CLASIFICAREA OCUPATIILOR ÎN ROMÂNIA

1. CLASIFICAREA OCUPATIILOR ÎN ROMÂNIA 2. STRUCTURA ARBORESCENTA A CLASIFICARII OCUPATIILOR DIN ROMÂNIA 3. INDEX ALFABETIC AL OCUPATIILOR În practica economic se utilizeaz SISTEME STANDARDIZATE DE CLASIFIC RI, care constituie componentele de baz ale SISTEMULUI INFORMATIONAL ECONOMIC. Acesta se constituie în instrumente indispensabile pentru asigurarea în mod unitar a culegerii, stoc rii, prelucr rii si analizei datelor. Ansamblul acestora reprezint SISTEMUL UNITAR DE NOMENCLATOARE, care functioneaz la nivel macroeconomic. CLASIFIC RI SI

Elaborarea noii clasific ri a ocupatiilor din România (COR) a avut ca obiectiv prioritar alinierea la standardele internationale elaborate de Comunitatea European (ISCO-88-COM) si ONU (ISCO-88), asigurându-se transparenta informatiei economico-sociale în domeniul resurselor si utiliz rii fortei de munc . Lucrarea are un caracter inedit prin aceea c , pentru prima dat în România, s-a realizat o clasificare a ocupatiilor care cuprinde si elemente de descriere pe fiecare treapt a acesteia (grupa majora, subgrupa major , grupa minor si de baz ). Alinierea la standardele internationale a COR s-a realizat cu luarea în considerare a specificului economiei românesti. Concret, aceasta a însemnat constituirea unor grupe minore si de baz pentru categorii de ocupatii semnificative ca pondere si specific în economia româneasc , cu asigurarea integr rii în standardele internationale. La elaborarea clasific rii s-au avut în vedere urm toarele principii si criterii: ± Principiul grup rii unit tilor de clasificat dup criterii economice si sociale obiective. Constituirea categoriilor de clasificare s-a f cut în concordant cu diviziunea social a muncii, folosind caracteristici de grupare tehnico-economice obiective, în succesiunea importantei lor pentru activitatea practic . ± Principiul omogenit tii maxime în constituirea categoriilor de clasificat (grupe, subgrupe etc.). Pentru fiecare nivel de clasificare s-a folosit un singur criteriu, fiecare subîmp rtire reflectând aspecte din ce în ce mai am nuntite ale criteriului aplicat la subîmp rtirile precedente, ca de exemplu:

). . sau pentru prestarea anumitor servicii. Meseriile sunt clasificate în grupele majore de la 6 la 8. inclusiv optimiz rii si economicit tii folosirii codurilor. necesare pentru executarea anumitor operatii de transformare si prelucrare a obiectelor muncii.felul materiilor prime si utilajelor folosite. numai într-o singur grup sau subgrup . pe care o desf soar o persoan în mod obisnuit. functiile sunt cuprinse în grupele majore de la 1 la 5. este necesar s se defineasc si notiunea de PROFESIE.gradul de instruire (nivelul scolii absolvite). OCUPATIA este activitatea util . care presupune si impune repartizarea fiec rei unit ti de clasificat. al lu rii în considerare a celor mai noi ocupatii. indiferent de num rul locurilor si unit tilor de clasificat. CLASIFICAREA OCUPATIILOR este operatia de sistematizare a ocupatiilor (functiilor si meseriilor) populatiei active. ± Principiul actualit tii. MESERIA este complexul de cunostinte obtinute prin scolarizare si prin practic .gradul de specializare în cadrul aceleiasi activit ti.. ± Principiul univocit tii grup rii unit tilor.nivelul competentelor determinat de amploarea si complexitatea activit tilor care definesc ocupatiile. . care practic o activitate recunoscut de societate ca util pentru sine si semenii s i. deci. care. Posibilitatea utiliz rii clasific rii în comparatiile internationale. Ocupatia este. numai într-un singur loc. statistic etc. poate fi si ocupatie. iar în altele nu. În baza acestor principii. ± Principiul multilateralit tii folosirii pe diverse structuri organi-zatorice si activit ti (strategii guvernamentale. FUNCTIA este activitatea desf surat de o persoan într-o ierarhie functional de conducere sau executie. Pentru definirea corect a notiunii de ocupatie si evitarea confuziei. în unele cazuri. . a celor mai noi tehnici de construire a clasific rilor. . proceselor tehno-logice utilizate. Ocupatia unei persoane poate fi exprimat prin: functia sau meseria exercitat de aceasta. într-o unitate economico-social si care constituie pentru aceasta surs de existent . În clasificarea de fat . prin crearea unui sistem elastic care s permit adaptarea permanent la noile conditii de dezvoltare economico-social . proprie persoanelor active. ± Principiul stabilit tii pe o perioad mai îndelungat de timp. aduc toare de venit (în bani sau natur ). în care o ocupatie este clasificat o singur dat .

Inginer metalurg 2.nivelul I . din punct de vedere al activit tii desf surate de persoanele cu astfel de ocupatii. Pentru codificare s-a adoptat SISTEMUL ZECIMAL DE CLASIFICARE. Înv t tor 3. constituinduse grup ri conform sistemului. Referent de specialitate 3. Strungar 4.Subgrupe majore.Deci. Medic 4.Grupe de baza. Inginer metalurg 2. Secretar de stat Profesia difer de ocupatie Clasificarea ocupatiilor este conceput pe patru niveluri de clasificare. Înv t tor 3.nivelul IV . Jurist 2. Sef ferm agricola 5. astfel: . Director 4. Inginer agronom 5. PROFESIA este specialitatea (calificarea) obtinut prin studii. . De exemplu: SPECIFICATIE Profesia corespunde cu ocupatia PROFESIE 1. Senator 2. Grupa de baz fiind ultimul nivel de clasificare. Inginer chimist 3. include ocupatia sau grupul de ocupatii cu cel mai detaliat nivel de omogenitate.nivelul III . iar ocupatia este specialitatea (calificarea) exercitat efectiv la locul de munc . . Structurarea clasific rii ocupatiilor pe cele patru nivele s-a f cut în raport cu modul de actiune a cerintelor si principiilor de grupare. Economist OCUPATIE 1. astfel: .Grupe minore. Strungar 4. Conduc tor auto 1.nivelul II .Grupe majore. . Conduc tor auto 1.

de reglare si întretinere a masinilor si instalatiilor Subgrupa major . .± 10 grupe majore. în care se cuprind toate ocupatiile corespunz toare numai acesteia.meseriasi lucr tori calificati în meserii de tip artizanal. ± fiecare grup minora se dezagreg în 9 grupe de baz .meseriasi si muncitori calificati în industria extractiv si constructii Grupa minor . CODUL UNEI OCUPATII va fi reprezentat de 4 cifre: ± prima cifr va reprezenta grupa major .mineri si lucr tori în carier Deci.Lucr tori la masini de polizat. De exemplu: Grupa de baz 7224 . Fiecare ocupatie va fi codificat cu codul grupei din care face parte. c ruia i se adaug înc dou caractere. rectificat si ascutit ocupatii componente: 722401 . ± a patra cifr va reprezenta grupa de baz . ± fiecare subgrup major se dezagreg în 9 grupe minore. unei grupe de baz îi va corespunde un singur cod format din 4 cifre.ascutitor laminate la cald.mineri si artificieri . t ietori si cioplitori în piatr Grupa de baz . fiecare grup major dezagregându-se în 9 subgrupe minore. De exemplu: Cod Cod Cod Cod 7 7 7 7 1 1 1 1 1 1 Grupa major . ± a doua cifr va reprezenta subgrupa major . ± a treia cifr va reprezenta grupa minor .

± gruparea ocupatiilor dup unitatea economico-social . ± gruparea muncitorilor si personalului operativ din comert si servicii pe ramuri ale economiei nationale si subramuri ale industriei. date de analiz privind structura omogen-calitativ a activit tii persoanelor ocupate. Se pot exemplifica: ± gruparea ocupatiilor dup locul de munc . ocupatiile din grupa de baz pot fi detaliate pân la nivelul care intereseaz .722402 . valabil pentru toate t rile si în primul rând pentru România. ± functii specifice din activitatea de ocrotire a s n t tii. este determinat în principal de: . în suficient m sura.2.slefuitor metale. asociind acestora una sau mai multe caractere cifrice. cu posibilitatea obtinerii unor noi grup ri. f r a oferi îns . 722407 . care cuprind functii cu diferite niveluri de instruire si grade de specializare si altele. Pentru necesit ti de cercetare mai analitic . Oportunitatea unei noi clasific ri a ocupatiilor.polizator. I. 722406 . Necesitatea noii clasific ri a ocupatiilor din România Clasific ri ale ocupatiilor s-au mai f cut în tara noastr . asistentei sociale. sportului. având la baz criterii si principii de grupare specifice perioadei istorice si lucr rilor pentru care s-au elaborat. cum sunt: ± ocupatiile de muncitori la un loc cu personalul operativ din servicii si comert. Aceste clasific ri au servit pentru a determina latura cantitativ a structurii ocupatiilor. ± functii specifice personalului economic si de evident care cuprind functii cu nivele de instruire si complexitate a sarcinilor diferite. În cadrul clasific rilor anterioare pot fi exemplificate o serie de grup ri neomogene.ascutitor laminate la rece.

In acest scop. Ministerul Înv t mântului si Ministerul Industriilor . dar si a reflect rii restructur rilor ce tin de trecerea la economia de piat . ± asigurarea unor informatii corecte si comparabile dup aceleasi criterii si principii.clasificarea international standard a ocupatiilor recomandata de CEE ISCO-88 (COM). manageri etc) . specialisti cu ocupatii intelectuale si stiintifice. Actuala editie a Clasific rii Ocupatiilor din România (COR) are la baz principiile de clasificare recunoscute pe plan international si recomand rile corpului de experti britanici ai Comunit tii Economice Europene si O. informatician . Pe parcursul elabor rii acestei prime variante a lucr rii. a introducerii tehnologiilor noi. factorii de decizie au optat pentru armonizarea clasific rii ocupatiilor din România cu cea a t rilor din Comunitatea Economic European . astronaut etc. în cadrul unui contract de asistent tehnic finantat de Banca Mondial .) .a) aparitia de ocupatii noi ca urmare a rezultatelor spectaculoase în activitatea de cercetaredezvoltare. materiilor prime si a diversific rii din sfera serviciilor (crupier. detectiv.U. devine necesar cel putin din urmatoarele considerente: ± cresterea posibilit tilor de cunoastere. la nivelul Ministerului Muncii si Protectiei Sociale s-a constituit un colectiv de elaborare a Clasific rii Ocupatiilor din România (COR). 3. Ministerului Muncii si Protectiei Sociale . comparare si comunicare a indicatorilor de dezvoltare si abordarea lor în mod unitar.meserii) din România. b) schimb rile în structurile economico-sociale.în colaborare cu Comisia National pentru Statistic . din partea unei echipe de experti britanici. care a cuprins si reprezentantii Comisiei Nationale pentru Statistic . Clasificarea ocupatiilor din România (COR) În baza Hotararii Guvernului 575 bis/1992.N. colectivul a beneficiat de consultant tehnic . Pentru realizarea clasific rii si descrierea ocupatiilor s-au mai avut în vedere urm toarele lucr ri: . Pentru facilitarea comparatiilor internationale. mai ales în t rile care trec la economia de piat . c) alinierea întregului sistem de clasific ri si nomenclatoare la sistemele standard internationale. mai ales la cele din t rile Comunit tii Economice Europene.îi revine responsabilitatea realiz rii si întretinerii "la zi" a clasific rii ocupatiilor (functii .designer. impun noi grup ri de ocupatii (conduc tori de întreprinderi mari si mici. evaluare. . cu privire la "Realizarea unor nomenclatoare unitare de interes general prev zute în conceptia general a informatiz rii în România".

meseriilor si stabilirea salariilor. astfel: 1. 27 subgrupe majore. 116 grupe minore.nomenclatorul meseriilor pentru care s-au elaborat indicatoarele tarifare de calificare din anul 1964. 125 grupe minore. . completat cu denumirea meseriilor avizate "la zi". privind lista ocupatiilor specifice acestora. .legislatia în vigoare privind denumirea functiilor. 414 grupe de baz . Legiuitori. Opt dintre cele 10 grupe majore sunt descrise în raport cu cele 4 mari niveluri de calificare diferite de ISCO. .clasificarea international standard a ocupatiilor ISCO (88). 111 grupe minore.nomenclatorul ocupatiilor utilizat pentru Recens mântul Populatiei si Locuintelor din 1977 si 1992.dictionnaire des professions ± ³Ofice National de l'emploi´ .Bruxelles. . 27 subgrupe majore. 390 grupe de baz . varianta româneasc (COR) prezint urm toarele grup ri: ISCO 88 10 grupe majore. înalti functionari si conduc tori NIVEL DE PREG TIRE - . ISCO 88 (COM) 10 grupe majore. COR 10 grupe majore.. Comparativ cu clasific rile internationale. Nivelul de instruire (scoala absolvit ). care se aplic în constituirea celor 10 grupe majore. Incadrarea ocupatiilor pe cele 4 nivelurile ierarhice s-a f cut în functie de criteriile de clasificare. 372 grupe de baz . conform tabelului urm tor: GRUPA MAJORA 1.informatiile culese de la diferiti agenti economici. 28 subgrupe majore. .

grupelor minore si grupelor de baz din cadrul grupei majore 1. în varianta româneasc a clasificarii s-au constituit noi grupe minore si grupe de baz ce se consider necesare. Gradul de specializare se manifest în constituirea subgrupelor majore. subgrupele majore si grupele minore ale grupei majore 1 au fost astfel construite încât s includ ocupatii cu niveluri de preg tire similare. Lucr tori. 3. 7 si 8. materiile prime utilizate sau masinile si instalatiile cu care se lucreaz sunt criterii de alc tuire a subgrupelor majore. întrucât în cadrul acestora intervin alte elemente. În definitiile celor dou grupe majore denumite "Legislatori.6. Functionari 5.2. grupelor minore si grupelor de baz ce compun grupele majore 3. Muncitori necalificati 10. Muncitori si meseriasi 8. respectiv obligatiile militare. tinând de natura muncii.5.7 si 8) sunt considerate a fi la acelasi nivel de calificare si se deosebesc prin referirea la grupe largi de specializare pe meserii. astfel: . considerate drept criterii de similaritate mai importante. Respectând criteriile de clasificare mentionate si cele 4 nivele ierarhice de agregare. specifice activit tilor ocupationale din tara noastr si care nu se reg sesc în varianta ISCO 88 COM. masini si asamblori de masini. 2. nu se face referire la nivelul de calificare. Procesele tehnologice. Tehnicieni 4. înalti functionari si conduc tori " (grupa major 1) si la "Fortele armate" (grupa major 0). Muncitori din agricultur si pescuit 7. Totusi. echipamente si alte produse 9. Specialisti (cu ocupatii intelectuale si stiintifice) 3. Nivelul de competent si complexitatea sarcinilor de îndeplinit actioneaz la formarea subgrupelor majore. grupelor minore si grupelor de baz ce compun grupele majore 2 si 8. Operatori pe instalatii. Fortele armate 4 3 2 2 2 2 2 1 0 Cinci dintre cele 8 grupe majore (4. cum ar fi decizia politic si atributiile de conducere. 4. operatori în comert si asimilati 6.

dezvoltare". alimentar . c) nevoia de cunoastere a structurii ocupatiilor la un moment dat. B. piel rie. Motivatia introducerii acestora const în : a) faptul c în cadrul grupei majore 1(functii de conducere) exist o grup de baz (1237) care cuprinde "conduc torii din cercetare . în care lucreaz persoane cu functii de conducere si de executie. astfel: .cod 2151 Grupa de baza .cod 2152 Grupa minor .Tehnicieni si asimilati.A. Ingineri în industria lemnului si materi-alelor de constructii (materiale oxidice) cu dou grupe de baz : Ingineri în industria lemnului.La grupa major 2.cod 215 Grupa de baza . pentru aceleasi motive ca la ocupatiile de ingineri din industriile textil . se clasific la grupa de baz cod 2149 " Alti arhitecti. Faptul c num rul ocupatiilor de ingineri din astfel de activit ti este mare. piel rie si industria alimentar . precum si de comparare cu perioadele trecute. dup ISCO 88 COM. Ocupatiile specifice acestor activit ti. care cuprind functiile de executie din activitatea de cercetare-dezvoltare (codurile 248-258).cod 2161 Grupa de baz . de executie din acest sector de activitate . b) în CAEN (Clasificarea Activit tilor din Economia National ) exist diviziunea 73 " Cercetare . Tot la grupa major 2 s-au alc tuit 11 grupe minore si 33 grupe de baz . grupe noi constituite : Grupa minor . .La grupa major 3 . ingineri si asimilati ". cu dou grupe de baz : Ingineri în industria textil si piel rie.cod 2162 - Ingineri în industria textil . ceea ce face necesar introducerea functiilor corespunz toare. . ± Specialisti cu ocupatii intelectuale si stiintifice. constituie motivul introducerii acestor grupe.cod 216 Grupa de baz . Ingineri în industria alimentar .dezvoltare" cu 6 clase de activit ti specifice. Ingineri în industria materialelor de constructii (materiale oxidice). lemnului si materiale oxidice (materialelor de constructii) s-au constituit grupe separate si pentru tehnicienii si maistrii care lucreaz în activit tile mentionate.

Noile grupe de ocupatii introduse în varianta româneasca a clasific rii.La grupa major 6 . Din grupa de baz ISCO 88 (COM) . Viticultori si pomicultori.Grupa 316 Grupa 3161 Grupa 3162 Grupa 317 Grupa 3171 Grupa 3172 - .cod Tehnicieni în industria textil si piel rie. Din grupa de baz ISCO 88 (COM) . minor de baz . cu dou grupe de baz : de baz . silvicultur si pescuit. piel rie si industria alimentar .cod Tehnicieni în industria materialelor oxidice.cod Tehnicieni în industria lemnului. cu dou grupe de baz : de baz .Gr dinari. minor .cod Tehnicieni în industria alimentar .cod 6115 Arboricultori si floricultori. Cresc tori de animale mici. Cresc tori . fata de ISCO 88 (COM). C.Agricultori si lucr tori calificati în agricultur . care s-a constituit prin acordarea codurilor libere existente în ISCO 88 (COM).Cresc tori de animale si alti lucr tori neclasificati s-au consituit trei grupe de baz : Grupa de baz . au determinat: a) cresterea num rului de grupe minore cu 14 grupe si a grupelor de baz cu 42. horticultori si lucr tori în pepiniere s-au constituit dou grupe de baz : Grupa de baz . Tehnicieni în industria lemnului si materialelor oxidice (materialelor de constructii). Aceste grupe exprim mai pregnant ocupatiile si activit tile specifice fat de cele din ISCO 88 (COM) din care s-au desprins si care sunt eterogene.cod 6123 Grupa de baz .cod de baz .cod Tehnicieni în industria textil .cod 6125 - Apicultori si sericicultori.cod 6112 Grupa de baz .îngrijitori de cabaline. la grupele nou introduse. .cod 6124 Grupa de baz . . b) adoptarea unui sistem de codificare propriu.

chituitor. cu prezentarea locului acestora în cadrul clasific rii si codului corespunz tor. Prima parte a lucr rii explic natura clasific rii ocupatiilor din România. debordator piese optice si altele de acest fel si trecute în ordine alfabetic în functie de fiecare cuvânt component. În plus. în indexul alfabetic sunt reluate ocupatiile cu denumire de felul: zugrav ± vopsitor. I. si agregarea pe 4 niveluri a datelor. Modul de utilizare a clasific rii ocupationale din România Lucrarea este conceput ca un instrument absolut necesar pentru utilizatori. adresându-se tuturor celor care gestioneaz si prelucreaz informatii statistice referitoare la ocupatii. dar cu p strarea aceluiasi cod. reglor. someri. deblocator. blocator. depanator ascensoare. centrator. Modul în care este conceput si sistematizat lucrarea faciliteaz identificarea locului si codului fiec rei ocupatii în cadrul clasific rii. clasific rii si codific rii corecte a ocupatiilor înregistrate cu privire la populatia ocupat . precum si codul de identificare corespunz tor. Partea a III-a cuprinde indexul alfabetic al denumirilor ocupatiilor. care este principala parte a acestei lucr ri. si este destinat . Indexul alfabetic al ocupatiilor cuprinde totalitatea ocupatiilor din clasificarea sistematic . contine clasificarea sistematic a ocupatiilor. precum si o scurt descriere pentru cele patru niveluri de clasificare. .sau microeconomic. completarea si întretinerea Äla zi" a editiei actuale. pe m sura aparitiei (disparitiei) unor ocupatii. 4. Partea a II-a. locuri vacante etc. prezint avantajele utiliz rii standardelor internationale pentru asemenea clasific ri si schiteaz câteva din principalele utiliz ri ale acesteia. cât si sistemul de codificare "deschis" permit cu usurint conversia datelor despre ocupatii în sistemul de clasificare ISCO 88 (COM) si ISCO 88. în principal. la nivel macro.Atât clasificarea în ansamblu. montator. fundamenteaz conceptele de baz utilizate în realizarea ei.