CLASIFICAREA OCUPATIILOR ÎN ROMÂNIA

1. CLASIFICAREA OCUPATIILOR ÎN ROMÂNIA 2. STRUCTURA ARBORESCENTA A CLASIFICARII OCUPATIILOR DIN ROMÂNIA 3. INDEX ALFABETIC AL OCUPATIILOR În practica economic se utilizeaz SISTEME STANDARDIZATE DE CLASIFIC RI, care constituie componentele de baz ale SISTEMULUI INFORMATIONAL ECONOMIC. Acesta se constituie în instrumente indispensabile pentru asigurarea în mod unitar a culegerii, stoc rii, prelucr rii si analizei datelor. Ansamblul acestora reprezint SISTEMUL UNITAR DE NOMENCLATOARE, care functioneaz la nivel macroeconomic. CLASIFIC RI SI

Elaborarea noii clasific ri a ocupatiilor din România (COR) a avut ca obiectiv prioritar alinierea la standardele internationale elaborate de Comunitatea European (ISCO-88-COM) si ONU (ISCO-88), asigurându-se transparenta informatiei economico-sociale în domeniul resurselor si utiliz rii fortei de munc . Lucrarea are un caracter inedit prin aceea c , pentru prima dat în România, s-a realizat o clasificare a ocupatiilor care cuprinde si elemente de descriere pe fiecare treapt a acesteia (grupa majora, subgrupa major , grupa minor si de baz ). Alinierea la standardele internationale a COR s-a realizat cu luarea în considerare a specificului economiei românesti. Concret, aceasta a însemnat constituirea unor grupe minore si de baz pentru categorii de ocupatii semnificative ca pondere si specific în economia româneasc , cu asigurarea integr rii în standardele internationale. La elaborarea clasific rii s-au avut în vedere urm toarele principii si criterii: ± Principiul grup rii unit tilor de clasificat dup criterii economice si sociale obiective. Constituirea categoriilor de clasificare s-a f cut în concordant cu diviziunea social a muncii, folosind caracteristici de grupare tehnico-economice obiective, în succesiunea importantei lor pentru activitatea practic . ± Principiul omogenit tii maxime în constituirea categoriilor de clasificat (grupe, subgrupe etc.). Pentru fiecare nivel de clasificare s-a folosit un singur criteriu, fiecare subîmp rtire reflectând aspecte din ce în ce mai am nuntite ale criteriului aplicat la subîmp rtirile precedente, ca de exemplu:

Posibilitatea utiliz rii clasific rii în comparatiile internationale. care presupune si impune repartizarea fiec rei unit ti de clasificat. OCUPATIA este activitatea util . necesare pentru executarea anumitor operatii de transformare si prelucrare a obiectelor muncii. În clasificarea de fat . sau pentru prestarea anumitor servicii. a celor mai noi tehnici de construire a clasific rilor. statistic etc. numai într-o singur grup sau subgrup . poate fi si ocupatie. iar în altele nu.felul materiilor prime si utilajelor folosite. Meseriile sunt clasificate în grupele majore de la 6 la 8. într-o unitate economico-social si care constituie pentru aceasta surs de existent . functiile sunt cuprinse în grupele majore de la 1 la 5. Ocupatia unei persoane poate fi exprimat prin: functia sau meseria exercitat de aceasta. numai într-un singur loc.. care practic o activitate recunoscut de societate ca util pentru sine si semenii s i.). ± Principiul stabilit tii pe o perioad mai îndelungat de timp. în unele cazuri. . în care o ocupatie este clasificat o singur dat . MESERIA este complexul de cunostinte obtinute prin scolarizare si prin practic . al lu rii în considerare a celor mai noi ocupatii. ± Principiul multilateralit tii folosirii pe diverse structuri organi-zatorice si activit ti (strategii guvernamentale. proceselor tehno-logice utilizate. inclusiv optimiz rii si economicit tii folosirii codurilor. ± Principiul univocit tii grup rii unit tilor. ± Principiul actualit tii. care. Pentru definirea corect a notiunii de ocupatie si evitarea confuziei. aduc toare de venit (în bani sau natur ). proprie persoanelor active.gradul de specializare în cadrul aceleiasi activit ti. Ocupatia este.nivelul competentelor determinat de amploarea si complexitatea activit tilor care definesc ocupatiile. pe care o desf soar o persoan în mod obisnuit. . FUNCTIA este activitatea desf surat de o persoan într-o ierarhie functional de conducere sau executie. prin crearea unui sistem elastic care s permit adaptarea permanent la noile conditii de dezvoltare economico-social . CLASIFICAREA OCUPATIILOR este operatia de sistematizare a ocupatiilor (functiilor si meseriilor) populatiei active. este necesar s se defineasc si notiunea de PROFESIE. În baza acestor principii. . indiferent de num rul locurilor si unit tilor de clasificat. deci. .gradul de instruire (nivelul scolii absolvite).

Strungar 4. . Sef ferm agricola 5. astfel: . Grupa de baz fiind ultimul nivel de clasificare.Grupe de baza. Structurarea clasific rii ocupatiilor pe cele patru nivele s-a f cut în raport cu modul de actiune a cerintelor si principiilor de grupare. constituinduse grup ri conform sistemului.Subgrupe majore. Pentru codificare s-a adoptat SISTEMUL ZECIMAL DE CLASIFICARE. Inginer chimist 3. De exemplu: SPECIFICATIE Profesia corespunde cu ocupatia PROFESIE 1.nivelul I . Economist OCUPATIE 1. astfel: . Secretar de stat Profesia difer de ocupatie Clasificarea ocupatiilor este conceput pe patru niveluri de clasificare. PROFESIA este specialitatea (calificarea) obtinut prin studii.nivelul II . Strungar 4. din punct de vedere al activit tii desf surate de persoanele cu astfel de ocupatii. Director 4. Inginer agronom 5. Conduc tor auto 1.Grupe majore. Inginer metalurg 2. include ocupatia sau grupul de ocupatii cu cel mai detaliat nivel de omogenitate.nivelul IV . Referent de specialitate 3.Deci. iar ocupatia este specialitatea (calificarea) exercitat efectiv la locul de munc . Inginer metalurg 2. . Medic 4. Conduc tor auto 1.Grupe minore. . Jurist 2. Senator 2. Înv t tor 3.nivelul III . Înv t tor 3.

în care se cuprind toate ocupatiile corespunz toare numai acesteia.meseriasi si muncitori calificati în industria extractiv si constructii Grupa minor . unei grupe de baz îi va corespunde un singur cod format din 4 cifre. fiecare grup major dezagregându-se în 9 subgrupe minore. c ruia i se adaug înc dou caractere. rectificat si ascutit ocupatii componente: 722401 .Lucr tori la masini de polizat. . ± fiecare grup minora se dezagreg în 9 grupe de baz . ± a patra cifr va reprezenta grupa de baz . Fiecare ocupatie va fi codificat cu codul grupei din care face parte.mineri si lucr tori în carier Deci.meseriasi lucr tori calificati în meserii de tip artizanal. ± fiecare subgrup major se dezagreg în 9 grupe minore. CODUL UNEI OCUPATII va fi reprezentat de 4 cifre: ± prima cifr va reprezenta grupa major . ± a treia cifr va reprezenta grupa minor . De exemplu: Cod Cod Cod Cod 7 7 7 7 1 1 1 1 1 1 Grupa major .mineri si artificieri . de reglare si întretinere a masinilor si instalatiilor Subgrupa major . t ietori si cioplitori în piatr Grupa de baz .ascutitor laminate la cald. ± a doua cifr va reprezenta subgrupa major .± 10 grupe majore. De exemplu: Grupa de baz 7224 .

I. sportului. În cadrul clasific rilor anterioare pot fi exemplificate o serie de grup ri neomogene. valabil pentru toate t rile si în primul rând pentru România. 722406 . Necesitatea noii clasific ri a ocupatiilor din România Clasific ri ale ocupatiilor s-au mai f cut în tara noastr . cu posibilitatea obtinerii unor noi grup ri. Se pot exemplifica: ± gruparea ocupatiilor dup locul de munc . ± functii specifice personalului economic si de evident care cuprind functii cu nivele de instruire si complexitate a sarcinilor diferite. având la baz criterii si principii de grupare specifice perioadei istorice si lucr rilor pentru care s-au elaborat. asociind acestora una sau mai multe caractere cifrice. f r a oferi îns . date de analiz privind structura omogen-calitativ a activit tii persoanelor ocupate. Pentru necesit ti de cercetare mai analitic . în suficient m sura. asistentei sociale.ascutitor laminate la rece. ± gruparea ocupatiilor dup unitatea economico-social . care cuprind functii cu diferite niveluri de instruire si grade de specializare si altele.slefuitor metale. 722407 .722402 . ocupatiile din grupa de baz pot fi detaliate pân la nivelul care intereseaz . Aceste clasific ri au servit pentru a determina latura cantitativ a structurii ocupatiilor. ± gruparea muncitorilor si personalului operativ din comert si servicii pe ramuri ale economiei nationale si subramuri ale industriei. ± functii specifice din activitatea de ocrotire a s n t tii.polizator.2. Oportunitatea unei noi clasific ri a ocupatiilor. cum sunt: ± ocupatiile de muncitori la un loc cu personalul operativ din servicii si comert. este determinat în principal de: .

Pentru facilitarea comparatiilor internationale. In acest scop.) . 3. . c) alinierea întregului sistem de clasific ri si nomenclatoare la sistemele standard internationale.designer. mai ales la cele din t rile Comunit tii Economice Europene. factorii de decizie au optat pentru armonizarea clasific rii ocupatiilor din România cu cea a t rilor din Comunitatea Economic European .N. astronaut etc. a introducerii tehnologiilor noi. Ministerul Înv t mântului si Ministerul Industriilor .clasificarea international standard a ocupatiilor recomandata de CEE ISCO-88 (COM). la nivelul Ministerului Muncii si Protectiei Sociale s-a constituit un colectiv de elaborare a Clasific rii Ocupatiilor din România (COR). b) schimb rile în structurile economico-sociale. Clasificarea ocupatiilor din România (COR) În baza Hotararii Guvernului 575 bis/1992. comparare si comunicare a indicatorilor de dezvoltare si abordarea lor în mod unitar. specialisti cu ocupatii intelectuale si stiintifice. detectiv. manageri etc) . Pentru realizarea clasific rii si descrierea ocupatiilor s-au mai avut în vedere urm toarele lucr ri: . evaluare. colectivul a beneficiat de consultant tehnic . cu privire la "Realizarea unor nomenclatoare unitare de interes general prev zute în conceptia general a informatiz rii în România". Pe parcursul elabor rii acestei prime variante a lucr rii. în cadrul unui contract de asistent tehnic finantat de Banca Mondial . din partea unei echipe de experti britanici. impun noi grup ri de ocupatii (conduc tori de întreprinderi mari si mici. Ministerului Muncii si Protectiei Sociale . devine necesar cel putin din urmatoarele considerente: ± cresterea posibilit tilor de cunoastere.U.a) aparitia de ocupatii noi ca urmare a rezultatelor spectaculoase în activitatea de cercetaredezvoltare. informatician . care a cuprins si reprezentantii Comisiei Nationale pentru Statistic .în colaborare cu Comisia National pentru Statistic . Actuala editie a Clasific rii Ocupatiilor din România (COR) are la baz principiile de clasificare recunoscute pe plan international si recomand rile corpului de experti britanici ai Comunit tii Economice Europene si O.meserii) din România. mai ales în t rile care trec la economia de piat .îi revine responsabilitatea realiz rii si întretinerii "la zi" a clasific rii ocupatiilor (functii . ± asigurarea unor informatii corecte si comparabile dup aceleasi criterii si principii. dar si a reflect rii restructur rilor ce tin de trecerea la economia de piat . materiilor prime si a diversific rii din sfera serviciilor (crupier.

legislatia în vigoare privind denumirea functiilor.nomenclatorul meseriilor pentru care s-au elaborat indicatoarele tarifare de calificare din anul 1964. . 372 grupe de baz . 414 grupe de baz . .nomenclatorul ocupatiilor utilizat pentru Recens mântul Populatiei si Locuintelor din 1977 si 1992. 116 grupe minore. astfel: 1. Comparativ cu clasific rile internationale. ISCO 88 (COM) 10 grupe majore. 390 grupe de baz . . . COR 10 grupe majore.dictionnaire des professions ± ³Ofice National de l'emploi´ . Opt dintre cele 10 grupe majore sunt descrise în raport cu cele 4 mari niveluri de calificare diferite de ISCO. privind lista ocupatiilor specifice acestora. completat cu denumirea meseriilor avizate "la zi".clasificarea international standard a ocupatiilor ISCO (88). meseriilor si stabilirea salariilor. conform tabelului urm tor: GRUPA MAJORA 1. care se aplic în constituirea celor 10 grupe majore. Legiuitori. varianta româneasc (COR) prezint urm toarele grup ri: ISCO 88 10 grupe majore.Bruxelles. 28 subgrupe majore. 125 grupe minore. 111 grupe minore. 27 subgrupe majore. 27 subgrupe majore. Incadrarea ocupatiilor pe cele 4 nivelurile ierarhice s-a f cut în functie de criteriile de clasificare.. .informatiile culese de la diferiti agenti economici. Nivelul de instruire (scoala absolvit ). înalti functionari si conduc tori NIVEL DE PREG TIRE - .

Procesele tehnologice. nu se face referire la nivelul de calificare. Gradul de specializare se manifest în constituirea subgrupelor majore.6. Functionari 5. înalti functionari si conduc tori " (grupa major 1) si la "Fortele armate" (grupa major 0). grupelor minore si grupelor de baz ce compun grupele majore 3. considerate drept criterii de similaritate mai importante.5. Muncitori si meseriasi 8. Muncitori necalificati 10. 2. cum ar fi decizia politic si atributiile de conducere. 3. întrucât în cadrul acestora intervin alte elemente. 4. în varianta româneasc a clasificarii s-au constituit noi grupe minore si grupe de baz ce se consider necesare.2. operatori în comert si asimilati 6. tinând de natura muncii. astfel: . masini si asamblori de masini. Specialisti (cu ocupatii intelectuale si stiintifice) 3. echipamente si alte produse 9. În definitiile celor dou grupe majore denumite "Legislatori. Lucr tori. 7 si 8. grupelor minore si grupelor de baz ce compun grupele majore 2 si 8. respectiv obligatiile militare. Tehnicieni 4. Muncitori din agricultur si pescuit 7. Fortele armate 4 3 2 2 2 2 2 1 0 Cinci dintre cele 8 grupe majore (4. Nivelul de competent si complexitatea sarcinilor de îndeplinit actioneaz la formarea subgrupelor majore. Operatori pe instalatii. Respectând criteriile de clasificare mentionate si cele 4 nivele ierarhice de agregare. materiile prime utilizate sau masinile si instalatiile cu care se lucreaz sunt criterii de alc tuire a subgrupelor majore.7 si 8) sunt considerate a fi la acelasi nivel de calificare si se deosebesc prin referirea la grupe largi de specializare pe meserii. Totusi. subgrupele majore si grupele minore ale grupei majore 1 au fost astfel construite încât s includ ocupatii cu niveluri de preg tire similare. specifice activit tilor ocupationale din tara noastr si care nu se reg sesc în varianta ISCO 88 COM. grupelor minore si grupelor de baz din cadrul grupei majore 1.

piel rie si industria alimentar . .cod 215 Grupa de baza . cu dou grupe de baz : Ingineri în industria textil si piel rie. Ingineri în industria alimentar . în care lucreaz persoane cu functii de conducere si de executie.A. Ingineri în industria lemnului si materi-alelor de constructii (materiale oxidice) cu dou grupe de baz : Ingineri în industria lemnului. .cod 216 Grupa de baz .cod 2162 - Ingineri în industria textil . ceea ce face necesar introducerea functiilor corespunz toare. care cuprind functiile de executie din activitatea de cercetare-dezvoltare (codurile 248-258). b) în CAEN (Clasificarea Activit tilor din Economia National ) exist diviziunea 73 " Cercetare . pentru aceleasi motive ca la ocupatiile de ingineri din industriile textil .dezvoltare". precum si de comparare cu perioadele trecute. constituie motivul introducerii acestor grupe.La grupa major 2. de executie din acest sector de activitate .cod 2151 Grupa de baza . c) nevoia de cunoastere a structurii ocupatiilor la un moment dat. grupe noi constituite : Grupa minor . Faptul c num rul ocupatiilor de ingineri din astfel de activit ti este mare. lemnului si materiale oxidice (materialelor de constructii) s-au constituit grupe separate si pentru tehnicienii si maistrii care lucreaz în activit tile mentionate.Tehnicieni si asimilati. piel rie.cod 2152 Grupa minor . dup ISCO 88 COM.cod 2161 Grupa de baz .La grupa major 3 . Motivatia introducerii acestora const în : a) faptul c în cadrul grupei majore 1(functii de conducere) exist o grup de baz (1237) care cuprinde "conduc torii din cercetare . astfel: . B.dezvoltare" cu 6 clase de activit ti specifice. Ocupatiile specifice acestor activit ti. Tot la grupa major 2 s-au alc tuit 11 grupe minore si 33 grupe de baz . alimentar . se clasific la grupa de baz cod 2149 " Alti arhitecti. ± Specialisti cu ocupatii intelectuale si stiintifice. ingineri si asimilati ". Ingineri în industria materialelor de constructii (materiale oxidice).

horticultori si lucr tori în pepiniere s-au constituit dou grupe de baz : Grupa de baz .Cresc tori de animale si alti lucr tori neclasificati s-au consituit trei grupe de baz : Grupa de baz . Din grupa de baz ISCO 88 (COM) . C.Agricultori si lucr tori calificati în agricultur . minor . la grupele nou introduse.cod Tehnicieni în industria alimentar . au determinat: a) cresterea num rului de grupe minore cu 14 grupe si a grupelor de baz cu 42.Grupa 316 Grupa 3161 Grupa 3162 Grupa 317 Grupa 3171 Grupa 3172 - .cod Tehnicieni în industria textil si piel rie. b) adoptarea unui sistem de codificare propriu. .cod Tehnicieni în industria textil .cod 6123 Grupa de baz . . Cresc tori .cod 6115 Arboricultori si floricultori. Viticultori si pomicultori. cu dou grupe de baz : de baz . Tehnicieni în industria lemnului si materialelor oxidice (materialelor de constructii). care s-a constituit prin acordarea codurilor libere existente în ISCO 88 (COM). silvicultur si pescuit.cod 6125 - Apicultori si sericicultori. Din grupa de baz ISCO 88 (COM) .La grupa major 6 .cod de baz .cod Tehnicieni în industria lemnului. cu dou grupe de baz : de baz .Gr dinari. Aceste grupe exprim mai pregnant ocupatiile si activit tile specifice fat de cele din ISCO 88 (COM) din care s-au desprins si care sunt eterogene. piel rie si industria alimentar .cod 6112 Grupa de baz . fata de ISCO 88 (COM).cod Tehnicieni în industria materialelor oxidice. minor de baz . Cresc tori de animale mici.îngrijitori de cabaline.cod 6124 Grupa de baz . Noile grupe de ocupatii introduse în varianta româneasca a clasific rii.

locuri vacante etc. Modul în care este conceput si sistematizat lucrarea faciliteaz identificarea locului si codului fiec rei ocupatii în cadrul clasific rii. reglor. în indexul alfabetic sunt reluate ocupatiile cu denumire de felul: zugrav ± vopsitor. someri. montator. fundamenteaz conceptele de baz utilizate în realizarea ei. la nivel macro. debordator piese optice si altele de acest fel si trecute în ordine alfabetic în functie de fiecare cuvânt component. Partea a II-a. care este principala parte a acestei lucr ri.Atât clasificarea în ansamblu. Partea a III-a cuprinde indexul alfabetic al denumirilor ocupatiilor. cu prezentarea locului acestora în cadrul clasific rii si codului corespunz tor. prezint avantajele utiliz rii standardelor internationale pentru asemenea clasific ri si schiteaz câteva din principalele utiliz ri ale acesteia. clasific rii si codific rii corecte a ocupatiilor înregistrate cu privire la populatia ocupat . Modul de utilizare a clasific rii ocupationale din România Lucrarea este conceput ca un instrument absolut necesar pentru utilizatori. blocator. cât si sistemul de codificare "deschis" permit cu usurint conversia datelor despre ocupatii în sistemul de clasificare ISCO 88 (COM) si ISCO 88. depanator ascensoare. în principal. precum si o scurt descriere pentru cele patru niveluri de clasificare. adresându-se tuturor celor care gestioneaz si prelucreaz informatii statistice referitoare la ocupatii. precum si codul de identificare corespunz tor. . Prima parte a lucr rii explic natura clasific rii ocupatiilor din România. si agregarea pe 4 niveluri a datelor.sau microeconomic. Indexul alfabetic al ocupatiilor cuprinde totalitatea ocupatiilor din clasificarea sistematic . 4. În plus. chituitor. si este destinat . I. pe m sura aparitiei (disparitiei) unor ocupatii. completarea si întretinerea Äla zi" a editiei actuale. contine clasificarea sistematic a ocupatiilor. deblocator. dar cu p strarea aceluiasi cod. centrator.

Sign up to vote on this title
UsefulNot useful