P. 1
CLASIFICAREA OCUPATIILOR ÎN ROMÂNIA

CLASIFICAREA OCUPATIILOR ÎN ROMÂNIA

|Views: 282|Likes:
Published by Adrian Voinitchi

More info:

Published by: Adrian Voinitchi on Sep 14, 2010
Copyright:Attribution Non-commercial

Availability:

Read on Scribd mobile: iPhone, iPad and Android.
download as DOCX, PDF, TXT or read online from Scribd
See more
See less

04/30/2013

pdf

text

original

CLASIFICAREA OCUPATIILOR ÎN ROMÂNIA

1. CLASIFICAREA OCUPATIILOR ÎN ROMÂNIA 2. STRUCTURA ARBORESCENTA A CLASIFICARII OCUPATIILOR DIN ROMÂNIA 3. INDEX ALFABETIC AL OCUPATIILOR În practica economic se utilizeaz SISTEME STANDARDIZATE DE CLASIFIC RI, care constituie componentele de baz ale SISTEMULUI INFORMATIONAL ECONOMIC. Acesta se constituie în instrumente indispensabile pentru asigurarea în mod unitar a culegerii, stoc rii, prelucr rii si analizei datelor. Ansamblul acestora reprezint SISTEMUL UNITAR DE NOMENCLATOARE, care functioneaz la nivel macroeconomic. CLASIFIC RI SI

Elaborarea noii clasific ri a ocupatiilor din România (COR) a avut ca obiectiv prioritar alinierea la standardele internationale elaborate de Comunitatea European (ISCO-88-COM) si ONU (ISCO-88), asigurându-se transparenta informatiei economico-sociale în domeniul resurselor si utiliz rii fortei de munc . Lucrarea are un caracter inedit prin aceea c , pentru prima dat în România, s-a realizat o clasificare a ocupatiilor care cuprinde si elemente de descriere pe fiecare treapt a acesteia (grupa majora, subgrupa major , grupa minor si de baz ). Alinierea la standardele internationale a COR s-a realizat cu luarea în considerare a specificului economiei românesti. Concret, aceasta a însemnat constituirea unor grupe minore si de baz pentru categorii de ocupatii semnificative ca pondere si specific în economia româneasc , cu asigurarea integr rii în standardele internationale. La elaborarea clasific rii s-au avut în vedere urm toarele principii si criterii: ± Principiul grup rii unit tilor de clasificat dup criterii economice si sociale obiective. Constituirea categoriilor de clasificare s-a f cut în concordant cu diviziunea social a muncii, folosind caracteristici de grupare tehnico-economice obiective, în succesiunea importantei lor pentru activitatea practic . ± Principiul omogenit tii maxime în constituirea categoriilor de clasificat (grupe, subgrupe etc.). Pentru fiecare nivel de clasificare s-a folosit un singur criteriu, fiecare subîmp rtire reflectând aspecte din ce în ce mai am nuntite ale criteriului aplicat la subîmp rtirile precedente, ca de exemplu:

Posibilitatea utiliz rii clasific rii în comparatiile internationale. ± Principiul multilateralit tii folosirii pe diverse structuri organi-zatorice si activit ti (strategii guvernamentale. Ocupatia este. într-o unitate economico-social si care constituie pentru aceasta surs de existent . Ocupatia unei persoane poate fi exprimat prin: functia sau meseria exercitat de aceasta. prin crearea unui sistem elastic care s permit adaptarea permanent la noile conditii de dezvoltare economico-social . iar în altele nu. numai într-un singur loc.gradul de instruire (nivelul scolii absolvite).felul materiilor prime si utilajelor folosite. pe care o desf soar o persoan în mod obisnuit. OCUPATIA este activitatea util . în care o ocupatie este clasificat o singur dat . În clasificarea de fat . deci. . . ± Principiul univocit tii grup rii unit tilor. . care presupune si impune repartizarea fiec rei unit ti de clasificat. . MESERIA este complexul de cunostinte obtinute prin scolarizare si prin practic . necesare pentru executarea anumitor operatii de transformare si prelucrare a obiectelor muncii. Pentru definirea corect a notiunii de ocupatie si evitarea confuziei. poate fi si ocupatie. ± Principiul stabilit tii pe o perioad mai îndelungat de timp. sau pentru prestarea anumitor servicii. indiferent de num rul locurilor si unit tilor de clasificat.. numai într-o singur grup sau subgrup . proprie persoanelor active. Meseriile sunt clasificate în grupele majore de la 6 la 8. este necesar s se defineasc si notiunea de PROFESIE. inclusiv optimiz rii si economicit tii folosirii codurilor. al lu rii în considerare a celor mai noi ocupatii.nivelul competentelor determinat de amploarea si complexitatea activit tilor care definesc ocupatiile. proceselor tehno-logice utilizate. care practic o activitate recunoscut de societate ca util pentru sine si semenii s i. În baza acestor principii.gradul de specializare în cadrul aceleiasi activit ti. FUNCTIA este activitatea desf surat de o persoan într-o ierarhie functional de conducere sau executie. în unele cazuri.). CLASIFICAREA OCUPATIILOR este operatia de sistematizare a ocupatiilor (functiilor si meseriilor) populatiei active. functiile sunt cuprinse în grupele majore de la 1 la 5. statistic etc. care. aduc toare de venit (în bani sau natur ). ± Principiul actualit tii. a celor mai noi tehnici de construire a clasific rilor.

include ocupatia sau grupul de ocupatii cu cel mai detaliat nivel de omogenitate.Subgrupe majore. PROFESIA este specialitatea (calificarea) obtinut prin studii. Sef ferm agricola 5. Înv t tor 3.nivelul IV .Grupe de baza.Grupe majore. Referent de specialitate 3. Inginer agronom 5. Strungar 4.nivelul III . Director 4. Înv t tor 3. astfel: . Conduc tor auto 1. Inginer metalurg 2. Grupa de baz fiind ultimul nivel de clasificare. Senator 2. Economist OCUPATIE 1. Inginer chimist 3. astfel: . . Pentru codificare s-a adoptat SISTEMUL ZECIMAL DE CLASIFICARE. Inginer metalurg 2.Deci. constituinduse grup ri conform sistemului.nivelul II .Grupe minore. De exemplu: SPECIFICATIE Profesia corespunde cu ocupatia PROFESIE 1. Structurarea clasific rii ocupatiilor pe cele patru nivele s-a f cut în raport cu modul de actiune a cerintelor si principiilor de grupare. Conduc tor auto 1. din punct de vedere al activit tii desf surate de persoanele cu astfel de ocupatii. . Jurist 2. .nivelul I . iar ocupatia este specialitatea (calificarea) exercitat efectiv la locul de munc . Secretar de stat Profesia difer de ocupatie Clasificarea ocupatiilor este conceput pe patru niveluri de clasificare. Medic 4. Strungar 4.

± fiecare grup minora se dezagreg în 9 grupe de baz . ± a doua cifr va reprezenta subgrupa major . De exemplu: Cod Cod Cod Cod 7 7 7 7 1 1 1 1 1 1 Grupa major . rectificat si ascutit ocupatii componente: 722401 . ± a patra cifr va reprezenta grupa de baz .mineri si artificieri . CODUL UNEI OCUPATII va fi reprezentat de 4 cifre: ± prima cifr va reprezenta grupa major . c ruia i se adaug înc dou caractere. de reglare si întretinere a masinilor si instalatiilor Subgrupa major . unei grupe de baz îi va corespunde un singur cod format din 4 cifre.meseriasi si muncitori calificati în industria extractiv si constructii Grupa minor . .± 10 grupe majore.meseriasi lucr tori calificati în meserii de tip artizanal. t ietori si cioplitori în piatr Grupa de baz . De exemplu: Grupa de baz 7224 . Fiecare ocupatie va fi codificat cu codul grupei din care face parte. ± fiecare subgrup major se dezagreg în 9 grupe minore. fiecare grup major dezagregându-se în 9 subgrupe minore.mineri si lucr tori în carier Deci.Lucr tori la masini de polizat. în care se cuprind toate ocupatiile corespunz toare numai acesteia. ± a treia cifr va reprezenta grupa minor .ascutitor laminate la cald.

722402 . Aceste clasific ri au servit pentru a determina latura cantitativ a structurii ocupatiilor. este determinat în principal de: . ocupatiile din grupa de baz pot fi detaliate pân la nivelul care intereseaz . sportului. ± gruparea muncitorilor si personalului operativ din comert si servicii pe ramuri ale economiei nationale si subramuri ale industriei.slefuitor metale. care cuprind functii cu diferite niveluri de instruire si grade de specializare si altele. asistentei sociale. Pentru necesit ti de cercetare mai analitic . Necesitatea noii clasific ri a ocupatiilor din România Clasific ri ale ocupatiilor s-au mai f cut în tara noastr .polizator. 722406 . date de analiz privind structura omogen-calitativ a activit tii persoanelor ocupate. ± functii specifice personalului economic si de evident care cuprind functii cu nivele de instruire si complexitate a sarcinilor diferite.ascutitor laminate la rece. asociind acestora una sau mai multe caractere cifrice. 722407 . I. având la baz criterii si principii de grupare specifice perioadei istorice si lucr rilor pentru care s-au elaborat. în suficient m sura. Se pot exemplifica: ± gruparea ocupatiilor dup locul de munc . În cadrul clasific rilor anterioare pot fi exemplificate o serie de grup ri neomogene.2. ± functii specifice din activitatea de ocrotire a s n t tii. cu posibilitatea obtinerii unor noi grup ri. Oportunitatea unei noi clasific ri a ocupatiilor. valabil pentru toate t rile si în primul rând pentru România. cum sunt: ± ocupatiile de muncitori la un loc cu personalul operativ din servicii si comert. ± gruparea ocupatiilor dup unitatea economico-social . f r a oferi îns .

Pentru realizarea clasific rii si descrierea ocupatiilor s-au mai avut în vedere urm toarele lucr ri: . mai ales în t rile care trec la economia de piat . In acest scop. colectivul a beneficiat de consultant tehnic . evaluare. c) alinierea întregului sistem de clasific ri si nomenclatoare la sistemele standard internationale. Pentru facilitarea comparatiilor internationale. Pe parcursul elabor rii acestei prime variante a lucr rii. detectiv. ± asigurarea unor informatii corecte si comparabile dup aceleasi criterii si principii. în cadrul unui contract de asistent tehnic finantat de Banca Mondial . mai ales la cele din t rile Comunit tii Economice Europene. impun noi grup ri de ocupatii (conduc tori de întreprinderi mari si mici. informatician . Actuala editie a Clasific rii Ocupatiilor din România (COR) are la baz principiile de clasificare recunoscute pe plan international si recomand rile corpului de experti britanici ai Comunit tii Economice Europene si O. b) schimb rile în structurile economico-sociale. .designer. Ministerului Muncii si Protectiei Sociale . materiilor prime si a diversific rii din sfera serviciilor (crupier. din partea unei echipe de experti britanici. astronaut etc.N. manageri etc) . devine necesar cel putin din urmatoarele considerente: ± cresterea posibilit tilor de cunoastere. la nivelul Ministerului Muncii si Protectiei Sociale s-a constituit un colectiv de elaborare a Clasific rii Ocupatiilor din România (COR).în colaborare cu Comisia National pentru Statistic . factorii de decizie au optat pentru armonizarea clasific rii ocupatiilor din România cu cea a t rilor din Comunitatea Economic European .U. Ministerul Înv t mântului si Ministerul Industriilor . a introducerii tehnologiilor noi.meserii) din România. care a cuprins si reprezentantii Comisiei Nationale pentru Statistic .a) aparitia de ocupatii noi ca urmare a rezultatelor spectaculoase în activitatea de cercetaredezvoltare.îi revine responsabilitatea realiz rii si întretinerii "la zi" a clasific rii ocupatiilor (functii . cu privire la "Realizarea unor nomenclatoare unitare de interes general prev zute în conceptia general a informatiz rii în România". dar si a reflect rii restructur rilor ce tin de trecerea la economia de piat . comparare si comunicare a indicatorilor de dezvoltare si abordarea lor în mod unitar.) . specialisti cu ocupatii intelectuale si stiintifice. Clasificarea ocupatiilor din România (COR) În baza Hotararii Guvernului 575 bis/1992.clasificarea international standard a ocupatiilor recomandata de CEE ISCO-88 (COM). 3.

125 grupe minore. COR 10 grupe majore. înalti functionari si conduc tori NIVEL DE PREG TIRE - . Incadrarea ocupatiilor pe cele 4 nivelurile ierarhice s-a f cut în functie de criteriile de clasificare. privind lista ocupatiilor specifice acestora. care se aplic în constituirea celor 10 grupe majore. Legiuitori.Bruxelles. Opt dintre cele 10 grupe majore sunt descrise în raport cu cele 4 mari niveluri de calificare diferite de ISCO. 372 grupe de baz .dictionnaire des professions ± ³Ofice National de l'emploi´ . 116 grupe minore.legislatia în vigoare privind denumirea functiilor. completat cu denumirea meseriilor avizate "la zi". . 27 subgrupe majore. .. . 414 grupe de baz . Nivelul de instruire (scoala absolvit ). ISCO 88 (COM) 10 grupe majore. varianta româneasc (COR) prezint urm toarele grup ri: ISCO 88 10 grupe majore. meseriilor si stabilirea salariilor.nomenclatorul ocupatiilor utilizat pentru Recens mântul Populatiei si Locuintelor din 1977 si 1992. 390 grupe de baz .clasificarea international standard a ocupatiilor ISCO (88). .nomenclatorul meseriilor pentru care s-au elaborat indicatoarele tarifare de calificare din anul 1964. . astfel: 1. conform tabelului urm tor: GRUPA MAJORA 1. 28 subgrupe majore.informatiile culese de la diferiti agenti economici. Comparativ cu clasific rile internationale. 27 subgrupe majore. 111 grupe minore.

subgrupele majore si grupele minore ale grupei majore 1 au fost astfel construite încât s includ ocupatii cu niveluri de preg tire similare. în varianta româneasc a clasificarii s-au constituit noi grupe minore si grupe de baz ce se consider necesare. grupelor minore si grupelor de baz ce compun grupele majore 3. operatori în comert si asimilati 6.7 si 8) sunt considerate a fi la acelasi nivel de calificare si se deosebesc prin referirea la grupe largi de specializare pe meserii.2. astfel: . tinând de natura muncii. 3. Muncitori si meseriasi 8. 7 si 8. Gradul de specializare se manifest în constituirea subgrupelor majore. specifice activit tilor ocupationale din tara noastr si care nu se reg sesc în varianta ISCO 88 COM. Totusi. Muncitori necalificati 10. masini si asamblori de masini. Lucr tori. Fortele armate 4 3 2 2 2 2 2 1 0 Cinci dintre cele 8 grupe majore (4. Operatori pe instalatii. 2. Functionari 5. echipamente si alte produse 9. grupelor minore si grupelor de baz ce compun grupele majore 2 si 8. întrucât în cadrul acestora intervin alte elemente. 4. Nivelul de competent si complexitatea sarcinilor de îndeplinit actioneaz la formarea subgrupelor majore. Tehnicieni 4. înalti functionari si conduc tori " (grupa major 1) si la "Fortele armate" (grupa major 0). În definitiile celor dou grupe majore denumite "Legislatori. Procesele tehnologice.5. considerate drept criterii de similaritate mai importante. respectiv obligatiile militare. nu se face referire la nivelul de calificare. Respectând criteriile de clasificare mentionate si cele 4 nivele ierarhice de agregare. grupelor minore si grupelor de baz din cadrul grupei majore 1. Muncitori din agricultur si pescuit 7. cum ar fi decizia politic si atributiile de conducere. Specialisti (cu ocupatii intelectuale si stiintifice) 3.6. materiile prime utilizate sau masinile si instalatiile cu care se lucreaz sunt criterii de alc tuire a subgrupelor majore.

cod 2162 - Ingineri în industria textil . care cuprind functiile de executie din activitatea de cercetare-dezvoltare (codurile 248-258). precum si de comparare cu perioadele trecute. piel rie si industria alimentar . Ocupatiile specifice acestor activit ti.cod 2152 Grupa minor . Ingineri în industria alimentar . b) în CAEN (Clasificarea Activit tilor din Economia National ) exist diviziunea 73 " Cercetare . pentru aceleasi motive ca la ocupatiile de ingineri din industriile textil .cod 215 Grupa de baza .A. ingineri si asimilati ". Motivatia introducerii acestora const în : a) faptul c în cadrul grupei majore 1(functii de conducere) exist o grup de baz (1237) care cuprinde "conduc torii din cercetare . ceea ce face necesar introducerea functiilor corespunz toare. cu dou grupe de baz : Ingineri în industria textil si piel rie. dup ISCO 88 COM. B. c) nevoia de cunoastere a structurii ocupatiilor la un moment dat. astfel: . de executie din acest sector de activitate .Tehnicieni si asimilati. ± Specialisti cu ocupatii intelectuale si stiintifice. Ingineri în industria materialelor de constructii (materiale oxidice).cod 2151 Grupa de baza . lemnului si materiale oxidice (materialelor de constructii) s-au constituit grupe separate si pentru tehnicienii si maistrii care lucreaz în activit tile mentionate. Faptul c num rul ocupatiilor de ingineri din astfel de activit ti este mare.cod 2161 Grupa de baz . constituie motivul introducerii acestor grupe. alimentar .cod 216 Grupa de baz . în care lucreaz persoane cu functii de conducere si de executie. Tot la grupa major 2 s-au alc tuit 11 grupe minore si 33 grupe de baz . . se clasific la grupa de baz cod 2149 " Alti arhitecti.dezvoltare" cu 6 clase de activit ti specifice. Ingineri în industria lemnului si materi-alelor de constructii (materiale oxidice) cu dou grupe de baz : Ingineri în industria lemnului. piel rie.La grupa major 2.La grupa major 3 . grupe noi constituite : Grupa minor .dezvoltare". .

Cresc tori .La grupa major 6 .cod de baz . Din grupa de baz ISCO 88 (COM) .cod 6125 - Apicultori si sericicultori. fata de ISCO 88 (COM). care s-a constituit prin acordarea codurilor libere existente în ISCO 88 (COM).cod 6123 Grupa de baz . piel rie si industria alimentar .cod Tehnicieni în industria materialelor oxidice.cod Tehnicieni în industria alimentar .cod Tehnicieni în industria lemnului. .cod 6124 Grupa de baz . Tehnicieni în industria lemnului si materialelor oxidice (materialelor de constructii). Noile grupe de ocupatii introduse în varianta româneasca a clasific rii.cod 6112 Grupa de baz .Grupa 316 Grupa 3161 Grupa 3162 Grupa 317 Grupa 3171 Grupa 3172 - . au determinat: a) cresterea num rului de grupe minore cu 14 grupe si a grupelor de baz cu 42.Agricultori si lucr tori calificati în agricultur . Din grupa de baz ISCO 88 (COM) . . cu dou grupe de baz : de baz .îngrijitori de cabaline.cod 6115 Arboricultori si floricultori. cu dou grupe de baz : de baz . minor de baz . silvicultur si pescuit.Gr dinari. Cresc tori de animale mici.Cresc tori de animale si alti lucr tori neclasificati s-au consituit trei grupe de baz : Grupa de baz .cod Tehnicieni în industria textil si piel rie. b) adoptarea unui sistem de codificare propriu. la grupele nou introduse. C. horticultori si lucr tori în pepiniere s-au constituit dou grupe de baz : Grupa de baz . minor . Aceste grupe exprim mai pregnant ocupatiile si activit tile specifice fat de cele din ISCO 88 (COM) din care s-au desprins si care sunt eterogene.cod Tehnicieni în industria textil . Viticultori si pomicultori.

montator. reglor. Partea a II-a. Indexul alfabetic al ocupatiilor cuprinde totalitatea ocupatiilor din clasificarea sistematic . În plus. cu prezentarea locului acestora în cadrul clasific rii si codului corespunz tor. Prima parte a lucr rii explic natura clasific rii ocupatiilor din România. clasific rii si codific rii corecte a ocupatiilor înregistrate cu privire la populatia ocupat . I. dar cu p strarea aceluiasi cod. locuri vacante etc. someri. centrator. chituitor. Modul de utilizare a clasific rii ocupationale din România Lucrarea este conceput ca un instrument absolut necesar pentru utilizatori. Partea a III-a cuprinde indexul alfabetic al denumirilor ocupatiilor. blocator. prezint avantajele utiliz rii standardelor internationale pentru asemenea clasific ri si schiteaz câteva din principalele utiliz ri ale acesteia. si agregarea pe 4 niveluri a datelor. debordator piese optice si altele de acest fel si trecute în ordine alfabetic în functie de fiecare cuvânt component. în principal. precum si codul de identificare corespunz tor. completarea si întretinerea Äla zi" a editiei actuale. la nivel macro. contine clasificarea sistematic a ocupatiilor. si este destinat .sau microeconomic. precum si o scurt descriere pentru cele patru niveluri de clasificare. depanator ascensoare. . deblocator. pe m sura aparitiei (disparitiei) unor ocupatii. în indexul alfabetic sunt reluate ocupatiile cu denumire de felul: zugrav ± vopsitor. 4. care este principala parte a acestei lucr ri. Modul în care este conceput si sistematizat lucrarea faciliteaz identificarea locului si codului fiec rei ocupatii în cadrul clasific rii. fundamenteaz conceptele de baz utilizate în realizarea ei.Atât clasificarea în ansamblu. cât si sistemul de codificare "deschis" permit cu usurint conversia datelor despre ocupatii în sistemul de clasificare ISCO 88 (COM) si ISCO 88. adresându-se tuturor celor care gestioneaz si prelucreaz informatii statistice referitoare la ocupatii.

You're Reading a Free Preview

Download
scribd
/*********** DO NOT ALTER ANYTHING BELOW THIS LINE ! ************/ var s_code=s.t();if(s_code)document.write(s_code)//-->