CLASIFICAREA OCUPATIILOR ÎN ROMÂNIA

1. CLASIFICAREA OCUPATIILOR ÎN ROMÂNIA 2. STRUCTURA ARBORESCENTA A CLASIFICARII OCUPATIILOR DIN ROMÂNIA 3. INDEX ALFABETIC AL OCUPATIILOR În practica economic se utilizeaz SISTEME STANDARDIZATE DE CLASIFIC RI, care constituie componentele de baz ale SISTEMULUI INFORMATIONAL ECONOMIC. Acesta se constituie în instrumente indispensabile pentru asigurarea în mod unitar a culegerii, stoc rii, prelucr rii si analizei datelor. Ansamblul acestora reprezint SISTEMUL UNITAR DE NOMENCLATOARE, care functioneaz la nivel macroeconomic. CLASIFIC RI SI

Elaborarea noii clasific ri a ocupatiilor din România (COR) a avut ca obiectiv prioritar alinierea la standardele internationale elaborate de Comunitatea European (ISCO-88-COM) si ONU (ISCO-88), asigurându-se transparenta informatiei economico-sociale în domeniul resurselor si utiliz rii fortei de munc . Lucrarea are un caracter inedit prin aceea c , pentru prima dat în România, s-a realizat o clasificare a ocupatiilor care cuprinde si elemente de descriere pe fiecare treapt a acesteia (grupa majora, subgrupa major , grupa minor si de baz ). Alinierea la standardele internationale a COR s-a realizat cu luarea în considerare a specificului economiei românesti. Concret, aceasta a însemnat constituirea unor grupe minore si de baz pentru categorii de ocupatii semnificative ca pondere si specific în economia româneasc , cu asigurarea integr rii în standardele internationale. La elaborarea clasific rii s-au avut în vedere urm toarele principii si criterii: ± Principiul grup rii unit tilor de clasificat dup criterii economice si sociale obiective. Constituirea categoriilor de clasificare s-a f cut în concordant cu diviziunea social a muncii, folosind caracteristici de grupare tehnico-economice obiective, în succesiunea importantei lor pentru activitatea practic . ± Principiul omogenit tii maxime în constituirea categoriilor de clasificat (grupe, subgrupe etc.). Pentru fiecare nivel de clasificare s-a folosit un singur criteriu, fiecare subîmp rtire reflectând aspecte din ce în ce mai am nuntite ale criteriului aplicat la subîmp rtirile precedente, ca de exemplu:

care presupune si impune repartizarea fiec rei unit ti de clasificat. ± Principiul univocit tii grup rii unit tilor.).. proceselor tehno-logice utilizate. care. aduc toare de venit (în bani sau natur ). deci.nivelul competentelor determinat de amploarea si complexitatea activit tilor care definesc ocupatiile. în unele cazuri. . CLASIFICAREA OCUPATIILOR este operatia de sistematizare a ocupatiilor (functiilor si meseriilor) populatiei active. numai într-o singur grup sau subgrup . ± Principiul stabilit tii pe o perioad mai îndelungat de timp. Ocupatia unei persoane poate fi exprimat prin: functia sau meseria exercitat de aceasta. este necesar s se defineasc si notiunea de PROFESIE. necesare pentru executarea anumitor operatii de transformare si prelucrare a obiectelor muncii. indiferent de num rul locurilor si unit tilor de clasificat. în care o ocupatie este clasificat o singur dat .gradul de specializare în cadrul aceleiasi activit ti. functiile sunt cuprinse în grupele majore de la 1 la 5. În clasificarea de fat . În baza acestor principii. . sau pentru prestarea anumitor servicii. proprie persoanelor active. Pentru definirea corect a notiunii de ocupatie si evitarea confuziei. numai într-un singur loc. ± Principiul actualit tii. MESERIA este complexul de cunostinte obtinute prin scolarizare si prin practic . FUNCTIA este activitatea desf surat de o persoan într-o ierarhie functional de conducere sau executie. ± Principiul multilateralit tii folosirii pe diverse structuri organi-zatorice si activit ti (strategii guvernamentale.gradul de instruire (nivelul scolii absolvite). poate fi si ocupatie. statistic etc. iar în altele nu. al lu rii în considerare a celor mai noi ocupatii.felul materiilor prime si utilajelor folosite. pe care o desf soar o persoan în mod obisnuit. Ocupatia este. . care practic o activitate recunoscut de societate ca util pentru sine si semenii s i. prin crearea unui sistem elastic care s permit adaptarea permanent la noile conditii de dezvoltare economico-social . Posibilitatea utiliz rii clasific rii în comparatiile internationale. a celor mai noi tehnici de construire a clasific rilor. inclusiv optimiz rii si economicit tii folosirii codurilor. Meseriile sunt clasificate în grupele majore de la 6 la 8. într-o unitate economico-social si care constituie pentru aceasta surs de existent . OCUPATIA este activitatea util . .

Director 4. Inginer metalurg 2.nivelul IV . Economist OCUPATIE 1. Strungar 4. Grupa de baz fiind ultimul nivel de clasificare. Înv t tor 3. Inginer metalurg 2. . Inginer agronom 5. Secretar de stat Profesia difer de ocupatie Clasificarea ocupatiilor este conceput pe patru niveluri de clasificare. Senator 2. . Referent de specialitate 3. din punct de vedere al activit tii desf surate de persoanele cu astfel de ocupatii.Deci. Conduc tor auto 1. Inginer chimist 3. Structurarea clasific rii ocupatiilor pe cele patru nivele s-a f cut în raport cu modul de actiune a cerintelor si principiilor de grupare. Înv t tor 3. Conduc tor auto 1.Grupe majore. constituinduse grup ri conform sistemului. iar ocupatia este specialitatea (calificarea) exercitat efectiv la locul de munc .nivelul III . astfel: .Grupe de baza. astfel: . De exemplu: SPECIFICATIE Profesia corespunde cu ocupatia PROFESIE 1. PROFESIA este specialitatea (calificarea) obtinut prin studii.Subgrupe majore.nivelul I .nivelul II . Sef ferm agricola 5. Pentru codificare s-a adoptat SISTEMUL ZECIMAL DE CLASIFICARE. . Strungar 4. Medic 4. include ocupatia sau grupul de ocupatii cu cel mai detaliat nivel de omogenitate.Grupe minore. Jurist 2.

fiecare grup major dezagregându-se în 9 subgrupe minore. rectificat si ascutit ocupatii componente: 722401 .Lucr tori la masini de polizat. De exemplu: Grupa de baz 7224 . De exemplu: Cod Cod Cod Cod 7 7 7 7 1 1 1 1 1 1 Grupa major . ± fiecare subgrup major se dezagreg în 9 grupe minore. .mineri si artificieri . ± a patra cifr va reprezenta grupa de baz . unei grupe de baz îi va corespunde un singur cod format din 4 cifre.meseriasi lucr tori calificati în meserii de tip artizanal. ± a treia cifr va reprezenta grupa minor .mineri si lucr tori în carier Deci. c ruia i se adaug înc dou caractere. ± fiecare grup minora se dezagreg în 9 grupe de baz . CODUL UNEI OCUPATII va fi reprezentat de 4 cifre: ± prima cifr va reprezenta grupa major . Fiecare ocupatie va fi codificat cu codul grupei din care face parte. ± a doua cifr va reprezenta subgrupa major . de reglare si întretinere a masinilor si instalatiilor Subgrupa major .meseriasi si muncitori calificati în industria extractiv si constructii Grupa minor .± 10 grupe majore. t ietori si cioplitori în piatr Grupa de baz .ascutitor laminate la cald. în care se cuprind toate ocupatiile corespunz toare numai acesteia.

date de analiz privind structura omogen-calitativ a activit tii persoanelor ocupate. Oportunitatea unei noi clasific ri a ocupatiilor. în suficient m sura. 722406 . ± gruparea muncitorilor si personalului operativ din comert si servicii pe ramuri ale economiei nationale si subramuri ale industriei. cu posibilitatea obtinerii unor noi grup ri. având la baz criterii si principii de grupare specifice perioadei istorice si lucr rilor pentru care s-au elaborat.2. I. sportului.polizator. f r a oferi îns . ± gruparea ocupatiilor dup unitatea economico-social . Se pot exemplifica: ± gruparea ocupatiilor dup locul de munc . 722407 .slefuitor metale. valabil pentru toate t rile si în primul rând pentru România. ± functii specifice din activitatea de ocrotire a s n t tii.ascutitor laminate la rece. ± functii specifice personalului economic si de evident care cuprind functii cu nivele de instruire si complexitate a sarcinilor diferite. care cuprind functii cu diferite niveluri de instruire si grade de specializare si altele. asistentei sociale. Pentru necesit ti de cercetare mai analitic .722402 . Aceste clasific ri au servit pentru a determina latura cantitativ a structurii ocupatiilor. ocupatiile din grupa de baz pot fi detaliate pân la nivelul care intereseaz . Necesitatea noii clasific ri a ocupatiilor din România Clasific ri ale ocupatiilor s-au mai f cut în tara noastr . cum sunt: ± ocupatiile de muncitori la un loc cu personalul operativ din servicii si comert. este determinat în principal de: . asociind acestora una sau mai multe caractere cifrice. În cadrul clasific rilor anterioare pot fi exemplificate o serie de grup ri neomogene.

N. comparare si comunicare a indicatorilor de dezvoltare si abordarea lor în mod unitar. impun noi grup ri de ocupatii (conduc tori de întreprinderi mari si mici.îi revine responsabilitatea realiz rii si întretinerii "la zi" a clasific rii ocupatiilor (functii .designer. specialisti cu ocupatii intelectuale si stiintifice.a) aparitia de ocupatii noi ca urmare a rezultatelor spectaculoase în activitatea de cercetaredezvoltare. mai ales în t rile care trec la economia de piat . devine necesar cel putin din urmatoarele considerente: ± cresterea posibilit tilor de cunoastere. Pe parcursul elabor rii acestei prime variante a lucr rii. Clasificarea ocupatiilor din România (COR) În baza Hotararii Guvernului 575 bis/1992. care a cuprins si reprezentantii Comisiei Nationale pentru Statistic . In acest scop. Pentru realizarea clasific rii si descrierea ocupatiilor s-au mai avut în vedere urm toarele lucr ri: . Ministerul Înv t mântului si Ministerul Industriilor .în colaborare cu Comisia National pentru Statistic . colectivul a beneficiat de consultant tehnic . factorii de decizie au optat pentru armonizarea clasific rii ocupatiilor din România cu cea a t rilor din Comunitatea Economic European . mai ales la cele din t rile Comunit tii Economice Europene. în cadrul unui contract de asistent tehnic finantat de Banca Mondial . dar si a reflect rii restructur rilor ce tin de trecerea la economia de piat . din partea unei echipe de experti britanici. Ministerului Muncii si Protectiei Sociale . c) alinierea întregului sistem de clasific ri si nomenclatoare la sistemele standard internationale. a introducerii tehnologiilor noi. Actuala editie a Clasific rii Ocupatiilor din România (COR) are la baz principiile de clasificare recunoscute pe plan international si recomand rile corpului de experti britanici ai Comunit tii Economice Europene si O. ± asigurarea unor informatii corecte si comparabile dup aceleasi criterii si principii. evaluare. . detectiv. manageri etc) . materiilor prime si a diversific rii din sfera serviciilor (crupier. cu privire la "Realizarea unor nomenclatoare unitare de interes general prev zute în conceptia general a informatiz rii în România".clasificarea international standard a ocupatiilor recomandata de CEE ISCO-88 (COM).) .U.meserii) din România. astronaut etc. Pentru facilitarea comparatiilor internationale. 3. la nivelul Ministerului Muncii si Protectiei Sociale s-a constituit un colectiv de elaborare a Clasific rii Ocupatiilor din România (COR). informatician . b) schimb rile în structurile economico-sociale.

Nivelul de instruire (scoala absolvit ).informatiile culese de la diferiti agenti economici. astfel: 1. conform tabelului urm tor: GRUPA MAJORA 1.dictionnaire des professions ± ³Ofice National de l'emploi´ . 116 grupe minore. 28 subgrupe majore.legislatia în vigoare privind denumirea functiilor.Bruxelles. 27 subgrupe majore. completat cu denumirea meseriilor avizate "la zi".clasificarea international standard a ocupatiilor ISCO (88).nomenclatorul ocupatiilor utilizat pentru Recens mântul Populatiei si Locuintelor din 1977 si 1992. 372 grupe de baz . . . 414 grupe de baz . COR 10 grupe majore. Incadrarea ocupatiilor pe cele 4 nivelurile ierarhice s-a f cut în functie de criteriile de clasificare. 390 grupe de baz .. care se aplic în constituirea celor 10 grupe majore. varianta româneasc (COR) prezint urm toarele grup ri: ISCO 88 10 grupe majore. Opt dintre cele 10 grupe majore sunt descrise în raport cu cele 4 mari niveluri de calificare diferite de ISCO. Comparativ cu clasific rile internationale. 111 grupe minore. Legiuitori. privind lista ocupatiilor specifice acestora. ISCO 88 (COM) 10 grupe majore. 125 grupe minore. .nomenclatorul meseriilor pentru care s-au elaborat indicatoarele tarifare de calificare din anul 1964. meseriilor si stabilirea salariilor. 27 subgrupe majore. înalti functionari si conduc tori NIVEL DE PREG TIRE - . . .

Operatori pe instalatii. Muncitori din agricultur si pescuit 7. 7 si 8. operatori în comert si asimilati 6. În definitiile celor dou grupe majore denumite "Legislatori.2. materiile prime utilizate sau masinile si instalatiile cu care se lucreaz sunt criterii de alc tuire a subgrupelor majore. Tehnicieni 4. subgrupele majore si grupele minore ale grupei majore 1 au fost astfel construite încât s includ ocupatii cu niveluri de preg tire similare.5. Respectând criteriile de clasificare mentionate si cele 4 nivele ierarhice de agregare. Muncitori si meseriasi 8. astfel: . Specialisti (cu ocupatii intelectuale si stiintifice) 3. Totusi. respectiv obligatiile militare. considerate drept criterii de similaritate mai importante. Nivelul de competent si complexitatea sarcinilor de îndeplinit actioneaz la formarea subgrupelor majore. 2. echipamente si alte produse 9. masini si asamblori de masini. specifice activit tilor ocupationale din tara noastr si care nu se reg sesc în varianta ISCO 88 COM. întrucât în cadrul acestora intervin alte elemente. tinând de natura muncii.7 si 8) sunt considerate a fi la acelasi nivel de calificare si se deosebesc prin referirea la grupe largi de specializare pe meserii. grupelor minore si grupelor de baz din cadrul grupei majore 1. în varianta româneasc a clasificarii s-au constituit noi grupe minore si grupe de baz ce se consider necesare. înalti functionari si conduc tori " (grupa major 1) si la "Fortele armate" (grupa major 0). nu se face referire la nivelul de calificare. Gradul de specializare se manifest în constituirea subgrupelor majore. grupelor minore si grupelor de baz ce compun grupele majore 2 si 8. cum ar fi decizia politic si atributiile de conducere. grupelor minore si grupelor de baz ce compun grupele majore 3. Procesele tehnologice. Muncitori necalificati 10.6. 3. Functionari 5. Fortele armate 4 3 2 2 2 2 2 1 0 Cinci dintre cele 8 grupe majore (4. Lucr tori. 4.

grupe noi constituite : Grupa minor . b) în CAEN (Clasificarea Activit tilor din Economia National ) exist diviziunea 73 " Cercetare . precum si de comparare cu perioadele trecute.cod 2162 - Ingineri în industria textil . piel rie si industria alimentar . astfel: .La grupa major 2. Ingineri în industria materialelor de constructii (materiale oxidice).Tehnicieni si asimilati. Tot la grupa major 2 s-au alc tuit 11 grupe minore si 33 grupe de baz .cod 215 Grupa de baza . ceea ce face necesar introducerea functiilor corespunz toare.cod 2151 Grupa de baza . piel rie. Ingineri în industria alimentar . cu dou grupe de baz : Ingineri în industria textil si piel rie. Faptul c num rul ocupatiilor de ingineri din astfel de activit ti este mare. ingineri si asimilati ". pentru aceleasi motive ca la ocupatiile de ingineri din industriile textil .A. constituie motivul introducerii acestor grupe.La grupa major 3 .cod 2152 Grupa minor . B. alimentar .cod 216 Grupa de baz . ± Specialisti cu ocupatii intelectuale si stiintifice.dezvoltare".dezvoltare" cu 6 clase de activit ti specifice. lemnului si materiale oxidice (materialelor de constructii) s-au constituit grupe separate si pentru tehnicienii si maistrii care lucreaz în activit tile mentionate. c) nevoia de cunoastere a structurii ocupatiilor la un moment dat. care cuprind functiile de executie din activitatea de cercetare-dezvoltare (codurile 248-258). . se clasific la grupa de baz cod 2149 " Alti arhitecti. Ocupatiile specifice acestor activit ti. Motivatia introducerii acestora const în : a) faptul c în cadrul grupei majore 1(functii de conducere) exist o grup de baz (1237) care cuprinde "conduc torii din cercetare . în care lucreaz persoane cu functii de conducere si de executie. de executie din acest sector de activitate . dup ISCO 88 COM. Ingineri în industria lemnului si materi-alelor de constructii (materiale oxidice) cu dou grupe de baz : Ingineri în industria lemnului.cod 2161 Grupa de baz . .

Cresc tori . la grupele nou introduse. minor de baz .La grupa major 6 . fata de ISCO 88 (COM). Tehnicieni în industria lemnului si materialelor oxidice (materialelor de constructii). Viticultori si pomicultori. .cod Tehnicieni în industria textil . horticultori si lucr tori în pepiniere s-au constituit dou grupe de baz : Grupa de baz . b) adoptarea unui sistem de codificare propriu.cod 6115 Arboricultori si floricultori.cod 6125 - Apicultori si sericicultori.cod 6124 Grupa de baz . piel rie si industria alimentar .îngrijitori de cabaline. au determinat: a) cresterea num rului de grupe minore cu 14 grupe si a grupelor de baz cu 42.cod Tehnicieni în industria textil si piel rie.cod Tehnicieni în industria alimentar .Gr dinari. minor . care s-a constituit prin acordarea codurilor libere existente în ISCO 88 (COM).cod Tehnicieni în industria lemnului. cu dou grupe de baz : de baz .cod de baz . C.Cresc tori de animale si alti lucr tori neclasificati s-au consituit trei grupe de baz : Grupa de baz .Grupa 316 Grupa 3161 Grupa 3162 Grupa 317 Grupa 3171 Grupa 3172 - .cod Tehnicieni în industria materialelor oxidice. Din grupa de baz ISCO 88 (COM) .cod 6112 Grupa de baz . Aceste grupe exprim mai pregnant ocupatiile si activit tile specifice fat de cele din ISCO 88 (COM) din care s-au desprins si care sunt eterogene.cod 6123 Grupa de baz . silvicultur si pescuit. . Din grupa de baz ISCO 88 (COM) . cu dou grupe de baz : de baz .Agricultori si lucr tori calificati în agricultur . Cresc tori de animale mici. Noile grupe de ocupatii introduse în varianta româneasca a clasific rii.

Prima parte a lucr rii explic natura clasific rii ocupatiilor din România.sau microeconomic. cu prezentarea locului acestora în cadrul clasific rii si codului corespunz tor. adresându-se tuturor celor care gestioneaz si prelucreaz informatii statistice referitoare la ocupatii. blocator. si este destinat . dar cu p strarea aceluiasi cod. Indexul alfabetic al ocupatiilor cuprinde totalitatea ocupatiilor din clasificarea sistematic . si agregarea pe 4 niveluri a datelor. centrator. chituitor. Modul în care este conceput si sistematizat lucrarea faciliteaz identificarea locului si codului fiec rei ocupatii în cadrul clasific rii.Atât clasificarea în ansamblu. în principal. locuri vacante etc. completarea si întretinerea Äla zi" a editiei actuale. cât si sistemul de codificare "deschis" permit cu usurint conversia datelor despre ocupatii în sistemul de clasificare ISCO 88 (COM) si ISCO 88. Partea a II-a. pe m sura aparitiei (disparitiei) unor ocupatii. care este principala parte a acestei lucr ri. clasific rii si codific rii corecte a ocupatiilor înregistrate cu privire la populatia ocupat . fundamenteaz conceptele de baz utilizate în realizarea ei. someri. depanator ascensoare. reglor. precum si o scurt descriere pentru cele patru niveluri de clasificare. I. Modul de utilizare a clasific rii ocupationale din România Lucrarea este conceput ca un instrument absolut necesar pentru utilizatori. precum si codul de identificare corespunz tor. în indexul alfabetic sunt reluate ocupatiile cu denumire de felul: zugrav ± vopsitor. debordator piese optice si altele de acest fel si trecute în ordine alfabetic în functie de fiecare cuvânt component. la nivel macro. Partea a III-a cuprinde indexul alfabetic al denumirilor ocupatiilor. În plus. . contine clasificarea sistematic a ocupatiilor. 4. prezint avantajele utiliz rii standardelor internationale pentru asemenea clasific ri si schiteaz câteva din principalele utiliz ri ale acesteia. montator. deblocator.