CLASIFICAREA OCUPATIILOR ÎN ROMÂNIA

1. CLASIFICAREA OCUPATIILOR ÎN ROMÂNIA 2. STRUCTURA ARBORESCENTA A CLASIFICARII OCUPATIILOR DIN ROMÂNIA 3. INDEX ALFABETIC AL OCUPATIILOR În practica economic se utilizeaz SISTEME STANDARDIZATE DE CLASIFIC RI, care constituie componentele de baz ale SISTEMULUI INFORMATIONAL ECONOMIC. Acesta se constituie în instrumente indispensabile pentru asigurarea în mod unitar a culegerii, stoc rii, prelucr rii si analizei datelor. Ansamblul acestora reprezint SISTEMUL UNITAR DE NOMENCLATOARE, care functioneaz la nivel macroeconomic. CLASIFIC RI SI

Elaborarea noii clasific ri a ocupatiilor din România (COR) a avut ca obiectiv prioritar alinierea la standardele internationale elaborate de Comunitatea European (ISCO-88-COM) si ONU (ISCO-88), asigurându-se transparenta informatiei economico-sociale în domeniul resurselor si utiliz rii fortei de munc . Lucrarea are un caracter inedit prin aceea c , pentru prima dat în România, s-a realizat o clasificare a ocupatiilor care cuprinde si elemente de descriere pe fiecare treapt a acesteia (grupa majora, subgrupa major , grupa minor si de baz ). Alinierea la standardele internationale a COR s-a realizat cu luarea în considerare a specificului economiei românesti. Concret, aceasta a însemnat constituirea unor grupe minore si de baz pentru categorii de ocupatii semnificative ca pondere si specific în economia româneasc , cu asigurarea integr rii în standardele internationale. La elaborarea clasific rii s-au avut în vedere urm toarele principii si criterii: ± Principiul grup rii unit tilor de clasificat dup criterii economice si sociale obiective. Constituirea categoriilor de clasificare s-a f cut în concordant cu diviziunea social a muncii, folosind caracteristici de grupare tehnico-economice obiective, în succesiunea importantei lor pentru activitatea practic . ± Principiul omogenit tii maxime în constituirea categoriilor de clasificat (grupe, subgrupe etc.). Pentru fiecare nivel de clasificare s-a folosit un singur criteriu, fiecare subîmp rtire reflectând aspecte din ce în ce mai am nuntite ale criteriului aplicat la subîmp rtirile precedente, ca de exemplu:

gradul de specializare în cadrul aceleiasi activit ti. FUNCTIA este activitatea desf surat de o persoan într-o ierarhie functional de conducere sau executie. CLASIFICAREA OCUPATIILOR este operatia de sistematizare a ocupatiilor (functiilor si meseriilor) populatiei active. care practic o activitate recunoscut de societate ca util pentru sine si semenii s i.). aduc toare de venit (în bani sau natur ). OCUPATIA este activitatea util . Pentru definirea corect a notiunii de ocupatie si evitarea confuziei.nivelul competentelor determinat de amploarea si complexitatea activit tilor care definesc ocupatiile. ± Principiul stabilit tii pe o perioad mai îndelungat de timp. . într-o unitate economico-social si care constituie pentru aceasta surs de existent . În clasificarea de fat . în care o ocupatie este clasificat o singur dat . prin crearea unui sistem elastic care s permit adaptarea permanent la noile conditii de dezvoltare economico-social . numai într-o singur grup sau subgrup . numai într-un singur loc. deci. care presupune si impune repartizarea fiec rei unit ti de clasificat. MESERIA este complexul de cunostinte obtinute prin scolarizare si prin practic . necesare pentru executarea anumitor operatii de transformare si prelucrare a obiectelor muncii. este necesar s se defineasc si notiunea de PROFESIE. În baza acestor principii. proceselor tehno-logice utilizate. ± Principiul actualit tii. proprie persoanelor active. inclusiv optimiz rii si economicit tii folosirii codurilor. a celor mai noi tehnici de construire a clasific rilor. al lu rii în considerare a celor mai noi ocupatii. . în unele cazuri. functiile sunt cuprinse în grupele majore de la 1 la 5. . Ocupatia este. statistic etc. Meseriile sunt clasificate în grupele majore de la 6 la 8. pe care o desf soar o persoan în mod obisnuit. indiferent de num rul locurilor si unit tilor de clasificat. care. . sau pentru prestarea anumitor servicii..gradul de instruire (nivelul scolii absolvite). poate fi si ocupatie.felul materiilor prime si utilajelor folosite. ± Principiul univocit tii grup rii unit tilor. ± Principiul multilateralit tii folosirii pe diverse structuri organi-zatorice si activit ti (strategii guvernamentale. Ocupatia unei persoane poate fi exprimat prin: functia sau meseria exercitat de aceasta. iar în altele nu. Posibilitatea utiliz rii clasific rii în comparatiile internationale.

Strungar 4. astfel: . Sef ferm agricola 5. Inginer agronom 5. Referent de specialitate 3.nivelul IV .Grupe de baza.nivelul III .Grupe majore. Înv t tor 3. Grupa de baz fiind ultimul nivel de clasificare. PROFESIA este specialitatea (calificarea) obtinut prin studii. Jurist 2.Deci. Înv t tor 3. constituinduse grup ri conform sistemului. . Strungar 4. Conduc tor auto 1. . din punct de vedere al activit tii desf surate de persoanele cu astfel de ocupatii. Economist OCUPATIE 1. Senator 2.nivelul II . Director 4. . Structurarea clasific rii ocupatiilor pe cele patru nivele s-a f cut în raport cu modul de actiune a cerintelor si principiilor de grupare. Inginer metalurg 2. Conduc tor auto 1. iar ocupatia este specialitatea (calificarea) exercitat efectiv la locul de munc . De exemplu: SPECIFICATIE Profesia corespunde cu ocupatia PROFESIE 1.Grupe minore. Secretar de stat Profesia difer de ocupatie Clasificarea ocupatiilor este conceput pe patru niveluri de clasificare.Subgrupe majore. Inginer metalurg 2. Inginer chimist 3. astfel: .nivelul I . Medic 4. Pentru codificare s-a adoptat SISTEMUL ZECIMAL DE CLASIFICARE. include ocupatia sau grupul de ocupatii cu cel mai detaliat nivel de omogenitate.

± a patra cifr va reprezenta grupa de baz .± 10 grupe majore. c ruia i se adaug înc dou caractere.Lucr tori la masini de polizat. ± fiecare grup minora se dezagreg în 9 grupe de baz . De exemplu: Grupa de baz 7224 . t ietori si cioplitori în piatr Grupa de baz . unei grupe de baz îi va corespunde un singur cod format din 4 cifre. CODUL UNEI OCUPATII va fi reprezentat de 4 cifre: ± prima cifr va reprezenta grupa major . Fiecare ocupatie va fi codificat cu codul grupei din care face parte. rectificat si ascutit ocupatii componente: 722401 . ± a treia cifr va reprezenta grupa minor .ascutitor laminate la cald.mineri si lucr tori în carier Deci.mineri si artificieri . . De exemplu: Cod Cod Cod Cod 7 7 7 7 1 1 1 1 1 1 Grupa major .meseriasi si muncitori calificati în industria extractiv si constructii Grupa minor . ± fiecare subgrup major se dezagreg în 9 grupe minore.meseriasi lucr tori calificati în meserii de tip artizanal. de reglare si întretinere a masinilor si instalatiilor Subgrupa major . fiecare grup major dezagregându-se în 9 subgrupe minore. ± a doua cifr va reprezenta subgrupa major . în care se cuprind toate ocupatiile corespunz toare numai acesteia.

sportului. Aceste clasific ri au servit pentru a determina latura cantitativ a structurii ocupatiilor. Pentru necesit ti de cercetare mai analitic .2. I. în suficient m sura.ascutitor laminate la rece. ± functii specifice din activitatea de ocrotire a s n t tii. care cuprind functii cu diferite niveluri de instruire si grade de specializare si altele. ± gruparea muncitorilor si personalului operativ din comert si servicii pe ramuri ale economiei nationale si subramuri ale industriei. Se pot exemplifica: ± gruparea ocupatiilor dup locul de munc . cu posibilitatea obtinerii unor noi grup ri. 722406 . Oportunitatea unei noi clasific ri a ocupatiilor. asistentei sociale. ± gruparea ocupatiilor dup unitatea economico-social . Necesitatea noii clasific ri a ocupatiilor din România Clasific ri ale ocupatiilor s-au mai f cut în tara noastr . În cadrul clasific rilor anterioare pot fi exemplificate o serie de grup ri neomogene. 722407 .722402 . f r a oferi îns . valabil pentru toate t rile si în primul rând pentru România.slefuitor metale. având la baz criterii si principii de grupare specifice perioadei istorice si lucr rilor pentru care s-au elaborat. asociind acestora una sau mai multe caractere cifrice. ocupatiile din grupa de baz pot fi detaliate pân la nivelul care intereseaz . date de analiz privind structura omogen-calitativ a activit tii persoanelor ocupate. ± functii specifice personalului economic si de evident care cuprind functii cu nivele de instruire si complexitate a sarcinilor diferite.polizator. cum sunt: ± ocupatiile de muncitori la un loc cu personalul operativ din servicii si comert. este determinat în principal de: .

Pentru realizarea clasific rii si descrierea ocupatiilor s-au mai avut în vedere urm toarele lucr ri: . materiilor prime si a diversific rii din sfera serviciilor (crupier.meserii) din România. Ministerului Muncii si Protectiei Sociale . astronaut etc. cu privire la "Realizarea unor nomenclatoare unitare de interes general prev zute în conceptia general a informatiz rii în România". a introducerii tehnologiilor noi. manageri etc) . din partea unei echipe de experti britanici. c) alinierea întregului sistem de clasific ri si nomenclatoare la sistemele standard internationale.U. informatician . ± asigurarea unor informatii corecte si comparabile dup aceleasi criterii si principii.îi revine responsabilitatea realiz rii si întretinerii "la zi" a clasific rii ocupatiilor (functii . Pe parcursul elabor rii acestei prime variante a lucr rii. dar si a reflect rii restructur rilor ce tin de trecerea la economia de piat . comparare si comunicare a indicatorilor de dezvoltare si abordarea lor în mod unitar. Pentru facilitarea comparatiilor internationale. b) schimb rile în structurile economico-sociale. detectiv. 3. colectivul a beneficiat de consultant tehnic . In acest scop. evaluare. Clasificarea ocupatiilor din România (COR) În baza Hotararii Guvernului 575 bis/1992. devine necesar cel putin din urmatoarele considerente: ± cresterea posibilit tilor de cunoastere.N. în cadrul unui contract de asistent tehnic finantat de Banca Mondial .în colaborare cu Comisia National pentru Statistic . Actuala editie a Clasific rii Ocupatiilor din România (COR) are la baz principiile de clasificare recunoscute pe plan international si recomand rile corpului de experti britanici ai Comunit tii Economice Europene si O. mai ales în t rile care trec la economia de piat .) .clasificarea international standard a ocupatiilor recomandata de CEE ISCO-88 (COM). mai ales la cele din t rile Comunit tii Economice Europene. Ministerul Înv t mântului si Ministerul Industriilor . .designer.a) aparitia de ocupatii noi ca urmare a rezultatelor spectaculoase în activitatea de cercetaredezvoltare. impun noi grup ri de ocupatii (conduc tori de întreprinderi mari si mici. factorii de decizie au optat pentru armonizarea clasific rii ocupatiilor din România cu cea a t rilor din Comunitatea Economic European . la nivelul Ministerului Muncii si Protectiei Sociale s-a constituit un colectiv de elaborare a Clasific rii Ocupatiilor din România (COR). care a cuprins si reprezentantii Comisiei Nationale pentru Statistic . specialisti cu ocupatii intelectuale si stiintifice.

meseriilor si stabilirea salariilor.legislatia în vigoare privind denumirea functiilor. înalti functionari si conduc tori NIVEL DE PREG TIRE - . Opt dintre cele 10 grupe majore sunt descrise în raport cu cele 4 mari niveluri de calificare diferite de ISCO. astfel: 1.. 414 grupe de baz . Comparativ cu clasific rile internationale. Incadrarea ocupatiilor pe cele 4 nivelurile ierarhice s-a f cut în functie de criteriile de clasificare. varianta româneasc (COR) prezint urm toarele grup ri: ISCO 88 10 grupe majore. . 27 subgrupe majore.clasificarea international standard a ocupatiilor ISCO (88). . 116 grupe minore. 28 subgrupe majore. Legiuitori. COR 10 grupe majore. .nomenclatorul ocupatiilor utilizat pentru Recens mântul Populatiei si Locuintelor din 1977 si 1992. ISCO 88 (COM) 10 grupe majore. 390 grupe de baz .informatiile culese de la diferiti agenti economici.dictionnaire des professions ± ³Ofice National de l'emploi´ . 125 grupe minore. 372 grupe de baz . . 27 subgrupe majore. conform tabelului urm tor: GRUPA MAJORA 1.nomenclatorul meseriilor pentru care s-au elaborat indicatoarele tarifare de calificare din anul 1964. care se aplic în constituirea celor 10 grupe majore.Bruxelles. privind lista ocupatiilor specifice acestora. Nivelul de instruire (scoala absolvit ). 111 grupe minore. completat cu denumirea meseriilor avizate "la zi". .

Functionari 5. Specialisti (cu ocupatii intelectuale si stiintifice) 3. Procesele tehnologice. înalti functionari si conduc tori " (grupa major 1) si la "Fortele armate" (grupa major 0). întrucât în cadrul acestora intervin alte elemente. operatori în comert si asimilati 6. cum ar fi decizia politic si atributiile de conducere. grupelor minore si grupelor de baz din cadrul grupei majore 1. considerate drept criterii de similaritate mai importante. Operatori pe instalatii. Fortele armate 4 3 2 2 2 2 2 1 0 Cinci dintre cele 8 grupe majore (4. nu se face referire la nivelul de calificare. Gradul de specializare se manifest în constituirea subgrupelor majore. Tehnicieni 4. 7 si 8. Muncitori din agricultur si pescuit 7. 2.5.2.7 si 8) sunt considerate a fi la acelasi nivel de calificare si se deosebesc prin referirea la grupe largi de specializare pe meserii. Totusi. În definitiile celor dou grupe majore denumite "Legislatori. Muncitori necalificati 10. în varianta româneasc a clasificarii s-au constituit noi grupe minore si grupe de baz ce se consider necesare. masini si asamblori de masini. respectiv obligatiile militare. grupelor minore si grupelor de baz ce compun grupele majore 3.6. Respectând criteriile de clasificare mentionate si cele 4 nivele ierarhice de agregare. 4. astfel: . Muncitori si meseriasi 8. 3. Lucr tori. specifice activit tilor ocupationale din tara noastr si care nu se reg sesc în varianta ISCO 88 COM. subgrupele majore si grupele minore ale grupei majore 1 au fost astfel construite încât s includ ocupatii cu niveluri de preg tire similare. tinând de natura muncii. grupelor minore si grupelor de baz ce compun grupele majore 2 si 8. Nivelul de competent si complexitatea sarcinilor de îndeplinit actioneaz la formarea subgrupelor majore. echipamente si alte produse 9. materiile prime utilizate sau masinile si instalatiile cu care se lucreaz sunt criterii de alc tuire a subgrupelor majore.

lemnului si materiale oxidice (materialelor de constructii) s-au constituit grupe separate si pentru tehnicienii si maistrii care lucreaz în activit tile mentionate. grupe noi constituite : Grupa minor .La grupa major 2. se clasific la grupa de baz cod 2149 " Alti arhitecti.cod 2152 Grupa minor . dup ISCO 88 COM. astfel: .cod 2151 Grupa de baza .dezvoltare" cu 6 clase de activit ti specifice. ± Specialisti cu ocupatii intelectuale si stiintifice.dezvoltare". Ingineri în industria alimentar . ingineri si asimilati ".Tehnicieni si asimilati. b) în CAEN (Clasificarea Activit tilor din Economia National ) exist diviziunea 73 " Cercetare .cod 216 Grupa de baz . de executie din acest sector de activitate . cu dou grupe de baz : Ingineri în industria textil si piel rie. care cuprind functiile de executie din activitatea de cercetare-dezvoltare (codurile 248-258). Ocupatiile specifice acestor activit ti.cod 215 Grupa de baza . alimentar . B. . precum si de comparare cu perioadele trecute. piel rie si industria alimentar . Motivatia introducerii acestora const în : a) faptul c în cadrul grupei majore 1(functii de conducere) exist o grup de baz (1237) care cuprinde "conduc torii din cercetare .cod 2162 - Ingineri în industria textil . pentru aceleasi motive ca la ocupatiile de ingineri din industriile textil . constituie motivul introducerii acestor grupe. Faptul c num rul ocupatiilor de ingineri din astfel de activit ti este mare.A. Ingineri în industria materialelor de constructii (materiale oxidice). Ingineri în industria lemnului si materi-alelor de constructii (materiale oxidice) cu dou grupe de baz : Ingineri în industria lemnului. ceea ce face necesar introducerea functiilor corespunz toare. piel rie.cod 2161 Grupa de baz . în care lucreaz persoane cu functii de conducere si de executie. . Tot la grupa major 2 s-au alc tuit 11 grupe minore si 33 grupe de baz .La grupa major 3 . c) nevoia de cunoastere a structurii ocupatiilor la un moment dat.

cod Tehnicieni în industria alimentar . au determinat: a) cresterea num rului de grupe minore cu 14 grupe si a grupelor de baz cu 42.cod Tehnicieni în industria textil si piel rie. horticultori si lucr tori în pepiniere s-au constituit dou grupe de baz : Grupa de baz .îngrijitori de cabaline.cod Tehnicieni în industria textil . Noile grupe de ocupatii introduse în varianta româneasca a clasific rii. C. . b) adoptarea unui sistem de codificare propriu.cod 6125 - Apicultori si sericicultori. Tehnicieni în industria lemnului si materialelor oxidice (materialelor de constructii).La grupa major 6 . Din grupa de baz ISCO 88 (COM) .cod 6115 Arboricultori si floricultori.Agricultori si lucr tori calificati în agricultur . . piel rie si industria alimentar .cod 6112 Grupa de baz .cod 6124 Grupa de baz . fata de ISCO 88 (COM). cu dou grupe de baz : de baz . minor .cod Tehnicieni în industria materialelor oxidice. Din grupa de baz ISCO 88 (COM) . silvicultur si pescuit. Cresc tori de animale mici. care s-a constituit prin acordarea codurilor libere existente în ISCO 88 (COM). cu dou grupe de baz : de baz . minor de baz . Aceste grupe exprim mai pregnant ocupatiile si activit tile specifice fat de cele din ISCO 88 (COM) din care s-au desprins si care sunt eterogene.cod 6123 Grupa de baz .Cresc tori de animale si alti lucr tori neclasificati s-au consituit trei grupe de baz : Grupa de baz .Grupa 316 Grupa 3161 Grupa 3162 Grupa 317 Grupa 3171 Grupa 3172 - . la grupele nou introduse.cod de baz .cod Tehnicieni în industria lemnului. Cresc tori .Gr dinari. Viticultori si pomicultori.

în indexul alfabetic sunt reluate ocupatiile cu denumire de felul: zugrav ± vopsitor. dar cu p strarea aceluiasi cod. contine clasificarea sistematic a ocupatiilor. Prima parte a lucr rii explic natura clasific rii ocupatiilor din România. Modul de utilizare a clasific rii ocupationale din România Lucrarea este conceput ca un instrument absolut necesar pentru utilizatori. precum si o scurt descriere pentru cele patru niveluri de clasificare. . Partea a II-a. I. clasific rii si codific rii corecte a ocupatiilor înregistrate cu privire la populatia ocupat . centrator. care este principala parte a acestei lucr ri. Partea a III-a cuprinde indexul alfabetic al denumirilor ocupatiilor. în principal. locuri vacante etc. si este destinat . la nivel macro. cât si sistemul de codificare "deschis" permit cu usurint conversia datelor despre ocupatii în sistemul de clasificare ISCO 88 (COM) si ISCO 88. blocator. prezint avantajele utiliz rii standardelor internationale pentru asemenea clasific ri si schiteaz câteva din principalele utiliz ri ale acesteia. deblocator. completarea si întretinerea Äla zi" a editiei actuale. reglor. si agregarea pe 4 niveluri a datelor. În plus. 4. debordator piese optice si altele de acest fel si trecute în ordine alfabetic în functie de fiecare cuvânt component. Indexul alfabetic al ocupatiilor cuprinde totalitatea ocupatiilor din clasificarea sistematic . depanator ascensoare. fundamenteaz conceptele de baz utilizate în realizarea ei. someri. pe m sura aparitiei (disparitiei) unor ocupatii. chituitor. montator.Atât clasificarea în ansamblu.sau microeconomic. Modul în care este conceput si sistematizat lucrarea faciliteaz identificarea locului si codului fiec rei ocupatii în cadrul clasific rii. adresându-se tuturor celor care gestioneaz si prelucreaz informatii statistice referitoare la ocupatii. cu prezentarea locului acestora în cadrul clasific rii si codului corespunz tor. precum si codul de identificare corespunz tor.

Sign up to vote on this title
UsefulNot useful