CLASIFICAREA OCUPATIILOR ÎN ROMÂNIA

1. CLASIFICAREA OCUPATIILOR ÎN ROMÂNIA 2. STRUCTURA ARBORESCENTA A CLASIFICARII OCUPATIILOR DIN ROMÂNIA 3. INDEX ALFABETIC AL OCUPATIILOR În practica economic se utilizeaz SISTEME STANDARDIZATE DE CLASIFIC RI, care constituie componentele de baz ale SISTEMULUI INFORMATIONAL ECONOMIC. Acesta se constituie în instrumente indispensabile pentru asigurarea în mod unitar a culegerii, stoc rii, prelucr rii si analizei datelor. Ansamblul acestora reprezint SISTEMUL UNITAR DE NOMENCLATOARE, care functioneaz la nivel macroeconomic. CLASIFIC RI SI

Elaborarea noii clasific ri a ocupatiilor din România (COR) a avut ca obiectiv prioritar alinierea la standardele internationale elaborate de Comunitatea European (ISCO-88-COM) si ONU (ISCO-88), asigurându-se transparenta informatiei economico-sociale în domeniul resurselor si utiliz rii fortei de munc . Lucrarea are un caracter inedit prin aceea c , pentru prima dat în România, s-a realizat o clasificare a ocupatiilor care cuprinde si elemente de descriere pe fiecare treapt a acesteia (grupa majora, subgrupa major , grupa minor si de baz ). Alinierea la standardele internationale a COR s-a realizat cu luarea în considerare a specificului economiei românesti. Concret, aceasta a însemnat constituirea unor grupe minore si de baz pentru categorii de ocupatii semnificative ca pondere si specific în economia româneasc , cu asigurarea integr rii în standardele internationale. La elaborarea clasific rii s-au avut în vedere urm toarele principii si criterii: ± Principiul grup rii unit tilor de clasificat dup criterii economice si sociale obiective. Constituirea categoriilor de clasificare s-a f cut în concordant cu diviziunea social a muncii, folosind caracteristici de grupare tehnico-economice obiective, în succesiunea importantei lor pentru activitatea practic . ± Principiul omogenit tii maxime în constituirea categoriilor de clasificat (grupe, subgrupe etc.). Pentru fiecare nivel de clasificare s-a folosit un singur criteriu, fiecare subîmp rtire reflectând aspecte din ce în ce mai am nuntite ale criteriului aplicat la subîmp rtirile precedente, ca de exemplu:

gradul de specializare în cadrul aceleiasi activit ti. OCUPATIA este activitatea util . necesare pentru executarea anumitor operatii de transformare si prelucrare a obiectelor muncii. MESERIA este complexul de cunostinte obtinute prin scolarizare si prin practic . este necesar s se defineasc si notiunea de PROFESIE. indiferent de num rul locurilor si unit tilor de clasificat. Meseriile sunt clasificate în grupele majore de la 6 la 8. inclusiv optimiz rii si economicit tii folosirii codurilor.gradul de instruire (nivelul scolii absolvite). care. ± Principiul stabilit tii pe o perioad mai îndelungat de timp. poate fi si ocupatie.). în unele cazuri. ± Principiul actualit tii. sau pentru prestarea anumitor servicii. aduc toare de venit (în bani sau natur ). numai într-un singur loc. În clasificarea de fat . ± Principiul univocit tii grup rii unit tilor. FUNCTIA este activitatea desf surat de o persoan într-o ierarhie functional de conducere sau executie. În baza acestor principii. proprie persoanelor active. Posibilitatea utiliz rii clasific rii în comparatiile internationale. pe care o desf soar o persoan în mod obisnuit. Ocupatia unei persoane poate fi exprimat prin: functia sau meseria exercitat de aceasta.nivelul competentelor determinat de amploarea si complexitatea activit tilor care definesc ocupatiile. . Pentru definirea corect a notiunii de ocupatie si evitarea confuziei. a celor mai noi tehnici de construire a clasific rilor. ± Principiul multilateralit tii folosirii pe diverse structuri organi-zatorice si activit ti (strategii guvernamentale. care practic o activitate recunoscut de societate ca util pentru sine si semenii s i. numai într-o singur grup sau subgrup . CLASIFICAREA OCUPATIILOR este operatia de sistematizare a ocupatiilor (functiilor si meseriilor) populatiei active. .. proceselor tehno-logice utilizate. care presupune si impune repartizarea fiec rei unit ti de clasificat. . functiile sunt cuprinse în grupele majore de la 1 la 5.felul materiilor prime si utilajelor folosite. deci. Ocupatia este. . într-o unitate economico-social si care constituie pentru aceasta surs de existent . în care o ocupatie este clasificat o singur dat . prin crearea unui sistem elastic care s permit adaptarea permanent la noile conditii de dezvoltare economico-social . statistic etc. iar în altele nu. al lu rii în considerare a celor mai noi ocupatii.

Conduc tor auto 1. De exemplu: SPECIFICATIE Profesia corespunde cu ocupatia PROFESIE 1.nivelul IV .Grupe de baza. Medic 4. din punct de vedere al activit tii desf surate de persoanele cu astfel de ocupatii. Secretar de stat Profesia difer de ocupatie Clasificarea ocupatiilor este conceput pe patru niveluri de clasificare. . constituinduse grup ri conform sistemului. . . include ocupatia sau grupul de ocupatii cu cel mai detaliat nivel de omogenitate.Deci. Inginer metalurg 2. Strungar 4. Grupa de baz fiind ultimul nivel de clasificare. Economist OCUPATIE 1. Înv t tor 3.Grupe minore. Conduc tor auto 1. Strungar 4. Sef ferm agricola 5. Referent de specialitate 3.Grupe majore. Director 4. Structurarea clasific rii ocupatiilor pe cele patru nivele s-a f cut în raport cu modul de actiune a cerintelor si principiilor de grupare.nivelul II . PROFESIA este specialitatea (calificarea) obtinut prin studii. Înv t tor 3.nivelul III . astfel: .Subgrupe majore. Inginer agronom 5. astfel: .nivelul I . Inginer chimist 3. Jurist 2. Senator 2. iar ocupatia este specialitatea (calificarea) exercitat efectiv la locul de munc . Pentru codificare s-a adoptat SISTEMUL ZECIMAL DE CLASIFICARE. Inginer metalurg 2.

rectificat si ascutit ocupatii componente: 722401 .ascutitor laminate la cald. ± fiecare subgrup major se dezagreg în 9 grupe minore.mineri si lucr tori în carier Deci. Fiecare ocupatie va fi codificat cu codul grupei din care face parte. în care se cuprind toate ocupatiile corespunz toare numai acesteia.± 10 grupe majore. De exemplu: Grupa de baz 7224 .meseriasi si muncitori calificati în industria extractiv si constructii Grupa minor . ± a treia cifr va reprezenta grupa minor . ± fiecare grup minora se dezagreg în 9 grupe de baz . unei grupe de baz îi va corespunde un singur cod format din 4 cifre. ± a doua cifr va reprezenta subgrupa major . De exemplu: Cod Cod Cod Cod 7 7 7 7 1 1 1 1 1 1 Grupa major . fiecare grup major dezagregându-se în 9 subgrupe minore.meseriasi lucr tori calificati în meserii de tip artizanal. de reglare si întretinere a masinilor si instalatiilor Subgrupa major .Lucr tori la masini de polizat. t ietori si cioplitori în piatr Grupa de baz .mineri si artificieri . CODUL UNEI OCUPATII va fi reprezentat de 4 cifre: ± prima cifr va reprezenta grupa major . . c ruia i se adaug înc dou caractere. ± a patra cifr va reprezenta grupa de baz .

722407 . Se pot exemplifica: ± gruparea ocupatiilor dup locul de munc . f r a oferi îns . În cadrul clasific rilor anterioare pot fi exemplificate o serie de grup ri neomogene.2. valabil pentru toate t rile si în primul rând pentru România. cum sunt: ± ocupatiile de muncitori la un loc cu personalul operativ din servicii si comert. având la baz criterii si principii de grupare specifice perioadei istorice si lucr rilor pentru care s-au elaborat. asociind acestora una sau mai multe caractere cifrice.722402 . Necesitatea noii clasific ri a ocupatiilor din România Clasific ri ale ocupatiilor s-au mai f cut în tara noastr . Aceste clasific ri au servit pentru a determina latura cantitativ a structurii ocupatiilor. în suficient m sura.slefuitor metale. sportului. este determinat în principal de: . Oportunitatea unei noi clasific ri a ocupatiilor. ± gruparea muncitorilor si personalului operativ din comert si servicii pe ramuri ale economiei nationale si subramuri ale industriei. I. 722406 . ± functii specifice din activitatea de ocrotire a s n t tii.ascutitor laminate la rece. ± functii specifice personalului economic si de evident care cuprind functii cu nivele de instruire si complexitate a sarcinilor diferite. Pentru necesit ti de cercetare mai analitic . asistentei sociale. ocupatiile din grupa de baz pot fi detaliate pân la nivelul care intereseaz . cu posibilitatea obtinerii unor noi grup ri.polizator. date de analiz privind structura omogen-calitativ a activit tii persoanelor ocupate. ± gruparea ocupatiilor dup unitatea economico-social . care cuprind functii cu diferite niveluri de instruire si grade de specializare si altele.

informatician .a) aparitia de ocupatii noi ca urmare a rezultatelor spectaculoase în activitatea de cercetaredezvoltare. mai ales în t rile care trec la economia de piat . colectivul a beneficiat de consultant tehnic . Actuala editie a Clasific rii Ocupatiilor din România (COR) are la baz principiile de clasificare recunoscute pe plan international si recomand rile corpului de experti britanici ai Comunit tii Economice Europene si O. detectiv. Ministerului Muncii si Protectiei Sociale .N. mai ales la cele din t rile Comunit tii Economice Europene. din partea unei echipe de experti britanici.) .îi revine responsabilitatea realiz rii si întretinerii "la zi" a clasific rii ocupatiilor (functii . materiilor prime si a diversific rii din sfera serviciilor (crupier. Pe parcursul elabor rii acestei prime variante a lucr rii. Clasificarea ocupatiilor din România (COR) În baza Hotararii Guvernului 575 bis/1992. devine necesar cel putin din urmatoarele considerente: ± cresterea posibilit tilor de cunoastere. dar si a reflect rii restructur rilor ce tin de trecerea la economia de piat . a introducerii tehnologiilor noi. .în colaborare cu Comisia National pentru Statistic . Pentru facilitarea comparatiilor internationale. manageri etc) . In acest scop. Pentru realizarea clasific rii si descrierea ocupatiilor s-au mai avut în vedere urm toarele lucr ri: .meserii) din România. care a cuprins si reprezentantii Comisiei Nationale pentru Statistic .clasificarea international standard a ocupatiilor recomandata de CEE ISCO-88 (COM). cu privire la "Realizarea unor nomenclatoare unitare de interes general prev zute în conceptia general a informatiz rii în România". ± asigurarea unor informatii corecte si comparabile dup aceleasi criterii si principii. astronaut etc.designer. specialisti cu ocupatii intelectuale si stiintifice.U. b) schimb rile în structurile economico-sociale. evaluare. 3. comparare si comunicare a indicatorilor de dezvoltare si abordarea lor în mod unitar. Ministerul Înv t mântului si Ministerul Industriilor . în cadrul unui contract de asistent tehnic finantat de Banca Mondial . impun noi grup ri de ocupatii (conduc tori de întreprinderi mari si mici. c) alinierea întregului sistem de clasific ri si nomenclatoare la sistemele standard internationale. factorii de decizie au optat pentru armonizarea clasific rii ocupatiilor din România cu cea a t rilor din Comunitatea Economic European . la nivelul Ministerului Muncii si Protectiei Sociale s-a constituit un colectiv de elaborare a Clasific rii Ocupatiilor din România (COR).

390 grupe de baz . Comparativ cu clasific rile internationale. ISCO 88 (COM) 10 grupe majore.dictionnaire des professions ± ³Ofice National de l'emploi´ . . 27 subgrupe majore. varianta româneasc (COR) prezint urm toarele grup ri: ISCO 88 10 grupe majore.nomenclatorul meseriilor pentru care s-au elaborat indicatoarele tarifare de calificare din anul 1964. Opt dintre cele 10 grupe majore sunt descrise în raport cu cele 4 mari niveluri de calificare diferite de ISCO. meseriilor si stabilirea salariilor.nomenclatorul ocupatiilor utilizat pentru Recens mântul Populatiei si Locuintelor din 1977 si 1992. . . înalti functionari si conduc tori NIVEL DE PREG TIRE - . COR 10 grupe majore. 28 subgrupe majore.Bruxelles. privind lista ocupatiilor specifice acestora. 116 grupe minore. Incadrarea ocupatiilor pe cele 4 nivelurile ierarhice s-a f cut în functie de criteriile de clasificare. 414 grupe de baz . conform tabelului urm tor: GRUPA MAJORA 1.legislatia în vigoare privind denumirea functiilor. . 111 grupe minore. Legiuitori. Nivelul de instruire (scoala absolvit ). astfel: 1. 125 grupe minore.clasificarea international standard a ocupatiilor ISCO (88). care se aplic în constituirea celor 10 grupe majore. 372 grupe de baz . . 27 subgrupe majore.informatiile culese de la diferiti agenti economici. completat cu denumirea meseriilor avizate "la zi"..

astfel: . în varianta româneasc a clasificarii s-au constituit noi grupe minore si grupe de baz ce se consider necesare. Operatori pe instalatii. În definitiile celor dou grupe majore denumite "Legislatori. Functionari 5. 7 si 8. Nivelul de competent si complexitatea sarcinilor de îndeplinit actioneaz la formarea subgrupelor majore.2. întrucât în cadrul acestora intervin alte elemente. masini si asamblori de masini. grupelor minore si grupelor de baz ce compun grupele majore 3. 3. înalti functionari si conduc tori " (grupa major 1) si la "Fortele armate" (grupa major 0). grupelor minore si grupelor de baz din cadrul grupei majore 1. Totusi. Muncitori din agricultur si pescuit 7. materiile prime utilizate sau masinile si instalatiile cu care se lucreaz sunt criterii de alc tuire a subgrupelor majore. Procesele tehnologice. echipamente si alte produse 9. operatori în comert si asimilati 6. specifice activit tilor ocupationale din tara noastr si care nu se reg sesc în varianta ISCO 88 COM. tinând de natura muncii. Gradul de specializare se manifest în constituirea subgrupelor majore. Lucr tori. grupelor minore si grupelor de baz ce compun grupele majore 2 si 8. Tehnicieni 4.5. 2. respectiv obligatiile militare. subgrupele majore si grupele minore ale grupei majore 1 au fost astfel construite încât s includ ocupatii cu niveluri de preg tire similare. considerate drept criterii de similaritate mai importante. 4. nu se face referire la nivelul de calificare. Muncitori si meseriasi 8.6. cum ar fi decizia politic si atributiile de conducere.7 si 8) sunt considerate a fi la acelasi nivel de calificare si se deosebesc prin referirea la grupe largi de specializare pe meserii. Muncitori necalificati 10. Respectând criteriile de clasificare mentionate si cele 4 nivele ierarhice de agregare. Specialisti (cu ocupatii intelectuale si stiintifice) 3. Fortele armate 4 3 2 2 2 2 2 1 0 Cinci dintre cele 8 grupe majore (4.

dezvoltare".cod 2161 Grupa de baz . ingineri si asimilati ". precum si de comparare cu perioadele trecute. Faptul c num rul ocupatiilor de ingineri din astfel de activit ti este mare. dup ISCO 88 COM.cod 215 Grupa de baza . de executie din acest sector de activitate . .dezvoltare" cu 6 clase de activit ti specifice.cod 216 Grupa de baz . în care lucreaz persoane cu functii de conducere si de executie. ± Specialisti cu ocupatii intelectuale si stiintifice. alimentar . constituie motivul introducerii acestor grupe. Ingineri în industria lemnului si materi-alelor de constructii (materiale oxidice) cu dou grupe de baz : Ingineri în industria lemnului. cu dou grupe de baz : Ingineri în industria textil si piel rie. piel rie.La grupa major 3 . B. piel rie si industria alimentar . c) nevoia de cunoastere a structurii ocupatiilor la un moment dat.A. astfel: . pentru aceleasi motive ca la ocupatiile de ingineri din industriile textil . lemnului si materiale oxidice (materialelor de constructii) s-au constituit grupe separate si pentru tehnicienii si maistrii care lucreaz în activit tile mentionate. Ingineri în industria materialelor de constructii (materiale oxidice). b) în CAEN (Clasificarea Activit tilor din Economia National ) exist diviziunea 73 " Cercetare . Ocupatiile specifice acestor activit ti. se clasific la grupa de baz cod 2149 " Alti arhitecti.Tehnicieni si asimilati.cod 2152 Grupa minor . Ingineri în industria alimentar .cod 2162 - Ingineri în industria textil . ceea ce face necesar introducerea functiilor corespunz toare. care cuprind functiile de executie din activitatea de cercetare-dezvoltare (codurile 248-258). Tot la grupa major 2 s-au alc tuit 11 grupe minore si 33 grupe de baz .La grupa major 2. . Motivatia introducerii acestora const în : a) faptul c în cadrul grupei majore 1(functii de conducere) exist o grup de baz (1237) care cuprinde "conduc torii din cercetare . grupe noi constituite : Grupa minor .cod 2151 Grupa de baza .

cod 6123 Grupa de baz .Cresc tori de animale si alti lucr tori neclasificati s-au consituit trei grupe de baz : Grupa de baz . minor de baz . minor . Cresc tori de animale mici.cod de baz .cod 6115 Arboricultori si floricultori. care s-a constituit prin acordarea codurilor libere existente în ISCO 88 (COM). fata de ISCO 88 (COM).La grupa major 6 . .îngrijitori de cabaline. Din grupa de baz ISCO 88 (COM) . piel rie si industria alimentar .cod Tehnicieni în industria alimentar .cod 6125 - Apicultori si sericicultori. silvicultur si pescuit.cod Tehnicieni în industria materialelor oxidice. Cresc tori . Aceste grupe exprim mai pregnant ocupatiile si activit tile specifice fat de cele din ISCO 88 (COM) din care s-au desprins si care sunt eterogene.cod 6124 Grupa de baz . Viticultori si pomicultori.Agricultori si lucr tori calificati în agricultur . au determinat: a) cresterea num rului de grupe minore cu 14 grupe si a grupelor de baz cu 42.cod Tehnicieni în industria textil si piel rie.cod 6112 Grupa de baz . la grupele nou introduse.cod Tehnicieni în industria lemnului. b) adoptarea unui sistem de codificare propriu.Gr dinari. Noile grupe de ocupatii introduse în varianta româneasca a clasific rii.cod Tehnicieni în industria textil . horticultori si lucr tori în pepiniere s-au constituit dou grupe de baz : Grupa de baz . Din grupa de baz ISCO 88 (COM) . cu dou grupe de baz : de baz . . cu dou grupe de baz : de baz . Tehnicieni în industria lemnului si materialelor oxidice (materialelor de constructii). C.Grupa 316 Grupa 3161 Grupa 3162 Grupa 317 Grupa 3171 Grupa 3172 - .

Partea a III-a cuprinde indexul alfabetic al denumirilor ocupatiilor. 4. precum si codul de identificare corespunz tor. cât si sistemul de codificare "deschis" permit cu usurint conversia datelor despre ocupatii în sistemul de clasificare ISCO 88 (COM) si ISCO 88. completarea si întretinerea Äla zi" a editiei actuale. la nivel macro. În plus. blocator. Modul de utilizare a clasific rii ocupationale din România Lucrarea este conceput ca un instrument absolut necesar pentru utilizatori. chituitor. centrator. . pe m sura aparitiei (disparitiei) unor ocupatii. adresându-se tuturor celor care gestioneaz si prelucreaz informatii statistice referitoare la ocupatii. precum si o scurt descriere pentru cele patru niveluri de clasificare. în indexul alfabetic sunt reluate ocupatiile cu denumire de felul: zugrav ± vopsitor. debordator piese optice si altele de acest fel si trecute în ordine alfabetic în functie de fiecare cuvânt component.sau microeconomic. si agregarea pe 4 niveluri a datelor. cu prezentarea locului acestora în cadrul clasific rii si codului corespunz tor. montator. Modul în care este conceput si sistematizat lucrarea faciliteaz identificarea locului si codului fiec rei ocupatii în cadrul clasific rii.Atât clasificarea în ansamblu. depanator ascensoare. dar cu p strarea aceluiasi cod. si este destinat . Prima parte a lucr rii explic natura clasific rii ocupatiilor din România. Partea a II-a. someri. care este principala parte a acestei lucr ri. prezint avantajele utiliz rii standardelor internationale pentru asemenea clasific ri si schiteaz câteva din principalele utiliz ri ale acesteia. Indexul alfabetic al ocupatiilor cuprinde totalitatea ocupatiilor din clasificarea sistematic . locuri vacante etc. I. contine clasificarea sistematic a ocupatiilor. clasific rii si codific rii corecte a ocupatiilor înregistrate cu privire la populatia ocupat . reglor. deblocator. în principal. fundamenteaz conceptele de baz utilizate în realizarea ei.

Sign up to vote on this title
UsefulNot useful