 pct. diminuarea veniturilor, ca urmare a unor opera]iuni fictive;
1 din Codul de procedur= fiscal=, se dispune: “Pentru dintre cele trei modalit=]i de s=vâr[ire, \n noua lege, s-a
determinarea st=rii de fapt fiscale, organul fiscal, \n condi]iile preluat \n mod expres numai modalitatea prev=zut= la punctul
legii, administreaz= mijloace de prob=,…” Iar conform art. 46 (2), modalitatea de la punctul (3) credem c= se reg=se[te \n
“contribuabilul sau alt= persoan= \mputernicit= au obliga]ia de a art. 9 lit. c) din noua lege iar cea de la punctul (1) \n art. 9 lit.
furniza organului fiscal informa]iile9 necesare pentru b) din noua lege;
determinarea st=rii de fapt fiscale. ”Socotim ca fiind susceptibile  s-ar putea sus]ine c= fapta de “sustragere \n
de neconstitu]ionalitate prevederile art. 51 din Codul de \ntregime sau \n parte de la plata obliga]iilor fiscale, \n scopul
procedur= fiscal= deoarece prin ele se recunoa[te dreptul de a ob]inerii de venituri, prin nedeclararea10 veniturilor
refuza furnizarea de dovezi numai so]ului, so]iei [i rudelor impozabile” \ncriminat= ca infrac]iune de art. 11 lit. b) din
contribuabilului pân= la gradul al 3-lea inclusiv nu [i Legea nr. 87/1994, republicat= \n 2003, nu a fost
contribuabilului, \nc=lcându-se astfel prezum]ia de nevinov=]ie. dezincriminat= ci s-ar reg=si \n art. 9 lit. b) din noua Lege nr.
O alt= chestiune ar fi care este raportul \ntre infrac]iunea 241/2005. Socotim aceasta deoarece declararea veniturilor

32 CRIMINALISTICA
impozabile se face prin “declara]ia fiscal=”, prev=zut= de art. s-a exprimat opinia c= ascunderea presupune atât ascundere
73-76 din Codul de procedur= fiscal=, declara]ie care ar putea fizic= cât [i scriptic=. “Ac]iunea de ascundere implic=
fi considerat= c= face parte din sintagma “documente legale” \ntreprinderea unor m=suri pentru a face ca bunul sau
prev=zute \n art. 9 lit. b) din noua lege. De asemenea activit=]ile lucrative s= nu fie cunoscute autorit=]ilor fiscale, fie
“omisiunea \n tot… a eviden]ierii…” s-ar putea considera c= prin ascundere fizic= (t=inuire, dosire, mascare) fie prin
este o form= de exprimare a “nedeclar=rii veniturilor ascunderea lor scriptic= (ne\nregistrarea bunurilor sau a
impozabile”, expresie folosit= de legiuitor \n art. 11 lit. b din activit=]ilor, ori \nregistrarea lor sub alte denumiri), cu alte
Legea nr. 87/1994 republicat=. Situa]ia nu ar fi dat na[tere la cuvinte valoarea bunului sau a lucr=rii profitabile.”14
controverse, dac= legiuitorul ar fi folosit \n loc de sintagma |n ceea ce ne prive[te, vom face unele considera]ii:
“documente legale” expresia “documente prev=zute de lege”;  atât timp cât legiuitorul nu distinge, socotim c= sintagma
 observ=m c=, \n noua lege, nu se g=se[te o prevedere “ascunderea bunului” include ascunderea fizic= [i/sau juridic= a
expres= care s= preia [i s= \ncrimineze modalitatea a 3-a de bunului, cu scopul de a se sustrage de la plata obliga]iei fiscale;
s=vâr[ire, respectiv sustragerea \n \ntregime sau \n parte de la  credem c= nu import= dac= bunul impozabil sau taxabil
plata obliga]iilor fiscale, \n scopul ob]inerii de venituri prin este ascuns \n sediile principale, secundare ale contribuabilului,
diminuarea veniturilor ca urmare a unor opera]iuni fictive; a[a respectiv domiciliul fiscal sau \n afara acestuia;
cum am ar=tat s-ar putea sus]ine c= aceast= modalitate este  credem c= ascunderea bunului impozabil sau taxabil
inclus= \n modalit=]ile prev=zute de art. 9 lit. c) din noua lege, include mai multe activit=]i decât simpla nedeclarare a
respectiv: “eviden]ierea \n acte contabile sau \n alte documente acestuia, ceea ce presupune un pericol social mai mare.
legale… a altor opera]iuni fictive \n scopul sustragerii de la c) prin “surs= impozabil= sau taxabil=” \n]elegem venitul,
\ndeplinirea obliga]iilor fiscale.” Socotim c= opera]ia fictiv=, a[a profitul, valoarea ad=ugat=, cheltuiala, \n cazul accizelor, [i
cum este definit= \n noua lege, poate constitui infrac]iunea alte entit=]i (reprezentan]e) declarate impozabile de lege15;
prev=zut= de art. 290 din C. p., dac= fapta nu este comis= de \ntr-un dic]ionar16 se arat=: “Sursa de plat= a impozitului,
aceea[i persoan= care s=vâr[e[te actul de evaziune fiscal=. |n mijlocul, resursa din care se pl=te[te de fapt impozitul, ca de
situa]ia \n care atât opera]iunea fictiv= cât [i actul de evaziune exemplu: profitul, salariul, venitul, \ncas=rile din vânzarea
sunt s=vâr[ite de aceea[i persoan= credem c= infrac]iunea m=rfurilor, din prestarea serviciilor, valoarea ad=ugat= etc. |n
prev=zut= de art. 290 sau art. 289 din C. p. este absorbit= de unele cazuri obiectul impozabil [i sursa impozabil= se
infrac]iunea de evaziune fiscal=. confund=, coincid; alteori acestea sunt fenomene separate;”
2) |n ceea ce prive[te con]inutul infrac]iunii prev=zute de d) credem c= sunt \ntrunite elementele constitutive ale
art. 9 lit. (a) din noua lege “ascunderea bunului ori sursei acestei infrac]iuni indiferent dac= bunul ori sursa impozabil=
impozabile sau taxabile, \n scopul sustragerii de la plata sau taxabil= sunt ale contribuabilului f=ptuitor sau ale altei
obliga]iilor fiscale”, se mai pot face [i alte observa]ii, cum ar fi: persoane-contribuabil, dac= direct sau indirect s-a urm=rit
a) spre deosebire de vechea reglementare (Legea nr. sustragerea de la \ndeplinirea obliga]iei fiscale;
87/1994), \n noua lege a fost \nlocuit cuvântul “obiect” cu e) aceast= infrac]iune este o infrac]iune de pericol [i
conceptul “bun”, respectiv “ascunderea obiectului” cu devine infrac]iune de rezultat atunci când sunt \ndeplinite
“ascunderea bunului”; este o norm= mai precis formulat=, condi]iile prev=zute de art. 9 pct. 2 sau 3 din noua lege;
deoarece: f) credem c= aceast= fapt= nu constituie infrac]iune dac=
 nu toate obiectele sunt bunuri; nu s-a \mplinit termenul de la care obliga]ia fiscal= \n cauz= a
 nu toate obiectele pot fi produc=toare de venituri sau devenit exigibil=; pân= \n momentul exigibilit=]ii obliga]iei
pot s= satisfac= unele necesit=]i; fiscale f=ptuitorul poate \ndeplini obliga]ia f=când
 socotim c=, \n conceptul de obiect, nu poate fi inclus nesanc]ionabil= penal activitatea sa formal infrac]ional=.
[i bunul incorporal, de[i acesta prezint= interes fiscal11; |n art. 9 lit. b) din noua lege este incriminat= urm=toarea
 nu orice bun face obiectul material al acestei infrac]iuni fapt=: “omisiunea, \n tot sau \n parte, a eviden]ierii, \n actele
ci numai bunurile impozabile sau taxabile (terenurile, cl=dirile, contabile ori \n alte documente legale, a opera]iunilor
autovehiculele [i altele); bunurile neimpozabile [i netaxabile comerciale efectuate sau a veniturilor realizate, s=vâr[it= \n
sunt acele bunuri care, \n mod expres, sunt scutite de lege de scopul sustragerii de la \ndeplinirea obliga]iilor fiscale.
la plata impozitului sau taxelor pe ele precum [i orice bun ”Cu privire la aceast= infrac]iune vom prezenta numai
pentru care legea nu a prev=zut impozitarea sau taxarea; unele considerente:
 \n art. 1 lit. a din Conven]ia european= privind sp=larea, a) este o infrac]iune de pericol care se s=vâr[e[te numai
descoperirea, sechestrarea [i confiscarea produselor cu inten]ie direct= [i indirect=, condi]ie cerut= de scopul
infrac]iunii, adoptat= la Strasbourg, la 8 noiembrie 1990, prev=zut \n text; aceasta devine infrac]iune de rezultat când
ratificat= prin Legea nr. 263/2002, se dispune: “\n sensul sunt \ndeplinite condi]iile prev=zute de art. 9 pct. 2 [i 3 din
prezentei conven]ii, expresia: a)… b) bun \nseamn= un bun noua lege;
de orice natur=, corporal sau necorporal, mobil sau imobil, b) socotim c= sintagma “opera]ii comerciale”nu acoper=
precum [i actele juridice sau documentele atestând un titlu sursele obliga]iilor fiscale prev=zute de noua lege, ceea ce ni
sau un drept cu privire la un bun;” se pare c= nu este la ad=post de critic=; “din punct de vedere
 de bunul respectiv trebuie s= fie legat= o obliga]ie terminologic opera]iunile de comer] pot fi atât faptele de
fiscal=; astfel socotim c=, \n actuala reglementare, criticabil= comer] cât [i actele de comer].”17 Ori exist= o multitudine de
de altfel, ascunderea de controlul vamal, \n scopul sustragerii opera]iuni care, de[i nu sunt comerciale, produc venituri ce
de la plata taxelor vamale nu se \ncadreaz= \n dispozi]iile art. sunt impozitate, cum ar fi actele [i faptele civile, vânzarea
9 lit. a) din Legea nr. 241/2005, deoarece, a[a cum a fost produselor agricole, vânzarea pentru uz sau consuma]iune18;
definit= obliga]ia fiscal= \n art. 2 lit. e), aceasta nu include [i credem c= sintagma “opera]ii comerciale” ar putea fi \nlocuit=
obliga]ia vamal=;12 cu sintagma “opera]ii economico-financiare”;
b) credem c= “ascunderea13 bunului” ridic= câteva c) socotim c= \nregistrarea opera]iunii diminuat=
probleme, astfel: dac= aceast= sintagm= include numai cantitativ sau valoric, \n scopul sustragerii de la \ndeplinirea
ascunderea bunului \n sens fizic sau atât \n sens fizic cât [i obliga]iilor fiscale, se \ncadreaz= \n con]inutul acestei
juridic? Dac= bunul se consider= ascuns numai atunci când infrac]iuni.
contribuabilul l-a scos fizic [i f=r= acte din sediile principale, Comparând19 dispozi]iile art. 9 lit. b) din Legea nr.
secundare, declarate, dar scriptic r=mase \n eviden]a sa? 241/2005 cu cele ale art. 43 din Legea nr. 82/1991 republicat=
Dac= bunul se afl= \n sediile declarate dar este ascuns pentru constat=m c= se impun unele observa]ii:
a nu fi g=sit de un eventual control? Dac= bunul a fost  cele dou= infrac]iuni au obiect [i scop diferit precum
\nstr=inat fizic [i juridic dar cu pre] subevaluat? |n doctrin= [i reglement=ri diferite;

CRIMINALISTICA 33
 la infrac]iunea prev=zut= de art. 43 urmarea fiscale bugetare, prin care sunt corelate nu numai veniturile [i cheltuielile
bugetului de stat (buget central [i bugete locale) ci [i leg=turile acestora,
socialmente periculoas= este consecin]a denatur=rii \ndeosebi deficitul bugetar cu soldul deficitar al contului curent al balan]ei de
veniturilor, cheltuielilor, rezultatelor financiare, precum [i a pl=]i, cu decalajul dintre investi]ii (inclusiv cele str=ine) [i economisire”. Dic]ionar de
elementelor de activ, [i de pasiv ce se reflect= \n bilan]; prin economie, Edi]ia a doua, Editura Economic= Bucure[ti – 2001, p. 68.
6 De pild=, \n art. 93 din Codul fiscal, se dispune: “(1) Pl=titorii de venituri,
aceast= infrac]iune se ap=r= imaginea fidel= pe care trebuie
cu regim de re]inere la surs= a impozitelor, sunt obliga]i s= calculeze, s= re]in=
s= o dea contabilitatea persoanelor juridice, fizice precum [i [i s= vireze impozitul re]inut la surs= [i s= depun= o declara]ie privind calcularea
celelalte subiecte prev=zute \n art. 1 din Legea nr. 82/1991 [i re]inerea impozitului pentru fiecare beneficiar de venit, la organul fiscal
republicat=, indiferent dac= au sau nu obliga]ii fiscale; competent, pân= la data de 30 iunie a anului curent pentru anul expirat. ”
 dispozi]iile art. 43 din Legea nr. 82/1991 republicat= 7 |n art. 156 din Codul fiscal se dispune: “(1) Persoanele impozabile,
\nregistrate ca pl=titori de tax= pe valoare ad=ugat=, au urm=toarele obliga]ii din
au o sfer= diferit= de dispozi]iile art. 9 lit. b) din Legea nr. punct de vedere al eviden]ei opera]iunilor impozabile: a)s= ]in= eviden]a
241/2005; contabil= potrivit legii, astfel \ncât s= poat= determina baza de impozitare [i taxa
 dispozi]iile art. 43 din Legea nr. 82/1991 republicat= pe valoare ad=ugat= colectat= pentru livr=rile de bunuri [i/sau prest=rile de
se refer= numai la \nregistr=ri \n contabilitate sau \n alte acte, servicii efectuate, precum [i cea deductibil= aferent= achizi]iilor;…… (2)
Persoanele \nregistrate ca pl=titori de tax= pe valoare ad=ugat= trebuie s=
\ns= nu includ activitatea de eviden]iere a opera]iunilor \ntocmeasc= [i s= depun= la organul fiscal competent, pentru fiecare perioad=
economico-financiare \n documentele justificative potrivit art. fiscal=, pân= la data de 25 a lunii urm=toare perioadei fiscale inclusiv, decontul
6 din aceast= lege; de tax= pe valoare ad=ugat=, potrivit modelului stabilit de Ministerul Finan]elor
 dispozi]iile art. 9 lit. b) din Legea nr. 241/2005 se Publice. Opera]iunile prev=zute la art. 150 alin. (1) lit. b) [i art. 151 alin. (1) lit.
b) vor fi eviden]iate \n decontul de tax= pe valoare ad=ugat= atât ca tax=
refer= la eviden]ierea \n acte contabile ori \n alte documente colectat=, cât [i ca tax= deductibil=.”
legale deci [i \n documentele justificative; 8 Interesant= ar fi situa]ia când solicitantul ramburs=rii de T. V. A. probeaz=
 dispozi]iile art. 43 din Legea nr. 82/1991 republicat= c= a pl=tit, T. V. A. -ul (cu extrase de cont) unui furnizor care se dovede[te a fi o
se refer= la toate “opera]iunile economico-financiare”, pe când firm= fictiv= ai c=ror administratori de drept sau de fapt au scos bani din banc=
\n baza unor acte false de plat= achizi]ii de la persoane fizice. |ntr-o astfel de
dispozi]iile art. 9 lit. b) din Legea nr. 241/2005 au o sfer= situa]ie T. V. A. -ul nu a intrat \n bugetul general consolidat [i ca urmare, nu se
redus= numai la “opera]iile comerciale”; poate vorbi de na[terea unei obliga]ii de rambursare \n sarcina statului pentru
 \n situa]ia când fapta prev=zut= [i sanc]ionat= de art. ceea ce nu s-a primit. |n situa]ia când nu se probeaz= o leg=tur= infrac]ional=
43 din Legea nr. 82/1991 republicat= a fost s=vâr[it= \n scopul \ntre solicitant [i administratorii de drept sau de fapt ai firmei fictive solicitantul
va r=mâne prejudiciat prin nerecuperarea T. V. A. -ului pl=tit? Credem c=, \n
sustragerii de la \ndeplinirea obliga]iilor fiscale, \n doctrin= [i temeiul art. 1 pct. 3, art. 44, art. 45, art. 135 pct. 2 lit. b) [i art. 136 pct. 5 din
chiar \n practica judiciar= s-au conturat dou= opinii: Constitu]ie, Guvernul [i Parlamentul ar trebui s= elaboreze un act normativ care
 \ntr-o prim= opinie se sus]ine c= cele dou= infrac]iuni s= asigure recuperarea acestui prejudiciu de c=tre solicitantul p=gubit, urmat de
sunt \n concurs real; \n acest sens s-a afirmat c=: “separat de o ac]iune \n regres \mpotriva administratorilor de drept sau de fapt ai firmei
fictive.
infrac]iunea prev=zut= \n art. 40 din Legea nr. 82/1991, 9 Observ=m c= se refer= exclusiv la informa]ii nu [i la mijloacele de prob=.
s=vâr[it= prin omisiune, cu [tiin]=, a efectu=rii unor \nregistr=ri 10 Declararea veniturilor impozabile se face potrivit Codului de procedur=
\n contabilitate, inculpatul s-a sustras [i de la plata impozitului fiscal=. Astfel \n art. 73 alin. 1 se dispune c=:“Declara]ia fiscal= se depune de
pe profit, ceea ce constituie infrac]iunea prev=zut= \n art. 13 c=tre persoanele obligate potrivit Codului fiscal, la termenele stabilite de acesta.
”|n art. 74 se dispune forma [i con]inutul declara]iei fiscale:1)…. 2) \n declara]ia
din Legea nr. 87/1997, aflat= \n concurs real cu cea dintâi. ”20
 \ntr-o alt= opinie pe care o \mbr=]i[=m [i noi se poate
fiscal= contribuabilul trebuie s= calculeze cuantumul obliga]iei fiscale, dac=
acest lucru este prev=zut de lege. 3) Contribuabilul are obliga]ia de a completa
sus]ine c=, \n situa]ia \n care laturile obiective ale celor dou= declara]iile fiscale \nscriind corect, complet [i cu bun=-credin]= informa]iile
infrac]iuni se suprapun, se re]ine o singur= infrac]iune prev=zute de formular, corespunz=toare situa]iei sale fiscale. Declara]ia fiscal=
se semneaz= de c=tre contribuabil sau de c=tre \mputernicit.”
respectiv cea prev=zut= de art. 9 lit. b) din Legea nr. 11 Socotim c= atunci când se \ntocmesc acte notariale de \mprumut, \n
241/2005, infrac]iunea prev=zut= de art. 43 din Legea nr. care, pentru a escamota activitatea de c=m=t=rie, se trec \n acestea date
82/1991 republicat= fiind absorbit= de prima potrivit art. 41 nereale, \n sensul c= \mprumutul este f=r= dobând=, stipulându-se un cuantum
alin. 3 din C. p. 21 al unei sume care cuprinde atât creditul cât [i dobânda, ne afl=m \n cazul
comiterii infrac]iunii prev=zut= de art. 9 lit. b) din noua lege. |n noua lege

NOTE
referitor la aceast= dispozi]ie penal= nu se mai face distinc]ie \ntre contribuabilul
autorizat [i cel neautorizat s= desf=[oare o activitate generatoare de obliga]ie
1 Prin art. 14 lit. b) din Legea nr. 241/2005, a fost abrogat art. 280 din
fiscal=. A se vedea Teodor Teodosescu, Aplicarea prevederilor articolului 12 din
Legea nr. 53/2003 \n care se dispunea: “Nedepunerea de c=tre angajator, \n Legea nr. 87/1994 fa]= de c=m=tari [i de cei care declar= notarului public pre]uri
termen de 15 zile, \n conturile stabilite, a sumelor \ncasate de la salaria]i cu titlu mai mici decât cele reale, Revista Dreptul nr. 6/1999, p. 91-97. Pentru o opinie
de contribu]ie datorat= c=tre sistemul public de asigur=ri sociale, c=tre bugetul contrar= a se vedea Cosmin Balaban, Evaziunea fiscal=, Editura Rosetti,
asigur=rilor de [omaj ori c=tre bugetul asigur=rilor sociale de s=n=tate, Bucure[ti, 2003, p. 71.
constituie infrac]iune [i se pedepse[te cu \nchisoare de la 3 la 6 luni sau cu 12 |n doctrin= s-a emis [i o alt= opinie: “Ascunderea obiectului vizeaz=
amend=”. Nu a fost abrogat= \n schimb \n mod expres [i nici implicit prin formula situa]ia când de]inerea obiectului este supus= impozitului sau taxei, de pild=, la
“orice alte dispozi]ii contrare se abrog=”, infrac]iunea prev=zut= de art. 20 din v=muire; la de]inerea unor vehicule. ” A. Ungureanu,Legea pentru combaterea
Legea nr. 130/1999, publicat= \n M. Of. nr. 355 din 27 iulie 1999, \n care se evaziunii fiscale, R. D. P. , anul II din nr. 1 R. A. , M. Of. , Bucure[ti, 1997 p. 91.
dispune: “\ncasarea de c=tre angajator de la salaria]i a contribu]iei datorate, 13 Potrivit DEX prin “ascundere” se \n]elege “a (se) a[eza \ntr-un loc \n care
potrivit legii pentru pensia suplimentar=, a contribu]iei de 1% datorat= Fondului s= nu poat= fi v=zut [i g=sit. A face s= nu fie cunoscut, [tiut, \n]eles de al]ii. A
pentru plata ajutorului de [omaj, precum [i a contribu]iei datorate pentru asigur=ri t=inui.” “Prin ascundere se \n]elege, \n limbaj comun, “a ascunde”, adic= a
sociale de s=n=tate [i nedepunerea acestora, \n termen de 15 zile, \n conturile sustrage vederii, a pune la ad=post ceva pentru a nu fi v=zut sau g=sit. |n
stabilite potrivit reglement=rilor \n vigoare constituie infrac]iune [i se pedepse[te context, f=ptuitorul pune la ad=post, pentru a nu fi depistate, descoperite de
cu \nchisoare de la 3 luni la 6 luni sau amend=”. c=tre organele fiscale, obiectul sau sursa impozabil= ori taxabil=, dup= caz.”
2 Bugetul general consolidat este un instrument al politicii fiscal - bugetare Augustin Ungureanu, Aurel Ciopraga, Dispozi]ii penale din Legi speciale
prin care sunt corelate nu numai veniturile [i cheltuielile bugetului de stat (buget române, Volumul III, Editura Lumina Lex, Bucue[ti, 1996, p. 130.
central [i bugete locale), ci [i leg=turile acestora, \ndeosebi deficitul bugetar, cu 14 Gh. Diaconescu, Infrac]iuni \n legi speciale [i legi extrapenale, Editura
soldul deficitar al contului curent al balan]ei de pl=]i, cu decalajul dintre investi]ii ALL, Bucure[ti 1995, p. 313.
(inclusiv cele str=ine) [i economisire. |n art. 2 lit. a) din Legea nr. 241/2005 se 15 A se vedea art. 2 din Codul fiscal.
arat= c= prin buget general consolidat se \n]elege ansamblul tuturor 16 Gheorghe D. Bistriceanu, Lexicon de finan]e, b=nci asigur=ri, Vol. III,
bugetelor publice, componente ale sistemului bugetar, agreate [i Editura Economic=, Bucure[ti 2001, p. 343.
consolidate pentru a forma un \ntreg. “ 17 Smaranda Angheni [. a. , Drept comercial, Edi]ia 3-a, Editura ALL Beck,
3 |n opinia noastr= folosirea verbului “a stabili”presupune o responsabilitate Bucure[ti, 2004, p. 21.
mai mare ca \n cazul folosirii verbului “a calcula”. Legiuitorul, \n art. 157 pct. (1) 18 De pild= \n art. 5 din Codul comercial se dispune: “Nu se poate considera
din Codul fiscal, dispune: “Persoanele obligate la plata taxei trebuie s= achite ca fapt de comer] cump=rarea de produse sau de m=rfuri ce s-ar face pentru uzul
taxa pe valoare ad=ugat= datorat=, stabilit= prin decontul \ntocmit pentru sau consuma]iunea cump=r=torului, ori a familiei sale; de asemenea revânzarea
fiecare perioad= fiscal= sau prin decontul special, pân= la data la care au acestor lucruri [i nici vânzarea produselor pe care proprietarul sau cultivatorul le
obliga]ia depunerii acestora, potrivit art. 156 alin. (2) [i (3). ” are dup= p=mântul s=u sau cel cultivat de dânsul.”
4 “Pentru a fi \n m=sur= s= exprime o voin]= cu relevan]= penal= subiectul 19 A se vedea C. Apel Bucure[ti, sec]ia a II-a penal=, dec. nr. 75/1998 \n
trebuie s= aib= aptitudinea de a se autodetermina \n cuno[tin]= de cauz=, Curtea de Apel Bucure[ti, Culegere de practic= judiciar= penal=,1998, p. 20.
adic= s= aib= capacitatea psiho-fizic= corespunz=toare. Dar chiar având o 20 C. Apel Bucure[ti, sec]ia a II-a penal=, dec. nr. 75/1998 \n Curtea de Apel
atare capacitate, subiectul mai trebuie s= aib= posibilitatea ca \n fiecare caz Bucure[ti, Culegerea de practic= judiciar= penal=,1998, p. 115. cu not= critic= de
concret s= exprime o voin]= liber=”. George Antoniu. Vinov=]ia penal=, Editura Vasile Papadopol. |n acela[i sens a se vedea Decizia Sec]iei penale nr. 2245 din
Academiei Române, Bucure[ti 1995, p. 118. 10 octombrie 1997 a Cur]ii Supreme de Justi]ie, \n Buletinul Jurispruden]ei,
5 Potrivit art. 2 lit. a din Legea nr. 241/2005, prin bugetul general consolidat Culegere de decizii pe anul 1997, Editura Argessis, 1998, p. 349.
se \n]elege “ansamblul tuturor bugetelor publice componente ale sistemului 21 A se vedea [i Dorin Ciuncan, Consecin]ele penale ale ne\nregistr=rilor
bugetar, agreate [i consolidate pentru a forma un \ntreg”. |n doctrin= aceasta contabile, Revista Dreptul nr. 3/1996, p. 65-66. Gheorghe Vizitiu, Evaziunea
avea urm=toarea defini]ie: “Bugetul general consolidat, instrument al politicii fiscal=, Editura Lumina Lex, Bucure[ti, 2001, p. 108.

34 CRIMINALISTICA
Gen. de brig. (rez.) lector univ. dr. IOAN HURDUBAIE
Subcomisar M+LIN GABRIEL POPA

|
n cursul anului 2005, Interpolul – organiza]ie practica selectiv= a testelor genetice, - anchetele privind
interna]ional= care regrupeaz= 184 state cazurile nerezolvate [i identificarea cu ajutorul ADN a
membre de pe toate continentele globului – a victimelor unor catastrofe (cu privire aparte la tsunami-ul care
acordat o aten]ie major= organiz=rii unor reuniuni a lovit Thailanda) .
interna]ionale cu tematic= de criminalistic=, \n scopul Conferin]a a fost organizat= de c=tre unitatea ADN a
sprijinirii concrete a tuturor speciali[tilor din serviciile de Secretariatului General al Interpolului [i Grupul s=u
aplicare a legii implica]i \n combaterea manifest=rilor consultativ, \n colaborare cu Grupul de exper]i ai organiza]iei
criminalit=]ii transna]ionale. Prezent=m \n continuare pentru urm=rirea tehnicilor din domeniul analizei ADN [i cu
dou= dintre aceste manifest=ri care demonstreaz= participarea Organiza]iei Mondiale a V=milor (WCO),
interesul Interpolului pentru cunoa[terea [i r=spândirea Organiza]iei Mondiale a Propriet=]ii Intelectuale (WIPO),
celor mai noi cuceriri ale criminalisticii. Alian]ei Mondiale a |ntreprinderilor \mpotriva Contrafacerii
(GBLAAC), Camerei Interna]ionale de Comer] (ICC),
CONFERIN}A INTERNA}IONAL+ ASUPRA Asocia]iei Interna]ionale a Managementului Securit=]ii (ISMA)
UTILIZ+RII TEHNICILOR ADN [i Asocia]iei Interna]ionale a M=rcilor de Comer] (INTA).
|n perioada 16-18 noiembrie 2005, la sediul din Utilizarea profilelor ADN \n identificarea victimelor unor
Lyon/Fran]a al Organiza]iei Interna]ionale de Poli]ie Criminal= dezastre a reprezentat punctul focal al discu]iilor purtate \n
– INTERPOL, s-au desf=[urat lucr=rile Conferin]ei cadrul conferin]ei de la Lyon, c=p=tând o nou= importan]= \n
interna]ionale privind utilizarea tehnicilor ADN. La conferin]= urma tsunami-ului din Asia de sud-est din decembrie 2004.
au participat peste 100 investigatori din 44 ]=ri membre ale Dezastrul a reunit \mpreun= echipe din peste 35 de ]=ri venite
Organiza]iei. s= identifice victimele dezastrului din 60 de ]=ri.
Analiza ADN este considerat= de c=tre Interpol ca un Importan]a practic= a utiliz=rii tehnicilor ADN rezult= din
element cu parte \ntreag= \ntre anchetele de poli]ie, care experien]a pozitiv= \nregistrat= de ]=rile membre ale
permit identificarea persoanelor [i stabilirea leg=turilor \ntre Interpolului care au deja acces la baza de date a acestei
scenele crimei. Acest puternic instrument al criminalisticii s-a organiza]ii privind profilele ADN. Austria a fost prima ]ar=
dovedit foarte fiabil [i rentabil, utilizarea sa traducându-se membr= a Interpolului care a adoptat, \n aprilie 2004, Carta ce
printr-o rat= mai ridicat= de elucidare a cauzelor cu autori reglementeaz= utilizarea bazei automatizate de date, denumit=
neidentifica]i [i prin economii importante de mijloace umane, «Pasarela ADN». Compararea profilelor ADN transmise de
materiale [i financiare. Austria cu profilele deja \nregistrate \n baza de date genetice a
Num=rul crescând al ]=rilor care investesc \n aceast= Interpolului a permis ob]inerea a 50 de coresponden]e
strategie face ca posibilit=]ile de identificare a persoanelor orientate c=tre anchete interna]ionale de poli]ie, aflate \n curs
disp=rute [i localizarea indivizilor care au comis infrac]iuni \n de derulare \n patru ]=ri europene. Toate ]=rile respective au
mai multe ]=ri s= fie mai numeroase. Utilizarea analizei ADN primit câte o notificare cu rezultatul compara]iilor. “50 de
[i schimbul de profile ADN la nivel interna]ional pot juca un rol anchete interna]ionale au putut progresa \n câteva minute,
fundamental \n lupta \mpotriva criminalit=]ii transna]ionale. datorit= “Pasarelei ADN”, a declarat secretarul general al
Pentru a promova aceast= idee, Interpol a organizat, Interpolului, domnul Ronald K. Noble.”Interpolul [i ]=rile sale
pentru a patra oar=, o conferin]= interna]ional= asupra utiliz=rii membre au conceput produsul ideal, capabil s= satisfac=
tehnicilor ADN. Ordinea de zi a fost astfel conceput= \ncât s= exigen]ele ]=rilor membre \n materie de protec]ie a vie]ii private
intereseze ansamblul persoanelor preocupate sub o form= [i, totodat=, s= r=mân= un instrument eficace de sprijin pentru
sau alta de aceast= chestiune, abordând multiplele aspecte anchete, care permite demascarea infractorilor interna]ionali [i
pe care le reprezint= analiza ADN, fie c= e vorba de cei care punerea \n eviden]= a leg=turilor dintre ace[tia”.
furnizeaz= acest tip de servicii sau de cei care ac]ioneaz= A[a cum a declarat domnul Helwig Haidinger,
plecând de la rezultatele ob]inute. Temele \nscrise pe ordinea directorul poli]iei federale austriece, ”aceast= reu[it=
de zi a conferin]ei au fost tratate de un num=r \nsemnat de demonstreaz= importan]a cooper=rii poli]iene[ti
personalit=]i proeminente, care joac= un rol de prim plan \n interna]ionale, care trebuie intensificat= [i l=rgit=”.
acest domeniu. Expunerile acestora au fost de o mare 41 de ]=ri membre ale Interpolului posed= baze de date
utilitate, mai ales practic=, \ndeosebi pentru anchetatorii [i genetice na]ionale de poli]ie [i, pân= \n prezent, 33 dintre
profesioni[tii justi]iei penale. acestea au transmis Interpolului peste 55.000 profile.
|ntre punctele \nscrise la ordinea de zi au figurat: - Marea Britanie, care posed= cea mai important= baz=
prezentarea elementelor de prob= genetic= \n fa]a de profile ADN din lume, a fost a doua ]ar= care a adoptat
tribunalelor, - gama tehnicilor de sus]inere a anchetelor Carta, \n noiembrie 2005. Baza de date a Marii Britanii con]ine
bazate pe analiza genetic=, - urm=rirea eficien]ei ini]iativelor peste 3,3 milioane de profile [i a permis ob]inerea a peste
unor ]=ri \n materie de ADN, cooperarea interna]ional=, 685.000 de concordan]e.

CRIMINALISTICA 35
}=rile membre ale Interpolului pot transmite o cerere farmaceutice, implantelor medicale, pieselor deta[ate de
de c=utare c=tre “Pasarela ADN”, folosind sistemul mondial avioane [i de autoturisme, produselor alimentare, b=uturilor [i
de comunica]ii poli]iene[ti al Interpolului I-24/7. “Pasarela bunurilor de consum.
ADN” este autonom=, adic= nu este legat= de celelalte baze “Contrafacerea [i pirateria cunosc dimensiuni
de date ale Interpolului, iar profilele transmise nu comport= inacceptabile [i am fost [ocat, cu ocazia deplas=rilor mele \n
nici o dat= nominativ=. Africa, \n Asia [i \n anumite regiuni ale Europei, s= constat
}=rile membre trebuie s= accepte Carta pentru a putea
diversitatea [i amploarea pagubelor produse. M= \ngrijoreaz=
avea acces la “Pasarela ADN”, \ntrucât caracterul automat al
mai ales consecin]ele asupra oamenilor pe care le pot
acesteia impune garan]ii de securitate [i de protec]ie a vie]ii
produce contrafacerile de medicamente [i alte produse legate
private mai stricte decât metoda precedent= de compara]ie
de s=n=tatea [i de securitatea popula]iei”, a indicat secretarul
«manual=».
Carta stipuleaz= \n special faptul c= ]=rile membre general al Organiza]iei Mondiale a V=milor, domnul Michel
conserv= proprietatea datelor lor [i decid asupra utiliz=rii [i a Danet. ”Bun=starea economic= [i social= a tuturor ]=rilor este
drepturilor de acces aferente, potrivit legisla]iei lor na]ionale. amenin]at= [i acest pericol \nt=re[te [i mai mult hot=rârea
Cu ocazia Conferin]ei interna]ionale privind utilizarea mea de a face astfel \ncât serviciile vamale s= ia parte activ=,
tehnicilor ADN, Biroul Federal de Investiga]ii al Statelor Unite peste tot \n lume, la lupta \mpotriva acestui tip de comer]”.
ale Americii a convenit s= integreze un dispozitiv de conversie Pretutindeni pe planet=, medicamente antipaludiene
c=tre logicielul s=u CODIS (Combined DNA Index System). false [i lapte maternizat falsificat au f=cut deja destule victime,
Aceast= decizie a FBI-ului vizeaz= \ndeplinirea condi]iilor iar Organiza]ia Mondial= a S=n=t=]ii apreciaz= c= mai mult de
definite de c=tre Interpol, care reprezint= un pas c=tre o 10% din medicamentele prezente pe pia]a mondial= sunt
utilizare mai ampl= \n comun a profilelor ADN, \ntre serviciile contrafaceri, atingând un volum de peste 25% \n ]=rile \n curs
de aplicare a legii la nivel interna]ional. Prin aceast= m=sur=,
de dezvoltare.
cele 25 de ]=ri, care folosesc \n prezent logicielul CODIS, vor
“De[i suntem \nc= departe de un avans major \n lupta
putea \n viitor s= transmit= cu mai mult= u[urin]= datele c=tre
\mpotriva problemei mondiale a contrafacerii [i a pirateriei,
“Pasarela ADN” a Interpolului.
sunt semne importante care demonstreaz= o evolu]ie \n
AL DOILEA CONGRES MONDIAL CONSACRAT modul de a vedea lucrurile [i \n determinarea politicilor,
LUPTEI IMPOTRIVA CONTRAFACERILOR precum [i \n ceea ce prive[te voin]a de a ac]iona”, a declarat
La jum=tatea lunii noiembrie anul trecut, \nal]i doamna Rita Hayes, director general adjunct al OMPI.
responsabili interna]ionali ai serviciilor \ns=rcinate cu ”Pentru a reu[i pe pia]a mondial=, toate ]=rile, fie ele
aplicarea legii, ai guvernelor [i ai unor firme specializate, au industrializate sau \n curs de dezvoltare, trebuie s= adopte o
adresat o chemare la o ac]iune mai coordonat= [i mai politic= eficace \n materie de proprietate intelectual=”.
eficient= pentru a da o lovitur= decisiv= contrafacerilor, al Lupta \mpotriva contrafacerii [i a pirateriei nu poate fi
c=ror cost estimat se apreciaz= \n milioane de dolari, f=r= a eficient= decât dac= sectoarele public [i privat \[i
mai vorbi de miile de vie]i pe care le pun \n pericol. coordoneaz= ac]iunile. Angajamentele luate \n acst sens de
Al doilea Congres mondial având ca tem= lupta Alian]a Mondial= a |ntreprinderilor \mpotriva Contrafacerii
\mpotriva contrafacerii [i a pirateriei a avut drept scop (GBLAAC), Asocia]ia Interna]ional= a M=rcilor (AIM),
stabilirea celor mai eficiente strategii \mpotriva acestei forme
Asocia]ia Interna]ional= a Managementului Securit=]ii (ISMA)
de criminalitate [i g=sirea celor mai noi solu]ii [i posibilit=]i de
[i Camera Interna]ional= de Comer], reprezint= o m=rturie a
cooperare pentru a reduce efectele nefaste ale acesteia.
cooper=rii care se manifest= \n prezent.
La acest congres de dou= zile, organizat \n comun de
“Problemele contrafacerii [i pirateriei au suscitat, \n
Interpol [i Organiza]ia Mondial= a V=milor (OMV), cu sprijinul
Organiza]iei Mondiale a Propriet=]ii Intelectuale (OMPI), au acest an, o \nflorire a interesului cu totul inedit= \n rândul
participat peste 500 delega]i din 66 de ]=ri (\ntre care [i guvernelor [i al industria[ilor, iar aplicarea a atât de
România). numeroase ini]iative noi, pentru a face fa]= unui comer] de
“De[i de la primul congres, desf=[urat \n urm= cu 18 contrafaceri \n dezvoltare constant= este \ncurajatoare”, a
luni, au putut fi observate importante progrese \n cooperarea declarat la congres domnul William Dobson, director
\ntre diferite organisme, suntem con[tien]i c= mai r=mân multe executiv al GBLAAC. ”Totu[i, problema nu \nceteaz= de a ne
de f=cut”, a declarat secretarul general al Interpolului, Ronald \ngrijora, [i pentru noi va constitui o adev=rat= provocare s=
K. Noble.”Nici o ]ar= nu poate, singur=, s= vin= de hac traducem aceast= activitate \n ac]iuni concrete menite s= duc=
infrac]iunilor de acest tip. Am putut deja constata c= produc=torii de contrafaceri c=tre ruin= [i \n singurul loc \n
opera]iunile transna]ionale desf=[urate \n America Latin= dau care ar trebui s= fie: \n \nchisoare”.
rezultate, trebuie \n prezent s= ne preg=tim, plecând de la
“Desigur, eu sunt aici \n calitate de reprezentant= a
aceste succese, s= proced=m la fel [i \n restul lumii. |n aceste
Asocia]iei Interna]ionale a M=rcilor, \ns= mijloacele juridice nu
vremuri \n care responsabilii poli]iilor sunt concentra]i mai ales
vor fi \ndestul=toare pentru a rezolva problema contrafacerii,
asupra terorismului [i a altor forme de mare criminalitate, nu
iar acest al doilea congres mondial constituie, \n mod precis,
trebuie s= subestim=m prejudiciile pe care atingerile aduse
propriet=]ii intelectuale le cauzeaz= economiilor noastre, [i tipul de forum care permite s= progreseze cooperarea \n
nici pericolul poten]ial pe care ele \l reprezint= pentru aceste domeniu”, a afirmat doamna Anne Gundelfinger,
securitatea public=”. pre[edinta AIM.
Dac=, pentru numeroase persoane, contrafacerile nu
fac r=u nim=nui, comer]ul cu aceste articole afecteaz= La criminalistique à l’attention de l’Interpol
aproape toate aspectele vie]ii cotidiene, sub forma produselor Criminalistics in the Interpol’s attention

36 CRIMINALISTICA
Comisar-[ef de poli]ie drd. LIVIU T+UT
Prof. VASILE L+P+DU{I

A
ultraviolet= sau surs= de lumin= polilight cu lungime de und=
mprentele papilare sunt considerate pe variabil=. Este de preferat folosirea luminii ultraviolete cu raz=
drept cuvânt una dintre cele mai bune lung=, \ntrucât cea cu raz= scurt= este d=un=toare pentru ochi
metode de identificare a persoanelor. [i piele. |n aceast= situa]ie criminali[tii trebuie s= foloseasc=
Fiecare amprent= este unic=, se formeaz= \nainte de a ne ochelari [i \mbr=c=minte adecvat= de protec]ie. Alegerea
na[te [i r=mâne neschimbat= toat= via]a. Deseori, pudrei depinde de scopul pentru care urma digital= sau
amprentele seam=n= \ntre ele dar, \n urma unei analize palmar= (amprenta) va fi eviden]iat=: fotografiere sau ridicare.
am=nun]ite, se demonstreaz= c= apar]in unor degete Din moment ce urmele invizibile sunt ridicate normal, pudra
diferite. De asemenea, este posibil ca amprentele aceluia[i ultraviolet= este rar folosit=.
deget s= par= diferite, \n func]ie de for]a sau de suprafa]a
Pentru a p=stra o urm= cu pudr=, mai \ntâi se face un
pe care s-a realizat amprentarea. |n urma examin=rii
test de amprent= pe suprafa]a respectiv=. Se atinge u[or cu
calificate se dovede[te c= ele apar]in aceluia[i deget.
pudr=, pentru a se vedea dac= a ap=rut vreo amprent=, care
Identificarea sigur= sau eliminarea amprentelor se
pân= atunci era invizibil=. Apoi, suprafa]a poate fi cur=]at=,
poate realiza numai de c=tre examinatori specializa]i [i
dup= care se realizeaz= [i se prelucreaz= testul de amprent=.
califica]i, care \ntreprind compara]ii calitative [i compa-
Pudra pentru amprente poate fi cu fibr= de sticl=, p=r
rative ale geometriei diferitelor amprente. Ace[tia compar=
de c=mil= sau cu perii din pene. Pentru pudra magnetic= se
caracteristicile diferitelor linii [i leg=turile dintre ele.
folose[te o baghet= magnetic=.
Urmele papilare “vizibile” se v=d cu u[urin]= la locul
Se toarn= pu]in= pudr= pe o foaie de hârtie, dup= care
faptei [i sunt l=sate de c=tre un deget pe care se afl= o
se ia cu vârful periei. Apoi, se \nl=tur= excesul de pudr=,
substan]=, precum sânge, gr=sime sau praf, iar altele sunt
scuturând peria. Cheia succesului \n eviden]ierea amprentelor
“plastice”, imprimate \n anumite produse sau substan]e (unt,
invizibile o constituie folosirea unei cantit=]i mici de pudr= [i
lumân=ri, chit, vopsea neuscat= etc.). De asemenea, unele
atingerea cu u[urin]= a suprafe]ei respective, ob]inând
sunt greu vizibile cu ochiul liber, fiind l=sate de mâini sau
imaginea suficient= pentru a distinge crestele papilare. Dac= se
degete ca urmare secre]iilor naturale ale corpului.
continu= perierea, acestea ar trebui s= urmeze direc]ia crestelor
Posibilitatea de a face vizibil acest tip de urm= digital=
depinde de condi]ia fizic= a persoanei care a l=sat-o, de papilare. Când amprenta este vizibil= se poate fotografia.
suprafa]a obiectului, de unghiul de reflexie a luminii, de |nainte de a se lua m=sura trimiterii amprentei la un laborator,
perioada scurs= din momentul cre=rii, de temperatura la care aceasta trebuie protejat=, folosindu-se banda de ridicare.
a fost supus= [i de al]i factori. Uneori, pudra r=mâne pe obiectul pe care a fost g=sit=
Timpul de men]inere a urmelor digitale pe un obiect urma digital=. Dac= excesul de pudr= nu este \nl=turat prin
depinde de condi]iile atmosferice, de curen]ii de aer [i de pierdere, se vor realiza dou= ridic=ri. Prima ridicare va
umiditate. Chiar [i \n cazul \n care obiectul este expus condi]iilor \ndep=rta excesul de pudr=, iar a doua va lua amprenta ce va
adverse, este totu[i posibil= g=sirea unor urme digitale, dar fi folosit= pentru identificare. O amprent= invizibil= poate fi
trebuie s= se \ncerce. Petele care nu prezint= liniile specifice identificat= dup= prima ridicare, prin prelucrare cu ajutorul
amprentelor pot avea urme de substan]e, precum gr=sime sau periei [i al pudrei.
sânge, oferind alte indicii pentru cei care investigheaz= cazul. Pentru ridicarea urmelor invizibile, cel mai des se folosesc
Fotografierea urmelor digitale, descoperite la locul dispozitive din cauciuc [i benzi transparente. Dispozitivele din
faptei asigur= p=strarea acestora. Dup= fotografiere, \n cauciuc sunt mai bune decât benzile transparente, pentru a se
laborator se poate efectua o m=rire a lor, ceea ce poate fi de ridica urme de pe suprafe]e curbate sau neuniforme. Benzile
mare ajutor pentru speciali[tii care realizeaz= activit=]ile de transparente au avantajul de a prezenta amprentele \n pozi]ia
studiere [i comparare. corect=; pe dispozitivul din cauciuc, pozi]ia amprentei este
De regul=, urmele digitale, care sunt vizibile datorit= inversat=. Exist= [i alte mijloace de ridicare a amprentelor, cum
unei substan]e str=ine aflat= pe degete, se ridic= folosind o ar fi benzile mate, albe sau negre.
band= special=. Dac= urmele se afl= pe un obiect de |n toate situa]iile de ridicare a urmelor papilare,
dimensiune mic=, acesta se poate p=stra drept prob=. Urmele acestea vor fi fotografiate al=turi de un etalon metric, pentru a
digitale invizibile, rezultate din secre]iile normale ale pielii, fi valorificate ulterior prin sistemele automate de identificare
trebuie prelucrate printr-o metod= special=, \nainte de a putea fi (AFIS), unde condi]ia obligatorie este ca urma sau fotograma
v=zute [i p=strate. Metoda cel mai des folosit= o constituie acesteia s= fie la m=rime natural=.
pudrarea sau tratamentul chimic. Urmele digitale, care trebuie Dispozitivele din cauciuc au atât culoare alb= cât [i
pudrate pentru a le observa, trebuie s= fie fotografiate \nainte neagr=, fiind folosite cu diferite pudre colorate.
de a fi ridicate. Cele descoperite \n praf vor fi fotografiate [i apoi Amprentele de pe banda transparent= trebuie s= fie
ridicate. Nu se vor pudra, deoarece se vor distruge. fixate pe un material de culoare contrastant= cu cea a pudrei.
Pudra pentru amprente se g=se[te \n câteva culori, dar Când se ridic= o urm= digital=, oricare ar fi metoda,
se folosesc mai des [i cu rezultate culoarea neagr= [i cea trebuie avut grij= la baloanele de aer, care se pot forma sub
alb=. Se recomand= folosirea culorii care contrasteaz= cel mai dispozitiv. Pentru a \mpiedica formarea acestora, este necesar
mult cu fundalul. Acest tip de pudr= a fost \mbun=t=]it de-a s= se ]in= r=sucit un col] al bandei, \n timp ce se a[eaz=.
lungul anilor, având compozi]ia [i eficien]a corespunz=toare. |ntregul proces de prelucrare chimic= a urmelor se
Exist= [i pudra fluorescent= pentru a eviden]ia realizeaz= \n laborator, respectându-se tehnicile stabilite.
amprentele de pe suprafe]e multicolore. Acest tip de pudr= Amprentele ob]inute direct de pe degetele unei persoane
are nevoie de o surs= de lumin= ultraviolet= - lamp= cu lumin= (impresiunile), \n vederea identific=rii acesteia, trebuie s= fie \n

CRIMINALISTICA 37
mod uniform clare [i vizibile. Acest lucru nu este greu de obicei degetul mic sau degetul mare), restului degetelor li se
realizat. O amprent= bun= are culoarea gri \nchis [i nu iau amprentele \n mod normal pe cartona[ul de amprente, iar
prezint= pete. Pentru a lua amprente \n mod corect nu degetul \n plus i se ia amprenta pe spatele cartona[ului. |n
este nevoie decât de practic=. Se recomand= persoanei cazul când vârful unui deget este amputat, se noteaz= acest
c=reia i se ia amprentele s= se spele pe mâini pentru a fi lucru \n c=su]a corespunz=toare de pe cartona[.
\ndep=rtate particulele de praf [i gr=sime. Cel care se Luarea amprentelor de la persoanele decedate se
ocup= de ob]inerea amprentelor de la o persoan=, trebuie s= poate face \nainte sau dup= rigor morits [i chiar dup=
verifice dac= pe degetele persoanei \n cauz= nu se afl= urme intrarea \n descompunere. Metoda folosit= pentru a lua
r=mase de la prosopul folosit pentru [tergerea mâinilor. amprentele depinde [i de ingeniozitatea criminalistului. Se
Pe lâng= imprimatul tipizat – cartona[ul (fi[a) de realizeaz= procesul \nmuiere a degetelor \n cerneal= [i rotirea
amprente, poli]istul (criminalistul) trebuie s= dispun= de: pe degete a unei buc=]i p=trate de hârtie. Aceast= metod=
• un suport pentru imprimatul tipizat cartona[ul de este bun=, \n cazul \n care decesul a survenit recent sau dup=
amprente; \ncetarea st=rii rigor mortis. |n timpul st=rii rigor mortis, este
• cerneal= special= pentru amprente sau din categoria posibil s= fie nevoie de a \ndrepta degetele, ceea ce se poate
celor care se folosesc la tip=rit; face ap=sând pe articula]iile de la mijlocul degetului. Trebuie
• o rol= din cauciuc (pentru cerneal=); s= se pun= pudra pe degete [i pe palme, dup= care se ridic=
• un suport din sticl= (suport fix). amprentele, cu band= sau cu dispozitive din cauciuc. Se
Se pun câteva pic=turi de cerneal= pe sticl= [i se noteaz= fiecare amprent=.
\ntinde pân= devine o mas= sub]ire [i egal=. Este de ajutor Este cel mai greu de luat amprente de pe un corp care
dac= se pune un carton alb sub sticl=, pentru a se verifica a intrat \ntr-un stadiu avansat de descompunere. |n aceast=
grosimea cernelei. Se fixeaz= cartona[ul pentru amprente \n situa]ie, se folosesc tehnici speciale, aducându-[i o contribu]ie
dispozitivul de sus]inere, astfel c= echipamentul este gata important= [i medicii legi[ti.
pentru a fi folosit. Calculatorul a contribuit foarte mult la modul de
Fiecare deget este rulat \n cerneala de pe sticl=, apoi luare a amprentelor.
rotit pe imprimatul destinat amprent=rii – cartona[ul de Ob]inerea impresiunilor papilare model de
amprente. Rotirea trebuie f=cut= dintr-o singur= mi[care. Nu compara]ie se poate realiza [i prin intermediul unor sta]ii
se rote[te \nainte [i \napoi. Greutatea cu care se apas= mobile (live-scan) de amprentare. Acestea sunt prev=zute
trebuie s= fie suficient= pentru a aplica un strat egal de cu cititoare optice electronice, care ofer= avantajul de a
cerneal= pe deget [i pentru a l=sa o imagine clar= pe capta [i procesa un desen papilar color, uniform, \nlocuind
cartona[ul de amprente. astfel procedeul clasic care are dezavantajul \mbâcsirii cu tu[
Amprentele (impresiunile imprimate) arat= \ntreaga sau cerneal= a [an]urilor crestelor papilare sau ob]inerea unor
suprafa]= de frecare a degetului [i se iau rotind degetul de la pete colorate, când persoana prezint= o secre]ie abundent= la
un cap=t al unghiei la cel=lalt. Aceast= suprafa]= ofer= toate nivelul degetelor [i al palmei.
caracteristicile liniilor pentru o clarificare corect=. Amprentarea persoanelor cu ajutorul mijloacelor
Exist= un anumit procedeu \n care se rotesc degetele tehnice electronice ofer=, totodat=, avantajul pentru
subiectului \n cerneal= [i pe cartona[ul de amprente. compara]ii dactiloscopice sau paroscopice, pentru
Subiectul trebuie s= ]in= degetele drepte, iar palma s= situa]iile \n care num=rul de detalii caracteristice este
fie la acela[i nivel cu \ncheietura. Se ]ine \ncheietura cu o redus \n urma papilar= \n litigiu, cazuri \ntâlnite cu ocazia
mân= [i se apas= degetele pe cartona[ cu cealalt= mân=. dispunerii [i efectu=rii unor expertize sau constat=ri
Dup= \ncheierea procedurii, se completeaz= datele tehnico-[tiin]ifice dactiloscopice.
celui \n cauz= pe cartona[ul respectiv. Un sistem de identificare automat= a amprentelor
Uneori, trebuie luate [i amprentele palmelor, (SIAA) poate lua informa]iile unei amprente f=r= a folosi
deoarece palma, \n \ntregime, are o amprent= diferit=. Cea cerneala. Amprentele latente sunt scanate [i transformate
mai bun= metod= const= \n \nf=[urarea unei buc=]i de \ntr-o imagine electronic=, ce se p=streaz= \ntr-o baz= de date
hârtie pe un obiect tubular, dup= care se a[eaz= partea de din care pot fi luate rapid.
sus sau cea de jos a palmei subiectului pe obiectul Metoda amprent=rii este de fapt aceea[i ca [i metoda
respectiv [i se rote[te printr-o mi[care de tragere, din conven]ional= ce folose[te cerneala, excep]ie f=când faptul
partea de jos a mâinii, pân= la vârful degetelor. c=, \n loc de rotirea fiec=rui deget \n cerneal=, degetele se pun
|n timpul amprent=rii poate s= apar= o serie de \n ordine pe o suprafa]= de sticl=, de pe care laserul cite[te
probleme care trebuie rezolvate de criminalist (poli]ist). Astfel, amprenta [i o trimite \n locul corespunz=tor fiec=rui deget.
transpira]ia abundent= poate face ca amprentele s= nu fie clare. Acest sistem reduce posibilitatea p=str=rii, murd=ririi, punerii
|n aceast= situa]ie, se [terge degetul cu un prosop [i se de prea mult= sau prea pu]in= cerneal=.
\nmoaie repede \n cerneal=, dup= care se rote[te pe cartona[ul Metoda de scanare \nregistreaz=, p=streaz= [i
de luat amprente. Se reia procedura pentru fiecare deget. transmite digital amprentele. Noua metod= permite poli]iei s=
Degetele se pot [terge cu alcool sau cu alt= substan]= de plaseze pe sticl= degetele unui suspect, pentru a fi citite de un
uscare. Unele persoane au mâinile uscate [i aspre, ceea ce dispozitiv special producând o imagine detaliat= a urmelor.
impune frecarea vârfului degetelor cu ulei sau crem=, acestea Imaginea poate fi transmis= prin liniile telefonice c=tre centrele
devenind suficient de moi pentru a ob]ine amprente clare, f=r= computerizate de p=strare a dosarelor.
pete. Dac= crestele papilare sunt fine [i mici, iar pielea este |n unele ]=ri se folose[te o map= de m=rimea unui
moale, va fi de ajutor dac= se pune ghea]= pe degete. carnet de cecuri, o tu[ier= f=r= cerneal= [i 10 cartona[e
|n cazul când mâinile [i degetele sunt deformate, se pentru amprente, deja prelucrate. Acestea se pot folosi rapid
aplic= cerneal= direct pe degete, folosind o spatul= sau o rol= [i u[or la locul faptei pentru a lua amprentele de la anumi]i
de dimensiuni mici. Apoi, se rote[te o bucat= de hârtie, având subiec]i. Tot \n stadiul de cercetare se mai poate folosi \nc= o
dimensiunea p=trat=, \n jurul degetului. Dup= ce se ob]ine o metod=: crearea imaginii fluorescente, care maximeaz=
amprent= bun=, bucata de hârtie se pune pe cartona[ul de efectele laserului pe suprafe]e puternic fluorescente. |n
amprente. concluzie, se poate spune c= amprentarea f=r= cerneal= ofer=
Dac= este vorba de amprentarea unui deget \n plus (de amprente mai clare având liniile [i spa]iile clar eviden]iate.

38 CRIMINALISTICA
General maior magistrat dr. DAN VOINEA
Prof. VASILE L+P+DU{I

SUCCESIUNEA ETAPELOR UNEI EXPLOZII primari sunt utiliza]i ca prim= etap= \n succesiunea de ac]iuni
Succesiunea etapelor unei explozii se refer= la seria de cauzatoare ale unei explozii de putere mare [i sunt ambala]i,
explozii “programate”, \n a[a fel \ncât s= produc= efectul dorit, din acest motiv, ca fitiluri detonante ale capselor detonante de
constând, de obicei, \n detonarea sau explozia mai eficient= a uz militar.
unei anumite \nc=rc=turi explozive. Cele mai simple |n situa]ia \n care sunt utiliza]i pentru fitiluri detonante,
succesiuni de ac]iuni cauzatoare de explozii au loc, de obicei electrice sau non-electrice, explozibilii primari sunt detona]i cu
\n numai dou= etape, \n timp ce armamentul militar, care ajutorul c=ldurii sau flamei. La capsele detonante de uz militar,
prezint= o mai mare complexitate, poate avea patru etape sau explozibilul primar este de obicei ini]iat prin [ocul unui impact
chiar mai multe, care au ca efect final detonarea explozibilului. sau prin fric]iune produc=toare de c=ldur=. Cei mai des folosi]i
Succesiunile etapelor unei explozii sunt clasificate ca slabe explozibili primari sunt stifnatul de plumb [i azida de plumb.
sau puternice, \n func]ie de natura materialului detonat. Explozibilii secundari
Succesiunea etapelor unei explozii de putere mic= |n compara]ie cu explozibilii primari, explozibilii
Cea mai simpl= succesiune a etapelor unei explozii de secundari sunt relativ insensibili la [oc, flam=, fric]iune sau
putere mic=, \n dou= etape, poate fi ilustrat= de un foc tras cu c=ldur=, utilizarea [i manipularea acestora fiind, prin urmare,
o arm= u[oar=. Componentele acestui “lan]” sunt capsa de mai pu]in periculoase. Cu toate acestea, ca rezultat al relativei
ini]iere [i \nc=rc=tura de azvârlire. Capsa transform= lucrul lor insensibilit=]i, explozibilii secundari trebuie ini]ia]i cu
mecanic al percutorului \n flam=. Flama aprinde \nc=rc=tura ajutorul unor [ocuri explozive foarte puternice. |n consecin]=,
de azvârlire, iar gazele produse din explozia acesteia explozibilii primari sunt utiliza]i pentru detonarea explozivilor
propulseaz= glon]ul prin canalul ]evii. secundari.
|n situa]ia \n care explozibilii de putere mic=, ca de |nc=rc=turi de amorsare
exemplu pulberea f=r= fum [i pulberea neagr=, sunt utiliza]i la Având \n vedere plaja extins= a sensibilit=]ii manifestate
confec]ionarea unei bombe-]eav=, este necesar= o de explozibilii secundari, unele dintre materialele explozive cu
succesiune de ac]iuni cu numai dou= etape. Un cap=t al o sensibilitate mai redus= nu pot fi detonate decât dac= unda
fitilului detonant, care este un fitil cu ardere lent= cu miez de detonatoare a explozibilului primar este amplificat= sau
pulbere neagr=, este introdus \n bomba-]eav=, iar cap=tul accelerat=. Acest efect de amplificare este ob]inut prin
r=mas liber este aprins cu un chibrit de c=tre o persoan=. utilizarea unui explozibil secundar diferit [i u[or mai sensibil,
Fitilul detonant transmite flac=ra, cu \ntârziere, c=tre care intervine \ntre prima etap= a deton=rii explozibilului
explozibilul de putere rnic=, aflat \n interiorul bombei-]eav=. |n primar [i \nc=rc=tura exploziv= principal=.
momentul inflam=rii, explozibilul de putere mic= din interiorul Evolu]ia undei detonatoare, provenite dintr-o \nc=rc=tur=
]evii explodeaz=, iar gazele generate, aflate sub presiune \n de dimensiuni mici de explozibil primar sensibil, trecând prin
incita ]evii, sf=râm= ]eava respectiv=, rezultatul constând atât etapa unei cantit=]i u[or mai mari dintr-un explozibil secundar
\ntr-o und= de [oc, cât [i \n fragmentare. sensibil de amorsare [i ajungând la \nc=rc=tura principal= a
Majoritatea explozibililor de putere mic= necesit= numai
explozibilului secundar, cu un grad foarte redus de
dou= etape ale procesului de cauzare a exploziei.
sensibilitate, ilustreaz= detonarea prin intermediul unei
Succesiunea etapelor unei explozii de putere mare
Natura etapelor de producere a unei explozii de putere succesiuni comune a celor trei etape ale exploziei. Aceast=
mare este afectat= de o gam= larg= de factori de succesiune de trei ac]iuni, care determin= explozia final=, este
“sensibilitate”, manifestat= la nivelul categoriilor de compu[i ilustrat= \n figura1.
explozibili de putere mare. “Sensibilitatea” se refer= la
cantitatea de for]= extern= sau la efectul necesar pentru
cauzarea deton=rii.
Pentru asigurarea siguran]ei, explozibilii foarte sensibili
trebuie utiliza]i numai \n cantit=]i foarte mici, \n timp ce
explozibilii mai pu]in sensibili pot fi utiliza]i \n cantit=]i mai
mari. Aceast= clasificare, \n func]ie de sensibilitate, determin=
apari]ia a dou= clase de explozibili - explozibili primari [i
explozibili secundari. Explozibilii primari sunt cei mai sensibili
[i sunt utiliza]i pentru ini]ierea unor compu[i mai pu]in
sensibili, care sunt denumi]i “explozibili secundari”.
Explozibilii primari
Cea mai important= calitate a explozibililor primari este
datorat= extremei lor sensibilit=]i la ini]iere \n urma [ocului, Fig. 1 – Succesiune tipic= de trei ac]iuni care determin=
fric]iunii, flamei, c=ldurii sau a combina]iei \ntre oricare dintre explozia final=
ace[ti factori, [i nu atât poten]ialului lor distructiv. Din cauza
acestei sensibilit=]i, manipularea explozibililor primari este Succesiuni tipice de trei ac]iuni care declan[eaz=
foarte periculoas=. Explozibilii primari sunt suficient de explozia
puternici pentru a cauza detonarea complet= [i instantanee a Lan]ul de ac]iuni, care declan[eaz= explozia, \ntâlnit \n
altor explozibili, cu putere mai mic=. De aceea, explozibilii general \n utilizarea explozibililor de putere mare, const= \ntr-un

CRIMINALISTICA 39
lan] de dou= sau trei ac]iuni. De exemplu, pentru extragerea
unei buturugi a unui copac din p=mânt, poate fi utilizat un
simplu lan] de dou= ac]iuni. Un fitil exploziv electric (utilizat
pentru detonarea unui explozibil primar) [i o bar= de dinamit=
(explozibil secundar) pot fi combinate \n maniera ilustrat= \n
figura 2. Fitilul exploziv este detonat de c=ldura generat= de
trecerea curentului electric prin capsa electric=, cu fir
incandescent \ncorporat= \n explozibilul primar din miezul
capsei. Unda de [oc (detonarea) provenit= – capsa
detonatoare – va cauza detonarea dinamitei.
Aceea[i ac]iune de dezgropare a buturugii ar putea fi, de
asemenea, \ndeplinit= [i prin intermediul unei succesiuni de
trei ac]iuni care declan[eaz= explozia. Un fitil cu miez de
pulbere neagr=, o caps= detonant= non-electric= [i o bar= de
Fig 3 – Succesiune de trei ac]iuni care declan[eaz=
dinamit= pot fi combinate \n maniera ilustrat= \n figura 2.
explozia.
Pulberea neagr=, un explozibil de putere mic=, din miezul
fitilului detonant, o dat= inflamat=, va produce, la rândul s=u,
o flam= ce va declan[a capsa detonant=, (care con]ine
explozibil primar), iar - la rândul s=u - va cauza detonarea
dinamitei (explozibil secundar).
Num=rul de etape ale succesiunii de ac]iuni, care
declan[eaz= explozia, nu este \ntotdeauna deliberat. Dup=
cum men]ionam [i mai sus, unii explozibili de putere mare
sunt atât de pu]in sensibili, \ncât unda de detonare, generat=
de capsa detonatoare, nu este suficient= pentru declan[are.
|n aceste situa]ii, trebuie utilizate \nc=rc=turi de amorsare
pentru a amplifica [i intensifica unda provenit= din capsa
detonatoare. De exemplu, pentru a ob]ine o excavare de mari
dimensiuni \n sol, este necesar s= se opteze pentru un
explozibil cu caracteristici bune de dislocare a solului, cum ar
fi nitratul de amoniu, care este relativ ieftin dac= este
cump=rat \n cantit=]i mari. De fapt, se poate decide Fig. 4 – Succesiune de patru ac]iuni care declan[eaz=
improvizarea nitratului de amoniu, cump=rând câteva sute de explozia.
kilograme de \ngr=[=mânt pe baz= de nitrat de amoniu, care
trebuie amestecat cu benzin=. Acest amestec, cunoscut sub Indiferent de num=rul de etape, succesiunea de ac]iuni
numele de nitrat de amoniu combustibil (ANFO) este foarte care declan[eaz= explozia nu este nimic altceva decât o serie
des utilizat, datorit= costului sc=zut [i accesibilit=]ii sale; de explozii astfel “programate” \ncât consecin]a lor s=
ANFO este, de asemenea, disponibil [i sub forma unui cauzeze efectul final dorit. |n cazul \n care lan]ul acestor etape
compus pre-amestecat, utilizat, \n general, chiar sub aceast= este \ntrerupt sau stopat, detonarea \nc=rc=turii principale nu
form=. se va produce.
Totu[i, ANFO prezint= un grad foarte sc=zut de
sensibilitate, iar o simpl= caps= detonant= nu poate declan[a
detonarea acestuia. Prin urmare, trebuie utilizate anumite
\nc=rc=turi de amorsare. Astfel, succesiunea de etape care
declan[eaz= explozia trebuie s= includ= un fitil detonant, o
caps= detonatoare non-electric=, \nc=rc=tura de amorsare [i
ANFO, \n maniera ilustrat= \n figurile 3 [i 4.

BIBLIOGRAFIE:
1. Explozii [i explozivi – manual realizat \n S.U.A. – 1990
2. V.L=p=du[i, Ghe. Popa, “Investigarea criminalistic= a
locului faptei”, Editura “Luceaf=rul”, 2005, Bucure[tii, pg. 133

Fig. 2 – Succesiune de dou= ac]iuni care declan[eaz=


explozia.

40 CRIMINALISTICA
Lector univ. dr. CONSTANTIN DR+GHICI

L
insuficient=. Pentru conturarea exact= a obiectului proba]iunii,
upta \mpotriva criminalit=]ii preocup=
penali[tii dreptului modern au argumentat, cu succes, c=
deopotriv= cercet=torii din diferite domenii.
trebuie s= se recurg= la diverse metode [i mijloace [tiin]ifice
Cu atât mai mult, ea st= \n aten]ia acelora
de investigare a infrac]iunilor, precum [i la reguli tactice de
care \[i desf=[oar= activitatea \n cadrul organelor
efectuare a unor acte procedurale. Astfel, criminalistica a
judiciare, chemate s= contribuie direct la prevenirea [i
reprezentat una dintre primele [tiin]e moderne, oferind justi]iei
descoperirea infrac]iunilor [i la \nf=ptuirea actului de
instrumentele desprinse din universalitatea cuno[tin]elor
justi]ie, pentru tragerea la r=spundere juridic= a
fundamentate pe noile descoperiri [tiin]ifice, apte s=
f=ptuitorilor.
contribuie mai eficient la descoperirea infrac]iunilor [i a
|nf=ptuirea justi]iei penale presupune, \ns=, ca
f=ptuitorilor.
instan]ele judec=tore[ti s= fie ajutate [i de alte organe de
Criminalistica a fost recunoscut= ca una dintre
stat, ce au sarcini pe linia descoperirii infrac]iunilor
principalele [tiin]e ale procesului judiciar, \ntrucât serve[te la
comise, identific=rii f=ptuitorilor [i trimiterii acestora \n
determinarea materialit=]ii faptelor penale, la dovedirea
judecat=. Aceast= activitate, auxiliar= justi]iei, denumit=
infrac]iunii [i la stabilirea vinov=]iei infractorului, identificat prin
urm=rire penal=, se desf=[oar= conform art. 201 din
procedee [i metode criminalistice.
Codul de procedur= penal=, de c=tre procuror [i organele
Pe drept cuvânt, Criminalistica a fost considerat= de
de cercetare penal= (adic= organele de cercetare ale
multe personalit=]i cu autoritate \n domeniul justi]iei penale
poli]iei judiciare [i organele de cercetare speciale).
drept “[tiin]a [i arta investiga]iilor penale”, ea având un obiect
Aceste organe de urm=rire penal= sunt obligate s=
propriu de studiu [i un domeniu de cercetare bine delimitat.
administreze probele necesare pentru aflarea adev=rului
Aportul criminalisticii la solu]ionarea cauzelor penale se
[i pentru l=murirea cauzei, sub toate aspectele, \n
manifest= pe trei planuri distincte: tehnic, tactic [i
vederea justei sale solu]ion=ri.
metodologic, aflate \ntr-o strâns= conexiune, dat fiind scopul
Practica judiciar= confirm= faptul c=, la s=vâr[irea unor
acestei [tiin]e.
genuri de infrac]iuni, f=ptuitorii folosesc metode ingenioase,
Tehnica criminalistic= este destinat= elabor=rii
precum [i procedee [i mijloace tehnice dintre cele mai
metodelor [i mijloacelor tehnico-[tiin]ifice, necesare
moderne, atât pentru reu[ita activit=]ilor infrac]ionale, cât [i
descoperirii, relev=rii, fix=rii, ridic=rii, interpret=rii [i examin=rii,
pentru a \ngreuna activitatea de descoperire [i strângere a
\n condi]ii de laborator, a urmelor infrac]iunii [i a mijloacelor
probelor necesare dovedirii faptelor penale comise [i
materiale de prob=, \n scopul identific=rii f=ptuitorilor, a
vinov=]iei autorilor acestora.
victimelor, a armelor [i instrumentelor folosite la comiterea
Pentru solu]ionarea temeinic= [i legal= a cauzelor
penale, organele judiciare sunt puse \n situa]ia de a faptei.
\ntreprinde o gam= larg= de investiga]ii, care necesit= |n acest domeniu putem vorbi despre:
cuno[tin]e [i din alte domenii decât cel juridic, \n vederea  folosirea tehnicilor moderne de investigare \n
administr=rii probelor [i tragerii la r=spundere a celor vinova]i, cercetarea locului s=vâr[irii infrac]iunii [i examin=rilor
ceea ce impune folosirea pe scar= larg= a celor mai moderne microscopice de laborator a urmelor [i mijloacelor materiale
metode [i mijloace tehnico-[tiin]ifice [i a cuno[tin]elor de prob= (respectiv trusele criminalistice [i laboratoarele
speciali[tilor din diverse domenii ale [tiin]ei, printre care un rol criminalistice mobile, a microscoapelor de polarizare, de
\nsemnat revine criminalisticii. comparare [i a celor electronice prin transmisie [i cu baleiaj);
 utilizarea metodelor fotografice moderne de
Este de necontestat faptul c= de corecta [i completa
desf=[urare a proba]iunii, de valoarea probelor administrate,
executare a fotografiei judiciare operative de fixare a
de aprecierea lor obiectiv= [i \n conformitate cu legea,
ambian]ei locului faptei, a urmelor [i mijloacelor materiale de
depinde formarea intimei convingeri a organelor judiciare cu
privire la realitatea st=rii de fapt, pe care trebuie s=-[i prob=, a fotografiei de examinare ce se execut= \n
\ntemeieze solu]ia ce o pronun]= [i, nu \n ultimul rând, de laboratoarele criminalistice, atât \n radia]ii vizibile cât [i
acest lucru depind \ns=[i legalitatea hot=rârilor judec=tore[ti [i invizibile, a microfotografiei [i holograficii precum [i a
justa solu]ionare a cauzelor penale. fotografiei digitale;
Impunerea unui caracter modern activit=]ii judiciare a  examinarea calitativ= [i cantitativ= a urmelor materie
preocupat [i preocup= o serie \ntreag= de oameni de [tiin]=, prin metode de analiz= spectral=, microanalize cu sond= de
[i juri[ti care au \n]eles c=, pentru solu]ionarea cauzelor electroni, microanaliz= spectral= cu excita]ie laser,
penale, numai simpla aplicare a normelor de drept este spectroscopie \n raze “X”, metode cromatografice, analiz= prin

CRIMINALISTICA 41
luminiscen]= [i prin activarea de neutroni etc; judiciare metodele de cercetare a diferitelor genuri de
 metode de analiz= [tiin]ific= a probelor materiale \n infrac]iuni, \n vederea administr=rii probatoriului \n fiecare
radia]ii invizibile U.V., I.R., Roëntgen, Gamma [i Beta, pentru cauz= penal=.
examinarea urmelor biologice, a urmelor suplimentare ale
Necesitatea cunoa[terii de c=tre organele de
\mpu[c=rii, a documentelor falsificate, a picturilor etc., a
radia]iilor laser pentru realizarea hologramelor [.a.; urm=rire penal= [i de judecat= a metodelor [i mijloacelor
 investigarea criminalistic= a urmelor biologice de tehnico-[tiintif\ce puse la dispozi]ie de c=tre [tiin]a
natur= uman=, constând \n secre]ii sau excre]ii (urme de criminalisticii.
sânge, saliv=, lichid seminal, urme de natur= piloas=, Utilizarea acestor metode [i mijloace tehnico-[tiintif\ce
osteologice, urme de miros uman etc.); contribuie la \nf=ptuirea actului de justi]ie, prin datele puse la
 identificarea persoanelor dup= profilul ADN, cu
dispozi]ia organelor de urm=rire penal= sau de judecat= cu
ajutorul probelor biologice ridicate de la locul faptei [i de la
persoanele b=nuite (sânge, lichid seminal, ]esuturi moi [i privire la \mprejur=rile \n care s-a comis infrac]iunea, ambian]a
celule, oase, organe [i fragmente de cadavru, fire de p=r, locului faptei [i urmele descoperite, identificarea autorului [i a
urin= [i saliv=); victimei, stabilirea vinov=]iei [i punerea \n eviden]= a cauzelor
 identificarea persoanelor [i cadavrelor, prin metodele care atenueaz= sau agraveaz= r=spunderea \nvinuitului sau
elaborate de dactiloscopia judiciar=, folosindu-se sistemele inculpatului.
automate de stocare, codificare [i comparare a desenelor
Pentru a putea aprecia, \n mod just [i corect, probele
papilare digitale (AFIS-2000 [i PRINTRAK BIS MORPHO,
NEC, DEX etc.); [i mijloacele de prob=, descoperite cu ocazia cercet=rii la fa]a
 identificarea persoanelor dup= semnalmente locului, [i rezultatele examin=rilor de laborator a urmelor atât
exterioare [i realizarea portretului robot prin folosirea magistra]ii cât [i organele de urm=rire penal= trebuie s=
computerelor (IBM, MUGSHOT, LIVE-SCAN, MACINTOS) [i posede suficiente cuno[tin]e criminalistice pentru a stabili
a sistemului de compunere [i recunoa[tere facial= dac=, spre exemplu, o fotografie ilustrând o prob= a infrac]iunii
IMAGETRAK, pe baza unor fotografii sau a perceperilor
a fost executat= \n condi]ii adecvate pentru a reda
victimelor sau martorilor oculari, a acestor semnalmente ale
infractorului; caracteristicile acelei probe ori dac= imaginea fotografic= a
 folosirea tehnologiilor biometrice de identificare [i probei nu este exact= sau concludent=. Dac= magistra]ii [i
recunoa[tere a persoanelor dup= fizionomie, dup= anchetatorii au suficiente cuno[tin]e \n domeniul fotografiei
termograma facial=, dup= geometria mâinii [i dup= judiciare, vor putea s=-[i dea seama c= mijlocul de fixare a
amprentele digitale, dup= voce [i vorbire, dup= caracteristicile urmei a fost aplicat defectuos, nerespectându-se metodele
dinamice ale semn=turii, dup= scanarea irisului [i retinei etc.
criminalistice ce se impuneau.
|n acest domeniu al tehnicii criminalistice \ntâlnim
inclusiv cercetarea urmelor traseologice, a urmelor de In condi]iile \naltei tehnicit=]i \n care se desf=[oar=
explozii, incendii, accidente, catastrofe etc. cercet=rile criminalistice de laborator, prin folosirea unor
Activitatea de urm=rire penal= a demonstrat cu aparaturi tehnice moderne, organele de urm=rire penal= [i de
prisosin]= faptul c= expertizele criminalistice (grafice, judecat= trebuie s= fie la curent cu posibilit=]ile aplic=rii
dactiloscopice, balistice, traseologice, chimice, biologice, acestor metode, s= [tie ce se poate ob]ine prin aplicarea lor [i
fizice, antropometrice etc.) [i constat=rile tehnico-[tiin]ifice au
cum trebuie apreciate rezultatele ob]inute \n cadrul procesului
o mare contribu]ie la clarificarea numeroaselor aspecte pe
care le ridic= instrumentarea unor cauze penale privind cele penal. Aprecierea, \nsu[irea sau respingerea unor concluzii
mai diverse genuri de infrac]iuni. pot fi f=cute numai de juristul avizat asupra posibilit=]ilor [i
Deci, din punct de vedere tehnic, criminalistica asigur= limitelor de ob]inere, interpretare [i exploatare a probelor [i
mijloacele [i metodele [tiin]ifice necesare descoperirii [i mijloacelor de prob=.
prob=rii infrac]iunii, identific=rii tuturor factorilor implica]i direct De asemenea, trebuie men]ionat [i faptul c= organele
sau indirect \n comiterea unei fapte penale [i, implicit, a
de urm=rire penal= supravegheaz= sau conduc direct diverse
f=ptuitorului.
— Un al doilea domeniu important al [tiin]ei activit=]i procedurale, \n care se folosesc metode [i mijloace
criminalistice este cel referitor la tactica criminalistic=, tehnico-[tiin]ifice, specifice criminalisticii. Aceasta presupune
domeniu care se refer= la procedeele juridice de administrare ca organele respective s= posede cuno[tin]ele necesare
a probelor [i mijloacelor de prob=, la regulile tactice de pentru a putea aprecia dac= au fost sau nu folosite corect [i
efectuare a activit=]ilor de urm=rire penal=, \ncepând cu \n spiritul legii.
cercetarea locului faptei, ascultarea p=r]ilor \n procesul penal,
De asemenea, instan]ele de judecat= [i avoca]ii
[i terminând cu efectuarea perchezi]iilor, reconstituirilor,
confrunt=rii [i prezent=rii pentru recunoa[tere [i alte activit=]i. trebuie s= aprecieze, s= se pronun]e asupra rezultatelor
— Metodica criminalistic= al treilea domeniu cercet=rilor criminalistice, multe dintre ele documentate sau
important al acestei [tiin]e pune la dispozi]ia organelor redate prin imagini fotografice [i prin expertize criminalistice.

42 CRIMINALISTICA
Col. (r) ILIE FLEAC+
Subcomisar de poli]ie CRI{AN MUCENIC L+ZUREANU
Una dintre sarcinile de baz= ale echipei complexe de La fa]a locului s-a deplasat o echip= operativ= condus=
investigare a locului faptei const= \n examinarea atent= a de ofi]etul judiciarist Ioan P=i[ (aflat \n comun= pentru
\ntregului câmp infrac]ional, pentru a descoperi probe care asigurarea m=surilor de ordine) [i un subofi]er de la postul de
s= ajute la: poli]ie, precum [i câ]iva s=teni, care s-au oferit s=-i sprijine pe
• stabilirea faptului c= a fost s=vâr[it= o infrac]iune [i cei doi poli]i[ti. Ofi]erul judiciarist s-a “\narmat” cu un aparat
ce anume infrac]iune s-a comis;
foto [i trusa criminalistic=, aflat= \n dotarea postului.
• stabilirea momentului \n care s-a comis
Ajungând la locul respectiv, ace[tia au constatat c=
infrac]iunea;
Marcu Simion era decedat, \n pozi]ia culcat pe partea dreapt=
• identificarea autorului;
(foto 1), iar \n zona fe]ei [i pe corp prezenta mai multe leziuni
• explicarea modului \n care s-a s=vâr[it infrac]iunea;
• stabilirea motivului pentru care s-a comis
infrac]iunea.
O examinare reu[it= a locului faptei trebuie s=
localizeze, s= identifice [i s= p=streze toate probele
existente.
Probele g=site pe timpul investig=rii ajut= la
reconstituirea infrac]iunii, \n acela[i mod \n care c=r=mizile
a[ezate \n mod corect duc la construirea unei cl=diri.
Probele fizice variaz= ca m=rime de la obiecte foarte
mari la substan]e ce nu se pot vedea cu ochiul liber.
Este important de [tiut ce fel de probe se pot g=si, \n
func]ie de infrac]iunea s=vâr[it=. Evident, nu tot ce se
g=se[te la locul faptei se constutie drept prob=.
Pentru o investiga]ie reu[it= este foarte important de
[tiut ce trebuie c=utat. Proba reprezint= orice lucru material
[i relevant \n activitatea investigativ=.
Pentru a demonstra cele men]ionate, vom prezenta
un caz, petrecut cu mai mul]i ani \n urm=, unde cojile
provenite de la o bât=, care au fost descoperite \n câmpul Foto 1
infrac]ional, au contribuit la identificarea autorului.
[i urme de sânge (foto 2 [i 3). La 30 metri fa]= de cadavru,
spre saivanul de oi, se afla cojocul lui M.S. [i o bât= din lemn
S+RB+TOARE TRANSFORMAT+ |N ZI DE DOLIU de alun (foto 4 [i 5).

Printre numeroasele localit=]i sibiene unde se


p=streaz= cu sfin]enie tradi]iile culturale, se \nscrie [i comuna
Tili[ca din marginea Sibiului.
Duminic=, 31 august, \nc= de diminea]=, au \nceput
manifest=rile dedicate “|ntâlnirii anuale a fiilor satului”, la
care participau atât locuitorii comunei, cât [i cei ce v=zuser=
lumina zilei pe aceste meleaguri [i se stabiliser= \n alte
localit=]i din ]ar= sau str=in=tate. La asigurarea m=surilor de
ordine au fost mobilizate [i cadre de poli]ie, care [i-au stabilit
punctul de comand= chiar \n sediul Postului de poli]ie. Din
punct de vedere poli]ienesc totul s-a desf=[urat normal pân=
\n jurul orei 14.00, când numitul Schitea Ioan, 41 ani, a sesizat
faptul c=, \n locul numit “Ple[i”, situat \ntr-o paji[te, la circa 7
km de comun=, l-a g=sit decedat pe socrul s=u, Marcu Simion,
\n vârst= de 75 ani, de profesie cioban. Din cele relatate a
rezultat c= Schitea, observând c= Marcu Simion nu a venit la
s=rb=toarea din comun=, conform \n]elegerii anterioare, s-a
deplasat la coliba acestuia, pentru a vedea ce s-a \ntâmplat.
Foto 2
Schitea a apreciat c= socrul s=u a fost omorât de un urs.

CRIMINALISTICA 43
Foto 6

judiciarist dovedind aten]ie [i profesionalism, a c=utat,


descoperit [i ridicat mai multe urme [i mijloace materiale de
prob=, printre care: buc=]i din coaj= de mesteac=n (g=site pe
iarba din apropierea victimei [i pe lâna cojocului acesteia).
Poli]istul a “intuit” c= buc=]ile din coaja de mesteac=n puteau
Foto 3 proveni de la o bât= corp delict, folosit= \n crima comis=.
Constat=rile de la locul faptei au fost consemnate, \n prezen]a
martorilor asisten]i, \ntr-un proces-verbal. Apoi, cu ajutorul
unei c=ru]e, cadavrul a fost transportat \n localitatea Tili[ca,
urmând s= se efectueze autopsia de c=tre un medic legist.
|n timpul autopsierii s-a stabilit c= moartea a fost
violent= [i s-a datorat unui politraumatism cranian, ca urmare
a loviturilor aplicate cu un corp contondent, de tipul unei bâte.

PROBE INDUBITABILE

Fiind vorba de un omor, investiga]iile s-au reluat \n


zilele urm=toare \n zona unde a fost g=sit cadavrul lui Marcu
Simion. Cu aceast= ocazie, din colibele vecinilor de
proprietate cu victima au fost ridicate mai multe obiecte (bâte,
cizme de cauciuc etc.) care se presupunea c= erau purt=toare
de urme. Toate aceste obiecte [i cele ridicate cu prilejul
primelor investiga]ii, inclusiv cele 19 buc=]i de coaj= de
mesteac=n, au fost trimise, pentru examin=ri, la Institutul de
Foto 4 Criminalistic=, solicitându-se examin=ri biologice [i
traseologice. Sub aspectul examin=rilor biologice, trebuie
precizat c=, pe unele dintre obiectele ridicate, au fost
descoperite urme brun-ro[cate.
Exper]ii din cadrul Institutului de Criminalistic= au
concluzionat c= unele dintre urmele brun-ro[cate erau de
origine animal=, iar altele apar]ineau victimei.
Sub aspectul examin=rii traseologice a celor 19 buc=]i
de coaj= de mesteac=n, s-a solicitat s= se stabileasc=
urm=toarele:
• dac= proveneau de pe acela[i suport, \n caz afirmativ
care era diametrul acestuia;
• modalit=]ile \n care s-au desprins [i mecanismul
(lovire, t=iere, frecare etc.);
• alte aspecte ce pot fi stabilite prin examinare.
Cu prilejul expertizei s-au desprins urm=toarele
Foto 5
concluzii:
Ginerele victimei [i s=tenii prezen]i au acreditat ideea • cele 19 buc=]i de coaj=, ridicate de la fa]a locului,
c= M.S. ar fi fost omorât de c=tre un urs care ataca, \n mod proveneau de pe acela[i suport lemnos (mesteac=n);
frecvent, turmele de oi din zon=, fapt atestat [i de existen]a • desprinderea s-a datorat lovirii, iar diametrul
unor urme ale labelor de urs, \n \mprejurimi (foto 6). Ofi]erul suportului era de minim 20 mm.

44 CRIMINALISTICA
|n fotografiile 7 [i 8 sunt cele 19 buc=]i v=zute dinspre 12 sunt prezentate fragmente al=turate v=zute dinspre
suprafa]a exterioar= [i cea interioar=, iar \n fotografiile 9 [i 10
sunt fragmente de coaj= (separate [i apropiate), \n vederea
asambl=rii (\n detaliu se observ= continuitatea liniar=
fotografiat= dinspre suprafa]a exterioar=). |n fotografiile 11 [i

Foto 11

Foto 7

Foto 8
Foto 12

suprafa]a interioar=, unde se constat= perfecta \mbu[care.


Conform versiunilor elaborate, au fost continuate
cercet=rile [i investiga]iile, cercul de suspec]i fiind redus
treptat, ajungând la 3 persoane: doi vecini de proprietate ai
victimei (Novac Ioan [i Luca Constantin) care au mai avut
unele conflicte cu victima [i ginerele acesteia. De men]ionat
c= ginerele avea un “alibi” destul de puternic: \n noaptea
comiterii faptei a efectuat serviciul de paz= la Prim=ria
comunei. Cu acordul suspec]ilor, s-a trecut la testarea
acestora cu ajutorul poligrafului.
|n urma test=rii s-a concluzionat c= cei doi vecini erau
Foto 9
sinceri [i nu au comis omorul. Ginerele victimei - SCHITEA
IOAN - \nainte de testare, la orice \ntreb=ri, r=spundea
invariabil: “face]i ce vre]i, eu nu [tiu nimic”, pentru ca, \n
momentul conect=rii la “detectorul de minciuni”, s=
recunoasc= comiterea faptei, motivând c= [i-a ucis socrul,
pentru c=-l amenin]ase cu excluderea de la mo[tenire.
S-a trecut la efectuarea reconstituirii, Schitea Ioan
conducând organele de anchet= pe itinerariul parcurs \n
noaptea când a comis crima. Astfel c=, acesta a plecat din
postul de paz= de la Prim=rie, \n jurul orei 02.00, deplasându-
se pe drumul de c=ru]e pân= \n p=[unea “Ple[i”, unde l-a g=sit
pe socrul s=u dormind \n câmp. A lovit victima \n cap, de mai
multe ori, cu o bât= din mesteac=n, apoi i-a luat cojocul [i l-a
dus la o distan]= de aproximativ 30 metri pentru a l=sa
impresia celor care vor efectua cercet=rile c= socrul s=u s-a
Foto 10 luptat cu un urs. Apoi, Schitea Ioan s-a \ntors \n comun=,
folosind un alt drum, respectiv o potec= ce duce \n [oseaua ce

CRIMINALISTICA 45
leag= cele dou= sate Tili[ca [i Rod, iar la o distan]= de circa de c=tre S.I., fiind g=sit= \n locul men]ionat (foto 13). Aceasta
3 km de comun=, \n locul denumit “Lunca”, a aruncat bâta avea por]iuni \n care cojile lipseau (foto 14).
folosit= la comiterea crimei. Efectuându-se expertiza traseologic= (pe baza
|n prezen]a organelor de anchet= a fost c=utat= bâta coresponden]ei marginilor de rupere, suprapunerea perfect= a
exfolierilor [i a unor urme create de carii – a reconstituirii
\ntregului dup= p=r]ile componente), s-a concluzionat c=, cel

Foto 15

Foto 13

Foto 14

pu]in 8 din 19 buc=]i de coaj=, ridicat= de la fa]a locului, s-au


desprins de pe bâta predat= [i indicat= de Schitea Ioan, cu

Chestor principal de poli]ie dr. MIHAI MARIUS DAN,


directorul Direc]iei Medicale a M.A.I.
ajutor sunt impuse de starea victimei, de aspectul leziunilor [i

A
ccidentele de circula]ie reprezint= un capitol
de gravitatea lor asupra func]iilor vitale.
din ce \n ce mai important din morbiditatea
Ajutorarea politraumatiza]ilor, surprin[i \n autovehicul
general=, manifestând o net= tendin]= spre
sau sub el, ridic= unele probleme dificile care ]in, \n primul
cre[tere atât numeric, cât [i \n ceea ce prive[te
rând, de modul \n care trebuie s= se fac= scoaterea din focar.
gravitatea. Statisticile \ntocmite la nivel interna]ional
Pozi]iile [i condi]iile \n care se g=sesc victimele blocate \n
situeaz= accidentele rutiere pe un loc frunta[, dup=
ma[ina aflat= \n coliziune pot fi diferite. Niciodat= nu se va
afec]iunile cardiovasculare [i cancer. Zilnic, \[i pierd via]a
abandona un accidentat aparent f=r= via]=, prin simpla
\n evenimente rutiere mii de oameni, urm=rile fiind foarte
impresie c= este mort. Starea de incon[tien]= a
complexe, nu numai de ordin material, ci [i de natur=
politraumatiza]ilor poate fi \n[el=toare. Confundarea
judiciar=, etic= [i economic=.
superficial= a acestei st=ri cu moartea poate s= fie echivalent=
Prejudiciile de ordin material constau, mai ales, din
cu l=sarea unui accidentat grav s= moar= f=r= asisten]=. De
mortalitatea crescut= [i procentul mare de infirmit=]i. La
aceea, se va ac]iona pentru scoaterea victimelor din focar,
acestea trebuie s= se adauge cheltuielile [i eforturile
materiale impuse de \ngrijirea unor bolnavi \n stare grav=, chiar atunci când sunt aparent irecuperabile.
ca [i num=rul mare de zile de incapacitate de munc=. Dup= anul 1990, \n România, având la baz= experien]a
Prejudiciile de ordin social, etic [i juridic – economic sunt ]=rilor dezvoltate, s-a \ntreprins o serie de m=suri pentru
deosebit de ridicate [i, adesea, cu greu remediate. \nl=turarea consecin]elor de trafic rutier, printre care se \nscrie
O problem= foarte important= pe timpul producerii [i degajarea victimelor, f=r= a le agrava leziunile deja existente,
accidentelor de circula]ie de refer= la acordarea primului concomitent cu acordarea asisten]ei medicale de urgen]=.
ajutor pentru salvarea victimelor. Eficien]a acestui ajutor este Descarcerarea const= \n ansamblul opera]iunilor
strâns legat= de priceperea celui care-l acord=. Este destinate identific=rii persoanelor r=mase captive \n medii
interesant s= amintim o veche zical= \n limba latin=: “primum ostile vie]ii, realiz=rii acesului c=tre acestea [i degaj=rii lor,
non nocere” (mai \ntâi s= nu d=un=m) sau dac= nu exist= f=r= a le agrava leziunile, când acestea s-au produs,
pricepere, mai bine s= nu ne amestec=m. M=surile de prim concomitent cu asigurarea asisten]ei medicale de urgen]=,

46 CRIMINALISTICA
când situa]ia o impune. transforma o fractur= \nchis= \ntr-una deschis=, se pot leza
Echipajul de descarcerare este constituit din persoane vase [i nervi importan]i.
echipate [i dotate cu utilajele [i accesoriile necesare pentru Insist=m asupra manevr=rii accidenta]ilor cu leziuni ale
executarea opera]iilor ce se impun. De regul=, aceste coloanei vertebrale, manevrare care se poate solda cu r=nirea
persoane sunt organizate \ntr-o subunitate component= a m=duvei.
sta]iei de interven]ie pentru asisten]= medical= [i Dac= victima a \ncetat s= mai respire sau d= semne de
descarcerare sau a g=rzii de interven]ie pentru stingerea oprire a inimii, se vor \ncepe, pe loc, manevrele de respira]ie
incendiilor. Acest echipaj este dotat cu autospecial= de artificial= [i masajul cardiac.
descarcerare care are caroseria adaptat= nevoilor de Ridicarea, deplasarea, urcarea \n ambulan]= [i
transport la locul ac]iunii a personalului, utilajelor [i transportul accidenta]ilor au o importan]= foarte mare \n
accesoriilor necesare execut=rii opera]iunilor de acordarea primului ajutor. Experien]a de pân= acum confirm=
descarcerare. c= cele mai mari tragedii decurg tocmai din gre[elile comise
Realizarea cu succes a opera]iunilor de descarcerare cu ocazia ridic=rii [i transport=rii accidenta]ilor. De aceea se
presupune respectarea [i aplicarea unor principii, printre care spune c=: “se ridic=, un accidentat, se transport= un muribund
men]ion=m pe cel privind colaborarea \ntre echipaje (pompieri, [i se aduce la spital un mort”. {i aceasta depinde adesea de
personalul medical etc.) [i celelalte for]e care particip= la cuno[tin]ele [i con[tiin]a celor chema]i s= acorde primul
solu]ionarea cazului, respectiv echipa complex= de investigare ajutor.
a locului faptei (procuror criminalist, medic legist, poli]i[ti, Marii politraumatiza]i ridic= probleme, uneori deosebit
criminali[ti etc.), jandarmi [i protec]ia civil=. Aceast= colaborare de dificile, chiar pentru cadrele calificate.
se face \n baza protocoalelor [i programelor de ac]iune, Victimele \n stare grav= impun o supraveghere
dinainte stabilite, \ntre structurile specializate s= participe la medical= atent=, \n vederea sus]inerii func]iilor vitale [i a
locul producerii evenimentului rutier cu consecin]e grave. surprinderii precoce, \n vederea prevenirii unor complica]ii ce
|naintea \nceperii opera]iunilor de descarcerare se va pot deveni incompatibile cu via]a.
realiza recunoa[terea locului unde a avut loc evenimentul, Din p=cate, de multe ori, drama acestor accidenta]i se
pentru a se preveni electrocut=rile, intoxic=rile cu gaze toxice consum= mai \nainte ca medicul s= poat= intra \n ac]iune.
sau substan]e chimice, alunecarea sau r=sturnarea Este o mare gre[eal= s= se considere c=, o dat= cu
autovehiculului sau a altor obiecte, pr=bu[irii unor elemente urcarea accidentatului \n ambulan]=, problema este rezolvat=.
de construc]ie, surp=rii terenului, producerea incendiilor sau Ridicarea [i transportarea unui politraumatizat grav atrage
exploziilor, inundarea cu diverse produse a perimetrului de responsabilit=]i mari. Cel care a acordat primul ajutor [i a
lucru etc. reu[it s= men]in= victima \n via]= nu are voie s=-[i considere
Este de preferat, la nevoie, s= se sacrifice autovehiculul, misiunea \ncheiat=, o dat= cu a[ezarea victimei pe brancard=.
demontându-l, decât s= se trag= de victim=, pentru a fi scoas= Ridicarea [i transportarea accidentatului trebuie s= fie
\n mod for]at. Mobilizarea brutal= a accidentatului este o cauz= supravegheate \ndeaproape. Manevrele impuse de acestea
de agravare a [ocului, ca urmare a apari]iei complica]iilor. |n s= fie blânde, f=cute f=r= grab=, cu grij= [i calm. M=surile de
primul rând, se va degaja capul [i fa]a, \n vederea instituirii resurcitare \ncepute nu se vor \ntrerupe, fiind continuate [i pe
urgente a respira]iei artificiale, jena respiratorie sau stopul timpul transportului, respectiv pân= la destina]ie (unitatea
respirator fiind frecvente la victimele strivite. medical= care preia victima). Nu trebuie s= se uite faptul c=
Coloana vertebral= [i capul se vor l=sa, pe cât posibil, accidenta]ii incon[tien]i nu mai reac]ioneaz= la durere, dar
\n pozi]ia g=sit= ini]ial. Corectarea pozi]iei capului \n axul
gesturile traumatizante agraveaz= starea. Aceasta se poate
coloanei vertebrale se face prin tragerea blând= a axului
constata prin modificarea frecven]ei pulsului, schimbarea
coloanei vertebrale [i capului, opera]iune ce intr= \n
competen]a cadrelor medicale calificate. ritmului respirator [i intensificarea palorii.
Dup= scoaterea victimei, aceasta se va \ntinde pe De men]ionat c=, pe timpul ridic=rii, regiunea cap – gât
spate, pe o p=tur= sau pe haine, cu capul a[ezat mai jos decât – torace – coloan= vertebral= trebuie menajat= la maximum,
trunchiul. men]inându-se \ntr-un tot unitar.
|n timpul \n care se continu= manevrele de resurcitare Se va asigura ridicarea concomitent=, \n acela[i plan,
respiratorie [i cardiac=, alte ajutoare pot trece la repunerea \n a capului, gâtului, toracelui [i coloanei. Dup= aceasta se trece
pozi]ie normal= a membrelor [i imobilizarea provizorie. Pentru la controlul celorlalte por]iuni ale capului, care vor fi tratate \n
aceasta se va executa o trac]ionare lent= [i blând=, \n axul func]ie de situa]ia pe care o prezint=. Dac= se descoper=
membrului respectiv, evitându-se trac]iunile laterale sau r=niri importante, se aplic= pansamentul provizoriu. Pl=gile
forfecarea fragmentelor osoase. Manevrele de reducere a abdominale, \n care apar intestine, vor fi acoperite, dup=
deplas=rii capetelor osoase fracturate au drept scop introducerea lor \n cavitatea abdominal=. De asemenea,
diminuarea prejudiciilor [i prevenirea [ocului. Atragem aten]ia hemoragiile vor fi oprite, iar fracturile imobilizate.
c= ele impun, din partea celui ce le execut=, o serie de |n prezentul material au fost abordate, \n mod succint,
cuno[tin]e de anatomie [i traumatologie. Pentru acest motiv, problemele de ordin medical pe timpul degaj=rii victimelor din
ele nu vor fi \ncercate decât de cei care au calificarea autovehicule [i transportarea de urgen]= la unit=]ile sanitare,
necesar=. Un nepriceput poate face mai mult r=u decât bine. urmând s= prezent=m, \n numerele viitoare ale revistei, [i
Prin tragerea brutal= de membrul fracturat se poate unele aspecte practice de acordare a primului ajutor.

CRIMINALISTICA47
1. LA COMPÈTENCE DANS LA MÉDICINE
LÉGALE 3. CRIMINAL IDENTIFACTION OF FIRE GUNS
VALENTIN IFTENIE ASPECTS FROM AMERICAN JURIDICAL
PRACTICE
2. L’IDENTIFICATION CRIMINALISTIQUE DE NICOLAE GROFU
ARMES À FEU – DES ASPECTS DE LA PRATIQUE
JUDICIARE AMÉRICAINE 4. THE PSYCHOLOGICAL PROFILE OF AN
NICOLAE GROFU INCESTUOUS FATHER.
GHERGHEL ANI-MARIA, CRIMIUNALISTIC
3. L’INVESTIGATION DES ACTONS DE DÉROBER PROFILER
LES BIEN DES PASSAGERS DANS LES TRAINS
DE VOYAGEURS 5. LASER – MODERN WAY USED BY FALSIFIERS
SORIN GÂFEI TO REMOVE VIN (VEHICULE IDENTIFICATION
NUMBER)
4. LE LASER – UNE MÉTHODE MODERNE TEODOR MANOLESCU
UTILISÉE PAR LES MALFAITEURS POUR
EFFACER LES SÉRIES DES AUTOMOBILES 6. NEW WORLD TENDENCIES IN NATIONAL
TEODOT MANOLESCU, LEONARD TOHAN SECURITY POLICIES AND FIGHTING TERRORISM
GEORGE BALAN
5. LES NOUVELLES TENDANCE MONDIALES
DANS L’ACTION DE DÉFENDRE LA SÉCURITÉ 7. THE NEW LAW PREVENTING AND FIGHTING
DES PAYS ET DE COMBATTRE LE TERRORISME TAX EVASION
GEORGE B+LAN NO. 241, 15-TH OF JULY 2005, REPEALED
PROVISIONS.
6. LA NOUVELLE LOI POUR PRÉVENIR ET CONSTITUTIONALITY (II)
COMBATTRE L’ÉVASION FISCALE. VALERICA DABU, PETRE VOINESCU, SORIN
DISPOSITIONS PÉNALES ABROGÉES. CATINEAN
CONSTITUTIONNALITÉ (II)
8. CRIMINALISTICS IN INTERPOL’S ATTENTION
7. QUELQUES CONSIDÉRATIONS CONCERNANT IOAN HURDUBAIE, MALIN GABRIEL POPA
LES VICTIMES BLAQUÉE DANS UN AUTOMOBILE
MIHAI MARIUS DAN 9. SOME METHODS FOR IDENTIFICATION AND
PRELEVATION OF FINGERPRINTS, PEOPLE
8. LA CRIMINALISTIQUE À L’ATTENTION DE FINGERPRINTING
L’INTERPOL LIVIU TAUT, VASILE LAPADUSI
IOAN HURDUBAIE, M+LIN GABRIEL POPA
10. BOMBING CRIMINAL INVESTIGATION (II)
9. QUELQUE PROCÉDÉS POUR DAN VOINEA, VASILE LAPADUSI
L’IDENTIFICATION ET LA PRISE DES
EMPREINTES PAPILLAIRES. LA MANIÉRE DE 11. THE ROLE OF FORENSIC SCIENCE FOR
PRENDRE LES EMPREINTES DES PERSONNES. CRIMINAL INVESTIGATION
LIVIU T+UT, VASILE L+P+DU{I CONSTANTIN DRAGHICI

10. L’INVESTIGATION CRIMINALISTIQUE DES 12 THE ANALYSIS OF CLUB’S BARKS LEAD TO


EXPLOSIONS (II) HOMUCIDE SOLVING
DAN VOINEA, VASILE L+P+DU{I ILIE FLEACA, CRISAN MUCENIC LAZUREANU

11. QUELQUES CONSIDÉRATIONS À L’ÉGARD 13 CONSIDERATIONS ON HOW TO RELEASE


DU RÔLE DE LA SCIENCE CRIMINALISTIQUE VICTIMS TRAPPED IN AUTOVEHICULES
DANS L’INVESTIGATION PÉNALE MIHAI MARIUS DAN
CONSTANTIN DR+GHICI
14 ROMANIAN ELECTRONIC PASSPORT – A
12. L’EXAMINATION DES CRÔUTES D’UN BÂTON WORLD WIDE ACCOMPLISHMENT
A BIEN CONTRIBUÉ POUR DE’COUVRIR UN LAZAR CARJAN, DRAGAN DUMITRU DANUT
CRIME
ILIE FLEAC+, CRI{AN MUCENIC L+ZUREANU

1. CONSIDERATIONS REGARDING
CRIMINALISTICS – 2005
GHEORGHE POPA

2. PROFICIENCY IN LEGAL MEDICINE.


VALENTIN IFTENIE

48 CRIMINALISTICA