CLASIFICAREA OCUPATIILOR ÎN ROMÂNIA

CLASIFICAREA OCUPATIILOR ÎN ROMÂNIA

1. CLASIFICAREA OCUPATIILOR ÎN ROMÂNIA 2. STRUCTURA ARBORESCENTA A CLASIFICARII OCUPATIILOR DIN ROMÂNIA 3. INDEX ALFABETIC AL OCUPATIILOR În practica economic se utilizeaz SISTEME STANDARDIZATE DE CLASIFIC RI, care constituie componentele de baz ale SISTEMULUI INFORMATIONAL ECONOMIC. Acesta se constituie în instrumente indispensabile pentru asigurarea în mod unitar a culegerii, stoc rii, prelucr rii si analizei datelor. Ansamblul acestora reprezint SISTEMUL UNITAR DE NOMENCLATOARE, care functioneaz la nivel macroeconomic. CLASIFIC RI SI

Elaborarea noii clasific ri a ocupatiilor din România (COR) a avut ca obiectiv prioritar alinierea la standardele internationale elaborate de Comunitatea European (ISCO-88-COM) si ONU (ISCO-88), asigurându-se transparenta informatiei economico-sociale în domeniul resurselor si utiliz rii fortei de munc . Lucrarea are un caracter inedit prin aceea c , pentru prima dat în România, s-a realizat o clasificare a ocupatiilor care cuprinde si elemente de descriere pe fiecare treapt a acesteia (grupa majora, subgrupa major , grupa minor si de baz ). Alinierea la standardele internationale a COR s-a realizat cu luarea în considerare a specificului economiei românesti. Concret, aceasta a însemnat constituirea unor grupe minore si de baz pentru categorii de ocupatii semnificative ca pondere si specific în economia româneasc , cu asigurarea integr rii în standardele internationale. La elaborarea clasific rii s-au avut în vedere urm toarele principii si criterii: ± Principiul grup rii unit tilor de clasificat dup criterii economice si sociale obiective. Constituirea categoriilor de clasificare s-a f cut în concordant cu diviziunea social a muncii, folosind caracteristici de grupare tehnico-economice obiective, în succesiunea importantei lor pentru activitatea practic . ± Principiul omogenit tii maxime în constituirea categoriilor de clasificat (grupe, subgrupe etc.). Pentru fiecare nivel de clasificare s-a folosit un singur criteriu, fiecare subîmp rtire reflectând aspecte din ce în ce mai am nuntite ale criteriului aplicat la subîmp rtirile precedente, ca de exemplu:

În baza acestor principii. . ± Principiul actualit tii. într-o unitate economico-social si care constituie pentru aceasta surs de existent . proprie persoanelor active. functiile sunt cuprinse în grupele majore de la 1 la 5. MESERIA este complexul de cunostinte obtinute prin scolarizare si prin practic . care practic o activitate recunoscut de societate ca util pentru sine si semenii s i. care presupune si impune repartizarea fiec rei unit ti de clasificat. OCUPATIA este activitatea util . a celor mai noi tehnici de construire a clasific rilor. FUNCTIA este activitatea desf surat de o persoan într-o ierarhie functional de conducere sau executie. al lu rii în considerare a celor mai noi ocupatii. deci. este necesar s se defineasc si notiunea de PROFESIE. ± Principiul stabilit tii pe o perioad mai îndelungat de timp. iar în altele nu. Ocupatia este.). ± Principiul multilateralit tii folosirii pe diverse structuri organi-zatorice si activit ti (strategii guvernamentale.gradul de specializare în cadrul aceleiasi activit ti. numai într-o singur grup sau subgrup . poate fi si ocupatie. sau pentru prestarea anumitor servicii. În clasificarea de fat . Posibilitatea utiliz rii clasific rii în comparatiile internationale. în care o ocupatie este clasificat o singur dat . Meseriile sunt clasificate în grupele majore de la 6 la 8. ± Principiul univocit tii grup rii unit tilor. Ocupatia unei persoane poate fi exprimat prin: functia sau meseria exercitat de aceasta. numai într-un singur loc. pe care o desf soar o persoan în mod obisnuit.felul materiilor prime si utilajelor folosite. necesare pentru executarea anumitor operatii de transformare si prelucrare a obiectelor muncii. statistic etc. proceselor tehno-logice utilizate. aduc toare de venit (în bani sau natur ). indiferent de num rul locurilor si unit tilor de clasificat. .gradul de instruire (nivelul scolii absolvite). inclusiv optimiz rii si economicit tii folosirii codurilor.nivelul competentelor determinat de amploarea si complexitatea activit tilor care definesc ocupatiile. Pentru definirea corect a notiunii de ocupatie si evitarea confuziei. care.. . în unele cazuri. CLASIFICAREA OCUPATIILOR este operatia de sistematizare a ocupatiilor (functiilor si meseriilor) populatiei active. prin crearea unui sistem elastic care s permit adaptarea permanent la noile conditii de dezvoltare economico-social . .

nivelul IV . Senator 2.Grupe de baza.Deci. Secretar de stat Profesia difer de ocupatie Clasificarea ocupatiilor este conceput pe patru niveluri de clasificare. . . Conduc tor auto 1. astfel: . Grupa de baz fiind ultimul nivel de clasificare. Referent de specialitate 3. include ocupatia sau grupul de ocupatii cu cel mai detaliat nivel de omogenitate. din punct de vedere al activit tii desf surate de persoanele cu astfel de ocupatii. Inginer agronom 5.nivelul II . astfel: .nivelul III .Grupe minore. Sef ferm agricola 5.Grupe majore. Economist OCUPATIE 1. iar ocupatia este specialitatea (calificarea) exercitat efectiv la locul de munc . Strungar 4. PROFESIA este specialitatea (calificarea) obtinut prin studii. Strungar 4. Inginer metalurg 2. Director 4. Structurarea clasific rii ocupatiilor pe cele patru nivele s-a f cut în raport cu modul de actiune a cerintelor si principiilor de grupare. Jurist 2. constituinduse grup ri conform sistemului. Medic 4. Pentru codificare s-a adoptat SISTEMUL ZECIMAL DE CLASIFICARE. Inginer chimist 3.nivelul I . Înv t tor 3. De exemplu: SPECIFICATIE Profesia corespunde cu ocupatia PROFESIE 1. Inginer metalurg 2. . Conduc tor auto 1. Înv t tor 3.Subgrupe majore.

de reglare si întretinere a masinilor si instalatiilor Subgrupa major . ± a treia cifr va reprezenta grupa minor .mineri si lucr tori în carier Deci. ± fiecare grup minora se dezagreg în 9 grupe de baz .meseriasi lucr tori calificati în meserii de tip artizanal. ± a patra cifr va reprezenta grupa de baz . fiecare grup major dezagregându-se în 9 subgrupe minore. rectificat si ascutit ocupatii componente: 722401 . De exemplu: Grupa de baz 7224 . Fiecare ocupatie va fi codificat cu codul grupei din care face parte. ± a doua cifr va reprezenta subgrupa major .± 10 grupe majore. De exemplu: Cod Cod Cod Cod 7 7 7 7 1 1 1 1 1 1 Grupa major . t ietori si cioplitori în piatr Grupa de baz . CODUL UNEI OCUPATII va fi reprezentat de 4 cifre: ± prima cifr va reprezenta grupa major .ascutitor laminate la cald. . c ruia i se adaug înc dou caractere. ± fiecare subgrup major se dezagreg în 9 grupe minore. în care se cuprind toate ocupatiile corespunz toare numai acesteia.meseriasi si muncitori calificati în industria extractiv si constructii Grupa minor .mineri si artificieri .Lucr tori la masini de polizat. unei grupe de baz îi va corespunde un singur cod format din 4 cifre.

cum sunt: ± ocupatiile de muncitori la un loc cu personalul operativ din servicii si comert. 722407 .polizator. ± functii specifice personalului economic si de evident care cuprind functii cu nivele de instruire si complexitate a sarcinilor diferite. valabil pentru toate t rile si în primul rând pentru România. ocupatiile din grupa de baz pot fi detaliate pân la nivelul care intereseaz . I. ± functii specifice din activitatea de ocrotire a s n t tii. cu posibilitatea obtinerii unor noi grup ri. În cadrul clasific rilor anterioare pot fi exemplificate o serie de grup ri neomogene. care cuprind functii cu diferite niveluri de instruire si grade de specializare si altele. sportului. date de analiz privind structura omogen-calitativ a activit tii persoanelor ocupate. ± gruparea muncitorilor si personalului operativ din comert si servicii pe ramuri ale economiei nationale si subramuri ale industriei. având la baz criterii si principii de grupare specifice perioadei istorice si lucr rilor pentru care s-au elaborat. în suficient m sura. ± gruparea ocupatiilor dup unitatea economico-social .722402 . 722406 . Se pot exemplifica: ± gruparea ocupatiilor dup locul de munc .2. Oportunitatea unei noi clasific ri a ocupatiilor. Necesitatea noii clasific ri a ocupatiilor din România Clasific ri ale ocupatiilor s-au mai f cut în tara noastr . asistentei sociale. este determinat în principal de: . Pentru necesit ti de cercetare mai analitic .ascutitor laminate la rece. asociind acestora una sau mai multe caractere cifrice. f r a oferi îns .slefuitor metale. Aceste clasific ri au servit pentru a determina latura cantitativ a structurii ocupatiilor.

meserii) din România. la nivelul Ministerului Muncii si Protectiei Sociale s-a constituit un colectiv de elaborare a Clasific rii Ocupatiilor din România (COR).) . Ministerului Muncii si Protectiei Sociale . devine necesar cel putin din urmatoarele considerente: ± cresterea posibilit tilor de cunoastere. evaluare. Ministerul Înv t mântului si Ministerul Industriilor . mai ales la cele din t rile Comunit tii Economice Europene. impun noi grup ri de ocupatii (conduc tori de întreprinderi mari si mici. In acest scop. comparare si comunicare a indicatorilor de dezvoltare si abordarea lor în mod unitar. ± asigurarea unor informatii corecte si comparabile dup aceleasi criterii si principii. b) schimb rile în structurile economico-sociale. astronaut etc. dar si a reflect rii restructur rilor ce tin de trecerea la economia de piat . detectiv.a) aparitia de ocupatii noi ca urmare a rezultatelor spectaculoase în activitatea de cercetaredezvoltare.N. care a cuprins si reprezentantii Comisiei Nationale pentru Statistic . Pentru facilitarea comparatiilor internationale. manageri etc) . Pentru realizarea clasific rii si descrierea ocupatiilor s-au mai avut în vedere urm toarele lucr ri: . . Pe parcursul elabor rii acestei prime variante a lucr rii. informatician . în cadrul unui contract de asistent tehnic finantat de Banca Mondial .U. cu privire la "Realizarea unor nomenclatoare unitare de interes general prev zute în conceptia general a informatiz rii în România". Clasificarea ocupatiilor din România (COR) În baza Hotararii Guvernului 575 bis/1992. din partea unei echipe de experti britanici.îi revine responsabilitatea realiz rii si întretinerii "la zi" a clasific rii ocupatiilor (functii . Actuala editie a Clasific rii Ocupatiilor din România (COR) are la baz principiile de clasificare recunoscute pe plan international si recomand rile corpului de experti britanici ai Comunit tii Economice Europene si O. colectivul a beneficiat de consultant tehnic . c) alinierea întregului sistem de clasific ri si nomenclatoare la sistemele standard internationale. factorii de decizie au optat pentru armonizarea clasific rii ocupatiilor din România cu cea a t rilor din Comunitatea Economic European .clasificarea international standard a ocupatiilor recomandata de CEE ISCO-88 (COM). 3. a introducerii tehnologiilor noi. specialisti cu ocupatii intelectuale si stiintifice.designer. mai ales în t rile care trec la economia de piat .în colaborare cu Comisia National pentru Statistic . materiilor prime si a diversific rii din sfera serviciilor (crupier.

Comparativ cu clasific rile internationale. Legiuitori.nomenclatorul meseriilor pentru care s-au elaborat indicatoarele tarifare de calificare din anul 1964. ISCO 88 (COM) 10 grupe majore. 372 grupe de baz . . conform tabelului urm tor: GRUPA MAJORA 1. varianta româneasc (COR) prezint urm toarele grup ri: ISCO 88 10 grupe majore. . 111 grupe minore. 125 grupe minore. . .informatiile culese de la diferiti agenti economici. 27 subgrupe majore. 116 grupe minore.nomenclatorul ocupatiilor utilizat pentru Recens mântul Populatiei si Locuintelor din 1977 si 1992. 27 subgrupe majore. 390 grupe de baz . astfel: 1.legislatia în vigoare privind denumirea functiilor. . înalti functionari si conduc tori NIVEL DE PREG TIRE - . 28 subgrupe majore. completat cu denumirea meseriilor avizate "la zi". Opt dintre cele 10 grupe majore sunt descrise în raport cu cele 4 mari niveluri de calificare diferite de ISCO..Bruxelles. care se aplic în constituirea celor 10 grupe majore. Incadrarea ocupatiilor pe cele 4 nivelurile ierarhice s-a f cut în functie de criteriile de clasificare. Nivelul de instruire (scoala absolvit ). 414 grupe de baz . privind lista ocupatiilor specifice acestora. COR 10 grupe majore.clasificarea international standard a ocupatiilor ISCO (88). meseriilor si stabilirea salariilor.dictionnaire des professions ± ³Ofice National de l'emploi´ .

Tehnicieni 4. respectiv obligatiile militare. considerate drept criterii de similaritate mai importante. Muncitori necalificati 10. în varianta româneasc a clasificarii s-au constituit noi grupe minore si grupe de baz ce se consider necesare. grupelor minore si grupelor de baz ce compun grupele majore 3. 2. operatori în comert si asimilati 6. Fortele armate 4 3 2 2 2 2 2 1 0 Cinci dintre cele 8 grupe majore (4. grupelor minore si grupelor de baz ce compun grupele majore 2 si 8.5.2. întrucât în cadrul acestora intervin alte elemente. Muncitori din agricultur si pescuit 7. Procesele tehnologice.6. cum ar fi decizia politic si atributiile de conducere. 7 si 8. 4. grupelor minore si grupelor de baz din cadrul grupei majore 1. Muncitori si meseriasi 8. masini si asamblori de masini. Lucr tori. 3.7 si 8) sunt considerate a fi la acelasi nivel de calificare si se deosebesc prin referirea la grupe largi de specializare pe meserii. Nivelul de competent si complexitatea sarcinilor de îndeplinit actioneaz la formarea subgrupelor majore. Gradul de specializare se manifest în constituirea subgrupelor majore. subgrupele majore si grupele minore ale grupei majore 1 au fost astfel construite încât s includ ocupatii cu niveluri de preg tire similare. Specialisti (cu ocupatii intelectuale si stiintifice) 3. nu se face referire la nivelul de calificare. astfel: . specifice activit tilor ocupationale din tara noastr si care nu se reg sesc în varianta ISCO 88 COM. echipamente si alte produse 9. Functionari 5. Operatori pe instalatii. tinând de natura muncii. materiile prime utilizate sau masinile si instalatiile cu care se lucreaz sunt criterii de alc tuire a subgrupelor majore. Respectând criteriile de clasificare mentionate si cele 4 nivele ierarhice de agregare. Totusi. înalti functionari si conduc tori " (grupa major 1) si la "Fortele armate" (grupa major 0). În definitiile celor dou grupe majore denumite "Legislatori.

b) în CAEN (Clasificarea Activit tilor din Economia National ) exist diviziunea 73 " Cercetare .cod 2151 Grupa de baza .La grupa major 2.cod 2152 Grupa minor .dezvoltare". . Ocupatiile specifice acestor activit ti. Ingineri în industria lemnului si materi-alelor de constructii (materiale oxidice) cu dou grupe de baz : Ingineri în industria lemnului. cu dou grupe de baz : Ingineri în industria textil si piel rie. c) nevoia de cunoastere a structurii ocupatiilor la un moment dat. ± Specialisti cu ocupatii intelectuale si stiintifice. Ingineri în industria alimentar . ingineri si asimilati ". Motivatia introducerii acestora const în : a) faptul c în cadrul grupei majore 1(functii de conducere) exist o grup de baz (1237) care cuprinde "conduc torii din cercetare . lemnului si materiale oxidice (materialelor de constructii) s-au constituit grupe separate si pentru tehnicienii si maistrii care lucreaz în activit tile mentionate. se clasific la grupa de baz cod 2149 " Alti arhitecti.cod 2162 - Ingineri în industria textil . alimentar .La grupa major 3 .dezvoltare" cu 6 clase de activit ti specifice.cod 2161 Grupa de baz . precum si de comparare cu perioadele trecute.A. ceea ce face necesar introducerea functiilor corespunz toare. piel rie. de executie din acest sector de activitate . constituie motivul introducerii acestor grupe. în care lucreaz persoane cu functii de conducere si de executie. care cuprind functiile de executie din activitatea de cercetare-dezvoltare (codurile 248-258). astfel: . Ingineri în industria materialelor de constructii (materiale oxidice). Tot la grupa major 2 s-au alc tuit 11 grupe minore si 33 grupe de baz . dup ISCO 88 COM. .cod 216 Grupa de baz .Tehnicieni si asimilati. B.cod 215 Grupa de baza . piel rie si industria alimentar . Faptul c num rul ocupatiilor de ingineri din astfel de activit ti este mare. grupe noi constituite : Grupa minor . pentru aceleasi motive ca la ocupatiile de ingineri din industriile textil .

minor de baz . fata de ISCO 88 (COM). Din grupa de baz ISCO 88 (COM) .cod 6125 - Apicultori si sericicultori. cu dou grupe de baz : de baz .Agricultori si lucr tori calificati în agricultur .îngrijitori de cabaline. Viticultori si pomicultori. piel rie si industria alimentar . . Tehnicieni în industria lemnului si materialelor oxidice (materialelor de constructii).cod Tehnicieni în industria textil . Noile grupe de ocupatii introduse în varianta româneasca a clasific rii. au determinat: a) cresterea num rului de grupe minore cu 14 grupe si a grupelor de baz cu 42. cu dou grupe de baz : de baz .cod Tehnicieni în industria alimentar . care s-a constituit prin acordarea codurilor libere existente în ISCO 88 (COM). .cod 6115 Arboricultori si floricultori. horticultori si lucr tori în pepiniere s-au constituit dou grupe de baz : Grupa de baz .cod Tehnicieni în industria materialelor oxidice.Cresc tori de animale si alti lucr tori neclasificati s-au consituit trei grupe de baz : Grupa de baz . C. silvicultur si pescuit.Gr dinari. Din grupa de baz ISCO 88 (COM) . Cresc tori .cod Tehnicieni în industria textil si piel rie. b) adoptarea unui sistem de codificare propriu.cod 6124 Grupa de baz .cod de baz .cod 6112 Grupa de baz .La grupa major 6 . Aceste grupe exprim mai pregnant ocupatiile si activit tile specifice fat de cele din ISCO 88 (COM) din care s-au desprins si care sunt eterogene. la grupele nou introduse.Grupa 316 Grupa 3161 Grupa 3162 Grupa 317 Grupa 3171 Grupa 3172 - . Cresc tori de animale mici. minor .cod 6123 Grupa de baz .cod Tehnicieni în industria lemnului.

Modul de utilizare a clasific rii ocupationale din România Lucrarea este conceput ca un instrument absolut necesar pentru utilizatori. blocator. deblocator. în indexul alfabetic sunt reluate ocupatiile cu denumire de felul: zugrav ± vopsitor. în principal. .sau microeconomic. precum si codul de identificare corespunz tor. Prima parte a lucr rii explic natura clasific rii ocupatiilor din România. prezint avantajele utiliz rii standardelor internationale pentru asemenea clasific ri si schiteaz câteva din principalele utiliz ri ale acesteia. Partea a II-a. centrator. si agregarea pe 4 niveluri a datelor. someri. fundamenteaz conceptele de baz utilizate în realizarea ei. Partea a III-a cuprinde indexul alfabetic al denumirilor ocupatiilor. Indexul alfabetic al ocupatiilor cuprinde totalitatea ocupatiilor din clasificarea sistematic . cât si sistemul de codificare "deschis" permit cu usurint conversia datelor despre ocupatii în sistemul de clasificare ISCO 88 (COM) si ISCO 88. clasific rii si codific rii corecte a ocupatiilor înregistrate cu privire la populatia ocupat . dar cu p strarea aceluiasi cod. contine clasificarea sistematic a ocupatiilor. pe m sura aparitiei (disparitiei) unor ocupatii. 4. În plus. adresându-se tuturor celor care gestioneaz si prelucreaz informatii statistice referitoare la ocupatii. completarea si întretinerea Äla zi" a editiei actuale. la nivel macro. locuri vacante etc. care este principala parte a acestei lucr ri. I. reglor. debordator piese optice si altele de acest fel si trecute în ordine alfabetic în functie de fiecare cuvânt component. precum si o scurt descriere pentru cele patru niveluri de clasificare. Modul în care este conceput si sistematizat lucrarea faciliteaz identificarea locului si codului fiec rei ocupatii în cadrul clasific rii. cu prezentarea locului acestora în cadrul clasific rii si codului corespunz tor. depanator ascensoare. chituitor. si este destinat . montator.Atât clasificarea în ansamblu.

Sign up to vote on this title
UsefulNot useful