Sunteți pe pagina 1din 46

4_ n secolul XX ~i Ineeputul aoestul

J mileniu, in contiqurajla Crjminalital~~ intemajionale au avut 100 mutel,11



lmportante, rnateriallzate mai ales In recrudescenta terorismului in forme dintre eele mai violente, Incepand cu asasinate, luari de ostatici §i deturnari de avioane §i pana la incendierea sau distrugerea de bunuri.

Terorismul, ca forma de- violenla In scopuri polltioe, 'este la fel de vechi ca istoria, poate mai vechl. Acceptiunaa moderna si-a primit-e de la statui francez al teroarei, din perloada anilor 1793-1794. Teroarea consta In a.,cl;unea i'ntenJionata de Infticosare, prln amenintai'i de aplicare a represiunii fiziee ;;i a presiunllor psihol6gice asupra adversarllor politici, demnitarllor, institutiilor §i chiar asupra statelor.

Prirnul caz de terorlsrn international, eunoscut Ja Inceputul secolului XX, ssts at rebalulul rnarocan Raisuli -eare, rapind un cetatean american :,?i unul englez, in anul 1904, a tortat guvernele Statelor Unite §i Angliei sa intervina pe langa guvernul Frantel, care, la randul sau, era constrans sa-l determine pe sultanul Marocului sa-l satisfaca cererile: 0 rascurnparare substan- 1i8..la, sllberarea unui mare numar de prizenieri. cedarea a doua zone teritoriale §I arestarea catorva inamici tmportanfl.

Dar, in ciuda tuturor precedentetor istorloe, terorismul, asa cum se exercita in prezent, este Tn mare masura 0 activitate speciflca zilelor noastre.

Pmgresele tehnoloqice ~iinterdependenta rnondiala crsscanda au conterit terortstilor 0 mobilitate noua, obiective si arsenale noi, precurn

§i perspsctiva, sigura §i apropiata, ca actiunlle lor mal spectaculoase se vor bueura, nerntarziat, de o publlcitate mondlala, Mai rnult, schimbartle in clirnatul politic, economic ~i religios au creat un rnedlu ceva mai prielnic operapunilor de natura terorista. Intr-adevar, la inceput de rnileniu trei, s-a Tnregistrato aseensiune atat tie pronuntata a aetelor teroriste, tncat unii specialisf care au studiat fenorrrenul tsrorist, auavertizat c_a at fi posibil sa ne aflarnla lnceputul unel adevarate ere a terorlsmului. Prlntre altele, s-a constatat 0 eresters lnsernnata a nurnarului de grupar'i teroriste active, ea ~i a nurnarulul de tari ln care opereaza.

Evenim~Rtele deosebit de grave prod use in Statele Unite- ale Arnerieii, la 11 septernbrie 2001l au marcat profund evolujia socletatil eontemporane, dernonstrand ,ca terorisrnul international prornoveaza 0 politica aqresiva la adresa securitatii mondiale 1?i de sfidare a p~ei_j§i dernocsafiei.

Pericukuiteiee terorismului internaJional este pusii celt se poate de clar in evidenta chier de principalele. sale caracteristici, cum sunt:

• tsrorismul se prezinta sub forma unor multitudini de acts criminale;

• terorisrmu are o anumita rnotivajie, de obicsi polltlca. De multo ori, violenta se sxercita asupra unor oameni nevinovati, persoane care nu au nici o legatura cu rnotivarea actulul tercrist;

• tarorisrnul contemporan depa~8§te granitele nation ale prin alegerea unel tints sau a' unor victims strains, prln comiterea aetului terorist intr-o tara straina sau prin erortul depus pentru inflUen-

CRiMINALI§TICA 3

[area politlcii unui guvern strain.

Pornind de la jamploaree §i dlversitatea acjlunilor teroriste, de la pericolul real pe caro-l reprezintaacest flagel 'international pentru pae,ea ~i securitatea popoarelor, se cer anaJizate ~i evaluate mijloacele atlate Ia indemana comunifalii lnternatlonale psntru prevenirea §I reprimarea tererisrrunui.

In prezent, etorturne statalor se Indreapta spr-e elaborarea unor inte,le,ge:ri 9i masurt practice care sa conduca la reprtrnarea oricaror actiuni teroriste, savar§_ite de elemente, grupari 9i organiza!ii cxtremistdiversleniste, prin care este tulburata ordlnea intema a unor state" precum §i elimatul politic international. Forta de riposta internajlonala data terorisrnului capata tarts :,?-I efidenta nurnai prln etorturile starultoare ale Go.munit~ii, la nivel regional, sau ale Orqanizatiei Natiunilor Uh!te, §i prin perteetlonarea continua a instrumentelor juridice.

Romania - inGa din perioada dintre eele ooua razboale mondiale - ca membra a Ugii Natiunilor, prln reprezentanti de searna al doctrinei dreptului international, si-a adus contributla la studierea fenomenului terorist f,;'i cautarsa solujiilor de reprirnara a tererismului. Hornania a fost prima lara care a prop-us Ugii Natiunilor adoptarea unei o,o.n:ventii internationale pentru prevenirea ~i reprirnarea terorismului. Tot In cadrul UgH Nattunilor, primul anteproiect de conventie tmpotrlva terorisrnului $. fost elaborat de reputatul penalist roman V. Pella '§i adoptat de Cemitetul de juri$tj ai Liqii, In aprilie 1935. Prolectul Pella f,igureaza printre docurnentele din care s-au inspirat autorii Conventiel pentru prsvenirea §i reprimarea terorismului, sernnata la Geneva, In anul 1937.

Intr-o -alocutiune a sa, V. Pella mentiona ca, nu 0 data actele de terorism sunt rezultatul unui fanatisrn orb, al "pervertirii" unui lei politic sau 'social, care, subordorieaza unui scop umanitatea

§i celelata vatori urnane,

Heluarea preocupartlcr camunitalii

lrtternationale 'In dirscjia prevenlril §i reprima~ii .acteler teroriste !;lase§te' Romania pe o,pozitie activa, constructive, eu propunori valoroase In vederea incriminarii terorlsrnului,

Studiile §i analizele efe_atuate asupra cazurilor de terorism ne dernonstreaza oa ° contributie importanta In sclutionarea acestora au avut-o ~i -activita.!ile- investigative onrninalistice, inc-epand cu oercatarea la fala locului 91 corrtinuand cu examlnarlle In laboratoare. De: Iapt, 'c~iminalistic;,a are un aport Insemnat ~i in prevenirea actelor teroriste, T,inand seama. de irnportanta acester activitati, Asoelatia Orlmrnaltstilor din Romania §i lnspeetoratul General al Politiel Hornane va orqaniza, in zilele de 23 §i 24 octombrle 2006, la Gentrul Cultural al Ministarului Administra.tiei ~i lnternelor, Simpozionul International cu tema:

"Contributia orirninalisticil la irivestigarea actelar teroriste §i a alter evenimente deosebtte".

Ocnsiderarn ca" prin comunicarile 1]'i dezbaterilece vor avea lOG, se ver aduce imbunata.tiri mstouotoqulor exlstente, fie in ceea ce privaste intervehtia la eveniment (act terorist), fig tn cercetarea crirnlnalistica la fp_la locului a. eve nimentu lui respectiv.

BIBLlQGRAFIE:

1. Nlcolae Torna, 'GgnsideratH pri)lind reprtrnarea terorlsmului international, MiMisterul de Interne, 1979. 2. Dr. Anghel Andreescu, dr. ing. lIie PQPEJSCU, Nicolas R~dulescu, Nicola~, Popescu, Terorisrnul 'intern-aiional - flagel al lurnil contsrnporane, Editura Minlsterului Adrtlil'listratiei §i Internelor, 2003.

3. Dr. Tudor Arnza, CriminolQgie Teoretica, Editura t.umlna.Lex, 2000.

4 CRlMINALI!iTIl:A

CRIMINALITATE· IATR:OGENA

- -

111 reunlrea pteflxulul. de compunere savan!a, tatro-ce introduce lntr-un cuvant I'lotiunea referitoare la medic, tratarnent, ingrljire, ell genan- care semnif-ica a produce, a genera, a determina, a rezultat sintagma iatrogenie care, in medicina, serTlnifica producerea sau ag,ra\(a,rea unel bali datoritii fie sugestiei madleulu], fie tratarnentulul, adrrrinlstret e perfoada de timp instJfjeienta (mal lunga sau mai seurta) sau ln doze inadecvate.

E)(frapoland aeest terrnen, din dorneniul medical, unde are 0 anumjta conota\ie, in eel juridic, mai precis al criminolog'iei ("regina fara regal" ce incearca sa raspunda la i'ntr.ebarea: "de ce?") ~j crirninaljstlcii (preocI,J,pata de descopertrea iniracliunii §i de ~denU'ficarea fa'l:IhJitorii'lor, ce cauta raspunsuri la intrebarile: ce infr8ctiune $"<1 comi.s?, un de?, cand?, cum? !}i mai ales de catrecine? propunem spre analIza ~i" de ce nu, implementare in activitatea, pra.cl'ica, sil1tagma ctimil'/afitate iatrogenii,

In defmirea aeestui termen trebuiepornit de la ndtiunea de orlminalitate, Tntele~sa sa tetalitatea actslor sau faptel0f prin care se Incalca normele de drept pozitiv, lnt'r-o· anurnita p:erioae'a;;i' intr-on B,r'lcrrriit areal. Dl1p'a cum se cuneaste orlrnlnalltatea 0pereaza cu n0.tiunile de;

• criminalitatereala, re_spacli'il' ansarnblul infFacti"milo~ comlsa, indiferent oaea au tost descoperite sau nu §i lara a avea imp'o.~nla gr·avitatea_ aeestora (rtlsgectiv dqc_a sum sUjJuse s-anclil:1nii dtep1_'ului penal, dreptului admlnistrsflv ali nqrmeJor euturniare):

• criminalitate aparenta §i anume aoea crlmlnatitate relevata Qrgane:lor abilitateale statului, nurnita ~J erlminalitate deseopsnta:

• criminalitate legala sau criminalitate [udecata, deci aoea parte a criminalilalii pentru ears s-au prool:Jnlat hota:rar'i definitive$i irevGca.bile de c:atre instantele de judeootfl ~~

• crimlnalltate pedepsita sau razbunata, terrnan propus O\.J a(la ocazie de autorii ,aoestui articol, prin 'care'se_ face reterire la criminatitatea pentru care pedepse-Ie pronuntate au §i tost executate.

Difeientii rnatematlca, caleulata intre diferitele tarrne menlleria;te ale 0firnil'1alit'api, permite attarea cttreler crirninalitalii care, In functie,-de "cotoere ", sunt reprezentats prifl:

i. ctrra neagra? crlrninalltate rea!':i - crirriinalitate i;lparenta;

• citra gri? f:rlminalitate a:paren'ta- -crimil'lalitate 1egaM:; Ila cifra alba? criminalHatE! le'gaJ.a - criminalHate razbunatit

c~nf. IJOiv'. dr. VALENTIN IFtEN"lE Pl.Of, unLV" dr. psiholQg TUDOREL BUTOI

Cu Q determinare predominant endogenii sau ax-ogena(in runofie de autoI'l)eriminaJitatea poata fi cQl:lsideratij;. in opiinia noastra, rozultatul "mooelarii" fcmdl:1lul .sndogen, propria fiecarui iRdiviH prillit ca 0, entltats bro-psihG·S9Cio"" spfrituala, unic~ ~i irepetabllii, sub inHuen]a mediului exoqen,

:C!3~a ce particWIa.~i?ea:i:a 'endqgeniti;Jte:a eu valente criminals esle inadaptabililatea sociala, ceea ce va detsrrnlna, tntr-un timp rnal luh~g _s-aurilal scurt, Til' fun·c.tis de lntensitatsa §i constanta Influenlei exoqene, alienarsa parsoanel re,sp'ectlv8; concomitant CI'J eonturarea, din cea In ce mal pregflan~a, a.unor trasa.turi maifrecvent intalnite la de:liQv8,11ti, interpretate ea stigmate ale _criminalitatii ~i meriponate de autO'rii: 1"n nomeni'u:;.;1 anums:

a individualismul,cu izclarea individuJul d'e :colecijv:itate·,:;.;J ;sil'tJaJ;~a, rmereg610t personate mai presus de c-ele:--coleotivej

Oegocentrismu/, cu 8:"_cJDrdareaune:i important!:) exagerate. propriE_li persoane, lei. care totul trebuie raportat.. ceilSider1:U'a. punetu! cardinal, cenfrul de, 18. G3'I'e toats parnesc :;.>t fara de care nltnle nuse po~a'te; face, fa se"ve.dea In g(J~asta direqie co nC-€l ptu I de ,;nutleu al peisonalitatii crirninale", elaborat de ·Jean Pinatel, Hi7i, In care autorul propune 0 con·stelaJie dinamica de trasafun cl'Jindarcatur'a: ihfractogena, CEl determina riscul crirninogen pot!'ntiaJ); ego.~el'ltrismu! pcata culmina cu egOlatria - e!;Jotismul;'

o fabilitatea psiho-emo fiona Iii, respeetiv modificari frecvente, rapids si, de reglll,a, f.ara motivatie ale polarita!ii s~arii €Ie dlsp_o_zitie (ce- include emqliile §i aJectivilalea) eu "oscilaiii depresive S<_lU expansive" (Denike.r oltat de Gorgas) oe-i contera" 0 tonalrtate agreabi.la sau dezagreabila Tntre bei dol poll extrel1'li ai pJacerii :;;1 durerii"(J, Dela~f' citat ge Gorgas); indi\lidullabiJ pslhic e'ste caprieios, l:J}or il:1f1iJenta:bil, inconstant tn rea,ctiJ la, .stlrnull idP'til1iei, putand : I"mepri mirnao adaptars CifCl!ltilstantiaJa, IS. ,ahibiari,la. rnsdlulul, fara .suport fiololirnic (sta~!3a de:; pdicl:iilotirrile), /ill! m~nifestarj cu ata! rrtai ample. sau Ghia; paradexalecu eat stimwllill mediului (exogenj este mal epmplet:-

- rulburari a/e>$.taiifi de,dispozitie reprezentatepriro:

.: hipotimie,ce· presupuns sca'ffjerea, afe_clivita:tii, a elanului vital, a raspunsulUf mlmiee-compertamentai la stimuli; tn funGlie de: intensltatea, manifestarilm, deaplatizarea sti;lrii de afectiVitate. Hipotimia s_e poate manifesta prin Jndlferenta aJectiva ('absente afec1ivitiilii fa{a de rnadiul exterior: Qbfecta-; animate, persoane etc, fiind forrna d.e Interesetimini;llistic dsoarece, prin aceasta s~racie $ufleteasca, indlvidul nl:l mai este. impresionat de conse_cihtele nega~v~ ale 'faptelor sala, de suferinta provocata. pe Care 0. considera.' banaia.) apatie

mIMIJ\JALI!in~ 5

(dazlnterssul cuprinda ~t propria persoa:naj ~ialimie. (lipsa: totala a afectlvita,fii);

• distorte'C_B' as('lc;i~~a: d~fDresiei 0 exciUltJilitate emsQuta care.susoita lnteresul criminallstic, atuncl o~d se ihso'te§te' de impulsivitate §i aqresivitate;

• agresivitate terrnen care <,?irGum~orie c0Ilduiiel,\3 ostns indreptate lrnpotrlva unui oblsct, animal sau persoana, Esle' consscinja int'euelatiel eros-thanatos, a dualisrnul pulsiohal ce opurie pulsiunile vielii ' asimila1ie, (jJar:ticularizate prin lupta ten,dintelor de autoconservare ou cals sexuale) pulslunilor morlif - dezasirnllajie, care este '0 caracterlsnca general'a a organismetor yii §i mal ales a relali110r irfterurnane. DacEi,a~a cum rnentioneaza G,orgps, la animate apraslvltatea este adap[<;!liva §I lip-site. de eela mai rnulte ori de vjolenla, la om numai forma b,enlgna (biologic - adaptatiVE\, r~a0:!i0l'ala!?i defenslva, condlt)onala genetic) s-ar putea inserie intreaeeste coordonate, in tirnp ce torrna maligna (qiologlt - neaaapt};t1iVa, distructiva §i n!:'conOilionata: g.e.(le1ic) inca I~i maja}}t~ai?ta raspunsurile la intrabariile, p.e, cars Ie-a rldieat,fiif'ld grell, daca nu lrnposibil, de !?)(pli.~t. Agresivitatea ljfl'lar:f~ 1mbraca, forme diverse de rrianifestare de Ia indifer.enta, ironie etc, la arnenintare sau acts de violenl~,culminarid cu agriotlmia (ura patolfJgica, feroeitat'e), putand .fi indreptata asupra pro'prtei PElrseal'le (autoaeresivitate) - prln care, infblTfiele extreme, se ajull.§e la autornutilare sau suicld) orttrnpotriva altei psrsoane sau eblsct care, de regula, sste invastlt cu semnificape afectivi;i (hereroaqreslvitate - al carel ap0geu II constituie ornorul orl distruqerea obiectulul respeetiv). Cu orrgir:)8<!, tn esenla,fiintel umarie, aqresivitatea es.te modUIa.ia sIJb.imfluenla mediulur,; 0 ponders setnnifioativa In getermini~mul acestela avanou-l frustrarile (rna] ales oele sexuale - W. Retch').

E§uand In adaptarea s,o(';iaHiact'lva, qs, presupune n~u numai conservara dar §I' dezvoltare, personalitatea cu valanjs crirrnnale va QD.ch!'!t:a eu adaptarea pasiva, dscl nurnal 18 sC:op de conservarecare.idln paoate, se va dovedi 0 veritabila fata mo:rgana., un mira] ee-l va Imbrat~a. eu tandre!e ipocrita, In manti a lluziei de~p:rtE1.

Am facut aceste scurte, dar punetuale referi(i, asupra crJminaljta.~i p,entw a putea centura ttefinilia a ceea ce- noi considerarn CB peats fi numila nrirninalitate iatro.gena.

Astlel, ln.opinla noastra, prin criminetitste iatrogenii se poate in1etege acea torma.a !;:rirhinalitalii indusa, prin rnflue-hta exerdtata de indivlzi,cEl Iac parte .din anumite categorii 50810- p,rbfe,si,onple speoiali~ate, Cl'!' pot avea contact, direct sat! indired, cu 11~ numar mare de perS0c:tne" t;,um ar 6: exp'eqi In domen'i81 aclivifaliiantifi'acjfonaJe, perSo-ane poblice. soriitori,

Raport;lf1du-ne' 'a dinamiQa tr..eGerii I~ actlJl infra<4ional, prin prisma faptului ca modalita:tile. de, desfa~urare a infra01iuniJor imbJaea .0' ~gama foarte varial? Im.tr-e cei, dQi poli (spontan, impulsiv, de moment, circumstantlaJ ~i premeditat, oaJ.culat e.laborat) cOrJsiqeram ca delD,al?i~e,a barierelor ce ineearea sa fral'lez.8 c'ompotiamentLlI erim·ina_l,al'itisot:ial: moral -,cLrtumiare, socia - punitiv'r3' §i .Qf§lanizatortc - materialafeclive '(8.se vedea schema lui J_ Pinatel priVlnd GLhamic8

aotitlr.lii lnfractionale) se realizeaza mull mal user atuncl Gaod Irritmrupatorul unui psihic labil esle rnanevral tocmai de acela dirora Ie ravine responsabilitatea €fa g' asigtJrp rrientinerea oroinii ,sbcrale. DecliblmtaQd p'arghia §i ~~g firav~ care, inr;:a maiopre§te abscensul rnecanlsrrr de diferen!iaza individul adaptat social de c~1 neadaptat, antisocialul, respeetiv non-lnfraetorul de lAfrac'tor, interven;ia nociv8., a. tactorllor (culmeal) Fesponsabili, va prectplta l.ucrurile,ih sansul savar§irii Tnfractlunii ,fie rnaldsvreme, fie ehiar atunel eand nu s-ar fi reailzat.

Definitia '§i mentiufiilefacute asupra criminalitatii iatrogene permit urmatoarele preoizari;

1. 'criminalitatea latrogena poate fi detarmlnata de:

.1_ factorii abilitatl ai statulul ears au rolul de a interveni in dirninuarea, stopa rea sau eradiearea fenomenu'lui inffacliorlat ~i anurne: judeoatori, prcourori, pbliti9ti, medici legi§ti glc. :aflati rn actlvitate sau pensionati (cateqorle 'ce necesita 0 atenjie deosebita):

1.2. scrtitori, autorl de opere literare, in proza sau in versurl, orl de scenarf de film, de teatru etc. (tie rstertm exctuslv la c~realiile rnaladlv-oriminopene contaminate pslhotic, CD laltmotiv violenta, de eels mal multe ori, extrema ~i sexualltats necenzurata, rod aI unor minti ri;itacite Tn tensbrele -antisoclale ~i trecvent stimulate de par§iva baatlludine oterita ,de alceel sauoe-drequrt):

1.3. persoane publice care prin ,jnterven1iJle lor pot rnanlpula oplnia publica: demnitari, jurnalisti, moderatori - te'alizatori ,de progrJ;lme TV ate;

2. Intervef'l;lia eategodllor men~ona:te se poate realiza In mod diract, nernijlooit, mal rar ~i limitat, .sau Indireot, de regula prln interm:ediul mijloacelor mass-media, al cartilor, al filmalor etc. cu penetrabilltate tn toate mediile, soclale:

~. lnfluenta Iactorilor men!ionati poate fi Jacuta:

-qJ intenJie (directasau Indireota}carrd se urmare~te eu abllltate savEH§irea infrqqiunii sau ere_area Unlit rnediu IAfraotibna], saw

- fara inlefl'lle, raspecfiv atunei c'and, spra EiXe'tTlplw. sunt prazentate lnfraopunlle ca inforrnajie curenta in caorui -$tiril'or, buletinelor intorrnative etc. ornate, nu de puline ori, cu note personals, total ne§,tiifltific:e.

Fara discujie ca. decsebirea djntre criminalitatea latrogena intentio';iilta,§i csa nelntentionala este dificita, daca nu irnposibll de taout, cu atat mal muit cu cat, de cele rnai tnulte ()~i. e.ste invotat dreptul la infe>rmare publiea sau Gel referitor la libertat~a de epinie. A~a CUm am fac.ut-o. ~,i cu aJte 0eazii, ne mentinem pUllctul de vadere ~xwimat, fl'l s!=,nsul ea., prin.lr-o publfcitate hao/lca $1 lotai fJBconfrolata se aduce un gr.av prejudiciu vieJi! socia/e. printre alle/e ?i prin favorizarea sau stimu/area ind/vJP/or ou tendm1e annsoclale, ewe [!iT vor putea gas; .astfel mai ufjor suponu/ rnotNarional at (Jondu#ei prohibite,;

4. Interventia stimulativ - criminala poate fi Interprinsa: - prin acliune, deci sub a forrha aativa saucemisiva,

6 CRlMI1\IALI§TICA

situa~e eel mal des intalnita QU vaJenle deossblte mal ales in cazul speolallstilor, care .of era informalii deamanunt cu privire la rnodul de operare, la partjcu'arita~le ,qesfa,!?urarii' unei investlgatii cnrninallstlce ate. ea f,li cum ar dort sa-i informe:z;e pe infractorl sa gre~eli sa rill corntta pentru a nu ti .daseoperlti;

- pttn lIlaGjlulle. abstEJn.titJn.e sau pasivitate, cand nu S8, reactioneaza atunci cand ar f treburt'sa se facaacest tucru, Mentlbnam, In,aceSI sans, fntetviurile"prezenlate pe ecranele televizoarelorsau in pa,ginile- unor zlare, luate unor infractor], anchetele crlrninalistiee (!:Iesfaf,l\Jrat¢, contrar legij, de persoane neabilitate ~i inainte de pronunjarea unor hGt~rari judecatore/?ti definitive $i jr_evocahll~ etc. Tmpbtri\ta careta nu se intreprind rnasurile neeesare (unele chiar prevazute de lege). Oare, in asttel de eazuri, nu suntem cornptlcl prln tacere, pr:in nelmplicare-1;.

5. dat fiind pre:ciz-arile fa-cute, apreclem ca sa' pot contura urm~toarel~, forme <;18 crirninalitate iat~~gf~ni:j':

5.1. crimi naUtatea jalroget'la aroga nt-infatuma, din orqollu, ce oaractsrtzeaza mar ales acea forma a oriminalita:tii indusa de expertli, sp.eciali!?fH in dOTnElniwl actlviH'jfii antiinfractionale,eare nu-'§i pot proba, cu decenta, valoarsa ptotesionala, in cadrut il1s}l:tUliOhai ~i compensator reQur.g la. manifeslari publics care nu pot cadra cO pozi![a trnul veritabil profesionlst. in acest sens, sr;;- poate Ep(empUfi~ cu aparili11e lntempestive pe.eeranels tele.vliloarelor orl i'n preS8 scrisa:, al9" unor po1!1i§ti, Ci'lmlnaJi§tf-,iriVe,Sfi.Q<1,tori, medicil legi§li 'etc:. care 0fefa au lox de amanurite,. uneori cuf'uhdament itii'ntific Irrdolelnlc, elements ale unor spate, cazuri inca heiinalizate din punct de veaerEi jut-idic;

5.2_ crimjnaf~tea iatrogenii punitlv-.frustrantii, ~_rin care eel ln cauza eautas<l se razbunearatand'ataieo!eetivului din care fac~ parte ¢at"§J puhlicului larg .ca eJ este' 1;:9'1 Gar~ ar fi trebuit sa S8 o'c;upe}'de cazul respectiv, aaEivaratwl §i poate unicul specialist care ar '!i5lltea s.8:-1 solutioneze deoarece l-a surprins tbale.e!erhentele,rf<fr.aeterlstl0e; tap!!!!1 da solutiona:rea spa1ei rill i-a fo~j repartiZip:t~ este cQ'Rssqlilta inv:idi~j p;e :care a stamit-o, prin ca.liti3.:~ile pfofesl(iritale deoseDite care, de!?i in opinia lui, l-ar trnpune. :;;~fii, colectivul, II F'l~.rsecufa, marqinalizandu-: §i, drapt urmare, el .considera.ca trehule sa riposteze r.ecurgiind la alte mijloace ptin care s.a-!?! poata exprirna puncte] de vedere ~i, In aceta§i tirnp, sa-l porslflaze Pe d etr"aqto.ri;

5.3. criminalitatea iatrogenfj fantezist-imsginatlva, ce" cciJai::terize'aza ma,iales fJers0halita.lile pul:liide (l:;'atsg"Qria merilronata la punduJ 1 .3'.)mitomane;

5.4. cl'iminafi'tatea iarrogenii pubficitar-jurnalistica, eu prezentarea delaliata, uneori ohiar de la fata looului, a unor aspeete macabre, a suferjti.~j ii)tiparite pe Ghjp~rile aeznada.jduite e.tc., dar~i '<1 unor date $pecifice iravestiga~ei criminalfstice, care nu pot OBciit Sa ingreur:le?:e sarcina, $ia-:;;a d'mdl.;i" a ICIrganeIor !'.Ie- ancl1eta:

5.5. cl'iminafitatea laf,.ogenii de imagine, sper;;i1ica persoanelor I"lubtite :ce Llor.esasa capleze atentia pubileuJui ahljat dupa senz;aiional;

5.S. criminal/Wea ialfogena imitativ·contamlnativa,

ce ar caraetariza scrierlle autorilor menlionali la punctUl1.2.. in acest sens, exernplitlcam prin cazu~ile din Bucuresti (TA ~i D.F. care l-au lJCiS0U loNitun ~~ euti! pe T.F., avand peeap caqule, contectionate dln oiorapi de nailon) '§i laili (rninorul T.!. il rape9te pe D.F .. , de fl· ani, fiul unor oamsn: de atacan 1n vederaa obtlnerli unsi raseum~arari; vlctima, Im0bilizata, a deesdat-prin asflxle m~c_a::niea - stlfo·ca,re raalizata .eu p. punga din plastic) in care autoriiau dsclarat anchetatorltor oa s-au lnsplrat din filmele vizionate.

Prin formele ~e crlmlnalitate iatrogena menjionate, iRdilarent dacainiiluentll'a36st exereitat§. direct sau in-direct, cu sau fara jntenti~, prin actiune sal;! grin inactillne sea ajtlns, Tn prezsnt, la situaya paracklxala, p:e care pregatirea 9i experi.erata. protasionala ne Tndreplate;;c. sa osemnalarn, ea modul de oparara Identlficat lntr-c-serle .!!fe erimo-cu atrQciliiti gnMe§ti: depesa], tortura, pozitir obscene ale liiic1rm!3\or e_tc. sa nu mai mire, din pacate, pe rtimeni iar oanufa:la· stirnufarii eX0geno a unul psihic cu potenpaJ agreslv bazal ,ctescul sa devloa aproape 0 eertitudine.

Aooste catava rernaro], facute fara intentie ,ta.w.Vl?ltbare sau tendenpoasa, dar" in mod tett,in .scopul atenti0narii faotorilor responsabiii asupra p'Sr(coILJlui d_eterminat de folosire irtoportunaa notiunilor despl,etialitafe sau prin intervenpi publice ililf\3mpestive, nurnal dindorin'1a., p.el' plJ.tin' stupida., de afirmare, 8f'}reciem ea sunt de natura s8.-i tacl1 ps ceiin cauza sa se .ganqe"\iI!?ca, po:ate:-de QO_U<l orif"illainte' de a.da p_ub.lipilalin diferlte informa~1 de spscialltate ..;;1 ehiar sa r,eacti0neze impotrlva imp.d_storilor, inclusiv p~in rasponsabillzarea celor abilita1J S'a of ere corriuniGate de prssa,

Nutrind convinqerea ca sirjlagm~ orirninalitate iatf0~ena. va suscita interes, a~tepram !ji alte punde de vedete, opinil, lnterpretarl, carenu pot dedit sa contribuie la asanarea soclala (§i nu nurnat Tn Romania) de burulenila '~i li3.turile .. ·013 alcatuiasc rnedlul infractlofilal, lndlterent delreapia sQciata pe care sesltueaza,

BIBLIOGRAFIE Cartl:

1. Trataf de psiholdgle Judicia.ra, Ed. Phoboa Bueurestl • 2006; T. Buto] §i cotae.

2_. Victlmo!ogie - perspective psihoiogiei victimale asupra euplulu! penal vI9timEi-a!'lre~or, Ed. pjn:9i,Jin Book Bucure~tj 2004; TButsi, Dan Voineac, V. IfI~nie, AI< BtJtcii" ,Luniini,la GeorgE!ta !\I ico_lae , Cotl,st?n.ttn Ziimescu,. loan.a e:uJoi, M,aI'l_ueJa Cristir;ta Prodpn.

3. DtctiOr1aren.cit;lop'~dic' cje psihi<!I~~, s,ub redac~.a C. Ge:rgos, Ed. Medjcala Bucuni§tl (V0'1. I - IV)_

4. Inlerierenta Medjcina legala - Cuminalistioa, Ed. Efa Bu~.ure§ti 2006: V .. Itte[1ie:

5. Sinllciderea - un paradox, Ei:L f}tilrileI6riiije,(fjeaJ:e,= @f,!zont' Ii .• Bucure§ti 200,1; T.Butoi, V. Iftenle,AI. Bor6i, At. Butpi.

Al1icole:

i. Mass-media, vidtjma saw auloars a dezinformadi? V. Iftenie; T_ Suloi, in ReVisla de·Gnminalistiea·nr. r, am V" lanuane·~dQB'.

2. Teroarea cifrelor criminaliti:ilir, V _ Iftenie\T. Bwtoi; in Revis{~ de Criminalislica nr. 4,.'an Vl, 'Iulie 2004.

3'. Guplul penal dm pers[:lectiva ViatlmolQgicll:; v_ Iftel'lie, T.B9t01, in RevI(:jta Lumea DetepUvilpr, 'a:n 1(1, nr. 1'2l2004.

CRlMIl\IALI§TICA 7

in 2ilele noastre. rna; mull ca oricand, este nevoie de un ntvel riaicst de securitate. tuverse tehnic; au tost Incercete pentru securttste« datelor 91 controtut eoceeutui, dar mutte dintre ecestee pot Ii usor ocolite seu sparte.

Biometria este noue ftiinfa cere se folpse!jte de cerecteristiciite unice are indivizlJor pentru a veriNca fdentitatea acestora.

Cele mai multe sisteme biometrice totasesc un card de Be-CBS sau un PIN (Persona! Identificafion NlImber) peniru 0 identiflcare initiaJii. Astfe/, sistemut nu cauls in intreaga baz8 de date pentru 0 potrtvire. Sis temu f se poziponeaza direct pe informaliHe asociate cetdului de ecces ssu PIN-lui. Miisurarea biometrica este utili~ilta perrtrU a veritic« dad utifizalorul eurentei oerautui de scees seu 031 P'N~/ui este chia:r proprielatul Bcesteia. costu! acestor sisteme include dispozjt/vul de citire a cardului sau de introducere a PIN-lui §i sottut de autentificare blome/rica impteuna cu hard-ul pe ca.re ruleazii. Daca amprentele btometric« sunt stocste pe cardul de BCCes. etunct oootruntsrea amptentelor blometric« (eea ciina de la individ ~icea-stocata pe card) ee poate face off-line. rata a fi necoesr ecceeui te 0 baza de date.

Domeniile In bare se utilizeaza autentiffcari blornetriee

sunt din ce 'in ee mal diverslticate:

- contrelul aecesului f(zic Irnr-o zona;

- autenlificarea it) cadrul tmrlzacjiilot financlar-bancare:

- prot~ctia impotrivairaudelor,

- centrolu: imi§raliei la granqe.

Exlsta o serie de avanta]e ale acsstal tennologii:.

o autentiticaraa biometrica of era informa1ii extrem de exacts; amprentele, scanarsa refinel ~i a Irisulul proouc informati[ abselut unice, atunel cartd sunt realizats corset:

o melDdele actuals, prscum vsrlftearea parolel, ridiea mulle problema (oarnenil i~i noteaza parolsle, Ie uita, ~Ieg parole uSipr de spart):

o autantlficarea biometriea autornatizata poate f! realizata extrem de rapid, cu un rrunirn de pregatire prealabila:

Oidentitq.te.a pnate f varlflt::alafata a accesa documents oe pot fi furate, pferdule sau alterate.

Sisteme de ldentlflcare blornetrtca

Sistemete de ideritlficare biornetrioa pot fi grupate pe baza caraoterteticilot flzice de baza ce sunt utilizate in autentftcare:

Identificarea pe baza arnprentelor papilare

[natrrte ca biornetria sa fie aseciata eu dispozitlvele high-tech, le9i51a1ia sec, XIX utlllza arnprentele pentru identlficaraa delincvenjllor.

Agentiile de proteGlie a legiiClu Iolosit amprentele limp de decerrll

pentru a identifica indillizii, tartn diverse afacerl se continua acest Iucru in csea ce priveste verificarile istoricului unel persoarre.

Cereetarlle f~1 In scanarsa automata a arnprerrtelor din anii '60 ~i '70 au dus la eszvoltarea biometrieL

Sistamul FBI preia imaginile tuturor celor zece Cilegete, in iimp ce un produs de control at accesului, bazat pe arnprenta, poate capta imaginea. unula sau adoua deg!;lte pentru verlfieare. Apoi, pot crea un §ablon prmtr-un proces similar citltoarelor de geometrie pairnara psntru eornparajf locale.

Desl nu sunt eele mai raspandite, dispozitlvele de analiza a arnprentelor .sunt eele mal diversltioate, folosind rnetode §i tehnologii diferite de identifi'care a persoanei, 11'1 iunctie de amp rente.

Datorita problernetor ridicate de tlrnpul de- utllizare, .controlut accesu'ui bazat pe arnprsnta poate fi aplicat eel mal bihe in oadrul unor grupuri miei de utilizater],

Cea rnai obi§nuita metodii este foloslrea earnerelor de lua; vederi pentru a inre'!;Iistra imagini cu rezolutle mare 9i a laoe comparajle lntre eJe.

Tehnlcile de ultima Gra folosesc suprafete ouslllcon sau unrasunets pentru a Tnreglstra arnprentele

Geometria mainii

Marimea ~i forma main!1 ~i a daqetelor sunt utillzale de un c1titor palmar, pentru a verlfica identitatsa une! persoans. Geometria rnainii evalusaza 0 imagine tridlrnenslonala a celor cinei dagete, ~i a u nel partl din palma.

D9'§i 'nu aHacee-asli ptacizleca.scanner-ele de amprente digitale 9,; de lrls, tehnologla pentru citirea qeometriei palmei esle cea mal des fbtosU'.a metoda la ora actual a;.

Comparajia imregeometria palrnelor se bazeaza 'pe masuratori de lunqlme, latlme ~i grosime a palmelsubiecfulul invE;!stigat.

Psntru analiza, perscana re.speetlv8 i~i puna palma ps 0 suprafata rece 9i plana deparl'and degelel.e. Se folosesc infraro!}ii,ca eele de Ia otelecomanda pentrtl televizor §i se rsatizeaza 0 silueta tridimensionala a palrnei.

Scannsr-ul Tnregistreaza 90 de rnasuratorl diferite ale lungimii, lalimii ~i grosimii palmei in Q/Qar cateva seeunds.

A fost tehnologla _utilizata penrru primul dispozitiv

B CRIMJJ\lAU§DI:A,

~ . - .

biometric comerclal, lansatpe plata il'1anul1976.

Ac.est tip con11nua sa fie cel mai raspandi1 dispozitiv bIometric toloslt Tn aplicati'ile de c.6nfml acces.

Scanarea retinei

Scanarea retlnei ofera 0 analiza a vaselor capilare locallzats in spalele oehiului; §'ablonul rarnane ace I ru;:i pe parcursul vLetii. Scanar:ea utilizeCiZa 0 lumin~ de lntsnsltate slaba pentrua prelua 0 'imagine a §abl,onul_Ui format d:e vasela de sange. Scanarlle retmel au test sugera'te pentru prima data in aOI'.l119.30.

a) Scanare, optlca a retinel

b) Selectare zon~ de vase de sange

c) Conversie martma

.d) Gomparare infotmatii

Scanarea trisului

Uniile,ad~cimea si curbsle irisului urnan sunt stabilite inainte de na_§tere lii ,se deiinitiveaza In primuJ 'an de viaja.i riim8.n?nd nesohlmbats pana la sfar§iti;lI vie·t!i. .Structura-care rezulta este unica §i difieil de copial, ceea ce face ca rnasurarea sa sa fie. 0 metoda eficienla in biometrle,

MuJti e~pel1i qGl'lsidera aceasta dr.ept esa mai sJgura metoda: de. fdentificare, de aceeascanarea irisului este foloslta adesea pentru .a permite accesul in 'cliidi'ri de maXima

siguranla 'sau pentru restriclionarea aecesului la terrnlnalele unui computer,

Seanarea irisuJui. se bazeaza pe o camera video pentru lnreqistrarsa imaginii)n alb ~i negru. Se folosese apol surse de lumiha, pentru stabllizarea imaglnii lrtsului care esle apoi salvata 7n computer in caleva secunds.

Caea cerezulta aste un cod de 512 bit) care rnmagq:zlneaza 240 de puncte unice ale irisului.

Recunoa~terea faclala

~sfe 0 tehnica "8 biometriei, care enallzeaza trasaturile fetei Lltiltzand un software cestabile.~te distanteie dJntre ooh], urecbt, nas §i alte caracterlsttcl faclale pe cafe Ie pune tntr-un saoton,

Cand sunt vizuallzate, prin lntarmedlul unel camera CCTV, fmaginile sunt cornparate cu un sablcn pentru a verirlca

o persoana. C::amer-a de luat vederi izoleaza 0 persoana dintr-

o mlcJlti.me lilt crtei!e trasaturile oasslor fetei.

Spre deosebire de scanarea Hi$uf'ui ~i a pairrrel, .analiza ielei peats fi facuta §i dupa 0 fbtografie, astfel ca nu este necesara prezenta obJiyatorie a persoanei in cauza.

De multeori, sisternele taclale sunt combinate ou o alta tehnologie. De exsmplu, S-a dezvoltat 0 tehnologie blorrretrisa duala, care. combinii tehnoloqlile de recunoastere a .geometdel m.§.inii cu cele faolate. Sistemul functioneaza cu succes trnprsuna eu docurnentele de catatcrts §i asigura 0 autentificai'.e irfpla, a fetei, cardului §j maimli.

Rem'aream fapttil ea, dupa tesfa~i indelunQate, 's-a concluzlonat ca tehnoloqia care corriblna eititearele palmare cu slstamele faciale este cea mal po!rivita pentru necesitatile de securitate, eficienta §oj oonvenabllltate ale unei aplicatii pentru unslstarn ds conlrpi al puncteloj de trecsre a frbn.tie~el.

Menlionam !;li alte sisteme care poi asigura ideritificarea perseanei dupa semna.tura - d~j rnodul in care ne sernnam se schlmba cu tirnpul, §i poate 1i schirnbat in mod oon§tient intr-o' oarecare masu"r'a, sernnatura of em 0 modalitate de baza de idenfiflcare - ~i dupii recuncesterea vecil, si1ua11~ ih care se an~dizeaza tonul, cadenta;;i frecventa v,_ecH persoanel,

CmMII\lAU!iTICA g I

. _

nul dlntre oblectlvele de lla.za ale InvestigarU loculul faptei consta in exarninarea atenta a j'nJregului camp infractionaL Scopul acestei investigari ccnsta Tn desccperlrea prabelor care sa ajute la: • stsbilireafaptuLui daca a fostsavar~ita 0 infracliune !?i ce anume infrac1iune s-a corms: • stabilirea rnomentutut in care s-a comis infrac_tiunea; • lderttificarea autorulul; • expuearea modului in care s-a savar~it infralitfuhea; • stabllirea rnottvulul pentru care s-a cornts ; nfrac1lunea.

Probele material~ variazii ca marima d~ la abiecte foarte mad Ia urrne ce nu se pot vedea cu oehlut Ijber. Aceste probe descope.rite _ la lecul faptei ajuta la reconstituirea tnfractlunn, in acelasl mod in care caramizUe, a~ezaJe in c::ondqii coreete, due la construirea unei cl.adirh In afara .de a ;;tj ee probe trebuie cautats, este bine .de !Jl:Jut ~j unde pot Ii g.Jsite de cafre crirninallstl §I ceilal,~1 fn~_ml:!.ri ai eanipei decercetare ..

in ~aza 'planlJlLJI ihtocmil. pe tlrnpul investigar'ii toculul laptel, se va locallza sistematie ariee proba. <lc~ionandu-se in centormltate cu metodo.logia stabiI itii. Pentru reuslta iotregii actiuni, este neeesar sa se aiba In vedere oorrdttiile meteorologice .!l_i de lumina, precum §i particularttafjle pe care Ie prezinta zona Tn care a avut lee evenimentul (intracliunea).

Respeetand eele rnenticnate, organele de urmarlre penal a giuTgiuvene au reuslt sa solu!ioneze cu operativttate cauza privin~ talharia cu consecinte deosebit de grave.respectiv soldata cu moartea vtcttmel, cornisa de patru indiviZi asupra ta.>Ometristului Bieu Cristiano

Moartea unut taximetrist

Pani§, en jurul orei 2,2.0'0, ztu_a de 6 ianuarie 2006 nu a ridlcal problerne decsabite pentru sicfuatia operaliVa a tnspectoratului !Ole Pglitieal Judelului Giiurgiu, eu toate oa Sarbatorilede iarn.3: seallau In plina _deSf;3.~urare. La apalul de ur:genfci ~112", rm ea.talean a seslzat ca pe strada Piotor Andresscu din municipiul Gitlfgiu, in tala imobilului cu nr, 62:, langa- un auteturlsm, mama "Dacia Solenta.", o~u nurnarul de inmatricul_are 'GR-12-ALX, CI) inserr]'n€! "TAXI", sa afla cadavrul unui barbat , cars prezenta teziuni la;'n-ivefuJ capuhrl.

in mai pujln de G jumalatede ora. echipa edmplexa de osrcetare, condu_sa tie procurqrul crimlnalist Peue Buse, a sesit la nita locului, li'npreuna GU judiclari§tii§l Griminali~tji (Nibblae Preda, Lucian Penescu, Mihai C:2(<!liulan, Mihai SarblJ-, loan Pala-ghle.) §i medicuJ legist Loreta lorga, procurorul e ~!abUit a~tivltaM'e care trebuia sa S9 desfag;oare in' seara

respectiva, urmand contmuarea IOf a doua zJ dirnineata, pe timp de lumina. Toto data, s-au IU81 rriasur: de seourizare a zonel, dupa. Ineheisrea prrmsler activitali investigative.

Tirnpul fiind nefavorabtl (Iapovila 91 hlnsbare,).

Cfimir'1:ali$lii au i"ntamp;nat greuta,V' in exarnlnaraa zonei unde a avut I'ot;: svenimentul.

Pentru Thcepuf, acesfia au .exacutat rnai mulls fotagrafii judlciare §i au stabilit ieJenlitatea vietirnsi, in persoana nurnitulul Bieu Cristian, fa><imetr)st, dorniciliat in strada Tudor Vianu nr, 41, munioi~iiJl GiiJrgJu.

Cu dr.::azia, investigarii loeului faptei,s,a GotiStarat ca autoturismul Oaeia,$olel'1ta era cu fa~uril¢ aprifrSEl,aban(jonat tntr-un lac denivelat avand pe el lapovila 91 z:apada. La Q dis1anp de.z, 15 rn de la (Data dra'apta spatea au.toturismului, paralel cu gardul lmcbilulu], seafla cadavrul victimei, bare prezerita mal rnulta ~'chimo'z?, escbriaW 91 leziunl la nivelul capulursl fet~i ~i lr1tepaturl, cu un obJect taietor, In zena toracslui .. abaomem,llui§l mernbrelor interioafe'.

De' asemenea.reu pri"iejul examlnarilor, crlr'ninall:$tii au dessoperit ,§i ridlcat din fP<\im'J:i.!J1 lntrpctional urme papilare, bieloqice !;Ii materis, doua' scanduri ;;1 0 piatra de dimensiuni nereglJlatE!.

S-a .stablilt ca bucali1e de-s¢an~ura RtoY!fJneau dintr-un gard din apropiere siau test folQ_~ite la lovirea vietlrrrel, avand mai rnults urm8~i stropi de s.ange p,Ej ele,

Paralel eu cercetarea la fat8 locului,eehipe de politi§ti au Intrepr;nso mfii multea.~tiVitati pehtru i"dsntificarsa, autorului (auforiI0J), a,tal tn m~u_nie:ipiLiI GiurgilJ, cat §i In 100alit8.1ile

invecih'ate. -

A deoa zl qimineata. Ja lumina n'aturala, a fast reluata cercetarea.la tala loculul, fifJ'ld iGientificat!3. pe_'.z&Plilda, 0 carare de urmedeJr1caltaminte tip, "adidas" ~r'U~me de stn:ige.

AsJje'ate Id.e lajata loeului sunt· ib f0to 1--14.

-. - I

_ 1 0 _ _ _ _ _ I:RIMIN~I!intA

CRIMINAU!iTJI:~- _-~- - ~ ~ - -- - -- -- - _1~

eLl prilejul e~aminaiii autoturismului, activitate. realiza,ta Intr-un garaj, clatorita timpulul ,neif!,vorahil, S~_El.. eonstatat Off :cele patru anvelope erau depre.surizate prin iritepare-1aiere" jar lampilS: de pOiitie>spa.ri:e., Daasemanea •. ~e. caro,s.e:ri$ s-au dsscsperiturme deculoare brun ro~cata-, anne palrnare- fii di!!jltale.

Din raportul medico-legal, lntoerrnt in urrnaaaiopsierii victimei, a rezultat Ga rnoartea lui Si'eu Oristian '8; fast vi!illt:lnta !iii s-a oatorat hernoraqiei externe deterrntnate de rnultiplele plag,i tequrnentare, prcduse prin lovire cu corpuridure 9i de planuri dum.

Operativitate !ii profes-i'oill:alism in prinderea i(lI'r.actotil'o~ §i probarea vi-novatiei

EChipele de €t~rrcelare c.ate auetectoat ihVes~gatii au reu§it saafle ca, la domi'e:iI'iullui Constantln Marin (zis ,,;Stalin"), situ at p.e' lntraroa Vid",le nr, 11 C, din rnunlclplu: (?tur:glu, "i'n noaptsane 6/7 tanuarie -.20Q6, a venit nurnltul Balan Nicolae Mirel ..

Tn IOGuinta, in·acel moment; se, Iila:icifla:u fratele aoestuia, $alan Mihai--Marius, 'jmpr~upa c:r.t n.umit~l~ Tapuru Mirela~Petruta,. precurn §:I neooataacesteia, Barts'i lonelaLaureniia. eei trei au ebservat ca Balan NiC'o.lae:-Mirel era foarta agitet ~i avsa ps Iil'aini §i pe· imbracaminte pete de sange_ Fllnd Inirebat .dacii i s-a intamp·lat .ceva, aeesta le-a spus a-a,iimpreuna GU alptre:i tirferi, au om'otat uri taliimetrist 1]1 I-au tuat banli, respectivS(fO.QOOlei.

Du~a.c,e S'& spaJat pe maini, B,§lan Ni:co-J<l,e-Mir.el $-8, deplq;>at' la .domicilil,ll fratsluisau, situat pe Intrarea Videle: nr. 19\ unde §ba;.a:ts intt;o.'s_oba pantakml! pe care se atlau urrns de s9.nge, lar cutitul l-a 'aSCtJnS.

A doua zi, trataie lui Mirel, care lbia$~ Ia ,cunpl]til:ila. despre Gele inl.§mplate ,a sssizat orqanelede politie,

1ntte limp, _cel iJ.atru autorl al fa pie i s-au ititall'lit la loeuinja lui Constantin Marin 9i au stabi lit ca numitul S§.lan Nr¢'oJa~Mirel saia lop:ta raspun'de:rea asupra sa, 1n cazul ea vor fi cerceta] ~i arestati. Deplasandu-se in lntrarea Videls nr. 1.9, 'proeuror,ul$i crimlnaJi{itii au descopartt 0 perech:e de adiaa~i spala!! (dariiidf umezi), un cutitl]i un port de, cut'it din p?nZ~" iDe carsau fgsticilantifigate urme,biologice {s~llge}.

Balan Micofae-Mirel

Urmele papilare dsscopertte vpe tHip~ st'l:!ng~a autoturlsrmrlui vlctirnel .au fest eomparate- eu lmpreslunile lui Balan Nfcolae~Mirel, aflate in oartoteea Joeala, ocnstatandu-ss ea apaiiih'eau acestula, Veriflcandu-se aq'ida§ii rWcali din Intrarea Videle nr, 19, cu urmele de lncallaminte descoperite la locul faptei,s-1;l stabilit e~ aoestia Ie-au ereat,

Dupa trei zile de diuta,ri, 0 echlpa de politi!?ti a dat de urma lui Balan Nioolae-Mirel, treoand la re!inerea, aoestula.

in cursul anchetel, s-a stabilit ca, in tibia de 6 ianuarle .2UQ!3. in jurul .orel 19.00" Balan Nlcolas-Mlrel (zis "Ureeheatu"). Busuloc lonuj, Fieraru llis-Bobart (zis "Balitu"] §i Vieru Maricel (zis ''BUlan s-au urcat in taxirnetrul condus di3 Blcu Cristlan, care era parcatin stapa de la intersE)clla sfraiilor Bueure~fl cu Tlneretului din municiplul Giurgiu.

In dreapta soterulul s-a ureal Balan Mirel, iar ceHaltJ trei au luat loc pe baneheta din spate a autcturisrnulul. Dupa ee au marseu taxiul suecesiv la disc~tecile, din liDG~ma1iJe Remq~ '~i Slobozla, unde rill au ramas per:itfuca nu ef81.:1 linen, la intoarcerea II:! 'G'iurgiu, eel t~ei' de pe 'bancheta din spate i-au facul semn lui Balan Mih31 ca s-au hdfarat sa,l f8Jh9.reasca pe taximetrist. 11'1 va_dElrea puneniplanulul'lr» apliG.are, S'aJan Mi~el l-a dat Lin c~it, pe lilnga scaunul din fala; prielElnullii sau, Fieraru lIie-Robert. Acesta din ul:ma, profitand de f9Ptul ca drumul era desfw;idat~i ,a:u_tofur.ismul rnergea eu viteza toarte mica, a coborat din ma~lna ~J a intepat eu eutitul anvelopa 1a18 dreapta. Celde la volan, observand aetlunlle- pe care le-a fntreprins Fieraru, a aceelerat vlteza, .tnsa. autoturismu! s-a oprit-tntr-e groqpa cu epa. in .contlnuare, Fieraru ainlE1pat §i celelalte-trei envelope, dupa care i-a tnapoiat cu_tr~1 lul Balan Mirel, care, la randul sau, i-a" pus eutituJ la gat taximetristului §i I-a somat ~-i dea toti bariii ce ii ·aveaasupra sa. Taximetristul

Bieu Crtstlan s-a luptat cu atacatorul, Inceroand sa-j ia cutitul, dar nu a reuslt.

In ac_ea~ta Lupta, B'.C. a {ostintepatde rnai rnults orl eu cutllulTri umar.ul drept~l plclorul drel'll de catre Balan Mirel, iar acesta s~a ranlt la rnanadre.apta. PanS, la urma atacatorul a fgsj c;jE1z_arlT1~t '~i a cdboriit din autoturisrn. Dup,a, acesta a coborat §i victtma, inarmatii' cu o b'ala, apllcandu-i mal mutts 10viturl ataeatorului, Tn <;icel moment, Busuloc lorfut a aruncat eu 0 piaM de dimensiuni marl spre taxlmestst, lovlndu-I la LIn pioiot, ceea ce I-a datarmlnat sa S8 retraga 18. autcturtsrn. Profltand de raptul ce. "ictima era ran ita $i nu mal avea putere sa lupte, eel patru Indivi~j s-au nfu>ustit asupra aeesteia, lovlnd-o pecorp ~i cap cu scanduriscoase dintr-un gatd.

Dupa cevicfima 91-a pie:rdut Guno9tlnja ~i a eazut h1nga gardul irnobiluhri eu nurnaru' 63, Balan Nicolae-Mirel i-a luat banii §j impreuna cu prietenii sal au iugil spre Intersecpa CI1 strada Ne'gru V8da, undes-au 'despijrlil.

CU pdlejul audierilor, Eial,an Nlcolae-Mirel a revenlt asupra dectaratlilor, sustinand ea el era sif'igUnJl autor al taptei, in timp ee pl'iatenii sai (Besuioc lonut, Flefaru llieRobert §i Vferu Marleel), au prtvlt de fa 50 m rnodul ill care l-a lovlt pe taxlrnatrlst, Aeaste aeclarajii nu au test luata in considerare, 'fiind centrazise de dedaraliile lui Constantin Marin $i ale rnartorilor TepurlJ Mireia-Pelrula§i Bar2:ei lonelaLaurenlia, fala .de care a' afirrnat eil tOii au contribult la la]barira~ tq.xim8ctdstului §i uctaerea.aeesurla

Deolara~i'le nurriifilor Busuioc lonut, Heraru llle-Hobert ~i Vieru Maricel, prln care au aratat <sA ei au avut 0 .atitudine pasiva, privind din apropisre, ~:HJ fost neslneere, Acestla au fost partleipal:i1i la comiterea taptel-sub forma c6mpliGitll~L

Fapta .celor patru Inculp.aV, de a se hotiiri impteuna, ca, prln violenta, sa-I deposedeze pe Bi.eu Cristlan de· bani,in acest.seop cerandu-i sa lntrs cu taximetrul, pe. timp de noapte, pe ostrada de.srundat'a, eu multe gropi §.i balti cu apa, ~i fiecare dintre el sa contrlbule la lovirea victimel ~j avarlerea autoturismului, urmars a violenleJor victima decedand ulterior, dupa ce is-au luat banii din buzunar, ili1t~l:me,§te elementels constitutive- ale in'fmc!iunii de la-Iharie urmata de moartea vlctirnei, fC!lJta prevazuta. . .§i pedepsita de art. 21 alin .2 lit b §i C, alln 21 lit. a ~i b, alln. a Teza II din C.pen.

Despre doi dintre incl:llpali este neeesar de menlionat urmatoarale:

B!'ilan Nicolae-Mlrel a mal fast cormamnat la 1 an §1 6 luni tnchisoare, tv suspendarea executarii pedepsei,

Busuioc lorurpa maJ fast condarnnat 1<1'4 ani inchisoare !?J a fost pus in IIber:tate fa data de 24 mal'tifi!.2p_b4.

Fapta lui Constantin Marin de a nu denunta autoritiltil'0r irnediat dupa cs a luat la euno!?tfnta despr.e savat§Jrea infra!2tiuoii de talbihie urmata eu rnoartea victimei, intrun~§.te elementele constitutive ale,infractii.lfiii de nedenuntars a unor infractiuni, previiicLIta deart, 262 aHn.1 C~pen.

Cei patru incUlpa!i au fast Irimi!?, in judecala, in stare de arest.

-

·.~I!il:.~· 13

Introducere

"Teraristnut i'nseamna amenintarea cu/sau

utitizeree vioiente! pentru atingerea unor scopuri potitice." (CROZIER -1960)

"Terorismut este u titiz« rea sistematica .a intimidarJi pentru atingerea unor objective paiitice:" (MOSS - 1971)

"uiotente, pentru a intra in categoria aclelor terortste, trebu;e sii fie de natura politicii." (WEISBAND $1 ROGULY ~ 1976)

"Utitizsree vioientel are la baza prezumptia coa victima vizatii este nerezonabila tii incapabilii de a fntelege punctut de vedere al teronstutui." (QURESHI - 1976)

"Tetorismul politic se detineste ca intimidarea prin coerciliune §i este una din eele mai vecn! metoda de razboi psihologic." (WILKINSON-1977)

"Tetortsmul esle folosit pentru a crea 0 atmosfera de disperere san friea, pentru a stab; fncrederea populatiei In guvern $f In reprezen tan tii mesetor.' (LEISER - 1977)

"Terotismut politic este ameninlarea:jilsau folosirea un or forme diverse de violenja poJitiea excesiv5 pentru atingerea obi~ctivelor §i scopurilor potitice;' (SCHI1L TZ - 1978)

"TerorismtH este utilisere» sau ameh;nr!!re~ cu utiJi;!area violenfei potitioe extreme pentru a provoca frica. teama seu panicii in randul unui grup-tinta mutt mai numeros deciit numdru! victimelor imediste" (HEYMAN- 1980),

Prlmele rfIasuri de aparate'1i'i combatsra a terorismului constau In.a HMita eat mal mult'aesprl'> terdri~ti" a Ie lrilelege motivatiile §i metbdele l!ltilizare. pelifru a pune in aplieare pfanurile de attiune. Aceste ir;lforma,Ji, sunt l!Jtile geneticH judlciare pentrua rel1~i apllcarea metodetor de identificare a autorllbr actaleJ de, terorism. tltilizand otic'e celula n~QJea~a \;I acestora, ramaneJ:ltain scena infrag\iunii.

Plecand de ta po.sibilltatea va.lprifidirii prin metoos ,d€} ,qnaltz~ gl'lnetic:a a iipurilot de probe biologice cs cQlllin celule 'Ilubleate, cafre tipwril'ede suporturi P? care pot fll'C;l~ntificate §i implicit la teQri?-t~anste~utuiacestora in oaorulonel infractiuni. 'Yom descoper! oa, in toarte putine eazuri, nu P0t exista urrne sau mlcrourrns biologice, care s,a adud~ infermaiif despra eveniment~le petrecute. 'Singurele aspscte cafe -pot lirnita obtinerea acsster ilitormalii sunt i"dentificarl3<)., prelevarea, co-;;rseivarea, aJegere~ unl3J metode ,de, g'etidtfpare adecVa1a Iipului dfJ uHn3, microwma 5,aJJ natu1:ii .sup-ortl'Jlui,precum .<;li lnterpretaril rezultatalui' obtlnut in urma gelilotiparii.

Gea mal irripertanta caractertstica a.aesstei metoLlee-ste obJlJnerea unos pfq_file gefilefi_ce' :co(Elspunzatoare unnelor biolegiGfl".dih, €are a fO'st extras A0N-uC implipifal Rl3r&:oart~! c:are' i~-<IGteat: In cazul a dell:l? profile g~hetiGe identlce obliriute .din doua probe biQtQgice dife~itE:l., se p6ate,afirma ca apar:lin acel~i8§i, persoane CU 0 probabilitate care poate fi nurnita c~T:tltudiM.e.

rn 5cop1l1 identific?rii persoanslor care au rnaalpula! 6Diedt~ S'§tld efeetuat in~ial diverse studil utiliiand suporturi purtatoare pe' micounns blologfceslmilar8- celor ldentificate in eampul inftacliunilor 9i apoi au 'fest agllCa,1e pentru diverse cauza de terortsrn sau care slrnulau un asftel de act.

Pentru identltieasea \;fictime'lor terorlsmulu] .~i a dezastrelor qs oricagen sunt utiiizafe de asernani matods genetice pentru regruparea fragmftntel0f de corpuri urnane, precurn 9i de identificare ptecand de la proJilele genetice ale ascendentilor, deseendsntltor sau eele objlrmuta din mlcreurrnele biologics rernanente pe obiectele personate.

Genetica iUdi_§liara este sJrigura tehnioa de lnvestigare care poate cornpleta, substltul sau aduce infor-matii alter mefo,de' crimlnallstice, ce conducJa ldentfiearea persoanetor ereatoare ale urrrrelor sg'u rnicrourm.elor bi0"logic,e_- sau de stabIiire a identitatil persoanel fara alta date, biometrics al,e aeesteia.

Genotiparea microurmelor biologice remanente pe arme, munltie~ bombs artlzanale, grenade. sau alte obiecte de distrugere

Un prim sxsmolu este stabillrea prdfllului genetic al persoanel l persoanalor earaau c.€Insttuit un dispozitiv suspect de a procuoe 0 explozie, disimuJat Intr-e c\Jtie ,de, cprisl'lrva marta "NOSTROMO" de -Iabricatie ltalJana - Foto 1 - 10.

iw.tlil!lllIlplijl'IIl/l"JIII'IIIIIJillflJIII!I'IIIJIIIJIIIIIII1111111111tI1II11111IJ11'IIIIII!llll'II'Il![IIIII'IUPllllllj!ji'tll'IUjln'I'lj!\1

EB EB

irdllrlliJlll~j '111~1l I Iii III 1'111 11111111"111 IihL'IIJIJI1II;[ltiii~

Foto 1 - componentele din intertotut dispozitivului suspect

14 CRIMINALI§flCA.

.Foto 2 - detaJiu aJ pdzit!oniirii lnciirciiturii explozive (TNG) disimulatii intr-o cutie de cOhserVa marca "NOSTROMO';

in urmaanajlaelor §,,9netfoe etecjuate all tost ob!inute,

urmatoarsle rezultate: -

• banda adezh!~ In care a fast impachetata bate ria, prscurn r;;i suprafaja interioara a cufie! conjineau microurrne biologlpe Tn cornpenenja carora au fost observate celulg epitellale. Genotiparea acestora a dertibnstra:1 preze_nta unel parsoane dasex rnasculin:

• banda adeziva 'a iflcarcaturij explbzive continea Incorporate rnicrourrne biolbgiGel in eomponsnta carora au fost observats celuleeplteiiale. 'C?enOtiparea acestora a dernonstrat prezsnta unui ame$te_G d~ profile gen.etice eEl previn de fa minim doua persoane, Profjjulg~,n8tiGaJ ADN extras din microurmele de ceJule, epiteljale ramanente pe banda adeziva, in care a fast impachetata baterra 9i respectiv, sup'rafata interioara a outie1, a lost lnclus in acest arnestec.

Frecvenla de (e_gasire tn populatla caucaziana a prcfllulu! geneticobtill.ut dinaceste cslule epitSlliale; rspeetlv a persoanei createare. este de 1,1Sx1.O-1!j, calcula:ta pentru popula!ia cau()~<¢aria, PrdJ;:ia,fjjlitatea 'de ~egasire- a acestui p~ofil genetip,este' de 1 la" Uri nurnar de 8 ,'47x 1,Q-18 persoane,

Un alt exemplu 'este un dispoziflv suspect, .compus dIn'tro cp;psula-electrici'i' tle16na,nfa de exerci!iu prevazutacu 2 reofori, 0 baterie ele sv, marca "VAFlTA" -!?! un calup cilindric de TNT psntru exer'ci{iu, Foto 31?i 4,

Foto 3 - dfspoZltiv suspect - v.edere latera/a

Foto 4 - dispozitiv suspect - vedere franta/a - unde 5e

obserlla cablul atafat baferie; $,; capsei

Pentru iclentificareClc persoanei care a confecticnat disp.oz[tiyul prezentat, prin analiz€ genetice, au fo.;;t p~elevijte mr_crourrne de pe urmatoarete components:

• cablul alasat bateriel;

• cabtul atasat capsel de exercipu;

• suprafata InteriQara a benzii adezlve p~ care este depLtsa substanta de liplrs:

• concavitatea cillndrica eu d1ametrul de 23 mm 'ill adanclmsa de 25 mm a piesei de culoara galbena;

Dm micreurrnsle prelavateau fast ete~tuate preparata citolqgice tare, eXftminafe la rnicrosco», aH evldsf1!lal celule epiteliale rem~(;1ernte.

1y1i'crourmel'e biologice:carecun1iheau celule epltsliale au tosttransferate-pe un tampor. din burnbac sterll, astfelYncat sa ti'e- concentrate pe 0 s:uprafata redusa. Celulele epiteliale retinute~ Tn structure oumbaculut au fost supuse lizarii Ia. un pH = 11 in prezenta proteinaaei K §i la 0 temperatura de ,58°C, La solu1ia de AON oDiinuta a fost ada,u.gaia ra§ina schirnbatoare de ioni de conceF:ltraiie 5%, pantru coinple~areai0nilor bivalentt, ce pot lnhlba ~eactia ae a:mplificar-e, Oup?: lneubare la 10(')oG. timp de 1.2 minute', -SQILilia de ADN a fest eencentrata pllna la aproxirnatlv 1 n~ Iml de ADN. Pentru (eaelia de arnplficare ~ ADNa fast utilizat kit-til Iden'fifller, produs de Appl,ied l3iosy$~ems. USA, far produ§ii de arnpliflcare au tost 0bservatr prln electroforeza Gapilara cu 'instrurnemrul ABI 31'00.

Rezultatele ob1inute au fest urmatoarels:

• cab lui atasat bateriei - un profil genetic al unei persoane de sex masculln neeunoscuta, notata cu P1;

• cablul atasat capsei de exercijlu, suprafaja intertoara a benzii adezive pe Gars este depusa substanta de hplre §I concavrtatea clllndrica ell diamstrut de 23 111m §i adancimaa de 25- mm a piesei de culoare galbena - un profil genetic al unei persoane de sex masculin necunoscuta, notata cu P2, diferita de P1 ,

Precventele de m!_:lasire in populatia caucaziana a profilului geRetic aJ persoansler P1 !ill P2 sunt 4,23X1Q~23 §i rsspectiv 5, 14x 1 0-22, ceea ce demonstreaza unlcltatea acestora,

In aile oazurl poate fi. f,Lirhizata ,0 seris oe lnforma_ili care sa duca., la idel1tifToarea proprietarului sau !~i ale attal persoane care a utiliZat oarrna, deoarece de pe s_uprCl-fata exttl'r'ioara sau zonate intericare ale oricareia eoS!El' p:o~!bil !';a fie, ptele)Jate mierourrne.biolcglce din care se pot obline proftle genetfce·ale

CRIMINALISTICA. - 1 5

acsstora. Microurmele biologioe sunt sxistente in straturile superflciale, ca urrnare a conta.ctulul cu persoana care 0 utillzea~a §i cu cea care Ii asigura intretinerea, in .straturile profunda sau zonele "ascunaa''.

Incarcaterul, intertorul manscnuju], oorpul, le.$Lva, amortizorul sau arcul pot puna mlerourrnele bleloplce pe toata supratata lor. insil:;;i cartusele sau tuburile pol confine mlcrourma djn epiteliui persoanei care le-a foloslt,

Pentru exempllticarea acestor rezliltate V91 p~.eh!'lnta analizele genetice efectuate asupra cornponenteter unei arms, un cartus :;;l un tub - Foto 5, 6 ~i 7.

Foto 5 ~ componemete arms;

1\,'111111 ~1'"111i III 1!l11I"HI'1II111I111f111111 1111UIVllllll"'llllTVmrl1l I

, ~ ~ ~ F1 234 !i Ii

Foto 6 -" cartu~

Folo 7 - tOb cartu~

Pi'0bele au 'tost weJevate de pe suprataja sxterloara a arrnei si dlnzcnele .ascunse" ala·2jeesteJ8'sub Jor.ma' de uleiun §i vaselina. Pentru solubltlzarea §i indepartarea ulelurllor !?i a vesellnei au fast utilizati solventi organid~i Q solu1ie tampon de spill are c_are a facilltat separarsa celulelorepit_slia[e. Microurmele biologice remanente pe suprafaja oartu9ulut 91 a tubulul, care conlineau celule epiteliale, au fost transterats pe un tampon din bumbac stetil astfei incat sa fie concentrate pe Q suprafaIa recusa a acestuia,

Extr,aeiiaADN a fost reaiizata printr-o metoda

magnetioa, utlllzand 0 ra9jna care leaga ADN pe baza proprietali1or fizico - chimice_ ale aoestuia, Cantitatsa maxt!fla de AON care peats 1i c.apturat~ de particulele rnagnetlr::e utilizate este de aproxlmaflv 100 ng DNA.

Dupa liza celulelor epiteliale intr-o solutie tampon ee contiris protelnaza K 91 DTT (ditiotreitol), ADN a fast legal de particclele magnetice :;;i p_urlficate cu tampon de spalare. Dupa eluate, solulia ob~nU"Ui a fast concsntrata pima la aproximativ 1 - 2 n£jlml ADN.

Pentru reaetla de a mplifica re a A_ON a fast utltlzat kitul Identifiler, produs de Applied Biosystems. USA, tar produall de amplificare au fast observati prin electrotoreaa capilara cu instrumentrul ABI 3100.

Genotiparea cslulelor aprteliale pretevats de Re suprafata extsrloara a armelor, a celor tneorporate in uleiurile §i vaselina de pe componentele interioare, precurn ~i a calor rsmanente pe suprafata cartusulul, respacfiv a tubulu'i, a aeter,min'at objinerea pronlalor genetice ale psrsoanelor care au intrat tn contact cu acsstea. Rezultatele obtinute sunt pr.ezentate in fabelul urmator,

Din rezultatele objinuts s.~ po ate observa ca persoana care a montat arrna :;;i a asigurat lntretfnerea este dife-rita de ceil care a utlllzat-o pentru ultima traqsra, al carel profil genetic se regas8r;;te pe cartus, tub 9i patul armei.

Un alt exernplu poate fi cal al unui arsenal de arme compuse dintr-un pistol fara serie rnarca Makarov, un iricarcator eu cartuse, un arnortlzor de sunet, o grenada of ens iva militara, o grenada. cu tncarcatura pirotehnlca f\lmigena sl un cartus ds ssmnallzare - Foto 8, 9, 10, '11, 12 §i 13.

Foto 8 - pistol marca Makarov

Foto 9- incarciitor ~i cartu§e

:.Tp •• _-__,.",,_- Foto 10- smortizor desunet

Foto 11 - grenada cilindrica

Foto 13 - Proba 5: cartu§ de semnelizer«

Genotiparaa rnicrourmeier bloloqlce identifi9ate pe suprafata interioara -:;;i exterioara a. aeestora, prin acetea-§i metoda de: eels descrise rnai SUS; a detarrninat obllnerea unor profile gl;'Jne'tlcfl care pot constitui suportul i,dridic in ldentincarea l'1,ersoanei sao persoanelor care la-au deiinut ilegaL

Identificarea persoaneJor pe baza calulelor nucleate remanente in fragmentele de amprente papilare remanente pe diverse supor1urf

Urrnale lasate de mana, sub forma arnpreritelor sau fraqrnenteior, perf 1l<J,lorifibate prin slsternul AFIS, dar totodata pol Constitui ~i materialul blolo.gic, necesar pentru a se obtine profilul genetic al persoanei creatoare. Mai mu.lt, amprentele digitale, palmare sau plantare au un nurnat Jnsuficient de' alernente, care nu pot conduce la 0 iderrtifleate cert.lia persoanei creatoare- prin !91ementele co npn Ute, pot cgnllne suficiente celute eplteliale pen'tru genQtipare_a ju«;lipiarit

Arnprentele papllare sunt eornpuse dir;Jmater,iale seCfetate natural, cum ar f -transpirat1e, sebum .sau lipide', dIverse rnaterii transtsrate IDe rnain[ §i apol rernanenta rn amp rente, precurn ~i calule epiteliale.

Peritfu prezentarea acsstor rezultate voi utiltaa doua traqments de amprente papllare. Examlnarea microseopica a 8§aritioanelor pmlevate din acsstea, din care 9-.U fast etsctuate preparate ollologioe, a relevat prez.en};3. unui nurnar sufieient de celule nucleate penlru a se ob_tln.e pJPfilul g~llelic.

Microurmele biologics' incorporate In er.esteJe papllare care con~neau geJuie epitellale au tosttransterate pe un tampon 'din burnbac steril; astfel'l'ncal sa fie corrcerrtrats pe 0 suprafata redusa. Celulele epitellale retin~ts 1'n structure burnbaculul au tost sup use lizarii la un pH = 11, in prezonta protelnazei K ~i la 0 temperatura di'-5SoC. La soluiia, de ADN abtfJ')ut~ a fast adaugata ra!i',inascfiimbafbare de ionl de cencel'ltr-ajie 5%, pentru eornplexarea lonilor biva.len:ti G~ pot liilliha ,fetl,clia,!'Ie ampJlfi_care. Dupa incubara lat ore tirnp de 12 rninute, solutia de. ADN a fast concantreta plUil3 la aproximati,v 1 ng Iml de :DiDN. Penttu reac.tia de. aiT1plificarea ADNa fast ulilizat kit-ul 8GM.A., produs de Applied Blosysterns, USA', Jar p,rddu§ii de.arnpilficare.au fosf'dbseNa:tJ prin etettf0foreza capilara cu lnstrumsntrul ABI 31'0.

Prin genetiparea celulelor repitellate remanente i.n Iraqmentele de amprente papllars este posibiia obfinerea profilelor genettce ale~ persoanetor creatoare, EI~ctrof0regramele obtinute' psrrtru eele doua probe sunt prezsntate ,rr:! tote 14 ~I '1:5.

Foto 14- efectrofore_grama obfinuta pentru amprenta papilara nr. 1

u ~~ ij F
13[;;;
~ ~ ~ t=
I .Ii. ~~
~ ~ Foto' 15 - electroforegrama: obf;nuta pentru amprenta papiradi nr. 2

Calculate biostatlstiee efectuate pentru rezultatela obtlnuta au relevat urrnatoarele;

• arnprerrte papJlara nr. 1:

o trscventa de rega,sire in populatia Rbmanief:

1,,12x10-12

o gtupul populaVom~lln care acest prefll genetic este unic:893..000.o00.00d indivizi;

• amprenta papilara nr, 2:

o fteeilerWl de regasire in populatia Rdmaniei:

8,65x10-15

o grupul populational tn care aeest profil genetic este unic: 116.00D.000.000.0.oo [nElivfzi.

Calculele statistics de re~asire a fragmeqtelor de amprente papilara cornparativcu ceJe. al(;r prof lelorgEmetlce in pop'!J1aF9. ·~tudlatli pot f relevante psntru identln\3area persoanei creatoare.

Identificarea vlctlmelor aetelor de terorlsrn ~i dezastre

in mulls oazuri corpurjle vlctirnele terorlsrnulul sau dezastrelor se preztnta-dezmerncrats sau datoril.a mlltilarii nu - pnate fl realizata 0 identificare vlzuala. in geheral.actele de terorisrn ~;;;I dezastrersunt insotit~ de un n urnar relatiy mare de victime care suntarlate in divers,e sfadii; de la cadavre blns conservats, p-anci la cadavre depe§ate, Tn diverse stadll' de pJ.oltrefac!ie, care sunt.extrern degreu de ldentificat.

©adavrele uEipe§ate pdf fi reasarnbtata de catre speclali§ti, prin diverse rnetode de ldenffieare, utillzand datele btornetrlcs 'ale persoanei.

~MII\IAL'-!iTICA 1 7

Genotipareajwdiciarii reproetinta(!:ea mal sigura, met.oda de identilicare a cad'avreJor GU iderititale ne,cunQscutii. Dim aeeasta cauza trebuis recoltate, in oursul neoropslei, rnateriale biologice provenite de la. cadavrs sau fragmente 'ale, acestora, lJulin atectate de putrefaC!ie, cumsunt sang.eJe cardiac, lesutol 0$05, _drn~i, t~sutul muscular, paruL Ca 0 masura de sig!Jmn@, Tn ace"asta~tapa este respaotarea rfilgl-llilor antlcontermnare de catre pers(malul care recelteaza, ~mpaleaza ~i transporta probele biologice Iii ,eel mal apropiat laborator de genetica Jucllclara.,

Metode de identiticare va victirnelor, prin rnetode genetice, se bazeaza pe testele de ascendsnja ~ilsau de,scender:1ta, precum ~i pe idenliffcarea unor obieote personale ale aeestora, purtatcare de urme sau microurme biologice al carer profil g,ene\i,c este identic cu oel al persoanei preSupuse.

Pentru ef~ctuare~ teste-lor de,aseenden!a sunt necesare

profilele genetic\'; ate marnai ~i tatalul natural, identiticarea realizandu-se pe baza testelor de rnatemltate saw paternltate, stabllindu-se daca persoana de identificat poate f fiul/fiica persoanelor cunosoute. Tot If'l aceasta ca'tegorle, pot f objinute profile geneiie-e ale ADN mttesondrial (psntru !Inille materne), §i ale- crornozornulul Y (pontru liriiile paterne).

Pentr)..! efectuarea testelor de desoendenja sunt necesars profilele genelict;! ale cop.iilor naturali ai vtctlrnelor. Ident1flcarEl'a se rsallzeaza tot prin tests' de paternitate, rnaternltate, ale cromozornului Y sau AbN rnitcconorlal, stabilindu-se daca psrsoana de identiflcat peate f tatiWmama copiil.or respectlvi.

Reasarnblarsa oadavrelor dspesate sa realit"sazii pe baza identicita!ii prefileiergenetic6 ale acestora.

Pentru exernpllficare voi utitlza rezultatele 6btinute 1n cauza axplozlel produse Tn zlua de 24 rnai 2004 pe raaa lacalrti\clii MihaJe~ti, j!ldetul Buzau, avand eaurmare decesul a 18, perseana. Au test efeduate analize genetice pentru un numar 22 fra;gmente de corpuri urnane. ~i daus. perechi de parin1i al earor copii nu puteau f identifjca,ti,

Dtlpa' extraetle, ,il.DN-ul a fost arnpllticat, utili'zal1d kit-ul Identifiler (Appfied Biosysfem's) cu un termocyolsr PE 9700. Analtzatraqmentelor de ADN rnultipucate a fast efecluata cu ananzorut ABIPrism 3100 (Applied Blosysterns).

Pe baza profilelor genetice objlnuts all fost grupa'te fragmentelede lesufuri biol_ogi08, astral:

o probela, 1, 2 3. 4, 5,6. 7, 24, 25, 26 ~i 27 - au prezentat profile genetice Idenlice;

C4 pl'Obele: 8, 9, 10, 11,12, 13, 'IS:?i 16 - au prezentat profile genetice ldentlce;

D profllul genetiC al probei 14 sste dilelit de profilele probelor enumerate la pcl a. §i b ~i de cale ale probelor 17 !ili 23;

1 B _ _ - - _ CRIM.INALI§TICA

ozltia specials a Mtnlsterulul Public in procesul de aparare a securitalii ha!tOnale se manifesta §i in materia masurilor

administrative ce privesc drepturlle sl obligaliile strilinilor ce sa aWl pe terltoriul ROll1aniei pentru diferite motive,

Ordonan,a de U"genta a GlIvemtlliJi nr.19412D02 privind regimul strelnllor in Romania' stablleljlte cadtul normativ necesar reglementarii intrarii !?ederii ~i ie.!?irii strainil()r pe teritoriul Romania! sau de pe teritoritll Romanie;, dreplurile si ob1igatiile acesrcra, precum ~i masurite specifics de control al lrrtiqratiel, In ccntormitate eu oblIgatiiJe asumate de Romania, prtn documentele Internationale laeare este parte.

Aeeste mas·ufi $Jnt dfHiatura admlnistra.tiva, fijn~,emise de: aulGt:11ali 9,iQrgane "de. sp.eclglitate .ale- stafului ,care Il?i desfii$0ara aetivttateatn domeniul cOlJtrdlului Imigratisl:?i al reglmul\,li strainilor in Romania.

In raport de dispozi!iile actulul nprmatlv mal sus lnvooat se poate observa ca, in materia. apiharii statulOi roman i'mpotriva unor activitall ,desfa§urate de Gatre eetatenj straini, de· natura sa puna in perlcol securitatea natlonala, Ministerul Public, prln Parchetul cile. pe langa Curtea de Apel BJJcure§ti, are ccmpetenje speciale, dispunand eu privire la declararea strainitor indezirabili §i luarea [Of in custoote publica,

Capilolul V - Regimul indepartarii strruhilor de pe t-eritoriul Romaniei, Sec\iunea a 2-a --Strain! ilTloezirabili (;:art. 8::1-85) §i Sectiunea a 5-a- - Luarea in custodle publioa a stf"ail'liiOr (art. 93"97) din Ordonanta de Urgenla a Guvernulul nr. 194/2002 prtvind re:glmul str'aJnilm in Romania reglemE'mteaza ma£;uri ~i proeedurl adrnlnlstrative de interzicsre .a dreprwlui de !?eaere a £;trainii'C!)J 'in Ftbmanra-.§i de restrangere a libertatii de rniscare a acestora, peRtw moiiv,8 ee fin de sigpranta nationalS:, a Roma,niei.

Articoluj 83 din Ordonanja de Urgenta a GuVernulul nr. 19412002 privlnd reglmul strainilor din Romani? califioa masura declaranf ca lndezirabll, sa fiino un act admiriistrativ de autoritate 'indrepta:t lmpotrtva l?trainului care desta§oal'a actiVit~ti ee adue ilJfngere sigurarit'ei nationale,

MaSl,Jr<i se bazeaza pe exlsteri11a unor ]naidi terfleinice cil strainul a desfa$urat, desfa§0(lra sal,J irrrtel'llioneaza sa desfa90are ac1ivlti;ili de natur&sa puna in petieol siguranta natiGnala .sau ordinea publfca.

M;~sura: adrmnlstrativa de declarare ca indozirabtl ss

Dr. ~aOAGE BAItAN~ pr-ocurar gerferaJ aJ P..a_f(::h~tl1lL1i de pe lirigs CUl'tea de- Apel Bucu~ti

disp.une ,de ciitre. procurorul anume desemnat de la Patchstul de. pe .lange: Curtea de Apel Bucuresti, la propunerea drganelbr cuatrlDu!ii iA domenitJl orQinii publice §i slguran!ei nationals, care dev" date sau indicil temeinlc'9'cl,J ,"rlvire Ia aotivitatea stra:inl:lllii ee po ate aduce atingere- siguran!ei nationale.

Asttel. s-a stabilit 0 competenia unicit in aceasta materia in sarcina Parohetului de pe langa Curtea de Apel Bucuresf care aevirw sin-gura unltate SJD90ializata tn -acest dorneniu, iar actela dispusa da procurerianume deserrmatl au efede pe intreg tsrttoriul tarii.

Aceasta compelen'la materiaJa gene-rala nu t:iontravihe comp_etenjei rnatartale §I teritorlale diri sfsra procesual-penala, deoareee sunt domenii c:1istili1c~e,fara posib:ilitatea'interseGtarii in ~ad~uJ vreunei ·prbcedi:Jti.

Ministerului PubJiC, In pozitia, sa de apEi'ra1or al int~reseI0[ generale. ·ale s0cie~1iil?i al J:frdinii de drapt din Romanfa, ii este conferila, prin parchetels eomponente, 0 pozitie speeiala in luarea urlQr mastlTi de' ptevenire§l c:0mbalere, Tn forme specifice, a oriearor manltsstarl ce pol aduce atlnqere si~urant!3-i milionale.

Titularii propunerilor privlnd deciam:rea ca indezirabil sunt acele instjfijlij cu compstenjeln. dorneniul ordirili publlce ~i sigurar:lter natlonale, respectlv: Serviciul Roman de fntormafii, Minister:utAdministratiei !ji Inferne/or, Se"viciul Roman de Informalil'Externe,

Dupa primlrea prepunerf formulate, procurorui se pronuii!a prin orGlonantii motivatll. Iii tsrmen de' 5' zil'a, dispunaridaprOQarea sau respinqarea aeestela

fn cazul aprebarf propunsril, ordonanja .de declarare ca ind$-ziranil se transrnite la Autoritatea psntru StriUnl, paritrtJ a fi pusii in. 'exec;;uta.re,

Tn situatia in care decl a rare a str8:ifll'Jjui be tndszlrabll se ~nte-meja;za pe ratiuni de siguraf'lta na~9nala; Tn con!inutul ordenantei fl.U vor fj meh1;!ona.te rnotivele care stau la baza aoestel deciili .

. @In aoonomta aesstor dispoziiii rszulta ea ma;sura dedeolarare ea irrdezirabll se realizeaza de mal mul~1 subject! p(ocesuaii. dupa Gum urmeaza: S.swiciul Roman de informapi, sau, dupa caz, Min i.steru I Admtnistratie] ~l lnternelor sau S:erviciul de Intorm<':!lii Exterfl8 sunt tituia-rii ihformatJilor 9i inc;jiciilof terrreiniee p~illi'ndactele' str<lin.ului "ce pun In perieol siguranlCl na1iol1&Ii:\, ,ee le c0i1fefa aptitudinea 'funclion&la de a sollctta luarea de masur! de liroitare a. URQr ,d~Efptl:lri ale

CRIMI(\JALI§n~A 1 9

straJnului pe teritoriul Romaniei !?i astfel cle a pre\lehi ppsibilitatea comitorf unor fapte grave oars. sa 'tUectez:e sscurltatea na1ionala.

Mlnisterul Public, prin Parchetul de pe langEi. Curtea de Apel Bueuresti, i§i '~xereita. Gompetl'rn!ele sp:eeiale. in materia analizel '9i, verificarji sub .aspectul temeiJlidiei ~i re,galitalif prapunerilor fdrmulate, dar ~i de decizie eu privire la rnasura detlafCirii' ea indezirabiL

Autoritatsa pentrtl8tr.aini este .or-ganul admlnistratlv Cle sJ:le~r",litate care pune in executars rnasura gisFlusa d'~ Qii;tre procurer.

in tGlnfortnitate .euOrdonanta de Urgen1a a GuvemuhJi nr.19412002 privlnd r.egimul shainilor in Romania, Auterltatea pentru Str?Jhi. ca organ t~hnic de speclalitate. esta 0 "stfuc:iura specializatfi. organizatii in subordinea Min/sterulul Adrntnistrajlei !ji lntemelor, care e:xercita afrlburiHa ce ii sunt da.le in oompeten(a, prin lege, eu ptfllire la regimu/siFiiliil/o( in Rnmatlia, c.ombafereafjederfi lleya/e, ptecum ~I cu pnvlre fa gestitmea evldfm/ei streimtot' cfi:rora. /I sea ecords! dreptu/ (1e §'edere ln Bomenie.'

Perjc:lad~ pentru care un 'strain poate tl dsclarat lndeziraalt este de Is. 5 la 15 ani, cu posibilitatea prelungirii termenuilli pen try 0 noua periJ?adii. cuprinsa intre acssts limite, in sitnafia It:1 care se cOhstata 88. au incetat motiv~fe care au detarminat luareaacestel rnasurt

Ore-plt.1I de ~eders .8 strainului fs.ta de care s-a dispus masura deGlar:i:irii ca indeziraoil '1hceteaza 'de drept de 18: data erhiterii actului adrnfnistrativ de dispozilisj 'care sste ordonanja prccurerulul.

OrdQnanla de. dsclarare ca inBezirabil se aduea 101 cUAo§'tin!a straimilul de ditra' AutD.~fatE1a psntru Straini in llrnba fmmana§i Irrtr-o limba. de clrculaps rnternatibrtal,a.

Un l3:xsmplq.r aJ ordbliantei se.tnmaneaza strainulut sub s.emnatura, iar al dollea exemplar rarnime 11'.1 Autoritatea pentru Strain!.

Dactl,~tr:ainul QU ests prezent, cornunicarea ordonantel se reallzeaza: prin po§tcj" I'!U eonhrmers de primire, fa adrssa la care stralnul a declaraf ca· locuieste, sau prln afj!}'at~ la sediul Autor'l1aIii per:ltru, Straini ~j altorrnanunf teritorlate, in eazul in care nu se.ounoaste acresa la care locuieste sttainul.

Daiele ~i informaliilEl care constltuie motivele. ce au .stat la baza .daclziei de deolarare ca lrtdezirabil pentru raliuni de sigurania nal,ionala sunt supuss re.glmuluf infQrmatiil'0f clg.sifrc.ate !}i nu pot H, sub nlei 0. forma, direct sau indirect, ad Use la cuno§-tinta sJrainului d"eolarat rndezirabil,

Grdonania,dedeclarare Qa indezirabil pqEfte fi ataca1a de strarnulirnpotri\ia caruiaa fost·alspusa, ro termen,de 5 zlfe de la dala comunioarii, la Curtaa de Ape;1 Bucute;;tL

Exerdtarea caii de atac Tmp.otr.iva ordonantei procuroruful nu ate efect suspensi\l de exeeutare.

Hotariirea Curtii de ~pel In jLloecl;lJea caii de atac formulata Trnp-otriva ordGlnantei d@ dedarare ca indeziti;lfulf esta dafinrti1Ja :;;i irevt)capil~.

Fa!a de-stralnul impotriva et\ruJa S-1;I. emis ordonanja de daclatare ea tnctezirabil se poate dispune !?i rnasura luarr~ in custodle publica.

Luarea in custodia' pl:lbHca este 0 rnasura administrativa de re$lr~ngere ~ ,Iioerta.:pi de mis;caredispusa de magisttat lmpotriva str§ilnului terta de care s-a luat anterior rnasura declararii ca indezirabil.

Dlspunerea masurii de luare in oustodls pubJil;:a a s'trailOilor daclarati IndeziratiHi se dispune de catrs procurorul care' a ernls ordonanta de declarars ca Indeziratlil. pe o per:ioa'ea de 30 de zlls.

Actul adminlstrativ prJn care se ia aoeasta masura ests oreonanta preeurorulul ee trebuie Sa intruneasca aceleasi GGI1.diiJi dJ'J fond $i forma cu cele prevazute la art,83, al.3 din Ordonanta de Urgen!a a; Guvemului nr.194/2002 privlnd regjmul strainl!or In Romania.

Din eels ar¥ate rna! sus rezu/ta ca instltulii1e cu atribup'/ in domeniul sigurante/ naJionale vor propune ptoaurotulul, enume desemoe; de procutoni) general at Parchetului de pe iamgii Curtea de Apel Bucure$tr. tusroe in c:ustodie pUbllcti a strii!nulai care a fost deotsrs: inrjezirabil atn mril/VB d:e sigumrrta nationala.

Procurorul <;I s:tfe I desemnat S9 va prcnunta in terrnen de 5 zile de la prlmlrsa propunerf Icrrnutate, tar in cazutaprooanl aeesteia sa transrnite ordonanja emi~ inacest sens Autoriti:iiii pantru Strijini, pentru a fi pusa 1n sxscutare.

Astfel, urrneaza sa se constate ca 0' conditle absolut neessara, ce itne de vaJabilitalea actululadrnlnlstratlv al luari; in custodia pubJica, es1e tcemai dispunerea ma,surll declararil ea indezlrabil, masura anterloaraoelei dlscutats.

in termeni practici, C\3le dlDua. rnasurl pot ti dispuse prln acaaasl ordonanla caresa ss funcamsnteze pe date Ie ,;;i indiclile temeinice eel strainul a desta§u(a1, desfa:;;oara sat! inten\ioHEla.za sa pesta§'oare activitali ee aduc atihgere securftalii nationale.

Aiunci cand declarareastrainulu! ca indeziral;lll.:;;i tuarea sa in clJstoQie publica sa Intemeiaza pe rajiuni de slguFanla natio:nala, In contlnutul ordoaante! nu vor fl ,mentionate motivels ear!'! $11'.11.1 la' baza aoestei declzil,

Prelungjrea duratel !'iii! luare tn custodia publica a slr~njlor declarall indezirabill, care nu au pututfl Trldepartati d~ pe terttoriul R~l11aniej. in termen d,e '30 de zile, se dlspuna de dUre turt~a de ApeJ In adirei raza de. competenla teritortala se aM locul de cazare, la soltcitarea Aut0riUilii pentrLJ Str1:\ini.

in situa1ia in care, ulterior luarii 'In cuslodie publica a unui ,strain, acesta a fmnlulat 0 cerer~ pe(;ltru aoordarea unor forme de prot!pc~e ori se constata un caz de interzicl3re a r!;tumilrlh masura !uarii 'in ou,stooi,e publiGB incateaza de drept, eu e~,ceptia ~ituatiei fn care, pentrur.a.tillni da sigtlranjii nalionalaj S8 im[':lune indepartareaacestuia pe ae \eritorlul Rpm&niei.

Cazurife de mtef'Z.JcerfJ a returnarii sunt IHmafoarele:

o sWilnul car.eeste parinte~1 unul minor Cl,J betaler'lie

i!O CmMIJ\IALI§TlCA

romana, iar ourata ~;ederii ilegale flu dep&§e§te UJI an, minorul fiind In intretinerea pari r;ltett:l i sau strainul este obli~at la plata pensiei allmentare, obli9a,tie pe care si-o indepline§te' GU regularilate;

o stralnul este minor §i pariillii au dreptul de§!'lder@ In Romania;

o strainul care este casatorit cu un cetatean roman, Gaca perioada de, sedere. iis§ala nu 9:ste'mal mare de'Q iL,ml, iar casatorta nu ests de cOflvenienta;

o strainul a dap~it varsta de 8.0 de ani;

o exis_t~temeri justifieate ca ~ja:la fi este P!lsa tn periGol orl ca va fi supus la torturi, tratamente inumane saw degradante In statui in care urrneaza sa trereturnat strainul: o retu rlil area este i"terzis~ de, coeumentele

internafionale la care, ~oniania este par;te;

o sIr-alnul ce poate peneficta. de tbleninl.a pe,oar.ece exista motive ssrloase sa se corrsidara c:a este victima Iraficulul de fiin!e umane, CU Bxceplia celor oarora nu Ii s-a prelunqit perioada pentru care II s-a acordat toleraraa rarnanerii pe teritoriul Rom_Miet

Aoeste cazuri 'se sonstltula Intr-unccrp de e.lemenle protecnva in raport de stralnul fata deears ;:;~a l!lat masura returnarii, capabile sa Jl asigure r~sp>_e91g_rea_ drepturilbl' tundamentaje ala acestuia pe teritoriul Romaniei ~i sa-i apera depQsibileitlcalcad ale di:eplurildr ornului pe teritor.lul 'allu] stat.

In raport de at_esle· dlspozltil ss ,paate remarea ca, pentru ra,th:Jrii de slguran1§ nalionala, ele nu mal au efk;ierTta (]I chiar daoa si'rainul se aflatntr-un asttel qe caz el peats f in'qeparat de. pe teritoriul Hornanie],

Strainii impotriyacarQra s-a dispus masura rsturnarf pet depune, in termen de 5 zile, plangere impotriva rnasuril luaril in eustodie pub'lica, dispusa de procurer la Curteade Ape], ears' este o);Jli_g~ta sa 0 rezol~e 'in tormen de :3 zHe :de !a data primirli.

Introducerea p'langerii' nu $uspendaexecutare_a mi3:'S!Jr'!I IlIafii tn custedla pUblica. Piotararea Instanter ~stf! definitive ~j irevooabi.la.

Deolarajia ,ce. indelir:a,blll J;ll luarea rn custodie publica pentru rajiuni de siguranta f1la1ionala a reprezentat un instrument efic1€!nf In prevenirea §I cornhatsrsa actelor ee _a due atlnqere securitiilli nationale §I terorlsrnulut.

in acest sens, prin Ondonanta de Urgenla. a G,I,lVernului rfr.194/2002, mbdificata ~i aprobata prin Legea nr. 35112003 privind r~gimul strainllot II) Romania. s-a stabilit competenta 'sxc,lusiva a pmcurorulul anl:Jme qE}semnat din cadrul Parchetull;li ('_fe pe lange Gurtea de Apel Bucurelilti luarea urmatoarelQr miisuri;

o declararea ca ifldezlrabil pe 0 pE}ri(iladfi cupriqsa intre 5 91 15 ani a stfainilor care desfa~bara activitay de natura: sli puna fn ,pe,nc!,!! sigvraR1a nationala sau ardlne_a publica;

o luafea In custodie public'a a stralnilor declarati indezirabili sau fata de care s-a lua! masura retumarii.

Aceste rnasuri restrlctlve da drepturi se iau la 'Prbpuniii:rea Autbritiiiii tJBntru Strainl SaC! a altar ·lhSlitutll cu eo.mf'l~et~nte in' dornenlul erdlnil publiae §i siguran1e'i natiQJ'iale~ care dejln dale sau indleii tarnelnlce Tn sensul calor aratats.

ln. perloecu: snulu: 2003, la niveful Parchetului de pe langa Cutte« de Ape/ BLlcure$ti au tost emise 33 ordonante de deetersre ce indezlrab/1i aunor eetalenf s/'/,aini exe/USN pe considerent» de siq.,ranta nationa/a.

in contextotInternadonal .oreat de conflietul din lrak, I~ propunerea motivate: formulate de Serviciul Roman de InfElrm$.jii, s-a Qi~PllS osclararea 8~ indezirabili, pe perio:ade cuprinss Inlre.5 ,§i to ani, cu Ce;lns_ecjnla indepartarii de pe teritoriul Herrianle', a 11 cetalanl irakieni despre eare ecdstau date concrete ca .desfa~Qara activftali ce pericliteaz8. siguranta nalionala. Aeeeasi masura a vlzat , rh aeelasl Gont~l_(t. ,§i 14 ceJalElfli strain!.de od~in&araba despre care existau elemente ea fae parta dln organ!Zatii terortste i$Jaml8e ce urmaresc, prin acjiunlla lor, sedii sal) alts tinte apartinana autoritaplor brital'lice sauamericane de pe terttoriu! Romaniei.

Cu privire la aceste rnaaurl dlspuse tIe (ilare!lell;J1 de pe lan!ila Curtea de Apel Bucuresti, 'Curtea Oonstitutlonala s-a l'lr'olilurtt_at2 In sp,eta_ privind solujionarsa exceptiei de ~Ej)cElnstitu1i~nalit:aJ:e a 9ispozi~liar art84 alin .. 2 din Ordonanja dE!.Urgenla-aQl.uvernului nr, 19412002 l'l.dvl!;1d reqirnul ,str:SJnilor rn RdrftaFlia.

Tn arg urnenta rea exceptiei de n9ponstitUll-on alitate invocate searata ea dlspozitille art.B4 alin. 2 din Ordenanjade Urgenta a G,uVE)rnlJlui nr.1'94/2002, referi1oa're la cemunicarea datelpr §i in,formaliilor care constitula motivele ce floW stat la baza eetiz:iei de declarare ca lndezirabil pentru rat!ui1i de $iguranta ,naticiOa.la, contravln prevederllor c0nstitutionale ale art.16 alin.1 ,refe~itoare la egplltate.a in tata ie.gji!i.i a auto_titatilor publice, ·ale. art. 2t, refsrftoare la aecesul liber la iustfti~, aie-art.123 alin (2) prlvlnd ihdepsrrdentaju,dscatorilor §ci supunerea lor unei leg!, la art.20 cu reterire la art. '9' pet. 1 , teza intai din C@rivenlia pentru apararea drepturtlor ornului §i a liI:?ertatiior tundamentale, ptivind' dreptul la un preces eehitabil, preourn ~i ale art.s §i 10 din Dacla-rapa.u nill~rsala a Drepturllor Ornulul, care stipoie'aiii ca nlrnanl nl'! trebuie arestat, deli(;1ut sau exilat tn mod arbitrar§i ca oriee petsoana are dreptul Tn depiin'a_ egalitate de a 'fl auetata in mood echltab!l§.i public de cafre un tribunal independent l?i impartial'.

Ourtaa Constitutionala, ill urma ~x:amiharji, l!Iisp,oz.iilHor lega]ecriticate, prin raportare la pre¥ederlle constitutionals rnvocate in moflvate-a 'exceptiei de neconstiiutionalitate a dispus. i'n-temeiul. art. 1M lit. c :;;i al art .. 145 al. 2 dJo COI1S~iei precum ~I al art.13 al.1 lit. Ac:), al art23.alih. 3'§1 S'l?i al qrt. 25 alin,.1 din Legea' nr. 47/19~2, repub!icata, eu majoritate de voturi. respingEm~a exceptiei invocate, rel!n~nd ca nici una din criticile formL:llate nu este intemeiata..

CUrtea Consti"lu(ionala $i~a motivat solutia pe I)rmatDarele urgumente:

In caea ce priVe§ts necoflstitotionalitatea prevederilor

CRIMINALI§TICA i! 1

a~L?4 aL2 dio Ordonanta de Urgen'ta. a Guvernului nr.194i20Q2 fala de dispozitiile art. 16 al.t din Cbnstitutia Romaniai, s-a ararat cit in Jurisprudenta burtn CQns.titup<'lnaJe s-a decis in mod' constant eli: ''primJipiul ega/ltiitif in f;;J.ta legit" presupuno lrrstitulrea unui trstarnent egal pentru situatil care, inftinctie de seopul urmaiit, l1us.untdiferite.

In ~enera1, seapreciaza 08 violarea prinsipiului egalitalii §i nedisorlrninaril ,existi:i atuncl cand S8 aplica tratarnertt difer.entiat unor 9a;zuri egale, fara sa exlste 0 motivare eblectiva §i rezonabila, san daca exlsta 0, dispreporfle intre scopul urrnartt printratamentul inegal $i mijlo,m,e'leforpsite.

in alti terrnenl, principiu! egalitalIi nu interzice regull specifice in cazut tmai diferente de sftuaiii. Ega:itlate-a formala' ar conduce la aceeasl regula, In eiuda diferental de situalii3•

De asernenea, Curtea ConsutUtionala a rnai relinut ca 0 irlterpretare similara a dat-os: C:urtea Europ~ana a Drapturilor Ornulul care, In apllcarea printlpitJll1l nedisorlrnirtarii prevazut la art, 14 din ConVefltra, pentru apararea drepturiler ornului Iii a libe:rti:i.til()f, furrdarnentale, a stabillt cii ori'ce :diferenla pe tratament iacLlta de stat tntra persoane -aflate in .~itUi~til slrnllara trebuie sa-!?i gaseasca 0 'justifieare obiectiva, §i rezonabtla.

On in cauza de fala. Curtea COhstituttQmaJa astabllit ca siluatia strainiler declara]] indezirablll in scopul apararH sigwra'nwi natlonale §i proli'!jarfi Tnforriialiilor clasiticate est€! dif~rita:, de Oa.'3., a.cslorlalte categatii de stralnl, eeea ee permlte legluitmulUi sa stablleasca drepturl dlferlte pentru siluatii dlferite; tara: ca pnn aceasta 'sa se inca:leepril'lcipiul egalitatiL

Mai mult, Curtea GonsJi:l;ujtonala a rqynut; Gil interdlc:lla stablhta de le@itJitor paritru ,ceia·teni; straini dec!a:ra1i 'indezinibllf, de .a nu lise ,a.du¢e la, 8lJn'o~tinl~ datsle {lr lnfotrnatille p!'! baza caro~as-B luat '0 qstfel de deelzie, esta in concordanja .cu dispozl!iile constltutlonale al~ al1:31 alln, 3., potrivtt eamia' "Drep/u/ /3 IrrformaVe ru: trel:J(Jie sa prejlfdlcieze t. .J siguranta nationa/li".

,tu prb/lre la disp/oz.i!iile art. 84' aHn. 2 din Grdonahia de Urgentaa' GUlI'er:nului r'lf.c194/20'Q2 $"-a aereeiat ea.1 nu ''in'calea p.rincipiur aceesulul lib~r la 'lustit1e',consacrat de art. 21 din Gonstltutie; deoareoe. conform art. 35 alih'.1 j imootriva rnasurii dispuse.de procurer €Ie dlo!'elarare ca. indezlrahll aste desc'hisa calsa acIiunii in justitie ~i astfel rnasura poate fj cenzuraffLde instants;

Curtea Oonstitutionala nu' a r~linu1 nici Inca.lcarea prevedarllor <In. 1'23 alin. 2 din Conslitutie raferitor la independenta iudecatortlor, 'deoarece aGe~tia trebule sa respscte lege'a care da prioritate intereselor le'gJtime ale Romaniei de aparare a seeur'italji nailOllale.

Toto data , Curtea GonsiitupcinaJa .<1 stabjlit qa. pra.veae~le cl!Jprinse in Convel'llia penlru apararea drepfurilor omulu) §f a libertiitilor fundamentale (art. 6 pet. 1 ), precCJrti ~i eels ale o e.ciaranei Universale Cl DreptuJ:ilor QmLjJui (art .9 §11 G) mvocate in mdtivarea ej(ceptiei nu sunt in contradlc!le au a:rt.84 allr,'l. 2' (jin 8cdtnnanla de, Urgenta a Guvemului

nr.194/2002 privind regimul stralnllor in 'Hornania, dsoarece textul lega:l criticat I'lU opre~te paqlle lntsresata de a apeJa la instantele judeditore!?tf, de a fi ~parate .!?i de a se prevala de toate garantiile procesualeoare condljioneaza lntr-o societate democratiea procesul echltabll.

Prin respingerea,exceptiei de neconstitu{ianalitate -de catre Curtea Consti1u~ionala: a, dispozJtii1or art. 84- alin. 2 din Ordonanja de Urgenta. a Guvernului nr.1!i}4!2002privind regimLJI stralnllof fn Romania, s-a aslqurat 0 deplina .efiCienla Juridiea a acestor nerrne care, prtn efeclele lor, pot contrlhui 18. -apa~area seouritatii naticmale'.

D.in acsasta perspeetiva se paate obssrva .ca Minls1erul Public ocup1:i 0 pozitie speciara:, de decizie, in luarea de mas uri administrative fa!a de strainil care desfa~oafa activitati de na udi sa puna in perieol s~guranta nation la, actionand alaWri de organeJe de il1formetH in vederea p~venirii si combaterii orlcaror amenintari la acJresa seeuritatii na ionale.

BIBLJOGRAFIE

1. BaJil,n George - Rolul Ministerului' Publio in iuere» de mas_uIi adminisuatiye tata de striiinii care. desfaljoara 8Qtrv(tatl eEl pun tn petiea! siguranla nationl:lla, In PrllJ LegElI nr. 2/2005, editata de, Ministerul Pubtle, 8arcnetul de .IYEi I€j,ng~ inCllta Curte de Casatie ~I Justi~e.

? Decizi;;J, Curli; ConstilLltionals nr, 3421+6 septernbrie 2003, p_ubljcafa in Monftorul otic;a/ aJ Rom;miei, partea I, nr, 755 din 28 ootombrie2QI);3

3~ Decizia ,Curt)! ConstilutJonale nr. 107 din 1 noiembrie tQ(l,5, publica,lii in Monilotui QhclaJ al Aomanie!, Partea I, nr, 85 din 2:6 apritie 1'99.6

4, Ordenanla de Ufgenja a 6uvernldlui nr. 194120:02 privind re:gimul, slrainilor ii:rRemania , in Mon/torul Of/cial ai Rom~nje{, Partea I, 27 decernbrie 20(J'2; rfJP.ubllca,ta ln MonitortJi Off cia! a! Romaniel, i?artea I, nr. 537 din 25 lulie .2003'(Le.ge:a Hr. :357/2003)

5. Raportul de"analizli a a~tivitiitif Parcbelului de, pe fanga CiJrtea de Ape! Buourest; 200.3 (rnaterle! nspublioat).

Blbliografie eita:ta,:

1. Ordonan;!il QE;l UrgenW a Guvernului nr, 194/2"002 priVind r6l:!imul strainUQr Ih Rorrf~niCl a fast pubUtata In Monitorul Olicial al Ramanlej, Partaa I, nr. 99" din 27 decembHe '2002, republleaia ir'l terheiul ad. III ,din Lege-a: nr .. 35172003 1n ,Monitorl:Jl Ofid~1 al Romaniei, Partee I, nr, 5;37 din 25 -lulie. 2QO:,? daJ'ldlFSe' texlelor 0, noua nurneretare, r:;al ~i a noua rapubfieateln Monltorul Ofielal al Roma.niei, Rart~al, .nr, 201 din ,8 martle 2004.

2. Ex~e;p!l~ a test ridiealEi de Al 'Sherba Reyalh Adbul Arner in Dosarul

nr, 677/2003' al Curlii de Apel Buourestl . Bee!ie Contencios ,Atlministratlv, iar,detiila-rlr. ,342 djn 16 seplembr18 2003 data:1n speta a 16s1 piJbliGat~ in Monilorul Oflcia:i fiJ Romaniel,. Partee I, nr. 75:5 tHn 28 octombrii3!2003.

3. Decizia GU'1ii Constitutionale nt. 107 din '1 noiem'brie t995. I'!llblrcat~ In Monirorul Oflcla.1 al RomaAiei. ParIlla I, nr. 8S-din 26'aprilie 1996.

u

ani in H mil. -ltruna din acele zile ale sfar~ituluj Iunil septembr 1::,

and toamna se asezase peste cotlnele ce Irnpreioara satu Stoloiani, situat 'le Vales Jalel?ului. poalele muntilol' Valcan, s-a nasc t col. (r) prof V StLE U PADU~r, un om care a pastrat dln zestrea traditlei fami/iei lot ce~1 bun. prin- ,

clpiile morale sanatoase, dernnltatea ,,?i dragostea de munca §i tnvafatura,

La indemnul unor intel'eetuali,grintr;_e care 9; a-l celsbrului sculptor de valoare internal10nala Constantin Brancusl, ruda apropiata a bunicii sale, loana_Brancu§i, §i-a Indrsptat pasii spre -$coala Norrnala "Splru Harat' <ilil'l rnunicrpiul Tarqu Jiu (d'evenita ulterior $cGaia Pedaqoqica), pe care a absolvit-o in anul 195,4, obtinand titlul de fnva1ator. Conccrnitent cu activitatea de director al unetscoli gimnaziale, a urmat cursurile Institutulul Pedagogic din Bucuresti pe care le-a irrcheiat In anul 1956, iar In anul urmator a absolvit cu brio ~coala militara de ofilerf a Ministerului de Interne, fiind avansat la gradul de sublocoteheht.$i-a continuat pregatirea la Facultatea de. Drept a Unillersitatii Bucuresti, inchelnd cu media 1{) la Ikenia, tn anul 1965.

in ealltate tie of Iter a tucrattn mai mutts compartirnerrte din structurile M.I., indeosebi Tn cele de erirntnalistiea :?i tehAica.Qpetativa, In vat_am ant §ii editorial. incepand cuanul 1968, a urmat cursurile de pertectionare in tara §i strainatate §i post-unlvsrsttare In

crtrnlnallstloa ~i crimillGlogie 1;:1 Faeultatea de Drept a Universrtalii Bucurestl (1972).

Pe timpul cat a lucrat ta Directia lrivatamant aelaborat §i radaotat peste 100 de lucrari de speoialitate, care au contribult la pregatirea eadrelor M.I. §ia.elevilor din instituiiile de inva!amant ale rninisterului. Hind un colabotatror apropiat al rnarelui criminalist dr. IOh Anghelescu, fast director al lnstitututui de Criminalistic-a, §i-a adus a oonttibupe remarcabila la rsdactareasi coordonarea Trata-tului practio de crirninallstlca, vol. I~V, 1976-1985. Pentru modul exemplar in care si-a Thdeplinit atributiile,. GU enestttate, ,mbdestie, respect tata de lege :}i fata de seme[l1is~i, a fO$t de ,doua ori avansat Inainte 'de termerr, ultima data in anul 198"0:, la gradul de 6010nel, prin Decret prezidenjial,

Este primul ~ef-, dupa revolutle, al cornpartimentului de analiza, sintsza ~i dispecerat din Minlsterul de Interne, calitate Tn care a elaborat eel dlntai erdin, ce aseaza activltatsa 'acastui sector de impdrtanta vltala pentru structurila rninisterulul, Intr-un cadru democratlo. Devine apoi, dupa trecerea In rezerva (noiembrie 1992), redactor coo-donator al Revistei "Politia Romana", cornpletandu-sl earieta cu aeeea de ziarist profeslonlst, Guno~tinlele multiple din cele rnai variate dcmsnii ale dreptului ~i criminalisticii, dar 91 ale activita!ii practice in lupt~ CiJ ortminalttatea, ccrnpletate eu 'spiritul sau analitic '§ide un incontestabiI talent, H1U psrrnis sa abordeze acest univers, adeseori confuz, ClJ lucrditate §i cu 0 claritate, care l-au taout sa-§i di§tige rep.ede aprecisrile

publleului iii ale' eonfratilor din mass-media. Este §i motivul pentru carseste ales presedmte al Cornlsiei Jurrdlce a Uniunii Zlarlstilor Profesi6ni§ti, calitate tn care eJaboreaza prlmul protect ceerent xia lege prll1inrJ crqanizarsa ~i exsrcitatea func{iei de ziarist. Din pacate acest priosot nu s-a finalizat din motive lesne de 1nleles.

Rasp.Unzaod unei ehernari mal vechi, particlpa, ca autor, 18 elaborarsa volumefor lstorloo-docurrrentare: "$ase zile care au zguduit Romania - Mlnisterul de Interne in decambrie 1989" §i "Anul Nou se naste in so3nge", caiti ce aduc a substabtiala conttibuJie la limpezirea rnultor mistere legate de pesfa§ura~ea Revbluliei. De asemenea, a alta luorars de certa. valeare §tiin1ific8:, elaborate Irnpreuna cu prletentJI sal:J, prof. Constantin Gildea, ,est,e "Bueure!itiuJ necunoscut' (2005),fiind 0 lstorie fas'tin_anta a, CaRitale.j: de la primeJe sale tnceputuri §i pana insecolul al XIX~lea" alatur! de alte- lucrarl pe care nu Ie' mai enurrrsrarn aici. in IUFJa I

martia 1999, Prof. VASILE LApADU~1 (3. fondat revista Roman,a. de Crirnlnalisfica, cu aparijia 0 data la doua lunl, ~ub'!iGa~.i~ care a rezistat ttrnpulul, ,avamd contlrrut §tiinlifio deosebit ~i o prezentare grafica de exceptle,

De' asamenea, la data de 25 octernbrie 2001, a 'infiir'ltat Asociajia GriminaH§tllor din Romania, fUnd rsounoscuta de Guvernului Homaniei prin Hotararea 1240/2005, ca fiind de utllitate publica,

Aniversarea a 70 de ani de viata, din care peste 50 de ani dedica-p Criminalisticii, constituie un eveniment pentru lurnea §1iintiflca {Qmaneasca. Modest cum il stlrn, a dorlt ca ziua de 25 septembrie sa treaca neobservata, sarbatortta doar cu cativa prtetenl apropiaf - lntre care am avut prilejul sa rna nurnar §i eu -, departs de ochii lurnil.

in g:aleria marilor personafltajl care au creat $coala Hornaneasca de Criminallstfca - Fratii Minovici, Constantin '[ural, Camil Suciu, Ion Cora" Ion Anghelescu, Constantin Aioanitoaie. Paul gtefanescu -,

pentru a~1 pomenl doar pe oei plecati in lurnaa umbreior, nurnsle sau are 0 re.:zoF)anta speciala. CaGi a continuat opera lor - cu ce.rblciegorjeneasca §i cu idealism netiresc, in zllels noastre, asttel ca putem fi rnandrl ca, sub in<!lrumarea sa, ~u test fprmati oameni, de mare valoare care pot reprezenta cu brio, ariunde in lurne, aceasta §tiinla cornplaxa 'jDusa in slujba Adeviirull1i.

PuliHe t~lri se pot rnandr! cu realizariie prof.

VASILE U\PAoU~1 - simpozloane ell particlpare intemationala de Thalta linuta §tiinlifica, ale caror studii au fost inmar;lUf'ilChiate, , an dean, in adevarate Tratate, valoroase pentru tinerele generalii %1 nu numat, ca ~i Revista Roma:na de Crlmlnallstica, 0. aparipe d.e prestlgiu, prima, ae aeest g~n din Hornanla §oj care i~a ath,mat pe impatirni!H din Ministerul Adm in istratie! ~j lnternalor, Mlnisterul Public, lnspectoratul General al Politiei 'Borndne, Faculta~le de Drept ~i alte institutll, tntr-un Oenasiu pe cate II patroneaza ca un veritabf Mecena. Tn ce rna prlveste Ii datorez prof. Vasile Ui.padu§i, atat implinirjJe rnels protesionale, cat !?i bucurille depa~irii unor rnornente critice care mJ-au ineercat destinul. Totodata, a fast §i va: rarnans pentru totdeauna un m.odel al omului de §tiinta modest, con-stlsnt de valoarea sa, care straJuce§te., cum ar spune Einstein, prtn bunatate, ornenie §J optimism. Nu poate f nimicmai sublim Intr-o lume mercantita pe care 0 parcurgern, astazi, C!J naivitatea ideall!1luJ ce ne uneste, ca exemplul pe care ni-I da, zide zi, in acel e.difiCiu multiform care este Templul !?tiintei, ca sa-I parafrazez pe acelasl 'Savant cu care searnana in rFlulte pri'lin!e. Fie ca, alaturl de tneqalabtla solie, doamna Olga MaFia, ~i de tali eel care te stlrneaza §i te iubesc, sa-ti ind~pline§ti opera cu noi crsatii, pentru gloria Criminalisticii Romane~ti.

~_~ "'lultj'(,a'I1J~i, ;iUJU;~, (f1Ji}~l!Jt'Ml/J. fJJlJJ ~dJUJjblJ~JbfJ 11i; /fJlJfJJjlllJbIJ1!}.,

Prirnul Congres al crimil'1ali!itilor din -Amerjca La1lna

Tn peiioada 2S-B1 iulie- 1,938, la Buenos-Aires, sub auspieiite pre!?~ditlte)ui RElPubliCii, A~gentina, dr. Hobert M. Ortiz, a avut lQ'c prtrnul COn§l'es al Oriminallstllor din America Latina; la care au participat 12'8 Qe i;lelegatt din lanle Arnericii' de Sud '.:;;i CiaRtrale,. Ciale 88 de rapoarte ~i eemunioan prt':rZentate $-8U mferirtndebsebila urmf:ftoarele:'

• ;mportanla ;actorlfor bloloqlci ~i sociologic; in reactiile antisociale ale rnincrllor:

• educajla §:t1rnJHica a jUdecatorilor psnall' semnele psihiaUl0e ~i legale ale perieoluluk

• starea pnmejdlaasa, ea baza ~i masura a responsabili-

• vinovatla ~j teoria respQns;;tbilltalii tegale;

• identificarea l1ou-nascLl!ilor~

·lderitiflcarea: clviea ~r pravenlrea infrac~unii;

• bioUpolog;a crimiliala:

• studierea la f~ta IQcul\..l1 crlrnei a elernentelor necesare cercetarilor:

• filroarea fa fala locuiui a brimei,

-. acnvitatea desfa~Llrata de Institutu! ae laenfifiaare din

Rio de Janeiro;

• aspectul patologic at IInUlor digltale;

• studiu! rndividua.tltaVlor dactlloscopioe:

• organizarea pollttei tehnico-~tiiniffice din Rio de

Janeiro;

• tipul fll.ic la crTmlna!i;

• toxicomania si crirninalitatea.

Conqresul a adopiat 25 de l1otarari. SUb forma unor csclaratll sau deoizil, flind faerie Importante pantru activitatea pol1\ieneasca. Dintre acestea enurnaram urrnatoareie:

• mtroduoarsa in arlle din America Latina a UJ10r reg!stre pentru oriminalii r~cjdivi§tj;

• identlficarea titulartlor de pasapoarts prln dactlloscopla: pasapcartete din la:rile Arnericli Latins urmand sa tie Gonfectionate dupa model comun §i unitar:

• mtreducerea unul schlrnb €omplel de informa:1H asupra c(iminalilor intemationaf pentru en fronuerele 1ariior Americii La:tine sa fie tsrits de trscerea unor elements inclezirabile (5-a propus Tnfilntarea unul ottetu politienesc InternaVonal al Amerieli Latina);

inflrntarea unsi Asociajii americana pentru criminologie, cu sedlul la Buenos-Aires, ai carei mernbri vor fi 1nstJtLlVile de crirninoloqle ale luturor larilQr arnarlcane,

Fotografif stereototogrametrice tuete fa tata tocutui Documentele de arhiva ne arata ca, Tncepand cu aoul 1933, unele dintre' ofidUe de poUtle judicia,ra dlh E:lvelia foloseau aparatul stereofotograrnetrlc pentru luarea de foIagram 18.. fata locutul, Acest aparat S9 compunea dintr-un oblsnult .aparat fotografic *i un dispozitiv de valcrificare, Dispozitivul de.tetoqratlere era 0 stereornetriearnera, pentru a

careiintrsbui ntare nu se osraa emai mare prtcspsreca pantru aceeaa.unuiaparat fot6!Jroafic". Cu!stereomeirul se putsau taca doua feluri de foto_grafii, una pentru fotoqrafli luate d~ aproape, QU to ate' detaliile Tncap~rllGr din Jt'lt!Olrior'. cealalti:\ pentru fotografii, tjin afara. in aer nber ~I la aiitafila de la 6' la ioe metri. QI!J €I expuners se, obllne.au dQua fotoqrafii €ix9 em al aceluia~i onlecflv, 'insa ap~s!ala fali3 loeulur era viizllt din diferite pozjfii'. Plaeile r:legative se int_r.oduce.au ap@i Tn disPQiitivul de valorificare, numit 8ut6graf. Aceaste, arata 0 fotografie plastica a locului f(;)to1Jrafial~ Prin invartirea unei maniveJe §i a unui dlsc, se putea aplica p_? orice punct din foto'grafia fa.curta OU sterecseepul f,}tabela de rnasurat. Autogra{u.1 er-a cuplat la 0 rnasa de deserr pe care toate mh~carile de. schltare facute de dispozitivul de masurat erau Inorustate, in mod automat. Ia 0 sc<!:r~ fixata. PriA acest preesdeu se fQrma un plan exact al lecului unde a fest cornlsa crirna §i lh care teats distantele. pantele, seGliuriile traversals ale balustradelor, ,rrallimile ~j adaociturileerau r.edale cu cea rnai mare exactitate, Acest aparat s-a dovedit de mars folos pentru oficiile de pC))liti~ judi.c,iara.

Serviciul de fdenUficare judiciara

Ou efortuti dedsebiie, in anul 1892, dr. Mina Minovioi, profesor universitar ~i director al lristltutulul Medicp"Legal, la recomandarea lui Alphonse Be rttllon , f;laful Serviciulul Antropnmetric din Paris. a Tnfiintl'l:t ~eniiciul Antropornstrlc in localul Prefecturii Politiei Capilalej (pmfect era gerie.ra11J1 Rasty). Director aJ acestui serviciu a fost' nurnil' dr, Nicolae Minovlel, pe atunci student la medicina. $istemul de ldentlftears-a unei persoane, prin antropornetrle, se referea la faptulcaseheletul 080S a] omultii rain-ane cornplet neschirnbal c;le la lI.arsta de 21 Will', Este impesibU sa se l'laseasca Qoua persoane cu dimensiuni osoase; complet eqale, i.Jnete dimensiunl ale.scheletulul ornenesc .se.pot stablll fomte·u§0r ~i toarte exact pe persoana 'Vie, cu ajutorul UMr mecanisme simple.

Bazat pe aeest prlnciplu, in anul lIF9, Alphonse Bertillon, pe ahmcifunclionar la Prefectura Politiei €lin Paris, a deseoperlt acest sisterrr de idenllficare,.

Dimensiunile se

referid., /a urmiitoarele: olalia sau inaJtimea corpulul;

• lungimea brateJor intlnse in forma de cruce;

• bustul

lnal!lmea corpului ih

pOziti,a de sszut;

• IUtigfmea capulu: (dlametrul

Prof. ar. MINA MINOVICI

CRlMINALI!il1CA i!5

anreroposterlor, de la radaGma nasulul la puncutl eel mal preeminent al osulul occipltal):

• largimaa capulul sau diametrul traversal (dislanla mire rariefali).

• diarnf:'trul bwgl1- matic:

• Ilmglr'1ea urE~11ii dreple:

• lunglmea -Jagslulul rnijloeu So~1 medius de la mana s'!a Ilg':r IIJI1glmea Jegl'<lulul mlc saL. auricular (J la a ,eea~i mana: lunqlrnea "nl.;l'ra-

f. POPESCU Wlul slang d~ la calla 'artu[ degelelor

Atunci, au !pxistat Q_r;1iiGare au apr-emal, i'araJtji Gare au dezaprobat 'funcppnarea ~i existenta acestui sewic,iu. S-a;lI _gas!t ehiar parlartteritarl, care au interpelat Gllvemu[ Homi'miei '(condUs de Partidul Conservatorj contra, funclibniirii :$ervipjului arrtropematric. Asttel, Tn 'RubHc<!tlil!'l' vrernllse <;tratij. rSa deputa;tiJl Dobrescu-Arqos a csrut GU vehernenta QI~sfiintarea acestuJ serviciu. Dar, la scurt titnp, acest deputat, fiind lmplleat tntr-o ataeere penala, 1!1 eompllcitate cuaJtli, a tost arastat §i implicit I sea a¢lic1:'tt "ar:itfopor;n:e.tria'.

eu marl greutati ~i CI!J mult! adversarl a trebuit sa Irljlte ~i prof, dr. Mina Minovici. Astlel, in tebruarie nt.9!~, f'lentru ,); nu fi desfiihlat, ernmentul om de §.tii.nta SLa vat).:ft fortat s~ mute acest servlclu -din POlilia Capitalsi ih Ralatul J'usfitrei., de~i -era nal;:es~u sa fie la poJitre;

fnc~pand eu anul 19.00, £erllci.ul at!trepPDil~Jt:lc ,8 fast dotat ,eu un atelier fotoqrafic coniplet-cLi ajiJar.ate rnoderne. De asemenea, rn 'aGela~i Palat de .:.!ust~le, prof. dr, Mina Minovici a infiiril;:tt ~c(la]a de Antrop_0IogIe' dwpa slstamul celor din stri3jn~itate, tn rcare aganl]i ~iofi1erii d'8 pblilie Hwa1au eunoasterea §i descrlsrea semnalmerrtaler unsl persoane, (Iupa· Q m~toda ~tiintffica. Fratele sau, dr, Nieolae- Minovici,a editat un rnanual vtefmlc, tn acest scop, nurnlt ~${;oaJa AntrQPl'llpgica~- Bertillon" sau "Portretul Vorbit",

La 1. aprllie 1914, (lim CaU?'e ne·prevaZi:lte, .dar leScne de In1eles, Guvemul venit la putere a mutat Serviciul la Di~eclla Slguran1ei Generale a Statulul, Sub nouaoonducere a aeestel institutii; Setviciul astaqnat, jar o data. eu lflcep!'irea razbolulul rncndial.vspeeiallstli l-au paras]!, lasaildu-I s13.funct10neze cu I'ID singur func.!ionar.

in aCl.ul 1.918, 'atat Po I i1ia, dar mal cu searna justitia, avanGl nevoie' deantel:.ederitele ,delicvenplor al €ardr numaT creseuse conslderabil IA timpul oeupatle], s-a. faGut ·0 noua reprga,nizare" a ServiGiul ui Ahtr:OPQmEitrjc.

Acela§i om me §tiinla:, prof. dr, Mina Minovi¢(, ftind soHc"itat(je MiAisteful Justifiai f;li de Prefeclura Poliiiei Capitalei, printr-o mUl;]ca tit~nIGa, dusa aproape dol ani, lmWelJrraCtl 'colaJJorat0J;jlsai apTQpiati: dr. Gheorghe Andrei I oneJ;CtJ., Glr. loan ~iefanescld" €omisarul loan Popescu, a reu§i\ .sa puna la p.unct ,is_erviciul de Idefltificare Judiciar~ de pe langa Parchetul ae IIfov".

Dr:. GJ;i. Actdrei lonescu are meriiul oa a aooptal ~tlin!a!?i tehnlca .dactiloscopfsa §l a asezat Servlciul de laehtificare pe ad~l/arat~l~ lui ternelii, Mai mult, el a oraat q opuaf<?rmula, eu totul deosebit1j.,'c.are Tnles_nea ou preclzle 'identllicar.ea orjc~rui indiviO. Acest reputat om de!?tJlnia a cemtFibuit la sirnplifiearea metodei I~i Vucatich §i Bertillon, proeedeele sale fiihd apreciate pe plan. rnondlal,

Un all colaborator d~ ssamaal prof. dr. Mina Mihovic.! a tost comlsarul loan Popesou.$ef de: serviciu, care a centrlbuit la cartarea, dupa noul sistsrn, a peste 400.000 ·de fi~e.

Servieiul de Ind!'lntifi_care JudicJara a Intra! II') legatura Cl:J toate s_ervidile similare din Euro~a 'I?i .din Aml;lrie.~' pentru descopertrea prlna~;:;kzisa "dactiroscopie. la distanta", a i nfracton lot disparuti §i u rmai"i!i de.polijiile din strainatate.

In artloolul sau, publicat in Revista "PolilLa MMerM:" nr, Mulla 1926, Constantin Geot.9~SCll, ir;)speqtor doe politie, arata: II. , . .BeNiciu/ de

IdentifiGwe Judiciara: se

aft? ih ~/inii ef8lYes' cemta. /Juae/l-va 9.; vedetH, voi, eel se.tQ§i de adevaruFi no; §; de ntinUli.i. 0 v;zit4 fl);plq va fi oe niJinchipuif Iolos. In tuti/re' esre umpl« pf!r:etii S8r;Viciuluf

esto fnUtlcji mfga/pasa '§i tettmda, mIJnCa .vim/faare, $i no rna pot reline sti ,sfatuiesc inca aSlJpr;a, persofiijlitiilif straltJcite ·8 saliantuflJi

dr. Mina Mino.vici;

fritfJme)'eJQl:ul selV(ciull;l(:

.0 tire mndeSfa, 't;las~cai Dc. ANDREI JONESCU

.inchinam bi;:,elui obs- L._ ___"

lese; .minte Il.I_mimiJ,asa oe care o. aglta marile problema ete vifttii, dQmhia sa pO(Jte ,ptivi C!:I mandtie in (recut, in trecutul SeW O$.(e este o· pagina ae glbtit~. in afarii de Serv,iciul de Identificare Judiciar§., domnie sa a fntemeia1§f Instit&tloJl Medica-Leg~/, al csru! director este.

DPfifa a geniului §i a stal'uinteiof' sete neobosite, Institutu/ Medico-Legal este un monument de mUFlcti $1 de §tiin[if maj,pI:BSUS de multe i~$ezafriiiite culturale de acest.§len dirI1[Jri/i;J lumii. CaQ rlisp/?tjre btne meritata, ,cQn(jtJcatorii tarii l-eu (jfjlt f)tJmele $811, AM (aput ·Un eot de If/al& val(i)ar~ mora/§,: oamenii mari, care- radiaza. in' jUrul lor lumina '$i simjire generoasii $i care devin piYfI aeeasta ciJliiuz.e fji plon/ed a/ prQgresului, trebulesa ramana .sta/pi! dfJ foe ai 'V:iitowfl!li".

Blbliografle:

1. ReVis.lele "Politia, Mot!erna!! nr. 2, 3, 4~1 5 din 'an!;!1 -1 Q26., aparute sub cendueerea unut Comitet, de Politl§)l din Capful Pr:Biedtorii' Politiei GapltaJei.

2. L(!B;i.r Qar'jaJ;l, Crimingllstica - Tra,ti;JJ, EQitl:lra Pin.9llin Book·, 6ucl:lTe~\i,2QQ;i.

S. N. Buzea, L Tudose, Introducera in· l?!iirila per;,alii l?i notiu~1 de crimlfl~lQ,gte. Editor,! Ur'liVers!1t. 8ucure'itl. 1930.

i!6 I:RIMlI\l~LI!iiTII:A.

tlmolClgic, nottu1'lea de ferOFism se trage din latinescul "terror- ferrofis'·, care lnsesrnnll grom. fricii, spafma provoeata prerneditat, care este create sa dcmnessce in [urul unui grup pantru a-l zdrobi rezistenta,

Unti lstoricl atribuia consacrarea notiunii de tercare revolutiei franceze. ea metoda Io-Iosita de Dietatl.lf'a tacobina, in 1793, pentru a face tala a.ctelor ostiJe procesulul revotujionar, de~f praencerea terorlt- ca instrument potitic sl de guvernare, este cunoscuta din cele mat veehf tirnpurl, facandu~lii aFlari!ia 0 data eLI impartirea societalii antagoniste, instaurarea dornlnatlel §I oprrmarii celor avu\i asupra celor saracl,

Robesplerre sublinia ca este neeesar ca teroarea sa fie folosita doar atunei cend nefolosirea ei ar puna In primejdie libertalile puhllce care ar prejtidlcla intate-sele revolu!iel. Guvernul lacobln a rasplns in mod slstematlc toate propunerlle de folosite a metodelor Individuale de teratism impotriva eondueerii fortelor regaliste ostlle guvemului revotuticnar, in timp ce acestea nu au plerdut niei I) ocazie pentru a comiteacte de terertsrn irnpotrlva revolu\ieT.

Vorbind despre leroarea 101 care a tost nevolla sa recurga revolutin tranceza, Karl Marx. scrla: "io1reaga teroare rranceza nu a fast altceva decat 0 rnaniera plebee de a sHir-§i odaHi eu dusrnenlt l!Iurg-hezrei·absolulismul, feudalismul ~i mica burghezte".

Terorlsrnu! in conceptia unui cercetatcr occidental, Jay Mallin, a devenit 0 baala a socletatii rnoderne, un virus ee se dezvollii Intr-un organi"Sm botnav. Efectele aeestui vtrus pot rti partial (11Iiitutate, insa nu exlsta preocupare pentru gasirea remedlulul total. Cauzele terortsrnulut sunt variate. Ele sunt de erdin social, pOlitiC religios, economle etc,

ComplexItatea acestor cauza ca ~i varietatea de metode ~i arme pe care Ie folose§te terorismul modern, fae din acesta una dintre cele mai complicate problerne ale zilelor noastre. El apare ea 0 Inmanunehiere de actiuni fondate pe nemultumlre, frustrare, speran!e. emot" !j:i teluri nsraallzate,

Jay Mallin spunea ca tsrorisrrwl nu poate ri exptlcat doar de psihologi. care construiesc eu u~uTinta diverse teorll f?i explicatli, !iii niei doar prln referire la psihologie, 3~a cum se rneearea. EI nu poate ti controlat de c~lre for1;ele de ordine, deoareee acestea vad tn el doar un 'act criminal, substraturife cauaelor care il declan~eaza mnd

Pr.ef. uni,v. dr, TUD0f1'A:MZ:A, Av_- DRAGO~ lQ/tN' MORARU

mult mai subtile.

Terorlsrnul este, in tapt, expresia radicala a unul conflict profund, de~i, ca forma de violente, tercrisrrun este foarte vechl, el rnarcand toate etapete tstorrst umanitatil.

in ultirnii ani, tetorisrnul, sub. toM£! formele sale, §,i mat ales eel lntemaponal, a atins proportli endemice. Atentatele e:Qmis~, In ultima vr:e me , tn divex_s_'1l_ tari oocidentale sunt tot mal des revenoloata de gru,pari necunescuta pana in present, ln rnulte din situatiile actuale, t~rorismLlI a devenit 0 forma de purtare a unui razhol.

Avand drept C?ralC:te~i'stic~ intimlpare:a prln acte ,d~ vlo-lerila :;;iw!lzirrie" iar ca rnljloace r_a,pi~e:a~ asasinatul, inoendiertsabota] :;;i altels, terortsrnul a f9sj prezent Tn toate epocllsistortce, 91 caractej;izan<llu-s:e In fieoare perioada prin anurnlta tras:a.tmispe9ific.s, io raport de scopul urmarlt. in prezen_l,scopul acestorgravemamtestar: de- violeriia p_oate ti diferit sau deossblt, el~ se pot Tndrepta lrnpotriva ordinll Internationale or! a regimuJui soda I polJtic (:1in interi.orul statelor. Asernenea acte de vidlenta pun in perieol rl?Iat1jle internationals, constituie o.arnenrntare directa pentru pace, pot il1ra[Jta~i relaliile- intrestate, dintre popoare i?i prejudiciaaa clirnatul international.

Actele- de teroare sunt mal ales metode tipice ale !!lrupafilor neo·fas_ci~1~" care, lipslte de adsrenta polltic·a de masa, .cauta sa iatl'aga atsntia lum)'i asupra existent~ lor, inperQand sa creeze impresia, falsa a unsl t0rte politice preaente in viata ihtema~onala sau in cadrul propriului .stat. Un ,a1t seep <;il acestor actede teroare este eel al oblinerii de foloasa materials prin rapiri de persoane in ve(jfe~ea: r:a:acumparariii ,ril]:bunari care PQt meJg!'i" p_8.na, [;'1 schingiujri sau ucidsrt, incenaieri, explozf sau distru~eri .de bunuri de valeare ,din patrimonlut nl;_ltiolill:~l.ln ,afar-a d.e. suJe~in1eta fi~i~e sau daunete materials pe cafe Ie cauzeaza direct, consseintele <lctelqr ,de terorisrn sunt multiple: pot crea neincredere. intte state, 0' star.e.'~e ne.sigoranta 'co consecinjs nE;lgative pentru G,ontinu_area ~i dezvottarea normala a relaJiiJor politics, ect'lh'omice, ituristiee et-c,

In limp, terorismul a devenrt un miJI_Oc' ~i 0 metQda de aclil'JRe:chiar §i pentru organ iZatl i §i grupari ea pr,etind a avea caracterreligles. Multrplicarea fara precedent a secta.Jm'de diferite erieritari, care, sub rnantlhs. mistice, incar'e se TncpnjQara., se.deoau, 11'1 fapt, tacornertul cu dro9LJri, speculatii finaneiare §i lmoblliare (secta Mmm), a oat 1'1 a§fej6 , la~a€liuni care sun! Tns0tite de acta de' r~fuleli {ii Iconcurenta tntrs acesteaj vlal"Brita ~.i terorismul fiind -metodsle cel mal adesea

CRlMlJ\lALI!iTICA - ~7

- -

foldsite impetrfva celor' cfl QPtJJ1 reLiistenta sau care tncsarca sa Ie demaste.

Actfwl'lile' t~roii$_ta care sa de~f~~9ar:a I-lfJ gloG, Inditerent de forma §i anY,'srgura 10f, fie ca sunt individuale, de grup sau statale, fi.e ca au 'caFacJeT stnie, relfgios .sau de rawun'are, necesrra organizars, loglstica, arme, rf1l!1nifii ~i, nU, in ultlrnul r~nd, surne fahulease pentru ceruperea ~irilituirea un(;lj"'persoane cu funqlillmpO,Ftalilte"lh otg ana Ie de G'on,ducere ale statelor hnnii.

T eroristul este, In mod simRllst, Tnfali§gt ¢f!: un indlvld ee sutera de dereglari psihica.bolnav, tare cornite fapteviolante pantru ca asa Ii dieteaza I~Qn§tiirit_a.

$pJe deosebire de oorespendentela lor seculare, gr,upj3_,rilfi tsreriste religioase sunt, prln natura lor, motivate debonsi'deraiii religioase. Sit\Jali,tgr'~pa.Filor tarorlste rnusutmane este diferit~, paci aid intervine §i politica ce poate fl CU, greu separata de religie, asa cum a:&f~ in cazul !slatn_ului.

Din 1988, proliferarea mi!?carilor extremist-religioase a fost uJmatii ds p Qre§:te~e, a nurnarului total de acts teroriste. Mi~carile religklase sunt rasj:JunzalGlare de mal mult de jurnatate din eels peste 6$.0.00 de ineidente lmregistrateintre anul1-~70 §i anul 1995. Aeesftotal nu este defoG siJtpfinzatbr; intrq'cilt mLJjtedin gruparile aci1i'lle io pr.ezent au luat iiinta foarte recent Jii d'etin un aparat 'Qf,ga.riizalipnal toarte bins pus la punot, Be vari<J,za de laorqanizatiile Sikh Dash Khasa ~i Oa:shrnesh', formate tn anll 1'978 ~i respeoti'v, 1982, la lTil§c.8wa Hamas ~i .Jlhadul Islamic, inflintate in co ntex,tw I izblJcnitil l!;Itifade! Pah~stinien~,'jTI> anl1l t987, Rana: 'laC(p'a~itia'i'n 9-~el~~( an, tn Japenla, a sedai AU'til Shrr:lrlkyo'. De sXe:rilpll:li drgartj~iiile1 rtizh'allar;- t?1:W liama$ :g~tioMapa' g0rtform unel ideolQgii religioase, pe care' 0 e6mbina Cl:l 0 agenaa politic-a foarte precisa, In Uban ~i in tarltorllle palestiniens.

MI~caI~a Harnas, cars .se i'dentlfica cu Mi§carEla de Rezis,teT'l_tii I.slamica" are ea scop erearea conditiilor ce conduc la errranciparsa popdrulu'i palestihlan pentf'U. a-l spapa de tfraA(e-, pentru a-i elibera te~itbrilll de seb oGupaJif strain'e §i' pentru a, sprijiriii planul siootst cars este'suslin.ut ~~. forte neocoloniste,

Hamas este _0 mJ:;;eate ~Jihad'\ ',(a,are h,lpta pentru un -scap stant), fitnd pade'ein mi~earile isliimic-e Cle llumlnare. Aceiasta sustine c~ ilUrMinara,a est~ ¢frurnul Gare va duce- la eHberar~a. RilJestiilei caUe nO'i orizonturi. HaJTms' este Q Al'i!?,ca.rfil populara. in co_n~tiin-la poporului palestinian §i a natlUnii islamice. Este un' Gure-ot care c,onsidl::ra -Gredinla, ~i dootrina islamieil. 0 b~' ferma pentru a lupta Impottiva unu!.duf?lTian, care' sprijina ide-0logiile reUg,joase Iii care aGtioneaza P!3 tpate planurila penfru a iRetta n~Jiuneapalestiniana.

Ml§'C<:irea HamC!sgrupeaza Tn, randu~lIe s_al~ pe to_ti cei care cred in ideol0glile §I principiile sale '~i pe toti, Care sunt prega,tip sa 'Indure censeDintele conflictului §'j conffuntBrii eu plarml sionist.

Emblema mi§caril este alcatulfa dintr-o imagine a moscheii "Dome of the Roak" (Catedrala din Pia1raj. La cap'a.tulemblemei este 0, mica harta a f'alestrnei §! '1mprejurul ei sunt dbua steaguri pale'stiniene' Tn1r-o' ferma semicirbulara. S_teagul', ,drept conline traza '17U mfisiiJ aft Dumnezeu decaf

Allah", tar pe.stsaqul ~tan!il este inserjptltmat "Mohammed est» rJJflSa[JBl'ul/ui Allah ". SLlQ ,iri1agin~a Gateql'alei sunt db_ua s;abli care S8 rnenrclseaza, iar J~ baza estc sorts "Palestiha" l}i "Ham as. Mh}care ee ReListerUi JSI~I71,C_i:j". llhstrajla rnp'scheii, lmpreuna Gil Gele ,doua iriscrip!ronan de'pe'cele doua stsaquri, sublinia~a, caraetenn tslamle C!I cauzei §i ~senta sa ideologica. Oele aoua sabii slrnbolizeaza inia,giriea fortei !if nobleiei care au axtsrat "if"itold!3aona In rnlntea §i lnlma ara,pilG>r"in luptele sale Hnp6triva dU!jrrianilof bare nu pun pte! pe vaterlle urnane, Harnas <,!dereaza la valorile nobile' .~j onorabile, tocallzandu-si pl'.lterea'impotriva dusmarrlloraetual],

Mi§carea de Rezis1enlfllslamiei! Harnasa luat'fiirifa in anul 1987-,_ fiind 0 eJ(tc;msie a mi,§carii "Frajia Musulmllf/a" care exista pr:in anli·40. Harnas aaparwt ca Un rezultat al suferirilelor pe care f'loporul palesilnlan le-a lnduJat, in_d_eG~e_bi dupa catastrola dlrianul 1948. De-e lungul atffjor-,. p0p~r~1 palesffnlana int!3lesca, c-eeape'o§!1 cpnsjdera a fi 0 chestluns de viata .~i' de moarte, ce$a ce' i8s.elntfa sei'isul Ip[" c§_nd s-a ivit confllctul cultural d}ntre";:lralti'i ;~f.l7AusQllihal\li, we, 99'0 paite, §I siemf9ti j5.a, daal.ta' PU!i, a fgrst re,dus'la. problema retogia'tiler de dURa eata.§1rof~, ~i Ie o problema delnlaturara a mmelor ~g~esiunii ~i e:eG(a:rea. a doua treimi$" PaLest.iril<\l, dupa. ihfrangJerea dtn anul 1'967.

Predominanta terorisrnului rellgiqs indIQa f<;lptul 'ca. in ultimale trai decemi, trarrsformarea teforismt:Jrui cQnt!,!rr.-poran intr-o metoda de Iu.pta, ~i i'lIdJJ!~.f;!_ ta;C?tidlbr, §,11ehnibilot fr::llo~ltfil Ge !i!liwsrse' St:l'lj2JaJi· <;lUI' fiJroVGG_ar.s£mitr:\~fii:i ample la, nlvel Ib'caJ, r.e€)i@AaJ §i g!eb_al. A:0estea pot f ebservats In nurneroase incidems, de la dsturnarea avloanelor de' 'catr.e terorlsti paleSlinier;li nereligio~1 ~i de la mulil'a:ri eauzate de gruparl de dreapta -SIW .de stanga, diril Europca, panfi_ la .nlvelulglobal f~Fa precedent atins in prezont dece*1[elTiisi'nUI r.eJigfQs.

T~rQti~Ji'r ~eHg.jo§'1 ,q<:Jrls_i.dgra a~~tlr;J'ile' lor ea tilnd defensive §i reabtive_ $pre exerrmlu, .Jihadul Islamic est{!l 0 .d_~cJ~ln_a_p,a!?nica,. saocli'Gnata religlos de rnarii teetogi musulmanl i?i -1ndIepl.afii rr:npofriva celor g,en::¢plJ.1i C:p,al'l~esor[; timni ~i musulmaru nesupusi. In cea mal violenta, forma a sa, Jihadul este JusmiQal~ ul:tTm,n;)Woc ta carese recurg!'! pentru a preveni distru!;jj3cFea i0eritifa~i ullei',Gomunitatl rnusul mane'de fbtle' ~epLil~e~i ~(!)_ge_trn$le. $t;ti_cul F~lpdlallgh, ideologuJ §ef <j.1 Hlzl'f·allan, suelinia; "clind /slamul PQm~te un ,-iizbOI. 5e /UfJ1J ca ol'ice pute.ff;: a /umil, aparandu'se pentrl:J a-9i prezerv8' eXJslenja ~i Ilberta(ea, fiind forta.t sa recurga la ac!ium preventive. atLlner cand 5e afia ill pef/co!". Aceea"l?i. credin!a () atl' ~I extrerrii"§1il $ikli, care .cphsidera Qa, atur:lci t;I.§.md loate mijloace£e P_C!~nicfil ·sunt -8pul?-at~, "trebuif! sa iel sabra in mena':

In S.UA, Miziunea defQrrri'ata a mi§lcarllor de supr-emajie a albUor se baza Poe un amest~"de raslsm §i antisemitism. Anii . 60 marchea,za re9Paritia Tn fo'1a a 6\9ani,zaliei ter'briste _ameJic.;_!f1e ,Ku" Klux KIM. Inca. d_in p(irnelezile~. aceasta a inre!';listrat ,atacufi cu· bomba. asasinate;, diverse acliunl de teroare ~i ameninl~j-. Aceasl:l3. grupa(e 'terorista folosea ca emblema crucea maJtez:a §i era ~lOnj:ll!lsa de' mast:ml imp-octa"'!i. Dae~ ave:m In veders- telUrile rasiste, lipsite tie orice Uf.ma, de umanita,te §i tragam concluzia as,--,pra fiint~i

i!B 4 CRIMINAU§TICA

iClteri0ase <I fonqatQ~l!lui ,~i '<I membrilcr, ajl:Jqg,l?msa ne H:)!reb.am GU sigl)~antii daoa' vorb'im despre. tndilliti apaT1inan!1l rasei umafl)3.R~infr~ gltE3le, Ku 'K.l'ux Ktan a .aclionat violent pentru a' lerapl eiil1aienllor' de: c;uloar.8\Orepful la vot, pentru a Ie r_e1rage dr,e pil!J I de posesie a ermelor psntru a prejudlcia §cJ}lile!n eara TnXla1a~ C9pni tI!3 cuIGar~' §i pentru a !robor! riivelul de-, trai al acestei popl!Jlafii lei 'e8,ea oe inseamni3 scla)/agi_sm.

Spre. deosebire 'de .gruparile rnilenarlste sau msslanlce, apreape to ate' grupariIe terortste centsmperane e;a~€ ,~ conduodwpa imperative rellgioa,g8 sunt fie rarnurl, fie anexe ale unor mi§_ca~i mal ample. Ca gtare, declzla miliia,ntilar e,X'tremi$ti Ii'le a s:e: o rga,niz.a, dea se desprinde sau !Ol_e a ramane in preajma mi:j>;carilor mal largi este conditionaffi.;.in mare ma,s_ura., de corrtextul pontic in, care <;3!ctibne.;;.,za. De_clziHe depind 0e diferEl'n!ele- dootrinare, de problerrrele tactlce.lccsle, de gr?'du.1 rn ears: sunt convlnsi e@i. secularlzarea, din 'inteliqrul societatii este evldenla ~i .de .slmbonsmul folosit in aleg'ema numelcr, De e-xemplu: Hizb·allah- Parfidul lul Dumnezeu.. Aum Shinril,yo-AdevarLl~ Suprem .Iund AI Haqq-Soldatii AdevBrulUi,

G.ruparile- deresc sa-§i 'afate unitatea de scopuri 9j-de direalii, urmats precum §i de gradul de l11ilitar:i$rn, prin nurne ea: Hamas-zel, starulilla; Eyal-Organ-jz<;ltia de l.uota Evreiasca; Jundallah- Soldaiii lui [)umnezel,J.

Mi~cara_a Aum -Shinrikyo este 0 seeta, relrgioasa, Infiiriiala tie Shoko Asahara, Membrii acesteia II aaora pe Shiva, precum D_um'ne28:ul'lor suprarn, acesta fiind impliqat in invaJaturile de_spre vsohea Yoga §:i BuddhIsmul prlrniliv, Ultimullel al sectel este sa salveze laate-1'iintele de la migralie-. GJupul fikea aluzie la 0 seeta buddhists, dilr pretindea adssea a 1i 0 orlginal~ ~eJigie bazata pe hinduism ~i ereala de S-hoko Asahara,

Asaharaa ptofelit ca, 13 sfa~!?itul secolului treeut, din eauza gre:?l<;lrn raulu); Iumaa ssva QQlifrunta, cu o ca,t;;tstro{a,. E'J a spus di, Tn anul 1999, va izhucni un '(aZb8i nuclear §i asta va duce la s_far~i~ljl lurnti, Case. Rf'e-~ina acest fap1, 30.0Q.Q dE;! oameni trebuia sa obihia mantolrea, deearece numal prln ilurninare spirituala vor fi, create ener,gii sfint~ pentrua eombate ac_easta. eriza. BazaJa ps patru aripl principale ale dectrinei, pe rneditajle, pe slicrete religioasa "§.i pe Initie-re, ,exista frei sistema de: pregatire', numite cursul de yoqa tanlric@" cursul siddhi §i cursul bodha. NUma! prJn ilunlinare :;;i sa;lva;r-e, fericirea dinljrma -po ate fia:tin.sa, 'Gei 'Gare urrnea4i calea sahrarli renunt)i Ia lume 91 l§i datlli:esc sulietul §i sanalatea secte'i. III ianuwie 1997, liderul sectei japQn-ez.e Aum Shini-ikyo, Shako Asahara ~i adeptii lui, au lansat un ,atat: cu 9qZS:ilrin in m~,trQul cjin To~yo. pen1ru a grabi venirea noului mile,niu,. ei cre~and ca lum-ea S8 va s.fat~j.

De c~le ma_i ITlulle o~i, terori§tii religjo~j aGlQpta \(lz..iunea ideolof:jicii a llIf'ite.i panii la c<!-pal, ,pentru a o_pune' rezis1enla seeularizarii, imp use dil'l in1erior cat §i 6in -exterior. ~i IfltrucMipeaza ace:ast@; vi;iune in .I;llpta con creta. dintFe Bine 9i rall. Ironia esIe oa, de eMernplu, organizatiile. Kach ,(evreiasca) §i Hamas (islamic?'. se aseam?ni;lin mare masura, intruc-al amB-ele doresG Inflln~area unui stat r,eli,gi'0s intre:,raui iQrdan §Ii

Marea M~dI1er~r:ta; amb.ele sunt ,calal!zit~ de .credinll;'! xetri'CifOb,e,pdtrivit ca,era brite' stta:in trsbuls ind~p_artat; jar cultura o__ccig_~nt<:l-I.a: trebuie respirlSB cu V8'hement~.lm aeest sens, multe",grupari' rei igioasB ter0riste tetL/rQ' la simoblism ul §i ta, rltuatudle religioa:se pantru a asiqura sentirnentul cle cernuniune intl'e rnembrii lor .. EX81'llplel'e ej)'re sa fiUStr:E1Z8; aceasta afi rma] Ie. indud reputalia f!!e care 0' at! h,:lptatorii aripii rnilltare Hamas, fail11'o:j>.i penttu ea nu se predaw nic1.i!Jd'a.1@l pentru a fi ares'tali, precorn ~i arderea §i" protanarea simbolita ~ drapelulul american §i _8 ceJui lsraelian de c"atr!il' un'ele €iup~ri din o rie"n tll I Mijloeiu.

Sentirnentul de-comunluns \3'Ste-, de-asemensa, aublinlat de fajiitul cil Qrit:e deviere saucomprornia-ouce la aeLJzafla de tradars, iar aba-ndonarea prlneiplilor religioase ests deseori pedepsi'la 0U moartsa,

in. Iormele ealeaxtrsms ~i vlolsnte, radloallsmul islamic: §j-a lasat arnprenta asupra @iil.or situate la est de Marea_ Mediterarta. Acesta a- eruplinijial in Uban,. fn pericada de dupe. revollJiia, itan:i~n? din anult 97@ §i Invqcfa_re_a Llbanulul :de c8:tre Israel, In anul 1 S82.

terori:j>tiisprijinil.i de Iran, care jura.ser.asa enmine ,g:u.varhele anliislamic!3'E'iu lost rasp'Urizat0Ji de 0 serie de ataouri teroriste 1n l.iban, inclusiv deatsntatul ou Uri carnian c-apc:::ana rrnpO,lril1,a tabsrel Irifailreri~tilQr marini din anul 1963.

Este irnperativ hece§'ar caaceste nor forte relig.ioa:sesa nu mai fie I'rat-ate in politica glO,ba:la cae forta mononliei:\. $1 sa Be Tileeroe fhtelegerea-Iogieii grupi3.rilbr ~ia mscanlsrnslor care stau la baza terorismului, pentru a Ie susmina aria (:(e aotlune ~i putsre,

in final, apreciem eEl terorlsmul trebuie sa constitute 0 preocupare "sine: qua non" a {nstitufillor speCializate •. pentru a gasi cele mei eiiciente procedurj. cere sa atere s;stema'fic insrrumen.tepracfice ale pte ven tn! tj; combaterii acesltli flagel deasebil de pericuio« e! lumi; contemporane.

BIB LlOG RAFIE

Tudor Amza - 'Crfmrnologie Teoreticii, Ed. Lumina LeX, Bucure§ti, 2000.

Tudor Arnza - Crimino/agiee Trelet de Teorie Iii Po/itic;i CrimfnQ/ogieB. Ed. Lumlha l.ex.Bucurestl, 2002~

Ahu Paai, M.lbrahi'm ~ Intellactual Origines of Islamic Resurgef'lrte in' the Modern Arabic, World; Stale of University of NeW YOrK Press, 19B.5.

,S. Ahmed Akb9:r - Diseovering f.slam: Making Sans ot Muslin HIStory qrid SOaiE/if, Londra: Rtll.,lfS:dge, 19f.}:8'.

G.S. Marshall - The AdVl~ntufe of Islam; University (;If Chicago Pre,5s, 1974.

Albert Hourani - Ara,bic Throl!fght in the Liberal Age,

Cambrid~e LJnivershy Press, 19.83. .

Ira Lapidus - A HiS_!ory of (slamia Sac.ielies; Cambfidge University Press, 1:!)J9Q.

B.erhard Lewi's -Isfam and the West Oxffi)r~ Unive(sity Press, 1'99B.

Ion Bodunescu - Terorism"Penomen GJ(3ba{, Ed. O,cjeol;), .Bucure§1i. 1'997.

Jose Garcon, Jea.n Pierre Perrin - Ter'(orisme--; desacord framo-american, In Lib_etation, 27/3/1996,.

CRIMII\IALI!iTICA i!9

Pan§. la rtiqdificar!3~ 09dLJlui pen_al 91 Rpm§'nlel prin Legea nr. 140/05 nolernbria 199,6, p_ublicat? if! Monitorul Oficial m.289 tlif] -1'4 n-oi!;lmbrie' 199'Q:, -piina:rtic,ollJl 280 S_El sanclioha cu Inbhisb:ar.a de Ja 6 IUlli la 5 ani fabrlearee, prelucraraa. detinerea, transportul, Iolostrea sau ertce operatie privind circulalia materillor axplezive ori radioactive tara drept.

Ca .precedl;'inl 1~!'JisJaljv,., ce vlza d0_ml'lniyl .rnaterillor e_xpI0~Vfl4 tQenJiQn~mdisp0Zl!lil.e_-Deer!3tul~i 163/1.9&(;), tnlC:)CtJit ptin Oe~retul nr· .. 61/1.959 pri\(it:H;! regi!T1LJI R'1qterjilor exploii\(8, arrnelor ~i ml'lniliiloT, [)eare1kjl nr.29'7/1977 'privirtd regimul materlllor exploziw:elfl acoriomle, pr:ecurri ~i Deeretul nr. 367/1'971 ce cuprindea reglemel'ltari referiloare, Ia: regimul mateJiil.or ex~lozive.

Observam ca mlenlm legiuitarull:if. prin editete« ectetar normative invocate in Ellrieatul precedent. a fost eeee» !!ie <J prote/a re/aliile societe a csror tfxlstenra §i norma/a desf/i~'urare sum asigurate prtn respectete« dispoziJiilor cafe reglementeaza act/vi/att avand ca obiect ITIateril/t1 explCfJzive s~u) dupa CaL, radioactive"

Drepi urmere, daca ,0 persoana siivarf!este fapra descnse mei s~s, aviind cs etemeat material al/aturii obleQt ve or/care dlntrs acllvili:Wleexpres~i Ilmitatw prev?z1j.fe de. tr5!x:fli!.l Incriminato" cu IfIfenIie ctil'ec}fi s'tl'u, ihdlr;,edtE erau fFJt!I,lniiE condliifle objective §i subiectiviiIale irrttacj1U.nii previizutfi de art. 280 C. p. p~ (Jaie de consecint:a ereu Tnt/untie aandilil1e legale privind lra.gerea te riispundere per:lalii a feptlJrtonrlui

Prin L~.gaa. nr, 126/19~t5 privind regimuJ rnatsrtllor expl0,zilre,p'\.lblioata 11'1 Monitd!ul Oficial nr, 29B c;lin 28 dec. i9:95 §i intrata ,in vigoaHl fn data de 26 [anuarle 1,99'S" prin srticolul 31 .a fbs1i ncri rni"fiata tapta de pro d ueere, experimentare. prelucrare, detinere, transport'. folosjre sau orlee alta Qperaliune cu ma1erii explozive, efeetuate fara drept, iar ea pede~psa Inehisoarea de la 6 luni la 5 ani.

Tqtodata, Qonform artieolulul 49 alin. ~ din Le.gea 12.6/1995, S-1,. p'rev:~Vft~, pe :oal9: Intr,aril 'in v[goare' a prezehtsi Legi se ,abrpga D.e:cr.mul nr. '21j)7/1~V7, ptEi~mTl'l §l reg~emer;itaJil.e referitoare Ia: malefiile) explbzlve din D'ecretul nr. 307/1971.

O oa~ eu ?pariiia legii nr 14.0 din 5, neiembrie, 1996, .a rti.C(i) Il:I I" 280 ";:llin. 1 dIn C~dyl, penal a lost m0dfflcat In oo:ntinotuI SaL:l, G'onsti~tiv, numfli 9!J prh1ire 19.,~C!nqllune; asffel ca, spte Qeosebire de ve:enea, it'lGriminare in'e.are p.ed'aapl>a era prevaztlta intre 6 luni §i.5;mi, noua ,inc~irnhlare, aprel1,8.zut o pedeapsaal carei minim special, esle de'S ani, iar rnaxlmul special este de fb ani.

Gonstatam f~J)tl)J ea ne a'flam Tn prezenfa l'Jnoi caz anacrohlc de m!l]aificEl[e a unei, (:lisPfilzi"tii prevazl)te Tntr-:o legs spedata. (LElcgea nr.1 2.6/1995) plintr-o norma prevazpt\1 ,Tntr-o l13ge geherala(GodlJl pe.i19,I).

Se na§te'a:sTfel 'Iillrebafea:' ce,iI)8,aprare jl:lriQiG~ ~rjme~te, 'fapta unei pers6an-e care, ou vinbvatie,d~tihea far-a ,drept matercii expl!;JZIVt;l, de exemp"lW 'in Giata de 10\ 1 O.2{)_OO~

inf'rEl:cyunea preva.!l:uta 'In art. 280 -alin. 1 CQd penal actual. modifit;:?t prin Leg~a: nr. 14.oh996 sau infra.9tiunea prevazuta: de art. 31 din Legea. 126/19!t5 ;:>liQ, 1?

in opinia noastra credem ca. inti'''Oataresitua}je, sunt lncldente dispozrtHle prevazute in Legea 126/1995, pen~rl.J considerenfele pe care Ie vern expune in continuare.

Bin examinarea, Celor aoua texte oonstatarn ca" atat elemeritul' mate'rialal !atudi'obiectlve cal §i elemB:"Otul,subie_dilJ sunt ifler;Jilce, 10sa sanojiunile sunt 'diferife, atilt rn eeea ee priva,§te limita minima eat §"i cea'maxim_&"C!'~c~~tor'fl'.

Conform PriMcipiului specialia g8neraUa defogsnt, In cazul unwi conflid de le~i ir1tr.e 0 le'ge0(V~:a'fMte" sf5e~jal ~i una eu car<'l._cter ger;J~fal se ia,pli~ dlsf;JQillnUi'e ~Gtl cal'aCl:er special, in .situ~!ia,,ge f~t~ ri!@.iJIiI~GJJ earaeter spec_ial filnd eea pfEi)/3Z;ot'8:'ln act. ·:$1.l.cHn Le&lE3a fir. 12.6/199,5'.

Ufli a:1t'~r~umet\t in .spr.ijinul preemii1~filtei aplicarii aeestul act norrnatlv TI COJlstiturs!?i limitele de psdeapsa prevazute de acesta, fiind astlsl 0 lege favorablla d.~ care faptuitorul benef!ciaza in virtutea princlpiului [ilrevazt,fj d!3 art; 1{1 din c:;odul penal.

QaqlI S:~aJi flrQ(jjetl!~ mtf~! (oin sensul 'Bf'llidiril normel Qa.rWral'!:rl: si":;it aj.mrJg~ 'la, irfe~lcareaprindipi!'Jll'1.i speciafia generalia derog;uit ~i iriceea ce ptive~:te norrnale ·.de

pfO~c~dura pena1a. .

ln M.onittJrul Ofi~iaJ ~in 2$ n0iembJie 'BOO4 a fast pullJlicata Legea nt, 50a/2(l)Ql'l pnvind inflintar,ga. qrgan1z:are!'t§1 functionarea' in eMi;ul' Mirtisterului PwlJlic a 01rectiei 'de tnveatiqare a lntraefiunllor de ,Criminalil.;ite,. (lrgani:zata 9i Ter,oTisJTl .• Iii! artieolul 12 ali,", 1, -~rjtltrE1 irit~~<1!t1.tJnile tl~te Tn c0mp.e.lenia. 'aeastsl strtleh,JTi se irrsttne ~i 'lntracjlunea prev8zuta de art. ;:lao God pena], lar l:Irmarfre<:i penala; s~ efectu=e_aza., in mod bbligaloriu, de satre procurer.

Ne~xjsta,nd nieio nOl'flila sp,eciaJi din.p!J_not dE!' lJeclefE? ell dreptultli .f'7~.fuG:estl<id panaJ Ca.re "sa dea 'tn. ,6eJflpete.r*i Pfosn:J~!,>Jl'lI\:lt efeGj(:j§t:ea ufma'rfrli '~ej;]are ih cazwl irifractfunii preyazute q,eart. 3idiJ;1 ~~g~_~l'lre. 12.6/1995" cOJleiuziol'lam d. csrc,s.\area penala se ef.e·J;:t.Lle~a de c_aMe .o,rgaf71~le politle1 judlciare. conform dreptului cernun,

Oe§i. leg)l!i~0rl!1 prij;] Legea 140/1996 a s.c(;jimbat doar re;gilTl!:lI sanG~ionatQr ,<i!I'ihfractiuniiprevazute d§ CIa. 280 aHQ. 1 GOQ penal tara safac& nic'ii_ti refe.rire', lei il'lfr:;;_ctiunea pre.v~.\il~ de art, 31 din Legea 126/1:99'5, qpinarfl cii tirs~pziliile art. 28P alin, 1 GOd penal au'.lo?t'~brQgate tacit prin intrare~ In v[goare a' qisp'o:zitiilor aft .. 31 dil1 -Le'gea lilt. 126/19,95 a~tteL.ca. Tn art, 12. tlih legea nr. SQ8/200l:1., artiMlul 2.80 C:p.,ar 11' ttel;1wit mentionat numailn ceea ce prive~te alineatels' 2, 3, 4~ 5, '6, 7, 8 qje aG;esfui art[901.

FaV~: de taate' all:este imptejurarr ,apreciem ca,d~ lege ferenda, se. imp:crne G re:gl.en'le·ntarEt G~aJa,~\iitaiidw-se', in m~.!?_Lira 1m care es1e posibil, itu;:r'iminarea 'ac:eJeia~i ,situeitil de f~j:lt prin ,qQ,l!!:a dl~PG'zitii legalt=j' piferite.

30 CRiM I N.ALI !iTI I:A

- -

~

n desfafjflrarea procesuful penal, mijloacele de

proba all un rol deosebit intweat toate demereurite orgatle/or judiciare, ale par!Jlor fji ste altar persosne, nu se pot rJesta§ura heotic. cl numei iatr-un cadru lega}. Numai tntr-un esemenes sistetn, mijloacele de pro/;);i capiitii semnificalie juridica. Imprejuriirile diverse ln care se savar§iesc infracliunife. cat §if moaurito de operare au /rnpus forma/area sintetieii a unor instrumeate juridic-e, pril7 intermecHul ciiror« sa se posta dovedi ca un tapt llieit de drept penal a produs un prejudiciu. a perturbare a sistemului de velorl !ji rela!ii socisle, ee se tmpun a ti ocrotite de Jege.

De!}1 probe/e tii mijfoecele de probii sunt categori; jurid/ce distincte. ele pol fi teoratic explicate ;n mod conjugat.

Conrorm prev. arL63 C.p.p .. probe/a sunt definite ea elemente de (apt care servese fa constatareCl existenrei sau inexistenfe; unet iDfrar;!iuni. /a identificarea sutorutut acesteia :;i la cunoestere» fmprejurarilor in care s-a comis, eiemente necessre pentru justa solutionars a cauzef.

Mijlo3cele prin care pot fi oonstatate unele elemente de rapt care pot servl ca proba in prooeeut penal 5UIII previizute in art 64 C.p.p. ~i ele constitute mij/oaee de probii.

Enunlarea mijfoacelor de proba cuprinee In art.B4 vizeaza dec/aratiiJe invinuituJui, ale partitor in prooesut penal- incutpet, parr; v;§tamate, pary civile, dec/aT's/ii ale manari/or. inserisurile, inregistrari)e audio-video. lolografiile, rrrijloacele tneteriele de proba. constatiirile tehn;ca-~tiinpfice, medico-legale $; expertizele.

Este §tiut ca, din punetul de vedere af feg;i procesuete. nu se face 0 ieremtzere a probeJor. Va/oarea lor nu este prestabilUa, urmand a ff de-terminaM contributia concrete a fjecareia la soJuIionarea oeuzel.

Principalu/ obiecriv et Bxpertize; medico-teqe!« if consiituie determinatea samitiifii psihice a line; persoane. Efeetuarea ace-stei expertiee este necesara atat In ceuzete penet« in care se ridicil problema existenre; discerniimantului !ii ca urtnsre a vinoviitiei persosnetor care savar~esc acte anti-socia le, precum si In cauze civile: punerea sub inrerdicfie. dreptul de exercitsre a unei prates;; sau aetMta!i, capacitare te-stamentara.

In speta pe care 0 vorn detalia, solu1fa data tntr-o cauza penala a avut la bazasinpurul mijroc de probe. - sxpernza psihiatricaJ

in . dimine-ala zilei ·de 1'6.03.1994-, Parchetul de. pe langa Tribunalul Biher a fost se.sizat cu privirs- la decesul, Tn Hrma unor relatii sewals /;>_i acte de violen!a; numitei "f.V •• in varsta

de 64 ani. De la lnceput, procurorul ~i lucratoril de politie nu au f.iicllt ounoscut faplul ea victima a Iost q_gres,ata sexual.

Mentiohiim faptul ca,cu ocazia cercetaril la fata loculul, s-astablllt ca, din loc-ui'nta vlctlrnei, ar fi test sustrasa 0 sum_~ rnodlca de bani §i oeva lenjerie de pal.

Dupa desceperirea caoavrulul, in cadza: s-au fa_cut cercetari ample, dar autorul nu a fost descepertt, cauzaflind inregistra1a cu AN.

in data de 23.02.2005, la ofilerul de serviciu de la Poli1ia hwniciplu I ui Oradaa, s-aprezentat M. E., dam lciliat 1-". Oradea, str.Farrtanitor nr, 20, judo Bihor, care a declaratca, in noaptea, de 15/16 martie, faraa preciza anul, a ornorat-o pe T.V. dand eu cutitvl fFt ea,

M.E. a fest ultetior 'Indrumat ci'H~e lucratori din cadrul I.P.J, Bihor- S'ervie:iLlI de InvestlgaW Criminala 91 la procurer.

In aceeasi zl, proourorul a prbcedat la audierea lui M.E. §I s-a lnceput urmartrea panala fata de acesta, pentru savar§irea infrac!iunilor de viol, prsv. §i pee, de art.197 C.p. ~i iDmor.prev. de art.114 G-;p" CLl apIiG.'art,33 lit.a ~i art.13 C.p .• dispunandu-se internarea p_mvjzG1ri~ a aeestula in Spltalul Cllnic de Psihiatrie din Oradea.

Conform propriei deolaratii, M.E. l§iamin-t8!?te ca, Inalnte QU o zl de 15/16 martie, faraa Pl,ltE)B: praciza anul, s·a Inters de ta itJcu'inta parrnlflor sal din satul Stitand, iar in-str. Macie~ului s·a int§lnit cu batntf'la T.V., care a tntrsbat daca a trecutsau nu postasui ps str&aa, pl;lntru a-i aducs pensia.

In continuara, M.E. a sustinut ca, in noaptsa de 15/16· martie, a visat oa a lovit-o de cateva.eri cu Ct)iitul pe T.V., care era in genunchi in faia sa, dupa ce rnai Inainte ''i§i biitlise joe de ee" (0 vlolase), lar _dirnineata, aducandu-i-se ·Ia cU-f'lo§tinla de catrs veolnul sau P.L., c"u Care lucra lmpreuna, oa batrana 'f.V., in noaptea rsspeetlva, a fost ucis~. ~·a speriat ~iln zlua respectiva nici nu a m<}i mars la lucru.

De asamenea, M.E., sustins'ca, la cateva ziledupa visul pe oare l-a avut, in noaptea 9.!31 ~J1.~.03, pe chll<!l~i <;I gasit 0 pat1!,de sange a c?.rei prezenta nu 0 putea axplloa nid la data res peel iva.

Conform prqprjei Bustlneli, in perlcada in cam T.V. aducsa lapte prln eartier; ME a tost-cuprlns de £I atraciia tizica fat':i de aceasta, fn sensu I de a Tntre!ln~ co ea rel~lil -sexuale.

M.E, m(3.isustlne, in propria dealar-atie, ca ar fj fest Tn io"c.uinta vtctirnei 0 singlli'a data Tnsollt .de nopoata sa P.G., aspect pe oare aceasta l-a neg~t ou ocaziaaudieril.

PratedAnd la verifiearea veridlcifa\ii declara!iei lui M.~., am constatat urmatoarele:

In (l0aptea. d!3 1'Q/16.03.1994, numita T. V., d0riliciliala in str. Macie~ului nr. 20, a fast- ucisa de ciitreautmi necunoscUli, mnd 'gasita a doua zi dimineata.

CRJMINALI§TICA 3 1

Gu ocgzii;! necP0pslei cada\.1~l!lIW .. e'fee:twata la data de 1 EH)3. l!'l94..s-a~ ,stabilit lmtfatoarele:

• rfioartea numilei T. v,. a test viQtenta;

• rnoartea s-a 'dat~ra1 !;ieA)oragiel eJ<'terne conseective unor plagi !a,ate, -inlepate ale gatului eu seo:~tme GIl? artera carotid€i, primiliwi st~ga;

• lezlunlle traumstice au 'foSt prodllse prln loviri directe, rep'alate, cu lin Instrument taiel(£lI'-lntepatQr, ca de exemplt!J cu!ibJI corp delict - cat lji cu corp ccntondent - purnn:

• pozitla viotlrna aqresor a fost [nittal In ortostatism §i varrabila in ciinamica agreslunii caulterier vlctirna cazuta la sol sa lie lovita, agreso(ul fiind cu genunchii pe toracs realizand compreslile asupra sa, ceea ee a provocat fracture coastslor 2, 3, 4 !?i 5 pe Iinia media-clavieulara dreapta §i coastele 2 ~i 3 pe linla parastsmala stanga, sternul prezentand fractura transversals s\Jl:) rnanubrlu, cu initltrats.angurn radus pe fala sa interns;

• grupa de sange a victlniei a fast B,3;

• prezanta congestie!~ rnuceasel al1l~ultJi vaginal ~i a spermei na indreptate-9ie sa afirmam ca S-a consurnat un raport sexual

in urma audiarii $iinternarfirnviriuifull!li ME, in catlza s-a efe_c_tcrat,'o serie de actedih continuful camra ~ezulta, In esenta, :urriiiitoarele:

• descrierea lecului faptei faBUfii de ME corsspundea GU realltatea:

.. viola rea vlctimal a test oonstatata ell ocaL/a necropsiei: .. prezsnta vi€timel pe slradal iritfebfuld despre po~t@ ~I pensie, In data de 15.03.1994. a fpst s01'l1,rrmata de maflorli M.I_. V"F. l;)1 sotla.acastula V.I.. aUdiap la data de UU'l3.1994, respec-tw 17.(i)R 1994;

.. neconfirmarea de-bette martora pS.G. a prezen!ei sale ImpretHl8 CLl irWiAu.ilUI M.l=. Pereneziti'a in casa viclimei a condus la coneluzla. ca acssta a facut 0 descriere exacta a loculul faptei, esea ce impl/ea pre-zenia sa In kicuhita victirnel;

-In nolernbrte 1994, Invlmritul ME este internal. pentru prima data. in splta'ul de. pslhiatrie cu dia!')nosticul de tulburari cia. persenelitate de tip BordeJlne;

- ,fJJ;ofilul psinoiegio,alinvir:luitulul M.E esteao~l~ia_I..(:jr;lui barbaftr:lchjs~ intratln r~l~tii get cqfleubinal QU 'o'fe61eie. mal if;! \(arsta, G,i!lootaavea: re1aJii s~uale 0. Elatia la ~ma dOLla lum!; -·In n61embrie; l~g4, r:nal')'l§lr.llili M.~, "Il!Iroitg, M±A.,;a' fQ~1 ilw~n"a~a §J e~ taspitalrul tie psihiatrie;

• s0jia iovinultUlui a- afirmat CE. acesla cltea rnereu 0 carte despre crime iar, Tnldata d.e 23.02.2005. l-a Ia:saf un bilel din care rezulta ea s-a dlis la p01ilie sa se predea §j In carelsi ceraa iertare de fa .acsasta, in cursul cerqetiirii psnale, de la sojla ThvinuHului, a fast ridicata cartea pa care acesta 0 c!tea, cartes avand denumirea "Han din Islaoda" de ViGt'or HUgo, cartea. iacand palte din calectla "Aomal'1UI de dragoste·, aqunea I':artfi 'desf~umndu-se inlr-un regat fmaginar din ISIanda secolului al XVII-lea, reinviind f;\rmecUI ambiar,tel milot'o{1licB" a !'arilor sGa,Rdinave, p-e fundalul caronl se proi8oC±eaza IIf.1ura Jabuloasa a crudului Han. A r!')zLJllat, ca. dragostea pura djnlr8 EtMel ~i ~rdener ,er& 0 transRoz:Ltie literam a pr0prillor obstacole pa care Ie-a avut de biruil dcagostea lui Hugo pentru AdDie. FouohlL i;;H it:i,ordilTle moral,a,

concluzia rornanulul e~j:; C3 qra_gostea semnifica de lapt oevotamem nemargihit

• invinuituJ M£ a avut e teritaUva. despanzurare. in vara ,anulUi 1996. aJ?a 8L:1J;T1 [e2!LHta din deelaratia mamei sale. din data de 04.03.2005.

Tn cursu! cen;et1iJii penale s-a dlspus expertrzarea medlcQ-legala psifiTalnca a invlnuitulul ME. medicil speelali§ti aval:Jd de raspuns Ia urrnatoarele obiective:

• daca pretinsa fapla de Viol {Ii ornor asupra vlgtlmel T.V , pe care invinuitlJI M.E 0 re!a~g sub forma. Uhwi vis i-a accentual sau nu tulburarlle de personalitate de Up Bordellne dia_gnasticate in norembrie 1994;

• daca Ia data 8xpertizarii. rnvlnuitul ME prezanta lUlburari pslh 08 ~i care era diagnostlr;ul acastor iJJlburari;

• d~a in rnomentu: savEl:rl;>irh faplef 7nvlnuilul a prezeniat sau nu tulburari pslhice !?i care srau natura ~i dfagnostieul acestora:

• care a fast discernamantul lnvinuftulul ME in timpul savat§irii fgptei;

• dec-a sa. re.cbmanda apfioareq masurilr;>l' de -sig!-lran[ci GU cametei:' medical §i ears ~r.aU acestea;

• da:cii, pe baza probelor administrate ill cauza, oele relatate ds invrnuit sub forma unui vis ~i care au corespondent 1n realitate cenduceau la C0I1c111Zia ca aeesta era sau nu autorul omorului com is in data de 15/16.03.1994 asupra victimai T. V.

Din rapcrtul de expeitiz;t ll]~dico·l!=!gala gSihialr.ica nr.75~t,iV/1);;1~,cgin Z1 J~):i,2!'lQ5 ~ezu'ta-,uJni.atoarele:

• !!_Ull1ltul M.E sutera de sthl:WTrenre paranpldaj

• discernamall1ul sau in prezent este absent. Raportalla f9pta imputata, este poslbl] ca aeeasta sa fi test afectuata III cadrul unor 1ulburan psihice de- mtensitate psll,oticEt, eand, d~ aseroenea, sus-nu.mit!!J1 nu avea ,discernarnant.

f'ata ,de- afec$il:U:lea pe' care <g' PJezintg, $)ldata eU pierderea disGem~r;ntintuJl,Ji. s-a necQmaridat aplicarea rnasurilor de siguran!a rnedleala, contorm prevedeJ,ilor le€lale, art.114 C;J,:l.

Pehaza GOflQ)uziil.or din rapectol.de e-xp~.rtiza p,siDi~ttl&~, prin ol€J6nan1a Gin 2~.,Q$~2Qd5" qa;ff!! if) dG$~r.tllI, tin &$1t=\/19H4. ~r(,J€tlr_otM a djSp-,ys. $00.8t81'98: de sub urrf\ari~e .penala a rt'l¥ir'llJitufwi 1I'i1'.~. per;(tl1l sa:varf,?if.e~ intra;etlunilor pr-E!Y. de art-1M: ~i q_rt.174,8.p •• eu apli~. ~rt,iG~3, Ji'ba., ~ alit.1S G!p:,!§i a sesizal,.tn b'aza: a:r1,114' C'.pl~ art.162 C;p.'p.,rribuna'lrJl Bihar in vederea intema_rii mei:lical'd a ,ac~estl'lia.

Prj!"), seFltiiita penala nt.87/05.04,2005. dala in, dOS~9r~l:J1 nr. 16€;71!2ciO~., a T(ibtlna,l_l!)lui: Bihor', ~w·r;li::i'P:l:Jsir:ltfff8-area m_edic;ala.a llJ.i M~E..ih SpiIalul (;:Iinic de RSii;)iafrie. ~tei.

8.blulia,datilld\OJ. prpgufer if! dfJ,sa~UI hr,88/RI1,9~H a aYl!Jt la baza· CQrfcluziih~ rA-I'}~rtului €Ie. e-xpertiza f!lsihiat~k:a, ~in_gu~ul mUloo de fm)b.3. cat~ 'a:, fost 0Elf(l>bo~C!-t C_I!I 'celelalte aspe~te des-erise de M.E., lot;llIllapt-ei, violaFea, vietimei ~i 'cbnsideram t;a este sJlJsceptibiia de ihtE3Fpr.etf\.r.i.

in conQ.luzis,speta f:1r~zenJiilta: Seoate rtl' evidehla iinp!PitCl-nti3 expertizEii. psiffiiatrice ca mijloc' de Rr.oba, care. a fest coroborata 9~.alte pmbe'~i care, Tn finC!-l, a stat la bazaoSolu1iei Jif~tPl;in ca['}Za,\

3 i! CIIIMIJ\lALI!iTICA

_EPISTEMOEOG1A TmtOBD

Gbestor '~e pplitie dr. GheorghE! POP,A

Reno,mlta Editurs "KOltW' din Roms - Itslll a publical I.ucrm~ ltHn,trtid "E;piste.mol'ogia fetorli", aulor dr. Antonio Fratauio, fillld con.~iietata "ungfudiu exhlludiv de',,, IIrilii/es ler,rigmu/ui ji p,ihllp'lIt'/lIlis unui'terllli"". Ac.euta Imare "lI fils. tradusadin, lim'lra' lta'li'ana In rO,mr~i de ciitre dr. ~opi KvMku, iM Hpiri rea 8i s·~ re,alilat d~ clitre E4!fura "Era"'d'-~ eadrul U,II:ivei'~itatj'i Romane de ~tUnte Ii Arte "Gheorghe Cdstea"-.

Avand la- bali expe~rienta dob1lndHi de ~utbr eaarmaie a prlifnleisale" respecliv fod coml Sat ,8 I Sigu,ran,!eiPub lice ltal ren~ (~a.1' ,'jJ eea de j udeiijfo r de onoale), c1dea sa sa dore~te'a fi un man'ual util,aliinl.~lor caruc',ljnaz8 In cadrol unor dructuristafale 0.11 ahibujiiin dllmeni'ul siglltalltei lIatiollale ~i ordinii publiee, eu atribuiii 'pe linia combate-rii terodsm-ului, dar ~i s~ec lal i ~ti I or In domeni u.

ProbiematiclI 'terorisfa oeufi inti un loe priot/flu '" afelltia

_ spsciall!tilo( 5lue.urmirs9c dece/areali inf818gers.8 fufllror resorfqfilor

• (Jc'esfu/ 1800men complex, care, din nefeticir8, caracf8r;~ear8 8cf'u~li!8fe8 cofidl1Jlliit1 m~TtDr #ai~l)c~idenf8/~, iJrtenfsle; iJ$f 1; /lUrOp8"~ •

• Ou'p,a ~Jmifiel Hr;- di;titlu;lucr~r:e; In caUJa se ocupilll lIlo,d ri.gurp:s de; isioda, metodele :¥I princ,ipille ~care sta~ I~ 6'aza eilni)a~W'fi ~~ofu~de.. II ferorii fi a lup'fei, pe~are 'rahie ,H ducem imp,otriva ii, sub tnate aspect! e. pretum li e,"'Ucanismele pgihosociare care .g'enersali ~! infre!in

CRIMINALI!!TICA-=- _ _ _ - _- _ _ ~_ ~ - -_ -_ __ _ = ~~.,:

Obiective ~i masuri prealabHe

Prevederile legaliOl jU$tifica, orqanizarea prinderii in flagrant, In cazul unor ihfractiunl, chiar daca aceasta metodologie nu este enum~r:ata ca mijloe de proba in'ajtjcolul 64 din Codul de prccsdura penala,

Prlndersa in flagrant de catrs orqanele de Urmarire penaia a fast con testata , uneori, cu motlvarea c-a. ar reprezenta o irisUgar8 la corniterea infracltunii sau o.tavortzara a contiriuarf activita\ii infractionale. Majontatea instantelor nu au luattnsain considerare aceste argumente, iar prirrdsrea in flagrant este acceptata :;;i utilizata in majoritatea statelor €u sistema demccrailce necontestate.

Finalizar.ea flagrantbllui este cQric{etlzata in prinderea faptuitoruluiin momentul ~i la iocul-cornlterf faptei, ori cat mat aproape de mcrrrentur sa\.-:ar!?irii acesteia. La majoritatea lnfracli.unlIor flagrantul se,organizeaza de tapt dupa epulzarea infraC1\unii, ;:ivand scopul principal de a reeupera de la infractor! oorpurile ,pelicte sau de.a concretiza mijloacele de proba in mod cat mai concludent, In unele situatli este tmportant ;}i aspectul referiter la prlnderea 9i Identificarea autorllor infracliunii, ori ai cornpllcllor acestora, pentru -cia nu lntotdeauna se eunoaste tdeoti1ataa.sau nurnarul lor,

Prlndarea in flagrant este aplicabila multor genuri de infractiuni" dintre care pot fj enumerate; tumit. lalharia, Upsirea de libertate, ebuzut in serviciu, sustragerea esu distrugerea de inscrlsuri, ruperea de sigilii, in mod ilegal, infract;unile de corupjie, infractiunlle cu stupefiante, ;nfracfiuniJe de terorism !ji eete specifice cr;minaJitiilii

orgahizate. _

Obiectlvele urmarite, In cazul organlzarii flagrantulul, constau in: impieaicsre« consumertt actMtiitii iiicite §i diminuarea pericolulu; social' prinderea fiiptuitorului. in momentui comiterii fapte; sea tntr-un Ump cal rna; apropiat de acesta; strangerea tututor probelor care atesta eXistenta lnfractiunii !ji dovedesc vinaviiJja faptuitorului; restabifirea situafiei anterioare. recuoerere« prejudic;ullJi cauzat !§; ridicarea obiecteior, bunurttor detinute sau traficate Ilegal !ji tragerea te raspUl1dere penaM tntr-un interval de timp cat rna; apropiat de momentut in care s-a comis tapta.7

Pemru reallzarea fn bune condit!i a acestor actiuni, este necasar sase respeoteanurntte principii ~i reg,ulf de metcdlea sau tacnca, in lunette de genul infrac!lunii vjzate2~

Pregafirea aeliunii de realizare a'flagrantull:Ji presupune uneQri masuri <Ole sup ra,'ileghere , lnterceptarl telefonics or! ale altar documents etc. Sa irmearca obfineroa unor informalii cu privire' la activitatea infractional.3: ;'§i cu privire la, faptuitbr. inciusiv te~edintele, anttJtajul, complicii, favorizatorii: modul de operare etc.

Prin ana/iz;~ dqte/ot $1 infom181iilor care au determine! acliUnea, sa urmare§t~ stabflirea unor aspecte, Gum ar ft: determinarea IOGujul, zone; §i medialul unde S8 va. desta§ura;· stab/lirsa persoanelor Implicate sau a gruparrlor de participan[i; cQroborarea date/or $/ stabilirea moda/ltatilor concrele de ael/une. Daea este pos/bil, se va proceda la reeUn08$terea zonel unde se preconizeaziJ desfB.$urarea evenimente/or, fotografierea~ filmare;:I $1 schitarea foeu/uf, in

scopul inslruiri; participan(l'lor eu priwe fa dispunfjrea tn teret: $; modu/ de Bel/unp.

in continuare ssto necesarii:: st.abilireiil. ~~hiRl?lpJ l?i a nurnarului de persoane participante; stabUiraa, mo,clului de amplasars in dispozitiv: s-tabilirea di{lpo?itivuILii de fila]: stabilirea ecliipe! da rezerva, in cazul ihfr!lcpuriil:Orin Cere sa pot produce perlcole, stabllirea echipel de oercetare la tala loeului: determinatea speciali§tilor care se vor ocupa, _de corpurila delicle sau de obiectele care ar Rwtea c9.ns.1ilUi probe; stabdlrsa modulul in care SI? vor rloloa acestea sia loc-vlui unde se vor dspozita j3tc. i.Jmtle c0'rp_uri ·delicte pot fi cu caracter special, ea de §!XElrnpltl materialels sau dispozitivele explczlve, drogurlle, siste_mfi.![e'in.forman,G.e'etc.

Nu pot fi ignqrati iactorii .secundarl ears pot avea irifluenta. in (eaIiZEtrea_:B:~tlunii, cum.ar fi: [act~(iI atmosferlel, particula"it8:1ile ilonei de acliu_ne; tehnieasl !ilomrilefolosrte tn timpul aoliunii,; mijloa,cele de' transrnisie utiUzate de msrnbrf echipei sau de infractori; semnaJele Care vor f folbslte in tlrnpul acVul1ii; varianteJe de rezerva: Hlasurile prsconlzate pentru siguranta participantilor ;;;i masurile de prim ajHfor, in eazul unor acliuni earese potsolda au VaramaJi Gorpdrale"

01;l.1t8. actiVitat~ ii'll'Rcrtta:nt§ ,0 're.preiifltii instalarea echlpei in zona de a~~il!ne %i mastJ.rile de <;i:S:igurare oEl. (ealizari; flagrantyluL Iflttareq_"m l:iispozitJv se va face 'pe trasee drfente ;;;i Tn ftm_Glie- de .dlstanta fala 'de locul de plscare, echipele plasandu-se iriitial Tn zons apropiate zonel de intervefltie. Se: vor lua rnasurds asi·guratorR, necssare pentru blocarea c.ailor de is!?ire din t9n~~ perrtru persoarrelesuspecte sau autovehieutele aeestore.

De la inetalarea dispoiitivului g:ama" Tli1aza t1inamidi a fl<!:.grantlJlul" ceJli1auc_atqrtJl acilurW tr:epl!.lis' .sa alba in vedere lIilQeplinir\3.a c,l!ImuJatlva .a urrriatoarelor cerinte: acnr.darea priorita{ii pentru cedrete particlpante la acfiun&j tuere« masuri/or in tsvoeree cetii{eniler cere tranz;teaza, au tocut de mUt:Jca sau domiciliazii in zona de aC(iune; Juares mssumor de protectie a cadre/or care lucreaza sub acoperire ssu a cofaf;oratorilar; protejares$i asiguiarea materia/eTcr, bUl1urifor. substanfe/af sau sumelor de bani folosife in combinallile operative.

Realizarea flagrantului.

lntervenjia proprlu-zlsa va fi executata dear de echipe speelalizate, care trel!luie sa r~j decline ldantitataa: in spedaJ da,ca nu p0~rta uniferma. pentru a nu fi confundate cu rnembrll alter ~rupari adverse, In prinGipai la infracliunilEl axate pe anurnits ttaRzadpi. Cellalti participanp VG( ""sigura securitatea, zqnei, r~linerea suspedlilor care au pljJasit zona de actiune, ideotrticarea martorilbr etc.

in. func~e de fa2'ele cOffiiterii actului infrac~onal, la ,aproape to:ate infrac1iun'ile se pot distinge tre! posibiUtaij .de iriterventie peritru realizarea: flagrantului,§i aJ1_Ume inainte, in timpul sau dupa comiterea faptei. Daci~. actiul'lea S8 ~eaHzeaza inainte de, CQnSumarea actului it:l1Ta~ii.9n_aI, este preferabil caactele, pregatitoare efectuate de infractori ~a fie inctiminatB legaJsau interventia sa previna csmiterea unei Infractiohi ou un grad ridical de pe~k:ol social.

34 l:RIMiNAil!iTII:A

Flagrantul reallzat in tlmpulcornlterf taptei presupune ea, in rnornentul ihtrani In dispozitiv" infrac1iunea, sa fi~ in curs de Qesfa~wrare. In acaastafaza exlsta unele rlscuri, deoareos autorul S9 poate atlatntre alte persoane, ssts Irrtr-o stare de tensluns extrema, dispuasa riposteze in once tnomsrrt. De asernenea, pot 1i ranite persoana datori,ta staril de panica 9i existij pericolul Iwani de- ostatiel de !,;,atrSl faptuitof, care va incerca sa.~§iasrgur8 scaparea,

Prinderaa in flagrant realizata dl:lpa consurnareaactufui i'nfractlona.1 censtltuie eel mai prtelnie moment de at:tiWle, inlrucat corganizatorii prtnder:iI in flag~ant dispun de avanla:jul fact~ri.Jlui surpriza. lar lnfraetoru' S9 gase$te de oblcei Intr-un moment de relaxars ~i dsconcentrare. in aesasta 'altematfva a-xIsfa insa rlscul di~paritiei infraetorulul eu hun_urile :9a,re rf!preziflta obiectul lnfracllunii sau al abandonaril acestora, pentru a-si asiqura mai usor scaparea.

Membril echipei pot al8ge. csa mal buna alternatiilt! de lnterventie, fiind necesar uneorl sa se schimbe pe parcurs rnodul de a:eliune, in -funciie de aparijj~ unor evenimente irnprevzlbile sau care deterrnini!! crestsrsa perieojutul erl. a. altar riseurl, in eazul aplic~J!ii planului initial.

Dupa prinderea in flagrant se vor rei;lliza9J1umit'e actlvita~, . cum ar Ii: tmobittzsre« persoenelar participante fa savar~irea (n!rnevuni'/; perchezi!ia corpora/a a aersoeneior retinute, s eutovehicutelor tolosite de acestea, controlul bagajelor, ridicarea le/eroane/or mobile ort a altar aparste de comunicare fa distaJ'f!8; taentittcsre« mertotilor ocular]; transportarea mtrsctorttor retinuli fa tocu! und« se va des fatj ura ancheta; in ventarierea. sigi/area lji transporlarea bunurilor, substantelor §i inscrtsuritor ridicate fi intocmirea procesLllui-verbaJ de conststsre.

1r1 siluatia uner lntractiuni se va Qbtlne. anterior autorlzatle de petchez~ie .cl.e la instanta, pentru a sa putea dsclansa Imediat p_ercheziila domiciliara. Tn aeest scop se VQr consfitui din tlrnpechlpele psntru fjlerehezitie sirnultana, in cazulexisbsnjei mai rnultor lnfraotort sau locurl vizate.

in cazul lnfracjlunitor tare pot genera perlool de expI0Zre., luareade ostatiel saw utilizarea armarnentului, Tn rnasura posibilitatilor Be' va prlJEeda; la evacuarea persoanelor care dbmiciliaza sau au locul de rnunea, orise alia inlampJ~tot 11"1 lmobilul LInde sa va aC1f9:n~ sap in lmprejurlmlle acestuia.

D<J.'98. flagrantl,!l-se des',§::;;o_ar& in spatii rnehi~~, echipele de i nterventie ver'intra in spatiui vlzat sirnultan, rapid {ii din mal mutts direc1ii, blocandu-ss cai'lede retragere a lnfraetorllor, Se va prace-da apai la anihllarea fnfradorilor. timp- in care S8 vor asigura exteriorul, ferestrele' §i 'caile de aeCes ale imobill,.llui. Metpdele de p~trundere iR '$Pa1iiJl vizat pot fi' diversificate, ~i $e vor r~aliza_.m~mai. In echip~a, ;;;iJb 'coord!')n,,!rea unui §~f. Toate metodele se baz~¥a pe acele~§J prIncipii, fii(:ld preferabU sase cun0asca dispunerea cailor de 'acces §j incaperea din imobil in Gate se allEl inHaet0rii. Qaca nu _sa- pot afla aceste detalii se patrunde simultan in cat mai multe indiperi.

If) alternaftva organiiarii flagranrului in spa{ii .desCHise se vor a!J1iqa rEl9uliTe mentionate anteJior, Este Litii'.\i §f c!-lnqa§ter~a temperament,ului infr@ctorilQr, pentru a !',le estima cum vor reaclioll'a.

Se va uvea in vedere faptul ea locurile de~chise otera lnfractorHor posibilitatea dEl: 8, 0b~seiVa mai bine zOna §i dezavantajuJ e.eldr car.a ,acponeaza dea fi mai u§or repEfra1i. Plasarea membrH0~ epl)ipei sa Ila faGe~acoperit, in tinutcl eivila qdecvata medh,JluJ respec;:tlv. pentru a nu S8 crea suspk:iuni lnfractorilor.or; per~oaneforcare dJ'lmiciliaza ifiJ ~ooij §i Ii PQt avt;!rtiza.

Dupa (ealizarea flagranlului, zona de acp'une 1mbuie degajata rapid, pentru a s'e prevan'i eoncenttarea persoahel6r curibase, formarea de piocaje, tnterven:lia altor infractori ori alre evenitnel:lfele negative.

Operafiunea "Budha",

Numilii Oc,tavian, Raul, Olaudiu. Eus.ebiu 'til Ann se cun0§leau, de rnai mult firnp, 'fiind 11'1 rela!ii apropiate, Alin plecase de catlva &Oi' in Franta, un de obpnuse calltatsa de rezi_dent, dan, in .anli 2001-200'2,.. a revenlt ln tara de mal mute on, sub diverse prete?'t~.

La una dln calatorri a adus unauteturlsm foarts vatoros, rugandu-I pe ~u.sebiu s'a~i j3ermita sa-~i ad;'i_poi:>tea,sca rnasina in garajul tataluisau .. Profi'fand de faptul ci1 in 'garaj erau depozitate dff.erite bunurl ~i piese re.zultate din dezmernbrarea altor rriaslni, Min a ascuns sub un parbrlz 0 borsetaln care se gasealJ jD8ste,2,GOtl pastile Ecstasy, pe care intentiona sa Ie eornereialtzeze.

Dupaputin tlmp, in luna-auqust 2002. Alin l-a propus lui Octavian sa-I ajute la valorlflcarea acestora cu p.re,tul de 150.000 leilb,ucata, PJPrn~ndu-i 1,00/0. din ,ca!?~ig. Oelavlan a aecaptat propunerea, rugand.u-I pe prietenul ·sau Haul -sa ,§aseasca,QurT1p-iiratorl$i pro.tn1tandu-i ca vor Irnpaqi cafiltjgul.

Raul.avea 'ihfortnatii de_spre; un tanar: eu pranurnela Gee, din munioipJuLDe\ia:, oareatlase c~ tranzaeliQna.droguri. Gloe i-a_'g~omis oa-I va contaeta pe UI"I priaten cunoscut sub nurnele de "Maehe", din 8vcur-e~Ii. A comunlcat apei faptulea acssta sra.dispus sa BlImperoeo cantitate mare de dmguri, au condI~a sa verifice cornpoaitia unei pastlls.

Operraliunea nu pafea cornplloata sau riscanta, astfel lneat, 'prin lnterrnediul rnembrilorIlllerel, s-a tnrnls o pastill'\ de d~og slrttefie de la Alin la Goe, .Anallzele chimlce ali tost faverablle, asttel !!'leal Goe a transrnis oa- era dlsous sa tranzaction8ze jrJtre:aga eantitats de drOgli.ri.

T atra tlrnp, Octavian plecase pa litoritl. iar AUn trebulss sa, se reintoaroa 1n Franta Tranza,i::!la nu putea, fi insa ratata, astfel Lllcat l-a cornunicat telefoniG lui OC~avial7l sa la c;:he_ja yarajl;Jlwi de la Cfaudiu !?! ~a caute borseta cu droquri tn locul unde Q ascunsase.

fn 4 septembrie20Q2, Oetavian a reventt In municipiul Hunedoara ~i a gasH borseta cu droqurile, imp~euna eu c-~italti prlsteni au convenit sa se deplaseze r~ Dava, pentru 0 intalnire eu Goe. Au utiJJ?al dou§. .autoturisme, pentru 0 mai mare siguran!a. Actiunea nu a putut fi finalizata din cauza unor sespiciuni §i' nein!ele_geri in prtvinja.prejului.

Prin convorblrne telefonice purtate ins-a direct tntre Octavian ~i Mache s,a stabillt 0 rnt<::lJnire la un restaurant din localitatea S§ntuha.!m, situata, infre Hunedoara §i Deya, Au convenil parolele ~i rnodul de ~eG_unoa§ter8, reaHzandu-se intaJnjrea ih 6' septemorie2002, DrogurUe au fost transportate numai de Raul, CU motocicleta, pentru.a nu atrage atenpa. La restaurantul eonvenit i-a i'ntalnit pe partenerii de afaeere 1ntr-o ma!?ina BMW, purtand 0 dfseutietimp de c~i.teva minute. Pre1ul oterit de ei pe buoata er-a mai mie decat cel-convenit anterior ajungandu~se doar 18 suma final.§: de 6.500 eura. Aeest ,fap! influenifl euantumul oa-iltigulul de 10% e,,!-rf?-T reVElnea lui Raul §i prietenilor, as·tfel inoat a revenil Ie Hunedoara pentru ase consl!llla cu eL

Dupa cateva zile Goe i-a 'teI etonat insa, spunandU-i ca eei doi eumparatori aCGspta preluJ propus de ei, convenind sase reinlalneasa in Deva, la 10 septembrie. Deplasarea s-a, realizat cu doua autoturisme pertermante; dar wnul a" fast, lasat in localitatea Sa.r1fuhalm" pentru aei dertrta pe eventualii l'lrmaritori. Au ajun-s in Deva eu autottJrisiTluJ lui Claudi(!l, iar punga ou droguri 0 purta Raul, care avea .contadtlJl dire.a c.u cump.aratotii.

TntaJnitea, GUGe] d_ol cumparatori a avut lac ih statia Petrpm, l,lnde s.-a depl<lsat Inilial numai Oclavian .. Tntr!;) timp~ Raul §i Claudju se intalneau cu Goe inlr:"o alta staFa de b~nzil"la. Cumpi'ira'torii i-cj.u grata! lui QctaVfan teaneurtle eu bancn0t~, iar el urma sa Ie 'comunice t{llefpn'ic lui Raul ~i

CRIMINALISTICA 35

Claudiu rnementut ,primidl ~fectiYe '03,. banller, eand eitrfthlJia sa-i p:red~al!Ji ,(30!'l b,0(Sgtfl cu dr.oguii.

in minutele - finale. ale fran-zaeliet au .aplarut lilsa, In arnbsle stall! ds ben zln a" maI mufti ofr~l:Hi de polWe, ·.G-are atJ realizat prinderea in flagrant: I'n masiha lui RalJl ~i elaudiu au lost gasite drogurjle.1 tar la 'Oetavlan a fost gasit un pistol §i elncl eartU$e eu gaze, I acrtmeqene .

Au Tost',brganizafe 'imediat daseinderi la dtimiciliile susnumililer, statD.lIiridu-se 6a pistoll!J1 ii aparfinea lui Claudlu, care mai .avaa acasa 30 de'cartu:;;8. Pistolulavea calibrul BIl mm {ii era In stare de functiti)nare;· iar eartuseleaveau sfeel acustic $1 laer'im.·og-sn, TricaQranou?se rli. categol'iamalerialeTor explozi.ve.

iii poflda masuriter 'de precau1ie, infi"aetorii tusesera mper:ali: de ofiterii de' p0li.Fe din Deva, sp.eo!allzati tn combate:rea cfimrnalita!ii organizate' ~i a tratieului de aroguri. i rnpreunacu pr!ieurdi'ii specializall' au 'f6"St il1trep·~i.ri-S.e rnasu File neQes:a~e$i au f~st Q:onc.epwte' directiile ,de a:dl~l)rie.

Primele masuri loate'in ¢auza, Ctl Gateva: S8.ptarna~i· rnaint!iJ 98 6rganiza,reaflagrantl!llui; ·auconsti;l.,t,11'l ide-ntjficar.e'{l. tututor suspe:cliI0r, ,stabilirea Ie:gatu~ilor 'dihtre ei, stabilir,ea dbmi8i1iilor aeestora,ic::leHlffic;area autti_turismelor fblGsJle, a nl1ltlel'el0f de lelekm.ie_ mobila util izare ,loGwr:ilor ~i' 'rfJ8(;liilqr f~r{cver::ita:te; obiinere.a de date despre comRortamentu!' $uSJl'eqfil,Oi" ete.

in urma verifiGarHQr s-a !?tabJIU eli aee.§tia, eiroulaueu autoturismele maroa Mazda, ilimat~ieulat fn jude!ul Hunedoara §i Nissan-P"rimerq., Inrnatricular Th' Germania. Dill 1)'t1lr:ifiearile efectl)ate' a rezultat ca' de:1ineau un pistol. filra a s_e putea si'abili tipul armsi,

Ulterior a reeuttet {aplul ca imenlionau sa vande drogurile In stalia de cwbur801i MGL din De va., stabllindU-se cu exactif;lte momflnlU/ cand urma sa aiba lac lranz;:Jcp'a Totodata, sea srabillt cil doi dintFe suspecJi, cu unu! din eutoturisrne, urmau sa vina in sratia MOL pentrueiectusres (ranzaC/iei, tEmp in cam suspectuf al trelleE; se va afla tn sratia de c8.rburanti PETROM, ou eel de--al doilea a uto turism , de tmoe. ptin tejefom)1 moM. coordoae activifiili1e primltor doi.

Cele,ddua slatii de carbu.ran~ _se aila 18 0 dis_tanta de 300 rn una, de- cealalia ~I ambels au "acc:Bs in Dtu I'liI:J I National 7' §'i tn alta strazl seeundare din rnuniolpiul De¥a. P'h:ib"abjl acesta fussse rnefivul p'entru care trancantji au ales at:easta ZQn:it.

ACji.unea de prlilde~e 'in 'fIagrMt aacestera a GOl'lsta,.t, in actiVit-at{ ptegatitoare, activi1:3~i de prlndere a' s:u~plectilor '$i a€fiv.ltBli ultsrtoare actiu:riii 'de realizate-a flagranhlilii, .

Activitiifile pregatjtoa~_ a,uoonstat itr_:

o recunda_§ferea locLllwi unde urrrra sa aibaloc lranzl3.c1ia, JntoemiritlU-se- 0- schila a acesiuia:

'0 reclJn:o~tetea ioc;ului de ~mde Octavian urma sa coo.rdon~ze activitatile celorlal!i d_oi suspecti;

a stabilireaechipeJOI" ears vor aeliona pantru 'prfnderea

in I'lagraol §llmobiIJza(ea slJspecfilor;

o stabflirea 8chlpelbr eTe tezerva:

o sta.bilirea atribllti110r "ectjrul membrLl a! acestora;

o stabilirea pozipilor as u rma sa Ie ocupe fiecate echip-a;

o stabillrea ltinerariilQr piin cafe urma sa .$8 patrunda in zena~ de acthJne;

o stablli({la modului de ac~illne;

o slablUrea momentl1lui lf18are urm8 sa S8 aciiOrieze simultan 1n ambele statii de earburan1i.

Miis_uri perl.tru prlnderea .$1 imobilizarea suspeiJpfor:

o s-a intrat tn dlspoiifiv eu apmxirnativ doua ore rnalnle de momen!UJ, tranzaCliet;

a Tn momentul in carB susp·sctli cu autolurlsmul marca Nissan au intrat in stalia MOL, au fos! anunta!etoate echipele de interventie §i s-a primit eonJirmarea ca. in statia Petrom, S8

aHa suspsctul 1.0. eu autoturlsmul Mazda;

o cel dol su'spec-~ din s.taiia: Mol au'oprrt autourrtsrnul in apreplers -de re§i'rea In str. Depozitelor, in asteptarsa GLJmparatoruJui:

a coordonatorul a-ctrunii a dat cornanca de a se aeliona. sirnultan, tuturor echlQel.or arnplasate ln eels doua dlspozitlve const1tuite:

o autotunsrnete suspecillot au tosr blceate din fata ~i din spate;

o lntractorf all tost Imobilizali ~i Tnca~u~ati:

o concomitent s--a realizat idenUfioarea martcrllor asistenli.

A ctivitiiJiIf} u Ite tioere ir:npfJiliz_§rii 'susp.e-etil'QF:f1 u 9Qn$tat 7/1: o coerdonarea de c:alre procurer a activil§_~lor de ldentificare a susper:tilor;

o ccntinuarea ac~unilor in prezsnta martorilor aslslenp;

o elsctuarea perehezili!ilor corporala ~l a autoturlsmelor suspecjilor;

o rtdlcarsa teletGl_al'lelor mobile utllizale de _~iHre ace-~tja.; o rtdtearea pastilelor suspects de a tl arnfetarnlne, gi'isile in a'uloturismul maroa Nissan:

o tialcatea pislQlu!ui eu gaze, irnpl's,LJna ou un IllJmar de cinci eartuse, gasile in autoturismui marna Mazda;

o lntcornlrea procesukn-verbal de ccnstatars a inIract[unii flagrailte;

o transportarea traficantllor la sedlul I.P.J. Hunecoera, pentru a f ,a,nche,tati In' legatura eu faplele cornise:

o ridicarea §i intlisp~onibil,1zare~ cslor tloua autoturlsrne u~llz?te la savar~Jreafapte-1 de aatl's tr-affcan\i;

o etectuarea percnez'itiilor 1121 dornleiliils faptuitorilQr. Inc.u1patll au fost arasta!i in zlua pririderii, tmfla{Jr':Mt. fiind apo: tr'imi~i in judecata pentru deti'nerea,!ran$~8r:tarea $i punerea in vanza-re a' drogurllof de mare rise, prevazwl"a de art.2 alin.1 .:;;1 2 din Legea nr.14:3/2000, eu apflcazea act.16 din iilceea§1 .Ie.ge, @ctaV:lan ~l.qa_tJGliw aJI test tr.imi,§.i it! jugl~g~l~§i pentru j.r:tfr~G1iufl_~a· q~ ne.r.~1'leet8.(e a regirclIjh.ii ar,meIQ(~i ml!)!1ipll0"r, ~re\(~t~ d~a.r.t(2·Y;9 ,alih."'! Go.d penal.

Ana,liz:e:U~ de la:oora,lor au stabiJit ca pastilels capturate erau drogtJri de mare rise,

:Octavian, Claudiu ~i RMi all fast sinceri pe paroursul jl:.!deca:!fl, lnvocand fa,ptwl ca a,JJ fq§_tatr~§l Tn ~ptivi1a~ea infra,t:tionalij d~· c:atr~Ann, Avei.'!.u v(3.~s't~' Q.l.!prinf!1i! Ti:11r!3 20 §i32 de ani, Au test GQnfiscat~ drggurjle';,jn b~za art 17 alin,.1 din Leg!3a' I1lr~ 14GI:teQO. Pistolul ::;;i earttJ§:ele au~f6st :COnfiscate in ba~a art. 1'1'8' tiLe : GEld , penal: in .Gonlormitate_ctl art.'! €iS GOd procedura p~nala s-a men,tinut sec;hesttul asrgur~lor ;asupra calor doua teJefoal'le' mdbife uJ/llzate- ((Ie irifr!lcterl pentru tranzacp_l'!. i'efetit~are la.::dt'l')guri. in, baza; acer(_jIa.~I·tex:~ legal 9'a tldrGe! ins-a seeheslrul as!g!Jtafor -iristitLiit ae PSlr8hef as!:)p,ra celor dQua awlolurisme··eu cOaTe S9 deplilsas_erii.:'tinerH pentru realiza,rea ,tranzactiei in condilii de si9uranja.;3

lncutp<!.!ilau primit pedepse CUpr.lI1lS~ intra 3§i 4,ani lnchisoafe. Alin, care ;;lyea 32 dJ3: ani, a' .f95t cond;:un.na_t lal 0 ani ihehis'oare ~i irlterzi¢'erea' ~n~r dreptliri pe timp de 4 ani.

B1BLIOGR.AFIE

1 Lazar Carjan, Tralat de criminalistica., Edit. Pin,guin, editia 2065, pg.685.

'2 C. Aioni\0aJe, V. Berchs!ian,. ~,a.. "Tra·tat de metodica criminalisiiea:, Ed. Carpa{i, 1994 , val.2., ,pg,292..

3 Tribunalul Hl:medoara, sentpen.231.2003 (doslnr.279512002)

36 t:RIMI~I!iTI~A ,

ABSTRACT: Probatiunea~tiin'itica a unel infracJiuni centre vieFi perseanel impli,ca rezctvaea unor problema ce $e referii atal la autorul faptei, ca subiect al infrac1iur)iI, dar ~i 11'1 victims. juristulapeland latoate mijloacete ~tiinli'fice de oercetare pen1ru I'll descoperi adevarul f'aptic. Astle!. cercetarea la fata lccutul este ac~unea: de u'rmarire lnevttabtla, orientata spre recep\ionarea nernilloclta. 'gasirea, fiKarea ~i luarea diferitelor dovezl, in scopul elucidarii caracterului evenimentuluL in aceaeta activifate" medicine legata se rntalne~te cu crlrnlnallstlca, ajutandu..se reciproc. Crimihalistica stebileste impr-ejunl' rite ~i rncdul de sallar~iI'e a fap1elor Jar medicina I.agale determtna natura Jezi(.,lfi,lIor de pacorpul vtctlmet, vechimea lor, eIeetele pe care acestea Ie au asupra intregului orqanlsrn ~i asupra vie\ii vlctlmel. Grani\e'le dlntre msdtcina legala §J craninatlstlca nu surrt net delimitate, '" anurnlte privih\e. ~i nicl nu se poate altfel atat limp dit aceea§i unnea reclamii exarninari complexe cu caracter inlerdiscipli nar,

Rqlul investigaliei §'tiiR,litic.~ ih oripe' ca,z derill'larte vlolanra este acela de a evide_ntia ~I proba tot ea esle legat _de rnqdaJitatea,. meeanis_mul sau GaUZe mortii, in sC_QPUI reatizafii unei recpnstituiri catma.i. aproplats de-adevara evenimentelor ce au eondus fa daces. Se urrnareste ldentiflcarea presupuselor obieote vulnerante sau a orlcaroraltor probe ce pot orienta spre 0. ipoteza de ancheiiL

Examinarea presupusulul local avantmantulul :;;i a cadavrulut 103. ,"ocul gasidi lui ests actitrnea de urmarfre ifjevitatiila, o_rienta:ta spre r8(::eptionarea nemiJIQcjti',," studierea rmprejurarilor leculul faptei, gasJrea, fixareasi luarea dlferitelor dovezi (prsluarea_ materialelor In SC9Pl:J1 elueidarii caraeterulur evenimentulul, personalilatii faptwitorolui, mobilelor eorniterii fapl~Jpr §i, deasemenea, a altar T.mprejurarisemnifieative psntru cercetars). Astfe! "tala loculul" se define§~e"simplu ca fiind lceul unde, cel .mai poslbil, a avot 100 incidentul eereetat. Esle Ioarte important deoareee aiei trebuie conservats toate urrnsle,

Cercetareala fata locului se p.regate§te ~j se .desfii§0,ar-a

in contorrnltate au norrileJe procesual-penale, prin apltcarea metodelor tactiee reeomandate de crirninaJisti_ca. De' regula, locul taptei se cerceteaza: ,de Gatre un grup de persoane, din par!;l fac parte: procurorul, care e:QFldu_ce fntreaga, aofivi1ate. medieul iegist,expertul criminalist, cadrele de politie, precum ~) unele persoane din dorneniul de speoialitate, Ie.g~t de. natura infra,ctiunii sau a urmelor create; Acfivitatea de. csrcetare este btganizata §i condusa as procurer, de 'aGeea tot! partiCipantii acfioneaza la indiba!ia ~i psrmisiunsa lui. SpEmialistul irebule" f'lrivit ea uri a::jutoi. 'consultant. EI locreaZ:ii dupairldic:alii1e proGurorutui, ajuffindlll·1 la~.gasirea, 'fixa(M §i preJu:area urrnelor §j ·a altar probe ril3;tetiaJ.e. La. desfa'~,l'li:are-a anchetei speeiaIi,;;tu! .~tragealenli<i anchtitatorufwi asupra particru!a.ritatilor eazului eat §i da lamuririie neeesareln leg,=lturaou !3cctl!'1r:Jile'lui.

Printre ,principiile 'de b"aztiale. cercetarJi la {at!'t leculul trebuie sa notam oportanitatea, opsrativltatsa '§:I cornplexltatea (finalilate, rapiditate) care, lntr-o masma semnificativa, 'asigura ,6biinsrea urror inlormajii complete .. Cl examinare imediat§., completa: ~i coreota fiicuta la fati:l. loculul perrnite sa. se clarifiee:

• esenta evenimentului;

• locul ~f IIrnpul savi3.f'§'irii lui;

mobih.ll §i scopurlle faptsi; , modaHtatea de TnJaptLlire;

• actfunile 18 fata loculul. catls de accss ~i plecare;

• partioularitatile tiztcs ii·i pslhlca ale faptuitorulul;

• caracterui §i rnscanismul ccrnlteril vatamarilor 9as1te la axarnlnarsa cadavruiut,

Tihahd cont de datele obiinute 18 esrcetarea la fata locului, an'ohetatOlul a\iansea-za epsrativ vsrshml despre eVeniment, persoanele implicate in sa\tar~irea faptelor. organizeaza m'asuri operative. inevitabile de citutare ~I raJinere '3 fa:ptuitoriIOf, p1ilnifica producerea dcvezller; de'sfa§._l'lrarea csrcetarll. Astfel, datere ohltinute vor ftanafizate pentrua se realiza o reconstinnre 10g108: .a evsnlmentelor c,e au avut loplatala locului. Ihforma!iile' obtinute la fata looului permit efecruarea unor rCij.io_namante_ logioe in l'8,fl_ort cu cele constats, De'e.xemplu, examinarea impresiumi unei urrne da

pantof va permite apreclera.direcjiei in care Ii) perseana se deplasa, Constatarea prezenfei, p~ cadavru, a (Jn~i lezitmi ell caraater marker 'ate e deosebila 'ilalbare in aceas.ta etapa ,.a cercefarii Be-oareee ea psate Gri~'mtaasl:Jp.r;a. ,obieb.t.uILli vulnerant ce urmsaza a ficautal la fata locwl,ui. Ai?1fel, lnterpretarea infcrmatiilm dOOC0per,i~e Sa ,a.fe,ctuElcaza in \,(ederea 'rea,lizarli 'unei recbnstltuirHl fa,pteJbJr. Oualts clivinte, iriferprefanJe, realizats-cu dcazi:q ,c'e'rc~ta,rii la fata locului se plaseaza lritr-o 6q:lJne logica 'in '''',~QeJeli\' n~cpn~stii!.li~i.i aV,enimeritel-br. GUl1loa§terea dat~IM de la fg:ta LO:GuJl:Ji usureaza muir desfa,§ur?'rea e)(pe:~tizfJi §J formW!.area cOllcJu-ziilpr.

[n stera inliesligatjel'~lilnJifi~ a mOJtH vlolsnte, indjferent d,e lncadrarea juridi('!a, Qbiectivefe pri(j1ritare ale eercetarli constau in desc'0.p~rirea §i idewtific_::areC! cadavrului, stabllirsa eauzei mor1ji, loeul ~i, tlmwul cEm,d a survenit deeesul, Imprejura;riiF! ce au tayorizat savar.§)irea 'faptei, rnobllul §i seopul.ei, itd_entifi~area infractorului precurn §i a tuturor datelor utile psntru aflarea adevarufui.

Medidna legal a se intalne§tecu crtrninalistlca pe mal rnulte planur], ajutiindtl·se reciproc in cazurile de ornor, LoVi~i, sinucidsri, diferite accidente cu vlcthrrs ornanestl. in eare orirninallstca stabilests irriprejl:Jrarile~i rncdul de 'saviil(§ir8 a faptelor respective, iar me-aiciiia legaJ.§. deteroilr:Ja n(1tura leziunllor de ped;l0rp81 viatimelor, ve,~h nnea lor, efe.ctul p.e' c:a,r,e acestea 71 au asupra 'intregului organism §I asupra V'le~j vlotlmei. In, asemenea condijil, .datelestal'lilite ;;je rF1!:fdi,eullegist sunt tolositoare organulloll judiciar §i f?XPe[1ulul criminalist la tormarea concluziiler sala, i:;ir dCiWle consjatata de criminaJis.t ii surrt utile rnediculul legist la stabllirea unor impf.\9jurarl prlvitcare la fapta, Granliele lntre' mediclna le:g,<I,I8. §1 crimina,listlCa nu sunt ded net delimitate ln.anurnlte pr:iVinte ~l nic;i nu se p(JlateaLtfe1 atiit tirqp (;:_~t ,,£Qeea:;; i ufrl;1ar_e't;:I,arna examinEi:ri cQmw1e>!(€, Gl!J GafacJ:er lntereisoipllner.

Cen:;eta~eafA'GEl'pe QiJ;s,tabiiirea ILrnLtelor loeului Iaptei, '3, eventuarelor mpdifiG~ri, schimb~r:i ir.lterverilte in pozipa unor obieete, "in continutul anumlter urme .. In acsst timp, medioul Ie.gistexami"neaza, vlctlrna, spre a stabitl daea acaasta a de:ce¢at sau mal este inca Inviata, pentru a S8 Ius masu rile de acordare-a pril;nulwi ajuter-si de, transporters urgenta Ia.cel mai aproplat spital, Tn eazul Tn care aceasta 1m':§; traie~le·. Daca, victima a· decedat, cercetarea locolui fal'ltef continua t:u examlnarea cadavfulwi,fn vederea desc.operrrii urmel0r :de violenta, prin care, se pdt stab'ili cauza mortii, mijloacele: uti'liza:le, timpulaproximatTv al producerii ;ac-esteia, ,dacaeste vQliba de,omor, -si~t1ddere sau atcide'Rt

Cerocetarea Idcuilli faptei ,Guprinde doua etap'e:

o e.lapa statica, ce cOl1sta in siudierea §i Rxa,rea cadrului locUlui fapfel, fara a deranja starea inltiala, aclica

cercetarea urrnelor ~I supotLurilor pe ears sa gasesc aosstea, precum l?i a oblectelor, 'tara ea acestea s~ tie dsplasate:

o erapa dinamrca In care se procedeaza Iia examfnarea oblectelor din perirnetrul eeroetat, dupa oe acestea sunt depJasate §] ridlcata,

'Tn etapa slatl'ca trebuie sa Sf! tixeze kml:ll exae], ill tuturor o5ieBteJO~ gasit~, se. descrie totut, 'se artalizeaza, se fotografiaza. In acaasta efaRa' a C9(Getarii Gada\ltull)i 'S9 stabilesc ,JOc.uJ §l Q.o'zlti,a acestula; sexul, Yarsta §i jalla aprol<.imatrvi:i,. natura !?I culoarsa Tmhnlcamintii. oblectelest ,,\'lfrriel~ Cilin imediata saaprepiere. Pozitiile atipice pentru loeul in care ~e' q,flae:;:adavrul' descoperitse descrtu foarteamalfllJnli1, fara a se pisrde ,din ",edBra Gon'semnar.ea pC1lziYer Ti'e0arui segment 03.1 :corpullJiliictimei, atilt unele Ta,la ae altsle, cat . .§i 'PQzitia ler rap:ortata la obiectele din jur (flbi~tele pe care S6 alia ort.ests sprijihil)', j'lreclJril §'i alte situatli daosebite ebservats la caaav~u ca de Eolxempll:l, leziuni elemantara Cll caracter rnarker,

A'$.tfe/, fie vor cons_emna:

o stsre« /ocuin!ei ce ss desf~oara De la periferie (sludierea inrrani) spre centru (rnljlocul carnerel) rnetodic ~I cu mfnu!jozitate penlru a sa obtine maximum posibil de Informiljli de la tara IOCU1UI:

o examinarea urmetor WasetJ/ogie) de Incendiu. explozil, ;forta~l, urrna papnare, ~actorJ prirnari {li secundarl ai Imp'L19c8I'ii. urma biologlce ate. in ecaasra activitate. cotaborarea dlnlre medicul legist ~i crirninaust este diferita,de la caz la caz, perticiperaa medlculul fiind rnal larga §i mal activa in eondl11ile cercetaril tactorilor prlmad ~ seCQndari ai lmpu§catii. precurn ~i tn cernetare.a urm.e!or biolcqlce Se va csrceta ~j consernna asttel, In functle de caz:

o prezanja §i aspectu! oritil!:iului de intrare ~I;:jl oriticiuJui de iejire. '€!'l,re, pTfn aspsctul lor morfologic., prin prezenta sau absenji3 factorilor supllrnantan a'tat la ruvslul acestora oat ~i ta nil/sJul altor segmente ale cadavrulul (Ia nil/eJul mainii, de exempJu) p:ot furniza lfiforrnatil lmpcrtants pentru torrnularsa Ul10r Ipoteze:

o prezenta urmslcr biologice, care p011i:

- iutne de mat$tie: sange, saliva. sperma. pal', sudoare, case, dtfe~~e lesuwr'i mol;

- urttte de forma' arnprente ale buzelor dinjilcr, d~etelor etc.;

- vrme lezjonale, lasate de agen-tl meeanici, ittiti, chimlci. biologic!.

Cara:ctei'is·ticile leziufl'il:Or cOlilslate, pS' cadavrl:J, reprez'int~ ,una dinlra principalele u~me, al.e putarid IntruAi caracteristicile' ma:tkejllbr leziotlali, fiind asUel de 0 importanta ma:jora 'in C~fGeJarea ultefioara'. De aceea, descrierea 100r trepuTe facuta eo~r.e()t~i comple!. de catre med~cul legist, 'dupa normele se,mi,dI0~,iei m€l.dlco,legaje" menlion~ndu-se: felul letiunii,

38 DfIMINALI!iTICA

1(;lCaJitar~a, nUfnEu;wl, eutoarsa, terma, djmensiunlle" oti'Smtarea,a,speetul lTIarglnilQr si al unghiwrilot eventu.ale!or [!Ilag! etG.;

Qs~zarea mirosurltor pal'lIcUlare rJrn inciiipere: !;laze naturals. petrot, migdale arnare, IMectlcfd, precurn si propriatallle rlzlce ale anurn.tcr oblecte (conslstenla, [erniJeralur~. vaSCQzi1atea);

Q exeminere« agentulu; l/u/ner8m. pentru a se stabill ln rnasura poslbiluhn. Inca din aceasta pertoada, daca caraoterisilcile sale corespund sau nu celor ale lezlunllor Aceasta exarrunara prasupuns cclaboraraa S1ransa dlntra medicul legist ;;;i criminalis!, informa1iile oblinute S8 pronunta cu maximum de prudenta !?i sunt rslatare procurorului psntru stablllrsa versiunil de ancheta:

Q tiXBroo Especlelor topografice prln fotogratli ef.e.ctuaf6 Ie crlrnmalistii din achlpa. sub directa coordcnare a procurorulul;

Q ObJiner.ea de informiifii de la enturs], apartinator; !ji din eaete medicale ale decedatulw. CU' ra:rerire la: antecedentele patologice ale acesru!a. tentative antarroare de .sulcid, oonsumut de allmente sau bauturi inaintea decesulul, eve-nWa/e tratarnente in curs de efectuare. data, Tmprejurarile !ji simplomele prarnonltorll ale decesului;

Q eKSminarf'la cedevrutu': in aceasta etapa se racornanda a se face la focul gasirfi, in ordlnea urrnatoare:

- situajla J?I pOZJtia cadavrulul;

- ooieetele de pe cadavru ~i din ap'ropierea lrnseiata (sa

au in vedere obiectale cu care S-8U putut provoca lezlunl: obiecte contendente. taletoare, lntepiHo·are. (aielQareInlepatoare, despicatoare. precum !?l obrecta fT1{)1 oe- pot fl gasite chlar in intsnorul corpului decsdatulul sub forma de calus in g-ura. cuUl in plaga). ea se exa.mineaza f.ar~ a ft mobillzate;

o Illlbracamintea ~i incaltanlintea;

Q date generale despre cadavru (sex. varsta aproxlrnatfva, construena cerpulul, starea de intretinere, eutoarea tegumenteloi atc.):

o prezenta ~i evidenja modificarllor de pe cadavru (S8 anallzeaza $1 se desctlu In dataliu toate modificarlle eadavsrlce Irtstltuite: rl.Qidfta,te, l1'iclre, lividitati putreraclie);

a caractsrlstct ale ~esuturilor:

o caranlaristiclle partilor eadavrulul cu metit10narea lezlunllor constatate Ia nivelul acastora:

a precizarea h;;IOului in care se gaS9§te cacavrul.

in etapa dinamlca se [ilFDcecle_a2':8:' I~ examinatea oi;)iec1¢IQr din perirnetn:il .i_;;erc.Eital, dupa c;e aC'estea l?unt dt;!pfasa,te -iii. ridicale. S~ eXB.m!(7I1~~aza c?"oavrtli, a.naliz.§:ndu"s:8 fil amam:Jnt, qfat de' cihre fjlledicl,.il Ie.gis.t,!'"at §ii de catFe

criminalist sub indrumarea procurorulul, articolel'e de imbracatrilnte, ale cadavrului, melTll1ona);]ou"se: prezenta rupturllor, a urmslor de- Ttnpu§care, taisturi, arsurl, mice indiciu al unet Il:lpte purtate eu aQres,o.rul, ate. Sa efedtueaza un examen extern amaFluntit; .dupa dezbraoarsa cOlllpleta a cadavrului, desonindu-se fD .de.l.aliU: ·semnele mo-t:1ii reale, letil.:mile de violenta" urrnela b,iologip;e ~i nebiplQgice, semnele partic.tilare ~i' orice alt detauu censtatat la nivelul tegumentelor ~i rnucoaselor acce·s.it:lile examenklluJ extern. Se etsctueaza totografii de' detaliu.

in aeeasta. E:l'tapa se p'fiocedeaz8 la ampataraa §i trimiterea urmslorsl corpurilordelicte in vaderea examinani lor de laborator.

Tn baza ordonal!!ei procurorulul, cadavrul este ridipat l?i traosportat 113 morga laboratorului rnedlco-Ieqal sau 18 preseotura unde urrneaza sa se-faoa autopsia.

Tn acest fel, se pun la dispozitia orqanului judloiar informatii referitoare la data prealabilaa rnortil ~J, eventual, asupra -semnificaliei lezi"uliilor cle violenta., ceea cecontrlbuis la ori.eft1area ancnelel. 808S1 fapt se realizeaza prin analiza comparatlva a aSiJeafi.lIui 010#blogic ai lezlunilor marker cu urrnels (aoale modifitan _~j refleCtari ·ap"§rIJte cao §i GorfseCinIa a' inten;tGtiunii intra" Q persoana .. H:r cazul nestru vletlrna, ~i msdlul cu cars i);lIra in .'G.ontact) e:"cmmafe §i analiiatel la 'iala Io:@.ului. formulandu-sear@ume,nte pro .§.j contra rR conteatul ipO,te:ze!.or plauzji;ifle~ Asltel. 8e' vsr amalit<! in detallu toate aspsctele particulate ale leziuriilQr: .c:o.nstal13 p-e cadavru.

Le:ziu,nile' marker psntru leg<lt.uri§i noduri apar In ~pan~ura.re, strarrqulare, sutocars prin obsti1:!a.r.ea gurti !]ia nas.ul,uj sau in alte ag~e&iOni Tn care 'vlctlrna a fast [rT)obilizata prin ,1eg~r:~fl mainJl.oJ ,§i pleleareier, Le,g;:IJ!;i!?!se, efectueaza; de obie~i ell materiale Cg;: frar:lgh.ie,.sfo.ar:a, sarma, (jar se pot folo~j §i alta tipurl de rnatenate ca: 9biHCt~ de vastirnentatie, obieete textile ere. N09urile se executa in dife~ite rnodurt, putand fi idantice, eu nodul de cravata:, sau pot fi specifiC€! unor'Indeletnieirl (marfnarese, ,ehirurgical,de \esatorieete.) fi'e afiptc. Ele apar ca excoriajii rsallzats prin presare, alunscars a materlalului pe supralaja teglfmentara, avand dimeflsiunl cefnparabile cu' ale rnatarlalului producator ·al, leziunii,. individualizarea pUtand fi' data, printre altele, de, neregularit1.i.t! ae GOl'1tur, ingro§ari, subtieri, defeete,

lezl.i.mile marker produse de rnainl apar ~i la stranqulars, SUD forma: unor sernna .de violenla externe, echimoze ~i e~coria:tii, diFilre care 0 parte pot f produsa de unghil. Cornpararea imaqinii {;ie. pe gatuJ v[ctimeicu 'datele anttopo.metriCEl'fde rnalnilor banuit'ului permit~sa s,e cDrlchida. uneori p'e 'b:az·a'de.~x,be(imeHt.e;, daca era PQsitlila: exercifarea Vio!i3nWloJ <;j~ catre RerSQana re$j:te:ctiv !\. Ev';d~nt ca disc0~d~hteie,de. ordin ,,:II!li1ensional§is!,!atial, mai. ales dis.tanta

CRlMIJ\lALI!iTlCA 39

i3iriJte' degettJl mare §li 'arafalbr, au o valoar.e cBregorica pantru fermarea uner concluzl! 'f1ega,tlve. i.Jrmele de unghii., exttorfaji.ile s-etnilunare. au. 0 vaJoar'$ inin'i"ma, ap~r.bape !ilIJI~, ,in iden!ifidareaagreSOfl,llul, dar prezenta lor, .alaMi cle'echimo~e eu aspect morfGlogJc earaetertsttc are 0 mare valoara diaQt:l0stjca pentru stablilrea rneeanisrnultri de preducEtre 'a mmlli prln sugri.Jmare.

PlagUe mH$'Gate, constat€! p:e tegumentele cadavrului, pot avea 0 mare valOafie mptk~t p~in aspel,;'(ul lor particular ce este det{lrminat de caraeterrsticile individuale ale agresQfI,llui. Unieitatea aparatulul dantar proprlu fiecarei psrsoane prin eornbinarea cara'(:;:teristicilo~ generals. {forma arcadei dentare, dirnensiunea, spa~ereaiilI 'in9Iinar~a dint[iQr).cu p;miG.ula~i:talllj3 individuale (rnaltormatil, dezaliniert, earli, fraciur'f; plombe, obturatii, preteze, dinti lips~) S9 r-eflsc;ti:.i. in' .qspetiltulp;lagii 'mu~cal.e,avand .0 mare v8:Jha~Ei LQrient8,ti\ia tm identifrcare:a posibilulul autor,

U rrnele de 0b'iecte' vulf1e~rarile stlnffre'(3verit 8.bnstala:ieiiil traurnatblo;gia, mec.ani8a: p'e- eorpul cada:vri:Jlui putern eonstata prezen1a de' lazitJni preduse prin presare, lnfundare, taj~re; Tritep:-a-re· sau doar alunecars, produsa cu ajutorul unor in.s:tr:umM1e capabile sa ~uprtm'e viat!l. cum .ar fi: eu1itul, tpp_orul, secera, sapa, furca, coasa, ba.ta,. rang~ etc. Forme'; f,li aspeetul leziunii i.ndio.3:,in prirnul iand', tipul ebleetului \f.l!llne(ant,lu_rnlzal;id, in acelasi timp, ,~j elernente de apreolere p.rivin"d dinpmi.ca.?QtiJ:Jnii',o?g~e,s.i\f.Fl,. di~ec.tia §i, !)nghipl 'd~IO)lJre, elemente de natura s~ contribuie, la verificarea lpotezelor §i vsrsiunilor, avand astf~1 0 Valoare,prbt:lalot!:e,. Aeasta urihe pol; reproduce, rnai muJt sau rnai' PLiliri' fidel !?i cemplst.vconturul instrurnentului .~i suprafata de contact delimitate dEi' acesta ~i sa corrstitule in leziun] marker. Colabcearea stnlnsa dtiltre medfeu! legist :;;i crlrnlhallst se contureaza foarte dar in aceasta C!cfivltat~, deaareee mepie_uLlegist furnlzeaza detalllla morfologie.e a'ie leziuriil, care permlfcrim'irialisttilui sa rezolve problemail.;lentita.iiicibleGtwIUiVl..iln.eraotprin(.je.terhlinan;fEj. paJ1ie~lfj.rtt:atflbr- sbieetuldieerp delict '(exemp'l~rul GOri'lCret)!, partioularita~i ee pot fi imprirmite la nivelul ,!eziUriilor marker constatats ~i consemnate .de.,ca1~e'-meOTGull~gisti

Cj3rc_~tarealfJ. fa@. IQc_ullJi, in caz 9;e ~c!3:i<;l.ent ;d~' tr~fic. runer, peats ridica 0 sed's, de problems lejg~te qe absenja v.e.niculului,prin 'fu~a de ta flIta lo<>ului. InacesiesituaW', prEtzel'll"} ~Je cadavru a unor letilJnj ma'f~er-.pfintrtJ diferile plittl components ale' autevehisuleler: roti, barB. dl;) proleetle, radiator" farmj., diferite proeminen!~ ale autovehictllelOr', 'este de Q mafe 'importanta de'oa'reee, if! 8f11.)mite conditii, €lIe pollua forma .$i dimensiuntle acestor parti ale mijloelliul de transport" fiihd tie un real tales la itieritifica:t"Ela ac-esitlia. Atwrici ,can'ri1 v:itlima B-.a deplasat' cu Lin aJt vehicul (l:iicJcl'eta., motoeicleta, earuta) se va ,tine C0_lJt de posibilitatea cre;irli tlnDra dintrfJ leZiuni de ditre:elernerdele 'acs$fl!lia I'n momentul famponarii, agajarii $'1 rastIJm~:rii. Aces!e leziuni sefVesc,ln c<'lrldltiHe cerGeta~ii, in. prhtllJl rand la reconsJit_uirei,l dinamicH

accidentului, ['lUland contribuisl la iderifificarea' a!citovehicul ului ge.nerator d~ accident. D.e .asernenea, aspectul 'moi1oiogic a! Ie-iiunilor, precurn §i; earacterlsticile 'alt9t proQe constats la cercetarea la fCJ.t~ locului P.Qt orienta asupra ca,litaiii de conoucator auto" ocuparrt sau -piet6ri al vIGtimei.

in cP.hditiile Impu§c.a,rii, se cbmstBta prezenta pe.cadavru a lerdunilor rnarkerpe orificiul de intra~!3 ~iI~au orlfidul ge-je$lre care,alil.turi €Ie, Rrqieclile:l~ c.Of'l~t!!t~ laf?la l§1cuJui $1 Ce.le sxtrase Giin cadavru, cu o.cazia, autopsiei, sunt indk:il pretjoase pentra ide'nlifi!::.are-a.: t!pului 'da ar:rha. cu bare .s,a tras, a tilr-ecllei §J .di~t~"'lej ,tie Irag_l;lfe.

La oereetarea la :fa1a loeului, ill cazu] unul d!3ces R~ih "actiunea urrer 'f8clcid WzLei, sa pol eviden:lJa lezlun: mar;a:eter.istic.e~ {'cu valoare rnarket) pentru unanurnit Up ae' agelTlt tlzic (d_e ex. conductor electrii:;), iar prin ,aspegt)Jl§l dimensiunlre leziunii, aoeasta poate red'ct ampren'I;;t~g:entull1i fizic provoeator.

Asttel, cercetarsa fa fata loouIU!; efeotuat:a 'Ou 1'llt'Jlta. rabdar.e §i alefliie; in mod rnetodic '§j tehnioizi;lt, exlstand 0 eolaborare aetiva inlre tQti rnsrnbni eehipei, est-e un prooes §fiih1ific gnitlat'de regulf care -aduo inf6rmajjl deosebit de (jtile' p13ntru re!i:Qn~titlJiTea. au mare acuratete a faptelor, pentru it!§li'llifiGarea obiectului );IUrner~nt, .6e'ea ce VEl coild.u¢'e, in final; spre fapluitor. ir;J aeest pr0~eos me,diql,:l.l.ui r~g,isrll r~,\line·r0Iul de a stabili motloil mecatifsniiJl $1 GalJzarholjii vi'climei, putand eteri, prin.ar;,aliza aten!a a aspectl'llui mOrlologit: al leziLlnilor, dale aeupraobieeju lui provoeator 81 aeastora, mai, ales .atunel oand se afla In fata uaor leziJJni cucaractsr marker,

AEFERINT.E BIBlIQGRAFICE

Beli,'} V, r Tratards iT:t!1clicin1l,lelWla,l3lJ~LJJe:@i,. 19~_5:; Beli~ '1/." M_e:ofciCl~ lr;ggtll,. Bqcure.$tl, 1992;

,$~Ii.~, v.",JnQ,r~l:!laI tl~ P.t:~:G!i01i m@'dii::!,Hegala, Iii uou re:;;IJ , 1990,

Beli~ V:, Nanes C,., l;raomatologia rneeanica Tn praetica m~di~o ~ ,le9;;11a:: ~i judiclara, Bucure$li, 1985 ;

·Jon Zorfderman, B'e-\l0nd the, Cdme Lab. - The- New 'ScleRce of Inve:siigaJio-n, Wile,y ScJence,Ediiions, Tomnte_, 1990;

K'embaeh M.,' Medicin.3:judicfatit B:ueU[~li,-1'958;

Khight. B' .. , Forensic Pathology, Ed; Edwards,Ari:tOldsi London, 1990; Knight B.,U3!ii!.1 Aspects of Met fica I Fr;.otic.8; LOlilQon, 1'972;

Lucrarile celel de-a ti"a Cons'fatujr1·§tiin~fic:e, pl'ilEi!juila,tle' ariiV,El:r;>area Yflt'i sEiJ:<ol de inilaiama.nt, ~rcel!lr:e_ :;;i .ilsisterifa med(!;0-le'Qala Tn Moldova, 18.1111:9:82;

Loghin, Q., Tdader T" or~fpl P~nal Roman, Ed, "$:aJ1sa". BUI;:ur~ti, 1,996.:

LQmb¥f1 P. §,i cOlt, La m~dec;:in ~evanl.'sl!s jUJ:l~~ 'la.Hont, Paris, 1973; Mihai Gh" Elemente· constructive; de arl!l!Jmeniare juridica, 'Ed. Academiei, Bucurel',lli, 1982;'

Mircea I." CritT\inalisti€aI,Ed. Fur:id<'!Jlei "Chemarea", l<;l~i, 1992; Scl'ipeatuGhe. , Medicina legala, Bucum:;;ii, 1993;

s.cnpcaru Ghe., Palologie medioo-Ie,gala. la,*i; j,988; ScriPGaru Ghe. ,PaltilogJe ri're:droo,.!e.gaia~ la~i, 1977:

SCirjpCeru ,6H:!'e.,Cio!'l1ea T ."la,noviCi N., Medicina §i drer;it. la:;;i,,19l9; SCriPC81\J Gh8l, Medicina' I~ala expertaUr In Adma,l'1ia, Ia$i; 2000:

Stn'pcaru Ghe, Terbanc:ea M., P)lIQlogie n:retlicp'":legaJa, BLjcuJe_§Il, 1980.;

40 CRIMIJ\IALI§TICA

-- -

Dr. GHEORGHE ASANACHE

Natura §i nivEiIl:J1 partrclParii exogenea unei persoane, deduse In mo-d indlreet prln analiza discrtrnlnatorts medicobiecrirntnallstica adrssate:

• aspectelor generale §i de aetaliu ale' loculul

descoperlrii malerialului cadavene; • elementelor descriptive Vizanq tablou] patolezionel instalat la persoans postimp_actare cu anume agent vulnerant exoqan: • princlpalelor influen1arf ale tabloului cemportamental general de catre slrnptomatolonia clinlca predominant obleeliVa evolutiv supraacuta:

• r!diea probtsme rnaiales organuilli de cercetare pen,alai sub raport medicobiocrtmlnalletic practle este posibilij

delimi'tarea - intra anumita limite - i'ntr9" ...... _ ...... ~,...,.,~-_~~~

particlpari irltentionate atribuite:

• faptuitorilor; • persoanei interesate In cauza, numai oaca S8 snpraadauqa alter elements patoleaicnale celor deja lrnputablle ef~Gtelor c,onslituirii de CdpluUi) de. impactare; la rernarcare de:

• lmpnsfbililate de a se fj deplasat singur, in ee priveste sublsctul; • deplasa:billtate' pasiva impr;mata de catre un altul.

Piaga provocata prin tnecerism ,mixt.

insqtitlf de /arga pi$tdere de substan[a le nive! de masi! cerebra/a. s-a gasit fa cedevru! tiescopert: trur-o p'OziVe (toto nr. 1 !ji 2) nefireasca pentru ce_ea ce a i(lsemnat camp/ex coceeciaionel pato/ez[onaJ sigur instalal in mod brusc ~i brutal, cu lntensiiete supraliminal ii, manifestand gravitate cI[nic.8 §i p'arac!inicfi Gincola. de. otice posibf/itiifi terapeutice: "caz ciillic pterau:" din start

Se excludeq de plano acceptsre a versiunli de ancheta potrildt Gareia: persoene sr fi rea/izm deplasare eorporeeli: intentional atJtoprovDcata, pe dista'n/iide putin peste t80 de tnetri si apois-arJi 8$ezat inpozi/ia In care a fost deseopen:

cad,a vru(.acesJeia.

E./faminarea trledicocbibciitrlinalisticii complexfl adFesa(a rt:! egala masura la:

• materif.jl cadaveric;

• IDe de provocete a impa_ctului au un autovehicul de mare gabarit;

• por1June de teren,plan"striibatuta," de cafre vtottm« ihsii§IJ

• urmele relevate a inlattlrat, §tiintffic.fund_arnen'tat, vsrsiurtaa de ancneta acreditata ell Insistentade catreorqanul de .. cercetare pe_nala legalmente investit cu solutlonarea cauzel judiclara coneret date.

CRlMII\IALI!iTICA ., 41

ntemetal reprezinla cea msi mare relea de cetcutstosre cDn lume, fotmat~ dintr-un numar mare s.i In continua erestere de I'elele locale, pubiic» !ji private, de fe/ele regionale !ji nationafe lnterconectste. Acesta apare, a!jadar. ca 0 "rerea a reteJelor'informatice.

lnternetul pune la dispozi1la utilizateritor sa:! mal rnults eateqerf de servicii, precurn: e-mail-ul (p0§ta electtonlca.ce permite sehirnbul de mesaja ihtre utlllzatori), (elay chat-ul (camera de discuUepentru utilizatorli retelel), Wad€! Wide Wet:! (c.~a mal populara parte a intemetulul, care permtte-vlalonarea de pagini care lnolud texie, filme, sunets, irflagjinl §i alte variants de, forme de' interacfivitate), userMEiH.!1 (grupuri ,0e ~tirh unde 'fletate poate ':citi alJunturile introdllse dealte persoane -:;;i poate .oosta el tnsu§i) etc.

Marile H'llE!le infmmatice au avut oasct:}Fl.siurte- e)(tref1/' ~~ mpida ~fa:t'iri plan naVooal, dar maiarS's [1'1 plan tfahsmi1i:onaL_ fauMrd p0sif:iila accesarea a numilltk)E1Se .sisterne. De!?i aG,e$t~ slsterrie inform'ati'te-, pnrl serviciHe poe, eare le,,(1)jera, a~adus. In med clar mariavantaje sO-GielatH., au of~rlt,!?i fioi ocazll rnult mar sofisticate prih: care le_:gea poate fi Inea.lca~a 1. AstfeJ,'se comlt.tot felul de fapte.lndizsrabile sQctal, care sa ROt lfilfinde de la acts de terorfsrn pane la 'acte de harttlires,ex!-1qJ~l., !?i fotul nurnai tu uti singur "click",

Teate aceste tapte, comise tn zona te'hnglogfei rnoderne, infr-oaf'lwmita, p,eti<'lada !ile tlrnp !?i pe' un teritbrlu detarrninat, reprezinta: erHninalitatea ihformat,ea2_

Crirnlnalli de diferite rang\-lri ~i Ilpuriau sesizat vulnerabllilatea sistamelot de 'drept 111 domenlul.fntorrnatic, §I, mLit&nclu-§i afacerile In acest domsnlu, audsventt rnai repede ca orlcarrd. mal efide-fltl '!?,i Irnpliclt mai periculo:;;} din urrnateareta motive: rnlcserarea dlstantelor, costuri rnlnirnale §l fatada, anonima3. Qitl pacale, toate domeniiJe lnternstulut, de§'i benefice pentru [JtiI;zatorii cinstiji, t~prezililfa, In a:~ela§r timp" c{Unpuri infr~cti0naledaosebit de perlculoase pentru societate:;§i ordlnaa publica, pentru cei care sunt inlefesalisii le foloseasc::a. in as,tfel de scopuri,

'In cartsa sa, "Securitatea cornputerelof", J. 'Carrel 'declara c~, incepfmd cu afacerea Watergafe, crirninalifatea_, lntorrnatica este probabll, obiectul eelei mai vasta- aIrerapuni

d'e ~c~mufla.j4.

Anchetele Ptgpfllzate de diverse state ale lumii au re_levq:t un ,rllJma:r mate de, traude 'informat1oe"ee-ea:' ee arata ea acest fenornen tn:::!~uie' luat in series. Tob']§i cITreTe: avansats de aeests aneheto ne fac sa credem oa numarul'de infractiuni Informatice nu este, in aoest moment, veriflcabil pe:'nttll c'a nurn arul infrac:tutlilar nedescoperite, care torrnaaza "citra neagr4~ a acestul' gan de crlmaeste mult rnai mare decal soar putea croos.

Ve'r'ifidirile ,efectuate r:j~ dllerlte orQanizapl ale statelor lumii au oonstatat pierdarl de miliarde de dolari, suferite de eeonomiile care-au oazut pra;da crimei lnforrnatizate,

o explic~_tie a taptulut ca, au fast descoperite foarte putine drfltre inf'raC!iunile din dornenlul inf~)frnCl.tic, soar baza pe lipsa de!$p.~cializare a,an'chatatoritol' §i·i:l. po I iti§ltil or5.

in situ alia In care; orice perseana p:Qat~ avea acces Ie releaua' internetului, putanej aecasa.astfel a, sumsdle de baze ae date din intreaga lume, cu mijloaee tehniee minims ifl ,cheltuleli financlare redusa, orl~ rauvortor i'!Qa'te' provoea pagube IItlelise unor instltu~1. de stat.sau private'. In "Computer Crises", un raport al Consillului N?li.onal d~ GEilrcetace din SIJA, g'e, afirma ca tetoflstul iilei de maiMe poate provoca p9-gube- mal ma~i till un keyboard decat cu 9 bomb,36,

Servidite' 6fe'rite, ae Internet se b,uGU~ de 0 atantle de0s~bjta din partea crlminalitor. Pe web, de@xehlplu, lnframorii j'nfilrile~a un site ,ptiri care vancd produss'la. ~feluri tearte rnici, curTlparca16r.u-1 plate§fe aeee s]!Jrna ~j Ite- fapt primesta un obii3ct acarui valoars sa aprspie' €II:! zaro. De asernenea, Jnfraeteril i'nfilnfeaza sitEHllric pf'in c'aie 6oIEi9.teaz;a numer~ ~~ a.ali! de credit §! alte infor.malii personale de la cli~nli, apQi viir:J1il i nfotm9_Me altar infractori pefflru, a 1& folosl:' in s,!;:_oputl jlegal~i, Dar,eQmenzile cle' Jjlrodus91:ha:l'iiJl:iloa:s:e de- pe iiltemef ell 'p'a~ de credlt false sunt d~'dofriei]il!Jl trecutl!Jlul sau au- ra,mgs d0ar"Tn preoeuparea Inltaet6filor lncepator], me:fodelfi'!, d~lr~(.i,clate' a le'gft evoluand tntr~UJi rilm rapid.

Pehtru, Q.3. magazil"leJ_e''l.ilttuale ~u1n~etafsa mailrirnlta'jn Rclma,lliap,lr.l'ldu_s,ele 9,0man~l_ate,\ infractqtii rernani au' gasit alte metoae 'd~ a-si !i~jgwa veniturl iI,clte8, cum este, spre eX$mplu"publicita.tea en lime',

~ ,altaf0ff]1a raspandll8, a cr-iminal1fatii lritormatica e,ste §i

4i! _ _ CRlMII\IALI!iTII:A.

plratarea programefor pentru calculator, cese reallzsaza pr'in tncarcaraa programelbr dlfuzata pe internet il"\ rnernorla intema a unul calculator, atunci oandaceasta operatiune .nu este autorlzata ae- dl:tre tltularul dreptu Ihli de -8utbr9. Ih aeest sa-ns, sun I blnecunoscute acliunile.Grganelor de poliye din rnai multe stale, care au condus la conflscarea unor Importants cantftiili de e_chiparnenre inforrnatice de natura sa s'parga clspozlttve de prateelie 'CU care erau prevazute pro~ramele originale 10.

In acsasta mega retea gloDala a rnlarnet1.lIUi, spionajul informatic cunoasts Q amplOffre,;.li 0 dlversificare deosebita. Fu rtu I de info rmatii esle 0 ingrijbJare tot mal mare a institi11ii1or de stat, dar §i a compantuor private ale lumii11.

SWe exernplu, In august 1996, un hacker a atacat site-ul web al Ministgir_ului Justitiel din SUA, mbdifica'nd eOl'l1lnutul ,tex:lelor§i imaginilQr .continule de acesta. Astral, in Iocul fotograflei proeurorului general a posta; fQtografia lui Adolf Hitler, far in locul d!3-numif'ii Departarnentulul ,Ju_stJ!iei a l2Qstat slntaqrna "departamenLUflr!ius-tfliei'~'2. 9" in lara noastra, hacksrii au spartslta-ul Mini'starului de Finanie, unadln cele mal "mteresante" modificari fiind adau~afea "laxei pe prostie''13. Gel mai sloovsnt exemplu este insa eel al lui KevIn Mitnik, unul dintre ce'l mal cunoscuf hacketi din lume, care, Il'ladoleseentA, a spart sisternul de comandaal apararii antiaeriene a SUANQrth American Aerospace Defence Control.

Exernpleis date tnesarca s-a previna. pericolul care ne pasts dadi nu Be dispun rnasurl rctpi.GIe de securltate a retelslor lntorrnatlce, Practlo, 'p,ericolu~ este la seara planetara. fiindell, asa cum au rest sparte baze ala celei rnai puternice avlajii mlhtars din lume, lot a~a pot fl penetrate sisteme lntorrnatiee care. adapos~esc secrete §i pu.sibile osclzil Tn materia de dJstrugere in rnasa ,ca de exernplu atacul nuclear.

Acests aetiuni ale hackeriler ne dot (')\1 gan.d!J1 ea ei vor merge §1 mai departs de atat §i ver reu~i sa' m0Gifice texte ds leg~ sau r,e;zultatg '§1iin1j'fice' care aravsa Go,nsec]nte mult mpi gr!ive a~_upra,societaW ln ears traim 14-.

o alta forma a oriminalitatiiinf0fmatice, care ar trebui sa preocupe mal rnult orqanele speclallzate fll·s· -$Jatuiui in aeest dcrnsnlu, 0 reprE!zinta afi§area §i distribuirea d~ materla[~ obscene prin intermediul internetului. LOG'aplie care cont(n materiale pentru adult1 sunt foarte numeroase, Pentru -a stopa pornoqratia pe internet in Germania, 0 mare cornpanie de' ssrvlcil on-Hna 'a test obligal8. sa inohidaaccest'J1 la 0 serie, de astfei de loeati!. Tot -aceasfa cornpanie.a relevat faptul ca, in anul 200('), s-au ime~istr-at peste 2..500 cazuri de popularizare §i deiinere de porn6grafie infantiJa, din care jumatate dir:J acsslea au fost depis1a:te prin intermediul Biroului Federal de Griminalistica prin investiga:1Li indep.er:ldente15.

Gum afi§area 9i disffibuirea materialelor dbscEme in

public constituieifilfra¢~lJne, prima condarnnare, pentru 0 asttal de fapt:a. a-a ,peVi?cut in Statale Unite, unde dollndivrzi din California 'au fost condarnnaf ,<::onform unei regle'menl,-!:fi legale- federate 16~

Cel mai petieulos gryp infFa;c!i9nal~,rin intermediul 'lnternetului este eel al gruparilor teHMis!e1 grupari care utillzeaza din ce 1n ce rnai mult aeeasta retea globalij pentru a-:;;i atihgesGopurile subversive,

Pe site-utile pe care §i le-au creal, terorlsti] i§i propaga ifilt.efLs jeJaol@g_iile pecare le-au rnibraii§at ·~i comunica lntre ei fara res1ritliii atai',fimp cat mesajele lor fac db-ar propaganda, tara sa treaca [a activiffi!i crirnlnale, lnternetul a devenit pentru ei un adevarat "raj"! 7.

Unele site-uri ale terorlstilor conlin inform alii de ultima or-a eu privire la ct'mfeclionarea bombeler, Tnstruc!luni priVirrd rnanipularea substantelor explozive ~I retelels nscesare. Pe acsete site-uri sa pot gasi "ManuaJi./1 ieraristului" $1 "Cunee ie bucate i3 anarilfslUlur, in care este deserts 0U lux 'de arnanunta medul de constnfra 91 toleslre a rnultor tipurf,de b0mbe18, De, asemenea, teats In_sJrljc!iunil.(l au prevaeute 'imagll1i, scheme 91 explicatH amanUrilife; Din pac,ate, lo~te aceste lueruri prernerpactlunile terortste proprlu~zise,irr~it;lndla ataouri §i la organizarea ~i desfa:;;'UJarea unor acliVitati erirnlnala 'd!'toselilit de grave.

In condltiile intarnetulul, teroristll au acum peslbtlltatea de a lansa atacuri greu detedabile prin infedar_ea 'sistE~melpr tnformatioe cu viru~i de Q deosebita complexltata, eeea ce ar provocaprave disfWi"cyorialitaJi 1n sislemele ate-ctafe. Asrlel, ei pol lansa ataeun rnasive GU vir'u~i informaticiasupra reteletor Ide transpert, de· apararej de alirnentare eu eflergieelectriGa" de telEfcomun'ica1tietG.

Ai?a s,a, intamplat in 1'99-7 oano Irel tineri din Croatia au spart codurile de prQtec!ie a Pentagonului ~i aIJ copiat diverse date confitlent1ale19 .

OrrJiIn]z<;ipUe crirnlnale au dovecit 0 uirnitoare vite.za'de. adantare la tehnoloqiile actuala eele mai sofisticate. Ele foI05.8s'I': proqrarne lntormatioe de GfiptdgFafiere pentru a cornunica. pe internet I;)U '0, marja, toarte mare de siguranW120.

La aceste concluzii a ajuns §I raportul sDbcolni'sjei senatulul SUA psntru investlgat!i asupra securitatii, care' ccnsernneaza faptul ca, ''islof/a reeenia aratii eel TnfractoFif se adapleaza rapid la instrumentele de cormsnicsre snonime $1 nedectabile'I2_T.

Pe cale de conseeinra, in C'o'ndiliile dezvoltarii' spectaeuloase a internetului §i'aJe prolifar~rli ii1frac~onaJitalii Tn aceasta: rete a, daea se dore~te eu adevarat prevenirea .crimei Informafice, sa impune crearea uoor slsh:,me de securitate.lnsa, 6'el mai important demers in prevenirea~i combaterea infracliunilbr il reprezint"a siabil!rea !Jnar reQUli de-

CRIMI1\IALI!iTlI:A 43

dr~t; in acest caz, considsrarn eil neeesitatsa crearii unul Drapt al lnternetului este de.necontestat.

"Lurns'll noua"cteata .da internet are nevois, pentru a n_u f distrus~ ,~e bahdEile criminaje, de 0 ordlne jiJridica, are nevoie de exlstenta unor norrne de,'t1repl care saguvetneze bunul rners al tuturpr aotivitallior care se desfa~oara in acsasta retea,

Dasi necesitateaaparttiel unul Drapt al hiternetului este de neoontestat, exist.ii l?i Uoeralif,lti eivin ~i activi~t1 on -IIne, care se, lupta In mod sislfie sa, fereasea internetul de cQnsttangeriie jurldice: acestia censldera ,c_a g,stfeI ar fl amenintata expanslunaa ~isp'iritul acsstei r~,t~le;22..

NeVoia de reglemenlare' jU'ridica a Int~rnetl:!'ul t'ezuJta §i din acee_a,ca,uJle1e'-fapte cortlise·il7l,aoeasta ~e!ea cad deja-sub incidenta urror leg.1 existente, Faplul cil a~tivilali1e infrpcliQn,ale si-au rnutat [cfcol de qesfa§urare- nu schiriiea cu nlmlc n~tura lor infrapjiQnal~l" Spre ,exe'mplu, 'in Marea Britanieexista: mal rnulte acte nonnative care Incr,irriinea,za ',diferi1e forme ale obscenita~i: Telecomunication A6t (Mtul Telecoruunlcajillor), Criminal Justice Act ('Actul J_l!Jsti!iei Crimmale) sau Criminal Justice and Publio Order (Actul JI-lstitiei Crirnlnaresl Ordlnll Publice~2a.

In plus, apreciern ca, nu numai obsG.!Olnrtatile, ci §i .alts tapte eornise in reieaus. internetului, cad, sau ar trebui sa c.ada, sum in-cidenta le:gislaJiilor diferitel0f 1ari ale Il-Imil.

Ur.i~l'e fapte iiilC!le~f(abile,sdcial s-au petrecut §l se Petree. 1n oontinuare a§:a de repede In rel~aua internet, locM, din neferrieire" ele I1U au putut fl iflorimihate ae reglemer;Jt~ile jur.idlce.mai vechl -,~i, din paoate, aLI scapat §ide cele mal noi legi din tarile _putemjc iriformatiz;a:te, tara: a pune 'in disGuye larile ramase cu mutt in urmadln acest punct de vedere, cum este §ii ca.'o!:ullarH~ noastre.

ROl1iania, ca-stat cu 0 seonornle de Piata in plina dszvottere, are 0 relea de software destul de .. ,apref:laOHa" jar legile care sa aC1ioneze in dorneniu sum ca §i iheXistenfe24. Sin-guyels pre,vederi adoptate pana, aeum fae referire la protsctia pro.g.rarnelor psntru calculate; fili sum pr~v~ule de l@gea privind drepturtle de autorerdrepturile eonexe, De. asernensa, Guvernul Romaniei a ini1iat un prolect de lege, in anul 2Q03, ir:ltitulat "C@dul teh{l%giilor infom1atiei"

Adopt:ar-ea acestor legi este absolut necesara In perspective integrarjj Romaniei 1:171 structurtle surepene. in plus pericoful crirnel informatice este real §i pentrn sooieta,tea rdmaneaSl;:a in ansamhlu §i In particular pentru firme, rnotlv care, credem nQi, va irnpulsienasl interesul acestora pentru luarea unor rnasuri de securitate.

in larile puternic dezvoltate informa!ic, preeum Japonia, SUA, Franta, Marea Britanie .§l.a, , dar §i in randul unor comunitali regionale., §i internationale, problema re;gleme~tani

juridice a' unor a:ctlvita~ desfa§urat~ pe in!e.rnet c8.§tiga t'lin ce ir:l ee mai rnult teran. Prin urrnars, u'1i1jzato~ji de 'iFiteiTjet sunt preocup'ati §ii de. staliilirea cad ru lui legal in c;arElsa se qes,ta~pare a:c1iurlil~ care se fntreprind in acsst o0meniu25.

De aceea, eunoasteroa legilor care ,guvemeEj,za internetul <!?i efortul de a aeoperi' toafe ,golurile acestei lumi §i de a Ie a~!ualit<il e.$1:~ Q pre:ocl)pare: de mare acfualitate2q_ Pe cale de e0f1!?~c_int~. ma_i devreme sau rnai farziu, acesfs preocupari se V0r matertallzatntr-un "rJrept ei tntemetota!".

BIBLIOGRAFIE

1 Tudor Amza. Cosrnln Pstronel Amza, Crimina/ftatea Informatica, Ed. Lumina Le:x., Bueurestl, 20.03, p. 9.

2 Tudor Arnza, Crimin%gle· Trata't de tearie !ji politicii criminologicii, Ed. Lumina Lex, Bucure{iti, 'l002, p, '32, 3Setg~ ls Doran, Philippe Hose, ,(Jjlber-NJafja, Ed. Antet, Bucur~U, 1998, p. 1'53.

4-5 Tudor Amza, Cesrnln Patrone I Amza, op, cit. p. 18"1!t.

6 Al.vjn sf Hei'di Toffler, Riizboi fji ~ntiriiz:bo;, EC:!. Antet, p .. 179.

7 John .Splropoulos tn colaboraro eu National Cyber Tr9.ioing Partnership, LuptaiinpoJriva caleu/iltaruiu;, f.L , 1 999', p. 1-7.

8 Va!?ile Damian, Frauda pe internet are sediul in Romania. Romani; conauc deta!jat in topul celor ma; ingeniofji hoti· din releaua mondic,/cI., in "Gapltar'. Nr. 38,21 ,Q7.20Db, p;,27. 9 Anearnarla Levins, Le piratage des, logiciens: un "liau mondial, in "Revue Intf!rnatignale de Police Criminelle", nr. 476-477, p:. 5.

10 Serge leDoran, QP'. cit., p, 172.

11 IRana. Va;s!.l1 s.a., Infernerul ~i dreptu/, Ed. All Beck, Bueureiilti, 1999,15.17

12 Emiliar:) Stancu; Tetdiism!jf internet, in "Pentru Patrili', nr, 1212000, p.225.

13 "Chip Corr;pmer M;i9;Jziri'" FIr. 1211999, p.19. 14 Se(~e Ie Doran, op. cit., p. 207.

15 .johann Kubika, POSjbilf'~ti de combalere a criminaHtBfii informatic,e tji pe infernet, in "Buletln,ul Informatill' al Academiei d~ Polipe l'Alexanaru !Mn Cuza'', Ed. Academica, Bucurestl, 2000, p. 144,

1.6 loana Vasiu' s.a., op. ett., p, 128. 11 Bnifian Stancu, op,tit.. p. 26. 18 Idem.

1'9, Ser,ge Ie Oman, op. cit., p, 222:.223, 20 Johann KLibika, ep. cit., p-. 30-31.

21 ldern, R.SO-S1.

2.2 loana Vasiu s.a., op, eiL, p. 1'2-5-126. 23 Idem, p. 1\31-133.

24 Tudor- Arnza, Gosmih Petronel Amz_a. ep. cit., p.76~77. 25 loana Vasiu s.a., op. cit., p, XIII.

26 Idem.

44 CRIMll\IALI!iTICA

C rimlnalltstea internationals a cunoscut,. in uttimit ani al secoiutu! [recut §i la inceput de _ mlleniu, dezvoJtari remsrosbite; atat sub

aspectul domeniilor de interferent§. cat I}; al mijloacelor fj; metoda/or utilizate de fiiptuitori pentru eom/terea ectelar for aetictuosse.

Documente/e unor organlzaf;; internalionale. intre care tnterpotu! §i Europa/uf, subliniaza schimbiirile !ii tendinlete surventte in eva/utia fenomenu/ui criminal, schimbar; care au etect !jf esupre neeesitalilor de pregiWre crimina{istica a personalului din fnst;fuyiJe de aplicare a Jegii personal care are obligalia de a ti mereu la curent cu cale mal no; mij/oace §; moduri de operere totosite de infractoriJ pentru a pulea, la randuJ sau, adapta tennicite de contracarare !ii stiipanire a aeestora, intre domenii/e criminaHtalii cu eva/urn aseendente §f eu urmiiri dintre cete mai neteste In pian personal fji social se remarca 0 serie de fapte dintre care Cimintim:

Imigrapa clandesti.,a. traficul de fHn e urnane §l pornografia in'fantils

ImigJ'a1ia clandestin~. Amploarea eX'acta a aoestei actlvitali nu sste cunoscuta .. Organizatia pentru cooperate !ili dszvoltare sconorntca (GECD) a citat citra de 500.00p de fmigr1rn1i clandestini Care intra anual Tn iaFHe Uliiunii Eu~6p:ene tar, pctrivit a!1loritalilGr britanice 90 % dlntre imigrantii clandestmi care patrund in spatit"I cornunitar sunt ijjutati de carre or9anizayi criminale.

Traficul de fiin\e urnane este 0 aetiyitate (ucratMi §i cu, rise scazut, eeea ce Fsprezinti'i· a motivalie jmpo~anta pentru infractori. Probiernela 'eco'nomice' tam afscteaza numerease t_iiri turnizeaia un teren propics de recrutarepentru org.anizaliile crirninale, eonstttulnd totodata §i motlvul psntru care acestea reu~esc, .c.u rela.iiva u~urjr)t~, sa oorupa functionarii de stat, pentru a ob~ne_ vize S8U pasapoarto, a faci I ita traficul sau a· scapa cia vigHell1a serviciilor reptesive.

Pedo1i1ia §I pornografia infantila. Pedofilil folosesc din ea in ce mal mul1 Garacterfsticj(e. sofisticate ale i:ehnoloQiei ~i sunttot ma] activi la nivel mendial. Retele.le lor s;e articu!eaz~ in jurul lnternetulut ~i exploatarea ebmerc.iala: a porhografiei infantile risca sa' crsasca, evoJutle cs pare confirrnata de un stuoiu recent asupra unui sit Web care vindea astfel de produse 1,li care; In einc! luni dE! la 7nHintare; a inregislrat 150,QOO vanzi:i:ri, .respeC!iv 0 ci1ra de ataceri de SiS milio8I;18J

dolari, Utilizarea protocoalelor fRC (Internet Relay Chat) §i FfP (protocol de tr~ms:fer fi~iefe;) compliCa sarcina serviefllor reRresive care urmaresc activitalile pedofile pe Internet

B lotererisrnut,

Utillzarea arrnelor bielbgice sau chirnice aste Hlgrljoratoare, ~i aceasta dato~it~ mai mutter factori: absenta reglementarilor§i controlulul Interna,1iol;ml, costul relativ scazut al conesperll '!li fabrlcarii acsstcr arme ~i. posibultatea de a dislmula.cu u§uririla ,agentul de fabriGa:li~. AI.ectele eu baciluJ de carbon din Statels Unite au demonstrat G-al un atantat, chiar d,e mic'i3, arnploare, .ar putea antrsna bulversari 91 0 tsarna censlderablle. Este, de asemenea, tot rnai pO:sib'il psrrtru ter0~i§U sa-§i prodllca ei 7n§l~i arrnele Q'6 care au nevete, deoarece.volumul §I s.ofisticarea informatiei necesars !neep sa de\lina tot mal accesibile prin interm_~diuJ unor pubHc3!ii" al Intemetului §j al altor-surss. In2002~ de exarnplu, cercetatoru uaiversltari au reul',llt sa ereeze 0 vsrslune sinteticcl a virusului pollornlelltlc, otilizanEl un recipient desearcat de p'e Internet ~i materiale c)Jmparat€! prin po.;;ta. Este din ce ih oe rnaievident 9ii terori§tii au un lnteres enorrn Sa toloseascaiarrnela bi€llbgice' 9i planuiesc acest IUCfU. Ol)pa atentateie din 11 septernerie 2001, ,.autoriti3:gle au confisoar echiparnente, documents ii:i discurl hard de cornputere, preeum §i rnateriala de. pregatire privind contecjionarea arttzanala Jili toiestrea armslor bioloqice: Velumirl 1 al El)ciclopedrei Jjhaduilli -al grwpMi AI Qaecla este- dedlcat armelor chimice~j biologice. Armata arnerloana a descoperit d0ua facilitali de prOductis tn Mgar:listan, abandonate de AI Oaeda §I se crede ca erau <:jestir:1a_-tefat(ricarii arrnelor chirnlce sau biologice. tn 2004, rnambril AI Oasda au publieat pe Internet un articol prm care Ii lndemna!J pe suportsri sa utillzeze .arme biolgice sau nueleare In atacurtlelor. La nn procss desfa§urat, in acest an, in Marea Britanie, in care sapte barbatJ au fost acuzati de ph~nl!irea unor atacuri terorlsts, procurorut a lnforrrtat juriul CB. unul dintre aeuzapa avuldisculii 'GU membrii rsputaf al rnafiei ruse despre pcsibilltatea obiirl'8'rri unei bornbe GU ra~iolZQtGPJ. lnterpolul, organizatia internat.!ot:18!a care la toarte In .ssrios aceste ameninta~j terorlsfa, a organizat. in rnartie 2005, 0 Conferinta globah) prlvind terorismul, a lnfiintat un Centru de resurse penttu prevenlrea terorisrnulul, care- afera -statelor rnarnbre rrtaterlale de preQa.tire, teste 9i veriflQ.3.ri ow Ii roe , decumsnte §tiintific8, gmfduri de- planificare, raspunsur! §i management de crjz~. De asemenea,a fast dazvoltat un site dedicC!i materlalelor de pregatire in .aeest dernenlu, Totodata, I nterpolul 'incuraJeaza formarea unor ·speciali§U: In materie.

Spillarea baniler

in timp ce I nternefu I este din ce 7n 'ce mai uti!J:;;:at In

CRIMlI\IALI!iTICA 45

soopul .spalarii banilor (caii rrc uri on-line, @eexemp,lul, ttanzactiil~ illcite vor continua sa se dezvolte in tarile in care, prln tradljie, rnulte operayuni'seiM'in nurnerar tiiirile asiatice). De altfe!, jarile- lovite de 0 crizc;i econornioa (cum at f Argentina) vor deveni rnult mai lnteresan1e pentru spalaJorji' ae bani de€larece banGile 'Rationale, centruntate cu gifioultati financlare, vor fi cu atll.t mal iFlcltnate sa accepts Iendurl de origin!'! indbielnioa.

$erviciHe represlve nu sunt orgatfi,zate pentru a trata ln mod eficaca aspectels foarte comptexeale spalarii banilor I_ar personalul politienese este llpsit de competsnte 'fn materie financiara. Fare pre'g.atire 9,i farasprijmul unor spscialf~ti, anehatele vor ramana ineficiente. Suprirnaraa se cretu I 1:.11 bancar sau obliga1ia dEl a justifica originea. tonduritor, d9§i efioaoe 'in termenl de represluna, au din neferkire pu!ine sanss de a tr aplicats tntr-un viitor aproplat, TCi;lt4~i, pentru oblinerea probelor, ar ti -ben~fiG: ,s:a se utlllzeze, lntr-o prima fat~, Infmrmal'Hs'pwlss§'ct;J ajutorul 'sHprave,gheril electronice, agentii de InfHtrare, I.vrai'lle supravegheate (pentru droguri)., marturille unor compliel.sl alta m~toda de anchsta preliminar~.

CriminaJitatea legata de tehnologiile de varf. Evolutia "aRi"€la a tehrroloqillor informatiei 9i cQmuriica!lIlor (TIC;). preeurn :,?i Influenta I,or creseanda asupra \Alepi cotidierre a rnllloane ae' ~ersoane,au ereat, de .asemsnea, posibiliffiti enorme fA ceea e8" p~ive-f?te aetivltatea crirnlnala. TariJe membra ale lnterpolulul, lndecsebi d.in Europa, America de' Nord §i Asla Orientala, prevad ca cibercriminalitatea va fl una dintre prinpipal!3le'sfiq,&rj ciU:eia va trsbui sa:.1 faca. fatEi politis: in eursul anllor urrnatori. La ora, aetuala, doar un nurrrar liiiiitat de state este afectat deaeest tip de crlrnlnalltate. UliliZ'a:r:ea TIC esta inagar '~filpartizata in jl'.liTIe: 25 de tar! posada ,(f¢1 f,ll'ltin 0 linie telefOJ;)itii la 100 loeultorl, 61 1a~i TlUmara, rnai pupnde. 1% utillzateri al lnternetului, jar 72 0/0, <:fint~e aeestia se aM in $~~tele membre ~1S' Organizatiei pentru c00perace' econcmica §I dezvbltare. Acssta tan sunt vulnerablle faia de. Tnfr<Ictorii care folesesc TIG~uril.e deoarece nu exista un eadru l~gi$latlv care sa pel7laJizaze asttel de aclivltatf sau Tntruc,a1 J10lipa nu ests sufiGienti de' lnstruita ori echipa:1a psntru a jdeHtifica autorii acestuitip de infracpum.

Daunale provocate drepturilor de proprietate i ntelectuala.

Contrafacerea i?1 piratarea bunurllor de consurn cDristituie 0 piata. din ce tn ca mal prdfitabilii pentru inf~actori. c:Drganiza:ti~ pentru eeoperara jsl dezvoltara ,e90nomi9a a indicat ca, in 1996" eostul tuturor tipur.ilor de eonnafacere reprezenta aproxlrnanv 5 % €Iir:lcomertul mondial; raspectlv un total de 250 miliarde de dolari, Pot'rivit Camerai de cornert international, acest prncenta] a ajuns 11;1'~ % In 199!il. In 2001 J UniUn-ea Europeana a anuhiat confiscarea a 95 milioan~ de artiaole cr;mfr~facute sau piratate, pentru 0 va1oart=l de doua mJliarde de, .euw. Federatia intemallor1;ala 8' produc'ilei fonografica evalueaza la 100 roilioana ntlmarul fi~ierel9r audio plratate oare sunt disponlbile pe Internet.. In eaea_ce priv!'l$e eeJela.lte articale cor;ttr:a,fa(i:l1te, produsele fatmaceutice c(lfIstituie:, de asemenea., 0 problema. Potfivif datelor

transrnlsede ssetorul privat, 10 % din produsele farmaceutlce ar fi eontrafacuteln Fed~ratja Rllsa,~i intre 10 ~i 15 %1'n Asia rje SUd-Est '§i in Chlna,

cartile de plata.

Frauds au aiutorul ca,r'{HQr de plata raman8' toarte raspanGita la nivel niondial. Tendinta. cea rnai recent a este utlllzarea car:!ilor de_ plata vIa lnternet psntru a c{l)mite escrocherii. Exisfa sanse mart ca aceasta practica sa se dezvolt~, .1inand cent cje vlteza cu care se -dezvofta uzurparsa de identilate. Utilizarea aartHor de plata falsifleate pentru efectu_ar€la de 9peraP~ni banoara §i curnpararea de bilete de allkm prin lriternet se va intenslfica.

Cerinte ale i'nvatamantulu; de crimina/istica actual. in conditiile mentio_nate, Tnvalamantul de eriminalistloa ar ttebl'Ji, in opinia i10as!ra, sa cuprinda urmato_arelfil 'nivelun de pi'egalire:

Forrnarea inipaJa:

• disponlbila pamru to;ate cafegoriilede politi.~ti, ca 0 cultura generaJii. potttisllsasca;

• sa fi.e pe in!elesul futuror, acc"esibil~, lara. multa tsorie, cu un caractsr preponderant aPlica~iv;

• foimatoi'ii s'a provi'riii rndeosebi din randul

practlelenilor.

Sp"eci:al tza rea:

.'sa aiQ,a un caraeter intensiv;

• sa se reallzeze.pa module lematice;

• formatoril sa fie practicient cu stagil vechl in

crimlnatistlca, speclallzaf in domenii de varf;

• eursurlls sa se finalizeze prin lucrart practie-apilcative. Pregatirea continua:

• sa cuprinda toate categerfile de. persona: implie.ateTn cercetarea la tata loeulu] ,§.j Tn sxploatarea urmelQFinfractiunU §I nu numal c._rimlnali~tlj;

• sa S9 bazezs pe cele rnai noi cUlTio~:tin!e din dorneniul criminalisticii~

• sa: reia, la un inteNal de- <;;aliva ani, elernBnteleda baza ale crlmJnalistici, acaptate 18. evolulia criminalitalij, a moduritor de. operate utiliz:ate de ta,ptultori, a metoostor {ii mijl0acelor de dictare,. deseopsrire, relevare ~i exploatare a urmelor .infracti_ur:lil;

• expertii ~1 .cei care sunt speoializaji In dornsnil de varf' sa realizaze- lucrarl de C~rQ~ta:re §tiintifica cu oaractsr preporlderant aplic:atlv.

Contribu!ia Asociatiei Crim'fnati!jtHor din Romania este foarte lrnportanta §i se materlallzeaza prin:

• articote publicatein revista "Crimlnallstica";

• eornunicari prezenta1e la simpoziqan~le jflt~rn_e §Oi intema1ioRale;

• mast!3rate de crimina,lj$ti(3a~

• participare, la cursuri de pre~atire. vizite de documentare ~i de studiu in sfraina,tate;

• s.chiniburi de s-tudenti .§i profesori jndomeniul criminaJisticIi.

46 CRIMINALI§TII:A

I

I

rr

r :

in fiecate an, cadrele medicale dln sistemu] apararii, ordlnli publice, sigurahlei nalienale !iii autorilalii judecatorestl sarbiiteresc, la 21 august, ziua jubiliara a medicinii. in urma cu 144 de ani, in anul de giratie 1862, prin inalt Decret Dornnesc, dornnttcrul ALexandru Loan Cuza, fauritorul Romanial moderns, a instrh.Jit Corpul Ofiterilor Sanila(i.

La -25 augu-st 186:2, adrninistratiile sanltare din Tara RomaneascB. ~i Moldova au fest puss sub conducere u·nicEi, exercitata de Dlrectia Sarviciului Sanitaral Romaniei, autoritate in dorneniu, subordcnata nemijloclt Mini·sterului de lntsrns, cara astfel l~i asurna raspundereaasupra sanaiatii publica. Aeest minister I§.i dadea ·ghul pentru erniterea dispozltitlor sanitare operative, redactarea requlamentelor ln ' materia de igiena, precurn §i pantru angajarea personalului medicosanitar din adminislralia de stat.

Ministerul de Interne din aces vrsme §i patronul spiritual d~ mai tarziu aJ C.M.D.T.A. Bucurestl a tost dr. Nicolae Kretzuleseu, iar 18 conducerea Directiei Generale, no_u Tnfiinlata, atost nurnlt reputatul general dr. CarQI Davila, constdarat parinteie medicinil

romane~ti9j, in mod deosebit, al medicinii mllltare, din lnitlativa carula au lost adoptate masurlle organizatorice rnenits sa asigure buna funotlonare a sistemului de ocrotirs a sanatalii, instaurat pe intreg teritoriul noii Romimii. Astfe! ca, prin coincidenla sau nu, cel care a ocupat portotollut aeestui minister a tost Nicolas Kretzulescu, prlmul medic roman cu diploma universitara obtinuta la Paris (18.39) si care a condus destinele Ministerulut Treburiior din L?untr~, in parioada 2:7.03 - 11 .. 10.1859, respectiv 24.06.1862 - 11,10,1863,

Medici! milit_ari (tuncponari publici eu

statut special din cadrul Ministerului Admlnlsrratiei §i I nteraelor), Tn timp, au constltuit un corp de elita al rnedioinii i rornanesf rsmarcandu-se prln reali,zari

lrnportante in aparareasanata1ii mUitarHor §.i civllilor, contrlbulnd, toto data, prin aportul loT., la progresuJljtiihtei §i practicii medicare,

Sarbatorirea Zitei Medicinei Militare Rornahe~tj, dlncolo de earacterul sau aniversar, este un omagiu adus cetor care au lasat 0 rnostenlre spiri1uala, aceasta fiind pastrata cu sfihtenie ~i imbogalita neincstat eu nolle cuceriri ale §tfirilel medicare.

DIIMINAU!iTIl:A' - _ - _- '_~-_- - ~ ~_-_ ~ __ _!I7.

inca din uliimul patrar al veaculu: cal XVIn-lea, multe tamilii avut_e~ din tarile rornane ~1-a,u t~i,mis_ oopii la studii rnedieala in strilinatate. Se §:tie ca, pe atunci; "rnastesuqul deftoricese" se bueura QS mare cinste '!iii astgura insemnate functii si' demnitati.

fn p'erioaaa 1fH7 -l919, a existat 0 intreruper€ fdrmala, a funclionarii Dir.-ecti~; G:eneral~ a S~rvldul'lJj Sanrtar dat0tita reiugfului din tala trupeior Puterllor Centrale: in fapt; la 31 ianuarie 1917, s-a eonstltuit la la~i Directorarul Sanafiijli Publice, sub conducerea lui Ion Cantacuzino (,'lentru ~8;, QU]Ja lncheiei'ea t:~~;:;;~ operMil1hiJor 'militare ~i ~e;jhst~JJr-area administratie; ciyjle, ~e,chea strtJctur:a sa-~i reia activitafea, suo aC'ee.a!?; denurnire.

lncepand c,u anul 1'949 ~i fJani3, in prezent, In SetvicilJl Sanitar rlIn eadrul Mlnlsterului de Interne a fl'JflG1iGnat la nivel de Dlreejie; _Qrgami2;fln!=f Illtrea,ga ae.tjvjtaJe' rnedieala dtn toate strusturile acestui minister.

R'e parcursul timp_ului, pr_c.;i§resele tarapeutica, cOflJugate. cu pretaoerile profunda diM soeietate 91 masurile de educatie sanitara au redus, ill mod EiSsrillal, incluslv ih randul personalului Ministenilui Adminjstratiei ~i lntemetor, petieolul unor bali cu extensinne in rnasa, care, In trecut, subrninau sanatatea populatiei, secera:nd rnii de vietl. Gre$terea impresionanta. a rnediei de viata n\J rnai apare.ca un fenomen intalillplatgr, ci ca urmare a Iaptului ca medicina actuala 11ne in perrnanenta pasul cu tef'1dinteJe !jii aspectele rnereu noi ale cauzeJor de lmbolnavlre.

Dupa anul 199b, lnandu,se seama de programsle de ~elorrml adoptate la nivelul s6cietatti, In toate strueturus directlei medleale: au avut loc profunda transtormari in orqantzarea §i dasfasurarea activitatiLor de asiqurare optima a staril de san-atate a [litre-gului 'personal din unitaHle Mif'listerUtui Adrninistrapei {ii' IntemelDr, veteranilor de razboi 9i cadrelor militate in rezerva fJi retragere.

$i In acast an, avenirnentul [ubiliar sarbatorit a marcat uri prl lej de analizaa rezultatelor obtlnute in 'lndepflnlrea prcqrarnelor de reform a In domeniul sarrrtar ,§i de cresterea calitatii aetului medical.

Particlpanfii la aceasta sarbatoa_re au adus un orrraqlu Tnain"ta§ilorcare au fondat medieina rornaneasca, prin

dspunerea unor coroane de [lori la

'I

rnonurnentul Eroilor Sanitari dill Bueuresti §ii la rnerrnantulqeneralulul dr, Carol Davila.

Printre activitEitile desfa:!jurat.e de Dlrectia Medicala sa' Irrscrfu §i eele referltoare la pragatirea criminali§ltilor, Polili§tflor 1}i a alter categodi de personal cu privire la acordarea prlmulul ajUltor 'ilictim-elor,ih cazul unor evenirnente nedorite, pami la a,jLitonJI medical specializat.

Treouie retinut oa primul ajutor censtitule 0 veriga esentiala, de p-rima lnstanja, in lanlul salvaril victimelor, inditsrent de eauza generatoare. In acsst ssns, am conslderat util sa. punern la dispazi1ia personalului M.A.!. §i a cursanjjor Ira Masteratui European de Crlrnlnatistica (organrzat de Asociatia Criminali§titor din Romania, lnspectoratul General al Politiei Hom-ane §ii Universitatea Romana de $tiint6c §j Arte "Gheorghe :crlstea1) Manualul de prim ajutor. a noua ediUe rev[zu~a" in gont!nutul carula sunt tratats §I nO_liuni de bioteronsrn.

in irieheiere, prln mterrnediul R,evistei R0rri,ane de Crlrnlnalistica, publicatie §tiinliti]:;:a de. prestiqiu, adresez sincere m uljurniri tut,uroJ .slujitorilor apesjei flotilil'e arrne, Medicina, da:talg,;are', de' vicna,putere ,ode. m L1ridi §i Indemnut dea aetiona su aceaasi abn¢ga!ie:, prioepere ~l daruire In allnarea sufe!:in1el0r ornenestl, respeetarea deontologiei prcfeslcnale,

To,tbdata, derssc sa aduc sinceremultLu;nlri cadrelor eu fUr71elii qe c:on:ot!Cilsre -diri,unttatf, peFllm sprijin~r §i atehtia acordata persorialului medical ~i pentru eforfurile depuse tn vederea asigurarli celor nece_s-are actului

medical de calitate,

TOR

_,_4B _ - ..• - - _ _ _ _ .. ~RIMINA(I!iTICA,"