Sunteți pe pagina 1din 46
Prof. univ. dr. DAN DERMENGIU Directorul Institutului de Medicin= Legal= “Mina Minovici”
Prof. univ. dr. DAN DERMENGIU
Directorul Institutului de Medicin= Legal= “Mina Minovici”
Institutului de Medicin= Legal= “Mina Minovici” sc=dere fa]= de anii preceden]i (fig. 2) |n ceea ce

sc=dere fa]= de anii preceden]i (fig. 2)

|n ceea ce prive[te inciden]a omuciderilor, raportat= la

100.000 locuitori/an, se poate constata c= o serie de jude]e

\nregistreaz= valori mai mari fa]= de media na]ional= (2,8

cazuri/100.000 locuitori/an): Sibiu-5,9; Bac=u, Tulcea [i

Mehedin]i-5,5 cazuri/100.000 locuitori. |n aceea[i perioad= de referin]= s-au \nregistrat

locuitori. |n aceea[i perioad= de referin]= s-au \nregistrat 2702 cazuri de decese ca urmare a accidentelor

2702 cazuri de decese ca urmare a accidentelor de trafic rutier (fig. 3). Analizând distribu]ia accidentelor mortale de circula]ie, raportat= la popula]ie, se pot observa diferen]e semnificative \ntre jude]e. Exist= jude]e cu o inciden]= mult mai mare fa]= de media na]ional= (12,4 cazuri/100.000 locuitori/an): Ilfov-32,7; Timi[-20,4; Ia[i-18,9; Ialomi]a-18,4; Cluj 18. De asemenea, exist= jude]e cu o inciden]= mult mai mic= decât media na]ional=: Vaslui-4,8; Boto[ani-4,8; Gorj-4,9. Accidentele de munc= mortale au \nregistrat 326 victime \n anul 2004. Un indicator important din categoria

mor]ilor violente este [i acela al sinuciderilor care, \n cursul anului 2004, a \nregistrat 3236 cazuri (fig. 4).

pentru

sinucidere sunt prezentate \n fig. 5.

Cele

mai

frecvente

modalit=]i

folosite

RR e]eaua de medicin= legal= este alc=tuit= din 53 unit=]i medico-legale, cu \ncadrare de 910 persoane. Majoritatea jude]elor (28)

se situeaz= mult sub necesarul minim de un medic legist la 100.000 de locuitori (de exemplu, Teleorman-0,46, Arad- 0,43, Gala]i-064, C=l=ra[i-0,63, Buz=u-0,60, Boto[ani-0,65). Pentru a crea o imagine mai limpede despre subdotarea cu personal de specialitate a institu]iilor de medicin= legal=, trebuie s= men]ion=m faptul c= este practic imposibil de imaginat cum se poate asigura o continuitate \n activitatea medico-legal= \ntr-un jude] de circa 3-4 sute de mii de locuitori cu doar 2 medici legi[ti. Subdotarea cu personal este agravat= semnificativ de faptul c= sunt servicii jude]ene de medicin= legal= care nu posed= nici cele mai elementare posibilit=]i de investigare toxicologic=, anatomopatologic= sau serologic=, unele dintre ele nu au o sal= de autopsie [i nici o autosanitar= de transport. Aceste probleme au fost semnalate factorilor de r=spundere din Ministerul S=n=t=]ii, dar nici pân= \n prezent nu au fost rezolvate. |n anul 2004, s-au efectuat \n \ntreaga ]ar= un num=r de 21.352 autopsii medico-legale, din care 61% au fost reprezentate de mor]ile violente, iar 39% de mor]i neviolente. De men]ionat c=, 32% din autopsii s-au efectuat \n condi]ii improvizate, medicii legi[ti având de-a face cu cadavre care au prezentat un risc biologic considerabil (TBC activ, Hepatita B [i C, SIDA, putrefac]ie). Circumstan]ele de producere a mor]ilor violente au fost deosebit de variate: • pe primul loc ca frecven]= s-au situat decesele accidentale - 66%; • sinuciderile, reprezentând 28,83%, Au \nregistrat 3236 cazuri; • accidentele rutiere -

, Au \nregistrat 3236 cazuri ; • accidentele rutiere - 24,08% ; • omuciderile 5,50% etc.

24,08%; • omuciderile 5,50% etc. (fig. 1)

|n anul 2004 au fost \nregistrate la nivel na]ional 617

cazuri de omucideri, o cifr= care se \ncadreaz= \n tendin]a de

Fig. 4

Fig. 4
Fig. 5
Fig. 5

Analizând inciden]a regional= a sinuciderilor, raportat= la 100.000 locuitori (media na]ional= = 14,86 sinucideri/100.000 locuitori/an), se constat= c= au existat zone cu o inciden]= destul de mare a sinuciderilor: Dolj-35; Harghita-31,5, Ilfov-28,3, Satu Mare-25,4. Din studiul efectuat, rezult= c= cele mai multe cazuri de sinucideri s-au \nregistrat \n lunile iulie [i august, iar cele mai pu]ine \n decembrie, ianuarie [i februarie. |n raport de vârst=, situa]ia se prezint= astfel: • \ntre 41 [i 50 ani-22%;• \ntre 31 [i 40 ani-19,1%; • \ntre 51 [i 60 ani-18,9%; • \ntre 61 [i 70 ani-12,8%.

|n anul 2004, au fost efectuate 125.756 constat=ri [i expertize (fie la solicitarea autorit=]ilor judiciare, fie de c=tre persoane fizice). La acestea se adaug= 1305 evalu=ri efectuate de Comisia de Avizare [i Control al Actelor Medico- Legale [i 358 de expertize analizate \n cadrul Comisiei Superioare Medico-Legale, ajungându-se la un total de 127.411. Din totalul expertizelor, 14.486 sunt expertize medico-legale psihiatrice, din care 17% \n cauze civile [i 83% \n cauze penale. S-a constatat c= \ntr-un mare num=r de cazuri, organele judiciare dispun cu mare u[urin]= efectuarea expertizelor medico-legale psihiatrice, pentru fapte minore, f=r= s= ]in= seama c= acest gen de expertize implic= cheltuieli considerabile. |n anul 2004, s-au efectuat 2668 expertize pentru calculul [i interpretarea retroactiv= a alcoolemiei, fiind o cre[tere semnificativ= fa]= de anii anteriori (1762 \n 2003; 1100 \n 2003; 787 \n 2001). Acest lucru demonstreaz= o prezen]= mult mai activ= \n trafic a poli]iei rutiere. Investiga]iile ADN au contribuit la stabilirea cu acurate]e a profilelor ADN \n scopul identific=rilor de persoane, atât pentru cauze civile (paternit=]i) cât [i pentru cauze penale (viol, crim=, agresiuni, substituiri de probe etc.) Institutul Na]ional de Medicin= Legal= “Mina Minovici” posed= un laborator propriu pentru efectuarea investiga]iilor ADN, cu o dotare la nivelul impus de standardele interna]ionale. |n urma particip=rii la trialul de verificare a performan]elor de lucru \n testarea ADN a paternit=]ii, Laboratorul de genetic= al I.N.M.L. a ob]inut patru ani la rând certificarea interna]ional= a standardelor de calitate din partea Paternity Commission a International Society of Forensic Genetics. Intrând \n al 13-lea an de apari]ie ne\ntrerupt=, “Revista de Medicin= Legal=” a devenit din ce \n ce mai cunoscut=, atât pe plan intern, cât [i interna]ional. |n anul 2003, publica]ia respectiv= a fost acreditat= [i de Consiliul Na]ional al Cercet=rii {tiin]ifice din |nv=]=mântul Superior,

al Cercet=rii {tiin]ifice din |nv=]=mântul Superior, I I N N S S T T I I
al Cercet=rii {tiin]ifice din |nv=]=mântul Superior, I I N N S S T T I I
al Cercet=rii {tiin]ifice din |nv=]=mântul Superior, I I N N S S T T I I

IINNSSTTIITTUUTTUULL DDEE CCRRIIMMIINNAALLIISSTTIICC++ AALL PPOOLLII}}IIEEII RROOMMÂÂNNEE ||NN EEVVAALLUUAARREEAA CCOONNSSIILLIIUULLUUII DDIIRREECCTTOORR AALL RREE}}EELLEEII EEUURROOPPEENNEE AA IINNSSTTIITTUUTTEELLOORR DDEE CCRRIIMMIINNAALLIISSTTIICC++ (( EE NN FF SS II ))

|n efortul general de cre[tere a standardelor de calitate, cercetare [i recunoa[tere interna]ional=, pe care \l abordeaz= Institutul de Criminalistic= al Poli]iei Române, s-a \nscris [i dezideratul afilierii la Re]eaua European= a Institutelor de Criminalistic= (E.N.F.S.I.) Pre[edintele consiliului director E.N.F.S.I., domnul Kimmo Himberg, directorul Institutului de Criminalistic= din Finlanda [i domnul Kurt Zollinger, director al unui institut de criminalistic= din Elve]ia, \n perioada 03.04 – mai 2005, au efectuat o vizit= la Bucure[ti, unde, conform statutului, au f=cut o evaluare la fa]a locului a activit=]ii desf=[urate de c=tre Institutul de Criminalistic=, pentru \ntocmirea unui raport ca r=spuns la cererea de afiliere. Delega]ia str=in=, a fost primit= de inspectorul general al poli]iei romane, domnul chestor Dan-Valentin F=tuloiu [i de domnul comisar [ef dr. Gheorghe Popa, adjunct al Inspectorului General al Poli]iei Romane. La \ntrevederi [i discu]ii a participat directorul Institutului de Criminalistic=, comisar sef }\ru Gabriel, adjunctul acestuia [i [efii de servicii. Dup= prezentarea laboratoarelor [i a posibilit=]ilor de lucru, evaluatorii remarcând eforturile de modernizare [i euroconformizare, au prezentat perspectivele organiza]iei [i puncte de vedere cu privire la abordarea unor metode de lucru \n ]=rile pe care le reprezint=. Semnalele care au fost transmise verbal de evaluatori au fost positive [i au apreciat profesionalismul exper]ilor, laboratoarele de expertiz=, reforma institu]ional=, \ncununând eforturile demarate [i sus]inute de domnul comisar [ef dr. Popa Gheorghe \nc= din vara anului trecut (de la conferin]a INTERPOL de la Lyon), care au vizat probleme de fond [i de form= pe care a trebuit s= le abordeze institu]ia \n vederea afilierii [i acredit=rii. |n speran]a c= \n dou= s=pt=mâni, r=spunsul E.N.F.S.I. va fi pozitiv, mul]umim tuturor celor care sau implicat pentru \ndeplinirea acestui obiectiv, con[tien]i de faptul c= aceast= calitate de membru al re]elei europene ne va obliga la profesionalism, calitate [i cercetare [tiin]ific=.

Subcomisar de poli]ie L+ZUREANU CRI{AN-MUCENIC

SSccmmss LL++ZZUURREEAANNUU CCRRII{{AANN--MMUUCCEENNIICC ddiirreeccttoorr aaddjjuunncctt aall IInnssttiittuuttuulluuii
SSccmmss LL++ZZUURREEAANNUU CCRRII{{AANN--MMUUCCEENNIICC
ddiirreeccttoorr aaddjjuunncctt aall IInnssttiittuuttuulluuii ddee CCrriimmiinnaalliissttiicc== ddiinn PPoollii]]iiaa RRoommâânn==
OO dat= cu evolu]ia societ=]ii \n general [i
a tehnicilor \n special, oamenii au creat
diferite sisteme de protec]ie a

propriet=]ii [i a drepturilor lor patrimoniale. Lini[tea cotidian= a fost protejat= de cele mai multe ori de c=tre aceste sisteme care, montate la cas=, la u[ile de acces, la seifuri, ma[ini sau chiar la biciclete [i motociclete, au f=cut ca \ncrederea fiec=ruia dintre noi s= fie ne[tirbit=. Nu de pu]ine ori eficien]a sistemelor de asigurare a fost redus= de perspicacitatea unor oameni cu atavisme antisociale, care, folosind inteligen]a \n slujba opus= baricadei binelui, au reu[it s= p=trund= \n universul sistemelor de siguran]= [i, cu anumite dispozitive artizanale, s= le poat= descuia. Pentru contracararea acestor ac]iuni v=t=m=toare, \n economia siguran]ei cet=]eanului [i a bunurilor sale, pe baza constat=rilor facute cu ocazia cercet=rilor la fa]a locului privind ,,modus operandi” [i a examin=rii criminalistice a sistemelor de asigurare, tehnica criminalistic= realizeaz= un rol preventiv proactiv. |n acest sens, printre multe alte activit=]i se realizeaz= o colaborare strâns= \ntre cei care fabric= sistemele de asigurare antiefrac]ie [i cei care

constat= direct sl=biciunea lor prin rezisten]a mai mare sau mai mic= la ac]iunile infractorilor.

Institutul de Criminalistic=, din cadrul Poli]iei Române, a \ncheiat, \n acest an, un protocol de colaborare cu firma ABUS-România, reprezentanta ABUS Security Tech Germany. |n acest sens, trei exper]i din cadrul poli]iei au participat timp de o sapt=mân= la un stagiu de preg=tire [i perfec]ionare \n laboratoarele fabricantului din Germania, care este un tradi]ional [i cunoscut fabricant de sisteme mecanice antiefrac]ie din Europa. Colaborarea a f=cut ca [i Pol]ia Român= s= ac]ioneze \ntocmai colegilor din poli]iile europene, care au o colaborare strânsa cu to]i produc=torii de asemenea sisteme. Ace[tia se perfec]ioneaz=, \n laboratoarele puse la dispozi]ie de c=tre fabrican]i, cu sugestii despre noi m=suri de siguran]= ce se impun a fi luate ca urmare a perfe]ion=rii infractorilor. |n laboratorul firmei ABUS din ora[ul REHE, \n apropiere de Köln, domnul Rolf Bremicker, [eful laboratorului de \ncerc=ri antiefrac]ie, a prezentat o gam= larg= de produse, printre care: lac=te cu diferite grade de securizare, sisteme de asigurare pentru u[i [i ferestre. Prin dispozitive speciale de \ncercare au fost probate majoritatea produselor, unele dintre acestea rezistând ac]iunii mecanice pân= la [apte tone for]=. Dup= \ncerc=rile cu ajutorul aparaturii, ofi]erii români au avut posibilitatea \ncerc=rii rezisten]ei antiefrac]ie a produselor, cu ajutorul mijloacelor clasice de for]are de tip

,,gur= de lup”, ciocane, baroase etc. Interesant= a fost expunerea sistemelor de descuiere de tip ,,pontoarc=” pe care speciali[tii germani [tiau s= le foloseasc= foarte bine, introducând \n fabrica]ie un sistem de asigurare \mpotriva acestei modalit=]i de deschidere. Cheia, prev=zut= cu un sistem care penduleaz= \n p=r]ile laterale dup= forma canalului de introducere, constituie o inova]ie \n domeniu. Un alt sistem interesant de protec]ie antiefrac]ie prin descuiere promovat este cel al cheii cu [tift, care nu ac]ioneaz= sistemul decât dac= \n extrema cheii se g=se[te un loc pe care un [tift din sistemul de asigurare \l penetreaz=. S-a colaborat cu speciali[tii germani mai ales pe tema ferestrelor de tip termopan, care \n ]ara noastra \ncep s= fie montate la majoritatea cl=dirilor, iar modurile de operare ale infractorilor au demonstrat c= acestea sunt foarte fragile la efrac]ie. Proba \n laborator a demonstrat c= \n [apte secunde se pot for]a asemenea fereste, iar urmele l=sate de instrumentele de efrac]ie sunt foarte fine, aproape imperceptibile datorit= elasticit=]ii materialului ferestrelor care revine la forma ini]ial=. Firma a g=sit o solu]ie [i pentru aceste sisteme, intervenind \n feroneria de asigurare cu un stift \n form= de ciuperc=, ce nu mai permite desciderea prin for]are. De asemenea, pentru ferestrele care au fost deja montate, s-a g=sit o solu]ie prin suplimentarea punctelor de asigurare. Pentru ca exper]ii din ]ar= s= poat= deslu[i mai bine tainele interioare ale acestor sisteme de asigurare [i modul cum ac]ioneaz= infractorii, prin amabilitatea domnului Rolf Muller, firma a pus la dispozi]ia ofi]erilor români, \n sec]iune, lac=te [i sisteme de siguran]= func]ionale. Acestea vor constitui baza material= pentru instruirea elevilor [i studen]ilor criminali[ti [i a exper]ilor \n traseologie.

Exper]ii români \n laboratorul de \ncerc=ri al firmei Colaboratorii germani ne-au pus la dispozi]ie numeroase

Exper]ii români \n laboratorul de \ncerc=ri al firmei

Colaboratorii germani ne-au pus la dispozi]ie numeroase materiale documentare despre sistemele de siguran]=, care vor fi de un real folos preg=tirii poli]i[tilor \n acest domeniu, iar \n cadrul laboratorului de traseologie din Institutul de Criminalistic= se va confec]iona o vitrin= de documentare [i studiu, materialele scrise putând fi consultate la biblioteca Consiliului {tiintific al Institutului.

la biblioteca Consiliului {tiintific al Institutului. |n scopul promov=rii produselor fabricate, produc=torul [i

|n scopul promov=rii produselor fabricate, produc=torul [i \n acela[i timp colaboratorul nostru va participa la o expozi]ie organizat= la Bucure[ti, cu promisiunea realiz=rii unui stand [i cu ocazia simpozionului de criminalistic= din luna octombrie 2005. Prin semnalarea acestei colaborari, doresc s= \ncurajez colegii din structurile teritoriale s= coopereze cu economia local=, \n vederea dezvolt=rii unor capacit=]i tehnice, ob]inerii unor materiale specifice, precum [i petru ini]ierea unor proiecte comune de dotare. |n toate ]=rile se practic= atragerea factorilor economici \n colabor=ri pentru sus]inerea eforturilor sistemului de siguran]= [i ordine public= de care beneficiaz= toat= societatea. Oameni bine inten]iona]i pot fi atra[i \n proiecte cu efecte pozitive \n munca noastr= specific= [i nobil=.

cu efecte pozitive \n munca noastr= specific= [i nobil=. De curând, Editura "Universitaria", din Craiova, a
cu efecte pozitive \n munca noastr= specific= [i nobil=. De curând, Editura "Universitaria", din Craiova, a
De curând, Editura "Universitaria", din Craiova, a scos de sub tipar un interesant curs universitar
De curând, Editura "Universitaria", din Craiova, a scos de sub tipar
un interesant curs universitar de criminalistic=, purtând semn=tura unui
specialist \n domeniu [i totodat= cadru universitar, nimeni altul decât dr.
Nicolae V=duva, binecunoscut [i cititorilor Revistei Criminalistica,
distinsul autor f=când parte din Consiliu [tiin]ific al acesteia. Volumul
are un fundament [tiin]ific solid, f=când referiri [i la un bogat material
bibliografic, la acte normative [i documente interna]ionale de mare
importan]= [i actualitate, la cursuri, tratate [i monografii ale unor
speciali[ti de cert= valoare, precum [i la o serie de studii, articole [i
comunic=ri de dat= recent=, ce se bucur= de interesul unanim al celor
preocupa]i de Criminalistic=.
Autorul are \n spate o bogat= experien]= publicistic= de
specialitate. Amintim câteva titluri ale cursurilor universitare
publicate anterior: * "Expertizele, constat=rile tehnico-[tiin]ifice [i
medico-legale"; * "Metodologia cercet=rii infrac]iunilor prev=zute
de noul Cod rutier"; * "Mijloacele de prob= \n procesul penal" etc.
Noua apari]ie editorial= este organizat= \n dou= diviziuni:
una de tactic= [i alta de metodic= criminalistic=. Partea tactic=
abordeaz= aspecte importante referitoare, \ntre altele, la
ascultarea invinuitului/inculpatului, a martorilor [i a p=r]ii responsabile
civilmente, la efectuarea confrunt=rii [i a reconstituirii, la prezentarea spre recunoa[tere
etc. Partea de metodic= face referiri la problematica ridicat= de cercetarea [i investigarea unor infrac]iuni,
cum sunt cele de omor, de corup]ie, de trafic [i consum ilicit de droguri, cele din domeniul afacerilor, dar [i
la fapte penale cu caracter transfrontalier.
Cartea se adreseaz= deopotriv= studen]ilor, magistra]ilor, judec=torilor, poli]i[tilor [i tuturor celor
interesa]i de Criminalistic=.
Dan ANTONENCO
General de brigad= (r.) dr. IOAN HURDUBAIE
General de brigad= (r.) dr. IOAN HURDUBAIE

FRAN}A: Informatica \n lupta \mpotriva falsificatorilor de bani Trecerea la euro a f=cut serviciile de poli]ie s= se team= de o cre[tere alarmant= a contrafacerilor, a[a cum s-a \ntâmplat cu explozia falselor bilete de franci francezi facilitat= de evolu]ia informaticii. |n 1997, ca o prevedere a schimb=rii monedei na]ionale, Oficiul central de reprimare a falsului de moned= a decis deci s= creeze un soft dedicat, cu sprijinul financiar al Comisiei europene. Botezat RAPACE (repertoriu automatizat pentru analiza contrafacerilor de euro) acest soft a \nregistrat bancnotele false ap=rute deja: numerele de serie sau de plac= [i fotografia cu localizarea defectelor. Operatorii Oficiului au recenzat \n felul acesta peste 40.000 de numere. Constituind baza tehnic= pentru repertorierea contrafacerilor de bancnote, sistemul RAPACE constituie un complement al fi[ierului na]ional al falsului de moned= (FNFM). Alimentat de informa]iile transmise de serviciile de poli]ie [i jandarmerie, sistemul recenzeaz= arest=rile [i efectueaz= apropieri \ntre re]elele de falsificatori. Softul a fost desf=[urat la un num=r de 85 coresponden]i tehnici operativi ai Oficiului, din toat= Fran]a, dar \n prezent este implantat [i \n Bulgaria, Lituania, Columbia, România, Ungaria [i la Secretariatul General Interpol de la Lyon, lucru ce a permis descoperirea a 3 contrafaceri de euro \n Columbia. Poli]istul sau jandarmul interesat se adreseaz= corespondentului tehnic operativ de care depinde, c=ruia-i transmite num=rul de plac= cu cele [ase cifre [i litere imprimate pe bancnot= [i num=rul de serie al bancnotei compus din 12 cifre [i litere. Datele sunt introduse in sistemul RAPACE. Dac= bancnota face parte dintr-o serie deja \nregistrat= \n baza de date, sistemul comunic= data primei sale apari]ii, leg=tura cu alte contrafaceri, precum [i num=rul de contrafaceri diferite din aceea[i serie. Sistemul afi[eaz= totodat= o fotografie a bancnotei cu o gril=. Corespondentul \i cere apoi anchetatorului s= pozi]ioneze bancnota sa pe grila ortonormat= cu care fiecare serviciu este dotat [i \i indic= acele cazuri \n care trebuie s= apar= diferen]e fa]= de un original, care sunt vizibile cu ochiul liber. Aceast= tehnic= confirm= b=nuielile, dar poate servi totodat= [i pentru disculparea unei persoane dac= toate verific=rile se dovedesc negative. Dup= confirmarea caracterului fraudulos al bancnotei, aceasta este transmis= B=ncii Fran]ei care, la rândul s=u, o \nregistreaz= \n banca european= de date de la Frankfurt.

SALVAC – Baza operativ= de date criminale Noul soft SALVAC, folosit de serviciile franceze de aplicare a legii (sistem de analiz= a leg=turilor violen]ei

asociate criminalit=]ii), instalat \n urm= cu ceva mai mult de un an, este deservit de 10 poli]i[ti [i 5 jandarmi. Softul opereaz= pe o baz= de date operativ=, comun= poli]iei [i jandarmeriei, [i nu con]ine decât informa]ii referitoare la infrac]iunile comise prin violen]= constatate de c=tre cele dou= servicii de aplicare a legii. Prin infrac]iuni de violen]= se \n]eleg omorurile, violurile [i agresiunile sexuale, precum [i tentativele acestora, fiind excluse regl=rile de conturi \ntre infractori [i omorurile intrafamiliale care nu comport= moduri de operare deosebite. Sistemul integreaz= de asemenea [i cadavrele neidentificate. Rolul SALVAC nu este acela de a se substitui anchetatorilor, ci de a furniza elemente care s= le permit= acestora s= \ntrez=reasc= noi piste sau s= efectueze apropieri \ntre cazuri foarte distan]ate \n timp sau \n spa]iu. Pentru a alimenta o baz= de date fiabil= [i exploatabil=, serviciile \ns=rcinate cu ancheta trebuie s= completeze un chestionar cu 168 indici. Con]inând un num=r foarte precis de elemente privitoare la modul de operare, obi[nuin]ele victimei, comportamentul autorului, chestionarul ofer= bazele necesare pentru o analiz= comportamental= [i criminal=. Aflat \nc= \n perioada de testare, sistemul SALVAC va atinge \n final versiunea care integreaz= inclusiv fotografiile digitale. Pentru a utiliza sistemul \n condi]ii optime, a fost depus un enorm travaliu, \n vederea introducerii dosarelor din ultimii zece ani, odat= cu noile dosare, ceea ce ridic= la ora actual= la peste 4000 num=rul cazurilor introdus \n baza de date. La cererea serviciilor de poli]ie [i jandarmerie, care completeaz= un formular specific, personalul SALVAC procedeaz= la o analiz= a dosarelor, pentru a determina \n ce fel anumite comportamente [i moduri de operare ar putea tr=da similitudini \ntre cazuri pe care nimic nu ar p=rea s= le lege la \nceput. Potrivit opiniilor beneficiarilor acestui sistem, poli]ia na]ional= [i jandarmeria au rezultate excelente \n materie de infrac]iuni violente, descoperite \n propor]ie de aproape 80%. Rolul SALVAC este de a informa anchetatorii \n cele 20% din cazuri r=mase nerezolvate. In timpul perioadei de testare a sistemului (aproape un an) au fost descoperite leg=turi poten]iale \n peste 15 cazuri r=mase cu autori necunoscu]i, ceea ce confer= acestei unit=]i de urm=rire [i analiz= criminal= excelente perspective de viitor.

Traducere [i adaptare dup= Civique nr. 142/decembrie 2004 .

SPANIA : Stilouri detectoare de bani fal[i Pe pia]a spaniol= exist= \n prezent o mare varietate de stilouri care se folosesc drept detectoare de bani fal[i. Potrivit instruc]iunilor de folosire a acestora, pentru a [ti dac= o bancnot= este fals= sau autentic=, se freac= vârful detectorului pe suprafa]a hârtiei bancnotei care trebuie verificat=. Dac= pe aceasta r=mâne o urm= a

c=rei culoare poate oscila \ntre maro deschis, maro \nchis sau negru, bancnota este fals=, iar dac= nu apare o culoare sau aceasta variaz= de la g=lbui spre verzui, aproape imperceptibil= [i care dispare imediat, suntem \n prezen]a unei bancnote autentice. |nainte de a proceda la expunerea rezultatelor acestora analize, este interesant de [tiut c= unul dintre aditivii care se adaug= hârtiei \n procesul s=u de fabrica]ie este adezivul. Scopul adezivului este de a evita extinderea cernelii \ntre fibrele hârtiei. Tipurile de adezivi cel mai folosite la fabricarea hârtiei sunt amidonul, cleiul de oase [i alcoolul de polivinil. Amidonul este unul dintre cei mai utiliza]i adezivi la majoritatea hârtiilor de uz comercial, deoarece le confer= densitate, rigiditate [i lustru. Când hârtia necesit= mai mult= rezisten]= [i rezisten]= la frecare, se folose[te cleiul de oase sau alcoolul de polivinil; acest sortiment de hârtie, care este folosit= pentru confec]ionarea bancnotelor \n aproape toate ]=rile lumii, nu utilizeaz= niciodat= drept adeziv amidonul. Pentru a realiza aceste falsific=ri, falsificatorii de bancnote \ncearc= s= g=seasc= un sortiment de hârtie care s= aib= caracteristici cât mai asem=n=toare cu ale hârtiei bancnotelor autentice, \ns= cum \n ziua de azi aproape toat= hârtia comercial= aflat= pe pia]= folose[te drept adeziv amidonul, imensa majoritate a bancnotelor false sunt confec]ionate cu acest sortiment de hârtie, [i acesta este motivul pentru care traseul marcat cu unul din aceste pixuri detector pe suprafa]a bancnotelor false, apare de culoare neagr=, maro \nchis sau maro deschis, \n func]ie de modelul detectorului, aceasta fiind reac]ia tipic= ce se produce când se pun \n contact amidonul [i iodul.

|nc=rc=tura acestor detectoare const= \n solu]ie realizat= pe baz= de ioduri [i ap=. |n func]ie de marca detectorului, aceste solu]ii pot fi oarecum diferite, astfel c=, de[i baza este format= din iod, apar diferen]e de culoare \n identificarea bancnotelor falsificate. Când se trece pixul detector pe deasupra suprafe]ei unei hârtii care con]ine un adeziv diferit de amidon, a[a cum se \ntâmpl= cu hârtia bancnotelor autentice, iodul nu reac]ioneaz= nici \ntr-un fel [i pentru aceasta, aproape imperceptibila culoare g=lbuie sau verzui deschis pe care o las= instrumentul, [i care dispare la pu]in= vreme, este chiar culoarea propriei \nc=rc=turi. Problema detect=rii falsului se ridic= atunci când hârtia care se folose[te pentru realizarea falsului este lipsit= de amidon, sau dac= se folose[te hârtia autentic= a unei bancnote de mic= valoare pentru a realiza alta de o valoare mai mare, a[a cum se \ntâmpl= la unele falsific=ri de dolari, care folosesc hârtia sp=lat= de un dolar, pentru a o transforma \n alta de 100 dolari, profitând de faptul c= toate acestea au acelea[i dimensiune. |n consecin]=, folosirea acestor detectoare pentru a determina cu rapiditate autenticitatea sau falsitatea unei bancnote, este pozitiv=, \ntotdeauna [i când tipul de hârtie examinat con]ine amidon, deoarece acesta reac]ioneaz=, a[a cum s-a spus deja, dând o culoare neagr=, maro \nchis sau deschis, care ne permite s= fim siguri c= bancnota este fals=.

Nu ar fi prea sigur s= se afirme autenticitatea unei bancnote, doar pentru faptul c= trecând detectorul peste ea, reac]ia rezultat= ar fi de culoare galben deschis sau verzuie, deoarece, a[a cum s-a afirmat mai \nainte, se poate folosi pentru falsificare o hârtie care a utilizat drept adeziv clei de oase sau alcool de polivinil, ori poate fi vorba de o bancnot= autentic= de mic= valoare c=reia, printr-un procedeu chimic i s-au eliminat toate culorile, dup= care s-a imprimat una de valoare mai mare. Ca o concluzie final=, se poate aprecia c= aceste pixuri sau stilouri detectoare sunt folositoare, \ntotdeauna [i atunci când se ]ine seama de cele prezentate mai sus.

Bancnot= autentic= 50 euro Bancnot= fals= 100 euro

mai sus. Bancnot= autentic= 50 euro Bancnot= fals= 100 euro Bancnot= fals= 200 euro A se

Bancnot= fals= 200 euro A se observa \n cele trei fotografii urmele l=sate de detectoare \n partea alb= a bancnotelor. Diferitele tonalit=]i pot fi apreciate \n func]ie de detectorul utilizat.

Prof. dr. SCRIPCARU GHEORGHE, conf. dr. SCRIPCARU C+LIN, prep. ISAC LILIANA
Prof. dr. SCRIPCARU GHEORGHE, conf. dr. SCRIPCARU C+LIN, prep. ISAC LILIANA

|| n centrul ora[ului Ia[i, \n ni[te hrube istorice, se

identific= cadavrul unei eleve de 16 ani.

Examenul la fa]a locului relev= cadavrul

dezbr=cat, cu lenjeria intim= abandonat= al=turi, \ntr-o pozi]ie ginecologic= [i cu un la] de [trangulare \n jurul gâtului format din cureaua gen]ii sale [colare. Necropsia stabile[te cauza mor]ii ca fiind asfixia mecanic= [i constat= [i semne recente de deflorare (asfixie sexual=). Dup= 7 luni de cercet=ri criminalistice ample [i minu]ioase, amprenta genetic= identific= drept autor pe fratele victimei, de 22 ani, care, atât la audieri cât [i la expertiza medico – legal= psihiatric=, relateaz= modul [i \mprejur=rile comiterii faptei [i nu evoc= tulbur=ri psihice. |n cele ce urmeaz= ne intereseaz= doar aspectele motiva]ionale ale actului de incest urmat de omucidere. Consider=m c= cercetarea criminalistic= a cazului nu poate fi finalizat= [i deci fiabil= f=r= cunoa[terea motiva]iei faptei, ceea ce \n incest provoac= psihanaliza.

Paricidul totemic justificat de complexul Oedip originar a realizat trecerea de la sexualitatea nediscriminatorie, heteronom=, la sexualitatea exogam=, autonom=, astfel c= interzicerea incestului este considerat=, de psihanaliz=, ca fondatoare a societ=]ii umane. Culpa din aceast= dram= incon[tient= a inventat o nou= ordine social= [i anume interdic]ia incestului [i exogamia. Prin interdic]ia complexului Oedip, familia uman= s-a constituit ca o structur= biologic=, natural=, proiectat= \n social, inexisten]a incestului la primatele superioare fiind astfel o form= de protocomportament moral ce a precedat comportamentul uman de interdic]ie a incestului (dovad=, \n plus, c= fenomenele culturale au origini etologice). Cu alte cuvinte, interdic]ia incestului are r=d=cini biologice, endogamia fiind exclus= datorit= consecin]elor ei biologice negative:

malforma]ii ereditare, diminuare a fertilit=]ii, sensibilitate la infec]ii, scurtare a duratei de via]=, toate drept consecin]e ale consaghinit=]ii ca incapacitate \nn=scut= de a r=spunde modific=rilor mediului. Interdic]ia incestului este deci un comportament ereditar, \nscris \n gene [i ca atare evolutiv [i avantajos speciei. Pe fondul interdic]iei evolutiv-naturale a incestului, arhetipurile (miturile) au devenit “instincte de ordin spiritual” (Jung) care, ca reprezent=ri colective (Levy-Strauss), au pus bazele definitive ale societ=]ii umane. Arhetipurile de femeie, de mam=, de interdic]ie a incestului etc., au c=p=tat astfel o baz= onto-filogenetic=, transmiterea lor ereditar= [i câ[tigat= devenind o achizi]ie definitiv= a evolu]iei umane.

Din complexul Oedip primordial a r=mas atrac]ia copiilor c=tre p=rin]ii de sex opus, atrac]ie care, datorit= interdic]iilor culturale impuse de p=rin]i, au ca efect dezvoltarea supraeului. Declinul complexului Oedip \n ata[amentul fa]= de p=rin]i (Bowlby) pot \ns= transforma incestul \ntr-un act monstruos, tot astfel ca [i agresivitatea copiilor contra p=rin]ilor. Riscul major apare cu pubertatea [i adolescen]a când reactivarea complexului Oedip are rolul ontogenetic de dep=[ire a complexului prin alegerea unui obiect extrafamilial drept obiect al pl=cerii. Astfel se trece de la instinctul pl=cerii la controlul s=u prin supraeul cultural, ceea ce aduce plasticitatea instinctului cu posibilitatea sublim=rii lui, ca [i a satisfac]iei sale substitutive prin fantasme. Comportamentul sexual devine astfel dirijat de norme morale, [i, per a contrario, \nc=lcarea tabu-ului incestuos, aduce sentimente maxime de culpabilitate. |n lipsa plasticit=]ii instinctuale men]ionate se instaleaz= nevroza ca imposibilitate a sublim=rii [i ca permanentizare a pl=cerii (eros-ului), astfel c= fa]= de alte instincte (ex.instinctul de agresivitate, cu for]ele sale contraagresive, de asemenea \nn=scute), instinctul sexual se impune ca mult mai imperios consum=rii sale. Drept urmare, orice analiz= de script a actelor de incest relev= caracterul s=u bizar, uneori chiar ritualizat, prin acceptarea unui p=rinte grijuliu [i suportiv, de unde puterea sa absolut= de control ce \ngreuneaz= clivajul desprinderii emo]ionale de p=rin]i [i aduce confuzia criteriilor distinctive dintre bine [i r=u, dintre un tat= excesiv de afectiv [i un tat= abuziv. Modelul arhetipic tradi]ional de tat= p=str=tor al integrit=]ii corporale a copilului, de tat= fondator al persoanei (Fichte), este dep=[it de nivelul transgenera]ional al incapacit=]ii trecerii de la natur= la cultur= (Levy Strauss), al trecerii de la dorin]a pulsional-sexual= la realitate, prin incapacitatea p=rintelui de a-[i st=pâni pl=cerea. Banalizarea actual= a interdic]iei incestului devine astfel o blocare a accesului individului la libertate, mai ales a copiilor, puberi [i adolescen]i, ce au dificult=]i \n demarcarea limitelor afective pentru a spune NU, fapt ce explic= de ce doar 1 din 4 cazuri de incest ajunge \n justi]ie. Incestul, \n acest script psihanalitic, prelunge[te mentalitatea de p=rinte posesor al pl=cerilor copilului, conflictul dintre sinele filogenetic \nn=scut (dominat de eros) [i sinele ontogenetic social (dominat de interiorizarea normelor) fiind, \n realitate, un conflict \ntre pl=cere [i realitate. Când tat=l este absent [i apare un \nlocuitor al autorit=]ii paterne (fratele, \n spe]= un “orfan” ce devine propriul s=u p=rinte cu autoritate afirmat= prin urm=rirea rela]iilor extrafamiliale ale sorei sale [i \n care se

amestec= tandre]ea cu amenin]=rile), pulsiunea sexual= a fratelui de 22 de ani duce la incest, ca o imersiune brutal= \n realul persoanei (sorei de 15 ani), cu motiva]ia ca victima s= nu mai fie obiect al iubirii altora. Astfel, rela]iile fizice afective devin rela]ii fizice echivoce care sfâr[esc genital, ceea ce demonstreaz= c= incon[tientul, \n afara supraeului, nu este apt a face diferen]a dintre dorin]e [i realizarea lor. Frica victimei fa]= de p=rin]i \n cadrul unei familii dezorganizate este \nlocuit= cu ata[amentul de securitate fa]= de fratele agresor, pân= la identificarea cu el.

Incestul [i patologia sa.

Incestul evoc= o patologie disociativ= \ntre pulsiune [i realitate, \ntre dorin]= (eros) [i cutume, \n final \ntre sine [i supraeu. Consecutiv, victima este privat= de propria identitate, iar agresorul pierde rolul simbolic de sprijin al autonomiei victimei, \ntorcându-se la rolul de proprietar asupra victimei, ceea ce exclude iubirea ei de c=tre altcineva. Nucleul incestului devine astfel, starea obsesivo- fobic= de subordonare total= a victimei, la rândul s=u, agresorul, \n 50% cazuri, fiind victima unui abuz sexual pe care \l transmite transgenera]ional. Prin aceasta, majoritatea autorilor incestului se \ncadreaz= \ntr-o patologie de border- line ce-[i transfer= perversiunea asupra victimei, \ntr-o rela]ie aparent tandr= cu aceasta, dar care ascunde fanteziile sale sexuale. Astfel, incestul devine o infrac]iune cu fond [i motiva]ie sexual=, \n care agresiunea trebuie c=utat= \n copil=ria patologic= a autorului, de unde agenezia empatiei [i alterit=]ii ce devine maxim= [i absurd= (patologie oedipian=). Ca patologie a incon[tientului (Foucault), a rela]iei pl=cere-realitate, incestul exprim= o presiune a incon[tientului asupra con[tientului, cu motiva]ii abisale de frustrare libidinal= incon[tient=, reflectat=, fie \n amorul pasional (stare de afect patologic cu \ngustarea con[tien]ei), fie \n gelozia patologic= (ca stare paranoiac= de personalitate sau delir de gelozie). Toate acestea sunt dovezi c= incon[tientul, ca loc ereditar, este populat de fantasme, pasiuni [i discordante [i c=, al=turi de sex [i moarte, sunt \n centrul sufletului omenesc. Tipologia autorului incestuos este fie despotic=, fie de cer[etor, \n ambele situa]ii descenden]a, victima, fiind proprietatea sa, de unde, gelozia fa]= de rela]iile exogame ale victimei. Raportul sexual devine astfel o pedeaps= pentru atari rela]ii, func]ia pervers= a incestului eviden]iind efortul de a men]ine familia \ntr-o “stare de putere” prin rela]ia de tandre]e [i agresiune ale unui guru sexual, monstru, ce \ncalc= atât legile sociale cât [i cele naturale (Freud). Simbioza afectiv= fireasc=, \n loc s= conduc= la “t=ierea cordonului ombilical”, este \ntoars= la sincretismul afectiv primar (originar), fapt ce blocheaz= evolu]ia victimei c=tre autonomie [i statutul de subiect. Dorin]a oedipian= nu este dep=[it= [i este argumentat= de imposibilitatea victimei de a se opune, cât timp, aceasta, opozi]ia, apare odat= cu imaginea de sine autonom=. Fenomenologia incestului devine astfel un mod de deconstruc]ie a incon[tientului (Derrida) care, ca “arheologie”, face parte din istoria subiectivit=]ii umane. Ca “un alt mod de a fi al nebuniei”

(En=chescu), triada incestuoas= va include o familie dezmembrat= (broken home), cu o preluare a unui supraeu defectuos de la parentali, o caren]= afectiv= (\n care incestul

devine un fel de viol simbolic), un deficit al rela]iilor parentale

[i evident, o serie de factori de trecere la act. Sexualitatea

orientat= exclusiv spre pl=cere exprim= regresiunea ei c=tre forme instinctive de angoas= [i sadism, cu pierderea controlului realit=]ii, lipsa de maturizare sexual= exogam=, toate \ntr-o matrice confuzional= asupra nevoilor instinctive ce aduce r=ceal= [i lipsa culpei fa]= de fapt=.

Rela]ia dintre sexualitate [i agresivitate.

Rela]ia sexualitate-agresivitate este expresia rela]iei

dintre eros (instinctul pl=cerii) [i instinctul mor]ii (tanatos), o r=m=[i]= etologic= a puterii sexuale de reproducere, care, \n st=ri patologice, merge pân= la actele de sadism puse \n slujba instinctului sexual. Rememorarea unui act de infidelitate duce la consumarea actului dup= legea “totul sau nimic”, autorul realizând ulterior absurdul faptei sale [i c=utând explica]ii heteroacuzive de proiectare a vinei asupra victimei. Dac= victima supravie]uie[te, \n atitudinile sale masochiste se evoc= sentimente incon[tiente de culp=. Hedonismul ce aduce catarzis-ul eliberator este justificat apoi prin feti[izarea obiectului sexual [i acuza victimei c= a cerut tandre]e pentru a-[i diminua o tensiune sexual= (\n spe]=, victima intr= voluntar \n hrube pentru a-[i dovedi lipsa de via]= sexual=?) ceea ce transform= violul incestuos (victima prezenta semne concomitente de deflorare) \ntr-un act pseudoconsim]it ,secret [i t=cut. Apoi, pentru a evita lipsa de publicizare ulterioar= a violului incestuos, autorul pretinde a se fi declan[at agresiunea ce a dus la deces. Oricum, incapacitatea autorului de a fi st=pân pe pulsiunile sale sexuale [i agresive, evoc= elementele de patologie ale incon[tientului, \n care, cuplul sexualitate-agresivitate se suprapune peste cuplul victim=-agresor, pân= la urm=, pulsiunea libidinal= fiind invadat= de cea agresiv=. Erosul (pl=cerea), subordonat etologic reproducerii, cap=t= un scop suprapersonal, leg=tura eros-tanatos generând resentimente de tipul urii [i invidiei, care, refulate, cer a fi desc=rcate sub semnifica]ia unei reac]ii inevitabile la rana narcisic= a autorului (Winnicott). Finkelhar distinge 4 tipuri de dinamici traumatice \n cuplul sexualitate-agresivitate din incest:

preocupare fobic-sexual= prin “sexualizare traumatic=”; stigmatizare [i \njosire a victimei de c=tre agresor; neputin]= de eliberare din actul sexual agresiv; parentificare [i inversare de roluri genera]ionale (\n spe]=, fratele ocrote[te sora de când era mic=, o sanc]ioneaz= pentru lipsa de performan]e [colare [i pentru tendin]ele de clivaj extrafamilial, iar odat= cu absen]a tat=lui, se transpune definitiv \n rolul acestuia). H.Kaan a ar=tat, \nc= din 1844, caracterul “natural” al anomaliilor instinctului sexual

[i disjunc]ia dintre jocurile sexuale naturale [i imagina]ie,

caracterul imperios, impetuos [i extins al instinctului ducând la separarea erosului de finalitatea sa social=, alienarea

sexual= consecutiv= fiind centrat= de reprezent=rile deviante ale sexualit=]ii. Astfel, rela]ia dintre patologia instinctului sexual [i agresivitate (instinctul mor]ii) a fost descris=, \n final, ca o nebunie lucid= de c=tre Trelat [i Prichard.

Rela]ia victim=-agresor \n incest.

|n ce m=sur= autorul transfer= victimei propria idee despre sine [i lume, \n ce m=sur= o anumit= intimitate negativ= duce la leg=turi psihice nesesizate de victim=, mai

ales adult=, evoc= inevitabilitatea particip=rii victimei la incest. |n practic= se re]ine vulnerabilitatea victimei la incest [i chiar a ambilor parteneri, autorul oferind sfaturi false [i disimulând nevoia de tandre]e prin interdic]ia victimei de a se dezvolta independent, de a se construi autonom pe sine. Mai mult, [i victima este dominat= de dorin]a de posesiune, iar jocul pulsional dintre pl=cerea sexual= [i agresivitate evocându-l, pe autor, ca un psihopat inafectiv ce transform= pretinsa ocrotire \ntr-o moned= de schimb pentru posesiunea definitv= a obiectului sexual dorit. Se rupe astfel rela]ia uman= dintre sine (pulsiune sexual=), eu (erotism sau pl=cere) [i supraeu (iubire specific uman=), (\n spe]=, victima solicit= coborârea \n hrube pentru a-i dovedi autorului c= nu are via]= sexual=) ceea ce dovede[te dificultatea victimei de

a accede la statutul s=u de subiect autonom, tutelarea de

c=tre frate fiind mai facil= decât p=trunderea unui ter] \n via]a sa (victima era preocupat= de o atare problem= [i o afirm= \n fa]a colegilor). Victima, plasându-se incon[tient pe terenul

tandre]ei fraterno-paternale, iar autorul pe terenul genitalit=]ii fraterno-filiale, contribuie la transformarea incon[tient= a planului simbolic al rela]iei lor fraternale \ntr-un plan natural de trecere la act. Rela]ia victim=-agresor permite ca autorul s= fie considerat un om obi[nuit, de 22 de ani, f=r= antecedente [i cu rela]ii de clivaj extrafamilial (are o prieten=), polul victimal atractiv “prost p=zit” relevând lipsa inocen]ei totale a victimei. Erotizarea autorului de c=tre victim= [i leg=turile lor emo]ionale pot evoca [i lipsa de ap=rare ferm=

a victimei, ca [i \n sindromul Stocholm, astfel \ncât crima,

dup= incest, devine o continuare simbolic= a incestului sau

o posibilitate a desp=r]irii definitive de victim=, o rupere definitiv= a rela]iei lor diadice.

Actualitatea investiga]iei psihanalitice a crimei

Ceea ce este obscur \n comportamentul uman este deopotriv= blestemat dar [i util, deoarece poate deschide noi c=i de cunoa[tere a omului, poate aduce alteritatea mai aproape de con[tiin]a uman=. Statutul oric=rei ipseit=]i \n raporturile sale cu alteritatea [i cu transcenden]a, cere, spunea Heidegger, o mai bun= ascultare a fiin]ei, o mai bun= cunoa[tere a determinismului de jos al fiin]ei, pentru a putea aspira liber la valorile umane superioare. Winnicott vorbea de s=n=tatea psihic= incomplet=, iar Boia, de p=catele ancestrale ale omului, ale c=rui obsesii, dintotdeauna, au fost cunoa[terea, puterea, sexul sau nemurirea, astfel c= fantasmele [i dorin]ele se schimb= prea pu]in la nivelul determinismelor profunde, chiar dac= omul inten]ioneaz= s=

poarte, frecvent, masca omului diferit. Desoedipizarea mitului

originar ce a stat la baza vie]ii sociale [i implic= deci o

sondare mai profund= a incon[tientului (Vaysse), aceasta

fiind cea de a treia revolu]ie \n istoria omenirii, prin care s-a

ar=tat c= omul nu e \ntru totul “st=pân la el acas=”, \ntru totul

st=pân pe determinismele sale abisale.

Psihanaliza crimei reprezint=, \n esen]=, efortul de a

descoperi motiva]iile incon[tiente, profunde, ale crimei,

plecând de la adev=rul c= toate atitudinile contradictorii,

ambivalente, [i toate frustr=rile umane se refuleaz= \n

incon[tient, de unde, \n situa]ii favorabile, pot inunda pân= la

obnubilare, câmpul con[tiin]ei. Psihanaliza descoper= astfel,

prin dialog, ceea ce este refulat \n incon[tient [i chiar dac=

psihanaliza nu este o [tiin]=, este o hermeneutic= a

profunzimilor (P. Ricoeur) ce nu poate fi infirmat= [tiin]ific (K.

Popper).

Rela]ia diadic= incestuoas= este o situa]ie expresiv=

ce confirm= acest adev=r [i \n care trinomul autor, victim=,

situa]ie, plaseaz=, motiva]ional, autorul pe primul plan al unei

personalit=]i inafective [i imature, nex al delincven]ei \n

general [i al incestului \n special (Pinatel).

|ntr-o societate a pl=cerii (hedonismului), e[ecul

remodel=rii pulsiunilor instinctive, a convertirii sexualit=]ii \n

iubire specific uman= [i a \nlocuirii agresivit=]ii prin con[tiin]=

moral=, relev=, \n psihanaliza judiciar=, dificultatea

gestion=rii incon[tientului care poate sc=pa ”st=pânului

intern”, supraeului, cu rol de regularizare a pl=cerilor [i de

reglementare a raportului cu alteritatea. |n acest sens,

“c=derile \n incon[tient” trebuie analizate, pentru c=, dintr-o

atare analiz=, cum spunea Cioran, pot rezulta noi atitudini

pentru civiliza]ie.

BIBLIOGRAFIE

1. Boia L., \ntre \nger [i fiar=, Ed.Humanitas, 2003.

2. Butoi I. Teodora, Psihologie judiciar=, Ed. Funda]ia

România de mâine, 2003.

3. Derrida J., Roudinesco Elisabeth, \ntreb=ri despre ziua

de mâine, Ed.Trei, 2003.

4. En=chescu C., Fenomenologia nebuniei, Ed. Paidea,

2003.

5. Ferreol J., Neculau A., Violen]a, Ed. Polirom, 2003.

6. Fischer G., Riedesser P., Tratat de psihotraumatologie,

Ed.Trei, 2001.

7. Foucault M., Anormalii, Ed. Univers, 2000.

8. Lestel Dominique, Originile animale ale culturii, Ed. Trei,

2004.

9. Marcelli D., Tratat de psihopatologia copilului, Ed.

Funda]ia Genera]ia, 2003.

10. Marinov Al., Figuri ale crimei la Dostoevski, Ed. Trei,

2004.

11. Pandrea P.,Psihanaliz= judiciar=, Ed. Cultura

Româneasc=,1934.

12. Ruffie J., De la biologie a la culture, Flammarion, 1976.

13. Vaysse J. Marie, Incon[tientul modernilor, Ed. Trei,

2003.

14. Winnicott W.D.,Natura uman=, Ed. Trei, 2004.

15. Zamfirescu D.V., Introducere \n psihanaliza freudian=

[i post freudian=, Ed.Trei, 2003.

16. Zamfirescu D.V., Filosofia incon[tientului, Ed. Trei,

2001.

Drd. ROMULUS MOREGA
Drd. ROMULUS MOREGA

}}inând seama de specificul [i particularit=]ile cercet=rii accidentelor de munc= [i avariilor \n domeniul minier, informa]iile comunicate decei care au participat la procesul de produc]ie [i sunt implica]i \n producerea evenimentului de munc= trebuie s= reprezinte o complet= [i corect= reproducere a \mprejur=rii s=vâr[irii faptelor. Ca procedeu probatoriu cu caracter complementar, rolul confrunt=rii \n clarificarea unor fapte sau \mprejur=ri este pus \n eviden]=, \ndeosebi \n cazurile \n care contradic]iile, neclarit=]ile, neconcordan]ele din declara]iile persoanelor ascultate nu pot fi \nl=turate pe baza examin=rii altor mijloace de prob=. Efectuarea confrunt=rii este condi]ionat= de existen]a unor declara]ii date de persoanele \n aceea[i cauz=, declara]ii \n care s-a constatat c= exist= contradic]ii (art. 87 Cod de procedur= penal român). Este cu atât mai necesar acest act procedural, cu cât neconcordan]ele din declara]ii vizeaz= \mprejur=ri esen]iale pentru cunoa[terea adev=rului. Un alt argument ce poate fi adus \n sprijinul importan]ei confrunt=rii este [i acela conform c=ruia, prin efectuarea acestuia, este posibil= ob]inerea unor noi date sau informa]ii, necunoscute pân= \n acel moment de organul judiciar, cu privire la faptele [i \mprejur=rile cauzei. 1 De asemenea [i \n plan tactic criminalistic, confruntarea \[i are importan]a sa, prin plusul de informa]ii pe care \l aduce \n leg=tur= cu personalitatea, cu psihologia persoanelor ascultate, mai ales \n ipoteza \n care acestea se dovedesc a fi nesincere, persistând \n \ncercarea de ascundere a adev=rului. |n acela[i timp, confruntarea poate constitui un element de stimulare a memoriei persoanelor ascultate, care, de[i de bun=-credin]=, nu reu[esc s=-[i reaminteasc= o serie de am=nunte referitoare la faptele [i \mprejur=rile percepute. Confruntarea reprezint= un valoros mijloc tactic de verificare

a declara]iilor, de precizare a pozi]iei \nvinui]ilor sau

inculpa]ilor fa]= de abaterile de la normele de protec]ia muncii specifice ce au efect asupra vinov=]iei acestora. |n acest

context, consider=m necesar s= subliniem [i semnifica]ia tactic= a momentului psihologic creat prin punerea "fa]= \n fa]=" a persoanelor care au f=cut declara]ii contradictorii. De obicei, confruntarea determin= apari]ia unui stres

psihologic aparte, astfel \ncât persoanele care persist= \n declara]iile lor nesincere [i care [i-au controlat destul de bine emo]iile \n ascult=rile anterioare pot avea reac]ii de natur= s=

le dema[te reaua-credin]=, reac]ii pe care organul judiciar

trebuie s= fie preg=tit s= le st=pâneasc= [i s= le valorifice \n interesul afl=rii adev=rului. F=ptuitorul are uneori tendin]a de

a invoca elemente ireale, inclusiv defec]iuni la utilaje,

autovehicule sau instala]ii, care ar fi de natur= s= \nl=ture r=spunderea penal= din cauza for]ei majore sau a cazului fortuit. Astfel, \n cazul unui accident de munc= cu invaliditate

produs la Exploatarea Minier= Dragote[ti, \n care victimei i-a fost prins= mâna stâng= \ntre role [i band= de cauciuc, zdrobind-o , fiind necesar= amputarea a trei degete, \nvinuitul P=s=rescu Gheorghe a sus]inut c= a pornit circuitul de benzi \n urma semnalului de pornire dat de victim=. Fiind confruntat cu victima [i martorii ce se aflau la locul accidentului, \nvinuitul a recunoscut c= a pus \n func]iune transportorul cu band= f=r= a primi semnalul de avertizare conform codului afi[at 2 . Cauzele contradic]iilor \nvinui]ilor sau inculpa]ilor pot fi multiple, fiind determinate de \ncerc=rile acestuia de a sc=pa de r=spundere penal=, prin punerea faptelor \n sarcina altor persoane, sau recunoscând \ntreaga vin=, urm=rind s=-[i acopere eventualii complici. |n ce prive[te contradic]iile din declara]iile martorilor, acestea pot avea drept cauze, \n primul rând factorii obiectivi [i subiectivi care influen]eaz= procesul de percep]ie, memorare [i redare, iar \n al doilea rând, tendin]a de influen]are a martorilor de c=tre p=r]ile interesate \n cauz= (\nvinui]i sau inculpa]i, parte v=t=mat=, parte responsabil= civilmente etc.) prin rug=min]i, promisiuni sau amenin]=ri. Confruntarea \ntre persoanele care au f=cut declara]ii contradictorii se impune numai dac= aceasta este oportun=, necesar= pentru l=murirea cauzei. Cu alte cuvinte, dac= exist= posibilitatea clarific=rii neconcordan]elor dintre declara]ii prin alte probe aflate la dosar (de obicei expertizele tehnice mai ales \n cadrul accidentelor de munc= colective [i avariilor), sau dac= contradic]iile vizeaz= \mprejur=ri neesen]iale, lipsite de semnifica]ie \n stabilirea adev=rului, este firesc s= nu se mai recurg= la acest procedeu probator. Lipsa oportunit=]ii unei confrunt=ri poate genera dificult=]i sau complica solu]ionarea cauzei. Astfel, \nvinui]ii sau inculpa]ii pot s=-[i men]in= sau s= revin= asupra declara]iilor anterioare, speculând contradic]iile \n interesul lor. Ei pot sesiza punctele slabe ale probatoriului [i s= insiste, ca urmare, \n nerecunoa[terea faptei de care sunt \nvinui]i, manifestând tendin]e de sustragere de la r=spunderea penal= prin simulare. Efectul negativ al confrunt=rii este cu atât mai mare cu cât persoanele ascultate reu[esc s= se pun= de acord asupra celor ce vor declara 3 . |n cazul martorilor, confruntarea devine inutil= dac= contradic]iile reprezint= consecin]a unor factori obiectivi care au \mpiedicat procesul perceptiv. De exemplu, \ntre declara]iile a doi martori apar neconcordan]e evidente datorit= faptului c= unul a perceput evenimente din imediat= apropiere, \n timp ce altul se afla la o distan]= mai mare. Confruntarea, comparativ cu ascultarea propriu-zis=, este cea mai dificil= datorit= faptului c= se procedeaz= la audierea concomitent= a dou= persoane, deseori având o pozi]ie procesual= diferit=. Astfel, pe lâng= confruntarea dintre martori sau dintre \nvinui]i sau inculpa]i, uneori este necesar s= se recurg= la confruntarea dintre un martor [i un \nvinuit sau inculpat. Referitor la confruntarea dintre partea v=t=mat= [i \nvinut sau inculpat, aceasta este irelevant= pe

motivul c= cele dou= p=r]i au interese contradictorii, ele men]inându-[i declara]iile ini]iale. Dificult=]ile sunt [i mai mari \n ipoteza confrunt=rii a mai mult de dou= persoane, confruntare la care trebuie s= se recurg= numai dac= este absolut necesar=, \n caz contrar ea fiind nerecomandabil=. Preg=tirea confrunt=rii, sub raport tactic criminalistic, presupune studierea \ntregului material al cauzei, accentul fiind pus pe con]inutul declara]iilor date de persoanele ascultate. Ascultarea prealabil= \n vederea confrunt=rii este o activitate care nu se confund= cu

astfel \ncât s= fie preg=tite s= surprind= cu exactitate reac]iile celor confrunta]i \n momentul punerii \n discu]ie a problemei principale. Num=rul persoanelor care efectueaz= supravegherea trebuie s= fie cel pu]in egal cu cel al persoanelor confruntate [i este de la sine \n]eles c= ele apar]in unit=]ii judiciare \n care are loc confruntarea. Pe lâng= factorii proprii momentului unei ascult=ri obi[nuite, trebuie men]iona]i factorii psihologici specifici acestui moment. Astfel, pe lâng= tensiunea psihic= existent= la persoana ascultat= (raportat= la calitatea sa procesual=:

ascultarea propriu-zis=, ea având o finalitate distinct=, de rezultatele sale depinzând organizarea ulterioar= a procedeului probator preconizat: Printre obiectivele principale ale ascult=rii prealabile, \n vederea confrunt=rii, se afl= determinarea pozi]iei persoanei fa]= de cele declarate ini]ial, precum [i stabilirea faptului dac= acesta \[i men]ine sau revine asupra celor afirmate anterior, existând posibilitatea ob]inerii unor date suplimentare cu privire la fapta cercetat=, ce pot fi folosite \n timpul confrunt=rii. Obiectivele men]ionate se diferen]iaz= \n func]ie de buna sau reaua-credin]= a celui ce va fi confruntat,

\nvinuit, martor, parte v=t=mat=, parte responsabil civilmente etc), cu ocazia confrunt=rii apar elemente suplimentare de emo]ie specifice acesteia. Tensiunea psihic= a celor confrunta]i poate avea cauze dintre cele mai diverse respectiv: team= fa]= de reac]iile celui care este confruntat, complexul de vinov=]ie sau preocuparea de a nu fi \nvinuit pe nedrept, sentimente de mil= sau prietenie fa]= de cel confruntat, teama de a nu se descoperi adev=rul, \n cazul celor nesinceri etc. Este recomandabil ca persoanele confruntate s= stea cu fa]a spre organul judiciar care conduce confruntarea, fiind contraindicat ca ei

de faptul c= recunoa[te sau neag= faptele care \i sunt

s=

fie a[eza]i spate \n spate, pozi]ie considerat= cel pu]in

imputate, c= este sincer sau mincinos. Persoana considerat= sincer= va fi \ntrebat= dac= \[i men]ine declara]iile, trecându- i-se \n revist= cât mai multe am=nunte privind aspectele care

umilitoare, mai ales pentru un martor de bun=-credin]=, sincer. |n acela[i timp, \n func]ie de situa]ia creat=, se recomand=, \n anumite cazuri, chiar a[ezarea fa]= \n fa]=,

vor constitui obiectul confrunt=rii, aducându-i-se la cuno[tin]= c= urmeaz= s= fie confruntat= cu o alt= persoan=. |n

pozi]ie care incomodeaz= psihic pe persoana de rea- credin]=, creându-se astfel [i posibilitatea observ=rii mai bine

eventualitatea manifest=rii re]inerii, dezorient=rii sau

a

persoanelor confruntate [i, eventual, sesizarea unor

\ncerc=rilor de a sugera c= nu vrea s= fie confruntat, trebuie stabilit= [i \nl=turat= cauza acestor ezit=ri, \n caz contrar fiind mai indicat s= se renun]e la confruntare. Persoana considerat= nesincer= care nu recunoa[te faptele sau

\ncerc=ri de simulare sau de comunicare nonverbal=. Anterior \nceperii confrunt=rii propriu-zise, persoanelor confruntate li se pune \n vedere c= nu au voie s=-[i fac= semne, s= vorbeasc= \ntre ele, atât \ntreb=rile cât [i

disimuleaz= adev=rul este ascultat= pentru a se vedea \n ce

r=spunsurile adresându-se numai prin intermediul

m=sur= \[i men]ine sau nu declara]iile. Rezultatele

organului judiciar care conduce confruntarea. |n situa]ia

ascult=rii sunt consemnate cât mai am=nun]it, \ntrucât

\n

care vreuna din persoanele confruntate are calitatea de

exist= fie posibilitatea apari]iei unor noi contradic]ii, cel

martor, se va proceda potrivit dispozi]iilor art. 85 Cod de

ascultat \ncurcându-se \n propriile declara]ii, fie

procedur= penal= român, cerându-i-se s= depun= jur=mântul,

posibilitatea revenirii asupra declara]iilor anterioare [i

c=

va spune adev=rul, \n caz contrar s=vâr[ind infrac]iunea

recunoa[terea adev=rului, caz \n care este firesc s= se

de

m=rturie mincinoas= (art. 260 Cod penal român), aspecte

renun]e la confruntare. |n situa]ia \n care persoana \[i men]ine declara]iile, \n nici un caz nu i se atrage aten]ia asupra lor [i nici nu i se aduce la cuno[tin]= c= va fi confruntat=, \n scopul cre=rii unui moment psihologic, de natur= s= o determine s= renun]e la pozi]ia de nerecunoa[tere a adev=rului. |n cadrul organiz=rii confrunt=rii, de o importan]= deosebit= este alegerea locului [i a momentului tactic cel mai potrivit de desf=[urare a ordinii \n care persoanele vor fi chemate la confruntare. Citarea se va face potrivit regulilor procesuale cunoscute, indicat fiind s= se efectueze chiar \n diminea]a zilei \n care urmeaz= s= aib= loc confruntarea. Se pune accent pe evitarea unor posibile \n]elegeri \ntre cei confrunta]i, dac= \n cauz= sunt mai mul]i martori, \nvinui]i sau inculpa]i, afla]i \n stare de libertate, confrunt=rile urmând s= se organizeze \n aceea[i zi, una dup= alta ("confruntarea \n lan]"). Se va stabili succesiunea \ntreb=rilor sau a problemelor care urmeaz= s= fie clarificate prin confruntare, iar \ntreaga organizare a confrunt=rii, \ndeosebi \n situa]iile dificile, complexe, va face obiectul unui plan orientativ, care, ca [i \n cazul ascult=rii, poate fi modificat, \n func]ie de aspectele noi ivite sau de pozi]ia celor confrunta]i. De asemenea, vor fi stabilite [i persoanele care vor participa la supravegherea celor confrunta]i, persoane ce trebuie s= fie avizate asupra problemelor care fac obiectul confrunt=rii,

ce vor fi men]ionate \n procesul-verbal de confruntare. Primele \ntreb=ri au un caracter introductiv, ele vizând faptul dac= persoanele se cunosc [i care este natura raporturilor dintre ele. Aceste \ntreb=ri se justific= mai ales \n cazul confrunt=rii dintre \nvinui]i ori inculpa]i ca [i dintre parte v=t=mat=, \nvinui]i sau inculpa]i \ntrucât, \n eventualitatea \n care sus]in c= nu se cunosc, procedeul probator al confrunt=rii se poate transforma \ntr-o prezentare pentru recunoa[tere. |n continuare, se procedeaz= la adresarea \ntreb=rilor, problema destinat= clarific=rii contradic]iilor, evitându-se simpla citire a declara]iilor, \ntreb=rile formulându-se \ntr-un mod clar [i concis. Prima \ntrebare se adreseaz= persoanei considerate sincere. Ca [i \n cazul ascult=rii obi[nuite, vor fi evitate elementele de sugestie din con]inutul \ntreb=rilor, inclusiv din atitudinea organului judiciar. |n timpul confrunt=rii, persoanele confruntate pot avea atitudini diferite, unii vor continua s= nege, s= nu recunoasc= cele afirmate de adversar, sau, pur [i simplu, s= se \nc=p=]âneze s= tac=. |n aceast= situa]ie, organul de urm=rire penal= va insista cu \ntreb=ri de detaliu, care \n majoritatea cazurilor, \nfrâng rezisten]a persoanei nesincere apelându-se la procedee tactice specifice ascult=rii martorului sau \nvinuitului. Se va urm=ri cu aten]ie atitudinea, reac]iile celor confrunta]i, care pot oferi indicii cu privire la pozi]ia fa]= de aspectele de clarificat, inclusiv \n leg=tur= cu

sinceritatea lor. |n ultima faz= a confrunt=rii, persoanele confruntate sunt \ntrebate dac= mai au ceva de ad=ugat, iar dac= o persoan= revine asupra declara]iilor date anterior, aspectul va fi consemnat \n procesul-verbal de confruntare, persoana urmând a fi ascultat= \n mod obi[nuit. Ulterior, se face fixarea rezultatelor confrunt=rii printr-un proces- verbal, \n care sunt consemnate data [i locul cronfrunt=rii, organul judiciar care a efectuat-o, persoanele care au fost confruntate, pentru care vor fi men]ionate datele de identificare [i calitatea procesual=. Se vor men]iona \n ordine \ntreb=rile [i r=spunsurile date de fiecare dintre cei confrunta]i, inclusiv dac= au mai avut ceva de declarat, \n afara \ntreb=rilor. La sfâr[itul confrunt=rii, procesul-verbal este citit celor confrunta]i sau dat lor spre a fi citit, dup= care se semneaz= pe fiecare pagin= [i la sfâr[it de organul judiciar [i de persoanele confruntate. |n situa]ia \n care una dintre persoane refuz= s= semneze, se face men]iunea \n procesul-verbal. Printre mijloacele tehnice de \nregistrare, banda videomagnetic= ofer= posibilitatea nu numai a fix=rii integrale [i obiective a \ntreb=rilor [i r=spunsurilor, ci [i a comportamentului celor confrunta]i. Acest mijloc tehnic de \nregistrare este folosit frecvent \n practic=, mai ales \n cazurile complexe, deoarece \n situa]ia \n care o persoan= confruntat= refuz= s= r=spund= la \ntreb=ri sau \[i men]ine declara]iile f=r= vreo justificare, de[i exist= date privind nesinceritatea, \nregistrarea videomagnetic= ofer= avantajul unei studieri atente a reac]iilor emo]ionale ale acesteia. Termenul de experiment are \n]elesul de procedeu de cercetare \n [tiin]= care const= \n reproducerea artificial= a unor fenomene \n condi]iile cele mai propice pentru studierea lor [i a legilor care le guverneaz= 4 . Experimentul judiciar, este \n esen]=, o activitate procedural= auxiliar=, un procedeu probator destinat realiz=rii scopului procesual penal. Dat= fiind natura [i complexitatea cercet=rii accidentelor de munc= [i avariilor \n domeniul minier, \n unele situa]ii este necesar= reproducerea cu caracter experimental, f=r= reconstituirea momentelor faptei, a condi]iilor existente \n momentul producerii evenimentului de munc=, \n scopul verific=rii directe de c=tre organul judiciar a veridicit=]ii lor, a posibilit=]ilor de percep]ie, precum [i al verific=rii unor date ob]inute prin alte mijloace de prob= (declara]ii de \nvinui]i sau inculpa]i, confrunt=ri). Experimentul judiciar vizeaz= verificarea declara]iilor mai multor subiec]i procesuali (martori, \nvinui]i sau inculpa]i), a audibilit=]ii [i vizibilit=]ii acestora, ca [i a posibilit=]ilor de efectuare a anumitor acte ori de producere a unor rezultate. Acest procedeu tactic permite organului de urm=rire penal=, instan]ei de judecat= s= trag= concluzii nu numai cu privire la veridicitatea declara]iilor \nvinuitului sau inculpatului, ori ale martorului (ex: se poate verifica dac= martorul a putut s= vad= sau s= aud=, \n condi]iile concrete, evenimentul relatat \n declara]ia sa), ci [i \n leg=tur= cu versiunile elaborate \n cauza respectiv=. Importan]a experimentului judiciar rezult= din rolul pe care-l are acest procedeu probator \n conturarea elementelor constitutive ale infrac]iunii, \n aflarea adev=rului, datorit= faptului c= elementele de prob= \ndoielnice sau simple indicii pot, dup= caz, s= fie re]inute ca probe serioase sau \nl=turate ca lipsite de valoare. Experimentul poate fi dispus motivat de c=tre organul de urm=rire penal= sau de c=tre instan]a de judecat=, dac= aceasta consider= necesar s= verifice ori s= precizeze o serie de date ce prezint= importan]= pentru solu]ionarea cauzei [i care nu au fost clarificate prin alte

mijloace de prob=. Este posibil= dispunerea experimentului judiciar \n orice moment al desf=[ur=rii procesului penal, dac= exist= condi]ii care s= permit= efectuarea verific=rii \n \mprejur=ri cât mai apropiate ale producerii accidentului de munc= sau avarie. Organul de urm=rire penal= este obligat

s= ]in= seama de oportunitatea acestuia, ceea ce face

necesar= examinarea probatoriului existent \n cauz=, pentru

a se evita dispunerea unui act inutil. Efectuarea

experimentului presupune o preg=tire atent= cu participarea unor speciali[ti, o organizare temeinic= sub raport tehnico-tactic pe baza unui plan \ntocmit judicios. Acesta trebuie s= cuprind= determinarea cu exactitate a problemelor ce vor fi verificate, \n func]ie de obiectul experimentului, stabilirea persoanelor participante,

asigurarea efectu=rii experimentului \n condi]iile de loc, timp

[i mod cât mai apropiate de cele \n care a avut loc accidentul

de munc=, cât [i alte condi]ii ce pot fi luate \n considerare

dac= au avut o anumit= semnifica]ie \n producerea acestuia sau \n percep]ia lui. }inând seama c= \n cadrul majorit=]ii accidentelor de munc=, [i avariilor experimentul are drept scop verificarea posibilit=]ilor de executare a unor activit=]i cu caracter tehnic sau reproducerea experimental= a condi]iilor \n care a avut loc accidentul, este necesar s= fie invita]i [i speciali[ti din domeniul respectiv. Pentru asigurarea obiectivit=tii acestui procedeu tactic, se impune \n orice situa]ie deosebit= participarea martorilor asisten]i, pentru a pre\ntâmpina o eventual= \ncercare de retragere a declara]iilor \ntr-o faz= ulterioar= a procesului penal. Organul de urm=rire penal= care organizeaz= efectuarea

experimentului se va \ngriji de formarea unei echipe operative care s=-l sprijine \n efectuarea acestuia, precum [i de asigurarea mijloacelor tehnice, a obiectelor de care este nevoie pe parcursul desf=[ur=rii actului preconizat. Dup= organizarea experimentului, organul judiciar va trece la efectuarea sa \n condi]iile prev=zute de lege, o prim= faz= fiind aceea a alegerii momentului experimentului, astfel \ncât s= nu se repercuteze negativ asupra mersului cercet=rilor. Se are \n vedere o eventual= organizare \n condi]iile \n care nu se de]ine un minimum de date necesar realiz=rii acestui act procedural ori nu este determinat cu precizie scopul experimentului. Urmeaz= faza

verific=rii prealabile a \ndeplinirii tuturor condi]iilor de timp, loc

[i mod de producere a accidentului de munc= sau avariei,

verificarea prezen]ei persoanelor stabilite s= participe la efectuarea experimentului, a martorilor asisten]i, a speciali[tilor din domeniul respectiv [i eventual a reprezentan]ilor \ntreprinderii unde a avut loc accidentul de munc=. Tot \n faza preliminar=, va fi verificat= existen]a mijloacelor tehnice criminalistice necesare pe timpul

efectu=rii experimentului, a mijloacelor materiale de prob=, eventual a corpurilor delicte folosite \n s=vâr[irea infrac]iunii.

|n continuare, organul de urm=rire penal=, care conduce

desf=[urarea experimentului, va proceda la explicarea participan]ilor a ac]iunilor pe care le au de efectuat, un rol important având speciali[tii din domeniul \n care a avut loc accidentul de munc=, \n situa]ia efectu=rii experimentelor de natur= tehnic= asupra utilajelor, instala]iilor electrice, ma[inilor, instala]iilor de transport de la suprafa]= [i \n subteran. |n acela[i timp, martorilor asisten]i li se vor da explica]ii asupra obiectului [i scopului experimentului, fiind invita]i s= ocupe o pozi]ie din care s= observe \ntreaga desf=[urare a ac]iunilor efectuate. Persoanele ale c=ror ac]iuni sau declara]ii se verific=,(cu prec=dere acuitatea vizual= sau auditiv= a persoanei a c=rei

vizibilitate sau auditivitate se verific=), cu privire la \ndeplinirea condi]iilor de efectuare a experimentului, eventual cerându-le explica]ii suplimentare privind aspectele ce fac obiectul experimentului. Indiferent de natura obiectului verific=rii, experimentul trebuie s= se desf=[oare \ntr-o atmosfer= de calm [i sobrietate, f=r= exager=ri, gesturi sau ac]iuni spectaculoase, nesemnificative, inutile. |n cazul experimentelor de natur= tehnic=, vor fi luate m=suri pentru evitarea producerii unor noi accidente, a unor incendii sau explozii, respectându-se normele de protec]ia muncii specifice. Ritmul de desf=[urare a ac]iunilor va fi asem=n=tor cu cel \n care se presupune ori se declar= c= a avut loc accidentul de munc= sau avaria, recomandându-se ca ac]iunea s= fie efectuat= \ntr-un ritm mai lent pentru o apreciere corect= a rezultatelor [i pentru evitarea unor erori de percep]ie. Pe parcursul experimentului exist= posibilitatea simplific=rii unor ac]iuni care se pot reduce numai la componentele sale esen]iale, cu semnifica]ie \n caz. |n vederea asigur=rii obiectivit=]ii [i a corectitudinii experimentului, vor fi evitate sugestiile, "indica]iile" privind efectuarea corect= a unui anumit gest ori fapte, persoana verificat= fiind l=sat= s= ac]ioneze potrivit sus]inerilor sale anterioare. Consemnarea rezultatelor experimentului se face \ntr-un proces-verbal, \n care se atest= condi]iile \n care s-a efectuat experimentul, ac]iunile efectuate, evitându- se concluziile sau interpret=rile referitoare la rezultatele ob]inute. Ca [i \n cazul altor acte de urm=rire penal=, un mijloc tehnic de fixare a rezultatelor experimentului \l reprezint= \nregistrarea video [i fotografierea,

rezumându-se numai asupra aspectelor \ntr-adev=r importante, relevante pentru stabilirea veracit=]ii declara]iilor sau a posibilit=]ilor de s=vâr[ire a unor acte. Un alt mijloc tehnic superior de fixare a rezultatelor experimentului este \nregistrarea pe band= videomagnetic= sau filmare, \n cazurile deosebite ea fiind necesar= pentru re]inerea complet= [i exact= a modului \n care s-a desf=[urat \ntregul experiment. Fotografiile, celelalte \nregistr=ri vor \nso]i procesul-verbal \n care vor fi f=cute men]iunile referitoare la succesiunea \nregistr=rilor, la modalit=]ile tehnice de redare, precum [i la secven]ele sau scenele pe care le reprezint=. Fotografiile vor fi numerotate [i lipite pe plan[e anex= la procesul-verbal, [tampilate [i vizate de cei \n drept.

BIBLIOGRAFIE:

1.Tactica ascult=rii \nvinui]ilor, martorilor [i victimelor; confruntarea [i prezentarea pentru recunoa[tere, lucrare editat= de c=tre Procuratura Român=, Bucure[ti, 1958, p.129 [i urm. din fondul documentar al compartimentului de criminalistic= [i de criminologie al Parchetului General.

2. Vezi: dosar penal nr. 420/1999 al Judec=toriei Tg.Jiu.

3. S.I. Rozemblint, \n lucrarea Criminalistica, sub redac]ia lui CA.

Golunski, Ed. [tiin]ific= Bucure[ti, 1961, p. 343; la confruntare trebuie s= se recurg= numai dac= nu exist= mijloace mai simple de verificare a problemelor. 4. Mic dic]ionar enciclopedic, Edi]ia a Ii-a, Editura [tiin]ific= [i enciclopedic=, Bucure[ti, 1975, p. 360, 812 [i 813.

Editura SOLNESS din Timi[oara a realizat lucrarea “INVESTIGAREA CRIMINALISTIC+ A INFRAC}IUNILOR CONTRA
Editura
SOLNESS
din
Timi[oara
a
realizat
lucrarea
“INVESTIGAREA CRIMINALISTIC+ A
INFRAC}IUNILOR CONTRA SECURIT+}II
NA}IONALE {I DE TERORISM”, autor domnul dr.
Ioan Cristescu, procuror [i cadru didactic universitar, având o
bogat= experien]= \n domeniul cercet=rii [tii[ifice criminalistice.
Lucrarea reprezint= un vast studiu monografic al problematicii
referitoare la metode tactice [i procedee tehnice de investiga]ie a
infrac]iunilor contra securit=]ii na]ionale.
A[a cum arat= autorul: “Replica, riposta [i represiunea fa]=
de orice manifestare ilicit= ce vizeaz= securitatea, intern= [i
extern=, a României [i a actelor de terorism devine promt=
[i eficient= doar \n condi]iile \n care, \ntreaga palet= de
mijloace, metode [i procedee aflate \n arsenalul organelor
r=spunz=toare cu aplicarea legii \n domeniu, se
armonizeaz=, printr-o \mpletire coordonat= [tiin]ific [i
aplicat= consecvent, ceea ce este posibil prin instaurarea
unei metodologii unitare de investigare [tiin]ific= a
infrac]iunilor contra securit=]ii na]ionale [i de terorism”.
Lucrarea poate fi considerat= un \ndrumar practic \n
sprijinul practicienilor ce \[i deruleaz= activitatea \n prevenirea [i
combaterea criminalit=]ii [i a actelor de terorism, un cadru
general metodologic de investigare a infrac]iunilor de acest gen.
|n cele 650 de pagini, grupate \n zece capitole, autorul
prezint= urm=toarele probleme din domeniu: • direc]ii metodologice
generale ale investig=rii infrac]iunilor contra securit=]ii na]ionale [i de terorism; •
c=i, mijloace [i metode cunoscute, specifice s=vâr[irii infrac]iunilor contra securit=]ii na]ionale [i
de terorism; • problemele ce trebuie clarificate prin investigarea infrac]iunilor contra securit=]ii na]ionale [i
de terorism; • efectuarea actelor premerg=toare; • particularit=]i tactice ale constat=rii flagrantului \n cazul
infrac]iunilor contra securit=]ii na]ionale [i de terorism; • particularit=]ile tactice privind cercetarea la fa]a
locului; • planificarea activit=]ilor de urm=rire penal=; • perchezi]ia [i ridicarea de obiecte [i \nscrisuri; •
ascultarea persoanelor \n cazul investig=rii infrac]iunilor contra securit=]ii na]ionale [i de terorism; •
dispunerea [i valorificarea constat=rilor tehnico-[tiin]ifice.
F=r= teama de a gre[i, lucrarea domnului dr. Doru Ioan Cristescu este o realizare excep]ional= de
cercetare [tiin]ific=, ridicându-se la nivelul monografiilor de referin]= din literatura de specialitate.
Lector univ. FLORIN BOBIN

C R I M I N A L I S T I C A

1 5

Lect. univ. dr. GHEORGHE ALECU Universitatea "Spiru Haret" – Facultatea de Drept, Constan]a
Lect. univ. dr. GHEORGHE ALECU
Universitatea "Spiru Haret" – Facultatea de Drept, Constan]a

1. Identificarea [i documentarea propriu - zis= a fraudelor informatice

Spre deosebire de infractorii obi[nui]i, infractorii de pe Internet formeaz= o categorie aparte, comunitate \n care transferul de nout=]i \n domeniu se face \n permanen]= [i cu mare rapiditate, ceea ce \i face s= fie mereu cu un pas \naintea anchetatorilor. |n cazul anchetelor desf=[urate \n lumea "virtual=" a Internetului, investigatorul trebuie s= cunoasc= foarte bine software-ul, instrumentele [i aplica]iile folosite prin testarea acestora \ntr-un mediu sigur, \nainte de \nceperea cercet=rilor propriu-zise. Aceast= posibilitate tehnic= dac= este cunoscut= de poli]ist poate fi exploatat= cu rezultate pozitive pe parcursul investiga]iilor on-line sau cu ocazia culegerii [i analiz=rii datelor.

A. Procedura desf=[ur=rii investiga]iilor on-line

Investigarea unei fraude informatice nu implic= o procedur= complet diferit= de modul de cercetare a infrac]ionalit=]ii clasice, dar poate ajunge mult mai complex=. Componentele clasice ale unei investiga]ii \n domeniul infrac]ionalit=]ii informatice sunt:

formarea echipelor de investiga]ie din rândul speciali[tilor. Este foarte important= includerea consilierilor tehnici care pot \n]elege detaliile tehnice ale infrac]iunii [i care pot ajuta la men]inerea unei eviden]e sigure, mai ales electronice; investigarea incidentelor prin verificarea dosarelor, inventarierii informaticienilor [i supravegherea suspec]ilor [i activit=]ii lor; preg=tirea ob]inerii unui mandat, \n afar= de cazul când avem probe [i indicii c= cineva a comis fapta; studierea locului infrac]iunii, [tiind ce s= sesizezi, colectarea dovezilor [i punerea lor sub supraveghere. Atunci când are loc un incident "informatic" este esen]ial s= se ac]ioneze imediat cu operativitate. Un alt aspect important \n desf=[urarea investiga]iilor informatice este cooperarea anchetatorilor cu furnizorii de servicii Internet, cu operatorii de telecomunica]ii [i cu alte organisme private din domeniul tehnologiei informa]iei.

B. Culegerea informa]iilor \n mediul informatic

Culegerea datelor \n mediul informatic [i transformarea acestora \n probe se face \n func]ie de indiciile

existente \n cazul investigat, caracteristicile acestora determinând procedura ce trebuie urmat=. Astfel, dac= se porne[te de la o adres= de "e-mail" (exemplu: nume @ mail.ro), \n mod normal, primul lucru care va fi avut \n vedere este identificarea posesorului acestei adrese. |n aceast= situa]ie se pot identifica mai multe posibilit=]i:

adresa de "e-mail" este gestionat= de un operator na]ional de servicii Internet, situa]ie \n care acesta trebuie contactat imediat, cu respectarea condi]iilor legale, \n vederea afl=rii identit=]ii persoanei care utilizeaz= adresa \n cauz=;

adresa de "e-mail" nu este gestionat= de un operator na]ional de servicii Internet, situa]ie \n care, prin cooperare interna]ional= [i cu respectarea procedurilor legale, se pot solicita datele de identitate furnizate de titularul adresei de e-mail la constituirea acesteia. De asemenea, cu ajutorul bazelor de date apar]inând unor site-uri dedicate acestui scop, se pot face c=ut=ri \n vederea identific=rii eventualelor mesaje po[tale de titularul adresei respective de e-mail \n cadrul unor forumuri sau grupuri de discu]ii. Dac= indiciul existent face referire la o adres= Web, cu ajutorul unui "browser" trebuie vizualizat site-ul \n cauz=, sau cu ajutorul unor aplica]ii acesta se poate copia \n totalitate. Nu trebuie uitat faptul c= adresa de IP a calculatorului folosit pentru vizualizarea sau download -ul site-ului poate fi conectat= de serverul web investigat. Dac= informa]ia privind comiterea unei fraude informatice face referire la un nume (nickname) sau canal de IRC este recomandat= folosirea motoarelor de c=utare pe baza unor cuvinte cheie. O parte din aceste motoare de c=utare vor folosi baze de date orientate \n plan local dar se pot folosi [i serviciile unor site-uri precum www.yahoo.com, www. altavista.com [.a. pentru o c=utare aprofundat=.

C. Localizarea [i identificarea subiectului investigat. Elementul "time" Un utilizator poate fi identificat [i localizat pe baza analiz=rii fi[ierelor jurnal care con]in \nregistr=rile unor ac]iuni [i evenimente cum ar fi conectarea sau deconectarea de la re]eaua de Internet. Analizarea fi[ierelor jurnal va furniza date importante referitoare la cine s-a conectat de la un anume computer, unde este localizat acest computer, când s-a stabilit conexiunea [i cât a durat aceasta. Calculatorul care va genera fi[ierul jurnal va folosi \n mod normal timpul local, dar trebuie luate \n calcul diferen]ele de fus orar [i cele legate de sincronizarea set=rilor unui sistem cu timpul real. Fi[ierele jurnal fac referire, \n partea de \nceput a acestora (header), la elementul timp sub forma unor abrevieri, ce trebuie cunoscute de investigator pentru a putea citi un asemenea log :

UT SAU GMT - Universal / Greenwich mean time - timpul universal (Greenwich) EST sau EDT - Eastern Time zone - timpul din zona Est European=; CST sau CDT - Central Time zone - timpul din zona Central European=; PST sau PDT - Pacific Time zone - timpul din zona Pacificului; HHMM - orele (HH) [i minutele (MM) ce se scad din UT; +HHMM - orele (HH) [i minutele (MM) ce se adaug= la UT;

Z - timpul universal;

A - timpul universal (UT) minus o or=;

M

- timpul universal (UT) minus 12 ore;

N

- timpul universal (UT) plus o or=;

Y

- timpul universal (UT) plus 12 ore.

D. Mijloace de interceptare a datelor Exist= mai multe posibilit=]i de interceptare a datelor, dar aceste tehnici complexe necesit= cunoa[terea [i \n]elegerea \n totalitate a modului de organizare [i

func]ionare a transmiterii datelor. |n acest sens, dac= se respect= condi]iile legale, se pot folosi urm=toarele tehnici de interceptare [i monitorizare a traficului subiectului investigat :

E - mail - box - const= \n interceptarea [i copierea cu ajutorul operatorilor de pe Internet a mesajelor tip e-mail adresate sau trimise de suspect, aceste e-mail-uri trecând prin serverul de mail al ISP-ului; Interceptarea comunica]iilor - folosindu-se dispozitive speciale (data analyser) care, dac= sunt plasate \n anumite noduri de re]ea (cât mai aproape de suspectul investigat), au capacitate de a intercepta [i filtra pachetele de date chiar \n situa]ia folosirii unor protocoale alternative. Unele din aceste dispozitive pot s= refac= \n totalitate fluxul de informa]ional original; Scanarea newsgroup-urilor - cu ajutorul programelor pentru calculator dedicate acestui scop, pe baza unor cuvinte cheie, dat fiind volumul foarte mare de date care se stocheaz= [i care \mpiedic= verificarea \n totalitate a acestora;

2. Prelevarea mijloacelor de prob=

[i

analiza

probelor

[i

a

A. Efectuarea verific=rilor [i perchezi]iilor \n mediul informatic De[i principiile stabilite de actele normative \n vigoare pentru efectuarea unei verific=ri sau perchezi]ii nu se schimb= \n mediul electronic, trebuie totu[i utilizate procese mentale [i aptitudini noi. Astfel dac= \n cazul unei perchezi]ii clasice, anchetatorul poate vizualiza obiectele ce ar putea constitui probe, \n situa]ia unei perchezi]ii efectuate \ntr-un mediu informatic, dispozitivele de stocare a probelor electronice s-ar putea s= nu fie atât de evidente pentru anchetator, mijloace importante de prob= putând s= fie omise sau deteriorate \n procesul de perchezi]ie. Exist= trei probleme care trebuie abordate \n leg=tur= cu ini]ierea [i executarea unui astfel de verific=ri sau perchezi]ii :

\n momentul solicit=rii autoriza]iei de perchezi]ie, \n cuprinsul acesteia s= fie men]ionat [i faptul c= urmeaz= s= fie verificate [i mediile de stocare electronice; locul unde se va efectua analiza probelor informatice trebuie stabilit \nainte de \nceperea verific=rii mediului informatic. Acesta ar putea fi \n cadrul unui laborator sau chiar locul unde au fost descoperite probele, situa]ii \n care se va cunoa[te de la \nceput dac= este necesar= sau nu ridicarea elementelor de hardware \n vederea verific=rii; mediile ce vor fi cercetate, existând \n esen]= trei categorii: calculatoarele de sine st=t=toare, re]elele de calculatoare [i medii de stocare portabile. Preg=tirea unei verific=ri sau perchezi]ii \ntr-un mediu informatic necesit= respectarea urm=toarelor etape :

colectarea informa]iilor privind sistemele informatice ce urmeaz= a fi verificate, tipul de stocare a datelor, loca]ia echipamentului [i a dispozitivelor de stocare; alegerea momentului efectu=rii verific=rii sau perchezi]iei; statutul sistemului informatic [i prezen]a sau absen]a anumitor persoane; stabilirea participan]ilor la verificare sau la perchezi]ie - \n afara investigatorilor vor participa [i persoane cu calificare tehnic= adecvat= (criminali[ti, ingineri de sistem); stabilirea logisticii ce urmeaz= a fi folosit= (instrumente, programe software, medii ne\nregistrate). |n desf=[urarea propriu-zis= a verific=rii sau perchezi]iei exist= câteva lucruri de o importan]= major= ce

trebuie realizate \n primele minute imediat dup= ini]ierea ac]iunii, pe cât posibil \n succesiunea urm=toare:

securizarea locului faptei prin \ndep=rtarea persoanelor aflate la calculatoare, \ntrucât o parte din acestea ar putea avea aptitudinile [i chiar motiva]ia necesar= distrugerii probelor electronice. Vor fi identificate probele ce se afl= \n pericol imediat (de exemplu, procesul format=rii unui disc - situa]ie \n care se va \ntrerupe aceast= opera]ie chiar dac= este necesar= deconectarea sistemului); stabilizarea mediului \n care urmeaz= s= se desf=[oare verificarea prin asigurarea zonelor \n care se afl= calculatoarelor fa]= de accesul tuturor persoanelor, respectiv prin stabilirea faptului dac= sistemul informatic verificat este conectat cu zona de afar= - situa]ie \n care se va proceda la deconectare; identificarea persoanelor care au cuno[tin]e [i aptitudini informatice - ce urmeaz= a fi audiate cu privire la atribu]iile de serviciu [i informa]iile stocate \n sistemul informatic; identificarea a cel pu]in doi martori asisten]i neutri. Procedura verific=rii sau perchezi]iei va continua prin inspectarea atent= a locului perchezi]iei \n vederea identific=rii urm=toarelor elemente :

num=rul [i tipul unit=]ilor centrale de procesare; loca]ia unit=]ilor centrale de procesare; tipul [i topologia re]elei; sistemul de operare al re]elei; existen]a unor medii de efectuare a unor copii de rezerv=. Urm=toarea etap= const= \n intervievarea (audierea) persoanelor cu cuno[tin]e \n domeniul sistemelor informatice. Exist= mai multe motive pentru care audierile trebuie ini]iate \n aceast= etap= [i de c=tre speciali[ti \n domeniu. Astfel, persoanele cu cuno[tin]e tehnice au tendin]a s= rela]ioneze cu celelalte persoane din cadrul firmei sugerându-le ce s= declare, iar cele cu atitudine cooperant= vor putea fi folosite ulterior \n procesul verific=rii. De asemenea prin audierea acestor persoane de c=tre cadre specializate sau al]i speciali[ti atra[i se evita furnizarea unor informa]ii false sau eronate, situa]ie care s-ar putea \ntâlni dac= angaja]ii intervieva]i ar avea motive s= cread= c= anchetatorul nu este familiarizat cu aceste cuno[tin]e. |n continuare se va stabili dac= se recomand= examinarea la fa]a locului a mediului informatic, respectiv ce hardware va trebui ridicat \n vederea continu=rii cercet=rilor. Verificarea la fa]a locului trebuie f=cut= \ntotdeauna de c=tre specialistul criminalist sau personalul tehnic atras \n prezen]a unor martori asisten]i neutri [i a subiectului investigat. |n final, documentarea verific=rii sau a perchezi]iei se

va realiza prin redactarea unui proces verbal la care se vor ata[a declara]iile [i alte anexe (fotografii, documente ridicate, capturi de ecran etc.).

B. Analizarea probelor [i transformarea acestora

\n mijloace de prob= Datele colectate referitoare la activit=]ile subiectului investigat se vor analiza prin mijloace specifice \n vederea transform=rii acestora \n mijloace de prob=. Analiza acestor date se va face \n func]ie de natura acestora (exemplu: copii ale unor e-mail-uri puse la dispozi]ie de victim=, fi[iere jurnal ale unor aplica]ii client, pagini web) [i se vor consemna \n procese verbale de constatare

C. Analizarea mediilor de stocare indisponibilizate

cu ocazia verific=rilor Scopul analiz=rii mediilor de stocare indisponibilizate pe parcursul verific=rilor este de a identifica probe care s= confirme sau s= \nl=ture suspiciunile referitoare la s=vâr[irea unei fraude informatice.

Un mediu de stocare poate con]ine \n mod normal urm=toarele tipuri de fi[iere :

Fi[iere ale unor programe pentru calculator; Fi[iere generate de utilizator; Fi[iere temporare de diferite tipuri, create de sistemul de operare. Probele legate de comiterea unei infrac]iuni trebuie \ntotdeauna c=utat= \n ultimele dou= categorii enun]ate, dar nu trebuie uitat faptul c= date importante pot fi identificate \n fi[iere "ascunse" printre fi[ierele unor programe sau aplica]ii. Fi[ierele [terse ar putea fi recuperate \n totalitate cu ajutorul unor instrumente special concepute \n acest sens. Analizarea datelor stocate necesit= cuno[tin]e tehnice de specialitate dar [i r=bdare, concentrare [i un mediu de lucru corespunz=tor, ferit de factori perturbatori. Datele stocate pe mediile originale (hard -disk, CD - ROM-uri, dischete) trebuie transferate prin copiere pe alte medii de stocare similare, acestea urmând s= fie folosite \n vederea studierii fi[ierelor. Aceasta este o regul= important= ce trebuie respectat= pentru a evita deteriorarea sau modificarea involuntar= a informa]iilor [i folosirea acestei \mprejur=ri de c=tre f=ptuitor \n ap=rarea sa. La finalizarea analizei datelor cuprinse \n diferitele fi[iere enun]ate se va elabora un raport cu descrierea desf=[ur=rii verific=rilor, cuprinzând, \n mod obligatoriu, urm=toarele date :

cine a efectuat analiza, locul unde a avut loc intervalul de timp \n care s-a desf=[urat [i obiectul analizei; ce software s-a folosit \n analiz=; indicarea documentelor care au fost printate, cu men]ionarea locului unde au fost identificate; semn=tura.

3. Cercetarea criminalistic= a unor fraude informatice

A. Hacking-ul Poli]i[tii specializa]i \n investigarea acestui tip de fraude trebuie s= cunoasc= \n detaliu cadrul juridic aplicabil [i s= ia \n considerare diferen]ele de reglementare ce pot interveni de la ]ar= la ]ar= \n cazul verific=rilor transfrontaliere. \n aceea[i m=sur= investigatorul trebuie s= \n]eleag= aspectele tehnice pe care le implic= desf=[urarea unei anchete \n mediul informatic. Investigarea acestor fraude presupune parcurgerea mai multor etape :

Identificarea pagubelor |n prim= faz=, scopul verific=rilor este de a determina care este paguba [i cine se face vinovat de producerea acesteia. |n acest sens, se va proceda la audierea p=r]ii v=t=mate cu privire la motivele pentru care consider= c= s-a p=truns \n mod neautorizat \n propriul sistem informatic. Crearea unor copii de siguran]= |n majoritatea cazurilor victimele nu vor cunoa[te motivele sau scopurile hackerului [i nici modific=rile care au fost aduse sistemului. De aceea este obligatorie "\nghe]area" situa]iei curente, prin realizarea unor copii ale sistemului ("imagine back-up"). Dac= victima nu a f=cut acest lucru deja, aceasta trebuie instruit= \n acest sens, iar Back-up-urile mai vechi trebuie securizate \n vederea efectu=rii unor verific=ri am=nun]ite pentru a determina momentul primei intruziuni [i modific=rile care au intervenit. Colectarea informa]iilor referitoare la sistem |n fiecare caz este foarte important s= se colecteze informa]ii referitoare la sistemul victimei, respectiv:

1) tipul [i versiunea sistemului de operare; 2) leg=turile sistemului la diferite re]ele locale sau publice;

3) modul de realizare a leg=turii la re]elele respective; 4) sistemele de securitate utilizate de sistemul \n

cauz=.

Pe baza acestor date, investigatorii pot identifica punctele slabe [i vulnerabilit=]ile sistemului [i direc]iona eficient ancheta. Colectarea logo-urilor Majoritatea sistemelor informatice creeaz= fi[iere jurnal care \nregistreaz= evenimentele produse. Aceste fi[iere pot fi identificate la nivelul sistemului de operare, al bazelor de date,al aplica]iilor instalate sau chiar la nivelul componentelor hardware ale re]elelor . Identificarea f=ptuitorului Pe baza informa]iilor furnizate de fi[ierele jurnal se poate determina dac= hackingul s-a produs din afara sau din interiorul sistemului. Astfel, folosindu-se de vulnerabilit=]ile sistemului, un utilizator local cu privilegii limitate \[i poate m=ri aceste privilegii \n mod fraudulos sau un utilizator extern poate accesa re]eaua \n mod neautorizat. |n marea majoritate a cazurilor de hacking, aceste activit=]i sunt realizate de la distan]= (remote attack) de c=tre atacatori care nu de]in nici un fel de control asupra sistemului ]int=.

|n ambele situa]ii informa]iile de log culese pot furniza informa]ii privind sursa atacurilor sub forma unei adrese IP sau a altor date ce pot duce la identificare hackerului. Solicitarea cooper=rii externe Pe parcursul cercet=rilor investigatorul trebuie s= hot=rasc= dac= este necesar= solicitarea cooper=rii din partea companiilor de telecomunica]ii (furnizorii de servicii Internet, de telefoane etc. sau a altor for]e de poli]ie str=ine. Mai ales \n situa]ia \n care activitatea infrac]ional= continu= sau a fost l=sat= s= continue este foarte important s= se solicite sprijinul companiilor de telecomunica]ii \n vederea identific=rii sursei hackingului. |nainte de a se adresa acestor companii, ofi]erii investigatori trebuie \ns= s= cunoasc= dac= din punct de vedere tehnic [i legal, ceea ce se cere este realizabil. |n func]ie de rezultatele ob]inute pe parcursul cercet=rilor se va trece la realizarea operativ= a acestora prin efectuarea de perchezi]ii, audieri, cercet=ri la fa]a locului, ridicarea de obiecte sau \nscrisuri [i a oric=ror altor activit=]i ce se impun.

1. Browser - Un program care ruleaz= pe calculatoarele conectate la

internet [i asigur= accesul la bog=]iile din WWW (World Wide Web).

2. Download - a desc=rca - a transfera un fi[ier de pe un alt calculator

pe calculatorul dvs. prin intermediul unui modem [i al unei linii telefonice.

3. I.Lucaci, R.Marin, "Investigarea infrac]iunilor informatice", Ed. M.I.,

p.42

4. Idem, p.56.

5. Gh.Alecu, "Criminalistic=. Curs Universitar"Ed.Ovidius University

Press, Constan]a 2004, p.860.

6. I.Lucaci, R.Marin, op.cit., p. 75.

7. I.Lucaci, R.Marin, op.cit., p. 81.

8. L.Vasiu, I.Vasiu, "Informatic= juridic= [i drept informatic", Ed.

Albastr=, Cluj - Napoca, 1997, p. 51. "Securitatea comer]ului electronic", Ed. All, Bucure[ti, p. 69.

Drd.TILEA MIHAELA
Drd.TILEA MIHAELA

DD e secole, scrisul, \n special cel de mân=, a reprezentat unul din cele mai importante mijloace de comunicare.

Treptat, datorit= eficien]ei sale deosebite [i a relativei simplitate a \nsu[irii sale de c=tre orice persoan=, l-au f=cut indispensabil bunei desf=[ur=ri a rela]iilor sociale din \ntreaga sfer= a activit=]ii omene[ti. Scrisul de mân= continu= s=-[i p=streze importan]a, lucru evident valabil [i pentru actele \ntocmite \n acest mod. Chiar dac= \ntr-un viitor nu prea \ndep=rtat acesta va fi din ce \n ce mai pu]in folosit gra]ie concuren]ei dispozitivelor de scriere mecanice [i electronice, consider=m c= deocamdat= nu se poate vorbi \nc= de a[a ceva, scrisul de mân= continu= s= fie folosit, zilnic, pe scar= larg= de un num=r foarte mare de persoane. Apari]ia semn=turii trebuie legat= de cerin]ele bunei desf=[ur=ri a rela]iilor sociale care necesitau un mijloc de atestare a identit=]i persoanei [i de probare a actelor de voin]= ale acesteia, chiar [i \n cazul dispari]iei sale fizice. Primul instrument folosit pe teritoriul României [i \n alte p=r]i ale Europei pentru atingerea scopului men]ionat a fost sigiliul. Acesta a fost \nlocuit treptat cu semn=tura datorit= r=spândirii extraordinare a scrisului care red= grafic numele persoanei respective [i, eventual, func]ia sau \n terminologia mai veche, demnitatea acesteia, toate scrise de propria mân=. Ini]ial, semn=tura fiind numai par]ial r=spândit= datorit= num=rului redus al [tiutorilor de carte a coexistat mult timp cu" semn=tura" prin punere de deget. Pe m=sura dezvolt=rii \nv=]=mântului, tot mai multe persoane semneaz= prin gesturi grafice [i treptat, semn=tura prin punere de deget a c=zut \n desuetitudine. Posibilit=]ile largi de certificare pe care le ofer= semn=tura, la care se adaug= [i faptul c= aceasta reprezint= un excelent mijloc de identificare, explic= r=spândirea \n toate sectoarele sociale. Nu exist= practic

rela]ii interumane care s= nu necesite \ntocmirea unor acte. Crearea unor semn=turi proprii se face sim]it= la majoritatea persoanelor, dup= \nv=]area primelor no]iuni grafice, adic= dup= formarea deprinderilor de scriere \n cursul primilor ani de [coal=. Deoarece minorii nu sunt pu[i \n situa]ia de a semna documente, ei neavând capacitate de exerci]iu pân= la vârsta de 14 ani, nu \[i formeaz= o proprie semn=tur=. |n faza incipient=, semn=turile nu se vor deosebi cu nimic de scrierea textelor, adic= vor consta pur [i simplu \n scrierea lizibil= [i complet= a numelui [i prenumelui, bine\n]eles \n ritmul lent [i greoi caracteristic scrisului \n devenire. Perioada personalit=]ii juridice \n devenire, prev=zut= de lege \ntre 14 [i 16 ani, corespunde [i epocii de formare a semn=turii.

Gradul de particularizare al semn=turii [i forma pe care o ia sunt determinate de frecven]a utiliz=rii semn=turii de c=tre persoana respectiv=. Necesitatea de a semna

reprezint= de fapt un exerci]iu [i un antrenament continuu, ceea ce atrage dup= sine o perfec]ionare a deprinderilor motrice, o accentuare sim]itoare a automatismului gesturilor,

o cre[tere a vitezei de execu]ie. Consecin]a fireasc= este o simplificare a construc]iilor grafice [i chiar o reducere cantitativ= a acestora, numele fiind redat doar par]ial sau complet indescifrabil. La procesul form=rii semn=turilor contribuie [i factori de cuno[tin]=, constând \n interven]ia scriptorului, care \n mod deliberat introduce anumite elemente de complicare (monogram=ri, tr=s=turi suplimentare nefunc]ionale; ornament=ri, finaliz=ri dintre cele mai variate), dorind s=-[i creeze \n acest fel o semn=tur= interesant= din punct de vedere estetic sau greu de imitat. Fa]= de procesul de \nv=]are a scrierii \n care persoana porne[te de la gesturi elementare, cel de \nsu[ire prezint= avantajul de a pleca de la un scris gata constituit. Semn=tura va avea o durat= mai mic= decât scrisul deoarece autorul are dorin]a de a-[i crea o semn=tur= mai reprezentativ=, intervenind \n alc=tuirea grafismului printr-o diversitate de modific=ri pân= la g=sirea unei construc]ii generale care i se pare satisf=c=toare. |n procesul de elaborare a semn=turilor un rol revine fanteziei dar [i sursei de inspira]ie cum ar fi semn=tura unor persoane pe care le \ntâlne[te \n mediul ambiant, inclusiv cel familial. Sunt bine cunoscute cazurile \n care b=iatul imit= semn=tura tat=lui sau al so]iei care dobânde[te prin c=s=torie un nou nume [i ia ca model, semn=tura so]ului. 1 Scriptorii \[i anexeaz= construc]ia grafic= pe redarea numelui, neexistând nici o regul= de alc=tuire a semn=turilor. Semn=tura poate con]ine numele exact \n \ntregime (nume, ini]iala tat=lui [i prenumele) sau par]ial (numai numele, numele precedat de ini]iala prenumelui, câteva litere din nume). Din acest punct de vedere semn=turile pot fi complete [i incomplete. |n condi]iile cre[terii automatiz=rii mi[c=rilor de semnare, scriptorul va simplifica literele, le va condensa, trasând rapid dou= sau mai multe litere prin gesturi cât mai scurte, va suprima unele construc]ii grafice sau le va filiformiza \n special \n partea final= a semn=turii. Aceste semn=turi pot fi clasificate \n literare, neliterare [i mixte. Repeti]ia este indispensabil= pentru formarea deprinderii de a semna. Execu]ia repetat= a acelora[i semne grafice va permite crearea leg=turilor nervoase temporare [i

a reflexelor necondi]ionate ce reprezint= baza fiziologic= a

actului de a semna. De asemenea, frecven]a semn=turilor va determina nivelul de \nsu[ire al acesteia. Dac= exersarea semn=turii

este mai rar=, atunci aceasta nu se va distan]a prea mult de scris doar prezentând \n plus unele aspecte cum ar fi: viteza de execu]ie, coordonarea acesteia, dexteritatea tras=rii elementelor de leg=tur=, calitatea traseului [.a. comparativ cu scrisul. Când autorul procedeaz= la exerci]ii de semnare sus]inute \n mod continuu, sistematic, acestea se vor reflecta \n schimb=ri ale grafismului rezultat. Semn=tura se va simplifica din punct de vedere al alc=tuirii [i va con]ine elemente stilizate, cerute de legea minimului efort. Dac= dup= formarea semn=turii, titularul acesteia semneaz= mai des, semn=tura se va perfec]iona. La persoanele care au un scris inferior sau mediu se va observa diferen]a dintre acesta [i semn=tur=, acest aspect având o importan]= deosebit= la efectuarea expertizei când semn=tura nu va fi evaluat= prin raportarea sa la scrisul titularului [i s= fie comparat= cu grafisme de acela[i fel. Semn=turile prezint= numeroase particularit=]i de ansamblu [i de detaliu, care le confer= calitatea de a fi strict individuale. Aceast= proprietate a semn=turii face posibil= identificarea autorului [i se bazeaz= pe calitatea semn=turii de a fi proprie unei anumite persoane [i \n acela[i timp diferit= de oricare alta. Apreciem c=, \nc= din primele faze ale procesului de formare, semn=tura este bine particularizat= datorit= faptului c= reflect= caracterul individual al scrisului din care rezid=. Scrisul [i implicit semn=tura este un proces dintre cele mai complexe, studiul s=u competent necesitând corelarea eforturilor criminali[tilor cu cele ale fiziologilor, lingvi[tilor, matematicienilor [i a altor speciali[ti. El trebuie privit \n strâns= leg=tur= cu gândirea, fiind un mijloc de fixare a acesteia cu ajutorul semnelor grafice. Scrierea, constituie o deprindere care se formeaz= \n cursul dezvolt=rii ontogenetice [i care difer= de la o persoan= la alta. Mecanismul fiziologic al deprinderilor \n general, inclusiv al deprinderii de scriere, este dat de complexul de leg=turi nervoase temporare (conexiuni \ntre focarele de excita]ie) [i de reflexele condi]ionate. Potrivit teoriei pavloviene, la nivelul scoar]ei cerebrale procesele nervoase fundamentale - excita]ia [i inhibi]ia - sunt permanent sistematizate. Ca urmare a fenomenului de iradiere a excita]iei din focarul mai slab spre focarul mai puternic [i al concentr=rii celor dou= tipuri de procese nervoase, precum [i ca urmare a induc]iei lor reciproce, are loc un fenomen de stabilizare, de "b=t=torire" a c=ilor nervoase. |n acest fel se formeaz= un stereotip dinamic, adic= un complex de leg=turi temporare, care se manifest= sub forma unor reac]ii stabile cu caracter unitar Stereotipul dinamic nu se na[te dintr-o dat=, ci necesit= numeroase repet=ri [i exerci]ii, \n a[a fel \ncât cu timpul are loc un proces de fixare, iar efectuarea ac]iunii respective devine automatizat=. Pentru o just= apreciere a modului \n care ia na[tere scrierea trebuie avut= \n vedere leg=tura indisolubil= \ntre limba oral= [i limba scris=, ambele reprezentând \n fond aspecte ale limbajului. |n realizarea limbajului concur= diferite sisteme: sistemul aferent, compus din analizatori auditivi, vizuali, kinestezici [i tactili, care transmite influxul nervos de la receptorii periferici spre sistemul nervos central [i cel aferent, alc=tuit din organele vorbirii [i ale scrierii, care efectueaz= procesul invers de transmitere a influxului nervos

de la centru spre organele efectoare. Scrierea se face prin reproducerea semnelor grafice conven]ionale a c=ror form= [i gesturi de execu]ie sunt memorate [i \ntip=rite prin \nv=]are. Sistemul nervos central pune \n mi[care, conduce [i controleaz= organul efector. Principalele mi[c=ri de scriere sunt: flexiunea, extensiunea, abduc]ia [i aduc]ia. Flexiunea [i extensiunea se execut= \n plan vertical [i constau \n aducerea instrumentului scriptural de sus \n jos [i ducerea lui de jos \n sus, prin strângere [i, respectiv, destinderea degetelor, pe când abduc]ia [i aduc]ia se desf=[oar= pe plan orizontal, prin deplasarea mâinii de la stânga spre dreapta, [i invers, ceea ce \nseamn= o \ndep=rtare [i apropiere de la [i spre centru. Unor asemenea mi[c=ri de maxim= simplitate le vor corespunde linii drepte, mi[c=rile mai complicate, de rota]ie fiind ob]inute prin combinarea celor patru mi[c=ri de baz=. 2 Scrisul, constând \n mi[c=rile automatizate ale bra]ului, mâinii [i degetelor, trebuie considerat ca o gesticula]ie special=, ca o mimic= a mâinii, altminteri de mare fine]e [i precizie. Ca atare, scrisul are aceea[i valoare expresiv= a st=rilor emo]ionale [i a elementelor suflete[ti permanente, ca [i restul mi[c=rilor corpului. Dac= orice sentiment, tendin]=, stare sufleteasc= [i chiar imagine vizual= [i auditiv= au coresponden]e motrice precise din a c=ror evaluare se poate deduce tâlcul fenomenelor suflete[ti, cu atât mai mult va trebui s= atribuim scrisului valoare de orientare \n cunoa[terea vie]ii l=untrice. Scrisul prezint=, \ntr-adev=r, privilegiul de a traduce mi[c=ri de mare fine]e [i, \n acela[i timp, de a l=sa urme grafice dup= s=vâr[irea gesturilor. |n executarea scrisului, expresia mi[c=rii r=mâne \n permanen]a sub ochii observatorului, care o poate analiza \n am=nun]ime. Scrisul trebuie s= fie deci considerat ca un grafic sensibil al mi[c=rilor mâinii, s=vâr[it pe m=sur= ce aceste mi[c=ri se produc. Subliniem c= noi nu scriem numai cu mâna - aceasta este doar un instrument, animat de un motor care este combina]ia armonioas= de mu[chi [i nervi, fiind alimentat de o for]= motrice, iar generatoarea acestei for]e este creierul nostru.

Scrierea este rezultatul creierului, mâna nefiind \n stare s= realizeze gestul grafic f=r= impulsul cerebral. Tr=irea interioar= a fiec=ruia dintre noi se tr=deaz= prin aceast= manifestare material= care este scrisul. Scrisul tr=deaz= unicitatea noastr= inconfundabil=. El ne ajut= s= ne fie relevate nu numai caracterul, temperamentul, starea emo]ional=, tulbur=rile psihice sau de personalitate, dar [i datele constitutive ale individului, cât [i st=rile de moment. Semnele unui scris ne dau amprenta grafic=, [i ne unicizeaz=. 3

BIBLIOGRAFIE:

- Expertiza criminalistic= a

semn=turii, Editura Na]ional, Bucure[ti, 1997, p. 22.

2 Ionescu L. - Expertiza criminalistic= a scrisului, Editura Junimea, Ia[i,1973, p. 36-37.

3 Ionescu L. - Expertiza criminalistic= a scrisului, Editura Junimea, Ia[i,1973, p. 20.

1. Fr=]il= A.

[i

P=[escu G.

Chestor principal de poli]ie drd. IANCU {TEFAN Prof. VASILE L+P+DU{I
Chestor principal de poli]ie drd. IANCU {TEFAN
Prof. VASILE L+P+DU{I

DD in cele mai vechi timpuri, crimele au fost considerate cele mai grave infrac]iuni, acordându-se o importan]= deosebit=

identific=rii [i tragerii la r=spundere a f=ptuitorilor. Statisticile arat= c= rata criminalit=]ii \n S.U.A. este de 6,8 omucideri la 100.000 de persoane, iar \n Marea Britanie de 1,4 omucideri la 100.000 de persoane. |n România, \ncepând din anul 2001, a existat o tendin]= de sc=dere a cazurilor de omucidere: 947 \n anul 2001; 873 \n anul 2002; 782 \n anul 2003; 617 \n anul 2004 (2,8 cazuri la 100.000 locuitori). |n ultima parte a secolului trecut, au avut loc progrese spectaculoase \n perfec]ionarea tehnicilor de lucru ale poli]iilor din \ntreaga lume \n prevenirea [i combaterea criminalit=]ii, inclusiv \n probarea vinov=]iei criminalilor. Amprentele au fost \nregistrate [i computerizate [i au fost construite fi[iere cu date care sunt accesibile tuturor poli]i[tilor. |n unele ]=ri dezvoltate, \n anumite zone din ora[e, s-au instalat camere video de supraveghere care sunt de mare folos \n prinderea [i identificarea infractorilor. Oricum, cea mai important= descoperire \n solu]ionarea omuciderilor este perfec]ionarea testelor ADN. |nainte ca testele ADN s= fie posibile, medicina legal= analizeaz= sângele [i sperma l=sate la fa]a locului crimei pentru a afla grupa de sânge a f=ptuitorului. Citirea codului ADN, a[a-numita “amprent= genetic=”, a fost folosit= prima dat= \n anchetarea crimelor \n anii 1980, chiar dac= structura ADN a fost descoperit= \n anul 1952. Probele ADN de la locul crimei pot fi luate de la mici urme de saliv=, sânge, sperm= sau alt fluid al corpului, fire de p=r, acestea fiind folosite pentru a determina “amprenta genetic=” a suspectului. Testul ADN poate fi folosit atât pentru a elimina poten]ialii suspec]i cât [i pentru a dovedi vinov=]ia. |n Marea Britanie [i Statele Unite exist= baze de date computerizate \n care sunt \nmagazinate detalii despre ADN-ul persoanelor condamnate pentru infrac]iuni grave. Baza de date a ADN-ului din Marea Britanie con]ine circa 300 de mii de profile, plus 27 de mii de analize ale ADN-ului g=sit la locul crimelor care au r=mas cu autori neidentifica]i. Cu ajutorul noilor tehnici criminalistice [i a normelor metodologice investigative – perfec]ionate de la an la an –, care se aplic= \n cadrul Poli]iei Române, s-a reu[it ca, \n anul 2004, o bun= parte din autorii infrac]iunilor de omor s= fie identifica]i cu operativitate, iar probele criminalistice [i medico-legale s= fie indubitabile \n justi]ie. Este semnificativ \n acest sens, modul \n care a fost solu]ionat de c=tre poli]i[tii ie[enii, \n cooperare cu cei din

Jude]ul Neam], omorul deosebit de grav, comis asupra victimei Tuborachi Nicoleta, din Comuna Miroslove[ti, Jude]ul Ia[i, de c=tre Puiu Gheorghe. Acest= comun= este situat= \n partea de vest a Jude]ului Ia[i [i se \nvecineaz= cu comuna }ibucani din Jude]ul Neam]. Fiecare dintre cele dou= comune au \n componen]a lor mai multe sate, printre care Ciohor=ni (Miroslove[ti) [i Davideni (}ibucani), localit=]i ce au leg=tur= cu tragicul eveniment.

CC aa dd aa vv rr uu ll

vv oo rr bb ee [[ tt ee

Vineri 27 august, \n jurul orei prânzului, agen]ii de poli]ie de la Postul de poli]ie din comuna Miroslove[ti au fost sesiza]i c= Tudorachi Nicoleta a plecat de acas= \n ziua de 25 august, deplasându-se cu bicicleta spre domiciliul bunicilor ei din satul Davideni [i nu a mai ajuns la destina]ie. |n baza unui plan privind realizarea activit=]ii investigative, agen]ii de poli]ie, \mpreun= cu o grup= de sprijin alc=tuit= din membrii ai familiei Tudorachi [i cet=]eni ai comunei, au efectuat scotociri pe drumul de acces dintre satele Vla[eni, apar]in=tor de Comuna Miroslove[ti, unde a fost v=zut= ultima dat=, [i Davideni, localitatea de destina]ie. Ca urmare a acestor activit=]i, tân=ra Tudorachi Nicoleta a fost g=sit= decedat= \ntr-un [an] cu o adâncime de 0,80 metri, acoperit= cu stuf. La examinarea exterioar= a cadavrului, poli]i[tii au constatat semne de violen]= care demonstrau c= T.N. este victima unei abominabile crime. Primele m=suri pe care le-au luat oamenii legii au fost:

• delimitarea câmpului infrac]ional; • asigurarea pazei locului faptei; • comunicarea evenimentului la Dispeceratul I.P.J. Ia[i \n vederea constituirii echipei complexe de cercetare; • comunicarea activit=]ilor de scotocire a zonei unde a fost g=sit= victima. La o distan]= de circa 30 metri de locul unde se afla cadavrul, pe malul albiei unui pârâu, a fost descoperit= o geant= de dam= \n care se aflau obiectele personale ale victimei, recunoscute de membrii familiei Tudorachi. Investigarea locului faptei de c=tre echipa complex= a \nceput \n ziua de 28 august, \n condi]ii de luminozitate natural=, ocazie cu care s-au constatat, \n principal, urm=toarele:

Victima a fost strangulat= cu bareta sutienului, iar obiectele de vestimenta]ie erau deteriorate prin rupere; Pe mâna dreapt= a victimei, criminali[tii au ridicat dou= fire de p=r, \n lungime de 1,5, respectiv 2 cm, urmând s= fie examinate \n laborator; |n apropierea cadavrului s-au g=sit, dispersa]i, cerceii din plastic, apar]inând victimei, unul dintre ei fiind rupt; |n canal, la o distan]= de 5 metri de cadavru, se aflau papucii tip sabo]i ai victimei. Datorit= precipita]iilor c=zute \n intervalul de timp dintre data probabil= a comiterii faptei [i data g=sirii cadavrului, nu au fost descoperite alte urme sau mijloace

materiale de prob= care s= poat= fi folosite \n activit=]ile de identificare a f=ptuitorului. Cele constatate la fa]a locului au fost fotografiate [i \nregistrate pe caset= video de c=tre criminali[ti (fig. 1-7)

pe caset= video de c=tre criminali[ti (fig. 1-7) Fig. 1 – S=geata indic= locul unde a

Fig. 1 – S=geata indic= locul unde a fost g=sit cadavrul numitei Tudorache Nicoleta

locul unde a fost g=sit cadavrul numitei Tudorache Nicoleta Fig. 2 – Pozi]ia \n care a

Fig. 2 – Pozi]ia \n care a fost g=sit= victima

Nicoleta Fig. 2 – Pozi]ia \n care a fost g=sit= victima Fig. 3 – S=geata indic=

Fig. 3 – S=geata indic= existen]a unui [nur \n jurul gâtului victimei

indic= existen]a unui [nur \n jurul gâtului victimei Fig. 4 – |n jurul gâtului se observ=

Fig. 4 – |n jurul gâtului se observ= breteaua de la sutien

4 – |n jurul gâtului se observ= breteaua de la sutien Fig. 5 – Nodul cu

Fig. 5 – Nodul cu care breteaua sutienului a fost legat= \n jurul gâtului

cu care breteaua sutienului a fost legat= \n jurul gâtului Fig. 6 – Papucii tip sabo]i

Fig. 6 – Papucii tip sabo]i ai victimei, descoperi]i \n canalul de la locul faptei

Fig. 7 – Cerceii victimei, g=si]i pe iarb= la locul faptei Fig. 8 – Numitul

Fig. 7 – Cerceii victimei, g=si]i pe iarb= la locul faptei

Fig. 7 – Cerceii victimei, g=si]i pe iarb= la locul faptei Fig. 8 – Numitul Ungureanu

Fig. 8 – Numitul Ungureanu Enache indic= locul unde a g=sit bicicleta victimei

Enache indic= locul unde a g=sit bicicleta victimei Fig. 9 – C=ru]a lui Ungureanu Enache \n

Fig. 9 – C=ru]a lui Ungureanu Enache \n care poli]i[tii au descoperit bicicleta victimei

Trecându-se la efectuarea autopsiei cadavrului, medicii legi[ti au desprins urm=toarele concluzii:

moartea numitei Tudorachi Nicoleta a fost violent= [i s-a datorat insuficien]ei respiratorii acute, consecin]a strangul=rii; infiltra]iile hemoragice de la nivelul organelor genitale (externe) pledeaz= pentru producerea lor \n cadrul unei agresiuni sexuale; infiltra]iile hemoragice de la nivelul ]esuturilor moi epicraniene au putut fi produse prin lovire cu corpuri contondente [i nu au avut rol tanatoregenetor;

pe limba victimei a fost descoperit un fragment de ziar, cu dimensiunile de 5 x 2 cm, având form= neregulat=; moartea poate data de trei zile anterior datei autopsiei.

PPrroobbaattoorriiuu ccoonnffiirrmm== ffaapptteellee

|n urma cercet=rii locului faptei [i a concluziilor medico-legale, procurorul criminalist [i echipa de poli]i[ti din cadrul Serviciului investiga]ii criminale (condus= de subcomisarul George Grumezea) au \ntocmit un plan cu activit=]ile ce trebuiau continuate, \n vederea identific=rii autorului (autorilor). |n con]inutul planului s-au prev=zut urm=toarele ipoteze:

fapta a fost comis= de persoane cunoscute de victim= anterior c=s=toriei; fapta a fost s=vâr[it= de persoane cercetate pentru comiterea de infrac]iuni privitoare la via]a sexual=; fapta a fost comis= de persoane care s-au \ntâlnit ocazional cu victima. Pentru verificarea ipotezelor men]ionate au fost angrena]i 18 poli]i[ti, fiind audiate mai multe persoane din localit=]ile Ver[eni [i Davideni. S-a stabilit c= bicicleta, marca Montain Bike, proprietatea victimei, a fost g=sit= de numitul Ungureanu Enache \n marginea canalului din partea stâng= a drumului ce face leg=tura \ntre satele Ver[eni [i Davideni. (fig. 8 [i 9). Verificându-se ultima ipotez=, poli]i[tii au stabilit c=, \n ziua de 25 august, a fost semnalat pe raza localit=]ii Davideni un tân=r din satul Vere[eni, fiind identificat \n persoana numitului Puiu Gheorghe, \n vârst= de 27 ani, de profesie tâmplar, din Comuna Miroslove[ti. Acesta prezenta o escoria]ie pe obrazul stâng, sus]inând pe timpul anchetei c= a fost lovit de ramurile unui pom. Pentru verificarea alibiului, s-a luat m=sura efectu=rii unui experiment judiciar, prilej cu care s-a concluzionat c= excoria]iile nu se puteau produce prin mecanismul indicat de suspect. |n cadrul expertizei firelor de p=r, descoperite \n mâna victimei, s-a stabilit c= apar]in lui Puiu Nicolae. |n baza probatoriului asigurat, P.N. a recunoscut c=, \n ziua de 25 august, \n jurul orelor 16.30, s-a \ntâlnit ocazional cu Tudorachi Nicoleta pe drumul ce face leg=tura \ntre satele Ver[eni [i Davideni. Profitând de faptul c= \n zon= nu se afla nici o persoan=, cel \n cauz= a acostat-o pe victim= [i a supus-o unor acte de violen]=, dup= care a \ntre]inut un raport sexual cu aceasta. Apoi, a strangulat victima cu bareta de la sutien, luându-i via]a. Pentru a-[i ascunde faptele, a dus cadavrul \ntr-un [an] din apropiere [i l-a acoperit cu vegeta]ie. |mbr=c=mintea [i celelalte obiecte ale victimei le-a ascuns \n diferite locuri pe malul unui pârâu pentru a nu fi descoperite de eventualii trec=tori. Autorul nu a cunoscut victima \nainte de comiterea faptei, acesta ac]ionând sub impulsul momentului. Din investiga]iile efectuate s-a desprins faptul c= Puiu Gheorghe era cunoscut cu un comportament corespunz=tor \n familie [i societate, care nu impunea o supraveghere calificat= din partea poli]i[tilor de la Postul de poli]ie din Comuna Miroslove[ti. Pentru infrac]iunea comis=, omor deosebit de grav, inculpatul va sta mul]i ani \n spatele gratiilor, meditând asupra faptelor sale.

Materialul a fost realizat cu sprijinul I.P.J. Ia[i

La 1 iulie 2005, va avea lor lansarea \n circula]ie a LEULUI NOU – bancnota
La 1 iulie 2005, va avea lor lansarea \n circula]ie a LEULUI NOU – bancnota

La 1 iulie 2005, va avea lor lansarea \n circula]ie a LEULUI NOU – bancnota [i monede. De la aceast= dat= [i pân= la 31 decembrie 2006, bancnotele [i monedele noi vor circula \n paralel cu cele vechi. Pân= la 30 iunie 2006 toate pre]urile se vor afi[a atât \n lei vechi, cât [i \n lei noi. De la 1 ianuarie 2007, preschimbarea vechilor bancnote [i monede se va face pe durat= nelimitat= la sucursalele B=ncii Na]ionale a României care desf=[oar= activit=]i de casierie, [i la unit=]ile institu]iilor de credit autorizate s= efectueze aceast= opera]iune prin ordin al guvernatorului B=ncii Na]ionale a României. Elementele de siguran]= \mpotriva falsific=rii, destinate publicului, prezente pe fa]= [i pe verso la toate bancnotele, sunt explicate \n continuare:

50 LEI – Aurel Vlaicu

Dimensiuni: 140 x 77 mm

continuare: 50 LEI – Aurel Vlaicu Dimensiuni: 140 x 77 mm 3 – Microperfora]ii 7 –

3 – Microperfora]ii

Aurel Vlaicu Dimensiuni: 140 x 77 mm 3 – Microperfora]ii 7 – Element de suprapunere 5

7 – Element de suprapunere

x 77 mm 3 – Microperfora]ii 7 – Element de suprapunere 5 – Element auriu supraimprimat
x 77 mm 3 – Microperfora]ii 7 – Element de suprapunere 5 – Element auriu supraimprimat

5 – Element auriu supraimprimat fa]=-verso

de suprapunere 5 – Element auriu supraimprimat fa]=-verso 100 LEI – Ion Luca Caragiale Dimensiuni: 147

100 LEI – Ion Luca Caragiale

supraimprimat fa]=-verso 100 LEI – Ion Luca Caragiale Dimensiuni: 147 x 82 mm 8 – Imagine

Dimensiuni: 147 x 82 mm

100 LEI – Ion Luca Caragiale Dimensiuni: 147 x 82 mm 8 – Imagine latent= 6
100 LEI – Ion Luca Caragiale Dimensiuni: 147 x 82 mm 8 – Imagine latent= 6

8 – Imagine latent= 6 – Cerneal= care \[i schimb= culoarea

Imagine latent= 6 – Cerneal= care \[i schimb= culoarea 500 LEI – Mihai Eminescu Dimensiuni: 153

500 LEI – Mihai Eminescu

Dimensiuni: 153 x 82 mm

Cerneal= care \[i schimb= culoarea 500 LEI – Mihai Eminescu Dimensiuni: 153 x 82 mm 2
Cerneal= care \[i schimb= culoarea 500 LEI – Mihai Eminescu Dimensiuni: 153 x 82 mm 2

TRAIAN POMETCU, [ef serviciu \n cadrul B=ncii Na]ionale Române

1 – Fereastr= transparent=

B=ncii Na]ionale Române 1 – Fereastr= transparent= 2 – Filigran 4 – Band= iridiscent= pe verso

2 – Filigran

Române 1 – Fereastr= transparent= 2 – Filigran 4 – Band= iridiscent= pe verso 1 LEU

4 – Band= iridiscent= pe verso

2 – Filigran 4 – Band= iridiscent= pe verso 1 LEU – Nicolae Iorga 5 LEI

1 LEU – Nicolae Iorga

4 – Band= iridiscent= pe verso 1 LEU – Nicolae Iorga 5 LEI – George Enescu

5 LEI – George Enescu

pe verso 1 LEU – Nicolae Iorga 5 LEI – George Enescu Dimensiuni: 120 x 62

Dimensiuni: 120 x 62 mm

Iorga 5 LEI – George Enescu Dimensiuni: 120 x 62 mm Dimensiuni: 127 x 67 mm

Dimensiuni: 127 x 67 mm

Enescu Dimensiuni: 120 x 62 mm Dimensiuni: 127 x 67 mm • Bancnotele de 1 leu

• Bancnotele de 1 leu [i 5 lei sunt imprimate plan.

Bancnotele de 10 lei, 50 lei, 100 lei [i 500 lei sunt imprimate \n relief pe ambele fe]e; relieful poate fi detectat prin palpare; • Toater bancnotele sunt imprimate pe material plastic (polimer), au pe verso o band= iridiscent= inscrip]ionat= cu valoarea nominal= [i au \ncorporat \n partea central= un fir de siguran]= ce poate fi observat când bancnota este luminat= din partea opus= privitorului.

• Elementele de siguran]= \mpotriva

falsific=rii, destinate publicului, prezente pe fa]= [i pe verso la toate bancnotele, sunt explicate [i ilustrate cu exemple \n acest pliant.

10 LEI – Nicolae Grigorescu

cu exemple \n acest pliant. 10 LEI – Nicolae Grigorescu 1. Fereastra transparent= = = zona

1. Fereastra transparent= == zona clar=, netip=rit=, din partea stâng= a bancnotei, privind din fa]=. |n fereastr= este ambutisat= valoarea nominal= a bancnotei la 10 lei, 100 lei [i 500 lei. Fereastra transparent= se prezint= astfel:

la bancnora de 1 leu == acvil=; la 5 lei == not= muzical=; la 10 lei == palet= de pictur=; la 50 lei == cap de acvil= de munte; la 100 lei == m=[ti de teatru; la 500 lei == clepsidr=. 2. Filigranul == când bancnota este

luminat= din partea opus= privitorului, \n partea stâng=, pe fa]=, se pot observa portretele personalit=]ilor de pe bancnote [i emblema BNR.

3. microperfora]iile == perfora]ii foarte fine reprezentând valoarea bancnotei, aflate \n zona florii pe fa]a bancnotei, care

pot fi observate când bancnota este luminat= din partea opus= privitorului, la bancnotele de 50 lei, 100 lei [i 500 lei. 4. Banda iridiscent= == band= vertical= de culoare transparent-aurie inscrip]ionat= cu valoarea bancnotei, u[or observabil= pe verso la toate noile bancnote.

5. Elementele aurii == por]iuni ale desenului imprimate cu auriu, aflate pe fa]a bancnotei. Acestea se prezint= astfel: la

10 lei == paleta de pictur=; la 50 lei == capul de acvilei de munte; la 500 lei == clepsidra.

6. Cerneala care \[i schimb= culoareala == cerneal= special= ca \[i schimb= culoarea din auriu \n verde când bancnota

este privit= sub diferite unghiuri de \nclinare. Valoarea bancnotei, \n litere, pe fa]a bancnotei, \n partea din stânga jos, este imprimat= cu astfel de cerneal=, la bancnotele de 50 lei, 100 lei [i 500 lei.

7. Elementul de suprapunere == elemente diferite ale desenului imprimate \n acela[i loc [i pe verso formeaz= o imagine

\ntreag= când bancnota este luminat= din partea opus= privitorului. Acestea sunt: 1 leu == element floral; 5 lei == lir=; 10 lei == paleta de pictur=; 50 lei == roza vânturilor; 100 lei == element floral; 500 lei == c=limar= cu pan= de scris.

8. Imaginea latent= == când privim suprafa]a bancnotei la nivelul ochilor, linia privirii fiind aproape paralel= cu suprafa]a

bancnotei, anumite elemente ale desenului, invizibile la privirea direct=, devin vizibile. La bancnotele de 10 lei [i 50 lei, literele BNR sunt amplasate pe fa]=, \n partea din dreapta jos. La bancnotele de 100 lei [i 500 lei, acelea[i litere sunt amplasate pe verso, \n partea central=.

Coresponden]a dintre vechile [i noile \nsemne monetare:

Bancnote: • 10.000 lei vechi == 1 leu nou; • 50.000 lei vechi == 5 lei noi; • 100.000 lei vechi == 10 lei noi • 500.000 lei vechi == 50 lei noi; • 1.000.000 lei vechi == 100 lei noi; Monede: • 100 lei vehi == 1 ban nou; • 500 lei vechi == 5 bani noi; • 1.000 lei vechi == 10 bani noi;• 5.000 lei vehi

Dimensiuni: 133 x 72 mm

noi; • 1.000 lei vechi = = 10 bani noi;• 5.000 lei vehi Dimensiuni: 133 x
noi; • 1.000 lei vechi = = 10 bani noi;• 5.000 lei vehi Dimensiuni: 133 x
C C O O N N G G R R E E S S U
C C O O N N G G R R E E S S U

CC OO NNGG RREESSUULL

NNAA}}IIOO NNAALL

DDEE

GG RRAAFFOO LLOO GG IIEE

--

BBOO LLOO GG NNAA 11 ,,

22000055

Lector universitar, RADU CONSTANTIN vicepre[edinte al Asocia]iei Grafologice din România, membru al Societ=]ii Franceze de

Bologna a g=zduit \n zilele 25, 26 [i 27 februarie 2005, la Sala Baraccano 2 , lucr=rile Congresului de Grafologie, cu tema:

tehnic al p=r]ii. Activitatea exper]ilor [i consultan]ilor este reglementat= de norme juridice. Principiile, metodele [i activit=]ile expertului [i consultantului tehnic nu difer= unele de altele \n mod substan]ial, mai ales c= func]iile juridic individualizate ca expert [i consultant au cam acelea[i surse teoretice [i se refer= la acelea[i proceduri, de aceea, vorbind de principii, metode [i criterii procedurale tehnice, se folosesc termenii de expertiz= [i expert [i ca sinonime pentru consultan]= [i consultant, r=mânând \ns= stabilit c= \n practic= profesional= [i \n redactarea [i autentificarea lucr=rilor, se folosesc termenii adecva]i [i corespunz=tori rolurilor specifice prev=zute de Codurile penal [i civil [i de respectivele Coduri de procedur=. Pentru a desemna activitatea de specialitate se folosesc diverse denumiri cum sunt: expertiz= caligrafic=, expertiz= grafic=, expertiz= grafologic=, expertiz= grafico-grafologic=, expertiz= de (sau pe) scrieri, expertiz= pe documente, expertiz= grafoscopic=, expertiz= grafotehnic=, examinare a scrierilor 4 . Expertul \n analiz= [i comparare a scrierii este invariabil numit expert (sau consultant tehnic) grafic, caligraf, caligrafic, grafolog, grafologic. Adjectivul grafic este cel mai general [i se refer= la activitatea de analiz= [i confruntare a documentelor manuscrise \n scopuri identificative f=r= referire la metod=. |n ceea ce prive[te profesia de expert [i de consultant tehnic, am re]inut c= din 1977 grafologia [i expertiza grafic= au fost introduse \n Universitate odat= cu prima [coal= superioar= de studii grafologice a Universit=]ii din Urbino, ulterior transformat= \n [coal= destinat= studiilor grafologice de specialitate, la cursurile efectuate pentru ob]inerea diplomei universitare – specialitatea consultan]= grafologic= [i, \n prezent, la cursurile efectuate pentru ob]inerea licen]ei \n tehnicile grafologice. Un curs analog de licen]= \n consultan]= grafologic= s-a \nceput la Universitatea LUMSA din Roma, [i acesta ca o evolu]ie natural= a unei [coli anterioare destinate studiilor de specialitate [i a unui curs pentru ob]inerea diplomei universitare. Competen]ele grafologului consultant (deci [i ale expertului) de forma]ie universitar= se refer= la realizarea de profile psihologice de personalitate (\n vârsta evolutiv=, orientarea educa]ional=-profesional=, compatibilit=]ii [i raporturi familiare, adic= grafologice) [i analiza [i compara]ia scrierilor contestate, adic= de expertiz= grafic=. Cursurile universitare, chiar dac= elibereaz= un singur tip de diplom= (consultant grafolog), prev=d \n cadrul planului de studii, ca op]iune principal=, una din cele dou= activit=]i – grafologie sau expertiz= grafic=.

Viitorul Grafologiei. Probleme, metode [i perspective, organizat de Asocia]ia Grafologilor Profesioni[ti”. Pân= la informarea cititorilor despre comunic=rile

prezentate [i dezb=tute, se impune s= facem lumin= \n ceea

ce prive[te activitatea de Grafologie \n Italia, lucru pe care-l

facem \n cele ce urmeaz=.

CAPITOLUL I |n urma parcurgerii a mai multor lucr=ri 4 scrise de autori din aceast= ]ar=, a discu]iilor personale pe care le-am

purtat cu colegii italieni, cât [i a materialelor prezentate, am re]inut urm=toarele:

Expertiza – spune Prof. Pacifico Cristofanelli -, pornind de la domeniul specific de aplicare, este, \n esen]=, o anchet= tehnic= efectuat= de un expert asupra lucrurilor sau persoanelor cu scopul de a furniza celor ce au cerut acest lucru, date [i sfaturi utile pentru a lua o decizie corect= referitoare la o anumit= problem=.” Expertiza necesit= cunoa[terea profund= \ntr-un anume domeniu, dobândit= prin studiu [i practic=, presupune

o evaluare a datelor examinate. Decretul legislativ din

28.07.1989 (MONITORUL OFICIAL/5 august 1989) define[te exper]ii ca persoane echipate cu o competen]= special= \ntr-un domeniu.

|n domeniul juridic [i judiciar se vorbe[te de expertiz= [i de expert \n sfera penal=, \n leg=tur= cu ancheta dispus= de judec=tor, [i de consultan]= tehnic= [i de consultant tehnic \n cadrul penal, \n leg=tur= cu anchetele dispuse de autorit=]ile publice (Ministerul Public) [i private (anchetat, \nvinuit, parte

(Ministerul Public) [i private (anchetat, \nvinuit, parte civil=). |n domeniul civil, expertul numit de judec=tor \[i

civil=). |n domeniul civil, expertul numit de judec=tor \[i asum= rolul de consultant tehnic din oficiu (CTU) [i activitatea sa este numit= consultan]= tehnic= din oficiu, \n timp ce expertul indicat de parte (reclamant sau reclamat) este numit consultant

Deci grafologul consultant (sau expertul) cu preg=tire

universitar= posed= titlul [i competen]ele specifice pentru a-

[i asuma sarcini de consultan]= grafologic= [i expertize pe

documente contestate, venite de la persoane private sau de la tribunale [i pentru care este prev=zut= instituirea a dou=

registre distincte, unul al consultan]ilor tehnici (sectorul civil)

[i unul al exper]ilor (sectorul penal). Participan]ii la Congres [i-au exprimat p=rerea c= este de dorit ca persoanele private [i tribunalele s= se adreseze celor care au ob]inut titlul universitar \n domeniul analizei [i consultan]ei de expertiz=, evident, specificându-se faptul c= un titlu nu constituie garan]ia absolut= [i automat= pentru concluzii exacte [i obiective \n diferitele cazuri, [tiut fiind c= exist= profesioni[ti serio[i [i responsabili care au urmat alte cursuri de preg=tire profesional=. Tot cu aceast= ocazie [i \n organizarea Congresului \n mapa de participant, ni s-a oferit “BOLLETTINO dell’AGP n. 3 di A Professione Grafologo PROFESSIONALITÀ E ORIENTAMENTI, Supplimento n. 3 di Graphos – NN. 17-18- Gennaio-Dicembre 2004”, care la pag. 16 prezint= Tariful maximum exprimat \n euro, actualizat \n iunie 2004din care am selectat câteva activit=]i cum sunt:

Grafologie:

Studiul personalit=]ii¡150; Studiul personalit=]ii pentru speciali[ti¡250; Sintez= (schi]=) a personalit=]ii¡50; Consultan]= \n vârsta evolutiv=¡170; Orientarea [colar=¡150; Compatibilitatea cuplului¡300; Studiul dinamicii familiare¡400; Selectarea personalului cu evaluarea

poten]ialului¡150;

pe \ntreprindere la zi¡440; pe \ntreprindere la s=pt=mân=¡1850; Orientarea profesional= tehnic= individual=¡200; Orientarea > 10¡140; Orientarea < 200¡120; Orientarea profesional= individual= cadre¡250; Orientarea > 10¡200; Orientarea < 20¡160; Orientarea profesional= individual= directori¡300; Orientarea > 5¡250; Expertiz= grafic=:

P=rere verbal=¡250; P=rere motivat= scris=¡500; Raport tehnic detaliat¡1500;

P=rere motivat= scris=¡500; Raport tehnic detaliat¡1500; Interven]ie \n dezbatere ([edin]= tribunal) ¡ 250. Tarifele

Interven]ie \n dezbatere ([edin]= tribunal) ¡ 250. Tarifele sunt calculate pe baza a trei indicatori (rezultatele statistice exprimate \n chestionare returnate, vechiul tarifar, bunul sim]) [i sunt pur orientative [i susceptibile de modific=ri pe care, din când \n când, profesioni[tii le consider= necesare \n func]ie de situa]iile concrete, iar Asocia]ia Grafologilor

Profesioni[ti se ocup= de actualizarea lor de câte ori pia]a o cere.

CAPITOLUL II

Lucr=rile Congresului de Grafologie au fost deschise de Pre[edintele ASOCIA}IEI GRAFOLOGILOR PROFESIONI{TI 5 , Professore di Pedagogia Sperimentale all’Università di Urbino, Roberto Travaglini. |n cuvântul s=u, prof. Travaglini a ar=tat c= (de altfel aceste idei se reg=sesc [i \n Editorialul amintitului Buletin al A.G.P., pag. 1) acest Congres dore[te s= pun= accent pe starea s=n=t=]ii grafologiei (grafologiei [i expertizei grafice n.n.) italiene, pe actualitatea [i necesitatea sa istoric= [i social=, pe poten]ialele sale aplicative, reale, [tiin]ifice [i operative [i pe cum acestea tind s= se interac]ioneze cu un context cultural, care nu \ntotdeauna le este favorabil. Oricum, trebuie s= se [tie c= de grafolog (profesionist \n grafologie [i expertiz= grafic= n.n.) ne folosim atunci când scrierea a \nceput s= aib= importan]= (greutate) \n momentele solemne de voin]= [i c= aceast= importan]= cre[te exponen]ial \n timp (chiar dac= cineva ar putea obiecta c= avântul pe care \l ia informatica poate s= d=uneze ast=zi, mai mult ca niciodat=, cantit=]ii de lucru a grafologului (grafologului [i expertului grafic n.n.), din cauza folosirii scrierii din ce \n ce mai pu]in): este un fapt, oricum, c= aceast= activitate profesional= – c= se vrea sau nu – a acumulat, [i \n prezent acumuleaz= mai mult ca niciodat=, un caracter de necesitate \n diferitele domenii ale vie]ii moderne [i contemporane, mai ales \n domeniul lumii judiciare, un sector aplicativ al grafologiei (grafologie [i expertiz= grafic= n.n.) atât de delicat c=, de foarte multe ori este luat peste picior, \n ciuda considerabilelor responsabilit=]i penale [i civile, care decurg deseori dintr-o activitate grafologic= [i de expertiz= grafic=. Dac= este adev=rat c= exist= o asem=n=toare [i sim]it= necesitate public= de cunoa[tere grafologic= (grafologie [i expertiz= grafic= n.n.), este la fel de adev=rat [i c= nu se poate sustrage de la responsabilitatea (de asemenea public=) de a asigura interven]ii tehnice sus]inute de o preg=tire profesional= sigur=, [i pentru care ASOCIA}IA GRAFOLOGILOR PROFESIONI{TI se constituie ca garan]ie prioritar= na]ional=. Garan]ia const= [i \n faptul c= nu poate exista profesionalitate tehnic= f=r= o func]ionare [tiin]ific= a tehnicii \ns=[i: Congresul va avea sarcina de a deschide o mas= rotund= pentru a releva cele mai critice puncte [i posibilele solu]ii dorite cu privire la principalele aplica]ii \n domeniul socio-profesional [i \n special \n ceea ce prive[te [tiin]ificitatea”. Apoi Prof. Travaglini a prezentat comunicarea cu titlul:

Grafologia: [tiin]=, tehnic= sau art=?”. Tot \n prima zi s-au mai prezentat, de prof. Vincenzo Tarantino, Presidente Centro Internazionale Grafologica Medica, Bazele psihofiziologice ale grafologiei[i de Santo Bidoli ”Raportul dintre psihologie [i grafologie”, Bazele interdisciplinare: \ntre psihologie [i grafologiede c=tre Mario Rizzardi. De asemenea merit= amintit= interven]ia Decanului Baroului de Avoca]i – Bologna, domnul Luciano Strazziari, care a eviden]iat aplicabilitatea grafologiei (muncii grafologilor profesioni[ti) \n desf=[urarea actului de justi]ie [i s- a referit \n mod concret la faptul c= pe lâng= interogatoriul

care i se face p=r]ii \n actele penale [i chiar civile, instan]ele judec=tore[ti, procurorii, apeleaz= la studii grafologice atunci când exist= \ndoieli asupra declara]iilor pe care aceasta le d=.

Apoi Prof. Giancarlo Galeazzi \n comunicarea {tiin]a [i societatea, azi, prezen]e (obiective) ale grafologiei, \ntre altele ar=tând c= pentru dezvoltarea [i popularizarea grafologiei nu este exclus s= se \nfiin]eze o FEDERA}IE a GRAFOLOGIEI prin al=turarea acestui scop a mai multor Asocia]ii, Societ=]i, {coli de Grafologie. |n a doua zi, care a avut ca subtem= ”GRAFOLOGIA |N TRIBUNALE”, s-au prezentat comunic=rile: Aria de competen]= a expertizei graficede c=tre Anita Falco, ”Expertiza grafic= \n timp”, de c=tre Prof. Pacifico Cristofanelli, Docente di Grafologia generale e tecniche peritali all’Università di Urbino, Cele zece teme (reguli) fundamentale ale expertizei grafice modernede c=tre Bruno Vettorazzo, Posibilitatea identificatoare a grafiei \n expertiz=” de c=tre Alberto Bravo, ”Infrac]iunea de fals \n acte” de c=tre Antonio Gustapane, Erori [i imperfec]iuni \n expertiz=de c=tre Alberto Magni, Testamentul olograf. Mâna ghidat= (condus=)de c=tre Giuseppe Giordano, Aplica]ii ale video-comparatorului spectralde c=tre Alfredo Ghio [i alte comunic=ri. |n a treia zi a Congresului s-au prezentat comunic=rile: Omul potrivit la locul potrivit: grafologia [i valorizarea (evaluarea) resursei umanede c=tre Carlo Merletti, Grafologia vârstei evolutive, \ntre trecut [i viitorde c=tre Silvio Lena, Docente di Tecniche Grafologiche all’Università di Urbino, Drumul evolutiv \ntre dificultate [i posibilitate, valen]a pedagogic= a grafologieide c=tre Iride Conficoni Ziosi, Presidente AGI e Docente dell’Università di Urbino [i alte comunic=ri. Sala Baraccano, cunoscut= \n Bologna pentru acustica [i condi]iile excelente, a fost aleas= inspirat de organizatori, care au pus la dispozi]ie dou= sisteme tehnice de prezentare pe ecrane a imaginilor (prin laptop [i proiector [i prin retroproiector cu folie de plastic) [i microfoane performante [i prin aten]ia acordat= participan]ilor, au f=cut ca lucr=rile Congresului s= se desf=[oare \ntr-o atmosfer= pasionant=, discu]iile asupra unor comunic=ri continuându-se

[i \n pauz= (coffee break). |n a doua zi a Congresului i-am oferit Pre[edintelui A.G.P., Prof. Roberto Travaglini un exemplar din REVISTA DE CRIMINOLOGIE, DE CRIMINALISTIC+ {I DE PENOLOGIENR. 1/2005 a Societ=]ii Române de

Criminologie [i de Criminalistic=, unde la pag. 244-277 este inserat articolul \n limbile român=, italian= [i francez= intitulat:

Dimensiuni psiho-grafologice asupra gestului suicidarautori prof. univ. dr. Tudorel Butoi, psiholog criminalist, [i Radu Constantin, articol care a fost lecturat \n aceea[i zi de prof. Travaglini, [i un exemplar din lucrarea Expertiza grafic= [i Ra]ionamentul prin analogieautori A. Fr=]il= – [eful L.I.B. din Min. Justi]iei, [i Radu Constantin. Ca participant solo e unico straniero, am felicitat pe organizatori la sfâr[itul lucr=rilor pentru excelenta preg=tire

[i desf=[urare a Congresului [i mi-am exprimat convingerea

c= [i acest eveniment contribuie la \nf=ptuirea OBIECTIVELOR A.G.P., men]ionate pe coperta 3 a Buletinului n. 3 a A.G.P. [i care sunt:

Promovarea [i coordonarea ini]iativelor destinate recunoa[terii, protec]iei [i certific=rii profesiei de grafolog; Calificarea activit=]ii profesionale a grafologului;

Garantarea nivelului profesional [i de preg=tire al grafologilor aderen]i; Cercetarea [i promovarea profilurilor profesionale ale activit=]ilor grafologului \n raport cu diferitele sectoare de aplicare a [tiin]ei grafologice [i propunerea lor organelor competente de recunoa[tere; S= le ofere asocia]ilor (membrilor) actualiz=ri periodice privind cercetarea grafologic= prin organizarea de competen]e, congrese [i stagii, studii, cercet=ri [i tot ceea ce este necesar pentru dezvoltarea [tiin]ei grafologice; Promovarea colabor=rii dintre diferitele Asocia]ii Grafologice [i Asocia]ii ale disciplinelor similare; Promovarea ini]iativelor pentru implicarea \n activit=]i sociale ale institu]iilor publice [i private care activeaz= \n regiuni diferite”.

BIBLIOGRAFIE 1 . BOLOGNA este ora[ul simbol al Grafologiei Italiene. Aici s- a n=scut la 17 februarie 1551 [i tot aici a murit la 87 de ani, la orele 4 noaptea pe 22 martie 1637, Camillo Baldi cel care a fost astrolog, medic, filozof, precum [i grafolog, a corespondat cu cei mai mari

oameni de litere ai timpului [i a discutat cu Galileo despre mi[carea astrelor. La numai 15 ani Camillo \ncepe s= studieze filozofia, la 21 de ani este laureat \n medicin= [i filozofie [i \[i \ncepe activitatea de docent universitar. Baldi a predat la Bologna (Universitatea se afl= pe Via Zamboni n. 133 – Secretariatul, [i este compus= din mai multe cl=diri amplasate pe ambele p=r]i ale str=zii inclusiv Facoltà di Giurisprudenza, construite \n secolele XI-XIII p=streaz= atmosfera medieval= la care este ad=ugat= logistica modern=) mai bine de 60 de ani, pân= \n ziua \n care a murit. Camillo Baldi este mereu citat \n manuale ca un precursor al grafologiei, fiindc= el a scris la 1622 faimosul ”Trattato come da una lettera missiva si conoscano la natura

e qualità dello scrivente” (conform Michaela Raschiani, ”attualità

grafologic” n. 92 Luglio-Settembre 2004, pag. 5-7). Acesta este motivul pentru care \n mare parte se organizeaz= aici evenimente

grafologice [i tot aici este [i sediul A.G.P. (Asocia]iei Grafologilor Profesioni[ti).

2. Sala Baraccano se afl= pe Via Santo Stefano, 119. Lâng= u[a de la intrare exist= o plac= metalic= apar]inând Prim=riei pe care sunt notate urm=toarele date: ”|n 1438 Congrega]ia din Baraccano va institui Spitalul pelerinilor, care apoi va fi transformat \n pension

pentru fetele nobile. Porticul a fost edificat \n 1491 gra]ie lui Giovanni

II Bentivoglio, a c=rui stem= apare pe unele capiteluri. |n 1497 se

deschide larg bolta mare care \ncadreaz= fa]ada bisericii. Statuia

Fecioarei, lucrat= \n partea de sus din teracot=, este opera lui Giovan Battista Lipparini (1779)”.

3. Iride Conficoni, Presidente di Associazione Grafologica Italiana, ”Caratteri fra le righe. LA PERSONALITÀ DALLA SCRITTURA”, EDB EDIZIONI DEHONIANE – BOLOGNA, 2001; Iride Conficoni, ”I tratti della personalità. CONSIDERAZIONI PSICOLOGICHE E INDICI GRAFOLOGICI”, Libreria Moretti Editrice – Urbino 2000; Silvio Lena, ”L’attività grafica in età evolutiva. Esame, ricerche, prospettive”, Libreria G. Moretti Editrice – Urbino 1999; Annachiara e Pacifico Cristofanelli, ”Grafologicamente. MANUALE DI PERIZIE GRAFICHE”, CE.DI.S. EDITORE, 2004, Roma.

4. |n mediul anglosaxon expresiile pentru indicarea activit=]ii

de expertiz= (grafic=) sunt urm=toarele: writing identification,

handwriting identification, questioned documents examination; Alfredo Bertelè \n Prefazione [i Indroduzione ale ”Tratatului [tiin]ific de expertize grafice pe baz= grafologic=” al lui Girolamo Moretti (Verona, L`Albero, 1942, pag. 11) arat= c=: ”\n locul termenului impropriu de expertiz= caligrafic= ast=zi (1942 n.n.) este preferat cel de expertiz= pe scriere (sau de scriere), sau [i mai simplu expertiz= grafic=, a[a cum a fost propus recent de Moretti la una din [edin]ele Sindicatului exper]ilor; Rolando Marchesan, ”PSICOLOGIA DELLA SCRITTURA”, XENIA EDIZIONI, Milano, 1993.

5. Cu sediul \n Pia]a della Mercanzia, 2 – 40125 BOLOGNA.

General maior magistrat dr. DAN VOINEA Prof. VASILE L+P+DU{I
General maior magistrat dr. DAN VOINEA
Prof. VASILE L+P+DU{I

|| n diminea]a zilei de 27 noiembrie 1940, au \nceput cercet=rile Parchetului Militar, prilej cu care s-au f=cut constat=ri am=nun]ite \n leg=tur= cu crimele comise de legionari.

Echipele de cercetare au stabilit, \n principal, urm=toarele:

• Toate cadavrele prezentau r=ni provenite din

\mpu[c=turi; unele dintre cadavre mai aveau [i despic=turi profunde ale capului, produse cu corpuri t=ioase grele, cum ar fi toporul. Asemenea despic=turi s-au constatat la cadavrele de]inu]ilor din celula 17 a |nchisorii Militare Jilava, unde a ac]ionat comisarul legionar Cre]u Gheorghe. Pe timpul autopsiei, medicii legi[ti au examinat fiecare cadavru, stabilind traiectul proiectilelor [i cauza mor]ii. De exemplu, \n leg=tur= cu moartea generalului Gabriel Marinescu s-a concluzionat c= a fost violent= [i c= “ea se datore[te suprim=rii func]iilor cerebrale consecutiv fracturilor craniene [i r=nirii prin trei proiectile de arm= de foc. Pe corp

s-au mai constatat \nc= [apte r=ni \mpu[cate. Gloan]ele au urmat un traect de la dreapta la stânga [i u[or antero- posterior”.

• |n timpul \nf=ptuirii crimelor, legionarii participan]i

f=ceau pe s=li zgomot mare, cântau, b=teau cu ciocane sau alte corpuri contondente \n obiecte de metal [i d=deau cu picioarele \n u[ile celulelor. Aceste zgomote erau destinate acoperirii, fa]= de santinelele de afar=, a crimelor care se

petreceau \n interior. Premeditarea a rezultat [i din \mprejurarea c=, \n nop]ile anterioare, santinelele auziser= zgomote asem=n=toare [i chiar focuri de revolver, f=cute tocmai s= le obi[nuiasc= [i s= nu mai alarmeze pe superiori.

• S-a stabilit c= autorii crimelor de la Jilava sunt

Dimitrie Grozea [i echipa cu care a venit la Bucure[ti, la care s-a al=turat Constantin Savu, acela care \n zilele anterioare a comandat g=rzilor legionare, preg=tind atmosfera necesar= comterii asasinatelor, prin zgomotele descrise mai sus. • Planul crimelor [i r=zbun=rilor a fost stabilit dup= ce legionarii au venit la guvernare, principalul organizator fiind chiar c=petenia lor, Horia Sima. A doua zi, respectiv 27 noiembrie 1940, prefectul Z=voianu a dat ordin s= continue arest=rile \mpotriva persoanelor care au luat parte la prigoana legionarilor sub regimul trecut. |n aceea[i zi, a fost ridicat de la Sinaia, din locuin]a sa, profesorul Nicolae Iorga, pre[edinte al Academiei Române, de o band= de legionari \narma]i, care, dup= ce l-au dus cu o ma[in= \n p=durea Strejnicul – Prahova, l-au asasinat (fig. 1). Aceia[i soart= a avut-o [i profesorul universitar, fost ministru, Virgil Madgearu, ridicat [i el de la domiciliul s=u din Bucure[ti, sub pretextul c= urmeaz= s= dea o declara]ie la Prefectura Poli]iei Capitalei. Banda de legionari l-au dus \n p=durea Snagov, \n locul numit ”Coada Lung=”, unde l-au asasinat (fig. 2).

Fig. 1 – Cadavrul prof. N. Iorga este ridicat din marginea drumului unde a fost g=sit de trec=tori.

din marginea drumului unde a fost g=sit de trec=tori. Fig. 2 – Gloan]ele asasinilor au str=b=tut
din marginea drumului unde a fost g=sit de trec=tori. Fig. 2 – Gloan]ele asasinilor au str=b=tut

Fig. 2 – Gloan]ele asasinilor au str=b=tut corpul [i trupul prof. Virgil Madgearu.

Cu o zi \nainte de a fi ridicat de la locuin]a sa din Sinaia, Nicolae Iorga a presim]it ce se va \ntâmpla cu el [i a scris mai multe versuri, din care red=m:

Oameni de prisos |n zi de crud= foamete, Fiindu-le lehamite |n marginea ]=rii \ntregi Au vrut s’ucid= pe mo[negi, Iar ei au zis: “Nu fi]i p=gâni, R=bda]i pu]in pe cei b=trâni De-a lungul c=ii mor]ilor Ei sunt \n pragul por]ilor”.

La Bucure[ti, \n executarea ordinului dat de prefectul Z=voianu, chestorul legionar Ilie Stâng= a format echipe de comisari legionari care aveau consemnul s= ridice [i s=

transporte la Prefectura Poli]iei Capitalei pe mai mul]i fo[ti demnitari (Constantin Argetoianu, Gheorghe T=t=r=scu, Mihail Ghelmengeanu, General Ilasievici, Ion Gigurtu, general dr. Marinescu [i fratele acestuia, colonel Victor Marinescu [.a. Scopul m=surii luate, acela de a fi asasina]i nu a fost dus la \ndeplinire, ca urmare a interven]iei subsecretarului de stat de la Ministerul de Interne, lt. colonelul Rio[ianu, care i-a pus sub paz= la Ministerul de Interne. |n noaptea de 27/28 noiembrie 1940, \n timp ce demnitarii prelua]i de la Prefectura Poli]iei Capitalei se aflau \n dou= camere la Ministerul de Interne, o echip= de poli]i[ti legionari, \narma]i cu pistoale, au \ncercat s= for]eze u[ile de la camerele respective cu scopul de a-i asasina pe demnitari. Din fericire, u[ile masive de stejar au rezistat asalturilor pân= la sosirea ajutorului militar, solicitat telefonic de chestorul Clon]a, care p=zea pe cei ataca]i. • O concluzie pe care au desprins-o echipele de anchet=, a fost aceea c=, mult timp \nainte de abominabilele crime comise, conduc=torii mi[c=rii legionare stabiliser= s= fie reprima]i cei care au luat parte la prigonirea legionarilor [i \nl=turarea lor din via]a public=. Motivul a fost deci politic. Din unele declara]ii ale profesorului Ion Zelea Codreanu (tat=l c=pitanului Corneliu Zelea Codreanu), ale preotului I. Dumitrescu Bor[a, ale lui Gh. Ciorogaru, precum [i din memoriul scris \n \nchisoarea Jilava de legionarul arestat ilegal Mihai Vârfureanu, se desprinde un mobil mai adânc. To]i ace[tia au c=utat s= demonstreze c= mobilul real al asasinatelor a fost necesitatea pentru conduc=torul mi[c=rii legionare, Horia Sima, de a fi suprima]i unii martori sup=r=tori ai trecutei sale activit=]i politice. • |n cursul anchetei, s-a mai constatat c= o parte din inculpa]ii legionari, \mpreun= cu al]ii, au mai comis \nc= dou= fapte. Este vorba de schinguirea, dup= arestarea ilegal=, a detectivului G.I. T=l=ngescu [i uciderea \n b=taie, tot dup= arestarea ilegal=, a plutonierului jandarm Ghi]= Gheorghe. Primul, cu pu]in \nainte de asasinatele de la Jilava, a fost arestat de poli]ia legionar=, de[i cei din Comisia de Anchet= Criminal= nu i-a g=sit nici o vin=, fiind dus \n arestul Prefecturii Poli]iei, iar de acolo \n biroul comisarului legionar Djonat Theodor, unde a fost legat de mâini [i de picioare,

Djonat Theodor, unde a fost legat de mâini [i de picioare, Fig. 3 Djonat Theodor dezbr=cat

Fig. 3

Djonat Theodor

dezbr=cat de haine, trântit jos pe podea [i lovit cu pumnii [i cizmele pe tot corpul, pân= când a \nceput s= verse sânge. Aceast= s=lb=ticie a fost comis= de gruparea legionar= condus= de comisarul Djonat (fig. 3). Al doilea, pe timp ce se afla \n arestul poli]iei sociale, a fost b=tut de c=tre comisarii legionari Gheorghe Cre]u, Octavian Marcu [i Nicolae Topliceanu, pân= ce victima a \ncetat din via]=. Cadavrul jandarmului a fost transportat cu o ma[in= \n p=durea Râioasa. |n urma anchetei, cu toate m=surile luate, autorii crimelor au continuat s= fie liberi, cercet=rile \ntreprinse fiind \ntrerupte din cauza unui conflict de competen]= negativ \ntre instan]ele militare [i civile, conflict care a fost solu]ionat dup= reprimarea rebeliunii din ianuarie 1941, când |nalta Curte de Casa]ie s-a pronun]at \n favoarea instan]elor militare. Dup= reprimarea rebeliunii, to]i autorii crimelor, dându-[i seama c= a sosit momentul s= fie sanc]iona]i, s-au adresat unor avoca]i legionari pentru a-i ajuta. Unii dintre ei au fost g=zdui]i de avoca]ii Gogu St=nescu [i Cezar Ionescu (fig. 4).

de avoca]ii Gogu St=nescu [i Cezar Ionescu (fig. 4). Fig. 4 – Cezar Ionescu, (a g=zduit

Fig. 4 – Cezar Ionescu, (a g=zduit pe asasinii care i-au fost recomanda]i de acuzatul Gheorghe St=nescu zis Gogu, ambii avoca]i \n Baroul de Ilfov).

St=nescu zis Gogu, ambii avoca]i \n Baroul de Ilfov). Fig. 5 – Asasinul Gheorghe Cre]u, din

Fig. 5 – Asasinul Gheorghe Cre]u, din pragul u[ii, trage asupra de]inu]ilor poli]iei, din celula nr. 17

Dup= arestare, s-a continuat ancheta [i s-a f=cut

reconstituirea cu o parte din f=ptuitori, \ntrucât unii dintre ei

au p=r=sit ]ara stabilindu-se \n str=in=tate (fig. 5-8).

ei au p=r=sit ]ara stabilindu-se \n str=in=tate (fig. 5-8). s= fie sigur de efectul gloan]elor, cre]u

s= fie sigur de efectul gloan]elor, cre]u se urc=

pe lavi]= unde dormeau victimele [i mai trage câte un glonte \n capul fiec=rui de]inut

Fig. 6 –

Ca

câte un glonte \n capul fiec=rui de]inut Fig. 6 – Ca Fig. 7 – Asasinul Marcu

Fig. 7 – Asasinul Marcu Octavian arat= cum a executat pe de]inu]ii politici.

Marcu Octavian arat= cum a executat pe de]inu]ii politici. Fig. 8 – Moment al reconstituirii, \n

Fig. 8 – Moment al reconstituirii, \n care Cre]u “trage” asupra lui Ralet \n celul=.

|n ziua de 9 iulie 1941, au \nceput dezbaterile \n procesul privitor la asasinatele s=vâr[ite la \nchisoarea Militar= Jilava, \n noaptea de 26/27 noiembrie 1940. |n acest proces au comp=rut [i acuza]ii pentru crimele s=vâr[ite, \n aceea[i noapte, la Prefectura Poli]iei Capitalei, precum [i \n

p=durea Balota – Vl=sia, situat= pe drumul Ploe[tilor. Dezbaterile au durat pân= \n ziua de 21 iulie 1941, inclusiv. Prin sentin]a pronun]at=, 20 de acuza]i au fost condamna]i la moarte, 5 acuza]i la munc= silnic=, 6 acuza]i la câte 10 ani \nchisoare corec]ional=, iar 5 acuza]i au fost achita]i. Executarea condamna]ilor la moarte: {tefan Z=voianu, Gheorghe Cre]u, Octavian Marcu, Savu Constantin, Dumitru Anghel zis Dumitru Lixandru Anghel Oprea [i Ion T=n=sescu

– care au comp=rut \n fa]a Cur]ii -, a avut loc \n ziua de 28

iulie 1941 \n “Valea Piersicilor”, la sud-est de \nchisoarea

militar= Jilava.

To]i f=cuser= cereri de gra]iere, dar le-au fost respinse

de Maiestatea Sa Regele.

Cadavrele au fost transportate [i predate Institutului

Medico-Legal “Dr. Minovici“, \n vederea \nmormânt=rii.

De men]ionat c=, numai dup= câteva luni, de la

asasinatele de la Jilava, din noaptea de 26/27 noiembrie

1946, unii dintre asasini erau sco[i din acelea[i celule pentru

a fi du[i \n fa]a plutonului de execu]ie.

Fortul nr. 13 din centrul de ap=rare a Bucure[tiului,

urmându-[i destinul, a ajuns s= fie loc de zbucium [i de

isp=[ire.

|n Fran]a sângerat= de peste dou= sute de ani - \n

celulele de la ”Concièrgerie”, se g=seau \ncarcera]i Girondinii

-, \nainte de a fi trimi[i sub cu]itul ghilotinei, de c=tre

Robespierre. Câteva luni mai târziu, Robespierre [i jacobinii

lui erau \nchi[i \n acelea[i subterane [i porneau de acolo

spre pia]a de execu]ie.

Sunt locuri ca [i oameni, care \[i au destinul lor.

|n cea]a timpului, firul lung al sutelor de ani, \mpletind

tainic destinul, ni i-a d=ruit pe Miron Costin, cronicarul

vremurilor apuse [i pe Nicolae Iorga, cronicarul vremurilor de

fream=t, de zbucium, de mari [i cumplite zvârcoliri ale

neamului.

|n p=ienjeni[ul anului 1691, Miron Costin – pe nedrept

hulit [i b=nuit a fi fost p=rta[ la \ncercarea de r=zmeri]=

\ndreptat= contra lui Constantin Vod= Cantemir – a fost ridicat

de la conacul s=u din comuna B=rbo[i, r=pit gândurilor sale

dragi [i c=r]ilor sale scumpe. Dus spre capitala Moldovei –

cetatea Ia[ilor – este ucis de blestemate mâini, \n târg la

Roman.

Dou= sute cincizeci de ani mai târziu, Nicolae Iorga,

urmând aceea[i soart= \n drum de la Sinaia, este doborât la

Stre[nic de mâr[avi asasini, sub \nvinuiri necunoscute.

|n concluzie, trebuie men]ionat c= asasinatele din

noaptea de 26/27 noiembrie [i cele din ziua de 27 noiembrie

1940, ca [i tentativa de asasinat din noaptea de 27/28

noiembrie, sunt rezultatul unei ac]iuni criminale mai dinainte

concentrat=, \ntre instigatori complici [ agen]i executori

\nscri[i \n mi[carea legionar=.

FFFFAAAACCCCTTTTOOOORRRRIIIIIIII CCCCAAAARRRREEEE IIIINNNNFFFFLLLLUUUUEEEENNNN}}}}EEEEAAAAZZZZ++++ CCCCRRRRIIIIMMMMIIIINNNNAAAALLLLIIIITTTTAAAATTTTEEEEAAAA ||||NNNN AAAAFFFFAAAACCCCEEEERRRRIIII

ANA LUPULESCU Dr. NICOLAE LUPULESCU

|| n paralel cu dezvoltarea economic= a

omenirii, s-a dezvoltat [i diversificat [i

criminalitatea adiacent=, care lezeaz= grav

economia \n ansamblul s=u, cauzeaz= pierderi financiare, sl=be[te organizarea \n mediul de afaceri, determin= ne\ncredere \ntre competitori [i love[te \n entit=]ile ce desf=[oar= activit=]i legale de afaceri. |n prezent, are loc o escaladare a criminalit=]ii \n afaceri spre criminalitatea organizat=, prin coruperea autorit=]ilor politice sau statale, dirijarea deciziilor acestora spre atingerea intereselor proprii, blocarea ini]iativelor de ordonare a afacerilor ori influen]area \n consecin]= a reparti]iilor de fonduri [i resurse, precum [i prin determinarea persoanelor fizice [i juridice la acceptarea protec]iei impuse. |n mediile de afaceri aflate \n tranzi]ie [i turbulente, criminalitatea ob]ine importante fonduri [i prin crime “clasice”:

furturi, tâlh=rii, jocuri de noroc, prostitu]ie, trafic de droguri, dar [i prin tranzac]ii de locuin]e, spa]ii comerciale sau industriale, terenuri etc. Circumscris= acestor aspecte, deosebit de periculoas= [i nociv=, se \nscrie taxa de protec]ie, extins= \n mod miraculos [i la protec]ia imaginii sau a informa]iilor organiza]iilor comerciale, [i nu numai. Referitor la aspectul criminalit=]ii financiar-bancare men]ion=m, \n contextul atacului asupra mediului de afaceri, circula]ia bancnotelor false, cecurilor f=r= acoperire, autoriza]iilor [i garan]iilor bancare neautentificate, precum [i insuficienta informatizare a tranzac]iilor financiare, motiv pentru care relevarea surselor ilicite de valori este aproape imposibil=. Proliferarea re]elelor de criminalitate \n afaceri [i concentrarea ac]iunilor \n anumite segmente de afaceri sunt alte aspecte ce \ntregesc sfera [i amploarea acesteia [i atac= \n profunzime libera concuren]= pe pia]=, deci chiar esen]a mediului de afaceri. La aceste aspecte se adaug= [i contrabanda care, pe de o parte, reprezint= o important= surs= de venituri, iar pe de alt= parte, un puternic factor de destabilizare atât a produc]iei de bunuri [i servicii, cât [i a desfacerii sau utiliz=rii acestoara. |n fine, criminalitatea informatic= [i prin informatic=, precum [i cea din sfera asigur=rilor reprezint= componente importante ale criminalit=]ii \n mediul de afaceri, cu dezvoltare deosebit= [i impact major asupra transferului de valori [i al stabilit=]ii afacerilor. Pentru ca totul s= fie [i mai turbulent [i greu de st=pânit, majoritatea crimelor \n mediul de afaceri se sprijin= pe corup]ie [i birocra]ie, pe acceptul [i participarea unor persoane interesate sau obligate din sfera “victimelor”, precum [i pe exploatarea lipsurilor sau fluidit=]ii legislative. Factorii criminogeni, care, \n opinia noastr=, determin= amplitudinea criminali]ii \n afaceri sunt:

sistemul economic [i starea economic=; interven]iile statului \n domeniul afacerilor; sistemul juridiciar [i legislativ; controlul intern [i controlul extern; sistemul financiar – bancar; mediul de afaceri. 1. Sistemul economic [i starea economic= pot deveni factori favorizan]i pentru criminalitatea \n afaceri dac=, pe de o parte, lipsesc strategiile [i capacit=]ile de coordonare

a liberei concuren]e sau concentreaz= controlul \n institu]ii

f=r= autoritate [i eficien]=, nu exist= o politic= economic= coerent= [i stabil=, iar pe de alt= parte, starea economic= este \n recesiune, lipsit= de performan]e [i de o atitudine favorabil= afacerilor [i profitului. 2. Interven]iile statului \n domeniul afacerilor pot genera turbulen]e [i dezorganiza mediul de afaceri, stabilind artificial ierarhii \ntre competitori [i concuren]i. Gradul ridicat de fiscalitate, gestiunea licen]elor de export sau import, dirijarea subven]iilor dup= criterii neeconomice, orientarea preferen]ial= a creditelor, marile deficite bugetare, slabul control al infla]iei, restrângerea activit=]ii de investi]ii, neadaptarea profesional= a resurselor umane [i cre[terea [omajului, accentuarea dezechilibrelor sociale sunt elemente care favorizeaz= ac]iunile criminale, mai ales \n condi]iile \n care instabilitatea [i dezorientarea politic= se pot transforma

\n dezorientare social= sau,uneori, \n convulsii sociale.

3. Sistemul juridiciar [i legislativ poate avea

influen]e nefaste asupra criminalit=]ii \n afaceri, dac= nu reu[e[te s= reduc= optimal timpul dintre necesit=]ile obiective [i reglementarea unor domenii noi de activitate, cu evolu]ii uneori spectaculoase, dintre comiterea unor fapte ilicite [i sanc]ionarea lor, [i, \n esen]=, dac= aceste sisteme interdependente nu reu[esc s= stabileasc= un dialog armonios \ntre fenomenele sociale [i asigurarea dezvolt=rii democratice a acestora. Absen]ele sau \ntârzierile \n apari]ia reglement=rilor destinate s= protejeze desf=[urarea licit= [i etic= a afacerilor accentueaz= apari]ia [i dezvoltarea unor circumstan]e economice [i sociale care favorizeaz= \n[el=ciunea, evaziunea fiscal=, concuren]a neloial=, domina]ia pe segmente de pia]=, lipsa de protec]ie a consumatorilor, precum [i orientarea fondurilor [i afacerilor spre zona subteran= a economiei. Instabilitatea sau ineficien]a m=surilor legale privind privatizarea, precum [i acumularea ilicit= de valori, sp=larea banilor murdari, regimul juridic confuz al autorit=]ilor cu

atribu]ii de control [i investigare, lipsa institu]iilor specializate

\n combaterea corup]iei, a infrac]ionalit=]ii informatice, etc.,

amplific= fenomenul criminalit=]ii, favorizând atât comportamentul ilicit, cât [i ineficien]a activit=]ii judiciare de recuperare a valorilor \nsu[ite fraudulos. Mediul judiciar, prin componentele sale – poli]ie, parchet [i justi]ie –, constituie o puternic= verig= de combatere a criminalit=]ii \n afaceri, dar poate s= [i favorizeze expansiunea acesteia prin politica de orientare excesiv= spre alte zone ale criminalit=]ii, tergiversarea instrument=rii [i solu]ion=rii cauzelor penale complexe de evaziune fiscal=, bancrut= frauduloas=, fraude bancare, cercetarea \n stare de libertate nejustificat= a unor importan]i infractori care, \ntre timp, dispunând de o mare putere economic= [i rela]ional= \[i continu= afacerile ilegale, influen]eaz= martorii ori \[i fabric= alibiuri, contradic]ia de “interese” \ntre justi]ie, poli]ie [i parchet, generat= de orgolii la vârf [i r=zbun=ri camuflate \n m=suri necesare la schimbarea partidelor de guvern=mânt, lipsa de profesionalism a celor recompensa]i politic prin promovare, prin lipsa de cooperare cu celelalte organisme [i institu]ii de control \n mediul de afaceri, precum [i, a[a cum am men]ionat deja, prin corup]ie.

4. Controlul interior [i controlul exterior pot

influen]a direct starea de criminalitate \n afaceri, atât \n sensul reducerii sale, dac= se execut= un control profesionist [i exigent, vizând aspectele esen]iale ale regimului propriet=]ii [i rela]iei cu clientul, cât [i \n sensul favoriz=rii expansiunii criminalit=]ii, dac= executarea controlului este superficial= [i, mai ales, dac= cei care exercit= controlul sunt incompeten]i, corup]i ori coruptibili. |n ceea ce prive[te controlul exterior, problema consist= \n modalit=]ile de cooperare \ntre organismele de control ale ]=rilor \n realizarea unui sistem vamal eficient, precum [i \n adoptarea recomand=rilor europene [i elaborarea unor legi [i normative care s= creeze cadrul juridic de aplicare al acestor recomand=ri. Acest lucru este absolut necesar, deoarece interna]ionalizarea afacerilor a condus [i la interna]ionalizarea criminalit=]ii \n afaceri. Fenomenele infrac]ionale cu participare multina]ional= sau \ndreptate \mpotriva unor interese multina]ionale sunt deosebit de greu de controlat, iar judecarea cauzelor cu elemente de extraneitate este greoaie [i rareori simpl=. 5. Sistemul financiar – bancar poate constitui o pârghie important= \n atenuarea criminalit=]ii \n afaceri prin posibilitatea urm=ririi tranzac]iilor de valori \ntre competitori,

dar poate avea [i un rol negativ deosebit prin politicile de dobânzi, favorizarea prin credite preferen]iale acordate unor categorii de persoane (angaja]i proprii, clien]i “fideli”, reprezentan]i ai unor segmente de interese sau autorit=]i), perceperea unor comisioane \n schimbul acord=rii creditelor (\n anii 1994 – 1995, \n România valoarea comisioanelor ajunsese la circa 10% - 20% din valoarea creditelor acordate unor organiza]ii private), dezvoltarea unui parteneriat infrac]ional \ntre bancheri [i oameni de afaceri, blocarea informa]iilor necesare investigatorilor \n cazurile de infrac]iuni (sp=lare de bani murdari, delapid=ri, acte de gestiune frauduloas=, acordarea de cecuri f=r= acoperire), jocul dinamic al dobânzilor \n timpul perioadelor de creditare, acoperit prin contracte, dar mai pu]in justificat de dinamica economic= [i mai mult sus]inut de interese obscure, proasta gestiune a capitalurilor, etc. 6. Mediul de afaceri poate favoriza extinderea criminalit=]ii, dac= devine dominat de escrocherii, furturi, [antaj, violen]=, corup]ie, contraband= [i, mai ales, comportament incorect ori viciat \ntre competitori [i concuren]i, pe de o parte, [i \ntre ace[tia [i institu]iile statului, pe de alt= parte.

MANDIBULA FACILITEAZ+ IDENTIFICAREA VICTIMEI PRIN PREZEN}+ RESTANT+ DE PROTEZ+ DENTAR+ Dr. GHEORGHE ASANACHE
MANDIBULA FACILITEAZ+ IDENTIFICAREA VICTIMEI PRIN
PREZEN}+ RESTANT+ DE PROTEZ+ DENTAR+
Dr. GHEORGHE ASANACHE

|| ntr-o zon= de munte, \n mijlocul verii anului 198.,

dup= o ploaie toren]ial= ce revigorase vegeta]ia [i

produsele p=durii, un grup de copii se afla la

cules de ciuperci. Unul dintre ace[tia, \n iarba \nalt= ad=postit= de copaci, g=se[te o mandibul= (maxilar inferior) ce s-a v=zut imediat c= este de om. Prin examinarea medico-biocriminalistic= s-au determinat: originea uman=, apartenen]a de sex, grupa de vârst= \n care se \ncadra persoana la data survenirii decesului, durata probabil= de expunere la efecte ale factorilor de mediu ambiental a cadavrului [i, ceea ce s-a considerat ca obiectiv central, prezen]= de/[i caracteristici particulare strict individuale ale protezei dentare restante \n propor]ie anatomic=. |ntocmindu-se cercul de disp=ru]i din zon=, se ajunge la familia numitului F.S., despre care nu se mai cuno[tea nimic de 14 ani [i jum=tate. Era cunoscut ca un om lini[tit, care nu se certase

jum=tate. Era cunoscut ca un om lini[tit, care nu se certase nicodat= cu nimeni, fire retras=,

nicodat= cu nimeni, fire retras=, nefum=tor, neconsumator de b=uturi alcoolice poate [i pentru c= era con[tient c= [i-ar fi agravat boala de care suferea \nc= din copil=rie, epilepsia. Familia a pus \n discu]ie destul de rarele crize de dromomanie, când bolnavul nu-[i putea aminti pe ce drum venise [i \[i d=dea seama c= este \ntr-un loc str=in. Datele despre denti]ie [i lucr=ri de tehnic= dentar= ob]inute de la apar]in=tori erau ezitante [i contradictorii. Prezentarea spre recunoa[tere, fiec=ruia dintre medicii stomatologi [i tehnicienii ce func]ioneaz= \n cabinete de specialitate din dispensare rurale aflate pe o larg= zon=, a dus la rezultat pozitiv. Astfel s-a stabilit, cu certitudine, c= ceea ce r=m=sese din \ntreg cadavrul unui om, mandibula apar]inea celui ce fusese cândva disp=rutul. Ce s-a \ntâmplat \n realitate nu s-a putut stabili [i, probabil, nu se va afla vreodat=. Important a fost c= familia, \nmormântând acest mic fragment de cadavru, [i-a g=sit lini[tea, chiar dac= aceasta a fost pl=tit= atât de scump: plecarea definitiv= din mijlocul ei a celui drag.

aceasta a fost pl=tit= atât de scump: plecarea definitiv= din mijlocul ei a celui drag. C
Din literatura de specialitate str=in=– Procuror MARIUS IACOB Prof. CONSTANTIN GÂDEA
Din literatura de specialitate str=in=–
Procuror MARIUS IACOB
Prof. CONSTANTIN GÂDEA

AA ntropologia se refer= la identificarea, deshumarea, dac= este cazul, a unui cadavru, examinarea corpului, a p=r]ilor acoperite cu

p=r, insectelor aflate pe el, plantelor, urmelor de pa[i din jurul lui, stabilirea timpului când s-a produs decesul, reconstruc]ia facial=, fotografierea, detectarea variantelor anatomice, analiza r=nilor [i tratamentele medicale anterioare. Practic, antropologii criminali[ti \[i propun s= identifice un decedat pe baza datelor de la fa]a locului deisponibile. Orice parte a corpului poate prezenta interes, inclusiv buc=]i separate, dar mai ales studiul oaselor. |nainte de a se apuca de studiul unui cadavru, specialistul criminalist trebuie s= aib= \n vedere [i s=-[i reaminteasc= cele \nv=]ate \n s=lile de clas=, din experien]= [i anume \n leg=tur= cu procesul dezvolt=rii umane. Vârsta. |n timpul vie]ii unui individ oasele cap=t= anumite propriet=]i, difer= de la o etap= la alta. De exemplu oasele, \ncheieturile mâinii se calcefiaz= continuu pân= la \nceputul adolescen]ei. P=r]ile moi ale capului unui bebelu[ se \nt=resc \n primele luni ale vie]ii, dar celelalte p=r]i craniene – articula]iile – continu= s= se solidifice pe tot parcursul vie]ii. Cu cât este mai neted [i mai lucios craniul [i articula]iile cu atât este mai \n vârst= individul. Dup= uzura articula]iilor capului, \n deosebi a coloanei vertebrale, se poate stabili vârsta. Sexul. Scheletul b=rbatului [i al femeii prezint= câteva diferen]e la baza craniului, frun]ii, f=lcii [i, mai ales, dup= cum se [tie, bazinului. La femei, acesta este mai jos [i mai larg. Iar dup= conforma]ia sa se poate spune dac= o femeie a dat na[tere unui copil sau nu. Talia. Dup= lungimea oaselor taliei ca [i cea a picioarelor, se poate estima \n=l]imea individului. Greutatea [i musculatura pot fi determinate dup= talie, pozi]ia [i tipul leg=turilor musculare pe oase. |n anumite cazuri se poate aprecia activitatea persoanei. Studiind forma mu[chilor se poate spune dac= subiectul \n cauz= a fost dreptaci sau stângaci. Ace[tia sunt \n general mai puternici \n partea dominant=. Etnia, tipul rasial. |n societ=]ile din ce \n ce mai plurietnice este dificil s= se emit= p=reri definitive, \n problema \n cauz=; totu[i, unele caracteristici faciale permit s= se restrâng= câmpul cercet=rilor. Un individ, de exemplu, de tip caucazian, are o fa]= strâmt=, o b=rbie proeminent= [i un nas \nalt, asiaticii au umerii obrazului proeminen]i. {i p=rul (dac= a r=mas pe cap) poate indica tipul etniei.

Cu o anumit= marj= de eroare, datorit= condi]iilor \nconjur=toare, este posibil s= fie estimat timpul care s-a scurs de la deces. |n general, violen]ele las= urme pe numeroase ]esuturi rezistente, durabil=, cum sunt cartilajele, iar studiul acestora poate indica [i care dintre deform=ri sunt semnificative din punct de vedere medico-legal. De exemplu, mu[c=turile de din]i seam=n= cu cele de fer=str=u, la prima vedere, dar sunt poate diferite observate cu un microscop. {i atunci se pune \ntrebarea: “Cine a l=sat aceste urme de mu[c=turi, un animal sau un om?” Reconstruc]ia facial=. Aspectul cel mai spectaculos, poate, al antropologiei judiciare este reconstruc]ia, uneori plecând de la craniu, fa]= care s= fie recunoscut= de cuno[tin]ele victimei. Sunt dou= feluri de refacere. Unul const= \n procesul complex de ajustare a straturilor de argil= percraniu. Cel=lalt necesit= eforturi

combinate ale unui artist talentat [i ale unui antropolog capabil s= vizualizeze [i s= descrie \ntr-un mod precis fa]a, plecând de la craniu. O a treia metod= este reconstruc]ia pe calculator. Logicienii de modelare \mb=trânesc sau \ntineresc fa]a, conform unor scheme stabilite. Se [tie, de exemplu, c= urechile devin mai lungi cu vârsta, astfel, dac= se dispune de fotografia unui copil r=pit cu câ]iva ani mai \nainte, antropologul ajusteaz= vârsta la subiect. Analizând fiecare tr=s=tur= \n parte se ajunge la un portret credibil. |n tehnica tradi]ional= a mulajului cranian, antropologul \ncepe cu studiul vârstei [i sexul individului – amândou= fiind hot=râtoare, \n absen]a scheletului, plecându-se de la un craniu. M=surând, interpretând caracteristicile etniei [i punctele de leg=tur= muscular= se poate ob]ine o idee destul de precis= a timpului facial. Plecând de aici, antropologul consult= o schem= a grosimilor medii ale ]esuturilor pentru aceste puncte. Buc=]i de plastic sunt t=iate apoi, conform grosimilor asem=n=toare, [i se aplic= \n locurile dorite. Prin analogie, mu[chii sunt confec]iona]i pe m=sura craniului [i sunt a[eza]i \n locurile corespunz=toare. Unele p=r]i ale fe]ei, cum sunt urechile sau vârful nasului, sunt cartilaginoase [i prezint= deci anumite dificult=]i deosebite. Este posibil s= se spun= dac= vârful nasului unui individ era cârn, dac= avea urechi mici, delicate sau ca ni[te farfurioare de o parte [i de alta a fe]ei. Profunzimea orbitei [i dep=rtarea \ntre pupile d= \n majoritatea reconstituirilor o aparen]= de persoan= “vie”. Reconstituirile f=cute cu argil= pot sem=na foarte bine cu originalul, a[a cum sunt desenele f=cute de un artist talentat. Dar reproducerea acestor opera]ii pe un ecran de ordinator prezint= unele avantaje. Prin reconstituirile pe ordinator se pot reda zeci de fe]e cu toate varia]iile posibile, plecându-se de la craniu. Aceasta permite s= se \nchipuie tenul pielii sau culoarea p=rului, lucru de care nu putem fi siguri f=r= dovezi suplimentare. |n acest sens, \n loc s= ne mul]umim cu un singur model, care trebuie recompus \n \ntregime, putem efectua ajust=rile necesare pe ecran [i imprima diverse varia]iuni ce pot fi oferite

anchetatorilor. Sunt [i alte avantaje

|n timpul numerot=rii \n trei

dimensiuni a craniului – element de baz= al oric=rei reconstituiri virtuale [i \n cursul c=reia nu facem altceva decât s= scan=m craniul \n cauz=, f=r= s=-l atingem – ob]inem o bun= rezolvare a oric=rei r=ni prezente. Semnul produs de un ciocan se vede foarte bine, la fel [i cel de arm=. O bun= modelare a r=nii [i armei poate fi foarte bine f=cute s= corespund= \n reconstituirea evenimentului. Suprapunerea numeric= prezint= un alt avantaj oferit de capacit=]ile pe care le are ordinatorul. Rezultatul poate fi comparat cu anumite fotografii ale individului \n cauz= existente. Chiar dac= nu rezult= o asem=nare perfect=, ace[tia sprijin= excluderea anumitor persoane despre care exist= dubii – ceea ce este, de asemenea, important.

Autopsia. Nu orice autopsie este medico-legal=. Determinarea cauzei unui deces poate fi o procedur= strict medical=, care nu urm=re[te s= adune dovezi \n vederea unei anchete judiciare. Totu[i mor]ile violente, cele suspecte ale unor indivizi, aparent \n bun= s=n=tate, [i anumite decesuri accidentale trebuie s= fac= obiectul domeniului medico-legal. Autopsiile moderne au drept scop determinarea identit=]ii decesului, cauzei mor]ii, \mprejur=rile \n care s-a produs, felul \n care a avut loc, data decesului. Importan]a fiec=rui element variaz= \n func]ie de caz. Unele victime sunt cunoscute, altele b=nuite. Cauza, mecanismul [i \mprejur=rile \n care s-a produs decesul sugereaz= cum o crim= sau un accident au putut avea

loc. Cauza mor]ii este agentul direct care a provocat-o. Un glon],

o otrav=, o electrocutare pot fi cauze ale mor]ii. |mprejur=rile \n care poate fi comis un deces sunt:

accidentul (ex. un om \[i cur=]= arma [i \n mod accidental aceasta \i descarc= un glon] \n piept [i victima moare atunci când glon]ul \i perforeaz= aorta, provocându-i o hemoragie intern= destul de puternic= ca s=-i comprime inima [i s-o fac= s= nu mai bat=); sinuciderea (o femeie \[i apropie arma de piept [i trage – acela[i rezultat); crima (o alt= femeie \ndreapt= arma spre pieptul unui individ [i trage); moartea natural= (omul care a decedat din cauze naturale). |n autopsiile medico-legale, medicii legi[ti [i tanatologii se conduc dup= anumite principii [i proceduri pentru a aduna maximum de informa]ii utile. Dovezile adunate, plecând de la studiul corpului, de la locul crimei, de la \n]elegerea \mprejur=rilor \n care s-a comis crima, trebuie s= duc= la anumite concluzii privind evenimentul produs. Examinatorul medical, patologi[tii [i al]i asemenea anchetatori n-au obliga]ia s= interpreteze dovezile. Munca lor const= \n adunarea de dovezi, de a le p=stra [i de a face un raport. Un prim examen al câmpului are loc la scela crimei. |n majoritatea cazurilor, serviciul de medicin= legal= trebuie s= se deplaseze la fa]a locului. Sunt date [i primele ajutoare dac= persoana mai este \nc= \n via]=. Constat=rile f=cute la fa]a locului sunt mai târziu comparate cu cele rezultate din examenul post- mortem. Corpul este inspectat vizual, sunt examinate r=nile, se face examenul intern, este prezentat altor exper]i, se adun= dovezile se prezint= concluziile. Examenul vizual. |nainte chiar ca medicul specialist s= \nceap= inspec]ia vizual=, se pot face unele preg=tiri. Unele institu]ii medico-legale prelev= sânge la primirea corpului (având \n vedere c=, \n acest moment, el poate fi \nc= fluid), altele a[teapt= examenul post-mortem. Foarte adesea se fac radiografii, se cânt=re[te [i se m=soar= cadavrul. Radiografiile arat= nu numai oasele zdrobite, ci [i obiectele str=ine poten]ial periculoase pentru examinator. Nu odat=, \n timpul r=zboaielor din secolul XX, unele muni]ii care nu explodeaz= au fost g=site \n unele corpuri – care s-au soldat cu un rezultat fatal pentru medic.

|n zilele noastre, acesta este mai pu]in probabil, dar nu imposibil.

Pot fi [i alte pericole. Astfel, unele obiecte, ascu]ite nereperate la examenul vizual – cum ar fi vârful unui cu]it rupt, r=mas \n ran=,

[i care poate str=punge m=nu[a, expunând practicianul unei contamin=ri biologice. De asemenea, dac= unele fragmente de glon] s-au r=spândut \n corp, ele sunt reperate la radiografii [i recuperate, ulterior. Examenul vizual preliminar poate \ncepe cu un corp gol sau \mbr=cat, \n func]ie de \mprejur=rile \n care s-a produs accidentul. |n toate cazurile, corpul este fotografiat, inclusiv buc=]ile de \mbr=c=minte. Urmele sunt prelevate pentru

a fi prezentate speciali[tilor. |mbr=c=mintea este luat= [i fiecare pies= este uscat= cu aer, \nainte de a fi ambalat= separat. O descriere precis= a fiec=rei piese de \mbr=c=minte face parte integrant= din raportul de autopsie [i trebuie s= includ= orice informa]ie rezultat=, cum ar fi talia [i marca. Sângele [i alte urme de pe \mbr=c=minte vor

fi analizate de exper]ii \n materie. Sângele [i alte urme de pe corp sunt prelevate: pot s= nu provin= de la victim=. Inspec]ia vizual= continu= cu:

perierea p=rului pentru a descoperi eventuale urme, p=r str=in [i alte dovezi; vor fi prelevate e[antioane de pe

\ntreaga suprafa]= a corpului, pentru a fi prezentate exper]ilor \n

domeniu;

Dup= \mprejur=ri se impune [i un examen preliminar

pentru a se constata, dac= s-a produs [i un viol;

Orificiile corporale – urechi, vagin etc. – sunt examinate pentru a se descoperi obiecte str=ine sau urme; Sunt examinate mâinile, r=m=[i]ele de unghii sunt

prelevate;

Se \ntocmesc fi[e de amprente digitale [i de la picioare;

Dac= nu s-a f=cut deja, sunt prelevate e[antioane

entropologice;

Sunt notate toate r=nile vizibile, care sunt apoi

fotografiate;

Este notat= condi]ia general= de s=n=tate a persoanei (stare bun=, malnutri]ie etc), precum [i culoarea ochilor [i p=rului. Limitele vizuale ale ochiului uman pot fi m=rite cu ajutorul unei lumini suplimentare [i diverse fotografii. |n cazul violen]elor suspecte, cli[eele cu UV relev= adesea prezen]a echimozelor vechi sau recente, nevizibile la suprafa]=. Laserul, SLA sau simpla iluminare razant= relev= urme cum ar fi: p=r, polen, sânge, saliv=, sperm= – [i chiar amprente digitale care pot fi examinate de exper]i. Din documenta]ie trebuie s= fac= parte orice am=nunt:

cicatrice, tatuaje, aluni]e, diverse semne particulare etc. Examenul r=nilor. Examinarea r=nilor este o parte important= a verific=rii vizuale. Acestea sunt \mp=r]ite \n dou= categorii: penetrante [i nepenetrante. Gloan]ele, cu]itele [i explozivii provoac= r=ni penetrante, cu orificii de intrare [i de ie[ire. |ntinderea complet= a acestor r=ni nu poate fi descris= printr-un simplu examen vizual, dar poate furniza o mul]ime de informa]ii importante. |n ce prive[te r=nile provocate de gloan]e, primul lucru de re]inut \l constituie absen]a sau prezen]a semnelor de praf de pu[c= \n jurul r=nilor. Astfel:

un glon] tras printr-o arm= de la oarecare distan]= de victim= produce o gaur=, dar nu las= nici o informa]ie superficial= vizibil=;

ran= produs= de o arm= \n contact cu pielea reprezint= o gaur= [i o “arsur= \n form= de inel” \n jurul orificiului, rezultat al c=ldurii [i flamei \mpu[c=turii; arm= ]int= la câ]iva centimetri de piele produce o urm= de praf vizibil= \n jurul r=nii, dar nu arsur=. P=rul este adesea ars, dar nu [i pielea; \n func]ie de propriet=]ile pe care le are, o arm= ]inut=

la o distan]= de câ]iva metri va produce un “efect de \n]ep=tur=

asem=n=tor tatuajelor, provocate de particolele transparente de norul de gaz lovit de piele. Dincolo de o anumit= distan]=, aceste particule se r=spândesc \n aer \ntre tr=g=tor [i victim=; ran= provocat= de un contact imediat deasupra unui os (comparativ cu p=r]ile moi ale corpului – cum este abdomenul) poate ar=ta un desen \n form= de stea – ran= circular= punctat= de raze de fracturi; R=nile de cu]it [i alte r=ni similare penetrante sunt tridimensionale [i pot fi uneori mulate pentru a reda forma [i m=rimea armei. Un obiect contondent las= semne caracteristice. Impresiunile mâinii [i ale degetelor, \n jurul gâtului sau fe]ei pot fi m=surate pentru a se determina anvergura [i m=rimea degetelor. Semnele de mu[c=tur= trebuie fotografiate [i \n func]ie de situa]ie, un mulaj s-ar putea dovedi util. Mul]i al]i factori \nconjur=tori [i traumatizan]i las= semne vizibile pe piele. Arsurile [i deger=rile las= semne de ro[ea]=. Arsurile electrice sunt de regul= pereche: una la punctul de contact, alta la punctul de pe p=mânt, acolo unde curentul scap=

din corp. Reac]ia chimic= poate duce la o deteriorare renal= sau chiar atacuri epileptice ulterioare, separând cauza [i \mprejur=rile decesului cu mai multe zile, uneori s=pt=mâni. Semnele vizibile de pe piele sunt esen]iale \n stabilirea \mprejur=rilor mor]ii prin strangulare. De exemplu, \n timpul unei spânzur=ri \n care corpul atârn= de cap=tul unei corzi, semnul

acesteia pe gât este \n general, caracterizat de un unghi vertical. Dimpotriv=, strangularea las= un semn orizontal. Semnele de \n]ep=turi de pe bra]e, picioare, \ntre urechi, sugereaz= folosirea de droguri. Dup= toate aceste verific=ri am=nun]ite corpul se spal= ([i aceast= sp=lare va putea fi analizat=) se mai verific= o dat= pentru a se constata dac= nu a r=mas ceva sub sânge sau alte aspecte, dup= care se trece la examenul intern. Examenul intern. |n general toate disec]iile \ncep cu incizia

\n Y pe trunchi. O t=ietur= – un arc descendent pân= la sternul

dintre cei doi umeri – formeaz= ramurile superioare ale Y-ului, al c=rui picior inferior merge de la baza sternului la osul pubian. Dac=

o ran= evident= este prezent= pe membre sau dac= oarecare

opera]ie medical= pe acestea ar putea releva ceva, vor fi examinate mai târziu.

O dat= trunchiul deschis, organele interne sunt scoase unul dup= altul, \ncepând de sus [i continuând spre partea inferioar=. Coastele sunt \ndep=rtate pentru a se permite examinarea pieptului. Dac= nu s-a luat sânge de la victim=, se va lua de la inim=. Examinarea pl=mânilor va ar=ta prezen]a sau absen]a apei, cheaguri de sânge sau materiale corozive. Orice fluid prezent \n pl=mâni va fi prelevat pentru analiz=. Dup= examenul fizic, inima [i pl=mânii sunt cânt=ri]i, apoi sec]iona]i pentru examinarea microscopic= dac= este necesar.Gâtlejul, esofagul, traheea [i partea superioar= a coloanei vertebrale sunt, de asemenea, examinate. Gura, nasul, dantura fac obiectul examin=rii externe. Con]inutul stomacului, care permite adesea s= fie determinat= ora decesului [i indic= prezen]a victimei \n anumite locuri, este trimis la laborator, chiar dac= majoritatea examin=rilor au ajuns la o anumit= concluzie dup= examinarea vizual=. Prezen]a eventual= a drogurilor \n stomac [i intestine necesit= o examinare toxicologic= a con]inutului [i sângelui. Diferen]ele de concentra]ie \n diverse zone ale corpului permite s= se stabileasc= când a fost luat drogul [i dac= ingerarea lui se f=cea \n mod obi[nuit . Dac= drogul n-a avut timp s= se disperseze constituie un element \n plus pentru a se stabili ora decesului. Orice organ, ficat, pancreas etc. poate fi sec]ionat pentru analize histologice [i patologice. Exploziile [i echimozele indic= eventuale violen]e. R=nile penetrante sunt m=surate [i se poate verifica unghiul lor de intrare [i de ie[ire. La baza trunchiului se g=se[te regiunea pelvian=. La b=rbat, ca [i la femeie, fluidele din vezica urinar= sunt prelevate

pentru analiza toxicologic=. Prezen]a sângelui \n vezic= poate indica o traum= violent= la nivelul rinichilor. La femei se examineaz= organele de reproducere pentru a se descoperi semne de sarcin=, rela]ii sexuale, avort etc. A doua parte a examenului se concentreaz= asupra capului. Mai \ntâi se cerceteaz= orice particularitate a ochilor [i pupilelor. Mostre de fluid din ochi sunt trimise la laborator. Hemoragiile din ochi indic= o eventual= oprire a circula]iei sanguine \n creier. Frecvente \n cazuri de strangulare [i spânzurare, ele pot, de asemenea, s= se produc= \n momente care n-au nici o leg=tur= cu aceasta. Se caut=, de asemenea, eventuale fracturi, echimoze sub piele (adesea ascunse de p=r) [i orice altceva de interes acolo unde craniul este perforat. Se examineaz= apoi creierul, dup= ce s-a ajuns la acesta. Cheagurile de sânge din interiorul craniului sunt reperate, comparate, dac= este posibil, cu indiciile r=nilor din exteriorul acestuia. Creierul este prelevat, cânt=rit, inspectat mai atent, apoi sec]ionat pentru examenul microscopic. Sunt examinate, totodat=, semnele r=nilor [i orificiile de intrare [i ie[ire de pe membre. Unele detalii pot fi mai vizibile pe membre decât pe trunchi sau cap. Sunt observate mai ales r=nile defensive, de pe mâini [i antebra]e, dar [i de pe picioare, dac= victimele i-au lovit pe agresori. Efectele provocate de \nghe] sunt mai vizibile \n vârful degetelor [i unghiilor, iar “efectul Dorian Gray” – putrefac]ia mult mai rapid la un corp congelat \n prealabil – [i mai mascat pe membre.

Va urma.

|n colec]ia juridic= a Editurii [tiin]elor medicale a v=zut recent lumina tiparului o prestigioas= lucrare
|n colec]ia juridic= a Editurii [tiin]elor medicale a v=zut recent lumina tiparului o prestigioas= lucrare
[tiin]ific=
“DIC}IONARUL LAROUSSE DE DROGURI,
TOXICOMANII {I DEPENDEN}E”.
Edi]ia \n limba român=, ap=rut= sub coordonarea chestorului [ef,
profesor universitar dr. Pavel Abraham, pre[edintele Agen]iei Na]ionale
Antidrog, se datoreaz= eforturilor unui colectiv de medici – traduc=tori,
dr. Adriana Mo]oc, dr. Bogdan Cherciu [i dr. Gabriel Munteanu, precum
[i de speciali[ti din Agen]ia Na]ional= Antidrog, dr. Gabriel Cicu, jurist
Adriana Cr=ciun, jurist Ioan Roman, jurist {tef=ni]= Bogdan Ia[nic, jurist
Victor Nicolaescu [i jurist Vasile Rus Toma.
Autorii \ncearc=, prin aceast= lucrare, s= satisfac= nevoia de
informare [i cunoa[tere a speciali[tilor, teoreticienilor [i
practicienilor, nevoie resim]it= acut \n activitatea institu]iilor
statului [i a organiza]iilor neguvernamentale implicate \n lupta
antidrog, dar \n egal= m=sur= [i s= sensibilizeze elevii, studen]ii,
alte categorii de tineri, precum [i p=rin]ii [i opinia public=, \n
general pe to]i cei tenta]i sau care au “gustat” din “pl=cerile
drogului , asupra pericolelor pe care aceste substan]e le
prezint= pentru existen]a uman=.
Lucrarea este structurat= pe dou= p=r]i : o parte referitoare la
problematica drogurilor pe plan mondial [i \n România, iar cea de-a doua parte este constituit=
din dic]ionarul propriu-zis al drogurilor, toxicomaniilor [i dependen]ei. Prin cele [apte capitole ale sale,
dic]ionarul pune la dispozi]ia cititorilor informa]ii [i cuno[tin]e privind evolu]ia traficului [i consumului
de droguri \n lume [i \n ]ara noastr=, definirea [i descrierea drogurilor [i a efectelor acestora asupra
persoanelor care le consum=, sistemul terapeutic [i terapia antidrog, prevenirea [i combaterea traficului
[i consumului ilicit de astfel de substan]e, elementele esen]iale ale Strategiei na]ionale antidrog pentru
perioada 2005-2012, cadrul normativ intern [i interna]ional privitor la fenomenul drogurilor.
Pentru speciali[tii din criminalistic=, dar [i pentru procurori, judec=tori [i avoca]i, lucrarea de fa]=
reprezint= un ghid excep]ional pentru descrierea [i cunoa[terea exact= a caracteristicilor substan]elor
stupefiante [i psihotrope care fac obiectul reglement=rilor interne [i interna]ionale [i care sunt \ntâlnite
din ce \n ce mai des \n cazuistica operativ= a organelor de poli]ie [i vamale \ns=rcinate cu combaterea
acestui flagel al lumii contemporane, motiv pentru care nu ar trebui s= lipseasc= din biblioteca
personal= a nim=nui.
Gl. brig.(r.) dr. IOAN HURDUBAIE
Magistrat dr. DAN VOINEA Dr. VALENTIN IFTENIE -medic legist Asist.univ. IOANA TEODORA BUTOI-avocat
Magistrat dr. DAN VOINEA
Dr. VALENTIN IFTENIE -medic legist
Asist.univ. IOANA TEODORA BUTOI-avocat

Potrivit legii, urm=rirea penal= se \nf=]i[eaz= ca o faz= obligatorie \n marea majoritate a cazurilor penale. Sunt, \ns=, situa]ii \n care procesul penal are forme atipice, \n sensul c= lipse[te urm=rirea penal=. Astfel, \n condi]iile prev=zute de art. 279 alin. 2, lit. a C.pr.p., plângerea prealabil= se adreseaz= direct instan]ei de judecat=, procesul penal \ncepând cu judecata (art.180 C.p. – lovirea [i alte violen]e; art.184 alin.1 C.p, - v=t=marea corporal= din culp=, când v=t=marea produs= necesit= pentru vindecare \ngrijiri medicale mai pu]in de 60 de zile, fapta fiind s=vâr[it= \n condi]iile art.180 alin. 2 [i 181 alin.1 C.p.; art.193 C.p. – amenin]area; art. 205 C.p. – insulta; art. 206 C.p. – calomnia; art. 210 C.p. – furtul pedepsit la plângerea prealabil=; art. 213 C.p. – abuzul de \ncredere; art. 220 C.p. –tulburarea de posesie). De asemenea, urm=rirea penal= lipse[te \n cazul extinderii ac]iunii sau procesului penal, când, pentru simplificarea activit=]ii procesuale, s-a renun]at la efectuarea urm=ririi penale. |n ceea ce prive[te plângerea prealabil=, e necesar= explica]ia acestei no]iuni. Institu]ia plângerii prealabile se \nscrie ca o excep]ie de la principiul oficialit=]ii [i const= \n posibilitatea oferit= de lege persoanei v=t=mate de a decide dac= sesizeaz= sau nu organele competente \n vederea tragerii la r=spundere a f=ptuitorului. Declan[area procesului penal a fost l=sat=, \n anumite cazuri, la aprecierea persoanei v=t=mate datorit= gradului redus de pericol social pe care \l prezint= anumite infrac]iuni. Alteori, de[i infrac]iunile pentru care legea prevede necesitatea plângerii prealabile a persoanei v=t=mate au un pericol social ridicat, desf=[urarea procesului penal, prin publicitatea pe care ar genera-o, ar putea re\nnoi suferin]ele persoanei v=t=mate sau ar da na[tere la diferite conflicte \ntre persoane care fac parte din aceea[i familie sau din acela[i mediu social (cazul lovirilor [i al altor violen]e – art.180 C.p.; insulta – art. 205 C.p.; calomnia – art. 206 C.p.).

Deci, titularul plângerii prealabile este partea v=t=mat= (caracter personal). |n cazul \n care persoana v=t=mat= este un minor sau un incapabil (persoane lipsite de capacitatea de exerci]iu restrâns=), plângerea prealabil= va fi introdus= de c=tre reprezentan]ii lor legali, tutore sau curator. |n cazul \n care prin aceea[i infrac]iune au fost v=t=mate mai multe persoane [i numai una dintre acestea a intodus plângerea prealabil=, r=spunderea penal= se men]ine, iar atunci când sunt mai mul]i participan]i la infrac]iune, fapta atrage r=spunderea penal= a tuturor participan]ilor, chiar dac= plângerea prealabil= s-a f=cut sau se men]ine cu privire la numai unul dintre ace[tia (art.131 alin.3,4 C.pr.pen.). Art. 279 alin. 2 lit.b C.pr.pen. enumer= cazurile când plângerea prealabil= se introduce la organele de cercetare sau la procuror:

v=t=marea corporal= (art.181 C.p.); v=t=marea corporal= din culp= (art.184 alin.3 C.p.); violarea de domiciliu (art.192 alin.1 C.p.); violarea secretului coresponden]ei (art.195 C.p.); violul (art.197 alin.1 C.p.); adulterul (art.304 C.p.). Organul de cercetare penal= sau procurorul, primind plângerea prealabil=, dispune, dup= caz, \nceperea sau ne\nceperea urm=ririi penale. Dup= \nceperea urm=ririi penale, procesul penal se desf=[oar= \n mod normal, existând

posibilitatea ca el s= \nceteze prin retragerea plângerii prealabile sau \mp=carea p=r]ilor. Trebuie ad=ugat faptul c= procedura de urm=rire [i judecare a unor infrac]iuni flagrante se aplic= \n cazul infrac]iunilor pentru care e necesar= plângerea prealabil= numai dac= persoana v=t=mat= a introdus, \n termen de 24 de ore de la s=vâr[irea infrac]iunii flagrante, plângerea prealabil= la organul de urm=rire penal=. |n acest scop persoana v=t=mat= este chemat= [i \ntrebat= de organul de urm=rire penal= dac= \n]elege s= fac= plângere \n termenul mai sus ar=tat. Dac= persoana v=t=mat= face plângere prealabil=, dup= ce au trecut 24 de ore de la s=vârsirea infrac]iunii, dar nu mai târziu de 2 luni din ziua \n care a [tiut cine este f=ptuitorul, se va trece la tragerea la r=spundere penal= a f=ptuitorului, aplicându-se procedura obi[nuit= la urm=rire [i judecat=. Potrivit art. 200 C.p.p. urm=rirea penal= are ca obiect strângerea probelor necesare cu privire la existen]a infrac]iunilor, la identificarea f=ptuitorilor [i la stabilirea r=spunderii acestora, pentru a se constata dac= este sau nu cazul s= se dispun= trimiterea \n judecat=. Organele de urm=rire penal= trebuie s= adune probe \n favoarea, cât [i \n defavoarea \nvinuitului sau inculpatului, aceast= obliga]ie men]inându-se chiar dac= \nvinuitul sau inculpatul recunoa[te fapta. |n vederea exercit=rii \n bune condi]ii a drepturilor pe care le are, organul de urm=rire penal= este obligat s= explice \nvinuitului sau inculpatului precum [i celorlalte p=r]i drepturile lor procesuale. Sub acest aspect, \n practica judiciar= s-a decis c= organele de urm=rire penal= nu au exercitatat un rol activ \ntr-o cauz= de omor, atunci când au omis s= cheme p=rin]ii victimei pentru a fi asculta]i [i s= le pun= \n vedere c= se pot constitui parte civil=, fiind dovedit \n spe]= c= au suferit o pagub= moral=. De[i din con]inutul art. 200 C.p.p. nu rezult= expres, \n obiectul urm=ririi penale se \nscrie, totu[i, [i identificarea victimei infrac]iunii, activitate necesar= pentru rezolvarea laturii penale [i laturii civile a cauzei penale. Uneori, identificarea victimei se impune pentru a se putea face identificarea f=ptuitorului, pentru a se face incadrarea juridic= a faptei penale.

BIBLIOGRAFIE:

Tudorel Butoi [i colaboratorii – Victimologie – curs universitar, Ed.Pinguin Book, Bucure[ti, 2004. Tudorel Butoi, Ioana Teodora Butoi – Tratat universitar de psihologie judiciar=, Ed. Phobos, Bucure[ti, 2003. Mitrache Constantin – Drept penal. Partea general=, Ed. {ansa S.R.L., Bucure[ti, 1995. Molnar I. – Protec]ia victimei prin justi]ia penal=, Analele Academiei de Poli]ie “Al.I.Cuza”, an 2, Bucure[ti, 1994. Bogdan T., Santea I. – Analiza psihologic= a victimei. Rolul ei \n

procesul judiciar, M.I. – Serv. Editorial [i cinematografic, Bucure[ti,

1988.

St=noiu R. – Tranzi]ia [i criminalitatea, Ed. Oscar Print, Bucure[ti,

1994.

Fattah E. – Toward a criminological classification of victims,

international Criminal Police Review, 1967. Timrots A, Rand M. – BJS Special report: Violent crime by strangers and non-strangers, Washington D.C., U.S. Departament of Justice,

1987.

***Crimes and victims. A Report on the Dayton San-Jose Pilot. Survey of Victimization, U.S.Dept.of Justice, Washington D.C., 1977.

Comisar [ef dr. ISAC GHEORGHE-PUIU Expert odorologie judiciar= CENTRUL CHINOLOGIC SIBIU
Comisar [ef dr. ISAC GHEORGHE-PUIU
Expert odorologie judiciar= CENTRUL CHINOLOGIC SIBIU

CC ercetarea la fa]a locului, a[a cum am mai

prezentat [i \n articolele anterioare, este un act

deosebit de important \n solu]ionarea cauzelor

penale, \ndeosebi a celor de mare periculozitate uman= [i social=, deoarece de aceast= prim= investiga]ie depinde direct aflarea adev=rului cu privire la fapte [i la \mprejur=rile cauzei, inclusiv cu privire la persoana f=ptuitorului. Prin intermediul cercet=rii la fa]a locului, atât organele de urm=rire penal=, cât [i instan]a de judecat= au posibilitatea ”s= investigheze imediat, direct [i complet locul faptei” [i consecin]ele infrac]iunii, s= stabileasc= \mprejur=rile \n care a fost comis actul penal [i s=-l identifice pe autor, prin descoperirea, fixarea, ridicarea [i cercetarea criminalistic= a urmelor [i a mijloacelor materiale de prob=, ceea ce este de natur= s= contribuie efectiv la realizarea scopului procesului penal. Rezult= c= cercetarea la fa]a locului nu este un scop \n sine, ci

ofer= date [i informa]ii ca punct de plecare \n investigarea cauzei, toate urmele, inclusiv cele odorifere descoperite, fixate [i ridicate de la fa]a locului urmând a fi exploatate prin metodele [i tehnicile criminalistice. Dup= \ncheierea cercet=rii, urmele [i celelalte mijloace materiale de prob= descoperite [i ridicate cu aceast= ocazie, precum [i procesul verbal de cercetare la fa]a locului vor fi predate celui \ns=rcinat cu cercetarea infrac]iunii. Cei abilit=]i cu rezolvarea cauzei vor trimite obiectele [i urmele ridicate la laboratoarele criminalistice, pentru valorificarea acestora prin examinarea comparativ= cu modelele de compara]ie, dispunând, conform prevederilor Codului de procedur= penal=, efectuarea expertizelor necesare. Se poate concluziona deci c= principala metod= la care se recurge \n identificarea criminalistic= a unei persoane, obiect sau fenomen, aflat \n leg=tur= cauzal= cu un fapt juridic, este EXAMINAREA COMPARATIV+ care st= la baza efectu=rii EXPERTIZELOR. Pentru realizarea expertiz=rii odorologice judiciare se efectueaz= examenul odorologic comparativ. Activitatea de identificare const= din ”selectare [i comparare”, fiindu-i proprii dou= faze:

a) |n prima faz= este deteminat grupul persoanelor sau

obiectelor suspecte, pe baza unor elemente caracteristice

asem=n=toare, fiind excluse cele cu particularit=]i deosebite, evident contrarii celor reflectate \n urme sau \n mijloace materiale de prob=.

b) |n faza a doua este adâncit= examinarea comparativ= a

caracteristicilor asem=n=toare, \n scopul stabilirii coinciden]ei dintre tr=s=turile reflectate \n urm= [i cele reflectate de modelele de compara]ie, precum [i a deosebirilor sau neconcordan]ei dintre acestea, ajungându-se astfel fie la obiectul c=utat, la excluderea celor care prezentau numai elemente asem=n=toare. Compararea elementelor caracteristice generale [i particulare presupune o analiz= [i sintez= a acestora. Pentru a demonstra identitatea factorului creator al urmei de miros, atât concordan]a, cât [i deosebirea se cer riguros explicate [tiin]ific. Motivarea este cu atât mai necesar= cu cât \n practic=, apar frecvent [i unele deosebiri de ordin cantitativ \ntre tr=s=turile reflectate de om sau obiect \n urm= (\ndeosebi cele de miros) la momentul s=vâr[irii infrac]iunii [i cele reflectate \n modele la momentul examenului comparativ. Deosebirile pot fi determinate, \n general, de uzur=, de condi]iile \n care au fost descoperite [i ridicate urmele, de interven]ia unor factori externi, iar \n special la urmele de miros uman, mai pot fi determinate de starea psihic=, emo]ional=, de efort a persoanei creatoare, de natura suportului absorbant de miros, de ”timp”, care influen]eaz= persisten]a. De aceea, orice modificare, dac= se constat= c= este de natur= cantitativ=, dar [i calitativ=, trebuie interpretate pe baza principiului potrivit c=ruia toate elementele lumii materiale se afl= \n continu= mi[care [i transformare. Ob]inerea modelelor de compara]ie \n vederea expertizei mirosurilor |n scopul select=rii obiectelor ce urmeaz= a fi examinate

comparativ, se procedeaz= mai \ntâi la cercetarea separat= a caracteristicilor generale [i individuale oglindite \n urm= [i apoi la cea a caracteristicilor obiectelor suspecte. |n cazul urmelor de miros, de[i exist= posibilitatea unei compar=ri directe a elementelor caracteristice con]inute \n urm= cu cele ale persoanei creatoare, examinarea se efectueaz= de regul= pe baza unor modele de compara]ie create experimental. De pild=, se compar= urma de miros ridicat= de la fa]a locului cu cel al unui grup de persoane, \n care a fost plasat [i suspectul sau cu mirosurile prelevate experimental de la mai multe persoane, printre care [i de la unul din suspec]i. Pentru ob]inerea modelelor de compara]ie, este necesar s= fie respectate urm=toarele cerin]e:

a) S= se cunoasc= cu exactitate persoana sau obiectul surs=

de miros de la care provin.

b) La ob]inerea modelelor de compara]ie s= se ]in= seama, atât

cât este posibil, de condi]iile \n care s-a format urma la fa]a locului.

c) Urma [i modelele tip de compara]ie s= con]in= suficiente

elemente caracteristice de individualizare a factorului creator, \n

primul rând elemente de ordin calitativ, dar [i cantitativ.

d) Folosirea de modele similare, având aceea[i provenien]=

\n momentul examin=rii comparative.

|n ob]inerea modelelor de comparat olfactive se impune respectarea urm=toarelor reguli:

Pot fi considerate modele:

– persoanele - surs= de miros;

– obiectele folosite de persoane sau cele experimentale

purt=toare de miros. Persoanele care sunt folosite ca modele odorifere sau cele de la care se recolteaz= mirosul trebuie:

s= aib= aceea[i constitu]ie fizic=;

s= tr=iasc= \n acela[i mediu sau s= aib= acela[i loc de munc=;

s= fi consumat acelea[i produse alimentare.

obiectele folosite de persoanele care sunt purt=toare de

modele de miros s= provin= de la acestea \n acelea[i condi]ii ca cele prezentate anterior. Ele sunt ridicate [i conservate cu ocazia activit=]ilor prcedurale, conform art. 97 [i 99 din Codul de procedur= penal=; Recoltarea de mirosuri se poate realiza cu ocazia descinderilor [i perchezi]iilor domiciliare cu trusa odorologic=; Modelele de miros se pot recolta de la mai multe persoane (care \ndeplinesc condi]iile enumerate), \ndeosebi din regiunea palmar=. Dup= ce persoanele respective se spal= pe mâini cu ”s=pun neutru”, f=r= miros, se pun \n palma fiec=ruia tampoane de tifon sterile, strângând pumnul circa 5 minute. Recoltarea se face \n laborator, modelele fiind conservate [i etichetate corespunz=tor.

Putem concluziona c= expertiza odorologic= judiciar= presupune examinarea comparat= a urmelor de miros ridicate cu ocazia cercet=rii la fa]a locului cu modelele-tip, recoltate sau preg=tite experimental, \n acest fel, mirosurile descoperite la locul faptei sunt valorificate \n scopul identific=rii persoanei creatoare [i, deci, a autorului infrac]iunii investigate. |n tratarea problemelor generale privind expertiza criminalistic=, deci [i cea odorologic=, se va avea \n vedere inclusiv constatarea tehnico-[tiin]ific=, \ntre cele dou= mijloace de prob= existând asem=n=ri evidente, dar numai pe plan tehnic criminalistic, mijloacele [i metodele de efectuare sunt acelea[i, dup= cum asem=n=toare sunt [i regulile de efectuare, precum [i modalit=]ile de dispunere [i interpretare a rezultatelor lor. Odat= cu abordarea aspectelor teoretice [i practice ale desf=[ur=rii expertizei odorologice, acolo unde este necesar, se vor face bine\n]eles [i men]iunile cuvenite referitoare la unele diferen]e dintre cele dou= mijloace de prob=. Trebuie \ns= s= preciz=m c= expertiza [i constatarea tehnico-[tiin]ific= sunt totu[i dou= mijloace de prob= diferite, constat=rile neputând fi incluse \n categoria expertizelor criminalistice, \n accep]iunea lor procesual penal=. Dac= pentru sublinierea calit=]ii [tiin]ifice a examin=rii se d= una din cele dou= denumiri, atunci se impune s= fie avute \n vedere toate elementele care decurg din aceast= diferen]iere.

Prep.univ. SURDULEAC MARIA Academia de poli]ie ”Al. I. Cuza”, Catedra de criminalistic=
Prep.univ. SURDULEAC MARIA
Academia de poli]ie ”Al. I. Cuza”, Catedra de criminalistic=

FF enomenul traficului de fiin]e umane devenit

tot mai evident \n România, ca [i \n alte ]=ri

din E [i S-E Europei, mai ales \n contextul

schimb=rilor social-politice din ultimii ani. Traficul de persoane capteaz= aten]ia organiza]iilor interna]ionale de mult= vreme, nefiind un fenomen nou, cazuri de trafic \nregistrându-se cu mult timp \n urm= pe diferite continente. De-a lungul timpului s-au schimbat doar ]=rile de origine, ]=rile de tranzit [i de destina]ie. Fiind vorba de un fenomen care se desf=[oar= \n spa]ii social-geografice \ntinse, care dep=[esc barierele statale [i culturale, eforturile izolate de cunoa[tere ofer= doar o imagine par]ial= asupra fenomenului. Traficul de persoane este un fenomen complex, cu multe fa]ete ce poate fi privit din diferite perspective.

O perspectiv= juridic=, mai general=, care vizeaz=

drepturile omului, asociaz= fenomenul cu regimul sclaviei, al

muncii for]ate, dar [i cu fenomene de violen]=, abuz de \ncredere, agresiune fizic= [i psihic= asupra individului. Traficul de persoane \ncalc= principiile fundamentale ale drepturilor omului cum sunt demnitatea uman=, libertatea persoanei, libertatea de mi[care, dreptul la via]= privat=. Dintr-o perspectiv= economic=, se poate vorbi de interese financiare oculte [i pie]e subterane de fiin]e umane, \n cadrul c=reia fiin]a uman= este transformat= \n marf=.

O perspectiv= sociologic= trebuie s= ia \n calcul to]i

factorii asocia]i fenomenului migra]iei interna]ionale ce cap=t= conota]ii noi \n contextul globaliz=rii [i al unific=rii europene. Traficul de persoane a fost definit \n limbajul Na]iunilor Unite prin expresia ”forme contemporane de sclavie” materializându-se sub alte forme, mai rafinate, decât \n societatea sclavagist=. Conform Protocolului privind prevenirea, combaterea [i sanc]ionarea traficului de persoane, \n special al femeilor [i copiilor, anex= la Conven]ia Na]iunilor Unite \mpotriva crimei organizate transfrontaliere, ”trafic de persoane” \nseamn= recrutarea, transportul, transferul, ad=postirea sau primirea de persoane, prin amenin]are, prin recurgere la for]= ori la alte forme de constrângere, prin r=pire, fraud=, \n[el=ciune, abuz de autoritate ori prin oferirea sau acceptarea de pl=]i ori de avantaje pentru a ob]ine consim]=mântul unei persoane având autoritate asupra alteia \n scopul exploat=rii. Exploatarea con]ine exploatarea prin prostituarea unei alte persoane sau alte forme de exploatare sexual=, munc= sau servicii for]ate, sclavia sau practicile analoage sclaviei, folosirea sau prelevarea de organe

(art. 3 al. ”a”). Potrivit aceluia[i Protocol recrutarea transportul, transferul, ad=postirea sau primirea unui copil \n scopul exploat=rii vor fi considerate ”trafic de persoane”, copil \nsemnând orice persoana sub 18 ani. Articolul 3, al. ”b” din Protocolul ONU prevede:

”consim]=mântul victimei [ ] la exploatarea” descrisa \n al. ”a” al aceluia[i articol va fi irelevant dac= s-a folosit vreunul din mijloacele men]ionate \n art. 3, al. ”a”, respectiv amenin]area, violen]a sau alte forme de constrângere.

Nu are relevan]= dac= victima traficat= a consim]it sau

nu, iar faptul c= victima a \ncheiat o \n]elegere cu traficantul nu trebuie s= duc= la acceptarea infrac]iunii de trafic de persoane.

Chiar dac= victima accept= o munc= bazat= exclusiv pe rela]ii sexuale, aceasta este indus= \n eroare cu privire la condi]iile [i modalit=]ile \n care-[i va desf=[ura ”munca”: un num=r mare de ore de servicii sexuale periculoase f=r= prezervativ, perversiuni sexuale, amenin]=ri [i violen]e. Traficul de persoane nu implic= numai victime de sex feminin [i persoane sub 18 ani folosite exclusiv \n industria sexului. Statisticile [i analizarea atent= a fenomenului au concluzionat c= foarte multe persoane, inclusiv de sex masculin, devin victime ale traficului de persoane, fiind obligate s= efectueze munca for]at= \n diverse domenii ale industriei, construc]ii, agricultur=, hoteluri, restaurante sau sunt folosite \n scopul cer[etoriei sau transplantului de organe. Factorii determinan]i ai traficului, care \i \mping pe indivizi s=-[i p=r=seasc= mediul de via]= sunt \n principal:

s=r=cia, [omajul, gradul redus de educa]ie [colar= [i profesional=, discriminarea femeilor, violen]a. Al=turi de ace[ti factori negativi exist= [i o serie de factori numi]i ”de atrac]ie” spre avantajele vie]ii din ]=rile occidentale:

speran]a unui loc de munca [i a unui salariu; speran]a prostituatelor de a câ[tiga mari sume de bani; accesul la facilit=]ile vie]ii occidentale; percep]ia occidentului ca un mediu opulent; cererea de femei ”reproductive”, de prostituate ”exotice”, de for]= de munca ieftin=, etc. Dup= ce sunt recrutate, transportate [i conduse \n locul de destina]ie, \ncepe co[marul persoanelor ajunse s= fac= parte din ”circuitul” persoanelor traficate. Autorit=]ile intr= \n contact cu persoanele traficate \n mai multe modalit=]i. Cele mai cunoscute contacte se fac prin intermediul ONG-urilor sau \n urma ac]iunilor poli]iei sau ale autorit=]ilor pentru imigrare. Cazul cel mai pu]in \ntâlnit este prezentarea de buna voie a victimelor traficului de persoane \n fa]a autorit=]ilor. Acest fapt survine deoarece:

victimelor le este teama c= traficantul le va captura [i le va pedepsi pentru c= au fugit; presiunile sociale [i politice sunt potrivnice persoanelor f=r= documente de identitate, persoanelor ce ofer= servicii sexuale; victimele traficate nu se consider= victime ale traficului de persoane, ci cred c= situa]ia critic= \n care se afl= este rezultatul propriilor gre[eli; victimele consider= ca au comis ilegalit=]i (intrarea \ntr-o tara str=in= sau [ederea ilegal=) [i c= vor fi arestate, nimeni neconsiderându-le victime, ci dimpotriv= infractori; victimele provenind din zone unde corup]ia este un fapt obi[nuit presupun c= poli]ia ”colaboreaz=” cu trafican]ii [i c= vor ajunge s= fie revândute; Programele [i politicile multor organiza]ii guverna- mentale, inter-guvernamentale sau non-guvernamentale admit c= pentru a avea o strategie corespunz=toare, pentru a rezolva problema traficului de persoane este necesar s= privim drepturile victimelor la protec]ie ca pe un fapt intrinsec acuz=rii trafican]ilor. Indiferent de mediul profesional cu care vine \n contact – poli]ist, personal medical, consilier - o victim= care a fost agresat= fizic [i psihic are nevoie s= fie ascultat=, crezut= [i

respectat=, iar cei cu care intr= \n contact trebuie s=-i creeze sentimentul de siguran]= de sine [i control asupra propriei vie]i. Ascultarea victimei traficului de persoane ca martor \n cadrul anchetei penale este o activitate nu numai complex=, dar

[i cu un grad sporit de dificultate. Anchetatorul trebuie s= caute

[i s= adopte o metod= de colaborare cu victima. De asemenea, anchetatorul trebuie s=-i prezinte victimei detaliat, \nc= de la \nceput, ceea ce i se solicit= [i la ce trebuie s= se a[tepte \n eventualitatea colabor=rii cu organele de anchet=. Victimei trebuie s= i se expun= riscurile existente ce pot surveni ca urmare a cooper=rii cu poli]ia [i s=-i acorde anumite garan]ii referitoare la siguran]a ei [i a familiei sale, la faptul ca mass-media sau societatea nu vor afla de implicarea ei \n asemenea fapte [i c= nu va fi obligat= s= depun= m=rturie \n prezen]a trafican]ilor sau a complicilor acestora. Victimei trebuie s= i se acorde un timp de gândire pentru a decide dac= va colabora sau nu cu poli]ia. Chiar dac= termenul de gândire acordat victimei este \n detrimentul organelor de anchet= prin pierderea unor mijloace de prob=, ceea ce primeaz= \n astfel de anchete este soarta victimei [i respectarea drepturilor ei fundamentale. Chiar dac= cele expuse mai sus scot ancheta din tiparul cunoscut tuturor anchetatorilor, aceast= m=sur= de colaborare se impune \n condi]iile ascult=rii unei persoane traficate, supus= \n majoritatea cazurilor unor abuzuri de extrem= violen]=, unor violuri multiple, orgii sexuale, supus= r=nirii degetelor ca pedeaps= pentru nesupunere sau extragerii din]ilor pentru a \mbun=t=]ii abilitatea victimelor de a oferii servicii sexuale. Multe victime au fost omorâte ca un avertisment pentru altele spre a le \mpiedica s= depun= m=rturie. |n cazul ascult=rii victimelor traficului de persoane se impune ca anchetatorul s= aib= cuno[tin]e ample despre infrac]iunile legate de traficul de persoane, despre traumele [i abuzurile la care sunt supuse de obicei acestea. Pentru crearea unui climat de \ncredere [i cooperare \ntre victim= [i anchetator, se impune ca acesta din urm= s= fie aceea[i persoan= pe parcursul ascult=rii, s= fie o persoan= capabil= s= trateze victima cu sensibilitate [i compasiune [i s= fie desemnat \n func]ie de preferin]ele victimei, un anchetator de sex masculin sau feminin. Cel ce conduce ascultarea ar trebui s= fie, pe cât posibil, de acela[i sex cu victima. Anchetatorul trebuie s= aib= un comportament respectuos, profesional, s= foloseasc= un limbaj adecvat [i s= nu lase impresia c= judec= victima.

O atitudine formalist=, autoritar= [i un cadru de ascultare asem=n=tor pot avea ca rezultat, \n cel mai bun caz, supunerea victimei. |n asemenea condi]ii scad posibilit=]ile de a ob]ine detalii importante legate de infrac]iune. Anchetatorul trebuie s= ]in= seama c= victimele au suferit o experien]= traumatic= [i abuziv= [i datorit= caracterului extrem al acesteia, unele nu pot accepta sau ra]ionaliza ceea ce li s-a \ntâmplat. Astfel, apare la nivel psihic disocierea care reduce abilitatea victimelor de a reac]iona fa]= de experien]ele abuzive tr=ite, dar produce [i alte simptome:

victimele pot depersonaliza experien]ele abuzive [i pot considera c= acestea s-au \ntâmplat altor persoane; victimelor li se poate distorsiona percep]ia timpului [i pot suferi pierderi de memorie; victimele pot reac]iona indiferent fa]= de abuzul

suferit;

victimele pot suferi fragmentarea percep]iei, sim]urilor, con[tiin]ei sau memoriei; Astfel, dac= ancheta \ncepe prea devreme, este posibil ca victima s= nu-[i aminteasc= detalii legate de anumite evenimente, date sau loca]ii. Datorit= problemelor la nivel psihic ale victimelor, ascultarea acestora trebuie s= se realizeze \n prezen]a consilierului sau psihologului.

Anchetatorul are obliga]ia de a lua m=suri ca victima traficului de persoane s= fie informat= despre mijloacele [i serviciile de ajutorare puse la dispozi]ie pentru a dep=[i situa]iile de criz=. Anchetatorul trebuie s= ia m=suri pentru ca victimele s= intre \n contact cu O.N.G. [i O.I.G. care ofer= servicii de ajutorare de specialitate. Aceste organiza]ii de profil sunt mult mai calificate \n compara]ie cu structurile poli]iene[ti \n oferirea de servicii pentru refacerea victimelor dup= suferin]ele fizice, sexuale sau psihologice la care au fost supuse. Consilierul sau psihologul decid cât timp poate fi ascultat= victima. Sunt recomandate sesiuni de câte doua ore urmate de pauze. Num=rul sesiunilor de ascultare depind de circumstan]ele cazului, de starea fizic= [i psihic= a victimei [i de gravitatea traumelor declan[ate de relatarea evenimentelor. Anchetatorul va ob]ine destul de dificil, de la \nceput, o rela]ie cronologic=. De aceea \mpreun= cu victima trebuie s= se \ntocmeasc= un plan care s= cuprind= cronologia punctelor de referin]=, astfel \ncât acestea s= apar= \ntr-o ordine logic=. Fiind o infrac]iune \ntins= ca durat=, este posibil ca victima s= nu-[i aminteasc= precis ordinea evenimentelor [i data exact= a acestora. Victima trebuie ajutat= \n stabilirea unor puncte de referin]=, cum ar fi ziua de na[tere a sa sau a apropia]ilor sau s=rb=torile legale. |n func]ie de aceste date de referin]= evenimentele sunt stabilite c= s-au petrecut ”\nainte” sau ”dup=” aceste date. Planul cronologic al evenimentelor va ajuta victima s= relateze logic [i cronologic toate evenimentele, iar declara]ia sa, consemnat= de anchetator, s= fie u[or de citit [i de \n]eles de ceilal]i investigatori. Anchetatorul trebuie s= atrag= aten]ia victimei de fiecare dat= cu privire la obliga]ia sa de a spune tot adev=rul. Dac= victima minte sau omite inten]ionat anumite fapte, iar acestea vor fi descoperite de poli]ie, se va ajunge la descalificarea ei ca martor [i implicit periclitarea \ntregului proces penal. Organul de cercetare trebuie s= cear= victimei s= fac= o analiz= cât mai am=nun]it= a evenimentelor petrecute, a locurilor, rutelor, a persoanelor cu care a intrat \n contact, a \mbr=c=mintei, a documentelor, a obiectelor decorative [i a mobilierului unde a fost ]inut= prizonier=, abuzat=, a locurilor unde \[i desf=[ura ”munca”. Toate aceste detalii cerute victimei, atât de necesare anchetatorilor, devin frustrante [i obositoare pentru victim=. Declara]ia martorului, victim= a traficului de persoane, poate fi consemnat= \n scris sau pe banda video. |n cazurile de trafic de persoane, principala grij= a anchetatorilor este salvarea [i protec]ia victimelor. Organele de urm=rire nu se pot baza pe victime, ci trebuie s= elaboreze metode pentru ob]inerea [i din alte surse a informa]iilor [i a mijloacelor de proba. Gradul de pericol social extrem de ridicat [i valorile sociale pe care le pericliteaz= infrac]iunea au determinat incriminarea acestei fapte \n noul Cod Penal [i nu \ntr-o lege special=, a[a cum este reglementat= infrac]iunea \n prezent prin Legea 678 din 21 noiembrie 2001, privind prevenirea [i combaterea traficului de persoane.

BIBLIOGRAFIE • Conven]ia Na]iunilor Unite \mpotriva criminalit=]ii organizate transna]ionale.

• Protocol privind prevenirea, reprimarea [i pedepsirea

traficului de femei [i copiilor, adi]ional la Conven]ia Na]iunilor Unite \mpotriva criminalit=]ii transna]ionale organizate.

• Legea 678/21 noiembrie 2001 privind prevenirea [i

combaterea traficului de persoane.

• Law Enforcement – Best Practice Manual for Fighting

Against Trafficking of Human Beings. • Tudorel Butoi, I.T. Butoi – ”Tratat universitar de psihologie judiciar=”

Chestor de poli]ie conf. univ. dr. LAZ+R CÂRJAN
Chestor de poli]ie conf. univ. dr. LAZ+R CÂRJAN

Momente memorabile ale form=rii criminalisticii

1840. Vornicul Manolache Florescu propune \nfiin]area

unei eviden]e alfabetice a infractorilor, dup= modelul Prefecturii de poli]ie din Paris, din anul 1832. 1 1843. • Dagherotipia 2 , procedeu fotografic inventat \n anul 1822 de c=tre Nicdphore Niepce [i Jacqucs Daguerre, dar atribuit, pe nedrept, doar celui de-al doilea (\n comunicarea f=cut= la Academia de [tiin]e din Paris de c=tre marele fizician [i astronom F. Arago, \n anul 1839, care este

considerat, oficial, anul descoperirii fotografiei), popose[te [i pe meleagurile dâmbovi]ene. Evenimentul este consemnat \ntr-un anun], publicat la 19 martie, \n gazeta “Vestitorul

Wilhelmine Priz arat= \naltei nobilimi

[i cinstitului public, c= a sosit \n Capital= [i se recomandeaz=, precum c= face portreturi tagerotip (daghereotip), cu un pre] foarte cuviincios. Doritorii se \ndrepteaz= pe Podul Mogo[oaiei lâng= biserica cu brad \n casele D. Charldek” 3. La 23 martie, “Vestitorul Românesc” public= din nou anun]ul, indicând o alt= adres=. Pr=v=lia D. F=li din Uli]a Fran]uzeasc= 4.

1847. • |n timpul domnitorului Nicolae {u]u apare, la Ia[i,

lucrarea “Regulile ce urmeaz= a se p=zi \n privegherea [i

cercetarea vinova]ilor”, \n care sunt descrise [i unele reguli de criminalistic= tactic= [i metodologic=. 5

1848. • Sose[te la Bucure[ti Carol Popp de Szatmari,

considerat primul fotoreporter de r=zboi din lume, care va deveni fotograful domnitorilor Bibescu, {tirbei [i Alexandru loan Cuza. 6 • Carol Pop de Szatmari, \mpreun= cu farmacistul austriac Ludwig Angerer [i Costache Sturdza Scheianul, primul fotograf amator român, contribuie la popularitatea deosebit= de care se va bucura fotografia \n România. 7 1860. • La Bucure[ti, apare prima carte de medicin= legal= \n limba român=, \n cea mai mare parte cu caractere chirilice, “redigeat=” de I.N. Auerbach. 8 Vor urma alte câteva \ncerc=ri \n limba român=: \n 1871, {erban Georgescu va tip=ri o traducere a lui Henry Bayard, Manualul practic de medicin= legal=, iar \n 1891 se va tip=ri, la Bucure[ti, un Curs de medicin=, legal= \n acord cu ]=rile ]=rii,

Românesc”:

Madama

de 133 pagini, datorat doctorului A. Vianu.

• La Bucure[ti, introducerea medicinii legale \n \nv=]=mântul superior faciliteaz= [i predarea unor no]iuni de criminalistic=. Astfel de cursuri s-au \nfiin]at \n 1874 la Oradea [i 1880 la la[i.

1862. • Primele compozi]ii narative de atmosfer= poli]ist= din

România:

1. Mistere din Bucure[ti, de loan M. Bujoreanu (2 volume, 619 pagini). “Plecând de la schemele lui Eugene Suejoan, M. Bujoreanu lucreaz= numai \n culori de alb-negru. To]i cei care apar]in planului social \nalt, adic= burgheziei, sfâr[esc prin a fi \mpu[ca]i, otr=vi]i sau prin crim=, fie la m=n=stire. ” (Marian Barbu, Romanul de mistere \n literatura roman=, Editura Scrisul Românesc, Craiova, 1981, p. 86).

2. Misterele Bucure[tilor, de George Baronzi. Romantic

prin excelen]=, romanul lui George Baronzi, “Misterele Bucure[tilor ” (3 volume) este plin de contraste caracteriologice, de lovituri de teatru, apropiat prin latura de macabru scrierilor de groaz= din literatura englez=” (Marian

Barbu, p. 88). Romanul a fost definitivat dup= 1877,

al=turându-i-se 9 capitole. ({tefan Cazimir, “Pionierii romanului românesc”, 1933, p. 411).

3. Misterele unui nabab (1889), de Alexandru I.

sunt de fapt dezv=luirea unei crime

Alexandrescu, ,,

comise de contele Marco, \mpotriva fratelui s=u, contele Malhei Carino [i a fiului acestuia, Enrico, cu scopul de a-i lua averea” (Marian Barbu, p. 110). Aceast= lucrare a fost

inspirat= de scrierile lui Bdgar Allan Poe, creatorul romanului poli]ist, [i ale lui Gaboriaux.

1879. Primul serviciu fotografic, la Poli]ia Capitalei. Aici

se vor face remarca]i fotografii Ion Niculescu [i Max Kessler. “Peste scurt timp, lui I. Niculescu i s-a \ncredin]at [i conducerea centralei telegrafice a Capitalei, care coordona cele 55 de birouri subordonate existente la sec]iile de poli]ie”. 9

1882. • |n luna martie se introduce prima fi[= \n cazier, \n

1931, “num=rul de ordine al dosarelor infractorilor \nregistra]i era 64.322. Dup= aproximativ 20 de ani, \n 1951, acest num=r ajunsese la 148.480.” 10

1884. • Ia fiin]= cazierul central alfabetic 11

• Generalul Radu Mihai, prefectul Poli]iei Capitalei, a

\nfiin]at “Divizia de cercet=ri [i urm=riri”, dup= model francez, denumit= [i “Siguran]a Capitalei”, care avea \n atribu]ii descoperirea [i urm=rirea infractorilor care ac]ionau \n Bucure[ti. Aceast= Divizie avea \n compunere “brig=zile de cercet=ri [i urm=riri, un birou al arhivei judiciare, un birou al cazierelor, fi[elor, dosarelor [i albumelor fotografice ale infractorilor, un atelier fotografic, un birou al intenden]ei [i comisarul permanent de serviciu, un arest central pentru infractorii ce erau re]inu]i \n timpul cercet=rilor [i o sal= de raport.,” 12 “A[adar, \ncepând cu anul 1884, comisariatele de desp=r]ire nu mai fotografiau infractorii, [i nici albumele nu mai erau ]inute la inspectoratele de poli]ie ale acestora, fotografierea tuturor infractorilor re]inu]i [i cerceta]i pentru s=vâr[irea diverselor fapte urmând a se face \n cadrul atelierului fotografic al diviziei de cercet=ri si urm=riri din Prefectura poli]iei. |n cadrul acestui atelier se confec]ionase un scaun rotativ special, conform modelului utilizat de Bertillon la Paris. Infractorul, care [edea pe un scaun, era fotografiat din fa]= [i din profil, dup= ce i se punea un num=r de ordine pe piept. Primii infractori fotografia]i la divizia de cercet=ri [i urm=riri, \ncepând cu num=rul 1-8, erau componen]ii bandei de asasini [i tâlhari “Zdrelea - M=run]elu”. 13 (subl. noastre) 1886. Apare, la 1 septembrie, legea pentru autenfificarea actelor. “E bine sa preciz=m c= la \nfiin]area diviziei de cercet=ri [i urm=riri, comisarii [efi ai brig=zilor, secretarii acestor [i chiar unii din agen]ii brig=zilor cuno[teau câte ceva despre amprentele digitale [i despre importan]a acestora \n identificarea persoanei. Era destul de clar, \n mintea lor, c= o semn=tur= prin punere de deget trebuie s= fie bine f=cut=, cu aten]ie, pentru a se vedea liniile desenului imprimat. Nu trebuie omis= nici \mprejurarea c= cei mai mul]i dintre [efii brig=zilor [i parte din secretarii lor lucraser= mai \nainte la comisariatele de culoare, \n competen]a c=rora erau date [i anumite autentific=ri de declara]ii [i \nvoiri etc., care erau semnate de ne[tiutori prin punere de deget. De asemenea, toate declara]iile ce se luau ancheta]ilor [i martorilor ne[tiutori de carte, cu ocazia anchetelor, erau semnate de ace[tia, conform obiceiului, prin punerea de deget, dup= ce li se citea con]inutul. Astfel, la. 1 sept. 1886, când apare Legea pentru autentificarea actelor, unde \n art. 16 [i 18 se reglementa modul, cum se autentifica actele celor ne[tiutori de carte, «care trebuiau subscrise prin punere de deget sau prin aplicarea unui sigiliu sau pecete]i», organele poli]iene[ti [tiau cum trebuie f=cut= aceast= punere de deget. Comisarii [efi ai brig=zilor de cercet=tori [i secretarii acestora [tiau c= “punerea de deget” nu este o simpl= mânjitur= [i c= ea trebuia f=cut= cu aten]ie, pentru a reda clar conturul liniilor ce

formau desenul acelui deget”. 14

Se dispune \nregistrarea alfabetic= a infractorilor [i

fotografierea acestora (doar din fa]=). 15

• La 7 iunie, Mina Minovici \[i sus]ine teza de doctorat cu

titlul “Étude médico-legale sur la mort subite à la suite de

coups sur l’abdomen et le larynx”, 121 de pagini, la

Facultatea de medicin= din Paris, \n fa]a unei comisii

prezidate de celebrul profesor Paul Brouardel. |n acela[i an,

tot la Paris, va publica o lucrare de 40 de pagini intitulat=

“Étude médico-Iégale sur Ies alcaides cadaverique”, de mare

interes [tiin]ific. 16

NOTE BIBLIOGRAFICE

Va urma.

1. Paul {tef=nescu, Laz=r Cârjan, “{tiin]= versus crim=”.

Criminologie. Criminalistic=. Medicin= Legal=, Editura Curtea Veche, Bucure[ti, 2001, pg. 392-397.

2. Constantin }urai, “Enigmele unor amprente”, Editura Albatros,

Bucure[ti, 1984, pg. 133.

3. Mircea Novac, “Fotografia de la A la Z”, Editura Tehnic=,

Bucure[ti,, 1973, pg. 80. 4. V. Daschevici, “Necesitatea unui serviciu central de identificare”, \n Revista “Paza” nr. 26-27, octombrie 1922.

5. .V. Daschevici, “Stabilirea identit=]ii recidivi[tilor”, \n Revista

“Paza” nr. 13-14, martie 1943.

6. Ioan Olaru, Petre Dume, “Dezvoltarea [colii române[ti de

Criminalistic=, \n “{coala româneasc= de criminalistic=”, pg. 23.

7. V. Daskevici, “{tiin]a \n serviciul poli]iei”, \n Revista “Paza” nr. 1,

septembrie 1921.

8. Medicina legal=. Redigen]= de I.N. Auerbach, doctor \n medicin=

[i medic al Districtului Ilfov, Bucure[ti, Imprimeria Anun]=torului

Român, 1860, pg. 187.

9. Nicolae Ionescu, “Fotografia de semnalmente \n România”, \n

“{coala româneasc= de criminalistic=”, pg. 61.

10.

Constantin }urai, “Enigmele unor amprente”, pg. 132.

11.